Sunteți pe pagina 1din 12
Hai sa dam mand cu mana cei cuinima romana EERE si SAO PAULO eat at aie 2 2000000000000000000000000000 I 9 9900000000000000000000 10000000000000000000000000020000000. coe PTE PLE, ~ S80 Paulo, Septembrie-Novembrie 1952 - ' PAINEa wowstRi TS de ARON COTRUS A viefii noastre voiniceased pfine: puterea de-a 'nfrunta gi 'ngenunchea moartea cea mai aspré gi mii grea, - d&-ne-o noua, di-ne-o, Stapfne, ast&zi si mfine gi pururea!... Prin prdpddul ce ne spintecd mereu randurile unul dupa altul, gi ne-anfnd spre izbindd saltul, mu ni-e inc&é vazul scurt, nici braful greu; cu duhu 'n vifore cdlit, aven ined de razboit ide zidit Sin nesffrgit in nesfirgit, _ peste a vremii zare oarba sau albastra, dincolo de zodia ¢i de umbra noastra... Pentru mersul prin potop ce ne raémfne pe dincolo de astazi si de mfine, _ d&=ne Tu vrer: ca ofels ear’ si brafe, gi frunfi, gi inini le fel, - ee se Pe sera vrégmagul migel _ gi hienele putrede Ge s'ascund dupé Gliacs celor alegi, di-ne Tu incé: oon otinate rabdare do gtincd; _ bel: de via ean eee a nddejdilor spornic 27 i pagi de Feet gi de fulger, Stapine!+-. ett ttttt ttttet ot + tttt Rie eereee en ttt 000000000000000000000ag00000! No. CAMINUL, Se) jov 1952 AOTONE MOTE PE TCA eee eoeeerrere de Nelu Roth-Jelescu - 0 puternicé gi adancd viaf& moreld gica tras seva,in toate timpurile gi locurile,din viafa religiodsd a popoarelor respecti- We. Olatd Ge aceastd via} relighoaed « incopat 98 Tie iminsk Ja periferie,prin desvoltsrea imens& a gtiinfelor pozitive, ca o Consecinfé gi ideile morele care au dat’sens gi confinut viefii omenegtiyau’disparut incetul cu incetul,fiind’considerate de omul secolilui XX. ca ceva supdrétor gi apashtor,ca ceva care fi limi teand livertates gi posibilitajile lui de a¢yiune. tnvéjaturile eragtine au fost Sesconsiderat? pi de foarte miji gasite on ane croice,intr'un timp in care gtilnja e ffiout atat de uimitoare progrese gi descoperiri. fi Dupé $tiinja astronomicd gi geologic, ideea cregtind despre ereearea universulii¢ complect falsa; duph biologi¢,modul cum in "Cartea Facerii" a fst conceput oml,e deadreptul ridicol,el, diod om, nefiind decat o meimupé evoluata; minunile descrise de Noul Testament sunt pentru fiaicieni gi netureligti imposibi- de fi 08 etare considerste arept fentazil ale color’ patra evan- gheligti; 1a acestea se mai adauga gi gtiinfele paihologice,care Fedue toate recfiunile sufletesti 14 simple reacfiuni patologice regwitante ale instinctelor sexuale (Freud, Individul secolului al 20-lea,odat& sc&pat de sub supraveghe- zea parinfilor, ejungénd le gooli’mei inalte,unde totugi duce eu el atmdsfera calda gi plind de dragoste a’mediului 1n cere a erescut plus educafia noralé cu cere mma lui a cdutet sii im Pregneze viaja, aci, in loc de agi imbogifi ounogtinfele oi vi- @fa in ceeace privegte tocmai aceésté laturé a valorilor nbralo eterne, incepe si gandeascd cu totul strab, schimbandu-ei in a- celas timp gi modul de trdire. le aceasta contribue atat profeso- Pii S8i,cat’pi societetea in care se yode transplantat. Profesorii nu fac altceva decat s&-i umpld mintea cu fel de fel de cunostinte,deschizandu-i porfile unei lumi necunoscute,pe eare o vede'insa explicatd atat de simplu gi ugor, ca ceva cu to~ tul normal ¢i rezultet numai al mteriei,faré 4 mai vedea deci in aceasta fume opera unet fiinfe superioare,pe care noi cu min~ tea noastré nu o putem cuprinde. Fafa de invapaturile , simple Primite dele mama lui,de acasd, el ve alege explicapiile gtiin- jelor pozitive. In acest fel viaja moral-religioasd incepe ai “Slabeascd,fiind consideraté rezuitanta unui numdr de obligapii mutuele ce oamenii gi-le impun pentru a-gi regula raporturile de Gonviepuire intr'o Societate al cdrei motor conducdtor e “intere- Ori,interesul,pus ca centru al viefii omenegti,nu face decat deavolte 1a maxinun epiritul de raplettate af andividulut,con- sand astfel le cele mai sericase conflicte,slabind permanent woralé. Ia acestea, societatea contemporand,mai contribue n formidabile-i aparatura de propaganda: ziare, radio, fil- te. cari nu fac altceva decat sé trezeascd in individ fel de ofte i instincte,intuneodnd din ce in ce mai mult in el terioaré pe care D-zeu a sdit-o in fiecere, gi du- Pain masur& s& discearnd binele de réu, ce este “Bus Dragostee,adevarul,onoarea,spiritul de dreptate, oe Si frumosul, binele gi omenia, idei cari constituesc oe rolari ai unei vidti moralé,au fost scoage total din mintes in @ividului. ‘ctiunile morale au inceput si-gi piarda sensul chiar i 4 lunca slmpld, cbignoité sf resetiones! natural aga cun 41 eteazd eufletul,a inéeput a fie atinsé de morbul ihteresulud. Vina principal in acest caz nu vom putea-o atribui decat tocmad acelora cari trebuiau si-i fie adevarayii indrumAtori. Preotul i invittorul, prin exemplul viefii 1ér, care a fost departe de jeoace ge poate numi o viafé moral, au contribuit in lergé mé- suré la preschimbarea omulii simplu: "Sa faci ce zice popa,dar mu ce face el" are un adane sens gi constitue un adevar dureros. In afar de acestea, luptele politice, in care fieoare par tid vorboa de réu pe celdlalt, au reugit a8 toarne neincredere in individ, impingsndu-1 gi m2i mult pe calea rut&}ilor. Orice acfiune moralé incepe si-$i piardd din eficienfi,ba mai mult,s'a ajuns pand acolo incat sa'se stampileze acjiunile morale dupa re= zultatele daiosau dup interesele care au gtrajuit la infSptuirea lor. Deoi o faled injelegere @ sensului acfiunilor morale,a pro- due 'o confucie gi mal mare in cufletul indlvigilor. 1 atunci ef pune intrebarea: in ce consta 0 acfiune rau o viefA moral? Cand se poate spune c& am actionet moral gi despre cing sc poate afirma cd este o fiingé moralé? Rezultstele unei acfiuni,oricare er fi ele,nu vor putea nici- odat& 9 imprime caractérul de moral, ci inten}iunea cy care a- ceasté actiune a fost intreprinsd. gi pentruca o intenfiune 0& fie bund din punct de vedere moral, ’ea trebue 08 fie désinteress— 48. Acfiuni intereaste sunt toate acelea cari au ca scop satis- facered unui interes personal. Bxemplu: faci ceva,pentru a fi o- norat sau aplaudet, pentru a-fi satisface anumite placeri, fie genzuale sau intelectuale, ori pentru a-fi satisface pornirile tgle de gonerozitate,de care opti bucurgs 24 auzi c& se vortegte gadilinda-ti amorul propriu, sfu_satisfacandu-fi orgoliul. §i nici micar'acele fapte in urma cdrora agteptdm e& capatdm o'r conpens& gci ‘pe pamant cau un loc mei bin in lumea de dincolo,nm sunt in m&suré 0 poarte pecetea de actiuni morale. Pe lanaa aceste inten}iuni interestte,mai sunt gi acele zise indlgecente gi cari sunt rezultante ale unor. impuls{uni interioa— Fo cagtigate’ou tinpul, gi ceri deascmenea nu poarta anprenta mo~ ralitapii. i Sunt fiinje morale acelea,care,dupé ce au gandit o acyiune gi au gdsit od c'justé, o vor indeplini pur i simplu pentru c& e just& gi pe linia acelei lumini interiosré ldsatd de Dumnezeu in aufletil ficofrui individ, lunind care permanent ii aduce in fafa cchilor gi in minte cele gapte mari postulate ale unei viefi mo- rale; dragostea, adevarul, onoarea, spiritul de dreptate, frumo~ sul, binele $i omenia. és pilaele (Gita. cosy fecpun ced ooiaeegeiaa fectorilor economiei, a poftelor de profit,a licomiei cagtigului, contra Acorn’ 2Arii pi standardizarii viegil, pentra a rodnstaure o viafé moralé creglind in care sf dispard conflictele,nomalpumi~ rile fi ura de clas. Deefagurarea unei campanii educative ore; tine {n onenize so aiuti ai co in ce mai noceosré dnod voim a i in ce mai este de galvat in lune. a captas fi_in toate parfile,od réul,mizeria,ruina, ne ‘vant dom ja suflet. fufletul este pinctul cardinal esupre caruia trebue 8 se lucreze in momentul de fafa. Sufletul individului gi eufle- ful mulfimii." (c.Zele-Codreant) , a ee