Anul XIV nr. 15 (644) 13-19 aprilie 2004 32 de pagini 15.

000 lei

Agathon a umplut-o de s\nge:

Banii poporului la Dracula Park, sup]i de v\rcolacii PSD-ului

s ` p t ` m \ n a l d e m o r a v u r i g r e l e

Ne fuge p`m\ntul de sub picioare

PSD-ul [i-a furat terenul de sub sediu

V
` mai aminti]i de scandalul SNTR? V` mai aminti]i de Re[i]a? Dar de Romnia, v` mai aminti]i? Exact \n timp ce scandalul SNTR tr`gea o ]igar` cu multe filtre, la Re[i]a se privatiza Uzina de Construc]ii Ma[ini. De bucurie c` statul i-a [ters datoriile la buget ale uzinei, APAPS a v\ndut UCM-ul unor elve]ieni pentru aproximativ 1 milion de dolari. |ns`, minune: numai terenurile UCM valoreaz` 5 milioane de dolari! Cum o minune nu vine niciodat` singur`, iat-o [i pe cea mai mare dintre ele: pe unul din terenuri se afl` sediul central PSD!

um s-au furat banii subscri[i de popor la Dracula Park: Carabulea, 30 de milioane de dolari, Agathon, Sibiu, Romnia, FNI, FPS, Adrian N`stase, Fondul Dracula, 107 miliarde de lei, Carabulea, Banca Carpatica, Chiric, IAS, livad`, pomi, teren, Carabulea, Grecea, [pag`, Consiliul Jude]ean Sibiu, pre[edintele Judec`toriei Sibiu, Marcel Rusu, Carabulea, Agathon, Sighi[oara, Dracula Park, colac peste pup`z`, 30 de miliarde de lei, Medin]u. Pe larg, \n

Pagina 17

Pagina 3

M\n` \n m\n` cu un Dumnezeu care nu-i tr`sne[te, Biserica [i Partidul pun piatra de temelie la

CATEDRALA MITUIRII NEAMULUI

Hai, Preafericitule, c`-]i vine perfect! Nu po]i r`sp\ndi opiumul popoarelor \n sutana aia serioas`, antiprogresist` [i conform` cu normele obscurantismului! Dac` vrem aleg`tori PSD, dac` vrem credincio[i \n domnul nostru Ion Iliescu, trebuie s` apel`m la o religie modern`, bazat` pe cre[tinul de tip nou, care se uit` la Surprize, surprize [i fuge cu lum\narea aprins` de la |nviere s` nu piard` primele faze tari de la Big Brother. Ce dracu s` mai cheltuim at\ta cu catedrala aia? P`i punem o cruce pe cupola Circului de Stat, aduce Vanghelie iar pe Bonnie Tyler, Toto Cutugno, mai aduce Piedone ni[te mici confisca]i, mai d`m dou`-trei libere de NATO [i de UE [i s` vezi tu cum ne cade poporul \n genunchi [i ni se-nchin` numai nou`, \n vecii vecilor!

Secven]` din culisele Circului de Partid [i de Stat \n Stat \n care se cam pune cruce credin]ei \ntr-o via]` mai bun` (pe lumea asta)

academia CA}AVENCU
Nr. 15, 13-19 aprilie 2004

DEMNITARII SPUN LUCRURI TR~sNITE

Nu e adev`rat c` n-am fost b`gat \n seam` la Casa Alb`! De cum am cobor\t din limuzin` m-au salutat at\t portarul c\t [i cei patru badigarzi ai mei. C\t despre personalit`]ile politice ale momentului, Bill Clinton, James Baker sau pre[edintele Reagan, to]i m-au asigurat c` vom intra \n NATO. Dac` nu anul `sta, la anul sigur.

Senza]ional?

Num`rul lui Nea Nelu la ma[ina mic`: B-03(04?)-ION

Domnul Iliescu a declarat c` numai faptul c`-l oprea legea l-a \mpiedicat s` mai pun` m\na, ca pre[edinte, pe volanul unei ma[ini mici \ns` \ndat` ce-[i va termina mandatul se va sui imediat la volan. Vede]i ce-nseamn` s` te fi stricat dictatura? Al dracului, `sta nu se poate ab]ine: pe bune, mo[u ar vrea s` conduc` toat` via]a!

Brfe, [menuri, [u[anele

N`stase fost \n NNN AdrianAmerica \n ur-a m` cu cteva s`pt`mni. La Casa Alb`, zis` [i White House. Numai c` premierul ou`lor tuturor romnilor nu este foarte agreat la |nalta Poart`, dar nu pentru c` nu vrea s` se corup` \n interesul Sultanului, cum era pe la Brncoveni sau al]i domnitori, ci taman dintr-un motiv oare[cum invers (americanii cic` de]in conturile din str`in`tate ale celor mai importan]i mini[tri pesedi[ti). Dovada c` diploma]ia american` la cel mai \nalt nivel l-a cam ignorat ar fi, din nou, obsesiva [i defavorizanta compara]ie cu bulgarul (m` rog, de[i Simeon de Saxa Coburg-Gotha n-are nici o naru[enie \n snge), pe care l-a primit chiar Colin Powell, \n timp ce pe oache[ul de Tantra[e[ti nu l-a primit mai nimeni dintre cei mai importan]i trei oameni ai Americii. Viorel yoga cu Bivolaru de mai NNani. AstaHrebenciuc face mul]i nu \nseamn` c` Hrebenciuc este un bivolarian incurabil, [i nici c` are leg`tur` cu MISA, [i nici c` i-a ]inut spatele gurului, \n greaua \ncercare prin care a trecut urinoterapia romn` \n ultima lun`. Or, asta presupune c` Hrebenciuc este bolnav, [i este bolnav de o boal` aproape incurabil`, inima, pe care [i-a operat-o, inima, dup` care a \nceput recuperarea inimii prin Hatha Yoga. Or, la guru Bivolaru po]i face [i a[a ceva, cel pu]in \n primul cerc, cel onorabil, din care se recruteaz` adep]ii pentru Tantra Yoga, care \[i beau pi[atul, se \nchin` la Bivolaru, bag` lumea la nebuni [i se bat cu poli]ia pentru drepturile lor elementare de a \nnebuni, de a se \mperechea ca mu[tele [i de a \[i bea pi[atul ca pe Brifcor. Vadim Tudor mari probleme s`NNNeunucoidismularecudou` n`tatea: genetic [i diabetul insulinic. Eunucoidismul (care vine de la eunuc) se manifest` prin aspectul feminin al fe]ei, lipsa pilozit`]ii faciale (omul spn din Harap-Alb), vocea pi]ig`iat` [i sub]ire, snii proeminen]i [i organele genitale diminuate politic. Se trateaz` cu propionat de testosteron, care este un hormon androgen natural. |n 1993, Vadim a reluat tratamentul [i \n perioada aceea [i-a l`sat o musta]` zbrlit`, de fhrer de Butimanu, tocmai pentru a ne demonstra c` este un b`rbat adev`rat, c` are tot ce-i trebuie \n sanctuarul prohabului [i c`-i mai lipse[te doar mandatul de pre[edinte pentru a-i scopi pe to]i masculii. Ce se [tie despre Maricel Popa este c` ocup` locul 35 \n topul milionarilor, cu 50-60 de milioane de dolari, [i locul 1 \n inima PSD-ului ie[ean, cu ceva mai pu]in. Grupul s`u de firme cic` ar cump`ra lunar consultan]` de 10.000 de cocari de la Red Point, firm` la care e ma-

Volga Pugaciova

Viciul de computere
Din ini]iativa Guvernului, elevii foarte s`raci vor primi 200 de euro pentru a-[i cump`ra fiecare un calculator. Calculatoarele vor ajunge la copii sub form` de PCuri, sau, mai exact, PSD-uri.

CC al PC

A[ez`m\ntul cultural

(BULETINUL ACADEMIEI) (BULETINUL ACADEMIEI)

R E DAC}IA: {tefan AGOP AN {tefan AGOPIIAN IIon BARBU on BARBU Secretar general de redac]ie: Mar us BOR}EA Mariius BOR}EA Doru BU{CU Redactor-[ef: Doru BU{CU Doru COSTEA Trebi juridice: Doru COSTEA R`zvan CUCU R`zvan CUCUII Marius DR~GHICI Birou Investiga]ii: Marius DR~GHICI Florin IARU Consilier tehnic: Florin IARU A n ONESCU Alliin IIONESCU Eugen STODOR Eugen IISTODOR Cornel IVANCIUC {ef Birou Investiga]ii: Cornel IVANCIUC August n JULEA Augustiin JULEA Octav MARDALE Redactor artistic: Octav MARDALE Liviu MIHAIU Redactor-[ef adj.: Liviu MIHAIU Ioan T. MORAR {ef Birou Externe: Ioan T. MORAR {ef Birou Distrac]ii-Amuzament: V ore MO}OC Viiorell MO}OC Drago[ MU{AT Drago[ MU{AT Bogdan PETRY Grafician: Bogdan PETRY Dan STANCIU Secretar de redac]ie: Dan STANCIU Iulian T~NASE Birou Investiga]ii: Iulian T~NASE Mircea TOMA {ef Birou Social-Politic: Mircea TOMA Alexandru C~UTI{, Reporteri: Alexandru C~UTI{, Gabr e DROGEANU Dan e GOACE Gabriiell DROGEANU,, Daniiell GOACE,, C`t` n MATE A exandru V~RZARU C`t`lliin MATEII,, Allexandru V~RZARU {ef Sec]ie Moravuri U[oare: Drago[ VAS LE Drago[ VASIILE Sorin VULPE General Manager: Sorin VULPE [i cititorii no[tri, care s\nt la fel de inteligen]i ca noi.

Premierul Adrian N`stase efectu\nd, \n compensa]ie, o vizit` oficial` la una din casele sale albe din Romnia
joritar Bogdan Solcanu, fiul lui Ioan. Nu se [tie \n ce const` consultan]a asta, sunt voci care spun c` ar fi vorba de softuri, dar [i voci care sus]in c`, de banii `[tia, Maricel \i cam face din tastatur` pe pesedi[tii locali. \nainte S`pt`mna NN Nu multPatimilor,dedar \n aceea[i atmosfer`, a avut loc o \ntlnire a raportorilor [i consilierilor pre-aderare; la \ntlnire, raportorii, ca oamenii, [i-au dat cu p`rerea despre [ansele Romniei la aderare; concluzia a fost dureros de clar`: cu PSD la guvernare, nu exist` aderare. Acciduzzu Legend` N brf` pentru care nu b`g`m mna-n foc NN brf` cu parfum de credibilitate NNN brf`-beton

NN

Bula demnitarului
CATEGORIA

ION ILIESCU

CATEGORIA

Mircea Geoan` (ministru BICICLISTA de Externe): Pentru noi, preNicolae Mischie (pre[ezen]a cucuvelei reprezint` so- dinte PSD Gorj): Merit s` fiu sirea prim`verii politice. pe list` dup` c\t am muncit.
CATEGORIA

COANA LISTA,

Delia DR~GU{IN Promotion Manager: Delia DR~GU{IN delia@catavencu.ro Laura IV~NCIOIUPR&Events Manager: Laura IV~NCIOIUIIONII}~ ON }~ laura@catavencu.ro Roxana BODEA Traffic Manager: Roxana BODEA roxana.bodea@catavencu.ro 2002 Concept Multimedia Design: 2002 Concept Multimedia V ad ARGH R & F or n ARU Vllad ARGHIIR & Flloriin IIARU Corina M|}~ Tehnoredactare: Corina M|}~ Comenzi publicitare la Comenzi publicitare la Publimedia International Publimedia International Mircea Ionescu Mircea Ionescu v\nz`ri publicitate 021.305.32.40 021.305.32.40 mircea.ionescu@mpg.ro mircea.ionescu@mpg.ro DIFUZARE prin NDC Group 2000 , DIFUZARE prin NDC Group 2000 SRL, Tel.: 021.205.72.00; Tel.: 021.205.72.00; Fax: 021.223.21.00 Fax: 021.223.21.00 Abonamente prin Rodipet S.A. Abonamente prin Rodipet S.A. Nr. de catalog 2002 sau direct Nr. de catalog 2002 sau direct la la Academia Ca]avencu ADRESA REDAC}IEI: ADRESA REDAC}IEI: Bulevardul Regina Elisabeta 7-9, etaj 6, Bulevardul Regina Elisabeta 7-9, etaj 6, Sector 2, Bucure[ti Sector 2, Bucure[ti Tel.: 314.02.35; 314.02.38; 314.02.39 Tel.: 314.02.35; 314.02.38; 314.02.39 Fax: 314.02.58 Fax: 314.02.58 ISSN 1221-5597 ISSN 1221-5597 Tip`rit la Tipografia Tip`rit la Tipografia Romnia liber`
Biroul Romn de Audit al Tirajelor a eliberat Certificatul de Audit pentru revista Academia Ca]avencu \n conformitate cu Standardele Interna]ionale de Audit

CATEGORIA

Ia uite-l [i pe Dan Pavel `sta! I-am f`cut ditamai contractul [i nu e \n stare s` ]in` pe cap trei mingi la r\nd! Danee, vino, b`, \ncoace! F`-mi ni[te tumbe, mai explic`-mi principiile cre[tin-democratismului [i arat`-i [i lu domnu Meme cum m`n\nci tu pahare!

GURA BATE GURU

Gigi Becali (pre[edinte PNG): C\nd vorbesc de anumite lucruri, intru \ntr-un fel de Raj Tunaru (deputat indetrans`, de aceea m` enervez. pendent): |n aceste zile este cel mai greu pentru c` la un moCATEGORIA ment dat de sete [i de foame PATINELE LUI ISUS \ncepi s` vezi ni[te puncte neGigi Becali (pre[edinte gre. PNG): Nu e r`u a min]i \n numele Domnului, c\nd interesul CATEGORIA na]ional ]i-o cere. Se pot face MEANDRELE compromisuri \n numele Dom- CONTROLULUI nului. Ionel Bl`nculescu (ministrul Controlului): Aceste perCATEGORIA soane, care \ntr-un fel f`r` voia DIN PU}UL JIGNIRII lor au fost supuse unor ameAntonie Iorgovan (sena- nin]`ri, nu au cum s` reziste [i, tor PSD): Dumneavoastr` oameni corec]i, au devenit inatunci s\nte]i b`d`ran, dac` eu corec]i [i atunci, devenind [antajabili, ei nu mai pot ie[i din s\nt mahalagiu. acele re]ele [i concur` mai deCATEGORIA parte la a \nchide ochii.

POST S~ }II, HAI NOROC! S~ N-AI

MAREAN VANGHELIE

Doi berbecu]i care au trecut cu bine de genocidul Pa[telui:

Internet: Internet: http://www.catavencu.ro E-mail: E-mail: office@catavencu.ro

academia@catavencu.ro marius.bortea@catavencu.ro

Memeee Stoica [i Gigi Beeecali Dumitru Sechelariu (pri- CATEGORIA marul Bac`ului): Da de ce s` EMIL BOBU m` judece Parchetul? Pentru Dumitru Sechelariu (pri- ]ar`. Gigi Becali (pre[edinte publicitate, nu ajungeam aici. Exist` cumva prev`zut de PNG): Presa a scris s` \nvr`j- S\nt recunosc`tor presei. cazul care io n-am participat la marul Bac`ului): Dincolo de el? (Consiliul Local n.r.) asta, omu Sechelariu e mai lege c` am \nc`lcat legea pe un- beasc` oamenii \ntre ei. atipic fa]` de zona cealalt` din deva? Dac` presa nu-mi f`cea |ntunericitul

unora le place jaful

academia CA}AVENCU
Da, Nr. 15, 13-19 aprilie 2004 doamn`, v`d c` v` pricepe]i la cosmetice. Totu[i, eu folosesc produse ceva mai scumpe, cu propriet`]i magice. S` v` dau un exemplu. }ine]i minte proiectul Dracula Park [i miliardele luate de la popula]ie pe chestia asta? Ei bine, asta-i tot ce a r`mas din el, o cutiu]` cu alifie. O s` m`-ntreba]i: bine-bine, da unde-au disp`rut banii [i ce-i cu alifia asta? Iar eu o s` v` r`spund: p`i, asta e celebra alifie PSD. C\nd vrei s` apar` banii \ntr-un cont secret, nu trebuie dec\t C`pu[` n c`tu[e s` te dai cu ea.

Aventurile Fondului Dracula \n ]ara ]epelor lini[tite

Ilie Carabulea pute diminea]a a ap` de toalet` de miliardar [i se parfumeaz` seara cu esen]` de milionar \n dolari. Cu o avere ce cnt`re[te 30 de milioane de parai, Carabulea s-a culcat lini[tit, \n pozi]ia 77, \n leag`nul celor mai boga]i 300 de magna]i din ]ara mea putred de s`rac` [i este de departe nababul Sibiului; Carabulea este ac]ionarul B`ncii Carpatica [i al holdingului de transporturi [i asigur`ri Atlassib, \mpreun` cu o liot` de trafican]i de heroin` dovedi]i \n fapt [i condamna]i la 20 de ani de pu[c`rie; Carabulea mai este inspiratul investitor la FNI care [i-a retras un m`run]i[ de 14.928.289.527 lei cu cteva zile \nainte de teleportarea Ioanei Vlas \ntr-o intersec]ie de continente; Carabulea este proprietarul unei colec]ii de privatiz`ri ilegale, cu concursul FPS, al poli]iei [i Justi]iei; Carabulea a ajuns distinsul cet`]ean de onoare al ora[ului S`li[te, f`cut la aceea[i ceremonie cu Ion Iliescu, Adrian N`stase [i Adrian P`unescu; [i, nu \n ultimul rnd, Carabulea este acel cirac de maxim` \ncredere al Cupolei conduse de Adrian Guvernul Minune, care a scos Fondul Dracula de 109 miliarde de lei de la BCR [i l-a virat \n banca privat` Carpatica, a lui Ilie Carabulea. Cine este Ilie Carabulea? renun]at definitiv la PN}CD. Pentru ca afacerile lui Carabulea s` \nving`, a mai trebuit s` cad` colonelul Rot`rescu, inspectorul-[ef al Poli]iei Sibiu, [i colonelul Radu Balici, consilierul ministrului Dudu Ionescu. Motiva]ia demiterii lor a fost aceea c` au patronat corup]ia din Sibiu [i l-au favorizat pe Carabulea. Care Carabulea i-a mai convins: pe pre[edintele Consiliului Jude]ean; pe primar; pe [eful G`rzii Financiare; pe [eful poli]iei [i pe adjunctul [efului poli]iei; pe [eful V`mii; pe pre[edintele Judec`toriei Sibiu.

Pentru c` tot am ajuns la capitolul `sta,

e de la sine \n]eles c` Ilie Carabulea a avut o c`ru]` de procese. C` e limpede c` zecile sale de belele au fost instrumentate de \ngerul s`u p`zitor, care, printr-o fericit` coinciden]`, s-a nimerit a fi \nsu[i pre[edintele judec`toriei, Marcel Rusu. Inamovibil din n`scare, Rusu a fost uns cu o mit` camuflat` de 62 de milioane de lei. Pretextul a fost vnzarea de c`tre Rusu, lui Carabulea, a unui rable cu o vechime de peste un deceniu [i f`r` seria de motor \nscris` \n acte. |n loc de dou`-trei milioane ct valora junghiul poreclit, nu se [tie de ce, Citron, tranzac]ia s-a f`cut cu de dou`zeci de ori mai mult. Asta \n condi]iile \n care leul valora pe atunci infinit mai mult. Asta cu condi]ia s` accepta]i tacit c` partea leului a fost cam aceea[i mai dintotdeauna. Asta \n perioada \n care Carabulea a mai achizi]ionat o serie de autoturisme unu [i unu, din clanul lui Ford, tribul lui Mercedes [i ginta lui Volvo. Asta cu amendamentul c` nu este singura [pag` \n[f`cat` de Rusu pentru amnarea la nesfr[it a proceselor lui Carabulea, dar singura c`reia i-am luat dra [i pe care o d`m \n gt cu nesa].

S`-l l`s`m s-o spun` pe fostul ministru de Interne

Gavril Dejeu, n`scut [i crescut \n Sibiu. Carabulea a pus mna pe IAS Horticola, printr-o privatizare subevaluat`, organizat` de Nicolae Chiric, fostul [ef al FPS Sibiu, a zis Dejeu. Capitalul Horticola era de 30 de miliarde de lei, iar IASul s-a privatizat cu 4,6 miliarde. |n ac]iunea de privatizare, statul i-a vndut lui Carabulea pomii. Restul, adic` terenul, cu o suprafa]` de 52 de hectare, a fost f`cut cadou lui Carabulea. Repet`m: prin opera]iunea de privatizare, statul i-a vndut pomii, dar i-a dat terenul pe gratis. Mai repet`m o dat`, ca s` v` intre temeinic \n cap: ca s` po]i lua 52 de hectare cu valoarea unei livezi, trebuie s` stai \n [pagat. {paga dat` de Carabulea a umplut cteva buzunare fl`mnde [i diferen]a de valoare dintre un pom [i un hectar. Pe vremea aceea, [eful Corpului de Control al Guvernului era Grecea. Corpul s`u de c`pc`un carpatic a trecut Carpa]ii [i s-a pr`v`lit amenin]`tor peste Sibiu. Grecea a cercetat vag abuzul [i i-a comunicat din p`r]i concluziile premierului. Explica]ie provizorie: trebuie s` m`nnce [i gura c`pc`unului, ca s` nu-i moar` hoitul de inani]ie.

Dan Matei Agathon, un p`m`tuf exagerat de costisitor din trusa de farduri ieftine a PSD-ului

La scurt` vreme dup` ceremonialul de la S`li[te,

Fondul Dracula a fost scos din BCR [i virat prin Hot`rre de Guvern \n Banca Carpatica. Este vorba de 107 miliarde de lei, strn[i prin sudoarea frun]ii subscrip]iilor publice. Luat la trei p`ze[te de reporterii de la BBC, dac` e legal` o asemenea tranzac]ie, Dan Matei {pagathon a r`spuns, \n binecunoscutul s`u stil, c` nu-i treaba Ministerului Turismului [i nici treaba mea, ca ministru al Turismului. Treaba lui a fost s` fixeze loca]ia Parcului Dracula aiurea-n tramvai, pe un platou \mp`durit cu stejari seminceri din Sighi[oara, s` fac` lobby la toate forurile oculte din Europa, inclusiv la marele maestru Alfred Koska, \n favoarea unei asemenea loca]ii profund neinspirate, s` induc` opinia public` \n eroare cu privire la fezabilitatea proiectului, s` strng` fondul prin subscrip]ie public`, s` beneficieze de exemplul personal al premierului N`stase, care a decartat una sut` milioane de lei, s` piard` \n fa]a argumentelor unor funda]ii de salvare a Sighi[oarei de la dezastru, avndu-i \n frunte, printre al]ii, pe prin]ul Charles, s` umble cu proiectul din post \n post, ca ho]ii de cai tr]i \n lan]uri de jandarmi, dup` care s` dispar` ca m`garu-n cea]`, aruncnd pisica moart` \n curtea societ`]ii Fondului pentru Dezvoltare Turistic` (FDT) Sighi[oara.

Seria de atrocit`]i comise de Carabulea

nu se opre[te aici, \ns`, din motive strategice, o s-o \ntrerupem aici [i acum. V` mai spunem deocamdat` c` pe rolul instan]elor din Sibiu se mai afl` procese de revendicare, care au ca reclaman]i persoane deposedate abuziv de stat, cu terenuri [i imobile care au fost date \n condi]ii oneroase, a]i nimerit, lui Ilie Carabulea. Care Carabulea a fost f`cut, \n august 2002, cet`]ean de onoare al nou-\nfiin]atului ora[ S`li[te, la gr`mad` cu \nc` 32 de cet`]eni de bine [i foarte bine: Ion Iliescu, Adrian N`stase, Ioan Cndrea, secretar de stat, Ionel Silvestru, secretar de stat, Mircea Silvestru Lup, prefectul jude]ului Sibiu, Constantin Morar, pre[edintele Consiliului Jude]ean Sibiu, Adrian P`unescu, senator, Gheorghe Suditu, deputat, Mircea S`ndulescu, academician. G`selni]a g`sit` de Dumitru B`il`, primarul S`li[tei, pentru ploaia de titluri acordate a fost aceea c` sus-numi]ii domni au depus eforturi neomene[ti pentru transformarea comunei \n ora[ [i pentru sprijinul acordat pentru dezvoltarea localit`]ii. Nu [tim ce merite au Carabulea [i P`unescu pentru transformarea comunei \n ora[, dar [tim cu certitudine c` \n transformarea comunei primitive \n societate de consum n-a fost premiat` nici o fiin]` uman`. Acum \ns`, pentru lungul drum al S`li[tei de la rural la urban, a fost nevoie de sprijinul unei copite de scroaf` [i de um`rul unui mafiot de bine.

vizi care vor cu tot dinadinsul s` compare Dracula Park cu ]eapa FNI sau cu jaful B`ncii Interna]ionale a Religiilor, [i nu [tim de ce avem sentimentul c` ace[ti indivizi au o presim]ire ct se poate de \ntemeiat`. |n ciuda asigur`rilor date de {paghaton, c`: Dac` noi eram la Londra, nu la Bucure[ti, [i dac` se aruncau \n pres`, pe o campanie murdar` [i probabil pl`tit`, tot felul de informa]ii false, cei care sensibilizau astfel ac]ionarii \ntr-un sens nedorit [i nu produceau dovezi palpabile \n Justi]ie ar fi pl`tit zeci de milioane de dolari desp`gubiri. Dar noi suntem \n Romnia. Dn[ii profit` de faptul c` eu \ncerc chiar s` [i fac treab`. {i a f`cut treab` {paghaton: a p`r`sit portofoliul Turismului, proasp`t desfiin]at, [i a devenit cea mai dogit` goarn` a partidului de guvern`mnt.

Do you speak manglish?

Iacubov, cel despre care s-a spus c` s-a c`rat din ]ar` [i c` s-ar ascunde, asemenea Mariei Vlas, ntr-o zon` geografic` este, dup` cum s-a v`zut recent, bine mersi. Mai mult, pentru a putea duce pe noi [i noi culmi ingineriile financiare prin care statul pierde [i el nu, Corneliu Iacubov este doctorand la Academia de Studii Economice din Bucure[ti. {i, pentru c` s-ar putea ca soarta [i PNA-ul s`-l mping`, totu[i, peste hotare, Z` Devalizeit`r s-a pus pe nv`]at temeinic limba englez`. Se spune c`, recent, a sus]inut, tot n cadrul examenelor pentru doctorat, un test complicat de englez` pe care l-a trecut cu brio. Ura [i la Rio!

{i, colac peste pup`z`, la scurt`

vreme, profe]ia draculoscepticilor s-a adeverit \n toat` hido[enia ei, cnd Banca Carpatica a fost devalizat` de unul dintre noii ]epari ap`ru]i dup` alegerile din 2000, Gheorghe Medin]u, cu 30 de miliarde de lei. Medin]u a fost prins \n flagrant, \n timp ce d`dea o [pag` de 3.000 de euro pentru acest \mprumut f`r` garan]ii. |n martie 2003, Parlamentul a dezb`tut mo]iunea ]eapa carpatic` a Fondului Dracula. Drept consolare, Comisia Na]ional` a Valorilor Mobiliare a garantat c` persoanele care au cump`rat ac]iuni emise de FDT \[i vor putea recupera sumele investite, dac` parcul nu se va face la Sighi[oara. |n consecin]`, primarul Sighi[oarei a zis c` investitorii nu \[i vor recupera sumele \n totalitate. |n concluzie, facem [i noi o \ntrebare: [tie cineva cine este Ilie Carabulea? Cornel IVANCIUC

Re]eaua St`noiu func]ioneaz` nc`!

Cazul romnului care a f`cut ani de pu[c`rie nevinovat ar fi trebuit s`-i fac` pe cei care aplic` justi]ia s` fie ceva mai aten]i. Noi am semnalat un caz de nedreptate n care un tn`r din Timi[oara, Claudiu Cristian Popa, a fost condamnat pentru trafic de stupefiante pe baza unei probe de 0,04 grame de praf alb! Dup` o condamnare de un an cu suspendare, sentin]` men]inut` [i la primul recurs, la al treilea stadiu al procesului, prin modificarea rechizitoriului, tn`rul respectiv a fost condamnat la 11 ani de nchisoare! Judec`toarea Rodica Co[neanu, pre[edinta [edin]ei respective de la Curtea de Apel Timi[oara, justific` sentin]a printr-o gre[eal` de dactilografie! Orice ncercare de a face dreptate n acest caz a e[uat ct` vreme n fruntea ministerului era Rodica St`noiu. Poate c` acum se va face dreptate, mai ales c`, mai trziu, dac` se va dovedi nevinov`]ia, greu se va acoperi cu bani paguba provocat` n ani!

Privatiz`ri dup` acela[i tipic, [i cu concursul

directorului Chiric, au fost s`vr[ite la societ`]ile BJATM, hotel Bulevard, Comat, 13 Decembrie [i Vinalcool. Imobilul \n care func]ioneaz` hotelul Bulevard este \n proprietatea Mitropoliei Ardealului, a fost revendicat de Biseric`, iar Biserica fluier` [i acum a pagub` dup` el, dup` ce l-a c[tigat dispecerul de autobaz` Carabulea. }`r`nistul Chiric a fost chemat la ordine de Dejeu, care mai avea [i calitatea de [ef al filialei sibiene a PN}CD. Cum Chiric a t`cut chitic ca chi]acu-n ]`rn`, Dejeu i-a retras \n prima faz` sprijinul politic directorului FPS. |n faza a doua, l-a somat pe Radu Srbu s`-l dea afar`. |n faza a treia, pe Srbu l-a durut \n pai[pe de Dejeu. |n faza a patra, Puterea a r`mas f`r` Srbu, iar \n ultima faz`, a metastazei, ]ara a

V` reamintim c` societatea FDT

ar fi trebuit s` implementeze proiectul Dracula Park, \n perspectiva \n care acesta s-ar face la pa[tele cailor, \n Sighi[oara; c`, \n cadrul acestei societ`]i, Consiliul Local Sighi[oara de]ine 95% din ac]iuni [i va suporta 12 milioane de dolari din totalul investi]iei; c` FDT a tocat deja miliarde de lei pe studiile de fezabilitate [i m`sur`torile topometrice. R`nit de moarte, {pagathon a r`cnit din fundul r`runchilor c` exist` \n ]ara asta indi-

f i n c`

Societatea Apollo SA cunoscut` dup` numele ei de fat` [i sub porecla fosta gospod`rie de partid a lui Ceau[escu a fost jumulit` de o ga[c` de bi[ni]ari afla]i nc` n libertate prin Bihor, Hunedoara [i Bucure[ti. Numi]ii Mitra C`lin, L`zurean {tefan [i Luca Doru s\nt cerceta]i sub acuza]ia c` au prejudiciat societatea Apollo cu 14 miliarde de lei. Falimentul firmei de stat s-a realizat cu ajutorul unui ntreg lan] de firme-c`pu[`. Veriga puternic` n aceast` opera]iune a fost c`pu[a SC Tatimar SRL, care a mbuteliat apele minerale de la Apollo, ncas\nd profituri babane [i l`s\nd cheltuielile de produc]ie n sarcina firmei de stat. Veriga lips`, deocamdat`, din aten]ia organelor de cercetare penal` este Stan Popa, ministru secretar de stat la APAPS, cel care l-a mandatat pe Cristian Luca (frate cu Doru Luca), reprezentant APAPS, majoritar n AGA, s` sus]in` interesele c`pu[elor. Trebuie spus, de asemenea, faptul c` n urm` cu vreo dou` s`pt`m\ni numi]ii Mitra C`lin [i Luca Doru au vizitat beciurile Poli]iei din Oradea, fiind re]inu]i pentru fapte penale asem`n`toare cu cele de la Deva.

Platon [i Aristotel, uimi]i de un caz tembel

academia CA}AVENCU
Nr. 15, 13-19 aprilie 2004

Cuget, deci subzist

Aceste interviuri au fost adev`rate, s\nt reale [i vor fi autentice

VASILE MIHOC: Iisus nu era manager. Iuda era.

Vasile Mihoc este preot [i profesor renumit \n domeniul Noului Testament, la Facultatea de Teologie din Sibiu. Luna trecut`, sub egida ASCOR, a ]inut la ASE-ul bucure[tean o conferin]` privind managementul \n Noul Testament. Despre cine are banii [i cine are cu adev`rat puterea putem vorbi oric\t, cu at\t mai mult acum, de |nviere.

Cu managementul din Biblie prin ASE

Reporter: Ce \nseamn` management \n Noul Testament? Vasile Mihoc: S` ne g\ndim \n primul r\nd c` eu am conferen]iat la Academia de Studii Economice. Management \nseamn` administrare, iar Noul Testament cunoa[te termenii de administrator [i economie. Ace[ti termeni s\nt folosi]i [i-n sens teologic, dar [i \n sensul realit`]ilor economice. Exist` o moral` a administr`rii nu doar a banilor, ci [i a obiectelor, hranei. Rep.: Exist` o moral`. Pute]i s` ne da]i exemple? V.M.: Peste tot \n Noul Testament se vorbe[te despre avere [i despre cum se folose[te averea. Ideea este de a folosi averea \n sensul celor mul]i, cet`]ii. |n Faptele Apostolilor, Biserica are o activitate social` [i organizeaz` via]a s`racilor. Rep.: Pe atunci, managerii erau doar buni? V.M.: Mai buni, dar [i mai pu]in buni. Exist` pilda economului necredincios, unde un administrator a folosit \n mod abuziv bunurile ce le administra. Cuv\ntul economie \nseamn` administrare, dar nu presupune neap`rat o calitate benefic`.

Salve, {efu, te-am pupat! Uite \n ce problem` te deranjez: am primit 30 de argin]i de la ni[te tipi din Roma [i nu [tiu dac` s`-i schimb \n euro sau \n dolari. Matale, ca manager, ce zici? C` io, de asear` de la Cin`, \mi tot bat capu [i tot nu m` hot`r`sc, fi-mi-ar capu al dracu, c`-mi vine s` m` [i sp\nzur de vreun copac!

Rep.: Cine era managerul grupului lui Iisus? V.M.: S` ne g\ndim la Iuda \nsu[i, el era economul, cel care purta punga [i care a folosit r`u. Iisus l-a numit pe el manager, m` rog, nu [tim dac` cineva l-a numit, afl`m din texte doar c` el purta punga [i era avid de bani. Rep.: Iisus nu era interesat de bani? V.M.: Nu [tim nimic \n aceast` privin]`, dar o dat`, c\nd a fost rugat s` intervin` pentru o mo[tenire, M\ntuitorul a refuzat. El nu a \mp`r]it mo[tenirea dintre doi oameni, de[i i se ceruse acest lucru. Dar M\ntuitorul a dat cu capul mereu de oameni care idolatrizau bunurile p`m\nte[ti, care se \nchinau lui Mamona, cum se spune \n Evanghelie.

Mamona, profitul net

Fotodocument: Managerul israelian Iisus explic\ndu-i lui Iuda Iscariotul de la Departamentul de V\nz`ri c`, \n ciuda celor \nt\mplate, s` fie el s`n`tos, managementul din Vechiul Testament r`m\ne valabil [i \n Noul Testament
V.M.: A[a este, nu se scrie niciunde c` ar fi avut. El nu avea avere. Rep.: Nu e o ironie a sor]ii ca punga s` fie ]inut` de managerul Iuda? V.M.: Iuda, \ntr-o situa]ie anumit`, face un gest care a r`mas \n Evanghelie. Atunci c\nd M\ntuitorul a fost uns cu mir, Iuda a f`cut imediat socoteala: mirul acela putea fi v\ndut cu 500 de dinari, la o sum` foarte mare, un dinar era munca unui om necalificat pe o zi. Iuda a zis c` mai bine se vindea mirul [i banii se d`deau la s`raci. Evanghelia dup` Ioan adaug` c` el nu se g\ndea \ns` la s`raci, ci era n`toare, goana asta dup` bani, fur, lua din punga ce o ]inea. acumularea asta nem`surat` [i Iuda folosea punga \n interes cu tot dinadinsul. propriu. Rep.: Cum era pe atunci, era bine s` te mul]ume[ti cu strictul necesar? Managerii, oamenii V.M.: Nu chiar a[a. Biblia e lui Dumnezeu foarte realist`, e f`cut` de oaRep.: Erau manageri mai meni [i pentru oameni. Sfin]ii apostoli au avut mult timp de-a buni atunci? V.M.: Cred c` managerii s\nt face cu o societate m\nat` de intotuna. Erau la nivelul societ`]ii stincte [i interese acaparatoare de atunci, acum s\nt la nivelul [i \mpotriva binelui de aproape, societ`]ii de acum. |n orice caz, \mpotriva moralei. Poate de era interzis` cam`ta pe atunci, aceea s-a impus un soi de exces. or la nivelul societ`]ii de acum Nimeni nu e \mpotriva averii, acest lucru e frecvent. Dar [i alte este vorba doar de averea dob\nlucruri s\nt eterne exemple d`u- dit` \ntr-un anume fel [i de averezisten]` anticomunist` din Muscel la 352.267.750 lei la data de 22.11.2003. Motivul invocat obsesiv de administra]ia Drept fost` [i actual` este lipsa banilor. Drept pentru care A[ez`mntu Cu tura Acadepentru care A[ez`mntull Cullturall Academ a Ca]avencu doneaz` Asoc a] e De] numiia Ca]avencu doneaz` Asociia]iieii De]iinu] or Po t c Musce en f a a Cmpu ung ]iillor Polliitiicii Muscellenii,, fiilliialla Cmpullung,, cea care se preocup` de an de z e de cea care se preocup` de anii de ziille de montarea acestu monument suma de 150 montarea acestuii monument,, suma de 150 de m oane de e suport f nanc ar Cont de miilliioane de lleii suport fiinanciiar.. Cont lleii:: 15897440300,, BRD,, Sucursalla Cmpue 15897440300 BRD Sucursa a Cmpullung Muscell.. ung Musce Liviu MIHAIU

Rep.: Ce \nseamn` Mamona? V.M.: Mamona \nseamn` profitul, mai ales profitul net. Nu te po]i \nchina [i lui Dumnezeu, [i lui Mamona. Oricum, toate aceste am`nunte s\nt interesante \ntr-o societate ca a noastr`, \n care oamenii s\nt obi[nui]i s` se \nchine lui Mamona. Rep.: Adic` profitului net. Revin cu \ntrebarea: Iisus nu era interesat de acest fel de administrare? V.M.: Pur [i simplu, Iisus nu Iuda, primul manager e un manager. Nu to]i \n socieRep.: Iisus era un manager tate s\nt manageri. bun? Rep.: Dar nici nu a avut ce s` administreze. V.M.: Nu era manager.

rea care face r`u \n jur. Rep.: Managerii s\nt oamenii lui Dumnezeu? V.M.: Pot fi, dac` slujesc societatea prin felul cum administreaz` aceste bunuri. E mare lucru s` fii manager, fiindc` \ntr-o firm` ce merge bine se creeaz` prosperitatea a zeci, sute de familii. E foarte important` administrarea. Po]i fi c`pc`un, po]i fi un tic`los ce lucrezi numai pentru tine, sau s` lucrezi pun\ndu-]i cuno[tin]ele \n slujba comunit`]ii. Eugen ISTODOR

Pentru monumentul unei femei monumentale

Motto: Trei zile dac` mai tr`iesc, da vreau s` [tiu c` s-a limpezit lumea Elisabeta Rizea

dac`, probabil, cu aceast` sum` str\ns` de ei, nici m`car o liter` nu va putea fi inscrip]ionat` pe acest monument, dar are o imens` valoare sentimental`. Le mul]umim acestor copii, {colii Nichita St`nescu, pentru c` au f`cut ceea ce pn` acum un \ntreg guvern al Romniei nu a fost \n stare.

Copiii din satul Mereni, Constan]a, Dona]ie pentru strng bani pentru Elisabeta Rizea Zidul Muscelean
|n preajma zilei de 8 martie, profesorii de la {coala general` Nichita St`nescu din satul Mereni s-au gndit s` vorbeasc` elevilor despre femeile celebre ale Romniei, inspira]i probabil de subiectele din acele zile ale Jurnalului Na]ional. Cum \n sat exist` un consilier local pe nume Avr`mescu Damian, n`scut \n Nuc[oara, nepot al familiei Jubleanu din grupul de rezisten]` armat` Haiducii Muscelului, [coala l-a invitat s` vorbeasc` despre Elisabeta Rizea. Omul le-a relatat povestea lupt`torilor din mun]i [i despre strngerea de fonduri pentru monumentul drzei femei care a fost Elisabeta Rizea. La cteva zile, cte un reprezentant al claselor V-VIII de la [coala din acest sat dobrogean bate la u[a domnului Avr`mescu cu cte un tabel de copii ce [i-au donat banii de sandvi[ [i suc. |n total, 363.000 de lei. A[a cum ne scria [i domnul Avr`mescu \ntr-o scrisoare c`tre redac]ie: Ac]iunea copiilor dedicat` Elisabetei Rizea este unic`, chiar

Pentru refacerea monumentului din Cmpulung Muscel, aflat ast`zi descompus \n module de font`, Prim`ria din localitate a estimat costurile de montare a Zidului de

DONA}I AICI!
A[ez`mntul cultural Academia Ca]avencu va aduna [i administra fondurile necesare [i va ini]ia toate demersurile pentru construc]ia monumentului Elisabetei Rizea, simbol al rezisten]ei \mpotriva comunismului. S-a ob]inut acordul primarului general al Capitalei. Se va organiza un concurs na]ional pentru proiectul acestui monument, ce va fi ales de c`tre un juriu alc`tuit, deocamdat`, din: Andrei Ple[u, Mihai Oroveanu, Radu Varia, Aurora Liiceanu. Cei care doresc s` contribuie financiar la realizarea acestui proiect sunt ruga]i s` doneze \n conturile:

ROL 4220102299012 USD 4220102299013 EUR 4220102299014 deschise la B.C. ION }IRIAC sucursala Izvor; titular cont: A{EZ~MNTUL CULTURAL ACADEMIA CA}AVENCU.

teoria constipa]iei

academia CA}AVENCU
Nr. 15, 13-19 aprilie 2004

cuv\ntul care

canalul

cite[te [i se minuneaz`
Doamnelor, domni[oarelor [i domnilor, stima]i cititori! |nainte de orice a[ vrea s` spun c`, acum c\nd scriu aceste r\nduri, este Vinerea Mare [i deja s-a f`cut sear` (\n jur de 7). M\ine vreau s` plec la ai mei, la Moine[ti, de aceea m` gr`besc s` v` spun c` eu, unul, m-am plictisit de [tirile de prima pagin` din ziare [i c`, \n S`pt`m\na Mare, mi-am \ntors fa]a c`tre subiectele mici [i foarte mici care, dac` nu ar fi existat, sigur ar fi trebuit inventate, a[a cum [i s\nt, de fapt. Acum, c` mi-am aprins o ]igar` (exact la ora 7 [i 13 o fi, oare, vreun semn?), pot s` spun c` am toat` stima pentru acel ho] din Marea Britanie care fura ma[ini, se plimba pu]in cu ele, apoi le sp`la, le piept`na [i le aducea \napoi. Bine\n]eles c` e greu de crezut c` ar putea fi vreo leg`tur` \ntre aceast` [tire (din aproape toate ziarele de vineri) [i o alta (tot de vineri) care zice c` britanicii s\nt cei mai afecta]i dintre europeni de c`derea p`rului. Spre deosebire de Europa, c`derea p`rului \n Romnia este mult mai frecvent` dec\t c`derea de capete, ceea ce, \ntr-un fel, ne apropie foarte mult de Marea Britanie, cu condi]ia s` avem viz`. Observ c`, \ncet-\ncet, r\ndurile pe care le scriu aici se \nmul]esc, ceea ce e foarte bine, fiindc`, a[a cum spuneam, m` cam gr`besc \mi vine s` \mi [i cer scuze pentru asta: scuze! Dup` |nviere trebuie neap`rat s` am o discu]ie cu colegul Cornel Ivanciuc despre ur[ii Panda. Pe un ziarist cu masa de 70 de kilograme, [tirea din Adev`rul de miercuri nu \l poate l`sa indiferent. Zice Adev`rul c` gr`dinile zoologice din China au introdus un regim special de exerci]ii fizice (flot`ri, \n primul r\nd) pentru ur[ii Panda care, din cauz` c` s\nt suproponderali, \nt\mpin` greut`]i la \mperechere. |l rug`m pe domnul Piedone s` nu ia personal aceast` [tire [i nici pe urm`toarea (de joi), care zice c` patrimoniul genetic al omului [i cel al v`rului s`u primar, cimpanzeul, difer` doar \n propor]ie de 1,2 la sut`. Cu un Dero bun, aplicat pe ]es`tura genetic`, diferen]a aceasta nici nu se mai vede, la o adic`. Apropo de Dero: o firm` din Florida a creat un dispozitiv care simte m\inile murdare [i care va fi instalat \n spitale [i restaurante. |n Romnia ar cam fi nevoie de un aparat care simte m\inile p`tate [i care ar putea fi instalat la Pre[edin]ie, Guvern, Parlament [i, \n general, peste tot. Mai suporta]i una cu animale? Sau poate una cu m`i, animalelor? Ve]i vedea c` e tot aia! Ziarele de miercuri nu puteau rata o \nt\mplare petrecut` mar]i la sediul PSD de pe Bulevardul Ficusului. |n aceast` frumoas` zi de prim`var`, taman c\nd partidul organiza o conferin]` de pres`, sediul PSD a primit vizita oficial` a unei cucuvele. |nc` nu e clar dac` pas`rea a fost trimis` de Ion Iliescu sau dac` nu cumva cucuveaua aceea era chiar Ion Iliescu, u[or deghizat. Pe Mitic` Ion nu \l cunoa[te]i, cu toate c` [i el [tie s` scrie. A publicat \n ziarul Na]ional de mar]i o poezie intitulat` M`icu]a mea, nedatat`. Iat` cum sun` un Mitic` Ion autentic: M`icu]a mea, / De ziua ta / S`n`tate \]i doresc, / {i nu uita vreodat`, / C` din suflet de iubesc / M-ai sp`lat, m-ai leg`nat / {i prin parcuri m-ai plimbat () / De c\nd tu ai plecat / Permanent am \nv`]at / {i pe bunica am ascultat, / Am fost corect / {i f`r` defect. Eu zic c` e suficient ca s` v` face]i o idee

mass-midia n`vodari
q Din]ii cinelui de paz` al democra]iei, adic` ai presei, nu se scot, ntotdeauna, cu violen]`. S\nt suficiente o serie de contracte avantajoase, de publicitate, de pild`, sau un set de avantaje. ncet, ziarele lovite n acest fel [i ndulcesc tonul [i, dect s` trag` o ciupitur` unui potentat, mai bine dau subiect de medita]ie unor tineri prin fata de la pagina 5. A]i n]eles unde bat. {i iat` c` am dreptate: trustul de pres` Ringier s-a cuplat la snii genero[i ai Loteriei Na]ionale [i-[i distribuie publica]iile prin intermediul acesteia. Ve]i spune: ,,{i ce dac`? Biznis iz biznis!. A[a e, dar, n mai multe jude]e ale ]`rii, Compania Na]ional` Loteria Romn` a interzis retururile respectivelor publica]ii, astfel nc\t gestionarul care nu vindea ziarele era nevoit s` pun` bani din buzunar. {i, a[a, unii se laud` cu tabloide n tiraje mamut, iar al]ii, adic` statul, ncaseaz` comisioane f`r` s` vnd` toat` marfa.

despre universul poetic mitic`ionian. Ei bine, dup` ce, la \nceputul poemului, poetul \i ureaz` m`icu]ei sale s`n`tate de ziua dumneaei, la sf\r[it, \ntr-un chenar special, putem citi urm`toarele: Cople[it de ad\nc` triste]e, Mitic` Ion anun] c` se \mplinesc 60 de ani de lacrimi [i durere, de c\nd scumpa mea

mam`, Constantina Mitic` () a decedat la 4.04.1944, \n bombardamentul aerian asupra Capitalei. Felicit`ri d-lui Miron Manega, \ngrijitorului rubricii {i eu [tiu s` scriu! a[a ceva mai rar! Iulian T~NASE

Ze]arul Ivan

academia CA}AVENCU
Nr. 15, 13-19 aprilie 2004

mama natur` tat`l alcoolic

Romnia. Mici fragmente de neant. Punctul G de la PNG

Sediul central al PNG este situat \ntre Club A [i Universitatea Spiru Haret. Vizavi de sediul lui Gigi Becali se afl`, bine\n]eles, o biseric`. Cum e [i normal, prin fa]a sediului PNG trec [i fete, nu doar fotbali[ti. Unele s\nt chiar mi[to, detaliu care nu \i poate sc`pa badigardului PNG, de fiecare dat` acela[i, pe care nu o dat` l-am v`zut \ncerc\nd s` aga]e. S`pt`m\na trecut`, badigardul lubric a l`sat diploma]ia lui Gigi la o parte [i a strigat dup` o tip`, de[i mult mai normal ar fi fost s` o fluiere duios.

reportaj cu ]ara de g\t

Pe S`laj, locatarii de sex pl\nsu-MI-S-Au

Ce facem? Cum t`iem pe apartamentul `sta factura? Am vorbit de nenum`rate ori, dar nu am g`sit \n]elegere fiindc` ei spun c` nu le pas`, dup` care c\nd pun un num`r de persoane, imediat se sup`r` [i apeleaz` la Dumnezeu, la yoga. O dat` mi s-a urcat o fat` pe masa de la casierie [i a spus c` mneaei \mi d` [arm` de-a ei ca s` fiu mai bun. Ca administrator nu \n]eleg, dar ca om pot s` \n]eleg ce [i cum. Ca om, eu ]in s` nu v`d nici de la nevasta mea a[a ceva. Avem un respect? Avem. E avantajos c` nu chem`m instalatorul, fiindc` am auzit la televizor c` beau [i m`n\nc` ce m`n\nc` [i beau. Avem probleme doar c` nu permit dezinsec]ia. Sex nu mai fac: din 91 doamna Mioara de la doi, fost` inspector comercial la ICRA, din 86 doamna Fica, de la apartamentul 31, fost` directoare adjunct` la un c`min de b`tr\ni. Motivele dumnealor s\nt c` moartea unui b`rbat nu te poate pune s` te acuplezi cu te miri cine. Nu po]i, dac` b`rbatul `la nu se duce la pia]` dup` o ceap`, o ridiche. La v\rsta asta, spanacul conteaz`. Noi vedem dragoste mai mult la televizor, a spus Mioara. Cred c` e frumos s` faci amor, or eu nu am tr`it asemenea momente, a spus Fica. |n tantra lui Gregorian Bivolaru nu exist` lun`, stele, romantism, specific` fostul mare campion la categoria semiu[oar` Horia Mihu]. Am f`cut [i

B`, Viorele, nasol c` l-au arestat `[tia pe vecinul nostru Bivolaru, `la cu MISA care bea urin`. P`i, cine ne mai cump`r` nou` de azi \nainte plo[tile?

Numa guru-i de el
Mergeam \ntr-o zi cu un taxi c`tre redac]ie [i, [ti]i cum se \nt\mpl`, auzeam \n sta]ie ce discutau \ntre ei [oferii companiei respective. Astfel, am aflat c` o [mecher` cu mer]an f`cea figuri pe Magheru, c` e radar pe Splai [i c` Steaua e de rahat. Dar cel mai important anun] a fost urm`torul: Stima]i colegi, stimate colege, guru a revenit pe traseu [i v` ureaz` o zi bun`!. Cred c` trebuie s` fie cam un milion kilometrul la acel [ofer. Sigur face doar curse super-rapide, expres, taie Bucure[tiul \n cinci minute cu o carpet` galben`. Mai nasol e c` nu prea poate s` ia clien]i de la Otopeni.

Mutu, Musca [i o Tuc`

Trec \ntr-o sear` de Liga Campionilor pe l\ng` un punct de lucru al unei firme de pariuri sportive. Jucau b`ie]ii no[tri de la Chelsea cu b`ie]ii lor de la Arsenal, a[a c` m` a[teptam s` v`d, \n fa]a mega-televizorului, ciopor de pariori cu sufletul [i berea la gur`. Pariorii erau la datorie, televizorul era la locul lui, pornit, dar pe ecran se agitau, \n locul lui Mutu [i al lui Henry, Tuc`, Mona Musc` [i Antonie Iorgovan. M` \ntreb ce cot` avea Mona Musc` pentru un gol marcat \n prima repriz`, din pasa lui Lampard. C\t luai dac` pariai c` Iorgovan va fi eliminat (cum s-a [i \nt\mplat, de altfel)? Oare ce [anse i-au dat lui Tuc` s` apar`, la teatrul Odeon, la bra] cu Moran Atias [i Kitty?

trada S`laj este la dracu-n praznic \n Bucure[ti. La parterul blocului 126 A are cas` MISA. Bivolaru aici [i aiurea a s`v\r[it 6.000 de acte sexuale. Gemete, suspine, temeri, integr`ri \n absolute, cu toatele au r`zb`tut printre pere]ii de biscuit ai imobilului. Doamna Ionescu ne-a vorbit despre sex ca o locatar` responsabil`. So]ul ei a murit \n 78. Nu a g`sit nici un b`rbat, dec\t unii care-i voiau casa [i nu se putea \ndr`gosti \n aceast` conjunctur`. Acum, doamna Ionescu consider` c` sexul se face \ntre oameni c\t de c\t atr`g`tori fiindc`, uite, dumneaei nu are din]i \n gur`. Fiind cu peretele lipit de MISA, aude [oapte, aude glasuri, dar ei este tineri, iar pofte la mine este de un m\nzat mai moale. Administratorul Machira[ st` la etajul patru. Noi am auzit din ziare c` se face sex aici, problema mea este c\]i oameni s` pun la \ntre]inere fiindc`, uite, intr` o noapte-dou` vreo trei, patru, [ase [i nu iese nici unul vreo trei zile.

Victime colaterale ale scandalului MISA, care, dup` at\]ia ani de bun` vecin`tate [i colaborare cu Grig, au apucat s`-[i d`r\me veceurile
eu concentr`ri. La parter la MISA, am avut o discu]ie chiar cu unii dintre ei, se lucreaz` mult bicep[ii [i deltoidul. Ce nu-mi place e c` nu e romantism, po]i s` fii, ierta]i-m`, cu p`rul nu m` laud, dar e bine s` fac din p`s`rica uneia [i i-l invoci sex, dar depinde ca s` nu crezi pentru alta. Uite, p`rul `sta din c` un pipi este universul. gura mea e esen]a lui aia [i eu cuplez asta cu esen]a ta. Acum, Eugen ISTODOR

La vita pubela

Cum se-n]eleg or`[enii

Deoarece colegul responsabil cu troleibuzul 70 este plecat din ]ar`, v` voi povesti eu o \nt\mplare de pe traseu. Urc` o doamn`, pe la u[a din fa]`. E 70? Da!, r`spunde cineva. Cam \n acela[i timp, cineva de la mijloc \ntreab` dac` troleul `sta merge la Gara de Nord. Nu, merge la Universitate! Altcineva: 79 merge la Gara de Nord!. Cineva-ul de mai sus se simte dator s` revin`: N-am zis, domle, c` `sta-i 70?. Mi-a pl`cut de ei, a[a c` m-am b`gat [i eu \n vorb`: Cum, `sta nu-i tramvaiul 34?!.

Pe de alt` parte, domnul pre[edinte P`pu[` Stan consider` gre[it` teoria pre[edintelui Marian Stan, conform c`reia locatarul s-ar trage din Scursura Humanus, Gunoius Humanus sau Mutantus Geneticus. Cercet`tor, profesor, student [i repetent la Universitatea de Genetic`, Evolu]ionism [i |ntre]inere de pe scara 2, domnul P`pu[` Stan sus]ine c` locatarul s-ar

trage din maimu]a de corcodu[, o specie care a tr`it \n cretacic [i care se reproducea numai dup` ce m\nca o cantitate uria[` de corcodu[e [i-[i b`tea perechea. Maimu]a de corcodu[ s-a transformat apoi \n macac [i, dup` o lung` perioad` de involu]ie [i c\teva l`zi de bere, a luat \nf`]i[area a[a-numitei maimu]e m`cac \n lift. Chivas ROSAL

S`pt`mna Patimilor [i a Planetarelor

Cineva, inteligent nevoie mare, a programat asfaltarea [i, prin urmare, blocarea ie[irii din Bucure[ti prin Militari tocmai n S`pt`mna Mare. A[a c`, pe timpul zilei, s-a format un crnat de ma[ini care a ajuns pn` n dreptul Palatului Cotroceni, cu concursul Poli]iei Rutiere, care a cam lipsit de pe traseu. Concluzia care se poate trage de aici este c` partea cea mai grea pentru intrarea n Europa este ie[irea din Bucure[ti! Sta]ia Distrug`torii Patriei

Ethos, Porthos [i Aramis

Paragini Aurii

academia CA}AVENCU
Nr. 15, 13-19 aprilie 2004

bursa [p`gilor

O gra]iere nu vine niciodat` singur`, ci cu 25.000 de dolari

S`pt`m\na trecut`, Ion Iliescu a decorat un primar de ]ar` care a stat 18 luni la ]uhaus pentru furt ([tiam de primarul `sta de c\teva luni, a[a cum e de presupus c` [tia [i pre[edintele, fiindc` doar e la etatea la care nu-i scap` nici o b\rf`). Acum dou` luni, Ion Iliescu a gra]iat un poli]ist gorjean care luase 7 ani pentru contraband` cu ma[ini. Un consilier de-al lui, {erban Nicolae, a declarat atunci \n Evenimentul zilei c` pre[edintele a luat hot`r\rea gra]ierii pe baza unor motive sociale. La sf\r[itul anului trecut, alte motive sociale care \i tulburau lui Ion Iliescu tihna de s`rb`tori au dus la gra]ierea altor doi infractori, fiul unui [ef de la Poli]ia Ialomi]a (cel demis \n urma scandalului cu fetele sechestrate) [i un vame[ corupt. Nu mai e de mult o surpriz` c` anturajul lui Ion Iliescu e plin de infractori, dar r`m\ne o mirare ideea c` un pre[edinte, chiar [i unul care nu e la prima str\ngere de m\n` cu m\ini predispuse la c`tu[e, r`spl`te[te infractorii cu at\ta dare de inim`. Pe undeva, sub el, trebuie s` fie o filier`, [i unde e o filier` e [i un interes. Filiera s-a n`scut [i a crescut \n jurul avizului-recomandare de la Ministerul Justi]iei, care trebuie s` \nso]easc` cererile de gra]iere individual`. Acum dou` s`pt`m\ni, am aflat cazul unui om condamnat pentru evaziune fiscal` [i fals \n acte, care a fost gra]iat de pre[edinte dup` ce a onorat filiera cu 25.000 de dolari. Mai mult de at\t nu v` pot spune, c`: nu am dovezi; Antonie Iorgovan nu este agreat de nepo]ei [i, neav\nd cum altfel s`-[i petreac` anii de b`tr\ne]e comunist`, st` \n Parlament [i ]ine calomnia \n Codul Penal; [i nici nu am 25.000 de dolari s` dau pe o gra]iere. Gra]ierea Brl`

Adrian mai Pa[te ni[te voturi

bursa [p`gilor electorale

Bibani albi pentru zile negre
Afl`m c`, \n Duminica Floriilor, primarul PSD al ora[ului Tulcea, Constantin Mocanu, a mers la biseric`. P\n` la urm`, asta n-ar fi o mare problem`, c` la biseric` se duc, c\nd trebuie musai s` mai apar` la [tiri sau s` se dreag` cu o gur` de vin, chiar [i liber-cuget`torul Ion Iliescu sau nea V`c`. Primarul Tulcei a fost \ns` ca s` dea, cu speran]a c` va veni vremea s` [i ia: domnia sa a oferit credincio[ilor pungi cu pe[te. De altfel, era [i de a[teptat, c` doar este an electoral. Altfel, b`nuim c` nici nu s-ar fi obosit. Sau, cel mult, ar fi aruncat cet`]enilor c\te o r\m`, o bucat` de m`m`lig` sau, pentru [omerii cu spirit de aventur`, direct ni[te ]epu[e pentru pescuit p`str`v. Red Hot Chilia Peppers
Aceast` felicitare a umblat prin cutiile po[tale ale aleg`torilor s`pt`m\na trecut`, cu ocazia s`rb`torilor electorale de Sf\nta |nviere, c\nd domnul Adrian s-a cobor\t printre muritori din Mer]an ca s` le ureze c\t mai multe \mpliniri. Ar fi interesant de aflat cu fonduri de unde a f`cut gestul `sta \nt\iul nostru ministru, c` din ou`le de la Cornu nu cred c`-[i permite nici m`car luxul s` mearg` pe ap`. Ap` Perrier, se-n]elege. C` doar n-o s` mearg` pe altceva, nici n-ar da bine la unul ca el, care ciocne[te numai ou` \ncondeiate de Dal.

Ioan Mircea Pasc`

academia CA}AVENCU
Nr. 15, 13-19 aprilie 2004

Marea urnire

Consilierul, a patra putere-n staul

senza]ionalele voturi ale Academiei Ca]avencu
Pentru bani, omul e \n stare s` fac` multe. S` fure, s` dea \n cap la oameni, s` se certe cu baroana Nicholson iar \n caz c` nu e pesedist, chiar s` munceasc`. Exist` multe lucruri pe care le-ar face omul ca s` m`n\nc` [i gura lui ceva. |ntrebarea e ce face omul pentru bani c\nd vine vorba s` m`n\nc` [i gura lui ceva rahat. Face probabil ce a f`cut [i Dan Pavel: se angajeaz` consilier la Gigi Becali pentru 300.000 de dolari. Neobi[nui]i cu m\ncatul de a[a ceva, ideea ne-a contrariat at\t de tare \nc\t, \n loc s` punem m\na pe toiag, cum face Gigi c\nd d` pe la turm`, am preferat s` vot`m: Am lucra sau nu pentru Gigi la 300.000 de dolari? Ne-am poza cu el sau nu pentru 100.000 de dolari? Alin IONESCU Mda, de[i, la o adic`, mai bine mnu. Adic` de ce da? De[i, dac` m` gndesc mai atent n jurul meu, ar fi bine s` zic poate. Vine o vreme n via]a unui om, deci [i n via]a mea, c` tot om snt [i eu, nu?, cnd aude unul de tine [i te-ntreab` dac` vrei. {i tu ce s` zici, c` da? P`i, de ce s` nu te ui]i n ochii lui a[a cum se uita Nietzsche la abis [i s`-i spui pur [i simplu: du-te, m`, \n aia a m`-tii! C` pn` la urm` Gigi Becali n-o s` se supere [i pe `sta, ce aia a lu Friedrich Nietzsche (1844-1900)? De[i... accepta s` m` bag consilier pentru campania electoral` la Becali pentru 300.000 de dolari. Dac` vine patron la Dinamo, \ns`, m-a[ b`ga. meile lui Gregorian Bivolaru de data trecut`. Am ajuns la concluzia c`, de fapt, ele erau maximum 38, dar a rotunjit suma la 6.000 ca s` impresioneze alte 5.962. tenii [i scap porumbelul: Doamne, opre[te clipa asta!. {i p-orm` m` g`si]i sp\nzurat ca pe Mistre]u sau, fiindc` e vorba de Becali, ca pe Berbecu. A[a c` nu pot r`spunde la aceast` riscant` \ntrebare chiar de Pa[te. Pentru c` s\nt cinci mari defini]ii ale moralei [i eu m` reg`sesc cel mai bine \ntr-a doua. Care [ti]i prin ce se define[te: \naintea ei mai e prima [i dup` ea s\nt a treia, a patra [i a cincea.

DA
{tefan AGOPIAN Da! Cu toate c` habar n-am cum dracu a[ putea transforma un oier n parlamentar. Dar dac` un porc a ajuns senator, cu at]ia bani n buzunar m-a[ str`dui s` fac din c`cat bici. Drago[ MU{AT Normal c` m-a[ poza cu Gigi pentru 100.000 de dolari. P`i, de c\te ori nu m-am pozat [i cu maimu]a, [i-am dat [i bani?! A[a, m` pozez [i cu oaia [i iau [i 100.000 de dolari. Marius BOR}EA La 300.000 s\nt \n stare s` ]in mai multe pe picior dec\t Aliu]`, la 500.000 recit Miori]a mai frumos dec\t Cornel Dinu, iar de la un milion \n sus, ce s` m` mai

ascund, cred c` a[ mulge oile mai bine dec\t Zidane [i a[ tunde ]apul mai pasional dec\t Dan Pavel. Numai s` nu m` pun` s` dau mereu 2-1 cu zarul, cum \i cere lu Pi]i, c` pentru a[a ceva \]i trebuie talent, nu doar Viorel MO}OC slug`rnicie. Evident, NU. Str`mo[ii mei erau ciobani, deci n-am ce nv`]a de la Gigi Becali. Eu am dat medita]ii doar elevilor cu minimum opt clase, deci mi-e greu s`-l nv`] ceva pe Gigi Becali. {i, Ioan T. MORAR Nu, nici n ruptul capului, ntmpl`tor, scriu despre fotbal, nici n ruptul picioarelor. Sau al deci [tiu cine-i Gigi Becali. Chiar minilor. Poate c` fiecare om are a[a: cine-o mai fi [i Gigi `sta, un pre], dar cred c` to]i banii lui de-l bag` toat` lumea n seam`? Becali nu ar putea s` alc`tuiasc` N-am nevoie de banii t`i, b`, mai pre]ul meu. Nu m` dau super- las`-m`-n durerea mea! virtuos, cred doar c`, dup` 89, dac` tot vrei s` te vinzi, ai liber- Alexandru V~RZARU tatea s`-]i alegi cump`r`torul! Pentru c` \n ultima perioad` Gigi, n nici un caz. Poate Gio- am devenit dinamovist de ocavanni?! zie, trebuie s` spun: nu, nu a[

Alexandru DU}U Dac` a[ lua banii, pot s` [tiu eu ce mi se va \nt\mpla pe viitor? C`t`lin MATEI Nu [tiu ce s` votez \n leg`- M` apuc` nervii vreodat` uit\ntur` cu acest subiect. |n schimb, du-m` la televizor sau m` ia gura am stat [i m-am mai g\ndit la fe- pe dinainte la un [pri] cu prie-

NU {TIU

NU

Darurile au fost aruncate

academia CA}AVENCU
Nr. 15, 13-19 aprilie 2004

culta noastr` cea de toate zilele

Iisus e un tip vertical [i pe unu orizontal
Ta]i [i m`mici, tot nu ave]i ce face \n at\tea zile libere date de Dumnezeu, dar repede \nsu[ite de guvern, a[a c` uita]i-v` \n caietele de religie cre[tin-ortodox` de la editura Sf. Mina. Caietele astea de clasa a treia [i a patra, \ntocmite de Camelia Muha, s\nt \nv`]ate de c`tre elevi mai abitir dec\t Biblia. O r`sfoire a acestora nu dezv`luie cine [tie ce pove[ti desprinse din Biblie, pline de mister [i tain`. De Pa[te, pute]i s` v` delecta]i cu integrame [i cuvinte \ncruci[ate cu M\ntuitorul. R`stignirea [i cuvintele \n cruce av\nd acela[i rol: de a-i face pe copii s` priceap` sacrificiul \ntr-un mod mai haios. Totu[i, o concesie s-a f`cut: Iisus e r`stignit pe unu vertical, iar durerile pe orizontal`. Un alt joc se afl` pe la paginile 3, 5 \n manualul de clasa a III-a, unde se dau cuvinte-cheie, iar copilul trebuie s` completeze spa]iile goale. Chiar a[a: 1. Sfinte taine lucr`ri sfin]itoare ale Bisericii: Sf\nta tain` a Botezului poarta de intrare \n cre[tinism. (Totul se succede schematic): Ce este: Instituit` De M\ntuitorul nostru Isus Hristos Materia folosit` apa sfin]it` S`v\r[itorul Preotul Primitorul copilul Formula Tainei (ce tain` o mai fi cu formul`?!) Modul de s`v\r[ire (sun` cumva ca modul de s`v\r[ire a infrac]iunii) Participan]i na[i [i rude Efectele botezului {i schema asta merge mai departe, pentru s`v\r[irea infrac]iunii de mirungere, a celei de preo]ie [i a maslului. Instituit` de s`v\r[itori, primitori, materii folosite, mod de s`v\r[ire, efectele Tainei Se continu` tot a[a p\n` la nu va mira]i deja, exerci]ii: cuvinte \ncruci[ate cu apostolii. R`stignirea de la 1 orizontal [i durerile sau s\ngele curs de la 2 vertical din rebus au fost aprobate de Direc]ia general` pentru \nv`]`m\ntul preuniversitar din cadrul Ministerului Educa]iei [i Cercet`rii, cu nr. 31758/2001, ca material destinat elevilor [i cadrelor didactice \n vederea desf`[ur`rii optime a orelor de religie. V` las pe dumneavoastr` s` descifra]i formula tainei aviz`rii [i f`ptuitorul! Pe orizontal` [i pe vertical`. tinat` ritualurilor cre[tin-ortodoxe) ale unui curs postuniversitar, care enumer` [i compar` canoane preo]e[ti ale diferitelor religii cre[tine, destinat speciali[tilor/teologilor. S|C! Elevii no[tri s\nt mai de[tep]i dec\t absolven]ii lor de universit`]i teologice!

Mili]ia Spiritual` amendeaz` trecutul

De[i se crede c` pe tineri nu-i mai intereseaz` trecutul sau cine a fost Ceau[escu, un grup de patru studen]i n anul III, la Istorie, Universitatea Bucure[ti (Mihai Burcea, Biszok Bogdan, Mihai Bumbe[ [i Adrian Miclea) au alc`tuit Mili]ia Spiritual`, o grupare care nu ne propune s` ne desp`r]im de trecut rznd, ci [i decontnd faptele care au f`cut ca regimul de pn` n 89 s` par` c` a avut sus]in`tori. Cu alte cuvinte, ace[ti tineri ne readuc n memorie cine [i cam ce a mncat pentru a primi [i o pine mai alb`. nutrim convingerea nestr`mutat` c` avem la crma na]iunii noastre conduc`torul care poart` neab`tut crezul [i voin]a poporului romn din mijlocul c`ruia s-a ridicat veghind pururi cu inima [i cugetul naripate pentru rostuirea fericit` [i n]eleapt` a ]`rii, pentru soarta p`cii [i a vie]ii n ntreaga omenire. Str`mo[easca voca]ie de pace a poporului romn se afirm` acum n mod plenar pe toate meridianele globului prin n]elepciunea, d`ruirea [i con[tiin]a pilduitoare ale mult stimatului pre[edinte al Romniei, domnul Nicolae Ceau[escu, care [i-a cucerit o binemeritat` recunoa[tere mondial` ca erou al p`cii. Pentru tot ceea ce a]i f`cut [i face]i ntru fericirea [i prop`[irea neamului nostru, ntru statornicirea p`cii [i bunei convie]uiri ntre toate na]iunile v` exprim`m profunda noastr` recuno[tin]` [i admira]ie [i v` asigur`m, mult stimate domnule pre[edinte, c` [i noi nu vom precupe]i nici un efort pentru a sprijini n mod activ titanica dumneavoastr` str`danie.

Cumnatul lui Mischie e, n acela[i timp, p`rintele lui

Cnd e[ti cumnat cu pre[edintele Consiliului Jude]ean [i mai e[ti [i preot n jude], se cheam` c` e[ti mai puternic ca Dumnezeu. Cel pu]in a[a crede preotul Prvu]oiu, frate cu Sanda Mischie, soa]a marelui baron local. Ca un b`rbat de via]` ce este, p`rin]elul s-a c`s`torit de dou` ori. Conform canoanelor biserice[ti, trebuia ca, o dat` cu divor]ul, preotul s` fie r`spopit. Nu numai c` nu s-a ntmplat a[a, dar mai mult, Prvu]oiu a primit n grij` 4 biserici, risipite n mai multe sate. C`, vorba aia, preotul este un m`rturisitor al cuvntului Rebuserica Ortodox` Domnului, Domnului N`stase [i este a[adar de mare trebuin]` n P.S. Aflu de la un preot c` rndul ]`ranilor gorjeni. lucr`rile/caietele s\nt de fapt traduceri din englez` (partea desPreo]ul [i vardi[tii

Teoctist [i-a f`cut din Ceau[escu chip necioplit!

ncepem dezv`luirile Mili]iei Spirituale cu Teoctist, cel care, ntr-o cuvntare din mai 1985, de fiecare dat` cnd a rostit cuvntul Domnul, nu s-a gndit nici la Domnul Iisus, nici la Domnul Dumnezeu, ci tocmai la domnul Ceau[escu! Asemenea tuturor fiilor patriei, [i noi, slujitorii cultelor,

Domnul Santana

10

academia CA}AVENCU
Nr. 15, 13-19 aprilie 2004

tunul catodic

Anacronica TV

trampa [i ecranul
5 Absolut accidental, v` asigur, m-am pierdut cu ochii \n ecranul Surprizelor. Cutremur\ndu-m` de at\ta teatralitate, am putut-o urm`ri pe Andreea Marin \n periplul s`u prin studio. Camera filma de jur-\mprejur, iar Andreea s-a rotit urm`rit` de camer` pre] de vreo 5 minute, ocolind gra]ios un centru imaginar al studioului. C\nd s-a oprit, \ntr-un final, mi s-a f`cut r`u. |n a[a hal ame]isem, \nc\t s-a mai \nv\rtit camera mea cu mine vreo 20 de minute. Cred c` `ia care filmeaz` la TVR ori au l`m\ia \n buzunar, ori s\nt to]i bungee-jumperi [i para[uti[ti. 5 M-am mai g\ndit la o chestie. Cum s` \nveleasc`, domle, marmota ciocolata \n staniol? Unde e, domle, Piedone, s` dea toate marmotele p`roase [i puricoase cu Dero [i DDT, s` nu mai pun` gheara pe ciocolata copiilor? De unde [tiu c` marmota aia din spot nu \nvelea alt` marmot` \n staniol? De unde [tiu eu c` era marmot`? De unde [tiu c` nu era un p\r[ n`p\rlit ajuns \n Elve]ia la furat? 5 Cine s-a uitat asear` la canalul porno este rugat s` \mi povesteasc` [i mie ce s-a \nt\mplat, de fapt, asear`. Cum la mine e codat [i nu am dec\t sunet, a[ vrea s` [tiu despre ce era vorba \n momentul acela, pe la vreo 2 [i 15 minute noaptea, c\nd un tip intr` \ntr-o toalet` [i \ntreab` de ce s-a blocat o fat` acolo, dup` care se aude o tr\nteal` [i \ncepe o muzic` din aia sf\nt`, \n`l]`toare. Ce s-a \nt\mplat, de fapt? Fata era \nger sau s-a schimbat canalul pe vreo transmisiune de la Mitropolie, c` tare oftau dreptcredincio[ii? 5 A]i v`zut cumva promo-ul de la PRO TV cu calul care iese dintr-un jeep Lincoln Navigator, ca al lui Fizz? O fi fost chiar Fizz care \l ducea la magazin s` \i pun` [i lui blan`. 5 S\mb`t`, la miezul nop]ii, c\nd majoritatea posturilor TV se \ntreceau \n a transmite, \n exclusivitate, |nvierea de Pa[te, am ajuns cu telecomanda pe TV Sport. Am ajuns bine, se pare, din moment ce prima fraz` pe care mi-a fost dat s` o aud a fost urm`toarea: Pe TV Sport, |nvierea \ncepe cu repriza a doua a meciului Celta Vigo-Sevilla. 5 Acum mi-a venit ideea asta t\mpit`: concuren]ii (ceilal]i) de la Big Brother parc` s-au \n]eles ca, exact de Pa[ti, s`-l scoat` afar` pe Aly, singurul concurent cu nume neortodox. A fost s` recunoa[tem o mare victorie a cre[tin`t`]ii! 5 S-a \nt\mplat duminic` sear`, \n Romnia, pe Prima TV, c\nd Andreea Raicu l-a \ntrebat pe Lauren]iu Du]` (3rei SudEst) cum i se pare actualul Big Brother. Mult mai free, zice Du]`, iar Andreea \l \ntreab` retoric: Mult mai frig?!. 5 S`pt`m\na asta am urm`rit la televizor prima emisiune, e drept, de cinci minute, \n care eu am fost eroul principal. Televizorul se afla \ntr-un laborator de investiga]ii gastro-intestinale [i era conectat la o camer` situat` la cap`tul furtunului pe care l-am \nghi]it pentru ca medicul s`-mi cotrob`ie mie prin m`runtaie s` vad` dac` am ulcer. Filmul a fost deci un fel de dram` psihologic` bazat` pe introspec]ie [i analiz` interioar`. Eroul negativ, absent din cadre, era ]igara. Chiar dac` eroii pozitivi, duodenul [i stomacul, apar ciurui]i la final, mesajul acestui film de dragoste care trece prin stomac e plin de speran]`. 5 Luni sear`, pe Discovery, un documentar despre al doilea r`zboi mondial. |n paralel, pe PRO TV, Cu m\inile curate, unde comuni[tii ilegali[ti se lupt` de zor cu ocupa]ia german`. Urm`resc alternativ, cu sufletul la gur`, evolu]ia r`zboiului: cu c\t lovesc mai tare comuni[tii no[tri, cu at\t nem]ii s\nt mai sl`bi]i [i comisarul-[ef Montgomery de la alia]i avanseaz` \n lupt`. M` \ngrozesc la g\ndul c`, dac` PRO TV-ul programa filmul mai devreme sau mai t\rziu, istoria se scria altfel [i acum scriam aceste r\nduri \n german`. Iat` cum PRO TV-ul putea influen]a \n r`u nu doar istoria politic` actual` a Romniei, a[a cum o face zi de zi prin jurnalele de [tiri, ci [i pe cea trecut`. 5 Duminic`, de Pa[ti, un foarte inspirat documentar despre evolu]ionism de pe Antena 1 a fost \ntrerupt de un [i mai inspirat promo la Ciao, Darwin, edi]ia telenoveliste vs microbi[ti. Doamne, ce bine c` pe vremea lui Iisus n-au existat telenovele! Ar fi \nviat degeaba, c` dac` nu s-ar fi dovedit c`-i frate cu Iuda sau m`car v`r cu fra]ii Bivolaru, n-ar fi impresionat pe nimeni, nici la [tiri nu-l d`deau. 5 Am dat \ntr-o sear` pe Tele 7 abc [i era un film. Am revenit

Adev`rul despre veceul oniric

Cristian Tudor Popescu s-a \nt\lnit cu Emil Hurezeanu ca s` apar` la televizor. Cu aceast` ocazie, Cristian Tudor Popescu a zis teoria lui: c` visurile s\nt ni[te dejec]ii ale creierului, pe care omul le produce noaptea [i care nu merit` s` fie luate \n seam`. Ca posesor de creier care se cere [i el noaptea afar`, la visat, pot s` nu fiu de acord. Adic` ce? Creierul meu face dejec]ii numai noaptea? Adic` creierul meu se dejecteaz` la mine pe pern`, unde pun eu capul? {i dac` da, cum \mi dau seama dac` am visat o treab` mic` a creierului sau dac` am visat o treab` mare? Dac` transpir \n somn \nseamn` c` visul meu a f`cut pe mine? Oare c\inii ridic` piciorul c\nd viseaz`? {i dac` m`n\nc prune cu ap`, visez moale? {i dac` visul este o dejec]ie, atunci care este flatula]ia creierului, produs` \n timpul dejec]iei visului? Pot s`-mi dau seama dac` am hepatit` dup` culoarea visului? Oare visurile domnului CTP miros ur\t?

S` [tii, Tudore, c` te-a[ s`ruta, dar ce-or s` cread` paparazzii `ia despre mine?

C`t`lin MATEI

Tudor Chiril` de la Vama Veche [i Andreea Marin de la Dama Veche

peste 5 minute [i pe ecran erau ni[te oameni care fumau pe un hol. Peste alte 5 minute era din nou filmul `la. Probabil c` postul intr` \n interferen]` cu sistemele de supraveghere video ale pazei de la alte posturi. 5 Gabi Mihailovici este un tip care lucreaz` la Na]ional TV, unde ne descifreaz` nou`, Leilor, Fecioarelor, Pe[tilor etc. misterul zilei de mine. A avut ni[te previziuni extrem de dr`g`la[e n Vinerea Mare. A zis c` n noaptea de |nviere, ntre dou` noaptea [i [ase diminea]a, toate zodiile vor intra n starea de sacru. E ciudat c`, la ct a mirosit cartierul a friptur` de miel [i manele, se pare c` starea de sacru trece tot prin stomac, apoi prin intestinul sub]ire [i prin cel gros, de unde vasele capilare extrag sacrul, iar dup` aceea restul sacrului se vars` n absolut. 5 Am ajuns de s`rb`tori ntr-un loc unde nu se prindea dect Romnia 1, bulgari unu [i doi. La Surprize nu m-am putut uita, a[a c` am v`zut un meci de fotbal bulg`resc. Doamne, ce reconfortant e s` auzi din nou vorbe ca fautir`n`, n`ru[enie [i, mai ales, jolt carton. Fromoas` bulgara asta [i unde mai pui c` acum, mai nou, mi-a adus aminte de Evropenski.

ministerul p`rerii na]ionale

academia CA}AVENCU
Nr. 15, 13-19 aprilie 2004

11

tupeu 2004

Tezaurul mai st` la ru[i

se execut`, nu se discut`! S` vedem cine a fost mai obraznic \n S`pt`m\na Mare: Tupeu 2004 (3 puncte): PSD. De[i a fost suspendat de Partid, Nicolae Mischie a ajuns p\n` la urm` \n fruntea listei PSD pentru alegeri. Normal orice minune ]ine 3 zile, iar la PSD 3 milioane de dolari. Un lucru au \nv`]at pesedi[tii de la fratele colegului lor de partid, Gregorian Bivolaru: c`, atunci c\nd vrea mu[chii lui, PSD-ul este un fel de Mi[carea de Penetrare Spiritual` \n Absolut a Justi]iei, Poli]iei [i Electoratului. M`g`rie 2004 (2 puncte): Comisia de Ap`rare a Camerei Deputa]ilor. Comisia de Ap`rare a Securit`]ii din Camera Deputa]ilor nu s-a putut ab]ine p\n` la urm` [i a scurtat mandatul echipei DinescuPle[u-Patapievici p\n` \n ianuarie 2005, de[i cercet`torii arhivelor ar fi trebuit s` mai stea \nc` doi ani c`lare pe dosarele Securit`]ii. Comisia de Degete-\n-U[`-[i-Creioane-laTesticule [i-a f`cut \nc` o dat` datoria pentru ]ar`, dup` ordinul Securit`]ii: Mai nesim]i]i, b`ie]i, mai nesim]i]i!. Prostie 2004 (1 punct): Pre[edin]ia Romniei. Pe Ion Iliescu \l p`ze[te SPP-ul c\nd face b`i de mul]ime nesp`lat`, c\nd trebuie s` le explice el ]`ranilor din B`icoi cum st` treaba cu st\nga [i cu dreapta [i cu ho]ii de la FMI [i cu macromegaeconomia, dar pe administra]ia preziden]ial` n-o p`ze[te nimeni. Astfel c` apar tot felul de abera]ii, cum ar fi decorarea primarului comunei Comana un infractor condamnat \n 1983 la 18 luni de \nchisoare, \n total 3 condamn`ri penale cu Crucea Na]ional` Serviciu Credincios. Serviciul Mincinos \n Grad de Mare Panglicar al PSD-ului [i-a f`cut \nc` o dat` datoria fa]` de to]i infractorii Romniei [i l-a pus la loc de cinste printre marii eroi ai neamului [i pe Dumitru Tudor din Comana, cu 3 condamn`ri penale la activ, al`turi de b`utorii de lichidit`]i Bivolaru [i b`utorul de albu[uri de la Cornu Adrian N`stase, c` bine le mai st` \mpreun`!
La nici dou` zile de la intrarea \n NATO, \n Romnia s-a \n`l]at o voce care a emis preten]ii asupra tezaurului. Da, este vorba despre tezaurul nostru, despre tonele de aur pe care ni le p`streaz` de cteva decenii, \n cizme, sora noastr` mai mare, Rusia. Patriotul care [i-a amintit de tezaur a fost Mugur Is`rescu, dar mult popor gnde[te ca el. P`rerea noastr` este c` romnii care, cu testiculele dilatate de la [tampila NATO, \[i dau aere de recuperatori gre[esc cumplit. S` aduci Tezaurul \n Romnia lui N`stase, Hrebenciuc, Sechelariu, Dan Ioan Popescu, Mitrea, Iacubov, Bebe Ivanovici, Becali [i restul cooperativei PSD n-ar \nsemna altceva dect s` le dai respectivilor h`mesi]i ideea unei noi competi]ii a trofeelor de baroni. Milioanele de dolari r`mn pentru fraieri; [mecherii adev`ra]i \[i vor trage aur istoric cu tona. De aceea noi consider`m c`, \n condi]iile existente, Tezaurul este \n siguran]` la ru[i, nu \n codrul lui N`stase.

Anul Ou`-mii-patru

Felicit`ri, domni[oar`, a]i intrat direct \n galeria marilor atle]i ai jude]ului Gorj ai c`ror \nainta[i de seam` au participat [i la Jocurile Olimpice Fasciste din 41, de la Berlin, c\nd, datorit` boicotului Micii Antante, noi, romnii am fost singurii sportivi din lag`rul socialist care a participat din Gorj. Profesor universitar doctor \n istorie Nicolae Mischie, un g\nditor local pentru care istoria se repet`, \ns` la date diferite
S-a apucat lumea [i i-a num`rat ou`le lui N`stase: 1.500 de ou` ori PSD ori Micky {pag` ori 4 ani egal Emma Nicholson, care vrea s` ne scoat` din Europa. Asta-i ferma, cu asta defil`m \n Europa: cu ou`le lui N`stase [i copiii pentru Berlusconi ai Guvernului PSD. |n ]ar` defileaz` \ns` Iliescu, care nu vrea s` renun]e la politic` nici \nviat. A[a c`, \ntre dou` sfin]iri de st\nga, mai are timp [i pentru c\teva decor`ri de infractori. Ordinul Serviciu Credincios

Uniunea Auropean` {i acum, s` vedem ce s-a \nt\mplat \n topul general Tupeu 2004:

S`raci [i cinsti]i \n declara]ii

Muic`, aflar`m c` 3 din 4 or`[eni consider` c` Romnia este m`cinat` de s`r`cie [i corup]ie. Al patrulea or`[ean tocmai ce venise de la ]ar` [i a r`spuns: Nu [tiu, nu s\nt de la ora[!.

1. Ion Iliescu 2. Adrian N`stase 3. PSD

17 puncte 12 puncte 7 puncte

12

academia CA}AVENCU
Nr. 15, 13-19 aprilie 2004

hahalera 45

Armata, \n stare de zeghe

Ast`-toamn`, \n timp ce cocorii \[i f`ceau bagajele pentru ]`rile calde, iar recru]ii pentru a merge la unitate, a]i f`cut cuno[tin]`, \n paginile revistei, cu vilele unor ofi]eri MApN. Acum a venit prim`vara [i, o dat` cu cocorii, s-au \ntors [i ni[te ve[ti despre unii dintre grada]ii evoca]i atunci. Cum spuneam la vremea respectiv`, Filip, Tudorachi [i Iv`[chescu, (ex)ofi]eri din Cluj [i Alba, [i-au ridicat c`soaiele ori folosind terenurile armatei [i militarii s`i \n termen, ori doar ma[inile armatei [i militarii ei \n termen. Dup` acum afl`m acum, dosarele lor penale se afl` deja \n faza de evaluare a pagubei provocate diferitelor institu]ii ale statului. Ar urma \ncadrarea faptei [i propunerea de condamnare. Drept pentru care stau [i m` \ntreb: dac` merg obligatoriu \n armat` [i lucrez la o cas` pentru un ofi]er, iar acesta merge mai t\rziu la p\rnaie, nu este [i vina mea?

80 de zile \n jurul P`mntului [i cteva zile fripte acas`

jurnal de \ntoarcere
Nici nu-]i dai seama ce bine-i acas` dup` ce h`l`duie[ti trei luni prin lume [i ui]i cum era \nainte de plecare. Te obi[nuie[ti cu tot felul de m`run]i[uri pe care acas` nu le aveai [i care, abia acum, la \ntoarcere, \]i dai seama ct de mult \]i lipsesc. Dar toate sunt compensate de lucrurile unice pe care, totu[i, haide]i s` fim cinsti]i, numai \n Romnia le g`se[ti [i care fac din acest col]i[or de planet` raiul \ntmpl`rilor cu scamatori ai politicii, bufoni ai fotbalului [i travesti]i ai transcendentalismului yoghin, consumatori de sex [i tot ce susur` din el. Mi-aduc aminte, pe vremea lui Cea[c`, de un prieten care avea scris pe cartea de vizit`, \n locul profesiunii, am ap` cald` [i nu v` pute]i da seama ce succes avea la femei. Dac` stai s` te gnde[ti bine, bucuriile inegalabile pe care le puteai avea atunci sunt de nereg`sit acum. |]i mai aduci aminte? Cu ce po]i s` compari satisfac]ia avut` cnd g`seai: carne f`r` coad`, pepsi la liber, nu \n ceainic, cu [pag`, s` cread` fraierii c` bei ceai etc. Sau cnd venea curentul, ca s` nu mai vorbesc de c`ldur`, ap` cald` [i alte mici, infim de mici bucurii pe care acum nici nu le mai bagi \n seam`. }ara marilor bucurii m`runte, cum spunea prietenul meu, m` face acum, la \ntoarcere, s` constat cte lucruri uluitoare se \ntmpl` numai aici, la noi. |n prima sear`, nu m-am putut desprinde de televizor, [tirile MISAu p`rut film de aventuri, a[a de tare m-au ]inut lipit de ecran. Nu sunt \n stare `ia la Hollywood s` scrie pove[ti care s` bat` realitatea de la noi. Fi]i aten]i: Guru pedofil \ncearc` s` treac` grani]a ilegal, travestit cu o peruc` cu p`r de p`pu[`, da pentru c` nu a g`sit-o, s-a dus \n vam` s` \ntrebe unde e, grani]a, bine\n]eles, da avea [i punga de plastic cu peruca ascuns` \n`untru, ca s` nu o g`seasc` autorit`]ile, c` voia al dracului s` treac` grani]a deghizat \n femeie, dar cu pa[aportul lui de b`rbat. {i, ca s` fie sigur c` nimere[te, s-a dus cu un prieten, parc` chiar vame[, chiar \n vam`, s` \ntrebe: unde-i, domle, locul `la pe unde se trece ilegal grani]a, da cu martori, cu pres`, cu fotografi, s`-mi pun [i eu \n celul`, pe birou, poza cu amintire de la trecere. Ce s` fac` atunci b`ie]ii, l-au luat de mini [i l-au trt acolo unde a vrut, c` se smucea [i striga la trec`tori ca un bivolaru, s`racu, ca s` fac` impresie bun` la camer`. Dup` care l-au b`gat la r`coare, unde-i aranjaser` o \ntlnire ca la Surprize, surprize, cu fratele de tat`, alt bivol, care, auzi

Nic`ieri nu-i mai bine ca acas`, Sorine, crede-m`! P`i, \n c\te ]`ri din astea prin care am fost noi ar scrie toat` presa Iar s-a \ntors Chi[u?

C`prarul cu trei iezi

A muri \nseamn` a vota un pic

Fantastic! Guvernul a inventat \nc` 4.000 de sec]ii de votare. Evident p`i, unde naiba a]i vrea s` voteze to]i mor]ii care au votat \n draci [i la locale, a]i vrea s` se \nghesuie [i s` se \njure de mam` \n gr`dini]e [i [coli scheletele care ]in neap`rat s` voteze cu PSD-ul cu oamenii care vor s` [tampileze PD-ul [I PNL-ul?

|ntors din Ocolul p`m\ntului \n 80 de zile, Dan Chi[u constat` cu uimire c` totu[i avem o planet` prea mic` pentru c\t timp liber are el [i c\t b`net au marile companii pentru tot felul de sponsoriz`ri
poveste incredibil` aici, s-a apucat s` inginereasc` financiar nu [tiu ce rafin`rie, subtiliznd tone de baloturi de mii de parai ca s`-[i ia doi ani[ori f`cu]i probabil pe repede \nainte, \n loc s` se bage la conduct` cu furtunu, ca s`-[i confirme o pedeaps` frumoas`, f`r` suspendare, \ntre [apte [i doi[pe, ca s` aib` timp s`-[i povesteasc` via]a, c` doar nu s-au v`zut de pe vremea cnd locuiau amndoi \n acela[i coi. Da nu s-au \ntlnit, c` primul, `la cu peruca de plastic, a ie[it din prnaie mai repede, c` MISA pus asocia]ia sportiv` FC Yoga (Fut Club Yoga) pe jelit la televizor la Tuc`, de cred c` de-aia i-au [i dat drumul \n direct, [i l-au [i adus \n studio s`-l vad` lumea [i s` \n]eleag` ct de a patra putere \n stat e televiziunea. {i revin, nu s-au \ntlnit, c` delfinul bivolarilor (adic` `la mic) venea la pu[c`rie de parc` pleca \n concediu, [i a anun]at c` mai \ntrzie pu]in, c` n-a terminat partida de poker cu Iacubov [i Seche, dar [i-a confirmat rezervarea cu ajutorul presei, s` nu-i dea `ia celula cumva altui baron arestat la plesneal` din vreo gre[eal` judiciar`, dar pn` s-a predat el, i-au dat drumul gurugrigului. A[a c` de aia nu s-au \ntlnit. Acum m` \n]elegi de ce m` bucur c` m-am \ntors. Dan CHI{U

Urna de vot funerar`

baronul oval

academia CA}AVENCU
Nr. 15, 13-19 aprilie 2004

13

provincia european` Vrancea Afar`-i vopsit gardul, \n`untru e SAPARD-ul

De c\nd a \nceput s` cuv\nte la inaugur`rile programelor SAPARD, prefectul vr\ncean B`e[u a observat c` cu limba se poate face [i altceva dec\t s` te lepezi de cojile de semin]e pr`jite din cavitatea bucal`. El a deprins, vai, darul vorbirii, c`ci altfel nu-i putem spune acelei \nsu[iri care l-a dus pe prefect la urm`toarea declara]ie: Noi, eu, \n calitate de reprezentant al Guvernului, dar mai ales pre[edintele Consiliului Jude]ean Vrancea, Marian Opri[an, consilierii jude]eni, muncim pentru dumneavoastr`. Greu de zis dac` limba se adreseaz` astfel maselor prezente la inaugur`ri sau doar scaunului lui Corneliu Prunache, patronul Aispa Stars 95, un om de afaceri foarte apropiat at\t de proiectele SAPARD, c\t [i de Marian Opri[an. Ba [i de fratele acestuia, Adrian Opri[an, despre care se spune c` ar avea o firm` de construc]ii \n Firenze, Italia. Asupra c`reia vom reveni, c` `[tia v`d c` n-au de g\nd s`-[i revin`. Nicolae Vranceau[escu

Bra]ul legii cu pix \n m\n`

Boul [i Vittel-ul
Pentru c` n-are timpul [i preg`tirea s` citeasc` scrisorile trimise de cet`]eni Consiliului Jude]ean Vrancea, Marian Opri[an organizeaz` din an \n pa[te audien]e. Oamenii nec`ji]i intr` \n biroul lui [i bat apa-n piu`, \n timp ce Opri[an se face c`-i ascult` [i-[i face [i el de lucru cu ap`. Dar cu ap` de-aia scump`, Vittel, c`ci asta consum` Opri[an la serviciul de la stat c\nd se \nt\lne[te cu am`r`[tenii. ~stimp, am`r`[tenii stau pe uscat [i, dac` v`d un strop de ap`, asta se \nt\mpl` \n afara audien]ei, pe strad`, dac` au norocul s` se nimereasc` l\ng` o balt` prin care tocmai trece Marean cu Nissanul. Serviciul de paz` [i potol

Tomitanul, serverul Bisericii Ortodoxe

Teodosie Tomitanul vrea s` ias` mereu n fa]` pentru a ar`ta c` are spate tare. Dup` nvierea cu Iris, pe plaj`, prelatul vrea s` mai [ocheze pu]in credincio[ii, mai ales pe cei care au calculator, transmi]nd nvierea prin Internet. Desigur, aici fiecare va vedea pe computer slujba dup` cum l ]ine modemul [i-l servesc conexiunile. Dac` i va ajuta Sfnta MPtreime, credincio[ii vor putea demonstra c` [i ei pot salva m`car cntecele religioase, dup` modelul lui Iisus care salveaz` mereu pe oricine. {i, desigur, salutul cre[tinescointernetist de Copy/ Paste va fi La Hristos m-am logat!. Iar r`spunsul: Adev`rat m-am logat!. Tomitanix Reloaded

Bun` ziua, agent Iulic` Participiu e numele meu, actule la control. Hopa! V-am prins cu buletinul \n ne\nregul`! Ia uite ce fa]` ave]i \n buletin, nu ]i-e, domle, ru[ine s` umbli cu fa]a asta \n buletin, vrei s` sperii ho]ii de buzunare? Ia scrie dumneata \n procesul-verbal: Subsemnatul nume prenume declar c` \n ziua de la ora de am fost surprins de agentul Iulic` Par-

ticipiu av\nd fa]a asta \n cartea de identitate cu seria... num`rul..., subsemnez cum te cheam` pe dumneata, de profesie ce e[ti dumneata... a[a... profesor universitar... Pune, bre, virgula aia \ntre profesor [i universitar, c` ce-ai scris acolo a[a r`m\ne [i p-orm` iei amend` [i pentru fals \n declara]ii.

Dezacordul de la Malta

14

academia CA}AVENCU
Nr. 15, 13-19 aprilie 2004

LIBERTE, Egalite, infrac]ionalite

Un mo[ plin de gerovitalitate

Joia trecut`, am asistat la o discu]ie \n tramvaiul 20. Doi b`tr\nei, unul care p`rea de 70 de ani [i unul chiar mai \n v\rst`, dar bine \mbr`cat, aranjat, \ngrijit, cu din]i de aur, grizonat, s-au urcat la sta]ia Vasile Prvan [i s-au apucat s` vorbeasc` de-ale vie]ii \n fa]a mea. La un moment dat, am ciulit urechile. Aveam [i de ce. C\t se poate de fidel, \ncerc s` v` redau discu]ia de la momentul c\nd o \ntrebare a mo[ului mai ponosit mi-a atras aten]ia. Da mata c\]i ani ai acuma? {aptejtrei. {i cine \]i g`te[te? Singur. ([i aten]ie acum!) P`i, nu mai e[ti cu gagica aia? Nu mai s\nt am vorbit cu ea doi ani da, nu, nu era urm`rea interesul, vroia s` \mi ia casa. Ei, na! P`i ce, eu s\nt prost? S` r`m\n pe str`zi?! S` v\nd casa [i s` m` mut la ea?! Au mai p`]it-o trei-patru. Prietenii t`i? Ei nu, cu ea, nu mi-a spus chiar ea!? A mai fost ea cu patru?! Da! N-au p`]it-o [i `ia?! P`i, ea mi-a zis! Toate urm`resc interesul N-am mai vorbit cu ea. Ce nevoie am eu? S` r`m\n pe strad`? C\nd oi muri, la 75 de ani, chem o femeie s` m` \ngrijeasc` [i \i las casa. Ce s` m` mai complic!

cu m\inile curat murdare Pe prim`rie [i pe OCOT de p`dure-i doare-n cot

A[a cum reiese [i din rubrica Meteo a revistei noastre, a venit prim`vara. Urmeaz`, deci, s` vin` vara, s` \nceap` sezonul estival, s` se bronzeze coapsele [i pectoralii pe care-i citi]i s`pt`m\nal la rubrica evocat` mai sus. |n afara lor, exist` mii de pantaloni de in [i de [lapi chineze[ti care abia a[teapt` s` mearg` la ag`]at pe litoral. Ce vor g`si ei acolo, unde se vor plimba seara, unde se vor ascunde de gardienii publici c\nd vor dori s` fac` cuno[tin]` cu o turist` proasp`t`, unde vor \ntinde ziarul pentru a-[i m\nca parizerul de la pr\nz? Ei bine, nu [tim r`spunsul. Mai ales c`, recent, Agen]ia de Protec]ie a Mediului Constan]a a decis s` aplice un sincer mai \ncerca]i! pe planul urbanistic general [i pe planul urbanistic de detaliu pentru sta]iunile Venus [i Saturn, dou` perle din [iragul de nestemate nesp`late ale turismului romnesc de la malul M`rii Negre. Motivul pentru care responsabilii de la Mediu au refuzat s` aprobe planurile este c\t se poate de simplu: spa]iul verde reprezenta numai 8% din suprafa]`, o arie de tot r\sul, care nu este acceptat` nici m`car pentru ora[e, pentru aglomer`ri urbane sau pentru cartierele muncitore[ti ale strungarilor de la 23 August, Senat ori Palatul Victoria. Cei de la Prim`ria Mangalia (ei au grij` de Saturn [i Venus) au fost sf`tui]i s` propun` o alt` amplasare a cl`dirilor, p\n` vor ajunge la un rezultat c\t de c\t acceptabil: un spa]iu verde care s` ocupe m`car 30% din suprafa]`. Stau, totu[i, [i m` g\ndesc: oare dac` ar l`sa doar 8 procente, n-ar fi nevoi]i oamenii s` arunce gunoaiele la co[? M` rog, era doar o \ntrebare. Un alt spa]iu verde aflat \n coasta Mangaliei ar fi p`durea Comorova, loc unde pantalonii de in [i [lapii chineze[ti nu au p`truns \nc`, pentru c` nu au avut loc de drujbe, betoniere [i instrumente de m`surat cu care s-au f`cut lotiz`rile pentru ridicarea de construc]ii. Soarta p`durii este destul de \mb\rligat`: nea Nicu (Ceau[escu, nu V`c`) a luat-o din grija Romsilva [i a l`sat-o pe m\na Consiliului Popular Mangalia. Acum este \mp`r]it` \n dou` p`r]i. Una a fost declarat` zon` protejat`, deoarece con]ine

Reporteric` Venturiano

Seche a dat, Seche a luat, fie numele PSD-ului l`udat!

~sta da primar cre[tin adev`rat! |n S`pt`m\na Mare, \n aceast` perioad` a gesturilor cre[tine[ti, Dumitru Sechelariu le-a spus s`racilor din Bac`u s` vin` la el fiindc` le d` c\te dou` milioane de lei din banii lui. {i le-a dat! Avem totu[i impresia c` PSD-ul a ridicat \n felul acesta nepermis de mult [tacheta. Fiindc`, dac` vine Iisus din nou [i le ofer` s`racilor doar o scrumbie [i o p\ine, tare ne temem c` ace[tia vor prefera s` intre mai degrab` \n PSD dec\t \n rai.

Cutia silei

rarit`]i forestiere precum stejarul brum`riu. |n schimb, singurul lucru cert care se poate spune despre cealalt` jum`tate este c` se afl` \n cea]`. Dac` cite[ti \n h\r]oagele Consiliului Local (Consiliul Popular pe nou), te zg\rii prin stuf`ri[uri [i m`r`cini[uri. Oficiul pentru Cadastru Organizare Teritorial` (celebrul OCOT) spune c`, dimpotriv`, acolo este p`dure deas`. O m\n` de oameni cu spirit de aventur` [i sim] de orientare au reu[it totu[i s` treac` peste aceast` cea]` [i au primit loturi \n p`dure. Cum \n p`dure tre-

buie s` ai un ad`post, ca s` nu te m`n\nce lupii, au decis s`-[i ridice ni[te case. Iar cum casele nu se pot face \n pom, au t`iat pomii. P\n` s` intervin` Protec]ia Mediului, au sucombat c\teva mii de copaci. Deocamdat`, iure[ul defri[`rilor a fost oprit, iar Consiliul Local a fost avertizat s` spun` exact, cu cuvintele sale, unde se pot face defri[`ri [i cum pot fi compensate prin planta]ii proaspete zonele chelite. Ecologic` Contra

CLO{CACU PUII DE [aur

academia CA}AVENCU
Nr. 15, 13-19 aprilie 2004

15

Vergilic` \ntreab`

Analiz` final` Loc de retrocedat cu capul Maria & Virgil Show Cine d` cu pumnu-n mas`, te las` f`r` cas`
Maria: Ce ne-a apucat cu dracu `sta, tocmai \n S`pt`m\na Mare? Da, `sta e p`catul meu \ngrozitor, toat` s`pt`m\na asta am vorbit ur\t [i m` bate Doamne-Doamne. Vergilic`: Dumnezeu, dac` el ne las` cu 40 de milioane datorie, eu ce s` zic Maria: Pa[tele c\nd te g\nde[ti c` omule]ul `la a fost chinuit pe o cruciuli]` noi s\ntem chinui]i cu o am`r\t` de datorie. Vergilic`: Ce-i de f`cut? S` fur`m, s` d`m \n cap? Maria: Uite, de asta nici nu m-am aruncat de pe balcon. E o [oapt` care-mi zice c` e G`bi]u [i trebuie s`-l v`d [i eu mare, c` avem o cas` a[a cum e. E [oapta lui Dumnezeu. Vergilic`: Vezi s` nu fie la[itate, bre. Maria: Eu, la[`? Vergilic`: E frumos s` poz`m prin gazete, dar asta nu ne-a ajutat cu nimic. Nimic. Maria: Dar ce, bre, Dumnezeu pl`te[te \ntre]inerea la oameni? Vergilic`: Pl`te[te, nu pl`te[te, poate d`ruie[te E, Mario, pe mine de Pa[te m` taie un joc la Loto. E mielul cel gras. Poate punem de un drob. Maria: Vai, ce am ajuns! S`racii se \nghesuie la Loto [i la donat s\nge ca s` aib` ce pune pe mas` de Pa[te, asta nu mai e via]`, e via]` de iad, cum spune romnul. Dec\t a[a, mai bine mort. {i o \ntrebare: a[a am intrat \n Uniune, don\nd s\nge [i juc\nd la loterie ca s` avem un Pa[te [i noi? E incredibil, ]i se face p`rul m`ciuc` \n cap. De aia Isus a fost r`stignit pe cruce [i t\r\t ca un [arpe, pe pietre [i bolovani. Poate a[a a vrut guvernul N`stase, Iuda al Romniei!

femeie. Un b`rbat. Nici un ban. Pa[te. Uite, \ncerca]i s` vede]i [i dumneavoastr` ce iese din combina]ia asta. Dac` e vorba de celebrii Maria [i Vergilic`, iese, bine\n]eles, suma de 40 de milioane datorie la \ntre]inere. Maria: Seara, noaptea, c\nd tu dormi [i sfor`i, m` duc pe balcon [i uite, c\t m` vezi tu a[a mare, \mi vine s` m` arunc de pe balcon. A[a, s` m` arunc, s` nu m` v`d c\nd m` v`d. S` nu mai r`m\n` nimic din mine, c` tare m-am s`turat Vergilic`: Dac`, dracu, te \ntorci paralizat` sau, Doamne fere[te, cu un os rupt, ce m` fac cu tine? Maria: Aide, m`, Vergilic`, m` \ngrije[ti. Vergilic`: O s` te ur`sc [i a[a, dracu

Maria r`spunde
Imobilul din strada N. Golescu nr. 20 din Bucure[ti a fost de partea alia]ilor \n cel de-al doilea r`zboi mondial, mai exact de partea francezilor. Apar]inea pe atunci Societ`]ii FrancoRomne de Asigur`ri. Apoi a devenit non-beligerant, trec\nd \n posesia unei doamne cu fric` de r`zboi, Elena Constantinescu. Ocupantul sovietic a considerat \ns` c` imobilul a fost de partea inamicilor, l-a trecut la capitolul imobile apar]in\nd nazi[tilor [i l-a confiscat f`r` soma]ie [i, bine\n]eles, f`r` temei legal. A contribuit la confiscare tovar`[ul Chi[inevschi, un nume care a intrat \n istoria romnilor o dat` cu tancurile sovietice. Din actele de eroism ale numitului Chi[inevschi se remarc` pumnul dat \n masa regelui Mihai, pentru a-l determina s` abdice. De atunci p\n` ast`zi, imobilul e de partea URSS-ului, ca \n vremea de glorie a sovietelor. Pentru c` instan]ele romne[ti l-au considerat confiscat pe bun` dreptate, de[i nu se \ncadra \n nici o lege de na]ionalizare dat` de comuni[ti. Tot ce a stat la baza confisc`rii a fost o rezolu]ie dat` pe o peti]ie de Chi[inevschi. Ca justificare, imobilul e trecut ca fiind luat, aten]ie, conform Legii X din 1945. {i \n cazul acesta, e clar, nu poate fi retrocedat proprietarilor, conform legilor iliesciene K, G [i B din 1995 [i 2001.

Biroul de Investiga]ii

16

academia CA}AVENCU
Nr. 15, 13-19 aprilie 2004

MANGLA CUM LAUDE

academia CA}AVENCU

17

Big G`bi]` Drogeanu este mul]umit, tr`ie[te \ntr-o ]ar` complex`:

Mitrea [i Opri[an au finan]`rile la degetul mic (`la cu unghie mare?); marghitenii taie p`durile ca-n codru; 80% dintre parlamentari nu au fost informa]i nici p\n` acum c` au votat o lege a accesului la informa]ii de interes public.

dosarele chi
care l-a aruncat \n Parlament pe deputatul Miron Tudor Mitrea, se vor cheltui 5 milioane de dolari din banii de la CEC pentru o sal` de sport [i pentru un bazin olimpic ce se vor \ntinde pe o suprafa]` de 5.000 de metri p`tra]i. E nevoie mare de bazine olimpice \n Foc[ani, ca s` aib` lumea unde da jos [uncile ce se pun dup` fiecare cin` cu eugenii [i covrigi. La fel de mare nevoie e [i de sal` olimpic`, doar trebuie s` aib` [i procurorii PNA o pist` de alergat dup` cai verzi pe pere]i, c` doar n-or s` alerge oamenii dezorganizat, prin ora[, \n v`zul corup]ilor. Foarte interesant, Consiliul Jude]ean al lui Marian Opri[an a [i aprobat indicatorii tehnicoeconomici ai investi]iei, de[i finan]area \nc` nu a fost aprobat` de Mitrea. De unde s-ar \n]elege

x
c` treaba e aranjat` la centru, iar c`r]ile s\nt deja f`cute de[i poate vi se pare cam deplasat s` vorbim de c`r]i tocmai \ntr-o chestiune \n care i-am invocat pe Mitrea [i Opri[an.

Copiii PSD-ului vor s` mearg` la sal`

cum dou` s`pt`m\ni, c\nd se \ng\nau sondajul IRSOP cu sondajul IMAS, guvernul a f`cut un \mprumut populist [i ilegal la CEC. Printr-o ordonan]` de urgen]`, Compania Na]ional` de Investi]ii SA [i Agen]ia Na]ional` de Locuin]e, ambele aflate sub manivela lui Mitrea, au fost autorizate s` \mprumute de la

CEC 6.500 de miliarde prin derogare de la prevederile bancare, astfel \nc\t cu banii `[tia PSD-ul s`-[i poat` \ndeplini promisiunile electorale. Dar PSD-ul e pe cale s` fac` mai mult dec\t at\t. Nu numai c`-[i va \ndeplini promisiunile electorale, dar \l va ajuta [i pe N`stase s` ia de la }iriac Mercedesul pe care cei doi au pus pariu \n chestiunea s`lilor de sport. Bun`oar`, \n Vrancea, jude]

De ce nu se vede p`durea din cauza copacilor lips` (II)

` spuneam s`pt`m\na trecut` c`, \n luna august 2003, \n urma unei furtuni cu un pronun]at accent unguresc, p`durea Alsoerd (din raza Ocolului Silvic Gheorgheni) a fost dobor\t` la p`m\nt pe o suprafa]` de aproximativ 150 de hectare. {i, imediat ce a fost culcat` la p`m\nt, asupra p`durii s-au repezit tot felul de proprietari, mai pu]in

codrul bunelor maniere

G`ina b`tr\n` face campania mai bun`
Ferma de g`ini de la Cornu, a lui N`stase, [i-a g`sit un rival acolo unde se a[tepta mai pu]in: la Corbu (Constan]a). De[i ambele apar]in unor pesedi[ti, de la n la b este o distan]` de c\teva milioane de dolari, c\teva sute de kilometri [i c\teva mii de ou`. Jup\nul de la Corbu, cu b, este viceprimarul din N`vodari, Matei Nicolae. |n privin]a ou`lor, v` putem spune c` este mai dotat dec\t premierul de la n. Are [i un punct de v\nzare \n ora[, l\ng` c`m`ru]a ce g`zduie[te organiza]ia de pensionari a PSD, creat` la ini]iativa sa [i dotat` cu trei mese, zece scaune, un poster decoltat cu Shakira [i patru cutii de table. Pu]in \nainte de Pa[te, \n timp ce colegii no[tri de la Evenimentul zilei \ncercau \n zadar s` negocieze pre]ul ou`lor la Cornu, spun\nd c` vor s` le d`ruiasc` unor c`mine de b`tr\ni, ceva mai mult de zece mii de exemplare de la Corbu \[i luau zborul, gratuit, spre electoratul din N`vodari. Omologul lui N`stase urmeaz` s` candideze pentru func]ia de primar, astfel c` era chiar p`cat s` nu profite un pic de d`ruirea g`inilor, de ni[te ab]ibilduri cu trandafiri [i de departamentul de marketing al lui Iisus.

proprietarii de drept. |n urma contactului fizic cu persoane aflate \n deplin` ilegalitate, p`durea a fost transformat` \n mas` lemnoas` [i comercializat` ilegal. Prejudiciul estimat \n cazul exploat`rii [i comercializ`rii a peste 40.000 de metri cubi de mas` lemnoas` se cifreaz` la peste 17 miliarde de lei. Lista persoanelor care au dob\ndit ilegal biata p`dure c`zut` la p`m\nt este destul de interesant`: Len Emil (ex-primar \n comuna Lazarea 15 ha), Nagy Venczel (pre[edintele Asocia]iei 10 Brazi 9,5 ha), Ferenz Karoly (viceprimar \n Lazarea care, \mpreun` cu fiul s`u, a pus m\na pe 9 ha), Incze Iosef (p`durar, Ocolul Silvic Gheorgheni), Nagy Istvan (fratele pre[edintelui Asocia]iei 10 Brazi 3 ha), Ferencz Denes (fost pre[edinte al Asocia]iei proprietarilor de p`duri Lazarea 3 ha). Ace[tia, \mpreun` cu al]ii, au pus m\na pe p`durea Alsoerd pe baza unor contracte neautentificate. A[a se face c` prin p`durile din Harghita a ap`rut o nou` specie de pr`d`tori: proprietarii de fapt, a c`ror singur` leg`tur` cu proprietarii de drept este aceea c` cei din urm` s\nt fura]i de cei dint\i. Cum ar veni, cine taie la urm` fur` mai bine. (va urma)

Parlamentarii vor avea liber acces la cita]ii

dev`rul proverbului F` ce voteaz`, nu ce face parlamentarul cu ce-a votat a fost, \n sfr[it, demonstrat [i experimental, nu doar jurnalistic. Un cet`]ean Teodor {eran a expedi-

at pe adresa tuturor parlamentarilor 7 \ntreb`ri. A primit 95 de r`spunsuri. Cam aceasta este propor]ia (20%) \n care deputa]ii [i senatorii respect` ce au votat. Respectiv legea 544/2001 privind liberul acces la informa]ii de interes public. Restul 390 de parlamentari au primit, \n chiar S`pt`mna Patimilor, cita]ii. Ei au fost ac]iona]i \n judecat` [i vor fi obliga]i prin aceea[i lege s` r`spund` c]i cet`]eni au primit \n audien]` \n 2003, care sunt principalele probleme pentru care au solicitat audien]` cet`]enii, cte solicit`ri au rezolvat favorabil, dac` li s-au semnalat cazuri de corup]ie manifestate \n administra]ia public` local`, dac` li s-au solicitat informa]ii \n leg`tur` cu modul de ob]inere a finan]`rii prin programe europene [i care sunt primele 3 probleme principale grave cu care s-au confruntat cet`]enii din circumscrip]ia lor electoral`. Adev`rul e c` nu-]i r`mne timp s` te interesezi de corup]ia altora cnd te cheam` Doru Ioan T`r`cil`, {erban Br`di[teanu, Octav Cozmnc`, Ilie Pl`tic` Vidovici, Lauren]iu Mircea Popescu, Traian Rece sau Ion Seche (pentru a ne referi doar la o mic` parte dintre senatori). Dup` cum nici nu se pune problema s` respec]i legea cnd e[ti pre[edintele comisiei juridice a Senatului [i por]i un nume care va r`mne \nscris \n cartea tupeului na]ional: Ion Predescu. O excep]ie pozitiv` este cazul senatorului Corneliu Vadim Tudor: faptul c` tribunul anticorup]ie s-a purtat ca un nesim]it, ignornd pur [i simplu solicitarea domnului {eran, constituie un prim semn de normalitate psihic`. Biroul de Investiga]ii

B` Mariuse, [tii care-i asem`narea [i totodat` deosebirea dintre tine [i Hurezeanu? Am\ndoi ave]i gura mare, da tu te-nc`p`]\nezi s`-]i iei salariul de la un singur serviciu.

dosarele chi

xXL
De ce ni se scumpe[te curentul. Dezv`luiri (XVII)
n` la scumpirea curentului, mai \nti despre dezv`luirea misterului privatiz`rii UCM Re[i]a (Uzina de Construc]ii Ma[ini). O privatizare pe care poate c` n-a]i observat-o, pentru c` s-a comis la umbra scandalului privatiz`rii Tutunului Romnesc (SNTR). Al`turi de SNTR, uzina re[i]ean` a beneficiat [i ea de o cre[tineasc` [tergere a datoriilor la buget. Dup` care pachetul majoritar de ac]iuni a fost achizi]ionat de o firm` elve]ian` al c`rei nume este la fel de cunoscut \n Elve]ia pe ct e [i \n Romnia: INET AG. Marele iluzionist al privatiz`rii APAPS ne-a l`sat s` \n]elegem c` statul a \ncasat vreo 13 milioane de dolari. Dar, a[a cum v` a[tepta]i, suma la care a fost vndut` efectiv uzina a fost de aproximativ 1 (un) milion USD. Asta \n condi]iile \n care, exact ca \n cazul Tutunului, UCM \[i rec[tigase proprietatea asupra unor terenuri (pe care le posedase \nainte de na]ionalizare) \n valoare de 5 milioane de dolari. Unul dintre terenuri este BOMBA! chiar cel pe care se l`f`ie actualul sediu central al PSD din Bucure[ti. Privatizarea s-a efectuat la 23 decembrie 2003, ceea ce nu \nseamn` c` a fost doar un cadou de Cr`ciun. Sau nu tot cadoul. Pentru c`, exact \n aceea[i zi, Adrian N`stase, cu subtilitatea unui [mechera[ de cartier, semna o Hot`rre de Guvern prin care se decidea retehnologizarea unui num`r de 5 hidrocentrale (de pe Oltul inferior). Opera]ia urmeaz` s` consume (c` asta e ceea ce intereseaz`) peste 360 de milioane de dolari. C` nu retehnologizarea era subiectul care \ncre]ea fruntea premierului este probat de faptul c` Hot`rrea indica [i executantul megaliticei lucr`ri. Acesta este unul [i acela[i cu cel care de-

Nr. 15, 13-19 aprilie 2004

Mircea Toma propune

introducerea furtului \ntre sporturile olimpice; o promovare care a [i \nceput la nivelul Comitetului Olimpic, unde Ion }iriac face ni[te bugetoflexiuni; la categoria peste 300 de milioane, puncteaz` \nsu[i greul N`stase direct din buzunarele noastre; pentru \nc`lcarea disciplinei sexuale, golul de 160 de milioane marcat de pre[edintele CEC \n pu[culi]a PSD nu s-a validat; ba nu, Teculescu va fi invalidat.

]ine, tot \n urma unor ho]ii, pardon, \ncredin]`ri directe, monopolul retehnologiz`rii hidrocentralelor de la Por]ile de Fier VA TECH. Firma asta, specializat` mai mult \n sifonat comisioane dect \n retehnologiz`ri, apare \n HG camuflat` sub identitatea unui consor]iu \n care la vedere este Voith Siemens. Mai mult, geniala Hot`rre desemneaz`, ca subcontractant, UCM Re[i]a, care tocmai ce era privatizat` la aceea[i or`, chipurile, \n alt` institu]ie. Cine va pl`ti toate oalele retehnologizate? Aceea[i Hot`rre precizeaz`: Hidroelectrica, din surse proprii, adic` din vnzarea curentului, adic` de la noi. Dac` vre]i s` afla]i cine a cump`rat Re[i]a, urm`ri]i rubrica noastr`. Mircea TOMA

Ion }iriac, pre[edintele COR, suspect\ndu-l pe Emil Hurezeanu de \ndopping pe perioada c\t a activat ca nesportiv \n lotul de consilieri ai lui N`stase (Guvernul, nu Ilie)

}iriacul [i barosul plimb` banul, roade osul

Constantin Teculescu [i-a depus economiile \n Mihaela

fost, rnd pe rnd, economist la Centrocoop-ul generalului de Securitate Gioni Popescu, director la Banca Romno-Egiptean`, filiala din Cairo, [i ministrul Comer]ului. Gradele adunate de-a lungul timpului, multe, b`trne [i rele, \i confer` lui Teculescu cel pu]in gradul de colonel acoperit. A fost pre[edintele CEC, \ntr-o vreme \n care economiile popula]iei erau b`gate \ntr-un fond mutual, apoi deputat PSD [i din nou pre[edintele CEC, g`sind \n vistieria b`ncii peste un miliard de euro. De atunci, se str`duie s` falimenteze CEC-ul [i o face cu o r`bdare de miniaturist

Corbu G`inilor

Bun` ziua, tov`r`[ico, nu cump`ra]i un ziar? Cum? Vre]i Adev`rul? I-auzi obr`znicie! N-am! Poate peste vreo 30 de ani, dup` ce o s` afl`m cine l-a asasinat pe Kennedy!... Ia zi, tataie, matale ce dore[ti? Libertatea? Da [tiu c` ai tupeu! }`r`nistule! Mar[ de-aici, cu provoc`rile tale! Spune]i, domnu student, matale ce vrei? O Romnie liber`? Hai sictir, golanule! Emigreaz` dac` nu-]i place cum guvern`m noi! Ion Iliescu, cel mai bun v\nz`tor de ziare al ultimilor 14 ani, atunci c\nd apare pe prima pagin` a Academiei Ca]avencu

Salut Solcane! Ei, ce s` fac? M` lupt cu nenoroci]ii `[tia de ziari[ti s` p`strez calomnia \n Codul Penal. Ni[te bandi]i care minte cititorii, ni[te tr`d`tori care dezinformeaz` popula]ia, ni[te v\ndu]i la puterile str`ine! Cum pe ce m` bazez? Asta-i culmea! N-am nici o informa]ie, da [tiu sigur c` to]i jurnali[tii s\nt ho]i. M`car dac-ar fi ho]i adev`ra]i, infractori de mii de miliarde, ca `ia pe care-i ap`r eu! De-aia zic: s` mearg` la Deci, pu[c`rie, mama lor de bandi]i, dac` [efu, acesta e micron-are bani destui s`-[i ia un avofonul cu efecte speciale de cat scump! laud` [i cenzur`, pe care l-a]i solicitat. Ave]i aici trei butoane. Dac` ap`sa]i pe cel ro[u, ob]ine]i efectul de pupincurism hi-fi stereo, care ajunge aten]ie! simultan la premier [i la doamna Dana. Cu butonul galben avem efectul de cenzur` dolby digital, adic` jurnalistului i se d` peste degete dac` scap` pe post ceva adev`rat. |n fine, al treilea buton declan[eaz` efectul numit extra-limbi surround. Firma produc`toare sus]ine c` e facultativ, dar s\nt convins c` dvs. \l ve]i g`si foarte util. Dac` jurnalistul vrea, de exemplu, s-o lingu[easc` suplimentar pe doamna Dana, nu trebuie dec\t s` apese pe acest buton [i, gata, primele noastre de la buget s-au triplat. Antonie Iorgovan, o calomnie a PSD-ului, singura care ar trebui s` intre \n Codul Penal

on }iriac face un hotel pentru Comitetul Olimpic Romn (COR), lng` actuala baz` olimpic` de la Snagov. Investi]ia este de 400 de miliarde de lei. Aranjamentul s-a f`cut f`r` licita]ie, \n favoarea societ`]ii Search Corporation, specializat` \n lucr`ri de infrastructur` pe ochi frumo[i, \n poduri de prietenie cu Mitrea [i tunele ale tranzi]iei lui N`stase. Search Corporation este implicat` \ntr-o inginerie, ce are ca

obiect proiectul de consultan]` privind clarificarea situa]iei juridice a terenurilor pe care se construie[te tronsonul Cernica al autostr`zii Bucure[ti-Constan]a. |n 1993, cnd se numea IPTANA, Search Corporation a cump`rat de la ]`rani terenurile de sub autostrad`, care au fost apoi incluse \n domeniul public. Bebe Ivanovici, pre[edintele Consiliului Jude]ean Ilfov, [i Teodor Filipescu, prefectul Ilfovului, le-au scos din domeniul public, au re\mpropriet`rit c]iva revolu]ionari ale[i pe sprncean` [i cer acum pe ele Autorit`]ii Na]ionale a Drumurilor cteva milioane de dolari. Re-

angajat` cu 600.000 de dolari s` clarifice ce-a \ncurcat \n urm` cu 11 ani, Search Corporation motiveaz` c` a pierdut arhiva cu actele de vnzare din 1993. Singura asem`nare dintre IPTANA [i Search Corporation este c`, \n tot acest interval, a avut o singur` conducere, \n frunte cu Petrescu. Nu [tim dac` Petrescu este prieten cu }iriac, dar [tim c` must`ciosul de sub Tmpa vrea s` ne tmpeasc` pe to]i [i s`-l fac` om pe Petrescu, f`r` licita]ie, \ntr-o investi]ie de 100 de milioane de euro. Biroul de Investiga]ii

chinez. A reu[it performan]a de a pierde o sut` de milioane de euro pe drum, motiv pentru care a fost premiat \n februarie cu trofeul Performan]ei economice, al Funda]iei Romnia 2000. {i-a tras un salariu de 200.000.000 de lei pe lun`, \n timp ce salariatele de la ghi[eu nu sar de patru milioane pe lun`. {i-a tras o amant`, pe Mihaela O]oiu, care este [efa lui de cabinet, \n timp ce pe Mihaela o a[teapt` acas` un so] cu gradul de ofi]er de armat`, care [tie, tace [i rabd`, deoarece madam O]oiu c[tig` bine [i aduce economiile \n casa de consemna]iuni a adulterului. Constantin Teculescu [i Mihaela O]oiu se deplaseaz` des \n str`in`tate, \ndeosebi \n Austria, [i \[i fac concediile \mpreun`, \ndeosebi \n Grecia, Egipt [i pe litoralul romnesc. Pe so]ul Mihaelei nu-l deranjeaz` s`-i \nso]easc` \n concediu [i nici la Breaza, unde [i-a f`cut casa de vacan]`, al`turi de cel care i-a pus coarnele, m`ria sa Teculescu. Cnd s-a pus [i mai tare problema ca CEC-ul s` se privatizeze, Teculescu a aprobat, de bucurie, un \mprumut de 160 de milioane de euro pentru Guvern. Asta ca s` fie sigur c` Puterea \l va numi pe el pre[edintele noii b`nci. |ns`, contrar a[tept`rilor, soarta lui Teculescu este practic pecetluit`, iar pn` la sfr[itul s`pt`mnii nu va mai r`mne dect Mihaela, \n care [i-a depus economiile. Biroul de Investiga]ii

E toat` lumea prezent`? A venit to]i milogii din Bac`u? Bun, s`-nceap` slujba de re\nviere a procentelor mele! Hai, veni]i de lua]i sl`nin`!

Drago[ {euleanu, inventatorul Radioului-lacheu, ultima cucerire tehnic` a familiei N`stase

Mecanicul auto Dumitru Sechelariu, cel care le-a dat b`c`uanilor juma de miliard de lei ca s`-[i echilibreze voturile [i s`-[i echilibreze avansul electoral, de[i lui \i cam zdr`ng`ne un pic toba

18

academia CA}AVENCU
Nr. 15, 13-19 aprilie 2004

MONDENII VECHI {I NOI

Romnia,

]ar` de p`cat

muzeul figuran]ilor de cear`

Arta cere orificii
Invidios pe Adrian Ordean [i industria sa de confec]ioner de vedete cu [taif [i tarif baban, S`ndel, tat`l Andreei B`lan, a dat [i el o strigare \n Ploie[tiul iubit, momind junele posesoare de talent la o carier` muzical` de succes. S`pt`m\na trecut`, republicancele minore dornice s` ajung` la r\ndul lor andrele celebre au pl`tit mai \nt\i o tax` de \nscriere la preselec]ia lui S`ndel B`lan, apoi au fost poftite s` c\nte [i s`-[i b`l`ng`ne nurii pitici c\t mai conving`tor cu putin]`. {i abia \n final au fost anun]ate c` acelea care nu dispun de p`rin]i baza]i sau aman]i \nst`ri]i, astfel \nc\t s`-[i poat` achita \ntocmai [i la timp taxele c`tre manager, cursurile de canto [i orele de studio de \nregistr`ri, ar fi bine s` nu-[i fac` iluzii tre jil]urile destinate unor oaspe]i de vaz` pe care-i a[tepta madam Bleon] a lui Rancea [i trebuiau iute u[ui]i. Dac` nu s-ar fi interpus absolut din gre[eal` Octavian Ursulescu, al c`rui nas versat mirosise \n aer conflictul, dar a c`rui ureche ostenit` nu reu[ea s` decripteze bomb`nelile regizoarei, ar fi rezultat o coliziune s`lbatic`, cu zbur`t`cire de fulgi [i ciufulire de orgolii. profund` [i tulbur`toare a textului de muzic` u[oar` pe care tocmai \l r`cnea: ne hr`nim cu aparen]e

e lung p`m\ntul, ba-i destr`b`lat!

Coresponden]` aproape special` din Qubec

indexul evenimentelor mondene

Dreptate [i adev`r`ciune
Vanda Vlasov s-a \nscris \n PNL. Cu sprijinul Zinei Dumitrescu, de la PD, ea vrea s` lanseze \n campanie o nou` colec]ie electoral`: coali]ia pentru D&G (Dreptate [i Givenchy).

Candidatul Partidului Tinerilor a c\[tigat deja o Mamaie

Un mic Pavarotti romn a cucerit Canada c\nt\nd U2!

Timp de c\teva luni, \n Qubec (Canada), o televiziune comercial` a f`cut istorie. A atins cea mai mare cot` de audien]` pentru un post privat: peste 3 milioane de telespectatori! Programul Star Academy (un fel de Star Factory al lui Burci) a creat discu]ii aprinse [i dezbateri \n toate mediile sociale, mai pu]in academice. Dar ce importan]` are? Un romn de 21 de ani, plecat din ]ar` ca s` nu moar` de foame la Festivalul de la Mamaia, ne-a reprezentat cu cinste! Acum, c\nd miliardele de la Loto s-au reportat din nou, iat` povestea lui. Povestea clasic` a unui romn care nu a c\[tigat, dar a fost foarte aproape.

Sex in the Sisi

Laura Andre[an va prezenta la OTV o emisiune pe teme de sex. |n emisiune este a[teptat [i C.V. Tudor, care va povesti cum, de fapt, el este \nnebunit dup` evreice, care i se par cele mai sexoase femei dup` unguroaice [i ]ig`nci.

Aparen]ele de[al`
Lansarea ultimului album al Andreei B`lan, A[a s\nt eu, s-a petrecut \ntr-o zi frumoas` de uichend, \n parcul Her`str`u, c\nd mamele \[i scoseser` copiii s`-i aeriseasc` [i s` le fac` poft` de m\ncare prin preumbl`ri rapide pe aleile parcului. |n fa]a scenei din parc se adunase o mul]ime de [colari, iar feti[oara odinioar` blond`, acum [aten`, \[i expunea g\ndurile b`laie [i mi[ca auriu din [olduri o dat` cu dansatoarele sale, \n fa]a asisten]ei preponderent minore. Interpretarea piesei Aparen]e a produs c\teva nedumeriri micilor spectatori [i c\teva frisoane dulci ta]ilor r`t`ci]i. Dornic` s` execute absolut toate tertipurile la mod`, Andreea B`lan [i-a condimentat zg\l]\iala scenic` \n timpul piesei cu un set de mi[c`ri de palpare, tamponare, fr`m\ntare [i mozolire a unei fete din trupa de balet, menite s` ilustreze ideea

Gu]` a intrat \n campania imobiliar`

Regele manelelor, Nicolae Gu]`, are patru case. Normal, e \nc` la \nceput: mai trebuie s`-[i fac` \nc` trei palate [i s` fure c\teva zeci de milioane de galbeni p\n` s` fie ales Premierul manelelor.

Regizori de zi

Prezentarea de mod` a Lizei Panait, comis` lunea trecut` la Sofitel, s-a intitulat S`lbatic [i a indus c\teva comportamente pe m`sura denumirii sale. |n \mRo-m\na br\nceala generalizat` pentru adolescentului miop ocuparea scaunelor, mai pu]ine la num`r [i culoare dec\t inviZiarul dezv`luie c`, atunci c\nd era adolescent, pe Guru Bivolaru nu-l in- ta]ii, dar mai dotate cu m\nere [i maniere dec\t ace[tia, regiteresau deloc fetele, ci c`r]ile de zoarea spectacolului, Beatrice filosofie. Cic` a citit 6.000 de c`r]i singur \n baie p\n` a putut r`spunde Rancea, fost` Bleon], a dat s` se repead` ca un vultur cu pene \ntreb`rii fundamentale: Ce este negre asupra cuplului Angela laba? Similea [i Victor Surdu. Pas`mite cei doi ocupaser` dou` dinCea mai sexy

dintre toante

Adriene, noi doi

s\ntem capabili s` facem politic` seConform unui sondaj realizat de rerioas` \n campanie: tu c\n]i compozi]ii de-ale vista FHM, cea mai sexy femeie din Romnia este Ileana Lazariuc. C\[ti- tale de Tom Gion, eu \i servesc cu o bere, un mic, o g`toarea de anul trecut, Monica B\rsalat` [i la not`, c\nd le iau banu cum [tiu eu, l`deanu, s-a clasat abia pe locul 5. A le-am luat repede [i votu [i-am fost aproape: dac`-i mai cump`ra plecat! Bobby o fust` scurt`, dou`-trei emisiuni [i 3-4.000 de telespectatori, poate mai urca dou` locuri.

Adrian Enache este candidatul Partidului Tinerilor la prim`ria unui sector (cui \i pas` care? cine-l voteaz`? cine e Adrian Enache? poftim?). M` rog, ideea e c` acest partid al tinerilor cu pu]in` burt` [i doar a[a, u[or grizona]i pe la t\mple este condus de un anume om pe nume Raj Tunaru (vezi imaginea de mai jos). Care, dup` cum se vede [i din fotografia al`turat`, \[i \ncordeaz` to]i mu[chii (absolut to]i mu[chii!), ca s` ne arate cum se simte el \nc` t\n`r, mai ales \n partea inferioar` a platformei-program, vezi [ortul galben de mai jos (dotat cu un tun de asalt cu ]eav` scurt`, cu care, la o adic`, o s` dea el ni[te g`uri \n bugetul prim`riei, dup` modelul artificierului Vanghelie). n l cheam`, cu schepsis comercial, Corneliu Montano, dar romnii fugi]i acest sens, nu avem idee pe ce \n pitorescul Qubec ca s` taie lemne \i spun, simplu, Munteanu. A criterii doctrinare a fost ales Ena- avut num`rul de \nregistrare 2.500 [i ceva la preselec]ii [i, odat` inche s`-l reprezinte pe Tunaru la trat \n Casa Academiei, nu a fost nevoie s` defileze gol pe scen` ca s` prim`rie. Poate c` [i Enache se fac` furori. S-a n`scut \n Bucure[ti, are 21 de ani [i un CV cu care se duce cu Fordul la sal`. Sau, dra- poate angaja la aproape orice multina]ional` de muzic` din Montral cu [tie, poate c` Adrian `sta, [i din \mprejurimi: e profesor de muzic` la o [coal` privat` de l\ng` c\nd se \ncordeaz`, tinere[te, o New York, a c\[tigat locul \nt\i la concursul American Idol (faza pe dat` bag` electoratul feminin \n New Jersey) [i a fost remarcat \nc` de la v\rsta de 17 ani, c\nd a boal`! Totul e s` nu-l lase iar`[i c\[tigat o burs` care l-a plasat direct \n vecin`tatea unor profesori pe electorat prin unicul s`u legendari precum Jack Trussel, Virginia Zeani, Patricia Danzing, Ionel reprezentant, Iuliana Marciuc Voinea sau [tim c` de aici \ncolo o s` ne urm`ri]i cu interes Lucu buzele umflate [i cu promi- ciano Pavarotti. siunile neonorate sub plapum`, c` data viitoare nu mai mimeaz` Romnii au str\ns r\ndurile nimeni alegeri anticipate! [i au \mpr`[tiat flutura[i Veninul [i c\nepa De altfel, vocea lui Montano al nostru aduce cu Pavarotti [i Bocelli la
un loc, unde mai pui c` poart` ocazional un fesule] dulce, gen Enrique Iglesias. Chestie care nu l-a scutit de vreo trei propuneri de eliminare din concurs, mai multe chiar dec\t a avut Izabela de la Big Brother! Dar publicul canadian l-a salvat de fiecare dat`, iar marea noastr` campioan` Nadia Com`neci a ]inut s` precizeze public: Bravo, Corneliu!. Comunitatea romneasc` din Montral a fost, trup [i suflet, al`turi de el. Romnii, indiferent de condi]ie social`, salarii la negru sau convingeri politice, au ie[it \n strad` ca la revolu]ie, ca la Cerbul de Aur c\nd s-a zvonit c` vine Depeche Mode. Au \mpr`[tiat flutura[i, au organizat mitinguri de sus]inere, au \mpr`[tiat flutura[i, i-au f`cut site-uri cu poze [i cear[afuri de informa]ii \n limba francez`. Degeaba: Corneliu nu a c\[tigat Marele Premiu (a fost blat, normal!). Dar m`car a jucat \n final`, unde a interpretat, \ntr-o manier` inconfundabil`, c\ntece nemuritoare din Pavarotti, Bocelli [i U2! Un nou star s-a n`scut departe, peste Ocean! Depinde numai de noi dac`-l vom a[tepta, degeaba, \n recital la Festivalul Haricleea Darcle [i \n deschidere la Iris sau, mult mai indicat, vom pleca noi \n \nt\mpinarea lui: la barurile cu program artistic din Montral, care au nevoie de chelneri, sp`l`tori de vase [i faian]ari.

Un scurt (moment) publicitar

Kitty Cepraga \[i caut` de lucru \n Italia, particip\nd la castinguri pentru reclame [i filme. O \n]eleg: \n Romnia nu mai face nimeni reclame la limuzine sub clar de lun` [i nici filme de dragoste cu fotbali[ti.

Kitty, the Extra-Terrestrial

Raj Tunaru, absolvent al {colii de Politicieni din {oseaua Viilor, clasa Osp`tar-Debarasor, [i Adrian Enache, un interpret care c\nt` dup` note de plat`, hot`r\t s` abordeze candidatura la prim`rie cu o seriozitate dovedit` doar la botezul lui Fane Spoitoru
lat un restaurant thailandez. De[i am trecut des pe acolo, adic` pe lng` el, nu am v`zut prea mult` lume a[ezat` la mese. Fantomele celor trei ursule]i (panda?) au ac]ionat din nou [i s-a nchis [i thailandezul. De vreo cteva s`pt`mni s-a deschis un restaurant cu specific autohton numit Taverna Domneasc`. Am ncercat s` intru de cteva ori, dar, de[i totul p`rea deja a[ezat, mi s-a spus c` localul nu este deschis nc`. n fine, pn` la urm` am prins [i o zi n care am fost primit. Ce s` zic, interiorul e dr`gu], ngrijit, cu vagi urme etno stilizate, cu un mobilier special ales. A fost mai greu s` nimeresc un fel de mncare pe care s`-l poat` servi restaurantul pentru c`, [ti]i, s\ntem la nceput. Ct despre vinuri, foarte scumpe. Bere la draft nu exist`, din acela[i motiv: s\ntem la nceput!. Prezentarea bucatelor este destul de artistic`, personalul amabil, ni s-a spus c` e un local cu buc`t`rie romneasc` de ora[, superioar`. Poate [i pentru c` nu prea erau mese ocupate. Nu a[ putea s` v` spun cu

Montreality Show

Localul b`lan
R`zbunarea celor trei ursule]i
Exist`, fa]` n fa]` cu Banca Na]ional` a Romniei un l`ca[ care se numea, pe stil vechi, Trei ursule]i [i era un magazin pentru copii. Revolu]ia care, ca orice revolu]ie, [i-a devorat copiii nu a mai avut nevoie de cei trei ursule]i [i i-a alungat n uitare, de[i putea s` le dea certificate de lupt`tori, pentru c` ei au r`mas pe aceea[i strad` [i atunci cnd s-a tras! Bun, dup` ursule]i a venit, dac` memoria nu ne joac` feste, un magazin de mobil` care nu a rezistat foarte mult. Ursule]ii s-au r`zbunat [i au f`cut ca magazinul s`-[i nchid` por]ile. {i a ap`rut, n loc, un magazin de haine ce a mp`rt`[it aceea[i soart` cu precedenta afacere. Dup` o vreme, n acela[i spa]iu, s-a insta-

claritate ce anume mi-a nt`rit convingerea c` blestemul despre care am vorbit mai sus va lovi din nou. E ceva rece, distant [i stnjenitor n toat` atmosfera locului. O explica]ie ar fi aceea c` erau pu]ine mese ocupate. {i nu [tiu de ce, pentru c` locul se afl` ntr-un vad foarte bun, exact n locul unde func]iona, cu ceva timp n urm`, magazinul Trei ursule]i. Buc`t`rie: D D D ; pre]: ; WC: . Bursucul gastric

LEGEND~:
DDDD ca la mama acas`; DDD ca la tata acas`;

DD D

ca la mine acas`; ca la m`-sa acas`.

ieftin ca braga; caut`-te-n buzunar \nainte de a intra; e bine s` mergi \n ziua de salariu ca s` nu te faci de r\s; numai dac` te invit` cineva care pl`te[te.

po]i s` [i adormi; cur`]el; ai grij` pe unde p`[e[ti; n-ai putea s` mai rabzi?

frumoasa [i chestia

academia CA}AVENCU
Nr. 15, 13-19 aprilie 2004

19

dosarele hardcore

VIP-u de la cablu
b\rfe din televiziune
q La Na]ional TV situa]ia nu e mai minunat`, \n ciuda izvorului nesecat de reclame care curge dintre fra]ii Micula \nspre televiziunea care e tot a lor. Normal c`, reclama fiind moca, cele 5-6 milioane investite \n liniile de produc]ie de televiziune nu se amortizeaz` [i pace. Vestea proast` e c` salariile scad constant, oamenii \ncep s` plece la OTV (p`i, mie mi-ar fi ru[ine, domnu Viorel!) [i nici m`car vedetele postului nu s-au sim]it prea bine de sfintele s`rb`tori \n care bagi ad\nc m\na \n buzunar. Astfel, se aude c` Horia Brenciu a fost nevoit s` accepte o diminuare considerabil` a salariului (1.000 de coco din vreo 4.000 de parai), pe motiv de audien]e sc`zute. Dar parc`-parc` tot e mai bine dec\t \n cazul lui Radu Co[arc`, pe care nu-l mai ia nimeni nici moca! q La Atomic TV a \nceput perestroika. C\]iva oameni de seam` ai underground-ului romnesc au fost exmatricula]i pe motiv c` s\nt prea mul]i produc`tori (pentru pu]inii bani de salarii din te[chereaua patronilor). Un motiv bun, ni se pare, dar \nc` vreo dou`-trei astfel de ac]iuni [i Atomicul va ajunge ca Tele 7 abc, s` difuzeze ActivFM noaptea [i Deutsche Welle Manelle ziua. q A[adar, ceea ce a \nceput timid, cu o tramp` a lui Drago[ Vasile, s-a \nt\mplat p\n` la urm`: Oana Andoni, de la PRO TV Ia[i, a ajuns unde \i era locul, la PRO TV Bucure[ti. Recent, am aflat c` pe ex-iubitul s`u, care nu o l`sa \n Capital`, \l cheam` Bogdan Pi]igoi, afacerist din Ia[i. Iar singurul Bogdan Pi]igoi care are afaceri \n Ia[i e un barosan cu 11 (un-spreze-ce) firme, printre care: Compozi]ie SRL, Moldova Distribution SRL [i Human Design Fashion SRL. Deci, cum spuneam, domnule Pi]igoi, Drago[ Vasile a \nceput!

Tania Budi [i-a g`sit b`rbatul \nsurat ideal: `la care o s` divor]eze!
n iunie anul trecut, putea]i citi, \n exact acest spa]iu intim, dedat desfr\ului, o poveste v\n`toreasc` despre o ciut` teverist` [i doi lop`tari cu pielea t`b`cit`. Unul \n politic` (ne referim la Cozmin Gu[`, fostul cerb cu stea \n frunte al tineretului pesedist), cel`lalt \n jungla Televiziunii Na]ionale, unde vin [i acum pesedi[tii [i-]i pun pielea pe b`] dac` sari p\rleazul \n tarlaua cu [tiri a opozi]iei. Numele teveristului \ncornorat (c`ci, poate v` mai aminti]i, Tania p`[tea intens la dou` capete): Lucian S\rb, directorul departamentului de [tiri din TVR. Ehei, dar de atunci multe s-au schimbat: Gu[` a-nceput s` bonc`luiasc` prin alte sm\rcuri de partid, l`s\nd-o pe Tania la vatr`, dup` un rut de scurt` durat`. Iar pe Lucian s`-[i ling` copita rupt` cu ocazia unui salt de la un etaj superior, de unde-ar fi s`rit pu]in, spune legenda, ca s` nu dea piept cu impetuosul Gu[`, sosit inopinat, dar cu g\nd de-mperechere, \n b\rlogul ciutei.

tinuare la trifoiul cu patru foi al Taniei [i-[i culc` grumazul pe aceea[i crup` blond` (moartea c`prioarei!). O singur` problem` are el, de care zice c` va sc`pa \n cur\nd, prin intermediul unui divor] domestic, dar pe care situa]ia \l impune cu s`lb`ticie. So]ia lui, Corina (economist` de profesie, \n treac`t fie spus) fi-va sacrificat` domol pe altarul acestei leg`turi de s\nge \nfierb\ntat. Eveniment care, sper` Na]ional OTV Tania, se va petrece c\t de cur\nd, c`ci a[a nu se mai poate, m`i Luciane! {i-abia Un nou program artistic al Guvernului N`stase: apoi domnul S\rb se va putea prezenta \n b\rlog, z\mbind irezistibil, cu inelul de logodn` O [tire de ultim` or` (8,59 p.m.) ne-a parvenit la manifestare de \nalt` ]inut` artistic` [i educativ` \n din]i, iar visul str`vechi al redac]ie. Celebra forma]ie vocal-instrumental` este Ziua Europei (9 mai, ora 20,00). Spicuim din Taniei, acela de a fi dus` cu carul Faithless (se pronun]` Phe:ith:le[) din Marea Briprogram: Maxi Jazz, Sister Bliss, Rolo [i prietenii. n fine, acum, c` v-am adus televiziunii la altar, va putea de- tanie (Anglia) va sus]ine un recital ce va con]ine un Biletele nu s-au pus deja \n v\nzare la Magazinul aminte toat` t`r`[enia, s` nu v` veni realitate. frumos buchet de [lag`re de neuitat (God is a DJ, Muzica, la Casa de Bilete a Radiodifuziunii mai fierbem at\t! Deci, ce s-o Romne, Teatrul Na]ional [i nici la sta]iile de Insomnia) \n fa]a inimosului public romn. Prinmai lungim: amicul Lucian S\rb, metrou Dristor 1, 3 [i 5 (care nu exist`). Pentru inCioc`nitoarea Budi cipalul sponsor al acestei manifest`ri nu este dr`gu]ul de el, pofte[te \n conforma]ii suplimentare, nu suna]i pe nimeni. V` Rud`rel [i nici Viorel Fundament. Sponsorul este

Trupa Faithless, din nou acas`, la Bucure[ti

Cenaclul Ric` Venturiano intr` \n und`:

Guvernul Romniei, care va oferi milioanelor de muncitori iubitori ai muzicii de calitate un program diversificat de muzic` de ascultat \n picioare [i dresur` de lasere. Data preconizat` pentru aceast`

a[tept`m cu drag.

Gheorghe Gheorghiu-DJ

Mihai Dobrovolski, pe urmele lui Nichita: 100 de vodc` [i numai dou` elegii
|i ur`m lui Mihai Dobrovolski de la PRO FM ([i TV) bun venit la cenaclul nostru de literatur` pe col]ul mesei! Dup` cum se vede, el n-a venit cu m\na goal`, ci cu dou` poeme \n prim` audi]ie. Plus o inedit` fotografie din arhiva personal`, \nf`]i[\ndu-l \ntr-o ipostaz` cu p`r, adolescentin`, de un romantism liric indisolubil. S` m` spele de vise-am`gitoare de copii {i s` m` lase m`car gol. Vodca Cum ne mi[c`m noi prin b`l]i de via]`... Cum mi se pare mie c` e[ti... Cum mi se pare mie c` te v`d cu-n ochi \nger cu-altul s\nge... Cum te uit tot mai mult pentru c` trebuie [i nu pot niciodat` de tot... Pic`tura de cerneal` n pahar de vodc` clar`...

Un \nceput onorabil
Exist`, probabil, sute de poe]i oficiali, cu numeroase volume de poezie publicate [i membri \n tot felul de uniuni, comitete [i comi]ii literare, a c`ror poezie pasabil` e mai lipsit` de feeling sau cel pu]in \n acela[i ton cu versurile lui Mihai Dobrovolski. Dac` Simfonic` nu este dec\t o pasti[` nereu[it`, un adolescentin poem despre fiin]` la Nichita, \n schimb, g`sesc c` micul poem Vodca, alc`tuit pe un impur joc de cuvinte nu [tiu dac` [i con[tient, promite nesperat. Cu pu]in entuziasm, un critic iste] ar putea remixa imediat o interpretare de genul scrisul-care-tulbur`-inutil-via]a, plec\nd numai de la cele dou` inspirate versuri din final (trecem \ng`duitori peste mica nevinovat` cacofonie). Dac` Mihai Dobrovolski s-ar apuca serios de poezie mai \nt\i cu ni[te lecturi din poe]ii marf` ai zilei aceste versuri, s` le zicem de laborator, ar putea fi un \nceput m`car onorabil. Marius CHIVU (critic literar, Romnia literar`)

Simfonica Da, aveam nevoie de-o durere S` m` zdruncine a fiin]` S` m` dea cu capul de mine P\n`-mi crap` ochii De ziua lui a fi. S` fiu viu ca o ran` vie, Ro[ie de furia lui a fi de sine. Via]a nu-i durere sau, m` rog, n-ar trebui Dar cel mai bine m` simt c\nd m` dor sau, M` rog, doar atunci m` simt.

Nu uita]i! A[tept`m opiniile voastre critice sau de orice Da, cred c-aveam nevoie de-o durere, simfo- fel pe adresa redac]iei [i pe mail, la cenaclul. ricaventuriano@catavencu.ro. Spor la scris! nic`.

20

academia CA}AVENCU
Nr. 15, 13-19 aprilie 2004

interne]e f`r` b`tr\ne]e

Dac` voi nu m` WWW eu v` www

bune, am crezut c` unul dintre colegii no[tri este genial. Din motive lesne de \n]eles nu \i vom divulga numele, ci \i vom Luni, 5 aprilie, a fost ziua spune A.V. [i at\t. A[adar, lunea c\nd, pentru c\teva minute trecut`, A.V. se afla la calculator, lucra pentru revist`, scriindu-i iubitei lui interminabile mesaje pe e-mail. Deodat`, s-a \nt\mplat minunea: A.V. a ap`sat aiurea pe ni[te taste, susul a ajuns jos [i tot desktop-ul i s-a dat peste cap. Din fericire, capacul de la Recycle Bin era la locul lui [i gunoiul din trash-ul PC-ului nu s-a v`rsat pe mas`. Acum v` da]i seama: oric\t ar fi el de ziarist la Academia Ca]avencu, lui A.V. \i venea greu s`i scrie prietenei st\nd \n cap. A urmat apoi un adev`rat pelerinaj la PC-ul lui A.V., ne aflam deja \n S`pt`m\na Mare [i era firesc s` ne prostern`m \n fa]a monitorului, admir\nd minunea. Nici m`car titularul rubricii de Internet (care acum joac`, probabil, un Solitaire prin Berlin) nu putea \n]elege cum s-a \nt\mplat. Au fost c\teva minute de adev`rat` fericire \n redac]ie, \l [i vedeam pe A.V. v\nz\ndu-i aceast` minunat` eroare lui Bill Gates pen-

O minune care n-a ]inut dec\t 13 minute

tru un milion de dolari. Totul sa n`ruit \ns` atunci c\nd a intrat \n redac]ie Zeul Calculatoarelor care, auzind despre ce e vorba, a zis doar at\t: CTRL plus ALT plus s`geat` sus. At\t a zis Zeul Calculatoarelor [i monitorul lui A.V. (despre care am crezut sincer c` e genial) [i-a revenit de \ndat`, cu josul \n jos [i susul \n sus.

La pa[a vine un jibjab

Yo, yo, man! Dictatorul Goace a fugit o s`pt`m\n` \n Germania, [i bine a f`cut, poate nem]ii `ia \n]eleg mai bine limba \n care scrie de obicei rubrica asta. De multe ori m-am \ntrebat de-o fi german`, de-o fi ebraic` ori aievea. Dar nu mai conteaz`, fra]ilor, s`pt`m\na asta am r`mas \ntre noi, afonii \n ale Internetului. O s` ne facem de cap, nu ne poate \mpiedica nimeni. Nici m`car A.V., specialistul nostru \n Yahoo!, care de vreo dou` luni n-a mai f`cut nici un reportaj fiind foarte preocupat s` scrie email-uri c`tre o domni[oar`.

Hai, trage]i punga de semin]e l\ng` tastatur` [i b`ga]i repede www.jibjab.com. E cel mai bengos site de caterinci pe care-l [tiu eu, v` recomand de acolo \n mod deosebit seria de anima]ii cu Mo[ Cr`ciun (c` tot s\ntem \n perioada s`rb`torilor) [i v` dedic la to]i b`e]ii din S`l`ja fugi]i \n Chicago hip-hop-ul din captura de mai jos. Cine-i n`scut \n aprilieee, say ye, say ye, say yeee! Delete de papagal

s Modelul de so]ie iubitoare, frumoas`, harnic` [i ascult`toare nu exist`, de[i, nu-i a[a, cu to]ii ni-l cam dorim. E adev`rat, japonezii au f`cut un robot care aduce a om [i r`spunde la comenzi, dar e din plastic [i metal. Mai [tiu c` exist` ni[te americani care vnd ni[te p`pu[i din silicon foarte veridice, dar nu prea r`spund la ordine. Cel mai apropiat lucru de modelul ideal de so]ie e un pui pe Internet. E viu, e obedient [i e la www.subservientchicken.com. s |n afar` de oamenii de [tiin]` belgieni care se ocup` cu studierea sexualit`]ii la copii, exist` o serie de cercet`tori a c`ror munc` asidu` asigur` progresul perpetuu al omenirii. Ace[ti eroi \n halate albe, ace[ti anonimi lupt`tori cu necunoscutul trebuie s` se bucure de recuno[tin]a noastr` etern`. F`r` ei nu am [ti dac` m`c`nitul ra]ei are sau nu ecou (www.acoustics.salford.ac.uk/acoustics_world/duck/duck.htm) sau ct de des se iau mu[tele la b`taie (http://labworks.hms.harvard.edu/thriller). s Abubakar Sidiq, sultanul din Sokoto, a murit. Lupta pentru succesiune a f`cut 100 de mor]i, [i e normal s` fie a[a din moment ce orice nigerian ar prefera s` fie sultanul Nigeriei [i nu pre[edintele Nigeriei. |n schimb, Oseadeeyo Addo Dankwa al treilea, regele AkropongAkuapemului, e bine s`n`tos, e \n continuare consilier pe probleme economice al pre[edintelui ghanez [i, \n general, e fericit, lucru care nu se poate spune despre al]i monarhi africani, despre care pute]i citi la www.tamarin.com/king/kindire1.html. s Din ciclul Dac` o s` cad` drobul de sare, o s` moar` copilul [i o s` m` bat` so]ul, v` prezent`m azi varianta cibernetic` [i internetic`, adic` www.worstcasescenarios.com, locul \n care pute]i afla ce pute]i face cnd se duce dracu co[melia \n cel mai r`u mod cu putin]`. Doar dac` vizita]i acest site ve]i [ti ce e de f`cut ca s` supravie]ui]i dac` nu vi se deschide para[uta, dac` v` mu[c` un scorpion. Nu spune nimic \ns` despre supravie]uirea sub un nou guvern PSD.

Net plus ultra

oficina cea de tain`

academia CA}AVENCU
Nr. 15, 13-19 aprilie 2004

21

protec]ia presei
Secrete de famiglie
De c\nd n-au mai venit pe la Bucale, minerii din Valea Jiului au uitat cum se procedeaz` cu cet`]enii care lucreaz` cu litera. Dac` \nainte, cum vedeau pe cineva cu un pix pe dup` ureche, cum \i a[ezau o b\t` pe dup` cealalt` ureche, iat` c` acum reprezentan]ii muncitorimii din Valea Jiului trec printr-o criz` de solu]ii. De exemplu: la cererea publica]iilor S`pt`m\na V`ii Jiului [i Chiar dac` nu-l cheam` AnGazeta V`ii Jiului de a li se da ton, Marian Opri[an ar fi trebuit informa]ii privind deplas`rile an- s` ajung`, la preg`tirea lui, cel gaja]ilor Companiei Na]ionale a mult turn`tor de beton. A turnat Huilei (CNH) \n ]ar` [i str`in`tate, conducerea a preferat s` spun` c` datele cerute s\nt secrete de serviciu, c\nd putea foarte bine s` r`spund` civilizat printr-un fax \n cap [i-un pumn la fica]i. Dan Codrea, director al primei publica]ii, [i C`t`lin Docea, redactor-[ef al celei de-a doua, au dat CNH \n judecat`, \n baza legii accesului la informa]iile de interes public, [i \ntr-o prim` faz` chiar au reu[it s` c\[tige procesul. CNH a apelat \n continuare tot la bra]ul legii, de[i bra]ul cu t\rn`cop al companiei frem`ta de dorul unei ]este tupeiste. Alegerea n-a fost tocmai lipsit` de inspira]ie, c`ci, printr-o sentin]` definitiv` [i irevocabil`, Curtea de Apel Timi[oara a dat la final c\[tig de cauz` CNH. Adic` a considerat c` deplas`rile angaja]ilor companiei s\nt secrete de serviciu cam cum au fost [i deplas`rile alea \n grup la Bucure[ti, doar c` atunci era vorba de secrete de servicii secrete. \ns` altceva [i, cum nici aici nu s-a descurcat foarte bine, a trebuit s` se reorienteze spre domenii mai tolerante din punct de vedere gramatical. A[a a ajuns Opri[an, dintr-un simplu posesor de carnet de tractorist, un ditamai baronul local. Aici, printre baroni, nu-l \ntreab` nimeni despre desp`r]irea \n silabe [i nici despre lucruri mai complicate, de doctorat, cum ar fi virgula dintre subiect [i predicat. Astfel c`, nemaiconfrunt\ndu-se de at\ta timp cu complementul direct [i condi]ionalul prezent, Opri[an a \nceput s` se cread` de[tept. {i, de cur\nd, \ntr-un moment \n care cele dou` emisfere cerebrale \ncercau o colaborare cu totul inedit`, Opri[an a dat fr\u liber neuronului [i i-a spus jurnalistului Mihai Boicu de la Ziarul de Vrancea: }in s`-]i declar \n mod oficial c` e[ti un prost! Hai, piei din ochii mei, c` m` enervezi!. Apoi, c\nd bicepsul a \nceput s` fie invidios pe creier [i [i-a cerut dreptul legitim la exprimare, Marean a avut o sclipire de geniu [i l-a \mbr\ncit pe inamic. www.freeex.org

anun] pe bune
S~PT~M|NA LIBERT~}II DE EXPRIMARE
|n aten]ia departamentelor de marketing, piar, publicitate [i cafeleceaiuri din institu]iile media: Agen]ia de Monitorizare a Presei Academia Ca]avencu organizeaz` \n perioada 28 aprilie 3 mai S`pt`m\na Libert`]ii de Exprimare, eveniment care promoveaz` \n fiecare an dreptul la liber` exprimare [i rolul presei \ntr-o societate democratic`. INVIT~M presa s` devin` partener/participant/prieten \n cadrul S~PT~M|NII LIBERT~}II DE EXPRIMARE. |n condi]iile \n care ideile/propunerile voastre sprijin` conceptul de exprimare liber`, noi v` punem la dispozi]ie o s`pt`m\n` \ntreag` de libertate de exprimare: standuri media \n Pia]a Universit`]ii pentru presa central`, local` [i presa minorit`]ilor; concert Parazi]ii [i Luna Amar`; petrecerea jurnali[tilor. Arde de ner`bdare s` v` ofere l`muriri: Ramona LUPU, coordonator eveniment: 315.23.13; 0788.491.119; www.mma.ro.

|n S`pt`m\na Mare, Opri[an a ]inut prost

IMAS-ul lui Alin va sonda din greu n Irak

S`tui de hr`nit procente romne[ti, n prim`vara electoral`, numai cu [tevie [i urzici, sondorii de la IMAS au ochit un cmp dolarifer n Irak, drept pentru care vor merge acolo s`-[i mplnte chestionarele. {i se vor apuca de sondaje serioase, pe bani serio[i. Iar cnd munca lor va fi comunicat` irakienilor, ace[tia vor afla c`, potrivit rezultatelor, ei o duc bine, s\nt s`n`to[i, se n]eleg excelent unii cu al]ii, direc]ia spre care merg este bun` [i, ce e mai important, nu mai au deloc r`zboi n ]ar`!

Institutul pentru Foraje de Opinie

Drumul spre \nalta societate civil`

Ce altceva po]i face dup` ce termini o facultate, \n afar` de a-]i at\rna diploma pe peretele din fa]a canapelei [i a o viziona apoi \mpreun` cu familia la o pung` de semin]e? Nici asta nu o po]i face la nesf\r[it, c` doar n-o s` iei p\n` la ad\nci b`tr\ne]i bani de la babacu pentru semin]e. Nu mai spun c` poate ai o gagic` ce se crede doamn` [i pretinde s-o sco]i s\mb`t` seara la o bere [i-o tabl` \n fa]a blocului. E clar c` trebuie s` faci ceva, s` ie[i din r\nd. Poate ajut` s` [tii c` organiza]ia studen]easc` Marketer Club, \n colaborare cu Mercury Research, organizeaz` \ntre 20 [i 23 aprilie o serie de seminarii pe teme de resurse umane. Proiectul se nume[te Hot`r`[te-te, construie[te-]i o carier`! [i p\n` acum s-a concretizat \ntr-un studiu \n r\ndul studen]ilor ASE privind modul \n care ace[tia \[i v`d [ansele pe pia]a for]ei de munc`. Eu spun c`, de[i e vorba de munc`, e o treab` cel pu]in interesant`. Pentru mai multe informa]ii, scrie]i la marketer@ ase.ro. \n]eles c` voluntariatul \nseamn` mai mult dec\t asta. V` poate l`muri ce anume campania Global Youth Service Days, un eveniment interna]ional ce se va desf`[ura [i la nivel local: Sibiu, Timi[oara, Re[i]a, Arad, Cluj etc. Campania, organizat` de Leaders Romania \n parteneriat cu AISEC, ASER, ELSA, CERP Students. GdAC, VIP, are ca scop promovarea [i recunoa[terea implic`rii tinerilor \n voluntariat [i a companiilor \n comunit`]ile \n care acestea ac]ioneaz`. Date \n plus la: Global Youth Service Days (www.gysd.net)/Carmen Cucul, romania@leaders.ro; www.leaders.ro. La fotbal [i la politic` se pricepe toat` lumea, mai pu]in femeile, care s\nt mai serioase [i se pricep numai la politic` (bine, cu excep]ia c\torva vedete TV care se pricep at\t la fotbali[ti, c\t [i la Cozmin Gu[`). |n aceast` idee, Facultatea de {tiin]e Politice SNSPA Centrul Filia organizeaz`, \n perioada 28-29 mai, o sesiune de comunic`ri cu tema Imaginea femeii \n politica de ast`zi. Cei interesa]i pot trimite lucr`ri pe tematic` la: politicifeministe@yahoo.com. Termen-limit`: 21 mai 2004. Informa]ii suplimentare: Alexandra Iliescu, mjalexa23@hotmail. com. economi[ti, vorbitori de limba german` din Bucure[ti (Verband Deutscher Wirtschaftsingenieure VWI) organizeaz` \n perioada 14-16 mai, la Sinaia, concursul de studii de caz Case Study Romania. Studiile de caz privesc situa]ii economice (economi[e situa]ir`n) reale sau ipotetice elaborate de firme din Romnia. S\nt invita]i s` participe 110-120 de studen]i organiza]i \n echipe de c\te 3-4. Nu [tim dac` \n echipe de c\te 3-4 fra]i sper`m c` nu. {i v` \ndrum`m pentru alte informa]ii c`tre Ovidiu Dasc`lu, athanorum@yahoo.de. BEST Cluj-Napoca Board of European Students of Technology (www.bestcj.ro) organizeaz` \ntre 26 aprilie [i 12 mai cea de-a zecea edi]ie a JOBShop t\rg de for]` de munc` pentru studen]i [i tineri absolven]i. Aventurierii [i c`p[unarii s` se ab]in`. Informa]ii suplimentare: Alexandru Aleman, alexandru.aleman@ bestcj.ro; www.bestcj.ro. (Dac` dori]i mediatizarea programelor, anun]urilor destinate dezvolt`rii mass-media, tineret, minorit`]i, ac]iuni civice, contacta]i Agen]ia de Monitorizare a Presei Academia Ca]avencu, Ramona Lupu: 315.23.13, ramona@ mma.ro; www.mma.ro.)

A]i trecut vreodat` o b`tr\nic` strada? Eu am f`cut-o [i, \n loc s`-mi mul]umeasc`, b`tr\nica m-a \ntrebat dac` n-am s`-i dau o ]igar`. I-am dat [i m-a \ntrebat dac` mama [tie c` fumez. Pe vremea aia nu [tia. Dar o [tia pe b`tr\nic` [i astfel a aflat. Atunci am aflat [i ce \nseamn` voluntariaNici ingineria financiar` nu tul, c`ci mama m-a pus s`-mi dau mai e ce-a fost pe vremea vorbisingur dou` palme, voluntar, ca torului de olteneasc` G.C. P`uness` nu se mai oboseasc` ea. Bine- cu. Asocia]ia studen]ilor ingineri-

22

academia CA}AVENCU
Nr. 15, 13-19 aprilie 2004

capitalul fra]ilor marx

Din nou

Fiind Radu Vasile

la cass`

V` mai aminti]i de premierul Radu Vasile? Yasser ArAPAPS \[i aminte[te, [i-l aminte[te [i, mai ales, nu poate uita ghiulul lui Vasile, ca s` nu mai zic de unghia aia mare de la degetul `la mic al premierului cu musta]` grizonat` [i pseudonim literar (Radu Mischiu, desigur). Ei bine, amintirile astea de doi bani nu ar fi ie[it la suprafa]` taman \n S`pt`m\na Patimilor dac` lui Yasser nu i-ar fi fluturat cineva pe sub nas Ordonan]a de urgen]` nr. 98 din iunie 1999 privind protec]ia persoanelor ale c`ror contracte individuale de munc` vor fi desf`cute ca urmare a concedierilor colective. Exist` \n aceast` ordonan]` cu ghiul [i musta]` un articol vestimentar care e ceva mai deosebit dec\t altele. Este vorba despre art. 34 care, printre altele, zice c` sumele de bani reprezent\nd pl`]i compensatorii se pot pl`ti [i \ntr-o singur` tran[` dac` beneficiarul se angajeaz` s` le investeasc` pe pia]a de capital \n ac]iuni, titluri de participare la fonduri mutuale [i s` ne oprim aici. V` mai aminti]i care era fondul mutual aflat \n vog` la vremea respectiv`? Cumva FNI? Poetul Radu Mischiu n-are de ce s` \[i fac` griji, fiindc` p`rin]ii lui Radu Vasile s\nt aceia despre care a auzit Yasser c` ar fi ridicat o sum` foarte mare de bani de la FNI. Suma de 1 miliard de lei, lua]i-o, deocamdat`, cu titlul de b\rf` de una-dou`-trei urechi!

Opt sute de mii de oameni fream`t` sub Adrian

Avem peste 500.000 de membri, organiza]i n toate cele 41 de jude]e ale ]`rii [i n municipiul Bucure[ti. mpreun` cu prietenii din PDSR, num`rul acestora va cre[te. A[a tr`gea clopote partidului s`u, \n 2001, Adrian N`stase. Deci, s` lu`m ca baz` 500.023 de membri, cu tot cu Athanasiu. E vorba de oamenii partidului. ~ia devota]i, oameni pl`titori de cotiza]ie, oameni care cred \n N`stase & Co, care ar face orice pentru \ndeplinirea \ntocmai [i la timp a reformei. Ad`ug`m acestora num`rul de prefec]i [i pe cel al pre[edin]ilor de Consilii Jude]ene. Deci, 41 cu 41. C\t avem? 500.105. Mai departe S` uit`m primarii, consilierii locali ale[i din partid sau tr`d`tori? Da, s` uit`m, ca s` nu \ncepem delirul. Exist` mereu un procent al pleca]ilor-intra]ilor, activilor-inactivilor. Oricum, putem spune c` la 500.105 persoane ad`ug`m a[a: 38 de comisii [i comitete, agen]ii [i inspectorate ce se afl` direct \n subordinea lui N`stase. Detaliul important la aceste comi]ii [i comitete este c` multe dintre ele au dezvolt`ri teritoriale, oficii, grupe, laboratoare. Agen]ia Na]ional` \n Comunica]ii, Gospod`ria Comunal`, Reglementarea \n Energie, APAPS, Protec]ia Consumatorilor, |ntreprinderi Mici [i Mijlocii, Statistica, Garda Financiar`, Handicap [i altele. A[a c` schema fiec`rei [mecherii din astea se \nmul]e[te cu 41. Unde r`m`sesem? La 500.105

Fiind aproape (de) N`stase

S-a \nt\mplat de cur\nd. Vine un procuror la cineva [i \i zice: V` mai aminti]i, domnule, c\nd ne-a]i repro[at c` nu facem nimic \n cazul restituirilor ilegale de TVA de la Craiova? Ei bine, am finalizat dosarul. Asta e vestea bun`. Vestea proast` este c` dosarul `sta s-a finalizat altfel dec\t trebuia, a[a c` mi-a fost luat!. Scena este absolut real` [i Yasser ArAPAPS cunoa[te foarte bine cazul de la Craiova, din moment ce cu m\nu]ele alea dou` ale lui a scris despre Genic` Boeric` [i sutele de miliarde primite ilegal de la Direc]ia Finan]elor Publice din Craiova. De ce crede]i c` i s-a confiscat/conFISCat dosarul procurorului respectiv? Se pare c` i]ele \ncurcate ale restituirilor c`tre Genic` Boeric` duceau departe, mult prea departe, at\t de departe c` p\n` [i Ristea Priboi (\mpreun` cu care Genic` a dat o fug` p\n` \n Las Vegas) a r`mas mult \n urm`. C\nd la orizontul dosarului a ap`rut umbra suav` a lui N`stase (despre care o b\rf` nenorocit` zicea c` ar fi primit de la Genic` un ceas de 20.000 de dolari), ei bine, c\nd umbra suav`, cu gu[`, a lui N`stase a \nceput s` se profileze la orizontul dosarului TVA-Craiova, procurorului respectiv i s-a spus un sec: V` mul]umim pentru participare, la revedere!.

Ma[ina care tace [i face bani

Fra]ilor, ini]iativa privat` a invins! Moarte marilor c`pu[e de partid [i de stat pe bani publici! Ast`zi, aici, \l prezent`m pe cel care trebuie s` fie un exemplu pentru noi to]i. |l cheam` P.F. (nu, nu, nu Prea Fericitul, ci Persoana Fizic`) Radu Tosa, domiciliat \n comuna clujean` Bedeciu. Tosa a inventat ma[ina timpului de f`cut bani. Aceasta se ascunde sub aparen]a inofensiv` a unei autoutilitare tip TV. Sub aceast` \nf`]i[are, ma[ina timpului de f`cut bani a participat la o licita]ie deschis` la Direc]ia Regional` de Drumuri [i Poduri Cluj pentru servicii de \nchiriere utilaje specifice pentru lucr`ri de \ntre]inere [i repara]ie drumuri na]ionale pe timp de var`. {i a \nvins timpul [i licita]ia (cit`m din procesul-verbal): Pre]ul sau gama pre]urilor pl`tite pentru autoutilitara tip TV 1 bucat`: a[teptare: 65.000 lei/or` f`r` T.V.A.; ac]iune: 10.050 lei/or` f`r` T.V.A. cu motorin` ofertant; ac]iune: 7.500 lei/or` f`r` T.V.A. cu motorin` beneficiar. Acum a]i \n]eles principiul de func]ionare al ma[inii timpului? C\[tig` c\te 65.000 lei dac` st`, [i numai 7.500 lei pe or` dac` lucreaz`. Nu se precizeaz` c\t ia pe or` dac` st` pe marginea [oselei cu berea-n m\n` [i fluier` la gagicile din decapotabile.

oameni? Da. Ad`uga]i la suma asta, numerele urm`toare, luate de pe site-urile institu]iilor: 900, plus 50, plus 800, plus 200, plus 400, plus 2.000, plus 1.829 V` spunem noi c` suma oamenilor \n pozi]ie de drep]i la ordinele lui N`stase ajunge la 745.234. Loiali [i func]ionari. Oameni care primesc ordine direct de la cancelaria sau partidul lui N`stase. Atunci, de ce se pl\nge N`stase c` nu se face reforma? Poate fiindc` cei 745.234 de oameni au consemn: b`, noi [tim c` una spune N`stase, alta trebuie s` facem noi. Consemnul `sta, dac` nu e dat \n reali-

tate, e respectat perfect de exemplul de munc` [i via]` al premierului: nou` case, avere trecut` pe numele soacrei [i nevestei, copiii adu[i de ochii lumii de pe la [colile americane. V` da]i seama, dragi spectatori ai reformei lui N`stase, c` acest om are un popor de 800.000 de oameni la dispozi]ie? {i poporul `sta e mai mult dec\t popor specialist, ca al lui Constantinescu, `sta e popor de popor, ce [tie cum se fur`, cum se face o lege corect` de ochii lui madam Europa, cum se aresteaz` Bivolari f`r` barb` [i p`r, cum se aduc \n

]ar` Vla[i sl`bi]i de Israel, cum se bag` Ponta la \naintare, cui [i de ce se v\nd PETROM-ul [i BCR-ul. E, acum ce ne-a venit, doar nu vrem s` d`m cu Armaghedonul \n premier. Nu. Doar sc`de]i din 21 de milioane [i vede]i c\]i pensionari s\nt, c\te femei cu copii \n bra]e, c\te alte na]ionalit`]i, c\]i pleca]i la munc` pe l\ng` bombe, adic` c\te persoane avem scoase \n decor. Vre]i s` aduna]i? Nu, l`sa]i, nu \nnebuni]i al`turi de autor. Eugen ISTODOR

E[ti om cu mine, s\nt Petrom cu tine!

Asocia]ia Prietenii Rodic`i St`noiu din Peco Dolj a avut cu adev`rat ni[te s`rb`tori fericite. {i asta pentru c`, de[i directorul de v\nz`ri al Petrom, Florica Nedelcu, le-a trimis un control care a stat c\teva s`pt`m\ni pe capul lor la Craiova, Arabu, Iordache [i Pisic`, cei trei capi pesedi[ti ai filialei, au avut vreo 2 a[i \n m\nec` bine folosi]i. Nu [tim cum se face c`, de[i doamna Nedelcu nu \i are deloc la inim`, Arabu este bun amic cu asul Pricopciuc, directorul departamentului de control al Petrom. Al doilea as este Ciuncanu, adjunctul directorului de la departamentul de control, cu care Arabu este [i mai bun prieten. Iar controlul, dac` venea, trebuia s` \i ard`, pentru c` filiala Peco cump`rase aditivi nevandabili de vreo 3 miliarde de la firma Tef din Pite[ti [i piese de ma[in` tot de vreo 3 miliarde, luate f`r` ca filiala s` aib` nevoie, de la firma Senata din Craiova. Or, chiar \nainte ca echipa de control s` aterizeze pe mesele de protocol date de trioul de mai sus, to]i aditivii cu pricina au fost trimi[i la depozitele de la D`rm`ne[ti [i Leordeni, ca s` nu mai figureze \n gestiune. Iar controlul a g`sit depozitul lun`, de parc` se \nghesuise lumea ca la Carrefour s` \i cumpere. De unde vede]i [i \n]elege]i [i voi ce \nseamn` s` cuno[ti omul potrivit \nainte de momentul nepotrivit! PECO Rabanne

Yasser ArAPAPS

CLO{CACU PUII DE [aur

academia CA}AVENCU
Nr. 15, 13-19 aprilie 2004

23

Casa Poporului \nt\ia a[ezare feminist` a lumii

Geoan` are astenie de prim`var` politic`

|n timpul unei conferin]e de pres` a PSD-ului, la geamuri a poposit o cucuvea. Mircea Geoan`, care se afla la microfon, a descoperit imediat care era semnifica]ia acestei \nt\mpl`ri. |n acest sens a afirmat: O prim`var` politic`!. Asta, din punct de vedere diplomatic. Dac` ar fi s` vedem ce \nseamn` \ntr-adev`r o cucuvea, \i recomand`m domnului Geoan` site-ul valmars.go.ro, unde va descoperi c`: |n general, cucuveaua este un simbol de libertate prost \n]eleas` o prevestire de deces a unei persoane apropiate o lips` de integritate care ne va purta ghinion. Cum prim`vara politic` la care se referea domnul Geoan` este, \n mod evident, chiar prim`vara tineretului social-democrat, noi punem deja pariu c` pas`rea zgribulit` de pe pervazul ferestrei era chiar un tesedist cu pene, viitor pesedist cu bl`nuri. Viorel Blan`

Doar o poz` s`]-i mai str\mb

A]i auzit de Sally Beaumont? Ei bine, [tiam c` nu. Doar c` ea a venit din Marea Britanie [i a vizitat ]ara noastr` pentru trei zile. A fost dus` [i la Casa Poporului, casa cu care poporul nu se prea laud`, dar despre care ea auzise c` e a doua din lume. Ei bine, iat` ce a auzit ea despre Casa lui Big Brother Ceau[escu. Iat` ce a auzit din gura ghidului de limb` englez`: Grupul nostru de englezi [tia pu]ine despre Romnia, dar oricum nu se a[tepta s` aud` ni[te aiureli venite tocmai de la un personaj oficial: ghidul de limb` englez` de la Casa Popo-

rului. Astfel am \nv`]at c` so]ia lui Ceau[escu, Elena, este creierul a tot. {i, dac` la asta ni s-a ad`ugat c` tot o femeie, Petrescu, a fost arhitect`, atunci concluzia este clar`: romnii au creat ceva nemai\nt\lnit, prima cl`dire feminist` din lume. Compara]ia a venit simplu: [i Imelda Marcos \n Filipine [i-a pus mintea la lucru [i a ridicat patru case similare, este adev`rat, nu la fel de mari. Ghidul ne-a turuit at\tea statistici, precum \n`l]imea, l`]imea, c\te candelabre, c\te holuri, c\]i metri cubi de marmur`, c\]i de draperii, c\]i de covoare, \nc\t [i-a permis o amenin]are \n glu-

m` \n final: dac` atingem ceva, trebuie s` cur`]`m, dac` spargem ceva, trebuie s` \nlocuim. |ntreb`rilor noastre le r`spundea cu glume proaste, de ne f`cea s` ro[im. M` rog, noi ca noi, venim, trecem, dar romnii c\t au de r\s de pe urma unui asemenea ghid. Ne place s` credem c` ghidul de la Casa lui Poporul este un ins plin de umor, cu carte mult`. Dar, de asemenea, ne place s` credem c` de un ghid are nevoie chiar mintea acestui ghid. Abia atunci, omul poate fi obiectiv: ghid la ghid nu scoate ochii. Reporterre--terre

Autostrada speran]ei, la subsol

Cic` autostrada Bucure[tiBra[ov a fost proiectat` s` treac` peste 3 cimitire. Crucile r`posa]ilor din cimitirele astfel distruse vor fi puse, a[a cum se obi[nuie[te, pe marginea [oselei. La vita Bellu

Nenea N`staseeeee [i nenea Vadimeee, ia uita]i ce m-a pus George s` v` fac. De[i mi-e dat s` \l v`d pe Pruteanu foarte des \n ultima vreme, mi-am f`cut curaj [i am intrat din nou \n www.pruteanu.ro. Ei bine, domnul P. se ]ine de [otii. Am descoperit ceva nou pe site, \n sensul c` senatorul ne ajut` s` ne desc`rc`m nervii pe politicieni.

Sub titlul Politicienii v-au enervat. Gata, defula]i-v`!, ne putem bate joc de Iliescu, N`stase, Vadim sau Stolojan cu doar un click&drag, str\mb\ndu-le figurile. Iat` ce mi-a ie[it mie. La final, l-a[ fi putut modifica chiar pe Pruteanu, \ns` mi-am dat seama c` nu prea aveam ce modifica.

Poza Nostra

cornu de umbr`

academia CA}AVENCU
Nr. 15, 13-19 aprilie 2004

25

Dan Pavel, concurent la Dispre]ul Corect

n perioada de mini-mercato de dinainte de alegerile locale, una dintre surprizele la capitolul vnz`ri este aceea a lui Dan Pavel, care a trecut cap de turm` la Gigi Becali. La nceput a fost un zvon care a fost publicat la noi n revist`, sub titlu de brf`, cum c` Dan Pavel ar fi tras cu ochiul la ochiul dracului. Dan Pavel a fost sup`rat, ne-a sunat [i am dat un soi de dezmin]ire. Pentru ca, apoi, s` r`mnem bu[beeeeee la aflarea comunicatului oficial. Da, Dan Pavel, finul analist, comentatorul politic, profesorul de [tiin]e politice, activistul civic pentru rela]ii interetnice s-a l`sat cump`rat de negu]`torul de oi [i fotbali[ti Gigi Becali. {i ceea ce n-au f`cut cei [apte ani de-acas` [i pu]inii profesori ai latifundiarului se oblig` s` fac` Dan Pavel n cteva luni. Adic` s` scoat` un candidat credibil pentru bizonul romn. Grea misiune. {i dac`, cumva, pe lng` mrlanii actuali din Parlament, n cel viitor mai intr` [i-un tip ca Gigi, m`car [tim cui s`-i mul]umim! Bravo, dom profesor, s` ne faci un candidat tare, dar s` nu faci, totu[i, exces de zer! Suma Turman

{efu, pentru campanie \]i propun un 4-4-2-1, cu Taher \n spate [i cu Hrebenciuc pe banca tehnic`. Iar dac` te ]ine portofelu dup` ce mi-ai pl`tit mie salariul, ]i-l aduc [i pe Tism`neanu pe post de arip` fals`.

Aberantul drum al mamei Omida spre rubrica de abera]ii

|n spa]iul verde al rubricii Abera]ia de libertate de s`pt`m\na trecut` a fost comentat un anun] de mic` publicitate de la sec]ia Comemor`ri care con]inea, printre lacrimi, mul]umiri [i alte formule specifice, [i un pasaj bizar: Bibliotecarei Carollina Cameni]`, cunoscut` ca mama Omida a politicii medgidiote postdecembriste, promitem s`-i r`spundem pe m`sura faptelor sale. Ca reprezentant al ora[ului Medgidia \n redac]ie (cel`lalt fiu celebru al urbei, Nicu Ghear`, a ales alt` cale \n via]`, [i anume spre vila lui din Ibiza), am fost \ntrebat ce c`uta bibliotecara din localitate \ntr-un anun] despre un fost director decedat din prim`rie. R`spunsul este simplu: Nu [tiu. Trebuie s` i se trag`, \ns`, de la vechea rela]ie cu primarul Pintilie, tat`l Omida al politicii medgidiote postdecembriste. Rela]ie care nu s-a concretizat printr-o c`s`torie, spre dezam`girea c\torva genera]ii de babe din localitate, ci doar printr-o firm`, Coplini Company, la care el (aproape 53 de ani) este ac]ionar, iar ea (aproape 57 de ani) administrator. |n \ncheiere, ar mai fi de spus c` el este administrator la Fruvimed Medgidia SA. S` nu m` \ntreba]i dac` are voie sau nu, c`ci nu v` voi r`spunde. V` voi invita la biblioteca ora[ului, la o discu]ie cu mama Omida [i la o [uet` cu colec]ia Monitorului Oficial.

Regele Carollina

Partidul Oua Genera]ie

Gigi Becali prinde repede ce-i cu politica asta. El a observat c` un simbol al succesului \n politic` este oul. Bun`oar`, Adrian N`stase, care are pe zi 1.500 de ou` de la Cornu, este un exemplu de succes. Ilie Srbu la fel, chiar dac` el a r`mas cu unul singur, [i `la cam omlet`. A[a o fi g\ndit Gigi Becali c\nd a cump`rat Avicola Ia[i. Acum are [i el ou`, mai are [i partid, deci e pe drumul cel bun. Drum pe care a mai f`cut un pas, cu ocazia Pa[tilor, c\nd a trimis filialelor PNG din ]ar` c\te una sut` mii ou` s` \mpart` la b`tr\ni. Acum, dup` ce a trimis ou`le, mai r`m\ne ca nea Gigi s` mai caute la el \n gospod`rie [i s` dea [i mielul.

Analistul Dan Pavel, acest Meme Stoica al politologiei din Ghencea, o fost` br\nz` bun` ajuns` \n burduf de ciob`nesc de Pipera

La look comanda!
Ca s` nu mai fie confunda]i cu masca]ii sau altfel de b`t`u[i oficiali, iar lumea s` [tie clar de la cine ia b`taie, de la stat sau de la particular, bodyguarzii firmelor de paz` vor fi mbr`ca]i n pantaloni grena [i tricouri sau c`m`[i bej. Totu[i, mergnd pe aceea[i logic`, ar fi cazul s` se elimine [i alte confuzii legate de uniforme. Poli]i[tii ar trebui s` poarte o uniform` special` pentru a nu fi confunda]i cu al]i slujba[i ai statului. O c`ma[` model hawaian, cu imprimeuri constnd din bancnote de o sut` de euro, o caschet` ruseasc` de plu[ cu urechi de care contribuabilii s` atrne diverse aten]ii, plus un buzunar interior, special pentru plicuri. La fel, func]ionarii publici ar putea purta o uniform` corespunz`toare, tip salopet`, pe care s` fie afi[at, la loc vizibil, tariful pentru fiecare act eliberat. Parlamentarii ar putea purta un [ort lejer, tricou tricolor decoltat [i o p`l`rie de paie cu nsemnele Senatului [i Camerei Deputa]ilor, iar la glezn`, ni[te br`]`ri fine, de plaj`, din o]el inoxidabil. Va fi evident atunci cu ce se ocup` fiecare.

Primarul Boto[anilor d` terenuri fanilor

aleg`tori. El i-a oferit lui Mocanu alte terenuri \n compensare, \n ni[te zone pe care romnul le nume[te \ndeob[te ]ig`nii [i \n care numitul Mocanu nu a vrut s` se stabileasc`. A[a c` primarul Egner a venit la fa]a locului cu televiziunea local`, cu presa care \l ridic` \n sl`vi [i, \n fa]a respectivilor vecini, a promis tuturor c` rezolv` situa]ia. Dup` ce lumea s-a \mpr`[tiat, i-a zis lui Mocanu c`, personal, nu poate s` rezolve nimic. Drept urmare, Mocanu a \ncercat s` \mprejmuiasc` terenul. Normal, prim`ria i-a dat o amend`. Pentru c` omul are liberul arbitru dat de la Dumnezeu, domnul Mocanu se afl` a[adar azi \n fa]a unor multiple alegeri: s` \[i petreac` urm`torii 10 ani din via]` prin justi]ie cu primarul Egner de g\t, sau s` se sinucid`, sau s` plece din ]ar`, sau s` \[i lase p`m\ntul. Probabil c` \n cur\nd se va decide. Coana Justi]ica

Clo[ca cu ghiulul de aur

Se \nt\mpl` uneori ca pe capul unui om simplu, din popor, s` cad` un necaz simplu. Acesta e cazul unui om din Boto[ani, pe nume Mocanu, care a cump`rat un teren la ie[irea din ora[, spre Manole[ti. Vede]i ce molcom [i moldovene[te \ncepe cazul d\nsului? Ghinionul a fost c` pe acest teren, \nainte de cump`rare, obi[nuiau s` treac` vecinii, cu tot cu ma[inile. Fiind al lui, Mocanu a \ncercat s` opreasc` accesul [i a adus ni[te stabilopozi. Aici apare \n ecua]ie elementul numit Camera Deporta]ilor PSD. Vecinii l-au chemat, ca s` \i ajute, pe primarul PSD al Boto[anilor, pre numele s`u Florin Egner. |n acest moment, vede]i dumneavoastr`, ecua]ia se \mbog`]e[te cu noi elemente. Primarul PSD are ni[te probleme mult mai mari. El vrea s` fie reales anul acesta [i \i este fric` s` piard` scaunul c`ldu] de primar. Pentru asta a considerat c` e cazul s` devin` populist [i s` atrag` simpatia maselor largi de moldoveni

Corb la Cornu-[i scoate ochii

Nu [tim \n ce stare au fost cei care au conceput cele dou` inscrip]ii, cu localitatea de frotier`, dar eu, unul, nu am pus pic de b`utur` \n gur` de Pa[te. {tiu totu[i c` am trecut prin satul `sta, Corbu, [i, am \ntrebat \n st\nga [i-n dreapta unde au disp`rut n-urile de la intrare [i de la ie[ire. R`spunsurile: U [tiu!, Habar -am!, Ce te itereseaz`?, -a disp`rut, domule, ici o liter`!. Am b`nuit c` a sc`pat aparatul de fotografiat la o ]uic` mic`. P\n` la urm`, cred c` am g`sit totu[i o ipotez` viabil`: dac` localitatea asta, Corbu, se numea, de fapt, Cornu? Dac` s-a enervat N`stase [i a confiscat n-urile din fostul Cornu, actualul Corbu, [i le-a dus pe toate la Cornu lui? Da, cred c` a[a a fost. Hai, s` tr`i]i! H\c! Adev`rat a-viat!

icu V`c`roiu

Stema noastr` [i mndria, ursule din Romnia

O comun` din Covasna, Bodoc, a vrut s`-[i fac` o stem` [i pentru asta s-a prezentat la Comisia de Heraldic` din Bucure[ti s` ia o aprobare. ns` speciali[tii s-au ar`tat deranja]i de faptul c` ur[ii din stema bodocenilor nu s\nt destul de p`ro[i, iar brazii din spatele ur[ilor s\nt prea pu]in verzi. Bine c` am aflat din timp, c` voiam s`-mi fac [i eu o stem` pentru cartierul meu, Vitan. A[ fi vrut s` desenez un maidanez ro[cat, care s` simbolizeze sngele hingherilor c`zu]i pentru eliberarea str`zilor de caca de c`]el, un chinez care s` semnifice galbenul nfr`]irii dintre rasele care convie]uiesc n blocurile de garsoniere [i un spoiler fa]` de Dacie albastr` care s` aduc` aminte genera]iilor viitoare de vitanienii de Dmbovi]a, cum trece ea maiestuoas` pe lng` trgul de ma[ini. Acum, mi-e team` s` nu m` pun` s`-mi mai tund maidanezul [i parc` v`d c`-mi zic de chinez c` nu e suficient de galben. Urs Fraier

reclame de ras

academia CA}AVENCU
Nr. 15, 13-19 aprilie 2004

27

v-am print, vr`jitoarelor!

De la Pepene la Pepe
Roz`torii de chipsuri snt de toate vrstele, de la tinerii amatori de concerte, discoteci, pn` la b`trneii pensionari, fani ai piureului [i ai musacalei din chipsuri, mult mai ieftine dect o saco[` de cartofi. A[adar, dou` categorii diferite de fani. Printr-o tactic` de marketing [mecher` [i probabil involuntar`, s-a reu[it atragerea ambelor tipuri de cump`r`tori \n campania pentru chipsurile Star. |n spoturile TV apar mai \nt\i ni[te figuran]i care imit` starurile \n vog`, iar apoi se dezl`n]uie adev`ratele staruri 3rei Sud-Est, Voltaj, Class. Textul traduce situa]ia: Numai cartofii adev`ra]i ajung Star. Campania e pe placul tineretului, c` apar staruri, dar, prin mesajul subliminal, e [i pe gustul babal\cului s`tul de cartofii care au ajuns vedete. P`cat c` nu s-au f`cut nc` chipsuri [i din varz`, mur`turi, tuf` de Vene]ia, ca s` se poat` spune totul despre staruri. Chips cioplit

condica de sugestii [i reclame

comunicare pe care
Lupule, a nnebunit [i `[tia!

Un se duc covrigii c\nd se duc?

Dup` cum vede]i, nici pensionarii nu mai s\nt ce erau. Am stat de vorb` cu proprietarul acestui magazin din Bucure[ti [i am aflat c` pensionari serio[i nu prea mai g`se[ti \n ziua de azi. Vin vopsi]i \n cap, cu un p`r negru de Gic` Petrescu, cu ni[te ziare sau c`r]i pe sub c`ma[` ca s` par` v\njo[i, se dau c` au cincizeci de ani [i dup` vreo s`pt`m\n` dau

ortul popii peste covrigi [i \]i sperie clientela. Abia atunci afli c` aveau vreo 78 de ani. Ni[te neserio[i! Dar cel mai r`u caz e c\nd angajezi un pensionar care pare de treab` [i, dup` dou` zile, \]i fuge cu to]i covrigii. Dup` aia, greu s` mai pui m\na pe el. Trebuie s` chemi recuperatorii. Covriga Crypto

De Pa[te, penetrarea \n magazin este un p`cat

|n centrul Capitalei, unde este aglomera]ie mare, e mai dificil s`-i faci pe [oferi s` trag` pe dreapta [i s`-]i intre b`rb`te[te \ntr-un magazin de femei. Cu toate astea, un afi[ bine pozi]ionat pe u[` ar putea s` le trezeasc` (sau scoale) interesul pentru un butic tentant de deschis. E drept, de Pa[te, dar numai de Pa[te, deschiz`tura dintre picioarele fetei, c`tre care te [i orienta pl`cu]a cu Deschis, a fost acoperit` de un pudic afi[ care anun]` c` loc[orul este |nchis pe perioada sfintei s`rb`tori. E totu[i altceva fa]` de acele zile ale fiec`rei luni \n care afi[ul dintre picioarele fetei anun]` c` magazinul e pe Lichidare stop. Magazina Dumitrescu

Mai trage un loz \nainte de lumea de-apoi

Drumurile noastre toate tot la Loto se-nt\lnesc, fie de e[ti viu sau te \ndrep]i pe ultimul drum. A[a reiese din vitrina unei firme de pompe funebre din Comarnic. Normal, de orice patim` te-ai rostogolit pe lumea ailalt`, \ncercarea norocului moarte n-are. Dac` e lozul c\[tig`tor raiul, dac` e nec\[tig`tor iadul. Banal. Mai haios e c\nd delegi vreo rud` s` trag`

lozul. Te treze[ti c` \mpu[ti raiul, dar \ntre sc\nduri ieftine [i \nguste, de e c\[tig`tor, iar la ghinion, te pune-n groap` gol, doar \n costumul m`rului lui Adam. Rug`m pe Dumnezeu, dac` e pe recep]ie, s` bage mai multe c\[tig`toare \nspre Comarnic, ca s` apuc`m cu to]ii, localnici [i automobili[ti. Belle moArte

abera]ia de libertate
Sultan \n ploaie
Am m\ncat mult kakaolu [i balonlu ciklet la via]a mea. Am plecat de multe ori la [coal` cu ghiozdanul plin de kremali biskuvi [i de multe ori era s` fiu c`lcat de un autocar Ortadoglu. Dar nu m-a deranjat niciodat` chestia asta. Ei, dar a venit un moment \n via]a mea c\nd chiar nu mai puteam s`-mi mai calc pe inim`. Cum s` m`n\nc rahat de sultan cu diferite arome? M`car dac` \i spuneau [i ei Rahali Aromali Susanli Sultanli Konstipatlu Cubuk, \l \nghi]eam mai u[or.

Dar rana din mea culpa nu m` las`

oferta, era 6 diminea]a, tocmai s` lipsi]i de la serviciu... plecaser`]i la serviciu. Hai, nu Culpa v` \ncrunta]i, v-am spus c` Campionilor Europeni n-ave]i nici o vin`, doar nu era

Bun` ziua, am venit s` v` prezint oferta noastr`. Sper c` nu v` deranjez. Cum am intrat? A, m` scuza]i, u[a dumneavoastr` era \ncuiat` [i am spart-o, n-am b`tut la u[` ca s` nu v` trezesc vecinii. Da, [tiu, nu trebuie s` v` enerva]i, e numai vina mea... Da, da, e ora 3 noapRahan Sultan tea, \mi cer mii de scuze, ave]i dreptate s` fi]i sup`rat, dar mai devreme chiar n-am putut s` vin. So]ia e acas`? E la spital, trebuie s` nasc`?! |mi pare r`u, \mi cer mii de scuze, dar [ti]i, c\nd a]i cump`rat ma[ina aia de sp`lat acum 9 luni, de la mine a]i luat-o. Nu, dumneavoastr` nu era]i acas` c\nd am venit cu

De cnd am aflat c` a nnebunit lupul, i-am urmat sfatul: Ave]i grij`! Pa! ns` foarte pu]in. Am rs de avertismentul lui [i nenorocirea s-a ab`tut la fel de fulger`tor ca un report peste s`r`cia [i speran]ele juc`torilor la 6 din 49. C`ci au nnebunit detractorii lupului [i acum g`rg`ri]ele, libelulele, broa[tele, ur[ii, vulpile, iepurii [i alte animale au dat n benga la televizor la ore de maxim` audien]`. E adev`rat c` [i animalele au organe sexuale, trebuie s` ne nclin`m n fa]a acestui adev`r irefutabil. Irefutabil, dar inexorabil [i irepresibil! De-aia zic: s` ni le arate odat` pe toate, domnule, la publicitate, s` [tim ct de mare e chestia la g`rg`ri]e! Pentru c`, datorit` prim`verii [i cu ocazia unui mare report la Loto, animalele de care vorbeam, de la g`rg`ri]e la ur[i, execut`, n v`zul popula]iei, acte sexuale cu organele astea ale lor. Senza]ional, nu? Pervers` e lumea, de-a ajuns s` se ncing` s` joace la Loto, uitndu-se la secven]e porno cu animale! Sau poate n-o fi a[a, poate c` oamenilor le place s` vomite urm`rind scene scrboase, poate c` lumea prefer` s` vad` [i copiii lucruri dr`g`la[e [i s` se joace [i ei de-a ursul [i g`rg`ri]a, sau de-a iepuroaica [i trei iepuri, c` ni se ofer` [i sex n grup cu animale, homo [i hetero, sta]i lini[ti]i! Ce frumoas` e prim`vara la televizor! Da, numai c` ar putea fi [i mai frumoas` dac` directorii Loteriei Na]ionale, ni[te oameni cu responsabilitate, ar lungi un pic spotul, ar ruga b`ie]ii s` mai bage ni[te animale: c`mile, girafe, ornitorinci, zimbri, capre negre, [i ar da [i orgasmele, ct mai des, s` se mai excite poporul, c` i-a cam crescut mortalitatea. Sugerez asta pentru c` acest coitus interruptus ve[nic, numit via]a n Romnia, are loc [i n acest spot. Exact cnd animalele se frecau mai cu zor [i muzica ajunsese n punctul culminant, un nenorocit, c` altfel nu pot s`-i spun, [i bag` laba n cadru [i l ia pe g`rg`ri] de pe femeia lui. S` nu spargi televizorul? S` nu te enervezi c` ]i-ai p`tat cu bale, n a[teptarea orgasmului, costumul t`u de director? S` nu te deprimi? Ei, le-a ghicit gndul finu]ul care a f`cut spotul. Zice: te deprim` prim`vara? P`i, a[a cum? r`spunde ]ara noastr` de zoofili n cor. Du-te dracului [i zboar`, cum zicea Sorescu. Dac` de altceva nu e[ti n stare, cnd toat` natura face prostii, m`car joac` la Loto, asta morala ar fi. mi dau seama c` am gre[it fa]` de lup. E un tip mi[to, dar cam singur. Pentru orice eventualitate, v` spun, [i lui [i vou`: Ave]i grij`! ~[tia sunt Pa!

R`zvan EXARHU

28

academia CA}AVENCU
Nr. 15, 13-19 aprilie 2004

Foamea culpa

r`spunsuri la scrisori
Dr. Mihai Zamfir (Bucure[ti): Ave]i dreptate! Din p`cate, nu toat` lumea consider` comunismul un regim criminal. n ceea ce-l prive[te pe Florin Piersic, nu cred c` inteligen]a e neap`rat necesar` unui actor. Florin Piersic a f`cut cel mai mare rol al s`u n piesa lui Steinbeck, Oameni [i [oareci, unde a intrat perfect n pielea unui idiot. Frank-Reginald Evertz (Sibiu): Un parc cu statuile dictatorilor din secolul XX nu mi se pare cea mai bun` idee pentru ora[ul Sibiu. {i nu ora[ul e de vin`, ci dictatorii. Nu de alta, dar se vor g`si unii s`-i admire (s\nt deja destui) [i parcul va c`p`ta alt` semnifica]ie. Iulian Petcu (Bucure[ti): Dup` [tiin]a mea, sarea natural` (care n-a fost ob]inut` n condi]ii de laborator) con]ine [i ceva ioduri (nu iod, cum explic` reclamele). A[a c` decretul privind obligativitatea comercializ`rii numai a s`rii iodate s-ar putea s` ascund` o micu]` afacere de partid. Carmen V. (Bac`u): mi pare sincer r`u c` b`rbatul t`u s-a c`s`torit cu secta lui Bivolaru. Avea, probabil, o bub` la cap. Din p`cate, boala asta nu se vindec` nici cu urin`, nici cu p`s`rici care au [i ele bube la cap. Un bucure[tean nsp`imntat: V-a speriat Cristian Tudor Popescu n emisiunea lui Emil Hurezeanu, Romnia mea? N-am v`zut respectiva emisiune, dar v` n]eleg. Cristian Tudor Popescu are un dar de la Dumnezeu, sperie lumea cu mutra lui. Sau poate darul `sta n-o fi de la Dumnezeu, ci de la dracu [tie cine. Matei Avian (Ia[i): Zici c` n Parcul Copou e o singur` bud`, dar e nchis` permanent. {i c` din singura ][nitoare din acela[i parc nu mai ][ne[te nimic. Mi se pare perfect logic: dac` n-ai unde s` faci pipi, ce rost are s` bei ap`? Cristina Podoreanu (S`cele, jud. Bra[ov): Mul]umiri pentru carte. O s` ne ocup`m de ea. Nu trebui s`-]i faci snge r`u cu Marin Mincu. Cite[te-l [i ai s` te convingi c` scrie mai prost ca tine. Sau mai bine nu-l citi, c` nu merit` s` pierzi vremea, [i crede-m` pe mine pe cuvnt. {tefan AGOPIAN

Mielul de dar nu se caut` dup` din]i

Ce crede]i c` au primit ca prim` de Pa[te angaja]ii combinatului chimic Nitramonia? Nu li s-a dat mielul, ci sacul. Dar nu sacul acela cu ou` ro[ii sau ce culori or mai fi , ci c\te un sac de \ngr`[`minte. Sper`m totu[i c` nu e vorba de \ngr`[`minte naturale. Cei care [i-or fi luat deja miel vor avea astfel ocazia s`-l \ngra[e \n ajun. Noroc c` Becali are destui miei, c` dac` era s`-[i premieze fotbali[tii \n produse ale combinatului Steaua Bucure[ti, plecau b`ie]ii acas` cu goluri [i puncte la adev`r de r`m\nea echipa pe ultimul loc. {i bine c` poli]i[tii de la Dinamo au bani, c` altfel se duceau salaria]ii acas` cu vreo doi-trei infractori de c`ciul`. Chimicul Prin]

S` se vac` lumin` [i la ]ar`!

Cic` peste 95 la sut` din fer- exist` cel pu]in un bou care ar mele romne[ti au cel mult dou` vota [i acuma cu Iliescu [i cu vaci. E [i normal s` se fi ajuns PSD-ul. aici c\t timp \n aproape sut` la Hildegard Pubou sut` din fermele romne[ti

coasa lux
rubric` permis` beton [i a murit. Iat` cum, cu deauna riscuri [i, implicit, sa- noi, responsabilii din S`n`tate doar cu acordul rudelor decedate pu]in efort din partea perso- crificii de vie]i omene[ti. S` ne se g\ndesc deja la solu]ii: t`rgile

Recent ne-am reamintit c` cine st`p\ne[te bine tehnologia urinatului [i arta urinei are toate [ansele s` se integreze spiritual \n Absolut. Ce faci \ns` dac` ai probleme cu rinichii? Te duci la dializ`, a[a cum s-a dus [i clujeanul, de 65 de ani, Szabo {tefan. Aici el a fost transportat cu o targ`. Targa a cedat. Omul a c`zut, s-a lovit cu capul de

nalului medical, te po]i integra direct \n Absolut chiar av\nd probleme cu rinichii. R`spunsul medicilor de pe ambulan]` a fost c\t se poate de verosimil: targa a fost veche [i s-a rupt m\nerul (adic` o alt` m\n`rie din sistemul sanitar pentru care un om pl`te[te cu via]a). Manipularea utilajelor cu o tehnic` avansat` [i complex` a presupus \ntot-

amintim de naveta spa]ial` Challanger, centrala de la Cernob\l sau submarinul nuclear Kursk. Dumneavoastr` crede]i c` e chiar a[a u[or s` manevrezi [i s` \ntre]ii \n bun` stare de func]ionare o targ`? Bine c` n-au zis c` omul a murit fiindc` a luat SIDA \n timp ce f`cea sex cu targa. S\ntem convin[i \ns` c`, la grija pe care o au pentru

s` aib` ca dotare anex` c`[ti de motociclet` [i airbag-uri; pacien]ii s` fie b`tu]i \n cuie pe targ` \n timpul transportului, asemeni lui Isus pe cruce; sau, ca s` n-o mai lungim, \n loc de t`rgi s` fie folosite direct co[ciuge, iar Salv`rile s` fie vopsite \n negru. Targa lui Caron

popoarele denigratoare

academia CA}AVENCU
Nr. 15, 13-19 aprilie 2004

29

s`pt`m\na str`inilor
q Un cercet`tor din Ohio a demonstrat, [tiin]ific, bazndu-se pe teoria probabilit`]ilor, c` Dumnezeu exist` n propor]ie de 67%. S` n]elegem c` Necuratul are [anse de existen]` doar de 37%? q Ultima mod` la olandezi este s`-[i implanteze bijuterii pe globul ocular, o opera]ie care, spun spe-

ciali[tii, nu prezint` riscuri. Gata, s-a dus cu poezia, cum s`-i mai spui unei fete ochii t`i s\nt dou` giuvaeruri? cnd ea are n ochi chiar dou` giuvaeruri?!!! q Cercet`torii francezi au demonstrat c` pisica este cel mai vechi prieten al omului. Prietenia s-a legat, conform acelora[i cercet`tori, datorit` [obolanilor care atacau grnarele. Deci, iat` o alt` concluzie: [obolanul e cel mai vechi du[man al omului! q Pentru a face mai eficiente execu]iile condamna]ilor la moarte din China, autorit`]ile au pus la punct 18 autobuze dotate cu toate cele necesare pentru a se aplica condamna]ilor injec]ia letal`. Uite, a[a, urc` s`rmanii oameni n autobuz [i, vor, nu vor, merg pn` la ultima sta]ie! q Din California se va lansa, n curnd, un satelit menit s` demonstreze dou` dintre teoriile lui Albert Einstein, dintre care una se refer` la gravita]ie. Proiectul, nceput n urm` cu 45 de ani, este destul de costisitor. Nu era mai simplu s` se planteze un m`r care, odat` cu apari]ia fructelor, s` demonstreze teoria lui Newton?! q Legendarul, de acum, pre[edinte al Turkmenistanului, cel care a interzis portul b`rbii, revine n for]`. Interzice portul din]ilor de aur pe motiv c` s\nt mai frumo[i din]ii albi! Asta da cenzur`, nu numai pe ce sco]i, dar [i pe ce ]ii n gur`! AgenCIA de pres`

Meteo
|n sf\r[it, a venit [i Vremea noastr`!
Lumea nu mai e ce-a fost. Lumea manechinelor se clatin` serios. Anul `sta s-au f`cut serios mu[chii [i pieptul la Academia Ca]avencu. Nu pute]i sc`pa de noi. Doamnelor [i doamnelor, din nou \n exclusivitate pentru Academia Ca]avencu,

GABRIEL DROGEANU (1,96 m) [i IOAN T. MORAR (1,67 m) V~ PREZINT~ VREMEA

S`pt`m\na asta temperaturile mici vor fi mai mari, iar temperaturile mari vor fi mai mijlocii dec\t de obicei. V\ntul va sufla sau nu va sufla cu intensific`ri din sectorul nord-vestic [i est-estic. Soarele r`sare diminea]a [i apune seara. |n caz de ploaie, nu v` apleca]i \n afar`. Nu v` penchez en dehors, adic`.

30

academia CA}AVENCU
Nr. 15, 13-19 aprilie 2004

coana mi]a beletrista

Jurnalul lui

Tetelu

munca cu cartea
Drume] prin ]ara ]arilor
Ca pentru orice romn normal, rela]ia mea cu Rusia a fost una stranie. Mai nti, pe la zece ani, Rusia a nsemnat c`ciuli de iepure, magnetofoane Maiak, sturion afumat [i mumia lui Lenin. Pe urm`, aveam deja 17 ani, Rusia a nceput s` semene cu Gorbaciov, s` spun` bancuri cu perestroika, s` scrie ca Dostoievski [i s` cnte ca Vladimir Vso]ki. Am v`zut noua Lada 1500 [i mi-a pl`cut. La un moment dat, odat` cu Soljeni]n [i Lobanovski, eu [i Rusia am fost extrem de apropia]i [i chiar am sperat la mai mult. Apoi, fa]a a-nceput s` i se buh`iasc`, aducea din ce n ce mai mult cu El]n, Soljeni]n a-nceput s` abereze despre a treia Rom`, au ap`rut rache]ii, [tirile cu Boris Berezovski [i Mihail Hodorkovski. Acum, pentru mine, Rusia este doar o imens` sond` petrolier` peste care se l`f`ie un banner din care Putin zmbe[te cu un aer optimist, sovietic. Din cnd n cnd, cineva se ncumet` s` p`[easc` n aceast` Rusie, ncercnd s`-mi schimbe p`rerea. Georges Nivat, profesor emerit la Universitatea din Geneva, a intrat [i-a ie[it de nenum`rate ori din Rusia, ntre 1991 [i 2003. {i ca director al colec]iei Slavica a editurii Lge dHomme din Lausanne, Nivat nu vorbe[te despre Rusia cu gura plin` de beluga, asemeni lui Sartre n anii 50. Scrie, f`cnd radiografii scurte, e interesat sincer de organele vitale, dar [i de tonusul bolnavului. Tolstoi [i Lermontov, Literaturnaia Gazeta, problemele actuale ale intelighen]iei ruse, arhitectura postmodern` a noii Moscove, dar [i subtile considera]ii politice despre prezentul [i viitorul Rusiei fac din acest ciudat jurnal de c`l`torie* un fel de ghid cultural inedit. Iar Rusia contemporan` din nsemn`rile lui Nivat pare a fi nu numai un spa]iu care oscileaz` ntre p`r`sire [i prezen]`, dar [i unul n care fantoma trecutului lupt` asiduu pentru a sc`pa de stigmatul vremurilor apuse. {i deocamdat` pierde: n Rusia circul` un teatru al sosiilor: un fals Gorbaciov, un fals El]n, un Gaidar fals joac` farse n gust medieval pe str`zile ora[elor: rolul cel mai periculos e cel al lui Gorbaciov: sosia sa e mereu b`tut` zdrav`n de mul]ime. Alin IONESCU
* Georges Nivat, La pas prin noua Rusie memorie, tranzi]ie, rena[tere, trad. Alexandru [i Magdalena Boiangiu, Ed. Compania, 2004.

Mergem mai departe. Aventura continu`. Pu[c`rie? Iad? }\n]ari? Nimic nu-l poate opri pe Tetelu! |nainte!!

grani]` ferm` ntre cele dou` lumi ilfoveniene, sursa de inspira]ie n cazul peisajelor, de pild`, fiind aceea[i a[ezare arge[ean` R`de[ti. n primul rnd, cromatica artistei are o vibra]ie mai cald`, o sprijinire pe culori mai tari, pe contraste mai evidente. Gamele sale cromatice s\nt mai ample [i mai vii. Iar desenele, personajele din desene, au alte propor]ii, alc`tuirea lor purtnd amprenta unei sensibilit`]i feminine decantate ntr-o conturare mai cald`. O parte a lucr`rilor din aceast` expozi]ie s\nt, la origine, impresii de lec-

tur`, ilustra]ii ale prozei lui {tefan Agopian. Acela[i {tefan Agopian care a participat, cu textele sale manuscrsie, pe cteva lucr`ri dintr-o excelent` expozi]ie Sorin Ilfoveanu de la Muzeul Literaturii Romne. Expozi]ia de acum d` un sens n plus expresiei o familie de arti[ti. Ioan T. MORAR

* Ana Ruxandra Ilfoveanu, pictur` [i desen, galeria Apollo, Bucure[ti.

cinem-a p\r\t
Filmul cu Iisus merge, a[tept`m cartea
Iisus este atlet, e pasionat de baschet, Magdalena a jucat ni[te fe]e frumoase, iar Maria are trei copii, dintre care doi cu autori necunoscu]i. Uite, ni[te coinciden]e tocmai bune. M` rog, Braveheart Gibson a ajuns s` le potriveasc`, pe Caviezel ca Iisus, pe Monica Belluci ca Magdalena [i pe Maia noastr` ca Maria. Gibson nu se \ncurc` \n m`run]i[uri din astea, el bag` motoare americane pe fe]e, fie ei apostoli, iuzi, iisu[i, t\lhari [i stoarce, domle, emo]ia. Obi[nuit cu filmele de ac]iune unde se trateaz` cu explozii, transpira]ie, funingine orice cas` escaladat`, orice sabie \ncins`, orice ma[in` \n fl`c`ri, Gibson se bag` \n s\ngele, crucea, p`rul, capul, coroanele de spini ale actorilor [i smulge lacrima, dezn`dejdea [i face ca v\nzarea lui Iisus s` fie mai la[`. C` de asta au [i murit vreo doi muritori la vederea acestui film. Ceea ce nu-mi place este faptul c` tot timpul face [mecheria aia cu \ntoarcerea \n timp. Hop, replica: nici nu c\nt` de trei ori coco[ul [i tu m` vei tr`da, hop [i remember la replic`, cu tot dichisul de atcani [i n 1948 a publicat volumul de versuri Vnt n trestii. Dup` pu]in`tatea operei se poate trage concluzia c` autorul st` foarte prost cu biografia. Care biografie se va mbog`]i curnd cu un mic proces. {i \nc` ceva: aflu c` dl. Gavril` e membru PRM, ceea ce spune multe. ({t. A.) q Pentru c` s\ntem n S`pt`mna Luminat`, vreau s` v` semnalez ceva pl`cut, de fapt, o tr`s`tur` omeneasc` foarte rar`, din ce n ce mai rar`: modestia. Gala UNITER a r`spl`tit una dintre marile personalit`]i ale teatrului [i cinematografului autohton n persoana lui Ovidiu Iuliu Moldovan. Un om de o rar` discre]ie [i delicate]e sufleteasc`, f`r` trufie, f`r` dorin]a de a ie[i n fa]` cu mijloace extra-scenice, de a-[i tr`i via]a prin ziare [i reviste de mondenit`]i. Ar trebui popularizat acest mod de via]`, acest model de comportament ntr-o vreme n care, peste noapte, devin vedete tot felul de tinerei [i tinerele care cnt` vreo l`l`itur` compus` de computer, oameni f`r` nici o idee n cap, impostori cu mosfer`. A[ fi vrut mai mult` seriozitate aici, fiindc` am mai v`zut \n ni[te filme scene identice, mai bine rezolvate cromatic. {i Gibson prea le vede pe toate alb-negru, oare nu aveau color romanii? Oricum, replicile s\nt perfecte. Aici, echipa de dialoghi[ti sa \ntrecut pe sine. Am amintit replica cu coco[ul, dar e plin [i de altele. V` da]i seama la ce elaborare s-a ajuns la Hollywood? {i ce pariu c\[tigat fiindc` filmul e vorbit \ntr-o limb` veche [i are o subtitrare admirabil`. Dup` ce la chinuit pe Iisus a[a, Gibson are toate [ansele s` c\[tige bani. |i recomand`m s` fac` [i o carte dup` acest film. Credem c` va sparge! Eugen ISTODOR

rebele arte
Asem`narea care deosebe[te
Se spune c`, dup` o ndelung` convie]uire, de multe ori, so]ul [i so]ia ajung s` semene, s` li se apropie tr`s`turile. Iar dac` cei doi, so]ul [i so]ia, s\nt [i pictori, e normal s` li se apropie universurile plastice, s` le semene lucr`rile. Ana Ruxandra Ilfoveanu seam`n`, n ceea ce face, cu so]ul ei, Sorin Ilfoveanu, iar ultima dovad` n acest sens este expozi]ia de la galeria Apollo*, de la parterul Teatrului Na]ional. Ca s` m` exprim paradoxal, voi spune c` asem`narea merge numai pn` la deosebiri! Pentru c` Ana Ruxandra Ilfoveanu nu vine cu un univers pasti[`, cu o lume copiat`, ci cu o replic` de familie la mai cunoscutul s`u so]. Deosebirile s\nt la fel de evidente ca [i asem`n`rile, de[i nu exist` o

* The Passion of Christ, directed by: Mel Gibson, screenplay by: Benedict Fitzgerald & Mel Gibson, casting: Jim Caviezel, Monica Belluci, Maia Morgenstern.

show biz da cul]i

|n chestia incestului
q Pn` acum dou` s`pt`mni habar n-aveam de existen]a unui anume domn Leonard Gavriliu, dar m-a sunat Alexandru Condeescu [i m-a ntrebat dac` [tiu cine-o fi Leonard Gavriliu. I-am r`spuns c` habar n-am, apoi l-am ntrebat de ce l intereseaz` acest Gavriliu. Mi-a spus c` are n fa]` o revist`, Spiritul critic, n care Gavriliu scrie cteva enormit`]i despre Nichita. L-am rugat s`-mi trimit` o copie dup` articol [i am putut citi urm`toarele: S` nu uit`m c` Nichita St`nescu a avut o via]` erotic` tumultuoas`, aproape la vedere. Trei neveste pn` la 50 de ani, un concubinaj notoriu, cu Gabriela Melinescu, [i o pasiune vinovat` pentru cumnata sa Iuliana Mirela, o copil` n vrst` de 14 ani (s.m.) pe care a ]inut s-o nfieze n ziua de 3 octombrie 1983, probabil dintr-o subliminal` dorin]` de a ncerca senza]ii cvasiincestuoase. Adev`rul este c` Nichita [i-a nfiat nepoata dintr-un motiv mult mai banal dect [i poate nchipui dl. Gavriliu: voia s`-i fac` buletin de Bucure[ti [i nfierea era singura solu]ie rapid`. Trec peste subliminala dorin]` a dlui Gavriliu de a atrage aten]ia asupra domniei sale, pentru a-i spune c` mul]i scriitori au avut o via]` erotic` tumultuoas`, aproape la vedere (s` se gndeasc`, de exemplu, la Maiorescu), dar c` nici un critic serios nu le judec` opera dup` via]a erotic`. Nu de alta, dar dl. Gavriliu afirm` senin n ncheierea articolului despre Nichita: O biografie exact`, documentat`, ar fi foarte revelatoare n privin]a operei. ntre timp am aflat cte ceva despre dl. Gavriliu: s-a n`scut n 1927 la Pa[-

ghiotura, anali[ti politici [i comentatori de mondenit`]i f`cu]i peste noapte, care se zbat s` ajung` pe ecrane ct mai des ca s`-i salute mai respectuos vecinii. ntr-o societate deloc meritocratic`, oamenii cu merite incontestabile, de tip Ovidiu Iuliu Moldovan, se simt oarecum stingheri [i las` vedetele de carton s` umple zilele [i s` dea m`sura superficialit`]ii lor. {i, cu toate acestea, ca o dovad` c` nu e chiar totul pierdut, Juriul UNITER a recunoscut [i a recompensat calit`]ile acestui actor att de atipic pentru lumea n care tr`im. {i, de fapt, ce s` caute Ovidiu Iuliu Moldovan al`turi de actorii Mihai Mito[eru sau Costin M`rculescu? P`i, chiar a[a, n vreme ce unul joac` pe scen` sau cite[te, ceilal]i, nedistribui]i n nimic, alearg` de la o televiziune la alta pentru a-[i povesti aventurile! A]i mai n]elege ceva din ce se ntmpl` dac` am ajunge chiar pn` acolo nct valorile s` stea cot la cot cu nonvalorile? Na, c`, de[i e S`pt`mna Luminat`, tot m-am nfuriat! (I. M.)

CARTONA{UL RO[u cu tricolor

academia CA}AVENCU
Nr. 15, 13-19 aprilie 2004 Ionela, d`-i b`taie! Hai, c` la fotbal am pierdut [i cu Cehia [i cu Armenia [i am r`mas noi cu curlingu s` facem audien]` la sport. Da deviaz` u[or \n st\nga vaza aia, c` anu `sta tre s` ias` campioan` Curlingu T`rt`[e[ti, c` altfel ne bele[te domnu Mitic` Dragomir, care s-a hot`r\t s` investeasc` \n curling!

31

mazeta sporturilor
nmul]irea minilor sau despre sportul arunc`rii primei pietre
Au fost zilele Pa[telui. Zile senine, insuflate de harul iubirii cre[tine. Pe terenurile patriei, cet`]enii au practicat unanim cel mai ndr`git sport na]ional: ]inerea de mas`. Au marcat strns mieii [i [pri]urile, ou la ou, pe tot terenul. A[a c` [i noi, la rndu-ne, am hot`rt s` l`s`m fotbalul n plata Domnului. Prea ne-a durut s`-l vedem chinuindu-se n fiecare duminic`, trt prin Procese [i Recursuri, ntre at]ia tlhari p`gni. L-am invitat n spa]iul rubricii, a[adar, pe colegul nostru Alin Ionescu, un iubitor al sporturilor extra-fotbal. Ferici]i cei f`r` de minge, c`ci a lor este mp`r`]ia performan]elor. Adev`rat a nviat! (V. M.) Mersi, Viorel, am preluat leg`tura. Iat`, stima]i cititori, tocmai am p`r`sit templul fotbalului, pentru a vizita, de data asta, o bisericu]` n care mingea nu are ce c`uta. Vom vorbi, cu aceast` ocazie, despre curling proba feminin`. Dac` nu v-a]i prins, acest sport subtil, de ap`-nghe]at` [i de aer, nu e lipsit de o oarecare inciden]` cu Pa[tele, fiindc`, pn` la urm`, esen]a acestui joc este: Cine arunc` prima piatra? Mai mult, el e un sport n care mna e pus` la treab`, nu prohibit` precum n fotbal, unde juc`torii s\nt obliga]i s` loveasc` mingea cu acelea[i membre cu care alearg`, iar lucrul `sta se vede de multe ori n joc. {i ca o m`rturisire-omagiu adus` tuturor mamelor, iubitelor, so]iilor [i amantelor noastre din mna c`rora s-a n`scut n aceste zile cozonacul, de curling m-am ndr`gostit de la televizor, datorit` elve]iencelor. Domle, m`turau ghea]a cu o pasiune de invidiat. S` fii doamn` [i s` faci un sport creat parc` pentru femei de serviciu mi se pare un fel de culme a pasiunii. Analogul curling-ului pentru femei mi s-ar p`rea o prob` masculin` de b`tut covoare. {i-acum iat` care-i treaba: pentru aceia dintre dumneavoastr` care nu au dat niciodat` cu ochii de un meci de curling, atunci afla]i c` acesta este un fel de amestec ntre bowling [i ptanque pe ghea]`, numai c` bilele s\nt nlocuite cu ni[te pucuri mari din granit, [lefuite la perfec]ie [i dotate cu un mner. Mai exist` ni[te m`turici cu p`r special cu care concurentele modific` temperatura din fa]a pietroiului pentru a-i da o alunecare anume. Numele de curling vine de la englezescul curl, pe fran]uze[te effet, [i se traduce n fotbalez` prin a o da cu efect. Pentru c`, de fapt, asta e arta curling-ului: a imprima un efect att de delicat, de tandru, de fin acelui pietroi nct el s` ajung` s` ocoleasc` bolovanii echipei adverse pentru a se plasa ct mai aproape de punctul de ]int`, centrul casei sau teeul. Cu ct piatra este plasat` pe o circumferin]` mai ndep`rtat`, n inner circle, front ring sau back ring, cu att e mai nasol, deoarece punctele se mpu]ineaz`. O diferen]` important` care face din curling o art` a mnuirii perfecte este modificarea jocului n func]ie de starea ghe]oiului. Una e s` fie dur, [i-atunci piatra se duce repede, alta e s` fie moale, [i-atunci pietroiul

pozi]ie der f moftsaid b\ e din sport

Aspect de la olimpiada de curling, faza pe PSD. Conduce curling`ul Victor Ponta de la tineret.
b`lte[te, [i cu totul altceva e cnd terenul e perlat, plin de denivel`ri greu de luat n calcul. Nu v` mai spun c` fiecare gagic` din echip` (snt patru) are un post bine definit, c` fiecare piatr` are un num`r sau c` la fiecare aruncare situa]ia de joc se poate schimba, asigurnd dramei o dinamic` continu` [i surprinz`toare, mai ales c` cele zece jocuri ale unei partide pot dura pn` la trei-patru ore. A[adar, stima]i devoratori de semin]e, m`car o dat` pe an, cnd dore[te mu[chiul vostru posterior, l`sa]i-v` ntr-un fotoliu [i da]i o or` de aten]ie acestui minunat sport al minii. Al minii doamnelor. Alin IONESCU

q Florin Bercea este un jup\n de la Petrolul Ploie[ti. Petrolul este o echip` de fotbal sprijinit` de Petrom. Petrom are mul]i bani. O parte s-au dus pe casa Rodic`i St`noiu. Alte p`r]i ajung, normal, \n alte locuri. Unele merg pe la ziare, \n chip de publicitate, iar unele ziare chiar nu pot supravie]ui f`r` publicitate. Pe scurt, rezult` c` Bercea de la Petrolul se poate b`ga uneori \n oala cu ciorb` a publica]iilor care au rela]ii contractuale cu Petrom. De exemplu, poate convinge [efii de la ziarele locale s`-[i urecheze eventual, p\n` la concediere angaja]ii care colaboreaz` cu cotidienele din Bucure[ti [i, pe deasupra, \ndr`znesc s` relateze adev`rul. Cum banii de la ziarul local s\nt mai mul]i dec\t cei de la Bucure[ti, oamenii nu prea au de ales. Evident, a]i \n]eles deja: adev`rul din teren nu coincide cu adev`rul din birourile de la Petrom. q La sf\r[itul lui aprilie, Romnia va juca \n Giule[ti un meci (amical, evident) cu Germania pe bune, nu e p`c`leal` de 28 aprilie. Biletele pentru acest joc vor costa a[a: 150.000, 250.000, 400.000 [i 1.500.000 de lei. Pentru cei cu bilet de 150.000 se va organiza special o miu]` la o poart`, la liceul aflat \n apropierea stadionului. Cei cu bilet de 1.500.000 vor beneficia de un om care s` le sparg` semin]ele.

Eva Hen]igova

Ceau[escu [i poporu / Fotbalu [i tricoloru

Probabil c` nu [tia]i [i nu v`d ce motive avea]i s` [ti]i , dar pe site-ul Federa]iei Romne de Fotbal exist` [i o sec]iune numit` Photo Gallery. |n galeria asta de la FRF r`t`ce[te, printre alte c\teva zeci de imagini cu juc`tori de fotbal, un instantaneu din toamna lui 89 ce-l \nf`]i[eaz` pe Valentin Ceau[escu. Tovar`[ pe care \l re]ineam ca fiind fiu de ve[nic pre[edinte-dictator [i, ca s` existe totu[i o leg`tur` cu sportul `sta, un mare sforar de fotbal. Alt` explica]ie nu vedem pentru prezen]a sa pe site. Sau poate c` este doar dorin]a lui Mircea Sandu, aflat al`turi, de a sta l\ng` un reprezentant al Ceau[e[tilor. Ca s` fie \ntre ei, ve[nicii pre[edin]i. Ton]i oamenii pre[edintelui

32

academia CA}AVENCU
Nr. 15, 13-19 aprilie 2004

dubios democra]ia trecea

Avem o ]ar`.
Cum proced`m?
indexul altor evenimente

contraeditorial

Totul despre sex cu [efu

Un studiu la nivel na]ional arat` c` una din zece romnce e h`r]uit` sexual la locul de munc`. Restul de 9 din 10 s\nt amanta [efului.

Lumin` cu gura plin`

Se f`cea c` limba noastr` cea frumoas` s-a mboln`vit, sunetele i s-au dogit n a[a fel nct nu mai putea fi vorbit` dect cu gura plin`. Au ncercat s` rezolve problema exper]ii, apoi ni[te savan]i, preo]i, ghicitoare, directori de ziare, vedete, cnt`re]i. To]i voiau s` fac` ceva ca s` se revin` la normal. Dar nu se putea, realitatea era crud`: aveai gura plin`, puteai vorbi. Nu, la revedere, ]i mai r`mnea [ansa unei priviri expresive [i a unor urechi blegi care s` asculte cumin]i. Vorbitorii erau tot mai pu]ini, pentru c` tot mai pu]ini aveau ce s` m`nnce pentru a putea vorbi cu gura plin`. {i, peste tot, la televiziuni, n Parlament, la adun`ri publice, lumea era mp`r]it` n dou`. Cei mul]i, care nu puteau vorbi, [i cei pu]ini, care aveau cu ce vorbi, de[i p`reau tot mai nevorbi]i, tot mai dornici s`-[i spun` gndurile. {i, desigur, s`-i asigure pe ceilal]i c` ei vorbesc n numele tuturor, c` exprim` g\ndurile [i dorin]ele celor care nu pot vorbi. Se sim]eau delega]i s` vorbeasc` n numele mul]imii pentru c`, datorit` mul]imii, aveau ce morfoli pentru a li se auzi vocile. Ei, dar lucrurile nu puteau merge a[a, tr`iam, totu[i, ntr-o democra]ie. A[a c` s-a luat decizia ca to]i cei care puteau vorbi s`-i d`ruiasc` cu bucate [i pe ceilal]i, ca s` le aud` p`surile. {i cnd era cel mai potrivit s` fie d`ruit` mul]imea dac` nu de s`rb`tori? La Pa[ti, la Cr`ciun, la Ziua Constitu]iei, poate chiar la Ziua Intr`rii n NATO. Marii Vorb`re]i s-au ]inut de cuvnt [i au dat bucate, ba de prin gospod`riile lor, ba din rezervele statului, ba din ce le prisosea pe la mese. {i, cu aceste ocazii, mul]imea putea s` vorbeasc` pentru c` avea gura plin`. Da, venise Ziua cea Mare. Venise, s` zicem, Pa[tele [i Vorbitorii Cu Gura Mereu Plin` s-au ntlnit cu cei pe care i-au binecuvntat cu ni[te bucate. S` v` auzim ce ave]i de zis!, au cerut Vorbitorii. Hai, curaj, spune]i tot ce v` fr`mnt`. {i, atunci, mul]imea, ntr-un singur glas, a spus doar att: Mul]umim frumos, s` tr`i]i, v` mai alegem, c` s\nte]i genero[i!.

Momente vesele [i acatiste

La Mitropolia Moldovei [i Bucovinei s-au dat acatiste precum Doamne, ajut`-ne s` ajungem \n Canada!. Cic` la slujba de |nviere, enoria[ii sperau ca popa s` spun` Veni]i de lua]i viz`!.

Ioan T. MORAR

Mult, da post
PSD a ]inut post la declara]ii [i atacuri \n S`pt`m\na Patimilor. Dar rahat de dulce tot a m\ncat.

S`pt`m\na romnilor
Romnia Oborului cenu[iu
A c\ntat mielul \n pie]e, a f`cut ca to]i dracii da romnul a preferat anul `sta friptura de spanac [i cotletul de p`p`die amar`. Ceilal]i, care au murit tot anul de foame ca s` rup` frigiderul \n dou` de Pa[ti, au urmat traseul clasic al romnului [i s-au internat ca pro[tii la Urgen]e din cauza abuzului excesiv de exagerat \n exces de sarmale [i drob. Spune NU droburilor! o campanie sprijinit` de Asocia]ia produc`torilor de iarb` verde. Mielul care nu mu[c` latr`. St` pe tarab` [i a[teapt` s`-l ia rumnul [i s`-l dea la copii sub form` de hot-dog sfin]it, cu lum\n`ri de Pa[ti \n el. Haide]i, copii, pune]i m\na pe miel, c` nu mu[c` e \n les`, a ie[it doamna de la doi cu mielul la plimbare \n parc! Parlamentarii [i o parte dintre guvernan]i au \nceput s` ]in` cure de sl`bire se laud` ei. Auzi?! Ia s` ne mai sl`beasc`! Am aflat c` N`stase are cel pu]in 1.500 de ou` de ciocnit, dac` e cazul. Probabil c` de \nro[it o s` [i le \nro[easc` dac`-l cheam` pe Abuziv |mpu[catu |ntre Picioare Ilie Srbu s` le vopseasc`. Lua]i [i m\nca]i aceasta a fost o bucat` din trupul lui Ilie Srbu! Potrivit unui studiu al unor exper]i germani despre puterea de cump`rare a popula]iei \n 29 de ]`ri europene, Moldova este polul european al s`r`ciei. Ce, voia]i s` fie Renania de Nord-Westfalia? M`car dac` am profita [i noi de asta [i am face \n Moldova ni[te Disneyland-uri ale s`r`ciei, cu Alb` ca Z`pada cer[etoare [chioap` care d` s` sug` la doi copii \n intersec]ie, Mickey Mouse m\nc\nd \nfometat otrav` dintr-un p`tul de cereale,

Closetea de putere
|n Ci[migiu au ap`rut toalete ecologice pentru persoane cu handicap. Mai r`m\ne s` apar` pentru persoanele minoritare [i bosche]ii ecologici.

Veni]i de lua]i lumin`, c` fabricile [i b`ncile v`d c` le-a]i luat [i singuri!

Dai un ban, dar stai cu alt` fa]`

Romncele dau anual peste 2,5 milioane de euro pe opera]ii estetice. O gr`mad` de bani, la suma asta ar trebui s` arate toate ca Ioana Maria Vlas!

Naos general
Ciorbea promite mai multe biserici \n Bucure[ti dac` va fi ales primar. Probabil o s` transforme \n biserici sediile PN}CD. Nu mai trebuie dec\t s` le pun` c\te o cruce, c` enoria[i s\nt \n`untru \nc` de c\nd n-au mai intrat \n Parlament.

Slujb` de |nviere cu circuit \nchis, singurul moment din an \n care se face lumin` \n politica romneasc`
fra]ii Grimm sp`rg\nd un non-stop, Minnie Mouse, prietena lui Mickey, prostitu\ndu-se pe DN 1 pe 50 de mii, c\inele Pluto fur\nd un salam de var` \mpu]it de la un economat din Pa[cani [i fiind c`lcat la final de Mercedesul unui baron local din Moldova oricum, ceva tonic, pentru copiii occidentali plicitisi]i de magazinele din care \[i cump`ra [osete Lady Diana. B`iatul lui V`c`roiu, Miki V`c`roiu, a cump`rat sta]iunea S`rataMonteoru, pe care a dat numai 1,8 miliarde de lei. P`i, e normal, lui taic`-su nu-i place s`r`tura, ci am`reala aia \mpu]it` de la vodc` [i de aia i-a dat-o t`ticu lu `la micu, s` se chinuie el cu ea, numai s` nu dea p-afar`, pe la r`]u[tele pesediste din S`rata-Monteoru. Sute de b`c`uani s-au c`lcat \n picioare [i s-au omor\t unii pe al]ii ca s` primeasc` prima de miel direct din m\na primarului Sechelariu. Pentru Moldova, Visul de Aur al omenirii a r`mas \nc` Feudalismul. Cronic` a lu {tefan a Petrei

Sassu, \ntre pete [i plete

Alexandru Sassu [i-a l`sat plete! |n cazul unei p`ruieli, chestia asta \l va avantaja la modul cel mai categoric cu putin]` pe Traian B`sescu.

Statu(ie) s\nt eu!

Primarul din V\lcea ar vrea s` \[i fac` o statuie din bronz suflat` cu aur. La ce gusturi [i maniere are dom primar, presupun c` aurul va fi suflat pe la din]i.

Ve[ti bune

Adev`rul e c-a \nviat

Adev`rat a-nviat! {i anul acesta, romnii s-au bucurat de cozonac, miel, drob [i corup]ie \n ]ar`. Au fost de toate, noroc cu economatele PSD-ului, c` au avut [i pensionarii cu cine s` voteze de Pa[ti, c` altfel s-ar fi plictisit \n case. Iorgovan a fost dat afar` de la emisiunea lui Marius Tuc` Show. Mahalagiul care a venit de data asta treaz \n fa]a telespectatorilor s-a dat \n spectacol cer\nd inculparea calomniei ca una dintre cele mai periculoase infrac]iuni s`v\r[ite de ziari[ti, doar pentru c` a[a vor Mercedesurile de nesim]i]i ale pesedi[tilor drept pentru care Tuc` a preferat s`-l \nlocuiasc` pe invitatul Iorgovan cu reclame la detergen]i. Bravo, Mariuse, Antena 1 trece de partea poporului, m`car de c\teva ori pe an! Adev`rat a zburat din emisiune! Str`buna Vestire

Cronicarul Grigore dup` Ureche