KYBALION studiu asupra filozofiei ermetice a vechiului Egipt si a vechii Elade de trei initiati Traducere de Andrei Durville

Editor !enri Durville "aris "#E$ATA Motto: Cartile intelepciunii sint inchise, cu exceptia urechilor ratiunii. K%&alion Lui Hermes Trismegistul, cunoscut de vechii egipteni ca Marele Marilor si Stapinul Stapinilor (Maestrul Maestrilor) ii este respectuos dedicat acest mic volum de invatamint hermetic. Este o carte marcata cu pecetea intelepciunii si misterului. Chiar titlul este ciudat: prin radacina sa: K. .L. poate s!ar putea apropia de Ca"ala. Maistrul psihist american #.#.$t%inson credem ca n!a ramas strain de pu"licarea acesteia si il &elicitam ca a contri"uit la

reconstituirea vestigiilor unei stiinte odinioara atotputernica. K'"alionul si eu am &ost citati de un critic care a demonstrat ca semnul celor sapte legi il depaseau. $ctualmente neintelegerea marturisita este una dintre &latarile involuntare cele mai reusite (meta&i(icienii epocii noastre sint o"isnuiti cu acest &el de &latari). )rivilegiul de a vedea inaintea altora se plateste scump pe pamint. Ciudata si contradictorie este starea de spirit a multimii umane, care este totodata atrasa de progres in mod ire(isti"il si in acelasi timp ultragia(a pe acei care ii deschid caile. E*ista pe deasupra tuturor o &ilo(o&ie eterna universala, ale carei principii pure vicia(a cu cit se departea(a de sursa in mi+locul pasiunilor umane. ,nsa principiul ramine pur cu tot lutul care il acopera si il impovarea(a: pe care il murdareste, denaturea(a, inteleptii il pot regasi peste tot si mereu identic cu el insusi, su" numeroase &orme. -e acest principiu neschim"a"il se ocupa K'"alion. El este chiar i(vorul intregii &ilo(o&ii hermetice. .ocea Stapinului Stapinilor, primului &araon al Egiptului, a lui Hermes Trismegistul, pro&era odata in plus secretul Eternei ,ntelepciuni care a rasunat intr!o suta de secole. Legile supreme care pre(idea(a la mani&estarea lumilor si a noastra, sint e*puse cu cea mai mare simplicitate. Marea pro"lema a vietii (intre"area pusa de S&in* tuturor Edip!ilor) nu poate &i re(olvata decit prin stiinta, dar nu de stiinta noastra moderna, materialista, analitica, neputincioasa, ci de stiinta veche sintetica prin natura si esenta ei, prin su"stanta sa, caci numai aceasta ne o&era posi"ilitatea de a ne smulge ghearelor s&in*ului. Legile vietii sint mai importante decit materia vietii, pentru ca noi cunoscind pe primele, dominam secunda. Su" numele de arta regala sau s&inta vechii preoti egipteni pro&esau si practicau un ansam"lu de doctrine care nu a a+uns pina la noi decit prin reputatia sa si unele ramasite. $ceste doctrine cuprindeau toate raporturile omului cu natura si practica lor &acea pe initiat un rege al

universului material. ,nsa cum aceste doctrine se "a(au pe marea a*ioma a /nitatii Totului, se poate considera arta regala su" aspectul )rimului )rincipiu, adica stiinta lui -umne(eu si i se spunea Stiinta S&inta. $nticii erau prea patrunsi de prima a*ioma hermetica: 0Totul este /nul1 pentru a se gindi sa separe vreodata stiinta religiei de a &iloso&iei, cum am &acut!o noi. 2atura avea .iata si .iata era -umne(eu, deci cine studia 2atura devenea chiar prin aceasta )reotul Eternitatii si invers, orice mem"ru al Colegiului Sacerdotal devenea prin instruire un savant naturalist. )entru egiptenii antici, natura cuprindea toate lumile invi(i"ile tot asa de "ine ca si lumea vi(i"ila la care se opreste stiinta moderna. Ei studiau Lumea Cau(elor cu tot atita ardoare cu care noi studiem Lumea E&ectelor, asa ca $rta S&inta e mereu si peste tot Stiinta .ietii3 viata in invi(i"il, tot asa ca si viata care cade su" simturile noastre. -e alt&el omul nu era pentru ei o particica neimportanta a 2aturii, ci o lume mica in acea Mare si aceleasi legi care guvernau Lumea Mare, dominau si pe cea mica. Este de ris si de mila in ochii initiatilor moderni sa vada atri"uindu!se Legea Evolutiei lui -ar4in si aceea a miscarii pamintului lui 5alileu, pentru a nu cita decit doua &apte precise, cind acestea ! printre mii de altele ! nu erau decit o particica din Stiinta Sacra. La &el cu Mesmer, care a voit sa reinvie in (ilele noastre magnetismul animal. Chimia (radacina cuvintului Khean, este chiar numele Egiptului) este de origina pur hermetica si transmutatia (sau aplicarea evolutiei la metale) era o ramura a $rtei S&inte. Magia (practicata de maestrii evolutiei) &acea parte din $rta S&inta. S!ar putea spune destul de e*act ca $rta S&inta a preotilor egipteni era sinte(a stiintelor moderne, ca si cu &iloso&ia, religia si alte rituri (discipline). -e alt&el singurul scop al acestei $rte S&inte era de a gra"i evolutia invatatului care o practica, ceea ce presupunea cunoasterea Legii Evolutiei. ,ata in ansam"lu care este su"iectul si scopul K'"alionului. -ar pentru a ataca cu spor su"iectul, tre"uie sa ne ridicam deasupra metodelor o"isnuite ale stiintei

moderne si sa le repudiem. 2umai logica pura ne conduce aici. -aca stiinta moderna ne da tot, sanatate, armonie, &ericire, ar &i ciudat sa cautam alta. -aca nu, tre"uie sa ne indreptam in alta parte pentru a cauta cau(a. Logic, pentru a +udeca ar"orele dupa &ructele sale (ve(i Eeden). ,n loc sa restringem manunchiul (in&init de(voltat) al mani&estarilor 2aturii, sa incercam a stapini mai degra"a micul numar al cau(elor care le determina. Sintem copii in privinta intelepciunii &ata de asiatici. 2u!i rusine sa recunosti daca ai gresit, insa e grav sa persisti incapatinat in greseala si sa &aci sa trium&e imperiul raului. Sa lasam ochii sa se deschida la lumina adevarata si urechile la vocea eterna a naturii. Sa incetam urmarirea nesocotita a e&ectelor, inlocuind!o prin cunoasterea si stapinirea cau(elor. Toate nenorocirile pe care noi le su&erim nu sint &ara remediu. Ele sint re(ultatul direct al incalcarilor nepasatoare ale legilor naturii. Sa reintram in drumul direct al Evolutiei, sa ne con&ormam legilor .ietii si indata vom vedea nascindu!se in +urul nostru )acea si $rmonia, cind stiinta sintetica este tot atit de important a se practica ca si stiinta analitica, caci nu!i su&icient sa cunosti remediile, tre"uie sa le si aplici. ,n stiintele psihice tre"uie sa te con&orme(i, tre"uie sa practici ceea ce stii, tre"uie sa!ti con&orme(i viata constiintei. 6aptele contea(a in domeniul ideal ca si in viata materiala. Legile K'"alionului sint ideal &rumoase, insa daca nu le reali(am prin practica, vor &i ca o masa "ogata in &ata careia murim de &oame. "aris' martie ()(* Al&ert L+ ,aillet

INT#OD-,E#E

Cu toate re&eririle la lucrarile pu"licate asupra ocultismului, pentru cercetatorii adevarurilor $rcanei este o "ucurie pu"licarea acestei carti. Scopul nu!i a inchega o doctrina, nici o &ilo(o&ie deose"ita, ci este a se &ace un e*po(eu al $-E.$7/L/, care va servi a asam"la si concilia (a lega) numeroase &ragmente de cunostinte oculte pe care le!am do"indit unii si care uneori se contra(ic in aparenta. 2u ridicam un nou templu al Cunoasterii, ci dam o cheie universala cu care e posi"il sa se deschida portile cele mai adinc ascunse ale Templului Misterului ce se gasesc in unele coridoare unde de+a au intrat. 2ici o parte a stiintei oculte nu s!a conservat mai pretios decit &ragmentele invatamintelor hermetice. Ele au a+uns la noi prin sute de secole care s!au scurs de la moartea marelui lor &ondator, Hermes Trismegistul, scriitorul 8eilor, care a trait in vechiul Egipt in (ilele cind rasa actuala a oamenilor era in copilaria sa. Contemporan cu $"raham si, daca legenda este adevarata, instructorul acestui venera"il intelept, Hermes era si este inca Marele Soare Central al ocultismului, ale carui ra(e au servit sa lumine(e minunatele invataturi care au &ost promulgate de la acea epoca. Toate doctrinele de "a(a care se atasea(a invataturii e(oterice a &iecarei rase se urca pina la Hermes. Chiar cele mai vechi invataminte ale ,ndiei au neindoios radacinile in invatamintele hermetice originale. -in regiunea 5angelui nenumarati ocultisti avansati s!au dus in Egipt si au venit a se ase(a linga Maestru. Si o"tinura de la el cheia universala care e*plica si concilia divergentele lor de vederi. $st&el doctrina secreta si!a pus "a(ele in mod clar. -in alte tari au venit numeroase personalitati ! savanti si toti considerara pe Hermes Maestrul Maestrilor. -esi ne despart nenumarate secole de el, numerosi apostati au reluat teoremele lui si s!au departat de drumul pe care el l!a indicat. ,n&luenta sa &u asa de mare incit este totdeauna posi"il sa se sta"ileasca o oarecare asemanare &undamentala intre numeroasele teorii si adesea di&erit propagate a(i de ocultistii di&eritelor tari.

Cel care studia(a religiile poate sa perceapa in&luenta pe care a e*ercitat!o doctrina hermetica, oricare ar &i numele lor, &ie ca ar &i o religie moarta sau una in plina vigoare din epoca noastra. E*ista intotdeauna intre ele un raport, cu toate contracictiile aparente si -octrina Hermetica este mare impaciuitoare. .iata lui Hermes pare sa &i avut de scop sa semene grauntele $devarului, care au rasarit si s!au de(voltat in atitea &orme curioase (dupa speci&icul si intelegerea &iecarui ascultator) mai curind, decit sa sta"ileasca o scoala de &ilo(o&ie care ar &i dominat gindirea lumii. Cu toate acestea in &iecare secol, adevarurile originale pe care el le!a propovaduit, au &ost conservate intacte de un anumit numar de oameni, care au re&u(at sa admita un anumit numar de studenti la ideile lor si de curiosi cu re(istenta pasiva, ci numai pe acei care au urmat punctual doctrina hermetica si carora le!au re(ervat adevarurile lor pentru cei "ine pregatiti sa le inteleaga si sa le aplice. $ceste adevaruri au &ost raspindite ver"al, con&idential intre acesti citiva oameni. $st&el au &ost pentru &iecare generatie un mic numar de initiati si in &iecare tara ei au conservat vie &lacara s&inta a invataturii hermetice si totdeauna au cautat sa reaprinda &ocurile mai putin ar(inde ale lumii e*terioare, cind adevarul parea sa se intunece, sa paleasca din negli+enta si era gata sa se stinga. $u &ost citiva adepti pentru a ingri+i pios altarul adevarului pe care raminea perpetuu aprinsa lampa vesnica a intelepciunii. $cesti oameni si!au dedicat viata muncii despre dragoste, pe care poetul a de&init!o atit de "ine. Ei nu au cautat niciodata apro"area populara, nici a unei suite numeroase de admiratori. Ei stiau ca in &iecare generatie sint individualitati pregatite sa asimile(e adevarul sau care il vor recunoaste daca el se va pre(enta lor. Ei au re(ervat hrana su"stantiala oamenilor, in timp ce altora le vor servi 0laptele noilor nascuti1. Ei au pastrat perlele intelepciunii pentru citiva alesi, care recunosteau valoarea lor si pe care le purtau in inima lor, nedindu!le materialistilor vulgari care le!ar &i murdarit de noroi si le!ar &i asimilat la respingatoarea lor hrana mentala.

$cesti oameni nu au uitat niciodata invataturile originale ale lui Hermes in ceea ce priveste vulgari(area cuvintelor $devarului acelora care sint pregatiti sa le primeasca. $cest invatamint este de&init in K'"alion: 0su" pasii Maestrului, urechile celor pregatiti sa inteleaga doctrina au sa se deschida mari...1 sau: 0cind urechile elevului sint gata sa inteleaga, atunci vin "u(ele pentru a le umple de intelepciune1. -ar atitudinea lor o"isnuita este totdeauna de acord cu alt a&orism hermetic: 0"u(ele intelepciunii sint inchise, e*ceptindu!se urechile ratiunii1. )rotestatarii acestei atitudini nu au tinut seama ca initiatii au considerat ne"unie sa invete lumea de lucruri pentru care nu este pregatita sau pe care nu voiau sa le admita. Hermetistii nu au cautat niciodata sa &ie martiri3 ei s!au tinut departe, tacuti, cu un suris de mila, pentru a nu se au(i: 0Cruci&ica! l1. ,n aceasta lucrare s!a silit a se da o idee asupra invataturilor &undamentale ale K'"alionului, in care noi am descris mai "ine decit detaliile apro&undate )rincipiile active, lasindu!va gri+a de a le aplica chiar voi. -aca sinteti un elev adevarat, veti &i capa"il de a pune in actiune si de a utili(a aceste principii3 daca nu sinteti, straduiti!va sa deveniti unul, alt&el invatamintele hermetice nu vor putea &i pentru voi decit vor"e, vor"e si inca vor"e goale.

Trei Initiati

,A"ITOL-L I $ILO.O$IA !E#/ETI,A -in Egipt ne vin invataturile e(oterice &undamentale care au in&luentat &ilo(o&iile tuturor raselor de mai multe mii de ani. Toate tarile s!au imprumutat de la doctrinele sale: ,ndia, )ersia, Chaldeia, Media, China, 9aponia, Siria, vechea 5recie, 7oma si alte natiuni vechi au luat parte li"er la "anchetul cunoasterii pe care Hiero&antii si Maistrii tarii lui ,sis l!au o&erit celor pregatiti sa se impartaseasca din culmea stiintei mistice si oculte de(valuita de maistrii acestui vechi tinut. ,n Egipt se a&la lo+a misticilor. )rin portile templelor intrau neo&iti si plecau adepti, maistri, hiero&anti in toate colturile lumii. )rintre acestia a &ost si Hermes Trismegistul, tatal intelepciunii oculte, &ondatorul astrologiei si alchimiei. -etaliile vietii lui s!au pierdut. Mai multe tari isi disputa locul nasterii sale. Epoca sederii sale in Egipt care constituie ultima reincarnare pe aceasta planeta nu ne este cunoscuta actualmente3 se &i*ea(a in primele (ile ale celor mai vechi dinastii egiptene, mult timp inainte de Moise. $utori competenti il considera contemporan cu $"raham. /nele traditii iudaice merg pina la a a&irma ca $"raham chiar a acumulat de la Hermes o mare parte a cunostintelor sale mistice. ,n anii care au urmat disparitiei sale de pe plan terestru, traditia raportea(a ca el a trait :;; de ani in carne. Egiptenii l!au (ei&icat si l!au numit Toth. Mai tir(iu grecii il socotesc in numarul (eilor lor si il numesc Hermes ! (eul intelepciunii. Egiptenii i!au cinstit memoria (eci de secole, numindu!l 0scriitorul (eilor1, dindu!i vechiul titlu de Trismegist, care

inseamna 0de trei ori mare13 Marele Marilor3 Mai mare decit toti Marii1. ,n toate tarile vechi, numele lui Hermes Trismegistul era egal cu 06intina ,ntelepciunii1. Se &oloseste cuvintul hermetic in sensul de 0secret, inchis1, in sensul ca nimic nu!i poate scapa. -iscipolii au pastrat secretul invataturilor nevoind sa dea perle porcilor, pre&erind sa dea lapte copiilor si carne oamenilor nero(i (nestiutori). -iscipolii au &ost hermetici de teama de a nu vedea doctrina secreta trans&ormindu!se in credinta religioasa. .echiul ocultism din ,ndia si )ersia a degenerat si s!a pierdut in mare parte din cau(a ca apostolii sai au devenit preoti. Ei amestecara teologia cu &iloso&ia, avind ca e&ect pierderea ocultismului pur in mi+locul maselor de superstitii religioase, a cultelor, a credintelor si a (eilor. La &el si in 5recia, 7oma, invataturile hermetice ale gnosticilor, ale primilor crestini, care degenerea(a su" Constantin, al carui pumn de &ier a amestecat &iloso&ia cu teologia, luind scolii crestine ceea ce era esenta, spiritul sau si o"ligindu!l sa tatone(e mai multe secole, inainte de a regasi vechiul drum al credintei. ,n s&irsit, totul arata o"servatorilor atenti ca in al doua(ecilea secol iserica lupta pentru a reveni la vechile invataturi mistice. $u &ost spirite elevate de initiati care au transmis oral &iecare vis al credintei adevarate. 7areori cind s!a scris. S!a &acut aceasta voalat, in termeni de alchimie si de astrologie, ast&el ca numai cei care cunosteau cheia puteau intelege corect. ,n primele (ile ale antichitatii e*ista un numar anumit de doctrine secrete &undamentale ce se transmiteau de maestru la urechea elevului si care erau cunoscute su" numele de K'"alion. Sensul e*act si semni&icatia cuvintului s!a pierdut de mai multe secole. )rincipiile acesteia nu au &ost scrise niciodata. Era o culegere de ma*ime, a*iome si de precepte, care erau complet ininteligi"ile pentru pro&ani, insa pe care adeptii le intelegeau imediat ce le erau e*plicate. $rta alchimiei hermetice da preponderenta 6ortelor Mentale, mai mult decit elementelor materiale, unei transmutatii a unui &el de vi"ratii mentale, in vi"ratii de o

10

alta natura, mai mult decit trans&ormarea unui &el de metal in altul. Legenda 0pietrei &ilo(o&ale1 capa"ile sa trans&orme in aur un metal de rind, nu era decit o alegorie a &ilo(o&iei hermetice, "ine inteleasa numai de adeptii verita"ilului hermetism. S&atuim pe elevii nostri ! cum este recomandat in K'"alion ! sa studie(e invatatura hermetica cu umila atitudine de adept, desi poarta numele de initiat care munceste totdeauna la picioarele lui Hermes Maestrul. Mai departe, dam un mare numar de ma*ime, a*iome si precepte ale K'"alionului insotite de e*plicatii si clari&icarile care ni s!au parut necesare pentru a!l &ace mai usor inteligi"il adeptilor modrni, mai ales ca te*tul original este dinadins scris in termeni o"scuri. Ma*imele originale, a*iomele si preceptele K'"alionului sint imprimate in aceasta lucrare in italica3 in toate ca(urile te*tul original a &ost respectat. Contri"utia noastra personala este imprimata in caractere o"isnuite. Speram ca numerosii elevi carora le o&erim aceasta mica lucrare, vor scoate din studiul acestor pagini, tot atita pro&it cit au scos acei care i! au precedat pe drumul maestriei timp de secole cit s!a scurs de la Hermes Trismegistul. ,ntre cuvintele K'"alionului se gasesc acestea: 0su" pasii maestrului, urechile celor care sint pregatiti sa inteleaga doctrina sa, sa se deschida cit mai mari1 si1cind urechile elevului sint gata sa asculte, atunci vin "u(ele pentru a le umple de intelepciune1. Cind elevul va &i gata sa primeasca adevarul, atunci ii va veni aceasta carte. $ceasta!i Legea. )rincipiul hermetic al Cau(ei si a E&ectului su" aspectul de Lege a $tractiei va uni "u(ele si urechile, elevul si lucrarea. $sa sa &ie< ,A"ITOL-L II 0A"TE "#IN,I"II !E#/ETI,E )rincipiile adevarului sint in numar de sapte. $cela care le cunoaste si le intelege, poseda cheia magica care va deschide toate portile Templului, chiar inainte de a le

11

atinge. Cele sapte principii hermetice pe care se "a(ea(a intreaga &ilo(o&ie hermetica, sint urmatoarele: Principiul Principiul Principiul Principiul Principiul Principiul Principiul mentalismului corespondentei vibratiei polaritatii ritmului cauzei si efectului genului (distinctiei).

$ceste principii vor &i discutate si comentate pe masura ce vom avansa in aceste lectii. $cum chiar voi da de la inceput o scurta e*plicatie a &iecaruia.

"rincipiul mentalismului Totul este spirit; Universul este mental K'"alion. )rincipiul implica acest adevar ca 0totul este spirit1. El e*plica ca Totul, care este realitate su"stantiala, a&lindu!se in toate mani&estarile si aparentele e*terioare pe care le cunoastem su" numele de /niversuri materiale, 6enomene ale vietii, Materie, Energie, intr!un cuvint tot ce este aparent simturilor noastre materiale este spirit, care in el insusi este incognosci"il si nede&initi"l, insa care poate &i considerat si gindit ca un Spirit /niversal. ,n&init, .iu. El e*plica inca, ca 0lumea sau universul &enomenal nu!i decit o simpla creatie mentala a totului, su"iect al legilor lucrurilor create, ca universul considerat in intregul sau, sau in partile sale, e*ista in Spiritul Totului, ca in acest Spirit noi traim, noi lucram si sintem noi insine1. $cest principiu sta"ilind natura mentala a /niversului, e*plica usor toate di&eritele &enomene mentale si psihice car eocupa un loc atit de mare in atentia pu"lica si care &ara e*plicatie nu sint inteligi"ile si des&id orice interpretare stiinti&ica.

12

$ intelege acest mare principiu hermetic al mentalismului, permite individului sa inteleaga cu usurinta legile /niversului Mental si sa le aplice la "una sa stare si la per&ectionarea sa. -iscipolul hermetic este capa"il sa aplice inteligent Marile Legi Mentale in loc sa se serveasca de ele la intimplare. ,n posesia cheii maestriei universale, studentul poate sa deschida nenumaratele porti ale Templului Mental si psihic al Cunoasterii si sa patrunda in el li"er si inteligent. $cest principiu e*plica verita"ila natura a Energiei si )uterii, a Materiei si pentru ce si cum ele sint su"ordonate Stapinirii Spiritului. /nul din Maistrii Hermetici a scris demult: 0$cela care intelege adevarul naturii mentale a /niversului, este de+a "ine inaintat pe drumul maestriei1. $ceste cuvinte sint tot atit de adevarate asta(i, cit erau ele la timpul cind au &ost scrise. 6ara cheia maestriei (cheia conducatoare, principala, universala) maestria este imposi"ila si elevul va "ate (adarnic la nenumaratele porti ale Templului. "rincipiul corespondentei Ceea ce este sus, este ca si ceea ce este os; ceea ce este os, este ca si ceea ce este sus K'"alion. $cest principiu implica adevarul ca este totdeauna un raport constant intre legile si &enomenele di&eritelor planuri ale &iintei si vietii. .echea a*ioma hermetica il e*plica in acesti termeni: 0Ceea ce este sus este ca si ceea ce este +os3 ceea ce este +os este ca si ceea ce este sus1. ,ntelegerea acestui principiu con&era mi+loace de a re(olva destule parado*uri o"scure si destule secrete ascunse ale 2aturii. E*ista planuri ale vietii pe care noi le ignoram complet, insa cind noi le aplicam principiul corespondentei, vom deveni capa"ili sa intelegem mai departe ca nu este posi"il sa &acem alt&el. El se mani&esta si se aplica peste tot in /nivers, pe di&eritele planuri ale /niversului material, mental si spiritual3 este o lege universala.

13

.echii hermetisti il considerau ca unul dintre instrumentele mentale cele mai importante, cu a+utorul caruia omul este capa"il sa rastoarne victorios o"stacolele care i se ridica in &ata, in &ata necunoscutului. $cestuia i!a &ost posi"il a se indeparta, a inlatura voalul lui ,sis pina la punctul de a intre(ari intr!o lumina o parte a &igurii 8eitei. La &el cum cunoastem principiile geometriei si aceasta cunoastere permite astronomului ase(at in la"oratorul sau sa masoare distanta dintre astri si sa urmareasca miscarile lor, la &el cunoasterea principiul corespondentei permite omului sa deduca inteligent din necunoscut, cunoscutul. Studiind monada, el intelege arhanghelul. "rincipiul vi&ratiei !imic K'"alion. nu sta, totul se misca, totul vibreaza.

$cest principiu implica adevarul ca totul este in miscare, totul vi"rea(a, nimic nu!i in stare de repaus, &apte pe care stiinta moderna le accepta si pe care orice noua descoperire stiinti&ica tinde sa le veri&ice. Sint mii de ani de cind invatatii vechiului Egipt au anuntat acest principiu hermetic. El e*plica ca di&erentele e*istind intre di&eritele mani&estari ale materiei, a energiei, a su&letului si chiar a spiritului, sint consecinta unor proportii inegale ale vi"ratiei. -e la Totul care este Spiritul )ur si pina la &ormele cele mai grosolane ale materiai, totul vi"rea(a3 cu cit este mai intensa vi"ratia, cu atit mai inalta este po(itia pe scara. .i"ratia Spiritului este atit de intensa si atit de in&init de rapida, incit practic el este in repaos, la &el cu o roata care se invirteste cu o asa de mare rapiditate incit pare ca sta pe loc. La cealalta e*tremitate a scarii, sint &ormele grosolane ale materiai, ale carei vi"ratii sint atit de lente incit parca nici nu ar e*ista, la &el ca si unele sunete de rara &recventa pe care urechea omeneasca nu le poate percepe. ,ntre acesti doi poli opusi sint milioane si milioane de grade de vi"ratii. -e la corpuscul la electron, de la atom la molecula

14

pina la lumi si universuri, totul se misca, totul vi"rea(a. $ceasta e la &el pentru energie si pentru &orta, care nu sint decit grade di&erite ale vi"ratiei. $ceasta corespunde si planului mental, caruia vi"ratiile ii guvernea(a starea si chiar planul spiritual. -iscipolul in hermetism care intelege "ine acest principiu si &ormele sale corespun(atoare, este capa"il sa controle(e propriile sale vi"ratii mentale si de asemeni pe ale altora. Maestrii &olosesc in mod egal acest principiu in di&erite maniere pentru a invinge &enomenele naturii. 0Cel care a inteles principiul vi"ratiei a cistigat sceptrul puterii1 a spus un vechi scriitor. "rincipiul polaritatii Totul este dublu; orice lucru are doi poli; totul are doua e"treme; asemanatorul si neasemanatorul au aceeasi semnificatie; polii opusi au o natura identica insa de grade diferite; e"tremele se ating; toate adevarurile nu sint decit neadevaruri; toate parado"urile pot fi conciliate. K'"alion. $cest principiu implica adevarul ca 0totul este du"lu, totul are doi poli, totul are doua e*treme1. $ceste &ra(e sint vechi a*iome hermetice. Ele e*plica vechile parado*uri care au &acut perple*a atita lume si se e*prima dupa cum urmea(a: 0Te(a si antite(a au o natura identica, insa de grade di&erite3 contrariile sint asemanatoare si nu di&era decit prin gradul lor, polii opusi se pot concilia3 e*tremele se ating3 Totul este si nu este in acelasi timp13 toate adevarurile nu sint decit semiadevaruri3 orice adevar este pe +umatate &als3 sint doua &ete ale aceluiasi lucru etc etc1. )rincipiul polaritatii e*plica ca in orice lucru sint doi poli, doua aspecte opuse si ca contrariile nu sint in realitate decit e*treme ale aceluiasi o"iect intre care sint intercalate grade di&erite, de e*emplu: caldura si &rigul, desi sint opuse sint in realitate un singur si acelasi lucru, ele se disting numai prin di&erenta de grade. Consultati termometrul si dv.veti putea vedea daca este posi"il de descoperit unde caldura se termina si unde incepe &rigul. 2u e*ista o caldura a"soluta si nici un &rig a"solut. $cesti doi termeni

15

0cald si &rig1 indica numai grade di&erite ale aceluiasi lucru si acest lucru care se mani&esta cu &rig si cald este numai o varianta a vi"ratiei. $st&el cald si &rig nu sint decit doi poli a ceea ce noi numim 0caldura1 si &enomenele care le insotesc sint mani&estarile principiului polaritatii. $celasi &enomen este adevarat in ca(ul luminii si intunericului, care sint unul si acelasi lucru, deose"irea constind intr!o di&erenta de grade intre cei doi poli ai &enomenului: cind ne paraseste noaptea si cind incepe (iua. Ce di&erenta este intre mare si mic3 intre &acil si di&icil3 intre al" si negru3 intre taios si tocit3 intre calm si nelinistit3 intre sus is +os3 intre po(itiv si negativ3 principiul polaritatii e*plica aceste parado*uri si nici unul nu poate sa!l inlocuiasca. ,n planul mental tot acest principiu lucrea(a. Sa luam un e*emplu e*trem insa radical, al urii si al dragostei, doua stari mentale, in aparenta total di&erite. Si inca sint grade di&erite in ura si in dragoste3 de asemeni sint sentimente intermediare pentru care noi &olosim cuvintele simpatie si antipatie, care a+ung sa se con&unde atit de strins incit deseori este o di&icultate sa se stie daca vreunul va este simpatic sau antipatic, sau va este indi&erent. $ceste sentimente opuse nu sint decit grade di&erite ale unui sentiment unic, cum il veti putea gindi si intelege daca veti medita o clipa la aceasta. Mai mult decit toate acestea si hermetistii ii atri"uie o deose"ita importanta3 este posi"il de schim"at in propriul sau spirit si in spiritul altora, vi"ratiile urii in vi"ratiile dragostei. Multi dintre voi care cititi aceste rinduri ati &acut e*perienta personala de tran(itia rapida, involuntara, care poate sa se &aca intre dragoste si ura si invers, in propria persoana si in a altora. .eti intelege atunci ca va este posi"il sa reali(ati acest lucru cu a+utorul vointei, &olosind &ormulele hermetice. inele si raul nu sint decit doi poli di&eriti ai aceluiasi lucru3 hermetismul cunoaste arta de a trans&orma 7aul in ine prin aplicarea principiului polaritatii. ,n totalitate, arta polari(arii este o &a(a a alchimiei mentale, cunoscuta si aplicata de maestrii vechi si moderni ai hermetismului.

16

,ntelegerea acestui principiu permite sa modi&ici polaritatea tot asa de "ine ca pe aceea a altora, daca vrei sa consacri timpul si studiul necesar pentru a deveni un maestru al artei. "rincipiul ritmului Totul se scurge inlauntru sau inafara; orice lucru are durata sa; totul evolueaza, apoi degenereaza; balansul pendulei se manifesta in totul# masura oscilatiei sale la dreapta este asemanatoare cu masura oscilatiei de la stinga. $itmul este constant. K'"alion. $cest principiu implica adevarul ca in orice lucru se mani&esta o miscare inainte si inapoi, o miscare asemanatoare unei pendule, ceva asemanator unei maree suitoare si co"oritoare, a unei mari pline si a unei mari sca(ute. $ceasta miscare de plecare si venire se produce intre doi poli al caror principiu al polaritatii ni s!a demonstrat ca e*ista. Este totdeauna o reactiune si o actiune, un progres si un recul, un ma*imum si un minimum. Tot asa este pentru toate elementele universului: sori, lumi, oameni, animale, spirit, energie, materie. $ceasta lege se mani&esta in creatia si distrugerea lumilor, in progresul si decadenta natiunilor3 in viata oricarui lucru si in s&irsit in starea mintala a omului3 pentru acest din urma lucru, hermetistii aprecia(a importanta intelegerii acestui principiu. Hermetistii l!au inteles "ine si au gasit ca aplicarea acestuia este universala. Ei au descoperit anumite mi+loace pentru a anihila prin ele chiar e&ectele prin &olosirea de &ormule si metode adecvate. Ei aplica legea mentala a neutralitatii. Ei nu pot anula principiul, nici sa!i opreasca cursul, dar ei au invatat sa!i opreasca, mai "ine (is sa!i evite e&ectele asupra lor insisi si intr!un anumit grad care depinde de gradul de maiestrie. Ei au invatat sa!l utili(e(e in loc de a &i utili(ati de el. ,n aceasta si in metode similare consta arta hermetistilor. Maistrul in hermetism se polari(ea(a el insusi la punctul unde el vrea sa ramina, apoi neutrali(ea(a "alansul ritmic

17

al pendulei car ear tinde sa!l transporte care celalalt pol. Toti acei care si!au insusit un anumit grad de maiestrie personala lucrea(a ast&el intr!o oarecare masura mai mult sau mai putin inconstient. Maestrul, din contra, o &ace constient, prin &olosirea vointei sale. $st&el el a+unge sa atinga un grad de echili"ru si de &ermitate mentala aproape de necre(ut din partea maselor care sint tirite inainte si inapoi ca o pendula. $cest principiu si principiul polaritatii precum si metodele pentru a le contracara, a le neutrali(a, au &ost studiate in amanunt de hermetisti si a le &olosi constituie o importanta parte a alchimiei hermetice mentale. "rincipiul cauzei si efectului %rice cauza are efectul sau; orice efect are cauza sa; totul se intimpla conform legii. &azardul este un nume dat unei legi necunoscute. 'int numeroase planuri ale cauzalitatii, insa nimic nu scapa legii. K'"alion. $cest principiu implica &aptul ca e*ista o cau(a pentru orice e&ect produs si un e&ect pentru orice cau(a. El e*plica ca totul se intimpla con&orm unei legi, ca niciodata nimic nu se intimpla accidental, nepreva(ut, ca ha(ardul nu e*ista si ca, pentru ca e*ista planuri di&erite de cau(a si e&ect, planul superior dominind totdeauna planul in&erior, nimic nu poate scapa in intregime legii. Hermetistii cunosc pina la un punct arta si metodele de a se ridica deasupra planului o"isnuit al cau(ei si e&ectului. 7idicindu!se mental la un plan superior, ei devin cau(a in loc de a &i e&ect. Multimile se lasa docil duse, ele asculta la tot ce le incon+oara, la vointele si dorintele celora care sint mai puternice decit ele, la hereditate, la sugestie si la toate cau(ele e*terioare care le diri+ea(a ca pe simpli pioni pe drumul vietii. Maestrii din contra, ridicindu!se pe plan superior, domina sentimentele lor, caracterul lor, calitatile si puterile lor, tot asa de "ine ca pe tot ce ii incon+oara. Ei devin stapini in loc de a &i pioni. Ei +oaca +ocul vietii in loc de a &i +ucati si diri+ati de vointa altora si de in&luente e*terioare. Ei se servesc de principiu

18

in loc de a &i instrumentul sau. Maestrii asculta de cau(alitatea planului superior insa ei comanda planul lor. Este in aceasta a&irmatie o adevarata "ogatie de cunostinte hermetice. Le intelege cine va putea. "rincipiul genului (ste un gen in toate lucrurile; totul are principiile sale; masculin si feminin; genul se manifesta pe toate planurile. K'"alion. $cest principiu implica adevarul ca genul e*ista peste tot3 principiile masculin si &eminin sint in actiune constant. $cesta!i adevarul nu numai pe plan &i(ic, ci si pe plan mental si chiar pe plan spiritual. )e plan &i(ic, principiul se mani&esta su" &orma se*ului, pe plan superior el ia &orme mai elevate insa este mereu acelasi. 2ici o creatie &i(ica, mentala sau spirituala nu este posi"ila &ara el. ,ntelegerea legilor sale va arunca lumina asupra multor su"iecte care in mod constant au uimit spiritul oamenilor. )rincipiul genului a lucrat intotdeauna pentru a crea si reinnoi. =rice lucru, orice individ, contine cele doua elemente: masculin si &eminin sau chiar marele principiu. =rice element masculin are elementul sau &eminin3 orice principiu &eminin are principiul sau masculin. -aca voiti sa intelegeti &ilo(o&ia Creatiei si a 7egenerarii Mentale si Spirituale, tre"uie sa studiati si sa intelegeti acest principiu hermetic. El ascunde solutia unui mare numar de mistere ale vietii. Tinem sa va averti(am ca nu e nici o inrudire cu numeroasele teorii, &undamentale, periculoase si degradate, cu invataturile care sint raspindite su" titluri &ante(iste si care nu sint decit o prostituare a marelui principiu natural al genului. $st&el de ramasite ale vechilor &orme in&amante ale cultului &alusului tind sa distruga inteligenta, corpul si spiritul3 &ilo(o&ia hermetica s!a ridicat totdeauna cu indignare impotriva invataturilor degradante care conduc la destra"alare, la pasiuni necumpatate si la pervertirea principiilor naturii. -aca pe acestea le cautati,

19

parasiti imediat aceasta carte. Hermetismul nu are nimic care poate sa va &ie util in acest sens. )entru aceia care sint puri (curati su&leteste) totul e pur3 pentru acei care sint murdari, totul e murdar. ,A"ITOL-L III T#AN0/-TATIA /ENTALA 'piritul, la fel ca metalele si elementele, poate trece de la o stare la o alta stare diferita, de la un grad la altul, de la o conditie la alta, de la un pol la altul, de la o vibratie la alta. )devarata transmutatie *ermetica este o arta mentala. K'"alion. ,ntre numeroasele ramuri secrete de cunostinte pe care le aveau hermetistii, era aceea care era cunoscuta su" numele de transmutatie mentala, un cuvint o"isnuit intre"uintat pentru a desemna arta veche de a transmuta, a pre&ace metalele grosiere in metale no"ile. $ transmuta este egal cu a schim"a natura, &orma sau su"stanta in alta. -eci transmutatia mentala este arta de a trans&orma stari, &orme si conditii mentale in alte conditii de natura di&erita. Se intelege ca aceasta este $rta Chimiei Mentale, sau daca pre&erati, o &orma de psihologie mistica practica. )rimul dintre cele sapte principii hermetice este principiul mentalismului, a carui a*ioma este 0Totul este Spirit1. /niversul este mental. Transmutatia mentala este arta de a modi&ica conditiile universului in ceea ce priveste materia, &orta si spiritul. -eci transmutatia mentala vom vedea ca este cu adevarat magia de care s!a vor"it dar nu s!au dat instructiuni practice. -aca totul este mental, arta va putea permite &iecarui individ sa transmute conditiile sale mentale. El va putea &ace pe maestrul, stapinul conditiilor mentale tot asa de "ine ca si pe acelea denumite o"isnuit mintale. 2umai alchimistii mentali avansati au &ost capa"ili sa atinga o putere su&icienta pentru a &i capa"ili sa controle(e conditiile &i(ice cele mai importante ca elementele naturii, producere

20

sau incetare de &urtuni, cutremure si alte &enomene &i(ice. 6aptul ca au e*istat si mai e*ista ast&el de oameni este acceptat de toti ocultistii avansati ai di&eritelor scoli (tinindu!se seama de e*emple care +usti&ica asemeni credinte si a&irmatiuni). ,A"ITOL-L I1 TOT-L +incolo de Universul timpului si al spatiului se ascunde mereu realitatea substantiala. )devarul fundamental. K'"alion. Su"stanta inseamna ceea ce se gaseste su" nu importa care mani&estare e*terioara. Este esenta, realitate esentiala, lucrul insusi etc. Su"stantial inseamna: e*istind actualmente, &iind element esential, real. 7ealitate inseamna starea unui lucru real, adevarat, dura"il, solid, &i*, permanent, actual etc. ,napoia oricarei aparente si a oricarei mani&estari e*terioare tre"uie intotdeauna sa &ie o realitate su"stantiala. $ceasta este legea. =mul care considera universul din care el &ace parte ca o mica unitate, nu poate sa vada decit schim"arile care se produc in materie, in &orta si in starile mentale. El vede ca nimic nu e*ista cu adevarat insa ca totul se naste si evoluea(a. 2imic nu ramine in repaos3 totul se naste, creste, moare3 chiar in clipa cind un lucru atinge apogeul el incepe sa decada. Legea ritmului se mani&esta constant3 in nici un lucru nu e nici realitate, nici calitate deose"ita, nici su"stantialitate. 2imic nu!i permanent, totul se schim"a. $cest om vede toate lucrurile nascindu!se din alte lucruri si luind o alta &orma. El vede constant o actiune si o reactiune3 un &lu* si un re&lu*, o construire si o darimare, o creatie si o distrugere3 nasterea, evolutia si moartea. 2imic nu ramine sta"il, totul se schim"a. -aca este un ginditor, el intelege ca &iecare dintre lucrurile schim"atoare nu poate &i decit o aparenta, mani&estarea e*terioara a unei puteri ascunse, a unei 7ealitati Su"stantiale.

21

5inditorii &ara e*ceptie, din toate tarile si in toate timpurile, au inteles necesitatea e*istentei acestei realitati su"stantiale. Toate &ilo(o&iile importante s!au "a(at pe aceasta gindire. =amenii au numit aceasta realitate su"stantiala di&erit: unii au numit!o 8eitate, altii energie in&inita si eterna. $ltii insa au incercat sa o numeasca materie, insa toti au recunoscut e*istenta sa. Ea este evidenta prin ea insasi, ea nu are nevoie de nici un argument, de nici o pro"a. $ceasta realitate su"stantiala, numita hermetic >Tot>, e mai usor inteleasa prin acest nume &ata de numeroasele e*presii aplicate de oameni. Toti iluminatii vechi si noi a&irma ca natura pro&unda a Totului este necognosci"ila. Tre"uie sa &ie ast&el &iindca nimeni nu poate sa inteleaga natura si &iinta Lui proprie chiar cu a+utorul Totului. Hermetistii cred si invata ca Totul in El insusi este si tre"uie sa &ie totdeauna nede&ini"il. Ei considera toate teoriile, toate con+uncturile si toate speculatiile teologilor si meta&i(icienilor privind natura adinca a Totului, ca un e&ort copilaresc al spiritului muritorilor pentru a cuprinde secretul ,n&initului. $semeni e&orturi au esuat totdeauna prin natura chiar a muncii. $cela care urmareste asemenea cercetari, parcurge din toate partile la"irintul gindirii si termina prin a se rataci prin pierderea oricarei ratiuni, a oricarei actiuni, orice conduita sanatoasa si re(ona"ila, devenind nepotrivit pentru munca vietii ca si veverita care alearga pe roata miscatoare in colivia sa mergind mereu si nea+ungind nicaieri. El ramine pri(onier si se gaseste in locul de unde a plecat. Mai orgoliosi sint acei care incearca sa atri"uie Totului personalitate, calitatile, caracterul si atri"utiile lor, acordindu!i emotiile, sentimentele si caracteristicile omenesti ca si de&ectele gelo(iei, tendinte la laude, elogii, dorinte de onoruri si lacomie. $ceste idei tre"uiesc indepartate. ,n acest domeniu tre"uie sa &acem o distinctie intre religie si teologie, intre &iloso&ie si meta&i(ica. )entru noi religia nu este decit o reali(are intuitiva a e*istentei Totului3 teologia este tentativa oamenilor de a!, atri"ui o personalitate, calitati, caracteristici, de a!, atri"ui teoriile

22

lor privind a&acerile lor3 vointa lor, dorintele lor, planurile lor si de a &i intermediari intre El si popor. )entru noi &ilo(o&ia este o cautare in vederea cunoasterii lucrurilor cognosci"ile si concepti"ile, in timp ce meta&i(ica este o incercare de a duce cercetarea mai pro&und in a&ara limitelor o"isnuite, in regiunea incognosci"ilului si a necuprinsului cu aceleasi intentii ca si teologia. -eci religia si &iloso&ia sint pentru lucruri care au radacini in realitate, in timp ce teologia si meta&i(ica ne apar ca trestii rupte si inradacinate in nisipurile miscatoare ale ignorantei si nu constituie decit un suport &ragil pentru inteligenta si spiritul omului. 2oi insistam pentru acceptarea acestei de&initii si o mentionam pentru a de&ini po(itia noastra. -e alt&el vom vor"i in lectiile noastre &oarte moderat de teologie si meta&i(ica. ,n timp ce natura esentiala a Tot!ului este incognosci"ilitatea, e*ista anumite adevaruri legate de e*istenta sa pe care spiritul uman este dispus sa le accepte. = anali(a a acestora constituie un su"iect interesant de cercetare, mai ales cind el concorda cu teoriile iluminatilor din planuri superioare. ,Ceea ce este )devarul -undamental, $ealitate 'ubstantiala, nu are nevoie de o denumire speciala, insa oamenii iluminati il c*eama T%T., K'"alion. 7atiunea umana pe care tre"uie sa o ascultam cu religio(itate cit este posi"il sa gindim, ne invata ast&el despre T=T: ?. Tot!ul tre"uie sa &ie Tot, ceea ce este realmente. 2u poate e*ista nimic in a&ara Tot!ului, alt&el Tot!ul nu ar &i Tot. @. Tot!ul tre"uie sa &ie in&init, caci nimic nu poate de&ini, con&irma, limita sau restringe pe Tot. El tre"uie sa &ie in&init in timp, adica etern3 El tre"uie sa &i e*istat constant, caci nu e*ista nimic care ar &i suscepti"il sa!L cree(e3 ceva ce nu poate i(vori din nimic daca El nu ar &i e*istat o clipa &oarte scurta, El nu ar e*ista actualmente. El tre"uie sa &ie destinat sa e*iste constant in viitor, caci nimic nu!l poate distruge. El nu va putea niciodata sa nu &ie chiar timp de o secunda, pentru ca ceva nu poate niciodata sa devina

23

nimic. El tre"uie sa &ie in&init in spatiu, El tre"uie sa &ie pretutindeni, caci nu e*ista loc in a&ara Tot!ului. El nu poate &i decit continuu in spatiu, &ara &isuri, &ara separare, caci nu e*ista nimic care sa!L poata s&arima sau sa!, intrerupa continuitatea si nimic care sa inchida crapaturile sale. El tre"uie sa &ie in&init in putere, adica a"solut, caci nimic nu este suscepti"il sa!L limite(e, sa!L restringa, sa!L reprime, sa!L margineasca, asemuiasca sau sa!L stapineasca. El nu este supus nici unei alte puteri. :. Tot!ul tre"uie sa &ie neschim"ator ! permanent ! constant, adica nu!si poate modi&ica natura sa intima, caci nimic nu!i capa"il de a opera schim"ari in el. 2u e*ista nimic in care s!ar schim"a, nici de unde ar putea veni. 2u i se poate adauga nimic si nimic nu i se poate amputa3 nu se poate mari sau micsora3 El nu poate deveni mai mare sau mai mic din nici un punct de vedere. El tre"uie sa &i &ost totdeauna si tre"uie sa ramina totdeauna e*act cum este asta(i. Tot!ul nu a &ost niciodata, nu este actualmente si nu va &i niciodata altceva, in care ar putea sa se schim"e. Tot! ul &iind in&init, a"solut, etern, neschim"ator, re(ulta ca nimic &init, schim"ator, e&emer, conditionat, nu poate &i Tot. Si cum nu este nimic in a&ara Tot!ului, toate lucrurile &inite tre"uie sa &ie nule in realitate. 6iecare din noi si tot ce vedem e "alon de sapun. Cind materia este miscare, oricind .ointa care dispune incetarea miscarii &ace sa nu se mai cunoasca ce a &ost "alonul de sapun. 2u va in&ricosati, caci nu avem intentia ! su" acoperisul &iloso&iei hermetice ! sa va &acem sa parcurgeti cimpul stiintei crestine. Este imposi"il de a concilia cele doua stari in aparenta contradictorii. .om a+unge la aceasta cind va sosi momentul. 2oi vedem in +urul nostru ca ceea ce se numeste materie, constituie &undatia &i(ica a tuturor &ormelor e*istente. Tot!ul este deci simplu, materieA 2u< Materia nu poate mani&esta viata, nici inteligenta si cum viata si inteligenta se si mani&esta in univers, Tot!ul nu poate &i materie3 caci nimic nu poate a+unge mai sus decit i(vorul sau, nimic nu se mani&esta in e&ect care sa nu &ie de+a in cau(a3 nimic nu e*ista ca consecinta &ara sa &i &ost de+a in

24

antecedent. Ca urmare, stiinta moderna ne in&ormea(a ca nu e*ista in realitate nici un lucru care s!ar putea numi materie. Ceea ce noi numim materie, nu!i decit simplu Energie sau o &orta intrerupta, adica o energie sau o &orta care poseda un grad sla" de vi"ratie. $sa cum un scriitor a denumit!o de curind: materia se con&unda cu misterul. ,nsasi stiinta moderna a a"andonat teoria materiei si sustine pe aceea a energiei. Tot!ul este deci Energie sau 6ortaA ,n acest ca(, nu< Energia sau 6orta cum o inteleg materialistii, este oar"a, de("racata de viata sau inteligenta. .iata si ,nteligenta nu pot proveni in nici un ca( de la o energie si &orta oar"a, pentru ratiunea pe care de+a am aratat!o mai sus: >nimic nu poate atinge (a+unge) mai sus decit propriul sau i(vor>. 2imic nu este aplicat care sa nu &ie implicat. 2imic nu se mani&esta in e&ect care sa nu &i &ost si in cau(a. $st&el Tot!ul nu poate &i o simpla energie, nici o simpla &orta. -aca ar &i asa, nu ar mai putea avea in e*istenta lucruri ca .iata si ,nteligenta, ori noi stim ca ast&el de lucruri e*ista, caci noi sintem vii si noi utili(am inteligenta noastra pentru a studia aceasta pro"lema. $st&el rationea(a acei care proclama ca energia nu este Tot!ul. Ce este atunci acest ceva superior materiei si energiei, pe care noi stim ca e*ista in /niversA Este viata si ,nteligenta. ine, dar atunci Tot!ul este viata si inteligentaA -a si 2u< vom raspunde. -aca intelegeti viata si inteligenta asa cum le cunoastem noi oamenii, saraci muritori neinsemnati ! atunci Tot!ul nu este aceasta. -ar de ce &el de viata si inteligenta e vor"aA Este vor"a de o inteligenta vie cu mult superioara la tot ceea ce muritorii inteleg prin aceste cuvinte, viata si inteligenta ne&iind compara"ile &ortelor mecanice sau materiei. Ceea ce noi voim sa spunem este inteligenta vie in&inita, comparata cu viata si inteligenta limitata. 2oi voim sa spunem ca spiritele luminate inteleg cind pronunta respectuos cuvintul >spirit>. Tot!ul este inteligenta vie in&inita. ,luminatii il numesc Spirit. ,A"ITOL-L 1

25

-NI1E#0 /ENTAL ,Universul este mental. (l este continut in sufletul Tot. ului,. K'"alion. Totul este spirit. ,nsa ce este spiritA Este imposi"il de raspuns la aceasta intre"are pentru ratiunea ca de&initia sa este practic aceea a Tot!ului care nu este posi"il de e*plicat sau de&init. Spirit nu!i decit un cuvint pe care oamenii il dau conceptiei superioare a Su&letului .iu ,n&init. El inseamna >7eala 6iinta>, el inseamna Su&let .iu cu mult superior vietii si su&letului pe care noi le cunoastem. Cum acestea insa sint superioare Energiei mecanice si Materiei, Spiritul depaseste inteligenta noastra. 2oi ne servim de acest nume simplu cind ne gindim la Tot si cind voim sa vor"im de El. )entru gindirea noastra, pentru intelegerea noastra noi nu putem sa consideram Tot!ul ca su&let viu in&init, totodata recunoscind ca nu este posi"il de a!L intelege in intregime. -e aceea noi tre"uie sa incetam a gindi la materie. .om studia natura universului in totalitatea sa si in partile sale. Ce este /niversulA 2oi am va(ut ca nimic nu poate e*ista in a&ara Tot!ului. /niversul este deci Tot!ulA 2u, el nu poate &i asa, caci universul pare sa &ie &ormat de lucruri . El se schim"a constant, intr!un cuvint el nu se supune ideilor pe care noi ne!am hotarit sa le acceptam privind Tot!ul. $tunci daca universul nu!i Tot, el tre"uie sa &ie nimic. $ceasta va &i conclu(ia inevita"ila a spiritului nostru in primul moment. ,nsa si acest raspuns nu poate sa ne satis&aca, caci noi sintem constienti de e*istenta universului. -eci daca universul nu este Tot!ul, nici nimic, ce poate &i atunciA Sa incercam sa e*aminam in amanunt aceasta pro"lema. -aca universul e*ista sau pare a e*ista, el tre"uie sa provina intr!un mod oarecare din Tot. El tre"uie sa &ie o creatie a Tot!ului. ,nsa cum este imposi"il ca ceva sa &i &ost creat din nimic, din ce l!a creat Tot!ulA /nii &ilo(o&i, ca raspuns la aceasta intre"are, au (is ca Tot!ul a creat universul din El insusi, adica cu esenta si

26

su"stanta Tot!ului. -ar acest raspuns nu poate &i adevarat, &iindca noi am va(ut ca nimic nu se poate sustrage Tot!ului si ca nu se poate divi(a. Chiar daca ar &i asa, oare cea mai mica particula a universului ar putea ignora propria sa &iinta, Tot!ulA Totul nu ar putea pierde cunostinta de El insusi, cu atit mai mult cu cit El nu ar putea deveni un atom, o &orta oar"a sau un lucru de un grad in&erior de viata. /nii oameni si!au imaginat ca Tot!ul este Tot in realitate, recunoscind ca ei, oamenii e*istau, au a+uns la conclu(ia ca ei si Tot!ul erau identici si ei au umplut atmos&era cu strigatele lor: >Eu sint un -umne(eu<> spre amu(amentul multimii si durerea inteleptilor. $tomul strigind: >eu sint un om> ar &i comparativ modest. Ce este dar in adevar /niversul, daca nu!i Tot!ul si daca el nu a &ost creat din Tot care s!ar &i &ragmentat in mai multe partiA Ce poate sa &ieA -in ce poate &i creatA Este marea intre"are. Sa o e*aminam cu gri+a. Stim ca principiul corespondentei vine mereu in a+utorul nostru. .echea a*ioma hermetica: >ceea ce este sus, este ca si ceea ce este +os> poate sa ne aduca mari servicii in con+unctura in care ne a&lam. 2oi vom incerca sa dam o linie a operatiunilor planurilor superioare, e*aminind pe acelea ale planului nostru. )rincipiul corespondentei poate sa se aplice la aceasta pro"lema tot atit de "ine ca si la altele. Sa vedem: ,n planul sau propriu cum &ace omul ca sa cree(eA Mai intii el poate crea &acind sa iasa ceva din materialele care il incon+oara. 2u poate &i asa in planul superior caci nu e*ista materiale in a&ara Tot!ului cu care $cesta sa poata crea. $poi omul poate procrea sau sa reproduca rasa sa prin imperechere, care este o multiplicare personala datorita unui trans&er a unei parti a su"stantei sale intime catre perpetuarea sa. 2ici aceasta nu poate &i asa, caci Tot! ul nu poate sa dea sau sa sustraga o parte din El insusi, la &el cum El nu se poate reproduce sau multiplica. ,n primul ca( ar &i o inmultire sau o adaugire la Tot si am va(ut ca aceasta este a"surd. 2u e*ista o a treia maniera pe care omul ar putea sa o intre"uinte(e pentru a creaA -esigur, omul ar putea crea mental. Lucrind ast&el el nu &oloseste nici un &el de material e*terior si el nu se reproduce insusi,

27

totusi spiritul sau savirseste creatie mentala. -upa principiul corespondentei, sintem autori(ati sa gindim ca Tot!ul a creat universul mental prin acelasi procedeu cu care omul crea(a imaginile mentale. Este o con&irmare aici ca vocea ratiunii se acorda cu vocea inteleptilor, asa cum invataturile si lucrarile lor au aratat. $cestea sint invatamintele ,nteleptilor. $ceasta era invatatura lui Hermes. Tot!ul nu poate crea alt&el decit mental, &ara sa utili(e(e materiale (noi am va(ut ca nu e*ista din acestea in +urul sau) si &ara sa se reproduca pe El insusi, ceea ce este la &el de imposi"il. 2oi nu putem scapa de aceasta conclu(ie a ratiunii care, asa cum am spus, concorda cu invatamintele superioare ale iluminatilor. La &el cum va este posi"il dv., elevul meu, sa creati un univers in mentalitatea voastra, tot ast&el Tot!ul poate crea universuri cu propria sa mentalitate. ,nsa universul vostru este creatia mentala a unui spirit marginit, in timp ce acela al Tot!ului este creatia unui spirit in&init. Ele sint doua elemente asemanatoare, dar ele di&era in&init in grad. /lterior vom studia mai complet procesul de creatie si mani&estare, insa chiar de acum tre"uie sa intipariti puternic in mintea voastra aceasta: ,universul este tot ce el contine, este o creatie mentala a Tot.ului. $ealmente, fara nici cea mai mica indoiala, Tot.ul este 'pirit,. Tot.ul creaza in spiritul sau infinit universuri fara numar, care dureaza mii de secole. 'i totusi pentru Tot, creatie, evolutie, declinul si moartea unui milion de universuri, nu ar pare mai mult decit o clipire a pleoapelor,. K'"alion. ,'piritul infinit al Tot.ului este sinul Universului,. K'"alion. "rincipiul 2enului $cest principiu se mani&esta pe toate planurile vietii, material, mental si spiritual. ,nsa cum am mai spus!o de+a, >genul> nu inseamna SEB. Se*ul nu este decit o mani&estare materiala a genului, care inseamna, raportindu!se la gen: procreare, creare. )este tot unde ceva este creat, pe un plan care este al vietii, principiul

28

genului tre"uie sa se mani&este si aceasta este adevarat la &el chiar pentru crearea universului. Mai ales sa nu va gra"iti sa trageti conclu(ia ca noi va invatam ca este un -umne(eu sau un Creator masculin sau &eminin. $ceasta idee nu este decit o alterare a vechilor invataminte in acest su"iect. ,nvatatura adevarata ne spune ca Tot!ul in El insusi este deasupra genului, dupa cum El este deasupra oricarei legi dintre care si cele ale timpului si a spatiului. El este legea de unde decurg celelalte legi si nu este supus lor. ,nsa cind Totul se mani&esta pe planul generarii si creatiei, El lucrea(a atunci in concordanta cu Legea si )rincipiul, caci atunci el se misca pe un plan in&erior al e*istentei. ,n consecinta, El mani&esta principiul genului su" aspectele masculin si &eminin si aceasta natural pe plan mental. $ceasta idee poate parea revolutionara acelora care o aud pentru prima data3 totusi &iecare din voi a acceptat!o pasiv in relatiile (ilnice. .oi vor"iti de )aternitatea -umne(eului, Tatal -ivin, de maternitatea naturii, Mama /niversala. .oi aveti ast&el instinctiv intuitia principiului genului in univers. Este adevarat ca -octrina hermetica nu implica o dualitate reala. Tot!ul este unul3 cele doua aspecte pe care El le are uneori nu sint decit moduri di&erite de mani&estare. ,deea conducatoare a ,nvatamintului este ca principiul masculin mani&estat prin Tot se tine intr!un sens in a&ara Creatiei mentale actuale a /niversului. El diri+ea(a .ointa sa asupra )rincipiului 6eminin, pe care il putem numi 2atura. $st&el incepe evolutia universului plecind de la simple centre de activitate care se gasesc in om3 evolutia progresea(a si devine din ce in ce mai ridicata, totul acordindu!se pentru a sta"ili convena"il si a intari puternic legile naturii. -aca pre&erati imaginile vechi ale gindirii, va puteti repre(enta principiul masculin su" &orma -umne(eului, Tatal si principiul &eminin su" &orma 2aturii. Mama universala, in sinul careia toate lucrurile au &ost create, nu este o simpla &igura de stil, o &igura poetica a lim"a+ului. Ea este o verita"ila idee a procesului actual al Creatiei /niversului. ,nsa amintiti!va numai ca Tot!ul este unic si ca in spiritul sau in&init a &ost creat universul care

29

e*ista si actualmente. $ aplica legea corespondentei voua insiva, propriului vostru spirit, ar putea sa va a+ute sa capatati idei +uste. Stiti ca aceasta parte din voi insiva pe care o numiti >Eu> ramine la o parte si nu e decit un simplu martor al creatiei imaginilor mentale in spiritul vostru. )artea spiritului vostru in care se savirseste >generarea mentala poate sa se cheme >le moi> spre deose"ire de >+e> care ramine martor inactiv si nu &ace decit sa e*amine(e gindurile, ideile si imaginile lui Moi (inteligenta). -upa Mircea Eliade: 9e C Eu C constiinta C Sine C )urusha C strain C spirit care este i(olat, indi&erent, simplu spectator inactiv, spre deose"ire de moi C eu @ C inteligenta C vointa C activ. Caderea sinelui in materie C )rahrti. >Ceea ce este sus este ca si ceea ce este +os>, amintiti! va "ine aceasta3 &enomenele care se produc pe un plan de viata pot &i intre"uintate ca sa re(olve misterele planurilor superioare si in&erioare. 5asiti surprin(ator ca voi, care sinteti un copil, veti percepe acest respect instinctiv pentru Tot, sentiment pe care noi il numim >religie>, acest respect si aceasta de&erenta pentru spiritul paternalA 5asiti surprin(ator ca atunci cind priviti lucrarile si minunile naturii va prinde un sentiment puternic care are radacini adinci in&ipte in &iinta voastra cea mai intimaA Este spiritul naturii care va apara cu dragoste ca un copil pe pieptul vostru. 2u comiteti greseala de a presupune ca mica lume pe care o vedeti in +urul vostru, pamintul, care nu!i decit un graunte de nisip in univers, este insusi universul. Sint milioane de milioane de universuri asemanatoare care e*ista in spiritul in&init al Tot!ului. Si chiar in micul nostru sistem solar, e*ista regiuni si planuri de viata mult superioare celor de la noi si de asemeni &iinte pe linga care noi sintem niste saraci muritori or"i3 sintem ca acele animale in&orme si viscoase care stau pe &undul oceanului. E*ista &iinte care poseda puteri si atri"utii mult superioare la ceea ce omul a visat intotdeauna sa vada in posesia (eilor. Si totusi aceste &iinte nu au e*istat odata decit ca si voi, apoi ele au degenerat3 voi veti deveni asa de puternici ca ei, insa voi va veti per&ectiona mereu si nu veti degenera3 acesta este destinul omului dupa cum ne invata

30

iluminatii. Moartea nu!i reala chiar in sensul relativ al cuvintului3 ea nu!i decit leaganul unei vieti noi3 veti urca mai sus, mereu mai sus, catre planurile de viata mai ridicate, superioare. /niversul este patria voastra3 veti cerceta ungherele cele mai ascunse inainte de s&irsitul timpurilor. .eti locui in spiritul in&init al Tot!ului3 posi"ilitati in &acultatile voastre sint in&inite, totodata in timp ca si in spatiu. Cind va veni s&irsitul marelui ciclu al secolelor, cind Tot!ul va atrage din nou la El pe cea mai in&ima dintre creatiile Sale, veti pleca veseli, &iindca atunci veti &i capa"ili sa intelegeti acest $devar, caci veti &i /nul cu Tot!ul. $st&el vor"esc iluminatii celor care au avansat de+a pe Cale. )entru moment ramineti pe culmi si incre(atori3 sinteti garantati si prote+ati de )uterea ,n&inita a Spiritului )atern si Matern. ,/n sinul 'piritului Patern si 0atern, copiii muritori sint la ei acasa., K'"alion. ,!u e"ista nimeni in univers care sa fie fara Tata si fara 0ama., K'"alion.

,A"ITOL-L 1I DI1IN-L "A#ADO3 ,'emiinitiatii, recunoscind nerealitatea relativa a Universului, isi imagineaza ca ei pot sfida legile sale; sint prosti nesocotiti si infumurati care se vor sfarima de stinci si pe care elementele ii vor distruge din pricina nebuniei lor. )devaratul initiat, cunoscind natura universului, se serveste de lege contra legilor, a superiorului contra inferiorului si prin arta alc*imiei el preface lucrurile fara valoare in lucruri pretioase. )stfel el invinge. 0aestria nu se manifesta prin visuri anormale, viziuni si idei fantastice, insa prin folosirea fortelor superioare contra fortelor inferioare, evitind suferintele planurilor inferioare, vibrind pe planurile superioare. Transmutatia nu este o negatie infumurata, este sabia 0aestrului., K'"alion.

31

$cesta este )arado*ul universului re(ultind din principiul polaritatii care se mani&esta cind Tot!ul incepe a crea3 tre"uie urmat punctual caci el sta"ileste di&erenta intre semi!intelepciune si intelepciune. Cit despre Tot!ul ,n&init, legile Sale, puterile Sale, cit despre &enomenele Sale, toate sint ca............stare de meditatie si de vis3 in acelasi timp pentru tot ce are s&irsit ! universul tre"uie considerat ca real3 viata, actiunea, gindirea, tre"uie sa &ie "a(ate acolo sus, &ara a se uita totodata intelegerea constanta a $devarului superior. Totul in acelasi timp tre"uie sa se con&orme(e propriilor sale planuri, propriilor sale legi. -aca Tot!ul se inchipuie ca /niversul, ca era intr! adevar real, atunci nenorocire universului caci nu va mai &i posi"il a se trece de la in&erior la superior3 universul va deveni imo"il si tot progresul nu ar mai &i posi"il. Si daca omul prin a sa semidoctie lucrea(a, traieste si gindeste, considerind /niversul ca pe un simplu vis asemanator propriilor sale visuri limitate, acest univers devine verita"il asa pentru el si ca un pieton netre(it se impleticeste in toate partile si merge in cerc ne&acind nici un progres si in &inal se tre(este cind cade in salt, se loveste si se raneste de legile naturale pe care le ignorea(a. )astrati spiritul vostru constant indreptat catre Stea, insa privirea voastra sa &ie intotdeauna indreptata asupra picioarelor voastre, daca nu, veti cadea in mlastina pentru ca priviti in aer. $mintiti!va "ine dumne(eiescul parado* >in acelasi timp universul este si nu este>. 2u uitati niciodata cei doi poli ai $devarului: a"solutul si relativul. -ispretuiti semi!adevarurile. Ceea ce hermetistii cunosc ca >legea parado*ului> nu!i decit un aspect al principiului polaritatii. Scrierile hermetice sint pline de re&erinte asupra aparitiei parado*ului in considerarea pro"lemelor vietii si a &iintei. Maestrii previn continuu pe elevii lor contra erorii adesea comice de a uita cealalta parte a oricarei chestiuni. $vertismentele lor se aplica in special pro"lemelor a"solutului si relativului, care incurca pe toti studentii in &ilo(o&ie si care &ac sa gindeasca si sa lucre(e atitia indivi(i contra a ceea ce se numeste de o"icei >sensul comun>. 2oi s&atuim pe toti elevii de a &i

32

&oarte siguri ca au inteles divinul parado* al a"solutului si al relativului3 daca nu, se vor impotmoli in mlastina semi! adevarului. ,n acest scop a &ost scrisa in mod special aceasta lectie. )rima gindire care vine in spiritul celui care a inteles adevarul ca universul este o simpla ilu(ie, o nerealitate3 si contra acestei idei instinctul se revolta. ,nsa ca toate alte adevaruri, tre"uie privit aceasta din punct de vedere a"solut cit si din punct de vedere relativ. -in punct de vedere a"solut, universul comparat cu Tot!ul, in el insusi pare o ilu(ie, un vis, o &antasmagorie. 2oi recunoastem aceasta, la &el punctului nostru de vedere o"isnuit, caci noi vor"im de lume ca de un spectacol schim"ator, care se duce si vine, care se naste si moare3 deci elementele schim"atoare si de nepermanenta, de inde&init si de nesu"stantial, tre"uie mereu sa se concilie(e cu ideea unui univers creat, cind el se opune Tot!ului, oricare ar &i ideile noastre cu privire la natura unuia si a altuia. 6ilo(o&, meta&i(ician, savant si teolog, toti accepta aceasta idee si o regasim in toate &ormele de gindire &ilo(o&ica si de conceptie religioasa ca si in teoriile di&eritelor scoli de meta&i(ica si de teologie. $st&el invataturile hermetice nu predica su"stantialitatea universului in termeni mai energici decit aceia care va sint &amiliari, desi maniera lor de a pre(enta su"iectul ar putea parea putin surprin(atoare. Tot ce are un inceput si un s&irsit, tre"uie sa &ie &als si nereal3 universul suporta egal regula in toate scolile gindirii. -in punct de vedere a"solut nu!i nimic real decit Tot!ul, termen de care noi am putea sa ne servim pentru a gindi la aceasta sau pentru a discuta su"iectul. Ca universul ar &i creat din materie sau ca el ar &i o creatie mentala a Spiritului Tot!ului, el este nesu"stantial, nedura"il3 el este un lucru al timpului, spatiului si al schim"arii. 2oi am voi ca voi sa intelegeti per&ect acest &apt, inainte de a sta"ili +udecata voastra asupra conceptiei hermetice a materiei mentale a universului. 5inditi putin la aceste conceptii, oricare ar &i ele, si veti vedea ca ceea ce

33

am spus este adevarat pentru cea mai marunta dintre ele. ,nsa punctul de vedere a"solut ne arata numai o latura a ta"loului, cealalta &ata este punctul de vedere relativ. $devarul a"solut a &ost de&init: >lucrurile, asa cum le cunoaste Spiritul lui -umne(eu> in timp ce adevarul relativ a &ost descris ca >lucrurile, asa cum cea mai inalta ratiune a omului le intelege>. $st&el, pentru Tot, universul tre"uie sa &ie ireal si ilu(oriu3 el tre"uie sa &ie un simplu vis sau re(ultatul unei meditatii3 din contra, pentru spiritele &inite care sint o parte a acestui univers si care il contempla prin &acultatile lor muritoare, universul este a"solut adevarat si tre"uie sa &ie considerat ca atare. 7ecunoscind punctul de vedere a"solut, noi nu tre"uie sa comitem greseala de a ignora sau a nega &aptele si &enomenele universului asa cum ele se pre(inta &acultatilor noastre muritoare3 noi nu sintem Tot!ul, aceasta nu tre"uie sa o uitam. 2oi recunoastem ca materia e*ista pentru simturile noastre si totusi spiritele noastre marginite inteleg per&ect acest dicton stiinti&ic ca materia e*ista daca cineva se plasea(a la punctul de vedere stiinti&ic. Ceea ce noi numim materie, e considerata ca o aglomerare de atomi, care la rindul lor si acestia sint o aglomerare de unitati de &orta numiti electroni sau ioni vi"rind &ara de incetare si invirtindu!se continuu. Lovind o piatra cu piciorul, noi percepem contactul3 el ne pare per&ect real, desi noi nu stim ceea ce el este intr!adevar. ,nsa sa va amintiti ca piciorul nostru care percepe contactul prin intermediul creierului nostru este la &el de materie, constituita la &el din electroni si ca in consecinta este tot materie aceea care constituie creierul nostru. -e alt&el, daca spiritul nostru n!ar e*ista, noi am ignora totodata e*istenta piciorului cit si a pietrei. ,dealul pe care artistul sau sculptorul incearca sa!l reproduca in piatra sau pe pin(a ii apare nemi+locit real. $sa este in spiritul autorului sau tragedianului de caractere pe care el le sileste a le descrie sau sa le interprete(e, pentru ca altii sa!i poata recunoaste. Si daca tot asa este si in ca(ul spiritelor noastre marginite, care ar tre"ui sa &ie gradul de realitate in imaginatiile mentale create in Spiritul ,n&inituluiA

34

)entru muritori, acest univers al mentalitatii este complet real intr!adevar3 este singurul pe care noi am &i destinati sa!l cunoastem vreodata, desi in el noi trecem de un plan la un alt plan, de la un grad superior la alt grad superior. )entru a!l cunoaste mai complet, cum o dovedeste e*perienta noastra actuala, noi tre"uie sa &im insusi Tot!ul. Este adevarat ca ne ridicam mai sus pe o scara, mai >linga>, ne apropiem de Spiritul Tatalui, mai aparenta devine natura ilu(orie a lucrurilor &inite, insa numai cind Tot!ul ne va rechema la El, ne vor apare ca ine*istente aceste lucruri marginite, &inite. $sa, noi nu tre"uie sa cedam ilu(iei. $cum cind noi recunoastem natura reala a /niversului, sa cautam a intelege legile mentale si sa ne silim a le &olosi in scopul de a o"tine cel mai "un e&ect posi"il pentru progresul nostru in viata, cind noi vom parasi un plan pentru a ne ridica la un plan superior a &iintei. Legile universului nu sint mai pre+os legilor de otel din cau(a naturii lor mentale. Tot cu e*ceptia Tot!ului, este condus de ele. Ceea ce este in spiritul in&init al Tot!ului real la un grad in&erior &ata de noi, realitatea insasi &ace parte din natura Tot!ului. -e aceea sa nu va credeti i(olati sau a"andonati, noi toti &acem parte din Spiritul ,n&init al Tot!ului. 2imeni nu poate sa ne loveasca, nu avem a ne teme de nimeni. 2ici o putere in a&ara Tot!ului nu poate sa ne in&luente(e. 2oi vom gasi o intreaga lume de con&ort si de siguranta in aceasta reali(are3 cind noi o vom cistiga o sa dormim in pace leganati in patul a"isului, odihnindu!ne in liniste in sinul oceanului Spiritului ,n&init care este Tot!ul. ,n Tot noi traim si lucram cu adevarat. Materia nu!i mai putin materie pentru noi cind lucram in planul &i(ic, desi noi stim ca ea este &ormata dintr!un agregat de electroni de particule de &orta, vi"rind cu iuteala si invirtindu!se unele in +urul altora pentru a &orma atomi, care la rindul lor vi"rind si invirtindu!se &ormea(a molecule, care ansam"lindu!se dau voluminoase mase de materie.

35

Materia nu!i mai putin materie, cind vom impinge mai departe cercetarea noastra si pe care doctrina hermetica ne!o e*plica. 6orta a carei unitate sint electronii (sau alte particule primare mai mici) este o simpla mani&estare a spiritului Tot!ului si ca toate celelalte lucruri din univers este de natura mentala. Cind sintem pe plan &i(ic noi tre"uie sa recunoastem &enomenele sale, putem controla materia ca toti maestrii la un grad mai mult sau mai putin inalt, insa noi tre"uie sa o &acem intre"uintind &orte superioare (e&orturi mai mari). Este o ne"unie sa negi e*istenta materiei su" aspectul sau relativ. )utem nega stapinirea ei asupra noastra, pe merit de alt&el, insa noi nu o putem ignora su" aspectul ei relativ atita timp cit lucram pe planul sau (material in viata paminteasca). Legile naturii nu devin mai putin constante sau mai putin e&ective cind le cunoastem, decit simple creatii mentale. Ele sint in plina putere pe di&erite planuri. 2oi stapinim legile in&erioare intotdeauna, aplicind legi superioare si numai in acest mod, insa ne este imposi"il de a iesi de su" in&luenta legii sau de a o nesocoti in intregime. Tot!ul se poate sustrage legii si aceasta pentru ca Tot!ul este legea insasi de unde deriva toate celelalte legi. Maestrii mai avansati pot do"indi puteri pe care oamenii le atri"uie (eilor3 e*ista grade nenumarate in e*istenta noastra, in marea ierarhie a vietii3 puterea care este atri"uita lor poate depasi pe aceea a maestrilor superiori si atinge un grad ne"anuit de muritori, dar chiar marii maestri, chiar &iintele superioare tre"uie sa se supuna legii si sa ramina nimic in ochii Tot!ului. $st&el, aceste &iinte ale caror puteri sint mult mai mari decit acele atri"uite de oameni (eilor lor, &iind dominati si supusi de legi, imaginati! va presupunerea omului muritor ! de rasa noastra (terestra) ! de gradul nostru, cind el indra(neste sa priveasca legile naturii ca 0ireale, imaginare si ilu(orii1, pentru ca el a a+uns sa inteleaga acest lucru, adevarul ca legile sint de natura mentala si simple creatii mentale ale Tot!ului. $ceste legi pe care Tot!ul le considera ca legi guvernante nu tre"uie negate sau nesocotite. $tit cit va dura universul el va &i

36

supus lor, caci universul e*ista in virtutea acestor legi care ii constituie osatura si care il sustin. )rincipiul hermetic al mentalismului "a(ind adevarata natura a universului pe principiul ca totul e mental, nu modi&ica cu nimic conceptiile stiinti&ice ale universului, ale vietii, ale evolutiei. -e &apt stiintele numai con&irma invatamintele hermetice. $cestea invata ca universul este de natura mentala, in timp ce stiinta moderna a invatat ca el este material si in ultima anali(a el nu!i alt lucru decit energie. -octrina hermetica nu greseste acceptind principiul &undamental al lui Her"ert Spencer care a&irma e*istenta unei energii in&inite si eterne, de unde deriva toate lucrurile. -e &apt hermetistii recunosc in &ilo(o&ia lui Spencer o e*punere superioara a operelor legilor naturale si ei considera pe marele maestru ca reincarnarea unui vechi &ilo(o& care locuia in Egipt acum mii de secole si care mai tir(iu s!a reincarnat in corpul lui Heraclit ! &ilo(o&ul grec ce a trait in anul D;; inainte de ,isus Christos. Ei aprecia(a ca ideea de energie eterna si in&inita se acorda per&ect cu doctrina hermetica adaugind totodata ca ea este energia Spiritului Tot!ului. Cu cheia calau(itoare a &ilo(o&iei hermetice, discipolul lui Spencer va &i capa"il sa!si deschida ori(onturile &ilo(o&ice ale marelui &ilo(o& engle( ale carui lucrari arata clar reincarnarile sale anterioare. ,nvataturile sale privind evolutia si ritmul concorda per&ect cu invatamintele hermetistilor, in special cu principiul ritmului. $deptii lui Spencer nu au deci deloc nevoie de a ciunti nici una din ideile &avorite ale lui Spencer despre univers. Tot ce le cerem lor este de a sesi(a principiul su"! adiacent: 0Totul este spirit, /niversul este mental, el este cuprins in Spiritul Tot!ului1. Ei isi vor da seama ca cele E principii se acorda per&ect cu cunostintele lor stiinti&ice si le vor servi sa re(olve pro"leme neintelese, luminind ast&el ungherele o"scure. 2u e de natura sa ne surprinda, deci, ca intelegem in&luenta care a avut!o gindirea hermetica asupra &ilo(o&iei primitive a 5reciei care a servit de "a(a tuturor teoriilor moderne ale stiintei. $cceptarea primului principiu hermetic, principiul mentalismului, este singura mare

37

di&erenta care e*ista intre stiinta moderna si doctrina hermetica3 stiinta de alt&el se apropie din ce in ce mai mult de po(itiile hermetice in mersul or" pe care ea il &ace in intuneric pentru a iesi din la"irintul in care s!a ratacit cautind adevarul. Scopul acestei lectii este de a intipari "ine in spiritul studentilor &aptul ca in toate ca(urile &ara e*ceptie, universul, legile sale si &enomenele care il insotesc in ceea ce priveste omul, sint reale, e*act atit cit ar &i ipote(ele materialismului sau teoriile energiei. ,n nu interesea(a care doctrina, universul su" aspectul e*terior este schim"ator, trecator si ca um"ra, lipsit de su"stantialitate, realitate. ,nsa notati "ine al doilea pol al adevarului: cu aceleasi ipote(e, noi sintem constrinsi sa lucram si sa traim ca si cum ar &i reale si su"stantiale lucrurile continuu schim"atoare. E*ista totodata di&erenta ca in vechime, )uterea Mentala era ignorata ca &orta naturala si ca acum cu principiul mentalismului ea devine o &orta naturala superioara. $ceasta singura di&erenta revolutionea(a in intregime viata acelora care inteleg principiul si legile care re(ulta din ele. $st&el, studenti, toti pe citi sinteti, pricepeti a recunoaste, a &olosi si a aplica legile care decurg din aceasta. ,nsa, cum recomanda K'"alionul, 0nu cedati la tentatia semidoctului care se lasa fascinat de nerealitatea aparenta a lucrurilor; acela, in consecinta, rataceste in toate partile ca un individ traind intr.o lume de vise, ignorind munca practica si viata reala a omului; in final el se va zdrobi de stinci si se va gasi sfisiat de elemente din cauza nebuniei sale1. /rmati mai "ine e*emplul inteleptului cum inca recomanda K'"alionul: 0Utilizeaza legile fata de legi, superiorul contra inferiorului si prin arta alc*imiei mentale, transforma lucrurile neinsemnate in lucruri de pret. )stfel veti izbindi. Sa urmam deci s&aturile K'"alionului, sa evitam semidoctia care nu!i decit ne"unie si care ignora acest adevar ca maestria nu se mani&esta prin vise, vi(iuni anormale sau idei &antastice, ci ea consta in a &olosi &ortele superioare contra &ortelor in&erioare in scopul de a se evita

38

su&erintele planurilor in&erioare vi"rind pe planurile superioare. $mintiti!va "ine, studenti, ca transmutatia nu este o negatie infumurata, ea este sabia maestrului. Citatele de mai sus sint din K'"alion si tre"uie sa se &i*e(e adinc in memoria tuturor adeptilor. 2oi nu traim intr!o lume de vise ci intr!un univers care, din punct de vedere relativ, este real in ceea ce priveste viata si actiunile noastre. 7olul nostru este de a nu nega e*istenta sa, ci de a trai, utili(ind legile pentru a ne ridica pe o treapta superioara de evolutie lucrind cit mai "ine in toate impre+urarile (ilnice si cautind sa reali(am in masura posi"ilului idealul nostru si ideile noastre cele mai inaltatoare. $devarata semni&icatie a vietii nu!i cunoscuta de oameni pe acest plan al e*istentei, insa marii autori si intuitiile noastre ne invata ca sa nu comitem nici o greseala si in masura posi"ilului sa reali(am totusi tendinta universala. 2oi sintem toti pe Cale si drumul conduce mai sus, mereu mai sus, in ciuda &recventilor timpi de repaos. Cititi mesa+ul K'"alionului si urmati e*emplul inteleptului, evitind erorile semidoctului care piere din cau(a ne"uniei sale, adica pierde timpul provocind intreruperi si intir(ieri in mersul directiei tendintei universale. TOT4-L IN TOT +aca este adevarat ca este in Tot, este la fel de adevarat Tot.ul este in Tot. )cela care intelege perfect acest adevar, poseda de a o mare cunoastere. K'"alion. Cita lume a au(it repetindu!se adesea ca 8eitatea lor numita cu di&erite nume era: Tot in Tot si citi au "anuit adevarul ascuns in aceste cuvinte pronuntate negli+a"il sau mai "ine (is nepotrivit. $ceasta e*presie comuna este amintirea vechii ma*ime hermetice plasata la inceputul acestui capitol. Cum (ice K'"alion: 0)cela care intelege perfect acest adevar, poseda de a c*eia, poseda de a o mare cunoastere.1 $ceasta ne impune ca sa ne silim a

39

patrunde acest adevar a carui intelegere este atit de importanta. ,n aceasta se ascunde unul dintre cele mai mari adevaruri &ilo(o&ice, stiinti&ice si religioase. 2oi am e*pus doctrina hermetica privind 2atura mentala a /niversului si noi v!am e*plicat ca 0/niversul mental este si de asemeni el este cuprins in Spiritul Tot!ului1. 2u uitati aceasta a&irmatie: 0Este adevarat ca Totul este in Tot1. $ceste doua precepte in aparenta contradictorii, se pot concilia prin Legea parado*ului. Ele constituie de alt&el o +udecata hermetica e*acta a raporturilor care e*ista intre Tot si /niversul sau mental. $m va(ut cum Tot!ul este in Tot, sa e*aminam acum celalalt aspect al su"iectului. -octrina hermetica invata ca Tot!ul este continut in /nivers, ca El domicilia(a, este inlauntrul lui si ca &iecare din partile sale este situata in interiorul universului. )ro&esorii e*plica adesea aceasta +udecata, &acind sa intervina )rincipiul corespondentei. /n maestru invata pe adept sa!si &orme(e o imagine mentala a unei persoane, a unei idei, a unui lucru putind avea o &orma mentala3 e*emplul cel mai "un este al autorului sau tragedianului care isi &ormea(a o idee a caracterelor pe care el vrea sa le e*prima in arta sa. ,n toate ca(urile, elevul isi va da seama ca atunci cind imaginea este &ormata in spiritul sau ! singura in spiritul sau ! autorul, tragedianul, pictorul sau sculptorul insusi este continut in intregime in insasi imaginea aceasta mentala. Cu alte cuvinte, intreaga calitate, viata si spiritul realitatii continute in imaginea mentala deriva din 0Spiritul ,manent1 al ginditorului. Considerati cu atentie ceea ce noi tocmai am e*pus pina ce veti sesi(a ideea noastra. Ca sa luam un e*emplu mai actual, sa spunem ca =thello, ,ago, Maendel, 7ichard al ,,,!lea e*ista realmente in spiritul lui Sha%espeare in momentul conceptiei si creatiei lor. Mai mult, Sha%espeare insusi e*ista in sinul &iecaruia dintre aceste caractere, dindu!le vitalitatea sa, spiritul si actiunea sa. $l cui este spiritul persona+elor pe care le cunoastem su" numele Mica4"er, =liver T4ist, /riah HeepA Este acela al lui -ic%ens, sau &iecare persona+ pe care l!am citat are spiritul sau personal independent de

40

caracterul sauA .enus de Medicis, Madona Si*tina, $pollon din elvedere, au ele spiritul lor propriu si o realitate particulara sau repre(inta ele puterea spirituala si mentala a creatorilor lorA Legea )arado*ului e*plica ca aceste doua lucruri sint totodata posi"ile, daca le consideram ca doua puncte de vedere convena"ile. Mica4"er este totodata Mica4"er si -ic%ens desi nu se poate spune ca Mica4"er este identic cu -ic%ens. =mul ca Mica4"er poate sa strige: 0Spiritul creatorului meu este inerent in mine si totusi eu nu sint el1. Cit este de deose"it acest lucru de adevarurile pe +umatate raspindite cu (gomot de semidocti care umplu atmos&era cu strigatele lor ragusite: 0Eu sint -umne(eu1< ,nchipuiti!va pe Mica4"er sau pe malitiosul /riah Heep strigind: 0Eu sint -ic%ens1, sau un persona+ greoi luat din operele lui Sha%espeare strigind: 0Eu sint Sha%espeare1< Tot!ul este si in viermele pamintului, dar acesta nu este Tot!ul. Cu toate acestea, acest lucru curios nu e*ista mai putin. desi viermele pamintului nu e*ista decit ca un lucru in&erior creat si e*istind in interiorul Spiritului Tot!ului, totusi, Tot!ul este continut in viermele pamintului si in cea mai mica particica care a servit sa constituie viermele. )oate e*ista un mai mare mister decit acela al Tot!ului in Tot si Tot in Tot! ulA1 Elevul va intelege, natural, ca unele e*emple pe care le!am dat sint in mod necesar imper&ecte si insu&iciente, caci ele repre(inta crearea de imagini mentale in spiritele &inite (marginite) in timp ce /niversul este creatia Spiritului ,n&init3 di&erenta care e*ista intre cei doi poli le separa. Este de alt&el o simpla chestiune de grad, este mereu acelasi principiu care lucrea(a. )rincipiul corespondentei se mani&esta deoparte si de alta: 0ceea ce este sus este ca si ce este os. Ceea ce este os este ca ceea ce este sus1. Cu cit omul va intelege e*istenta Spiritului ,ntim imanent in interiorul &iintei sale, mai sus si mai repede se va ridica el pe scara spiritualitatii. $ceasta inseamna de(voltarea spirituala, recunoasterea, reali(area si mani&estarea spiritului in interiorul lui insusi. Siliti!va sa va aduceti aminte de aceasta ultima de&initie a de(voltarii

41

spirituale. Ea contine adevarul adevaratei religii. E*ista numeroase planuri ale 6iintei, numeroase planuri ale .ietii. Totul depinde de avansarea indivi(ilor pe scara, a carei treapta in&erioara este &ormata din materia cea mai grosolana si treapta superioara separata de Spiritul Tot!ului numai de o in&ima divi(iune. -in Sus in +osul acestei scari a vietii, totul se misca. Toata lumea este pe Calea care conduce in Tot. =rice progres marchea(a un pas catre Casa. Tot!ul are locul sau in Sus sau in +os in ciuda aparentelor contradictorii. $cesta este mesa+ul ,luminatilor. -octrina Hermetica privind procesul creatiei mentale a universului, invata ca la inceputul ciclului creator, Tot!ul in aspectul sau de &iinta e*istenta, proiectea(a vointa sa catre aspectul devenirii si ast&el procesul creatiei incepe. Ea e*plica ca acest proces consta in a incetini vi"ratia pina la aceea ca un grad &oarte +os de oscilatie sa &ie atins, grad la care se mani&esta &ormele materiale cele mai "rute posi"ile. $ceasta stare este denumita stadiul involutiei, in care Tot!ul este implicit continut. Hermetistii cred ca aceasta stare are corespondenta in raport cu procesul mental al artistului, a scriitorului, sau inventatorului care se amesteca atit de intim cu propria sa creatie mentala, incit el poate uita propria sa e*istenta si care, in toate ca(urile, traieste in propria sa creatie. -aca in loc de a (ice ca el se amesteca in creatia sa mentala, noi spunem ca el pune stapinire pe ea, poate vom da o e*plicatie mai clara a ceea ce noi am voit sa spunem. $cest stadiu involuntar al Creatiei este citeodata numit e&u(iune (revarsare, raspindire) a puterii energiei -ivine, la &el cum stadiul evolutiei este numit 0in&u(ie1. )olul e*trem al procesului creatiei este considerat ca ultima iesire a Tot! ului, in timp ce inceputul intoarcerii inapoi a pendulei ritmului este 0pasul catre casa1, idee care se regaseste in toate invataturile hermetice. (Casa C matrice de unde a plecat spiritul). -octrina invata ca in timpul 0e&u(iunii1 vi"ratiile devin din ce in ce mai putin rapide, pina ce miscarea impingerii termina prin a se opri cind oscilatia de retur incepe. ,nsa

42

e*ista aceasta di&erenta ca si in timpul stadiului e&u(iunii &ortele creatoare se mani&esta de o maniera compacta ca un tot, pe cind la inceperea stadiului evolutiei sau in&u(iei, intervine legea de individuali(are care lucrea(a, adica tendinta de a separa tot in unitati de &orta pina intru atit, incit in &inal, ceea ce lasa Tot!ul ca energie neindividuali(ata se reintoarce la sursa sa su" &orma de unitati de viata puternic de(voltate, avind atinse trepte ale scarii din ce in ce mai ridicate, gratie evolutiei &i(ice mentale si spirituale. .echii hermetisti se serveau de cuvintul 0meditatie1 vor"ind de procesul creatiei mentale a universului in Spiritul Tot!ului. Ei intre"uintau &recvent cuvintul contemplatie, insa ideea care se ascunde su" aceste e*presii pare sa &ie aceea a lucrarii 0atentiei -ivine1. $tentie este un cuvint care deriva de la radacina latina care inseamna 0a atinge, a tinde catre1. $ctul atentiei este deci in realitate, tendinta catre o energie mentala. $ e*amina semni&icatia etimologica a cuvintului 0atentie1 ne duce la intelegerea verita"ila a ideii ascunsa de hermetisti. -octrina hermetica in ceea ce priveste procesul evolutiei este urmatoarea: 0Tot!ul a meditat asupra inceperii Creatiei, sta"ilind ast&el &undamentul material al universului, a gindit e*istenta sa, se tre(este treptat sau iese din gindirea sa (mitul nasterii $thenei din capul lui 8eus). Lucrind ast&el, El &ace sa se mani&este succesiv si ordonat procesul evolutiei pe planurile material, mental si spiritual. $st&el miscarea catre inalt incepe, totul mergind in directia spiritului. Materia devine mai putin grosolana si unitatile se asam"lea(a pentru a da nastere &iintelor. Com"inatiile incep a se &orma, viata apare si se mani&esta in &orme mereu mai superioare si spiritul devine din ce in ce mai evident, din ce in ce mai aparent, vi"ratiile marindu!se constant si cu rapiditate. ,ntr!un cuvint, procesul intreg de evolutie in toate &a(ele sale incepe si lucrea(a in concordanta cu legile sta"ilite ale procesului in&u(iei. )entru a se crea toate acestea, a tre"uit eternitate si eternitate a timpului omului3 &iecare eternitate continind nenumarate milioane de ani. Totusi iluminatii ne invata ca

43

crearea completa a unui univers, cuprin(ind involutia si evolutia lui, nu!i pentru Tot decit o clipa, o clipire de pleoape. La s&irsitul ciclului intermina"il al miliardelor de secole, Tot!ul incetea(a atentia Sa, adica contemplatia sau meditatia sa &ata de univers, caci Marea =pera s!a terminat. Tot se intoarce in Tot!ul de unde a iesit, insa misterul misterelor, spiritul oricarui su&let, departe de a &i anihilat, este de(voltat in&init. Creatorul si creatia s!au contopit. $ceasta este e*punerea iluminatilor. Ceea ce noi am spus despre meditatia Tot!ului si de tre(irea Sa din aceasta meditatie nu!i evident decit o simpla tentativa de e*punere din partea pro&esorilor pentru a descrie cu un e*emplu concret si &init acest proces, procesul in&init al creatiei. Ceea ce este +os este ca si ceea ce este sus. 2u!i di&erenta decit de grade. Si la &el cum Tot! ul a"andonea(a meditatia asupra universului, la &el omul, cind vine momentul, incetea(a sa mai lucre(e pe plan material si se retrage din ce in ce mai mult in spiritul sau intim, care este cu adevarat 0divinul ego1. (eul sau). Este o alta chestiune pe care dorim sa o studiem in aceasta lectie si care se apropie mult de terenul meta&i(ic al speculatiei, desi intentia noastra este de a arata inconsistenta unei ast&el de speculatii. 2oi voim sa vor"im despre gindul care vine inevita"il in spiritul acelora care s! au aventurat in cautarea adevarului. ,ntre"area este urmatoarea: 0)entru ce Tot!ul a creat /niversulA1 $ceasta intre"are se poate pune in diverse maniere, insa aceea in care noi am pus!o le re(uma pe toate. =amenii s!au silit sa raspunda, insa nu e*ista un raspuns demn de acest nume. /nii si!au imaginat ca Tot!ul avea ceva de cistigat creind universurile. $ceasta!i a"surd. Ce ar putea cistiga Tot!ul care nu ar &i de+a in posesia saA $ltii au cautat raspuns in ideea ca Tot!ul voia sa ai"a ceva pe care sa!l iu"easca. $ltii au raspuns ca El a creat cu placere si de placere, de distractie, ori pentru ca El era singur, ori pentru a!si mani&esta puterea. Toate aceste e*plicatii si idei copilaresti, apartin perioadei copilaresti a gindirii. $ltii au cautat sa e*plice misterul ca Tot!ul sa gasea constrins de a crea in virtutea propriei Sale naturi interioare si din cau(a

44

instinctului Sau creator. $ceasta idee este un avans asupra altora, insa punctul ei sla" este ca Tot!ul poate &i constrins de ceva interior sau din e*terior. -aca a Sa natura interioara sau al Sau instinct creator il o"liga pe Tot a &ace ceva, atunci aceasta natura interioara sau al Sau instinct creator ar &i in locul Tot!ului. -eci o parte din e*plicatie nu e satis&acatoare. Si Tot!ul crea(a si Se mani&esta. El pare chiar sa gaseasca in aceasta un &el de satis&actie. E deci greu sa inlaturi conclu(ia ca intr!un viitor in&init tre"uie sa &ie ceva din aceasta si in om care corespunde unei naturi interioare sau unui instinct creator, a dorintei in&inite si vointei corespun(atoare a Creatorului sau. Tot!ul nu poate lucra daca El nu vrea sa lucre(e si El nu ar vrea sa lucre(e daca nu ar dori sa o &aca din propria Sa vointa. )e de alta parte, El nu ar dori sa lucre(e daca nu ar trage din aceasta o satis&actie. Toate aceste lucruri &ac parte dintr!o natura a Sa interioara, deducindu!se e*istenta lor din Legea Corespondentei. 2oi pre&eram sa gindim ca Tot!ul le crea(a in deplina li"ertate, sustras oricarei in&luente interioare sau e*terioare. $ceasta e pro"lema care se gaseste la originea di&icultatii si di&icultatea care se a&la la "a(a acestei pro"leme. .or"ind cu strictete, este imposi"il sa spui ca Tot!ul sa ai"a o ratiune, oricare ar &i ea, caci ratiunea implica o cau(a, ori Tot!ul este deasupra oricarei cau(e si oricarui e&ect, a&ara de &aptul cind El ar vrea sa devina o cau(a, atunci este cind principiul se mani&esta. -e aceea ne dam seama ca Tot!ul 0este1 tot asa cum sintem o"ligati sa (icem ca Tot!ul 0lucrea(a pentru ca El lucrea(a1. ,n &inal Tot!ul este intreaga ratiune in ea insasi. Se poate spune &ara teama de greseala ca Tot!ul este propria Sa ratiune, propria Sa lege, propriile Sale actiuni. El este Legea in ea ,nsasi, toate aceste cuvinte avind aceeasi semni&icatie. $vi(ul celor care au redactat aceste lectii, este ca tre"uie cercetat raspunsul in Eul interior al Tot!ului, la &el cum pentru secretul e*istentei. Legea corespondentei, dupa parerea noastra, atinge numai acest aspect al Tot! ului, pe care il putem numi 0aspectul devenirii1. ,napoia

45

acestui aspect se gaseste aspectul &iintei, in care toate legile se pierd in Legea 0toate principiile se uni&ica in )rincipiul si Tot!ul1 principiu si &iinta1 sint identice, unul si asemanatoare. =rice speculatie meta&i(ica asupra acestui punct este de prisos. 2oi am a"ordat deschis su"iectul cu scopul de a arata a"surditatea raspunsurilor o"isnuite ale meta&i(icii si teologiei. )entru a conchide, poate &i de un oarecare interes pentru elevii nostri ca sa stie ca atunci cind invataturile hermetice vechi si moderne au inceput sa incerce sa aplice la intre"are 0principiul corespondentei1 care a dus la e*istenta naturii interioare, legenda ne raportea(a ca Marele Hermes, cind elevii sai mai avansati i! au pus intre"area: 0pentru ce a creat Tot!ulA1 a raspuns printr!o stringere &oarte tare a "u(elor sale si nelasind sa scape nici un cuvint . )rin aceasta el a voit sa spuna ca la aceasta intre"are nu este nici un &el de raspuns. Totusi, intentia sa poate sa &i &ost sa se aplice aceast a*ioma a &ilo(o&iei 0"u(ele intelepciunii sint inchise cu e*ceptia urechilor intelepciunii1, apreciind ca, chiar elevii sai cei mai avansati, nu posedau inca intelegerea care le!ar &i putut permite sa primeasca acest raspuns. ,n orice ca(, Hermes poseda secretul. El uita numai sa!l impartaseasca si in ceea ce priveste universul, "u(ele lui Hermes sint inchise. /nde Marele Hermes e(ita sa vor"easca, care muritor ar indra(ni sa de(valuieA ,n orice ca(, amintiti!va ca oricare ar &i re(olvarea acestei pro"leme, daca e*ista cu adevarat vreuna, se mentine cu toate acestea adevarul ca: -aca este adevarat ca Tot!ul este in Tot, este la &el de adevarat ca Tot este in Tot!ul. ,nvatamintul asupra acestui punct este categoric. 2oi putem adauga conclu(ia citatului K'"alionului: 0acela care intelege per&ect acest adevar, poseda de+a o mare cunostinta.1 ,A"ITOL-L 1III "LAN-#ILE ,O#E0"ONDENTEI Ceea ce este sus este ca si ceea ce este os; ceea ce este os este ca si ceea ce este sus. K'"alion.

46

$l doilea mare principiu hermetic implica acest adevar ca e*ista o armonie, un raport, o corespondenta intre di&eritele planuri de mani&estare a vietii si a &iintei. $ceasta a&irmatie este un adevar pentru ca tot ceea ce contine universul emana din acelasi i(vor3 aceleasi legi, aceleasi principii, aceleasi caracteristici se aplica la &iecare unitate sau la orice com"inatie de unitati, de activitati si &iecare dintre ele mani&esta propriile sale &enomene pe propriul sau plan. )entru usurinta gindirii si a studiului, &ilo(o&ia hermetica considera ca universul poate &i divi(at in trei mari clase de &enomene cunoscute ca trei mari planuri, si ele se numesc: ?. Marele plan &i(ic3 @. Marele plan mental3 :. Marele plan spiritual. $ceste divi(iuni sint mai mult sau mai putin ar"itrare, caci adevarul este ca &iecare dintre aceste trei divi(iuni nu!i decit o treapta a marii scari a vietii, treapta mai de +os &iind evident materia si cea mai inalta spiritul. -e alt&el, di&eritele planuri se amesteca unele cu altele atit de "ine incit nu este posi"il a sta"ili o demarcatie intre &enomenele superioare ale planului &i(ic si &enomenele in&erioare ale planului mental, sau intre &enomenele superioare ale planului mental si &enomenele in&erioare ale planului spiritual. ,ntr!un cuvint, cele trei mari planuri pot &i considerate ca trei mari grupe de trepte in mani&estarile vietii. -esi scopul acestei mici lucrari nu ne permite sa intram in amanunte printr!o e*plicatie mai larga a acestor planuri di&erite, este &olositor totusi sa &acem o descriere generala a acestora. )utem sa studiem intre"area atit de adesea pusa de neo&iti care doresc sa &ie lamuriti asupra semni&icatiei cuvintului plan ! termen de care s!a servit pina la saturatie, insa pe care l!am e*plicat destul de putin in numeroasele lucrari moderne asupra ocultismului. ,ntre"area este in general pusa cam asa: 0/n plan este o intindere avind dimensiuni sau este o conditie sau o stareA1. 2oi raspundem: 02u este un loc masura"il si nici o

47

dimensiune o"isnuita a spatiului3 este chiar mai mult decit o stare sau o conditie. /n plan poate &i considerat ca o stare sau o conditie suscepti"il de a &i masurat. Este parado*al, veti spune. Sa e*aminam de aceea pro"lema mai amanuntit: = dimensiune stiti ca este o masura in linie dreapta, un lucru raportindu!se la o masura etc. -imensiunile o"isnuite ale spatiului sint lungimea, latimea si inaltimea sau mai "ine: lungimea, latimea, inaltimea, densitatea si circum&erinta. ,nsa e*ista o alta dimensiune a lucrurilor create, o alta masura in linie dreapta cunoscuta de ocultisti si de asemeni de savanti, desi acestia din urma nu!i dau inca numele de dimensiune. $ceasta noua masura nu!i altceva decit a patra dimensiune atit de cunoscuta si e*ploatata si care serveste sa determine di&erite grade sau planuri. $ceasta a patra dimensiune poate &i numita dimensiunea vi"ratiei. Este un &apt "ine cunoscut de stiinta moderna si de asemeni de hermetistii care au incorporat un al treilea principiu hermetic, adevarul ca: 0Totul este miscare, totul vi"rea(a, nimic nu sta in repaus1. -e la mani&estarile cele mai inalte pina la cele mai +oase, totul vi"rea(a. 2u numai ca totul vi"rea(a cu vite(e di&erite dar totul vi"rea(a in directii di&erite si in moduri di&erite. 5radele intensitatii vi"ratiei constituie treptele de masuri pe scara vi"ratiilor. Cu alte cuvinte, ele constituie gradele celei de a patra dimensiuni (intensitatea, proportia vi"ratiei). $ceste grade constituie ceea ce ocultistii numesc 0planuri1. Cu cit procentul de intensitate a vi"ratiei este ridicat, cu atit este mai ridicat planul si cu atit mai mult este mai inalta mani&estarea vietii care ocupa acest plan. $st&el, desi un plan nu!i un loc, nici o stare, nici o conditie, el poseda totusi calitati comune. 2oi vom insista mai mult asupra scarii vi"ratiilor in lectiile noastre viitoare, in care vom studia principiul hermetic al vi"ratiilor. .eti "inevoi a va aminti totusi ca cele trei mari planuri nu sint divi(iunile reale ale &enomenelor universului, ci simple e*presii ar"itrare de care se servesc hermetistii pentru a inlesni

48

gindirea si studiul a di&erite trepte si a di&erite &orme de activitate si de viata universala. $tomul de materie (unitate de &orta), spiritul omului si starea de arhanghel nu sint decit trepte di&erite ale aceleiasi scari. Ele sint toate de origine asemanatoare, singura di&erenta &iind de grad si de procent de vi"ratie. Toate aceste lucruri sint creatii ale Tot!ului si e*ista in Spiritul ,n&init al Tot!ului. Hermetistii impart &iecare dintre cele trei mari planuri in sapte planuri in&erioare si &iecare din acestea din urma este de asemeni impartit in sapte su"planuri. -esigur ca toate acestea asa cum am spus si mai sus sint mai mult sau mai putin ar"itrare si ele se contopesc unele in altele. Ele sint adoptate doar pentru a usura gindirea si studiul stiinti&ic. Marele )lan 6i(ic si cele sapte planuri in&erioare ale sale este acea parte a &enomenelor universului care contine tot ceea ce se raportea(a la lucruri, &orte si la mani&estarile &i(ico!materiale. El cuprinde toate &ormele a ceea ce noi numim materie si toate &ormele a ceea ce noi numim energie sau &orta. 2u tre"uie sa uitati ca &ilo(o&ia hermetica nu recunoaste materia ca un lucru in el insusi si ca avind o e*istenta separata chiar in spiritul Tot!ului. -octrina invata ca materia nu!i decit o &orma de energie, adica o &orma avind un procent in&erior de vi"ratie de un anumit gen. Ca urmare acestora, hermetistii clasea(a materia su" titlul de energie si ii dau trei din cele sapte planuri in&erioare ale Marelui )lan 6i(ic. Cele sapte planuri in&erioare sint urmatoarele: ?. )lanul materiei $ @. )lanul materiei :. )lanul materiei C F. )lanul su"stantei eterate D. )lanul energiei $ E. )lanul energiei G. )lanul energiei C. )lanul materiei $ cuprinde &ormele materiei solide, lichide si ga(oase asa cum ele se recunosc in general de &i(ica.

49

)lanul materiei cuprinde anumite &orme de materie mai su"tile pe care si stiinta moderna le recunoaste. $cestea sint &enomenele de radioactivitate a materiei in &a(a radiului etc apartinind su"divi(iunii celei mai +oase a acestui plan in&erior. )lanul materiei C cuprinde &ormele materiei cele mai su"tile a caror e*istenta savantii o"isnuiti nu o "anuiesc inca. )lanul su"stantei eterate cuprinde ceea ce stiinta numeste eter, su"stanta de o &luiditate si su"tilitate e*trema, ocupind tot spatiul universului si lucrind ca mediu intermediar pentru transmisia de valuri de energie ca lumina, caldura, electricitatea etc. $ceasta su"stanta eterata are un raport strins, adica sta"ileste o comunicare intima intre materie si energie, ea participind in componenta &iecareia dintre ele. -octrina hermetica ne spune ca acest plan poseda si el sapte su"divi(iuni ca de alt&el toate planurile in&erioare si ca de &apt e*ista sapte &orme de eter. ,mediat dupa planul su"stantei eterate vine planul energiei $, care cuprinde &ormele o"isnuite de energie cunoscute stiintei3 cele sapte su"planuri ale sale sint urmatoarele: caldura, lumina, magnetismul, electricitatea, atractia gravitationala, coe(iunea, a&initatea chimica si multe alte &orme de energie indicate de e*perientele stiinti&ice care nu sint inca clasate si carora nu li s!a dat inca un nume. )lanul energiei cuprinde sapte su"planuri de &orme superioare de energie pe care stiinta nu le!a descoperit si carora li s!a dat numele de 0&orte naturale delicate1 si care sint chemate a se mani&esta in anumite &orme de &enomene mintale si gratie carora aceste &enomene devin vi(i"ile. )lanul energiei C cuprinde sapte su"planuri de energie, atit de puternic organi(ate, incit ea poarta multe caractere ale vietii, dar care nu este recunoscuta de oameni. $ceasta poate avea un interes numai spiritual. = asemenea energie este indispensa"ila pentru omul o"isnuit si poate &i considerata aproape ca 0putere divina1. 6iintele care o

50

intre"uintea(a sint ca 0(eii1 chiar comparate tipurilor superioare de oameni pe care le cunoastem. Marele plan mental cuprinde aceste &orme de 0lucruri vii1 pe care le intilnim la &iecare pas in viata o"isnuita, dar ele sint mai putin cunoscute in general, dar cunoscute numai de ocultisti. Clasi&icarea a sapte planuri mentale in&erioare este mai mult sau mai putin satis&acatoare si ar"itrara, numai daca sint insotite de e*plicatii amanuntite ce nu!si pot gasi locul in aceasta mica lucrare. 2oi totusi le mentionam si sint urmatoarele: ?. )lanul spiritului mineral @. )lanul spiritului elementar $ :. )lanul spiritului plantal sau vegetal F. )lanul spiritului elementar D. )lanul spiritului animal E. )lanul spiritului elementar C G. )lanul spiritului uman. ?. )lanul spiritului mineral cuprinde starile sau conditiile unitatilor sau entitatilor si al grupurilor sau com"inatiilor lor care insu&letesc &ormele cunoscute de noi su" numele de minerale, produse chimice etc. $ceste entitati nu tre"uie sa &ie con&undate cu moleculele, atomii sau corpusculele insesi, acestea &iind simplu corpul material, &orma entitatilor, la &el cum corpul omenesc nu!i decit &orma sa materiala si nu omul insusi. Se pot numi aceste entitati 0su&lete1, aceste &iinte vii avind o treapta in&erioara de de(voltare de viata si de spirit, insa putin superioara totusi decit aceea a unitatilor de energie vie care cuprind su"divi(iunile mai inalte ale planului &i(ic superior. Spiritele o"isnuite nu atri"uie in general regnului mineral nici un spirit sau su&let si nu recunosc ca acesta are viata. Toti ocultistii insa recunosc e*istenta vietii in mineral. Stiinta moderna evoluea(a repede si nu e departe sa accepte punctul de vedere hermetic in aceasta privinta. Moleculele, atomii si corpusculii au dragostele si urele lor, gusturile si de(gusturile lor, atractiile si repulsiile lor, a&initatile si respingerile lor. /nele dintre spiritele stiinti&ice moderne, cele mai indra(nete, au e*primat opinia ca

51

dorinta si vointa, emotiile si sentimentele atomilor nu sint &ata de acelea ale oamenilor decit di&erente de grad. 2u avem aici nici timpul si nici spatiul pentru a sustine aceast te(a. =cultistii stiu ca aceasta este realitatea si s!au re&erit la lucrarile stiinti&ice cele mai recente pentru a avea o con&irmare. @. $cest plan contine la &el cele sapte su"divi(iuni u(uale. )lanul spiritului elementar $ cuprinde starea, conditia si gradul de de(voltare mentala si vitala a unei clase de entitati necunoscute omului o"isnuit dar recunoscute de ocultisti. $ceste entitati sint invi(i"ile simturilor o"isnuite ale omului. Ele e*ista cu toate acestea si +oaca rolul lor in drama universului. Treapta lor de inteligenta este situata pe de o parte intre aceea a entitatilor minerale!chimice si aceea a entitatilor regnului vegetal. Si la acest plan sint sapte su"divi(iuni. :. )lanul spiritului vegetal, in ale sale sapte su"divi(iuni cuprinde starile si conditiile entitatilor &acind parte din imparatiile lumii vegetale ale caror &enomene vitale si mentale sint intelese per&ect de indivi(i de inteligenta o"isnuita in numeroase lucrari noi si interesante privind 0spiritul si viata la plante1 pu"licate in acesti ultimi (ece ani. )lantele au viata, un spirit si un su&let tot asa ca animalele, omul si supraomul. F. )lanul spiritului elementar cu ale sale sapte su"divi(iuni cuprinde stari si conditii ale unui &el superior de entitati 0elemente1 avind rolul lor in lucrarea generala a universului. Spiritul lor si viata lor constituie o parte a scarii intre planul spiritului vegetal si planul spiritului animal, entitatile &acind totodata parte din natura acestor ultime doua (spirite elementare). D. )lanul spiritului animal cu ale sale sapte su"divi(iuni cuprinde starile si conditiile entitatilor, &iintelor si su&letelor locuind in &orme animale de viata, care ne sint &amiliare tuturor. 2u!i necesar sa intram in detalii privind acest regn, acest &el de viata, caci lumea animala ne este tot atit de &amiliara ca si a noastra. E. )lanul spiritului elementar C cu ale sale sapte su"divi(iuni cuprinde entitati si &iinte invi(i"ile, cum sint

52

toate aceste &orme elementare care &ac parte dintr!o anumita treapta tinind totodata de natura vietii animale si de natura vietii umane. -in acest punct de vedere si al inteligentei, aceste &orme sint pe +umatate omenesti. G. )lanul spiritului uman cu ale sale sapte su"divi(iuni cuprinde acele mani&estari de viata si de mentalitate care sint comune omului in grade di&erite. Su" acest raport vrem sa punem in lumina &aptul ca omul o"isnuit de a(i nu ocupa decit a patra su"divi(iune a planului spiritului uman. Singuri cei mai inteligenti au trecut li(iera celei de a cincea su"divi(iuni. ,!au tre"uit rasei noastre milioane de ani pentru a atinge aceasta stare si vor tre"ui inca un numar de ani considera"il pentru a se atinge a sasea si a sapte su"divi(iune si pentru a se ridica deasupra ultimei trepte. $mintiti!va ca au &ost alte rase inaintea noastra care au stra"atut aceste trepte si care au atins in urma planuri superioare Terrei. 7asa noastra proprie este a cincea care a pornit pe Cale, intir(iatii celei de a patra rase s!au unit cu a noastra. E*ista unele spirite avansate chiar in propria noastra rasa care s!au ridicat deasupra maselor si care au atins a sasea si a saptea su"divi(iune. /nii chiar au depasit!o. =mul celei de a sasea su"divi(iuni va &i supraom3 acela al celei de a saptea su"divi(iuni va &i superomul. ,n studiul nostru, al celor sapte planuri mentale in&erioare, noi am &acut alu(ie numai la trei planuri elementare intr!o maniera generala. 2u voim sa intram in aceasta mica lucrare in detalii apro&undate caci nu apartine acelei parti de &ilo(o&ie generala si cunostinte care ne interesea(a. ,nsa in scopul de a va da o idee mai clara a raporturilor acestor planuri cu acelea care va sint &amiliare, va putem spune: planurile elementare au aceleasi raporturi ca planurile mentale si ale vietii minerale, vegetale, animale si umane ca si treptele negre ale pianului cu clapele al"e. Clapele al"e sint su&iciente pentru a produce mu(ica, insa sint anumite game, melodii, anumite armonii in care clapele negre isi au rolul lor si a caror pre(enta este necesara. La &el planurile elementare sint necesare, caci ele servesc a lega conditiile su&letului in starile mentale ale

53

unui plan cu acelea ale altor planuri, din aceasta re(ultind &orme noi de de(voltare. $cest &apt da lectorului care este capa"il sa citeasca printre rinduri o noua lumina asupra procesului de evolutie si o noua cheie pentru a deschide poarta secreta a salturilor vietii ce se produc intre di&erite imparatii. Marile ,mparatii elementare sint recunoscute categoric de toti ocultistii si lucrarile e(oterice sint pline de citari cu privire la acest su"iect. -aca trecem de la marele plan mental la marele plan spiritual, ce vom avea de spusA Cum vom putea noi e*plica aceste stari superioare ale &iintei, ale vietii si ale spiritului unor indivi(i pina aici incapa"ili sa sesi(e(e si sa inteleaga su"divi(iunile superioare ale planului spiritual umanA Sarcina este grea. 2u vom putea vor"i decit in termeni generali. Cum s!ar putea descrie lumina unui or" din nastereA 8aharul unui om care nu a gustat niciodata dulce, armonia unui om care ar &i surd din nastereA Tot ce putem spune este ca cele sapte planuri in&erioare ale marelui plan spiritual (&iecare plan in&erior avind ale sale sapte su"divi(iuni) le inteleg &iintele posedind viata, spirit si &orme atit de superioare celor ale omului de asta(i, ca omul &ata de viermele pamintului, mineralelor sau chiar a unor &orme de energie si de materie. .iata acestor &iinte depaseste intru atit pe a noastra incit ne este imposi"il de a!i lamuri detaliile. Spiritele lor depasesc intru atit pe ale noastre, incit pentru ei noi a"ia parem ca gindim si procesul nostru mental lor le apare aproape ca un proces material. Materia din care sint compuse &ormele lor provine din planurile &i(ice superioare si, mai mult inca, se a&irma ca unele dintre aceste &iinte sint im"racate in energie pura. Ce se poate spune despre aceste &iinteA )e cele sapte planuri in&erioare ale marelui plan spiritual e*ista &iinte despre care noi putem vor"i ca despre ingeri, arhangheli si semi(ei. )e cel mai de +os dintre planurile in&erioare locuiesc acele mari su&lete pe care noi le numim Maestri sau adepti. -easupra lor vine marea ierarhie a ingerilor, inaccesi"ila gindirii omului, apoi vin acei care &ara ireverenta se pot numi (ei3 oricit de sus ar &i ei plasati pe scara &iintei, inteligenta si puterea lor se

54

apropie mult de &acultatile pe care rasele umane le atri"uie divinitatii dupa conceptia lor. $ceste individualitati sint superioare celor mai grandioase visuri ale inchipuirii omenesti3 numai cuvintul -ivin este suscepti"il a li se adresa. /n mare numar din aceste &iinte ca si ingerii sint animati de cel mai mare interes si +oaca un rol in procesul creatiei si de evolutie si in progresul cosmic. ,nterventia si asistenta lor oca(ionala in tre"urile omenesti au condus la nenumarate legende, la credinte, la religii si la traditiile rasei trecute si pre(ente. Ele au supraimpus cunostinta si puterea lor asupra lumii &ara o clipa de oprire, toate acestea natura su" semnul legii Tot!ului. Si totusi, cele mai mari dintre aceste &iinte avansate nu e*ista decit ca creatii ale spiritului Tot!ului si traiesc in El supuse procesului cosmic si legilor universale. Ei sint inca muritori. 2oi putem sa!i numim (ei daca voim, insa ei sint inca &ratii mai mari ai rasei, spirite avansate care au intrecut pe semenii lor si care au renuntat la e*ta(ul a"sor"tiei de catre Tot in scopul de a a+uta pe prietenii lor in voia+ul lor pe Cale. ,nsa ei apartin universului si sint supusi conditiilor sale. Ei sint muritori si planul lor este situat imediat mai +os celui al Spiritului a"solut. Singuri hermetistii cei mai avansati sint capa"ili sa sesi(e(e invatamintele secrete privind starea e*istentei si puterile care se mani&esta pe planurile spirituale. $ceste &enomene sint intru adevar superioare celor ale planurilor mentale, incit daca am incerca sa le descriem ar re(ulta in mod &atal din aceasta o con&u(ie de idei. 2umai acei al caror spirit a &ost antrenat cu ingri+ire la &ilo(o&ia hermetica timp de mai multi ani, acei care au conservat in ei stiinta anterior cistigata in alte incarnari, sint suscepti"ili sa inteleaga e*act semni&icatia doctrinei privind aceste planuri spirituale. /n mare numar dintre aceste invataturi secrete sint considerate de hermetisti prea sacre, prea importante si chiar prea prime+dioase pentru a &i raspindite in marele pu"lic. Elevul inteligent este capa"il sa recunoasca ceea ce noi am voit sa!i spunem cind a&irmam ca cuvintul S),7,T asa cum il &olosesc hermetistii inseamna )/TE7E .,E, 6=7T$ ,2S/6LET,T$, ESE2T$ ,2T,M$, S),7,T/L .,ET,, etc. ,

55

semni&icatii pe care nu tre"uie sa le con&undam cu acelea u(ual comune intre"uintate de religios, elesiastic, spiritual, eterat, s&int etc. =cultistii intre"uintea(a cuvintul spirit in sensul de )rincipiu ,nsu&letitor. Ei aici unesc ideea de putere, de energie vie, de &orta mistica etc. Ei stiu ca ceea ce ei cunosc ca putere spirituala poate &i intre"uintata tot asa de "ine intr!un scop onora"il ca si intr!un scop rau, con&orm principiului polaritatii. $cesta!i un &apt care a &ost recunoscut de ma+oritatea religiilor. Ele au aratat o conceptie a lor despre Satan, el(e"ut, -iavol, Luci&er, ingeri ca(uti etc. )entru aceasta cunoasterea acestor planuri a &ost pastrata in S&inta S&intelor, in camera secreta a templelor in toate con&reriile e(oterice si ordinele oculte. ,nsa noi putem spune ca acei care au do"indit o putere spirituala mare si o intre"uintea(a spre rau, au in perspectiva o soarta groa(nica, teri"ila. =scilatia pendulei ritmului ii va aduce in mod inevita"il inapoi pina la punctul e*trem al e*istentei materiale de unde vor tre"ui din nou sa revina pe urma pasilor lor catre spirit, sa urme(e cotiturile o"ositoare ale Caii si sa indure chinul suplimentar de a!si aminti &ara incetare grandorile pe care le!au cunoscut si care ii vor &ace sa nu mai &aca rau. Legenda ingerilor deca(uti are origine in &apte de care am vor"it si toti ocultistii avansati o stiu. Lupta pentru o putere egoista pe planuri spirituale are loc totdeauna cu consecinta inevita"ila, o pierdere de echili"ru spiritual si o cadere care in+oseste spiritul egoist atit cit el a &ost ridicat. Totusi, chiar pentru un asemenea spirit posi"ilitatea reintoarcerii e*ista, el &iind o"ligat sa &aca voia+ul in sens invers, su&erind ast&el pedeapsa teri"ila a legii invaria"ile. )entru a conchide, am vrea sa aratam ca, urmind principiul corespondentei care contine adevarul: 0ceea ce este sus, este si ceea ce este +os si ce este +os, este ca si ceea ce este sus1, &iecare dintre cele sapte principii hermetice este plina de actiune asupra diverselor planuri &i(ice, mentale, spirituale. )rincipiul su"stantei mentale natural ca se aplica tuturor planurilor, caci toate sint continute in Spiritul Tot!ului.

56

...........................................(lipsa @ pagini)......................................... stare de vi"ratie. Toate particulele materiei sint dotate cu miscari circulatorii, de la corpusculi la stele, sori si multe dintre ele se invirtesc in +urul a*ei lor. Sorii se misca si in +urul punctelor centrale mai mari. $cestea la rindul lor se misca in +urul a puncte mai mari inca si ast&el in continuare la in&init. Moleculele din care sint compuse unele elemente ale materiei sint intr!o stare constanta de vi"ratie si de miscare, unele in +urul altora si unele contra altora. Moleculele sint compuse din atomi, care la &el se gasesc intr!o stare constanta de vi"ratie si de miscare. $tomii sint compusi din corpusculi citeodata numiti electroni, ioni (protoni, neutroni etc). ...........................................(lipsa @ pagini)......................................... ,n acest moment incep a se mani&esta radiatiile particulare recunoscute su" numele de 0ra(e B1, cind constitutia &i(ica a o"iectului incepe a se modi&ica. Electricitatea si magnetismul se mani&esta cind este atinsa amplitudinea necesara de vi"ratie. Cind o"iectul capata un anumit grad de vi"ratii, moleculele sale se de(agrega, se descompun in propriile sale elemente originare si in proprii sai atomi. $tomii &iind supusi principiului vi"ratiei, se separa atunci si eli"erea(a nenumarate corpuscule din care ei erau compusi. ,n &inal, insasi corpusculii dispar si se poate spune atunci ca o"iectul este &ormat din su"stanta eterata. Stiinta nu indra(neste sa impinga ipote(a mai departe, insa hermetistii invata ca, daca repe(iciunea vi"ratiilor este inca marita, o"iectul va atinge grade di&erite ale mani&estarii, apoi el va mani&esta di&erite stadii mentale3 in urma el va urma drumul sau catre spirit, pina ce el ar termina prin a se integra in Tot!ul care este Spiritul a"solut. ,nsa o"iectul atunci va inceta de a mai &i un o"iect de mult timp inainte de a atinge stadiul su"stantei eterate. Totusi ipote(a este corecta in sensul ca ea arata care va &i e&ectul o"tinut daca s!ar mari constant coe&icientul si modul de vi"ratie.

57

Legat de ipote(a pe care noi tocmai am enuntat!o tre"uie sa ne amintim aceasta: in momentul cind o"iectul emite vi"ratii luminoase, calorice etc, el nu!i descompus in acele &orme de energie care sint plasate mult mai sus pe scara3 el pur si simplu a atins un grad de vi"ratie ast&el ca aceste &orme de energie sint eli"erate intr!un &el de in&luenta a moleculelor, a atomilor sau a corpusculilor care dupa ca( ar cauta sa!i retina. $ceasta &orma de energie, desi in&init superioara pe scara materiei, este retinuta si inclusa in com"inatii materiale si ea ia &orme materiale. $ceasta este adevarat pentru tot &elul de creatii, forta creatoare se inchide totdeauna in aceea ce ea a creat. ,nvatamintele hermetice merg mai departe decit acelea ale stiintei moderne. Ele a&irma ca toate mani&estarile gindirii, emotiei, ratiunii, vointei, dorintei sau oricarei stari sau conditii mentale sint intovarasite de vi"ratii, din care o parte sint e*teriori(ate in a&ara si tind sa in&luente(e prin inductie spiritul altor indivi(i. $cesta este principiul care produce &enomenul de telepatie, de in&luente mentale si a altor &orme de actiuni si de putere ale unui spirit asupra altui spirit, pe care marele pu"lic incepe sa!l cunoasca per&ect din cau(a raspindirii cunostintelor oculte, care &ace in epoca noastra di&erite scoli si di&eriti maestri. =rice gindire, orice emotie si orice stare mentala are procentul corespun(ator si gradul sau de vi"ratie. 5ratie unui e&ect de vointa a individului, sau a mai multor indivi(i, aceste stari mentale pot &i reproduse, la &el cum este posi"il a se reproduce un sunet mu(ical &acind sa vi"re(e un instrument mu(ical intr!o anumita maniera, la &el cum se poate reproduce o culoare &acind sa vi"re(e o"iectul de indata. )rin cunoasterea principiului vi"ratiei la &enomenele mentale, isi poate polari(a spiritul sau &iecare, putind sa!l &aca sa ai"a gradul de vi"ratie dorit. Se o"tine ast&el un control per&ect al starilor sale mentale, a caracterului sau etc. )rin acelasi procedeu se poate in&luenta spiritul altora si a se produce in ei pe plan mental ceea ce stiinta produce pe plan &i(ic, adica vi"ratii de vointa. 2atural ca aceasta

58

putere nu se poate cistiga decit prin instructiuni, e*ercitii si o practica corespun(atoare a stiintei transmutatiei mentale, care este o ramura a artei hermetice. Elevul sa re&lecte(e la ceea ce am spus si el va vedea ca principiul vi"ratiei e*ista la toate minunatele &enomene produse de maestri si de adepti, care sint capa"ili in aparenta sa inlature legile naturii, insa care in realitate nu &ac decit sa utili(e(e o lege, pentru a se apara contra alteia, un principiu pentru a des&iinta e&ectul altora si care o"tin re(ultate uimitoare, schim"ind vi"ratiile o"iectului material si a &ormelor de energie, savirsind ast&el ceea ce se cheama in mod curent M,2/2,. $cestea sint asa cum a (is cu dreptate unul dintre vechii scriitori hermetisti: 0acela care intelege principiul vi"ratiei a apucat sceptrul puterii1. ,A"ITOL-L 3 "OLA#ITATEA Totul este dublu, orice lucru poseda doi poli, totul are doua e"treme# asemanator si neasemanator au aceeasi semnificatie; polii opusi au o natura identica, insa grade diferite; e"tremele se atrag; toate adevarurile nu sint decit semiadevaruri; toate parado"urile pot fi conciliate. K'"alion. $l patrulea mare principiu hermetic, principiul polaritatii, implica acest adevar ca toate lucrurile care se mani&esta au doua laturi, doua aspecte, doi poli, doua e*treme cu un numar considera"il de grade care le separa. .echile parado*uri, care au uimit intotdeauna spiritul oamenilor, se e*plica daca se intelege "ine acest principiu. =mul a avut totdeauna cunostinta de ceva apropiindu!se de acest principiu si el s!a &ortat sa!l e*prime prin dictoane, ma*ime, a&orisme, ca urmatoarele: 0Tot!ul este si in acelasi timp nu este3 toate adevarurile nu sint decit semiadevaruri3 orice adevar este pe +umatate

59

&als3 sint doua laturi ale oricarui lucru3 orice medalie are reversul sau.1 ,nvatamintele hermetice a&irma ca di&erenta care e*ista intre doua lucruri care par diametral opuse, nu!i decit o di&erenta de grad. Ele invata ca doua e*treme se pot concilia, ca te(a si antite(a sint identice in natura insa di&erite ca grad si ca reconcilierea universala a polilor opusi poate sa se e&ectue(e gratie principiului polaritatii. Maestrii aprecia(a ca e*emple ale mai&estarii acestui principiu pot sa re(ulte dintr!un e*amen al naturii reale a oricarui lucru. Ei incep prin a arata ca spiritul si materia nu sint decit doi poli ai aceluiasi lucru si ca planurile intermediare nu sint decit grade de vi"ratii. Ei arata ca Tot! ul si /nele (unii) sint singurul si acelasi lucru si ca e*ista numai o simpla di&erenta in gradarea mani&estarii mentale. $st&el Legea si Legile sint cei doi poli opusi ai unui acelasi lucru. Tot asa este principiul si principiile, spiritul in&init si spiritele &inite. $poi trecind pe plan &i(ic ei demonstrea(a principiul si pro"ea(a apoi ca &rigul si caldura sint de natura identica, singura di&erenta &iind o di&erenta de grade. Termometrul arata grade di&erite de temperatura, polul in&erior numindu!se &rig si acela superior cald. ,ntre cei doi poli sint numeroase grade de cald si de &rig3 veti putea sa le dati unul sau celalalt nume &ara sa va departati de adevar. ,ntre doua grade cel superior este totdeauna mai cald decit in&eriorul care este totdeauna mai &rig. 2u este o demarcatie a"soluta, nu!i decit o di&erenta de grade. 2u!i un loc pe termometru unde caldura se s&irseste si unde incepe &rigul. 2u!s decit vi"ratii superioare si in&erioare. Termenii 0inalt1 si 0+os1 pe care noi sintem o"ligati sa!i intre"uintam nu sint decit polii aceluiasi lucru3 cuvintele sint relative. Tot asa este si cu Est si .est. 6aceti incon+urul lumii in directia Est si veti atinge un punct care este .est in raport cu punctul dv.de plecare. Mergeti in directia 2ord si va sosi un moment cind veti merge in directia Sud si viceversa. Lumina si intunericul sint doi poli ai unuia si aceluiasi lucru intre care sint numeroase grade. Tot asa pe scara mu(icala pornind de la -o, daca veti urma gama veti o"tine un alt

60

-o si asa mai departe3 di&erenta intre -o si celalalt -o este mereu aceeasi si comporta constant acelasi numar de grade. La &el este si scara culorilor. .i"ratii superioare si in&erioare constituie singura di&erenta intre ultraviolet si in&rarosu. Cuvintele lung si scurt sint relative. La &el pentru linistit si (gomotos, usor si greu, ascutit si moale, toate urmea(a aceeasi lege. )o(itiv si negativ sint doi poli ai unuia si aceluiasi lucru separati de nenumarate grade. un si prost si "ine si rau dupa termenii intre"uintati nu sint a"solute. 2oi numim o e*tremitate a scarii "un si cealalta prost sau "ine si rau dupa termenii intre"uintati. /n lucru este mai putin "un insa mai "un decit acela care ii este lui imediat in&erior si asa mai departe, mai mult sau mai putin care sint reglati de po(itia de pe scara. $"solut tot asa este si pe planul mental. -ragostea si ura sint in general considerate ca sentimente dinainte opuse, di&erite, in intregime neconcilia"ile. ,nsa daca aplicam principiul polaritatii ne dam seama ca dragostea a"soluta sau o ura a"soluta nu e*ista3 aceste doua sentimente nu sint net separate de o linie de demarcatie. Ele nu sint decit cuvinte aplicate la doi poli ai aceluiasi lucru. -aca vom incepe la un punct oarecare al scarii si o vom urca, vom gasi mai multa dragoste sau mai multa ura sau mai putina dragoste. $ceasta este adevarat, oricare ar &i punctul de unde pornim. Sint grade de dragoste si de ura si soseste momentul unde una sau alta sint asa de sla"e, incit este greu sa le distingi. Cura+ul si &rica urmea(a aceeasi regula. )este tot sint doua e*treme. /nde veti gasi un lucru veti gasi si contrariul sau3 acesta!i opusul sau. $cesta e &aptul care permite hermetistilor sa transmute o stare mentala in alta, gratie polari(arii. Lucrurile care apartin la clase di&erite nu pot &i schim"ate unele in altele, insa acelea de aceeasi clasa pot &i, adica polaritatea lor poate &i modi&icata. $st&el, dragostea nu devine niciodata est sau vest, nici rosu sau violet, insa ea se poate trans&orma si se trans&orma adesea in ura. La &el ura in dragoste gratie unei schim"ari a polaritatii. Cura+ul se poate trans&orma in &rica si viceversa. Lucrurile grele se pot &ace usoare. Lucrurile moi pot &i

61

&acute ascutite si asa mai departe, transmutatia se indeplineste constant intre lucruri de aceeasi clasa insa posedind grade di&erite. Luati ca(ul unui om temator. 7idicind vi"ratiile sale mentale pe scara teama!cura+, el poate do"indi un grad superior de cura+ si intrepriditate. La &el individul moale, inert, greoi, se poate schim"a intr!un om activ, energic, polari(indu!se dupa calitatea dorita. Elevul care este atit de &amiliar cu di&eritele procedee pe care numeroase scoli ale stiintei mentale le intre"uintea(a pentru a modi&ica starile mentale ale acelora care urmea(a invataturile lor, poate &oarte "ine sa nu inteleaga per&ect principiul tuturor acestor schim"ari. ,nsa cind s!a inteles "ine principiul polaritatii, caci este evident ca schim"arile mentale sint oca(ionate de o schim"are de polaritate, printr!o simpla alunecare pe aceeasi scara este mult mai usor sa sesi(e(i pro"lema in intregime. Schim"area nu este o transmutatie a unui lucru in alt lucru cu totul di&erit, ci nu!i decit o modi&icare de grad in acelasi lucru, ceea ce este o di&erenta &oarte importanta. Starile mentale apartin la nenumarate clase si &iecare dintre acestea poseda polii sai opusi intre care o transmutatie este posi"ila. Elevul va recunoaste usor ca in starile mentale, tot asa ca si in &enomenele planului &i(ic, se pot clasa cei doi poli, po(itiv si negativ. Se va remarca la &el ca si aceia care nu sint &amiliari(ati cu principiul vi"ratiei isi dau seama ca polul po(itiv apare de un grad superior celui negativ si ca il domina. 2atura tinde sa acorde o activitate dominanta polului po(itiv. Mai mult, schim"area polilor starilor mentale ale unui individ prin arta polari(arii, &enomen de in&luenta mentala in numeroasele sale &a(e, ne arata ca principiul poate si se e*tinde in maniera de a cuprinde &enomenul de in&luenta a unui spirit asupra altui spirit, &enomene de care s!a vor"it atit de mult si asupra carora s!a scris atit. Cind noi vom intelege "ine ca inductia mentala este posi"ila, adica ca starile mentale pot proveni din alte stari mentale prin inductie, ne este posi"il sa vedem cum un anumit procent de vi"ratie, polari(area unei anumite stari

62

mentale poate &i comunicata altui individ si cum polaritatea in aceasta clasa a starilor mentale poate &i schim"ata. 5ratie aplicarii acestui principiu se pot o"tine minunatele re(ultate ale tratamentelor mentale. $st&el sa presupunem ca o persoana ar &i trista, melancolica, tematoare. /n medic de spirit care este capa"il, cu a+utorul unei vointe "ine antrenate sa dea spiritului sau vi"ratiile pe care el le voieste si, ca urmare, sa o"tina polari(area voita pentru sine, produce prin inductie o stare mentala asemanatoare la un alt individ3 re(ulta ca vi"ratiile se maresc ca intensitate si rapiditate si ca individul se polari(ea(a catre e*tremitatea po(itiva a scarii in loc de cea negativa. Teama sa si toate celelalte emotii negative se trans&orma in cura+ si in alte stari mentale po(itive. /n studiu putin apro&undat va arata ca aceste schim"ari mentale se &ac aproape toate gratie polari(arii, schim"area &iind numai de grad si nu de clasa. Cunoasterea e*istentei acestui mare principiu hermetic va permite studentului sa inteleaga mai "ine propriile sale stari mentale si acelea ale altora. El va vedea ca acestea sint toate pro"leme de grade si ca urmare el va deveni capa"il sa ridice sau sa co"oare vi"ratiile sale dupa vointa, sa modi&ice polaritatea sa si ast&el sa &ie stapinul starilor sale mentale in loc de a &i servitorul si sclavul lor. )rin aceasta cunoastere el va &i capa"il sa a+ute inteligent pe semenii sai si sa schim"e polaritatea lor prin intre"uintare de metode potrivite. 2oi s&atuim pe toti elevii sa se &amiliari(e(e "ine cu acest principiu al polaritatii si intelegerea corecta va urma, aruncind o lumina asupra multor su"iecte o"scure. ,A"ITOL-L 3I #IT/-L Totul se scurge inauntru sau in afara. %rice lucru are durata sa. Totul evolueaza apoi degenereaza. 1alansul pendulei se manifesta in tot; masura oscilatiei sale la

63

dreapta este asemanatoare masurii oscilatiei sale la stinga. $itmul este constant. K'"alion. $l cincilea mare principiu, principiul ritmului, implica adevarul ca in tot se mani&esta o miscare masurata, o miscare de plecare si venire, un &lu* si un re&lu*3 un dans inainte si inapoi, o miscare asemanatoare cu a unei pendule, un &enomen compara"il cu acela al mareei intre cei doi poli care e*ista in planurile &i(ic, mental si spiritual. )rincipiul ritmului se leaga strins de principiul polaritatii pe care l!am descris. 7itmul se mani&esta intre cei doi poli a caror e*istenta ne!a aratat!o principiul polaritatii. 2u se poate spune insa ca pendula ritmului oscilea(a pina la e*tremitatea polilor3 aceasta se intimpla &oarte rar. -e &apt este di&icil in ma+oritatea ca(urilor sa se sta"ileasca locul polilor e*tremi, insa oscilatia se &ace totdeauna catre un pol mai intii si in urma catre celalalt. Este totdeauna o actiune si o reactiune, o ridicare si o co"orire in toate &enomenele universului. $cest principiu se mani&esta pretutindeni in sori, lumi, oameni, animale, plante, minerale, &orte, energie, su&let, materie si chiar in spirit. El se mani&esta in crearea si in distrugerea lumilor, in ridicarea si caderea natiunilor, in istoria vietii tuturor lucrurilor si in s&irsit in starile mentale ale omului. Sa incepem prin mani&estarile Spiritului Tot!ului3 se va nota ca este totdeauna E&u(ie (varsare, de(voltare) si ,n&u(ie (patrundere), $spiratia si ,nspiratia lui rahma, cum spun "rahmanii. /niversurile sint create3 odata atins punctul lor e*trem in&erior de materialitate, ele incep oscilatia lor catre inaltime. Sorii sint &ormati, apoi ating ma*imum de putere, apoi procesul de regresiune incepe si la capatul multor mii de secole ei devin mase inerte de materie, asteptind o noua impulsie care repune in activitate energia lor interioara si care va &i inceputul unui nou ciclu de viata solara. $st&el este pentru toate lumile3 ele s!au nascut, au trait si au murit. Cind ele reinvie, nu &ac decit sa se renasca. La &el si cu toate lucrurile care au o &orma oarecare3 ele oscilea(a de la actiune la reactiune, de la nastere la moarte, de la activitate la inactivitate, apoi ele

64

reincep ciclul. La &el si cu toate &ormele de viata3 ele se nasc, se maresc si mor, apoi renasc. La &el este in marile miscari ale &ilo(o&ilor, credintelor, o"iceiurilor, guvernamintelor, natiunilor3 nastere, crestere, maturitate, decadenta, moarte apoi renastere. =scilatia pendulului este mereu evidenta. 2oaptea succede (ilei si (iua urmea(a noptii. )endula oscilea(a de la vara la iarna, apoi de la iarna la vara. Corpusculii, atomii, moleculele si masele de materie, oricare ar &i ele, oscilea(a in cercul naturii lor. /n repaos a"solut nu e*ista, dar nici oprire completa a intregii miscari. $sadar toate miscarile sint supuse ritmului. )rincipiul este de o aplicare universala. El se poate adopta la orice pro"lema, la orice &enomen, el &acind parte din nenumaratele planuri de viata. El poate sa se aplice la orice &a(a a activitatii umane. =scilatia ritmica se &ace totdeauna de la un pol la altul. )endula universala este mereu in miscare. Mareea vietii urca si co"oara con&orm legii. Stiinta moderna intelege "ine principiul ritmului aplicat la lucrurile materiale, ea il considera ca o lege universala. ,nsa hermetistii il intind si mai departe3 ei stiu ca mani&estarile sale si inriurirea sa e*ercita o actiune asupra activitatii mentale a omului3 ei stiu ca tre"uie sa se tina seama de el in succesiunea tul"uratoare a starilor spiritului, sentimentelor si a altor schim"ari curioase si surprin(atoare pe care noi le remarcam in noi insine. ,nsa hermetistii, studiind e&ectele acestui principiu, au invatat in acelasi timp maniera de a evita prin transmutatie unele activitati (e&ecte, in&luente) ale sale. Maestrii au descoperit de mai mult timp ca, daca principiul ritmului era invaria"il si perpetuu, evident in &enomenele mentale, el avea totusi doua planuri de mani&estare in ceea ce priveste &enomenele. Ei au descoperit ca erau doua planuri generale de Constienta, planul in&erior si planul superior3 intelegerea acestui &apt le!a permis sa atinga planul superior si sa scape ast&el oscilatiei pendulului ritmului care se mani&esta pe planul in&erior. ,n alti termeni, oscilatia pendulului se producea pe planul inconstient si planul constientului nu era a&ectat. Ei numeau aceasta lege, legea neutrali(arii. Ea consta in ridicarea eului deasupra vi"ratiilor planului

65

inconstient al activitatii mentale in scopul ca "ataia negativa a pendulului sa nu se mani&este constient si planul constient sa nu &ie a&ectat. $ se ridica deasupra unui lucru sau a lasa sa treaca prin &ata ta este aceeasi trea"a. Maestrul hermetist sau elevul avansat se polari(ea(a ei insisi la polul dorit si ca si cind ar re&u(a sa participe la oscilatia de retur, sau daca doriti, ca si cind ei ar nega in&luenta acesteia asupra lor. Ei se mentin &erm in po(itia polari(ata si o"liga pendulul mental sa e*ecute oscilatia de retur in planul inconstient. Toti indivi(ii care au atins un anumit grad de stapinire personala, lucrea(a mai mult sau mai putin inconstient si nelasindu!se a&ectati de starile lor mentale negative si ale spiritelor lor, ei aplica legea neutrali(arii. Totusi maestrul pro&ita de aceasta lege intr!un grad mult mai ridicat3 prin intre"uintarea vointei sale el atinge o &ermitate mentala aproape de necre(ut de catre aceia care se lasa "alansati, trasi inainte, apoi indarat de pendula mentala a sentimentelor. ,mportanta a ceea ce am spus va &i apreciata de oricare persoana ginditoare care intelege ceea ce sint starile de spirit, sentimentele si emotiile marii ma+oritati a oamenilor care ne incon+oara si vad cit de putin sint stapini pe ei insisi. -aca stati si veti "inevoi sa re&lectati o clipa, veti intelege pina la care punct aceste oscilatii ritmice v!au in&luentat in timpul vietii voastre, cum orice perioada de entu(iasm a &ost urmata de un sentiment opus, de o stare de depresiune, de egale momente de teama. $sa a &ost mereu la marea ma+oritate a indivi(ilor3 ei s!au lasat in mod constant covirsiti de inaltul si +osul sentimentelor lor, insa ei nu au "anuit niciodata cau(a, sau ratiunea acestui &enomen mental. $cela care va intelege per&ect aplicatiile acestui principiu va &i cistigat cheia stapinirii acestor oscilatii ritmice ale sentimentelor3 aceasta ii va permite sa se cunoasca mai "ine si va inlatura ca sa &ie tirit de aceste &lu*uri si re&lu*uri succesive. .ointa este superioara mani&estarii constiente a acestui principiu, desi principiul insusi ar &i indestructi"il. 2oi putem evada de su" in&luenta e&ectelor sale rele. )rincipiul nu!si e*ercita mai putin

66

actiunea sa. )endulul nu incetea(a nici o clipa oscilatia, noi putem numai sa evitam a &i luati de el. E*ista si alte detalii asupra manierei de a opera a principiului ritmului de care noi dorim sa vor"im in acest loc. Se amesteca in operatiunile sale o lege care este cunoscuta su" numele de legea compensatiei. /nul dintre sensurile numeroase ale cuvintului 0a compensa1 este 0a contra"alansa1, care este sensul in care hermetistii il utili(ea(a. Chiar la aceasta lege &ace alu(ie K'"alion, cind spune: maniera oscilatiei la dreapta este asemanatoare masurii oscilatiei la stinga si ritmul este constant. Legea compensatiei nu e*plica ca oscilatia intr!o directie determina oscilatia intr!o directie opusa sau catre polul opus3 una "alansea(a sau contra"alansea(a pe cealalta. 2oi vedem numeroase e*emple ale acestei legi pe plan &i(ic. )endulul orologiului parcurge o anumita distanta la dreapta, apoi el parcurge o egala distanta la stinga, anotimpurile se contra"alansea(a unul pe celalalt in acelasi mod. Mareele urmea(a aceeasi lege. Este chiar aceeasi lege care se mani&esta in toate &enomenele ritmului. -aca pendulul nu are decit o sla"a oscilatie intr!o directie, el nu va avea decit o oscilatie similara in cealalta directie. -in contra, o lunga oscilatie intr!o parte va determina tot o lunga oscilatie in cealalta parte. /n o"iect proiectat la o anumita inaltime are o distanta egala de parcurs la intoarcerea sa. 6orta cu care un proiectil este trimis la o inaltime de un %m este reprodusa e*act cind acesta recade pe pamint. $ceasta lege este constanta pe plan &i(ic, cum va veti da seama daca va veti re&eri la autorii cei mai competenti. ,nsa hermetistii merg mult mai departe. Ei invata ca orice stare mentala umana este egal supusa acestei legi. =mul care petrece pro&und, este supus sa su&ere pro&und. La &el acela care nu resimte decit o usoara pedeapsa este incapa"il sa perceapa o mare &ericire. )orcul su&era putin mental, insa el nu are decit tot putina multumire mentala, ast&el el este compensat. )e de alta parte sint animale care sint pro&und &ericite, insa al caror organism si temperament nervos oca(ionea(a mari su&erinte. Tot ast&el este si in ceea ce priveste omul. E*ista temperamente care nu resimt

67

decit &oarte sla"e grade de placere, insa in acelasi timp sla"e trepte ale su&erintei. $ltii din contra. 7egula este ca in &iecare individ capacitatile pentru placere si su&erinta sint "alansate. Legea compensatiei lucrea(a din plin aici. Hermetistii merg inca mai mult cu gindirea. Ei spun ca orice individ inainte de a &i capa"il sa simta un grad oarecare de placere tre"uie sa &i oscilat de o cantitate proportionala catre polul opus al acestui sentiment. Ei a&irma ca negativul precede po(itivul in aceasta materie, adica: daca un individ incearca un anumit grad de placere, nu!i deloc o"ligat sa!l ram"urse(e cu un grad corespun(ator de su&erinta, din contra, urmind legea compensatiei placerea este oscilatia ritmica succedind unei su&erinte suportata &ie in viata actuala, &ie intr!o alta reincarnare anterioara. $ceasta arunca o noua lumina asupra pro"lemei su&erintei. Hermetistii considera ca vietile succesive alcatuiesc un lant neintrerupt si ca viata actuala a unui individ nu!i decit o veriga, ast&el ca oscilatia ritmica este cuprinsa. Ea nu ar avea nici o semni&icatie daca adevarul asupra reincarnarii nu ar &i admis. Hermetistii a&irma ca maestrul sau elevul avansat este capa"il intr!o masura considera"ila sa evite oscilatia catre su&erinta, gratie procedeului neutrali(arii de care am amintit. 7idicindu!ne pe planul superior al eului, multe lucruri care a+ung la acei ce locuiesc in planul in&erior pot &i evitate. Legea compensatiei +oaca un rol important in viata "ar"atilor si a &emeilor. Se va o"serva ca un individ plateste in general tot ceea ce el poseda sau tot ceea ce el do"indeste. -aca poseda un lucru, ii lipseste altul, "alanta este in echili"ru. 2imeni nu poate in acelasi timp sa!si pastre(e argintul si sa ai"a "ucata sa de &riptura. =ricine are partea sa "una sau latura sa rea. Lucrurile pe care un individ le do"indeste sint intotdeauna platite de lucrurile pe care el le pierde. ogatul poseda multe lucruri care lipsesc saracului, insa saracul poseda adesea lucruri pe care "ogatul nu le poate avea. Milionarul poate avea o sla"iciune pentru ospaturi si averea necesara pentru a!si plati lucrul acesta, insa poate sa!i lipseasca po&ta de mincare pentru a le gusta cu placere. El poate rivni po&ta

68

de mincare si "una digestie a lucratorului care nu are averea si nici gusturile milionarului, dar care este mai &ericit cu hrana sa simpla decit celalalt. $sa e si in viata. Legea compensatiei este mereu in actiune cautind sa "alanse(e si sa contra"alanse(e, atingind mereu scopul sau, chiar daca mai multe vieti sint necesare pentru pendulul ritmului sa!si e*ecute oscilatia sa de retur.

,A"ITOL-L 3II ,A-.ALITATEA %rice cauza are efectul sau; orice efect isi are cauza sa. Totul se intimpla conform legii. !orocul nu.i decit un nume dat unei legi necunoscute. 'int numeroase planuri ale cauzalitatii, insa nimic nu.i scapa legii. K'"alion. $l saselea mare principiu hermetic, principiul cau(ei si e&ectului, implica adevarul ca legea guvernea(a intreg universul, ca nimic nu se intimpla la intimplare si ca ha(ardul nu!i decit un cuvint pentru a arata o cau(a e*istenta dar necunoscuta si neinteleasa si ca orice &enomen este continuu, &ara nici o e*ceptie. )rincipiul cau(ei si e&ectului se regaseste su" nu importa care gindire stiinti&ica veche si moderna. El a &ost &ormulat de pro&esorii hermetisti inca din primele timpuri. -aca au &ost discutii numeroase si variate intre di&eritele scoli ale gindirii, ele au avut intotdeauna ca su"iect principal detaliile ase(arii principiului si inca cel mai des au &ost discutii numai de cuvinte. )rincipiul su"diacent al cau(ei si al e&ectului a &ost considerat ca e*act de toti ginditorii demni de acest nume. $ gindi alt&el ar &i sa inlaturi &enomenele universului de su" dominatia legii si a ordinii si a le e*ila su" controlul acelui lucru imaginar pe care oamenii il numesc ha(ard. )utina

69

atentie va arata &iecaruia ca in realitate un pur ha(ard nu e*ista. #e"ster il de&ineste dupa cum urmea(a: 0/n agent presupus sau un mod de activitate altul decit &orta, decit o lege sau decit un o"iect3 operatiunea sau activitatea unui ast&el de agent3 e&ectul sau presupus, un &apt, un ca( &ortuit, un accident etc.1 ,nsa un pic de +udecata va va arata ca nu poate e*ista un agent al ha(ardului in sensul ca ceva din a&ara legii, de ceva e*terior cau(ei si e&ectului. Cum ar putea e*ista un lucru, lucrind in universul &enomenal si independent de legile sale, lipsit de ordine si de continuitateA /n asemenea lucru ar &i independent in intregime de directia ordonata de univers si in consecinta acesta i!ar &i superior universului. 2oi nu ne putem inchipui in lucru in a&ara Tot!ului care ar &i in a&ara legii si aceasta pur si simplu pentru ca Tot!ul este legea insasi. 2u e*ista in univers un loc unde ar putea sa stea un lucru e*terior si independent de lege. E*istenta sa ar &ace nereale toate legile naturale si ar cu&unda universul intr!o ilegalitate si o de(ordine haotica. /n e*amen atent ne va arata ca ceea ce noi numim ha(ard, este un cuvint destinat sa e*prime cau(e o"scure, cau(e pe care noi nu le putem percepe, pe care noi nu le intelegem. Cuvintul ha(ard deriva dintr!un cuvint care inseamna 0ca(ut13 ideea caderii (arului si multe alte &apte asemanatoare de atri"uit unor oarecare cau(e. $cesta!i sensul in care este inteles in general cuvintul, insa cind se studia(a amanuntit pro"lema, se vede ca in caderea (arului nu!i nici un ha(ard. -e cite ori cade un (ar si aduce un anumit numar, el asculta de o lege atit de in&aili"ila ca si aceea care guvernea(a revolutia planetelor in +urul soarelui. ,ndaratul caderii (arului e*ista cau(e, un intreg ansam"lu de cau(e care se intind mult mai departe decit ar putea sa urmareasca mintea noastra. )o(itia (arului in cornet, cantitatea de energie musculara cheltuita pentru a!l rasturna, natura mesei etc, etc sint toate cau(e al caror e&ect se poate constata. ,nsa indaratul acestor cau(e vi(i"ile e*ista lanturi de cau(e invi(i"ile si &iecare e*ercita o in&luenta asupra numarului pe care il va aduce (arul in caderea sa. -aca un (ar este aruncat in continuare de un

70

mare numar de ori se va o"serva ca numerele aduse vor &i aproape egale, adica un numar egal de ?, @, : etc. $runcati in aer o piesa de @ "ani si poate iesi &ie cap, &ie pa+ura. 7eincepeti aceeasi operatiune de un numar su&icient de ori si va veti da seama ca a ca(ut un numar egal de pa+ure sau cap. $st&el operea(a legea mediei. Simplul "o"irnac destinat sa lanse(e piesa de @ "ani in aer cade su" puterea legii cau(ei si a e&ectului. -aca am &i capa"ili sa patrundem cau(ele invi(i"ile, vom vedea ca ar &i material imposi"il ca (arul sa cada intr!o maniera di&erita de aceea in care a mai ca(ut, natural, impre+urarile si momentul &iind aceleasi. 6iind date aceleasi cau(e, aceleasi re(ultate vor tre"ui sa urme(e in mod necesar. =rice eveniment isi are cau(a sa. 2imic nu se intimpla &ara cau(a sau mai "ine &ara o succesiune de cau(e. S!a nascut o oarecare con&u(ie in spiritul persoanelor care au studiat acest principiu pentru ca ele erau neputincioase sa e*plice cum un lucru putea &i cau(a altuia, adica ar putea &i creatorul altui lucru. ,n realitate niciodata un lucru nu are sa cau(e(e sau sa cree(e alt lucru. Cau(a si e&ectul interesea(a simplu evenimentele. /n eveniment este ceea ce survine, ce se intimpla, ceea ce se produce ca re(ultat sau ca o consecinta a unui oarecare eveniment precedent. /n eveniment crea(a din el alt eveniment. El constituie o veriga din marele lant al evenimentelor ordonate, iesite din energia creatoare a Tot!ului. Este o continuitate intre toate evenimentele precedente, urmatoare si su"secvente (ulterioare). E*ista totdeauna un raport intre orice eveniment care s!a produs de citeva clipe si un eveniment care il urmea(a. = piatra se de(lipeste de pe vir&ul unui munte si vine sa stra"ata acoperisul unei ca"ane situata +os in vale. La prima vedere sintem tentati sa consideram aceasta ca un e&ect al ha(ardului, insa cind vom e*amina mai atent ca(ul, ne vom da seama ca este o mare suita de cau(e in spatele acestui eveniment. Mai intii a &ost ploaia care a inmuiat terenul ce suporta acea piatra si care a permis acesteia sa cada. -upa ploaie este o in&luenta a soarelui, alte ploi etc care au descompus treptat roca si au

71

separat din ea aceasta "ucata de piatra. ,n urma inca sint cau(e care au condus la &ormarea muntelui, ridicarea din pamint datorita convulsiunilor naturii si ast&el in continuare la in&init. $st&el am putea cauta cau(ele ce au produs ploaia, am putea studia cau(ele e*istentei acoperisului micii ca"ane. ,ntr!un cuvint vom s&irsi prin a &i amestecati intr!un valmasag de cau(e si de e&ecte din care ne vom intre"a cum vom iesi. La &el ca un om care are doi parinti, patru "unici, opt stra"unici si asa in continuare pina la calculul a patru(eci de generatii. $+ungem ast&el pina la mai multe milioane. Tot asa numarul cau(elor ce se gasesc la spatele unui eveniment sau a unui &enomen neinsemnat. Ceea ce tocmai am spus arata "ine relatia si asociatia lucrurilor si acest &apt mai pro&und 0ca nu!s lucruri nici mici, nici mari in Spiritul care a creat Tot!ul1. =priti!va si ginditi o clipa, daca un anumit "ar"at nu ar &i intilnit o anumita &emeie in perioada o"scura a virstei de piatra, voi, care cititi aceste rinduri, nu ati &i aici in acest moment. $ctul de a scrie din partea noastra si actul de a citi din partea voastra vor in&luenta nu numai vietile respective ale &iecaruia dintre noi, dar vor putea avea o in&luenta directa sau indirecta asupra unui mare numar de indivi(i traind actualmente sau care vor trai in viitor. =rice ginduri avem, orice act indeplinim are re(ultate directe si indirecte ce au locul lor in marele lant al cau(elor si e&ectelor. ,n aceasta lucrare, pentru di&erite ratiuni nu e ca(ul sa vor"im mai mult de li"erul ar"itru sau de determinism. ,ntre aceste numeroase ratiuni, una dintre principalele este ca orice &ata a controversei nu!i e*acta in intregime. -e &apt amindoua teoriile sint adevarate in parte daca le raportam la invatamintele hermetice. )rincipiul polaritatii arata ca amindoua nu!s decit semi!adevaruri, poli opusi ai adevarului. -octrina invata ca un om poate &i totodata li"er sau legat de o necesitate oarecare. Totul depinde de sensul cuvintelor si de inaltimea adevarului de unde este e*aminata pro"lema.

72

0Cu cit Creatiunea este mai departe de centru, cu atit mai mult ea este determinata3 mai mult ea se apropie de centru, mai mult ea este linga li"ertate.1 Marea ma+oritate a oamenilor este mai mult sau mai putin sclava a ereditatii, a antura+ului etc si nu poseda li"ertatea decit intr!o mica masura. ,ndivi(ii sint condusi de opinii, de o"isnuinte si de gindurile lumii e*terioare si tot asa de emotiile lor, de sentimentele lor si de starile lor de spirit. Ei nu mani&esta nimic care ar &i demn de numele de maiestrie. Ei de alt&el resping cu indignare aceasta a&irmatie (icind: 0sigur, eu sint li"er sa lucre( si sa &ac cum imi place. Eu &ac totdeauna ce vreau.1 ,nsa ei uita sa e*plice de unde rasare 0cum imi place1 al lor si 0ceea ce vreau1 al lor. Ce este aceea ce ii &ace sa pre&ere un lucru altuiaA Ce este aceea care ii determina sa voiasca aceasta si nu aceeaA 2u!i oare un 0pentru ca1 la al lor 0"un plac1 si a lor 0vointa1A Maestrul poate sa schim"e ale sale "une placuri si vointe in alte sentimente situate la e*tremitatea opusa a polului mental. El este capa"il sa voiasca 0a voi1 in loc de 0a voi1, din cau(a ca un sentiment oricare, o stare de spirit, o emotie sau o sugestie incon+uratoare tre(este in el dorinta sau o inclinare ca sa lucre(e ast&el. Marea ma+oritate a oamenilor se lasa condusi ca o piatra care se rostogoleste pe munte, ascultind de antura+ul lor, de in&luentele e*terioare si de starile lor de spirit intime sau de dorintele lor intime, pentru a nu mai vor"i de dorintele si vointele indivi(ilor mai puternici decit ei, de ereditate, de sugestiile pe care ei le intilnesc la &iecare pas, ducindu!se &ara cea mai mica re(istenta si &ara cea mai mica opo(itie a vointei. Miscati, plim"ati ca pionii pe esichierul vietii, ei isi +oaca rolul si sint pusi la o parte cind partida s!a s&irsit. ,nsa maestrii, cunoscind regulile +ocului, se ridica deasupra planului vietii materiale si, punindu!se in contact cu puterile superioare ale naturii, ei domina propriile lor inclinatii, caracterul lor, inclinatiile lor si de&ectele, polaritatea lor asa de "ine ca pe tot ce ii incon+oara3 ei devin ast&el +ucatori in marea partida in loc de pioni. Ei sint cau(e in loc de a &i e&ecte. Maestrii nu scapa cau(alitatii planurilor superioare, insa ei isi

73

anali(ea(a, asimilind legile lor. $st&el ei domina circumstantele pe planurile in&erioare. Ei &ormea(a o parte constienta a legii in loc de a &i instrumente inconstiente. ,n timp ce ei servesc pe planul superior, ei sint stapini pe plan material. 6ie ca e vor"a de planuri superioare, &ie ca e vor"a de planuri in&erioare, legea este in actiune constant. Ha(ardul nu e*ista. 8eita oar"a este des&iintata de ratiune. 2oi sintem capa"ili acum sa vedem cu ochi luminati de cunoastere ca totul este guvernat de legea universala, ca nemasurata cantitate de legi nu!i decit o mani&estare a singurei mari legi, a legii care este Tot!ul. Este un adevar ca nici o vra"ie nu e*ista necunoscuta de spiritul Tot!ului, chiar si perii care se gasesc pe capul nostru sint e*act socotiti, asa cum spun Scripturile. 2imic nu e*ista in a&ara legii, nimic nu se intimpla in opo(itie cu ea. Mai ales nu comiteti greseala sa "anuiti ca omul nu!i decit un automat or". -eparte de aceasta, invataturile hermetice ne spun ca omul poate sa se serveasca de lege pentru a stapini legile si ca vointa superioara invinge intotdeauna vointa in&erioara pina in momentul cind el atinge starea prin care ea cauta re&ugiu in legea insasi si prin care ea o"liga legile, &enomenele sa asculte. Sesi(ati "ine semni&icatia intima a acestoraA ,A"ITOL-L 3III 2EN-L (ste un gen in toate lucrurile. Totul are principiile sale. 0asculin si feminin, genul se manifesta in toate planurile. K'"alion. $l saptelea mare principiu hermetic, principiul genului, implica adevarul ca genul se mani&esta in orice lucru, ca principiile masculin si &eminin sint intotdeauna pre(ente si active in toate &a(ele unui &enomen, pe oricare plan de viata. ,n acest loc credem &olositor a va atrage atentia

74

asupra &aptului ca genul, in sensul sau hermetic si se*ul, in sensul o"isnuit al cuvintului, nu sint deloc acelasi lucru. Cuvintul 0gen1 deriva dintr!o radacina latina insemnind 0(amislire, procreere, a &ace sa se nasca, a crea, a produce1. /n moment de atentie va va arata ca acest cuvint are o semni&icatie mai larga si mai generala decit cuvintul 0se*1, ultimul raportindu!se la deose"irile &i(ice e*istind intre lucrurile vii (masculin si &eminin), masculi si &emele. Se*ul este o simpla mani&estare a genului pe un anumit plan al Marelui )lan 6i(ic, planul vietii organice. 2oi am voi sa retineti aceasta di&erenta in spiritul vostru, caci unii scriitori care au do"indit numai o cunoastere super&iciala a &ilo(o&iei hermetice au cautat sa identi&ice acest al saptelea principiu hermetic cu teoriile si invataturile straine, &ante(iste si adesea "lamatorii in privinta se*ului. Scopul genului este numai de a crea, de a produce, de a (amisli viata etc si mani&estarile sale sint vi(i"ile asupra oricarui plan de viata &enomenala. Sint oarecare greutati ca sa se produca pro"e stiinti&ice in legatura cu acest su"iect, pentru ca stiinta nu a recunoscut inca acest principiu ca avind o aplicare universala, totusi unele pro"e provin din i(voare stiinti&ice. Mai intii, noi gasim o mani&estare &oarte sigura a principiului genului intre corpusculi, ioni si electroni, care constituie "a(a materiei asa cum o recunoaste stiinta si care, com"inindu!se intr!o anumita maniera dau nastere atomului, care insa mult timp era considerat ca unul si indivi(i"il. /ltimul cuvint al stiintei este ca atomul este compus dintr!o multime de corpusculi, electroni, ioni, invirtindu!se unii impre+urul altora si preva(uti de vi"ratii de cea mai inalta intensitate. Stiinta adauga chiar cum ca &ormarea atomului este datorata in &apt gruparii corpusculilor negativi in +urul corpusculilor po(itivi. Corpusculii po(itivi par deci sa e*iste si sa e*ercite o anumita in&luenta asupra corpusculilor negativi, o"ligindu!i sa e*ecute anumite com"inatii si sa cree(e, sa (amisleasca un atom. $ceasta este asemenea cu invataturile hermetice cele mai vechi, care au identi&icat intotdeauna principiul

75

masculin al genului ca polul electric pozitiv si principiul &eminin ca polul negativ. Si acum ceva despre aceasta: spiritul lumii si!a &ormat o impresie eronata despre polul negativ al materiei electri(ate sau magneti(ate. Cuvintele po(itiv si negativ sint aplicate de stiinta la aceste &enomene intr!o maniera cu totul &alsa. Cuvintul po(itiv inseamna ceva real si puternic, spre deose"ire de sla"iciunea sau irealitatea negativului. 2imic nu e mai departat de realitate decit in ceea ce priveste &enomenele electrice. Ceea ce se numeste polul negativ al (ilei este in realitate polul in care si prin care se mani&esta generarea si producerea de noi &orme de energie. $utorii stiinti&ici mai competenti se servesc acum de cuvintul catod in loc de pol negativ. $cest cuvint vine din greceste si inseamna: co"orire, cale de generare etc. -in catod ies multimea de electroni si corpusculi3 de la acelasi pol i(vorasc acelera(e catodice minunate care au revolutionat conceptiile stiinti&ice in ultimii (ece ani. Catodul este mama tuturor &enomenelor, care a &acut ne&olositoare vechile carti de &i(ica, o"ligind la inlaturarea numeroaselor teorii acceptate de mult timp in domeniul speculatiei stiinti&ice. Catodul sau polul negativ este principiul mama al &enomenelor electrice si al &ormelor de materie celor mai delicate cunoscute de stiinta pina a(i. .edeti deci ca noi avem dreptate cind re&u(am sa &olosim cuvintul negativ pentru su"iectul care ne preocupa si sa insistam ca sa se inlocuiasca vechea e*presie prin cuvintul &eminin. 6aptele pe care le vedem in &iecare (i ne conduc la aceasta conclu(ie &ara a &i nevoie sa ne re&erim la doctrina hermetica. -eci noi ne vom servi de cuvintul &eminin in loc de negativ cind vor"im de aceasta activitate. /ltimele invataturi stiinti&ice a&irma ca corpusculii sau electronii creatori sint &eminini. Stiinta spune ca ei sint compusi cu electricitate negativa, dar noi spunem ca ei sint compusi de energie &eminina. /n corpuscul &eminin se detasea(a sau mai e*act paraseste un corpuscul masculin si intreprinde o noua cariera. El cauta activ o unire cu un corpuscul masculin, &iind impins la aceasta de impulsia naturala de a crea noi &orme de materie si de energie. /n

76

autor cunoscut merge mai departe si a&irma ca acest corpuscul cauta aceasta unire prin propria sa vointa. $ceasta unire constituie "a(a celei mai mari parti din activitatea lumii chimice. Cind corpusculul &eminin se uneste cu cel masculin, un anumit proces incepe. )articulele &eminine incep sa vi"re(e su" in&luenta energiei masculine si se invirtesc cu iuteala in +urul corpusculilor masculini. $st&el se naste un atom care in realitate este compus din electroni sau corpusculi masculini si &eminini, insa cind unirea este indeplinita, atomul este un lucru deose"it, posedind proprietati speciale si nu mai mani&esta proprietatile electricitatii li"ere. )rocesul de detasare sau de separare a electronilor &eminini se numeste ioni(are. $cesti electroni sau corpusculi sint lucratorii cei mai activi ai marelui cimp al naturii. -in unirea lor si din com"inatiile lor ies di&erite &enomene de lumina, de caldura, de electricitate, de magnetism, de atractie, de repulsie, de a&initate chimica, de respingere sau nea&initate chimica si toate celelalte &enomene de aceeasi natura. $ceasta se datoreste activitatii )rincipiului 5enului pe )lanul Energiei. 7olul principiului masculin pare a &i sa diri+e(e catre principiul &eminin o anumita energie care sa puna in activitate procesul creatiei. -ar principiul &eminin este intotdeauna acela care indeplineste munca activa creatoare. $sa se intimpla pe toate planurile, in acelasi timp ! unul sau altul ! principiul i(olat este incapa"il sa cree(e &ara asistenta celuilalt. ,n citeva &orme de viata, cele doua principii sint com"inate in acelasi organism. Totul in lumea organica mani&esta cele doua genuri3 &orma masculina este mereu pre(enta in &orma &eminina si viceversa. -octrina hermetica insista mult asupra activitatii celor doua genuri in producerea si in mani&estarea di&eritelor &orme de energie, insa nu credem util sa intram in detalii in acest su"iect, pentru ca sintem incapa"ili sa con&irmam aceste adevaruri cu a+utorul pro"elor stiinti&ice pentru ratiunea ca stiinta nu a adincit su&icient pro"lema. ,nsa e*emplul pe care noi l!am dat despre activitatea electronilor si a corpusculilor va va

77

arata ca stiinta este pe calea cea "una si va va da o idee generala a primelor principii. Citiva eminenti cercetatori stiinti&ici au anuntat ca ei credeau ca in &ormarea cristalului ar tre"ui sa se gaseasca ceva corespun(ator activitatii se*uale3 acest &apt arata "ine in care directie su&la vinturile (curentele) stiintei. 6iecare an va aduce noi &apte ce vor veni sa pro"e(e e*actitatea principiului hermetic al genului. Se va o"serva ca genul operea(a si semani&esta constant in aria materiei anorganice si in cimpul energiei si al &ortei. Electricitatea este in general considerata asta(i ca acel ceva in care toate celelalte &orme de energie par sa se contopeasca si sa se di(olve. Teoria electrica a universului este doctrina stiinti&ica cea mai moderna. Ea devine din ce in ce mai populara si acei care o accepta sint din ce in ce mai numerosi. -in ceea ce am spus re(ulta ca noi sintem capa"ili sa descoperim in &enomenele electrice ! chiar la i(vorul mani&estarilor lor ! evidenta clara si precisa a pre(entei genului si activitatii sale si avem dreptate cind credem ca stiinta va s&irsi prin a descoperi pro"ele e*istentei in toate &enomenele universale ale acestui mare principiu hermetic al genului. 2u e necesar sa insistam asupra &enomenelor atit de cunoscute ale atractiei si repulsiei atomilor, a a&initatii chimice, despre atractia si coe(iunea intre moleculele materiei. Ele sint prea cunoscute pentru a impune comentarii mai intense. ,nsa ati "anuit, credem, ca toate acestea nu sint decit mani&estarile principiului genului. .!ati gindit vreodata ca aceste &enomene erau simetrice cu &enomenele electronilor si corpusculilorA 6ara indoiala ca ati constatat adesea moderatia doctrinei hermetice, totusi ea a&irma ca insasi legea gravitatiei ! acea particulara atractie prin care toate particulele si toate corpurile de materie tind unele catre altele in univers, este de asemeni o mani&estare a principiului genului3 in acest ca( el operea(a atragind energiile masculine catre energiile &eminine si viceversa. $ctualmente noi nu va putem da pro"e stiinti&ice asupra acestui &apt, insa e*aminati &enomenele in lumina

78

pe care doctrina hermetica o raspindeste asupra acestui su"iect si vedeti daca nu aveti o ipote(a incompara"il mai "una decit celelalte &urni(ate de stiinta &i(ica. Sa trecem acum la studiul modului de in&luentare a acestui principiu asupra planului mental. ,A"ITOL-L 3I1 2EN-L /ENTAL Studentii in psihologie care au urmat directia moderna a gindiirii in &enomenele mentale sint surprinsi de persistenta ideii unui spirit du"lu care se mani&esta puternic in ultimii ?;!?D ani si care a dat nastere unui mare numar de teorii plau(i"ile privind natura si constitutia acestor doua spirite. Thomas 9. H/-S=2 si!a cistigat o mare popularitate in ?HI: pre(entind teoria sa "inecunoscuta ! 0spiritul su"iectiv si spiritul o"iectiv1 ! care el a&irma ca e*ista concomitent in acelasi individ. $lti autori si!au atras atentia asupra lor cel putin tot atit de mult cu teoriile lor privind spiritul constient si su"constient, sau spiritul voluntar si involuntar, de asemeni spiritul activ si spiritul pasiv etc. Teoriile acestor di&eriti &ilo(o&i di&era unele de altele, insa su"(ista totusi in toate principiul dualitatii spiritului. Studentul in &ilo(o&ia hermetica este ispitit sa surida cind asculta sau citeste despre aceste teorii noi cu privire la dualitatea spiritului, &iecare scoala limitindu!se cu tenacitate la propriile sale idei si proclamind mereu peste tot de a &i descoperit adevarul. Studentul, ducindu!se cu gindul la paginile de istorie oculta si chiar la inceputul invataturilor secrete, regaseste re&erinte la vechea doctrina hermetica a principiului genului pe plan mental, mani&estarea genului mental. E*aminind cu atentie acestea, el isi da seama ca &iloso&ia veche avea cunostinta de &enomenul dualitatii spiritului si tinea cont de aceasta in teoria genului mental. $ceasta idee a genului mental poate &i e*plicata in citeva cuvinte studentilor care sint &amiliari(ati cu teoriile moderne ce &ac alu(ie la

79

aceasta. )rincipiul masculin al spiritului corespunde cu ceea ce se numeste spirit o"iectiv, spirit constient, spirit voluntar, spirit activ etc, in timp ce principiul &eminin al spiritului corespunde cu ceea ce se numeste spirit su"iectiv, spirit su"constient, spirit involuntar, spirit pasiv etc. ,nvataturile hermetice nu accepta numeroasele teorii moderne privind natura celor doua &a(e ale spiritului, la &el cum ele nu accepta un mare numar de &apte atri"uite celor doua aspecte respective ale sale, unele din aceste teorii &iind super&iciale si incapa"ile sa &urni(e(e e*periente si demonstratii concludente. Elevii lui Hudson remarcara acest rationament care se gaseste la inceputul celui de al doilea capitol al legii &enomenelor psihice, pe care o redam: 0Lim"a+ul mistic al &iloso&ilor hermetisti descopera aceeasi idee generala care e dualitatea spiritului.1 -aca dr.Hudson si!ar &i consacrat timp si osteneala sa desci&re(e putin lim"a+ul mistic al &iloso&ilor hermetisti, el ar &i putut cistiga limpe(ime cu privire la dualitatea spiritului, dar atunci, &ara indoiala, lucrarea sa &oarte interesanta n!ar mai &i &ost scrisa. Sa vedem acum ce ne spun invatamintele hermetice cu privire la genul mental: )ro&esorii hermetisti incep lectia la acest su"iect rugind pe elevi sa e*amine(e raportul constiintei lor cu eul lor.Studentul este rugam sa!si diri+e(e atentia asupra eului care se gaseste in &iecare individ. El este adus sa constate ca constiinta sa ii arata mai intii e*istenta eului (moi)3 el conchide in aceasta pro"lema ca: 0eu sint1. La prima vedere aceasta a&irmatie pare ultimul cuvint al constiintei, insa un e*amen mai atent descopera &aptul ca acest 0eu sint1 poate &i divi(at in doua parti distincte, in doua aspecte care, desi lucrea(a in unire si in con+ugare intima, pot &i separate. ,n timp ce la primul contact pare ca nu e*ista decit un 0+e1 egal sine, un studiu mai adinc si mai atent descopera pe linga e*istenta acestuia si pe cea a unui 0moi1 C eu. $cesti doi &rati mentali di&era in natura lor si in caracteristicile lor reciproce3 e*amenul naturii lor si al &enomenelor care emana de la aceeasi vointa ar putea sa

80

arunce o mare lumina asupra multor pro"leme de in&luenta mentala. Sa incepem prin a anali(a pe 0moi 0 C eu, care este &recvent con&undat de elev cu 0+e1 C sine, atita timp cit el nu a e*tins cercetarea pina la la"irintul constiintei. /n om anali(ea(a &iinta sa su" aspectul sau de 0moi1 ca compus din anumite sentimente, anumite gusturi, o"iceiuri, ticuri sau caracteristici particulare, care contri"uie sa &orme(e personalitatea sau pe 0moi1, pe care semenii si el insusi il cunosc. El stie ca sentimentele si emotiile sale se schim"a, ca ele se nasc si mor, ca ele sint supuse principiului polaritatii care il duce de la un sentiment e*trem la unul contrar. El considera ca 0moi1 C eul sau nu!i alt lucru decit o anumita cunostinta pe care el a cistigat!o si care &ormea(a ast&el o parte din el insusi. $cesta!i Eul unui om. Se poate spune insa ca Eul (Moi) multor indivi(i consta mai ales in constiinta corpului si po&telor &i(ice. Constiinta lor &iind patrunsa de natura corpului lor, viata lor este practic diri+ata in acest sens. /nii oameni merg pina acolo sa gindeasca ca 0masina lor &i(ica1 este o parte din Eul (Moi) lor, ei considerind!o ca o parte din ei insisi. /n autor hermetist a scris cu mult adevar ca omul este &ormat din trei lucruri esentiale: su&letul, corpul si hainele. $cesti indivi(i ast&el im"racati ar pierde personalitatea lor daca din intimplare niste sal"atici ar veni sa le +e&uiasca vestmintele dupa un nau&ragiu de e*emplu. ,nsa chiar aceia care nu sint atit de strimt limitati in aceasta notiune a vestmintelor, cred &erm ca invelisul lor &i(ic &ace parte din Eul lor si chiar acesta este Eul (Moi) lor. Ei nu concep un Eu independent de corpul lor. Spiritul lor le pare practic a &i un lucru apartinind corpului lor, ceea ce este de alt&el adevarat intr!un mare numar de ca(uri. -ar pe masura ce un om se ridica pe scara constiintei, el devine capa"il sa deose"easca ideea Eului (Moi) de ideea de corp. El gindeste ca invelisul &i(ic apartine partii mentale care se gaseste in el. ,nsa chiar in acest moment el poate identi&ica in intregime acest Eu cu starile sale mentale, sentimentele pe care le stie ca e*ista in el. El poate insa sa considere aceste stari interne identice cu el insusi in loc sa le

81

considere lucruri produse de o mica parte din mentalul sau si care e*ista in interiorul sau, insa ne&iind el insusi. El mai vede ca poate sa schim"e aceste stari interioare de sentimente printr!un e&ort al vointei si ca el poate sa produca un sentiment sau o stare de natura e*act opusa. Totusi isi da seama ca este intotdeauna acelasi Eu (Moi) care e*ista. $st&el, la capatul unui anumit timp el devine capa"il sa puna la o parte diversele sale stari mentale, emotiile sale, sentimentele sale, o"iceiurile si calitatile, caracteristicile si toate celelalte mani&estari mentale care ii apartin. El devine capa"il sa considere ca el &ace parte din acea colectie de curio(itati si de lucruri stin+enitoare care se cheama 2on! eul (2on!moi). $ceasta necesita o mare concentrare mentala si o putere de anali(a considera"ila din partea elevului. Totusi lucrarea este posi"ila pentru adept3 chiar acei care nu sint atit de inaintati, sint suscepti"ili sa vada in imaginatie cum se poate indeplini acest proces. =data ce elevul ! cum tocmai am spus ! a terminat sa puna la o parte sentimentele care ocupa spiritul sau ca &iind ale 2on!eului, el "aga de seama ca este in posesia constienta a unei 6iinte pe care o poate anali(a su" du"lul aspect al ei, adica al lui Eu (Moi) si al lui 9e ! Sine. Eul va &i perceput ca un lucru mental in care gindurile, ideile, emotiile, sentimentele si alte stari mentale pot &i produse. El poate &i considerat 0sin1 interior mental3 de aceea anticii il numeau capa"il sa nasca &ii mentali. El aparea constiintei ca un Eu dotat, in(estrat cu o putere latenta de a crea o progenitura mentala de nu importa care natura. )uterile sale de energie creatoare sint imense. a mai mult, pare ca el primeste oarecum o &orma de energie &ie a tovarasului sau ! Sine (9e), &ie de la alti 0Sini1 (9e) e*teriori lui, pentru a &i capa"il sa reali(e(e material creatiile sale mentale. 7e(ulta din acestea ca se constituie o enorma capacitate de lucru mentala si de indeminare creatoare. Studentul isi da seama repede ca el nu gaseste numai aceasta in constiinta. El gaseste ca mai e*ista Ceva mental care este capa"il de a voi ca Eul (Moi) sa lucre(e intr!o directie creatoare si ca este capa"il sa se tina in a&ara

82

creatiei mentale comportindu!se &ata de ea ca un spectator. $ceasta parte din el insusi este condus sa o numeasca Sine ! 9e. El poate sa se "a(e(e dupa vointa pe cunoasterea sa. El gaseste in acest Sine (9e) nu o &acultate de a (amisli si de a crea activ, ci o &acultate de a proiecta o energie de la Sine (9e) catre Eu (Moi), o &acultate de a voi pe care creatia mentala incepe sa!i urme(e regulat cursul ei. El "aga de seama de asemeni ca Sinele (9e) este capa"il sa ramina neutru, sa ramina martor inactiv al creatiilor mentale ale lui Eu (Moi). $cest du"lu aspect al spiritului se gaseste in orice individ. Sinele (9e) repre(inta principiul masculin al genului mental. Eul (Moi) repre(inta principiul &eminin. Sinele (9e) este aspectul &iintei3 Eul (Moi) este aspectul devenirii. .eti o"serva ca principiul corespondentei operea(a pe acest plan in acelasi mod cu care operea(a pe marele plan pe care se indeplineste creatia universurilor. Cele doua planuri sint de natura asemanatoare, desi ele sint pro&und di&erite ca grad. 0Cum este sus, este si +os, ceea ce este +os, este ca si ceea ce este sus1. $ceste di&erite aspecte ale spiritului, principiul masculin si &eminin, Sinele (9e) si Eul (Moi), considerate in legatura cu &enomenele psihice si mentale "ine cunoscute, dau maiestria!cheie, care permite sa patrun(i pina in regiunile necunoscute si pro&und o"scure ale mani&estarii mentale. )rincipiul genului mental arata adevarul care se ascunde in intensa cimpie a &enomenelor de in&luenta mentala. )rincipiul &eminin tinde constant sa primeasca impulsuri, in timp ce principiul masculin tinde sa le dea si sa le e*prime. )rincipiul &eminin lucrea(a pentru a (amisli ginduri, idei noi, el isi asuma lucrarea imaginatiei. )rincipiul masculin se multumeste sa!si asume munca 0vointei1 in di&eritele sale &a(e. )rincipiul &eminin, chiar lipsit de a+utorul activ al vointei principiului masculin, este apt sa (amisleasca energii mentale care sint re(ultatul impulsiunilor primite de a&ara, in loc sa produca creatii mentale originale. ,ndivi(ii care sint capa"ili sa acorde o atentie continua si sa gindeasca constant la su"iect intre"uintea(a cele doua principii

83

mentale: principiul &eminin pentru lucrul unei generari mentale active si vointa masculina pentru a stimula si pentru a intari partea creatoare a spiritului. Marea ma+oritate a indivi(ilor nu intre"uintea(a in realitate principiul masculin decit &oarte sla"3 ei se multumesc sa traiasca con&orm gindurilor si ideilor trimise in al lor Eu (Moi) de catre spiritul altor indivi(i (se&i, comandanti, oameni cu vointa puternica), deci primii traiesc si crea(a dupa porunca si in&luenta altora. ,ntentia noastra nu este sa insistam mult asupra acestei parti a su"iectului, care se poate studia in orice lucrare "una de psihologie cu cheia pe care am dat!o in ceea ce priveste genul mental. $cela care studia(a &enomenele psihice este instruit de &enomenele minunat clasate ale Telepsihiei, de transmiterea gindirii, de in&luenta mentala, de sugestie, de hipnotism etc. /n mare numar de oameni au cautat o e*plicatie a acestor di&erite &a(e de &enomene in teoriile di&eritilor p&oesori care preconi(ea(a dualitatea spiritului. Ei au dreptate intr!o anumita masura, caci reiese &oarte clar in aceste &enomene o mani&estare a celor doua &a(e distincte ale activitatii mentale, insa, daca se anali(ea(a aceasta dualitate spirituala in lumina invataturilor hermetice privind vi"ratiile si genul mental, se vede ca cheia pe care ei o cauta se gaseste de mult timp la indemina lor. ,n &enomenul telepatiei se vede cum energia vi"ratorie a principiului masculin este proiectata catre principiul &eminin al altui individ si cum acesta din urma isi insuseste germenul, sim"urele de gindire si ii permite acestuia sa se de(volte pina la maturitatea lui completa. Sugestia si hipnotismul operea(a activ (&unctionea(a) in acelasi mod ca mai sus, adica principiul masculin al individului care da sugestia, indreapta un curent de energie vi"ratorie sau de putere de vointa catre principiul &eminin al celuilalt individ si daca acela il accepta, il &ace al sau, si!l insuseste sau se comporta ca si cum ar &i al sau, apoi lucrea(a si gindeste in consecinta. = idee ast&el plasata in spiritul unei persoane creste si se de(volta ca pina la urma sa s&irseasca prin a &i considerata ca un verita"il &ir mental al individului, cind in

84

realitate el este ca oul de cuc introdus in cui"ul unei pasarele, unde distruge pe adevaratii descendenti, &acindu! si casa in cui"ul ga(dei sale. Metoda normala consista in a coordona si a &ace sa lucre(e armonios in spiritul individului principiile masculin si &eminin in legatura strinsa unul cu celalalt. ,nsa din ne&ericire la marea ma+oritate a oamenilor principiul masculin este lenes si calitatea lui de putere vointa este prea sla"a. 7e(ulta din aceasta ca acesti indivi(i se lasa in intregime condusi de spiritele si vointa altor persoane, carora ei le permit sa gindeasca si sa voiasca in locul lor. Cite acte (&apte) si gindiri originale pot &i savirsite de acesti indivi(i lenesiA Cea mai mare parte a oamenilor nu sint decit un ecou, o simpla um"ra a acelora care au o vointa si un spirit mai puternic decit al lor. 7aul este ca persoanele lenese lucrea(a intotdeauna cu constiinta Eului (Moi) si nu inteleg e*istenta acelui ceva (Sine ! 9e). $ceste persoane sint polari(ate in principiul &eminin al spiritului, iar principiul masculin in care sta, vointa, le ramine inactiva si nu poate &i utili(ata. ar"atii si &emeile cu adevarat puternici &olosesc invaria"il principiul masculin al vointei si numai acestui &apt ei datorea(a &orta lor. ,n loc de a trai in "a(a impresiilor create in spiritul lor de spiritul altora, ei domina propriul lor spirit, Eul (Moi) prin vointa lor (Sine ! 9e), ceea ce le permite sa o"tina imaginile mentale pe care ei le doresc si ast&el sa domine prin acelasi procedeu spiritul altor indivi(i. )riviti "ar"atii puternici. .edeti cum &ac sa implante(e gindurile lor in spiritul multumilor, o"ligindu!le sa intretina idei con&orm dorintelor lor. -in aceasta cau(a multimile se lasa conduse ca turmele, nemani&estind nici un &el de gindire proprie si neservindu!se de propria lor putere de activitate mentala. Se poate vedea 5enul Mental mani&estindu!se in +urul nostru in tot timpul vietii. ,ndivi(ii magnetici sint aceia care sint capa"ili sa utili(e(e principiul masculin pentru a intipari ideile lor altor persoane. $ctorul care &ace sa plinga, sa rida, sa strige pe spectatori dupa vointa se serveste de acest principiu. Este la &el cu oratorul aplaudat, cu omul de stat, cu +udecatorul, cu scriitorul sau cu orice alt individ

85

suscepti"il sa atraga atentia marelui pu"lic. ,n&luenta particulara e*ercitata de anumite persoane asupra antura+ului lor se datoreste mani&estarii 5enului Mental intre"uintat in directie vi"ratorie, cum am mai spus. ,n acest principiu sta secretul magnetismului, al in&luentei personale, al &ascinatiei etc, cit si secretul tuturor &enomenelor general categorisite su" numele de hipnotism. Elevul hermetist s!a &amiliari(at cu &enomenele de aceasta &orta pe care stiinta o denumeste sugestie, cuvint prin care vrea sa e*prime procedeul sau metoda prin care o idee este trans&erata, intiparita in spiritul unui alt individ, o"ligind pe acest spirit sa lucre(e con&orm vointei celui care da sugestia. = intelegere corecta a sugestiei este necesar indispensa"ila pentru a sesi(a inteligent diversele &enomene psihice care decurg din aceasta. ,nsa ceea ce este mai necesar pentru cel ce studia(a este a cunoaste e*act notiunea de vi"ratie si a genului mental, caci principiul in intregime al sugestiei depinde de principiul genului mental si de principiul vi"ratiei. Hipnoti(atorii si acei care pro&esea(a sugestia au o"iceiul sa e*plice ca acesta!i spiritul o"iectiv sau voluntar care &ace impresia mentala, sugestia asupra spiritului o"iectiv sau involuntar, insa ei nu descriu procesul sau nu ne dau e*emplul precis de maniera sa ne &aca sa intelegem limpede aceasta idee. -aca veti studia su"iectul in lumina invatamintelor hermetice, veti &i in stare sa vedeti ca stimularea principiului &eminin prin energia vi"ratorie a principiului masculin este cu totul con&orma legilor universale ale naturii si ca lumea naturala ne arata nenumarate e*emple tin(ind sa se &aca complet inteles principiul. -e &apt preceptele hermetice arata ca creatia universului urmea(a aceeasi lege si ca in orice mani&estare creatoare, &ie ca ar &i pe plan &i(ic, spiritual sau mental, operea(a intotdeauna principiul genului, adica mani&estarea principiilor masculin si &eminin. 0Ceea ce este sus, este ca si ceea ce este +os si invers.1 Mai mult, odata ce principiul genului mental este inteles per&ect, di&eritele &enomene ale psihologiei devin

86

indata suscepti"ile de a &i clasate si studiate inteligent, in loc de a ramine complet neintelese. 2u vom &ace o discutie, nici o descriere amanuntita a di&eritelor &enomene de in&luenta sau de activitate mentala. 2umeroase lucrari au &ost scrise asupra acestui su"iect in ultimii ani. Cel ce studia(a se poate re&eri la acestea (a se vedea lucrarile lui Henri -urville ! Curs de magnetism personal si Stiinta secreta). 6olosind teoria genului mental, el va &i capa"il sa iasa victorios din haosul teoriilor si invatamintelor contrarii, el va putea ! daca isi simte predispo(itiile necesare ! sa devina insusi un maestru. Scopul nostru este numai de a da o cheie care ii va permite sa deschida nenumaratele porti care inchid Templul Cunoasterii pe care doreste sa!l cercete(e. 2oi speram ca in acest studiu al preceptelor K'"alionului se vor gasi luminile suscepti"ile sa re(olve nenumaratele di&icultati, cheia capa"ila sa deschida multe porti. 6ata de o"iceiul de a intra in detalii amanuntite asupra nenumaratelor &a(e ale &enomenelor psihice si ale stiintei mentale, am pre&erat sa plasam in miinile elevilor nostri mi+loacele de a ataca cu succes orice su"iect suscepti"il de interes. Cu a+utorul K'"alionului orice individ poate intreprinde orice lucrare secreta, vechea lumina a Egiptului luminind numeroase pagini o"scure si nenumarate su"iecte nepatrunse. $cesta! i scopul lucrarii. 2oi nu am tratat o &iloso&ie noua, ci am &urni(at marile linii ale unui invatamint general destinat sa &aca mai clare preceptele altor &iloso&i. Ele vor servi ca Marele conciliator al di&eritelor teorii si doctrine opuse. ,A"ITOL-L 31 A3IO/E !E#/ETI,E ) poseda invatatura, daca nu se manifesta si nu se e"prima in actele noastre, este ca si tezaurizarea unui metal pretios, un lucru zadarnic si nebunesc. 'tiinta, ca si sanatatea, este destinata sa serveasca. 2egea folosirii este universala. )cela care o incalca sufera, pentru ca el se opune fortelor naturale. K'"alion.

87

)receptele hermetice, daca intotdeauna au &ost cu gri+a tinute secrete de catre &ericitii lor posesori pentru ratiuni pe care noi de+a le!am aratat, nu au &ost destinate ca sa &ie pentru totdeauna conservate si tinute secrete. Legea utili(arii &ace parte dintre precepte, dupa cum se poate vedea din citatul pe care tocmai l!am dat si care a&irma cu mare preci(ie: invatatura &ara utili(are si &ara e*primare este un lucru (adarnic, neaducindu!i nici un "ine celui care o poseda si neamului in intregime. -esconsiderati avaritia mentala si puneti in practica ceea ce ati invatat. Studiati a*iomele si a&orismele, insa nu lipsiti a le practica. ,n acest scop va redam unele a*iome hermetice cele mai importante ale K'"alionului, &iecare urmata de citeva comentarii. ,nsusiti!le, practicati!le, ele nu vor &i ale voastre daca nu le veti pune in practica. Pentru a va sc*imba starea voastra de spirit sau starile voastre mentale, modificati.va vibratia. =rice individ isi poate schim"a vi"ratia printr!un e&ort de vointa, &i*ind atentia sa pe starea vointa. .ointa conduce atentia si atentia modi&ica vi"ratia. Cultivati arta atentiei cu a+utorul vointei si veti &i gasit secretul stapinirii sentimentelor si starilor mentale. Pentru a spulbera o proasta perioada de vibratie, puneti in activitate principiul polaritatii si concentrati.va gindirea asupra polului opus celui pe care voi voiti sa.l ani*ilati. 1iruiti neplacutul modificind polaritatea sa. $ceasta &ormula hermetica este dintre cele mai importante ale doctrinei. Ea este "a(ata pe adevarate principii stiinti&ice. $m aratat ca starea mentala si starea sa contrara nu erau decit doi poli ai aceluiasi lucru si ca prin transmutatie mentala polaritatea poate &i rasturnata. $cest principiu este cunoscut de psihologii moderni, care il aplica pentru a suprima o"iceiurile urite, s&atuind pe studenti sa se concentre(e intens asupra calitatilor opuse. -aca sinteti

88

&ricos, nu pierdeti timpul sa incercati a suprima din voi &rica. -e(voltati!va cura+ul si &rica va dispare. /nii autori au e*primat aceasta idee cu mai multa &orta intre"uintind e*emplul camerei negre. 2u tre"uie sa incercati a muta intunericul unei camere. 2u aveti decit sa deschideti perdelele si o"scuritatea invadata de lumina va dispare. )entru a suprima o calitate negativa concentrati gindirea voastra la polul po(itiv opus aceleiasi calitati si vi"ratiile, din negative cum erau, vor deveni po(itive, pina ce veti s&irsi prin a &i polari(ati pe polul po(itiv. Contrariul este tot atit de adevarat, dupa cum multi oameni au putut o"serva pe seama lor cind ei se lasa a vi"ra spre polul negativ al lucrurilor. Schim"indu!va polaritatea veti putea sa va stapiniti sentimentele, sa va schim"ati starile mentale, sa va modi&icati predispo(itiile, sa construiti caracterul vostru. = mare parte a stapinirii mentale a hermetistilor avansati se datoreste acestui principiu al polaritatii, care constituie unul dintre cele mai importante aspecte ale transmutatiei mentale. $mintiti!va "ine a*ioma hermetica pe care v!am citat!o de+a si care spune: 0spiritul, ca si mentalul si elementele, poate fi transmutat din stare in stare, din grad in grad, din conditie in conditie, din pol in pol, din vibratie in vibratie. K'"alion. Stapinirea polari(arii este stapinirea propriilor tale stari, a principiilor &undamentale ale transmutatiei mentale sau a alchimiei mentale, caci daca un individ nu do"indeste arta de a!si stapini si schim"a propria sa polaritate, el va &i incapa"il sa in&luente(e antura+ul sau. = intelegere per&ecta a acestui principiu va permite oricarui individ sa!si schim"e polaritatea personala, ca si pe aceea a altora, daca el vrea sa!si consacre timpul, staruinta si studiul si practica necesara pentru a deveni maestru al artei. )rincipiul este adevarat, insa re(ultate o"tinute depind numai de ra"darea si practica elevului. $itmul poate fi neutralizat prin aplicarea corecta a artei polarizarii.

89

Cum am e*plicat in capitolele precedente, hermetistii a&irma ca principiul ritmului se mani&esta pe plan mental tot asa ca si pe plan &i(ic si ca succesiunea de(ordonata a sentimentelor, a starilor de spirit, a emotiilor si a altor stari mentale este datorata miscarii de du!te!vino a pendulului care ne antrenea(a de la o e*tremitate la alta. Hermetistii invata de asemeni ca legea neutralitatii permite intr!o &oarte larga masura sa se stapineasca constant miscarile ritmului. -upa cum am e*plicat, e*ista un plan superior al constiintei la &el cum e*ista un plan in&erior. Maestrul, ridicindu!se gradat pina la planul superior, o"liga oscilatia pendulului mental sa se mani&este pe planul in&erior in timp ce el a atins planul superior, ast&el reusind sa se sustraga oscilatiei de retur a pendulului. $cest re(ultat se o"tine polari(indu!se asupra eului superior, atingind ast&el vi"ratiile mentale ale eului situat mult mai sus decit planul o"isnuit al constiintei. Este ca si cum s!ar ridica deasupra unui lucru sau de a!l lasa sa treaca pe dinainte. Hermetistii inaintati se polari(ea(a la polul po(itiv al &iintei lor, la polul lui 0eu sint1 C sine, in locul polului personalitatii 0moi1, re&u(ind operatia de retur a ritmului. Ei se ridica deasupra planului constiintei si, raminind &erm sta"iliti in +udecarea &iintei, ei permit pendulei sa revina inapoi pe planul in&erior &ara a se modi&ica polari(area. $ceasta poate &i indeplinita de toti acei care au atins un oarecare grad de stapinire personala, chiar daca inteleg sau legea. $st&el de insi re&u(a pur si simplu de a &i atrasi inapoi de pendula sentimentelor si a emotiilor3 a&irmind &ara raga( superioritatea lor, ei ramin polari(ati la polul po(itiv. 2atural ca maestrul "ene&icia(a de toate acestea intr!un grad mult mai considera"il, pentru ca el intelege legea, pentru ca el stie ca el a depasit!o, opunindu!i legi superioare si pentru ca multumita vointei sale el a atins o pondere si o soliditate mentala aproape de necre(ut pentru acei care se lasa "alansati inainte si inapoi de pendula mentala a starilor de spirit si a sentimentelor. 2u uitati insa ca in realitate voi nu distrugeti principiul ritmului, care este indestructi"il. .oi nu &aceti decit sa dominati o lege opunindu!i alta si mentinind ast&el

90

echili"rul. Legile ponderii si contraponderii operea(a tot asa pe plan mental ca si pe plan &i(ic. = intelegere per&ecta a acestor legi permite oricui sa para ca le stapineste, cind in realitate el nu &ace decit sa le contra"alanse(e. !imeni nu se sustrage principiului cauzei si efectului. /nsa e"ista mai multe planuri de cauzalitate si orice individ poate utiliza legile planurilor superioare pentru a stapini legile planurilor inferioare. ,ntelegind "ine practica polari(arii, hermetistul se poate ridica pe un plan superior cau(alitatii si contra"alansea(a ast&el legile planurilor in&erioare. 7idicindu!se deasupra planului ordinar al cau(elor, el devine intr!un anumit grad o cau(a in loc de a &i cau(at. 6iind capa"il sa stapineasca starile sale de spirit si de sentimente si putind sa neutrali(e(e ritmul, cum de+a am e*plicat, el e capa"il de a se sustrage unei mari parti a actiunilor principiului cau(ei si al e&ectului pe planul o"isnuit. Multimile se lasa a &i conduse, ele asculta de antura+ul lor. .ointele si dorintele altora sint mult mai puternice decit ale lor. Ele suporta sugestiile acelora care ii incon+oara si de toate cau(ele e*terioare care incearca sa le miste pe esichierul vietii ca pe niste simpli pioni. 7idicindu!se deasupra cau(elor suscepti"ile de a!l in&luenta, hermetistul avansat atinge un plan superior de actiune mentala si, dominind starile sale de spirit, emotiile si tendintele sale, sentimentele etc, el crea(a in el insusi un caracter, noi calitati si puteri, multumita carora el poate domina antura+ul sau o"isnuit si sa devina ast&el practic +ucator in loc de a &i un simplu pion. $st&el de oameni +oaca constient rolul vietii in loc de a &i condusi ici si colo de puteri si vointe mai puternice. Ei &olosesc principiul cau(ei si al e&ectului in loc de a &i utili(ati de el. 2atural ca, chiar cei mai mari maestri, sint supusi principiului, caci el nu se mani&esta mai putin pe planurile superioare, insa pe planurile in&erioare de activitate ei sint stapini in loc de a &i sclavi. Cum a spus K'"alion: inteleptul serveste pe planul superior, insa este servit pe planul in&erior. El asculta legilor

91

venind de sus, insa pe planul sau si pe planurile in&erioare el este stapin si da ordine. -e alt&el, lucrind ast&el el constituie o parte din principiu in loc de a i se opune. ,nteleptul &ace parte din lege. ,ntelegind "ine, el o utili(ea(a in loc de a!i &i sclav. ,nteleptul, in comparatie cu omul o"isnuit, poate &i comparat cu un inotator a"il, plecind si venind din toate partile, in comparatie cu o "uturuga care este dusa de curent in toate partile. Totusi inotatorul si "usteanul, inteleptul ca si prostul, sint la &el supusi legii. $cel care intelege de+a acest adevar, este de+a pe calea maestriei. K'"alion. )entru a incheia, solicitam atentie si pe a*ioma hermetica de mai +os: )devarata frumusete *ermetica este o arta mentala. 34balion. )rin aceasta a*ioma hermetistii invata ca a munci pentru a in&luenta un antura+ este posi"il numai cu a+utorul puterii mentale. /niversul &iind complet mental, re(ulta de aici ca el nu poate &i condus decit prin mentalism. ,n acest adevar se poate gasi e*plicatia tuturor &enomenelor si mani&estarea tuturor puterilor mentale care au atras atit atentia si care au &ost studiate la inceputul secolului al doua(ecilea. Se regaseste constant in invatamintele di&eritelor culte si di&eritelor scoli principiul su"stantei mentale a universului. -aca universul este mental in natura sa su"stantiala, urmea(a in mod indiscuta"il ca transmutatia mentala tre"uie sa schim"e conditiile si &enomenele universului. Daca universul este mental' spiritul tre&uie sa fie puterea cea mai considera&ila care lucreaza pentru fenomenele sale+ -aca acest adevar este "ine inteles, se va vedea adevarata natura a ceea ce in mod o"isnuit numim 0minuni1. 5TOT-L E0TE 0"I#IT' -NI1E#0-L E0TE /ENTAL+6 K%&alion+

92

)entru de(voltari complementare privind vechea stiinta a lui Hermes, lectorul poate sa se re&ere la trei lucrari ale domnului Henri -urville: ?. Catre intelepciune. Cararea discipolului. Cele patru ver"e initiatoare (a sti, a voi, a indra(ni si a tace)3 2. Stiinta secreta. Marile curente initiatoare de la China imemoriala pina in (ilele noastre. Educatia lui Sine insusi (9e). $daptarea harurilor initiatoare la necesitatile actuale3 :. Misterele initiatoare. ,nalta stiinta egipteana. 7itualul =sirian.