Sunteți pe pagina 1din 12

La s f î r ş i t u l s ă p t ă m î n i i t r e c u t e , m m m

p o litic ie n ii d in c o a liţia m a jo r ita r ă ş i d in ' ' # v ' V; J

O p o z iţie a u îm p în z it ţa r a , p r o m iţîn d
R o m â n ilo r o v ia ţă m ai b u n ă .

Ofertă specială în 'p a g in a ţi 2

de a b o n a m e n t e Clinton va
(a d e v ă r u l !
de C iu j^
admite că a
(p re ţu l ră m în e
, ~ ~ 1 întreţinut relaţii
ii
z ia r in d e p e n d e n t sexuale cu
13.000 LUNI
Monica
ANUL IX NR. 2 3 5 7
lei/lună
ISSN 1 2 2 0 -3 2 0 3
1 7 AUGUST 1S S 8 Lewinsky
iunaţHră ACUM! [http://www.dntcj. ro/adevaruT 1 2 PAGINI 8 0 0 LEI

Un p r e ş e d in te
Sensul modern al Evului M iu la mănăstirea Nicula
d e z a m ă g i t ( o r ) ...
VALER C H IO R E A N U

om nolenţa mioritică a românilor a fost întreruptă

s vineri la Zalău. U n grup de nemulţumiţi a afişat în


faţa preşedintelui Constantinescu şi a elitei politice
a ţării o pancartă pe care se putea citi: “Jos CD R şi regimul
Constantinescu. Aţi întinat memoria iluştrilor martiri ai
neamului românesc, Iuliu M aniu şi C om eliu Coposu”.
Nemulţumirea cetăţenilor Zalâului a fost aflată d e aproape
3.000 de participanţi la festivitatea de dezvelire a bustului
lui Com eliu Coposu.
Cum s-a gîndit să reacţioneze la acest afront marele bărbat
politic Emil Constantinescu? în modul cel mai stupid cu
putinţă. După banala afirmaţie că “prezenţa acestor persoane
care îşi pot manifesta liber opinia este una dintre victoriile
ideilor promovate de liderul ţărănist C om eliu Coposu”,
preşedintele ţării s-a arătat dezam ăgit de “uşurinţa” cu care
cumpătaţii ardeleni se lasă copleşiţi de greutăţile tranziţiei,
pierzîndu-şi speranţa într-o grabnică revenire a ţării la o
situaţie normală, care să se' reflecte în viaţa de zi cu z i a
oamenilor. Sâ notăm că nu e prima dată cînd Em il
Constantinescu îşi exprimă astfel de sentimente, să le numim,
Din sat, din N icula, urci 20 să sărute icoana cunoscută în dintre politicieni: preşedintele poate nu întotdeauna atîţia ca in
negative: acum e dezamăgit, altădată a fost scîrbit ori s-a
de m inute pînâ Ia mănăstire.* întreaga ţară pentru lacrimile pe ţării, E m il Constantinescu, şi acest an, dar de fiecare dată, şi
simţit mai român în străinătate decît în ţară. (Probabil de
Dimineaţa, dealul e ascuns în care le-a vărsat cu trei secole în p reşed in tele Senatului, Petre asta de se c o le , Îndeajuns de
aceea a petrecut 130 de zile în călătorii pe toate continentele,
pîclâ. Urci cu soarele în faţă. urmă, cînd Transilvania era un Rom an. Figuri remarcate între mulţi pentru a sc constitui în cea
de cînd s-a instalat în fotoliul de Ia Cotroceni, strîngînd
Cînd drumul sfirşeşte într-un ţinut devastat de războaie şi c ei 2 0 0 .0 0 0 dc oameni care au mai largă adunare religioasă din
mîini şi zîm bind frumos la dineuri sau întîlniri cu presa.) i
platou mare, străjuit de brazi, nedreptate. P este 400.000 de ascultat sîmbătă slujba oficiată ţară?
Îneît te întrebi, uimit, ce anume s-a întîmplat cu românii şi
cea ţa sc r is ip e ş te . V e z i p e le r in i, d u p ă e stim ă r ile de patriarhul T eoctist. Cu o Ioan Prunduş, un bâtrîn dintr-
clasa lor politică (conducătoare) ca să-i producă iubitului
mănăstirea, o construcţie simplă poliţiştilor, au păşit, de joi pînă noapte înainte, cînd icoana care un sat de lîngă Dej, nu ştie să
preşedinte astfel dc stări de disconfort moral. Poporul “său”,
din secolu l trecut. D acă faci d u m in ic ă , pe drum u l sp re p lîn g e a f o s t s c o a să d in răspundă. V ine totuşi în fiecare
cum îi p la c e să -i n u m ească, în term eni r eg a li, lui
a c ea stă c ă lă to r ie în ziu a Mănăstirea Nicula. Oficialităţile mănăstire, au fost 300.000 de an. Doarm e pe un sac de plastic,
Constantinescu pe români, nu se ridică la înălţimea vizionară
Adormirii M aicii Domnului, vei au urcat cu m aşina, pelerini credincioşi, împînzind platoul şi C a i u s C H IO R E A N
a prestaţiei geologului naţional după ce a cîştigat alegerile
din toamna anului 1996. găsi întregul platou înţesat dc motorizaţi, escortaţi de vehicule pădurea din apropiere. Foto: I. PETCU
credincioşi şi prelaţi. Sînt veniţi cu girofar. C ei m ai importanţi C e îi aduce pe toţi la N icula, continuare în pagina a 6-a
Interesant este că omului nostru nu-i trece prin cap că a
sosit timpul să se gîndească şi sâ exprime realitatea în
coordonatele sale exacte. în vizjunea sa, vina pentrn dezastrul Naţionaliştii români şi-au dat
N a ţio n a liş tii r o m â n i-s -a u în tîln it la m o r m în tu l lu i M ih a i V ite a z u l
în care se cufundă ţara o poartă românii şi, uneori, clasa ■■■■ } —-j - . — i , - ■ ' - - întîlnire ieri la mormîntul lui
politică. Preşedintele nu are nici o contribuţie. El şi-a M ih ai V iteazu l. Pe o vrem e
îndeplinit mandatul formulat în campania electorală prin
intermediul unui faim os “Contracţ cu România”, în care
Vădim Tudor vrea să guverneze cu mitraliera caniculară au sosit la Turda, încă
d in cursul dim ineţii, sute de
erau prevăzute în mod explicit “realizările” noului regim ş i
sancţiunile posibile la neîmplinirca acestora. Ţinta supremă: şi-l propune pe Gheorghe Funar prim-ministru persoane din mai m ulte judeţe
tr a n silv ă n e n e , cu p rioritate
în a doua parte a anului 1997, românii urmau să trăiască susţinători fanatici ai liderului
mult mai bine, în caz contrar aleşii, inclusiv preşedintele, ■ ţig a n ii v o r f i în c h iş i în c o lo n ii, ia r u n g u r ii t r ă d ă t o r i - e x tr ă d a ţi - PRM, Com eliu Vădim Tudor. Ei
promiţînd să-şi dea demisia din funcţii, ca o recunoaştere a l-au primit cu sim patie şi pe
neputinţei lor; Acum, românii trăiesc mai râu decît în toamna G heorghe Funar, care a venit
continuare în pagina a 6-a , însoţit de un număr ceva mai
resfrîns de suporteri. Din păcate,
susţinătorii PSM au trebuit să se
îm p a c e c u g în d u l a b s e n ţe i
Molimaelicopterelor i-a atins şi pe prelaţi u ltim u lu i m em b ru al
triumviratului naţionalist, Adrian
Arhiepiscopul S u c e v e i şi înţelept, din opoziţie, că dacă ar
P âunescu. Atins de o ciudată
Rădăuţilor,. IPS P im e n fi un război, D oam ne fereşte,
boală la och i - se pare că un
Suceveanul, a apreciat sîmbătă, v o m apăra ţara cti a c e s te
efect al diabetului de care suferă
ai^tna, că, în ceea ce priveşte elicoptere.
' achiziţionarea de elicoptere, de m ai m ultă vrem e -, poetul
Să vină să facă cîte elicoptere
România trebuie sâ se întindă s - a r e f u g ia t la M ă n ă stir e a
vor acolo, dar n oi n-avem ce
c‘t e plapum a”, transm ite Sîm bătă în căutare de linişte.
face. N o i ne întind em c ît e
corespondentul MEDIAFAX. plapuma”.
Vorbind în faţa credincioşilor Peste 10.000 de credincioşi au L id e r u l P R M s -a
cRe au participat la slujba participat, sîm bătă, la slujba
b u c u r a t d e o
Ţigioasâ oficiată cu ocazia religioasă ce a fost oficiată în
^rbâtorii Adorm irea M aicii curtea Mănăstirii Putna, fiind p r im ir e tr iu m fa lă
Pumnului, care este hramul prezentă şi întreaga conducere a S u s ţ in ă to r ii P R M ş i-a u
Mănăstirii Putna, IP S Pim en PDSR, precum şi o delegaţie a
aşteptat m ai bine de o oră, în
“ceveanul a afirmat: “Acuma PD condusă de vicepreşedintele
soarele torid, idolul. Răstim p în
R zice câ cum părăm n işte Senatului, Cristian Dumitrescu,
coptere şi a zis, un om foarte ______________D a n BR IE
senator de Suceava. .
continuare în pagina a 12-a
C 2 ) i u n i - 1 7 a u g u s t 1 9 9 8 AGENDA
• M îine: Calendarul ortodox:
S f.M c.F lor, L avru; Sf.Policn; B IB L IO T E C I M lIf llIIlU p W iW p IB ll
C alendarul greco-catolic: 15.00 Emisiune pentru persoane cu
Luni, 17 august
Sf.M .Flor şi Laur; Sf.Ioan Eudes ■ B.C.U. “Lucian Blaga” (strada
Program ul 1: 12,00 TVR Info; handicap; 15,30 Arhive româneşti (r); C L 11 J - N A î O ţM
(+ 1680); Calendarul romano- Clinicilor 2): Orar: zilnic: 8-12,45;
REPUBLICA - Lcgta « lege. :
• A zi: C alendarul ortodox: catolic: Sfluliana, m. 13,30-20,00; sîmbătă:*8-13,30. 12.05 Universul cunoaşterii (r); 13,00 16.00 Emisiune în limba maghiară;
■ Biblioteca Natacha (s/r); 14,00 TVR Info; 14,10
Judeţeană 17.00 Chaplin -unicul. O selecţie a - premieră - (lfl; 12,36; 15; uj;
Sf.Mc.M iron, Straton, Ciprian şi l i felicităm p e toţi cei care, 20} f VICTORIA .
Tirs; Calendarul greco-catolic: “OCTAVIAN COGA”: SECŢIA Perla Neagra (r); 15,00 Dosarele istoriei celor mai bune filme semnate de marele
îm p ă rtă şin d tain a Botezului, ADULŢI (P-ţa Ştefan cel Mare nr.l), romreitor - SUA - premieră(p
Sf.M.Miron (+ 250); Calendarul p o a rtă unul din numele sacre, (r); 16,00 Emisiune în limba maghiară;
ORAR: luni-vineri: 9-19,45; vineri: 9-
artist; 17,30 în flagrant; 18,00 TVR 13,36; 16; 18,30) ♦ ARTA - Ml
romano-catolic: Sf.Iacint, pr. pom en ite m ai sus. 17,45. SECŢIACOPII, ORAR: hmi-joi: 17,30 Avanscena; 18,00 TVR Info; lnfo;T 8,10 Simba, regeje Leu; 18,35 brac au sc pacte - SUA(II; ijţţ
9-19,45; vineri: 9-17,45, FILIALE 18.10 Simba, regele Leu (desene Hollyoaks; 19,00 Sunset Beach; 19,55 16; 18,36); * FAVORIT .
(Zorilor, Mănăştur, .Mărăşti, animate); 18,35 Hollyoaks; 19,00 Doar o vorbă săţ-i mai spun; 20,00 furate - SUA - (llţ 13; ÎJ; U, pi,
Gheorgheni), ORAR: luni, miercuri, joi:
Sunset Beach; 19,55 Doar o vorbă Jurnal, meteo, sport; 21,00 Fragii
14-19,45; marţi, vineri: 9-14,45. SALA Kambal 2 - Anihilare - SUA(11.
PREFECTURA,CONSILIUL CURSE INTERNAŢIONALE DE LECTURA (Str. M. Kogălniceanu săţ-i mai spun; 20,00 Jurnal,, meteo, sălbatici (Suedia 1957); 22,45 TVR
15; 17; 19); salt R; Drih
JUDEŢEAN: 19-64-16 din Autogara II: nr.7): ORAR: luni-vineri: 9-19,45; sport, ediţie specială; 21,00 Baywateh; Info; 23,00 Avocatul poporului; 0,00 ameninţare * SUA (13,36; fii;
• PRLMÂRIA CLUI-NAPOCA: •Cluj-Napoca - Budapesta, cu plecare sîmbălă: 9-13,45. SECŢIA DE 21,50 Nimic slînt; 22,45 Jurnalul de Videoteca rock. i p i i i i i i i i i i l i i i
19-60-30 dinCluj-Napoca inzilele de luni, marţi, COLECŢII SPECIALE: (str.
noapte; 23,00 Repriza a treia; 0,00 P ro g ra m u l 2: 6,30 TVM
PRIMĂRIA DEJ: 21-17-90 Observatorului nr.l, telefon 43-84-09) TU8 0 Ar FOX Coţoin;
joi şi vţneri la ora 7,00 şi înapoierea din Întîlnirea de la miezul nopţii. Telematinal; 8,00 Desene animate; 8,25 unui umericaft (a Paris - S-
PRIMĂRIA TURDA: 31-31-60 Budapesta în zilele de marţi, miercuri, luni, joi: 14-18, mării, miercuri, vineri:
PRIMĂRIA CÎMPIA TURZIL 9-I3.MEDIATECA, ORAR: luni- Programul 2:12,00 Sunset Beach S.O.S. Patrimoniul! (r); 9,00 Baywateh Mincinosul miueinoţilor - SIL
vineri şi sîmbătă la ora 11,00. vineri: 9-19,45; sîmbătă: 9-13,45.
36-80-01 •Cluj-Napoca- Bremen(Germania), cu (r); 12,45 Doar o vorbă săţ-i mai spun (r); 9,50 Un cîntec pentru fiecare; 10,00 PEJr ARTA - 17-H.th
•PRIMARIA HUEDIN: 25-15-18 CENTRUL DE DOCUMENTARE (r); 12,55 TVR Info; 13,00 D-naKing, în feţa dv. (r); 11,00 Lumea sălbatică Dependenţi dc drugusic
plecări miercuri ora 16,30 şi duminica, EUROPEANĂ SI INFORMĂRI
• PRIMÂRIA GHERLA: 24-19-26 ora6,30 şi înapoieremarţi ora 5 şi vineri agent secret (r); 13,50 Indonezia - calea a animalelor: veveriţele zburătoare (r); 14-26.08: Jurassic Park - Luat,
POLIŢIA CLUJ-NAPOCA: COMUNITARE LOCALE ORAR: luni- dispărută - SUA;
ora 10. vineri: 9-16,00. spre democraţie; 14,00Convieţuiri,
FILIALĂ 11,30 Prefaţă la Festivalul internaţional
955 si 43-27-27 INFORM AŢII GHERLA; PACEA - m m
•POLIŢIA FEROVIARĂ Autogara 1:14-24-26
ECONOMICO-JURIDICÂ (magazin); 15,00 TVR Info; 15,10
(Str. "George Enescu” , ediţia a XlV-a: Răzbunătorul * ludia; 20-334?;
CLUJ-NAPOCA: 13-49-76 - Einstein nr. 14), ORAR: luni, miercuri:
Limbi străine. Engleză; 15,35 Regina "Săteasca” (r); 12,00 Sunset Beach (r);
Autogara II: 43-52-78 8-15; marii, joi: 13-19,45; vineri: 8-13. S|iawn • Arma dreptăţii.
•POLIŢIA DEL 21-21-21 ■ Biblioteca Academiei (strada celor 1000 de ani; 16,00 Veronica - 12,45 Doar o vorbă săţ-i mai spun! (r);
• POLIŢIA TURDA:- 31-21-21 Kogălniceanu 12 - 14). Orar: luni - Chipul iubirii; 16,50 Perla Neagră; 12,55 TVR Info; 13,00 Nimic sfînt (r);
•POLIŢIA CÎMPIA TURZIL 36-82-22 C H IR U R G IE ESTETICA
sîmbătă 8 -12.45; 14 -18.45. 17.40 Tribuna partidelor parlamentare; 13,50 Un cîutec pentru fiecare; 14,00
•POLIŢIA HUEDIN: 25-15-38 ■ Biblioteca Cermană (strada D r. T O M A T . MUGEA
POLITIA GHERLA: 24-14-14 17,55 Filmele săptămînii; 18,00 Hei- Convieţuiri (magazin); 15,00 TVR
Universităţii 7 - 9): luni - 10-14; marţi,
Rup! Hei-Rap!; 19,00 Ştiri bancare şi ♦ chirurgie plastică
• POMPIERII: 981 miercuri, joi -12-16; vineri - 10-16. Info; 15,10 Limbi străine. Franceză;
PROTECŢIA CIVILÂ: 982 bursiere; 19,10 Portrete în acvaforte; 15,35 Regina cetor 1000 de ani; 16,00 ♦ chirurgia sinului
0 fereastră deschis! spre lume! ■ Biblioteca Americană "J.F.K.” ♦ abdominoplastie
• GARDA FINANCIARĂ CLUJ: (stradaUniversităţii 7-9). Orar: luni -19.40 Sănătate, că-i mai bună decît Veronica - Chipul iubirii; 16,50 Perla
19-52-23 şi 19-16-70, ini. 158 Luniv-17 august joi: 10-18; vineri: 10-14, prima şi a toate!; 20,10 Natacha; 21,00 Credo Neagră; 17,40 Tribuna partidelor
♦ lipoaspiraţie
'DIRECŢIA GENERALĂ A MUNCII 6 ,0 0 V id e o te x t; 21,00 treia sîmbătă din luna: 9-14. Oferim ♦ transplant de păr
ŞI PROIECŢIEI SOCIALE: 979 (magazin); 22,00 Film: O dovadă parlamentare; 17,50 TVR Info; 18,00 4 lifting facial ,
D edicaţii m uzicale - muzică; consultanţă pentru studii în USA
SALVAREA: 961 21 ,30 V id e o te x t; 3,00 incomodă (SUA 1991); 23,30 Ghici
■ Biblioteca Britanică (stradaAvram Hei-Rup! Hei-Rap!; 19,00 Ştiri bancare 4 rinoplastie ;
CLINICA
SALVAREA CFR: 19-85-91
închiderea programului. Iancu 11). Orar. luni, miercuri: 14-19;cine vine la mine?; 0,00 S.O.S. şi bursiere; 19,10 Dosarele istoriei; ♦ varice 5
INTERNAŢIONAL: 971 marii, joi, vineri: 9 - 14. Patrimoniul!; 0,30 TVM. Mesager. 20,10 Natacha; 21,00 Atletism: CE de 4 tratament chimic al acneei
• INTERURBAN: 991 TELE EUROPA ■ Biblioteca “licitai” (strada PR O TV: 7,00 Ora 7, bună seniori; 21,45 Teatrul bric: "Boema” STimscALV nr.7, a 14-14-98
• INFORMAŢII: 931 Clinicilor 18). Orar: zilnic 10 - 18;
dimineaţa!; 9,00 Profit; 9,05 Prima de Giacomo Puccini; 0,00 Pelerinaje;
•DERANJAMENTE: 921 NOVA C lu j sîmbătă: 9 - 13.
pagină; 9,10 Sufletde femeie (r); 9,55 0,30 TVM. Mesager. POLICLINICA ^
ORA EXACTĂ: 958 . ■ Biblioteca Clubului Studenţesc
•RA. TERMOFICARE: 19-8748 L u n i,17 august Creştin (slrada Kogălniceanu 7 - 9). Tînăr şi neliniştit; 10,40 Profeţii despre PR O TV: 7,00 Ora 7, bună INTERSERVISAN
SC MONTENAY SA: 41-51-71 15,00 P re lu d iu m uzical; Orar: marţi: 18 - 19; joi 19-20. - trecut (r); 11,30 Lumea filmului (r); dimineaţa!; 9,00 Profit; 9,05 Prima str. Pascaty nr.5, cart. Ghtorgkffl
R.A. APĂ CANAL 19-63-02 15,10 Film: Dragoste şi război ■ Biblioteca Centrului Cultural
12s00 Pro şi contra (r); 12,55 Ştirile
Francez (strada I.I.C. Brătianu 22); Orar pagină; 9,10 Sufletde femeie (r); 10,00 STOMATOLOGIE
• S.C. •SALPREST’ SA.: 19-55-22 - reluare; 16,50 Videoclipuri; INTERNE ♦ CARDIOLOGIE ♦ NHJR6
COMENZI SPECIALE PENTRU luni-vineri: 10-19. Pro T V - 0 propoziţie pe zi; 13,00 Tînăr şi neliniştit (r); 10,45 Highlander
17.00 Poveştile co p ilăriei - LOCJE ♦ PSIHIATRIE ♦ ENDOCRIN»
TRANSPORT REZIDUURI: ■ Biblioteca Centrului Cultural Film: Locotenentul Bullitt (SUA (r); 11,30 Fiica oceanului; 12,00 Pro LOGfE♦ REUMATOLOGE♦ ECOOU-
11-10-12 Ut. 132 em isiune c o n c u rs; 17,30 German ”llcrmann Obcrth” (str. 1968); 15,10 Teleshopping; 15,15 şi contra (p.I, r); 12,55 Ştirile Pro TV FIE♦ ALERGOLOGIE♦ DERMAT0L9
•SC PRIVAL 1743-86 V ideoclipuri; 18,00 M uzică Memorandumului! 8). Orar: luni, marţi, Rnâr şi neliniştit; 16,00 Teleshopping; - O propoziţie pe zi; 13,00 Pro şi GIE ♦ CHIRURGIE ♦ ORTOPED!!
DISTRIBUŢIA GAZELOR populară; 18,30 B ună seara miercuri, joi: orele 16-20. ♦ O.R.L ♦ OFTALMOLOGIE♦ GINE­
■ Biblioteca “Valeriu Bologa” a 16.10 Nano (serial); 17,00 Ştirile Pro contra (p.II, r); 13,30 Film: Pe urmele
NATURALE: - INTERVENŢII GAZE Cluj; 19,30 Videoclipuri; 20,15 COLOGIE♦ ONCOLOGIE♦ PEDIATM
Universităţii de Medicină şi Farmacie TV; 17,15 Sufletde femeie -serial; Panterei Roz (Angha 1982); 15,10 ♦ UROLOGIE 4 ACUPUNCTURA
928; 433424 Cerc deschis; 21,30 Info Nova;
(Str. Avram Iancu 31); Orar luni-vineri 18,00 Familia Bundy; 18,25 Ştirile Teleshopping; 15,15 Tînăr şi neliniştit;
• AEROPORT: 956 22.00 V .J.S p irit; 23,00 8-20, sîmbătă 8-13. RADIOLOGIE • EC0GRAF1E
• GARA Cluj-Napoca 952 ProTV ; 18,30 Chestiunea zilei cu 16.00 Teleshopping; 16,10 Nano; Fam inări Doppler -
AGENŢIA CFR: - internaţional închiderea programului. ■ Biblioteca Soros Cluj (str. Ţcbci nr.
Florin Călinescu; 18,35 Familia 17.00 Ştirile ProTV; 17,15 Sufletde
21). Orar: luni 12-19,30; marţi, miercuri Hlsterosalpingografii pentru
1340-09; intern -43-20-01; Bundy; 19,00 Roata norocului; 19,30
şi joi: 10-19,30, sîmbătă: 10-14. Ştiinţe femeie; 18,00 Famiha Bundy; 18,25 sterilitate feminină
Turda -31-17-62; Dej -21-20-22 sociale şi comportamentale. Ştirile Pro TV; 20,15 Film: Omul cu Ştirile Pro TV; 18,30 Chestiunea zilei LABORATOR
f i i P O R T A L
■ S ili EXPORT-■aPCRTaJLU ■ Biblioteca Creştină ”BibIos” (str.
un pantof roşu (SUA 1985); 22,05 cu Florin Căbnescu; 18,35 Famiha (Biochimie - Bacteriologic Imnnologit-
w Clinicilor nr.28). Orar: luni 13-17; Parazitologie Detenninare Rh - Teste4
V,,-
S I L uni, 17 august Ştirile Pro TV; 22,10 Chestiunea zilei;
marii, miercuri, joi: 13-16; vineri 9-12. Bundy; 19,00 Roata norocului; 19,30 sarcină - Antigen HBS - EJirs Teri
8,00 Videotext; 9,00 Reluări; 22,45 Seinfeld; 23,00 Chestiunea zilei;
(Biblioteca pune la dispoziţia cititorilor Ştirile Pro TV; 20,15 Pensacola - Forţa Eiaminâri citoiogice pentru depistară
T A R O M'.30.03-25.10.1998 literatură creştină in diferite limbi).23.10 Prima pagină; 23,15 Ştirile Pro de elită; 21,15 Chicago Hope; 22,05 cancerului de col uterin- Investigaţipeatn
Inni-vincri 15.00 Videotext; 17,15 Preciosa sterilitatea feminină p masculină)
- serial; 18,00 Desene animate;. TV; 23,45 Serial: Highlander; 0,30 Ştirile Pro TV; 22,10 Chestiunea zilei;
Cluj 4 Buc. Buc. -> Quj ZILNIC, inclu siv DUMINICA
8J5 9,35 7,00 • 8,00 18,30 W orld Stcam Today - Seaquest; 1,00 Viaţa ca-n filme; 1,30 22,15 Seinfeld; 22,45 Ştirile Pro TV; orele 7 - 2 1
20,05 21,05 18,35 ‘ 19,35 docum entat; 19,00 Animalele ■ Muzeul Naţional de Arlă (Piaţa Seinfeld (r); 2,00 Profit; 2,05 Prima 23.00 C hestiunea zilei; 23,15 Medic de gardă: orele 21-7
sîmlsăiă lui K ratt - serial; 19,30 Atlantis Unirii 30). Orar zilnic 10 -17; luni şi pagină. Highlander, 0,00 Seaquest; 1,00 Viaţa R ezervare, consultaţii
Cluj 4 Buc. Buc. -> Quj Family Playhouse - film scurt marţi: închis Marţi, 18 august ca-n filme; 1,30 Seinfeld (r); 2,00 S. la teL 41.41.63.
13.20 14,20 12,10 13,00 ■ Muzeul Naţional de Arlă, Secţia Programul 1:6,00 România: ora 6 Profit; 2,05 Prima pagină; 2,10 Pro şi
m etraj; 20,00 Film : Atracţie “Donaţii” (strada I.C. Brătianu 22).
Ii*rcţ bilet: pentru cetăţeni romani m ortală; 21,35 A venturierii Orar. miercuri - duminică 10 -17; luni fix!; 8,30 Simba, regele Leu (r); 9,00 contra (r); 3,30 Famiha Bundy (r). âc. D en tal ROVA-
si străini - 344.000 Ici TVR Cluj-Napoca; 10,00 TVR Info; SOCOLOV
americani - documentar; 22,00 şi marţi: închis
m nr lL s iM ■ Muzeul Naţional de Istorie a 10.05 TVR laşi; 1-1,00 TVR
Cluj 4 Budapesta 12,05 - 13,00 Curro Jim enez - serial, ep.l; Transilvaniei (strada C. Daicoviciu 2).
Redacţia nu işi asumă responsa­ [ Calea Moţilor 106, ap5 [
Budapesta -» Cluj 13,30 - 15,10 23.00 Film: Dulce crimă; 0,35 Timişoara; 12,00 TVR Info; 12,05 bilitatea pentru schimbările Tratamente stom itotoşlii
Zilnic, inclusiv duminica: 10-16; luni com plexe:
IPrct bilei: 114S dus-intors Rock Out The Earth - emisiune închis. In prima duminică din lună: Credo (r); 13,00 Natacha (r); 14,00 intervenite in programele posturilor
TKI FFOANTi: 43-25-24; m u zic ală; 1,00 S candal - O terapie
intrarea liberă. TVR Info; 14,10 Perla Neagră (r); de televiziune. O protetică Iceramică)
13-OJ-16 - pentru externe program erotic. ■ Muzeul Etnografic al
Transilvaniei (str. Memorandumului O chirurgie (rezecţxî, imptaic)
Luni, 17 august nr.21): deschis zilnic între Orele 9-16, Program ări Iatrd.; 430028
Ştiri URC: 6:00-6:30, 11:00-11:30, 14:00-14:30, luni închis. Zilnic orari 9-19
18:00-18:30, 21:00-21:30. 6:30 Transilvania Matinal.
■ Parcul etnografic Romulus Vuia: Farmacii cu serviciu permanent: Farmacia "CORaFARM”, str. Ion
deschis zilnic intre orele 9-16. Luni sîmbătă 10-13
9:00, 11:30 Radio-Club. 13:00 România Actualităţi. 13:20- închis Meşter nr. 4, telefon 42-65-40.
14:00 Cafe Concert. 14:30-17:00 Prob Nobleni. 17:00- ■ Muzeul memorial “Emil Isac” Farmacii cu serviciu prelungit: Farmacia "INTERPHARM”, str.
18:00 Roton Music. 18:30-20:00 Faptul serii: 20:00-21:00 (slrada Emil Isac 23). Orar miercuri- Primăverii nr. 6, telefon 42-71-96 orar 8-22, Farmacia
Chart Slow - Claudia şi Alex Palii. 21:30 Taxi Music - duminicâ 13-17; luni şi marii închis. "CLEMATISFARM”, P-ţa Unirii nr. 10, telefon 19-13-63, orar 8-22.
dedicaţii muzicale. 23:00-24:00 Rondul de noapte - ţfeu Florea. 24:00- ■ Muzeul Zoologic: zilnic inlre orele Garda de noapte: Farmacia nr. 6 "SPERANŢA”, P-ţa A.Iancu nr. 5,
1:00 Post Factum. 1:00-6:00 Music Non-Stop. 9-15; sîmbătă si duminică între orele telefon 19-64-56, orar 20-8.
10-14. PROF. iJHIY. Dr. MMCĂLUGĂRI
Lnni, 17 august 11:00 Pauzele de dimineaţă (meteo, horoscop, curs valutar, informaţii utile,
Mureş, Radio Timişoara, Radio D
r.A
fGE
LÂC
ĂL
UGĂ
RU
U N IP L U S R a d io 8:08 Revista presei locale; 8:20 Craiova şi Radio Cluj, de la Cluj
agenda Clujului, programe TV şi Str. P rahovei nr. 11
Flash informativ:
6,40,7:40,8:40,21; Luni, 17 august actualitatea locală, recomandări TV; prezintă Florin Pruteanu. 11,00
cinema). 10-14 "Trenul din Franţa”, (Sngă biserica Bob)
Ştiri 7, 8, 9, 10, 13, Ştiri: 7, 9,12,15,16,17. Program 8:37 trafic, anunţuri utilitare, agenda (informaţii locale, internaţionale, sport,
Buletin de ştiri. 11,05-12,45 PROGRAM OFTALMOLOGIE
-Vusr
13,17,18. 6,00-10,00 informativ BBC: 6,00-6,30; 14,00- culturală; 8:50 horoscop; 9:05 divertisment şi muzică). 14-15 ”... şi
Exclusiv magazin, realizatori Stela L, Mi, V -17-20
iz & m “Primul salut”. 6,20 14,30; 18,00-18,45; 21,00-21,30. microbiografie sonoră; 9:20 muzica”. 15-17 McSonic (dedicaţii
Maria Rareş şi Sergiu Alex. 12,00 s ; - 8-12.
Agenda zileL 6,50, 7,50 Horoscop. 6,00-10,00 “Un alt început”. 6,45; recomandări TV; 9:40 sport). 11:00- Radiojurnal transilvan. 12,45
muzicale cu premii McDonald’s). 17- Tel.: 42.56.18;.^ tel/fax:19.14.6>
7.20 Revista presei 7,30 ”Phrs”78,20 7,45; 8,45; 9,45 Horoscop Uniplus; 19:00 ContactFM. 19:00-22:00 Seara 19 "Punct şi de la capăt”(retrospectiva
Emisiunea în limba ucraineană.
"CD Sport" (Cătălin Berindean). 9,20 8,15; Sport pe mapamond; Cursul la Cluj-Napoca. 22:00-23:00 Hit - Prezintă prof.univ.Ioan Semeniuc.
săptămînii). 19-20 "Clopote tubulare”
“Ce mai crede lumea”, sondaj pe valutar, Revista presei; Concursuri, interviu - realizator Toni Teşiu. 13.00 Radiojurnal Bucureşti. 13,15
(Marius Aciu). 20-23 "Călătorii pe ALIANŢAA1ÎTISUICID
teme de actualitate. 9,40 Calendarul informaţii diverse; 8,50 Punct ochit - Emisiune muzicală: interviuri şi cele Conexiuni financiare, redactor
portativ” (Marius Braşoveanu). 23-1 LI FELINE —
zilei. 10,00-14,00 CD Player. 10,20 comentariul zilei; 10,00-11,00 mainoi hituri cu vedetele momentului ' "Muzica şi muzichia” (Marius Vasile Luca. 13,50 Buletin de ştiri. "JT" I Sufletulnostrula a%
Programul cinematografelor. 10,50 “Muzică Anti-Stress”. 11,00-18,00 (r). 23:00-24:00 Rock Block, 16.00 Emisiunea în limba maghiară.
Braşoveanu). 1-6 Music Non-Stop. dumneavoastii
“Plus", pamflet, Adrian Suchi. 12,40 “89,4 gradeplus”. 13,15 Infolitoral; realizator Alex Revenco. 24:00-1:00 18.00 Radiofax - redactor Ioana F > f 7 \ de noapte, tde&milvidii-
Rad» Contact ZeRo - legătura dintre Kanya. 19,00Radiojurnal Bucureşti.
“3 minute” - interviul zilei. 13,00 Informaţii, relatări în direct;
soldaţii români aliaţi în Bosnia şi
RADIO CLUJ 19,15-21,00 Serata muzicală radio, 19 1 6 47
Ştirg meteo, sport 13,40 Calendarul Concursuri. 18,55-19,00 ”VIP-uri în ■VjVfWAVAVWM'ZiViVAVAWiVZZ
Gardă de noapte, orele 20-08'
zilei. 14,00-18,00 Caleidoscop CD. vacanţă”. 19,00-21,00 ’TopSlow - familiile lor din ţară. 1:00-5:00 Luni, 17 august redactor Ciprian Rusu. 20,00 Ştiri.
14,40 “Ziua în cîteva vorbe”, realizator ROna. 21,30-23,30 "Somn Discontact 6,00 Bună dimineaţa. Emisiune cu 21.00 Ştiri. 21,05 Ateneu, emisiune Linia telefonică de intervenţie înori
bizar” - realizatori Cristi Minculescu informaţii, actualităţi şi muzică culturală, redactorDoraPavel. 21,50
declaraţia zilei 15,20 “Ce mai crede
şi Mihai Godoroja. 23,30-6,00
_ MlndioSonic realizată de Dan Horea. 8,00 Ştiri. 21,58 închidereaprogramului.
si prevenţie a suicidului iniţiată ®
lumea”, r. 16,20 "Vacanţa FM”. I M ttSJi MHx LABORATORUL DE
17.20 Calendarul zilei. 18,00 Ştiri, Muzica nopţii. Emisiunea în limba maghiară. 10,00 •Marţi, 18 august la Radio Cluj
meteo, sport, sinteze financiare. Luni, 17 august Luni, 17 august Radiocircuit - Emisiunea 6,00 Bună dimineaţa Emisiune MINTALĂCLUJ stă la dispoziţia di1
19,00 “CD Radar ’80", Dan Creţa. 5:00-8:00 Ştiri: 8,10,12,14,17,19,20. 6- Departamentului Studiourilor cu informaţii, actualităţi şi muzică de luni pînă vineri, între orele 8- 22
21,00-22,00 “Jos masca”, Octayian Bună dimi­ 10”Cafeaua de serviciu” (maxima, Teritoriale Radio Constanţa, Antena realizată de Ioana Kanya. 8,00 Vă aşteptăm apelurile l*
Iacob. neaţa! 8:00- powerplayul şi calendarul zilei, meteo, Bucureştilor, Radio Iaşi, Radio Tg. Emisiunea in limba maghiară. numărul 186864.
■ A D E V Ă R U L
lu n i, 1 7 a u g u s t l v > u
d e C i t a i R O Z A V Î N T U R I L O R

RELAŢIILE DINTRE NATO SI RUSIA LA UN AN UNGARIA:


W SEMNAREA ACTULUI FONDATOR
k INTRAREA ÎN NATO -
jArticoL s e m n a t d e K l a u s - P e t e r K la ib e r . a s i s t e n t a l s e c r e t a r u l u i g e n e r a l a l N A T O p e n t r u p r o b l e m e p o l i t i c e ,
în NATO R e v i e w l P a r t e a I
UN PROCES DINAMIC
' ( A r t ic o l d e A n d r a s S i m o n v i . ş e f u l
Cu peste un an în urmă, N A TO Fondator, N A TO şi Rusia au creat com baterea terorism ului, iar în se m n a t un M em o ra n d u m de
M is iu n ii R e p u b l i c i i U n g a r e la N A T O ..
şjRusia au semnat A ctul Fondator cadrul instituţionalizat prin care m artie - efortu rile p o litice şi înţelegere în domeniul cooperării
juivind R e la ţiile R e c ip r o c e , identifică abordări şi soluţii ale m ilitare îm p otriva proliferării ştiinţifice. a p ă r u t în N A T O R e v ie w k
Cooperarea şi Securitatea. A cest p r o b le m elo r c o m u n e . R e la ţia arm elor nucleare, b io lo g ic e şi La întrunirile din mai şi iunie P a rte a I
eveniment a fost mai mult decît o N A T O -R u sia se ad au gă altor c h im ic e . în lun a a p r ilie , ale Consiliului Comun Permanent, D in acea zi istorică a sum m it-ului de la Madrid
ceremonie d ip lo m a tic ă . A politici de întărire a securităţii ale ambasadorii au discutat pentru la nivel de miniştri de Externe şi ai de anul trecut, cînd Ungaria a fost invitată, alături
reprezentat un m om ent crucial în Alianţei, ca extinderea, legătura prim a dată chestiunea armelor A p ă ră r ii, au fo st e x a m in a te de R ep u b lica C eh ă şi P o lo n ia , sâ adere la
era de după R ă z b o iu l R e c e . specială cu Ucraina, consolidarea nucleare, inclusiv doctrina, strategia viitoarele priorităţi ale Programului Organizaţia Tratatului N ord-Atlantic, ne pregătim
Semnînd Actul Fondator, N A T O d ia lo g u lu i m e d ite r a n e a n şi şi securitatea nucleară. Această de Lucru pe 1998 şi s-a revizuit intens în vederea integrării. V rem să asigurăm că,
şi Rusia au pus bazele unei noi apropierea pe plan politic şi militar întîlnire a demonstrat că NATO şi situaţia din Bosnia-H erţegovina, din acel m om ent, Ungaria va conlucra pe deplin
relaţii strategice. N A T O şi Rusia de ţările partenere prin intermediul Rusia nu se tem sâ schimbe opinii abordîndu-se cooperarea dintre cu Alianţa atît în term eni politici, cît şi militari.
an instituit o n o u ă form ă de principalelor noastre două foruri de în probleme delicate. în luna mai NA TO şi Rusia în cadrul SFO R şi Angajamentul faţă dc integrarea Ungariei în NA TO
consultări p e p r o b le m e d e cooperare în sfera securităţii - am avut consultări privind strategia, reacţia comunităţii internaţionale la nu este împărtăşit doar de G uvern şi partidele
securitate, prin C onsiliul Comun C on siliu l de Parteneriat Euro- p olitica de apărare, doctrinele criza din K osovo. D iscu ţiile la politice din Parlament, ci şi de societate în general.
Permanent (CCP), înfiinţat conform Atlantic şi Parteneriatul pentru m ilitare a le N A T O şi R u siei, nivel de miniştri au evidenţiat noul A cest lucru s-a văzut clar prin votul favorabil, în
Actului Fondator. A vem de depăşit Pace. în decem brie 1997, NATO b u g e te le şi p r o g ra m ele de nivel de transparenţă şi cooperare proporţie de 85 la sută, exprim at în cadrul
multe decenii de neîncredere şi şi Rusia au convenit asupra unui dezvoltare a infrastructurii. la care s-a ajuns în ultimele 12 luni. referendumului din toamna trecută privind aderarea
prejudecăţi. Cooperarea noastră cuprinzător Program de1Lucru pe în domeniul planificării alertei Ca răspuns la testele nucleare ale Ungariei la Alianţă.
evoluează în m od impresionant şi 1998, care acoperă o gam ă largă civile, N A TO şi Rusia au lansat Indiei şi Pakistanului, miniştrii de După semnarea P rotocoalelor de Aderare a
vremca parteneriatul NATO-Rusia d e su b ie c te d e c o n su lta r e şi un p r o ie c t-p ilo t “F o lo s ir e a Externe au dat o declaraţie comună, Ungariei, Poloniei şi R epublicii Cehe de către c ei
sâdevină un garant permanent al a c tiv ită ţi d e c o o p e r a r e ca te h n o lo g ie i s a te liţilo r pentru la întîlnirea de la Luxemburg, în 16 miniştri de Externe din N A T O , în decem brie
securităţii euro-atlantice. m en ţin erea p ă c ii, c o n v e r s ia evalu are şi r e a c ţie în caz de care s-a subliniat angajam entul 1997, cele trei ţări “invitate” s-au bucurat de un
A devenit evident că edificarea apărării, probleme de mediu legate dezastre”. Am iniţiat, de asemenea, N A T O şi R usiei de a continua statut special, n eoficial la N A T O , asemănător cu
mei noi arhitecturi de securitate în de apărare şi proliferarea armelor noul program al NA TO Ştiinţa în cooperarea, în încercarea de a statutul de “observator”.
Europa nu se poate realiza fară de distrugere în m asă. D in iulie slujba Păcii, la care participă circa p r e v e n i p r o life ra r e a a r m e lo r în ce priveşte alte ţări candidate, inclusiv unii
Rusia, stat cu o p o n d e re şi 1997, ambasadorii se întrunesc cu 1.500 de oameni de ştiinţă ruşi. La nucleare, biologice şi chim ice şi dintre vecinii noştri care nu au fost invitaţi în primul
importanţă d e o s e b it e p en tru regularitate în cadrul CCP. în luna întîlnirea CCP din 2 8 mai de la mijloacele de transport al acestora. val, Ungaria a arătat cu claritate că este în favoarea
stabilitatea europeană. Prin Actul februarie, de exem plu, am abordat Luxemburg, N A TO şi Rusia au (Va urma) unor noi runde de extindere, pentm ţări care pot şi
doresc să devină, în viitor, m embre ale Alianţei.

FRONTUL NATIONAL: CONSENS LA CONFERINŢA DE


Aşa cum lc-a spus preşedintele SU A , B ill Clinton,
liderilor Republicii C ehe, Ungariei şi Poloniei, Ia
FRANŢA:
TINERII DEZERTEAZĂ ’ DEZARMARE DE LA GENEVA PRIVIND u ltim u l su m m it al N A T O d e la M ad rid ,
“Posibilitatea continuării extinderii va depinde în

"L’E x p r e s s ”
MATERIALELE FISIONABILE NUCLEARE foarte mare măsură dc m odul în care evoluează
primul val al lărgirii. Dacă reuşim să facem Alianţa
nu doar mai marc, ci şi mai puternică, şi dacă
(A F P . R e u t e r s ! rămîne unită, atunci vom avea o bază solidă pentm
De mai multe luni, se simte rumoare pe culoarele sediului
continuarea extinderii”.
frontului Naţional de la Saint-Cloud (Hauts-de-Seine). D e
data aceasta, nimic nu mai merge în aripa tînără a Frontului. Conferinţa de dezarmare (CD) de la plutoniu pentru uz militar, dar să
G eneva a ajuns, la 11 august Ia menţină stocurile actuale. Potrivit unei O p r iv ir e în u rm ă , s p r e
Dacă dăm crezare unei note interne a partidului lui Jean-
Marie Le Pen (deţinem o copie a acestei note), cifrele ce consensul necesar pentru a negocia surse m ilita r e, India d isp u n e d e în c e p u tu r i
reflectă adeziunea lâ Frontul Naţional - aripa tînără (FNJ) oprirea p r o d u c ţie i d e m ateriale su fic ie n te sto c u r i pentru 8 0 -1 2 0
îm i amintesc limpede dezamăgirea Ungariei din
nu justifică nici p e departe statutul de “primă formaţiune fisionabile nucleare în scopuri militare. focoase nucleare, cu mult m ai mult
1992, cînd nu s-a spus nim ic despre o aderare
politică tînără”, cu 15.000 de aderenţi revendicaţi de Samuel Pakistanul, India şi Israelul au acceptat decît Pakistanul. Israelul, la rîndul său,
apropiată a noilor democraţii. A fost dureros pentm
Marechal, directorul său la n ivel naţional. în c e le din urmă să participe la ş i-a an u n ţat acord u l în a in te d e
câ am fost excluşi din această “ fam ilie” atît de
Potrivit acestei note, cînd Marţial Bild conducea FNJ, negocieri, ccca ce a permis obţinerea începerea conferinţei, la Ierusalim.
mult timp. Acum , privind înapoi, înţeleg mai bine:
acesta număra înjur de 4.000 de membri, în 1991. Funcţiona consensului indispensabil declanşării “A m arătat clar că acordul Israelului
la începutul anilor ’90, spectrul ameninţării se
cu un buget anual de 100.000 de franci şi cu doi angajaţi lor. C ele 61 de state membre ale faţă de înfiinţarea unui com itet nu
îndepărta rapid şi, din punctul de vedere al Alianţei,
permanenţi - B ild şi o secretară - plătiţi de partid. în 1992, Conferinţei vor ca, la aproape doi ani . înseamnă că adoptăm o poziţie asupra
nu exista o raţiune imediată şi imperativă pentru
cînd Marechal â preluat conducerea, în fişier existau 3.500 de la su ccesu l tratativelor privind tratatului şi a conţinutului său”, s-a
extindere. N A T O şi Europa în general nu erau
de membri cu cotizaţia la zi. D e atunci, efectivele s-au tot interzicerea totală a experienţelor precizat în comunicatul biroului de
pregătite, şi, sâ recunoaştem , nici Ungaria. Calea
subţiat. „într-adevăr, precizează nota, pe 1 ianuarie 1993, nucleare (CTBT), forul să elaboreze p resă al prem ieru lu i N eta n y a h u .
spre aderarea noastră la N A T O a început odată cu
FNJ cuprindea, oficial, 2.068 de aderenţi cu cotizaţiile plătite. un tratat privind materialele fisionabile D elegatu l sirian a criticat Israelul
intrarea Ungariei în Consiliul dc Cooperare N ord-
Patru ani şi jumătate mai tîrziu, Ia 1 iunie 1997, FNJ număra militare, FMCT (Fissile Material Cut- pentru câ a cerut garanţii SU A câ nu
Atlantic (C C N A ), în decem brie 1991. A ceasta a
1.993 membri”. în primul an al conducerii de către Marechal, O ff Treaty). “Conferinţa a hotărât sâ va fi supus inspectării siturilor sale
numească un com itet ad-hoc pentru a nucleare în cazul în care aderă la un fost urmată de Parteneriatul pentm Pace, peste mai
organizaţia pierdea aderenţii în proporţie de 40a la sută, puţin de doi ani, şi consolidată prin înfiinţarea
fenomen care s-a accentuat în următorii ani. în 1995, negocia un tratat nediscriminatoriu, viitor tratat.
multilateral, internaţional şi realmente Hotărârea lui Netanyahu de a accepta Consiliului dc Parteneriat Euro-Atlantic (C PEA),
efectivele FNJ atingeau cel mai scăzut nivel, adică 1.226 de care a înlocuit C C N A din mai 1997. în pofida
aderenţi oficiali. în 1997, numărul a urcat uşor (440 de noi verificabil, care să interzică producerea n eg o cierea FM CT este m enită să
de m ateriale fisio n a b ile destinate neajunsurilor sale, C C N A a fost un instrument
membri), pentru a se stabili sub limita de 2.000. în acelaşi liniştească SU A , iritate de blocajul
armelor nucleare sau altor dispozitive important de familiarizare cu m ecanismele N A TO ,
timp, bugetul FNJ “a luat-o razna”, depăşind 1.000.000 de procesului de pace, permiţînd totodată
e x p lo z iv e n u c le a r e ” , a anunţat Israelului să-şi menţină politica de care ne-a ajutat să înţelegem profunzimea relaţiilor
franci, la care se adaugă salariile a cinci angajaţi permanenţi,
preşedintele sesiu n ii, ambasadorul ambiguitate privind capacităţile sale transatlantice, procesul politic dc luare a deciziilor
Direcţia FNJ a contestat aceste cifre “fanteziste”, declarând
ucrainean M ikola M aimeskul. n u clea re m ilitare. C lasa p o litic ă şi legătura dintre structurile politice şi cele militare
că adeziunile urmează, dimpotrivă, o progresie constantă,
Ambasadorul american pe lîngă CD, israeliană susţine poziţia G uvernului ale Alianţei. Contactele personale cu membri ai
proporţională cu cea a fratelui mai mare, FN, şi invocînd, în
Robert Grcy, a afirmat că tratatul “este d e o stilita te faţă de d e sc h id e r ea C o n s iliu lu i N o r d - A t la n t ic , c u a u to r ită ţile
plus, faptul că 22 de consilieri regionali aleşi în martie anul
de mare prioritate pentru Statele Unite, instalaţiilor nucleare pentru inspecţii Comandamentului internaţional ne-au furnizat o
trecut provin din rândurile FNJ.
care sînt încurajate de importantul pas in tern aţion ale. Statul evreu nu a mai bună apreciere a activităţii acestor organisme.
Numeroşi secretari ai diferitelor^ departamente ale FN
realizat”. Grcy şi-a exprimat dorinţa recunoscut niciodată oficial că dispune A ceasta a rep rezentat o parte im portantă a
constată carenţa FNJ în profil teritorial. “în şase ani, efortul
ca forul să hotărască, totodată, să de arme nucleare, dar la D im ona, în construirii de relaţii de lucru bazate pe încredere.
nostru de structurare ne-a permis să mărim numărul filialelor
înceapă negocieri pentru interzicerea d eşertu l N e g h e v , fu n cţio n e a z ă o Participarea la C C N A şi apoi la C on siliu l
FNJ de la 60 la 80. Dar încă nu sîntem prezenţi pe întreg
“transferului” de m ine antipersonal. centrală nucleară capabilă sâ producă Parteneriatului Euro-Atlantic n e-a oferit totodată
teritoriul”, a adm is Philippe Rouge, trezorier al FNJ. N u
W ashingtonul nu s-a alăturat statelor plutoniu pentru încărcături atom ice. prilejul de a vedea ceea c e astăzi constituie pentm
adeziunile contează, ci simpatizanţii, adică aceia care votează
semnatare ale Tratatului de la Ottawa Potrivit experţilor străini, Israelul ar noi o experienţă obişnuită: cum conlucrează ţările-
mnumăr mare. Or, exact această strategie este pusă acum
care interzice astfel de mine, aducînd avea între 100 şi 200 de fo c o a se membre ale NA TO la realizarea consensului. Pentm
în discuţie. M arechal a transformat FNJ în instrument de
ca argument necesitatea de a-şi apăra nucleare care pot fi montate pe rachete a rămîne unită şi eficientă, A lianţa are n evoie de
promovare personală, în detrimentul efectivelor şi al ideilor.
trupele de pe linia de demarcaţie balistice. Crearea comitetului nu este echilibra între interesele naţionale şi com une ale
De curînd relaţiile deja tensionate dintre FNJ şi sindicatul
intercoreeanâ. India, membră influentă decît începutul unui lung proces. După ţărilor membre.
fr®universităţi au fost înveninate de voinţa FNJ de a concura
a nealiniaţilor din cadrul CD, a lăsat numirea unui preşedinte, urm ează să Cît despre Parteneriatul pentru Pace, deşi iniţial
sindicatul, ale cărui rezultate la alegeriîe universitare sînt
sâ se înţeleagă, cu puţin timp înainte se stabilească dacă va fi un tratat am avut suspiciuni câ ar putea afecta procesul de
apreciate drept mediocre. într-un mesaj, datat 27 iulie, adresat
cadrelor sale, Samuel M arechal îi invita pe studenţi să-şi de c o n fe rin ţă , câ v a accep ta să “scurt” sau “lung”, după cu m s-a extindere, Ungaria a fost printre primele ţări care
negocieze tratatul. Hotârîrea sa este exprimat un delegat. în martie 1995 au aderat la programul său. O gam ă largă de
asume responsabilităţi în m ediul studenţesc. “N u avem de
dat socoteală decît lui Le Pen”, reacţionează N icolas Evrard, considerată de analişti un gest de s-a obţinut un acord de principiu de instituţii politice şi militare ungare s-au im plicat
subliniind că, de la crearea sa, în 1990, sindicatul beneficiază conciliere vizînd atenuarea sancţiunilor ' n e g o c ie r i p r iv in d m a te r ia le le • în PpP, care s-a constituit într-un elem ent durabil
da o anumită libertate de m işcare (decizie). “în cadrul econom ice impuse de SU A Indiei ca fisionabile cu destinaţie militară, însă al arhitecturii europene de securitate. A m avut
sindicatului nu sîntem nici arivişti, nici carierişti, ci voluntari, represalii pentru testele nucleare din discuţiile s-au blocat în privinţa sferei mereu convingerea că succesul operaţiunii conduse
precizează Nicolas Evrard. . - mai. în prezent, India, care în urma de acţiune a unui astfel de tratat: nu de NA TO din B osn ia-H erţegovina s-a datorat în
Mult timp disimulat, acest război deschis este dublat, în experien ţelor se consideră putere s-a putut stabili dacă să se refere numai mare parte Parteneriatului pentm Pace. Ar fi fost
[calitate, de rezistenţa m anifestată faţă de noua lin ie nucleară, şi-a apropiat poziţia faţă de la producţie, cum vor ţările care dispun mult mai greu de format o coaliţie internaţională
ideologica a succesorului probabil al lui Le Pen, Bruno tratatul FMCT de cea a celor cinci d e s to c u r i, sau şi la p r o d u c ţia atît de largă fară e x p e r ie n ţa c îştig a tâ prin
Megret, ideologie care, în schim b, seduce studenţimea. puteri nucleare recunoscute. Asemenea anterioară tratatului. U nii m embri ai intermediul PpP. La atît d e necesara încredere
Maşinaţiile care-1 vizează pe cel “de după Le Pen” abia SUA şi spre deosebire de Pakistan, ea C D ar putea susţine, ca în 1995, ca reciprocă în capacităţile participanţilor s-a ajuns
^incep. • d o reşte c a tratatu l să in te rz ic ă tratatul să se ocupe de g estiu n ea prin lunile de cooperare practică intensă dinainte
producerea de uraniu îmbogăţit şi de materialelor fisionabile. de decizia N A T O de a forma coaliţia IFOR/SFOR.
( ± > l u n i - 1 7 a u g u s t i 9 9 8 A R T Â - C U L T U R Ă

Z ile le c u K f i i R O Z A - R O Z A L I & i , J Turneu


! teatral '
I
! internaţiona
I Un colectiv al Teatrului 4
| Stat din Turda va efectun/j
| curînd, cel de al treilea tura»
. peste hotare, de data aceasi
1 în Suedia, cu spectacolul 4
| su cc e s M ireasă
| îm p r u m u t de Aştrii
. L in d g r e n , în regia
* sc e n o g r a fia semnate
I ZOLTAN SCHAPIRA.
| Traducerea piesei de teata.
■ aparţine scriitorului C
! Cubleşan şi regizorului.
I Invitaţia este adresată 4
| Consiliul comunal al oraşit
■ Olofstrom pentru perioaî
! 22 - 30 august 1998, timpîr
După primirea invitaţilor, urmată de parada portului
> care v o r fi susţinute i
oaspeţi şi localnici au vizitat popular şi alaiul călăreţilor şi
com una şi principalele ei | reprezentaţii cu spectacol:
formaţiilor artistice care au luat
obiective economico - sociale | menţionat, în limba români
parte la mamfestăn; concerte
şi tunstice. Deschiderea oficială şi spectacole susţinute de ■ în faţa comunităţilor 4
a manifestărilor s-a petrecut în formaţii artistice, rap sozi ■ români din localitate, precK
după-amiaza zilei de vineri, populari, solişti vocali şi I şi din oraşele Solvesborj
cînd a avut loc şi vernisajul instrumentişti şi festivitatea de | Malmo şi Văxjo.
unei expoziţii de artă populară acordare a unor diplome şi ■ îm preună cu grupul 4
locală, urmat de un program distincţii participanţilor au J actori şi personal tehnic i
artistic susţinut de elevi ai încheiat sărbătoarea “Roza - I teatrului, vor mai lua parteI ;
Şcolii "Octavian G oga ” din Rozalina”. | turneu: d l primar Virgii
Rozavlea; în cursul serii de “ Doamne, ce m inunat ai | Blasiu şi di consilier VasSt
vineri, săteni şi oaspeţi au făcut putut să fii cînd Te-a i gîndit J N e m eş, reprezentanţi t
un pelerinaj la Sfînta Mănăstire să faci o mică împărăţie de I In sp ectoratu lu i Judeţear
D e v in e ri ş i p în ă d u m in ic ă , z ile sa c re m arcate d e m a re a sărb ă to a re a de la Moisei; sîm b ătă , 15 iubire din bunici, din tată şi | pentm Cultură, creatori şiat
A d o rm irii M a ic ii D o m n u lu i, în fr u m o a s a şip ro sp era c o m u n ă m a ra m u reşea n ă a u g u s t , cei prezenţi au mam ă, din surori şi fraţi şi | categorii de intelectuali dir
participat la slujba religioasă la nişte co p ii; la sărbăto’rile
R o za v le a s-a d e sfă şu ra t cea d e a J ll- a e d iţie a u n e i m a n ife stă ri c u ltu ra le d e Mănăstirea Moisei şi au vizitat vieţii i-ai adunat în jurul unei
• Turda. Reprezentaţii
■ teatrale vor fi însoţite 4
a m p lo a re : Z ilele cu ltu rii R O Z A - R O Z A U N A , care a u p ro g ra m a t ş i tradiţionala Monumentul martirilor români vetre, i-ai adunat în jurul unei
I recitaluri a le unor actor
În tîln ire c u f i i i sa tu lu i. de la Moisei; a urmat p îin i. Este lu c ru l cei m ai
| turdeni şi de vernisaje ii
în tîm p ina re a procesiunii fru m os care Ţ i-a ieşit din
U n d e va în M a ra m u re ş >p e V alea Ize i, la R ozavlea, u n d e fe te le ş i co co n ii sîn t ■ unor e x p o z iţ ii de afli
m a i fr u m o ş i ca o riu n d e a ltu n d e v a su b soare, era o b isericu ţă fr u m o a s ă d in
religioase de fa M oisei la
biserica din Rozavlea, iar după
m îini. Şi pentru cine ştie să
înţeleagă această minune, pe j plastică, din lucrările'
- am iaza s-au desfăşurat care. o numim vatra, satul I Cornel V an a.
le m n , u n d e , d e seco le, o a m e n ii lo c u lu i a u în ă lţa t ru g i că tre D u m n e ze u . Ş i m a i lucrările S im p o z io n u lu i n o s tr u R o z a v le a , e s te | Reamintim numele actrâ
în a lţă ş i a stă zi, p e rp e tu în d în ea în v ă ţă tu ra lăsată d c stră m o şi L o cu ito rii “Valea Izei • vatră de cultură frumoasă numai întreagă şi ■ ţelor şi actorilor distribuiţii:
; R o za v le i s-a u a d u n a t, tim p d e tre i zile, p a rtic ip în d la u n p ro g ra m p u s la p u n c t şi civilizaţie românească” . In p rin v o i, ce i p le c a ţi J spectacol: N in a Antono'
programul serii s-a aflat un departe” ... Cuvinte, gînduri I A n toan eta P op - Cheţi
d e P rim ă ria c o m u n e i şi C ă m in u l C u ltu ra l, în co la b o ra re c u P refectura, concert de cîntece religioase care i-au însoţit pe cei din | R adu B o t a r , Marin
C o n s iliu l J u d e ţe a n M a r a m u r e ş , In s p e c to r a tu l p e n tr u C u ltu ră , M u z e u l susţinut de corurile din Finteuş Rozavlea spre satul lor şi de | M iron, M a r ia Voronci
E tn o g r a fic d in S ig lte t ş i C e n tr u l C re a ţie i P opulare. şi Rozavlea; dum inică, 16 aici spre cele patru zări. ' . Radu Ţ icu d e a n , Narcis
august slujba religioasă de la ■ Pintea, Ileana Portase.
biserica din Rozavlea a fost M. BOCU

dedicat continuităţii daco - cadrul intern, spre preluarea


Un eveniment editorial cu totul remarcabil în viaţa
rom ane, a constituirii încet - încet a rolului
C a r wi i l e culturală clujeană afost apariţia sub egida Societăţii
voievodatului Transilvaniei, cu determinant pe care situaţia
cultural-ştiinţifice “G. B ariţiu ” a lucrării consacrate rolul lui autonom orientat mereu de populaţie majoritară şi-o/
c lu je n ilo r Istoriei Transilvaniei, voi. I, avînd printre autori 13 spre o politică de alianţă cu dobîndeşte în provincie. TotS
dintre cei m ai cunoscuţi istorici clujeni Istoria de ţările române, politică care a ceea ce urmează în viaţa
fa ţă nu se vrea numaidecît o replică la cartea de tristă c o n s o lid a t idee a de provinciei după dieta de la

Istoria României. memorie apărută acum cîţiva ani la Budapesta, ci


mai degrabă o restabilire a adevărului. în acest
domeniu, p rin scrierea unei isto rii a d e v ă ra te ,
apartenenţă etnică com ună, Sibiu din 1863, moment de
de solidaritate de destin, în recunoaştere şi de impunere
rolul lor de “apărătoare ale . a rolului hegernonic al
ştiin ţific e , bazată integral pe documente arheologice creştinătăţii", pînă sub Iancu de naţiunii nu. este pentru

Transilvania şi izvoare scrise. Dacă lu crări de acest gen apărute


aiurea ignorau (cu bună sau rea - ştiinţă) descoperiri
arheologice de valoare indiscutabilă, ignorau
Hunedoara sau Mihai Viteazul.
Problem a
naţiunile conlocuitoare decît
Principatului începutul unei lungi agonii
Transilvaniei sub suzeranitate a privilegiilor care se va
concluziile unor studii şi cercetări arheologice de turcească (1541 - 1691) aduce încheia cu momentul
Ikick’fsîce* c u îfaraU “ Barilii* ’ valoare indiscutabilă, ignorau concluziileunor studii pe tapet problema “naţiunii" triumfal de la 1918, cînd
şi cercetări istorice, simplificau şi extrapolau trecutul române şi a religiei românilor, naţiunea rom ână din
p ro v in c ie i p rin p u n e re a în valo are d o a r a rezolvată apoi, în felul ei Transilvania îşi redo-
evenimentelor legate de trecutul “m aghiar” a l caracteristic de către cucerirea bîndeşte, în - sfîrşit,
provinciei şi susţinînd cu rea - credinţă puncte de habsburgică, moment care drepturile ei istorice,
. ved
vedere roesleriene, cartea defa ţă reface traseulilistoric
istoric . deschide calea luptei politice a încălcate şi ignorate, aţîta
a l ,unei provincii dintr-o perspectivă obiectivă,
tiv ă , de lui Inochentie Micu şi a amar de ani, printr-o politică
ma Supplexului. De aici înainte, silnică, antidemocratică şi
Is to r ia R o m â n ie i mare probitate istorică.
prin crearea unei elite, a unei antiumană în fond, dusă de
Începînd cu cadrul geografic parte de lume, cu infuzia de intelighenţii proprii, afirmarea regimuri militare reacţionare
şi natural de unde se desprinde element românesc la toate elementului românesc în spaţiul şi revolute, ieşite cu mult din
transilvănean va merge mereu matca cursului normal al
co n clu zia unei unităţi nivelele, cu rolul lor de
sacrificiu în toate momentele ascendent, pregătind, prin ' evoluţiei fireşti a vieţii
geografice distincte, - cu
împrejurările favorabile ale liberale europene şi
raporturi demografice urmărite dificile, cu însuşi caracterul
epocii lum inilor, prin asemănătoare, în multe
atent, în evoluţia lor, pe rom ânesc al vieţii publice a
reformismul şi liberalismul privinţe, doar cu Rusia
naţionalităţi şi pe religii, reiese provinciei, resimţit adînc, în
introdus de Casa de Austria, imperială, împietrită într-un
clar că Transilvania rămîne nu toate celulele ei, de la limbă la
renaşterea naţională viitoare, imobilism politico - militar'
num ai patria continuităţii obiceiuri, cultură tradiţională
care se va pune cu tărie la completamente desuet. \
d a co ro m âne , ci şi ţara sau cultă. De mare valoare sînt
1848, an de răscruce în Transilvania este o carte
emblematică a “descălecărilor”, consideraţiile despre daci şi
afirmarea potenţialităţii unui bine scrisă şi argumentată
o ţară în care aportul istoric al epoca romană în Dacia, cel
popor care a trăit în chingile documentar, o carte despre
populaţiei româneşti la viaţa despre etnogeneza românilor şi
unui anacronic regim feudal, de continuitate, latinitate,
politică, militară, socială, rolul populaţiei dacoromâne în
servitute şi discriminare etnică. afirmare naţională Ş'
economică, religioasă, culturală viaţa social - economică, rol
Ep o ca modernă a istoriei clarvăzătoare luptă politică
nu a fost numai enorm, ci şi dovedit de lista descoperirilor
românilor reprezintă factorul spre integrarea naţională
chiar determinant, începînd cu arh eologice, începînd cu
dinamic, creator, prin care care va urma.
primele secole de creştinism, paleolitic, neolitic, epoca
naţiunea îşi deschide drumul
cu episcopii paleocreştini care metalelor, cetăţile dacice şi M irc e a POPA
spre afirmarea sa europeană,
au creat în zonă o tradiţie harta Daciei romane. Cu mare
spre schimbarea de “roluri” în
religioasă fără egal în această interes se citeşte apoi capitolul
A

d
D

e
E

C
V A

l u
R

j
U L
CULTURA-INVĂ TĂMINT luni, 1 7 august 1 9 9 8

F o t o g r a f i a d o c u m e n t a r ă , Contestaţiile
îr v f c r -e R o m â n i a ş î S u e d î a , W a la sesiunea
in te r v iu c u G e o r g e C r iş te a , c e r c e tă to r
zona Sibiului,
- C are este scopu l vizitei dvs. în
scria: "Horia, regele dacilor” şi se spune
câ anum e nobilii maghiari i-au p us-o pe
specială
la D r a m a tik in s titu te d in S to c k h o lm - R om ânia, în aceste zile? piept, ca să fie mărturie pentru împăratul
- în timpul în care am fost redactor şef de la V iena, care cam oscila între a ţine a examenului
urmare din nu m ăru l de ieri al comunicare, au fost foarte entuziasmaţi, la revista Arhipelag, căutam subiecte nu sau nu partea răsculaţilor şi pentru ă
ziarului nostru __________ nici nu ştiau de aceste lucruri. Primii care
au v e n it la m in e după su sţin e re a
numai din literatură, ci şi din istorie sau
geografie. Horia a fost un personaj care
n u -i m a i aju ta d e lo c , v o ia u să
demonstreze că Horia dorea să desprindă
de bacalaureat
- Să ne în toarcem la fotografie. Ce com unicării au fost cei din delegaţia m -a fascinat dem ult, a fost un om atît de Ardealul de Imperiu şi să se intituleze
subiecte aţi tratat în expoziţiile pe care algeriană, care m-au întrebat cum mi-a trebuie
le-aţi avut? venit ideea să extrag aceste lucruri din ' în d e s e n u l lui E n g e s t r o m , p e m a r g in e a c e r c u lu i s e a flă o i n s c r ip ţ ie
h e r a ld ic ă , m a r c a t ă c u lit e r e c h ir ilic e : " H o r ia b e a ş i o d i h n e ş t e . Ţ a r a
- După ce am plecat din A lgeria şi
angajat fiind la Institut, m ă chinuia tot
picturile „lor”. în 1990, ca urmare a
com unicării m ele, am primit o invitaţie p l â n g e şi p lă t e ş t e " . rezolvate într-o
timpul dorul d e Sahara. Sahara este ca de la Universitatea din Oran pentru a D e d e s u b t e s t e u n c o m e n t a r i u al
undrog, să ştiţi, dacă ai apucat să o vezi prezenta ce au ei acolo, eu venind din lu i L ars v o n E n g e s t r o m . la tă te x tu l
d in s u e d e z ă în t r a d u c e r e :
singura zi
o dată, trebuie să o revezi. "Pentru, mine, Stockholm. A poi, am fost invitat, figurind
ca cercetător al teatrului preistoric, " S e s p u n e c u t o a t ă s ig u r a n ţ a Corectarea lucrărilor scrise de
perioada a fost de trei ani, după trei ani
G lasgow , la M ontreal, cu variaţii pe c ă H oria ţ i n e a a c e s t î n s e m n la s e s iu n e a s p e c ia lă a
atrebuit să m ă întorc acolo. Arătîndu-le
a c e e a şi tem ă. în 1994, am fo st l a : p e p ie p t. E m b le m a e s t e
materiale despre Sahara, acest focar de e x a m e n u lu i de b a ca la u rea t,,
C o n g r e su l m o n d ia l ;< al U n iu n ii d e s t u l d e ră u s c r i s ă , d a r e s t e
civilizaţie, su ed ezii au început să se precum şi analiza contestaţiilor
î n v a la h ă ş i v r e a s ă s p u n ă în
sensibilizeze. C ei de 'la Institut mi-au Internaţionale de Cercetare Tefîtrală, în trebuie sâ se desfăşoare într-un
s u e d e z ă : H o r ia b e a şi
spus:,Jd-ai vrea să lucrezi în cercetare?”. Finlanda, acumcontinui cercetările şi sînt ritm alert, astfel îneît rezultatele
d o a r m e . Ţ ara g e m e şi
Asta a fost acum 12 ani. Subiectele mele pe cale de a termina o lucrare care finale să fie afişate pe data de
p lă te ş te " .
2 6 augu st, candidaţii adm işi
D esen u l rep ro d u s d e
avînd astfel timp să se înscrie
E n g e s t r o m e s t e o v a r ia n t ă
la adm iterea în învăţăm întul
n e c u n o sc u tă a un or e m b le m e
a s e m ă n ă t o a r e , a c ă r o r im a g in e su p erior, â~ declarat a gen ţiei
a f o s t r e d a tă s a u d e s c r i s ă în d ife r ite M ED IA FA X , Liliana Preoteasa,
A* ° • $5". — .. A - —^A y-,
p u b lic a ţ ii. _ preşedinta Comisiei naţionale de
bacalaureat
In sc r ip ţia h e r a ld ic ă d e p e c e r c , s c r i s ă c u lite r e A c h ir ilic e e s t e D e o a r e c e de la a fişa r e a
p u ţin d ife r ită fa ţă d e t r a d u c e r e a lui E n g e s t r o m . în r e a lita te e a rezultatelor şi pînă la încheierea
I n s c r ip ţia d e p e c o p e r t a in te r io a r ă a c u l e g e r i i ş i is c ă litu r a lui s u n ă a s t f e l: " H oria b e ş i h o d i n e ş t e , ţa r a p l â n g e ş i p lă t e ş t e " . perioadei de înscriere, în unele
Lars v o n E n g e s t r o m facultăţi este extrem dc puţin
sim plu, care a încercat să facă un lucru regele D aciei. A m publicat la Oradea, în tim p, mulţi dintre candidaţi nu -
din Sahara li s-au părut interesante şi urmează a fi editată la anul. > atît de mare, sâ ceară dreptate pentm . 1991, un capitol din lucrare, dar a fost vor p r im i d ip lo m a de
mi-au spus sâ extrag şi să interpretez de în paralel cu aceasta fac o cercetare ţăranii lui. Dăruirea Iui pînă la sacrificiu uşor trecut cu vederea, şi odată cu o bacalaureat, ci doar o adeverinţă
acolo e le m en tele care reprezintă un împreună cu şefa departamentului de m-a impresionat. A m făcut o cercetare invitaţie la R om fest, în septembrie, carc c a r e c e r t ific ă fa p tu l c ă
început em brionar de teatru, m ăşti, cercetare de la Institutul Dramatic despre pentru a găsi documente mai interesante are m ai m ulte secţii, printre care şi una r esp e ctiv u l elev a p r o m o v a t.
costume, dansuri, rituale. Eram pasionat măştile rituale şi dansuri precreştine din despre el, în Biblioteca Regală Suedeză de istorie, le-am prezentat propunerea exam enul, a mai spus directorul
deja de subiect. în 1989 era o conferinţă Balcani. Eu sîn t îm puternicit pentru şi Ia A rh ivele N a ţio n a le. A fo st o mea. La care mi-au răspuns, au fost foarte Preoteasa.
la Barcelona ex a ct despre a cest fel România şi am făcut cercetări anul trecut întîmplare. Am găsit într-o fişă, scrisă entuziasm aţi, că aceste lucruri ar trebui Numărul candidaţilor care nu
preistorie de teatru. A m prezentat o şi acum doi ani, în Maramureş, M oldova, caligrafic, cu cem eală:„M işcarea lui c u p r in se în m a n u a le le ş c o la r e . în au p r o m o v a t s e s iu n e a d c
Horea din Transilvania”, colecţie de ziare Biblioteca Regală am consultat şi scrierile bacalaureat din luna iulie a fost
din Pressburgerzcitung, care apărea la dlui Edroiu, pe care l-am întîlnit acum. d c peste 65.000. .
Bratislava. Am descoperit că erau ale unui El mi-a confirmat că este un "document” Conducerea M EN a hotărît ca
diplomat suedez, care fusese ambasador pe carc noi nu-1 cunoaştem. A m fost exam enul din luna august să sc
la Viena şi urmărea mişcările ţărăneşti solicitat sâ dau autorizaţia de a-1 publica desfăşoare în centre şi nu în
L ars v o n din Imperiul Austro-Ungar. A fost şi el ei a ici, în revistele lor, dc circulaţie fiecare liciîu, ca în prima sesiune,
E n g e str o m fascinat de figura lui Horia şi de tot ceea internaţională, să-l public în engleză. astfel câ în fiecare judeţ există
ce s-a întîmplat acolo. Sc numeşte Lars - A ţi sp u s că aţi venit aici pentru a în m edic 5-6 unităţi în care este
ş ie m b le m a
v o n Engestrom , a d even it pc urmă face fotografii d esp re Horia. Pe u n de organ izat bacalaureat, iar în
n o b ilia r ă a
m inistru de Externe al S u ed iei, era v reţi să m ergeţi? capitală sînt 24 dc centre.
c a s e i s a le dintr-o familie nobilă. După moartea lui, - M -am gîndit să-m i reîmprospătez E xam en u l va fi organizat
nepotul său a predat toate docum entele memoria, aş vrea sâ văd locurile unde el după aceeaşi m etodologic din
şi cărţile lui, în număr de 12-13 mii, s-a născut, unde a trăit, unde a vorbit s e s iu n e a p r e c e d e n tă , iar
B ib lio te c ii R e g a le din S to c k h o lm . ţăranilor, unde a fost închis şi a fost tras subiectele au fost concepute la
L ars v o n E n g e s t r o m s - a n ă s c u t Documentul cu pricina conţinea şi trei pe roată. A ş vrea să însoţesc cu ele acelaşi nivel de dificultate, a mai
la 2 4 d e c e m b r ie 1751 la litografii reproduse, şi o emblemă, care, articolul cînd sc v a publica. Dar este şi o s p u s p r e şe d in ta C o m is ie i
S t o c k h o lm ş i a m u r it în 1 9 a u g u s t zice Engestrom, o purta. Horia pe piept călătorie de suflet.
1 8 2 6 în P o lo n ia naţionale dc bacalaureat.
sau îi fusese pusă pe piept. Pe emblemă A n dreea M ARCU Transmiterea subiectelor va fi
fă c u tă tot prin in te rm e d iu l
Televiziunii Naţionale, dar “ fără
nici un fel de spectacol, c i pur şi
Concurs de admitere la Facultatea de Chlmis şi Inginerie Chimică a Universităţii "Babeş-Bolyai”S i sim plu, anunţîndu-se numărul
biletului de examen şi eventual,
• Ştiinţa şi Ingineria M aterialelor O xidice 25 locuri • Tematica de concurs poate fi consultată Ia afişierul ceva mai tîrziu, făcîndu-se unele
.Numărul dc locuri pc profile şi Facultăţii de Chimie şi Inginerie Chimică, strada Arany com entarii privind modalitatea
specializări, criteriile dc selecţie, P ro fil u n iv e r s ita r cu d u ra ta s tu d iilo r de Janos nr. 11. de abordare a acestuia”, a mai
4 ani' ■' \ Departajarea candidaţilor care obţin aceeaşi m edic spus Preoteasa.
tematica probei elim in atorii, Specializări:1 a pe ultimul loc planificat se face în ordinea criteriilor: Conducerea M EN a conceput
jirccuin şi alte precizări • Chimic 1. N otei obţinute la proba scrisă su ficien te variante de subiecte
în limba română 8 0 de locuri , .' \ 2 . M ediei notelor la chim ie obţinute în anii dc liceu pentru sesiunea specială, inclusiv
F acu ltatea de C h im ie şi In g in e r ie C h im ic ă
în limba maghiară 25 de locuri C andidaţii care au fo st d istin şi cu prem ii sau unele subiecte de rezervă, pentm
formează prin cursuri dc scurtă şi lungă durată specialişti
• Chimie-Fizică m enţiuni Ja olim piadele şcolare naţionale, în cel puţin situaţii neprevăzute.
w chimic şi inginerie chim ică. Piaţa1muncii are o
în limba română 60 de locuri unul dintre cei doi ani de studiu vor putea fi declaraţi P reşed in ţii de c o m is ii vor
capacitate mare de absorbţie pentm absolvenţi. Aceştia
în limba maghiară 25 de locuri adm işi fară concurs de admitere. sem na o convenţie civilă, prin
se pot valida p rofesional în industria chim ică şi
în limba germană 10 locuri Facultatea dispune de locuri separate pentru: care se angajează să asigure
alimentară în proiectarea, exploatarea instalaţiilor
- candidaţi care au ahsolvit o altă facultate desfăşurarea în bune condiţii a
chimice, în învăţămînt, în laboratoarele chimice uzinale,
Colegiu u n iv e rs ita r cu d u ra ta stu d iilo r de - candidaţi care urm ează concom itent o a doua exam enului, dar m ai ales, ca o
în laboratoarele clinice, de control sanitâr şi veterinar,
3 ani facultate. noutate faţă de prima sesiune, să
de protecţia mediului şi de asemenea, în laboratoare de
Specializarea: T axa de în scriere este de 150.000 lei, plâtibili prin a n u n ţe d e urgenţă C o m isia
cercetare. -
• Tehnici de laborator asistate de calculator 25 de mandat poştal în Contul U .B .B . nr. 50.19.43.05.849 naţională în cazul apariţiei unor
Celor care aleg chim ia ca modalitate de realizare
locuri deschis îa Trezoreria Cluj-N apoca, cu specificare pe d i s f u n c ţ ii , a m ai sp u s
profesională, Facultatea de Chim ie şi Inginerie Chimică
S e lec ţia c a n d id a ţilo r se face pe baza m ed iei chitanţă a num elui şi prenum elui candidatului şi a p r e ş e d in t e le c o m is ie i d e
le face următoarea ofertă pen tm anul universitar
concursului de admitere. în calculul m ediei intră: nota facultăţii. bacalaureat
1998-1999:
obţinută la proba scrisă, eliminatorie de chim ie, cu Su n t scutiţi de plata taxei de înscriere: P o tr iv it g r a fic u lu i de
pon d ere de 50% şi m ed ia generală obţinu tă la - copiii personalului didactic, în conformitate cu b a c a la u r e a t în t o c m it de
N u m ă r u l d e l o c u r i p e bacalaureat cu pondere de 50%. Statutul Personalului D idactic, art. 108 M inisterul Educaţiei, exam enul
- angajaţii şi cop iii angajaţilor Universităţii “B abeş- v a în cep e m îine, 18 august, cu
p r o file ş i s p e c ia liz ă r i Te m a tic a p ro b e i e lim in a to rii de ch im ie este B olyai” şi Bibliotecii Universitare “Lucian B laga” exam inarea orală la Lim ba şi
diferenţia tă : - copiii orfani de am bii părinţi şi c ei proveniţi d e la
Profil I n g in e r ie C h im ic ă c u d u r a ta s t u d iilo r litera tu ra rom ân ă, ş i se v a
de 5 ani • Candidaţii pentru profilul de Inginerie Chim ică şi casele de copii.
încheia luni, 24 august. P e data
profilul universitar cu durata studiilor de 4 ani, vor fi Perioada de în scriere: 2 8 iu lie - 4 septembrie între
Specializări: d e 2 5 augu st v o r f i a fişa te
examinaţi pe baza unei selecţii din manualele de Chimie orele 8 şi 15.
’ Inginerie Biochim ică 25 locuri rezultatele şi tot în aceeaşi zi,
din clasele IX, X , X I şi XII. D ata concursului: 10 septem brie
• Informatica Sistem elor Chim ice 25 locuri c a n d id a ţii n e m u lţu m iţi d e
• Candidaţii pentru colegiu l universitar vor susţine In fo r m a ţii s u p lim e n ta r e s e p o t ob ţin e d e la
*Tehnologia Substanţelor Organice 25 locuri rezultat vor depune contestaţiile. _
proba de chimie dintr-o selecţie din manualele de Chimie Facultatea de Chimie şi Inginerie Chimică, strada Arany
' Tehnologia Substanţelor Anorganice 25 locuri R ezultatele finale vor fi afişate
ale claselor IX si X. Janos nr. 11, telefon 19.38.33 int. 4 6 sau 19.19.98. p e data de 26 au gu st
luni, 17 august 1998 A C T U A L /T A 7 f
A
d
D
e
E V
C
Ă
l u
R
g
U L

Cu căruciorul la
mănăstlrrV'
p arte d in tre e i au cob orît de la
Cei care au fost prezenţi la sfîrşitul
urmare din pagina 1.
mănăstire în sat', Ia discotecă. Sîmbătă
săptămîmi trecute la Mănăstirea Nicula
acoperit cu o pătură. S-a. obişnuit să nu
au a v u t ocazia să vadă în rîndul
dim ineaţa, cînd s-au trezit, au ascultat
pelerinilor mulţi handicapaţi veniţi la
asculte cu mare atenţie slujba. Sărută slujba. N u însă pînă la sfîrşit. Există o
slujba de Sfinta Maria cu căruciorul. 0
icoana, dar nu înconjoară pe coate prim ejdie pentru ei. Cînd se termină fem eie s-a distins în rîndul acestor
biserica cea veche din lemn. “Aceia sînt slujba şi întreg platoul începe sâ se năpăstuiţi ai sorţii. Ţăranca de pe Valea
cei care se m ărturisesc. A u păcate scurgă în cet spre sat, barurile devin Sâlăuţei s-a deplasat cu căruciorul la
grele”, spune bătrînul. n eîn că p ă to a re şi berea se term ină M ănăstirea Nicula, parcurgînd aproape
Comportamentul politicienilor nu e repede. D e aceea, o parte dintre ci 100 de kilometri cu o cruce în mină. Au
mai puţin dificil de evaluat decît al pleacă m ai devrem e spre sat. trecut sute, poate mii de maşini pe lîngă
bâtrînului Prunduş. C ît este evlavie şi Sînt aceşti tineri falşi pelerini? Mulţi ea, dar credincioasa din împrejurimile
cît este gest electoral în atitudinea lor? ar fi tentaţi să spună că da. E de înţeles, Bistriţei a avut puterea şi dorinţa de a
Ştiu chiar ei, oare, unde trece graniţa dacă o întîlneşti pe Lucrcţia Coldea, din ajunge cu căruciorul de fiecare zi la
interioară între ce îi însufleţeşte şi ce Mănăstireni. Are 78 de ani şi nu lipseşte sfinta mănăstire. Nu a avut nevoie de
este responsabilitate de platou? Se poate d e Sfinta M aria de la Nicula fiindcă m ila nimănui.
observa că preşedintele este mai puţin are convingerea că icoana a vindecat-o
P rintre sutele dc mii de pelerini
cosm etizat în astfel d e momente. E ste- d e o gravă boală la fiară. Urcă dealul
prezenţi sîmbătă la Nicula, ţăranca de
serios şi grav, dar nu are ţinuta marţială greu şi se opreşte să stea de vorbă cu
lîngă Năsăud a constituit o prezenţă
aparte în mijlocul credincioşilor adunaţi
dc fiecare z i, cea care îi înveseleşte pe toţi c e i care îi dau bineţe, p o v es-
în fata icoanei Fecioarei Maria.
cei deprinşi să recunoască im aginile tindu-le m inunea tămăduirii sale. • bisericeşti care au consemnat minunea. Chiar şi aşa, un alt imbold a fost mai
trucate. Preşedintele s-a purtat la Nicula După o vreme, icoana a fost mutată puternic. Credincioşii ău dorit să asiste
prietenos şi şi-a relaxat dispozitivul de într-o foarte veche biserică ortodoxă, la înălţarea în rangul d e episcop-vicar a Victimele căldurii la
pază. Şi totuşi, aceşti tineri, care vin şi ei a fla tă su s în d e a l. îm p ă r a tu l părintelui V asile Fluieraş. El a fost
Celălalt preşedinte, al Senatului, are an de an, vor fi cîndva cei mai vîrstnici habsburgilor v oia c a icoana sâ fie stareţul mănăstirii. “î l iubim m ult”, Nicula
o prezenţă anuală la N icula. Oamenii îl p e le r in i la N ic u la . N im e n i n u -şi ocrotitoareâ tuturor celor care cred în spune Maria Lucaciu, care a revenit la Sărbătoarea de Sfinta Maria de la
ştiu m ai bine. Este m ai tînăr decît închipu ie că pelerinajul, vechi de trei ea, indiferent de confesiune. mănăstire după cin ci ani de absenţă. M ănăstirea Nicula nu a trecut fară
C onstantinescu şi m ai activ. Petre s e c o le , v a lu a sfîrşit c u m oartea Istoria icoanei care plînge a cunoscut S e n tim e n te le c r e d in c io şilo r p ot fi urmări. Din. cauza căldurii mari, mai
Roman zîm beşte des, ridică în braţe Lucreţiei C oldea. Obiceiul datează dc însă dramele dezbinării religioase. Ioan vizualizate, ca ale spectatorilor de teatru. m ulţi pelerini au solicitat intervenţia
copii, primeşte flori. la sfîrşitul secolului XVII, cînd icoana, Podea, autorul unei m onografii despre Ei nu aplaudă. V e z i însă ce sim t după c a d re lo r m edicale prezente în
A cesta nu este un com portament c e se găsea atunci în biserica din sat, a Mănăstirea Nicula, povesteşte că greco- felul cum răspund chemărilor preoţilor. împrejurimile bisericii.
scandalos la N icula, chiar dacă are Ioc plîns z ile în şir cu lacrimi mari. Era o catolicii, atunci cînd cultul lor a fost Toţi credincioşii aflaţi pe platou şi-au
După cum am aflat la staţia de salvase l
în timpul slujbei religioase. Nu există perioadă tristă pentru Transilvania, desfiinţat, aii ascuns icoana în pereţii
Gherla, în noaptea premergătoare zilei
făcut cruce atunci cînd s-a înălţat slavă
un portret tip al pelerinului. Mulţi dintre sfîşiatâ dc năvăliri turceşti şi tătare.
de 15 august, peste 100 de oameni au
unei case. Ea a stat ascunsă în zid 16 părintelui Fluieraş, cel care, de sîmbătă, prim it îngrijiri medicale din partea
cei prezenţi Ia mănăstire sînt tineri. în Icoana a plîns sub ochii unor ofiţeri ani, pînă cînd stâpînul casei, de teamă este episcopul Som eşanul, al doilea personalului sanitar, aflat la faţa locului.
noaptea de vineri spre sîmbătă, marc a u s t r ie c i. S -a u în to c m it c o m is ii câ moartea sa va face uitată icoana în episcop-vicar al Arhiepiscopiei Clujului, Pe lîngă medicii şi asistenţii gherleni,
perete, a dat-o B isericii O rtodoxe. Vadului si Feleacului. au fost prezenţi la datorie şi cadrele
G rcco-catolicii speră acum să recîştige medicale din Cluj-Napoca, trei salvări
mănăstirea ce a aparţinut o perioadă asigurînd urgenţele. Din păcate, a fost
cultului lor. într-o curte din satul Nicula, în limbajul oficial al Ministerului de nevoie de aceste maşini, fiindcă numai
o sută dc credincioşi asistau sîmbătă la Interne, pelerinajul din acest an dc la la secţia de Interne a Spitalului orăşenesc
o slujbă greco-catolică. P reoţii lor N icu la s-a petrecut “fară incidente Gherla au fost internaţi şapte bolnavi,
spuneau: “Dum nezeu să ne ajute sâ ne majore”. Aproape o jumătate de milion m ajoritatea hipertensivi sau card iaci
redobîndim mănăstirea”. de oam eni strînşi laolaltă, fără să se Unul dintre ei, un cetăţean venit tocmai
omoare, fară să fure, fară să sc bată.
din Tg. Neamţ în vîrstă de 64 de ani, a
fost adus într-o stare mai gravă, dai
P oate c ă a c esta e ste acum rostu l
intervenţia medicilor gherleni a fosl
Să fi fost în acest an m ai m ulţi minunat al icoanei de la Nicula, într-o salvatoare. Nu au scăpat ile g riji nici
p e le r in i la N ic u la d c c ît o r ic în d perioadă cînd minunile Se secularizează. a siste n te le secţiei G in e c o lo g ie •
alteîndva? Au fost preoţi vîrstnici care Poţi fi cuviin cios fară sâ fii sfînt. Poţi Obstetrică a Spitalului orăşenesc G herla
au spus că da. N u prezenţa preşedintelui fi religios fară să-i incomodezi pc alţii. Aici a fost internată o femeie de 4 2 d<
i-a adus pc pelerini. Constantinescu E loc şi pentru făţărnicie şi pentru ani, căreia i s-a făcut râu la M ănăstire!
n-a avut parte de multă atenţie. Oamenii sinceritate. Adevărurile nu se impun, ci Nicula. Ea aştepta al patrulea copii, cari
ştiau câ vine patriarhul Tcoctist. “Se îşi fac Ioc cu blîndeţe. Asta se întîmplâ probabil la apariţia acestor rinduri a veni
piaptănă sâ o vadă Teoctist”, strigau de sute de ani la N icula. pe lume.
fem eile din sat către o alta, mai cochetă. F otografiile: I. P E T C U SZ. Cs

A rhiepiscopul Pimen cere retrocedarea unor


Un p r e ş e d in te Emil Constantinescu a^
proprietăţi ale Bisericii O rtodoxe
Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, IPS Pimen Suceveanul, şi-a exprimat sîmbătă, la participat la o mesă greco
d e za m ă g it(o r ). Putna, nemulţumirea că B iserica Ortodoxă Rom ână nu a primit măcar o parte din
catolică în localitatea Gherla
proprietăţile pe care le-a deţinut, transmite corespondentul M EDIAFAX.
urmare din pagina 1 Vorbind în faţa credincioşilor care au participat la slujba oficiată cu prilejul sărbătorii
Adormirea M aicii D om nului, IPS Pimen a spus că, pînă în urmă cu 50 de ani, B iserica
judeţul Cluj
anului 1996, chiar cumpătaţii ardeleni şi-au pierdut Preşedintele Emil Constantinescu a participat, vin eii
Ortodoxă, “biserica majorităţii poporului nostru, era Biserică naţională”, dar că “astăzi
răbdarea. A auzit cineva despre o d em isie d e onoare? seara, împreună cu consilierul prezidenţial pentm p r o b le m
asta supără pe m ulţi”.
Candidatul prezidenţial anunţa cu surle şi trîm biţe de învăţămînt şi culte, Traian Negrei, Ia o m esă g r e e o
“Biserica este mama noastră. D e aceea, întotdeauna, ea a căutat să m îngîie, să aline,
aducerea în ţară a 5 0 de miliarde de dolari, pe care catolică în localitatea Gherla.
să ajute. N u num ai cu cuvîntul, c i şi cu fapta. D e aceea B iserica avea atîtea proprietăţi.
buzunarele capitaliştilor occidentali şi seifurile băncilor Liturghia a fost oficiată de preoţi şi episcopi greco-catolic
L e avea pentru a ajuta pe cei săraci şi pe cei bolnavi. Şi astăzi ajută Biserica, dar atît cît
internaţionale sc arătau gata (în visurile d e mărire ale ai Diocezei Cluj-Gherla, într-o capelă improvizată în curtei
poate, pentru câ unii dintre legiuitorii aleşi de n oi după Revoluţia din 1989 nu s-au gîndit
Iui Constantinescu) să-i reverse, ca dintr-un corn al unui liceu din localitate.
ca Bisericii sâ-i restituie o parte, nu tot, o parte din averile sale”, a spus IPS Pim en, care
abundenţei, peste pâmîntul românesc însetat şi peste Episcopul D iocezei Greco-Catolice de Cluj-Gherla, ISf
a adăugat că, din această cauză, posibilităţile Bisericii de a contribui la restaurarea
m inţile creatoare a le locuitorilor acestor plaiuri George Guţiu, a afirmat, în discursul său, câ sp e r ă a
monumentelor istorice, cît şi la ajutarea săracilor, sînt reduse.
m ioritice. A văzut cin eva aceşti bani? Preşedintele a participarea preşedintelui Constantinescu la această m esi
jugulat, apoi, corupţia, înfiinţînd o co m isie naţională să îl sensibilizeze în problem ele cu care se confruntă, ît
dc luptă îm potriva ei, al cărei ş e f este, ş i a sc o s la prezent, Biserica G reco-Catolică. IPS Guţiu a arătat d
lumina soarelui zeci d e m ii de m iliarde de lei din Catolicii din România se roagă pentru ca Papa să poată veni în vizită greco-catolicii au sperat ca, prin dialog, reprezentanţi
Bisericii G reco-C atolice şi ai celei Ortodoxe să r e u şe a sd
negura econ om iei subterane, oferind su m e uriaşe P rea S fin ţia Sa Petru Papei Ioan Paul al II-lea. c a to lic d in M o ld o v a ,
sectorului privat, care s-a dezvoltat atît de m ult în G h e r g h e l, e p is c o p al să îmbunătăţească situaţia patrimonială a Bisericii R om ân f
“N u vrem sâ plecăm acasă prileju it de Sărbătoarea
ultimii doi ani îneît este p c cale să m oară d efin itiv - D iocezei Rom ano-Catolicc fară să exprimăm o dorinţă Adormirii M aicii Domnului. Unite cu Roma. Episcopul greco-catolic spune î n s ă d
cum sună o glum ă din arsenalul nesecat aii anecdoticii I a ş i, i-a în d e m n a t pe comună. Fiecare am avut S f. Liturghie P on tificală dialogul de pînă acum nu a-rezolvat nimic din p roblem ei!
p op u lare. P r e şe d in te le , n e isto v it, a in te r v e n it credincioşii ce au participat Solemnă a fost celebrată de greco-catolicilor şi a reprezentat doar “tergiversare!
aici, la Cacica, problem ele,
întotdeauna acolo unde s-au produs nedreptăţi şi sîmbătă la Cacica, la Sfinta soluţionării acestora şi perpetuarea abuzurilor”. El a supui
dorinţele şi intenţiile noastre n u m er o şi p r e o ţi şi de
nereguli în buna funcţionare a instituţiilor statului şi L itu r g h ie P o n t if ic a lă atenţiei preşedintelui Constantinescu situaţia în care s e afli
şi aş vrea să le unim aciim . e p isc o p u l d e . M u n ster ,
şi-a folosit eficient relaţiile personale c u m arii lideri Solemnă Concelebratâ, să se Dioceza Greco-Catolică de Cluj-Gherla, afirnund c ă , d o a !
pe toate într-una singură, G erm ania, dr. R einhard
politici ai lumii, care au puterea de a hotărî cin e intră r o a g e M a ic ii D o m n u lu i în oraşul Gherla, grecorcatolicii au două biserici a fla te , ît
comună tuturor. I-am cerut L ettm an n . L o c a lita te a
sau nu intră în N A T O şi Comunitatea Europeană. Ca pentru ca Papa Ioan Paul al prezent, în posesia B isericii Ortodoxe, precum şi sediul
şi-i cerem M aicii Domnului Cacica este loc de pelerinaj
urmare, Rom ânia n-a fost admisă în A lianţă şi se pare Institutului T eologic şi al Episcopei. IPS Guţiu su sţin e ti
îl-le a sâ viziteze România să ni-1 aducă p e Sfintu l ă l c r e d in c io ş ilo r , d in
grcco-catolicii din oraş sînt nevoiţi să îşi oficieze liţurgjiiilt
că şansele sale scad p e zi ce trece. A cela şi preşedinte şi, totodată, localitatea de Părinte Papa Ioan Paul al Bucovina încă din anul 1904
a sem nat num eroase trilaterale; practic, av em tratate în capela improvizată într-un liceu, pentm câ nu d isp u n d(
pelerinaj Cacica, din judeţul II-lea în România şi la Caci­ cînd, la sfinţirea bisericii
0 biserică proprie, deşi număml credincioşilor d e p ă şeşti
cu toate/ţările din jur, astfel că Rom ânia nu are a se Suceava. în tr -u n m esaj ca, iar pentm aceastrtrebuie c a to lic e , p r e o tu l Iacob-
cifra de o mie. Preşedintele Emil Constantinescu a declarat
teme de vreun duşm an extern. Totuşi, d e cîteva z ec i adresat pelerinilor care au să ne rugăm m ai departe şi B o g d a n o v ic i a ad u s o
icoană, copie după M adona pentm M EDIAFAX, la finalul liturghiei, că participarea si
de elicoptere de arac av em nevoie şi, dacă se poate, s o s it sîm bătă la C a c ica să avem încredere”, a spus
N eagră din C zestoh ow a, la m esa greco -ca to lică reprezintă un prim p a s spri
cumpărate de la o anum e com panie am ericană cu pentru a asista la Liturghia e p isc o p u l D io c e z e i
Polonia. Episcopia Romano- r e c o n c ilie r e a d in tr e g r e c o -c a to lic i şi o r t o d o c ş i
miliarde de dolari. Îneît stai să te întrebi, în această oficiată cu prilejul Sărbătorii Romano-Catolice din Iaşi.
Catolicâ din Iaşi a decretat Constantinescu a afirmat că va pleda pentm prom ovare!
stare de fericire generală adusă pe păm întul ţării de A d orm irea M a ic ii Aproximativ 50.000 de
înţelegerii, a adevărului şi a dreptăţii, acestea fiind singurel!
_ Emil Constantinescu, ce anume întreţine dilem a şefului D o m n u lu i, PS P etru credincioşi catolici din ţară anul trecut localitatea Cacica
căi de rezolvare a situaţiei actuale în care se află B ise ric i
A sociaţiei pensionarilor din Cluj: e m ai bin e pentru Gherghel a solicitat acestora şi străinătate au participat, drept loc de pelerinaj pentm
Română U nită cu Rom a. La manifestarea religioasă d e 1)
români să aibă un preşedinte m incinos (cu m zic să-şi unească rugăciunile sîmbătă, la Cacica, la cel credincioşii catolici din toată
Moldova. Gherla au participat circa o mie de oam en i..
oamenii răi), ori unul demisionar? - pentru sosirea în România a m ai im portant p elerinaj
A D E V A R U L m t o t C L U J -N A P O C A : lu n i- v in e r i8-16; s îm b â tă 9 -1 4 ; t c l/f a i 1 9 -7 3 4 )4 ; S U B R E D A C Ţ IA T U R D A : l u n i- . . 1 7 a iio iIC t f 9 9 8 ( 7 )
d e O l U J “ r U t f L I \ * i E v in e ri 8 -1 6 ; tel/fa x 3 1 -4 3 -2 3 ; S U B R E D A C Ţ IA D E J : lu n i-v in e ri 8 -1 6 ; tel/fax 2 1 -6 0 -7 5 . lU n ij, I / d U g U a i. V V

Importator şi distribuitor
C A L IT A T E A V O P S E L E I P h ilip s

• VOPSELE
- lemn, metal, perete interior şi exterior f A N G A JEA ZĂ
• VOPSELE LAVABILE 1
agent co m e rc ia l (distribuţie produse
■zugrăveli interioare şi exterioare
• LACURI
b is c u iţii electronice, studii de specialitate)
secretară (stu dii superioare, lb. engleză)
■parchet, mobilă, tâmplărie interior şi exterior
• GRUNDURI
- perete, lemn, metal
• ADEZIVI TIP ARACET P -ţa U n irii n r.16 telefon : 193300
- lemn, construcţii, hârtie
• PARCHET
• FERONERIE S.C. ”P R A X I S G R O U P ” S RL.
an a ai eaz ă
CLUJ-NAPOCA- Bd. 21 Decembrie 1989 nr. 148
Tel./Fax: 064/41.38.78 tîn ără dinam ică, vîrstă între 25-35 ani,
S u n t m o r t a li ... pentru activitate de secretariat, relaţii clienţi.
Noţiuni de bază în operarea PC şi studii
S o c ie ta te c o m e rc ia lă d e g u s t o s i ! superioare de inginerie constituie un avantaj.
C.V.-urile se trimit la C.P.441 -O.P.1 Cluj,
a n a a ie a z ă pînă la data de 28.08.1998. (283077) j

• A G E N Ţ I C O M E R C IA L I produşi de. PAN GROUP P


• C O N T A B IL Consiliul local Huedin
distribuitor: OVERSEAS GROUP judeţul Cluj
• O P E R A T O R C A L C U L A T O R Sucursala Cluj <
. cu se d iu l în str.H orea n r .l, H u e d in , ju d e ţu l C lu j
• C A S IE R
telefo n 0 6 4 /2 5 1 5 4 8 , fa x : 0 6 4 /2 5 1 5 6 4
CV-urile se depun Consiliul deAdministraţie al
organizează
pe str.Petofi Sandor nr.4. sc M O N TE N A Y
C L U J E N E R G I E sa
SELECŢIE DE OFERTE DE PREte
® B M A T II^ « T E I;E E O N ,0 6 4 m 4 J iM
convoacă' Adunarea Generală Extraordinara pentru elaborarea Proiectului Tehnic,
Documentaţiei de licitaţie şi Detaliilor de
s c C O M P P I L sa C lu j a Acţionarilor SC "Montenay Execuţie pe baza Studiului dc Fezabilitate
cu sediul în Cluj-Napoca, str.Fabricii dc zahăr nr.l65,
Cluj Energie” SA Cluj-Napoca, existentpentruobiectivul dcinvestiţie:
organizează LICITAŢIE f pentru
sediul
datade 18septembrie 1998, ora 10, la
societăţii, cuurmătoareaOrdinedezi:
"Modernizare şi optimizare CT nr.l,
pentru: § 1. S ituaţia economico-Jinanciară Piaţa Republicii nr.8, oraşul Huedin”.
• închirierea unui imobil compus din 4 a societăţii l a ;
Termenul limitădedepunereaofertelor:27
camereşidependinţe,curteşispaţiidedepozitare 31 iu lie 1 9 9 8 şi ceaprognozatăpînă la sfirşitul
anu lu i;
august 1998, ora 10 AM, la secretariatul
situatînCluj-Napoca, str.Faguluinr.15; 2. P ro p u n e rile acţio n aru lu i Esys M ontenay
,
Consiliului localHuedin.
• închirierea unor spaţii de depozitare, F ra n ţa conform adresei n r.9 8 1 72 /5 .08 .1 99 8; Deschiderealicitaţiei:27august1998,ora12
birouri, ateliere situate în Cluj-Napoca, Dej, 3. Diverse. (29S0S7) AM,lasediul Consiliului local Huedin..
Gherla, Huedin, Turda. Relaţii suplimentare se pot obţine la sediul
Licitaţiavaavealocîndatade3septembrie Consiliului local Huedin. f2SS060)
1998, ora10, lasediul unităţii. sc NAPOCA PRESS sa
Incazdeneadjudecare, licitaţiasevarepetaîn angajează urg en t
licoarejoi, laora 10. sc AGROINDUSTRIALA s a c iu i-N a p o c a
INFORMA ŢII SUPLIM ENTARE V ÎN Z Ă T O R I şi V ÎN Z Ă T O A R E
str.Oaşuluinr.118
LA TELEFON 064/415124. ziare, reviste şi c ă rţi prin Ferma Pomicolă STELUŢA |
Cererile se vor depune la sediul firmei din v in d e &
H S I R A CLUJ NAPOCA
str.Napocanr.16.
L E M N E P E N T R U FO C
INFORMA Ţ II SUPLIMENTARE
LA TELEFON 197304. R e la ţ ii la rte le fo n u l 0 6 4 /1 3 6 7 6 4 .
R O TO P ER C U TA N TĂ
750 PXC
750 W , 0 2 6m m , SD S P L U S

3.200•000 HOTEL CUPIDOH 'H t U t S ta ţiu n e a S a tu r n


a m p l a s a t î n c e n t r u l s ta ţiu n ii,
Aşteptăm rezervările dvs. telefonice pentru sezonul
p a r a le l c u M a r e a N e a g r ă ,
1998 la telefoanele 041/751.168 şi 041/755.704
a v în d 1 1 0 c a m e r e - d in to ta lu l d e
P O L IZ O R U N G H I U L A R Se pot da şi faxuri pe 0 4 1 /755.704
Ws6382 1 9 0 c a m e r e - c u v e d e r e la m a r e

2-100 W,0 230 mm, TARIFELE DE CAZARE SINT: z - P u te ţi s a v u r a r ă s ă r itu l S o a r e lu i


O m d in c a m e r a d v s .
6500 rot/min 01.06-15.06 26.000 lei/loc/zi C a m e r e l e s î n t d o t a t e ( 3 / 4 d in to ta l)
16.06-30.06 29.000 lei/loc/zi
1.990.000 01.07-20.07 48.000 lei/loc/zi
i t - c u f r ig id e r e (c h ir ie 7 . 0 0 0 l e i / 2 4 o r e ) ş i T V c o lo r
( c h j r ie 8 . 0 0 0 l e i / 2 4 o r e ) , c o n e c t a t e la c a b l u
r«DT,rnltfAţ5AZIN ş i SERVICE: 21.07-20.08 78.000 lei/loc/zi a v î n d 3 6 p r o g r a m e , d in c e l e m a i a t r a c t iv e
_LflRTIER MANAŞTUR, (sens giratoriu) tel: 094.879.701 21.08-05.09 48.000 lei/loc/zi * < co­
H o t e lu l a r e c e n t r a l ă p r o p r ie , s p ă lă t o r i e ş i
c u r ă ţ ă t o r i e c h i m ic ă p r o p r ie , m a g a z i n a lim e n t a r
g£ERVICE •GARANŢIE • POSTGARANŢIE • 06:09-17.09 30.000 lei/loc/zi li.
p r e c u m ş i u n b ă r u l e ţ in tim .
PIESE.DE SCHIMB • ACCESORII • " Masa se poate servi la un barem de 78.000 lei/loc/zi (Bonuri valorice). P e r s o n a lu l h o t e lu lu i e s t e e x t r e m d e a m a b il.
CLUJ-NAPOCA: Iuni-vincri8-16; sîmbâti 9-14; teWax19-73-04; SUBREDACŢIA'] URDA: luni-
5) luni, 17 august 1998 P U B L IC IT A T E vineri8-16; tel/fax31-43-23; SUBREDACŢIADEJ: luni-vineri8-16; tel/fax21-60-75.
a d
t i e
e v
G
ă
lu i
r u l

. • ' Vînd Tv color Philips nou,


■diagonala 55 cm, TXT, telecomandă, • Cu inimile pline de durere
70 programe, garanţie 1 an. 3,2 PIERDERI ne luăm rămas bun de la mătuşa
milioane lei negociabil. Telefon 13- noastră dragă, tanti MlAv
• Pierdut camet de student pe Nepoţii fam iliei BudusanJ
67-01 sau 41-16-95. (197165) numele Moldovan Monalda. îl declar (191265) -
• Vînd calculator portabil Fujitsu nul. (191231) .
(P133,1.4MB HDD, 10X CD, 1.44 • Pentru scumpul şi
Floppy). Telefon 19-86-15 sau 13- nostru băiat, 10NUŢ GABRlîi
DECESE
M E D I C A L R E P R ES E N T A T IV E S 40-19. (191226)
• Vînd urgent frigider Arctic de COMEMORĂRI
CIUREAN, timpul s-a oprii
acum 3 a n i.. . Te căutăm, ÎŞ
' 180 litri. Informaţii după ora 14 la aşteptăm paşii, dar tu nu mai
| - ■- iii Cluj ' , tel. 094-829-991.'(191242) • Cu sufletele sfîşiate de apari. Lacrimi şi flori îţi vot;
• Vînd pentru societăţi acumulator d u re re , anun ţăm tre c e re a presăra mormîntuL Sufletul tău
Rombat Bistriţa, preţ de fabrică, fulgerătoare în n efiinţă, Ia bun şi blînd, amintirea vocii tak
transport gratuit. Plata la o zi. Tel. num ai 45 de ani, a celui ce a calde ne vor urmări toată viata,
Requirementsj ^ 094/50-97-17. (43818)“ fost cel mai bun soţ şi tată găsindu-ne liniştea doar alături
• Vînd automate de fabricat NECULAI ŞT E FA N . de tine. Pînă atunci, dragul
■ U n iv e r s ity d e g r e e in m e d i c i n e o r p h a r m a c y şosete, ştrampi, ciorapi cu chilot, Inm ormîntarea are loc azi, 17 nostru băiat, Dumnezeu să te
de dam ă, producţie C ehia, august, ora 14, la C im itirul odihnească în linişte şi pace ia
■ c a p a c i t y t o w o r k u n d e r p r e s s u r e in a h ig h ly c o m p e titiv e e n v ir o n m e n t Rusia, la preţuri între 800-1000 grădina sa. Slujba de pomenire
C e n tra l. D um nezeu să-i va avea loc azi, 17 august, li
USD. Tel. 022-720-675; 022-753- odihnească su fletu l bun şi Biserica “ Sf. Tom a” dia
■ a g e l e s s t h a n 3 5 a n d r e s i d e n c y in t h e n a m e d a r e a 309.(191141) iubitor în pace. Soţia Adriana Mărăşti. Mama, tata, Cristiai
■ a b il i ty t o tr a v e l e x te n s i v e l y / c l e a r d riv in g l ic e n s e şi fiica Raluca. (191253) şi Radu. (191213)
• Vînd glucometru One-
Touch, teste, lancete. TeL 13-06- • Cu nesfîrşită durere în suflet
■ v e r y g o o d c o m m a n d o f E n g lis h 04.(197197) • Un ultim omagiu celui care i
anunţăm decesul celui ce a fost fost prietenul şi colegul nostra
■ h i g h o r g a n i s i n g s k ills ing. ŞTEFAN NECULAI de 44. TALOŞ IOAN; Odihneşte-teîa
ÎNCHIRIERI de ani. Inm ormîntarea va avea pace. Nu te vom uita niciodată
■ v e r y g o o d c o m m u n i c a t i o n a b il i ti e s ■ loc azi, 17 august, orele 14, la Familia Moldovan Emil. (T)
• Dau în chirie apartament 2 Cim itirul Central. T ata şi sora.
■ p r e v i o u s e x p e r i e n c e in s a l e s a n d p r o m o tio n o f p r o d u c ts camere ultracentral. Tel. 19-98-28. (191257) • Cu nem ărginită durere«
(191261)_ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ suflet anunţăm trecerea ii
m ay b e a n a s s e t • Cu adîncă durere în suflet nefiinţă după o lungă şi grei
anunţăm încetarea din viaţă a suferinţă a celui mai iubit soţ şi 1
DIVERSE ta tă lu i n o stru M O CEA N tată TALOŞ IOAN în vîrstă dt
AUREL, în vîrstă de 54 ani. 47 ani, om cu m are dăruire dt
• F irm ă de construcţii şine şi c a ra c te r deosebit,
We offer Inmormîntarea va avea loc azi,
angajează inginer. Cerinţe: 17 august, orele 13, la Cimitirul inmormîntarea va avea
10 ani vechim e în executarea M ă n ă ştu r. D um nezeu să-l data de 18.08.1998 orele 13 ii
■ a d y n a m i c a n d c h a i l e n g i n g j o b in a y o u n g , testelor de laborator pentru odihnească. Copiii şi Cornelia. Capela Nouă Mănăştur. in ved
toate tipurile de materiale de (191258) nemîngîiată soţia Mia şi Gici
fa le n te d a n d a m b itio u s te a m construcţii. Studii superioare Ioana. (T)
în dom eniu, cunoştinţe de • Cu adîncă durere, anunţăm
■ h i g h l y c o m p e t it i v e p a c k a g e încetarea din viaţă a celui carc • Un ultim răm as bun pînă h
lim ba engleză. CV la fax 19- întîlnirea întru eternitate celui
a fost fiu, soţ, tată, frate, unchi,
■ p o s s i b i l i t y f o r a lo n g t e r m c a r e e r in a n e m e r g in g b u s i n e s s fie ld 7 5 -8 2 p în ă la d a ta de
c u m n a t TR1PON A U REL, cc a fost iubitul nostru ginere
24.08.1998. (197176)
inm orm întarea va avea loc TALOŞ IO A N . Familii
■ fu li t r a i n i n g o p p o r t u n i t i e s m arţi, 18 august, ora 11, la Cămărăşan Ioan şi Ana. (T)
• Şcoala de şoferi R odna
angajează instructori auto. Capela Cimitirului M ănăştur. • Cu adîncă d u re re anunţ
Relaţii la tel. 41-67-73 orele
Nu te vom uita niciodată! încetarea din viaţă a fratelui
s Familia îndurerată. (191262) meu d rag T A L O Ş IOAN,
8-16. (191192)
P l e a s e s e n d C . V . , p h o t o a n d a p p l i c a t i o n le fte r in E n g lis h w ith in t w o w e e k s to-.'' Dumnezeu să-I odihnească ii
• B rutăria Pan Som eşana
• Regretăm nespus de mult pace. Simt. (T)
tre c e re a în - e te rn ita te a a
angajează 2 brutari cocători,
stimatului domn COMĂNESCU • După o sc u rtă d a r grei
c a lif ic a ţi p e c u p to a r e de IOAN. Sîntem alături de familia suferinţă s-a stins din viaţi
v a tr ă . R e la ţii la s e d iu l îndoliată. Familia Sprînccnatu scumpul meu frate'TALOS
brutăriei, cartier Som eşeni, Eugen. (191259) IOAN. Cît ai trăit te-am iubit
str. Ion. Ionescu de la Brad cît voi trăi te voi plînge. Son
• îndureraţi Hortensia soţie,
, s.c. nr. 5/A sau la telefon 41-60-
46 zilnic orele 8-16. (191203) Angcla fiică, Sorin fiu cu soţia
Maria, soţul Nicu, copii Doruşi
Dan. (T)
Efthym ia şi copiii anunţăm
REPREZENTANŢĂ CONTACTOAKE BUZĂU • B rutăria Pan Som eşana încetarea din viaţă a iubitului • Pios omagiu lui FANE iar
DISTRIBUITOR AL PRODUSELOR FIN CA DRĂGĂŞANI . TUNGSRAM vă oferă o gam ă diversificată nostru soţ, tată, socru şi bunic vcrişoarelor noastre Luci şi
DISTRIBUITOR DETERGENŢI ŞI ADEZIVI HENKEL de p r o d u se de p a n ificaţie col. , (r) IOAN C. Raluca sincere condoleanţe.
DISTRIBUITOR UNIC VOPSELE ARCO ITALIA coapte pe vatră, ia cele mai COM ĂNESCU , v eteran dc Corneiiu, Dan şi Gavril Nistor
mici preţuri, pentru comenzi război, cavaler al O rdinului cu familiile. (T)
Vi oferi o | u a i Urfft de produc de os industriei: M ihai Vitcazu şi cetăţean dc
• echipament PSI. echipament de lucru şt protecţie: sttng&toore. salopete, halale.cizme pentru dtfcrttc meda v ă a ş te p tă m la s e d iu l • Sincere condoleanţe familie/
brutăriei, cartier Som eşeni, onoare al municipiului Cluj -
bocanci protecţie pleic. taaU ffun* dc mânuţi de protecţie, centuri slgunmţA. şorţuri diferite, veste avertizoare,
Napoca, în vîrstă de 87 ani, profesor ŞUTEU ERONIM li
ochdari dc protecţie diferiţi Sflpun protecţie, echipament complet suduri ; str. Ion. Ionescu de Ia.Brad
d u p ă o sc u rtă, d a r g rea fulgerătoarea dispariţie a fiului
• cabluri, conductori electrici. contactoare, corpuri de iluminat, aparataje şl dispozitive electrice ; nr. 5/A sau la telefon 41-60- ţi nepotului d rag i. Familii
• truse scule diferite, truse suduri. diferite fortune. tuburi PVC, cricuri hidraulice; suferinţă, în ziua dc 14 august con ferenţiar d o c to r Vasile
4 6 . M u lţu m im p e n tr u 1998. Dragostea cu carc ne-a
• ţevi bare. tabll lnooc, discuri de debitat şndrghel; Cozma. (T)
alegerea făcută. Vă aşteptăm în c o n ju ra t în to td e a u n a ,
• tabla zlmaita şl dc alumintu. ţevi instalaţii diferite dimensiuni: .
• electrod dc fonta. Supertlt An. Superbarin. Favorit şl Inox ; zilnic. (191204) înţelepciunea, b u n ă ta tea şi • Colectivul disciplinei de boi
• vopsele zugrivlt pentru Interior şf exterior, vopsele pentru lemn şt metal, import Italia ; accesorii pentru vopsit; nobleţea sufletului său vor parazitare de ia Facultatea de
• S o c ieta te co m ercială
• detergent! casnici şl industriali HENKEL. săpun protecţie, de toaletă şl semltoaletă; rămîne vii în inimile noastre. Medicină Veterinară Cluj este
• materiale de construcţii an gajăm secretară tîn ără, Dumnezeu să-l odihnească în alături de fam ilia profesor
din am ică cu experienţă în pace! Data şi ora înmormîntării ŞUTEU ERO N IM în aceste
CONFECŢIONEAZĂ ÎN ATELIERUL PROPRIU d o m e n iu , c u n o scă to a r e a vor fi anunţate ulterior. Familia. momente grele de pierdere *
haine de Incna cu un design plăcut, care pot 11 personalizate en sigla solicitată
~___________. prin broderie sau imprimare termotrmnsfer.
lim bilor italiană şi engleză şi (191264) fiului şi nepotului dragi. (T)
operare pe calculator. Tel.
ADRESA: Cluj-Napoc*. str.M eşerillor nr.23 telefax:437434,437762,4 3 7601 e-mall:brleta Odntcj.ro. 19-93-49,19-93-50,19-27-01. •' Cu durerea în suflet, • Sîntem alături de doamni
(43821) aducem o caidă m îngîiere doctor O FEL IA ŞUTEU îi
ORAR: lunl-rlneri 7 .0 0 - 18.0 0 . sâmbătă 7 .00 -12.00 aceste momente grele pricinuite
surorii şi nepoatei dragi, acum
• ALTEX angajează la magazinul cînd au pierdut pe cei mai iubit dc pierderea soţului şi fiului
din Cluj-Napoca gestionari. Condiţii: om din familie, soţul şi tatăl lor dragi. Sincere condoleanţe.
âefeO R A M ETisiR rii VÎNZÂHI - studii superioare/medii; - maxim Fam ilia d o c to r Negrei
în c a lit a t e d e ŞTEFAN. Sincere condoleanţe.
Ş ' O LB O - Î F © O î@ e e J r e p r e z e n t a n ţă z o n a lă
CUMPĂRĂRI 35 ani; - domiciliu stabil în Cluj- M ircea, Angeia şi A nca. Octavian. (T)
Napoca. Acte: - copie acte studii; - (191252)
îS fi v in d e • Vînd şi execut lambriuri curriculum vitae, fotografie recentă, • Cu sufletele în veci
la p r e ţ u l p r o d u c ă t o r i lo r brad 24.000 lei/mp; duşumele- înscrierile se transmit prin fax 033/ • Sincere condoleanţe familiei nemîngîiate, anunţăm că iubitul
40.000 Iei/mp; uşi. Tel. 43-75- 23-08-17 său poştă - Ştefan cel Mare Nicolae la trecerea în nefiinţă a nostru fiu, fra te şi nepot.
52; 092-327-368. (197179) nr.6, Piatra Neamţ. Relaţii celui care a fost fiu, frate, tată DANIEL ŞUTEU ne-a părăsit
S.C. POLICOLOR S.A. Bucureşti şi soţ, dom nul N IC O L Ă E . fulgerător, la vîrsta gingaşă s
suplimentare: 033/21-06-71 -şef candorii şi nevinovăţiei. Nu te
emaiir- lacparchet- email - chit auto- diluanţi • Vînd apartam ent 3 camere birou personal. (43816), ‘ , Odihnească-se în pace. Familia
d e co m an d a t c a rtie ru l Comănescu. (191260) vom uita n icio d ată, suflet
• Firmă engleză angajează în scump. Fam ilia îndurerată.
S.C. S I N T E Z A C O L O R S.A Oradea Gheorgheni. Telefon 14-70-92.
domeniul încălţămintei: cusătorese, Slujba religioasă va avea Iof(
vopseleulei - email - grund pt (191199) • Sîntem alături de Mia şi
croitorese, subţiatoare. Tel. 41-53-. Io a n a în m are a d u re re marţi 18 august orele 12,00,1»*
■ Vînd casă, grajd, grădină în 85. (197195) Capela M are din Cimitirul
S.C . P E R I N D S.A. Oradea ~ §- localitatea G iuia, judeţul Cluj. p ric in u ită de p ie rd e re a
> Global Euroimpex SA caută p rieten u lu i n o stru NELU Mănăştur. (T)_ _ _ _ _ _ _
mături - perii - bidinele Informaţii latei. 18-06-47.(191244)
T A L O Ş. D um nezeu să-I
• Vînd 2 camere zona Pata, traducători autorizaţi şi interpreţi din
şi alte produse crtmk»
toată ţara. Se cere: curriculum, foto, odihnească în pace. Fam ilia • Cu inimile zdrobite de durere
vopsele ciuanţ, adezivi, cwzi, coloranţi, cht auto, aracet, pensule, eto ocupabii imediat, preţ 105 milioane Dobriţescu. (191263) anunţăm că iubitul nostru soţ,
lei. Str. Godcanu nr. 3', ap. 20, numai copie autorizaţie. Tel/fax 19-27-39. tată, fiu şi ginere, Dr. MARIUS
Achiziţionândproduselenoastre»câştigul dvsAvafi m atm are! între orele 17 şi 19. (191167) (191114) NICOLAE ŞUTEU s-a stins
• Comemorăm cu nesfîrşită
• Vînd garsonieră confort 3 în • Reparăm radiatoare auto. Str. durere pioasă şi tristă aducere fulgerător din viaţă lăsîndu-M
Mănăştur, str. Gîrbău. Tel. 16-14- Oaşului nr. 50 cartier Iris. (191205) aminte, 9 ani de Ia despărţirea cu sufletele pline de tristeţe.
58. (191266) . • Pizzeria New Croco angajează de adoratul nostru dr. RUB Familia în veci nemîngîiati.
A D E V Ă R U L • Vînd- televizor co lo r 2 persoane pentru postul de operator DAVID. Ne îndreptăm gîndurile Slujba religioasă va avea loc
marţi, 18 august orele 12,00U
Grundig, diagonala 80 cm, cu calculator, salar net 900.000 lei. şi inimile noastre spre tine.
d o C B iţl U n c o tid ia n c a r e s a tis fa c e PIP dinamic, pentru pretenţioşi. Curriculum vitae se depune la sediul D o rm i în pace. F am ilia. Capela M are din Cimitirul
g u s tu r ile d u m n e a v o a s tr ă ! societăţii. Tel. 19-02-13. (191254) (197088) Mănăştur. (T)
TeL 12-19-40,43-83-69. (197181)
SPORT
A D E V A R U L .
l u n i, 1 7 a u g u s t 1 9 9 8 ( 9 )
d e C l u i

&£ ? V S * ,t* ?t marcat de Trică (21) toată lumea


>* * * ;* * ; « de pe S ta d io n u l “ Io n
R M M R i^ O blem enco” din Craiova aştepta
d e sp rin d erea . N u m a i că, în
continuare trupa lui Ilie B alaci
"*- **..' s -a m işc a t de m u lte o ri în
ws.*

« >, DINAMO Şl OŢELUL- contratimp, aşa că golul al doilea


a “picat” în ultimul minut de jo c
fiin d marcat de N iculescu .

punctaj maxim
/* -c > ţir* "' • F .C . N a ţio n a l - G lo r ia
i, ** J
<0.$ *»£%*** 5-1. “Bancarii” i-au cam um ilit
r* * *-c*
p e b istr iţen i. P rim u l g o l al
M S fllffM
:lj:fgBff«li;&•:'?:;|;::iSS!:Ş:S:
’T
.■*>
* A
i£r':t):feti%f::::-:::c:S:::';::lXvi:;:;<i;«:
r. V ,4’;' Din n ou o e ta p ă in c o m p le tă , ş a p te p a r tid e “ban carilor” l-a sem n at G h.
' 'H* \u i d isp u tîn d u -se s îm b ă tă , ultim ele d o u ă ieri Barbu (19). După pauză N . Savu
* J Ş&zfâx;y'>y&ri&>:*.te­
xt , w (R a p id - F a n ji ş i F .C . A r g e ş - S te a u a , (5 4 ) majorează scorul, urmează
' ? M P r e z u lta te le lo r n e p a rv e n in d u -n e p în ă la o scurtă acalm ie de care profită
în c h id erea ediţiei). In c e le ş a p te p a rtid e b istr iţe n ii care în sc r iu prin
f I. *&**#
% X * A d e s îm b ă tă , tre i a u re v e n it g a z d e lo r , Bogdan N icolae (70), dar asta i-
C a lte tre i o a s p e ţilo r , o întîlnire în c h e in -
4 \ Y - a îndîrjit pe “bancari” şi drept
d u - s e la e g a li t a te . D o a r la c a p ito lu l
urmare pressingul lor se soldează
“e fic a c ita te ” s - a u im p u s g a z d e l e prin 1 5
cu go lu l lui Liţă (7 9 , din 11
golu ri m a rc a te fa ţă d e n u m a i 7 a le o a sp e ţilo r.
metri), autogolul lui Săsărman
S ă p a rc u r g e m re zu lta te le în re g istra te .
(8 6 ), şi cu două minute înainte
• “ U ” - F C M B acău 1-2. de FI. Petre (65 şi 72). în ultimul de final cu golul lui Carabaş,
G hinionul şi sărăcia se ţin scai minut de jo c Gavriiescu a redus care a “pus capac” disputei.
d e “U ” . C ît d esp re m e c i, din diferen ţă, dar c e fo lo s? R o m e o V . C ÎR Ţ A N
[ S e c v e n ţ ă d i n p a r t i d a “ U ” - F .C .M . B a c ă u s u r p r i n s ă d e I o n P E T C U j amănuntele de rigoare în cronică. Înfrîngerea n-a putut fi evitată. ***
• F.C . O neşti - CSM Reşiţa • O lim p ia - O ţelul 0-1. D e- Clasamentul “la z i” îl vom

Din nou neşansa în prim-plan 5-0. Trupa din Valea Domanului


este o palidă umbră a revelaţiei
din ediţia anterioară. Cele cinci
abia acum constată sătmărenii cit
este de grea viaţa în “înalta
societate fotbalistică”. Gălâţenii
pu blica în numărul de m îine
după prezentarea rezultatelor
celor două partide disputate ieri.

• “U” Cluj -FCM Bacău 1-2 (0-1) • g o lu ri a le g a z d e lo r au fo st


marcate de Bîrsan (2), Pîrvu
s-au răzbunat pe Olimpia pentru
înfrîngerea de marţea trecută în
P în ă atu n ci, o enum erare a
ierarhiile pe baza celor şapte
(dintr-o “liberă”), Gorga şi Iriza faţa danezilor de la Vejle. Unicul partide disputate sîmbătă: .
) Credeam câ odată cu revenirea avut darul de a îm pinge în spate rarisim e irosite d e Petcu şi
(ultimul din 11 metri). Prilej de g o l al partidei a fost marcat de D inam o 9, Oţelul 9, F.C.M .
“vedetelor” D ican, Şandru şi defensiva băcăuană, iar aceasta Scîn teie vor anunţa, în fapt,
mazilire a lui Silviu Stânescu şi G uriţă (6 7 ) după o “ liberă” B acău 7, Rapid (un j o c mai
Marius Predatu, toţi trei au odată fixată pe linia de 16 m, lovitura de graţie din minutul 66,
d e înscăunare a lui Sdrobiş. executată de Tănase. puţin) 6, F.C. Naţional 6 , Steaua
semnat pentru “U ” vineri după- clu jen ii au trecut, firesc, la cînd în urma unei noi lovituri
“Lucrătura” a mers şnur. • A stra P loieşti - C eahlăul (un m eci mai puţin) 4, Ceahlăul
amiazâ, la care adăugăm şi atacuri poziţionale cu deschideri de colţ Scînteie va devia balonul
pentru acelaşi Condurache, care, • F o r e sta - D in a m o 2 -3 . 0-0. S-a adeverit anticiparea câ 4 , Universitatea Craiova 4 , F.C.
reapariţia în primul “ 11” a lui pe cele două bande laterale. Nu
din 2 m etri, v a înd ep lini o M are tr is te ţe p e S ta d io n u l p lu s u l d e e x p e r ie n ţă al O neşti 4 , Gloria 3, O lim pia 3,
Liviu M ihai şi, de ce nu, forma vor lipsi fazele de poartă şi nici
sim plă formalitate. Frumuseţea “Areni” din Suceava. Şi totuşi nem ţenilor pe scena D iv iziei A Petrolul 3, Astra 2, CSM Reşiţa
excelentă pe care o traversează ocaziile clare de gol: Liviu Mihai
fotbalului rezidă din ambiţia la început a fost bucuria golului va crea probleme noii promovate 2 , F .C . A rgeş (un m e ci mai
Sorin O ncică, “U ” îşi va trece (22) a croşetat pe dreapta, a
învinsului care nu acceptă să fie marcat de A l. Gheorghe (8). care n -a r eu şit sâ g ă se a sc ă puţin) 1, Farul (un m eci mai
în cont prima victorie din acest centrat în spate pentru D ican,
num it astfel, “U ” reuşind sâ A p o i, trep ta t, b u cu ria s -a drumul spre poartă şi mai ales puţin) l , “U ” Cluj 1 şi Foresta 0
sezon. U n a extrem de necesară voleul lui Feri ocolind de puţin
re d u c ă d in h a n d ic a p prin transformat în spaimă care a să m archeze. puncte.
în păstrarea contactului cu linia spaţiul porţii m oldovene, Dican
Sărm ăşan (7 5 , c e l m ai bun durat pînă la golul egalizator • U n iv e r sita tea C r a io v a - T ot în numărul de m îine vă
de mijloc a clasamentului, ceea (26) este deposedat în ultimul
jucător clujean dc pe teren) şi să marcat de Iftodi (63), după care P etro lu l 2-0. Victorie parafată v o m prezen ta şi p rogram ul
ce a dus la o evoluţie crispată în moment de Ciobanu, fază la care
alerge pînâ în ultimul minut după a urmat... prăbuşirea şi tristeţea d e universitarii din B ănie cu etapei a IV-a.
primele 4 5 de minute. clujenii au cerut penalty; Oncică
egalare, însă ghinionul şi forma la golurile dinam oviste marcate mare greutate. După primul gol
Studenţii clujeni au început (29) preferă şutul din alergare şi
bună a lui Bogdan au făcut ca
jocul cu frica în sîn, linia de unghi în schim bul unei pase
Bacăul sâ ne mai bată o dată pe
mijloc cu D ican pe post de pentru C ioloboc, aflat liber în
propriul teren, de parcă n-ar fi Evoluînd cu multă am biţie şi dăruire, fotbaliştii
dispecer nereu şind, poate şi faţa p orţii. Ş i, aşa cum se
fost de ajuns câ au făcut-o de OLIMPIA Gherla de pc Som eş au dom inat toată partida, creînd cel
datorită m a rca ju lu i str în s întîmplă de obicei, ocaziile de
prea multe ori.
practicat de moldoveni, să mute g o l se r ă zb u n ă , b a lo n u l I a tă şi f o r m a ţ iile : “ U ” : victorioasă puţin 7 ocazii clare d e gol, dintre care 4 au şi fost
materializate. “Eroul” m eciului a fost vîrful de
jocul dincolo de linia de centru. scuturînd plasa porţii adverse. La M îm e - Lazăr, Jula, Fedor (55,
Băcăuanii, bine aşezaţi în teren a patra lovitură de colţ băcăuanii Predatu), Sărmăşan - Truşcă, la scor atac Gelu Bar, carc a înscris trei goluri. A l patrulea
de Halagian, veniţi la Cluj fără vor deschide scorul, Condurache D ican, Zanc, C ioloboc - Liviu a fost marcat dc Bartoş venit în această vară de la
Manta şi Căpuşe, i-au ţinut pe reluînd v io le n t din 4 m etri, M ihai, Oncică. în deplasare C O N SA U R Cluj-Napoca.
clujeni în primele 15 minute în recentrarea lui Scînteie, scăpat de F C M B A C Ă U : B ogdan - D eci, cînd vor, jucătorii OLIMPIEI pot cîştiga.
preajma propriului careu de 16 marcajul lui Zanc. Era minutul R otariu, C ioban u, P op ovici, După două înfrîngeri consecutive, în etapa a Sperăm c a de-acum în colo băieţii din Gherla să
mnelâsîndu-i să lege două pase, 37 şi “U” primise al cincilea gol A r d e le a n u , M u n tean u treia a seriei a IV -a a D iv iz ie i C la fotbal, ofere satisfacţii suporterilor care i-au însoţit şi la
creîndu-şî totodată şi două bune fară a înscrie vreunul. La reluare, Condurache (82, B olfâ), Pavel, OLIM PIA Gherla şi-a arătat adevărata valoare. Şi Sînmărtinul Sîrbesc şi pe teren propriu. Prima
ocazii de g o l prin Petcu (7), şi după imensa ratare a lui Oncică A xinte (90, Ganea) - Petcu (65, nu oriunde, ci pe terenul bănăţenilor de la O bilici ocazie se iveşte la sfîrşitul acestei săptămîni cînd
Axinte (1 3 , Z anc a resp in s (49, şut la colţul lung din 6 m, Serea), Scînteie. Sînmărtinul Sîrbesc, unde elevii lui M ihai P op au OLIMPIA joacă acasă cu Someşul Satu Mare, un
balonul de pe lin ia p orţii). balonul a trecut la două palme A u arbitrat: V . Anghelinei învins cu categoricul scor de 4-1 (1-0). adversar incom od, dar nu de neînvins.
Treptat “ Ş c p c ile -r o ş ii” v o r de stîlpul din stînga), tot elevii (Galaţi) - S. S ilviu (Galaţi), D . G h e r le n ii s-a u d e p la sa t în c o m u n a d in
echilibra d isp u ta g r a ţie lui Halagian se vor dovedi mai Lâzârescu (Bucureşti).
împrejurimile Timişoarei numai cu gîndul victoriei. SZ E K E L Y C s a b a
pătrunderilor individuale, care au p e r ic u lo şi. C e le tr ei o c a z ii C o d in S A M O IL Ă

✓ " / s N
. 6. Midia Năvodari 3 2 0 1 3-1 (0) (28), Opriţă (38) şi Fiorescu (47). Băimărenii au bihorenii se bat să ţină pasul cu simandicoasele
7. Cimentul Fieni 3 2 0 1 6-5 (0) fost pe ... nicăieri! formaţii ale seriei. Golurile orădenilor au fost
--------------------- 8. Tractorul Bv. 3 2 0 1 4-3 (0) • Jiul Petroşani - Vega Deva 1-0. în sfîrşit o marcate de Burescu (32) şi Domokos (66 din 11
f i 9. Poiana Cîmpina 3 1 2 0 3-2 (+2) victorie la Petroşani. A marcat FI. Stoica (27). metri).
10. Precizia Săcele 3 1 1 1 4-3 (+1) • F.C. Apullum Alba Iulia - Gaz Metan Mediaş • ARO C-lung Muscel - ASA Tg. Mureş 3-1.
Seria I: 11. Rulmentul 3 1 0 2 2-2 (0) 0-0. După începutul exploziv din prima etapă, A treia victorie a muscelenilor prin golurile marcate
12. “Poli” laşi 3 1 0 2 5-6 (0) băieţii din Alba s-au potolit şi sîmbătă au trebuit de Ilie Mihai (21), Mihart (27) şi Sandu Din (43).
F.C. BRAŞO V LIDER CU 13. Metrom'Braşov 3 1 0 2 3-4 (-3) să se mulţumească acasă doar cu o ‘ remiză”. Apoi, după ai treilea gol “motoriştii" au ‘ rulat" la ...
14. Laminorul 3 1 0 2 4-6 (-3) Cam puţin. “ralanti”,şi mureşenii au marcat primul lor gol din
9 PUNCTE 15( Dunărea Galaţi 3 1 0 2 2-7 (0) • Minerul Motru - Unirea Dej 1-0. A fost un actuala ediţie prin Luca (56).
16. Nitramonia Fg. 3 0 1 2 2-4 (-5) minut 10 cînd Amzucu a marcat pentru “ortacii"
17. Dacia Unirea 3 0 1 2 1-7 (-5) din Motru unicul gol al partidei. Au fost şi ceva CLASAMENTUL
Se pare că F.C. Braşov a pornit în forţă la
18. Sportul Stud. 3 0 0 3 2-8 (-3) replici ale dejenilor, una soldată cu o imensă ratare 1. F.C. Extensiv 3 3 0 0 10-3 9(+6)
atacul promovării, sîmbătă obţinînd a doua victorie
ETAPA A IV-A (sîmbătă 22 august): Sportul a lui Pîrv, în prima repriză, alta cu un “roşu” 2. ARO C-lung 3 3 0 0 8-3 9(+3)
îndeplasare, desprinzîndu-se în lider cu maximum
Studenţesc - Chindia, Precizia - Rocar, Moineşti recepţionat de Mic. 3. F.C. Drobeta T.S. 3 2 1 0 8-0 7(+1)
de puncte acumulate după trei etape, cu două
- Metrom, Gloria Buzău - Nitramonia, Dunărea - • Chimica Tîmăveni - U.T. Arad 2-2. Arţăgoasă 4. F.C. Bihor Ord. 3 2 1 0 4-1 7(+1)
mai mult decît tîrgoviştenii, ocupanţii locului
Rulmentul, Poiana - Tractorul, F.C. Braşov - Dacia “Bătrîna doamnă”, la un pas mic de tot de o victorie 5. Corvinul Hd. 3 2 0 1 9-6 6 (0)
secund. Urmează apoi plutonul compact al celor
Şase echipe cu cîte 6 puncte. Dar cum maratonul Unirea, Midia - Cimentul, “Poli” laşi - Laminorul. pe care au pierdut-o în ultimul minut de joc, 6. U.T. Arad 3 1 2 0 7-3 5(+2)
este abia la început, să ne oprim deocamdată la trebuind să se mulţumească doar cu un egal. 7. F.C. Apullum 3 1 1 1 5-2 4 (-2)
rezultatele etapei, consemnînd bilanţul general: Seria a ll-a: Golurile arădenilor au fost semnate de Almăşan 8. Chimica T-veni 3 1 1 1 5 - 4 4 (-2)
Şase victorii ale gazdelor, două ale oaspeţilor şi (29 şi 68). Pentm gazde au punctat Marcadonatu 9. Gaz Metan Mediaş 3 1 1 1 2 - 4 4(+1)
un egal, 23 de goluri marcate (17 de gazde). “C U TR E M U R U L” DE LA (54) şi Olah (89). 10. FC Inter Sibiu 3 1 0 2 6-8 3 (0)
Dacia Unirea Brăila - Midia Năvodari 0-2, T IM IC rtA D A • Corvinul Hunedoara - Dacia Piteşti 3-0. Scor 11. Poli Timişoara 3 1 0 2 5-7 3 (-3)
Cimentul Fieni - “ Poli" laşi 4-1, Laminorul I H V H yU A K A de forfait a! corvineştilor graţie golurilor marcate de 12. Minerul Motru 3 1 0 2 4-6 3 (-3)
Roman - Precizia Săcele 2-0, Chindia Tîrgovişte Procorodie (45), Mitrică (52 din 11 metri) şi Şandor 13. Unirea Dej 3 1 0 2 3-6 3 (0)
‘ Gloria Buzău 2-1, Metrom Braşov - Sportul (88). 14. Jiul Petroşani 3 1 0 2 2-5 3 (-3)
Etapa a fost marcată de derby-ul de la Timişoara,
Studenţesc 3-1, Nitramonia Făgăraş - Poiana ■- “ Poli” Timişoara - F.C. Extensiv Craiova 15. Dacia Piteşti 3 1 0 2 3-8 3 (0)
încheiat cu un “cutremur” pentm “Poli”. Drept urmare
Cîmpina 0-0, Tractorul Braşov - Dunărea Galaţi 1-3. “Violeţii de pe Bega" au început berbeceşte 16. Vega Deva 3 0 1 2 0-3 1 (-2)
“Poli” a “ieşit” din “cărţi”, deocamdată. Să vedem
H Rulmentul - Alexandria 0-1, Rocar Bucureşti disputa, năpustindu-se val-vîrtej spre poarta 17. ASA Tg. Mureş 3 0 1 2 1-7 1(-2)
ce va urma. Şi cum este prea devreme a trage
■Petrolul Moineşti 3-0. ex-dujeanului Vasile Mare. Craiovenii i-au temperat 18. F.C. Baia Mare 3 0 1 2 1-7 1(-2)
concluzii, să parcurgem rezultatele etapei, nu
rapid şi prin nimicitoare contraatacuri au semănat ETAPA A IV-A (sîmbătă 22 august): U.T. Arad
înainte'de a sublinia “pasa neagră” prin care trec
CLASAMENTUL mureşenii şi băimărenii. dezastrul înscriind de trei ori la rînd prin Ferenţ - Minerul Motru, Gaz Metan - ARO C-lung, A.S.A.
L F.C. Braşov ’ 3 30 0 6-1 (+6) * F.C. Drobeta Tr. Severin - F.C. Baia Mare Popescu (13), Neagoe (33) şi M. Rusu (55). Cu - Chimica, Unirea Dej - Corvinul, F.C. Extensiv -
2- Chindia Tgv. 3 2 10 7-3 4-0. Irezistibilă formaţia severineană acasă, cu greu şi-au revenit din uluială timişorenii, reuşind F.C. Bihor, Dacia Piteşti - “Poli", F.C. Inter - F.C.
(+1)
3- Gloria Buzău 3 20 1 6-3 victorii la scoruri fără replică. După cele patru doar golul de onoare marcat de Corban (73). Drobeta, F.C. Baia Mare - Jiul şi Vega - F.C.
(+1)
4 Rocar Bucureşti 3 20 1 6-3 (0) “boabe” administrate medieşenilor, în prima etapă, • F.C. Bihor Oradea - F.C. Inter Sibiu 2-1. Apullum.
5- Petr. Moineşti 3 20 1 6-4 (+3) alte patru marcate sîmbătă de Dudan (8), Gădălean Bihorenii nu se lasă. Cu o echipă fără nume mari V ictor ROMAN
O » ) I o n i , 1 7 a u g u s t < 9 9 8 : : 7 S P O R T d e ^ j u S * 1 1

U l% A
TLE
TIS
M O T J c m c n to

1 7 a u g u st ' ’ ' Jjl


fm>* r j j^ y * *
* ^ 'i ' t * *'*■*✓*
V-îfcsv.Xţ-.
* * * ' *** Budapesta, 18-23 august 1998 • Cu 105 ani în urmă, în 1893
s-a disputat marele concurs de
. * * * > - * , ' *v ciclism pe şosea, traseul fiind
&v**fli V*v**,«
I
?#-
•^îfelw'w $ 4 *
V * » * «
I* i <V M * } * «
^ U \
**
* **v
-*-• '
*
% , , *Vţ; . *-. ■ţ 1
w
«c
*«î
Campionatele Bucureşti - Titu - Găieşti - Piteşti
- Curtea de Argeş - Rîmnicii
V îlcea şi retur, concursul fiind
osp. < .• • ,-*ţ , .M î ,* ' .. k‘r r \ - - .

lt
to:
t-
s • l
î
* 4 ^ R U l
Europene c îş tig a t de sportivul D,
Dum itrescu.
• Acum şapte decenii, în 1928,
a fost organizat primul raid

./-^
'_ * s - " *%

'. *
.* . \
* '
v t*ţ<r5s~«

"'** ' ' ^ T r^ * i V *


v * / * aA» »» *
'-
* * ^ « * %* A
* *t »
de atletism oficial de alpinism, participanţii
avînd de străbătut rata Herculane
Regalul atletic europeană 46 din cele 48 de federaţii (prin G odeanu) - Retezat •
~ V ‘r * #' 1998 a ajuns la ora startului. e u ro p e n e , sub o sing ură
< . • > v* Paring - Valea Lotrului - Sibiu
* , C a p ita la U n ga rie i, Bu­ lozincă, generoasă e drept, -N e g o iu . ■
dapesta, şi cel de al 32-lea fără fum at. • Au trecut exact 60 de ani de
stadion e u ro pe a n, Fa voriţii? S în t m ulţi, în c în d , în 1 9 3 8 , conducerea
N epstadion, fiind gazda unor marea lor majoritate nume Clubului "U" Cluj şi-a anunţat
nu m e so n o re - A n d re a sonore, deloc de neglijat - lotul fotbaliştilor pentru sezonul
Boccarini, Andres Diaz, Colin C o lin J a c k s o n (1 1 0 m g), 1 9 3 8 -1 9 3 9 care urma sâ
Jackson, Ruslan Mascenko, S a b in e B ra u n (heptatlon), înceapă.. în Divizia B (studenţi
Kiril S o s u n o v , Jo n a th a n S t e v e B a c k le y şi A k k i au retrogradat în sezonul anterior
Ş t e f â n e s c u n u - r e u ş e ş t e s ă - l î n v i n g ă p e B o ta ( s e c v e n ţ ă d i n p a r ttid
id a j Edwards, Dragan Perie, Akki Parvisinen (suliţă), Jo na th a n d in D iv iz ia A în urma
C . F . R . C l u j - T E L E C O M A r a d ; fo to g ra fia : Io n P E T C U ) Parvisinen, Dmitri Markov, E d w a rd s (trip lu s a lt), rezultatelor de 0-5 si, respectiv,
Anatoli Bagad, Irina Privalova, S te pha ne Diague (400 m), 5-1 cu " T ricolor CFPV •
G rit B re u e r, E le n a M ărie Jo s e Perec (400 m), P loieşti”). Iată Iotul clujean
0 REMIZA PRIN ...CONTRIBUŢIE PROPRIE! A fa n a s e e v a ,
M asterkova, Caria S a c ra -
S v e tla n a Ja n Z e le zn y (suliţă), D ieter
B a u m a n n (5.000 m ), L a rs
M o ld o v a n , B oroş (portari),
A d e c , Ia n c o v ic i, Maghear,
merito, Marta D om inguez, Ridel (disc, campion olimpic, M edrea I, Ivanov (fundaşi),
CFR CLUJ - TELECOM ARAD 2-2 (2-0) F e rn a n d a Ribeiro, P a u la
Radcliffe, Ludmila Engqvist,
şi mondial), Sonia O ’SuIlivan
(1 .5 0 0 m ), S v e t la n a
N icolae D avid, Putnic, Joja,
G o lu b , M e d r e a II, Benko
Greu, extrem de greu de descris în cuvinte starea lîngă bara lateral stînga clujeană. G a b rie la S z a b o , R o d ica M a s te rk o v a (8 0 0 m, (m ijlocaşi), Bem ţa, Ioanovid,
de şoc pe care au trăit-o feroviarii clujeni la sfirşitul “Distracţia” se afla abia la început! A urmat o M a te e sc u , Monica la g ă r- campioană olimpică), Ludmila Ţ ăranu, M edrea III, Draga,
partidei. în minutul 15, CFR-ul condu cea c u 2-0 nouă lovitură de pedeapsă de la 11 metri acordată D in e s c u , Ionela Ţ îrle a , E n g q v is t (campioană olim­ Coman, Păunescu, Mihalcea si
- cel m ai p ericulos rezultat din fotbal susţin CFR - ului (Baci a fost tras de m înă de Tambor), P a tricia G ira rd , Ta ttia n a pică şi mondială la 100 m), Fierarii (înaintaşi). Preşedintele
“m oşii” sportului rege - prin reuşitele Iui B aci (9, M arius Tanca fiind desem nat de Ciocan să o Teresciuk, Fiona May, ... M aksim Tara so v, ... grupării a fo st prof. Silvii
a înscris printr-o foarfecă pe spate) şi T anca (15, transform e. N um ai câ “tunarului” nu i-o fi • Is to ric . Prima ediţie a • R O M Â N IA . Va fi prezentă Dragom ir, iar şefiil secţiei de
şut - “bom bă” dc la 2 5 m, balonul îndoindu-i convenit distanţa, a executat de mîntuială, Bota C .E . de atletism s-a disputat cu un lot n u m e ro s. S ă -l fotbal dr. A urel Buteann.
degetele lui B ota). D upă acest prim sfert de oră resp in gîn d în lateral. A ră d en ii şi-au sim ţit pe Stadio Comunale, Turin, ve d e m ... băieţi - B o g d a n L Â S Z L 6 Fr.
de foc a urmat o acalm ie jenantă Ia care au adversarul slăbit, fizic şi moral şi cu doar două 1934, o ediţie a bărbaţilor, T ă r u ^ şi T u d o r B o g d a n
contribuit am bele form aţii, jocu l schim bîndu-şi m inute înaintea fluierului final vor restabili femeile fiind admise patru ani (lu n g im e ); C s a b a B o r o s
ritmul abia la zec e m inute de Ia reluarea partidei. egalitatea, una nesperată şi neconform â prin mai tîrziu, în 1938. Ultima (triplusalt), G he o rg he G u s e t R e m u s V la d
Tonul I-a dat Ştefânescu a cărei dorită lovitură dc raportul numărului de ocazii ale clujenilor şi al ediţie europeană, 1994, a fost (greutate), Vasile A le x a n darru
cap a fost anihilată neregulam entar în suprafaţa minutelor de dominare. în acel minut, Rus a lîftat găzduită de capitala Finlandei, (1.500 m); fete - Ionela Ţîrlea
dc pedeapsă de Rus. Penalty-ul a fost e x e c u ta t. elegant balonul peste Cîrlan, după o lungă şi H e ls in k i, printre marii (400 mg, 400 m), ştafeta 4 x s-a e x te r n a t
slab şi prost plasat de Iepure, portarul Bota reţinînd penibilă ezitare a d efensivei clujene. cîştigă to ri n u m ă rîn d u -s e 4 00 m (Ţ îr le a , R îp e a n u ,
balonul tară p rob lem e. Pe fondul dom inării Iată şi formaţiile:. C F R : Cîrlan - Baci, Velţan, Lin ford Christie ( M are a R o ic u , F lo re a ), G a b rie la p e n t r u 2 4 d e ore!
cvasitotalc a clujenilor, am mai notat încă două G ăvruş, David, G hiorm a (8 0 , Iurişniţi), Tanca, B rita n ie ), G e ir M oen S za b o (1.500 m; 5.000 m),
ocazii dc gol irosite de Ghiorma (6 0 , şu t respins Crîngureanu, B enke - M ircea (1 9 , Ştefânescu), (N o rv e g ia ), Colin Ja ckson L id ia S im o n (1 0 .0 0 0 m ; Preşedintele lui F.C. ”U”,
cu piciorul dc B ota) şi Ştefânescu (6 3 , dribling Iepure (86, Pîrţiu); TELEC OM : Bota - Uzvari (72, (M a re a B rita n ie ), R ad ion m a ra to n ), A lin a T e c u ţ ă , internat de o sâptâmînâ la
nereuşit în faţa a c elu ia şi brav g o a l- k eep er Pupăză), M ogoşanu, Grad, V arga - Borna, Rus, G a ta u llin (R u s ia ), Irina C on sta ntina Diţă, A d ria n a C lin ic a d e C ard iologie a
arădean), după carc oasp eţii vor red u ce din Berar (65, Tambor), R iviş - Volocaru, Bugariu. Privalova (Rusia), Mărie Jose B a r c u (m araton), C la u d ia Institutului In im ii "Nicolae
handicap Ia primul şut expediat pe spaţiul porţii: A u a r b itr a t: M . B u c u r - M . S u ciu şi P e re c (F ra n ţa ), H eike lova n (10 km marş), M onica Stăncioiu”, a fost externat la
era minutul 66, R iviş a centrat şi V olocaru, scăpat S . M eghesan, toţi trei din T g. M ureş. Drechler (Germania). Ungaria la g ă r -D in e s c u (în ă lţim e ), cerere sîmbătă dimineaţa pentru
dc marcajul lui V clţan, a plasat balonul cu capul C o d in S A M O IL Ă a mai fost gazda C .E . de R o dica Mateescu (triplusalt), a asista din tribuna oficială a
atletism, 1966, ediţie în care Eva Miklos, Mirela D ulgheru Stadionului T o n M oina” la
au fost stabilite 33 de noi (lungime), Gabriela Mihalcea întâlnirea ”U ” - FCM Bacău El

La Dej: curs de înot pentru începători re c o rd u ri


mondiale.
e uropene şi (prăjină), Nicoleta G ra su şi
M a n u e la Ţ îrn e c i (am bele
a urmărit partida având instalat
un aparat la nivelul pieptuluiY _t
Preşedintele C lubului sportiv localitate - dar şi din comunele activitatea cu juniorii constituie • Budapesta, august 1998. disc), Felicia Ţilea şi Carm en care să-i măsoare timp de 24 d c\\
"UNIREA ”Dcj, dom nul inginer vecine municipiului - s-au înscris p r e o c u p a r e a p r in c ip a lă a C .E . de atletism se v o r Filip (ambele suliţă), Mihaela ore ritmul cardiac, aceasta fiind
Cornel Itu se ţin e de cuvînt. la c u r s u l c o n d u s cu m ultă te h n ic ie n ilo r . în curînd, în desfăşura pe N e p stadio n, Melinte şi Cristina Fechită condiţia de bază a dr. Radu
Şeful grupării sp ortive de la c o m p e te n ţă p r o fe sio n a lă de bazinul dc dim ensiuni olim pice m a n a g e r M oln ar Z oltan, (a m b e le c io c a n ), E le n a Căpîhieanu impusă pacientului
confluenţa S om cşu rilor nu a p r o fe s o a r a d e s p e c ia lita te , de la marginea parcului dejean stadion dat în folosinţă la 20 Bu h ă ia n u (800 m; 1.500 m), Remus Vlad a revenit la Clinica
R od ica A ndrei. s e v o r o r g a n iz a p r im e le august 1953. Stadion plasat Violeta Beclea-Szekely (800 de Cardiologie în cursul zilei de
uitat d c prom isiunile făcute Ia...
D acă p este cîţiva ani la Dej concursuri de înot, competiţii în ierarhia europeană pe locul şi 1.500 m), E lla K o v a c s d u m in ică . în num ărul de
începutul verii. F olosindu-se de
v o r a p ă r e a în o tă to r i de care - în mod sigur - vor suscita 32 cu o capacitate de 28.000 (800 m). miercuri al ziarului "Adevărul de
excelentele condiţii din incinta
performanţă, acesta v a fi meritul un interes d eo seb it în rînduL locuri. Care se estimează că • M a s c o ta C . E . este Cluj” veţi putea citi un amplu
b azei d e ag rem en t d e lîngă
vor fi ocupate pînă la refuz pe C h a m p i, simpatic şi optimist. in te rv iu c u preşedintele
stadion, conducătorii "UNIRII” in c o n t e s t a b il a l c o n d u ce r ii copiilor din localitate.
au organizat un curs de iniţiere clubului aniversar dejean, unde toată durata Europenelor. ”Sepcilor-rosii”.
' - (C.S.)
la în o t. Z e c i d e c o p i i din sp o r tu l d e p e r fo r m a n ţă şi (S z . C s .) Un campionat ce reuneşte D e m o ste n e SO FRO N

Pentru prima d ată în România


CUPA fo lo s din m om ent ce - aşa cum am m ai spus - crapii şi caraşii
au oco lit m ăm ăliga şi pom m bul boabe.
A u fost două manşe a cîte trei ore. D eşi la concursurile din O
PRESEI calendarul întrecerilor ultraoficiale ale A.G.V.P.S. este prevăzută
norm a de 9 0 de minute pentm pregătirea sculelor şi momirea
* n
O N CLINIC LTD
locurilor, concurenţii de sîm bătă au fost extrem de expeditivi,
_
A fo st prima ediţie. Sîmbătă pe fiindu-le suficient o jumătate de oră după care întrecerea a început.
*acul Branişte (G ilău). înscrişi 24 La capătul celo r trei ore în care răbdarea a fost pusă la
> de concurenţi (între care, fireşte, la mare...concurenţâ, s-a trecut Ia cîntârirea capturilor şi tragerea la
loc d e cin ste concurente). Prezenţi la apelul de dimineaţă: 22 sorţi a standurilor după care alte trei ore de stat sub nem ilosul
(unul a sosit după tragerea la sorţi a standurilor şi ca atare, cu
o feră so lu ţia p e n tru
bombardament solar fixat pe caniculă. A u trecut şi cele trei ceasuri
derogarea de rigoare, a fost autorizat să intre în întrecere în . fierbinţi după care o nouă cîntârire a capturilor şi întocmirea
standurile rămase disponibile). A u fost şi două absenţe nemotivate
(din m om ent c e respectivele persoane n-au catadixit să se prezinte
punctajului pe baza gramajului total. Laureatul acestei prime D IS F U N C T II S C X U flU
ediţii Adrian Com ânici (NC N T V ) 560. Argintul a revenit lui
măcar cu scu zele de rigoare: A d in a O şanu - “PR O SPORT” şi V alentin B erindei (PRO TV) 5 1 0 , iar bronzul lui Sorin Irimieş
Ion M ureşan - ‘T ransilvania Jurnal”). P oate să le pară rău. N u
de alta, dar realm ente a fost o întrecere reuşită, chiar dacă unii
(TVR Cluj)' Locurile 4,5 şi 6 au fost ocupate de Cătălin Moceanu M f lS C U U N C
(N C N T V ) 4 5 0 , Daniel B oroşteanu (R adio UniPlus) 3 00,
concurenţi au cîrtit împotriva faptului câ după m om irea locurilor INCLUSIV PENTRU DIABETICI, CARDIACI Şl HIPERTENSIVI, DARŞl PENTRUAMELIORAREA
Sebastian H etea (Radio Sonic) 2120. Tuturora calde felicitări. în
“la apel” s-au prezentat, ”in corpore” doar fîţe din fam ilia foarte VIEŢII SEXUALEA FIECĂRUIA
egală măsură “corpului tehnic” al A .J.P.S. care s-a implicat în
numeroasă a bibanilor. Dar cum la concursuri contează şi numărul buna desfăşurare a întrecerii. Sînt convins că această întrecere va TRATAMENTUL ESTE UNIC ÎN LUME, NU PRESUPUNE LIMIţ.
capturilor, concurenţii “s-au dat p e brazdă” şi şi-au schimbat
recidiva. DE VÂRSTĂ SI ARE REZULTATE IMEDIAT
monturile, trecînd de la cîrlige mari, pentm dat la fund, (Ia plumb) V ic to r P E SC A R U
cu cîrlige m ici. D e la mămăligă, porumb boabe şi rime dolofane XXX CONSULTANT: prof. A. Sidi, ex-director medical al Clinica pentru
s-a trecut la vieim uşi (“unul de căciulă”), rîmuţe şi alte delicatesuri P.S. N u este recomandabil să te duci la pescuit cu ...celularul Disfuncţii Sexuale a Universităţii din Minessota, USA.
neagreate d e caraşi şi crapi. A propo d e m ăm ăligă: C.T.C. -ul după tine, ca sâ te deranjeze cînd ţi-e lum ea mai dragă. Camerele de aşteptare sînt private, iar discreţia este garantată!
întrecerii a validat compoziţia şi consistenţa celei realizată pentm P .S .2. Sînt con vin s că rezultatele capturilor erau altele, ' """" %31LI9p2^nmisoarb:1ei.(
prima dată (după înţelepte sfaturi) de Sorin Râşnoveanu. Dar ce superioare de nu ne persecuta canicula.
â l ’ c u l l ” 1 - E V E N I M E N T m , r z a u g u s t i m ( n

D u p ă c u m f t i ţ i , z ile le tr e c u te , z ia r u l n o s tr u , îm p r e u n ă c u fir m a
X e n o f o b ia , “P r o d v in a lc o ”a r e a liz a t u n c o n c u r s d e o s e b i t d e in te r e s a n t, a c ă r u i fe r ic iţii
m iz ă a f o s t.... în ”m o n e d ă lic h id ă ”, c a r e v a s ă z ic ă , m a i m u l t e
”lic o r i " a le lu i B a c c h u s .
C e i tr e i n o r o c o ş i s în t: S im o n a F e d iu c , c ă r e ia i-a r e v e n i t p r i m u l c î ş t ig ă t o r i
m in c iu n a c îş tig , M a rin S a b ă u , b e n e fic ia r u l c e lu i d e - a l d o ile a p a c h e t c u
c o n ţin u t "lic h id ” ş i E lis a b e ta B e r c , c îş tig ă to a r e a p r e m i u l u i a l
tre ile a .
ai c o n c u rs u lu i
Si V ă a n u n ţă m c ă în c u r în d v e ţi a v e a p a r te d e u n n o u c o n c u r s , d o t a t
c u in te r e s a n t e p r e m ii. D e o c a m d a tă - s u r p r iz ă !
Foto; N. Ph rc l
uP ro d v in a lc o u
P r e s s -u l

Cred că, în ultima vrem e, cunoscuta agenţie de


ştiri franceză n-a fost zbihuitâ de nimeni şi de nimic.
Ştirile pe carc le difuzează în întreaga lum e au
început sâ pută a neadevăr, ură dc rasă şi vurt. Şi
dacă nu cu mult tim p în urmă puteam fi siguri că
ccl mai fin cogniac nu-i vîndut nici măcar pc post
dc brandjr; acum , sigur, rachiul este o poşircâ
ordinară. îm i este realmente jenă; dar propoziţia
trebuie con tin u a tă , sau în c ep u tă ,' cum vreţi:
dumneavoastră, :Cu: "colegii' noştri”. Da, colegii
noştri francezi bâlâcâresc, nu pentru prima oară
adevărul, răstălmăcind din uvulâ fapte statistice clare
şi demnităţi călcate în picioare.
Vreau sâ le amintesc "colegilor” câ nu-i ruşine sâ SIMONA FEDIUC MARIN SABÂU ELISABETA BERC
aparţii nici unui neam, că defectele şi calităţile unei
L; LOCUL I 3 LOCUL II [J LOCUL III
etnii sînt asum ate ş i , la sfîrşit dc m ileniu, c
recom andabil să lup ţi p en tru în d rep tarea
moravurilor, nu sâ jigneşti, să dispreţuieşti sau să ;
promovezi: ura dc rasă: N -am scris nimic cînd, îri: îS&iSivi L 'E x p r e s s
timpul Campionatului M ondial dc fotbal, agenţia,
într-o depeşă răuvoitoare a catalogat echipa noastră
oceatâ dc ţigani: N -am scris nici cînd, înmuindu-şi
pix-ul în latrinele Parisului (şi nu în lumina lui) au;
Ofensiva mafiilor din Est (ir>
O altă caracteristică a gangsterilor închiriază birouri în noul cartier de a garanta securitatea teritoriului, a vodcâ j- pentru a fi scos din ţară
fluturat lumii întregi că nişte ţigani-români (?!) au
ruşi: atunci cînd execută o misiune afaceri Arenas,-chiar vizavi de apelat mai mult la informatori din aproximativ 25 milioane de dolari
făcut şi au dres pc pâmîntul lui Napoleon. Şi n-aş
fi scris nici acum cînd o altă depeşă susţine, nici (contract) e i ' îş i d eca p itea ză aeroportul din Nisa. Firma sa G1MS cadrul comunităţii străine, nu poate r e c ic la te m ai ales în sectoru l
mai mult nici mai puţin, că în România un cctătcan; v ic tim e le . ” E ste ,un fe l de (Groupe International să aibă interes sâ-1 "incrimineze” pe imobiliar din Spania. La Marbella
din zece este ţigan: M i-am amintit, însă câ, îndrum r- semnătură”, a explicat M. Mizrahi. M u ltiS ervices) are proiecte acest personaj influent. ‘ "narcorublelc”, transformate în
spre Strasbourg, la marginea drumului am văzut o Şi totuşi nu sînt acestea ororile pe ambiţioase: crearea prim ei linii în Franţa ca şi în Israel partea d o la r i, au preluat ştafeta
colonie. Şi dacă c să ne luăm după logica... colegilor care şeful unităţii de luptă antimafia aeriene Nisa - Moscova - Kiev - cea mai v izib ilă a activităţilor capitalurilor britanice şi arabe.
de la AFP, erau ţigani-francezi. Curgea jegu l din rusă le consideră cele mai cumplite, Sankt Petersburg, deschiderea unei mafiote exportate din ţările fostei G raţie lor, con stru cţia
ralotclc aliniate parcă pentru a face loc invaziei de îl supără’acea lege a tăcerii care îi filiale a celei mai importante bănci U R S S e ste în m od evid en t reşedinţelor de vacanţă şi hotelurile
fecale. O trupă murdară, carc trăia din furat, mi protejează pe adversarii săi cei mai ' m oscovite în A lp ii-M aritim i, prostituţia. La N isa prostituatele a luat un nou avînt. Dificil, şi în
s-a spus, care sâlăşluia în această promiscuitate influenţi, astfel îneît este practic cumpărarea de hoteluri. El a afirmat originare din aceste ţări îşi exercită acest caz, să dovedeşti originea
numai pentm câ urmaşii R egelui Soare îi ţineau în imposibil să strîngi împotriva lor câ a investit 80 milioane de franci profesia în apropierea aeroportului. ilicită a banilor. însă pasagerii
ghetouri, departe de oraşe, dc sate, dc civilizaţie, probe şi mărturii incriminatoare. într-iln complex imobiliar de lux, Ele sosesc via Roma sau Hamburg zborurilor directe ale com paniei
într-un cuvînt. Uitati-vâ monseniore, la ţări ca Spania Gregori Lerner a fost condamnat cunoscut pentru capitalurile sale şi nu ştiu nici o boabă de franceză, Aeroflot - cinci zile pe săptămînă
sau... în propria ţarălD upâ c e v-aţi minunat, veniţi luna trecută la şase ani închisoare, italiene şi ruse suspectate â fi de scriindu-şi tarifele direct în palmă. în perioada de vîrf între Malaga şi
sa vedeţi că, spre deosebire de occidentali, românii capul de acuzare fiind în principal origine mafiotă. ■ Trebuie însă spus că prezenţa pe M oscova - nu vin cu mîna goală,
\ - din sărăcia lor - au făcut acestei etnii şcoli, locuri coru pţia. ”D e fa p t, cercu rile Necazurile sale au început atunci Coasta de Azur a acestor fete venite încărcaţi uneori dc banale pungi de
i în universităţi, au fost cuprinşi în diferite programe bancare, puterea şi presa coruptă din plastic - pline ochi cu dolari - ci
I sociale şi de caritate. V oi? N ici măcar versurile lui Israel vor să-l distrugă pentru că el prezintă vameşilor un certificat (de
Villon nu le-aţi susurat pe la urechi! Bociţi lumii că a reuşit prea bine în afaceri”, a spus c o m p le z e n ţă ), elib erat de
I in ultimii ani, mulţi ţigani au venit în Franţa din fără sâ clipească avocatul noului a d m in istraţia rusă, care îi
| România şi din alte ţâri ale Europei de Est”. inamic public al statului evreu. autorizează să scoată capital din
| Românul, ţiganul sau ceh ul;- trăitor; prin părţile: D eşi nu toate dom eniile oferă ţară. Mai discreţi, unii preferă să
noastre o duce mai greu: în nimicnicia voastră de: atîtea facilităţi pentru spălarea înfiinţeze absolut legal o societate
I după a doua conflagraţie m ond ială aţi lăsat pata banilor murdari, precum foarte în paradisul fiscal Gibraltar, în
| roşie sâ însîngcrcze locul. Şi acu’? Dacă oameni primitorul sistem bancar israelian, scopul achiziţionării, în a doua fază,
| disperaţi caută un refugiu undc-i mai cald şi mai e x istă şi alte păm înturi ale a unor bunuri im o b ilia re pe
, bine, îi faceţi ţigani, nu? Nu uitaţi, monseniore, că făgăduinţei pentru mafiile slave. De peninsulă, în numele unei firme
n-au trecut dccît 8 ani dc cînd vocile hîrşîitc ale exem plu, Franţa. în urma unui ecrani Pentru economia locală este
| posturilor voastre dc radio îi îndemnau pc toate câilc raport îngrijorător, întocmit în luna o adevărată mană cerească!
| pc cei din Estul european să fugă înspre voi. Şi vă mai de Informaţiile Generale (RG) Ca : şi "anim alele bolnave din
I mîndriţi câ în cultura lumii au intrat unii carc v-au privind activităţile desfăşurate în fabulă, chiar dacă ţările occidentale
făcut cinstea peste veacuri. Erintre e i erau şi români Hexagon de unii oameni de afaceri nu sînt ameninţate cu moartea de
I de-ai. noştri, şi nu v-aţi sfiitsâ -i aşezaţi în fotoliile veniţi din fosta URSS, ministrul de ciuma m afiotă venită din Est, ele .
| veşniciei academice. Interne, Jean-Pierre Chevenemenl, au fost contaminate în mod diferit
i Adevărul, m csicurs, este că sînt vreo două ar fi hotărît sâ facă din acest dosar cînd vama aeroportului din Nisa a din ţinuturile reci poate, părea Eradicarea acestui flagel este un
. Milioane de ţigani la noi, şi cam 2,5 m ilioane în a doua sa prioritate, după problema găsit asupra lui un vas din aur anecdotică în comparaţie cu cele adevărat pariu. D eoarece, dacă
Comunitatea Europeană; Iar dacă ai noştri îşi caută, securităţii cartierelor mărginaşe. masiv. El a pretins atunci în mod a p r o x im a tiv i.000 de consoarte ale ţinem cont de metaforă, şi aici
I Mpribegie locul şi prin părţile voastre, bucuraţi-vă! "Potrivit acestui raport, investiţiile în imprudent că este rezident francez. lor, originare tot din ţările din Est, peştele tot de la cap se impute. Aflat
| Ei aduc o anume cultură, pe care ai voştri au Franţa legate direct de mafie ar fi Intervine fisc u l. B ru sc, toate care îşi exercită meseria pe teritoriul lâ M oscova acest cap are puţine
I Mtat-o, o civilizaţie care nu-şi aşteaptă decît cizelorul de ordinul a 200 miliarde de franci, conturile sale bancare din Monaco german. şanse să se însănătoşească prea
pcr.au a ieşi la lumină diamantul. Iar dacă fură, concentrate în principal în sectorul şi Franţa sînt observate cu lupăTSe Un alt păm înt al făgădu in ţei/ curînd. "R ep rezentan ţii crim ei
I omoară sau violează, g în d iţi-vă că asem en ea imobiliar de lux şi mai ales pe descoperă credite estimate la 235 preferat de mafioţi este Peninsula organizate s-au instalat în organele '
j specimene sînt în toate sem inţiile lumii. La voi - Coasta de Azur. :; milioane de franci doar pentru un Iberică, unde ei îmbină utilul cu şi funcţiile de stat”, sublinia, în
| £cva mai mulţi decît la alţii! Mafioţi sau oameni de afaceri? singur an! în aşteptarea rezultatului plăcutul. în ochii lor este un fel de c o tid ia n u l ” Iz v e stia ” ,\A n a t o l i
. Nu mă erijez în avocat al etniei c e - de-o vrem e Este uneori delicat să poţi face unei eventuale acţiuni în justiţie, Florida europeană. Marbella joacă K u lik o v , fo s t m inistru rus de
' Mi spun rromi. Dar n ici nu -m i vine să las deosebirea sau chiar să alegi. D ST familia Ponomarenko se instalează puţin rolul pe care îl avea odinioară Interne. "C unosc cel puţin doi
I Cepcdepsită, fie şi cu arma cuvîntului, manifestările (Serviciile Secrete) sau RG, care nu în Canada. Vinovat sau inocent? Ialta, de staţiune balneară pentru criminali prezenţi în Duma de Stat.
| Mincinoase, xenofobe şi răuvoitoare la adresa au aceleaşi obiective, dau uneori Trebuie spus că DST manifestă faţă crim in alii sla v i îm bogăţiţi. La Există cel puţin 20 de deputaţi care
I noastră, a tuturor celor care trăim în contraponderea avize diametral opuse. Acest mod de el o mai mare înţelegere decît M oscova m ai m ulte agenţii de au legătură, mai mult sau mai puţin,
o Est a Europei. Continent carc - să vă intre în de apreciere divergent a fost ilustrat RG. Se avansează o explicaţie: specialitate facilitează demersurile cu r eţelele m afiote”, a declarat
I “f^cuţe, mcsicurs -, în ciuda a ceea ce spuneţi prin şi de cazu l Iui V lad im ir Vladimir Ponomarenko este fost
| puc voastre împuţite este formată din welşi, valoni, pentru ruşii care doresc să cumpere dezgustat un intelectual democrat
Ponomarenko. Acest businessman a colonel KGB, opozant al Iui Boris proprietăţi în Spania. Fostul ministru
| aPoni retroromani, englezi, germani, spanioli ş.a. din M oscova. Se pare că mafioţii
făcut o pasiune subită pentru Coasta Elţîn. RG ezită să-l pună sub adju nct de In tern e, V lad im ir
. A, da! Era să uit: şi din francezi. ruşi vor continua mult timp de-acum
de Azur, în timpul primului său acuzaţie d eoarece e l e ste , din V a s ilie v acu za recen t o bandă
[ , R a d u V ID A , în c o lo să -şi înalţe cu adevărat
sejur în 1989. Doi ani mai tîrziu, el punctul lor de vedere, indezirabil mafiotă, cea a lui Morozov - fost castele în Spania, nu aşa cum spune
hotărăşte sâ se instaleze aici şi politic. în schim b,DST care, pentru
deputat îm bogăţit cu traficul de zicala.
12) luni, 17 august 1998 U L T IM A O R A
A D E
c 8 < g
V
C
Ă R U
l u j
L

Clinton va admite că a întreţinut relaţii sexuale cu Monica Lewinsky


cîn d a d ep u s mărturie sub justiţiei în legătură cu natura
i m ' s
jurâmînt, în ianuarie, în cadrul r e la ţie i lor. B ill C lin to n şi *
afacerii Paula Jones. El afirmase consilierii săi juridici “speră că
cu a c e a stă o c a z ie c â nu a Starr şi adjuncţii săi nu vor
întreţinut relaţii sexu ale cu în c e r c a să -l u m ile a s c ă p e
M onica Lewinsky. preşedinte punîndu-i o serie de
P re şe d in te le am erican va în tr e b ă r i in tim e p r iv in d
depune mărturie, astăzi, la ora atitudinea lui personală”, adaugă
locală 13.00 (17.00 GM T), d e “The Washington Post”.
la Casa A lbă, depoziţia sa fiind Cotidianul american adaugă că
transmisă în direct completului preşedintele B ill Clinton ar fi
de judecată care sc ocupă de n e lin iş t it în p r iv in ţa
cazul M onica Lewinsky. consecinţelor pe care le-ar avea
P o tr iv it a r tic o lu lu i d in mărturia sa asupra soţiei sale,
“W ashington Post”, semnat de Hillary, şi a fiicei lor, Chelsea.
ziaristul-vedetă Bob Woodward, Pe de altă parte, majoritatea
B ill Clinton va recunoaşte, devenit celebm în urma afacerii americanilor cred că preşedintele în cazul în care testele de
astăzi, în cadrul mărturiei pe care W a te rg a te , B ill C lin to n şi nu va spune tot adevărul în A D N efectuate de FBI vor india
o va face în cazul Lewinsky, că consilierii săi juridici speră că tim pul depoziţiei sale de astăzi, prezenţa unei pete de spermă
a avu t o rela ţie sexuală cu procurorul independent Kenneth r e le v ă u n son daj p u b lic a t, aparţinînd lui Clinton pe rochia
M onica Lewinsky, fosta stagiară Starr “va accepta cu generozitate sîmbătă, de revista “N ew sw eek”. Monicăi Lewinsky, numai 29 la
Radu Vasile şi Victor Babiuc, pe poziţii de la C asa A lb ă , a indicat,
d u m in ic ă , c o tid ia n u l
o retractare a a firm a ţiilo r
prezidenţiale”.
Dintre persoanele chestionate, 56
la sută cred câ B ill Clinton nu
sută dintre americani cred câ
preşedintele ar trebui destituit 0
diferite în privinţa unei posibile cedări de “W ashington Post”, care citează
o sursă din cadrul echipei de
Procurorul Starr anchetează
a c u z a ţiile de sp erju r,
va spune adevărul pînă Ia capăt.
Totuşi, numai 24 la sută afirmă
proporţie de 34 la sută dintre
cetăţenii Statelor Unite apreciaa
către SUA a unor elicoptere scoase din uz jurişti a preşedintelui american,
informează A FP. ,
obstru cţionare a ju stiţie i şi
influenţare a martorilor aduse
câ im aginea preşedintelui va fi
afectată, dacă acesta va adm ite
câ şeful Casei Albe ar trebui
să-şi ceară scuze, dacă a minţit
• P r e m i e r u l p r o p u n e " o a lte r n a tiv ă , Cu toate acestea, Bill Clinton preşed in telu i Clinton. Ş e fu l că a întreţinut raporturi sexuale iar 28 la sută cred că acest lucn
n u o c o n tr a o fe r tă " • nu v a a d m ite c ă a c o m is Casei A lbe i-ar fi cerut M onicăi de un anumit tip cu fosta stagiară nu este necesar.
Primul ministru Radu Vasile a declarat, sîmbătă, la Constanţa, că infracţiunea de sperjur, atunci L e w in sk y sâ m intă în faţa de la Casa Albă.
solicitarea adresată preşedintelui SU A , B ill Clinton, privind cedarea
către România a 5 0 -6 0 d e elicoptere sco a se din uz de către armata
am ericană reprezintă “o alternativă şi nu o contraofertă” a Un grup de ţineri din Satu Mare va organiza, în Koszor Codrea Maria este ş
p r e şe d in te le F u n d aţii
contractului B ell Helicopters, transmite corespondentul MEDIAFAX.
Radu V asile a afirmat câ aceasta reprezintă o soluţie foarte bună faţa Ambasadei SUA la Bucureşti, un miting de “Renaşterea” de ajutorare
copiilor handicapaţi. în aceast
şi foarte ieftină, avînd în plus avantajul câ este legată direct de
Administraţia Statelor Unite.
solidaritate cu Bill Clinton calitate, ca a organizat mai mul.
schim buri de experienţă c:
A flat la Constanţa alături dc Radu V asile, ta festivităţile Zilei ..Un grup de tineri din Satu Preşedintele Asociaţiei PRO Codrea Maria afirmă că mitingul fundaţii similare din Statei
M arinei, ministrul Apărării Naţionale, V ictor B abiuc, a exprimat Mare, membri ai Asociaţiei PRO N A TO din Satu Mare, Koszor va dura între 30 de minute şi o Unite ale Americii, ocazie c.
rezerve faţă de această soluţie. Babiuc a declarat presei că, în opinia N A T O , va organiza, astăzi, în Codrea M aria, a declarat câ oră, iar asociaţiile carc vor care i-a cunoscut pe membi;
sa, soluţia propusă d c Radu V asile înseam nă “o cîrpealâ” şi nu o fa ţa A m b a sa d e i S U A la gru p u l d e a p r o x im a tiv 15 participa au obţinut deja toate fa m ilie i C lin ton şi a foi:
adevărată modernizare a capacităţii dc apărare. B u c u r e ş ti, un m itin g de membri ai asociaţiei se va alătura aprobările de la Poliţia Capitalei prezentă, în calitate de invitai
Contractul B ell Helicoptere, susţinut d e V ictor Babiuc, prevede solidaritate cu B ill Clinton, în reprezentanţilor altor asociaţii şi Ambasada SU A. Ea spune că ’ la vizita preşedintelui america
achiziţionarea d c către România a 96 de elicoptere de atac “Cobra”, procesul pe care acesta îl are cu din ţar? care vor participa la a trimis o scrisoare la Casa Albă, la Bucureşti, din iulie 1997, und
pentru preluarea dc către firma americană a pachetului majoritar al M onica L ew in sk y, transmite m itingul din faţa Am basadei pen tru a-1 în ştiin ţa pe B ill a purtat un costum popular di
IAR Ghimbav. corespondentul MEDIAFAX. S U A la B u cu reşti. K o sz o r Clinton de manifestarea de luni. Tara Oaşului.

de hartă pe hortişti, cil capul de har;


V ă d im T u d o r v r e a s ă g u v e rn e z e c u m itra lie ra ş i-l pînă cînd vor pricepe câ Ardealul i
p ăm în t rom ânesc, spune Vădim),

p ro p u n e p e G h e o rg h e F u n a r p rim -m in is tru m ilitarizarea judeţelor H arghita ş


C ovasna, declanşarea pregătirilor it
a lc o o l, u n ii d in tre se oprească în mijlocul ceremoniei, din Funar” . M atei a arătat că datoria unire a tuturor teritoriilor româneşti.
sim p a tiz a n ţii lid e r u lu i pricina vacarmului. Vrăjiţi de costumul naţionaliştilor, în acest moment, este
PRM au scăpat ca prin alb al liderului PRM şi nu mai puţin de Cameramanii tv - /a
aceea de a p rovoca alegeri anticipate.
minune de roţile jeep-ului personalitatea acestuia, participanţii
cu care a sosit Corneliu
Vădim Tudor. îmbrăcat în
s-au pornit să-şi împartă impresii ori să
scandeze lozinci de tipul “Vădim şi
Vădim vrea ghetouri un pas de linşai
În fle r b în ta ţi d e id eile radicali
alb, cu o garoafă roşie Ia F u n aru /A p ărâ A r d e a lu ” . “ Să nu pentru ţigani si o prom ovate de liderul PRM, cîţiv.
butonieră, liderul PRM a transform ăm to tu l în tr-o serbare fanatici âu fost la un pas de a-i lua I
fost primit în delir la ceea câmpenească! Să nu devenim doar o mitralieră în loc de bătaie pe cameramanii tv. A ceştia di
ce ar fi trebuit să râmînă
doar comemorarea eroului
adunătură” - i-a dojenit preotul pe sceptru urmă au fost salvaţi de intervenţia li
cre d in c io şi. D a r ; fără prea m ultă V ăd im Tudor, ta r e , nu-i aşa?, an
de la CălUgăreni, M ihai izbîndâ. C o n v in s c ă P u terea a aju n s la
, înţelegere cu m afia, Corneliu Vădim n evoie şi el de puţină publicitate...
Viteazul.
Tudor apreciază: “România nu iiiai
L a m a n ife sta r e au
p a r ticip a t, p e lîn g ă
Gheorahe Funar s-a poate fi guvernată decît cu mitraliera!”. PRM vrea să
r e p r e z e n ta n ţii PRM , dovedit mai D acă va ajunge preşedinte, V ădim
înohită PAUR
P A U R şi P SM , membri Tudor îşi v a organiza mandatul pe 10
m arcan ţi ai PDSR temperat, dar l-a chestiuni distincte, prima dintre ele fiind Oarecum sceptic că PAUR s-ar putî
înregistra ca partid politic - dufi
(primarul din Turda, Virgil “completat” Vasile im punerea unei “dictaturi a le g ii”.
eşecurile anterioare - liderul PRM i>
Blasiu), PUNR (deputatul Urmează arestarea şi judecarea tuturor
V a s ile M ic lâ u ş , Matei, care a cerut acelora care au trădat ţara, confiscarea propune să realizeze o fuziune pii>
v ic e p r e ş e d in te 'a l a v e r ilo r , o b ţin u te prin frau d ă şi absorbţie cu formaţiunea lui Gheorgli
p a r tid u lu i) şi PPS
alungarea transferarea acestora într-un fond de F unar. P rim arul de C luj-N apod
( v ic e p r e ş e d in te le masonilor , ajutor social, impunerea stării de urgenţă respinge, însă, această idee.
partidului, N icolae Grosu). în economia românească, naţionalizarea In opinia sa, PAUR va izbuti sâ sţ
Primarul de Cluj-N apoca nu a mai
T o ţi a c eştia au d e p u s fa b r ic ilo r , u z in e lo r , h o te lu r ilo r , înregistreze, fapt ce-i va permite si
şocat pe nimeni cerînd scoaterea UDM R
co r o a n e d e flo r i la obiectivelor strategice, stabilirea unei realizeze înţelegeri politice cu PRl!
în afara legii. “C ei care i-au tăiat capul
m orm în tu l Iui M ih a i strategii pentru exploatarea bogăţiilor PSM si, probabil, alte partide.
lu i M ih ai V ite a z u l au aju n s prin
Viteazul. naturale “în folosul popomlui român”; Corneliu Vădim Tudor pregăteşti
neglijenţa noastră în Guvernul ţării” - a
urmare din pagina 1 r efe re n d u m n a ţio n a l în v e d e r e a totu şi, un viitor mai precis pentn
spus Funar.

care, fireşte, au profitat din plin de


Preotul s-a văzut Prietenul său, deputatul V asile Matei reintroducerii pedepsei cu moartea, după Gheorghe Funar.
în o p in ia sa , dacă va f i ales
s-a arătat mult m ai virulent, arătînd că m odel american; izolarea ţiganilor în
d e lic iile oferite cu generozitate de nevoit să întrerupă ţara este condusă de masorii şi cerînd colonii; scoaterea în afara legii, “în 24 preşedinte, cel mai potrivit personaj ce
în tr e p r in z ă to r i p r iv a ţi m ai p u ţin ar putea să-i stea alături în calitate Jţ
interesaţi de politică. S-au consum at sluiba religioasă eliminarea acestora. “M asonii pregătesc de o r e ” ; a “o r g a n iz a ţie i fa s c is te
premier ar fi Gheorghe Funar, actualw
dezbinarea României. Toţi naţionaliştii UD M R”; expulzarea “celor mai radicali
sute de m ititei şi nenumărate sticle cu P rotopopul Goţea, care a celebrat primar al Clujului.
trebuie să facă zid în jurul lui Vădim şi agitatori unguri” (am să-i dau cu capul
bere ori băuturi răcoritoare. încălziţi de parastasul de pomenire, a fost silit să

ILIECĂLIAN(redactorşef); REDACŢIA:Cluj-Napoca,str.Napoca16
' C A S A D E E D IT U R Ă Telefoane: Publicitate: tel-fax: 19.73.04;
VALERCHIOREANU(redactorşefadjunct);
MARIASÂNGEORZAN(redactorşefadjunct). Contabilitate: 19.73.07; Politic, Social,
Tel.19.16.81; fax:19.28.28; Cultural: 19.74.90 şi 19.75,07; Sport:,
19.21.27; Difuzare, Mica publicitate: f
E-mall:adevcj@ mail.dntcj.ro
Autorizata prin S.C. nr. 1 2 8 /1 9 9 1 , judecătoria Quj- 19.49.81 L __
Napoca, înmatriculată la Oficiul Registrului Comerţului Subredacţia Turda: tel/fax: 31.43.23; TIPA H ULE
XECU
TATL
A G aram on d
Secretarderedacţie Tel/fax:
judeţului Quj. sub nr. J /1 2 /3 0 8 din 22.03.1 991
deserviciu: HoreaPETRUŞ 19.74.18 SubredacţiaDej:tel/fax:21.60.75 FfiP Q3.te@şA64.
cod fiscal R 2 0 4 4 6 9