K Y B A L I O N

studiu asupra filozofiei ermetice

a vechiului Egipt si a vechii Elade
de trei initiati
Traducere de Andrei Durville
Editor !enri Durville
" a r i s
" # E $ A T A
Motto:
Cartile intelepciunii sint inchise,
cu exceptia urechilor ratiunii.
K%&alion
Lui Hermes Trismegistul, cunoscut de vechii egipteni ca Marele
Marilor si Stapinul Stapinilor (Maestrul Maestrilor) ii este respectuos dedicat
acest mic volum de invatamint hermetic. Este o carte marcata cu pecetea
intelepciunii si misterului. Maestrul psihist american W.W.Atkinson credem
ca na ramas strain de pu!licarea acesteia si il "elicitam ca a contri!uit la
reconstituirea vestigiilor unei stiinte odinioara atotputernica.
#$!alionul si eu am "ost citati de un critic care a demonstrat ca semnul
celor sapte legi il depaseau. Actualmente neintelegerea marturisita este una
dintre "latarile involuntare cele mai reusite (meta"i%icienii epocii noastre sint
o!isnuiti cu acest "el de "latari).
&rivilegiul de a vedea inaintea altora se plateste scump pe pamint.
'iudata si contradictorie este starea de spirit a multimii umane, care este
totodata atrasa de progres in mod ire%isti!il si in acelasi timp ultragia%a pe
acei care ii deschid caile.
E(ista pe deasupra tuturor o "ilo%o"ie eterna universala, ale carei
principii pure vicia%a cu cit se departea%a de sursa in mi)locul pasiunilor
umane. *nsa principiul ramine pur cu tot lutul care il acopera si il
impovarea%a+ pe care il murdareste, denaturea%a, inteleptii il pot regasi peste
tot si mereu identic cu el insusi, su! numeroase "orme. ,e acest principiu
-
neschim!a!il se ocupa #$!alion. El este chiar i%vorul intregii "ilo%o"ii
hermetice.
.ocea Stapinului Stapinilor, primului "araon al Egiptului, a lui Hermes
Trismegistul, pro"era odata in plus secretul Eternei *ntelepciuni care a rasunat
intro suta de secole. Legile supreme care pre%idea%a la mani"estarea lumilor
si a noastra, sint e(puse cu cea mai mare simplicitate. Marea pro!lema a vietii
(intre!area pusa de S"in( tuturor Edipilor) nu poate "i re%olvata decit prin
stiinta, dar nu de stiinta noastra moderna, materialista, analitica,
neputincioasa, ci de stiinta veche sintetica prin natura si esenta ei, prin
su!stanta sa, caci numai aceasta ne o"era posi!ilitatea de a ne smulge
ghearelor s"in(ului. Legile vietii sint mai importante decit materia vietii,
pentru ca noi cunoscind pe primele, dominam secunda.
Su! numele de arta regala sau s"inta vechii preoti egipteni pro"esau si
practicau un ansam!lu de doctrine care nu a a)uns pina la noi decit prin
reputatia sa si unele ramasite. Aceste doctrine cuprindeau toate raporturile
omului cu natura si practica lor "acea pe initiat un rege al universului material.
*nsa cum aceste doctrine se !a%au pe marea a(ioma a /nitatii Totului, se
poate considera arta regala su! aspectul &rimului &rincipiu, adica stiinta lui
,umne%eu si i se spunea Stiinta S"inta. Anticii erau prea patrunsi de prima
a(ioma hermetica+ 0Totul este /nul1 pentru a se gindi sa separe vreodata
stiinta religiei de a "iloso"iei, cum am "acuto noi.
2atura avea .iata si .iata era ,umne%eu, deci cine studia 2atura
devenea chiar prin aceasta &reotul Eternitatii si invers, orice mem!ru al
'olegiului Sacerdotal devenea prin instruire un savant naturalist. &entru
egiptenii antici, natura cuprindea toate lumile invi%i!ile tot asa de !ine ca si
lumea vi%i!ila la care se opreste stiinta moderna. Ei studiau Lumea 'au%elor
cu tot atita ardoare cu care noi studiem Lumea E"ectelor, asa ca Arta S"inta e
mereu si peste tot Stiinta .ietii3 viata in invi%i!il, tot asa ca si viata care cade
su! simturile noastre. ,e alt"el omul nu era pentru ei o particica neimportanta
a 2aturii, ci o lume mica in acea Mare si aceleasi legi care guvernau Lumea
Mare, dominau si pe cea mica.
Este de ris si de mila in ochii initiatilor moderni sa vada atri!uinduse
Legea Evolutiei lui ,ar4in si aceea a miscarii pamintului lui 5alileu, pentru a
nu cita decit doua "apte precise, cind acestea printre mii de altele nu erau
decit o particica din Stiinta Sacra. La "el cu Mesmer, care a voit sa reinvie in
%ilele noastre magnetismul animal. 'himia (radacina cuvintului #hean, este
chiar numele Egiptului) este de origina pur hermetica si transmutatia (sau
aplicarea evolutiei la metale) era o ramura a Artei S"inte.
Magia (practicata de maestrii evolutiei) "acea parte din Arta S"inta. Sar
putea spune destul de e(act ca Arta S"inta a preotilor egipteni era sinte%a
stiintelor moderne, ca si cu "iloso"ia, religia si alte rituri (discipline). ,e alt"el
singurul scop al acestei Arte S"inte era de a gra!i evolutia invatatului care o
practica, ceea ce presupunea cunoasterea Legii Evolutiei.
6
*ata in ansam!lu care este su!iectul si scopul #$!alionului. ,ar pentru
a ataca cu spor su!iectul, tre!uie sa ne ridicam deasupra metodelor o!isnuite
ale stiintei moderne si sa le repudiem. 2umai logica pura ne conduce aici.
,aca stiinta moderna ne da tot, sanatate, armonie, "ericire, ar "i ciudat
sa cautam alta. ,aca nu, tre!uie sa ne indreptam in alta parte pentru a cauta
cau%a. Logic, pentru a )udeca ar!orele dupa "ructele sale (ve%i Eeden). *n loc
sa restringem manunchiul (in"init de%voltat) al mani"estarilor 2aturii, sa
incercam a stapini mai degra!a micul numar al cau%elor care le determina.
Sintem copii in privinta intelepciunii "ata de asiatici. 2ui rusine sa recunosti
daca ai gresit, insa e grav sa persisti incapatinat in greseala si sa "aci sa
trium"e imperiul raului. Sa lasam ochii sa se deschida la lumina adevarata si
urechile la vocea eterna a naturii. Sa incetam urmarirea nesocotita a e"ectelor,
inlocuindo prin cunoasterea si stapinirea cau%elor.
Toate nenorocirile pe care noi le su"erim nu sint "ara remediu. Ele sint
re%ultatul direct al incalcarilor nepasatoare ale legilor naturii. Sa reintram in
drumul direct al Evolutiei, sa ne con"ormam legilor .ietii si indata vom vedea
nascinduse in )urul nostru &acea si Armonia, cind stiinta sintetica este tot atit
de important a se practica ca si stiinta analitica, caci nui su"icient sa cunosti
remediile, tre!uie sa le si aplici.
*n stiintele psihice tre!uie sa te con"orme%i, tre!uie sa practici ceea ce
stii, tre!uie sati con"orme%i viata constiintei. 7aptele contea%a in domeniul
ideal ca si in viata materiala. Legile #$!alionului sint ideal "rumoase, insa
daca nu le reali%am prin practica, vor "i ca o masa !ogata in "ata careia murim
de "oame.
"aris' martie ()(*
Al&ert L+ ,aillet
8
INT#OD-,E#E
'u toate re"eririle la lucrarile pu!licate asupra ocultismului, pentru
cercetatorii adevarurilor Arcanei este o !ucurie pu!licarea acestei carti.
Scopul nui a inchega o doctrina, nici o "ilo%o"ie deose!ita, ci este a se "ace un
e(po%eu al A,E.A9/L/* care va servi a asam!la si concilia (a lega)
numeroase "ragmente de cunostinte oculte pe care leam do!indit unii si care
uneori se contra%ic in aparenta. 2u ridicam un nou templu al 'unoasterii, ci
dam o cheie universala cu care e posi!il sa se deschida portile cele mai adinc
ascunse ale Templului Misterului ce se gasesc in unele coridoare unde de)a au
intrat.
2ici o parte a stiintei oculte nu sa conservat mai pretios decit
"ragmentele invatamintelor hermetice. Ele au a)uns la noi prin sute de secole
care sau scurs de la moartea marelui lor "ondator, Hermes Trismegistul,
scriitorul :eilor, care a trait in vechiul Egipt in %ilele cind rasa actuala a
oamenilor era in copilaria sa. 'ontemporan cu A!raham si, daca legenda este
adevarata, instructorul acestui venera!il intelept, Hermes era si este inca
Marele Soare 'entral al ocultismului, ale carui ra%e au servit sa lumine%e
minunatele invataturi care au "ost promulgate de la acea epoca. Toate
doctrinele de !a%a care se atasea%a invataturii e%oterice a "iecarei rase se urca
pina la Hermes. 'hiar cele mai vechi invataminte ale *ndiei au neindoios
radacinile in invatamintele hermetice originale. ,in regiunea 5angelui
nenumarati ocultisti avansati sau dus in Egipt si au venit a se ase%a linga
Maestru. Si o!tinura de la el cheia universala care e(plica si concilia
divergentele lor de vederi. Ast"el doctrina secreta sia pus !a%ele in mod clar.
,in alte tari au venit numeroase personalitati savanti si toti considerara pe
Hermes Maestrul Maestrilor.
,esi ne despart nenumarate secole de el, numerosi apostati au reluat
teoremele lui si sau departat de drumul pe care el la indicat. *n"luenta sa "u
asa de mare incit este totdeauna posi!il sa se sta!ileasca o oarecare asemanare
"undamentala intre numeroasele teorii si adesea di"erit propagate a%i de
ocultistii di"eritelor tari.
'el care studia%a religiile poate sa perceapa in"luenta pe care a
e(ercitato doctrina hermetica, oricare ar "i numele lor, "ie ca ar "i o religie
moarta sau una in plina vigoare din epoca noastra. E(ista intotdeauna intre ele
un raport, cu toate contracictiile aparente si ,octrina Hermetica este mare
impaciuitoare. .iata lui Hermes pare sa "i avut de scop sa semene grauntele
Adevarului, care au rasarit si sau de%voltat in atitea "orme curioase (dupa
speci"icul si intelegerea "iecarui ascultator) mai curind, decit sa sta!ileasca o
scoala de "ilo%o"ie care ar "i dominat gindirea lumii. 'u toate acestea in
"iecare secol, adevarurile originale pe care el lea propovaduit, au "ost
conservate intacte de un anumit numar de oameni, care au re"u%at sa admita
un anumit numar de studenti la ideile lor si de curiosi cu re%istenta pasiva, ci
;
numai pe acei care au urmat punctual doctrina hermetica si carora leau
re%ervat adevarurile lor pentru cei !ine pregatiti sa le inteleaga si sa le aplice.
Aceste adevaruri au "ost raspindite ver!al, con"idential intre acesti
citiva oameni. Ast"el au "ost pentru "iecare generatie un mic numar de initiati
si in "iecare tara ei au conservat vie "lacara s"inta a invataturii hermetice si
totdeauna au cautat sa reaprinda "ocurile mai putin ar%inde ale lumii
e(terioare, cind adevarul parea sa se intunece, sa paleasca din negli)enta si era
gata sa se stinga. Au "ost citiva adepti pentru a ingri)i pios altarul adevarului
pe care raminea perpetuu aprinsa lampa vesnica a intelepciunii. Acesti oameni
siau dedicat viata muncii despre dragoste, pe care poetul a de"inito atit de
!ine. Ei nu au cautat niciodata apro!area populara, nici a unei suite
numeroase de admiratori. Ei stiau ca in "iecare generatie sint individualitati
pregatite sa asimile%e adevarul sau care il vor recunoaste daca el se va
pre%enta lor. Ei au re%ervat hrana su!stantiala oamenilor, in timp ce altora le
vor servi 0laptele noilor nascuti1. Ei au pastrat perlele intelepciunii pentru
citiva alesi, care recunosteau valoarea lor si pe care le purtau in inima lor,
nedindule materialistilor vulgari care lear "i murdarit de noroi si lear "i
asimilat la respingatoarea lor hrana mentala.
Acesti oameni nu au uitat niciodata invataturile originale ale lui
Hermes in ceea ce priveste vulgari%area cuvintelor Adevarului acelora care
sint pregatiti sa le primeasca. Acest invatamint este de"init in #$!alion+ 0su!
pasii Maestrului, urechile celor pregatiti sa inteleaga doctrina au sa se
deschida mari...1 sau+ 0cind urechile elevului sint gata sa inteleaga, atunci vin
!u%ele pentru a le umple de intelepciune1.
,ar atitudinea lor o!isnuita este totdeauna de acord cu alt a"orism
hermetic+ 0!u%ele intelepciunii sint inchise, e(ceptinduse urechile ratiunii1.
&rotestatarii acestei atitudini nu au tinut seama ca initiatii au considerat
ne!unie sa invete lumea de lucruri pentru care nu este pregatita sau pe care nu
voiau sa le admita. Hermetistii nu au cautat niciodata sa "ie martiri3 ei sau
tinut departe, tacuti, cu un suris de mila, pentru a nu se au%i+ 0'ruci"ical1.
*n aceasta lucrare sa silit a se da o idee asupra invataturilor
"undamentale ale #$!alionului, in care noi am descris mai !ine decit detaliile
apro"undate &rincipiile active, lasinduva gri)a de a le aplica chiar voi. ,aca
sinteti un elev adevarat, veti "i capa!il de a pune in actiune si de a utili%a
aceste principii3 daca nu sinteti, straduitiva sa deveniti unul, alt"el
invatamintele hermetice nu vor putea "i pentru voi decit vor!e, vor!e si inca
vor!e goale.
Trei Initiati
<
,A"ITOL-L I
$ILO.O$IA !E#/ETI,A
,in Egipt ne vin invataturile e%oterice "undamentale care au in"luentat
"ilo%o"iile tuturor raselor de mai multe mii de ani. Toate tarile sau
imprumutat de la doctrinele sale+ *ndia, &ersia, 'haldeia, Media, 'hina,
=aponia, Siria, vechea 5recie, 9oma si alte natiuni vechi au luat parte li!er la
!anchetul cunoasterii pe care Hiero"antii si Maistrii tarii lui *sis lau o"erit
celor pregatiti sa se impartaseasca din culmea stiintei mistice si oculte
de%valuita de maistrii acestui vechi tinut. *n Egipt se a"la lo)a misticilor.
&rin portile templelor intrau neo"iti si plecau adepti, maistri, hiero"anti
in toate colturile lumii. &rintre acestia a "ost si Hermes Trismegistul, tatal
intelepciunii oculte, "ondatorul astrologiei si alchimiei. ,etaliile vietii lui sau
pierdut. Mai multe tari isi disputa locul nasterii sale. Epoca sederii sale in
Egipt care constituie ultima reincarnare pe aceasta planeta nu ne este
cunoscuta actualmente3 se "i(ea%a in primele %ile ale celor mai vechi dinastii
egiptene, mult timp inainte de Moise. Autori competenti il considera
contemporan cu A!raham. /nele traditii iudaice merg pina la a a"irma ca
A!raham chiar a acumulat de la Hermes o mare parte a cunostintelor sale
mistice.
*n anii care au urmat disparitiei sale de pe plan terestru, traditia
raportea%a ca el a trait 8>> de ani in carne. Egiptenii lau %ei"icat si lau numit
Toth. Mai tir%iu grecii il socotesc in numarul %eilor lor si il numesc Hermes
%eul intelepciunii.
Egiptenii iau cinstit memoria %eci de secole, numindul 0scriitorul
%eilor1, dindui vechiul titlu de Trismegist, care inseamna 0de trei ori mare13
Marele Marilor3 Mai mare decit toti Marii1. *n toate tarile vechi, numele lui
Hermes Trismegistul era egal cu 07intina *ntelepciunii1. Se "oloseste cuvintul
hermetic in sensul de 0secret, inchis1, in sensul ca nimic nui poate scapa.
,iscipolii au pastrat secretul invataturilor nevoind sa dea perle porcilor,
pre"erind sa dea lapte copiilor si carne oamenilor nero%i (nestiutori).
,iscipolii au "ost hermetici de teama de a nu vedea doctrina secreta
trans"orminduse in credinta religioasa. .echiul ocultism din *ndia si &ersia a
degenerat si sa pierdut in mare parte din cau%a ca apostolii sai au devenit
preoti. Ei amestecara teologia cu "iloso"ia, avind ca e"ect pierderea
ocultismului pur in mi)locul maselor de superstitii religioase, a cultelor, a
credintelor si a %eilor. La "el si in 5recia, 9oma, invataturile hermetice ale
gnosticilor, ale primilor crestini, care degenerea%a su! 'onstantin, al carui
pumn de "ier a amestecat "iloso"ia cu teologia, luind scolii crestine ceea ce era
esenta, spiritul sau si o!ligindul sa tatone%e mai multe secole, inainte de a
regasi vechiul drum al credintei. *n s"irsit, totul arata o!servatorilor atenti ca
in al doua%ecilea secol ?iserica lupta pentru a reveni la vechile invataturi
mistice. Au "ost spirite elevate de initiati care au transmis oral "iecare vis al
credintei adevarate. 9areori cind sa scris. Sa "acut aceasta voalat, in termeni
@
de alchimie si de astrologie, ast"el ca numai cei care cunosteau cheia puteau
intelege corect.
*n primele %ile ale antichitatii e(ista un numar anumit de doctrine
secrete "undamentale ce se transmiteau de maestru la urechea elevului si care
erau cunoscute su! numele de #$!alion. Sensul e(act si semni"icatia
cuvintului sa pierdut de mai multe secole. &rincipiile acesteia nu au "ost
scrise niciodata. Era o culegere de ma(ime, a(iome si de precepte, care erau
complet ininteligi!ile pentru pro"ani, insa pe care adeptii le intelegeau imediat
ce le erau e(plicate.
Arta alchimiei hermetice da preponderenta 7ortelor Mentale, mai mult
decit elementelor materiale, unei transmutatii a unui "el de vi!ratii mentale, in
vi!ratii de o alta natura, mai mult decit trans"ormarea unui "el de metal in
altul. Legenda 0pietrei "ilo%o"ale1 capa!ile sa trans"orme in aur un metal de
rind, nu era decit o alegorie a "ilo%o"iei hermetice, !ine inteleasa numai de
adeptii verita!ilului hermetism.
S"atuim pe elevii nostri cum este recomandat in #$!alion sa
studie%e invatatura hermetica cu umila atitudine de adept, desi poarta numele
de initiat care munceste totdeauna la picioarele lui Hermes Maestrul.
Mai departe, dam un mare numar de ma(ime, a(iome si precepte ale
#$!alionului insotite de e(plicatii si clari"icarile care ni sau parut necesare
pentru al "ace mai usor inteligi!il adeptilor modrni, mai ales ca te(tul
original este dinadins scris in termeni o!scuri. Ma(imele originale, a(iomele
si preceptele #$!alionului sint imprimate in aceasta lucrare in italica3 in toate
ca%urile te(tul original a "ost respectat. 'ontri!utia noastra personala este
imprimata in caractere o!isnuite. Speram ca numerosii elevi carora le o"erim
aceasta mica lucrare, vor scoate din studiul acestor pagini, tot atita pro"it cit
au scos acei care iau precedat pe drumul maestriei timp de secole cit sa scurs
de la Hermes Trismegistul.
*ntre cuvintele #$!alionului se gasesc acestea+ 0su! pasii maestrului,
urechile celor care sint pregatiti sa inteleaga doctrina sa, sa se deschida cit
mai mari1 si1cind urechile elevului sint gata sa asculte, atunci vin !u%ele
pentru a le umple de intelepciune1.
'ind elevul va "i gata sa primeasca adevarul, atunci ii va veni aceasta
carte. Aceastai Legea. &rincipiul hermetic al 'au%ei si a E"ectului su!
aspectul de Lege a Atractiei va uni !u%ele si urechile, elevul si lucrarea. Asa
sa "ieA
B
,A"ITOL-L II
0A"TE "#IN,I"II !E#/ETI,E
&rincipiile adevarului sint in numar de sapte. Acela care le cunoaste si
le intelege, poseda cheia magica care va deschide toate portile Templului,
chiar inainte de a le atinge.
'ele sapte principii hermetice pe care se !a%ea%a intreaga "ilo%o"ie hermetica,
sint urmatoarele+
Principiul mentalismului
Principiul corespondentei
Principiul vibratiei
Principiul polaritatii
Principiul ritmului
Principiul cauzei si efectului
Principiul genului (distinctiei).
Aceste principii vor "i discutate si comentate pe masura ce vom avansa
in aceste lectii. Acum chiar voi da de la inceput o scurta e(plicatie a "iecaruia.
C
"rincipiul mentalismului
Totul este spirit; Universul este mental #$!alion.
&rincipiul implica acest adevar ca 0totul este spirit1. El e(plica ca
Totul, care este realitate su!stantiala, a"linduse in toate mani"estarile si
aparentele e(terioare pe care le cunoastem su! numele de /niversuri
materiale, 7enomene ale vietii, Materie, Energie, intrun cuvint tot ce este
aparent simturilor noastre materiale este spirit, care in el insusi este
incognosci!il si nede"initi!l, insa care poate "i considerat si gindit ca un Spirit
/niversal. *n"init, .iu. El e(plica inca, ca 0lumea sau universul "enomenal
nui decit o simpla creatie mentala a totului, su!iect al legilor lucrurilor
create, ca universul considerat in intregul sau, sau in partile sale, e(ista in
Spiritul Totului, ca in acest Spirit noi traim, noi lucram si sintem noi insine1.
Acest principiu sta!ilind natura mentala a /niversului, e(plica usor toate
di"eritele "enomene mentale si psihice car eocupa un loc atit de mare in
atentia pu!lica si care "ara e(plicatie nu sint inteligi!ile si des"id orice
interpretare stiinti"ica.
A intelege acest mare principiu hermetic al mentalismului, permite
individului sa inteleaga cu usurinta legile /niversului Mental si sa le aplice la
!una sa stare si la per"ectionarea sa.
,iscipolul hermetic este capa!il sa aplice inteligent Marile Legi
Mentale in loc sa se serveasca de ele la intimplare. *n posesia cheii maestriei
universale, studentul poate sa deschida nenumaratele porti ale Templului
Mental si psihic al 'unoasterii si sa patrunda in el li!er si inteligent. Acest
principiu e(plica verita!ila natura a Energiei si &uterii, a Materiei si pentru ce
si cum ele sint su!ordonate Stapinirii Spiritului. /nul din Maistrii Hermetici a
scris demult+ 0Acela care intelege adevarul naturii mentale a /niversului, este
de)a !ine inaintat pe drumul maestriei1. Aceste cuvinte sint tot atit de
adevarate asta%i, cit erau ele la timpul cind au "ost scrise. 7ara cheia maestriei
(cheia conducatoare, principala, universala) maestria este imposi!ila si elevul
va !ate %adarnic la nenumaratele porti ale Templului.
D
"rincipiul corespondentei
Ceea ce este sus, este ca si ceea ce este os; ceea ce este os, este ca si
ceea ce este sus #$!alion.
Acest principiu implica adevarul ca este totdeauna un raport constant
intre legile si "enomenele di"eritelor planuri ale "iintei si vietii. .echea
a(ioma hermetica il e(plica in acesti termeni+ 0'eea ce este sus este ca si ceea
ce este )os3 ceea ce este )os este ca si ceea ce este sus1. *ntelegerea acestui
principiu con"era mi)loace de a re%olva destule parado(uri o!scure si destule
secrete ascunse ale 2aturii. E(ista planuri ale vietii pe care noi le ignoram
complet, insa cind noi le aplicam principiul corespondentei, vom deveni
capa!ili sa intelegem mai departe ca nu este posi!il sa "acem alt"el. El se
mani"esta si se aplica peste tot in /nivers, pe di"eritele planuri ale /niversului
material, mental si spiritual3 este o lege universala.
.echii hermetisti il considerau ca unul dintre instrumentele mentale
cele mai importante, cu a)utorul caruia omul este capa!il sa rastoarne
victorios o!stacolele care i se ridica in "ata, in "ata necunoscutului. Acestuia i
a "ost posi!il a se indeparta, a inlatura voalul lui *sis pina la punctul de a
intre%ari intro lumina o parte a "igurii :eitei. La "el cum cunoastem
principiile geometriei si aceasta cunoastere permite astronomului ase%at in
la!oratorul sau sa masoare distanta dintre astri si sa urmareasca miscarile lor,
la "el cunoasterea principiul corespondentei permite omului sa deduca
inteligent din necunoscut, cunoscutul. Studiind monada, el intelege
arhanghelul.
->
"rincipiul vi&ratiei
!imic nu sta, totul se misca, totul vibreaza. #$!alion.
Acest principiu implica adevarul ca totul este in miscare, totul vi!rea%a,
nimic nui in stare de repaus, "apte pe care stiinta moderna le accepta si pe
care orice noua descoperire stiinti"ica tinde sa le veri"ice.
Sint mii de ani de cind invatatii vechiului Egipt au anuntat acest
principiu hermetic. El e(plica ca di"erentele e(istind intre di"eritele
mani"estari ale materiei, a energiei, a su"letului si chiar a spiritului, sint
consecinta unor proportii inegale ale vi!ratiei. ,e la Totul care este Spiritul
&ur si pina la "ormele cele mai grosolane ale materiai, totul vi!rea%a3 cu cit
este mai intensa vi!ratia, cu atit mai inalta este po%itia pe scara. .i!ratia
Spiritului este atit de intensa si atit de in"init de rapida, incit practic el este in
repaos, la "el cu o roata care se invirteste cu o asa de mare rapiditate incit pare
ca sta pe loc.
La cealalta e(tremitate a scarii, sint "ormele grosolane ale materiai, ale
carei vi!ratii sint atit de lente incit parca nici nu ar e(ista, la "el ca si unele
sunete de rara "recventa pe care urechea omeneasca nu le poate percepe. *ntre
acesti doi poli opusi sint milioane si milioane de grade de vi!ratii. ,e la
corpuscul la electron, de la atom la molecula pina la lumi si universuri, totul
se misca, totul vi!rea%a. Aceasta e la "el pentru energie si pentru "orta, care nu
sint decit grade di"erite ale vi!ratiei. Aceasta corespunde si planului mental,
caruia vi!ratiile ii guvernea%a starea si chiar planul spiritual. ,iscipolul in
hermetism care intelege !ine acest principiu si "ormele sale corespun%atoare,
este capa!il sa controle%e propriile sale vi!ratii mentale si de asemeni pe ale
altora. Maestrii "olosesc in mod egal acest principiu in di"erite maniere pentru
a invinge "enomenele naturii. 0'el care a inteles principiul vi!ratiei a cistigat
sceptrul puterii1 a spus un vechi scriitor.
--
"rincipiul polaritatii
Totul este dublu; orice lucru are doi poli; totul are doua e"treme;
asemanatorul si neasemanatorul au aceeasi semnificatie; polii opusi au o
natura identica insa de grade diferite; e"tremele se ating; toate adevarurile
nu sint decit neadevaruri; toate parado"urile pot fi conciliate. #$!alion.
Acest principiu implica adevarul ca 0totul este du!lu, totul are doi poli,
totul are doua e(treme1. Aceste "ra%e sint vechi a(iome hermetice. Ele e(plica
vechile parado(uri care au "acut perple(a atita lume si se e(prima dupa cum
urmea%a+ 0Te%a si antite%a au o natura identica, insa de grade di"erite3
contrariile sint asemanatoare si nu di"era decit prin gradul lor, polii opusi se
pot concilia3 e(tremele se ating3 Totul este si nu este in acelasi timp13 toate
adevarurile nu sint decit semiadevaruri3 orice adevar este pe )umatate "als3 sint
doua "ete ale aceluiasi lucru etc etc1.
&rincipiul polaritatii e(plica ca in orice lucru sint doi poli, doua aspecte
opuse si ca contrariile nu sint in realitate decit e(treme ale aceluiasi o!iect
intre care sint intercalate grade di"erite, de e(emplu+ caldura si "rigul, desi sint
opuse sint in realitate un singur si acelasi lucru, ele se disting numai prin
di"erenta de grade. 'onsultati termometrul si dv.veti putea vedea daca este
posi!il de descoperit unde caldura se termina si unde incepe "rigul. 2u e(ista
o caldura a!soluta si nici un "rig a!solut. Acesti doi termeni 0cald si "rig1
indica numai grade di"erite ale aceluiasi lucru si acest lucru care se mani"esta
cu "rig si cald este numai o varianta a vi!ratiei. Ast"el cald si "rig nu sint decit
doi poli a ceea ce noi numim 0caldura1 si "enomenele care le insotesc sint
mani"estarile principiului polaritatii. Acelasi "enomen este adevarat in ca%ul
luminii si intunericului, care sint unul si acelasi lucru, deose!irea constind
intro di"erenta de grade intre cei doi poli ai "enomenului+ cind ne paraseste
noaptea si cind incepe %iua.
'e di"erenta este intre mare si mic3 intre "acil si di"icil3 intre al! si
negru3 intre taios si tocit3 intre calm si nelinistit3 intre sus is )os3 intre po%itiv
si negativ3 principiul polaritatii e(plica aceste parado(uri si nici unul nu poate
sal inlocuiasca. *n planul mental tot acest principiu lucrea%a. Sa luam un
e(emplu e(trem insa radical, al urii si al dragostei, doua stari mentale, in
aparenta total di"erite. Si inca sint grade di"erite in ura si in dragoste3 de
asemeni sint sentimente intermediare pentru care noi "olosim cuvintele
simpatie si antipatie, care a)ung sa se con"unde atit de strins incit deseori este
o di"icultate sa se stie daca vreunul va este simpatic sau antipatic, sau va este
indi"erent. Aceste sentimente opuse nu sint decit grade di"erite ale unui
sentiment unic, cum il veti putea gindi si intelege daca veti medita o clipa la
aceasta. Mai mult decit toate acestea si hermetistii ii atri!uie o deose!ita
importanta3 este posi!il de schim!at in propriul sau spirit si in spiritul altora,
vi!ratiile urii in vi!ratiile dragostei.
-6
Multi dintre voi care cititi aceste rinduri ati "acut e(perienta personala
de tran%itia rapida, involuntara, care poate sa se "aca intre dragoste si ura si
invers, in propria persoana si in a altora. .eti intelege atunci ca va este posi!il
sa reali%ati acest lucru cu a)utorul vointei, "olosind "ormulele hermetice.
?inele si raul nu sint decit doi poli di"eriti ai aceluiasi lucru3 hermetismul
cunoaste arta de a trans"orma 9aul in ?ine prin aplicarea principiului
polaritatii. *n totalitate, arta polari%arii este o "a%a a alchimiei mentale,
cunoscuta si aplicata de maestrii vechi si moderni ai hermetismului.
*ntelegerea acestui principiu permite sa modi"ici polaritatea tot asa de
!ine ca pe aceea a altora, daca vrei sa consacri timpul si studiul necesar pentru
a deveni un maestru al artei.
"rincipiul ritmului
Totul se scurge inlauntru sau inafara; orice lucru are durata sa; totul
evolueaza, apoi degenereaza; balansul pendulei se manifesta in totul# masura
oscilatiei sale la dreapta este asemanatoare cu masura oscilatiei de la stinga.
$itmul este constant. #$!alion.
Acest principiu implica adevarul ca in orice lucru se mani"esta o
miscare inainte si inapoi, o miscare asemanatoare unei pendule, ceva
asemanator unei maree suitoare si co!oritoare, a unei mari pline si a unei mari
sca%ute. Aceasta miscare de plecare si venire se produce intre doi poli al caror
principiu al polaritatii ni sa demonstrat ca e(ista. Este totdeauna o reactiune
si o actiune, un progres si un recul, un ma(imum si un minimum. Tot asa este
pentru toate elementele universului+ sori, lumi, oameni, animale, spirit,
energie, materie.
Aceasta lege se mani"esta in creatia si distrugerea lumilor, in progresul
si decadenta natiunilor3 in viata oricarui lucru si in s"irsit in starea mintala a
omului3 pentru acest din urma lucru, hermetistii aprecia%a importanta
intelegerii acestui principiu. Hermetistii lau inteles !ine si au gasit ca
aplicarea acestuia este universala. Ei au descoperit anumite mi)loace pentru a
anihila prin ele chiar e"ectele prin "olosirea de "ormule si metode adecvate. Ei
aplica legea mentala a neutralitatii. Ei nu pot anula principiul, nici sai
opreasca cursul, dar ei au invatat sai opreasca, mai !ine %is sai evite e"ectele
asupra lor insisi si intrun anumit grad care depinde de gradul de maiestrie. Ei
au invatat sal utili%e%e in loc de a "i utili%ati de el. *n aceasta si in metode
similare consta arta hermetistilor. Maestrul in hermetism se polari%ea%a el
insusi la punctul unde el vrea sa ramina, apoi neutrali%ea%a !alansul ritmic al
pendulei car ear tinde sal transporte care celalalt pol. Toti acei care siau
insusit un anumit grad de maiestrie personala lucrea%a ast"el intro oarecare
masura mai mult sau mai putin inconstient. Maestrul, din contra, o "ace
constient, prin "olosirea vointei sale. Ast"el el a)unge sa atinga un grad de
echili!ru si de "ermitate mentala aproape de necre%ut din partea maselor care
sint tirite inainte si inapoi ca o pendula.
-8
Acest principiu si principiul polaritatii precum si metodele pentru a le
contracara, a le neutrali%a, au "ost studiate in amanunt de hermetisti si a le
"olosi constituie o importanta parte a alchimiei hermetice mentale.
"rincipiul cauzei si efectului
%rice cauza are efectul sau; orice efect are cauza sa; totul se
intimpla conform legii. &azardul este un nume dat unei legi necunoscute. 'int
numeroase planuri ale cauzalitatii, insa nimic nu scapa legii. #$!alion.
Acest principiu implica "aptul ca e(ista o cau%a pentru orice e"ect
produs si un e"ect pentru orice cau%a. El e(plica ca totul se intimpla con"orm
unei legi, ca niciodata nimic nu se intimpla accidental, nepreva%ut, ca
ha%ardul nu e(ista si ca, pentru ca e(ista planuri di"erite de cau%a si e"ect,
planul superior dominind totdeauna planul in"erior, nimic nu poate scapa in
intregime legii. Hermetistii cunosc pina la un punct arta si metodele de a se
ridica deasupra planului o!isnuit al cau%ei si e"ectului. 9idicinduse mental la
un plan superior, ei devin cau%a in loc de a "i e"ect. Multimile se lasa docil
duse, ele asculta la tot ce le incon)oara, la vointele si dorintele celora care sint
mai puternice decit ele, la hereditate, la sugestie si la toate cau%ele e(terioare
care le diri)ea%a ca pe simpli pioni pe drumul vietii. Maestrii din contra,
ridicinduse pe plan superior, domina sentimentele lor, caracterul lor,
calitatile si puterile lor, tot asa de !ine ca pe tot ce ii incon)oara. Ei devin
stapini in loc de a "i pioni. Ei )oaca )ocul vietii in loc de a "i )ucati si diri)ati de
vointa altora si de in"luente e(terioare. Ei se servesc de principiu in loc de a "i
instrumentul sau. Maestrii asculta de cau%alitatea planului superior insa ei
comanda planul lor. Este in aceasta a"irmatie o adevarata !ogatie de
cunostinte hermetice. Le intelege cine va putea.
-;
"rincipiul genului
(ste un gen in toate lucrurile; totul are principiile sale; masculin si
feminin; genul se manifesta pe toate planurile. #$!alion.
Acest principiu implica adevarul ca genul e(ista peste tot3 principiile
masculin si "eminin sint in actiune constant. Acestai adevarul nu numai pe
plan "i%ic, ci si pe plan mental si chiar pe plan spiritual.
&e plan "i%ic, principiul se mani"esta su! "orma se(ului, pe plan
superior el ia "orme mai elevate insa este mereu acelasi. 2ici o creatie "i%ica,
mentala sau spirituala nu este posi!ila "ara el. *ntelegerea legilor sale va
arunca lumina asupra multor su!iecte care in mod constant au uimit spiritul
oamenilor.
&rincipiul genului a lucrat intotdeauna pentru a crea si reinnoi. Erice
lucru, orice individ, contine cele doua elemente+ masculin si "eminin sau chiar
marele principiu. Erice element masculin are elementul sau "eminin3 orice
principiu "eminin are principiul sau masculin. ,aca voiti sa intelegeti "ilo%o"ia
'reatiei si a 9egenerarii Mentale si Spirituale, tre!uie sa studiati si sa
intelegeti acest principiu hermetic. El ascunde solutia unui mare numar de
mistere ale vietii. Tinem sa va averti%am ca nu e nici o inrudire cu
numeroasele teorii, "undamentale, periculoase si degradate, cu invataturile
care sint raspindite su! titluri "ante%iste si care nu sint decit o prostituare a
marelui principiu natural al genului. Ast"el de ramasite ale vechilor "orme
in"amante ale cultului "alusului tind sa distruga inteligenta, corpul si spiritul3
"ilo%o"ia hermetica sa ridicat totdeauna cu indignare impotriva invataturilor
degradante care conduc la destra!alare, la pasiuni necumpatate si la
pervertirea principiilor naturii. ,aca pe acestea le cautati, parasiti imediat
aceasta carte. Hermetismul nu are nimic care poate sa va "ie util in acest sens.
&entru aceia care sint puri (curati su"leteste) totul e pur3 pentru acei care sint
murdari, totul e murdar.
-<
,A"ITOL-L III
T#AN0/-TATIA /ENTALA
'piritul, la fel ca metalele si elementele, poate trece de la o stare la o
alta stare diferita, de la un grad la altul, de la o conditie la alta, de la un pol
la altul, de la o vibratie la alta. )devarata transmutatie *ermetica este o arta
mentala. #$!alion.
*ntre numeroasele ramuri secrete de cunostinte pe care le aveau
hermetistii, era aceea care era cunoscuta su! numele de transmutatie mentala,
un cuvint o!isnuit intre!uintat pentru a desemna arta veche de a transmuta, a
pre"ace metalele grosiere in metale no!ile. A transmuta este egal cu a schim!a
natura, "orma sau su!stanta in alta. ,eci transmutatia mentala este arta de a
trans"orma stari, "orme si conditii mentale in alte conditii de natura di"erita.
Se intelege ca aceasta este Arta 'himiei Mentale, sau daca pre"erati, o "orma
de psihologie mistica practica.
&rimul dintre cele sapte principii hermetice este principiul
mentalismului, a carui a(ioma este 0Totul este Spirit1. /niversul este mental.
Transmutatia mentala este arta de a modi"ica conditiile universului in ceea ce
priveste materia, "orta si spiritul. ,eci transmutatia mentala vom vedea ca este
cu adevarat magia de care sa vor!it dar nu sau dat instructiuni practice.
,aca totul este mental, arta va putea permite "iecarui individ sa
transmute conditiile sale mentale. El va putea "ace pe maestrul, stapinul
conditiilor mentale tot asa de !ine ca si pe acelea denumite o!isnuit mintale.
2umai alchimistii mentali avansati au "ost capa!ili sa atinga o putere
su"icienta pentru a "i capa!ili sa controle%e conditiile "i%ice cele mai
importante ca elementele naturii, producere sau incetare de "urtuni, cutremure
si alte "enomene "i%ice. 7aptul ca au e(istat si mai e(ista ast"el de oameni este
acceptat de toti ocultistii avansati ai di"eritelor scoli (tininduse seama de
e(emple care )usti"ica asemeni credinte si a"irmatiuni).
-@
,A"ITOL-L I1
TOT-L
+incolo de Universul timpului si al spatiului se ascunde mereu
realitatea substantiala. )devarul fundamental. #$!alion.
Su!stanta inseamna ceea ce se gaseste su! nu importa care mani"estare
e(terioara. Este esenta, realitate esentiala, lucrul insusi etc. Su!stantial
inseamna+ e(istind actualmente, "iind element esential, real. 9ealitate
inseamna starea unui lucru real, adevarat, dura!il, solid, "i(, permanent, actual
etc. *napoia oricarei aparente si a oricarei mani"estari e(terioare tre!uie
intotdeauna sa "ie o realitate su!stantiala. Aceasta este legea. Emul care
considera universul din care el "ace parte ca o mica unitate, nu poate sa vada
decit schim!arile care se produc in materie, in "orta si in starile mentale. El
vede ca nimic nu e(ista cu adevarat insa ca totul se naste si evoluea%a. 2imic
nu ramine in repaos3 totul se naste, creste, moare3 chiar in clipa cind un lucru
atinge apogeul el incepe sa decada. Legea ritmului se mani"esta constant3 in
nici un lucru nu e nici realitate, nici calitate deose!ita, nici su!stantialitate.
2imic nui permanent, totul se schim!a.
Acest om vede toate lucrurile nascinduse din alte lucruri si luind o alta
"orma. El vede constant o actiune si o reactiune3 un "lu( si un re"lu(, o
construire si o darimare, o creatie si o distrugere3 nasterea, evolutia si
moartea. 2imic nu ramine sta!il, totul se schim!a. ,aca este un ginditor, el
intelege ca "iecare dintre lucrurile schim!atoare nu poate "i decit o aparenta,
mani"estarea e(terioara a unei puteri ascunse, a unei 9ealitati Su!stantiale.
5inditorii "ara e(ceptie, din toate tarile si in toate timpurile, au inteles
necesitatea e(istentei acestei realitati su!stantiale. Toate "ilo%o"iile importante
sau !a%at pe aceasta gindire. Eamenii au numit aceasta realitate su!stantiala
di"erit+ unii au numito :eitate, altii energie in"inita si eterna. Altii insa au
incercat sa o numeasca materie, insa toti au recunoscut e(istenta sa. Ea este
evidenta prin ea insasi, ea nu are nevoie de nici un argument, de nici o pro!a.
Aceasta realitate su!stantiala, numita hermetic FTotF, e mai usor
inteleasa prin acest nume "ata de numeroasele e(presii aplicate de oameni.
Toti iluminatii vechi si noi a"irma ca natura pro"unda a Totului este
necognosci!ila. Tre!uie sa "ie ast"el "iindca nimeni nu poate sa inteleaga
natura si "iinta Lui proprie chiar cu a)utorul Totului. Hermetistii cred si invata
ca Totul in El insusi este si tre!uie sa "ie totdeauna nede"ini!il. Ei considera
toate teoriile, toate con)uncturile si toate speculatiile teologilor si
meta"i%icienilor privind natura adinca a Totului, ca un e"ort copilaresc al
spiritului muritorilor pentru a cuprinde secretul *n"initului. Asemeni e"orturi
au esuat totdeauna prin natura chiar a muncii. Acela care urmareste asemenea
cercetari, parcurge din toate partile la!irintul gindirii si termina prin a se
rataci prin pierderea oricarei ratiuni, a oricarei actiuni, orice conduita
sanatoasa si re%ona!ila, devenind nepotrivit pentru munca vietii ca si veverita
-B
care alearga pe roata miscatoare in colivia sa mergind mereu si nea)ungind
nicaieri. El ramine pri%onier si se gaseste in locul de unde a plecat.
Mai orgoliosi sint acei care incearca sa atri!uie Totului personalitate,
calitatile, caracterul si atri!utiile lor, acordindui emotiile, sentimentele si
caracteristicile omenesti ca si de"ectele gelo%iei, tendinte la laude, elogii,
dorinte de onoruri si lacomie. Aceste idei tre!uiesc indepartate. *n acest
domeniu tre!uie sa "acem o distinctie intre religie si teologie, intre "iloso"ie si
meta"i%ica. &entru noi religia nu este decit o reali%are intuitiva a e(istentei
Totului3 teologia este tentativa oamenilor de a* atri!ui o personalitate,
calitati, caracteristici, de a* atri!ui teoriile lor privind a"acerile lor3 vointa lor,
dorintele lor, planurile lor si de a "i intermediari intre El si popor.
&entru noi "ilo%o"ia este o cautare in vederea cunoasterii lucrurilor
cognosci!ile si concepti!ile, in timp ce meta"i%ica este o incercare de a duce
cercetarea mai pro"und in a"ara limitelor o!isnuite, in regiunea
incognosci!ilului si a necuprinsului cu aceleasi intentii ca si teologia. ,eci
religia si "iloso"ia sint pentru lucruri care au radacini in realitate, in timp ce
teologia si meta"i%ica ne apar ca trestii rupte si inradacinate in nisipurile
miscatoare ale ignorantei si nu constituie decit un suport "ragil pentru
inteligenta si spiritul omului.
2oi insistam pentru acceptarea acestei de"initii si o mentionam pentru
a de"ini po%itia noastra. ,e alt"el vom vor!i in lectiile noastre "oarte moderat
de teologie si meta"i%ica.
*n timp ce natura esentiala a Totului este incognosci!ilitatea, e(ista
anumite adevaruri legate de e(istenta sa pe care spiritul uman este dispus sa le
accepte. E anali%a a acestora constituie un su!iect interesant de cercetare, mai
ales cind el concorda cu teoriile iluminatilor din planuri superioare.
,Ceea ce este )devarul -undamental, $ealitate 'ubstantiala, nu are
nevoie de o denumire speciala, insa oamenii iluminati il c*eama T%T.,
#$!alion.
9atiunea umana pe care tre!uie sa o ascultam cu religio%itate cit este
posi!il sa gindim, ne invata ast"el despre TET+
-. Totul tre!uie sa "ie Tot, ceea ce este realmente. 2u poate e(ista
nimic in a"ara Totului, alt"el Totul nu ar "i Tot.
6. Totul tre!uie sa "ie in"init, caci nimic nu poate de"ini, con"irma,
limita sau restringe pe Tot. El tre!uie sa "ie in"init in timp, adica etern3 El
tre!uie sa "i e(istat constant, caci nu e(ista nimic care ar "i suscepti!il saL
cree%e3 ceva ce nu poate i%vori din nimic daca El nu ar "i e(istat o clipa "oarte
scurta, El nu ar e(ista actualmente. El tre!uie sa "ie destinat sa e(iste constant
in viitor, caci nimic nul poate distruge. El nu va putea niciodata sa nu "ie
chiar timp de o secunda, pentru ca ceva nu poate niciodata sa devina nimic. El
tre!uie sa "ie in"init in spatiu, El tre!uie sa "ie pretutindeni, caci nu e(ista loc
in a"ara Totului. El nu poate "i decit continuu in spatiu, "ara "isuri, "ara
separare, caci nu e(ista nimic care saL poata s"arima sau sa* intrerupa
continuitatea si nimic care sa inchida crapaturile sale.
-C
El tre!uie sa "ie in"init in putere, adica a!solut, caci nimic nu este
suscepti!il saL limite%e, saL restringa, saL reprime, saL margineasca,
asemuiasca sau saL stapineasca. El nu este supus nici unei alte puteri.
8. Totul tre!uie sa "ie neschim!ator permanent constant, adica nusi
poate modi"ica natura sa intima, caci nimic nui capa!il de a opera schim!ari
in el. 2u e(ista nimic in care sar schim!a, nici de unde ar putea veni. 2u i se
poate adauga nimic si nimic nu i se poate amputa3 nu se poate mari sau
micsora3 El nu poate deveni mai mare sau mai mic din nici un punct de
vedere. El tre!uie sa "i "ost totdeauna si tre!uie sa ramina totdeauna e(act
cum este asta%i. Totul nu a "ost niciodata, nu este actualmente si nu va "i
niciodata altceva, in care ar putea sa se schim!e. Totul "iind in"init, a!solut,
etern, neschim!ator, re%ulta ca nimic "init, schim!ator, e"emer, conditionat,
nu poate "i Tot. Si cum nu este nimic in a"ara Totului, toate lucrurile "inite
tre!uie sa "ie nule in realitate. 7iecare din noi si tot ce vedem e !alon de
sapun. 'ind materia este miscare, oricind .ointa care dispune incetarea
miscarii "ace sa nu se mai cunoasca ce a "ost !alonul de sapun.
2u va in"ricosati, caci nu avem intentia su! acoperisul "iloso"iei
hermetice sa va "acem sa parcurgeti cimpul stiintei crestine. Este imposi!il
de a concilia cele doua stari in aparenta contradictorii. .om a)unge la aceasta
cind va sosi momentul.
2oi vedem in )urul nostru ca ceea ce se numeste materie, constituie
"undatia "i%ica a tuturor "ormelor e(istente. Totul este deci simplu, materieG
2uA Materia nu poate mani"esta viata, nici inteligenta si cum viata si
inteligenta se si mani"esta in univers, Totul nu poate "i materie3 caci nimic nu
poate a)unge mai sus decit i%vorul sau, nimic nu se mani"esta in e"ect care sa
nu "ie de)a in cau%a3 nimic nu e(ista ca consecinta "ara sa "i "ost de)a in
antecedent. 'a urmare, stiinta moderna ne in"ormea%a ca nu e(ista in realitate
nici un lucru care sar putea numi materie. 'eea ce noi numim materie, nui
decit simplu Energie sau o "orta intrerupta, adica o energie sau o "orta care
poseda un grad sla! de vi!ratie. Asa cum un scriitor a denumito de curind+
materia se con"unda cu misterul. *nsasi stiinta moderna a a!andonat teoria
materiei si sustine pe aceea a energiei.
Totul este deci Energie sau 7ortaG *n acest ca%, nuA Energia sau 7orta
cum o inteleg materialistii, este oar!a, de%!racata de viata sau inteligenta.
.iata si *nteligenta nu pot proveni in nici un ca% de la o energie si "orta oar!a,
pentru ratiunea pe care de)a am aratato mai sus+ Fnimic nu poate atinge
(a)unge) mai sus decit propriul sau i%vorF. 2imic nu este aplicat care sa nu "ie
implicat. 2imic nu se mani"esta in e"ect care sa nu "i "ost si in cau%a. Ast"el
Totul nu poate "i o simpla energie, nici o simpla "orta. ,aca ar "i asa, nu ar
mai putea avea in e(istenta lucruri ca .iata si *nteligenta, ori noi stim ca
ast"el de lucruri e(ista, caci noi sintem vii si noi utili%am inteligenta noastra
pentru a studia aceasta pro!lema. Ast"el rationea%a acei care proclama ca
energia nu este Totul.
'e este atunci acest ceva superior materiei si energiei, pe care noi stim
ca e(ista in /niversG Este viata si *nteligenta. ?ine, dar atunci Totul este
-D
viata si inteligentaG ,a si 2uA vom raspunde. ,aca intelegeti viata si
inteligenta asa cum le cunoastem noi oamenii, saraci muritori neinsemnati
atunci Totul nu este aceasta. ,ar de ce "el de viata si inteligenta e vor!aG
Este vor!a de o inteligenta vie cu mult superioara la tot ceea ce muritorii
inteleg prin aceste cuvinte, viata si inteligenta ne"iind compara!ile "ortelor
mecanice sau materiei. 'eea ce noi voim sa spunem este inteligenta vie
in"inita, comparata cu viata si inteligenta limitata. 2oi voim sa spunem ca
spiritele luminate inteleg cind pronunta respectuos cuvintul FspiritF. Totul
este inteligenta vie in"inita. *luminatii il numesc Spirit.
,A"ITOL-L 1
-NI1E#0 /ENTAL
,Universul este mental. (l este continut in sufletul Tot.ului,. #$!alion.
Totul este spirit. *nsa ce este spiritG Este imposi!il de raspuns la aceasta
intre!are pentru ratiunea ca de"initia sa este practic aceea a Totului care nu
este posi!il de e(plicat sau de"init. Spirit nui decit un cuvint pe care oamenii
il dau conceptiei superioare a Su"letului .iu *n"init. El inseamna F9eala
7iintaF, el inseamna Su"let .iu cu mult superior vietii si su"letului pe care noi
le cunoastem. 'um acestea insa sint superioare Energiei mecanice si Materiei,
Spiritul depaseste inteligenta noastra. 2oi ne servim de acest nume simplu
cind ne gindim la Tot si cind voim sa vor!im de El.
&entru gindirea noastra, pentru intelegerea noastra noi nu putem sa
consideram Totul ca su"let viu in"init, totodata recunoscind ca nu este posi!il
de aL intelege in intregime. ,e aceea noi tre!uie sa incetam a gindi la
materie.
.om studia natura universului in totalitatea sa si in partile sale. 'e este
/niversulG 2oi am va%ut ca nimic nu poate e(ista in a"ara Totului. /niversul
este deci TotulG 2u, el nu poate "i asa, caci universul pare sa "ie "ormat de
lucruri. El se schim!a constant, intrun cuvint el nu se supune ideilor pe care
noi neam hotarit sa le acceptam privind Totul. Atunci daca universul nui
Tot, el tre!uie sa "ie nimic. Aceasta va "i conclu%ia inevita!ila a spiritului
nostru in primul moment. *nsa si acest raspuns nu poate sa ne satis"aca, caci
noi sintem constienti de e(istenta universului. ,eci daca universul nu este
Totul, nici nimic, ce poate "i atunciG Sa incercam sa e(aminam in amanunt
aceasta pro!lema.
,aca universul e(ista sau pare a e(ista, el tre!uie sa provina intrun
mod oarecare din Tot. El tre!uie sa "ie o creatie a Totului. *nsa cum este
imposi!il ca ceva sa "i "ost creat din nimic, din ce la creat TotulG
/nii "ilo%o"i, ca raspuns la aceasta intre!are, au %is ca Totul a creat
universul din El insusi, adica cu esenta si su!stanta Totului. ,ar acest
raspuns nu poate "i adevarat, "iindca noi am va%ut ca nimic nu se poate
sustrage Totului si ca nu se poate divi%a. 'hiar daca ar "i asa, oare cea mai
6>
mica particula a universului ar putea ignora propria sa "iinta, TotulG Totul nu
ar putea pierde cunostinta de El insusi, cu atit mai mult cu cit El nu ar putea
deveni un atom, o "orta oar!a sau un lucru de un grad in"erior de viata. /nii
oameni siau imaginat ca Totul este Tot in realitate, recunoscind ca ei,
oamenii e(istau, au a)uns la conclu%ia ca ei si Totul erau identici si ei au
umplut atmos"era cu strigatele lor+ FEu sint un ,umne%euAF spre amu%amentul
multimii si durerea inteleptilor. Atomul strigind+ Feu sint un omF ar "i
comparativ modest.
'e este dar in adevar /niversul, daca nui Totul si daca el nu a "ost
creat din Tot care sar "i "ragmentat in mai multe partiG 'e poate sa "ieG ,in
ce poate "i creatG Este marea intre!are. Sa o e(aminam cu gri)a. Stim ca
principiul corespondentei vine mereu in a)utorul nostru. .echea a(ioma
hermetica+ Fceea ce este sus, este ca si ceea ce este )osF poate sa ne aduca
mari servicii in con)unctura in care ne a"lam. 2oi vom incerca sa dam o linie a
operatiunilor planurilor superioare, e(aminind pe acelea ale planului nostru.
&rincipiul corespondentei poate sa se aplice la aceasta pro!lema tot atit de
!ine ca si la altele. Sa vedem+ *n planul sau propriu cum "ace omul ca sa
cree%eG Mai intii el poate crea "acind sa iasa ceva din materialele care il
incon)oara. 2u poate "i asa in planul superior caci nu e(ista materiale in a"ara
Totului cu care Acesta sa poata crea. Apoi omul poate procrea sau sa
reproduca rasa sa prin imperechere, care este o multiplicare personala datorita
unui trans"er a unei parti a su!stantei sale intime catre perpetuarea sa. 2ici
aceasta nu poate "i asa, caci Totul nu poate sa dea sau sa sustraga o parte din
El insusi, la "el cum El nu se poate reproduce sau multiplica. *n primul ca% ar
"i o inmultire sau o adaugire la Tot si am va%ut ca aceasta este a!surd. 2u
e(ista o a treia maniera pe care omul ar putea sa o intre!uinte%e pentru a creaG
,esigur, omul ar putea crea mental. Lucrind ast"el el nu "oloseste nici un "el
de material e(terior si el nu se reproduce insusi, totusi spiritul sau savirseste
creatie mentala. ,upa principiul corespondentei, sintem autori%ati sa gindim
ca Totul a creat universul mental prin acelasi procedeu cu care omul crea%a
imaginile mentale. Este o con"irmare aici ca vocea ratiunii se acorda cu vocea
inteleptilor, asa cum invataturile si lucrarile lor au aratat. Acestea sint
invatamintele *nteleptilor. Aceasta era invatatura lui Hermes. Totul nu poate
crea alt"el decit mental, "ara sa utili%e%e materiale (noi am va%ut ca nu e(ista
din acestea in )urul sau) si "ara sa se reproduca pe El insusi, ceea ce este la "el
de imposi!il. 2oi nu putem scapa de aceasta conclu%ie a ratiunii care, asa cum
am spus, concorda cu invatamintele superioare ale iluminatilor. La "el cum va
este posi!il dv., elevul meu, sa creati un univers in mentalitatea voastra, tot
ast"el Totul poate crea universuri cu propria sa mentalitate. *nsa universul
vostru este creatia mentala a unui spirit marginit, in timp ce acela al Totului
este creatia unui spirit in"init. Ele sint doua elemente asemanatoare, dar ele
di"era in"init in grad. /lterior vom studia mai complet procesul de creatie si
mani"estare, insa chiar de acum tre!uie sa intipariti puternic in mintea voastra
aceasta+ ,universul este tot ce el contine, este o creatie mentala a Tot.ului.
$ealmente, fara nici cea mai mica indoiala, Tot.ul este 'pirit,. Tot.ul creaza
6-
in spiritul sau infinit universuri fara numar, care dureaza mii de secole. 'i
totusi pentru Tot, creatie, evolutie, declinul si moartea unui milion de
universuri, nu ar pare mai mult decit o clipire a pleoapelor,. #$!alion.
,'piritul infinit al Tot.ului este sinul Universului,. #$!alion.
"rincipiul 2enului
Acest principiu se mani"esta pe toate planurile vietii, material, mental si
spiritual. *nsa cum am mai spuso de)a, FgenulF nu inseamna SEH. Se(ul nu
este decit o mani"estare materiala a genului, care inseamna, raportinduse la
gen+ procreare, creare. &este tot unde ceva este creat, pe un plan care este al
vietii, principiul genului tre!uie sa se mani"este si aceasta este adevarat la "el
chiar pentru crearea universului. Mai ales sa nu va gra!iti sa trageti conclu%ia
ca noi va invatam ca este un ,umne%eu sau un 'reator masculin sau "eminin.
Aceasta idee nu este decit o alterare a vechilor invataminte in acest su!iect.
*nvatatura adevarata ne spune ca Totul in El insusi este deasupra genului,
dupa cum El este deasupra oricarei legi dintre care si cele ale timpului si a
spatiului. El este legea de unde decurg celelalte legi si nu este supus lor. *nsa
cind Totul se mani"esta pe planul generarii si creatiei, El lucrea%a atunci in
concordanta cu Legea si &rincipiul, caci atunci el se misca pe un plan in"erior
al e(istentei. *n consecinta, El mani"esta principiul genului su! aspectele
masculin si "eminin si aceasta natural pe plan mental. Aceasta idee poate
parea revolutionara acelora care o aud pentru prima data3 totusi "iecare din voi
a acceptato pasiv in relatiile %ilnice.
.oi vor!iti de &aternitatea ,umne%eului, Tatal ,ivin, de maternitatea
naturii, Mama /niversala. .oi aveti ast"el instinctiv intuitia principiului
genului in univers. Este adevarat ca ,octrina hermetica nu implica o dualitate
reala. Totul este unul3 cele doua aspecte pe care El le are uneori nu sint decit
moduri di"erite de mani"estare. *deea conducatoare a *nvatamintului este ca
principiul masculin mani"estat prin Tot se tine intrun sens in a"ara 'reatiei
mentale actuale a /niversului. El diri)ea%a .ointa sa asupra &rincipiului
7eminin, pe care il putem numi 2atura. Ast"el incepe evolutia universului
plecind de la simple centre de activitate care se gasesc in om3 evolutia
progresea%a si devine din ce in ce mai ridicata, totul acordinduse pentru a
sta!ili convena!il si a intari puternic legile naturii. ,aca pre"erati imaginile
vechi ale gindirii, va puteti repre%enta principiul masculin su! "orma
,umne%eului, Tatal si principiul "eminin su! "orma 2aturii.
Mama universala, in sinul careia toate lucrurile au "ost create, nu este o
simpla "igura de stil, o "igura poetica a lim!a)ului. Ea este o verita!ila idee a
procesului actual al 'reatiei /niversului. *nsa amintitiva numai ca Totul
este unic si ca in spiritul sau in"init a "ost creat universul care e(ista si
actualmente. A aplica legea corespondentei voua insiva, propriului vostru
spirit, ar putea sa va a)ute sa capatati idei )uste. Stiti ca aceasta parte din voi
insiva pe care o numiti FEuF ramine la o parte si nu e decit un simplu martor
al creatiei imaginilor mentale in spiritul vostru. &artea spiritului vostru in care
66
se savirseste Fgenerarea mentala poate sa se cheme Fle moiF spre deose!ire de
F)eF care ramine martor inactiv si nu "ace decit sa e(amine%e gindurile, ideile
si imaginile lui Moi (inteligenta). ,upa Mircea Eliade+ =e I Eu I constiinta I
Sine I &urusha I strain I spirit care este i%olat, indi"erent, simplu spectator
inactiv, spre deose!ire de moi I eu 6 I inteligenta I vointa I activ. 'aderea
sinelui in materie I &rahrti.
F'eea ce este sus este ca si ceea ce este )osF, amintitiva !ine aceasta3
"enomenele care se produc pe un plan de viata pot "i intre!uintate ca sa
re%olve misterele planurilor superioare si in"erioare. 5asiti surprin%ator ca
voi, care sinteti un copil, veti percepe acest respect instinctiv pentru Tot,
sentiment pe care noi il numim FreligieF, acest respect si aceasta de"erenta
pentru spiritul paternalG 5asiti surprin%ator ca atunci cind priviti lucrarile si
minunile naturii va prinde un sentiment puternic care are radacini adinci
in"ipte in "iinta voastra cea mai intimaG Este spiritul naturii care va apara cu
dragoste ca un copil pe pieptul vostru. 2u comiteti greseala de a presupune ca
mica lume pe care o vedeti in )urul vostru, pamintul, care nui decit un
graunte de nisip in univers, este insusi universul. Sint milioane de milioane de
universuri asemanatoare care e(ista in spiritul in"init al Totului. Si chiar in
micul nostru sistem solar, e(ista regiuni si planuri de viata mult superioare
celor de la noi si de asemeni "iinte pe linga care noi sintem niste saraci
muritori or!i3 sintem ca acele animale in"orme si viscoase care stau pe "undul
oceanului. E(ista "iinte care poseda puteri si atri!utii mult superioare la ceea
ce omul a visat intotdeauna sa vada in posesia %eilor. Si totusi aceste "iinte nu
au e(istat odata decit ca si voi, apoi ele au degenerat3 voi veti deveni asa de
puternici ca ei, insa voi va veti per"ectiona mereu si nu veti degenera3 acesta
este destinul omului dupa cum ne invata iluminatii. Moartea nui reala chiar
in sensul relativ al cuvintului3 ea nui decit leaganul unei vieti noi3 veti urca
mai sus, mereu mai sus, catre planurile de viata mai ridicate, superioare.
/niversul este patria voastra3 veti cerceta ungherele cele mai ascunse inainte
de s"irsitul timpurilor. .eti locui in spiritul in"init al Totului3 posi!ilitati in
"acultatile voastre sint in"inite, totodata in timp ca si in spatiu. 'ind va veni
s"irsitul marelui ciclu al secolelor, cind Totul va atrage din nou la El pe cea
mai in"ima dintre creatiile Sale, veti pleca veseli, "iindca atunci veti "i capa!ili
sa intelegeti acest Adevar, caci veti "i /nul cu Totul. Ast"el vor!esc
iluminatii celor care au avansat de)a pe 'ale. &entru moment ramineti pe
culmi si incre%atori3 sinteti garantati si prote)ati de &uterea *n"inita a Spiritului
&atern si Matern.
,/n sinul 'piritului Patern si 0atern, copiii muritori sint la ei acasa.,
#$!alion. ,!u e"ista nimeni in univers care sa fie fara Tata si fara 0ama.,
#$!alion.
68
,A"ITOL-L 1I
DI1IN-L "A#ADO3
,'emiinitiatii, recunoscind nerealitatea relativa a Universului, isi
imagineaza ca ei pot sfida legile sale; sint prosti nesocotiti si infumurati care
se vor sfarima de stinci si pe care elementele ii vor distruge din pricina
nebuniei lor. )devaratul initiat, cunoscind natura universului, se serveste de
lege contra legilor, a superiorului contra inferiorului si prin arta alc*imiei el
preface lucrurile fara valoare in lucruri pretioase. )stfel el invinge. 0aestria
nu se manifesta prin visuri anormale, viziuni si idei fantastice, insa prin
folosirea fortelor superioare contra fortelor inferioare, evitind suferintele
planurilor inferioare, vibrind pe planurile superioare. Transmutatia nu este o
negatie infumurata, este sabia 0aestrului., #$!alion.
Acesta este &arado(ul universului re%ultind din principiul polaritatii
care se mani"esta cind Totul incepe a crea3 tre!uie urmat punctual caci el
sta!ileste di"erenta intre semiintelepciune si intelepciune. 'it despre Totul
*n"init, legile Sale, puterile Sale, cit despre "enomenele Sale, toate sint
ca............stare de meditatie si de vis3 in acelasi timp pentru tot ce are s"irsit
universul tre!uie considerat ca real3 viata, actiunea, gindirea, tre!uie sa "ie
!a%ate acolo sus, "ara a se uita totodata intelegerea constanta a Adevarului
superior. Totul in acelasi timp tre!uie sa se con"orme%e propriilor sale
planuri, propriilor sale legi. ,aca Totul se inchipuie ca /niversul, ca era intr
adevar real, atunci nenorocire universului caci nu va mai "i posi!il a se trece
de la in"erior la superior3 universul va deveni imo!il si tot progresul nu ar mai
"i posi!il. Si daca omul prin a sa semidoctie lucrea%a, traieste si gindeste,
considerind /niversul ca pe un simplu vis asemanator propriilor sale visuri
limitate, acest univers devine verita!il asa pentru el si ca un pieton netre%it se
impleticeste in toate partile si merge in cerc ne"acind nici un progres si in
"inal se tre%este cind cade in salt, se loveste si se raneste de legile naturale pe
care le ignorea%a.
&astrati spiritul vostru constant indreptat catre Stea, insa privirea
voastra sa "ie intotdeauna indreptata asupra picioarelor voastre, daca nu, veti
cadea in mlastina pentru ca priviti in aer. Amintitiva !ine dumne%eiescul
parado( Fin acelasi timp universul este si nu esteF. 2u uitati niciodata cei doi
poli ai Adevarului+ a!solutul si relativul. ,ispretuiti semiadevarurile.
'eea ce hermetistii cunosc ca Flegea parado(uluiF nui decit un aspect
al principiului polaritatii. Scrierile hermetice sint pline de re"erinte asupra
aparitiei parado(ului in considerarea pro!lemelor vietii si a "iintei. Maestrii
previn continuu pe elevii lor contra erorii adesea comice de a uita cealalta
parte a oricarei chestiuni. Avertismentele lor se aplica in special pro!lemelor
a!solutului si relativului, care incurca pe toti studentii in "ilo%o"ie si care "ac
sa gindeasca si sa lucre%e atitia indivi%i contra a ceea ce se numeste de o!icei
Fsensul comunF. 2oi s"atuim pe toti elevii de a "i "oarte siguri ca au inteles
divinul parado( al a!solutului si al relativului3 daca nu, se vor impotmoli in
6;
mlastina semiadevarului. *n acest scop a "ost scrisa in mod special aceasta
lectie.
&rima gindire care vine in spiritul celui care a inteles adevarul ca
universul este o simpla ilu%ie, o nerealitate3 si contra acestei idei instinctul se
revolta. *nsa ca toate alte adevaruri, tre!uie privit aceasta din punct de vedere
a!solut cit si din punct de vedere relativ.
,in punct de vedere a!solut, universul comparat cu Totul, in el insusi
pare o ilu%ie, un vis, o "antasmagorie. 2oi recunoastem aceasta, la "el
punctului nostru de vedere o!isnuit, caci noi vor!im de lume ca de un
spectacol schim!ator, care se duce si vine, care se naste si moare3 deci
elementele schim!atoare si de nepermanenta, de inde"init si de nesu!stantial,
tre!uie mereu sa se concilie%e cu ideea unui univers creat, cind el se opune
Totului, oricare ar "i ideile noastre cu privire la natura unuia si a altuia.
7ilo%o", meta"i%ician, savant si teolog, toti accepta aceasta idee si o
regasim in toate "ormele de gindire "ilo%o"ica si de conceptie religioasa ca si
in teoriile di"eritelor scoli de meta"i%ica si de teologie.
Ast"el invataturile hermetice nu predica su!stantialitatea universului in
termeni mai energici decit aceia care va sint "amiliari, desi maniera lor de a
pre%enta su!iectul ar putea parea putin surprin%atoare. Tot ce are un inceput si
un s"irsit, tre!uie sa "ie "als si nereal3 universul suporta egal regula in toate
scolile gindirii. ,in punct de vedere a!solut nui nimic real decit Totul,
termen de care noi am putea sa ne servim pentru a gindi la aceasta sau pentru
a discuta su!iectul. 'a universul ar "i creat din materie sau ca el ar "i o creatie
mentala a Spiritului Totului, el este nesu!stantial, nedura!il3 el este un lucru
al timpului, spatiului si al schim!arii.
2oi am voi ca voi sa intelegeti per"ect acest "apt, inainte de a sta!ili
)udecata voastra asupra conceptiei hermetice a materiei mentale a universului.
5inditi putin la aceste conceptii, oricare ar "i ele, si veti vedea ca ceea ce am
spus este adevarat pentru cea mai marunta dintre ele. *nsa punctul de vedere
a!solut ne arata numai o latura a ta!loului, cealalta "ata este punctul de vedere
relativ.
Adevarul a!solut a "ost de"init+ Flucrurile, asa cum le cunoaste Spiritul
lui ,umne%euF in timp ce adevarul relativ a "ost descris ca Flucrurile, asa cum
cea mai inalta ratiune a omului le intelegeF. Ast"el, pentru Tot, universul
tre!uie sa "ie ireal si ilu%oriu3 el tre!uie sa "ie un simplu vis sau re%ultatul unei
meditatii3 din contra, pentru spiritele "inite care sint o parte a acestui univers
si care il contempla prin "acultatile lor muritoare, universul este a!solut
adevarat si tre!uie sa "ie considerat ca atare. 9ecunoscind punctul de vedere
a!solut, noi nu tre!uie sa comitem greseala de a ignora sau a nega "aptele si
"enomenele universului asa cum ele se pre%inta "acultatilor noastre muritoare3
noi nu sintem Totul, aceasta nu tre!uie sa o uitam.
2oi recunoastem ca materia e(ista pentru simturile noastre si totusi
spiritele noastre marginite inteleg per"ect acest dicton stiinti"ic ca materia
e(ista daca cineva se plasea%a la punctul de vedere stiinti"ic. 'eea ce noi
numim materie, e considerata ca o aglomerare de atomi, care la rindul lor si
6<
acestia sint o aglomerare de unitati de "orta numiti electroni sau ioni vi!rind
"ara de incetare si invirtinduse continuu. Lovind o piatra cu piciorul, noi
percepem contactul3 el ne pare per"ect real, desi noi nu stim ceea ce el este
intradevar. *nsa sa va amintiti ca piciorul nostru care percepe contactul prin
intermediul creierului nostru este la "el de materie, constituita la "el din
electroni si ca in consecinta este tot materie aceea care constituie creierul
nostru. ,e alt"el, daca spiritul nostru nar e(ista, noi am ignora totodata
e(istenta piciorului cit si a pietrei. *dealul pe care artistul sau sculptorul
incearca sal reproduca in piatra sau pe pin%a ii apare nemi)locit real. Asa este
in spiritul autorului sau tragedianului de caractere pe care el le sileste a le
descrie sau sa le interprete%e, pentru ca altii sai poata recunoaste. Si daca tot
asa este si in ca%ul spiritelor noastre marginite, care ar tre!ui sa "ie gradul de
realitate in imaginatiile mentale create in Spiritul *n"inituluiG
&entru muritori, acest univers al mentalitatii este complet real intr
adevar3 este singurul pe care noi am "i destinati sal cunoastem vreodata, desi
in el noi trecem de un plan la un alt plan, de la un grad superior la alt grad
superior. &entru al cunoaste mai complet, cum o dovedeste e(perienta
noastra actuala, noi tre!uie sa "im insusi Totul.
Este adevarat ca ne ridicam mai sus pe o scara, mai FlingaF, ne
apropiem de Spiritul Tatalui, mai aparenta devine natura ilu%orie a lucrurilor
"inite, insa numai cind Totul ne va rechema la El, ne vor apare ca ine(istente
aceste lucruri marginite, "inite. Asa, noi nu tre!uie sa cedam ilu%iei.
Acum cind noi recunoastem natura reala a /niversului, sa cautam a
intelege legile mentale si sa ne silim a le "olosi in scopul de a o!tine cel mai
!un e"ect posi!il pentru progresul nostru in viata, cind noi vom parasi un plan
pentru a ne ridica la un plan superior a "iintei. Legile universului nu sint mai
pre)os legilor de otel din cau%a naturii lor mentale. Tot cu e(ceptia Totului,
este condus de ele. 'eea ce este in spiritul in"init al Totului real la un grad
in"erior "ata de noi, realitatea insasi "ace parte din natura Totului. ,e aceea
sa nu va credeti i%olati sau a!andonati, noi toti "acem parte din Spiritul *n"init
al Totului. 2imeni nu poate sa ne loveasca, nu avem a ne teme de nimeni.
2ici o putere in a"ara Totului nu poate sa ne in"luente%e. 2oi vom gasi o
intreaga lume de con"ort si de siguranta in aceasta reali%are3 cind noi o vom
cistiga o sa dormim in pace leganati in patul a!isului, odihnindune in liniste
in sinul oceanului Spiritului *n"init care este Totul.
*n Tot noi traim si lucram cu adevarat.
Materia nui mai putin materie pentru noi cind lucram in planul "i%ic,
desi noi stim ca ea este "ormata dintrun agregat de electroni de particule de
"orta, vi!rind cu iuteala si invirtinduse unele in )urul altora pentru a "orma
atomi, care la rindul lor vi!rind si invirtinduse "ormea%a molecule, care
ansam!linduse dau voluminoase mase de materie.
Materia nui mai putin materie, cind vom impinge mai departe
cercetarea noastra si pe care doctrina hermetica neo e(plica. 7orta a carei
unitate sint electronii (sau alte particule primare mai mici) este o simpla
mani"estare a spiritului Totului si ca toate celelalte lucruri din univers este de
6@
natura mentala. 'ind sintem pe plan "i%ic noi tre!uie sa recunoastem
"enomenele sale, putem controla materia ca toti maestrii la un grad mai mult
sau mai putin inalt, insa noi tre!uie sa o "acem intre!uintind "orte superioare
(e"orturi mai mari). Este o ne!unie sa negi e(istenta materiei su! aspectul sau
relativ. &utem nega stapinirea ei asupra noastra, pe merit de alt"el, insa noi nu
o putem ignora su! aspectul ei relativ atita timp cit lucram pe planul sau
(material in viata paminteasca). Legile naturii nu devin mai putin constante
sau mai putin e"ective cind le cunoastem, decit simple creatii mentale. Ele sint
in plina putere pe di"erite planuri. 2oi stapinim legile in"erioare intotdeauna,
aplicind legi superioare si numai in acest mod, insa ne este imposi!il de a iesi
de su! in"luenta legii sau de a o nesocoti in intregime. Totul se poate sustrage
legii si aceasta pentru ca Totul este legea insasi de unde deriva toate celelalte
legi.
Maestrii mai avansati pot do!indi puteri pe care oamenii le atri!uie
%eilor3 e(ista grade nenumarate in e(istenta noastra, in marea ierarhie a vietii3
puterea care este atri!uita lor poate depasi pe aceea a maestrilor superiori si
atinge un grad ne!anuit de muritori, dar chiar marii maestri, chiar "iintele
superioare tre!uie sa se supuna legii si sa ramina nimic in ochii Totului.
Ast"el, aceste "iinte ale caror puteri sint mult mai mari decit acele atri!uite de
oameni %eilor lor, "iind dominati si supusi de legi, imaginativa presupunerea
omului muritor de rasa noastra (terestra) de gradul nostru, cind el
indra%neste sa priveasca legile naturii ca 0ireale, imaginare si ilu%orii1, pentru
ca el a a)uns sa inteleaga acest lucru, adevarul ca legile sint de natura mentala
si simple creatii mentale ale Totului. Aceste legi pe care Totul le considera
ca legi guvernante nu tre!uie negate sau nesocotite. Atit cit va dura universul
el va "i supus lor, caci universul e(ista in virtutea acestor legi care ii constituie
osatura si care il sustin.
&rincipiul hermetic al mentalismului !a%ind adevarata natura a
universului pe principiul ca totul e mental, nu modi"ica cu nimic conceptiile
stiinti"ice ale universului, ale vietii, ale evolutiei. ,e "apt stiintele numai
con"irma invatamintele hermetice. Acestea invata ca universul este de natura
mentala, in timp ce stiinta moderna a invatat ca el este material si in ultima
anali%a el nui alt lucru decit energie. ,octrina hermetica nu greseste
acceptind principiul "undamental al lui Her!ert Spencer care a"irma e(istenta
unei energii in"inite si eterne, de unde deriva toate lucrurile. ,e "apt
hermetistii recunosc in "ilo%o"ia lui Spencer o e(punere superioara a operelor
legilor naturale si ei considera pe marele maestru ca reincarnarea unui vechi
"ilo%o" care locuia in Egipt acum mii de secole si care mai tir%iu sa reincarnat
in corpul lui Heraclit "ilo%o"ul grec ce a trait in anul <>> inainte de *isus
'hristos.
Ei aprecia%a ca ideea de energie eterna si in"inita se acorda per"ect cu
doctrina hermetica adaugind totodata ca ea este energia Spiritului Totului. 'u
cheia calau%itoare a "ilo%o"iei hermetice, discipolul lui Spencer va "i capa!il
sasi deschida ori%onturile "ilo%o"ice ale marelui "ilo%o" engle% ale carui
lucrari arata clar reincarnarile sale anterioare. *nvataturile sale privind
6B
evolutia si ritmul concorda per"ect cu invatamintele hermetistilor, in special
cu principiul ritmului. Adeptii lui Spencer nu au deci deloc nevoie de a ciunti
nici una din ideile "avorite ale lui Spencer despre univers. Tot ce le cerem lor
este de a sesi%a principiul su!adiacent+ 0Totul este spirit, /niversul este
mental, el este cuprins in Spiritul Totului1. Ei isi vor da seama ca cele @
principii se acorda per"ect cu cunostintele lor stiinti"ice si le vor servi sa
re%olve pro!leme neintelese, luminind ast"el ungherele o!scure.
2u e de natura sa ne surprinda, deci, ca intelegem in"luenta care a avut
o gindirea hermetica asupra "ilo%o"iei primitive a 5reciei care a servit de !a%a
tuturor teoriilor moderne ale stiintei. Acceptarea primului principiu hermetic,
principiul mentalismului, este singura mare di"erenta care e(ista intre stiinta
moderna si doctrina hermetica3 stiinta de alt"el se apropie din ce in ce mai
mult de po%itiile hermetice in mersul or! pe care ea il "ace in intuneric pentru
a iesi din la!irintul in care sa ratacit cautind adevarul. Scopul acestei lectii
este de a intipari !ine in spiritul studentilor "aptul ca in toate ca%urile "ara
e(ceptie, universul, legile sale si "enomenele care il insotesc in ceea ce
priveste omul, sint reale, e(act atit cit ar "i ipote%ele materialismului sau
teoriile energiei. *n nu interesea%a care doctrina, universul su! aspectul
e(terior este schim!ator, trecator si ca um!ra, lipsit de su!stantialitate,
realitate. *nsa notati !ine al doilea pol al adevarului+ cu aceleasi ipote%e, noi
sintem constrinsi sa lucram si sa traim ca si cum ar "i reale si su!stantiale
lucrurile continuu schim!atoare. E(ista totodata di"erenta ca in vechime,
&uterea Mentala era ignorata ca "orta naturala si ca acum cu principiul
mentalismului ea devine o "orta naturala superioara.
Aceasta singura di"erenta revolutionea%a in intregime viata acelora care
inteleg principiul si legile care re%ulta din ele. Ast"el, studenti, toti pe citi
sinteti, pricepeti a recunoaste, a "olosi si a aplica legile care decurg din
aceasta. *nsa, cum recomanda #$!alionul, 0nu cedati la tentatia semidoctului
care se lasa fascinat de nerealitatea aparenta a lucrurilor; acela, in
consecinta, rataceste in toate partile ca un individ traind intr.o lume de vise,
ignorind munca practica si viata reala a omului; in final el se va zdrobi de
stinci si se va gasi sfisiat de elemente din cauza nebuniei sale1. /rmati mai
!ine e(emplul inteleptului cum inca recomanda #$!alionul+ 0Utilizeaza legile
fata de legi, superiorul contra inferiorului si prin arta alc*imiei mentale,
transforma lucrurile neinsemnate in lucruri de pret. )stfel veti izbindi.
Sa urmam deci s"aturile #$!alionului, sa evitam semidoctia care nui
decit ne!unie si care ignora acest adevar ca maestria nu se mani"esta prin vise,
vi%iuni anormale sau idei "antastice, ci ea consta in a "olosi "ortele superioare
contra "ortelor in"erioare in scopul de a se evita su"erintele planurilor
in"erioare vi!rind pe planurile superioare.
Amintitiva !ine, studenti, ca transmutatia nu este o negatie
infumurata, ea este sabia maestrului. 'itatele de mai sus sint din #$!alion
si tre!uie sa se "i(e%e adinc in memoria tuturor adeptilor. 2oi nu traim intro
lume de vise ci intrun univers care, din punct de vedere relativ, este real in
ceea ce priveste viata si actiunile noastre. 9olul nostru este de a nu nega
6C
e(istenta sa, ci de a trai, utili%ind legile pentru a ne ridica pe o treapta
superioara de evolutie lucrind cit mai !ine in toate impre)urarile %ilnice si
cautind sa reali%am in masura posi!ilului idealul nostru si ideile noastre cele
mai inaltatoare. Adevarata semni"icatie a vietii nui cunoscuta de oameni pe
acest plan al e(istentei, insa marii autori si intuitiile noastre ne invata ca sa nu
comitem nici o greseala si in masura posi!ilului sa reali%am totusi tendinta
universala.
2oi sintem toti pe 'ale si drumul conduce mai sus, mereu mai sus, in
ciuda "recventilor timpi de repaos. 'ititi mesa)ul #$!alionului si urmati
e(emplul inteleptului, evitind erorile semidoctului care piere din cau%a
ne!uniei sale, adica pierde timpul provocind intreruperi si intir%ieri in mersul
directiei tendintei universale.
TOT4-L IN TOT
+aca este adevarat ca este in Tot, este la fel de adevarat Tot.ul este
in Tot. )cela care intelege perfect acest adevar, poseda dea o mare
cunoastere. #$!alion.
'ita lume a au%it repetinduse adesea ca :eitatea lor numita cu di"erite
nume era+ Tot in Tot si citi au !anuit adevarul ascuns in aceste cuvinte
pronuntate negli)a!il sau mai !ine %is nepotrivit. Aceasta e(presie comuna
este amintirea vechii ma(ime hermetice plasata la inceputul acestui capitol.
'um %ice #$!alion+ 0)cela care intelege perfect acest adevar, poseda dea
c*eia, poseda dea o mare cunoastere.1 Aceasta ne impune ca sa ne silim a
patrunde acest adevar a carui intelegere este atit de importanta. *n aceasta se
ascunde unul dintre cele mai mari adevaruri "ilo%o"ice, stiinti"ice si religioase.
2oi am e(pus doctrina hermetica privind 2atura mentala a /niversului si noi
vam e(plicat ca 0/niversul mental este si de asemeni el este cuprins in
Spiritul Totului1. 2u uitati aceasta a"irmatie+ 0Este adevarat ca Totul este in
Tot1.
Aceste doua precepte in aparenta contradictorii, se pot concilia prin
Legea parado(ului. Ele constituie de alt"el o )udecata hermetica e(acta a
raporturilor care e(ista intre Tot si /niversul sau mental. Am va%ut cum Tot
ul este in Tot, sa e(aminam acum celalalt aspect al su!iectului. ,octrina
hermetica invata ca Totul este continut in /nivers, ca El domicilia%a, este
inlauntrul lui si ca "iecare din partile sale este situata in interiorul universului.
&ro"esorii e(plica adesea aceasta )udecata, "acind sa intervina &rincipiul
corespondentei. /n maestru invata pe adept sasi "orme%e o imagine mentala
a unei persoane, a unei idei, a unui lucru putind avea o "orma mentala3
e(emplul cel mai !un este al autorului sau tragedianului care isi "ormea%a o
idee a caracterelor pe care el vrea sa le e(prima in arta sa. *n toate ca%urile,
elevul isi va da seama ca atunci cind imaginea este "ormata in spiritul sau
singura in spiritul sau autorul, tragedianul, pictorul sau sculptorul insusi este
6D
continut in intregime in insasi imaginea aceasta mentala. 'u alte cuvinte,
intreaga calitate, viata si spiritul realitatii continute in imaginea mentala
deriva din 0Spiritul *manent1 al ginditorului. 'onsiderati cu atentie ceea ce
noi tocmai am e(pus pina ce veti sesi%a ideea noastra.
'a sa luam un e(emplu mai actual, sa spunem ca Ethello, *ago,
Maendel, 9ichard al ***lea e(ista realmente in spiritul lui Shakespeare in
momentul conceptiei si creatiei lor. Mai mult, Shakespeare insusi e(ista in
sinul "iecaruia dintre aceste caractere, dindule vitalitatea sa, spiritul si
actiunea sa. Al cui este spiritul persona)elor pe care le cunoastem su! numele
Mica4!er, Eliver T4ist, /riah HeepG Este acela al lui ,ickens, sau "iecare
persona) pe care lam citat are spiritul sau personal independent de caracterul
sauG .enus de Medicis, Madona Si(tina, Apollon din ?elvedere, au ele
spiritul lor propriu si o realitate particulara sau repre%inta ele puterea
spirituala si mentala a creatorilor lorG
Legea &arado(ului e(plica ca aceste doua lucruri sint totodata posi!ile,
daca le consideram ca doua puncte de vedere convena!ile. Mica4!er este
totodata Mica4!er si ,ickens desi nu se poate spune ca Mica4!er este
identic cu ,ickens. Emul ca Mica4!er poate sa strige+ 0Spiritul creatorului
meu este inerent in mine si totusi eu nu sint el1. 'it este de deose!it acest
lucru de adevarurile pe )umatate raspindite cu %gomot de semidocti care
umplu atmos"era cu strigatele lor ragusite+ 0Eu sint ,umne%eu1A *nchipuitiva
pe Mica4!er sau pe malitiosul /riah Heep strigind+ 0Eu sint ,ickens1, sau un
persona) greoi luat din operele lui Shakespeare strigind+ 0Eu sint
Shakespeare1A Totul este si in viermele pamintului, dar acesta nu este Totul.
'u toate acestea, acest lucru curios nu e(ista mai putin. desi viermele
pamintului nu e(ista decit ca un lucru in"erior creat si e(istind in interiorul
Spiritului Totului, totusi, Totul este continut in viermele pamintului si in cea
mai mica particica care a servit sa constituie viermele. &oate e(ista un mai
mare mister decit acela al Totului in Tot si Tot in TotulG1
Elevul va intelege, natural, ca unele e(emple pe care leam dat sint in
mod necesar imper"ecte si insu"iciente, caci ele repre%inta crearea de imagini
mentale in spiritele "inite (marginite) in timp ce /niversul este creatia
Spiritului *n"init3 di"erenta care e(ista intre cei doi poli le separa. Este de
alt"el o simpla chestiune de grad, este mereu acelasi principiu care lucrea%a.
&rincipiul corespondentei se mani"esta deoparte si de alta+ 0ceea ce este sus
este ca si ce este os. Ceea ce este os este ca ceea ce este sus1.
'u cit omul va intelege e(istenta Spiritului *ntim imanent in interiorul
"iintei sale, mai sus si mai repede se va ridica el pe scara spiritualitatii.
Aceasta inseamna de%voltarea spirituala, recunoasterea, reali%area si
mani"estarea spiritului in interiorul lui insusi. Silitiva sa va aduceti aminte
de aceasta ultima de"initie a de%voltarii spirituale. Ea contine adevarul
adevaratei religii. E(ista numeroase planuri ale 7iintei, numeroase planuri ale
.ietii. Totul depinde de avansarea indivi%ilor pe scara, a carei treapta
in"erioara este "ormata din materia cea mai grosolana si treapta superioara
separata de Spiritul Totului numai de o in"ima divi%iune.
8>
,in Sus in )osul acestei scari a vietii, totul se misca. Toata lumea este
pe 'alea care conduce in Tot. Erice progres marchea%a un pas catre 'asa.
Totul are locul sau in Sus sau in )os in ciuda aparentelor contradictorii.
Acesta este mesa)ul *luminatilor. ,octrina Hermetica privind procesul creatiei
mentale a universului, invata ca la inceputul ciclului creator, Totul in
aspectul sau de "iinta e(istenta, proiectea%a vointa sa catre aspectul devenirii
si ast"el procesul creatiei incepe. Ea e(plica ca acest proces consta in a
incetini vi!ratia pina la aceea ca un grad "oarte )os de oscilatie sa "ie atins,
grad la care se mani"esta "ormele materiale cele mai !rute posi!ile. Aceasta
stare este denumita stadiul involutiei, in care Totul este implicit continut.
Hermetistii cred ca aceasta stare are corespondenta in raport cu procesul
mental al artistului, a scriitorului, sau inventatorului care se amesteca atit de
intim cu propria sa creatie mentala, incit el poate uita propria sa e(istenta si
care, in toate ca%urile, traieste in propria sa creatie.
,aca in loc de a %ice ca el se amesteca in creatia sa mentala, noi
spunem ca el pune stapinire pe ea, poate vom da o e(plicatie mai clara a ceea
ce noi am voit sa spunem.
Acest stadiu involuntar al 'reatiei este citeodata numit e"u%iune
(revarsare, raspindire) a puterii energiei ,ivine, la "el cum stadiul evolutiei
este numit 0in"u%ie1. &olul e(trem al procesului creatiei este considerat ca
ultima iesire a Totului, in timp ce inceputul intoarcerii inapoi a pendulei
ritmului este 0pasul catre casa1, idee care se regaseste in toate invataturile
hermetice. ('asa I matrice de unde a plecat spiritul).
,octrina invata ca in timpul 0e"u%iunii1 vi!ratiile devin din ce in ce
mai putin rapide, pina ce miscarea impingerii termina prin a se opri cind
oscilatia de retur incepe. *nsa e(ista aceasta di"erenta ca si in timpul stadiului
e"u%iunii "ortele creatoare se mani"esta de o maniera compacta ca un tot, pe
cind la inceperea stadiului evolutiei sau in"u%iei, intervine legea de
individuali%are care lucrea%a, adica tendinta de a separa tot in unitati de "orta
pina intru atit, incit in "inal, ceea ce lasa Totul ca energie neindividuali%ata se
reintoarce la sursa sa su! "orma de unitati de viata puternic de%voltate, avind
atinse trepte ale scarii din ce in ce mai ridicate, gratie evolutiei "i%ice mentale
si spirituale. .echii hermetisti se serveau de cuvintul 0meditatie1 vor!ind de
procesul creatiei mentale a universului in Spiritul Totului. Ei intre!uintau
"recvent cuvintul contemplatie, insa ideea care se ascunde su! aceste e(presii
pare sa "ie aceea a lucrarii 0atentiei ,ivine1.
Atentie este un cuvint care deriva de la radacina latina care inseamna 0a
atinge, a tinde catre1. Actul atentiei este deci in realitate, tendinta catre o
energie mentala. A e(amina semni"icatia etimologica a cuvintului 0atentie1 ne
duce la intelegerea verita!ila a ideii ascunsa de hermetisti.
,octrina hermetica in ceea ce priveste procesul evolutiei este
urmatoarea+
0Totul a meditat asupra inceperii 'reatiei, sta!ilind ast"el "undamentul
material al universului, a gindit e(istenta sa, se tre%este treptat sau iese din
gindirea sa (mitul nasterii Athenei din capul lui :eus). Lucrind ast"el, El "ace
8-
sa se mani"este succesiv si ordonat procesul evolutiei pe planurile material,
mental si spiritual. Ast"el miscarea catre inalt incepe, totul mergind in directia
spiritului. Materia devine mai putin grosolana si unitatile se asam!lea%a
pentru a da nastere "iintelor. 'om!inatiile incep a se "orma, viata apare si se
mani"esta in "orme mereu mai superioare si spiritul devine din ce in ce mai
evident, din ce in ce mai aparent, vi!ratiile marinduse constant si cu
rapiditate. *ntrun cuvint, procesul intreg de evolutie in toate "a%ele sale
incepe si lucrea%a in concordanta cu legile sta!ilite ale procesului in"u%iei.
&entru a se crea toate acestea, a tre!uit eternitate si eternitate a timpului
omului3 "iecare eternitate continind nenumarate milioane de ani. Totusi
iluminatii ne invata ca crearea completa a unui univers, cuprin%ind involutia
si evolutia lui, nui pentru Tot decit o clipa, o clipire de pleoape. La s"irsitul
ciclului intermina!il al miliardelor de secole, Totul incetea%a atentia Sa,
adica contemplatia sau meditatia sa "ata de univers, caci Marea Epera sa
terminat. Tot se intoarce in Totul de unde a iesit, insa misterul misterelor,
spiritul oricarui su"let, departe de a "i anihilat, este de%voltat in"init. 'reatorul
si creatia sau contopit. Aceasta este e(punerea iluminatilor.
'eea ce noi am spus despre meditatia Totului si de tre%irea Sa din
aceasta meditatie nui evident decit o simpla tentativa de e(punere din partea
pro"esorilor pentru a descrie cu un e(emplu concret si "init acest proces,
procesul in"init al creatiei. 'eea ce este )os este ca si ceea ce este sus. 2ui
di"erenta decit de grade. Si la "el cum Totul a!andonea%a meditatia asupra
universului, la "el omul, cind vine momentul, incetea%a sa mai lucre%e pe plan
material si se retrage din ce in ce mai mult in spiritul sau intim, care este cu
adevarat 0divinul ego1. (eul sau).
Este o alta chestiune pe care dorim sa o studiem in aceasta lectie si care
se apropie mult de terenul meta"i%ic al speculatiei, desi intentia noastra este de
a arata inconsistenta unei ast"el de speculatii. 2oi voim sa vor!im despre
gindul care vine inevita!il in spiritul acelora care sau aventurat in cautarea
adevarului. *ntre!area este urmatoarea+ 0&entru ce Totul a creat /niversulG1
Aceasta intre!are se poate pune in diverse maniere, insa aceea in care noi am
puso le re%uma pe toate. Eamenii sau silit sa raspunda, insa nu e(ista un
raspuns demn de acest nume. /nii siau imaginat ca Totul avea ceva de
cistigat creind universurile. Aceastai a!surd. 'e ar putea cistiga Totul care
nu ar "i de)a in posesia saG Altii au cautat raspuns in ideea ca Totul voia sa
ai!a ceva pe care sal iu!easca. Altii au raspuns ca El a creat cu placere si de
placere, de distractie, ori pentru ca El era singur, ori pentru asi mani"esta
puterea. Toate aceste e(plicatii si idei copilaresti, apartin perioadei
copilaresti a gindirii. Altii au cautat sa e(plice misterul ca Totul sa gasea
constrins de a crea in virtutea propriei Sale naturi interioare si din cau%a
instinctului Sau creator. Aceasta idee este un avans asupra altora, insa punctul
ei sla! este ca Totul poate "i constrins de ceva interior sau din e(terior. ,aca
a Sa natura interioara sau al Sau instinct creator il o!liga pe Tot a "ace ceva,
atunci aceasta natura interioara sau al Sau instinct creator ar "i in locul Tot
ului. ,eci o parte din e(plicatie nu e satis"acatoare. Si Totul crea%a si Se
86
mani"esta. El pare chiar sa gaseasca in aceasta un "el de satis"actie. E deci
greu sa inlaturi conclu%ia ca intrun viitor in"init tre!uie sa "ie ceva din
aceasta si in om care corespunde unei naturi interioare sau unui instinct
creator, a dorintei in"inite si vointei corespun%atoare a 'reatorului sau. Totul
nu poate lucra daca El nu vrea sa lucre%e si El nu ar vrea sa lucre%e daca nu ar
dori sa o "aca din propria Sa vointa. &e de alta parte, El nu ar dori sa lucre%e
daca nu ar trage din aceasta o satis"actie. Toate aceste lucruri "ac parte dintro
natura a Sa interioara, deducinduse e(istenta lor din Legea 'orespondentei.
2oi pre"eram sa gindim ca Totul le crea%a in deplina li!ertate, sustras
oricarei in"luente interioare sau e(terioare. Aceasta e pro!lema care se gaseste
la originea di"icultatii si di"icultatea care se a"la la !a%a acestei pro!leme.
.or!ind cu strictete, este imposi!il sa spui ca Totul sa ai!a o ratiune,
oricare ar "i ea, caci ratiunea implica o cau%a, ori Totul este deasupra oricarei
cau%e si oricarui e"ect, a"ara de "aptul cind El ar vrea sa devina o cau%a, atunci
este cind principiul se mani"esta. ,e aceea ne dam seama ca Totul 0este1 tot
asa cum sintem o!ligati sa %icem ca Totul 0lucrea%a pentru ca El lucrea%a1.
*n "inal Totul este intreaga ratiune in ea insasi. Se poate spune "ara teama de
greseala ca Totul este propria Sa ratiune, propria Sa lege, propriile Sale
actiuni. El este Legea in ea *nsasi, toate aceste cuvinte avind aceeasi
semni"icatie.
Avi%ul celor care au redactat aceste lectii, este ca tre!uie cercetat
raspunsul in Eul interior al Totului, la "el cum pentru secretul e(istentei.
Legea corespondentei, dupa parerea noastra, atinge numai acest aspect al Tot
ului, pe care il putem numi 0aspectul devenirii1. *napoia acestui aspect se
gaseste aspectul "iintei, in care toate legile se pierd in Legea 0toate principiile
se uni"ica in &rincipiul si Totul1 principiu si "iinta1 sint identice, unul si
asemanatoare. Erice speculatie meta"i%ica asupra acestui punct este de prisos.
2oi am a!ordat deschis su!iectul cu scopul de a arata a!surditatea
raspunsurilor o!isnuite ale meta"i%icii si teologiei. &entru a conchide, poate "i
de un oarecare interes pentru elevii nostri ca sa stie ca atunci cind invataturile
hermetice vechi si moderne au inceput sa incerce sa aplice la intre!are
0principiul corespondentei1 care a dus la e(istenta naturii interioare, legenda
ne raportea%a ca Marele Hermes, cind elevii sai mai avansati iau pus
intre!area+ 0pentru ce a creat TotulG1 a raspuns printro stringere "oarte tare a
!u%elor sale si nelasind sa scape nici un cuvint . &rin aceasta el a voit sa spuna
ca la aceasta intre!are nu este nici un "el de raspuns. Totusi, intentia sa poate
sa "i "ost sa se aplice aceast a(ioma a "ilo%o"iei 0!u%ele intelepciunii sint
inchise cu e(ceptia urechilor intelepciunii1, apreciind ca, chiar elevii sai cei
mai avansati, nu posedau inca intelegerea care lear "i putut permite sa
primeasca acest raspuns. *n orice ca%, Hermes poseda secretul. El uita numai
sal impartaseasca si in ceea ce priveste universul, !u%ele lui Hermes sint
inchise. /nde Marele Hermes e%ita sa vor!easca, care muritor ar indra%ni sa
de%valuieG *n orice ca%, amintitiva ca oricare ar "i re%olvarea acestei
pro!leme, daca e(ista cu adevarat vreuna, se mentine cu toate acestea
adevarul ca+ ,aca este adevarat ca Totul este in Tot, este la "el de adevarat ca
88
Tot este in Totul. *nvatamintul asupra acestui punct este categoric. 2oi
putem adauga conclu%ia citatului #$!alionului+ 0acela care intelege per"ect
acest adevar, poseda de)a o mare cunostinta.1
,A"ITOL-L 1III
"LAN-#ILE ,O#E0"ONDENTEI
Ceea ce este sus este ca si ceea ce este os; ceea ce este os este ca si
ceea ce este sus. #$!alion.
Al doilea mare principiu hermetic implica acest adevar ca e(ista o
armonie, un raport, o corespondenta intre di"eritele planuri de mani"estare a
vietii si a "iintei. Aceasta a"irmatie este un adevar pentru ca tot ceea ce
contine universul emana din acelasi i%vor3 aceleasi legi, aceleasi principii,
aceleasi caracteristici se aplica la "iecare unitate sau la orice com!inatie de
unitati, de activitati si "iecare dintre ele mani"esta propriile sale "enomene pe
propriul sau plan. &entru usurinta gindirii si a studiului, "ilo%o"ia hermetica
considera ca universul poate "i divi%at in trei mari clase de "enomene
cunoscute ca trei mari planuri, si ele se numesc+
-. Marele plan "i%ic3
6. Marele plan mental3
8. Marele plan spiritual.
Aceste divi%iuni sint mai mult sau mai putin ar!itrare, caci adevarul
este ca "iecare dintre aceste trei divi%iuni nui decit o treapta a marii scari a
vietii, treapta mai de )os "iind evident materia si cea mai inalta spiritul. ,e
alt"el, di"eritele planuri se amesteca unele cu altele atit de !ine incit nu este
posi!il a sta!ili o demarcatie intre "enomenele superioare ale planului "i%ic si
"enomenele in"erioare ale planului mental, sau intre "enomenele superioare ale
planului mental si "enomenele in"erioare ale planului spiritual. *ntrun cuvint,
cele trei mari planuri pot "i considerate ca trei mari grupe de trepte in
mani"estarile vietii.
,esi scopul acestei mici lucrari nu ne permite sa intram in amanunte
printro e(plicatie mai larga a acestor planuri di"erite, este "olositor totusi sa
"acem o descriere generala a acestora. &utem sa studiem intre!area atit de
adesea pusa de neo"iti care doresc sa "ie lamuriti asupra semni"icatiei
cuvintului plan termen de care sa servit pina la saturatie, insa pe care lam
e(plicat destul de putin in numeroasele lucrari moderne asupra ocultismului.
*ntre!area este in general pusa cam asa+ 0/n plan este o intindere avind
dimensiuni sau este o conditie sau o stareG1. 2oi raspundem+ 02u este un loc
8;
masura!il si nici o dimensiune o!isnuita a spatiului3 este chiar mai mult decit
o stare sau o conditie. /n plan poate "i considerat ca o stare sau o conditie
suscepti!il de a "i masurat. Este parado(al, veti spune. Sa e(aminam de aceea
pro!lema mai amanuntit+
E dimensiune stiti ca este o masura in linie dreapta, un lucru
raportinduse la o masura etc. ,imensiunile o!isnuite ale spatiului sint
lungimea, latimea si inaltimea sau mai !ine+ lungimea, latimea, inaltimea,
densitatea si circum"erinta. *nsa e(ista o alta dimensiune a lucrurilor create, o
alta masura in linie dreapta cunoscuta de ocultisti si de asemeni de savanti,
desi acestia din urma nui dau inca numele de dimensiune. Aceasta noua
masura nui altceva decit a patra dimensiune atit de cunoscuta si e(ploatata si
care serveste sa determine di"erite grade sau planuri. Aceasta a patra
dimensiune poate "i numita dimensiunea vi!ratiei.
Este un "apt !ine cunoscut de stiinta moderna si de asemeni de
hermetistii care au incorporat un al treilea principiu hermetic, adevarul ca+
0Totul este miscare, totul vi!rea%a, nimic nu sta in repaus1. ,e la
mani"estarile cele mai inalte pina la cele mai )oase, totul vi!rea%a. 2u numai
ca totul vi!rea%a cu vite%e di"erite dar totul vi!rea%a in directii di"erite si in
moduri di"erite. 5radele intensitatii vi!ratiei constituie treptele de masuri pe
scara vi!ratiilor. 'u alte cuvinte, ele constituie gradele celei de a patra
dimensiuni (intensitatea, proportia vi!ratiei). Aceste grade constituie ceea ce
ocultistii numesc 0planuri1.
'u cit procentul de intensitate a vi!ratiei este ridicat, cu atit este mai
ridicat planul si cu atit mai mult este mai inalta mani"estarea vietii care ocupa
acest plan. Ast"el, desi un plan nui un loc, nici o stare, nici o conditie, el
poseda totusi calitati comune. 2oi vom insista mai mult asupra scarii
vi!ratiilor in lectiile noastre viitoare, in care vom studia principiul hermetic al
vi!ratiilor. .eti !inevoi a va aminti totusi ca cele trei mari planuri nu sint
divi%iunile reale ale "enomenelor universului, ci simple e(presii ar!itrare de
care se servesc hermetistii pentru a inlesni gindirea si studiul a di"erite trepte
si a di"erite "orme de activitate si de viata universala.
Atomul de materie (unitate de "orta), spiritul omului si starea de
arhanghel nu sint decit trepte di"erite ale aceleiasi scari. Ele sint toate de
origine asemanatoare, singura di"erenta "iind de grad si de procent de vi!ratie.
Toate aceste lucruri sint creatii ale Totului si e(ista in Spiritul *n"init al Tot
ului. Hermetistii impart "iecare dintre cele trei mari planuri in sapte planuri
in"erioare si "iecare din acestea din urma este de asemeni impartit in sapte
su!planuri. ,esigur ca toate acestea asa cum am spus si mai sus sint mai mult
sau mai putin ar!itrare si ele se contopesc unele in altele. Ele sint adoptate
doar pentru a usura gindirea si studiul stiinti"ic.
Marele &lan 7i%ic si cele sapte planuri in"erioare ale sale este acea parte
a "enomenelor universului care contine tot ceea ce se raportea%a la lucruri,
"orte si la mani"estarile "i%icomateriale. El cuprinde toate "ormele a ceea ce
noi numim materie si toate "ormele a ceea ce noi numim energie sau "orta. 2u
tre!uie sa uitati ca "ilo%o"ia hermetica nu recunoaste materia ca un lucru in el
8<
insusi si ca avind o e(istenta separata chiar in spiritul Totului. ,octrina
invata ca materia nui decit o "orma de energie, adica o "orma avind un
procent in"erior de vi!ratie de un anumit gen. 'a urmare acestora, hermetistii
clasea%a materia su! titlul de energie si ii dau trei din cele sapte planuri
in"erioare ale Marelui &lan 7i%ic.
'ele sapte planuri in"erioare sint urmatoarele+
-. &lanul materiei A
6. &lanul materiei ?
8. &lanul materiei '
;. &lanul su!stantei eterate
<. &lanul energiei A
@. &lanul energiei ?
B. &lanul energiei '
&lanul materiei A cuprinde "ormele materiei solide, lichide si ga%oase
asa cum ele se recunosc in general de "i%ica.
&lanul materiei ? cuprinde anumite "orme de materie mai su!tile pe
care si stiinta moderna le recunoaste. Acestea sint "enomenele de
radioactivitate a materiei in "a%a radiului etc apartinind su!divi%iunii celei mai
)oase a acestui plan in"erior.
&lanul materiei ' cuprinde "ormele materiei cele mai su!tile a caror
e(istenta savantii o!isnuiti nu o !anuiesc inca.
&lanul su!stantei eterate cuprinde ceea ce stiinta numeste eter,
su!stanta de o "luiditate si su!tilitate e(trema, ocupind tot spatiul universului
si lucrind ca mediu intermediar pentru transmisia de valuri de energie ca
lumina, caldura, electricitatea etc. Aceasta su!stanta eterata are un raport
strins, adica sta!ileste o comunicare intima intre materie si energie, ea
participind in componenta "iecareia dintre ele. ,octrina hermetica ne spune ca
acest plan poseda si el sapte su!divi%iuni ca de alt"el toate planurile in"erioare
si ca de "apt e(ista sapte "orme de eter.
*mediat dupa planul su!stantei eterate vine planul energiei A, care
cuprinde "ormele o!isnuite de energie cunoscute stiintei3 cele sapte su!planuri
ale sale sint urmatoarele+ caldura, lumina, magnetismul, electricitatea, atractia
gravitationala, coe%iunea, a"initatea chimica si multe alte "orme de energie
indicate de e(perientele stiinti"ice care nu sint inca clasate si carora nu li sa
dat inca un nume.
8@
&lanul energiei ? cuprinde sapte su!planuri de "orme superioare de
energie pe care stiinta nu lea descoperit si carora li sa dat numele de 0"orte
naturale delicate1 si care sint chemate a se mani"esta in anumite "orme de
"enomene mintale si gratie carora aceste "enomene devin vi%i!ile.
&lanul energiei ' cuprinde sapte su!planuri de energie, atit de puternic
organi%ate, incit ea poarta multe caractere ale vietii, dar care nu este
recunoscuta de oameni. Aceasta poate avea un interes numai spiritual. E
asemenea energie este indispensa!ila pentru omul o!isnuit si poate "i
considerata aproape ca 0putere divina1. 7iintele care o intre!uintea%a sint ca
0%eii1 chiar comparate tipurilor superioare de oameni pe care le cunoastem.
Marele plan mental cuprinde aceste "orme de 0lucruri vii1 pe care le
intilnim la "iecare pas in viata o!isnuita, dar ele sint mai putin cunoscute in
general, dar cunoscute numai de ocultisti. 'lasi"icarea a sapte planuri mentale
in"erioare este mai mult sau mai putin satis"acatoare si ar!itrara, numai daca
sint insotite de e(plicatii amanuntite ce nusi pot gasi locul in aceasta mica
lucrare. 2oi totusi le mentionam si sint urmatoarele+
-. &lanul spiritului mineral
6. &lanul spiritului elementar A
8. &lanul spiritului plantal sau vegetal
;. &lanul spiritului elementar ?
<. &lanul spiritului animal
@. &lanul spiritului elementar '
B. &lanul spiritului uman.
-. &lanul spiritului mineral cuprinde starile sau conditiile unitatilor sau
entitatilor si al grupurilor sau com!inatiilor lor care insu"letesc "ormele
cunoscute de noi su! numele de minerale, produse chimice etc. Aceste entitati
nu tre!uie sa "ie con"undate cu moleculele, atomii sau corpusculele insesi,
acestea "iind simplu corpul material, "orma entitatilor, la "el cum corpul
omenesc nui decit "orma sa materiala si nu omul insusi. Se pot numi aceste
entitati 0su"lete1, aceste "iinte vii avind o treapta in"erioara de de%voltare de
viata si de spirit, insa putin superioara totusi decit aceea a unitatilor de energie
vie care cuprind su!divi%iunile mai inalte ale planului "i%ic superior.
Spiritele o!isnuite nu atri!uie in general regnului mineral nici un spirit
sau su"let si nu recunosc ca acesta are viata. Toti ocultistii insa recunosc
e(istenta vietii in mineral. Stiinta moderna evoluea%a repede si nu e departe sa
accepte punctul de vedere hermetic in aceasta privinta. Moleculele, atomii si
corpusculii au dragostele si urele lor, gusturile si de%gusturile lor, atractiile si
repulsiile lor, a"initatile si respingerile lor. /nele dintre spiritele stiinti"ice
moderne, cele mai indra%nete, au e(primat opinia ca dorinta si vointa,
emotiile si sentimentele atomilor nu sint "ata de acelea ale oamenilor decit
di"erente de grad. 2u avem aici nici timpul si nici spatiul pentru a sustine
8B
aceast te%a. Ecultistii stiu ca aceasta este realitatea si sau re"erit la lucrarile
stiinti"ice cele mai recente pentru a avea o con"irmare.
6. Acest plan contine la "el cele sapte su!divi%iuni u%uale. &lanul
spiritului elementar A cuprinde starea, conditia si gradul de de%voltare
mentala si vitala a unei clase de entitati necunoscute omului o!isnuit dar
recunoscute de ocultisti. Aceste entitati sint invi%i!ile simturilor o!isnuite ale
omului. Ele e(ista cu toate acestea si )oaca rolul lor in drama universului.
Treapta lor de inteligenta este situata pe de o parte intre aceea a entitatilor
mineralechimice si aceea a entitatilor regnului vegetal. Si la acest plan sint
sapte su!divi%iuni.
8. &lanul spiritului vegetal, in ale sale sapte su!divi%iuni cuprinde
starile si conditiile entitatilor "acind parte din imparatiile lumii vegetale ale
caror "enomene vitale si mentale sint intelese per"ect de indivi%i de inteligenta
o!isnuita in numeroase lucrari noi si interesante privind 0spiritul si viata la
plante1 pu!licate in acesti ultimi %ece ani. &lantele au viata, un spirit si un
su"let tot asa ca animalele, omul si supraomul.
;. &lanul spiritului elementar ? cu ale sale sapte su!divi%iuni cuprinde
stari si conditii ale unui "el superior de entitati 0elemente1 avind rolul lor in
lucrarea generala a universului. Spiritul lor si viata lor constituie o parte a
scarii intre planul spiritului vegetal si planul spiritului animal, entitatile "acind
totodata parte din natura acestor ultime doua (spirite elementare).
<. &lanul spiritului animal cu ale sale sapte su!divi%iuni cuprinde starile
si conditiile entitatilor, "iintelor si su"letelor locuind in "orme animale de
viata, care ne sint "amiliare tuturor. 2ui necesar sa intram in detalii privind
acest regn, acest "el de viata, caci lumea animala ne este tot atit de "amiliara
ca si a noastra.
@. &lanul spiritului elementar ' cu ale sale sapte su!divi%iuni cuprinde
entitati si "iinte invi%i!ile, cum sint toate aceste "orme elementare care "ac
parte dintro anumita treapta tinind totodata de natura vietii animale si de
natura vietii umane. ,in acest punct de vedere si al inteligentei, aceste "orme
sint pe )umatate omenesti.
B. &lanul spiritului uman cu ale sale sapte su!divi%iuni cuprinde acele
mani"estari de viata si de mentalitate care sint comune omului in grade
di"erite. Su! acest raport vrem sa punem in lumina "aptul ca omul o!isnuit de
a%i nu ocupa decit a patra su!divi%iune a planului spiritului uman. Singuri cei
mai inteligenti au trecut li%iera celei de a cincea su!divi%iuni. *au tre!uit
rasei noastre milioane de ani pentru a atinge aceasta stare si vor tre!ui inca
un numar de ani considera!il pentru a se atinge a sasea si a sapte su!divi%iune
si pentru a se ridica deasupra ultimei trepte. Amintitiva ca au "ost alte rase
8C
inaintea noastra care au stra!atut aceste trepte si care au atins in urma planuri
superioare Terrei. 9asa noastra proprie este a cincea care a pornit pe 'ale,
intir%iatii celei de a patra rase sau unit cu a noastra. E(ista unele spirite
avansate chiar in propria noastra rasa care sau ridicat deasupra maselor si
care au atins a sasea si a saptea su!divi%iune. /nii chiar au depasito. Emul
celei de a sasea su!divi%iuni va "i supraom3 acela al celei de a saptea
su!divi%iuni va "i superomul.
*n studiul nostru, al celor sapte planuri mentale in"erioare, noi am "acut
alu%ie numai la trei planuri elementare intro maniera generala. 2u voim sa
intram in aceasta mica lucrare in detalii apro"undate caci nu apartine acelei
parti de "ilo%o"ie generala si cunostinte care ne interesea%a. *nsa in scopul de a
va da o idee mai clara a raporturilor acestor planuri cu acelea care va sint
"amiliare, va putem spune+ planurile elementare au aceleasi raporturi ca
planurile mentale si ale vietii minerale, vegetale, animale si umane ca si
treptele negre ale pianului cu clapele al!e. 'lapele al!e sint su"iciente pentru
a produce mu%ica, insa sint anumite game, melodii, anumite armonii in care
clapele negre isi au rolul lor si a caror pre%enta este necesara.
La "el planurile elementare sint necesare, caci ele servesc a lega
conditiile su"letului in starile mentale ale unui plan cu acelea ale altor planuri,
din aceasta re%ultind "orme noi de de%voltare. Acest "apt da lectorului care
este capa!il sa citeasca printre rinduri o noua lumina asupra procesului de
evolutie si o noua cheie pentru a deschide poarta secreta a salturilor vietii ce
se produc intre di"erite imparatii. Marile *mparatii elementare sint recunoscute
categoric de toti ocultistii si lucrarile e%oterice sint pline de citari cu privire la
acest su!iect. ,aca trecem de la marele plan mental la marele plan spiritual,
ce vom avea de spusG 'um vom putea noi e(plica aceste stari superioare ale
"iintei, ale vietii si ale spiritului unor indivi%i pina aici incapa!ili sa sesi%e%e si
sa inteleaga su!divi%iunile superioare ale planului spiritual umanG Sarcina
este grea. 2u vom putea vor!i decit in termeni generali. 'um sar putea
descrie lumina unui or! din nastereG :aharul unui om care nu a gustat
niciodata dulce, armonia unui om care ar "i surd din nastereG Tot ce putem
spune este ca cele sapte planuri in"erioare ale marelui plan spiritual ("iecare
plan in"erior avind ale sale sapte su!divi%iuni) le inteleg "iintele posedind
viata, spirit si "orme atit de superioare celor ale omului de asta%i, ca omul "ata
de viermele pamintului, mineralelor sau chiar a unor "orme de energie si de
materie. .iata acestor "iinte depaseste intru atit pe a noastra incit ne este
imposi!il de ai lamuri detaliile. Spiritele lor depasesc intru atit pe ale noastre,
incit pentru ei noi a!ia parem ca gindim si procesul nostru mental lor le apare
aproape ca un proces material. Materia din care sint compuse "ormele lor
provine din planurile "i%ice superioare si, mai mult inca, se a"irma ca unele
dintre aceste "iinte sint im!racate in energie pura. 'e se poate spune despre
aceste "iinteG
8D
&e cele sapte planuri in"erioare ale marelui plan spiritual e(ista "iinte
despre care noi putem vor!i ca despre ingeri, arhangheli si semi%ei. &e cel mai
de )os dintre planurile in"erioare locuiesc acele mari su"lete pe care noi le
numim Maestri sau adepti. ,easupra lor vine marea ierarhie a ingerilor,
inaccesi!ila gindirii omului, apoi vin acei care "ara ireverenta se pot numi %ei3
oricit de sus ar "i ei plasati pe scara "iintei, inteligenta si puterea lor se apropie
mult de "acultatile pe care rasele umane le atri!uie divinitatii dupa conceptia
lor. Aceste individualitati sint superioare celor mai grandioase visuri ale
inchipuirii omenesti3 numai cuvintul ,ivin este suscepti!il a li se adresa. /n
mare numar din aceste "iinte ca si ingerii sint animati de cel mai mare interes
si )oaca un rol in procesul creatiei si de evolutie si in progresul cosmic.
*nterventia si asistenta lor oca%ionala in tre!urile omenesti au condus la
nenumarate legende, la credinte, la religii si la traditiile rasei trecute si
pre%ente. Ele au supraimpus cunostinta si puterea lor asupra lumii "ara o clipa
de oprire, toate acestea natura su! semnul legii Totului. Si totusi, cele mai
mari dintre aceste "iinte avansate nu e(ista decit ca creatii ale spiritului Tot
ului si traiesc in El supuse procesului cosmic si legilor universale. Ei sint inca
muritori. 2oi putem sai numim %ei daca voim, insa ei sint inca "ratii mai mari
ai rasei, spirite avansate care au intrecut pe semenii lor si care au renuntat la
e(ta%ul a!sor!tiei de catre Tot in scopul de a a)uta pe prietenii lor in voia)ul
lor pe 'ale. *nsa ei apartin universului si sint supusi conditiilor sale. Ei sint
muritori si planul lor este situat imediat mai )os celui al Spiritului a!solut.
Singuri hermetistii cei mai avansati sint capa!ili sa sesi%e%e
invatamintele secrete privind starea e(istentei si puterile care se mani"esta pe
planurile spirituale. Aceste "enomene sint intru adevar superioare celor ale
planurilor mentale, incit daca am incerca sa le descriem ar re%ulta in mod "atal
din aceasta o con"u%ie de idei. 2umai acei al caror spirit a "ost antrenat cu
ingri)ire la "ilo%o"ia hermetica timp de mai multi ani, acei care au conservat in
ei stiinta anterior cistigata in alte incarnari, sint suscepti!ili sa inteleaga e(act
semni"icatia doctrinei privind aceste planuri spirituale. /n mare numar dintre
aceste invataturi secrete sint considerate de hermetisti prea sacre, prea
importante si chiar prea prime)dioase pentru a "i raspindite in marele pu!lic.
Elevul inteligent este capa!il sa recunoasca ceea ce noi am voit sai spunem
cind a"irmam ca cuvintul S&*9*T asa cum il "olosesc hermetistii inseamna
&/TE9E .*E, 7E9TA *2S/7LET*TA, ESE2TA *2T*MA, S&*9*T/L
.*ET** etc. , semni"icatii pe care nu tre!uie sa le con"undam cu acelea u%ual
comune intre!uintate de religios, elesiastic, spiritual, eterat, s"int etc.
Ecultistii intre!uintea%a cuvintul spirit in sensul de &rincipiu *nsu"letitor. Ei
aici unesc ideea de putere, de energie vie, de "orta mistica etc. Ei stiu ca ceea
ce ei cunosc ca putere spirituala poate "i intre!uintata tot asa de !ine intrun
scop onora!il ca si intrun scop rau, con"orm principiului polaritatii. Acestai
un "apt care a "ost recunoscut de ma)oritatea religiilor. Ele au aratat o
conceptie a lor despre Satan, ?el%e!ut, ,iavol, Luci"er, ingeri ca%uti etc.
&entru aceasta cunoasterea acestor planuri a "ost pastrata in S"inta S"intelor, in
camera secreta a templelor in toate con"reriile e%oterice si ordinele oculte.
;>
*nsa noi putem spune ca acei care au do!indit o putere spirituala mare si o
intre!uintea%a spre rau, au in perspectiva o soarta groa%nica, teri!ila. Escilatia
pendulei ritmului ii va aduce in mod inevita!il inapoi pina la punctul e(trem
al e(istentei materiale de unde vor tre!ui din nou sa revina pe urma pasilor lor
catre spirit, sa urme%e cotiturile o!ositoare ale 'aii si sa indure chinul
suplimentar de asi aminti "ara incetare grandorile pe care leau cunoscut si
care ii vor "ace sa nu mai "aca rau. Legenda ingerilor deca%uti are origine in
"apte de care am vor!it si toti ocultistii avansati o stiu. Lupta pentru o putere
egoista pe planuri spirituale are loc totdeauna cu consecinta inevita!ila, o
pierdere de echili!ru spiritual si o cadere care in)oseste spiritul egoist atit cit
el a "ost ridicat. Totusi, chiar pentru un asemenea spirit posi!ilitatea
reintoarcerii e(ista, el "iind o!ligat sa "aca voia)ul in sens invers, su"erind
ast"el pedeapsa teri!ila a legii invaria!ile.
&entru a conchide, am vrea sa aratam ca, urmind principiul
corespondentei care contine adevarul+ 0ceea ce este sus, este si ceea ce este
)os si ce este )os, este ca si ceea ce este sus1, "iecare dintre cele sapte principii
hermetice este plina de actiune asupra diverselor planuri "i%ice, mentale,
spirituale. &rincipiul su!stantei mentale natural ca se aplica tuturor planurilor,
caci toate sint continute in Spiritul Totului.
...........................................(lipsa 6 pagini).........................................
stare de vi!ratie. Toate particulele materiei sint dotate cu miscari circulatorii,
de la corpusculi la stele, sori si multe dintre ele se invirtesc in )urul a(ei lor.
Sorii se misca si in )urul punctelor centrale mai mari. Acestea la rindul lor se
misca in )urul a puncte mai mari inca si ast"el in continuare la in"init.
Moleculele din care sint compuse unele elemente ale materiei sint intro stare
constanta de vi!ratie si de miscare, unele in )urul altora si unele contra altora.
Moleculele sint compuse din atomi, care la "el se gasesc intro stare constanta
de vi!ratie si de miscare. Atomii sint compusi din corpusculi citeodata numiti
electroni, ioni (protoni, neutroni etc).
...........................................(lipsa 6 pagini).........................................
*n acest moment incep a se mani"esta radiatiile particulare recunoscute
su! numele de 0ra%e H1, cind constitutia "i%ica a o!iectului incepe a se
modi"ica. Electricitatea si magnetismul se mani"esta cind este atinsa
amplitudinea necesara de vi!ratie.
'ind o!iectul capata un anumit grad de vi!ratii, moleculele sale se
de%agrega, se descompun in propriile sale elemente originare si in proprii sai
atomi. Atomii "iind supusi principiului vi!ratiei, se separa atunci si eli!erea%a
nenumarate corpuscule din care ei erau compusi. *n "inal, insasi corpusculii
dispar si se poate spune atunci ca o!iectul este "ormat din su!stanta eterata.
Stiinta nu indra%neste sa impinga ipote%a mai departe, insa hermetistii invata
ca, daca repe%iciunea vi!ratiilor este inca marita, o!iectul va atinge grade
;-
di"erite ale mani"estarii, apoi el va mani"esta di"erite stadii mentale3 in urma
el va urma drumul sau catre spirit, pina ce el ar termina prin a se integra in
Totul care este Spiritul a!solut. *nsa o!iectul atunci va inceta de a mai "i un
o!iect de mult timp inainte de a atinge stadiul su!stantei eterate. Totusi
ipote%a este corecta in sensul ca ea arata care va "i e"ectul o!tinut daca sar
mari constant coe"icientul si modul de vi!ratie.
Legat de ipote%a pe care noi tocmai am enuntato tre!uie sa ne amintim
aceasta+ in momentul cind o!iectul emite vi!ratii luminoase, calorice etc, el
nui descompus in acele "orme de energie care sint plasate mult mai sus pe
scara3 el pur si simplu a atins un grad de vi!ratie ast"el ca aceste "orme de
energie sint eli!erate intrun "el de in"luenta a moleculelor, a atomilor sau a
corpusculilor care dupa ca% ar cauta sai retina. Aceasta "orma de energie, desi
in"init superioara pe scara materiei, este retinuta si inclusa in com!inatii
materiale si ea ia "orme materiale. Aceasta este adevarat pentru tot "elul de
creatii, forta creatoare se inchide totdeauna in aceea ce ea a creat.
*nvatamintele hermetice merg mai departe decit acelea ale stiintei
moderne. Ele a"irma ca toate mani"estarile gindirii, emotiei, ratiunii, vointei,
dorintei sau oricarei stari sau conditii mentale sint intovarasite de vi!ratii, din
care o parte sint e(teriori%ate in a"ara si tind sa in"luente%e prin inductie
spiritul altor indivi%i. Acesta este principiul care produce "enomenul de
telepatie, de in"luente mentale si a altor "orme de actiuni si de putere ale unui
spirit asupra altui spirit, pe care marele pu!lic incepe sal cunoasca per"ect din
cau%a raspindirii cunostintelor oculte, care "ace in epoca noastra di"erite scoli
si di"eriti maestri.
Erice gindire, orice emotie si orice stare mentala are procentul
corespun%ator si gradul sau de vi!ratie. 5ratie unui e"ect de vointa a
individului, sau a mai multor indivi%i, aceste stari mentale pot "i reproduse, la
"el cum este posi!il a se reproduce un sunet mu%ical "acind sa vi!re%e un
instrument mu%ical intro anumita maniera, la "el cum se poate reproduce o
culoare "acind sa vi!re%e o!iectul de indata. &rin cunoasterea principiului
vi!ratiei la "enomenele mentale, isi poate polari%a spiritul sau "iecare, putind
sal "aca sa ai!a gradul de vi!ratie dorit. Se o!tine ast"el un control per"ect al
starilor sale mentale, a caracterului sau etc.
&rin acelasi procedeu se poate in"luenta spiritul altora si a se produce in
ei pe plan mental ceea ce stiinta produce pe plan "i%ic, adica vi!ratii de vointa.
2atural ca aceasta putere nu se poate cistiga decit prin instructiuni, e(ercitii si
o practica corespun%atoare a stiintei transmutatiei mentale, care este o ramura
a artei hermetice. Elevul sa re"lecte%e la ceea ce am spus si el va vedea ca
principiul vi!ratiei e(ista la toate minunatele "enomene produse de maestri si
de adepti, care sint capa!ili in aparenta sa inlature legile naturii, insa care in
realitate nu "ac decit sa utili%e%e o lege, pentru a se apara contra alteia, un
principiu pentru a des"iinta e"ectul altora si care o!tin re%ultate uimitoare,
schim!ind vi!ratiile o!iectului material si a "ormelor de energie, savirsind
ast"el ceea ce se cheama in mod curent M*2/2*.
;6
Acestea sint asa cum a %is cu dreptate unul dintre vechii scriitori
hermetisti+ 0acela care intelege principiul vi!ratiei a apucat sceptrul puterii1.
,A"ITOL-L 3
"OLA#ITATEA
Totul este dublu, orice lucru poseda doi poli, totul are doua e"treme#
asemanator si neasemanator au aceeasi semnificatie; polii opusi au o
natura identica, insa grade diferite; e"tremele se atrag; toate adevarurile nu
sint decit semiadevaruri; toate parado"urile pot fi conciliate. #$!alion.
Al patrulea mare principiu hermetic, principiul polaritatii, implica acest
adevar ca toate lucrurile care se mani"esta au doua laturi, doua aspecte, doi
poli, doua e(treme cu un numar considera!il de grade care le separa. .echile
parado(uri, care au uimit intotdeauna spiritul oamenilor, se e(plica daca se
intelege !ine acest principiu. Emul a avut totdeauna cunostinta de ceva
apropiinduse de acest principiu si el sa "ortat sal e(prime prin dictoane,
ma(ime, a"orisme, ca urmatoarele+
0Totul este si in acelasi timp nu este3 toate adevarurile nu sint decit
semiadevaruri3 orice adevar este pe )umatate "als3 sint doua laturi ale oricarui
lucru3 orice medalie are reversul sau.1
*nvatamintele hermetice a"irma ca di"erenta care e(ista intre doua
lucruri care par diametral opuse, nui decit o di"erenta de grad. Ele invata ca
doua e(treme se pot concilia, ca te%a si antite%a sint identice in natura insa
di"erite ca grad si ca reconcilierea universala a polilor opusi poate sa se
e"ectue%e gratie principiului polaritatii.
Maestrii aprecia%a ca e(emple ale mai"estarii acestui principiu pot sa
re%ulte dintrun e(amen al naturii reale a oricarui lucru. Ei incep prin a arata
ca spiritul si materia nu sint decit doi poli ai aceluiasi lucru si ca planurile
intermediare nu sint decit grade de vi!ratii. Ei arata ca Totul si /nele (unii)
sint singurul si acelasi lucru si ca e(ista numai o simpla di"erenta in gradarea
mani"estarii mentale. Ast"el Legea si Legile sint cei doi poli opusi ai unui
acelasi lucru. Tot asa este principiul si principiile, spiritul in"init si spiritele
"inite. Apoi trecind pe plan "i%ic ei demonstrea%a principiul si pro!ea%a apoi
ca "rigul si caldura sint de natura identica, singura di"erenta "iind o di"erenta
de grade. Termometrul arata grade di"erite de temperatura, polul in"erior
numinduse "rig si acela superior cald. *ntre cei doi poli sint numeroase grade
de cald si de "rig3 veti putea sa le dati unul sau celalalt nume "ara sa va
departati de adevar. *ntre doua grade cel superior este totdeauna mai cald
decit in"eriorul care este totdeauna mai "rig. 2u este o demarcatie a!soluta,
nui decit o di"erenta de grade. 2ui un loc pe termometru unde caldura se
s"irseste si unde incepe "rigul. 2us decit vi!ratii superioare si in"erioare.
Termenii 0inalt1 si 0)os1 pe care noi sintem o!ligati sai intre!uintam nu sint
decit polii aceluiasi lucru3 cuvintele sint relative.
;8
Tot asa este si cu Est si .est. 7aceti incon)urul lumii in directia Est si
veti atinge un punct care este .est in raport cu punctul dv.de plecare. Mergeti
in directia 2ord si va sosi un moment cind veti merge in directia Sud si
viceversa. Lumina si intunericul sint doi poli ai unuia si aceluiasi lucru intre
care sint numeroase grade. Tot asa pe scara mu%icala pornind de la ,o, daca
veti urma gama veti o!tine un alt ,o si asa mai departe3 di"erenta intre ,o si
celalalt ,o este mereu aceeasi si comporta constant acelasi numar de grade.
La "el este si scara culorilor. .i!ratii superioare si in"erioare constituie
singura di"erenta intre ultraviolet si in"rarosu. 'uvintele lung si scurt sint
relative. La "el pentru linistit si %gomotos, usor si greu, ascutit si moale, toate
urmea%a aceeasi lege. &o%itiv si negativ sint doi poli ai unuia si aceluiasi lucru
separati de nenumarate grade.
?un si prost si !ine si rau dupa termenii intre!uintati nu sint a!solute.
2oi numim o e(tremitate a scarii !un si cealalta prost sau !ine si rau dupa
termenii intre!uintati. /n lucru este mai putin !un insa mai !un decit acela
care ii este lui imediat in"erior si asa mai departe, mai mult sau mai putin care
sint reglati de po%itia de pe scara.
A!solut tot asa este si pe planul mental. ,ragostea si ura sint in general
considerate ca sentimente dinainte opuse, di"erite, in intregime neconcilia!ile.
*nsa daca aplicam principiul polaritatii ne dam seama ca dragostea a!soluta
sau o ura a!soluta nu e(ista3 aceste doua sentimente nu sint net separate de o
linie de demarcatie. Ele nu sint decit cuvinte aplicate la doi poli ai aceluiasi
lucru. ,aca vom incepe la un punct oarecare al scarii si o vom urca, vom gasi
mai multa dragoste sau mai multa ura sau mai putina dragoste. Aceasta este
adevarat, oricare ar "i punctul de unde pornim. Sint grade de dragoste si de ura
si soseste momentul unde una sau alta sint asa de sla!e, incit este greu sa le
distingi.
'ura)ul si "rica urmea%a aceeasi regula. &este tot sint doua e(treme.
/nde veti gasi un lucru veti gasi si contrariul sau3 acestai opusul sau. Acesta
e "aptul care permite hermetistilor sa transmute o stare mentala in alta, gratie
polari%arii. Lucrurile care apartin la clase di"erite nu pot "i schim!ate unele in
altele, insa acelea de aceeasi clasa pot "i, adica polaritatea lor poate "i
modi"icata. Ast"el, dragostea nu devine niciodata est sau vest, nici rosu sau
violet, insa ea se poate trans"orma si se trans"orma adesea in ura. La "el ura in
dragoste gratie unei schim!ari a polaritatii. 'ura)ul se poate trans"orma in
"rica si viceversa. Lucrurile grele se pot "ace usoare. Lucrurile moi pot "i
"acute ascutite si asa mai departe, transmutatia se indeplineste constant intre
lucruri de aceeasi clasa insa posedind grade di"erite.
Luati ca%ul unui om temator. 9idicind vi!ratiile sale mentale pe scara
teamacura), el poate do!indi un grad superior de cura) si intrepriditate. La "el
individul moale, inert, greoi, se poate schim!a intrun om activ, energic,
polari%induse dupa calitatea dorita.
Elevul care este atit de "amiliar cu di"eritele procedee pe care
numeroase scoli ale stiintei mentale le intre!uintea%a pentru a modi"ica starile
mentale ale acelora care urmea%a invataturile lor, poate "oarte !ine sa nu
;;
inteleaga per"ect principiul tuturor acestor schim!ari. *nsa cind sa inteles
!ine principiul polaritatii, caci este evident ca schim!arile mentale sint
oca%ionate de o schim!are de polaritate, printro simpla alunecare pe aceeasi
scara este mult mai usor sa sesi%e%i pro!lema in intregime. Schim!area nu
este o transmutatie a unui lucru in alt lucru cu totul di"erit, ci nui decit o
modi"icare de grad in acelasi lucru, ceea ce este o di"erenta "oarte importanta.
Starile mentale apartin la nenumarate clase si "iecare dintre acestea poseda
polii sai opusi intre care o transmutatie este posi!ila. Elevul va recunoaste
usor ca in starile mentale, tot asa ca si in "enomenele planului "i%ic, se pot
clasa cei doi poli, po%itiv si negativ. Se va remarca la "el ca si aceia care nu
sint "amiliari%ati cu principiul vi!ratiei isi dau seama ca polul po%itiv apare de
un grad superior celui negativ si ca il domina. 2atura tinde sa acorde o
activitate dominanta polului po%itiv. Mai mult, schim!area polilor starilor
mentale ale unui individ prin arta polari%arii, "enomen de in"luenta mentala in
numeroasele sale "a%e, ne arata ca principiul poate si se e(tinde in maniera de
a cuprinde "enomenul de in"luenta a unui spirit asupra altui spirit, "enomene
de care sa vor!it atit de mult si asupra carora sa scris atit.
'ind noi vom intelege !ine ca inductia mentala este posi!ila, adica ca
starile mentale pot proveni din alte stari mentale prin inductie, ne este posi!il
sa vedem cum un anumit procent de vi!ratie, polari%area unei anumite stari
mentale poate "i comunicata altui individ si cum polaritatea in aceasta clasa a
starilor mentale poate "i schim!ata. 5ratie aplicarii acestui principiu se pot
o!tine minunatele re%ultate ale tratamentelor mentale. Ast"el sa presupunem
ca o persoana ar "i trista, melancolica, tematoare. /n medic de spirit care este
capa!il, cu a)utorul unei vointe !ine antrenate sa dea spiritului sau vi!ratiile
pe care el le voieste si, ca urmare, sa o!tina polari%area voita pentru sine,
produce prin inductie o stare mentala asemanatoare la un alt individ3 re%ulta
ca vi!ratiile se maresc ca intensitate si rapiditate si ca individul se polari%ea%a
catre e(tremitatea po%itiva a scarii in loc de cea negativa. Teama sa si toate
celelalte emotii negative se trans"orma in cura) si in alte stari mentale
po%itive. /n studiu putin apro"undat va arata ca aceste schim!ari mentale se
"ac aproape toate gratie polari%arii, schim!area "iind numai de grad si nu de
clasa.
'unoasterea e(istentei acestui mare principiu hermetic va permite
studentului sa inteleaga mai !ine propriile sale stari mentale si acelea ale
altora. El va vedea ca acestea sint toate pro!leme de grade si ca urmare el va
deveni capa!il sa ridice sau sa co!oare vi!ratiile sale dupa vointa, sa modi"ice
polaritatea sa si ast"el sa "ie stapinul starilor sale mentale in loc de a "i
servitorul si sclavul lor. &rin aceasta cunoastere el va "i capa!il sa a)ute
inteligent pe semenii sai si sa schim!e polaritatea lor prin intre!uintare de
metode potrivite. 2oi s"atuim pe toti elevii sa se "amiliari%e%e !ine cu acest
principiu al polaritatii si intelegerea corecta va urma, aruncind o lumina
asupra multor su!iecte o!scure.
;<
,A"ITOL-L 3I
#IT/-L
Totul se scurge inauntru sau in afara. %rice lucru are durata sa.
Totul evolueaza apoi degenereaza. 1alansul pendulei se manifesta in tot;
masura oscilatiei sale la dreapta este asemanatoare masurii oscilatiei sale la
stinga. $itmul este constant. #$!alion.
Al cincilea mare principiu, principiul ritmului, implica adevarul ca in
tot se mani"esta o miscare masurata, o miscare de plecare si venire, un "lu( si
un re"lu(3 un dans inainte si inapoi, o miscare asemanatoare cu a unei
pendule, un "enomen compara!il cu acela al mareei intre cei doi poli care
e(ista in planurile "i%ic, mental si spiritual. &rincipiul ritmului se leaga strins
de principiul polaritatii pe care lam descris. 9itmul se mani"esta intre cei doi
poli a caror e(istenta nea aratato principiul polaritatii. 2u se poate spune
insa ca pendula ritmului oscilea%a pina la e(tremitatea polilor3 aceasta se
intimpla "oarte rar. ,e "apt este di"icil in ma)oritatea ca%urilor sa se
sta!ileasca locul polilor e(tremi, insa oscilatia se "ace totdeauna catre un pol
mai intii si in urma catre celalalt. Este totdeauna o actiune si o reactiune, o
ridicare si o co!orire in toate "enomenele universului. Acest principiu se
mani"esta pretutindeni in sori, lumi, oameni, animale, plante, minerale, "orte,
energie, su"let, materie si chiar in spirit. El se mani"esta in crearea si in
distrugerea lumilor, in ridicarea si caderea natiunilor, in istoria vietii tuturor
lucrurilor si in s"irsit in starile mentale ale omului.
Sa incepem prin mani"estarile Spiritului Totului3 se va nota ca este
totdeauna E"u%ie (varsare, de%voltare) si *n"u%ie (patrundere), Aspiratia si
*nspiratia lui ?rahma, cum spun !rahmanii. /niversurile sint create3 odata
atins punctul lor e(trem in"erior de materialitate, ele incep oscilatia lor catre
inaltime. Sorii sint "ormati, apoi ating ma(imum de putere, apoi procesul de
regresiune incepe si la capatul multor mii de secole ei devin mase inerte de
materie, asteptind o noua impulsie care repune in activitate energia lor
interioara si care va "i inceputul unui nou ciclu de viata solara. Ast"el este
pentru toate lumile3 ele sau nascut, au trait si au murit. 'ind ele reinvie, nu
"ac decit sa se renasca. La "el si cu toate lucrurile care au o "orma oarecare3
ele oscilea%a de la actiune la reactiune, de la nastere la moarte, de la activitate
la inactivitate, apoi ele reincep ciclul. La "el si cu toate "ormele de viata3 ele
se nasc, se maresc si mor, apoi renasc. La "el este in marile miscari ale
"ilo%o"ilor, credintelor, o!iceiurilor, guvernamintelor, natiunilor3 nastere,
crestere, maturitate, decadenta, moarte apoi renastere. Escilatia pendulului
este mereu evidenta. 2oaptea succede %ilei si %iua urmea%a noptii. &endula
oscilea%a de la vara la iarna, apoi de la iarna la vara. 'orpusculii, atomii,
moleculele si masele de materie, oricare ar "i ele, oscilea%a in cercul naturii
lor. /n repaos a!solut nu e(ista, dar nici oprire completa a intregii miscari.
Asadar toate miscarile sint supuse ritmului. &rincipiul este de o aplicare
universala. El se poate adopta la orice pro!lema, la orice "enomen, el "acind
;@
parte din nenumaratele planuri de viata. El poate sa se aplice la orice "a%a a
activitatii umane. Escilatia ritmica se "ace totdeauna de la un pol la altul.
&endula universala este mereu in miscare. Mareea vietii urca si co!oara
con"orm legii. Stiinta moderna intelege !ine principiul ritmului aplicat la
lucrurile materiale, ea il considera ca o lege universala. *nsa hermetistii il
intind si mai departe3 ei stiu ca mani"estarile sale si inriurirea sa e(ercita o
actiune asupra activitatii mentale a omului3 ei stiu ca tre!uie sa se tina seama
de el in succesiunea tul!uratoare a starilor spiritului, sentimentelor si a altor
schim!ari curioase si surprin%atoare pe care noi le remarcam in noi insine.
*nsa hermetistii, studiind e"ectele acestui principiu, au invatat in acelasi timp
maniera de a evita prin transmutatie unele activitati (e"ecte, in"luente) ale sale.
Maestrii au descoperit de mai mult timp ca, daca principiul ritmului era
invaria!il si perpetuu, evident in "enomenele mentale, el avea totusi doua
planuri de mani"estare in ceea ce priveste "enomenele. Ei au descoperit ca
erau doua planuri generale de 'onstienta, planul in"erior si planul superior3
intelegerea acestui "apt lea permis sa atinga planul superior si sa scape ast"el
oscilatiei pendulului ritmului care se mani"esta pe planul in"erior. *n alti
termeni, oscilatia pendulului se producea pe planul inconstient si planul
constientului nu era a"ectat. Ei numeau aceasta lege, legea neutrali%arii. Ea
consta in ridicarea eului deasupra vi!ratiilor planului inconstient al activitatii
mentale in scopul ca !ataia negativa a pendulului sa nu se mani"este constient
si planul constient sa nu "ie a"ectat. A se ridica deasupra unui lucru sau a lasa
sa treaca prin "ata ta este aceeasi trea!a.
Maestrul hermetist sau elevul avansat se polari%ea%a ei insisi la polul
dorit si ca si cind ar re"u%a sa participe la oscilatia de retur, sau daca doriti, ca
si cind ei ar nega in"luenta acesteia asupra lor. Ei se mentin "erm in po%itia
polari%ata si o!liga pendulul mental sa e(ecute oscilatia de retur in planul
inconstient. Toti indivi%ii care au atins un anumit grad de stapinire personala,
lucrea%a mai mult sau mai putin inconstient si nelasinduse a"ectati de starile
lor mentale negative si ale spiritelor lor, ei aplica legea neutrali%arii. Totusi
maestrul pro"ita de aceasta lege intrun grad mult mai ridicat3 prin
intre!uintarea vointei sale el atinge o "ermitate mentala aproape de necre%ut
de catre aceia care se lasa !alansati, trasi inainte, apoi indarat de pendula
mentala a sentimentelor.
*mportanta a ceea ce am spus va "i apreciata de oricare persoana
ginditoare care intelege ceea ce sint starile de spirit, sentimentele si emotiile
marii ma)oritati a oamenilor care ne incon)oara si vad cit de putin sint stapini
pe ei insisi.
,aca stati si veti !inevoi sa re"lectati o clipa, veti intelege pina la care
punct aceste oscilatii ritmice vau in"luentat in timpul vietii voastre, cum orice
perioada de entu%iasm a "ost urmata de un sentiment opus, de o stare de
depresiune, de egale momente de teama. Asa a "ost mereu la marea ma)oritate
a indivi%ilor3 ei sau lasat in mod constant covirsiti de inaltul si )osul
sentimentelor lor, insa ei nu au !anuit niciodata cau%a, sau ratiunea acestui
"enomen mental. Acela care va intelege per"ect aplicatiile acestui principiu va
;B
"i cistigat cheia stapinirii acestor oscilatii ritmice ale sentimentelor3 aceasta ii
va permite sa se cunoasca mai !ine si va inlatura ca sa "ie tirit de aceste
"lu(uri si re"lu(uri succesive. .ointa este superioara mani"estarii constiente a
acestui principiu, desi principiul insusi ar "i indestructi!il. 2oi putem evada
de su! in"luenta e"ectelor sale rele. &rincipiul nusi e(ercita mai putin
actiunea sa. &endulul nu incetea%a nici o clipa oscilatia, noi putem numai sa
evitam a "i luati de el. E(ista si alte detalii asupra manierei de a opera a
principiului ritmului de care noi dorim sa vor!im in acest loc. Se amesteca in
operatiunile sale o lege care este cunoscuta su! numele de legea
compensatiei. /nul dintre sensurile numeroase ale cuvintului 0a compensa1
este 0a contra!alansa1, care este sensul in care hermetistii il utili%ea%a. 'hiar
la aceasta lege "ace alu%ie #$!alion, cind spune+ maniera oscilatiei la dreapta
este asemanatoare masurii oscilatiei la stinga si ritmul este constant. Legea
compensatiei nu e(plica ca oscilatia intro directie determina oscilatia intro
directie opusa sau catre polul opus3 una !alansea%a sau contra!alansea%a pe
cealalta. 2oi vedem numeroase e(emple ale acestei legi pe plan "i%ic.
&endulul orologiului parcurge o anumita distanta la dreapta, apoi el parcurge
o egala distanta la stinga, anotimpurile se contra!alansea%a unul pe celalalt in
acelasi mod. Mareele urmea%a aceeasi lege. Este chiar aceeasi lege care se
mani"esta in toate "enomenele ritmului. ,aca pendulul nu are decit o sla!a
oscilatie intro directie, el nu va avea decit o oscilatie similara in cealalta
directie. ,in contra, o lunga oscilatie intro parte va determina tot o lunga
oscilatie in cealalta parte. /n o!iect proiectat la o anumita inaltime are o
distanta egala de parcurs la intoarcerea sa. 7orta cu care un proiectil este
trimis la o inaltime de un km este reprodusa e(act cind acesta recade pe
pamint. Aceasta lege este constanta pe plan "i%ic, cum va veti da seama daca
va veti re"eri la autorii cei mai competenti.
*nsa hermetistii merg mult mai departe. Ei invata ca orice stare mentala
umana este egal supusa acestei legi. Emul care petrece pro"und, este supus sa
su"ere pro"und. La "el acela care nu resimte decit o usoara pedeapsa este
incapa!il sa perceapa o mare "ericire. &orcul su"era putin mental, insa el nu
are decit tot putina multumire mentala, ast"el el este compensat. &e de alta
parte sint animale care sint pro"und "ericite, insa al caror organism si
temperament nervos oca%ionea%a mari su"erinte. Tot ast"el este si in ceea ce
priveste omul. E(ista temperamente care nu resimt decit "oarte sla!e grade de
placere, insa in acelasi timp sla!e trepte ale su"erintei. Altii din contra. 9egula
este ca in "iecare individ capacitatile pentru placere si su"erinta sint !alansate.
Legea compensatiei lucrea%a din plin aici.
Hermetistii merg inca mai mult cu gindirea. Ei spun ca orice individ
inainte de a "i capa!il sa simta un grad oarecare de placere tre!uie sa "i oscilat
de o cantitate proportionala catre polul opus al acestui sentiment. Ei a"irma ca
negativul precede po%itivul in aceasta materie, adica+ daca un individ incearca
un anumit grad de placere, nui deloc o!ligat sal ram!urse%e cu un grad
corespun%ator de su"erinta, din contra, urmind legea compensatiei placerea
este oscilatia ritmica succedind unei su"erinte suportata "ie in viata actuala, "ie
;C
intro alta reincarnare anterioara. Aceasta arunca o noua lumina asupra
pro!lemei su"erintei. Hermetistii considera ca vietile succesive alcatuiesc un
lant neintrerupt si ca viata actuala a unui individ nui decit o veriga, ast"el ca
oscilatia ritmica este cuprinsa. Ea nu ar avea nici o semni"icatie daca adevarul
asupra reincarnarii nu ar "i admis. Hermetistii a"irma ca maestrul sau elevul
avansat este capa!il intro masura considera!ila sa evite oscilatia catre
su"erinta, gratie procedeului neutrali%arii de care am amintit. 9idicindune pe
planul superior al eului, multe lucruri care a)ung la acei ce locuiesc in planul
in"erior pot "i evitate. Legea compensatiei )oaca un rol important in viata
!ar!atilor si a "emeilor. Se va o!serva ca un individ plateste in general tot
ceea ce el poseda sau tot ceea ce el do!indeste. ,aca poseda un lucru, ii
lipseste altul, !alanta este in echili!ru. 2imeni nu poate in acelasi timp sasi
pastre%e argintul si sa ai!a !ucata sa de "riptura. Ericine are partea sa !una
sau latura sa rea. Lucrurile pe care un individ le do!indeste sint intotdeauna
platite de lucrurile pe care el le pierde. ?ogatul poseda multe lucruri care
lipsesc saracului, insa saracul poseda adesea lucruri pe care !ogatul nu le
poate avea. Milionarul poate avea o sla!iciune pentru ospaturi si averea
necesara pentru asi plati lucrul acesta, insa poate sai lipseasca po"ta de
mincare pentru a le gusta cu placere. El poate rivni po"ta de mincare si !una
digestie a lucratorului care nu are averea si nici gusturile milionarului, dar
care este mai "ericit cu hrana sa simpla decit celalalt. Asa e si in viata. Legea
compensatiei este mereu in actiune cautind sa !alanse%e si sa contra!alanse%e,
atingind mereu scopul sau, chiar daca mai multe vieti sint necesare pentru
pendulul ritmului sasi e(ecute oscilatia sa de retur.
;D
,A"ITOL-L 3II
,A-.ALITATEA
%rice cauza are efectul sau; orice efect isi are cauza sa. Totul se
intimpla conform legii. !orocul nu.i decit un nume dat unei legi necunoscute.
'int numeroase planuri ale cauzalitatii, insa nimic nu.i scapa legii.
#$!alion.
Al saselea mare principiu hermetic, principiul cau%ei si e"ectului,
implica adevarul ca legea guvernea%a intreg universul, ca nimic nu se
intimpla la intimplare si ca ha%ardul nui decit un cuvint pentru a arata o
cau%a e(istenta dar necunoscuta si neinteleasa si ca orice "enomen este
continuu, "ara nici o e(ceptie. &rincipiul cau%ei si e"ectului se regaseste su!
nu importa care gindire stiinti"ica veche si moderna. El a "ost "ormulat de
pro"esorii hermetisti inca din primele timpuri. ,aca au "ost discutii numeroase
si variate intre di"eritele scoli ale gindirii, ele au avut intotdeauna ca su!iect
principal detaliile ase%arii principiului si inca cel mai des au "ost discutii
numai de cuvinte. &rincipiul su!diacent al cau%ei si al e"ectului a "ost
considerat ca e(act de toti ginditorii demni de acest nume. A gindi alt"el ar "i
sa inlaturi "enomenele universului de su! dominatia legii si a ordinii si a le
e(ila su! controlul acelui lucru imaginar pe care oamenii il numesc ha%ard.
&utina atentie va arata "iecaruia ca in realitate un pur ha%ard nu e(ista.
We!ster il de"ineste dupa cum urmea%a+
0/n agent presupus sau un mod de activitate altul decit "orta, decit o
lege sau decit un o!iect3 operatiunea sau activitatea unui ast"el de agent3
e"ectul sau presupus, un "apt, un ca% "ortuit, un accident etc.1
*nsa un pic de )udecata va va arata ca nu poate e(ista un agent al
ha%ardului in sensul ca ceva din a"ara legii, de ceva e(terior cau%ei si
e"ectului. 'um ar putea e(ista un lucru, lucrind in universul "enomenal si
independent de legile sale, lipsit de ordine si de continuitateG /n asemenea
lucru ar "i independent in intregime de directia ordonata de univers si in
consecinta acesta iar "i superior universului. 2oi nu ne putem inchipui in
lucru in a"ara Totului care ar "i in a"ara legii si aceasta pur si simplu pentru
ca Totul este legea insasi. 2u e(ista in univers un loc unde ar putea sa stea un
lucru e(terior si independent de lege. E(istenta sa ar "ace nereale toate legile
naturale si ar cu"unda universul intro ilegalitate si o de%ordine haotica.
/n e(amen atent ne va arata ca ceea ce noi numim ha%ard, este un
cuvint destinat sa e(prime cau%e o!scure, cau%e pe care noi nu le putem
percepe, pe care noi nu le intelegem. 'uvintul ha%ard deriva dintrun cuvint
care inseamna 0ca%ut13 ideea caderii %arului si multe alte "apte asemanatoare
de atri!uit unor oarecare cau%e. Acestai sensul in care este inteles in general
cuvintul, insa cind se studia%a amanuntit pro!lema, se vede ca in caderea
%arului nui nici un ha%ard. ,e cite ori cade un %ar si aduce un anumit numar,
el asculta de o lege atit de in"aili!ila ca si aceea care guvernea%a revolutia
planetelor in )urul soarelui. *ndaratul caderii %arului e(ista cau%e, un intreg
<>
ansam!lu de cau%e care se intind mult mai departe decit ar putea sa
urmareasca mintea noastra. &o%itia %arului in cornet, cantitatea de energie
musculara cheltuita pentru al rasturna, natura mesei etc, etc sint toate cau%e
al caror e"ect se poate constata. *nsa indaratul acestor cau%e vi%i!ile e(ista
lanturi de cau%e invi%i!ile si "iecare e(ercita o in"luenta asupra numarului pe
care il va aduce %arul in caderea sa. ,aca un %ar este aruncat in continuare de
un mare numar de ori se va o!serva ca numerele aduse vor "i aproape egale,
adica un numar egal de -, 6, 8 etc.
Aruncati in aer o piesa de 6 !ani si poate iesi "ie cap, "ie pa)ura.
9eincepeti aceeasi operatiune de un numar su"icient de ori si va veti da seama
ca a ca%ut un numar egal de pa)ure sau cap. Ast"el operea%a legea mediei.
Simplul !o!irnac destinat sa lanse%e piesa de 6 !ani in aer cade su! puterea
legii cau%ei si a e"ectului. ,aca am "i capa!ili sa patrundem cau%ele invi%i!ile,
vom vedea ca ar "i material imposi!il ca %arul sa cada intro maniera di"erita
de aceea in care a mai ca%ut, natural, impre)urarile si momentul "iind aceleasi.
7iind date aceleasi cau%e, aceleasi re%ultate vor tre!ui sa urme%e in mod
necesar. Erice eveniment isi are cau%a sa. 2imic nu se intimpla "ara cau%a sau
mai !ine "ara o succesiune de cau%e.
Sa nascut o oarecare con"u%ie in spiritul persoanelor care au studiat
acest principiu pentru ca ele erau neputincioase sa e(plice cum un lucru putea
"i cau%a altuia, adica ar putea "i creatorul altui lucru. *n realitate niciodata un
lucru nu are sa cau%e%e sau sa cree%e alt lucru. 'au%a si e"ectul interesea%a
simplu evenimentele. /n eveniment este ceea ce survine, ce se intimpla, ceea
ce se produce ca re%ultat sau ca o consecinta a unui oarecare eveniment
precedent.
/n eveniment crea%a din el alt eveniment. El constituie o veriga din
marele lant al evenimentelor ordonate, iesite din energia creatoare a Totului.
Este o continuitate intre toate evenimentele precedente, urmatoare si
su!secvente (ulterioare). E(ista totdeauna un raport intre orice eveniment care
sa produs de citeva clipe si un eveniment care il urmea%a. E piatra se
de%lipeste de pe vir"ul unui munte si vine sa stra!ata acoperisul unei ca!ane
situata )os in vale. La prima vedere sintem tentati sa consideram aceasta ca un
e"ect al ha%ardului, insa cind vom e(amina mai atent ca%ul, ne vom da seama
ca este o mare suita de cau%e in spatele acestui eveniment. Mai intii a "ost
ploaia care a inmuiat terenul ce suporta acea piatra si care a permis acesteia sa
cada. ,upa ploaie este o in"luenta a soarelui, alte ploi etc care au descompus
treptat roca si au separat din ea aceasta !ucata de piatra. *n urma inca sint
cau%e care au condus la "ormarea muntelui, ridicarea din pamint datorita
convulsiunilor naturii si ast"el in continuare la in"init. Ast"el am putea cauta
cau%ele ce au produs ploaia, am putea studia cau%ele e(istentei acoperisului
micii ca!ane. *ntrun cuvint vom s"irsi prin a "i amestecati intrun valmasag
de cau%e si de e"ecte din care ne vom intre!a cum vom iesi. La "el ca un om
care are doi parinti, patru !unici, opt stra!unici si asa in continuare pina la
calculul a patru%eci de generatii. A)ungem ast"el pina la mai multe milioane.
Tot asa numarul cau%elor ce se gasesc la spatele unui eveniment sau a unui
<-
"enomen neinsemnat. 'eea ce tocmai am spus arata !ine relatia si asociatia
lucrurilor si acest "apt mai pro"und 0ca nus lucruri nici mici, nici mari in
Spiritul care a creat Totul1.
Epritiva si ginditi o clipa, daca un anumit !ar!at nu ar "i intilnit o
anumita "emeie in perioada o!scura a virstei de piatra, voi, care cititi aceste
rinduri, nu ati "i aici in acest moment. Actul de a scrie din partea noastra si
actul de a citi din partea voastra vor in"luenta nu numai vietile respective ale
"iecaruia dintre noi, dar vor putea avea o in"luenta directa sau indirecta asupra
unui mare numar de indivi%i traind actualmente sau care vor trai in viitor.
Erice ginduri avem, orice act indeplinim are re%ultate directe si indirecte ce
au locul lor in marele lant al cau%elor si e"ectelor.
*n aceasta lucrare, pentru di"erite ratiuni nu e ca%ul sa vor!im mai mult
de li!erul ar!itru sau de determinism. *ntre aceste numeroase ratiuni, una
dintre principalele este ca orice "ata a controversei nui e(acta in intregime.
,e "apt amindoua teoriile sint adevarate in parte daca le raportam la
invatamintele hermetice. &rincipiul polaritatii arata ca amindoua nus decit
semiadevaruri, poli opusi ai adevarului. ,octrina invata ca un om poate "i
totodata li!er sau legat de o necesitate oarecare. Totul depinde de sensul
cuvintelor si de inaltimea adevarului de unde este e(aminata pro!lema.
0'u cit 'reatiunea este mai departe de centru, cu atit mai mult ea este
determinata3 mai mult ea se apropie de centru, mai mult ea este linga
li!ertate.1
Marea ma)oritate a oamenilor este mai mult sau mai putin sclava a
ereditatii, a antura)ului etc si nu poseda li!ertatea decit intro mica masura.
*ndivi%ii sint condusi de opinii, de o!isnuinte si de gindurile lumii e(terioare
si tot asa de emotiile lor, de sentimentele lor si de starile lor de spirit. Ei nu
mani"esta nimic care ar "i demn de numele de maiestrie. Ei de alt"el resping
cu indignare aceasta a"irmatie %icind+ 0sigur, eu sint li!er sa lucre% si sa "ac
cum imi place. Eu "ac totdeauna ce vreau.1 *nsa ei uita sa e(plice de unde
rasare 0cum imi place1 al lor si 0ceea ce vreau1 al lor. 'e este aceea ce ii "ace
sa pre"ere un lucru altuiaG 'e este aceea care ii determina sa voiasca aceasta si
nu aceeaG 2ui oare un 0pentru ca1 la al lor 0!un plac1 si a lor 0vointa1G
Maestrul poate sa schim!e ale sale !une placuri si vointe in alte sentimente
situate la e(tremitatea opusa a polului mental. El este capa!il sa voiasca 0a
voi1 in loc de 0a voi1, din cau%a ca un sentiment oricare, o stare de spirit, o
emotie sau o sugestie incon)uratoare tre%este in el dorinta sau o inclinare ca sa
lucre%e ast"el.
Marea ma)oritate a oamenilor se lasa condusi ca o piatra care se
rostogoleste pe munte, ascultind de antura)ul lor, de in"luentele e(terioare si
de starile lor de spirit intime sau de dorintele lor intime, pentru a nu mai vor!i
de dorintele si vointele indivi%ilor mai puternici decit ei, de ereditate, de
sugestiile pe care ei le intilnesc la "iecare pas, ducinduse "ara cea mai mica
re%istenta si "ara cea mai mica opo%itie a vointei. Miscati, plim!ati ca pionii
pe esichierul vietii, ei isi )oaca rolul si sint pusi la o parte cind partida sa
s"irsit. *nsa maestrii, cunoscind regulile )ocului, se ridica deasupra planului
<6
vietii materiale si, puninduse in contact cu puterile superioare ale naturii, ei
domina propriile lor inclinatii, caracterul lor, inclinatiile lor si de"ectele,
polaritatea lor asa de !ine ca pe tot ce ii incon)oara3 ei devin ast"el )ucatori in
marea partida in loc de pioni. Ei sint cau%e in loc de a "i e"ecte. Maestrii nu
scapa cau%alitatii planurilor superioare, insa ei isi anali%ea%a, asimilind legile
lor. Ast"el ei domina circumstantele pe planurile in"erioare. Ei "ormea%a o
parte constienta a legii in loc de a "i instrumente inconstiente. *n timp ce ei
servesc pe planul superior, ei sint stapini pe plan material.
7ie ca e vor!a de planuri superioare, "ie ca e vor!a de planuri
in"erioare, legea este in actiune constant. Ha%ardul nu e(ista. :eita oar!a este
des"iintata de ratiune. 2oi sintem capa!ili acum sa vedem cu ochi luminati de
cunoastere ca totul este guvernat de legea universala, ca nemasurata cantitate
de legi nui decit o mani"estare a singurei mari legi, a legii care este Totul.
Este un adevar ca nici o vra!ie nu e(ista necunoscuta de spiritul Totului,
chiar si perii care se gasesc pe capul nostru sint e(act socotiti, asa cum spun
Scripturile. 2imic nu e(ista in a"ara legii, nimic nu se intimpla in opo%itie cu
ea. Mai ales nu comiteti greseala sa !anuiti ca omul nui decit un automat or!.
,eparte de aceasta, invataturile hermetice ne spun ca omul poate sa se
serveasca de lege pentru a stapini legile si ca vointa superioara invinge
intotdeauna vointa in"erioara pina in momentul cind el atinge starea prin care
ea cauta re"ugiu in legea insasi si prin care ea o!liga legile, "enomenele sa
asculte. Sesi%ati !ine semni"icatia intima a acestoraG
<8
,A"ITOL-L 3III
2EN-L
(ste un gen in toate lucrurile. Totul are principiile sale. 0asculin si
feminin, genul se manifesta in toate planurile. #$!alion.
Al saptelea mare principiu hermetic, principiul genului, implica
adevarul ca genul se mani"esta in orice lucru, ca principiile masculin si
"eminin sint intotdeauna pre%ente si active in toate "a%ele unui "enomen, pe
oricare plan de viata. *n acest loc credem "olositor a va atrage atentia asupra
"aptului ca genul, in sensul sau hermetic si se(ul, in sensul o!isnuit al
cuvintului, nu sint deloc acelasi lucru.
'uvintul 0gen1 deriva dintro radacina latina insemnind 0%amislire,
procreere, a "ace sa se nasca, a crea, a produce1. /n moment de atentie va va
arata ca acest cuvint are o semni"icatie mai larga si mai generala decit
cuvintul 0se(1, ultimul raportinduse la deose!irile "i%ice e(istind intre
lucrurile vii (masculin si "eminin), masculi si "emele. Se(ul este o simpla
mani"estare a genului pe un anumit plan al Marelui &lan 7i%ic, planul vietii
organice.
2oi am voi sa retineti aceasta di"erenta in spiritul vostru, caci unii
scriitori care au do!indit numai o cunoastere super"iciala a "ilo%o"iei
hermetice au cautat sa identi"ice acest al saptelea principiu hermetic cu
teoriile si invataturile straine, "ante%iste si adesea !lamatorii in privinta
se(ului. Scopul genului este numai de a crea, de a produce, de a %amisli viata
etc si mani"estarile sale sint vi%i!ile asupra oricarui plan de viata "enomenala.
Sint oarecare greutati ca sa se produca pro!e stiinti"ice in legatura cu
acest su!iect, pentru ca stiinta nu a recunoscut inca acest principiu ca avind o
aplicare universala, totusi unele pro!e provin din i%voare stiinti"ice. Mai intii,
noi gasim o mani"estare "oarte sigura a principiului genului intre corpusculi,
ioni si electroni, care constituie !a%a materiei asa cum o recunoaste stiinta si
care, com!ininduse intro anumita maniera dau nastere atomului, care insa
mult timp era considerat ca unul si indivi%i!il. /ltimul cuvint al stiintei este
ca atomul este compus dintro multime de corpusculi, electroni, ioni,
invirtinduse unii impre)urul altora si preva%uti de vi!ratii de cea mai inalta
intensitate. Stiinta adauga chiar cum ca "ormarea atomului este datorata in
"apt gruparii corpusculilor negativi in )urul corpusculilor po%itivi. 'orpusculii
po%itivi par deci sa e(iste si sa e(ercite o anumita in"luenta asupra
corpusculilor negativi, o!ligindui sa e(ecute anumite com!inatii si sa cree%e,
sa %amisleasca un atom.
Aceasta este asemenea cu invataturile hermetice cele mai vechi, care au
identi"icat intotdeauna principiul masculin al genului ca polul electric pozitiv
si principiul "eminin ca polul negativ.
Si acum ceva despre aceasta+ spiritul lumii sia "ormat o impresie
eronata despre polul negativ al materiei electri%ate sau magneti%ate. 'uvintele
po%itiv si negativ sint aplicate de stiinta la aceste "enomene intro maniera cu
<;
totul "alsa. 'uvintul po%itiv inseamna ceva real si puternic, spre deose!ire de
sla!iciunea sau irealitatea negativului. 2imic nu e mai departat de realitate
decit in ceea ce priveste "enomenele electrice. 'eea ce se numeste polul
negativ al %ilei este in realitate polul in care si prin care se mani"esta
generarea si producerea de noi "orme de energie. Autorii stiinti"ici mai
competenti se servesc acum de cuvintul catod in loc de pol negativ. Acest
cuvint vine din greceste si inseamna+ co!orire, cale de generare etc.
,in catod ies multimea de electroni si corpusculi3 de la acelasi pol
i%vorasc acelera%e catodice minunate care au revolutionat conceptiile
stiinti"ice in ultimii %ece ani. 'atodul este mama tuturor "enomenelor, care a
"acut ne"olositoare vechile carti de "i%ica, o!ligind la inlaturarea numeroaselor
teorii acceptate de mult timp in domeniul speculatiei stiinti"ice. 'atodul sau
polul negativ este principiul mama al "enomenelor electrice si al "ormelor de
materie celor mai delicate cunoscute de stiinta pina a%i.
.edeti deci ca noi avem dreptate cind re"u%am sa "olosim cuvintul
negativ pentru su!iectul care ne preocupa si sa insistam ca sa se inlocuiasca
vechea e(presie prin cuvintul "eminin. 7aptele pe care le vedem in "iecare %i
ne conduc la aceasta conclu%ie "ara a "i nevoie sa ne re"erim la doctrina
hermetica. ,eci noi ne vom servi de cuvintul "eminin in loc de negativ cind
vor!im de aceasta activitate.
/ltimele invataturi stiinti"ice a"irma ca corpusculii sau electronii
creatori sint "eminini. Stiinta spune ca ei sint compusi cu electricitate
negativa, dar noi spunem ca ei sint compusi de energie "eminina. /n
corpuscul "eminin se detasea%a sau mai e(act paraseste un corpuscul masculin
si intreprinde o noua cariera. El cauta activ o unire cu un corpuscul masculin,
"iind impins la aceasta de impulsia naturala de a crea noi "orme de materie si
de energie. /n autor cunoscut merge mai departe si a"irma ca acest corpuscul
cauta aceasta unire prin propria sa vointa. Aceasta unire constituie !a%a celei
mai mari parti din activitatea lumii chimice.
'ind corpusculul "eminin se uneste cu cel masculin, un anumit proces
incepe. &articulele "eminine incep sa vi!re%e su! in"luenta energiei masculine
si se invirtesc cu iuteala in )urul corpusculilor masculini. Ast"el se naste un
atom care in realitate este compus din electroni sau corpusculi masculini si
"eminini, insa cind unirea este indeplinita, atomul este un lucru deose!it,
posedind proprietati speciale si nu mai mani"esta proprietatile electricitatii
li!ere. &rocesul de detasare sau de separare a electronilor "eminini se numeste
ioni%are. Acesti electroni sau corpusculi sint lucratorii cei mai activi ai
marelui cimp al naturii. ,in unirea lor si din com!inatiile lor ies di"erite
"enomene de lumina, de caldura, de electricitate, de magnetism, de atractie, de
repulsie, de a"initate chimica, de respingere sau nea"initate chimica si toate
celelalte "enomene de aceeasi natura. Aceasta se datoreste activitatii
&rincipiului 5enului pe &lanul Energiei.
9olul principiului masculin pare a "i sa diri)e%e catre principiul "eminin
o anumita energie care sa puna in activitate procesul creatiei.
<<
,ar principiul "eminin este intotdeauna acela care indeplineste munca
activa creatoare. Asa se intimpla pe toate planurile, in acelasi timp unul sau
altul principiul i%olat este incapa!il sa cree%e "ara asistenta celuilalt.
*n citeva "orme de viata, cele doua principii sint com!inate in acelasi
organism. Totul in lumea organica mani"esta cele doua genuri3 "orma
masculina este mereu pre%enta in "orma "eminina si viceversa. ,octrina
hermetica insista mult asupra activitatii celor doua genuri in producerea si in
mani"estarea di"eritelor "orme de energie, insa nu credem util sa intram in
detalii in acest su!iect, pentru ca sintem incapa!ili sa con"irmam aceste
adevaruri cu a)utorul pro!elor stiinti"ice pentru ratiunea ca stiinta nu a adincit
su"icient pro!lema. *nsa e(emplul pe care noi lam dat despre activitatea
electronilor si a corpusculilor va va arata ca stiinta este pe calea cea !una si va
va da o idee generala a primelor principii.
'itiva eminenti cercetatori stiinti"ici au anuntat ca ei credeau ca in
"ormarea cristalului ar tre!ui sa se gaseasca ceva corespun%ator activitatii
se(uale3 acest "apt arata !ine in care directie su"la vinturile (curentele) stiintei.
7iecare an va aduce noi "apte ce vor veni sa pro!e%e e(actitatea
principiului hermetic al genului. Se va o!serva ca genul operea%a si
semani"esta constant in aria materiei anorganice si in cimpul energiei si al
"ortei. Electricitatea este in general considerata asta%i ca acel ceva in care
toate celelalte "orme de energie par sa se contopeasca si sa se di%olve.
Teoria electrica a universului este doctrina stiinti"ica cea mai moderna.
Ea devine din ce in ce mai populara si acei care o accepta sint din ce in ce mai
numerosi. ,in ceea ce am spus re%ulta ca noi sintem capa!ili sa descoperim in
"enomenele electrice chiar la i%vorul mani"estarilor lor evidenta clara si
precisa a pre%entei genului si activitatii sale si avem dreptate cind credem ca
stiinta va s"irsi prin a descoperi pro!ele e(istentei in toate "enomenele
universale ale acestui mare principiu hermetic al genului.
2u e necesar sa insistam asupra "enomenelor atit de cunoscute ale
atractiei si repulsiei atomilor, a a"initatii chimice, despre atractia si coe%iunea
intre moleculele materiei. Ele sint prea cunoscute pentru a impune comentarii
mai intense. *nsa ati !anuit, credem, ca toate acestea nu sint decit
mani"estarile principiului genului. .ati gindit vreodata ca aceste "enomene
erau simetrice cu "enomenele electronilor si corpusculilorG 7ara indoiala ca ati
constatat adesea moderatia doctrinei hermetice, totusi ea a"irma ca insasi
legea gravitatiei acea particulara atractie prin care toate particulele si toate
corpurile de materie tind unele catre altele in univers, este de asemeni o
mani"estare a principiului genului3 in acest ca% el operea%a atragind energiile
masculine catre energiile "eminine si viceversa. Actualmente noi nu va putem
da pro!e stiinti"ice asupra acestui "apt, insa e(aminati "enomenele in lumina
pe care doctrina hermetica o raspindeste asupra acestui su!iect si vedeti daca
nu aveti o ipote%a incompara!il mai !una decit celelalte "urni%ate de stiinta
"i%ica.
Sa trecem acum la studiul modului de in"luentare a acestui principiu
asupra planului mental.
<@
,A"ITOL-L 3I1
2EN-L /ENTAL
Studentii in psihologie care au urmat directia moderna a gindiirii in
"enomenele mentale sint surprinsi de persistenta ideii unui spirit du!lu care se
mani"esta puternic in ultimii ->-< ani si care a dat nastere unui mare numar
de teorii plau%i!ile privind natura si constitutia acestor doua spirite.
Thomas =. H/,SE2 sia cistigat o mare popularitate in -CD8
pre%entind teoria sa !inecunoscuta 0spiritul su!iectiv si spiritul o!iectiv1
care el a"irma ca e(ista concomitent in acelasi individ. Alti autori siau atras
atentia asupra lor cel putin tot atit de mult cu teoriile lor privind spiritul
constient si su!constient, sau spiritul voluntar si involuntar, de asemeni
spiritul activ si spiritul pasiv etc. Teoriile acestor di"eriti "ilo%o"i di"era unele
de altele, insa su!%ista totusi in toate principiul dualitatii spiritului.
Studentul in "ilo%o"ia hermetica este ispitit sa surida cind asculta sau
citeste despre aceste teorii noi cu privire la dualitatea spiritului, "iecare scoala
limitinduse cu tenacitate la propriile sale idei si proclamind mereu peste tot
de a "i descoperit adevarul.
Studentul, ducinduse cu gindul la paginile de istorie oculta si chiar la
inceputul invataturilor secrete, regaseste re"erinte la vechea doctrina
hermetica a principiului genului pe plan mental, mani"estarea genului mental.
E(aminind cu atentie acestea, el isi da seama ca "iloso"ia veche avea
cunostinta de "enomenul dualitatii spiritului si tinea cont de aceasta in teoria
genului mental. Aceasta idee a genului mental poate "i e(plicata in citeva
cuvinte studentilor care sint "amiliari%ati cu teoriile moderne ce "ac alu%ie la
aceasta. &rincipiul masculin al spiritului corespunde cu ceea ce se numeste
spirit o!iectiv, spirit constient, spirit voluntar, spirit activ etc, in timp ce
principiul "eminin al spiritului corespunde cu ceea ce se numeste spirit
su!iectiv, spirit su!constient, spirit involuntar, spirit pasiv etc.
*nvataturile hermetice nu accepta numeroasele teorii moderne privind
natura celor doua "a%e ale spiritului, la "el cum ele nu accepta un mare numar
de "apte atri!uite celor doua aspecte respective ale sale, unele din aceste teorii
"iind super"iciale si incapa!ile sa "urni%e%e e(periente si demonstratii
concludente. Elevii lui Hudson remarcara acest rationament care se gaseste la
inceputul celui de al doilea capitol al legii "enomenelor psihice, pe care o
redam+
0Lim!a)ul mistic al "iloso"ilor hermetisti descopera aceeasi idee
generala care e dualitatea spiritului.1
,aca dr.Hudson siar "i consacrat timp si osteneala sa desci"re%e putin
lim!a)ul mistic al "iloso"ilor hermetisti, el ar "i putut cistiga limpe%ime cu
privire la dualitatea spiritului, dar atunci, "ara indoiala, lucrarea sa "oarte
interesanta nar mai "i "ost scrisa. Sa vedem acum ce ne spun invatamintele
hermetice cu privire la genul mental+
&ro"esorii hermetisti incep lectia la acest su!iect rugind pe elevi sa
e(amine%e raportul constiintei lor cu eul lor.Studentul este rugam sasi
<B
diri)e%e atentia asupra eului care se gaseste in "iecare individ. El este adus sa
constate ca constiinta sa ii arata mai intii e(istenta eului (moi)3 el conchide in
aceasta pro!lema ca+ 0eu sint1. La prima vedere aceasta a"irmatie pare ultimul
cuvint al constiintei, insa un e(amen mai atent descopera "aptul ca acest 0eu
sint1 poate "i divi%at in doua parti distincte, in doua aspecte care, desi lucrea%a
in unire si in con)ugare intima, pot "i separate. *n timp ce la primul contact
pare ca nu e(ista decit un 0)e1 egal sine, un studiu mai adinc si mai atent
descopera pe linga e(istenta acestuia si pe cea a unui 0moi1 I eu.
Acesti doi "rati mentali di"era in natura lor si in caracteristicile lor
reciproce3 e(amenul naturii lor si al "enomenelor care emana de la aceeasi
vointa ar putea sa arunce o mare lumina asupra multor pro!leme de in"luenta
mentala.
Sa incepem prin a anali%a pe 0moi 0 I eu, care este "recvent con"undat
de elev cu 0)e1 I sine, atita timp cit el nu a e(tins cercetarea pina la la!irintul
constiintei. /n om anali%ea%a "iinta sa su! aspectul sau de 0moi1 ca compus
din anumite sentimente, anumite gusturi, o!iceiuri, ticuri sau caracteristici
particulare, care contri!uie sa "orme%e personalitatea sau pe 0moi1, pe care
semenii si el insusi il cunosc. El stie ca sentimentele si emotiile sale se
schim!a, ca ele se nasc si mor, ca ele sint supuse principiului polaritatii care il
duce de la un sentiment e(trem la unul contrar. El considera ca 0moi1 I eul
sau nui alt lucru decit o anumita cunostinta pe care el a cistigato si care
"ormea%a ast"el o parte din el insusi. Acestai Eul unui om. Se poate spune
insa ca Eul (Moi) multor indivi%i consta mai ales in constiinta corpului si
po"telor "i%ice. 'onstiinta lor "iind patrunsa de natura corpului lor, viata lor
este practic diri)ata in acest sens. /nii oameni merg pina acolo sa gindeasca
ca 0masina lor "i%ica1 este o parte din Eul (Moi) lor, ei considerindo ca o
parte din ei insisi. /n autor hermetist a scris cu mult adevar ca omul este
"ormat din trei lucruri esentiale+ su"letul, corpul si hainele. Acesti indivi%i
ast"el im!racati ar pierde personalitatea lor daca din intimplare niste sal!atici
ar veni sa le )e"uiasca vestmintele dupa un nau"ragiu de e(emplu. *nsa chiar
aceia care nu sint atit de strimt limitati in aceasta notiune a vestmintelor, cred
"erm ca invelisul lor "i%ic "ace parte din Eul lor si chiar acesta este Eul (Moi)
lor. Ei nu concep un Eu independent de corpul lor. Spiritul lor le pare practic
a "i un lucru apartinind corpului lor, ceea ce este de alt"el adevarat intrun
mare numar de ca%uri. ,ar pe masura ce un om se ridica pe scara constiintei,
el devine capa!il sa deose!easca ideea Eului (Moi) de ideea de corp. El
gindeste ca invelisul "i%ic apartine partii mentale care se gaseste in el. *nsa
chiar in acest moment el poate identi"ica in intregime acest Eu cu starile sale
mentale, sentimentele pe care le stie ca e(ista in el. El poate insa sa considere
aceste stari interne identice cu el insusi in loc sa le considere lucruri produse
de o mica parte din mentalul sau si care e(ista in interiorul sau, insa ne"iind el
insusi. El mai vede ca poate sa schim!e aceste stari interioare de sentimente
printrun e"ort al vointei si ca el poate sa produca un sentiment sau o stare de
natura e(act opusa. Totusi isi da seama ca este intotdeauna acelasi Eu (Moi)
care e(ista.
<C
Ast"el, la capatul unui anumit timp el devine capa!il sa puna la o parte
diversele sale stari mentale, emotiile sale, sentimentele sale, o!iceiurile si
calitatile, caracteristicile si toate celelalte mani"estari mentale care ii apartin.
El devine capa!il sa considere ca el "ace parte din acea colectie de curio%itati
si de lucruri stin)enitoare care se cheama 2oneul (2onmoi). Aceasta
necesita o mare concentrare mentala si o putere de anali%a considera!ila din
partea elevului. Totusi lucrarea este posi!ila pentru adept3 chiar acei care nu
sint atit de inaintati, sint suscepti!ili sa vada in imaginatie cum se poate
indeplini acest proces.
Edata ce elevul cum tocmai am spus a terminat sa puna la o parte
sentimentele care ocupa spiritul sau ca "iind ale 2oneului, el !aga de
seama ca este in posesia constienta a unei 7iinte pe care o poate anali%a su!
du!lul aspect al ei, adica al lui Eu (Moi) si al lui =e Sine. Eul va "i perceput
ca un lucru mental in care gindurile, ideile, emotiile, sentimentele si alte stari
mentale pot "i produse. El poate "i considerat 0sin1 interior mental3 de aceea
anticii il numeau capa!il sa nasca "ii mentali. El aparea constiintei ca un Eu
dotat, in%estrat cu o putere latenta de a crea o progenitura mentala de nu
importa care natura. &uterile sale de energie creatoare sint imense. ?a mai
mult, pare ca el primeste oarecum o "orma de energie "ie a tovarasului sau
Sine (=e), "ie de la alti 0Sini1 (=e) e(teriori lui, pentru a "i capa!il sa reali%e%e
material creatiile sale mentale.
9e%ulta din acestea ca se constituie o enorma capacitate de lucru
mentala si de indeminare creatoare. Studentul isi da seama repede ca el nu
gaseste numai aceasta in constiinta. El gaseste ca mai e(ista 'eva mental care
este capa!il de a voi ca Eul (Moi) sa lucre%e intro directie creatoare si ca este
capa!il sa se tina in a"ara creatiei mentale comportinduse "ata de ea ca un
spectator. Aceasta parte din el insusi este condus sa o numeasca Sine =e. El
poate sa se !a%e%e dupa vointa pe cunoasterea sa. El gaseste in acest Sine (=e)
nu o "acultate de a %amisli si de a crea activ, ci o "acultate de a proiecta o
energie de la Sine (=e) catre Eu (Moi), o "acultate de a voi pe care creatia
mentala incepe sai urme%e regulat cursul ei. El !aga de seama de asemeni ca
Sinele (=e) este capa!il sa ramina neutru, sa ramina martor inactiv al creatiilor
mentale ale lui Eu (Moi).
Acest du!lu aspect al spiritului se gaseste in orice individ. Sinele (=e)
repre%inta principiul masculin al genului mental. Eul (Moi) repre%inta
principiul "eminin. Sinele (=e) este aspectul "iintei3 Eul (Moi) este aspectul
devenirii. .eti o!serva ca principiul corespondentei operea%a pe acest plan in
acelasi mod cu care operea%a pe marele plan pe care se indeplineste creatia
universurilor.
'ele doua planuri sint de natura asemanatoare, desi ele sint pro"und
di"erite ca grad. 0'um este sus, este si )os, ceea ce este )os, este ca si ceea ce
este sus1. Aceste di"erite aspecte ale spiritului, principiul masculin si "eminin,
Sinele (=e) si Eul (Moi), considerate in legatura cu "enomenele psihice si
mentale !ine cunoscute, dau maiestriacheie, care permite sa patrun%i pina in
regiunile necunoscute si pro"und o!scure ale mani"estarii mentale. &rincipiul
<D
genului mental arata adevarul care se ascunde in intensa cimpie a
"enomenelor de in"luenta mentala. &rincipiul "eminin tinde constant sa
primeasca impulsuri, in timp ce principiul masculin tinde sa le dea si sa le
e(prime. &rincipiul "eminin lucrea%a pentru a %amisli ginduri, idei noi, el isi
asuma lucrarea imaginatiei. &rincipiul masculin se multumeste sasi asume
munca 0vointei1 in di"eritele sale "a%e.
&rincipiul "eminin, chiar lipsit de a)utorul activ al vointei principiului
masculin, este apt sa %amisleasca energii mentale care sint re%ultatul
impulsiunilor primite de a"ara, in loc sa produca creatii mentale originale.
*ndivi%ii care sint capa!ili sa acorde o atentie continua si sa gindeasca
constant la su!iect intre!uintea%a cele doua principii mentale+ principiul
"eminin pentru lucrul unei generari mentale active si vointa masculina pentru
a stimula si pentru a intari partea creatoare a spiritului. Marea ma)oritate a
indivi%ilor nu intre!uintea%a in realitate principiul masculin decit "oarte sla!3
ei se multumesc sa traiasca con"orm gindurilor si ideilor trimise in al lor Eu
(Moi) de catre spiritul altor indivi%i (se"i, comandanti, oameni cu vointa
puternica), deci primii traiesc si crea%a dupa porunca si in"luenta altora.
*ntentia noastra nu este sa insistam mult asupra acestei parti a
su!iectului, care se poate studia in orice lucrare !una de psihologie cu cheia
pe care am dato in ceea ce priveste genul mental. Acela care studia%a
"enomenele psihice este instruit de "enomenele minunat clasate ale
Telepsihiei, de transmiterea gindirii, de in"luenta mentala, de sugestie, de
hipnotism etc.
/n mare numar de oameni au cautat o e(plicatie a acestor di"erite "a%e
de "enomene in teoriile di"eritilor p"oesori care preconi%ea%a dualitatea
spiritului. Ei au dreptate intro anumita masura, caci reiese "oarte clar in
aceste "enomene o mani"estare a celor doua "a%e distincte ale activitatii
mentale, insa, daca se anali%ea%a aceasta dualitate spirituala in lumina
invataturilor hermetice privind vi!ratiile si genul mental, se vede ca cheia pe
care ei o cauta se gaseste de mult timp la indemina lor.
*n "enomenul telepatiei se vede cum energia vi!ratorie a principiului
masculin este proiectata catre principiul "eminin al altui individ si cum acesta
din urma isi insuseste germenul, sim!urele de gindire si ii permite acestuia sa
se de%volte pina la maturitatea lui completa. Sugestia si hipnotismul operea%a
activ ("unctionea%a) in acelasi mod ca mai sus, adica principiul masculin al
individului care da sugestia, indreapta un curent de energie vi!ratorie sau de
putere de vointa catre principiul "eminin al celuilalt individ si daca acela il
accepta, il "ace al sau, sil insuseste sau se comporta ca si cum ar "i al sau,
apoi lucrea%a si gindeste in consecinta. E idee ast"el plasata in spiritul unei
persoane creste si se de%volta ca pina la urma sa s"irseasca prin a "i
considerata ca un verita!il "ir mental al individului, cind in realitate el este ca
oul de cuc introdus in cui!ul unei pasarele, unde distruge pe adevaratii
descendenti, "acindusi casa in cui!ul ga%dei sale.
Metoda normala consista in a coordona si a "ace sa lucre%e armonios in
spiritul individului principiile masculin si "eminin in legatura strinsa unul cu
@>
celalalt. *nsa din ne"ericire la marea ma)oritate a oamenilor principiul
masculin este lenes si calitatea lui de putere vointa este prea sla!a. 9e%ulta
din aceasta ca acesti indivi%i se lasa in intregime condusi de spiritele si vointa
altor persoane, carora ei le permit sa gindeasca si sa voiasca in locul lor.
'ite acte ("apte) si gindiri originale pot "i savirsite de acesti indivi%i
lenesiG 'ea mai mare parte a oamenilor nu sint decit un ecou, o simpla um!ra
a acelora care au o vointa si un spirit mai puternic decit al lor. 9aul este ca
persoanele lenese lucrea%a intotdeauna cu constiinta Eului (Moi) si nu inteleg
e(istenta acelui ceva (Sine =e). Aceste persoane sint polari%ate in principiul
"eminin al spiritului, iar principiul masculin in care sta, vointa, le ramine
inactiva si nu poate "i utili%ata. ?ar!atii si "emeile cu adevarat puternici
"olosesc invaria!il principiul masculin al vointei si numai acestui "apt ei
datorea%a "orta lor.
*n loc de a trai in !a%a impresiilor create in spiritul lor de spiritul altora,
ei domina propriul lor spirit, Eul (Moi) prin vointa lor (Sine =e), ceea ce le
permite sa o!tina imaginile mentale pe care ei le doresc si ast"el sa domine
prin acelasi procedeu spiritul altor indivi%i. &riviti !ar!atii puternici. .edeti
cum "ac sa implante%e gindurile lor in spiritul multumilor, o!ligindule sa
intretina idei con"orm dorintelor lor. ,in aceasta cau%a multimile se lasa
conduse ca turmele, nemani"estind nici un "el de gindire proprie si
neservinduse de propria lor putere de activitate mentala.
Se poate vedea 5enul Mental mani"estinduse in )urul nostru in tot
timpul vietii. *ndivi%ii magnetici sint aceia care sint capa!ili sa utili%e%e
principiul masculin pentru a intipari ideile lor altor persoane. Actorul care
"ace sa plinga, sa rida, sa strige pe spectatori dupa vointa se serveste de acest
principiu. Este la "el cu oratorul aplaudat, cu omul de stat, cu )udecatorul, cu
scriitorul sau cu orice alt individ suscepti!il sa atraga atentia marelui pu!lic.
*n"luenta particulara e(ercitata de anumite persoane asupra antura)ului lor se
datoreste mani"estarii 5enului Mental intre!uintat in directie vi!ratorie, cum
am mai spus. *n acest principiu sta secretul magnetismului, al in"luentei
personale, al "ascinatiei etc, cit si secretul tuturor "enomenelor general
categorisite su! numele de hipnotism. Elevul hermetist sa "amiliari%at cu
"enomenele de aceasta "orta pe care stiinta o denumeste sugestie, cuvint prin
care vrea sa e(prime procedeul sau metoda prin care o idee este trans"erata,
intiparita in spiritul unui alt individ, o!ligind pe acest spirit sa lucre%e
con"orm vointei celui care da sugestia.
E intelegere corecta a sugestiei este necesar indispensa!ila pentru a
sesi%a inteligent diversele "enomene psihice care decurg din aceasta. *nsa ceea
ce este mai necesar pentru cel ce studia%a este a cunoaste e(act notiunea de
vi!ratie si a genului mental, caci principiul in intregime al sugestiei depinde
de principiul genului mental si de principiul vi!ratiei.
Hipnoti%atorii si acei care pro"esea%a sugestia au o!iceiul sa e(plice ca
acestai spiritul o!iectiv sau voluntar care "ace impresia mentala, sugestia
asupra spiritului o!iectiv sau involuntar, insa ei nu descriu procesul sau nu ne
dau e(emplul precis de maniera sa ne "aca sa intelegem limpede aceasta idee.
@-
,aca veti studia su!iectul in lumina invatamintelor hermetice, veti "i in stare
sa vedeti ca stimularea principiului "eminin prin energia vi!ratorie a
principiului masculin este cu totul con"orma legilor universale ale naturii si ca
lumea naturala ne arata nenumarate e(emple tin%ind sa se "aca complet inteles
principiul. ,e "apt preceptele hermetice arata ca creatia universului urmea%a
aceeasi lege si ca in orice mani"estare creatoare, "ie ca ar "i pe plan "i%ic,
spiritual sau mental, operea%a intotdeauna principiul genului, adica
mani"estarea principiilor masculin si "eminin.
0'eea ce este sus, este ca si ceea ce este )os si invers.1 Mai mult, odata
ce principiul genului mental este inteles per"ect, di"eritele "enomene ale
psihologiei devin indata suscepti!ile de a "i clasate si studiate inteligent, in loc
de a ramine complet neintelese.
2u vom "ace o discutie, nici o descriere amanuntita a di"eritelor
"enomene de in"luenta sau de activitate mentala. 2umeroase lucrari au "ost
scrise asupra acestui su!iect in ultimii ani. 'el ce studia%a se poate re"eri la
acestea (a se vedea lucrarile lui Henri ,urville 'urs de magnetism personal
si Stiinta secreta). 7olosind teoria genului mental, el va "i capa!il sa iasa
victorios din haosul teoriilor si invatamintelor contrarii, el va putea daca isi
simte predispo%itiile necesare sa devina insusi un maestru. Scopul nostru
este numai de a da o cheie care ii va permite sa deschida nenumaratele porti
care inchid Templul 'unoasterii pe care doreste sal cercete%e. 2oi speram ca
in acest studiu al preceptelor #$!alionului se vor gasi luminile suscepti!ile sa
re%olve nenumaratele di"icultati, cheia capa!ila sa deschida multe porti. 7ata
de o!iceiul de a intra in detalii amanuntite asupra nenumaratelor "a%e ale
"enomenelor psihice si ale stiintei mentale, am pre"erat sa plasam in miinile
elevilor nostri mi)loacele de a ataca cu succes orice su!iect suscepti!il de
interes. 'u a)utorul #$!alionului orice individ poate intreprinde orice lucrare
secreta, vechea lumina a Egiptului luminind numeroase pagini o!scure si
nenumarate su!iecte nepatrunse. Acestai scopul lucrarii. 2oi nu am tratat o
"iloso"ie noua, ci am "urni%at marile linii ale unui invatamint general destinat
sa "aca mai clare preceptele altor "iloso"i. Ele vor servi ca Marele conciliator
al di"eritelor teorii si doctrine opuse.
@6
,A"ITOL-L 31
A3IO/E !E#/ETI,E
) poseda invatatura, daca nu se manifesta si nu se e"prima in actele
noastre, este ca si tezaurizarea unui metal pretios, un lucru zadarnic si
nebunesc. 'tiinta, ca si sanatatea, este destinata sa serveasca. 2egea folosirii
este universala. )cela care o incalca sufera, pentru ca el se opune fortelor
naturale. #$!alion.
&receptele hermetice, daca intotdeauna au "ost cu gri)a tinute secrete de
catre "ericitii lor posesori pentru ratiuni pe care noi de)a leam aratat, nu au
"ost destinate ca sa "ie pentru totdeauna conservate si tinute secrete. Legea
utili%arii "ace parte dintre precepte, dupa cum se poate vedea din citatul pe
care tocmai lam dat si care a"irma cu mare preci%ie+ invatatura "ara utili%are
si "ara e(primare este un lucru %adarnic, neaducindui nici un !ine celui care o
poseda si neamului in intregime. ,esconsiderati avaritia mentala si puneti in
practica ceea ce ati invatat. Studiati a(iomele si a"orismele, insa nu lipsiti a le
practica. *n acest scop va redam unele a(iome hermetice cele mai importante
ale #$!alionului, "iecare urmata de citeva comentarii. *nsusitile, practicatile,
ele nu vor "i ale voastre daca nu le veti pune in practica.

Pentru a va sc*imba starea voastra de spirit sau starile voastre mentale,

modificati.va vibratia.
Erice individ isi poate schim!a vi!ratia printrun e"ort de vointa, "i(ind
atentia sa pe starea vointa. .ointa conduce atentia si atentia modi"ica vi!ratia.
'ultivati arta atentiei cu a)utorul vointei si veti "i gasit secretul stapinirii
sentimentelor si starilor mentale.
Pentru a spulbera o proasta perioada de vibratie, puneti in activitate
principiul polaritatii si concentrati.va gindirea asupra polului opus celui
pe care voi voiti sa.l ani*ilati. 1iruiti neplacutul modificind polaritatea
sa.
Aceasta "ormula hermetica este dintre cele mai importante ale
doctrinei. Ea este !a%ata pe adevarate principii stiinti"ice. Am aratat ca starea
mentala si starea sa contrara nu erau decit doi poli ai aceluiasi lucru si ca prin
transmutatie mentala polaritatea poate "i rasturnata. Acest principiu este
cunoscut de psihologii moderni, care il aplica pentru a suprima o!iceiurile
urite, s"atuind pe studenti sa se concentre%e intens asupra calitatilor opuse.
,aca sinteti "ricos, nu pierdeti timpul sa incercati a suprima din voi "rica.
,e%voltativa cura)ul si "rica va dispare. /nii autori au e(primat aceasta idee
cu mai multa "orta intre!uintind e(emplul camerei negre. 2u tre!uie sa
incercati a muta intunericul unei camere. 2u aveti decit sa deschideti
perdelele si o!scuritatea invadata de lumina va dispare. &entru a suprima o
calitate negativa concentrati gindirea voastra la polul po%itiv opus aceleiasi
@8
calitati si vi!ratiile, din negative cum erau, vor deveni po%itive, pina ce veti
s"irsi prin a "i polari%ati pe polul po%itiv. 'ontrariul este tot atit de adevarat,
dupa cum multi oameni au putut o!serva pe seama lor cind ei se lasa a vi!ra
spre polul negativ al lucrurilor. Schim!induva polaritatea veti putea sa va
stapiniti sentimentele, sa va schim!ati starile mentale, sa va modi"icati
predispo%itiile, sa construiti caracterul vostru. E mare parte a stapinirii
mentale a hermetistilor avansati se datoreste acestui principiu al polaritatii,
care constituie unul dintre cele mai importante aspecte ale transmutatiei
mentale. Amintitiva !ine a(ioma hermetica pe care vam citato de)a si care
spune+ 0spiritul, ca si mentalul si elementele, poate fi transmutat din stare in
stare, din grad in grad, din conditie in conditie, din pol in pol, din vibratie in
vibratie. #$!alion.
Stapinirea polari%arii este stapinirea propriilor tale stari, a principiilor
"undamentale ale transmutatiei mentale sau a alchimiei mentale, caci daca un
individ nu do!indeste arta de asi stapini si schim!a propria sa polaritate, el
va "i incapa!il sa in"luente%e antura)ul sau. E intelegere per"ecta a acestui
principiu va permite oricarui individ sasi schim!e polaritatea personala, ca si
pe aceea a altora, daca el vrea sasi consacre timpul, staruinta si studiul si
practica necesara pentru a deveni maestru al artei. &rincipiul este adevarat,
insa re%ultate o!tinute depind numai de ra!darea si practica elevului.

$itmul poate fi neutralizat prin aplicarea corecta a artei polarizarii.

'um am e(plicat in capitolele precedente, hermetistii a"irma ca
principiul ritmului se mani"esta pe plan mental tot asa ca si pe plan "i%ic si ca
succesiunea de%ordonata a sentimentelor, a starilor de spirit, a emotiilor si a
altor stari mentale este datorata miscarii de dutevino a pendulului care ne
antrenea%a de la o e(tremitate la alta. Hermetistii invata de asemeni ca legea
neutralitatii permite intro "oarte larga masura sa se stapineasca constant
miscarile ritmului. ,upa cum am e(plicat, e(ista un plan superior al
constiintei la "el cum e(ista un plan in"erior. Maestrul, ridicinduse gradat
pina la planul superior, o!liga oscilatia pendulului mental sa se mani"este pe
planul in"erior in timp ce el a atins planul superior, ast"el reusind sa se
sustraga oscilatiei de retur a pendulului. Acest re%ultat se o!tine polari%indu
se asupra eului superior, atingind ast"el vi!ratiile mentale ale eului situat mult
mai sus decit planul o!isnuit al constiintei. Este ca si cum sar ridica deasupra
unui lucru sau de al lasa sa treaca pe dinainte. Hermetistii inaintati se
polari%ea%a la polul po%itiv al "iintei lor, la polul lui 0eu sint1 I sine, in locul
polului personalitatii 0moi1, re"u%ind operatia de retur a ritmului. Ei se ridica
deasupra planului constiintei si, raminind "erm sta!iliti in )udecarea "iintei, ei
permit pendulei sa revina inapoi pe planul in"erior "ara a se modi"ica
polari%area.
@;
Aceasta poate "i indeplinita de toti acei care au atins un oarecare grad
de stapinire personala, chiar daca inteleg sau legea. Ast"el de insi re"u%a pur si
simplu de a "i atrasi inapoi de pendula sentimentelor si a emotiilor3 a"irmind
"ara raga% superioritatea lor, ei ramin polari%ati la polul po%itiv. 2atural ca
maestrul !ene"icia%a de toate acestea intrun grad mult mai considera!il,
pentru ca el intelege legea, pentru ca el stie ca el a depasito, opunindui legi
superioare si pentru ca multumita vointei sale el a atins o pondere si o
soliditate mentala aproape de necre%ut pentru acei care se lasa !alansati
inainte si inapoi de pendula mentala a starilor de spirit si a sentimentelor.
2u uitati insa ca in realitate voi nu distrugeti principiul ritmului, care
este indestructi!il. .oi nu "aceti decit sa dominati o lege opunindui alta si
mentinind ast"el echili!rul. Legile ponderii si contraponderii operea%a tot asa
pe plan mental ca si pe plan "i%ic. E intelegere per"ecta a acestor legi permite
oricui sa para ca le stapineste, cind in realitate el nu "ace decit sa le
contra!alanse%e.

!imeni nu se sustrage principiului cauzei si efectului. /nsa e"ista mai

multe planuri de cauzalitate si orice individ poate utiliza legile planurilor
superioare pentru a stapini legile planurilor inferioare.
*ntelegind !ine practica polari%arii, hermetistul se poate ridica pe un
plan superior cau%alitatii si contra!alansea%a ast"el legile planurilor in"erioare.
9idicinduse deasupra planului ordinar al cau%elor, el devine intrun anumit
grad o cau%a in loc de a "i cau%at. 7iind capa!il sa stapineasca starile sale de
spirit si de sentimente si putind sa neutrali%e%e ritmul, cum de)a am e(plicat,
el e capa!il de a se sustrage unei mari parti a actiunilor principiului cau%ei si
al e"ectului pe planul o!isnuit. Multimile se lasa a "i conduse, ele asculta de
antura)ul lor. .ointele si dorintele altora sint mult mai puternice decit ale lor.
Ele suporta sugestiile acelora care ii incon)oara si de toate cau%ele e(terioare
care incearca sa le miste pe esichierul vietii ca pe niste simpli pioni.
9idicinduse deasupra cau%elor suscepti!ile de al in"luenta,
hermetistul avansat atinge un plan superior de actiune mentala si, dominind
starile sale de spirit, emotiile si tendintele sale, sentimentele etc, el crea%a in
el insusi un caracter, noi calitati si puteri, multumita carora el poate domina
antura)ul sau o!isnuit si sa devina ast"el practic )ucator in loc de a "i un
simplu pion. Ast"el de oameni )oaca constient rolul vietii in loc de a "i condusi
ici si colo de puteri si vointe mai puternice. Ei "olosesc principiul cau%ei si al
e"ectului in loc de a "i utili%ati de el. 2atural ca, chiar cei mai mari maestri,
sint supusi principiului, caci el nu se mani"esta mai putin pe planurile
superioare, insa pe planurile in"erioare de activitate ei sint stapini in loc de a "i
sclavi. 'um a spus #$!alion+ inteleptul serveste pe planul superior, insa este
servit pe planul in"erior. El asculta legilor venind de sus, insa pe planul sau si
pe planurile in"erioare el este stapin si da ordine. ,e alt"el, lucrind ast"el el
constituie o parte din principiu in loc de a i se opune. *nteleptul "ace parte din
lege. *ntelegind !ine, el o utili%ea%a in loc de ai "i sclav. *nteleptul, in
@<
comparatie cu omul o!isnuit, poate "i comparat cu un inotator a!il, plecind si
venind din toate partile, in comparatie cu o !uturuga care este dusa de curent
in toate partile. Totusi inotatorul si !usteanul, inteleptul ca si prostul, sint la
"el supusi legii. Acel care intelege de)a acest adevar, este de)a pe calea
maestriei. #$!alion.
&entru a incheia, solicitam atentie si pe a(ioma hermetica de mai )os+

)devarata frumusete *ermetica este o arta mentala. 34balion.

&rin aceasta a(ioma hermetistii invata ca a munci pentru a in"luenta un
antura) este posi!il numai cu a)utorul puterii mentale. /niversul "iind complet
mental, re%ulta de aici ca el nu poate "i condus decit prin mentalism. *n acest
adevar se poate gasi e(plicatia tuturor "enomenelor si mani"estarea tuturor
puterilor mentale care au atras atit atentia si care au "ost studiate la inceputul
secolului al doua%ecilea. Se regaseste constant in invatamintele di"eritelor
culte si di"eritelor scoli principiul su!stantei mentale a universului. ,aca
universul este mental in natura sa su!stantiala, urmea%a in mod indiscuta!il ca
transmutatia mentala tre!uie sa schim!e conditiile si "enomenele universului.
Daca universul este mental' spiritul tre&uie sa fie puterea cea mai
considera&ila care lucreaza pentru fenomenele sale+
,aca acest adevar este !ine inteles, se va vedea adevarata natura a ceea
ce in mod o!isnuit numim 0minuni1.
5TOT-L E0TE 0"I#IT' -NI1E#0-L E0TE /ENTAL+6
K%&alion+
&entru de%voltari complementare privind vechea stiinta a lui Hermes,
lectorul poate sa se re"ere la trei lucrari ale domnului Henri ,urville+
-. 'atre intelepciune. 'ararea discipolului. 'ele patru ver!e initiatoare (a sti,
a voi, a indra%ni si a tace)3
6. Stiinta secreta. Marile curente initiatoare de la 'hina imemoriala pina in
%ilele noastre. Educatia lui Sine insusi (=e). Adaptarea harurilor initiatoare
la necesitatile actuale3
8. Misterele initiatoare. *nalta stiinta egipteana. 9itualul Esirian.

@@