Anul XIV nr. 39 (668) 28 sept. 4 oct. 2004 32 de pagini 15.

000 lei

Primul v\n`tor a mai \mpu[cat un privilegiu:

N`stase va alerga v\natul din F`g`ra[ cu ma[ina

s ` p t ` m \ n a l

d e

m o r a v u r i

g r e l e

Miz\nd pe voturile credulilor, Puterea [i Opozi]ia \ncalc` porunca

S~ NU PROMIN}I! E
Adriene, v` propunem un moratoriu pn` la alegeri: s` nghe]`m promisiunile la maximum 300% din ce se poate realiza!

s`rb`toare mare printre ur[ii Romniei! Speran]a lor de via]` a crescut brusc de cnd marele lor du[man natural, N`stase, s-a plictisit de ei! De ceva vreme, premierul a trecut la vnat mai rar, mai mic, mai preten]ios. Capra neagr` [i marmota snt noile animale pe care primul vn`tor al ]`rii i le pune seara Danei pe mas`. Un fotoreportaj r`v`[itor despre un obicei dezgust`tor pute]i servi doar \n Academia Ca]avencu.

Pagina 3

Oameni buni, m` cunoa[te]i foarte bine [i, de aceea, asculta]i-m`: nu pleca]i urechea la promisiunile de[`n]ate ale altor escroci!

Imperiul TVR contraatac`:

P`unescu, pus de PSD s` ocupe din nou televiziunea

C
T

Adrian N`stase rupe ritmul n aberanta curs` a promisiunilor electorale: pentru pensionari, permisele CFR nefolosite (inclusiv pe Rapide) se pot transforma n bonuri de mas` (inclusiv b`utur`). Bonurile de mas` nefolosite se pot transforma n medicamente compensate 100% (inclusiv Viagra). Folosite sau nefolosite, toate aceste gratuit`]i se transform` automat n voturi pentru PSD (inclusiv PUR).

nd Adrian N`stase se \ncrunt`, Adrian P`unescu ]ip`. {i \i vine s` schimbe conducerea TVR-ului. {i asta doar pentru c`, n materie de laude, publicitate electoral` pentru PSD [i ignorare a mesajului opozi]iei, TVR-ul a r`mas pe ultimul loc. Alegerile se apropie [i, dac` P`unescu [i-a b`gat rtul n gura TVR-ului, e doar pentru c` premierul nostru european e disperat. Citi]i despre dedesupturile acestei disper`ri la Dosarele Chix!

Pagina 17

academia CA}AVENCU
Nr. 39, 28 sept. 4 oct. 2004

DEMNITARII SPUN LUCRURI TR~sNITE

Academia Ca]avencu angajeaz`

Advertising Sales Manager Candidatului ideal i se cere: Candidatului ideal i se cere:
experien]` \n vnz`ri \ntr-o companie multina]ional` de cel pu]in 4 ani sau experien]` \n vnz`ri publicitate de minimum 2 ani; personalitate dinamic`, flexibilitate, abilit`]i de comunicare [i spirit de echip`; cunoa[terea unei limbi str`ine de circula]ie interna]ional`; studii superioare (reprezint` un avantaj); carnet categoria B. Oferta noastr` Oferta noastr`:: oportunitatea de a lucra \ntr-o companie \n expansiune; pachet motiva]ional atractiv [i competitiv; programe permanente de training; ma[in` pentru deplas`ri \n interes de serviciu. Trimite]i un C.V. \nso]it de o fotografie recent` la fax: 314.02.58 [i e-mail: office@catavencu.ro

Brfe, [menuri, [u[anele

consilier PSD de Prim`ria NNNUnpartea Capitalei laa trecut de poporului. Poporul este \n cazul de fa]` majoritatea Alian]ei din Consiliul General. A[adar, Stelian Barna a votat de dou` ori de partea majorit`]ii, a doua oar` recidivnd pentru construirea controversatului pasaj Basarab. Deocamdat` excluderea din PSD a tr`d`torului iese din discu]ie, pe motiv c` partidul are de gnd mai degrab` s`-l recupereze dect s`-l piard` dintr-o minoritate firav`, dar necesar`. Lucr`ri de construc]ii, aranjamente edilitare, totul va fi folosit de c`tre ambele p`r]i pentru a c[tiga lupta din Consiliul General a voturilor celor mul]i [i interesa]i. Stolojan [i B`sescu ]in la secret candidatul la func]ia de premier al viitorului eventual guvern al Alian]ei D.A. Ba mai mult, Stolojan le-a spus la Delega]ia Permanent` de miercurea trecut`, unde s-a prezentat esen]` tare de program de guvernare, c` nu vrea s` aud` \ntreb`ri despre premier pn` la alegeri. Deocamdat`, pe pia]a liber` a zvonurilor avem doar: uite B`sescu, nu e B`sescu. De Ioan Talpe[ nu prea a]i mai auzit, nu-i a[a!? Anun]at cu surle [i trmbi]e, scenaristul Cotrocenilor [i mai ales trimisul special al pre[edintelui Iliescu s` fac` ordine [i opozi]ie \n guvernul N`stase a sfr[it prin a deveni un foarte bun amic-sf`tuitor al premierului. Cauza este una universal`, pentru care se duc r`zboaie mondiale, campanii electorale [i una pentru care se mi[c` lumea \n general: ca[cavalul cu [ase g`uri, \n care fostul vicepre[edinte al patriei a plonjat cu toat` pofta ce-a poftit aproape orice om politic. Am citit recent, \n pres`, o [tire de la Por]ile de Fier: firma VA TECH (c`reia Dan Ioan Popescu \i tot pompeaz`, pardon, \ncredin]eaz` direct contracte care au ajuns la peste un miliard de euro) ne-a salvat ]ara de la un dezastru ecologic: au g`sit un butuc de turbin` fisurat. Butucul avea 35 de ani [i avea un defect mult mai mic dect cel pe care l-au trmbi]at salvatorii. Adev`rul e c` aveau nevoie s` ne abat` aten]ia de la faptul c` 3 din cele 5 grupuri retehnologizate nu func]ioneaz`. {i astea au mai pu]in de 3 ani vechime. Vom reveni dup` ce vom afla [i pentru cine s-a stricat butucul fisurat [i de cte milioane de euro. INSOL este Asocia]ia Interna]ional` a Lichidatorilor de B`nci, care scoate un anuar sponsorizat de grupul Gordon Brothers. Am consultat anuarul pe 2004 [i am r`mas [oca]i cnd l-am g`sit pe F`nel P`v`lache printre cei mai respectabili speciali[ti \n domeniu, cnd locul lui de munc` este la bul`u. P`v`lache apare la pagina

Ct s`-i dau Ct s`-i dau lu Talpe[ ca s` treac` lu Talpe[ ca s` treac` de partea noastr`? 100.000? de partea noastr`? 100.000? Mi-e s` nu-l jignesc Dac` Mi-e s` nu-l jignesc Dac` v`d c` ezit`, dublez v`d c` ezit` dublez imediat! imediat!

Oare ct s`-i cer? i cer 20.000 ca s` am de unde s` mai las. De[i, dac`-mi d` 10.000, accept [i l dau ncolo de kaghebist cinstit!

NN

Adrian N`stase, Dan Ioan Popescu, Ioan Talpe[ [i Ioan Mircea Pa[cu: Cina cea de tain` cu patru Iude n Gr`dina Ghea]`Money, gata s`-l jertfeasc` pe un liber-cuget`tor f`r` nici un Dumnezeu
164 a anuarului, iar \n dreptul locului de munc` nu figureaz` Rahova, ci societatea Consulting Mileniul III SRL. A]i v`zut la [tiri, probabil, \ntre o vizit` a lui N`stase [i un viol s`tesc, c` cinci de]inu]i de la Penitenciarul de Minori [i Tineri din Craiova \[i d`dur` foc \n week-end-ul trecut. Dup` ce i-au c`rat la spital, directorul prn`ii, Marinel Candidatu, a ordonat s` se fac` [motru \n \nc`pere, cam dup` modelul Mih`ile[ti, astfel c` o gr`mad` de probe s-au dus naibii. Sun` familiar numele `sta, Candidatu, nu? A[a este, mai ales pentru doamna St`noiu, pentru care sun` chiar familial. Marinel Georgel Candidatu este fiul lui Mihai Candidatu, cel pe care fostul ministru al Justi]iei rud` \ndep`rtat`, de altfel l-a \mputernicit s`-i vnd` c`tre Petrom celebra cas` de 100.000 de coco de la Filia[i. Dup` tranzac]ie, fiul mandatarului a ajuns director de gherl` [i, de[i era doar economist civil, se pare c` a primit [i gradul de c`pitan, pe lng` gradul de rudenie pe care \l avea deja. |n mod vizibil, huiduiala de la Montral nu a fost meritul serviciului de protocol al Pre[edin]iei [i nici al celorlalte. {i asta \n ciuda faptului c`, dac` n-ar fi fost cei 50 de protestatari, dl Talpe[ ar fi fost fericit s` vad` ctamai colegii se bucur` de vizita dlui pre[edinte \n Canada. P`i, au fost acolo [i dl ambasador Liviu Maior, [i consulul general al Romniei, doamna Magda Botez cea care i-a adus o zestre de cteva milioane de dolari celui care a fost Mihai Botez, bani strn[i din activitatea de asistent medical \n Elve]ia , dar [i personaje obscure pentru noi, ca Liviu B`descu [i Dan Ghi]escu, care interpreteaz` roluri de m`run]i oameni de afaceri canadieni. Mai r`sfira]i, b`ie]i, mai r`sfira]i. Acciduzzu Legend` N brf` pentru care nu b`g`m mna-n foc NN brf` cu parfum de credibilitate NNN brf`-beton

NN

A[ez`m\ntul cultural

NNN

(BULET NUL ACADEM E ) (BULETIINUL ACADEMIIEII) R E DAC}IA: {tefan AGOP AN {tefan AGOPIIAN IIon BARBU on BARBU Marius BOR}EA Redactor-[ef adj.: Marius BOR}EA Doru BU{CU Redactor-[ef: Doru BU{CU Doru COSTEA Trebi juridice: Doru COSTEA R`zvan CUCU R`zvan CUCUII Marius DR~GHICI Birou Investiga]ii: Marius DR~GHICI Secretar general de redac]ie: Gabr e DROGEANU Gabriiell DROGEANU Florin IARU Consilier tehnic: Florin IARU A n ONESCU Alliin IIONESCU Eugen STODOR Eugen IISTODOR Cornel IVANCIUC {ef Birou Investiga]ii: Cornel IVANCIUC August n JULEA Augustiin JULEA Octav MARDALE Redactor artistic: Octav MARDALE Liviu MIHAIU Redactor-[ef adj.: Liviu MIHAIU Ioan T. MORAR {ef Birou Externe: Ioan T. MORAR {ef Birou Distrac]ii-Amuzament: V ore MO}OC Viiorell MO}OC Drago[ MU{AT Drago[ MU{AT Bogdan PETRY Grafician: Bogdan PETRY Dan STANCIU Secretar de redac]ie: Dan STANCIU Iulian T~NASE Birou Investiga]ii: Iulian T~NASE Mircea TOMA {ef Birou Social-Politic: Mircea TOMA M ha BURCEA Miihaii BURCEA (documentarist) Alexandru C~UTI{, Alexandru Reporteri: Alexandru C~UTI{, Alexandru DU}U Dan e GOACE C`t` n DU}U,, Daniiell GOACE,, C`t`lliin MATE A exandru V~RZARU MATEII,, Allexandru V~RZARU {ef Sec]ie Moravuri U[oare: Drago[ VAS LE Drago[ VASIILE Sorin VULPE General Manager: Sorin VULPE [i cititorii no[tri, care s\nt la fel de inteligen]i ca noi. Sorin AXINTE Marketing Director: Sorin AXINTE axu@catavencu.ro Laura IV~NCIOIUPR&Events Manager: Laura IV~NCIOIUIIONII}~ ON }~ laura@catavencu.ro Roxana BODEA Promotion Manager: Roxana BODEA roxana.bodea@catavencu.ro Ioana Ingrid WEINERICH Traffic: Ioana Ingrid WEINERICH ioana@catavencu.ro Cristian Coordonator distribu]ie: Cristian DOMN }EANU DOMNII}EANU cristi@catavencu.ro

NNN

NN

Bula demnitarului
CATEGORIA

DORMI LINI{TIT, PSD LUCREAZ~ PENTRU TINE

PSD \n Bac`u.
CATEGORIA

Daci, drag`, `sta-i cadoul meu adus din Thailanda pentru ziua domnului Adrian N`stase. Cum care zi? Ziua de mine, normal!

EMIL BOBU

Doru Ioan T`r`cil` (vicepre[eDaciana Srbu (vicepre[edinte dinte PSD): Urmeaz` campania elec- TSD): Au mai fost ni[te nereguli care toral` [i deliciul va fi acest subiect. Noi nu s-au confirmat, dar care probabil se [tim persoanele care au gestionat [i, mai vor confirma. ales, au ridicat sume de la FNI.
CATEGORIA CATEGORIA

DIN PLICUL G|NDIRII

2002 Concept Multimedia Design: 2002 Concept Multimedia V ad ARGH R & F or n ARU Vllad ARGHIIR & Flloriin IIARU Corina M|}~ Tehnoredactare: Corina M|}~ Comenzi publicitare la Comenzi publicitare la Publimedia International Publimedia International Mircea Ionescu Mircea Ionescu sales manager 021.305.32.40 021.305.32.40 mircea.ionescu@mpg.ro mircea.ionescu@mpg.ro Raluca Mohora Raluca Mohora senior sales DIFUZARE prin NDC Group 2000 , DIFUZARE prin NDC Group 2000 SRL, Tel.: 021.205.72.00; Tel.: 021.205.72.00; Fax: 021.223.21.00 Fax: 021.223.21.00 Abonamente prin Rodipet S.A. Abonamente prin Rodipet S.A. Nr. de catalog 2002 sau direct Nr. de catalog 2002 sau direct la la Academia Ca]avencu ADRESA REDAC}IEI: ADRESA REDAC}IEI: Bulevardul Regina Elisabeta 7-9, etaj 6, Bulevardul Regina Elisabeta 7-9, etaj 6, Sector 3, Bucure[ti Sector 3, Bucure[ti Tel.: 314.02.35; 314.02.38; 314.02.39 Tel.: 314.02.35; 314.02.38; 314.02.39 Fax: 314.02.58 Fax: 314.02.58 ISSN 1221-5597 ISSN 1221-5597 Tip`rit la Tipografia Tip`rit la Tipografia Romnia liber`
Biroul Romn de Audit al Tirajelor a eliberat Certificatul de Audit pentru revista Academia Ca]avencu \n conformitate cu Standardele Interna]ionale de Audit

Gabriel Naghi (directorul SPP): |ntr-un fel reac]ionezi c\nd cineva are \n Adrian P`unescu (senator PSD): m\n` un plic [i altfel c\nd are altceva. Nu ave]i nici un drept s` califica]i o \ntrebare a unui senator. S\nte]i aici s` CATEGORIA ne da]i nou` socoteal`!

PORCUL, DAC~ NU-I FUDUL, PARC~ NU E PORC DESTUL

CONU IONEL FA}~ CU DELA}IUNEA

manager

Ionel Bl`nculescu (ministrul Con- CRETINISM CU FA}~ trolului): Nu v` teme]i s` dezv`lui]i un UMAN~ act de corup]ie! Eu am reu[it s` trec de R`zvan Theodorescu (ministrul linia ro[ie [i nu am p`]it nimic! Culturii [i Cultelor): C\nd v` spun eu ceva nu e s` zicem. CATEGORIA Domnul Iliescu s-a dus acolo [tiind G|NDIRE CU PRECIPITARE ce \l a[teapt` asta arat` profunda sa Daciana [i Victor, dou` semne ale schimbului de genera]ii Dumitru Sechelariu (pre[edinte democra]ie. din PSD: n locul b`trnilor ling`i comuni[ti sosesc tinerii P\n` la noi ordine, e greu s` spui deexecutiv PNG): Nu se va mai auzi de yesmani social-democra]i spre mine c` a[ fi un frustrat. Cine m` cunoa[te [tie c` s\nt foarte Vreau s` spun c` lumpenii [i cretinii biroul meu. Huiduie dup` aceea, nu c\nd \l ai pe democratic. pe care i-am v`zut la Montral mi-au adus aminte de cei care ajunseser` \n Eminescu dezvelit acolo. |ntunericitul

CATEGORIA

marius.bortea@catavencu.ro

Internet: Internet: http://www.catavencu.ro E-mail: E-mail: office@catavencu.ro

unora le place jaful

academia CA}AVENCU
Nr. 39, 28 sept. 4 oct. 2004

Adrian N`stase [i-a f`cut drum privat de vn`toare cu banii publici ai Regiei Romsilva
Semnalul [i verificarea
Mai mul]i alpini[ti [i salvamonti[ti care au urcat \n Mun]ii F`g`ra[ ne-au semnalat c` se lucreaz` de zor la un drum de vn`toare, pentru accesul ma[inilor 4x4, derivat din Transf`g`r`[an. Pe 17 septembrie, brigada mobil` a Academiei Ca]avencu a intrat \n dispozitiv, luptnd trei zile cu ploaia [i cea]a, pentru a vedea lucrarea la fa]a locului. Drumul N`stase (DN 1) o ia discret la dreapta din Transf`g`r`[an, de la cota 1.700 m, la aproximativ un kilometru de la Cabana Capra, \nspre Tunelul Paltinul. Se \nscrie pe valea Izvorul Fundul Caprei, pe traseul turistic marcat cu triunghi galben, ce atinge creasta \n Fereastra Zmeilor, printre Muntele Piciorul Caprei [i Vrfurile Buda [i Arpa[ul Mic. Are circa 4 kilometri [i a fost terminat par]ial, pe 16 septembrie, de societatea constructoare RMR, din Curtea de Arge[. Societatea este specializat` \n repara]ii, moderniz`ri [i retehnologiz`ri \n domeniul construc]iei de drumuri [i poduri, regulariz`ri [i corec]ii de toren]i. Pentru c` ridic` mari probleme tehnice din cauza pantei de pe pragul c`ld`rii glaciare inferioare a Fundului Caprei, ultimii 200 de metri a[teapt` s` fie termina]i \n zilele urm`toare, cu autogrevere. Att ct a fost f`cut, drumul str`luce[te \n toat` splendoarea lui, a[teptndu-[i clien]ii: pe N`stase [i Mitrea, doi vn`tori de spaima c`rora tremur` to]i directorii Sec]iei Na]ionale de Drumuri Arge[ [i toate marmotele [i caprele negre din F`g`ra[. cuindu-l cu Corneliu Moldovan, fostul director adjunct. |n motiva]ie nu se specific` faptul c` Transf`g`r`[anul era totu[i \nchis. Pentru c` referin]ele lui Badea la Agen]ia Na]ional` a Drumurilor sunt excep]ionale, Mitrea a fost nevoit s`-l men]in` \n func]ia de adjunct, de[i ini]ial voia s`-l dea afar`.

Corup]ie mare, tutun [i r`bdare

Orice tip, din orice zon` a ]`rii, ini]iat ct de ct n meandrele micului export spre Vest, a nv`]at c` totul se rezolv` la Vama Oradea. Treburile murdare stau pe vine n acest punct vamal pentru c` trafican]ii [tiu de ce pe aici se trece cel mai u[or. n ultimele dou` luni au fost descoperite cu totul [i cu totul nt\mpl`tor dou` transporturi ilicite de ]ig`ri. Recent, o firm` din Cluj [i-a v`muit la Oradea un transport cu 70 de suluri de stof`. Vame[ii, curio[i, au derulat-o, descoperind c` metrul se mparte n centimetri, milimetri [i cartu[e de Marlboro. C\teva zile mai t\rziu, o firm` din Arad ncerca s` treac` prin Vama Oradea nu stof`, ci ma[ini de cusut. Afacerea a fost descoperit` accidental, dup` ce piciorul unei ma[ini de cusut s-a rupt, a sf\[iat prelata ma[inii [i a dat vame[ilor posibilitatea s` vad` cele 1.770 de baxuri! Fum`torii lui Ionel Bl`nculescu ar trebui s`-[i trag` narghileaua mai aproape de aceast` vam` ca s` simt` mirosul banilor negri, nu neap`rat de la fum!

Lege [i f`r`delege

Sezonul la vn`toarea de capre negre \ncepe la 15 septembrie [i se termin` pe 15 decembrie. Sectorul din Izvorul Fundul Caprei apar]ine Fondului de vn`toare Vidraru-Cump`na. Tariful maxim al unui trofeu de peste 110 puncte CIC este de 2.800 de euro. Efectivele de capr` neagr` pe anul \n curs, ale jude]ului Arge[, sunt de 2.022 de exemplare. Cota de recolt` aprobat` pe 2004, pentru Arge[, este de 42 masculi [i 43 de femele, la vn`tori romni, [i de 82 de exemplare la str`ini. Interesant este c` din cei 8 gestionari ai fondurilor de vn`toare ale jude]ului, Regia Na]ional` a P`durilor-Romsilva are alocat` o cot` de 22 de masculi [i 21 de femele de capr` neagr`. {i mai interesant e c` N`stase, care este membru al unei asocia]ii de vn`tori sportivi din jude]ul Mure[, nu [i-a pl`tit cotiza]ia niciodat` [i cu att mai pu]in taxele sau penaliz`rile. Care penaliz`ri se dau, conform Legii 103/1996 a fondului cinegetic [i a protec]iei vnatului, art. 33, lit. g, pentru vnarea cerbilor, c`priorilor [i caprelor negre la hr`nitori, la s`r`rii, la goan` sau la cini gonitori. Or, a[a cum se vede \n fotografia 1, deasupra drumului, pe versantul drept, este instalat` o s`r`ri]`, de care atrn` via]a [i mai ales moartea vAm discutat cu Ion Bolovan, directorul natului. Direc]iei Silvice Pite[ti, care ne-a confirmat c` drumul este f`cut de RomsilvaArge[. C` pre]ul lui este de 500 de milioane de lei. Pentru c` suma ni s-a p`rut |n cazul \nc`lc`rii grave a legii, pentru indecent de mic`, am ridicat discu]ia la urm`rirea vnatului [i exercitarea vn`nivelul speciali[tilor, care ne-au asigurat torii din autovehicule, se poate merge c` un kilometru de drum \n zona golului pn` la confiscarea bunurilor care au seralpin atinge costuri de 6 miliarde de lei. vit la s`vr[irea infrac]iunii, inclusiv a {i realitatea o confirm`: drenaje sofisti- mijloacelor de transport, sau suspendarea cate, betoane din ciment Portland compo- permisului de vn`toare. Or, a[a cum se zit pentru sumedenia de pode]e f`cute vede \n fotografia 2, \n dreapta drumului peste toren]ii de pant`. Drumul este pavat apare o tren` de grohoti[ de pant`. Pe care cu dolomit [i [isturi, extrase din galeriile s-a pr`sit o colonie de marmote alpine. Cea de foraj ale fostei |ntreprinderi de Pros- mai apropiat` vizuin` este la cinci metri pec]iuni Geologice, s`pate la poala mun- de drum, sub stnca mare din dreapta fotelui Piscul Negru [i netezite cu grij` de ar- tografiei 3. |n ea mai tr`ie[te un mascul mata de compresoare ale societ`]ii RMR. de circa 50 cm, care va fi primul sacrificat. Directorul Bolovan a precizat c` drumul Brigada mobil` a num`rat 5 exemplare \n este de utilitate public`, \n domeniul vn`- aceast` nou` colonie, care n-a fost evidentorii la capr` neagr`, pentru cet`]enii ro- ]iat` \n nici un studiu, inclusiv un pui de mni [i str`ini. |n schimb, n-a suflat o vor- un an, lingnd ceea ce a mai r`mas dinb` despre faptul c` el este f`cut, exclusiv, tr-un drob de sare pus pe s`r`ri]`. Directopentru uzul lui N`stase [i al noii nomen- rul Bolovan a specificat c` aici nu se vclaturi de partid [i de stat, coco]at` din neaz` marmote. Legea firii ne garanteaz` mitoc`nia T`rt`[e[tilor pe cele mai \nalte c`, odat` ce N`stase [i-a f`cut drum penculmi ale nesim]irii boieriei balcanice. tru 4x4 [i nu este \n stare s` urce nici m`car o pant` de 10 metri pe jos, n-o fi att de tembel \nct s` nu vneze din ma[in`. Legea organic` men]ioneaz` marmota Vineri, 17 octombrie 2003, Gheorghe printre speciile de interes vn`toresc, strict B`descu, directorul general al Sec]iei de protejate, dar n-a stabilit niciodat` nici o Drumuri Na]ionale Pite[ti, a fost demis de cot` de recolt` pentru acest exemplar. ministrul Mitrea din cauza unei avalan[e produse pe Transf`g`r`[an, \n por]iunea alpin` a drumului. Avalan[a l-a surprins pe Mitrea \n timp ce era la vn`toare, \mEfectivelele oficiale ale marmotei sunt preun` cu N`stase, pe Izvorul Fundul Ca- false, tocmai pentru a o scoate \nc` o dat` prei, unde se face acum drumul lor perso- \n afara legii [i a o da pe mna legii lui nal. Aici au \mpu[cat o capr` neagr` [i N`stase. Cotele oficiale au re]inut cifra cteva marmote. Dup` vn`toare, au de 50 de exemplare, \n Valea Arp`[elului, inten]ionat s` treac` \n jude]ul Sibiu, prin unde marmota a fost repopulat` \n 1973 [i Tunelul Paltinul, cnd s-au trezit cu dru- adus` din Alpii italieni. N`stase s-a l`udat mul blocat. De[i, oficial, Transf`g`r`[anul \ntr-un interviu recent c` de]ine trofee [i s-a \nchis anul trecut pe 1 octombrie, Mi- din acest roz`tor rarissim, care s-a r`strea s-a f`cut c` plou` [i l-a demis pe Ba- pndit inclusiv pe versantul sudic al F`dea din func]ia de director general, \nlo- g`ra[ului. Drumul de vn`toare al lui N`s-

1. Drumul lui N`stase; \n prim-plan, o s`r`ri]` pentru momirea v\natului

2. Aici se termin` drumul de pe care se v\neaz` marmote [i capre negre

Demersul trenurilor s-a ncheiat

Magnatul pesedist Ilie Carabulea, cel cu Atlassib [i Banca cacofonic` Carpatica, cump`r` cam tot ce-i iese n cale. Recent, se zvone[te c` ar fi pus mna pe calea ferat` SibiuCisn`die, l`sat` ntr-o semiparagin`. Pn` atunci, locuitorii din Cisn`die sperau s` se reintroduc` un minimum de trenuri pentru c`l`tori ca s` fac` naveta mai u[or la Sibiu. Dar acum li s-a t`iat orice speran]`, a[a c` vor trebui s` circule, spun gurile rele, cu autobuzele lui Carabulea. C` doar nu e fraier s` lase trenurile s`-i ia c`l`torii [i s`-i transporte pe calea lui ferat`!

Infirm`ri [i confirm`ri

Sanc]iuni [i pedepse

3. Tren` de grohoti[uri unde tr`iesc marmotele; cea mai apropiat` vizuin` de marmot`

Cum r`mne PD Neam] f`r` nici un fel de sfan]

Fr`mnt`rile listelor parlamentare au nceput de multi[or [i au dat de lucru unor sforari mai mari sau mai mici prin teritorii. Astfel, un sforar mai mic, Vasile {endrea, [eful organiza]iei jude]ene a PD din Neam], a luat m`suri din timp ca s` ajung` nestingherit pe list`. L-a dat afar` din partid pe Ostahie, bossul de la Altex, un om cu ceva parale. Dup` aceea a eliminat-o din lupt` [i pe doamna Ciuchi, directoarea de la Omniasig Neam], o persoan` cu influen]` [i cu opinii, nedispus` s`-l asculte orbe[te pe {endrea. {i, pentru ca totul s` fie rotund, {endrea l-a pictat lui B`sescu pe Ioan Onisei, unul dintre cei mai buni parlamentari din toate legislaturile, punndu-i lui n crc` e[ecul pedist de la locale. Astfel, sus]inerea pe care Onisei i-a acordat-o, de-a lungul timpului, acestui personaj este r`spl`tit` cu vrf [i romne[te!

Carnasieri de profesie

Braconaj [i recidiv`

4. Creasta Arp`[elului, dincolo de care v\na Ceau[escu

tase este desp`r]it de cel al lui Ceau[escu, prin cea mai s`lbatic` custur` din F`g`ra[, Creasta Arp`[elului, vizibil` \n fotografia 4. Ceau[escu vna pe partea vestic` a V`ii Arp`[elului, unde o armat` de h`ita[i \i \mpingea caprele negre \n b`taia armei, pe {aua Netedului, unde \l l`sa elicopterul. N`stase vneaz` marmote, fa]` \n fa]` cu Ceau[escu, pe Izvorul Fundul Caprei, din autoturismul de teren. Dac`, Doamne fere[te, N`stase va ajunge pre[edinte, atunci va prelua toate obiceiurile lui Ceau[escu, inclusiv vn`toarea cu elicopterul, [i va abandona drumul pe care se ccie s`-l termine acum Romsilva, pe banii contribuabililor. Fotoreportaj de Cornel IVANCIUC

f i n c`
Platon [i Aristotel avertiznd pe Tr`ienel

academia CA}AVENCU
Nr. 39, 28 sept. 4 oct. 2004

Cuget, deci subzist

Testicool men
Ca s` nu mai zic` fraierii c` dac` n-ai coaie nu ai nici vigoare, fostul procuror general al Olteniei, Horia Diaconescu, \n prezent [ef de catedr` la Facultatea de Drept Nicolae Titulescu din Craiova, a fost o via]` \ntreag` b`rbat dedulcit la muieri. Dintr-o leg`tur` nelegalizat` s-a ales cu un copil din flori la T\rgu Jiu, dup` cum a scris de mai multe ori ziarul local Ora, [i a zdrobit inimi [i-a m\njit a[ternuturi peste tot pe unde a trecut. {i toate astea s-au \nt\mplat chiar dac`, asta se [tie mai pu]in, \n urm` cu mai mul]i ani, \n Spitalul clinic num`rul 1 din Craiova a suferit o interven]ie chirurgical` prin care i s-a extirpat un testicul. Cel care i-a luat locul \n func]ie, actualul procuror general al Olteniei, Victor Nicolcescu, s-a internat [i el, \n urm` cu c\teva luni, la acela[i spital craiovean [i, s`racul, a p`]it aceea[i mutilare cu scop medical. Conform oric`ror abord`ri matematice, cei doi procurori generali au, \n total, numai dou` ou`, \n loc de patru, dar asta nu-i \mpiedic` s` se poarte ca [i cum asemenea calcule nu le-ar dezavantaja socotelile.

Aceste interviuri au fost adev`rate, s\nt reale [i vor fi autentice

MARIUS TUC~: Pot fi homosexual, dubios \n nici un fel

Cine e Tuc`? |l [tie o ]ar` \ntreag`! Cine e Tuc` + PUR + PSD + Antena 1 = Love e mai greu de explicat. A[a am luat la \ntreb`ri Mariusul. {i, ca s` nu se spun` c` manipul`m, spunem c` am primit ni[te r`spunsuri.

}ine aproape!
Reporter: ~``` Marius Tuc`: Mmmmm. Rep.: Interesul meu pentru tine este legat de faptul c` PURul s-a v\ndut PSD-ului. Ce face Tuc`? M.T.: Exact ce-a f`cut [i p\n` acum. Rep.: E, da! M.T.: Dac` \]i spun c` se poate! Rep.: Speram s` fii mai nuan]at. M.T.: S\nt absolut nuan]at! Rep.: Adic` Voiculescu, care te-a \mbr`cat, ]i-a luat ma[in`, ]i-a dat computer, nu are preten]ii? M.T.: Nu mi-a dat nici o ma[in`, nici un computer. Ma[ina este ma[ina de serviciu, dac` plec, o las. Iar computerul mi l-am luat din banii mei.

mare gre[eal`. Eu cred c` politica e

Ce e politica?
Rep.: O mare curv`? M.T.: o mare curv`, iar cei ce o practic` s\nt practican]ii ei! Nu, eu cred c` politicienii dau dovad` de pragmatism. Lucrurile s-au a[ezat. Anul acesta va fi cea mai dur`, cea mai aspr`, cea mai puternic`, cea mai interesant` competi]ie a ultimilor 15 ani. Este pentru prima oar` c\nd se afl` fa]` \n fa]` dou` for]e considerabil egale [i rezultatul alegerilor se va [ti doar dup` num`rarea voturilor. Rep.: Nu mai putem g\ndi \n ecua]ia asta tr`d`tori-tr`da]i? M.T.: Nu. Lumea nu mai voteaz` \njur`tura, voteaz` informa]ia. Rep.: {i la emisiuni e[ti cam M.T.: Relaxat. Rep.: Parc` ]i-ai tras o injec]ie \n ven`. {i se bat, tu e[ti rece. M.T.: |n fiecare sear`, Voiculescu [i N`stase \mi dau c\te un Diazepam. Glum`!!! Da, recunosc c` am aceast` atitudine! Mi se pare c` au trecut suficien]i ani [i c` tr`im \ntr-o alt` lume. Romnia \nseamn` cu totul altceva. Cred c` putem da dovad` de echilibru. Nu mai am nici nervii [i cred c` nici nu mai e momentul s` trag cu cana \n cap. Romnia a intrat \n NATO! Rep.: Mai b`gai c\te o \ntrebare caracalean`! M.T.: Nu mai avem de-a face cu prim-mini[tri gen Ciorbea, Radu Vasile. Romnia intr` \n Uniunea European`. Cred c` problemele astea trebuie rezolvate altfel. Dac` o s` simt \ntr-o zi c` m-am \n[elat \n \ncrederea mea \n aceast` Romnie, o s` m` enervez [i o s`-i dau unuia cu cana \n cap.

Anul Ou

Fericirea este nebunie curat`

Aflat \n vizit` la un spital de specialitate din Poiana Mare, jude]ul Dolj, ministrul S`n`t`]ii, Ovidiu Brnzan, a legat o str\ns` prietenie cu bolnavii psihic de aici. Unul dintre ei, ceva mai gr`su], i-a spus ministrului c` el se simte foarte fericit [i, relax\ndu-se brusc, Brnzan i-a zis: B`i, e[ti nebun?!. Noroc c` nu l-a auzit nimeni. La sf\r[itul vizitei, ministrul [i-a amintit de o emisiune de la televizor [i, f`r` s` stea prea mult pe g\nduri, a declarat presei c`, la Poiana Mare, a \nt\lnit nebuni gra[i [i ferici]i. Concluzia este simpl`: \n Romnia trebuie s` fii nebun ca s` te sim]i fericit [i gras.

Cine judec`?
Rep.: Adic`, nu faci nici un compromis! M.T.: Absolut nici unul! {eful meu m` cunoa[te foarte bine ca s` nu m` sune s` m` pun` s` fac ceva sau altceva. {tie c` l-a[ refuza sau a[ face exact pe dos. Rep.: N-a v\ndut PSD-ului Antena 1 la pachet cu Tuc`? M.T.: Pe mine m-a dat ca desert. Desertul de multe ori nu mai e servit, c` li se apleac` la desert. Eu nu pot fi un fel de m\ncare, eu pot s` fiu \ns`[i masa! Cui s` m` v\nd`? Nu vrea nimeni s` m` cumpere. Cine s` cumpere pe unul ce [i-a c\[tigat libertatea de a face exact ceea ce crede el? Uite, te mai ajut eu cu ceva ca s` nu te chinui foarte tare. Eu nu o s` fac emisiune \n campania electoral`. Eu mai am trei s`pt`m\ni de emisiune. Rep.: {i Jurnalul na]ional? M.T.: Nu are nici o treab`. G\nde[te-te c` aici lucreaz` 180 de redactori. Cum a[ putea eu s` m` uit \n ochii lor [i s` le spun: Fra]ilor, noi s\ntem cu PUR [i PSD!. Jurnalul nu s-a schimbat cu nimic acum, de c\nd PUR a semnat cu PSD. Rep.: Nu te cred! M.T.: Cititorii [i telespectatorii vor judeca! Nu exist` un om care s` vin` [i s` spun`: Ai avut un dosar [i nu l-ai dat!. Rep.: Ca director de opinie, ce p`rere ai despre fuziunea Voiculescu-PSD? M.T.: Nu o pot comenta! Rep.: De ce? M.T.: E ca [i cum Doru Bu[cu s-ar apuca s` fac` politic` de m\ine [i ar face alian]` cu PSDul. Tu nu po]i s-o comentezi. Sincer s` fiu, [i dac` PUR-ul ar fi f`cut alian]` cu PNL-PD, lucrurile ar fi stat la fel. Ar fi existat destui care s` spun` c` e o

Boii din partid voiau s-o ia la dreapta, creznd c` dreapta e direc]ia bun`. C`ru]a[ul, patronul meu, brusc, a smucit de h`]uri la stnga. Ei, acum n]elege]i cauza istoricului accident de la Caracal?

Marius Tuc`, [ouleanu din Caracal, un ziarist care ]ine mereu aproape chiar dac` [eful lui ]inte[te mai departe dect poate
investi]ii, am vorbit o dat` pe s`pt`m\n`. Cine-[i \nchipuie c` exist` un patron care te sun` zilnic se \n[al` amarnic. Spune-mi, dac` ]i-ar spune patronul s` faci ceva, ai face? S`pt`m\na asta am publicat interviul cu B`canu, apoi, cu reprezentantul WAZ. Voi fi \ntotdeauna pentru libertatea ziaristului, dar \n acela[i timp [tiu ce \nseamn` cel ce d` banul. Uite, Cristoiu! S-au f`cut presiuni asupra lui la Evenimentul! Nu a revoltat o redac]ie, ci a plecat el. Nu [tiu dac` e cea mai bun` solu]ie. Solu]ia mai bun` e a lui Tolontan. A luat toat` redac]ia de la Ringier [i s-a mutat \n alt` parte. Fiecare dintre noi \[i dore[te s` fie propriul lui patron, doar c` nu [tie ce-l a[teapt`. Problemele de con[tiin]` [i materiale pot fi de o sut` de ori mai grave [i mai grele. {i eu \mi doresc asta. Rep.: Dar admi]i c` exist` o influen]` politic`? M.T.: Sigur c` da. Dar pe de alt` parte, date fiind spin`rile noastre mai mult, mai pu]in coco[ate, to]i cei care au f`cut compromisuri le-au acceptat de la sine. Nu i-a obligat nimeni. Ei au acceptat. nal vrea s` fie num`rul unu \n Romnia. Rep.: Asta \nseamn` c` nu e nimic moral! M.T.: Vrea s` fie un ziar pentru secolul 21, vrea s`-l serveasc` pe cititorul care va intra \n Uniunea European` [i care are nevoie de o mie de informa]ii pentru a putea tr`i, pentru a-[i g`si un job. Noi am fost [i vom fi numai pe informa]ii politice publicitare. Rep.: Te cam folose[te Voiculescu! C` tu ai fost vedeta Antenei ani \n [ir, tu faci ziarul acum. M.T.: Folosit cu ce? Tu ai fost convins c` Dan Voiculescu nu a fost securist? Rep.: Nu. M.T.: Eu cred. Eu \l cunosc. Acest om nu ar fi ie[it \n public de o sut` de ori dac` nu ar fi `sta adev`rul. Nu m` crede nimeni c` \n at\]ia ani de zile Voiculescu nu m-a sunat s`-mi spun` ceva pentru emisiune. Poate eu am fost acela care [i-a c\[tigat libertatea \ncet-\ncet [i am fost l`sat s` fiu liber. Rep.: Adev`rul e c` Voiculescu a f`cut o frec]ie de partid, e tot ce a f`cut \n notorietatea sa. M.T.: Eu [tiu, are organiza]ii \n toat` ]ara, poate lua 6%. Poate e o perfuzie de partid. El nu vine s`-mi spun` s` fac un lucru fiindc` [tie c` nu [tiu s`-l fac. Asta e. Eugen ISTODOR

Carcasa de for]`

Komunikat
|n textul Nepoata lui Rus distruge turismul cu binecuvntarea partidului, ap`rut \n num`rul din 30 august, inamicul ne-a vrt ni[te otr`vuri pe sub u[`, cu bun` [tiin]`. Dl Octavian Arsene n-a fost niciodat` [eful Biroului de promovare a turismului de la Londra, n-a preluat nici o gaur` bugetar` [i nici nu a fost recompensat de Agathon cu un post de director al Agen]iei Na]ionale de Turism. Asta pentru c` dl Arsene este autorul celui mai bun ghid de promovare a turismului romnesc, publicat la Editura Hachette, [i a ajuns [eful Agen]iei Na]ionale de Turism gra]ie meritelor sale personale.

Senatul A.C.

gisla]ie de ochii lumii, cu o autostrad` dat` pe ochi dulci, cu [menuri cu bani europeni? M.T.: Cred c` nu se mai poate face nimic cu r`zboiul. Se poate face totul cu performan]`. Performan]a vine din ceea ce fac oamenii. Acum o s`pt`m\n` am scris despre Bechtel. Ce s` facem? S`-i omor\m pe americani? Crezi c` nu s\nt contracte preferen]iale \n toat` lumea, dar nu asta este, cred c` e greu s` se ajung` s` nu se fac` ceva ilegal. S\nt neputincios. Am pornit o campanie \mpotriva E-urilor. Mi se pare strig`tor la cer s` se fac` publicitate E-urilor pe banii guvernului, dar am fost \nfr\nt. Exist` p`durile, termitele nu au culoare! Au ras hectare \ntregi. Ce s` zic? E greu! Romnia, acela[i Rep.: E mai bine cu PSD! plictis aventuros M.T.: Crede-m`, nu are nici Rep.: E Romnia ma[inilor o leg`tur`. Ce s` fac s` te conmi[to, dar [i a \ngrozitoarei Chi- ving? tila. M.T.: A[a e. Romnia este acel amestec ciudat care pune Dac` domnul fa]` \n fa]` laptop-ul cu t\rn`coVoiculescu cite[te pul. E foarte greu pentru a g`si o formul` de omogenizare a lu- p\n` aici, \i transmit crurilor, dar cei din Chitila [i cei c` vreau s`-i iau un din Drumul Taberei trebuie s` interviu intre \mpreun` \n Europa. {tii, noi tr`im la Bucure[ti. Aici luRep.: Care-i rela]ia cu Voicrurile se mi[c` foarte repede [i culescu? tot nu s\ntem nemul]umi]i. M.T.: Una profesional`. Eu Rep.: P`i, nu te irit`, nu ai cu domnul Voiculescu nu am vorbit mai mult de dou`-trei ori da cu cana \n cap? M.T.: Da, dar pe de alt` parte pe an, \n afar` de acest an, \n care ne-am ocupat mai mult de intr`m \n Europa. Rep.: Cu ce intr`m? Cu o le- ziar. Anul acesta, fiind nevoie de

Comer], pur comer]

Rep.: E[ti dubios. M.T.: Pot fi homosexual, dubios \n nici un fel. Ori fac pres`, ori fac politic`. Jurnalul na]io-

teoria constipa]iei

academia CA}AVENCU
Nr. 39, 28 sept. 4 oct. 2004 Dac` nu eram n Canada cnd v-au huiduit cretinii [i nemernicii `ia, eu chemam imediat minerii! Da canalul pe cine s` chemi s` apere democra]ia la Montral? Pe sfriji]ii `ia de anali[ti sau pe ochelari[tii de programatori? P`i, la Bucure[ti, `[tia au luat b`taie [i de la femeile de la Apaca. q Faptul c` se

cuv\ntul care e lumpenibil

Cu ministrul Culturii la psihiatru. R`zvan Theodorescu este ur\t, chiar foarte ur\t, dar nu \n sensul c` n-ar fi frumos, de[i nici frumos nu e. Ministrul Culturii este ur\t pentru c` g\nde[te [i vorbe[te ur\t. {i, a[a cum frumuse]ea vine se zice din interior, de ce nu ar face exact acela[i lucru [i ur\]enia? {i este suficient s` citi]i sau s` reciti]i halucinantul interviu cu R`zvan Theodorescu din Evenimentul zilei de joi, 23 septembrie, pentru a v` convinge c`, \n cazul lui Theodorescu, ur\]enia exact din interior vine. Ministrul Culturii este, \ntr-adev`r, un om foarte ur\t [i acest lucru este cu at\t mai trist cu c\t cultura nu \nseamn` doar estetica ur\tului. |n privin]a romnilor din Montral care au \ndr`znit s` protesteze \mpotriva lui Iliescu, Theodorescu [i-a \mbog`]it sim]itor vocabularul de academician PSD. Dac` duminic` seara, la BBC, ministrul \i eticheta pe protestatari drept cretini, mar]i, c\nd a fost f`cut interviul publicat joi, Theodorescu a \ntrecut orice m`sur` a bunului sim]: lumpeni, rata]i, nesp`la]i, neispr`vi]i, marginali, animale, scursuri ale societ`]ii, pegr` [i, din nou, cretini cam acestea au fost cuvintele de ordine ale unui intelectual, profesor universitar, academician, istoric, scriitor, om de cultur`, pesedist [i ministru, pe nume R`zvan Theodorescu, neap`rat cu h. Acum, c` am stabilit cum e cu ur\]enia, ar mai trebui spus c` R`zvan Theodorescu nu este nici foarte inteligent. Iat` [i motivul pentru care spun cu pl`cere chiar acest lucru. La un moment dat, Carol Sebastian \l \ntreab` pe ministru dac` nu cumva ar fi cazul s` \[i cear` scuze pentru invectivele proferate la adresa protestatarilor. Nu! este r`spunsul, previzibil, de altfel, al lui Theodorescu. C\teva r\nduri mai \ncolo, r`spunz\nd la alte \ntreb`ri, ministrul spune: Da animalele nu se scuz`, respectiv Se scuz` de obicei oamenii de onoare, oamenii normali. Ce s` \n]elegem de aici, c` ministrul Culturii [i Cultelor este un animal, un om lipsit de onoare, un om anormal? Un cuv\nt admirativ din partea noastr` pentru \ntreb`torul Carol Sebastian. Cu Papa la publicitate. Luni, 13 septembrie 2004, cotidienelor din Romnia li se preg`tea ceva. Dar, oare, ce? |n aceast` zi de 13, la re[edin]a de var` a Suveranului Pontif, a avut loc ceremonia primirii de c`tre Sanctitatea Sa, Papa Ioan Paul al II-lea, a rectorului Universit`]ii Spiru Haret,

mass-midia n`vodari
zvone[te despre Horic` Alexandrescu cum c` el ar fi solu]ia PSD pentru nlocuirea lui Nicolau nu mir` pe nimeni, avnd n vedere c` fiica sa, Anca Alexandrescu, e n preajma lui N`stase [i-l ajut`, sub form` de zvonuri, s` par` mare gagicar. Pentru un asemenea serviciu, numirea brunetului moderator la TVR nu e un prea mare contraserviciu. Alta ar fi problema. Zvonul acesta trebuie s` sperie firmele mici, mari [i mijlocii pentru c`, dac` de la crma ziarului de mic litraj Independentul Horic` a reu[it s` adune atta avere, prin metode arhicunoscute, atunci, v` da]i seama, la foamea lui, cam ct va face de pe acest post la TVR. Iar asocierea cuvntului [antaj cu Horric` nu e greu de probat chiar la tribunal, asta dac` i vine ziaristului cu limb` multicolorat` politic s` ne cheme n instan]`! Prezen]a pe la tribunale l-ar ncurca, mai ales dac`, n acela[i timp, se fac ni[te delega]ii oficiale cu avionul n str`in`tate! q S`racul Mircea Badea Dornic s` ias` pe sticl`, Mircea a acceptat s` fac` o oare[ce figura]ie [i f`r` chef la o emisiune nocturn` de revista presei la Antena 1. Spunem figura]ie pentru c` Mircea nu are voie s` citeasc` totul de prin ziare, c`, deh, politica cere sacrificii de libertate de exprimare.

R`zvan Theodorescu, sinistrul Culturii, adeptul fanatic al proverbului Ce-i trebuie lacheului tichie de m`rg`ritar?
prof. univ. dr. Aurelian Bondrea. Aurelian Bondrea [i mai cum? se vor \ntreba unii, [i pe bun` dreptate. {i care e leg`tura cu presa? se vor \ntreba ceilal]i, poate chiar aceia[i, [i r`spunsul \l vor fi aflat dac` vor fi r`sfoit presa de s`pt`m\na trecut`: din banii studen]ilor-pl`titori, rectorul Bondrea a cump`rat pagini \ntregi de publicitate pentru a vedea [i fraierii cu cine s-a \nt\lnit Papa \n ziua de luni, 13 septembrie. Cu \nsu[i Aurelian Bondrea. Aurelian Bondrea [i mai cum? se vor \ntreba \n continuare aceia[i al]ii sau aceia[i unii. Cu promisiunile la vedere. Despre programul de guvernare al Alian]ei PNL-PD, p`rerile s\nt \mp`r]ite. {i nu doar \mp`r]ite, ci [i desp`r]ite. Joi, Adev`rul a titrat: |n schi]a programului de guvernare, Alian]a PNL-PD supraliciteaz` promisiunile populiste ale PSD. Tot joi, \n Evenimentul zilei, iat` cum suna aceea[i [tire: Alian]a PNL-PD, mai zg\rcit` \n promisiuni dec\t Uniunea PSD + PUR. Deh, ce s`-i faci, nu toat` lumea scrie cu dreapta. Cu ziari[tii str`ini la canal. Din ziarul Na]ional de miercuri, 22 septembrie, afl`m ce anume sus]ine ziarul Sunday Telegraph. Ziarul Sunday Telegraph sus]ine c` \n canalele Bucure[tiului tr`iesc 60.000 de oameni. Informa]ia este o prostie. {tirea ar fi fost cu adev`rat senza]ional` dac` ziari[tii de la Sunday Telegraph ar fi scris c` \n canalele din Bucure[ti tr`iesc 60.000 de pesedi[ti. Iulian T~NASE

Ze]arul Ivan

academia CA}AVENCU
Nr. 39, 28 sept. 4 oct. 2004

mama natur` tat`l alcoolic

Romnia. Mici fragmente de neant. Mitrea, c`pitan de Fly

Curs` cu celebrul Fly Taxi. Ma[ina hale[te kilometrii, aparatul devoreaz` leii. O sut`, dou`, trei [i tot a[a, p\n` la scorul final. La destina]ie, clientul decarteaz` un teanc de bani, adic` o h\rtie de 500.000 de lei, coboar` [i apoi \l roag` pe [ofer: S`-i spune]i lu Mitrea c` e mare mafiot!. Se a[tepta ca taximetristul s` se enerveze, s` comenteze, s` dea pe rever. C\nd colo, omul a r`spuns calm, sincer, cu o poant` destul de haioas` (sper`m c` nu \nt\mpl`toare): A, nu, c` io nu m` \nt\lnesc cu el!.

reportaj cu ]ara de g\t

Blocul premierului de la groap` nu se mai \ntoarce

doamna, merge]i la alte case. Doamn` \n v\rst` cu c`]el, locuie[te \n spatele casei lui N`stase, pe strada Andrei Mure[anu: Stau aici de la 5 ani. Am 60 de ani. Nu a fost niciodat` groap` de gunoi aici. Groap` de gunoi a fost acolo unde este ast`zi Televiziunea. Aici niciodat`. Toat` zona aia de pe Zambaccian a fost a internatului pentru copiii diploma]ilor. Al Ministerului de Externe. Ce zic ei, cu groapa de gunoi, e complet fals. Ne cred at\t de pro[ti? Muncitor moldovean care lucreaz` la blocul lui N`stase: Nu [tiu ce s` spun. Nu [tiu c\nd vini [ieful. Nu [tiu dac-o fost groap`. Angaja]ii Muzeului Zambaccian Custode el: Eu am citit ce se zice n ziare. C` le era fric` s` construiasc` n gunoaiele alea. Mie nu mi-ar fi fost fric`. De ce nu mi-au dat mie terenul? Custode ea 1: Mai venea [i dnsa nevast`-sa, Dana s` supravegheze lucr`rile. Venea seara [i se uita, se plimba pe aici. Dar dup` ce au dat-o \n ziare nu a mai venit. Custode ea 2: Oricum, terenul a fost gol, se jucau cei de la internat pe el, era terenul de baschet. Poate c` nu a mai fost m`turat. S-or fi adunat crengi [i frunze pe teren, de asta au zis c` e gunoi acolo. Custode ea 1: Dar de ce nu merge]i s` \l \ntreba]i pe Sergiu Nicolaescu? St` chiar vizavi. St` aici din 47. Crede]i c` ar fi suportat el s` stea cu o groap` de gunoi \n fa]`? Sergiu Nicolaescu: A fost o groap` de gunoi. C\nd m-am mutat eu aici, acum 50 de ani, pentru c` eu stau din 1947 pe Zambaccian, nu era groap`, dar fusese. C\nd m-am mutat eu era teren liber, o gr`din`. {i acolo \[i cultiva legume un ofi]er de Securitate, securist. Chiar era foarte ciudat c` \n acest cartier de lux, printre vile, exista o gr`din` de zarzavaturi. L\ng` acea cas` [i-a f`cut ulterior [coala MAE, pe Emile Zola col] cu Zambaccian. |n ce prive[te groapa de gunoi, pot s` spun c` mult \nainte de a m` muta eu, prin 1938-1939, pe acest loc a existat parcul Morando, care era un fel de groap` de gunoi. Eu nu am apucat groapa aceasta. Pe de alt` parte, acolo unde este construit` Televiziunea Romn` era fosta groap` de gunoi a Bucure[tiului. Dar [i pe aceea am apucat-o ca maidan. |n ce prive[te valoarea terenului, ce pot s` zic: domle, \n mod sigur nici aur, nici petrol nu are. Valoarea e cea a zonei. Care o fi valoarea zonei? O documentare mic` pe la agen]iile imobiliare te duce la oferte precum cea a SC Front SRL, care ofer`, \n zona Aviatorilor, un teren de 420 de metri p`tra]i cu 300.000 de dolari. Terenul premierului e de 700 mp. L-a cump`rat \n 1998 cu 11.000 de dolari. P\n` luni, C`t`lin Ioni]`, purt`torul de cuv\nt al MAE, nu a putut s` dea un r`spuns la \ntrebarea dac` terenul premierului a fost ini]ial al internatului MAE. De situa]ia asta se ocup` cei de la Logistic` [i Patrimoniu. Mi-au dat un r`spuns, dar din care nu am \n]eles nimic. N-au zis nimic utilizabil, ca s` zic a[a. V` rog s` mai a[tepta]i c\teva zile. Alexandru V~RZARU
alexvarzaru@yahoo.com

Motto: N`stase a luat o groap` de gunoi [i s-a p`c`lit. Ion Amarie, procuror general al PNA. Mult` vreme o fi mirosit ur\t pe strada Zambaccian din cauza gropii de gunoi aflate pe locul unde acum se \nal]` m\ndru blocul igienic al lui Adrian N`stase. Miroase o pisic` moart`, dar`mite o ditamai groap` de gunoi, \n care \[i arunc` oamenii toate resturile din cas`. |n aceast` privin]`, un cartier de lux, precum cel din jurul str`zii Zambaccian, nu are cum s` difere. Tocmai de aceea, ne-am hot`r\t s` facem un mic tur al vecinilor lui N`stase de pe strada cu pricina ca s` vedem ce spune nasul lor \n privin]a investiga]iei PNA. Pe to]i c\]i i-am prins i-am \ntrebat din prima: cum a fost groapa de gunoi de pe strada Zambaccian? Prima vecin` st` la num`rul 11, vizavi, [i este o doamn` pe la vreo 50 de ani, cu accent rusesc. Spune c` e chiria[a senatorului Sergiu Cunescu. E pu]in aiurit`, ve]i vedea mai \ncolo de ce. Nu a fost groap` de gunoi. Era o cas`, mai \n fund, poate au d`r\mat-o. Aici, pe tot locul `sta, a fost o [coal` de diploma]i, erau terenurile lor de fotbal. {tiu pentru c` [i b`ie]ii mei au \nv`]at acolo. Acum [i-a f`cut N`stase. Groap` de gunoi niciodat`. Doamn` cu domn, pe strada Andrei Mure[anu, fix \n spatele casei lui N`stase. Am\ndoi car` lemne prin gr`din`. Nu avem ce spune, declar`

Italiano, vere
{ti]i reclama aia sexoas` r`u cu tipa care \i zice \n italian` lui b`rbat-su c` \i e cald [i el \i aduce rapid ceai rece [i ea bea [i \l cheam` dup` aia s` o \nc`lzeasc`? Eu zic c` o [ti]i! Ei bine, miercuri, \ntr-un microbuz 515, o femeie [i-a strigat enervat` copilul de vreo 6 ani care nu st`tea locului: Antonioo!. Brusc, toat` lumea a privit-o [i se vedea n ochii tuturor cum se gndesc: ...fa caldo!.

Mo[ Ene pe la pene

Exist` un tip din Jurilovca specializat n condusul turi[tilor str`ini s` vad` pelicanii. Numai c`, uneori, cnd ajunge cu grupul de str`ini la locul unde stau de obicei pelicanii, se ntmpl` c` zbur`toarele snt duse pe la treburile lor. Atunci turi[tii ncep s` comenteze, nemul]umi]i: Where are the pelicans? O sont les pelicans? Hoka nakarimoto fujitsu toshiba pelikano?. Ce s` fac` omul nostru atunci? Le zice: T`ce]i! Pelicanii dorm la ora asta. Hai s` plec`m!.

Coana Mi]a Trabantista

Veaneam de la mama cu portbagajul \nc`rcat cu zacu[ti [i compoate [i dintr-o dat` m` trezesc \ntr-un adev`rat raliu, n`p`dit de Broa[te [i Trabanturi. Era un raliu aniversar al ACR-ului. Ne juc`m pu]in de-a dep`[itelea, apoi m` duc tare s` nu mi se r`ceasc` pl`cinta cu br\nz` pentru frate-miu. {i cum \i d`deam eu c`leal`, dau semnal s` dep`[esc un Trabant. B`, [i nu se d`dea al dracului la o parte de nici o culoare. Eu claxoane, el ]u[ti \n fa]a mea. Eu faruri, el nimic. M` bag pe interior \ntr-o curb` [i simt c` m` sufoc de nervi. La volan, o bab` interbelic` coafat` permanent [i vopsit` violet, cu ni[te cercei de-i veneau p\n` la fr\na de m\n`, m` privea cu o ur` cr\ncen`. {i s` nu-i ba]i?

Ce s` mai zic, domnilor? Nesim]irea proasp`t mbog`]i]ilor a atins cote inimaginabile. Abia a[tept s`-i prind pe locatarii acestui bloc cnd coboar` cu gunoiul la ghen`. Cre c` le fac g`leata guler la to]i, iar pe proprietar l bat [i i fac vnt pe sc`ri. M` rog, ar trebui s` fie unul dintre corup]ii opozi]iei C` altfel iar trebuie s` fac un film prost cu scenariul acesta att de bun. Bine m`car c` n film pot s`-l [i mpu[c! Sergiu Nicolaescu, un vechi riveran al str`zii Zambaccian, sup`rat c` un bloc nou construit i ia tot soarele din curte, dar [i mai bucuros c` la toate ferestrele acestuia r`sare zilnic chipul luminos al [efului s`u, Adrian N`stase
\l iube[te pe B`sescu, dar mai tare triada Roman-Iliescu-N`stase. E o marxist`, a[a o ponegresc s`tenii. |n Horezu, situa]ia se \ntoarce. Liberalii trebuie s` scoat` g\[te, ra]e, vi]ic`, berbecu]i. Membrii liberali din localitate s\nt acuza]i de pedi[ti c` s\nt ho]i de g`ini [i de porci. Adic`, liberalii au furat noaptea de la pedi[ti. Unitatea D.A. e [tirbit` grav. Iar [efii de la centru vor neap`rat s` nu se fac` vreo gre[eal` de protocol, s` se dea la mas`, Doamne fere[te, preparate din pas`re [i porcin`. Alian]a D.A. de la Bucure[ti nu se potrive[te cu cea din V\lcea. Dar nu-i nimic, ce, nu s-au mai v`zut destule alian]e slute? |i pui o pern` pe fa]` [i trec alegerile cu huiduma pesedist`. Eugen ISTODOR

Re]eta succesului D.A.

Liberalii [i pedi[tii trec la sacrificii animale

E mi[to politica de ora[:
rea se m`soar` \n c\te ra]e, g`ini [i g\[te se vor sacrifica. De cocktail, cuv\ntare proeuro- exemplu, \n lupta din jude]ul pean`, atac la adresa colegului V\lcea vor c`dea destule or`t`nii pesedist cu care te \mpaci \n nevinovate. afaceri. E mai mi[to politica la sat. Unde, pe uli]e, coco[ul |n B`rb`te[ti, Horezu Alian]ei D.A. trage o c\ntare [i Muereasca PSD+PUR get-beget. Locurile prin care B`sescu [i Stolojan e cafteal` ideologic`, nu nici n-au prea ajuns [i nici nu glum`, a[a c` stomahurile vor vor ajunge vreodat` s\nt reglate cere la greu doctrin` din pene \n cuget, certuri [i unire de [efii [i puf. Emilian Fr\ncu, de la PNL filialelor de jude] prin mese V\lcea, caracterizeaz` astfel sitov`r`[e[ti de \mp`care [i alin, tua]ia albastr`: PD-ul e trunchi inundate bogat \n vinuri proas- comun cu PSD-ul [i cu FSN-ul, te, ]uici de circumstan]` [i c`r- iar acolo, la PD, mai s\nt multe n`rie de str\nsur`. Aici \mp`ca- sechele marxiste, leniniste [i ceau[iste. Dar ele se vor rezolva omene[te. Dimensiunea abisal` a disensiunilor din satele v\lcene nu las` nici un dubiu asupra viitorului alian]ei. |n Muereasca va fi nevoie de cinci g`ini, dou` ra]e, zece kile de vin. Primarul liberal are urm`torul mesaj de \nt\mpinare la c`su]a sa vocal`: L-a]i apelat pe Dan. S\nt pu]in ie[it din re]eaua Dialog, l`sa]i-mi un mesaj. Dac` dori]i. Dac` nu, m` g`si]i voi alt`dat`. Ciao. {i i s-a revendicat localul prim`riei. A vrut omul s` explice chestia asta la un osp`] cu to]i s`tenii. La acest osp`] a venit [i nea Florin Ol`nescu de la PD. Dup` un pahar, se leag` vorbele \ntr-un protest: Huo! Nu v` l`sa]i p`c`lit de acest ho]! V` p`c`le[te, oameni buni!. |n B`rb`te[ti, via]a la sat e mai curat`, mai b`rb`teasc`, a[a c` PD-ul este pe m\na unei muieri a dracului. Va fi nevoie de ceva vi[inat` [i un curcan gras. Femeia lui nea Deaconu Laz`r, de la PNL, va face o ciorb` [i o ditamai fripturica. Nea Deaconu m`rturise[te: La votul pentru vice, acum, cu localele, ce face femeia asta? Nu voteaz` cu PNL, ci cu PRM sus]inut de PSD. P`i, cum s` m` aliez cu asemenea cucoan`?. Cucoana

Ethos, Porthos [i Aramis

Paragini Aurii

academia CA}AVENCU
Nr. 39, 28 sept. 4 oct. 2004

bursa [p`gilor
mare, cote]ul s-a f`cut mare, porcii s-au f`cut mari [i s-au iubit [i s-au \nmul]it mai ceva ca permisele auto, mai ceva ca ma[inile Un cet`]ean, de profesie zidar, din Bucure[ti. avea un fiu, zidar [i el. |ntr-o bun` Cote]ele apelor Dun`rii zi, s-au hot`r\t am\ndoi s` fac` [coala de [oferi. Au f`cut-o. Apoi a venit ziua s` dea examenul pentru permis. La traseu, au picat cu maiorul D., recunoscut ca fiind Fostul [ef al celui mai imporfoarte pu]in amabil cu amatorii tant punct de trecere a frontierei de permis auto. Cei care picau cu din Oltenia, Vama Bechet, coloneel \n ma[in` picau [i examenul, lul Nicu Dumitric`, [i-a imortaliasta era regula. Tat`l [i fiul [i-au zat pentru posteritate, pe suport zis un cre[tinesc Asta e! [i s-au audio, pasiunea sa nes`buit` penurcat \n ma[in` cu maiorul. A- tru c\ntec, joc [i voie bun`. El a m\ndoi au fost declara]i admi[i. editat un CD cu c\ntece de pahar De ce? |n timp ce conduceau ei pe care \l \mparte fericit prieteprin ora[, maiorul le punea tot nilor [i cuno[tin]elor, \ncerc\nd felul de \ntreb`ri care nu aveau s` smulg` promisiunea unei nici o leg`tur` cu \ntreb`rile din audi]ii binevoitoare. Fostul [ef de chestionarul auto: {i zice]i c` vam`, retrogradat acum ca sims\nte]i zidari?, V` pricepe]i plu [ef de tur`, \n urma unui acs`-mi face]i [i mie un cote] de cident rutier mortal [i a numeporci? [i a[a mai departe. Cote- roaselor sale \mb\rlig`turi bahice, ]ul de porci se afla \n Peri[ [i nu manevreaz` afaceri de miliarde era un cote] de porci normal, ci [i, \mpreun` cu veri[orul s`u, Tibi ditamai cote]ul de porci, aflat \n Gherghe, zis Taboc, au \n propriecurtea unei ditamai vile poli]ie- tate TIR-uri, restaurante, benzine[ti. Cei doi zidari, tat` [i fiu, n`rii [i o felie zdrav`n` de Olteau ajuns la cote]ul faptei, \nso]i]i nie. |n Bechet, capitala [p`gii olde alte dou` ajutoare. Patru per- tene[ti, au fost aresta]i pentru soane au muncit patru zile, de contraband` \n urm` cu c\]iva ani diminea]` p\n` noaptea, au dor- poli]i[tii Florin Avramescu [i Cormit ca vai de capul lor \ntr-o ma- nel Andrei, nepo]ii deputatului gazie a poli]istului [i, astfel, din PN}CD Cornel Boiangiu. Prin permis \n permis, vila s-a f`cut vama de la Bechet trec zilnic

C\nd poli]istul o cote[te spre cote]ul de porci

Ni[te oameni de Taromenie

(schi]`)
Ne afl`m \n anul 2000. Ceau[escu e mort. Iliescu e senator. Compania Tarom se afl` \ntr-o situa]ie dificil`. Prim-ministru e Mugur Is`rescu. Adrian N`stase este acas`, are ni[te [osete pepit. |n dreapta lui se afl` so]ia Dana, \n st\nga e cumnatul Dan. |n st\nga Danei este sora Rodica, so]ia lui Dan. Andrei [i Mihnea dorm cu o c`prioar` pe care tati nu a reu[it \nc` s` o omoare. Cei patru adul]i joac` darts, arunc` cu s`ge]i \ntr-un Van Gogh fals. Andreea Esca prezint` [tiri. E sear`. Adrian tocmai l-a nimerit pe Van Gogh \n urechea bandajat`. Esca anun]` c` Tarom se afl` \ntr-o situa]ie dificil` [i risc` s` fie \nchis`. Adrian o \ntreab` pe Rodica: Ia zi, Rodico, ]i-ar pl`cea s` fii [ef` la Tarom?. Cum s` nu-mi plac`, Adriene, ce \ntrebare mai e [i asta?!, r`spunde Rodica [i se preg`te[te s` arunce la perete. Adrian pune m\na pe telefon [i \l sun` pe Mugur Is`rescu. Alo, Mugur? Pot s`-]i spun Mugur? Am \n]eles, domnule prim-ministru! Aici e Adrian, da, Adrian N`stase. Voiam s` v` rog [i eu ceva \n leg`tur` cu Taromu V` rog eu s` nu-l \nchide]i, c` m\ine-poim\ine zbura]i de la putere, [i am vrea s` ne ocup`m noi de el Dac` se poate, bine\n]eles. Am \n]eles, s` tr`i]i! Adrian \[i toarn` un pahar de sirop de fructe de mare, \[i mai ia ni[te s`ge]i din seiful cu s`ge]i de aur [i se preg`te[te s` arunce din nou \n Van Gogh. Dan, Dana [i Rodica se uit` la el \ntreb`tor: Ei!? {i ce-a zis papagalul `la?. Adrian este concentrat, \[i prive[te [osetele [i zice: Se rezolv`, sta]i lini[ti]i. Rodico, te-ai scos!. Ne afl`m patru ani mai t\rziu. Ceau[escu e mort. Iliescu, dimpotriv`, e pre[edinte. R`zvan Theodorescu e mitocan. Prim-ministru e Adrian. Dana e So]ia. {efa Tarom e Rodica. Rodica Odobescu. Tarom \mpline[te 50 de ani, ocazie cu care Mitrea spune c` Tarom a fost salvat` de un telefon pe care N`stase i l-a dat, \n 2000, lui Mugur Is`rescu. Rodica z\mbe[te. Dana z\mbe[te. Dan z\mbe[te. Adrian se-mbog`]e[te.

Vama-i veche, postu-i nou

peste 180 de TIR-uri, autocare [i autoturisme [i, dac` socotim c` fiecare las` c\te 50 de euro, putem s` ne imagin`m c` mai to]i lucr`torii s\nt oameni cu suflete [i averi mari. Presa local` a scris de multe ori [i c` poli]i[tii de frontier` din zon` au obiceiul s` cumpere marf` din duty-free, pe care apoi o rev\nd la suprapre] buticarilor din Craiova, informa]ie care s-ar putea constitui \ntr-un

argument \n plus pentru teoria profunzimii spirituale a indivizilor cu uniform` de la vam`. S`tul \ns` de cele materiale, Nicu Dumitric` a decis s`-[i petreac` urm`torii ani cizel\ndu-[i pornirile muzical-artistice [i lans\nd CD dup` CD. Christina {paguilera

I.L. Caragioale

academia CA}AVENCU
Nr. 39, 28 sept. 4 oct. 2004

Marea urnire

C\rciumile de la ora[e [i stat

senza]ionalele voturi ale Academiei Ca]avencu
Lumea e o sal`, iar actorii s\ntem noi, consumatorii. |n lumea asta, Dumnezeu e, bine\n]eles, [eful de sal`. Iar sfin]ii, care te m`n\nc` de bani p\n` la [eful de sal`, s\nt chelnerii. La judecata de apoi, zis` [i socoteala de dincolo, to]i sfin]ii, adic` osp`tarii, \ncearc` s` te \ncarce la not`. Judecata de apoi se \nt\mpl`, de cele mai multe ori, spre zori, c\nd cei mor]i de be]i ce s\nt \ncearc` s` se ridice de sub mese. Cine se simte f`r` de vin` s` ridice primul sticla! Aceste fapte se petrec unde altundeva? \n c\rciumile de stat, prezente \nc` la noi la 14 ani de la revolu]ia pe care comuni[tii ne-au luat-o f`r` sticle la schimb. O fi bine c` mai exist` c\rciumi de stat, n-o fi bine? Iat` \ntrebarea la care-am \ncercat s` r`spundem p\n` la ora \nchiderii, c\nd vine tanti Maria s` ne urce scaunele pe mese [i s`-l scoat` pe nea Virgil de dedesubt.

E BINE
{tefan AGOPIAN Cnd maic`-mea a plecat de acas`, taic`-meu a hot`rt c` cel mai bun lucru pentru un copil este s` creasc` n crcium`. ntr-o crcium` de stat, c` alta nu era. A[a am r`mas! Alexandru V~RZARU E bine s` existe crciumi de stat. Pentru oamenii de stat mult, ca V`c`roiu. Alexandru DU}U S\nt om [i nimic din ceea e omenesc nu trebuie s`-mi fie str`in, adic` al altuia. Deci cred c` acele institu]ii fundamentale ale unei comunit`]i, cum ar fi bibliotecile, muzeele, universit`]ile, mor]ii, [paga, substan]a, cauzalitatea, timpul, spa]iul etc. trebuie s` fie de stat. Ele s\nt coloana vertical` (iar dup` mai multe pahare, orizontal`) a unei societ`]i. A[ merge chiar mai departe, \n sensul c` dup` b`utur` \]i vine [i cheful de femei. A[a c` [i prostitu]ia, ca segment strategic, trebuie ocrotit` de stat pentru a se asigura accesul egal tuturor cet`]enilor. Iar \n ceea ce le prive[te pe fetele care ies la produs, s\nt perfect de acord cu Marx cum c` mijloacele de produc]ie trebuie s` treac` \n proprietatea noastr`, a tuturor. {i apoi v` da]i seama c`, fiind de stat, c\rciumile pot merge \n pierdere, cu arierate la greu, deci v` da]i seama c\t o s` putem bea pe datorie.

Gabriel DROGEANU Am cam ezitat \nainte s` m` decid de care parte a mesei s` m` a[ez, dar p\n` la urm` am decis: e bine! Asta de[i prin c\rciumi nu umblu, iar c\nd umblu nu pun alcool \n gur` am ajuns s` m` acuze Drago[ Mu[at, dup` o tur` prin c\teva localuri, c` pe la a cincea ap` plat` mi s-a t`iat firul. A[ fi putut fi \mpotriv`, mai ales dup` ce am citit \ntr-o Dilem` veche, acum vreo dou` s`pt`m\ni, c` \n c\rciumile de pe litoral, aproape f`r` excep]ie, indiferent de natura patronatului, se poart`/ s-a purtat m\ncarea recondi]ionat`. Adic` bucata de carne r`mas` \n farfuria mea merge/a mers mai departe, la ciorba ta. Totu[i, zic: s` fie, nene, [i c\rciumi de-alea ca \nainte de 89! Ba chiar le-a[ face cu haleal` pe cartel`. {i s` pun` clien]ii halba la u[`, pe la 4 diminea]a, ca s` ]in` r\nd. |n \ncheiere, v` urez un sincer Nici o mas` f`r` pe[te! (la c\rciumile astea noi, private, \l recunoa[te]i dup` ghiul [i lan]). Ioan T. MORAR Da, e bine, m`car a[a pot vedea [i cei cu restaurante particulare cum nu trebuie s` procedeze. {i mai e bine [i pentru nostalgicii din comunism, pentru care a[ propune ca restaurantele de stat s` fie aprovizionate exact ca pe vremuri, s` nu ]i se dea bere dect cu mncare, [i pepsi numai dac` dai [pag`! {i, evident, la nota de plat` trebuie ad`ugat` [i data sau m`car num`rul anilor care au trecut din 89. P`i, de aia

Daniel GOACE Sigur c` e bine! Eu unul, dac` a[ avea capital, mi-a[ deschide chiar m\ine o c\rcium` de stat. I-a[ spune exact a[a: C\rcium` de stat SRL. Sau, mai simplu: La stat SRL. A[ pune la intrare un Bine a-ti venit in unitatea noastra!, doi maidanezi care s` te m\r\ie de sub un Oltcit stricat. am murit noi (de foame pn`) la A[ servi la [pri] numai ap` minrevolu]ie?! eral` Borsec [i Bibor]eni la sticl` de sticl` [i a[ avea oric\nd la desert eugenii Eugenia, mentosan, Viorel MO}OC Am crescut [i m-am format bombonele Cip la cutie [i cartofi doar la c\rciuma de stat, m`i, de ciocolat` 3 lei bucata. m``i. Chelneri]e indolente [i osp`tari par[ivi mi-au fost mam` Iulian T~NASE [i tat`. Note de plat` m`sluite, cu E bine, stima]i consumatori, chifle, salate [i ape minerale ad`- e bine c` mai exist` c\rciumi de ugate \n plus, da, mi s-au adunat stat, comuniste, comuniste p\n` \n bibliografia esen]ial`. De aceea, \n m`duva m`duvioarelor pan, nu rareori, \mi place s` frecven- cu cartofi pr`ji]i [i salat` asortatez c\te un local de stat. Nu vreau t`. P`i, la c\]i comuni[ti mai exiss` uit de unde am plecat. M`car t` \n ]ara asta, e absolut normal pentru a m` convinge c` \n alte s` mai existe [i c\rciumi comup`r]i e mai bine. P`rerea mea! niste. C` doar nu s-o apuca Nicolae V`c`roiu s` serveasc`, la b`tr\ne]e, \n incinta localului capiSimona TACHE Ce vreau eu s` v` spun, deci talist pe nume McDonalds! nu numai c` e bine, e chiar bine. Din cel pu]in un motiv, dintre Marius BOR}EA care l enun] doar pe primul: de Pentru c` osp`tarii din c\rciucnd cu conceptul capitalist ori- mile de stat se cred \nainte de 89 entare c`tre client, greu mai [i, c\nd \]i adun` [i data la not`, g`se[ti azi un osp`tar adev`rat le d` mai pu]in. care s` se pi[e pe tine att de entuziast nc\t s` sim]i c` tr`ie[ti. Particularii se pi[`: 1) n secret [i 2) doar n ciorba de burt`. Ar fi o singur` problem` [i a[ vrea s` se Alin IONESCU ]in` cont de ea: crciumile astea Pe mine m` disper` numai de stat s` nchid` ca pe vremuri, c\nd trec pe l\ng` ele al`turi de la ora cnd ncepea Mihaela, cum colegul Viorel (care le ador`) [i ar fi, n ziua de azi, cam cnd mi- simt duhoarea de comunism care meaz` Catanga a doua melodie adie din`untru. Din p`cate, tot la Teo. Ca s` mai ajung` [i clien- al`turi de Viorel ([i de dragul lui, tu acas` la nevasta lui sau a al- vreau s` se re]in` asta) le calc pragul. Am totu[i o form` de tuia. P.S. Ce se-ntmpl`, o rog pe \n]elepciune [i nu comand dec\t doamna Maria, c\nd mi spal` chestii capitaliste gata ambalate, cana, s` n-o mai pun` cu gura-n \n general sucuri. Oricum, ce m` jos, s-o pun` cu gura-n sus, mersi, scoate cel mai tare din s`rite e c` ele s\nt ni[te rezerva]ii de pupici!

NU E BINE

Dan STANCIU Cum nu calc prin c\rciumi, fie setea c\t de rea [i ar[i]a c\t de grea, n-am s` dau cu p`rerea mea \n aceast` chestiune. A[ zice \ns` c` mi-ar pl`cea s` existe \n peisaj ni[te biblioteci familiale, de cartier, unde s` po]i servi \n tihn`, la umbra unui tei ancestral, O scriDrago[ MU{AT (sponsoru@k.ro) soare pierdut` la halb` sau un Eu s\nt pentru [i \mpotriv`. Ce [pri] de Ro[u [i negru din podgotrebuia s` vot`m? Vreau penali- riile Stendhal. zare. Oricum, s\nt de p`rerea conducerii, care este bun`. V` mul]umesc c` exista]i.

chelneri ceau[i[ti. Te ui]i la ei [i-i cite[ti. ~la cu ochii sticlo[i [i mi[c`ri de reptil` oa]` turna scriitori, `l`lalt cu p`rul alb [i cu ochelari de baga era t`tic, ciripea direct sus [i ciupea [i valut` de la str`ini. Visez s` merg la Pescarul cu buldozerul [i s` parchez chiar l\ng` mas`.

AB}INERI

Zidurile vechi din provincia lui Opri[an au fost puse la zid

De[i nu s-ar crede, \nainte de a fi declarat` provincie european`, mult \nainte, Vrancea a fost un loc frumos. P\n` s` calce pe aceste locuri piciorul cu mers \n zig-zag al manechinului Opri[an, Foc[aniul, capitala provinciei, a fost un or`[el ce amintea de vremurile c\nd jude]ul era condus de oameni ce cuno[teau nu numai tainele gramaticii, ci [i pe acelea ale frumosului. Ast`zi, aproape toate cl`dirile vechi, cu valoare de simbol, ale Foc[aniului stau s` cad`, semn c` baronul provinciei a absentat [i de la orele de istorie ale liceului agricol pe care l-a absolvit. Cl`direa fostei prefecturi este \mp`r]it` fr`]e[te \ntre boschetari [i raha]ii acestora. Capela Militar` este de c\]iva ani un [antier de renovare, dar \n zon` n-a mai fost v`zut de foarte mult` vreme vreun muncitor sau m`car vreun pet de Scandic care s` ne furnizeze un c\t de mic indiciu c`, totu[i, se lucreaz`. Biblioteca pentru Copii [i Tineret este [i ea \n pragul pr`bu[irii, lucru care pe [eful jude]ului nu pare s`-l sperie nici m`car din sensibila perspectiv` c` aceast` cl`dire ad`postea c\ndva o sumendenie de c`r]i de colorat pentru adul]i. Iar la Biserica Armeneasc` [i pe terenul aferent se fac repara]ii \n fiecare zi, doar c` nu la cl`dire, ci la ma[ini, at\t biserica c\t [i terenul fiind \nchiriate unui service auto. Singura cl`dire cu valoare de monument la care se fac lucr`ri \n permanen]` este cea care ad`poste[te sediul PSD. Numai \n ultima lun`, Opri[an a alocat cl`dirii, prin Consiliul Jude]ean, 4 miliarde de lei. Cl`direa are o vechime de peste 100 de ani, a apar]inut doctorului Ioan Macridescu [i, nu de mult, a disp`rut f`r` nici o explica]ie din patrimoniul Direc]iei de Cultur`, Culte [i Patrimoniu Cultural Na]ional Vrancea. Fostul proprietar a dorit ca edificiul s` ad`posteasc` un muzeu al viei [i vinului. |ns` Opri[an, du[man al licorilor romne[ti [i prieten al apelor plate fran]uze[ti, a deturnat cl`direa spre PSD ca s`-i aduc` cu timpul modific`ri \n stil futurist. Dar faptul c` aceast` cl`dire n-a reu[it s` ajung` muzeu al viei n-ar trebui s` ne supere: \n compensa]ie, celelalte cl`diri vechi au ajuns muzee ale bosche]ilor. Monumentul sedatului necunoscut

baronul oval

academia CA}AVENCU
Nr. 39, 28 sept. 4 oct. 2004

culta noastr` cea de toate zilele

Episcopia Giurgiului
o eparhie de buzunar prin care bntuie Sfntul Fantoma
Dac` ]i se face sete de-o agheasm` sau ai poft` de o prescur` nainte de a trece peste Podul Prieteniei, n drum spre Mediterana, [i te opre[ti n Giurgiu, n-o s` g`se[ti un singur om s`-]i spun` unde dai de episcopie, cu att mai pu]in de episcop. E ca [i cum te-ai trezi ntrebnd n Roma de Vatican [i lumea s-ar uita la tine ca la un nebun, dnd din umeri c` n-a auzit. Exist` oare vreun motiv pentru care giurgiuvenii n-au auzit c` n ora[ul lor exist` de patru ani o ditamai episcopie? Dar oare exist` o Episcopie a Giurgiului, a[a cum ar putea sus]ine f`r` ezitare oricine din Patriarhie, de la baba care vinde lumn`ri pn` la Preafericitul n persoan`? Se pare c` nu. Format` din dou` protopopiate, dintre care unul [i are sediul n Bucure[ti, deci format` dintr-un singur protopopiat, Episcopia Giurgiului are o istorie scurt`, dar plin` de nv`]`minte. Povestea na[terii [i inutilit`]ii ei este legat` de marele [i deja celebrul Teodosie, acum arhiepiscop cu drepturi depline [i, sper` el, viitor patriarh. Bun, deci unde r`m`sesem? A, da, n anul 2000 spre toamn`, cnd n mintea patriarhului Teoctist a nflorit o idee ndr`znea]`. Avnd n vedere c` Teodosie era din ce n ce mai zburdalnic [i mai arogant (coinciden]a nu e ntmpl`toare, ve]i vedea!) [i amintindu-[i de politica de transferare pe linie moart` a cadrelor de n`dejde prin ac]iuni de promovare, s-a gndit s`-i fac` lui Teodosie o episcopie la Giurgiu. S` aib` [i el, n`r`va[ul, unde s` fac` pe episcopul [i s` se dea mare la gagici (ups, pardon, v` rog s` m` ierta]i, am uitat c` episcopii n-au voie la gagici). Deci ]ac, pac, pune Teo de-un Sinod, trece actele prin el [i gata. Apoi, preafericit de reu[it`, i d` marea veste lui Teodosie care, nnebunit de oftic`, \l sun` pe Adelu pe fix [i-l roag` s` rezolve, c` el nu se duce nici mort la ncuia]ii `ia de giurgiuveni, s`-[i dea cariera peste cap. E, [i aici \ncepe nebunia. ncep telefoanele, memoriile, nt\lnirile de tain`, [uetele, toate cu un singur scop: Teodosie s` scape din chingi [i s` o taie spre z`ri mai promi]`toare. Orice, numai Giurgiu nu. Sigur, ar fi avut un motiv s` se mute pe malul Dun`rii, motiv legat de un domn p`rinte de care-l lega o aleas` prietenie. Dar [ti]i [i voi, uneori iubirea de prieteni nu face doi bani naintea carierei. A[a c`, n timp ce Preafericitul Teoctist se chinuia s`-i fac` loc de munc` la Giurgiu, Preazburdalnicul Teodosie tr`gea sfori pe la Adelu s`-i ntrzie numirea [i s`-l scoat` din nevoi. ns` hrtiile au nceput s` circule. ntr-o prim` hot`rre din data de 25 ianuarie 2001, Consiliul Local Giurgiu atribuia n folosin]` gratuit` pe o perioad` de 3 ani imobilul din strada Grasse nr. 4. Apoi, la presiunile Patriarhiei Romne, adic` a Preafericitului, care insist` [i printr-o adres` (4576/ 13.01.2001), Consiliul Local al municipiului Giurgiu adopt` o nou` hot`rre, mai de termen

va pierde dreptul de folosin]` gratuit`. Dar, pentru ca partea cu h\rtiile s` fie OK, mai era nevoie ca Adrian s` dea o Hot`rre de Guvern pe care ns` o va semna, h`, h`, h`, tocmai n noiembrie (1.161 din 21 nov. 2001), prin care se aproba transmiterea imobilului din strada Grasse 4-6 din proprietatea statutului n cea a Episcopiei Giurgiului. |ntre timp, Teodosie era de mult ditamai Tomitanul, fiind pus pe scaunul de arhiepiscop la 8 aprilie 2001. |n condi]iile astea, Episcopia Giurgiului a r`mas doar o amintire urt` din via]a lui Teodosie [i o nfrngere penibil` n via]a lui Teoctist. S\ntem \n 2004 [i, dup` cum vede]i (foto) episcopia n-are nici firm` la poart`, \n curte cresc b`l`rii [i caroserii de Dacii, iar giurgiuvenii stau ca pro[tii, incon[tien]i c` au o episcopie a lor, zgindu-se la sediul p`r`sit al acesteia, ne[tiind c` n`untrul ei ar fi putut locui Teodosie. Fost Snagoveanul, posibil Giurgiuveanul, actual Tomitanul. Totu[i, preafericirea sa nu trebuie s` se c`iasc`: odat` inventat` Episcopia Giurgiului, se va g`si un fraier bun de trimis prim-secretar acolo. Dac` nu acum, atunci mai trziu. Nu stric` s-o ai. {i s` mai zic` cineva c` popii nu se pricep la politic`. Oalelei, ce se mai pricep. lung (36 din 22 februarie), prin care imobilul din str. Grasse era oferit cu titlu gratuit pe o perioad` de 49 de ani, cu precizarea c` dac` n termen de 8 ani Episcopia Giurgiului nu va demara lucr`ri de investi]ii pentru construirea unui sediu propriu GrassPop` Zrich

10

academia CA}AVENCU
Nr. 39, 28 sept. 4 oct. 2004

tunul catodic

Anacronica TV
Tontul pentru tine
Totul pentru tine de duminic` sear`, pe Prima TV, este un fel de Surprize, surprize, numai c` cu Raicu \n loc de Marin. Altfel schema este absolut identic`: incursiunile Andreei cu microfonul \n public, celebra Ce a]i sim]it atunci c\nd? sau trasul cu ochiul \n agend` pentru a duce la bun sf\r[it \ntrebarea Ce mai face]i, domnuleee ```?. Prima invitat` care a f`cut Totul pentru tine a fost Lucica, o grasomeg` de 100 de kile care s-a l`sat urcat` \ntr-un avion de agrement, ame]it` [i vomitat`, pentru ca bunicul ei de 100 de ani s` poat` primi din partea realizatorilor emisiunii aragaz nou, petrecere la restaurantul lui Botezatu [i concert Catanga. Adic`, total cheltuieli emisiune: 15 minute de zbor B`neasa + aragaz pe barter + restaurant pe reclam` mascat` + Catang` pe degeaba. Mi[to formatul! Nu mai zic c\t i-a costat episodul imediat urm`tor, c\nd un pu[ti a trebuit s` se joace cu un Rotweiller pentru ca prietenul lui s` poat` fi operat de cataract`.

trampa [i ecranul
5 Am observat c`, la emisiunea de revista presei de la miezul nop]ii a lui Mircea [i Oreste f`r` Oreste de pe Antena 1, din c\nd \n c\nd prin cadru mai trece c\te cineva gr`bit. De aceea stau [i m` g\ndesc: uite, domle, c` \n ciuda a ceea ce se-nt\mpl` pe ecran, cineva chiar are treab` prin televiziunea aia. 5 Am prins \nt\mpl`tor, pe Realitatea TV, c\teva fr\nturi din emisiunea Stelei Popescu, Pentru dumneavoastr`, doamn`. Invitatul era, normal, Sergiu Nicolaescu. Un fel de magazin Victoria al cinematografiei romne[ti: 50 de personaje \ntr-un singur actor, veacuri de istorie na]ional` \ntr-un singur regizor. D\nsul ne-a prezentat c\teva dintre colec]iile sale de obiecte istorice vechi [i originale, p`strate de pe la film`ri, dup` cum a ]inut s` ne spun` chiar el. Printre exponate, printre s`bii [i pistoale, se afla un vechi chipiu militar o [apc` veche, despre care se spune c` a purtat-o Carol I, ne-a explicat. La cum ar`ta, ai fi zis c` mai degrab` a apar]inut lui Carol al II-lea, care nu a purtat-o, ci mai degrab` a at\rnat-o la vremuri grele, de priapism. 5 Fiindc` veni vorba de colec]ii [i colec]ionari: la B1 TV l-am prins pe \nsu[i Adrian N`stase povestind ceva despre pasiunile tinere]ii sale. Mai exact, ne-a vorbit despre filatelie, despre acea dragoste pe care a sim]it-o \nc` de mic pentru minunata lume a timbrelor. Punea at\ta patim` \n ce spunea, \nc\t ne-am \nchipuit c`, de-a lungul vremii, o fi str\ns \n colec]ie adev`rate rarit`]i. S\nt curios dac`-[i ]ine Capul de bour l\ng` celelalte piese de colec]ie, mai exact \ntre blana de grizzly [i oul de Ilie Srbu. 5 Oare cum de n-au ap`rut p\n` acum timbrele cu portretul domnului N`stase, pentru uzul intern al mai tinerilor s`i colegi de partid? Cu to]ii ar fi fost nevoi]i s` le ling` pe dos \nainte de a le lipi pe plicuri. 5 La Observatorul Antenei 1 ni s-a prezentat un material de senza]ie. De mega-senza]ie chiar: personalul Spitalului Jude]ean din Suceava nu mai ia [pag`! Vai, [tirea zilei! Un spital liber de [pag`! De-acum \ncolo, c\nt\nd \n aceea[i gam`, posturile noastre ne vor deschide jurnalele de [tiri cu materiale la fel de senza]ionale: Un medic a \ngrijit un pacient!, Un gardian public a p`strat ordinea!, Un mozaicarfaian]ar a pus, asear`, faian]`! sau, [i mai [i, Un mozaicar-faian]ar a pus, asear`, mozaic-faian]`!. 5 Cu ocazia huiduirii lui Nelu \n Canada, am v`zut c` \n Pia]a Romniei din Montral a fost pus` o statuie a lui Eminescu, \n care acesta se \nf`]i[eaz` publicului \mbr`cat \ntr-un fel de halat de baie. Din solidaritate cu protestatarii, ar fi putut s` lepede [i el pu]in halatul `la la apari]ia pancartei cu . 5 La PRO TV s-a difuzat un atractiv material despre un concurs de frumuse]e \ntre vaci desf`[urat pe undeva, pe l\ng` Simeria, parc`. Titlul acestuia a fost Miss V`cu]`. Am admirat \ndelung concurentele, chiar cu o oarecare deta[are, la modul c` n-am v`zut \n ele doar posibile biftecuri [i ciorbi]e. Le-am admirat propor]iile [i ugerele extralarge dar ce ne-a f`cut s` ne uit`m p\n` la cap`t la acest concurs de miss f`r` s` ne sim]im complexa]i, ca la alte concursuri, a fost faptul c` de data asta concurentele nu s-au sim]it datoare s` zic` ceva inteligent pe scen`. 5 L-am prins din nou pe Mircea Badea prezent\nd revista presei la Antena 1, acest nou [ampon Anten PRO-TV al guvernului. Badea ne-a atras aten]ia fiindc` purta o c`me[uic` bleu-gris n`du[it` la g\t sau, oricum, stropit` cu ap` ori p`tat`. Sau poate doar transpirat` de la flot`rile pe care-l pune Voiculescu s` le fac` ori de c\te ori cite[te ceva gre[it de pe prompter. 5 Lui Mircea Radu de la Din dragoste i s-a stricat du[ul acas`, i-au c`zut tencuial` [i praf \n cap, i-a plecat frizerul \n concediu, ceva sigur i s-a \nt\mplat, fiindc` ultima dat` c\nd l-am v`zut avea un p`r tare pleo[tit, tuflit ca o basc`. Poate ia cineva caravana din parcarea Antenei 1 [i d` o tur` prin magazinele de cosmetice, s`-i aduc` \n studio [amponul plecat de-acas`. 5 Pe micile ecrane, o nou` reclam` la ciocolata Milka. Tot cu marmote, care iar`[i contribuie din plin la procesul tehnologic. Cu alte cuvinte, \n hala de produc]ie exist` patrupede roz`toare. Mare scofal`! Parc` la noi produsele alimentare nu se fac tot cu ajutorul roz`toarelor A[tept`m o reclam` romneasc` al c`rei final s` fie {i [obolanul \nvelea ma]ul de salam cu plastic. {i r`m\nea blocat \n interior!. 5 Zilele trecute, campania electoral` a \nceput s` reias` din noul clip publicitar ap`rut la televizor, clip care promoveaz` bonurile de c`ldur` oferite prin gra]ia [i asta a ie[it tare mult \n eviden]` Guvernului Romniei. Sloganul este Stai la c`ldur` cu Guvernul! sau cam a[a ceva. A[tept`m, \n prag de alegeri, un alt slogan al campaniei, mai inspirat [i rostit chiar de Adrian N`stase, ceva gen Pune]i o hain` mai veche pe voi!. Iar dup` alegeri: Stai la r`coare cu membrii guvernului Adrian N`stase.

M-am apucat de afaceri pentru c` auzisem c` proprietarii au mai mul]i bani dect angaja]ii. Cu greu mi-am dat seama c` pn` [i la astea trebuie s` te pricepi. Ca [i-n televiziune {i pe urm`, f`r` s` am ca obiect de activitate avocatura, cred c` am stat prin tribunale cu sindicatele mai mult dect am fumat trabuce, picior peste picior, n biroul patronului, cu Oreste.

Andreea Rai Q

Cei tele7 magnifici

C\nd nu [i-au luat leafa sau, scobindu-se printre din]i, nu mai g`sesc nimic de m\ncare, [oferii plini de vaselin` blocheaz` ora[ul cu basculante [i betoniere. La fel, minerii, c\nd li se usuc` g\tul, se \nchid \n subteran [i, de sete, joac` table pe mormanele de steril. Exist` \ns` [i sindicali[ti ferici]i care pot protesta \ntr-un mediu igienic, f`r` costume speciale, f`r` cizme de cauciuc sau m`[ti de protec]ie. R`m\ne totu[i \ntrebarea: oare au pl`tit cele zece secunde publicitare de protest sau e vorba de un barter stipulat \n contractul colectiv de munc`?

Fra]ii Marx [i Engels

Mircea Badea, b`ie]elul cu chibriturile care, dup` ce s-a ars cu fabrica Gherla, sufl` [i-n lavalier` pe post de cititor de ziare
5 S`pt`m\na trecut`, luni, pe c\nd colegii mei trudeau de zor pentru ca revista noastr` preferat` s` plece spre tipar, eu \mi relaxam oasele pe ]`rmul M`rii Egee, la Paralia Katerini, \n fa]a unui televizor de hotel, pe care postul Makedonia TV transmitea noi episoade din saga unor eroi eterni ai micului ecran: Calgon, Orbit [i Cillit. Am constatat c` Orbit [i-a schimbat piept`n`tura [i are acum un aer mult mai proasp`t [i mai r`coros, Calgon a devenit ceva mai calm [i nu mai las` calcarul s`-l calce pe nervi, iar Cillit parc` a \ntinerit, at\t de emo]ionat era de \nt\lnirea cu prima lui chiuvet`. 5 La o televiziune greceasc` m-am putut delecta cu ni[te ore bune de teleshopping de canapele de buc`t`rie, iar aceast` \ntreag` expunere de mobilier se realiza pe fundalul muzical al unui cor religios ortodox. Dac` a[ fi [tiut vreo boab` de greac` poate m-a[ fi l`murit, poate c` erau mese de buc`t`rie sfin]ite, dar dup` aia m-am g\ndit c` erau doar ni[te comode de transportat moa[tele.

ministerul p`rerii na]ionale

tupeu 2004
De[i o s`pase pentru Iliescu,

academia CA}AVENCU Am verificat terenul premierului Nr. 39, 28 sept. 4 oct. 2004 din strada Zambaccian. n mod normal, acolo e cam 1.000 de euro/mp, dar dac` s\nt gunoaie, cum snt la dnsul, pre]ul scade dramatic. Campania de mod` R`mn la ideea c` domnul N`stase s-a p`c`lit dnd 11.000 de euro pe ditamai terenul. P`i, l-a costat a lui N`stase: ma[ina 50 de euro pe zi. Doar ca s` descarce gunoiul pn` am venit noi n control!

11
ou`

N`stase a intrat singur \n groapa de gunoi a istoriei

Poetul, marele poet Motto, a zis odat` o maxim` foarte mare: Din mucegaiuri, bube [i noroi / Iscat-am frumuse]i [i pre]uri noi. Decript\nd versurile, ne-a ie[it dup` cum urmeaz`: mucegaiuri egal Adrian N`stase, acest Tudor Burghezi cu crust` de socialdemocra]ie; pre]uri noi egal 11.000 de parai terenul din Zambaccian; bube (medical se mai cheam` [i [ancru) egal ce-o fi luat senatorul Vasile Du]` de la fra]ii C`m`taru; nu direct de la ei, ca s` nu bat` la ochi, ci de la o prostituat` pe care i-au trimis-o ace[tia s`-i livreze niscaiva sifilis de cas`; noroi egal l`turile care lui Adrian P`unescu \i picaser` cam greu la burdihan, a[a c` le-a vomitat peste [eful SRTV venit s` dea socoteal` Parlamentului pentru ce mai vede romnul la televizor. Deci pune]i-v` masca de gaze [i s` trecem la treab`, fiindc` s`pt`m\na aceasta lucr`m din nou \n mediu toxic; ba ne-ar pica bine chiar [i un spor de ru[ine: Mega-tupeu pe fa]` 2004 (3 puncte): Ioan Amarie, [eful PNA, care a dat rapid verdictul \n cazul celor doi mari colec]ionari de tablouri N`stase [i Zambaccian: Tranzac]ia a fost legal`. Reamintim c` Mona Musc` sesizase PNA-ul pe 27 august despre felul \n care terenul de 700 m2 din strada Zambaccian fusese v\ndut de Gabriel Bivolaru, prin nenum`ra]i intermediari, cabinetului de avocatur` Adrian N`stase pentru doar 11.000 de dolari. Amarie ]ine s` ne explice c` pre]ul nu a fost derizoriu, ci dimpotriv`, chiar prea mare, ]in\nd cont c` acolo era o groap` de gunoi. Altfel zis, premierului chiar i s-a dat [men. Ni[te metri p`tra]i de teren de pe la jumatea teancului erau, de fapt, din ziare decupate. {i-acuma, la c\]i proprietari avuse-

L`sa]i aleg`torii s` v\n` la mine!

|n timpul ultimei vizite tov`r`[e[ti efectuate \n V\lcea, premierului i s-a f`cut dor, brusc, de o emisiune televizat`. Mmmm n-am mai ap`rut la televizor de c\teva minute, o fi zis el, a[a cum a spus recent c` s-a \mb`tat prima dat` la 4 ani. |n plus, b`nuim c` avea chef s` fac` o baie serioas` de mul]ime, s` se limpezeasc` un pic dup` b`l`ceala aia dezolant` prin care trecuse la o \nt\lnire cu pensionarii r\mniceni nemul]umi]i. Iat` aici, \n reluare, \ntrebarea prin care un telespectator din Rm. V\lcea i-a ridicat celui mai iubit dintre premieri oul pardon, mingea la fil, doar at\t c\t acesta s` mai ofere electoratului c\teva cuvinte din pu]ul g\ndirii: Recomandarea f`cut` opozi]iei, S` vin` mai bine s`-mi numere ou`le!, a fost una inspirat` sau v-a adus deservicii? A]i repeta o astfel de recomandare?. Ei bine, v` invit`m s` urm`ri]i r`spunsul lui Adrian N., nu \nainte de a v` face o cruce, a[a, preventiv: Eu nu cred c` mi-a adus deservicii am vrut s` demonstrez electoratului, romnilor, c` au un prim-ministru cu v\n` noi, c\nd negociem [i avem contacte cu englejii, cu chinejii, trebuie s` ar`t`m c` avem v\n`! Deci, nu mi-a adus deservicii. Ce v\n` avem noi s-a v`zut \n fregatele alea vechi luate de la englezi, sau \n kilometrul de autostrad` pe care l-am luat de la americani mai scump dec\t croa]ii, semne destul de clare c` om avea noi contacte cu str`inii, dar s\nt un pic cam nefire[ti.

Procurorul Ioan Amarie, care spune c` premierul s-a p`c`lit [i crede c` noi s\ntem chiar p`c`lici
se, nici terenul nu mai era nou. Prezenta zg\rieturi, era rulat numai \n Romnia, fusese tamponat [i revopsit. C\t despre o groap` de gunoi \n cartierul Prim`verii, parc`-l v`d pe Ceau[escu cu un c`rucior de butelie arunc\nd noaptea aici robine]i [i fitingurile alea ale lui de aur care se stricau. Tupeu cu perversiuni 2004 (2 puncte): Vasile Du]`. De[i Ilie Boto[ l-a aten]ionat oficial pe V`c`roiu c` nu este corect ca Du]`, acuzat c` a degustat coarde de la C`m`tari, s` fac` parte din comisia care-i audiaz` pe proxene]i, senatorul iub`re] pur nu s-a putut ab]ine s` participe. Te pomene[ti c` fata n-o fi fost virgin` [i acum vrea s` le bat` obrazul pe[tilor sau s-o fi \ndr`gostit de ea [i voia s`-i cear` m\na de la tata Sile. Tupeu 2004 (1 punct): Adrian P`unescu: S\nte]i aici s` ne da]i nou` socoteal`. A[a l-a porc`it senatorul-porc pe pre[edintele Televiziunii Romne [i i-a respins raportul de activitate prezentat \n fa]a comisiei pe care o patronez`. Cic` Nicolau ar fi b`gat \n grila de programe prea multe emisiuni auto, \n care se f`cea reclam` mascat` la o marc` de jeep-uri at\t de performante c` pot omor\ [i trei oameni la o singur` dep`[ire.
{i acum, s` vedem ce s-a \nt\mplat \n topul general Tupeu 2004:

1. Ion Iliescu

37 puncte

2. Adrian N`stase 22 puncte 3. PSD 16 puncte

Coco[ul de la Notre Dame

12

academia CA}AVENCU
Nr. 39, 28 sept. 4 oct. 2004

LIBERTE, Egalite, infrac]ionalite

Auzi, t`icu]`, n loc de promisiuni electorale n-ai vrea matale s` te mai faci iar secretar de UTC pe jude]? C` tare bine mai tr`iam atunci! Avea [i b`rbat`-meu vreo 30 de ani, era n putere [i nici nu [tiam cnd se f`cea ziu`.

Bl`nculescu a fost traseu \n piept

De a[a-zisele controale nea[teptate prin jude]e ale a[a-zisului Bl`nculescu de la Autoritatea a[azisului Control [tiu foarte pu]ini oameni, care de regul` cam cunosc ce ar trebui controlat [i ce nu. S` v` detaliem o situa]ie ntmplat` acum dou` s`pt`mni la Neam], cnd Bl`nculescu a ap`rut inopinat n comuna D`muc, unde l-a aranjat pe primarul local cu o amend` de 220 de milioane de lei pentru c` a l`sat s`tenii s` depoziteze rumegu[ pe malurile prului local. Toate bune [i frumoase, dar dac` a]i [ti c` nso]itorii justi]iarului, respectiv prefectul Ioan Munteanu [i vitejii de la Garda de Mediu, trecuser` f`r` s` zic` nici ps cu Bl`nculescu prin comuna Tarc`u, unde se afl` societatea FORESTAR, a arabului care import` aparatur` LG n Romnia, nu v-a]i enerva? Ei ar fi putut s` l trag` de hain` pe Ionel [i s` i spun` c` exist` acolo ni[te trasee superbe pe mun]i de rumegu[ [i c` se poate ajunge la cote mult mai spectaculoase, nu ca pe banalele delu[oare din D`muc. Pe de alt` parte, to]i alpini[tii jude]ului [tiu c` cine vrea senza]ii tari trebuie s` se opreasc` neap`rat n comuna Poiana Teiului, unde un ditamai masivul muntos din rumegu[ depozitat chiar pe malul lacului se afl` n plin proces de orogenez`, ntruct un gater imens al lui Culi]` T`r]` lucreaz` din plin. Dar, vede]i, a[a e turismul de control n ]ara noastr`. Nedezvoltat. {i multe frumuse]i ale patriei r`mn ne[tiute [i neamendate. Ce p`cat!

mili]ia spiritual`
Prefectul de V\lcea:

UTC trag clopotele, Auric`?

Din ciclul Uteci[tii de ieri, pesedi[tii de azi, v` prezent`m aici [i acum exemplul concret al prefectului de V\lcea, Aurel Vl`doiu, personaj care i-a uimit pe supu[ii s`i prin calitatea deosebit` a catifelei cu care lucreaz` atunci c\nd vine vorba de realiz`rile conduc`torului suprem A.N. A[adar, ofert` special`, 2 \n 1: explica]ia [i r`spunsul la \ntrebarea cum a reu[it A.V. s` devin` maestru \n arta de a vorbi mult f`r` s` spun` nimic [i cum de \i vine at\t de simplu s` zburde pe dificilul t`r\m al limbii de lemn. Sub titlul Via]a organiza]iilor UTC / Adun`rile de d`ri de seam` [i alegeri cadru democratic de analiz` a problemelor care fr`m\nt` tinerele colective de munc`, iat` ce scria [i semna, \n urm` cu 28 de ani, tovar`[ul Aurel Vl`doiu \n ziarul Orizont. Preciz`m, pentru cititorii no[tri din licee, din cluburile de house, punk ori Counterstrike, c` UTC era, evident, Uniunea Tineretului Comunist. Au \nceput adun`rile de d`ri de seam` [i alegeri \n organiza]iile UTC. Prilej minunat de analiz` aprofundat` a muncii tinerilor \n perioada care a trecut de la alegerile precedente () Cu spirit critic [i autocritic, uteci[tii s\nt chema]i s` arate, \n lumina sarcinilor ce le revin din hot`r\rile adoptate la Congresul al X-lea al UTC, modul concret \n care se desf`[oar` \ntrecerea socialist` Tineretul factor activ \n realizarea cincinalului revolu]iei tehnico-[tiin]ifice, s` \mp`rt`[easc` din experien]a lor privind generalizarea schimbului II [i extinderea schimbului III () |n acest sens se analizeaz` munca desf`[urat` de organele [i organiza]iile UTC pentru formarea [i educarea tineretului \n spiritul hot`r\rilor Congresului educa]iei politice [i culturii socialiste, a Programului adoptat de recenta plenar` a CC al PCR \n domeniul activit`]ii ideologice [i politico-educative, a indica]iilor secretarului general al par-

Dac` Nicu[or Ceau[escu ar fi fost azi pre[edinte, domnul prefect Aurel Vl`doiu din Vlcea (fost secretar UTC) ar fi fost tovar`[ul prim-secretar Aurel Vl`doiu de la Vlcea
tidului, tovar`[ul Nicolae Ceau[escu, care a pus \n fa]a tinerei genera]ii un program \ndr`zne] de munc`, de afirmare a personalit`]ii tinerilor. Noile alegeri trebuie s` confirme prezen]a \n fruntea organiza]iilor a celor mai buni uteci[ti, tineri activi, d`rui]i muncii. Oameni cu spirit de ini]iativ`, \ndr`zne]i, bra]e de n`dejde pentru cadrele de m\ine ale partidului. Semnat: Aurel Vl`doiu, secretar al Comitetului jude]ean V\lcea al UTC , fost primar la Ol`ne[ti, actual prefect [i, ca s` vede]i c` omul [tia [i credea \n ceea ce zice, viitor parlamentar. Comitetelu Central Tinerii studen]i de la Istorie care alc`tuiesc Deta[amentul de Mili]ie Spiritual`, Mihai Bumbe[, Mihai Burcea, Bogdan Biszok [i Adrian Miclea, mul]umesc pe aceast` cale doamnelor [i domni[oarelor de la sala 3 (G. Dem. Teodorescu) a BCU pentru sprijinul acordat.

Gloan]e tri[oare

jandarmeria presei
Nu orice nesim]ire poate trece drept [tire!

Domnul Papa, Domnul Ioan, Domnul Paul Doi

Nu iese fum f`r` Samantha Fox

Noul primar al Craiovei, Antonie Solomon, a preg`tit \n cele mai mici am`nunte apropiatul chef cu poporul ce va fi prilejuit de Zilele ora[ului. Nu numai c` l-a invitat pe `l b`tr\n, Ion Iliescu, s` zic` [i el o prostioar` pe scen`. Dar a antamat-o [i pe a b`tr\n` de Samantha Fox s` c\nte ni[te r`gu[eli \n deschidere la falseturile lui `l b`tr\n. Ce p`cat c` n-a invitat-o [i pe ]\]oasa aia de Sabrina, s`-i arate pre[edintelui nostru cu 3 mandate de ce-i mai bine s` ai numai dou`, da s`n`toase.

Nu mai primi]i la Vatican to]i p`c`to[ii de la noi!

Mii de dolari, poate chiar zeci de mii au fost cheltui]i, s`pt`mna trecut`, pentru a umple cotidienele mici [i mari cu pagina publicitar` n care se relata, dup` tipicul relat`rilor de vizite ale lui Ceau[escu, faptul c` Aurelian Bondrea a fost primit de Papa Ioan Paul al II-lea, c`ruia i-a nmnat titlul de Doctor Honoris Causa al Universit`]ii Spiru Haret. Acum, de la Papa ce s` ne a[tept`m, el are n fi[a postului sarcina s` se ntlneasc`, pe band` rulant` aproape, cu to]i p`c`to[ii, cu to]i t\lharii, cu to]i neispr`vi]ii. Asta e meseria lui, s`-i primeasc`, la cerere, [i s` le promit` iertarea. Problema e la tovar`[ul Bondrea, protejatul Elenei Ceau[escu. Probabil c`, dac` nu e adev`rat c` s-ar afla n Cuba, la Fidel, Savanta se ntoarce n mormnt, iar sufletul i se arunc` n butoaie adnci cu smoal` n Iad la vestea c` Auric` al ei s-a ntlnit cu obscurantistul `la de Pap`! P`i, de aia, ca nalt slujba[ la Ministerul nv`]`mntului, pe vechi, a supravegheat Auric` introducerea materialismului [tiin]ific n [coli? De aia au comb`tut tovar`[ii tendin]ele religioase? De aia se organizau discoteci pn`-n ziu` chiar n Noaptea de Pa[ti ca s` nu mearg` nimeni la nviere? Despre discu]iile purtate ntre Auric` [i Ioan Paul II nu se spune nimic n paginile publicitare, a[a c` nu [tim dac` masacrarea nv`]`mntului romnesc n comunism [i scoaterea ideilor religioase din [coli au fost atinse, m`car n treac`t. {i, dac` e a[a sau altfel, totu[i, Ceau[e[tii pot sta lini[ti]i la locurile lor. Spre deosebire de Iuda, care a tr`dat pentru numai 30 (treizeci) de argin]i, tr`darea lui Auric` e mai rentabil`: o face n numele sutelor de mii de dolari ncasa]i, n chip privat, de la fraierii de romni! Transpiru Haret

Sabrina Funar

Menaj trois cu Maz`re

Am tr`it s-o aud [i p-asta: cineva l-a v`zut pe Radu Maz`re \mping\nd la tomberoane! Ra-du Ma-z`re! Se \nt\mpla s`pt`m\na trecut`, joi diminea]a parc`, \n fa]a blocului s`u dintr-un cartier m`rgina[ al Capitalei. S-a trezit c` nu poate ie[i cu ma[ina mare cam c\t un troleibuz, ce-i drept din cauza unor pubele. Ne[tiind cine este el, jegoasele alea nu s-au dat de bun`voie la o parte, ci au a[teptat s` fie duse cu for]a. Oricum, s\ntem siguri c` s-a descurcat. Era de a[teptat, de altfel, mai ales dac` ne g\ndim la Martorii de la Prima TV/Evenimentul zilei, care au povestit deja cum se descurc` el cu c\te cinci \mpu]ite pe sear`.

Radu {tefan cel Maz`re

Presa romn` de mic` respira]ie [i de [i mai slab` reputa]ie a consemnat, s`pt`m\na trecut`, o premier` absolut`: a anun]at, pe pagina nti, ca o [tire de mare importan]`, con]inutul paginii a doua, publicitare, n care Aurelian Bondrea i d`dea un titlu Papei Ioan Paul al II-lea. Cronica Romn` [i Curierul Na]ional, cele dou` ziare numite n prima fraz`, au gndit c` ntlnirea scurtissim` a tovar`[ului Bondrea cu Papa ar fi un eveniment. Le d`m dreptate par]ial: eveniment este, pentru cele dou` cotidiene, doar faptul c` au primit [i ele cte o pagin` de publicitate pl`tit` gras din banii studen]ilor de la Spiru Haret! Ioan T. MORAR

Darurile au fost aruncate

academia CA}AVENCU
Nr. 39, 28 sept. 4 oct. 2004

13

Europa a intrat \n T`rt`[e[ti \nc` din 2004

Drag` primare general al Bucure[tiului, b` B`sescule, Las`-ne! Dar las`-ne de tot! Du-te, bre, [i vezi [i matale cum se administreaz` o comun`. Ia ma[ina la plimbare, la 20 de kilometri de Bucure[ti. Du-te \n T`rt`[e[ti, vatra care ni l-a dat pe ilustrul conduc`tor Adrian N`stase! P`i, \n Bucure[ti, nu e[ti \n stare s` ne pui [i nou` ni[te pavele, tip topor, ro[ii, la 10 euro metrul p`trat, ce intr` 26 pe o l`]ime de strad`? Nu merit`m? Nu avem fa]`? P`i, primarul de acolo, de PSD, Buciumeanu, e un adev`rat gospodar. El nu [tie de unde i-a venit modernizarea asta de comun` pe cap, dar nici nu a dat-o dracului afar`. De ce vrei ca nevestele noastre s` r`m\n` \nfipte \n toace [i \n asfalturile tale, c\nd babele f`r` din]i din T`rt`[e[ti pot face coad` la ajutorul social pe pavaj decorativ ro[u? Pe ce ]i se duc banii, bre, omule, c\nd Buciumeanu zice c` el nu a v`zut dec\t o juma de impozite de la am`r\]i, a[a c` nu a pl`tit ajutoarele, c` e-n urm` cu certificatele de proprietate, dar are pavaj ro[u tras \n fa]a bojdeucilor din T`rt`[e[ti, iar unii s`teni [i-au pus pavaje

poli]ia presei
Star-ul sus r`sare, cu o tain` mare!
Nu a trecut nici m`car o lun` de cnd paparazzi cei mai tari dintre cei tari ai revistei Star reu[eau s` produc` un scandal monstru n familia lui Romic` }ociu, surprinzndu-l pe acesta n timp ce bea o Coca-Cola, c` isprava s-a repetat. Nu se [tie cum o fi reu[it }ociu \ntre timp s` se mpace cu nevasta, nu [tim cum [i-a mai privit copila[ii n ochi, dar, de data asta, chiar c` i s-a nfundat. Revista Star a reu[it s` l surprind` pe }ociu cu un Pepsi! Degradarea moral` n care se zbate acest nici nu [tim cum s` i mai zicem a dep`[it orice limit`! Ce mai vrea? Ct de jos o s` se coboare? Nu-i e ru[ine? Cu cine or s` l mai prind` teribilii paparazzi de la Star? Cu o cafea? Cu un sandvi[? Doamne iart`-ne [i p`ze[te-ne! Feri]i ochii copila[ilor de asemenea groz`vii!

Uite, al dracu, nu-i convine 500.000 kilu de ceap` Da unde se crede aici, la fomi[tii `ia ai lui din Doroban]i? P`i, b`, acesta e satul n care s-a n`scut primul miliardar n dolari din Romnia. E T`rt`[e[ti, nu-i Olteni]a lu tac-su Iliescu! Aspect f`r` Adrian N`stase de la Muzeul Figurilor de Ceap` din comuna T`rt`[e[ti
de-astea, dac` tot li s-a adus poman` \n sat, p\n` la WC-ul din fundu cur]ii? B`, B`sescule, nu ai charism`, asta e! P`i, N`stase nici nu a fost v`zut prin satul `sta de zeci de ani [i cineva de sus a ]inut s`-i fac` domni pe n`na[u, buliba[a, m`tu[ica, unchiule]ul lui Adrian. 12 kilometri e drumul a[a, 12 kilometri de Europ`, c` la Cioc`ne[ti e ca la Verdun, iar \n Chitila arat` ca la Plevna. 12 kilometri de pavaje f`cute prin vibra]ie. De ce ne faci, B`sescule, tu una ca asta? De ce ne ]ii \n nenorocirea asta? Ce vrei? T`rt`[e[tiul s` fie \n locul Bucure[tiului? S` ne ]`r`nim \n a[a hal? D`-]i demisia. N-ai dimensiune. N-ai nimic. Bietule. Eugen ISTODOR

Alexandru V~RZARU

Jurnalul na]ional a furat izvorul Amazonului

Amazon-2004. A[a [i-a intitulat {erban Georgescu de la Jurnalul na]ional expedi]ia la izvoarele celui mai mare fluviu din lume. Nu e nici primul romn care a ajuns la tribul Machiguenga din jungla Manu din Peru, a[a cum pretinde, dar nu asta este problema. Chestia e c` \n num`rul de smb`t`, 25 septembrie, al Jurnalului na]ional, Georgescu e singurul nostru compatriot care a atins cel mai \ndep`rtat izvor al Amazonului, care, dup` p`rerea lui, izvor`[te de sub vulcanul Mismi, de 5.200 m, aflat \n \mprejurimile ora[ului Arequipa din Peru, pe latitudinea sudic` de 1531. P`rerea mea e c` Georgescu a intrat \ntr-un univers paralel, din care n-o s`-l mai scoat` nici m`car frunzele de coca. Asta pentru c` vulcanul nu se nume[te Mismi, ci Misti, n-are 5.200 m, ci 5.822, [i nu se afl` la latitudinea de 1531, ci la 1629. |n rest, s-auzim numai de bine [i hai liberare!

Cornel IVANCIUC

14

academia CA}AVENCU
Nr. 39, 28 sept. 4 oct. 2004

hahalera 45
de Protec]ia Mediului Neam] [i a b`tut cu ambii pumni \n mas` pentru eliberarea acordului de mediu. Problema este c` ceea ce vrea firma se poate face acum doar pe c`i ilegale, \ntruc\t legea interzice eliberarea acordului de mediu pentru o investi]ie deja \nceput`. |ns` salamandrele care-au supravie]uit p\n` acum ar face bine s` nu se bazeze pe ce zice legea. P\n` acum, s-a \nc`lcat nu doar legea romneasc`, ci [i Directiva Habitate a Uniunii Europene, potrivit c`reia locul ar fi trebuit declarat arie special` de conservare [i \n nici un caz transformat \n miniparc industrial. Iar cine crede c` lucr`rile vor fi vreodat` stopate se \mbat` cu ap` rece. Ap` rece plat`, \mbuteliat` de Total Mihoc. Ecologic` Contra

cu m\inile curat-murdare
La Cheile {ug`ului se confisc` apa plat` cu o lege cam denivelat`
La Cheile {ug`ului (Neam]), apa izvoarelor naturale trece, iar pietrele, s`racele, r`m\n. Nimic nu ne-ar deranja la acest fenomen dac` el n-ar avea urm`toarea extensie: apa trece \n proprietatea firmei Total Mihoc Prod T`m`[eni, care vrea s-o \mbutelieze, \n timp ce pietrele care r`m\n s\nt sf`r\mate de utilajele care lucreaz` \n zon`. Trebuie spus c` locul unde se \ncearc` a fi captate izvoarele naturale (\ncercare care, \n unele cazuri, a dus la distrugerea acestora) se afl` \ntr-o rezerva]ie natural`. {i, prin urmare, orice investi]ie f`cut` acolo are nevoie de o c\rc` de aprob`ri. Deocamdat`, firma care lucreaz` acolo se poate l`uda doar cu o c\rc` de [icane [i intimid`ri la adresa Clubului Montan Romn, care este custode al zonei alpine Cheile {ug`ului-Munticelu din anul 1997, prin mandat de la Federa]ia Romn` de Alpinism [i Escalad`. Se mai poate l`uda [i cu o amend` pe care-a luat-o \n 2002, c\nd a distrus un izvor public [i a dinamitat un altul, omor\nd salamandrele care \nso]eau turi[tii la p\r\u. Amenda a fost de 25 de milioane de lei, \n condi]iile \n care fapta ]inea de penal. Comisia pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii din cadrul Academiei Romne a reu[it s` refuze de dou` ori cererea firmei de a aviza lucr`rile \n zon`. Iar asta, dup` cum a afirmat chiar pre[edintele Comisiei, \n pofida interven]iilor venite de la un nivel foarte \nalt. Interven]iile au continuat, s-au intensificat [i probabil au fost \nso]ite de desc`rc`ri prin diverse buzunare. Altfel nu se explic` cum, p\n` la urm`, Comisia a cedat [i a acordat anul acesta avizul pe care \n dou` r\nduri refuzase s`-l dea. Cu acest aviz \ntr-o m\n` [i cu presiunile de la un nivel foarte \nalt \n cealalt` m\n`, firma Total Mihoc s-a prezentat acum la Agen]ia

|n Satchinez se vorbe[te limba furatului

|n frumosul peisaj al [esului Banatului st`p\nesc mla[tinile de secol 18. |n ambientul minunat dat de stuf`ri[ [i tufi[ po]i \nt\lni: egreta mic`, st\rcul galben, cormoranul mic, cataliga, g`inu[a de balt`, li[i]a, corcodelul pitic, creste]ul de ap`, chirighi]a, boicu[ul, codobatura cap negru [i Luceaf`r Vi[inel, primarul comunei Satchinez, cu un gr`tar plin de mititei [i [apte sticle de bere la rece. Ca s` nu se murd`reasc`, e \n cizme lungi de pescar, \n burta grea [i goal` [i-n chilo]i tetra. Vinderelul ro[u a[ezat \ntre crengi dore[te la micii lui Luceaf`r. Un localnic satchinez trage \n r`pitorul-acirator. Se revine la amor]eala de dinainte: iar`[i c\nt` buhaiul, iar`[i musca se a[az` pe Luceaf`r. Vi[inel urm`re[te satchinezi ce-[i pasc vitele \n rezerva]ie. 74 de hectare. E sear` cuprins` de r\g\it de Luceaf`r. |i ]in isonul monumentele naturii: heretele de stuf, v\nturelul de sear`, [oimul r\ndunelelor, cucuveaua. Un ciuf de c\mpie urm`re[te lihnit de foame cum Luceaf`r Vi[inel r`stoarn` gr`tarul cu carne de prisos. Sm\rcurile o halesc. E armonie \n jur! E lun` afar`, iar Luceaf`r prive[te pe dou` picioare cum umezeala p`trunde \n tabla pe care scrie c` Europa are grij` de acest col] ml`[tinos de rai. Luceaf`r, noaptea, se retrage la culcare. Vin satchinezii s` ia din mla[tin` o r`murea. Ce-i pas` lumii \ntregi de ea? Aceste minciuni le-a]i luat din zvonuri. Nu e adev`rat. Domnul Luceaf`r Vi[inel are grij` de Rezerva]ia Natural` Satchinez. S-au numit doi gardieni care p`zesc hectarele de habitat natural. Nu se d` foc [i nu se face v\n`toare \n Satchinez. Nu se face nimic ilegal. S\nt \ns` in[i certa]i cu legea fa]` de care s\ntem intransigen]i. Spusele s\nt ale lui Lucian Joja, omul prim`riei Satchinez ce se ocup` ca un \mp`timit de acest minunat ecosistem dat de Dumnezeu. De aceea, facem rectific`ri pastelului nostru: \n frumosul peisaj al [esului Banatului st`p\nesc mla[tini. Egreta, st\rcul, cormoranul, cataliga pot fi admirate. Luceaf`r Vi[inel pune mititei pe gr`tar, desface bere. Pune proviziile [i se pune [i pe sine la dispozi]ia naturii. Seara, luna iese din cuibar, Luceaf`r se duce la culcare. Nu r\g\ie, c` nu are dup` ce. Heretele r\g\ie, dezv`luindu-[i alcoolemia. V\nturelul st` pe vine: mititeii erau expira]i. Cucuveaua c\nt` umed` de emo]ie despre Comunitatea European` ce investe[te [i tot investe[te \n mla[tinile l`sate de Dumnezeu. Satchinezii dorm. Egreta fur` o vac` [i o duce \n mla[tini. Codobatura fur` un satchinez [i \l pune s` taie tufi[uri... Eugen ISTODOR

CLO{CACU PUII DE [aur

academia CA}AVENCU
Nr. 39, 28 sept. 4 oct. 2004

15

Loc de retrocedat cu capul

Ion Iliescu, Dejmo[tenitorul de imobile

Celebrul arunc`tor de br\nz` din Montral l-a agresat total aiurea pe Iliescu. Cristian P`v`luc` mai bine m\nca br\nza [i a[tepta un pic, c\t s`-i poat` arunca \n fa]` ce rezulta din ea, ceva [i mai \mpu]it, care se asorta la fix cu caracterul [i regimul iliescian. Br\nza e pentru politicieni mai de soi, uite, cum e Gheorghiu-Dej. C`ci \ntre Dej [i Iliescu e o mare diferen]` [i asta se vede cel mai bine \n felul cum erau trata]i oamenii sub regimul unuia [i cum s\nt trata]i acum. Iat` un exemplu: pe vremea lui Dej, familia Roma[canu a fost evacuat` for]at din casa de pe str. Her`str`u nr. 7A, pe care [i-o construiser` singuri, cu credit de la banc`. O dat` cu casa le-a fost confiscat tot ce aveau \n interior [i a fost \nscris pe o list`, de la una pereche chilo]i, 356 coli de h\rtie, una lop`]ic` la cele peste cincizeci de tablouri, printre care dou` de N. Grigorescu, patru de {t. Luchian, trei de Th. Aman etc. C\t i-a ]inut pe Roma[cani \n pu[c`rii, statul comunist a considerat casa p`r`sit` [i a dat-o spre folosin]` Comitetului Central. C\nd a ie[it \ns` din \nchisoare, \n 1957, Mihai Roma[canu a dovedit \n instan]` c` nu [i-a p`r`sit de fapt casa, fiind doar internat (a[a [i-a numit \n instan]` anii grei de deten]ie politic`) din 1950 \n 1955 de c`tre Ministerul Afacerilor Interne. Ca urmare, \n instan]` s-a decis, pe vremea lui Dej, ca omul s`-[i primeasc` \napoi casa. |n fapt, i s-a dat doar pe h\rtie, fiind obligat s` pl`teasc` impozite pentru ea, casa fiind ocupat` \n continuare de Comitetul Central. Acum, ia s` vedem ce se \nt\mpl` sub Iliescu: casa e v\ndut` de c`tre stat, ca [i cum era \n proprietatea lui, de[i \nc` din 1957 se recunoscuse c` nu este imobil apar]in\nd statului. Mai mult, v\nzarea are loc, de[i la Prim`ria Municipiului Bucure[ti proprietarii depuseser` cerere de revendicare. Din 2001 \ncoace, dup` ce s-a dat legea 10, deci tot sub Iliescu, instan]ele romne[ti refuz` s` restituie proprietarilor imobilul. C\t despre averea din cas`, tablourile de sute de mii de euro confiscate ilegal, nici pomeneal` s` se dea vreo desp`gubire. Deci vede]i, e clar c` \ntre Gheorghiu-Dej [i Iliescu e o diferen]` mare, cam ca de la br\nz` la c`cat. Alexandru C~UTI{
alexandrucautis@catavencu.ro

descopery Taina tehnicii de lupt` cu sabia micenian`

Invazia dorienilor s-a produs acum 3.200 de ani, la sfr[itul epocii bronzului. Dorienii au plecat din regiunea izvoarelor Dun`rii, din Mun]ii P`durea Neagr`, au trecut peste teritoriul Maramure[ului [i Olteniei de ast`zi, au for]at Dun`rea [i au p`truns \n Grecia, pe care o vor prjoli de la un cap`t la altul. Conform tradi]iilor antice, din ei s-au desp`r]it neamurile numite mai trziu macedonean, r`mas \n nord, iar dup` intrarea \n Peloponez, cel spartan. Dorienii vor distruge civiliza]ia aheean` [i ora[ul Micene. Arma lor, confec]ionat` din bronz sau aur, a c`p`tat numele Micenei [i se nume[te rapier` micenian`. Are un mner foarte mic, ca pentru o mn` de copil, terminat \n disc \ngust cu buton. Lama are o form` triunghiular` alungit`, ca de flac`r`, cu nervur` median`, motiv pentru care a primit numele de flam`. |n urma trecerii lor, prin ]inuturile romne[ti de ast`zi a r`mas un mare num`r de rapiere, care se g`sesc \n Maramure[ [i S`tmar, \n Podi[ul Transilvaniei [i la sud de Carpa]ii Meridionali. La \nceput, arheologii nu [i-au putut explica dimensiunile nefiresc de mici ale mnerului rapierei [i au avansat ipoteza c` dorienii aveau statura unor pigmei. Cnd s-au constituit echipele interdisciplinare [i arheologii au colaborat cu geofizicienii, biologii, chimi[tii, arhitec]ii, metalurgi[tii, cerami[tii [i armurierii, surpriza a venit din partea celor din urm`. Armurierii au explicat c` dorienii nu foloseau rapiera ca pe o sabie obi[nuit`, cu care duelezi [i \mpungi, ci ca pe un cu]it. Mnerul era strns \n pumn [i acoperit complet cu degetele, iar flama sabiei era lipit` de bra], protejat de o ap`r`toare de bronz. Dorianul folosea dou` s`bii-cu]it, pentru ambele bra]e, cu care \[i croia drumul prin g]ii [i fe]ele inamicului, crestate cu lovituri ca la karate. |n Muzeul Na]ional de Istorie poate fi v`zut tezaurul de la Per[inari, Dmbovi]a, compus dintr-o rapier` micenian` [i 11 pumnale \n form` de flam`, toate din aur masiv.

Chi[in`u-hau

16

academia CA}AVENCU
Nr. 39, 28 sept. 4 oct. 2004

MANGLA CUM LAUDE

academia CA}AVENCU

17

Alexandru V`rzaru crede c` n lume exist` mistere. De pild`:

E posibil ca, prin banale strngeri de mn`, un microb de pe colacul veceului pe care a stat Vasile Dncu s` ajung` pe degetul cu care se scobe[te n nas Bin Laden. Urm`ri]i acest straniu [i interesant lan] de cauzalit`]i n articolele din aceast` pagin`. Pe de alt` parte, e posibil ca 100.000 de dolari guvernamentali s` ajung` la Horic` Alexandrescu ca buget de publicitate, de[i publicul Independentului ar justifica doar 35 de dolari [i 28 de cen]i. Clarific`m misterul n aceast` pagin`!

dosarele chi

x
Bogdan Vod`, str`mo[ul poli]iei clujene
Ciudata universitate cu pile mari poate consemna n istoria ei c` la inaugurarea uneia dintre cl`diri a fost prezent, n calitate oficial`, pe atunci, chiar Ioan Rus, ministrul Administra]iei [i Internelor! Probabil c` prezen]a ministrului era necesar` pentru a binecuvnta, ntr-un fel, diplomele ob]inute de comandan]i [i al]i [efi din Poli]ie. Pentru c`, se [tie, n sertarul oric`rui poli]ist se g`se[te diploma de absolvent de Drept. Astfel, printre cei care, pornind de la Universitatea lui Jaradat, [i-au m`rit lefurile [i [i-au nt`rit pozi]iile [i CV-ul se num`r`: Toma Rus [eful Centrului Zonal de Combatere a Crimei Organizate, Ioan O]el, [eful serviciului Crim` Organizat` (care pred` ore [i acum), comisarul Apahidean, [eful judiciarului de la IPJ Cluj, comisarul-[ef Gheorghe Bunea, de la acela[i serviciu [i mul]i al]ii. Iar printre prietenii lui Jaradat se num`r` Nelu Pop, acum [ef prin Ministerul Administra]iei [i Internelor, al c`rui v`r, Liviu Pop, a [i fost decan pe la una din facult`]ile lui Jaradat. E greu de crezut c`, avnd un spate at\t de blindat [i o identitate att de fluid`, palestinianul Hadi Jaradat va fi pus vreodat` n fa]a vreunui control serios care s` vad`, de pild`, n baza principiului Suspiciunii Universale de dup` 11 septembrie, dac` se vars` bani n conturi dubioase ce pot fi folosite n scopuri [i mai dubioase. Ct despre faptul c` SRI l-a monitorizat pe Matar, ne ntreb`m de ce era b`nuit [i dac` b`nuiala nu a putut s` se abat` [i asupra asocia]ilor s`i. {i dac` ni[te telefoane venite de sus nu au f`cut s` dispar` ni[te dosare de jos. Ioan T. MORAR mic. |n virtutea autonomiei [i a necesit`]ilor de marketing, bugetul care a fost aprobat \n februarie a avut respectabila dimensiune de 2 milioane de dolari (70 de miliarde de lei). Ei bine, nici un sfan] din purcoiul `sta de bani nu a fost consumat pn` \n luna iulie. Cnd, deodat`, s-a \ncheiat un contract fenomenal cu una dintre firmele mari de publicitate, nu-i spunem numele, dar este una \ntre cei grei. Contractul are valoare zero. Adic` serviciul de contractare de publicitate cu mass-media este oferit gratuit de respectiva firm`. Gratuit? M` rog. Eu, s` fiu [mecher, a[ da [i eu banii altui [mecher, s`-i \nvrt` el pe la patronii de media, s`-[i \ntoarc` o parte, treaba lui, doar suntem \n Romnia. Important este s` nu trebuiasc` s` fac licita]ie. Ct prive[te destina]ia banilor, e limpede c` nu trebuie s` uit`m de PRO TV (250-300.000), Prima TV, Adev`rul (vreo 350.000 USD), de Ziua (220.000), Nine OClock, Jurnalul na]ional, Capital, Kiss Fm [i, bine-n]eles, imparabilul Horic` Alexandrescu cu Independentul lui cu tiraj care merit` s` \ncaseze 100.000 USD din banii publici. Bun, dar ce leg`tur` are asta cu campania? P`i, mai \nti trebuie s` v` l`murim de ce nu au fost cheltui]i banii dect \ncepnd cu luna iulie: p`i, nu s-a atins nimeni de bani pn` cnd n-a fost uns Nica [eful campaniei electorale a PSD. Clar? Iar dac` nu sunte]i mul]umi]i, v` rog s` monitoriza]i voi ct` publicitate pentru licita]iile electronice sau pentru serviciul de urgen]` 112 a]i v`zut \n presa de mai sus \n compara]ie cu cte [tiri negative la adresa lui Nica n-a]i v`zut. Biroul de Investiga]ii

dosarele chi

xXL
mierului, Anca Alexandrescu, fosta so]ie a lui Dan Andronic, cel mai \nfipt sfetnic cu barb` al AN-ului: nici una, nici alta. Adic`: nici Horia pe post, nici nu plec. Ce-a urmat a]i v`zut din p`cate la televizor: porcul, locul I la Hunedoara pe listele PSD, trebuia s` mul]umeasc` \ntr-un fel Divanului pentru alegerea preliminar` [i a trecut la executarea silit` a conducerii TVR (prin trntirea \n Parlament a Raportului de activitate pe 2003, din \ntmplare cel mai bun din ultimii ani, \n timp ce al Radioului Na]ional {eulean, aproape \n faliment, a trecut cu brio), unul dintre motivele declarate fiind c` Televiziunea este mult prea obedient` fa]` de PSD! Pentru un poet scuipat stradal \n decembrie 89 ni se pare prea mult cinism cu salmonella.

Nr. 39, 28 sept. 4 oct. 2004

pe site) a putut fi ob]inut pe bu- ceast` func]ie a procurorului gene, cu c`r]i semnate n mod dife- neral este mp`rt`[it` [i de perrit! sonalitatea Mihaelei Jaradat, so]ia patronului, o fat` care, din tinere]e, a cam iubit arabii.

Gabriel Drogeanu s-a uitat peste textele de mai jos, ceea ce v` dore[te [i dumneavoastr`, [i a re]inut c`:
Puterea a asmu]it porcul asupra unui c\ine (cu apuc`turi, ce-i drept) de paz` al democra]iei; pesedi[tii au c`lcat \n picioare ipoteca pe hotelul Bulevard, care a ajuns acum sub pingeaua lui Tender; cine [i cum ajut` b`tr\na p`dure din Vrancea s` se duc` \ncet, dar sigur.

Unde a pus botul Ilie Boto[

Ca s`-]i mearg` bine afacerea, [tiu [i m`run]ii buticari, trebuie s` te ai bine cu cei tari. A[a c` Hadi Jaradat s-a aliat exact cu cine trebuia. Printre dasc`lii care luau bani de la el (pe ore, desigur) se num`r` Vasile Pu[ca[, negociatorul-[ef pentru integrare, Vasile Dncu, ministru, Sabina Funar, so]ie de fost primar [i, surpriz`, Ilie Boto[. Legea nu-i interzice s` predea ore. Conflictul de interese apare atunci c\nd demnitarul ocup` o func]ie n cadrul universit`]ii unde pred`. Exact cazul lui Ilie Boto[, care este secretar [tiin]ific, pozi]ie asimilat` func]iilor administrative. Dar nu o s`-l nv`]`m noi pe procurorul general ce zice legea. Oricum, e exclus ca subalterni ai domnului Boto[ s` ia la puricat tocmai institu]ia unde [efu e secretar [tiin]ific. S` not`m c` a-

Ciud`]enii romnoarabe cu Bogdan Vod` n coad`

lujeanul Matar cel c`utatnec`utat de FBI a fost aliat cu un coleg, compatriot [i prieten de-al s`u, tot palestinian venit la noi pe vremea prieteniei dintre Ceau[escu [i Arafat, Abdel Mohamed Hadi Rahman, [i fac o Universitate Romno-Arab` la Baia Mare. Se ceart`, din nu [tiu ce cauze, dup` care Abdel Mohamed, devenit dr. Hadi Rahman (doctor [i n economie, [i n medicin`, domenii destul de nenrudite!)), fondatorul [i pre[edintele Funda]iei Cultural-Ecologice Maramure[, fondeaz` o institu]ie neao[ romneasc`, Universitatea

Bogdan Vod`. Pe coperta c`r]ii Bazele managementului, un curs universitar de la Universitatea Bogdan Vod`, apare ca Mohammad Jaradat, pentru ca la bibliografie s` figureze tot o carte dea lui, semnat`, de data asta, Mohammad Abdel Rahman. Personalitate multipl`, la propriu! E greu de n]eles schimbarea asta de nume dac` nu ar face parte dintr-un obicei utilizat de cei care vor s` se ascund`. De cine vrea s` se ascund` palestiniano-romnul? De b`ncile la care are credite destul de mari? De serviciile secrete str`ine? E greu de dat un r`spuns simplu [i rezonabil la aceast` ntrebare. Dup` cum e greu de crezut c` titlul de profesor universitar doctor (cu care nu semneaz` cursul, dar pe care-l invoc`

Domnule pre[edinte, pn` v-a]i suflat genialul nas v-am compus o poezie de 32 de strofe dintre care mi permit s` v` citesc refrenul: Jur`m cu cel ce fur` de la }ar` / Fur`m cu el c` e cu }ara el / {i-n vremuri care-l binecuvntar` / Noi l pup`m n cur pe Bombonel!. Adrian P`unescu aplicnd o limb` nou` dintr-o poezie mai veche, n ritm grohaic

codrul bunelor maniere

Copiii c`pitanului Arogant
Ca s` le spun` profesorilor c` Guvernul PSD le-a m`rit vax salariile, Adrian N`stase a trimis un fax de 7 pagini pe la [coli, pe 15 septembrie. Pentru cei care nu v`d bine facsimilul al`turat cit`m din textul faxului: |ns`n`to[irea \nv`]`m\ntului romnesc \nseamn` \mbun`t`]irea actului didactic [i asigurarea egalit`]ii [anselor [i a dreptului la educa]ie pentru to]i copii sau o aten]ie deosebit` a fost acordat` problemelor cu care se confrunt` copii proveni]i din familii cu o situa]ie material` dificil`. Iar textul acesta, dup` cum men]ioneaz` o not` pe care au uitat s` o [tearg` din capul paginii scribii de la Guvern, e ultima variant`. V` da]i seama cum ar`ta \n celelalte variante. E groas`, b` N`stase ([i nu vrem s` \n]elegi prin groas` un avantaj). Se vede ce bun e \nv`]`m\ntul pesedist dac` nici la Guvern nu poate fi g`sit un textier mai bun ca Vanghelie.

Cum se transform` banii no[tri \n campanie electoral` PSD

De ce latr` porcul la TVR

`pt`mna trecut`, cel mai bun prieten al omului s-a dovedit a fi porcul, nu cinele, a[a cum eram noi, romnii, obi[nui]i. |n povestea de fa]` protagoni[ti sunt: cinele TVR-ul, de paz` la imaginea Omului; porcul, Adrian P`unescu, de paz` la cocina Omului [i, ultimul pe list`, cu voia dumneavoastr`: Omul, alias Adrian N`stase. |n acest haloim`s de slug`rnicie \n slujba unui singur om, s`pt`mna trecut` cinele a atacat porcul dup` ce porcul atacase raportul de activitate pe 2003 al cinelui \n Comisia de cultur` a Parlamentului. Pe scurt, Romnia \n bale carnavalului. L`snd firescul fabulei

oi v-am prevenit \nc` de la \nceputul anului c` ministrul Nica strnge bani pentru campanie. Atunci, una dintre institu]iile autonome pentru UE [i \n subordinea lui Nica pentru noi Inspectoratul General pentru Comunica]ii [i Tehnologia Informa]iilor (IGCTI) \[i proiectase bugetul pentru publicitate. Buget care era de 1 milion de dolari [i pe care Nica l-a respins dintr-un telefon pentru c` i s-a p`rut prea

Fax Kids

Uite, B`sescule, acesta-i Dosarul Flota! }i-l ar`t [i ]ie: s\nt 80 de nume n el. Acuma zi-mi sincer: chiar n-ai pic de suflet? }ii tu mor]i[ s` fii col]os [i pe chestia asta ne obligi s` trm dup` tine n instan]` nc` 79 de nevinova]i. Doar n ideea c` o dat` i vom putea numi lotul B`sescu.

Maaam`, ce vac` snt! Am uitat s` m` prezint: m` cheam` Fulga, s\nt [eful SIE [i chiar nu n]eleg cum am nimerit n poz`, c` pn` acum nu-mi [tia nimeni fa]a.

deoparte, s` trat`m pu]in anormalitatea situa]iei din prisma culiselor unui joc murdar \n care sluga pe care s-a contat, ne referim aici la TVR, nu a mai fost una perfect`, ci a mu[cat pur [i simplu mna st`pnului. TVR-ul este un loc de crea]ie, manipula]ie [i [mena]ie pentru orice putere, cu-att mai mult pentru PSD. Licita]ii f`r` licitare, festivaluri na]ionale [i interna]ionale cu comisioane, rude de-ale politicienilor prin redac]ii, [oferi de-ai amantelor, fire scurte [i amenin]`toare, spioni pe post din toate serviciile, totul este posibil \n Televiziune, bine\n]eles pe banii no[tri. Numai c`, \n ultimul timp, telefoanele partidului nu prea mai aveau finalizare \n conturile partidului, animale bolnave nu prea mai

erau pe post, licita]iile pe bune din ce \n ce mai multe, audien]ele cu o u[oar` erec]ie, furturi oprite la poart`, rebranduire, profit alb, pe scurt, partidul nu prea mai f`cea nici un ghi[eft cu actuala conducere liberal` a Televiziunii. {i, colac peste pup`za premierului N`stase, mai venea [i campania electoral` ce urma s` decid` soarta multora din jurul iluminatului din T`rt`[e[ti: America de Sud sau Cotroceni. Cum anul acesta e groas`, testul de fidelitate pentru pre[edintele Televiziunii a venit \ntr-o zi pe la prnz, dup` luni de taton`ri: ori Horia Alexandrescu pe post, ori pleci. Solu]ia aleas` a fost una, zicem noi, uman`, dac` ne gndim la profilul celebrului tat` al purt`toarei de mesaj [i masaj a pre-

Agathon i-a vndut hotelul Bulevard prtului Iacubov

B`i Stolo, acum, dac` tot am nregistrat la OSIM programul de guvernare, st`m lini[ti]i. N-are cum s` ni-l mai fredoneze PSD-ul. Dar dac-or vrea s`-l ia alde Namibia sau Uganda, lu`m bani grei din drepturile de autor. Nu mai zic ce iese dac` le d`m cuvintele lu O-Zone. Le pune pe muzic` [i-o s` danseze, nenic`, o Europ` ntreag` dup` programul nostru de guvernare.

persoan` privat` al c`rei nume ne scap`, \ntruct este \nrudit cu cel al unui obiect zbur`tor neidentificat, [i-a vndut dreptul de proprietate succesoral` asupra hotelului Bulevard. Str`mo[ul persoanei private n-a fost expropriat de statul comunist, a[a cum pretinde succesorul lui de ast`zi. El a pierdut, pur [i simplu, ipoteca pe hotel, din cauza unui \mprumut bancar, pe care n-a fost \n stare s`-l achite la vremea respectiv`. Dup` revolu]ie, hotelul, pe care pusese mna statul, a fost trecut \n patrimoniul societ`]ii Athne Palace. Ministerul Turismului, condus pn` de curnd de Dan Matei Agathon-Dracula, a de]inut pachetul de control asupra ac]iunilor. |n 2001, Agathon a comis un fals ct toate zilele, cnd a admis cererea de retrocedare a activului hotelului Bulevard succesorului persoanei private,

\narmat` cu actele doveditoare ale propriet`]ii. C\t-ul luat de Agathon, care a f`cut uitat` ipoteca [i a admis revendicarea, este att de mare, \nct nu intr` \n calculele noastre. Conform unor calcule absolut demente, el sare peste Himalaya, f`r` parapant`. |n 2002, dup` ce s-a v`zut re\mpropriet`rit, succesorul a vndut hotelul societ`]ii RAFO One[ti, a prtului Corneliu Iacubov. |ntre timp, Iacubov a dat faliment, iar afacerile lui, care au pus \n pericol pn` [i siguran]a na]ional`, au fost salvate de Ovidiu Tender, cu al]i bani de la buget. |n mod logic, rezult` c` adev`ratul apropritar al Bulevardului este, \n acest moment, Ovidiu Tender, investitorul strategic de serviciu al regimului Iliescu.

Fiii Vrncioaiei sunt fra]i cu omida p`roas` a stejarului

ou` sunt societ`]ile care au dat iama \n p`durile vrncene: Grboiu [i Aldmar. Ambele sunt ]inute \n mn` de Gic` Du]`, directorul Direc]iei silvice Foc[ani, Alexandru Lefter, de la Direc]ia regim silvic [i cinegetic, [i Mihail Cr`ciunescu, de la Inspectoratul teritorial de regim silvic [i cinegetic Buz`u. Societatea Grboiu din Odobe[ti a belit tot cire[ul s`lbatic din zonele Vrancea, Gala]i [i Br`ila. Lemnul de cire[ se vinde la pre]uri fabuloase \n Italia, unde se folose[te la confec]ionarea

sicrielor de lux. Cu banii [menui]i de societate, Lefter a ajuns [ef de direc]ie, dup` ce ini]ial fusese dat afar` cu [uturi \n trti]` de la ocolul silvic din Guge[ti, chiar de directorul Du]`, pentru jafuri repetate, \ns` la presiunile unei alte larve notorii, Opri[an, pre[edintele Consiliului Jude]ean Vrancea, a ajuns ceea ce se vede cu ochiul liber. Societatea Aldmar a lui Maricel Cosor, din Odobe[ti, a f`cut praf toat` p`durea de pe raza comunelor Grohor [i Br`h`[e[ti, a ocolului silvic Tecuci. Apocalipsa p`durilor vrncene este coordonat` de directorul Du]`, care face recep]iile comerciale pe genunchi, contra unor comisioane grase, care merg pn` la 1.000 de euro pe hectarul de p`dure exploatat`. Pentru unele arborete t`iate pe raza ocolului Foc[ani, societatea Damian Stori din ora[ul Roman a \ntocmit studii sumare neconforme cu realitatea, pentru care a perceput sume de pn` la 5.000 de euro. Averea lui Du]`, evaluat` la peste un milion de euro, pe care nu-i va putea justifica nici la Judecata de Apoi, const` \ntr-o cas` la Gura Cali]ei, una la Foc[ani [i alta la Costine[ti. Du]` a dat ordin tuturor ocoalelor silvice s` nu marcheze [i s` nu constituie partizi pentru persoanele private f`r` aprobarea lui expres`. Mul]i proprietari de p`dure au refuzat s` mai lucreze din clipa aceea cu el [i \l acuz` c` le-a cerut o [pag` de o mie de euroi pentru a le rezolva p`surile. Biroul de Investiga]ii

Domnilor, [ti]i de ce s-au devalizat b`ncile ct am fost eu ministru de Finan]e? Pentru c` nu a existat un vice-guvernator la BNR care s` m` sune [i s`-mi zic`: Mai u[or, fra]ilor, cu clien]ii politici, c-am ajuns la fundul sacului!. Bine c-au venit la timp la putere ramoli]ii `ia de ]`r`ni[ti, c` altfel ajungeam s` ne arest`m ntre noi: frate p` frate, ho] p` ho] [i fesenist p` pesedist. De[i au n comun apa, hidrotehnistul Iliescu [i marinarul B`sescu tot schimb` focuri pn` n-o s` mai r`mn` piatr` pe piatr` Timofte [i Fulga, agen]ii 000 barat, de]in`torii unor secrete de carton ntr-att de mari nct, din momentul afl`rii lor, pn` [i ei le-au uitat Inspira]i de contractul de 200 de zile al Conven]iei Democrate, liderii Alian]ei D.A. promit un contract de 300 de euro cu romnii Florin Georgescu, un finan]ist care-[i nchipuie c`, n calitate de vice la BNR, va beneficia de viciile sistemului bancar

18

academia CA}AVENCU
Nr. 39, 28 sept. 4 oct. 2004

MONDENII VECHI {I NOI

mai blond` dintre platinatele Blondy. Andreea, \ns`, se \mpotmolise mortal \ntr-o fr`zulic`: S\nt \nc\ntat` de desf`[urarea acestei sere... acestei \\\`, acestei ``\`, sere... sere de la sear`, nu sere de-alea cu flori.... Acestei seri, i-a venit \n ajutor reporteri]a [i, \n aceea[i secund`, i-a f`cut cameramanului semn s` ocheasc` pe altcineva, c` nu-i rost de dialog suportabil cu fata de la Blondy. mai nostim de f`cut, Dan Tudor, fostul Gogu de la Bragadiru, s-a pomenit r`mas \n mo]ul ierarhiei de vedete. De la \n`l]imea ame]itoare a acestei pozi]ii, combin\nd altitudinea cu un strop de whisky, Dan Tudor s-a adresat jurnali[tilor care, de-a lungul vremii, i-au t`b`cit curul s`u de actor cu [uturi tip`rite. Cei care au vreo problem` cu mine \n seara asta s\nt invita]i s` vin` s` ud`m \mpreun` cactu[ii de la etaj. Ce-ai vrut s` spui cu asta, simpaticule?, l-au \ntrebat vreo trei sferturi dintre cei de fa]`. Dar el a ridicat misterios din spr\ncene [i-a clipit din umeri cu sub\n]eles, iar noi ne-am g\ndit c`, fuck, o fi vreo poant` mai presus de subtilitatea noastr` sau poate vreo aluzie la cactusul \n]ep`cios [i b`g`cios al lui Bobby P`unescu, naiba [tie, sau poate Jacqueline... Veninul [i c\nepa

Romnia,

]ar` de p`cat

muzeul figuran]ilor de cear`

Busturile [i culorile politice nu se discut`
zilele pesediste ale Craiovei, \n care vor fi f`cu]i cet`]eni de onoare ai ora[ului (\n ordine nealfabetic`) Mircea Dinescu, Ion Iliescu, Mircea Geoan`, Miron Mitrea, Theodor Stolojan [i, desigur, F`nu[ Neagu, {elea a hot`r\t c` e momentul s` profite [i s` organizeze o ceremonie de dezvelire a statuii, chiar acolo, la cr\[m`. |ntre concertul lui Toto Cutugno [i cel al Samanthei Fox, oleac` \nainte s` vin` s` c\nte \n ora[ [i Bonnie M, {elea a invitat iubitorii artei s` vad` cu ochii lor un F`nu[ pietros [i apoi s` dea de du[c` c\te-o cinzeac` din partea casei. {i, ghiog\l]-ghiog\l], c\te-un sendviciule]. Groza vine pe pia]a romneasc` cu \nc` o descoperire epocal`. |n viziunea sa proprie, secretul vocii mereu proaspete [i viguroase, gata s` se tol`neasc` de-a curmezi[ul mai multor octave, este nu exerci]iul f`r` m`sur` al corzilor vocale, cum ar putea crede neexperimenta]ii, ci, dimpotriv`, t`cerea profund`. T`cerea grea, t`cerea ferm`, t`cerea gri, t`cerea nemiloas`, t`cerea plumbuit`. Oricine ar suna la telefon, oricine i-ar adresa o \ntrebare cu preten]ii de r`spuns c\t de modest prime[te \n schimb o silen]ioas` ridicare din um`r. Mama Loredanei l`mure[te apoi miratul c` Lori se afl` \ntr-o pauz` vocal`. {i s` mai \ncerce mnealui s`-i vorbeasc` abia a[a, mai c`tre sf\r[itul s`pt`m\nii.

indexul evenimentelor mondene

Via]a ca [motru
Cic` Nadine a intrat la Institutul de Teatru din Los Angeles. N-am \n]eles exact ce face ea acolo: spal` vase \n campus, d` cu aspiratorul prin amfiteatre sau culege c`p[unii din curtea institutului?

Pompiliu {elea, omul lui Radu Berceanu \n Oltenia, cel care a cump`rat \n numele pedistului marile hoteluri din Craiova, are admira]ii literare pu]ine, dar In Vito veritas fixe, iar una dintre ele, de fapt Adrian Copilu Minune [i-a schimbat singura, se nume[te F`nu[ Neanumele de scen`: acum \l cheam` gu. C\nd Adrian P`unescu [i-a Adi de Vito (de la numele actorului tras statuie la B\rca, directorul s`u favorit, Danny de Vito). Nu general al S.C. Jiul Craiova, fost \n]eleg de ce nu [i-a zis direct Adi OJT, [i-a \ncordat mu[chiule]ii de la Hollywood, s` moar` to]i creierului [i a decis c` trebuie du[manii de la V\lcea de oftic`, sau, s`-i fac` [i el un bust de piatr` mai simplu, Adi Schwarzenegger idolului s`u. Statuia lui F`nu[ a Minune, ca s` fac` impresie la fost gata, dar, \ntre timp, R`zvan nun]ile de culturi[ti. Theodorescu aranjase apari]ia unei ordonan]e care s` interzic` My lovele will go on osanalele cioplite pentru [meStory zice c` Ion }iriac [i Adrian Srbu o curteaz` pe Anna Lesko [i o cherii \n via]`. Statuia a poposit iau cu bini[orul, la tratative. Bravos! \n biroul lui {elea de l\ng` restaurantul Jiul [i acolo a r`mas, Oricum, Anna avea nevoie de un nev`zut`, p\n`-n zilele noastre. miliardar-doi, dup` desp`r]irea de Doar c`, v`z\nd c` se apropie Columbeanu, \ntruc\t, se [tie, Marian Ionescu n-a avut bani dec\t s`-i compun` ni[te piese de dragoste [i s-o ia pu]in la [tang`.

Ieftin ca Bragadiru
Postul de televiziune B1 TV [i-a lansat noua gril` de toamn` la hotelul Rex din Mamaia. La fluierul st`p\nilor postului ar fi trebuit s` pofteasc`, \n fa]a ziari[tilor oaspe]i, toate vedetele B1. Dar fiindc` Monica B\rl`deanu s-a \nv`]at cu Oceanul [i nu mai vrea la mare, pentru c` Radu Moraru \[i s`rb`torise ziua de na[tere cu o sear` \nainte [i migrenele groaznice de dup` distrac]ie nu l-au mai l`sat s` c`l`toreasc` \n bune condi]ii, iar Liana Stanciu \[i g`sise altceva

Cine t`cere nu piere

Dup` ce a descoperit re]eta tinere]ii f`r` b`tr\ne]e [i a siluetei f`r` celulit` \n dietele lipsite de carne, de br\nz`, de lapte, de ulei [i de calorii, Loredana

Cu genitivul descusut
Am v`zut-o cu pupilele mele [i-am auzit-o cu aceste dou` urechi neg`urite de cercel, c` altfel n-a[ fi putut s` cred. La lansarea unei linii de electrocasnice, o reporteri]` secondat` de-un cameraman \ncerca s`-i ia o declara]ie Andreei B`nic`, cea

Reclama, umfletul comer]ului

Star dezv`luie c` Rocsana Marcu a copiat la examenul de Management publicitar. Se pare c` ea [i-a ascuns copiu]ele \n sutienul generos: 26 de cursuri, trei culegeri de probleme de management din Gheba [i 50 de copii xerox dup` Libertatea, unde Rocsana [i-a f`cut publicitate pe managementul lui Mutu.

Stima]i cet`]eni din muncipiu Craiova, ce-mi f`cur`]i, b` juve]ilor? C` aznoapte, cnd m-au dat afar` de la Minerva, am ie[it n parc s` m` pi[, normal, p` soclul unei statui. Ridic ochii [i, cnd colo, ce v`d? Era statuia marelui scriitor F`nu[ Neagu treaz. Ce era s` fac? Dect s` fac pipi pe mine, mai bine m-am pi[at pe mine

Opera de trei milioane de parale a PSD-ului

C\teva dintre aventurile recente ale lui Ioan Holender, directorul Operei din Viena [i agent electoral al guvernului N`stase (vezi Festivalul Enescu cinci milioane de dolari din banul public sau Festivalul Artelor dou` milioane de coco, din acela[i buzunar peticit), ne-au atras aten]ia noastr` de melomani. Mai \nt\i, directorul s-a g\ndit s` le fac` Mo[u o surpriz` iubitorilor de oper`: s` aduc` la Bucure[ti, de S`rb`tori, baletul Operei din capitala Austriei cadou al guvernului, \n eventualitatea \n care melomanii voteaz` cum trebuie. A doua zi dup` anun], a fost f`cut public [i costul cadoului: trei milioane (lei) biletul. Apoi, domnia sa a precizat c` Opera din Viena \i este so]ie, iar Romnia amant`, pentru ca, pu]in mai t\rziu, s` precizeze la TVR c`, de fapt, \[i caut` amant` la Timi[oara (poate nutre[te ceva planuri la Opera din localitate, noroc c` timi[orenii n-or s` pun` niciodat` botul la vreo operet` de trei parale pe banii guvernului N`stase). n fine, Ioan Holender las` impresia c` vrea s` impresarieze mor]ii. Urc\nd pe ni[te c`i ale na]ionalismului pe care nu le-a atins nici m`car tenorul PRM-ului, omul [i-a anun]at amanta (v` reamintesc: o na[parlie pe care o cheam` Romnia) c` vrea s` aduc` \n ]ar` osemintele lui George Enescu. Asta \n condi]iile \n care Enescu \[i doarme somnul \ntr-un panteon dintre cele mai confortabile ale lumii (cimitirul parizian Pre Lachaise confort 1 sporit, unde e mult mai mi[to dec\t la Bellu) [i f`r` ca familia compozitorului s` cear` vreodat` acest lucru. R`spunsul a venit de la Maria Ioana Cantacuzino fiica lui B\zu Cantacuzino, fiul Maruc`i, so]ia lui Enescu. Care a precizat, pu]in nervoas`, c` ea n-ar permite o asemenea recuperare politic` a memoriei bunicului ei, obligat s`-[i p`r`seasc` ]ara, pierz\ndu-[i astfel toate bunurile [i pornind pe drumul exilului pentru a tr`i ultimii ani din via]` \n s`r`cie. Corect. Dar v` da]i seama c\t s-ar fi bucurat N`stase s` defileze cu moa[tele lui Enescu pe Calea Victoriei, \nchiz\nd astfel pliscul sindicatelor de tenori, soprane [i baritoni cu gura mare? Fals Diez

V\nd o minune-n via]a mea!

Dan Bittman [i-a deschis SRL: D`nu] SRL. S\nt curios ce-a trecut \n domeniul de activitate: melodiu]e de dragoste, gagicu]e [i f`cut copii?

De 3 x kg
Mihaela Tatu a recunoscut c` [i-a f`cut liposuc]ie. Cred c`, totu[i, a f`cut trei liposuc]ii, trei \mpachet`ri cu parafango pe zi [i a ]inut trei cure de sl`bire [i degeaba, tot n-a ajuns la 1 x femeie.

Praful de pe box`
Raluca Sandu va semna un contract de sponsorizare de 100.000 de euro cu o firm` de electronice. Mai normal ar fi fost s` semneze cu o firm` de produse medicale, produc`toare de seringi, garouri [i Panadol contra durerii pentru sevraj.

Cocain [i Abel

La Craiova, n sfr[it, a ap`rut un F`nu[ Neagu care nu se clatin`: cu soclu de piatr` [i mbuteliat n bronz
momentul McChicken (pentru c` vre]i m\ncare g`tit` [i nu fastfood cu ketchup), [i s` o lua]i u[urel c`tre Ambasada SUA. Evita]i cu greu pizza de la Cafeneaua Actorilor, nici m`car nu \ntoarce]i capul spre restaurantul Burebista [i \ncerca]i s` nu v` l`sa]i p`c`lit de usc`turile de la Snack Attack-ul din intersec]ia cu Bati[tei. Acum mai trebuie doar s` dep`[i]i barierele de ciment cu SRI-[tii care p`zesc ambasada, s`-i rezista]i consulului SUA care v` arunc` pe geam o ciung` [i s` face]i dreapta \n curtea unei cl`diri mari pe care nu scrie nic`ieri Casa Universitarilor. Aici mai ave]i de str`b`tut curtea, face]i un st\nga scurt pe dup` cl`dire [i, hop, a]i poposit tocmai \n toamna lui 1984, la o teras` [mecher` cu aer semicapitalist, cu mese de fier, cu difuzoare din acelea galben-gri pe st\lpi din care se aude Sabrina, cu N-ave]i voie \n pantaloni scur]i \n unitatea noastr` de consum!, cu 7.000 de lei salata de varz` [i 10.000 dac` e asortat` cu ro[ii, 25.000 ciorba de peri[oare [i 70.000 [ni]elul cu tot cu garnitur`. C\t despre clien]i, lume extrem de pestri]`: actori tra[i pe linie moart`, fo[ti profesori universitari \n costumele jerpelite care \nc` mai au cret` pe man[ete, activi[ti de partid

Localul b`lan
Casa Universitarilor nu-i acas`
Facem un apel [i pe aceast` cale la cititorii no[tri cu posibilit`]i materiale mai modeste, eventual studen]i, s` se ridice \n picioare [i s` aplaude \mpreun` cu noi, doar-doar i-om mai \mbuna pe cei de la cantinele studen]e[ti din Pia]a Rosetti, Podul Izvor sau complexul 6 Martie s` le deschid` totu[i \nainte de \nceperea anului universitar. Nu de alta, dar ca \n vacan]a asta [i ca de c\nd m` [tiu eu cu foamea-n g\t nu mi-am dorit niciodat` mai tare s` \nceap` o dat`, naibii, [coala aia mai repede, s` avem [i noi unde m\nca o ciorb` (cel) mai ieftin! Care va s` zic`, dac` a]i ajuns [i voi \n Rosetti [i a]i citit c` se deschide, h``t, pe 11 octombrie, n-ave]i dec\t s` traversa]i, s` l`sa]i \n dreapta |mpinge tava de la McMonis (nu [tiu ce pun `ia \n m\ncare, da parc` prea te ia somnul de dup`), s` dep`[i]i

pensionari care vorbesc cu tovar[u osp`tar, iar cu pu]in noroc pute]i prinde [i ni[te pantaloni evaza]i modelul Aurelian Andreescu [i geac` de blugi marca Mo]u Pitti[, \n vremurile sale de tinere]e. M\ncarea este foarte bun`, iar servirea este excelent`, singura problem` ar fi c` sub privirile mustr`toare ale chelnerului, [i el cam optzecist, ai serioase dubii \ntre a comanda un extravagant mu[chiule] cu ciuperci [i bere Tuborg sau a cere un muncitoresc ardei umplut plus Brifcor cu sifon. Bursucul gastric

LEGEND~:
DDDD ca la mama acas`; DDD ca la tata acas`;

DD D

ca la mine acas`; ca la m`-sa acas`.

ieftin ca braga; caut`-te-n buzunar \nainte de a intra; e bine s` mergi \n ziua de salariu ca s` nu te faci de r\s; numai dac` te invit` cineva care pl`te[te.

po]i s` [i adormi; cur`]el; ai grij` pe unde p`[e[ti; n-ai putea s` mai rabzi?

frumoasa [i chestia
muzeul figuran]ilor de

academia CA}AVENCU
Nr. 39, 28 sept. 4 oct. 2004

19

colec]ie!

H EC

I!

1/4 senza]ional! La emisiune, Raicu are un b`ie]el sau o feti]`!

Cnd cei de la Prima TV ne-au trimis aceast` poz` mpreun` cu altele pe care din lips` de spa]iu nu le mai putem prezenta, am zis: uite, ne-au dat ni[te poze cu Andreea Raicu din gre[eal`. Buzele prguite, senzuale, tr`s`turile efeminate, dac` nu feminine de-a dreptul, aerul de fragilitate cultivat` special, ochii provocatori, negri de p`cat, parc`-parc` snt f`cute s` ridice libidoul n orice b`rbat... b`rbat am zis? Pardon, femeie... Ei bine, a[a-zisa feti]` b`ie]oas` din imagine e b`rbat n aproape toat` puterea [i, culmea, are chiar [i nume de b`iat. l cheam` Mihnea Manoliu (foto jos) [i, la noua emisiune Totul pentru tine este mna dreapt` a Andreei (foto sus), cu care [i seam`n` la perfec]ie. S` sper`m c` nu [i \n ceea ce prive[te b`rba]ii, despre care [tim sigur c` Andreea \i prefer` \n absolut toat` puterea cuv\ntului. P.S. Bun` seara. S\nt eu, un b`iat din redac]ie. }in s` spun [i eu ceva: s` [ti]i, colegul meu care a scris despre Mihnea are dreptate, dar nu numai. Pentru c` Manoliu nu este numai Mihnea, dar a fost [i Cain, pe vremea c\nd se ocupa de muzic`. A scos [i o pies`!!! Era ceva cu {tiu eu ce [tiu, baby, dar nu m` po]i opri... ea nu vrea dec\t banii [i cu multe gagici care se frecau prin cadru (absolut inutil, dup` cum ve]i vedea). Mai mult: ceea ce colegul meu, din delicate]e, a vrut doar s` sugereze apel\nd la o speran]` de-a lui, s` [ti]i c` a[a e. {i a[a se [i explic` toate asem`n`rile din poz`: pentru anumi]i b`rba]i e normal s` le plac` nu numai banii, dar [i al]i b`rba]i, care seam`n` cu Andreea Raicu. Doar nu cu Romica Jurca, Jeana Gheorghiu sau Tan]a de la Teo! Dosnic de la N&D

VIP-u de la cablu
b\rfe din televiziune
q Afl`m c` pe coridoarele de la Na]ional TV fra]ilor Micula li se spune pu]in` aten]ie, stima]i fani Chemical Brothers. Genial! M-am tot g\ndit de unde le vine lor o porecl` ca asta, plin` de muzicalitate [i E-uri, dar n-am reu[it s` m` l`muresc. De la Frutti Fresh, napolitanele Natty, berea Brger sau (iar asta mi s-ar p`rea pu]in prea periculos pentru s`n`tate) condimentele Regal Condimix? q De[i s-a vorbit mult despre Antena 1, 2, 3, 4 [i a[a mai departe, c\t or da Dumnezeu, Adrian N`stase [i conturile lui Ceau[escu, \n B`neasa nu se \nt\mpl` mare lucru \n afar` de PSD. Totu[i, acum e sigur c` Antena 3 (televiziunea de [tiri) n-o s` mai prind` campania electoral` social-democrat` (s\c, s\c!), lansarea fiind programat` c\ndva \n decembrie, cu Mona Nicolici la bord. Iar Antena 2 (televiziunea de divertisment) a fost am\nat` cu lejeritate c`tre prim`vara lui 2005, c\nd, dac` c\[tig` tot `[tia alegerile, n-o s` mai fie chiar nici un motiv de divertisment pesedist \n ]ara asta, \n afar`, desigur, de Nicolae V`c`roiu. q Dup` o perioad` de repaus la pictorial, Dinescu relanseaz` Plai cu boi (chestie programat`, cic`, \n viitorul foarte apropiat). ntr-un fel, m` bucur: [i-a[a m` \ntrebam eu unde se duc fetele de la pagina 5 c\nd se duc. C`-n ultima vreme alea care c\[tigau c\te un pictorial \n revista Plai cu boi care nu mai ap`rea se \ntorceau acas` cam nesatisf`cute, f`r` nici un fel de entuziasm, cum fac juncanele alea de la capul satului, c\nd se \ntoarn` placide de pe ima[.

Economistul Decebal, \n zilele de glorie ale socialistului Traian

lui Emilic`, momentan membru \n PUR-ul generalului Voiculescu, surprins aici \ntr-un moment delicat al existen]ei sale: pe vremea c\nd era un falnic economist de n`dejde la fabrica Electroprecizia din S`cele. Nimic din \ncr\ncenarea lui cederist`: z\mbet revolu]ionar, de playboy jude]ean, ochelari de soare imperiali[ti, de la Fondul Plastic, sub care intuim o privire juc`u[`, plin` de angajament. Hot`r\t lucru: pe vremea aceea, lui Decebal Traian Reme[ nu-i pl`ceau jum`t`]ile de m`sur`. Nici acum nu le admite: ori e[ti la putere (cu b`ie]ii), ori nu caz \n care e[ti o jum`tate de om politic c`lare pe jum`tate de ]`r`nist mort, a[a, precum Emil dut indirect PSD-ului Constantinescu. (mi-e sc\rb` de Romnia!). A]i ghicit: e vorba Decebalul despre Decebal Traian PCR Scorilo Reme[, fostul finan]ist al

Continu`m seria dezv`luirilor din epoca de aur a publicisticii romne[ti cu un ministru cederist, actualmente v\n-

Ploi cu boi

20

academia CA}AVENCU
Nr. 39, 28 sept. 4 oct. 2004

interne]e f`r` b`tr\ne]e

Dac` voi nu m` WWW eu v` www

Firewall-e [i ulcele
Zilele trecute n-am ce face [i m` apuc s` \mi instalez un firewall, s` v`d cu ce se m`n\nc` [i dr`cia asta. Trebuie s` v` spun c` n-am o p`rere foarte bun` despre acest tip de soft. Pe dial-up \]i m`n\nc` o groaz` de resurse [i \ngreuiaz` traficul de parc` ar fi intersec]ia Mo[ilor cu Carol dup`-amiaza, c\nd plou`. Ultima dat` c\nd mi-am instalat unul (Zone Alarm Pro, dac` ]in bine minte), probabil din cauza unei set`ri f`cute aiurea, am descoperit cea mai sigur` metod` de a sta protejat \mpotriva oric`rui atac: ZAP-ul \mi t`iase definitiv

accesul la Internet. Degeaba l-am dezinstalat. A trebuit s` dau jos sistemul ca s` conving Internet Explorer-ul s` scoat` capul din cas`. A, bine, unii o s` m` \ntreba]i acum ce e un firewall. De regul`, este un program care filtreaz` ce intr`/iese din calculatorul t`u dinspre/spre restul lumii pe baza unor reguli setabile sau presetate. Dac` vre]i o defini]ie mai am`nun]it`, lua]i [i citi]i de la howstuffworks.com/firewall.ht. Au [i poze. Firewall-ul [i antivirusul s\nt chestii diferite. Un computer care iese pe Internet are nevoie de ambele \n aceea[i m`sur`. |n vreme ce antivirusul \]i scaneaz` ce downloadezi de pe net, firewall-ul \]i monitorizeaz` port-urile pe care se \nt\mpl`

traficul respectiv. Imagina]i-v` c` antivirusul este ca [i cum ai dormi \n cas` cu lumina aprins`, iar firewall-ul este c\inele care m\r\ie \nc` din curte la ho]ii care vor s` v-o sting` de la tabloul electric de pe peretele casei. Pe Internet exist` o gr`mad` de softuri de acest tip care merit`. Noi am pus un filtru dup` freeware, \n ideea c` poate nave]i bani de aruncat pe experimente. Am ob]inut o list` scurt` alc`tuit` din: Agnitum Outpost Firewall, Kerio Personal Firewall, Sygate Personal Firewall [i poate ar mai fi c\teva free de care Eu Personal Firewall n-am auzit. Pe primul (AOF) \l [i testez de vreo dou` s`pt`m\ni [i merge. Nu v` spun c` mi-a blocat o gr`mad` de atacuri. Cel pu]in, pe dial-up, scan`ri de port se \nt\mpl` una la 15 minute. Te controleaz` b`ie]ii la gioale s` vad` dac` e[ti vulnerabil. AOF-ul cum \i prinde, cum le ia IP-ul [i fuge dup` ei s` vad` care, de unde [i cum. Cu un b`iat din Germania (evident, dac` nu folosea un proxy, a[a cum v` povesteam \ntr-o edi]ie anterioar`) aproape c` m-am \mprietenit: m` atac` regulat la fiecare conectare. Iar pe un tip din Taiwan, dup` ce i-am dat peste m\na cu care \ncerca s`-mi strecoare un Backdoor, l-am invitat s`-mi mute [i mie calul la o partid` de Chessmaster on-line.

s Ce face dintr-o poveste o poveste bun`? Vocea povestitorului, cald` [i expresiv`? Imaginile care o nso]esc? Subiectul, absolut surprinz`tor [i original? Sau poate toate acestea. Convinge]i-v` urm`rind povestea unei juc`toare de scrabble. O revela]ie mistic`, un cuvnt genial de folosit la o www.vidlit.com/ partid` de scrabble [i o sinucidere pe final, la www.vidlit.com/ craziest/ craziest.html craziest/ craziest.html (3.3 MB, Flash, nerecomandat pentru dial-up). s Indigo: Buna iubito, ce faci? Jade: Eh, mai nimic! Indigo: Ia zi, vrei sa vin pe la tine s` ne-o tragem? Jade: Stai... Vroiai s` vorbe[ti cu fata mea? Indigo: ...da, doamn`. Aceasta [i alte 14.000 de buc`]i de conversa]ie memorabil` compun cea mai mare colec]ie de texte culese de pe IRC. Viwww.bash.org. olen]`, amor, umor, omor [i multe altele, numai la www.bash.org. s Am [i eu un sfnt protector [i, dac` ar fi fost ca p`rin]ii mei s` fi respectat tradi]ia, ast`zi m-a[ fi prezentat, cu capul n p`mnt [i teribil de jenat, cu numele de Paraschiv. Oricum, dac` ar fi dup` mine, mi-a[ alege alt sfnt protector. Mi-a[ alege ceva mai cool, mai trendy, mai cu priz` la mase. Un sfnt cu site pe Internet. Ca, de exemplu, Sfntul Clinton, cu site www.saintclinton.com. la www.saintclinton.com. s Acum, eu [tiu c` americanii n-au aruncat dect dou` bombe atomice peste Japonia. Dar, din cte v`d eu, japonezii au luat-o mult mai razna. Adic`: \nghe]at` cu arom` de pe[te? Roz [i verde fosforescent la costumele olimpice? Automate cu lenjerie? Nu e clar? S` mai dau un exemplu: cum arat` ma[inile modificate la noi? O arip` exagerat de mare, un bec albastru, un spoiler de Nissan pus pe Dacie, o jant` lucioas`. Cum http://homepage2.nifty. arat` ma[inile tunate la japonezi? Cam a[a: http://homepage2.nifty.

com/ztath/starthp/subpage15.html. com/ztath/starthp/subpage15.html.

s ntr-o vreme n care omenirea se lupt` ca s` construiasc` pacea, americanii construiesc rachete de trimis pe Marte, iar romnii construiesc rachete de trimis n Marea Neagr`, un om a construit [i el ceva demn de atenhttp://myhighhorse.com/index2. Hacker, poli]ist texan ]ia, respectul [i invidia planetei: http://myhighhorse.com/index2. html, danielgoace@catavencu.ro html, cronica prepar`rii unui sandvi[ de 8.500 de calorii.

Net plus ultra

interne]e f`r` b`tr\ne]e

academia CA}AVENCU
Nr. 39, 28 sept. 4 oct. 2004

21

single player \mpotriva tuturor: Cine-a tras \n noi, PS1-PS2?

De s`pt`m\na trecut` s\nt fericitul posesor al unei console PlayStation 2 (PS2). Da, s\nt gata s` recunosc: am tr`dat nobilele idealuri ale PC-ului. {i nu pot s` spun c` am fost neap`rat un dobitoc. Dintotdeauna am avut ideea preconceput` cum c` jocurile adev`rate se joac` pe PC, consolele fiind mai mult pentru copii. Ei bine, nu e chiar a[a. Nu orice joc pe consol` sucks. De exemplu, pentru un race consola se potrive[te excelent, ceea ce nu se poate spune \n cazul unui first person shooter. Mi-au ie[it peri albi juc\nd anul trecut SOCOM Navy Seal pe consol`: mi[c`-l pe s`racul soldat cu un buton, rote[te camera \n jurul lui cu maneta din st\nga, ia cu Mouse Look din butonul din dreapta, f`-te stealth din `la de dedesubt, crouch cu Left 1 o gr`mad` de manetu]e rotabile, butona[e [i butonele plantate pe toate laturile juc`riei. M-au f`cut `ia varz` \nainte s` apuc s` le spun cine s\nt [i ce vreau. Nu mai spun c` jocul venea cu microfon (puteai s` dai ordine echipei tale: Cover me!, Hold position! sau Te-n m`-ta, boule!), iar consola respectiv` era prev`zut` cu Dualshock 2, un fel de force-feedback \ncorporat \n telecomand`, de aveam senza]ia c` toat` lumea m`-mpu[c` \n m\ini. Da]i-mi o tastatur` s`-i sparg!, am scr\[nit atunci din din]i, mu[c\nd din juc`rioara de plastic [i rug\ndu-m` ca jocul s` fie c\t mai repede portat pe PC, s` m` r`zbun pe nenoroci]ii `ia. Orice s-ar spune, consola are avantajele ei imposibil de contestat. 1. Cost` mult mai pu]in dec\t un computer performant (6.999.999 lei la Best Computers). 2. Cu toate acestea, \]i merg ultimele jocuri f`r` a necesita investi]ii o dat` la trei luni sau stresuri de genul Am r`mas \n urm` cu placa video, Tre s`-mi upgradez RAM-ul etc. Cel pu]in PS2-ul `sta de care v` vorbesc st` \n picioare f`r` probleme de patru ani. 3. N-ai nevoie de monitor pentru c` se conecteaz` la televizor. 4. Ocazie cu care po]i urm`ri oric\nd ce e pe celelalte programe. Asear`, cu un deget m` jucam Surprize, surprize pe TVR 1 cu Andreea Marin, iar cu cel`lalt fug`ream un bolid cu 200km/h \n Burnout 3: Takedown o demen]` de curs` cu ma[ini despre care o s` vorbim data viitoare. 5. {i tot aici trebuie amintit` pozi]ia confortabil` pe care o po]i lua atunci c\nd nu depinzi de o suprafa]` plan` pentru tastatur` [i mouse. 6. Nu-mi face pl`cere s-o spun, \ns` din ce \n ce mai multe jocuri se produc \n exclusivitate pentru console. C\t despre acelea care se porteaz` totu[i pe PC, e mai bine s` nu aducem vorba. Console mio

hard de ner`bdare
Guvernarea \n Grup
Adrian N`stase este un mare conduc`tor. El conduce un guvern, conduce un partid, conduce o asocia]ie de v\n`tori e un b`rbat adev`rat care ar conduce orice, indiferent cum arat`. El conduce [i Grupul pentru Promovarea Tehnologiei Informa]iei. Pe care l-a condus [i Dan Nica un pic, c\t s`-l \nve]e cum se face, \ns` l-a l`sat apoi \n grija \nt\iului [i experimentatului conduc`tor al ]`rii. Acum c\teva luni, \n timp ce se afla \mprejurul sau sub biroul \nt\iului conduc`tor, Grupul a fost \ns`rcinat. |ns`rcinat cu aplicarea unui proiect care trebuia s` \ncurajeze metoda achizi]iilor electronice. Un proiect din genul acelora pe care le g\nde[te Dan Nica doar ca s`-[i excite [eful direct; altfel, un proiect caracteristic pentru cei doi b`rba]i: unul care \ncepe destul de greu, \n urma unui lung preludiu electoral, [i se \ncheie f`r` finalizare. Proiectul se baza pe un al treilea mare b`rbat, Mihai T`n`sescu pe numele lui, care urma s` hot`rasc` un procent cu care vor fi mic[orate taxele pe tranzac]ii dac` acestea se fac \n registru electronic. Evident c` T`n`sescu n-a finalizat nici el, a[a c` de proiect s-a ales praful, c\nd putea s` se aleag` m`car stropul.

Semn`tura electronic`, o vorb` de d\n[ii resetat`

Nu poate fi dec\t un lucru bun faptul c` la facult`]ile de Drept din Romnia se ]in cursuri pe tema semn`turii electronice. Problema e c` s\ntem, ca de obicei, cu teoria mult \naintea practicii. Cu to]ii [tim s` ne semn`m, iar dac-or mai fi r`mas [i romni care nu [tiu, tehnologia le-a rezolvat de mult problema prin sistemele care reac]ioneaz` la amprenta digital`. Problema e la bani, capitol la care st`m ceva mai prost. |n mare m`sur`, din cauz` c` st`m. Ca s` devii furnizor autorizat [i s` func]ionezi pe baza semn`turii electronice, investi]ia \n echipamente [i alte acareturi se ridic` undeva pe la un milion de dolari. La c\t de mult \ncurajeaz` guvernul Romniei biznisul electronic, asta-i o investi]ie pe care, la noi, ]i-o sco]i cam \ntr-o mie de ani. Or, am un sentiment c` peste o mie de ani va disp`rea [i semn`tura electronic`, iar calculatoarele vor face afaceri singure, \ntre ele. Vor face totul f`r` nici un pic de ajutor din partea noastr`. Ba chiar vor intra [i pe site-uri porno \n locul nostru.

Cablul CATV, [treangul clien]ilor

Asocia]ia pentru Protec]ia Consumatorilor din Romnia a dat \n judecat` RCS pentru modul \n care aceast` firm` gestioneaz`, abuziv, rela]iile cu clien]ii c`rora le furnizeaz` servicii CATV. Nu ne-a surprins evenimentul, mai ales c` [i noi semnalasem \n ultimele s`pt`m\ni obiceiurile de monopolist ale companiei. Ultimele \nt\mpl`ri ale monopolistului ne-au adus aminte de vremea anului 2002, c\nd RCS era un b`iat la locul lui m`runt [i \ncerca s` sparg` un alt monopol, pe cel al Romtelecom, prin intermediul unei firme care-l avea ca unic ac]ionar pe [oferul unuia dintre bo[i. Dar despre asta, \n episodul urm`tor. Ave]i r`bdare [i nu v` teme]i: revista noastr` nu se difuzeaz` prin cablu.

Game ovar

22

academia CA}AVENCU
Nr. 39, 28 sept. 4 oct. 2004

capitalul fra]ilor marx

Articol senza]ional! Ia-l, c`-i ultimu [i vreau s` merg [i eu acas`!

Din nou

la cass`

|n timp ce N`stase cre[te g`ini, {euleanu cre[te oi

Dac` ar fi s` ne lu`m dup` declara]ia sa de avere, Drago[ {euleanu, pre[edintele-director general al Societ`]ii Romne de Radiodifuziune, nu este un om bogat. Este arogant [i slugarnic, se face pre[ \n fa]a lui N`stase, se face mochet` de tranzit \n fa]a PSD, dar bogat nu este. Are dou` case de locuit, cu ceva teren de jur-\mprejur, are 100 de ac]iuni la Romexpo SA, \n valoare de 25 de milioane de lei [i cam at\t. Dac` mai are [i altceva, asta numai Dumnezeu [i, poate, N`stase ar mai putea [ti. {i, totu[i, {euleanu mai are ceva. La capitolul VI al declara]iei de avere, intitulat Alte preciz`ri ale declarantului, Drago[ {euleanu a mai ad`ugat cu m\nu]a lui o cifr` [i un cuvin]el: 5 oi. Ar fi foarte bine dac` cele 5 oi ar fi chiar oi, \ns` ce te faci dac`, \n timp ce f`cea aceast` precizare, {euleanu se g\ndea la ni[te angaja]i oibedien]i de-ai lui?!

Mafia din pie]e este concurat` la pre]uri de dumping de mafia electoral` din PSD!
lui. Inginerii Direc]iei s\nt [i ei prezen]i \n caravan`. Fiecare are \n r`spundere c\teva ma[ini. Se face prezen]a [i se porne[te la drum. Convoiul \nainteaz` greu, c`ci ma[inile \i car` nu numai pe angaja]i, ci [i c\teva basculante de legume. V`z\ndu-i din dep`rtare, ai zice c` oamenii locului au pornit teleormaniada [i se \ndreapt` spre Bucale pentru a arunca sute de kile de ro[ii, castrave]i [i ardei capia \n guvern. De fapt, adev`rul este altul: ei vin Este o zi obi[nuit` de s\mb`- la Bucure[ti ca s` ajute guvert`. La ora 3 diminea]a, spre ie- nul. [irea din ora[ul Alexandria, anDeja s-a luminat afar`. La ora gaja]ii Direc]iei Agricole Teleorman se bucur` de un week-end la care la ]ar` se trezesc primii aparte: \n grupuri de c\te 3-4, ei coco[i [i \n Capital` face ochi se \mbarc` \n c\te-o ma[in` [i se prima erec]ie, angaja]ii Direc]iei preg`tesc s` ia calea Bucure[tiu- iau \n primire o pia]` bucure[Zeci, sute de mii, milioane de bucure[teni se n`pustesc \n fiecare s\mb`t` asupra pie]elor [i cad prad` inamicului electoral num`rul 1 al PSD-ului: mafia legumelor. Zecile, sutele de mii, milioanele de bucure[teni habar nu au c`, \n fiecare s\mb`t`, \n spatele tarabelor se d` o lupt` pe nervi [i pe bani \ntre speculan]i [i v\nz`torii deghiza]i trimi[i de PSD s` v\nd` la pre]uri de dumping. tean`. {i, deghiza]i \n ]`rani, adic` \mbr`ca]i ponosit, \[i pun pe tarabe m`rfurile aduse cu ei tocmai din Teleorman. Ordinele s\nt clare: \n momentul \n care primul picior de bucure[tean va c`lca \n pia]`, func]ionarii trebuie s` uite c` ar trebui s` fie acas`, \n week-end, [i s` se poarte ca ni[te ]`rani comercian]i care v\nd la pre]uri foarte mici. Aceast` ac]iune a Direc]iei Agricole Teleorman a \nceput exact dup` ce N`stase a f`cut scandalul cu mafia din pie]e. De-atunci, func]ionarii Direc]iei nu mai au week-end. Din banii lor, ei trebuie s` cumpere m`rfuri pe care s` le v\nd` apoi \n pie]ele bucure[tenilor. Totul este organizat \n am`nunt, nimeni nu scap` de aceast` obliga]ie. Calculul [efilor Direc]iei merge p\n` acolo \nc\t ]ine cont de orice detaliu cu conota]ii electorale. Bun`oar`, ac]iunile lor vizeaz` numai sectoarele controlate de PSD. Din c\te [tim noi, pe 4 septembrie au fost \n sectorul lui On]anu, iar pe 11 septembrie, la Vanghelie. Sursele noastre afirm` c` \n aceast` lupt` se implic` personal chiar [i [efii cei mai mari din Direc]ia Agricol` Teleorman, v\nz\nd cot la cot cu subordona]ii deghiza]i \n ]`rani. De[i, la cum se poart` [i cum g\ndesc, spun tot sursele noastre, ei, [efii, n-ar avea nevoie de nici o deghizare. Tac-su pe valoarea ad`ugat`

O plimbare cu Tico prin datoriile Irakului c`tre Romnia

Yasser conducea un Tico \n vremea c\nd Dan Pascariu al c`rui nume a fost vehiculat de cur\nd ca posibil viitor prim-ministru a intrat cu jeepul \ntr-un Tico, alt Tico, omor\nd c\]iva oameni care nu aveau bani de jeep, ci doar de Tico. Proprietara \n casa c`rora st`team cu chirie pe vremea aceea avea [i ea tot un Tico [i, \n acel an, de Anul Nou, [i-a sunat ni[te buni prieteni pentru a le ura La mul]i ani! [i ce se mai obi[nuie[te \n astfel de situa]ii. A fost o gaf`, desigur, din partea ei, de vreme ce prietenilor ei tocmai le muriser` copiii \n acel accident de jeep [i Tico, petrecut tocmai pe 31 decembrie. Trec\nd peste aceast` parte, ceva mai patetic`, ajungem [i la partea economic`. Dac` este adev`rat ce a aflat de cur\nd Yasser, atunci e destul de grav. C` eviden]ele de la Bancorex & Ministerul Finan]elor, privind datoria Irakului c`tre Romnia, nu ar mai exista. Asta ar putea avea leg`tur` nu doar cu Dan Pascariu, fost pre[edinte al Bancorex, ci [i cu actualul ministru Mihai T`n`sescu, fost director general la Direc]ia Datorii Publice a Ministerului Finan]elor. A ie[it cam amestecat acest articol, dar cam a[a este [i Romnia.

La Clubul Diploma]ilor, Cataram` a marcat un golf deloc antologic

S`pt`m\na trecut`, Viorel Cataram` a venit la Clubul Diploma]ilor, a pus pe mas` banii pentru organizarea Cupei Elvila la golf, a cosit iarba din \mprejurimi cu crosa [i, la urm`, [i-a luat trofeul pe care-l finan]ase [i a plecat acas`. Evident, a luat mai pu]in dec\t a b`gat, \ns` \n aceast` ecua]ie trebuie s` ]inem cont c` a fost vorba de un joc sportiv [i nu de unul gen SAFI. Pe l\ng` Cataram`, au mai cosit iarba de la Club, nu cu acela[i talent, Mi[u Negri]oiu de la ING Bank [i de la PSD, Dinu Pescariu, care juca o partid` cu b`ie]ii de[i acas` \l a[tepta o nevast` frumoas`, [i Mugur Mih`escu de la Vacan]a Mare, care este [i el juc`tor de golf, fiind probabil atras mai mult de poantele finu]e care se pot face pe seama g`urilor din gazon dec\t de jocul \n sine. Marele c\[tig`tor al trofeului a fost, am mai zis, Viorel Cataram`, care, prin jocul etalat, a adus \nc` un omagiu mai vechiului dicton: Important nu e s` c\[tigi. Important e s` participi cu banii [i s` te lase ceilal]i s` c\[tigi. Baba cu crosa

SIF d`-i, SIF lupt`!

S\nt c\]iva ani buni de c\nd Yasser este ac]ionar cu acte \n regul` la SIF Muntenia. De c\teva ori am primit invita]ie de a-mi ridica dividendele, c\te 2-3 sute de mii de lei, pentru care mai trebuia s` [i stau la ditamai cozile. Am renun]at de fiecare dat`. |n tot acest r`stimp, pre[edintele acestui SIF a fost Theodor Mih`escu, un personaj despre care tot citeam \n pres` lucruri nasoale. De cur\nd mi-a fost dat s` v`d componen]a Consiliului de Supraveghere al BCR [i m-am enervat v`z\nd acolo numele lui Theodor Mih`escu, administratorul ac]iunilor mele [i al multor mii de fraieri ca mine.

Yasser ArAPAPS

Vremea c\nd nu se punea lene pe foc

Iat` o imagine care ne demonstreaz` c` au trecut pe aceste ]inuturi [i vremuri c\nd nu to]i romnii voiau s` mearg` la [coal`. Cei ai c`ror p`rin]i n-aveau prin cas` un acordeon pe care s`-l transforme \n ghiozdan voiau, se vede, s` mearg` la munc`. Despre ceilal]i n-avem ce spune, dec\t c` probabil nu le aveau nici pe vremea aia cu munca. {i c` nu duceau \n spin`ri cro[ne (snopurile alea de lemne pentru foc aduse din p`dure) dec\t atunci c\nd se punea problema s` dea omoru la cineva. Eh, vremuri! Atunci aveai curaj s`-]i trimi]i copilul singur \n p`dure. Nu ca acum, c\nd nu-l mai po]i trimite nici p\n` la col], dup` o sticl` de Polar, de fric` s` nu se \nt\lneasc` pe drum cu nenea pedofilul belgian venit la agroturism [i s`-]i vin` acas` beat, cu o sticl` de Martini golit` pe jum`tate.

Romnia, ]ar` banier`

Florin Georgescu, plin de baft` electoral` ca Rodica de p`r
A[ezarea pe postul de viceguvernator la BNR \i asigur` lui nea Floric` Georgescu un viitor sigur, care nu p`rea deloc luminos dup` alegerile interne din PSD, unde omul abia a ob]inut un loc nu foarte eligibil pe listele de la Olt. Pentru func]ia de la BNR, nea Floric` a fost sus]inut de aripa N`stase, \n timp ce pentru locul pe listele electorale a fost s`pat de cealalt` arip`, prin intermediul Rodic`i St`noiu. Cei doi s-au certat la un moment dat at\t de tare \nc\t nu mai [tiai care-i b`rbatul [i care-i femeia (ceea ce nu \nseamn` neap`rat c` \n altfel de \mprejur`ri, mai pa[nice, ai [ti). Incidentul a avut loc la Caracal, pe stadionul pe care jmecherii pesedi[ti de la Olt se str\nseser` s` urm`reasc` meciul de tineret Romnia-Macedonia. La pauz`, cu nervii \ntin[i de gafele ap`r`rii noastre, nea Floric` [i ]a]a Rodica s-au dedat la \mbr\nceli de fa]` cu liderii locali, motivul scandalului fiind furturile de la alegerile interne. Probabil c` \mbr\ncelile s-ar fi l`sat [i cu p`ruieli, dac` Florin Georgescu ar fi avut de ce s` apuce partea advers`. la banc`. Am mai spus [i despre stadionul lui Extensiv, care ajunsese la un moment dat \n proprietatea BCR, dar am uitat s` v` spunem cum [i, brusc, ne-am adus aminte. A[a c` p\n` nu uit`m din nou, s` facem bine [i s` not`m aici. Stadionul a ajuns \n proprietatea BCR, bine\n]eles, \n urma unui credit acordat de banc` fra]ilor Mih`ilescu. Un credit, iar`[i bine\n]eles, acordat ilegal, pentru c` stadionul pus gaj nu era al fra]ilor Mih`ilescu. Ace[tia \ncercau s` cumpere \n rate \ntreaga baz` sportiv` a clubului de la SC TCIF SA Craiova, iar dreptul de proprietate urmau s`-l ob]in` dup` achitarea ultimei tran[e. Cu complicitatea directorului TCIF de la acea vreme, \n registrul de transcrip]iuni [i inscrip]iuni s-a omis s` se spun` c` baza sportiv` nu poate fi obiect de gaj f`r` acordul v\nz`torului. Nici p\n` ast`zi BCR [i TCIF nu [i-au v`zut banii. |ntre timp, crean]ele celor doi fra]i au fost cump`rate de Paul Valut`, zis \n acte Jahani Farid, un cunoscut c`m`tar craiovean, acum proprietar al echipei de fotbal Extensiv, care a promis c` va b`ga echipa \n A, c` de alte litere nu pare s` fi auzit.

G\ndire ca la u[a contului

Fiindc` tot vorbim de Florin Georgescu, acest Dorinel Munteanu al Finan]elor (postul de Hagi al Finan]elor apar]in\nd f`r` drept de apel, se [tie, lui nea Nicu V`c`roiu), am vrea s` v` amintim o mai veche bul` a demnitarului spus` de proasp`tul viceguvernator BNR pe vremea c\nd era ministru: Lumea are voie s` aib` dou` conturi: un cont n lei, un cont n valut` [i un cont de investi]ii. Mai mult nu.

Mih`ile[tii au ie[it din foame f`c\nd Foamete

Una dintre persoanele cu care Ioan [i Nicolae Mih`ilescu au colaborat foarte bine la BCR este doamna Constantina Foamete, fost` directoare a sucursalei din Craiova. Doamna Foamete a fost cea care i-a ajutat pe fra]i s` scuipe foamea din g\t, ea acord\ndu-le un credit de 13,5 milioane de dolari dup` ce speciali[tii BCR-ului au supraevaluat o fabric` de zah`r pus` gaj de Mih`ile[ti. S` ne scuze doamna Foamete c`-i amintim acest episod am`rui, cu mult zah`r, din cariera ei bancar`. O facem doar pentru c` am auzit c` acum ar fi directoare la Raiffeisen Bank Craiova, o banc` serioas`, unde nu merge cu dulceg`rii [i unde zah`rul are o utilitate clar precizat`: la cafele, nu la credite. Top Ban

Sfin]ii muncinici

Merit` un stadion plin de executare silit`

S`pt`m\na trecut`, ne-am r`cit gura aici vorbind despre fra]ii Mih`ilescu, fo[tii patroni de la Extensiv care l-au trimis pe Claudiu Niculescu la \naintare pentru averea lor [i l-au pus gaj

CLO{CACU PUII DE [aur

academia CA}AVENCU
Nr. 39, 28 sept. 4 oct. 2004

23

protec]ia presei
Conflict cu arom` de ra]` pe WAZ
Conflictul dintre redac]ia cotidianului Romnia liber` [i reprezentantul trustului german WAZ \n Romnia a continuat [i s`pt`m\na trecut`. Nu, conflictul \nc` n-a ajuns \n faza \n care reprezentantul WAZ le pune ziari[tilor lac`te la calculatoare, iar ace[tia \i pun, \n schimb, past` de din]i pe portiera de la limuzin`. Deocamdat`, contrele au continuat \n zona declara]iilor publice, a[a cum urmeaz` s` v` spunem: mai \nt\i, reprezentantul neam] s-a l`udat cu o luare de pozi]ie a reprezentantului OSCE pentru libertatea presei, evident, favorabil` WAZ. Apoi, Departamentul de Documentare al Romniei libere a venit cu urm`torul comunicat: Reprezentantul Organiza]iei pentru Securitate [i Cooperare \n Europa (OSCE) pentru libertatea presei a respins afirma]iile grupului media WAZ [i a negat c` a luat vreo pozi]ie \n disputa dintre WAZ [i jurnali[tii de la Romnia liber`, se arat` \ntr-un comunicat difuzat pe site-ul OSCE. S`pt`m\na trecut` am fost solicitat de reprezentantul WAZ s` iau \n considerare o mediere. I-am r`spuns imediat NU, a declarat Haraszti, care a precizat c` Nu pot nici m`car s` iau \n considerare o astfel de cerere atunci c\nd vine numai de la o singur` parte, de vreme ce jurnali[tii acestui ziar nu m-au contactat. Nu am acceptat niciodat` s` mediez \ntre WAZ [i Romnia liber` deoarece medierea \n numele unui patron de media privat nu face parte din mandatul meu, a declarat Haraszti. El a subliniat totodat` c` WAZ se afl` pe terenul fic]iunii atunci c\nd pretinde c` a[ fi studiat acest caz [i a[ fi exclus orice violare a libert`]ii presei.

Liviu Luc` Show

Mi-e fric` s` licitez singuric`

De la o vreme, firma Petromservice, adic` Liviu Luca [i sindicatele Petrom, este mai la mod` dec\t Coelho, Teo Show sau [lapii chineze[ti la treij de mii bucata. Iat` aici un episod din via]a personajului. Filiala Petrom Pite[ti a organizat \n august dou` licita]ii deschise pentru contractarea spre execu]ie a lucr`rilor de \nfiin]are distribu]ie gaze \n comunele arge[ene St\lpeni [i }i]e[ti. Bleah, [tim, sun` aiurea, parc` auzi sunet de [aib` zdr`ng`nit` pe o mas` de sticl`, printre butelcu]ele de Unirea sau de rachiu, dar n-avem ce face, trebuie s` rezist`m. Ca la orice licita]ie, organizatorii au pus pe mas` un pi[cot, o carbogazoas` [i un caiet de sarcini. Caietul oarecum halucinant, cu condi]ii destul de aspre, pe alocuri aberante [i cam duse pe ar`tur` fa]` de unele norme ale Finan]elor [i ale (ex-)MLPTL. Chiar [i a[a, au fost 4 pretenden]i care l-au luat la puricat (adic` Biff Pite[ti, Comesad RO SA, Tim SA [i celebrul [i at\t de actualul Petromservice), au strigat oferta \n plic \nchis [i, bine\n]eles, a c\[tigat Petromservice. Cum? Simplu, cu ofertele cele mai slabe. La obiectivul }i]e[ti au fost urm`toarele propuneri: Biff 11,1 miliarde, cu termen de execu]ie 7 luni; Comesad 12,1 miliarde, termen 7 luni; Tim SA 16,1 miliarde, termen 12 luni; Petromservice 15,75 miliarde, termen de execu]ie 12 luni. La St\lpeni, Comesad a avut cea mai avantajoas` ofert`, 24 de miliarde, iar Petromservice-ul oamenilor lui Luca Liviu au avut-o pe cea mai mare, slut` [i ur\t`, de 34,5 miliarde. C\nd au \nceput \nfr\n]ii s` m\r\ie, s-a aflat c` trei dintre cei patru concuren]i evident, al]ii dec\t Petromservice au fost oricum descalifica]i, pentru c` nu \ndeplineau toate condi]iile din caietul de sarcini, dar nu \nainte, cum se obi[nuie[te la licita]ii, ci abia dup` ce s-au studiat ofertele. Probabil c` au ]inut s` evite situa]ia aia problematic` \n care licita]ia cu un singur ofertant viabil se repet`. Organizatorii spun c` au vrut s` c\[tige timp. Noi credem c` au vrut doar ca Petromservice s` c\[tige ni[te bani.

Demnitarii vor s` aib` 7 vie]i private

Pentru cine a deschis mai t\rziu manualul de darwinism, facem precizarea c` Ionel Olteanu este un deputat PSD care a ajuns la acel stadiu al evolu]iei \n care poate declan[a o ac]iune cu implica]ii politice [i sociale. Lucru pe care deja l-a f`cut, depun\nd la Senat un proiect de lege care preia ideile unui alt proiect, ce a fost cu ceva timp \n urm` respins de guvern, la presiunile societ`]ii civile. Proiectul se refer` la protec]ia vie]ii private a persoanei, numelui, imaginii, domiciliului [i coresponden]ei acesteia [i prevede, printre altele, interzicerea film`rii sau fotografierii unei per-

soane precum [i a locuin]ei acesteia, observarea [i ascultarea unei persoane care se afl` \ntr-un loc public, dar desf`[oar` o activitate privat`. O singur` problem` avem cu textul acestui proiect: dac` nou`, ziari[tilor, ni se interzice fotografierea, s` zicem, a unui politician aflat \n exerci]iul \ndatoririlor sale

private, atunci s` se permit` fotografierea de c`tre poli]ie a aceluia[i politician, m`car atunci c\nd \ncurc` \ndatoririle sale publice cu \mbog`]irea lui privat`. Am dori, dac` se poate, dou` fotografii pentru fiecare, fa]` [i profil. www.freeex.org

Luca cadourilor

reclame de ras

academia CA}AVENCU
Nr. 39, 28 sept. 4 oct. 2004

25

flagrant deliciu

|n romne[te, Nike se pronun]` Connex

condica de sugestii [i reclame

comunicare pe care
S` st`m [i s` nu facem nimic mpreun`!

Nou` [mecheri mari, [toarfe [i zidari

|n sf\r[it, se difuzeaz` [i la noi un spot bun, care s-ar putea s` fie celebru \n toat` lumea. E vorba de recentul spot pentru Connex, \n care un tip alearg` disperat de colo-colo, cu telefonul \n m\n`, s` g`seasc` o priz` liber` [i pe unde se duce d` numai peste prize deja ocupate. Se declan[eaz` un fel de competi]ie cu miz` la priz`. Este un spot foarte bun, haios, modern [i tot ce vre]i. Trebuie \nscris neap`rat la festivaluri de publicitate, c` are poten]ial. Poate chiar la fel de mult ca un spot

f`cut pentru Nike cu ani \n urm`, \n care se declan[eaz` \n acela[i stil o competi]ie ce are ca scop g`sirea nu a unei prize, ci a unui scaun liber. Spotul pentru Nike deja a luat o c`ru]` de premii interna]ionale. La c\t de renumit este nu se poate s` nu-l fi v`zut [i cei de la agen]ia Next/Cap din Romnia, care au conceput spotul cu prize pentru Connex. {i am putea spune c` ei nu au nici o vin`. P`i, dac` spotul Nike se termin` cu Just do it, normal c` au \n]eles c` trebuie s`-l fac` [i ei.

Agen]ia Next/Cap care a conceput acest spot e de p`rere c` avem de a face cu o confuzie de tip execu]ie versus concept. Nike zice c` hainele comode \]i fac chef de joac`. Connex zice s`-]i preg`te[ti telefonul pentru minute gratuite. Restul s\nt doar detalii de execu]ie. Care, zicem noi [i zic [i o liot` de publicitari din Romnia, fac ca spotul s` zic` \n final acela[i lucru. Spot extrem

Iat` un Me[ter Manole al zi- care s-a confruntat constructolelor noastre, care a vrut s` lase rul operei: Ce ziua Achim ridi\ngropat \n piatr` blestemul s`u. ca, noaptea jigodiile fura. P\n` se va ajunge s` se studieze \n clasa a opta legenda Me[teruDrumuri [i ponturi lui Achim, v` dezv`luim \n avanpremier` destinul implacabil cu

abera]ia de libertate
Tot autobuzul e poet!

Constructorii scot ass-ul din m\nec`

Bitea Construct Popovici & Ass este o firm` de construc]ii din Timi[oara [i, din c\te-i spune numele, mai ales ultima parte a acestuia, este specializat` nu at\t pe fa]ade, c\t pe amenaj`rile profund interioare. Nu avem nimic \mpotriva acestui nume de firm`, care ni se pare chiar amuzant, \ns` ne cam m`n\nc` s` [tim la ce s-or fi g\ndit cei care l-au ales, c\nd l-au ales. B`nuiala noastr` este c` l-au ales anume pentru a intimida concuren]a, suger\ndu-i c` are un spate puternic. Dos Toievski

S-a vorbit de Luceaf`rul huilei, de poetul p`timirii noastre, de Baudelaire-ul nostru de pe D\mbovi]a. Cu to]ii zac azi \n uitarea h\rtiei. Nu-i mai r`sfoiesc dec\t carii. Ast`zi mai importan]i s\nt Boeru [i Lucian, camionagii. Ambii au putere de difu-

zare maxim`, cititori f`r` capricii [i mai ales o poem` moral` lung` c\t un fund de autobuz. Lecturii \i [ade bine cu drumul! Marx, Engels [i Bounty

Copil fiind, alergam dezinteresat. Proasp`t puber, a nceput s`-mi displac` s` defilez, s` ridic cartoane [i s` ]op`i la probele de liber for]at organizate de PCR. Poate [i din cauza asta, cnd aud de crosuri cu larg` participare cet`]eneasc`, de cultur` fizic`, mi vine s`-mi scot, nu pistolul de start, ci adida[ii. Acum, tn`r adult, m` respinge colectivismul sportiv. M` mir abundent, mai ales toamna, cnd se coc an de an crosurile [i oamenii ncep brusc s` alerge. Unii din principiu, pentru brelocuri, al]ii pentru Samsung. Sigur c` se alearg` [i pentru premii, mai ales dac` ele se distribuie democratic. S` alerg`m mpreun`! Sloganul e: S` alerg`m mpreun`! La o astfel de manifestare importat` to]i sunt declara]i c[tig`tori, iar competi]ia nu exist`. Loserii au nvins! Nu conteaz` nici dac` parcurg traseul. Filozofia acestor practici spune c` important e s` se simt` bine oamenii mpreun`, tineri, b`trni, [chiopi, retarda]i sau geniali, cum s-or nimeri. S` transpire, s` fac` mpreun` febr`, infarct [i alte lucruri care ar putea s`-i apropie [i, dac` se poate, s` primeasc` m`car o [apc`, pentru moral. Exist`, a[adar, [i oameni al c`ror scop n via]` pare acela de a alerga mpreun` cu mul]i necunoscu]i, m`car doi metri. {i [ti]i de ce? Pentru c` ni[te persoane de mai sus, din str`in`tate, s-au gndit c` sportul contribuie masiv la bunele rela]ii spirituale ntre posesorii de picioare [i articula]ii. Dac` e p-a[a, atunci [i cet`]enii s-au sim]it s` pun` mna [i s` bage gonet`. {i normal c` nu le pune nimeni un morcov n fa]a ochilor, c` nu sunt catri, au n]eles c` tombolele au mai multe vitamine. A[a se edific` buna elasticitate mental` a na]iei care face [pagatul din orice pozi]ie [i care a nv`]at la Proletariad` c` performan]a e o chestie relativ`, mai ales dac` se m`soar` prin tragere la sor]i. Nu se putea g`si un loc mai bun ca Romnia pentru popularizarea ideii c` cei incapabili au mai multe [anse s` c[tige (fiind [i mai mul]i) dect cei cu adev`rat valoro[i. {i de aceea, vin [i v` ntreb: de ce, Doamne iart`-m`, e att de important s` alerg`m mpreun`, dac` nu conteaz` fini[ul? n plus, Lets Run Together! se poate traduce [i prin S` fugim mpreun`! E cam trziu, ns` gra[i, tabagici [i prost-dispu[i cum suntem s` mai fugim de `[tia care alearg` mpreun` la fel cum stau f`r` s` fac` nimic, tot mpreun`. Dar putem s`-i ncuraj`m de pe margine: Unde v` gr`bea]i a[a, domnule cardiac? B`i, pachet de mu[chi, vezi c` ]i-a r`mas creierul la start de la atta vitez`. Hai, tricolori! Alerga]i lini[ti]i mpreun`, c` nu v` a[teapt` nimeni, n afar` de gr`niceri! Separat.

R`zvan EXARHU

26

academia CA}AVENCU
Nr. 39, 28 sept. 4 oct. 2004

cornu de umbr`

Camera ascuns` [i ho]ul avertizat

V` prezent`m o scen` demn` de filmele cu pro[ti care se asociaz` [i cu ni[te corup]i, pentru dinamism. La nceputul s`pt`mnii trecute, un ho]oman a fost surprins de o camer` video n timp ce golea un rezervor cu motorin` n curtea Colegiului Tehnic Transilvania din Deva (sau Liceului Auto, cum mai este cunoscut). Amatorul care a surprins imaginile pe pelicul` a sunat imediat la Poli]ie pentru a sesiza organele. Imediat dup` ce a nchis telefonul, cameramanul de ocazie a observat ceva halucinant: ho]ul duce mna la buzunar, scoate telefonul mobil, zice ceva, ascult` altceva, casc` ochii mari [i o [terge urgent, l`snd totul balt`. Cine l-o fi avertizat pe infractor c` e filmat cu camera ascuns` cnd despre asta [tiau doar cameramanul amator [i poli]istul care a r`spuns la telefonul de demascare? Interesant r`mne [i faptul c` poli]i[tii deveni au refuzat la nceput s` primeasc` respectiva caset` cu tentativa de furt, apoi au primit-o (dup` ce presa a f`cut scandal), dar au p`strat timp de o s`pt`mn` la secret identitatea ho]ului. Ei, pn` acum a fost vorba de o scen` din filme cu pro[ti [i corup]i, a[tept`m partea a doua, cu demasc`ri, demisii, penaliz`ri!

Unde s-a v`zut [i unde nu ce a luat Iliescu la Montral (

Nu era p`cat s` sc`p`m un prilej att de generos ca spectacolul porcopolitic de la Montral pentru a vedea care mai e cota lui Iliescu prin redac]iile din Bucure[ti? Era. Deci s-au pus exper]ii de la Agen]ia de Monitorizare a Presei c`lare pe 11 ziare [i 6 posturi de televiziune [i au cnt`rit prezen]a evenimentului petrecut cu prilejul inaugur`rii Pie]ei Romnia. V` reamintim: smb`t`, 18 septembrie, un grup de manifestan]i a bruiat ceremonia la care participau pre[edintele Romniei [i al]i demnitari romni [i locali. Manifesta]ia a fost strnit` de faptul c` romnilor de acolo nu le trecuse sup`rarea pentru mineriade [i alte fapte eroice ale revolu]ionarului Iliescu. Urm`rind felul \n care a reac]ionat presa din Romnia, am redescoperit efectul pe care Ion Iliescu \l are asupra romnilor: \mp`r]irea \n 2 tabere. Nu ne-a fost greu s` identific`m institu]ile media care nu l-au menajat deloc pe Iliescu Adev`rul, Cotidianul, Curentul, Evenimentul zilei, Libertatea, Na]ional, Romnia liber`, Ziua, Antena 1, PRO TV. Asta a fost presa care a v`zut la Montral aproape exclusiv manifesta]ia de protest. Am zice, citndu-l pe pre[edintele huiduit: restul evenimentelor prilejuite de vizita \n Canada parc` nici n-ar fi existat. De partea cealalt` a baricadei Prima TV, B1 TV, Realitatea TV, TVR 1, Jurnalul na]ional, Biroul de pres` al Pre[edin]iei. Dac` Biroul de pres` al pre[edintelui a func]ionat fix ca un birou de pres` al pre[edintelui celebru prin minciunile lansate \n ultimii 15 ani, celelalte institu]ii media au func]ionat ca un birou de pres` al biroului de pres` al pre[edintelui. Pentru Jurnalul Na]ional, de exemplu, manifesta]ia de protest nu a existat; pe toat` perioada monitorizat` a publicat doar 2 texte: unul era un drept la replic` al pre[edintelui, care nega c` s-ar fi petrecut ceva titlul Nu a existat agresiune iar cel`lalt era, ce-i drept, un subiect canadian Cum ajungi s` tr`ie[ti \n Canada , dar f`r` absolut nici o leg`tur` cu incidentele de la Montral. Pentru B1 TV evenimentul nu a existat, dar m`car postul a avut decen]a s` ignore [i dezmin]irile venite din ieslea de minciuni a Pre[edin]iei. Asta spre deosebire de Prima TV [i Realitatea TV. Campioana a r`mas, \ns`, TVR 1. Dac` e adev`rat c` a transmis imagini din timpul manifesta]iei, a \ncercat, totodat`, s` acrediteze ideea c` a fost o manifesta]ie cu motiva]ie estetic` (dou`-trei interviuri cu cet`]eni sup`ra]i c` e urt` statuia lui Eminescu). TVR 1 a revenit, dup` dou` zile, cu un interviu cu Iliescu [i i-a oferit un spa]iu uria[, de 10 minute, s`-[i verse focul; momentul culminant a fost cel \n care micul ling`u care \i potrivea microfonul a rostit ca un adev`rat ziarist ne\nfricat [i impar]ial: Dumneavoastr` sunte]i persoana cea mai autorizat` s` face]i lumin`. Adev`rul este c` dac` TVR 1 ar avea un bun manager, ar putea face economii mutndu-[i redac]ia de [tiri la Cotroceni. Mircea TOMA Publica]ii monitorizate: Adev`rul, Cotidianul, Cronica Romn`, Curentul, Evenimentul zilei, Gardianul, Jurnalul na]ional, Libertatea, Na]ional, Romnia liber`, Ziua. Posturi TV monitorizate: Antena 1, B1 TV, Prima TV, PRO TV, Realitatea TV, TVR 1.

Jurnalele de [tiri monitoriEchipa: Gabi Dobre, Cristian zate: prime-time (ora 18,00 Prvulescu, Dan B`rbulescu, NiB1 TV [i Prima TV, ora 19,00 coleta Fotiade, Mircea Toma. TVR 1, PRO TV [i Antena 1, ora 21,00 Realitatea TV).

Quentin Terebentino

popoarele denigratoare

academia CA}AVENCU
Nr. 39, 28 sept. 4 oct. 2004

27

s`pt`m\na str`inilor
q n Guatemala, la un campionat de fotbal feminin, o echip` a fost scoas` din joc deoarece juc`toarele erau toate prostituate. Echipa a fost selec]ionat` din cele 200 de femei care lucrau n cartierul de moravuri u[oare al capitalei Guatemalei. C`pitanul echipei, Valeria, sus]ine c` motivul oficial al organizatorilor, acela al cuvintelor obscene pe care le foloseau fanii echipei, este de fapt o fa]ad` pentru adev`ratul motiv. Ele sus]in c` vor s` [i exercite dreptul de femei [i de mame fotbaliste. P`i, ideea nu e rea: s` se fac` [i la noi o echip` de fotbal cu fetele de pe Centur`. M`car a[a nu mai trebuie trimise folcloristele, ci direct echipa de fotbal, pentru impresionarea reprezentan]ilor UEFA. q Mechriban Tagijeva, de 29 de ani, din Azerbaidjan, a dat na[tere la sextupli, ea fiind anun]at` nainte de opera]ia de cezarian` c` va avea patru copii. Cel mai mic a decedat la pu]in timp dup` opera]ie, dar restul s\nt n stare bun`. Se pare c` nu s\nt dec\t n jur de 150 de cazuri de sextupli \n lume. Poate c` pe miracole-anomalii din acestea se baza [i N`stase cnd ne-a pus s` i num`r`m ou`le. q Un DJ din Moscova a inventat un num`r special de telefon pentru femeile care s\nt agasate pe ringul de dans. Pentru a sc`pa de ener-

Meteo
|n sf\r[it, a venit [i Vremea noastr`!
Lume, lume, numai ast`zi [i s`pt`m\na asta ni se arat` scriitori! S\nt goi da [i? Mai pune]i [i voi m\na pe-o carte, pe-un manual! V`leu, da asta nu e Nutzi, spaima Constitu]ii?! Vai, tu, ce bine arat`! {i t\n`rul `la gale[ nu e...? Ba da, fat`! Aoleu, scoate repede Romnia literar`, s` ne dea c\te un autograf pe s\ni! Pentru c`, doamnelor [i domni[oarelor, \n mega-exclusivitate pentru Academia Ca]avencu, Idei \n Dialog [i Aventuri la Pescuit, numai \n aceast` s`pt`m\n`, S`pt`m\na asta se anun]` Sturm und Drang la munte, adic` Furtun` [i av\nt, a[a c-o s` mai punem o h`inu]` \n plus pe noi. {i cic` Zgomotul [i furia or s` fac` ravagii \n agricultur`, cu intensific`ri din sector nord-vestic, la Est de Eden. Citi]i, fra]ilor, orice, numai citi]i!

IOAN GRO{AN [i {TEFAN AGOPIAN V~ PREZINT~ VREMEA

van]ii don Juani de discotec`, Sper s` nu primim [i noi, pentru reprezentantele sexului feminin integrarea n UE, acela[i num`r le dau acestora un num`r de te- de telefon, cu acela[i r`spuns. lefon, zicnd c` e al lor. La cap`tul cel`lalt al firului este un roAgenCIA de pres` bot care spune doamna care v-a dat acest num`r de telefon nu e interesat` de dumneavoastr`.

28

academia CA}AVENCU
Nr. 39, 28 sept. 4 oct. 2004

baronul oval

R&B R&B v` ofer` rubrica:

Nashpa Turism prezint` noi aventuri \n Romnia pitoreasc`:

g r`tar 2004

Gura Porti]ei, patria kitsch up-ului pesedist

Oglind`, oglinjoar`, care e cea mai frumoas` sta]iune de lux din ]ar`? Porti]aaaa, a lui Alexandru Bittner, finul lui Adrian N`stase, premierul Romniei. Aici, la jum`tatea distan]ei dintre Delt` [i N`vodari, pe f[ia de p`mnt aflat` la 17 kilometri de Jurilovca, dincolo de lacul Razelm, era s` mor, de frumos [i de-ncntare, beat de soare [i prlit ngrozitor. Dar mai ales, aici am r`mas f`r` glas cnd am v`zut picturile care acoper` pere]ii hotelului lui Bittner. La o prim` vedere, par f`cute n stilul Anna Lesko, perioada Irinel Precolumbian`. Cine [tie ce talent g`sit de Bittner prin Jurilovca, vreun admirator al picturilor futuriste ale Annei, o fi dat la iveal` cu pensula aceste minun`]ii. Cert e c` s-a potrivit perfect cu gusturile patronului. Dac` vre]i s` vizita]i acest muzeu de art`, s` [ti]i c` anul acesta pre]ul biletului nu era mare: 12 euro c`su]a pe plaj` pe zi, 50 de euro apartamentul [i 50 de mii de lei sticla de ap` la jum`tate. Albastru de Popone]

Toamnelor [i domnilor,
O s` fiu sincer`. N-am fost \n week-end la Festivalul Toamnei, la Sinaia, unde, bine\n]eles, nu am v`zut piesa de teatru a lui Florin Piersic Jr. [i nici [oul Sunt un orb al lui Hora]iu M`l`ele [i nici nu m-am relaxat la serile de jazz de la Cazino. C\t despre celebrul fla[netar Vasile Cocolo[, care a c\ntat pe Strada Retro, nici nu poate fi vorba. Deci, ca s` nu v` prind` s\mb`ta citind acest articol, trebuie s` recunosc c` am avut un uichend nasol. {i de ce mai consum eu spa]iu \n revist` cu un text despre acest eveniment, dac` nici m`car nu am fost acolo? Pentru c` am v`zut ni[te transmisiuni \n direct, ni[te concerte, ni[te arti[ti [i pentru c` m` bate un coleg la cap s` scriu. Dac` a[ fi fost acolo, cel mai mult mi-ar fi pl`cut s` must`cesc pe la must`rie, s` sorb un ceai pe la evident ceain`rie, s` m` pictez pe fa]` [i s` m` plimb, eventual \nso]it`, pe Aleea Chitari[tilor Singuratici. Dar cum n-am fost, mai bine tac. P.S. |n aten]ia celor care au ajuns totu[i la Festivalul Toamnei. S`-mi zic` [i mie cineva dac` discursurile lui Tudor Chiril` au fost apreciate de public, c` la televizor s-a auzit un las`-ne. A[tept r`spuns pe adresa redac]iei. Rog seriozitate. Pele[ Curcanul

Azi, Opera]iunea Romni,

distruge]i turistul romn!

Ur`sc turi[tii. Ur`sc romnii. Ur`sc turi[tii romni. ~ia care se suie pe Colosseum ca s` fac` poze cu m`-sa [i cu tac-su cu coarne la cap. ~ia care coboar` ner`bd`tori din autocar la m`n`stirile din Grecia ca s` se pi[e [i s` se pozeze cu Dumnezeu. ~ia care s\nt \mbr`ca]i de la Europa [i m`n\nc` conserve de stavrid pe trotuar la Monte Carlo [i fac treaba mare pe gratis la McDonalds. ~ia care-[i pozeaz` prietena \n biseric`, de[i fotografiatul e interzis. ~ia care vorbesc tare la Louvre: B`ga-mi-a[, ce ca[to e Mona Lixa!. ~ia care cer explica]ii suplimentare la ghid \n fa]a Parthenonului: Unde e tualeta, silvuple?. ~ia care c\nt` \n autocar. ~ia care se pozeaz` prin gard cu agora [i cred c` e angola din Atena. ~ia care-[i cump`r` prosoape cu BMW, dar stau pe plaj` pe prosoapele de la hotel [i se [terg cu cear[aful de pe pat. ~ia care se \mbat` \nainte s` ajung` la restaurant. ~ia care-[i noteaz` tot ce spune ghidul. Absolut totul: Zeus era un zeu. Dyonisos simbol. ~ia care-[i cump`r` suveniruri turnuri Eiffele [i Parthenoni mici de plastic. {i pronun]` Aif`l. ~ia care merg la Zara numai ca s` cumpere o pung` cu Zara [i s` se dea mari cu ea c\nd se \ntorc. ~ia care au aparate foto redegiste, dar n-au bani de film. ~ia care, c\nd zice ghidul Acum pute]i poza, pozeaz`. ~ia c`rora le sun` mobilul \n autocar la 12 noaptea, dar n-au bani s` r`spund` pe roaming. ~ia care comand` cartofi pr`ji]i cu sare. ~ia care-[i cump`r` pistoale laser cu ap`. Nu v` mul]umesc. Aceast` rubric` v-a fost oferit` de Rahat pe b`] (marc` romneasc` de tradi]ie)

C`pitanul Nema

Foamea culpa

academia CA}AVENCU
Nr. 39, 28 sept. 4 oct. 2004

29

r`spunsuri la scrisori
Anonim (Bucure[ti): Scrie]i: Chiar dac` [i declar` o apartenen]` la o doctrin` anume, odat` ajuns la guvernare, orice partid scap` h`]urile pe ar`tur`, iar ]ara merge n zig-zag... {i continua]i: Uita]i, de exemplu, nici un partid & lider nu are curajul s` le povesteasc` romnilor c` drumul prin Europa nu e un voiaj de pl`cere [i nici o vacan]` perpetu` pe banii UE... Treaba-i nasoal`, domnii mei!. Sincer vorbind, chiar a[a e. S` pui osul la munc` nu-i chiar o pl`cere. Cu toate c`, snt aproape sigur de asta, g`sesc ei, romnii, cum s` scape [i de necazul `sta. Mul]umiri pentru vederi [i pentru informa]iile despre Vadim. Emy Grant (Trgovi[te): O s`-i dau scrisoarea ta lui Ioan T. Morar, dar pn` atunci nu-mi r`mne dect s` te ncurajez. To]i colegii mei mai tineri, [i e plin` redac]ia de ei, tot a[a au nceput: propunndu-ne cte un text. Copil Gh. Roman (Arad): |n]eleg c` ai fost condamnat la 22 de ani de nchisoare pentru trafic [i consum de droguri [i c` str`inii din lotul t`u, doi unguri [i un turc, au primit pedepse mult mai mici, cu toate c` au fost prin[i cu mari cantit`]i de droguri. Crezi c` dac` cei trei ar fi fost condamna]i la fel ca [i tine, vina ta ar fi fost mai mic`? Chiar dac` te cheam` Copil, ai 34 de ani [i [tiai bine n ce te bagi. Prof. dr. ing. Gh. I. B`rbatu (Constan]a): Pe timpul odioasei dictaturi, m-am luptat cu morile de vnt [i am reclamat la C.C. al P.C.R. pe to]i demnitarii comuni[ti locali sau centrali pentru abuzurile lor. Ca un f`cut, cum reclamam un astfel de specimen, cum era promovat n munc`. Acum o reclama]i pe Ecaterina Grigore, judec`toare la Judec`toria Constan]a, care a judecat strmb procesul dvs. P`rerea mea este s-o reclama]i pn` va fi avansat`. Fiindc`, cel pu]in n Justi]ie, lucrurile stau ca pe vremuri. Mitic` N. (Bucure[ti): Ne cer]i c` nu ad`ug`m n regim de permanen]` particula Porcu dup` fiecare pomenire a lui lui A.P.(`unescu). N-o mai ad`ug`m (nu e chiar o particul`, dar s`-i zicem a[a) pentru simplul motiv c`, atunci cnd zici P`unescu, zici Porcu [i invers. n leg`tur` cu caricaturile vorbitoare de la emisiunile culturale de pe TVRM, ai perfect` dreptate. {tefan AGOPIAN

Parte de cartel`
Aceast` cartel` telefonic` circul` prin Italia [i este o ofert` special` pentru str`inii afla]i acolo \n diverse scopuri, care ca s` c\[tige muncind din greu un ban, care ca s` c\[tige muncind la \nghesuial` banul c\[tigat deja de al]ii. Nu at\t faptul c` ai no[tri beneficiaz` de o reducere de 50% la convorbirile cu rudele din ]ar` ne-a atras aten]ia, c\t culoarea deosebit de political corectness a romnului desenat pe fa]a cartelei. {i nu numai culoarea, ci [i absen]a dintelui de aur [i a altor accesorii care ne-au dus faima peste hotare [i ne-au adus tot de acolo at\tea oglinzi [i casetofoane auto. S-o explica prin faptul c`-i vorba de o cartel` pentru telefonia fix`. Probabil c` la cartelele pentru telefoane mobile distribu]ia culorilor o fi alta, ca s` atrag` [i privirile, dar [i m\inile targhetului.

Bip [i Dale

coasa lux
|n num`rul acesta vom lua o pauz` de la fermec`toarele crime cu happy-end cu care v-am obi[nuit [i v` vom oferi o edi]ie mai cald`, adic` f`r` nici un hoit. V` da]i seama c` reporterii Coasei lux s\nt singurii despre care nu se va putea spune vreodat` c` au ajuns prea t\rziu la locul evenimentului. Dar nu v` \ntrista]i la g\ndul c` s`pt`m\na aceasta nu a murit nimeni. Nu v` pierde]i speran]a! Nu exist` s`pt`m\n` f`r` mort. Fi]i optimi[ti! Programul guvernamental Mortul [i laptele continu`. Motivul acestui intermezzo este c` ne sim]im datori s` ducem [i pu]in` munc` de prevenire, a[a c` azi vom vorbi despre b`taie. Mai exact, despre b`taia pe care o iranianc` o m`n\nc` zilnic de la so]ul ei. Femeia s-a hot`r\t s`-l dea \n judecat` cer\nd instan]ei s`-l oblige pe so] s` nu o mai bat` dec\t o dat` pe s`pt`m\n`. Nu vreau compensa]ii financiare. |mi place via]a pe care o am. (sic) A[a e felul lui. Vreau doar s`-[i ia angajamentul c` nu m` va mai lovi dec\t o singur` dat` pe s`pt`m\n`. a declarat biata reclamant`. Mult mai civilizat mi s-ar fi p`rut un contract prenup]ial \n care doamna s` stipuleze clar c` vrea s` fie b`tut` o dat` pe s`pt`m\n`. Iar dac` so]ul n-o bate, atunci Justi]ia s` treac` la executarea silit`. De[i nu s\nt o fire agresiv`, \l invidiez totu[i pe musulmanul `sta. Ca b`rbat c`s`torit m-a[ descurca mai bine dac` so]ia mi-ar cere s-o bat o dat` pe s`pt`m\n` dec\t cu ce-mi cere mie nevasta de mai multe ori pe s`pt`m\n`. {tirile de la ora chici

30

academia CA}AVENCU
Nr. 39, 28 sept. 4 oct. 2004

coana mi]a beletrista

Jurnalul lui

Tetelu

munca cu cartea
Un joint gata fumat
Drago[ Bucurenci (n. 1982) este, n mod cert, un autor mai mult inteligent dect talentat, dup` cum demonstreaz` cu prisosin]` textul semnat de el [i ap`rut recent sub sloganul Voteaz` literatura tn`r`! la Editura Polirom. Fiind inteligent, deci foarte lucid, [i-a dat seama c`: 1) nu are talent; 2) nu are ce povesti [i, chiar dac` ar avea, nu ar [ti cum s-o fac` [i 3) st` destul de prost cu fantezia. Drept pentru care [i-a ales un subiect care s` nu-i solicite vreuna din aceste calit`]i, cu care chiar [i cel mai modest autor este nzestrat ntr-o oarecare m`sur`. Eroul lui Drago[ Bucurenci este, evident, Drago[, un tip care se drogheaz` de diminea]` pn` seara [i de seara pn` diminea]`. Drept drog principal folose[te ketamina, cu prescurtarea K, un anestezic folosit n practica veterinar`. Cnd mi-a castrat motanul, medicul i-a injectat K, drept pentru care Tomi, a[a l cheam` pe motan, a stat vreo opt ore cu ochii larg c`sca]i privind n gol. Acela[i lucru se ntmpl` cu Drago[, eroul lui Drago[. Ce-o fi fost n capul lui Tomi timp de opt ore n-am aflat niciodat`. V` asigur c`, citind cartea lui Bucurenci*, n-o s` afla]i cum e dup` ce te injectezi. Observ` bine Florin Iaru n prefa]a c`r]ii: Zilele (care nu difer` prea mult dac` snt bani [i e [i marf`) seam`n` ntre ele, nop]ile, care nu pot fi descrise (s.m.) (dect dac` snt luminate de un produs nou, garantat, de calitate), curg la fel pn` diminea]a (s.m.), via]a (...) s-a oprit. Dup` cum se poate observa cu ochiul liber, Drago[ Bucurenci a [tiut s`-[i aleag` un subiect pe m`sura talentului s`u. n rest, textul lui poate fi descris ca un bun manual pentru ncep`tori n ale drogurilor. Are [i desene, precum orice manual care se respect`. Manualul lui Bucurenci, ca s` nu par` cumva un ndemn la consumul de droguri, se ncheie moralizator. Pu[tiului care va c`lca pe urmele lui Drago[ i se atrage aten]ia c` aventura se va termina fie la spital, fie la pu[c`rie. Pn` la urm`, cel mai bun lucru din carte este prefa]a lui Florin Iaru. {tefan AGOPIAN
* Drago[ Bucurenci, RealK, Editura Polirom, 2004.

Vrei s` ai frustr`ri? Vrei s` fii disperat? Vrei s` nu prime[ti niciodat` ce \]i dore[ti? Vrei s` vezi c` nu se poate? Vrei s` te sim]i indispus? Vrei s` ]i se fac` grea]`? Solu]ia este: cite[te Jurnalul lui Tetelu!

fic]iune va fi tradus` \n romne[te. Conferin]a lui Verd a fost urmat` de o mas` rotund`, cu un titlu ascu]it, umed [i excitant: Limbajul erotic \n proza contemporan`. Masa, la care ar fi trebuit s` participe [i colegul nostru {tefan Agopian, doctor \n literatur` erotic`, dar care a dat ]eap`, a fost moderat` de Ion Bogdan Lefter, dar \n jurul sexului au dat trcoale, cu folos, Gheorghe Cr`ciun, Si-

mona Sora [i Cecilia {tef`nescu. La sfr[itul sfr[itului, cnd am \n]eles, \n sfr[it, c` tinerii no[tri autori se screm s` [ocheze cu cuvinte licen]ioase, gestionate prost [i c`znit, Gheorghe Cr`ciun a citit trei fragmente din ultimul s`u roman, Pupa russa, din care n-a lipsit cuvntul pizd`, pe acompaniamentul pianului electronic al lui Mircea Tiberian. Cornel IVANCIUC

cinem-a p\r\t
Arthurul de for]`
Un nou film*, care ncepe cu acela[i cli[eu, vechi de pe vremea tinere]ilor lui Hercule (serialul de la PRO TV): nainte de legend` era omul. Se pare c` a existat, de fapt, un rege Arthur, numit Arturius din latin`, el fiind jum`tate roman, jum`tate briton, conduc`torul o[tilor de la Zidul lui Hadrian (Hadrian se scrie, Hadrian citim, haules-baules). Toate bune [i frumoase, da asta o afl`m mai t\rziu, cnd deja por]ia de floricele a sc`zut masiv. Cnd s` iei prima mbuc`tur` de floricele, afli cu surprindere c` Lancelot, Galahad, Tristan [i restul din trupa de [oc s\nt, de fapt, str`mo[ii no[tri. C` cic` imperiul romanilor era a[a [mecher nct se ntindea c\t voia mu[chii lui, [i anume pn` la puternicul regat Sarmit. Domle, s` dau pe jos punga de floricele, nu alta! Adic` pe hart` era Dun`rea (cred) [i mai sus regatul `sta Sarmit. M-am prins de [mecherie, ei au auzit de Sarmizegetusa [i au zis c` s` mb\rlige pu]in treaba. Cam na[pa de ei, c` ar fi trebuit s` schimbe numele unora, Galahad mai mergea (Glad), da Tristan, Gawain [i Dagor mai greu nume de daci. Personajele s\nt cam acelea[i ca \n legend`, doar c` Guinevere (gagica) e fiica lui Merlin (vr`jitorul) [i e o r`zboinic` clasa nti, nu o doamn` de palat. Produc`torul filmului, Jerry Bruckheimer, a l`sat-o mai moale la filmu `sta (mai brutal ar putea fi considerat Harry Potter), c`ci luptele vitejilor osta[i s\nt filmate astfel nct s` ]i dea impresia c` i taie la stomac, f`r` s` arate rana [i rul de s\nge. Ca la orice film, gre[elile apar necontenit: una, [i cea mai mare, e c` povestitorul, Lancelot, moare, dar, pe final, la c`s`toria lui Arthur, tot Lancelot vorbe[te, ca [i cnd ar fi fost de fa]`. n rest, filmul e a[a, u[urel, de var`, adic` nu ajungi s` termeni popcornu tot [i nici sucul (op]ional, dac` ai). Dac` facem ca dr. Ciomu [i l lu`m pe buc`]i, merit`, dar dac` privim ansamblul, am zice c` e lucrarea de diplom` a lu Bruckheimer [i nu ditamai realizarea. David MORAR
* King Arthur/Knights of the Roundtable, SUA, 2004. Regia: Antoine Fuqua. Cu: Keira Knightley, Clive Owen, Ioan Gruffudd.

cronic` de conferin]`
Cronica unui amor pe cale s` devin` afacere erotic`
Cnd e s` fac` treab`, hispani[tii dau clas` la tot cartierul. Joi, 23 septembrie 2004, directorul Institutului Cervantes din Bucure[ti, Ioana Zlotescu, \mpreun` cu Ministerul Culturii din Spania [i Uniunea Scriitorilor din Romnia, au organizat la Sala Galateea, a Bibliotecii Centrale Universitare, conferin]a prolificului Vicente Verd, pe tema rela]iilor amoroase \n Spania, \n ultimii 30 de ani. Verd este doctor sorbonez, catalan [aten, jurnalist potolit [i scriitor catedratic. Am aflat c` Franco [i Biserica au monopolizat sexul \n Spania, pn` la restaurarea monarhiei, la fel de bine cum au f`cut-o Ceau[escu [i Partidul \n Romnia, pn` la cea de-a doua alungare a Regelui, din 1990. Am aflat c` Verd a publicat Dac` nu face]i cadouri, ve]i fi asasinat, c` un volum de desene al lui Verd a fost confiscat de cenzura franchist`, c` Verd a scris despre Logodn` [i c`s`torie \n via]a spaniol`, despre Fetele b`trne, despre Sentimente ale vie]ii cotidiene, Domicilii, Emo]ii, Ceai de ment`, poeme [i despre Eroi, vecini [i zile f`r` fumat, c` a luat o c`ru]` de premii, c` scrie la El Pas [i c` Stilul lumii: via]a \n capitalismul de

Idei pe bune!
ncepnd de azi, 29 septembrie, intelectualul romn intr` la IDEI N DIALOG. A[a cum v-am promis, pentru to]i mp`timi]ii ideilor, dar mai ales pentru aceia care simt nevoia dialogului de dup`, Academia Ca]avencu a lansat azi, 29 septembrie, o nou` revist` cultural` al c`rei director este H.-R. Patapievici. n cele 48 de pagini (dintre care 16 color) pe care le ve]i putea citi n ultima s`pt`mn` a fiec`rei luni ve]i fi ntmpina]i mai nainte de toate de un stil al culturii bazat pe senin`tatea dialogului [i pe calmul valorilor. A[adar, a[eza]i-v` relaxa]i n fotolii, aprinde]i veiozele, l`sa]i cafelu]ele s` se r`ceasc` [i apoi abandona]i-v` lecturii, c`ci 48 de pagini snt suficiente pentru a v` ]ine ocupa]i pn` la apari]ia urm`torului num`r. Pn` atunci, lectur` pl`cut` [i idei noi!

show biz da cul]i

Caracter--terre
q Un cititor a sunat la redac]ie (n-a vorbit cu mine, ci cu secretara), enervat c` mi-am permis s` scriu s`pt`mna trecut` despre dedica]iile [i arghirofilia lui Arghezi. Mi-a sugerat c` un exemplu mult mai bun l-a[ fi avut n persoana lui Gheorghe Asachi, un scriitor care nu s-a dat n l`turi s` scrie poezie ocazional` dedicat` mai-marilor vremii lui (de la ]arul Alexandru I, pn` la regele Carol I, pe vremea aia numai domn). |i dau dreptate, dar eu l-am luat drept exemplu pe Arghezi deoarece e unul dintre cei mai mari poe]i moderni, care a demonstrat c` po]i scrie oper` mare chiar stnd prost cu caracterul. {i pe Arghezi nu caracterul l d`dea afar` din cas`. A avut un copil cu o profesoar`, Constan]a Zissu, n 1905, copil pe care l-a abandonat lini[tit n bra]ele maic`-sii, f`r` s`-[i mai bat` capul cu soarta lui. (Copilul, sub numele de Elie Lothar, va deveni celebru la Paris ca fotograf [i operator de film: el a filmat Cinele andaluz al lui Buuel). n timpul ocupa]iei germane, din primul r`zboi mondial, nu s-a dat n l`turi s` colaboreze la ziarele Gazeta Bucure[tilor [i Scena, ziare de propagand` scoase cu bani nem]e[ti. A fost condamnat pentru colabora]ionism [i eliberat n 1919, la interven]ia lui Iorga. N-a ezitat s`-l njure pe Iorga dup` aceea, oricnd i s-a p`rut c` e un moment oportun. Nici Iorga nu l-a iertat [i, printr-un interpus, Nicolae-Coco[, i-a cam jumulit penele marelui poet. Dup` ce a publicat celebrul pamflet Baroane, mpotriva lui Killinger, ambasadorul german la Bucure[ti, a stat o lun` internat n lag`rul de la Tg. Jiu, dup` care Ic` Antonescu l-a mutat pentru cteva luni cu domiciliu for]at la mo[ia unui anume Calotescu Neicu, gorjan [i epigramist (v. Petre Pandrea, Memoriile

mandarinului valah, p. 538). Dup` care a fost trimis acas` cu o desp`gubire de 500.000 de lei, bani da]i de acela[i Ic` Antonescu. Mihai (Ic`) Antonescu va fi mpu[cat la 1 iunie 1946, fiind considerat criminal de r`zboi. n acela[i an, Arghezi primea Premiul Na]ional pentru Literatur`. ({t. A.) q Pe lng` R`zvan Theodorescu cel dezl`n]uit, Suzana Gdea, fost` [ef` la Cultura socialist`, era o femeie rezonabil`, civilizat` [i de treab`. Nu a f`cut tmpit, cretin [i lumpen, n public, nici un cet`]ean romn. Nu a defavorizat anumite edituri, nu a scos de la abonamente [i subven]ionare nici o revist` cultural` de pe atunci. S` nu se cread` c` s\nt nostalgic, nici vorb`. Fac doar o compara]ie ntre un regim totalitar care ne-a servit la cultur` doar o simpl` femeie cam tmpit` [i regimul actual, ales democratic, reprezentat de o canalie [colit`. Nu cred ca n lumea civilizat` sau n cea semicivilizat` se se ntmple astfel de incidente. Este inadmisibil ca un demnitar pl`tit din bani publici s` mproa[te attea l`turi cum a

f`cut R`zvan Theodorescu, recent, n Evenimentul zilei. Cum organizarea unui protest de strad` ia mult timp, energie [i nervi din partea celor dispu[i s`-l pun` n practic`, v` propun, stima]i oameni de cultur`, dragi concet`]eni, un protest de salon: boicotarea lui R`zvan Theodorescu. Ori de cte ori se ive[te, la diverse ocazii, fa]` n fa]` cu dumneavoastr`, s` nu-l saluta]i [i s`-i ntoarce]i ostentativ spatele. S`-l izola]i n mijlocul epitetelor lui jalnice pe care le are mereu al`turi. A[adar, f`r` liste de participan]i la boicot, f`r` convocatoare, f`r` proteste scrise [i r`spndite prin reviste, v` pute]i al`tura acestui gest de s`n`tate cultural`. Ignora]i acest c`pc`un slinos, nu-i ntinde]i mna, nu-i r`spunde]i la salut, nu v` l`sa]i angrenat n conversa]ie cu el. De ce e necesar s`-l boicota]i pe parcursul lunilor r`mase din mandat? E chiar din ra]iuni igienico-sanitaro-culturale: nu se [tie cnd l apuc` din nou pandaliile [i v` va face, din senin, cretini, lumpeni sau rata]i! (I. M.)

cartona[ul ro[u cu tricolor

academia CA}AVENCU
Nr. 39, 28 sept. 4 oct. 2004

31

mazeta sporturilor

FC MultiNa]ional
Dumnezeu cu mila [i Doamne ajut`! Iar Rapidul, al treilea punct pe axa triumviratului bucure[tean, nu prea mai [tim ce face. Cic`, pe locul doi, nici nu se g\nde[te la c\[tigarea campionatului dup` cum par[iv declara domnu Copos |n condi]iile astea, ne trezir`m cu o interesant` campioan` intermediar`: FC Na]ional. Bizar` grupare! Cu patru puncte \n fa]a Rapidului [i cinci \naintea Stelei, na]ionalii conduc deta[at plutonul frunta[, spre bucuria numero[ilor suporteri c\]iva frizeri pensionari [i o m\n` de snobi, atra[i mai mult de aspectul cochet al stadionului din Cotroceni. A, s` nu-i uit`m pe oamenii cu tobe [i al`muri din galeria Los Platanos! Bag` bine b`ie]ii! Oricum, num`ra]i [i r`snum`ra]i, pe toate degetele de la m\ini [i picioare, spectatorii din Parcul cu Platani s\nt, \n mod normal, mai pu]ini dec\t erau deun`zi prin vecini, la Arenele BNR, la meciul de Cupa Tenis, ba pardon, Devis. Atunci, cum se face, nene? O echip` f`r` public, f`r` mari vedete [i f`r` buget consistent, iac`t` s-a instalat temeinic \n fruntea clasamentului. P`i, noi zicem c` oarece motive ar fi. |n primul r\nd, \l au pe Ol`roiu, un antrenor t\n`r, de[tept [i serios,

pozi]ie der f moftsaid b\ e din sport

q Povesteam acum ceva vreme despre b\rfele ce spuneau c` patronul de la Steaua, Gigi B., are mare trecere la fra]ii C. C`m`tarii, adic`, b`ie]ii `ia care d`deau de toate la tot cartierul p\n` c\nd i-a \nfundat un alt barosan, zis Nicos, plecat acum la vila sa din Spania, pentru recreere [i protec]ie [i nu vorbim de protec]ia fa]` de ultraviolete. Din c\nd \n c\nd, a[adar, mai lua bani de la ei [i, tot din c\nd \n c\nd, \i d`dea \napoi. Se spune c` la capitolul garan]ii din contract ap`reau diferite nume de juc`tori. Unul din acei juc`tori, Aliu]`, este acum la Rapid, iar mutarea sa pare s` nu fie str`in` de unele hai, s` zicem a[a, s` sune frumos, f`r` aluzii la mardeli [i urechi t`iate probleme privind incapacitatea de plat`. q |n turul dublei cu Partizan Belgrad, Dinamo a condus la un moment dat cu 1-0, a marcat D`nciulescu. Dup` ce a dat gol, atacantul a f`cut un gest cu un cot \ndoit, parc`, pe care lumea l-a luat drept ba p-a m`-tii! fa]` de galeria belgr`dean` cea spurcat` la gur`. De fapt, se pare c` a fost doar o dedica]ie special`, plin` de nervi pentru un director de la Dinamo, Borcea, care s-a pus de-a curmezi[ul c\nd a venit vorba s` se care [i el din s`r`cia asta de Divizia A, la o echip` de afar` care g`tise deja un contract de-a dreptul obez.

Tii, dr`cie! Ne-am tot sucit, \nv\rtit, v\j\it, ne-am luat cu alte alea [i nici n-am b`gat de seam`: a venit toamna, iar turul a trecut de jumate. Dac` eram la baschet, am fi zis c` s-a consumat primul sfert. A[a, fiind la fotbal, nu mai zicem nimic. |n sportul `sta al nostru, nimeni nu se-ncurc` cu sferturile. Se-arunc` direct la litru vezi cazurile ilustre, unele penale, ale at\tor performeri de la noi. Deci [i prin urmare, am\n`m orice bilan], fie el [i preliminar. Nici n-am prea avea ce s` evalu`m. Dinamo, campioana, a izbutit s` c\[tige derby-ul din subsolul clasamentului, disputat \n compania am`r`[tenilor de la FC Bra[ov. Steaua, a doua clasat` din edi]ia precedent`, se remarc` mai ales prin acroba]iile [i profe]iile lui Gigi Becali, cel poreclit, mai nou, Nostradamus din Ghencea. Ce-or face echipele astea dou` \n returul de Cupa UEFA

Ce dracu ne facem, Oli, c` s\ntem pe primul loc [i ne tot deta[`m! Unde vrei s` ajungem? Ne trezim naiba c` avem 10-15 puncte n plus [i n-avem cui s` le mai vindem!

Cosmin Ol`roiu explicndu-i lui Gino Iorgulescu c` plecarea lui Walter Zenga a fost un c[tig mic pentru Steaua [i un salt uria[ n clasament pentru FC Na]ional
care s-a priceput s`-i a[eze ca lumea pe b`ie]i \n teren. |l mai au, s` nu c\rti]i, pe Gino Iorgulescu. Nu c-ar fi fost prieten cu nebunii din ga[ca lui Nicu[or Ceau[escu, pe vremuri, [i ar avea un restaurant mi[to \n Pia]a Amzei, acum. Dar omu `sta, din nu multul clubului, a reu[it s` fac` ni[te achizi]ii inspirate [i transferuri reu[ite. Ei, [i-abia acu ajungem la argumentul forte: la FC Na]ional, jumate din echip` e format` din juc`tori str`ini. Noi de-aia credem c` elevii lui Ol`roiu s\nt \n frunte: b`ie]ii lui Ol`roiu nu prea \n]eleg romne[te, nu prea cunosc istoria fotbalului romnesc [i, \n orice caz, nu prea pricep cum se joac` romne[te. Exist`, desigur, probabilitatea ca minunea s` nu dureze. S-ar putea ca dalde McKain, Abiodun sau Mitrovici s` se romnizeze temeinic, ca at\]ia al]i expa]i. Sau mai degrab` e posibil ca Gino s`-[i reaminteasc` de good old times (ca s` priceap` toat` echipa), de vremurile c\nd FC Na]ional aduna puncte \n tur, ca furnica, pentru a le risipi cu d`rnicie \n retur, ca greierele. Sau poate c` nu. Mai [tii? Te pomene[ti c` FC Na]ional ne face, \n sf\r[it, surpriza. Dac` va fi a[a, promitem solemn: ne vom deplasa cu toat` redac]ia \n Cotroceni, pentru a dubla astfel num`rul suporterilor! Viorel MO}OC

Eva Hen]igova

32

academia CA}AVENCU
Nr. 39, 28 sept. 4 oct. 2004

dubios democra]ia trecea

Avem o ]ar`.
Cum proced`m? Cu chipiu, cu vai
O ma[in` a Poli]iei furat` dintr-o intersec]ie, la c\]iva pa[i de sediul IGP. E interesant dac` agen]ii care r`spundeau de ma[in` au apucat s` coboare \nainte.

contraeditorial

Poporel
De ni[te luni \ncoace, de c\nd i-a \nceput campania electoral`, un animal politic ciudat cutreier` ora[ele, satele [i coclaurii patriei. Este vorba de Arogantul Umil (adrianus populistus n`stasiensis). S`pt`m\na trecut` a fost v`zut [i filmat prin p`r]ile de mijloc ale Moldovei. Ajuns \n PiatraNeam], a jucat la Loz \n plic, a aruncat la co[ \ntr-o sal` de sport recent inaugurat`, dup` care s-a dus \n comuna S`b`oani. Pe urm`, \n Bac`u, a mers la Filipe[ti [i S`uce[ti, unde a promis ajutoare pentru tinerii fermieri. A subliniat faptul c` s-au \nregistrat progrese la cre[terea p`s`rilor, numai c`, stima]i cet`]eni, acelea[i eforturi trebuie depuse [i la porcine, [i la taurine. Sfatul era avizat, desigur, din moment ce venea din partea unuia care, nu cu mult timp \n urm`, participase la concursul Miss Vaca de la Izverna Mehedin]i. 20 de milioane de lei a scos atunci premierul N`stase (c`ci despre d\nsul e vorba), din buzunarul lui, pentru cea mai frumoas` cornut`. {i tot i-au mai r`mas bani s` bea o cafea la Turnu-Severin, \n centru. Eheei, dar pe unde n-a fost cel poreclit odinioar` Bombonel?! Acum, poveste[te chiar dumnealui, nu i se mai zice a[a. A fost la C`z`ne[ti Ialomi]a, la fabrica de ulei de soia, [i a ajuns p\n` la }apu, \n Sibiu, la br\nzeturi [i panifica]ie. |ntre timp a m\ncat mititei cu tineretul, a povestit cum s-a \mb`tat cu palinc` atunci c\nd era mic [i cum o femeie i-a spus: Maic`, da ce frumos e[ti!. V`z\nd, a[adar, fa]a tot mai uman` pe care o exhib` premierul, zicem [i noi, ca babele: Ochio[elule, parc`-]i [edea mai bine arogant!. Doamne, ce face campania din om! S` [tii ce \nseamn` un costum Dolce & Gabbana sau un pardesiu Louis Vuitton [i s` umbli prin praf [i noroaie \n c`m`[u]e cadrilate sau geci anodine. S` fii capabil s` degu[ti un Chasse Spleen, Mouton Rotschild sau Smith Haut Laffitte [i s` stai la ]uici [i beri populare cu meltenii. S`-]i plac` s` ciugule[ti brie, roquefort [i camembert [i s` te-mpu]i cu telemea. S` apreciezi cele mai rafinate m\nc`ruri ale marii buc`t`rii fran]uze[ti [i s` ajungi pe punctul de a fi otr`vit cu c\rna]i de oaie nebun` la S`la[u de Jos Hunedoara. S` ascul]i Wagner \n dormitor, cu Dana, [i s` te asurzeasc` s\rbele, tropotitele [i \nv\rtitele de la \nt\lnirile cu poporul R`spunde, omule! Chiar meritau toate astea doar ca s` nu \]i mai spun` lumea Bombonel? Dup` at\tea sacrificii absurde, z`u, \]i piere p\n` [i cheful de a fi exagerat de bogat.

Gogule, probe, m`?

Din 2005, probele practice la examenul auto vor fi mai multe [i mai dure. Pentru parlamentari [i rudele acestora se va introduce [i proba de condus cu jeep-ul pe contrasens.

Viorel MO}OC

Nu]u, spaima constitu]u

Nu]u C`m`taru s-a l`udat la audieri c` are trei arm`sari, iar pe unul dintre ei \l cheam` KGB. Eu cred c` mai are [i o m\r]oag` pe moarte, pe nume SRI, plus o iap` proast` [i viciat` pe care-o c`l`resc to]i [i pe care o cheam` Poli]ia Romn`.

S`pt`m\na romnilor
Homo homini-Lumpenis
Fantastic! Pentru a ridica moralul solda]ilor din Bosnia [i Kosovo, MApN a trimis un avion plin de insigne. Ele vor fi folosite pentru a avertiza popula]ia civil` din Kosovo c` militarii romni iar au m\ncat fasole cu c\rna]i la cantin`.  Alian]a PNL-PD vrea s` sparg` PSD la promisiuni: salariul mediu va ajunge 321 de euro, iar pensia medie 110 euro! La aceste sume, Adrian N`stase va ad`uga din gur` 20.000 de lei la salariu [i 10.000 la pensie, \n direct la {tiri (imediat dup` [tirile sportive) bine\n]eles, dup` inunda]ia catastrofal` care sigur va avea loc \n noiembrie! Iar dac` nu va avea loc, la transmiterea \n reluare a inunda]iilor din prim`vara asta, \n emisiunea Dac` dori]i s` revota]i...  Lumpenii, rata]ii, scursurile societ`]ii s\nt noile categorii socio-profesionale din Romnia, dup` ministrul Culturii. Pentru PSD, lupta la alegeri se va decide a[adar, \ntre lumpeni [i scursuri contra mor]ii de pe listele din ]ar`.  Sile [i Nu]u C`m`taru se laud` din pu[c`rie c` au fost sponsori pentru PSD. Cic` era vorba de ]iganii care aveau grij` s` nu ia sepepi[tii b`taie prin pie]e de la oamenii care \i \njurau pe Iliescu [i N`stase.  {i tot Sile C`m`taru: zice c` nu e ]igani, ci burgheji. Da: Contele de Ceaun, Baronul von {in` de Tren, Prin]ul de Box \n Ochi, Contesa Cur-de-Fier.  Potrivit unui proiect de lege, IMM-urile se vor putea \nfiin]a \n numai 72 de ore. O veste bun`: a[adar, [paga se va putea da \n numai 36.  Ministrul S`n`t`]ii, domnul acela care este c`s`torit cu doamna de la TVR care are o maimu]`, a declarat c` a v`zut nebuni ferici]i [i gra[i la sanatoriul de la Poiana Mare Dolj. Extraordinar, dac` s\nt [i nebuni, [i ferici]i, \nseamn` c` voteaz` [i cu PSD-ul. Aceea[i variant` se aplic` [i \n cazul demnitarilor PSD, care s\nt numai ferici]i [i gra[i. Pentru c` \n Guvernul domnului Br\nzan s\nt mul]i [i ferici]i, [i gra[i, [i nesim]i]i.  Din cauza condi]iilor tot mai severe impuse de BNR, romnilor le-a cam pierit cheful de a se mai \mprumuta pentru un televizor,

Minunate veceuri a]i realizat, stimat` doamn`! P`i, nu-i p`cat s` v` lase Alian]a PNL punct PD punct f`r` pia]` de desfacere? Dac` ne vota]i tot pe noi, v` promit solemn: vi le umplem pe toate cu ce-am promis!

Pe loc telecomanda!
Studiu ISOP: cic` romnii \[i petrec un sfert din via]` \n fa]a televizorului. Iar celelalte trei sferturi [i le petrec \n spatele televizorului, repar\ndu-l.

Balta pe valuri
Un gorjean a reclamat la PNA b`ltoaca din fa]a casei. Mai bine a[tepta o viitur`, s`-i creasc` balta din fa]` [i s-o umple cu rechini corup]i veni]i de la guvern cu campania electoral`.

Cu linia ro[ie la palm`

Ministrul Bl`nculescu i-a \ndemnat pe oamenii de afaceri s` lupte \mpotriva corup]iei: Nu v` teme]i s` dezv`lui]i un act de corup]ie! Eu am reu[it s` trec de linia ro[ie [i nu am p`]it nimic!. A[a e. Cu precizarea c` a trecut de linia ro[ie [i a r`mas acolo, pentru c` i-a pl`cut.

Oltence fierbin]i, dar cam acri[oare

Ca s` scoat` un ban \n plus, gospodinele din Oltenia v\nd mur`turi [i zacusc` prin mica publicitate. Ne \ntreb`m dac` or fi acelea[i oltence care acum o vreme ne \mbiau dulci [i fierbin]i din rubricile vecine. Cele care \n tinere]e ne pofteau s` le ungem cu fri[c`, iar acum, c` li s-a f`cut de m`ritat, ne-ar unge ele c-o gogonea.

Adrian N`stase, un arogant care numai a ntinat nobilele idealuri ale populismului, demonstrnd c`, n Romnia, pn` [i un program electoral de c`cat are pia]` de desfacere
un aragaz, o cas`. Cic` drept m`sur` de retort`, economi[tii clanului C`m`taru au mai relaxat condi]iile de creditare, introduc\nd noi modalit`]i de plat`: leasingul (leas`, bei fraiere, totu aicea, c`-]i tau [i cealalt` m\n`!), opera]iunile futures (\n gur` etc.), depozitele la vedere [i la revedere de la bani, fraiere!, depozitul over-night, cam pe la 4 diminea]a, a[a, c\nd dorm [i c\inii poli]i[ti [i nu mai e nici dracu pe str`zi!  Adi Mutu a v\ndut lui The Sun drepturile pentru difuzarea \n exclusivitate de imagini din casa sa din Londra, contra sumei de 200.000 de lire. Pu]in. Fraierul `la de Abramovici a pl`tit c\teva milioane bune ca s` aib` \n exclusivitate imagini cu Mutu de pe banca de rezerve, unde scuip` atacantul romn bostan [i floare, b`ie]ii! Cronic` a lu {tefan a Petrei

Ve[ti bune

{coal`-te, [coal`-te, olimpicule!

 Ministerul Educa]iei a decis ca [colile s` primeasc` de acum \nainte stele de la una la cinci, la fel ca hotelurile. |n func]ie de produc]ia de olimpici la hectar, institu]iile de \nv`]`m\nt vor fi premiate sau vor fi lichidate, precum societ`]ile comerciale. Asta \n cazul \n care, la fel ca [i \n cazul agen]ilor economici care cotizeaz` la partid, corijen]ele nu vor fi e[alonate pentru toamn`.  Carmen P`unescu a fost g`sit` vinovat` de ucidere din culp` [i risc` 10 ani de \nchisoare. Av\nd \n vedere c` este so]ia marelui om de carne Adrian P`unescu, inculpatei ar trebui s` i se preschimbe acuza]ia \n ucidere din pulp`.  |ntr-un discurs de tip mai d`-le o sut` de lei, premierul a ie[it joi pe televiziuni [i a anun]at c` pensionarii care nu-[i folosesc toate c`l`toriile gratuite cu trenul [i le pot preschimba \n produse alimentare. Problema e c` pe premier nu l-a auzit nimeni, pensionarii preschimb\ndu-[i de mult televizorul [i abonamentul TV \n produse mult mai utile: ap` cald` [i c`ldur` \n garsoniere. Str`buna Vestire

Cronicarul Grigore dup` Ureche