Sunteți pe pagina 1din 8

made in Academia Ca]avencu

Nr. 1 Mar]i, 16 noiembrie 2004 8 PAGINI – GRATUIT

COMITETUL REDAC}IONAL: ION ILIESCU, ADRIAN N~STASE, THEODOR STOLOJAN, RODICA ST~NOIU, ANTONIE IORGOVAN, EMIL BOC, VALERIU
STOICA, TEOCTIST, CORNELIU VADIM TUDOR, MUGUR IS~RESCU, VIOREL HREBENCIUC, SERGIU NICOLAESCU,
OCTAVIAN {TIREANU, GHEORGHE COPOS, ADRIAN SEVERIN, IOAN SOLCAN, TRI}~ F~NI}~, ANDREI MARGA

FERICIREA DE A STUDIA
|N UNIUNEA SOVIETIC~
Nespus de mare este sprijinul chestiuni teoretice pe care le ridic` fic` creatoare din institutele sovieti-
fr`]esc multilateral pe care Uni- aceste construc]ii de o amploare ce s\nt antrena]i nu numai cadrele
unea Sovietic` \l acord` ]`rii noas- f`r` precedent. Profesorul Zolota- didactice, ci [i studen]ii. |n fiecare
tre. Unul din aspectele importante riov, decanul Facult`]ii Hidroener- institut func]ioneaz` asocia]ii [tiin-
ale acestui ajutor \l constituie fap- getice a Institutului Energetic de la ]ifice cu cercuri pe l\ng` catedrele
tul c` un mare num`r de fii ai oa- Moscova, conduce cercet`rile din de diverse specialit`]i. |n aceste
menilor muncii din R.P.R au posi- institut \n leg`tur` cu transmiterea cercuri studen]ii prezint` [i dezbat
bilitatea s` studieze \n institutele [i curentului de \nalt` tensiune la lucr`ri proprii. Un num`r mare [i
universit`]ile din Uniunea Sovietic` mari distan]e pe linia Kulba- dintre studen]ii din R.P.R. lucreaz`
pentru a se forma ca ingineri, me- [ev–Moscova. \n asemenea cercuri, unii dintre ei
dici, profesori, oameni de [tiin]`. |n Uniunea Sovietic` se desf`- reu[ind s` ob]in` rezultate frumoa-
Pentru orice student romån este [oar` o lupt` uria[` pentru dez- se. Astfel s\nt studen]ii Gh. Vl`du],
o cinste [i o fericire s` studieze \n voltarea biologiei [i [tiin]elor de la Institutul Tehnologic din Le-
Uniunea Sovietic`, \n ]ara [tiin]ei, agricole. Studen]ii no[tri au feri- ningrad, Gh. Haup, de la Facultatea
tehnicii [i culturii celei mai avan- cirea de a fi martori la elaborarea de Istorie a Universit`]ii din Lenin-
sate din lume. [i aplicarea \n practic` a noilor grad, Mircea Constantinescu, de la
Studen]ii [i aspiran]ii romåni teorii revolu]ionare \n aceste Institutul de Chimie Jvanovo [i al]ii
care studiaz` \n Uniunea Sovietic` [tiin]e, teorii care dau lovituri de care au fost premia]i pentru lucr`-
s\nt repartiza]i la cele mai mari [i moarte idealismului, weissmann- rile prezentate \n cercurile [tiin]i-
mai importante institute de \nv`- morganismului [i ilustreaz` tri- fice. Avem deasemeni printre noi
]`m\nt superior; ei vin astfel \n con- umful concep]iei materialiste \n aspiran]i cu o activitate [tiin]ific`
tact direct cu oameni de [tiin]` [i [tiin]`. rodnic` [i apreciat` \n institutele
profesori renumi]i. Studen]ii din ]ara noastr` \nva]` unde lucreaz`. Astfel s\nt Paul Dr`-
Institutele sovietice de \nv`]`- la Academia „Timislazev“, unde lu- ghicescu de la Institutul Electro-
m\nt superior s\nt adev`rate focare creaz` [i pred` marele savant so- tehnic „Ulianov“ din Leningrad,
de crea]ie [tiin]ific`. |n aceste in- vietic, academicianul T.D. Lascuko, Alexandra Nisim de la Institutul
stitute se desf`[oar`, \n afara la Institutele Agronomice din „Kulb\[ev“ din Moscova [i al]ii.
obi[nuitei munci pedagogice de Odesa, Harkov; la Institutul de Muncind [i \nv`]\nd al`turi de
cre[tere a noilor speciali[ti, o ne- Medicin` din Leningrad, unde vin harnicii studen]i sovietici \ntr-o
\ntrerupt` [i extrem de bogat` \n contact direct cu lucr`rile acade- asemenea atmosfer` de activi-
munc` [tiin]ific` creatoare, legat` micianului Bakov, care continu` [i tate [tiin]ific` creatoare, legat`
de problemele concrete cele mai [i dezvolt` marea oper` [tiin]ific` a str\ns de problemele practicii,
noi ale uria[ei opere de construire lui P. Pavlov; la Institutul de Chimie studen]ii no[tri au prilejul s`
a comunismului. |n felul acesta, \n „Mendeleev” din Moscova, vestit devin` \nc` de pe b`ncile fac-
institute se reflect` puternic toate prin laboratoarele sale perfec]ionate ult`]ii speciali[ti bine preg`ti]i,
fr`m\nt`rile lumii [tiin]ifice sovie- \n care se fac cercet`ri de mare im- capabili s` participe cu pricepere,
tice, \ntregul proces de dezvoltare a portan]`; la Universitatea din Le- c\nd se vor \ntoarce \n patrie, la
[tiin]ei [i tehnicii sovietice. ningrad, unde pred` fizicianul rezolvarea numeroaselor prob-
O preocupare central` \n toate Iliu[in, laureat al Premiului Stalin, leme noi pe care le ridic` con-
institutele tehnice o constituie rector al Universit`]ii [i deputat \n struirea socialismului \n ]ara
problemele legate de marile con- Sovietul Suprem. noastr`. Metodele sovietice de
struc]ii ale comunismului [i p`cii Pentru mii [i mii de studen]i, munc`, pe care au ocazia s` le
de pe Volga, Don, Nipru, din printre care [i cei din ]ara noastr`, cunoasc` nemijlocit, constituie pen-
Crimeia [i Turkmenia. |n labora- se preg`te[te s`-[i deschid` por]ile tru ei o arm` puternic` pentru \n-
toarele institutelor se fac cercet`ri uria[a cl`dire a Universit`]ii „Lomo- vingerea oric`ror greut`]i.
[i experien]e legate de aceste pro- nosov“, una din cele mai moderne
bleme: profesori [i colective ale [i impun`toare monumente arhi- ION ILIESCU
cadrelor de diverse specialit`]i lu- tectonice ale Capitalei U.R.S.S.
creaz` la rezolvarea nenum`ratelor |n clocotitoarea activitate [tiin]i- (continuare \n pagina 5)

PARTIDUL, CEAU{ESCU, ROMÅNIA


VIITORUL LUMINOS AL LUMII SPRIJIN~ EXEMPLAR CRIMINOLOGIA
VA FI COMUNIST Consider`m c` obiectul generic al criminologiei \l reprezint`
criminalitatea ca fenomen social ce apare pe o anumit` treapt` de
Teoria marxist` este interesat` de sensul itor va determina o explozie a structurii sociale. evolu]ie a societ`]ii omene[ti, odat` cu apari]ia propriet`]ii private
evolu]iei societ`]ii capitaliste [i de teoriile care o („Ideologii occidentale la por]ile viitorului“, \n T\narul asupra mijloacelor de produc]ie [i a claselor sociale antagoniste, [i
reflect`. Este evident c` aceast` societate s-a leninist, revista de cultur` social-politic` pentru tineret care va disp`rea ca rezultat al unui proces con[tient, de lung` durat`,
transformat \n cei 3–400 de ani de existen]`, dar a CC al UTC, anul II, nr. 10 (22)/1972, pp. 12-14) pe o treapt` superioar` de dezvoltare a societ`]ii.
progresul uman \mpinge inevitabil acest sistem
c`tre dispari]ie. ADRIAN N~STASE RODICA ST~NOIU
Acest proces, care \i ofer` \nc` resurse pentru pre-
lungirea existen]ei, reprezint` o acumulare care \n vi- (Continuare \n toat` pagina 2) (Continuare \n pagina 3)
PA G I N A 2 SC|NTEIA, mar]i, 16 noiembrie 2004

TINERETUL OMAGIAZ~ CU INIMA PLIN~ DE RECUNO{TIN}~


CONTRIBU}IA TOVAR~{ULUI NICOLAE CEAU{ESCU
LA VIITOAREA LOR CARIER~ POLITIC~
{i iat`-i pe bobocii anului acesta posesori ai unui putea deveni speciali[ti de n`dejde ai patriei noastre pentru dezarmare [i pace al Fron- ale Americii [i Canadei (28 noiem-
blazon visat de genera]ii, transmis, sau mai mult socialiste. tului Unit`]ii [i Democra]iei So- brie 1981).
\ncredin]at cu o sfin]enie cerebral` [i afectiv`. S\ntem Universitatea e o r`scruce gigantic`, un popas cialiste (30 octombrie 1981); apelul („Strategia sistemului global al
posesorii lui la cap`tul a 12 ani de [coal` [i s\ntem unde con[tiin]a individual` [i social` trebuie s` se Marii Adun`ri Na]ionale a Republi- p`cii“, \n Revista romån` de drept,
prima serie care, prin modific`rile \nv`]`m\ntului, ob- des`v\r[easc`. cii Socialiste Romånia c`tre parla- revista asocia]iei juri[tilor din Re-
]ine acest titlu cu un grad de maturitate \n plus. („Jurnal de boboc“, \n Universitas, lunar studen]esc mentele, guvernele [i popoarelor publica Socialist` Romånia, nr.
Acest blazon ne confer` ni[te drepturi concrete [i, politic, social, cultural al CUASC – Universitatea Bucu- ]`rilor europene, ale Statelor Unite 9/1982, p. 12-13)
dac` pot spune, formidabile, dar care oblig`, \n acela[i re[ti, nr. 1-2 (7-8)/1969, p. 3)
timp, la seriozitate \n preg`tirea noastr`, pentru a

Promov\nd o concep]ie nou`, asigura colaborarea [i dezvol- superioare, cum s\nt respectul
dinamic`, profund revolu]ionar` tarea rela]iilor dintre toate po- dreptului na]iunilor, al popoa-
[i de larg` deschidere \n leg`tur` poarele“. relor, al oamenilor de a fi st`p\ni
cu modul de organizare [i sta- |n g\ndirea creatoare, [tiin- pe destinele lor, de a-[i organiza
tornicire a rela]iilor dintre na]iuni ]ific`, profund original` a se- via]a corespunz`tor propriilor
\n epoca contemporan`, Romånia cretarului general al partidului, n`zuin]e. Un asemenea concept
socialist`, pre[edintele s`u, promovarea valorilor dreptului de drept interna]ional va putea
tovar`[ul Nicolae Ceau[escu, [i echit`]ii ocup` un loc dintre deschide calea unei conlucr`ri
acord` o \nsemn`tate esen]ial` cele mai importante. Am g`sit fructuoase \ntre toate popoarele,
garant`rii valorilor fundamentale \n o-perele tovar`[ului Nicolae \n toate domeniile de activitate.
ale dreptului interna]ional. Ceau[escu o str`lucit` funda- Se poate spune c` de-abia odat`
Magistralul raport prezentat mentare [i argumentare, \n cu cucerirea deplin` a indepen-
Congresului al XII-lea de tova- m`sur` s` afirme cu putere o den]ei de c`tre toate popoarele,
r`[ul Nicolae Ceau[escu, secre- contribu]ie proprie, de excep- cu f`urirea unei lumi mai drepte
tarul general al partidului, exem- ]ional` importan]`, a g\ndirii [i mai bune, c\nd oamenii vor de-
plu str`lucit de abordare romåne[ti la \n]elegerea, dez- veni cu adev`rat liberi, vor putea
creatoare a realit`]ilor vie]ii in- voltarea [i aprofundarea sen- s`-[i f`ureasc` via]a \n deplin`
terna]ionale contemporane, su- sului profund umanist al mari- cuno[tin]` de cauz`. Aceasta va
blinia cerin]a ca „s` fie respectate lor valori ce reprezint` de fapt fi o er` nou`, superioar`, o
normele de drept interna]ional adev`rate jaloane ale evolu]iei adev`rat` justi]ie social`.“ (Nico-
unanim recunoscute“ (Raport la civiliza]iei contemporane. lae Ceau[escu, Romånia pe dru-
cel de al XII-lea congres al Par- Cu deosebit` pregnan]` apare mul construirii societ`]ii socialiste
tidului Comunist Romån, Editu- ideea respectului valorilor morale multilateral dezvoltate, vol. 11,
ra Politic`, Bucure[ti, 1979, \n g\ndirea pre[edintelui Nicolae Editura Politic`, Bucure[ti, 1975,
p.105), apreciind c` \n actualul Ceau[escu. A[a cum ar`ta [eful p. 739)
moment istoric se impune cu statului romån, „f`urirea unei („Valorile dreptului inter-
necesitate ca „\n spiritul r`spun- noi ordini economice presupune na]ional \n contextul codific`rii [i
derii fa]` de fiecare popor, fa]` de [i o nou` ordine politic`, noi dezvolt`rii sale progresiste“, \n
pace [i civiliza]ie, fa]` de ome- norme de justi]ie interna]ional`, Revista romån` de drept, nr.
nire, s` se fac` totul pentru a se care s` statorniceasc` principii 2/1980, pp. 21-45)

DREPTURILE OMULUI,
STR~LUCITA CONTRIBU}IE A TOVAR~{ULUI UN CONCEPT RETROGRAD
Se pune apoi problema „filo- parativ al libert`]ii“. Aceast` cer-

NICOLAE CEAU{ESCU LA DEZVOLTAREA zofiei“ de baz` a acestor drepturi.


Astfel, \n concep]ia clasic`, dez-
voltat` \n secolul trecut, statul era
cetare ierarhizeaz` statele pe o
scar` descresc\nd` de la 1 („state
libere“) la 7 („statele cele mai
considerat principala amenin]are pu]in libere“). Acest gen de abor-
G|NDIRII ROMÅNE{TI {I NU NUMAI pentru drepturile individului. |n
aceast` concep]ie, sus]inut` \nc` [i
dare cantitativ` nerealist`, su-
perficial`, a fost, \ns`, criticat`
\n literatura actual` de specialitate, chiar \n literatura occidental`.
|n apelul pentru dezarmare [i leg`tura dintre educa]ia pentru fest`ri publice, s` organizeze se consider` c` exist` o con- |n epoca contemporan`, drep-
pace, adoptat la 30 octombrie 1981 dezarmare [i drepturile omului este adun`ri populare, demonstra]ii, tradic]ie insurmontabil` \ntre indi- turile omului nu mai pot fi abor-
de Frontul Democra]iei [i Unit`]ii So- evident – [i acest lucru a fost sub- mar[uri ale p`cii [i alte ac]iuni de vid [i stat, drepturile omului con- date numai sub aspectul tradi]io-
cialiste din Romånia, pe baza ori- liniat \n numeroase r\nduri de mas`, cer\nd s` se \ntreprind` [i s` tur\ndu-se \n aceste teorii ca nal, al raporturilor individ–stat, ele
ent`rilor stabilite de pre[edintele pre[edintele Romåniei, tovar`[ul se intensifice ac]iunile tuturor garan]ii ale individului \mpotriva trebuind a fi studiate [i sub o di-
Nicolae Ceau[escu, pre[edintele Nicolae Ceau[escu – c` \n ansam- statelor [i popoarelor pentru abuzurilor posibile ale statului. mensiune interna]ional` ca prero-
FDUS, se arat`: „Consider`m c` blul drepturilor omului un rol \mpiedicarea amplific`rii cursei Asemenea puncte de vedere, gative de grup, na]ionale.
for]ele iubitoare de pace de pre- esen]ial \l are dreptul fiec`rui indi- \narm`rilor [i sporirii arsenalului dup` care denumirea de drepturi Dup` cum sublinia secretarul
tutindeni, popoarele trebuie s` se vid la pace [i, \n consecin]`, la via]` militar, pentru m`suri concrete \n ale omului ar fi o formul` modern` general al partidului \n magis-
manifeste cu cea mai mare energie [i la dezvoltare – aspect care ar tre- domeniul dezarm`rii [i, \n primul ce ar acoperi \n realitate „drep- trala expunere din 3 august
pentru a determina guvernele, par- bui legat \n mai mare masur` de r\nd, al dezarm`rii nucleare, pentru turile naturale“, reflect` o anumit` 1978, „concep]ia noastr` despre
lamentele, conducerile statelor s` problematica dezarm`rii [i de pro- eliberarea omenirii de co[marul unui tendin]` de a minimaliza drepturile democra]ie – [i, \n acest context,
abordeze o politic` nou`, construc- cesele educa]ionale. nou r`zboi“. elementare ale omului, de a le despre drepturile omului – por-
tiv`, p`truns` de o r`spundere Pe aceast` linie, Frontul Demo- \ncorseta \n tiparele societ`]ii occi- ne[te de la necesitatea asigur`rii
maxim` pentru soarta [i viitorul cra]iei [i Unit`]ii Socialiste din „Educa]ie pentru dezarmare – dentale. |n literatura de specialitate deplinei egalit`]i \ntre oameni, a
popoarelor [i p`cii mondiale“ (a se Romånia, \n apelul s`u din 30 oc- necesitate [i actualitate“, \n Re- din occident se argumenteaz` ast- realiz`rii unor rela]ii economice
vedea „Sc\nteia“, nr. 12191, 1 no- tombrie 1981, cheam` to]i oamenii vista romån` de drept, nr. fel diferite teze [i concep]ii de jus- [i sociale echitabile, care s` per-
iembrie 1981). din ]ara noastr` „s`-[i spun` 12/1981, p. 3–7) tificare, sub pretextul „protec]iei mit` fiec`rui cet`]ean s` duc` o
Pentru a ne referi numai la cuv\ntul \n cadrul unor largi mani- interna]ionale“ a acestor drepturi, via]` demn`, de la accesul liber
a amestecului \n treburile interne la \nv`]`m\nt, cultur`, [tiin]`, la
ale altor state. posibilitatea particip`rii directe

TOVAR~{UL NICOLAE CEAU{ESCU, Analiza cercet`rilor \n domeniul


drepturilor omului eviden]iaz` [i
un tip de abordare factual` bazat
a oamenilor, f`r` deosebire de
na]ionalitate – [i \n primul r\nd
a maselor muncitoare – la con-

CONTRIBU}IE MAJOR~ LA PACEA LUMII pe studierea exercit`rii \n concret


de c`tre cet`]eni a drepturilor
prev`zute \n legisla]ie. Se \ncearc`
ducerea \ntregii societ`]i“ (Nico-
lae Ceau[escu, Romånia pe drumul
construirii societatii socialiste mul-
Concep]ia romåneasca \n problemele p`cii [i al partidului, poporul romån s-a pronun]at [i se pro- prin astfel de cercet`ri opera]io- tilateral dezvoltate, vol. 16, Bucu-
dezarm`rii se \ntrege[te \ntr-un tot unitar ce s-a am- nun]` tot mai ferm – \n deplin` unitate – \n favoarea nalizarea \n ceea ce prive[te ana- re[ti, Editura Politic`, 1978, p.
plificat \n permanen]`, prin contribu]ia major` a p`cii, dezarm`rii, a destinderii [i securit`]ii liza comparativ` a implement`rii 542-543). (Concep]ii [i controverse
pre[edintelui Nicolae Ceau[escu la formularea ori- interna]ionale. S\nt semnificative, \n acest sens, nu- drepturilor omului. \n domeniul drepturilor omului, \n Vi-
ent`rilor de ansamblu [i a propunerilor concrete meroasele manifest`ri populare pentru pace Aceast` tendin]` este ilus- itorul social, revist` a Academiei
prezentate \n acest domeniu \n cadrul diferitelor foruri desf`[urate \n Romånia, apelurile adresate for]elor pro- trat` de activitatea unei insti- {tefan Gheorghiu, ianuarie – febru-
interna]ionale. gresiste din \ntreaga lume. Dintre acestea men]ion`m: tu]ii din New York, intitulat` arie 1983, p. 45 – 50)
Pozi]iile romåne[ti \n leg`tur` cu necesitatea p`cii s\nt apelul de pace adresat de Congresul oamenilor muncii „Freedom house“ („Casa liber- Pagin` realizat` cu neprecupe]itul
afirmate constant \n diferite documente de partid [i de tuturor popoarelor lumii (26 iunie 1981); apelul Marii t`]ii“), care [i-a propus s` in- sprijin al t\n`rului tovar`[-autor
stat, \n documentele \ncheiate de Romånia cu alte state. Adun`ri Na]ionale a Republicii Socialiste Romånia ventarieze drepturile civile [i
Pe de alt` parte, trebuie men]ionat c`, r`spunz\nd adresat parlamentelor statelor semnatare ale actului politice \n lume [i, ca atare, s` ADRIAN N~STASE
cu energie chem`rilor adresate de secretarul general final al Conferin]ei de la Helsinki (1 iulie 1981); apelul stabileasc` anual „studiul com-
SC|NTEIA, mar]i, 16 noiembrie 2004 PA G I N A 3

ORGANIZA}IILE PARTIDUL, CEAU{ESCU, ROMÅNIA


REVOLU}IONARE
STUDEN}E{TI, SUB SPRIJIN~ EXEMPLAR CRIMINOLOGIA
Continuare din pagina 1 prin trecerea de la o economie pre- de a-i \mpiedica pe oameni s`
CONDUCEREA NEMIJLOCIT~ Informa]ia, ca factor cognitiv,
este cea care ofer` individului
dominant agrar` la o economie ba-
zat` pe o industrie modern`, prin
comit` abateri, iar atunci c\nd o
fac, de a-i ajuta s` se \ndrepte. S`

A PARTIDULUI, IDEE DE uman \n]elegerea necesit`]ii, cre\nd


astfel premisele st`rii sale de liber-
tate, \n accep]iunea filosofic` mar-
profunde muta]ii \n con[tiin]a oa-
menilor, printr-o participare activ`
a maselor de cet`]eni la conduce-
constituie o datorie de onoare pen-
tru colectivele de oameni ai muncii
de a nu avea \n r\ndurile lor rebu-

EXCEP}IONAL~ IMPORTAN}~ xist`. Libertatea individual`, \ntr-o


atare accep]iune, nu poate fi con-
rea societ`]ii, ca [i prin \nt`rirea le-
galit`]ii \n toate sectoarele vie]ii
turi.“

ceput` dec\t \n cadrul social al sociale, impuneau o nou` legis- Aceast` idee corespunde tezei
A TOVAR~{ULUI colectivit`]ii. A[a fiind, se poate
afirma c` dob\ndirea libert`]ii de
la]ie penal`, adecvat` exigen]elor
noii etape de dezvoltare a societ`-
pragmatice a Partidului Comunist
Romån despre diminuarea laturilor
c`tre o clas` social` constituie o ]ii. Constitu]ia Republicii Socialis- represive ale statului, pe m`sura
NICOLAE CEAU{ESCU premis` a libert`]ii membrilor s`i.
|n acest sens, Programul Partidu-
te Romånia din 21 august 1965 a
creat cadrul adecvat pentru o regle-
dezvolt`rii societ`]ii socialiste, prin
trecerea unor func]ii ale acestuia,
INTERVIU CU PRE{EDINTELE CONSILIULUI UASC DIN lui Comunist Romån de f`urire a mentare juridic` de tip superior. [i \ndeosebi a func]iei represive, pe
societ`]ii socialiste multilateral dez- La baza \ntregii reglement`ri seama maselor populare. „Avem \n
UNIVERSITATE, TOVAR~{UL ASISTENT UNIV. ANTONIE IORGOVAN voltate [i \naintare a Romåniei spre stau principiile fundamentale ale vedere – arat` pre[edintele Nicolae
– La ultima Conferin]` a UASC din Universitate, toamna trecut`, a]i fost comunism arat` c` „libertatea in- democratismului social [i ale lega- Ceau[escu – ca \n \nchisori s` nu
reales \n func]ia de pre[edinte al Consiliului UASC. Care crede]i c` au fost dividual` se poate realiza numai \n lit`]ii socialiste. mai fie trimi[i dec\t cei vinova]i de
cauzele ce au determinat acest fapt? cadrul libert`]ii colective, generale, fapte deosebit de grave.“
c` orice \ncercare de a opune li- Trecerea la edificarea societ`]ii
– |ntrebarea aste dificil` pentru mine. Ea ar fi trebuit pus` Conferin]ei bertatea personal` celei generale socialiste multilateral dezvoltate a Din ini]iativa [i la propunerea
care m-a ales. Dac` este s` ne raport`m numai dup` logica formal`, de este gre[it`, d`un`toare.“ determinat muta]ii importante \n tovar`[ului Nicolae Ceau[escu
vreme ce am fost pre[edintele Consiliului p\n` \n acel moment [i teore- Superioritatea unui sistem so- societatea romåneasc`. s-au adoptat, \n luna octombrie
tic puteam s` mai fiu ales, iar dac` acest lucru s-a realizat \nseamn` c` cial \n raport cu altul rezid` toc- Cre[terea [i modernizarea for- 1987 [i ianuarie 1988, acte de
activitatea pe care am desf`[urat-o p\n` atunci a fost pozitiv`. |n orice mai \n modul eficient \n care ]elor de produc]ie, perfec]ionarea clemen]` caracterizate printr-un
caz, eu am \n]eles realegerea ca fiind \nainte de toate \ncredin]area unei reu[e[te s` integreze individul \n rela]iilor sociale, ridicarea gradului umanism f`r` precedent, reflec-
sarcini dificile \n a c`rei rezolvare p\n` \n acel moment m-am format \n cadrul social, s`-i asigure posi- de con[tiin]` a maselor, \mbu- tat \n con]inutul reglement`rii
suficient` m`sur`. Am \n]eles c` prin realegere, de la mine [i implicit de bilitatea ca, valoriz\ndu-se pe n`t`]irea calit`]ii vie]ii au con- juridice prin amnistierea unei
la Consiliu se a[teptau rezultate mai bune [i c` nu ni se \ng`duie s` nu sine, s` \nf`ptuiasc`, totodat`, tribuit la \ngustarea sensibil` a sfere largi de infrac]iuni [i prin
le ob]inem. Acest fapt m-a determinat s`-mi exprim convingerea, anga- comandamentele sociale majore, bazei sociale care genereaz` comi- gra]ierea unor pedepse, c\t [i \n
jamentul \n numele CUASC fa]` de secretarul Comitetului de partid din realiz\nd astfel concordan]a din- terea infrac]iunilor. modalit`]ile concrete de apli-
Universitate, ca \n ac]iunile noastre viitoare s` ne situ`m \n fruntea tre „valorile de comand`“ indi- Dezvoltarea democra]iei socia- care, asigur\ndu-se locuri de
mi[c`rii studen]e[ti din ]ara noastr`. viduale [i cele sociale. Este toc- liste, sporirea responsabilit`]ii so- munc` corespunz`tor cu preg`-
mai \n ceea ce const` esen]a ciale [i individuale fa]` de cuceri- tirea profesional` tuturor per-
– Care s\nt resoartele care merit` a fi eviden]iate [i cine sau ce le-a asigu- superiorit`]ii sistemului socialist rile socialismului au dus la soanelor puse \n libertate.
rat succesele? asupra sistemelor sociale ante- formarea unei concep]ii superioare (Introducere \n criminologie,
rioare. despre dreptate, adev`r [i justi]ie. Editura Academiei Republicii
– Dintre resoartele propriu-zise se impune a fi remarcat, pe ansamblul A[a cum arat` pre[edintele Socialiste Romånia)
Universit`]ii, cel organizatoric, iar \n cadrul acestuia comisia de munc` Victoria deplin` a socialismului Nicolae Ceau[escu, „Principala
patriotic`. Indic imediat dup` [i nu \nainte comisia cultural`, de[i activi- \n Romånia, marcat` cu prec`dere noastr` preocupare trebuie s` fie RODICA ST~NOIU
tatea cultural` \n anul anterior a fost de-a dreptul excep]ional`, pentru
c` la aceasta au contribuit din plin organele de \nv`]`m\nt, organele de
partid, organele sindicale, cadrele didactice [i angaja]ii Universit`]ii [i fa-
cult`]ilor \n general. Cine [i ce le-a asigurat succesul, am spus-o [i repet:
seriozitatea, spiritul de r`spundere, pasiunea, calitatea de activist a celor
ce lucreaz` \n aceste sectoare [i comisii [i, este locul aici a aminti, \n
primul r\nd pe cei care le conduc la nivelul CUASC, Matei Ani – organi-
zatoricul, Ceau[escu Petre – munca politic`, Severin Adrian – culturalul.
Desigur lista celor mai buni activi[ti este mult mai lung`, motiv pentru
care cred nimerit` constituirea unei rubrici permanente \n paginile revistei
noastre \n care ace[tia s` fie adu[i la cuno[tin]a tuturor studen]ilor din
Universitate.

– |n activitatea sa curent`, Consiliul UASC vine \n leg`tur` cu diferite com-


partimente din administra]ia [i conducerea Universit`]ii. Ce rela]ii, ce as-
pecte apar \n acest proces?

– |n cuv\ntarea la [edin]a festiv` de deschidere a lucr`rilor forumului tinere-


tului din 3 noiembrie 1975, tovar`[ul Nicolae Ceau[escu preciza cu de-
osebit` claritate: „trebuie \n]eles c` asocia]iile studen]e[ti, Uniunea Aso-
cia]iilor Studen]ilor Comuni[ti nu s\nt \n nici un fel subordonate vreunui
minister, [i cu at\t mai pu]in Ministerului Educa]iei [i |nv`]`m\ntului. Ele
s\nt organiza]ii revolu]ionare care \[i desf`[oar` activitatea sub conduce-
rea nemijlocit` a partidului [i trebuie s` aib` o activitate [i o pozi]ie cores-
punz`toare“. Acesta a fost spiritul \n care s-au desf`[urat leg`turile or-
ganelor ASC cu rectoratul, cu direc]ia administrativ`, a Universit`]ii. |n
aceast` privin]` \n Universitate este o constant` tradi]ie, cuv\ntul asocia]iei
este ascultat [i luat \n considerare de c`tre organele colective de conduce-
re, ceea ce reprezint` [i o confirmare a prestigiului organiza]iei noastre.

– Cum a trecut Consiliul UASC la aplicarea principiilor formulate la Congresul


educa]iei politice [i al culturii socialiste \n via]a studen]ilor Universit`]ii?

– Lucr`rile Congresului, ideile de excep]ional` importan]` cuprinse \n


cuv\ntarea tovar`[ului Nicolae Ceau[escu, animate de un profund uma-
nism [i interna]ionalism revolu]ionar, au dat o nou` dimensiune
muncii, au conturat noi orizonturi activit`]ii noastre viitoare. |n acest Iubi]ii no[tri concuc`tori, tovar`[ul Nicolae Ceau[escu [i tovar`[a Elena Ceau[escu, \n pragul
spirit, sub \ndrumarea organelor de partid, au fost reg\ndite [i elaborate prim`verii comuniste, privind cu o nestr`mutat` \ncredere genera]ia viitorilor comuni[ti care g\ndesc unitar,
imediat dup` terminarea lucr`rilor Congresului planurile de activit`]i ale indiferent de partidele din care vor face parte.
CASC din facult`]i [i ale CUASC cuprinz\nd ac]iuni prin intermediul c`rora
s` fie valorificate toate posibilit`]ile Universit`]ii ca factor de cultur` [i civi-
liza]ie. A fost constituit astfel un corp de studen]i propagandi[ti de la Facul-
tatea de Filosofie, Drept [i Istorie, care, pe timpul perioadei de practic` au
organizat [i condus dezbateri politico-ideologice \n cadrul organiza]iilor UTC
AD|NC~ RECUNO{TIN}~
din unit`]ile socialiste din Capital`; de asemenea, ne-am preocupat [i ne
vom preocupa de preg`tirea studen]ilor care intr` \n componen]a În momentele aniversare, necesitatea unei priviri G\ndul nostru se \ndreapt` spre cel ce f`ure[te
brig`zilor de r`sp\ndire a cuno[tin]elor ateist-[tiin]ifice organizate la retrospective se face sim]it` cu mai mult` intensitate: neobosit destinul acestor meleaguri: privirea sa a
nivelul CUASC. Am organizat participarea unui num`r de peste 500 de \ncerc`m s` surprindem dimensiunile realiz`rilor de conturat dimensiunile reu[itelor mereu sporite, iar
studen]i la ac]iunile de munc` patriotic` \n cadrul Centrului de cercet`ri p\n` acum, c`ut\nd \n ele premisele bogate ale cutezan]a ce-l caracterizeaz` ne \ndeamn` spre noi
viticole de la {tef`ne[ti (Arge[), ICM nr. 4 Bucure[ti, Baza Sportiv` Tei, CAP izb\nzilor noastre viitoare. Pentru noi, cei care ne-am culmi de progres. Întreaga activitate a tovar`[ului
M`gurele [i Gr`dina Botanic`. Principiile formulate de Congres vor con- n`scut [i am crescut \n aceast` perioad` de extraor- Nicolae Ceau[escu se prezint` ca un exemplu unic,
stitui c`l`uza tuturor activit`]ilor noastre viitoare, \n spiritul lor impun\n- dinar` \nflorire a ]`rii – numit`, firesc [i din suflet pe care noi, cei de pe b`ncile facult`]ilor, aidoma
du-se o analiz` obiectiv` a deficien]elor care mai persist` \n unele domenii, „Epoca Nicolae Ceau[escu“ – sensurile acestui bilan] tuturor tinerilor din produc]ie ori din [coal`,
astfel \nc\t s` s`dim \n sufletul fiec`rui student pasiunea pentru profesia s\nt deosebite. Dac` p`rin]ilor le este accesibil` o s\ntem hot`r\]i s` \l urm`m neab`tut.
aleas`, dragostea ne]`rmurit` fa]` de patrie [i partid, m\ndria de a face compara]ie \ntre ceea ce a fost \nainte de Congre- (Tribuna, 25 ianuarie 1986)
parte din acest popor. sul al IX-lea [i ceea ce i-a urmat, nou` ne revine
pl`cuta datorie de a ne m\ndri cu treptele ascen- ADRIAN VIL~U
(Universitatea Comunist` – revista CUASC din Universitatea Bucure[ti; siunii patriei tocmai \n ace[ti ani. Cu alte cuvinte, Student anul III, Facultatea de Drept
anul IX, septembrie 1976, nr 30, pag 3) ne-am dezvoltat odat` cu ]ara.
PA G I N A 4 SC|NTEIA, mar]i, 16 noiembrie 2004

DEPLINA LIBERTATE RELIGIOAS~, BAZAT~ PE ATEISMUL


{TIIN}IFIC |NAINTAT, DIREC}IE STR~LUCIT~ DE AC}IUNE PENTRU
OAMENII BISERICII |N EPOCA NICOLAE CEAU{ESCU
TELEGRAM~
DOMNIEI SALE, DOMNULUI NICOLAE CEAU{ESCU,
PRE{EDINTELE REPUBLICII SOCIALISTE ROMÅNIA

Mult stimate La acest popas aniversar din


Domnule Pre[edinte, via]a Domniei Voastre ne facem
o datorie de con[tiin]` [i onoare
|mpreun` cu \ntregul nostru de a evoca rodnicele \mpliniri,
popor, ierarhii, clerul [i credin- unice \n istoria [i via]a Patriei
cio[ii Bisericii Ortodoxe Romåne noastre, purt\nd amprenta emi-
omagiind aniversarea zilei de nentei Dumneavoastr` person-
na[tere a Domniei Voastre [i alit`]i [i pe care, cu legitim`
\mplinirea a peste 55 de ani de ac- m\ndrie patriotic`, \ntreaga
tivitate \n slujba Patriei dau glas na]iune romån` o nume[te
din ad\ncul inimilor sentimentelor «Epoca Nicolae Ceau[escu», epoc`
lor de profund` dragoste, aleas` re- de glorie dedicat` progresului eco-
cuno[tin]` [i \nalt` pre]uire pe nomic [i social al ]`rii, afirm`rii
care le nutresc fa]` de Dumneav- Romåniei socialiste libere [i demne
oastr`, genialul conduc`tor [i \n r\ndul na]iunilor lumii.
str`lucitul ctitor al Romåniei de Totodat`, aducem un \nalt
azi, a c`rui g\ndire [i fapt` leag` cu omagiu activit`]ii \nfl`c`rate [i per-
fir de aur trecutul, prezentul [i vi- manente a Domniei Voastre, de
itorul na]iunii noastre. mare [i str`lucit erou al p`cii pen-
|nsufle]i]i de atmosfera patrio- tru ac]iunile de dezarmare, pentru
tic` \n care to]i fiii ]`rii au ini]iativele [i contribu]iile menite
s`rb`torit marile evenimente is- promov`rii [i aplic`rii ferme, \n
torice de la 1859 [i Decembrie via]a popoarelor [i \n rela]iile in-
1918, care au pecetluit definitiv terna]ionale, a principiilor egalit`]ii
unirea tuturor romånilor [i consti- \n drepturi, respect`rii indepen-
tuirea statului na]ional unitar den]ei [i suveranit`]ii na]ionale,
romån, ne sim]im p`rta[i la lupta neamestecului \n treburile interne
eroic` [i ne\ntrerupt` a poporului [i avantajului reciproc, renun]`rii
pentru afirmarea fiin]ei proprii, la for]` [i la amenin]area cu for]a,
pentru libertate social` [i solu]ion`rii pe calea negocierilor a
na]ional`, pentru independen]` [i oric`ror conflicte [i litigii dintre
unitate, la tot ce Domnia Voastr` state.
ini]ia]i [i \ntreprinde]i pentru Mul]umindu-V` cu profund`
binele, fericirea [i \n`l]area Patriei, recuno[tin]` pentru climatul de
[i V` \ncredin]`m c` vom sprijini \n deplin` libertate religioas` creat dragoste [i pre]uire, V` adres`m a conduce ]ara [i destinele poporu- (Biserica Ortodox`
continuare cu devotament sporit [i cultelor din ]ara nostr`, ierarhii, din ad\ncul inimilor noastre, mult lui romån pe noi [i tot mai \nalte Buletinul oficial al Patriarhiei
loialitate opera m`rea]` de zidire clerul [i credincio[ii Bisericii orto- stimate Domnule Pre[edinte, cele culmi de progres [i civiliza]ie. Romåne, nr 1-2, ian.-feb. 1989)
spiritual` [i material` a ]`rii, sub doxe Romåne, \ntr-un glas [i o mai calde [i mai alese ur`ri de
\n]eleapta Dumneavoastr` oc\r- unic` sim]ire cu \ntreaga noastr` via]` \ndelungat`, mult` s`n`tate TEOCTIST
muire. na]iune, cu nobile sentimente de [i sporite puteri de munc` pentru Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romåne

GENIALA SISTEMATIZARE A BUCURE{TIULUI DUCE LA


APARI}IA UNOR CARTIERE MUNCITORE{TI MINUNATE
Sistematizarea ora[ului [i construc]ia tate profesional` \i cerea ca, \n m`sura \n condi]ii extrem de grele, iar 80.000 de familii
Centrului Civic al s`u vor continua pen- care nu cunoa[te realit`]ile romåne[ti ([i nu s\nt nevoite s` locuiasc` \n a[a-numitele
tru c` aceasta reprezint` \ns`[i voin]a le cunoa[te), s` se documenteze \n prealabil. „hoteluri pentru s`raci“. Potrivit publica]iei
celor peste dou` milioane de locuitori ai Domnia-sa poate scrie netulburat „Les Echos“, peste 40 la sut` din locuin]ele
Bucure[tilor, pentru c` progresul impla- urm`toarele abera]ii: „Astfel, cartierul Ra- Parisului s\nt lipsite de cel pu]in trei ele-
cabil al unei ]`ri nu a[teapt` aprobarea hova, compus din c`su]e cu gr`dini, calificat mente: buc`t`rie, ap` curent` sau baie; la
cuiva din afar`. Ceea ce sup`r` \ns` \n drept «r`u famat» de municipalitate, a fost, periferiile Parisului, confortul este [i mai
mod vizibil la unii publici[ti str`ini, la r\ndul s`u, demolat“. Bine c` s-a g`sit un redus. Conform recens`m\ntului din 1975,
certa]i cu etica profesional`, este vizibi- publicist care s` depl\ng` \n limba lui circa 450.000 de locuin]e (41 la sut`) din
la rea credin]`, calomnia cu orice pre], ne- Voltaire demolarea acestui cartier pe care, \n Capitala Fran]ei s\nt suprapopulate. Aceea[i
cunoa[terea realit`]ilor romåne[ti. |n mod Bucure[ti, nu-l regret` nimeni. |nt\mplarea publica]ie afirm` c` din cele 3.000.000 de
cel pu]in straniu numeroase critici s\nt for- face ca semnatarul r\ndurilor de fa]` s` se fi locuin]e existente \n regiunea Ile-de-France,
mulate de c`tre ziari[ti francezi, prin urmare n`scut [i s` fi tr`it mul]i ani de via]` \n aprozimativ o treime dispun de confortul
dintr-o ]ar` care a cunoscut [i cunoa[te \nc`, cartierul cu pricina [i s` cunoasc`, \n orice minim. Recens`m\ntul a constatat c`
la r\ndul ei, sistematiz`ri [i primeniri ur- caz mai bine dec\t corespondentul A.F.P., ce aproape 25 la sut` din locuin]ele acestei
banistice. Sub titulul „Noile [antiere ale \nsemnau „c`su]ele cu gr`dini“ ale Rahovei. regiuni nu s\nt prev`zute cu nici un fel de in-
ora[ului Bucure[ti“, corespondentul agen]iei Numit vreme de sute de ani Podul Calicilor, stala]ii sanitare. O alt` publica]ie informeaz`
France Presse, Didier Fauqueaux, afirm` o adic` al oamenilor s`raci, cartierul nu era c` circa 1.000.000 de apartamente din Paris
serie de enormit`]i care provoac` nu numai nici mai mult nici mai pu]in r`u famat dec\t nu dispun de instala]ie de ap` [i de \nc`lzire,
r\sul, ci [i revolta [i dezaprobarea noastr`, a celelalte mahalale ale ora[ului. Era, pur [i a[a numitele closete turce[ti, neschimbate de
tuturor. Domnia-sa depl\nge bun`oar` de- simplu, o aglomerare sordid` de cocioabe [i sute de ani, fiind predominante. S\nt aces-
molarea spitalului Br\ncovenesc, care ar fi pr`v`lii meschine, cu str`zi at\t de r`u pavate tea posibile subiecte pentru ziari[tii francezi.
fost „monument istoric“. Adev`rul este c` \n \nc\t pe vreme ploioas` devenea o mare (…) Un posibil subiect pentru cei patru ur-
nici un catalog specializat, emis de forurile aventur` parcurgerea zonei. bani[ti de ocazie ar fi existen]a a 100.000 de
competente romåne[ti, acest spital nu a fost Ce ne facem \ns` cu confortul [i apartamente pariziene nelocuite din pricina
considerat „monument istoric“, pentru sim- situa]ia locativ` a Parisului, pe care scumpetei chiriilor, trist` realitate care a
plul motiv c` era de dat` relativ recent` [i nu ziari[tii \mpricina]i le trec sub t`cere?! prilejuit ziarului „L’Humanite“ s` scrie: „|n
prezenta caracteristici apte de a-l propulsa \n A[a dup` cum arat` chiar publici[tii oc- jungla parizian` nu exist` un mijloc mai bun
eviden]a bunurilor de patrimoniu. |n afara cidentali, pe baza observa]iei directe [i a de \mbog`]ire dec\t specula imobiliar`“.
unui col] de cl`dire care data din 1836, m.p. Problema spitalelor este de mult rezol- statisticilor de necontestat, acolo unde se
restul era o seam` de corpuri func]ionale din vat` \n Romånia, numai \n Bucure[ti sf\r[e[te z\mbetul Ora[ului-Lumin` \ncepe
1905, cu uzina termic` de rigoare, cu exist\nd peste 50 de mari unit`]i sanitare. |n un Paris al mizeriei, al s`r`ciei, al in- CORNELIU VADIM TUDOR
sp`l`torii [i crematorii de gunoaie etc. Nu cur\nd, de altfel, va \ncepe construc]ia unui salubrit`]ii. |ntr-un articol publicat recent (Luceaf`rul, nr. 3, 1.236, 18 ianuarie
[tim cum s-ar fi \ncadrat acest spital \n mare spital \n cartierul Drumul Taberei. Noi de „Le Nouvel Observateur“ se arat` c` peste 1986, pag. 6)
peisajul modernei Pie]e a Unirii care este \n \n]elegem c` Didier Fauqueaux \[i desf`[oar` 600.000 de locuitori ai Parisului, \ndeosebi
curs de amenajare [i care va avea 112.000 activitatea la Viena, dar o elementar` probi- emigran]i din ]`rile maghrebiene, tr`iesc \n
SC|NTEIA, mar]i, 16 noiembrie 2004 PA G I N A 5

HOT~RÎREA DE A PARTICIPA PE UTECI{TII ADEV~RA}I, |N}ELEGEREA


DIRECT LA DEVENIREA METAFOREI |I ELECTRIZEAZ~
COMUNIST~ A PATRIEI Multe s\nt g\ndurile [i sim]`mintele pe care un
t\n`r le poate \ncerca citind Programul partidului. Pen-
tru biografia mea interioar` \ns`, puterea [i lumina
militante pentru progres social. |ndruma]i cu grij`
p`rinteasc` de Partidul Comunist, purt`torul celor
mai nobile aspira]ii ale poporului muncitor [i
unor evenimente cruciale le-au avut g\ndul [i senti- arhitectul lucid al viitorului, uteci[tii au [tiut s`
Acum, cînd întregul popor se preg`te[te s` întîmpine prin fapte mentul istoriei. L`s\nd \n urm` cor`biile de h\rtie [i urce, travers\nd eroic timpul inechit`]ii, timpul
de munc` marele eveniment din via]a partidului – Conferin]a castelele de nisip ale copil`riei, lupt\ndu-ne – cavaleri prolifer`rii morbide a fascismului.
Na]ional` – unitatea tuturor cet`]enilor ]`rii reliefeaz` [i mai preg- \n regatul \nchipuirii – cu morile de v\nt ale ado- Ne este limpede: \n condi]iile unui ev revolu]ionar,
nant înalta r`spundere ce ne revine fiec`ruia în parte fa]` de lescen]ei, mul]i dintre noi, \n pragul tinere]ii, am de natura celui c`ruia \i s\ntem cei mai direc]i mar-
prezentul [i viitorul României, fa]` de destinul nostru revolu]ionar. sim]it atingerea de flac`r` a Istoriei [i ne-am str`duit tori, cotidianul nu se reduce la simple acumul`ri de
M`rturia acestui adev`r, a acestui crez suprem sînt profund [i s` \n]elegem. Drumul spre Istorie este un drum fapte. De aceea sensul pe care \l d`m existen]ei este
conving`tor d`ltuite în geografia material` [i uman` a poporului greu, care str`bate t`r\mul de la joc [i imagina]ie ([i n-ar putea fi altfel) unul politic.
român, angajat plenar cu toate for]ele sale, în opera de înf`ptuire a p\n` la lumea \n care tr`ie[ti, p\n` la Patria ta, p\n` Elanul, alt`dat` aspect efemer al v\rstei, a de-
hot`rîrilor Congresului al XIII-lea al partidului. la propria ta persoan`, cobor\nd [i urc\nd, apoi \n venit o cantitate de durat`. Cu ea tineretul din
În acest context, noi, studen]ii Universit`]ii Clujene sîntem trecut [i viitor. Citind Programul Partidului, pen- România se structureaz` organic activit`]ii vaste,
hot`rî]i s` ne intensific`m eforturile, în domeniile noastre de munc` tru mine s-a luminat tocmai cap`tul acestui drum esen]iale, demiurgice, de edificare a societ`]ii so-
– eforturi care se înscriu în activitatea de ansamblu pentru realizarea – Istoria. {i nu oricare istorie, ci Istoria poporului cialiste multilateral dezvoltate.
programului de dezvoltare a ]`rii. Sub impulsul acestui sentiment al român. Ce satisfac]ie suprem` pentru noi, scriitorii at\t de
particip`rii, al eforturilor spre educa]ie permanent` – condi]ie sine (Universitatea Comunist` anul 7, nr. 24, oct-nov tineri r\vnind s` p`[im pe drumul consacr`rii, s` et-
qua non a spiritului revolu]ionar – studen]ii Universit`]ii noastre în- 1974, p. 3, revist` a CUASC din Univ. Bucure[ti) erniz`m spiritul acestei epoci, s` red`m timpului
tîmpin` marele eveniment politic cu rezultate admirabile pe t`rîm mesajele genera]iei noastre.
prefesional, politico-ideologic [i cultural-artistic. Latura politico–ide- Privind retrospectiv ultima jum`tate de veac din Pentru uteci[tii de azi simpla \n]elegere a meta-
ologic` are menirea, prin cercurile de dezbateri, sesiuni de comu- via]a patriei – perioad` at\t de bogat` \n radicale morfozei este electrizant`.
nic`ri, mese rotunde, dezbaterile de la înv`]`mîntul politico-ideologic, muta]ii produse \n structura societ`]ii, \n con[tiin]a (Realitate [i participare \n Amfiteatru, martie 1972,
s` creeze în rîndul studen]ilor atmosfera în]elegerii profunde a di- maselor – istoria consemneaz` (...) larga participare a nr. 3 (75), p. 1)
mensiunii politicii partidului [i statului nostru, a liniilor directoare tineretului la evenimente politice de cea mai mare
ale acesteia. \nsemn`tate, angajarea sa hot`r\t` de partea for]elor VALERIU STOICA
În acest climat de profund` angajare [i r`spundere, nu vom pre-
cupe]i nici un efort pentru a ne putea onora cu cinste de nobilele mi-
siuni ce ne revin, pentru a întîmpina Conferin]a Na]ional` a Partidului
cu bogate [i frumoase rezultate, al`turi de angajamentul solemn al
particip`rii noastre – sporind astfel prestigiul acestui vechi l`ca[ de
cultur` care este Universitatea clujean`.
(F`clia, organ al Comitetului jude]ean Cluj al PCR)

EMIL BOC,
student

DETERMINA}IILE
SPIRITULUI
REVOLU}IONAR
timp c\t ignor`m natura material`
a realit`]ii, caracterul ontologic al
problemelor pe care le vizeaz` re-
volu]ia. Aceast` ignoran]` \n pri-
vin]a naturii autentice a proble-
melor face ca elanul cel mai sincer
[i \nc`rcat de profunde inten]ii s`
se cheltuie f`r` efecte [i \n cele din
urm` istovit de escaladarea unui
plan funciarmente ideal, s` e[ueze
{ahist \ncercat \n lupte revolu]ionare, tovar`[ul Nicolae Ceau[escu \i arat` genialului s`u fiu,
\n apele tulburi ale pesimismului. Nicu Ceau[escu, o serie de mut`ri de viitor.
Numai propozi]ia ontologic` a ma-
terialit`]ii obiectului [i teoria re-
flect`rii [i a cunoa[terii pot funda-
menta o atitudine consecvent
revolu]ionar`, capabil` s` duc` la
FERICIREA DE A STUDIA |N UNIUNEA SOVIETIC~
rezultate efective. Continuare din pagina 1 \nceput, c\nd \nc` nu cuno[team bine limba rus`.
(Forumul spiritului revolu]ionar Noi, studen]ii [i aspiran]ii din R.P.R care studiem |mpreun` cu noi mai \nva]` \n U.R.S.S. [i stu-
al studen]imii. Lucr`rile celei de-a \n Uniunea Sovietic`, ne str`duim s` ]inem pas cu den]i din alte ]`ri prietene, studen]i chinezi, mon-
IX-a Conferin]e a UASCR) colegii no[tri, studen]ii [i aspiran]ii sovietici, [i s` goli, coreeni, studen]i spanioli emigran]i etc. Cu
folosim din neprecupe]itul sprijin pe care ni-l ofer` to]ii sim]im prietenia, \ndrumarea [i ajutorul
Filosofia noastr` este filosofia Doresc s` informez Conferin]a [coala [i oamenii sovietici. Av\nd cele mai bune condi]ii tovar`[ilor no[tri sovietici, ne bucur`m \mpreun`
praxisului revolu]ionar: a revolu- c` studen]ii centrului nostru uni- de munc` [i \nv`]`tur`, primind ajutorul tov`r`[esc, in- de succesele construc]iei noastre pa[nice [i sim]im
]ionat punerea [i solu]ionarea versitar – români, maghiari, ger- terna]ionalist al studen]ilor sovietici, mul]i dintre noi aceea[i revolt` contra canibalilor americani care
problemelor omului [i s-a consti- mani [i alte na]ionalit`]i – sub reu[esc s` ob]in` rezultate foarte bune. Avem printre s`v\r[esc bestialit`]i de nedescris \mpotriva eroicu-
tuit ca filosofie a angaj`rii revolu- \ndrumarea organiza]iilor de par- noi tovar`[i care constituie un exemplu viu pentru lui popor coreean [i care preg`tesc un nou r`zboi
]ionare. Partidul Comunist Român tid, ac]ion\nd \n lumina indi- \ntregul nostru colectiv, ca Ciuc` Ion de la Institutul mondial.
a definit \n documentele sale re- ca]iilor pre]ioase date de de Medicin` din Leningrad, Nelu Weisman de la Insti- De la oamenii sovietici avem de \nv`]at ce \nseamn`
cente, \n modul cel mai clar, c` „am tovar`[ul Nicolae Ceau[escu cu tutul Energetic „Molotov“, care au obsolvit anul aces- adev`ratul patriotism. Ei ne \nva]` cum s` ne iubim pa-
intrat \ntr-o nou` etap` a dez- ocazia deschiderii actualului an ta cu calificativul excep]ional, fiind tot timpul, de c\nd tria [i poporul, s` punem toat` munca noastr` \n sluj-
volt`rii socialiste a României – \n universitar s-au implicat cu studiaz` \n Uniunea Sovietic`, studen]i frunta[i. ba poporului, \n slujba p`cii. |mi amintesc de cuvintele
etapa c\nd afirmarea principiilor deplin` hot`r\re [i responsabili- Via]a noastr` \n Uniunea Sovietic` nu se reduce pe care ni le-a spus unul din laurea]ii Premiului Sta-
noi \n practic` condi]ioneaz` tate \n perfec]ionarea \ntregului numai la contactul cu institutele [i problemele lin pe 1950, \n domeniul fizicii electronice: „Este foarte
\ntreaga dezvoltare socialist` a ]`rii proces instructiv-educativ, \n \nv`]`turii. Mai avem foarte multe de \nv`]at [i din fap- important s` \nv`]a]i bine, \ns` aceasta nu este totul;
noastre, viitorul comunist al pa- conceperea [i desf`[urarea pro- tul c` ne afl`m \ntr-o asemenea ]ar` ca Uniunea Sovi- lucrul cel mai de seam` este s` [ti]i pentru cine
triei“. Iat` coordonatele majore ale priei lor activit`]i de educa]ie co- etic`, \n mijlocul unor asemenea oameni ca oamenii so- \nv`]a]i. Nu trebuie s` uita]i nici o clip` c` voi \nv`]a]i
activit`]ii noastre politice [i ideo- munist`. M`surile ini]iate de con- vietici, \n mijlocul bogatei vie]i culturale care se pentru poporul vostru, c` \nv`]`tura voastr` trebuie
logice din societatea noastr`, a ducerea de partid \n scopul unei desf`[oar` \n ora[ele \n care tr`im, at\t \n institute c\t pus` \n slujba poporului vostru.“
c`ror corect` \n]elegere, traducere hot`r\te \mbun`t`]iri a muncii [i \n afar` de ele. Lu`m parte la \nt\lniri cu scriitorii, Partidul Muncitoresc Romån [i guvernul ne-au
\n metoda de g\ndire [i ac]iune a politico-ideologice constituie cadrul cu arti[tii, vizion`m spectacole la Teatrul Mare, la f`cut cinstea de a ne trimite la studii \n Uniunea So-
fiec`ruia reprezint` o necesitate real [i ofer` jaloanele de inestima- Opera din Leningrad sau din Kiev, particip`m la vietic`. Datoria noastr` este s` r`spundem \ncrederii
pentru asigurarea mersului bil` \nsemn`tate pentru activitatea discu]iile organizate de institute \n leg`tur` cu diferite ce ni se arat` [i m`re]elor sarcini care ne a[teapt`,
\nainte. noastr`, contur\nd totodat` obliga- opere literare etc. Avem de \nv`]at nespus de mult folosind prezen]a noastr` \n Uniunea Sovietic` pentru
S` amintim c` filosofia com- ]ii politice [i etice substan]ial din felul de a tr`i [i a g\ndi al omului sovietic, al a ne preg`ti bine ca speciali[ti de tip nou, ca intelec-
plet` a revolu]iei, care este sporite pentru fiecare membru al acestui om de o mare \n`l]ime moral`, cult, modest, tuali care s` slujeasc` poporul muncitor cu credin]` [i
marxismul, constituie expresia organiza]iei studen]e[ti revolu- gata oric\nd s`-]i spun` deschis ce g\nde[te [i s` te devotament.
teoretic` [i r`spunsul deplin ]ionare. ajute. Noi \nv`]`m la acelea[i grupe cu studen]ii so- Pentru \ndeplinirea acestei sarcini nobile lupt` colec-
matur la antagonismele funda- (Via]a Studen]easc`, nr. 14, 5 vietici, locuim \n acelea[i camere cu ei, \mpreun` cu ei tivul de studen]i [i aspiran]i care studiaz` \n U.R.S.S.
mentale ale societ`]ii burgheze. aprilie 1972, p. 11) mergem la teatru, la cinema sau pe terenurile de sport,
... leg`m cu ei prietenii trainice [i pre]ioase. Putem spune ION ILIESCU
Trebuie ad`ugat c` vom r`m\ne ANDREI MARGA c` f`r` ajutorul fr`]esc al oamenilor sovietici nu am fi student anul III, Institutul Energetic „Molotov“ – Moscova
\n planul abstract speculativ at\ta putut \nvinge greut`]ile ivite \n cale, mai ales la (Sc\nteia, 28 august 1951, pagina 2)
PA G I N A 6 SC|NTEIA, mar]i, 16 noiembrie 2004

|MBUN~T~}IREA Pentru eliminarea politicii


de spoliere neocolonialist`
ORGANIZ~RII {I CONDUCERII practicat` de marile
UNIT~}ILOR SOCIALISTE monopoluri
}`rile \n curs de dezvoltare – jefuite de zeci de miliarde de
|n concep]ia Partidului Comunist Romån, „dez- tembrie [i octombrie, \nainte de definitivarea pla- dolari datorit` inechit`]ilor din rela]iile economice interna]ionale
voltarea democra]iei socialiste este un factor nurilor. Aceast` m`sur` este menit` s` dea posibili-
esen]ial [i o necesitate obiectiv` \n f`urirea soci- tatea efectiv` consiliilor oamenilor muncii, adun`rilor |n cuv\ntarea rostit` de tovar`[ul NICOLAE CEAU{ESCU la recenta
et`]ii socialiste multilateral dezvoltate“. generale s` dezbat` [i s` adopte m`surile pentru [edin]` a Comitetului Politic Executiv al CC al PCR s\nt relevate unele
Pornind de la acest adev`r al construc]iei so- \ndeplinirea planului. evolu]ii negative din economia mondial`, care afecteaz` \ndeosebi ]`rile
cialiste, de la realit`]ile [i particularit`]ile proprii, Un rol deosebit \n afirmarea plenar` a democra]iei \n curs de dezvoltare, a c`ror situa]ie s-a \nr`ut`]it considerabil [i \n anul
din ini]iativa tovar`[ului Nicolae Ceau[escu, sec- socialiste revine, de asemenea, organiz`rii periodice 1985. Referindu-se la factorii care au ac]ionat [i ac]ioneaz` \n aceast`
retar general al partidului, Pre[edintele Republicii, a conferin]elor [i consf`tuirilor cu caracter na]ional [i direc]ie nefast`, secretarul general al partidului a pus \n eviden]` cu preg-
\n ]ara noastr` a fost institu]ionalizat un sistem local, pe ramuri de activitate, stabilindu-se m`surile nan]` practica marilor puteri imperialiste, a capitalului financiar, a
complex de forme, metode [i mecanisme \n m`sur` necesare pentru perfec]ionarea muncii [i \nf`ptuirea monopolurilor transna]ionale, care duc o politic` deliberat` de exploatare
s` asigure participarea tot mai larg`, activ` [i efec- \n tot mai bune condi]ii a obiectivelor din planul [i asuprire necolonial` a ]`rilor \n curs de dezvoltare.
tiv`, a clasei muncitoare, a ]`r`nimii [i intelectu- na]ional unic de dezvoltare. C\nd s`racii s\nt constr\n[i s` fac` „daruri“ boga]ilor. Aprecierile
alit`]ii, a \ntregului popor la conducerea activit`]ii S-a instaurat, de asemenea, definitiv \n via]a pre[edintelui Romåniei \[i g`sesc o solid` fundamentare \n realit`]ile vie]ii
\n toate sferele vie]ii economico-sociale. economico-social` a ]`rii noastre practica de a interna]ionale, amplu reflectate de numeroase studii [i analize efectuate
O importan]` deosebit` prezint`, \n acest sens, supune \n dezbaterea public` a oamenilor muncii \n diferite state, inclusiv \n statele occidentale. Astfel, cunoscutul
m`sura luat`, din ini]iativa secretarului general al principalele proiecte de acte normative, care devin s`pt`m\nal de specialitate britanic „The Economist“ – \ntr-un recent e-
partidului, la Plenara Consiliului Na]ional al Oamenilor astfel, \n final, o emana]ie a \ntregului popor. ditorial, sugestiv intitulat „Darul s`racului“ – analizeaz` una din dintre
Muncii din iulie 1979, conform c`reia pentru dez- inechit`]ile cele mai flagrante din rela]iile economice interna]ionale, [i
baterea planurilor anuale de dezvoltare s` se orga- (Revista de contabilitate, nr. 1, ianuarie 1979) anume enormele profituri ob]inute de ]`rile capitaliste dezvoltate, de
nizeze adun`ri generale speciale \n cursul lunilor sep- marile monopoluri de pe urma sc`derii pre]urilor la produsele de baz`
importate din ]`rile \n curs de dezvoltare. Desigur, nu este vorba de
o sc`dere accidental`, ci de practici spoliatoare prin care ]`rile s`race,
Sistemul fondurilor b`ne[ti \n cele mai multe cazuri foste colonii sau teritorii dependente, s\nt con-
str\nse s` v\nd` fostelor metropole, \n general statelor bogate, produsele
ale unit`]ilor economice lor de export la pre]uri foarte dezavantajoase pentru produc`tor.
|n consecin]`, cele 24 de ]`ri occidentale membre ale OCDE au pl`tit
cu 65 miliarde dolari mai pu]in pentru aceea[i cantitate de produse im-
Trebuie comb`tute cu toat` fermitatea vechile prindere–central`–minister, o cre[tere a operativit`]ii portate din statele lumii a treia – care, deci, au pierdut suma respectiv`,
mentalit`]i ale unor unit`]i, centrale etc. \n leg`tur` tuturor factorilor \n rezolvarea problemelor economice imens`, au fost spoliate de aceste zeci de miliarde. Dac` avem \n vedere
cu modificarea sarcinilor de plan \n func]ie de realiz`ri, [i financiare legate de execu]ia planului. c` produsul intern brut al ]`rilor din OCDE este de 9.000 de miliarde
practici care, \n noile condi]ii de func]ionare a sis- (Revista de contabilitate, nr. 9, septemrbie 1979, dolari, aceasta \nseamn` c` ]`rile s`race au fost obligate s` „ofere“ gra-
temului fondurilor b`ne[ti ale \ntreprinderilor, conduc pag. 53) tuit ]`rilor bogate o „prim`“ gratuit` de 0,7 la sut`.
la \nc`lcarea principiilor eticii socialiste, determin\nd Cresc dificult`]ile pentru lumea a treia. |n timp ce la polul dezvoltat
ob]inerea unor drepturi necuvenite. Se impune, \n THEODOR STOLOJAN al economiei mondiale cresc bog`]iile, la cel subdezvoltat se acumuleaz`
aceast` direc]ie, o \mbun`t`]ire a rela]iilor \ntre- economist \n Ministerul Finan]elor tot mai multe grave dificult`]i. Diminuarea \ncas`rilor \n devize ale ]`rilor
\n curs de dezvoltare cu 65 de miliarde de dolari reprezint` mai bine de
10 la sut` din totalul veniturilor din exporturi ale statelor respective [i
aproape 3 la sut` din produc]ia lor global`. Altfel spus, dac` politica
de jaf neocolonial practicat` de monopolurile imperialiste n-ar fi prici-
nuit pierderi at\t de mari ]`rilor \n curs de dezvoltare, \n 1985
cre[terea lor economic` (efectiv de 2,5-2,8 la sut`) ar fi fost dubl`.
Asemenea consecin]e negative s\nt resim]ite, practic, de toate ]`rile \n
curs de dezvoltare. A[a cum se relev` \n cuv\ntarea tovar`[ului Nicolae
Ceau[escu, [i ]ara noastr` a fost afectat` de inechit`]ile din rela]iile eco-
nomice interna]ionale, care au diminuat, \n cincinalul trecut, cu 5–6 mi-
liarde de dolari veniturile din exporturi. Pierderile pe care le-am avut, pe
aceast` cale – arat` secretarul general al partidului – se resimt puternic
\n economia na]ional`, \n cre[terea venitului na]ional [i au influen]e ge-
nerale asupra mijloacelor de dezvoltare [i de ridicare a nivelului de trai.
Mecanisme ale frustr`rii. Cum au reu[it ]`rile bogate s`-[i
finan]eze o parte din cre[terea economic` [i s`-[i atenueze infla]ia
pe seama ]`rilor s`race? Un rol deosebit de important l-a avut [i \l
are politica spolitoare a dob\nzilor \nalte, care spore[te an de an [i
\n propor]ii apreciabile datoria ]`rilor \n curs de dezvoltare. Pentru
a face fa]` pl`]ilor scadente – \n condi]iile \n care cercurile financiare li-
miteaz` tot mai mult accesul debitorilor la noi credite, iar cele de afaceri,
la pie]ele de desfacere – ]`rile \n curs de dezvoltare s\nt nevoite s` ex-
porte un volum tot mai mare de m`rfuri, accept\nd pre]urile din ce \n ce
mai mici oferite de marii consumatori – respectiv statele dezvoltate.
Aceast` evolu]ie, extrem de d`un`toare pentru lumea a treia, este ac-
centuat` de politica companiilor transna]ionale, care domin` pie]ele
produselor de baz` exportate de statele s`race. De asemenea, cre[terea
exagerat` a cursului dolarului \n perioada 1983-1985 a contribuit, prin
mecanisme specifice pie]ei capitaliste, la sc`derea pre]urilor de baz` la
Vizit` de lucru pe platforma industrial` Uzinele Dacia din Pite[ti, minunat prilej pentru
produsele exportate de ]`rile \n curs de dezvoltare [i cre[terea eforturilor
tovar`[ul Nicolae Ceau[escu de a asista la o schimbare de ulei.
lor de a stinge datoria extern`.
Pentru \nl`turarea inegalit`]ilor [i injusti]iei. S\nt date [i fapte care
relev` realismul aprecierilor din cuv\ntarea tovar`[ului Nicolae
În întreprinderile agricole de stat Ceau[escu potrivit c`rora \nr`ut`]irea considerabil` a situa]iei eco-
nomice a ]`rilor \n curs de dezvoltare este tocmai rezultatul politicii
deliberate de exploatare [i asuprire promovate de marile monopoluri.
CONCORDAN}A ÎNTRE CONSTRUC}IILE De aceea, \n concep]ia pre[edintelui ]`rii noastre aceast` stare de lucruri
impune s` se ac]ioneze cu toat` hot`r\rea pentru a determina o
schimbare radical` a situa]iei din economia mondial`, pentru o nou`
REALIZATE {I PLANUL DE INVESTI}II ordine economic`, care s` asigure raporturi echitabile \ntre state,
pentru \nl`turarea politicii de jaf neocolonialist.
|n aceste condi]ii, lupta \mpotriva subdezvolt`rii nu este o lupt`
La Plenara CC al PCR cu privire la îmbun`t`]irea cre[tere a p`s`rilor la IAS Mogo[oaia [i Ac`]ari, a unei pentru a lua din ceea ce au boga]ii [i a da, nemeritat, s`racilor – cum
conducerii, planific`rii, finan]`rii [i organiz`rii linii de îngr`[are a porcilor la Palota au generat dis- pretind unele ziare din lumea capitalist` – ci o lupt` \mpotriva ine-
unit`]ilor agricole de stat s-a subliniat însemn`tatea func]ionalit`]i la nivelul întregii activit`]i. Efectuarea galit`]ilor [i a injusti]iei.
m`surilor pentru ridicarea fiec`rei unit`]i agricole de din timp a preg`tirilor necesare [i în primul rînd asigu- |n vederea realiz`rii acestor deziderate, Romånia, pre[edintele Nico-
stat la nivelul unei întreprinderi moderne de produc]ie rarea documenta]iei tehnice [i a bazei tehnico-mate- lae Ceau[escu, au propus un ansamblu de m`suri, care, \ntre altele, are
agricol`. În cincinalul actual, volumul de investi]ii este riale, la care se adaug` m`surile de intensificare a ac- \n vedere stabilirea unui raport just \ntre pre]ul materiilor prime [i
de aproape 1,5 ori mai mare decît cel din perioada tivit`]ii propriu zise, au determinat ca în semestrul I cel al produselor industriale, care s` favorizeze dezvoltarea ]`rilor pro-
anilor 1960-1965. Adoptarea unui nou stil de munc` al acestui an lucr`rile de construc]ii-montaj s` fie re- duc`toare de materii prime [i, \n acela[i timp, s` asigure venituri
[i a unei optici noi cu privire la eficien]a investi]iilor, alizate în propor]ie de 53,3 la sut` fa]` de planul ra]ionale produc`torilor industriali, s` permit` stimularea activit`]ii
planificarea [i urm`rirea riguroas` a execu]iilor, eli- anual. În primele 7 luni ale anului, planul de con- economice \n toate statele lumii. Adoptarea unor asemenea m`suri s-ar
minarea unor aspecte birocratice, personalizarea re- struc]ii-montaj a fost realizat în propor]ie de 64,2 la \nscrie, f`r` \ndoial`, drept contribu]ii concrete la lichidarea subdezvolt`rii,
sponsabilit`]ilor s-au soldat cu rezultate concludente. sut`. Este de remarcat aportul adus de întreprinderi- la f`urirea unei noi ordini economice mondiale, de care depinde at\t pro-
În anul trecut, planul de construc]ii pe ansamblul De- le agricole de stat la lucr`rile executate în regie, care gresul, c\t [i pacea \ntregii omeniri.
partamentului IAS a fost realizat în propor]ie de 100,2 au realizat 76,5 la sut` din planul anual. (Sc\nteia, 11 feb. 1986)
la sut`. Cu toate acestea, m`surile nu au asigurat
punerea în func]iune a tuturor obiectivelor planificate. ING. TRI}~ F~NI}~, MUGUR IS~RESCU
Nepredarea în produc]ie la termen a noilor sectoare de secretar general al Departamentului I.A.S
SC|NTEIA, mar]i, 16 noiembrie 2004 PA G I N A 7

FILMUL, PRILEJ DE INDICA}IILE TOVAR~{ULUI


OMAGIU ADUS T|N~RULUI NICOLAE CEAU{ESCU, |NDREPTAR NEPRE}UIT
EROU COMUNIST PENTRU VIA}A DIN C~MINELE STUDEN}E{TI
NICOLAE CEAU{ESCU |nceputul acestui nou an universitar, puternic
marcat de s`rb`torirea celei de-a XXX-a Eliber`ri a pa-
triei de sub domina]ia fascist` [i de apropiatul Con-
institu]iilor de înv`]`mînt superior, la adminsitrarea
c`minelor [i cantinelor urm`re[te în primul rînd un
latura educativ`, cre[terea r`spunderii noastre fa]` de
gres al P.C.R., aduce profunde transform`ri [i în ac- bunurile ce sînt puse la dispozi]ia noastr` prin grija
tivitatea de zi cu zi a studen]ilor. partidului [i statului [i nu numai aspecte adminis-
Pe baza indica]iilor tovar`[ului Nicolae Ceau[escu trativ-organizatorice.
la Conferin]a cadrelor [i activului de partid din Trebuie s` ac]ion`m de a[a manier`, încît s` facem
înv`]`mîntul superior referitoare la participarea ne- din c`minele în care locuim, din cantinele în care
mijlocit` a studen]ilor [i cadrelor didactice la buna servim masa adev`rate [coli ale vie]ii în colectiv.
gospod`rire a bazei materiale a institu]iilor de Vom demonstra c` sîntem capabili s` ne gos-
înv`]`mînt, a c`minelor [i cantinelor se preconizeaz` pod`rim [i singuri, c` atitudinea „boiereasc`“ fa]`
o serie de m`suri care au drept drept scop antrenarea de baza material` pe care o avem în folosin]` nu
tuturor studen]ilor în activitatea de autoadministrare ne caracterizeaz`, c` sîntem con[tien]i de re-
a c`minelor [i cantinelor de gospod`rire echilibrat` a sponsabilit`]ile care ne revin [i [tim s` ac]ion`m
tuturor bunurilor de care dispun. pentru a le traduce în via]`.
La Conferin]a cadrelor [i activului de partid din S` trecem la fapte!
înv`]`mîntul superior, tovar`[ul Nicolae Ceau[escu (Tribuna Studentului economist)
ar`ta c` „A-l înv`]a pe student, pe elev s` se gos-
pod`reasc` [i s` se conduc` singur este un act edu-
cativ“. În acest sens m`surile privind participarea stu- VIOREL HREBENCIUC
den]ilor [i cadrelor didactice la buna gospod`rire a

Incursiunea pe care tova- trebuie s`-[i cunoasc` p`-


r`[ul Nicolae Ceau[escu – \n rin]ii, bunicii, str`bunicii.
memorabila sa expunere la Aceste idei au o puternic` re-
Congresul educa]iei politice zonan]` \n r\ndurile creato-
[i al culturii socialiste – o rilor de art`. |n ceea ce m`
\ntreprinde \n istoria \nde- prive[te, interesul pentru in-
p`rtat` a romånilor, ar`t\nd vestigarea istoriei na]ionale
c` de la \nfiin]area statului se va concretiza prin re-
dacic centralizat \n secolul I alizarea unor filme inspirate
\.e.n., de la Decebal [i p\n` \n din r`zboiul de independen]`,
ziua de azi, poporul nostru a de la 1877, b`t`liile istorice
pl`tit cu jertfe grele p`strarea de la Oituz, M`r`[ti [i M`-
fiin]ei na]ionale, are o de- r`[e[ti. Consider c` realizarea
osebit` importan]` pentru filmului istoric este un act de
\n]elegerea [i mai profund` a patriotism, o dovad` convin-
ideii de patriotism, pentru g`toare a angaj`rii creatoru-
insuflarea sentimentelor de lui care, numai pe aceast`
m\ndrie na]ional`, \n special, cale, a \mbr`]i[`rii temelor
la t\n`ra genera]ie, care – majore din via]a poporului,
dup` cum spunea secretarul poate spera s` contribuie la
general al partidului – pentru \mbog`]irea epopeii na]io-
a-[i cunoa[te cu adev`rat ]ara nale, oferind tinerilor, ur-
trebuie s`-i cunoasc` istoria, ma[ilor, emo]ionante pilde
tradi]iile de lupt`, tot a[a de moral`, curaj [i cutezan]`.
cum, pentru a [ti cine este,

(S\mb`t`, 5 iunie 1976, Sc\nteia Tineretului, la \ncheierea


lucr`rilor Congresului Educa]iei Politice [i al Culturii Socialiste

SERGIU
NICOLAESCU

TEZE FUNDAMENTALE DIN G|NDIREA


PRE{EDINTELUI NICOLAE CEAU{ESCU
exemplu de munc` [i d`ruire patriotic` \l proces de cristalizare [i individualizare a constituia calea principal` de creare a bazei
S`rb`toarea tinere]ii reprezint`, de asemenea, personalitatea for]elor progresiste celor mai \naintate ale tehnico-materiale a socialismului. A[a cum
str`lucit` a tovar`[ei Elena Ceau[escu, poporului romån [i de concentrare a lor sub atest` deja experien]a istoric`, numai marea
revolu]ionare eminent om politic, cu un rol de frunte \n semnul distinctiv al luptei pentru \mplinirea industrie ma[inist` putea s` \nzestreze cu
istoria mi[c`rii revolu]ionare din Romå- unor aspira]ii fundamentale la care nici o mijloacele de munc` cele mai avansate toate
(...) Au urmat apoi primele zile, primii nia, comunist \nfl`c`rat ale c`rei via]`, alt` for]` politic` nu se putuse angaja. celelalte ramuri de activitate \n general, ra-
ani ai noii or\nduiri, care l-au g`sit pe lupt` revolu]ionar` [i contribu]ie presti- Asum\ndu-[i misiunea istoric` de a ap`ra murile produc]iei materiale, \n special. Tot-
tovar`[ul Nicolae Ceau[escu, al`turi de gioas` la dezvoltarea [tiin]ei, a \nv`- interesele generale ale oamenilor muncii, odat`, \n realit`]ile social-economice din
tovar`[a Elena Ceau[escu, \n fruntea ]`m\ntului [i culturii romåne[ti constitu- de a lupta pentru independen]a [i su- Romånia, industrializarea socialist` a con-
tinerilor comuni[ti ai ]`rii, mobiliz\nd, ie un model \n`l]`tor pentru t\n`ra veranitatea patriei, de a \nf`ptui revolu]ia stituit singura cale pe care se putea merge
electriz\nd con[tiin]e, dedic\ndu-[i \ntrea- genera]ie a patriei. de eliberare social` [i na]ional`, de a re- pentru a smulge ]ara din \napoierea eco-
ga energie [i capacitatea creatoare mer- Dreptul [i obliga]ia de a participa la via]a aliza revolu]ia socialist` [i de a declan[a nomic` mo[tenit` de la or\nduirea social`
sului \nainte pe drumul f`uririi societ`]ii social-politic` a colectivit`]ii, la organizarea amplul proces de f`urire a societ`]ii so- precedent`.
socialiste multilateral dezvoltate [i [i conducerea acesteia constituie chinte- cialiste multilateral dezvoltate pe p`-
\naint`rii societ`]ii noastre spre comu- sen]a posibilit`]ilor de formare [i afirmare m\ntul Romåniei, partidul comunist s-a (...)
nism. Tovar`[ul Nicolae Ceau[escu se iden- multilateral` create tinerei genera]ii din pa- dovedit a fi singura for]` politic` ce a mer- Iat` de ce glorioasa aniversare a partidu-
tific` \n mod indestructibil cu modelul tria noastr`. itat mandatul de suprem` \ncredere acor- lui nostru – pentru care dezvoltarea ]`rii a
\n`l]`tor de via]` [i munc`, de g\ndire [i dat de na]iunea romån`, de a o conduce fost dintotdeauna un fundamental obiectiv
ac]iune revolu]ionar` pe care \ntreaga sa per-
sonalitate \l reprezint` \n con[tiin]a tinerei
Cre[terea rolului \n mersul istoriei. programatic – g`se[te \ntregul popor
muncind cu abnega]ie [i elan revolu]ionar
genera]ii a patriei. conduc`tor al partidului, pentru realizarea prevederilor stabilite la cel
Pilduitoarea via]` [i oper` teoretic` ale
tovar`[ului Nicolae Ceau[escu, g\ndirea sa o necesitate a \naint`rii G\ndul [i fapta gloriosului de-al XIII-lea Congres al P.C.R. pentru actu-
alul cincinal, la sf\r[itul c`ruia ]ara noastr`
cutez`toare [i ac]iunea revolu]ionar`
spre comunism nostru partid: se va situa la un nivel mediu de dezvoltare.
acord` \n mod constant un loc important (Flac`ra, nr. 12, 20 martie 1987, p. 5)
problematicii tineretului, exercit\nd ast- Prop`[irea patriei romåne
fel, prin ele \nsele, o uria[` for]` de Conducerea na]iunii romåne de c`tre par- OCTAVIAN {TIREANU
atrac]ie pentru t\n`ra genera]ie a patriei. tidul comuni[tilor este un produs al istoriei, |ntr-adev`r, industrializarea socialist` a
Pentru tineretul ]`rii, un minunat este rezultatul unui intens [i efervescent ]`rii era o necesitate economic` deoarece ea
PA G I N A 8 SC|NTEIA, mar]i, 16 noiembrie 2004

IMPORTANTA EXPUNERE A
MULTIUBITULUI CONDUC~TOR
S~ INTEGR~M RAPID |NV~}~M|NTUL
TRASEAZ~ SARCINI DE MARE
CU PRODUC}IA {I CERCETAREA R~SPUNDERE TUTUROR
A[ dori s` m` refer mai \nt\i
la rezultatele muncii de |mi este pl`cut s` remarc c`, \n
educa]ie comunist` prin munca noastr` de formare, \n spiritul
munc` [i pentru munc` eticii [i echit`]ii comuniste, noi avem
desf`[urat` de organiza]ia adeseori al`turi [i asocia]iile studen]e[ti
noastr` \n lumina indica]iilor care acord` sprijin eforturilor noastre de
tovar`[ului Nicolae Ceau[escu, educare [tiin]ific` [i moral politic` a
a documentelor de partid. {i tinerilor.
noi, studen]ii romåni, maghiari |n ciuda bunelor rezultate ob]inute
[i de alte na]ionalit`]i de pe \n direc]ia preg`tirii elevilor trebuie s`
meleagurile Cri[ului, milit`m recunoa[tem c` [i din cauza unor defi-
prin forme [i mijloace specifice cien]e persistente \nc` \n munca orga-
pentru ca organiza]ia noastr`, niza]iei UTC din [coal`, dar [i datorit`
fiecare colectiv al s`u, s` unei defectuoase conjug`ri a eforturilor
devin` cadru prielnic de mani- noastre cu cele ale asocia]iilor stu-
festare plenar` [i creatoare a den]e[ti, roadele s\nt \nc` departe de
virtu]ilor comuniste, pentru dorin]e [i posibilit`]i. |n aceast` direc]ie
ca fiecare sec]ie s` ofere un e- noi vrem s` punem \n practic`, c\t mai
xemplu de \mbinare armo- repede cu putin]`, indica]iile formulate recent de secretariatul CC al UTC
nioas` a preg`tirii profesionale \n leg`tur` cu \nt`rirea colabor`rii dintre [colile medii [i asocia]iile stu-
cu o temeinic` preg`tire politi- den]e[ti \n vederea \mbun`t`]irii procesului instructiv educativ.
co-ideologic`, de legare str\ns` Ascult\nd cu aten]ie importanta expunere f`cut` la aceast` a IX-a
a acesteia cu practica, cu ticip`m c` \n acest an universi- plexului de terenuri pentru tenis Conferin]` a UASCR de c`tre secretarul general al partidului,
via]a. tar aceast` cifr` va fi considerabil de c\mp, toate \n valoare de peste tovar`[ul Nicolae Ceau[escu, am \n]eles \nc` o dat` ce sarcini de mare
O aten]ie permanent` am dep`[it`. La aceste succese 1 milion lei – au fost pe m`sura r`spundere stau \n fa]a tuturor factorilor angrena]i \n procesul de
acordat-o bunei integr`ri a \mbucur`toare ad`ug`m do- posibilit`]ilor [i a[tept`rilor \nv`]`m\nt, fie ei asocia]ii studen]e[ti, organiza]ii UTC din [coli etc.
\nv`]`m\ntului cu cercetarea [i b\ndirea de c`tre Asocia]ia Stu- noastre. Dorim s` v` inform`m, |mi exprim convingerea c`, pe viitor, leg`turile dintre \nv`]`m\ntul
produc]ia. Rezultatele ob]inute den]ilor Comuni[ti or`deni a de asemenea, c` \n contextul ex- mediu [i \nv`]`m\ntul superior se vor ad\nci, a[a cum de altfel au
p\n` \n prezent s\nt edificatoare. locului 3 \n \ntrecerea na]ional` tinderii bazei tehnico-materiale la perspective s` o fac`, c` documentele pe care Conferin]a dumnea-
Dac` \n cea de-a X-a Conferin]` „Fiecare A.S.C. – colectiv de edu- sec]ia de subingineri, s\ntem an- voastr` le va adopta, \n spiritul indica]iilor Partidului Comunist
a U.A.S.C.R. raport`m cre[terea care prin munc` [i pentru gaja]i \n construirea [i amena- Român, vor \nsemna contribu]ii majore la progresul [colii române[ti
valorii muncii efectuate de un munc` a studen]ilor“, precum [i jarea unei sec]ii de micropro- [i prin ea la progresul societ`]ii noastre multilateral dezvoltate, a
student de la 186 lei, c\t era \n \ndeplinirea [i dep`[irea planu- duc]ie, ac]iune \n care s\ntem României socialiste.
1973, la aproape 4.000 lei (ve- lui de munc` patriotic`. beneficiarii unei \nsemnate in- (Via]a Studen]easc` nr. 13, 28 martie 1973, p. 17)
nitul provenind din activit`]ile de {i \n activit`]ile de auto- vesti]ii.
integrare), ca urmare a posi- dotare, cu o pondere deosebit` la (Via]a Studen]easc`, nr. 8-9, ADRIAN SEVERIN
bilit`]ilor de care dispunem, con- sec]ia educa]ie fizic` [i sport, 694-695, 28 februarie 1978?)
semn`m c` la ora bilan]ului efec- rezultatele ob]inute – respectiv secretarul comitetului UTC de la Liceul Mihai Viteazul
tuat \n institut \n \nt\mpinarea construirea prin for]e proprii a GHEORGHE COPOS din Bucure[ti
prezentei Conferin]e, cifra s-a unui modern poligon de tir, a Institutul de \nv`]`m\nt su-
ridicat la peste 11.000 lei. An- unei s`li de atletism [i a com- perior din Oradea)

T|N~RUL
REVOLU}IONAR –
DESCHIDERE SPRE
VIITORUL COMUNIST
De[i cu o vechime mai mic` în calitatea de Student, Adrian Severin –
anul II, are deja o bogat` activitate ob[teasc`. Ca elev al Liceului Mihai
Viteazul din Bucure[ti de]inea deja o bogat` activitate de conducere în
cadrul UTC. Ca membru al biroului UTC al sectorului 3, a participat la
lucr`rile celei de-a IX-a Conferin]e a UASCR, atunci purtînd mesajul
elevilor. Anul trecut, vicepre[edinte al CUASCR, este reales anul acesta în
aceea[i func]ie, iar în Conferin]a pe Centru universitar prime[te o nou` in-
vestitur` – cea de membru al Biroului CUASCR din Centrul Universitar Bucu-
re[ti. Mul]i îl cunoa[tem pe Adrian din timpul vacan]ei de var`, cînd a f`cut
parte din comandamentul taberei Costine[ti ca [i comandant al taberei de
instruire de la Izvorul Mure[ului. Avem deci deplina încredere c` ale[ii no[tri
în marele forum studen]esc ne vor reprezenta în deplin consens cu aspira]iile
noastre, cu tinere]ea naostr`, cu puterea noastr` de sacrificiu.

Tovar`[a Elena Ceau[escu [i tovar`[ul Nicolae Ceau[escu, p`rin]ii dragi ai na]iunii, „Dup` experien]a primei edi]ii a Festivalului Na]ional «Cîntarea
al`turi de unul din copiii lor României» [i cu atît mai mult dup` cea de-a doua edi]ie, exist` motive de
satisfac]ie pentru activi[tii din comisia cultural` a Universit`]ii din
Bucure[ti. Experien]a unor festivaluri ale artei studen]e[ti a existat [i în
al]i ani, dar Festivalul Na]ional «Cîntarea României» a ridicat probleme
Cunoa[terea istoriei poporului romån – temei al \nf`ptuirilor prezente noi [i o în]elegere nou` a con]inutului [i manifest`rilor artei studen]e[ti.
M` gîndesc în primul rînd la brig`zile artistice [i la dansul tematic.
{tiin]` fundamental` prin bog`]ia izvoarelor [i temelie logic` [i legic` a unei anume evolu]ii, re- (Via]a Studen]easc`, 1978)
metodelor ce le pune la \ndem\n` \n investigarea [i in- spect\nd principiile determinismului concep]iei mate-
terpretarea fenomenelor sociale, istoria, carte de c`p`t\i rialiste despre lume, via]` [i societate, se afl` s\mbu-
a unei na]ii, \[i afl` \ntr-o societate ca a noastr` rolul rele \nsu[i al \naint`rii, raportat nu doar la elanul ADRIAN SEVERIN
[i locul pe deplin meritate. Este, incontestabil, dob\nda afectiv firesc z`mislit de modelul \nainta[ilor, lupt`tori
de bine adus` \n planul cercet`rii teoretice de c`tre pentru afirmarea propriei fiin]e, pentru libertate social` {eful comisiei culturale a Consiliului UASC din Centrul Universitar
secretarul general al partidului, tovar`[ul NICOLAE [i na]ional`, pentru independen]`, unitate [i demni- Bucure[ti
CEAU{ESCU, \ntemeietor al unei concep]ii cu larg` de- tate, ci, \n primul r\nd, de dorin]a de a \n`l]a, prin
schidere spre \nsemn`tatea acestei [tiin]e. Repunerea munc`, aceast` str`veche ]ar` pe noi culmi de progres
\n drepturile fire[ti ale istoriei, ce \ncepe cu re- [i bun`stare ale civiliza]iei socialiste.
spectarea adev`rurilor ei, marcheaz`, \ncep\nd cu (Flac`ra Ia[ului, 28 octombrie 1989, Nr. 13.385, pg. 2)
Congresul al IX-lea al partidului, o veritabil` cotitur`.
|n cunoa[terea [i interpretarea trecutului istoric, LECTOR DR. IOAN SOLCAN

Din num`rul urm`tor: teoriile tovar`[ului Dan Voiculescu, revenirea t\n`rului [i entuaziastului
Adrian [i, \n premier` pe mapamond, elogiul marinarului frunta[!