Sunteți pe pagina 1din 24
FOALE AOMANEASCK DE OBINI2 GI INFORMATIE Tulie-Sept.1977 HAVEL, 3 7800_FRELBURG—Gormay NO 143, Erbprinzenstr.17 A x DE _ZIVA PRABUSIRII au treout 33 de ani de ofnd ziarele din jari,la flecare aniversare a oou- Patict rusopti,arataé nemai pomenita tucurie,de care a fost cuprins tntrogul nostru-neam la 23 August 1944,- cveniment c= va ramane pururea de pomin&,aidoma selui petrecut ou aproane 2000 de ani fn urmd,fntr'o noapte de primdvaristn gridina de peste par&ul Cedrilor.se puteau oare bucura Rom@nii cfnd vedéau o& toate visurile lor cfdsau sub genilelé tancurilor sovietioc,iar ostagul are Purtase cu demnitato 91 mindrie flamura ron@nf 1a Kuban,Volga gi Elbrus,lovit migolepte pe la spate era dus si moari doparte de céminul sku,in finutartle tne Shojate ale departatei Sivorii? S&ita oare jara de bucurie cand vedoa Jegind din. turbinoa Moscovei ca puii de n&p&ro% noile sale cadre conducktoare, curate vlastare daco-romane,neaogi exponen}i ai clementului autohton ca Ana Pauker, Kigineysk1,luka,Teohari—Burah gi atdjia alpii? Biserica OrtodoxA era just sab Sontrolul Spouritajii,cea Unit& interzis& ou dosivargire.Preofi gi eplsgopl; studen}i muncitori,plugari,ofrtubari gi ofijeri,fogii mari dreghtori gi simpli gottpeni,dugi tnoktugafi fn cone gi diferite lagire,unde milfi dintre el ayeau Sa-gi dea obgtesoul sfargit.Bietul }Xran,acel clement ae waza al neamulii nostru, vitut (de urgiile tuturor vremurilor,prin giroaie de lacrémi {gi manifesta "win ogrialvazand cum juncanii s&i iegeau pentru totdeauna pe poarta ogrizii, tri sind dup ei carul fnolirest. cu tot materialul sfu agricol,agonisit ou imids 9 sudoare vreno indelungat&.Ogoarsle mogtenite din mogi-strémogi gi udate cu sin- Sele acelora Ge in decursul veacurilor au cKsut fnfrkfindu-ae cu gliaysé trans formau acum fn eolnoz; atelierele particularé,pAinoa oca de toate zilele a pic. fului Muncitor,deveneau proprictatea Statului,iar Statul fneugi,prin irespon- Sabilit pugi do baioneta *olgevicl,devenea proprictatea mare! oérotitoare a fu. furor popoarelor,aparitoarea tuturor libert&{ilor gi pururea treazé garant& a @repturilor omului,infalibile mare prictend,Uniunen Sovietick 25 August © ziua tn care tneep vatimitoarele pligi biblice si se apteamnh feste jinuturile rominegti,blestemata zi in care fntreaga fark romAncasod ¢ gransformata in temnigd,legir de concentrare,cfiap de minc& silniok gi nimieire. 2? August ¢ ziua pe care a ingkduit-o Domul’ spre ispgirea unor paeate sivigh. toare la cer,ziua prin care si ne axintin de Sodona gi de Gomora, frajilorno-am adunat aci,in faja sfantului altar,nu oa sk no véodrim,ct privind la fldoirile ce-au cuprins aproapo fntreaga noastra planctA gf uitérdy- no la calea pe care am parcurs-o cu atGpia frafi cari no-au plrdsit, i lHeln 1a g Parte tot ce ne desparte,s8 desbrécim mantia cea gréa a intereseler personale de fanilie sau de grup gi,strns unifi tn jurul altarulut,singurul balsam se fanareeeT haa ou not gi tn noi,imerdcaji tn armura nopioritoarelor viztufi, na= Hionale 91 cregtino,sa.rugim pe Dunnezeu sk no acopere cu lumina dragostel pein faiuy BunWlud Sku cel de via} adt&tor,pentru-ca unAr 1AmgX undr,inint yenge iminl, duflet angi suflet,lephaandu-ne de toat& grija cos lumeasch gi alupeand yrajba dintre noi,s% formim un singur bloo,spre muljumirea noasted fi-spre die Beitensdar-mei ales spre bucuria fratilor nogtri cari de 33 de ani fom sup apa- sitoarea tephrAjic a tntunericului gi morfii.BMtrani saa tinori ,refugiagi Teeht st Red pmtront 94 oleret do diferite confesiunt,ou topii fomém un singur Qistrean 1 oongtient de menirea lui,avénd o aingurd ddeologie! ced tAsate de ‘oli regii gi voovozii nogtri,de 1a Buerebista la Ferdinand ocl Lolal catea Be care uérgen © spinoasiyplink de opreligti 31 de mistere,dar este singera sere tuce spre lumina.cea mantuitoare.tupta tn are suntem angaja}i este eevlr- gitor de grea;dar cauza o droapt4. gi uunai noi,cei crufaji' de oklugul acosiee Teena rsce Oa )tPtioeynuia’ not putem striga lattoate rAapdntiile aeestel ust, cerfind-sus gi tare respectarea firenscd a granijelor neamurilor,prosun #1 sfin— feces menturi ale omutui gi ale nafiuniior,tntr'un regim de dteptaie i de per fect libertate. - Preot D.Bu.Popa ao x Terminat rAzboiul,Traian acord’,la 11 August 105,din localitatea Dornitht- this din Dacia,cet&tenia roman’ tuturor soldafilor din "Conors I Britonum mi_ laria Ulpia torquata pia fidelis civium Romanorum" ("oohorta int@ia a Brita nilor,de o mic de oameni,supranumit® Uipia /dupi numole lui Traian/,dccoraté cu torques /coliere,de aur sau argint/,virtuoasS gi eredincioast,diatinsd ou eet&tenia roman&"),ohiar fnaintea fmplinirii serviciului militar de 25 de ani, pentru “pie et fideliter*éxpeditione Dacia functis"(au sfargit rizbciul dacie cu pistate gi credin}A). © diplom& fn acest sens a fost degcoperitk tn prim4vara anulut 1939 fn cas— tru roman din Porolissum(azi Moigrad/SAlaj,1ang’ Zalau),pe mmelo lui Marcus Utpius: Novantico,fiul lui Adcobrovatus din Ratae,provincia Britania.Primul gu- vernator al Daciei Traiane,nunit 1a acceagi daté,e Decimus Terentius Scauria- Bus.G# rézboiul ers terminat tn acel an,se yede gi din aga siscle "Fasti Osti- enses(oronica fn piatré a Ostici),unde ee arat& cfyin 106,capul lui Decobal (taiat,dupS sinucidere,de decurionul Tiberius Claudius Maximus)a fost adus gi expus la Rona.— So ae * 20 lulie 1927: Moare ‘regsle Ferdinand. "Aaigo religios,mult mai mult de. edt Carol T,eare fuses crescut tn atuosfera bisnatckians,el tgi couta tn oso Surile grelé refugiul intr'o congttinfa care se rostea prin rugloiamessiadea foarte bine fXoute 1 inifiaser& tn cumogtinfa istorie! gia clasicismilui an- tie,gi citirea ora pentru dfnsul une din adevaratele gi marile wucurii ale vie- #1; iudirea-i pentru naturd era nosffirgita... $i dinsul un on al stricte! da_ torii cu orice jertf4,Ferdinand al aomfnici punea,fn mijlocul unor aparente tn doieli asupre drumului de urmat,tnainte de toate acel imperativ categoric,pe caret] oxprima,infijigandu-se tnaintea Parlanentului,fn formula de ben Rone , Qligolas torga Oe ae * 12 August 1916: fom@nia intr4 tn rAzboiul Intregirli, "Regele era eroul zilei; rostise cuvantul ce fusese agtoptat, trasese sabia din teack.Cei ce se indgiserk de el,se ruginau de indotelile 1or,sau se prefMooau of nioiodat® ou se-indoiser&.Nematpomenita izbucnire a entuziasmulul {i ajuth lui Nando si streack ceasul grou al jertfei". (Maria,regina Romfnied) PUL_DE BRI de Ion Nontfeseu Broi au fost,croi sunt inck, Ei pentru fara lor anarnic Gicor fi fn oamul roménesc, Au dat ou-atafia duguani piept. C&o4 rupji sunt'ca din tare’ stnok ean ee = Gi din aga parin}i de seank Mon@att or ts imnle rae6, tn veoi stor nagie lupthtori, B via noastré sdupita De dod h&rbati cu brafe tari $4 cu voingS ofelita, Gu minfi degtepte,inimi mari. i unu-i Decebal cel harnic, Jar celdlalt Traian cel drept, a san cu dna Kate Lola Ferrando.Nagi ha 6 Iunie a avut loc la Buenos Aires ofsXtoria avooatului Ce pentru patria lor mam& Vor sta ca vrednici urnitor: Au fost eroi gi-or s& mai fie, SK frfng dugnanii cei r&i; Bin coapse Dacic? gi-a Romei Tn veoi s'or nagte pui de lei! Nicolae get pMaria gi profesor Dinitrie GAzdaru; siu— Jitor,prootul Aricivc din Bucovina.— + In noaptea de 2/3 Iunie s'a 5 tins,la Paris,George Obrad.A fost fnnormin- tat, luni,6 Iunie,fn satul sofici,Vregny.Incd n'avea 6° io ani. 3 [a 1g August s'a stina,la Mont sebleat de o + La Madrid a murit fn August ‘gean, fost Legionar. 4 Duninick 19 Iunto a avut ioe lirea statuii 1ui Aurel C.Popovici(de 1a a ckrui moarte ssculptatt,din fnstrcinarea Fundafiel Drigat 60 de ani) al,la 64 ani,ing.livin Muregan,din S&laj, magin§,"nog” Wicolee Borea, bank rin cimitirul "St.Georges" din Geneva, deave- yin pribegieys'au scurs scare a organizat gi fas rex (rancarde Ina Fopesousdu vorkit ou adest priuej,printre aljii,dnii C.Rette. rer(primarul oragului),Dragen gi Otto de Habsburg, aH Hecensinfintul din Ianuarie arath tn Romfinia 0 populatie de 21-559,416 locuitori,cu 0 ugoart majoritate de fenei-Romfni,peste 19 ailioanes ungurly 25705-6105 nomi 388. 444; figani,229.986.Hai sunt apoi uersinont,adrbl eered./ foe REZISTENTA DE PIER "Garda de Fier" de Corneliu Zelea Codreanu,condueStorul legionarilor, c&- Tora le este dedicat aceasta carte,a apirut fn romana $n 1936.Patruzeci’ de ani mai tarziu,tn 1976,a aparus prina edific engleal.Faptul of tn sfargit a aparut o traducere englezi a lui Codreanu,mult dup& ce au fost tipérite tradus ceri in franceza,italian’,german4 gi spaniold,e fn sine semnificativ.Au trebuit SH treack oan 40 de ani ca sX so poat& vedea prin ocata sentinentului liberal, A projudeoifii democrate,a minciunilor gi jumftdgilor de adevir,care a fost serul pe care’1-am respirat,— unii dintre noi o viafd'ntreag’! In mai pujin de 40 de ani,cft a trdit,Codreanu fice dlruit viaje pentru Dumnezeu gi Patrie.Nurindne-a.1%sat tn umm’ o pildA de eroism,credinf& gi speran}a,formilatA fn doctrina lui de nationalism cregtin,oare poate fi se fo~ ios tuturor nafiunilor oregtine din afara granifelor Rom@nici.Jara pentru care el @ murit,a suferit ca Insigi de-atunci tnooace,sub sistemul intrinseo por- vers al dominajiei comuniste,o materializare a nestanismilut lui Marxspren care agteptatul Mesia al evreilor gi tara figiduinfei sunt transpuse ¢n rélul mesianic al proletariatului si'n utopia succosiveler planuri cineinale. Téria lui Codreanu const& tn intelegerea marei drame a yremurilor noastre $1 tp voinga lui do a se manifesta fn ceea co privegte aceasté fnfelegere: of, adiolymesianismul nostru,cel al irilor noastre europene,reounoscut tn Cristos fi tuplinit fn cregtinisa,o anoningat de moarte de oltre coldlalt mestanisn, Azvorit din simagogd dar aoum anulat prin venirea lui Cristos,care a fost ros. Pins de evret pentru ca astfel si devink piatra de temelic a furope! eregtines Avesta © contextul fn care trebue tnjeleask preccuparea lui Codreanu ou tvrelie qisssonismul lui fajX de ef s tn proporfie invers& ou pozijia lor anti-oreq tink, Hare nimic deaface cu rasismi,ei cu credinja lui ok deck tmpbr&pia lui Crs tos e 98 vind aici, pe, pamant aga cuz © fn ceruri,atunci aceasta s¢ va fmplini prep mbemmediul unor domnitori cregtini legitisi,congtien}i de dreptul gi da- toria lor suyeran’ de a downi ca locfiitori &4 lui Cristos gi de a proteja po poarele lor de orice atac, intern sau extorn,asupra inimii nafiunii.Cu mijlos. cole de informafie fnst,9i profesiunile,tn mare misurh tn mfinilo celor oo tnk- eso oa s& distrug’ esenfa nagiunii,dupé gua a fost oazul fiominiel pe yremea jai Codreanu,dimonsiunile dranei iau propor}ii oarc vor depigi pe intelectualuL pur(profesorii universitari ai lui Codreanu‘au fost lisafi fn urmA fn bAtAlic §i mai tarziu i stau opus) gi ele vor fi conduse de etre un om cu inim& mare, deo credinf& profundi,de adevaratK fntelopciune gi spirit de sacrifioiue Tupta lui Codreanu a tneeput po vrenea cand era student tAn’r 1a Drepty prin fntemifare nedroapt&,ctudit tn Franja,vieforie 1a alegeri parlanentare, aise tntennijari giyin fine,ucidores prin sugrumare de c&tre jandamerie,1a Pomunea mai-narilor,in 1958.Ca student,gi-~ urmat profesorii in Liga Apsekelt Najionale Oregtine,oare,éa aajoritatea migekrilor de acest fel,s'a spart tn goulsIn timpul fntemnifarii cea urmat,el 1 prictenii lui de uptX ne adunau fn fata iocanci sfantului Arhanghel Mihail din capela tehisorii - gi ¢ o oa, Zgcterietic& a lui Codreanu ca legionarii 1ui s& se 1 nfsout tn umiling& gf Sd manifeste o oredin{& sinpla,care era mAndri si poarte mmele de leginne’a Suopeehelulut Wibdil.Ba"era t&nlrX gi uncori afeetath de excosele tineresii, iged 8 pregdtit terenul pentru Garda de Pier,caro a ofgtigat prisk in fast pal tarziu gi a fnooput a odgtiga Locuri parlanentare,apfe minumarea gi coleter, natea politicienilor. > §1 pe drept cuvant puteau s& arate consternare politicienii! Dé’ era victo- Ria lui Codreanii totalkjar f1 terminat—o cu jocul democra}ielype care el a ane- iizat-o atat de obicotiv.Democra}ia,care rue unitatea poporuiul,care @ inos. Pabild de continuare fn efort,care pune pe. politician fn inposiwalitate de a-gi face datoria fafi.de fara sa,oare © inoapablld de autoritateycaré © fn siieetbaneeare! fimange g4,pénk 1a urn’,predB soarta nafiuaii im mina banche-, TijorePentrued a domascat adevirata culoare a democrapiei gi a formilat dco. “{zpPk woul néjionaliam eregtin care s'0 tnlocuiased,Codreanu gtia of a accep fat moartea - ‘oa o coroan& tne! Afimafia lui de doctrink nafienalisté terein nk ‘prim a se tntreba odre o folul final al nafiunii: "Este viaja? Daed ecte Tele satunot nu intereseark mijicacele pe care neamurile 1e tutrebuingeazh spre 8 io asigura.Toate sunt bune,ohiar gi cele mai relv-So pune dest sovtienas dup& ce se conduc natiunile fn raport cu alte nafiuni? Dup¥ animalul din ele?