Sunteți pe pagina 1din 8

made in Academia Ca]avencu

Nr. 2 Mar]i, 23 noiembrie 2004 8 PAGINI – GRATUIT

COMITETUL OAMENILOR MUNCII: ION ILIESCU, ADRIAN N~STASE, TRAIAN B~SESCU, DAN VOICULESCU, IOAN TALPE{, MIRCEA URSACHE,
DANIEL D~IANU, THEODOR STOLOJAN, VASILE PU{CA{, VICTOR BABIUC, OLIVIU GHERMAN, MIRCEA
CO{EA, IOAN MIRCEA PA{CU, IOAN RUS, OCTAV COSM|NC~, VALER DORNEANU, IOAN SOLCAN

IZOLAREA TERMIC~ SCORNICE{TI,


A ROMÅNIEI, CONTRIBU}IE VATR~ DE ISTORIE,
DE SEAM~ LA OPRIREA LEAG~N LUMINOS
|NC~LZIRII GLOBALE AL ROMÅNIEI
CONSILIUL POPULAR AL JUDE}ULUI IA{I, COMITETUL EXECUTIV
Decizia nr. 72, din februarie 1977 cu privire la gospod`rirea
energiei termice [i a combustibililor
Comitetul executiv al Consi- Art. 3. Se excepteaz` de la de \nc`lzire individuale ale popu-
liului popular al jude]ului Ia[i; prevederile art. 1 [i 2 spitalele, la]iei, iar \n caz de nerecuperare
Av\nd \n vedere prevederile casele de na[teri, cre[ele [i gr`- vor sista livrarea p\n` la \nca-
Decretului 620/1973, cu privire la dini]ele, c`minele de copii [i de drarea \n cota alocat`.
m`surile de dezvoltare a bazei e- b`tr\ni. (...)
nergetice [i de folosire mai judi- Art. 4. Cantit`]ile de gaze na- Art. 7. Furnizorii de energie
cioas` a combustibililor [i e- turale [i combustibili petrolieri termic`, de]in`torii de imobile [i
nergiei; alocate prin plan pentru \nc`lzit instala]ii proprii de \nc`lzire cen-
|n scopul gospod`ririi [i uti- pe perioada 18 februarie – 31 tral`, precum [i persoanele fizice
liz`rii ra]ionale a gazelor naturale martie 1977 se reduc cu 30 la [i juridice care folosesc gaze na-
[i combustibililor petrolieri [i pen- sut`. turale sau produse petroliere pen-
tru eliminarea risipei acestora, Art 5. Se aduce la cuno[tin]a tru \nc`lzit sobe, comitetele aso-
consumatorilor c` \ntreprinderile cia]iilor de locatari, mecanicii de
DECIDE: distribuitoare de gaze naturale au bloc au obliga]ia de a exploata
Art. 1. Se stabilesc urm`- primit dispozi]ie s` m`soare zilnic ra]ional instala]iile de \nc`lzire,
toarele temperaturi de \nc`l- cantit`]ile de gaze naturale \n pentru a se \ncadra \n cotele de
zire: centralele electrice de termoficare, combustibili repartizate [i de a nu
– maximum 16°C \n halele \n centralele termice de zon` [i de dep`[i temperaturile limit` sta-
industriale [i alte spa]ii de pro- cvartal, decadal la centrele ter- bilite prin prezenta decizie.
duc]ie \nchise; mice individuale dotate cu con- |n acela[i scop, de]in`torii de
– maximum 18°C \n locu- toare diferen]iale din institu]ii [i instala]ii de \nc`lzire central` [i
in]e, institu]ii, \ntreprinderi blocuri de locuin]e [i lunar \n in- sobe vor lua m`suri pentru asi-
(alte \nc`peri dec\t halele in- stala]iile de \nc`lzire individual` gurarea etan[eit`]ii instala]iilor
dustriale [i spa]iile productive), ale popula]iei. |n caz de dep`[ire [i de izolare termic` a acestora,
unit`]i comerciale [i de pres- a consumului, unit`]ile de dis- astfel \nc\t s` se evite pierderea de
ta]ii, hoteluri, unit`]i de ali- tribu]ie, \mpreun` cu comitetul c`ldur` sau agent termic. De ase-
menta]ie public`, institu]ii de respectiv, birourile executive ale menea, se vor lua m`suri de etan-
\nv`]`m\nt, s`li de spectacole, consiliilor populare municipal [i [are a spa]iilor \nc`lzite.
alte spa]ii similare. or`[ene[ti vor lua m`suri pentru
Art. 2. Programul zilnic de recuperarea \n ziua urm`toare \n Pre[edinte,
furnizare a apei calde de consum cazul centralelor electrice de ter-
va fi asigurat dup` cum urmeaz`: moficare, centralelor termice de ION ILIESCU
– la centralele termice de cvar- zon` [i de cvartal [i vor stabili
tal \ntre orele 6,30–11 [i grafice de recuperare \n decada (Flacara Ia[iului, 25 februarie
13–21,30; urm`toare \n cazul centralelor ter- 1977, p. 2; ION ILIESCU era prim-
– la punctele termice alimen- mice individuale din institu]ii [i secretar al CJ Ia[i al PCR, func]ie
tate din re]elele de termoficare, blocuri de locuin]e, respectiv \n cumulat` pe l\ng` cea de pre[e-
\ntre orele 3–11 [i 13–22 luna urm`toare pentru instala]iile dinte al Consiliului Popular)

LA PANOUL DE ONOARE ONG-URILE, |N SLUJBA


(...) Pricepu]i navigatori, marinarii flotei noastre comerciale
cunosc bine tainele acestei deosebit de frumoase profesii. Coman-
IMPERIALISMULUI CAPITALIST
dan]i destoinici, cum s\nt Liviu Negu], Constantin Preda, Traian Un „aliat“ tot mai activ \n c`utarea c`ilor de nele nu doresc s` le \ndeplineasc` \n mod direct sau
B`sescu (...) [i mul]i al]ii se afl` \n primele r\nduri ale \ntrecerii so- „evitare“ a prerogativelor suveranit`]ii \n domeniul ca „umbrele“ pentru transferul r`spunderii deciziilor
cialiste, pentru buna gospod`rire a navelor, reducerea consumului drepturilor omului \l reprezint` \n prezent organi- politice. |n acest caz, s\ntem \n prezen]a unor O.N.G.-
de combustibil, asimilarea de piese de schimb [i subansamble, pen- za]iile interna]ionale neguvernamentale (O.N.G.). Ne- uri ini]iate de c`tre stat ca adev`rate „submarine“
tru \ntre]inerea \n cea mai bun` stare de func]ionare a navelor. dorind s` fie acuzate de atingeri la adresa suvera- ale acestuia.
(Dobrogea nou`, organ al Comitetului Jude]ean Constan]a al PCR [i nit`]ii, uneori „guvernele sau organiza]iile intergu-
al Consiliului Popular Jude]eam, 14 iulie 1984, p. 3) vernamentale utilizeaz` O.N.G.-urile ca instrumente ADRIAN N~STASE
discrete ale politicii lor pe teren“. Unele dintre ele pot
(Continuare \n pagina 5) fi create pentru a \ndeplini misiuni pe care guver- (Continuare \n pagina 2)
PA G I N A 2 SC|NTEIA, mar]i, 23 noiembrie 2004

DREPTURILE OMULUI, CONCEPT RETROGRAD AL


SOCIET~}ILOR CAPITALISTE, INSTRUMENT DE
OTR~VIRE A CLIMATULUI POLITIC INTERNA}IONAL
|n etapa actual` se manifest` o puter- Ca atare, dreptul la via]`, la existen]` construirii societ`]ii socialiste multi- Problematica drepturilor omului \n
nic` influen]` a unor factori economici, nu mai poate fi privit sub dimensiunea sa lateral dezvoltate, vol. 16, Bucure[ti, cadrul european este \nc`rcat` de tensiu-
culturali [i ideologici asupra drepturilor tradi]ional intern` ci, \n primul r\nd, sub Pditura politic`, 1979, p. 587) nea existent` \n rela]iile interna]ionale,
omului, av\nd ca rezultat accentuarea di- dimensiunea sa interna]ional`, ca drept de \ncerc`rile de a transforma drepturile
mensiunilor lor colective. la pace, printr-o corela]ie necesar` cu |n literatura juridic` romåneasc` s-a omului \ntr-un instrument de lupt` poli-
procesul dezarm`rii. ar`tat – \n mod corect, dup` ]ara noas- tic`, de concep]iile diferite care – \n mod
Formarea unor noi drepturi ale omu- tr` – c` promovarea [i respectarea drep- obiectiv – stau la baza aplic`rii dreptu-
lui reprezint` rezultatul unei situa]ii ac- A[a cum ar`ta pre[edintele Nicolae turilor omului reprezint` o problem` in- rilor omului \n fiecare ]ar`.
centuate a disfunc]ionalit`]ilor ordinii Ceau[escu, „exist`, f`r` \ndoial`, o tern` a fiecarui stat.
mondiale actuale, sub aspect militaro- str\ns` legatur` \ntre independen]a na- („Dimensiuni conceptuale ale proble-
strategic [i economic. Astfel, spre exem- ]ional` [i libertatea individual`. Privind |n opinia noastr`, principiul res- maticii drepturilor omului \n context eu-
plu, cursa \narm`rilor, nivelul \narm`- lumea de ast`zi, constat`m c` atunci pect`rii drepturilor omului nu este un ropean“, Revista romån` de studii
rilor – mai ales al celor nucleare – pun \n c\nd un popor nu este pe deplin inde- principiu fundamental – el ne\ndeplinind interna]ionale, revist` a Academiei de
primejdie, sub aspect poten]ial, a[a cum pendent, nu se poate asigura nici liber- criteriile necesare \n acest sens (\n spe- {tiin]e Sociale [i Politice a RSR, mai-iunie
a ar`tat \n numeroase r\nduri pre[e- tatea individual`.“ (Nicolae Ceau[escu, cial aplicabilitatea pentru toate rela]iile 1985, p. 231-236)
dintele Romåniei, tovar`[ul Nicolae interviu acordat ziarului Le Figaro, 30 dintre state) – ci un principiu de ramur`.
Ceau[escu, \ns`[i existen]a oamenilor. august 1978, \n vol. Romånia pe drumul

ANUL INTERNA}IONAL AL P~CII,


PRILEJ DE REAFIRMARE A
DRAGOSTEI PENTRU PARTID
De aceea, \n continuare este nece-
sar s` punem pe primul plan lup-
ta pentru dezarmare, \n primul
r\nd pentru dezarmarea nuclear`,
lupta \mpotriva militariz`rii cos-
mosului, pentru ap`rarea p`cii –
bunul cel mai de pre] al \ntregii
omeniri.“ (Nicolae Ceau[escu,
cuv\ntare la Plenara Comitetului
Central al Partidului Comunist, 2
aprilie 1986, Bucure[ti, Editura
Politic`, 1986, p. 25).
Adoptarea unui astfel de pro-
Anul Interna]ional al P`cii (AIP) gram, ale c`rui linii generale au
[i-a propus s` constituie un fost prezentate de secretarul gene-
cadru larg pentru examinarea res- ral al partidului \n cuv\ntarea sa
ponsabil` a situa]iei interna]io- la adunarea solemn` organizat` la
nale actuale [i pentru elaborarea 8 mai 1986 cu prilejul anivers`rii
unei strategii ac]ionale care s` se a 65 de ani de la f`urirea Parti-
traduc` \n m`suri concrete de dului Comunist Romån, reprezin- Scen` de intens` vibra]ie sufleteasc`: Nicolae [i Elene Ceau[escu demonstreaz` c` [i ei s\nt oameni, deci
promovare [i men]inere a p`cii. t` o necesitate vital` a tuturor po- au [i ei copii
|n acela[i context se situeaz` [i poarelor, deoarece, dup` cum
chemarea pre[edintelui Romåniei, sublinia secretarul general al par-
tovar`[ul Nicolae Ceau[escu: „S` tidului, „Pacea, securitatea, nu
marc`m Anul Interna]ional al P`-
cii prin acorduri [i pa[i concre]i
se pot asigura prin for]`, prin
pacte militare! Pacea se poate asi- CONCEP}IILE DESPRE LUME,
pe calea dezarm`rii, colabor`rii [i gura numai prin dezarmare, prin
p`cii“ (Nicolae Ceau[escu, cuv\n- colaborare egal` \ntre toate na]iu- VIA}~ {I ONG-URI ALE TOVAR~{ULUI
tare la Plenara Comitetului Central nile lumii!“
al Partidului Comunist, 2 aprilie („Anul interna]ional al p`cii – NICOLAE CEAU{ESCU
1986, Bucure[ti, Editura Politic`, obiective, structuri, rezultate“,
A[a dup` cum ar`ta tovar`[ul Nicolae pot s` ia \n starea actual` a dreptului interna]io-
1986, p. 28). \n Studii [i cercet`ri juridice, re-
Ceau[escu, „trebuie s` se porneasc` \n toate nal m`suri „unilaterale“ de asigurare a protec]iei
A[a dup` cum ar`ta tovar`[ul vist` a Academiei de {tiin]e \mprejur`rile de la adev`rul c` principiul suve- „interna]ionale“ a drepturilor omului. |n opinia lui
Nicolae Ceau[escu, „situa]ia inter- Sociale [i Politice a RSR, nr. 4, ranit`]ii este universal valabil [i acela[i pentru R. Pinto, pe care nu o \mp`rt`[im, acestea ar
na]ional` continu` s` fie grav`. p. 317-323) toate statele, indiferent de m`rime sau de or\n- cuprinde „\n mod special anchete asupra situa]iei
duirea lor social`, c` el nu poate fi conceput dec\t drepturilor omului, publicitatea dat` acestor an-
\ntr-un singur sens [i \n nici un caz nu poate fi chete, m`suri legislative destinate s` previn`, s`
REDUCEREA CHELTUIELILOR MILITARE CU 5 aplicat sau interpretat \n mod diferit fa]` de o ]ar`
sau alta.“ (Nicolae Ceau[escu, Romånia pe drumul
\mpiedice sau s` fac` s` \nceteze violarea drep-
turilor omului de c`tre alte state, asisten]a dat`
construirii societ`]ii socialiste multilateral dezvoltate, victimelor viol`rilor drepturilor omului [i inter-
LA SUT~, GEST DE AMPL~ RECUNOA{TERE vol. 12, Bucure[ti, Editura Politic`, 1976, p. 301- ven]ia pe l\ng` autorit`]ile guvernamentale ale
302). statelor vinovate de violarea drepturilor omului“.
A PRESTIGIULUI DE CARE SE BUCUR~ Ca atare, se eviden]iaz` o departajare func]io- Drepturile omului pot servi [i unor scopuri de
nal` \ntre ordinea intern` [i cea interna]ional`, \n manipulare pluriform` (bazat` inclusiv pe utili-
TOVAR~{UL NICOLAE CEAU{ESCU sensul c` protec]ia drepturilor omului intr` \n zarea pur semantic` a conceptului), componenta
competen]a intern` a statelor – chiar dac` statele lor ideologic` fiind amplificat` de dezvoltarea
Referindu-se la dificult`]ile \n procesul negocierilor de dezarmare, respective au devenit p`r]i la tratatele interna]io- masiv` a mijloacelor de comunica]ie \n mas` [i de
tovar`[ul Nicolae Ceau[escu ar`ta recent c` una dintre concluziile \nt\lnirii nale \n materie – \n timp ce promovarea drepturilor apelul la elemente emo]ionale.
omului poate fi realizat` [i \n plan interna]ional, Recunoa[terea unor or\nduiri social-politice
la nivel \nalt sovieto-americane din Islanda este aceea c` „problemele mon-
ea nemaifiind exclusiv \n competen]a intern` a diferite presupune [i recunoa[terea legitimit`]ii
diale nu se pot solu]iona numai de cele dou` mari puteri [i c` este nece-
acestora. unor abord`ri diferite privind drepturile omului.
sar` participarea activ` a tuturor statelor [i popoarelor, f`r` deosebire de Excluz\nd, de aceea, situa]iile unor viol`ri A[a dupa cum ar`ta tovar`[ul Nicolae Ceau[escu,
m`rime sau or\nduire social`, la rezolvarea lor“. ale drepturilor omului av\nd un caracter masiv „\n fiecare din ]`rile europene, ca de altfel \n
O importan]` deosebit` cap`t` recenta ini]iativ` [i ac]iune unilateral` [i sistematic, care pun \n pericol pacea [i se- \ntreaga lume, s\nt multe probleme economice, so-
a Romåniei de reducere cu 5 la sut` a armamentelor [i cheltuielilor militare. curitatea interna]ional`, a[a cum arat` G. von ciale, inclusiv umanitare, de solu]ionat. Nimeni nu
Dup` cum ar`ta, \n acest sens, pre[edintele Nicolae Ceau[escu, „\n]elegem Glahn, \n stadiul actual al dreptului interna]io- poate pretinde c` are dreptul s` impun` modul s`u
c` m`surile pe care le ia Romånia nu pot schimba cursul de \narmare, dar nal, „nici un stat nu are dreptul de a interveni de g\ndire [i solu]ionare a problemelor. O aseme-
am ajuns la concluzia c` pot exercita o influen]` [i pot demonstra c` tre- \n vreun fel pentru a impune drepturile omului nea cale este sortit` e[ecului [i nu poate duce dec\t
buie – pornind de la r`spunderea fa]` de viitorul popoarelor, al tineretu- \n alt stat“. la \ncordare \n rela]iile dintre state.“ (Nicolae
lui, al copiilor – s` se treac` de la declara]ii la fapte. |n acest sens, am con- Independent de ideea legitim`rii interven- Ceau[escu, cuv\ntare la Plenara CC al PCR, 14
statat c` este bine, c` este necesar s` trecem la reducerea unilateral` a ]iilor umanitare, s-a \ncercat [i se \ncearc` \n aprilie 1989, \n Sc\nteia, 15 aprilie 1989).
armamentelor [i cheltuielilor militare“. (Nicolae Ceau[escu, cuv\ntare la continuare justificarea – \n general – a ames- („Suveranitatea [i drepturile omului“, \n Revista
Marea Adunare Popular` din Capital`, Sc\nteia, 22 noiembrie 1986). tecului str`in \n problemele ce ]in de protec]ia romån` de studii interna]ionale, revist` a Acade-
intern` a drepturilor omului. miei de {tiin]e Sociale [i Politice a RSR, nr. 5,
(„Evolu]ii conceptuale [i normative \n domeniul dezarm`rii“, \n Revista Nu poate fi acceptat` ideea dup` care statele septembrie – octombrie 1989, p. 442-449)
romån` de studii interna]ionale, revist` a Academiei de {tiin]e Sociale
[i Politice a RSR, anul XXI, nr. 2, 1987, p. 103-109) Pagin` realizat` cu neprecupe]itul sprijin al tovar`[ului-autor
ADRIAN N~STASE
SC|NTEIA, mar]i, 23 noiembrie 2004 PA G I N A 3

CLASA MUNCITOARE
{I }~R~NIMEA AU |NF~PTUIT
M~REA}A ZI DE 23 AUGUST
|n eroica zi de 23 August 1944 poporul român [i-a Pentru organizarea [i conducerea luptei poporu-
rostit ca de-at\tea ori \n istoria sa de dou` ori mile- lui, Partidul Comunist Român, \n pofida uria[elor
nar` voin]a de a-[i c\[tiga prin propriile sale mijloace dificult`]i impuse de condi]iile activit`]ii \n ile-
dreptul la o via]` liber` [i independent`. Receptat ca galitate, a ac]ionat sus]inut, prin toate c`ile [i mij-
unul din momentele majore ale desf`[ur`rilor politi- loacele posibile, \n vederea constituirii de organi-
co-militare ce au determinat \nfr\ngerea Germaniei za]ii democratice antifasciste, \nf`ptuirii unit`]ii
naziste, revolu]ia de eliberare social` [i na]ional`, an- de ac]iune a clasei muncitoare, coloana vertebral`
tifascist` [i antiimperialist` declan[at` la 23 August a preconizatului Front Na]ional Antifascist, adre-
1944 [i-a eviden]iat de la \nceput caracterul absolut s\ndu-se \n repetate r\nduri frunta[ilor partidelor
distinct, unic \n practica luptelor de eliberare, \n ex- burgheze democratice \n vederea corel`rii ac]iu-
perien]a revolu]ionar` interna]ional`. Ceea ce la nilor. Ilustrativ pentru modul cum vedeau comuni[tii
\nceput p`rea a fi un fenomen inexplicabil – [i nu posibil` realizarea unei „adev`rate rezisten]e
pu]ini au fost \ntre istoricii str`ini aceia care nu au na]ionale“ este scrisoarea deschis` adresat` con-
reu[it s` \n]eleag` cum a fost posibil ca „peste ducerii Partidului Na]ional Liberal la 24 ianuarie
noapte“, România, cu \ntregul ei poten]ial uman [i 1938, \ntr-un moment deci c\nd perspectiva dez-
material, f`r` nici o fisur` s` \ntoarc` armele \mpotri- volt`rii democratice a ]`rii era amenin]at`: „P`str\n-
va celui de-al treilea Reich [i s` se al`ture for]elor du-[i integral pozi]iile ideologice [i sociale pe care at\t Cu m\inile lor \ndem\natice, pionierii [i [oimi ai patriei
coali]iei Na]iunilor Unite – s-a definit a fi, \n paginile mi[carea muncitoreasc` c\t [i partidul liberal le ocu- adun` sticle goale pentru o via]` mai bun`
adev`ratei istorii a neamului nostru, un fenomen p`, socotim totu[i nu numai posibil` dar absolut ne-
logic, determinat obiectiv de \ns`[i evolu]ia sa istoric`. cesar` o larg` concentrare de for]e, care s` mearg`
Pentru c` revolu]ia de eliberare social` [i na]ional`, de la partidul pe care-l conduce]i p\n` la organiza]iile
antifascist` [i antiimperialist` a fost preg`tit` de lu-
crarea veacurilor fiind expresia concentrat` a luptelor
politice [i sindicale române[ti cu naturala \ncolonare
at\t a Partidului Na]ional }`r`nesc c\t [i a celorlalte
CU G|NDUL LA TOVAR~{UL
purtate de români pentru libertate, unitate [i inde- partide [i organiza]ii de afirmare democratic`...“
penden]`, pentru dob\ndirea de drepturi [i libert`]i
democratice \ntr-un moment \n care toate aceste as-
(Sc\nteia, duminic`, 10 august 1986) NICOLAE CEAU{ESCU,
pira]ii [i op]iuni \i fuseser` grav \nc`lcate.
IOAN TALPE{ MIRCEA URSACHE VREA S~
DIMINUEZE ARIERATELE DIN
PROCESUL DE |NV~}~M|NT
Prima ac]iune cu caracter operativ, \ntreprins` de Consiliul U.A.S.C. din
institut, imediat dup` \ncheierea lucr`rilor Conferin]ei, a fost organizarea
unor \nt\lniri ale anilor de studiu cu delega]ii [i invita]ii din institut par-
ticipan]i la Conferin]`, care au prezentat studen]ilor [i organelor de aso-
cia]ie inform`ri sintetice privind lucr`rile Conferin]ei, dezbaterile din plen
[i din sec]iuni, hot`r\rile adoptate \n lumina indica]iilor date de tovar`[ul
Nicolae Ceau[escu \n cuv\ntarea rostit` la deschiderea lucr`rilor Con-
ferin]ei. Cu acest prilej, Consiliul de la nivelul institutului a recomandat or-
ganelor de asocia]ie de la toate nivelele alc`tuirea, \n cel mai scurt timp,
a unor planuri de m`suri care, coroborate cu planurile de activit`]i \n curs,
s` asigure transpunerea \n via]` a indica]iilor tovar`[ului Nicolae
Ceau[escu, a hot`r\rilor Conferin]ei a XI-a a U.A.S.C.R.
La nivelul Consiliului pe institut, dup` cum releva Mircea Ursache,

L~RGIREA CONTINU~ A BAZEI pre[edintele Consiliului, a fost adoptat un plan de m`suri care s` conduc`
la ridicarea pe o treapt` calitativ superioar` a activit`]ii de asocia]ie. Ca
prim obiectiv, acest plan urm`re[te \mbun`t`]irea hot`r\toare a activit`]ii

DE MATERII PRIME – CONDI}IA


profesionale desf`[urate de asocia]ii, \mbun`t`]irea rezultatelor \nregistrate
de studen]i, \n preg`tirea teoretic` [i practic`. Pentru cre[terea cu cel pu]in
2% a procentului de promovabilitate la sf\r[itul anului universitar, consi-
liul \[i propune c\teva ac]iuni concrete: constituirea unor colective de \ntra-

ESEN}IAL~ A INDUSTRIALIZ~RII jutorare care s`-i sprijine pe studen]ii r`ma[i \n urm` cu proiectele,
urm`rirea riguroas` de c`tre birourile de an a frecven]ei [i tragerea la
r`spundere, \n cadrul unor adun`ri operative, a celor cu o frecven]` slab`
la cursuri. (...) |n domeniul practicii consiliul dore[te s` contribuie la
|nf`ptuirea industrializ`rii \ntr-o concep]ie unitar` Congresului al X-lea al PCR. \mbun`t`]irea con]inutului acesteia. Se va ac]iona pentru a determina con-
[i de lung` perspectiv`, av\nd \n vedere necesitatea Tr`s`tura de baz` a dezvolt`rii industriei noastre ducerile [antierelor unde va fi efectuat` practica s` asigure o rota]ie optim`
valorific`rii mai eficiente a resurselor naturale \n \n perioada urm`toare, a[a cum se subliniaz` \n a studen]ilor \n locurile de practic`, astfel ca studen]ii s` cunoasc`, prin
scopul realiz`rii progresului economic continuu al proiectul de Directive al Congresului al X-lea, va fi aceast` rota]ie, c\t mai multe meserii, s` ia contact cu \ntreaga complexi-
]`rii, presupune \n mod obiectiv l`rgirea bazei proprii \mbun`t`]irea structurii ei, cre[terea accentuat` a tate a muncii \n construc]ii.
de materii prime [i materiale pe care le posed` solul unor ramuri moderne, str\ns legate de programul
[i subsolul Romåniei. Iat` de ce Partidul Comunist tehnico-[tiin]ific, pentru a se asigura valorificarea su-
Romån, \n politica sa economic`, a pus un accent de- perioar` a resurselor materiale [i a capacit`]ilor
osebit pe folosirea c\t mai deplin` a posibilit`]ilor in-
terne pe care le ofer` ]ara noastr`, prin mobilizarea
tehnice ale for]ei de munc`. |n acest sens, \n proiec-
tul de Directive se subliniaz` faptul c` lucr`rile geo- |n pas cu cerin]ele
intens` a for]elor proprii [i valorificarea modern` a logice \ntreprinse vor trebui s` duc` la identificarea
resurselor ei naturale. unor rezerve industriale sporite de ]i]ei, gaze, mine- actuale ale integr`rii \nv`]`m\ntului
Aplicarea unei metodologii ra]ionale [i a unor reuri neferoase, minereuri de fier [i alte substan]e
metode moderne \n munca de cercetare, concentrarea minerale utile, care s` permit` cre[terea extrac]iei [i,
activit`]ii pe obiectivele de prim` importan]`, au pe aceast` baz`, satisfacerea \n c\t mai mare m`sur` Proiectul Legii \nv`]`m\ntu- Ca viitor inginer, apreciez
contribuit la cre[terea \nsemnat` a rezervelor de a nevoilor economiei na]ionale. lui supus dezbaterii poart` am- deosebit cuprinderea \n Lege, ca
substan]` util`. Datele privind realiz`rile din ultimii Cercet`rilor geologice li se traseaz` sarcina ca prenta grijii permanente a par- un principiu fundamental, a
trei ani ai cincinalului \n curs demonstreaz` realis- \ntr-un timp c\t mai scurt s` fie \n m`sur` s` se sol- tidului [i a statului nostru, a ideii de politehnizare a \nv`]`-
mul [i caracterul [tiin]ific al Directivelor tran[ate de deze cu o cunoa[tere a tuturor z`c`mintelor noi [i a tovar`[ului Nicolae Ceau[escu, m\ntului, nuan]at` doar cu pu-
Congresul al IX-lea al PCR industriei extractive. A[a zonelor care prezint` interes. |n acest sens p\n` la personal, pentru cre[terea [i e- ]in timp \n urm` de secretarul
de pild`, \ntre anii 1966-1969 s-a \nregistrat o sf\r[itul acestui an se vor stabili programe speciale ducarea tinerei genera]ii, pen- general al partidului, tovar`[ul
cre[tere a produc]iei globale a industriei miniere cu privind explorarea [i exploatarea minereurilor com- tru formarea acesteia \n spiritul Nicolae Ceau[escu, \n cuv\nta-
29,5 la sut`, \ntr-un ritm mediu anual de 9 la sut`, plexe [i cuprifere, care \[i vor aduce contribu]ia la muncii, al eticii [i echit`]ii so- rea ]inut` la deschiderea aces-
iar productivitatea muncii – acest indicator funda- acoperirea \n propor]ie \nsemnat` a nevoilor sporite cialiste, atitudine de altfel con- tui an de \nv`]`m\nt la Cluj-
mental al eficien]ei unei economii – a sporit cu 24 la de metale neferoase. |n paralel va cre[te eficien]a ac- secvent [i \n repetate r\nduri Napoca, idee care reune[te
sut`, realiz\ndu-se deja nivelul stabilit \n planul tivit`]ii geologice prin extinderea folosirii metodelor [i afirmat` cu diferite prilejuri de cerin]ele actuale de legare a \n-
cincinal pentru anul 1976. aparaturii geofizice moderne, prin mic[orarea duratei \nsu[i secretarul general al par- v`]`m\ntului cu cercetarea [i
Numai \n perioada ce s-a scurs de la \nceputul de prospectare etc., realiz\ndu-se punerea \n eviden]` tidului, care vede \n tineretul produc]ia, cu principiul general
cincinalului \n cadrul industriei miniere au fost de noi rezerve cu cheltuieli c\t mai mici, intensifi- ]`rii \nsu[i viitorul socialist [i valabil \n societatea noastr`, al
puse \n func]iune 24 de mine [i exploat`ri de c\ndu-se preocup`rile pentru economisirea mijloa- comunist al patriei noastre. No- dezvolt`rii [i afirm`rii multila-
suprafa]` [i 20 de uzine sau instala]ii de prepa- celor materiale [i financiare alocate. ua Lege a \nv`]`m\ntului va terale a personalit`]ii umane.
rare. Aceste succese remarcabile ob]inute de mi- (Sc\nteia tineretului, joi, 10 iulie 1969) pune astfel \n concordan]` pre-
nerii patriei noastre \i \nsufle]esc [i le inspir` vederile legale cu saltul revo- MIRCEA URSACHE
\ncredere \n \ndeplinirea sarcinilor de o deosebit` GHEORGHE ZAMAN, lu]ionar \nregistrat de \nv`- Institutul de Construc]ii Bucure[ti
importan]` pentru mersul \nainte al economiei ro- |n prezent, consilier al lui Ion Iliescu pe probleme ]`m\ntul romånesc \n ultimii (\n prezent, pre[edinte AVAS)
måne[ti, cuprinse \n proiectul de Directive ale economice ani.
PA G I N A 4 SC|NTEIA, mar]i, 23 noiembrie 2004

FOR}A DE AC}IUNE A
CENTRALEI INDUSTRIALE |N
|NDEPLINIREA SARCINILOR
DE COMER} EXTERIOR
|n perioada de \nceput a prelu`rii de c`tre cen- pectelor legate de cunoa[terea sub multiple aspecte
trala industrial` a func]iei de comer] exterior [i a a m`rfurilor sale de c`tre parteneri. |n acest scop
integr`rii acesteia \n activitatea de produc]ie, pe a pus la dispozi]ia \ntreprinderii de comer] exterior
l\ng` existen]a [i cunoa[terea planului – sec]iunea un bogat material documentar [i comercial de pro-
de comer] exterior – a fost necesar` \n]elegerea [i pagand`.
cunoa[terea unor probleme [i aspecte noi proprii |n ceea ce prive[te eficien]a economico-finan-
ac]iunii de comercializare pe pia]a extern`. Astfel ciar`, an de an centrala s-a \ncadrat \n indicatorii Iosif Constantin Dr`gan, pe vremea c\nd nu exista Topul 300 al celor
s-a constatat c` spre deosebire de v\nzarea planifica]i pentru fiecare produs (sau grup` de pro- mai boga]i sociali[ti
m`rfurilor la intern, unde desfacerea este \n mare duse din plan) [i rela]ie, \nregistr\ndu-se totodat`
m`sur` asigurat` prin plan, la export lucrurile se [i unele \mbun`t`]iri fa]` de plan.
schimb`, \nt\lnind permanent no]iunea de „pia]` |n concluzie dorim s` subliniem c` buna in-
a consumatorului“. tegrare a func]iei de comer] exterior \n cadrul
|n ac]iunile \ntreprinse, un rol deosebit l-au
avut cercetarea [i proiectarea, c`rora li s-au
\ncredin]at asigurarea volumului de date [i de in-
centralei industriale reprezint` condi]ia pri-
mordial` pentru realizarea unor schimburi eco-
nomice avantajoase, pentru cre[terea aportului
REALIZAREA CU
forma]ii privind noile produse [i tehnologii (cer- activit`]ii de comer] exterior la dezvoltarea ar-
cetarea pie]ei externe s-a f`cut at\t prin unit`]ile
de comer] exterior, c\t [i prin propriul institut de
cercetare [i proiectare tehnologic`).
monioas` a ]`rii noastre [i \nscrierea ei \n
condi]ii echitabile \n circuitul economic mon-
dial.
PRIORITATE A PRODUC}IEI
Pe linia perfec]ion`rii comercializ`rii m`rfurilor
de export, centrala s-a preocupat de solu]ionarea
\mpreun` cu exportatorul a problemelor [i as-
(Revista economic`, nr. 21, 26 mai 1978, p. 5)

DAN VOICULESCU PENTRU EXPORT – CERIN}~


ESEN}IAL~ A ETAPEI
ACTUALE
F`c\nd bilan]ul rezultatelor personal a tovar`[ului Nicolae
importante ob]inute p\n` \n Ceau[escu, dep`[irea crizei mon-
prezent \n realizarea planului diale trebuie s` se realizeze nu
na]ional unic de dezvoltare eco- prin restr\ngerea schimburilor
nomico-social` pe acest an, economice interna]ionale, ci prin
tovar`[ul Nicolae Ceau[escu, se- intensificarea [i cre[terea acesto-
cretar general al partidului, pre- ra.
[edintele Republicii, a indicat |n acest sens, prin activi-
direc]iile prioritare de ac]iune tatea interna]ional` neobosit`,
pentru \nf`ptuirea, \n continuare, desf`[urat` de pre[edintele ]`-
\n \ntregime a sarcinilor pe plan rii, de Partidul [i statul nostru,
pe anul 1983, an hot`r\tor pentru prin principiile juste, unanim
transpunerea \n via]` a obiec- recunoscute, a[ezate la baza po-
tivelor Congresului al XII-lea [i liticii externe romåne[ti, eco-
Conferin]ei Na]ionale a partidu- nomia noastr` beneficiaz` de
lui. un cadru politic favorabil dez-
|n acest cadru, referindu-se la volt`rii comer]ului exterior, \n-
activitatea de comer] exterior, se- deosebi pe calea cooper`rii eco-
cretarul general al partidului ar`- nomice interna]ionale, cu ma-
ta: „De[i pe primul semestru joritatea statelor lumii.
avem o balan]` comercial` activ`, (...)
de peste un miliard de dolari, |n lumina acestor obiective,
aceasta nu ne poate \ns` mul- unit`]ilor economice cu produc]ie
]umi. Trebuie s` lu`m toate m`- pentru export, centralelor indus-
surile pentru a realiza \n \ntre- triale, \ntreprinderilor de comer]
gime prevederile balan]ei comer- exterior, ministerelor economice
ciale [i ale balan]ei de pl`]i, a[a le revine sarcina s` urm`reasc`
Tovar`[ul Nicolae Ceau[escu [i eminenta lui so]ie (dreapta) \mpreun` cu un grup de oameni ai muncii la
cum este stabilit \n planul pe zilnic realizarea planului la ex-
spatele lor
acest an.“ port, ac]ion\nd operativ pentru re-
(...) zolvarea tuturor problemelor cu
Importan]a deosebit` a ac- care se confrunt` colectivele de
tivit`]ii de comer] exterior pen- oameni ai muncii.
tru ]ara noastr`, \n etapa actu- Oamenii muncii din unit`-

ROMÂNIA AZI, al`, este legat` nemijlocit de


stadiul de dezvoltare atins, de
obiectivul propus pentru anul
1985 – intrarea Romåniei \n
r\ndul ]`rilor cu dezvoltare eco-
]ile economice [i \ntreprinde-
rile de comer] exterior, \n cali-
tatea lor de proprietari, produ-
c`tori [i beneficiari a tot ceea
ce se \nf`ptuie[te \n ]ara noas-

ROMÂNIA MÎINE
nomic` medie, de obiectivul tr`, au obliga]ia de a ap`ra [i
strategic \nscris \n programul dezvolta proprietatea socialist`
Partidului – f`urirea societ`]ii care include [i fondurile \n
socialiste multilateral dezvol- valut`. |n acest cadru, este nece-
tate [i \naintarea Romåniei spre sar ca resursele valutare ale ]`rii
comunism. \ncredin]ate colectivelor de oa-
Partidul s-a înarmat [i a înar- carea noii orînduiri demonstreaz` supuse dezbaterii populare [i vor A[a cum ar`ta secretarul ge- meni ai muncii s` fie folosite cu
mat poporul cu un m`re] pro- peremptoriu juste]ea politicii PCR fi adoptate de Congres este „o- neral al Partidului, f`urirea aces- maxim` eficien]`; \n adun`rile
gram de revolu]ionare a socie- de industrializare accelerat` a mul“, iar semnifica]ia adînc` a tei economii a necesitat eforturi generale ale oamenilor muncii tre-
t`]ii [i care, elaborat pe baza ]`rii, de transformare a ]`rii în- efervescen]ei ce caracterizeaz` at- mari ale \ntregului popor, iar in- buie s` se stabileasc` m`suri con-
concep]iilor materialismului di- tr-un stat cu o industrie [i o agri- mosfera vie]ii noastre rezid` în teresele generale ale societ`]ii crete pentru reducerea la strictul
alectic, formeaz` „Carta noas- cultur` puternice. Eforturile în- con[tiin]a [i mîndria înnobilat` a impun ca poten]ialul tehnic [i necesar a cheltuielilor \n valut` [i
tr` fundamental` ideologic`, tregului popor au dat na[tere unei fiec`rui cet`]ean de a fi partici- uman existent s` fie c\t mai bine \nt`rirea regimului de economii.
teoretic` [i politic`“. Rod al ex- Românii care se bucur` de pres- pant activ, ascultînd pe al]ii [i valorificat, ceea ce, la nivelul ac- (Revista de contabilitate,
perien]ei dobîndite în opera de tigiu în toat` lumea datorit` dez- fiind ascultat, la edificarea pe mai tual de dezvoltare, nu se mai nr. 10/1983)
construc]ie socialist` progra- volt`rii sale economico-sociale departe a unei noi societ`]i. poate \nf`ptui \n afara realiz`rii
mul înf`]i[eaz` [i explic` tre- precum [i politicii pe care o pro- sarcinilor de export. THEODOR STOLOJAN
cutul, prezentul [i prefigureaz` moveaz` în rela]iile interna]ionale. (Tribuna studentului economist) (...) din Ministerul Finan]elor
viitorul luminos al ]`rii. Tabloul Practic, finalitatea, scopul im- Este cunoscut c`, \n concep]ia
marilor realiz`ri ob]inute în edifi- plement`rii documentelor ce sînt DANIEL D~IANU Partidului [i a statului nostru,
SC|NTEIA, mar]i, 23 noiembrie 2004 PA G I N A 5

OAMENI SUB
SEMNUL
ANCOREI
Frunta[i, pe 1984, ai \ntrecerii marin`re[ti
„Cea mai eficient` [i \ngrijit` nav`“
Ini]iat de comitetul sindicatului I.E.F.M „Navrom“, parte integrant`
a \ntrecerii socialiste \ntre marile colective de munc`, concursul „Cea mai
eficient` [i \ngrijit` nav`“ se bucur`, \n r\ndul marinarilor, de o apreciere
deosebit`. Criteriile \ntrecerii prev`d aprecieri asupra priceperii \n ex-
ploatarea navelor, realiz`rii de economii \n sensul remedierii cu mijloacele
bordului a defec]iunilor, \ntre]inerea navei \ntr-o stare perfect`, onor\nd
astfel tricolorul arborat la catarg [i numele marinarului romån.
(...) Pentru talentul, aptitudinile marin`re[ti, volumul de munc` depus
[i rezultatele ob]inute, au fost declara]i frunta[i urm`torii oameni ai
muncii de la I.E.F.M. „Navrom“:
Locul 1 – Traian B`sescu, comandantul petrolierului de 150.000 tdw
„Biruin]a“.
(...)

P`rin]ii na]iunii, pe trepte cobor\nd / Spre tineri ce vrednici \i pomenesc \n g\nd

|NSUFLE}ITOARE
PERSPECTIVE
ALE DEVENIRII
COMUNISTE
Portret de marinar
A PATRIEI
OMUL Proiectul de directive ale
Congresului al XIII-lea

POTRIVIT Epoca actual`, marcat` de profunde trans-


form`ri [i prefaceri \nnoitoare, este martora
unei acute confrunt`ri \ntre tendin]a for]elor
muncitore[ti, revolu]ionare, participarea unit` a
tuturor categoriilor de oameni ai muncii – \n cali-
tatea lor de proprietari, produc`tori [i beneficiari

LA LOCUL
imperialiste [i reac]ionare spre domina]ie [i – la conducerea vie]ii economice [i sociale, la
suprema]ie mondial` [i tendin]a for]elor pro- f`urirea \n mod con[tient a destinului nou, so-
gresiste, a maselor largi populare. Magistralele cialist [i comunist al Romåniei. Toate acestea vor
analize [tiin]ifice efectuate de tovar`[ul duce la \nt`rirea [i mai puternic` a statului nos-
Nicolae Ceau[escu au pus \n lumin` comple- tru socialist, a for]ei or\nduirii noastre, a inde-

POTRIVIT xitatea situa]iei interna]ionale actuale carac-


terizat` prin av\ntul for]elor progresiste, an-
tiimperialiste. |n condi]iile \n care, a[a cum
demonstra tovar`[ul Nicolae Ceau[escu, rapor-
tul de for]e pe plan mondial se afl` \ntr-o stare
penden]ei [i suveranit`]ii patriei, pentru f`urirea
unei lumi a p`cii, \n]elegerii [i colabor`rii \ntre
popoare. Con[tien]i de realismul [i juste]ea
prevederilor cuprinse \n Proiectul de directive ale
Congresului al XIII-lea al PCR, oamenii muncii,
Cu doar c\teva luni \nainte de „Mircea cel B`tr\n“ \n 1976. Cu de echilibru relativ, se impune cu necesitate \n- \n deplin` unitate, sub conducerea comuni[tilor,
a \mplini 33 de ani, Traian B`ses- excep]ia perioadelor de examen t`rirea ac]iunii for]elor progresiste, pentru lichi- s\nt hot`r\]i s` fac` totul pentru integrala [i
cu primea comanda „navei-ami- pentru brevet, a navigat numai pe darea politicii de domina]ie. exemplara transpunere \n practic` a grandioa-
ral“ a I.E.F.M. „Navrom“, petroli- petroliere, nave de mare tonaj, cu (Revista economic`, nr. 24, 14 iunie 1985) selor obiective ce vor fi adoptate de Congres.
erul gigant „Biruin]a“, de 150.000 o „fizionomie“ [i un specific „Prin \nf`ptuirea tuturor acestor obiective [i
tdw, abia ie[it din [antier. Adev`- aparte, cu un grad sporit de com- Proiectul de Directive ale Congresului al orient`ri – subliniaz` secretarul general al par-
rat` m\ndrie a navali[tilor romåni, plexitate a tehnicii de bord, nave XIII-lea al Partidului, m`re] program al \ntre- tidului – poporul nostru va face un mare [i im-
„Biruin]a“ este, de fapt, o realizare pe care le \ndr`ge[te. La numai gului nostru popor pentru ridicarea pe noi portant pas \nainte pe calea dezvolt`rii [i mai
tehnic` de excep]ie. Ne \nchipuim, 28 de ani, la doar 4 ani de la ab- trepte de civiliza]ie a Romåniei, \ntr-o perioa- puternice a marilor realiz`ri ob]inute \n cele
deci, c` op]iunea conducerii flotei solvirea Institutului, i se \ncre- d` pe care cu \ndrept`]it` m\ndrie patriotic` 4 decenii de via]` liber`, pe drumul luminos
comerciale pentru ofi]erul c`ruia din]eaz` comanda (era probabil [i recuno[tin]` o numim EPOCA NICOLAE al \nf`ptuirii visului de aur al omenirii – co-
i se \ncredin]au sarcina [i respon- cel mai t\n`r comandant al flotei CEAU{ESCU, deschide perspective largi spre munismul.“
sabilitatea de a naviga la puntea romåne[ti) unui petrolier, apoi a anul 2000. Pe baza dezvolt`rii [i moderniz`rii Garan]ia ferm` a realiz`rii \n cele mai bune
de comand` a „Biruin]ei“ nu era „Cri[anei“, tot petrolier, de 86.000 for]elor de produc]ie, a cre[terii f`r` precedent a condi]ii a acestora o constituie realegerea
\nt\mpl`toare. Nici faptul c` doi tdw. Drumul spre puntea de co- productivit`]ii muncii sociale, a \ntregii activit`]i tovar`[ului Nicolae Ceau[escu, cel mai iubit
ani, consecutiv, Traian B`sescu mand` a „Biruin]ei“ era trasat. economice [i sociale, se vor produce – a[a dup` fiu al poporului romån, militant de seam` al
ocup` locul 1 \n concursul profe- Func]ie \n care Traian B`sescu cum sublinia tovar`[ul Nicolae Ceau[escu – „noi mi[c`rii revolu]ionare [i muncitore[ti mon-
sional „Cea mai eficient` [i \ngri- dovede[te, acum, conduc\nd ma- schimb`ri pe calea lichid`rii deosebirilor esen]iale diale, personalitate proeminent` a vie]ii
jit` nav`“ nu este \nt\mpl`tor. rea nav` cu tricolor la catarg, c` dintre munca fizic` [i cea intelectual`, a deose- politice interna]ionale, \n suprema func]ie de
Dobrogean, n`scut la Basa- este omul potrivit a[ezat la locul birilor dintre clase, se va realiza o tot mai str\ns` secretar general al partidului, ceea ce ex-
rabi, \n imediata vecin`tate a potrivit. apropiere \ntre muncitorime, ]`r`nime [i inte- prim` voin]a unanim` a \ntregii noastre
m`rii, care a manifestat o puter- lectualitate, \ntre toate categoriile sociale, ceea ce na]iuni.
nic` atrac]ie asupra sa, ca [i a (Dobrogea nou`, organ al va determina \nt`rirea coeziunii [i unit`]ii \ntre- (Informa]ia Bucure[tiului, 2 noiembrie, 1984, p. 4)
fratelui mai mic, Mircea B`sescu Comitetului Jude]ean Constan]a gului popor, omogenizarea cresc\nd`, pe o baz`
(secund pe petrolierul „Banat“), al PCR [i al Consiliului Popular nou` a societ`]ii noastre socialiste.“ De aseme-
actualul comandant al „Biruin]ei“ Jude]ean, 7 martie 1985, p. 2) nea, va fi ridicat` la un nivel mai \nalt activitatea MIRCEA CO{EA
a terminat Institutul de Marin` \ntregului sistem al organismelor democra]iei
PA G I N A 6 SC|NTEIA, mar]i, 23 noiembrie 2004

PENTRU AP~RAREA DEZVOLTAREA SOCIALIST~

VALORILOR UMANIT~}II DUP~ O IDEE M~REA}~

Pacea era [i este elementul animator, ca unul care punea unul dintre foarte activii par-
A LUI ILIE VERDE}
indispensabil al unei dezvolt`ri pasiune \n tot ceea ce f`cea“. ticipan]i la \ntrunirile organi-
armonioase a societ`]ii. Din Calit`]ile sale au fost sesizate za]iei, dovedindu-[i spiritul
aceste considerente, tinerii din de to]i participan]ii la \ntru- revolu]ionar [i organizatoric. Se cunoa[te modul \n care se \ncheie contractele economice \n lumi-
Romånia s-au implicat intens, nirea de constituire a Comite- Competen]a solu]iilor propuse na noii reglement`ri, rolul pe care \l joac` voin]a p`r]ilor la \ncheierea
\ntr-un num`r foarte mare, \n tului Na]ional Antifascist, c`ci relevau un profund analist al acestor contracte precum [i func]ia lor de instrumente de planificare. De
combaterea fascismului, cu tovar`[ul Nicolae Ceau[escu realit`]ilor politice romåne[ti [i aceea, problema modific`rii contractelor economice credem c` trebuie
lucid` convingere umanist` [i [i-a exprimat deschis pozi]ia, interna]ionale, insufl\nd o abordat` pornind de la unitatea care exist` \ntre plan [i contract, uni-
\nalt` d`ruire patriotic`. dezvolt\nd argumente pentru nem`rginit` dragoste fa]` de tate determinat` at\t de func]ia de instrument de planificare pe care a
Fiind o component` deosebit demonstrarea pericolului fas- patrie [i un angajament su- dob\ndit-o contractul, c\t [i de \mprejurarea c` planul anual este fun-
de \nsemnat` \n lupta antifas- cist, subliniind sarcinile de per- prem pentru interesele na- damentat pe aceste contracte, pe baza prevederilor din planul cincinal
cist` din ]ara noastr`, tineretul spectiv` care apar]ineau noii ]ionale. sau de perspectiv`.
a fost reprezentat \n Comitetul organiza]ii, eman\nd optimism În cele 18 luni ale existen]ei Organiza]iile socialiste particip` activ la via]a economic` \n dubl`
Na]ional Antifascist [i de ute- [i hot`r\re \n lupta antifascist`. sale, Consiliul Na]ional Anti- calitate: cea de organe ale statului – care implic` anumite raporturi
cistul Nicolae Ceau[escu. Pro- Activitatea tovar`[ului fascist a desf`[urat o prodi- de subordonare pe linie administrativ` – [i cea de persoane juridice,
punerea organiza]iei locale Nicolae Ceau[escu \n cadrul gioas` activitate. Ac]iunile or- care-[i desf`[oar` activitatea relativ independent, pe baza planului
Bucure[ti a PCR ca t\n`rul Comitetului Na]ional Antifas- ganizate de PCR, prin inter- de stat [i \n concordan]` cu scopul pentru care au fost create. |n
muncitor s` intre \n condu- cist a fost evocat` de profesorul mediul s`u, ca [i al altor orga- acest sens ele \ncheie contracte economice care servesc „la regle-
cerea acestei organiza]ii a Iorgu Iordan, \n volumul II din niza]ii de mas` legale, s-au mentarea \n detaliu a schimbului de activit`]i \ntre organiza]iile so-
fost apoi \nsu[it` de Secre- Memorii: „Cel dint\i m-a im- r`sfr\nt cu maxim` eficien]` cialiste \n vederea \ndeplinirii integrale a obliga]iilor decurg\nd din
tariatul C.C. al PCR. Desem- presinat prin curajul, pu]in asupra orient`rii opiniei publice planul de dezvoltare a economiei na]ionale. Conducerea pe baz` de
narea tovar`[ului Nicolae obi[nuit, ca [i, drept conse- de la noi, \ndemn\nd la activism plan r`m\ne caracteristica fundamental`, determinant` a dezvolt`rii
Ceau[escu s-a impus datorit` cin]`, prin convingerea c` lupt` antifascist. noastre socialiste.“ (I. Verde], Expunere la proiectul legii contractelor
prestan]ei militantului, cali- pentru o cauz` dreapt`, care va economice, Sc\nteia din 30 decembrie 1969, p. 4)
t`]ilor eminente dovedite. triumfa f`r` \ndoial` dac` va fi (Tribuna, 9 iunie 1983)
Deja la v\rsta de 15 ani se re- dus` cu fermitate.“ Documen- VICTOR BABIUC
marcase, a[a cum m`rturisea tele epocii ni-l prezint` pe tova- Consilier la Arbitrajul de Stat Central
Ion Popescu-Pu]uri „...ca un r`[ul Nicolae Ceau[escu drept

TINERE}EA REVOLU}IONAR~ A
TOVAR~{ULUI NICOLAE CEAU{ESCU,
MODEL DE COMPORTARE
REVOLU}IONAR~ PENTRU
F~URITORII REVOLU}IEI DIN ‘89
C\nd Homer compara \n Ili- de fond a dezvolt`rii societ`]ii ci \n vederea realiz`rii, \n con-
ada genera]iile omene[ti cu romåne[ti. tinua sa devenire, a unei ordini
frunzele copacului gata s` se În acest sens, Raportul sociale corespunz`toare a ne-
scuture sub suflarea v\ntului privind reorganizarea mi[c`rii voilor [i aspira]iilor oamenilor.
de toamn`, imortaliza o ima- tineretului, prezentat la Confe- În urm` cu c\]iva ani, tot
gine a devenirii dup` modelul rin]a general` din 19-20 martie \ntr-un moment aniversar, se-
marilor periodicit`]i ale naturii. 1922, clarifica strategia ac]iunii cretarul general al partidului,
Dar, avea dreptate Tudor Via- tinerei genera]ii revolu]ionare tovar`[ul Nicolae Ceau[escu,
nu, succesiunea genera]iilor u- prin precizarea intereselor sale lansa o chemare semnificativ`
mane este departe de a se specifice \n domeniile cultural tineretului Romåniei socialiste:
\ncadra \n tiparele acestui mo-
del. Cu at\t mai mult cu c\t
genera]iilor cronologice [i bio-
[i economic. Altfel spus, se
urm`rea ca sentimentul gene-
ra]iei s` fie con[tientizat [i a-
„Adresez organiza]iilor revolu-
]ionare de tineret, \ntregului
tineret al patriei noastre, che-
NE-O CERE PARTIDUL:
UN NUM~R SPORIT DE
logice li se asociaz` genera]iile sumat, s` fie transpus \n rea- marea ca \n str\ns` unitate cu
de crea]ie, acestea din urm` litate prin ac]iune [i lupt`. clasa muncitoare, cu \ntregul
fiind definite de solidarit`]ile Semnifica]ia major` a acestui popor, s` ac]ioneze pentru per-
\ntre oameni care, tr`ind \n a- eveniment const` tocmai \n fap- fec]ionarea [i dezvoltarea con-
cela[i segment de timp, indife-
rent de v\rst`, au acelea[i aspi-
ra]ii [i coopereaz` la aceea[i
oper`.
tul c` se d`dea o direc]ie unit`
[i militant` noii organiza]ii de
tineret, dorind extinderea cali-
t`]ilor de „lupt`tor con[tient“ la
tinu` a societ`]ii noastre so-
cialiste, pentru \nl`turarea ve-
chiului [i promovarea \n per-
manen]` a noului, pentru l`r-
SPECIALI{TI |N TOATE DOMENIILE
Ideea de genera]ie [i-a ocu- un cerc c\t mai cuprinz`tor al girea continu` a formelor de or- „Prefigur\nd cu deosebit` importan]` este \nt`rirea leg`-
pat locul \n filosofia istoriei \nc` tineretului din Romånia. Iar ganizare [i manifestare demo- clarviziune direc]iile \n care vor fi turilor dintre preg`tirea teoretic`
din a doua jum`tate a secolu- tinere]ea revolu]ionar` a cratic`, de conducere demo- continuate eforturile pentru per- [i activitatea practic` viitoare a
lui trecut. Fapt explicabil, dac` tovar`[ului Nicolae cratic` a societ`]ii.“ Aceasta \n- fec]ionarea [i modernizarea \nv`- studen]ilor, dintre preg`tirea de
avem \n vedere c` sentimentul Ceau[escu s-a impus ca un seamn` c` tineretului i se pre- ]`m\ntului, Tezele Comitetului specialitate [i o solid` forma]ie
genera]iei a ajuns a se remar- exemplu de comportament [i zint` [anse deosebite de afir- Central pentru cel de-al X-lea moral-cet`]eneasc`, \n spiritul
ca [i constata odat` cu marile d`ruire comunist`, \ncep\nd mare, \n toate compartimentele Congres al partidului subliniaz` concep]iei marxist-leniniste. Dup`
transform`ri propuse de epoca cu primii ani ai deceniului al societ`]ii, iar \n actuala ac]iune pregnant sarcina [colii romane[ti cum se [tie, \n lumina directivelor
modern`. De aceea, \n cazul is- patrulea, deoarece era pro- pentru perfec]ionare, mederni- de a ]ine pasul cu evolu]ia socie- conducerii partidului [i a preve-
toriei moderne romåne[ti, ade- motorul unor valori politice zare [i \nnoire, ]in\nd cont de t`]ii [i cu cele mai noi cuceriri ale derilor legii \nv`]`m\ntului au fost
sea se aminte[te de genera]ia care reprezentau idealul unui stadiul revolu]iei tehnico-[tiin- cunoa[terii [tiin]ifice, de a asigu- elaborate noi planuri [i programe
de la 1848, a Marii Uniri. nou tip de societate, cea so- ]ifice, este solicitat a participa ra economiei na]ionale, [tiin]ei [i de \nv`]`m\nt, capabile s` con-
Dar dac` se constat` istori- cialist`. \n primele r\nduri. Roman- culturii noastre cadrele de care tribuie la realizarea sarcinilor de
ce[te existen]a sentimentului Tineretul Romåniei con- tismul revolu]ionar al tinerei au nevoie. Pe aceste coordonate preg`tire calitativ superioar` a vii-
venera]iei, nu \nseamn` c` el temporane este convins de genera]ii are un vast spa]iu de se va desf`[ura \n perspectiv` [i torilor speciali[ti, de educare co-
are aceea[i intensitate \n fiecare adev`rul c` op]iunea spre so- manifestare, \ntr-o form` spe- preg`tirea, prin institu]iile de \n- munist` a studen]imii dar [i s`
individ. {i pentru c` organiza]ia cialism, \nsu[irea realist` [i, cific`, \n contextul dinamismu- v`]`m\nt superior, a unui num`r asigure stabilitatea procesului de
revolu]ionar` de tineret din \n acela[i timp, revolu]ionar` lui [i transform`rilor construc- sporit de speciali[ti \n toate \nv`]`m\nt, adaptarea lui la ce-
Romånia se afl` \ntr-un an fes- [i umanist` a filosofiei mar- tive \n Romånia zilelor noastre. domeniile de activitate. Transpu- rin]ele contemporane.“
tiv, putem verifica cele spuse xiste reprezint` accesul spre (Tribuna, 19 martie 1987) nerea \n via]` a unui asemenea
mai sus chiar prin exemplul ce sublinierea rolului decisiv al program amplu de perspectiv`, ca (Sc\nteia, 8 iunie 1969, pagina 4)
ni-l ofer` acest eveniment. subiectului istoric \n formu- VASILE PU{CA{ cel pe care-l stabilesc documen-
Prof. univ. dr.
Tineretul din Romånia proasp`t larea obiectivelor [i g`sirea (\n prezent, ministrul tele preg`titoare ale celui de-al X-
\ntregit` era \n c`utarea unui mijloacelor de ac]iune, iar Integr`rii europene) lea Congres al P.C.R., ne oblig`, OLIVIU GHERMAN
ideal propriu, care s`-l indivi- aceasta nu pentru conformarea evident, s` ac]ion`m cu hot`r\re
dualizeze [i, \n acela[i timp, pasiv` la orice ordine trans- pe cele mai diverse c`i. „Cursul universitar \n pas cu cele
s`-l integreze \n problematica cendent` presupus` ra]ional`, Consider c` \n condi]iile pro- mai noi cuceriri ale g\ndirii”
gresului actual, de cea mai mare
SC|NTEIA, mar]i, 23 noiembrie 2004 PA G I N A 7

G|NDIREA MILITAR~ A TOVAR~{ULUI


NICOLAE CEAU{ESCU,
IZVOR DE NESECAT~ INSPIRA}IE
PENTRU ARMAT~
Dup` cum se [tie, una dintre tezele funda- de dezarmare, \n primul r\nd de dezarmare nu-
mentale \n domeniul asigur`rii securit`]ii clear`, \ntr-un cuv\nt, prevenirea izbucnirii
statelor exprimate de partidul nostru, de se- unui nou r`zboi mondial care, \n condi]iile ac-
cretarul s`u general, Tovar`[ul Nicolae tuale, s-ar transforma automat \ntr-un conflict
Ceau[escu, o constituie cea potrivit c`reia nuclear generalizat, cu consecin]e inimagi-
echilibrul militar nu poate fi ob]inut pe calea nabile. „Noi consider`m – ar`ta tovar`[ul
acumul`rilor ne\ncetate de for]e [i arma- Nicolae Ceau[escu – c` problema fundamen-
mente. Via]a nu numai c` a confirmat din plin tal` a epocii contemporane o constituie opri-
aceast` tez`, dar a demonstrat c`, pur [i sim- rea cursei \narm`rilor [i trecerea la dezarmare,
plu, nu exist` alt` alternativ` pentru asigu- \n primul r\nd la dezarmarea nuclear`, lichi- Tovar`[ii actuali PRM-i[ti Mihai Ungheanu [i Corneliu Vadim Tudor
rarea echilibrului dec\t cobor\rea hot`r\t` a darea primejdiei de r`zboi [i asigurarea drep- pe vremea c\nd poezia politic` [i patriotic` era mai rentabil`
nivelului \narm`rilor. tului suprem al popoarelor, al oamenilor la e- ca pamfletul
xisten]`, la libertate [i independen]`, la via]`,
A[a cum se cunoa[te, problema fundamen- la pace.“
tal` a zilelor noastre o constituie oprirea cur-
sei \narm`rilor [i trecerea la m`suri hot`r\te IOAN MIRCEA PA{CU
MAREA LEC}IE A
COMANDANTULUI
NOSTRU SUPREM:
NUMIC NU E MAI SFÎNT
CA LIBERTATEA }~RII
Privit` prin prisma acestor realit`]i ale vie]ii politice mondiale
contemporane, opera pre[edintelui României socialiste se înscrie în
rîndul factorilor eficien]i de ac]iune pentru combaterea politicii im-
perialiste de for]` [i dictat, a încerc`rilor de instaurare a domina]iei
str`ine asupra altor popoare. În acest sens este înc`rcat de semnifi-
ca]ii apelul adresat de tovar`[ul Nicolae Ceau[escu pentru intensificarea
eforturilor [i conlucr`tii interna]ionale în vederea opririi încord`rii,
solu]ion`rii problemelor pe calea tratativelor, stop`rii cursei înarm`rilor
[i trecerii la dezarmare, în primul rînd dezarmarea nuclear`. „Marea
r`spundere pe care o avem fa]` de poporul nostru – ar`ta tovar`[ul
Nicolae Ceau[escu la Conferin]a Na]ional` din decembrie 1982 – ne cere
s` facem totul pentru asigurarea p`cii, a dreptului suveran al popoarelor,
al oamenilor la existen]`, la via]`, la dezvoltatea liber`, independent`.“
În viziunea tovar`[ului Nicolae Ceau[escu independen]a [i suveranitatea
na]ional` au ca temelie trainica dezvoltare a for]elor de produc]ie care
asigur` condi]iile necesare atît pentru ridicarea nivelului de via]` al
poporului, pentru progresul [tiin]ei, înv`]`mîntului, culturii, pentru un
grad superior de civiliza]ie al întregii societ`]i, cît [i pentru înt`rirea pu-
terii materiale [i spirituale a patriei, a capacit`]ii ei de ap`rare. Pe
f`ga[ele principale croite de gîndirea clarv`z`toare, novatoare [i
cutez`toare a tovar`[ului Nicolae Ceau[escu, România Socialist` se
prezint` lumii ca un stat dedicat ardent cauzei libert`]ii, p`cii [i co-
labor`rii interna]ionale, triumfului socialismului [i comunismului în
lume.

Elena [i Nicolae Ceau[escu pe c\nd nici nu b`nuiau c` \n Romånia va fi z`pad` toat` vara, \n Office VICTOR ATHANASIE ST~NCULESCU

STUDEN}IE, CREA}IE, MUNC~


Ata[amentul la idealurile de \mplinire ale politicii [tiin]ifice novatoare a partidu- laterale [i ascendente a ]`rii, personali- \nt\mpinarea celor dou` importante eveni-
socialist` a patriei, elanul tineresc ne- lui nostru \n domeniul instruc]iei tinerei ge- tate politic` proeminent` a contempo- mente au eviden]iat noi valen]e calitative \n
desmin]it [i manifestarea plenar` a nera]ii, \nsemn\nd totodat` chez`[ia asi- raneit`]ii. Acelea[i sentimente de aleas` activitatea profesional-[tiin]ific`, politico-ide-
romantismului revolu]ionar s\nt – [i cu gur`rii \nfloririi \n continuare a Romåniei pre]uire [i de \nalt` considera]ie le ologic`, cultural-educativ`, sportiv-turistic`,
prilejul anivers`rii a 63 de ani de la f`u- socialiste. aducem tovar`[ei academician doctor de munc` patriotic` [i de preg`tire pentru
rirea UTC [i a 30 de ani de la \nfiin]area inginer Elena Ceau[escu, om politic [i sa- ap`rarea patriei. În acela[i timp, cei 30 de
U.A.S.C.R. – coordonatele fundamentale
ale activit`]ii tuturor organelor [i orga-
Pre]uire, dragoste vant de larg` recunoa[tere interna]io-
nal`, pre[edinte al Consiliului Na]ional al
ani de rodnic` [i prestigioas` activitate
\nseamn` pentru noi un minunat prilej de
niza]iilor asocia]iilor studen]ilor comu- [i recuno[tin]` {tiin]ei [i Înv`]`m\ntului, de a c`rei bilan] al marilor realiz`ri ob]inute de Aso-
ni[ti din centrul universitar Cluj-Napoca, str`lucit` activitate este legat` nemij- cia]iile Studen]ilor Comuni[ti din Centrul
activitate \nsufle]it` de sim]ul activ al is- locit dezvoltarea [tiin]ei [i \nv`]`m\ntu- Universitar Cluj-Napoca. Astfel, \n acest r`s-
toriei noi, stimulat` de efervescen]a cre- Moment cu ample rezonan]e \n via]a lui romånesc. timp, organiza]ia noastr` a ob]inut succese
atoare ce caracterizeaz` cele peste dou` tinerei genera]ii, s`rb`torirea celor dou` deosebite pe t`r\mul \nv`]`m\ntului, cerce-
decenii de devenire revolu]ionar` a ]`rii,
de c\nd \n fruntea partidului [i la c\rma
marcante evenimente prilejuie[te de aceea
o subliniere [i mai ap`sat` a acestor
Sentimente alese t`rii [i produc]iei, al educ`rii [i preg`tirii
multilaterale a tineretului universar.
destinelor Romåniei se afl` tovar`[ul adev`ruri, determin` o nou` [i fierbinte tovar`[ei (Tribuna, 19 martie 1987)
Nicolae Ceau[escu. Înalta dezvoltare a m`rturie a pre]uirii, dragostei [i recu-
\nv`]`m\ntului romånesc, orientarea aces- no[tin]ei studen]ilor clujeni, al`turi de Elena Ceau[escu IOAN RUS
tuia c`tre problemele cercet`rii [i produc]iei \ntregul tineret, fa]` de secretarul gene-
materiale, integrarea lui plenar` necesi- ral al al partidului, pre[edintele Romå- Aflate sub semnul mobiliz`rii exemplare, Pre[edinte al Consiliului U.A.S.C.
t`]ilor economico-sociale reprezint` unul niei, tovar`[ul Nicolae Ceau[escu, ctitor toate ac]iunile organizate de consiliile din Centrul Universitar Cluj-Napoca
dintre cele mai semnificative [i largi aspecte [i strateg \n]elept al dezvolt`rii multi- U.A.S.C. (A.S.C.) din institute [i facult`]i \n
PA G I N A 8 SC|NTEIA, mar]i, 23 noiembrie 2004

Participarea sindicatelor la elaborarea


[i aplicarea legisla]iei muncii
Partidul nostru a acordat [i acord` o ficativ \n acest sens este faptul c` unul din
aten]ie deosebit` dezvolt`rii democra]iei so- principiile fundamentale stabilite de Con-
cialiste consider\nd-o ca o latur` esen]ial` ferin]a Na]ional` a Partidului Comunist
a construc]iei socialismului. |n acest sens, Romån din decembrie 1977 cu privire la
tovar`[ul Nicolae Ceau[escu sublinia c` \mbun`t`]irea legisla]iei se refer` la per-
„democra]ia socialist` constituie nu numai fec]ionarea cadrului de participare direct`
o parte inseparabil` a socialismului, ci [i o [i nemijlocit` a colectivelor de oameni ai
necesitate obiectiv` pentru f`urirea cu suc- muncii, a maselor populare, la activitatea de
ces a noii or\nduiri sociale.“ elaborare a legilor.
|n lumina orient`rilor [i indica]iilor Aceast` tr`s`tur` a democra]iei socia-
secretarului general al partidului, sub di- liste se realizeaz` at\t prin participarea di-
recta sa \ndrumare, \n ]ara noastr` s-a re- rect` a oamenilor muncii, c\t [i prin inter-
alizat un adev`rat sistem de conducere mediul organiza]iilor de mas` [i ob[te[ti,
democratic` a ]`rii de c`tre popor, ale \n acest sens rolul sindicatelor fiind sub-
c`rui organisme – consiliile oamenilor stan]ial. „Ca organiza]ii ale oamenilor
muncii, adun`rile generale ale oamenilor muncii, \n cadrul diviziunii muncii \ntre
muncii, consiliile populare, organiza]iile diferite organisme ale societ`]ii, sindicatele
ob[te[ti, organele de conducere demo- – subliniaz` tovar`[ul Nicolae Ceau[escu
cratic` la nivel na]ional – func]ioneaz` ca \n Cuv\ntarea rostit` la Congresul U.G.S.R.
un mecanism unitar, sub conducerea Par- din aprilie 1981 – au datoria s` acorde o
tidului Comunist Romån. aten]ie deosebit` condi]iilor de munc` [i de
Sindicatelor le revin r`spunderi \nsem- via]` ale celor ce muncesc, \n general, tu-
nate \n solu]ionarea problemelor sociale, \n turor problemelor sociale, particip\nd activ
urm`rirea modului cum se realizeaz` \n la elaborarea legilor [i hot`r\rilor necesare
practic` politica partidului Comunist \nf`ptuirii \n cele mai bune condi]ii a pro-
Romån \n domeniul \mbun`t`]irii continue gramului adoptat de Congresul al XII-lea al
a condi]iilor de munc` [i de via]`. partidului \n vederea cre[terii bun`st`rii
O caracteristic` a actualei etape de dez- oamenilor muncii.“
voltare a societ`]ii noastre o constituie
l`rgirea formelor de participare a oamenilor (Editura Politic`, Bucure[ti, 1981)
muncii la dezbaterea problemelor vie]ii eco-
nomice [i sociale, la conducerea statului, VALER DORNEANU
inclusiv la activitatea sa legislativ`. Semni-

Cunoa[terea istoriei poporului romån


Ei coboar` din p`dure pe t`p[an / Printre frunzele \ntinse pe glie / {i a[teapt` – temei al \nf`ptuirilor prezente
ca Vadim [i Adrian / S`-i descrie pe am\ndoi \n poezie
(continuare din num`rul trecut)
Temei al \ns`[i devenirii noastre, al f`uririi personalit`]ii, al \mplinirii ca oameni,
cunoa[terea istoriei patriei este o necesitate determinat` [i de locul pe care-l ocup` educa]ia

FAPTE GLORIOASE ALE patriotic` \n ansamblul operei de formare a omului nou. Formarea unei con[tiin]e \naintate,
revolu]ionare, situate la nivelul cel mai \nalt al \n]elegerii exigen]elor contemporaneit`]ii, con-
stituie chez`[ia particip`rii la edificarea noii societ`]i. Func]ia esen]ial` a \ntregii activit`]i
ideologice [i a muncii politico-educative const` \n stimularea [i mobilizarea plenar` a

TOVAR~{ULUI OCTAV COSM|NC~, energiilor poporului, \n dinamizarea [i orientarea lor c`tre \nf`ptuirea marilor obiec-
tive prev`zute \n programele adoptate de partid, \n vederea ridic`rii necontenite a pa-
triei pe noi culmi de civiliza]ie [i progres. „Este necesar – sublinia secretarul general al
partidului – s` \n]elegem c` ne g`sim \ntr-o asemenea etap` de dezvoltare \n care activitatea

|N PRESA COMUNIST~ ideologic`, politico-educativ`, nivelul general de cultur` reprezint` un factor de importan]`
deosebit` pentru \ntreaga noastr` activitate de partid [i de stat, pentru \ns`[i opera de f`urire
cu succes a societ`]ii socialiste“. Cunoa[terea istoriei, parte integrant` esen]ial` a baga-
jului cultural, se constituie \ntr-o necesitate imperioas`, scopul \nf`ptuirii con[tiente,
„Ieri a p`r`sit Capitala, \ndrept\n- „Ieri, s-a \napoiat \n Capital`, venind \n deplin` libertate de spirit, a marilor obiective ce stau \n fa]a dezvolt`rii ]`rii. Spi-
du-se spre Bonn, o delega]ie a Uniunii de la Bonn, delega]ia U.T.C. alc`tuit` din ritul de dreptate [i r`spundere, sentimentul de ap`rare a propriet`]ii socialiste, a so-
Tineretului Comunist alc`tuit` din to- tovar`[ii Nicolae Ungureanu, adjunct de cialismului, a independen]ei Romåniei, ]eluri majore, dup` cum ar`ta tovar`[ul
var`[ii Nicolae Ungureanu, adjunct de [ef [ef de sec]ie la C.C. al U.T.C. [i Axente NICOLAE CEAU{ESCU \n Expunerea la recenta Plenar` l`rgit` a C.C. al P.C.R. – spiri-
tul patriotismului revolu]ionar, sim]`m\ntul dragostei de patrie, atribute esen]iale ale
de sec]ie la C.C. al U.T.C., [i Axente Fr`sineanu, activist al C.C. al U.T.C., care
personalit`]ii omului nou, cu o \nalt` con[tiin]` revolu]ionar`, s\nt puternic [i indis-
Fr`sineanu, activist al C.C. al U.T.C., care la invita]ia Ministerului Federal al Tinere-
olubil legate de cunoa[terea trecutului glorios de lupt` [i jertf` al neamului, de
la invita]ia Ministerului Federal al Tinere- tului, Familiei [i S`n`t`]ii din R.F. Ger- cunoa[terea [i interpretarea exact` a istoriei. „S` educ`m tineretul [i poporul nostru –
tului, Familiei [i S`n`t`]ii, va face o vizit` mania a f`cut o vizit` \n aceast` ]ar`. La sublinia cu acela[i prilej secretarul general al partidului – \n spiritul patriotismului re-
\n R.F. Germania. La plecare, pe Aero- sosire, pe Aeroportul Bucure[ti – Otopeni, volu]ionar, al hot`r\rii neab`tute ca \n orice \mprejur`ri s` fie gata de a ap`ra cuceririle
portul Bucure[ti – Otopeni, delega]ia a delega]ia a fost salutat` de tovar`[ul revolu]ionare [i socialismul, de a face totul pentru \naintarea neab`tut` a patriei noastre spre
fost salutat` de tovar`[ul Octav Cos- Octav Cosm\nc`, adjunct de [ef de sec]ie cele mai \nalte culmi de progres [i civiliza]ie“. Vibra]ia patriotic`, participarea afectiv` la aseme-
m\nc`, adjunct de [ef de sec]ie la C.C. al la C.C. al U.T.C., de activi[ti ai C.C. al nea \nf`ptuiri, adeziunea de g\nd [i fapt` la devenirea ]`rii trec prin cunoa[terea – de c`tre
U.T.C., de activi[ti ai C.C. al U.T.C.“ U.T.C.” fiecare – a istoriei neamului, a marilor izb\nzi [i sacrificii ce-au durat \n con[tiin]a noastr`
na]ional` respectul sacru pentru valori morale perene: adev`r, dreptate, independen]`.
(Sc\nteia Tineretului, 23 aprilie 1974, (Sc\nteia Tineretului, 30 aprilie 1974, (Flac`ra Ia[ului, 28 octombrie 1989, Nr.13.385, p. 2)
pagina 5) pagina 5)
LECTOR DR. IOAN SOLCAN