ETE IELE IPI TL EIT TEE ELI TER ERI IM TTI NE EEE ST EEE ETE BULETIN INFORMATIV pentru LEGIONARI Octombrie Anul It, mr.12 Bergham — Bavaria Noembrie . Br. "SI PACE PE PAMANT........ De ziua fntrup&rii lui Dumnezeu-Cuvantul, de ziue tn care se pune fnceput méntuirii neamului omenesc, se obignuegte a se prea- mari PACEA. Nu pacea isvorité din actul fmpac&rii omului cu Dumne- zeu-pace cantata de fngerii Bethlehemului - pacea din suflete ; cd pacea fncheiat& intre doud, sau mai multe tmpdr&yii care au ce- va de impirtit. Se fntémplé c& predicatorii " p&icii pe pamant " sunt tocmai cei care au t&lharit ceva gi vor s& 4ind ce au luat. Cei mai neobositi propagandigti ai " p&cii tntre popoare " sunt conduc&torii tmpirajiilor zidite pe nedreptate, furt gi crim& . Despre impéritiile zidite pe nedreptate, pe furt gi crim&, Biseri- ca lui Hristos - Domnul Pacii - spune prin gure sfantului Augus- tin, c& nu sunt altceva dec&t " mari t@lhdrii " (magna latroci- nia)...... Arhiereii lui Hristos, aflati tn slujbe " p&cii " do- rite de ucigagii libert&yii omenegti, uit’ c& pacea Evangheliei e pacea sufletului . Nu pacea fntre t&lhari gi talhériti....... +++eIn cregtinism pacea fncheiata intre imparayiile pamantului ou e scop fn sine . Scopul e mAntuirea sufletului . Condizia maéntu- irii e inms& LIBERTATEA . Si cine sugrum& libertatea omului, sta de. -curmezigul fn calea m4ntuirii lui ....... +++-De ziua fntruparii Cuvaéntului, de ziua Nagterii lui Hristos, noi mogtenirea Sa, pream&rindu-I gloria, s% intonim cu glas sporit : D&, Doamne, biruint& binecredinciogilor cregtini asupra dug- manilor rodirii Evangheliei Tale tn lume | " Gheorghe Racoveanu " Migcarea Legionara gi Biserica " — Pg-38-39 -" In revoluyia unirii.. ++." Tr&iascd Romfnia Mare |" - atét au spus la 1 Decembrie 1918 mulyinile rominegti depe cémpia Alba Iulia, expriménd prin aceasta voinya hot&raté de unire a tuturor Homanilor din ardeal si Banat cu Tragit de dincolo de munti. Dar au spus-o aceasta r&spicat gi tare, de s'au cutremuret crestele Carpajilor - 9i s'au coborat tndlyimile trec&torilor din munji, netezind astfel drum pe seama armatelor ro- mane gi ugurandu-i calea spre Ardealul cu care veneau si se fnfra- eascd. ~ " Tr&iasc& Rominia Mare | "-gi om cu om se oprea fn drum, disaveli get cunssout amnion altul,se fmbrayigau gi-si surutau re- ciproc lacrimile bucuriei de pe obraji. - Aceasta a fost Alba Iulie. © zi, cum numai fngerii din ceruri de-au cunoscut o asemenea, in cli- pa cénd au primit fn jurul tronului dumnezeiesc pe Mantuitorul cel eliberat de chinurile crucifictrii gi de intunericul mortii, prin minunea Invierii . Curand dupd aceasta trupele romfnegti au intrat ¢n Transilvania, primite de populeyie cu urele gi flori. Flori ale dragostei frayesti. Kevoluyia ardeleand a luat sfargit. 0 Tevolujie, cum nia fost alta mai plin& de entuziasm, mai furd de virsare de sange gi mai stapa- nita fn pornirile urii. Mai dominataé de ordinea asiguraté de cei re- voltayi gi mai plind de mArinimie din partea asuprijilor ajungi sta- pani, fajé de fogtii lor asupritori, acum fnvinsi "....... Corneliu Georgescu "Pe drumul cu Arhangheli " PE+90 In vizitaé la familia Parintelui Mota.. In seara Anului Nou 1924 am plecat cei patru ( n.r.-I.wdoya,Ilie Garnea+4,Tudose Popescu gi Radu Mironovici ) ca sd petrecem cAteva zile in femilia lui Moya, la Ordgtie. Cu noi a venit gi Elvira ( lo- godnicu Cépitanului ), invitata special de D-na Mots, care auzise de vrednicia ei . Orastie, un mic orgel romAnesc din Huniedoara, e agezat fn preaj. ma locului care a fost altadat& Centrul Daciei, unde a pulsat vie— yi vitejeasct - unde s'au dat bAt&lii eroice, a céror faing a stra- ba&tut negura a 18 veacuri . Aici fn apropiere a fost Sarmisegetuza viteazului 9i mandrului Decebal. In fata ei a ridicat Traian o alt& cetate, in care gi-a addpostit trupele pand a putut s& biruiascé ar- mata Dacilor . Locurile ceta&yilor gi a forturilor fnconjurdtoare sunt oarecum identificate, dar nu s'au facut sipituri mai fnsemnate pand in ul- timui timp. Sub st&pa@nirea ungureascd acest lucru era cu neputinié, iar sub domnia politicianismului rom4nesc n'a fost destul interes pentru aceste urme sfinte . Imi povestea Moya - gi tot sufletul lui mare stralucea in ochii lui cand vorbia despre aceasta, c# un profesor dela Cluj, mi se pare Dl.andriegescu fncepuse ceva sdp&turi la un fort ce se credea a fi fost comandat , fn luptele crancene de atunci, de un cumnat al lui Decebal. S'ar fi s&pat le un coly al acestui fort 9i s'au gasit 2i- duri de piatra, pAmant ars gi aulte trepte. Peste toate a crescut in- s&, o padure falnic& de brazi gi fegi, cere poate fn felul acesta @ ocrotit nepreyuitele comori ce zac ascunse in pimint gi le-a ferit de profanarea sau jefuirea ungureascd. Trebuie acum ca noi s& avem aceast& preocupare, de a scoate la lumin&, de a cerceta cu amAnuntulaceste locuri unde s'a plAm’dit din sange gi eroism fntr'aripat, su- fletul Neamului nostru . Discutasem cu Moye tot timpul cét eram fnchigi la Galata, despre Sarmisegetuza, despre Gradigtea care a fost mult& vreme socotita lo- cul unde a fost Sarmisegetuza - gi numei fn urm’ s'a stabilit c& s- ceasta ar fi fost cetatea pe care Romanii o facuseraé tn feja, sau in apropiere'de cetatea si regedinta regelui Decebal . Pentru prima daté cilcem pe eceste locuri. Or&gelul fn care Mota vazuse luwina zilei gi fn care Pirintele cade de 30 de ani, ducea cu jertfe grele, lupt& neinfricat&é pentru afirmarea drepturilor ro- mAnegti pe aceste locuri - mi-a dat aceiagi fiori gi aceeagi sensa— yie pe care le ai cAnd intri sub cupola unei biserici stravechi, cu zidurile roase gi inegrite de vreme gi fntre cari dorm de veacuri straémogi gloriogi. Case vechi de piatré cu strazi curate, pe care vedeai circuland lumea fn costumul alb al Moyilor - o bisericd fru- moas& cu un spatiu larg fn jurul ei se ridica sta&p&ni peste case gi suflete . Viaya curatd, cald& romineasc& - de care sufletul meu era aga de fnsetat, aceasta am gisit-o gi am sorbit-o cu nesay in cele ca- teva zile la Ordgtie . Casa Parintelui Moja, fnconjuraté de o mic&é gr&din&, iar fn a- propierea ei redacyia gi tipogrefia zierului " Libertatea", ne-a primit ospitalierd . Doamne Mota, mama lui Ionel, bund , plina de giji 9i atenyie pentru noi ca gi pentru Ionel, s'a bucurat de veni- rea noastraé . Bucuria ei era fus&i bucuria unei regine, mandré ,sta- pénité, dominatoare, dar coplesit& de dragostea de mam&. Citiam a- ceasta fn ochii ei. Suflet gingag, a c&rei sensibilitate gi ind yime vibre fn versurile nesemnate ce apireau fn " Foaia interesanté ",a- nexa literara al " Libertatii " . Dup& ce am cunoscut pe Doamna Mota gi pe Parintele Mota - am pu- tut vedea ce fericit&é fmperechere a calit&jilor lor tr&ia tn urma- gul lor, fn Ionel . Ne-sm en explica ging&igia si sensibilitatea iui, darzenia gi spiritul lui hot&rft, dar mai ales acea desivargi- t& curtiyenie sufleteasch, ce radia par'cd, fn jurul lui. Am cunoscut apoi acolo, rudele, prietenii 3i societatea, cu ae- rul de prieteneascd familisritate a micului or&gel. Pretutindeni eram primiti cu aceeagi dregoste curat& gi caldd, care a fost cimen- tul care a dat tdrie Rom&nilor ardeleni, sub jugul maghiar . Fa a fost pavaiza care le-a aparat fiinta fizicd si morald fn decursul unui mileniu . Am f&cut apoi ceva excursiuni fn tmprejurimi, ataét cat permitea vremea gi iarna . Cu o magind am vizitat Alba Iulia 9i Biserica Incoron&rii, cu stilul ei frumos. Acolo pe uga din staénga eltarului am gdsit chi- pul Sfantului arhanghel Mihail, care purta inscripjia : " Spre ini- mile cele necurate, care intr& fntru prea curata cas& a lui Dumne- zeu, fri mild tntind sabia mea " - gi em copiat-o cu toi . O sdptamand a trecut cao clip&. Cu Elvira, Tudose Popescu gi Mironovici ne-am fntors la Iagi . Tlie Garnee4a ( Amintire nepublicat& fnc& ) HOTARAREA DELA MAJADAHONDA © cunoagtem toyi.~ Conducerea binevoitoare s'a ingijit in cfteva rénduri s& ne-o pun la dispoziyie . :Cuprinsul 9i tnsemnatatea ei, dacd - de unii a fost inteleast fntr‘un fel, de altii poate altfel $i apoi,timpul nestand pe. loc, modificd din ea variabilul, pentru a lisa loc suficient permanen— tului., Eo reguld genereli’a lucrurilor care se petrec in lume gi dela care nici Miscarea Legionar’, in totalitatea ei, inclusiv deci HOTARAREA de mai sus nu se poate sustrege . Preludnd comanda dela cel care pentru foarte mulyi legionari eta dectizut din func tia pe care o dezinea, s'a constituit avunei, Sn 1954, Consiliul Conducdtor i Consiliul Legiunii . Acesta din urmi, in"scopul de a discuta si da direcyii tn mare Wiigcdrii Legionare *, un mandat nu lipsit de importanté gi - dacd atunci era corespunzitor, nu mai puyin este ustazi gi va fi maine . Cert este, ci cele trei personalitayi legionare, Cowandantul Bunei Vestiri, Ilie Garneajé gi Comandentii leg. Vasile Iesinschi gi Constantin Papanace - preludnd conducerea Migeérii, sduceau pen- tru legionari fncredere $n activitates care se cerea desfagureta gi pastrarea intactd a spiritualitatii legionare din oricare unghi Ge vedere ar fi fost priviti. Disparijia a doi membri ai Consiliu- lui Conducdtor a adus cu sine deplasarea punctului de gravitate tn Sistemul de Conducere care trebuie si asigure o functionare conti- nud, ferit& de orice crize interne cauzate de incapacitate, climat politic, sau din cauza pacatelor noastre omenesti . Acest punct de gravitate trebuie si fie ast&zi CONSILIUL LEGIU- MII : Constituit din ecei legionsri cari au mirturisit gi mirturi- sese crezul legionar, cari sunt cei mai legati cu toti vii gi mor- yii Legiunii. In sercina lor trebuie s4 cadi tntreg patrimoniul 1e- gionar, spiritual si material, pentru o durat& pe care timpul gi tm- prejurarile o vor hotari . Unificayi odat& fn génd asupra acestui punct principial, va tre- bul 3 se asigure prinur'un regulement modul de funo{ionare’el lui in viitor - gi s& se stabileasc’ {n concret drepturile gi indatori- rile pe care le are . Unul de prim ordin este desigur, si delege pe membri Consiliu- lui Conductor, organul de reprezentare gi activitate pe teren al Migcirii Legionere. Der : Trebuie s& riminem permanent la acest trio de conducere ? Cred cd nu ! Ia plusul unui mai mare echilibru esigu- rat de prezenta a trei persoane se adaog4 si minusul unei functio- nari greoaie, mai ales atunci cénd acei care-1 compun nu se gisesc domiciliayi tn aceeagi localitate. El poate fi fnlocuit cu o persoa- na care, ca gi Consiliul Conductor, trebuie si misoare cu masura- toarea Consiliului Legiunii, s& lucreze fn limitele fixate de el 9i s& réspundd fayé de ecesta pentru activitatea pe care o desfasoara. Aceast& persoans, fn ciuda prisosului,o spun, trebuie la minim s& se valorifice prin autoritate morald, spirituala, si dispuni de tehnica gi sinyul conducerii, Concepyia de conducere a unei persoa- ne care gtie gi face totul, care incarneazé Neamul gi Legiunea, sau © reduce pe aceasta din urmi la ordine gi disciplind nu este legio— nara . Aceasta o stiu eu 9i o gtim cu toyi : Ar fi fost altfel, n'am fi avut Senatul Legionar, résérit fn timpul Capitanului ca un pom din pam4nt. Sdmanya lui trebuie c& a fost in ceeace la Iagi fl au- zeam pe Capitan spundnd - gi nu rareori : " Am fost, sau m4 duc la Cristache Solomon s& vorbesc cu el despre... Voi pléca la Oragtie s& mi Intélnesc cu Ionel Mota... Am discutat cu Generalul Ternovschi.. I-sm vizitat pe Prof.Gavanescul dorind si-i gtiu parerea.. L-am vi- zut pe Iasinschi gi pe Doamna Iasinschi ( din vorbele pe cere cu bu- curie le exprima, am fnteles de mai multe ori ci acestia din ura, prin entuziasmul si dragostea lor fayi de el gi Migcare, fi puneeu merinde bune in inima lui) .5 Senatul Legiunii n'a fost cuprins intr'o form’ scris&, fiindca dizolvandu-se sub ochii Cépitanului, nou ajunsese in aceasté fazd . Aceasta nu inseamn4 fnsi, c& rotunjit& misiunea, ar fi raémas pe mai departe fn " copilaria " lui si nu i s'ar fi dat gi forms scri- sa. In consecinys acestor ultime exemplifictri, existenta Consiliu- lui Legiunii este o necesitate - care, in misura plinit&yii lui, corespunde stilului gi spiritului legionar . B. i addogim gi obligayiile pe care le au membrii lui, ca f%céna parte din Conducere, de a face s& disperd critica isutild, de a multi- Plica fapta pentru ca sd se ajungé la ( citez din Hotdrfrea dele Ma- jadahonda ) - " restabilirea armoniei tntre RomAnii cu dragoste de eam spre & potenta lupta pentru apdrarea intereselor romanegti tn strdindtate, eliberarea gi reconstructia Tarii " . Virgil Popa Fiinyé gi istoricitate . Orice curent, orice migcare, fie aceasta religioasi, filozofica, socialé sau culturald, conyine, precum orice fruct natural, un sém- bure, care detine formula geneticd a viitorului organism gi o fnve- litoare, care reprezint& mijlocul de vehiculare si tnrdddcinare fn lume @ materiei generatosre de via{% pe care o poart&é . Dacd in lu- mea vegetald acest sémbure are nevoie doar de un mediu propice pen- tru a aduce la lumin& legea fnscrist fn el, nu exact acelag lucru se tntémpl4 cu sémburele unei migcdri umane. Desigur gi aici este ne- voie de-un mediu favorabil. Dar tocmai fn acest punct comun apare gi prima deosebire fundamentald. Pe cand tn naturd mediul are o mic& in- fluent& asupra fectorului genetic, am putea spune eproape nul4, el in- fluenyand dosr modalitetes de menifestare @ noului organien fara a schimba structura acestuia, $n cezul unui curent uman mediul poate produce modificiri structurale, schimb&ri de esent% care deu o cu totul alté peceté# respectivului produs uman. Deosebirea ins& nu se opregte aici. Ea se extinde asupra samburelui fnsugi. Pe cand fn na- turd legea imprimat&é ¢n sfmbure se manirest& numai fn limitele dina- inte prescrise, férd a devia cu o iot& dela determinismul caracteris- tic, in cadrul uman totul se petrece sub cu totul alte coordonate. Aici fiinja fnsdi se poate schimba radical, devenind de nerecunoscut, am putea spune o alta. Si aceasta nu ca urmare a influenyei mediului cd datoritd unor cauze interne proprii. Un exemplu concludent 71 da, pentru primul caz de transformare, Budismul care dintr'o concepyie Feligioas’ atee devine o religie tncdrcatd de divinitdyi de toate nu- anyele, iar pentru al doilea caz comunismul care dintr'o conceptie politic&, care pornegte dela ideea eliber&rii omului ajunge, datori- t& structurii sale interne prolixe si desvolt&rii sale oarbe, fara simyul esenjei - la negarea fn practicé a ideii dela care a pornit . Cele dou fenomene de transformare degenerativé a unui curent conceptual uman nu reprezint& un accident fn desvoltarea istoricd, fo viaya acestuia, ci releva o lege a istoriei. Ele reprezinta una din cele dou& modalit&ji ale raportului fiintS-istorie. Cealalta mo- dalitate, opus’ deci transformirii degenerative, este transformarea specificd. O alt& modalitate nu exist cAci disparitia nu reprezin- t& o a treia alternativé ci este doar un alt cuvant ce se poate da transformirii degenerative, sau mai precis spus stadiului final al acesteia . Aceast& legitate a dublului drum ce se deschide fn fata oricirui produs spiritual uman nu poate fi desfiinjat sau ocolit . Orice curent filosofic, religios,politic, este supus ei. De altfelistoria nu fece altceva dec&ét s& relateze tot mereu despre aceasta, iar orice curent nou apdrut nu face decdt s& tncerce si se menynd ca atare, altfel spus a-gi gisi adevarata identitate. In Cregtinism de pild& epoca celor 7 sinoade ecumenice nu face nimic altceva decdt @ cduta cu o deosebitaé fervoare aceasta identitate gi facearci si o impuné impotriva tendinjelor degenerative venite fie din structura insagi , rie din mediul fnconjurator. Acelag lucru se intémplé gi fn politic& ; istoria migcirii socialiste sta marturie . Intre istorie gi fiinya unei migc4ri spirituale umane exist& o tensiune continus gi de netnlaturat. Rezultatul acestei tensiuni 11 reprezint& curentul sau migcarea respectivA marcat& cu o anumit&é pe- cete proprie, degenerativi sau specificd. Lupta aceasta dintre fiin- 4 gi istorie caracterizeazdé istoricitatea faptelor umane. Aceasta mu face dec&t si oglindeasc& lupta etern dintre fond gi form’, din- tre esenja ascunsd gi manifestarea concret&,vizibila. Lupta este e- tern& c&ici se duce intre doi poli ireductibili : fntre atemporal gi temporal, intre esenjé gi efemer, iar ea mu se termind niciodat&é de- garece in condifie umand forjele tn lupth sunt aproape identice. ar Astoria arat& c# acolo unde una din parti Invinge, victoria aceste- ia este marcat& cu apariyia unei forme noi fn tabira advers& . Istoricitatea fenomenelor umane marcheaz& deci structura duala a lor : esenj4-concretiune, lupta lor intern& : intre fiinji gi is- torie gi tendinjele contrare care le st&panese : de perpetuare a fi- inyei gi de distrugere a ei prin istorie. Cunoscnd aceast& legitate structuralé a fenomenelor umane se impune cu o gi mai mare stringen- yi ca fiecare migcare uman&~ gi fn consecinyé $i Migcarea Legionara, s& tind& mereu spre drumul care duce spre identitatea de sine, si se angajeze fntr'o lupt& neintrerupté tmpotriva transformirii degenera- tive, indiferent de ce natura’ este aceasta. Cum fnsi fn lume totul se petrece fn timp, in istoricitate, trebuie din capul locului tnje- les c& acest drum spre specific, spre sine nu fnseamni fn nici un caz rigiditate, tmpietrirea in liter& ci efort perpetuu spre adeva- rurile adanci, greu de gisit ale fiintei, ale esenjei mereu ascun- se. Este nevoie aici de greaua operatie a separari{ semintei pline de cea goald, de distingerea specificului de nespecific gi de tradu- cerea lor in limbajul momentului istoric fn care ne afladm. Aceasta pentruc& esenja, adevirul, care nu se afld la suprafeji, care nu se oferaé ci zace ascuns fn ad4nc gi agteapté sk fie mereu scos la ivea- 14, trebuie si ia forma cuvantului, iar cuvdntul se schimb& fn timp . Ca atere esenja trebuie mereu regisit& 9i tot mereu exprimaté tn alt chip tocmai pentruc& este totdeauna aceeagi,der cuvantul e mereu al- t Numai fn continu& lupt& cu istoria, fmpotriva ei ca vremelnicie gi aldturi de ea ca mijloc de Intelegere, ca mediu al limbajului, es- te posibil& pagirea pe drumul care duce fra rigaz spre sine. Numai astfel se poate pAstra adevarul revelat de Capitan, adevar ce va apa- re mereu nou fn form4, dar acelagifn esenj4. Numai astfel legionarul rémane viu, plin de elan, activitate si inijiativs, deci creator gi nu un mic burghez mort fn spirit 9i scufundat fn savuarea agonisirii sale materiale. Si numai astfel viitorul r&mine mirajul vietii, ier sufletul mereu tadnfr fn ciuda poverii anilor, fn ciuda asperitatilor realului si momentului . Care este aceast& fiinjA, acest adevaér al Miscdrii reprezint& o problemi fn sine. O problem fundamentala,desicur fns& nu unicd gi primordial. Caci mai important& dec&t aceasta e tendinta de cAuti re continua a acestui adevir.Numai aceast& tendin’ aco: ace: tei probleme sta Ontologico-existential gi Feet ea fi asigu- ra gi sansa rezolvarii .Acest fapt vreau sd-1 subliniez fn aceste r@nduri. In acelagi timp ar trebui si se strige cu glas de trambiyi spreatrezi pe toyi cei adormiyi din Legiune, din preajma ei gi pe toyi cei ce au urechi de auzit, cé singurul drum demn al omului este cel spre sine, spre Fiiny4, spre acel ceva care ne e dat tuturor la fel gi fn comun, ca un dar nepreyit, care ne poart& si ne acorda statutul de om - 3i care ne di posibilitatea nemuririi. CApitenul ne-a indicat acest drum el ne-a dat prin viata lui o pildd cum trebuie urmat . RAmAne doar s& ni-1 insu§im fiecare din noi dup& fntelegerea si posibilitayile noastre, dar nu fara a fi gi réiméne fn comunitate cu toti ac ca- re_s'au hotarit s& -3= a aceasta eats ‘nca ceva mai trebuie spus cu cuvinte de foc ce nu mai pot fi uitate : ca s. metod&i este lupta . Lupta cu sine, cu tori cei ce apuct pe drumul opus ) Opus esenyei . CAci'aga cum spunea marele filosof Heraclit fn zorii gindirii de sine @ umani- téyii : " RAsboiul, lupta, este tatal tuturor lucrurilor . Pe unii fi face zei, iar pe alyii oameni, pe unii ca sclavi, pe altii ca 1i- beri " . Prin lupt& deci spre a fi noi, spre a fi liberi | Dr.A.Aug.Bidian Omul i programul politic... Incapacitatea celor cari conduc gi sdministreaz& o jaré, lipse corupjia gi furdelegile lor de tot fe- gi cOmpromitere unui sistem social-politic ori- wargit ar fi el teoretic . Cu mMsuri represive poyi s& prelungegti agonia unui astfel de regim ins& - nu pentru lungé duratd. Dela un timp, cu schingiuiri, fnchisoare gi glont, nu mai'poti tnspAimante mares mas& a celor pe care fi asupregti ; situi de prea mult r&u, ajung oamenii si nu le mai fie teami nici'de moarte gi ce urmeaz% apoi gtim : Vai de asu- pritori gi uneltele lor | Asemenea cazuri ne sunt cunoscute din istoria omenirii, iar sub ochii nogtri ne-au fost gi ne sunt servite de regimurile totalitare de dreapta sau de stanga, cat si de unele aga zise regimuri democra- tice din lumea libera . In ce privegte starea politic& gi social& din Romdnia de ieri, prea puyini au motive si bociascd si sd regrete acele vremuri. Avut- a junci destule partide politice, cu programe bine fntocmite cari promiteau fnflorirea Mrii si fericirea cet&tjenului rom4n. gi-au fost , de bund seam&, in Statul Roman de odinioaré - si oameni po- litici cinstiti, cu dragoste de Tard, bine intenjionati gi cu dorin- ye de a fndrepta raul care a domnit in viata politica le noi, dupa primul razboi mondial . N'au putut realiza tnsi, mai nimic, sau prea puyin,din cauza spiritului politicianist de cMpatuire gi parvenire, a celor cari formau grosul partidelor. Ajungi la putere se tnfrup- teu c&t puteau din avutul Statului, sau 71 instrainau sariicind ast- fel Tara, abuzurile se yineau lant, iar bietul nostru Neam mintit gi prigonit de fndraznea s&-gi ridice glasul contra acestor rele stari de atunci. Coroana, care avea menirea s& vegheze la respectarea Constitu- yiei Térii, a ajuns pe m4na unui om plin de vicii, fn jurul c&ruia sta pripigit o aduniturd de ingi venali, amorali, care tmpreund cu regele gi-au permis toate injustitiile, chiar gi’crima . Crima ca" rayiune de Stat " contra celor care s'au {mpotrivit acestui regim de trist& memorie, patronat de Carol al II-lea . Asa a fost decima- t& sub " domnia “iui floarea tineretului romén in frunte cu Corneliu Zelea Codreanu - gi au fost pugi la index personalitati de o deosebit& yinuté morala 9i buni patrioyi ca Iuliu Maniu, Bratienii 9i alyai . A urmat apoi rézboiul contra Rusiei Sovietice ( care ne rdpise Basarabia gi o parte din Nordul Bucovinei gi Moldovei ) - cu insc&- unarea - de c&tre Stalin - a regimului comunist, regim care le-a fatrecut in atrocitaéyi pe cele precedente . Cum am vazut si vedem, cu o Conducere $i Administratie rea, ne- priceput& gi necinstita, Statul ajunge de rapa, iar cetéyenii iui au de fndurat suferinye gi nedrept&ti de nefnchipuit . Cd a fost gi este aga, de vind's oamenii care conduc gi administreazd un Stat gi mai puyin programul lor politic . Oamenilor politici, care'l acuzau pe Corneliu Zelea Codreanu c& Migcarea Legionar& n'ar avea un program politic, le raspunde astfel : - "fara aceasta piere din lipsi de oameni ( de caracter, intelegea el ).-. C& deci, nu programe trebuie s& creiem, ci oameni, oameni entrucé aga cum sunt ast&zi oamenii crescuyi de politicie- nism...vor compromite cele mai stralucite programe " ( Pentru Legi- onari,pg.306 ) . Si apoi - " 0 minciun& sunt toate programele noi gi sistemele sociale fastuos etalate poporului dacd fn umbra lor ran- jegte acelagi suflet de talhari, aceeagi lips de congtiint4 tntru indeplinirea datoriei, acelagi duh de tr&dare fat’ de tot ce-i romé- nesc, acelagi desfréu, aceeagi faptaé de risipa gi lux " ( C&rticica Sefului de Cuib,pg.111 ) .- Tar legionarilor le spune : - " Int@i s% ne cuncagtem gi s& ne indreptam p&icatele noastre gi pe urm& s& vedem dac& avem dreptul, sau nu, de @ ne ocupa gi de ale altora " ( Pentru Legionari,pg.187 ). ++-C& - " réul, mizeria gi ruina vin dele suflet "i - " Un Stat nou cu oameni cu piicate vechi, nu se poate concepe " ( C&rticica Se- fului de Cuib,pg.29 gi 64 ) . Factorului monarhic gi Conduc&torilor Tarii le d& a intelege c& - " Rau procedeaz& acei ce intr'un stat se slujesc de siabiciu- nile 9i defectele sufletului omenesc, r&spldtindu-le cu onoruri si cu fnalte demnit&ti gi biciuind fn acest timp virtutile, alungand caracterele 9i inldturand devotamentele curate " ( Circulari si Ma- nifeste,pg.207 ) . Celor care-1 fntrebau pe CApitan - " Cand va fncepe actiunea de guvernare ? ".. le réspunde : - " Atunci c4nd gefii de regiuni gi judeye imi vor raporta c& fn organizayiile lor nu mai exist& nici un om incorect " ( Circuldri gi Manifeste,pg.92 ) . Deci treab& grea gi de lung& durat& pand va fi gata Migcarea Le- gionaraé pentru guvernare. In Septembrie 1940 s'a procedat altfel 9i n'a fost deloc bine . C&pitanul dorea s& “ repere gregeala " de pAn& atunci cA " pen- tru a conduce un tramvai este nevoie de scoala, iar pentru a conduce © comund ( un judet,etc ) nu-i nevoie de nici 6 scoala " . Ca atare, gisepte necesar Infiinyares de gcoli pentru primeri 91 prefec}i fn- tr'o guvernare legionard . la cei ce vor urmsa aceste cursuri va tre- bui s&i se aib& fn vedere : - " Capacitate ( putere de a pricepe gi rezolva bine lucrurile ) ; 2. Corectitudinea cea mai severé ; 3. Sim- yol ordined ; 4.Simyul gospodariei ; 5. Buna cuviinya, dragostes oameni gi de lucrurile j4rii. Ribdare gi tact. St&pénirea nervi- lor ; 6, Zelul de ag face datorie paén& le ultima limit& gi dincolo de ea, adic&é sentimentul sacrificiului persoanei sale " ( Circulari gi Manifeste ,pg.210 ) . Numai cu oameni corecti, bine preg&titi gi cu tnsugirile nece-3 sare pentru funcyia pe care o fndeplinesc {n stat, Romania poate s& prospere, iar cet&tenii ei vor fi feriti de fncdlcarea dreptu- rilor (gi fndatoririlor ) lor constituyionale . - " Pietra fundamentald dela care porneste Legiunea este Omul, nu rogramul politic ", spune Capitanul gi recomandd- " reforma omului ". Pentru Legionari,pg.286 ) . Reforma omului cere lupta cu sine, lup- t& cu defectele sufletului s&u gi fnvingere lor , SM devie mai bun, mai intreg. Deloc treabé ugoard ins&,esentiald pentru schimbarea fn bine a vietii politice din Tara noastra . In acest sens trebuiesc indreptate atenyia gi eforturile noas- tre in educayia legionara . S& nu uitéim c& omul poate si-gi sfinteascd locul ( gi programul lui politic ), dar poate s& fie gi cauza multor gi mari nenorociri . Victor Apostolescu Pérjolul bolgevic.... In anul 1919 Corneliu Zelea Codreanu a declanget lupta contre bolgevismului care incepea si prind& réd&cini 9i le noi, imediat du- pa luarea puterii fn Rusia tarist&. Nua facut un protest platonic contra doctrinei comuniste, sau ororilor ce le cauzase partidul co- gunist in Rusis, of gi-a pus vies fn pericol, urcandu-se pe cladi~ rea atelierelor C.F.R. dela Nicolina, Iagi, unde flutura drapelul co- munist, 1-a dat jos gi-a pus drepelul romfnese fn vazul unei mase compacte, fnfuriate, de muncitori romani bolgevizati . Corneliu Zelea Cod: nu le-e dat s&i gtie celor ce fincerceu s& submineze ordinea social& gi politict a Rom&niei, c& aceasta nu va fi posibila decdt, dac& se va trece peste trupurile tineretului ro- man, care este hotarit s& opund rezistenyi infiltrarii fn Romania @ unui regim bolgevic, ucigitor de suflete gi distrugdtor al tradi- yiilor blandului Popor roman . Dar aceasta a fost atunci. Intre timp, datorit& ocup&rii Roma- niei de citre armatele Uniunii Sovietice, sprijinita de aliayi, co- qunismul s'a fntins pand fn inima Europei, a preluat cu forta pute- rea in Statul romfn gi guverneazi tara de peste 35 de ani . Dacd fn 1919 oprirea t&f&lugului bolgevic era o problemA natio- nal& romfneasc& 9i o mand de oameni hotdrfyi i-au pus stavila cu prejul jertfei lor, ast&zi comunismul nu mai este 0 problemi roma- neascd ci o problem’ a fntregii lumi . Parjolul sovietic a tnaintat victorios tn Europa, fn Africa, tn America de Sud, fn Asia, fn Orientul mijlociu, pretutindeni fie din cauza nedrept&jilor sociale din unele $4ri, ori din lips de vigi- leny&, neintervenyie, sau angajere insuficient& a lumii libere con- tra acestui pericol . Sunt peste 35 de ani de cand Poporul roman se afl sub c&leaiul ce jor f8rs Dumnezeu. A gemut 9i scrégnit din dinyi de durere 9i obiaa, dar nu l-a auzit nimeni . La noi au fost chinuiti gi ucigi oameni nevinovazi, iar aljii au murit ca mugtele, taraji fn fiare, prin tem- nizi rect, sau fncovoiati de neputinji gi fnfometayi - cu lopata fn m&n& la Canalul Moryii : Dunire-Mearea Neagr&, insd nu crede nimeni c& s'au intamplat astfel de lucruri . Rolul Tarii noastre de stavila contra puhoiului sovietic a fnce- tat. Generatia Capitanului a dat semnalul pericollui bolgevic tinct din anul 1919. S'a opus cu pumnul gi cu pieptul, ci alte arme nu avea, dar l-a tmpiedicat atunci s& fnainteze spre inima Europei .10 Acum este raéndul lumii libere s&-1 opreasc& gi s& ofere celor asu- priji dreptatea sociald-si libertatea dupa care jinduiesc . Dacd& Conducditorii lumii libere vor s& scape popoarele lor de calva rul celor " fericiti " de bolgevim s& caute s4-i pund stavila . Altfel acest parjol se va intinde peste toyi gi abia atunci ni se va da dreptate insd, va fi prea térziu . N.Toma Red&m din presa_roméneasc’ ( din exil ) - DECLARATIA PREA SFINTIEI SALE VALERIAN, Arhiepiscopul Romanilor Cres- tini Ortodoxi din U.S.A. 9i Canade, de renunyere la cet&tenia ameri- cand. + " La data de 25 August avocatul meu a fost instruit s& predea Tri- bunalului Federal din Detroit, Certificatul meu de cet&tenie ameri- cand. Deodat& cu aceasta s'a prezentat Tribunalului gi un memoriu ori comenter fn formA de carte, cuprinzénd o incercere de a anali- za tntreagd istoria timpurilor, locurilor gi eveninentelor care au dus la aceast& nefericita zi din viata mea . Renunyerea mea la cet¥ie nu trebuie considerata’ ca o recunoag- tere a acuzayiilor de orice natur&, form’ gi manier4 aduse contra mea de ctre guvern. De fapt vreme de 30 de ani am protestat categoric impotiva lor . AdevArul este c& procesul fmpotriva mea s'a extins tntru ceva mit mai cuprinzitor - 0 chemare fn judecat&é a mediului politic gi ideolo- gic Roméniei din anii premergitori r&zboiului, acum 50 de ani . Ca s& se ajung la acest scop evident, eu am devenit ostatec al gets ye niei mele, forjat s& servesc ca instrument de condamnares t#rii mele de nagtere gi mai ales a Migcdrii Legionare din acei ani,precum si © aultor barbayi gi femei de calitate excepjionalA care au sacrificat aga de mult pentru ceeace s'a crezut atunci si fie cea mei bund so- luyie pentru rezolvarea problemelor complicate ale Romaniei. Acest lueru nu-1 pot accepta gi nici nu pot permite ca s& continue . Oricét m'as fncrede fn sistemul de justiyie americand pe care $1 apreciez cu adevirat - am ajuns la convingerea nestramutata cA mie mi s'au negat drepturile legale in aceasta pertractare prelungita . Chiar dact mi s'ar acorda nepdrtinire in formalitdyile de procedura, nu voi avea posibilitatea de a prezente adevirul esupra celor petre— cute fn RomAnia fn anii critici dintre cele doud r&zboaie . Cheltuielile enorme, timpul nelimitat pe care mi-1 ia procesul, povara multor ani de pertract&ri si hdrjuieli, mi tmpiedicd ca si mi pot apira efectiv si fn acelas timp s4-mi fac datoria fat& de cre- dinciogii Episcopiei noastre fntins4 pe un teritoriu aga de lerg. Mai recent gi de importanyé crescanda pentru mine este gi faptul c& sunt impiedicat s& acyionez gi s& vorbesc liber {n numele Fisericii mele . Pand gi cdile dea mi exprima pe teren religios 9i politic apar sa-ai fie blocate . Prioritaéyile sunt clare. Pentruca Episcopia Ortodoxé Romand din America si poat& supraviejui gi s% r4mén& liberd nu se poate permi- te ca interese gi influenje de din afara si trensforme stradania mea de a reyine cet¥ia americand fn o lupt& intre Biserica mea, Guver- nul meu American gi tara mea de nagtere ." Aga dar, ca s&-mi pot pistra integritatea propriilor mele con- vingeri gi spre binele Bisericii mele gi a credinciogilor ei, aceas- ta lupta trebuie sa Inceteze ( n.r. ) - Cele declarate de Prea Sfintitul Valerian in legdtura cu renunjarea Sa la cet&tenia americand ne scutesc de a mai comenta acest fapt . eng Doamna Virginia Iasinschi + ( 12.4.1899 - 1.12.1980 ) . Cu multa tristeye anuntim fncetarea din via}4, intr'un spital din Madrid, la varsta de 81 de ani, a Doamnei Virginia Iasinschi . Dénea ere de loc din Rosnov, judeyul Neamy « Imediat dup& primul raézboi mondial, terminand liceul, se tnscri- e ca studentd la Universitatea din Iagi unde-1 cunoagte pe tanirul Vv. Issinschi, student la facultatea de farmacie {n acea vreme. Se casi- toresc fn Iulie 1922 si fn acelag an, sojul sau capata aprobarea de soi deschide 0 farmacie fn oragul Ridduyi . Au un fecior, pe Den . Viays doamnei Iasinschi, ca gi a BAdiei Vasile Iasinschi, a fost fnchinat& fns&, de mai bine'de o jumatate de secol, Neamului gi Legi- unii. Capitenul, nu rareori, le-a fost oaspete in casa lor din Radad- uy. Pujinele nosstre bucurii ca legionari, au fost i bucuriile sa- le . aldturi de soyul sau, a cunoscut tndeajuns cruzimea prigoane- lor deslinjuite {mpotriva Migcdrii Legionare de cdtre dugmanii nostri Le sférgitul celui de al II-lea r&zboi mondial izbuteste si pé- raseasc& Tara fmpreund cu feciorul s&u gi, dupa aproape 4 ani de des- pargire, reugegte sd-gi revad& sojul in Viena, dar nu pentru multa vreme. Abia la olalta, a trebuit sa agtepte apoi, mai bine de un an de zile, fntr'un ordgel din Austria, eliberarea lui Badia Vasile din lagirul de dezinuyi politici dela Glasenbach . Se refugiazd dupa aceia cu dansul gi fecidrul in Germania, le Aug burg, unde ram&ne pana in anul 1948, cand f9i urmeazd sojyul in Spania la Madrid. Aci, 11 ajutaé pe Badia Vasile la editarea " Libertatii ", iar mai tarziu, prin perseverenya, sacrificiile gi truda lor 2flnicd, timp de mai mulyi ani, s'a clddit la Aravaca Céminul Moje-Marin, in amintirea acestor doud mari personalitati legionare gi eroi cdzuti {n luptele dela Majadahonda la 13 Ianuarie 1937 . Cei ce au avut ocazia sX poposeascd cAteva zile in acest CAmin, sub obldduirea Domnului gi Doamnei Iasinschi, nu vor putea uita nici- odat& cdldura, grija si dragostea lor parinteasc& cu care au fost pri miqi gi guzduizi acolo . Acum trei ani, dupa moartea sojului sifu, a fost aleas%, cu unani- mitate, Pregedintd de onoare a Asociatiei Moya-Marin . Era o fire darzd, minte ascuyita, buna gi prietenoas& cu cei co- recyi gi de treabd, aspra fns& cu cei lipsiti de caracter . ‘Multora dintre'noi le-a fost ca o mama . Si-a dat sfargitul dup& o scurté gi grea suferintaé gia fost inmorm&ntataé 1langd soyul sau, 2n cimitirul din Madrid, tn ziua de 4 Decembrie a.cr. - Slujba religioasdé a fnmormantdrii a fost oficiata de eneogtt - Anchidim Ugeriu si D.Em.Popa . Domnul Cdt.leg.Nicolae Seitan 5 = rintele Ugeriu au evocat activitatea sa rodnicd gi trecutul sdu atét de sbuciumat . Dumnezeu s& dea linigtea de veci sufletului su ales gi mult incercat in viata i12 Doud Jachturi luxoase. Din presa stradind ( Siiddeutsche 4eitung din 15.9.80 ) am aflat stirea cM Nicolae Ceausescu a comandat la o firma din Danemarca do- ud Jachturi luxoase gi nu unul . Cei ce conduc ast&zi Tara - nu numai c'au prins gustul ndravuri- lor cepitaliste ci, se trudesc s& le pund gi varf .. De ce nu ? . N'au dec&t 11 miliarde D.MArci datorie la fArile din vest..., iar Americanii au acordet Resereului " clauza natiunii celei mai favorizate ".. Au de unde !.. = In Polonia, spre linigtirea multora, s'a ajuns la incheierea unor acorduri ntre muncitorii grevigti gi reprezentanyii regimului co- munist care, la ordinele Moscovei, guverneaz& yera , Cum se va traduce fn fapt constituirea unui sindicat muncitoresc liber fn aceast& yard, este greu de spus ast&zi gi - si legi prea mult optimism,este neinyelept . Gert este of asupritorii au fost astfel palmuiti tn vazul lumii gi din toata dreptatea sociald " comunisté ", ea n'a avut de vazut decat rénjetul gi col4ii lui Bregnev . x - Biroul Executiv Central al Consiliului Na}ional Roman din Exil a tna- intat reprezentanyilor " Conferinjei pentru Securitate si Cooperare Europeang ", adunayi le wedrid - un Wenoriu emplu 9i bine ducumentat privind situayia vitregd din Tera noastra gi problemele care urmea- 24 s& fie discutate acolo . Menorii, fn acest sens, au mai fost fnaintate de Parintele Pr.Vasile eanu, fn numele Bisericii Ortodoxe Romane din Paris, cAt gi de multe alte Asocia tii romdnegti din lumea libera . N.Frunza v.P. x x x Facem cunoscut c& Prea Cucernicul Pr.Vasile Boldeanu n'a acceptat mande e Pregedinte al Partidului social-cregtin Totul pentru Tera. Pénd la alegerea altei persoane, aceast& functie va fi giraté de Domnul C.Papanace, Pregedintele Consiliului Legiunii . 3 x x x x Pentru _camarazii si prietenii nogtri care n'au posibilitatea si-gi trimita obolul aah one Ta contul anunjat tn Numirul 11 al Bule- tinului nostru ), ci prin pogt&é, dim aci adresa Casierului nostru. Ea este : Mircea Orendovici Parkschenke Gartnerstr.2 6780 Pirmasens Bundesrepublik Deutschland x x x x De Sfante Zi a Nagterii M&ntuitorului - urdm camarazilor gi cunos- cugilor nogtri — = garbatont fericite $i - un An Nou cu s4ndtate gi bucurii, cu fmplinirea gandurilor de bine pentru Tara noastr& | x