o form ;-:1e" ·;;t7.

' , ,

• .(1 (1, lDVd,un,mt superIOr de nivel . .

l?lv s~ructu:at in primii ani ai sec. XIII nu I uruvverslt~r~ asa cum s-a constituit Cac!, daca 1a sfirsitnl sec XI c It '; P21tBa sa apara mamte de I<oeasta datl't l'v.[ di Li . ~ . u ura ramasa in scheil1€l t diti . ". e . JU lil1pUFm se identific.a inca a l" " • B ra· 1,1Onale .ale Evuln]

l::;'ll!ta la ~oestea, in ~chimb in sec. tir:~~~~t~Sl~ ou c€l~v ~ap~e v"aroo }i~erale" ~i s~ ca, 0 noua astronornjs. "Intre 1100 &'i 120"() v+ dia 0. nona }ogICa, 0 noua matematival ~e .~uno§tinte noi, in parte rin It ; a ~ad:u~~ m Europ~ ocoidentala un mare studiosilrn- arabi din Spania: ope~ele lui ~~ k~101ha, ~ar mai ales p.rin mijlocirea g. reci, nona aritmetica si textele dr It }1.-: el, Euchd, Ptolemeu SI ale medicilor

euno tin' , ," ep u UI I'Om an care rC' v 'v

sou e t.Illlpul Evului Mediu tim ." (C IT -<, . ,amasesera ascunse ne-

C d 1 . . I purm . "J.. Haskins) ,

. ar~ e tradlt,lOnale ale invatamint 1 . A'

prinde DOlle stiinte : iar in afarv dIU ui erau pl'ca strtmt« pentru a putea cu-

.dialectiea se'eereau' i~te.grate 81 al~e;e e~~~nt~:le('~nsatecrartte d1.ebgramatica, retoriea ~i 1 n mod mulfumito1' raulurl'le' fiI f" ." ,RP a e I orale nu mai cuprind

\. ~ . . OStllCI teoret'c" . '

Aquino. - Un invatamint de . 1 . 1 e - va recunoastn si Toma din

v ' . nrvs SUperIOr va apv i ~ D. o " ,

dentala va beneficia deaeea:sta adevarat v 01 ~r:-a nsa upa ee Europa 'Occi-

T t . 1" a "rev utie mtelectuala"

. 0 U~l, 0 mie clara de demaJ'oa}ie intFe in ;-' v . .

rile trivium .~i quadrivium _ si oel uni itar vatarnintul.medm - predat in cicludele, chiar ~i dieciplinols de b;za era:lve~l a~, ru poaLe fl trasata. Sistemul, metosau de grad _ deoit ca oeea ' u aoe ~ljl. ntre ele nu era 0 diferenta de natura

t " oe Sf) va numi 0 unive1'.sitate" '. .

a pu. e~ conferi grade didactieo- academies . f". v . va avea pl'wJlegiul de

admlIDstrativa. ' ~l aptul ca se va bucura de 0 autonomic

Universitatea medievala - matrioe . . v "

fundamental diferi'lJa _ este G instit ti t·a. ul1lvenntiit:l moderne, dar In esenta

teristica Evului Mediu. . u, e GplC europoana, aL-soIut originala~i car~c~

~ntichitatea greoo-romana (si cu atit ',' .

o "ulllvers'itate", in seDEu} 1'0 ri~ al 0 mal. pu.:tm lumea Orlentului) n-a avut

"Academia." lui Pluton sauP l ~~ .. H' I ~vAin~ulul. A croat forme de invatamillt (ca

. '>1 Iv-=U UI l'1Btotel) de un niv I t" 'f' '

super.lor - mai ales in domoo' 1 f'} f" e ~ UDt.l Ie realmente

A • vti3. i m 1000 lelal dr.eptului s' I to··· D

mva, m nt nu era organizat pe fa ultVt' ,. ,] a 1'e rWll.aracest

~i nici nu acorda un titIu acadom~ I a'tl,n-~vea 0 programa de stOOii ferm stabilita

Ie a e1'mmarea studiiJor D '

cu st1'uctura organizatorioa a invatamintuIu' . .' e aseme.nea, in raport

sitatea medievala din Occident era'· t t t 11sdupeTlo: dm lumea bizantina, univer-

C '.' - 1Il I'll 0 u eoseblta.

. :' onstltulte, intr-un prim l:noment if' v "

ZIastlce,~i laice, a diror act:iune nu Va inte~ea ~ra orwar:)] mf!uen~~ a puterilor eclepel medievale nu se leagi de nici 0 trnrl">' nIl d~~t mal t1:ZlU, Ulllv81'siMtile Euro-

['1' t' .. ~lulec aSIc.a sau Oriental v " N . v ..

!J1a,le, mOl 0 continuitate Intre ROOP '. a1 . r a.. u eXIst. a mel 0

. '). d' '{ Jue superlOare e Blzantulu' , d

~l , W la generalia din Europa secolului al XIII-l .. ' . I sau n:a ~asele arabe

cunOf.'cut acele formayiuni corpor t' T 1 ~a . .':~tlChltatea ~I Onentul n-au a IV e, ace e asomatll hbere de magi~tri ~i de stu-

UNIVERSITAT&\. MEDiEV ALA

denti, - cu privilegiile lor, ou programele lor fixe de studii, eli diplomele loe, au gradele lor; - care sint universitatile Evului Med.ill'" (S. Stelling-Miohaud)-.

Termenul tnsusi de "universitaw"" ana. ~ acoop~ total diferita de coo. de azi, Ca institu~ie didaDtico-f]tiin~ifioli1 ao.ea.sta forma. de inva~int sa nurnea stu« dium generaie. Generals, nu pentru ca programa de studii ar fi indus toate disciplinele, oi pentru ca soolarii proveneau din toate regiunile Europei. Termenul sa referea deci la cei ce 0 puteau freeventa, nu Ia studiile peedate, tIl plus, pentru ca un studium sa se poata numi generale, trebuia 08. aioi sa sa predea, .pe 11nga "artele liberale", ~i cursuri a eel putin una din Iacultatile numite "Bu~rioarer.< - teologie, medicine, drept.

Ceea CB deriumea termenul ~universitate# nu Jlra JJ scoala, C10 forma de organizare - a studentilor, sau a profesorilor; sau, impreuna a studentilor *i profesorilor - pe 0 baza asociativa. Prin urmare, conceptele stadium generale lji unioersitas nu se identificau; desi, in practica, majoritatea stadia gencralia au devenit, printr-un proces de evolutie organizatorica, universitates. Ceea ee se numea unioersitas, nu era al~ceva decit ceea oe indica inSUf}i cuvtntult j.un tot", 0 comuuitate, 0 asociatie, o oorporatie legal recunoscuta'', Un terrnen care putea fi aplicat unei grupari de indivizi - profesionale (echivaltnd, in aces1i caz, cu eel de "asociavie", sau de "breas1a(.) sau de alta natura, De pilda, oomunitatea evreilor dintr-un oras oarecare form au Q universitas hebraica; iar papii )'\0 adresau crestinilor dintr-o anumita regiune cu unioersiias oestra. La inoeputul secolului al XIII-lea, termennl nu era nioiodata mtrebuintat singur si in sens absolut, ci totdeauna sub forma: unicersitas scholarium ; sau universitas magistrorum; sau, unioersiias magistrorum. discipulorumque. Ceea ce corespundea, tntr-adevar, ,~i struoturii ~i originii unei "urnversitati" in sens de institutie de inva~amint superior.

Prin urmare - explica J acques Paul - "u:tllv61'sitatea. este 0 Iederatie de scoli. Fieoare in diseiplina sa este complets. Scolile slit deci rivale intre ele. Statu.tele universitatii au CR scop sa organizeze in. mod loial aooasta concurenta, sursa de emulatie, exact cum procedeaza oorporatiile de m~tel}ugari". Fiecare scoala era condusa de un magistru-diriginte, care era in aeelasi timp profesor , director de studil ~i persoana care raspundea in fa~a universita~ de tot ceea co se intlmpla in scoala sa. Era ajutat in aotivitatea sa didaotioa de un phaoalaurea t", - un student care, dupg un anumit numar de ani de studii §i dupa ce trecuse un exam en , obtinuse gradu1 de baccalaurius, continuind sa ramina in ljlcoala in func~ia de asis.tent.

Studt'.Jltul nu era supus,unM conditii de stu diu pl'ea rigide. Putea urma curaurile prescrise in ordinea pe care 0 dore~ in Ol'a~ul f}i cu magistrul pe oare ~-i alegea. John din Salisbury, de pilda, sos8l?te la Paris 1a viFsta de 14 ani, §i timp de 13 ani studiaza toate disciplinele programei, cu 10 sau 12 magil;ltri; dupa oare, trece pentru 2 ani Ill. $coala din Chartres ca sa studieze grama.tica cu Guillaume de Conches; revine din nou 1a Paris pentru a studia disciplinele quadrivium-nIui, logica l;li reto-

1 Daca Jl-a existat 0 continnitate (atestata istonc) lutl'O '1colilo superioare ale Antichitatii san alB Bizautu1ui 91 nuiversitatea medievalil, in schlmb secalul a1 XII-lea a imagiuat 0 forma, fictiva de contiuuitate, prlntr-o translatio swdii - 0 migratie a activitatii intelectuale de la Atena Ia Roma, de acolo in Bizant, iar de Ia Constantinopolla PariB. Aceasta teorie fusese [01'mulata inca in perioada carolingianEi, de AlCl1in $i Notker; jar aOUffi era adoptata spre a situa invatamlntul superior (studium) alatul'i. de cele doua puteri, temporalii (regnum) ;,;i spiritualii (sacerdotium). "In felul acest.'1., universitatea t71 gas"", legitimitatra ca a treia putel'e universala. Ideea detranslatio stlldii va fi l'eluata de umani~ti, care S8 VOl' inspira din ea In momentul fondiirii academii1O'r de tip clasic, pl'eDum r;;i de re.forffilltorii din sec. XVI" (Idem).

2 "Din punet de vedere istoric, cuvin.tul [Ulir>ersitate u-are niC'i 0 legatura eu "tUliversul" sau eu "uni'Ve!'salitatea I;\tiintei"; indica doar t<ftaHtatea untii grup, indiferent daca era de bar. "bieri, de dulgheri sau de studenti'~ (C.I-I. I-!asldns). - Termenii: corp u.s, collegiwn, sociellJS, com ..... ~ munio, consortiwn, puteau substitui termenul de anir>ersitas. 1

120

UNTVERsrrATILE

rica; si ahia dupa accasta lungii peregrinare parase~te Parisul, inapoindu-se in patrio pentru a preda.

Fiecare scoala era independenta ; dar toate se supuneau statutelor universit&~ii, care stabileau autcrii ~i t.extele de studiu obligatorii pentru toate scolile, precum si metodele de invatamJnt si exercitiile, - aceleasi, de asemenea pentru toate I>O{}IiJe. "tn sfirsit, profesorul d~tinea jurisdictia asupra elevilor sai, care n-aveau dI\3ptnl sa troaca de la 0 scoala la alta. In m aterie de teologio, de pilda, Ia Paris erau 8 magistri-diriginti, apoi 12. Prin urmara, Ia PQri6 erau 8, apoi 12 f}coli de teologie. Gel. care venea aici sa studieze putea sa aleaga intre de. Odata tnoepute studiile, studentul trchuia sa Ie termine sub oonducerea magistrului care i1 prim ise in ~coala. llli" (Idem).

o universitate trebuia sa mba, cum spuneam, oel putin doua faculta\Ji3, - o Iacultate de "arte Iiberale" §i 0 facultate "superioara" (teologie, drept, medicine}; iar din 1200, avea latitudinea de a conferi magistrilor dreptul de a deschide 0 -§oo~La Intr-un alt oras sau 0 alt.a tara (Iicentia ubique docendi ), - care era elemsntu! eel rnai important dintre prerogativele aoordate naei un1versitati Ia constituirea ei. Universitatea din Paris avea patru fa(rulUlti, gruptnd I?colile care predau cite una din cele patru grupe de discipline - artes, teologie, drept sau medieina. Gel mal nYif!'e numiir destudenti §i de profesori l§i avea prima; in primul rind, pentru oa spre a SG putea tnscrie la una din celelalte trei, candidatul trsbuia sa fi absolvit facultatea de .. art.e".

, 0 universitate medievala era deci 0 corporatie ~i 0 institutie de invatamint supranationala, suropeana ; Iapt devenit posibil d~torita instrument~l:ui d.e c~municare unic, vehiculului Iingvistic unic - limbe. latina, Ast~el, aceast~ lllstltut~e c?rporativa putea include in sinul ei, fara probleme, cea mal. eter?gena p~pulatI~ diatr-o Iormatie corporative. cunoscuta pina atunci. La um:,ersltat~a dlIl. P~rt:'j, de exernplu, se inttlneau studenti ~i magistri francezi, germam, eng~ezl, scotieni, IrIan: dezi, danezi sau suedezi, cu studenti spanioli, portughezi, ceh1,. ungurI? polonazi sau greci. Toate universitatile din sec. XIII aveau acest caracte~ international .. v

In sec. XV insa acest caracter international este mult mar redus. Universitatile tind sa devine nationale si sa serveasca interesele politice locale. Un act din 14.46 pune universitatea din Pari~ sub jurisdicyia Parlam~nt~lui. R.egalitatea urmare1}te sa. limiteze jurisdicyiile Bisericii f}i sa-f}i afirme propna-l autontate.

ORIGINILE UNIVERSITArrI10R

.Ca Z~nnii de supeyior .. - co. stadium generate -- UUiV81'sitatect

1l1edhlVRLJ. era 0 reprezentind un stadi.u de evoluyie a uno!' f}coli urbane,

Ca instZ:tutie, nniV8rsita.t-ea repre£:enta. faze. finaJa de dezvolta1'8 a unol" societatrs bazate P(~ un eontract, pe 0 In~elegere incheio.l:ra in~re grupul de magi,~tri, sa.n intl'e ~colari, sau intre arnhele ealJegorii sociale. Ca origine, ullivel'sita~ile medi,3va[e au fost fie organiza.tii corporative spon~ane, de felul celo1' de mai sutS, n:'iscute in urma dezvoltarii Un(}1' ~coli preexistente (Bologna, Paris, Oxford); fie mari organisme corporative constituite in urma migratiei magi9triloI' ~i ~colarilor de la 0 univers;tate la alta (Carnbridge, Angers, Orleans, Padova); fie, in sfir9it-in secolde §l XV, - institutii creato printr-o 11ota1'ire a autoritayii ecleziasti.cB

materia care se pl'eda; apoi, totalitatea profesol'ilor dbciplin8.. in aCfJ:3t ultim sens, cuvlutul ap,u:e

8c1'l1308.1'e din 1.219, adresata partziene de papa Honorius III.

OR.IGTh'lLE UNIVEHSlT A'fILOR

121

(papal.itatea) sau laice (imparatul san prrncipele}, ca in cazul universitat.ilor din Napoli (care insa incepe sa functionezo reguJat nurn ai duna venirea dinastiei de Anjou}, Palencia, Valladolid, Sala{n anca, S. .a. -- Din cele 44 ~Le universitati existents Jnainte de 1400, un nurnar de 3'1 fuses{)ra rccunoscute - dee; putcau functiona -_ p;I'l,ntr-o bula papala ; iar 21, au Iost de In inccput fcndate exclusiv din voint.a papa- 111,8\,11.

In l!nii generale, univereitatilo aparute in sec. XIII au avut 0 ovolutie comuna.

Cen~ ce Ie (~e.ose?ea, erau cauzele care au deterrninat aceasta evolutic, f}i [elul rapertUl'~!o~' stahI1:t~ 1.Iltre. p.arYi: ~ntre p~'ofe.sori 9i studenti, sau intre corporatia universitatH 91 autontatlle civile (on ecleziastice).

Prin urrn are, originile ~i natura universitayilor medievale stnt diferite, variind de la un caz la altul. Totusi, in ceea CEl priveste modul in care s-au constituit., precum 8,i in privint.a structurii §i a evolutiei lor, se pot distinge doua tipuri de universitati, jIm'trato de universitatea din Bologna ~i, respectiv, de ceo. din Paris (care au 'si servit apoi ca model); cu alte cuvinte, de cole fondat.e in sudul san in nordul Alpilo~. Ap arit.ia - chiar ~i a celor constituite "spontan" - a Iost det.errninata, in fond, de cauze 91 de oonditii locale speoifioe -- sociale, religioase, politice sau culturale. !?ezvoltarea civilizatiei urbane, intensificarea oontactolor ~i sporirea posibilitatilor de com unicare intre difel'ite ~ari f}i regiuni; avintul intelectual anuntat tnca do la mccputul sec. XII, care a stimulat setoa de cunoastcre si pasiunea dezinteresata pent.ru 9tiin\~a, etc., - toti aoesti factori au favorizat progresul invapmintului.

Dar irn altels.

urariJe ~i cauzele concrete,

au Iost -- in Iiecare caz in parte

In It ali a, pe 1a mijlocul secolului al XII-lea, numarul scolarilor era fo arte rid.: at. La Bobgna, studium generale era frecvellto.t de citeva sutc, veniti din toate unile Peninsulai, 9i chiar din alto ~ari. Departe de casa, lipsiti de posibilitatea de a Ii api1rati in diverse eircumstante si dispunind de mi jloace de subz istent.i de

modeste (daca nu chiar procare), scolarii s-au organizat tntr-o societas=« de v enita in curind universitas scholarium - pentru a SEl put.ea opune in Ielul in prim ul rind, pret.urilor de specula pretinse de eeta.~enii orasului privirid chiriile ~i alimenteIe. (Dar numai ~colarii stra.ini, nn ~i cei originari din Bologna, rezid8n~i aici impreuna cu familiile lor, - care n-aveau privilegiul de a . niCl ci niei magif;'trii aflati in aeeBa9i situayie, memhri ai acestei societas).

AsHeI uniyi 9i organi7.iati, 9colarii puteau eonstringe conducerea ol'cu;wiui S('l. ia m asuri. spre a impiediea asemenea abuzuri ale cetat0n.ilor, - sub amenintarea plec8.l'ii in masa ~i cieci a trans.fe1'<lrii stadium-uIui intr-u;1 alt oras, ceea ee, bim:jnteles cil bolognezilor nu Ie-al' £i eonvenit din niei un punet de ve(iero, nici eeonomic, niei de prcstigiu; 9i pretenyiile ~eolariloI' au fost aceeptate de autoritayi. - Dupa oe s-au organizat 1nt1'-o un£rersitas scJwlariwn, studentii ~i-au impus, progresiv, punctnL') de vedere, p1'ptentiilp, chiar autoritatea., i}i asupra colegiului profesol'ilor (chl·pa ~';um yom vedea mal jos).

Deoi, Ia origin 1 obieetivuI principal al acestei unifJcrsitas ll-a fost fixarea unui pI'ograrn de stUCLU, sau stabilirea modalitatii de numire a profesoriloI', ci aeela de a gal'anta un tratament favorabil 9i de a api.ira interesele studen~ilor eontra arhitrarulni san abuzurilor ~ cetateniloI', autorita.Yilor ~i chiar, eventual, ale profesorilor.

Particularitatea tipului bolognez de universitate - corp ora.Yie , a9adar, exclusiv a studenyilor - a rezultat intr-o mare masur,l din faptul ca papalitatea s-a dezinteresat de cazul Bolognei. Autoritatea eeleziastieil a renun~at sa inter-vina, din mo-

[

r 122

UNIVERSITA TILE

., IJiJ> ~

-fI'v~ ~

~~~_W~

IBLANDj~ll· ~

.n 't. DANELANDA

Glendalougg York

- . ---::-:= ., ~

l1oscarbQ]':{ _ f=:=::::jf~ ~_ !Upon .1:

~ ~r'{ ~es~\. ~ D

=.::t}: ~Abingdon ~

""'z__ Eynshal1l "Ramsey ):::===

- , ~Ghl8tonhury\ • Utrecht

~?; ~ier~Chester@C3nterbIl!:Y='7~-

~~ _. ;@Lobbes

-~St.~T Liege

_ -w Fecamp \L~RRE

L B Jumieges Verdun

v ~ e ec G-\

~ . -.. r;t. Jerm~~ll_ TO~II

= des Pres \

Mt St. Midlel " -

" ~ Chartres . _ 1 . \ '

- ~ Ange~ OJleans - Sens Luxeui! \

===<:">--v " "

~. Tout·s Diion \ .......

-=_.,,_ 'T! I

- - ~ C:Ul))j

- -- -- =-1 c St MaltJal ;/_/

==Z~~, =--; Aurill3Q..51

- ~@ Cornl"8stvla ~ ~ ,,/

===-:) e Conquc.s \

~ ASTURIA .. ~ St.Sever "

,_::. Leone _ .AlneldaN -A -~VA-RM )

-~ SIlos ~ _ St Michel

"-- -1 Tavara • It Cardena "\ ~- ~~~~~~~

~ CA_SJILIA I de Cuxa F

~~ CATALONIARipoil

" Vich·~ I'~-

I I r1~" .,8 Gerona

I /h Barcelona

"- f- Toledo V

~V '-I'-' I ~ .I\.

V1--lv--h--r.. ~ J..-~V I f--

---{ i CALlF~~ CORDOB \E~

~ ~ i jr-' nGOfliOOa 1~7 l~

~ -o-

-- -~\LC _

--

_'

-

=.

= - r:=====,

1=-

,--= :=

= =

Centre de studii III sec . .xl

ORIGINILE UNIVERSITATILOR

I~~ ?

~~bJ IW

Bremen I!I) H.ld h' I /

:.--. e j BS 81m V

I Cories~ 0 Gan~~erSheim~\ POLONIA

I SAXONIA \[l 1 f--vl't .

"{\ e Paderborn r:riagdeburg '\

• Aachen ! 1 1"- I i, ~

Koln --ii Halberstadt r\

v--.Fulda "'II'~ \.,

NA Mainz WiirztJUrg D. 'b r-- \

Trier ... OtJ<10l erg i-J ) MI

~Gtrze- FRANCON!A i- ... ~,_ a Praua ~ BOE ,f!",

MetZI- s~~~~L~- /~R;g;~sburg .'\J'

f- - Altaich

J Strassburg @ AUg§burg ~

- I Sl~~~~enJ BAVAFll/assau ['--,.r-.~

~1· Kenstanz I ;:0;"1'''· -,) UNGtRIA

/ __ _L./ Verbia ,I <-

/' ~q Brescia-~, h

I ~V8rcelli& ®Berg~~~II~ I"""'~~

\ ~valese Pavia "e _Pompo~it-

\.~o~arma Nonantoh Ravenna--=:(i" III

\' -t

I~

e Arrezo

..

r--:-:--"'l Lucca '"

~ r,

" Farra;;-'_ \ ~

• ROITI_:;,'Montecassino

'$ --i

-BENEVENTO.

N~~C~pua n~1

~.Sale~11 _ Ul~

I! I Rossan!>.

II.

.~.

r;i pln a spre sfirsi tul sec. XI

I~
liI
1 __
Rt.~
m
-
11===
=
-- _.
'E

,
-
[h;;== -
-
r-.-.
IF='
--
:11 mE
-~ I'--'_~ --=
--
:=: == 123-

Utrecht Or3~

Conq\!Q§. Mar.;JsUre

124

tmrvaasrr A'.['ILE

mcntce in acest oras nu exista nici 0 forma de invavamint teologic"; totul concentrindu-se asupra studiilor juridice, care tmpingcau pe un plan socundar chiar si invi'it[u,(lintul artclor liherale, inclusiv al Iilosofiei.

In sohimb, 'in cazul oeluilalt tip de universitate medievala, reprezentat de univ(~rsiLatpa din Paris --- derivata din seoala cat.edralei - Biserica a inter-venit de la lncepu t ; 1;'1 a continuat., eu !ermitate ahsoluta, sa-:;;i msntina controlul.

In scolile eatodralelor - in care, in sec. XI, predau multi episcopi in~i~i - ora firpsc ca acest.ia sa-i;li rezervo dreptul de a eontrola invaVimintul 91 de a recrut a corpul profesoral (sau, de a-91 da sentimentul, decisiv, pentru numirea lor). Adeseori, episcopul dadea aceasta delegatie unui cancelar capitular, - tot.deauna ales dintre cei maiinstruiti canonici'' ai cliocezei. In curind, cancelarul a luat loeul episcopului - atit ca prof'esor cit ~i ca director a1 scolii; rnai tntii, predtnd rind pe rind artele liberale ; apoi, rezervincl1.1-9i doar predarea materrilor teologice 9i Iilosofice ; in fine, ineepind de Ia s£11'9it1.11 secolului al Xl l-Iea, cancelarul n1.1 mai preda, ai raminea dear "director de studii"; en dreptul de a-i examina pe candidatii Ia Iunctia de profesor ~i de a acorda autorizatia de a profesa - licentia docendir .

In primii ani ai sec. (XIII, proiesorii se oonstituisera deja - lara a mai cere tncuviintarea episcopului sau a cancelarului - tntr-un corp profesional, intr-u~ collegium, Iegindu-se prin juramint. sa-9i aper: in u:od. solider intoresele. Stud~ntl! lo-an Iuat exemplul 9i s-au alat.urat grupului magistrilor, pentru ea tmpreuns sa actionezo impotriva imixtiunii autoritare a oanoelarului in problemele lor scolare, a abuzurilor sale de putere, a pretentiei de a i se prest.a jurarnint de ascnltare, precum §i a arestarilor arbitrnre pe care Ie dispunoa uneori cancelarul. In diferendul care era inevitahil, papa Inocentiu III s-a pronuntat (in 1212) in favoarea universit.arilor parizieni. Dupa ears, canoelarul i[}i va pastra prerogativa do a aoorda iicentia docendi - dar furi} sa 0 mai poate. refuza candidatilor pc care Ii propusesera majoritatea profesorilor (fie ea era vorba de magi§tl'ii de teologie, Eie drept, de arte san de rnedicina) 7.

Papa ii sprijinea p8 magi;;tri 9i po gtudoIlyi, pentru ca in felnl acesLa sa ii mentini'i sub chedien1;.a sa. in 12'15, legatnl sau din Franta, Rohert de Couryon, Ie eOllcede un statut8, eare nu ii mai lasa la disere~ia eaneelarului. Patl'll ani mai tirzlu,

"ell exc8pf,ia celui preclat in :;;cdilc mlmiistil'c;;;ti locale _ \nd(coscbi in cele ale dominicanilor;;i bCl1ec] ieLinilor; care, inset, nu crall aece,;ibile dec'lL eeler apcll'(inind aeestor ordine, nu insa

9i sLudentilol'.

(lin secolnl al IV-lea, Sf- L~.mbl'ozie ;;i Sf. Augustin au impus e1erului cateclrall\llj,r

de 0 ri2,'onre DH)nastie[l. l~_ce:;;ti preot.i auprhnit nUTIls]p de }~can\.HlieiH

de ]a _ "l'cgult\"), iar coml'1Jliti:iti1e 1n care eran gl'upati s-au llumit

,~cap1toL:·:. so oeupa do orga_nizarea c'llltului $i achn.inistrarea catedraJci ~i. a bisel'i-

cilor din ora:!). 11,1ai tll'ziu, c·anonieii puteau loeui F"i inafara comunitilpi; potl'ivit sal'cinilol' po care Ie indeplineau Ii se acol'dan anurniLo benefieii (numite "pl'ebende").

G eel (:;)]'e voia si'i devinii magistl'u tl'cbuia Sri studiezc _ limp de un anurnit num8.l' de animateriik pe eare Ul'ma sa Ie preclea, eu un magistl'u autol'izat, detinr\tol' ofieial a1 unei licentia docendi. Noul promovat i\,i Hieea intral'ea in eonfl'cl'ia magi:;;tl'ilor in Cc'ldrul unei eeremonii, oorc comporta [.inerea unei leetii inaugurale in prezenta tutul'or magi';\triler, precum :;;i un banchct, oferit tutuI'or, pe eheltuiala lui. Abia dupl\ aceastii oel'emonie _ :;;i dupa ce obt.illca i'i avizul favorabil al c()nfrcriei magi9trilor _ cancelaI'u1 ii acorda licentl:q docencZi.

7 Cf. Louis Halphcn, fll A traoers l'his/oi,'e dll 1VIoyen Age (vel. IHbliografia).

8 Prevederile, clare r;;i categorica, edic.tate in accst act "vizau v\l'st.a minima a riedi_rei categOl'ii de pl'ofesori, atestatul de st11dii pe care tl'cbuiau sil·l prezinte, examenul de eapacit:~te po carc urmau sa-l sustinii, moral'itntea lor, durala angajurii, obligRtiilc legate de pl'ofcsie, materiile:;;i orarul de invttti1mint, disciplina geolal'a, dl'cptul magi~;triI()l' $i 810\'ilor lor de a se angaja solidar san de a interveni in mod "olidal' in fata justitiei in CHzlll'ile grave; apoi, de "_-'Ii rezolva ei singuri anumite problems de ordin praetic, ea: pretul chirici, uniforma, inmormint.arile, eLc." (L. Halphen).

ORIGINILE UNlvERsrrATILoH

125-

p~p~ Honor-ius III intareste printr-o hul v . . ..' ,

d2ct.1a episeopului ~i far a a avea inca dreat~feJ! ~tatu.~' De~l l'i.,rn~lsa inc,'i sub jurissa-si poata autentifiea actele ernise 1 p t,~ ld)os,:_da un .slg;Jlm propriu cu care

cu tV b d . , a ace as a. ata ''''oc·-'ttJa Li .

I~osen a su enumirea 1)8 care sinzura si- IVd ,'OJ. 1c.,' ~orpm'alva este

et Scholari Pari . 0 ,10 CD. use ne Unioersiro» }"1 .

. . aJ uim answnswrn. 1ar din 1229 S .1', > ,. • - .. <>uvco8 J agz·slrorum

prm <, I lYlI)1 I "t U·· , tudium est", L'

". U CUvIIl: ruversitas. .. c. J1Q in acto

Se rnai afinnil unoori c'l - strict l'

f; f ... .t ' ~ - .. ,c , cr01101()GIC - prin '.'

ar s: ost epa. din SnlenlC-) fa:moasa . ]'.' 1 '.:> . ' . L 1 It .. 1.unver.Slt.nte mecliEnT')l.~

XI . , i ,,8eo" 'I (P In d .. " , ... .. -, cd"

see. -" ,Dar, cum despro 01'GO]11' zarea 'sa. ': ': j ". ' 0 ]CIUa earc. eXIsta. in acest Ol'FlS' tn

, I . bC< '"CC" lnLern'] nu' ti . . ... ' , .

cinr ~1 este recunoscuta of I' cia J ' .• '. • C . De § ie nnnre pinti in 1231 (d ~ta~

d· . " , v cd, ca. universitas] . cun .'" '. \ '"

me icina nu s-au desf<hnrat aici in cad, 1" ; '." . d: pina l~l acest an, studiile de

nu se st' 1 -- ~ d' I U unei strue{.un or"" ruz. 1· . .

L , "'. Ie uaca era oar 0 scoala de' I-U'" I' . v .h.ClL.".t,e ca atare' s] cum

7 f'·' . ,c c . G( IClna Jar nu U· f /. c ' .'

sa se 1. predat 81 0 altli disciI)ll'n:') ." =>: 1). S,_l.l(.ul.,n. . (deci unde

t f· ,,' '. cc , --- eXlSLonta unel ('V"l ' . ,,1, '. ' ,[

poa e 1 pusa, foarte serios, Ia indoiala ' " "lGllcdC unl,gersuas Ia Salerno

Speo.ializarea inva~[imlnt.ului si det~sarea. 'n··' 7,'" J '.

c.el g:l.l1el'W a~ celor ,,?ap te arte lihe'raI(-l" a' corist ~~~~ll l~~d~.U,nll1t ue ~lpeCH)Jl1:ate de ~mct.ll clare mtl'e scolile sUIJerioapn (de H) c» I~Lllt Ir,utllenL.ul o.l'lgmat' al unei ell'S-

Ieri , .. '. -v lvlc<l1UUIllverst·) -I 1 '.

~n erware; deci, or-i .. finea insasi a 111Vil>u"yU-' bt I : .' Jar. l e oe e pr.ope .. deutice sau

In ear f' 1 h ' ,- '-'Y'·· un .u UI UYl'VPI'S·t"f B- ,I· . , ..

e a OST" e a orat prirnul model' Lit t; '1-' J, 1 ex i , c"ogna va II orasul

general». . u ans 1 U ,;OIlel a ceca ce va fi definit un studi!un

Inctt, prioritatea eronologiea necon+nst t7 marele 01'0' 1- 1.'· Vv, a cl

B .. bO m aJ ora~ulul, care lsi inscr-ia I'e

ononw docet. ,. J

ii revine ulliver~;it,7.·.,.t·.i; 1'.1·.,;11 B 1

, , 010gna:

mOIl(3zile sale devi.~," . ,

., 11l11VGf'SILcl.tii:

Ctnd, in 1155, irnparatuI Frederic B~c.h"

apropierea Bolognei scolarii Sl· mog·l·s'l>" dl ,Uo,s8a coboarl1 in Italia si se opreste In.

. I' . , ,. ,n ,~II care 8-au prez '- n' ~, ' ~ '; ,

II s-au p lUS de greuLatile intimpinate' de b '1" A3ntct[, Sa-·l aduca o.ma.,O"iul lor

mp"' + 1 I ' L. ,a UZUl'1 e 81 vexatiu 'I In" 0'

aI a"u . e-a acordat uu act de roc t f'.. I, nl e a val e m'an supwi -7 I ··b '. . 'unoas ere onnal" j'0 t'1 . ,? sc 1,0 a7 ~ llS qLU studwrllln causa per . ' .... d a u t.p UI'} or -- . omnif;7J~

privilogiu, deci, care ii pIasa l)e s~golr£~7:.an:tub,r" amo!,[ ~ci~ntiae facti exule;'". :_ U~

. . ';' d.ll su protect'a 'ill){, ,'al'" \ "

un Imp1'8SlOnant document raJ"" . I ~ J ,1 ",I ,11 ,.1. hces~ act oste

t t~' ,181m l.Il !!enu s"u ' + t ..

a on a eonsldoratie aratata de maxima <:0 t"t' uf - ~l: .. u~ emBul lstoriei -- de

DupCi ee s f~· t . au 01 J avo pOiil,]r'a c1a""I- '.{. 1 t ]'1

?~ c, -a aOt! asupra acestu' 1 ' . _ . ~ .. ~ . ':)C, muo ec,ua lor:

scon l' t" d ." . 1 neI u cu InuIt'l g. "'1"·' ('e" t,1 ~

. pH, a,a ll, UCll 31 de eiitre tot}' J·u 1 ~t '" : 1 ,J'~ ,"1ue dl'O (Ie cutre (W);_

d~ A ' , '" c eea 0"11 °1 J1' a· , ... S' i .

aeor am, msufIet.iti de paril1teasea~' (1 1.' -. Y .. ,:1 IllcU>.ll c ac'.culm nostru Pal~t

. ". " .. • c; ragos e pl'lv'legml d f ~ .' ct ,

ea oamem al scolii eaIiitol'Bse DentI' ~·t- 'd'? , 1 '.~ e at,a tnturor ae010ra carn , ,"t,~t " 1" 1 U " :_. 11 81 ill'll cn sea 7 f' C v,

lIlVd ,0_ ura (8Spre leg'ile CJtiVl'ne' 81' s"cr(' " C , - md pro esonlol' care C'1"'1

d"J j .. '.' ,- '. Q" anUlreca' J. '1' . ett

stu11.e lor literare aHt Ai c~t s: 't " .. J., I ~ I " C lIlOCUY'hO In care se OOUI)'\ de

Cc " < t, ' ." ,' .. v,. J 1 ) 1 IIml~ll or sa vma si ,.,~ , 1.' . ."

.d01, l.n ]UOlt fapcumd Iucr-uri hune m"rj'ta"]n ·in. : >x, • dCO 0 In SJguranUi.

SE' euv n' v. c,U( '\ Sl pro~ect a .'

, I e ea 138 totl acoia pi"in a c"rc·)r st1','n';-- ", - 'J • ',Ie 8oeotim e8

'I t ~, ., Ci. cd e lun'Plnt" I' -

e Inc rep ata catr(; aseultarea de D ', _ _. , .' J:1 J_d. u. ct um_oft, lar viata

ell () -1 t" LUnnezeu S1 oe no] sel-'V·'·" S ~. '

. . u'agos c rata de OI'ice fei de n'd _ ·'.·t 'C',·: .. " - ,11,0. I'n aI, sii 11

"Ju+o-·' l' ., ..' e rep va ,e. IW' dmtre C'l ,. t

u . ~ I 11 ~l mllostrvu'ea no astra ? De ell' . 1 ." ". . . v lin es e oare de

ga~l 8-au facut saraci pe el' I'USI'S' , agu §Gnutel 81 au devenit l}I'ibeO'i dj"l 1'0

" d v • ' , , ,I se nesoeotese v', t, " . _ . b , "U,-

91 a esea patnYlese fara prieina'de pe Ul'In- . 'j :d,al~l~o ?XPUfol tutUf'OI' primejdiilor

foarte greu de rahdat __ din pal'tea. 0'e·1 a nee ~el~t~ .. lor .ilLacun C8 Ie indLH'ic'i -- lu(']'u'

Or mm t1''''108 . I" .J

ViA '; 1 08.me111. Jrm aceasta lege

UNIVERS IT A TILE

126

• 7 a si entru totdeauna valahila, hotertm, asadar ca de acum inain~~ ni;n.en!

'linn ersals 'wPv A d v I de a nedreptati in vreun Iel po un om al scolii, mci sa

:- nu IDaJ. a a tndraznea a . , . ., . d' ' . ,.

sa '. d na din prioina datorl81 altuia III aceeasi provmcie,

teze a 1 provoca vreo au . hi . t' VI D I

en - . v f' tntimplat uneori in virtute a unui 0 icei ica os. e a

a cnm am auzit ca s-ar 1 . d 1 A itori 1

a~ . A t.i tV de canza VOl' calca aceasta lege, SI e a cirmui oru ace or

acera. ca:e III cunos In, ~ d se va Ii intimplat aeeasta si care ar fi neglij at sa pcdep-

locur: din .a~ea vr:l11: ~~~i trebuie sa se pretinda rest'itnirea impa~rita a b_u~ur~lo~ seasca ~ehctul, d . f ' .. fiindu-Ie aplicata prin insasi legea de e1 nesocotita, er sa rapite, .l~r pecetea Itndamlel dlle dem n·lCta·tea pe care au ~ietinut-o. Dar d aca., cu toate

f· li t pentru to eauna ~ l C ~. '. . I 1"

ne IpSl,l. . v . aV 0 actilll1" juridica imnotrrva vreunui om a sco 11

t a cineva ar VOl sa porneasc '-.. v ., . I .. ihi li l' I

aces e, . ~ . c v v 1 f' e acordat.a oameni10r scolii pOSl 1 itatca ( 0 a a ege

di vreo pncina oarecare, sa e 1 C, A. .' • • 1 " A • t, '_

III : . VI . 1 ' F "ntea domriului sau mazistrului or, 011 main ea epis

dadi s~ Vll1~ .~ JU,c sea d.1lnal ac'-or~lat I)<'ntru aceast:1. drept de judecat.a. Iar da.ert

U1Ul cetatll carora e-am c ,". ., I·V At'

cop, A '1:" . v -'" trags inaintea altui j'udecator, atunci il.OGanrea aces uia,

. va va inc raznl sa l! c . ., C '. . . . t ., d' l' S'

clno '-. A d tvt' ta' s~; fie anulata din pncma uner a an in razne 1. ',1

1· 'cle ar Ii foarte 111 rep a 1 ., o, , . "'1 tre j . I

c 'nar . aceasta le ~; sa fie introdusa intre constitutii e no,as re rmperia e,

am P?run:\G Tca , .. .ru g arinte' etc." (Trad. de Nicolae-$erbafo1. rana~oca): .

sub tItI.ul. Nu Iiu] pent .p. di 1 t' ext S8 refAl'lOa 18. toti studentl1 de pe teritoriul

A t I care cum reiese 11 ", , ".' "C, , '...,

?:u . - f J, e dat )l'omulgat, in principal in beneficiul ~eolanlor ~l m,af,l~~rl-

Impermlm - uses t ' I te f considerut ca actul de reouno astere of rei ala a

lor din Bologna; ca. a are, poa 1

viitoarei universita~l bologneze.

. '. 1 . " li It.alia Evului Medin avea 0 orient.are pl'actief~, legata ~~

. yla~a mte .e?tuah~ .c lII~ Miscarea comunaW. _ rn ai animatii aici. ca ~n. alt~ ~Hl'l actwltatea P(.)htlco-~oc.lal ; 1 d' iuristi de specialisti de Iunctioriari oalificati pen-

nevoie ]111wlmu nne e Jc " , ' , . ' ... t I' 1

- avea. . ,.' ' .. f, a Ie a )~ra in f81ul'lte oc.,azll, 111 erese e 91 C 1'8p-

d ' . t" rea orasnlor Sl pend U c ., Icc c, d r

t.ru a I11m1S I c1,~ c .0 • ';. B: ,. nu se')Utea dispensa de asemenea ca re ca 1-

turile. Pe de alta paI'Le~ I:1C1 :se.lllde~ sec XlIII ·toate l)osturile ecleziastice de COl1-

d l~f tulca lIlcepll1c Ill,·" ,1 .'

ficate; ovac a ap ., 1 t i .' . de juristi de specialisti in dreptul canOillC.

d1H~ere erau .ocupate, nu de? teo t'lgl, CSI ca B' ol~g~a dreptul civil si drep luI canonic,

, )rimul rin· 111 r-un ora c,·,. r I' 1

Ca urmaro? lfol I. '. n f 'T'are stateau absolut pe primul plan. n sc lllll )

medicina ~l dlsClphn~le 1 oso Ice ~ux~ lmai tirziu la Bologna (intre 1352-1364), nu

facultatea de teologle, care a ap~rud b't

. 't' t'C'od'lta un prestlglll eose 1. . 1" 1

~l-a CI~ Iga ill 1 .c c, • ..' • ee XII trei tip uri de ~coh: ~co 1 eplscopa e

. La Bologna eXlsta~, ~n ~~~~~l~~~:S~~co' de d~ept eanonic ~i ~eoli laice d? dl:o~.t

81 comunale de gramatlcala, A' f' 0 ~rolului episcopului si in general, a.I BlSel'lCll.

, Dlt'mele erau tot 111 a ara c ny , , I' f' v

,roman. l.' ." d dreptul erau cotateni ai orasu m, - Ie ca erau

A pe tOtl mag·strll care pre au , ..'

proa ,.' .', rase stabilisera de mult timp mcl.. .. A'

Ol'lglllan dm. _Bologna, .,18 C 't t' e diferita. Din cei zece sau trelsprezece mIl, Cl\ol

Studen~ll.S? ~flau ~ntr-o. S1 ~a'~e a secolului al XII-lea, maroa majoritat~ erva

se nurnarau alCl 111 a Dona Jumata u dl'n alte taVI'l') Ceeea ce inseamna Cel,

v' 1 . 't' d' nIte orase (sa , .' , .

formata (11n ~d':l yl vem,l . lr: o.'v·le' c&ci potrivit mentalitavii ~i uzan\,e}or, practl-

aici, ei erau hpSl~l de.~rertl::'l ?l 1, ~si leQilor tarii din care proveneau. - In cilor legale ale vremll, el ra.mm~au sup '1' 8avL"c""t~ sa-si apere solidar interesele:

v 't t" firesc Sl ch1ar necesa<lC< " " .' l' 1

aeeast~ ~l ~a,:e, e~a, : 1 de a fi 'udecati numai de cona~lOnah~ ?xc nZll:(.

sa oh~ma sa lr. se (lslgu~e ~IeFtu ... ten~ul 'uridic local de pedepse; sa he SCUtitl cOlnpeten~a tI'lbun~ielOl.o,a5;LIIUl ~.l Y~ecte ~blicate strainilor; sa obtina dreptul de de taxe ~i de impozlte, c~lre,eL.e ,sau me 11 _ 'pretttl manualelor ~i textelor de ~coaHi,

a fixa - pentru a se 111Iatur a specu a . ' 1

al chiriei pentru locuin~e 9i .. a~le d~rCl~:t 9d~;ftiocul do origine, in lIna1;.i~mi" .

In acest scop, studentn s-a~ b U\. ' 'Ie" au fuzionat in doua grupun man: la inceput, in numar de 20. A:[:?I, ?,na,lUI.ll . \e n'llioi (indeosebi toscani si 10111.-

, .. " ,t denti din cllfente regmm a, '.' v'" 12 l' 3 ..

Cltramontanll , s u .,' d·"t· d'n alte tari impartltr m' sau gru-

,barzi) , §i "ultramontanll", stu en~l vem,l 1 " , ,

UNIVERSITAtTEA DIN BOLOGNA

121

pari nationale". In fine, in ult.irni i ani ai sec. XIII, "citramontanii" f?i "ultramontanii'~ au Iuzionat, formind 0 universitas scholorium, - constituita numai din studentii faculta~ii de drept 9i numai din cei veniti din alte Flri sau erase.

Rectorul, ales de studenti pentru 0 perioada de doi ani in aceasts functie, avea in cornpetenta sa jurisdictia civila ~i penala asu pra studentilor ; ~j pentru a put.ea avea aceast.a competenta 9i asupra acelor a care faceau parte din eorpul clericilor (de pilda, a celor care se speciaiiz.au in dreptul canonic), rectorul era totdeauna un ecleziastic.

In felul acesta, ramineau in aiara asociatiei corporative - a "universitatii" - trei categorii. Prima -_ studentii nascuti in Bologna (sau, cu farniliile rezidente in acest 01'a9). care, desi plateau toate t.axele scolare cuvenite, n-aveau un ouvint in conducerea universitatii, Acestia s-au vazut siliti sa se alature uneia din "na~iuni" - intructt aspirausi ei Ia aceleasi privilegii academics ca toti ceilalti.

A dona categorie se compunea din studentii (dar ~i magietrii) celorlalte Iacultati. Era categoria celor pe care universitas scholarium ii excludea de la orice priviJegii, 9i care au terminat prin a forma 0 corporatie separate, dupa modelu1 celei a studontilor in drept.

A treia, era grupul magistrilor Iacultatii de drept - ~i care erau exclusi si ei din organismul universitatii, Intruclt , cu Ioart e putine exceptii, erau cetateni ai orasului. Acestia au trecut de p artea autor itatilor cornunale, care, daca nu Ie putcau apara pozi tia faVl de pret.entiile studentilor, eel putin putcau interzice accesul unor pr-of'esor-i care nu erau originari din Bologna. Psntru a-i retine sa nu paraseasca orasul, m unicipal itatea le- a oferit un stipendiu. D n timp, studentii erau cei ce alegeau magistrii carora Ii se inoredinta 0 catedra ; apoi, cursul fundamental il tineau num ai profesorii stipendlati de autol'itatea municipala.

Dupa ce au obtinut recunoa~tel'ea revendicarilo1' lor din pal'tea autoritati10r municipale, studenvii soan inclreptat 8131'e ceilal~i "inamici" - spre IJI'ofesori.

Pe ace:;;tia, ii puteau boicota 11901' - caci (cel put,in la inceput) magii\ltrii tl'ebuiau sa recurgi."i Ia taxele r;i 011ora.riile pe care Ii Ie pliiteau i')colarii. In primul rind stuclentii au stc1.bilit precis cuantumul acestor sume datorate magi9triloI'. Apoi, au stabilit indatorir-j1e 9i obligal.iile aeestora. Astfe1, profesorii nu puteau 1ipsi nici macar 0 zi de lR lect,ii fara autorizatia student,jInr. In caz cli se casatoreau, nu Ii se acorda cu ocazia acestui eveniment elecit un coneediu de 0 zi. Nu puteau pii1'8.si ora~ml far a a dcpune in prealabil 0 cau~iune, pentru a garanta astfel ca se VOl' reintoarce. Daca 11n 1'eu98a sa-~i atraga macar cinci :;;co1a1'i, magistrul era s.upus unei amenzi. Profesorul tr8buia sii-9i inceapa lectia imediat cInd suna clopote1ul 9i sa 11U ii ~ina pe flcolari mai mult de un minnt dupi'. ce clopo~elul anul1~a sfir~itullectiei. Nn Ie era ingiJ.duit sa sara un capitol din textul pe care il comentan ~i nici sa amine pentru 1ecyia viitoare explicarea unei chestiuni neclare sau difici1e. Erau obliga~i sa-9i imparta materia pe care urmau sa 0 predea in fUl1ct,je de diviziunile de timp· (zile, saptamini, luni) ale anului 9colar, - fara sa se poatii extinde cit ar fi dorit asupl'a unei anumite parti din materie ... In fine, conduita profesori10r era controla-

9 Dintre acestea, natio tlwotonica era cea mai puternidi Iii care beneficia de cele mai muIte privilegii. Spre sfir$itu1 secolu1ui a1 XIII-lea cuprindea circa 100 de studenti germani, _ in majoritate persoane in pUna maturitate, ecleziastici veniti aici ca sa obtinii titluI de "doctor in drept", care la intoarcerea in patrie Ie asigura onoruri 9i functi-i importante, - Cele dou'a federatii de "natiuni" nu se intruneau in adunari generale separate, ci intr-una singur1i, pl'ezidata insa de cei doi rectori - ai "cismonLanilor":;;i "ultramontanilor". (1n adullarile gen'era1e, studentii saraci - nu numai cei care nu 19i putuse.ra pliiti taxe1e 9co1are, ci lIi cci intretinuti prin bnnavointa unoI' seniori sau burghezi bogap, dcci marca mas a a studenti10r - nu ave au dreptdevot).

128

UNIVERSITATILE

ta de un coruitet de studenti (agresiv donumit denunciatores doctorum ] carotl informa studentul-roctor despr« asemenea eventuale abateri ale magistrilor.situatie umilit.oare in care 8I'aU adusi magistrii se inoheia cu oblig~tivitatea de a depune juramint de obcdienta studenbului-reot.or 9i statutelor aprobate de acest.a.

Vaztndu-se agtf:8l dominati, dirijati ~i oontrolati de corporatia studentilor [unioersitas scholarium), profcsorii - care erau f}i ei rn ai dernult asociati in forma

Un curs la 0 universitato din see. XV. - Dupa 0 fresca de Beno zzo Gozzoli din biserica S. Agostino (Scm Gimig-

nano )

-eorporat.iva a unui collegium - au reactioriat. Mai intti, n-au adrnis la cursurilo lor scolari decit dupa 0 pnalabiJa verif'icare a ounostintelor de baza necesare, Apoi, cum ambitia fieearui student era sa obt.ina Ia slirsit.ul studiilor un atestat - care ii dadea sidrept.ul de a prcda (sau, eventual, de a de~chide 0 scoala), chiar' daca apoi si-ar fi ales 0 alta cariera decit cea didactica, - aeeasta atestare, acest certificat (numit liceniia doccruli ] acordat de profosori, 11 obliga pe student la 0 anumita consideratie 9i condescendenta fata de magistrii sai.

eu toate aceste restrictii ir.puse ell" prof'esori, stadium generate din Bologna raD!inea 0 universitas scholarium prin excelenta (constituita, dupa toate prohahili-

in ultima decada a socolului al Xl l-leaj-", Faptul acosta a devenit m ai evident cind autorit.at.ea comunala a impus profesorilor, prin juramint., sa caute sa-i convinga 1'e studenti sa nu parilseasea orasul ; totusi, acestia nu i-au putut impiedica sa migreze in masa (cum vorn vedea mai jos) in alte ora:;:e italiene, unde au constituit alto universitat.i.

Tipul bolognez de raporturi lntre studenti ~i profesori - cu pozitia de sub 01'doriare studentilor a acestora din mma - va fi adopt.at.a ~i de alte organiziiri corporative studcntesti ; ~i nu numai din majoritatea universitatilor italiene, oi si a altora - din Montpellier (eel putin Ia inceput), din Salamanca, sau, mai tirziu,

10 Rector ii acestei universitas (formata, cum spun eam, din studenti ai faeulHltii de drept) au t,inut si"t-:ij atirme de la tnceput jurisdictia asupra tuturor celorlalti studenti de la alto faculti'rti din Bologna. Numai In '1306, "reetorii" facultatilol' de urte:;;1 de medioin a au reusit sa::;;i Iacii recunoscuta propria lor jurisdictie independents asupra studentilor si magistr-ilcr Ior.

Domul din Cremona. Sec. XII. Turnul in Fatada domnulut din Pisa, cu seriile ce

stll lombard, este eel mal inalt din It~lia loggii suprapuse, caracteristice stllulut ar-

(115 rn), construit intre 1250-1267. hitectonic "pisan".

Un complex arhitectonic unic d~ ar~a romanica : baptlsterul, domul ~i turnul inclinat

. din Pisa. Sec. XII-XIII.

Unul din cele mai grandioase edif~cii publi~e din Italia : Palatul Consulilor din GubblO (1332-VI~'7\ .

Palatul Comunal din Piacenza. Constructie inceputa in 1281.

Palatul ducal din Mantova, construit inceplnd din sec. XIII. Palatul are peste 500 de Incapert I?i 15 gradint I?i curti interioare.

ARHITECTURA GOTICA

Arhitectura gotica engleza : catedrala din Durham (care pastreaza Iii elemente de arhitectura romanlca). Vedere dinspre sud-

vest.

Catedrala din Lincoln (1072-1280). Extertorul "Corului Ingertlor ",

Absida catedralei din Beauvais (1227- 1272), cu sistemul sau complex de arc-bu-

tanti.

Absida catedralei din Reims (1211-1241). Detaliu.

Portalurile occidentale dralei din Amiens

(1220-1236) .

Catedrala Notre-Dame din Paris (1163-1250), vi'izuta dinspre sud.

Fatada nordlca a transeptului catedralei din Chartres (1200-1245).

Catedrala din Salisbury (1220-1380), - cel mai frumos ansamblu arhitectural gotic din Anglia, de 0 coherenta stilistica perfecta (~i cu evi-

dente influente francezel.

Domul din Bamberg (lll:l(j-lZ;i·I). .rurnur ne absidei.

Basoreliefuri de Lorenzo Maitani de pe fatada domului din Orvieto. Prima jum. a

. sec. XIV.

.t'cttctUct prmcrpara a caceurarei urn Leon (Spania).

UNIVERSI'l'ATEA DIN BOLOGNA

129

din Cracovia. stadia generalia din celelalte rcgiuni de la nord de Alpi, tnceroarile studentilor de a se organiza in unioersiuues scholarium. an Iost impiedicate de autoritatea laica san ecleziastica, san de corifreria m agis,tri1oI'. - In orice caz : fapt este ca, "spre deosehirs df:) ceea ce S-3. pctrecut Ia Paris s,i la Oxford, in It ali a inva\,amintul univorsitar na decazul, nicicdata ; iar colegiile nu si-au asum at niciodata Iunctiile care erau de competcnta universit.atii" (C.H. Rashdall].

Arhitectura gotica spaniola : turnur ile occidentale sl fatada bratului meridional al transeptului catedralei din Burgos (1442-1458).

Dar Ia Bologna nu se prsdau numai studii juridice.

Scoala (apoi Iacultatea) de "arl,e Iiberale", din sinul careia s-a separat viitoarea Iaoult.ate (la Inceput., scoala) de drept, era renumita. La accasta Iacultate se acordau licentiae docendi deosehite, pcntru diferitcle materii din cele dona cicluri ale artelor liberale ; se acordau doctorate spcciale -in filosofie, astronomie, gramatica, logica; ~i fieeare din aceste discipline aveau profesori stipendiati. (Profesor a1 acestei Iacultiiti era s,i Iaimosul astrolog Cecco el' Ascoli, aI'S pe rug de Inchizitie in 1237.)

De asemenea, renumita era Iacultatea de medicina din Bologna - care, spre sfirsitul secolului al XIII-lea rivaliza cu scolile de medicina din Salerno si Mont-

1,'- ' ,

pe 1161'.

RoIul de 0 irnp ort.anta cu totul deosehita pe care I-au jucat juristii bolognezi chiar din tirnpul dornniei lui Frederic Barbarossa a facnt ca acestia sa-si cistige o mare reput.atie in toate "(;8.1'i1e Occcidentului, - de unde, ca urrnare, au ~enit sa st.udieze la Bologna 0 mare multirne de scolari. In asemenea imprejurari Biserica n-a mai putut obtine 0 supunere stricta din partea magistrilor s,i a studentilor. (Acelasi lucru 88 petrecea la alto universit.ati invecinate - la Padova, Modena san Vice nz.a.) Tot ceca ce putca sa faca p apalitatea era ceea ce incercase Honorius III prin bula sa din :1219 - adica, sil. constringa corpul profcsoral, pre a independent, stl. renunte 1a pretcntia de a acorda Licentia docendi f?i sii lase aceasta prerogativil episcopului ; corpul prciesoral limitindu-se la dreptl1I de a pl'opune candidatii pe care ii socotea merituosi, Prerogativa episccpala ins a ramlnea 0 sirripla Iorrn alit.ate: adeviirati! exarniriat.ori si sinaurii care hOt81'[lU asupra titlurilor acor-

date candidatilor ra~}lneau maob,jstri'j. ~

~ " ,

DIN PARIS

In It.alia Evului Medin, cultura n-a lost niciodata - ca 'in tarile Europei SnpLentrionale -- un monopol al clerului, Aici, "laicii n-au incetat niciodata de-a drep tul s,i mcdicina; iar cind a avut loc ronasterea intelectuala, n-a Iost yorba de 0 miscare strins legata de Biserica ; iar universitatile carora le-a dat nastere aceast.a m'iscare, desi erau - ca t.oate instrtutiile medievale - in strins raport cu Biserica, n-au Iost totusi institutii seculare, ci de-a dreptul laice. Aceasta este deosebirea princip ala clintre universit.atile Europei Septentrionale 9i ce1e ale Europei Meridionale, - eel putin in It.alia" (Hastings Rashdall).

In regiunile din nordul Alpilor, tndeosebi la Paris ~i in Tarile de Jos, univGrsitatile au fost 0 derivatie a scolilor episcopale, anexe ale catedralelor+'. Faptul

n Iar nu a scol ilor manasl.ircsti - al caror ultim mare magistru Iusese Anselm din Aost.a, lOSt: prior al mani:i.sti,rii Bee tnainte de a deveni arhiepiseop de Canterbury. - Dar ilustrul dasdu f/i filosof Abelard, caruia, dupa cum se afirma in mod cbisnuit se datoreaza na~teren univcrsitatii din Paris (ea insl.itutie de inalt nivel stiinj.itic, nu ca organizare corporativa), era magistru laic al scolii catedralei pariziene.

'9- tstorta culturtt ~i civnizattet, vot, III

130

aces~a a. avut consecintale lui: membrii clerului VOl' avea un roJ foarte im1)o"'ia " in viat . 'tVf' r .. , ,Du

,8. unr:rersl a,ll - care, in vprimul rind, va fi 0 unioersitas magistrornin, iar

X:U a studenW?r, ca cea h.olognez.a. Studentul era considerat un cleric, era tonsurat ~l purtn vesminte de cleric, Magistrul avea anumite privilegii din partoa B' so, ,',; .

era supus t' t.iil . tii 1 b 1, er 11,5,1,

, ~es rIC ,n .01' vv~e ,Il ec eziastice, inclusiv obligayia de a ramine celihatar,

o alta cOnSeC111ya l~portanta se referea 113, tipul de studii. In Italia, rnisca.rea de. r.en~9t_e:e cult~rala a fost marcata de aparitia 9i afirmarea studiilor Iiterare , a me:llC~n~1 91 111 special ~ dre'p~u!~i roman. In nord, intr-o prima faza (precedents C?nS~ItUlrn f_;>rmale a. umverSltatu) predomina - cu Scoala din Chartres, in primul rm~., .urmata de 9coh~e cat.edralelor din Reims, Liege, Laon 91 Orleans _ stud inl clasl~Ilor, care 1a .Pans. era ~o.arte putin apreoiat ; jar in primii ani ai sec. XIU ?data cf desc.ope1'lrea .f110sofIeI lui Aristotcl, studiul litere10r va fi, aici, total negli-\ jat. - n schimb, Parisul va deveni marele centru de studii filosofice ~i teologice.

Ca centru de culture Parisul n avea 0 tl'ad·t·,,· I . '. ~

• " v :' -, . C' ],I,c ITee 18 lin n)GI un renumo. In

prima pmatate a secoluln] al XII-lea scolile din Par is nu I", "

1 d' . ' , C'.o ~ In

pe ceo e . 111 Ch,al'tres, RellTIS sau Laon. Doar cu Abelard lsi va cisti'Yll scoala cate-

dralei dm Pa:'ls u~ 10e de Irunte intre :;;co1i1e Europei Soptentrion·nl~. '

d ~ar uI1lv,ers1tatea, in eo~sti~uirea careia atmosfera intel()duala stimulatil

~ ~belar? va ,1l1semna. 0, contl'l~U~Ie .notabil.a, nu, exist.a inca. ExistaLI scoli foarte ac~:\ e , .: Ill lIe de l~, CIte, ~a m.anast1rea Saint- VIetor, Ia biserica colegiului de pe co ina Sa111te~G~neVley~, chiar ql cole de pe po durih, SCJl!;j; dar un stud£wn

- care va caputa apoi structura corporaLiva de uniocrsitas - va fi numn] 1

derivat din scoala catedralei Notre-Dame. ce

Bernard de Clairvaux iinind 0 Ie t' d' 0' . I'] ",.

( '1' t) ~, c,le ISulPO Lor siiI. J\1ll1l8.tUr[l dintr·un manuscris

pel Impses m sec. XIV, - Bib1ioteca Casmlatese, Homa

UNIVERSITATEA DIN PARIS

131

Dreptul de a preda artele liberale sau de a deschide 0 scoala era acordan de catre canoelarul catedralei-". Dupa 0 intreaga cerernonie _. prin care candidatul era primit., oficial, in confreria dasoalilor - :;;i cu avizul confreriei magistrilor, cancelarul ii conierea licentia docetuli. ca. "rnagistru" san " doctor" 1:3 • ! n Ielul acesta, confreria magistrilor monopoliza instructia de grad superior fji era pregatita sa se trans forme intr-o adevarata unioersitas magistrorum,

La ce data, exact, s-a. constituit aceasta corporatie a magistrilor din Paris? en alte cuvintc, -- cind a Iuat fiin~8. universitatca din Paris?

Un corp didactic organizat, 0 asociatie a magistrilor in care mem brii Gran prirniti conform unei proccduri bine stabilite (electorum consortium magistrorum ] este mcntionata inca de prin anul 1170; dar 0 forma bine definita 0 va c6piHa acest collegium. numai pe 1a inceputul sccolului al XIII-lea. (in 1209 se vorheste, pentru pnma data, de statute universitare.) - Fapt este ea nici universitatca din Paris, nici celelalte universitati din acest secol n-au fost [orulate (cu Ioarte putino exceptii] la 0 cnumitii data, ci s-au constituit progresiv, printr-o evolutie m ai rnnlt sau mal p ut.in Ient.a , 9i in urma unor sueCGSiV6 recunoasteri legale, privilegii acordate, carte, act.e oficiale em anate de la suprema autorit.ate civile san ecleziastica.

In or-dine cronologica, moment.ole care au dus la infiintarea universitayii

din au Iost urmatoarele:

in 1200, rcgcle Filip August acorda studentilor un privilegiu prin care acestia nu put.eau fi judecati elecit de 0 instanta ecleziast.ica-". - tn :1209\ 0 hula pontificaLl autorizeaza universit.atea S8."9i alcaga un "procurator", care sa 0 reprezinte legal in fata autorit.atilor. (Deccam data, insa, - observa Rashdall - "universitaLMo era considerate inca 0 asociatie ilegala, 0 «conspirnt.ie» a magi9trilor contra superiorilor sai legitimi - episco pul, capitolul cat.edralei si cancelaml't.] - In 121'2, i se interzice cancelarului sa pretinda rnagistrului caruia Ii acorda licentia doceruli sa-i depuna juramint de ohedienta. - In 1215, se recuno aste ~i studentilor dreptul de a se constitui intr-o asociatio corporativa. - In 122t, apare pentru prima data intr-un act denumirca de unioersitas magistrorum et scholarium,

Dar, inca in 121.5, Iegatul papal la Paris, cardinalul Hobert de Courcon, daduse un statut universitatii pariziene, - care apoi va fi adop tat 9i de univorsitate a din Oxford (uncle va ramine in vigoare ptna in t253). Statutul continea prevaderi - normative, dar si restrictive - care VOl' st.ahili Iiniile inva~,6mintului ~i de conduita a. m agistrilor-",

12 La Paris erau, de Iapt, doi canonici invcstiti cu Iunctia de canceler. Cel care avea o fun ctle similara celei de "director de studii" al universitati i, era un canonic al capito lulul oatedralei Notre-Dame: 01 acorda magistrilor si autor izatia de a deschide noi scolt. Al doilea, eel care cl ibcra actele si tntocmea diplo mele, tinea de biserica Sainte-Genevieve - cea mai impol'tanla biserica din Paris, dUpa catedrali'L

13 La inceput, termenii "magistru", "doctor" 'Ii "profesor" eran sinonimi; ultimul, era folosit mai Illes de magi,;,trii facultatii de teo logie, Abia in sec. XV, dcci sprc sfir:;;itul Evului Mcdiu, se obi$nuia ca Utlul de "profesor" sa fie dat numai celor care ocupau catedre remunerate d@ fllltoriLllti (of. H. Rashdall),

14 Evenimentul care a grabit formarea corporativa universitara a fost 0 infruntare cu sflr· ",it tragic. in 1200, serviLorul unui cleric nobil german se incaiera eu un circiumar, care i1 bate cl'uaL. Studentii germani devasteaza 9il'ciuma. $eful po~iti?i reg~le;;i .burghezi! p3J'izieni.!nt,ervin eo. 5a-l aresteze pe vinovati. InterventIa se soldeaza cu cmCI mortl, totl studentL Magl~trll ;;1 stu· dentii se pIing rege1ui, cel'ind pedepsirea vinovatilor, amenintind ca VOl' sl1spenda invatamlntul :;;i VOl' parasi in masa ora~ul. Hegele il pedeps8f;'te pe geful politiei 9i ordona ca de"acum inaiute magif)trii 9i studen tii sa nn mai fie SUpu9i jnrisdictiei autoritiltilor civile, ci celei ecleziastice.

15 Iata principalele prevederi ale statutu1ui: "Nimeni nn poate preda arlele (disciplinele din ciclurile trivium:;;i quadrioiwn n,n, a.D.) daca n·a implinit virstn de 21 de ani 9i daca, Inainte, n·a urmat regulat cel putll 6 ani inva\-il.mintul acestora". Magistru1 "sa se angajeze Cl\ va prada cel llutin 2 ani - inafara de cawl ca ar avea un motiv acceptabil; sa aiba 0 COll-

9*

132

UNIVERSITATILE

~n A 1229, . llnircrsitas. magistroruni et scholarium declcU'il greva in sernn de JSro~esG irnpot.riva ahuzunlo~ politiei reg-ale ~i hotiln'l.sc sa pilI'ilseasca in mas6 I arisul. O~'~~ele ~g~rs: Orlean?, Toulouse, of era rn agistrilor ~i studentilor exceIente COn(h~ll. de vlata ~l de studiu, (Ultimul oras, Ie garanteaza si deplina lihertate de. pr~~dare .91 de st~diu a, filo~ofiei lui AristoteI, -- ;nva~!J.mlnt Ioarte limitat

chiar interzis Ia Paris.) Chiar ~l Hem-ic III Anzliei. ti invita cu

1- G" IX'"' ,,,,.., . ,

- Jar papa -ngorie intervino in Iavo area lor pc 1inga Frantei,

vic IX, ~i emite Iaimo asa hula Parens scz'eniiarium, care ' .

versitat,ii 9i chiar 0 extinde - dar numai fata de

sil supravegheze tndeaproapo universitatea; impunindu-i de

organizare a programei de invo.tamint ) -- Si In 1231

reia activitatca. ~. -, :., - ~,

Louis Halphen conclude co. lInir>cl'siias niaeistrorum et scholarium. din Paris ~. acti~~at, ca un adevarat corp universit.ar, din'-'momentul cinrl a declared, grcva urn 12",9; dar n .. a fost recunoscutn ca univorsitate decit '1~11 ,1 '/'3'1 de C"l'i "P

.t ,l.j.LU ~ .J_ .. ....i,' -' (__ ,,-1 _._.

Grigorie IX, 9i n-a avut dreptul de a avert un sigiliu clcclL in 1246.

universitates (din Paris - n.n. O.D.) exist.a inainte do "asociatie generals" sau ca 0 "colectiv! tate", tar nu ca 0 deplina personalitate juridica" (S. Stclling-JVIichaud).

ell 0

In jurul anului 1231, prin urmare, Parisul cOVE"". 0 'f' '.

",,' uni /ersuas

scholarium:

ct

~)rofeso~ii. era:l grupaF pe s~,eeialit~Yi. - cei care. pl~eclau teologia, dreptul canonic, medicina ~l "artele Iiberale ; grupan care VOl' primr numele de ,.faeulUiti". Facultatea. de "arto". ("de litere 9i Iilosofie" - am spune azi}, care avea' un Tnm;:')r de studventl mult mal :nare decit al celorlalto trei facultl1t,i Ia un loc, era impa.l'j;itil - dupa tara sau regiunea de proveriienta a magistrilol' si scolarilor - in natru ~ru~~r~ sau "na~iu:r:-i" (imit~IJd' organizerea studen~ilor bolog'n(?zi), In acesU; "na~lUm intrau : cei din Francia (denumirs care desem na actuala Ile-de-France) nreDum ~i cei din regiunile Europei Meridionale; cei din Norrnandia ; cei din Pic'a:'dia

care ii includea si pe cei din Tarile de J OS', in fine cei din Anzlia - zrunare A]11

• , , . - -, - b b 1 L~. - -'_

Care mtr~u fJi. stud~I:W. irlandezi ~i scotie~i, cei din Germania 9i~arile scandinave, prccum ~l cei veniti din centrul Europei (unguri, polonezi, oehi). Studontii i~i puteau alege profesorii examinatori dintre magi9trii din "nat,iunea" lor,

Ca ol'ganiz.are, fiecare "natiune" I:;;i avea un "procuror" - un membru-deJegai, ales tot la 3 lum, care 0 reprezenta; ellua to ate masuriIe socotite necesare bnnului mel'S al vietii 9colal'e a grupului sau; aclministl'a finant,ele, pilstra sigiliul "nat,innii" Sale 9i se ingrijea de celehrarea sarbatoririi sfinvilor ei. Din 1231 (sau din 1245) facultatea de arte era prezidata de un "rector". (Pina la acea8tii datil, "n1 'mile"

erau conduse de cei 4 "procurori" ,J Heetorul era ales ele eei !e pe 0

de un trime8tru1G; in acest timp, asistat de cei 4 "proeurori", (,1 era eel

~u~ti1 mOl:ala irepro~abila;, sa f!e .. supus ir: pr8alal~il,la l:n exame_n /:,.j. 5,1. comentcL8 ]uc.r;{- 1 ~l'.' lUl ~'\.l!stotel asupra dmlechcll I ... J. Sa nu tmCl, 1ll zJ!ele do s<lJ'baLoal'c, decit lectii

Etl.ca 1m Al'l';totel, dosprc oper8 de l'etorica i,'i clespro matcl'iilc din qwull'iviwn I .. ,f. Srt nn C?l:wnteze op"1'81e lui Al'!stotel ele metafizic[1. ~i de filosofic naturaHi, niei l'ezumate ale aCGstor

C',\],\I, ,san ale unoI' magI0tl'l. care fuSe88rC\ I .. .j. Cit pl'iV8~te statutul teologilor,

ll!m~oJU .nu va putea pred.a 1a Paris matol'ii dactl ll-a implinit vil'sta de 35 de ani

dacn nu ]e-a stlld!at tl, am oil daci't n-a sLudi'1.t 0'.1 ""eLi t[ite c01118ntariile operelor pl'l:serise d~

pl'ogcama I··I Nllnelll sa nu tina lectii solemme S:\ll SCl dacC\ nu si-a doveclit stiinta

8,1. 0 purtal'o nepatata. $i nimeni sa un poaU( sl.udia, la c1aca nu fii~a ales un !l1n',<Yist!:u

bU18 CllJ10SCUt". 0 '

16 In anumiie epoci, mancl«tul Bil.u afost reclus la 6 - ~i chiar la 0 luni3.

UNIVERSITATEA DIN PARIS

133

reveneau - pentru intreaga Iacultate - "atributiile pe care Ie avea un "procuror" in cadrul natiunii sale; el era eel care vorhea in numele Iaoultatii ; eel care ii administra hunurile ; cel Care convoca ~i prezida consiliul profesoral-"; cel care intervenea in rata justitiei pentru a-9i apara colegii sau pentru a face ca drep turile §i privilegiile magistrilor 9i ale studentilor sa fie respectate; si, in fata lui trebuiau aspirantii Ia gradele universit.are ~i noii doctori sa depuna juramintul ca. se vor conforma st.atutelor Iacultatii" (L. Halphen).

Cele trei faculta\,i (de tcologie, mcdicina 9i drept canonic), care, la un tot.aliz.au nici un sfert din numiirul prof'esorilor 9i studcntilor Iacultutii de nefiind impartite in , n .. aveau nici "procul'ol'i". Totusi, ele oonstituiau orsranisme complete, - en 1111 consiliu al m agistrilor, prezidat de cel rn ai in vir'stil dil~tre ei in calitato de decan, :;:i avind aproximativ rolul 9i atribut.iile rectorului facultiitii de arte.

"Naviunile" si-an asumat in curlnd largi competcnte. Examcnele se desl'6f?uran in cadrul lor, Ele aveau chiar pl1Gerea so. aduca modifioari in regulamentul de

a examenelor si in lilirogramo.. (De exemplu, in 1252, "na1iunea"

engleza a luat hot.arirea su inscrie In prograrnil opere de Aristotel , pina atunci

intcrzise) .

Cum pcnt.ru apararea int.ereselor comune ale profcsorilor intregii univereitati era nevoie de un reprezentant din sinul lor care sa. intervina pe Hnga autol'ltati, sau care sa prszidcze adunarile genera.lB ale tuturor Iaoult.at.ilor reunite, aeeasto. sarcina i-.a revenit rsctorului facult.at.ii de arte. Calitatea de rector al intre.gii universit!Jti i-a Iost acordata de m agist.rii 9i studcntii din Paris tnoepind din . ; pcntru ca, cinci ani m ai trrziu, ~ii papa sa-i confirme printr-o scrisoare oficiala cali .. t.at.ea de conducator legal al universit.atii.

Papalitatea \.inea en orice pret ca universitatea din Paris so. fie eentrul continental al studiului teologiei. Din acest rnotiv, in 1219 Ho norius III interzice predarea dreptului roman la acsasta universitate.

Opozitia C8 mai acerba impotrrva ingerintelor excesive ale papei in 'chestiunile universitare a venit totdeauna din partca Iacultatii de arte, - a carei populatie de studenti si prof'esori era de t.rei ori mai mare decit a celorl alte trei facultilti la' un 10c18• Chia~ in primii ani de existenta ai universitatii, Biserica a descoperit aici un Ioarte "primejdios" focal' de "gindire lib era" 9i de panteism materialisP9, - pe care n-a intirziat sa caute sa-l reprime cu toata energia. Ca urmare, in 1215, legatul papal interzice orice lectii 9i comentarii ale Fizicii 9i M eta/izicii lui Aristotel; pentru ca, in 1255, profesol'ii faculta~ii de arte sa prescrie studentilor ca lectul'a obUgatorie aproape toate operele Stagiritului!

Conflictul Cll autoritatea pontificala a atins lmnctul cel mal critic in anii de grava discordie dintre vechii profesori ai universita\-ii ~i noii magi~tri, dominicani 9i franciscani, devota~i trup ~i suflet papalitayii.

in 1253, universitatea Ie cere sa presteze juramint ca VOl' respecta statntele universiU,\-ii. Dominicanii l'efuza. In acela~i timp, 0 hulo. papala (din 1255) ame-

17 "Acestui consiliu, care tl'ebuia s(1. se inLruneascrl cel putin 0 data pe siipUjmln(l, li erall 811 Duse in mod obligator toate hot[\ril'ile de orclin goneral; 01 stabika regulamentcle exalnenelor, ehibora statutu1 gradua~ilol' fii fixa orariile cursurilor" (L. Halphen). . .

18 ,,1n '1362, cOl'pu1 pl'ofesoml a1 intl'egii universitAp din Paris era compus din 441 !11ag19.tr~ ai faClllt[ltii do arte, 25 ai facultatii de teo1ogie, 25 de medici 9i 1'1 profesol'i de drept canonIc' iF1'. Heer),

I 18 Chiar in sinn1 facultatii de teologie, Idei1e panteiste neoplatonice proresate ele Amalr!c din Bena (m. 1206) ~i disoipolul s[w David de Dinant-, au fost condamnate de smoadele ~11I~ Paris (\n1206 ;:;i 'l210); iar canclidatii facultatii de arte au fost pu:?i sa jure ca nn VOl' CIt! lil propaga scrierile aces Lora iii ale alto I' "el'etiei".

134

UNIVERSITATILEl

nini~ c?~pn1 profesoral cu ex?omupicarea daca se va impotrivi sa Ji primeasca p e m~bJ~trll domIlllC~m ~l. Iranciscani in sinul sau. Piua la urma ._ dar foarte tirziu, ~bl~ 1Il ,1.318.- umverslt~tea..objine ci~t!g .de cauza: profesorii-eaIugari, dominieani ~l ,fi anciscani, ~u f9st obhga~~ sa depun? ~l ei, ca toyi profesorii universitat ii, jura, mtntul de .0bed18n~a rectorului. - T0t11~1, facultatea de arts a coritinuaf sa-i excluda.

, l' r,~, tlI~~,ul foarte ,apri!lsel?r dis~ol'Clii Ins a privind privilegiilo acordate magistrilor calugan-cer~etorr, atitudinoa Sf. SCHun a fost cit se poato de categorica ~i

S;i studenti ai universitatii d in Pnris. in sec. X I l 1. - .. Du p.i bDsoreJieful'ilemedal ionn s dill catecll'ala Notre- Dame, Paris

de ,.'ehe.menta. Legatui papal Ia Paris cardinalnl Benedetto -iit I

v n .' f ' V ' '. . 'c U, e,' v ., - \' 11 0 ru

papa .D0I.11 acru III -_ n-a ezitat sa-i ,,' .x : , "It '. f "

. r> ".;t,~ ". "A ,,:, ,;1 sa-i msu ,e pe pro esoru

u!:I~ Cit i)J 'CAtIl par~zlen~ ;!1 termeIlJ! C?l ~18J, : "La Homa, noi va socotim niste

pr osti , c,.are ~-at;l Ot,rcrYlt pe VOl m~,lva :'11 atl . lumen en doctrinell,) voastro ...

T~a:~ ~Jestea I~U sint al,tceva decit mfrLe nascociri capricioasa .. , Noi socotm ea

ahlILc.t t(:8dcffiD'e va bUG1.u'a~I nu est.e altceva decit 0 prostie si 0 nehunia NOl' Sl'11+0111

e en1 a' e um . v , '.. ' '.. '"

ei 'r' ,', • nezau, nu s~ ne msusnn §tlln~a sau sa stralucim in ochii oamenilor

: SC:nF:lIltUlm s~lf~etele.:. $1, ~ub. pedeapsa de a va piercle posturils, demnitatil~ r pi ~ )d,ld.ele, va !nte-::z:cern sa (hse.uta~i in public sau in particular despro privi" degllk ,Sil dinelor caingarlIor cersetori.i. Decl.t sa Ie retrar'[\ accste privilegii rnai

egraba Roma va sfarima in bucati universitates din P~~ris". '

Cu toato a?este admonestari ~i amenintari, universitatea din Paris a ramas dUB9l_l1a~u!, eel mal ,constant ~i rn ai rec.lutabii. al papalitatii. In perioada demoeratie1 a . l'301'1C1120 in prIm;' parte XV A t' . 1 ,,,. . c

, ',,,,' , , .C!.. . ~ sec. v; ,Ill, ynpu conciliilor din Konstanz ~i Basel

umveI~l,tatea elm P?-~ls,:a caut~ sa s~ erlJeze in judecator al papilor" _ reamin~ t~~te Fl. IIee~. "Unn er SJ:tat~a din P~t'18 a fost cea mai mare speranta ~i in acelasi

tImp, cea mal mare dezlluzie a papilor." ",

T ' ',,~ de~urs:ll ,a~est~i vlndeh:n~at, ~ent ~i agitat pl'oces evolutiv prin care uni-

; e1 ~ltc<ue~ ~l~avCl~tlga~ylIla,la sflr~lt pnvl!egule, r,eCUl!oa~;terea oficiala :;;i autonomia m z~na ,oudICa a Pa:ls~Iu~, ~~ malul stmg HI 2:,r)J1el - undo studentii s .. au grupat pen~~l.l a se s,ustrage J;rl'lSdlCy181 eHncelarului, dincl astfel na';ltel'e actualului Cartier Latl:l - ~col!le. S-au =nmuIY1t. In a_ceast~ zona - a colinei Sainte- Genevieve, eu aba~la v va ~a:.el ~c_oala preda~~ un timp ~l Ab8lard- pl'ofesorii depindeau de ahatele mlUlastlrn Samte- GenevIeve. Acesta (sau cancelal'ul desemnat de (1) era ee I

. 20 ,lI~ a~ee?-9i,perioad,~, universitatea p:lriziana l'ii rov8ndic/l clrppt1ll de a Sf' supn 8 "1

81:, llIH;l JUl'lsdlCtn proprll, de a nn compil.rca in felta nicl UIlCI ,tllo instclJ1te J' ~ldec~ltI~re~.~iC, ~mCI ehmr a parlamolltuJui, a tribunalului regaL

UNIVERSITATEA DIN PARIS

co Roorda lie entia doeendi, Inoit, candidatii refuz ati de cancelarul catedralei NotreDame recurgeau la cel de aici.

iFaptul acesta a avut urmari not.abile in timpul conflictelor dintre magi~tri ~i autoritatile ecleziastice ale catedralei; si, in avantajul lor -- in sensulc a le-a oferit un punct de sprijin, stimulindu-Ie curajul glndirii libere ~i sustinindu .. Ie atitudinea cornbativa.

UNr'VERSl'I'A'l'EA. DIN

Despre scolile din Oxford se vorheste in documente, pentru prima , Ia

lnceputul secolului al XII -Iea.

Catrc anul 1133, un erudit de renume preda teologia; iar in 1149, un f;ll mai faimos jurist italian preda aici dreptul civil. Dar ptna spre 1170, reputatia scolilor din Oxford nu 0 intrecea pe cea a scolilor din Lincoln, Salisbury sau Hereford. Abia dupa aceasta d at f\ se noteaz.a un aflux de m agist.ri ~i studenti, dintari mai indepart.ate, atrasi de 1nvati'i.mintul oxfordian -, care, in 1 este indicat in dooumentc, in mod explicit, ca studiuni generale: singurul in intreaga Anglie21, Iar in 1'209, potrivit afirmatiei unui cronicar al tirupului, numiirul studentilor era de 3 000 !

Cauz.a acostei dezvoltari atit de rapide a Iost, inainte de t.oate, reintoarcere a marelui numar de magistri si de st.udenti englezi care studiau 10. Pal'is22, invit.at.i de edictul lui Henrie 11. C (Totodata, edictl~l interzicea scolarilor englozi sa mearg'tl sa studieze in Franta.) Cei reint.orsi au infiintat numaidectt un studium gencrale.

in timpul persecutiei (din 1209) a clericilor-studenti de catro rege1e Ioan-fil.r/i-Tara --- desi acestia emu supusi jurisdict.iei soleziastioe, - un numar de 3000 de studenti (se spune) ~-au refugiat h~ alte orase, majoritatca la Cambridge, oreind acolo primul stadium, - nucleul viitoarei universitati.

o alta imprejurare, apoi, H Iavor-iz at avintul studiilor,

Oxford era un oras cornercial, cu 0 populatie numeric apreciabila de care

intretineau legaturi intense e1.1 Spania ~i cu ti'll'i din Orient. Prezenta lor a insemnab [;:1 un profit cultural considerabil: negustorii procurau, prin sursele de care dispuneau, texte necesare studiosilor din Oxford; in tirnp ce traducatorii evrei locali introduceau in circuitul universitar opere fundament.ale din patrimoniul cultural arab, grec ~i ebraic. Contrihutia lor atit de importanta era unanim recunoscuta ; ~n:it, "magi\ltrii dominican! din Oxford considerau convertirea evreilor la crestinism ca una din principalele sarcini ale misiunii lor" (Fr. Heer).

Invat.amlntul oxfordian era, caracterizat 9i printr-o m ai mare libertate de gin" dire decit' era posibil 1a universitatea din Paris,

Emanciparea universita~ii de sub tutela Bisericii era u~urata ~i de marea, distanta care senara Oxfordul de or'ice Ol'a9 episcopal. Cea mai apr'opiata dioceza, ceo. cli~ Lincoln; se ana Ia 0 clepartare de 300 km; incit, episeopul din Lincoln nu putea controla direct universitatea, dedt delegindu-~i un reprezentant, .. -- un

21 in 11.?3 ulliv81'sitatea din Oxford avea l?i 0 oatedl'ii de drcpt roman, ereatii dc. expertul lombard Vacal'{o autol'lil llllUi c.ompendiu a1 Codnlui lui Iustinian, intitu1at de e1 Liber paupenun (ptll1tl'U cd manua1u1 so vindea en un pret accesil?i1 9i stu~ent.i1or ?araci),

22 I,Lwistrii i?i studentii din Oxford 5e tl'ansferascra in mas a la ParIS, in sellm de protest pcntl'll co., r~I\ cursul ynor,inC'[li81'a,ri, f?i iartl ca poli\ia sa fi intervenit sa-i apere, trei studenti fllsesera UCII;'I de ect;lt.enn ora~u11ll,

136

UNIVERSITATILE

"canceIar". Acest.a Insa era ales chiar dintre prof'esorii de teologie ai universitatii, de c,1t1'e adunar ea generala a colegilor sai; episcopului neramlntndu-i dectt sa sane-~ion8ze validitatea alegerii printr-un act de lnvesti tura.

o alta import.anta consecinta a acestoi emancipari a fost faptul ca, neavind problems in raporturile sale cu autorrtatea ecleziastica, universitatca si-a putut

dcschide portile (in '1224) ~i Ordinului franoiscan - care

in curind VOl' devcni marea - filn'l co.

se ajung:,\ (cum s-a inttmplat Paris) Ia conflicte intra si cei-

lal~i profesori.

Papalit.atea dorea ca universit.atea din Oxford - earp, deci, n-avea nrci un motiv sEi fie attt de agresiva ca cea din Paris; :;;i care, din punct de vedere at invaturnintului teologic, era III ai conscrvatoare - sa l'c\nl1ni1 un puternic sprijin al Bisericii, Ceca co s-a 91 inttmplat, eel putin, ptna in '1372, cind Wycliff -- care din

j358 prcda Ia Iacultatea de art.e - a devenit al iacultatii de teologie. Or,

suooesul roforrnnt.orului :;;i rapida difuzare a lui s-au datorat, in marco

toomai prestigiului :;;i Iairnei lui de profesor al universit.atii din Oxford,

Dupa modelul organizatoric parizran, univesitatea din Oxford era condusa

de un cancelar - care, insa, spre deosebire de sau Irancez. nu numai ea

En era autorit.ar 9i ostil studentilor 91 magistrilor, dimpotriva, Ie

interesele, independents, :;;i drepturile, atit in cu coriducerea orasul ui,

c1l si in relatiile cu aut.orit.atile ecleziastico. momhru al cornului

trjl~l' universitatii, tl reprezent.a pe inceput (se "

ales ----- pentru 0 d urat.a de doi ani -- de :;>i confirma

act pur formal) de catre cpiscop.

Dupa 1368, 0 asernenea coniirmare nici J1-8_ rnai vilegiilor ce i s-au acordat, a cartclor regale

versitat.ii a obtinut 0 vasts [urisdictie si nu numai asupra studentil 0"

si mmrlstrilor, ~i axtinsa si asupra c~Uitel1ilor' (H. Hashdall., 1m: in

calitat~a sa de conducato;' al universit~tii, de judecator 9i de representant al episeopului din Lincoln, cancelarul acor da diplornele de lie entia docendi ei prezida adunarile universitare.

e1 ora (pl'intr-nn

Asadar, universitatea din Oxford urm a modslul celei din Paris, dar fara a-l copia intoomai.

La Iel ca la Paris, ~i aici f'acultatea care dctinea 1':l1u1 conducator - atit tn viata interna a universitatii, cit ~i prin influenta asupra conducerii orasului - ora. Iacultatea de arte. (in general, universitatile din Anglia n-avcau Iacultati de drcpt roman; iar cell', de medicine ocupau un loc foarte modest). Si aici, studentii erau impar~i~i in patru "na\,iuni"; grupari 1'egionale interne, - eaei unive1'sitatea din Oxford nu reu~ise sa atraga studen~i de pe Continent. Fiecare "natiune" era rep1'czontata de un "prefect"; catre 1248, 1n88_, nUl11i1rul lor s-a reclus Ia doui"t - "rneri-

dionala" (cupl'inzind PE) r;:i irIanclezi) iii (in care intra i]i Seo~ia).

Din 1-27 4, ~i aceasta H'parare a disp,clrut; cu accstua, frieviunb f;'i eonflicteIe

dintre "meridionali" ~i "septentrionali" au continuaL. Fiecare dint!'e cele douii "natiuni" 1I,;i avea mai departe "p1'e£ectul" si'iu; nunlai ca, "na~iunile" nu se THai intruneau separat. Unificarea universiUl\,ii din Oxford reflecta InsU!~i procesul politic de unifieare a Angliei - prinla tara din Europa cate realizase 0 unitate national!1_.

, 0 alta deosebire fa~a de modelul pari7.ian: nniversitatea din Oxford J1-avea pcopriu--zis un "rector" unie. Se intilnea aici ac.eea9i impi'irVre pp faculti"l\,i ea la. Pacis; dar Ia universitatea din Oxford ei n ·',unl. s at rilmin8a canedarul, rt~prezentantul faculta~ii de teologie. (Autoritatea nediseutata a canc:·larului era

UNIVERSITATEA DIN OXFORD

137

si de Iaptul c.a faculUl~i1e n-aveau "decani", independenta lor era foarLe rcdusa - si 'foarte rarcori ele actionau ca entrtati independente}. Impreuna cu prefectii c8101' dona "Dil~iulli", acestui triumvirat, prezidat de ca.ncel~r, Ii rev~ne~~ sarcina administrarii rntregii universitati. Cancelarul acorda Liceniia docendict: rcprezenta pe colegii sai in fa~a .aut?rit~t.iIo: eivi1:, :;;i e~leziastice, edietc;- regulamentele necesare bunului mel'S al institutiei :;;1 era judecatorul cauzelor III care erau implicati studentii. Cei doi prefecti controlau apliearea~ hoti'iriri~or _caneelarului_; dar totodats puteau si si'i-l critica fn adunarea general a a ~n~gl~tnl.~r ., Aceast.a adunaro era forul doliberativ suprem, care se int.runca numai 111 OCa7.11 ext.raordi-

nare. Treburile curcnte ale erau discut.ate intr-o adunare

in care 0 form au Iacultiitii de arte.

in general, in universitl'ltile m edicvale Iacultatea de "arte Iiherals" era cea care detinea 0 adevarata de prceminenta fa1,a de celolalte fac1Jltati, "superioare", era duterminata ~i de motivul ca acestca erau aproap e total te ~le 0 struotura orr:anizatol'ica ferma; in primul rind, insa, pcntru ea numarnl .. si al stud ('nt.i10r intrecea cu mull, --. cum spuneam -- p8 eel al color-

Ialt.e facult~ti la un loc. - La universitatea din Oxford, aceasta era

si de 0 neagra",

~i Iacult.atii de arte. Cornisia ii,li droptul de 8. examina in prea-

propunerile ' de st.atutelo .. , SEt hoU~ras.ei'i daca ar~e~tca put.eau

sa Iie adnse san nu In adunarn a maglf;ltnlo]'; adunari convocate

a decide in de 0 import.ants en totul deosehita,

vaderea a unei noi redact.ari a st.atutelor

AIJI'E "S'I'UDIA GENERALU.'"

Cel mai mare nurnar de universit.ati medievale [HI Iuat fiinUi in Italia, Ceea ce, trebuio pus in legatura cu Iaptul ca Italia era tara in care se f~rmasera eel mai mare numar de erase din Europa 9i in care viata citadina (9i, in mod necesar, :;;i sub aspectul vietii intelectuale) cunostea cea rnai infloritoare prosperitate.

Un studium generale - care, prin asocierca ~i organizarea corporativa a. magistrilor :;;i studentilor, devenea 0 "universitate" - se dezvolt.a in mod relativ autonom. "Dar, pe Ia mijlocul seoolului al XIII-lea, cele doua puteri care aveau Iatitudinea de a conf'eri privilegii valahile oriunde, cu alte cuvinte papa ~i imparatuI, au avut Ideea aproape in acela9i timp- de9i in scopuri difcrite - sa acorde unoI' noi institutii similare privilegiiJ<') pe care universitiitile mai veehi si Ie cisti~ gas era printr-o ~volu~ie sponLana" (H. Hashdall). Astfel,' in 1224, impa~atul 1"'rederic II a instituit Ia Napoli un stlldiwn generate, peutrn a-I atrage pe studeutii din l10rdul Italiei - cu ale carol' state imparatul era in conflict - sa nu mai stu· dieze 1a universiLatea din Bologna, (Universitatea din Napoli, condusa autor'it,ar de un eancelar numit de Imparat, n-a JUGaL nieiodata un 1'01 ell', seama in viul,a cultnra1a). - In 1230, papa a instituit un stlldium generate la Toulouse, 1n se ,puI de a comhate erezia a1bigenziloI',-~- 91, 1.oLodata eonferinel la SfiI'9iL cdor car" vor sLudia aici, dreptnl de a preda In oriee ~ara, - Acela~i drept va fi aeordat, in 1244, nelnsemnatei - C3 nivel intelectual-~tiin~ifiG - universitati (un Stadium Curiae) intemeiate la Roma pe linga curtea papala, - un fel de univel'sitate itineranta~ care 11 urma pc papa 9i eurtea lui in deplasarile sale mai indelungate.

13fl

UNIVERS IT A T ILEl

Ascmenea exemple vor fi urmate ~i de alt-i suverani, principi, papi, inalti prela~i; sau de unele erase - care, pentru a putea infiinta un studium generate, cu to ate privilegiile ~i drepturile legale, trehuiau sa obtina respectiva hula imperials san pontificala. (Chiar 9i cele mai vechi ~i m ai celebre uniYersitati -- cea din Bologna 91 cea din Paris - au cautat sa ob~ina cit mai curind hula papala, - in haza oareia puteau mentions ca acorda gradele academice "Apostolicaauctoritate". - Acest principiu a facut ca intre data existentei reale I}i cea a recuno asterii oficiale a universitatii, sa constatam acel decalaj care face sa ri.imina discutabila data oxacta a fondarii un or universitati mcdievale.

In It ali a, migratia unor grupuri m asive de studen1,i 7i rn agistri a dus 1a instituirea unor studio generalia Ia Beggio Emilia (in ultirnii ani ai sec. XII), Ia Vicenza (in 120/t) I}i Ia Siena (in 1246), - care insa au avut 0 viata scurta. Universitatea din Arezzo (Iondata in 1215 - 9i controlata de asta data de magistri) a decazut dupa mai putin de cinci decenii, £ara sa-f}i mai poata reveni nici dupa acordarca bulelor imper iale din 1355 9i din 1456.

In schimb, migratia Ia Padova a studontilor holognezi din anul 1222 -- urmata de alto migratii, in 1306 I}i in 1322 - a dat nastcre uncia din cele rnai import.ante universitati rriedievale, care, prin Iacultatile sale de drept 9i de mcdicina, a depasit in curind universit.atea din Bologna'", Protejata lmpotriva Inchizitiei de republica Iihera a Venetiei, universit.atea din Padova "a devenit, pentru toati'i Europa, ccntrul gindirii 9i studiului I}tiinyific, precum I}i centrul aristotelic «de stinga >}. Copernic

si Galilei (care au studiat 9i au tinut Iectii aici -- n.n. a.D.) presupun activit ate a ' sustinut.a a unei duzini de genera~ii de medici, matcmaticieni, astronomi 9i eruditi" r(Fr. Heer). In ambianta de tolerant-a religioasa din Padova, uncle studiau 9i un numar considerabil de studeriti prot.estanti germani, englezi, scotieni, etc., in 14.09

i s-a conferit pentru prima data unui evreu gradu1 de doctor in medicina. - In '1228, orasul piemontez Vercelli s-a oferit sa puna. la dispozitia studentilor migrati din Padova un numar de 500 de locuinte ; dar nici universitatea din Vercelli ri-a avut 0 viata Iunga.

Dupa ultima dintre aceste migratii (cea din 1246, Ia Siena) ale profesorilor ~i studentilor care au dus Ia instituirea unor noi universitati, nioi un suulium. generate n-a mai fost recunoscut ca atare daca nu era autorizat printr-o bula papala sau imperiala. Chiar ~i vechea ~i venerabila universitate din Bologna a trebuit, pentru a fi oficial recunoscuta., sa a9tepte bula. imperiala din 1357.

Toate universitati!e itaJiene de mai tirzi u au fost instituite, de ora~e sau de episcopi, pe baza unei bule: universitatea din Piacenza (1248), transferata in sec. XV ~i contopita cu cea din Pa.via; apoi, cele din Roma (1303), Perugia (1308), Treviso (13'18), Pisa (1343), Floren~a (1349), Pavia (1.361), Ferrara (1391), Torino (1405) 9i Catania (1444). - "In felul acesta, 1a sfir9itul Evului Mediu aproape toate statele italiene de 0 oareeare importanya i9i aveau propria lor universitate" - noteaza H. Rashdall; totodata amintind ca, spre sfir9itul Evului Mediu, universitatile italiene de mare prestigiu erau cele din ora~e de marime medie - ca Bologna, Padova, Pavia 9i Pisa; ~i menFonind ca, "inafara de Bologna, in universitati!e italiene eel care detinea func-via de cancelar era totdeauna episcopul".

23 Marele prestigiu european a1 UniV8!sitiitii padovane se va datora 1nsa $i tnvat1l.mtn· iului disciplin810r \ltiint.ifice :;d umamstice, !lustral in urmatoarele secole de el'uditi dinlre cei mai mad ai timpului; invatamint de care a benefielat:;>i Stolnicul Const. Cantacuzino fii de al eal'ui inalt nivel ne poate da 0 idee:;>i biblioteca lui, cuprinzind luerari -personale ale -profesorilor padovani, sau opere studiate 1a aeea lmiversitate,

ALTE "STUDIA GENERALIA"

139

, ~u }.o:te ace~tea, .~a~ fiind ca a(~este ~n~vel'si~a~i ?rau .funda~ii municipals, jar profesor ~l erau stipendiati de autori tatJle CIVIle, IaIGe, ingerinta autorit.atii eclezias-

tree se facea Ioarte putin snntita. '

v in Franta, univprs!tatea fair:joa~a in toata Europa era cea din Paris, - Ia care insa nu .se s~u(ha dreptul civil, Jar Iacult.atca de medicine avea 0 tnsemnatate en

totul mmora. .

. Aceste dou~ di~cipline vo!' Ii cultivate cn eel rna] mare succes ~i faima Ia Montpellier - unde, inca din sec. XI exist.a 0 scoala de studii medicale care rivaliza cum spuneam , cu cea din Salerno; :;;i care, in 1220, va deveni 0 universit.ate de medicina Zece aI;i ~ ai tirziu, 1a Montpe~~iel' s-a constituit 9i 0 universit.ate de studii jllridice: --:- pe Imga cea de arte (care fiinta demult). La Montpellier, influent.a puternica si directa ~aba va actiona i]i in domeniul stiintelo» rnaternatice, dar ~u deosebire i~ eel al §tImtelor naturii ~i Gel al speculatiei filosofice.

La Toulouse, un?e prima universit.ate a Iost Iondata de papalit.ate in 1.229, in scopu! - cum ~m vazut - de IJ cornhate erezia valdsnzjlor. rolul principal i-a r~vemt facu!tatn de te:ol~gie, condusa de dominicani. Cu toate acestoa, marele prest.igm academic I-a confent orasului J.nva~amintul studiilor juridice.

La Orleans, exist a de secoie un renumit stadium gcnerale de arte liberale si de drept; ~i care, dezvolttndu-se continuu, a Iost recunoscut in mod ofieial duna ~G a, obj.inut, in 1306, hula papaIa, -_ ramintnd, de-a lungul intregului Ev Mcdiu cea mai straJucita univernitat.e de studii juridice din Franta ~i printre eele mai presti-

din toa.t!l Europa. universit.atea era eondusa de magi~tri tmprouna cu

"procnl'orii" color to "naViuni", care ca redo!' pe unul din profesorii uni-

v('rsitapi. _. La Orleans s·a in secolul al XIV-lea, un Iant revolutionar in

1nvatamintul universit.ar (un care in alt.e tari a aparut ahia peste trei-patru

secole ; in Gerrnania, de pilda, . in secolul 8.1 XVIII-lea!) si anurne : profesorii

au inceput sa~ina lectiile in Iimha nationala, in limba Iranceza (inafara celor care trehuiau tinute, obligator, in limb a Jatina)24.

La Angers, dupa migl'at,ia din 1229 a unui numeros grup de studenti ai universitatii din Paris, vechea scoala a catedralei a devenit studium. generale, in care Iacultatea de drept a avut roln1 de prim-plan25.

Ceea ee caracterizeaza nniversitatile medievale fl'anceze este faptul ca soan constituit (cu rarisime oxeepvii) prink·o evolutiB int()rna ~i s-au dezvoltat autonom, optind pentru modelnl de organizare a1 universitatii din Bologna, mai degraba dedt pentru cel parizian26. De f:lsemenea, faptuI ca au l'eu~it sa se elibereze abia n1ai tirziu de sub tutela episcopului local san a l'eprezentan'yilol' sai. (Spl'e deosebil'e de univer-· sitatea din Paris - care a trecut de la inmlput I}i a rarnas sub controlul autoritatii

pontificale), '

~'"Ma:i tirziu,. zelul religios combinat cu eel national va earactel'iza eorpul profesoral $1 eel studentese, mal ales in Europa Centrala fii Orientala. Exemplul va fi dat 1a Witternberg, in sfer:a de mfluenta H lui Luther, odata eu tiniira generatie din jurullui Melanchton - care va develll profesor la vlrsta de 17 an.i" (Fr, Hee!').

26 Alte uJllversitat~ franee~e, mici, au fost instituite 1a Avignon (1.303), Cahors (1332), Ore, noble (1339), Orange (1365), Alx-en-Provenee (HOg), Dole (H21), Poitiers ('1431), Caen (H32, 1437), Bordeaux (1439, 14ld), Valenee (1459), N,mtes (1460), :;;i Bourges (1461i). Toate eelelalLe universitati - din Franta sau din alte tari europene - au fost 1nfiintate dupa 1500.

26 Cea din Caen a fost singUl'a universitate care a preluat forma de organizare a UniVe1'5ita}.ii din Paris; in t.imp ee unele din univel'sitati din sud - de ex., din Valence sau Aix-en-

Provence - amintesc mai mult struetura ulliversitatii din Bologna, '

140

UNIVEHSITATILE

=

-==--

~--

--

-

=

-- --

=------ =.:..::

---- -

=:--

c:=-

~---=====-- ~~---

F

- =

------

--

i== --

--

--

=

--

--

--

-:

--

--

--

--

--

--

--

--=-=

--

--- =

-- ~--:!7

-:::=-r' .... ,'

.' ". ," ",' Palencia 1212-14

=-;1 '. e ~.:

.::r $Valladolidc_1250

-Coimbra@ ",. • Salamanca ante 1230

~ 1308 & (" SigUenza@

~ 2; .... · Alcala $ 1489:

!f:1 o.~.;) CASTI'~~~ :;,

~. .

'" ·::.:'~~:Z·~;~

}g~

Centrele universitare ~i

ALTE "STUDIA GENEHALIA"

141

datele Iond ar ii lor, pin a in '1500

142

UNIVERSI'l'A TILE

In Spania, instituirea primelor universitati se datoreaza suverQnilor Aragonu lui, Castiliei ~i Le6nului. Cancelarii univel'sitayiloI' erau, de fapt, functionart regaJi. Un 1'01 prepondersnt l-au avut episcopii; ei au sprijinit politica monarhilor in prohls .. rna universitayilor, care le-au dotat cu fonduri ~i privilegii, acordind magi~triJOJ.' prebende ~i creind catedre de teologie. Cu toate acestea, invayamintul teologic s-a dezvoltat relativ tirziu in Spania, -- caci in sec. XIII, singuruI studiurn. care avea o cateclra de teologie era cel din Palencia (fondat in 1212, dar disparut lnainto de 1300); iar in secolul urmator, doar eel din Salamanca.

In 1254, regele Alfonso X cel Intelept concede cart.a 'de intemeiere a universi> taW din Salamanca, - cea mai prestigioasa din intreaga Spanie, in Evul Mediu f,li mai tirziu27, Au urmat universitatile: din Valladolid (:t250), L6rida. (:t300),Huesc8I (1359), Barcelona (1450), Palma de Mallorca (1lt83), Siguenza (1489), Alcala d(ii Benares (1499) ~i Valeneia (1500).

Intre timp, pe teritoriul actualei Portugalii ali Iuat fiint,a universitatile din Lisahona (1.290) ~i Coimbra (1308). - In ce privesto organizarea lor interna, universitaWe din Peninsula Iberica se aratau a fi mai aproape de moclelul holognez deGit, de eel parizian.

Diutro tarile rnari din Occident, Germa.nia. a fost ultima in Care s-a.u constituit univ8rsiUi1~ile medievale.

Cauzelo acestei intll'zieri au fost - potl'ivit opiniei istol'iciJol' germ ani _ III primul rind nivelul intelectual scazut al populatiei - "care n-a nevoia si'i aiba §coli superioare atita vrerno cit. drumurile spre Franta. ~i Italia erau deschise" (J. Haller). --_ Daca explicatia este plauzibila, in orice cal', la a.ceasta se ma.i adauga ~i "insuficienta episcopatuJui german, surclasa.t de activitatea educativa a. ordinelon monastice ale ciHugal'ilor cer~etori, ale caror scoli - ca celehrul Studium al dominicanilor din KOln - erau adevarate focare de cultura"28,

Prima universitate germa.na a fost fondata de impilra.tul Carol IV pe teritor]ul regatului Roemiei - 1a Praga (in 1348). Modelul ei fusese nniven,ita.tea din Paris; dar in 1372, stud0n~ilol' Gare mmau cursuriJe de drept Ii s-a permis sa se organizGze intr-o universitate proprie dupa modelul celei din BOlogna. -- !nceputurile univ(~~ sitatii pr'agheze au fost modeste; ~i mai modeste inca a.u fost rezultatele oh(,inute do univGl'sita.tea fOlldatii 1a Viena, in 1365, de ducele Rudolf IV, -_. 9i care a lllCPpull 89. ia avint dupa oe studenyilor germ ani Ii s-a interzis (in 1384) accesuI 1a universitatea din Paris2H. -_ Ca urmare a Marei Schi8me, declam,;ata Ia. aceas1.a data, profesori.i;. germ ani ca.re au trebuit sa paraseasca Parisul au intemeiat universito.~ile din Heidel.

!7 "Marea ora a universitat,i]or spaniole a venit in sec. XVI, dnd neoscolastica Salam8n~ a contribuit. sa determine Conciliul din Trento sa proeedeze 13 sis!emalizaJ~ea dogmatica a c;'J.Oq lieismului european, ~i clJId gindirea teoretieienilor dreptului inteJ'naj:iollrrl din cercuI profesorilol'l ca 'lictoria ~i Suarez pUll bazele dreptului international model'll" (Fr, HHll'),

._ Dominieanul Francisco cia Victoria (1480-- '1546) a Cost profesor Ia universitati!e 4i~ Paris ~j SaJa.JTl8Ueu .. ji'l>andsco SUarez (1548-'1617) a predat teologia f?l mosolia la mai multi[! univel'sitiiti (din Segovia, Val1adolid, Alcala, Roma, Coimbra ili Salamanca). A continuat _. pin/1 in zilele noastl'e .... S8, exerdte 0 influenta cOllsiderabila prin ideile foarte numeroaselor saI~ opere (de teologie, morala, metafizica IIi drept) ,

28 Cf. Georg Ritter, «pud S, Stelling-Michaud _ in G, Arnaldi, ,{_,e origini dell 'UniversitCh {vd, Bibliogrofia).

29 AUt la Praga cit ~i 1a Viena B-a resimtit influenta invtitiimilltuluj profesat 1a Oxford, (Primii proiesori ai acestor lmiversitati erau fo?ti magi:;;tri ai ,,napunii« engleze de la unlversi., tatea din Paris).

ALTE "STUDIA GENE.RALIA"

143

.-'" ,<" ~'" (1392)30 si Wurzburg (1409); toate, dupa ,modelul

berg (1?8.? ).'. I~01n),(:.,3,8o}~ i~~fi~~9 r~int()a~ceI'ea de 1a P~'ag~ a. profesorilor lin studenuniversitatii din 1 dIJ",' , " " . 'taVtl'I' din I ("lI'Z'g31

L , '1 . ·t·' """, 'pa unlvp,rSI C .F ,'~; ,

tilor p-crrnani a prr ejurt Ullllllycl.1c, j 't; rticile lor

", : r itatile rerrnane lsi au ~l ele carac .eris IC]. ", .

1111,\er81 a,l c g " ' .. ", . Iterioar a dezvolt.are fD8.I mult pnnIn primul rind, ele,. 19i clat(_;l'(~,~.z,.a on~'ll1e.a .~l uj' )"01" tec'log'l·'l· vo~; djetine in JnVa~a-

.. ., t p a Bisericiiv A] . , ,

cipilor laici c~ecit put,:.!'l: sp~n ,~U~l J, 't v i~ toat'e uni;ersitayiJe germane, 0 oareca~B

mintul supeno.l' 0 I:,O!jlyI8 y' ee:~ll~en ~ resimti rnai Lirziu, abia in sec, XV, _ I~m innuentil a umvers!ca\,llOl. Itah~:I~L' S\~:le se ~ustineau gratie dot.atiilor provenite punct de vedere eCOJ10l1!I.C, uruv ersd1 a1 ,1 d <- 'de catedr~le si de biserioile rnai

' ; -te elm proben e e acor a~e c " bl" d

in oea mal mal e par 'I' D ' ea si coJegiile lsi asumau 0 Iigatia e a

t tit larilor C''1. todre or e asemen ,,', f "

import-an e n.u " .c. "j 'C ; , '1 universit.atile c;erm ane 1))'0 csorn

. intretinerea magu,.:;tnlor. a mmare, 11 , . t,

asigura 1 .j

au fost de la' inceput r ernunerati.

1 "y rea universitatilor a Iost opera. principilor, ,La ~rac~-

In Europa Centr~d, cr~a" . t', cultivate cel putin din prima juma-

via. _.- in ale carei scoli traditiile riversit et erau fost Iondata de Cazimir cel Mare in

I lui 1 XIV-lea - umversi a ea a ' III

tate a. seco u ui a. ' v ',. ' r' t ta in 1397 de Vladislav II age onu . 1;'164 si, dupa 0 perioa da de stagI~are, rem l~l:a 1367 _' care Inso. a avut 0 existen-

Alte trei universit.ati au Iost Iondate la . e?s ( ) 146h • 1467)32

" B 1 (' 1')89s'1395)'f;\ilaBratlslava(m ;:)~I •

ta scu1'1.a; la uc am, 0. ,1. ~, ", . " In conditiile crizei acute de juristi ~i de

Infiintind aceste umversl~~tl, pn~Clplld' It ' de necesitatea unui sistem de

al d ',' st ativ calificat si-an a seama ~,

un person a mW,ls .ra 1 , " d .. v ai Ii siliti sa reeurga la unrver-

.. , . , taril 1 fara ca studentii sa mal Ie , ,

i'tlvatamint superior I,n ,all e or, . v ' magistr'ilor si studentilor, exercita

Y , it li Des gur ca asupra ,. 'f ,

sitiitile Iranceze ~l 1 a rene, 1,.' , I 't~r' . dar _ cum rem area S,

• d v t rnica atractie Sl umamsmu 1 ian ; '

la aceasta ata 0 pu ell " :"U ' ,.' jucat un anum it 1'01 si dO,rinta. de, ,a

' 'M' .hs 1 _ 'in Poloma si ngarra a " ..' 1 1 Icst

Stelling-I IC all( '» , .'. ,_" ." _ Si tntr-adevar : rezu t.atu a os

1 . Il Ita Impsriului oellDanlC , ,',

contraha ansa III um,'""," c; , t d 'de' a contrihuit impreuna eu

. . tV til 'la noile curen eel 1, "e ,

cil participarea unrversn.a il. or.' .. d g'stri la elaborarea unci culturi

aporturile origina.le ale prunel generatu e ma L, ,

nationale" .

, • V" 2' " d' ve au fost fondaLe in Evul Mediu

in Europa Septentl'lonala, III 1"mIe sc~n 111a h (' 1478)

, • v' I U sala (in 1477) Sl la Copen. aga m .

·doua UI1lVerSltatI - a PP'" ,1' I I . a1 XTV-I"a trei universitati: 1a

' f t'ft 'te in cursu seco u Ul co ,

In Scovla au os l~S 1 Ul , [,~O . 1 Aberdeen (1494), Universitatile scoyiene

St. Andrews (1ll13), 1a Glasgow (1.10, ) ~1 la . degl'aba elec'lt dupa cel al um-

' t 1 2' 01elu1 celel dm Bo ogna, mal , . _ .

a-au orgamza. cup,: me, xford _ 0 alta nota ce distinge uIllversltatlle sco~

versita~llor dm Par;s sau ,cl:n 0 t' ~ drepturile studentilor erau limitate, alegerea tiene este faptul ca, "de~l III prvae lCat d ' t' reprezinta' ultimul exemplu riimas in

l~ . lord rector de catre s u en I ~, ,

anua a a unUl '-, . v ' . ,'; a avut un 1'01 atit de importa.nt m

t. Vi F'uropa de unwersitavi clemocratlce Cale u

,,?at 'm ""I academic al Europei Meridionale" (H. Rashdall)., olS e, u

, "t t invatiimint de arte liberale - care a fost

~(> De fapt, la Erfurt eXlsta demult un. Imp~_r ain 1379 ciud i-a fost acordatil. bula de catre

l1'ecunoscut ca studium. generifle ex consuetudme a Ia n , _

.. Slement VII, papa ~m AVl§fllon. f d t in Evul Mediu stnt cele din: Hostock (1419),

31 Celelalte ulllversltatl gel:man~d O(fl ;,)e Freiburg in Brisgau (1456), Basel (1459), lngol-

touvain (1425), Trier (1451.), G_re;fsw~ o· ::J_~ Mainz (1476) ~i Tubingen (1477),. . •

stadt (1459) - transferatii apol l~ Munchden, 'd existenta efemera, aceste UIlIversItatt au

32 Datele duble arata ca, prIma fun are aVlll 0 ,

£ost infiintate a doua oara.

144

COLEGIILE. ROBERT DE SOHBON

UNIVERSITATILE

COLEGIUJE. nmmR'l' DE SORBON

La incep LIt, toti mcmhrii colegiului erau hursieri; cu au fest prirnii.i ~i

studenti care lr;:i puteau plati pensiunea. In p rimii ani, colegiul de 16 came-

re, distrihuite in mod egal studentilor color patru .. natiuni" din care facuseri'i pe dud studiau la facultatea de arte. Select.ia bursicrilor S8 Licea -- dupii 0 . hila cercctare - pe haza situatiei mat.erialc, a. rezultatelor scolare ohtinute

conduitsi morale a solicitantilor. .

Pentru a urma cursu rile de teologie, studentii mom hri ai colegiului alege profesorii pe care ii doreau. Or, cum principala griFi. a foridatorului creeze 0 arnhianta de stu diu cit rnai propice din toate punctole de vedere37, el a Iacilit.at rnai rnultor profesori-diriginti sa se st.abileasca intr .. una din casele ooleziului, ca Iocatari solventi, sa-i gazduiasca pe rnagistrii care nu dispuneau de aul~ in care sa-~;i t,ina lectiile. "In felu1 acest.a, practio, colegiul va deveni incetul en incetul locul privilcgiat in care S8 tineau cursurile magistrilor prieteni ; apoi, po masuta ce acesti magistri VOl' ajunge societ.ari cu vechime, colegiul lnsusi va deveni 0 grupare a aces tor magistrivjuxtapuea gruparii bursierilor sau asociatilor (rnembri care lsi plateau pansiunea -- n.n, O.D.), - ~i se va transform a intr-un Iel de stat in stat: intr-o mica Iacultate de tcologie, in sinul Iacultatii oficiale, 9i care pentru mult timp va fi considerata ap roape echivalentul acesteia din urrna" (P. Glorieux). - Dar colsgiul ca atare nn era 0 institutie de invaFlmint; caci nu se ocupa de Intocrnirea unei programe ~colare, san de organizarea prcdarii unor cursuri. Totusi, coleziul va ramtne - tnoepind de 1 a 0 data mai tirzie, in8a, - Iocul de lntrunire al tutl~ror profesorilor de teologie, unde acestia vor tine reuniunile oficiale ale intregii Iacultati.

.. 0 univ_~;rsitate m.edievala n-~vea nici biblioteci, nici fonduri, nici edificii propruS3• I~~ct,nl~ erau tmute in sali imprumutate san tnchiriate (de rnagistri sau de studentii unei "natiuni"), in casa magistrului, in hiserici, sau in cladirile anexe ale c atedralei,

Studentii locuiau in oras, Ia gazde. De obicei, se asociau rnai multi si Inchiriau o casa ; aceste locuinte comune - ai carol' locatari form au mici comunitati - se numeau, Ia Paris, hoepitiae", Fiul unui nobil putea inchiria 0 casa intreaga, in care locuia impreuna cu preceptorul ~i cu servitorul sau, Majoritatea studentilor Iocuiau in aceste hospitiae; cei care n-aveau nici aceasta posibilitate materiala, so rnultumeau cu un pat intr-o m ansarda, sau intr-o magazio a unui negustor. Intr-un hospitium, studentii alegeau pe unul dintre ei care se ocupa de probleme administrative. Cine! aceste mici comunitati VOl' primi do undeva 0 subventie, casa in care locuiau so va numi paedagogia, iar responsabilul ei, paedagogus.

Criza de locuinte a deterrninat pe anumiti binefacatori sa puna Ia dispozij.ia studentilor saraci (care nu apartineau unor ordine religioase - ~i deci nu avo-au asigurata existenta materiala) imohils in care acestia aveau casa 9i rnasa gratuit ; imohilo care se VOl' nurni colegii. Primul asernenea "colegiu" din Europa (sau, in

tot cazul, din Occident), Iondat in LtSO lit in incint.a spit.alului principal al

orasului (Hotel-Disu), cunoscut sub numele celor Optsprezeoe", ocupa

la inceput 0 singura il1(~2,pGre; dupa care, va un imohil propriu. - La Paris,

in prima jumatato a secolului al XIlI .. lea, de acest tip se r-idica

la sase ; toate, destinate magi~trilor ~i studentilor in artc. (Tar lntre 1300--1.400, in Europa Occidentale au Iost Iundate circa 80 de colegii noi},

Colegiul cel mai celebru - un adevarat model, neegalaL, de organizare intern a - a Iost eel fondat Ia Paris, in t257, do Hobert do Sorbon ('120J·1274).

Fiu de 'y[-irani35, profesor de teologie, capelan ~i (se pare) chiar confesorul lui Ludovio IX eel Sftnt, era Ioarte preocupat de situatia precara a studentilo» h1 teologio, care erau deja magistri in arte, dar erau Iipsiti de posihilitati materials ca sa poata continua studiile teologice (care durau nu mai putin de 14 ani J36j-a daruit dona ease, pcntru studentii saraoi ("ad opus scholarium qui inibi moraturi sunt"); Hobert do Sorbon a mai curnparat alte doua, le-a arnenajat, - 9i Ia 1 septembrie 1257 a dcschis eolegiul eare, 1a inceput, putea adaposti J6 studenti (sau, probabil, 20). tn :t259, apoi in J268, colegiul a prim it incuviintarea pontificala de rigoare. - Progresiv, averea colegiului a crescut considerabil, - prin donal,ii, 13.saminto testamentare, aehizi~ij de noi imobile ~i p1'in v'mitmile provenite din chiriile porceputo; tncit, Ia numai 6 ani de la fundare, colegiul poseda circa 30 de ease. In felu1 acesta, 91 numaruI membrilor eo1egiului a crescut 1a 25, apoi In 32, ~i in fine - in timpullui Hichelieu - 1a 36; cifra care, a13oi, n-a fost niciodata depa~ita.

Modul de organizare al colcgiului era intr-adevar

In forma lor statutol« au Iost stabilite de Sorbon. Prin-

cipiile fundarnentale _ care do-a lun gul secolelor erau: stil de viat.a sobru si simplu , diligenta Ia

perfect spirit co'munitar.' '

Subzistenta hursierilor -- Iocuint.a, hrana, inciilzit, iluminat, -- era asigurata do doriatiil« primite, san de veniturile din chirii. Pentru acoperirea altar chelLuieli in luna ianuarie a Iiecarui an se faceau colecte, ._ Ia care Iostii memhri ai colcziului

erau obligati sa contribuie. Hrana era dar Llra rninoari alese : cioui'trnerje

pe zi - prtnz ~i cina, - iar in zilele de una ; Gino dorea Ie

platea, Do regula" se Iua masa in sufrageria Se puteau 111

camera (nu 9i femei -- firef?te!). Un memhru al colegiului put.oa la

pe cheltuiala lui - un cleric mai sarae; 9i putea (daea ii dlidoa minal. sa aiDa un servitor. Dar peste uoapte nu putea lipsi din acest camin; nu putea dormi in O1'a9 - decit cu aprobarea prior-ulni.

Fondatorul pusese la punct un complex mecanism de sarcini :;;i de r-osponsahilita'yi ce reveneau fieGaI'ui membra al colegiului. Dintl'o aeestea, eelo mai simnle -- 9i pe duraL-a unei saptamini - erau: do cititor al rnorale edifieatoare c:.tro se citeau Cli voco tare in timpul meselor; de supraveghetor (prcvot) al bUcflUlrieij do cleric. al capdei 9i de oficiant al l'ugaciunilor in timpuI slujbelol' religioase.

Urmau sarcinile mai grele - ale color doi "proeurori Il}inori" (a CarOl' functie dura un iutreg trimestru). Ace§tia se ocupau de Loate problenwle 9i treburile matsrialo ale cologiului: do personalul de serviciu, de vosela ~i mobilier, de proemarea, proviziilor alimentare ~i a vinului (dupa consultaroa prealabila a memhrilor eolegiului), de cumpararea lemneIor pentru camero ~i bueatarie, do intocmire a listei sa.rci-

33 $i, in eomparatie eu universitatile moderne, bineintelos ca nu avea un consiliu de administratio, nn publica annaro, n-avea laboratoare, :;;1 nici nu desfa:;mra alte "activ1tati externe" - eulturale, literare, :;;tiintifiee, teatrale san sport.ive.

34 La Oxford asemenea locuinte coloctive se nnmeau halls (de la lat. aulae), iar in Gormania, Bursen - in lat. bursae (t.ermen care, apoi, indica locul gratuit acordatintr-un colegiu (bursa), beneficia!'ii numindu-se bUl'sarii sau bursiati).

35 SOl'bon este 11ume1e (transcris uneori Sorbone) satnlui san natal, din regiunea Ardennes. 36 Colegiile fundate pina la aceasta data erau destinate studentitor facul!.atii de arte - tineri pina la virsta de aproxima_tiv 21 de. ?-ni; in timp ce stud en tii in teologie erau p.ersoa~ e .111 virsta de 30-35 de alll, - $1 eare, nefllnd calUgarl, nn se puteau Imeura de aVfmt8.Jcle oierlte studenti10r lor de magi,;;trij din o.rdineJo dominiean, francisean san eistercian; magi:;;tri care av0f\u posibilitatea, prill manastirile lor, sa Ie asigure locuinta, maSH ;;i direrite alte ajutoare suplimentare.

• ~7 Pri-? ~chizijii :;;i In. special prin donati.i sau lasaminte testamentare, eolegiul :;;i-a consti·

tmt :;;1 0 blblIoteea proprle - care, la numm 40 de ani de la fondal'ea colegiului ajullses0

1a 1 017 volume: 0 cifr,'i considerabila pentl'u acel timp. ' ,

10 - Istoria culturii ~i civilizatiei. vol. III

UNIVERSITATILE

nilor simple, 01, listei veniturilor (incluslv ale color rezultato din amonzile aplicate memhrilor colegiului), de organizarea colectei anuale din luna ianuarie, ~i de rep ar-

tizarea b anilor pcntru diferite alte cheltuioli.

SarcIm - dar Ia 0 scara superioara - reveneau "procurorului gene-

ra!" t;'i color doi "P1'ocu]'o1'i m ajori" adjuncti, ale carol' atributii durau un an; ei intocmeau planul general de cho1tuioli, so ocupau de administ1'area bugetului ~i conLrolau intrcaga gostiune a cologiului. - Rosponsabilitatea asupra mamhrilor colegiului (dar nu in chestiuni de ordin material) 0 avea "prioI'ul"; el supraveghea disciplina ~i respectarea regulamentului oomunitatii. "Lui i se dadea socot.eala de infraeyiunile savir~ite de membri ~i i se cereau autorizayiile necesare ; el proceda 1a primirea asociayilor (a msmhrilor solventi - n.n. O.D.), prezida adunarile ~i aplana eventualele confliete; el era eel care control a studiile membrilor colegiului, regularit.atea freevenyei la cursuri ~i progresele pe care le-au realizat" (P. Glorieux).

in virful ierarhiei se alla "provizorul", numit pe viata de un colegiu electoral a carui compozitie Iusese stabilita prin hula pontificals din 1268. "Acesta detinea conducerea superioara a. ansamblului, intarea prin hotarirea sa validitatea dsoizii- 101' Iuate la diierite niveluri ~i decidea in cazur'ile de contestayii. El reprezenta colegiul in Iata tuturor autoritayilor dinaiara, Dar autoritatea lui nu era nici absoluta nici arhitr ara ; caci initiativele puteau veni ~i de jos, iar deciziile adunarilor generals ale mernbrilor colegiului ~i regulamentele aprohate de acestea erau obligatorii ~i pentru el" (Idem )38. De oompetenta "provizorului" era, in fine, sa aprobe primirea unui membru in colegiu - sau, pentru motive grave, 88.-i olimine pe oei indezira-

bili'".

Acestor sarcini si responsabilitati - a carol' rot.atie era organizat.a in mod

ochitabil - nu li se lmtea sustrage nimeni; caci, la intrarea in sinul comunitatii, toti membri depusesera jnriimint ca ii VOl' rsspecta statutele. Refuzul era psdepsit eu 0 amendti - care nu-l dispensa pe eel ce refuzase sa indeplineasca aceea~i sarcina eind ii venea din nou rindu1. Amenzile erau aplicate pentru orice abatere de la prevederile regulamentulur de ordine interna, - chiar ~i pentru intirzierea de prez(mtare a darii de se-ama de catre cel ce indeplinise respeetiva-i sareina. Amenzile erau aplicate in intoresul moral al comunitatii - si folosite 1n honefieiul material

al colegiului- ' ,

RoberL de Sorbon a mai rondat, in 127t, un alt colegiu, pentru studentii in arte - colegiul CaJvy, numit ~i "Mica S01'bona".

La Paris, au J11ai lost fondate 0 serie de colegii - monastice precum ~i colegii ale "na~iunilor" (pentru studenyi englezi, scotieni, danezi, suedezi ~i lombarzi). In 1186, contele Robert Ie Dreux fundaso, in apropiere de palatul Louvre, un camin pentru clericii saraei. 1n 1208, un burghez bogat fundase un altuL Exemplele au fost; urmate, in continnal'e, de diferiyi binefacatori .'-- episcopi, aba-vi, cardinali, sau cetateni bogayi ai ()ra~ului. La sfir~itul secolului al XIV-lea exist au 30 (te colegii, numa.i la Paris. Cladirile care Ie-au adapostit au disparut. Singurul colegiu medieval de pe Continent eare a suprayietuit - functionlnd ~i azi - este colegiul spaniol din

Bologna.

$8 1naeeste adunari _ care puteau ave a loe, pe 11nga eele I'egulamcutaI'e, ori de cite ori cerean membrii ~ oricine avea dreptul sa intervina pentru a cere larnuriri, san pentl'lJ. a face diverse propuneri. Hotaririle erau luata prin majol'itate de voturi.

39 "Pl'ovizorul" era obligat de asemenea sa prezinte in f·iecare an 0 dare de searnt!. {asupra

gestiunii materiale a colegiului) reprezentantilor universitatii din Paris, constituiti intl'-un fei de "consiliu superior", instituit de papa sau de un delegat al sau, - 91 care era compus din ean· cela1', rector, profesorii-diriginti ai facultatii de teologie, decanii facultatilor de rnedicina 9i de <irept, precurn 9i din "procu1'orii" celor patru "natiuni" ale facultatii de arte.

COLEGIILE. ROBERT DE SORBON

147

Colegiul infiintat de Hobert de Sorbon a avut 0 real:> . fl tV

· t .IQ t .. c 1 .L" " . . o, U -c u In uen a asupra vi t" m r: ec .ua e, a It prm rczistenta pe care a opus-o ma istrilo 1 ... "'. ' . le,n

c~m: ct'it ~j W'in in:iinya:ea (i~~ 1469) a primei tipog~ahi IpO~rIz~~l~J~~ll;~:~~S~it~l..rt:~ClS-

crescu eO!11,IIlUU: incepind din SPC XIV a trcia urobs .. ",bIU E,~.U a A t Ie ',1'1" . >. ., ra plU a a examenului de Iiceuta

111 eo _ug10 s~ uauea m Iata profesorilor Clare lsi tineau lectiile h '. '13 . ,I "AI,.i:l

fe~sb'tm Gole~iU: In 80co1111 urmator, unul din ~ce~ti magist~,tlin~ac~:~l~a~P~~:~:iJ~d

JI1J _ a ,gre,aca; ;a1' :;n altul, cursuri de filosofie. - })u)a ce ~ole :iul .,bTO C, ,C\1!, e

s.pus, sediul ac. mnanlc.H' deliberative ale mag']' strilor I Iacr l.tx.t' ~ 1 at~8\l vIl,I.t, eUll.} am

f I,. t f .'-.. . ",U CA 11 ue "'0 og'" BC tV

acu tate a ost desemnat.a cu nurnele de So1'bona" ( ,. 71, 'L 'f;' .. ~" . 1.G, iceas a Iutia Franceza in 1 ~92)' d 7" . ~" , . plll~ ~ (J.8 J~~lldrea eI de Hevo-

, ' ,I ,UPd care, denumirca a revcnit intrerrii universit.ati , .

17..1ene.···o 1 ' \,1 pan-

. Asadar, Gol~gji~e erau Iundatii pcntru magi~tI'i. si studsnti i' " " .'.

pI'lm:e~u ,_ p.e hnga solventi _ gratuit Iocuinta m as v " v:. c " ,n, car e, a~U;;h_~

de aIGI ~e~efleiau ~i de un a.jutor di:ect dida~ti~, pl'e~i~d~~U~~~l\;:~ei~~~~'t,i~~uJe:1~1

"totdea_~na era yorba de 0 instruct.ie privata si supliment.ara f,t7 1· .: , ai

studentii o nri , 1'1" ,'.'. 0, at.a ue cea pe care

, l: ,11. pnrr;eau m ~co ue publico ale universit.at.ii" (H. HashdaIl) Ci ' ~., 0

sfirsitul secolu!m al XIII .. lea, colegiile au acce tat si stude . . -, .', n?, "PIE) de aseme~lea instruiti I,a un loc cu bursierii ~olcg{ului. ,n~l solventi, acesl.ia erau

v ,Cu t~mp:ul, acest sistem s-a generalizat. Incit tn 1457 _ . e J'-

sa Iie obligati sa locuiasca si sa studieze intr-un eol~ iu Pe}" S / aJ~m~ e~ s.tu~ent!l st.udentii ave au si avante.jul de a duce 0 viata ':' .. ,g . 0 mga? vH~ta disciplinata, . t' 1 '1' ' « v« m comun cu Pl'OlCSOl'n lor' un PI' ft

me~ ~ma)1 ~l pontru educatia 91 pentru instruct.ia lor, Indeosehi in see XV l~': •• p~nz~ene aU,avut un rol fo arte activ pe plan d\daetie propriu-zis Ul1~l~ a~ c~e_gl1:~ aa8varaLe. mici )j u.niversitElti" private. Celebru int.re acestea '~l 'f')' ~.t "-olQg~),.,.c.I' nev em

gu .,,' t ' 1 ,.~ j .., ,', "c,' ,oJ (j 'c J II

. ' -- ea.lc .1-a avut ca rezidcnti pe ]';l'asYn (lin I<C'tl'C··J'CL'j·tl 1.) (, I .

· I ' ,.. . '._. "" 'cr·· L ,-,nV'Il prj

~l pegnac.lO de Loyola, precum si rnnumit; umani':tj " -", '1' . i ... '

~J,scip.li~lEl, 1~1 eole,gii ~ra f?arte rig{u'oasa. V{~~a ShlCi;;j;1~ilor sj a Li;~~'ri~~I'°rmel. -_ gazdmy' al?l era ,Lerna; Imncarea era 1.n general proasta ('am~"eJ ,,' . Q r;' - t

Hate lin ,jnGHlzl~e, lar curayenia lasa mult de dorit. ,> .. ,. ,C llLU."Cl.el1

C. ALIt ,llumarul eolegiilor cit 9i capacitatea lor de caZal'e VOl' ." ,~' ,

lhl~r l~, mGeputu~ S~)G: XVI, ",un colegiu ea. cel ee £lIsese fondat in l)JeO~~j(~):~l~.'

Navarret, sot1a 1m F IIII.) cel 1< ['umos putea O'azclui '/·'0 elr. stue" "IlL' elf 1_·b1Lo,.

t, '1 l' '~3· .' b· "'.v l.] care [,Reven,

au em su (e gl amatleu, 0 de .alte arLe libeJ'ale si 20 ele +eolo .: )' d' _ ...

gr ',' l' '. 1 v ., u g le , III [tCPHi 0

~pe 1~1 vavra oJre?wl'u sa u, a,ula sa de CUl'suri si profesorii sa" s 1" 'f"" t 1 ' :'J'- >' J I Ul, llUlIHll'ul colegnlor din Franta treeea de 60 ' . 1. , p. e s 1I ~I U seCl! .,1-

lIn colegiiJe. din Oxford ~i C~rnbridge s-a ir~stituit incepind (lin s'ec )(11·[ ,'·t m u tutoratulm (U to" .) ,.' " t ' ,'_..' ., . I.. ., SIS e·· fund' Ad"· ~. ,I ~ m~~, ,t,Il d(,OS sIste:r:l. de Illvatamlnt subsidiar individual -

_:J~~,mr ~l a;..1 In L~gh,a 111 unde coiegn, ea eele din oragele l1lentionate m' ;,

l~i P~~:;S~I r~s~~~I~rl~~:'~~~l{;a~'\l~al~;l~~~l~ deaproape cliseiplina ~i Iinailtele StU~1~"~~~~~

, , .

La putin timp dupa fund 1 d' P' ,

.. ' A I"· .: . v . .area ce or mans, au fost create asemenea cole<rii

~l mng Ia - care 111sa au Gunoseut 0 dezyoltare ell Lotul dJ'fol,'t( b

I \ r . v, 1 d.

n f ng 1a -- un de eolegiile VOl' deveni adeV8Tate centre de ,I 'XLV , ,40

studentn se reerut d' A •• ,n\ c,amlnV'-~

,'. cv'-" A '.' ',au. m cve ~n ee mm mult din mediul aristocratiei si aJ mal'ii bliPh -

~ll. ) am, mbAngha, ,P1'cgatlI'ea culturala ~i profesionala ofel'ea' po~ibilitati m' : ge, e p asa_re a solventIJor universita~i]or deoit in alte tari)- ACefl_~ta era, h~s&, 0 ~~l~~t;~

• 40 J. Le Goff este insa, in acest subiect rna' t' t b

~1Il Oxford 9i Cambridge s-au risi it In eo l~ ," J re ,lCe!l ' -; ~ servind c1) "da?a uni':8~sit.i1t·i10

slstem, care a ramas plna azi in maie parte ir~b~~t df' elllte b',IZ~1. invata,milltl11m, POtl'lVlt, llnu~ toata Importanta ce Ii se atl'ibuie de obicei". ' e e IlU au c\\ ut _ in mod general vOl'hmd -.

10*

148

UNIVERSITATILE

excPJ1\ional<1, - caci in yi1rile de pe Continent numarul studentilor saraci era in cont.inua orestere.

i n ~lec, XI II, la Oxford existau trei colcgii (University, Merton ~i Balliol}; Ia Cambridge, prirnul Iondat a fost Peterhouse. Cologiile din Oxford erau corporatii

care se conduceau singurc. lor (warden) era un administrator ales de toti

msrnhrii colegiului, ~i care 111 masurilor mai importantetrebuia sa aiba apro-

barea tuturor. Toat.e din Anglia (cu exceptia colegiului Corpus Christi din

Cambridge, din 1352) au Iondate de mecenafi particulari. - In Anglia, colegiile

au ramas, Iiecare, nuclee ale viet.ii universitare; in afara lor n-a existat 0 universitate. ,,5'tudiwn generate, universitatea, s-a dispersat ~i s-a descentralizat in aceste multiple colegii ; spre de Continent, in Anglia colegiile au fost acelea care fH\u apropiat [;\i s- au contop it in univeraitate+' , Colegiile au ahsorbit universitatea ; in timp ce, de cealaJta parte a Canalului Minecii, universitates a absorbit colegiile" (St. d'Irsay).

Intr-adevar, mult.e co1egii din Paris au decazut repcde ; iar ca institutii, au fost aholite de Rcvolutia Franceza. Dar in Ang1ia colegiile au avut 0 continuitate neintreruptii, Dintre eele fondate III Evul Medin la Oxford 9i Cambridge, toate au supravictuit pina azi,

Aceast.a a Iost, in general, situatia colegiilor din Franta [;\i Anglia.

In It alia, in schimb, colegiile nu si-au asumat Iunctii care in mod normal si de drept apar\ineau universitatii. Astfcl, la Bologna ~i pc Hnga alte universitati italiene au luat fiintli numeroase cologiiH - care 1nsa n-au avut niciodata 0 influcnta notabila asupra univorsitatii. In schimh, este de remarcat un fapt nointrlnit in alte tari: sp iritul democratic, propriu universit.atii bolognezc, s-a aiirrn at 9i in modul de organizare a vietii colegiilor ; aici, ca ~i in alte universit.ati italierie, rectorul unui colegiu nu era nurnit de un for superior, ci ora ales de studenti, - ~i num ai pontru o scurt a perioada de timp, ?i in organizarea colegiilor. Intr-adevar, attt Ia Bologna cit, 9i in alte universit.ati italifne rect.orul colegiului era ales de studcnti ~i num ai pentru 0 perioada scurta" (H, Haslidall).

in It.alia, pina in secolul al XVII-lea Loate colegiile oran exclusiv universitare (S. Clemente din Bologna, Engleschi din Padova, Castiglioni din Pavia, ~,a,). Numai odata eu Contrareforma s"au fondat in Italia colegii autonorne, cu docenyi interni (la Messina, Palermo). (Cele doua mai mari co1egii de rang univorsitar din Italia sint Carlo Borromeo 9i Carlo Ghislieri, ambole din Pavia).

Treptat-treptat, colegiile au capatat - mai ales in Anglia - un 1'01 tot mai important in organizarea invayamlntului. Lecyiile, l'epetiyiile, exercitiile practice tinute de docenti aici au devenit din ce in ce mai frecvento. La Paris (unde intre 1300---,1500 au 'fost fondate cel put,in 50 de colegii; 27 numai Intre 1300-1350), inviHfiInintul teologic s-a concentrat in cele din urma in cele doua rnari coiegii - cele hmdate de Hobert de Sorbon ~i de regina Jeanne de Navarre.

Transforarea in m are parte a lecyiilor 9i exercitiilor 'in cadrul colegiilor prezenta a.vantaje evidente; in primul rind, pentru ca asigura 0 mai mare ordine, prin regularitatea. programului, contro luI studiului ~i vie~ii duse de ~colari, ~i contactul mai apropiat dintre docenyi ~i studenyi. Totodata, stndenyii aveau acces incomparabil mai mare la textele de studiu,- caci colegiile i9i constituiau ~i foarte bogate biblioteci proprii (pentru acele timpuri). In 1338, biblioteca coleginlui lui Robert de So1'bon numara nu mai putin de 1722 de titluri 1

41 tn 1267 pent.ru studentii din Avignon, In 1326 un colegiu pentru cei din Brescia, in 1367 Un a1tul pentru studentii veniti din Spania, 9·a.

CICLUL DE STUDII. FACUL'l'ATEA DE ARTE

149

F,ACUW'AT.EA

ARTE

"In E vuI :Medi~ :'impuriu, ,baza instructis] 0 form au, cum stirn, celo sa )te arte

liberale. "Henastelea secolului al XII-lea a imbogotl'+ consid hil sf ,I ,

t I '1 v '+', , v v , 'ct, v consiaera 1 stera eunostm~

;8 or ~l a argrt programa de invatamint incluzind cum am vazut. mat"'l'" d "1 I

S ,,' l " , " I " ,,~, v.. II e rnve u upenor a a~Clonom, leI pto emeice, al geometriei euclideens all ,'.,,' t ' lie , '

tirnp ce st d I 1 "I I +' , " iogicu aris .ote ice III

',1 'c', stu lU ciasici or atrm a capatat nn stralucit impuls lW" ' Ii de r ~,' I'

ceror elm Chartres sau Orleans. ' , rn ~co 1 e I enume e

Dar in sec. XIII, studiul clasicilor (care la Paris n-a atina 11I'Cl'C(!"l:' ",1

Prp'l. inalt) i d Li I' . 'C' ,0 ,J,n'cl un nivo

, ,'"I,d. , nu mai te ,lne ace aSI I'oI nrecrnlnent in nrocrama de l'll'\'''t 0, mlnt , "

t, 1 1 VI'" 1 ,o'e",,, ,,'~u ,e"IUllc umvsr-

SI, ,,1I'.10CU sau este Iuat acum de loaica si cFalGctic'l _ " ,v '1 1 " x..

secol 1 . .; t ," , 1 1'" ",0, ' Ie ~" c; uupa co, c e a mlJlocul

"co u ui, mag,~ .rn aveau ra CllSOOzrt.18 mtreao'a 0l)e'r~ cunoscuta a I ' A,"

("1 +' 1" ' 1, '0 C<'" UI 'J'u;totpl

C,(' oana verceJ:ll,'a a a ambelor cicluri do arto liberalp) ]"11 'L" d • 'fV 1""

,to " " " " , " a ueen tacute c l Il g~e-

c,~e"l, 'C-, I,H'm versruni mtermeehare arabo L('O';ca ill 81"}6 era ,'1, to, 1 1

, ' ' '. v " 'U"" '0" 1 G , co nsn era' a ' '

co.am,~t.lmpOl~tant~ mater~e de studiu, ci o~ i~i imprima metoda si tuturor~~l~~~~

melte!.1, ea dadea tonul 81 c,aracterul fUl1c(amental ment"l'taVt:" li I SOlo '

11' ,I d', 1 0" ,~,", v ' , , , , cel"ill mocJevae. 10g1S-

",1." ISpU .a ?I lIlj\LlUlrea ordonata a argumentelor pro 81 contra ale " . "

ill'" .au deven t hahit di t IV" , c. Ul10l cez e speer-

oc" c \ v e.Ie 1 U InCa men .a a a epocn - in drept i '0 d' 'v " '

filosofie ~i teologie" (C.H, Haskins), ' ' , n 11.<e icina, precum ~l in

11l,.teresul viu pentru Aristotel a [acut ca studiile Iitera .~ f' J d

St ", I' '1, v 1 cere sa Ie a )an onate

k urneeea c asici or a ramas dear ca un auxiIiar - ca s ,," "1 " .

plele ~i _civtatole din scriitorii antioi, a reO'~lilor de Ul sa ue I ustrare, prm exem-

g::amatI~a. De gramatica, - ~i de retori~q. Pentru ca:~tor~ca ran~asose 0 disciplina ut.ila prin aplica\.1!le e1 practice: regulilo de cornpozi tie, cu for~n ~Hmml st~reotlp al vr~~oric~i cc;nvenJionale, erau l~1('lSp~nsa~)Il~ redactar-ii 8Cl'l801'1101' I;ll actelor of ic~ale ~10 dlferrte~or, cancelar-ii, Iaice sau celoziastW8: C~ at~~'e, dlSclp,h~a continua sa fie predata de ~agl~trlI_ d~ r,eton~a, cu deosebire in Italia si

in Ii ranya Mel'Ichonala42• '

. Deci., retorica 9i gramatica devenisera disciplme ~H:egatit,oare, Celorlalte materii, din eiclul quadJ:wtu~n, II se acorda mai pu\ina at ell tie . deal~nnn~el'l, ele, puteau fi invatate, intr-~ :buna masma, tot dm operele respective ale lui Aristote!. bdt, invayamintul artelor 1iberale era ae~n~ ix:- mod preponderent un invatamint de ~oglCa ~l de filosofie. Se reeuno~tea, bin~inteles, si Importan~a celorlalte materii; dar obiectur' fundamental ~l, invayamintului raminoa Aristotel si

eomentarule aristotel1ce ale lui Boethius. '

Ilustratie dintr-un manuscris dill sec, XII al operei lui Beda De rerum natura, - Bihlioteca cLin Kloster-

neuburg

Primele contacte ale magistrilor p r'" M f'" "..

tivele comentarii ale lui AverI'oes si ale ~I~~:'~\~U f' eta ~~)7.ca Stagmtulm (~l eu relahlicarea unoI' 8c1'ie1'i eonsiderat~ erpt'c I, so,: ara 1 au avut ca rezultat pu, ,Ie ~l ar tie pe rug. Dm aC8st motiy

,

u Pe la mijlocul secolului ai XIII-lea numarul t d n "v ..

?ea de 1 000, if!-r al profesorilor de Elsea ciira de '100 s{u p;n,l or fa~ultatll d: a~te din Paris treJar al studentllor - peste 1 500 1~'1 sf~rsitul l' . n 1284, numarul magl\ltnlol' era de 1 ')0 din Pa~'is se ri'dica la 10 000, (eu ~~~tju'n';ca cil. ~~cE~l;Y1:kld~IV-}e8f numaI'ul to,tal, al st.udennlo; comllmcate in docllmente trebuie 11late cn oarecare rezel'v~, a el ca!n AntlClutate ,-, cifrele

150

UNIVERSITATILE

Sinodul din Paris ~i legatul papal Robert de Courcon au interzis lectura opcrelor lui Aristotel; interdictie, insa, care, de~i repetata in mai multe rinduri (ptna in 1263), u-a fost respectata.

Intre t.irnp, marii ginditori Alhertus Magnus ~i Toma din Aquino au combatut 1nva~atu1'ile "eretice" extraglndu-si In acest SCO}} multe argumente tocmai din operele lui Aristotel, - dar dtndu-Ie 0 interpret are in ssnsul ortodoxisi creatine. Drept care, "tot ceea ce in Aristotel era sau putea Ii intorprctat ca hind ortodox, era intograt in invatamintul Bisericii" --- remarca H. Rashdall. "Din acsl moment, Aristotcl a devenit summa ~i subst.anta instructici medievalo predate in facultatea de art.e liberale" .

Po lluga aceasta, cum cursu rile de 1a toate Iacultatile erau ~inute in latina, si cum pentru a-si sustine examenele studentul trebuia sa dovedeasca 0 Ioarte lmIl<l cunoastcre a regulilor gramaticii latina (deci si 0 macar minima cunoast.ero a scriitorilor clasici cu ale carer texte erau exemplificate aceste reguli), Iacultatea

de arte liberale --- £11 carei cursus dura eel putin 6-8 ani -- un loc

privilegiat 'in il1viJ~ilrn.intul superior medieval. Privilegiat - ~i prestigiu: caci

pontru a avea acces Ia Iacultatile ,,8n13erioare" (de teologie, drept f?i medicina), candi datului i se cerea sa posede diploma. de "magistru in arte".

Asada», prograrna Iacultatii de arte a Iost. sup usa unor transformari profundo (spre deosehire de programele de studii ale Iacultatilor de teologie, de drept 91 de mcdicina), care au facut ca aceasta Iacultate sa devine 0 adevarata facult.ate de Iilosofie. Acoste modificari au fost, in cea mai man, parte, opera magisti-ilor apartinincl ordinelor "cilJugi3.rilor cersetori", --- in special a dominioanilor (1n ale caror ~eoli Iilosofia naturii era studiata inca din anii 1220-- '1225). Trat.atele enoiclopcdice, tnsumirid toate cunostintelo tim pului, ca eel 8.1 dominicanului Vincent de Beauvais43, au fest mult citite :;;i difuzate. In rnagistrii Iranciscani, de m arele Roger Bacon, au introdus studiul cosmologioi Ia universitatea din -- Astfel, "in Limp ce in sec. XIII studentii 9i magistri tacultatii de art.e manilestau interes mai ales pentru tricium, adica pentru Iilosofie si disciplinele 8i auxiliare, in sec. XIV acest interes se deplaseaza asupra f?tiintel~r exacte ale quadrioium-vitoi, -- in buna parte din cauza sanctiunilor eclez.iast.ice impotriva gindirii Iibere a fi1080fi101' de la facultatea de arte" (Fr. I-leer).

Dar moclificarile priveau 9i ciclul quadririum, prin introducerea §tiintelor oaturii, stimulate de contactul 91 difuzarea operelor lui Ptolpmeu, £11- Kindi, Ibn Gahirol, al-Khwarizmi, ~.a. In cele din urrea, "specula~iiIe 9tiintiIiee 9i l'einnoirea dialecticii au largit mult cadrul strimt al ~coli1or; logica nu mai era acum decit o prima etapa; s-au adaugat apoi fizica (cu alte cuvinte, filosofia natura18, cosmologia ~i psihologia); spoculatia metafizica ordonata trehuia deei sa urmeze in mod necesar. Gramatica s--a cleta9at din cursul arte10r, devenind un curs preg[ltitor pentru ineepatori; retoriea s-a transformat in Ars dictaminis (tehnica de redaetare a actelor ;;:1 documentelor oficiale -_ !l.n. 0.]).), in timp ee filosofia a ahsorhit toate celelalte anes" --- remareil_ Stephen d'lrsay.

nevoi intelectuale au fost satisf6.cute de ArisLotel, ale cill'ui opere, Fizica, Erica 9i 11/[ eta/izica, erau eunoscute la Paris 1.11c8 din primii ani ai SP(" XIII. Este posihil ca toate aceste opere sa fi existat inca din tilnpul lui BOPthius, in vcrsiuni latine vechi, odatEi eu eart,ile de logica, Organon , ... /; dar nJagi9trii flU soan seryit de ele, caci era greu sa fio incluse in cadrul stabilit al stucliilor. Pe de alta

.3 Vincent de Beauvais ('1190-1264), ales de Ludovic IX eel SHnt eil predicator al e11l'Pi, este autorul monumentalei eneielop:xlii int.itulata Speculum majus, impal'titii in trei piirt,i: Naturale (32 de c[lrli), Doctrinale ('i? eElrtil :;;i I-listoriale (31).

CICLUL .DE STUDIl. FACULTATEA DE ART!;;

151

p~ll'te, E:s~e ~()t aUt. d~ posibil ca "NULlI Aristotel", extras din SU!'i:W arabo, sa fi ajuns alGl din Spania impreun.a C11 celelalte traduceri de lucrari stiintifice. In mice caz, dura .c~mdar_nnal"elt din 12'lO, provocata cl(~ tendintelo pant~iste' care se strecurasera mCI, Aristotol a fost reabilitat incetul cu tncet.ul si a devenit baza im>ilsi

"·1 . f·' t.i 1 41 I I A· . ,. '.'

a. fl.050 Wl ra.lOna e' ... ; . n stotel este eel care, de aeum inainte, a dat faeultAtij

de art.e aspectul ?mogen ~i care. a Lransiurm at-o jn facultaLe de filosofie" (Idem').

.Un .alt eve~l~l:ent, d~teI' minant pentru accasta tendinta de restructurare C1, profilului Iacultatii de arre, a fost condarunarea - din '1270 - a avert'nismulu] ~i 3, reprezent.antului sau, Sigel' de Brabant. In decursul polemioi] acestuia en Toma ci,in Aquino, ir:. urma . precizar 'i101' ~i a unor noi interpreLari a textelor aristotolico ~l a cornentariilor lui Averrc ies, s-a ajuns la formularoa acolei sinteze Iilosoliootoologice a tomismului - docctrina oficiala a Bisericii catolice.

. .O~ata cn ap~ritia, in secolul al XII-lea, a teologiei ~i dreptului canonic ca discipline academice, cele j)~npte artc" ale Inva~amlntului clasio au fost coborite 13. nivelul de materii prelimi narii, indispensahila accesului Ia studiile universitaro juridice ~i t.eologice ; dar t.ocr nai Iaptul ca "art.ele" ramineau la baza acestor studii

a facut ca fac~ltatea de arte ~a-~i poa~a revend!ea un statut de preerninenta. .

Pe de alta parte, POPU18lyla acestei Iacultati era de Ia mare distanta cea mai numeroasa ; chi~1'. fBra a-i Ius. in vconsiderare pe Iostii sai studenti, trecuti apoi Ill, celelalto facultatl, dar asupr a C8.r01'a Iacultatea de arte continua sa-si exercito j~H'is,dicJia. In 1349 facult~tea :lh arte insuma 84% din populatia universitara parizrana ; lal~. 111 1~0~, aproxnn ativ .90%. Ceea ce se explica prin statutul "artclor" ca ma.Lern prehmlI_lare,.- dill: !?I prin excep~ionala atrac~ie pe care 0 exercit.an cUl'fn~nlev d~ Iilosofie .. al'Jstotehe~; tncit, profesorii facultayii de teologic ajung sil. se plinga ca studentii lor VOl' ~l cor sa se reintoarca Ia studiul lui Aristotel l .

. ,,~'J~adal:' pe masura ce _universitatea se impunea in sociotate in general, iar

Iilosofia se nnpunea tot mai rnult in Iacultatea de art.e, si Iacultatea de arte so impunea in cadrul universitat.ii. Teologii pnteau afirma, ou orgoliu, ell "teologia este regina stiintelor"; in realit.ate, tnsa, lucrurile state au nItfel" (AI. rvlul'ray)0

FACUI/fA'rEA 1m TEOLoom

Tn Evul Merlin erau mai pu~jnj studenyi in teologie decit se crede de ohicei. (t 11 parte, eonfuzia se clatoreaza si faptului ea in mod obisnuit un student era

. I·" h· d ' , " '

Huml.t ,,~enc , c .1ar aca nu era tOIlf:ml'at ~i nu intentiona sa se dedice carierpi

edeZIa~tlee) .. MotlVele: dura~a. prea Iunga a studiiIor, prohlema suhzistentei In acest. tllUp ~l. costul foarte ndlCat al texte1or' universitare (in afara de faptul ea preo~llor nu II se cerea. neapara~ sa. fi facut. stuclii teologice 1a un asemenea liivel)'I5, -. De. fapt, textele de S~u(~lU mdIf3p()nsabJl(~ erau cloar .doua: Biblia ~i Sententele 1m PIetro Lomhardo (Llbn quattnor sententwrUln) - smcrul'ul autor care reusiso sa transform€! teoriile nesistema.tice ~i adeseori eontradi~to1'ii ale Parinyilor Bisericii

~. 4~~? ~:55, priutr~ cartile,comentate ill: facultatile de a:te alaturi de Organon, de Donatus .,,1 de. lllscl~n.us, se iI~tIlne.sc 91 opere al~ 1m Al'ls1.ot.el - FLzzea, Metafizica, Despre suflet, k[etea~ rologL~5 lucrarlle d~ b~ologIe - \31 anumlt~ texte pseu.doarJst~telice.

. !men~a maJ?rltat: a studentllo,r ~m ~vul Medm uu pruneau in ~coala nici 0 edueatie reli-

glOasa (mafala eeler eontmuta in predlGl). Nl(;l ehmf preotul (;el mai instruit nu stia din BU· - daeii nu f1ieu,se ~a(;ul~atei!- dl' teol?gie, sau daea un studiase miicar drept.ul e~nonic . __ d!;c:lr ceea ee era eUl?l'llS m Obl.~IlUltele Gilr!,l de rugaciuni sau de cult, Seminal'iile pentru instl'uirea teo" l?glca a preotl}or, catel115Im:l sau _PI'egatlrea religioasa in vederea primei comuniuni. stnt onera

Co:ntrarefOl'mel, uu a EvulUl MedlU. . J(

152

UNIVERSITATILE

lntr .. un sistem organic" (H. Hashdall). Dar Biblia, copiata cum era pe foile atlt de scumpe de pergament :;;i cuprinzind rn ai multe volume (mai ales daca era :;;1 insoyita de glose ~i de coment.arii) costa 0 avere !

Dar motivul principal ram'lnea durat.a stu diilor.

Pentru inscricrea Ia Iacnltatea de tsologie se cerea, cum am diploma

de magirstru in artc. Prozrama de studii si examene era lrnpartiti'i. in mai multe etape. In prirnii pat.ru G ani studentul midia axclusiv Iectii asupra Bibliei; urmatorii doi ani, erau consacrati studiului Serueruelor lui Pietro Lombardo. Dupa care, studcntul era aclmis sa dea un examen general; daca tl trecea, decanul f'acultatii 11 putca admite sa urmeze cursul lui, care dura un an. La sfirsitul acestui curs si daca trecea un alt examen, ~tudentul devenea' "bacalauroat biblic" ._-- san cursor -- 111f;8reinat sa tina cu studentii lectii regulate (cursoriae] in c~re explica, di{l punct de vedere Iilologic :;;i t.cologic, sonsul textului bihlio, far a a intra in det.aliile prohlcmelor pe care Ie puteau ridica lectiile lui. In acesti doi ani - dt Iunctioria in aceasta calitate de , dar eontinuincl sa fie ind. student _.- hacalaureatul

~-- urmind si-l tint} un (mrs de doi Senieruele lui Pi;o,Lro Lombardo de la inceput pina Ia sfir§it, in ordinoa lor 9i fara sa or-nita nici a singura chestiune. Acest curs era 0 porsonala, pregatita cu ani in urrria, iar nu un rezum at al notitelor luate Ia cursurile m sai. La acestui CUI'S, studentul dcvenea "hacalaureat definitiv" (baccalaurius formatus). -- Urma 0 perioada (de 3 san de 4 ani) de stu diu individual; sub tridrumarea unui profesor- dil'ig(mt; totodata, 01 trebuia sa asiste la cursurile profesorilor :;;t ale alto!' baca Iaureati, S~l. part.ioipe Ia t.oate niomentele ~colare solernne ale Iaoult.atii, sa int.ervina in diversele discutii 9i dispute academice, 9i sa tina 0 serie de predici. La sfir~itul acestei perioade, bacalaureatul se put.ea prezenta in Iata comisioi prezidata de cancelarul universitatii pentru a ohtine diploma de licentia docendi. Examenul const.a intr-o disputaiio', Ia care erau 'prezenl.i toti profesorii Iacult.atii de teologie. Candidatul trebuia sa obtina, pentru a Ii admis, dOUR treimi din voturi, Csremonia de a doua zi eomporta oonierirea heretei de "doetor in teoIogie" ~i dopunerea juramintului de rigoare,

Intregul cursus durase eel putin 16 ani!

Orrgeno (185-- 2;53),rrmumitul Leolog crestin de llmba (~i care a avut 0 innuent~'l declsiva Dsupra lui Augustin s i Ieronim) ; creatorul unui centro de invatamtnt superior __ Didascoleion .- incluzind toate dorneniile stiint.elor laice,:;;i care a constituit prima schita a ceca eo

va do stud iu,

O mcdicvnln. - Ora-

VUI'8. de UIl au Lor anonim din

sec. XVI

cementa

gur) 0 carte din 9i una din No ul

lihert.atea de a ~i Ie smVechiul Testament, in prrmul an, In al cloile(t. bacalaureatul-

Mai mult, poate, decit in oelelalte faculta~,i, in cea de toologie dezbaterile, disputele magi9trilor 9i studentilor pe anUIT)jte teme pregatite san ridicate de 8,SlStenta, erau cel putin tot atit de import.ante ca lectiile sau ca e:x:amenele (care, de fapt, constau _.- cum vorn vedea mai jos - tot In astfel de disputationes )'. ~a, metoda didactics specifica invavamintului universitar n:edieval, aC~lasta, JustI~?~ neoesitatea unei hune pregatiri prealabile a studentului in domenml dialecticii. Dar spre sfir~ihul Evului Medin, odata cu declinul general al inva~e.mintuhi Iilo-

FACULTATEA DE TEOLOGIE

153

sofic, §, in spotii al logicii, ~i acesto didactics, aceste exercitii retoriee au

devenit pur Iorm ale, lipsite de un conti nut substantial. '

. In _fine, un all, aspect complcteaza imaginea oferita de invatamintul teologio UIll versitar.

In scopul aprofundarii studiului exegetic al textelor bihlice, "pre sfirsitnl s~c~lL~l~i al ~Ip-lea ~i inde?s:bi in pri~':na, jumatatp; a s~~?Iului ur~ator, incepe s~ se ll1Lrod~Ccl m. unele facultayl do teoiogle (m urrna dispozitiilor paper Inocentiu IV (lIn ~l .111al., ales ,1:1. hotilr'lrii Coneiliului din Vionne din 1311) studiul llmhii gt'PGe~ti .al Imil)H~~r ~l:!entale . .' araha, chaldaica). Inforrn atii privind organizarea, nivelul stimtific 9i rezult.atele ob yinute, Iipsesc aproape cu desavirsire,

. ,

~f. AmJ?l'ozie, ale c~]'ui, t.ratat,e teolog,ice de 0 mare eruditio (adoptatc in ~~1cultat.Jl8 de teologie) SlP t artJcUI!lle :;;1 pe 0 foarte serioasa culture clasica, ~)f. Ambrozie a elabo!'al principiile fundamentale pe care trehuiau sii so Iond eze mporturIle d in tre stat ;ii Bisericil, - Ilustrat.ie dintr-o ecli a

Operelor sale, Basel, 1492 '

154

UNIVERSITATILE

TNVNrAMiNTUL MEDICAL. $COALA DIN SALERN<t!I

155

orico caz, trebuie mentionat cil. Roger Bacon !ili Rayrnundus Lullus au 10s'0 printre primii mari eruditi care au pledat cauz.a acestor discipline pentru invuFl.m intul universitar".

~t,iintiJice antice ca in acest t('rituriu din sudul Peninsulci, care --. tmpreuna cu Sicilia. - form asera o dinioara Magna Grecia; 9i care, in tot cursu I E vului Medin t.impur iu, nu rupsesera contactul cu Imperiul bizant.irr'".

Printre profesorii scolii se numaran ~i tnalti prelati, ca Romuald Guarua, arlnepiscop de Palermo, sau Alfano, arhiepiscop de Salerno (1010 -1085); acesta din ~lrma, CU?oscut, ca t,racluc~tor ~ unor texte grecesti !ili autor a doua opere merlicale - 1 ractatus de pulsibus !ill De quattuor humoribus corporis humanis - care timp de doua secole au fost Iolosite ca texte de scoala. - La aceasta datil, se pare ca Scoala din Salerno a numarat printrc medicii sai si mai muIte femei, renumitele 7r1l:lieces .salernitanae,. -:::. ~)]'i~tre care :;;i obstetricians T;'otula TJ'oeta), aut.oarea unci carti de obstetrics intitulata De mulierum passionibus ante, in et post parium.

Dar primul nume caruia Sco ala din Salerno 1i datoreaza Iaima sa in tot Occi .. dentul este Constantin Africanul (m. 1087), - un negustor cartaginez crestinat, despre care se spune ca ar fi adus din Africa de Nord rriai multe manuscriso'medicale ; f}i care, calugarindu-se in manastirca Montecassino, si-a scris acolo toate IUGral'ile. Acestca sint Lraduceri de scrieri medicale arabe, precurn si ale mai multor opere de Hipocrate ~i Galenos. Datorita lui Constantin Africanul 'care a tinut 111a.i multi ani lectii la Scoala din Salerno, acsasta a Iost marcata cl~ 0 neta'inf1uenLa arRha. Lui i se datoreaza eel putin opt opere (printre care ~i foart,e import.anta lucrare Panieche, 0 adapt are a unei enciclopedii medicale persane).

Dupa ce mal rnulte edicte (printrc care :;;i eel din Heims, din 1131) au interzis calugarilor sa practice mcdicina inafara rnanastirilor, 'Biserica si-a pierdut coritrolul asupra scolii salernitane -- care din aceat moment a capataL un caract.er em inanH'n~,e, laic. tn sec. XII, a.eeasta era organizata sub forma unui colegiu de magistrime .. Iici (nu ~l de stu denti}; dar amanunt.ele in acest sens Iipsesc, --- Aici au Iosb redact ate manuals 9i tratate de anatomie, do of talmo logie, de al lui Frugando), sau de Iarmacologie (CD Antidotarius, de Niccolo De 0 faiIna 9i 0 larga difuz.iuno in EvuI JVIediu s-a bucurat trat.atul de J)tlcn;'l_ st dietetica intitulat Regimen san.itatis salernitanus, atribuit lui Giovanni da ]vElano'

i It t' , ~ - , I

- ucrare consu a .a mca :;;l azi.

In 1231, imparatul Frederic II a. decret.at ca toti msdicii si maCtlstrii do medicina de la universitates din Napoli (pe care el 0 fondase in 1224ttrebuiau sa fie in posesia unei diplome eliberata de profesorii din Salernos''. Decadenta scolii salernitane a inceput in sec. XIV, din cauz a concurentei universitatii napolitane a Anjouinilor, -- continutnd totusi sa-~i pastreze prestigiul inca mult timp; pilla cind, in 1811, a fost suprimata din ordinul lui Murat.

Mcdelul Inva~amintului teologic de rang universitar il oferea universitates din Paris.

In It.alia, acest invatamint era monopolizat de manastiri, Uncle aveau intr-adevar §co1i tcologice de tip universitar ; dar pentru a obtine Iicerita in tcologie, studen1;.ii-ealug<lri erau obligati sEi-:;;i completeze studiile fie la universitatea din fie Ia cea din Oxford. In 1352, tnsa, papa Inocent.iu VI, psntru a suprema in acest sens detinuta de Franta. - al carei rego transferase sediul pap alitatii de la Homa la Avignon - a emis hula de constituire a unei laculta\i de teologie la Bologna.

Exemplul a Iost urrnat 9i de alte universita\i - din It.alia sau din alt« care IHl.VeaU inca 0 Iacultate de teologie. Ceca ce, practio, n-a asig ur a. t -- nici In/lear in It.alia - un instrument cultural de dominate. Scrie H. it guv(,rnat Biserica Occidentale cn dreptul, nu cu teologia. Stueliul a inchis intotdeauna in 01 simburele rebeliunii f}i al reformei. Ca urmare, nu

sau ci cultura laica a constituit aport.ul It aliei la progresul g\ndirii um ane".

i\Icdicina era considerata 0 discipline in acelasi t.imp expcel'inwntaE; 9i tecretiea (Isidor din Sevilla 0 nurnea "a doua Iilosofie"}; msdicii trebuiau sa cunoasca cele ~;apte "arLe Iiberale", iar m agistrii Evului Medin timpuriu adaugau La program a euadrioium-visu, r;;i studiul medicinei, Medicul era un personaj important, ~i Iiecare rege, print sau episcop 19i avea Ia curte medicul sau personal. (Pina in sec. Vl l I, acosta. era un laic; mai tirziu - un cleric sau un calugar. De asemenea, r,;i multi evrei profesau mcdicina - chiar la curtile senioriale sau cpiscopale). Comunitii\,ile m onastice erau dotate en cite 0 infirmsrie+"; iar cele ou un numar mai m are de ct!lugari aveau in mod obligator un medic al lor.

Prima Scoala europeana in care invatamintul medical apal'e organizat Intr-o forma spccializata este cea din Salerno; care, existind inca din sec. X, a prosperat de-a lungul tntrcgului Ev Medin. Prestigiul SEm european se datora in primed rind faptului ca in invatamintul predat aici s-au int'llnit traditiile si contribuLii1e meclieale latine en ~ele greco9ti, arabe ~i ebraice48• Marcle I{vant~j al medic'ilor din Salerno ora. ca nici intr-un alt loc nu erau a.tit de u901' de reperat materialdei

Dupa $coa1a din Salerno, invatamintul medic2J de prestigiu era. cel pl'eciafl 'in cadrul universitatii din Montpellier.

In Languedoc, existau inca din sec. IX :;;coli rahinice de mediciniJ. (la Bezier's Aries, Nimes, Narbonne). In sec. XII, Studiwn generale din MontpeUim' s-a consti~ tuit in forma corporativa de unirersitas, care s-a afirmat apoi in intregul Occident

,6 in sccolu1 a1 XIV-lea, invutamintul teologic este din ce in ce mai putin extins. La Pnris 11U mai d(,\inea quasi-monopolul de dinainte, - clcsi pozitia sa pl'eeminentll continua sa fie l'CClll1oscuL(l. Dcaltfel, papii nn lnCllviintau - dedt cn l'oarte mal'i precautii - crearea d.e Hoi facnlt:l\.i t(lologiee in alto ora:;;8: la Bologna -- sub Urban V (m.1370), iarla Montpellier - sub MarLin V (m. H:]l).

47 ln pLmul m(mastil'ii St. Gall (vel. vol. 2 al prezentei 1nel'iil'i. pp. 398- 399) era

znUl 0 zonC, l'ezel'vaLii boln avilo!' -- Cll bucC\t1i.rie ~i baie separate, en 0 saHi pen1.ru pluga\je iii Inat singe, - pl'ecnm :;i ° midi. gl'8.clina in care erau cultivate plante meclicina]u.

48 Ceca ce, figurat, exprima legend a potl'ivit dll'eia :;;coala salernitanii al' fi avut p:ll.ru lnLemeietori: latillul Salernus, grecul Pontos, arabul Adela 9i eVI'Bul Helinus, - fiecare din nC8- r;;tia \.inlnclleetii1e lnlimba sa matern[\. Legenda dcei semnaleaza fUllctia 0i meritul :;;colii: de i\ fi initiaL fuziunea - sau coorclonarea rezulLatelol' -- medicjnei elasiee anlice cunoile achizitii nwdiCede .0rienLale, datorita contaetelor stabilite in timpul eruciadelor, \ii incleosehi medicilo!" arabi:;;i eYre!.

H ,,f,lcoala salernitana a marca t trecerea de 1a medicina monastica 1a cea laica ;;i, d l! p;'i rismul medieval, a repr8zentat prima incereal'o de Inv8.jam1nt. medical pe bnw sistcrnaliee" Hnciclopedia Jliotla, vol. V, lIJila.no, 1955). Medicina monastica era foarte inLtOl'itoaJ'c in Hali! Meridionale'l, datorita mai ales bcncclictinilor de la Mcnteeassino. In see. x, cronicil" 1l1l'nliol1c<[za ac.tivitaiea un 01' medici salernitoni ~j Ja nord de Alpi: inceput.urile :;;colii medicale din l\IorlLpelliea sinl, datorate activitatii HCGsLor medici.

5(j Cum am spus, 'nu se poat.e afirma eu eertitudine cil ar fi existat. aici 0 adcv:J.l'ati\ "univ('!·sitat.e", c.i\ei nu ex is ta clovezi sigure ea in Studiwn-ul din Salerno 8-a1' fi predat si aHe diseiplilll\ nici ca rnagi:;;trii al' fi fost ol'g'Clnizati intr-o asociatie corporativa (de tipul celei pal'izicno d.e pilda), :;;i niei ea ar f i existat int.r-adevar aiei fcmei medici:;;i magi:;;tri. '

156

UNIVERSITlI. TILE

prin Iacultatea sa de medieina.v (~ina 1a aceast~ data, s.tudenW dir_; ~ranta ~i."db~ alte tari se duceau Ia Salerno sa-si eompleteze ~l perfec\,lOneze pregatirea de vntori medici). - Un rol de prim-ordin in invatamintul medical din Montpellier I-an avut magistrii-rnedici arabi ~i evr:i - ca profvesori, ca autori de l~cr~ri or-i~ir~Je1 sau ca traducatori de opere medicale. Demna de rsmarcat este ~l Iipsa orrcarui fel de ierarhie universitara, precum ~.i regimul de libertate deplina - in optiunea un anumit autor [auctoritas ], pentru 0 metoda san 0 directie de gindire ; precum ~i in privinta posibilitatii de a deveni m agistru, inditerent de origine sau de religie.

Cealalt.a im port.ant.a Scoala mcdicala superioara din Franta, cea din Avignol1 -- unde, in secolele XIV ~i XV, VOl' prodomina net rnagj~trii evrei care, m igrtnd de la universitatea din Mont.pellier in urrria persecutiei lui IV eel Frumos, adusesera cu ei arscnalul stiintei medicale arahe, - Iusese pusa, inca din H78 de catre Frederic I Barbarossa, sub protectia (deci ~i sub controlul) episcopului local.

!nv6Vimintul public al mcdicinei a Iost mult ajutat prin grija lui Cassiodor de a aduna, in bibliot.eca de la Vivarium, 0 serie de trat.ate m edicale ; in acest Iel s-au salvat opere (ale lui Hipocrate, Galenos, Or-ibasics, Dioscoride, et.c.) care VOl' deveni textele de p['ima autoritate in mintul medical, In perioada carolingiana, acesta era stimulat 9i de capitularul prin care Impiiratul prevedea obligativit.atea clericilor-dascali de a aceasta arta ~i de a 0 prcda e18'1i10r lor. (Hrahanus Maurus cerea clericilor sa cunoasca diferite medicamente )51.

Curs la 0 Incnlt.a Lo Cie mcd icinu din sec. XV. - Bibliotheque Nationale, Paris

In Evul Medin timpuriu (deci, pina in sec. XII) invatamintur mcdicinei sa desfasura in modul urmat.or ;

Studiul prealabil al tri9ium-ului ~i quadri9ium-ului era absolut obligator, pen~ tru intelegerea locului pe care natura umaria 11 ocupa in ansamblul macrocosmo~ sului ~i pentru cunoasterea diferitelor teorii privind Iormarea corpului si natura sufletului. In prima etapa, studentul tnvata corespondentele ce exista intre cole patru vlrste ale omului, cole patru umori, cele patru vtnturi ~i cele patru anotimpuri. Pentru a-si insusi elementele de anatomie si fiziologie e1 trebuia sa citeasca manualele pres(;rise (~ai intii, cartea XI a Eti:nologiilor lui Isidor din Sevilla). Dupa aceste generalitati, studentul aborda capitolul bolilor ~i al remediilor. Numele boIilor erau memorizate u~or eu ajutorul unoI' texLe descriptive redactate in versuri; iar diferitele feluri de febra se deosebeau eu ajutorul unoI' scheme ~i tabele In.tocmite de magistru in acest seop. Treeind Ia praetica, studentul inva\,a sa pregateasca anumite medicamente, precum ~i tehnica. de a Iua singe C\>inindseama neaparat de zilele faste ~i nefaste pentru aceasta operat,ie ... ). Pentru a-9ill1su9i cuno~tintele de ginecologie ~i obstetrica dispunea de tratatele (unele avind f)i phUlf?O) lui Soranos 8au Moschion; lar pentru interventiile chirurgieale, de m annale in eare gasea ~i descrierea instrumentelor folosite. De 0 important(i deosebitii era

51 PentJ'u a verifica insu$irea cuno;;tint.eJor profesoruJ proceda folosind obil;,nuita forma a dialogului. S-au pastrat asUel de lucrari de initiere medicalil. redactate sub forma de lntrcbari si raspunsuri: Libel' intel'l'ogalionis, 1)e interl'ogatione medicalia 9i lc.pistola de discZ:plina f!l'lisj nu:di· cina(!.

INVATlI.Mli\fTUL MEDICAL. $COALA DIN SALEHNO

157

cunoasterea virtutilor plantelor mcdicinale'". Un rnedic trebuia sa CUl10aSca 81 principiiladieteticii ; iar pentru 0 buna ingrijire a bolnavilor el trebuia sa clisLinga diferitele lunatii ~i influentele lor asupra mersului unei holi.

In acelasi timp , practica rnedicala cornporta ~i cunoastorea unor Iormule mcdico-magice de vindecare. (S-au pastrat numeroase asemenea Carmine ad morbos ). "Daca un bolnav voia sa ~tie care va fi sfir:;;itul bolii se recurgea Ia Iigurile zise «cercurile lui Pitagora », «sferele lui Pet.osiris », sau tetragoane. Comhinind ziua lunara, data inceputului bolii ~i valoarea numerics a nurnelui p acientului, se obtinea un numar care, confruntat cu cifrele figurii, indica slirsitul fericit sau

funest a1 bolii" (P. Riche). Pentru a inlocui clericii oompuncau

rugaciuni pentru fiecare boala in parte, in care erau Iorrnule atit in latina

cit si in Iimb a poporului ; tot.odat.a, se desenau pe fruntca, po umerii sau pe tul holnavului anumite litere grece~ti, sau scm nul crucii insotit de caract.ere rn

Asemenea Iilosofiei (care era tinuta prizoniera in cadrole niei invatamintul medical medieval nu s-a putut elihora -- in conformitatc ell

metoda scolastica sacrosancta a. respectului -, ,autoritu\ii"--- de lui

nos. Mai t.irziu (in a doua jumatate a sec. XIII 9i in sec. crate {Aforismele 9i Prognosticurile ), Galenos 'Ii tratatclor

Scolii din Salerno, li s-au adaugat in invat·amlntul medical

tratate ale lui Avieenna, Averroes, Maimoriide si ale Genova, Pietro din Ahano, etc.}; autori care au dorninat in tot cursu] Evului Mcdiu.

Aceste lucrari erau expuse ~i coment.ate Iolosindu-se tru studiul dreptului san al Iilosofiei : prin lecturi

trnpnrtirea problernelor lor teoret.ice in r;.j prin

unor disputationes, Derluct.ia logica silogistica si i-ationamentul prin analogie inlo-

cuiau observ atia dir8cta53'. ' ,

Scolile m~dicale din Bologna, Padova, Paris sau Moritpellier au neglijat at it rezult.atale obtinute de medicii salernit.ani, cit fjli metocla empirica pract icata de Scoala din Salerno. Hezultatul a Iost ea medicina occident.ala a st.agnat.. Contributiile ei mai insemnate s-au lin' in In. domcniul si la eel al organizarii sanitare,

metode ca pencorn ent.ari i, prin 101-' in dccu rsul

Durata studiilor in aceste Iacult.ati _ Ia care student.ul tnscrie num ai

dupa ce in prealahil absolvis e Iacultatea de arto ._ era de Gel putin 9 ani. Doct.oratul ohtinut 1a sfir~it ii dadea drept medicului sa predea studiul autorilor cit.ati mai sus, san pur ~i simp lu sa profeseze ca medici practicieni.

Recunoasterea importantei soeiale a medicinei si aparitia nun'lerosilor sadatani (abnsatorcs), 'au justificat ingerin1,a autoritatilor p~lb1ice ~j in activitatea' f'aeultati101' de medicina, precum ~i controlul asupra activitatii medieilor. Accastil inLel'ventie a statului a facut ca ~i chirurgia - practicata in mod empiric de chirurgi £ara nici 0 pre~tatire medieala f}i eare erau organizati intr-o eorporape proprie - sa fie trecuta mb controlul universitatii. Pentru a putea exercita chirurgia se cerea o liccntia operandi, Lcorclatfl - in urma unui prealabil examen -- de faeultatea

de medicina. -

52 i\Iaterie stndiata dup,{ lJ erbarws all:: j Apuleil1s ~;j De hCl'bis fcmincis a lui j)ioSCOl'ids.

(in sec. X, Herbarius a fost tradus \li in In

53 "La Bologna 9i in general in I H. Hashdall - Aristotel si in

gener~ in.treaga filosofie (:;rau, consideratel:lai inail: Le de to<1,t8 Gil 0 preg:'itira jJsntru st.lldiul medlCll1el. Este nnprobabIl Ga Dante :;;I-ar 1] pntllt ll1SU~] Ill'olunda C\)1\0<19t8I'e (pc care 0 dove· dei?te in intreaga sa opera:- n.n. a.D.) a lui Aristotel iii a discipolilol' srti medievali dele,) un i?i-ar fi inceput viata eel student In medicin[\. Iata de ce, in organi/,:uea universiUlt.ii:;;i a colerrju-

lui magi:;;trilor, cell' doua facult[lp S8 aflau lntr-o strlnsa con8xiune". ' b

15H

UNIVERSITA TILE

In It alia mai mult decit in regiunile din Europa Septentrioriala, gramatica retorica se 'bueurau de 0 in alta. pretuirc. Cursurile acestor discipline erau consiinsa, oursuri prsgatitoare pentru jurist.i ~i pontru medici. (Nu :;;i pentru -- ca in Franta; unde, in schimb , diploma in arte nu era neaparat necesara tnscrierca la filcultatea de drept.). Prin urm are, la universitatea din Bologna

emu studiate art.ele Iiberale la un nivcl Icarte ridicat. Aristotol, ~i in general

studiul erau socotite rnaterii propedeutico p entru studiul medicinei.

facultate la un moment dat, sa rivalizeze cu cele din Salerno

si Montpellier; dar marea glorie raminea f'acult.atea de drept - mo delul invatamintului juridic din Oocidentul medieval. -- Universitatile italiene au ramas esen~ialmente centro do studii juridice 9i mcdicale.

Spre deosebire de universit.atea din Paris, uncle studiile Iilosofioe 9i teologice H.U luat 0 dezvolt.are eu totul deosehitri, cele it.alione au manifestat 0 preferinta nett, pentru studiile juridice. "Interesele predominante ale ginclirii it.aliene erau de ordin practic, social ~i civil; s.i chiar oarnenii Bisericii se interesau mai mult de drcpt.ul canonic decit de teologie" - remarca H. Rashdall. "Chiar daca metoda scolastica a exercitat 0 influenta insemnata asupra studiului dreptului, renasterea juridicf in Italia si-a avut originea intr-un interes literal' pentru jurisprudenta antica :,;i s-a dezvolt.at mai mult pentru a raspunde unor exigente politice ~i sociale deoit unor exigonte intelectuale",

It.alia, dreptul roman nu disparuse niciodata - 9i mci avocat.ii Iaici ; dar Bologna a devenit primul centru in care dreptul roman va fi studiat sistemat.ic chiar din ultirnii ani ai secolului al XI-Iea54•

Dupa ce, in 506, Codul Theodosian fusese adapt.at Ia ment.alitatea s.i Ia obiceiurile germanice (de catre Alarie II cu a sa Lcx Romana Visigothorum, cunoscuta ~i co. Breoiarium Alaricianum ], populatiile din Franta Meridionala ~i din It.alia Septentrionala s-au aflat - pina catre anul 1000 - sub legi fundamental rornane. tntre tirnp, din Imperial Homan de Hasarit, ajunge in Italia 0 codiiicare ulterioara, rnult m ai ~tiintifica, §i compusa din patru compilatii diverse, Iormind impreuna Codul lui I ustinian, Acest drept rom an i~i avea 10cn1 sau in ciclul trioium, unde era considerat 9i studiat ca 0 parte a. dialecticii. Spre sfir~itul secolului al XI-lea, dnd Homa. (1, fost devastata ~i ineendiati:i de normanzi (in 1084), juri~tii refugiati din Boma au adus eu ei Ia Bologna acest cod. Invfitamintul juridic din acest ora9 a. insemnat, a~adar, 0 redescoperire a. Codnlui lui Iustinian.

Evenimentele timpului au favorizat afirmarea acestui studiu, dindu-i un impuls deosebit: polemica dusa in jurul "luptei pentru investitura" (terminata in 1122 prin Concordatul din Worms), ~i care antl'ena spiritele cele mai luminate, era in mod suhstani;,ial 0 polemiea juridiea. In asemenea imprejurari, dreptul roman nu mai era eonceput ea un sistem propriu doar popoarelor romanice, ci aVlnd 0 valabilitate general a, universala: "Dupa cum exist a un singur lrnperiu, tot a~a trebuie sa existe ~i un singur sistem juridic" - afirmau juri~tii. - Aceasta explica 9i marea afIuenta 1a lectiile magi9trilor bolognezi a studen(;ilor veniti din diferite tari, care, reintor~i in patria lor - in Franta, in Spania, in Germania, -duceau cu ei :;;i propagau acolo no1'me1e de drept cuprinse in Codul lui lustinian.

54 PreSUpllnerca crt asemenea :;;coli de dl'ept ar fi existat f)i la Roma san 1a Ravenna este azi contestattl, din lipsa UnoI' docnmente sigul'e. Iar la r;;colile din Pavia se studia doar dreptul longobard - let fel cet la cele din Milano :;;i Verona.

!NV A TAM!NTUL JURIDIC

15!J

Nasterea marii scoli de drept din Bologna este legata de numele lui Irnerius (1055-1125) - care ins a venea pe un teren deja pregatit55• Irnerius (nume transoris si sub forma Warnerius, san Garnerius) fusese magistru de arte liberale ; de asemeriea, fusese insaroinat de tmparatul german Heinrich V ~i de contesa Mathilde de Canossa cu diferite misiuni diplomat.ice,

Lectiile lui de drept (incepute, probabil, chiar in prima decada a sec. XII) se concentrau asupr-a studiului sistematic al Digestelor'" -- partea cea rn ai caract.oristica pentru spiritul drept.ului roman. Noutatea inva~amlntului lui Irnerius consta in Iaptul ca magistrul nu se limit a Ia simple ohservatii marginalo sau interIineare, ci lectiile lui erau adevarate comentarii 9i glose la text. -- Odats cu Irnerius, dreptul roman nu mai ramtne 0 materie Iragrnentara ~i simpla anexa ~colal'a a dialect.icii, ci devine 0 disciplina stiintific tratata, 0 disciplina specializata ~i tshnica.

Efectul practio al operei lui Irnerius a Iost dublu. tntii: s-a constituit structura 9tiintifica si totodata flexibila pentru studiul, cuno asterea ~i difuzarca larga a unui cod juridic unic, -- \,eI spre care t.indea tntreaga Europa Occidentals (cu excoptia Angliei). Al doilea: s-a acreditat din ce in ce mai mult ideea cc'i studiul dreptului roman 11 calif'ica ~i profcsional pe cel care 9i l-a insusit, Acest.a a Iost motivul cresterii continui a num arului de studenti veniti din toate t.arile sa invcte

la universitatea din Bologna. '" ,

Intre lucrarile care ii sint atribuite lui Irnerius, inafara de comentariile Digestelor ii apar-tine in mod sigur Summa Codicist", - Opera lui a fost continuata de elevii sai, celebrii "Patru Doctori", care au dezvoltat invatamintul juridic holognez, fiocare intr-o directie proprio. Dintro acestia, Vacarius a trecut, in jurul anului 1143, in Anglin, punirid la Oxford bazele unei prestigioase scoli de drept rom an.

Doctrinele si metcdele juristilor bolognezi s-au raspindit imcd iat si in Franta -

Ia Arles, Montpellier, etc. La ~eoala acostor profesori de L civil .s-au f:J1'n~at 81

viit.orii renumiti specialisti in dreptul canonic.

Principalul merit aI lui Irnerius a Iost, prin urrnare, acela d,' a Ii pentru prima data. lntr-un mod net - studiul dreptului civil de acela al rctor-ici], Acelasi lucru I-a faeut calugarul benedict.in bolognez Gratianus, separind dreptul canonic (derivat, in parte, din dreptul civil) de teologie.

Cu1egeri de legi, de reguli sau de dispozitii bisericer,;ti (canones) intocmite ~i inainte; dar, chiar in raport eu cele datind din secolul anterior, lui Gratianus (m. 1:159) intitulata. Concordantia discordantil!m canonnn/, (earn a numita imediat dupa apari~ie Corpus inris canonici58, Decretum. Gratianis sau

55 Inipatorul invati'imintului juridic la Bologna este consiclerat un anume Pepo, - dar care ll-avea titluJ didactic necesar (licentia docendi). Activitatea lui s-a desfii~urat intre anil 1070- 1100.

56 in totalitatea lui, Corpus juris cioilis cuprinde: 1. Codul lui Iustinian; 2. Digestele sau Pandectele (eal'e inclucl opiniile jurisconsultilol' fmteriori lui Iustinian); 3. A.l doilea corl - numit :;;i Codex repetitae praelectionis (0 materie inLrocluetiva); 4. Institntiones -- manual p8ntru 1l1lntul dl'cptului; 5. lVor;cllae constitwiones, .- ediete ale imparaplor de dup,} lustilllan, 565; 60 EjJitomae -- sau rezumate ale acelora:;;i Nooellae; 7. Libri feudorwn, conpnincl

dale ale longobarzilor. (Esenj.iale sint part.ilc '1, 2, It 'ii 5). - Titlnl juris

dal, intregii culegeri pentru prima data cle jmistlll francez Denis (Gothofredus), care a

dat l)i prima edij.ie, in 1583. . ." ...

57 In timp ce paternitatea lui Irnerius asupra acelor QuaestIOnes de .luns subt[il.tatlbus cste

contestaUi; cf. C. Cencetti (vd. Bibliografia). ..

58 De fapt, opera denumita de obicei eu acest titlu este 0 eulegere aJdiLuila in sec. XIV si compus~i din Decretullui Gl'atianus, cele cinci carp ale Decl'etahilol' lui Grigorie IX, Sex/de ta sasea carte de Decretalii), Extraragantes (deeretele "inafara color antcrioare", emise de papa loail XXII) r;;i Extraragantes commnnes (decretele celorlalj.i papi, 8!nise intl'e anii -1499 -1;)0:0).

160

UNIVERSITATILE

pur fii simplu Decreuim }, reprezint.a 0 realizaro incomparabila, inlocuind toate culegel'ile preccdente.

Din punct de vedere strict al dreptului, conceptia lui Gratianus distinge clar intre "forul interior" 9i "forul exterior"; intre tribunalul constiintei - care judeca pc: baza normelor legii pe care Dumnezeu i-a insuflat-o omului - 9i trihunalul oamenilor , care judeca potrivit legilor date de oameni. Distinctia astfel operata, 'lntr8 Iegca divine ~i lege a umana (eu alte cuvinte: intre teologie 9i dreptul civil), ii cia nosihilitatea juristului S~l 1nC81'Ce si 0 conciliere a acestora doua.

C~nsiderat pinh azi eel mai important corpus de drept canonic 9i cu valabilitat" totrleauna admisii in tribunalele Evului Medin (desi n-a Iost niciodats accept.at

de . ca un cod , Decretum -- aparut in juru1 anului 1142 -- a detinut

in de un lee tot atit de important ca Sentetuele lui Pietro Lombardo

in celo do teologie.

invo\iJJI)intului juridic nici nu putea fi alta decit Corpus juris cioilis; Evul Mediu, dreptul cutumiar n-a constituit nioio dat.a 0 materio de studiu

uni versit ar. Ia1' dintre ciiq,ile in acest Corpus, opera principala, pe care

o Imbogo\,ean necontcnit en nenumarate glose - de 0 subtilitate analoga

H Iilosofilor scolastici - era Codul lui 1 ustinian. "J uristul il accepts raTa disI ustinian, Ia Iel cum t.eologul accepta scrierilo cannnice 9i patristice, iar pe cele ale lui Aristotcl. Dar, primul avea avantajul cil putea aborda tcxtul lui Iustinian in limha sa originala. Juristul trobuia numai sa-l inteleaga, s£d interpreteze, sa-l dczvolte 9i sa-l aplice"59.

Po de alta parte, scolile bolognoze erau renumite 9i psntru acea specializare, acsa tehnica CH constituia "un Iel de punte intre invayamintul litcrar, al si invatarnintul juridic; cu alte cuvinte, pcntru dictamen, pcntru acel studiat e11 at.entio, servea pentru redact.area actclor o liciale si act-dol'

(D. . ~i in fplul acest.a studiul dreptului perspective

de caricra lucrativa pontru laici ai Iacult.atii de drept

Ci\tre 1140, magistrul calugar Cratianus, care prcda teologia in cadrul manastirii S. Felice din Bologna, Iondeaza in acest oras .- dupa modelul drep tului civil - dreptul canonic, adunind toate legile ecloziastice intr-o colectie intitulat.a Concordantia discordaruium canonum (numita apoi 9i Corpus iuris canonici, sau pur 9i simplu Decretum). Dupa obiceiul la care se refera, acestea stnt imparyite in Canones, Causac 9i Distinctiones. Opera lui Gratianus, de 0 valoare istorica ~i 9tiinVi£ica deosehitii, a Iost accoptata ca at.are 91 de tribunale (desi n-a Iost acceptata de papalitate drept codice ecleziasticl.v-Ca metoda de t.rataro a materiel, Gratianus a adoptat-o pe cea a lui AMlani din Sic et Non (de unde , ~i titlul - Concordia discordantium=« care enunta intentia autorului de a conciIia divergentelel'".

59 C.H. Haskins. --- De aceea, "opol'ole [urist.ilor stnt, poate, singurul produs al culturii medievale G~ir1ljrr profesorul de azi, d e oriel' spor-iu litnte, i se poat.e adresa j si nu numai pentru caract-ru l istrn-ic pe caro-l prez int.a, ~i nici riumai in speranta de a gasi in aceste opere idei stimulatoare ; ci ;;;i in speranta cil va gibi aco lo 0 Ia indo iel ile, la dificultatilo :;;i problemele care il asalteaz i az i jW studiosul modern".

Pe care Dante i l plaseaza in Paradis:

At lui Grtuian e zimbetui ce-m.purte

sclipiri de foc lu: e dreapto;

ce sus in it duse clupd moarte.

(Par., X, '103--105)

,,1 Elcvul lui Gratian us si primul sau ccrnen tntora Iost Alexandru III, eel mai mar" pclpii al seco lului a l Xl l-Ica. De asemenca, eel mai important papa din perioada marei crizc ccloziastice a Evului Medin, Inocen tiu III (rlcpus in 1(80) Iuscso elevul unui canonist bolognez. - Acesti cancnisti (stndentii in drept canonic erau, in mare parte, persoan e in virsta de 35- 40 de ani) au format noua icrnrhio a Hisoricii pipaIe. Nu emu prnpriu-z is tco logi, ci juristi, care,incepind din sec. XIII, VOl' ocupa toate posturile de conducere ale Bisericii romano.

Trei astronomi. Din Psaltirea pentru Blanca de Castilia. Catre 1220. - Bibl. de l'Arsenal, Paris.

Alchimistt Iinga 0 instalatie pentru distilare. - Din Liber de arte distilandi de compo-

sit is, Strassburg, sec. XV.

Astrolab arab din sec. XIII. Avers si revers. - Museo di Storia della Scienza, F'Iorerita.

Astrolabul lui Ahmad din Ispahan (984).

Muzeul de Istorie a Stiintei, Oxford.

Orologiul astronomic din Padova. construit de Giov. Dondi. Desen dintr-un manuscris pastrat in Bodleian

Library, Oxford.

Ceasorriic italian cu sonerie. Sec. XV. - Science Museum, Londra.

Angrenaj cu ancora al unui 01'010- giu instalat intr-un turn al unei b iserici. Sec. XVI. - Science Museum,

Londra.

Marele jurist bolognez (originar din F'lorenta) Francesco Accursio (1182-1260).

Detaliu dintr-o tresca (din 1352) de Tommaso da Modena, reprezentind un calugar cu ochelari. - Biserica S. Nic-

colo, Stanza del Capitolo, Treviso.

Detaliu dintr-un tablou de Jan van Eyck, reprezentind un canonic purtind ochelari. - Muzeul Civic, Bruges,

o pagina din traducerea tipartta in limba italiana a operei lui Pietro de' Crescenzi (m, 1321), Libro dell' Agricottura.

Prima reprezentare (cunoscuta) a unei persoane purtind ochelari. Muzeul din Besancon,

Un copist transcrie un manuscris servindu-se de pene pentru diverse cu lori. - Bibl.

Municipale, Boulogne,

Doua scene din romanul Tristan ~i lsolda. Basorelief in f'i ldes din sec. XIV. - Muzeul Errni taj, Leningrad.

Scena dintr-un scriptorium: un tinar calugar scrie dupa dictare. - Miniatura din sec. XIII. - Pierpont Morgan Li-

brary, New York.

Seen a ilustrind 0 intensa activitate intelectuala spre sfirsitu l Evului Mediu. - Museo

Lazara, Madrid.

INVArA::Il!NTUL JURIDIC

161

Dreptul canonic era strins legat de materia dreptului civil; de aceea era reeomandabil ca stndentul sa-~i ia diploma In amindoua matoriile, sa devina deci Doctor utriusque juris. Dar teologii un vedeau cu oclli huni dreptul canonic pentru cJi era 0 materie .Jucrativa" pe care studentul si-o alegea, nu din intores pur stiin-

ci pontru ca li deschidea calea unor cariere eoleziastice foarte bine remunerate. - explioa acelasi Haskins - "incepind din sec. XIII, Biserica msdievala devenise 0 mare masinii administrativa, care avea nevoie de juristi ca sa functioneza ; iar un cunoscator bine pregatit al dreptnlui canonic avea toate sperantele (si sansele) s-ajunga in cele mai inalte post.uri, Nu e de mirare deci ca dreptul canonic li atragca pe studcntii cei m ai bogati, pe cei mai ambitiosi - r;;i pc cei m ai Ienesi ... "

ORGA:i\l:ZAREA STUDIULUI. j}mTODEUJ DE PREDARE. EXAlUENEI,E

Renart luptindu-se cu Isengrin. Desen dintr-un manuscris al Romanului lui Renart.

Sec. XIII. - Bibl. Nationale, Paris.

o doamna ascultind un menestre!. Pictura pe lemn din sec. XIII. - Tezaurul catedralei din Vannes.

Statutele universitatilor st.abileau durat.a studiilor, prograrria cursurilor ~i conditiile examenelor pentru ohtinerea succesivelor grade aoademice. Durata studiilor, eel putin, varia dupa lari (sau, chiar de Ia 0 universitate Ia alta), precum §i dupa epoci, Iar in ce priveste vlrsta la care un tinar putea devcni un "student universitar", -~i chiar coriditiile cerute pentru a fi admis lntr-un "colegium generale", - informatiile de care dispunem (~i inca nurnai psntru anumite universitati) sint eu totul imprecise si de multe ori oontradictorii. Istoricii universitat.ilor= recunose ea Evul Mediu n-a operat 0 distinctie clara intre ceca co nurnim noi azi )nvl.it.amint secundar" ~i eel "uniyersitar". Nu se ~tie exact, de pilda, daca scolile de gramatica apartineau unui ciclu mediu de il1vatamlnt, san dadi nu cumva fi'\ceau parte - la un nivel superior, desigur, - ~i din Stadium generate, din sisten u 1 universitar. Cert este, totusi, ea macar unele din m aterii le prevazuto in ciclurile trivium ~i quadrivium erau partial predate (sau reluate) 9i la nivel universitar.

La universitates din Paris, cursurile Iacultatii de baza, de arte liberale, aveau - dupa cum prevedeau statutele lui Hebert de Courcon - 0 durata de 6 ani; studputii aveau deci virsta minima lntre t4-15 si 20-21 de ani.Pentru a-si sust.ine «xamenele, - dar ~i pentru a audia cursurile _:_ studentul trobnia sa aih'a 0 b~lllii_ cunost inta de limba latina. Curriculum studii comport a trei et.ape, - Iiecare cu o prograrna precisii. In prima, care dura doi ani, matcriile st.udiate erau gram aLien f,li logica'": dupa care, studentul devcnea - in urm a unui ex amen - baccalaurius. La sfirsitul urmatorilor patru ani - in cursul carora studia Iilosofia naturii ~i metafizica64 - era declarat "doctor", obtinind l icentia docendi. In perio ada cuIH'iusa intre aceasta "licen~a" f,'i data Iectiei inaugurale (inceptio } in urma careia i 28 acorda gradul de "magistrn in arte", era prevazut sa studieze filosofia mo1'a1&

62 C.D. Munro, H. Rashdall (editia F.M. Powicke, A.B. Emden), C.H. Haskins, St. d'Irsay, H. Grundmann, S. Stelling-Michaud, G. Pare, etc.: san, printre cei mai rccenti, J. Le Goff (vd.

Gil: intell etuali nel Mcdioeoo ). '

63 in perioade diverse, operele predate :;;i din care studentii erau examinati prezinta carecari variatii, in 1366, textele prescrise in vederea ohtinerii titlului de "bacalaureat in arte" erau : manualul de gramatica allui Alexandre din Villedieu - intitulat Doctrinale, text de baza in scoJ.i1e de grarnatica ptna in sec. XVI - :;;i eel allui Eberhard din Bethune, Grecismus, care a tnloeuit manualul lui Priscianus. Pentru studiul logicii: Organon s i De anima, ale lui Aristotel, lsagoge de Porphirios, Divisiones 9i Topicele lui Boethius.

61 'I'extele cerute la exarnen erau: Physica, De generatione et corruptione, De caelo et mundo, metaphsjsicae si grupul de scurte tratate - de asemensa ale lui Aristotel - cunoscut sub t.il.lul ~e.neric de Parra ruuuralia. Apoi: Elementele lui Euclid (primele sase ciirt.i), Almagestum do Porphirios, De sphaera de Giovanni Sacrohosco ~i Perspectiva communia de Giovanni da Pisa.

11 - rstoria culturtt ~i civutzatiei, vol, III

162

UNIVERSITATILE

si Sa-S1 c.OIllpleteze stucliile de Iilosofia naturii65, Odata in posesia diplomei de "nia:tistr~ in arte". S8 put.ca tnscrie la facu1tatea de drept sau Ia cea de mcdicina, Iiecare ~u 0 durata d~ studii de 5 ani; sau la f'acult atea de teologie, al carui curs us dura,

cum am vazut 15--16 ani,

Examenele de obt,inere a diplome10r pentru diferitele grade aveau de aseruenea norme precise; dar ~i in ac.easta privinta fie care - sau aproape Iiecare universitate lsi avea regulamentul ei (care, de-a lungul timpului, putea varia). In linii gener~le, erau doua. tipuri de organ'tzm:e a examenelor: .?e} d~n Bologna pentru studentii in drept f?1 cel adoptat la Pans pentru studentii m Iitere.

L~ Bologna, stuelentul ohtinea licentia docendi in urma unui "examen par- t.icular" (exa~nen prii!atllln), Unul din profesorii sai il prezenta arhidiaconului (sau, in sec, XIV, "priorului" colegiului m agistr'ilor), garantind conditiile soolare 'indeplinite ~i cap~ci\atea candidatului de a st;tsti.r.\~ e:::al~len,t;t1. Peste 0 saptami:Hl, delegatul (consdw~w~) l':prezentant ~: "na~lU?~~ careia ~l apar\meua, stucle~l.ul 11 prczcnta conducatorulm, "rectol'uIUl Iacultatii; acesta II punea sa Jure ca va l'ospecta (0:1Cli1iile stabilit: de ~tatute, ~i ca nu y~ caut~ ,sa-iu corupa'pe e~an,~in itori. In z.ua examenulUl, dupa ce asistase la slujba roligioasa de dimineata, dm catedrala S3 prezenta in Iata eomisiei ; prezidata de arhidiacon (care tnsa nu pElt'ticipa 1a ~xaminare) unul d~n, prof~sorii examinatori ii, indica cele ud?ua text~ P: care urma sa le comenteze, lasmdu-l pentru aceasta un trmp de pregatire de CHlC1, Base sau mai multe ore?". Dupa ce m ai raspundea :;;i Ia Intrebarile puse de juriu (cancelarul nu putca interyen~), acesta se l:etr~gea spr~ ~ delibera; clecizia, care S8 lua prin majoritate de vot.urr, era comumcata de arhidiacon.

Candidatul care t.recuse examenul "particular" era aclmis sa sustina examenul "public" (collfJenws pllblicu.s, sau docuratus ). In zi1~a fixata , inso~it de pr~fesorul san si de un intreg cortegJU de studenti eolegi, se indrepta spre catedrala, unde lSI citea lucrarea asupt'a unei prohleme de d rept ~i raspundea tntrcbarilor san c'riticilor celorlalti st.udenti, Dupa aceasta disputatio, era prezentat de magistrul SllU arhidiaconului, care -Vine a un mic discurs, :;;i incheia ceremonia, conterindu-i licentia doccndi insotita de trei acte simbolice: era instal at, cu 0 carte de drept in mina Ia cath~dra de docent, i se punea in deget un inel de am si pe cap 0 bireuc/" Cercll10;lia se termina cu un banchet oferit (daca mijloacele i-o permiteau) de ned . doctor" - care era purt.at pe st raz ile ora~ului in \ l'il1mf cleo cavalcada de cok~'i ~i prieteni, in frunte cn cei trei cimpoiet i si cei patru t.rornpcti ai universitiitii ...

Celiilalt tip de ol'£;anizal'e a exam(~nelcll' era eel pract.icat la facultat.ea de arts a universitatii din Pm'is, - de asemenea in d:JUu etape.

Primul ~S:[(}1iel1 consta dintr-o proba de verificare a pregatirii sale st.iintif'ice detcnninatio. La tnceputul lunii ciecembl'ie, can didatul trebuia sa snstinli- }Jrintr-o sorie u de responsiones - 0 c~iscl!\je C~I profesorul SE\u~ ~supra .ir:tregii materii de curs, Daea trecea aceasta proha, ~l dupa ce dovsdea ca tridep linise toate C01\ditiile stabilite de statute, era admis la eraiucn determinantillm (san baccalauriandorum), in fa ta unei comisii de magistri care verifica u dCfca student.ul cunostea

65 Operele Pl'cyuwte: l1Jeteor%gica ~i ~ele trei tralate de eticri ale lui Ari~toteJ.

us in cl~lclil'ea mun~lstil'ii ;San Esteban dm Salamanca se ponte vlzlla 111!t'3 aula In CHI'e avea 1oc 5ustinerea examenului pripdlwn; seara, c8ndidalul era inchis aicl, dupel co i se inmlnau sUhi'ecteh; asup!,a ci'irora mcdi,ta toata noaplea, i?i pe care !l. doua zi trl'!JlIia Sil Ie expuJl2, il~ fata comisiei. In rundul aulel, In colt. osLe u;,;a PI'1ll care Je~eau candlda\.11 t'espm~1 (IlUITuta

"u~a mi'igarilol''',- ]Jl;e/'ta de los dsil:OS), • . . .",.

67 in universitatJle englc·ze de cUI s-a pasll'at numal ceremoll'alul pl'ellIl1inar; III Scot.Ja, jlL'O-

movarea doctorilor e'ste mai'cal[l de ac.ordare.a bet'elei (birr:lI£tt_io); la ~:lologn:l, prin. investirea _Ci} ineiul de aul' (amelus). AC2sle cere,n,)l1U m2d,evale supraVJetUlesc mal mull 1Il Penlllsula Ibenca

ORGANIZAREA STUDIULUr. EXAMENELE

163

~perele • respectiv,e ale au~?rilor prevazup in programa, Exarnenul propriu-zis ~:?nsta m,t~-? s,ene de 1ectu pe care candidatul Ie tmea in Postul Criiciunului id l,"i,a ,com1s181 ~l a studentilor. Dacil in urrna acestei probe studcntul-candidat' era lespms, se putea prezenta elm nou peste un an,

.. .. Intr-o ,a cloy?: etapa - care ouprindea mai multe faze - candidatul sustinea tn fa~a une,l cormsn ~le patru rnagistri prozidata de cancelarul universitatii - i)!'ob~ ,~ons!1nd clmtr-? sen~ de comentarii fji raspunsuri la lntrebarile puse ~le cornisie: {lUp~. care\ daca rel!f?ISe, cancel~ru~ ii, inmina ~icentia docendi, in cadrul unei c:re~ :::,on,ll -, cind candlda_tul tre~Ul.a ,sa tma un .dlscu~s, - Dupa un interval de 6 luni ;;;,:TI,a ~xamenul:, ~uhhc (pnnClp[~17n, ~au_ mceptl~), in decursul, caruia l~i tinea ";\13' lIlaug~lrala III fata s~udi'ntllor ~l a mtregulm corp de mazistri ai facultiit.i}: (tupa care, I se conferea t.itlul de doctor, ' , , ,

Renumilul New Col:.~ge ~~n Oxford; Iondat in 1386. - Dcsenul inf[lti~eaz:l clCldirilc cole. giului III starea III care S8 gZlseau in sec, XVII

,'1,." D~~, ~,ce~t 1~10mer:-t, ,el putea prcda ca profesor agregat; caci nurn arul rrof'eso~~i'i~-(LI,lgmtl, htul~l'l ai un~r c~tedre, era limitat (mai ales la f'acultatea cl~ dre nt \" c~e~ de teologie). Ace9_tIa elm ~rma erau numiti numai de f'acultiiti: sau:le 1".::::ltatl cu agrel1l~ntu~ eplscopulm; sau, de reprezentantii muni"ipalitatii (C~l Ia tUdela, ,l,a noua uJl]verSltate a rcgatului Leon fondata in 1 jOO)' sau al "1

zeV\tantl st I t'l I'" c,. eSl c e rel}l'e-

·h , : IH en;~ or ,- ea a UIllVel'Sltatea din Bologna, ' , ,

La I mceput~ 91 cInar n:ai tirziu, titlurile acordate in nrma respectivclor examen" "orau (,~ natura, corporahv~,. - ~n se,nsul ca, in cadruI uniYcrsitatilor, ii 'aduce~ P,: fO~,tll ~studentl prO?1?Va!1 111 sltuatJa de a putea preda 1a rlndul lor" !n realitate, msa, foarte putml erau cei care, clupa ce obtineau hccntia doceneli,' deven'eau

164

UNIVERSITATILE

ORGANIZAHEA STUDIULUI. EXAMENELE

165

docenti, sau predau dear citiva ani, "TiLlurile servcau in primul rind pentru a garanta 0 forrnatie intelectuala 9i a le Iacilita 0 cariera In sectoare complet strains de eel al invayamintului" (J, Verger),

Dealtminteri, 9i taxele sau obligatiile pe care Ie cornporta sustinerea examsnelor erau mari: la Bologna, eele in vcderea examenului de licen~a se ridicau suma de 60 de lire; dar pentru examenul de doctorat, eli toate cheltuielile anexe, la 500 de lire! Drept care.rmulti rcnuntau la t.itluri. (Din documentele universitare ale timpului s-a putut calcula ca - pent.ru facultatea de drept -la sfir~itul Evului Mediu numai un student din patru devenea "bacalaureat", 9i doar unul din dou.izeci obtinsa diploma do liccnua docendi ; de unde, se poate usor deduce cit de mic era numarul "doctorilor" l).

Cursurile erau de doua catezorii - ordinal'S si extraordinare. Primcle, avea u Icc inaiuto de masa ; ohiectul 10; il forrnau problemele considerate de importanta majora, ~i er-au tinute numai de "doctori" - cu alte cuvinte, de profesori. Cele din a doua categoric aveau loc dupa-arniaza ; temele abordate nu erau de 0 importania fundimentala. Aceste cursuri erau tinute de bacalaureati (baccalaurius : pl. baccalauriosi, - Iectii care le dadeau posihilitatea de a se exercita in vederea ohtinerii gradului de doctor (vd. supra}.

Zilele de si1rbatoare (religioase, sau de alta natura) fiind foarte numeroase, pentru recuperate se puteau tine lectii (repetitiones sau disputationcs ) 9i in aceste zile - dir numai de catre bacalauraati (asistentii de azi)?". Profesorilor Ie era strict intcrzis sa tina lectii in zile de sarbatori religioase.

In linii generale, un 'curs consta dintr-o scurta introducere (a supra autorului ~i a operei prezentate); 0 expunero msotit.a de co mentarii Ia text; scoaterea in evidenta a problemelor esentialo (quaestiones); si, Ia sftrsit., discuj.iile (disputetiones ) angajate intre magistri :;;i studenti ; sau, dezbatute de studenti mtre ei, in prezenta ~i sub indrumarea profesorului, care 1a urma aclucea ultimele precizari 9i tragea eoncluziile69, Aceste disputationes Ii pregateau pe studenti in vederee, sustinerii exal11enului de absolvire, - care llU consta In prezenta1'ea unei teze scrise, ci - elupa cum. am vazut - intr-o lungu sustinere publica, orala, a lsubiectelor stahilite ~i in raspunsurile canelidatului la intrebarile ce i se puneau,

InvLitamintul era fundamentat pe 0 metoda scolastidi - instrumentul d3 gindire magistral ilustrat de marii filosofi ai secolelor XIII 9i XIV, 0 metoda care - in forma ei superioal'ii §i manevrata de magi9tri ele inalta valoare - era 1-'" ado'dirat exemplu de rigoare impusa cugeUirii 9i 0 stimulare a unei gindiri originale; a ullei gindiri totdeauna strict supunin oU-5e (cel pu~in ca tendinta) legibr ra\iunii,

" }'let,od~ scolastica era definita in prim ul riJ_1d prin limbaj ul Iolosit ; limha i prin caro mtelectualul medieval se dovedea a fl preocupat de val ' ' v" " r t Iui 'do 1 f' " ' . v' , , U Ii oat ea Justa a em 111 U Il I , 91 v (e mnea Cit mm clara SI mal precisa a continutul ' :- , .,'

Po rtr a' I t, c t 1 ' I ' ' v , " 111 sa U, InC! li v er . U C I e ,a JJa:a me, O( ei .sco avstlce statea studiul aprofundat 81 g'l'(llnaticii7Go

In al doilea rmd, dialectica raspundsa prin procedeelo sale l'atl'on" 1 ..•.

d t.errnanii bl" , c are ne\t'll

<e a expune ermenn pro emei, de a dernonstra a convinc., si a 0' '" 0 ' . '.

. ... . , ,_, c upara con)"1

opuuuor contrare; ceca ce insemna, in fond a-i da un continut 'autent' -'1 ,,': '.' ,. 1 d ' , 'C '18 (8 0'1n(W'8

(Ul1.C.'O 0 e ceca ce l.}are a fi un simnlu exercitiu verbal?1 _ III 'J trail .1:> ,:'/

, d 1 t' v f 1 v' 1 , ,d I tJI eo. I'll t (L

me LO a sco as rca era on (,Q ta SI l)e I)rincipiul autorit '"tl'l''' , Cl1 c 1" . t ,':

o " ' • • , , ' "Go' , . , ' d ['e c u v In ue IS 1

cauta un sp.n~m in ,operd unui autor de necontestat prestigiu din tr t _ '1;"

.adrul -est I .i : \ • I' 6 ecu cun c ,1 cley mismu U1, sau urn hnt1c utatea pacrina - SI' aici l' SO.-

1 I ' : v' " '.'" . b", ,n a exa ryera),;,,}

putea (uce a 0 inutila irnitatis servdii'2, ' b ~,

Apoi: metod} sco last.ica incerca sa raiionalizeze teo10cric\ 1'1' cer a 7' f v ,

J -at.i t d '.. 0 ' ~ -' 1 c' , e Bel ,DCA ap"1

a I a, rune pen ru a everu 0 ~trmta, Apel la 0 ,N) tiuns 1']111111'nnt" clAl' 't'v,,""

1 "' t 1 " C' , " , «" '" cree In a 'e Hc e\HI.'il .; (31' Sl vrceversa : " rr dinta trehuie s?l f'aca '\l}el la ' t 1 t" '

. . . .\ 1 I' C, .]' " " r c c (" ' In ,e PC - Curl'

~!);:l~e~ ,/,,~nse 111 "C,~ anterbury ; c~re },8Spll1_?ea in f~l:~J acesta , cu at.ita claritut(~ ',' ,:,lUI,I,e, acuzat.ia de "ohscurantlsm adusa scolnsticii. - In sfirsit invQtaO 't"l universrtar era fon 1 t < 1 " " u nlln ·ct,

,. \," vc c cape metoc a CUI'e sintetiza praciic aceste principii s·, l' t.i " _

<r care co sta t trt 1 teri 'I '''. , I co aSIC",

" o, 11" In ale (8 caracterrstici e exercrtn dlftnctl'c·P purttnd d ' 'l

0.' l' . " I . '. ' ,. en urn In c (ie

qu aestio; dispuiatio 91 quodlibet sau dispuiatio quodlibetica.

Un curs incep,ea deci CU ,lecti.o - actul esential &1 fnvatamintului con<zV"l

in comentarea unui text, p.ormnd ete la analiza gramat il'"j.'i ])1'n'aV Ia expli ' ti J" .. ': '

ce deterrnina intelesul (sensus) si continutul stiintifCid al\~xtulul' ( "t lCt~ ,)Ja A°;:tl'."

t "I' 0 '. " " " sen en ui ) . ("i', t

cornentar, care Stll11U a lntrebari SI genera optiuni sau pozitii dl"'e'" 0 •

scoaterea in evidentil a p1'ol.)lemei c~ se cerea rezo'lva+a (quaestz:o') d '/t"e, llI'll."ll?:1.

1 I 1,' u . ,e Cdl'e 'l"'lO'j~t I'"

)aca aureatu -asIstent si stuc!enti, Participarea activa a studentl'l '1 ','"~ c '. ",

prnb.lemelor puse con. ~tit.u ia e.'~ercitiul discuti"'i" _ disputatz'o' 01 ~ (,e,ztJ?a tel"';;

j,.' . 1 t, ~ " v ' ,,' ,v , ,- exerCllU alit

(C \ lU ~l C e an I elk n t lI1C'lt a tJ'agea la Dcest adevarat spectacol'" }' l' ,:

afal'Cl chs"I' Jll~O';'" ,.,.ILII· c" ' ~1 un PU) rc lLn

L \._, CI b~;')l t (..l1 •

Disputatio, ~ carci d Ita era anuntata cu citeva zib inainte era anO'Q 'atV )

'''lcalal'r'ontl'l "sl'te ,t ( l' ',~ t d' , 0' J a (,8

'.J" j tn "U ~. Ii e InSUSI Inca s u ent) aJutat ei" l'ln0'1'Sl'l'oul s,y, . '

v t 1. .. I " " ' ,. v ,Cl", "elU III eaz'U

c(\ S. uuentll 'al' 11 pus in dlflcultate Cum il1sa rezult"t'll ae("~'tel' d' tOO ..... "

I·v v I·.·.· , " vC, .cO' ISCU II nurt8t'.l.

a1'd. un p ali dmCilIlte stablht, nu raminea decit 0 nlatc'J'l'e doCtl'I"lol'x d' '"d 't'~ " f'.. I " v " . 1 a u ezor ona ,a

~l mSt! l\'!cnt c anfIcata, profesol'ul intr-o altii sedinta r't"l)undea la ' t bv ".

l'iima.se in suspensie si lalllurea problemele nel'ez~dv..,te' d'I'n"cl'u' 1e 0 f IIll 1'e dHl'Jc'.e

• • v ., 1.'" .. " a - Ol'lnu are r<Il-

IHtl",,: exel'l:Jtlu ( Idactrc numlt determinatio maj;l:stralzs, v

Dar culmea virtuoziUi~ii de dialectician a l11~gistrului 0 r~])re7entQ d' t'

Jlllh lica - del' 'tV ! d v' , v' ,,' c; ~'u ISCU ,18 .' . ' .. la (ie oua on .pe an unm sah arllll)lrne cu l)artininar "" N' dl"'lf':lro 0 '01'n d I 0' '" , v" ea orreul ,,1 . He C U ~c II - I ecursu carma orlcme iJ putea pune magistrului (sau candid~{-

,0 In expl'esia sa puri1, iHallii pl'oprie marilor gind't" 't.cd .

mente O,[J\lsCt v:erbaIisl!Jului vaCUll car~ i s.a im utat. scolasti:'i~l )~i \mc .~ l' a a?~~~s,~~ .;::a e~enlL)lJII.'1';tl ;i(l~SeOI'l,,- r:_l(U ~les _in de.cursul secolel~r XIV :;;i XV). (, ncO" C, Inu "u~ \ ct" a 91 deb:-

eel n~al s~raluclt dmlecbclall E'nglcz al secolului SCill Joh 1 di ,',,1; b '" " , . no'

s]lunea: "LoglCa slllgur,'[ rilmine £;11',1 sin "8 si stcrili1" j 7 ":,,, ,n ; ',':' " sm :', (11 J 0-,1 b, 'I <1;:C[1 nn concepe dincolo de cuvint.e", " , , ea nu Gd lL"i,d, 11.(,1 UnUl llllcL d8 glJlcLca

" . 7~ D~r:- "cej ~are ,~u scris illuintea Iloastra nu slnt pentl'u noi nisle se ' 1" • ,'!, ,,; "

tll,llllCI, cllll:;;te calauze - preciza ~i pl'Qvenea Gilbert de Toul'll'"' r':" tl~,,\cluto:.l";.\ll "I

;I\~~il~te~d~I~a~'~a~:' Cl~~tr;fn ~~~~ ;,~~tO(! a);tel.xc·Pllci~at ~ 9it)ustificat .. l:ecl'l~~l-;] ll~l:,;l~ t~l:it~tpl~~~!~l"~'~lst:

1 ' " u, n, vI" .' 'aara I p~ umerll lInOl'lll'i'\si :In fell 1 ! .

vee em mai multe lucruri 9i mai clclJarte decit ei' dar ~u "I' ", . ,'I',:" . I _aces ,:~, n()~

~~:l~'~di~~u rJ~in~~~,,~i1 am fi de 0 statura mai inaltii; ci p81{~~'~ .~~ ~i'~ ~~ \I~~;/til~~~~sll~';: 1~ :l~,i~~::

GS Sulwent.iile acordate uuiversitiitilol' erau aUt de recluse incH llU ri1minea altii posibilitale clceit ca majoritatea leet.iilor - in sp3cial la facultiitile "supel'ioare" - sii fie incredin\:o,te acestol' baccalarios - un fel de "asistent.i onorifici", neretribuiti.

69 in ledia de cleschidere a cursului siiu, un eminent jUrist bolognez, Odofredus (m, 125G), i:;;i expunea niodul de predare ill ace:;;ti termeni: "tn ce p ri vc',\te metoda cUl'sului meu, voi Ul'wa metoda folosit5. de doctorii antici 9i moderni, 9i, incl8osebi, de maestrul mOll, - Cll aJLe CUVill t,,, 1n urmiitoarca ordine: mai intii, vii voi da un rezuma t aJ fieci1rci ciirp (a Digestelol' - n.n, O.D,), inainte de a pro coda In examinarea lit.el'alii a textului. Al doilea, vii voi face 0 expunere cit nni clara :;;i mai expliciti1 posibil a modului de exprimare a fiecarui fragment inclus in respecti'!;) carte. Al trei1ea, va voi cit.i textul spre a,i adllce anumite rectificari f?i amendamente, Ai patrulea, voi rep eta pe scurt conpnutullegii. Al cinci1ea, voi clarifica contradictiile aparente, adi1ugind anumite principii gcnerale de drept care VOl' fi extrase din pasajul respectiv, precum t'i distinctiile r;;i 13ro])le111e1e cele lllai delicate, incerclnd sa vii dau solutiile respective, in mi1s,,1',). In care Vrovidenta. Divina mii va ajuta, $i daca vreuna din legi se va p.1rea ca meriti1 :datorita faimci sau dificultatii sale - 0 repetitio, aceasta 0 voi r8zerva pentrn 0 lectie seral:l. Disputationes VOl' avea loc eel putin de dona ori pc an, - prima lnainte cle Craciun, a cloua lll3.inte de Pa,;;tc, daca sil1teti de acord",

165

UNIVERSITATILE

MANUALELE $1 TEXTELE UNIVERSITARE

167

tului la grs dul ds "doctor") intrehari asupra oricarei problems - de quodlibet ad coluntateni cu.juslibei: era extrern de diiicil« I}i spectaculoasa a~;a- numita dispuiauo quodlibet iW73•

Set fie consultat.a des, cont.inuativ, si sil. poata fi t hil

intr-altul, u~orransporta 1 il. dintr-un lac

]IAXVALELE ~I TEX'l'ELE U"XIVERSITARE

Aparitia univcrsitatilor a dat un avint extraordinar productioi 1, ,t

chiar ]'11a' t d ' " Li , , "I)' ' ',r (e CQl 08 -

'" mte e inventra imprimerior. '1,na Ia folosirea pe "CO)'" 1al'g'aV 'J 1" ti ,

ceea lntt I bi ~ u U "ll' IPl --

t_ C ~e s-a mm?p ,at a ia III secolul al XVI-1ea76 -- cl\riile copiat« 'w ) "fa en

Jl('ce~1tau ch~lt~J8h enorme'". Cu toate acestea ce1'erile' era u nIH dl ~ 1 e:~~,J;I' ::::' rurnarul copist I '1 v t.il ' " « ' ~ rnm I ]11; lL

1 'ol?r 91 a car n or copiats atmg cifre de-a dreptul u1nitoare78• '

" Man~ale1e ~l, oper?le vautorilor l~reva~yti in programa trebuiau tl':,mcr'p " n\l11 de ,exeml~lme, pe Imga acestca, :;'1 lect.iilo maO'istrilor erau publicats, c,' ""l:l"ll,l j ceasta anga " 1 ' '" ' b , ,C . ,,] ellIUZ(li,'

1 'lc'bwC c: J~, 111 JUl'U unrversit.atii, zeci de pel'i!amentari de lezatori de' ~ull't:':'"

('0 1 rar r s t d "0 ' , ~ "0' '0 .or.

,v,, -- .. ,,1 SUe e copisti. cupnt181 de copist i se dedicau si multi" stud y ,?

lIPSlt:1 ~e mlJI?ace, invatiitori mai saraci, diversi oraseni instruit.i s " " '\ :!;: 1 un Cl9tIg sup limentar. "" pI e a I canza

, " f La Bologna _( dar, ~118i mult deott probabil ca f;>i in alte Ol'QSe universit'1r ) Ii ' 'COo I,d () e,sOl' era obhgat sa prcdea unui editor" (st, t '0 ar 'j '__ ,,,,,' c, 8 le(aIl~

" libr " a 1 nell lies. Cnl \! 111 urwle caz " ..

L ,J ~l "I 1 ar , 91 cel care im prum uta cart.i contra cost _ 0 co 1'8 (nu . 't;-' . , 7"" i I -. 1 t I ' le ti , , . pie mrta cxnmp '1')

;(~e~~';~l~~ ~l~uf::'ed, i~ ~~~~~rd ~~~~~l~l~ ~~I~;~N~~C~;:'I:t~i {~~~~:i~ ~fst~10:-11'~~~' ,~tul(~entil:)!'.

];le XIII si XIV' t ttl " , h', (( icrnn um S8('i)-

c, IV b.l., smexee cursur110r tinute de l1Hl(;'istl'i) 0 pers~"n'l."

I:G~l:, a un ,acalaurea~ - avea sarcina so. ia ilOte si sa red[~cieze 'un J)l'l.;i;)~lual --;, ~t,i?

~'~~3l~~W~~;~; (~~~~~;ft~:ifeferec,;~':n~PZ;aa~~~;1so r~:ed:a, ~~'ecizind citato!o 9i I~,~\~~~

c}'a ~p,rohat de universitats printr-un organ ~p~~ial1t~~~~~1 d;i~~'1l~~~:'l,W1 clu,Pu, e,G Comlsw de petiarii aleasa 18. inceputul f' v,' d", P . 1 (pctioru), versitatii , . " 'v v 1ecallll an aca erruc dmtre profesorii uni-

" ,,:1l2 ~~a smgu~a au~ol'lzata sa aprobe exemplar-ul si sa fixeze tax, 1 ,.:;,~

11l1,1\ e~sItatn de stationariue care urma sa-l editeze T 't mnlar . ~ c atoL,,:d 8,d1tor1lor erau sup use unui control al cornisiei de p' ti oa"e elxc,llItJ~ Glla1lll POSPSlil

verifi ' d d v lari ,e iaru. ce pu 111 0 (atl pe "]1

') c~n , avc~, exemp ana imprumutate lor fusescra bine )3strat C ,~', ",';;,'

pel roche librariilo, cercetrnd toate cartile aflate tn vt I " e: 1,01TIlSla v l:,'cB. dinea textelor transerise de copisti 1~ fine co~isiJ.ll1dzare t~l contlOJ lI,nd core,8tll, uC'n 1ista ttl' ' ' " L ,e pc larL[ pU)JIca in fweare ': ,c uoouror exemp a~'lCl, aprohate de universitate, indicind pentru f' " c :.-;

nd cle, Copn ?e u~'mau sa he puhlicate. "Aceasta lista trehuia S1 fie '):~'l~1a;ae nUl~:()-

Et~onarn)lS' a1atul'l de 0 lista a copi7ti1or 1'8eunoscuti de UniY[)l~"I't"t~C" (\G' l)",dF~ ."~('l(:-

rrera . ' "' .~ .'~-:l'C T ~ .' III ),.-

A98clar, in invatamintul univcrsitar medieval esent.iale erau forme1e, exerci~iik, dirlaci.ic« orale. Tot.usi, instrument.ul de baz a, indispensahil, rarntnea cartoa.

Cartes universitara era fundamental diferita de cartca Evului Medin timpuriu - prin prczentarea grafica generali'i7,l 1}1 pr in c doptarea unei scrieri mai rapid«, utilizind alte caractero declt ingrijitele 91 Irumoasele minuscule caro1ingiene: scrierca cursive. 0 scriere impusa de necesitati noi: luarea notelor in tirnpul CUl',:iUlui ~i numiirul mare de exernplare solicitate de ma1'C3 masa de studenti (rnai 1'103 cIupa raspindirea utilizarii hirtiei in 10cu1 pergamontului). In jurul anului 1200, epuca marilor scriptoria din manastiri se incheie - si productia de manuscrise se stabiloste ~i in orasc, uncle, pentru a putea raspunde marelui nurniir de cereri , ia Iorrna de productie artizanala. Ritmu1 accslerat de copisre a impus Iolosirea cursivei "minuscule gotice" (care varia de la un oras universitar la altul), faoilitat.a ~i (iJ, u~ instrument nou de scris, mai suplu: in locul condeiului de trestie, pana de gisca,

Noua scriere cur-siva a avut drept pr:m8. consecinta 0 abundenta de ahrev ieri, De asernenea , s-a t.recut acum la numorotarea , la marcarea paginilor prin cifre ; au aparut acum trimiterile in josul paginei, t.itlurile capitolelor I}i paragraf'elor, tabla de materii, ~i chiar lista de abrevieri ut.ilizato, Pentru 0 mai usoara consultar'e a (:lr~ii, prezen ta rea problernelor sau a autorilor citati se face acum (pe clt pnsi hil) intl'-o ordine alfabetica. In urma progresnlui tehniciiconlectionarii pergarnent ulni, s-t.u obtinut foi mai subtiri si mai a1be decit in trecut. Car-tile slnt acum copiat.e in 2erie: inclt ornamentatia ~u majuscule ornate si cu mini~turi ramin rezer\'ute tU']Ui numar mic de cump' aratori foarte bogati. In~usi formatul cartii se schimbiJ.

I '-" " ,

nainte, masivul {n-folio73 era potri\,it pentru a fi consu1tat sau citit 3:;;ezat pe un

pupiLru special; acum insii cartea capi.l.tii un fornl',t m8.i m.ic, pentru ca trehuie

73 "Ccca ce Cal\lct(~l'izeazi1. (accst g;m de dispillatio - n.n, 0, D.) osle n13I'3ul siln capricios, impmviwt,;;;i inccrlitudinea de care este dominnl" - dupet cum 0 descrie p, Glorieux, ,,~edinte de ,iispute, de argumentare, ca RUtea allele; dar care ofer~l acest caractcr special: initiativa ii sc,pJ. rnagistrului, I)"n[ru a tJ'cce la asculti1.tor;, in d'sputcle ob;snu;le, mag;strul anunta d;na;nl.e aq;llrnenlclc, tem81c de care S8 va OCUp'1; prin urmare, cl a I'JJ'lecLat aSllpra lor ~i s-a pregrltit. 1n schimb, in accsle ,<;;cclinte ol'icine poate ridica orice problem[t. 9i acesta csle pentru magislrn m;'.l'cle perico!. Gtci lnLI'rhiil'ile san obiecpile pot vcni din toaLo p{lrtile, ostile sau doar din curioziL,te, ori ehiar riiulCll:ioase - plltin intereseazft. Unii illy)t inlreba cu bunii-credinta, pentru i\-i CllJ10a:;;te pC\l'erea; dar pOill e eii este.';ii vreullul eare Incearc,} sCl-I pun[t in contr,ldicyie cn el lnsn~l san, sii-I oblige sCI se jll"IlIIJ\\e asupra llnor subieete primejdioase pe care el ar prefcra s{ll:) evile, Uneori, va fi tin slrClin curios sau tlll spirit nelilli~lit; rrlleori, vrr fi un rival gelos S:\ll un magistru malitios (',ue va cCillta sa-I punii in incurc[ILura, Uneori problemele VOl' I'i clare,;i intcresante, altcoriintrt'i),lrile vor fi ambil'ue :;;i magistral ell greu Ie va prindc intrntia exact ... f)i atleviiratlll 101' seilS, Unii vor r{lmin8 in domeniul pur intelectual; altii 1nsa yor nlltri un scop elscnlls, pol.iLic sall denigrator, Era deci nevoie ca eel cc voia sa sustina 0 discupe de acest Ie] SCI poscclc 0 pI'pzpnla ele spiI'it rutin obi~nuita :;;i 0 compC'tenta aproape nlliversalii".

~. Foarte subre en ]J1'l'zlutllre, fiir:'i miniattlri :;;i litere ini\iale ornat!" carple trebuiau sa riispunda unoI' scopuri cit lllHi practice; eleci, sri fie in legibili litlerae et durabih.

75 Heamintim ea doua file de pergament dintr-un in-folio crau confectionate din intreaga.

pie Ie a llnci singure oi. '

":6 AUt do t.1rziu, jl2ntru co. htrtia era mai ]JuLin rezis'" (,0 , , "

~otL~,~lt dre scump:l,ca perga:nentul; p2ntru cii perO'amcntul ~~[~iclp'l;~~:lCY. }ofte'tadceSlsa, apl'oapJ "ll Lllor usese raZUlG (devellmd ceea cc sc nun est" 'l' ",' 1 U OSI UP,l C8 5cl'::,,;1 tic a "paginilor" al'Hbi, si era fab'r'IC~l,vl Illal:1a"lecs"Pd'! Innl11~teS\ ) $1 1)I?nLl'U cJ hirLia era 0 in\'d1-

77 PI" , ", L ' l, 8y en evrel

e a ml,lIocul sccolului al XIV-lea dou'J. carli PI'" " '

~llpa Luc,a (216 file) - cOl)iate de scribii catedralei'din D~rham s[" In:L (0~~, ~lc ,fJle) 'Ii E()onglielia ,~u necesltat, p~ntru llregilt.irea pCI'O'HmenLului resp"ct' "I,ntr un, tll,lJ de ~ca 6,0 exempLi':', Errera; in G, Cavallo, Lzbri e lettor? net medioero ;'dlvll~r,ca aft)t! 060 de oJ! (Ct. Guy F'llk

.8 Un studios al problemei P' lJe Iai{l 18 -, : : L l:!grata, _

din Pa:'is:;;i Orleans Ia un loc' ~ra 'dc ~jrca ('10 9010)0' aCP,lf~cla e,~ tn, sec, x.:III nu~niirlll copi"l c('''lb tllll'l d tId ' " ' 1 la pale cxaO'Q]"tL-t D'\ca s " l" •

';" / ' .. " I C,OJ,l C e umlllCCI 'II de si1.rbi1.tori lucra 2 vO d "l" -,'" 0 ',,,, "oco:lll Ga Ull

,,,0 d~ :l~e, Cel 10000 dc scribi Hi lui DeJai;l ar ii ~Odl~ zc\:c~n~llc-un an, ~l !"r II c,opla! an:!.!1 an, ad!cav')~ 000 de volume de cite 250 de file! Dar ~'d " 1 d 1 /,,,OO,~OO, de !Jle,cop~ate Il1 tr-:!!l 1'I'ZlIita ca mLr'lln secol 1000 dc scriJ)i (nu na' d" IC ueL!J1cd cozece Oil cllra mdlcata de DeJa!'l ',' , ' .' I ,I 1Il aces e oua ora"8 0 D ) f" .' , JlJ 01 Ice caz 3UO 000 de Voll1me df' cl'te 'VO d f'l f" 'y - n,n, , , ar I CO",,, t

- , ., ~c1 e I (' lCcare voln I" (G F' k roo,

,9 Cum scrierca cursivCl a unlli autor era foarlc '0\ d m: ny,' III -En'era),

ClIm era calificatii\ craprefcnt sisteIl1ul dl'Co(" ,,: (' ,glc; I, e d8sclfr~lt (,itltera inintellz'gibilis_

c'" >of'" d" '" valll jJ,'olu.mcwno)· m"1 ales" f I d '

,,(dlOglcl lca era 8stul de cunoscul'V1 SI' 1)1"\Ctl'C'l('-, S' I,' ,_' ~o , ' Cd lln c e SCrLl,'re

, " ,', "a, e exp IC'I 'lsL'pl 1 '

!lUI IllCI un text autograf al celebrilor rnaO'istri n~edie\':~l' ( " ' . ' . ',: e?8 n-a UJUI,lS, pinel La Albe1'tus Magnus ~i ale lui Toma din Aqui~o), ' I Cll eXCep\l,l cltorva paglJ11 ale lui

leD

UNIVERSIT NPLE

PROFESORII

169

CarWe era u publicate in Iascicole (pecic) ~le 0 climenslvune fix£'\ pre:~a~?ili~2:~ fie-care pecia trebuia sa. aiba 16 coloan~ de text, ~18c~re cO,loana 6~ del rn:d~ll, ~:ec.~: ~ rind 32 de liter-e. Pccia era astfel umtate~ tarif'ara, - III fun?tle :~e c~Ie el~ s:~\~ bilit precis si pretul eiirtii (dupa cite fasoicole a_vea oar-tea) ~l r~tllbul·lc1. eU\em':l c()~nistului 9i' eorectorului care controls daea copra este conforma cu y' x~u.I.~X~7i[,pi(-Il'-ului aprobat de universitate. - "tntreg aeest. ~ers?na1 an~ren,~t III .actn ltalej,: ed,itoria1u universitara era deci dependent de unn.~r:s:\~te, care 11 ohhga pe t(,~l <!''; d'epunav jurarntnt si care ti considera co. rnembrii sal" (Idem).

~_.~.J;. L -" '-'

Consccinta imecliata a unei asemenea organizari a fost, cum am \~azu~, cres-

tcrea eno1'mi:,\' a prorluctiei de. car~e m?~1Uscrisii. EVi;l:r:t?a"ll! a douar JU?Ult:a,te~ a sec' XV odaUl cu [nvont.ia im prrmerter , valul de car \.1 t.iparite a dev e~lI~, bly~C!

in~l~r~sio'nant. Pinu in alll~l 1000 - dc~i ~a nyl1;8.i cinci decenii de.la ,aparl~la})rlmr! dirti intu:« de /12 de r.lncl.uri pe pagma) tIP ante de G~lten~)8l~g, ,,~~, apI%'{b~~t;: 1100 de tipogl'(lfii distrihuite in 260 de orase, an fost H:lprm1ate Cl!~a 4';80 (tv 0;1(,1'e [nl r- U!~ numar de cxemplare care se ponte a precm la 10 IDlhoane .

~, r:1trucll cadile ere u foarte scumpe, majoritatea studentilor Ie luau ~u imprumu.t d,') la librar-i, p16Lind 0 suma (nu pontru 0 ca:'te, ci c.a1culati\ pe numaru1 de fas:,lcolo _ »ecic } stHbilita de universitate'". EXlstH, e_v~d?nt, 91. un ?0111er~ de ca::e

("1' ch l' a'l" l'le anticariat) atent controlat de autorl,ti:1tlle, unl,vers1tare - care frxe,l " ,', ~, , ., tnt n alt or'l~ si m-etul carlilor pontru a impiedica attt specula, CIt ~I vtnzarea Il1 r-u c C ',' ,1, ' I v v t"l d ' aveau

AWa vrerne ctt stuclentii puteau imprumuta cont:'il P ata cm~.IJe e em? c ".

novoie hibliotecile nu erau absolut indispensabile; 91 mtr-adevar, mult tInl'E. U~\ ~~rsita't.ile nici' n-~u avut hiblioteci'". Mai t.irziu, mult.i .~nagi~tri au luat 0 lce~~l s(\-3i la~e dirtilp, prin testament, colegiil?r,. und.p: stude:l~ll _Ie puteau co~n~ta sd~ lil1wumuta. Un invcntar din 1290 0.1 b.Ibl~otecJl ?ol~glUl:ll . fonda.~ de 0 e:t :~ Sorbon - 9i care era, la acea data, prmClpal.a ~lb.llOte?a elm Palls,.,~ cupr:nde;\ 1.077 de carti. Catalogul din 1338 al acelela91 hiblioteci enumera 1.,22 de t.itluei.

In momentul in care un alt oras univorsitar a c<'iniat - dintr-un spirit de emulatie, de rivalitats - sa atl'aga profesorii mai l'enllmi\i83 autoritatile municipale (sau, mai th-ziu, principii) an recurs 10. un ex pe.Iient.: co. sa nu ii piarda, le-an of'erit un salariu. Atribuirea catedrelor, H cursurilor remunerate, unuia sau altuia dintre magistri era hot;'irita (de pilei!i, la Unjngna) de catre corporatia s1Ud mli1or, :;;i era valahila p8 durrl.a unui an ~~'()lal'. In curind, conrlucsrea ~l'a9ului ?i-a Rrogat 9i rezervEt dre ptu! de R intervcni ~i de a controls aceste numiri.

Faptu1 de a trai numai din t axelc plat.it.e de studcnti ii crea prof'esorului, Ii- 1'o:;;te,o situatie prccara. Era, Insa, 0 solutie care prezenta avantajul de a-I garanta, odata cu independent.a economica, iii lihertatea intelcctuala. Pozitia sociala a profesol'ului univcrsit.ar din Evul Medin era dcterrninat.a, in principal, de Iarga audienta de care se hucurau lectiile sale in mcdiul studentilor 9i al colegilor lui, - d eci, de prest.igiul SflU st.iirrtific, Or, acest prestigiu era dovedit de eruditia sa, era garantat de onestitatca W int.electuala, de independcta de gindire, de curajul cn care so op unea f,ii comb atca ideile adverse - ~i inlesnit de libert.atca pe care 0 avea profesorul do a-91 exprim a opiniile . In rr aterie de gramatica, de Iiteratura, de drept, de mcdicina, de astronomic, de stiinte naturale, el putea alege pentru cursul sau orice subject dorea 9i i1 putea trata cum voia, Singurele discipline in care libertatea de.opinie ii era limitata erau teologia si - pina 10. un punct - filosofia. Dar nici c hiar in aceste dornenii (cum tine sa sublinieze J. Le Goff), nici un profesor n-a Iost condamnat pcntru ideile formulate 9i profesate in lectiile sale. Chiar daca s-a Intin-plat ca 0 carte de-a lui sa fie arss. in piaU'i, 0 ccnzurii organizata a cartilor n-a

exist.at inainte de 1500. '

Din mornentul in care ahsolvontul unci f'acultati primea t.itlul de "doctor" (9i, implicit, licentia docetuli ), el putea prcda co. profesor-agregat. Numarul profesorilor-diriginti - titulari ai unci catedre, ai unui curs fundamental - fiind limitat (mai ales Ia facultatile de drcptsi de teologie), acestia eran numiti num ai de Iaoult8.1;,j; sau, de f'acult.ati cu agrementul episcopului ; sau, do reprezentantii municipalitiitii; sau, erau alesi de studenti - ca la Bologna.

. U 11 m are nurr al' de m agistri se intretincau, cum spuneam , din beneficii ecleziast.ice; albi, ap artinlnd unoI' orciine caJugaresti erau intretinuti de acestea. Haminpa insa UIl numar considerabil de profesori ca~e n-aveau alte' ve{lituri decit taxele pHitite de studenti. :Mai ales profesorii facultatii de al'te erau, in goneral, saraci, trebuind chiar Sa-9i amaneteze uneori cartiI". Universitatea co. persoana morala nu va dispune de fonduri proprii decit tirziu84• In sec. XIII, universitatea n-avea nici

PROFESORU

In 8colile miinastire~tj, cel care era Insarcinat Cll ('cluc~~i~ 95 instr~lCtia9.colar~\(~ ~\'0a Sl't'u" tl' a 111atel'iala asio'Ul'atu de manastirca l'espectIva; III f]colrle ,OPlSCl o"p·~1.1,e, <:l 'Co 'U , to 1 I D v, C t ' a co eO'll Ill'

de venitul (pl'ebenda) pc care i-I acorda cate( I'.d <1. upa III ~m,ale 1 '? t~\

unii magi9tri putcau beneficia, eventual, de in~l'e~ll1crea (san macar Ide o~~un,c'/i oferita de aceste fundatii. Cind aceste avant.BJe hpsonu -:-. cum era (e ~1\1 e_ or~ CDz,ul in perioada de inceput a univer;3itatilor - P 1'0 f::lsol'll verau re~unverutl excln SlV de ~c()lal'ii lor, de studen~ii care se obli!Sau sa levplat?asca taxa flxata'n"'~seIDen~: unui produt:iH.ol' eli) bunuri mate1'iale, maglsLl'nl irma elm produsul munell sale (,~

dasci:il: era un intelect ual pro{esionist.

• .83 "La inceput - precizeaza H. Rashdall - terrnenii de magistl'u, doctor f/i profesol' eran

S1l10111ml. Obiceiul englez de a atribui titlul de doctor in facult[lt.ile superioaro (de teo logie, do drept., de medicina - n,n. O.D.), precum $i titlul de magistru in arle slnt posterioo.re :;;i n-an fost acceptate de toti. Termenul de profesor era folosit din e1nd in dnd cu acela9i sens, mai ales in facultatea de teologie ( ... ) Obiceiul de a rezerva titlul de profesor exc.lusiv p\'ntru cel CBTe ocupa 0 catedra renlllllrl'at[t, clateazi't numai de la sfir~ii.ul Evului Mediu".

lIrijloacele materiale de existont5 ale multor magi~,tri - indeosebi laici - erau asiguratc de onoral'llleplatitelor de studenj.i (dCi)i forurileecleziasticeccnclarnnauacestprocedeu). eu tim)J1l1 o as.emcnea forma de remuneratie a deci'izut; cel put-in, in cawl docent-ilor apart.inind corpullJi clerIcal r;;i care, prin urmare, beneficil'..n de prebende. In univel'siti:i\.iJe italiene - care aveau in gcner~llln camcter laic. - comunele au ineeput sa-9i stipendieze profesorii din ora!7ullor. Aceast:l pracbca a inceput - dar sporadic. - c[ltre '1230; abia 10. il1cepulul secolului al XIV-lea ora~ele Bologna :;;i Padova $i-au stip'"nciiat in mod regulat rnagi:;;trii lor lmiversitari.

84 in '128(" papa Martin IV cere magi$trilor din Paris sa perceapa bani de la membrii universiUitii 8pre a ereia 0 casa de ajutor rcciproc. La Oxford cxista un asemen('a fond (pecunia unipersitatis) care pulea imprurnuta bani (fara dobinda) studentilor saraei. - 1n sec. XIV, mai a~es noile universiU1ti sint dotate cu venituri fixe. Universitat'ea din Lerida, de pilda, primea dill partea or~9ului . .o parle di~ irnpozitele p8~'cep~te p8yr?duetia vinicola, precum iii din anunute categorll de dlJrne p:'ovcmlc de Ia ]J:'cp:'lclaI'l [unCIa!'!.

80 Hans LiilfinO" (In: G. Cavallo, op. cit.). inll'-un r:(stimp de 30 de ani, tirajcle _c{tr\~l:~ innrirnate au cresc~L de 10. 150 de (Jxemplul'e (Biblia ll~i GUL('n~el'g) la 1.000 de,exeinps'~:,~

\"1 II' '80 0'\1' si dUll'"t inven\ia tilnrului prouuct.ia de c[trp-manUSCl'ISe a contmuat .Pl!la ne, I'~' 1 .! • ", c , •• , ..'. L" .... ~o 000 de opere rnanuscnse nm u-

XvI. S-l) caleulat ca, llumal 111 08;mal1la, :na! eXI~ a c1llca ~._ 'tate copiate in decursul seco-

gislrJ.te ill(,lt in cl1talaagele descrIptIve; Op81C, In marea or melJUrl ,

lelar XIV si XV. . , t d t' 1 d' 1')8(; enumo"\

,. 81 La 'Paris, prima lista cunoscuta de prot-urI p~ntru 11l1pl'UmU, a me m - 0, 1,

138 d,~ opel']) difcl'ito (riecare in rnai multe ex~'mplarL').. l' . t G' 'lrd d'Abheville (m.

82 i'l'ol'c'sorii, Inset, eta. BibIioteca personala a rcnurnItu Ul magis ru er,

1271) nUJll<'tra 8.')0 de c[lrp!

PROFESORII

171

170

UNIVERSITATILE

SCOlJUI de Q comhatc ereziile - au cautat S{l. so instaleze Iorrn 9i in lilrdi~amint1JI iHdogie universit ar ; ceca ce s-a ~i intunplat, la Paris in 1220, cu sprijinul papei Hnnorius Ill. Au urm at, in curind, confliete violente cu profesorii Iaici, care au dural. m ai multi ani - la .Paris'", apoi Ia universitates din Oxford. Magistrii laici Ii acuz au pe colegii lor dominic ani cil violeaz.a statutele univorsitatii, ohtinind - ell rprijinul cancelarului cat.cdralei Notre-Dame - licenta 9i doctoratul in teologie, f(lnl sa Ii umiat 9i absolvit in prcalahil facultatea de arte ; ocupind doua din colo patru eatedre, cind statutele univcrsit.are Ie atrihuiau doar una; ~i continuind sa linil cursuri in timpul cind studentii :;;i profesorii laici ai universitatii declarasera g!'c:\':~t. - Pe de alta parte, prof'esorii dominicani ii corupsau pe studcnti atrilginclu-l ta cursurile lor (si dirijindu-i spre viata monastica) fara sa le pretind.i t.axcle obisnuito pentru lectiil~ predate, - intrucit' existenta lor materials de "calugari cersetori" era asigurata din plin de ceea ce li se dadea ca "milostenie". In optica m agi9trilor laici,,,intelectuali ca acestia (m agisu-ii dominieani ~i franciscani- n.n. O.D.), care nu aveau formatia intelcctuala de haza data de Iacult.atea de artc, :;;i pentru CfU'O dreptul lagrevanu inscamna nimic, nu sint niste adevarati intelectuali; si, intrucit nu traiesc din ceea de Ie aduce activitatea lor didactica, inseamna ca ei nu sint adevarati lucra tori stiintifici" (J. Le Goff).

Conflictul a durat aproape un secol. Magistrii laici- de partes carora se af'lau ~i poetii dintre cei mai renumiti ai timpului, Huteheuf ~i Jean de Meung - au adus colegilor lor dominicanisi Iranciscani tot felul de acuze, formulate cu arg1.1mente irelutabile'". Cu toate acestca, "eaIugarii cersetori" au avut in cele din urma - cum am vazut mai sus -ci~tig de cauza. Dar, numai partial- 9i nu dclinitiv,

Caci conflictul a continuat - pe terenul strict al ideilor - cu sprijinul in principal al magistrilor Iacultatii de arte, Or, tocmai acestia erau "elementul de IermentatieIntelectualasi de dinamism spiritual, motorul vietii spirituale ~i al tuturor mifjefirilor revolutionare ale universitatii din Paris" (Fr. Heer),

, . " L P , 1 exempIu cursurile se tineau Ia ineeput in

clad~ri proprii! mCI salariati. a a:l.s, > ?~lo~ Notre~Dame, Saint~ J uEen,. ~ain~e- Ge~ curtile acopente v (claustrum) tIe h!S~ll~_I'1 ' Alteori profesorii lsi mehiriau smgun nevieve, s,au i!1 salile d,e m~se)a ~vrtn~! ~~r~l._ rieca;e dupa posibilitati. La sfirsi(en contnhutla ~eo~an.lo~, or sa \ e inO'rijeau sa-si asigure sali de curs per-

tul sec. XIII, "nai,l"umle erau ce e care se mg '

m anente.

--- ~- - .. ".~. - ~- ..... ==-,- _ ... - •. _

k::-;:<-;;~ -=?::_~-- --- - - -- --~~-~~~~~~~~~

. '11~9 Alexandru III a decretat gl'aLui-

Cind, Ia Coneiliul ~Ill i:ate:a!1 dIll ,j _; p~pa ted;ale de a desehide 0 sooala a1

late a invatamin~ul:ui ,91v ohI:gatlv~~at:!l f~~~~r~ ~~riala prin acordarea un~i heneficarei m agistru sa-si mba as!gurata e~.IS\ ' . > v .: tina pe profesori dcpendenti de ciu eclezias~i?, c~e~ ee, ur~1areal Pt~P~ l\\~~ei~~~~~ spre 0 organizare, 0 forma ~i un acest heneficiu ~l sa Irineze evo utia mv a,

continut laic neeontroIat. . v I t' III (1160-1216) a recunoscut

, Cu toate acestea, insusi cnergicul pap,atnorcen,lUI, d Intr un text de 0 semnifi-

t . Iaicilor in invatamm nrm u III - " d' '

necesitatea 'pr~zen, e1 l:~ > 1 .' 'tatilor85 cerinta categorica de ~ lst~ng~

catie esenyla1a 'p~ntr~ :utOIU. Ulll:~rs-=-C~ea .; nu ins'eamna ca numero~l magistn intre Iunctia religioasa ~l cea ~ldactICa .. li tn dreptul canonic) n-ar fi avut parte si st.udeni,i (in teologie,' ~~u cei ?e s~ specia izau I

~yentual 9i de hen~fICll eeleZl~stIce.. . _ manifestat tntr-un mod aeut in timpul

Sit.uatia pr~eara. a l)l:ofesvorIIor laIel sXaIII elungindu-se apoi ~i in p1'in1e1e de-

f'li t 1 din prrm a jumjitate a sec. , pI' ."

con IC e or - . C > .' '1 rdine ale ca1ugarilor "cergeton. V"

cenii ale sec. XI~ -: dlDvtI.e ~ 91 ?-~l e ~, _ care aveau 0 loarte huna pregatIre, 1I1

Dintre aee9.tIvea!ug,an, .. o:~;1l7~?a~1l Ol'din de predicat.ori", creat anume in

special in retonca ~1 dlalectICa, un un "

, i intitulata Dialol1us: "Fieca1'e om Inzes-

85 lata (dupa J, Le Goff) acest t~xt d~n oper~'6f~~~r dat fiin'd ca p~>in mijlocul in:,:atalll~ntrat cu inteligentr\ l:;;i P?ate asuma f~~cctl~"deeIfI"ltele shu care ratace9te pe dr_umul'l mdel;,~\r~ tului 01 trebuie sa il aduca pe calea c,ea1 lec1P' a g fu~ctia de a predica cu alte cuvmte d,~ a hn,dtc< taLe de adcvar:;;i d~ 0 via}ii J?ora~a, n scym, , entrll aceasta, adid\'episcopii,,:,/i preotll in" blSomultimile, 0 poseda ,numa~ ,cel ge ;l~,t,,~~;tl~!r cI~rora Ie este Incredinlata gnJa sufletelor .

ricilc lor, precum :;;1 abatll manas III ,

OUGARHIA UNIVERSHARA

Monarhii si-au dat seama numaiclecit de posihilele avantaje oferite de universitati, care putcau furniza guvernarii ~i administratiei lor juristi calificati. In sec, XIII, aparatul birocratic devenise mult m ai complex, in timp ce administratia oraselor era tot mai complicata. Suveranii cei mai "moderni" ai secolului al XIII-lea - Frederic II al Siciliei, Filip eel Frumos al Frantei - tine au sa seinconjoare de juristi f'ormati in universitati. In acelasi scop, Henrie III al Angliei si Ludovic IX al Frantei intretineau , pe spezele lor, un numar de studenti ai Iacultatilor de drept.

86 Un profesor laic, Guillaume de Saint-Amour, a puhlicat un tratat polemic vehement contra dorninieanilor, int.itulat Primejdiiie noilor timpuri, care a fost condamnat de papalitate, .Autorul a fost inlaturat din universitate, cu toata rezistenta vie pc care au inccreat Sft 0 OP\Uli:\

cclegii sai. '

87 tn primul rind, in privinta s:1raeiei ~i aseetismului, predicat de francisoani :;;i dominicani: ",Pot sa asigur ca in niei 0 lege, cel pupn intr-a noastra, nu stii scris ca Usus Hristos S;i discipolii sai a1' fi fost vazuti, cit timp au eolindat lumea, ca l1i-ar fi cer9it bueata de pUne" - sCl'la Jean de Meung, autorul partii a doua a Romanului Trandafirului, - Uneori insa atacurile eraU nejustificate; ea, de exemplu, in cazul invinuirii de ignol'anta adus:1 ealugarilor .cer<;;etori:

Toma din Aquino - ca sa citarn numai un nume dintre multe altele - facea parte din Ordinul dominicanilor!

OLIGARHIA UNIVERSITARA

173

172

UNIVERSITATILE

Urm area a Iost ca, in secolele XIV 9i XV, majoritatoa universitatilor nou Iondate era opera principilor. Monarhii fondeaza acuDl noi univorsitati - in Franta, It.alia, Gormania, Boemia, Ungaria, Belgia, Spania, Scotia, Suedia, Danemarca, (0 oarecaro inertie in aceastii privinta 0 manifests doar regii Anglioi: probabil ca. din cauza conditiilor precare create de Hazhoiul de 0 suta de ani si de Hazboiul color

Doua Roze). ' '

Aceasta situatie a oontribuit., evident, la 0 anumita schimbare aUt a pozitiei sociale cit si a situatiei materiale a profesorilor. Dar schimbarea s-a. datorat si

altor cauze. ' '

Spre siirsitul Evului Mediu, profesorii laici au renuntat progresiv sa ram ina un grup social "do lucratori intclectuali", de profosionisti care traieso din munca lor salariata, preforind situatia oferitii celor ce recurgoau Ia privilcgii, beneficii si alte

cl:;;tiguri extraprofesionale.

Aceasta nu insemna ca ei nu continuau sa pretinda studentilor 0 retrihutie

pentru "munca salariata" a lor, adica t.axe pentru cursurile predate; sau, anumite "atentii", dintre care hanchetele obligatorii pe care ahsolventii Ie of ere au cu ocazia pl'omovarii erau cele mai ohisnuite. Si aceasta, la 0 data cind tnsesi dispozitiile si.atut.are prevedeau reducerea' consid~rabila a numiirului st.udentilor saraci ~are F,'\ poata beneficia de un il1vii~amint gratuit88. Studontii saraci: adica, tocmai elemcntele cele mai serioase ~i mai dot.ate ale universitatii l

Totodat.a, m agistrii traiau nu numai din beneficii ecleziastiee, ci 9i din rente de tip feudal, sau din venituri de natura capitalist.a. Inca din ultimii ani ai sec. XIII, unii profesori renumiti ai universitatii din Bologna devenisera bogati propriet.ari de case sau de terenuri. Unii se ocupau chiar cu activitati speculative, imprumutincl hani cu dohinda studentilor - 9i nu rareori retinlndu-Ie in gaj obiecte de valoare; de pilda, m anuale 9i alte texte ~colare! Un jurist celebru ca Francesco Accursio'", poseda terenuri agricole, 0 moara de apa, 0 vila splendida ; iar in oras, 0 casa nob iliara cu un turn inalt. Pina la urma, Accursio a intrat in comhinatie cu alti proissori, constituind 0 societate cornerciala al carei obiect era vinz area de carti in orasul sau sau in strainatate. - Un alt profesor bolognez, Iiul ilustrului jurist' Odofreclus (130 care l-am citat mai sus) detinea multe propriet.ati Iunciare, practica impl'umutul en dobinda - si isi investise clstigurile intr-o m anufactura de prclucrare a inului. Despre un altui s~ stia ca, mari;jndu-~i Iiica, ti daduse 0 zestre considerabila.

Desigur: sint citeva cazuri cunoscute; dar, cit erau do rare sau de frecvcmte, asta nu putem ~ti. Faptul in sine, insa, este semnificativ: profesorii (multi? pu[,j ni? liirisimi?) incep sa fie atra~i de ci~tigurile extraordinare, do contrele unoI' noi resuJ'se -curtile principilor sau ale mecenaijilor-~i de tentatiije stilului de viayil. "capitalist".

doctor at,. au fost . except.ati de Ia aceasta masura fiii, fratii si nepotii prof'esorilor l~dogne,zl. - Apoi : in 1394, la universitatea din Padova s-aIuat hbtarlrea ca un ;1(:)cto1' . m drept ~~ fie primit in n_;od ¥ratuit in colegiul jurisconsultilor daca era ~ld, nepotul,. str anepotul sau stra-stranepotul unui fost profesor universitar : iar III 1409, ca Iiul unui !11 agist~u al acelei universitati sa fie scutit de orice t.axe de cX~l11ene. - "Aceasta constituire a unei oligarhii universitare in timp ce contrihUla. la 0 conside:abilil. scadere a nivelului intelectuaI, conferea toto data Iumii univer:~ltare unul din caracterele esentiale ale nobilimii: caraeterul ereditar. Profesorn ~evenea~l 0 casta" (J. Le Goff).

~l Iucrurile nu s-an oprit aici.

Pro.fesor~i - ~i chi~r numai absolventii care obtinusera dear un titlu sau un grad didactic universitar - adopt a acum mentalitatea, un stil de viata, obiceiuri ~: embl~m~, aS81~l anatoare y c~Ior ale rangur~lor nobiliare , Privesc cu dispret munca I~J~n~a.la ~l te~n~ca, poarta I~el~l d~ am ~l toea cu guler de hermelina, precum ~i J n dm,~:Ie lungi din piele de capnoara ; catedra de la care lsi tin lectiile este adeseori acopei ita de un seniorial baldachin; sarhatorrre a luarii dbctoratului este de r~O'uHi ~nsotlta de foa~'te costisitoare haluri, spectacole ~i turnire , Casele profesorilor ~int "uxoa~~, mormintolo lor sint somptuoase monumente in m armura : iar la Bologna lect~rn. au dreptul de a purta arme ~i privilegiul de a iesi in oras h{sotiti de 0 sl~ita ~;t~mCI o~men~ imbracati .in ve9,1~lint.e de.par~d~. Chiary 9,i magistrii. faeultatii de .: " v mal p~tl? resp~c~atl. de 01 aseru decit cei ar Iaoultatilor de drept sau de me\ilC~na - ~u ca patat privilogiul de a fi scutiti de serviciul militar : iar studentii lor r~8.~ bogat1,. pri:rileg~ul de a presta acest ser~iciu platindu-si un in'locuitor. - '"latEt ',l,:e: (co?ch~~: istoricul francez ci~at mai sus) stiinta reclevenind 0 pnsesiune 9i un rezaur , em 1.1" trumont de putere, Jar nu un dezintoresat seep in sine".

VIArp_ S'l'UDENTII,OR

" l.stol,ie:~l~nive,rs.itatilor :11~~ievale rccunosc ca, intruoit pina 1" ora actuala n-au :>Ststudld~ s~flClent ~?lahtallie. con.cre!e ale Iiecarei universit.ati in parte, tnbloul 6en?ral alvvletn studentilor ramine mca lacunar. Totusi, desi m asa studenteasca

\'''1'1 '3. ell a· . d y tV' . h' .." ,

t:.:, ~~ 1 _lpc epocl,. upa, "an ~1 CIaI'. cle.la 0 umverSl.~ate la alta din aeeer")i tara, ac('st

:J,l~;_ se p~~te 1.n!r~lc1tv~ reco~~tltUl, destu1 de hdel, pc haza clatelol' furnizate do s,~th.vele _unncrsltatllor iF coleglllor, a frecventelor aluzii ale predicatoriIor 1a ohi~,pmr:lev ~~ con~luita studen~ilor, a. unoI' ghiduri universitare care s-au pi'istl'atBO, a. ~~~~nlna~~lornLcute de ~.tUcl~I* pe .manu~le.le, te~t:le ~colare 9i dictionare1e lor, a.

.. .101' tl ~bul.alelor refOlltoal e la dehctele ~l aezordullle pe care Ie provocau studentii

p~e?Ul:l 91 a foarte numeroaselor 8crisori ale acestora, care s-au pastrat, adres;t~ p~mntt1~r, .rudelor sau protectorilor 101'91; in fine, 0 adevarata mina de informatii - pltore9tr 91, totodata, continind inclicatii concludento privind miscarea de i~lei a tnnpului - 0 constituie hogata productie poetica a "goliarzilor". '

In felul acesta, se ajunge sa se constituie 0 aclevaratil. oligarhie universitara, - accontuatfi sau agravata ~i de faptul ca putea deveni chiar ereditara.

Acela~i eminent jurist Accursio ceruse (prin mmare - inca In sec. XIII) ca fiii profesorilor facuItatii de drept din Bologna sa beneficieze de un clrept preferential 1a ocuparea catedrelor vacante. Autoritatea comunala s-a opus la aceasta prop11ne1'e in repetate rinduri, timp de 50 de ani. Dar in 1397, cind colegiu1 profesorilor a decis ca numai un singur candidat din Bologna putea fi admis intr-ull an 1a.

, v .90 Cel ~l0.iint~resant este lvlanllalul s_tudenlilor care l$i propun sa rl'ec('entt'::e cu uni('er-

sr~a!rle! publ;cat ,prm 1480 p~n~I:U studcntll din Heidelberg (eliU' care, ell siguranUl, esLe eonclu-

d,nt $1 p.en.tIu vmta studentrmll de 10. aIte 11l1iversiL'\ti (,."8I·n,0Jlc) .

91 r If -f' ~ I J ~ . • " L, t"l .H:' - .•

c. ,"0 d:U Lap~'oape constant) al acestor serisori esLe eererea de a li se trimite bani si de

,~, lrd s~.perI11ltG sa-:;;I pr~lupgeasc{l i;>eclorea pentru continuarea studiilor. in rest, infol'matiile jJl'i~ 111 ~ldt~ studmtea.sca smt des!ul de reduse - cllei, in general, sCl'isorile sint redaeta'te dupEJ dlU:Illlte.,ormulare 1;>1 m~dele epIstolare. (Unul din aces tea, foarte, riisplnclit, continea ntl lllai ptltm de 22 de "metode" chverse de a aborda, cit mai convinglitor, ccrerea de a Ii se trimite bani).

88 La inceputul secolului al XV-lea, se ajunge pinfl aeolo incH 1a llniYersitatea din Padoya f,8. nu ponE, avea dreptul de il1viij;amint gratuit - preY{lzut de statutele universitatii - eleeit

un singur student pc fie care facultate. '

89 Bolognezul Francesco Accursio ('1182-1260) este eel dinUi jurist care a adunat texlele glosatorilor bolognezi la Corpus juris civilis (precum:;;i toate discll\.iile eunoscute pina at unci aSllpra dreptului roman) lntr·o opera intitulata Glossa ll1agna, care a determinat formal'8a ullui int]'()g eUfent de glosatori (accursiani).

174

UNIVERSITA TILE

VIATA STUDENTILOR

175

Aparitia universitatilor mcdievale se inserie (cum am preciz.at de Ia inceput) tntr-un Ienomen social general incepind din sec. XII- acela al spiritului corporaLiv, al tendintoi de grupare in asociatii profesionale (sau de alta natura) in scopul de a-9i apara solidar interesele. Dar, spre deosebire de celelalte asemenea comunit.atj medievale, noul tip de universitas, de asociatie corporativa de intelectuali, pro Iesori 9i studenti, avind 0 legislatie proprie, privilegii, drepturi ~i chiar 0 au t.onomi«, - reu nea momhrii _provenind din toate tarile europene 9i din aproape toate clasele ~i straturile sociale. Boga+i sau saraci, calugari sau Iaici, Iii de nohili, de negustori hogati, de mestesugari sau de tarani nevoiasi, eu totii aveau -in principiu, de drept - acces Ia illYatam intul universitarvbucurlndu-se cu totii de accleasi drepturi. ,if ~lraSa se tina seama de originea lor sociala si nationals ei puteau sa fie alesi in t.rate Iunctiile universitare, puteau sa devina rectori, dee ani, etc., - in timp ce, in general in societatea medieyala prevala aproapepeste tot aristocratia, care l;;i a-oga toate Iunctiile celerriai inalte ale statului si ale Bisericii ; si cind in orase 50 petrecea acelasiIucru cufamiliile patriciatului ~rban. Comunit~tea universitatii, tnsa, chiar de la inceputurilc sale n-a eunoscut dosebirea de casta; sau, mai bine zis: ea a generat 0 noua casta, compusa din elementele socials cele mai eterogene" (IL Grundmann).

o casta - dar o"."casta deschisa". 0 casta al carei statut - ordo scholasticus - nu tinea scama de 0 deosebire intre clericisi laici. Niciin fapt, niciin terminologie : 1ncepind chiar din secolul aI XIII~lea, adeseori denumirea de "c1eric" era data oricarui student, indiferent daca era tonsurat sau nu, daca apartinea sau nu lumii ecleziasticevEi - 0 denumire .tinzind sa capeteprogresiv sensul de saoant, de inoiilot, de erudit.

In societa tea urbana, studentii reprezentau 0 categorie sociala de-sine-statatoare. In primul rind, datorita numarului lor foarte mare in raport cu populatia respoctivului Ol'W;;' Cifrele date de contemporani sint, in mod evident, neverosimile=, Se stio cauna din trasaturile caracteristice ale mentalitatii medievale (Ia fel ca a

acelei antice) este aplicatia spre exagerare. ,,1n reaIitate, Parisul puteaavea in meclie2.500 de studenti'" iar in perioada sa de culme, probabil 6-7.000. IarOxfoI'dul, catre sf'irsitul seeoluluialXIII-lea - intre 1.500-3.000" (Fr. Heer).In orice caz,in raport cu populatia oI'a§elor universitare din acel timp numarul studentilor era. enorm, apropiinclu-se uneori de 10 % din popula tia ora.9ului.

In marea lor majoritate,studentii nu erau cetateni ai ora:;:ului respectiv, ci

_ "straini"- din alte orage, regiuni sau tari, - dar beneficiind de anumite priviIegii, cum am vazut,:;:i supunindu-se propriiIor lor legi. Abia mai tirziu - 9i nu peste tot in aceeai?im'asura -autoritatea eomunala a reu§it (de multe ori cuajutorul autoritat.ii ec1ezia~stice) sii-:;:i faea simtita puterea, - uu insa ~i supunerea neCOlldi!.ionata.

Conditiile materiale de viata ale studentilor (pe cele 9colare, de studiu, Ie-am schit-at mai sus) variau, fire9te, in functie de posibilitat-ile economice ale fiecal::rin. Cei ma.i saraci - care IlU erau ajutati nici de ordinele monastice nici de col~gll ---: se asociau (cite patru, cinCisau mai multi),i9i inchiriau 0 casa 9i 19i proeurau smgun aEmentele (:;:i vinul!) direct de la tarani. Studentul bogat i:;:i putea Iua 0 casa intreaga cu chirie, avindi?i un valet, un bucatar .:;;i chiar un secretaI'. Desigur ca cei ma.i

diligenti erau primii, - cei care, pentru a se pregati in vederea unei cariere, treb uiau sa conteze numai pe propriile lor puteri.

Dar, nici unii nici altii nu veneau la universitate num ai ca sa studieze. Nu lipseau din viata studenteasca nici distractiile nevinovate - si nici v iciiIe. Dintre aces tea din urma, eel mal raspindit pare sa 'fi fost jocul de zaruri. Cel nenorocos i:;;i pierdea hanii, - dar :;:i hainele san carlile de scoala. La strimtoare, recurgea la camfitar, Hislndu-i in gaj cartile94• Sau, sa apeleze Ia un cetal,ean hinevoitor din oras ; sau, la unul din profesorii sai care sa garanteze pentru e1. - Profesorii mai trcbuiau S8. intervina 9i pentru student ii arestati de slujhasii politiei, - pentru ca erau gasitl purtind arme, sau pentru ca savir9isera felurite infractiuni ori delicte.

In legatura cu aceasta, ceea ce trebuie amintit - :;;1 subliniat - est.e faptul ca nrof'esorii nu se limitau la predarea materiei si la ex aminari , ci se preocupau si clfl ~ducatia studentilor, st.aruind aaupra unor norme de conduita in "viata sociala fji particulara. "Poate ca in felul acesta sa se fi creiat acele relatii clintre dascali ~i scolari care ii Iaceau pe toti sa se simt.a legati Intr-o mare republica a o amenilor invatati; 9i poate ca astf el profesorul lntelegea ea Iimitindu-so doar la a Ie preda (I materie era mult prea putin, daca nu cauta :;;i sa formeze oameni care sa raspunrla cerintelor vremii ( ... ) Asadar , 0 comuniune de interese practice 9i culturale li legal! pe studenti de profesori :;:i faceau intr-adevar din ei un grup social aparte in cadrul comunitatii orasenesti "95.

Orarul ~i calendarul scolar al studentilor au variat de-a lnngul timpului. Variatii - mai mici sau mai mari - se puteau intllni si de la 0 universitate la alta.

, La universitatea din Paris, orarul de studii eraditerit., dupa facllltati. AsH('I, la facultatea de arte dimineata era rezervatii oxercitiilor si corcctarii Iuorarilor - de cat.re bacalaureatii-asistenti ; magistrii i~i tineau lectiil~ dupa amiaza. La Iacultatea de teologie, magistrii i~i tineau cursurile disdedirnineata, intre orcle 7 (vara, chiar de la 6) pina la 9. Bacalaureatul-asistent superior {seruentiarius ) comenta textcle lui Pietro Lombardo intre orele 9-12; iar hacalaureatul de grad inferior comenta textele biblice in orole cind m agistrii 9i sentcntiarii nu tineau lectii. Dupa arniaz a era rezervata discutiilor disputationcs - san "seminal'iilor" cum le-arn n umi azi. In zilele cind erau anunlate di::pute mai interesante, eursurile eran suspeudate de la orele 9.

Sarbatorile religioase 9i cele hotarlte de universitate erau foarte frecyente. La, Bologna, magi9trilor Ie era strict interzis sii tina leetii \n zilele de sal'batori religioase; dm' bacalaureatii-asistenti ir;;i puteau tine ,.seminariile" :;;i in aeeste zile, dad voiau. Anul 9colar incepea la 19 oetombrie. De Craciun, studen1;.ii aveau 0 Yacan\,a de 10 7ile; de Pa:;:te, alta de doua saptamini, iar de Carnaval, trei zile (vacanla prelungita, m,ai tirziu, la trei saptamini). La Bologna, de Rusalii mai era 0 yaeanta de doua nle, in locul vaeantei scurte de la inceputul Iunii III ai la alte universitati italiene. (La universitatea din Pisa era ~i 0 vacant-a de 0 saptamina ineepincl eu solstit-iul de vara).

La universitatea din Paris, durata vacanteIor a sporit de-a lungul Evului }\Iediu.

In 1231, papa Grigorie IX ordonase ca yaeani;a de n.ra nu putea depu9i durata de (> luna; dar dispozitia Il-a fost strict l'espectata. La sfir9itul sec. Xl V, vacanta de YClra incepea Ia 28 iunie 9i se termina la 25 august (pentru facultatea de arte) san

92 Magislrul Odofl'edus afirma ci:i, inainte chiar de 1300, numi:irul studentilor din Bologwl era de 10.000 (dnd catre 1250populatia ?ra~uIui nu trecea de 40.0.00!);_un caIu.gar nota ca, il; 1287 1a Paris studiau 30.000 de -student!; numi:irul celor de Ill. uJ1lversltatea dm Oxford, dup" afir~atia cance1arului Gascoigne (sec. XV), ar fi fost inainte de 30000; cifra pe careWiclif 0 ridica- pentru sec. XIII- la 60.000!

93 in primii aIli ai sec. XIII, ]Jopu1at.ia Parisului abia daca depi:i~ea cifra de 25.000 de locui,tori; cifra care_, in ol'ice caz, catre anu1 1.l,00 nu pu tea sa se fi triplat.

94 In baza unui vechi privilegiu dat de imparatul Frederic II, c{lmMarlll i Ie putea 1'2stitui dad\. studenLu1 5e angaja, sub jur[unint, sa nu p(lriiseasci\ ora~lll fell',\ s[\-j plrltCHsdl datoria san sti-i inapoiez8 c[lrple. AcestJ. era nnul cl in moliYlde prnlru care ele multe ori sludenl.nl era nevoit sil-~i prelungeasca durata studiilol'; c{lci clac(l incel'ca sci rug:! din ora~, cCuuiHarul put.ea punG s[(-1 arGstezG.

~5 A. Viscardi, G. Barni, - in L'Italia nell'eu't comunale (HI. Bibliografia).

176

"CLERICI VAGANTES"

177

UNIVERSITATILE

Ia 15 septernbrie (pentru faculta\,ile de teologie 9i de drept canonic); dar aceste date indican doar ca lectiile puteau sa Inceapa atunci; terrnenul real de Incepere a cursurilor era 1 octomhrie. De la accasta data pina la Paste dura "semestrul lung"; iar "semestrul scurt", cle la Paste pina la sfirsitul lunii iunie, De Craciun ~i de Pa'}te erau vacante foarte scurte, dear de citeva zile.

Dar Ee puteau tine cursuri :;;i in perioada v acantei lungi de vara. tn fond, anul 9co1ar nu comporta vacante propriu-zise, ci doar 0 perioada de aproximativ trei

al XII-lea :;;i intreg secolul al XlII-lea96• Aceasta categoric universitara, Iaimoasa in epoca 9i clar delineata, se cornpunea din studenti pribegi - clerici cagantcs sau cagorum scholarium - originari nu numai din Franta, ci :;;i din Anglia, Gormania, etc., care hoinareau dintr-un oras intr-altul, :;;i care si-au luat numeIe de goliarsii",

Categoria goliarzilor era compusa din studenti - originari de Ia tara, din orase , chiar 9i din Iamilii nobile, - din Iosti studenti care nu si-au terminat studiilev si chiar din tineri m agistri (care voiau sa-:;;i schimhe auditorul, fie pentru a cistiga un renume, fie pentru a se retrage din fata unui rival redutahil), Studentii goliarzi colindau orasele de la 0 universitate la alt.a si in cautarea "perlei preticase a 9tiintei", a Iectii lor unui magistru renumit (cum Iusese celebrul Abelard care, oriunde se deplasa, atragea 0 m asa de discipoli entuziasti): acest gen de "aventura intelectuala" explica in multe cazuri pribegia acestor clerici oaganies. Mobilul mult mai frecvent insa al peregrinarii studentilor goliarzi era de un alt ordin, mult mai prozaic: Iipsurile, saracia, nesiguranta zilei de miine.

Secolul al XII-lea, cu cresterea impetuoasa a populatiei, cu marea dezvolt.are a comertului, a oraselor, ~i ca urm are, cu inceputul declinului structurilor feudale, a creat 0 eiervescenta mobilitate sociala, cn contradictii tot mai accentuate, din cadrul carora aceasta categoric de studenti, lipsiti de mijloace materiale sau pur ~i simplu protestat.ari dozorientati, cauta sa evadeze. Acest.ia slut novoiti, san do ar se multumeso sa traiasca din dilerite expsdiente, cistigindu-si viata ca servitor! ai colegilor lor mai bogati, ca scamatori in tirguri, cintaret.i sau recit.atori prin hirt uri, cersind ajutoare de la cei avuti 9i puternici, distrlndu-i cu versur.le lor satirice, umoristioe sau picante, uneori chiar indecente plna la Iimitcle vulgaritatii'". Pe linga accast.a, ceca ce ii discredita - 9i pe drept cuvint - in ochii lumii cumsecado era r;;i viata lor dezorrlonata, noptile pierdute prin taverne, hotiile la care se dcdau, scandalurile, batiiile :;;i duelurile sflrsind adeseori in mod dramatic. Episoadele de aceasta natura din viata genialului goliard Fr. Vitlon au trecut in istoria literara ca tot atitea exemple. - Cum goliarzii se manifestau cu ostentatie ca non-conformisti, contestatari, dizidenti, disprctuind ordinea stabilita, atacind vehement in versuri le lor cu 0 verva de mare crecL asupra m arelui public intreaga ierarhie eclez iashea - de la papa ~>i episcopi ptna la preoti ~i calugsri, - hinelnteles ca i}i-au facut imcdiat multi dusm ani, care n-au ezitat sii-i eticheteze ca vagabonzi, trinclavi, sarlat.ani :;;i mascarioi de bllci; intr-un cuvlnt : elemente periculoase pentru societ.ate.

Pe de alta parte, insa, goliarzii pot fi oonsiderati ~i ca reprczentanti ai unei intelectualitati urbane cu vederi revolutionare - mai exact: revolutioriar-anarhice, confuze 9i exclusiv distructive - care refuza :;;i combat structurile vechi Ieudale, precum :;;i cole noi, burgheze. Cu t.oate acestea, goliarzii nu pot fi priviti ca elemente ale unei determinate clase sociale. Caci, desi ei au fost coi dintli poeti din Evul Mediu care au scris "poezii de razvra tire" (carmine rebeili) , amhitiile lor au fost, in ultima instanta, de natura diferit.a ; :;;i, in mice caz, primul lor obiectiv nu era sa schimbe ordinea sociala, ci sa obtina de la aceasta or dine stabilita exis-

Lect ie intr-o universitate italians. (A se nob l ipsa de in teres a multor studenti: unii ascultn, dar al tii vcrbesc, se plictisesc sau dorm, .. ). - De pe un pergarnen t din '1420; Staat.liche Museen,

Berlin

luni ; 0 perioada tnsa in care magi:;;trii putcau, eventual, sa tina lectii, - dar hacaIaureatii-asistenti continuau so. tina "seminarii" cu studentii lor. - Trebuie mcntionat si faptul ca "zilele Iucratoare" nu insemnau si zile de curs efectiv - caci numeroase erau cele in care studentii dear asistau Ia disputaiiones, la lectiile inauguralo ale hacalaureatilor-asistenti, etc. Incit, intr-un an scolar, numarul zilelor ocupato in intregime de cursuri, al "zilelOl' lucratoare" complete, nu t.recca de 130-140'

"C:LERICI

VAGANTES"

06 Rcnumitul istoric Ferdinand Lot sustine cit, sub teran, goliarzii au continuat sa existe pln a in sec. XV, - socotinclu-l cu eel mai iluslf'U goliard pe genialul poet F'l'angois Villon.

97 Termen a ci:irui etimologie esLe controversata. Dupa unii autofi, ar dCl'iYil de la numcle]l8rsonajului biblic Goliat, Incarnare a diavolului - cum 1l socoteau ~f. Augustin :;;i Venerabilul Beda - ~i pe car8 goharzii, clintr-ull spirit de bl'avada:;;i de vehemen t nOll-conformism, de protest contra orclinei stabilite, :;;i-I revendieau, me Lai'oric, Cil stl'amo:;;. D1.1pa alti autol'i, cuvlnLul ar fi un derivat dinlalineseul gula (gltlej), eu fOl'mele adjeeUvale gull'ar, golal'l, goliarl (lat. golial'dus) - aVllld intelesul def{limator de "mlneacios", "gaman", "ling2-blide", "parazit".

9 Dcspre ]lo8zia goliardic:J., Yd. infra, capitolul LileralUra.

In acest mec1iu stuclentese, pcntl'u care Pari suI era "raiul pc l)i1mint" - Pan:sills, paradisills mundi, - 0 cntegorie ele stuclcnti-poeti no-a lasat documentuI poate en! mal pitoresc ~i mai sugestiv, mai indicativ pentru ideile, ohiceiuriIe, moravurile, stnl'ea de spirit a. unei p8.r~i a stuclentimii pa.riziene din a doua jumatate a secoJului

12

178

UNIVERSITATILE

SEMNIFICATIILE, INFLUENTA UNIVERSITAlIl MEDIEVALE

179>

tenta anumite heneficii materials. Ceea ce este confirmat cit se poate de clar tocmai de cazul celor mai Iaimosi goliarzi'",

gindire, impartialitatii ~i interesului studentilor de a beneficia de un lnvatamlnt de nivel cit mai ridicat. Studentii erau mai doritori sa studieze declt erau dori~ori mB:gi~trii sa predea". Is~oricii universitatii medievale nu ezita sa-iii mal'tul'iseasea 11l1preS~a ca, d: multe orr,. ~~e::ara~ul ir:vatamint, scrupulos pregatit ~i eficient Iormativ, s-ar Ii datorat activitatii didactice a bacalaureat.ilor-asistenti.

~i ~lte deficie~te se ~bserva in sist~mul de inva~amint universitar medieval.

De pilda: faptul ca nu existau probe sense Ia examene, ~i nici un control atent si permanent pe parcursul duratei anilor de studii, Sau, faptul ca dispuiationes detineau un loc p.rea i~ltins in l:ro?rama studentiloI~ 9i in timpul ele care dispuneau pentru a putea studia prm lecturi directe, Sau, 0 deficienta - din punct de vedere etiintific cea mai grava: dogmatismul dus Ia ext rem.'

. Rigiditatea dogmatica decurgind din respectul sacrosanct pentru allctores

mipunea ca textele acestora sa se substituie obiectului, Caci nu se studia .:natura" ci cartile prescrise in programa despre natura; nu se cercetau legile Univ~~'sului ci textul lui Ptolemeu; nu studiul direct al omului interesa tnvatamtntul medi~al ci stu~i~lv C.:l1lonului ~ui A:vic~nna. :r:u observa_tia sau ratiunea oforeaugaranti; autenticitatii, a adevarului, ci autoritatea nediscutata a acestor auctores - care aveau prioritate in continuare asupra experientoi directe. Ohiectul stiintei nu era "lumea" sau "omul", ci ceea ce acesti auctores au scris dcspr« lume san despre 0111. In structura ment.ala a intelectualului Evului Medin, realitatea 9i experienta l'amineau - cum sublinia E. Garin - tinute 10. distanta; te xtul in sino este suliciont. Caci, potrivit acestei forma mentis, cuvinte1e sint in consonants cu lucrurile, sint conform~ lor, concord~ cu ele) - sint aproape 0 prelungirc a lucrurilor. Cum va rep eta 91 Dante: Nomina sunt consequeniia rerum.

o imagine, Iidela pe cit posibil, a studentimii medievale 9i un tablou aJ Ielului sau de viata, se pot care rezuma la liniile trasate m ai sus? Desi acest tablou a fost schitat pe haz a inform atiilor transmise, iniormatii care insista mult asupra unor date anecdotice, pitoresti si, in fond, de sens negativ. Dar studentul serios 9i diligent?

Acesta nu Iormeaza obiectul cronicii cotidiene. Imaginea lui - ideala, poate, dar gasindu"~i cu siguranta, macar partial, corespondent in realitate - 0 gasim sehitattl in m anualeleeducative §i in textele predicatorilor: el "trehuie sa fie" respectuos, ascultator, strguincios; frecventeaza eu regularitate lectii1e magistrilor-, acasa mediteaza asupra temelor predate la cursuri, ia parte activa §i cu interes la disputationes, este preocupat sa-~i ia toate examene1e, doreste sa se instruiasca si sa se pregateasca serios pentru viitoarea sa oariera ... Fapt este ca daca Evul Mediu a clat 0 pleiada at it de stralucita de intelectuali - nume dintre cole mai mari ale culturii europene - este pentru ca acestia s-au format intr-o ambianta universif.ars de nivolul 9tiintific eel mai inalt al tirnpului. Caci in accasta lume animatii de patirn a disputclor inteleetuale f'ermenta 0 imensa dorinta de a se instrui, - 0 adevarata (cum s-a spus) "reIigie a culturii".

SElHNIFICATIILE, INFLUEN'_fA ~I POSTERITATEA ulXIVERSI'l'ATII MEDIEV ALE

Dar, cu tot acest entuziasm intelectual evident, tentatia de a plasa inva~amintul universitar medieval tntr-o perspective idealizatoare se cere a fi evitata. Institutie tipic medievala, al carei prestigiu a actionat considerahil asupra vietii socials, politice 9i culturale, 9i ale carei elemente de structura ~i de conoeptie s-au dovedit - cu modificarile inerente timpurilor noi - viabile pina azi, universit.atea Evului Mediu n-a fost lipsita de evidente ~i serioase deficiente.

Una din acestea rezulta din virsta prematura a studentilor f'acultatii de arte - uneori chiar de numai 14 ani. E adevarat ca, aici, studiile erau considerate un invritamint propedeutic obligator pentru a putea urma una din Iacultatile "superioare" -- teologie, drept ~i medicina-'". Dar imsnsa majoritate a celor care obtineau licentia docendi in arte nu mai continuau studiile101•

IvIai grava era lipsa de riguroasa selectie a corpului profesoral ~i, ca 0 'consecinta, competenta cel puFn discutabila a unora dintre magi:;;tri. In universitati!e in car~ cUYlntu1 hotarltor il aveau studentii (nni(Jcrsitates scholarinm), catedrele eran mai judicios atribuite decit in nni(Jersitates magistrorwn, datorita maturitatii de

In universitatea medievaJa, nivelul intelectual eel rnai inalt a fost atins de fil?sofi~ scolastica 9i de .~eol.og~e .. Dar cea mai larga difuziune ~i 0 influentii practica evidenta au avut-o studiile juridice. In cele mai multo universitati med.ievale Iacul-

tatea principals era Iacultatea de drept. " c

Di~ ~u~ct de. ved.ere s_ociaJ ~i politic, ~nul din rezultatelo cele m ai importante ale i~va~.~mmtul~: universitar a fost creatia, sau macar cresterea considerabila a autoritatii, puterii efective 9i valorii 9tiintifice a oamenilor de legi. "Prestigiul si p~terea l?r reprezentau ~?l putin. triumful ratiunii 8,i aJ educatis] asupra capriciului 91 a fo~tel brute. Oamenii de legi au moderat sau au reglementat despotismul" _ n.oteaza H .. Ra~hd~!l. I~fl~elolta l?r as~~ra intregii Europe s-a tradus prin modificar:le ~duse ~nstl~u~l.llor Ju1'1~lCe ~1 pohtlCe de catre dreptul roman propagat de ei, he dIrect fIe prm mtermedml dreptului ca.nonic.

. I ndeosebi in. sec .. XV, in vi~ta universitatii s-au petrecut schimbi'iri profunde.

Slmptome1e declmulu1 ~in re~htate, sem?e ale unei noi etape in evolutia spre fo1'mele moderne ale umal1lsmulm Rena9terll - aparusera inca din secolul anterior datorita unoI' cauze diferite s,i care au actionat pe mai multe planuri. '

. A~tfe~: din~r-o ~nsti.tutie c~ c~racter. interna~ional, universitatea va deveni

o Il1sbtutre natlOnaJa (8,1 uneo1'1 chlar reglonala) - cind universitatea din Prao-a (~o?data vi~ ~347), acaparata initial de magis,tri s,i studenti germani, intimpina op~zItl.a hotarl~~ a ~lem~n~~~ui vetnic ce~, .~i VcinAd decre~ul ~egal din 1409 iiobliga pe tot~ m~m~r~l .Ul1lV~rslt~yl1 sa depuna Jurammt de f1dehtate regelui Boemiej, Alti regI, prmcIP: 8,1 impara~l mteresati sa-9i creeze cadre bine pregatite pentru mecanism~l statal (furmzate in pnmul rind de facuItatile de drept) VOl' fonda alte universitati

12*

99 Astfel: Hugues d'Orleans, supranumit "Primatul", a ajuns un reputat magistru allicoIilor din Paris fli Orleans; al do ilea (in ordinea ceIebritatii) goliard, cunoscut sub pseudonimul de ,.ArhipoeLul din Colonia", a devenit protejatul, favorilul $i adulatorul unui InaIt prelat german. arhiC<1l1celarul imparatului Frederic Barbarossa; Serlon din Wilton s-a aIaturat partidului reginoi nIatilde a AngIiei, obtinind consistente beneficii, dupa care a intrat in Ordinul cistercienilor; iar Gantier de Lille ~i-a petrecut viata la curtea lui Henric II Plantagenetul, de la care a trecut Ia cea a arhiepiscopului din Reims, terminindu-~i zilele in cali tate de canonic,

100 La faclllUi~ile de drept ale unor universitiiti nu era obligatorie (eel putin in anumite

cpoci) obtinerea In preaIabil a licentei in arte. ' ,

101 l'IIari cliscrepante de virsLii se notau mai ales in facultatile "superioare", - nnde adeseori studen\i tineri de 21-23 do ani stateau In aceca~i banca Cll coIegi de 38-[,0 de ani!

180

UNIVERSITA TILE

181

SElVIN1FICATIILE, INFLUENTA UNIVERSITATrr MEDIEVALE

nationale. - Spre sfirsitul Evului Mediu, marile universitati VOl' lua parte activa in conflictele dintre state, af'irmlndu-se ca adevarate forte politice integrate in structurile st.atului national'P''.

celor .. mari": tent.atia bunei-stari mat.criale este dublata de amhitia unui prestigiu C'\Cul _:_ sau, 1~18car apropiat - celui al aristocratiei. Ambianta sa ideala este cut-tea 1';;jncii1.rZl - si, adeseori, pozitia mult-dorita este cea de curtean. Intr-o lume ill ~ are S8 instm;reaza acum r;;i se consolideaza progresiv relatii sociale noi, :;;i in care 5C stmctureazs dcci un alt til) de yjata culturala, uniYersitaFle VOl' deveni intr-a-

In interiorul institutiei universitare, am vazut cum chiar incepind din sec.

XIV corpul profesoral tindea sa devina 0 oligarhie universitara ~i 0 aristocratie intelectuala ereditara, Transformarilo de eserita, insa, s-au petrecut in ohiar metoda scolastica de inYatamint - ~i indeosebi in urm a crizei insa:;;i prin care a trocut Iilosofia scolastica, In fata problemelor care i se puneau acum-P", metoda scolasticii raspundea prin interminabile ~i din ce in ce mai putin convingatoare elucubratii discursive de logica Iormala. Mctodele scolastice VOl' fi mai ttrziu, nu num ai comhatute intr-un mod academic, ci 9i ironizate, persiflate, parodiate sau ridiculizate de scrierile unor autori de talia lui Erasm sau Rahelais. Scolastica sclerozata va fi at.acata de um anisti, - mai intii in universitatile it.aliene, unde scolastica n-avea tradit,ii puternice ca Ia Paris san Oxford, 9i unde traditiile Iiterare clasice s-au mcntinut., iar incepind din 1424 erau sustinute :;;i de studiul sistematic al limbii ~i litera turii grecesti.

Metoda de invatamlnt scolastica devenita 0 anacronica rutina va cauz a - cum nota S. Stelling-Michaud - "deeadenya universitiitilor franceze ca, aaociatii corporative, ca centre de invayamint, de cereetare §i de formatio sociala"; 9i aceasta, in contrast cu "vitalitaLea universitatilor germane, stimulata de disput.ele filosofice 17i rcligioase, - precum yi eu cea a universitatii din Oxford, care st.abilea noi puncte Ierme de referinta prin reformele sale practice, limitate, dar de un erect durabil (ca: numirea Ia catedro a unor titulari permanenti, delimit area precise a materiilor de inva~amlnt, moderarea conditiilor de acces la gradele universitare, cresterea rolului profesorului-tutore, autonomia 9i importanta crescinda a colegiilor universitare". - In It.alia, de asernenea: in contrast cu caracterul aristocratic al universitatii Iranceze - in care profesorii devin 0 casta lnohisa, ou pretcntii de privilegii eredit.are, - numarul catcdrelor 9i al disciplinelor creste, se introduc mctode 9i programe noi, modul de recrutare al profesorilor este m ai put.in rigid; si, in general, burghez ia m anifesta un interes din ce in ce mai mare pentru cultura,

Incepind din a dona jumat.ata a. secolului al X'V-Iea, profilul, structura ~i funetia universitatii apar schimbate intr-un mod mai evident.

Scopul universitatii nu mai este demult acela de a pregati intelectuali sub patronajul san in serviciul Bisericii, ci sub patronajul 9i in serviciul principilor ~i al or aselor. Magistrul universit.ar nu mai cauta nici contactul cu 0 cit mai numeroasa m asa studcnteasca, nici sa-'ll lege neaparat cercet.area :;;tiinti£ica de invatamint. Mcdiul pe care 9i-1 dorcste este acum mai putin aula plina de studenti, cit grupul restrins de docti, cercul inchis de eruditi recunoscuti: academia. Profesorul amb itioneaza sa obyina protuirea 9i prietenia, prot.ectia :;;i ajutoare din partea

102 In aceasta ordine de idri, trebuie amintit roIuI de precursor ai unei personalitati eminente: Marsllio da Padova (1275-1342), doctor in medicin a, profesor a1 Iacultatii de teologie :;;i rector ai Sorbonei, autor al cclui mai important studiu de ~tiin~ii po l itica din Evul Medin, intitulat Defensor Pads; 0 opera condamnata de Biserica, tntructt autorul, sustinind pretentiile pol itice ale imparatului german Ludovie IV Bavarezul, pleda pentru separarea puter ii spirituale de cea temporala, revendicind-o pe aceasta din urrna in Iavoarea trnpiirntului, - af'irmind autonornia cornpleta si ornnipotcnta statului, care i~i reclarna chiar :;;i 0 misiune spirituala.

103 De exemplu : tendinta lui Duns Scotus, sustinuta :;;i de Occam, de a separa net ratiunea de credinta ; insuf'icienta ratiunii, proclamata de Roger Bacon, clnd aceasta nu era sprijinita de cvidcntcle experientei ; anti-intelectualismul alimentat de misticismul lui Eckhart si exprimat de Nicolaus Cusanus in Apologia doctei ignoranie, etc.

Mlniaturit din Hortus dciiciarum a ahadesci Herrade de Landsberg (sey. XI.I), reprezcn und : in centru, Fitosofia, ded esubtul ei Socrate s! Platen, iar de jur ~mpr~J1fr -:- sub Cll'cnd c _ cele sapte "arte l iberale". La b_a~a cercului mare, l?,~tru poeti ant.ici, fJ8ca,re din el fiind inspirat de 0 pas(u'e [simbol iztnd "spll'ltul raului ). - Celeh:u.I ma~usclls

a rest d istrus in 1870; s-au piistl'at illS{\ foarte interesantele sale minlaturi

devar centre import.ante de cuJtul'i"i - dar YOI' pier-de 111011011(,11.11 stiintei F i 8.1 invao FlJ11intului superior. Magistrul va deveni un umanist., - iar umanistul ~A fi prin ~lefini\io (~i prin ambilie) un intclectual aristocrat. Si - ceca ce pe drept cu vint 1 so va putea eventual reprosa: un profesor care, antrenat de emanciparea intelectuala ce i-a fost asigurata de noile dircctii, lihere, de gin dire ~i de format ia

sa de buza din t.ineret.e, va uita cit de rnult datoreaza illyatiJ.minLul predat de 01 universitatii mcdievale de odinioara, Magistrul orgolios al epocii mm{,toar'o va Ii un aristocrat intelectual - ingrat l

$i totusi: chiar daca multe elemcnte ale invi:itamintului nniversitar rrnedieval au Iost apoi ahandonate, amendate sauinlocuite cu altele, incontestabil superioare, betzele universitatii moderne au Icst puse in Evul Mcdiu.

Un "corp prof'esoral" const.ituit ~i bucurindu-se (mai mult san rn ai putin) de privilegii 9i de 0 autonomic; predarca mai n.ultor rnatcrii de catre cliferiti profesori Illtr- un singur loc ~i in cadrul unci singure

.. . institutii eu unprofil propriu ; gruparea

stu~lllor. pe Iacultati 9i posihilitatea data studentului de a se dedica, mai mult sau 1:: ~l put]]: exclu~iv, doar unci directii de studiu, fal'a a se dispersa intr-un superIicial .enclclopedlsm; un curriculu In de studii prevazut pentru 0 pericada definite ~le am; faptul cil Ia sfirfiitul acestei perioade studentul va fi supus unor examinari, 111 urma .c~rora i se va conleri, intr-un anumit cadru ceremonial, un titlu academic, de prestlglUfii comportlnd anumite drepturi, - toate acestea i-au Iost transmise ~nYiltamintului superior modern de universit.atea medievala,

182

F,n\;ilda Co legiului Navarre], construit de ]; Ill;) eel Frurnos (azi, distrus}. - Dupa un dcsen vechi, pastrat In Cabinet des

Estnmpes, Paris

UNIVEHSITATILE

$TIINTA

Preliminaril. • ~tiint.a in Occident pina In sec. X.

• Aportul ~i dliuzaren stiintei grecestl §i arabe .• ~tiinta in seeolul al XII-lea. Enelclopediile. • Seeolul al XIII-lea. Noul sistem §tiintific~ 0 Robert Grosseteste §i Rogel' Bacon. • Duns Scotus ~i William Occam.

• Cosmologia. • Astronomia §i astrologia. • 1\1eteorologia §i optiea, • lHccanica §i magnetismul. e l\Iatematica. • Geogratla, geologia ~i mlneralogia, • Inceputurlle chimiei, Alchimia. • Blologia, zoologia

§i botanica, Alhcrtus ffIagnus. 0 Blologla nmanii. • • ITlcdicina.lUarile epidcmit • Chirurgia. • Spitalele. Orgauizare §i asistenta medieala. 0 ~tiinte tooretice §l ~tiin!e aplicate. • Trci exemple.