La s f î r ş i t u l s ă p t ă m î n i i t r e c u t e , m m m

p o litic ie n ii d in c o a liţia m a jo r ita r ă ş i d in ' ' # v ' V; J

O p o z iţie a u îm p în z it ţa r a , p r o m iţîn d
R o m â n ilo r o v ia ţă m ai b u n ă .

Ofertă specială în 'p a g in a ţi 2

de a b o n a m e n t e Clinton va
(a d e v ă r u l !
de C iu j^
admite că a
(p re ţu l ră m în e
, ~ ~ 1 întreţinut relaţii
ii
z ia r in d e p e n d e n t sexuale cu
13.000 LUNI
Monica
ANUL IX NR. 2 3 5 7
lei/lună
ISSN 1 2 2 0 -3 2 0 3
1 7 AUGUST 1S S 8 Lewinsky
iunaţHră ACUM! [http://www.dntcj. ro/adevaruT 1 2 PAGINI 8 0 0 LEI

Un p r e ş e d in te
Sensul modern al Evului M iu la mănăstirea Nicula
d e z a m ă g i t ( o r ) ...
VALER C H IO R E A N U

om nolenţa mioritică a românilor a fost întreruptă

s vineri la Zalău. U n grup de nemulţumiţi a afişat în

faţa preşedintelui Constantinescu şi a elitei politice
a ţării o pancartă pe care se putea citi: “Jos CD R şi regimul
Constantinescu. Aţi întinat memoria iluştrilor martiri ai
neamului românesc, Iuliu M aniu şi C om eliu Coposu”.
Nemulţumirea cetăţenilor Zalâului a fost aflată d e aproape
3.000 de participanţi la festivitatea de dezvelire a bustului
lui Com eliu Coposu.
Cum s-a gîndit să reacţioneze la acest afront marele bărbat
politic Emil Constantinescu? în modul cel mai stupid cu
putinţă. După banala afirmaţie că “prezenţa acestor persoane
care îşi pot manifesta liber opinia este una dintre victoriile
ideilor promovate de liderul ţărănist C om eliu Coposu”,
preşedintele ţării s-a arătat dezam ăgit de “uşurinţa” cu care
cumpătaţii ardeleni se lasă copleşiţi de greutăţile tranziţiei,
pierzîndu-şi speranţa într-o grabnică revenire a ţării la o
situaţie normală, care să se' reflecte în viaţa de zi cu z i a
oamenilor. Sâ notăm că nu e prima dată cînd Em il
Constantinescu îşi exprimă astfel de sentimente, să le numim,
Din sat, din N icula, urci 20 să sărute icoana cunoscută în dintre politicieni: preşedintele poate nu întotdeauna atîţia ca in
negative: acum e dezamăgit, altădată a fost scîrbit ori s-a
de m inute pînâ Ia mănăstire.* întreaga ţară pentru lacrimile pe ţării, E m il Constantinescu, şi acest an, dar de fiecare dată, şi
simţit mai român în străinătate decît în ţară. (Probabil de
Dimineaţa, dealul e ascuns în care le-a vărsat cu trei secole în p reşed in tele Senatului, Petre asta de se c o le , Îndeajuns de
aceea a petrecut 130 de zile în călătorii pe toate continentele,
pîclâ. Urci cu soarele în faţă. urmă, cînd Transilvania era un Rom an. Figuri remarcate între mulţi pentru a sc constitui în cea
de cînd s-a instalat în fotoliul de Ia Cotroceni, strîngînd
Cînd drumul sfirşeşte într-un ţinut devastat de războaie şi c ei 2 0 0 .0 0 0 dc oameni care au mai largă adunare religioasă din
mîini şi zîm bind frumos la dineuri sau întîlniri cu presa.) i
platou mare, străjuit de brazi, nedreptate. P este 400.000 de ascultat sîmbătă slujba oficiată ţară?
Îneît te întrebi, uimit, ce anume s-a întîmplat cu românii şi
cea ţa sc r is ip e ş te . V e z i p e le r in i, d u p ă e stim ă r ile de patriarhul T eoctist. Cu o Ioan Prunduş, un bâtrîn dintr-
clasa lor politică (conducătoare) ca să-i producă iubitului
mănăstirea, o construcţie simplă poliţiştilor, au păşit, de joi pînă noapte înainte, cînd icoana care un sat de lîngă Dej, nu ştie să
preşedinte astfel dc stări de disconfort moral. Poporul “său”,
din secolu l trecut. D acă faci d u m in ic ă , pe drum u l sp re p lîn g e a f o s t s c o a să d in răspundă. V ine totuşi în fiecare
cum îi p la c e să -i n u m ească, în term eni r eg a li, lui
a c ea stă c ă lă to r ie în ziu a Mănăstirea Nicula. Oficialităţile mănăstire, au fost 300.000 de an. Doarm e pe un sac de plastic,
Constantinescu pe români, nu se ridică la înălţimea vizionară
Adormirii M aicii Domnului, vei au urcat cu m aşina, pelerini credincioşi, împînzind platoul şi C a i u s C H IO R E A N
a prestaţiei geologului naţional după ce a cîştigat alegerile
din toamna anului 1996. găsi întregul platou înţesat dc motorizaţi, escortaţi de vehicule pădurea din apropiere. Foto: I. PETCU
credincioşi şi prelaţi. Sînt veniţi cu girofar. C ei m ai importanţi C e îi aduce pe toţi la N icula, continuare în pagina a 6-a
Interesant este că omului nostru nu-i trece prin cap că a
sosit timpul să se gîndească şi sâ exprime realitatea în
coordonatele sale exacte. în vizjunea sa, vina pentrn dezastrul Naţionaliştii români şi-au dat
N a ţio n a liş tii r o m â n i-s -a u în tîln it la m o r m în tu l lu i M ih a i V ite a z u l
în care se cufundă ţara o poartă românii şi, uneori, clasa ■■■■ } —-j - . — i , - ■ ' - - întîlnire ieri la mormîntul lui
politică. Preşedintele nu are nici o contribuţie. El şi-a M ih ai V iteazu l. Pe o vrem e
îndeplinit mandatul formulat în campania electorală prin
intermediul unui faim os “Contracţ cu România”, în care
Vădim Tudor vrea să guverneze cu mitraliera caniculară au sosit la Turda, încă
d in cursul dim ineţii, sute de
erau prevăzute în mod explicit “realizările” noului regim ş i
sancţiunile posibile la neîmplinirca acestora. Ţinta supremă: şi-l propune pe Gheorghe Funar prim-ministru persoane din mai m ulte judeţe
tr a n silv ă n e n e , cu p rioritate
în a doua parte a anului 1997, românii urmau să trăiască susţinători fanatici ai liderului
mult mai bine, în caz contrar aleşii, inclusiv preşedintele, ■ ţig a n ii v o r f i în c h iş i în c o lo n ii, ia r u n g u r ii t r ă d ă t o r i - e x tr ă d a ţi - PRM, Com eliu Vădim Tudor. Ei
promiţînd să-şi dea demisia din funcţii, ca o recunoaştere a l-au primit cu sim patie şi pe
neputinţei lor; Acum, românii trăiesc mai râu decît în toamna G heorghe Funar, care a venit
continuare în pagina a 6-a , însoţit de un număr ceva mai
resfrîns de suporteri. Din păcate,
susţinătorii PSM au trebuit să se
îm p a c e c u g în d u l a b s e n ţe i
Molimaelicopterelor i-a atins şi pe prelaţi u ltim u lu i m em b ru al
triumviratului naţionalist, Adrian
Arhiepiscopul S u c e v e i şi înţelept, din opoziţie, că dacă ar
P âunescu. Atins de o ciudată
Rădăuţilor,. IPS P im e n fi un război, D oam ne fereşte,
boală la och i - se pare că un
Suceveanul, a apreciat sîmbătă, v o m apăra ţara cti a c e s te
efect al diabetului de care suferă
ai^tna, că, în ceea ce priveşte elicoptere.
' achiziţionarea de elicoptere, de m ai m ultă vrem e -, poetul
Să vină să facă cîte elicoptere
România trebuie sâ se întindă s - a r e f u g ia t la M ă n ă stir e a
vor acolo, dar n oi n-avem ce
c‘t e plapum a”, transm ite Sîm bătă în căutare de linişte.
face. N o i ne întind em c ît e
corespondentul MEDIAFAX. plapuma”.
Vorbind în faţa credincioşilor Peste 10.000 de credincioşi au L id e r u l P R M s -a
cRe au participat la slujba participat, sîm bătă, la slujba
b u c u r a t d e o
Ţigioasâ oficiată cu ocazia religioasă ce a fost oficiată în
^rbâtorii Adorm irea M aicii curtea Mănăstirii Putna, fiind p r im ir e tr iu m fa lă
Pumnului, care este hramul prezentă şi întreaga conducere a S u s ţ in ă to r ii P R M ş i-a u
Mănăstirii Putna, IP S Pim en PDSR, precum şi o delegaţie a
aşteptat m ai bine de o oră, în
“ceveanul a afirmat: “Acuma PD condusă de vicepreşedintele
soarele torid, idolul. Răstim p în
R zice câ cum părăm n işte Senatului, Cristian Dumitrescu,
coptere şi a zis, un om foarte ______________D a n BR IE
senator de Suceava. .
continuare în pagina a 12-a
 C 2 ) i u n i - 1 7 a u g u s t 1 9 9 8 AGENDA
• M îine: Calendarul ortodox:
S f.M c.F lor, L avru; Sf.Policn; B IB L IO T E C I M lIf llIIlU p W iW p IB ll
C alendarul greco-catolic: 15.00 Emisiune pentru persoane cu
Luni, 17 august
Sf.M .Flor şi Laur; Sf.Ioan Eudes ■ B.C.U. “Lucian Blaga” (strada
Program ul 1: 12,00 TVR Info; handicap; 15,30 Arhive româneşti (r); C L 11 J - N A î O ţM
(+ 1680); Calendarul romano- Clinicilor 2): Orar: zilnic: 8-12,45;
REPUBLICA - Lcgta « lege. :
• A zi: C alendarul ortodox: catolic: Sfluliana, m. 13,30-20,00; sîmbătă:*8-13,30. 12.05 Universul cunoaşterii (r); 13,00 16.00 Emisiune în limba maghiară;
■ Biblioteca Natacha (s/r); 14,00 TVR Info; 14,10
Judeţeană 17.00 Chaplin -unicul. O selecţie a - premieră - (lfl; 12,36; 15; uj;
Sf.Mc.M iron, Straton, Ciprian şi l i felicităm p e toţi cei care, 20} f VICTORIA .
Tirs; Calendarul greco-catolic: “OCTAVIAN COGA”: SECŢIA Perla Neagra (r); 15,00 Dosarele istoriei celor mai bune filme semnate de marele
îm p ă rtă şin d tain a Botezului, ADULŢI (P-ţa Ştefan cel Mare nr.l), romreitor - SUA - premieră(p
Sf.M.Miron (+ 250); Calendarul p o a rtă unul din numele sacre, (r); 16,00 Emisiune în limba maghiară;
ORAR: luni-vineri: 9-19,45; vineri: 9-
artist; 17,30 în flagrant; 18,00 TVR 13,36; 16; 18,30) ♦ ARTA - Ml
romano-catolic: Sf.Iacint, pr. pom en ite m ai sus. 17,45. SECŢIACOPII, ORAR: hmi-joi: 17,30 Avanscena; 18,00 TVR Info; lnfo;T 8,10 Simba, regeje Leu; 18,35 brac au sc pacte - SUA(II; ijţţ
9-19,45; vineri: 9-17,45, FILIALE 18.10 Simba, regele Leu (desene Hollyoaks; 19,00 Sunset Beach; 19,55 16; 18,36); * FAVORIT .
(Zorilor, Mănăştur, .Mărăşti, animate); 18,35 Hollyoaks; 19,00 Doar o vorbă săţ-i mai spun; 20,00 furate - SUA - (llţ 13; ÎJ; U, pi,
Gheorgheni), ORAR: luni, miercuri, joi:
Sunset Beach; 19,55 Doar o vorbă Jurnal, meteo, sport; 21,00 Fragii
14-19,45; marţi, vineri: 9-14,45. SALA Kambal 2 - Anihilare - SUA(11.
PREFECTURA,CONSILIUL CURSE INTERNAŢIONALE DE LECTURA (Str. M. Kogălniceanu săţ-i mai spun; 20,00 Jurnal,, meteo, sălbatici (Suedia 1957); 22,45 TVR
15; 17; 19); salt R; Drih
JUDEŢEAN: 19-64-16 din Autogara II: nr.7): ORAR: luni-vineri: 9-19,45; sport, ediţie specială; 21,00 Baywateh; Info; 23,00 Avocatul poporului; 0,00 ameninţare * SUA (13,36; fii;
• PRLMÂRIA CLUI-NAPOCA: •Cluj-Napoca - Budapesta, cu plecare sîmbălă: 9-13,45. SECŢIA DE 21,50 Nimic slînt; 22,45 Jurnalul de Videoteca rock. i p i i i i i i i i i i l i i i
19-60-30 dinCluj-Napoca inzilele de luni, marţi, COLECŢII SPECIALE: (str.
noapte; 23,00 Repriza a treia; 0,00 P ro g ra m u l 2: 6,30 TVM
PRIMĂRIA DEJ: 21-17-90 Observatorului nr.l, telefon 43-84-09) TU8 0 Ar FOX Coţoin;
joi şi vţneri la ora 7,00 şi înapoierea din Întîlnirea de la miezul nopţii. Telematinal; 8,00 Desene animate; 8,25 unui umericaft (a Paris - S-
PRIMĂRIA TURDA: 31-31-60 Budapesta în zilele de marţi, miercuri, luni, joi: 14-18, mării, miercuri, vineri:
PRIMĂRIA CÎMPIA TURZIL 9-I3.MEDIATECA, ORAR: luni- Programul 2:12,00 Sunset Beach S.O.S. Patrimoniul! (r); 9,00 Baywateh Mincinosul miueinoţilor - SIL
vineri şi sîmbătă la ora 11,00. vineri: 9-19,45; sîmbătă: 9-13,45.
36-80-01 •Cluj-Napoca- Bremen(Germania), cu (r); 12,45 Doar o vorbă săţ-i mai spun (r); 9,50 Un cîntec pentru fiecare; 10,00 PEJr ARTA - 17-H.th
•PRIMARIA HUEDIN: 25-15-18 CENTRUL DE DOCUMENTARE (r); 12,55 TVR Info; 13,00 D-naKing, în feţa dv. (r); 11,00 Lumea sălbatică Dependenţi dc drugusic
plecări miercuri ora 16,30 şi duminica, EUROPEANĂ SI INFORMĂRI
• PRIMÂRIA GHERLA: 24-19-26 ora6,30 şi înapoieremarţi ora 5 şi vineri agent secret (r); 13,50 Indonezia - calea a animalelor: veveriţele zburătoare (r); 14-26.08: Jurassic Park - Luat,
POLIŢIA CLUJ-NAPOCA: COMUNITARE LOCALE ORAR: luni- dispărută - SUA;
ora 10. vineri: 9-16,00. spre democraţie; 14,00Convieţuiri,
FILIALĂ 11,30 Prefaţă la Festivalul internaţional
955 si 43-27-27 INFORM AŢII GHERLA; PACEA - m m
•POLIŢIA FEROVIARĂ Autogara 1:14-24-26
ECONOMICO-JURIDICÂ (magazin); 15,00 TVR Info; 15,10
(Str. "George Enescu” , ediţia a XlV-a: Răzbunătorul * ludia; 20-334?;
CLUJ-NAPOCA: 13-49-76 - Einstein nr. 14), ORAR: luni, miercuri:
Limbi străine. Engleză; 15,35 Regina "Săteasca” (r); 12,00 Sunset Beach (r);
Autogara II: 43-52-78 8-15; marii, joi: 13-19,45; vineri: 8-13. S|iawn • Arma dreptăţii.
•POLIŢIA DEL 21-21-21 ■ Biblioteca Academiei (strada celor 1000 de ani; 16,00 Veronica - 12,45 Doar o vorbă săţ-i mai spun! (r);
• POLIŢIA TURDA:- 31-21-21 Kogălniceanu 12 - 14). Orar: luni - Chipul iubirii; 16,50 Perla Neagră; 12,55 TVR Info; 13,00 Nimic sfînt (r);
•POLIŢIA CÎMPIA TURZIL 36-82-22 C H IR U R G IE ESTETICA
sîmbătă 8 -12.45; 14 -18.45. 17.40 Tribuna partidelor parlamentare; 13,50 Un cîutec pentru fiecare; 14,00
•POLIŢIA HUEDIN: 25-15-38 ■ Biblioteca Cermană (strada D r. T O M A T . MUGEA
POLITIA GHERLA: 24-14-14 17,55 Filmele săptămînii; 18,00 Hei- Convieţuiri (magazin); 15,00 TVR
Universităţii 7 - 9): luni - 10-14; marţi,
Rup! Hei-Rap!; 19,00 Ştiri bancare şi ♦ chirurgie plastică
• POMPIERII: 981 miercuri, joi -12-16; vineri - 10-16. Info; 15,10 Limbi străine. Franceză;
PROTECŢIA CIVILÂ: 982 bursiere; 19,10 Portrete în acvaforte; 15,35 Regina cetor 1000 de ani; 16,00 ♦ chirurgia sinului
0 fereastră deschis! spre lume! ■ Biblioteca Americană "J.F.K.” ♦ abdominoplastie
• GARDA FINANCIARĂ CLUJ: (stradaUniversităţii 7-9). Orar: luni -19.40 Sănătate, că-i mai bună decît Veronica - Chipul iubirii; 16,50 Perla
19-52-23 şi 19-16-70, ini. 158 Luniv-17 august joi: 10-18; vineri: 10-14, prima şi a toate!; 20,10 Natacha; 21,00 Credo Neagră; 17,40 Tribuna partidelor
♦ lipoaspiraţie
'DIRECŢIA GENERALĂ A MUNCII 6 ,0 0 V id e o te x t; 21,00 treia sîmbătă din luna: 9-14. Oferim ♦ transplant de păr
ŞI PROIECŢIEI SOCIALE: 979 (magazin); 22,00 Film: O dovadă parlamentare; 17,50 TVR Info; 18,00 4 lifting facial ,
D edicaţii m uzicale - muzică; consultanţă pentru studii în USA
SALVAREA: 961 21 ,30 V id e o te x t; 3,00 incomodă (SUA 1991); 23,30 Ghici
■ Biblioteca Britanică (stradaAvram Hei-Rup! Hei-Rap!; 19,00 Ştiri bancare 4 rinoplastie ;
CLINICA
SALVAREA CFR: 19-85-91
închiderea programului. Iancu 11). Orar. luni, miercuri: 14-19;cine vine la mine?; 0,00 S.O.S. şi bursiere; 19,10 Dosarele istoriei; ♦ varice 5
INTERNAŢIONAL: 971 marii, joi, vineri: 9 - 14. Patrimoniul!; 0,30 TVM. Mesager. 20,10 Natacha; 21,00 Atletism: CE de 4 tratament chimic al acneei
• INTERURBAN: 991 TELE EUROPA ■ Biblioteca “licitai” (strada PR O TV: 7,00 Ora 7, bună seniori; 21,45 Teatrul bric: "Boema” STimscALV nr.7, a 14-14-98
• INFORMAŢII: 931 Clinicilor 18). Orar: zilnic 10 - 18;
dimineaţa!; 9,00 Profit; 9,05 Prima de Giacomo Puccini; 0,00 Pelerinaje;
•DERANJAMENTE: 921 NOVA C lu j sîmbătă: 9 - 13.
pagină; 9,10 Sufletde femeie (r); 9,55 0,30 TVM. Mesager. POLICLINICA ^
ORA EXACTĂ: 958 . ■ Biblioteca Clubului Studenţesc
•RA. TERMOFICARE: 19-8748 L u n i,17 august Creştin (slrada Kogălniceanu 7 - 9). Tînăr şi neliniştit; 10,40 Profeţii despre PR O TV: 7,00 Ora 7, bună INTERSERVISAN
SC MONTENAY SA: 41-51-71 15,00 P re lu d iu m uzical; Orar: marţi: 18 - 19; joi 19-20. - trecut (r); 11,30 Lumea filmului (r); dimineaţa!; 9,00 Profit; 9,05 Prima str. Pascaty nr.5, cart. Ghtorgkffl
R.A. APĂ CANAL 19-63-02 15,10 Film: Dragoste şi război ■ Biblioteca Centrului Cultural
12s00 Pro şi contra (r); 12,55 Ştirile
Francez (strada I.I.C. Brătianu 22); Orar pagină; 9,10 Sufletde femeie (r); 10,00 STOMATOLOGIE
• S.C. •SALPREST’ SA.: 19-55-22 - reluare; 16,50 Videoclipuri; INTERNE ♦ CARDIOLOGIE ♦ NHJR6
COMENZI SPECIALE PENTRU luni-vineri: 10-19. Pro T V - 0 propoziţie pe zi; 13,00 Tînăr şi neliniştit (r); 10,45 Highlander
17.00 Poveştile co p ilăriei - LOCJE ♦ PSIHIATRIE ♦ ENDOCRIN»
TRANSPORT REZIDUURI: ■ Biblioteca Centrului Cultural Film: Locotenentul Bullitt (SUA (r); 11,30 Fiica oceanului; 12,00 Pro LOGfE♦ REUMATOLOGE♦ ECOOU-
11-10-12 Ut. 132 em isiune c o n c u rs; 17,30 German ”llcrmann Obcrth” (str. 1968); 15,10 Teleshopping; 15,15 şi contra (p.I, r); 12,55 Ştirile Pro TV FIE♦ ALERGOLOGIE♦ DERMAT0L9
•SC PRIVAL 1743-86 V ideoclipuri; 18,00 M uzică Memorandumului! 8). Orar: luni, marţi, Rnâr şi neliniştit; 16,00 Teleshopping; - O propoziţie pe zi; 13,00 Pro şi GIE ♦ CHIRURGIE ♦ ORTOPED!!
DISTRIBUŢIA GAZELOR populară; 18,30 B ună seara miercuri, joi: orele 16-20. ♦ O.R.L ♦ OFTALMOLOGIE♦ GINE­
■ Biblioteca “Valeriu Bologa” a 16.10 Nano (serial); 17,00 Ştirile Pro contra (p.II, r); 13,30 Film: Pe urmele
NATURALE: - INTERVENŢII GAZE Cluj; 19,30 Videoclipuri; 20,15 COLOGIE♦ ONCOLOGIE♦ PEDIATM
Universităţii de Medicină şi Farmacie TV; 17,15 Sufletde femeie -serial; Panterei Roz (Angha 1982); 15,10 ♦ UROLOGIE 4 ACUPUNCTURA
928; 433424 Cerc deschis; 21,30 Info Nova;
(Str. Avram Iancu 31); Orar luni-vineri 18,00 Familia Bundy; 18,25 Ştirile Teleshopping; 15,15 Tînăr şi neliniştit;
• AEROPORT: 956 22.00 V .J.S p irit; 23,00 8-20, sîmbătă 8-13. RADIOLOGIE • EC0GRAF1E
• GARA Cluj-Napoca 952 ProTV ; 18,30 Chestiunea zilei cu 16.00 Teleshopping; 16,10 Nano; Fam inări Doppler -
AGENŢIA CFR: - internaţional închiderea programului. ■ Biblioteca Soros Cluj (str. Ţcbci nr.
Florin Călinescu; 18,35 Familia 17.00 Ştirile ProTV; 17,15 Sufletde
21). Orar: luni 12-19,30; marţi, miercuri Hlsterosalpingografii pentru
1340-09; intern -43-20-01; Bundy; 19,00 Roata norocului; 19,30
şi joi: 10-19,30, sîmbătă: 10-14. Ştiinţe femeie; 18,00 Famiha Bundy; 18,25 sterilitate feminină
Turda -31-17-62; Dej -21-20-22 sociale şi comportamentale. Ştirile Pro TV; 20,15 Film: Omul cu Ştirile Pro TV; 18,30 Chestiunea zilei LABORATOR
f i i P O R T A L
■ S ili EXPORT-■aPCRTaJLU ■ Biblioteca Creştină ”BibIos” (str.
un pantof roşu (SUA 1985); 22,05 cu Florin Căbnescu; 18,35 Famiha (Biochimie - Bacteriologic Imnnologit-
w Clinicilor nr.28). Orar: luni 13-17; Parazitologie Detenninare Rh - Teste4
V,,-
S I L uni, 17 august Ştirile Pro TV; 22,10 Chestiunea zilei;
marii, miercuri, joi: 13-16; vineri 9-12. Bundy; 19,00 Roata norocului; 19,30 sarcină - Antigen HBS - EJirs Teri
8,00 Videotext; 9,00 Reluări; 22,45 Seinfeld; 23,00 Chestiunea zilei;
(Biblioteca pune la dispoziţia cititorilor Ştirile Pro TV; 20,15 Pensacola - Forţa Eiaminâri citoiogice pentru depistară
T A R O M'.30.03-25.10.1998 literatură creştină in diferite limbi).23.10 Prima pagină; 23,15 Ştirile Pro de elită; 21,15 Chicago Hope; 22,05 cancerului de col uterin- Investigaţipeatn
Inni-vincri 15.00 Videotext; 17,15 Preciosa sterilitatea feminină p masculină)
- serial; 18,00 Desene animate;. TV; 23,45 Serial: Highlander; 0,30 Ştirile Pro TV; 22,10 Chestiunea zilei;
Cluj 4 Buc. Buc. -> Quj ZILNIC, inclu siv DUMINICA
8J5 9,35 7,00 • 8,00 18,30 W orld Stcam Today - Seaquest; 1,00 Viaţa ca-n filme; 1,30 22,15 Seinfeld; 22,45 Ştirile Pro TV; orele 7 - 2 1
20,05 21,05 18,35 ‘ 19,35 docum entat; 19,00 Animalele ■ Muzeul Naţional de Arlă (Piaţa Seinfeld (r); 2,00 Profit; 2,05 Prima 23.00 C hestiunea zilei; 23,15 Medic de gardă: orele 21-7
sîmlsăiă lui K ratt - serial; 19,30 Atlantis Unirii 30). Orar zilnic 10 -17; luni şi pagină. Highlander, 0,00 Seaquest; 1,00 Viaţa R ezervare, consultaţii
Cluj 4 Buc. Buc. -> Quj Family Playhouse - film scurt marţi: închis Marţi, 18 august ca-n filme; 1,30 Seinfeld (r); 2,00 S. la teL 41.41.63.
13.20 14,20 12,10 13,00 ■ Muzeul Naţional de Arlă, Secţia Programul 1:6,00 România: ora 6 Profit; 2,05 Prima pagină; 2,10 Pro şi
m etraj; 20,00 Film : Atracţie “Donaţii” (strada I.C. Brătianu 22).
Ii*rcţ bilet: pentru cetăţeni romani m ortală; 21,35 A venturierii Orar. miercuri - duminică 10 -17; luni fix!; 8,30 Simba, regele Leu (r); 9,00 contra (r); 3,30 Famiha Bundy (r). âc. D en tal ROVA-
si străini - 344.000 Ici TVR Cluj-Napoca; 10,00 TVR Info; SOCOLOV
americani - documentar; 22,00 şi marţi: închis
m nr lL s iM ■ Muzeul Naţional de Istorie a 10.05 TVR laşi; 1-1,00 TVR
Cluj 4 Budapesta 12,05 - 13,00 Curro Jim enez - serial, ep.l; Transilvaniei (strada C. Daicoviciu 2).
Redacţia nu işi asumă responsa­ [ Calea Moţilor 106, ap5 [
Budapesta -» Cluj 13,30 - 15,10 23.00 Film: Dulce crimă; 0,35 Timişoara; 12,00 TVR Info; 12,05 bilitatea pentru schimbările Tratamente stom itotoşlii
Zilnic, inclusiv duminica: 10-16; luni com plexe:
IPrct bilei: 114S dus-intors Rock Out The Earth - emisiune închis. In prima duminică din lună: Credo (r); 13,00 Natacha (r); 14,00 intervenite in programele posturilor
TKI FFOANTi: 43-25-24; m u zic ală; 1,00 S candal - O terapie
intrarea liberă. TVR Info; 14,10 Perla Neagră (r); de televiziune. O protetică Iceramică)
13-OJ-16 - pentru externe program erotic. ■ Muzeul Etnografic al
Transilvaniei (str. Memorandumului O chirurgie (rezecţxî, imptaic)
Luni, 17 august nr.21): deschis zilnic între Orele 9-16, Program ări Iatrd.; 430028
Ştiri URC: 6:00-6:30, 11:00-11:30, 14:00-14:30, luni închis. Zilnic orari 9-19
18:00-18:30, 21:00-21:30. 6:30 Transilvania Matinal.
■ Parcul etnografic Romulus Vuia: Farmacii cu serviciu permanent: Farmacia "CORaFARM”, str. Ion
deschis zilnic intre orele 9-16. Luni sîmbătă 10-13
9:00, 11:30 Radio-Club. 13:00 România Actualităţi. 13:20- închis Meşter nr. 4, telefon 42-65-40.
14:00 Cafe Concert. 14:30-17:00 Prob Nobleni. 17:00- ■ Muzeul memorial “Emil Isac” Farmacii cu serviciu prelungit: Farmacia "INTERPHARM”, str.
18:00 Roton Music. 18:30-20:00 Faptul serii: 20:00-21:00 (slrada Emil Isac 23). Orar miercuri- Primăverii nr. 6, telefon 42-71-96 orar 8-22, Farmacia
Chart Slow - Claudia şi Alex Palii. 21:30 Taxi Music - duminicâ 13-17; luni şi marii închis. "CLEMATISFARM”, P-ţa Unirii nr. 10, telefon 19-13-63, orar 8-22.
dedicaţii muzicale. 23:00-24:00 Rondul de noapte - ţfeu Florea. 24:00- ■ Muzeul Zoologic: zilnic inlre orele Garda de noapte: Farmacia nr. 6 "SPERANŢA”, P-ţa A.Iancu nr. 5,
1:00 Post Factum. 1:00-6:00 Music Non-Stop. 9-15; sîmbătă si duminică între orele telefon 19-64-56, orar 20-8.
10-14. PROF. iJHIY. Dr. MMCĂLUGĂRI
Lnni, 17 august 11:00 Pauzele de dimineaţă (meteo, horoscop, curs valutar, informaţii utile,
Mureş, Radio Timişoara, Radio D
r.A
fGE
LÂC
ĂL
UGĂ
RU
U N IP L U S R a d io 8:08 Revista presei locale; 8:20 Craiova şi Radio Cluj, de la Cluj
agenda Clujului, programe TV şi Str. P rahovei nr. 11
Flash informativ:
6,40,7:40,8:40,21; Luni, 17 august actualitatea locală, recomandări TV; prezintă Florin Pruteanu. 11,00
cinema). 10-14 "Trenul din Franţa”, (Sngă biserica Bob)
Ştiri 7, 8, 9, 10, 13, Ştiri: 7, 9,12,15,16,17. Program 8:37 trafic, anunţuri utilitare, agenda (informaţii locale, internaţionale, sport,
Buletin de ştiri. 11,05-12,45 PROGRAM OFTALMOLOGIE
-Vusr
13,17,18. 6,00-10,00 informativ BBC: 6,00-6,30; 14,00- culturală; 8:50 horoscop; 9:05 divertisment şi muzică). 14-15 ”... şi
Exclusiv magazin, realizatori Stela L, Mi, V -17-20
iz & m “Primul salut”. 6,20 14,30; 18,00-18,45; 21,00-21,30. microbiografie sonoră; 9:20 muzica”. 15-17 McSonic (dedicaţii
Maria Rareş şi Sergiu Alex. 12,00 s ; - 8-12.
Agenda zileL 6,50, 7,50 Horoscop. 6,00-10,00 “Un alt început”. 6,45; recomandări TV; 9:40 sport). 11:00- Radiojurnal transilvan. 12,45
muzicale cu premii McDonald’s). 17- Tel.: 42.56.18;.^ tel/fax:19.14.6>
7.20 Revista presei 7,30 ”Phrs”78,20 7,45; 8,45; 9,45 Horoscop Uniplus; 19:00 ContactFM. 19:00-22:00 Seara 19 "Punct şi de la capăt”(retrospectiva
Emisiunea în limba ucraineană.
"CD Sport" (Cătălin Berindean). 9,20 8,15; Sport pe mapamond; Cursul la Cluj-Napoca. 22:00-23:00 Hit - Prezintă prof.univ.Ioan Semeniuc.
săptămînii). 19-20 "Clopote tubulare”
“Ce mai crede lumea”, sondaj pe valutar, Revista presei; Concursuri, interviu - realizator Toni Teşiu. 13.00 Radiojurnal Bucureşti. 13,15
(Marius Aciu). 20-23 "Călătorii pe ALIANŢAA1ÎTISUICID
teme de actualitate. 9,40 Calendarul informaţii diverse; 8,50 Punct ochit - Emisiune muzicală: interviuri şi cele Conexiuni financiare, redactor
portativ” (Marius Braşoveanu). 23-1 LI FELINE —
zilei. 10,00-14,00 CD Player. 10,20 comentariul zilei; 10,00-11,00 mainoi hituri cu vedetele momentului ' "Muzica şi muzichia” (Marius Vasile Luca. 13,50 Buletin de ştiri. "JT" I Sufletulnostrula a%
Programul cinematografelor. 10,50 “Muzică Anti-Stress”. 11,00-18,00 (r). 23:00-24:00 Rock Block, 16.00 Emisiunea în limba maghiară.
Braşoveanu). 1-6 Music Non-Stop. dumneavoastii
“Plus", pamflet, Adrian Suchi. 12,40 “89,4 gradeplus”. 13,15 Infolitoral; realizator Alex Revenco. 24:00-1:00 18.00 Radiofax - redactor Ioana F > f 7 \ de noapte, tde&milvidii-
Rad» Contact ZeRo - legătura dintre Kanya. 19,00Radiojurnal Bucureşti.
“3 minute” - interviul zilei. 13,00 Informaţii, relatări în direct;
soldaţii români aliaţi în Bosnia şi
RADIO CLUJ 19,15-21,00 Serata muzicală radio, 19 1 6 47
Ştirg meteo, sport 13,40 Calendarul Concursuri. 18,55-19,00 ”VIP-uri în ■VjVfWAVAVWM'ZiViVAVAWiVZZ
Gardă de noapte, orele 20-08'
zilei. 14,00-18,00 Caleidoscop CD. vacanţă”. 19,00-21,00 ’TopSlow - familiile lor din ţară. 1:00-5:00 Luni, 17 august redactor Ciprian Rusu. 20,00 Ştiri.
14,40 “Ziua în cîteva vorbe”, realizator ROna. 21,30-23,30 "Somn Discontact 6,00 Bună dimineaţa. Emisiune cu 21.00 Ştiri. 21,05 Ateneu, emisiune Linia telefonică de intervenţie înori
bizar” - realizatori Cristi Minculescu informaţii, actualităţi şi muzică culturală, redactorDoraPavel. 21,50
declaraţia zilei 15,20 “Ce mai crede
şi Mihai Godoroja. 23,30-6,00
_ MlndioSonic realizată de Dan Horea. 8,00 Ştiri. 21,58 închidereaprogramului.
si prevenţie a suicidului iniţiată ®
lumea”, r. 16,20 "Vacanţa FM”. I M ttSJi MHx LABORATORUL DE
17.20 Calendarul zilei. 18,00 Ştiri, Muzica nopţii. Emisiunea în limba maghiară. 10,00 •Marţi, 18 august la Radio Cluj
meteo, sport, sinteze financiare. Luni, 17 august Luni, 17 august Radiocircuit - Emisiunea 6,00 Bună dimineaţa Emisiune MINTALĂCLUJ stă la dispoziţia di1
19,00 “CD Radar ’80", Dan Creţa. 5:00-8:00 Ştiri: 8,10,12,14,17,19,20. 6- Departamentului Studiourilor cu informaţii, actualităţi şi muzică de luni pînă vineri, între orele 8- 22
21,00-22,00 “Jos masca”, Octayian Bună dimi­ 10”Cafeaua de serviciu” (maxima, Teritoriale Radio Constanţa, Antena realizată de Ioana Kanya. 8,00 Vă aşteptăm apelurile l*
Iacob. neaţa! 8:00- powerplayul şi calendarul zilei, meteo, Bucureştilor, Radio Iaşi, Radio Tg. Emisiunea in limba maghiară. numărul 186864.
 ■ A D E V Ă R U L
lu n i, 1 7 a u g u s t l v > u
d e C i t a i R O Z A V Î N T U R I L O R

RELAŢIILE DINTRE NATO SI RUSIA LA UN AN UNGARIA:

W SEMNAREA ACTULUI FONDATOR
k INTRAREA ÎN NATO -
jArticoL s e m n a t d e K l a u s - P e t e r K la ib e r . a s i s t e n t a l s e c r e t a r u l u i g e n e r a l a l N A T O p e n t r u p r o b l e m e p o l i t i c e ,
în NATO R e v i e w l P a r t e a I
Cu peste un an în urmă, N A TO
şjRusia au semnat A ctul Fondator
juivind R e la ţiile R e c ip r o c e ,
Cooperarea şi Securitatea. A cest
eveniment a fost mai mult decît o
ceremonie d ip lo m a tic ă . A politici de întărire a securităţii ale
reprezentat un m om ent crucial în
era de după R ă z b o iu l R e c e .
Semnînd Actul Fondator, N A T O
şi Rusia au pus bazele unei noi
relaţii strategice. N A T O şi Rusia
an instituit o n o u ă form ă de
consultări p e p r o b le m e d e
securitate, prin C onsiliul Comun
Permanent (CCP), înfiinţat conform
Actului Fondator. A vem de depăşit
multe decenii de neîncredere şi
prejudecăţi. Cooperarea noastră
evoluează în m od impresionant şi
vremca parteneriatul NATO-Rusia
sâdevină un garant permanent al
securităţii euro-atlantice.
A devenit evident că edificarea
mei noi arhitecturi de securitate în
Europa nu se poate realiza fară
Rusia, stat cu o p o n d e re şi
importanţă d e o s e b it e p en tru
stabilitatea europeană. Prin Actul
Fondator, N A TO şi Rusia au creat
cadrul instituţionalizat prin care
identifică abordări şi soluţii ale
p r o b le m elo r c o m u n e . R e la ţia
N A T O -R u sia se ad au gă altor
Alianţei, ca extinderea, legătura
specială cu Ucraina, consolidarea
d ia lo g u lu i m e d ite r a n e a n şi
apropierea pe plan politic şi militar
de ţările partenere prin intermediul
principalelor noastre două foruri de
cooperare în sfera securităţii -
C on siliu l de Parteneriat Euro-
Atlantic şi Parteneriatul pentru
Pace. în decem brie 1997, NATO
şi Rusia au convenit asupra unui
cuprinzător Program de1Lucru pe
1998, care acoperă o gam ă largă
d e su b ie c te d e c o n su lta r e şi
a c tiv ită ţi d e c o o p e r a r e ca
m en ţin erea p ă c ii, c o n v e r s ia
apărării, probleme de mediu legate
de apărare şi proliferarea armelor
de distrugere în m asă. D in iulie
1997, ambasadorii se întrunesc cu
regularitate în cadrul CCP. în luna
februarie, de exem plu, am abordat
com baterea terorism ului, iar în
m artie - efortu rile p o litice şi
m ilitare îm p otriva proliferării
arm elor nucleare, b io lo g ic e şi
c h im ic e . în lun a a p r ilie ,
ambasadorii au discutat pentru
prim a dată chestiunea armelor
nucleare, inclusiv doctrina, strategia
şi securitatea nucleară. Această
întîlnire a demonstrat că NATO şi
Rusia nu se tem sâ schimbe opinii
în probleme delicate. în luna mai
am avut consultări privind strategia,
p olitica de apărare, doctrinele
m ilitare a le N A T O şi R u siei,
b u g e te le şi p r o g ra m ele de
dezvoltare a infrastructurii.
în domeniul planificării alertei
civile, N A TO şi Rusia au lansat
un p r o ie c t-p ilo t “F o lo s ir e a
te h n o lo g ie i s a te liţilo r pentru
evalu are şi r e a c ţie în caz de
dezastre”. Am iniţiat, de asemenea,
noul program al NA TO Ştiinţa în
slujba Păcii, la care participă circa
1.500 de oameni de ştiinţă ruşi. La
întîlnirea CCP din 2 8 mai de la
Luxemburg, N A TO şi Rusia au
se m n a t un M em o ra n d u m de
înţelegere în domeniul cooperării
ştiinţifice.
La întrunirile din mai şi iunie
ale Consiliului Comun Permanent,
la nivel de miniştri de Externe şi ai
A p ă ră r ii, au fo st e x a m in a te
viitoarele priorităţi ale Programului
de Lucru pe 1998 şi s-a revizuit
situaţia din Bosnia-H erţegovina,
abordîndu-se cooperarea dintre
NA TO şi Rusia în cadrul SFO R şi
reacţia comunităţii internaţionale la
criza din K osovo. D iscu ţiile la
nivel de miniştri au evidenţiat noul
nivel de transparenţă şi cooperare
la care s-a ajuns în ultimele 12 luni.
Ca răspuns la testele nucleare ale
Indiei şi Pakistanului, miniştrii de
Externe au dat o declaraţie comună,
la întîlnirea de la Luxemburg, în
care s-a subliniat angajam entul
N A T O şi R usiei de a continua
cooperarea, în încercarea de a
p r e v e n i p r o life ra r e a a r m e lo r
nucleare, biologice şi chim ice şi
mijloacele de transport al acestora.
(Va urma)
UN PROCES DINAMIC
' ( A r t ic o l d e A n d r a s S i m o n v i . ş e f u l
M is iu n ii R e p u b l i c i i U n g a r e la N A T O ..
a p ă r u t în N A T O R e v ie w k
P a rte a I
D in acea zi istorică a sum m it-ului de la Madrid
de anul trecut, cînd Ungaria a fost invitată, alături
de R ep u b lica C eh ă şi P o lo n ia , sâ adere la
Organizaţia Tratatului N ord-Atlantic, ne pregătim
intens în vederea integrării. V rem să asigurăm că,
din acel m om ent, Ungaria va conlucra pe deplin
cu Alianţa atît în term eni politici, cît şi militari.
Angajamentul faţă dc integrarea Ungariei în NA TO
nu este împărtăşit doar de G uvern şi partidele
politice din Parlament, ci şi de societate în general.
A cest lucru s-a văzut clar prin votul favorabil, în
proporţie de 85 la sută, exprim at în cadrul
referendumului din toamna trecută privind aderarea
Ungariei la Alianţă.
După semnarea P rotocoalelor de Aderare a
Ungariei, Poloniei şi R epublicii Cehe de către c ei
16 miniştri de Externe din N A T O , în decem brie
1997, cele trei ţări “invitate” s-au bucurat de un
statut special, n eoficial la N A T O , asemănător cu
statutul de “observator”.
în ce priveşte alte ţări candidate, inclusiv unii
dintre vecinii noştri care nu au fost invitaţi în primul
val, Ungaria a arătat cu claritate că este în favoarea
unor noi runde de extindere, pentm ţări care pot şi
doresc să devină, în viitor, m embre ale Alianţei.

FRONTUL NATIONAL: CONSENS LA CONFERINŢA DE

Aşa cum lc-a spus preşedintele SU A , B ill Clinton,
liderilor Republicii C ehe, Ungariei şi Poloniei, Ia
FRANŢA:
TINERII DEZERTEAZĂ ’ DEZARMARE DE LA GENEVA PRIVIND u ltim u l su m m it al N A T O d e la M ad rid ,
“Posibilitatea continuării extinderii va depinde în

"L’E x p r e s s ”
MATERIALELE FISIONABILE NUCLEARE foarte mare măsură dc m odul în care evoluează
primul val al lărgirii. Dacă reuşim să facem Alianţa
nu doar mai marc, ci şi mai puternică, şi dacă
(A F P . R e u t e r s ! rămîne unită, atunci vom avea o bază solidă pentm
De mai multe luni, se simte rumoare pe culoarele sediului
continuarea extinderii”.
frontului Naţional de la Saint-Cloud (Hauts-de-Seine). D e
data aceasta, nimic nu mai merge în aripa tînără a Frontului. Conferinţa de dezarmare (CD) de la plutoniu pentru uz militar, dar să
G eneva a ajuns, la 11 august Ia menţină stocurile actuale. Potrivit unei O p r iv ir e în u rm ă , s p r e
Dacă dăm crezare unei note interne a partidului lui Jean-
Marie Le Pen (deţinem o copie a acestei note), cifrele ce consensul necesar pentru a negocia surse m ilita r e, India d isp u n e d e în c e p u tu r i
reflectă adeziunea lâ Frontul Naţional - aripa tînără (FNJ) oprirea p r o d u c ţie i d e m ateriale su fic ie n te sto c u r i pentru 8 0 -1 2 0
îm i amintesc limpede dezamăgirea Ungariei din
nu justifică nici p e departe statutul de “primă formaţiune fisionabile nucleare în scopuri militare. focoase nucleare, cu mult m ai mult
1992, cînd nu s-a spus nim ic despre o aderare
politică tînără”, cu 15.000 de aderenţi revendicaţi de Samuel Pakistanul, India şi Israelul au acceptat decît Pakistanul. Israelul, la rîndul său,
apropiată a noilor democraţii. A fost dureros pentm
Marechal, directorul său la n ivel naţional. în c e le din urmă să participe la ş i-a an u n ţat acord u l în a in te d e
câ am fost excluşi din această “ fam ilie” atît de
Potrivit acestei note, cînd Marţial Bild conducea FNJ, negocieri, ccca ce a permis obţinerea începerea conferinţei, la Ierusalim.
mult timp. Acum , privind înapoi, înţeleg mai bine:
acesta număra înjur de 4.000 de membri, în 1991. Funcţiona consensului indispensabil declanşării “A m arătat clar că acordul Israelului
la începutul anilor ’90, spectrul ameninţării se
cu un buget anual de 100.000 de franci şi cu doi angajaţi lor. C ele 61 de state membre ale faţă de înfiinţarea unui com itet nu
îndepărta rapid şi, din punctul de vedere al Alianţei,
permanenţi - B ild şi o secretară - plătiţi de partid. în 1992, Conferinţei vor ca, la aproape doi ani . înseamnă că adoptăm o poziţie asupra
nu exista o raţiune imediată şi imperativă pentru
cînd Marechal â preluat conducerea, în fişier existau 3.500 de la su ccesu l tratativelor privind tratatului şi a conţinutului său”, s-a
extindere. N A T O şi Europa în general nu erau
de membri cu cotizaţia la zi. D e atunci, efectivele s-au tot interzicerea totală a experienţelor precizat în comunicatul biroului de
pregătite, şi, sâ recunoaştem , nici Ungaria. Calea
subţiat. „într-adevăr, precizează nota, pe 1 ianuarie 1993, nucleare (CTBT), forul să elaboreze p resă al prem ieru lu i N eta n y a h u .
spre aderarea noastră la N A T O a început odată cu
FNJ cuprindea, oficial, 2.068 de aderenţi cu cotizaţiile plătite. un tratat privind materialele fisionabile D elegatu l sirian a criticat Israelul
intrarea Ungariei în Consiliul dc Cooperare N ord-
Patru ani şi jumătate mai tîrziu, Ia 1 iunie 1997, FNJ număra militare, FMCT (Fissile Material Cut- pentru câ a cerut garanţii SU A câ nu
Atlantic (C C N A ), în decem brie 1991. A ceasta a
1.993 membri”. în primul an al conducerii de către Marechal, O ff Treaty). “Conferinţa a hotărât sâ va fi supus inspectării siturilor sale
numească un com itet ad-hoc pentru a nucleare în cazul în care aderă la un fost urmată de Parteneriatul pentm Pace, peste mai
organizaţia pierdea aderenţii în proporţie de 40a la sută, puţin de doi ani, şi consolidată prin înfiinţarea
fenomen care s-a accentuat în următorii ani. în 1995, negocia un tratat nediscriminatoriu, viitor tratat.
multilateral, internaţional şi realmente Hotărârea lui Netanyahu de a accepta Consiliului dc Parteneriat Euro-Atlantic (C PEA),
efectivele FNJ atingeau cel mai scăzut nivel, adică 1.226 de care a înlocuit C C N A din mai 1997. în pofida
aderenţi oficiali. în 1997, numărul a urcat uşor (440 de noi verificabil, care să interzică producerea n eg o cierea FM CT este m enită să
de m ateriale fisio n a b ile destinate neajunsurilor sale, C C N A a fost un instrument
membri), pentru a se stabili sub limita de 2.000. în acelaşi liniştească SU A , iritate de blocajul
armelor nucleare sau altor dispozitive important de familiarizare cu m ecanismele N A TO ,
timp, bugetul FNJ “a luat-o razna”, depăşind 1.000.000 de procesului de pace, permiţînd totodată
e x p lo z iv e n u c le a r e ” , a anunţat Israelului să-şi menţină politica de care ne-a ajutat să înţelegem profunzimea relaţiilor
franci, la care se adaugă salariile a cinci angajaţi permanenţi,
preşedintele sesiu n ii, ambasadorul ambiguitate privind capacităţile sale transatlantice, procesul politic dc luare a deciziilor
Direcţia FNJ a contestat aceste cifre “fanteziste”, declarând
ucrainean M ikola M aimeskul. n u clea re m ilitare. C lasa p o litic ă şi legătura dintre structurile politice şi cele militare
că adeziunile urmează, dimpotrivă, o progresie constantă,
Ambasadorul american pe lîngă CD, israeliană susţine poziţia G uvernului ale Alianţei. Contactele personale cu membri ai
proporţională cu cea a fratelui mai mare, FN, şi invocînd, în
Robert Grcy, a afirmat că tratatul “este d e o stilita te faţă de d e sc h id e r ea C o n s iliu lu i N o r d - A t la n t ic , c u a u to r ită ţile
plus, faptul că 22 de consilieri regionali aleşi în martie anul
de mare prioritate pentru Statele Unite, instalaţiilor nucleare pentru inspecţii Comandamentului internaţional ne-au furnizat o
trecut provin din rândurile FNJ.
care sînt încurajate de importantul pas in tern aţion ale. Statul evreu nu a mai bună apreciere a activităţii acestor organisme.
Numeroşi secretari ai diferitelor^ departamente ale FN
realizat”. Grcy şi-a exprimat dorinţa recunoscut niciodată oficial că dispune A ceasta a rep rezentat o parte im portantă a
constată carenţa FNJ în profil teritorial. “în şase ani, efortul
ca forul să hotărască, totodată, să de arme nucleare, dar la D im ona, în construirii de relaţii de lucru bazate pe încredere.
nostru de structurare ne-a permis să mărim numărul filialelor
înceapă negocieri pentru interzicerea d eşertu l N e g h e v , fu n cţio n e a z ă o Participarea la C C N A şi apoi la C on siliu l
FNJ de la 60 la 80. Dar încă nu sîntem prezenţi pe întreg
“transferului” de m ine antipersonal. centrală nucleară capabilă sâ producă Parteneriatului Euro-Atlantic n e-a oferit totodată
teritoriul”, a adm is Philippe Rouge, trezorier al FNJ. N u
W ashingtonul nu s-a alăturat statelor plutoniu pentru încărcături atom ice. prilejul de a vedea ceea c e astăzi constituie pentm
adeziunile contează, ci simpatizanţii, adică aceia care votează
semnatare ale Tratatului de la Ottawa Potrivit experţilor străini, Israelul ar noi o experienţă obişnuită: cum conlucrează ţările-
mnumăr mare. Or, exact această strategie este pusă acum
care interzice astfel de mine, aducînd avea între 100 şi 200 de fo c o a se membre ale NA TO la realizarea consensului. Pentm
în discuţie. M arechal a transformat FNJ în instrument de
ca argument necesitatea de a-şi apăra nucleare care pot fi montate pe rachete a rămîne unită şi eficientă, A lianţa are n evoie de
promovare personală, în detrimentul efectivelor şi al ideilor.
trupele de pe linia de demarcaţie balistice. Crearea comitetului nu este echilibra între interesele naţionale şi com une ale
De curînd relaţiile deja tensionate dintre FNJ şi sindicatul
intercoreeanâ. India, membră influentă decît începutul unui lung proces. După ţărilor membre.
fr®universităţi au fost înveninate de voinţa FNJ de a concura
a nealiniaţilor din cadrul CD, a lăsat numirea unui preşedinte, urm ează să Cît despre Parteneriatul pentru Pace, deşi iniţial
sindicatul, ale cărui rezultate la alegeriîe universitare sînt
sâ se înţeleagă, cu puţin timp înainte se stabilească dacă va fi un tratat am avut suspiciuni câ ar putea afecta procesul de
apreciate drept mediocre. într-un mesaj, datat 27 iulie, adresat
cadrelor sale, Samuel M arechal îi invita pe studenţi să-şi de c o n fe rin ţă , câ v a accep ta să “scurt” sau “lung”, după cu m s-a extindere, Ungaria a fost printre primele ţări care
negocieze tratatul. Hotârîrea sa este exprimat un delegat. în martie 1995 au aderat la programul său. O gam ă largă de
asume responsabilităţi în m ediul studenţesc. “N u avem de
dat socoteală decît lui Le Pen”, reacţionează N icolas Evrard, considerată de analişti un gest de s-a obţinut un acord de principiu de instituţii politice şi militare ungare s-au im plicat
subliniind că, de la crearea sa, în 1990, sindicatul beneficiază conciliere vizînd atenuarea sancţiunilor ' n e g o c ie r i p r iv in d m a te r ia le le • în PpP, care s-a constituit într-un elem ent durabil
da o anumită libertate de m işcare (decizie). “în cadrul econom ice impuse de SU A Indiei ca fisionabile cu destinaţie militară, însă al arhitecturii europene de securitate. A m avut
sindicatului nu sîntem nici arivişti, nici carierişti, ci voluntari, represalii pentru testele nucleare din discuţiile s-au blocat în privinţa sferei mereu convingerea că succesul operaţiunii conduse
precizează Nicolas Evrard. . - mai. în prezent, India, care în urma de acţiune a unui astfel de tratat: nu de NA TO din B osn ia-H erţegovina s-a datorat în
Mult timp disimulat, acest război deschis este dublat, în experien ţelor se consideră putere s-a putut stabili dacă să se refere numai mare parte Parteneriatului pentm Pace. Ar fi fost
[calitate, de rezistenţa m anifestată faţă de noua lin ie nucleară, şi-a apropiat poziţia faţă de la producţie, cum vor ţările care dispun mult mai greu de format o coaliţie internaţională
ideologica a succesorului probabil al lui Le Pen, Bruno tratatul FMCT de cea a celor cinci d e s to c u r i, sau şi la p r o d u c ţia atît de largă fară e x p e r ie n ţa c îştig a tâ prin
Megret, ideologie care, în schim b, seduce studenţimea. puteri nucleare recunoscute. Asemenea anterioară tratatului. U nii m embri ai intermediul PpP. La atît d e necesara încredere
Maşinaţiile care-1 vizează pe cel “de după Le Pen” abia SUA şi spre deosebire de Pakistan, ea C D ar putea susţine, ca în 1995, ca reciprocă în capacităţile participanţilor s-a ajuns
^incep. • d o reşte c a tratatu l să in te rz ic ă tratatul să se ocupe de g estiu n ea prin lunile de cooperare practică intensă dinainte
producerea de uraniu îmbogăţit şi de materialelor fisionabile. de decizia N A T O de a forma coaliţia IFOR/SFOR.
 ( ± > l u n i - 1 7 a u g u s t i 9 9 8 A R T Â - C U L T U R Ă

Z ile le c u K f i i R O Z A - R O Z A L I & i , J Turneu

! teatral '
! internaţiona
După primirea invitaţilor,
oaspeţi şi localnici au vizitat
com una şi principalele ei
obiective economico - sociale
şi tunstice. Deschiderea oficială
a manifestărilor s-a petrecut în
după-amiaza zilei de vineri,
cînd a avut loc şi vernisajul
unei expoziţii de artă populară
locală, urmat de un program
artistic susţinut de elevi ai
Şcolii "Octavian G oga ” din
Rozavlea; în cursul serii de
vineri, săteni şi oaspeţi au făcut
un pelerinaj la Sfînta Mănăstire
D e v in e ri ş i p în ă d u m in ic ă , z ile sa c re m arcate d e m a re a sărb ă to a re a de la Moisei; sîm b ătă , 15
A d o rm irii M a ic ii D o m n u lu i, în fr u m o a s a şip ro sp era c o m u n ă m a ra m u reşea n ă a u g u s t , cei prezenţi au
participat la slujba religioasă la
R o za v le a s-a d e sfă şu ra t cea d e a J ll- a e d iţie a u n e i m a n ife stă ri c u ltu ra le d e Mănăstirea Moisei şi au vizitat
a m p lo a re : Z ilele cu ltu rii R O Z A - R O Z A U N A , care a u p ro g ra m a t ş i tradiţionala Monumentul martirilor români
În tîln ire c u f i i i sa tu lu i. de la Moisei; a urmat
în tîm p ina re a procesiunii
U n d e va în M a ra m u re ş >p e V alea Ize i, la R ozavlea, u n d e fe te le ş i co co n ii sîn t
m a i fr u m o ş i ca o riu n d e a ltu n d e v a su b soare, era o b isericu ţă fr u m o a s ă d in
religioase de fa M oisei la
biserica din Rozavlea, iar după
- am iaza s-au desfăşurat
le m n , u n d e , d e seco le, o a m e n ii lo c u lu i a u în ă lţa t ru g i că tre D u m n e ze u . Ş i m a i lucrările S im p o z io n u lu i
în a lţă ş i a stă zi, p e rp e tu în d în ea în v ă ţă tu ra lăsată d c stră m o şi L o cu ito rii “Valea Izei • vatră de cultură
; R o za v le i s-a u a d u n a t, tim p d e tre i zile, p a rtic ip în d la u n p ro g ra m p u s la p u n c t şi civilizaţie românească” . In
programul serii s-a aflat un
d e P rim ă ria c o m u n e i şi C ă m in u l C u ltu ra l, în co la b o ra re c u P refectura, concert de cîntece religioase
C o n s iliu l J u d e ţe a n M a r a m u r e ş , In s p e c to r a tu l p e n tr u C u ltu ră , M u z e u l susţinut de corurile din Finteuş
E tn o g r a fic d in S ig lte t ş i C e n tr u l C re a ţie i P opulare. şi Rozavlea; dum inică, 16
august slujba religioasă de la
biserica din Rozavlea a fost
urmată de parada portului
popular şi alaiul călăreţilor şi
formaţiilor artistice care au luat
parte la mamfestăn; concerte
şi spectacole susţinute de
formaţii artistice, rap sozi
populari, solişti vocali şi
instrumentişti şi festivitatea de
acordare a unor diplome şi
distincţii participanţilor au
încheiat sărbătoarea “Roza -
Rozalina”.
“ Doamne, ce m inunat ai
putut să fii cînd Te-a i gîndit
să faci o mică împărăţie de
iubire din bunici, din tată şi
mam ă, din surori şi fraţi şi
nişte co p ii; la sărbăto’rile
vieţii i-ai adunat în jurul unei
vetre, i-ai adunat în jurul unei
p îin i. Este lu c ru l cei m ai
fru m os care Ţ i-a ieşit din
m îini. Şi pentru cine ştie să
înţeleagă această minune, pe
care. o numim vatra, satul
n o s tr u R o z a v le a ,
frumoasă numai întreagă şi
p rin v o i, ce i p le c a ţi
departe” ... Cuvinte, gînduri
care i-au însoţit pe cei din
Rozavlea spre satul lor şi de
aici spre cele patru zări.
M. BOCU
I
I Un colectiv al Teatrului 4
| Stat din Turda va efectun/j
| curînd, cel de al treilea tura»
. peste hotare, de data aceasi
1 în Suedia, cu spectacolul 4
| su cc e s M ireasă
| îm p r u m u t de Aştrii
. L in d g r e n , în regia
* sc e n o g r a fia semnate
I ZOLTAN SCHAPIRA.
| Traducerea piesei de teata.
■ aparţine scriitorului C
! Cubleşan şi regizorului.
I Invitaţia este adresată 4
| Consiliul comunal al oraşit
■ Olofstrom pentru perioaî
! 22 - 30 august 1998, timpîr
> care v o r fi susţinute i
| reprezentaţii cu spectacol:
| menţionat, în limba români
■ în faţa comunităţilor 4
■ români din localitate, precK
I şi din oraşele Solvesborj
| Malmo şi Văxjo.
■ îm preună cu grupul 4
J actori şi personal tehnic i
I teatrului, vor mai lua parteI ;
| turneu: d l primar Virgii
| Blasiu şi di consilier VasSt
J N e m eş, reprezentanţi t
I In sp ectoratu lu i Judeţear
| pentm Cultură, creatori şiat
| categorii de intelectuali dir
• Turda. Reprezentaţii
■ teatrale vor fi însoţite 4
I recitaluri a le unor actor
| turdeni şi de vernisaje ii
■ unor e x p o z iţ ii de afli
j plastică, din lucrările'
I Cornel V an a.
e s te | Reamintim numele actrâ
■ ţelor şi actorilor distribuiţii:
J spectacol: N in a Antono'
I A n toan eta P op - Cheţi
| R adu B o t a r , Marin
| M iron, M a r ia Voronci
' . Radu Ţ icu d e a n , Narcis
■ Pintea, Ileana Portase.

dedicat continuităţii daco - cadrul intern, spre preluarea

Un eveniment editorial cu totul remarcabil în viaţa
rom ane, a constituirii încet - încet a rolului
C a r wi i l e culturală clujeană afost apariţia sub egida Societăţii
voievodatului Transilvaniei, cu determinant pe care situaţia
cultural-ştiinţifice “G. B ariţiu ” a lucrării consacrate rolul lui autonom orientat mereu de populaţie majoritară şi-o/
c lu je n ilo r Istoriei Transilvaniei, voi. I, avînd printre autori 13 spre o politică de alianţă cu dobîndeşte în provincie. TotS
dintre cei m ai cunoscuţi istorici clujeni Istoria de ţările române, politică care a ceea ce urmează în viaţa
fa ţă nu se vrea numaidecît o replică la cartea de tristă c o n s o lid a t idee a de provinciei după dieta de la

Istoria României. memorie apărută acum cîţiva ani la Budapesta, ci

mai degrabă o restabilire a adevărului. în acest
domeniu, p rin scrierea unei isto rii a d e v ă ra te ,
apartenenţă etnică com ună, Sibiu din 1863, moment de
de solidaritate de destin, în recunoaştere şi de impunere
rolul lor de “apărătoare ale . a rolului hegernonic al
ştiin ţific e , bazată integral pe documente arheologice creştinătăţii", pînă sub Iancu de naţiunii nu. este pentru

Transilvania şi izvoare scrise. Dacă lu crări de acest gen apărute

Ikick’fsîce* c u îfaraU “
Is to r ia R o m â n ie i
aiurea ignorau (cu bună sau rea - ştiinţă) descoperiri
arheologice de valoare indiscutabilă, ignorau
Hunedoara sau Mihai Viteazul.
Problem a
naţiunile conlocuitoare decît
Principatului începutul unei lungi agonii
Transilvaniei sub suzeranitate a privilegiilor care se va
concluziile unor studii şi cercetări arheologice de turcească (1541 - 1691) aduce încheia cu momentul
Barilii* ’ valoare indiscutabilă, ignorau concluziileunor studii pe tapet problema “naţiunii" triumfal de la 1918, cînd
şi cercetări istorice, simplificau şi extrapolau trecutul române şi a religiei românilor, naţiunea rom ână din
p ro v in c ie i p rin p u n e re a în valo are d o a r a rezolvată apoi, în felul ei Transilvania îşi redo-
evenimentelor legate de trecutul “m aghiar” a l caracteristic de către cucerirea bîndeşte, în - sfîrşit,
provinciei şi susţinînd cu rea - credinţă puncte de habsburgică, moment care drepturile ei istorice,
. ved
vedere roesleriene, cartea defa ţă reface traseulilistoric
istoric . deschide calea luptei politice a încălcate şi ignorate, aţîta
a l ,unei provincii dintr-o perspectivă obiectivă,
tiv ă , de lui Inochentie Micu şi a amar de ani, printr-o politică
ma Supplexului. De aici înainte, silnică, antidemocratică şi
mare probitate istorică.
prin crearea unei elite, a unei antiumană în fond, dusă de
Începînd cu cadrul geografic parte de lume, cu infuzia de intelighenţii proprii, afirmarea regimuri militare reacţionare
şi natural de unde se desprinde element românesc la toate elementului românesc în spaţiul şi revolute, ieşite cu mult din
transilvănean va merge mereu matca cursului normal al
co n clu zia unei unităţi nivelele, cu rolul lor de
sacrificiu în toate momentele ascendent, pregătind, prin ' evoluţiei fireşti a vieţii
geografice distincte, - cu
împrejurările favorabile ale liberale europene şi
raporturi demografice urmărite dificile, cu însuşi caracterul
epocii lum inilor, prin asemănătoare, în multe
atent, în evoluţia lor, pe rom ânesc al vieţii publice a
reformismul şi liberalismul privinţe, doar cu Rusia
naţionalităţi şi pe religii, reiese provinciei, resimţit adînc, în
introdus de Casa de Austria, imperială, împietrită într-un
clar că Transilvania rămîne nu toate celulele ei, de la limbă la
renaşterea naţională viitoare, imobilism politico - militar'
num ai patria continuităţii obiceiuri, cultură tradiţională
care se va pune cu tărie la completamente desuet. \
d a co ro m âne , ci şi ţara sau cultă. De mare valoare sînt
1848, an de răscruce în Transilvania este o carte
emblematică a “descălecărilor”, consideraţiile despre daci şi
afirmarea potenţialităţii unui bine scrisă şi argumentată
o ţară în care aportul istoric al epoca romană în Dacia, cel
popor care a trăit în chingile documentar, o carte despre
populaţiei româneşti la viaţa despre etnogeneza românilor şi
unui anacronic regim feudal, de continuitate, latinitate,
politică, militară, socială, rolul populaţiei dacoromâne în
servitute şi discriminare etnică. afirmare naţională Ş'
economică, religioasă, culturală viaţa social - economică, rol
Ep o ca modernă a istoriei clarvăzătoare luptă politică
nu a fost numai enorm, ci şi dovedit de lista descoperirilor
românilor reprezintă factorul spre integrarea naţională
chiar determinant, începînd cu arh eologice, începînd cu
dinamic, creator, prin care care va urma.
primele secole de creştinism, paleolitic, neolitic, epoca
naţiunea îşi deschide drumul
cu episcopii paleocreştini care metalelor, cetăţile dacice şi M irc e a POPA
spre afirmarea sa europeană,
au creat în zonă o tradiţie harta Daciei romane. Cu mare
spre schimbarea de “roluri” în
religioasă fără egal în această interes se citeşte apoi capitolul
 A

d
D

e
E

C
V A

l u
R

j
U L
CULTURA-INVĂ TĂMINT luni, 1 7 august 1 9 9 8

F o t o
îr v f c r -e R o m
in te r v iu c u G e o r g e
la D r a m a tik in s titu te
urmare din nu m ăru l de ieri al
ziarului nostru __________
- Să ne în toarcem la fotografie. Ce
subiecte aţi tratat în expoziţiile pe care
le-aţi avut?
- După ce am plecat din A lgeria şi
angajat fiind la Institut, m ă chinuia tot
timpul dorul d e Sahara. Sahara este ca
undrog, să ştiţi, dacă ai apucat să o vezi
o dată, trebuie să o revezi. "Pentru, mine,
perioada a fost de trei ani, după trei ani
atrebuit să m ă întorc acolo. Arătîndu-le
materiale despre Sahara, acest focar de
civilizaţie, su ed ezii au început să se
sensibilizeze. C ei de 'la Institut mi-au
spus:,Jd-ai vrea să lucrezi în cercetare?”.
Asta a fost acum 12 ani. Subiectele mele
A* ° •
I n s c r ip ţia d e p e c o p e r t a in te r io a r ă a c u l e g e r i i ş i is c ă litu r a lui
Lars v o n E n g e s t r o m
din Sahara li s-au părut interesante şi
mi-au spus sâ extrag şi să interpretez de
acolo e le m en tele care reprezintă un
început em brionar de teatru, m ăşti,
costume, dansuri, rituale. Eram pasionat
deja de subiect. în 1989 era o conferinţă
la Barcelona ex a ct despre a cest fel
preistorie de teatru. A m prezentat o
L ars v o n
E n g e str o m
ş ie m b le m a
n o b ilia r ă a
c a s e i s a le
L ars v o n E n g e s t r o m s - a n ă s c u t
la 2 4 d e c e m b r ie 1751 la
S t o c k h o lm ş i a m u r it în 1 9 a u g u s t
1 8 2 6 în P o lo n ia
Concurs de admitere la Facultatea de Chlmis şi Inginerie Chimică a Universităţii "Babeş-Bolyai”S i
.Numărul dc locuri pc profile şi
specializări, criteriile dc selecţie,
tematica probei elim in atorii,
jirccuin şi alte precizări
F acu ltatea de C h im ie şi In g in e r ie C h im ic ă
formează prin cursuri dc scurtă şi lungă durată specialişti
w chimic şi inginerie chim ică. Piaţa1muncii are o
capacitate mare de absorbţie pentm absolvenţi. Aceştia
se pot valida p rofesional în industria chim ică şi
alimentară în proiectarea, exploatarea instalaţiilor
chimice, în învăţămînt, în laboratoarele chimice uzinale,
în laboratoarele clinice, de control sanitâr şi veterinar,
de protecţia mediului şi de asemenea, în laboratoare de
cercetare. -
Celor care aleg chim ia ca modalitate de realizare
profesională, Facultatea de Chim ie şi Inginerie Chimică
le face următoarea ofertă pen tm anul universitar
1998-1999:
N u m ă r u l d e l o c u r i
p r o file ş i s p e c ia liz ă r i
Profil I n g in e r ie C h im ic ă c u d u r a ta
de 5 ani
Specializări:
’ Inginerie Biochim ică
• Informatica Sistem elor Chim ice
*Tehnologia Substanţelor Organice
' Tehnologia Substanţelor Anorganice
g r a f i a d o c u m e n t a r ă , Contestaţiile
â n i a ş î S u e d î a , W a la sesiunea
C r iş te a , c e r c e tă to r
zona Sibiului,
- C are este scopu l vizitei dvs. în
scria: "Horia, regele dacilor” şi se spune
câ anum e nobilii maghiari i-au p us-o pe
specială
d in S to c k h o lm - R om ânia, în aceste zile? piept, ca să fie mărturie pentru împăratul
- în timpul în care am fost redactor şef de la V iena, care cam oscila între a ţine a examenului
comunicare, au fost foarte entuziasmaţi, la revista Arhipelag, căutam subiecte nu sau nu partea răsculaţilor şi pentru ă
nici nu ştiau de aceste lucruri. Primii care
au v e n it la m in e după su sţin e re a
numai din literatură, ci şi din istorie sau
geografie. Horia a fost un personaj care
n u -i m a i aju ta d e lo c , v o ia u să
demonstreze că Horia dorea să desprindă
de bacalaureat
com unicării au fost cei din delegaţia m -a fascinat dem ult, a fost un om atît de Ardealul de Imperiu şi să se intituleze
algeriană, care m-au întrebat cum mi-a trebuie
venit ideea să extrag aceste lucruri din ' în d e s e n u l lui E n g e s t r o m , p e m a r g in e a c e r c u lu i s e a flă o i n s c r ip ţ ie
h e r a ld ic ă , m a r c a t ă c u lit e r e c h ir ilic e : " H o r ia b e a ş i o d i h n e ş t e . Ţ a r a
picturile „lor”. în 1990, ca urmare a
com unicării m ele, am primit o invitaţie p l â n g e şi p lă t e ş t e " . rezolvate într-o
de la Universitatea din Oran pentru a D e d e s u b t e s t e u n c o m e n t a r i u al
prezenta ce au ei acolo, eu venind din lu i L ars v o n E n g e s t r o m . la tă te x tu l
d in s u e d e z ă în t r a d u c e r e :
singura zi
Stockholm. A poi, am fost invitat, figurind
ca cercetător al teatrului preistoric, " S e s p u n e c u t o a t ă s ig u r a n ţ a Corectarea lucrărilor scrise de
G lasgow , la M ontreal, cu variaţii pe c ă H oria ţ i n e a a c e s t î n s e m n la s e s iu n e a s p e c ia lă a
a c e e a şi tem ă. în 1994, am fo st l a : p e p ie p t. E m b le m a e s t e
e x a m e n u lu i de b a ca la u rea t,,
C o n g r e su l m o n d ia l ;< al U n iu n ii d e s t u l d e ră u s c r i s ă , d a r e s t e
precum şi analiza contestaţiilor
î n v a la h ă ş i v r e a s ă s p u n ă în
Internaţionale de Cercetare Tefîtrală, în trebuie sâ se desfăşoare într-un
s u e d e z ă : H o r ia b e a şi
Finlanda, acumcontinui cercetările şi sînt ritm alert, astfel îneît rezultatele
d o a r m e . Ţ ara g e m e şi
pe cale de a termina o lucrare care finale să fie afişate pe data de
p lă te ş te " .
2 6 augu st, candidaţii adm işi
D esen u l rep ro d u s d e
avînd astfel timp să se înscrie
E n g e s t r o m e s t e o v a r ia n t ă
la adm iterea în învăţăm întul
n e c u n o sc u tă a un or e m b le m e
a s e m ă n ă t o a r e , a c ă r o r im a g in e su p erior, â~ declarat a gen ţiei
a f o s t r e d a tă s a u d e s c r i s ă în d ife r ite M ED IA FA X , Liliana Preoteasa,
$5". — .. A - —^A y-,
p u b lic a ţ ii. _ preşedinta Comisiei naţionale de
bacalaureat
In sc r ip ţia h e r a ld ic ă d e p e c e r c , s c r i s ă c u lite r e A c h ir ilic e e s t e D e o a r e c e de la a fişa r e a
p u ţin d ife r ită fa ţă d e t r a d u c e r e a lui E n g e s t r o m . în r e a lita te e a rezultatelor şi pînă la încheierea
s u n ă a s t f e l: " H oria b e ş i h o d i n e ş t e , ţa r a p l â n g e ş i p lă t e ş t e " . perioadei de înscriere, în unele
facultăţi este extrem dc puţin
sim plu, care a încercat să facă un lucru regele D aciei. A m publicat la Oradea, în tim p, mulţi dintre candidaţi nu -
urmează a fi editată la anul. > atît de mare, sâ ceară dreptate pentm . 1991, un capitol din lucrare, dar a fost vor p r im i d ip lo m a de
în paralel cu aceasta fac o cercetare ţăranii lui. Dăruirea Iui pînă la sacrificiu uşor trecut cu vederea, şi odată cu o bacalaureat, ci doar o adeverinţă
împreună cu şefa departamentului de m-a impresionat. A m făcut o cercetare invitaţie la R om fest, în septembrie, carc c a r e c e r t ific ă fa p tu l c ă
cercetare de la Institutul Dramatic despre pentru a găsi documente mai interesante are m ai m ulte secţii, printre care şi una r esp e ctiv u l elev a p r o m o v a t.
măştile rituale şi dansuri precreştine din despre el, în Biblioteca Regală Suedeză de istorie, le-am prezentat propunerea exam enul, a mai spus directorul
Balcani. Eu sîn t îm puternicit pentru şi Ia A rh ivele N a ţio n a le. A fo st o mea. La care mi-au răspuns, au fost foarte Preoteasa.
România şi am făcut cercetări anul trecut întîmplare. Am găsit într-o fişă, scrisă entuziasm aţi, că aceste lucruri ar trebui Numărul candidaţilor care nu
şi acum doi ani, în Maramureş, M oldova, caligrafic, cu cem eală:„M işcarea lui c u p r in se în m a n u a le le ş c o la r e . în au p r o m o v a t s e s iu n e a d c
Horea din Transilvania”, colecţie de ziare Biblioteca Regală am consultat şi scrierile bacalaureat din luna iulie a fost
din Pressburgerzcitung, care apărea la dlui Edroiu, pe care l-am întîlnit acum. d c peste 65.000. .
Bratislava. Am descoperit că erau ale unui El mi-a confirmat că este un "document” Conducerea M EN a hotărît ca
diplomat suedez, care fusese ambasador pe carc noi nu-1 cunoaştem. A m fost exam enul din luna august să sc
la Viena şi urmărea mişcările ţărăneşti solicitat sâ dau autorizaţia de a-1 publica desfăşoare în centre şi nu în
din Imperiul Austro-Ungar. A fost şi el ei a ici, în revistele lor, dc circulaţie fiecare liciîu, ca în prima sesiune,
fascinat de figura lui Horia şi de tot ceea internaţională, să-l public în engleză. astfel câ în fiecare judeţ există
ce s-a întîmplat acolo. Sc numeşte Lars - A ţi sp u s că aţi venit aici pentru a în m edic 5-6 unităţi în care este
v o n Engestrom , a d even it pc urmă face fotografii d esp re Horia. Pe u n de organ izat bacalaureat, iar în
m inistru de Externe al S u ed iei, era v reţi să m ergeţi? capitală sînt 24 dc centre.
dintr-o familie nobilă. După moartea lui, - M -am gîndit să-m i reîmprospătez E xam en u l va fi organizat
nepotul său a predat toate docum entele memoria, aş vrea sâ văd locurile unde el după aceeaşi m etodologic din
şi cărţile lui, în număr de 12-13 mii, s-a născut, unde a trăit, unde a vorbit s e s iu n e a p r e c e d e n tă , iar
B ib lio te c ii R e g a le din S to c k h o lm . ţăranilor, unde a fost închis şi a fost tras subiectele au fost concepute la
Documentul cu pricina conţinea şi trei pe roată. A ş vrea să însoţesc cu ele acelaşi nivel de dificultate, a mai
litografii reproduse, şi o emblemă, care, articolul cînd sc v a publica. Dar este şi o s p u s p r e şe d in ta C o m is ie i
zice Engestrom, o purta. Horia pe piept călătorie de suflet.
naţionale dc bacalaureat.
sau îi fusese pusă pe piept. Pe emblemă A n dreea M ARCU Transmiterea subiectelor va fi
fă c u tă tot prin in te rm e d iu l
Televiziunii Naţionale, dar “ fără
nici un fel de spectacol, c i pur şi
sim plu, anunţîndu-se numărul
biletului de examen şi eventual,
• Ştiinţa şi Ingineria M aterialelor O xidice 25 locuri • Tematica de concurs poate fi consultată Ia afişierul ceva mai tîrziu, făcîndu-se unele
Facultăţii de Chimie şi Inginerie Chimică, strada Arany com entarii privind modalitatea
P ro fil u n iv e r s ita r cu d u ra ta s tu d iilo r de Janos nr. 11. de abordare a acestuia”, a mai
4 ani' ■' \ Departajarea candidaţilor care obţin aceeaşi m edic spus Preoteasa.
Specializări:1 a pe ultimul loc planificat se face în ordinea criteriilor: Conducerea M EN a conceput
• Chimic 1. N otei obţinute la proba scrisă su ficien te variante de subiecte
în limba română 8 0 de locuri , .' \ 2 . M ediei notelor la chim ie obţinute în anii dc liceu pentru sesiunea specială, inclusiv
în limba maghiară 25 de locuri C andidaţii care au fo st d istin şi cu prem ii sau unele subiecte de rezervă, pentm
• Chimie-Fizică m enţiuni Ja olim piadele şcolare naţionale, în cel puţin situaţii neprevăzute.
în limba română 60 de locuri unul dintre cei doi ani de studiu vor putea fi declaraţi P reşed in ţii de c o m is ii vor
în limba maghiară 25 de locuri adm işi fară concurs de admitere. sem na o convenţie civilă, prin
în limba germană 10 locuri Facultatea dispune de locuri separate pentru: care se angajează să asigure
- candidaţi care au ahsolvit o altă facultate desfăşurarea în bune condiţii a
Colegiu u n iv e rs ita r cu d u ra ta stu d iilo r de - candidaţi care urm ează concom itent o a doua exam enului, dar m ai ales, ca o
3 ani facultate. noutate faţă de prima sesiune, să
Specializarea: T axa de în scriere este de 150.000 lei, plâtibili prin a n u n ţe d e urgenţă C o m isia
• Tehnici de laborator asistate de calculator 25 de mandat poştal în Contul U .B .B . nr. 50.19.43.05.849 naţională în cazul apariţiei unor
locuri deschis îa Trezoreria Cluj-N apoca, cu specificare pe d i s f u n c ţ ii , a m ai sp u s
S e lec ţia c a n d id a ţilo r se face pe baza m ed iei chitanţă a num elui şi prenum elui candidatului şi a p r e ş e d in t e le c o m is ie i d e
concursului de admitere. în calculul m ediei intră: nota facultăţii. bacalaureat
obţinută la proba scrisă, eliminatorie de chim ie, cu Su n t scutiţi de plata taxei de înscriere: P o tr iv it g r a fic u lu i de
pon d ere de 50% şi m ed ia generală obţinu tă la - copiii personalului didactic, în conformitate cu b a c a la u r e a t în t o c m it de
p e bacalaureat cu pondere de 50%. Statutul Personalului D idactic, art. 108 M inisterul Educaţiei, exam enul
- angajaţii şi cop iii angajaţilor Universităţii “B abeş- v a în cep e m îine, 18 august, cu
Te m a tic a p ro b e i e lim in a to rii de ch im ie este B olyai” şi Bibliotecii Universitare “Lucian B laga” exam inarea orală la Lim ba şi
diferenţia tă : - copiii orfani de am bii părinţi şi c ei proveniţi d e la
s t u d iilo r litera tu ra rom ân ă, ş i se v a
• Candidaţii pentru profilul de Inginerie Chim ică şi casele de copii.
încheia luni, 24 august. P e data
profilul universitar cu durata studiilor de 4 ani, vor fi Perioada de în scriere: 2 8 iu lie - 4 septembrie între
d e 2 5 augu st v o r f i a fişa te
examinaţi pe baza unei selecţii din manualele de Chimie orele 8 şi 15.
25 locuri rezultatele şi tot în aceeaşi zi,
din clasele IX, X , X I şi XII. D ata concursului: 10 septem brie
25 locuri c a n d id a ţii n e m u lţu m iţi d e
• Candidaţii pentru colegiu l universitar vor susţine In fo r m a ţii s u p lim e n ta r e s e p o t ob ţin e d e la
25 locuri rezultat vor depune contestaţiile. _
proba de chimie dintr-o selecţie din manualele de Chimie Facultatea de Chimie şi Inginerie Chimică, strada Arany
25 locuri R ezultatele finale vor fi afişate
ale claselor IX si X. Janos nr. 11, telefon 19.38.33 int. 4 6 sau 19.19.98. p e data de 26 au gu st
 luni, 17 august 1998 A C T U A L /T A 7 f
A
d
D
e
E V
C
Ă
l u
R
g
U L

Cu căruciorul la
mănăstlrrV'
p arte d in tre e i au cob orît de la
Cei care au fost prezenţi la sfîrşitul
urmare din pagina 1.
mănăstire în sat', Ia discotecă. Sîmbătă
săptămîmi trecute la Mănăstirea Nicula
acoperit cu o pătură. S-a. obişnuit să nu
au a v u t ocazia să vadă în rîndul
dim ineaţa, cînd s-au trezit, au ascultat
pelerinilor mulţi handicapaţi veniţi la
asculte cu mare atenţie slujba. Sărută slujba. N u însă pînă la sfîrşit. Există o
slujba de Sfinta Maria cu căruciorul. 0
icoana, dar nu înconjoară pe coate prim ejdie pentru ei. Cînd se termină fem eie s-a distins în rîndul acestor
biserica cea veche din lemn. “Aceia sînt slujba şi întreg platoul începe sâ se năpăstuiţi ai sorţii. Ţăranca de pe Valea
cei care se m ărturisesc. A u păcate scurgă în cet spre sat, barurile devin Sâlăuţei s-a deplasat cu căruciorul la
grele”, spune bătrînul. n eîn că p ă to a re şi berea se term ină M ănăstirea Nicula, parcurgînd aproape
Comportamentul politicienilor nu e repede. D e aceea, o parte dintre ci 100 de kilometri cu o cruce în mină. Au
mai puţin dificil de evaluat decît al pleacă m ai devrem e spre sat. trecut sute, poate mii de maşini pe lîngă
bâtrînului Prunduş. C ît este evlavie şi Sînt aceşti tineri falşi pelerini? Mulţi ea, dar credincioasa din împrejurimile
cît este gest electoral în atitudinea lor? ar fi tentaţi să spună că da. E de înţeles, Bistriţei a avut puterea şi dorinţa de a
Ştiu chiar ei, oare, unde trece graniţa dacă o întîlneşti pe Lucrcţia Coldea, din ajunge cu căruciorul de fiecare zi la
interioară între ce îi însufleţeşte şi ce Mănăstireni. Are 78 de ani şi nu lipseşte sfinta mănăstire. Nu a avut nevoie de
este responsabilitate de platou? Se poate d e Sfinta M aria de la Nicula fiindcă m ila nimănui.
observa că preşedintele este mai puţin are convingerea că icoana a vindecat-o
P rintre sutele dc mii de pelerini
cosm etizat în astfel d e momente. E ste- d e o gravă boală la fiară. Urcă dealul
prezenţi sîmbătă la Nicula, ţăranca de
serios şi grav, dar nu are ţinuta marţială greu şi se opreşte să stea de vorbă cu
lîngă Năsăud a constituit o prezenţă
aparte în mijlocul credincioşilor adunaţi
dc fiecare z i, cea care îi înveseleşte pe toţi c e i care îi dau bineţe, p o v es-
în fata icoanei Fecioarei Maria.
cei deprinşi să recunoască im aginile tindu-le m inunea tămăduirii sale. • bisericeşti care au consemnat minunea. Chiar şi aşa, un alt imbold a fost mai
trucate. Preşedintele s-a purtat la Nicula După o vreme, icoana a fost mutată puternic. Credincioşii ău dorit să asiste
prietenos şi şi-a relaxat dispozitivul de într-o foarte veche biserică ortodoxă, la înălţarea în rangul d e episcop-vicar a Victimele căldurii la
pază. Şi totuşi, aceşti tineri, care vin şi ei a fla tă su s în d e a l. îm p ă r a tu l părintelui V asile Fluieraş. El a fost
Celălalt preşedinte, al Senatului, are an de an, vor fi cîndva cei mai vîrstnici habsburgilor v oia c a icoana sâ fie stareţul mănăstirii. “î l iubim m ult”, Nicula
o prezenţă anuală la N icula. Oamenii îl p e le r in i la N ic u la . N im e n i n u -şi ocrotitoareâ tuturor celor care cred în spune Maria Lucaciu, care a revenit la Sărbătoarea de Sfinta Maria de la
ştiu m ai bine. Este m ai tînăr decît închipu ie că pelerinajul, vechi de trei ea, indiferent de confesiune. mănăstire după cin ci ani de absenţă. M ănăstirea Nicula nu a trecut fară
C onstantinescu şi m ai activ. Petre s e c o le , v a lu a sfîrşit c u m oartea Istoria icoanei care plînge a cunoscut S e n tim e n te le c r e d in c io şilo r p ot fi urmări. Din. cauza căldurii mari, mai
Roman zîm beşte des, ridică în braţe Lucreţiei C oldea. Obiceiul datează dc însă dramele dezbinării religioase. Ioan vizualizate, ca ale spectatorilor de teatru. m ulţi pelerini au solicitat intervenţia
copii, primeşte flori. la sfîrşitul secolului XVII, cînd icoana, Podea, autorul unei m onografii despre Ei nu aplaudă. V e z i însă ce sim t după c a d re lo r m edicale prezente în
A cesta nu este un com portament c e se găsea atunci în biserica din sat, a Mănăstirea Nicula, povesteşte că greco- felul cum răspund chemărilor preoţilor. împrejurimile bisericii.
scandalos la N icula, chiar dacă are Ioc plîns z ile în şir cu lacrimi mari. Era o catolicii, atunci cînd cultul lor a fost Toţi credincioşii aflaţi pe platou şi-au
După cum am aflat la staţia de salvase l
în timpul slujbei religioase. Nu există perioadă tristă pentru Transilvania, desfiinţat, aii ascuns icoana în pereţii
Gherla, în noaptea premergătoare zilei
făcut cruce atunci cînd s-a înălţat slavă
un portret tip al pelerinului. Mulţi dintre sfîşiatâ dc năvăliri turceşti şi tătare.
de 15 august, peste 100 de oameni au
unei case. Ea a stat ascunsă în zid 16 părintelui Fluieraş, cel care, de sîmbătă, prim it îngrijiri medicale din partea
cei prezenţi Ia mănăstire sînt tineri. în Icoana a plîns sub ochii unor ofiţeri ani, pînă cînd stâpînul casei, de teamă este episcopul Som eşanul, al doilea personalului sanitar, aflat la faţa locului.
noaptea de vineri spre sîmbătă, marc a u s t r ie c i. S -a u în to c m it c o m is ii câ moartea sa va face uitată icoana în episcop-vicar al Arhiepiscopiei Clujului, Pe lîngă medicii şi asistenţii gherleni,
perete, a dat-o B isericii O rtodoxe. Vadului si Feleacului. au fost prezenţi la datorie şi cadrele
G rcco-catolicii speră acum să recîştige medicale din Cluj-Napoca, trei salvări
mănăstirea ce a aparţinut o perioadă asigurînd urgenţele. Din păcate, a fost
cultului lor. într-o curte din satul Nicula, în limbajul oficial al Ministerului de nevoie de aceste maşini, fiindcă numai
o sută dc credincioşi asistau sîmbătă la Interne, pelerinajul din acest an dc la la secţia de Interne a Spitalului orăşenesc
o slujbă greco-catolică. P reoţii lor N icu la s-a petrecut “fară incidente Gherla au fost internaţi şapte bolnavi,
spuneau: “Dum nezeu să ne ajute sâ ne majore”. Aproape o jumătate de milion m ajoritatea hipertensivi sau card iaci
redobîndim mănăstirea”. de oam eni strînşi laolaltă, fără să se Unul dintre ei, un cetăţean venit tocmai
omoare, fară să fure, fară să sc bată.
din Tg. Neamţ în vîrstă de 64 de ani, a
fost adus într-o stare mai gravă, dai
P oate c ă a c esta e ste acum rostu l
intervenţia medicilor gherleni a fosl
Să fi fost în acest an m ai m ulţi minunat al icoanei de la Nicula, într-o salvatoare. Nu au scăpat ile g riji nici
p e le r in i la N ic u la d c c ît o r ic în d perioadă cînd minunile Se secularizează. a siste n te le secţiei G in e c o lo g ie •
alteîndva? Au fost preoţi vîrstnici care Poţi fi cuviin cios fară sâ fii sfînt. Poţi Obstetrică a Spitalului orăşenesc G herla
au spus că da. N u prezenţa preşedintelui fi religios fară să-i incomodezi pc alţii. Aici a fost internată o femeie de 4 2 d<
i-a adus pc pelerini. Constantinescu E loc şi pentru făţărnicie şi pentru ani, căreia i s-a făcut râu la M ănăstire!
n-a avut parte de multă atenţie. Oamenii sinceritate. Adevărurile nu se impun, ci Nicula. Ea aştepta al patrulea copii, cari
ştiau câ vine patriarhul Tcoctist. “Se îşi fac Ioc cu blîndeţe. Asta se întîmplâ probabil la apariţia acestor rinduri a veni
piaptănă sâ o vadă Teoctist”, strigau de sute de ani la N icula. pe lume.
fem eile din sat către o alta, mai cochetă. F otografiile: I. P E T C U SZ. Cs

A rhiepiscopul Pimen cere retrocedarea unor

Un p r e ş e d in te
d e za m ă g it(o r ).
urmare din pagina 1
anului 1996, chiar cumpătaţii ardeleni şi-au pierdut
răbdarea. A auzit cineva despre o d em isie d e onoare?
Candidatul prezidenţial anunţa cu surle şi trîm biţe
aducerea în ţară a 5 0 de miliarde de dolari, pe care
buzunarele capitaliştilor occidentali şi seifurile băncilor
internaţionale sc arătau gata (în visurile d e mărire ale
Iui Constantinescu) să-i reverse, ca dintr-un corn al
abundenţei, peste pâmîntul românesc însetat şi peste
m inţile creatoare a le locuitorilor acestor plaiuri
m ioritice. A văzut cin eva aceşti bani? Preşedintele a
jugulat, apoi, corupţia, înfiinţînd o co m isie naţională
dc luptă îm potriva ei, al cărei ş e f este, ş i a sc o s la
lumina soarelui zeci d e m ii de m iliarde de lei din
negura econ om iei subterane, oferind su m e uriaşe
sectorului privat, care s-a dezvoltat atît de m ult în
ultimii doi ani îneît este p c cale să m oară d efin itiv -
cum sună o glum ă din arsenalul nesecat aii anecdoticii
p op u lare. P r e şe d in te le , n e isto v it, a in te r v e n it
întotdeauna acolo unde s-au produs nedreptăţi şi
nereguli în buna funcţionare a instituţiilor statului şi
şi-a folosit eficient relaţiile personale c u m arii lideri
politici ai lumii, care au puterea de a hotărî cin e intră
sau nu intră în N A T O şi Comunitatea Europeană. Ca
urmare, Rom ânia n-a fost admisă în A lianţă şi se pare
că şansele sale scad p e zi ce trece. A cela şi preşedinte
a sem nat num eroase trilaterale; practic, av em tratate
cu toate/ţările din jur, astfel că Rom ânia nu are a se
teme de vreun duşm an extern. Totuşi, d e cîteva z ec i
de elicoptere de arac av em nevoie şi, dacă se poate,
cumpărate de la o anum e com panie am ericană cu
miliarde de dolari. Îneît stai să te întrebi, în această
stare de fericire generală adusă pe păm întul ţării de
_ Emil Constantinescu, ce anume întreţine dilem a şefului
A sociaţiei pensionarilor din Cluj: e m ai bin e pentru
români să aibă un preşedinte m incinos (cu m zic
oamenii răi), ori unul demisionar? -
Emil Constantinescu a^
proprietăţi ale Bisericii O rtodoxe
Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, IPS Pimen Suceveanul, şi-a exprimat sîmbătă, la participat la o mesă greco
Putna, nemulţumirea că B iserica Ortodoxă Rom ână nu a primit măcar o parte din
catolică în localitatea Gherla
proprietăţile pe care le-a deţinut, transmite corespondentul M EDIAFAX.
Vorbind în faţa credincioşilor care au participat la slujba oficiată cu prilejul sărbătorii
Adormirea M aicii D om nului, IPS Pimen a spus că, pînă în urmă cu 50 de ani, B iserica
judeţul Cluj
Preşedintele Emil Constantinescu a participat, vin eii
Ortodoxă, “biserica majorităţii poporului nostru, era Biserică naţională”, dar că “astăzi
seara, împreună cu consilierul prezidenţial pentm p r o b le m
asta supără pe m ulţi”.
de învăţămînt şi culte, Traian Negrei, Ia o m esă g r e e o
“Biserica este mama noastră. D e aceea, întotdeauna, ea a căutat să m îngîie, să aline,
catolică în localitatea Gherla.
să ajute. N u num ai cu cuvîntul, c i şi cu fapta. D e aceea B iserica avea atîtea proprietăţi.
Liturghia a fost oficiată de preoţi şi episcopi greco-catolic
L e avea pentru a ajuta pe cei săraci şi pe cei bolnavi. Şi astăzi ajută Biserica, dar atît cît
ai Diocezei Cluj-Gherla, într-o capelă improvizată în curtei
poate, pentru câ unii dintre legiuitorii aleşi de n oi după Revoluţia din 1989 nu s-au gîndit
unui liceu din localitate.
ca Bisericii sâ-i restituie o parte, nu tot, o parte din averile sale”, a spus IPS Pim en, care
Episcopul D iocezei Greco-Catolice de Cluj-Gherla, ISf
a adăugat că, din această cauză, posibilităţile Bisericii de a contribui la restaurarea
George Guţiu, a afirmat, în discursul său, câ sp e r ă a
monumentelor istorice, cît şi la ajutarea săracilor, sînt reduse.
participarea preşedintelui Constantinescu la această m esi
să îl sensibilizeze în problem ele cu care se confruntă, ît
prezent, Biserica G reco-Catolică. IPS Guţiu a arătat d
Catolicii din România se roagă pentru ca Papa să poată veni în vizită greco-catolicii au sperat ca, prin dialog, reprezentanţi
Bisericii G reco-C atolice şi ai celei Ortodoxe să r e u şe a sd
P rea S fin ţia Sa Petru Papei Ioan Paul al II-lea. c a to lic d in M o ld o v a ,
G h e r g h e l, e p is c o p al să îmbunătăţească situaţia patrimonială a Bisericii R om ân f
“N u vrem sâ plecăm acasă prileju it de Sărbătoarea
D iocezei Rom ano-Catolicc fară să exprimăm o dorinţă Adormirii M aicii Domnului. Unite cu Roma. Episcopul greco-catolic spune î n s ă d
I a ş i, i-a în d e m n a t pe comună. Fiecare am avut S f. Liturghie P on tificală dialogul de pînă acum nu a-rezolvat nimic din p roblem ei!
credincioşii ce au participat Solemnă a fost celebrată de greco-catolicilor şi a reprezentat doar “tergiversare!
aici, la Cacica, problem ele,
sîmbătă la Cacica, la Sfinta soluţionării acestora şi perpetuarea abuzurilor”. El a supui
dorinţele şi intenţiile noastre n u m er o şi p r e o ţi şi de
L itu r g h ie P o n t if ic a lă atenţiei preşedintelui Constantinescu situaţia în care s e afli
şi aş vrea să le unim aciim . e p isc o p u l d e . M u n ster ,
Solemnă Concelebratâ, să se Dioceza Greco-Catolică de Cluj-Gherla, afirnund c ă , d o a !
pe toate într-una singură, G erm ania, dr. R einhard
r o a g e M a ic ii D o m n u lu i în oraşul Gherla, grecorcatolicii au două biserici a fla te , ît
comună tuturor. I-am cerut L ettm an n . L o c a lita te a
pentru ca Papa Ioan Paul al prezent, în posesia B isericii Ortodoxe, precum şi sediul
şi-i cerem M aicii Domnului Cacica este loc de pelerinaj
Institutului T eologic şi al Episcopei. IPS Guţiu su sţin e ti
îl-le a sâ viziteze România să ni-1 aducă p e Sfintu l ă l c r e d in c io ş ilo r , d in
grcco-catolicii din oraş sînt nevoiţi să îşi oficieze liţurgjiiilt
şi, totodată, localitatea de Părinte Papa Ioan Paul al Bucovina încă din anul 1904
în capela improvizată într-un liceu, pentm câ nu d isp u n d(
pelerinaj Cacica, din judeţul II-lea în România şi la Caci­ cînd, la sfinţirea bisericii
0 biserică proprie, deşi număml credincioşilor d e p ă şeşti
Suceava. în tr -u n m esaj ca, iar pentm aceastrtrebuie c a to lic e , p r e o tu l Iacob-
cifra de o mie. Preşedintele Emil Constantinescu a declarat
adresat pelerinilor care au să ne rugăm m ai departe şi B o g d a n o v ic i a ad u s o
icoană, copie după M adona pentm M EDIAFAX, la finalul liturghiei, că participarea si
s o s it sîm bătă la C a c ica să avem încredere”, a spus
N eagră din C zestoh ow a, la m esa greco -ca to lică reprezintă un prim p a s spri
pentru a asista la Liturghia e p isc o p u l D io c e z e i
Polonia. Episcopia Romano- r e c o n c ilie r e a d in tr e g r e c o -c a to lic i şi o r t o d o c ş i
oficiată cu prilejul Sărbătorii Romano-Catolice din Iaşi.
Catolicâ din Iaşi a decretat Constantinescu a afirmat că va pleda pentm prom ovare!
A d orm irea M a ic ii Aproximativ 50.000 de
înţelegerii, a adevărului şi a dreptăţii, acestea fiind singurel!
D o m n u lu i, PS P etru credincioşi catolici din ţară anul trecut localitatea Cacica
căi de rezolvare a situaţiei actuale în care se află B ise ric i
Gherghel a solicitat acestora şi străinătate au participat, drept loc de pelerinaj pentm
Română U nită cu Rom a. La manifestarea religioasă d e 1)
să-şi unească rugăciunile sîmbătă, la Cacica, la cel credincioşii catolici din toată
Moldova. Gherla au participat circa o mie de oam en i..
pentru sosirea în România a m ai im portant p elerinaj
 A D E V A R U L m t o t C L U J -N A P O C A : lu n i- v in e r i8-16; s îm b â tă 9 -1 4 ; t c l/f a i 1 9 -7 3 4 )4 ; S U B R E D A C Ţ IA T U R D A : l u n i- . . 1 7 a iio iIC t f 9 9 8 ( 7 )
d e O l U J “ r U t f L I \ * i E v in e ri 8 -1 6 ; tel/fa x 3 1 -4 3 -2 3 ; S U B R E D A C Ţ IA D E J : lu n i-v in e ri 8 -1 6 ; tel/fax 2 1 -6 0 -7 5 . lU n ij, I / d U g U a i. V V

Importator şi distribuitor
C A L IT A T E A V O P S E L E I P h ilip s

• VOPSELE
- lemn, metal, perete interior şi exterior f A N G A JEA ZĂ
• VOPSELE LAVABILE 1
agent co m e rc ia l (distribuţie produse
■zugrăveli interioare şi exterioare
• LACURI
b is c u iţii electronice, studii de specialitate)
secretară (stu dii superioare, lb. engleză)
■parchet, mobilă, tâmplărie interior şi exterior
• GRUNDURI
- perete, lemn, metal
• ADEZIVI TIP ARACET P -ţa U n irii n r.16 telefon : 193300
- lemn, construcţii, hârtie
• PARCHET
• FERONERIE S.C. ”P R A X I S G R O U P ” S RL.
an a ai eaz ă
CLUJ-NAPOCA- Bd. 21 Decembrie 1989 nr. 148
Tel./Fax: 064/41.38.78 tîn ără dinam ică, vîrstă între 25-35 ani,
S u n t m o r t a li ... pentru activitate de secretariat, relaţii clienţi.
Noţiuni de bază în operarea PC şi studii
S o c ie ta te c o m e rc ia lă d e g u s t o s i ! superioare de inginerie constituie un avantaj.
C.V.-urile se trimit la C.P.441 -O.P.1 Cluj,
a n a a ie a z ă pînă la data de 28.08.1998. (283077) j

• A G E N Ţ I C O M E R C IA L I produşi de. PAN GROUP P

• C O N T A B IL
• O P E R A T O R
• C A S IE R
CV-urile se depun
pe str.Petofi Sandor nr.4.
® B M A T II^ « T E I;E E O N ,0 6 4 m 4 J iM
s c C O M P P I L
cu sediul în Cluj-Napoca, str.Fabricii dc zahăr nr.l65,
organizează LICITAŢIE
pentru:
• închirierea unui imobil compus din 4
camereşidependinţe,curteşispaţiidedepozitare
situatînCluj-Napoca, str.Faguluinr.15;
• închirierea unor spaţii de depozitare,
birouri, ateliere situate în Cluj-Napoca, Dej, 3. Diverse.
Gherla, Huedin, Turda.
Licitaţiavaavealocîndatade3septembrie
1998, ora10, lasediul unităţii.
Incazdeneadjudecare, licitaţiasevarepetaîn
licoarejoi, laora 10.
INFORMA ŢII SUPLIM ENTARE
LA TELEFON 064/415124.
H S I R A CLUJ NAPOCA
Consiliul local Huedin
distribuitor: OVERSEAS GROUP judeţul Cluj
C A L C U L A T O R Sucursala Cluj <
. cu se d iu l în str.H orea n r .l, H u e d in , ju d e ţu l C lu j
telefo n 0 6 4 /2 5 1 5 4 8 , fa x : 0 6 4 /2 5 1 5 6 4
Consiliul deAdministraţie al
organizează
sc M O N TE N A Y
C L U J E N E R G I E sa
SELECŢIE DE OFERTE DE PREte
convoacă' Adunarea Generală Extraordinara pentru elaborarea Proiectului Tehnic,
Documentaţiei de licitaţie şi Detaliilor de
sa C lu j a Acţionarilor SC "Montenay Execuţie pe baza Studiului dc Fezabilitate
Cluj Energie” SA Cluj-Napoca, existentpentruobiectivul dcinvestiţie:
f pentru
sediul
datade 18septembrie 1998, ora 10, la
societăţii, cuurmătoareaOrdinedezi:
"Modernizare şi optimizare CT nr.l,
§ 1. S ituaţia economico-Jinanciară Piaţa Republicii nr.8, oraşul Huedin”.
a societăţii l a ;
Termenul limitădedepunereaofertelor:27
31 iu lie 1 9 9 8 şi ceaprognozatăpînă la sfirşitul
anu lu i;
august 1998, ora 10 AM, la secretariatul
2. P ro p u n e rile acţio n aru lu i Esys M ontenay
,
Consiliului localHuedin.
F ra n ţa conform adresei n r.9 8 1 72 /5 .08 .1 99 8; Deschiderealicitaţiei:27august1998,ora12
(29S0S7) AM,lasediul Consiliului local Huedin..
Relaţii suplimentare se pot obţine la sediul
Consiliului local Huedin. f2SS060)
sc NAPOCA PRESS sa
angajează urg en t
sc AGROINDUSTRIALA s a c iu i-N a p o c a
V ÎN Z Ă T O R I şi V ÎN Z Ă T O A R E
str.Oaşuluinr.118
ziare, reviste şi c ă rţi prin Ferma Pomicolă STELUŢA |
Cererile se vor depune la sediul firmei din v in d e &
str.Napocanr.16.
L E M N E P E N T R U FO C
INFORMA Ţ II SUPLIMENTARE
LA TELEFON 197304. R e la ţ ii la rte le fo n u l 0 6 4 /1 3 6 7 6 4 .
R O TO P ER C U TA N TĂ
750 PXC
750 W , 0 2 6m m , SD S P L U S

3.200•000 HOTEL CUPIDOH 'H t U t S ta ţiu n e a S a tu r n

a m p l a s a t î n c e n t r u l s ta ţiu n ii,
Aşteptăm rezervările dvs. telefonice pentru sezonul
p a r a le l c u M a r e a N e a g r ă ,
1998 la telefoanele 041/751.168 şi 041/755.704
a v în d 1 1 0 c a m e r e - d in to ta lu l d e
P O L IZ O R U N G H I U L A R Se pot da şi faxuri pe 0 4 1 /755.704
Ws6382 1 9 0 c a m e r e - c u v e d e r e la m a r e

2-100 W,0 230 mm, TARIFELE DE CAZARE SINT: z - P u te ţi s a v u r a r ă s ă r itu l S o a r e lu i

O m d in c a m e r a d v s .
6500 rot/min 01.06-15.06 26.000 lei/loc/zi C a m e r e l e s î n t d o t a t e ( 3 / 4 d in to ta l)
16.06-30.06 29.000 lei/loc/zi
1.990.000 01.07-20.07 48.000 lei/loc/zi
i t - c u f r ig id e r e (c h ir ie 7 . 0 0 0 l e i / 2 4 o r e ) ş i T V c o lo r
( c h j r ie 8 . 0 0 0 l e i / 2 4 o r e ) , c o n e c t a t e la c a b l u
r«DT,rnltfAţ5AZIN ş i SERVICE: 21.07-20.08 78.000 lei/loc/zi a v î n d 3 6 p r o g r a m e , d in c e l e m a i a t r a c t iv e
_LflRTIER MANAŞTUR, (sens giratoriu) tel: 094.879.701 21.08-05.09 48.000 lei/loc/zi * < co­
H o t e lu l a r e c e n t r a l ă p r o p r ie , s p ă lă t o r i e ş i
c u r ă ţ ă t o r i e c h i m ic ă p r o p r ie , m a g a z i n a lim e n t a r
g£ERVICE •GARANŢIE • POSTGARANŢIE • 06:09-17.09 30.000 lei/loc/zi li.
p r e c u m ş i u n b ă r u l e ţ in tim .
PIESE.DE SCHIMB • ACCESORII • " Masa se poate servi la un barem de 78.000 lei/loc/zi (Bonuri valorice). P e r s o n a lu l h o t e lu lu i e s t e e x t r e m d e a m a b il.
 CLUJ-NAPOCA: Iuni-vincri8-16; sîmbâti 9-14; teWax19-73-04; SUBREDACŢIA'] URDA: luni-
5) luni, 17 august 1998 P U B L IC IT A T E vineri8-16; tel/fax31-43-23; SUBREDACŢIADEJ: luni-vineri8-16; tel/fax21-60-75.
a d
t i e
e v
G
ă
lu i
r u l

. • ' Vînd Tv color Philips nou,

■diagonala 55 cm, TXT, telecomandă,
70 programe, garanţie 1 an. 3,2
milioane lei negociabil. Telefon 13-
67-01 sau 41-16-95. (197165)
• Vînd calculator portabil Fujitsu nul. (191231) .
(P133,1.4MB HDD, 10X CD, 1.44
Floppy). Telefon 19-86-15 sau 13-
M E D I C A L R E P R ES E N T A T IV E S 40-19. (191226)
• Vînd urgent frigider Arctic de
' 180 litri. Informaţii după ora 14 la
| - ■- iii Cluj ' , tel. 094-829-991.'(191242)
• Vînd pentru societăţi acumulator d u re re , anun ţăm tre c e re a
Rombat Bistriţa, preţ de fabrică, fulgerătoare în n efiinţă, Ia
transport gratuit. Plata la o zi. Tel. num ai 45 de ani, a celui ce a
Requirementsj ^ 094/50-97-17. (43818)“
• Vînd automate de fabricat
■ U n iv e r s ity d e g r e e in m e d i c i n e o r p h a r m a c y şosete, ştrampi, ciorapi cu chilot,
de dam ă, producţie C ehia,
■ c a p a c i t y t o w o r k u n d e r p r e s s u r e in a h ig h ly c o m p e titiv e e n v ir o n m e n t Rusia, la preţuri între 800-1000
USD. Tel. 022-720-675; 022-753-
■ a g e l e s s t h a n 3 5 a n d r e s i d e n c y in t h e n a m e d a r e a 309.(191141)
■ a b il i ty t o tr a v e l e x te n s i v e l y / c l e a r d riv in g l ic e n s e
• Vînd glucometru One-
Touch, teste, lancete. TeL 13-06-
■ v e r y g o o d c o m m a n d o f E n g lis h 04.(197197)
■ h i g h o r g a n i s i n g s k ills
ÎNCHIRIERI
■ v e r y g o o d c o m m u n i c a t i o n a b il i ti e s ■ loc azi, 17 august, orele 14, la
• Dau în chirie apartament 2 Cim itirul Central. T ata şi sora.
■ p r e v i o u s e x p e r i e n c e in s a l e s a n d p r o m o tio n o f p r o d u c ts camere ultracentral. Tel. 19-98-28. (191257)
(191261)_ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _
m ay b e a n a s s e t
DIVERSE
• F irm ă de construcţii
We offer
angajează inginer. Cerinţe:
10 ani vechim e în executarea
■ a d y n a m i c a n d c h a i l e n g i n g j o b in a y o u n g , testelor de laborator pentru
toate tipurile de materiale de
fa le n te d a n d a m b itio u s te a m construcţii. Studii superioare
în dom eniu, cunoştinţe de
■ h i g h l y c o m p e t it i v e p a c k a g e
lim ba engleză. CV la fax 19-
■ p o s s i b i l i t y f o r a lo n g t e r m c a r e e r in a n e m e r g in g b u s i n e s s fie ld 7 5 -8 2 p în ă la d a ta de
24.08.1998. (197176)
■ fu li t r a i n i n g o p p o r t u n i t i e s
• Şcoala de şoferi R odna
angajează instructori auto.
Relaţii la tel. 41-67-73 orele
s Familia îndurerată. (191262)
8-16. (191192)
P l e a s e s e n d C . V . , p h o t o a n d a p p l i c a t i o n le fte r in E n g lis h w ith in t w o w e e k s to-.''
• B rutăria Pan Som eşana
angajează 2 brutari cocători,
c a lif ic a ţi p e c u p to a r e de
v a tr ă . R e la ţii la s e d iu l
brutăriei, cartier Som eşeni,
str. Ion. Ionescu de la Brad
, s.c. nr. 5/A sau la telefon 41-60-
46 zilnic orele 8-16. (191203)
REPREZENTANŢĂ CONTACTOAKE BUZĂU • B rutăria Pan Som eşana
DISTRIBUITOR AL PRODUSELOR FIN CA DRĂGĂŞANI . TUNGSRAM vă oferă o gam ă diversificată
DISTRIBUITOR DETERGENŢI ŞI ADEZIVI HENKEL de p r o d u se de p a n ificaţie
DISTRIBUITOR UNIC VOPSELE ARCO ITALIA coapte pe vatră, ia cele mai
mici preţuri, pentru comenzi
Vi oferi o | u a i Urfft de produc de os industriei:
• echipament PSI. echipament de lucru şt protecţie: sttng&toore. salopete, halale.cizme pentru dtfcrttc meda v ă a ş te p tă m la s e d iu l
brutăriei, cartier Som eşeni,
bocanci protecţie pleic. taaU ffun* dc mânuţi de protecţie, centuri slgunmţA. şorţuri diferite, veste avertizoare,
ochdari dc protecţie diferiţi Sflpun protecţie, echipament complet suduri ; str. Ion. Ionescu de Ia.Brad
• cabluri, conductori electrici. contactoare, corpuri de iluminat, aparataje şl dispozitive electrice ; nr. 5/A sau la telefon 41-60-
• truse scule diferite, truse suduri. diferite fortune. tuburi PVC, cricuri hidraulice;
4 6 . M u lţu m im p e n tr u
• ţevi bare. tabll lnooc, discuri de debitat şndrghel;
alegerea făcută. Vă aşteptăm
• tabla zlmaita şl dc alumintu. ţevi instalaţii diferite dimensiuni: .
• electrod dc fonta. Supertlt An. Superbarin. Favorit şl Inox ; zilnic. (191204)
• vopsele zugrivlt pentru Interior şf exterior, vopsele pentru lemn şt metal, import Italia ; accesorii pentru vopsit;
• S o c ieta te co m ercială
• detergent! casnici şl industriali HENKEL. săpun protecţie, de toaletă şl semltoaletă;
• materiale de construcţii an gajăm secretară tîn ără,
din am ică cu experienţă în
CONFECŢIONEAZĂ ÎN ATELIERUL PROPRIU d o m e n iu , c u n o scă to a r e a
haine de Incna cu un design plăcut, care pot 11 personalizate en sigla solicitată
~___________. prin broderie sau imprimare termotrmnsfer.
lim bilor italiană şi engleză şi
operare pe calculator. Tel.
ADRESA: Cluj-Napoc*. str.M eşerillor nr.23 telefax:437434,437762,4 3 7601 e-mall:brleta Odntcj.ro. 19-93-49,19-93-50,19-27-01.
(43821)
ORAR: lunl-rlneri 7 .0 0 - 18.0 0 . sâmbătă 7 .00 -12.00
• ALTEX angajează la magazinul
din Cluj-Napoca gestionari. Condiţii:
âefeO R A M ETisiR rii VÎNZÂHI - studii superioare/medii; - maxim
în c a lit a t e d e
Ş ' O LB O - Î F © O î@ e e J r e p r e z e n t a n ţă z o n a lă
CUMPĂRĂRI 35 ani; - domiciliu stabil în Cluj-
Napoca. Acte: - copie acte studii; -
îS fi v in d e • Vînd şi execut lambriuri curriculum vitae, fotografie recentă,
la p r e ţ u l p r o d u c ă t o r i lo r brad 24.000 lei/mp; duşumele- înscrierile se transmit prin fax 033/
40.000 Iei/mp; uşi. Tel. 43-75- 23-08-17 său poştă - Ştefan cel Mare
52; 092-327-368. (197179) nr.6, Piatra Neamţ. Relaţii
S.C. POLICOLOR S.A. Bucureşti
suplimentare: 033/21-06-71 -şef
emaiir- lacparchet- email - chit auto- diluanţi • Vînd apartam ent 3 camere birou personal. (43816), ‘ ,
d e co m an d a t c a rtie ru l
• Firmă engleză angajează în
S.C. S I N T E Z A C O L O R S.A Oradea Gheorgheni. Telefon 14-70-92.
domeniul încălţămintei: cusătorese,
vopseleulei - email - grund pt (191199)
croitorese, subţiatoare. Tel. 41-53-.
■ Vînd casă, grajd, grădină în 85. (197195)
S.C . P E R I N D S.A. Oradea ~ §- localitatea G iuia, judeţul Cluj.
> Global Euroimpex SA caută
mături - perii - bidinele Informaţii latei. 18-06-47.(191244)
• Vînd 2 camere zona Pata, traducători autorizaţi şi interpreţi din
şi alte produse crtmk»
toată ţara. Se cere: curriculum, foto,
vopsele ciuanţ, adezivi, cwzi, coloranţi, cht auto, aracet, pensule, eto ocupabii imediat, preţ 105 milioane
lei. Str. Godcanu nr. 3', ap. 20, numai copie autorizaţie. Tel/fax 19-27-39.
Achiziţionândproduselenoastre»câştigul dvsAvafi m atm are! între orele 17 şi 19. (191167) (191114)
• Vînd garsonieră confort 3 în • Reparăm radiatoare auto. Str.
Mănăştur, str. Gîrbău. Tel. 16-14- Oaşului nr. 50 cartier Iris. (191205)
58. (191266) . • Pizzeria New Croco angajează
A D E V Ă R U L • Vînd- televizor co lo r 2 persoane pentru postul de operator
Grundig, diagonala 80 cm, cu calculator, salar net 900.000 lei.
d o C B iţl U n c o tid ia n c a r e s a tis fa c e PIP dinamic, pentru pretenţioşi. Curriculum vitae se depune la sediul
g u s tu r ile d u m n e a v o a s tr ă ! societăţii. Tel. 19-02-13. (191254)
TeL 12-19-40,43-83-69. (197181)
PIERDERI
• Pierdut camet de student pe
numele Moldovan Monalda. îl declar
DECESE
COMEMORĂRI
• Cu sufletele sfîşiate de
fost cel mai bun soţ şi tată
NECULAI ŞT E FA N .
Inm ormîntarea are loc azi, 17
august, ora 14, la C im itirul
C e n tra l. D um nezeu să-i
odihnească su fletu l bun şi
iubitor în pace. Soţia Adriana
şi fiica Raluca. (191253)
• Cu nesfîrşită durere în suflet
anunţăm decesul celui ce a fost
ing. ŞTEFAN NECULAI de 44.
de ani. Inm ormîntarea va avea
• Cu adîncă durere în suflet
anunţăm încetarea din viaţă a
ta tă lu i n o stru M O CEA N
AUREL, în vîrstă de 54 ani.
Inmormîntarea va avea loc azi,
17 august, orele 13, la Cimitirul
M ă n ă ştu r. D um nezeu să-l
odihnească. Copiii şi Cornelia.
(191258)
• Cu adîncă durere, anunţăm
încetarea din viaţă a celui carc
a fost fiu, soţ, tată, frate, unchi,
c u m n a t TR1PON A U REL,
inm orm întarea va avea loc
m arţi, 18 august, ora 11, la
Capela Cimitirului M ănăştur.
Nu te vom uita niciodată!
• Regretăm nespus de mult
tre c e re a în - e te rn ita te a a
stimatului domn COMĂNESCU
IOAN. Sîntem alături de familia
îndoliată. Familia Sprînccnatu
Eugen. (191259)
• îndureraţi Hortensia soţie,
Angcla fiică, Sorin fiu cu soţia
Efthym ia şi copiii anunţăm
încetarea din viaţă a iubitului
nostru soţ, tată, socru şi bunic
col. , (r) IOAN C.
COM ĂNESCU , v eteran dc
război, cavaler al O rdinului
M ihai Vitcazu şi cetăţean dc
onoare al municipiului Cluj -
Napoca, în vîrstă de 87 ani,
d u p ă o sc u rtă, d a r g rea
suferinţă, în ziua dc 14 august
1998. Dragostea cu carc ne-a
în c o n ju ra t în to td e a u n a ,
înţelepciunea, b u n ă ta tea şi
nobleţea sufletului său vor
rămîne vii în inimile noastre.
Dumnezeu să-l odihnească în
pace! Data şi ora înmormîntării
vor fi anunţate ulterior. Familia.
(191264)
•' Cu durerea în suflet,
aducem o caidă m îngîiere
surorii şi nepoatei dragi, acum
cînd au pierdut pe cei mai iubit
om din familie, soţul şi tatăl lor
ŞTEFAN. Sincere condoleanţe.
M ircea, Angeia şi A nca.
(191252)
• Sincere condoleanţe familiei
Nicolae la trecerea în nefiinţă a
celui care a fost fiu, frate, tată
şi soţ, dom nul N IC O L Ă E .
Odihnească-se în pace. Familia
Comănescu. (191260)
• Sîntem alături de Mia şi
Io a n a în m are a d u re re
p ric in u ită de p ie rd e re a
p rieten u lu i n o stru NELU
T A L O Ş. D um nezeu să-I
odihnească în pace. Fam ilia
Dobriţescu. (191263)
• Comemorăm cu nesfîrşită
durere pioasă şi tristă aducere
aminte, 9 ani de Ia despărţirea
de adoratul nostru dr. RUB
DAVID. Ne îndreptăm gîndurile
şi inimile noastre spre tine.
D o rm i în pace. F am ilia.
(197088)
• Cu inimile pline de durere
ne luăm rămas bun de la mătuşa
noastră dragă, tanti MlAv
Nepoţii fam iliei BudusanJ
(191265) -
• Pentru scumpul şi
nostru băiat, 10NUŢ GABRlîi
CIUREAN, timpul s-a oprii
acum 3 a n i.. . Te căutăm, ÎŞ
aşteptăm paşii, dar tu nu mai
apari. Lacrimi şi flori îţi vot;
presăra mormîntuL Sufletul tău
bun şi blînd, amintirea vocii tak
calde ne vor urmări toată viata,
găsindu-ne liniştea doar alături
de tine. Pînă atunci, dragul
nostru băiat, Dumnezeu să te
odihnească în linişte şi pace ia
grădina sa. Slujba de pomenire
va avea loc azi, 17 august, li
Biserica “ Sf. Tom a” dia
Mărăşti. Mama, tata, Cristiai
şi Radu. (191213)
• Un ultim omagiu celui care i
fost prietenul şi colegul nostra
TALOŞ IOAN; Odihneşte-teîa
pace. Nu te vom uita niciodată
Familia Moldovan Emil. (T)
• Cu nem ărginită durere«
suflet anunţăm trecerea ii
nefiinţă după o lungă şi grei
suferinţă a celui mai iubit soţ şi 1
tată TALOŞ IOAN în vîrstă dt
47 ani, om cu m are dăruire dt
şine şi c a ra c te r deosebit,
inmormîntarea va avea
data de 18.08.1998 orele 13 ii
Capela Nouă Mănăştur. in ved
nemîngîiată soţia Mia şi Gici
Ioana. (T)
• Un ultim răm as bun pînă h
întîlnirea întru eternitate celui
cc a fost iubitul nostru ginere
TALOŞ IO A N . Familii
Cămărăşan Ioan şi Ana. (T)
• Cu adîncă d u re re anunţ
încetarea din viaţă a fratelui
meu d rag T A L O Ş IOAN,
Dumnezeu să-I odihnească ii
pace. Simt. (T)
• După o sc u rtă d a r grei
suferinţă s-a stins din viaţi
scumpul meu frate'TALOS
IOAN. Cît ai trăit te-am iubit
cît voi trăi te voi plînge. Son
Maria, soţul Nicu, copii Doruşi
Dan. (T)
• Pios omagiu lui FANE iar
vcrişoarelor noastre Luci şi
Raluca sincere condoleanţe.
Corneiiu, Dan şi Gavril Nistor
cu familiile. (T)
• Sincere condoleanţe familie/
profesor ŞUTEU ERONIM li
fulgerătoarea dispariţie a fiului
ţi nepotului d rag i. Familii
con ferenţiar d o c to r Vasile
Cozma. (T)
• Colectivul disciplinei de boi
parazitare de ia Facultatea de
Medicină Veterinară Cluj este
alături de fam ilia profesor
ŞUTEU ERO N IM în aceste
momente grele de pierdere *
fiului şi nepotului dragi. (T)
• Sîntem alături de doamni
doctor O FEL IA ŞUTEU îi
aceste momente grele pricinuite
dc pierderea soţului şi fiului
dragi. Sincere condoleanţe.
Fam ilia d o c to r Negrei
Octavian. (T)
• Cu sufletele în veci
nemîngîiate, anunţăm că iubitul
nostru fiu, fra te şi nepot.
DANIEL ŞUTEU ne-a părăsit
fulgerător, la vîrsta gingaşă s
candorii şi nevinovăţiei. Nu te
vom uita n icio d ată, suflet
scump. Fam ilia îndurerată.
Slujba religioasă va avea Iof(
marţi 18 august orele 12,00,1»*
Capela M are din Cimitirul
Mănăştur. (T)_ _ _ _ _ _ _
• Cu inimile zdrobite de durere
anunţăm că iubitul nostru soţ,
tată, fiu şi ginere, Dr. MARIUS
NICOLAE ŞUTEU s-a stins
fulgerător din viaţă lăsîndu-M
cu sufletele pline de tristeţe.
Familia în veci nemîngîiati.
Slujba religioasă va avea loc
marţi, 18 august orele 12,00U
Capela M are din Cimitirul
Mănăştur. (T)

A D E V A R U L
d e C l u i
<0.$ *ȣ%***
r*
M S fllffM
:lj:fgBff«li;&•:'?:;|;::iSS!:Ş:S:
* J
[ S e c v e n ţ ă d i n p a r t i d a “ U ” - F .C .M . B a c ă u s u r p r i n s ă d e I o n P E T C U
Din nou neşansa în prim-plan
• “U” Cluj -FCM Bacău 1-2 (0-1) •
) Credeam câ odată cu revenirea
“vedetelor” D ican, Şandru şi
Marius Predatu, toţi trei au
semnat pentru “U ” vineri după-
amiazâ, la care adăugăm şi
reapariţia în primul “ 11” a lui
Liviu M ihai şi, de ce nu, forma
excelentă pe care o traversează
Sorin O ncică, “U ” îşi va trece
în cont prima victorie din acest
sezon. U n a extrem de necesară
în păstrarea contactului cu linia
de mijloc a clasamentului, ceea
ce a dus la o evoluţie crispată în
primele 4 5 de minute.
Studenţii clujeni au început
jocul cu frica în sîn, linia de
mijloc cu D ican pe post de
dispecer nereu şind, poate şi
datorită m a rca ju lu i str în s
practicat de moldoveni, să mute
jocul dincolo de linia de centru.
Băcăuanii, bine aşezaţi în teren
de Halagian, veniţi la Cluj fără
Manta şi Căpuşe, i-au ţinut pe
clujeni în primele 15 minute în
preajma propriului careu de 16
mnelâsîndu-i să lege două pase,
creîndu-şî totodată şi două bune
ocazii de g o l prin Petcu (7), şi
Axinte (1 3 , Z anc a resp in s
balonul de pe lin ia p orţii).
Treptat “ Ş c p c ile -r o ş ii” v o r
echilibra d isp u ta g r a ţie
pătrunderilor individuale, care au
✓ " / s N
. 6. Midia Năvodari 3 2 0 1 3-1
---------------------
f i
Seria I:
F.C. BRAŞO V LIDER CU
9 PUNCTE
Se pare că F.C. Braşov a pornit în forţă la
atacul promovării, sîmbătă obţinînd a doua victorie
îndeplasare, desprinzîndu-se în lider cu maximum
de puncte acumulate după trei etape, cu două
mai mult decît tîrgoviştenii, ocupanţii locului
secund. Urmează apoi plutonul compact al celor
Şase echipe cu cîte 6 puncte. Dar cum maratonul
este abia la început, să ne oprim deocamdată la
rezultatele etapei, consemnînd bilanţul general:
Şase victorii ale gazdelor, două ale oaspeţilor şi
un egal, 23 de goluri marcate (17 de gazde).
Dacia Unirea Brăila - Midia Năvodari 0-2,
Cimentul Fieni - “ Poli" laşi 4-1, Laminorul
Roman - Precizia Săcele 2-0, Chindia Tîrgovişte
‘ Gloria Buzău 2-1, Metrom Braşov - Sportul
Studenţesc 3-1, Nitramonia Făgăraş - Poiana
Cîmpina 0-0, Tractorul Braşov - Dunărea Galaţi
H Rulmentul - Alexandria 0-1, Rocar Bucureşti
■Petrolul Moineşti 3-0.
CLASAMENTUL
L F.C. Braşov ’ 3 30 0 6-1
2- Chindia Tgv. 3 2 10 7-3
3- Gloria Buzău 3 20 1 6-3
4 Rocar Bucureşti 3 20 1 6-3
5- Petr. Moineşti 3 20 1 6-4
.
R M M R i^
/* -c
* *-c*
’T
.■*>
i£r':t):feti%f::::-:::c:S:::';::lXvi:;:;<i;«:
' 'H*
Ş&zfâx;y'>y&ri&>:*.te­
xt
' ?
avut darul de a îm pinge în spate
defensiva băcăuană, iar aceasta
odată fixată pe linia de 16 m,
clu jen ii au trecut, firesc, la
atacuri poziţionale cu deschideri
pe cele două bande laterale. Nu
vor lipsi fazele de poartă şi nici
ocaziile clare de gol: Liviu Mihai
(22) a croşetat pe dreapta, a
centrat în spate pentru D ican,
voleul lui Feri ocolind de puţin
spaţiul porţii m oldovene, Dican
(26) este deposedat în ultimul
moment de Ciobanu, fază la care
clujenii au cerut penalty; Oncică
(29) preferă şutul din alergare şi
unghi în schim bul unei pase
pentru C ioloboc, aflat liber în
faţa p orţii. Ş i, aşa cum se
întîmplă de obicei, ocaziile de
g o l se r ă zb u n ă , b a lo n u l
scuturînd plasa porţii adverse. La
a patra lovitură de colţ băcăuanii
vor deschide scorul, Condurache
reluînd v io le n t din 4 m etri,
recentrarea lui Scînteie, scăpat de
marcajul lui Zanc. Era minutul
37 şi “U” primise al cincilea gol
fară a înscrie vreunul. La reluare,
după imensa ratare a lui Oncică
(49, şut la colţul lung din 6 m,
balonul a trecut la două palme
de stîlpul din stînga), tot elevii
lui Halagian se vor dovedi mai
p e r ic u lo şi. C e le tr ei o c a z ii
(+6)
(+1)
(+1)
(0)
(+3)
SPORT
&£ ? V S * ,t*
>* * * ;* * ;
"*- **..'
ws.*
« >,
> ţir* "'
i, ** J
* A
r. V ,4’;'
\u i
, w
M P
f I. *&**#
% X * A
C a lte tre i o a s p e ţilo r , o întîlnire în c h e in -
4 \ Y -
rarisim e irosite d e Petcu şi
Scîn teie vor anunţa, în fapt,
lovitura de graţie din minutul 66,
cînd în urma unei noi lovituri
de colţ Scînteie va devia balonul
pentru acelaşi Condurache, care,
din 2 m etri, v a înd ep lini o
sim plă formalitate. Frumuseţea
fotbalului rezidă din ambiţia
învinsului care nu acceptă să fie
num it astfel, “U ” reuşind sâ
re d u c ă d in h a n d ic a p prin
Sărm ăşan (7 5 , c e l m ai bun
jucător clujean dc pe teren) şi să
alerge pînâ în ultimul minut după
egalare, însă ghinionul şi forma
bună a lui Bogdan au făcut ca
Bacăul sâ ne mai bată o dată pe
propriul teren, de parcă n-ar fi
fost de ajuns câ au făcut-o de
prea multe ori.
I a tă şi f o r m a ţ iile : “ U ” :
M îm e - Lazăr, Jula, Fedor (55,
Predatu), Sărmăşan - Truşcă,
D ican, Zanc, C ioloboc - Liviu
M ihai, Oncică.
F C M B A C Ă U : B ogdan -
R otariu, C ioban u, P op ovici,
A r d e le a n u , M u n tean u
Condurache (82, B olfâ), Pavel,
A xinte (90, Ganea) - Petcu (65,
Serea), Scînteie.
A u arbitrat: V . Anghelinei
(Galaţi) - S. S ilviu (Galaţi), D .
Lâzârescu (Bucureşti).
C o d in S A M O IL Ă
(0)
7. Cimentul Fieni 3 2 0 1 6-5 (0)
8. Tractorul Bv. 3 2 0 1 4-3 (0)
9. Poiana Cîmpina 3 1 2 0 3-2 (+2)
10. Precizia Săcele 3 1 1 1 4-3 (+1)
11. Rulmentul 3 1 0 2 2-2 (0)
12. “Poli” laşi 3 1 0 2 5-6 (0)
13. Metrom'Braşov 3 1 0 2 3-4 (-3)
14. Laminorul 3 1 0 2 4-6 (-3)
15( Dunărea Galaţi 3 1 0 2 2-7 (0)
16. Nitramonia Fg. 3 0 1 2 2-4 (-5)
17. Dacia Unirea 3 0 1 2 1-7 (-5)
18. Sportul Stud. 3 0 0 3 2-8 (-3)
ETAPA A IV-A (sîmbătă 22 august): Sportul
Studenţesc - Chindia, Precizia - Rocar, Moineşti
- Metrom, Gloria Buzău - Nitramonia, Dunărea -
Rulmentul, Poiana - Tractorul, F.C. Braşov - Dacia
Unirea, Midia - Cimentul, “Poli” laşi - Laminorul.
Seria a ll-a:
“C U TR E M U R U L” DE LA
T IM IC rtA D A
I H V H yU A K A
Etapa a fost marcată de derby-ul de la Timişoara,
încheiat cu un “cutremur” pentm “Poli”. Drept urmare
“Poli” a “ieşit” din “cărţi”, deocamdată. Să vedem
ce va urma. Şi cum este prea devreme a trage
concluzii, să parcurgem rezultatele etapei, nu
înainte'de a sublinia “pasa neagră” prin care trec
mureşenii şi băimărenii.
* F.C. Drobeta Tr. Severin - F.C. Baia Mare
4-0. Irezistibilă formaţia severineană acasă, cu
victorii la scoruri fără replică. După cele patru
“boabe” administrate medieşenilor, în prima etapă,
alte patru marcate sîmbătă de Dudan (8), Gădălean
l u n i, 1 7 a u g u s t 1 9 9 8 ( 9 )
?t marcat de Trică (21) toată lumea
« de pe S ta d io n u l “ Io n
O blem enco” din Craiova aştepta
d e sp rin d erea . N u m a i că, în
continuare trupa lui Ilie B alaci
s -a m işc a t de m u lte o ri în
DINAMO Şl OŢELUL- contratimp, aşa că golul al doilea
a “picat” în ultimul minut de jo c
fiin d marcat de N iculescu .
punctaj maxim
• F .C . N a ţio n a l - G lo r ia
5-1. “Bancarii” i-au cam um ilit
p e b istr iţen i. P rim u l g o l al
Din n ou o e ta p ă in c o m p le tă , ş a p te p a r tid e “ban carilor” l-a sem n at G h.
d isp u tîn d u -se s îm b ă tă , ultim ele d o u ă ieri Barbu (19). După pauză N . Savu
(R a p id - F a n ji ş i F .C . A r g e ş - S te a u a , (5 4 ) majorează scorul, urmează
r e z u lta te le lo r n e p a rv e n in d u -n e p în ă la o scurtă acalm ie de care profită
în c h id erea ediţiei). In c e le ş a p te p a rtid e b istr iţe n ii care în sc r iu prin
d e s îm b ă tă , tre i a u re v e n it g a z d e lo r , Bogdan N icolae (70), dar asta i-
a îndîrjit pe “bancari” şi drept
d u - s e la e g a li t a te . D o a r la c a p ito lu l
urmare pressingul lor se soldează
“e fic a c ita te ” s - a u im p u s g a z d e l e prin 1 5
cu go lu l lui Liţă (7 9 , din 11
golu ri m a rc a te fa ţă d e n u m a i 7 a le o a sp e ţilo r.
metri), autogolul lui Săsărman
S ă p a rc u r g e m re zu lta te le în re g istra te .
(8 6 ), şi cu două minute înainte
• “ U ” - F C M B acău 1-2. de FI. Petre (65 şi 72). în ultimul de final cu golul lui Carabaş,
G hinionul şi sărăcia se ţin scai minut de jo c Gavriiescu a redus care a “pus capac” disputei.
d e “U ” . C ît d esp re m e c i, din diferen ţă, dar c e fo lo s? R o m e o V . C ÎR Ţ A N
j amănuntele de rigoare în cronică. Înfrîngerea n-a putut fi evitată. ***
• F.C . O neşti - CSM Reşiţa • O lim p ia - O ţelul 0-1. D e- Clasamentul “la z i” îl vom
5-0. Trupa din Valea Domanului
este o palidă umbră a revelaţiei
din ediţia anterioară. Cele cinci
abia acum constată sătmărenii cit
este de grea viaţa în “înalta
societate fotbalistică”. Gălâţenii
pu blica în numărul de m îine
după prezentarea rezultatelor
celor două partide disputate ieri.
g o lu ri a le g a z d e lo r au fo st
marcate de Bîrsan (2), Pîrvu
s-au răzbunat pe Olimpia pentru
înfrîngerea de marţea trecută în
P în ă atu n ci, o enum erare a
ierarhiile pe baza celor şapte
(dintr-o “liberă”), Gorga şi Iriza faţa danezilor de la Vejle. Unicul partide disputate sîmbătă: .
(ultimul din 11 metri). Prilej de g o l al partidei a fost marcat de D inam o 9, Oţelul 9, F.C.M .
mazilire a lui Silviu Stânescu şi G uriţă (6 7 ) după o “ liberă” B acău 7, Rapid (un j o c mai
d e înscăunare a lui Sdrobiş. executată de Tănase. puţin) 6, F.C. Naţional 6 , Steaua
“Lucrătura” a mers şnur. • A stra P loieşti - C eahlăul (un m eci mai puţin) 4, Ceahlăul
• F o r e sta - D in a m o 2 -3 . 0-0. S-a adeverit anticiparea câ 4 , Universitatea Craiova 4 , F.C.
M are tr is te ţe p e S ta d io n u l p lu s u l d e e x p e r ie n ţă al O neşti 4 , Gloria 3, O lim pia 3,
“Areni” din Suceava. Şi totuşi nem ţenilor pe scena D iv iziei A Petrolul 3, Astra 2, CSM Reşiţa
la început a fost bucuria golului va crea probleme noii promovate 2 , F .C . A rgeş (un m e ci mai
marcat de A l. Gheorghe (8). care n -a r eu şit sâ g ă se a sc ă puţin) 1, Farul (un m eci mai
A p o i, trep ta t, b u cu ria s -a drumul spre poartă şi mai ales puţin) l , “U ” Cluj 1 şi Foresta 0
transformat în spaimă care a să m archeze. puncte.
durat pînă la golul egalizator • U n iv e r sita tea C r a io v a - T ot în numărul de m îine vă
marcat de Iftodi (63), după care P etro lu l 2-0. Victorie parafată v o m prezen ta şi p rogram ul
a urmat... prăbuşirea şi tristeţea d e universitarii din B ănie cu etapei a IV-a.
la golurile dinam oviste marcate mare greutate. După primul gol
Evoluînd cu multă am biţie şi dăruire, fotbaliştii
OLIMPIA Gherla de pc Som eş au dom inat toată partida, creînd cel
victorioasă puţin 7 ocazii clare d e gol, dintre care 4 au şi fost
materializate. “Eroul” m eciului a fost vîrful de
la scor atac Gelu Bar, carc a înscris trei goluri. A l patrulea
a fost marcat dc Bartoş venit în această vară de la
în deplasare C O N SA U R Cluj-Napoca.
D eci, cînd vor, jucătorii OLIMPIEI pot cîştiga.
După două înfrîngeri consecutive, în etapa a Sperăm c a de-acum în colo băieţii din Gherla să
treia a seriei a IV -a a D iv iz ie i C la fotbal, ofere satisfacţii suporterilor care i-au însoţit şi la
OLIM PIA Gherla şi-a arătat adevărata valoare. Şi Sînmărtinul Sîrbesc şi pe teren propriu. Prima
nu oriunde, ci pe terenul bănăţenilor de la O bilici ocazie se iveşte la sfîrşitul acestei săptămîni cînd
Sînmărtinul Sîrbesc, unde elevii lui M ihai P op au OLIMPIA joacă acasă cu Someşul Satu Mare, un
învins cu categoricul scor de 4-1 (1-0). adversar incom od, dar nu de neînvins.
G h e r le n ii s-a u d e p la sa t în c o m u n a d in
împrejurimile Timişoarei numai cu gîndul victoriei. SZ E K E L Y C s a b a
(28), Opriţă (38) şi Fiorescu (47). Băimărenii au bihorenii se bat să ţină pasul cu simandicoasele
fost pe ... nicăieri! formaţii ale seriei. Golurile orădenilor au fost
• Jiul Petroşani - Vega Deva 1-0. în sfîrşit o marcate de Burescu (32) şi Domokos (66 din 11
victorie la Petroşani. A marcat FI. Stoica (27). metri).
• F.C. Apullum Alba Iulia - Gaz Metan Mediaş • ARO C-lung Muscel - ASA Tg. Mureş 3-1.
0-0. După începutul exploziv din prima etapă, A treia victorie a muscelenilor prin golurile marcate
băieţii din Alba s-au potolit şi sîmbătă au trebuit de Ilie Mihai (21), Mihart (27) şi Sandu Din (43).
să se mulţumească acasă doar cu o ‘ remiză”. Apoi, după ai treilea gol “motoriştii" au ‘ rulat" la ...
Cam puţin. “ralanti”,şi mureşenii au marcat primul lor gol din
• Minerul Motru - Unirea Dej 1-0. A fost un actuala ediţie prin Luca (56).
minut 10 cînd Amzucu a marcat pentru “ortacii"
din Motru unicul gol al partidei. Au fost şi ceva CLASAMENTUL
replici ale dejenilor, una soldată cu o imensă ratare 1. F.C. Extensiv 3 3 0 0 10-3 9(+6)
a lui Pîrv, în prima repriză, alta cu un “roşu” 2. ARO C-lung 3 3 0 0 8-3 9(+3)
recepţionat de Mic. 3. F.C. Drobeta T.S. 3 2 1 0 8-0 7(+1)
• Chimica Tîmăveni - U.T. Arad 2-2. Arţăgoasă 4. F.C. Bihor Ord. 3 2 1 0 4-1 7(+1)
“Bătrîna doamnă”, la un pas mic de tot de o victorie 5. Corvinul Hd. 3 2 0 1 9-6 6 (0)
pe care au pierdut-o în ultimul minut de joc, 6. U.T. Arad 3 1 2 0 7-3 5(+2)
trebuind să se mulţumească doar cu un egal. 7. F.C. Apullum 3 1 1 1 5-2 4 (-2)
Golurile arădenilor au fost semnate de Almăşan 8. Chimica T-veni 3 1 1 1 5 - 4 4 (-2)
(29 şi 68). Pentm gazde au punctat Marcadonatu 9. Gaz Metan Mediaş 3 1 1 1 2 - 4 4(+1)
(54) şi Olah (89). 10. FC Inter Sibiu 3 1 0 2 6-8 3 (0)
• Corvinul Hunedoara - Dacia Piteşti 3-0. Scor 11. Poli Timişoara 3 1 0 2 5-7 3 (-3)
de forfait a! corvineştilor graţie golurilor marcate de 12. Minerul Motru 3 1 0 2 4-6 3 (-3)
Procorodie (45), Mitrică (52 din 11 metri) şi Şandor 13. Unirea Dej 3 1 0 2 3-6 3 (0)
(88). 14. Jiul Petroşani 3 1 0 2 2-5 3 (-3)
■- “ Poli” Timişoara - F.C. Extensiv Craiova 15. Dacia Piteşti 3 1 0 2 3-8 3 (0)
1-3. “Violeţii de pe Bega" au început berbeceşte 16. Vega Deva 3 0 1 2 0-3 1 (-2)
disputa, năpustindu-se val-vîrtej spre poarta 17. ASA Tg. Mureş 3 0 1 2 1-7 1(-2)
ex-dujeanului Vasile Mare. Craiovenii i-au temperat 18. F.C. Baia Mare 3 0 1 2 1-7 1(-2)
rapid şi prin nimicitoare contraatacuri au semănat ETAPA A IV-A (sîmbătă 22 august): U.T. Arad
dezastrul înscriind de trei ori la rînd prin Ferenţ - Minerul Motru, Gaz Metan - ARO C-lung, A.S.A.
Popescu (13), Neagoe (33) şi M. Rusu (55). Cu - Chimica, Unirea Dej - Corvinul, F.C. Extensiv -
greu şi-au revenit din uluială timişorenii, reuşind F.C. Bihor, Dacia Piteşti - “Poli", F.C. Inter - F.C.
doar golul de onoare marcat de Corban (73). Drobeta, F.C. Baia Mare - Jiul şi Vega - F.C.
• F.C. Bihor Oradea - F.C. Inter Sibiu 2-1. Apullum.
Bihorenii nu se lasă. Cu o echipă fără nume mari V ictor ROMAN
 O » ) I o n i , 1 7 a u g u s t < 9 9 8 : : 7 S P O R T d e ^ j u S * 1 1

U l% A
TLE
TIS
M O T J c m c n to

1 7 a u g u st ' ’ ' Jjl

fm>* r j j^ y * *
* ^ 'i ' t * *'*■*✓*
V-îfcsv.Xţ-.
* * * ' *** Budapesta, 18-23 august 1998 • Cu 105 ani în urmă, în 1893
s-a disputat marele concurs de
. * * * > - * , ' *v ciclism pe şosea, traseul fiind
&v**fli V*v**,«
I
?#-
•^îfelw'w $ 4 *
V * » * «
I* i <V M * } * «
^ U \
**
* **v
-*-• '
*
% , , *Vţ; . *-. ■ţ 1
w
«c
*«î
Campionatele Bucureşti - Titu - Găieşti - Piteşti
- Curtea de Argeş - Rîmnicii
V îlcea şi retur, concursul fiind
osp. < .• • ,-*ţ , .M î ,* ' .. k‘r r \ - - .

lt
to:
t-
s • l
î
* 4 ^ R U l
Europene c îş tig a t de sportivul D,
Dum itrescu.
• Acum şapte decenii, în 1928,
a fost organizat primul raid

./-^
'_ * s - " *%
’
'. *
.* . \
* '
v t*ţ<r5s~«

"'** ' ' ^ T r^ * i V *

v * / * aA» »» *
'-
* * ^ « * %* A
* *t »
de atletism oficial de alpinism, participanţii
avînd de străbătut rata Herculane
Regalul atletic europeană 46 din cele 48 de federaţii (prin G odeanu) - Retezat •
~ V ‘r * #' 1998 a ajuns la ora startului. e u ro p e n e , sub o sing ură
< . • > v* Paring - Valea Lotrului - Sibiu
* , C a p ita la U n ga rie i, Bu­ lozincă, generoasă e drept, -N e g o iu . ■
dapesta, şi cel de al 32-lea fără fum at. • Au trecut exact 60 de ani de
stadion e u ro pe a n, Fa voriţii? S în t m ulţi, în c în d , în 1 9 3 8 , conducerea
N epstadion, fiind gazda unor marea lor majoritate nume Clubului "U" Cluj şi-a anunţat
nu m e so n o re - A n d re a sonore, deloc de neglijat - lotul fotbaliştilor pentru sezonul
Boccarini, Andres Diaz, Colin C o lin J a c k s o n (1 1 0 m g), 1 9 3 8 -1 9 3 9 care urma sâ
Jackson, Ruslan Mascenko, S a b in e B ra u n (heptatlon), înceapă.. în Divizia B (studenţi
Kiril S o s u n o v , Jo n a th a n S t e v e B a c k le y şi A k k i au retrogradat în sezonul anterior
Ş t e f â n e s c u n u - r e u ş e ş t e s ă - l î n v i n g ă p e B o ta ( s e c v e n ţ ă d i n p a r ttid
id a j Edwards, Dragan Perie, Akki Parvisinen (suliţă), Jo na th a n d in D iv iz ia A în urma
C . F . R . C l u j - T E L E C O M A r a d ; fo to g ra fia : Io n P E T C U ) Parvisinen, Dmitri Markov, E d w a rd s (trip lu s a lt), rezultatelor de 0-5 si, respectiv,
Anatoli Bagad, Irina Privalova, S te pha ne Diague (400 m), 5-1 cu " T ricolor CFPV •
G rit B re u e r, E le n a M ărie Jo s e Perec (400 m), P loieşti”). Iată Iotul clujean
0 REMIZA PRIN ...CONTRIBUŢIE PROPRIE! A fa n a s e e v a ,
M asterkova, Caria S a c ra -
S v e tla n a Ja n Z e le zn y (suliţă), D ieter
B a u m a n n (5.000 m ), L a rs
M o ld o v a n , B oroş (portari),
A d e c , Ia n c o v ic i, Maghear,
merito, Marta D om inguez, Ridel (disc, campion olimpic, M edrea I, Ivanov (fundaşi),
CFR CLUJ - TELECOM ARAD 2-2 (2-0) F e rn a n d a Ribeiro, P a u la
Radcliffe, Ludmila Engqvist,
şi mondial), Sonia O ’SuIlivan
(1 .5 0 0 m ), S v e t la n a
N icolae D avid, Putnic, Joja,
G o lu b , M e d r e a II, Benko
Greu, extrem de greu de descris în cuvinte starea lîngă bara lateral stînga clujeană. G a b rie la S z a b o , R o d ica M a s te rk o v a (8 0 0 m, (m ijlocaşi), Bem ţa, Ioanovid,
de şoc pe care au trăit-o feroviarii clujeni la sfirşitul “Distracţia” se afla abia la început! A urmat o M a te e sc u , Monica la g ă r- campioană olimpică), Ludmila Ţ ăranu, M edrea III, Draga,
partidei. în minutul 15, CFR-ul condu cea c u 2-0 nouă lovitură de pedeapsă de la 11 metri acordată D in e s c u , Ionela Ţ îrle a , E n g q v is t (campioană olim­ Coman, Păunescu, Mihalcea si
- cel m ai p ericulos rezultat din fotbal susţin CFR - ului (Baci a fost tras de m înă de Tambor), P a tricia G ira rd , Ta ttia n a pică şi mondială la 100 m), Fierarii (înaintaşi). Preşedintele
“m oşii” sportului rege - prin reuşitele Iui B aci (9, M arius Tanca fiind desem nat de Ciocan să o Teresciuk, Fiona May, ... M aksim Tara so v, ... grupării a fo st prof. Silvii
a înscris printr-o foarfecă pe spate) şi T anca (15, transform e. N um ai câ “tunarului” nu i-o fi • Is to ric . Prima ediţie a • R O M Â N IA . Va fi prezentă Dragom ir, iar şefiil secţiei de
şut - “bom bă” dc la 2 5 m, balonul îndoindu-i convenit distanţa, a executat de mîntuială, Bota C .E . de atletism s-a disputat cu un lot n u m e ro s. S ă -l fotbal dr. A urel Buteann.
degetele lui B ota). D upă acest prim sfert de oră resp in gîn d în lateral. A ră d en ii şi-au sim ţit pe Stadio Comunale, Turin, ve d e m ... băieţi - B o g d a n L Â S Z L 6 Fr.
de foc a urmat o acalm ie jenantă Ia care au adversarul slăbit, fizic şi moral şi cu doar două 1934, o ediţie a bărbaţilor, T ă r u ^ şi T u d o r B o g d a n
contribuit am bele form aţii, jocu l schim bîndu-şi m inute înaintea fluierului final vor restabili femeile fiind admise patru ani (lu n g im e ); C s a b a B o r o s
ritmul abia la zec e m inute de Ia reluarea partidei. egalitatea, una nesperată şi neconform â prin mai tîrziu, în 1938. Ultima (triplusalt), G he o rg he G u s e t R e m u s V la d
Tonul I-a dat Ştefânescu a cărei dorită lovitură dc raportul numărului de ocazii ale clujenilor şi al ediţie europeană, 1994, a fost (greutate), Vasile A le x a n darru
cap a fost anihilată neregulam entar în suprafaţa minutelor de dominare. în acel minut, Rus a lîftat găzduită de capitala Finlandei, (1.500 m); fete - Ionela Ţîrlea
dc pedeapsă de Rus. Penalty-ul a fost e x e c u ta t. elegant balonul peste Cîrlan, după o lungă şi H e ls in k i, printre marii (400 mg, 400 m), ştafeta 4 x s-a e x te r n a t
slab şi prost plasat de Iepure, portarul Bota reţinînd penibilă ezitare a d efensivei clujene. cîştigă to ri n u m ă rîn d u -s e 4 00 m (Ţ îr le a , R îp e a n u ,
balonul tară p rob lem e. Pe fondul dom inării Iată şi formaţiile:. C F R : Cîrlan - Baci, Velţan, Lin ford Christie ( M are a R o ic u , F lo re a ), G a b rie la p e n t r u 2 4 d e ore!
cvasitotalc a clujenilor, am mai notat încă două G ăvruş, David, G hiorm a (8 0 , Iurişniţi), Tanca, B rita n ie ), G e ir M oen S za b o (1.500 m; 5.000 m),
ocazii dc gol irosite de Ghiorma (6 0 , şu t respins Crîngureanu, B enke - M ircea (1 9 , Ştefânescu), (N o rv e g ia ), Colin Ja ckson L id ia S im o n (1 0 .0 0 0 m ; Preşedintele lui F.C. ”U”,
cu piciorul dc B ota) şi Ştefânescu (6 3 , dribling Iepure (86, Pîrţiu); TELEC OM : Bota - Uzvari (72, (M a re a B rita n ie ), R ad ion m a ra to n ), A lin a T e c u ţ ă , internat de o sâptâmînâ la
nereuşit în faţa a c elu ia şi brav g o a l- k eep er Pupăză), M ogoşanu, Grad, V arga - Borna, Rus, G a ta u llin (R u s ia ), Irina C on sta ntina Diţă, A d ria n a C lin ic a d e C ard iologie a
arădean), după carc oasp eţii vor red u ce din Berar (65, Tambor), R iviş - Volocaru, Bugariu. Privalova (Rusia), Mărie Jose B a r c u (m araton), C la u d ia Institutului In im ii "Nicolae
handicap Ia primul şut expediat pe spaţiul porţii: A u a r b itr a t: M . B u c u r - M . S u ciu şi P e re c (F ra n ţa ), H eike lova n (10 km marş), M onica Stăncioiu”, a fost externat la
era minutul 66, R iviş a centrat şi V olocaru, scăpat S . M eghesan, toţi trei din T g. M ureş. Drechler (Germania). Ungaria la g ă r -D in e s c u (în ă lţim e ), cerere sîmbătă dimineaţa pentru
dc marcajul lui V clţan, a plasat balonul cu capul C o d in S A M O IL Ă a mai fost gazda C .E . de R o dica Mateescu (triplusalt), a asista din tribuna oficială a
atletism, 1966, ediţie în care Eva Miklos, Mirela D ulgheru Stadionului T o n M oina” la
au fost stabilite 33 de noi (lungime), Gabriela Mihalcea întâlnirea ”U ” - FCM Bacău El

La Dej: curs de înot pentru începători re c o rd u ri

Preşedintele C lubului sportiv
"UNIREA ”Dcj, dom nul inginer
Cornel Itu se ţin e de cuvînt.
Şeful grupării sp ortive de la
confluenţa S om cşu rilor nu a
uitat d c prom isiunile făcute Ia...
începutul verii. F olosindu-se de
excelentele condiţii din incinta
b azei d e ag rem en t d e lîngă
stadion, conducătorii "UNIRII”
au organizat un curs de iniţiere
la în o t. Z e c i d e c o p i i din
localitate - dar şi din comunele
vecine municipiului - s-au înscris
la c u r s u l c o n d u s cu m ultă
c o m p e te n ţă p r o fe sio n a lă de
p r o fe s o a r a d e s p e c ia lita te ,
R od ica A ndrei.
D acă p este cîţiva ani la Dej
v o r a p ă r e a în o tă to r i de
performanţă, acesta v a fi meritul
in c o n t e s t a b il a l c o n d u ce r ii
clubului aniversar dejean, unde
sp o r tu l d e p e r fo r m a n ţă şi
activitatea cu juniorii constituie
p r e o c u p a r e a p r in c ip a lă a
te h n ic ie n ilo r . în curînd, în
bazinul dc dim ensiuni olim pice
de la marginea parcului dejean
s e v o r o r g a n iz a p r im e le
concursuri de înot, competiţii
care - în mod sigur - vor suscita
un interes d eo seb it în rînduL
copiilor din localitate.
(S z . C s .)
mondiale.
e uropene
• Budapesta, august 1998.
C .E . de atletism se v o r
desfăşura pe N e p stadio n,
m a n a g e r M oln ar Z oltan,
stadion dat în folosinţă la 20
august 1953. Stadion plasat
în ierarhia europeană pe locul
32 cu o capacitate de 28.000
locuri. Care se estimează că
vor fi ocupate pînă la refuz pe
toată durata Europenelor.
Un campionat ce reuneşte
şi (prăjină), Nicoleta G ra su şi
M a n u e la Ţ îrn e c i (am bele
disc), Felicia Ţilea şi Carm en
Filip (ambele suliţă), Mihaela
Melinte şi Cristina Fechită
(a m b e le c io c a n ), E le n a
Bu h ă ia n u (800 m; 1.500 m),
Violeta Beclea-Szekely (800
şi 1.500 m), E lla K o v a c s
(800 m).
• M a s c o ta C . E . este
C h a m p i, simpatic şi optimist.
D e m o ste n e SO FRO N
a urmărit partida având instalat
un aparat la nivelul pieptuluiY _t
care să-i măsoare timp de 24 d c\\
ore ritmul cardiac, aceasta fiind
condiţia de bază a dr. Radu
Căpîhieanu impusă pacientului
Remus Vlad a revenit la Clinica
de Cardiologie în cursul zilei de
d u m in ică . în num ărul de
miercuri al ziarului "Adevărul de
Cluj” veţi putea citi un amplu
in te rv iu c u preşedintele
”Sepcilor-rosii”.
' - (C.S.)

Pentru prima d ată în România

CUPA
PRESEI
_
A fo st prima ediţie. Sîmbătă pe
*acul Branişte (G ilău). înscrişi 24
> de concurenţi (între care, fireşte, la
loc d e cin ste concurente). Prezenţi la apelul de dimineaţă: 22
(unul a sosit după tragerea la sorţi a standurilor şi ca atare, cu
derogarea de rigoare, a fost autorizat să intre în întrecere în
standurile rămase disponibile). A u fost şi două absenţe nemotivate
(din m om ent c e respectivele persoane n-au catadixit să se prezinte
măcar cu scu zele de rigoare: A d in a O şanu - “PR O SPORT” şi
Ion M ureşan - ‘T ransilvania Jurnal”). P oate să le pară rău. N u
de alta, dar realm ente a fost o întrecere reuşită, chiar dacă unii
concurenţi au cîrtit împotriva faptului câ după m om irea locurilor
“la apel” s-au prezentat, ”in corpore” doar fîţe din fam ilia foarte
numeroasă a bibanilor. Dar cum la concursuri contează şi numărul
capturilor, concurenţii “s-au dat p e brazdă” şi şi-au schimbat
monturile, trecînd de la cîrlige mari, pentm dat la fund, (Ia plumb)
cu cîrlige m ici. D e la mămăligă, porumb boabe şi rime dolofane
s-a trecut la vieim uşi (“unul de căciulă”), rîmuţe şi alte delicatesuri
neagreate d e caraşi şi crapi. A propo d e m ăm ăligă: C.T.C. -ul
întrecerii a validat compoziţia şi consistenţa celei realizată pentm
prima dată (după înţelepte sfaturi) de Sorin Râşnoveanu. Dar ce
fo lo s din m om ent ce - aşa cum am m ai spus - crapii şi caraşii
au oco lit m ăm ăliga şi pom m bul boabe.
A u fost două manşe a cîte trei ore. D eşi la concursurile din O
calendarul întrecerilor ultraoficiale ale A.G.V.P.S. este prevăzută
norm a de 9 0 de minute pentm pregătirea sculelor şi momirea
* n
O N CLINIC LTD
locurilor, concurenţii de sîm bătă au fost extrem de expeditivi,
fiindu-le suficient o jumătate de oră după care întrecerea a început.
La capătul celo r trei ore în care răbdarea a fost pusă la
mare...concurenţâ, s-a trecut Ia cîntârirea capturilor şi tragerea la
sorţi a standurilor după care alte trei ore de stat sub nem ilosul
o feră so lu ţia p e n tru
bombardament solar fixat pe caniculă. A u trecut şi cele trei ceasuri
. fierbinţi după care o nouă cîntârire a capturilor şi întocmirea
punctajului pe baza gramajului total. Laureatul acestei prime D IS F U N C T II S C X U flU
ediţii Adrian Com ânici (NC N T V ) 560. Argintul a revenit lui
V alentin B erindei (PRO TV) 5 1 0 , iar bronzul lui Sorin Irimieş
(TVR Cluj)' Locurile 4,5 şi 6 au fost ocupate de Cătălin Moceanu M f lS C U U N C
(N C N T V ) 4 5 0 , Daniel B oroşteanu (R adio UniPlus) 3 00,
INCLUSIV PENTRU DIABETICI, CARDIACI Şl HIPERTENSIVI, DARŞl PENTRUAMELIORAREA
Sebastian H etea (Radio Sonic) 2120. Tuturora calde felicitări. în
VIEŢII SEXUALEA FIECĂRUIA
egală măsură “corpului tehnic” al A .J.P.S. care s-a implicat în
buna desfăşurare a întrecerii. Sînt convins că această întrecere va TRATAMENTUL ESTE UNIC ÎN LUME, NU PRESUPUNE LIMIţ.
recidiva. DE VÂRSTĂ SI ARE REZULTATE IMEDIAT
V ic to r P E SC A R U
XXX CONSULTANT: prof. A. Sidi, ex-director medical al Clinica pentru
P.S. N u este recomandabil să te duci la pescuit cu ...celularul Disfuncţii Sexuale a Universităţii din Minessota, USA.
după tine, ca sâ te deranjeze cînd ţi-e lum ea mai dragă. Camerele de aşteptare sînt private, iar discreţia este garantată!
P .S .2. Sînt con vin s că rezultatele capturilor erau altele, ' """" %31LI9p2^nmisoarb:1ei.(
superioare de nu ne persecuta canicula.
 â l ’ c u l l ” 1 -
X e n o f o b ia ,
m in c iu n a
Si
P r e s s -u l
Cred că, în ultima vrem e, cunoscuta agenţie de
ştiri franceză n-a fost zbihuitâ de nimeni şi de nimic.
Ştirile pe carc le difuzează în întreaga lum e au
început sâ pută a neadevăr, ură dc rasă şi vurt. Şi
dacă nu cu mult tim p în urmă puteam fi siguri că
ccl mai fin cogniac nu-i vîndut nici măcar pc post
dc brandjr; acum , sigur, rachiul este o poşircâ
ordinară. îm i este realmente jenă; dar propoziţia
trebuie con tin u a tă , sau în c ep u tă ,' cum vreţi:
dumneavoastră, :Cu: "colegii' noştri”. Da, colegii
noştri francezi bâlâcâresc, nu pentru prima oară
adevărul, răstălmăcind din uvulâ fapte statistice clare
şi demnităţi călcate în picioare.
Vreau sâ le amintesc "colegilor” câ nu-i ruşine sâ
aparţii nici unui neam, că defectele şi calităţile unei
etnii sînt asum ate ş i , la sfîrşit dc m ileniu, c
recom andabil să lup ţi p en tru în d rep tarea
moravurilor, nu sâ jigneşti, să dispreţuieşti sau să ;
promovezi: ura dc rasă: N -am scris nimic cînd, îri:
timpul Campionatului M ondial dc fotbal, agenţia,
într-o depeşă răuvoitoare a catalogat echipa noastră
oceatâ dc ţigani: N -am scris nici cînd, înmuindu-şi
pix-ul în latrinele Parisului (şi nu în lumina lui) au;
fluturat lumii întregi că nişte ţigani-români (?!) au
făcut şi au dres pc pâmîntul lui Napoleon. Şi n-aş
fi scris nici acum cînd o altă depeşă susţine, nici
mai mult nici mai puţin, că în România un cctătcan;
din zece este ţigan: M i-am amintit, însă câ, îndrum
spre Strasbourg, la marginea drumului am văzut o
colonie. Şi dacă c să ne luăm după logica... colegilor
de la AFP, erau ţigani-francezi. Curgea jegu l din
ralotclc aliniate parcă pentru a face loc invaziei de
fecale. O trupă murdară, carc trăia din furat, mi
s-a spus, care sâlăşluia în această promiscuitate
numai pentm câ urmaşii R egelui Soare îi ţineau în
ghetouri, departe de oraşe, dc sate, dc civilizaţie,
într-un cuvînt. Uitati-vâ monseniore, la ţări ca Spania
sau... în propria ţarălD upâ c e v-aţi minunat, veniţi
sa vedeţi că, spre deosebire de occidentali, românii
\ - din sărăcia lor - au făcut acestei etnii şcoli, locuri
i în universităţi, au fost cuprinşi în diferite programe
I sociale şi de caritate. V oi? N ici măcar versurile lui
Villon nu le-aţi susurat pe la urechi! Bociţi lumii că
I in ultimii ani, mulţi ţigani au venit în Franţa din
| România şi din alte ţâri ale Europei de Est”.
| Românul, ţiganul sau ceh ul;- trăitor; prin părţile:
noastre o duce mai greu: în nimicnicia voastră de:
I după a doua conflagraţie m ond ială aţi lăsat pata
| roşie sâ însîngcrcze locul. Şi acu’? Dacă oameni
| disperaţi caută un refugiu undc-i mai cald şi mai
, bine, îi faceţi ţigani, nu? Nu uitaţi, monseniore, că
n-au trecut dccît 8 ani dc cînd vocile hîrşîitc ale
| posturilor voastre dc radio îi îndemnau pc toate câilc
| pc cei din Estul european să fugă înspre voi. Şi vă
I mîndriţi câ în cultura lumii au intrat unii carc v-au
făcut cinstea peste veacuri. Erintre e i erau şi români
I de-ai. noştri, şi nu v-aţi sfiitsâ -i aşezaţi în fotoliile
| veşniciei academice.
i Adevărul, m csicurs, este că sînt vreo două
. Milioane de ţigani la noi, şi cam 2,5 m ilioane în
Comunitatea Europeană; Iar dacă ai noştri îşi caută,
I Mpribegie locul şi prin părţile voastre, bucuraţi-vă!
| Ei aduc o anume cultură, pe care ai voştri au
I Mtat-o, o civilizaţie care nu-şi aşteaptă decît cizelorul
pcr.au a ieşi la lumină diamantul. Iar dacă fură,
I omoară sau violează, g în d iţi-vă că asem en ea
j specimene sînt în toate sem inţiile lumii. La voi -
| £cva mai mulţi decît la alţii!
. Nu mă erijez în avocat al etniei c e - de-o vrem e
' Mi spun rromi. Dar n ici nu -m i vine să las
I Cepcdepsită, fie şi cu arma cuvîntului, manifestările
| Mincinoase, xenofobe şi răuvoitoare la adresa
I noastră, a tuturor celor care trăim în contraponderea
o Est a Europei. Continent carc - să vă intre în
I “f^cuţe, mcsicurs -, în ciuda a ceea ce spuneţi prin
| puc voastre împuţite este formată din welşi, valoni,
| aPoni retroromani, englezi, germani, spanioli ş.a.
. A, da! Era să uit: şi din francezi.
[ , R a d u V ID A , în c o lo să -şi înalţe cu adevărat
E V E N I M E N T m , r z a u g u s t i m ( n
D u p ă c u m f t i ţ i , z ile le tr e c u te , z ia r u l n o s tr u , îm p r e u n ă c u fir m a
“P r o d v in a lc o ”a r e a liz a t u n c o n c u r s d e o s e b i t d e in te r e s a n t, a c ă r u i fe r ic iţii
m iz ă a f o s t.... în ”m o n e d ă lic h id ă ”, c a r e v a s ă z ic ă , m a i m u l t e
”lic o r i " a le lu i B a c c h u s .
C e i tr e i n o r o c o ş i s în t: S im o n a F e d iu c , c ă r e ia i-a r e v e n i t p r i m u l c î ş t ig ă t o r i
c îş tig , M a rin S a b ă u , b e n e fic ia r u l c e lu i d e - a l d o ile a p a c h e t c u
c o n ţin u t "lic h id ” ş i E lis a b e ta B e r c , c îş tig ă to a r e a p r e m i u l u i a l
tre ile a .
ai c o n c u rs u lu i
V ă a n u n ţă m c ă în c u r în d v e ţi a v e a p a r te d e u n n o u c o n c u r s , d o t a t
c u in te r e s a n t e p r e m ii. D e o c a m d a tă - s u r p r iz ă !
Foto; N. Ph rc l
uP ro d v in a lc o u
SIMONA FEDIUC MARIN SABÂU ELISABETA BERC
L; LOCUL I 3 LOCUL II [J LOCUL III
îS&iSivi L 'E x p r e s s
Ofensiva mafiilor din Est (ir>
O altă caracteristică a gangsterilor închiriază birouri în noul cartier de a garanta securitatea teritoriului, a vodcâ j- pentru a fi scos din ţară
ruşi: atunci cînd execută o misiune afaceri Arenas,-chiar vizavi de apelat mai mult la informatori din aproximativ 25 milioane de dolari
(contract) e i ' îş i d eca p itea ză aeroportul din Nisa. Firma sa G1MS cadrul comunităţii străine, nu poate r e c ic la te m ai ales în sectoru l
v ic tim e le . ” E ste ,un fe l de (Groupe International să aibă interes sâ-1 "incrimineze” pe imobiliar din Spania. La Marbella
r- semnătură”, a explicat M. Mizrahi. M u ltiS ervices) are proiecte acest personaj influent. ‘ "narcorublelc”, transformate în
Şi totuşi nu sînt acestea ororile pe ambiţioase: crearea prim ei linii în Franţa ca şi în Israel partea d o la r i, au preluat ştafeta
care şeful unităţii de luptă antimafia aeriene Nisa - Moscova - Kiev - cea mai v izib ilă a activităţilor capitalurilor britanice şi arabe.
rusă le consideră cele mai cumplite, Sankt Petersburg, deschiderea unei mafiote exportate din ţările fostei G raţie lor, con stru cţia
îl supără’acea lege a tăcerii care îi filiale a celei mai importante bănci U R S S e ste în m od evid en t reşedinţelor de vacanţă şi hotelurile
protejează pe adversarii săi cei mai ' m oscovite în A lp ii-M aritim i, prostituţia. La N isa prostituatele a luat un nou avînt. Dificil, şi în
influenţi, astfel îneît este practic cumpărarea de hoteluri. El a afirmat originare din aceste ţări îşi exercită acest caz, să dovedeşti originea
imposibil să strîngi împotriva lor câ a investit 80 milioane de franci profesia în apropierea aeroportului. ilicită a banilor. însă pasagerii
probe şi mărturii incriminatoare. într-iln complex imobiliar de lux, Ele sosesc via Roma sau Hamburg zborurilor directe ale com paniei
Gregori Lerner a fost condamnat cunoscut pentru capitalurile sale şi nu ştiu nici o boabă de franceză, Aeroflot - cinci zile pe săptămînă
luna trecută la şase ani închisoare, italiene şi ruse suspectate â fi de scriindu-şi tarifele direct în palmă. în perioada de vîrf între Malaga şi
capul de acuzare fiind în principal origine mafiotă. ■ Trebuie însă spus că prezenţa pe M oscova - nu vin cu mîna goală,
coru pţia. ”D e fa p t, cercu rile Necazurile sale au început atunci Coasta de Azur a acestor fete venite încărcaţi uneori dc banale pungi de
bancare, puterea şi presa coruptă din plastic - pline ochi cu dolari - ci
Israel vor să-l distrugă pentru că el prezintă vameşilor un certificat (de
a reuşit prea bine în afaceri”, a spus c o m p le z e n ţă ), elib erat de
fără sâ clipească avocatul noului a d m in istraţia rusă, care îi
inamic public al statului evreu. autorizează să scoată capital din
D eşi nu toate dom eniile oferă ţară. Mai discreţi, unii preferă să
atîtea facilităţi pentru spălarea înfiinţeze absolut legal o societate
banilor murdari, precum foarte în paradisul fiscal Gibraltar, în
primitorul sistem bancar israelian, scopul achiziţionării, în a doua fază,
e x istă şi alte păm înturi ale a unor bunuri im o b ilia re pe
făgăduinţei pentru mafiile slave. De peninsulă, în numele unei firme
exem plu, Franţa. în urma unui ecrani Pentru economia locală este
raport îngrijorător, întocmit în luna o adevărată mană cerească!
mai de Informaţiile Generale (RG) Ca : şi "anim alele bolnave din
privind activităţile desfăşurate în fabulă, chiar dacă ţările occidentale
Hexagon de unii oameni de afaceri nu sînt ameninţate cu moartea de
veniţi din fosta URSS, ministrul de ciuma m afiotă venită din Est, ele .
Interne, Jean-Pierre Chevenemenl, au fost contaminate în mod diferit
ar fi hotărît sâ facă din acest dosar cînd vama aeroportului din Nisa a din ţinuturile reci poate, părea Eradicarea acestui flagel este un
a doua sa prioritate, după problema găsit asupra lui un vas din aur anecdotică în comparaţie cu cele adevărat pariu. D eoarece, dacă
securităţii cartierelor mărginaşe. masiv. El a pretins atunci în mod a p r o x im a tiv i.000 de consoarte ale ţinem cont de metaforă, şi aici
"Potrivit acestui raport, investiţiile în imprudent că este rezident francez. lor, originare tot din ţările din Est, peştele tot de la cap se impute. Aflat
Franţa legate direct de mafie ar fi Intervine fisc u l. B ru sc, toate care îşi exercită meseria pe teritoriul lâ M oscova acest cap are puţine
de ordinul a 200 miliarde de franci, conturile sale bancare din Monaco german. şanse să se însănătoşească prea
concentrate în principal în sectorul şi Franţa sînt observate cu lupăTSe Un alt păm înt al făgădu in ţei/ curînd. "R ep rezentan ţii crim ei
imobiliar de lux şi mai ales pe descoperă credite estimate la 235 preferat de mafioţi este Peninsula organizate s-au instalat în organele '
Coasta de Azur. :; milioane de franci doar pentru un Iberică, unde ei îmbină utilul cu şi funcţiile de stat”, sublinia, în
Mafioţi sau oameni de afaceri? singur an! în aşteptarea rezultatului plăcutul. în ochii lor este un fel de c o tid ia n u l ” Iz v e stia ” ,\A n a t o l i
Este uneori delicat să poţi face unei eventuale acţiuni în justiţie, Florida europeană. Marbella joacă K u lik o v , fo s t m inistru rus de
deosebirea sau chiar să alegi. D ST familia Ponomarenko se instalează puţin rolul pe care îl avea odinioară Interne. "C unosc cel puţin doi
(Serviciile Secrete) sau RG, care nu în Canada. Vinovat sau inocent? Ialta, de staţiune balneară pentru criminali prezenţi în Duma de Stat.
au aceleaşi obiective, dau uneori Trebuie spus că DST manifestă faţă crim in alii sla v i îm bogăţiţi. La Există cel puţin 20 de deputaţi care
avize diametral opuse. Acest mod de el o mai mare înţelegere decît M oscova m ai m ulte agenţii de au legătură, mai mult sau mai puţin,
de apreciere divergent a fost ilustrat RG. Se avansează o explicaţie: specialitate facilitează demersurile cu r eţelele m afiote”, a declarat
şi de cazu l Iui V lad im ir Vladimir Ponomarenko este fost
pentru ruşii care doresc să cumpere dezgustat un intelectual democrat
Ponomarenko. Acest businessman a colonel KGB, opozant al Iui Boris proprietăţi în Spania. Fostul ministru
din M oscova. Se pare că mafioţii
făcut o pasiune subită pentru Coasta Elţîn. RG ezită să-l pună sub adju nct de In tern e, V lad im ir
ruşi vor continua mult timp de-acum
de Azur, în timpul primului său acuzaţie d eoarece e l e ste , din V a s ilie v acu za recen t o bandă
sejur în 1989. Doi ani mai tîrziu, el punctul lor de vedere, indezirabil mafiotă, cea a lui Morozov - fost castele în Spania, nu aşa cum spune
hotărăşte sâ se instaleze aici şi politic. în schim b,DST care, pentru
deputat îm bogăţit cu traficul de zicala.
 12) luni, 17 august 1998 U L T IM A O R A
A D E
c 8 < g
V
C
Ă R U
l u j
L

Clinton va admite că a întreţinut relaţii sexuale cu Monica Lewinsky

B ill Clinton va recunoaşte,
astăzi, în cadrul mărturiei pe care
o va face în cazul Lewinsky, că
a avu t o rela ţie sexuală cu
M onica Lewinsky, fosta stagiară
Radu Vasile şi Victor Babiuc, pe poziţii de la C asa A lb ă , a indicat,
d u m in ic ă , c o tid ia n u l
diferite în privinţa unei posibile cedări de “W ashington Post”, care citează
o sursă din cadrul echipei de
către SUA a unor elicoptere scoase din uz jurişti a preşedintelui american,
informează A FP. ,
• P r e m i e r u l p r o p u n e " o a lte r n a tiv ă , Cu toate acestea, Bill Clinton
n u o c o n tr a o fe r tă " • nu v a a d m ite c ă a c o m is
Primul ministru Radu Vasile a declarat, sîmbătă, la Constanţa, că infracţiunea de sperjur, atunci
solicitarea adresată preşedintelui SU A , B ill Clinton, privind cedarea
către România a 5 0 -6 0 d e elicoptere sco a se din uz de către armata
am ericană reprezintă “o alternativă şi nu o contraofertă” a Un grup de ţineri din Satu Mare va organiza, în
contractului B ell Helicopters, transmite corespondentul MEDIAFAX.
Radu V asile a afirmat câ aceasta reprezintă o soluţie foarte bună faţa Ambasadei SUA la Bucureşti, un miting de
şi foarte ieftină, avînd în plus avantajul câ este legată direct de
Administraţia Statelor Unite.
solidaritate cu Bill Clinton
A flat la Constanţa alături dc Radu V asile, ta festivităţile Zilei ..Un grup de tineri din Satu
M arinei, ministrul Apărării Naţionale, V ictor B abiuc, a exprimat Mare, membri ai Asociaţiei PRO
rezerve faţă de această soluţie. Babiuc a declarat presei că, în opinia N A T O , va organiza, astăzi, în
sa, soluţia propusă d c Radu V asile înseam nă “o cîrpealâ” şi nu o fa ţa A m b a sa d e i S U A la
adevărată modernizare a capacităţii dc apărare. B u c u r e ş ti, un m itin g de
Contractul B ell Helicoptere, susţinut d e V ictor Babiuc, prevede solidaritate cu B ill Clinton, în
achiziţionarea d c către România a 96 de elicoptere de atac “Cobra”, procesul pe care acesta îl are cu
pentru preluarea dc către firma americană a pachetului majoritar al M onica L ew in sk y, transmite
IAR Ghimbav. corespondentul MEDIAFAX.
cîn d a d ep u s mărturie sub
jurâmînt, în ianuarie, în cadrul
afacerii Paula Jones. El afirmase
cu a c e a stă o c a z ie c â nu a
întreţinut relaţii sexu ale cu
M onica Lewinsky.
P re şe d in te le am erican va
depune mărturie, astăzi, la ora
locală 13.00 (17.00 GM T), d e
la Casa A lbă, depoziţia sa fiind
transmisă în direct completului
de judecată care sc ocupă de
cazul M onica Lewinsky.
P o tr iv it a r tic o lu lu i d in
“W ashington Post”, semnat de
ziaristul-vedetă Bob Woodward,
devenit celebm în urma afacerii
W a te rg a te , B ill C lin to n şi
consilierii săi juridici speră că
procurorul independent Kenneth
Starr “va accepta cu generozitate
o retractare a a firm a ţiilo r
prezidenţiale”.
Procurorul Starr anchetează
a c u z a ţiile de sp erju r,
obstru cţionare a ju stiţie i şi
influenţare a martorilor aduse
preşed in telu i Clinton. Ş e fu l
Casei A lbe i-ar fi cerut M onicăi
L e w in sk y sâ m intă în faţa
Preşedintele Asociaţiei PRO
N A TO din Satu Mare, Koszor
Codrea M aria, a declarat câ
gru p u l d e a p r o x im a tiv 15
membri ai asociaţiei se va alătura
reprezentanţilor altor asociaţii
din ţar? care vor participa la
m itingul din faţa Am basadei
S U A la B u cu reşti. K o sz o r
justiţiei în legătură cu natura
i m ' s
r e la ţie i lor. B ill C lin to n şi *
consilierii săi juridici “speră că
Starr şi adjuncţii săi nu vor
în c e r c a să -l u m ile a s c ă p e
preşedinte punîndu-i o serie de
în tr e b ă r i in tim e p r iv in d
atitudinea lui personală”, adaugă
“The Washington Post”.
Cotidianul american adaugă că
preşedintele B ill Clinton ar fi
n e lin iş t it în p r iv in ţa
consecinţelor pe care le-ar avea
mărturia sa asupra soţiei sale,
Hillary, şi a fiicei lor, Chelsea.
Pe de altă parte, majoritatea
americanilor cred că preşedintele în cazul în care testele de
nu va spune tot adevărul în A D N efectuate de FBI vor india
tim pul depoziţiei sale de astăzi, prezenţa unei pete de spermă
r e le v ă u n son daj p u b lic a t, aparţinînd lui Clinton pe rochia
sîmbătă, de revista “N ew sw eek”. Monicăi Lewinsky, numai 29 la
Dintre persoanele chestionate, 56
la sută cred câ B ill Clinton nu
sută dintre americani cred câ
preşedintele ar trebui destituit 0
va spune adevărul pînă Ia capăt.
Totuşi, numai 24 la sută afirmă
proporţie de 34 la sută dintre
cetăţenii Statelor Unite apreciaa
câ im aginea preşedintelui va fi
afectată, dacă acesta va adm ite
câ şeful Casei Albe ar trebui
să-şi ceară scuze, dacă a minţit
că a întreţinut raporturi sexuale iar 28 la sută cred că acest lucn
de un anumit tip cu fosta stagiară nu este necesar.
de la Casa Albă.
Koszor Codrea Maria este ş
p r e şe d in te le F u n d aţii
“Renaşterea” de ajutorare
copiilor handicapaţi. în aceast
calitate, ca a organizat mai mul.
schim buri de experienţă c:
Codrea Maria afirmă că mitingul fundaţii similare din Statei
va dura între 30 de minute şi o Unite ale Americii, ocazie c.
oră, iar asociaţiile carc vor care i-a cunoscut pe membi;
participa au obţinut deja toate fa m ilie i C lin ton şi a foi:
aprobările de la Poliţia Capitalei prezentă, în calitate de invitai
şi Ambasada SU A. Ea spune că ’ la vizita preşedintelui america
a trimis o scrisoare la Casa Albă, la Bucureşti, din iulie 1997, und
pen tru a-1 în ştiin ţa pe B ill a purtat un costum popular di
Clinton de manifestarea de luni. Tara Oaşului.

de hartă pe hortişti, cil capul de har;

V ă d im T u d o r v r e a s ă g u v e rn e z e c u m itra lie ra ş i-l pînă cînd vor pricepe câ Ardealul i
p ăm în t rom ânesc, spune Vădim),

p ro p u n e p e G h e o rg h e F u n a r p rim -m in is tru m ilitarizarea judeţelor H arghita ş

a lc o o l, u n ii d in tre
sim p a tiz a n ţii lid e r u lu i
PRM au scăpat ca prin
minune de roţile jeep-ului
cu care a sosit Corneliu
Vădim Tudor. îmbrăcat în
alb, cu o garoafă roşie Ia
butonieră, liderul PRM a
fost primit în delir la ceea
ce ar fi trebuit să râmînă
doar comemorarea eroului
de la CălUgăreni, M ihai
Viteazul.
L a m a n ife sta r e au
p a r ticip a t, p e lîn g ă
r e p r e z e n ta n ţii PRM ,
P A U R şi P SM , membri
m arcan ţi ai PDSR
(primarul din Turda, Virgil
Blasiu), PUNR (deputatul
V a s ile M ic lâ u ş ,
v ic e p r e ş e d in te 'a l
p a r tid u lu i) şi PPS
( v ic e p r e ş e d in te le
partidului, N icolae Grosu).
T o ţi a c eştia au d e p u s
co r o a n e d e flo r i la
m orm în tu l Iui M ih a i
Viteazul.
urmare din pagina 1
se oprească în mijlocul ceremoniei, din
pricina vacarmului. Vrăjiţi de costumul
alb al liderului PRM şi nu mai puţin de
personalitatea acestuia, participanţii
s-au pornit să-şi împartă impresii ori să
scandeze lozinci de tipul “Vădim şi
F u n aru /A p ărâ A r d e a lu ” . “ Să nu
transform ăm to tu l în tr-o serbare
câmpenească! Să nu devenim doar o
adunătură” - i-a dojenit preotul pe
cre d in c io şi. D a r ; fără prea m ultă
izbîndâ.
Gheorahe Funar s-a
dovedit mai
temperat, dar l-a
“completat” Vasile
Matei, care a cerut
alungarea
masonilor
Primarul de Cluj-N apoca nu a mai
şocat pe nimeni cerînd scoaterea UDM R
în afara legii. “C ei care i-au tăiat capul
lu i M ih ai V ite a z u l au aju n s prin
neglijenţa noastră în Guvernul ţării” - a
spus Funar.
C ovasna, declanşarea pregătirilor it
Funar” . M atei a arătat că datoria unire a tuturor teritoriilor româneşti.
naţionaliştilor, în acest moment, este
Cameramanii tv - /a
aceea de a p rovoca alegeri anticipate.
Vădim vrea ghetouri un pas de linşai
În fle r b în ta ţi d e id eile radicali
pentru ţigani si o prom ovate de liderul PRM, cîţiv.
fanatici âu fost la un pas de a-i lua I
mitralieră în loc de bătaie pe cameramanii tv. A ceştia di
sceptru urmă au fost salvaţi de intervenţia li
V ăd im Tudor, ta r e , nu-i aşa?, an
C o n v in s c ă P u terea a aju n s la
, înţelegere cu m afia, Corneliu Vădim n evoie şi el de puţină publicitate...
Tudor apreciază: “România nu iiiai
poate fi guvernată decît cu mitraliera!”. PRM vrea să
D acă va ajunge preşedinte, V ădim
înohită PAUR
Tudor îşi v a organiza mandatul pe 10
chestiuni distincte, prima dintre ele fiind Oarecum sceptic că PAUR s-ar putî
înregistra ca partid politic - dufi
im punerea unei “dictaturi a le g ii”.
eşecurile anterioare - liderul PRM i>
Urmează arestarea şi judecarea tuturor
acelora care au trădat ţara, confiscarea propune să realizeze o fuziune pii>
a v e r ilo r , o b ţin u te prin frau d ă şi absorbţie cu formaţiunea lui Gheorgli
transferarea acestora într-un fond de F unar. P rim arul de C luj-N apod
, ajutor social, impunerea stării de urgenţă respinge, însă, această idee.
în economia românească, naţionalizarea In opinia sa, PAUR va izbuti sâ sţ
fa b r ic ilo r , u z in e lo r , h o te lu r ilo r , înregistreze, fapt ce-i va permite si
obiectivelor strategice, stabilirea unei realizeze înţelegeri politice cu PRl!
strategii pentru exploatarea bogăţiilor PSM si, probabil, alte partide.
naturale “în folosul popomlui român”; Corneliu Vădim Tudor pregăteşti
r efe re n d u m n a ţio n a l în v e d e r e a totu şi, un viitor mai precis pentn

care, fireşte, au profitat din plin de

d e lic iile oferite cu generozitate de
în tr e p r in z ă to r i p r iv a ţi m ai p u ţin
interesaţi de politică. S-au consum at
sute de m ititei şi nenumărate sticle cu
bere ori băuturi răcoritoare. încălziţi de
Preotul s-a văzut Prietenul său, deputatul V asile Matei
s-a arătat mult m ai virulent, arătînd că
nevoit să întrerupă ţara este condusă de masorii şi cerînd
sluiba religioasă eliminarea acestora. “M asonii pregătesc
dezbinarea României. Toţi naţionaliştii
P rotopopul Goţea, care a celebrat
trebuie să facă zid în jurul lui Vădim şi
parastasul de pomenire, a fost silit să
reintroducerii pedepsei cu moartea, după
m odel american; izolarea ţiganilor în
colonii; scoaterea în afara legii, “în 24
de o r e ” ; a “o r g a n iz a ţie i fa s c is te
UD M R”; expulzarea “celor mai radicali
agitatori unguri” (am să-i dau cu capul
Gheorghe Funar.
în o p in ia sa , dacă va f i ales
preşedinte, cel mai potrivit personaj ce
ar putea să-i stea alături în calitate Jţ
premier ar fi Gheorghe Funar, actualw
primar al Clujului.

ILIECĂLIAN(redactorşef); REDACŢIA:Cluj-Napoca,str.Napoca16
' C A S A D E E D IT U R Ă Telefoane: Publicitate: tel-fax: 19.73.04;
VALERCHIOREANU(redactorşefadjunct);
MARIASÂNGEORZAN(redactorşefadjunct). Contabilitate: 19.73.07; Politic, Social,
Tel.19.16.81; fax:19.28.28; Cultural: 19.74.90 şi 19.75,07; Sport:,
19.21.27; Difuzare, Mica publicitate: f
E-mall:adevcj@ mail.dntcj.ro
Autorizata prin S.C. nr. 1 2 8 /1 9 9 1 , judecătoria Quj- 19.49.81 L __
Napoca, înmatriculată la Oficiul Registrului Comerţului Subredacţia Turda: tel/fax: 31.43.23; TIPA H ULE
XECU
TATL
A G aram on d
Secretarderedacţie Tel/fax:
judeţului Quj. sub nr. J /1 2 /3 0 8 din 22.03.1 991
deserviciu: HoreaPETRUŞ 19.74.18 SubredacţiaDej:tel/fax:21.60.75 FfiP Q3.te@şA64.
cod fiscal R 2 0 4 4 6 9