28 decembrie 2004 Anul XIV nr. 52 (681) 28 decembrie 2004 32 + 8 pagini 20.

000 lei

C-a[a e-n pres` [i-n tenis Cristian Tudor Popescu serve[te din nou:

Nu e lucru mai curat ca reclama de la stat

s ` p t ` m \ n a l d e m o r a v u r i g r e l e

|n prag de T`ricean Nou, cei care au votat schimbarea le ureaz` partenerilor din UDMR+PUR:

S~ TR~DA}I BINE!
Vruum, vruummm, sta]i a[a, nu v` mi[ca]i! Dac` mi[c` unul, c`de]i to]i! La marile viraje, m` \nclin numai eu. |n dreapta, pentru reduceri de impozite sau, dup` caz, \n st\nga, pentru major`ri de pensii! {i \nv`]a]i-v` [i voi s` mai pune]i genunchiul jos, c` altfel o s` mai fac plinul de dou`-trei ori p\n` o scoatem la cap`t. T`riceanu bcsi, vrem se ve rug`m: nu ve l`sa]i prea tare pe motociclete, che am l`sat sub [au` un bucat` de carne de la guvernare vechi.

up` o campanie grea, \n care mai toat` lumea a jucat la dublu, Cristian Tudor Popescu a decis s` fac` pasul la linie [i s` ias` \n fa]a mul]imilor, direct din Dacia lui. Cum s-ar zice, \nainte, cu pieptul gol. M` rog, nu chiar gol, c` mai e [i o geac` la mijloc. Dac` vre]i s` [ti]i ce g\nde[te Cristian Tudor Popescu \ntre dou` enerv`ri pe micul ecran, acum e momentul s` afla]i. L-am prins \n timp ce c-o m\n` \[i parca Dacia [i cu cealalt` \[i aranja prin telefon o partid` de tenis. {i l-am luat la trei-p`ze[te.

Pagina 4

O licita]ie tratat` cu PUR-u

Am un sentiment ciudat: m` simt egzact ca-n 89, c\nd se schimba regimul. M` prindea plin de bani [i trecut imediat \n tab`ra c\[tig`toare. Apropo, dixtin[ilor: de ce nu mi-a]i dat portofoliu [i mie, care am trei facult`]i, Educa]ie, Fizic` [i Sport?

Copos a intrat la guvernare pe u[a de la Hilton

limpede, PUR-ul \mbin` pl`cutul cu utilul [i fosta guvernare cu actuala. Membrilor acestui partid le place s` [ad` cu PUR-ul \n dou` luntri, iar pentru ca acest gest politico-erotic s` le ias` cum trebuie au preg`tit totul \n am`nunt. Unii ar fi cerut cheile garsonierei unui prieten. Al]ii s-ar fi descurcat \n ma[in`. Cei mai largi la pung` ar fi \nchiriat o camer` de hotel. Ei bine, George Copos i-a \ntrecut pe to]i: a cump`rat un hotel. {i nu orice hotel. A cump`rat Hilton-ul, \n urma unei licita]ii la care guvernul s-a \ngrijit ca noul ministru s` nu aib` nici o concuren]`. Trage]i veioza mai aproape [i citi]i \n

Guvernul T`riceanu \ncerc\nd s` treac` prin Parlament, \ntr-o pozi]ie de echilibru politic fragil

Pagina 19

academia CA}AVENCU
Nr. 52, 28 decembrie 2004

DEMNITARII SPUN LUCRURI TR~sNITE

PSD nu poate striga Jos Boc! deoarece e pleonasm

Ca s` nu se piard` tradi]ia la pre[edin]ia Partidului Democrat, dup` un lider f`r` g\t [i un altul f`r` p`r, [efia partidului a fost \nm\nat` unui pre[edinte scund, este vorba de domnul Emil Bondoc, `staaa... domnul E-mic Boc... Emil Boc, domle! La primul s`u discurs, d\nsul a trebuit s` se urce pe o l`di]` pentru ca microfoanele de pe pupitru s` nu \nregistreze doar fo[netul aminoacizilor care, a[a cum am v`zut \n reclam`, formeaz` majoritatea p`rlamentar` 90% a p`rului uman. Ca s` nu care tot timpul cu d\nsul o l`di]`, propunem ca domnul Boc s` aib` mereu \n buzunar o groap` pe care s-o a[eze sub pupitru la conferin]ele de pres`.

Brfe, [menuri, [u[anele

doi al alegerilor prezidenNNN |ntre turul unu [ipopi ]iale, p`durarii au devenit de verde, s`vr[ind cel mai p`gn ritual cu putin]`, de la pecenegi \ncoace. Ei au aterizat cu o sumedenie de c`ru]e de lemne \n comuna Finta, jude]ul Dmbovi]a, [i i-au obligat pe ]`rani s` jure cu mna pe Scriptur` c` vor vota cu N`stase, dac` vor s` intre \n posesia mult rvnitului combustibil de iarn`. ce au c`p`tat pre[edin]ia Comisiei NNDup`Deputa]ilor, juridice a Camerei puri[tii lui Dan Voiculescu s-au porcit [i au cerut [i Ministerul Justi]iei. Ca, astfel, baciul Crescent s` se asigure c` n-o s` p`]easc` absolut nimic pe r`stimpul a patru ani de domnie, nici el [i nici ciracii dnsului. Ba mai mult dect att, s` aib` prilejul s` poat` [terge [i probele care mai trebuiau [terse din tot ce a r`mas ne[ters din Averea Diavolului. civil` NNN Societateasemenea \nceput s` tot mai mult cu statuia lui Venus din Milo: este frumoas` foc, dar e ciung` r`u de tot. Una dintre mini, Renate Weber, treb`luie[te la Cotroceni \n postul de consilier preziden]ial pentru probleme juridice, iar cealalt`, Monica Macovei, se perpele[te \n portofoliul de ministru al Justi]iei. Un chimist obscur, pe nume Ion Zamfir, NNN\ntreaga carier` decare [i-a cl`dit securist obosit interceptnd telefoane, a ajuns gra]ie unei minuni

{efu, da chiar n-avem deloc oameni preg`ti]i \n partid de-am ajuns s` punem ministrul Economiei un papagal ca mine?

Apropoul Purice

A[ez`m\ntul cultural

(BULETINUL ACADEMIEI) (BULETINUL ACADEMIEI) R E DAC}IA: {tefan AGOP AN {tefan AGOPIIAN IIon BARBU on BARBU Marius BOR}EA Redactor-[ef adj.: Marius BOR}EA Doru BU{CU Redactor-[ef: Doru BU{CU Doru COSTEA Trebi juridice: Doru COSTEA R`zvan CUCU R`zvan CUCUII Marius DR~GHICI Birou Investiga]ii: Marius DR~GHICI Secretar general de redac]ie: Gabr e DROGEANU Gabriiell DROGEANU Florin IARU Consilier tehnic: Florin IARU A n ONESCU Alliin IIONESCU Eugen STODOR Eugen IISTODOR Cornel IVANCIUC {ef Birou Investiga]ii: Cornel IVANCIUC August n JULEA Augustiin JULEA Octav MARDALE Redactor artistic: Octav MARDALE Liviu MIHAIU Redactor-[ef adj.: Liviu MIHAIU Ioan T. MORAR {ef Birou Externe: Ioan T. MORAR {ef Birou Distrac]ii-Amuzament: V ore MO}OC Viiorell MO}OC Drago[ MU{AT Drago[ MU{AT Bogdan PETRY Grafician: Bogdan PETRY Dan STANCIU Secretar de redac]ie: Dan STANCIU Iulian T~NASE Birou Investiga]ii: Iulian T~NASE Mircea TOMA {ef Birou Social-Politic: Mircea TOMA M ha BURCEA Miihaii BURCEA (documentarist) Alexandru C~UTI{, Alexandru Reporteri: Alexandru C~UTI{, Alexandru DU}U Dan e GOACE C`t` n DU}U,, Daniiell GOACE,, C`t`lliin MATE A exandru V~RZARU MATEII,, Allexandru V~RZARU {ef Sec]ie Moravuri U[oare: Drago[ VAS LE Drago[ VASIILE Sorin VULPE General Manager: Sorin VULPE [i cititorii no[tri, care s\nt la fel de inteligen]i ca noi. Sorin AXINTE Marketing Director: Sorin AXINTE axu@catavencu.ro Laura IV~NCIOIUPR&Events Manager: Laura IV~NCIOIUIIONII}~ ON }~ laura@catavencu.ro Roxana BODEA Promotion Manager: Roxana BODEA roxana.bodea@catavencu.ro Ioana Ingrid WEINERICH Traffic: Ioana Ingrid WEINERICH ioana@catavencu.ro Cristian Coordonator distribu]ie: Cristian DOMN }EANU DOMNII}EANU cristi@catavencu.ro

Codru] {ere[, un para[utist politic c`ruia i s-au \ncurcat sforile de-a aterizat, de la \n`l]imea candidaturii la pre[edin]ia Romniei, pe scaunul de ministru de sacrificiu, preg`tit pentru desant la prima remaniere guvernamental`
divine adjunctul directorului SRI. Din aceast` pozi]ie, lui Ion Iliescu, comandantul suprem al CSAT, nu-i va tremura mna s`-l avanseze \n martie 2004 la gradul de general de divizie. Minunea are dou` explica]ii: a) na[ul lui Zamfir este generalul Gioni Popescu, alt` scul` din garnitura de adjunc]i ai directorului SRI; b) nevasta lui Gioni, judec`tor la |nalta Curte de Casa]ie [i Justi]ie, este prieten` cu Nina Iliescu, consoarta comandantului suprem al CSAT. mai are coordonatorii sectoarelor pe cine s` dea NN Absolut nici unul dintre NN PN}CD-ul iar nuafar` din de specialitate din programul partid, a[a c` vrea s`-[i l`rgeasAlian]ei D.A. nu a fost cooptat \n guvernul T`riceanu. Portofoliile au fost distribuite pe criterii care ]in mai mult de cumetrie dect de treburile curente ale Romniei. Bun`oar`, Bogdan Olteanu, actualul ministru pentru rela]ia cu Parlamentul, este fiul unui general de Securitate, de unde se vede c` pn` la urm` tot Legea conserv`rii semin]ei Securit`]ii e cea mai tare. c` rndurile. M` rog, vrea s`-[i l`rgeasc` rndul, ca s` r`mnem \n limitele decen]ei. Urm`toarea mutare strategic` care crezi c` va fi? Pe lng` mutarea canapelei pe care dormea Diaconescu, din biroul [efului pe hol, ca s` se poat` bucura de ea toat` lumea, PN}CD preg`te[te urm`toarea mutare decisiv`: fuzionarea cu Uniunea pentru Reconstruc]ia Romniei. Mai bine fuziona cu Apa Nova [i RADET, m`car f`cea o economie la facturi. Acciduzzu

Legend` N brf` pentru care nu b`g`m mna-n foc NN brf` cu parfum de credibilitate NNN brf`-beton

Bula demnitarului
CATEGORIA

tele Camerei Deputa]ilor): Guvernul N`stase este primul guvern postdecembrist care nu a Ion Iliescu (senator PSD): fost marcat de conflicte, de scanFiecare final \nseamn` un nou daluri, crize sau de orgolii per\nceput. M` preg`tesc pentru sonale [i care a [tiut s` munceasc` sub semnul unor obiecnoul \nceput. tive comune.

|NCEPUTUL DE LA CAP~TUL FINALULUI

Deci, m-a]i \ntrebat care mai este capitala Fran]ei? P`i, cum s` nu [tiu, doar am fost acolo, are aeroport, are autocar, e Real Madrid! Nu-i bine? {tiu, \nseamn` c` n-a mai r`mas dec\t Paris Saint Germain!

CATEGORIA

2002 Concept Multimedia Design: 2002 Concept Multimedia V ad ARGH R & F or n ARU Vllad ARGHIIR & Flloriin IIARU Corina M|}~ Tehnoredactare: Corina M|}~ Comenzi publicitare la Comenzi publicitare la Publimedia International Publimedia International Mircea Ionescu Mircea Ionescu sales manager 021.305.32.40 021.305.32.40 mircea.ionescu@mpg.ro mircea.ionescu@mpg.ro Raluca Mohora Raluca Mohora senior sales DIFUZARE prin SC Compress Group, DIFUZARE prin SC Compress Group, Tel./Fax: 021.222.67.37; Tel./Fax: 021.222.67.37; 0742.071.448; 0788.352.239 0742.071.448; 0788.352.239 0788.352.244 0788.352.244 Abonamente prin Rodipet S.A. Abonamente prin Rodipet S.A. Nr. de catalog 2002 sau direct Nr. de catalog 2002 sau direct la la Academia Ca]avencu ADRESA REDAC}IEI: ADRESA REDAC}IEI: Bulevardul Regina Elisabeta 7-9, etaj 6, Bulevardul Regina Elisabeta 7-9, etaj 6, Sector 3, Bucure[ti Sector 3, Bucure[ti Tel.: 314.02.35; 314.02.38; 314.02.39 Tel.: 314.02.35; 314.02.38; 314.02.39 Fax: 314.02.58 Fax: 314.02.58 ISSN 1221-5597 ISSN 1221-5597 Tip`rit la Tipografia Tip`rit la Tipografia Romnia liber`
Biroul Romn de Audit al Tirajelor a eliberat Certificatul de Audit pentru revista Academia Ca]avencu \n conformitate cu Standardele Interna]ionale de Audit

ACESTE CUVINTE NE DOARE

CATEGORIA

EMIL BOBU

manager

Traian B`sescu (pre[edinDan Voiculescu (pre[edintele Romniei): Port \n suflet tele PUR): Noi am dori, dac` drapelul Romniei. s-ar putea (...) ceva structuri sau ministere care s` permit` o acCATEGORIA tivitate intens` pe zona corupCE-A VRUT S~ ]iei. SPUN~ AUTORUL? Ion Iliescu (senator PSD): Octav Cozmnc` (pre[e- Este r`spunderea partidelor dinte executiv PSD): D\nsul care-[i asum` r`spunderea. (Ion Iliescu n.n.), ca pre[edinte fondator al partidului, ca CATEGORIA pre[edinte... a[ spune... de o- }APUL TRECE, noare al acestui partid, va tre- CAPRELE R~M|N bui s` se comporte... civilizat. Traian B`sescu (pre[edintele Romniei): He-he, vede]i CATEGORIA c` a]i venit prea t\rziu cu capra PATRULATERUL asta aici. }apul a fost la CotroCU DOU~ LATURI ceni acum vreo opt ani... Emil Boc (pre[edinte PD): Negocierea este un proces bi- CATEGORIA PISICA MARE lateral.

Simpaticul Mitic` Dragomir, pe care via]a l-a \nv`]at s` fac` toate lucrurile de c\te dou` ori, p\n` le \n]elege bine: de dou` ori mili]ian, de dou` ori pu[c`rie [i acu, la urm`, de dou` ori deputat

marius.bortea@catavencu.ro

Internet: Internet: http://www.catavencu.ro E-mail: E-mail: office@catavencu.ro

log`m. Avem un as redutabil [i-l CATEGORIA la elefan]i, tot ce-mi pui pe mas` Corneliu Vadim Tudor: |l juc`m stra[nic. Le-am ar`tat FOAMENI DE FOTBAL m`n\nc! MICKY-PUWAKvom ajuta (pe guvern n.n.), pisica multora, ieri. Dumitru Dragomir (preBEURAN dar s` fie un ajutor reciproc. S` |ntunericitul [edintele Ligii Profesioniste Adrian N`stase (pre[edin- ne lase s` ne exprim`m, s` diade Fotbal): De la pioneze p\n`
CATEGORIA

CU TRICOLOR

unora le place jaful

academia CA}AVENCU
Nr. 52, 28 decembrie 2004

Dac` dori]i s` reciti]i [i s` v` re-enerva]i

(retrospectiv` selectiv` de investiga]ii)
S` \ncepem a[adar retrospectiva de investiga]ii
grele ale Academiei Ca]avencu cu o \ntrebare: De ce s\nt drumurile lui Mitrea mai proaste dec\t pe vremea lui Ceau[escu? Aceast` afirma]ie grav` [i adev`rat` a fost f`cut` de Biroul de Investiga]ii al A.C. \n luna martie (num`rul 11). Iat` motivele tehnice a[a cum au fost ele exprimate la vremea aceea: Afla]i mai \nt\i c` aceast` autostrad` are 4 tronsoane: Bucure[ti-Fundulea, FunduleaLehliu Gar`, Lehliu Gar`-Drajna [i Drajna-Fete[ti. Primul dintre aceste tronsoane, Bucure[tiFundulea (26,5 km), trebuia dat \n exploatare pe 30 noiembrie anul trecut. El este gata. S-a plictisit toat` iarna, a stat cuminte la locul lui [i acum r\de-n soare argintiu. De ce nu e deschis circula]iei? Sigur asta v` \ntreba]i. Ei bine, de[tep]ilor, afla]i c` nu s\nte]i primii care [i-au pus \ntrebarea. |naintea voastr` s-au \ntrebat c\]iva profesori de la Facultatea de Construc]ii. Care au vizitat tronsonul, au cules probe [i au opinat c` autostrada s-a fisurat imediat dup` g`tare. |n c\]iva ani de folosire, fisurile, deocamdat` invizibile, se vor c`sca at\t de mult c` ar putea \nghi]i [i un Tr`b`n]el. Dac` e s` d`m credit unor exager`ri, va fi prima autostrad` din lume accesibil` numai ma[inilor de teren (capitol la care, din toat` tagma automobili[tilor, doar pesedi[tii s\nt acoperi]i). Se pare c` tronsonul are un defect de proiectare (chestie care, deocamdat`, absolv` executan]ii de orice vin`): ciment-betonul [i tehnologia cu care a fost f`cut nu se potrivesc cu terenul nisipos de dedesubt. O metod` care \n alte ]`ri s-a dovedit rentabil`, copiat` f`r` discern`m\nt, a clacat pe str`mo[escul p`m\nt dintre Bucure[ti [i Fundulea, 19 kilometri din cei 26,5 ai autostr`zii fisur\ndu-se imediat dupa terminarea lucr`rilor. Ancheta continua, cum bine v` aminti]i, cu nume grele: Mitrea, Sergiu Sechelariu, Adrian N`stase [i prietenul PSD-ului, Dorinel Umbr`rescu, din Bac`u, cunoscut [i sub pseudonimul literar Prin]ul asfaltului. mintea din spatele acestor mu[chi incon[tien]i e a altcuiva. Pu]in`, dar diabolic`, aceast` minte \i apar]ine deputatului PSD Dan Verbina, concesionar al zonei de litoral marin de la bra]ul Chilia la Cisla V`danei, \n apropiere de v`rsarea bra]ului Sulina. Dan Verbina e un fel de tartor al luciului de ap` care, odat` cu numeroasele concesiuni din Rezerva]ia Biosferei Delta Dun`rii, a acaparat [i \ntreaga f`r`delege refugiat` aici. Locotenentul [i asociatul s`u \n spe]a cercetat` aici se nume[te Vatamanescu Amorel, patronul societ`]ii AMOREL SRL din Sulina, cea care preia spre desfacere prada braconat` \n zona interzis`. Cum orice dezastru care se respect` are [i o aritmetic` proprie, s` v` re\mprosp`t`m rezervele de indignare cu c\teva cifre: La capitolul sturioni, aritmetica sf\r[itului sun` cam a[a: la o golire a plaselor, fiecare barc` captureaz` cam 7-8 pui de morun, nisetru sau p`strug`, cu greut`]i cuprinse \ntre 100 [i 300 de grame. |nmul]ind cu num`rul raportat al b`rcilor, adic` 40, rezult` cam 300 de exemplare pe zi. |ntr-o lun`, dispar a[adar cam 9.000 de viitori moruni. {ti]i c\t e cota Rezerva]iei Delta Dun`rii la pescuitul de morun, prognozat` pentru anul 2004? Ne spune guvernatorul Deltei, Virgil Munteanu: 114 exemplare. Dar hai s` includem aici [i cota de nisetru (37 de exemplare) [i pe cea de p`strug` (1.099). Cu un total de 1.250 de exemplare de sturion, Romnia ar trebui s` pescuiasc` 7 ani la cota alocat` \n 2004 ca s` egaleze capturile dintr-o lun` ale braconierilor din Sulina.

Cum, tati, asta Cum, tati, asta e tot? Pe mine m` trimi]i e tot? Pe mine m` trimi]i s` m` joc la Camer` [i dums` m` joc la Camer` [i dumneata te duci la partid?... Da nu-i neata te duci la partid?... Da nu-i corect! P`i, de-asta l-ai \mpu[cat corect! P`i de-asta l-ai \mpu[cat mata pe Ceau[escu? Ca s`-mi mata pe Ceau[escu? Ca s`-mi iei mie locul la conduceiei mie locul la conducerea PSD-ului? rea PSD-ului?

Coada Vulpii e n pericol

Noul ministru al Internelor, bihoreanul Vasile Blaga, este un om tare ncurcat. ncurcat n multe istorii dubioase care i-au creat o faim` aparte n Oradea. Cele mai multe dintre acestea dateaz` din perioada n care a ocupat func]ia de [ef al vame[ilor, postur` din care s-a mprietenit cu unii dintre cei mai influen]i agen]i economici ce d`inuie n ora[ele de grani]`: comisionarii vamali, care nu i-au r`mas niciodat` datori. La fel, Blaga a strns amici]ii cu diver[i oameni de afaceri (fra]ii Micula, de pild`), procurori sau oameni din servicii pe care i-a cultivat [i folosit \n diverse r`zboaie locale pe vremea n care nimeni nu paria c` va ajunge att de apropiat de Cotroceni. Prefernd umbra flash-urilor mass-media, e de mirare c` Blaga a renun]at la comodul [i utilul post de [ef al Administra]iei Preziden]iale pentru cel de ministru al Internelor. Explica]ia const` n comoara pe care acest minister o ascunde: controlul pe Direc]ia de Protec]ie Intern` (fosta UM 0962, fosta Doi [i-un Sfert), giuvaer purtat la ghiul de mai bine de opt ani de chestorul Virgil Ardelean, zis Vulpea, pe care nimeni nu a reu[it s` l mazileasc`. Va reu[i Blaga.

Ion Iliescu [i Adrian N`stase, o conjugare pervers` \ntre trecutul anterior [i mai-mult-ca-trecutul

P`r`sim repede p`durea t`iat` de PSD

pentru a ajunge \n preajma lui Mircea Geoan`. Ne afl`m \n luna mai a lui 2004, \n s`pt`m\na c\nd, \n lume, ap`rea nr. 20 al A.C. Geoan` era candidatul pesedist la Prim`ria Capitalei [i client al anchetei Datele necosmetizate ale candidatului pesedist la prim`rie, Mircea Geoan`. Profilul f`cut lui Geoan` era al unui lup \mbr`cat \n piele de oaie Versace: Geoan` nu este dec\t fiul unui general de Securitate, al generalului-locotenent Geoan`, [eful Ap`r`rii Locale Antiaeriene, cu nimic mai prejos dec\t odraslele altor securi[ti. |n continuarea programului artistic se f`ceau referiri la c\teva inginerii diplomatico-financiare f`cute de Geoan`, care a concesionat sediul MAE, din Aleea Modrogan, unei firme private, pentru o perioad` de 49 de ani. Printr-o Hot`r\re publicat` \n Monitorul Oficial, partea a 6-a, achizi]ii publice. Negocierea s-a f`cut direct, \ntre ordonatorul de credite Geoan` [i firma cu pricina. O parte din veniturile atrase de centrala Externelor va nimeri \n buzunarul ministerial. |n martie a.c., printr-o alt` Hot`r\re, ministrul de Externe Geoan` a transmis gratuit, pentru o perioad` de 49 de ani, un imobil apar]in\nd MAE Federa]iei Romne de Rugby, recte Comitetului Olimpic Romn, adic`, mai pe romne[te, lui Ion }iriac. La 29 ianuarie a.c., prin Hot`r\rea nr. 100, MAE a preluat \n subordine Comisia Fulbright, Institutul Romn de Studii Interna]ionale Nicolae Titulescu [i Academia Diplomatic`. Din fondurile Ministerului Afacerilor Externe s\nt finan]ate [i secretariatele Asocia]iei de Drept Interna]ional [i Rela]ii Interna]ionale (ADIRI), Asocia]iei Interna]ionale de Studii Sud-Est Europene [i Casei Americii Latine. Nu mai intr`m \n alte detalii. Vom spune doar at\t: Adio, Geoan`, oriunde te-ai afla!

Antologic` a fost ancheta colegului Ivanciuc,

din nr. 30/iulie 2004, intitulat` Dosarul de cadre al domnului {tefan Celmare. Ea a fost provocat` de ini]iativa PSD de a aloca Anului {tefan cel Mare [i Sf\nt aberanta sum` de 1.000 de miliarde de lei. Punem pariu c` nu a]i reu[it s` \nv`]a]i pe dinafar` ancheta lui Ivanciuc?! V` reamintim primul paragraf: Data na[terii: Anno Domini 1438 sau 1439; locul: probabil Borze[ti, jude]ul Bac`u, localitate suburban` a municipiului One[ti, botezat p\n` la revolu]ie Gheorghe GheorghiuDej, dictator, fost muncitor feroviar. One[tii au ap`rut \n 1956, prin unificarea satelor Borze[ti, One[ti [i Slobozia. Borze[tii de odinioar` p`streaz` ctitoria lui {tefan. Masa altarului s-a \n`l]at pe trunchiul stejarului (Quercus sp.) \ntre cr`cile c`ruia se juca de-a t`tarii [i moldovenii {tefan Celmare, c\nd era mic. One[tiul este condus de primarul Emil Lemnaru (PSD), reales cu o majoritate (zdrobitoare) \n iunie 2004 (locale). Nume p`rin]i: tat`l: Bogdan II, bastard incert al lui Alexandru cel Bun sau al fratelui acestuia, jup\nul Bogdan; profesie tat`: voievod; loc exercitare mandat: Moldova; final mandat: 15 octombrie 1451; de ce: eliminare; cum: asasinat; cine: Petru Aron, bastard; motiv: preten]ie tron; unde: sat Reu[eni; circumstan]e: nunt`, etilism acut; mod: decapitare; autori: 200 solda]i; martor ocular: {tefan Celmare, v\rsta 13 ani; mama {tefan: Maria Oltea; origine mam`: s`n`toas`, Muntenia; profesie mam`: casnic`; fra]i {tefan: Ioachim, Ion, C\rstea; surori: Sora [i Maria; educa]ie: \ngrijit`; institu]ie \nv`]`m\nt absolvit`: Curte Borze[ti; limbi vorbite: slavona; limbi neb`nuite: romna. Anul \nceperii mandatului: 1457; modul \n care a pus m\na pe putere: lovitur` de stat \mpotriva lui Petru Aron; sprijin extern: trupe mercenari

Vlad }epe[, v`rul s`u. Frumos, nu?

De la {tefan Celmare mergem fuga-fugu]a la Arogantul Mare,

adic` la N`stase care, zicea Academia Ca]avencu \n septembrie (nr. 39/2004), [i-a f`cut drum privat de v\n`toare \n Mun]ii F`g`ra[, cu banii publici ai Romsilva, pentru a putea v\na din ma[in`, a[a cum f`cea idolul s`u, Nicolae Ceau[escu.

Unii prefec]i vor fi profund imperfec]i

Dac` Guvernul T`riceanu are fa]` de guvern de sacrificiu, prefec]ii vor rezista mai mult, dincolo de remanieri, probabil pn` la anticipate. A[a c` e important cine va ocupa fotoliul de prim-ministru jude]ean prin toate zonele ]`rii. Un semnal venit dinspre Arad sus]ine c` acolo va fi numit prefect un anume Liviu Bobar, fost [ef zonal la firmele fra]ilor Micula. Lumea bun` a ora[ului deja se teme de faptul c`, dac` numele vehiculat nu va fi schimbat, prefectura va fi o anex` a unui imperiu economic l`udat cndva chiar de Iliescu. Ceea ce, din punctul de vedere al lumii capitaliste, e de nen]eles.

|l l`s`m pe N`stase \n pace [i ajungem \n Armat`,

despre care A.C. scria, \n luna octombrie (nr. 40/2004), c` a \nc`lcat grav legea [i face poli]ie politic`. Se vorbea acolo despre un document aflat \n custodia MApN, care zicea c` Traian B`sescu ar fi colaborat cu Direc]ia IV, de Contrainforma]ii Militare, a fostei Securit`]i. Cum-necum, documentul a ajuns \n posesia lui Mugur Ciuvic`. |n finalul anchetei, colegul Cornel Ivanciuc s-a autodenun]at pu]in, relat\nd cum [i de ce i-a fost ascultat telefonul de c`tre o ureche apropiat` lui Ioan Mircea Pa[cu, ministrul Ap`r`rii.

Dac` nu v-a]i enervat \nc`, p\n` la urm` tot o s` v` enerva]i,

v` enerva]i obligatoriu, asta-i sigur. {i cum altfel c\nd \ntr-un s`pt`m\nal de moravuri grele se fac Dezv`luiri [ocante despre cel mai mare jaf forestier din istoria p`durilor patriei? Este vorba, desigur, despre o anchet` ap`rut` \n nr. 18/mai 2004 al A.C., \n care se spunea c` perioada 2001-2003 a guvern`rii PSD este cea mai cumplit` din istoria codrului romnesc. Ea poate fi comparat` doar cu marea invazie a t`tarilor din 1241 sau cu lovitura de stat de la 23 august 1944. {ocant, nu? Demonstra]ia nu \nt\rzie s` apar` [i ea \i are \n centrul aten]iei pe Adrian N`stase, premier pe vremea aceea, [i pe un individ pe nume Ion Dumitru, pe care N`stase l-a pus \n fruntea Regiei Romsilva. C` nu l-a pus degeaba asta e la mintea coco[ului. Pentru mai multe motive de indignare reciti]i, v` rug`m, la Biblioteca Academiei Romne, ancheta cu pricina! Mul]umim.

Codru] [i manierele de codru

Faptul c` la Economie a fost propus un ministru care n-a condus nici m`car o gogo[erie pn` acum ]ine, s` zicem, de n]elegerea dintre T`riceanu [i Voiculescu. A[a c` para[utistul Codru] {ere[ a aterizat la punct fix n coasta liberalilor, `sta a fost ordinul [i b`iatul, fost apevist, [tie ce nseamn` un ordin. Partea proast` este c` la masa Guvernului va sta [i doamna Mona Musc`, jignit` n urm` cu cteva zile, n direct, la Antena 1, de acest ambi]ios f`r` m`sur`. Poate c` nu ar fi r`u ca, la prima [edin]` de Guvern, C`lin Popescu T`riceanu s` programeze o sesiune public` de cerut scuze, sesiune n care {ere[ s` aduc` [i diploma referitoare la cei [apte ani de-acas`.

De pe autostr`zile neasfaltate, memoria noastr` va plonja

direct \n Bra]ul Sulina, a[a cum a f`cut [i Biroul de Investiga]ii \n luna aprilie 2004. Regimul Sturion Iliescu. Cumplitele omoruri de pe bra]ul Sulina acesta e titlul care s-a putut citi pe prima pagin` a nr. 14/2004. V` mai aminti]i despre ce era vorba? Nu-i nimic, s\ntem aici ca s` v` ajut`m! Iat` cum suna introducerea anchetei: M\inile p`tate cu s\nge nevinovat de scrumbie [i morun s\nt ale pescarilor din Sulina. Dar

N-ar fi deplasat deloc s` amintim

[i anchetele C\t ne-a costat integrarea euro-[pagatlantic` (nr. 47-48/2004) [i Adrian N`stase ne las` mo[tenire dou` procese interna]ionale de peste 500 de milioane de dolari (nr. 50). Dac` nici acum, la finalul retrospectivei, nu v-a]i enervat, e clar c` a]i votat cu Ursul. La mul]i ani! Biroul de Investiga]ii

f i n c`
Platon [i Aristotel b`gnd strmbe pu]intel

academia CA}AVENCU
Nr. 52, 28 decembrie 2004

Cuget, deci subzist

Aceste interviuri au fost adev`rate, s\nt reale [i vor fi autentice

C.T. POPESCU: Citez din Bin Laden: Nu pute]i face mare lucru because I am living in extratime
Vinerea trecut`. Ajunul Cr`ciunului. Ajung la Casa Sc\nteii cu un sfert de or` mai devreme. Mi-e team`, dac` \nt\rzii nu o s`-mi mai dea interviul. Ora 12. Cristian Tudor Popescu coboar` dintr-o Dacie alb`. Este \mbr`cat \n trening [i stabile[te pe mobil o partid` de tenis. |mi \ntinde m\na [i urc`m \n redac]ia Adev`rul. Pe dreapta, a doua u[`, cred, este biroul lui Cristian Tudor Popescu. Anticamera r\de din spatele unei vechi ma[ini de scris. B\rlogul monstrului: mald`re de h\rtii, ultime corecturi pe pagin`, sandvi[uri neterminate, iaurturi cu linguri]a \n ele. Aceea[i patim` din prima zi de gazet`rie. Nici un \nsemn de mare directorat. Nici un computer. Scaune incomode. C`r]i claie peste gr`mad`. O harababur` de nedescris, cu felicit`ri de Cr`ciun nedeschise, \n v\rf. Viu este doar un cactus mic.

Rep.: S-a \mplinit ceva din ceea ce a]i sus]inut? C.T.P.: Nu mai [tiu Ce s-a \nt\mplat \n campania asta m-a izbit, m-a [ocat, nu m` a[teptam ca dup` 15 ani s` mai v`d at\ta \nd\rjire, at\ta isterie. Speram c` lucrurile au evoluat, credeam \ntr-o \nfruntare civilizat`, or, se va vedea asta, \ncepe s` se vad`, am fost supus unui tir at\t de nedrept din partea unor publica]ii eu am f`cut cea mai mare gre[eal` \n aceast` campanie aceea de a nu fi cu nimeni. Nu am spus ceva de bine despre candida]i, am lovit cu aceea[i necru]are [i \n N`stase, [i \n B`sescu, cu materialul clientului, ce mi s-a oferit, eu nu i-am luat din urm` s`-i caut de dosare, de trecutul lor, s` v`d cu cine s-au culcat, cu cine au fost la restaurant. Rep.: Adev`rat, iar B`sescu a f`cut cele mai multe gafe. C.T.P.: {i eu ce s`-i fac? N`stase a ap`rut \ntr-o sear` la Tuc` [i a dovedit c` habar nu are de Constitu]ie. A doua zi am scris un articol devastator \n leg`tur` cu profesorul universitar N`stase. A fost un [oc. B`sescu s-a b`gat \n ni[te unforced errors, gre[eli nefor]ate, cum se numesc la tenis Ce c`uta el \n povestea cu homosexualii? Aia nu era povestea lui. {i s-a dus \n ea p\n` \n p\nzele albe. Eu am reac]ioCactusul Rep.: M` uit \n biroul dumnea- nat. Ce i-a trebuit s` spun` c` exevoastr`. Singurul lucru viu este cut` orice ministru suspectat? O sinistr` t\mpenie dictatorial`! cactusul acesta. C.T.P.: Dar ce ar mai trebui s` fie viu aici? O maimu]` ca la Radu Sus]inerea Moraru, o pisic` ce dracu s` fie Rep.: Adev`rul pe cine a sus]i\ntr-un birou de gazetar? S\nt ziare nut? C.T.P.: Pe nimeni, domle! peste ziare, h\rtii Rep.: Se potrive[te prejudec`Rep.: Pe Iliescu! C.T.P.: Da, `sta e marele nos]ilor cu care am venit. C.T.P.: Cactusul acesta se chea- tru prieten, ha, ha, ha. Vre]i s` v` m` CE}EPEL; cel ce mi l-a dat a[a spun cu cine am votat la locale?

CTP-ul iube[te Reporter: Iubi]i? Cristian Tudor Popescu: ~sta este unul dintre lucrurile teribile cu care m` confrunt \n via]a mea de gazetar, [i anume imaginea care s-a creat despre mine, independent de voin]a mea, cum c` a[ fi un monstru ce st` aici \n b\rlogul s`u de la Sc\nteia. M` [i \ntreb cum, de unde? Probabil am ni[te expresii faciale de care nu-mi dau seama, c\nd apar la televizor. Aceast` expresie nu cred c` s-a format exclusiv pe baza scrisului meu. Rep.: Bun, dar ce anume iubi]i? C.T.P.: Cum ce? |mi iubesc cei doi b`ie]i, iubesc idei pot s` iubesc idei p\n` la hai s` nu fim patetici, iubesc mor]i [i necunoscu]i, adic` scriitori, cu care stau de vorb` c\nd citesc c`r]i, pot s` fac gesturi greu calificabile. De exemplu, m-am desp`r]it de o fat`, pe strad`, pentru c` ea a spus, la un moment dat: Ce, domle, ne-a dat s` citim t\mpeniile alea, ni l-a dat s`-l citim pe Sadoveanu. {i pentru c` a zis c` i s-au dat de citit t\mpeniile alea, m-am desp`r]it instantaneu de ea. Cred c` nici \n ziua de azi nu a \n]eles. Rep.: De ce? C.T.P.: Nu mai puteam avea nici o tangen]` cu o fiin]` care spunea t\mpeniile alea despre un prozator gigantic, cum este Sadoveanu. Rep.: {ti]i ce or s` spun` cititorii? C.T.P.: Da mam`, ce dement e `sta, ce monstru Reac]iile mele s\nt bipozi]ionale. Ori e alb`, ori e neagr`. Nu am st`ri intermediare. Ori te iubesc f`r` limite, ori nu te ur`sc. Eu am ur\t un singur om, pe Ceau[escu, \n rest nu ur`sc pe nimeni. Dac` am o ceart`, dac` intru \ntr-o polemic`, dup` ce s-a terminat, la trei-patru zile, mi-amintesc cu greu despre ce este vorba. Rep.: Omul cu ochii `ia ie[i]i din orbite, omul care spumeg`! C.T.P.: Pute]i s` spune]i tot ce vre]i despre mine, c` s\nt nebun, c` s\nt prost, dar un singur lucru nu suport, c\nd s\nt acuzat de necinste.

l-a numit. Tr`ie[te lini[tit aici. Nu are nevoie de nimic. Nu-i trebuie nici ap`, nici m\ncare, tr`ie[te! Rep.: Care-s ideile astea cum de noi, cei de la Ca]avencu, am uitat de ele, de[i aparent ar trebui s` fim \n aceea[i barc`? C.T.P.: P`i, voi nu s\nte]i \n aceea[i ma[in` Ca]avencu, de vreun an de zile, \ncepuse s` m` \njure cu respect am suferit un proces de clasicizare, ce a \nceput s` m` deranjeze e un defect al meu nu pot tr`i \n st`ri a[ezate. Ce ar fi trebuit? S` depind de func]ii, s` m` \mbrac \n costume impecabile? E, acest lucru m` deranjeaz`, eu am nevoie de situa]ii de \nfruntare ca s` tr`iesc dup` cin[pe ani de zile s\nt un veteran din Vietnam care r`t`ce[te prin jungla romneasc`. Azi-ul, cu materialul clientului

Rep.: Da! C.T.P.: Cu B`sescu! {i i-am spus-o [i lui Geoan`. {ti]i ce le-am spus eu [tabilor din PSD? C\[tig` Traian B`sescu din primul tur! {i acest lucru se putea \nt\mpla dac` nu \[i aprindea paie \n cap. B`sescu nu avea nevoie s` fac` mare lucru, exista o asemenea stare de iritare la adresa PSD nu exist` nici un om de la Ca]avencu care s` fi scris articole mai dure dec\t mine \mpotriva lui N`stase. Categoric! Am scris articolul Musca pe tavan!, a fost un editorial \nfior`tor despre el. Eu, uita]i-v` \n Adev`rul, p\n` la chestia aia apocaliptic` a lui B`sescu, care m-a \nsp`im\ntat pur [i simplu, cu arest`ri [i anularea alegerilor. Rep.: Chiar v-a \nsp`im\ntat? C.T.P.: Nu mi se acord` nici m`car dreptul acesta, de a sim]i? Rep.: Dumneavoastr` nu ave]i CTP, un ziarist vertical, incoruptibil [i impar]ial, care nu se las` emo]ii! impresionat de m`rimea publicit`]ii de la stat, \ncas\nd-o la exact C.T.P.: Nu? Nu am voie s` mi se str\ng` inima c\nd m` g\ndesc s` aceia[i bani ca [i pe cea privat` avem situa]ia de atunci din Ucraina? Re]ine]i: nici acum, B`sescu cu. A triumfat moralitatea! [i el \mi r`spundea: ce vrei s`-mi rului ziarului, nu \n exterior. Pennu a dovedit frauda electronic`, nu spui, ne inund` c`catul din ce \n ce tru a se concentra capitalul, [i bine aia cu autobuzele! mai tare? Vine Bondrea la casierie am f`cut. America lui C.T.P. Rep.: E o lume imposibil`, de [i pl`te[te! Nu [tiu de unde, dar are bani. Pl`te[te cash orice puAm votat B`sescu, Ciuhandu asta n-o iubi]i! Dacia [i geaca [i D.A. C.T.P.: Eu nu cred dec\t c\nd se nem: taxe de urgen]`, timbre pe Rep.: De ce tot Dacia asta? Rep.: De ce-i nevoie de nuan- semneaz` [i ne interneaz` \n UE! prima pagin` pl`te[te. Eu nu pot C.T.P.: Am o Dacie nou`, berlis` refuz \n fa]a unui consiliu de n`. ]ele astea? Rep.: Cu de-a sila? C.T.P.: Corect observat! |n aceasC.T.P.: Da. Dac` venea]i \n 90 administra]ie acele materiale ce Rep.: Volvo e ma[ina [efului. t` campania s-a mers doar cu tan- s`-mi spune]i asta, v` s`ream la aduc bani. Ce s\nt acestea? Ni[te C.T.P.: Dac` eu nu vreau Volvo? cul, iar eu am f`cut gre[eala s` beregat`! De prin 2000 am renun- autoadul`ri. Nu am argument s` Asta \mi d` mie \n`l]imea moral`? merg pe bordura trotuarului, s` nu ]at. Aceast` ]ar` nu a fost niciodat` resping aceste materiale. Am mers zece ani cu o Dacie. A[ m` duc s` rup garduri, \n st\nga, \n \n stare s`-[i rezolve problemele Rep.: Nu supravie]ui]i f`r` pu- avea bani s`-mi iau un Renault, dreapta. ei. Nu cred nici \n B`sescu, nici \n blicitate de la Regii? bani de Mercedes nu voi considera Rep.: Era]i \n duminica alegeri- N`stase, nici \n Mesia. E o nebunie C.T.P.: Dac` \nl`tur`m aceste vreodat` c` am. Dar nu m` interelor la Roma dup` ce ne-a]i in- s`-l transformi pe B`sescu \ntr-un lucruri, Adev`rul sufer` ni[te pier- seaz` asta, pute]i concepe faptul Mesia. Eu s\nt un tip ra]ional, ra]io- deri, cam 17%. Dar nu se \nchide c` nu bag de seam` nici cu ce s\nt stigat s` nu mergem la vot. \mbr`cat [i nici ce conduc c\t` vreC.T.P.: Nu am votat. Eu puteam nalismul e Dumnezeul meu, kilo- ziarul. vota lini[tit, domle, nu cum spune gramul `sta [i ceva de materie Rep.: Astea nu le-au tratat di- me ro]ile acelei chestiuni se \nv\rt [i m` duc unde am eu treab`? Eu o jigodie notorie: {tia c` pleac` cenu[ie. Dar ve]i vedea cum evolu- rect cu N`stase? din ]ar` c\nd a scris editorialul. eaz` lucrurile, iar eu voi fi iar \njuC.T.P.: Chiar v` imagina]i a[a am alte probleme, care m` obseNu e adev`rat! Avionul meu a deco- rat, dar de data asta din direc]ie ceva? Crede]i c` au venit Mitrea [i deaz`, de pild` rachetele profelat la 17,50. Puteam vota \n toate opus`. D.I.P. [i mi-au spus s` scriu de bine sionale cu care joc tenis cost` c\t jude]ele ]`rii! C\nd s-a desprins Rep.: De ce dracu nu pleca]i de ei? Exist` un astfel de ziar [i nu un salariu mediu pe economie! avionul de p`m\ntul patriei, B`ses- din ]ar`? S` ne l`sa]i! se cheam` Adev`rul. Rep.: Vestita geac`! cu a \nceput s` c\[tige! Eram la RoC.T.P.: Nu pot, domnu Istodor, Rep.: De ce le da]i publicit`]ile? C.T.P.: Nici o vestit`! Dac` eu ma, trebuia s` primesc premiul or- am \ncercat. Am fost \n America, C.T.P.: Pentru bani. Dar ar`ta- vin de la munc` [i m` duc la talkdinului jurnali[tilor, a doua zi la am stat 8-10 zile, pe urm` eram pe ]i-mi cum influen]eaz` publicitatea show? De aici, din biroul `sta! Eu zece. punctul de a m` interna \n spital, politica noastr` editorial`. de aici merg numai acas`, ca s` de nervi. Nu suportam nimic de aRep.: De ce nu a]i votat? Rep.: Nu e [pag` luat` de C.T.P. v`d ce-mi fac copiii. Ce-mi cere]i? S`-mi iau o ma[in` pricopsit`, C.T.P.: E singurul punct ce-l g`- colo, mi se p`rea America a fi un de la N`stase? sesc discutabil. Nu am g`sit alt` uria[ gablon], un sclipici gigantic. C.T.P.: Dac` eu spun c` a]i luat s`-mi pun un Armani? S\nt lucruri modalitate prin care s` protestez Totul era umflat cu pompa [i era o [pag` de la Sorin Marin, sau c` Pa- pe care nu le doresc, eu nu fac lu\mpotriva acelei creaturi numite plictiseal`. Eu eram ca un bivol \n triciu controleaz` Cotidianul? Nu, cruri \mpotriva voin]ei mele, eu Ghergu]. Mi se p`rea de un risc sufragerie. Nu pot tr`i mai mult de eu nu fac astfel de afirma]ii, le fac s\nt suprapus cu mine \nsumi. {i enorm, ce se \nt\mpla dac` c\[tiga o s`pt`m\n` afar`, fac un sindrom numai c\nd m` scoate cineva din mai am ceva, pot cita din Bin LaN`stase la o mie de voturi [i ap`- depresiv, de subsolicitare. Eu nu s`rite. Fiecare s` scrie ce are de den? Nu pute]i face mare lucru berea Ghergu] s` anun]e rezultatul? pot tr`i dec\t \n Romnica asta, cu scris. cause I am living in extratime. {i Deja la 50% la 50% ie[iser` b`ie]ii dumneavoastr`, care m` \njura]i. eu tr`iesc \n prelungiri. Eu am cam de la Alian]` starea asta de posif`cut ce mi-a stat \n puteri legat de Taher bil` fraud` pe care o introducea Publicitate guvernamental` Rep.: A]i luat bani la saco[` ]ara asta. Dac` mor m\ine, nu-mi acest Ghergu], cu o atitudine clar` pare r`u. Rep.: De ce ave]i publicitatea de la Taher? \mpotriva lui B`sescu. Eu m-am lo- asta nemarcat` cu P? Luat` de la C.T.P.: Eu pe acest om l-am v`vit \n inim` cu solu]ia asta. Dan Ioan Popescu, de la Distri- zut o singur` dat`, de la distan]a de {tiu cum mi-e felul gaz dou`zeci de metri. Pe ce baz` se Rep.: De ce nu a]i votat? Rep.: Stagna]i, de 15 ani ziarist afirm` asta? Sus, la Registrul Co- la Adev`rul! C.T.P.: Am spus c` nu votez, nu C.T.P.: Aceast` publicitate votez, dar am f`cut altfel, am \ndemRep.: Ce nevoie ave]i de ea? Cu mer]ului, e un singur ac]ionar maC.T.P.: Fiindc` eu cred c` am o joritar, Ana Maria Tinu, fiica dom- calitate: [tiu exact ce pot [i ce nu nat lumea la vot \n s\mb`ta de di- ni[te interviuri de dou` parale! nainte. Eu am votat urm`toarele C.T.P.: Stupide, recunosc! Stu- nului Tinu. Ce-mi spune]i mie de pot. {tiu cum mi-e felul [i unde lucruri: B`sescu, la locale, Ciuhan- pide! Am fost acuzat de Dinescu [i Hrebenciuc, de Taher? Pe ce baz`? mi-e locul. du [i Alian]a. Rep.: Dumneavoastr`, nu? Rep.: Ve]i ie[i la pensie de aici? Ple[u c` apar pagini cu Bondrea \n Rep.: Era un val ca s` v` \mpli- Adev`rul! Domle, m-au \nnebunit! C.T.P.: Nu, eu [i colegii mei C.T.P.: Mi s-a propus s` fiu seni]i [i dumneavoastr` idealurile. De ce dai Bondrea, domle? Uita- ne-am v\ndut ac]iunile lui Dumitru nator, candidat la pre[edin]ie. Nu C.T.P.: Cu cine s`-mi \mplinesc ]i-v` la pres`, e inundat` de Bon- Tinu. fac asta fiindc` [tiu cum mi-e felul. eu idealurile? Avem acum formula drea! Toate d`deau Bondrea! |i Rep.: O fi luat la saco[` Tinu [i Eu nu pot s` fac politic`. Eu s\nt egal cu mine \nsumi. CDR-ului, minus ]`r`ni[tii, iar \n d`deam telefon cu sadism lui a \mp`r]it. C.T.P.: Noi am v\ndut directoEugen ISTODOR loc de Coposu \l avem pe Voicules- Ple[u, de c\te ori ap`rea \n alt ziar

Domle, ca canDomle, ca candidat, B`sescu era total didat B`sescu era total nepotrivit pentru ]ar`, cu fa]a nepotrivit pentru ]ar`, cu fa]a aia de marinar chefliu, cu cravata aia de marinar chefliu, cu cravata str\mb` [i cu flota incert`. Acum \ns`, str\mb` [i cu flota incert`. Acum \ns`, ca pre[edinte, cred c` este cea mai bun` ca pre[edinte cred c` este cea mai bun` alegere, cu fa]a domniei sale de marinar alegere cu fa]a domniei sale de marinar \ncercat, cu cravata sa impresionant` [i, \ncercat, cu cravata sa impresionant` [i desigur cu flota aproape l`murit`. Reamdesigur, cu flota aproape l`murit`. Reamintesc c` paginile ziarului Adev`rul intesc c` paginile ziarului Adev`rul s\nt gata s` primeasc` publicitate s\nt gata s` primeasc` publicitate guvernamental` de la stat. guvernamental` de la stat. Rog seriozitate. Rog seriozitate.

teoria constipa]iei

academia CA}AVENCU
Nr. 52, 28 decembrie 2004

cuv\ntul care
nu viseaz` dec\t s`n`tate
Nu [tiu cum s-a f`cut, dar uite c`, pe anul 2004, ultimul Cuv\nt mi-a revenit mie. O fi sau nu aceasta o realizare, eu unul m` simt m`gulit s` am ultimul cuv\nt. |nainte de a trece la cuv\ntul scris, o s` v` m`rturisesc bucuria mea vizavi de cuv\ntul vorbit [i v`zut la televizor. Sincer, nu cred c` noul pre[edinte ne va cre[te cumva nivelul de trai \n viitorul apropiat. B`sescu e un chior, parc` e un osp`tar mahmur. N-ai v`zut cum arat`? zice Vadim \n Evenimentul zilei de mar]i. Dar c\[tigul cel mai important din ultima vreme este c` pot din nou s` m` uit la televizor. Tr`iesc euforia redescoperirii televiziunii. Abia a[tept s` ajung acas` ca s` dau drumul la [tiri. {tiu c` televizorul t\mpe[te, dar am devenit un soi de telenovelist al [tirilor, nu pierd nici un episod, le urm`resc noaptea \n reluare, o s` ajung s` colec]ionez postere cu personajele favorite [i s` schimb p`reri cu gospodinele de pe scar`. N-am mai fost a[a ahtiat [i dependent de televizor de la Norii negri [i Tineri \n lupt` care se difuzau s`pt`m\nal pe vremea lui Nea Nicu. Cum ar veni, e bine c` am readus lumea la stadion, adic` la TV [i chiar la ziare. {i acum, s` ne vedem s`n`to[i de treab`. Dar c\t de s`n`to[i? Fiindc` joi afl`m din Evenimentul zilei c` telefoanele mobile afecteaz` ADN-ul. Eu unul am, din na[tere, un ADN mai viguros, mai negru \n cerul gurii [i mai des, chit c` \n copil`rie am stat cu ADN-ul `sta \n curent, am r`cit la gene [i mi s-au mai [ubrezit cromozomii de la julituri, la fotbal. Dar de c\nd cu telefonia mobil` pot spune c` s\nt cu genomul la p`m\nt. P`i, numai factura \mi afecteaz` ADN-ul cu vreo dou`-trei milioane pe lun`. Tot joi afl`m din Cronica Romn` c` o americanc` a fumat 500.000 de ]ig`ri [i a tr`it 105 ani. P`i, e normal, domnule, s` tr`iasc` at\t dac` o fi fumat ]ig`ri de cas`, naturale, f`r` E-uri [i f`r` timbru. Sfatul nostru pentru nefum`tori este, deci, s` se apuce de fumat activ pentru c` acesta e mai pu]in nociv dec\t fumatul pasiv, dup` cum o dovede[te [i acest exemplu. Obseda]i de s`n`tate, le reamintim p`rin]ilor c\t de important este s`-[i dea copiii la sport. Altfel risc` s` ajung` la maturitate asemeni lui Emil Boc. De[i, \n principiu, mul]i p`rin]i [i-ar dori ca odraslele lor s` devin` pre[edin]i de partide parlamen-

canalul

mass-midia n`vodari
q La Piatra Neam], PSD-ul local a avut greaua sarcin` de a da de munc` ziari[tilor pu[i pe liber de rezultatul alegerilor. Dan Constantin, [eful pesedist al Consiliului Jude]ean, a umblat prin fondurile institu]iei, a v`zut c` e bine [i a nfiin]at un birou de pres` de trei persoane, ct pentru trei jude]e. Primul angajat Traian Socea, fost [ef al ziarului prim`riei locale, cnd prim`ria era pesedist` [i avea ziar de propagand`. Al doilea salvat de [omaj Tic Melinte, fost redactor-[ef pupincurist la o televiziune local`. Al treilea un cameraman care fusese angajat de fostul primar PSD Rotaru s` l filmeze peste tot. Dup` cum vede]i, chiar [i din opozi]ie, PSD-ul reduce [omajul de parc` ar fi la guvernare. q Despre Mihai Tatulici se aude prin t\rg... Bine, nu prin t\rg, e prea mult pentru el. Deci: despre Mihai Tatulici se aude \n pia]`, la coad` la varz` murat`, c` are un nou amic de suflet, tovar`[ de n`dejde, sf`tuitor de tain` [i camarad de chermeze \n persoana lui Mitic` Dragomir. Probabil c` vor s` fac` \mpreun` un ziar, cine [tie? Dac` a[a e, atunci un lucru e sigur: nu de materiale tari vor avea nevoie pentru ziarul `sta, c\t de ni[te corectori foarte experimenta]i.

tare. Aflat la Cotroceni pentru negocierile privind guvernul, domnul Boc a avut nevoie de o l`di]` pe care s` se urce pentru a ajunge la microfoanele de pe pupitru (Adev`rul de joi). R`m\nem la probleme de s`n`tate [i \l cit`m pe Corneliu Vadim Tudor care spune c` o s`-i rup` urechile lui Matei Br`tianu (Adev`rul de joi), pentru c` liderii BNS au rupt, la r\ndul lor, rela]iile cu PRM. Nu [tim \ns` dac` aceast` chestiune medical` ]ine de ORL g\ndindu-ne la urechile rupte sau de psihiatrie. Odat` ajun[i aici, nu putem trece de dezv`luirea-bomb` pe care Romnia Mare o face pe prima pagin`: Fecioara Maria este adev`rata surs` a Evangheliilor, iar senatorul Vadim cere s` se repare aceast` nedreptate f`-

cut`, at\ta timp, Fecioarei. {i s` nu uit`m c` Vadim este un om care se bazeaz` foarte mult pe surse. Fecioara Maria nu a trecut cu vederea evlavia peremistului [i s-a gr`bit s`-i trimit` un semn, iar joi Vadim s-a ales vicepre[edinte la Senat cu ajutorul gra]iei divine [i al PSD-ului. |ncheiem vizita la salonul de psihiatrie cu un australian de 22 de ani, care a dat 26.500 de dolari pe o insul` virtual` \n cadrul jocului Project Entropia (Na]ional de joi). Noul proprietar este convins c` aceasta face to]i banii. Au dreptate geografii c\nd spun c` \n Australia lucrurile stau exact pe dos dec\t la noi. P`i, aici se cump`r` combinate [i hoteluri reale cu bani virtuali, \n timp ce la ei se dau bani reali pentru propriet`]i virtuale. {i pentru c` s\ntem \n pe-

rioada s`rb`torilor, o s` \ncheiem prin c\teva ur`ri de s`n`tate. Dan Pavel i-a urat la revedere [i mult` s`n`tate lui Gigi Becali, pe motiv c` machidonul a dat partidul pe m\na fasci[tilor de la Noua Dreapt` (Cotidianul de miercuri). Nu [tim pe m\na cui va l`sa N`stase partidul, dar mar]i acesta a l`sat guvernul pe m\na lui Bejinariu, dup` ce a b`ut [ampania de adio cu mini[trii [i prefec]ii, ur\ndu-le, evident, s`n`tate. Este o zi special`, nu m` a[teptam s` fiu pentru c\teva ore [i premier, [i pre[edinte al Camerei Deputa]ilor, a zis N`stase (Adev`rul de miercuri). Este una din pu]inele d`]i \n care cred ce spune N`stase: e clar c` nu la asta se a[tepta el. Alexandru DU}U

Ze]arul Ivan

academia CA}AVENCU
Nr. 52, 28 decembrie 2004

mama natur` tat`l alcoolic

Romnia. Mici fragmente de neant. Aventuri la pesc`ru[uit

Am tras o sperietur` duminic` pe la pr\nz St`team eu lini[tit [i scriam c\nd, deodat`, v`d la balcon vreo 5 pesc`ru[i, mari c\t televizorul, care f\lf\iau [i d`deau rotocoale ferestrei de s-a-ntunecat \n cas`. Am ie[it imediat pe balcon [i dup` 5 minute am reu[it s`-i gonesc cu m`tura. Acum \ncerc s` aflu dac` vecinul care fur` tricouri de pe balcoanele oamenilor, cu pesc`ru[i, e chiar `la care tr`gea \nainte blugii cu pisica. Ca antipisic` am un c\ine, da ca antipesc`ru[i de unde naiba \mi iau vulturi?

reportaj cu ]ara de g\t

La coad` la piercing
m`tate excitate. Maestrul chirurg [i pune m`nu[ile de unic` folosin]`, scoate seringa de unic` folosin]`, apuc` limba [i nfige acul sub ea. A[tept`m apoi cinci minute ca anestezia s` [i fac` efectul. Apoi ia g`uritorul, mai apuc` o dat` limba fetei, \i d` gaura. Se aude pc, curge pu]in snge [i asta a fost tot. De durut nu doare, s\ngele s-a oprit. Fata pl`te[te 300 de mii [i se preg`te[te de plecare. Maestrul are un aparat digital [i face poze tuturor celor pe care i opereaz`. Eh, nu chiar tuturor, mi explic` pe urm`. Dar `steia i face. Mult mai trziu, cnd v`d c` pe ultimele cliente nu le mai fotografiaz`, mi va spune: Mai aleg [i eu, depinde de exemplar. La panaramele astea nu era cazul. ntre timp, reiese c` fetele mai vor s` vorbeasc` ceva cu el. Ni se face un semn [i ceilal]i trebuie s` p`r`seasc` pe moment cabinetul. E clar, una din ele vrea s` [i pun` inel [i jos. Maestrul nu nchide u[a [i to]i cei de afar` ncerc`m s` n]elegem ce [u[otesc ei acolo. Dup` cinci minute, fetele pleac`. Vin la rnd, acum, ni[te femei, ambele vor n buric [i snt iar poftit n`untru. Una are copilul cu ea, un bebelu[ mbr`cat n nger, cu ni[te aripioare albastre. Mama i d` copilul sor`-sii [i apoi dezvele[te o burt` nc` mare. Maestrul chirurg se uit` la buric nedumerit. Are deja o gaur`. A]i ncercat s` v` face]i singur`? Nu, face femeia rznd, am avut inel, tot la voi mi l-am pus, dar l-am scos cnd am fost gravid`. Se vedea pielea

C\ine [i circula]ie
Mergeam pe Magheru, \ntr-o diminea]` deci, spre serviciu, nu la ag`]at [i v`d \n fa]a mea un om. Asta se poate \nt\mpla oricui, ve]i spune. A[a este, dar acest om avea [i un c\ine care \i c`ra ziarul. Libertatea. Probabil c` o luase pentru Fata de la pagina 5; cineva b`nuia c` st`p\nului \i place un pic umezit`, dar eu nu cred. B`nuiesc, mai degrab`, c` o luase ca s` mai vad` [i c\inele `la am`r\t ni[te carne.

Undeva, n Bucure[ti, la subsolul unei cl`diri, ntr-o c`m`ru]` plin` de afi[e cu forma]ii heavy mai vechi sau mai noi, se face piercing. Din gur` n gur`, din om n om, zvonul se r`spnde[te. Azi unul, mine alta, adolescen]ii vin s` [i dea g`uri [i s` [i pun` inele, de sus [i pn` jos de tot. Am vrut s` intr`m pentru cteva ore n universul durerii pentru frumuse]e. Maestrul chirurg de piercing a f`cut Dreptul, dar uite c` a ajuns s` se ocupe cu altceva. D` g`uri de cinci ani de zile. Cte burice, n`ri, pleoape, urechi [i labii a perforat? Au fost [i s`pt`mni f`r` clien]i, dar [i s`pt`mni cu trei sau mai mul]i pe zi. Cred c` ntre 3.000 [i 5.000 de g`uri. Dar destul cu vorba. Are clien]i. Primele snt dou` fete din provincie, de vreo 17-18 ani, liceene, nso]ite de un prieten cu ceva tuleie. Una este genul panaram` sut` la sut`, cealalt` n devenire. Panarama are inel n limb` [i cealalt` vrea s` [i fac` [i ea. O s` m` doar`? O s` m` doar`?, ntreab` ele pe ju-

Aspect inedit: unul din pu]inii cet`]eni s`tui care \[i face o gaur` \n buric, spre deosebire de mul]ii cet`]eni care, cu o ]igar` [i un Polar, \[i fac, de diminea]`, o ditamai gaura \n stomac
umflat` [i l`sat`, am crezut c` e infectat. n timp ce, n c`m`ru]a mic` [i plin` de public, femeia suport` fazele opera]iei cu stoicism, copilul se uit` la ce i face nenea la burt` lui mami [i ncepe s` plng`. Ultimele pe list` snt dou` pu[toaice. Cea care vrea s` [i fac` n buric e genul patetic, care plictise[te. O s` le[in, o s` le[in, da]i drumul la fereastr`, simt c` m` ia le[inul, mi-e r`u!, ]ip` ea cnd maestrul desface o sering`. Dar uite c` pn` la urm` nu le[in`. Dup` ce e capsat` n buric, ncearc` s` mai stea n plus [i se [i ]ig`ne[te la bani. Maestrul i face vnt. Bem un pahar de vin mpreun`. Uite, a trebuit s` iau m`nu[i. M-am dus, dar nu era aia care m` cunoa[te. Zi [i tu dac` e normal a[a ceva. M` duc [i cer seringi [i farmacista nu vrea s` mi dea. C` la ce ]i trebuie seringi din astea? Dac` m` droghez?! Bun, [i ce dac` m-a[ droga?! Dac` nu mi vinde seringi nseamn` c` m` for]eaz` s` m` n]ep cu aceea[i sering`. A[a o s` m` mboln`vesc de SIDA. La multe farmacii se ntmpl` a[a. Nu vor s` ]i dea seringi. Din vorb` n vorb`, ajungem unde m` intereseaz`, la piercing-urile date mai jos de buric. Primele fete voiau, ntr-adev`r, dar pn` la urm` s-au r`zgndit. Voiau pe loc. Nu fac asta. De obicei le zic: ori la mine, ori la tine. Aici nu e spa]iu. Unde s` le ntind? C` trebuie s` le ntinzi, nu merge a[a. A[a c` nu am f`cut foarte multe. Se mai r`zgndesc, abandoneaz`. Ct cost`, acolo jos? Este printre opera]iile scumpe, cost` 600.000 de lei. Ce se ntmpl` ns` cu b`ie]ii? Asta nu fac din principiu. Nu, le zic c` nu fac. Sau mai am o tactic`. Vine unul [i vrea neap`rat. Atunci zic 1.000.000. Le piere cheful imediat. Pe de alt` parte, eu nu am f`cut foarte multe g`uri acolo la fete pentru c` cele mai multe [i fac la Mall. Nenoroci]ii de acolo, nefutu]ii `ia, au cel mai mic pre] la `sta special. La ei cost` 100150 de mii. De ce? Fiindc` vor s` se uite. Alexandru V~RZARU
alexvarzaru@catavencu.ro

F`r` urare, f`r` r`zbunare

De la o vreme primesc pe telefonul mobil mesaje ce ar putea fi incluse \n categoria Un SMS pierdut. |ntr-o sear`: Sun`-m` pe fix la 6,10 at\t, f`r` semn`tur`, f`r` vreun telefon fix, f`r` nimic. Sau, pe 25, diminea]a, unul care suna cam a[a: Cr`ciun fericit, La mul]i ani, mas` \mbel[ugat` etc., etc.. Semnat: Finii. M-am uitat o dat`, m-am uitat de dou` ori, am recitit, am c`utat \n memorie Nimic. Am sunat la num`rul care ap`rea, ca s` v`d despre ce era vorba. Via]a ofer` surprize. {ti]i cum se zice, poate c` erau ni[te fini f`cu]i la be]ie

Amor de nchiriat
n ton cu generoasa ofert` hibernal` de cazare pe litoral sau la munte, prezent` n paginile de mic` publicitate din ziare [i pe Internet, au ap`rut anun]uri de genul: Caut partener` pentru petrecerea Revelionului la munte sau nso]esc om de afaceri, eventual str`in, pe perioada vacan]ei.

Florile dalbe de Brazzaville

ntr-unul din localurile la mod` din Bucure[ti, stau la mas` cu c]iva prieteni. Deodat`, grupul ncepe s` fream`te. Au v`zut ceva n spatele meu. Ce oare? M` ntorc [i v`d o negres`, proasp`t intrat`, care nu [tie ncotro s-o ia [i scaneaz` mesele. {tii cine e?, m` ntreab` cineva care [tie. Cine? E Fifi din Suceava!. Tr`sni-m-ar! Tocmai Suceava! Dar, m` g\ndesc, e oare posibil ca ntr-un bar-colib` din Nigeria s` intre chiar n clipa asta o tn`r` alb` ca neaua [i un negru de la o mas` s` le zic` amicilor lui: B`i, cum nu o [ti]i? E Mbongo din Ouagadougou!.

Ethos, Porthos [i Aramis

ceva! Dup` terminarea vacan]ei, gagica trece pe la casierie [i apoi o ia de la cap`t cu altul, nchirierile de persoane (de vnnd zilnic anun]urile din ziaambele sexe) se fac pentru va- re. can]e, recep]ii, week-end-uri sau deplas`ri. Femeile cu bani Te controlez [i mai ales cu ani nchiriaz` n gur`! masculi, eventual mai tineri cu 15 veri dect ele, numai ca s` Un exemplu, luat la ntmarate societ`]ii ct snt de apre- plare din pres`: B`rbat c`s`tociate. {i invers: ca s` se dea ro- rit, caut partener` pentru vatunzi n fa]a lumii, unii b`rba]i can]` la munte, rog seriozitate! cu cont frumu[el n banc` [i Discre]ie total`, tel. 0723XXXXX, trag la bra] superfemei, decu- dup` 21,00. Sun. La respectivul pate parc` din Playboy, s` crape num`r de telefon, o voce cu ladu[manii de oftic`! Le ]in dup` ringit` [i accent ar`besc zice: ei oriunde merg, n excursii, la Eu znt o bersoana cu bani. Baafaceri, la s`niu[ sau prin res- tron! Dac` tu coresbunzi la taurante. Pentru o femeie care mine, nu drebuie s` vii cu nimic se preteaz` la asemenea afacere n vagan]a asta. S` ai analize este nevoie de suficient` imora- ginecolojice f`cute, inclusiv litate, denumit` elegant lips` testu SIDA [i s` nu ai carii nede prejudec`]i, dar [i de mult tratate, c` te controlez n gur`!. curaj. S` nnopteze lng` un om Pe parcursul discu]iei aflu c` pe care nu-l cunoa[te, mirosin- omul este un adept al principiudu-i afectuos picioarele [i dnd lui c` o vacan]` al`turi de neochii peste cap ca dup` o linie vast` e disdragdiv` pe jum`dade cocain` tras` pn`-n creieri, de. B`rbatul se mai ofer` s`-mi numai pentru bani [i mncare, e cumpere lenjerie [i barfum.

nchiriez mascul tn`r!

Restul detaliilor tehnice se stabilesc rapid, cu r`ceala unei discu]ii reci, ca la service-ul auto. Bujia e bujie. Cinci zile n Poiana Bra[ov. Lichid pentru cur`]at parbrizul minus 20 de grade Celsius. Hotelul Sport, 500 de euro. M` duc la \nt\lnire, dar nu m` ar`t. |l las s` a[depde ca un bou ntr-un BMW 4x4, negru, la Gara de Nord, n fa]a barcului.

Trichomonas absent!
Dac` cererile [i ofertele de nchirieri persoane pe perioada vacan]ei snt n continu` cre[tere, bursa matrimonialelor serioase pare a fi mai diminuat` n aceast` perioad` a s`rb`torilor de iarn`. Poate [i pentru c` mul]i singuratici se strng n jurul mesei, al`turi de p`rin]i [i fra]i, uitnd s`-[i mai caute o jum`tate corespunz`toare. Problema e c`, [i n cazul nchirierilor, [i n cazul matrimonialelor, nu [tii practic peste ce dai. A[a c` trebuie s` fii prudent(`). Stiopa e divor]at [i vrea s` se rec`s`toreasc`. n fiecare an [i caut` cte o partener`. Dar nu g`se[te nimic. A dat anun]uri pe Internet [i la mica publicitate. S-a trezit c`-l sun` tot soiul de femei. Pe toate le-a ncercat n

excursii montane. Nici una n-a fost bun`. Anul trecut am fost la Azuga cu una, Sanda. Mi-a tocat banii. B`ga n ea ca o spart` [i bea de stingea. Asta n-a fost nimic pe lng` faptul c` mi-a dat [i trichomonas. M` mnca chielea pe la organele genitale de mi venea s` urlu! I-am pus mna n gt [i i-am zis: F`, ntre noi s-a terminat!.

A[a c` bietul Stiopa a nghi]it ampicilin` vreo trei s`pt`mni [i s-a uns pe organ cu o alifie puturoas`. Acum e vindecat, dar s-a pus iar cu laba pe Internet. Cine [tie, poate iarna asta nchiriaz` o muiere cumsecade, frumoas` [i cu trichomonas absent. Van Damme de companie

Paragini Aurii

academia CA}AVENCU
Nr. 52, 28 decembrie 2004

Dai un search s`-]i cau]i gazda {i vezi c`-i vopsit` Garda!

vorbesc eu aici: 1) Comisarul Pop Ovidiu; Comisarul Pop Ovidiu (tigan) de la garda financiara bucuresti, ca si alti colegi ai domniei sale (de pilda, c. dorel) isi face concediile in dubai. in februarie apare prin flora bronzat (si asa e tigan) si se lauda cu sejururile lui. Din ce bani? Din banii vostri, prostilor, ca prosteste cu 10+20.. e-mail: spagariidelagardafinanciarabucur@ya; Bucuresti; Pret 250 EURO; Tel: 0740.223.8XX; [i 2) Spaga Garzii Financiare; La Garda Financiara Bucuresti lucreaza un comisar mustacios, barbos si cu cioc, de zici ca e hamal in port. Sa va zic ultima lui isprava: a fost in control la dominolacul tei, a dat amenda 10.000.000 lei si a pretins spaga 20.000.000 lei. De ce? De smecher ce e. Si exemplele ar putea continua... e-mail: gardafiVise! Iat` ce spuneau, de fapt, nanciara@ yahoo.com; Bucuresti; anun]urile imobiliare despre care Pret: 10.000.000 EURO; Tel: De c\teva luni caut un apartament prin Bucure[ti. L-am dat \n urm`rire pe la agen]ii, am dat search pe Google, am sunat ni[te prieteni, am fost la babe: nimic! Joi sear`, spre noapte, c\nd m` preg`team s` trag obloanele la redac]ie, am g`sit ceva la anun]uri imobiliare, la v\nz`ri apartamente cu 2 camere, mai exact la http://anuntul.ro/as_an.php?id=2&tit lu=VANZARI%20IMOB bla, bla, bla restul nu mai conteaz`, c` p\n` diminea]` s-au evaporat. V` spun, era cea mai incitant` ofert` din toate timpurile. Cred c` deja m` vede]i cu jacuzzi-ul \ntins \n sufragerie, cu noul meu Porsche Boxter parcat cuminte sub palmierii din balcon [i cu televizorul cu plasm` at\rnat pe peretele debaralei, l\ng` cisterna cu mur`turi.

bursa [p`gilor
Deschide-i portarului buzunarul [i-]i deschide toate u[ile
Ca s` venim \n sprijinul domnului Murgeanu, proasp`t instalat pe fotoliul de primar al Capitalei, \i facem cunoscut unul din cele mai secrete mecanisme ale institu]iei pe care o conduce. |n prim`rie se d` [pag`, dar nu oricum, ci dup` un sistem bine articulat. Totul se bazeaz` pe parole. S` zicem c` vrei un certificat oarecare [i \]i trebuie rapid, mult mai rapid dec\t prevede legea c` ]i-l poate elibera Prim`ria. Cine te ajut`? Gardianul de la poart`. Te duci la el [i \i spui c\t e[ti dispus s` dai ca s` mearg` treaba mai repede. Un milion? OK, zice gardianul. Du-te la camera cutare [i spune c` te-a trimis Nicu (sau Marin, Costel, Ion, depinde cine e \n tur`). Dac` dai dou` milioane, se schimb` treaba. Gardianul spune: Zi-i c` te-a trimis gardianul Nicu. Dai trei milioane, spui c` te-a trimis Gardianul Nicu de la poart`. Dai patru milioane, atunci zici c` te-a trimis Gardianul Nicu, de jos, de la poart`. |n func]ie de num`rul cuvintelor din parol`, func]ionarul [tie c\t e[ti dispus s` dai [i c\t de repede meri]i s`-]i prime[ti ]idula. Dai mai mult, prime[ti o alt` parol` [i-]i vezi h\rtia mai repede eliberat` de la prim`rie. Banii se las` \ntocmai la gardian, iar func]ionarul care ]i-a dat certificatul \i ia seara, calcul\nd: a fost un Nicu plus un gardianul Nicu de la poart` plus alte titulaturi. {i uite-a[a, o sintagm` Nicu, gardianul de jos, de la poarta prim`riei se transform` \n matematic` [i = \n fiecare sear` c\teva milioane.

0740.223.8XY. P`i, s` nu dai cu Internetul de p`m\nt? Cau]i cas` [i g`se[ti d`ri \n g\t. Evident, la adresele alea de mail era \nchis, c` mesajele pe care le-am trimis eu s-au \ntors cu coada \ntre picioare. Telefoanele indicate s\nt nu s\nt ale celor picta]i \n anun]uri, s\nt telefoanele de serviciu ale unor angaja]i de la Garda Financiar` Ia[i [i, respectiv, Ilfov. Semn c` autorii au ceva \n clin [i \n m\nec` cu cei indica]i: ori oftic`, ori informa]ii reale. Ceea ce m` mir` e c` au dat anun]ul la v\nz`ri 2 camere; m` g\ndesc c` dac` voiau s` afle [efii, trebuia s` bage de la v\nz`ri vile \n sus.

Iat` ce ne-a spus, la \nchiderea edi]iei [i \nchiderea anului domnul comisar Ovidiu Pop: Ha, ha, prostii; am v`zut [i eu, mi-au ar`tat [efii; s\nt glume, ce s` fie? Meseria noastr` nu e u[oar`; bine c` nu-mi dau foc la cas`, c` nu-mi amenin]` familia; e drept c` piciorul l-am avut rupt, au avut grij` ni[te chinezi; atacuri lipsite de sens, se \nt\mpl` \n permanen]`; am totu[i o facultate \n Elve]ia, am un doctorat, mama a fost ambasador \n Elve]ia, nu s\nt ]igan, nu am fost \n Dubai [i pot demonstra asta, fratele meu e ambasador; am rezultate [i de-aia dau \n mine. G.D.

Nicu + Nu]i = lovele

academia CA}AVENCU
Nr. 52, 28 decembrie 2004

Marea urnire

Votpuriu
senza]ionalele voturi ale Academiei Ca]avencu
Doamnelor [i domnilor, cu alte cuvinte, pe scurt, bun` ziua. S` [ti]i c` a vota nu-i lucru u[or, de[i nici simplu nu este. Iat`-ne str\n[i din nou \n jurul urnei, asemeni \nainta[ilor no[tri bravi \n jurul porcului. Adic` f`r` ceva limpede \n minte, dar porni]i pe treab`. Am stat noi ce-am stat, apoi am stat \nc` un pic [i, la urm`, cu hot`r\re, am stat. {i ne-am \ntrebat ce s` vot`m. Iar, la o asemenea \ntrebare, ce lucru mai bun po]i face dec\t s` stai? A[a c` am mai stat pu]in [i apoi, st\nd cu h`rnicie, a votat fiecare ce-a vrut. S` voteze fiecare ce vrea este o culme a statului democratic. Ca s` v` sim]i]i la fel de bine ca noi, sta]i [i citi]i ce vre]i din ce-am votat.

de ping-pong. Peste noapte, viermii de m`tase r`m\neau singuri \n sala de sport, iar diminea]a \i g`seam obosi]i. Ori \ncercau s` evadeze, ori intra peste ei paznicul [colii, beat [i cu mintea \ntunecat` de perversiuni, altfel nu se poate explica oboseala lor. Cer pe aceast` cale eliberarea tuturor viermilor de m`tase, interzicerea ping-pong-ului \n [coli [i \nlocuirea lui cu religia. A[ mai vrea s` votez o chestie: dac` m-am l`sat sau nu m-am l`sat de fumat. De c\nd m-am l`sat de fumat, fumez 3-4 ]ig`ri pe zi, hai 5, plus dou` trabuce, de nervi. Cred c` m-am l`sat de fumat, la fel crede [i colegul Alin Ionescu, de la care cer cele 3-4-5 ]ig`ri. Eu \mi permit s` cred asta; r`m\ne de v`zut c\t timp \[i va mai permite Alin s` Alexandru V~RZARU Eu votez n primul rnd pen- cread` c` m-am l`sat de fumat. tru un salariu mai mare. Dac` nu se poate pentru toat` lumea, Alexandru C~UTI{ m`car pentru mine. Mi-ar mai Pentru c` a[tept s` se nasc` pl`cea ca, printr-o minune dum- al doilea copil al meu, votez s` nezeiasc`, lui N`stase s` i fie b`iat, ca [i primul. Sper ca creasc` un corn de rinocer n votul meu s` fie unul decisiv \n frunte. Votez pentru asta. {i final. Totodat`, a[ vrea ca votul votez s` nu mai sar` pe[ti[orii s` fie secret. S` nu afle [i nedin acvariu. vast`-mea, care, din c\te [tiu, e de alt` p`rere [i ar vrea s` voteze s` fie fat`. Accept [i dac` se Marius BOR}EA Eu a[ vrea s` votez \mpotriva ajunge la balotaj, s` ias` gemeni cre[terii viermilor de m`tase. adic`, un b`iat [i o fat`. Viermii de m`tase trebuie s` tr`iasc` \n s`lb`ticie, s` se bu- Drago[ VASILE cure de fiecare r`s`rit de soare Domnule Drago[ Vasile, dac` [i de fiecare adiere de v\nt, de timpul v` permite [i nu ave]i c\ntecul coco[ului de munte. nimic de obiectat fa]` de inten]ia C\nd eram \n [coala general`, noastr` de a oferi cititorilor o clasa mea a crescut viermi de imagine nemijlocit` a omului m`tase \n sala de sport, ca s` ne Vasile (mai pu]in cunoscut), cu lu`m din banii de la stat mas` pasiunile, micile bucurii cotidi-

Alin IONESCU Dac` tot sufl` vnt de libertate acum, la sfr[it de an, eu o s` votez mpotriva t`ierii porcului de Cr`ciun. M` voi face avocatul porcului, pentru c` acest animal trebuie s` tr`iasc`. Nu mai vorbesc c` ne cade [i foarte greu la stomac. De ce s` nu t`iem pe[tele de Cr`ciun? Ar fi [i mult mai simplu: nu-]i trebuie cinci oameni ca s`-l pui jos, nu-i bagi srm` n nas, nu url` de ]i se face p`rul m`ciuc`. Plus c` am sc`pa [i de chestia aia oribil` cu prlitul, care m` face s` m` simt ca la crematoriu. {i din pe[te se pot face exact acelea[i lucruri: chiftele, sarmale, friptur`, ciorb`. {orici nu, dar mie nu-mi place [oriciul.

ene [i cu nelini[tile sale, am dori s` ne r`spunde]i unei \ntreb`ri care st` pe buzele tuturor: e bine c` \nt\rzia]i cu textele \n fiecare luni? No comment. Nu-mi face]i poze, v` dau \n judecat`! Ioan T. MORAR Da. mi place s` spun un da hot`rt a[a, f`r` s` mi se fi pus o ntrebare. E un DA simplu, necondi]ionat, e un Da de dragul artei, de dragul afirma]iei, de dragul libert`]ii de exprimare. n 89 am murit [i ca s` pot spune acum DA. Da, domnilor, da, doamnelor. Am uitat domni[oarele? Da. Deci, da, domni[oarelor. Da. Sun` bine. Atunci, mai pofti]i unul: Da. Da? brici avertizate conform normeDa! lor de s`n`tate. Votez ca boga]ii s` fac` dona]ii obligatorii lunare, Liviu MIHAIU Eu votez s` nu mai fie r`zboi iar s`racii s` intre to]i \n PSD. \n Orientul Mic [i Mijlociu. Sau Ah, era s` uit, a[ mai interzice cos` nu se mai dea attea femei mercializarea de icoane. Votez goale la televizor (nu de altceva, schimbarea, \n general, [i contidar \[i pierd misterul). Mai votez nuitatea, \n particular. s` c[tige Iu[cenko [i s` piard` Putin, c` poate nu se mai face Dan STANCIU Canalul B\stroe. Mai votez s` se Fiindc` ast`zi vot`m ce ne treac` pe combustibil alternativ trece prin minte, m-a[ opri la o [i s` se interzic` importul de pro- \ntrebare veche, care m` fr`duse din balen`. Votez ca sl`bitul m\nt` de trei minute \ncoace: A [i Mircea C`rt`rescu s` se \nve]e fi sau a nu fi?. Nu e o \ntrebare la [coal`, dar la ore diferite. Vo- u[oar`, are \n ea o simplitate \ntez ca femeile s` aib` un 15 lo- [el`toare ce te poate purta spre curi (din 28) asigurate \n trolei- mari erori dac` nu e[ti atent pe buz. Votez ca B`sescu-pre[edin- unde calci. Am chibzuit, a[adar, te s` se rad` \n cap [i Iliescu la \ncotro s-o iau [i cum s-o apuc fel, dar din motive diferite. Votez pentru a-i p`trunde mai bine s` se interzic` vn`toarea sau, t\lcul, i-am dat ocol pe toate p`rhai, treac` de la mine, s` se \n- ]ile, am st`ruit asupra sensurilor locuiasc` cu foto-shooting. Mai ei ad\nci. {i, iat`, cred c` am votez ca mrlanii s` nu mai fie aflat r`spunsul potrivit, care este primi]i la televizor dect \n ru- acesta: BINE|N}ELES. Simona TACHE E bine c` s-a pus usc`tor de m\ini la toalet`? {i acum, Maria Stoica, Cleaning Manager-ul redac]iei, invitat` s` voteze \n locul meu \n calitate de specialist, v` va spune dac` e bine sau nu. Tot ce v` rog e s` nu fie nevoie s` v` repete femeia a doua oar`, cu alte cuvinte, b`ga]i naibii bine la cap. Are cuv\ntul Maria: NU E BINE. Pentru c` usc`torul `sta te speli pe m\ini [i \]i crap` m\na, \]i crap` \n a[a fel, azi a[a, m\ine a[a, c` o s` ajungem s` avem o piele scoar]` de copac [i numa cr`p`turi-cr`p`turi [i s\ngereaz` m\na. Nu este bun sub nici o form`, asta este bun` dac` te duci la un hotel de lux, vezi Doamne, da nu pentru noi care muncim ca sclavii [i b`ie]ii la fel, nonstop. S`racii, vor s` se spele pe fa]`, ce s` fac`, s`-[i pun` fa]a la usc`tor? {i atunci folosesc [erve]ele de [ters la gur` dup` ce beau cafea [i se [terg cu ele pe m\ini [i s\nt foarte sup`ra]i. Nu e bun, d`-l \n pizda m`-sii!.

\ntrebarea care m` macin` fantastic de tare \n continuare este: Da Ple[u \l bate pe Patapievici?. Deci. Eu cred c` dac` Patapievici ar s`ri \n jurul lui Ple[u [i ar ]op`i ca coco[ul pe l\ng` el [i dac` ar puncta la ficat, ar avea ceva [anse. |n schimb, Ple[u ar trebui s` atace corp la corp [i cred c` ar trebui s` \ncerce s`-l doboare la p`m\nt pe Patapievici. Patapievici, la r\ndul s`u, ar fi bine s` \ncerce s`-i vin` ca zv\rluga \n spate, pentru a lovi \n siguran]` [i cu sete \n spinare. Altfel, Ple[u ar putea s`-l prind` de g\t [i s`-l str\ng` p\n` la sufocare, dar s` \ncerce pe c\t posibil s` evite s`-l mu[te Patapievici de ureche. Daniel GOACE Nu. |mi pare r`u, dar nu s\nt de acord. Adic` nu s\nt de acord s` vot`m ce vrem noi. Asta nu e deloc democra]ie! Asta-i debandad`! Uite, ca s`-mi exprim totalul dezacord fa]` de aceast` stare de fapt, eu am s` nu votez cu cine vreau eu, e bine? Mai precis, am s` nu votez cu Mo[ Cr`ciun, care [i a[a nu mi-a adus nimic. Na! C`t`lin MATEI |n sf\r[it, un subiect bun de vot [i o problem` inteligent`. Mi se pare foarte bine c` m` \ntreba]i asta, [i chiar v` apreciez foarte mult pentru inteligen]a de care a]i dat dovad` \n formularea acestei \ntreb`ri. |ntrebarea dumneavoastr` este: de ce exist` doar 7UP [i nu exist` [i 1UP, 2UP, 3UP [i a[a mai departe? De ce primele 6UP-uri nu au ap`rut pe pia]`? R`spunsul meu este: pentru c` nu s-au putut hot`r\ la o culoare.

unii altora, tot felul de ur`ri fericite; 2) Bucuria. De s`rb`tori, lumea este foarte bucuroas`. Nu po]i s` te plimbi [i tu pe strad`, lini[tit, c` hop! \]i apare un bucuros \n fa]`. Nu po]i s` \]i cumperi un pachet de ]ig`ri, c` una-dou`! v\nz`torul se bucur` [i \]i ureaz` s`rb`tori fericite. Nu mai spun c`, dac` vrei s` \]i cumperi un aspirator, ri[ti s` te \nt\lne[ti \n magazin cu sute de bucuro[i care se bucur` c` tu \]i cumperi un aspirator. Personal, eu cred c` exist` organiza]ii secrete care \i pl`tesc pe oameni s` fie bucuro[i de s`rb`tori; 3) Iarna \ns`[i. Orice mi s-ar spune, iarna mi se pare un anotimp stupid, inventat de marile corpora]ii care produc haine, z`pad` artificial`, centrale termice, reni, cadouri [i fulare. Fularele s\nt de-a dreptul ridicole, \ncerca]i numai s` le purta]i vara, la 35 de grade Celsius, [i ve]i vedea c\t de ridicole s\nt. Spre deosebire de fulare, tricourile nu s\nt ridicole. Un tricou \l por]i purta, iarna, sub pulov`r, dar un pulov`r nu \l po]i purta, vara, sub tricou iat` chintesen]a penibil` a iernii. |n concluzie, s`rb`tori fericite [i la mul]i ani, dar cu grij`, totu[i! Viorel MO}OC NU. CONTRA. |MPOTRIV~. Sau poate c` da? Mircea TOMA Dac` este bine s` ni se m`reasc` salariile. Contra! Eu cred c` nu trebuie s` ne pripim. Via]a nu este f`cut` ca s` cheltuim. O existen]` modest` te face mai creativ [i mai generos. Uite, cu ct e[ti mai fl`mnd, cu att mai haioase sunt bancurile despre ma[inile patronilor. Ca s` nu mai spun ce cre[tin` bucurie \]i umple sufletul c\nd realizezi c` din pu]inul t`u po]i aduce fericire \n garajul patronului. E prea frumos, prea nobil, ca s` strici totul printr-o meschin` m`rire de salariu. S` s` mic[oreaz`!

Iulian T~NASE {i acum s` v` spun de ce votez eu \mpotriva s`rb`torilor de iarn`. P`i, votez \mpotriva s`rb`torilor de iarn` din mai multe motive: 1) Fericirea. S`rb`torile s\nt \ntotdeauna fericite, ceea ce nu se poate spune [i despre Drago[ MU{AT Dup` \ntrebarea clasic` dac` cet`]enii care, din polite]e sau Bruce Lee \l bate pe Van Damme, din cu totul alte interese, \[i fac,

natura de noapte
Senza]ional!

academia CA}AVENCU
Nr. 52, 28 decembrie 2004

Bilan]ul guvern`rii Bejenariu

Stima]i cet`]eni, atragem aten]ia asupra unui fapt deosebit de grav. A[a nu se mai poate! De c\nd a preluat puterea, actualul Guvern a dus ]ara de r\p`! Oameni buni, iat` bilan]ul Guvernului Bejenariu guvern interimar de cinci zile pe care \l putem numi f`r` a gre[i dezastruoasa guvernare Bejenariu: \n plin regim Bejenariu, corup]ia este \n floare, cum nu s-a mai v`zut \n Europa de Est p\n` acum; \n timpul mandatului Bejenariu, pre]urile caselor au crescut \ntr-un ritm aberant; \n vremea premierului Bejenariu, pre]urile au crescut fa]` de perioada similar` de acum 5 ani cu peste 80%; dup` trei zile de guvernare Bejenariu, sistemul medical este la p`m\nt; la nici patru zile de guvernare Bejenariu, mediul de afaceri este haotic; \n timpul coruptei guvern`ri Bejenariu, sistemul de \nv`]`m\nt este \n pragul colapsului, iar salariile profesorilor s\nt mai mici ca niciodat`; nici p\n` azi, la 5 zile de la instalare, Guvernul Bejenariu n-a reu[it s`-[i \ndeplineasc` obiectivul de a ne integra \n Uniunea European`, starea acquis-ului comunitar fiind sub orice critic`; dup` at\ta timp de la instalare, Guvernul Bejenariu n-a reu[it s` privatizeze nici m`car un butic non-stop; Guvernul Bejenariu n-a f`cut nimic pentru Romnia: la 3 zile de la instalarea lui Bejenariu \n fruntea ]`rii, Romnia r`m\ne o necunoscut` pe harta lumii, singurele lucruri care se cunosc despre Romnia s\nt Dracula, copiii str`zii [i Nadia Com`neci. Guvernule Bejenariu, ru[ine! }i-ai b`tut joc at\ta timp de ]ara asta, \nc` de la instalare [i p\n` la sf\r[it! }in\nd cont de aceste acuza]ii foarte grave, pentru binele Romniei, Academia Ca]avencu cere DEMISIA DEZASTRUOASEI GUVERN~RI BEJENARIU, CARE, |N NUMAI 4 ZILE, A DUS ROMNIA DE R|P~! JOS GUVERNUL INCAPABIL BEJENARIU! Jules Guverne

Se \nt\mpl` [i la Cose Nostre mai mari

Silvio Berlusconi a inaugurat s`pt`m\na trecut` o autostrad` a c`rei construc]ie \ncepuse cu 35 de ani \n urm`. Nu v` g\ndi]i la vreo m`rea]` realizare tehnic`, vreo [osea pe sub Oceanul Atlantic, desz`pezit` automat [i pe care ma[inile nu consum` deloc benzin`. Aici este vorba de autostrada Palermo-Messina, lung` de 181 de km. Ca [i prietenul s`u Adrian N`stase, macaronarul s-a gr`bit chiar s` o inaugureze \nainte ca aceasta s` fie gata. Mai precis, nu s-a dat \n folosin]` dec\t un sens de circula]ie (sensul acelor de ceasornic, probabil), pentru c` pe cel`lalt sens mai s\nt de executat 13 kilometri. Acum ne-am l`murit noi c\t de harnici s\nt italienii `[tia. P`i, de-asta zac \n paragin` Colosseum-urile, columnele [i ruinele alea ale lor. Dac` mai a[teptau ni]el, deschideau autostrada asta direct ca muzeu [i t`iau bilete pentru vizitare.

Pumnul [i Parma

Gar` pentru 20.000

Joi la ora 5 trebuia s` fiu \n Gara de Nord s` ridic de la conductor o recomandat` cu sarmale de la mama. |nainte s` intru pe peron, s` semnez de primire, cu 10.000, la oala de sarmale, primesc un telefon foarte important. R`spund [i dau s` intru pe peron, opera]iune pentru care se pl`te[te, probabil [ti]i. Scot 20.000 s`-[i aleag` badigardul de la intrare suma. Eu vorbesc la mobil, el \mi face semn c` e OK, domnu, intra]i! M` uit la el cu telefonul la ureche, el \mi mai face o dat` acela[i semn: A, e OK, domnu, l`sa]i a[a, m` descurc!. Gr`bit, mirat, merg mai departe. Bine\n]eles c` intrarea era 5.000, dar am fost [i eu tratat o dat` rege[te. Data viitoare m` duc cu 500.000, s` mor eu, s` v`d dac` m` las` domnu de la intrarea dinspre McDonalds s` intru \n frumoasa noastr` gar` de ]igani.

Gara de Cord

Osta[i, v` ordon: Trece]i canalizarea!

Apa Nova a angajat zece exofi]eri pentru a se putea \n]elege mai u[or, \n limba apevist`, cu administratorii [i [efii asocia]iilor de locatari care, n marea lor majoritate, snt fo[ti militari. Iat` cum ar putea decurge o ntlnire ntre dou` foste cadre ale MApN n importanta misiune de verificare a canaliz`rii [i contoriz`rii din Balta Alb`: S` tr`i]i, snt colonelul Rece de la Compania a II-a de Contorizare [i am venit s` verific starea frontului de apometre din dotarea blocului dumneavoastr`. Domnule colonel, snt sergent-major-administrator Marinic` Oberteil, permite]i s` raportez: n timpul serviciului meu s-a reu[it spargerea frontului de calorifere al for]elor du[m`noase de la parter, eveniment care s-a

l`sat cu pierderi colaterale minore, respectiv pechinezul [i pisica acelora care nu voiau s` pl`teasc` pre]ul victoriei asupra frigului din apartament. De partea noastr` pagubele au fost minore: una pereche pantaloni pijama [i una bucat` saco[` pia]` cu care am evitat scurgerea de informa]ii la nivelul agentului termic inamic. Acum permite]i s` m` retrag n tran[eu, la buc`t`rie, c` mi se r`ce[te ceaiul. Apropo, n-ave]i o ]igar`, c` intru-n gard` Soldat cu debran[area

Biserica Ecologist` n-a dat dezlegare la caviar

World Wilde Fund for Nature, o organiza]ie ecologist` din Elve]ia, a somat omenirea s` nu cumpere de Cr`ciun bijuterii de corali, obiecte din piele de crocodil [i caviar, asta dac` nu vrea s` aib` sentimente de vinov`]ie n perioada s`rb`torilor. Eu, unul, nu m-am atins de a[a ceva, dar cred c` al]i romni n-au rezistat tenta]iei [i [i-au burdu[it c`rucioarele n supermarket-uri cu corali, piei de crocodili [i baxuri de caviar. {i acum cred c` am [i o explica]ie pentru nghesuiala aia de pensionari pe care am sesizat-o la biserica din cartier n diminea]a de Cr`ciun. Am impresia c` s`racii oameni, ignornd blestemele ecologi[tilor, devalizaser` magazinele de lux de gen]i de pia]` rezistente din piele de crocodil [i goliser` galantarele din Metro de caviar pentru ciorb`, iar acum se zb`teau n chinuri morale. Noroc c` la noi bisericile snt aproape de cas` [i s`racii oameni au reu[it s` se trasc` p\n` la spovedanie.

Croco Deal

10

academia CA}AVENCU
Nr. 52, 28 decembrie 2004

tunul catodic

Anacronica TV
O pro-pozi]ie pe sezon
Ultimul slogan al PRO TV-ului se \ncadreaz` \n linia general` care sus]ine c` ei au inventat cuv\ntul pro. De c\nd cu genera]ia aia, toate realiz`rile postului trebuie s` con]in` prefixul `sta, de parc` de fiecare dat` c\nd la ei \n cl`dire cade ceva, se aude Proc!. |n perioada asta, profesioni[tii care au venit cu ideea de Protevar` s-au g\ndit la alt slogan: Totul e prosibil. Mie mi se pare o prostie, dar am totu[i c\teva sugestii pentru alte propozi]ii: Noi s\ntem cu adev`rat propulari, Veni]i la promana prorcului, S\ntem \n prom cu grila de programe, Avem cele mai bune proante, Ne-am luat to]i Prorsche, Misiune improsibil` sau S\ntem cel mai de[tept prost de televiziune.

trampa [i ecranul
ca mine p\n` acum care s` consacre expresia Bun` noaptea!. 5 Nu [tiu dac` a]i remarcat textul urm`toarei venerabile reclame: |nainte mergeam la baie toat` ziua [i toat` noaptea, dar, zice personajul, de c\nd ia nu [tiu ce pastile pentru prostat`, via]a mea sexual` este la fel ca \nainte. Adic` n-a f`cut nimic lu\nd pastile, c` oricum nu are nici un motiv s` r`m\n` \n pat \n loc s` se duc` la baie. 5 Dau asear` pe OTV [i ce titlu v`d: De Cr`ciun [i animalele se m\ng\ie. Oric\t a[ fi a[teptat, tot n-am v`zut nici un elefant cu trompa-ntre picioare, nici un c\ine care s` se ling` sub coad` sau vreo maimu]` care s` se scarpine sub buric. |n schimb, prezentatoarea sem`na un pic cu o bufni]`, dar o fi de la orele t\rzii de emisie, c` de la m\ng\iat nu cred. 5 M-am uitat la filmul Garcea [i oltenii [i am remarcat c` e unul dintre cele mai proaste filme pe care omenirea le-a f`cut vreodat`. Eu a[ sugera ca emisia PRO TV-ului s` se fac` \n astfel de momente exclusiv prin cablu. Nu vede]i c` au trecut 2.000 de ani [i omenirea nu mai face odat` primul contact cu extratere[trii? P`i, normal! Cum s` perceap` ei programele alea TV drept semne de via]` inteligent`? 5 }in s` mul]umesc postului B1 TV pentru excelenta emisiune intitulat` O zi cu {op\rl`, \n care am v`zut fragmente din via]a mic` [i plictisitoare a unui membru Animal X. Oricum, titlul e foarte mi[to [i sugerez postului s` continue cu emisiunea religioas` Dup` moarte, cu Vierme [i familia lui. 5 Eu nu reu[esc s` m` obi[nuiesc cu o chestie la OTV. Vi se pare normal ca \n momentul \n care sun s` vorbesc cu invita]ii la 1 noaptea, adic` 1 a.m., s` mi se zic` Bun` diminea]a!? Totu[i, dac` m` sun` unul, \l \njur c` e unu noaptea, nu unu diminea]a, a[a c` nu \n]eleg cum de nu s-a g`sit unul mai de[tept 5 Scenaristele de la telenovela romneasc` au mai \ncercat o \njur`tur`: P`pu[`, s` m` mu[te c\inii dac` nu.... Uau! Eu le-am mai zis odat` c` nu a[a vorbesc golanii de cartier, dar, m` rog, ele insist` s` \i pun` pe `ia s` fie duri. M`car dac` inventau o ga[c` de golani bulgari sau egipteni, care s` \njure pe alt` limb`, c` sc`pau mai ieftin. 5 L-am v`zut pe Costin M`rculescu, invitat la OTV. Despre el ca artist vorbea o vedet` de muzic` popular` necunoscut` mie, care spunea c` are un timbru al vocii foarte pl`cut. Cam asta se poate spune despre M`rculescu c\nt`re]ul: un timbru pl`cut al vocii, dar dac` stau bine s` m` g\ndesc, cam asta se poate spune [i despre M`rculescu expertul \n fotomodele. 5 Ghici ghicitoarea mea! Ce snt alde Mndru]`, Mihai Gdea, Stoiceasca [i Gabriela Vrnceanu Firea? Jurnali[ti? Nu! Prezentatori? Poate. Cititori de Huidu [i G`inu[` cititorii no[tri la radio, la fel de inteligen]i ca noi prompter? Cu siguran]`, dar mai e ceva... Nu [ti]i? Nu v` mai frec: snt ni[te pupinpuri[ti. Ha-ha- dactori n frunte cu I.T. Morar) br`cat` cu pantaloni negri [i o marmotele care mpacheteaz` hain` de iarn` alb`, c`ciuli]` ciocolata [i fac masaj la vaci snt ha-ha! 5 De Cr`ciun, am stat toat` alb`. Nu se vedea clar, doar si- incomparabile. Nu [tiu cum s` 5 Grupul redactorilor Acade- ziua ntr-un loc unde nu se lueta. Se plimba pe acolo tot tim- m` exprim, dar snt mult mai miei Ca]avencu care cump`r` prinde dect TVR 1, adic` n Ro- pul. F`cea trotuarul. La un mo- pu]in credibile cnd vorbesc buldoar ghiuluri de aur cu monturi mnia lui N`stase. P`rin]ii mei, ment dat a ndr`znit [i mai mult, g`re[te. de smaralde [i rubine protes- c`ci despre ei e vorba, c`rora eu a f`cut [i trecerea de pietoni. Niteaz` mpotriva mafiei din te- le mai duc ziare \n care, dup` ce meni pe strad`. A oprit un b`rbat 5 Duminic` sear`, la Focusleshopping-ul italian care l-a le citesc, mpacheteaz` diverse [i a ntrebat ceva, apoi a plecat. ul de pe Prima TV, am avut parte eliminat de pe micile ecrane pe chestii, [tiau o gr`mad` de deta- Poate o fi ntrebat ct o fi ceasul. de o relatare telefonic` a lui Vlad marele nostru idol, domnul acela lii despre vedetele teveriste. Am Poate o fi aflat ct face ora. Sterescu, din Insulele Maldive. plin de verv` care d`dea din fost [ocat. Cosmin Cernat are un Dup` ce a \n[irat c\teva informamini continuu [i striga tutti copil [i o nevast` urt`, mama 5 La Acas` TV s-a anun]at ]ii despre dezastrul care a lovit naturale. Din cauza lui ne-am Raluc`i Moianu e destul de t\n`- cu surle [i tr\mbi]e difuzarea Asia de Sud-Est, el a zis: Nu [tiu pus nevestele [i prietenele n r` [i alte faze din astea. Vreau celebrului film artistic Pe aripile cum vom putea pleca de aici, cap cnd ne-am cheltuit chen- s` v` spun c`, dac` mai ntrzi- v\ntului. De[i s\nt un romantic pentru c` deocamdat` nu decozinele pe inele, br`]`ri [i l`n- am o zi, maximum dou` pe-a- incurabil, nu \n]eleg ce mare leaz` [i nu aterizeaz` nici un ]i[oare. Individul `la sclifosit colo, a[ fi fost alt om la ntoarce- chestie e [i cu filmul `sta, c` doar avion. Aeroportul este inundat, care i-a luat locul o fi avnd el rea n redac]ie. A[ fi [tiut pro- Rhett Butler [i Scarlett OHara pe pist` se afl` un avion \ngrozece facult`]i n marketing, dar babil [i c]i ani are bunicul An- n-au mai scos nimic nou \n ulti- pat \n ap`. Eu a[ zice c` era mai n-are nici un farmec. i som`m dreei Marin. Nu, nu `la, cel`lalt. ma vreme. util ca Vl`du], \n loc s` se lamenpe aceast` cale pentru ultima teze telefonic, s` ia o sap` de oar` pe aceia care ne-au v`duvit 5 S`pt`mna trecut`, la Na5 {i tot din lumea lui N`s- undeva [i s` dea o m\n` de ajude prezen]a lui Tutti naturale [ul, se dezl`n]uia Dinescu. {i, tase. Singura alternativ` la TVR tor la dezgroparea avionului. Du[i o spunem r`spicat: pn` nu se din cnd n cnd, n fundal (de- 1 este BTV, adic` vechea [i cre- p` care s` bea un pahar cu p`va ntoarce la televizor, noi nu pindea de camer`) se vedea, dincioasa televiziune bulgar`. m\nt rece. mai cump`r`m nici m`car un peste drum, lng` hotelul Conti- Vreau s` v` spun c`, de[i toate cercel de buric. (Un grup de re- nental, o fiin]`. Era o gagic` m- reclamele de la noi snt [i la ei,

H`, h`, ce bun` e gluma asta! B`, da unde am mai citit-o? Aaa, [tiu. Am citit-o am\ndoi pe radio din Academia Ca]avencu.

C`t`lin MATEI

Moto-telenovelosport
Pia]a de seriale romne[ti de televiziune s-a mai \mbog`]it luna asta cu un produs. Se nume[te Irezistibilii, e pe Prima TV \n fiecare luni sear` (nu e luni sear`, da v-am zis a[a, ca s` v` p`zesc de tenta]ie) [i e cu Puiu, `la din reclama la Skoll, fost figurant la prima Chestiunea zilei a lui Florin C`linescu. M-am uitat [i eu fascinat s`pt`m\na trecut` la un episod \ntreg. Domle, [ti]i cum e? La bloc [i Tilic`, stelu]` de cinema s\nt geniale pe l\ng` Irezistibilii! De Vacan]a Mare ce s` mai zic curs la Facultatea de Filosofie! Dac` am considera c` Tr`sni]i \n NATO, ca nivel intelectual, se t\r`[te \n genunchi pe l\ng` bordur`, atunci Irezistibilii ar trebui s` lase capul jos s` nu dea metroul IMGB-Pipera peste ei. Curv feti]e, arabi, discoteci, telefoane mobile de figuri, fuste mini, bulane, decolteuri ad\nci, mult fard, muzic` tare, dans din buric, ma[ini decapotabile, cam la aceste cuvinte cred c` se reduce tot scenariul filmului. Dan C. Mih`ilescule, Patapieviciule, Iarule, nu ne l`sa]i!

Dance Mih`ilescu

ministerul p`rerii na]ionale

academia CA}AVENCU

11

tupeu 2004

Tupeu or not tupeu

Iat`, doamnelor [i domnilor, pe cine trebuie s` ur\]i! Iat` pe cine trebuie s` v` enerva]i dac` copilul nu are ciocolat`, calculator [i democra]ie, dac` bunica nu are protez`, medicamente [i know-how capitalist, dac` so]ul nu are bani de benzin`, [osete [i acquis comunitar. Num`r`toarea final` a mandatelor de tupeist romn. Tupeu 2004, Scuipeu 2004, T\mpeu 2004, M`g`reu 2004 s-au \ncadrat la multe categorii. Ur\]i-i m`car acum, pentru 5 minute.

Am avut o discu]ie amical` cu Nr. 52, 28 decembrie 2004 domnul Van Damme [i am fost pl`cut surprins s` constat c` vedeta hollywoodian` a v`zut pe CNN un film de-al meu cu b`taie, turnat \n 13-15 iunie 90. I-am explicat c` binele a La Academia de Poli]ie \nvins [i se bucura ca un copil c\nd b`rbo[ii cu ochelari care consumau se pl`tesc poli]e droguri \n Pia]a Universit`]ii erau spar]i cu b\tele de cavalerii ninja Studen]ii Academiei de Poli]ie Al.I. veni]i s` apere democra]ia. A r`mas paf c\nd i-am zis c` s-a turCuza au scos o revist`, StudentPol. nat f`r` cascadori cu doar dou` duble, una \n septembrie Treab` absolut admirabil`, \ns` nu 91 la Bucure[ti [i alta \n ianuarie 99, la din cauza curajului cu care ni[te oaCoste[ti. meni ce se preg`tesc pentru o asemenea meserie atac` un domeniu at\t de ml`[tinos, ce implic` lucrul cu alfabetul. Admira]ia vine din alt loc, recte din incon[tien]a cu care s-au apucat s` scrie prin revist` despre problemele pe care le au prin Academie studen]ii cu profesorii. Gest fatal, fiindc`, de[i pu]ini se a[teptau la a[a ceva, conducerea Academiei [tie s` citeasc`. Imediat dup` apari]ia primului num`r, studen]ii care au semnat \n revist` au \nceput s` fie c`uta]i prin c`mine [i amenin]a]i cu procedura de exmatriculare. Chestie care n-ar fi o tragedie, fiindc` studen]ilor exmatricula]i de la Academia de Poli]ie li se va da astfel [ansa s` \ncerce [i ei la o facultate.

3 p. Ovidiu Br\nzan 3 p. Statul securist din Romnia 3 p. Parchetul 3 p. Ovidiu Mu[etescu 3 p. Ucraina 3 p. Camera Deputa]ilor 3 p. SRI 3 p. Justi]ia 3 p. Ioan Amarie 3 p. Ionel Bl`nculescu 3 p. Gheorghe Oni[oru 3 p. Ion Neagu 3 p. AVAS 3 p. BEC 3 p. Liviu Luca 3 p. Ion Iliescu 45 p. Antonie Iorgovan 2 p. PSD 30 p. Paul P`curaru 2 p. Adrian N`stase 23 p. Guvernul Adrian N`stase 17 p. Vasile Du]` 2 p. Parlamentul Romniei 16 p. Ministerul S`n`t`]ii 2 p. IGP 2 p. Senatul Romniei 10 p. Liceul Jean Monet 2 p. PNL 7 p. Al`turarea lui Ion Iliescu de Jean Claude Van Damme ne oblig` s` Nicolae V`c`roiu 2 p. Romnia 6 p. solicit`m CNA-ului ca toate apari]iile televizate ale fostului pre[edinte Ioan Talpe[ 2 p. Ministerul Justi]iei 6 p. s` poarte bulin` ro[ie cu secer` [i ciocan: Program interzis pensionaGrigore Zanc 2 p. Rodica St`noiu 5 p. Ministerul Transporturilor 2 p. Miron Mitrea 5 p. rilor peste 70 de ani con]ine expresii licen]ioase de tip meandrele Poli]ia Romn` 2 p. Adrian P`unescu 5 p. concretului [i limbaj de lemn de gen sinergia faptelor Eugen Nicolaescu 1 p. Ion Predescu 4 p. Regele Mihai 1 p. Ministerul de Interne 4 p. Jean Claude Van Damme 1 p. 1 p. Comisia de Ap`rare din Camera Viorel Hrebenciuc 1 p. Dan Matei Agathon 4 p. PNL Timi[ 1 p. CSJ 1 p. Deputa]ilor 1 p. Puterea din Romnia 4 p. Opozi]ia maghiar` din Ungaria Adrian Mutu 1 p. Comisia Juridic` a Senatului Pre[edin]ia Romniei 1 p. Bursucul drastic

Aprodul Police

Gigi Duru [i-a pierdut guru

|n sf\r[it, Dan Pavel a \ncetat colaborarea cu partidul lui Gigi Becali, pe care n-a reu[it s`-l bage nici \n Parlament, nici \n prim`vara european`. Cu Dan Pavel pe post de antrenor, maseur, crainic [i b`iat de mingi, PNG-ul a ob]inut la alegeri un procent de zero virgul` unu, maximum zero virgul` doi. Gigi ar trebui s`-i ridice statuie ca lui Hagi, c` de unul singur nici procentele astea nu le-ar fi reu[it. Ar fi scos cel mult zero virgul` zer.

Turul oi

12

academia CA}AVENCU
Nr. 52, 28 decembrie 2004

LIBERTE, Egalite, infrac]ionalite

Fiecare pas`re pe limba ei creier

Am aflat c` \n Romnia au sc`zut taxele de import pentru pas`rea kakadu [i pentru balene. Habar n-am ce e pas`rea kakadu, \ns` v` recomand, dac` dispune]i de fonduri, s` cump`ra]i c\teva p`s`ri kakadu bune [i s` profita]i astfel de aceast` ocazie unic`, pentru c` nu se [tie niciodat`. Chiar eu m` g\ndesc s` \mi v\nd garsoniera [i s` \mi iau kakadu de to]i banii, pentru c`, dup` ce o s` intr`m \n Europa, pre]urile la kakadu efectiv or s` explodeze. Mai ceva ca la terenuri. Eu zic c` n-o s` v` mai pute]i apropia de un kakadu f`r` 2.000 de dolari. Cum ziceam, kakadu, euro [i imobiliarele s\nt cele mai bune investi]ii. Totu[i am o singur` rezerv`: s` a[tept`m pu]in s` vedem cum evolueaz` pia]a la salamandre mov, r\ndunici indiene, [erpi sco]ieni de cas` [i tarantule cu cruce, c` alea merg \ntotdeauna ca p\inea cald` \n perioadele de post-tranzi]ie.

cu m\inile curat murdare Caprele negre s-au dus pe apa din Valea Smbetei
Oamenii care scriu despre subiecte legate de mediu snt cei mai tri[ti oameni din lume. Chiar acum, de Cr`ciun, cnd toat` lumea se bucur` [i taie porcul, am avut la dispozi]ie dou` subiecte de o triste]e nem`rginit` care ne-au cam t`iat pofta de piftie. {i a trebuit s` alegem: ori subiectul n care mor oamenii, ori cel n care dau ortul popii ni[te animale. Pn` la urm`, ne-am gndit s` vorbim despre animale, de[i, uneori, e destul de vesel s` auzi c` au murit anumi]i oameni. n cazul nostru, nu mureau oamenii care ne-ar pl`cea nou` s` moar`, a[a c` l`s`m subiectul pentru ianuarie. Deci, hai s` v` oferim pu]in` triste]e de s`rb`tori: adev`rul despre cele 60 de capre negre domiciliate pe Valea Smbetei din F`g`ra[. Nu snt 60. Snt doar 20. {aizeci zice Filiala F`g`ra[ a Agen]iei Jude]ene a V\n`torilor [i Pescarilor c` snt, asta ca s` poat` vn`torii s` [i poat` vna ei cota de 7 buc`]i capr` neagr` pe an. Or, c]iva oameni ai muntelui cu care am vorbit nu au putut num`ra n ultimii ani mai mult de 20 de capete. Dac` vre]i, v` putem oferi [i adev`rul despre AJVPS F`g`ra[. Ct cotizeaz` un vn`tor la ei? Patru milioane de lei. Or omul, de 4 milioane de lei, vrea satisfac]ie garantat`, vrea pl`cere, vrea s` ejaculeze de banii `ia! Un iepure e prea pu]in, un coco[el de munte nici nu se pune. Snt 1.000 de vn`tori nscri[i la AJVPS F`g`ra[. Nu po]i s` ]ii f`r` pl`ceri at]ia tipi care dau b`nu]ul an de an. A[a c`, tot an de an, se umfl` cu pompa num`rul de capre negre. Negre[it, la anul sau peste doi ani va veni momentul n care se va ajunge la n loc de 60 de buc`]i mai au doar toate hepatit` C? Sau c` au plefundul sacului cu capre [i oa- 0. Va fi interesant ce vor zice: c` cat la cules de c`p[uni n Spania? menii vor trebui s` explice de ce a dat diabetul n ele? C` au f`cut Ecologic` Contra N`stase a ie[it \n Picior de Munte. {i via]a a triumfat. Nici o crim`, nimic. Nici un mort pe care s`-l regrete satul. P`durile s-au terminat de furat. Au r`mas doar tufi[uri de jur-\mprejur. |n Picior de Munte nu s-au citit Patapievici [i Ple[u. C`r]ile alea cost`. S-a citit Coelho, a[a, c` e mai sub]ire. {i \]i d` timp s` cultivi p`m\ntul. E un fel de joac` aceast` cultivare: \l avem, \l cultiv`m, dar, de fapt, p`m\ntul \n Picior de Munte nu d` cine [tie ce marf`. Las`, b`, c` merge [i a[a. Merge, dovada? Ciobanii m`t`h`lo[i las`-n urma turmelor lor doar uria[e c`c`reze de oaie. {i se duc, se duc {i trec, trec Tocmai prin Picior de Munte. Unde fetele, p\n` ajung mari [i mature, p`streaz` raftul magic cu ursule]i [i c`]elu[i de plu[. E o lume de ]i-e fric` s` spui ce g\nde[ti [i i-o spui pisicii de blan`. De aceea, copiii \nva]` dup` manualul inspectoarei de la T\rgovi[te. Iar ]iganii cu Mercedesuri de Harghita vin [i fur` g`ini. Vin \n mai multe zile, vin cu nimicuri de v\nzare [i intr` \n discu]ii [i aud c` cutare e singur`, casa aia e goal`. Adev`rul este c` nu am g`sit nimic neobi[nuit \n acest sat. De ce oi fi scris despre el? Cred c` pentru raftul acela de bl`noase, pe care uneori se pune praful, dar apoi se ridic` datorit` unei c\rpe sau unui puf foarte-foarte harnic. Ce t\mpit s\nt! Eugen ISTODOR

Pas`rea Colivri

Intestinul sub]ire cu dezlegare la pe[te se ]ine

O parcare pierdut`

Parcarea cu boi

|n Picior de Munte via]a se rostogole[te \mpleticit, doar s\nt cr\[me din cinci \n cinci metri pe o suprafa]` de doi kilometri drept, cinci ocolit. Picior de MunPloie[ti, penurie de locuri de parcare. O cet`]eanc`, un fel de Mi]a Bas- te ajunge cum poate [i el p\n` la G`e[ti sau la T\rgovi[te, ambele ton (ploie[teanc` & republican`, normal), ]ine ocupat de vreo 15 minute, cu ajutorul fizicului propriu, un loc de parcare. Un Cielo d` s-o falite, ambele aproape. Din pricina acestui noroc geografic, Picalce ca s` parcheze. }ip`: }in locul pentru so]u!. Claxoane, Cielo cior de Munte danseaz` la hor` insist`, e deja cu ro]ile pe bombeurile Mi]ei. Dar, surpriz`, ca prin mimanele, iar copiii mici de tot mai nune apar doi cet`]eni minori care se al`tur` femeii \n lupta pentru colind`, dar [i `ia pu]ini [i plictif\[ia de asfalt. Steagul victoriei flutur`. Locul de parcare al lu so]u si]i. Apa, s-a spus, vine de la PSD. (respectiv tati) e, de acum, chiar al lui, ca [i cum l-ar fi mo[tenit de {i s-a spus pe bune at\ta timp c\t la o m`tu[` be]iv` din Australia. Dracula parcat \n localitatea asta din D\mbovi]a nici un picior de politician nu s-a pus. PSD-ul, pardon, noi, cei din Bucure[ti, ne am`gim, Guvernul, deci guvernul a f`cut ni[te bazine de unde apa cade \n ni[te gropi s`pate ca s` fie mai jos. C`ci e mare problem` cu apa asta. Bine, problem` este cu orice. {i nu [tiu cum m` ia \ntrebarea de picior [i m` azv\rle \n sus pe clopotni]a din sat. Degeaba, nu pot eu rezolva nimic. {i atunci trece un porcar [i spune: Se poate [i a[a. {i el se duce cu porcul cump`rat de [ase minute s`-l v\nd` cu ceva mai mult. Postul pe[telui |n iunie, picioranii au optat pentru un primar PD, via ApR, \n locul celui vechi PRM, din PSD, din PRM. Culmea este c` voturile din Consiliul Local [i cel Jude]ean erau ale Alian]ei 50%. Dar nea Voinescu, pedist de mare suflet [i cenu[iu viitor, a ajuns primar PD, dar cu sufletul a declarat: Dac` o fi s` fie, voi trece la PSD. El nu a auzit de trend-ul

Fra]i ntru haleal`, stima]i credincio[i ai Ordinului sfintei sarmale, consumerismul cre[tin a ajuns la apogeu [i n ]ara noastr`. Iat` c` shopping-ul nu mai este o aiureal` capitalist`, f`cut` doar din disperarea intestinului, ci [i o form` de pio[enie alimentar`, asezonat` frumu[el, dup` cum se nimere[te s` cad` zilele de post din calendare. Dac` trend-ul se va accentua, [i n-avem motive s` credem c` nu va fi a[a, mine-poimine or s` apar` n restaurante [i alimentare, pe lng` chelneri sau v\nz`tori, [i consilierii culinari pe care s`-i putem consulta nainte de a comanda ceva din meniu sau de-a apuca s` ne umplem c`ruciorul. {i dac` economia va merge bine, nu cred c-ar fi deplasat s` se adauge o nou` specializare la Facultatea de Teologie. Sau m`car un master de doi ani care s` preg`teasc` preo]i-consultan]i pe specializarea Gastronomie de post, leg`ri, dezleg`ri, moa[te, t`ieri de mo], divor]uri [i plante aromatizate.

Pe-un Picior de Munte, pe-o gur` de plai degeaba

general [i c` trend-ul `sta merge cu B`sescu. Dar binele comunei \i cerea acest sacrificiu. Licita]ia pentru renovarea [colilor din comun` a c\[tigat-o firma cuscrei. Tot nea Voinescu a pus reclame la ap` cu binef`c`torul pesedist. Din toamn`, nora lui nea Voinescu a ajuns secretar` \n [coal`. Binefaceri, tat`, de asta s\nt pedist! Pardon, pesedist, fiindc` nici o clip` nea Voinescu nu muncea pentru PD-ul lui, ci pentru PSD-ul altora, unde era a[teptat. A[a, pu]in mai \n spate, \nc` un pic, descarc`! A[a se auzea tot nea Voinescu dirij\nd camioanele cu piatr` [i placate cu \nsemne pesediste, fe]e de N`stase [i trandafiri. Era desc`rcat` piatr` pentru uli]e, dar [i slovele pediste trebuiau s` prind` r`d`cin`: viitorul nostru e PSD-ul. O mai fi \n PD? Doar Boc poate mai [tie, ca [ef al partidului. Oricum, \n 28 noiembrie, PSD a c\[tigat. Nea Voinescu a reu[it. Votul este oglinda Romniei profunde. Iar turul doi i-a descoperit pe Novolan [i Iacobu]`, primul [ef la Arctic, cel`lalt la Utilaj Chimic, d\nd orez [i zah`r, ca s` ias` N`stase. Novolan [i Iacobu]` fiind asigura]i cu locuri \n Parlament. E bine c\nd un profesor de [coal` de Picior spune: D`-mi [i mie, Iacobu]`, o pufoaic` din aia cu PSD-ul. E mi[to, e grosu]`, Iacobu]`. Cost` dou` milioane, nu? P`i, eu am patru, vine iarna, o port [i eu, c` n-am altceva \mpotriva frigului [i votez cu cine zici.

Pe la jumatea distan]ei de la Unirii la Universitate e un fel de minidepou prin care circul` foarte multe tramvaie. Aceast` imagine din acel loc, f`cut` \n ajunul Cr`ciunului, demonstreaz` c` stupiditatea nu ]ine cont dac` e s`rb`toare sau nu [i se manifest` cu acela[i patos \n orice zi a anului, fie post, fie dezlegare, fie zi cu ro[u \n calendar. Ce p`cat c` tuturor [oferilor li se \ng`duie libertatea creativit`]ii [i ce trist c` manipulan]ilor nu le este permis` deloc!

St`p\ne, st`p\ne, nu mai cheam` nici un c\ne... Te duc unde vrei, nici nu pun ceasu... 9.990/kilometru, da s` nu te prind c` umbli cu ]iganii care fur` [i tr`iesc bine la noi \n sat! |n lipsa unei imagini autentice, din localitatea Picior de Munte, am ales o imagine cumva definitorie: c\ine de picior

ParKing Arthur

 LIBERTE, Egalite, infrac]ionalite

academia CA}AVENCU
Nr. 52, 28 decembrie 2004

13

Apus de scrisoare
Fetele primesc scrisori [i lucrul `sta le face pl`cere. Unele se m`rit` din timp [i scap` de pl`cerea asta, altele \ns` se iau de carier` [i se trezesc citind scrisori la v\rsta la care ar trebui s` citeasc` pove[ti pentru plozi. Daciana Srbu, de exemplu, a ajuns la v\rsta la care cite[te pove[ti. Nu pentru plozi, ci pentru electorat, motiv pentru care \nc` mai prime[te scrisori. Scrisoare deschis` c`tre Daciana Srbu, tn`r parlamentar de Arge[ M` adresez dv. pentru rezolvarea unei ilegalit`]i comise de Autoritatea Na]ional` pentru Tineret (ANT), pe care a]i condus-o. |n data de 30 noiembrie 2004, am dat examen mpreun` cu Panait Victor pentru ocuparea postului de director al Agen]iei Teritoriale a Taberelor [i Turismului {colar Arge[ (ATTTS Arge[). De[i am ob]inut notele: 8,00, 8,00 la proba oral` [i analiz` dosar, iar la scris nota 9,33, iar contracandidatul meu 7, 7,66 [i 5,5 la scris, prin n[tiin]area nr. 1.703 din 07.12.2004, am fost anun]at c` acest concurs este anulat, datorit` faptului c` n urma contesta]iei contracandidatului meu s-a descoperit c` nu aveam derogare pentru condi]ia de vechime n munc` [i n post de conducere. Men]ionez c` aceast` motiva]ie este fals`, deoarece cu acela[i dosar am sus]inut acela[i examen [i n data de 02 noiembrie 2004, dosar la care mi s-a admis derogarea ANT cu nr. 1433, din data de 1.11.2004. La renscrierea pentru examenul din data de 30 noiembrie, am depus o cerere de participare la concurs (aprobat`), n baza vechiului dosar. Nu mi s-a solicitat o alt` derogare, iar dosarul a fost considerat valabil, drept pentru care am [i participat la concurs. Consider c` anularea concursului, prin n[tiin]area nr. 1703 din 07.12.2004, este abuziv` deoarece concursul s-a desf`[urat legal. Pentru a masca aceast` ilegalitate [i a-l favoriza n continuare pe contracandidatul meu, Panait Victor, membru al Biroului Permanent TSD Arge[, v` anun], ca [i cum nu a]i [ti, c` n data de 23.12.2004 s-a organizat un alt concurs numai pentru ATTTS Arge[. Ion CHER~SCU

P\n` unde, p\n` g\t?

PSD-ul i-a f`cut lui V`c`roiu \nc` o rezervare, pentru 4 ani, la masa 1 din fruntea Senatului Romniei, [ti]i, masa aia de l\ng` orchestra guri[tilor din Biroul Permanent. At\t de bucuros a fost nea Nicu c\nd a aflat ce surpriz` i-a f`cut partidul c`, dac` l-ar fi ]inut, s-ar fi ridicat [i din scaun. De emo]ie, dar [i din alte motive, prietenii [tiu care, V`c`roiu a uitat, la procedura de \nvestitur`, s` jure pe Biblie. Nimic surprinz`tor, c`ci el nu crede dec\t \n Dumnezeul be]ivilor. Iar Dumnezeul be]ivilor nu are Biblie. Ci are o alt` carte sf\nt`, numit` meniu, pe care nea Nicu ar fi dispus oric\nd s` jure pun\nd pe el nu m\na, ci capul.

Stacana Galileii

Codul Penal al proastelor maniere

Noul Cod Penal, care va intra \n vigoare anul viitor, nu mai pedepse[te adulterul. Acum, haide]i s` st`m pu]in \ntin[i, deasupra, dedesubt sau \n patru labe (cum v` place fiec`ruia dintre dumneavoastr`) [i s` judec`m drept: vi se pare c` pedeapsa cu [ase luni de pu[c`rie, valabil` acum pentru o astfel de infrac]iune, este echitabil`? Aprinde]i-v` ]igara de dup`, p\n` nu vine so]ia sau so]ul, [i g\ndi]i-v`! Nu s\nt misogin, dar cred c` n-ar fi cea mai \n]eleapt` atitudine ca o so]ie s`-[i bage so]ul infidel la \nchisoare. Pentru c`, odat` ajuns acolo, b`rbatul are toate [ansele s` o \n[ele \n continuare, cu voia sau, [i mai ur\t, f`r` voia lui.

Adulter Channel

Sp`la]i-v` doar bretonul st\nd sub du[ pe un sc`unel!

Drag` Revist` Formula AS, V` mul]umesc cu lacrimi \n ochi pentru sfaturile dvs. care mi-au f`cut via]a mai frumoas` [i m-au umplut efectiv de admiratori. De vreo dou` luni, de c\nd am aflat secretul frumuse]ii, stau zilnic sub du[ (pe un c`rucior de butelie) [i m` las lovit` de ap` doar peste breton. |n plus, extrapol\nd re]etele dumneavoastr`, am descoperit o seam` de alte secrete pe care vreau s` vi le \mp`rt`[esc. Deci, ve]i c\[tiga timp, ar`t\nd totodat` proasp`t [i \ngrijit, dac`: v` face]i manichiura la o singur` m\n`, v` epila]i doar jum`tate din musta]`, v` sp`la]i doar o subsuoar`, v` sufla]i doar mucii dintr-o nar` [i, normal, cl`ti]i doar jum`tate din prezervativ \nainte de a-l folosi a doua oar`.

Formula Astm

14

academia CA}AVENCU
Nr. 52, 28 decembrie 2004

capitalul fra]ilor marx

Din nou

la cass`
Hildegard consiliaz` masa monetar`
S\nt Mahmmur [i vreau s` v` spun c` este adev`rat. Da, \ntr-adev`r, pesedista Hildegard Puwak este consiliera personal` a fostului (sanchi!) pesedist Florin Georgescu, actualmente prim-viceguvernator al B`ncii Na]ionale a Romniei. Singurul ministru anchetat de Uniunea European` pentru fapte de corup]ie a ajuns acum s`-l consilieze pe cel care coordoneaz` supravegherea sistemului bancar din Romnia. Mahmmur a aflat c` bigudiurile invizibile [i lipsite de credibilitate ale lui madam Puwak s\nt nelipsite de la dineuri, recep]ii, serb`ri de Mo[ Cr`ciun etc., ceea ce este [i haios, dar [i periculos pentru imaginea unei institu]ii care lucreaz` \ndeob[te cu creditul [i credibilitatea. Lui Mahmmur i-a [optit o viorea c`, \n urma c\torva \nt\lniri cu pre[edin]ii de b`nci, primviceguvernatorului Florinel i-au ie[it vorbe cum c` nu are nici o leg`tur` cu sistemul bancar. |n fond, nu este prima oar` c\nd pesedi[tii (a se vedea [i cazul V`c`roiu) confund` masa de restaurant cu masa monetar`. O mas` monetar` la care Hilde, consiliera personal` a lui Georgescu, s-ar a[eza la orice or` cu mare, mare, foarte mare pl`cere.

Mafia profesorilor de matematic`!

Am stat de vorb` cu un prieten al meu care e profesor de sport [i a[a am aflat despre ct de trlani pot fi profesorii de matematic` din licee. Pe bune! Mafia profesorilor de matematic` exist`. Nici nu a]i crede cte groz`vii fac `[tia! n liceul lui snt 80 de profesori n total, de toate categoriile. n fiecare an, liceul trebuie s` acorde 20 de salarii de merit. Adic` un 15 la sut` la salariu, supliment. Dar ce b`taie pentru acest 15%! Ca s` \l iei, trebuie s` ai punctaj bun. Punctajul se ob]ine organiznd activit`]i extra[colare. Dac` e[ti pe sport, organizezi un campionat de fotbal [i iei ni[te puncte. Prea multe campionate ns` nu po]i pune pe roate. A[a c` mafia celor de matematic`, clanul profesoarelor de biologie, clica celor de literatur` [i banda tic`lo[ilor de geografie pun mna pe to]i banii. Cum? n primul rnd, organizeaz` excursii. O excursie la care ]i vin 7 elevi, `ia cu bani, face la punctaj ct un campionat trimestrial, cu 20 de echipe. n al doilea rnd, cei de la matematic` practic` un joc murdar. Dac` un elev ajunge olimpic, to]i cei 5 profesori de matematic` de la el din liceu fac punctaj cu el, fiindc`, zic ei, to]i au lucrat cu olimpicul. De[i, v` da]i seama, \n practic`, peste olimpicul profului de la a 11-a B nu se bag` niciodat` proful de la a 12-a C. Dar, la consiliul profesoral, cnd se dau salariile de merit, `[tia de mate parc`-s vorbi]i! De fapt, [i snt. |[i \mprumut` olimpicul de la unul la altul, de-]i vine s` pl\ngi ca prof de sport. {i nu e[ti singurul nedrept`]it. Ce ]ig`nie se face atunci cnd se ridic` din toate p`r]ile cei slabi [i ncearc` s` protesteze! Dar po]i s` treci de mu[chii `stora de matematic`? Nu po]i! Iar salariul de merit se adun`, mereu, numai la ei. Mai hazliu e ns` cnd directorul liceului, la consiliu, ncearc` s`-i salveze pe elevii cu pile de la exmatriculare. Profesorii tineri, intra]i anul acesta n corpul profesoral din liceul respectiv, stau masa]i pe undeva n spate [i fac mi[touri. La consiliile astea e ca n reclama la Murfatlar. Gndi]i-v` la o profesoar` b`trn` care mo]`ie, una care se rujeaz`, vreo trei care discut` despre mncare, vreo doi profi mai a]o[i care vorbesc despre B`sescu [i N`stase [i al]ii care trimit SMS-uri la profele alea tinere de geogra. Mai lipse[te doar fondul muzical cu Maaaa-maaaa Leoneeee! E un bzit peste care directorul ncearc` s` se impun` [i vorbe[te tare, citind de pe o list` numele elevilor [i motiva]iile d`rii lor afar`. Amicul meu [i cu al]ii strig` din fundul s`lii de consiliu ca pe stadion: S` curg` snge! S` curg` snge!, iar b`trnul director

Parchetului General i-a crescut Codi]`

S` v` spun ce s-a \nt\mplat \n week-end-ul 17-19 decembrie, adic` nu foarte de mult. Chestorul Constantin Codi]`, [eful Inspectoratului Jude]ean de Poli]ie Dolj, a fost audiat la Parchetul General din Bucure[ti \n dosarul Genic` Boeric`. Codi]` a locuit o vreme \ntr-un apartament din Craiova a c`rui chirie era pl`tit` de Genic` Boeric`, actualmente arestat. Audierile au decurs a[a cum au decurs [i presa a relatat prompt acest fapt banal de via]` interlop`. Luni, 20 decembrie, Parchetul a emis un comunicat \n care se spuneau ni[te lucruri despre audierile lui Codi]`. Prin metode specifice, Mahmmur a aflat c`, \n forma ini]ial`, comunicatul Parchetului con]inea o fraz` \n care se spunea c` Genic` Boeric` i-a fost prezentat chestorului Codi]` de c`tre aten]ie! Ristea Priboi [i Ioan Melinescu, fost [ef al Oficiului Sp`l`rii Banilor [i, ulterior, consilier guvernamental al Cabinetului N`stase. Comunicatul a ajuns la pres` f`r` aceast` fraz`, [i [ti]i de ce? Pentru c` procurorul general, Ilie Boto[, a considerat c` nu e momentul. Mahmmur zice c`, dimpotriv`, este momentul.

se enerveaz` [i face anchet` s` afle cine-s nesim]i]ii care au strigat. n fine, pentru c` r`ii liceului au pile, cnd se voteaz` pentru exmatriculare, directorul num`r` ntotdeauna gre[it. S` zicem se ridic` 35 de mini pentru OUT. |ncruntat, Seniorul ncepe s` numere: 1 7 12 18 25 PENTRU. Scandal! Cei care au fost jigni]i de elevii respectivi la ore

protesteaz`: Domnu director, au fost mai multe mini! Nu-i adev`rat! Ba au fost, a]i num`rat gre[it! Domnule, m` faci prost?! Nu, dar au fost 35! Invariabil, r`ii scap`. A[a e \n liceele din Bucure[ti. Alexandru V~RZARU alexvarzaru@catavencu.ro

O firm` care merge ceas, Libertate, Egalitate, Contabilitate la second

M` num`r printre cei mai pro[ti-platnici cet`]eni ai acestei ]`ri. Adic` s\nt at\t de prost \nc\t ]in musai s`-mi pl`tesc impozitele [i taxele c`tre stat. Pentru asta am \ns` nevoie de un mic ajutor, adic` de ni[te facturi. Aceste documente cu regim special eviden]iaz` veniturile pe care eu le am, s\nt emise cu acordul Ministerului de Finan]e [i comercializate de cei autoriza]i. A[a am ajuns eu la cei de la Diverta, unde am avut urm`torul dialog cu o domni[oar` de la care urma s`-mi cump`r facturile. Dra: Avem facturi, dar momentan nu v` putem servi. Eu: De ce?. Dra: Pentru c` nu avem facturi. Eu (aparte): ??!!?? Amice, e[ti idiot!?. Dra: Adic` avem facturile pe care s` vi le vindem dumneavoastr`, dar firma noastr` nu mai are facturi care s` ateste c` dumneavoastr` a]i cump`rat facturile de la noi. Cet`]eni, public, aleg`tori: Ooohhh!!. Adic` aceast` firm`, autorizat` s` tip`reasc` [i s` v\nd` facturi pentru noi, ceilal]i, a ajuns s` nu mai aib` facturi pentru uzul propriu. M` g\ndesc la proverbul cu croitorul care nu are haine. Eu (calm): Drag` domni[oar`! Biiip, biiiip! S`rut m\na, v` pup, s`rb`tori fericite!. La final, stau [i m` g\ndesc la ]iganii `ia care v\nd facturi false pe marginea drumului. La tranzac]ie, ei \]i taie chitan]` [i factur` autentice sau tot false? S` nu dau, naibii, de bucluc, c` eu s\nt om serios. Finan]a [i Costel

Grupuri de dialog infrac]ional

Apropo de Codi]`, Boeric` [i tot neamul lor adormit cu m\na \n portofelele noastre: [ti]i care s\nt cele trei mari grupuri infrac]ionale din Craiova? V` spune Mahmmur! Cele trei mari grupuri infrac]ionale din Craiova care opereaz` la buzunarul plin cu TVA al bugetului s\nt urm`toarele: gruparea coordonat` de numi]ii Sprncean` Ionel Samir [i Adrian Berceanu (nici o leg`tur` cu Radu Berceanu!); gruparea Jean Fotescu [i gruparea coordonat` de clientul nostru, Genic` Boeric`. Detalii despre aceste grupuri de dialog infrac]ional, cu prima ocazie.

N`stase a fost prins cu falsuri

Am l`sat la urm` b\rfa politico-economic` a \nceputului de mileniu. Vi-l mai aminti]i pe Adrian N`stase? Da, da, b`iatul acela gr`su], cu multe case, care a ajuns pre[edinte de Camer`, de[i el ar fi vrut altceva. Ei bine, acest N`stase, \n calitate de colec]ionar de art`, a cerut ajutorul firmei de consultan]` Lloyds pentru evaluarea colec]iei sale de tablouri. B`nui]i cumva rezultatul acestei evalu`ri?! M` \ndoiesc, a[a c` afla]i, dragii Mo[ului, c` rezultatul a fost unul dezastruos: 70 la sut` dintre tablourile de firm` ale lui N`stase s\nt falsuri. C\nd a auzit una ca asta, cic` N`stase s-ar fi f`cut verde, albastru, grena, galben, violet, portocaliu, negru etc. A fost prima oar` c\nd [i-ar fi dorit s` aib` pe pere]i carpete cu R`pirea din Serai, at\t de familiare fostului marinar Traian B`sescu. |n concluzie, \n loc de S`rb`tori fericite!, Mahmmur v` zice doar at\t: S` colec]iona]i bine!.

Mahmmur AVAS

Cum de ce mi-am pus numele `sta la firm`? E simplu: a mai fost purtat`. A mai folosit-o un arab care a rupt-o \n genunchi \ntr-o sear`, c\nd s-a \mb`tat la restaurantul libanez [i s-a \nsurat cu toate chelneri]ele din schimbul de noapte. Apoi a luat-o un oltean care a rupt-o \n fund f`r` s` fac` nimic cu ea. P-orm` a luat-o cineva de la Bucure[ti, un ministru, ceva, i-a

rupt buzunarele [i [i-a luat alta la mod`, din Cayman. Acum o port eu, \mi vine m`nu[`. E adev`rat, dup` ce i s-a \nt\mplat nici n-a[ putea s-o folosesc ca altceva dec\t ca m`nu[`. Mai bag [i eu pu]in m\na [i-apoi o dau unui cer[etor, c` nu v`d cine ar mai putea s` scoat` bani din ea. Secol-hand

CLO{CACU PUII DE [aur

academia CA}AVENCU
Nr. 52, 28 decembrie 2004

15

Loc de retrocedat cu capul Justi]ia face driblinguri la Hagi \n cazul Hagiescu

Justi]ia romn` calc`-n str`chini [i d` \n gropi, nu de oarb` ce este, ci mai ales de proast` ce e. Tuta de Justi]ie romneasc`, compus` dintr-o [leaht` de judec`tori cel pu]in aiuri]i, \l poart` prin procese de patru ani \ncoace pe Mircea Hagiescu, proprietarul imobilului din strada Poenaru Bordea nr. 4. Omul [i-a recuperat imobilul \n instan]` \nc` din 1997, dar, fiindc` fusese cump`rat pe neve de chiria[i, s-a v`zut nevoit s` deschid` ac]iune judec`toreasc` \mpotriva lor. Cum era normal, a depus chemarea \n instan]` la Judec`toria sectorului 4. Dup` un an, Judec`toria sectorului 4 \l anun]` c` nu e de competen]a ei un astfel de caz [i \l [uteaz` la Tribunalul Bucure[ti. |n 2003 \ns`, dup` lungi driblinguri, cu o foarfec` dibace Tribunalul trimite iar cazul \n careul Judec`toriei sectorului 4. Tot \n 2003 e pasat rapid la Curtea de Apel. De unde, peste \nc` un an, \n 2004, |nalta Curte de Casa]ie \i d` un c`lc\i [i-l trimite \napoi la Tribunalul Bucure[ti, consider\nd c` doar acesta avea competen]a s` judece pl\ngerea lui Hagiescu. F`c\nd fente cu Hagiescu, instan]ele au reu[it s` am\ne luarea unei hot`r\ri timp de patru ani, p\n` la aceast` dat`. Singura decizie luat` pe r\nd de institu]iile judec`tore[ti a fost: nu e de competen]a noastr`. Probabil c` pasarea cazului va mai dura \nc` vreo trei ani, p\n` c\nd, odat` intra]i \n Europa, el poate s` ajung` lejer la Strasbourg. De unde, profesionist, a[a cum ne-am obi[nuit, se va marca un nou gol de sute de mii de euro \n bugetul statului. Alexandru C~UTI{

descopery
Enigmele Cumaniei Negre
|n Descrierea Moldovei, Dimitrie Cantemir relateaz` c` turcii i-au botezat pe moldoveni cu numele de ad-iflak, adic` vlahi albi, spre deosebire de kara-iflak, vlahii negri, care sunt locuitorii Valahiei. Cel mai fervent partizan al teoriei despre posibilii negroizi care au populat cndva ]inuturile dintre Carpa]i [i Dun`re a fost G.M. Ionescu, care [i-a consemnat ipotezele \n lucrarea Etiopienii \n Dacia preistoric`, ap`rut` la Bucure[ti \n anul 1925. Ionescu reia, de fapt, o teorie la mod` \n Occident, care sus]inea teza a[ez`rii etiopienilor \n Europa \naintea tuturor raselor, de unde [i motivul pentru care Dacia a fost numit` de logografii, cartografii [i istoriografii str`ini cnd Arabia sau Basarabia, cnd Tartaria, Vlahia Neagr` sau Cumania Nigra. |n Cntecul Niebelungilor, romnii sunt confunda]i, f`r` rea-credin]`, cu arabii, datorit` faptului c` germanii ne-au spus mult` vreme vlahi negri, pe cnd slavii numeau Valahia Kara Vlaska, iar grecii, Mavra Vlahia. Nici heraldica medieval` nu se arat` mai generoas`, \ntruct, pe la anul 1483, pe stema atribuit` Moldovei de c`tre Ulbrich V. Reichenthal apar trei capete de negri, la fel ca [i pe cea a Valahiei din 1596, \n redarea lui Levinius Hulsius. Vasta literatur` paleoetnografic` sus]ine c`, la \nceputul neoliticului inferior, din bazinul r`s`ritean al M`rii Mediterane au migrat \n Carpa]i oameni de tip mediteranoid, bruni [i scunzi, care vorbeau o limb` preindoeuropean`. Din lucrarea Neoliticul pe teritoriul Romniei considera]ii, a arheologului Eugen Com[a, reiese c` pe tot parcursul epocii neolitice, pe teritoriul Romniei a existat un element comun mediteranoid, ilustrat de o bogat` serie de descoperiri funerare. Peste aceast` popula]ie prezentnd anumite elemente negroide s-au a[ezat ulterior, \n urma migra]iilor indoeuropene, alte tipuri umane, fapt ce a dus la formarea celor [ase subtipuri rasiale ale popula]iilor romne[ti actuale, paleoeuropoid, alpin, mediteranoid, dinaric, nordic [i osteuropoid.

Homo mahalagensis

16

academia CA}AVENCU
Nr. 52, 28 decembrie 2004

{coala de feste

academia CA}AVENCU
Nr. 52, 28 decembrie 2004

17

Faptele [i lacrimile s\nt politica lor Iulius se \neac` ca ]iganul la mall

Ia[iul e un ora[ foarte ieftin. Foooaaaaarte ieftin. Serios. De exemplu, po]i concesiona un petic de teren de 119.000 metri p`tra]i (cam 12 hectare, pentru cei care nu st`p\nesc bine numerele cu multe zerouri), \n buricul cel mai buric al t\rgului, cu 0,05 eurocen]i pe lun` metrul p`trat. Adic`, mai pe romne[te, cu 2.000 de lei pe metrul p`trat. Asta e vestea bun`. Vestea mai pu]in bun` e c` nu oricine poate face asta. Condi]iile s\nt dure: trebuie s` dai ceva la schimb. {i nu orice. Trebuie s` ai imagina]ie ca s` dai ceva mi[to. Da imagina]ie bogat`, cam ca \n scenariul urm`tor: un or`[el \n miniatur`, cu cl`diri de birouri, locuin]e, parcuri, terenuri de distrac]ie, magazine [i alte alea. Totul la nici mai mult, nici mai pu]in dec\t 50 de milioane de euro. Singurul ie[ean care a avut o astfel de imagina]ie luxuriant` a fost criptopesedistul Iulian Dasc`lu, il padrone de la Iulius Group, firma care de]ine Iulius Mall Ia[i, poate cel mai m\ndru [i mai cornut mall din ]ar`, [i mai ridic` unul [i la Timi[oara. Fantezia sa demn` de Monopoly a fost propus` Consiliului Local Ia[i spre aprobare, \n forma urm`toare: el, Dasc`lu, pune pe picioare or`[elul de care v-am povestit, \n valoare de (sanchi) 50 de milioane de euro, pe 119.000 metri p`tra]i din domeniul public al Ia[iului, iar Prim`ria \ncaseaz`, pentru concesionare, numai 75.000 de euro anual pentru asta. Asta \n condi]iile \n care terenul cu pricina e pe situl istoric al Cur]ii Domne[ti Ia[i, vecin cu Palatul Culturii [i cu Sala Polivalent` Ia[i, iar un metru p`trat de teren acolo cost` pe pia]a liber` peste 200 de euro. {i tot asta \n condi]iile \n care pentru concesionarea unui teren de c\teva ori mai mic, cel de sub mall-ul din Ia[i, Iulius pl`te[te anual pentru concesiune tot 75.000 de euro Universit`]ii Tehnice. Nu e nimic de mirare, e un cadou de Cr`ciun, doar de asta se [i voteaz` toat` t`r`[enia \n Consiliul Local Ia[i fix \nainte de Revelion. Od` \n metru p`trat antic

Mo[ Cr`ciun cu nop]i albe

Dragi cititori [i stimate cititoare ale Pro Sport, sigur v-a]i \ntrebat ce am f`cut noi \n timp ce clasa politic` [i clasa a 4-a fotbalistic` a Diviziei A petreceau Cr`ciunul prin locuri exotice care prin Maldive, care prin Cayman, care pe la Mall. Ei bine, noi ne-am petrecut Cr`ciunul dup` cum urmeaz`: Daniel Goace [i l-a petrecut ast` var` la Vama Veche, Alin Ionescu [i l-a petrecut prin toamn` pe Dun`re, d\nd o m\n` de ajutor pe vaporul tat`lui s`u, pe c\nd Marius Dr`ghici [i l-a petrecut pe 25 decembrie, la 26 de grade Celsius, \n Qubec, unde e plecat la studiu sau scris mail-uri c`tre colegi, o s` afl`m c\nd se va \ntoarce [i-i vom cere carnetul. Restul redactorilor [i-au petrecut Cr`ciunul \n condi]ii [i mai pitore[ti, unii la Radio Guerrilla, al]ii la Radio Guerrilla [i c\]iva pe la Academia Ca]avencu. Nu e cine [tie ce, poate v-a]i fi a[teptat s` ne vede]i destr`b`l\ndu-ne la Alimentara din vecini. Ei bine, [i anul `sta v-am \n[elat a[tept`rile [i nici m`car un derdelu[ \n fa]a redac]iei n-am fost \n stare s` facem. La anul, dac-o fi z`pad`, v` promitem de Cr`ciun o b`taie cu bulg`ri \mpreun` cu [oferii! Tom [i Geril`

Moda trece, Mobra vine

Urmeaz` sta]ia Cotroceni cu c`rarea pe partea stng`

De Cr`ciun, Traian B`sescu a profitat de timpul frumos din Bucure[ti, dar [i de faptul c` nc` nu s-a obi[nuit cu canapeaua din spate a ma[inilor SPPului, a[a c`, dup` ce i-a t`iat panglica, s-a suit n tramvaiul 12 pentru o ultim` tur` prin Capital`. Pre[edintele s-a putut a[eza de data asta pe locul lui preferat, la geam [i, ca bonus pentru rezultatele de la alegeri, vatmanul l-a l`sat s` deschid` u[ile la oprirea n sta]ii. Ce mai, B`sescu a fost un pre[edinte fericit [i s-a sim]it ca n vremurile bune de la Prim`rie. La sfr[itul distrac]iei, aproape de cap`tul traseului, B`sescu a trecut la timona tramvaiului, dar a fost foarte dezam`git cnd, ncercnd s` dep`[easc` pe interior o c`ru]` cu fier vechi, a descoperit c` tramvaiele n-au girofar. Drept pentru care a cobort din tramvai [i s-a suit direct n ma[inile SPP-ului. Revenim cu imagini incendiare din moda anilor 80, perioad` \n care nou`, la v\rstele noastre, ne tulburau visele erotice doar sarafanele colegelor mai bine hr`nite, cu p`rin]i \n comer]. Nici nu g\ndeam atunci la eg`rii pe care avea s` ni-i aduc` Revolu]ia [i nici la strecii care aveau s` vin` odat` cu prima curs` a bi[ni]arilor liberi la Istanbul. Ehei, ce vremuri, c\t` decen]`! Se \nclina autobuzul 311 \ntr-o parte c\nd trecea pe l\ng` o blond` coafat` permanent la Sabrina. Ce mai, dac`-]i fixai cu scuipat freza \n stil macho, dup` modelul Modern Talking, ag`]ai pe bulevard [i de pe bicicleta Ukraina. Nu mai spun c`, dac` ie[eai cu Dacia 1100, umpleai toat` bancheta din spate [i mai luai ceva [i \n portbagaj, pentru la iarn`. Iar dac` furai motocicleta lu tataia din grajd, ce s` ne mai ascundem dup` false pudori, rupeai [i alta nu. |]i umpleai ata[ul numai cu halate albastre sub genunchi [i chilo]i Tetra asorta]i, de ]i-era [i mil` s` faci dreapta de pe carosabil, \n ciulini.

Din p`cate, asem`n`rile se opresc aici. S` ne g\ndim un pic: dac` ea ne aduce rudele din str`in`tate, el, dimpotriv`, ni le-a trimis acolo, mai ales pe acelea tinere, care au prins o viz` de Canada. Dac` ea poart` decolteuri generoase, el, dimpotriv`, se sugrum` cu cravata. {i, nu \n ultimul r\nd, dac` el a c\[tigat de la }iriac un Mercedes, ea, dimpotriv`, a ie[it mult mai bine. {i nici n-a prea dat pe la sala de sport.

Andreea Aston Martin

V`rul Vinil

Pesedi[tii din Neam] nu mai stau de vorb` cu necunoscutele

Mult r`u i-a f`cut [i multe rnjete pe la spate i-a adus lui Ioan Munteanu, prefectul PSD de Neam], un reportaj din Cotidianul, din timpul campaniei electorale, cnd ziari[tii l-au sunat s` i ofere camioane cu f`in` [i ulei pentru mit` electoral` [i omul a zis c` le vrea. Dup` reportaj, Munteanu a negat vehement n pres` c` ar fi fost sunat, dar, \n schimb, a cerut insistent, la o [edin]` secret` a organiza]iei PSD, urm`toarele lucruri: 1) s` fie vigilen]i cu indivizii care i sun`; 2) orice str`in cu care vorbesc la telefon s` fie verificat; 3) orice individ care vrea declara]ii s` fie invitat neap`rat la o cafea. Dar ultima dorin]` a lui Munteanu era [i cea mai stranie: 4) orice propunere ciudat` venit` la PSD de la indivizi necunoscu]i s` treac` neap`rat pe la el. n condi]iile astea, s` nu v` mire c` o gr`mad` de membri ai PSD-ului local se gndesc serios s` renun]e la partid. P`i, dac` vine o femeie frumoas` pe care nu au mai v`zut-o prin ora[ [i le spune c` s\nt frumo[i [i ar vrea s` fac` dragoste cu ei, trebuie s` o trimit` \nt\i la Munteanu?

Iepur si muove
Cr`ciunul \n gramaj net
Cu c\teva zile \naintea Cr`ciunului, profesorii Facult`]ii de Chimie a Universit`]ii din Bucure[ti au fost pl`cut surprin[i s` g`seasc` \n laboratoarele lor c\te un cadou de s`rb`tori. |n urma unei minu]ioase analize calitative [i cantitative, a reie[it c` respectivul cadou era compus din: 1 l ulei Soreanca 1 kg zah`r M`rg`ritar 1 kg orez Atifco 500 g past` tomate Sultan 750 ml vin alb 100 g ciocolat` Primola 1 pung` Carrefour (mas` neglijabil`). Ceea ce cadrele didactice nu au reu[it s` stabileasc` este provenien]a produsului. Unii au atribuit-o Decanatului, al]ii Sindicatului, c\]iva Mo[ Cr`ciunului chimi[tilor. Dup` care s-au apucat, evident, s` calculeze c\te grame de icre negre ar scoate din con]inutul pachetului, c\te molecule de piftie [i, mai ales, cam c\te chenzine de profesor universitar se g`sesc \n fiecare saco[`. www.f.aliment.edu Iat` ce imagini au pus pe intrarea \n uzina lor oamenii muncii de la Google. |n prima, Ursul pare a-[i num`ra singur ou`le. |n cea de-a doua, acela[i Urs a ajuns s` \mpart` cornete cu \nghe]at`. Din toat` coada aia, tocmai Iepura[ul s-a g`sit s` sar` \n sus de bucurie. Ce s` fie? M`i, nu se poate a[a ceva! Campania electoral` a l`sat d\re. A-nnebunit Ursul? M\ine-poim\ine o s` apar` pe-acolo [i un banner \n care Ursul o s` anun]e aleg`torii: Iepura[ul [i-a crescut produc]ia de \nghe]at` cu 25%! Ursul Bun

Neam] prost

Macaz de necaz

18

academia CA}AVENCU
Nr. 52, 28 decembrie 2004

MANGLA CUM LAUDE

De la \n`l]imea lui, Gabriel Drogeanu

vede [i anii care au fost, [i anul care vine: cu personaje dubioase la Secretariatul de Stat pentru Culte; cu c\]iva turi[ti politici din Maramure[, preg`ti]i s` \[i fac` concediul \n posturile calde; [i, nu \n ultimul r\nd, cu c\teva tsunami care ar trebui s` m`ture ni[te insule de comunism din via]a noastr`.

dosarele chi
ind, ar cam trebui s` stea n banca lor la m`n`stiri, nu n Capital`. Doi la mn`, Marchi[ s-a lansat datorit` colegului s`u de liceu, Emil Hurezeanu, care i-a facilitat mai multe interven]ii la Europa liber`. Pn` n decembrie 89, Marchi[ a fost c`lug`r [i stare] la m`n`stirea Cheia, unde, potrivit celor scrise deja n pres`, \[i \mp`r]ea rasa cu o farmacist` din Ploie[ti [i benchetuia laolalt` cu Securitatea, care \i d`dea mn` liber` s` circule slobod n Occident. Dup` lovilu]ia de stat din decembrie 89, Marchi[ a f`cut parte din a[a-zisul Grup de reflec]ie al Bisericii Ortodoxe Romne, ca simplu absolvent al Institutului de Teologie din Sibiu [i f`r` s` aib` nici un text publicat sau vreo pozi]ie mai ac`t`rii contra regimului ceau[ist. Grupul de reflec]ie s-a dizolvat, interesant, imediat dup` readucerea la tron a lui Teoctist-cel-f`r`-de-moarte.

x
S`-i d`m Berceanului ce este al lui Bercean

Afacerile religioase au \nceput s` put` a pucioas`

e aude c` la Culte va fi numit secretar de stat Gheorghe Anghelescu, care a frecat sfnta ment` \n acela[i post [i sub pulpana ayatollahului Emil Constantinescu. Anghelescu este omul lui Teoctist, care i-a pus o proptea pentru a fi numit profesor la Facultatea de Teologie din Craiova, dup` sfr[itul zodiei Constantinescu. Nef`cnd mul]i purici la Craiova, a plecat la prietenul lui, arhiepiscopul Nifon de la Trgovi[te, care l-a numit profesor la Fa-

cultatea de Teologie a Universit`]ii Valahia, unde arhiepiscopul este [i decan. Nifon este fostul episcop vicar patriarhal al lui Teoctist din timpul lui Ceau[escu, care f`cea o de[`n]at` propagand` ceau[ist` peste hotare, ]ipnd cu limb` de [arpe c` \n Romnia nu s-a demolat nici o biseric` [i c` la noi exist` libertate religioas` c`c`l`u. |n fine, Anghelescu a fost botezat la ]`r`ni[ti, iar dup` schisma din 2000 a intrat \n secta liberalilor. Se mai aude c` \n postul de consilier preziden]ial pentru probleme religioase ar fi preferat preotul c`lugar Iustin Marchi[, de la Stavropoleos. Una la mn`, c`lug`rii, chiar preo]i fi-

rin alegerea prefectului Maramure[ului, Ioan Buda, \n Camera Deputa]ilor, postul lui este vnat acum de Pamfil Bercean. Fost liberal, Bercean trece senin la democra]i, unde ocup` func]ia de vicepre[edinte al organiza]iei jude]ene. |ntre ghearele lui, Marinel Kovacs, actualul pre[edinte al Consiliului Jude]ean Maramure[, pare un popnd`u \n[f`cat de un lup b`trn. Ultima \ns`rcinare a lui Bercean este aceea de pre[edinte al Euroregiunii Carpatice. A preluat-o la cheie de la fostul euromah`r Ioan Dulfu. Pn` acum, Euroregiunea Carpatic` n-a produs dect cerbi, ur[i, lupi [i p`str`vi. |n curte la partid, euroregiunile cresc la tot pasul. S`-i d`m Dulfului ce este al Dulfului [i lui Bercean ce este al lui Bercean. Dulfului o s`-i d`m o nuia

codrul bunelor maniere

Ce face PSD-ul c\nd poporul nu pune votul cum trebuie
La ultimele alegeri, \n preajma Cr`ciunului, Constan]a n-a ascultat de mama [i de tata Maz`re [i a votat cu Iepura[ul. A[a se face c`, a[a cum spunea Adev`rul, primarul s-a sup`rat ca pesedistul pe ora[ [i a str\ns ornamentele cu care \mpodobise urbea \naintea campaniei electorale. Boooon Haide]i acum s` v` spun una care mi se pare [i mai tras` de p`r. De fapt, tras` de musta]`, c` este vorba de Mitrea. Ne afl`m \ntr-un or`[el din Constan]a, la o arunc`tur` de [tampil` de re[edin]a de jude]. Este var`, tocmai a trecut primul tur al localelor, iar voturile candidatului PSD nu prea s-au f`cut. De aceea, pesedi[tii s-au g\ndit s` bage ni[te \ngr`[`minte. Au pus ochii pe ni[te ruine de la marginea ora[ului, l-au luat de m\n` pe ex-ministrul Mitrea, i-au luat de microfon [i pe c\]iva reporteri, au luat de m\ner c\teva ciocane [i c\]iva muncitori [i au pus-o acolo de un [antier de renov`ri. Au \nconjurat zona cu c\teva panouri metalice, apoi au b`tut c\teva cuie ca s` priceap` aleg`torii. {ti]i voi ce s` priceap`. P\n` la urm`, socoteala de la sediul PSD nu s-a potrivit cu socoteala din Medgidia (c`ci despre Medgidia era vorba), a[a c` primarul s-a ales din r\ndurile PD. Drept urmare, [antierul s-a desfiin]at \n cur\nd. Iar cl`dirile s\nt [i acum \ntr-un asemenea hal \nc\t cred c` abia mai suport`, la limit`, maximum un cal pe palier.

Edil Bloc

peste spinarea aia de r`pitor pervers de euroregiune, iar lui Bercean, dou` nuiele. Pentru stric`ciunile lui repetate, Dulfu a trebuit s` demisioneze din func]ie, cu un an \nainte de termen. Pentru daunele pe care se preg`te[te s` le fac` \nc` de pe acum, Bercean este gata demisionabil, \nc` dinainte de a se apuca serios de treab`. Cnd se apuc` de treab`, \nseamn` c` Bercean s-a pus pe rele [i e bai. Cnd nu se apuc`, \nseamn` c` face \ncurc`turi. Noi o s` vorbim acum despre ce face Bercean cnd zice c` s-a pus pe treab`. Euroregiunea Carpatic` nseamn` fonduri nerambursabile [i licita]ii imposibil de controlat. Din aceste licita]ii, Bercean face bani pe care i investe[te \n societatea lui personal`, Ceramar. De[i produce aproape exclusiv pentru export, societatea nu are niciodat` lichidit`]i. Uneori, nici de salarii. |l are, \n schimb, pe Bercean. {i mai are fonduri nesecate pentru dividendele vicepre[edintelui Bercean. {i a mai avut [i pentru campania electoral` a Partidului Democrat din Maramure[. Partidele sunt ni[te euroregiuni mici [i [mechere, cu din]i mari [i ascu]i]i. Ele sug vrtos [i produc fic]iuni. Una dintre cele mai periculoase fic]iuni pe care le-a inventat euroregiunea democrat` este Pamfil Bercean.

E vremea schimb`rii s`r`turilor murate din Cultur`

inu S`raru. Un om mic pentru omenire, dar uria[ pentru oamenii de bine. A aterizat \n Bucale c`lare pe un certificat de absolvire a [apte clase primare [i pe o legitima]ie de sergent-majur de mili]ie. A fost angajat la postul na]ional de radio pe un post de cl`n]`u de serviciu, \n care a prosl`vit virtu]ile activistului de partid. La scurt` vreme, \[i procur` o diplo-

m` de absolvire a unei [coli medii, \n baza c`reia va urma cursurile Academiei {tefan Gheorghiu, la f`r` frecven]`, \ntre anii 1976-1980, proptit de activistul Nestor Ignat. S`raru trece pe la Academie doar ca s`-[i ridice foaia matricol` de absolvire a anilor de studii. Dup` confirmarea ca academician, se \nghesuie s` scrie scenarii pentru partid, \mpreun` cu poe]a[ul de serviciu Nicolae Drago[. Se gudur` pe lng` Eugen Barbu, care \i propune s`-i critice pe actorii marcan]i ai momentului, \n ni[te cronici cu aspectul unor pantaloni scur]i [i rup]i \n fund, care sconteaz` pe [ocarea opiniei publice [i asta [i reu[esc s` fac`, [i a[a intr` S`raru \n lumea teatrului, iar la scurt` vreme, Barbu \i sugereaz` s` scrie proz`. Fat` Ni[te ]`rani, carte corectat` [i rafistolat` de-a fir a p`r de Barbu, iar cnd maestrul \i retrage sprijinul, scrbit de oportunismul acestuia, S`raru z`misle[te pe cont propriu [i avorteaz` c`r]oaia Clipa, despre care afirm` \n toate interviurile c`: Eroul literaturii mele este [i va fi activistul de partid. Dup` revolu]ia cultural` a lui Ceau[escu, care [i-a propus s` strpeasc` formalismul \n art`, S`raru va fi \n[urubat de Burtic` la direc]ia Teatrului Mic. |[i monteaz` piesele, se \mbuib` ca o c`pu[` [i devine att de putred de bogat, \nct \ntr-o noapte, un justi]iar al momentului \i sparge casa, \i ia pu[ca de vn`toare din cui, o pune \n mijlocul camerei [i se cac` din bel[ug pe ea, f`r` s`-i fure nimic. Pentru c` S`raru a ajuns pu[ca plin` de rahat a regimului de recent \ngropat` amintire al lui Iliescu, credem c` a sosit momentul ca noul Minister al Culturii s`-i mul]umeasc` pentru servicii [i s`-l vidanjeze repede din postul de director al Teatrului Na]ional, pn` nu prinde coaj`. Biroul de Investiga]ii

S` v` zic` domnu Dan Pavel c\]i bani a luat el din m\na mea f`r` s` pl`teasc` taxe de-alea, abcize, sau cum naiba mea le zice... Impozite! Cum, dac` eu le-am pl`tit? P`i, de-aia m-am f`cut patron, s` pl`tesc impozite? Nu-i de-ajuns c` dau bani la angaja]i s` nu moar` anali[tii de foame? Angaja]ii s` pl`teasc`!

Codru]e, ]ii minte ce zicea Alian]a la turul doi? Nu s\nt ei \n stare s` fure c\t s\ntem noi \n stare s` vot`m! a[a ziceau! Deci, normal, ne-am r`sucit. Ne-a pl`cut ideea: nu s\nt alia]ii no[tri \n stare s` piard` c\t s\ntem noi \n stare s` tr`d`m. Gigi Becali, un om de afaceri \ngrijorat c` pre[edintele T`riceanu are de g\nd s` m`reasc` impozitele de la 0% la 16% pentru to]i patronii

Copos, Voiculescu [i {ere[ un PUR universal pentru orice coali]ie aflat` la putere, acum mai curat, mai democrat

MANGLA CUM LAUDE

academia CA}AVENCU

19

dosarele chi

xXL
Auzi, nea Nicule? Mata e[ti mai vechi p\n Parlament. Zi [i mie: cam ce comisioane se practic` la o depunere de jur`m\nt?

Nr. 52, 28 decembrie 2004

Alexandru V`rzaru constat` c`

sfr[itul guvern`rii PSD nu e [i sfr[itul marilor afaceri: printr-o licita]ie prietenoas`, George Copos o s` se cazeze la Athne Palace ca la el acas`; mica guvernare Bejinariu a dat tunuri destul de mari; iar pre[edintele CJ Satu Mare e un ungur cu moravuri ct se poate de romne[ti. La mul]i ani!

Nicolae V`c`roiu [i Adrian N`stase, doi patrio]i \nr`i]i, pe care votul popular i-a dat jos de la putere ca s`-i pun` la locul lor, adic` tot la putere

Asigur`rilor de S`n`tate, dac` vre]i s` [ti]i un nume. Acolo s\nt banii dumneavoastr`. n ziua despre care vorbim, ultima de guvernare pesedist`, dup` toate calculele (parlamentare), se a[tepta Scrisoarea de confort de la Ministerul Finan]elor, pentru a se putea porni afacerea. Acest act venit dinspre ministerul lui T`n`sescu este ultimul pas, pentru c`, de fapt, este vorba despre un proiect desf`[urat n leasing. Dac` e adev`rat c` n astfel de contracte comisionul ar fi (neoficial, dar cash) n jur de zece procente, suma care ne iese de fapt, le iese ar fi cam de zece milioane de dolari. Frumoas` [i fructuoas` ultima zi de guvernare!

Cine vrea s`-[i pun` PUR-u-n Hilton?

`pt`mna trecut` v-am explicat cu destul de mult` r`bdare cum a \ncercat Voiculescu s`-[i negocieze partidul ca s` ob]in` p`mntul Aeroportului B`neasa. Deci avea]i la \ndemn` toate elementele ca s` descoperi]i [i singuri situa]ii similare. N-a]i fost \n stare, tot pe noi cade greul. C` parc` era mare lucru s` observa]i c` acela[i minister MTCT a scos la licita]ie ac]iunile pe care le mai avea (41%) la societatea Athne Palace SA, care de]ine cl`direa hotelului Hilton. {i c` licita]ia este croit` ca un costum Armani pe trupul unui marcant membru al aceluia[i partid de tarab`, PUR. Membru care este marcant [i ca om de afaceri [i care este interesat s`-[i \mbog`]easc` portofoliul de hoteluri [i cu oarece ac]iuni la hotelul Hil-

ton. Acuma, cu obr`znicia voastr` nem`rginit`, o s`-mi mai cere]i [i dovezi. P`i, dac` noi v-am crescut a[a, n-am \ncotro, servi]i de-aici. O licita]ie cu dedica]ie este reu[it` dac` reu[e[te s` elimine din caiet to]i eventualii contracandida]i. |n cazul nostru, caietul de licita]ie \ncepe prin a omite persoanele fizice ceea ce a scos ilegal din curs` candida]ii care s-au \nscris [i ca persoane fizice. Apoi, participarea la licita]ie este condi]ionat` de o cifr` de afaceri de 40 de milioane de dolari! Asta-i chiar haioas`, pentru c` societatea scoas` la vnzare are o cifr` de afaceri de 300.000 USD, adic` de peste 100 de ori mai mic`. Dimensiunea nejustificat` a cifrei de afaceri este dublat` de condi]ia existen]ei unui audit. Dac` \]i propui s` satisfaci aceast` condi]ie, \n aparen]` pa[nic`, descoperi c` trebuia s` te treze[ti cu vreo lun` \nainte de publicarea

anun]ului de licita]ie, pentru c` \n intervalul de timp r`mas nu se poate efectua un audit. Ei, [i dac`, prin accident, ar mai r`mne \n curs` vreun concurent, \l lichidezi cu o condi]ie-surpriz`: firma lui s` de]in` certificarea ISO 9001. Nu conteaz` c` nu [ti]i ce \nseamn`; v` spun eu: este un certificat care nu are nici o leg`tur` cu obiectul scos la licita]ie, se refer` la produse industriale [i la comer]ul cu bunuri. Ei, [i-acu s` vedem cine-a r`mas. Cine s-a \nscris ca firm`, are 40 de milioane USD cifr` de afaceri, are auditul f`cut dinainte de anun]area licita]iei [i are [i mo] cu ISO 9001? Ei, cum cade costumul? Aoleu, domnu Copos, v` strng chilo]ii?

snt citite se poate s` se fi produs ultimul tun al Guvernului Adrian N`stase condus de premierul Bejinariu. E vorba de ziua de mar]i, 28 decembrie, ca s` fix`m tunul n timp. Suma n discu]ie este de 96 de milioane de dolari [i reprezint` banii necesari unui proiect desf`[urat de Ministerul Educa]iei [i Cercet`rii pentru informatizarea [colilor din Romnia. Idee foarte bun`. Proiect l`udabil, rezolvare bucluca[`. Asta pentru c` tot proiectul a fost ncredin]at unei firme apropiate PSD [i lui Bittner. E vorba de firma SIVECO S.A., despre care nu ve]i citi lucruri prea rele prin ziare, dimpotriv`, v` ve]i putea delecta cu cteva articole publicitare foarte bine pl`tite. Aceast` firm` a avut, la venirea PSD la putere, adic` n anul 2000, o cifr` Decembrie, de afaceri de 2 milioane de dolari, ultimul tun pentru ca n anul 2003 s` sar` la ntre momentul n care s\nt scri- peste 20 de milioane. Clien]ii base aceste rnduri [i cel n care bani s\nt institu]ii de stat. Casa

Via]a [i faptele marelui patriot romn {tefan Szabo

` fii pre[edintele Consiliului Jude]ean Satu Mare, a[a cum e {tefan Szabo, nu e lucru de [ag`. Dar a suge foloase personale din aceast` \ns`rcinare e o boal` mai p`guboas` ca ria [i un neajuns mai povarnic ca nesim]irea. Szabo este implicat n afacerea colect`rii gunoaielor, \mpreun` cu firma austriac` Walter Brantner. S-a implicat mpreun` cu fostul prefect Gheorghe Ciocan [i cu actualul subprefect Rudolf Riedl ntr-o afacere finan]at` de guvernul maghiar, \n folosul refugia]ilor. Cum au existat suspiciuni de fraude [i deturn`ri de fonduri, cazul a intrat mintena[ n aten]ia organelor de cercetare penal`. Organele au picat \n t`ria nop]ii [i au descoperit mapa de acte a lui Szabo mo]`ind \n frigider, a[a c`

au potolit tot ce era comestibil [i au stins tot ce era potabil, dup` care au [ters putina, dnd din coad` [i mrind de pl`cere, \nspre alte cazuri penale. O taie n Ungaria, mai tot timpul pe banii Consiliului [i, ca s` scape de meli]a ungurilor s`tm`reni, care \l suduie c` toac` banii publici, o mai [terge o dat` la Budapesta, unde dac` ai gri]ari, nu te \ntreab` nimeni de cristelni]` [i de mor]ii mamei. Cnd a mai de]inut \ns`rcinarea de pre[edinte, a repartizat discriminatoriu [i pe mna consilierilor udemeri[ti fonduri babane pentru dezvoltarea comunelor locuite preponderent de etnicii maghiari, nemaipunnd la socoteal` c` dup` pi]ule urlau [i alte zone defavorizate, locuite exclusiv de oameni cu dou` picioare. Este hover cu Dumitru P`curaru, mah`rul publica]iei Informa]ia zilei, cu care planific` atacuri de pres` \n care s` ia g]ii du[manului, iar baciul P`curaru cap`t` la schimb o saco[` de comenzi [i pomeni de la Prim`rie. Szabo a angajat f`r` concurs o ziarist` de la Informa]ia n structurile Consiliului. Statutul ziaristei este foarte ciudat [i ea face [pagatul ca basarabencele: cu o fes` scrie la ziar [i cu cealalt` asud` la Consiliu, iar la mijloc [ade {tefan Szabo, care se uit` \n gol, ca bovina la poarta nou`. Dac` l-am \ncondeia din dou` slove, am zice c` Szabo se mnie ca v`carul pe sat [i spurc` cum \i vine la gur` pe oricine \i [ade-n cale [i nu-i ]ine partea. Biroul de Investiga]ii

Tsunami? Cum s` nu m` prind`, Emile, tsunami? |n fiecare voiaj la Istanbul, dac` scoteam c`r`mida de la ciorap, era cutremur \n bazar! Urma un val uria[ de blugi Zico cu m\neci deta[abile [i Jordans cu clape... B`, nene, [i ne acoperea pe noi, navigatorii romni, ne inunda cala vaporului [i trebuia s` pomp`m dou` zile [pag` la vame[i \n Constan]a.

Normal c` i-am arestat eu primul pe `ia de la SIE c` [tiam c` n-am ce s` g`sesc la ei, pe c\nd dac` m` arestau ei, nu se [tie...

B`sescu [i Boc, ace[ti Jac [i Rac care, din simpli primari, au ajuns ditamai pre[edin]ii unul de ]ar`, altul de partid

Nicu, ales imaginea sloganului Ghear`, Ghear` [i cu Ghear`, cel mai bun filaj din ]ar`

20

academia CA}AVENCU
Nr. 52, 28 decembrie 2004 Bun` seara, iubito... Nu mai trage nimeni... Jos Iliescu... S`ru m\na, principe Radu... Mircea, f`-te c` lucrezi... Angelo, bag` o c\ntare!

MONDENII VECHI {I NOI

Romnia,

]ar` de p`cat

muzeul figuran]ilor de cear`

Logodn` \n stil italian (ap`rare aglomerat`)
Pe scurt, Cristi Chivu a cerut-o de so]ie pe Maria Marinescu, fosta logodnic` a lui Bobby P`unescu. Apropo: Bobby i-a dat Mariei inima, un Mercedes de 100.000 de euroi, o emisiune la B1 TV [i alte c\teva acareturi de firm` p\n` s-au hot`r\t s` se despart`. Poate Chivu va aborda cu mai mult` delicate]e problema, pun\nd accent pe tr`irile interioare [i investi]ii trainice, care cimenteaz` o rela]ie (aragaz, frigider, oale de la Tefal etc.). n fine. Evenimentul cererii \n c`s`torie nu s-a produs \n America, cum a scris presa amatoare de romantism fast-food, ci aici[a, \n Bucure[ti, \ntr-un cadru mai mult dec\t festiv: la ziua lui Bujor Sion (tat`l adoptiv al Mariei, la r\ndul s`u fiul adoptiv al fostului pre[edinte vitreg al Romniei, Ion Iliescu), serbat` acum dou` s`pt`m\ni la marea fi]` de la Casa di David. De unde rezult` c` domnul Chivu chiar are g\nduri serioase, dac` a ]inut s`-l scoat` pe `l b`tr\n la o spaghet`, ca s`-[i dea fr\u liber sentimentelor. Cert este c`, oficial, el se afla \n acea perioad` \ntr-un turneu de recuperare (fizic`), cu repaus la domiciliul din Roma [i vizite de curtoazie la medici. La limit`, se poate spune c` Cristi Chivu s-a recuperat dup` un sezon ratat cu o logodn` reu[it`. Sper`m, de dragul lui Pi]urc` [i \mpotriva oric`ror mese [i felicit`ri, c`, \n cur\nd, el se va reapuca [i de fotbal.

indexul evenimentelor mondene

A doua nar` nu-i ca prima dat`

Fo[tii socri ai lui Adi Mutu se opun din r`sputeri ca acesta s` se rec`s`toreasc` cu Alexandra. Logic! Doar n-a jucat degeaba Alexandra \n at\tea filme italiene[ti, c\t a fost singur`, ca s` se-ntoarc` acum la buc`t`rie, s` \i spele lui Mutu farfuriile de praf.

O m\n` se bag` pe alta

La petrecerea dat` la Music Bar pentru aniversarea a nou` ani de muzic` sau cum s-o fi numind a forma]iei lui Fornea, K1, Anna Lesko a venit at\rn\nd` de bra]ul cel v\njos al lui Marian Ionescu. Nu s\ntem \mpreun`, au spus cei doi celor care i-au \ntrebat, \n timp ce totu[i m\inile lor se a[ezau \n permanen]` \n locuri nepermise de pe trupul celuilalt. |ntr-o doar`, o l`bu]` a Leskovei se \ncol`cea \n jurul mijlocului lui Marian [i cobora oleac` \nspre fesa st\ng` [i tare ca piatra care se ghicea sub blug. Bra]ul lui Marian \nconjura amical, desigur umerii fragili ai Annei, iar ea se apleca eminescian peste radiusul [i cubitusul lui, de-]i venea s` juri c` o clip` mai \nainte Marian i-a recitat, acompaniindu-se la bass: Fruntea alb`-n p`rul galben / pe-al meu bra] \ncet s-o pleci / Angela Gheorghiu ascult\nd un potpuriu din l`s\nd prad` gurii mele / ale tale cele mai cunoscute [lag`re ale interpretului buze reci. C\nd voia s`-i atrag` Ion Caramitru aten]ia, Anna \[i v\ra p`lmu]a transparent` \n p`lmoiul cu degete at\t de ah, aaah, de iu]i [i-l ap`sa u[or \n miezul palmei, spatele gol p\n`, h`t, departe \n de-]i venea s` cr`pi de invidie josul [irei spin`rii. Trei la m\n`. v`z\nd ce rela]ie profund` poate Pentru c` soprana n-avea sutien. avea un impresar bun cu arti[tii Angela Gheorghiu a l`sat De-aici am pierdut [irul num`r`lui... masc` publicul din Sala Palatu- torii. {i pentru c` asta se vedea lui nu at\t datorit` evolu]iei sale limpede mai ales c\nd, la fiecare artistice spectaculoase, c\t mai dou`zeci de secunde, duduia ales datorit` rochiei sale (vezi sim]ea nevoia s` ridice bra]ele, Nevr\nd s` se despart` de foto), care i-a f`cut pe domnii s` v\re degetele pe sub pletele Oltenia iubit` care i-a adus mul]i melomani veritabili [i pe cei negre [i s`-[i azv\rle p`rul coafat bani [i mult` putere, senatorul pretin[i melomani s` se foiasc` pe spatele cel, cum spuneam, gol-golu], \ntr-un gest care pe de Hunedoara Adrian P`unescu mine m-a f`cut s` nu mai aud a anun]at c` va continua s` ]in` ca lumea nici o buc`]ic` de partiaudien]e [i la Craiova. |n fiecare tur`. Noroc cu corul de copii, din lun`, el vrea s` primeasc` \n pricina c`ruia mi s-a f`cut jen` biroul s`u doljenii care au chef s` m` holbez chiar at\t de disde v`ic`real`, acesta fiind, se perat pe c\t voiam, \n vreme ce pare, un pre] prea mic pe care-l urechile-mi v\j\iau, nedornice de pl`te[te ca s`-[i p`streze nu doar muzic`, ci de cu totul [i cu totul fotoliul pufos \n sediul Comcealt fel de intruziuni. |n sal` i-am real din strada Bibescu Vod`, ci v`zut, de exemplu, pe Opaschi [i toate rela]iile [i leg`turile m`ori pe B`nic` junior, ca s` dau noase de pe t`r\m craiovean. Se doar dou` exemple, la fel de r`pare \ns` c` de c\nd nu mai dev`[i]i ca [i mine. Iar despre cel ]ine func]ia politic` strict legat` pu]in unul am o b`nuial` m`ride Dolj, craiovenilor li s-a cam f`cut lehamite. La ultima [edin]` pe fotolii de le-au tocit plu[ul [oar` c` nu din cauza muzicii. de audien]e, doar 17 cet`]eni p\n` la urzeal`. Eu, unul, a[a am s-au ar`tat dornici s`-i vor- f`cut. Pentru c` rochia cucoanei Veninul [i c\nepa beasc`, iar dintre ace[tia 6 s-au era ro[ie ca focul. Asta unu la r`zg\ndit pe parcurs. Luna vi- m\n`. Pentru c` rochia lu tanti itoare se vor \nscrie cinci [i vor Angela era muuuuhuhult deveni doar doi. Probabil R`duc`- coltat`-n fa]`. Asta doi la m\n`. noiu [i [oferul acestuia. Pentru c` rochia lu madam avea

Nu aduce Z`voranu ce aduce tacsu

Tat`l lui Pepe nu o vrea (nici mort!) pe Oana Z`voranu ca nor`. Mi se pare normal: cu o voce ca a ei, n-ar [ti cu cine vorbe[te la telefon c\nd [i-ar suna fiul s`-l \ntrebe ce mai face panarama de Oana.

Revolu]ie f`r` form`

La 15 ani dup` evenimentele din decembrie, Mugur Mih`escu [i-a adus aminte c` a a participat la Revolu]ia din Craiova, unde a cucerit sediul Comitetului Jude]ean de partid. Deci, dac` Garcea era b`iat de[tept [i de comitet, acum \[i ar`ta bulanul la partid, cu fo[tii securi[ti.

{i s` nu te prind, Cristi, c`-mi faci ca Mutu. P`i, e inadmisibil` at\ta risip`! S` tragi pe o nar` o po[et` de la Prada [i p-ailalt` o pereche de cizme cu [ireturi de la Max Mara!

Allons, tzigani de la patrie

Rona Hartner [i-a \ncheiat la Paris turneul Voyage Tzigane. Mi se pare normal: p\n` acum, parizienii nu v`zuser` dec\t spectacolul Voievodul tziganilor (intrarea pe baz` de portofele).

Rochii doi f`r` Stalone

N-au fost 16...

Un Cr`ciun bine dezvoltat

Nicoleta Luciu s-a \mbr`cat \n Cr`ciuni]` sexy [i a \mp`r]it daruri copiilor de pompieri de la brigada de pe Dealul Spirii. E bine c`-i \nva]` de mici cu temperaturile ridicate, dar e r`u pentru c` i-a b`gat de tot \n cea]`: ei [tiau c` Mo[ Cr`ciun e un tip cu barb` [i c` duce sacii cu juc`rii \n spate, [i nu invers.

Femeia la 30, cu bani

Pe 22 decembrie, Andreea Marin a \mplinit 30 de ani. |i ur`m [i noi tradi]ionalul La mul]i ani [i \i reamintim c` a ajuns la o v\rst` la care femeilor le cam sun` ceasul biologic: S` fie Rolex, din aur, plus cercei, po[et` [i Mercedes asortat. M-ai \n]eles, }iri?.

Jean-Pompier Papin

Cristi Chivu, \n plin sezon al transferurilor de juc`toare obi[nuite cu mini-mercato-urile la maxi-pre]urile buticelor din Milano
ba chiar am mai cerut colegei dumneavoastr` 2 ceaiuri. M\na cu nota a c`zut flasc`, m\na f`r` not` s-a \nfipt pe [oldul corespunz`tor, iar guri]a-i a gr`it: Deci nu mai pute]i sta \nc` o or` cu dou` ceaiuri!. Un motiv destul de serios ca reg`]eanca n`scut` \n Colentina, crescut`-n Berceni [i care se aprinde la sfert de cheie, adic` eu, s` \nceap` s` fie oarecum interesat` de domni[oara Andreea c`reia i-a comunicat, altfel politicos: Cum s` nu? Am putea sta chiar [i 3 ore cu o ap` plat`. N]], nu se poate! OK, chema]i-v` [eful, v` rog! Pe [ef l-am \ngenuncheat rapid cu chestii de la Codecs, gen orientare c`tre client, iar lovitura final` i-am dat-o

Localul b`lan
Justi]iare blonde, concediem chelneri
Ce fac fetele c\nd b`ie]ii au [i ei bunul sim] s` plece \n delega]ie la Mizil? Stau la crati]` pe dracu, a[a crede toat` lumea, da e complet fals. Hai c` v` spun eu ce fac: merg la o cafea scurt` \ntr-un club [i le uit` Dumnezeu acolo p\n` spre 2 noaptea. Fusei, deci, cu o amic` ardeleanc` \n Coyote Ugly, un club de pe Calea Victoriei. Fiindc` am\ndou` s\ntem genul t\mpit de gagici care se \mbat` [i se apuc` de striptease dup` doar 200 de bere, am procedat la ascultarea unor b`ie]i care c\ntau live, leg\nd ceai de la ceai [i suc de la suc. Cam pe c\nd evocam ultimul tip de rimel rezistent la filmele de pe Acas`, o chelneri]` pe care scria Andreea s-a \nfiin]at [i ne-a \ntrebat scurt dac` dorim nota. I-am r`spuns c` nu [i s-a c`r`b`nit glon]. A revenit, glorioas`, cu nota. I-am susurat diafan: N-a]i \n]eles, nu dorim nota,

cu sugestia ca, pe viitor, la concerte, s` pun` tax` la intrare \n loc s` oblige oamenii s` consume alcool. Scuzele au fost pe m`sura diserta]iei mele despre marketing. Chelneri]a Andreea era \ns` hot`r\t` s` nu se predea, a[a c` a reap`rut cu un text nou, r`v`[itor: Am nevoie de aceste dou` scaune. Scaunele erau ocupate cu gen]i [i haine, a[a c` i-am z\mbit dulce [i am invitat-o s` se serveasc` de la ni[te mese cu des`v\r[ire goale. Dac` nu mi le da]i de bun`voie, le iau cu for]a! |n calitate de purt`tor de cuv\nt al mesei cu pricina, am emis o ultim` propozi]ie (Ia s` vedem!) [i aici mi s-a [i \ncheiat rolul pe care cu mare pl`cere l-am interpretat pentru dum-

neavoastr`. C`ci, \n timp ce Andreea \[i pusese deja labele pe hainele noastre, s-a trezit Ardealul. Ardealul, \n persoana amicei mele, mi-a comunicat molcom: Io m` duc s` vorbesc cu patronul. A[a a fost concediat` chelneri]a belicoas` [i a[a am fi putut noi s` bem (moca, normal) nu [tiu ce ginuri oferite de patronul american al clubului. Dar pentru c` s\ntem ni[te doamne (ba[ca [i eroine civilizatoare), am refuzat politicos [i am plecat demne [i oarecum mul]umite pe la casele noastre. V` st`m la dispozi]ie pentru solicit`ri de concediere chelneri, manichiuriste, zugravi, taximetri[ti, orice. Exclus provincia. Bursucul gastric

LEGEND~:
DDDD ca la mama acas`; DDD ca la tata acas`;

DD D

ca la mine acas`; ca la m`-sa acas`.

ieftin ca braga; caut`-te-n buzunar \nainte de a intra; e bine s` mergi \n ziua de salariu ca s` nu te faci de r\s; numai dac` te invit` cineva care pl`te[te.

po]i s` [i adormi; cur`]el; ai grij` pe unde p`[e[ti; n-ai putea s` mai rabzi?

frumoasa [i chestia Manechin la Vama Veche (\n ureche [i nu numai)

Dac` mai era nevoie s` preciz`m: Tudor Chiril` este t\n`rul solist vocal al trupei de succes Vama Veche, iar Irinel Columbeanu este posesorul unui Rolls-Royce de top [i, printre altele, un tip cu burtic` de milionar, care ascult` muzic` pentru prezent`ri de mod`. Aparent, cele dou` personaje nu au nimic \n comun \n afar` de pasiunea pentru femei (primul din cauz` de La Vama Veche, \n ureche, al doilea pentru c`-[i permite). A[a se face c` duminic`, pe la ora nou` seara, la o zi [i un concert dup` sf\nta zi a Cr`ciunului, Tudor Chiril` se afla la L`pt`rie, cu aerul c` a avut ni[te s`rb`tori extrem de fericite. El nu se afla pur [i simplu, ci \n compania domni[oarei din imagine (ceva mai \mbr`cat`). Cum \ntre cei doi p`rea c` se legase o prietenie durabil`, bazat` pe sex [i voie bun`, am devenit pu]in aten]i la arhiva noastr` foto [i iat` pe noua achizi]ie a lui Chiril` o cheam` simplu, firesc, Cristina Chis (se cite[te Kiss) [i lucreaz` ca manechin la agen]ia Transilvania Fashion, unde

academia CA}AVENCU
Nr. 52, 28 decembrie 2004

21

dosarele hardcore
Vizer + Monica + Irina = Vizer + Irina + Monica

Un triunghi amoros echilateral dezvoltat

A[aa, ce-am avut de \nv`]at pentru ast`zi? Cine iese la tabl`? Ia s` ias`, hmm, Ionescu. A[a, ia s` vedem ce-]i mai aminte[ti din lec]ia de marketing [i judo despre Marius Vizer, pe care am predat-o acum c\teva luni la Dosarele hardcore. Va s` zic`, Ionescu, ai re]inut c` Vizer e pre[edinte al Uniunii Europene de Judo, vicepre[edinte al Federa]iei Interna]ionale, pretenar cu Vladimir (Putin), poate chiar un soi de consilier al lui pe diverse probleme din Europa de Est (cum se zvone[te \n anumite cercuri de oameni \ncrunta]i [i cam periculo[i), foarte prosper om de afaceri din Oradea calitate stra[nic`, pentru care unele femei se dau \n v\nt ([i pe spate) dup` el. Unele mai pe [leau (cazul Monic`i Dasc`lu, serafica prezentatoare de [tiri s\ngeroase de la PRO TV), altele mai discret, \n loca]ii din str`in`tate. Buuun, bine, Ionescu, stai jos. Acum s` detaliem pu]in problema, [col`re[te: mai pe [est, de a aflat tot cartierul, care e cumva \ndrept`]it` s` spere la mai mult (o exclusivitate, ceva). Modul de lucru? Pe am\ndou`, dar nu a[a cum crede]i voi, perver[ilor, ci pe r\nd, Vizer le cheam` la Viena, ca s` le arate frumuse]ile ora[ului [i ale camerelor de hotel (5 stele). Cic` omul ar avea o oarece interdic]ie de intrare \n Romnia, da, oricum, nu din cauza femeilor (vom cerceta). Hai c` mai bag una [i m` duc. {tia]i c` dragostea cost`? {i nu numai pe domnul Vizer, care, oricum, are de unde. De pild`, pe Monica Dasc`lu era s-o coste serviciul c\nd, aflat` recent pe drumurile romantice ale Vienei, a lipsit nemotivat de la jurnal. Cic` Srbu s-a enervat r`u la faza asta. O fi avut [i omul dreptate, dar, pe de alt` parte, nu e bine s` te pui r`u cu Vizer (deci cu Putin). Cine [tie cum vor decurge lucrurile \n Europa, cu [efii de stat e bine s` te pui r`u la [tiri. Vizerul unei nop]i de iarn`

este ac]ionar domnul Irinel. Despre care v` reamintim c` a promovat-o pe iubita lui, Gabriela Botezat (also Transilvania...), \n postul de Miss Romnia. De unde tragem concluzia c` agen]ia cu pricina este o adev`rat` pepinier` de tinere speran]e, care se mi[c` repede l\ng` oamenii cunoscu]i. A[a c` (la c\t de languros se uita domni[oara Chis \n ochii solistului) o [i v`d pe Cristina fredon\nd vesel`-n baie cunoscutul [lag`r adolescentin Am s` m`-ntorc bogat, respectiv melancolicul hit Nu am cash azi. Chis me, Miss me

acum c\teva luni s-a dat pu]in la tatami-ul lui Vizer a[a-numita Irina de la A.S.I.A., \mbobinat` oficial cu impresarul Florin Ionescu. C\nd povestea p`rea definitiv consumat`, cu finalizare, cadouri [i excursii romantice \n locuri unde osp`tarii nu vorbesc romne[te [i nu-i cer fetei autografe, Irina a reintrat \n combina]ie, \n paralel cu domni[oara Dasc`lu,

Cu genele neostenite
La pu]in` vreme dup` ce [i-a lansat ultima carte, Jurnal cu fa]a ascuns`, F`nu[ Neagu a dest`inuit unor prieteni care este eroul urm`torului fragment picant din cartea lui: La o petrecere, \ntr-un apartament din Floreasca, la care luau parte numai arti[ti [i doi generali foarte tineri, au fost servi]i la mas` de [ase fete purt\nd doar ni[te [or]ule]e c\t un [erve]el de mas` ce le acoperea cu mult` greutate sexul. Fesele, bine\n]eles, erau complet goale. C\nd s-a adus cafeaua, fata care purta tava cu ce[cu]e, nou-venit`, s-a prezentat \n costum de [col`ri]`. Ce-i cu tine, tu ce naiba [tii s` faci?, a \ntrebat-o unul dintre generali. Ea a luat pozi]ia de drep]i [i, salut\nd cu m\na la t\mpl`, a raportat suav: S` tr`i]i, dom general, eu [tiu s` scol p...a cu genele. Cu toate c` avea doar 16 ani, a fost avansat` pe loc, \n mod excep]ional, la gradul de sublocotenent. A urmat demonstra]ia. E finu-miu, a zis scriitorul, iar cei de l\ng` el au priceput c` vorbe[te despre Cornel Dinu, chestorul de poli]ie al clubului Dinamo, antrenorul care l-a descoperit pe Adrian Mutu... Genius Captivus

VIP-u de la cablu
b\rfe din televiziune

Bordo ut des
S\nt pretutindeni!!! trebuie s` fi r`cnit cei care le-au v`zut pe fetele de la Bordo (foto Playboy) trec\nd pe la toate canalele de televiziune, de la Prima TV la TVR 1, 2, 3, 4 etc., la Antena 1 [i \n repetate r\nduri la Acas` TV [i PRO TV. A trebuit s` afl`m c`, de[i \n interviurile lor fetele se declar` singure [i nesus]inute dec\t de

talentul lor de-a se implementa \n ni[te c\rpi]e minuscule de culoarea vi[inei stricate (scuza]i folosirea atributului f`r` leg`tur` cu subiectul \n discu]ie), una dintre cele dou` bordo-leze (scuza]i [i folosirea sufixului f`r` leg`tur` cu tema), adic` blonda, Silvia, este nevasta cu acte, drepturi [i preten]ii \n regul` a dansatorului pe care Teo Trandafir l-a ad`ugat \n buche]elul ei de coprezentatori, al`turi de Tan]a [i Nicoleta. Edi Stanciu realizeaz` coregrafia talk-show-ului lui Teo [i a multor altor emisiuni de la PRO TV [i Acas`. N-o b`g`m aici [i pe nevast`-mea?, \ntreab` Edi cu glas mieros c\nd g`se[te \n desf`[ur`tor c\te o g`uric`. {i apoi face o piruet` irezistibil`, d` pe spate c\te-o moderatoare nedansat` de mult \ntr-o figur` senzual` de tango [i-astfel Bordou-i gata.

Brigitte Bordo

22

academia CA}AVENCU
Nr. 52, 28 decembrie 2004

interne]e f`r` b`tr\ne]e

Dac` voi nu m` WWW eu v` www

Nu iese fum Firefox

Dac` tot mi-am f`cut oare[ce du[mani la Microsoft prezent\ndu-v` data trecut` un browser nou, alternativ` la Internet Explorer, [i anume Mozilla Firefox, m` g\ndesc s` duc treaba p\n` la cap`t [i s` v` vorbesc pu]in [i despre un client e-mail tot al lui Mozilla, Thunderbird 1.0, alternativ` la Outlook Express. Apropo, cei interesa]i de ce s-a mai \nt\mplat cu publicitatea pl`tit` de cei 10.000 de fani Firefox \n ziarul New York Times s` [tie c` paginile au ap`rut deja pe data de 16 decembrie. Dac` nu ne crede]i, l`sa]i caltabo[ul `la

din m\n` [i verifica]i pe Internet. Tot cu aceea[i ocazie, num`rul de download-uri Mozilla Firefox a atins uria[a sum` de 12 milioane. Lansat pe 7 decembrie, clientul e-mail Thunderbird 1.0 (5,73 MB) este un produs care se \nscrie \n lupta comunit`]ii open-source contra monopolului instituit de gigantul Microsoft. Spre deosebire de Outlook, Thunderbird 1.0 este parc` ceva mai prietenos ca \nf`]i[are [i, a[a cum sus]in produc`torii, este mult mai sigur datorit` unor m`suri de securitate precum filtrele antispam, blocarea remote images [i faptul c` nu permite executarea automat` a viru[ilor. De asemenea, ofer` suport

s Ce m` enerveaz` comentatorii care spun c` boxul este art`, c` boxul este balet, c` boxul nu este chiar a[a periculos pe ct pare! O fi la ei acolo, n cabina de comentatori, c` eu am primit mai demult un pumn la rinichi [i mi-am jurat nonviolen]` etern` de atunci. n plus, am mai g`sit un pui de http://kjkolb.tripod. com/homecolec]ie de citate de la Mike Tyson, http://kjkolb.tripod. com/homepage/miketysonquotes.html, page/miketysonquotes.html, o dovad` clar` c` sutele de pumni recep]iona]i n cap se las` cu sechele la capitolul exprimare coerent`. s Vorbind despre locuri ciudate n care oamenii fac pipi, am un prieten care, neavnd toalet` la serviciu, f`cea n sticle de suc pe care le arunca la sfr[itul zilei. O prieten` mi-a povestit despre un neam] care a f`cut pipi la Luvru n spatele unei statui. Pe urm`, am mai v`zut pe Internet oameni care f`ceau pipi pe al]i oameni. Curios, nici unul din aceste locuri nu se g`se[te www.urinal.net/topn topul celor mai ciudate 10 pisoare din lume, de la www.urinal.net/tops Cine nu a auzit povestea cu laserul romnesc super-puternic, att de puternic nct a topit un tanc rusesc prin 60 [i ceva? Pentru cine nu [tie povestea, cic` prin 60 [i ceva un tanc rusesc a ncercat s` intre ilegal n Romnia [i a fost oprit [i topit cu laserul romnesc super-puternic. S` [ti]i c` eu ncep s` cred n povestea asta, mai ales c` americanii au nceput s` vnd` lasere cu care se pot topi pahare de plastic chiar [i la distan]e de 3 metri. Pentru doritori sunt necesari 700 de dolari [i o vizit` la s Imagina]i-v` cum e s` fi]i nghesui]i cu sutele, chiar cu miile, n camioane sau vagoane f`r` aer condi]ionat pentru zile ntregi. Cum e s` sta]i n temperaturi de peste 50 de grade Celsius, f`r` ferestre, f`r` ventila]ie. Sun` a scen` de film de groaz`, dar pentru milioane de beri este cruda realitate. Din fericire, exist` o speran]`, Asocia]ia B`utorilor de Bere mpotriva Maltrat`rii Berii, o organiza]ie dedicat` bun`st`rii berii [i educ`rii publicului, www.beerdrinkersagainstthemistreatmentofbeer. acum [i cu site la www.beerdrinkersagainstthemistreatmentofbeer. s {i pentru c` mai ieri a fost Cr`ciunul, din partea mea pentru to]i cititorii care [tiu s` aprecieze un site bine f`cut pentru o domni[oar` bine crescut`, http://www. tishara.net. iat` un link numai bun de vizitat: http://www. tishara.net.

five.html. five.html.

HTML, servicii POP3, export`/ import` orice/de oriunde (de exemplu, \]i aduce tot Adress Book-ul din Outlook, Eudora sau din Yahoo [i Hotmail, f`r` s` mai stai tu s` reintroduci de m\nu]`) [i poate rula at\t sub Windows, c\t [i sub Linux [i Mac OS.

S` nu faci ce face POP3

A, bine c` mi-am adus aminte s` v` spun: [i Gmail s-a f`cut de-acum b`iat mare [i a introdus servicii de POP. Sau erau

de la \nceput [i nu le-am v`zut eu... |n fine, n-ave]i dec\t s` v` duce]i \n Mail Settings [i s` face]i ce zice POP: fie s` bifa]i un Tat`l nostru la Forwarding, fie s` trage]i o cruce mare la Enable POP. Ce zice]i? A, a]i [i v`zut c` mi-au r`mas invita]ii pentru 6 conturi la Gmail! {mecherilor! OK, hai... Care v-a]i trezit s\mb`t` diminea]` cu adida[ii de la cuier afi[\nd Folder empty sau New messages: 0? Hacker, poli]ist texan
danielgoace@catavencu.ro

http://64.252.62.40.nyud. net:8090/lasershoppe/index.htm. http://64.252.62.40.nyud. net:8090/lasershoppe/index.htm.

com. com.

Net plus ultra

interne]e f`r` b`tr\ne]e

academia CA}AVENCU
Nr. 52, 28 decembrie 2004

23

single player \mpotriva tuturor: Kombat frumos

M` adresez \n continuare fanilor Mortal Kombat. Evident, pe vremea c\nd a ap`rut el, toat` lumea prefera un film bun cu Van Damme unui joc pe calculator, \ns` Mortal Kombat a f`cut istorie. Cu lista de fatalit`]i la care doar cei mai rapizi [i mai buni de memorie aveau acces, cu schemele spectaculoase sau amuzante [i exact at\t de rapide c\t de rapid era juc`torul. De la Mortal Kombat \ncoace, au mai ap`rut o mul]ime de jocuri, \ns` parc` nici unul din c\te am jucat (pe PC, e adev`rat) nu mi-a mai \nl`turat nostalgia. Personajele din MK aveau personalitate, sus]inut` \n mare parte [i de cele dou` filme. P\n` la apari]ia pe pia]` a ultimului Mortal Kombat, pe care \l a[tept de ceva vreme, nu am s` m` ab]in [i am s` v` prezint o alt` mic` oper` japonez`. Guilty Gear XX are acela[i specific, o interfa]` asem`n`toare [i 22 de personaje. Ceea ce \l apropie de Mortal Kombat este filmul, dar nu filmul care a fost realizat pentru cinematograf cum a fost Mortal Kombat Annihilation, ci filmule]e manga, foarte bine realizate, integrate \n joc. Deseori, maniera \n care au fost f`cute mi-a amintit de celebrii arti[ti japonezi care au lucrat la Animatrix. |n plus, v` place sau nu v` place manga, filmul este poate singura metod` de a v` familiariza cu personajele [i subiectul. Trebuie s` recunosc c` lupt`torii au mult` personalitate, chiar dac` uneori aceasta e aproape strident`. S` v` dau c\teva exemple, care mie mi s-au p`rut fermec`toare. Slayer are fa]` de profesor cu ochelari, este foarte tare \n lupta cu picioarele [i bra]ele [i este la baz` vampir. Millia Rage este o tip` simpatic`, cu un p`r mortal, \n sensul c` este foarte lung [i love[te cu el repede [i departe. Potemkin este imens, jum`tate submarin, jum`tate om [i strive[te tot ce prinde cu pumnii lui ca dou` ciocane. Faust [i Zappa s\nt doi ciuda]i care arat` ca ni[te accidente de ma[in`. Unul dintre ei are o pung` de h\rtie pe cap [i love[te cu un baston de orbi. Cel`lalt are spinarea rupt` \n dou`. INo este rockeri]`, nu poart` sutien [i love[te cu chitara, bufne[te sute de wa]i [i taie cu corzile. Dizzy este feti]a p`durii care scoate din ea tot felul de \nflorituri mortale. Robo KY este b`iatul-robot care arunc` rachete [i dinamiteaz`. May este feti]a-pirat care love[te cu ancora de se cutremur` p`m\ntul. {i tot a[a. Schemele personajelor s\nt [i ele foarte spectaculoase [i, chiar dac` fatalit`]ile s\nt extraordinare, mi s-au p`rut destul de greu de realizat. Partea proast` e c`, spre deosebire de MK, dac` nu [tii fatalit`]ile alea care \]i fac ecranul s` explodeze de culori [i s` ia du[manului 80% din via]`, nici nu c\[tigi campionatul. Partea bun` este c` exist` [i contra-fatalit`]i, \n sensul c` personajele pot crea un c\mp de for]` temporar care s` le protejeze de fulgere, tunete, sc\ntei [i cine mai [tie ce le vine pe cap. |n final, dac` s\nte]i fani manga, Mortal Kombat, ave]i un prieten cu rude \n Japonia [i degete rezistente, pute]i s` v` \nc\nta]i privirea cu Guilty Gear XX. Merge [i pe PIII, dar trebuie s` ave]i viteza procesorului la degete. Office, via]a mea

hard de ner`bdare
Quick-ul lui Pepelea
Tocmai ce v` spuneam de Microsoft (\n pagina 22) c` [i-o ia pe partea de browser [i client e-mail, ca s` aflu c` acum [i-a luat-o [i pe partea de player. Pe 22 decembrie, Instan]a Suprem` a Uniunii Europene a hot`r\t c` Microsoft trebuie s` elimine din pachetul Windows aplica]ia Med a P ayer Mediia Pllayer. Asta ca s` nu se mai pl\ng` de concuren]` Real neloial` compania RealNetworks, produc`torul lui Real P ayer Pllayer,, [i Apple Computer, produc`torul lui QuiickTiime. Qu ckT me

Spy, oare?
Bine-bine, Windows n-o s` mai aib` de la anul Media antispyware Player, \n schimb o s` aib` antispyware \ncorporat. Ca s` dea s` m`n\nc` [i gura lor o p\ine la o companie de software din New York proasp`t cump`rat`, Microsoft a decis c`, din ianuarie 2005, Windows 2000 [i XP vor fi comercializate \mpreun` cu un soft \mpotriva spionilor cei r`i care \]i monitorizeaz` activitatea [i apoi raporteaz` pe Internet. Ce chestie... {i noi care credeam pove[tile alea care circul` \n r\ndul userilor mai avansa]i: c`, cic`, cel mai mare spyware din calculatoare e \nsu[i Windows-ul lui Microsoft.

Excel de zel
A[a ceva n-a]i mai pomenit! Culmea securit`]ii coresponYahoo den]ei: Yahoo a refuzat cererea familiei unui soldat american decedat \n Irak de a permite accesul rudelor la contul s`u de e-mail. Sori! Camp`niz polisi!... Trece]i dumneavoastr` mai \nt\i pe la tribunal, demonstra]i la proces leg`turile de rudenie cu decedatul [i abia apoi mai da]i un telefon. Dar gr`bi]i-v`, s` nu treac` cele 90 de zile de inactivitate, dup` care distrugem contul!, cam a[a le-a r`spuns reprezentantul Yahoo! Mail. P`i, s` nu le tai cauciucurile de la motoarele de c`utare din parcare [i s` le spargi parolele cu un cataroi?!

Game Ovar

24

academia CA}AVENCU
Nr. 52, 28 decembrie 2004

LIBERTE, Egalite, infrac]ionalite

Mo[ Cr`ciun a dat n mintea cosmonau]ilor

n noaptea de Cr`ciun, Mo[ul nu i-a uitat nici pe cosmonau]ii de pe Sta]ia Spa]ial` Interna]ional`. Normal, pentru acei micu]i cadourile Mo[ului erau ca aerul, iar dac` sania s-ar fi mpotmolit pe undeva pe orbit` sau renii s-ar fi puturo[it la decolare, cosmonau]ilor le-ar fi r`mas poezioarele n gt [i s-ar fi sufocat de emo]ia a[tept`rii. ns` se pare c` sania n-a ntmpinat probleme deosebite [i, datorit` renului Rudolf, care a confundat sta]ia orbital` cu o femel` din specia lui, a reu[it s` se cupleze optim la modulul spa]ial. n interior se sim]ea deja miros de concentrat de sarmale [i pastile de cozonac proasp`t scoase din laborator. Cosmonau]ii [i a[teptau cumin]i, lng` bradul improvizat din resturi de fuselaj [i de[euri colectate de pe orbit`, oxigenul [i revistele porno promise. La plecare, Mo[ul le-a promis cosmonau]ilor c`, dac` vor r`mne n toate min]ile, va reveni [i la anul cu alte butelii pline de oxigen.

Dan, c`pitan de nai

Site-ul lui Mircea Geoan` nu [tie mult` carte

CosMo[ Cr`ciun

ntr-o lume n care ne obi[nuiser`m s` g`sim pe pere]i scris Mutu + S.M.S. = Rocsana Jos/sus Iliescu, sau Vali + Cornel = colegi de banc`, pe o strad` din vechiul Lipscani d`m peste aceast` inscrip]ie: Dan Acordeon + Vioar`. Ineditul cnt`re] [i face publicitate n cel mai simplu [i probabil cel mai eficient mod cu putin]`. Nu avem date suplimentare despre persoan`, poate c` nu cnt` nici la acordeon, nici la vioar`, sau poate c` doar [i exprima dorin]a de a nv`]a

Domnule Mircea Geoan`, M` g\ndeam s` \ncep aceast` mic` scrisoare semi-pseudo-\ntredeschis` cu apelativul Domnule Mircea Geuan`, dar am renun]at [i nu am de g\nd s` \mi cer scuze c` v-am scris corect numele. Am renun]at s` v` st\lcesc numele de familie nu neap`rat pentru c` Geuan` ar suna mai r`u dec\t Geoan` ambele variante sun`, dup` p`rerea mea, la fel de nefericit, dar asta este o cu totul alt` poveste. Motivul pentru care v` spun domnule Mircea Geoan`, [i nu altfel, \l constituie s`rb`torile de iarn`, perioad` c\nd trebuie s` fim mai buni [i mai toleran]i unii cu al]ii. L`s\nd la o parte aceast` motiva]ie \n care, sincer, s` le mnuiasc`. {tim doar c` e nu cred, v` atrag aten]ia, domca o pat` de culoare \n imensul ocean negricios al anun]urilor urbane de genul St`pn` caut Sclav 072XXXXX sau St`pn` g`sit Sclav. Mul]umesc tuturor Fostul ministru Alexandru doritorilor. Dup` modelul lui Athanasiu s-a aflat cu c\teva zile Dan, a[ dori s` scriu [i eu c- \nainte de turul al doilea al alegeteva vorbe: Eu + Nicoleta = cla- rilor pe la Oradea. Nu, nu cu g\nrinet [i Eu + Nicoleta + Andre- dul s` fug` din ]ar`, ci cu g\ndul, ea + {tefania + Mihaela + res- probabil, s` mai goneasc` din tul orchestrei = ce vis frumos!. ]ar` c\]iva intelectuali. A participat, al`turi de vreo sut` de \nGraffiti-fifty v`]`tori [i profesori de biologie, la un seminar pe teme de educa]ie pentru s`n`tate. Prilej cu care,

nule Geoan`, c` nu to]i b`c`uanii s\nt b`c`oani. Prin urmare, \n calitate de b`c`uan din Moine[ti, a[ vrea s` v` \ntreb: s\nte]i sigur c` \n Bac`u a]i fost \n

data de 23 noiembrie? V` \ntreb asta fiindc` este imposibil ca \n Bac`u s` existe 15.000 de b`c`oani. 15 mii de b`c`oameni

Alexandru Athanasiu, \n miezul unui elev aprins

prin sal`, au zburat c\teva avioane ce aminteau de lu`rile sale de cuv\nt consemnate \n stenogramele PSD. A vorbit despre metabolism empatetic, a zis c` profesorii trebuie s` creeze procese bune, a lansat o idee legat` de acceptan]a corpului profesoral, salariile se vor pl`ti, sta]i lini[ti]i (r\sete \n sal`) [i, spre final, le-a urat profesorilor s` aib` cozonac \n inim`! Hai, paharu sus! Poezie curat`, tovar`[i, numai c` oamenii nu prea au gustat-o. Erau cam \ngrijora]i pentru copiii `ia aproape dezbr`ca]i care st`teau \n ger pe post de pionieri [i aproape c` se \nvine]iser`. {i care puteau avea nevoie nu de cozonac, ci, din toat` inima, de ni[te sincere perfuzii! Cozonacul [i c`me[a

reclame de ras

academia CA}AVENCU
Nr. 52, 28 decembrie 2004

25

panoul publicitar de onoare

Bilan]ul productivit`]ii muncii \n publicitate

|ntrerupem pentru c\teva momente [irul articolelor despre ho]i, corup]i [i pro[ti de toate calibrele, pentru o scurt` pauz` de publicitate. {i asta nu \nseamn` c` vom vorbi de ho]iile [i prostiile din publicitate, ci de lucruri mai reconfortante, de s`rb`toare, ca s` v` priasc` sarmaua. A[adar, \n 2004 statistica arat` c` industria publicitar` romneasc` a fost mai premiat` ca niciodat`. At\t \n Europa, c\t [i \n America, o mul]ime de agen]ii romne[ti au primit lauri. (Apropo, s` nu uit s` iau un pachet de frunze de dafin [i unul de busuioc pentru friptur`. Usturoi 1 kg, piper 1 pachet, jumate kg. sl`ninu]`, cimbru mai avem. Ce na[pa s` lucrezi \n Ajunul Cr`ciunului!) V` invit`m s` degusta]i unele dintre lucr`rile f`cute \n 2004 de cele mai premiate agen]ii romne[ti, exprim\ndu-ne totodat` un regret. P`i, se poate, nea Nelule!... Din c\te decora]ii [i tinichele aveai \n magazie la Cotroceni, n-ai g`sit [i matale una s` dai [i la publicitari? Decora]ia de libertate

Murfatlar una [ambrat`, una frapat`

]angii din grupul-]int`, la fel ca to]i ac]ionarii din Romnia, din lume [i din America! Cine mai crede c` Sfnta proprietate privat` e un moft, cnd, uite, sfnta proprietate privat` \]i satisface toate mofturile?! Ce nu \n]eleg este de ce Agen]ia (dac` o fi aceea[i), dup` ce speculeaz` att de bine aspira]ia romnului de a fi ac]ionar, pe fondul unei letargii milenare, vrea totu[i s` ne arate [i partea \ntunecat` a Lunii \n spotul Sec de Murfatlar? De ce trebuia s` ni-i mai arate [i pe cei 2.000 de lumpeni care au dat \n brnci pentru ca numai c]iva privilegia]i s` se bucure de rezultatele muncii lor? La ct de na[pa arat`, eu \i b`nuiesc c` \nc` mai zdrobesc via cu monturile {i `sta nu prea e beneficiu! Dar fi]i aten]i [i ct de fals \[i cl`te[te gura cu vin antipaticul `la care se d` cunosc`tor {i cum d` din cap precum cinele de lunet` de Dacie de Teleorman Uraaa! A sc`pat boierul de carnea dintre din]i! Se bucur` vulgul. Ei, `sta da beneficiu te cl`te[ti cu spor! Aoleu! Dar dac` `[tia or fi ]`ranii care n-au \n]eles s`-[i lucreze terenurile \n asocia]ii, le-au vndut pe nimic [i acum \i exploateaz` ac]ionarii? Nu cumva ei, de fapt, url` acum a r`scoal`? Fata e cam speriat` [i parc` [i osp`tarul \l \ntreab` din priviri pe b`iat: Iobagi?. R`zvan CUCUI

comunicare pe care
M`n\nc, deci sp`l, deci exist

Agen]ia Leo Burnett Cel mai bun print la categoria B`uturi nealcoolice la Festivalul de publicitate AdOR. Premiul GOLDEN WATCH la Festivalul Golden Drum.

Un mare [mecher din marketing zicea c` dac` vrei s` afli care s\nt aspira]iile unui popor nu trebuie dect s` deschizi televizorul [i s` te ui]i la reclame. A[a o fi? Ia telecomanda [i deschide televizorul: Mama Leoneee. |ntr-un sediu de sticl`, la o mas` de consiliu, un tip d` semeseuri la gagici, altul \nvrte \ntr-un ditai paharul ni[te vinars Zaraza (fost Murfatlar), altul r`sfoie[te revista Iahtul nou (c` trebuie s` [i-l schimbe p-`la vechi), un aristocrat cu b`rbu]` interbelic`, la B`l`ceanu Stolnici, mo]`ie cu un mop de c`]el \n bra]e [i, lng` el, un tn`r serve[te o por]ie de masaj cervical de la o bun`ciune de asistent`, probabil cu finalizare dup` ce \ncepe la noi filmul. Scaunul liber este pentru un ac]ionar care vrea s` c[tige 1.000 de euro pe lun` doar ca s-o frece precum to]i ceilal]i ac]ionari de la Murfatlar [i, dup` mintea lefegiilor-[pri-

abera]ia de libertate
Agen]ia Graffiti/BBDO Cel mai bun print la categoria B`uturi alcoolice, cel mai bun outdoor la AdOr 2004. Medalie de argint la categoria B`uturi alcoolice la New York Festivals 2004.

M` masturbez, deci gratis

Doamn`, eu v` mul]umesc pentru cafea [i pr`jiturele [i, dac` nu v` sup`ra]i, eu o s` \ncep s` m` masturbez deja, c` mai am o client` \n dou` ore. Dumneavoastr` pute]i s` v` vede]i lini[tit` de treburi, eu o s` m` masturbez acolo unde \mi spune]i. Doar s` \mi ar`ta]i locul [i eu o s` \mi termin treaba \n lini[te. V` mul]umesc. A]i fi chiar dr`gu]` dac` eu n-a[ fi un profesionist. Was Onanist Das?

Anun] pe bune
Agen]ia Lowe Medalia de aur la festivalul Golden Hammer (Letonia). Medalie de argint la Festivalului Interna]ional de Publicitate Epica. Agen]ia McCann Cel mai bun print la categoria V\nz`ri [i distribu]ie, la Festivalul AdOr. Aur la Festivalul Golden Hammer.
Pentru amatorii de emisiuni amuzante [i de b`t`i K1 inteligente, avem de f`cut urm`toarea chemare \n fa]a televizorului: pe data de 1 ianuarie 2005, la ora 12,10, TVR 1 va difuza Balul Academiei Ca]avencu! Nu mai pierde]i timpul! Rezerva]i-v` \nc` de pe-acum un loc \n fa]a televizorului!

Totul \n publicitate e \ntr-o continu` exagerare. |ntr-o vreme chiar m` g\ndeam s` \ncerc toate produsele care mi se par prea-prea ca s` m` conving dac` nu cumva s\nt doar foarte-foarte. 1) {amponul. Am \ncercat [amponul `la care f`cea toate femeile s` chiuie la TV, \n avioane, la du[, peste tot. Evident, un asemenea [ampon nu poate dec\t s` m` bucure. L-am luat, m-am sp`lat cu el pe cap [i a func]ionat. Cl`bucul mi-a intrat \n ochi [i am \nceput s` ]ip de usturime. 2) Iaurtul. Cic` dup` nu [tiu c\te zile de m\ncat numai iaurt din `la, te sim]i extraordinar de bine, mai plin de via]`, mai vesel. Am m\ncat iaurt dou` zile. |n a treia zi am sim]it c` dac` nu m`n\nc carne m` sinucid. Nu m-am sinucis, am m\ncat carne. {i niciodat` nu te sim]i mai plin de via]` dec\t atunci c\nd realizezi c` era s` mori. 3) Detergentul de vase. Spre deosebire de detergentul de vase obi[nuit, detergentul `la sp`la cu 30-50% mai mult. L-am luat [i m-am apucat s` sp`l cu el. Nu [tiu cum au verificat b`ie]ii `ia c` e mai eficient. Intervin o mul]ime de variabile. Niciodat` nu ai s` pui exact cantitatea aia de detergent \n vase. Niciodat` nu o s` ai acela[i num`r de vase murdare \n fiecare zi. {i chiar dac` elimini primele dou` necunoscute, trebuie s` fii vreun cretin din Vilariba ca s` ]ii minte c\te vase ai sp`lat \n c\teva s`pt`m\ni fa]` de acum c\teva luni. 4) Cappuccino. Un spot \mi poveste[te urm`torul lucru: un tip se ceart` cu o tip`, iar ea le cheam` pe prietenele ei [i \i distrug tipului combina, vinilurile [i boxele. Tipul se \ntoarce cu flori [i bomboane, vede dezastrul, dar se lini[te[te imediat cum fetele \i ofer` o ciocolat` cald`. S` fim serio[i. Ave]i vreo idee c\t cost` un vinil sau un pick-up? {i apropo, s` l`murim [i chestia aia cu plicule]ele 3 \n 1. Li se spune a[a pentru c` trebuie s` pui 3 plicuri ca s`-]i ias` 1 cappuccino. 5) Sp`latul. M` uit la gospodinele din reclame [i le v`d m\nate de o veselie c\nd spal` rufe sau pe jos de zici c` au mop cu vibra]ie. Eu credeam c` sp`latul pe jos e o obliga]ie [i nu un hobby. Parc` le aud vorbind \ntre ele: Ce zici, fat`, vii la mine s` sp`l`m ceva \mpreun`? Hai, c` al meu a plecat \n delega]ie azi-diminea]`, copilu e la mama [i putem s` sp`l`m toat` noaptea.

C`t`lin MATEI

26

academia CA}AVENCU
Nr. 52, 28 decembrie 2004

hahalera 45
M&T M&T v` ofer` rubrica:

Lalele poque
Monstruozitatea asta de buchet de lalele este opera diliu ``` edilului de la sectorul 2, nu mai [tiu cum \l cheam`, c` de c\nd s-a terminat cu campaniile electorale nu a mai ie[it pe la televizor, nu a mai dat omenirii nici o oal` cu sarmale. Da, a[a este, nu e o chestie nou`, unii dintre dumneavoastr` poate \[i amintesc cum se str`duia primarul (On]anu, parc`) s` explice lumii c` nu arunc` banii oamenilor pe prostii, face]i poze la copii Singurele chestii inspirate din toat` afacerea mi se par tablele cu Nu distruge]i vegeta]ia! [i Nu rupe]i florile!. {i asta \n timp ce una din lalele este fr\nt` din fabrica]ie, c` altfel nu pot s`-i zic. Ori te pomene[ti c` cineva a \ncercat s` o rup` [i, neav\nd un sufl`tor cu oxiacetilen` la \ndem\n`, a renun]at? Cred c` ar fi mai bine s` pun` acolo un anun] cu B`, m\nca-]-a[, stai c` trag! Nu duce]i vegeta]ia la centrele de colectare a fierului vechi!. Nu de alta, dar m` \ndoiesc c` e vorba de vreun romantic care ar vrea s-o pun` \ntre paginile unei c`r]i. O floare [i doi g`inari

g r`tar 2004

Nashpa Turizm v` prezint` noi aventuri \n Romnia pitoreasc`

Azi, Opera]iunea: Romni, distruge]i Romnia!

{i acum, dup` ce mi-am stricat week-end-urile pentru voi, am consumat 20 de rezervoare de Cielo [i m-am certat cu managerul general pentru voi pentru c`, cic`, a[ fi stricat ambreiajul la o Toyota, chestie care nu are cum s` se \nt\mple nici \n 10 ani, dar`mite \n 2 zile, haide]i s` tragem linie [i s` vedem ce m-a enervat cel mai tare \n Romnia anul `sta [i ce mi-a pl`cut. Deci. Mi-a pl`cut: la mare la Vadu, non-sta]iunea pustie de la N`vodari, aceast` viitoare Vam` Veche (prognoza se bazeaz` pe num`rul de ma[ini \n leasing din zona Vadu [i, mai ales, pe num`rul de Renault Mgane, cel mai bun indicator al proaspetei clase de mijloc din Romnia capitalist`. A[adar, apreciez c` \n patru-cinci ani n-o s` mai ai unde s` pui un cort la Vadu, pentru c` la Vadu e COOL, e TARE, e ALTFEL. |ntr-un cuv\nt, e pentru copywriterii aspira]ionali de la Golf V la New Beetle. La Vam` cu voi, b`! la Cazane. Drumul Or[ovei e fantastic. Plimbarea cu barca pe Dun`re la Cazane este genial`, iar traseul care [erpuie[te printre mun]i [i pe l\ng` Dun`re este criminal. Zici c` partea aia de Romnia a fost construit` de elve]ieni pentru a fi apoi distrus` de romni. Cet`]i p`r`site, acoperite de apele Dun`rii, cuiburi de vipere pe v\rfuri de munte care se pr`bu[esc \n ap`, cazemate austro-ungare pe st\nci inaccesibile, la dracu, unde a]i mai v`zut at\tea minun`]ii la un loc? Copywriteri, pute]i s` merge]i, e destul loc pentru to]i. Snoblesse oblige. Cabana de la Pasul Prislop. Asta e pentru prietenele de copywriteri aspira]ioni[ti. |n v\rful dealului, \nv`luit` \n cea]`, pe un drum pu]in frecventat. |n plus, noaptea se opre[te lumina electric` [i de b`ut se tripuie[te pe \ntuneric, la umbra unor felinare foarte [ic pe care ]i le d` cabanierul sau so]ia lui. Cool. Detaliu de neuitat: pe jos s\nt dou` vulpi foarte simpatice. Ave]i gagic`, nu a]i mai avut de mult via]` sexual`, merge]i acolo. Efect garantat. hotelul din fostul castel Kendeffy, de l\ng` Hunedoara. Stil imperial, servire de hotel comunist, dar decorul face. |ncerca]i s` v` sui]i pe castel [i s` arunca]i cu mucuri de ]igar` \n nunta[ii care \[i bat joc de un castel mi[to cu nunta lor cu paiete [i sclipici. De un prost gust \ndoielnic, vorba cuiva. moc`ni]a de la Vi[eu. Dac` face]i abstrac]ie de ciud`]eniile localnicilor [i ale conductorilor de tren, be]i \nc` de la 7 diminea]a, e super-fain, no. Sfatul specialistului: pute]i face sex direct pe [ina moc`ni]ei, este extrem de excitant, pentru c` oric\nd poate s`-]i apar` moc`ni]a \nc`rcat` de muncitori forestieri, dispu[i s`-]i invite prietena la Filarmonica din Bor[a. Dac` v` ]ine, v` alege]i cu un wek-end de neuitat. Succes! Ce nu mi-a pl`cut: Definitiv: B`ile Herculane. Nu merge]i dec\t la Parohia Catolic` din Herculane, care \nchiriaz` [i camere. Sau merge]i iarna. Izvoarele s\nt geniale, dar ]`ranii s\nt infini]i, mama lor, cum dracu s` fie un ]`ran INFINIT? Uite c` s\nt, [i s\nt peste tot, s` se spele ei \n chilo]ii lor tetra \n termele romanilor. Evita]i sau merge]i numai noaptea. hotelurile centrale din micile ora[e foste muncitore[ti, actualmente manele[ti-[omere[ti. Evita]i pe c\t posibil. Dormi]i \n c\mp. Dormi]i \n ma[in`. Nu dormi]i. Evita]i. Mul]umesc, prieteni. {i nu uita]i: scrie]i pe adresa nashpa-turizm@catavencu.ro [i la anul vom intra pe forumul nostru gratuit de pe www.catavencu.ro. Baft`! {i nu uita]i [i pentru 2005: distruge]i, b`, c` avem o ]ar` frumoas`, c`cat c` e locuit`! Aceast` rubric` v-a fost oferit` de Mama [i cu Tata (marc` tradi]ional` de tradi]ie) Nashpa-Turizm ]ine s` mul]umeasc` tuturor firmelor care, prin contribu]iile lor nepre]uite, ne-au ajutat la realizarea acestei minunate rubrici care, f`r` ajutorul lor nepre]uit, n-ar fi ajuns niciodat` la dumneavoastr`. A[adar, mul]umiri minuna]ilor no[tri sponsori din anul care a trecut: PU&Z (P|INE UD~ CU ZAH~R SA) R&P (RAHAT CU PERJE SA) HI&R (H|RTIE IGIENIC~ ROZ SRL) DOZATORUL TEC SECOND HAND LUXURY PUNGI GOALE SRL SA

(va urma)

C`pitanul Nema

Nu v` fie Afric`!
Exist` [i \n Africa organiza]ii care lupt` pentru drepturile femeilor, fiindc` [i \n Africa femeile au problemele lor de integrare \n societate. B`rba]ii femeilor din Africa \[i v`d consoartele fie la coada crati]ei, fie la coada antilopei, fie \n puf, acas`. |n puful paserilor cuib`rite \n cas`, pe crac`. De aceea, femeile din Africa au organiza]ii care se lupt` pentru drepturile lor. Exist` \ns` o organiza]ie al c`rei nume ne cam bag` \n cea]`. Organiza]ia se cheam`, poetic, Pula, [i dup` numele `sta am zice c` militeaz` pentru un concept de care femeile din Africa ar trebui s` fie ultimele care s` se pl\ng`. Masca lui Zulu

popoarele denigratoare

academia CA}AVENCU
Nr. 52, 28 decembrie 2004

27

s`pt`m\na str`inilor
q Deoarece este ultima noastr` nt\lnire, ur`rile de bine [i de foarte bine, devenite, ca n fiecare an, cli[ee jenante, s\nt tot ce v` pot oferi. V` mai pot oferi o ultim` por]ie de [tiri (sau cel pu]in relat`ri), pentru a ncheia anul cum trebuie [i care s` v` ]in` p\n` n ianuarie. q ncepem cu Belgia, unde un grup de studen]i la marketing s-au g\ndit s` intre pe o ni[` nesatisf`cut` a produc]iei de nghe]at`, [i anume nghe]ata canin`. Nu o nghe]at` din c\ini, ci una pentru c\ini. Ceea ce este interesant e c` prima esen]` folosit` este aceea de vanilie. Poate c` ini]iatorii au f`cut un sampling [i au v`zut c` patrupedelor le place vanilia. Urm`toarea nghe]at` va fi cu gust de amestec de carne [i va fi n form` de os. S`racii c\ini, n-or s` mai [tie care e os adev`rat [i care e nghe]at`. Or s` aib` probleme mari cu din]ii dac` se n`pustesc asupra osului adev`rat cu aceea[i putere cu care mu[c` din nghe]at`. Oare produc`torii or s` scoat` [i nghe]ate cu gust de papuci de cas` sau, pentru c`]eii mai feroce, cu arom` de (r)om? q n Chile, un clarv`z`tor pretinde c` prime[te MMS-uri (mesaje imagine) pe telefonul mobil de la Fecioara Maria. Richard Gonzalez sus]ine c` mesajele primite de el s\nt dovada c` exist` Dum-

Pe[tele Poli]ia c`lare s-a transformat \n Poli]ia urare de la Est se-mpute

Conform estim`rilor Uniunii Europene, Romnia este, al`turi de Republica Moldova, Ucraina [i Bulgaria, unul din principalii exportatori de carne vie c`tre Europa. |n aceast` ramur`, ca [i \n agricultur`, succesul se datoreaz`, probabil, faptului c` produsele noastre s\nt naturale [i mai proaspete dec\t ale lor. Un alt avantaj al produselor noastre este pre]ul, de[i \n aceast` activitate nu exist` mari diferen]e \ntre m\na de lucru a unui neam], s` zicem, [i m\na cu care-[i face acela[i lucru un romn. Oricum ar fi \ns`, tare mi-e team` c` negocierile dintre ei [i reprezentantele noastre merg greu. S\nt convins c` ei termin` \naintea p`r]ii romne; nu degeaba ne spun europenii c` noi termin`m greu negocierile, ba mai vor s` ne bage [i c\te o clauz` de salvgardare precoce. Vestea bun` ar fi totu[i c`, dac` noi nu am reu[it \nc` s` intr`m \n Europa, europenii s-au s`turat deja de c\te ori au intrat \ntr-o parte dintre noi.

Cred c` este cea mai stranie urare pe care am v`zut-o/auzit-o zilele astea (\n afar` de urarea Cr`ciun! a lui Mu[at): Poli]ia Capitalei v` ureaz` La mul]i ani!. Mi se pare c` vorba asta sun` cam ciudat pus` \n gura poli]iei. Auzi foial` la u[`, ie[i cu cozonac, cu mere [i cu z\mbetul pe buze [i te treze[ti cu nezeu [i via]` dup` moarte. Ultimul mesaj arat` un nger care face cu m\na. Ce mi[to, au b`gat n Rai mobile cu MMS [i camer` video! Chiar mi puneam problema asta. Da ce num`r de mobil o avea Dumnezeu? Eu cred c` l folose[te pe cel al Sf\ntului Petru, c` nu mai are baterie. Plus c` e pe cartel`. A[ vrea s`-i dau [i eu un MMS de Cr`ciun, cu mine intr\nd \n biseric`, poate d` bine la dosar. AgenCIA de pres`

c\]iva masca]i care \]i rup oasele: S\nte]i arestat, v` ur`m La mul]i ani!. Brrr, nici nu vreau s` m` g\ndesc, am traversat strada c\nd am v`zut chestia aia scris` pe cl`direa Poli]iei Capitalei. Puteau [i ei, de s`rb`tori m`car, s` pun`, \n parantez`, cu suspendare!. Desanta Claus

Fiecare Mo[ cu ecologica lui

Un Mo[ Cr`ciun Greenpeace s-a suit pe Parlamentul din Argentina [i a vrut s` monteze o pancart` pe care scria Gata cu de[eurile toxice, sus]ine]i Constitu]ia. Probabil c` era un Mo[ mai distrat, s`tul s` coboare din gre[eal` pe co[urile fabricilor [i s` trag` sania singur, p\n` acas`, dup` \[i ce pr`jea to]i renii \n reactoare atomice [i turn`torii. Bosch Cr`ciun

Frigide Nielsen

28

academia CA}AVENCU
Nr. 52, 28 decembrie 2004

cornu de umbr`

C`tu[ea [i junghiul

protec]ia presei
Ringier pune ranga pe Evenimentul zilei
tase, acele cteva ziare care au r`mas critice fa]` de guvernare au fost o extrem de firav` compensa]ie a uria[ului dezechilibru informa]ional de care a beneficiat \n primul rnd conducerea PSD. |n asemenea condi]ii, grija pe care trebuie s` o purt`m vocilor libere este justificat` de s`n`tatea democra]iei, a[a cum este ea definit` de Constitu]ie. Ringier are dreptul s` intervin` \n func]ionarea ziarului numai \n m`sura \n care interven]iile sunt riguros justificate. Or celelalte produse editoriale ale trustului nu au demonstrat c` ar fi fost apte s` protejeze cet`]eanul de abuzurile guvern`rii PSD. Mai mult, cotidianul Libertatea de]inut de Ringier a fost utilizat ca instrument de atac \mpotriva opozi]iei \n campania electoral` [i, cirea[` pe tort, s-a oferit ca tribun` a surorii premierului (Dana Barb) pentru a se ap`ra de acuza]iile unui articol de investiga]ii care \nc` nu ap`ruse \n Evenimentul zilei. Suspiciunea c` Ringier are o op]iune politic` proPSD (manifestat` prin absen]a criticilor adresate vrfurilor respectivului partid) nu poate fi \nl`turat`, \n condi]iile actualei

Miron [i c`lciul lui Ahile

Patronul Evenimentului zilei a decis s`-[i \mbun`t`]easc` produsul. Bravo. E dreptul lui. E dreptul lui? Constitu]ia Romniei, a[a stngace cum e, con]ine un articola[ \n care se vorbe[te despre obliga]ia mijloacelor de comunicare \n mas`, PUBLICE {I PRIVATE, de a asigura informarea corect` a opiniei publice. Revenim la \ntrebarea de mai sus, cu precizarea: da, e dreptul patronului s` umble la propriul produs, \n m`sura \n care nu altereaz` Tabloul din imagine se afl` \n sala \n care se ]in de obicei conferin]ele accesul cet`]eanului la informa]ii de pres` din Prim`ria Ia[i. B`nuim c` m\inile \nc`tu[ate trebuie s` fie vreun apropo pentru ziari[tii care vin la conferin]e. Destul de subtil, s` de interes public. Cum a fost recunoa[tem. Se putea [i mai r`u, adic` un bust de ziarist f`r` cap, un servit interesul public de Evenibasorelief cu un cameraman g`urit \n burt`, poate [i \n fund un pic, sau mentul zilei pn` la interven]ia chiar o mas` a t`cerii mai mic`, cu reclam` de la CET. patronatului? Contribu]ia editorial` a ziarului a fost una draUn CET pe minut matic`: acest cotidian a fost una dintre extrem de pu]inele surse de informare ale cet`]eanului cu privire la fapte de corup]ie comise de guvernarea PSD. Dac`, a[a cum spun sondajele, peste 80% Pentru c`, de data asta, a fost pus la p`strare n Penitenciarul de maxim` siguran]` de la Craiova, Miron Cozma va avea posibilitatea s` din popula]ie se informeaz` de la lucreze la fabrica de \nc`l]`minte a nchisorii. Este foarte probabil ca el televizor cu privire la performan]ele politicienilor, iar televis` fie repartizat la departamentul de verificare a calit`]ii produselor. ziunile cu audien]` mare s-au Metoda lui de testare a rezisten]ei va fi c\t se poate de simpl`: va \nc`l]a pe r\nd fiecare articol [i va da [pi]uri \n cur sau bocanci \n gur` comportat pn` la anun]area rezultatelor alegerilor de parc` ar c\torva intelectuali b`rbo[i. fi avut o singur` redac]ie de [tiri, Mina de la cap`tul tunelului [i anume biroul lui Adrian N`s-

crize, dect printr-o extrem de solid` justificare public` a motivelor pentru care patronatul a decis \nlocuirea conducerii editoriale a ziarului. Riscul ca romnii s` piard` una dintre ultimele 3-4 voci independente [i preocupate de corup]ia la vrf este prea mare pentru a tolera o interven]ie a patronatului asupra politicii editoriale \n virtutea dreptului la proprietate privat`. Dreptul cet`]eanului la o corect` informare primeaz`. De aceea, consider`m c` interven]iile Ringier asupra corpului editorial al Evenimentului zilei, comise \n absen]a unei justific`ri propor]ionale cu importan]a deciziei de a schimba redactorul-[ef [i cor-

pul editorial, sunt foarte grave. |n particular, ideea de a produce o edi]ie alternativ` a ziarului, f`r` contribu]ia redactorilor Evenimentului zilei, intr` sub inciden]a articolului 30 al Constitu]iei, care spune c` nici o publica]ie nu poate fi suprimat`. Un ziar \nseamn` echipa care \l realizeaz`. Schimbarea echipei, \n ansamblul ei, \nseamn`, de fapt, suprimarea ziarului, chiar dac` \n mod pervers este p`strat` denumirea sa. Evenimentul zilei, lipsit de incisivitatea ziari[tilor care \l fac, este lipsit de \nsu[i Evenimentul zilei. Iar Ringier s-a f`cut de PSD. Mircea TOMA

Foamea culpa

academia CA}AVENCU
Nr. 52, 28 decembrie 2004

29

r`spunsuri la scrisori
Dr. Mihai Zamfir (Bucure[ti): Stimate domnule Zamfir, spre deosebire de dumneavoastr`, anul acesta am fost norocos. Ni[te rude bogate din Germania (unde [i-au f`cut averea muncind) au hot`rt c` n-ar fi r`u pentru mine s`-mi petrec perioada alegerilor n Mallorca [i, n loc s`-mi bat capul cu N`stase, s` scriu la noul meu roman. Ideea lor, pentru care au scos ceva bani din cont, nu mi s-a p`rut complet tmpit`, a[a c` eu am ales Mallorca, unde n-am avut nici televizor, nici radio, nici ziare. mi pare sincer r`u pentru dvs. Zvastica e un simbol hindus. A. N. (Bucure[ti): Nici nou` nu ne place Cristian Tudor Popescu. ntrebarea e: cnd va veni ziua n care nici lui n-o s`-i mai plac` de el nsu[i? P\n` atunci trebuie s`-i citim elucubra]iile [i s`-i suport`m [mecheriile. Eu, unul, trebuie s` recunosc asta, l mai citesc numai fiindc` m` oblig` meseria, care seam`n` cu cea de vidanjor. Pe dumneavoastr` nu v` oblig` nimeni s` cobor]i n haznaua adev`rului. Mircea Popescu (Hunedoara): Drag` domnule Popescu, n anun]ul ap`rut n revista noastr` din 713 decembrie este, evident, o gre[eal`. Nu anun]i c` vrei s` angajezi pe cineva n noiembrie [i dai anun]ul n decembrie. Numai dac`, hai s` ne p`str`m umorul, este vorba de noiembrie anul urm`tor, ceea ce nu e cazul. MAC (Bucure[ti): Din fericire, dl Ion Iliescu, mpins de la spate de toat` lumea, chiar [i de ai lui, a pus rahatul la loc, adic` pe Cozma la r`coare. De acord, Cristian Tudor Popescu l ntrece pe P`unescu n neru[inare. Dar s` ne ntoarcem la Cozma, care a declarat: M-am sim]it mai liber n pu[c`rie dect voi afar`. Dac` nu a min]it, nseamn` c` domnul Iliescu, milos cum l [tim cu to]i bandi]ii, s-a gndit c` i-a f`cut o nedreptate sco]ndu-l din pu[c`rie, unde era att de liber, [i l-a trimis napoi cu sufletul mp`cat. Dac` l [i decora, [i m`car un Pentru merit tot merita, lumea pe care dl Iliescu ne-a f`cut-o cadou era perfect`.

coasa lux

Gar` pentru hoit

Un regat pentru un Mall

Am fost iar \n Mall. Am fost chiar la ultimul etaj, unde se m`n\nc`. |nainte s` m`n\nc, m` sim]eam foarte presat de o bere pe stomacul gol, a[a c` m-am \ndreptat c`tre toalet`. Poate dumneavoastr` nu [ti]i, dar eu [i 38% dintre bucure[teni am observat pe propria piele c`, \n zilele de 22-25 decembrie, toaleta b`rba]ilor de la etajul 4 a fost \nchis` pentru repara]ii. Suferi o depresie nervoas`, v` asigur, c\nd afli c` toaleta nu merge [i c` cealalt` toalet` e tocmai la subsolul imobilulului, 4 sc`ri rulante [i lene[e mai jos. A[a c` am r`mas mult` vreme sub influen]a [ocului, pironit cu ochii \n agentul de paz` pitic care mi-a pus palma lui mic` \n piept, g\ndindu-m` c` l-a[ fi putut strivi cu u[urin]` [i lep`da sub o chiuvet` f`r` ca nimeni s` observe m`car. Apoi a[ fi putut face pipi. A[ fi putut fi liber. Dar n-am putut. |ns` ce mi s-a p`rut oarecum incredibil era c`, de[i nimeni nu intra \n toalet` pentru c` nu era l`sat de agentul de paz`, din c\nd \n c\nd, c\te un cump`r`tor ie[ea din \nc`perea \n care m` doream cu ardoare. |nc` m` \ntreb dac` aceia care ie[eau zv\nt\ndu-[i m\inile sub ochii mei \nl`crima]i de durerile nefacerii i-au dat [pag` sau dac`, pur [i simplu, au mers pe rela]ii.

Un englez, care voia probabil s` fac` blatul pe tren, a recurs la o solu]ie de-a dreptul extrem`. Ca s` p`c`leasc` vigilen]a controlorului, omul nostru a murit. Nu m-a[ fi g\ndit niciodat` s` m` ascund de controlor tocmai pe lumea cealalt`. Unii nu vor s` pl`teasc` nici mor]i, m`i frate! Numai c` de data asta blatistul [i-a g`sit na[ul, sau mai bine zis na[ul l-a g`sit pe el. Nu este vorba de na[ul de botez sau de cununie, ci de na[ul de \nmorm\ntare. Taxatorul l-a g`sit pe c`l`tor l`]it \ntr-un compartiment, a crezut c` acesta a a]ipit, a [tampilat biletul aflat \n m\na b`tr\nului [i [i-a v`zut de drum mai departe. Acum, c` omul avea totu[i bilet, situa]ia se schimb` radical \n favoarea sa. C`ile ferate ar trebui s`-i fac` o reducere. Copiii, militarii \n termen [i mor]ii pl`tesc jum`tate din tarif. De asemenea, ar trebui s` i se scad` [i suplimentul de vitez`, dat fiind c` b`tr\nelul nu se mai gr`be[te nic`ieri. Sper`m \ns` c` vecinii de compartiment \l vor trezi la F`urei. Nu de alta, dar mirosul s-ar putea s` devin` insuportabil, chit c` englezul nostru nu a {tefan AGOPIAN apucat s` se descal]e sau s`-[i

desfac` ceapa din ziar. |n final, solu]iile pe care noi le propunem, pentru astfel de situa]ii, ar fi urm`toarele: fie se adaug` trenurilor, pe l\ng` vagoanele de dormit, [i vagoane de murit; fie li se impune celor care nu se pot ab]ine [i vor s` moar` s` ias`

pe culoar, dup` modelul fum`torilor. Aceasta pentru c` [i muritorii \nr`i]i, ca [i fum`torii, trebuie s` \n]eleag` c` muritul pasiv este extrem de nociv pentru cei din jur. {tirile de la ora chici

Pipi p`cii

30

academia CA}AVENCU
Nr. 52, 28 decembrie 2004

coana mi]a beletrista

Jurnalul lui

Tetelu

munca cu cartea
China [i virgina
Dai Sijie (n. 1954) e un chinez fericit. Dup` ce a trecut printr-o perioad` de reeducare sub Mao, a reu[it s` ajung` n Fran]a, unde a f`cut film de lungmetraj, iar n 2000 a debutat cu romanul Balzac [i micu]a croitoreas` chinez`, scris direct n francez`. Romanul s-a bucurat de un succes imens (a luat nu mai pu]in de cinci premii), a[a c` n 2003 a mai publicat unul*, care a luat Premiul Fmina. Eroul principal, Muo, un b`rbat lipsit de farmec [i frumuse]e, cam pitic, este nnebunit dup` Freud [i se consider` primul psihanalist chinez. Ca [i autorul, este stabilit n Fran]a, dar aflnd c` iubita lui, pe care o cheam` Muntele de Foc al Lunii de Demult [i, de fapt, nu este chiar iubit`, pentru c` nu-l iube[te, a fost arestat`, se ntoarce n China cu gndul de a-l mitui pe judec`torul Di [i a-i mic[ora astfel pedeapsa. Acesta e pretextul, destul de banal (un b`rbat iube[te o femeie) pe care se construie[te cartea. Lucrurile se complic` atunci cnd discipolul lui Freud afl` c` judec`torul Di nu vrea s` primeasc` drept mit`, nici mai mult, nici mai pu]in, dec\t o fecioar` cu ajutorul c`reia s`-[i refac`, dup` modelul lui Mao, vlaga cam sub]iat` de vrst` [i de excesele de tot felul. Sarcina lui Muo este, dac` vrea s`-[i salveze iubita, s` g`seasc` o fecioar`, s-o pl`teasc` bine [i s-o bage n patul judec`torului. Problema este c` n China nceputului de mileniu po]i s` dai cu tunul [i tot nu g`se[ti o fecioar` mai ca lumea. P\n` la urm`, ceva-ceva tot g`se[te eroul: o fost` vecin` v`duv`, c`reia b`rbatul i s-a sinucis chiar n noaptea nun]ii pentru simplul motiv c`, fiind homosexual, nu a suportat s` se culce cu o femeie. Femeia, n urma mai multor [edin]e de psihanaliz`, recunoa[te c` este fecioar` [i accept` s` satisfac` pl`cerea b`tr\nului libidinos. Meseria ei este una ciudat`, se ocup` cu mb`ls`marea mor]ilor. N-o s` v` povestesc mai departe cartea, dar v` asigur c` are un haz nebun [i ce v-am povestit e numai nceputul. {tefan AGOPIAN
* Dai Sijie, Complexul lui Di, Editura Polirom, seria Biblioteca Polirom, 2004, trad. Daniela Boriceanu.

Ce n-a mai \nc`put \n Jurnalul lui Tetelu citi]i acum \n exclusivitate: sim]ind spiritul s`rb`torilor, Tetelu \i fixeaz` tatuajului s`u cu Dumnezeu de pe buca st\ng` un fes de Mo[ Cr`ciun. |ntre timp, Hamzteru a fost arestat pentru c` a electrocutat \n cad` o prostituat` cu un termoplonjon stricat.

considerabil. Nu mai s\nt doar Batman, Superman [i Spiderman. Au ap`rut Hulk, HellBoy, XMen 1 [i 2, Neo [i alte zeci din e[alonul doi, de tip Blade. Numai \n Incredibilii am v`zut cel pu]in 5. E tot mai greu s` te identifici cu unul. Avem nevoie de supereroi, dar deja au devenit prea mul]i [i prea profesioni[ti pentru cei mici. Deja se repet` \ntre ei, a[a c` \]i trebuie o cultur` solid` a super-eroilor ca s`-i selectezi pe `ia viabili. Domnul Incredible e puternic ca Superman, dar nu zboar`, adic` e gen Hulk. Doamna Incredible e un fel de PlasticMan feminin. Copiii Incredible s\nt de inspira]ie X-Men. Cu to]ii duc vie]i \n aparen]` normale [i au costume mulate. Singura

chestie original` e c` Incredibles mai face mi[to de asta, dar nu e un mi[to pe care s` \l \n]eleag` un t\n`r de 3 ani. Filmul e chiar foarte bun [i vi-l recomand, pe c\t posibil, f`r` acordul copiilor. V-ar pune mai multe \ntreb`ri dec\t dac` i-a]i duce la Mulholland Drive. P\n` la urm`, trebuie s` ne mul]umim cu super-eroii americani. Avem [i noi super-eroii no[tri populari, dar c\t de super ar fi Setil` [i Fl`m\nzil` \n contextul \n care avem de toate la supermarket? C`t`lin MATEI
* The Incredibles, anima]ie PIXAR, America, 2004.

rebelle arte Doi R`ducani [i un C`l`r`[an

Dac` am tr`i ntr-o lume profund dreapt`, probabil c` arti[tii plastici ar trebui s` beneficieze de expozi]ii permanente, n care lucr`rile noi s` le nlocuiasc` pe cele vechi sau pe cele vndute. Fiecare plastician s` aib` micul lui muzeu n timpul vie]ii, un muzeu viu, n expansiune continu`, cu o bun` not` de imprevizibil. Cum p`rin]ii, ]ara de ba[tin` [i lumea n care tr`im nu le putem alege, r`mne s` vedem muzee discontinue ale diver[ilor arti[ti n via]` [i, mai ales, n activitate. Pe cei trei arti[ti plastici de care vorbesc azi* i cunosc de cel pu]in dou` decenii, a[a c` pot s` m` consider un mic muzeograf al lor, drept pentru care v` invit n sal` s` facem un tur virtual. Constantin R`ducan este un pictor de for]`, cu o excelent` linie a desenului, foarte personal`, mbinnd carna]ia obiectelor pe care le picteaz` cu o simbolistic` bine camuflat`. Muzeul lui nu ofer` salturi bru[te [i nu contabilizeaz` perioade precis decupate n crea]ie; exist` n tot ceea ce face o bucurie a privitului care nu d` semne de oboseal`. Flora R`ducan, fiica picnr. 48), scriind despre o autoare oarecare, ce-o fi n]eles aceasta prin prezervative zgomotoase. S-ar p`rea c` prezervativele zgomotoase snt prezervative obi[nuite folosite pe post de petarde: dup` ce s\nt derulate se sufl` n ele ca ntr-un balon, apoi se n]eap` cu un ac. ({t. A.) q ntr-o adres` a UARF, care e un fel de sindicat al f`c`torilor romni de film, condus de Nu]u C`rm`zan, se cere Academiei Romne s` l primeasc` n rndurile ei pe Sergiu Nicolaescu. Pentru c` nu avem Academie de Film ca americanii, cererea este, oarecumva, justificat`. n fond, dac` nu nea Sergiu, atunci, cine? {i, dac` e F`nu[ Neagu academician, nseamn` c` exigen]ele institu]iei nu s\nt cine [tie ce, iar [ansele comisarului Miclovan s\nt mari. Academia Romn` nu are un num`r limitat de membri, a[a c` visul lui Pascalopol nu e chiar de neatins. Iar avantajele materiale care decurg snt destul de atr`g`toare [i, pe lng` pensie, l-ar ajuta pe Selim Pa[a s` duc` o via]` de huzur. Partea proast` n toat` afacerea asta e torului, pe care o cunosc de cnd era elev` la Liceul de Art`, nu calc` pe urmele tat`lui ei dect, poate, printr-o frenezie mblnzit` pe care o tr`deaz` pnzele sale. La ea for]a vine din supralicitarea culorilor, din fauvismul renc`rcat n fiecare din lucr`ri, din tensiunile [i vibra]iile peisajului bine caligrafiat. Sculptorul {tefan C`l`r`[anu a trecut prin cteva etape clare, dar nici una nu a fost un drum nfundat, dimpotriv`, fiecare etap` a n`scut o alta. Cea n care se afl` acum vrea s` revolu]ioneze sculptura, s` demonstreze c` ea se poate face nu doar din lemn [i bronz, ci [i din apa captiv` n interiorul unor vase transparente incluse n compozi]ia lucr`rilor. Un sculptor care, asemeni celor doi pictori, demonstreaz` c` arta e un angajament n care nu ai voie s` obose[ti. Ioan T. MORAR
* Constantin R`ducan, Flora R`ducan, pictur`, {tefan C`l`r`[anu, sculptur`, galeria Helios, Timi[oara, noiembrie-decembrie 2004.

cinem-a p\r\t
Incredibil, dar neadev`ra]i
Din principiu, m` duc la cinema doar la filme cu b`taie [i muzic`, dou` lucruri pe care de fiecare dat` c\nd le-am dat tare acas`, au intervenit vecinii. Filmul Incredibilii* era ideal din punctul `sta de vedere: desene animate (prefer termenul 3D-uri animate), efecte speciale, muzic` antrenant`, super-eroi. |ncepe filmul. Odat` cu el, la c\teva scaune de mine, p`rin]ii unui copil de c\]iva ani au \nceput s` \i citeasc` cu voce tare, cuv\nt cu cuv\nt, subtitrarea. Tot filmul. Din c\nd \n c\nd, copilul mai \ntreba: ~sta e bun? ~sta e r`u?. Asta mi-a dat de g\ndit. |n copil`ria mea, Ceau[escu mi-a oferit fix 2 super-eroi de cinematograf: Spiderman [i Piedone \n Egipt. Recunosc, Piedone e cam semi-super-erou, e un fel de Ahile, dar tot era mai bine dec\t Doamna [i vagabondul, care \mi f`cea de fiecare dat` poft` de macaroane. |n zilele noastre, num`rul super-eroilor s-a \nmul]it

show biz da cul]i

Eu s\nt academic, tu f`-m` mare!

q Un articol semnat de Dan C. Mih`ilescu n ultimul num`r al revistei Idei n dialog mi-a adus aminte de un personaj mai mult dect odios, Eugen Simion. Iat` cum l descrie Dan. C. Mih`ilescu pe actualul pre[edinte al Academiei: l [tiam pe Eugen Simion atins de delirul de grandoare, iremediabil captiv al sentimentelor r`zbun`toare, insa]iabil de putere, ahotnic de ]u]eri, adev`rat alambic de veninuri. Dup` care i snt enumerate (am f`cut-o [i noi de multe ori) func]iile [i slujbele, multe din ele bine pl`tite: este profesor universitar de decenii, pre[edinte al Academiei Romne, director de revist`, coordonator de manuale bine retribuite, coordoneaz` institute de cercetare cu sute de angaja]i, este conduc`tor de doctorate, de comisii na]ionale [i interna]ionale, are func]ii peste func]ii, conduce jurii, acord` [i prime[te anual premii, se afl` ntr-un anturaj institu]ional la cel mai nalt nivel etc. {i totu[i, vitupereaz` constant, atac`, incit`, determin` noi [i noi condeie n comandouri literare [i, n general, otr`ve[te [i pustie[te totul n jur. Ce s-ar mai putea spune? q Una dintre cele mai interesante c`r]i ale anului trecut, e vorba de cartea Ioanei Prvulescu, ntoarcere n Bucure[tiul interbelic, ap`rut` la Humanitas, a fost pur [i simplu uitat` de juriile literare. Ioana Prvulescu se poate consola cu gndul c` din cartea ei s-au vndut deja 10.000 de exemplare, dar nedreptatea r`mne nedreptate. q Criticul Alex. {tef`nescu se ntreab` (v. Romnia literar`

c` a ajuns Sergiu Nicolaescu s` stea la mna lui Nu]u C`rm`zan! q Britanicul Tom Gallagher, foarte promovat n unele medii romne[ti, are o fixa]ie pe Vladimir Tism`neanu, pe care-l atac` n orice ocazie. Recent, n Ev. z., a su]inut c` politologul american nu s-ar fi ocupat de via]a politic` intern` din Romnia dup` publicarea c`r]ii de interviuri cu Ion Iliescu. Mai mult, din articolul cu pricina ar reie[i c` Vladimir Tism`neanu este vinovat de tot ce se ntmpl` r`u pe scena politic` a ]`rii! Dac` ar fi vrut s` afle adev`rul [i nu doar s` mai contabilizeze un scuipat, T.G. ar fi f`cut bine s` r`sfoiasc` recentul volum de dialoguri dintre Mircea Mih`ie[ [i Vladimir Tism`neanu, Schelete n dulap, Editura Polirom, ocazie cu care ar fi v`zut ce nseamn` o analiz` cu toate instrumentele cerute de realitate [i aprecieri critice la adresa a tot ce s-a ntmplat n Romnia. O carte primit` foarte bine de mediile culturale din Romnia. Restul e ranchiun`. (I. M.)

cartona[ul ro[u cu tricolor

academia CA}AVENCU
Nr. 52, 28 decembrie 2004 B`, t\mpi]ilor, b`ga]i dreacu pistoalele alea \napoi \n toc! Voi nu cunoa[te]i nici m`car lotul echipei Ministerului de Interne care v-a-mbr`cat [i v-a dat o p\ine. Eu s\nt D`nciulescu, b`, tablagiilor! Danciu gol! Geamul l-au spart fanii lui Dinamo. Eu am intrat, cinstit, pe u[`, s` dau cadouri, nu s` iau ceva.

31

mazeta sporturilor Un-doi, 2004 Cupa [i Campionatu!

acte-n regul` la c\rma echipei na]ionale. Cu Iord`nescu, \n schimb, s-a \nt\mplat cumva pe dos. La \nceputul toamnei, Puiu \nc` mai era pe cai mari Comandant Suprem la lotul Romniei [i candidat cu [anse la Senatul aceluia[i stat. Ei bine, deja la finele lui noiembrie Nea McChicken nu mai era nimic nici antrenor, nici senator. I-au r`mas doar c\teva, scuza]i, futile satisfac]ii: alegerea \n postul de consilier agricol la Ilfov, steaua de general de pe treling [i perspectiva unui contract avantajos prin emiratele c`milarilor. Dup` ce Iord`nescu ne-a compromis [ansele de calificare la Mondiale, nu ne-am bucurat deloc de necazurile dumnealui. Vorba aia: am sc`pat de dracu [i am dat de Satana Ce s` mai zicem de Mutu? |n prim`var`, Adrian \nc` mai era super-starul briliant, r`sf`]atul tabloidelor, salvatorul patriei [i al echipei na]ionale, regele discotecilor de mari figuri. Dar \n octombrie acelea[i tabloide \l descriau doar ca pe un biet drogat, un ratat p`r`sit de toat` lumea. O singur` raz` de lumin` a poposit, se pare, pe muchea tocit` a

Uff, bine c-a trecut! Anul `sta, 2004, sau, mai pe chineze[te, Anul Maimu]ei, ne-a extenuat pe mul]i cu tumbele, giumbu[lucurile [i [oltic`riile lui. Am avut Europene de Fotbal, Olimpiad` de Var`, alegeri locale, parlamentare [i preziden]iale. Ne-am convins, a[adar, de ad\ncul adev`r al vorbelor rostite c\ndva de actualul pre[edinte: iarna nu-i ca vara. {i nici prim`vara ca toamna. |n aprilie rupeam gura t\rgului, strivind Germania cu 5-1, iar \n noiembrie ne f`ceam de acuarele, \ntr-un penibil 1-1 cu Armenia. |n prima jumate a anului, Pi]urc` era pus pe liber de la Steaua, iar acum, spre sf\r[it, iac`t`-l angajat cu

Briliantului: cic` Adi Mutu s-ar \mp`ca din nou cu Alexandra Dinu, fost` Mutu. Nu acela[i lucru se poate spune despre cet`]enii Bac`ului. La alegerile locale, ace[tia au divor]at de primarul Sechelariu care, dup-aia, s-a cuplat cu PNG-ul lui Gigi Becali, da nu se [tie c\t va dura mariajul. Alt` evolu]ie spectaculoas` s-a petrecut la Piatra Neam], unde Pinalti a retrogradat cu Ceahl`ul din Divizia A, dar a promovat cu PNL-ul \n postul de primar al urbei. R`m\n\nd tot \n domeniul sportului politic, merit` consemnat` spectaculoasa ascensiune a lui George Copos. |n prag de An Nou, t\n`rul utecist a ajuns, \n fine, deputat \n Marea Adunare Na]ional` [i membru al CPEx, adic`, mai pe nou, senator [i vicepremier. Dac` Rapidul [i-a luat o astfel de revan[`, \n campionat Steaua [i Dinamo au realizat acela[i tip de alternan]` la guvernare ca \n ultimii 60 de ani: prim`vara a fost a lu Dinamo, iar toamna a lu Steaua. Acest uria[ val al schimb`rilor era imposibil s` nu ne afecteze, iat`, [i pe noi. C`ci \n var` picam cu Rarora Rm. V\lcea din Divizia B, iar acum, iarna, s\ntem pe primul loc \n Divizia C5 cu CSM Rm. V\lcea. O s` tr`im bine. La anu [i la Maimu]ei ani! Viorel MO}OC

pozi]ie der f moftsaid b\ e din sport

V-a]i g\ndit vreodat` c` mai s\nt prin Divizia A [i al]ii, \n afara lui Gigi B., care se pricep s` fac` manevre cu terenuri? Ne referim la afaceri cu imobiliare, nu la celebra tranzac]ie eu c\[tig pe terenul meu, tu c\[tigi pe terenul t`u. Ei bine, iat` c` da Ac]iunea se petrece undeva \n Ardeal, la Bistri]a, unde echipa local` [i-a f`cut o Glorie din a[a-numitele reciprocit`]i. Povestea cu imobiliarele e cam a[a. Echipa asta folosea pentru antrenamente un maidan cu rumegu[ sau cu zgur`, nu am priceput exact, care apar]inea municipalit`]ii. Pe municipalitate a apucat-o, \ntr-o bun` zi, cheful de a m`rita acel maidan. S-a prezentat un pretendent. Dar nu direct, se pare, ci cu pe]itori. Pe post de pe]itori, echipa cu antrenamentele, de fapt oamenii `ia din fruntea Cooperativei care o reprezint`. Maidanul a trecut de la municipalitate \n proprietatea clubului, f`r` ca la mijloc s` se pun` vreo sum` de bani, a f`cut acolo o halt` de c\teva s`pt`m\ni [i abia dup` aceea a ajuns, \n sf\r[it, la pretendent. Care, se pare, nu s-a mai uitat c` i-au t`v`lit at\]ia proasp`ta proprietate, a luat-o [i, p\n` s` se r`ceasc`, s-a urcat peste d\nsa [i s-a apucat s` fac` un mare magazin. Vorba ceea: ce se na[te din tranzac]ii comer] m`n\nc`.

Ionel D`nciulescu, preocupat c` Dinamo nu apuc` prim`vara european`. De parc` Farul Constan]a, cu care va disputa finala Cupei Romniei, ar fi o echip` din Asia.

Eva Hen]igova

32

academia CA}AVENCU
Nr. 52, 28 decembrie 2004

dubios democra]ia trecea

Avem o ]ar`.
Cum proced`m? Parte de Marte
Elevii unui liceu dun Buhu[i v\nd teren pe Marte ca s` str\ng` bani pentru o sal` de sport. S` nu aud` Gigi Becali de [mecheria asta, c` apoi va face [i el un schimb de terenuri cu Ministerul Ap`r`rii al For]ei Stelare, ca s` pun` gazon \n Ghencea.

contraeditorial

Salva]i copiii de Mo[ Cr`ciun

S` nu cumva s` crede]i c` am s` m` refer aici la agresivitatea comercial` a trafican]ilor de s`rb`tori. E mult mai grav. E o declara]ie de r`zboi contra lui Mo[ Cr`ciun personal. {i s` [ti]i c` m-am s`turat s` m` ploconesc \n fa]a acestui tabu universal! {tiu c` am s` v` devin antipatic, dar tot am s`-mi v`rs focul pe acest escroc b`trn. {i am s` \ncep cu o \ntrebare simpl`: crede]i \n Mo[ Cr`ciun? Hai, cinstit, are cineva tupeul s` r`spund` da la \ntrebarea asta? Bun, contez pe onestitatea voastr`, mi[eilor. {i merg mai departe: \n urm` cu c]iva ani, o familie de prieteni m-a solicitat s` interpretez rolul Mo[ului, pentru copiii lor. Am acceptat, pentru c` pe atunci eram la fel de \ntunericit la cap cum sunte]i voi [i acum. Ei bine, \n timp ce m` travesteam \n apartamentul unor vecini, am speriat un cine care m-a mu[cat de piciorul Mo[ului de-a sngerat real pe lng` daruri. Atunci am avut pentru prima oar` revela]ia c` o fic]iune poate s` piard` hematii reale. {i atunci m-am trezit, fra]ilor! De ce, m` rog, a fost nevoie s` m` bag \n pielea Mo[ului? Ca s` ce? S` mint copiii? P`i, ia stai pu]in, nenic`. Cinele a avut dreptate: ai prins infractorul, mu[c`-l f`r` re]inere! P`i, cum e posibil, domle, ca noi, oameni cu scaun la cap, s` ne batem joc \n halul `sta de propriii no[tri copii? Iar de la aceast` analiz` la prima mn` pn` la revela]ia final` n-a mai fost dect un pas. {i, cnd am realizat dimensiunile dezastruoase ale fenomenului, mi s-au t`iat picioarele. Cet`]eni, trezi]i-v`! Avem de-a face cu o conspira]ie global` a tuturor adul]ilor \mpotriva tuturor copiilor. Un act pervers, la care particip` frenetic toat` lumea (m` rog, zis cre[tin`). Cum e posibil ca oameni \n toat` firea s` se bucure tri[nd ni[te pu[ti cu min]ile \nc` nepreg`tite s` recunoasc` manipularea? A ve]i s`ri voi de ce-i spui manipulare? E un joc frumos, care nu produce dect bucurie, fericire ]ncilor. Evident c` nu ve]i recunoa[te c` motivul escrocheriei voastre este malefic, c` le deteriora]i mintea copiilor, pentru c` [i voi a]i fost supu[i aceluia[i tratament cnd era]i ca ei. Au nu cumva preg`ti]i oamenii s` cread` \n magia c[tigului nemeritat? Nu cumva preg`ti]i cohorte de victime ale lui Mo[ Caritas, Mo[ FNI, Mo[ Iliescu, fraieri gata s` cread` \n cadouri moca? Dar, mai grav, nu cumva s`di]i gena [p`gii \n popoare? De ce s` accept cadoul de la Mo[u dac` nu am prestat nimic \n schimb? Nu avem de-a face cu cadouri necuvenite? Eu propun ca m`car noi, romnii, c` suntem cea mai ]ar` corupt` din lume, s` spargem buba [i s` trecem la arestarea Mo[ilor. Cam `sta-i programul meu anticorup]ie. {i, din ce v`d, e ultima solu]ie realist` care ne-a mai r`mas.

Romnii trag ghiulu

Romnii cump`r` 15 tone de bijuterii pe an. Adic`, ca s` folosim unit`]i de m`sur` adecvate, nu mai pu]in de 10-11 c`ru]e cu aur pe an.

Mircea TOMA

Ministerul Apa Na]ionale

Apa Nova a angajat militari \n rezerv` pentru a se \n]elege mai bine la negocierile cu administratorii de bloc, care s\nt \n majoritate militari pensiona]i. Un alt avantaj ar fi c` noii angaja]i se descurc` mai bine prin tran[eele s`pate pe l\ng` ]evile sparte.

S`pt`m\na romnilor
21-22, pe cine-am ales noi?
S-au \mplinit 15 ani de la Revolu]ie. Timi[orenii [i-au jelit mor]ii [i s-au rugat pentru mor]ii mamii lor de securi[ti care au tras \n 89 [i pe al c`ror reprezentant l-a eliberat acum bol[evicul `la de Iliescu. Tot la mor]ii, sfin]ii [i cristo[ii lu Iliescu s-au referit printre din]i [i poli]i[tii din toat` ]ara care, \n loc s`-[i vad` de c\rnatul, piftia, caltabo[u [i ce-o mai vrea mu[chiu lor afumat, a trebuit s` fug` pe teren dup` `ia 46 de gra]ia]i ai lui Iliescu, to]i numai VIP-uri unu [i unu: unu care a adus minerii la Bucure[ti, altu care a tras \n Timi[oara la Revolu]ie, cel`lalt care a sugrumat-o pe Mihaela Runceanu Firea pardon, pe Mihaela Runceanu cu firul de telefon, de a mai avut [i Libertatea un subiect de prima pagin`. Altfel, ale[ii no[tri s\nt binemersi. Alesul nostru Traian B`sescu s-a instalat la Cotroceni, fiind salutat de garda preziden]ial` cu S` tr`i]i!, \n loc de S` tr`i]i bine!, cum ar fi trebuit. C\t despre ale[ii lor, Adrian N`stase [i cu culesul de pe jos nea Nicu V`c`, ace[tia s-au instalat [i d\n[ii care la Camer`, respectiv care la Senat. Problema e acum c` nici nu mai [tii cine e Opozi]ia, cine e Puterea, \n c\rca cui s` arunci greaua mo[tenire, de partea cui s` treac` televiziunile. Care va s` zic`, avem a[a: PSD+PUR a c\[tigat alegerile parlamentare. OK, da PNL-PD a realizat coali]ia majoritar`. Bine, da PUR i-a sus]inut pe N`stase [i pe V`c`roiu, care au ajuns pre[edin]ii Camerelor. Fie, da atunci T`riceanu, omul Alian]ei, face Guvernul. Uf! c` \ncurcat` mai e! Pre[edintele Traian B`sescu [i-a desemnat premierul, pe susnumitul T`riceanu, care are termen ca p\n` pe 31 decembrie s` formeze noul cabinet. Nasol momentul! P`i, \n perioada asta, \n afar` de Mo[ Cr`ciun, [i d\nsul beat mang`, adormit cu fruntea \ntr-o creast` de slan` afumat` cu ceap` [i m`m`ligu]`, cine dracu s`-i mai r`spund` noului premier la telefon? Apropo, \n aceste zile, autorit`]ile avertizeaz` popula]ia s` fie atent` la toxiinfec]iile cauzate de carnea

Dr`gu]`, s` vezi ce-]i fac eu acas`! Nu ]i-am zis s`-]i iei costumul din tergal pentru \nt\lnirile cu presa? Dou` s`pt`m\ni te-am rugat s` te ab]ii [i tu deja \]i pui blan` de Dana N`stase pe tine?

Evanghelia dup` atei

|n ultima zi de mandat, Iliescu a vrut s` intre \n biserica de la Cotroceni, \ns` n-a putut deoarece aceasta avea u[ile \ncuiate. Probabil c` popii s-au temut c` mo[u vrea s` se spovedeasc` [i-i va ]ine din cauza asta mult peste program.

Clanul decoratorilor de cet`]eni

Ion Iliescu a decorat \n patru ani peste 66.000 de persoane. Te \ntrebi pe c\te dintre acestea le-a gra]iat \nainte.

Ploaia de 3 stele
Militarii romni din Kandahar au fost caza]i \n hoteluri de 3 stele. Sper`m c` la \ntoarcere vor veni de acolo cu prosoapele din hotel sau m`car cu alea din capul localnicilor.

Aspect cu premierul Alian]ei DA, devenit` MDA+UDMR+PUR

de porc. Adic` la posibilitatea ca porcul s` aib` carnea \mp`nat` cu carne. A venit Mo[ Cr`ciun la toat` lumea? Nou` ni s-a p`rut c`-l [i auzim \n noaptea \n care ne punea cadourile \n ]inere care aflaser` c` din 2005 ghetu]e. F`cea Oh! Oh! Ooooh!. se vor scumpi gazele [i curentul Acum, nu [tim sigur dac` era cu 5%. Mo[ul sau erau sutele de mii de Cronic` pensionari restan]ieri la \ntrea lu {tefan a Petrei

Dama cu c`p[unelii
|n ianuarie, 4.000 de noi c`p[un`rese vor pleca \n Spania. Ni[te femei cinstite, care muncesc aplec\ndu-se, [i o fac mult mai curat dec\t suratele lor care muncesc prin acela[i procedeu \n Orient.

Ve[ti bune

|n sf\r[it, Revelion f`r` Ion!

Am intrat n NATO. Nu. Vom intra n UE. Nu. Ne-am calificat la Mondialul din Germania. Nu. A c[tigat Iu[cenko n Ucraina. Nici asta. Dar care naiba mai e o veste bun` n Romnia? C` s-a terminat [i anul `sta, [i culmea, exact la timp. De[i, la cum snt romnii, am trecut prin pericolul s` ne trezim c` n-am fost n stare s` ncheiem anul dect, h`t, pe 10 ianuarie, sau Doamne fere[te! chiar de Pa[ti! A[a c` v` urez vrea cu o pr`jitur` din semin]e de pe acum: Tr`iasc` Revelionul de cnep` cump`rate de la cet`de la anul! ]eni basarabeni. n seara de Ajun, o bra[oveanc` de 22 de ani De Cr`ciun, 17 pacien]i [i-a njunghiat concubinul. La au ajuns n com` alcoolic` la mul]i ani! Spitalul de Urgen]` din Capital`. Seiful unui bancomat cu 1,8 miStr`buna Vestire liarde de lei, furat dintr-un oficiu po[tal din Z`rne[ti-Bra[ov. ntr-un sat din Boto[ani, doi b`trni [i fiul lor au ajuns la spital, ntruct se drogaser` f`r` s`

Cronicarul Grigore dup` Ureche