PEDAGOGTA - $TilNTA EDUCAT|Et

obiective: 1. EDUCATTA - OBTECT DE STUDTU AL PEDAGOG|Et

Etimologic, termenul cJe educalie provine din limba latinS, prin traducerea lui ,,e" care
inseamna .,din" qi a lui ,,duco-ere" in sensulde,,a scoate", inlelesul originar al expresiei,,e
duco" (a scoate din) capdtd un sens derivat,,a scoate" pe copil din starea de naturS, a cregte,
a cuitiva, a indruma. Specialigtii conferd acest sens expresiei ini!iale, pentru a sugera drumul
parcurs de copilin devenirea lui, ca rezultat al influenlelor favorabile de ocrotire, ingrijire gi
sprijinire. S-au dat mai multe defini!ii educa!iei.in sensulcel mai larg, educalia arfi acea
activitate umani constituiti dintr-un ansamblu de influenle 5i acliuni exercitate conStient,
organizat 5i sistematic de societate (generalia adultd, de regulS) pentru a pregdti omul (in
speti generatia t6niri) pentru via!5in general, pentru cea socialS tn special, Cu alte cuvinte,
educatia ca ,,realitate sociaiS" permanenta, vizeazi in esenli forrnarea ,,personalitd!ii
umane" urmdrind transmiterea giformarea la noile generalii a experien!ei de munci gi de
viaf5, a ci,noStintelor, deprinderilor, comportamentelor gi- clefinirea conceptului de
educatie; - evidenlierea unor aspecte ale evoluliei istorice a educaliei; - precizarea funcliilor
educatrie'i, a dimensiunilor gi caracteristicilor noi ale educa!iei; - precizarea aspectelor
specifice ale'educa!iei formale, nonformale gi informate; - analiza interdependenlei tlintre
educa!ia formalS, nonformali gi informali; - caracterizarea educa!iel permanente qi a
autoeducaliei; - definirea pedagogiei ca ;tiin15 a educatriei; - cunoagterea sistemului
Stiin{elor pedagogice; - evidenliera relaliilor dintre pedagogie gi alte gtiinle.

Cuvinte cheie: educalie, funclii ale educaliei, educalie formalS, educa{ie nonformalS,
educalie informalS, pedagogie, sistemul Stiinlelor pedagogice l-7 valorilor acunrulate de
omenire pdtri in acel moment" Scopulei este, deci, formarea personaiitS!ii urnane,
pregbtirea 3cesteia pentru via{5, pentru integrarea in activitatea socialS, utilS dezvolt5rii
societalir in istoria 96ndirii filozofice 5i pedagcgice, educa!ia a primit diferite defini{ii. r\stfel,
Aristotel consideri ci educatorul este asemenea sculptorului care ciopleqte blocul riin
marmurS, deci, educaf ia s-ar putea asemina cu o,,cioplire". Erasmus din Rotterdam o
considera pt'aceasta o modelare, educatorul model6nd sufletul copiluluri ca pe o past5.
Comenius compari educaiia cu gridinlritrrl; ,,asemeni grddinaruiui care ocroregte planta, ii
rupe frunzele 5i ramuriie care iiimpiedica cre$rerea gi o hrinegte, tot aga educatorurligi
reaiizeazi opera sa".,,Cine este stdpdn pe educa!ie este 5i stip6nullumii" - precizeaz5 W,G.
Leibniz.,,Dafi-miin m6nd educalia tineretului gi eu voi schimba fala lumii". Dupi Fr. Herbart
,,educalia este o arhitecturS" - educatorul claoind in sufletulcopilului un palat de idei,
resortul sentimentelor gi acliunilor noastre unrane". Chiar gi numai din aceste exemplificiri
(9i chiar daci unele sunt mai exagerate), rezuita ca, 1n orice perioadi a dezvoltirii scrciale,
educa!ia ttnerei genera!ii nu a putut fi neglijata, ea reprezentSnd in ultimd instan!a legdtura
continu; intre generalii"

1.1. EVOt-UTtA |STORICA R rOUCRlrrr

Functia urnanb de ingrijire a copilului s-a manifestat inc; din cornuna primitivS, Ritualurile de
initiere ciin aceasti perioadd au o semnifica!ie educativi. Plec6ncl de la rnentalitatea ci via{a
inseamnd lupti 5i suferin!5, primii educatorr aLr considerat ci tdnlrulpoate fi pregltit penrru
via!i dacS este obignuit si sufere. De exemplu, triburi din Australia, ini{ierea constd
la unele
in scoaterea unuia pau mai multor dinli, introducerea unor obiecte de lemn sau os in nas,
ruperea pielii de pe spate etc. Preg5tirea pentru via!a de adult a tinerilor inca5iincepea
printr-un post sever. Erau apoi lovili peste m6ini gi picioare, iarin momentulritualului din
final li se perforau urechile, $i daciiaveau asemenea elemente de ini!iere (triiau singuriin
pldure, inv5lau si se comporte ca lupii, adici si fie curajogi, sb nu se sperie de moarte etc,).

Educatia spartanS, cea mai cunoscutS, a fost mult discutatS gi apreciatS, Consiliulbltr6nilor
hotira soarta copiilor Siformarea lor ca viitoricetS!eni,,,Ei pipiiau pruncul sd se convingi ci
este intreg, ci mldularele nu ii sunt prea moi 5.a,m.d,)". Dacd nu erau mullumi!i, se organiza
o procesiune religioasS, copilul debilfiind aruncat intr-o vdgiunS, Cei sHn5to5i erau prelua{i
de la 7 ani de ,,cetate" ?n internate.

Aici activitatea de instruire avea un caracter militar 5i consta in probe extrem de aspre:

a) rezistenli la foame gi sete;

b) deprinderea cu frigul (iarna - desculli);

c) rezistenld la infeclii (copilul era lSsatin grajdurile animalelor unde era cea mai mare
murdirie);

d)obiSnuinla cu lupta (se biteau intre eiin locuri publice);

e) rezistenta la umilinle (cea mai mare rugine pentru un bdiat era s5 plAngS atunci c6nd era
bHtut),

intr-o mdsuri mai mic5, educalia spartani cuprindea 5i aspecte intelectual-estetice

(insugirea scrisului, cititului, arta vorbirii,,laconice" etc.), Dar se punea un mare accent pe
formarea unor deprinderi practice (pregitirea agternutului pentru noapte, rupf,nd trestia cu
mdna),

Civilizafia europeanS are la bazi educalia ateniand care urmdrea dezvoltarea armonioasi a
tinerilor (euritmia). Se prevedea legltura dintre tnlelepciune educalie, inclusiv
5i
intemeierea educaliei pe filozofie, De la nagtere pdnb la 7 ani, ingrijirea giformarea copilului
se realiza in familie, de mami, eventual doici.intre 7 - 1"0 ani, copilul urma gcoala
gramaticului, in careinvSla si scrie, si citeascd si socoteascS, intre 10 - i"2 ani, copiii
5i
invilau la Scoala chitaristului (,,lliada",,,Odiseea", iar maitirziu citeau din Hesiod gi Esop,
versurile fiind acompaniate de muzici). Pregitirea fizicd la care participau tineriiintre L2
5i
16 ani cupr-indea un grup clasic de exercilii: pentatlonul (5 probe: lupte, alergdri, s6rituri,
aruncarea discului5i arulncarea lincii) precum giinotul, cSliria, m6nuirea arcului cu sigeli,
conducerea carelor de lupt5. in gimnaziu, adolescenliiintre 15-18 aniigiinsugeau arta
conversaliei, capacitatea de exprimare gi argumentare, se familiarizau cu muzica, incepeau
studiulfilozofiei $i politicii, De la L8 ani, in calitate de efeb, t6ndrul?gi satisfdcea stagiul
militar, primul an petrec6ndu-l la Pireu, al doilea intr-o fortSreali de la frontieri,
'Iot acum studiau legile
cetS{ii, filozofia, retorica $i matematica, Se punea accent pe
formarea unor calitSli morale ca stip6nirea de sine, corectitudinea, politelea etc. La 20 de
ani, tinerii deveneau cetileni care se bucurau de toate drepturile gi puteau fi alegiin functii
pirblice. Ci,,,ilizalia romanS, a preluat uneie eiemente din tradifiile greceSti, iar modelul
atenial a servit ?n or6anizarea invilimantului rortan. Principiul educaliei este cunoscutul
,,mens sar-ra in corpore saflo". ldealui educa!iei romane este foi'rnarea morali a tirrerilor
pieri lumea 5t
{principri ca: ,,fiat justitia pereat mundi" - si se facd rjreptate chiar daca ar
,,salus rcoLlblicae suprema lex" - iegea suprema este salvarea republicii, erau
inscrise pe
frontrsprci ul ;colilor romane).

gcoiile eiementare erau conduse de un literator (cel care gtia iiterele). Acesta statea pe un
scaun cu speteazl {"catedra", sernn de autoritate - cie unde 5i denumir*a de catedrS)' Se
preda scrisul, cititul, socotitul. Ciclul gramaticus reprezinti o 9coal5 de nivel mediu, ce
coraspLr r-rd ea Scolii chitaristului (atelanieni),

Mal tirrlu au aparut Scolile superioare de retoricS, unde se preglt*au viitorii avocati - se
stuclia clicfia, se ini!iau seminarii gi discu!ii contradictorii, era simulat uri procesin car* urt
student juca rol de acuzator, iar altul rJe apdritor al unui eventual deiicvent.
lxtinderea ;i birocratizarea invilSmantului spre sfSrgitul imperiului duc ia apari{ia unor
reglernentbri ,,universitare", ca de exemplu:to!i studen\ii sa poarte r: legitiniatie, adici o
tibtilfi'iti cai-e si fleinscrisa provinlra de unde veneau; daca centurionii il prirr'Jeau pe
student la incbjerari. il trimiteau irnediar acasS; tinerir nu puteau rlrrrSne la Rorria dupl ce
implineau v3rsta de 20 de ani chiar dacd nu-gi terminau studiile; gcoliie intorrneau llste'cu
absolvenlii fruntagi, acegtia putSnd fi nurnili in diferite func!ii adnrinistrative (prefec!i,
prrmarr, rr agistra{i etc. ),

?n evul rpediu, activitatea educativi s a men!inut pe l6ng* blserici 9i rnlnistiri, care

pregiteair rrai aies catJreie ecleziastice gi scribii care transcriaur scrie riie religicase. Aceste
gcoli rrrnrareau insugirea scrisului, cititului 5i a cflntlrilor biserice;ti. Asernenea preocr-rp5rr
pentru gcoal& gi educa!ie ?n spirit religios aparin stateie slave ( Rusia )conform
manuscriselor care con!in culegeri de texte cu caracter moral , reiigios,, precum 5i unele
elemente pedagogice,
popcarcie arabe 5i-au dezvoltat propria lor culturl prin asimilarea vechii culturi elene 9i a
celei biztntine. pe teritoriile arabe s-au ireat scali elementare cu caracter reiigios, clar 1i lcc
predau
cje nivei superior; cartea cie bazi studiati era Coranul, iar in gcolile superioar* se
cunr:gtinle cJe teoiogie, matematicS, astronor.t-lie, medicirri,

tducalia rnedievali laici era grefati pe structura riguroas5 a acestei perioade (regele, ducii
baronii, con!ii). Un baron igi trimitea copilul ca paj la curtea unui conte, fiul acestuia devent
paj la un di-ice, iar aceltia i9i trimiteau cr:piii Ia curtea regelui" Paiilor le erau cultivate
calita!ile necesare unui nobil - slnitate, for!a, ?ndeminare, cJar $i virruii cavalereSti. onoarl
respecta rea j u ri mintelor, pedepsi rea j igr"li rilor 9i adora{ia femeilcr.

$apte arte cavalereSti trebuiau tnsugite de citre un pai:

cSllria;

Ve n atoArea;
 - mdnuirea lincii gi regulile
turnirului;
- inorui, - jocul de f,ame iasemeni gahuluiJ;
- arta de a face versuri, incrusiv
acompaniamentur cu rSuta
in limbalirl peciagogiei, dar gi de {este vorba de educatia estetici
un comportament rafinat ar tinirului
indrigostea). nobil atunci cAnd se

La 14 anr' paiul devenea scutier,

iar cand implinea 2L de ani, dupd o probi de curaj, scutierul
devene'l cavaier' Reorganizarea sociaii
a inv6!im6ntului s-a realizat in Rena5tere,
extins in cuitu16 9i educalie orientarea cand s-a
umanist5, considerdndu-se tineri cuili
cuno'teau limbire crasice pentru a pute* aceia care
citi in originar odiseea, [neida.
Peste orientarea umanist} se
suprapunea cea realisti, prin studierea
naturii irnat*matica, fizica, biologia, in gcoli a gtiinlelor
chimia, medicina, Stiin!eie juridice, apoi
tehnice),
sintetiz*nd numeroasele tendinle mai
vechi sau mai noi, intuind unele direclii
a invSlSmlintului' mareie pedagog de dezvoltare
l.A. comenius a propus in secolui
al XVll lea un n:orjel rl*
educalie considerat, pe vremea respectiva,
perfect gi compret {,,Drdactica Magna,,).
Pedagogui ceh susfinea:

- posibilitatea 5i necesitatea
educarii tuturor copiiJor; - copiii 11e aceeagi varstJ s5 formeze o
clas5, iar" ryr;; muite ciase, o
5coali;
- prcfesorul' pentru a av€a
succes, trebuie s5 respecte anumite principii
psihoiogr. e; filozofice qi

- dnul rier invSlSmant s5 inceapi

toamna (-L septembrie) si se termine vara inainiea
seceri;ului (au apirut trimestrele _ vacan!ele). 9i

Dupi comenius, sistemur de ?nv515mdnt

cuprindea patru trepte:
a) educalia in familie *,,9coala
matern*"'pini la 6 ani, in care preocuplrile educative
dezvoltare a reprezentirilor religioase, vizau
insugirea unor deprinderi gospadSre5ti;
b) gcoaia elementara - 6-12 ani,
ce urmirea insugirea scrisului, socotitului,
aritmetica, georretria, astronomia, cititului,
fizica, istoria, geografia, etica, teorogia
etc;
c) girnnaziul' in limba latin5 pentru
adolescenlii de rz-1,gani, in care se studia
retorica, dialectica 5i se continuau gramatica,
celelalte;
d) acai"leirtia' destinatd tinerilor pSna
Ia 24 de ani, in care se desf65ura
cu toate criticele gi ameliordrile propuse, instruclia superioari.
mcdelul de educa!ie 96ndit de comenius
men!iru yi astazi in unere se
firi, nrai ares ?n inva!*mantur de stat.

1.2. TUNCTilLE EDUCAT|E|

1.2.1. Funclia cagnitivi

{de cunoa$tere} se referi la transm iterea, insugirea
tezauri;li.,i rr_rllrtral alompnirii Friirrafia gi ciezvoita reta
ars, rr\1, I ,r, r Ir : n q nr il r:r cl,;r i *ct i rr ir:r in ri I r: r. rr it ri r : In
 referl formarea 5i dezvoltarea capacitililcr intelectuale, realizind astfel pe,,homo
9i la
cogitans" (omul care g6nde;te),

t'2'z' Functia economic{ {ergonomici - de pregitire a omului pentru

rnunca prcdt^rctivt}
se refer-a la transmiterea gi dezvoltarea experienlei
de produclie, la formarea gi
perfeclicrrarea priceperilor gi deprinderilor, a capacitS!ilor profesionale,
?n vederea unei c*1.
mai burle integrlri socio-profesionaie. ta il reaiizeaza astfel pe,,homo
faber,,(onruicare
m u ncelle),

1''2'3' Functia axiologic* {de valorizare), implicd formarea

la om a judecll}i de valoare, a
capacita{ii de apreciere, de ierarhizare a vaiorilor, de formare
a unei atitudini gi comport$ri
demne rie relafiile interumane, constituirea dlscernim*ntului gi
a capacitSlii de orientare
morala Raportarea unor norme;i valori la madul concret de activitate gi prin
acesta
stimr'ila;'ea enun!6rii 9i verificirli unor judec6li de valoare,
contribuie la realizarea lui,,hofilo
estimans" (omul care poate estima, aprecia corect).

1.3. TrpuRt Dt TDUCAT|H

1'3 1- f ducatia formalS, institulionalizatfi, sistematizat*, structurat*,

diri.jat*, e sr*
sinonirna cu educa!ia gcolar6 realizat6 in cadrul sistemului
cle invitrim*nt. pe baza planui.ilclr
de invalirnant, a programelor 5i manualelor gcolare necesare
realiz&rii obiectlvelor
educalr*nale' Educalia fcrmalfi se realizeazi deci in m*d intenlionat, ?n
forme deterrninate
precis {grildinif e, $coli, universit}!ii. caom}es gi Ahmed,
echiva16nd educa}ia cu inv6tarea, au
definit educalia formalS ca educa{ie institulionalizat6, structurati irr mod ie
rarhic, gradat6
cronc;logic;i condusi de la eentru (Ministerul Iducafiei); prin traclilie, ea,,a
constituit
centrul de interes al politicii gcolare,, (cf.g, p.25).

l"'3'2' f;ducatia nonformali desemn eatt ,,o realitate educalionali rnai pu{in
formaiizati,,.
dar cu efecte formative. De reguls, educalla nonformal] este circumscrisi
educaliei
extra;coiare 5i este definiti ca un raport de complernentaritate cu eciucalia
Zi. forrnali
atunci rand institu!iile;colare,,?5i exiind campetilia dincolo de zidurile
lor prin programe
speci*l elaborate ?n scopul de a sluji cerinlele aspira!iile la cultur*
5i ale pupula!iei, care
simte nevota de a se documenta 5i specializa intr-un domeniu anume (ibidem,
p.Z7),
Unii autori considerS cfi prin erJucalia nonformali se infetege,,orice
activitate organizati ?n
mod sistenratic in afara sistemuluiforrnal gi care oferi trpuri selectate
de invglare,
:ubgrupulor specifice populaliei {adul1i, c6t gi copii)". se organizeaz* at8t
in medii so*o-
profesir:riale, sub formi de perfeclionare gi formare profesionalS,
sair in mediul socio-
culturai p;-in teatre, muzee, biblicteci publice, manifestlri cultural-artistice,
excursii, cluhuri
sporttve , sau cu ajutorul mass-media, cinematografeior,
televiziunii, radio-ului, presei,
discoiecilor etc.
 Educalra nonformalfr are 5i o etapi gcolarS, cuncretizatd in cercurile pe discipline,
competitii culturale sau sportive, concursuri, festivaluri desf5guratein gcoal6, sau, dac6 este
cazr.rl in locurile cerute de tematica ac!iunii (muzee, intreprinderi).

1, 3. Iduca]ia informali, nesistematizat6, neinstitulionalizata, neformalizatii, aclioneazi

neorijarlizat in cazul mediului socio-cultural, prin influen!e exercitate de familie, grupuri
socia:e, experienle de viald triite, comportamente de baz5, mijloace de transport,
cinerriatogr-afie, civilizalie urbani sau rurali in general.

Edr;caiia informalS are 5i ea o influen{5 adSnci asupra personalit}1ii ceiui eciucat Aceasta
penlru c;l reprezinta pe de o parte,,procesul ce dureazi o via!a, prin care fiecare persoani
dobairrle;te cunogtinle, aptitudini giin!eiegere din experien!ele zilnice" Ar;est aspect
conduce la ideea ci educa!ia informati se manifestd pe o perioadd de tirnp nrai lurrgi decdt
educ.:!ia formalS (inaintea acesteia gi dupi ea), cu alte cuvinte de-a lungul intregii vie!i a
ind ividu lu i,

lnflu*n1ele educative din aceastd dimensiune a educa!iei sunt asimilate imai ales ?n ziiele
noarir*1 5i prin intermediul mijloaceior de comunicare in masi (televiziunea, computere:tu,
cagrltl': audio-vizuaie etc.), Sub aspectui con!inutului, educa!ia informais este determiriara
de alirvita!i, valori, preocupiri aie mediului social in care trlierte un individ, dar 5i de
propriiir;llpiralii.
Unii Lri*lr:c suh influenta culturii umaniste, allli sunt atra5i de preocupirile gtiin!ifice,
tehnr;lc1.ir.t, organizatorice. lnfluenfa ad6ncI a educa!iei infornraie asupra personalrt*{ii
ceii:r edi;iat se datoreazi pe de o parte faptului ci opereazi in sistemulde convingeri,
preicrrnle, sentimente.
Prirrrri:a infiuentelor educative inforniale se reaiizeazi in mod neprevenit, iar opliun*a
pentru clt este be*evol5. Aderarea la unele infiuen!e informale, se realizeazS fie sub
influtnta r:piniei colectiviti!ii (grupului), fie a propi'iei congtiin!e, irr cadrul influen!elor cle
grvp, in.rfara unor ac!iuni cu efect pozitiv (sport, muzica, dans etc,), pot apirea orientiri sau
atltLrdini negative, conduite deviante, aberante, antisociale.

Esli: currcscut* atitudinea infraclionali a unor tineri, datoriti exclusiv actului induc!ional
(adir,i r,iluenleiar) exercitat de unii lideri cu tutburiri de caracter, care au asupra grupului o
inflr-rtrrqa negativS, dar fascinanti 5i puternica.
Dime,rrsiorrarea unor asefi"renea alunecari se afla ?n legiturd cu modulde via1f,, cu
mer::;irt,-itra grupului, cu gradul de Iibertate al ac{iiinii. Aderarea ia asemenea influen!e
infor"ri:a1* poate insemna {mai ates in perioada preadotescenlei 5i adolescenlei) o reac{ie de
nonL.,li"ii{"irmism 5i contestare a unui statut inferior tanirutuifatrS de un autoritarism rigid ai
aduliriiur.
 spontani, speci{ici educalie i ir:formaie, pot avea ifithlenl* bentficI
asupra
$tintilii
inclividllui prin carelarea ac!iunii factr:rilor 6i instituliiior social* {at6t cele qcolare c6t 5i
cele neqcoiare, care vegheazi la bunui mers al societ*giii cu ii:t1r:enlele familiale"

Tabeiul 1.1 Analiza comperativ{ a tipurl}or de edxca}ie

Tris*tu ra Educaqia l'ormali Educatia 1 Educalia inl'ormalfi

caracteristicfr. nonlbrmalii I

!. Lau;{. de inlr-nn cadrt intr'-tin cadru i

in afara unui cadru
d*sJ&Surar* institulio*alizat (gco li insrirulionalizat, dar institullonaiizat riin
I

qi ur:iversit{!i), prin siluat in afara pr-inct de vedere

I

i:rtermed iu I sistenru iiii gco lii. pedagogie" Pc $trad{

de inv[![mfint, in magazine, irl
,,$conla paralelfr" grupul de Prieleni
| $lructuret pe lrepte
1 scolare si pe ani cle
l'
I s1r:drr
I

2, F'inalitdyi srmt ciednse din idealui
e.ducative edu*alional 1i sunl
cuprinre in
documentele gcolare;
sunt eiaborale pe
tennen lung qi sunt
generale.
scop*rile sunt -un[ de alt& nalura
col:.tple me*tare dec&t cea Peciagogic
educaliei formale, qt vrzuatk rin cfimP
accent pe
c:"i mai 1arg,
anumite laturi ale
persona[it6!ii
individuiui; snnt
elaborale pe tenren
scurt gi sunt
sy:ec ifice,

3. Conli.nLLttLL I este stnrctnlat, conlinutul, mai influenlele fiind

flexibil, este int&mp1fitoare,
I standarclzat, organizat
prevflzut in oonlinutuleste
I I gi eqalonat Pe ciclrui,
sPecial variaq nsdiferen!ir
i I niveiuri ani cie thrdii docnmente
qi
pcolare; eiiiburate ryi neorganizat ori
i I in docLrmentele
I I at'e Lln caracter aplicatii' difeLenliat dup& strttclurnt riin Pnnt
tt"" v&rsti, trex, interes,, de veders pedagol
1 I lntarzlat'
lr h anumite sitrlatii
llll aptitudini, calegorir
socio-profesionale ti*de c[tre
rl
it etc,; are ltn cara$ter organizare.
i aplicativ imediat.
L---= - i
 4. Ag*n{ii respansabilitats* revine ed*catcrii educatarii i
inrTsf tra yi cadrelcr didactice, nonfurmali srint pot fi parin
investite cu ace$t rr:1, modrralori, prief*nii, cr
avfnd o pregfrtire animat*ri, rude le sau
special*, adrcs6ndu-se adres0ndu-se persoanele
i
*nui priblic cn st*tut de publicului larg speciai per:
elev sau de stud*nt. inleres*t. aueasta.

3. Contextr.tl dispun* de un cadrr_i sfrategiiie sr-int nu dispune

metodic, 6i melodic.;i material c{r:tate in sc*pui c$ntfxl mel
do{*reu investit sprcial ru me rf inerii rrralerial r:r;
m*te s"iald funclii pedag*gire interesului, iar
speciftre .
dotarea rnateriaid
tinde sa fie d*
ultirn& or&.

6. Ev*tuare ssle stre$afil&, este mai p*!i* gste o ,"eval

exierirarh gi se eyid$r"it6; se reaJ.tzatfi scr
s*!ds,az$ cu note sau baz*az$ p*
*aiificative p*baza aut*controi; unerrr
rirar* se asigur* sc acord& dipi**:e
prom0varee. gi certificate de
pa*tr,ipare.

7" {hrisbila tinrp oc*pfr mai pufin d*, llj ocup& acea pa$e este un pro{
clin viafn individului, din limpul dureazE tca
fiind ins* *ea n:ai individului pe carc
importailt$ ca premisE a ecs$ta i-o aioc&
folm*rii ryi rlezvo lt$rii
personalir&1ii