D u tn fin ic ă 2 3 S e p t.

1934 DIMINEAŢA P a g in a l l - a

O nouă afacere Dreyfus in Franţa Un taifun inspăimântător pustieşte Japonia ------ *-----—— - ■■ ‘- ■ ■Hd3E52SnL - - - ...... . !■' ..*■■■

A sasinarea sau sinuciderea m agistratului Prince Trenuri r ă s tu r n a te în m e r s .-4 0 0 cop ii în g ro p a ţi s u b d ă r â m ă t u r i.-

In „Dimineaţa" de eri am pu­
blicat o telegramă în care se spu­
ne, între altele, că Prince ar îi avut
o viaţă imorală şi că din totalita­
tea raportului se degajează o im­
presie în favoarea sinuciderii, iar
nu a asasinării.
Puţinele rezumate telegrafice pe
cari le avem până acum, explică de
ce presa de dreapta s’a opus publi­
cării raportului. Ea n’a voit să se
desvelească faptele cari întăresc
ipoteza sinuciderii. Ziarele franceze
de dreapta au susţinut, cu începere
din momentul în care s’a descoperit
cadavrul lui Prince (în Februarie
anul curent), că este vorba de un
asasinat. Ele au acuzat chiar pe d.
Chautemps, fost prim ministru, şi
pe d. Pressard,- fostul şef al par­
chetului Senei $i, în calitatea acea­
sta, şef al lui Prince, — d. Pressard
este cumnatul d-lui Chautemps, —
că sunt autorii crimei. învinovăţi­
rea a avut la bază scopuri politice.
Presa de dreapta voia, prin a-
cuzarea aceasta, pe care a legat-o
de campania ce o ducea în afacerea
Staviski, să compromită regimul re­
publican şi parlamentar.
*
Se cunosc amănuntele luptei. In
primul timp, sub emoţia morţii lui
Prince, s’a crezut în Franţa că, în-
tr’adeVăr, este vorba de un asasi­
nat. D. Chéron, ministrul de justi­
ţie, a declarat, în mod imprudent*
la început, că Prince a fost ucis. Un
al ministru, d. Saraut, a spus că a-
sasinatul a fost comis de o maffie.
Dar puţin după aceia, reflectând
asupra faptelor, mulţi, în Franţa, au
început să puie la îndoială afirtna-
ţiunile miniştrilor cu privire la asa­
sinat şi să încline spre ipoteza si­
nuciderii. Aceasta din urmă, cu toa­
tă campania violentă a presei de
dreapta, găsi tót mai multă crezare.
Ancheta care s’a dus vreme de a-
proape şapte luni şi care n’a putut
să descopere pe presupuşii asasini
spre părerea că Prince tt’â fost o
mul de o moralitate superioară,
cum îl prezentau ziarele fasciste şi
că s’a sinucis. Raportul Guillaume,
a cărui publicare h’a fost admisă
decât după o mulţime de peripeţii
şi numai fiindcă majoritatea corni-
siunei de anchetă în afacerea Sta­
viski ä cerut imperios divulgarea
textului, constituie încă o prezum­
ţie în contra părerilor célora Câre au
susţinut teza asasinării.
* plece şi să accepte publicarea.
Luptele Cari s‘aü dat pentru şi
contra publicării raportului şi care,
cu siguranţă, VOf continua să se dea
în jurul célör două téZe opuse : a
crimei şi a sinuciderei, amintesc
epoca afacerii Dreyfus. Din nou Se
vede că în Frânta adevărul nu poa­
te fi înăbuşit, oricâte forţe se coa­
lizează împotriva lui. Presa de
dreapta făcuse din afacerea Prince
şi din afacerea Stavisky o armă -te-.
Ce cuprinde raportul asupra
a fa c e r ii
PARIS 20 (Rador). — Publicarea
textului integral al raportului poli­
ţiei asupra afacerii Prince ft stâr­
nit în public un interes considera­
bil.
Raportul este atât de voluminos,
încât ziarele de aseară au trebuit
să apară într'un îndoit număr de
pagini pentru a-l putea publica în
întregime.
Mărturiile culese şi constatările
făcute până acum sunt grupate in
acest raport în următoarele nouă
capitale: descoperirea cadavrului
şi prima autopsie; prima anchetă
dela Paris; ancheta asupra prove­
nienţei cuţitului găsit în apropie­
rea cadavrului; diferitele rapoarte
«bilă împotriva ■ .-«„imului domo
cratîc şi republican. A fost o vreme;
•h Martie, Aprilie, Mai, când numai
foarte puţini în Franţa îndrăzneau
să spue că Prince s‘a sinucis. Sé
cfeiäse o legendă în jurul lui Prince.
După ce raportul Guillaume a fost
depus la autorităţile ’ judiciare, în
drept, d. Cheron a refuzat publica­
rea lui. Dar a fost silit, în cele din
urmă, sub presiunea Comisiunei de
anchetă îrt-afacerea Staviski, să se
Desigur că ziarele de dreapta nu
vor dezarma si — exact ca în tim­
pul afacerei Dreyfus — vor conti­
nua să afirme, în contra evidenţii,
că Prince â fost asasinat. Fără în­
doială că. afacerea Prince abia în­
cepe. Dâr esté vorba de Franţa şi
întocmai ca în .chestia Dreyfus, pu­
tem avea certitudinea că, adevărul
Va răzbi şi că reactlunéa va fi bă­
tuta.
P r in c e
consecutive asupra autopsiilor şl
expertizelor făcute de medici şi
chiihişti; transportarea judecătoru­
lui de instrucţie la Dijon la 11 Iunie
1934; anchetele asupra posibilită­
ţilor unei drame pasionale; depo­
ziţia unei femei din ahiurajui lui
Prince, al cărei nume raportul nu-l
spune, asupra împrejurărilor care
au precedat moartea lui Prince;
diferite piste semnalate de parti-
culări, ziare sau informatori ano­
nimi şi care s'au dovedit fără in­
teres. Insfârşit, în ultima parte —
a noua — raportul examinează di­
ferite ipoteze, pentru a Stabili dacă
a fost o crimă brdinară, pasională,
de răsbunare său politică.
0 tro m b ă m arină inundă 5 o .o o o c a s e
T îlK lO , 2 0 . ( R a d o r ) . —
Taâviairaui & âsstuie c u f u r i e
în tre a g a p a rte d e su d a
J a p o n ie i*
D o u ă tr-a n u ri a u f o s t r ă ­
s tu rn a te d e v â n t p e cân d
e r a u în p lin m e r s .
L a K io to s ’a u p r ă b u ş i t
su b f u r ia ta ifu n u lu i m a i
n i u l t e c lă d i r i, î n t r e c a r i
12 ş c o li şi o p a g o d ă .
C â te v a c a s e a u f o s t in ­
c e n d ia te .
P e m a r e , n u m e ro a se
vase. l u p t ă g r e u c u f u r t u ­
5 0 . 0 0 0 locuinţe inundate de o trombă marină
T O K IO , 21. ( R a d o r ) . —
D u p ă u ltim e le ş tiri, n u ­
m ă r u l ş c o l a r i l o r m o r ţ i la
O ssaka e s te d e p e s te 400.
R a v a g iile c a u z a te d e t a i ­
f u n in a c e s t o r a ş a u f e s t
a t â t d e u ria ş e , în c â t a
f o s t n e v o ie s ă s e 1 f a c ă a -
p e l la a r m a t ă , p e n t r u a
s e v e n i în a j u t o r u l s in i­
s tra ţilo r.
D e su b ru in ile d ife rite ­
lo r ş c c a l e p r ă b u ş i t e _ p e
u rm a ta ifu n u lu i, e c h ip e ­
le d e s a l v a r e a u p u t u t
s c o a te p â n ă a c u m u n n u ­
m ă r d e c in c i s u t e d e e -
le v i. S u b d ă r i m ă t u r i s e
m a i a f lă în c ă cel p u ţin
5GO d e c o p ii, a c ă r o r s o a r ­
t ă n u s e c u n o a ş te . C e a
m a i m a r e p a r t e d in e i s e
c re d e c ă a u m u rit.
N u m e f o a s e lo c a l i t ă ţ i d e
p e lito ra lu l m ă rii J a p o ­
n ie i a u f o s t n im ic ite d e o
t r o m b ă im e n s ă d e a p ă ,
n a şi c â t e v a s u n t in p ri­ O altă şcoală, care s’a Prima localitate care a avut
sme j d i e . p ră b u şit în re g iu n e a K y- suferit de pe urma prăpădului, I
o tto , a fo s t în g ro p a t sub fost oraşul Nagasaki. Coniinuâl
300 capii în g r o p a ţi d ă rîm ă tu ri 400 copii. Un distrugerile pe litoral, taifunul]
m a re n u m ă r d in tre ei au prefăcut apoi în ruine o mare pa
s u b d ă râ m ă tu ri fo s t o m o rîţi iar re stu l din oraşul Ossaka şi din localităţ
înconjurătoare.
T O K IO , 21. ( R a d o r ) . — s u n t g ra v r r ” ” '.
T a ifu n u l fa c e ravagii în ­ M area pagodă din Osa­ Deoarece staţiunile meteorologii
sp ă im â n tă to a re. In reni- ka s’a p ră b u şit şi ea. din Tokio anunţaseră din timp de
u n e a Osana s’au pră b u şit I n in su la A v a d ji 2.000 lănţuirea ciclonului, vapoarele
putut alerga în porturile cele
21 d e şcoli. S ub dărîinâ- case au fo s t co m p le c t i-
n u n d a te . L o cu ito rii lor apropiate, punându-se la adăpost
tu r ite u n e ia d in tre e le au evitând astfel ca nenorocirea să
fo s t în g ro p a ţi SOO copii. su n t în tr ’o situ a ţie e x ­ proporţii şl mai mari.
tr e m d e critică, deoarece
A p ro a p e jufhă*nte d in tre
ei su n t în tr ’o sta re fo a r te
gravă.
orice a ju to r e ste p e n tru
m o m e n t im posibil.
Âîte dezastre
TOKIO, 20 (Rador). — Taifun!
le , o r g a n iz â n d s u b c e r u l
nimicitor care s’a abătut asupra Jq
ponlei centrale şi sudice conţinu
să bântuie cu o furie crescândă, f^
când noui şi numeroase victime.
sem e n e a p ră p ă d . P o p u ­ Numărul şcolilor prăbuşite sul
l a ţ i a n e v o ia ş ă a o r a ş e lo r , li b e r p r o c e s iu n i p e n t r u suflarea irezistibilă a uraganulif
s t ă p â n i t ă în c ă d e s u p e r ­ î m b lâ n z ir e a e l e m e n t e l o r este până acum de treizeci şi cinci
s t i ţ i i , a p ă r ă s i t lo c u in ţe - n a tu rii* Sub ruinele lor şi-au găsit moartei
G r in d in a n im ic e ş te to tu l
Ceiace a mai scăpat de sub furia nei, pentru a transporta' medici, me­
peste 300 de copii, în timp ce de trcf
ori pe atâţia au fost răniţi, unii
flându-se în stare disperată.
Celebrul templu Tennoji din Osa|
vântului şi a trombei marine, a fost dicamente, hrană şi îmbrăcăminte.
Deocamdată taifunul suflă cu o ka a îost şi el trântit la pământ, ră|
nimicit de o grindină neobişnuit de
mare şi de deasă. Ploaia torenţială viteză de 90 kilometri pe oră. bind 15 persoane,
a scos apele din albii, iar vijelia a «■■»■IT V iium«!uniiir imn..■um
smuls stâlpii de telegraf. Recolta
este nimicită aproape în întregime.
Circulaţia trenurilor pe linia To­
kio Ossaka şi Tokio Schimonoseki
Toate şcolile trec ia ministerul de instrucţie
a fost complect întreruptă, ceiace
Suveranul a semnat decretul-lege şi Cluj, şcoalele de economie casni-l
agravează situaţia locuitorilor cari prin care sunt trecute asupra mi­ că din Baia de Arieş, Barcea, Bră-I
aşteaptă ajutoare din capitale. Se nisterului instrucţiunii toate şcolile teşti, Budişteni, Bălţăteşti. Ciorani.l
va încerca ajutorarea sinistraţilor cari până acum depindeau de mi­ Copăceni, órevedia-Mica, Filiaşi, Lui
cu vapoarele de războiu ale g u v > - nisterele de agricultura, muncă, să- căceşti, Miercurea-Ciuc, Porumbacull
nulul, "iar după potolirea furtunei seinătate, industrie şi justiţie, de Jos, Sic şi Teiu, toate dependinţe |
de ministerul de agricultură.
vor trimite ia locui dezastrului a- Astfel trec la acest minister: A- Academiile comerciale şi indus-1
vioane militare şi dirijabilele m ari-1cadetniile agronomice din Bucureşti
triale din Bucureşti şi Cluj, şcoalaI
de sericicultură şi ţesătorie din Bu­
cureşti, şcoalele elementare de me­
Propunerea d-lui Beck este periculoasă serii băeţi, Valea Boului, Huşi şi
Răcăciuni, şcoalele de industrie cas­
nică pentru fete din Bârlad, Piteşti,
pentru securitatea interna a statelor Târgcvlşte, Călăraşi, Ploeşti, Vaslui,

Luptele religioase din Germania c a r e a in u n d a t p e s te 50

d e m ii d e lo c u in ţe . In c r o ­
n ic ile J a p o n i e i n u s’a m a i
în re g is tra t o a se m e n e a
Comentariile presei franceze
Chişinău, Satu-Lung, Arad, Calafat
şi Tg, Bujor.
Atelierele iş centrale de industrie
cashicâ din mănăstirile Văratec, A-
gafton şi Agapia, precum şi cele din

iau o formă gravă c a ta s tro fă . B ă trâ n ii, c a ri

a u m a i f o s t m a r t o r i şi^ la
a lte n e n o ro c iri, c a r e b â n ­
t u i e p e r io d ic s o iu l J a p o ­
n ie i, m ă r t u r i s e s c c u g r o a ­
PARIS, 20. (Rador). — Publicarea
raportului de anchetă în afacerea
prince, care pasionează publicul ce­
titor în gradul cel mai înalt, ocupă
pagini întregi în ziarele de dimi­
Din această cauză, problemele de
politică externă au trecut pe un
plan secundar. Câteva ziare studia­
ză totuşi chestiunea minorităţilor.
Astfel „Excelsior“ scrie în această
Stâlpeni, Dobrcgostea, Bălţaţi, Ti-
teşti, Breaza şi cele ale asociaţiilor
de gospodine din Dej, Tătâraşi şi
Ismail.
Toate aceste scoale sunt depen­
neaţă. privinţă: dinţe de mlhisterul de industrie şi
Preoţii vor citi un p rotest iu biserici contra hitierism ului z ă c ă n ’a u m a i v ă z u t u n a - „Se pare că atitudinea, at&t de
hotărîtă, luată de ă. Beák, va fi
comerţ.
Şcoalele de mai sus trec în pro­
prietatea ministerului de instrucţie
B E R L IN , 21» ( R a d o r ) .— I S e c r e d e c ă îm p o tr iv a
In c e r c u r i l e o p o z iţie i p r o - 1p r e o ţ i l o r c á r i v o r «citi a -
c a re se va fa c e in v e s tire a
s o le m n ă a e p is c o p u lu i
C o n f e r in ţa iu t e i p a r l a m e n t a r a menţinută. Polonia nu înţelege to­
tuşi să facă o politică de geamuri
sparte. Lovitura de teatru a d-lui
Beck avea mai dies scopul de a o-
cu toate anexele, inventarul mobil
SÍ imobil cu tot personalul şi cu toa­
te alocaţiile bugetare de personal
t e s t a n f e c a r e r e f u z ă s a c e s t p r o t e s t in b is e r ic ă , s e M u e lle r , s ă f i e p u itc iu l d e bliga delegaţiile din adunarea So­ şi material.
Se_ î n c a d r e z e în b is e r ic a v o r lu a m ă s u r i f o a r t e a s ­
o f i c i a l ă a R e ic h u lu i, o ri' p r e . E s te f o a r t e p o s ib il
p le c a re a l u n e i fa z e d e o ­
s e b it d e g r a v e â lu p t e i r e ­
d e la I s ta n b u l cietăţii Raţiunilor să acorde o atşn-
ţie serioasă revendicării poloneze de
a sé generaliza Şistemul protecţiei
Academiile de înalte studii agrono
mice din Bucureşti şl Cluj trec îm­
preună cu fermele.
c e s p e r a n ţ ă d e a c o r d c u c a 2 iu â d e D u m in ic ă , în lig io a s e d in G e r m a n ia . internaţionale a minorităţilor".
b is e r iv a o f i c i a l ă a f o s t Participă delegaţi din toată lumea „Le Figaro“ scrie:
p ă ră s ită . „Ar fi poate cu putinţă să se ia S? Va trece în administraţia cen­
O p o z iţia s e m a n i f e s t ă a “
ţ a t îm p o tr iv a e p is c o p u lu i
M u e lle r , ş e f u l b is e r ic e i
Papén cere dizolvarea A XXX-a conferinţă a Uniunii efectiv la conferinţa Uniunii inter­
Interparlamentare se va întruni de parlamentare. Numărul delegaţilor
la 20 la 29 Septembrie viitor la Pa­ din fiecare ţară nu este determinat
unele angajamente internaţionale
pentru apărarea drepturilor ineren­
te persoanei umane, drepturi recu­
trală â ministerului instrucţiunii o
parte din funcţionarii ..Servicului
educaţiei agronomice“ din ministe­
rul de agricultură precum si cei din
noscute de toate popoarele civiliza­
te. Nu poate fi vorba însă de gene­„Serviciul meseriilor şi industriei
o f i c i a l e a R e ic h u lu i, c â t latul Yildiz, reşedinţa preferată a şi variază intre trei şi 70. Această
lui Abdul Hamid, Sultanul roşu, care ultimă cifră record va fi deţinută ralizarea sistemului actual de pro­casnice“.
ş i î m p o tr iv a d -ru lu ă J a e ­ tecţie a minorităţilor. O conferinţă Tot prin aoelaş decret serviciul
g e r , d i c t a t o r u l c iv il p e n ­ a fost adversa.ru! de temut al parla­ de delegaţia franceză. Printre mem­
mentelor celor dohă lumi, care de­ brii afcest.ei delegaţii relevăm hü- convocată în aCest scop n’ar avea turismului dela Casa şcoalelor, tre­
t r u c h e s t i u n i l e e c le s ia s - altfel nu 1-aü prea menajat. !inele d-lor Lüciéh Saint, Mario Rou- nici o şansă de stioccs“. ce în administrarea ministerului
BERLIN, 21 (Rador), — D. von néle neînţelegeri, a cothbate preju-
tic e . Papen, fostul vice-cahcelar şi ac decăţiie şi a îndrepta eventualele Conferinţa va fl deschisă printr’- ;stan, Guernüt. „Petit Párisién'’ spune următoa­ muncii „Secţia oficiulu Naţonal e-
un discurs al lui Kiazim Paşa, pre­ Preşedintele Şi vicepreşedintele rele: ducatia fizică“.
I n c e r c u r i l e c o n f e s io ­ tualul ministru al Reichului la Vie- nedreptăţi.. şedintele permanent ai Maréi Adu­ parlamentului egiptean Mehmet Ri­
n a l e s u n t a m i n t i t e şi c o ­ na, a publicat ö declaraţie spunând „Sugestiunea poloneză a găsit o
Cancelarul Hitler, spune mai de­ nări Naţionale a Turciei, una din fat Bey şi Hassan Bey vor fi in ca­ primire pilţirt favorabilă în comisîu-
m e n t a t e c u v in te le p r o ­ între altele că a propus cancelaru­ personalităţile cele mai de seamă pul delegaţiei egiptene. Simpaticul
n u n ţ a t e d e c u r â n d d e d o o lui Hitler dizolvarea asociaţiei ca­
r o r u l J a e g e r la S t u t t g a r t : tolicilor germani care a fost până
parte declaraţia d-lui von Papén, a
expus în repetate rânduri punctul
de vedere al statului naţional-so-
ale kemalismului, care 'cu Ghazi şi prezident ai delegaţiei spaniole, ca­
Isinet Paşa, face parte din acest re va cuprinde numeroase persona­
nea a 6-a. O conferinţă ca aceea
propusă cu Ű. Beck ar degenera cu­ C ic c n ir e d e t r e n u r i
triumvirat, care guvernează Turcia lităţi parlamentare cunoscute şi în rând într’un focar de intrigi şl ar fi
jjT r e b u e s ă d e p ă ş im d e o ­ acum sub conducerea d-sale.
s e b i r i l e c o n f e s io n a le şi raţia, Această dizolvare, spună decla­
a fost ordonată prin decrefu’
clallst relativ la biserica creştină
catolică. El doreşte din toată inima
nouă. ' străinătate, va fi d. Santiago Alba.
Tânărul şi activul deputat din A- Delegaţia suedeză va avea Ca şef pe
periculoasă pentru securitatea in­
ternă a statelor. Primele victime ar
î i G e m a n ia
s ă s u p r im ă m în s â n u l p o ­ dela 19 să vadă egalizându-se o înţelegere drianopole, Zéki Mesut Bsy, mem­ d. Engeberg, ministrul educaţiei na­ fl naţiunile care au pe teritoriul !or
Septembrie. Concord.-••! sinceră între stat şi biserică. Astăzi, bru în comisia afacerilor Străine a tionale din această ţară.
p o r u lu i g e r m a n c e r t u r i l e încheiat în Iulie 1933 între ReL i Adunării Naţionale din Ankara, â- Se cunoaşte deja compoziţia şi minorităţi importante. Ce ar zice BERLIN, 21 (Rador). — In gara
r e lig io a s e . L a s f â r ş i t u l a - şi Sf. Scaun, stabilind bazele Unei când statul şi partidul naţional-so- oare polonezii, dacă, profitând de
cialist sunt unui şl aCelaş lucru, este suină funcţiunile de secietar gene­ numărul celor mai multe dintre de­ Osnabmeck un tren de marfă a tam­
c e s te i e v o lu ţii n o i v e d e m activităţi libere şi rodnice a biserU ráljál conferinţei Uniunii Interpar­ legaţii. Ungurii vor trimite 17 de­ această conferinţă, neralnfenîi, gali- ponat o garnitură de vagoane afla­
i n s t i t u i r e a u n u i f u n c ţ i o ­ cei catolice, a făbut inutilă existerfţa limpede că opera de pacificare in­ lamentare şi á fost însărcinat cu e- legaţi, iugoslavii 14, japonezii 12, ţienii, letonii şi celelalte neamuri te pe o linie moartă.
n a r p o litic î n s ă r c i n a t c u unui partid care să reprezinte inte­ ternă va fi dusă Ia cele mai fericite láborafea programului de recepţie Principalele chestiuni la Ordinea zi­ cari trăesc în Polonia, s’âr elibera
a celor 300 de delegaţi cari vór veni lei sunt: o discuţie generală asupra de sub tutela Varşoviei pe care o Locomotiva şi mai multe vagoane
p r o b le m e le r e lig io a s e p r o resele catolicilor. Asociaţia catolici­ rezultate prin sforţările cancelaru­ la Istanbul să reprezinte la confe­ programului secretariatului gene­ suportă fără prea mare plăcere”* ale trenului au deraiat. Două vagoa­
t e s f a n i e “. lor germani a dus ö luptă cU cafăc- lui şi ale colaboratorilor săi ime­ rinţă cele 36 de ţări afiliate Uniunii ral; securitatea şi desarmarea din ne au luat foc.
punct de vedere general şl regional;
A c e s te c u v in te a u p r o ­ ter tranzitoriu pentru a înlătura u- diaţi, ■Interpar’amentare, care va fi desi­ şomajul
gur Unâ din Cele fAâi importante şi remediile sale; evoluţia Şeful trenului a fost grav rănit,
v o c a t o v ie n e l i n i ş t e în
c e r c u r i l e b is e r ic i lo r c o n ­
reunite până în zilele noastre. regimului reprezentativ şi proble­
Mai multe ţări care nu fac parte mele pe care le pune.
0 cerere a Chinei făcută iar mecanicul si fochistul s'au ales
cti răni mai uşoare.
f e s io n a le .
U n iu n e a c o n f e s io n a lă a
d a t t u t u r o r p r e o ţ i l o r in ­
Zăpăceala ofiţerilor a cauzat d iii' Uniunea Interparlamentară:
China, Costa Rica, Brazilia şi alte
câteva republici din America latină
AMÂNAREA CONFERINŢEI
BALCANICE
Autorităţile turce au luat toate
au anunţat secretariatului general măsurile pentru a face cât mai utilă
la W ashington
WASHINGTON, 20. (Rador). _
Pagubele sunt foarte mari.

s tru c ţiu n i s ă c ite a s c ă D u­

m in ic ă în b is e r ic i te x t u l
u n u i p ro te s t c a re se rid i­
dezastrul vaporului „Morro-castle” Intenţia de a trimite observatori la şi cât mai agreabilă şederea parla­
Istanbul pentru ca să Urmărească mentarilor străihi în Turcia.
lucrările conferinţei. Ghaziul va primi in audienţă co­
GüVérnul chinez a cerut, prin re­
prezentantul său la Washington,
să-i se pună Iâ dispoziţie orice m ăr­
léss-m ajestate
c ă îm p o tr iv a î n c e r c ă r i i PARTICIPA ŞI ITALIA lectivă delegaţiile şi în onoarea lor turii din Care ar rezultă că, din fon­
N E W -Y O R K , 2 0 . (R a ­ le m c n ta re m ăsuri. De altă parte Italia, care nu a- se va da un bal de către preşedinte­ durile avansate Chinei de Statele-
u n o r „ e r e t i c i “ d e a p u n e d a r ) . — D epoziţiile fă c u te grează parlamentarismul, se ab­ le Republicei în vastele şi somptu­ Unite în 1931 pentru cumpărare de
b is e r ic a n a ţ i o n a l ă s u b in ­ cri în fa ţa co m isiu n ii cu- Un m a rto r a decla ra t grâu şi bumbac american, China ar GALAŢI, 2 1 . — L o cu ito ru l V a­
că, in tim p ce p asagerii tt- ţinea de câţiva ani încoace de a fi oasele saloane ale palatului Dolma-
f l u e n ţ a „ţrecir.îulssâ s p i r i t PC etichetează, a fa c e re a reprezentată la conferinţele anuale Bâgtehe. fi cumpărat muniţiuni. sile T a ră lu n g ă , d in co m u n a G o l-
g e r m a R “. E p s s c o p u l ‘ im ­ „M erroeasite“ au sta b ilit tergau in e b u n iţi de g ro a ­ ale Uniunii Interparlamentare din Delegaţia parlamentului român d ă r e şti-T u to v a , îm b ă tâ n d u -se în ­
ză încoace şi încolo, că p i­ care face parte. Ea va fi reprezenta­ este prezidată de d. N. Săveanu, tr ’o câ r c iu m ă d in s a t, a ad u s in ­
p e r i u l u i , RasseOler, şi d ic ­ că, în m o m e n tu l ăutnstro-
ta to ru l ju rid ic J a e g e r , fei> d o m n ea , p rin tre o fi­ ta n u l î t artus se plim ba a- tă la conferinţa dela Istambul prin- preşedintele Camerei deputaţilor şi
tr’o delegaţie compusă din 12 mem­ are ca secretar general pe d. S. ŞCr-
Amânarea conferinţei ju rii la ad resa R egelu i.
g ita t pe p u n te frâ n g â n - T rib u n a lu l d e T ecu ci l- a c o n ­
c a r i u r m ă r e s c a c e s t s c o p , ţe r îi caşului, o «apă catH bri, printre cari noi reţinem numele bescu, deputat. interbaicanice d a m n a t la o lu n ă în c h iso a r e .
— s p u n e p r o t e s t u l , — s’a u extra o rd in a ră , care p ara­ du-şi m âinile şi strig â n d : senatorilor Forge Davanzatti, Bian- Conferinţa balcanică, ce trebue să P e d e a p sa a ră m a s d e fin itiv ă
e x c lu s s in g u r i d in cotnu« liza orice in iţia tiv ă ş i 'î n ­ „Ce să fa c e m ? Ce să f a ­ chini şi L. di San Martino. se întrunească Ia Istanbul, a fost a- ^ATENA, 20 (Rador). — Confe­ p rin r e sp in g ere a a p e lu lu i d e c ă ­
n îta te a c re ş tin ă . Este plăcut să subliniem că pen- mânată sine die. rinţa interbalcanică a fost amânată tre s e c ţia I - a C u rţei de A pel d in
târzia lu a rea celor m a i Ut- c e m P,“ t t s prima paiă Esmia sa p a rtto j» pentru luna Martie 193â i G a la ţi.