K Y B A L I O N

studiu asupra filozofiei ermetice

a vechiului Egipt si a vechii Elade
de trei initiati
Traducere de Andrei Durville
Editor !enri Durville
" a r i s
" # E $ A T A
Motto:
Cartile intelepciunii sint inchise,
cu exceptia urechilor ratiunii.
K%&alion
Lui Hermes Trismegistul, cunoscut de vechii egipteni ca Marele Marilor si
Stapinul Stapinilor (Maestrul Maestrilor) ii este respectuos dedicat acest mic volum de
invatamint hermetic. Este o carte marcata cu pecetea intelepciunii si misterului. Maestrul
psihist american W.W.Atkinson credem ca na ramas strain de pu!licarea acesteia si il
"elicitam ca a contri!uit la reconstituirea vestigiilor unei stiinte odinioara atotputernica.
#$!alionul si eu am "ost citati de un critic care a demonstrat ca semnul celor sapte
legi il depaseau. Actualmente neintelegerea marturisita este una dintre "latarile
involuntare cele mai reusite (meta"i%icienii epocii noastre sint o!isnuiti cu acest "el de
"latari).
&rivilegiul de a vedea inaintea altora se plateste scump pe pamint. 'iudata si
contradictorie este starea de spirit a multimii umane, care este totodata atrasa de progres
in mod ire%isti!il si in acelasi timp ultragia%a pe acei care ii deschid caile.
E(ista pe deasupra tuturor o "ilo%o"ie eterna universala, ale carei principii pure
vicia%a cu cit se departea%a de sursa in mi)locul pasiunilor umane. *nsa principiul ramine
pur cu tot lutul care il acopera si il impovarea%a+ pe care il murdareste, denaturea%a,
inteleptii il pot regasi peste tot si mereu identic cu el insusi, su! numeroase "orme. ,e
acest principiu neschim!a!il se ocupa #$!alion. El este chiar i%vorul intregii "ilo%o"ii
hermetice.
-ocea Stapinului Stapinilor, primului "araon al Egiptului, a lui Hermes
Trismegistul, pro"era odata in plus secretul Eternei *ntelepciuni care a rasunat intro suta
de secole. Legile supreme care pre%idea%a la mani"estarea lumilor si a noastra, sint
e(puse cu cea mai mare simplicitate. Marea pro!lema a vietii (intre!area pusa de S"in(
tuturor Edipilor) nu poate "i re%olvata decit prin stiinta, dar nu de stiinta noastra
moderna, materialista, analitica, neputincioasa, ci de stiinta veche sintetica prin natura si
esenta ei, prin su!stanta sa, caci numai aceasta ne o"era posi!ilitatea de a ne smulge
ghearelor s"in(ului. Legile vietii sint mai importante decit materia vietii, pentru ca noi
cunoscind pe primele, dominam secunda.
Su! numele de arta regala sau s"inta vechii preoti egipteni pro"esau si practicau un
ansam!lu de doctrine care nu a a)uns pina la noi decit prin reputatia sa si unele ramasite.
Aceste doctrine cuprindeau toate raporturile omului cu natura si practica lor "acea pe
initiat un rege al universului material. *nsa cum aceste doctrine se !a%au pe marea a(ioma
a .nitatii Totului, se poate considera arta regala su! aspectul &rimului &rincipiu, adica
stiinta lui ,umne%eu si i se spunea Stiinta S"inta. Anticii erau prea patrunsi de prima
a(ioma hermetica+ /Totul este .nul0 pentru a se gindi sa separe vreodata stiinta religiei
de a "iloso"iei, cum am "acuto noi.
1atura avea -iata si -iata era ,umne%eu, deci cine studia 1atura devenea chiar
prin aceasta &reotul Eternitatii si invers, orice mem!ru al 'olegiului Sacerdotal devenea
prin instruire un savant naturalist. &entru egiptenii antici, natura cuprindea toate lumile
invi%i!ile tot asa de !ine ca si lumea vi%i!ila la care se opreste stiinta moderna. Ei studiau
Lumea 'au%elor cu tot atita ardoare cu care noi studiem Lumea E"ectelor, asa ca Arta
S"inta e mereu si peste tot Stiinta -ietii2 viata in invi%i!il, tot asa ca si viata care cade su!
simturile noastre. ,e alt"el omul nu era pentru ei o particica neimportanta a 1aturii, ci o
lume mica in acea Mare si aceleasi legi care guvernau Lumea Mare, dominau si pe cea
mica.
Este de ris si de mila in ochii initiatilor moderni sa vada atri!uinduse Legea
Evolutiei lui ,ar3in si aceea a miscarii pamintului lui 4alileu, pentru a nu cita decit doua
"apte precise, cind acestea printre mii de altele nu erau decit o particica din Stiinta
Sacra. La "el cu Mesmer, care a voit sa reinvie in %ilele noastre magnetismul animal.
'himia (radacina cuvintului #hean, este chiar numele Egiptului) este de origina pur
hermetica si transmutatia (sau aplicarea evolutiei la metale) era o ramura a Artei S"inte.
Magia (practicata de maestrii evolutiei) "acea parte din Arta S"inta. Sar putea
spune destul de e(act ca Arta S"inta a preotilor egipteni era sinte%a stiintelor moderne, ca
si cu "iloso"ia, religia si alte rituri (discipline). ,e alt"el singurul scop al acestei Arte
S"inte era de a gra!i evolutia invatatului care o practica, ceea ce presupunea cunoasterea
Legii Evolutiei.
*ata in ansam!lu care este su!iectul si scopul #$!alionului. ,ar pentru a ataca cu
spor su!iectul, tre!uie sa ne ridicam deasupra metodelor o!isnuite ale stiintei moderne si
sa le repudiem. 1umai logica pura ne conduce aici.
,aca stiinta moderna ne da tot, sanatate, armonie, "ericire, ar "i ciudat sa cautam
alta. ,aca nu, tre!uie sa ne indreptam in alta parte pentru a cauta cau%a. Logic, pentru a
)udeca ar!orele dupa "ructele sale (ve%i Eeden). *n loc sa restringem manunchiul (in"init
de%voltat) al mani"estarilor 1aturii, sa incercam a stapini mai degra!a micul numar al
cau%elor care le determina. Sintem copii in privinta intelepciunii "ata de asiatici. 1ui
rusine sa recunosti daca ai gresit, insa e grav sa persisti incapatinat in greseala si sa "aci
sa trium"e imperiul raului. Sa lasam ochii sa se deschida la lumina adevarata si urechile la
vocea eterna a naturii. Sa incetam urmarirea nesocotita a e"ectelor, inlocuindo prin
cunoasterea si stapinirea cau%elor.
Toate nenorocirile pe care noi le su"erim nu sint "ara remediu. Ele sint re%ultatul
direct al incalcarilor nepasatoare ale legilor naturii. Sa reintram in drumul direct al
Evolutiei, sa ne con"ormam legilor -ietii si indata vom vedea nascinduse in )urul nostru
&acea si Armonia, cind stiinta sintetica este tot atit de important a se practica ca si stiinta
analitica, caci nui su"icient sa cunosti remediile, tre!uie sa le si aplici.
*n stiintele psihice tre!uie sa te con"orme%i, tre!uie sa practici ceea ce stii, tre!uie
sati con"orme%i viata constiintei. 5aptele contea%a in domeniul ideal ca si in viata
materiala. Legile #$!alionului sint ideal "rumoase, insa daca nu le reali%am prin practica,
vor "i ca o masa !ogata in "ata careia murim de "oame.
"aris' martie ()(*
Al&ert L+ ,aillet
INT#OD-,E#E
'u toate re"eririle la lucrarile pu!licate asupra ocultismului, pentru cercetatorii
adevarurilor Arcanei este o !ucurie pu!licarea acestei carti. Scopul nui a inchega o
doctrina, nici o "ilo%o"ie deose!ita, ci este a se "ace un e(po%eu al A,E-A6.L.* care
va servi a asam!la si concilia (a lega) numeroase "ragmente de cunostinte oculte pe care
leam do!indit unii si care uneori se contra%ic in aparenta. 1u ridicam un nou templu al
'unoasterii, ci dam o cheie universala cu care e posi!il sa se deschida portile cele mai
adinc ascunse ale Templului Misterului ce se gasesc in unele coridoare unde de)a au
intrat.
1ici o parte a stiintei oculte nu sa conservat mai pretios decit "ragmentele
invatamintelor hermetice. Ele au a)uns la noi prin sute de secole care sau scurs de la
moartea marelui lor "ondator, Hermes Trismegistul, scriitorul 7eilor, care a trait in
vechiul Egipt in %ilele cind rasa actuala a oamenilor era in copilaria sa. 'ontemporan cu
A!raham si, daca legenda este adevarata, instructorul acestui venera!il intelept, Hermes
era si este inca Marele Soare 'entral al ocultismului, ale carui ra%e au servit sa lumine%e
minunatele invataturi care au "ost promulgate de la acea epoca. Toate doctrinele de !a%a
care se atasea%a invataturii e%oterice a "iecarei rase se urca pina la Hermes. 'hiar cele
mai vechi invataminte ale *ndiei au neindoios radacinile in invatamintele hermetice
originale. ,in regiunea 4angelui nenumarati ocultisti avansati sau dus in Egipt si au
venit a se ase%a linga Maestru. Si o!tinura de la el cheia universala care e(plica si
concilia divergentele lor de vederi. Ast"el doctrina secreta sia pus !a%ele in mod clar.
,in alte tari au venit numeroase personalitati savanti si toti considerara pe Hermes
Maestrul Maestrilor.
,esi ne despart nenumarate secole de el, numerosi apostati au reluat teoremele lui
si sau departat de drumul pe care el la indicat. *n"luenta sa "u asa de mare incit este
totdeauna posi!il sa se sta!ileasca o oarecare asemanare "undamentala intre numeroasele
teorii si adesea di"erit propagate a%i de ocultistii di"eritelor tari.
'el care studia%a religiile poate sa perceapa in"luenta pe care a e(ercitato
doctrina hermetica, oricare ar "i numele lor, "ie ca ar "i o religie moarta sau una in plina
vigoare din epoca noastra. E(ista intotdeauna intre ele un raport, cu toate contracictiile
aparente si ,octrina Hermetica este mare impaciuitoare. -iata lui Hermes pare sa "i avut
de scop sa semene grauntele Adevarului, care au rasarit si sau de%voltat in atitea "orme
curioase (dupa speci"icul si intelegerea "iecarui ascultator) mai curind, decit sa sta!ileasca
o scoala de "ilo%o"ie care ar "i dominat gindirea lumii. 'u toate acestea in "iecare secol,
adevarurile originale pe care el lea propovaduit, au "ost conservate intacte de un anumit
numar de oameni, care au re"u%at sa admita un anumit numar de studenti la ideile lor si de
curiosi cu re%istenta pasiva, ci numai pe acei care au urmat punctual doctrina hermetica si
carora leau re%ervat adevarurile lor pentru cei !ine pregatiti sa le inteleaga si sa le aplice.
Aceste adevaruri au "ost raspindite ver!al, con"idential intre acesti citiva oameni.
Ast"el au "ost pentru "iecare generatie un mic numar de initiati si in "iecare tara ei au
conservat vie "lacara s"inta a invataturii hermetice si totdeauna au cautat sa reaprinda
"ocurile mai putin ar%inde ale lumii e(terioare, cind adevarul parea sa se intunece, sa
paleasca din negli)enta si era gata sa se stinga. Au "ost citiva adepti pentru a ingri)i pios
altarul adevarului pe care raminea perpetuu aprinsa lampa vesnica a intelepciunii. Acesti
oameni siau dedicat viata muncii despre dragoste, pe care poetul a de"inito atit de !ine.
Ei nu au cautat niciodata apro!area populara, nici a unei suite numeroase de admiratori.
Ei stiau ca in "iecare generatie sint individualitati pregatite sa asimile%e adevarul sau care
il vor recunoaste daca el se va pre%enta lor. Ei au re%ervat hrana su!stantiala oamenilor,
in timp ce altora le vor servi /laptele noilor nascuti0. Ei au pastrat perlele intelepciunii
pentru citiva alesi, care recunosteau valoarea lor si pe care le purtau in inima lor,
nedindule materialistilor vulgari care lear "i murdarit de noroi si lear "i asimilat la
respingatoarea lor hrana mentala.
Acesti oameni nu au uitat niciodata invataturile originale ale lui Hermes in ceea
ce priveste vulgari%area cuvintelor Adevarului acelora care sint pregatiti sa le primeasca.
Acest invatamint este de"init in #$!alion+ /su! pasii Maestrului, urechile celor pregatiti
sa inteleaga doctrina au sa se deschida mari...0 sau+ /cind urechile elevului sint gata sa
inteleaga, atunci vin !u%ele pentru a le umple de intelepciune0.
,ar atitudinea lor o!isnuita este totdeauna de acord cu alt a"orism hermetic+
/!u%ele intelepciunii sint inchise, e(ceptinduse urechile ratiunii0. &rotestatarii acestei
atitudini nu au tinut seama ca initiatii au considerat ne!unie sa invete lumea de lucruri
pentru care nu este pregatita sau pe care nu voiau sa le admita. Hermetistii nu au cautat
niciodata sa "ie martiri2 ei sau tinut departe, tacuti, cu un suris de mila, pentru a nu se
au%i+ /'ruci"ical0.
*n aceasta lucrare sa silit a se da o idee asupra invataturilor "undamentale ale
#$!alionului, in care noi am descris mai !ine decit detaliile apro"undate &rincipiile
active, lasinduva gri)a de a le aplica chiar voi. ,aca sinteti un elev adevarat, veti "i
capa!il de a pune in actiune si de a utili%a aceste principii2 daca nu sinteti, straduitiva sa
deveniti unul, alt"el invatamintele hermetice nu vor putea "i pentru voi decit vor!e, vor!e
si inca vor!e goale.
Trei Initiati
,A"ITOL-L I
$ILO.O$IA !E#/ETI,A
,in Egipt ne vin invataturile e%oterice "undamentale care au in"luentat "ilo%o"iile
tuturor raselor de mai multe mii de ani. Toate tarile sau imprumutat de la doctrinele sale+
*ndia, &ersia, 'haldeia, Media, 'hina, 8aponia, Siria, vechea 4recie, 6oma si alte natiuni
vechi au luat parte li!er la !anchetul cunoasterii pe care Hiero"antii si Maistrii tarii lui
*sis lau o"erit celor pregatiti sa se impartaseasca din culmea stiintei mistice si oculte
de%valuita de maistrii acestui vechi tinut. *n Egipt se a"la lo)a misticilor.
&rin portile templelor intrau neo"iti si plecau adepti, maistri, hiero"anti in toate
colturile lumii. &rintre acestia a "ost si Hermes Trismegistul, tatal intelepciunii oculte,
"ondatorul astrologiei si alchimiei. ,etaliile vietii lui sau pierdut. Mai multe tari isi
disputa locul nasterii sale. Epoca sederii sale in Egipt care constituie ultima reincarnare
pe aceasta planeta nu ne este cunoscuta actualmente2 se "i(ea%a in primele %ile ale celor
mai vechi dinastii egiptene, mult timp inainte de Moise. Autori competenti il considera
contemporan cu A!raham. .nele traditii iudaice merg pina la a a"irma ca A!raham chiar
a acumulat de la Hermes o mare parte a cunostintelor sale mistice.
*n anii care au urmat disparitiei sale de pe plan terestru, traditia raportea%a ca el a
trait 9:: de ani in carne. Egiptenii lau %ei"icat si lau numit Toth. Mai tir%iu grecii il
socotesc in numarul %eilor lor si il numesc Hermes %eul intelepciunii.
Egiptenii iau cinstit memoria %eci de secole, numindul /scriitorul %eilor0, dindu
i vechiul titlu de Trismegist, care inseamna /de trei ori mare02 Marele Marilor2 Mai mare
decit toti Marii0. *n toate tarile vechi, numele lui Hermes Trismegistul era egal cu
/5intina *ntelepciunii0. Se "oloseste cuvintul hermetic in sensul de /secret, inchis0, in
sensul ca nimic nui poate scapa.
,iscipolii au pastrat secretul invataturilor nevoind sa dea perle porcilor, pre"erind
sa dea lapte copiilor si carne oamenilor nero%i (nestiutori). ,iscipolii au "ost hermetici de
teama de a nu vedea doctrina secreta trans"orminduse in credinta religioasa. -echiul
ocultism din *ndia si &ersia a degenerat si sa pierdut in mare parte din cau%a ca apostolii
sai au devenit preoti. Ei amestecara teologia cu "iloso"ia, avind ca e"ect pierderea
ocultismului pur in mi)locul maselor de superstitii religioase, a cultelor, a credintelor si a
%eilor. La "el si in 4recia, 6oma, invataturile hermetice ale gnosticilor, ale primilor
crestini, care degenerea%a su! 'onstantin, al carui pumn de "ier a amestecat "iloso"ia cu
teologia, luind scolii crestine ceea ce era esenta, spiritul sau si o!ligindul sa tatone%e mai
multe secole, inainte de a regasi vechiul drum al credintei. *n s"irsit, totul arata
o!servatorilor atenti ca in al doua%ecilea secol ;iserica lupta pentru a reveni la vechile
invataturi mistice. Au "ost spirite elevate de initiati care au transmis oral "iecare vis al
credintei adevarate. 6areori cind sa scris. Sa "acut aceasta voalat, in termeni de alchimie
si de astrologie, ast"el ca numai cei care cunosteau cheia puteau intelege corect.
*n primele %ile ale antichitatii e(ista un numar anumit de doctrine secrete
"undamentale ce se transmiteau de maestru la urechea elevului si care erau cunoscute su!
numele de #$!alion. Sensul e(act si semni"icatia cuvintului sa pierdut de mai multe
secole. &rincipiile acesteia nu au "ost scrise niciodata. Era o culegere de ma(ime, a(iome
si de precepte, care erau complet ininteligi!ile pentru pro"ani, insa pe care adeptii le
intelegeau imediat ce le erau e(plicate.
Arta alchimiei hermetice da preponderenta 5ortelor Mentale, mai mult decit
elementelor materiale, unei transmutatii a unui "el de vi!ratii mentale, in vi!ratii de o alta
natura, mai mult decit trans"ormarea unui "el de metal in altul. Legenda /pietrei
"ilo%o"ale0 capa!ile sa trans"orme in aur un metal de rind, nu era decit o alegorie a
"ilo%o"iei hermetice, !ine inteleasa numai de adeptii verita!ilului hermetism.
S"atuim pe elevii nostri cum este recomandat in #$!alion sa studie%e
invatatura hermetica cu umila atitudine de adept, desi poarta numele de initiat care
munceste totdeauna la picioarele lui Hermes Maestrul.
Mai departe, dam un mare numar de ma(ime, a(iome si precepte ale #$!alionului
insotite de e(plicatii si clari"icarile care ni sau parut necesare pentru al "ace mai usor
inteligi!il adeptilor modrni, mai ales ca te(tul original este dinadins scris in termeni
o!scuri. Ma(imele originale, a(iomele si preceptele #$!alionului sint imprimate in
aceasta lucrare in italica2 in toate ca%urile te(tul original a "ost respectat. 'ontri!utia
noastra personala este imprimata in caractere o!isnuite. Speram ca numerosii elevi carora
le o"erim aceasta mica lucrare, vor scoate din studiul acestor pagini, tot atita pro"it cit au
scos acei care iau precedat pe drumul maestriei timp de secole cit sa scurs de la Hermes
Trismegistul.
*ntre cuvintele #$!alionului se gasesc acestea+ /su! pasii maestrului, urechile
celor care sint pregatiti sa inteleaga doctrina sa, sa se deschida cit mai mari0 si0cind
urechile elevului sint gata sa asculte, atunci vin !u%ele pentru a le umple de intelepciune0.
'ind elevul va "i gata sa primeasca adevarul, atunci ii va veni aceasta carte.
Aceastai Legea. &rincipiul hermetic al 'au%ei si a E"ectului su! aspectul de Lege a
Atractiei va uni !u%ele si urechile, elevul si lucrarea. Asa sa "ie<
,A"ITOL-L II
0A"TE "#IN,I"II !E#/ETI,E
&rincipiile adevarului sint in numar de sapte. Acela care le cunoaste si le intelege,
poseda cheia magica care va deschide toate portile Templului, chiar inainte de a le atinge.
'ele sapte principii hermetice pe care se !a%ea%a intreaga "ilo%o"ie hermetica, sint
urmatoarele+
Principiul mentalismului
Principiul corespondentei
Principiul vibratiei
Principiul polaritatii
Principiul ritmului
Principiul cauzei si efectului
Principiul genului (distinctiei).
Aceste principii vor "i discutate si comentate pe masura ce vom avansa in aceste
lectii. Acum chiar voi da de la inceput o scurta e(plicatie a "iecaruia.
"rincipiul mentalismului
Totul este spirit; Universul este mental #$!alion.
&rincipiul implica acest adevar ca /totul este spirit0. El e(plica ca Totul, care este
realitate su!stantiala, a"linduse in toate mani"estarile si aparentele e(terioare pe care le
cunoastem su! numele de .niversuri materiale, 5enomene ale vietii, Materie, Energie,
intrun cuvint tot ce este aparent simturilor noastre materiale este spirit, care in el insusi
este incognosci!il si nede"initi!l, insa care poate "i considerat si gindit ca un Spirit
.niversal. *n"init, -iu. El e(plica inca, ca /lumea sau universul "enomenal nui decit o
simpla creatie mentala a totului, su!iect al legilor lucrurilor create, ca universul
considerat in intregul sau, sau in partile sale, e(ista in Spiritul Totului, ca in acest Spirit
noi traim, noi lucram si sintem noi insine0. Acest principiu sta!ilind natura mentala a
.niversului, e(plica usor toate di"eritele "enomene mentale si psihice car eocupa un loc
atit de mare in atentia pu!lica si care "ara e(plicatie nu sint inteligi!ile si des"id orice
interpretare stiinti"ica.
A intelege acest mare principiu hermetic al mentalismului, permite individului sa
inteleaga cu usurinta legile .niversului Mental si sa le aplice la !una sa stare si la
per"ectionarea sa.
,iscipolul hermetic este capa!il sa aplice inteligent Marile Legi Mentale in loc sa
se serveasca de ele la intimplare. *n posesia cheii maestriei universale, studentul poate sa
deschida nenumaratele porti ale Templului Mental si psihic al 'unoasterii si sa patrunda
in el li!er si inteligent. Acest principiu e(plica verita!ila natura a Energiei si &uterii, a
Materiei si pentru ce si cum ele sint su!ordonate Stapinirii Spiritului. .nul din Maistrii
Hermetici a scris demult+ /Acela care intelege adevarul naturii mentale a .niversului,
este de)a !ine inaintat pe drumul maestriei0. Aceste cuvinte sint tot atit de adevarate
asta%i, cit erau ele la timpul cind au "ost scrise. 5ara cheia maestriei (cheia conducatoare,
principala, universala) maestria este imposi!ila si elevul va !ate %adarnic la nenumaratele
porti ale Templului.
"rincipiul corespondentei
Ceea ce este sus, este ca si ceea ce este os; ceea ce este os, este ca si ceea ce
este sus #$!alion.
Acest principiu implica adevarul ca este totdeauna un raport constant intre legile
si "enomenele di"eritelor planuri ale "iintei si vietii. -echea a(ioma hermetica il e(plica
in acesti termeni+ /'eea ce este sus este ca si ceea ce este )os2 ceea ce este )os este ca si
ceea ce este sus0. *ntelegerea acestui principiu con"era mi)loace de a re%olva destule
parado(uri o!scure si destule secrete ascunse ale 1aturii. E(ista planuri ale vietii pe care
noi le ignoram complet, insa cind noi le aplicam principiul corespondentei, vom deveni
capa!ili sa intelegem mai departe ca nu este posi!il sa "acem alt"el. El se mani"esta si se
aplica peste tot in .nivers, pe di"eritele planuri ale .niversului material, mental si
spiritual2 este o lege universala.
-echii hermetisti il considerau ca unul dintre instrumentele mentale cele mai
importante, cu a)utorul caruia omul este capa!il sa rastoarne victorios o!stacolele care i
se ridica in "ata, in "ata necunoscutului. Acestuia ia "ost posi!il a se indeparta, a inlatura
voalul lui *sis pina la punctul de a intre%ari intro lumina o parte a "igurii 7eitei. La "el
cum cunoastem principiile geometriei si aceasta cunoastere permite astronomului ase%at
in la!oratorul sau sa masoare distanta dintre astri si sa urmareasca miscarile lor, la "el
cunoasterea principiul corespondentei permite omului sa deduca inteligent din
necunoscut, cunoscutul. Studiind monada, el intelege arhanghelul.
"rincipiul vi&ratiei
!imic nu sta, totul se misca, totul vibreaza. #$!alion.
Acest principiu implica adevarul ca totul este in miscare, totul vi!rea%a, nimic nu
i in stare de repaus, "apte pe care stiinta moderna le accepta si pe care orice noua
descoperire stiinti"ica tinde sa le veri"ice.
Sint mii de ani de cind invatatii vechiului Egipt au anuntat acest principiu
hermetic. El e(plica ca di"erentele e(istind intre di"eritele mani"estari ale materiei, a
energiei, a su"letului si chiar a spiritului, sint consecinta unor proportii inegale ale
vi!ratiei. ,e la Totul care este Spiritul &ur si pina la "ormele cele mai grosolane ale
materiai, totul vi!rea%a2 cu cit este mai intensa vi!ratia, cu atit mai inalta este po%itia pe
scara. -i!ratia Spiritului este atit de intensa si atit de in"init de rapida, incit practic el este
in repaos, la "el cu o roata care se invirteste cu o asa de mare rapiditate incit pare ca sta pe
loc.
La cealalta e(tremitate a scarii, sint "ormele grosolane ale materiai, ale carei
vi!ratii sint atit de lente incit parca nici nu ar e(ista, la "el ca si unele sunete de rara
"recventa pe care urechea omeneasca nu le poate percepe. *ntre acesti doi poli opusi sint
milioane si milioane de grade de vi!ratii. ,e la corpuscul la electron, de la atom la
molecula pina la lumi si universuri, totul se misca, totul vi!rea%a. Aceasta e la "el pentru
energie si pentru "orta, care nu sint decit grade di"erite ale vi!ratiei. Aceasta corespunde
si planului mental, caruia vi!ratiile ii guvernea%a starea si chiar planul spiritual.
,iscipolul in hermetism care intelege !ine acest principiu si "ormele sale
corespun%atoare, este capa!il sa controle%e propriile sale vi!ratii mentale si de asemeni
pe ale altora. Maestrii "olosesc in mod egal acest principiu in di"erite maniere pentru a
invinge "enomenele naturii. /'el care a inteles principiul vi!ratiei a cistigat sceptrul
puterii0 a spus un vechi scriitor.
"rincipiul polaritatii
Totul este dublu; orice lucru are doi poli; totul are doua e"treme; asemanatorul
si neasemanatorul au aceeasi semnificatie; polii opusi au o natura identica insa de grade
diferite; e"tremele se ating; toate adevarurile nu sint decit neadevaruri; toate
parado"urile pot fi conciliate. #$!alion.
Acest principiu implica adevarul ca /totul este du!lu, totul are doi poli, totul are
doua e(treme0. Aceste "ra%e sint vechi a(iome hermetice. Ele e(plica vechile parado(uri
care au "acut perple(a atita lume si se e(prima dupa cum urmea%a+ /Te%a si antite%a au o
natura identica, insa de grade di"erite2 contrariile sint asemanatoare si nu di"era decit prin
gradul lor, polii opusi se pot concilia2 e(tremele se ating2 Totul este si nu este in acelasi
timp02 toate adevarurile nu sint decit semiadevaruri2 orice adevar este pe )umatate "als2
sint doua "ete ale aceluiasi lucru etc etc0.
&rincipiul polaritatii e(plica ca in orice lucru sint doi poli, doua aspecte opuse si
ca contrariile nu sint in realitate decit e(treme ale aceluiasi o!iect intre care sint
intercalate grade di"erite, de e(emplu+ caldura si "rigul, desi sint opuse sint in realitate un
singur si acelasi lucru, ele se disting numai prin di"erenta de grade. 'onsultati
termometrul si dv.veti putea vedea daca este posi!il de descoperit unde caldura se
termina si unde incepe "rigul. 1u e(ista o caldura a!soluta si nici un "rig a!solut. Acesti
doi termeni /cald si "rig0 indica numai grade di"erite ale aceluiasi lucru si acest lucru care
se mani"esta cu "rig si cald este numai o varianta a vi!ratiei. Ast"el cald si "rig nu sint
decit doi poli a ceea ce noi numim /caldura0 si "enomenele care le insotesc sint
mani"estarile principiului polaritatii. Acelasi "enomen este adevarat in ca%ul luminii si
intunericului, care sint unul si acelasi lucru, deose!irea constind intro di"erenta de grade
intre cei doi poli ai "enomenului+ cind ne paraseste noaptea si cind incepe %iua.
'e di"erenta este intre mare si mic2 intre "acil si di"icil2 intre al! si negru2 intre
taios si tocit2 intre calm si nelinistit2 intre sus is )os2 intre po%itiv si negativ2 principiul
polaritatii e(plica aceste parado(uri si nici unul nu poate sal inlocuiasca. *n planul
mental tot acest principiu lucrea%a. Sa luam un e(emplu e(trem insa radical, al urii si al
dragostei, doua stari mentale, in aparenta total di"erite. Si inca sint grade di"erite in ura si
in dragoste2 de asemeni sint sentimente intermediare pentru care noi "olosim cuvintele
simpatie si antipatie, care a)ung sa se con"unde atit de strins incit deseori este o di"icultate
sa se stie daca vreunul va este simpatic sau antipatic, sau va este indi"erent. Aceste
sentimente opuse nu sint decit grade di"erite ale unui sentiment unic, cum il veti putea
gindi si intelege daca veti medita o clipa la aceasta. Mai mult decit toate acestea si
hermetistii ii atri!uie o deose!ita importanta2 este posi!il de schim!at in propriul sau
spirit si in spiritul altora, vi!ratiile urii in vi!ratiile dragostei.
Multi dintre voi care cititi aceste rinduri ati "acut e(perienta personala de tran%itia
rapida, involuntara, care poate sa se "aca intre dragoste si ura si invers, in propria
persoana si in a altora. -eti intelege atunci ca va este posi!il sa reali%ati acest lucru cu
a)utorul vointei, "olosind "ormulele hermetice. ;inele si raul nu sint decit doi poli di"eriti
ai aceluiasi lucru2 hermetismul cunoaste arta de a trans"orma 6aul in ;ine prin aplicarea
principiului polaritatii. *n totalitate, arta polari%arii este o "a%a a alchimiei mentale,
cunoscuta si aplicata de maestrii vechi si moderni ai hermetismului.
*ntelegerea acestui principiu permite sa modi"ici polaritatea tot asa de !ine ca pe
aceea a altora, daca vrei sa consacri timpul si studiul necesar pentru a deveni un maestru
al artei.
"rincipiul ritmului
Totul se scurge inlauntru sau inafara; orice lucru are durata sa; totul
evolueaza, apoi degenereaza; balansul pendulei se manifesta in totul# masura oscilatiei
sale la dreapta este asemanatoare cu masura oscilatiei de la stinga. $itmul este
constant. #$!alion.
Acest principiu implica adevarul ca in orice lucru se mani"esta o miscare inainte
si inapoi, o miscare asemanatoare unei pendule, ceva asemanator unei maree suitoare si
co!oritoare, a unei mari pline si a unei mari sca%ute. Aceasta miscare de plecare si venire
se produce intre doi poli al caror principiu al polaritatii ni sa demonstrat ca e(ista. Este
totdeauna o reactiune si o actiune, un progres si un recul, un ma(imum si un minimum.
Tot asa este pentru toate elementele universului+ sori, lumi, oameni, animale, spirit,
energie, materie.
Aceasta lege se mani"esta in creatia si distrugerea lumilor, in progresul si
decadenta natiunilor2 in viata oricarui lucru si in s"irsit in starea mintala a omului2 pentru
acest din urma lucru, hermetistii aprecia%a importanta intelegerii acestui principiu.
Hermetistii lau inteles !ine si au gasit ca aplicarea acestuia este universala. Ei au
descoperit anumite mi)loace pentru a anihila prin ele chiar e"ectele prin "olosirea de
"ormule si metode adecvate. Ei aplica legea mentala a neutralitatii. Ei nu pot anula
principiul, nici sai opreasca cursul, dar ei au invatat sai opreasca, mai !ine %is sai evite
e"ectele asupra lor insisi si intrun anumit grad care depinde de gradul de maiestrie. Ei au
invatat sal utili%e%e in loc de a "i utili%ati de el. *n aceasta si in metode similare consta
arta hermetistilor. Maestrul in hermetism se polari%ea%a el insusi la punctul unde el vrea
sa ramina, apoi neutrali%ea%a !alansul ritmic al pendulei car ear tinde sal transporte care
celalalt pol. Toti acei care siau insusit un anumit grad de maiestrie personala lucrea%a
ast"el intro oarecare masura mai mult sau mai putin inconstient. Maestrul, din contra, o
"ace constient, prin "olosirea vointei sale. Ast"el el a)unge sa atinga un grad de echili!ru
si de "ermitate mentala aproape de necre%ut din partea maselor care sint tirite inainte si
inapoi ca o pendula.
Acest principiu si principiul polaritatii precum si metodele pentru a le contracara,
a le neutrali%a, au "ost studiate in amanunt de hermetisti si a le "olosi constituie o
importanta parte a alchimiei hermetice mentale.
"rincipiul cauzei si efectului
%rice cauza are efectul sau; orice efect are cauza sa; totul se intimpla conform
legii. &azardul este un nume dat unei legi necunoscute. 'int numeroase planuri ale
cauzalitatii, insa nimic nu scapa legii. #$!alion.
Acest principiu implica "aptul ca e(ista o cau%a pentru orice e"ect produs si un
e"ect pentru orice cau%a. El e(plica ca totul se intimpla con"orm unei legi, ca niciodata
nimic nu se intimpla accidental, nepreva%ut, ca ha%ardul nu e(ista si ca, pentru ca e(ista
planuri di"erite de cau%a si e"ect, planul superior dominind totdeauna planul in"erior,
nimic nu poate scapa in intregime legii. Hermetistii cunosc pina la un punct arta si
metodele de a se ridica deasupra planului o!isnuit al cau%ei si e"ectului. 6idicinduse
mental la un plan superior, ei devin cau%a in loc de a "i e"ect. Multimile se lasa docil
duse, ele asculta la tot ce le incon)oara, la vointele si dorintele celora care sint mai
puternice decit ele, la hereditate, la sugestie si la toate cau%ele e(terioare care le diri)ea%a
ca pe simpli pioni pe drumul vietii. Maestrii din contra, ridicinduse pe plan superior,
domina sentimentele lor, caracterul lor, calitatile si puterile lor, tot asa de !ine ca pe tot
ce ii incon)oara. Ei devin stapini in loc de a "i pioni. Ei )oaca )ocul vietii in loc de a "i
)ucati si diri)ati de vointa altora si de in"luente e(terioare. Ei se servesc de principiu in loc
de a "i instrumentul sau. Maestrii asculta de cau%alitatea planului superior insa ei
comanda planul lor. Este in aceasta a"irmatie o adevarata !ogatie de cunostinte hermetice.
Le intelege cine va putea.
"rincipiul genului
(ste un gen in toate lucrurile; totul are principiile sale; masculin si feminin;
genul se manifesta pe toate planurile. #$!alion.
Acest principiu implica adevarul ca genul e(ista peste tot2 principiile masculin si
"eminin sint in actiune constant. Acestai adevarul nu numai pe plan "i%ic, ci si pe plan
mental si chiar pe plan spiritual.
&e plan "i%ic, principiul se mani"esta su! "orma se(ului, pe plan superior el ia
"orme mai elevate insa este mereu acelasi. 1ici o creatie "i%ica, mentala sau spirituala nu
este posi!ila "ara el. *ntelegerea legilor sale va arunca lumina asupra multor su!iecte care
in mod constant au uimit spiritul oamenilor.
&rincipiul genului a lucrat intotdeauna pentru a crea si reinnoi. =rice lucru, orice
individ, contine cele doua elemente+ masculin si "eminin sau chiar marele principiu. =rice
element masculin are elementul sau "eminin2 orice principiu "eminin are principiul sau
masculin. ,aca voiti sa intelegeti "ilo%o"ia 'reatiei si a 6egenerarii Mentale si Spirituale,
tre!uie sa studiati si sa intelegeti acest principiu hermetic. El ascunde solutia unui mare
numar de mistere ale vietii. Tinem sa va averti%am ca nu e nici o inrudire cu numeroasele
teorii, "undamentale, periculoase si degradate, cu invataturile care sint raspindite su!
titluri "ante%iste si care nu sint decit o prostituare a marelui principiu natural al genului.
Ast"el de ramasite ale vechilor "orme in"amante ale cultului "alusului tind sa distruga
inteligenta, corpul si spiritul2 "ilo%o"ia hermetica sa ridicat totdeauna cu indignare
impotriva invataturilor degradante care conduc la destra!alare, la pasiuni necumpatate si
la pervertirea principiilor naturii. ,aca pe acestea le cautati, parasiti imediat aceasta carte.
Hermetismul nu are nimic care poate sa va "ie util in acest sens. &entru aceia care sint
puri (curati su"leteste) totul e pur2 pentru acei care sint murdari, totul e murdar.
,A"ITOL-L III
T#AN0/-TATIA /ENTALA
'piritul, la fel ca metalele si elementele, poate trece de la o stare la o alta stare
diferita, de la un grad la altul, de la o conditie la alta, de la un pol la altul, de la o
vibratie la alta. )devarata transmutatie *ermetica este o arta mentala. #$!alion.
*ntre numeroasele ramuri secrete de cunostinte pe care le aveau hermetistii, era
aceea care era cunoscuta su! numele de transmutatie mentala, un cuvint o!isnuit
intre!uintat pentru a desemna arta veche de a transmuta, a pre"ace metalele grosiere in
metale no!ile. A transmuta este egal cu a schim!a natura, "orma sau su!stanta in alta.
,eci transmutatia mentala este arta de a trans"orma stari, "orme si conditii mentale in alte
conditii de natura di"erita. Se intelege ca aceasta este Arta 'himiei Mentale, sau daca
pre"erati, o "orma de psihologie mistica practica.
&rimul dintre cele sapte principii hermetice este principiul mentalismului, a carui
a(ioma este /Totul este Spirit0. .niversul este mental. Transmutatia mentala este arta de
a modi"ica conditiile universului in ceea ce priveste materia, "orta si spiritul. ,eci
transmutatia mentala vom vedea ca este cu adevarat magia de care sa vor!it dar nu sau
dat instructiuni practice.
,aca totul este mental, arta va putea permite "iecarui individ sa transmute
conditiile sale mentale. El va putea "ace pe maestrul, stapinul conditiilor mentale tot asa
de !ine ca si pe acelea denumite o!isnuit mintale. 1umai alchimistii mentali avansati au
"ost capa!ili sa atinga o putere su"icienta pentru a "i capa!ili sa controle%e conditiile
"i%ice cele mai importante ca elementele naturii, producere sau incetare de "urtuni,
cutremure si alte "enomene "i%ice. 5aptul ca au e(istat si mai e(ista ast"el de oameni este
acceptat de toti ocultistii avansati ai di"eritelor scoli (tininduse seama de e(emple care
)usti"ica asemeni credinte si a"irmatiuni).
,A"ITOL-L I1
TOT-L
+incolo de Universul timpului si al spatiului se ascunde mereu realitatea
substantiala. )devarul fundamental. #$!alion.
Su!stanta inseamna ceea ce se gaseste su! nu importa care mani"estare e(terioara.
Este esenta, realitate esentiala, lucrul insusi etc. Su!stantial inseamna+ e(istind
actualmente, "iind element esential, real. 6ealitate inseamna starea unui lucru real,
adevarat, dura!il, solid, "i(, permanent, actual etc. *napoia oricarei aparente si a oricarei
mani"estari e(terioare tre!uie intotdeauna sa "ie o realitate su!stantiala. Aceasta este
legea. =mul care considera universul din care el "ace parte ca o mica unitate, nu poate sa
vada decit schim!arile care se produc in materie, in "orta si in starile mentale. El vede ca
nimic nu e(ista cu adevarat insa ca totul se naste si evoluea%a. 1imic nu ramine in
repaos2 totul se naste, creste, moare2 chiar in clipa cind un lucru atinge apogeul el incepe
sa decada. Legea ritmului se mani"esta constant2 in nici un lucru nu e nici realitate, nici
calitate deose!ita, nici su!stantialitate. 1imic nui permanent, totul se schim!a.
Acest om vede toate lucrurile nascinduse din alte lucruri si luind o alta "orma. El
vede constant o actiune si o reactiune2 un "lu( si un re"lu(, o construire si o darimare, o
creatie si o distrugere2 nasterea, evolutia si moartea. 1imic nu ramine sta!il, totul se
schim!a. ,aca este un ginditor, el intelege ca "iecare dintre lucrurile schim!atoare nu
poate "i decit o aparenta, mani"estarea e(terioara a unei puteri ascunse, a unei 6ealitati
Su!stantiale.
4inditorii "ara e(ceptie, din toate tarile si in toate timpurile, au inteles necesitatea
e(istentei acestei realitati su!stantiale. Toate "ilo%o"iile importante sau !a%at pe aceasta
gindire. =amenii au numit aceasta realitate su!stantiala di"erit+ unii au numito 7eitate,
altii energie in"inita si eterna. Altii insa au incercat sa o numeasca materie, insa toti au
recunoscut e(istenta sa. Ea este evidenta prin ea insasi, ea nu are nevoie de nici un
argument, de nici o pro!a.
Aceasta realitate su!stantiala, numita hermetic >Tot>, e mai usor inteleasa prin
acest nume "ata de numeroasele e(presii aplicate de oameni. Toti iluminatii vechi si noi
a"irma ca natura pro"unda a Totului este necognosci!ila. Tre!uie sa "ie ast"el "iindca
nimeni nu poate sa inteleaga natura si "iinta Lui proprie chiar cu a)utorul Totului.
Hermetistii cred si invata ca Totul in El insusi este si tre!uie sa "ie totdeauna nede"ini!il.
Ei considera toate teoriile, toate con)uncturile si toate speculatiile teologilor si
meta"i%icienilor privind natura adinca a Totului, ca un e"ort copilaresc al spiritului
muritorilor pentru a cuprinde secretul *n"initului. Asemeni e"orturi au esuat totdeauna
prin natura chiar a muncii. Acela care urmareste asemenea cercetari, parcurge din toate
partile la!irintul gindirii si termina prin a se rataci prin pierderea oricarei ratiuni, a
oricarei actiuni, orice conduita sanatoasa si re%ona!ila, devenind nepotrivit pentru munca
vietii ca si veverita care alearga pe roata miscatoare in colivia sa mergind mereu si
nea)ungind nicaieri. El ramine pri%onier si se gaseste in locul de unde a plecat.
Mai orgoliosi sint acei care incearca sa atri!uie Totului personalitate, calitatile,
caracterul si atri!utiile lor, acordindui emotiile, sentimentele si caracteristicile omenesti
ca si de"ectele gelo%iei, tendinte la laude, elogii, dorinte de onoruri si lacomie. Aceste idei
tre!uiesc indepartate. *n acest domeniu tre!uie sa "acem o distinctie intre religie si
teologie, intre "iloso"ie si meta"i%ica. &entru noi religia nu este decit o reali%are intuitiva a
e(istentei Totului2 teologia este tentativa oamenilor de a* atri!ui o personalitate, calitati,
caracteristici, de a* atri!ui teoriile lor privind a"acerile lor2 vointa lor, dorintele lor,
planurile lor si de a "i intermediari intre El si popor.
&entru noi "ilo%o"ia este o cautare in vederea cunoasterii lucrurilor cognosci!ile si
concepti!ile, in timp ce meta"i%ica este o incercare de a duce cercetarea mai pro"und in
a"ara limitelor o!isnuite, in regiunea incognosci!ilului si a necuprinsului cu aceleasi
intentii ca si teologia. ,eci religia si "iloso"ia sint pentru lucruri care au radacini in
realitate, in timp ce teologia si meta"i%ica ne apar ca trestii rupte si inradacinate in
nisipurile miscatoare ale ignorantei si nu constituie decit un suport "ragil pentru
inteligenta si spiritul omului.
1oi insistam pentru acceptarea acestei de"initii si o mentionam pentru a de"ini
po%itia noastra. ,e alt"el vom vor!i in lectiile noastre "oarte moderat de teologie si
meta"i%ica.
*n timp ce natura esentiala a Totului este incognosci!ilitatea, e(ista anumite
adevaruri legate de e(istenta sa pe care spiritul uman este dispus sa le accepte. = anali%a
a acestora constituie un su!iect interesant de cercetare, mai ales cind el concorda cu
teoriile iluminatilor din planuri superioare.
,Ceea ce este )devarul -undamental, $ealitate 'ubstantiala, nu are nevoie de o
denumire speciala, insa oamenii iluminati il c*eama T%T., #$!alion.
6atiunea umana pe care tre!uie sa o ascultam cu religio%itate cit este posi!il sa
gindim, ne invata ast"el despre T=T+
?. Totul tre!uie sa "ie Tot, ceea ce este realmente. 1u poate e(ista nimic in a"ara
Totului, alt"el Totul nu ar "i Tot.
@. Totul tre!uie sa "ie in"init, caci nimic nu poate de"ini, con"irma, limita sau
restringe pe Tot. El tre!uie sa "ie in"init in timp, adica etern2 El tre!uie sa "i e(istat
constant, caci nu e(ista nimic care ar "i suscepti!il saL cree%e2 ceva ce nu poate i%vori
din nimic daca El nu ar "i e(istat o clipa "oarte scurta, El nu ar e(ista actualmente. El
tre!uie sa "ie destinat sa e(iste constant in viitor, caci nimic nul poate distruge. El nu va
putea niciodata sa nu "ie chiar timp de o secunda, pentru ca ceva nu poate niciodata sa
devina nimic. El tre!uie sa "ie in"init in spatiu, El tre!uie sa "ie pretutindeni, caci nu
e(ista loc in a"ara Totului. El nu poate "i decit continuu in spatiu, "ara "isuri, "ara
separare, caci nu e(ista nimic care saL poata s"arima sau sa* intrerupa continuitatea si
nimic care sa inchida crapaturile sale.
El tre!uie sa "ie in"init in putere, adica a!solut, caci nimic nu este suscepti!il sa
L limite%e, saL restringa, saL reprime, saL margineasca, asemuiasca sau saL
stapineasca. El nu este supus nici unei alte puteri.
9. Totul tre!uie sa "ie neschim!ator permanent constant, adica nusi poate
modi"ica natura sa intima, caci nimic nui capa!il de a opera schim!ari in el. 1u e(ista
nimic in care sar schim!a, nici de unde ar putea veni. 1u i se poate adauga nimic si
nimic nu i se poate amputa2 nu se poate mari sau micsora2 El nu poate deveni mai mare
sau mai mic din nici un punct de vedere. El tre!uie sa "i "ost totdeauna si tre!uie sa
ramina totdeauna e(act cum este asta%i. Totul nu a "ost niciodata, nu este actualmente si
nu va "i niciodata altceva, in care ar putea sa se schim!e. Totul "iind in"init, a!solut,
etern, neschim!ator, re%ulta ca nimic "init, schim!ator, e"emer, conditionat, nu poate "i
Tot. Si cum nu este nimic in a"ara Totului, toate lucrurile "inite tre!uie sa "ie nule in
realitate. 5iecare din noi si tot ce vedem e !alon de sapun. 'ind materia este miscare,
oricind -ointa care dispune incetarea miscarii "ace sa nu se mai cunoasca ce a "ost
!alonul de sapun.
1u va in"ricosati, caci nu avem intentia su! acoperisul "iloso"iei hermetice sa
va "acem sa parcurgeti cimpul stiintei crestine. Este imposi!il de a concilia cele doua stari
in aparenta contradictorii. -om a)unge la aceasta cind va sosi momentul.
1oi vedem in )urul nostru ca ceea ce se numeste materie, constituie "undatia "i%ica
a tuturor "ormelor e(istente. Totul este deci simplu, materieA 1u< Materia nu poate
mani"esta viata, nici inteligenta si cum viata si inteligenta se si mani"esta in univers, Tot
ul nu poate "i materie2 caci nimic nu poate a)unge mai sus decit i%vorul sau, nimic nu se
mani"esta in e"ect care sa nu "ie de)a in cau%a2 nimic nu e(ista ca consecinta "ara sa "i "ost
de)a in antecedent. 'a urmare, stiinta moderna ne in"ormea%a ca nu e(ista in realitate nici
un lucru care sar putea numi materie. 'eea ce noi numim materie, nui decit simplu
Energie sau o "orta intrerupta, adica o energie sau o "orta care poseda un grad sla! de
vi!ratie. Asa cum un scriitor a denumito de curind+ materia se con"unda cu misterul.
*nsasi stiinta moderna a a!andonat teoria materiei si sustine pe aceea a energiei.
Totul este deci Energie sau 5ortaA *n acest ca%, nu< Energia sau 5orta cum o
inteleg materialistii, este oar!a, de%!racata de viata sau inteligenta. -iata si *nteligenta nu
pot proveni in nici un ca% de la o energie si "orta oar!a, pentru ratiunea pe care de)a am
aratato mai sus+ >nimic nu poate atinge (a)unge) mai sus decit propriul sau i%vor>. 1imic
nu este aplicat care sa nu "ie implicat. 1imic nu se mani"esta in e"ect care sa nu "i "ost si
in cau%a. Ast"el Totul nu poate "i o simpla energie, nici o simpla "orta. ,aca ar "i asa, nu
ar mai putea avea in e(istenta lucruri ca -iata si *nteligenta, ori noi stim ca ast"el de
lucruri e(ista, caci noi sintem vii si noi utili%am inteligenta noastra pentru a studia aceasta
pro!lema. Ast"el rationea%a acei care proclama ca energia nu este Totul.
'e este atunci acest ceva superior materiei si energiei, pe care noi stim ca e(ista in
.niversA Este viata si *nteligenta. ;ine, dar atunci Totul este viata si inteligentaA ,a si
1u< vom raspunde. ,aca intelegeti viata si inteligenta asa cum le cunoastem noi oamenii,
saraci muritori neinsemnati atunci Totul nu este aceasta. ,ar de ce "el de viata si
inteligenta e vor!aA Este vor!a de o inteligenta vie cu mult superioara la tot ceea ce
muritorii inteleg prin aceste cuvinte, viata si inteligenta ne"iind compara!ile "ortelor
mecanice sau materiei. 'eea ce noi voim sa spunem este inteligenta vie in"inita,
comparata cu viata si inteligenta limitata. 1oi voim sa spunem ca spiritele luminate
inteleg cind pronunta respectuos cuvintul >spirit>. Totul este inteligenta vie in"inita.
*luminatii il numesc Spirit.
,A"ITOL-L 1
-NI1E#0 /ENTAL
,Universul este mental. (l este continut in sufletul Tot.ului,. #$!alion.
Totul este spirit. *nsa ce este spiritA Este imposi!il de raspuns la aceasta intre!are
pentru ratiunea ca de"initia sa este practic aceea a Totului care nu este posi!il de e(plicat
sau de"init. Spirit nui decit un cuvint pe care oamenii il dau conceptiei superioare a
Su"letului -iu *n"init. El inseamna >6eala 5iinta>, el inseamna Su"let -iu cu mult
superior vietii si su"letului pe care noi le cunoastem. 'um acestea insa sint superioare
Energiei mecanice si Materiei, Spiritul depaseste inteligenta noastra. 1oi ne servim de
acest nume simplu cind ne gindim la Tot si cind voim sa vor!im de El.
&entru gindirea noastra, pentru intelegerea noastra noi nu putem sa consideram
Totul ca su"let viu in"init, totodata recunoscind ca nu este posi!il de aL intelege in
intregime. ,e aceea noi tre!uie sa incetam a gindi la materie.
-om studia natura universului in totalitatea sa si in partile sale. 'e este
.niversulA 1oi am va%ut ca nimic nu poate e(ista in a"ara Totului. .niversul este deci
TotulA 1u, el nu poate "i asa, caci universul pare sa "ie "ormat de lucruri. El se schim!a
constant, intrun cuvint el nu se supune ideilor pe care noi neam hotarit sa le acceptam
privind Totul. Atunci daca universul nui Tot, el tre!uie sa "ie nimic. Aceasta va "i
conclu%ia inevita!ila a spiritului nostru in primul moment. *nsa si acest raspuns nu poate
sa ne satis"aca, caci noi sintem constienti de e(istenta universului. ,eci daca universul nu
este Totul, nici nimic, ce poate "i atunciA Sa incercam sa e(aminam in amanunt aceasta
pro!lema.
,aca universul e(ista sau pare a e(ista, el tre!uie sa provina intrun mod oarecare
din Tot. El tre!uie sa "ie o creatie a Totului. *nsa cum este imposi!il ca ceva sa "i "ost
creat din nimic, din ce la creat TotulA
.nii "ilo%o"i, ca raspuns la aceasta intre!are, au %is ca Totul a creat universul din
El insusi, adica cu esenta si su!stanta Totului. ,ar acest raspuns nu poate "i adevarat,
"iindca noi am va%ut ca nimic nu se poate sustrage Totului si ca nu se poate divi%a. 'hiar
daca ar "i asa, oare cea mai mica particula a universului ar putea ignora propria sa "iinta,
TotulA Totul nu ar putea pierde cunostinta de El insusi, cu atit mai mult cu cit El nu ar
putea deveni un atom, o "orta oar!a sau un lucru de un grad in"erior de viata. .nii oameni
siau imaginat ca Totul este Tot in realitate, recunoscind ca ei, oamenii e(istau, au a)uns
la conclu%ia ca ei si Totul erau identici si ei au umplut atmos"era cu strigatele lor+ >Eu
sint un ,umne%eu<> spre amu%amentul multimii si durerea inteleptilor. Atomul strigind+
>eu sint un om> ar "i comparativ modest.
'e este dar in adevar .niversul, daca nui Totul si daca el nu a "ost creat din Tot
care sar "i "ragmentat in mai multe partiA 'e poate sa "ieA ,in ce poate "i creatA Este
marea intre!are. Sa o e(aminam cu gri)a. Stim ca principiul corespondentei vine mereu in
a)utorul nostru. -echea a(ioma hermetica+ >ceea ce este sus, este ca si ceea ce este )os>
poate sa ne aduca mari servicii in con)unctura in care ne a"lam. 1oi vom incerca sa dam
o linie a operatiunilor planurilor superioare, e(aminind pe acelea ale planului nostru.
&rincipiul corespondentei poate sa se aplice la aceasta pro!lema tot atit de !ine ca si la
altele. Sa vedem+ *n planul sau propriu cum "ace omul ca sa cree%eA Mai intii el poate
crea "acind sa iasa ceva din materialele care il incon)oara. 1u poate "i asa in planul
superior caci nu e(ista materiale in a"ara Totului cu care Acesta sa poata crea. Apoi
omul poate procrea sau sa reproduca rasa sa prin imperechere, care este o multiplicare
personala datorita unui trans"er a unei parti a su!stantei sale intime catre perpetuarea sa.
1ici aceasta nu poate "i asa, caci Totul nu poate sa dea sau sa sustraga o parte din El
insusi, la "el cum El nu se poate reproduce sau multiplica. *n primul ca% ar "i o inmultire
sau o adaugire la Tot si am va%ut ca aceasta este a!surd. 1u e(ista o a treia maniera pe
care omul ar putea sa o intre!uinte%e pentru a creaA ,esigur, omul ar putea crea mental.
Lucrind ast"el el nu "oloseste nici un "el de material e(terior si el nu se reproduce insusi,
totusi spiritul sau savirseste creatie mentala. ,upa principiul corespondentei, sintem
autori%ati sa gindim ca Totul a creat universul mental prin acelasi procedeu cu care
omul crea%a imaginile mentale. Este o con"irmare aici ca vocea ratiunii se acorda cu
vocea inteleptilor, asa cum invataturile si lucrarile lor au aratat. Acestea sint
invatamintele *nteleptilor. Aceasta era invatatura lui Hermes. Totul nu poate crea alt"el
decit mental, "ara sa utili%e%e materiale (noi am va%ut ca nu e(ista din acestea in )urul
sau) si "ara sa se reproduca pe El insusi, ceea ce este la "el de imposi!il. 1oi nu putem
scapa de aceasta conclu%ie a ratiunii care, asa cum am spus, concorda cu invatamintele
superioare ale iluminatilor. La "el cum va este posi!il dv., elevul meu, sa creati un
univers in mentalitatea voastra, tot ast"el Totul poate crea universuri cu propria sa
mentalitate. *nsa universul vostru este creatia mentala a unui spirit marginit, in timp ce
acela al Totului este creatia unui spirit in"init. Ele sint doua elemente asemanatoare, dar
ele di"era in"init in grad. .lterior vom studia mai complet procesul de creatie si
mani"estare, insa chiar de acum tre!uie sa intipariti puternic in mintea voastra aceasta+
,universul este tot ce el contine, este o creatie mentala a Tot.ului. $ealmente, fara nici
cea mai mica indoiala, Tot.ul este 'pirit,. Tot.ul creaza in spiritul sau infinit universuri
fara numar, care dureaza mii de secole. 'i totusi pentru Tot, creatie, evolutie, declinul si
moartea unui milion de universuri, nu ar pare mai mult decit o clipire a pleoapelor,.
#$!alion.
,'piritul infinit al Tot.ului este sinul Universului,. #$!alion.
"rincipiul 2enului
Acest principiu se mani"esta pe toate planurile vietii, material, mental si spiritual.
*nsa cum am mai spuso de)a, >genul> nu inseamna SEB. Se(ul nu este decit o
mani"estare materiala a genului, care inseamna, raportinduse la gen+ procreare, creare.
&este tot unde ceva este creat, pe un plan care este al vietii, principiul genului tre!uie sa
se mani"este si aceasta este adevarat la "el chiar pentru crearea universului. Mai ales sa nu
va gra!iti sa trageti conclu%ia ca noi va invatam ca este un ,umne%eu sau un 'reator
masculin sau "eminin. Aceasta idee nu este decit o alterare a vechilor invataminte in acest
su!iect. *nvatatura adevarata ne spune ca Totul in El insusi este deasupra genului, dupa
cum El este deasupra oricarei legi dintre care si cele ale timpului si a spatiului. El este
legea de unde decurg celelalte legi si nu este supus lor. *nsa cind Totul se mani"esta pe
planul generarii si creatiei, El lucrea%a atunci in concordanta cu Legea si &rincipiul, caci
atunci el se misca pe un plan in"erior al e(istentei. *n consecinta, El mani"esta principiul
genului su! aspectele masculin si "eminin si aceasta natural pe plan mental. Aceasta idee
poate parea revolutionara acelora care o aud pentru prima data2 totusi "iecare din voi a
acceptato pasiv in relatiile %ilnice.
-oi vor!iti de &aternitatea ,umne%eului, Tatal ,ivin, de maternitatea naturii,
Mama .niversala. -oi aveti ast"el instinctiv intuitia principiului genului in univers. Este
adevarat ca ,octrina hermetica nu implica o dualitate reala. Totul este unul2 cele doua
aspecte pe care El le are uneori nu sint decit moduri di"erite de mani"estare. *deea
conducatoare a *nvatamintului este ca principiul masculin mani"estat prin Tot se tine intr
un sens in a"ara 'reatiei mentale actuale a .niversului. El diri)ea%a -ointa sa asupra
&rincipiului 5eminin, pe care il putem numi 1atura. Ast"el incepe evolutia universului
plecind de la simple centre de activitate care se gasesc in om2 evolutia progresea%a si
devine din ce in ce mai ridicata, totul acordinduse pentru a sta!ili convena!il si a intari
puternic legile naturii. ,aca pre"erati imaginile vechi ale gindirii, va puteti repre%enta
principiul masculin su! "orma ,umne%eului, Tatal si principiul "eminin su! "orma
1aturii.
Mama universala, in sinul careia toate lucrurile au "ost create, nu este o simpla
"igura de stil, o "igura poetica a lim!a)ului. Ea este o verita!ila idee a procesului actual al
'reatiei .niversului. *nsa amintitiva numai ca Totul este unic si ca in spiritul sau in"init
a "ost creat universul care e(ista si actualmente. A aplica legea corespondentei voua
insiva, propriului vostru spirit, ar putea sa va a)ute sa capatati idei )uste. Stiti ca aceasta
parte din voi insiva pe care o numiti >Eu> ramine la o parte si nu e decit un simplu martor
al creatiei imaginilor mentale in spiritul vostru. &artea spiritului vostru in care se
savirseste >generarea mentala poate sa se cheme >le moi> spre deose!ire de >)e> care
ramine martor inactiv si nu "ace decit sa e(amine%e gindurile, ideile si imaginile lui Moi
(inteligenta). ,upa Mircea Eliade+ 8e C Eu C constiinta C Sine C &urusha C strain C spirit
care este i%olat, indi"erent, simplu spectator inactiv, spre deose!ire de moi C eu @ C
inteligenta C vointa C activ. 'aderea sinelui in materie C &rahrti.
>'eea ce este sus este ca si ceea ce este )os>, amintitiva !ine aceasta2 "enomenele
care se produc pe un plan de viata pot "i intre!uintate ca sa re%olve misterele planurilor
superioare si in"erioare. 4asiti surprin%ator ca voi, care sinteti un copil, veti percepe
acest respect instinctiv pentru Tot, sentiment pe care noi il numim >religie>, acest respect
si aceasta de"erenta pentru spiritul paternalA 4asiti surprin%ator ca atunci cind priviti
lucrarile si minunile naturii va prinde un sentiment puternic care are radacini adinci
in"ipte in "iinta voastra cea mai intimaA Este spiritul naturii care va apara cu dragoste ca
un copil pe pieptul vostru. 1u comiteti greseala de a presupune ca mica lume pe care o
vedeti in )urul vostru, pamintul, care nui decit un graunte de nisip in univers, este insusi
universul. Sint milioane de milioane de universuri asemanatoare care e(ista in spiritul
in"init al Totului. Si chiar in micul nostru sistem solar, e(ista regiuni si planuri de viata
mult superioare celor de la noi si de asemeni "iinte pe linga care noi sintem niste saraci
muritori or!i2 sintem ca acele animale in"orme si viscoase care stau pe "undul oceanului.
E(ista "iinte care poseda puteri si atri!utii mult superioare la ceea ce omul a visat
intotdeauna sa vada in posesia %eilor. Si totusi aceste "iinte nu au e(istat odata decit ca si
voi, apoi ele au degenerat2 voi veti deveni asa de puternici ca ei, insa voi va veti
per"ectiona mereu si nu veti degenera2 acesta este destinul omului dupa cum ne invata
iluminatii. Moartea nui reala chiar in sensul relativ al cuvintului2 ea nui decit leaganul
unei vieti noi2 veti urca mai sus, mereu mai sus, catre planurile de viata mai ridicate,
superioare. .niversul este patria voastra2 veti cerceta ungherele cele mai ascunse inainte
de s"irsitul timpurilor. -eti locui in spiritul in"init al Totului2 posi!ilitati in "acultatile
voastre sint in"inite, totodata in timp ca si in spatiu. 'ind va veni s"irsitul marelui ciclu al
secolelor, cind Totul va atrage din nou la El pe cea mai in"ima dintre creatiile Sale, veti
pleca veseli, "iindca atunci veti "i capa!ili sa intelegeti acest Adevar, caci veti "i .nul cu
Totul. Ast"el vor!esc iluminatii celor care au avansat de)a pe 'ale. &entru moment
ramineti pe culmi si incre%atori2 sinteti garantati si prote)ati de &uterea *n"inita a
Spiritului &atern si Matern.
,/n sinul 'piritului Patern si 0atern, copiii muritori sint la ei acasa., #$!alion.
,!u e"ista nimeni in univers care sa fie fara Tata si fara 0ama., #$!alion.
,A"ITOL-L 1I
DI1IN-L "A#ADO3
,'emiinitiatii, recunoscind nerealitatea relativa a Universului, isi imagineaza ca
ei pot sfida legile sale; sint prosti nesocotiti si infumurati care se vor sfarima de stinci si
pe care elementele ii vor distruge din pricina nebuniei lor. )devaratul initiat, cunoscind
natura universului, se serveste de lege contra legilor, a superiorului contra inferiorului
si prin arta alc*imiei el preface lucrurile fara valoare in lucruri pretioase. )stfel el
invinge. 0aestria nu se manifesta prin visuri anormale, viziuni si idei fantastice, insa
prin folosirea fortelor superioare contra fortelor inferioare, evitind suferintele planurilor
inferioare, vibrind pe planurile superioare. Transmutatia nu este o negatie infumurata,
este sabia 0aestrului., #$!alion.
Acesta este &arado(ul universului re%ultind din principiul polaritatii care se
mani"esta cind Totul incepe a crea2 tre!uie urmat punctual caci el sta!ileste di"erenta
intre semiintelepciune si intelepciune. 'it despre Totul *n"init, legile Sale, puterile Sale,
cit despre "enomenele Sale, toate sint ca............stare de meditatie si de vis2 in acelasi timp
pentru tot ce are s"irsit universul tre!uie considerat ca real2 viata, actiunea, gindirea,
tre!uie sa "ie !a%ate acolo sus, "ara a se uita totodata intelegerea constanta a Adevarului
superior. Totul in acelasi timp tre!uie sa se con"orme%e propriilor sale planuri, propriilor
sale legi. ,aca Totul se inchipuie ca .niversul, ca era intradevar real, atunci nenorocire
universului caci nu va mai "i posi!il a se trece de la in"erior la superior2 universul va
deveni imo!il si tot progresul nu ar mai "i posi!il. Si daca omul prin a sa semidoctie
lucrea%a, traieste si gindeste, considerind .niversul ca pe un simplu vis asemanator
propriilor sale visuri limitate, acest univers devine verita!il asa pentru el si ca un pieton
netre%it se impleticeste in toate partile si merge in cerc ne"acind nici un progres si in "inal
se tre%este cind cade in salt, se loveste si se raneste de legile naturale pe care le ignorea%a.
&astrati spiritul vostru constant indreptat catre Stea, insa privirea voastra sa "ie
intotdeauna indreptata asupra picioarelor voastre, daca nu, veti cadea in mlastina pentru
ca priviti in aer. Amintitiva !ine dumne%eiescul parado( >in acelasi timp universul este
si nu este>. 1u uitati niciodata cei doi poli ai Adevarului+ a!solutul si relativul.
,ispretuiti semiadevarurile.
'eea ce hermetistii cunosc ca >legea parado(ului> nui decit un aspect al
principiului polaritatii. Scrierile hermetice sint pline de re"erinte asupra aparitiei
parado(ului in considerarea pro!lemelor vietii si a "iintei. Maestrii previn continuu pe
elevii lor contra erorii adesea comice de a uita cealalta parte a oricarei chestiuni.
Avertismentele lor se aplica in special pro!lemelor a!solutului si relativului, care incurca
pe toti studentii in "ilo%o"ie si care "ac sa gindeasca si sa lucre%e atitia indivi%i contra a
ceea ce se numeste de o!icei >sensul comun>. 1oi s"atuim pe toti elevii de a "i "oarte
siguri ca au inteles divinul parado( al a!solutului si al relativului2 daca nu, se vor
impotmoli in mlastina semiadevarului. *n acest scop a "ost scrisa in mod special aceasta
lectie.
&rima gindire care vine in spiritul celui care a inteles adevarul ca universul este o
simpla ilu%ie, o nerealitate2 si contra acestei idei instinctul se revolta. *nsa ca toate alte
adevaruri, tre!uie privit aceasta din punct de vedere a!solut cit si din punct de vedere
relativ.
,in punct de vedere a!solut, universul comparat cu Totul, in el insusi pare o
ilu%ie, un vis, o "antasmagorie. 1oi recunoastem aceasta, la "el punctului nostru de vedere
o!isnuit, caci noi vor!im de lume ca de un spectacol schim!ator, care se duce si vine,
care se naste si moare2 deci elementele schim!atoare si de nepermanenta, de inde"init si
de nesu!stantial, tre!uie mereu sa se concilie%e cu ideea unui univers creat, cind el se
opune Totului, oricare ar "i ideile noastre cu privire la natura unuia si a altuia.
5ilo%o", meta"i%ician, savant si teolog, toti accepta aceasta idee si o regasim in
toate "ormele de gindire "ilo%o"ica si de conceptie religioasa ca si in teoriile di"eritelor
scoli de meta"i%ica si de teologie.
Ast"el invataturile hermetice nu predica su!stantialitatea universului in termeni
mai energici decit aceia care va sint "amiliari, desi maniera lor de a pre%enta su!iectul ar
putea parea putin surprin%atoare. Tot ce are un inceput si un s"irsit, tre!uie sa "ie "als si
nereal2 universul suporta egal regula in toate scolile gindirii. ,in punct de vedere a!solut
nui nimic real decit Totul, termen de care noi am putea sa ne servim pentru a gindi la
aceasta sau pentru a discuta su!iectul. 'a universul ar "i creat din materie sau ca el ar "i o
creatie mentala a Spiritului Totului, el este nesu!stantial, nedura!il2 el este un lucru al
timpului, spatiului si al schim!arii.
1oi am voi ca voi sa intelegeti per"ect acest "apt, inainte de a sta!ili )udecata
voastra asupra conceptiei hermetice a materiei mentale a universului. 4inditi putin la
aceste conceptii, oricare ar "i ele, si veti vedea ca ceea ce am spus este adevarat pentru
cea mai marunta dintre ele. *nsa punctul de vedere a!solut ne arata numai o latura a
ta!loului, cealalta "ata este punctul de vedere relativ.
Adevarul a!solut a "ost de"init+ >lucrurile, asa cum le cunoaste Spiritul lui
,umne%eu> in timp ce adevarul relativ a "ost descris ca >lucrurile, asa cum cea mai inalta
ratiune a omului le intelege>. Ast"el, pentru Tot, universul tre!uie sa "ie ireal si ilu%oriu2
el tre!uie sa "ie un simplu vis sau re%ultatul unei meditatii2 din contra, pentru spiritele
"inite care sint o parte a acestui univers si care il contempla prin "acultatile lor muritoare,
universul este a!solut adevarat si tre!uie sa "ie considerat ca atare. 6ecunoscind punctul
de vedere a!solut, noi nu tre!uie sa comitem greseala de a ignora sau a nega "aptele si
"enomenele universului asa cum ele se pre%inta "acultatilor noastre muritoare2 noi nu
sintem Totul, aceasta nu tre!uie sa o uitam.
1oi recunoastem ca materia e(ista pentru simturile noastre si totusi spiritele
noastre marginite inteleg per"ect acest dicton stiinti"ic ca materia e(ista daca cineva se
plasea%a la punctul de vedere stiinti"ic. 'eea ce noi numim materie, e considerata ca o
aglomerare de atomi, care la rindul lor si acestia sint o aglomerare de unitati de "orta
numiti electroni sau ioni vi!rind "ara de incetare si invirtinduse continuu. Lovind o
piatra cu piciorul, noi percepem contactul2 el ne pare per"ect real, desi noi nu stim ceea ce
el este intradevar. *nsa sa va amintiti ca piciorul nostru care percepe contactul prin
intermediul creierului nostru este la "el de materie, constituita la "el din electroni si ca in
consecinta este tot materie aceea care constituie creierul nostru. ,e alt"el, daca spiritul
nostru nar e(ista, noi am ignora totodata e(istenta piciorului cit si a pietrei. *dealul pe
care artistul sau sculptorul incearca sal reproduca in piatra sau pe pin%a ii apare
nemi)locit real. Asa este in spiritul autorului sau tragedianului de caractere pe care el le
sileste a le descrie sau sa le interprete%e, pentru ca altii sai poata recunoaste. Si daca tot
asa este si in ca%ul spiritelor noastre marginite, care ar tre!ui sa "ie gradul de realitate in
imaginatiile mentale create in Spiritul *n"inituluiA
&entru muritori, acest univers al mentalitatii este complet real intradevar2 este
singurul pe care noi am "i destinati sal cunoastem vreodata, desi in el noi trecem de un
plan la un alt plan, de la un grad superior la alt grad superior. &entru al cunoaste mai
complet, cum o dovedeste e(perienta noastra actuala, noi tre!uie sa "im insusi Totul.
Este adevarat ca ne ridicam mai sus pe o scara, mai >linga>, ne apropiem de
Spiritul Tatalui, mai aparenta devine natura ilu%orie a lucrurilor "inite, insa numai cind
Totul ne va rechema la El, ne vor apare ca ine(istente aceste lucruri marginite, "inite.
Asa, noi nu tre!uie sa cedam ilu%iei.
Acum cind noi recunoastem natura reala a .niversului, sa cautam a intelege legile
mentale si sa ne silim a le "olosi in scopul de a o!tine cel mai !un e"ect posi!il pentru
progresul nostru in viata, cind noi vom parasi un plan pentru a ne ridica la un plan
superior a "iintei. Legile universului nu sint mai pre)os legilor de otel din cau%a naturii lor
mentale. Tot cu e(ceptia Totului, este condus de ele. 'eea ce este in spiritul in"init al
Totului real la un grad in"erior "ata de noi, realitatea insasi "ace parte din natura Tot
ului. ,e aceea sa nu va credeti i%olati sau a!andonati, noi toti "acem parte din Spiritul
*n"init al Totului. 1imeni nu poate sa ne loveasca, nu avem a ne teme de nimeni. 1ici o
putere in a"ara Totului nu poate sa ne in"luente%e. 1oi vom gasi o intreaga lume de
con"ort si de siguranta in aceasta reali%are2 cind noi o vom cistiga o sa dormim in pace
leganati in patul a!isului, odihnindune in liniste in sinul oceanului Spiritului *n"init care
este Totul.
*n Tot noi traim si lucram cu adevarat.
Materia nui mai putin materie pentru noi cind lucram in planul "i%ic, desi noi
stim ca ea este "ormata dintrun agregat de electroni de particule de "orta, vi!rind cu
iuteala si invirtinduse unele in )urul altora pentru a "orma atomi, care la rindul lor vi!rind
si invirtinduse "ormea%a molecule, care ansam!linduse dau voluminoase mase de
materie.
Materia nui mai putin materie, cind vom impinge mai departe cercetarea noastra
si pe care doctrina hermetica neo e(plica. 5orta a carei unitate sint electronii (sau alte
particule primare mai mici) este o simpla mani"estare a spiritului Totului si ca toate
celelalte lucruri din univers este de natura mentala. 'ind sintem pe plan "i%ic noi tre!uie
sa recunoastem "enomenele sale, putem controla materia ca toti maestrii la un grad mai
mult sau mai putin inalt, insa noi tre!uie sa o "acem intre!uintind "orte superioare
(e"orturi mai mari). Este o ne!unie sa negi e(istenta materiei su! aspectul sau relativ.
&utem nega stapinirea ei asupra noastra, pe merit de alt"el, insa noi nu o putem ignora su!
aspectul ei relativ atita timp cit lucram pe planul sau (material in viata paminteasca).
Legile naturii nu devin mai putin constante sau mai putin e"ective cind le cunoastem,
decit simple creatii mentale. Ele sint in plina putere pe di"erite planuri. 1oi stapinim
legile in"erioare intotdeauna, aplicind legi superioare si numai in acest mod, insa ne este
imposi!il de a iesi de su! in"luenta legii sau de a o nesocoti in intregime. Totul se poate
sustrage legii si aceasta pentru ca Totul este legea insasi de unde deriva toate celelalte
legi.
Maestrii mai avansati pot do!indi puteri pe care oamenii le atri!uie %eilor2 e(ista
grade nenumarate in e(istenta noastra, in marea ierarhie a vietii2 puterea care este
atri!uita lor poate depasi pe aceea a maestrilor superiori si atinge un grad ne!anuit de
muritori, dar chiar marii maestri, chiar "iintele superioare tre!uie sa se supuna legii si sa
ramina nimic in ochii Totului. Ast"el, aceste "iinte ale caror puteri sint mult mai mari
decit acele atri!uite de oameni %eilor lor, "iind dominati si supusi de legi, imaginativa
presupunerea omului muritor de rasa noastra (terestra) de gradul nostru, cind el
indra%neste sa priveasca legile naturii ca /ireale, imaginare si ilu%orii0, pentru ca el a
a)uns sa inteleaga acest lucru, adevarul ca legile sint de natura mentala si simple creatii
mentale ale Totului. Aceste legi pe care Totul le considera ca legi guvernante nu tre!uie
negate sau nesocotite. Atit cit va dura universul el va "i supus lor, caci universul e(ista in
virtutea acestor legi care ii constituie osatura si care il sustin.
&rincipiul hermetic al mentalismului !a%ind adevarata natura a universului pe
principiul ca totul e mental, nu modi"ica cu nimic conceptiile stiinti"ice ale universului,
ale vietii, ale evolutiei. ,e "apt stiintele numai con"irma invatamintele hermetice. Acestea
invata ca universul este de natura mentala, in timp ce stiinta moderna a invatat ca el este
material si in ultima anali%a el nui alt lucru decit energie. ,octrina hermetica nu greseste
acceptind principiul "undamental al lui Her!ert Spencer care a"irma e(istenta unei energii
in"inite si eterne, de unde deriva toate lucrurile. ,e "apt hermetistii recunosc in "ilo%o"ia
lui Spencer o e(punere superioara a operelor legilor naturale si ei considera pe marele
maestru ca reincarnarea unui vechi "ilo%o" care locuia in Egipt acum mii de secole si care
mai tir%iu sa reincarnat in corpul lui Heraclit "ilo%o"ul grec ce a trait in anul D::
inainte de *isus 'hristos.
Ei aprecia%a ca ideea de energie eterna si in"inita se acorda per"ect cu doctrina
hermetica adaugind totodata ca ea este energia Spiritului Totului. 'u cheia calau%itoare a
"ilo%o"iei hermetice, discipolul lui Spencer va "i capa!il sasi deschida ori%onturile
"ilo%o"ice ale marelui "ilo%o" engle% ale carui lucrari arata clar reincarnarile sale
anterioare. *nvataturile sale privind evolutia si ritmul concorda per"ect cu invatamintele
hermetistilor, in special cu principiul ritmului. Adeptii lui Spencer nu au deci deloc
nevoie de a ciunti nici una din ideile "avorite ale lui Spencer despre univers. Tot ce le
cerem lor este de a sesi%a principiul su!adiacent+ /Totul este spirit, .niversul este
mental, el este cuprins in Spiritul Totului0. Ei isi vor da seama ca cele E principii se
acorda per"ect cu cunostintele lor stiinti"ice si le vor servi sa re%olve pro!leme neintelese,
luminind ast"el ungherele o!scure.
1u e de natura sa ne surprinda, deci, ca intelegem in"luenta care a avuto gindirea
hermetica asupra "ilo%o"iei primitive a 4reciei care a servit de !a%a tuturor teoriilor
moderne ale stiintei. Acceptarea primului principiu hermetic, principiul mentalismului,
este singura mare di"erenta care e(ista intre stiinta moderna si doctrina hermetica2 stiinta
de alt"el se apropie din ce in ce mai mult de po%itiile hermetice in mersul or! pe care ea il
"ace in intuneric pentru a iesi din la!irintul in care sa ratacit cautind adevarul. Scopul
acestei lectii este de a intipari !ine in spiritul studentilor "aptul ca in toate ca%urile "ara
e(ceptie, universul, legile sale si "enomenele care il insotesc in ceea ce priveste omul, sint
reale, e(act atit cit ar "i ipote%ele materialismului sau teoriile energiei. *n nu interesea%a
care doctrina, universul su! aspectul e(terior este schim!ator, trecator si ca um!ra, lipsit
de su!stantialitate, realitate. *nsa notati !ine al doilea pol al adevarului+ cu aceleasi
ipote%e, noi sintem constrinsi sa lucram si sa traim ca si cum ar "i reale si su!stantiale
lucrurile continuu schim!atoare. E(ista totodata di"erenta ca in vechime, &uterea Mentala
era ignorata ca "orta naturala si ca acum cu principiul mentalismului ea devine o "orta
naturala superioara.
Aceasta singura di"erenta revolutionea%a in intregime viata acelora care inteleg
principiul si legile care re%ulta din ele. Ast"el, studenti, toti pe citi sinteti, pricepeti a
recunoaste, a "olosi si a aplica legile care decurg din aceasta. *nsa, cum recomanda
#$!alionul, /nu cedati la tentatia semidoctului care se lasa fascinat de nerealitatea
aparenta a lucrurilor; acela, in consecinta, rataceste in toate partile ca un individ traind
intr.o lume de vise, ignorind munca practica si viata reala a omului; in final el se va
zdrobi de stinci si se va gasi sfisiat de elemente din cauza nebuniei sale0. .rmati mai
!ine e(emplul inteleptului cum inca recomanda #$!alionul+ /Utilizeaza legile fata de
legi, superiorul contra inferiorului si prin arta alc*imiei mentale, transforma lucrurile
neinsemnate in lucruri de pret. )stfel veti izbindi.
Sa urmam deci s"aturile #$!alionului, sa evitam semidoctia care nui decit
ne!unie si care ignora acest adevar ca maestria nu se mani"esta prin vise, vi%iuni
anormale sau idei "antastice, ci ea consta in a "olosi "ortele superioare contra "ortelor
in"erioare in scopul de a se evita su"erintele planurilor in"erioare vi!rind pe planurile
superioare.
Amintitiva !ine, studenti, ca transmutatia nu este o negatie infumurata, ea este
sabia maestrului. 'itatele de mai sus sint din #$!alion si tre!uie sa se "i(e%e adinc in
memoria tuturor adeptilor. 1oi nu traim intro lume de vise ci intrun univers care, din
punct de vedere relativ, este real in ceea ce priveste viata si actiunile noastre. 6olul nostru
este de a nu nega e(istenta sa, ci de a trai, utili%ind legile pentru a ne ridica pe o treapta
superioara de evolutie lucrind cit mai !ine in toate impre)urarile %ilnice si cautind sa
reali%am in masura posi!ilului idealul nostru si ideile noastre cele mai inaltatoare.
Adevarata semni"icatie a vietii nui cunoscuta de oameni pe acest plan al e(istentei, insa
marii autori si intuitiile noastre ne invata ca sa nu comitem nici o greseala si in masura
posi!ilului sa reali%am totusi tendinta universala.
1oi sintem toti pe 'ale si drumul conduce mai sus, mereu mai sus, in ciuda
"recventilor timpi de repaos. 'ititi mesa)ul #$!alionului si urmati e(emplul inteleptului,
evitind erorile semidoctului care piere din cau%a ne!uniei sale, adica pierde timpul
provocind intreruperi si intir%ieri in mersul directiei tendintei universale.
TOT4-L IN TOT
+aca este adevarat ca este in Tot, este la fel de adevarat Tot.ul este in Tot.
)cela care intelege perfect acest adevar, poseda dea o mare cunoastere. #$!alion.
'ita lume a au%it repetinduse adesea ca 7eitatea lor numita cu di"erite nume era+
Tot in Tot si citi au !anuit adevarul ascuns in aceste cuvinte pronuntate negli)a!il sau mai
!ine %is nepotrivit. Aceasta e(presie comuna este amintirea vechii ma(ime hermetice
plasata la inceputul acestui capitol. 'um %ice #$!alion+ /)cela care intelege perfect
acest adevar, poseda dea c*eia, poseda dea o mare cunoastere.0 Aceasta ne impune ca
sa ne silim a patrunde acest adevar a carui intelegere este atit de importanta. *n aceasta se
ascunde unul dintre cele mai mari adevaruri "ilo%o"ice, stiinti"ice si religioase. 1oi am
e(pus doctrina hermetica privind 1atura mentala a .niversului si noi vam e(plicat ca
/.niversul mental este si de asemeni el este cuprins in Spiritul Totului0. 1u uitati
aceasta a"irmatie+ /Este adevarat ca Totul este in Tot0.
Aceste doua precepte in aparenta contradictorii, se pot concilia prin Legea
parado(ului. Ele constituie de alt"el o )udecata hermetica e(acta a raporturilor care e(ista
intre Tot si .niversul sau mental. Am va%ut cum Totul este in Tot, sa e(aminam acum
celalalt aspect al su!iectului. ,octrina hermetica invata ca Totul este continut in
.nivers, ca El domicilia%a, este inlauntrul lui si ca "iecare din partile sale este situata in
interiorul universului. &ro"esorii e(plica adesea aceasta )udecata, "acind sa intervina
&rincipiul corespondentei. .n maestru invata pe adept sasi "orme%e o imagine mentala a
unei persoane, a unei idei, a unui lucru putind avea o "orma mentala2 e(emplul cel mai
!un este al autorului sau tragedianului care isi "ormea%a o idee a caracterelor pe care el
vrea sa le e(prima in arta sa. *n toate ca%urile, elevul isi va da seama ca atunci cind
imaginea este "ormata in spiritul sau singura in spiritul sau autorul, tragedianul,
pictorul sau sculptorul insusi este continut in intregime in insasi imaginea aceasta
mentala. 'u alte cuvinte, intreaga calitate, viata si spiritul realitatii continute in imaginea
mentala deriva din /Spiritul *manent0 al ginditorului. 'onsiderati cu atentie ceea ce noi
tocmai am e(pus pina ce veti sesi%a ideea noastra.
'a sa luam un e(emplu mai actual, sa spunem ca =thello, *ago, Maendel, 6ichard
al ***lea e(ista realmente in spiritul lui Shakespeare in momentul conceptiei si creatiei
lor. Mai mult, Shakespeare insusi e(ista in sinul "iecaruia dintre aceste caractere, dindule
vitalitatea sa, spiritul si actiunea sa. Al cui este spiritul persona)elor pe care le cunoastem
su! numele Mica3!er, =liver T3ist, .riah HeepA Este acela al lui ,ickens, sau "iecare
persona) pe care lam citat are spiritul sau personal independent de caracterul sauA -enus
de Medicis, Madona Si(tina, Apollon din ;elvedere, au ele spiritul lor propriu si o
realitate particulara sau repre%inta ele puterea spirituala si mentala a creatorilor lorA
Legea &arado(ului e(plica ca aceste doua lucruri sint totodata posi!ile, daca le
consideram ca doua puncte de vedere convena!ile. Mica3!er este totodata Mica3!er si
,ickens desi nu se poate spune ca Mica3!er este identic cu ,ickens. =mul ca Mica3!er
poate sa strige+ /Spiritul creatorului meu este inerent in mine si totusi eu nu sint el0. 'it
este de deose!it acest lucru de adevarurile pe )umatate raspindite cu %gomot de semidocti
care umplu atmos"era cu strigatele lor ragusite+ /Eu sint ,umne%eu0< *nchipuitiva pe
Mica3!er sau pe malitiosul .riah Heep strigind+ /Eu sint ,ickens0, sau un persona)
greoi luat din operele lui Shakespeare strigind+ /Eu sint Shakespeare0< Totul este si in
viermele pamintului, dar acesta nu este Totul. 'u toate acestea, acest lucru curios nu
e(ista mai putin. desi viermele pamintului nu e(ista decit ca un lucru in"erior creat si
e(istind in interiorul Spiritului Totului, totusi, Totul este continut in viermele
pamintului si in cea mai mica particica care a servit sa constituie viermele. &oate e(ista
un mai mare mister decit acela al Totului in Tot si Tot in TotulA0
Elevul va intelege, natural, ca unele e(emple pe care leam dat sint in mod
necesar imper"ecte si insu"iciente, caci ele repre%inta crearea de imagini mentale in
spiritele "inite (marginite) in timp ce .niversul este creatia Spiritului *n"init2 di"erenta
care e(ista intre cei doi poli le separa. Este de alt"el o simpla chestiune de grad, este
mereu acelasi principiu care lucrea%a. &rincipiul corespondentei se mani"esta deoparte si
de alta+ /ceea ce este sus este ca si ce este os. Ceea ce este os este ca ceea ce este sus0.
'u cit omul va intelege e(istenta Spiritului *ntim imanent in interiorul "iintei sale,
mai sus si mai repede se va ridica el pe scara spiritualitatii. Aceasta inseamna de%voltarea
spirituala, recunoasterea, reali%area si mani"estarea spiritului in interiorul lui insusi.
Silitiva sa va aduceti aminte de aceasta ultima de"initie a de%voltarii spirituale. Ea
contine adevarul adevaratei religii. E(ista numeroase planuri ale 5iintei, numeroase
planuri ale -ietii. Totul depinde de avansarea indivi%ilor pe scara, a carei treapta
in"erioara este "ormata din materia cea mai grosolana si treapta superioara separata de
Spiritul Totului numai de o in"ima divi%iune.
,in Sus in )osul acestei scari a vietii, totul se misca. Toata lumea este pe 'alea
care conduce in Tot. =rice progres marchea%a un pas catre 'asa. Totul are locul sau in
Sus sau in )os in ciuda aparentelor contradictorii. Acesta este mesa)ul *luminatilor.
,octrina Hermetica privind procesul creatiei mentale a universului, invata ca la inceputul
ciclului creator, Totul in aspectul sau de "iinta e(istenta, proiectea%a vointa sa catre
aspectul devenirii si ast"el procesul creatiei incepe. Ea e(plica ca acest proces consta in a
incetini vi!ratia pina la aceea ca un grad "oarte )os de oscilatie sa "ie atins, grad la care se
mani"esta "ormele materiale cele mai !rute posi!ile. Aceasta stare este denumita stadiul
involutiei, in care Totul este implicit continut. Hermetistii cred ca aceasta stare are
corespondenta in raport cu procesul mental al artistului, a scriitorului, sau inventatorului
care se amesteca atit de intim cu propria sa creatie mentala, incit el poate uita propria sa
e(istenta si care, in toate ca%urile, traieste in propria sa creatie.
,aca in loc de a %ice ca el se amesteca in creatia sa mentala, noi spunem ca el
pune stapinire pe ea, poate vom da o e(plicatie mai clara a ceea ce noi am voit sa
spunem.
Acest stadiu involuntar al 'reatiei este citeodata numit e"u%iune (revarsare,
raspindire) a puterii energiei ,ivine, la "el cum stadiul evolutiei este numit /in"u%ie0.
&olul e(trem al procesului creatiei este considerat ca ultima iesire a Totului, in timp ce
inceputul intoarcerii inapoi a pendulei ritmului este /pasul catre casa0, idee care se
regaseste in toate invataturile hermetice. ('asa C matrice de unde a plecat spiritul).
,octrina invata ca in timpul /e"u%iunii0 vi!ratiile devin din ce in ce mai putin
rapide, pina ce miscarea impingerii termina prin a se opri cind oscilatia de retur incepe.
*nsa e(ista aceasta di"erenta ca si in timpul stadiului e"u%iunii "ortele creatoare se
mani"esta de o maniera compacta ca un tot, pe cind la inceperea stadiului evolutiei sau
in"u%iei, intervine legea de individuali%are care lucrea%a, adica tendinta de a separa tot in
unitati de "orta pina intru atit, incit in "inal, ceea ce lasa Totul ca energie
neindividuali%ata se reintoarce la sursa sa su! "orma de unitati de viata puternic
de%voltate, avind atinse trepte ale scarii din ce in ce mai ridicate, gratie evolutiei "i%ice
mentale si spirituale. -echii hermetisti se serveau de cuvintul /meditatie0 vor!ind de
procesul creatiei mentale a universului in Spiritul Totului. Ei intre!uintau "recvent
cuvintul contemplatie, insa ideea care se ascunde su! aceste e(presii pare sa "ie aceea a
lucrarii /atentiei ,ivine0.
Atentie este un cuvint care deriva de la radacina latina care inseamna /a atinge, a
tinde catre0. Actul atentiei este deci in realitate, tendinta catre o energie mentala. A
e(amina semni"icatia etimologica a cuvintului /atentie0 ne duce la intelegerea verita!ila a
ideii ascunsa de hermetisti.
,octrina hermetica in ceea ce priveste procesul evolutiei este urmatoarea+
/Totul a meditat asupra inceperii 'reatiei, sta!ilind ast"el "undamentul material
al universului, a gindit e(istenta sa, se tre%este treptat sau iese din gindirea sa (mitul
nasterii Athenei din capul lui 7eus). Lucrind ast"el, El "ace sa se mani"este succesiv si
ordonat procesul evolutiei pe planurile material, mental si spiritual. Ast"el miscarea catre
inalt incepe, totul mergind in directia spiritului. Materia devine mai putin grosolana si
unitatile se asam!lea%a pentru a da nastere "iintelor. 'om!inatiile incep a se "orma, viata
apare si se mani"esta in "orme mereu mai superioare si spiritul devine din ce in ce mai
evident, din ce in ce mai aparent, vi!ratiile marinduse constant si cu rapiditate. *ntrun
cuvint, procesul intreg de evolutie in toate "a%ele sale incepe si lucrea%a in concordanta
cu legile sta!ilite ale procesului in"u%iei.
&entru a se crea toate acestea, a tre!uit eternitate si eternitate a timpului omului2
"iecare eternitate continind nenumarate milioane de ani. Totusi iluminatii ne invata ca
crearea completa a unui univers, cuprin%ind involutia si evolutia lui, nui pentru Tot decit
o clipa, o clipire de pleoape. La s"irsitul ciclului intermina!il al miliardelor de secole,
Totul incetea%a atentia Sa, adica contemplatia sau meditatia sa "ata de univers, caci
Marea =pera sa terminat. Tot se intoarce in Totul de unde a iesit, insa misterul
misterelor, spiritul oricarui su"let, departe de a "i anihilat, este de%voltat in"init. 'reatorul
si creatia sau contopit. Aceasta este e(punerea iluminatilor.
'eea ce noi am spus despre meditatia Totului si de tre%irea Sa din aceasta
meditatie nui evident decit o simpla tentativa de e(punere din partea pro"esorilor pentru
a descrie cu un e(emplu concret si "init acest proces, procesul in"init al creatiei. 'eea ce
este )os este ca si ceea ce este sus. 1ui di"erenta decit de grade. Si la "el cum Totul
a!andonea%a meditatia asupra universului, la "el omul, cind vine momentul, incetea%a sa
mai lucre%e pe plan material si se retrage din ce in ce mai mult in spiritul sau intim, care
este cu adevarat /divinul ego0. (eul sau).
Este o alta chestiune pe care dorim sa o studiem in aceasta lectie si care se apropie
mult de terenul meta"i%ic al speculatiei, desi intentia noastra este de a arata inconsistenta
unei ast"el de speculatii. 1oi voim sa vor!im despre gindul care vine inevita!il in spiritul
acelora care sau aventurat in cautarea adevarului. *ntre!area este urmatoarea+ /&entru ce
Totul a creat .niversulA0 Aceasta intre!are se poate pune in diverse maniere, insa aceea
in care noi am puso le re%uma pe toate. =amenii sau silit sa raspunda, insa nu e(ista un
raspuns demn de acest nume. .nii siau imaginat ca Totul avea ceva de cistigat creind
universurile. Aceastai a!surd. 'e ar putea cistiga Totul care nu ar "i de)a in posesia saA
Altii au cautat raspuns in ideea ca Totul voia sa ai!a ceva pe care sal iu!easca. Altii au
raspuns ca El a creat cu placere si de placere, de distractie, ori pentru ca El era singur, ori
pentru asi mani"esta puterea. Toate aceste e(plicatii si idei copilaresti, apartin perioadei
copilaresti a gindirii. Altii au cautat sa e(plice misterul ca Totul sa gasea constrins de a
crea in virtutea propriei Sale naturi interioare si din cau%a instinctului Sau creator.
Aceasta idee este un avans asupra altora, insa punctul ei sla! este ca Totul poate "i
constrins de ceva interior sau din e(terior. ,aca a Sa natura interioara sau al Sau instinct
creator il o!liga pe Tot a "ace ceva, atunci aceasta natura interioara sau al Sau instinct
creator ar "i in locul Totului. ,eci o parte din e(plicatie nu e satis"acatoare. Si Totul
crea%a si Se mani"esta. El pare chiar sa gaseasca in aceasta un "el de satis"actie. E deci
greu sa inlaturi conclu%ia ca intrun viitor in"init tre!uie sa "ie ceva din aceasta si in om
care corespunde unei naturi interioare sau unui instinct creator, a dorintei in"inite si
vointei corespun%atoare a 'reatorului sau. Totul nu poate lucra daca El nu vrea sa
lucre%e si El nu ar vrea sa lucre%e daca nu ar dori sa o "aca din propria Sa vointa. &e de
alta parte, El nu ar dori sa lucre%e daca nu ar trage din aceasta o satis"actie. Toate aceste
lucruri "ac parte dintro natura a Sa interioara, deducinduse e(istenta lor din Legea
'orespondentei.
1oi pre"eram sa gindim ca Totul le crea%a in deplina li!ertate, sustras oricarei
in"luente interioare sau e(terioare. Aceasta e pro!lema care se gaseste la originea
di"icultatii si di"icultatea care se a"la la !a%a acestei pro!leme.
-or!ind cu strictete, este imposi!il sa spui ca Totul sa ai!a o ratiune, oricare ar "i
ea, caci ratiunea implica o cau%a, ori Totul este deasupra oricarei cau%e si oricarui e"ect,
a"ara de "aptul cind El ar vrea sa devina o cau%a, atunci este cind principiul se mani"esta.
,e aceea ne dam seama ca Totul /este0 tot asa cum sintem o!ligati sa %icem ca Totul
/lucrea%a pentru ca El lucrea%a0. *n "inal Totul este intreaga ratiune in ea insasi. Se poate
spune "ara teama de greseala ca Totul este propria Sa ratiune, propria Sa lege, propriile
Sale actiuni. El este Legea in ea *nsasi, toate aceste cuvinte avind aceeasi semni"icatie.
Avi%ul celor care au redactat aceste lectii, este ca tre!uie cercetat raspunsul in Eul
interior al Totului, la "el cum pentru secretul e(istentei. Legea corespondentei, dupa
parerea noastra, atinge numai acest aspect al Totului, pe care il putem numi /aspectul
devenirii0. *napoia acestui aspect se gaseste aspectul "iintei, in care toate legile se pierd in
Legea /toate principiile se uni"ica in &rincipiul si Totul0 principiu si "iinta0 sint identice,
unul si asemanatoare. =rice speculatie meta"i%ica asupra acestui punct este de prisos. 1oi
am a!ordat deschis su!iectul cu scopul de a arata a!surditatea raspunsurilor o!isnuite ale
meta"i%icii si teologiei. &entru a conchide, poate "i de un oarecare interes pentru elevii
nostri ca sa stie ca atunci cind invataturile hermetice vechi si moderne au inceput sa
incerce sa aplice la intre!are /principiul corespondentei0 care a dus la e(istenta naturii
interioare, legenda ne raportea%a ca Marele Hermes, cind elevii sai mai avansati iau pus
intre!area+ /pentru ce a creat TotulA0 a raspuns printro stringere "oarte tare a !u%elor
sale si nelasind sa scape nici un cuvint . &rin aceasta el a voit sa spuna ca la aceasta
intre!are nu este nici un "el de raspuns. Totusi, intentia sa poate sa "i "ost sa se aplice
aceast a(ioma a "ilo%o"iei /!u%ele intelepciunii sint inchise cu e(ceptia urechilor
intelepciunii0, apreciind ca, chiar elevii sai cei mai avansati, nu posedau inca intelegerea
care lear "i putut permite sa primeasca acest raspuns. *n orice ca%, Hermes poseda
secretul. El uita numai sal impartaseasca si in ceea ce priveste universul, !u%ele lui
Hermes sint inchise. .nde Marele Hermes e%ita sa vor!easca, care muritor ar indra%ni sa
de%valuieA *n orice ca%, amintitiva ca oricare ar "i re%olvarea acestei pro!leme, daca
e(ista cu adevarat vreuna, se mentine cu toate acestea adevarul ca+ ,aca este adevarat ca
Totul este in Tot, este la "el de adevarat ca Tot este in Totul. *nvatamintul asupra acestui
punct este categoric. 1oi putem adauga conclu%ia citatului #$!alionului+ /acela care
intelege per"ect acest adevar, poseda de)a o mare cunostinta.0
,A"ITOL-L 1III
"LAN-#ILE ,O#E0"ONDENTEI
Ceea ce este sus este ca si ceea ce este os; ceea ce este os este ca si ceea ce
este sus. #$!alion.
Al doilea mare principiu hermetic implica acest adevar ca e(ista o armonie, un
raport, o corespondenta intre di"eritele planuri de mani"estare a vietii si a "iintei. Aceasta
a"irmatie este un adevar pentru ca tot ceea ce contine universul emana din acelasi i%vor2
aceleasi legi, aceleasi principii, aceleasi caracteristici se aplica la "iecare unitate sau la
orice com!inatie de unitati, de activitati si "iecare dintre ele mani"esta propriile sale
"enomene pe propriul sau plan. &entru usurinta gindirii si a studiului, "ilo%o"ia hermetica
considera ca universul poate "i divi%at in trei mari clase de "enomene cunoscute ca trei
mari planuri, si ele se numesc+
9. Marele plan "i%ic2
F. Marele plan mental2
D. Marele plan spiritual.
Aceste divi%iuni sint mai mult sau mai putin ar!itrare, caci adevarul este ca
"iecare dintre aceste trei divi%iuni nui decit o treapta a marii scari a vietii, treapta mai de
)os "iind evident materia si cea mai inalta spiritul. ,e alt"el, di"eritele planuri se amesteca
unele cu altele atit de !ine incit nu este posi!il a sta!ili o demarcatie intre "enomenele
superioare ale planului "i%ic si "enomenele in"erioare ale planului mental, sau intre
"enomenele superioare ale planului mental si "enomenele in"erioare ale planului spiritual.
*ntrun cuvint, cele trei mari planuri pot "i considerate ca trei mari grupe de trepte in
mani"estarile vietii.
,esi scopul acestei mici lucrari nu ne permite sa intram in amanunte printro
e(plicatie mai larga a acestor planuri di"erite, este "olositor totusi sa "acem o descriere
generala a acestora. &utem sa studiem intre!area atit de adesea pusa de neo"iti care doresc
sa "ie lamuriti asupra semni"icatiei cuvintului plan termen de care sa servit pina la
saturatie, insa pe care lam e(plicat destul de putin in numeroasele lucrari moderne
asupra ocultismului. *ntre!area este in general pusa cam asa+ /.n plan este o intindere
avind dimensiuni sau este o conditie sau o stareA0. 1oi raspundem+ /1u este un loc
masura!il si nici o dimensiune o!isnuita a spatiului2 este chiar mai mult decit o stare sau
o conditie. .n plan poate "i considerat ca o stare sau o conditie suscepti!il de a "i
masurat. Este parado(al, veti spune. Sa e(aminam de aceea pro!lema mai amanuntit+
= dimensiune stiti ca este o masura in linie dreapta, un lucru raportinduse la o
masura etc. ,imensiunile o!isnuite ale spatiului sint lungimea, latimea si inaltimea sau
mai !ine+ lungimea, latimea, inaltimea, densitatea si circum"erinta. *nsa e(ista o alta
dimensiune a lucrurilor create, o alta masura in linie dreapta cunoscuta de ocultisti si de
asemeni de savanti, desi acestia din urma nui dau inca numele de dimensiune. Aceasta
noua masura nui altceva decit a patra dimensiune atit de cunoscuta si e(ploatata si care
serveste sa determine di"erite grade sau planuri. Aceasta a patra dimensiune poate "i
numita dimensiunea vi!ratiei.
Este un "apt !ine cunoscut de stiinta moderna si de asemeni de hermetistii care au
incorporat un al treilea principiu hermetic, adevarul ca+ /Totul este miscare, totul
vi!rea%a, nimic nu sta in repaus0. ,e la mani"estarile cele mai inalte pina la cele mai
)oase, totul vi!rea%a. 1u numai ca totul vi!rea%a cu vite%e di"erite dar totul vi!rea%a in
directii di"erite si in moduri di"erite. 4radele intensitatii vi!ratiei constituie treptele de
masuri pe scara vi!ratiilor. 'u alte cuvinte, ele constituie gradele celei de a patra
dimensiuni (intensitatea, proportia vi!ratiei). Aceste grade constituie ceea ce ocultistii
numesc /planuri0.
'u cit procentul de intensitate a vi!ratiei este ridicat, cu atit este mai ridicat planul
si cu atit mai mult este mai inalta mani"estarea vietii care ocupa acest plan. Ast"el, desi un
plan nui un loc, nici o stare, nici o conditie, el poseda totusi calitati comune. 1oi vom
insista mai mult asupra scarii vi!ratiilor in lectiile noastre viitoare, in care vom studia
principiul hermetic al vi!ratiilor. -eti !inevoi a va aminti totusi ca cele trei mari planuri
nu sint divi%iunile reale ale "enomenelor universului, ci simple e(presii ar!itrare de care
se servesc hermetistii pentru a inlesni gindirea si studiul a di"erite trepte si a di"erite
"orme de activitate si de viata universala.
Atomul de materie (unitate de "orta), spiritul omului si starea de arhanghel nu sint
decit trepte di"erite ale aceleiasi scari. Ele sint toate de origine asemanatoare, singura
di"erenta "iind de grad si de procent de vi!ratie. Toate aceste lucruri sint creatii ale Tot
ului si e(ista in Spiritul *n"init al Totului. Hermetistii impart "iecare dintre cele trei mari
planuri in sapte planuri in"erioare si "iecare din acestea din urma este de asemeni impartit
in sapte su!planuri. ,esigur ca toate acestea asa cum am spus si mai sus sint mai mult sau
mai putin ar!itrare si ele se contopesc unele in altele. Ele sint adoptate doar pentru a
usura gindirea si studiul stiinti"ic.
Marele &lan 5i%ic si cele sapte planuri in"erioare ale sale este acea parte a
"enomenelor universului care contine tot ceea ce se raportea%a la lucruri, "orte si la
mani"estarile "i%icomateriale. El cuprinde toate "ormele a ceea ce noi numim materie si
toate "ormele a ceea ce noi numim energie sau "orta. 1u tre!uie sa uitati ca "ilo%o"ia
hermetica nu recunoaste materia ca un lucru in el insusi si ca avind o e(istenta separata
chiar in spiritul Totului. ,octrina invata ca materia nui decit o "orma de energie, adica o
"orma avind un procent in"erior de vi!ratie de un anumit gen. 'a urmare acestora,
hermetistii clasea%a materia su! titlul de energie si ii dau trei din cele sapte planuri
in"erioare ale Marelui &lan 5i%ic.
'ele sapte planuri in"erioare sint urmatoarele+
E. &lanul materiei A
G. &lanul materiei ;
H. &lanul materiei '
I. &lanul su!stantei eterate
?:. &lanul energiei A
??. &lanul energiei ;
?@. &lanul energiei '
&lanul materiei A cuprinde "ormele materiei solide, lichide si ga%oase asa cum ele
se recunosc in general de "i%ica.
&lanul materiei ; cuprinde anumite "orme de materie mai su!tile pe care si stiinta
moderna le recunoaste. Acestea sint "enomenele de radioactivitate a materiei in "a%a
radiului etc apartinind su!divi%iunii celei mai )oase a acestui plan in"erior.
&lanul materiei ' cuprinde "ormele materiei cele mai su!tile a caror e(istenta
savantii o!isnuiti nu o !anuiesc inca.
&lanul su!stantei eterate cuprinde ceea ce stiinta numeste eter, su!stanta de o
"luiditate si su!tilitate e(trema, ocupind tot spatiul universului si lucrind ca mediu
intermediar pentru transmisia de valuri de energie ca lumina, caldura, electricitatea etc.
Aceasta su!stanta eterata are un raport strins, adica sta!ileste o comunicare intima intre
materie si energie, ea participind in componenta "iecareia dintre ele. ,octrina hermetica
ne spune ca acest plan poseda si el sapte su!divi%iuni ca de alt"el toate planurile
in"erioare si ca de "apt e(ista sapte "orme de eter.
*mediat dupa planul su!stantei eterate vine planul energiei A, care cuprinde
"ormele o!isnuite de energie cunoscute stiintei2 cele sapte su!planuri ale sale sint
urmatoarele+ caldura, lumina, magnetismul, electricitatea, atractia gravitationala,
coe%iunea, a"initatea chimica si multe alte "orme de energie indicate de e(perientele
stiinti"ice care nu sint inca clasate si carora nu li sa dat inca un nume.
&lanul energiei ; cuprinde sapte su!planuri de "orme superioare de energie pe
care stiinta nu lea descoperit si carora li sa dat numele de /"orte naturale delicate0 si
care sint chemate a se mani"esta in anumite "orme de "enomene mintale si gratie carora
aceste "enomene devin vi%i!ile.
&lanul energiei ' cuprinde sapte su!planuri de energie, atit de puternic
organi%ate, incit ea poarta multe caractere ale vietii, dar care nu este recunoscuta de
oameni. Aceasta poate avea un interes numai spiritual. = asemenea energie este
indispensa!ila pentru omul o!isnuit si poate "i considerata aproape ca /putere divina0.
5iintele care o intre!uintea%a sint ca /%eii0 chiar comparate tipurilor superioare de
oameni pe care le cunoastem.
Marele plan mental cuprinde aceste "orme de /lucruri vii0 pe care le intilnim la
"iecare pas in viata o!isnuita, dar ele sint mai putin cunoscute in general, dar cunoscute
numai de ocultisti. 'lasi"icarea a sapte planuri mentale in"erioare este mai mult sau mai
putin satis"acatoare si ar!itrara, numai daca sint insotite de e(plicatii amanuntite ce nusi
pot gasi locul in aceasta mica lucrare. 1oi totusi le mentionam si sint urmatoarele+
?9. &lanul spiritului mineral
?F. &lanul spiritului elementar A
?D. &lanul spiritului plantal sau vegetal
?E. &lanul spiritului elementar ;
?G. &lanul spiritului animal
?H. &lanul spiritului elementar '
?I. &lanul spiritului uman.
?. &lanul spiritului mineral cuprinde starile sau conditiile unitatilor sau entitatilor
si al grupurilor sau com!inatiilor lor care insu"letesc "ormele cunoscute de noi su!
numele de minerale, produse chimice etc. Aceste entitati nu tre!uie sa "ie con"undate cu
moleculele, atomii sau corpusculele insesi, acestea "iind simplu corpul material, "orma
entitatilor, la "el cum corpul omenesc nui decit "orma sa materiala si nu omul insusi. Se
pot numi aceste entitati /su"lete0, aceste "iinte vii avind o treapta in"erioara de de%voltare
de viata si de spirit, insa putin superioara totusi decit aceea a unitatilor de energie vie care
cuprind su!divi%iunile mai inalte ale planului "i%ic superior.
Spiritele o!isnuite nu atri!uie in general regnului mineral nici un spirit sau su"let
si nu recunosc ca acesta are viata. Toti ocultistii insa recunosc e(istenta vietii in mineral.
Stiinta moderna evoluea%a repede si nu e departe sa accepte punctul de vedere hermetic
in aceasta privinta. Moleculele, atomii si corpusculii au dragostele si urele lor, gusturile si
de%gusturile lor, atractiile si repulsiile lor, a"initatile si respingerile lor. .nele dintre
spiritele stiinti"ice moderne, cele mai indra%nete, au e(primat opinia ca dorinta si vointa,
emotiile si sentimentele atomilor nu sint "ata de acelea ale oamenilor decit di"erente de
grad. 1u avem aici nici timpul si nici spatiul pentru a sustine aceast te%a. =cultistii stiu
ca aceasta este realitatea si sau re"erit la lucrarile stiinti"ice cele mai recente pentru a
avea o con"irmare.
@. Acest plan contine la "el cele sapte su!divi%iuni u%uale. &lanul spiritului
elementar A cuprinde starea, conditia si gradul de de%voltare mentala si vitala a unei
clase de entitati necunoscute omului o!isnuit dar recunoscute de ocultisti. Aceste entitati
sint invi%i!ile simturilor o!isnuite ale omului. Ele e(ista cu toate acestea si )oaca rolul lor
in drama universului. Treapta lor de inteligenta este situata pe de o parte intre aceea a
entitatilor mineralechimice si aceea a entitatilor regnului vegetal. Si la acest plan sint
sapte su!divi%iuni.
9. &lanul spiritului vegetal, in ale sale sapte su!divi%iuni cuprinde starile si
conditiile entitatilor "acind parte din imparatiile lumii vegetale ale caror "enomene vitale
si mentale sint intelese per"ect de indivi%i de inteligenta o!isnuita in numeroase lucrari
noi si interesante privind /spiritul si viata la plante0 pu!licate in acesti ultimi %ece ani.
&lantele au viata, un spirit si un su"let tot asa ca animalele, omul si supraomul.
F. &lanul spiritului elementar ; cu ale sale sapte su!divi%iuni cuprinde stari si
conditii ale unui "el superior de entitati /elemente0 avind rolul lor in lucrarea generala a
universului. Spiritul lor si viata lor constituie o parte a scarii intre planul spiritului vegetal
si planul spiritului animal, entitatile "acind totodata parte din natura acestor ultime doua
(spirite elementare).
D. &lanul spiritului animal cu ale sale sapte su!divi%iuni cuprinde starile si
conditiile entitatilor, "iintelor si su"letelor locuind in "orme animale de viata, care ne sint
"amiliare tuturor. 1ui necesar sa intram in detalii privind acest regn, acest "el de viata,
caci lumea animala ne este tot atit de "amiliara ca si a noastra.
E. &lanul spiritului elementar ' cu ale sale sapte su!divi%iuni cuprinde entitati si
"iinte invi%i!ile, cum sint toate aceste "orme elementare care "ac parte dintro anumita
treapta tinind totodata de natura vietii animale si de natura vietii umane. ,in acest punct
de vedere si al inteligentei, aceste "orme sint pe )umatate omenesti.
G. &lanul spiritului uman cu ale sale sapte su!divi%iuni cuprinde acele mani"estari
de viata si de mentalitate care sint comune omului in grade di"erite. Su! acest raport vrem
sa punem in lumina "aptul ca omul o!isnuit de a%i nu ocupa decit a patra su!divi%iune a
planului spiritului uman. Singuri cei mai inteligenti au trecut li%iera celei de a cincea
su!divi%iuni. *au tre!uit rasei noastre milioane de ani pentru a atinge aceasta stare si vor
tre!ui inca un numar de ani considera!il pentru a se atinge a sasea si a sapte su!divi%iune
si pentru a se ridica deasupra ultimei trepte. Amintitiva ca au "ost alte rase inaintea
noastra care au stra!atut aceste trepte si care au atins in urma planuri superioare Terrei.
6asa noastra proprie este a cincea care a pornit pe 'ale, intir%iatii celei de a patra rase s
au unit cu a noastra. E(ista unele spirite avansate chiar in propria noastra rasa care sau
ridicat deasupra maselor si care au atins a sasea si a saptea su!divi%iune. .nii chiar au
depasito. =mul celei de a sasea su!divi%iuni va "i supraom2 acela al celei de a saptea
su!divi%iuni va "i superomul.
*n studiul nostru, al celor sapte planuri mentale in"erioare, noi am "acut alu%ie
numai la trei planuri elementare intro maniera generala. 1u voim sa intram in aceasta
mica lucrare in detalii apro"undate caci nu apartine acelei parti de "ilo%o"ie generala si
cunostinte care ne interesea%a. *nsa in scopul de a va da o idee mai clara a raporturilor
acestor planuri cu acelea care va sint "amiliare, va putem spune+ planurile elementare au
aceleasi raporturi ca planurile mentale si ale vietii minerale, vegetale, animale si umane
ca si treptele negre ale pianului cu clapele al!e. 'lapele al!e sint su"iciente pentru a
produce mu%ica, insa sint anumite game, melodii, anumite armonii in care clapele negre
isi au rolul lor si a caror pre%enta este necesara.
La "el planurile elementare sint necesare, caci ele servesc a lega conditiile
su"letului in starile mentale ale unui plan cu acelea ale altor planuri, din aceasta re%ultind
"orme noi de de%voltare. Acest "apt da lectorului care este capa!il sa citeasca printre
rinduri o noua lumina asupra procesului de evolutie si o noua cheie pentru a deschide
poarta secreta a salturilor vietii ce se produc intre di"erite imparatii. Marile *mparatii
elementare sint recunoscute categoric de toti ocultistii si lucrarile e%oterice sint pline de
citari cu privire la acest su!iect. ,aca trecem de la marele plan mental la marele plan
spiritual, ce vom avea de spusA 'um vom putea noi e(plica aceste stari superioare ale
"iintei, ale vietii si ale spiritului unor indivi%i pina aici incapa!ili sa sesi%e%e si sa
inteleaga su!divi%iunile superioare ale planului spiritual umanA Sarcina este grea. 1u
vom putea vor!i decit in termeni generali. 'um sar putea descrie lumina unui or! din
nastereA 7aharul unui om care nu a gustat niciodata dulce, armonia unui om care ar "i
surd din nastereA Tot ce putem spune este ca cele sapte planuri in"erioare ale marelui plan
spiritual ("iecare plan in"erior avind ale sale sapte su!divi%iuni) le inteleg "iintele
posedind viata, spirit si "orme atit de superioare celor ale omului de asta%i, ca omul "ata
de viermele pamintului, mineralelor sau chiar a unor "orme de energie si de materie.
-iata acestor "iinte depaseste intru atit pe a noastra incit ne este imposi!il de ai lamuri
detaliile. Spiritele lor depasesc intru atit pe ale noastre, incit pentru ei noi a!ia parem ca
gindim si procesul nostru mental lor le apare aproape ca un proces material. Materia din
care sint compuse "ormele lor provine din planurile "i%ice superioare si, mai mult inca, se
a"irma ca unele dintre aceste "iinte sint im!racate in energie pura. 'e se poate spune
despre aceste "iinteA
&e cele sapte planuri in"erioare ale marelui plan spiritual e(ista "iinte despre care
noi putem vor!i ca despre ingeri, arhangheli si semi%ei. &e cel mai de )os dintre planurile
in"erioare locuiesc acele mari su"lete pe care noi le numim Maestri sau adepti. ,easupra
lor vine marea ierarhie a ingerilor, inaccesi!ila gindirii omului, apoi vin acei care "ara
ireverenta se pot numi %ei2 oricit de sus ar "i ei plasati pe scara "iintei, inteligenta si
puterea lor se apropie mult de "acultatile pe care rasele umane le atri!uie divinitatii dupa
conceptia lor. Aceste individualitati sint superioare celor mai grandioase visuri ale
inchipuirii omenesti2 numai cuvintul ,ivin este suscepti!il a li se adresa. .n mare numar
din aceste "iinte ca si ingerii sint animati de cel mai mare interes si )oaca un rol in
procesul creatiei si de evolutie si in progresul cosmic. *nterventia si asistenta lor
oca%ionala in tre!urile omenesti au condus la nenumarate legende, la credinte, la religii si
la traditiile rasei trecute si pre%ente. Ele au supraimpus cunostinta si puterea lor asupra
lumii "ara o clipa de oprire, toate acestea natura su! semnul legii Totului. Si totusi, cele
mai mari dintre aceste "iinte avansate nu e(ista decit ca creatii ale spiritului Totului si
traiesc in El supuse procesului cosmic si legilor universale. Ei sint inca muritori. 1oi
putem sai numim %ei daca voim, insa ei sint inca "ratii mai mari ai rasei, spirite avansate
care au intrecut pe semenii lor si care au renuntat la e(ta%ul a!sor!tiei de catre Tot in
scopul de a a)uta pe prietenii lor in voia)ul lor pe 'ale. *nsa ei apartin universului si sint
supusi conditiilor sale. Ei sint muritori si planul lor este situat imediat mai )os celui al
Spiritului a!solut.
Singuri hermetistii cei mai avansati sint capa!ili sa sesi%e%e invatamintele secrete
privind starea e(istentei si puterile care se mani"esta pe planurile spirituale. Aceste
"enomene sint intru adevar superioare celor ale planurilor mentale, incit daca am incerca
sa le descriem ar re%ulta in mod "atal din aceasta o con"u%ie de idei. 1umai acei al caror
spirit a "ost antrenat cu ingri)ire la "ilo%o"ia hermetica timp de mai multi ani, acei care au
conservat in ei stiinta anterior cistigata in alte incarnari, sint suscepti!ili sa inteleaga
e(act semni"icatia doctrinei privind aceste planuri spirituale. .n mare numar dintre aceste
invataturi secrete sint considerate de hermetisti prea sacre, prea importante si chiar prea
prime)dioase pentru a "i raspindite in marele pu!lic. Elevul inteligent este capa!il sa
recunoasca ceea ce noi am voit sai spunem cind a"irmam ca cuvintul S&*6*T asa cum il
"olosesc hermetistii inseamna &.TE6E -*E, 5=6TA *1S.5LET*TA, ESE1TA
*1T*MA, S&*6*T.L -*ET** etc. , semni"icatii pe care nu tre!uie sa le con"undam cu
acelea u%ual comune intre!uintate de religios, elesiastic, spiritual, eterat, s"int etc.
=cultistii intre!uintea%a cuvintul spirit in sensul de &rincipiu *nsu"letitor. Ei aici unesc
ideea de putere, de energie vie, de "orta mistica etc. Ei stiu ca ceea ce ei cunosc ca putere
spirituala poate "i intre!uintata tot asa de !ine intrun scop onora!il ca si intrun scop rau,
con"orm principiului polaritatii. Acestai un "apt care a "ost recunoscut de ma)oritatea
religiilor. Ele au aratat o conceptie a lor despre Satan, ;el%e!ut, ,iavol, Luci"er, ingeri
ca%uti etc. &entru aceasta cunoasterea acestor planuri a "ost pastrata in S"inta S"intelor, in
camera secreta a templelor in toate con"reriile e%oterice si ordinele oculte. *nsa noi putem
spune ca acei care au do!indit o putere spirituala mare si o intre!uintea%a spre rau, au in
perspectiva o soarta groa%nica, teri!ila. =scilatia pendulei ritmului ii va aduce in mod
inevita!il inapoi pina la punctul e(trem al e(istentei materiale de unde vor
tre!ui din nou sa revina pe urma pasilor lor catre spirit, sa urme%e cotiturile o!ositoare ale
'aii si sa indure chinul suplimentar de asi aminti "ara incetare grandorile pe care leau
cunoscut si care ii vor "ace sa nu mai "aca rau. Legenda ingerilor deca%uti are origine in
"apte de care am vor!it si toti ocultistii avansati o stiu. Lupta pentru o putere egoista pe
planuri spirituale are loc totdeauna cu consecinta inevita!ila, o pierdere de echili!ru
spiritual si o cadere care in)oseste spiritul egoist atit cit el a "ost ridicat. Totusi, chiar
pentru un asemenea spirit posi!ilitatea reintoarcerii e(ista, el "iind o!ligat sa "aca voia)ul
in sens invers, su"erind ast"el pedeapsa teri!ila a legii invaria!ile.
&entru a conchide, am vrea sa aratam ca, urmind principiul corespondentei care
contine adevarul+ /ceea ce este sus, este si ceea ce este )os si ce este )os, este ca si ceea ce
este sus0, "iecare dintre cele sapte principii hermetice este plina de actiune asupra
diverselor planuri "i%ice, mentale, spirituale. &rincipiul su!stantei mentale natural ca se
aplica tuturor planurilor, caci toate sint continute in Spiritul Totului.
...........................................(lipsa @ pagini).........................................
stare de vi!ratie. Toate particulele materiei sint dotate cu miscari circulatorii, de la
corpusculi la stele, sori si multe dintre ele se invirtesc in )urul a(ei lor. Sorii se misca si in
)urul punctelor centrale mai mari. Acestea la rindul lor se misca in )urul a puncte mai
mari inca si ast"el in continuare la in"init. Moleculele din care sint compuse unele
elemente ale materiei sint intro stare constanta de vi!ratie si de miscare, unele in )urul
altora si unele contra altora. Moleculele sint compuse din atomi, care la "el se gasesc intr
o stare constanta de vi!ratie si de miscare. Atomii sint compusi din corpusculi citeodata
numiti electroni, ioni (protoni, neutroni etc).
...........................................(lipsa @ pagini).........................................
*n acest moment incep a se mani"esta radiatiile particulare recunoscute su!
numele de /ra%e B0, cind constitutia "i%ica a o!iectului incepe a se modi"ica.
Electricitatea si magnetismul se mani"esta cind este atinsa amplitudinea necesara de
vi!ratie.
'ind o!iectul capata un anumit grad de vi!ratii, moleculele sale se de%agrega, se
descompun in propriile sale elemente originare si in proprii sai atomi. Atomii "iind supusi
principiului vi!ratiei, se separa atunci si eli!erea%a nenumarate corpuscule din care ei
erau compusi. *n "inal, insasi corpusculii dispar si se poate spune atunci ca o!iectul este
"ormat din su!stanta eterata. Stiinta nu indra%neste sa impinga ipote%a mai departe, insa
hermetistii invata ca, daca repe%iciunea vi!ratiilor este inca marita, o!iectul va atinge
grade di"erite ale mani"estarii, apoi el va mani"esta di"erite stadii mentale2 in urma el va
urma drumul sau catre spirit, pina ce el ar termina prin a se integra in Totul care este
Spiritul a!solut. *nsa o!iectul atunci va inceta de a mai "i un o!iect de mult timp inainte
de a atinge stadiul su!stantei eterate. Totusi ipote%a este corecta in sensul ca ea arata care
va "i e"ectul o!tinut daca sar mari constant coe"icientul si modul de vi!ratie.
Legat de ipote%a pe care noi tocmai am enuntato tre!uie sa ne amintim aceasta+
in momentul cind o!iectul emite vi!ratii luminoase, calorice etc, el nui descompus in
acele "orme de energie care sint plasate mult mai sus pe scara2 el pur si simplu a atins un
grad de vi!ratie ast"el ca aceste "orme de energie sint eli!erate intrun "el de in"luenta a
moleculelor, a atomilor sau a corpusculilor care dupa ca% ar cauta sai retina. Aceasta
"orma de energie, desi in"init superioara pe scara materiei, este retinuta si inclusa in
com!inatii materiale si ea ia "orme materiale. Aceasta este adevarat pentru tot "elul de
creatii, forta creatoare se inchide totdeauna in aceea ce ea a creat.
*nvatamintele hermetice merg mai departe decit acelea ale stiintei moderne. Ele
a"irma ca toate mani"estarile gindirii, emotiei, ratiunii, vointei, dorintei sau oricarei stari
sau conditii mentale sint intovarasite de vi!ratii, din care o parte sint e(teriori%ate in a"ara
si tind sa in"luente%e prin inductie spiritul altor indivi%i. Acesta este principiul care
produce "enomenul de telepatie, de in"luente mentale si a altor "orme de actiuni si de
putere ale unui spirit asupra altui spirit, pe care marele pu!lic incepe sal cunoasca
per"ect din cau%a raspindirii cunostintelor oculte, care "ace in epoca noastra di"erite scoli
si di"eriti maestri.
=rice gindire, orice emotie si orice stare mentala are procentul corespun%ator si
gradul sau de vi!ratie. 4ratie unui e"ect de vointa a individului, sau a mai multor indivi%i,
aceste stari mentale pot "i reproduse, la "el cum este posi!il a se reproduce un sunet
mu%ical "acind sa vi!re%e un instrument mu%ical intro anumita maniera, la "el cum se
poate reproduce o culoare "acind sa vi!re%e o!iectul de indata. &rin cunoasterea
principiului vi!ratiei la "enomenele mentale, isi poate polari%a spiritul sau "iecare, putind
sal "aca sa ai!a gradul de vi!ratie dorit. Se o!tine ast"el un control per"ect al starilor sale
mentale, a caracterului sau etc.
&rin acelasi procedeu se poate in"luenta spiritul altora si a se produce in ei pe plan
mental ceea ce stiinta produce pe plan "i%ic, adica vi!ratii de vointa. 1atural ca aceasta
putere nu se poate cistiga decit prin instructiuni, e(ercitii si o practica corespun%atoare a
stiintei transmutatiei mentale, care este o ramura a artei hermetice. Elevul sa re"lecte%e la
ceea ce am spus si el va vedea ca principiul vi!ratiei e(ista la toate minunatele "enomene
produse de maestri si de adepti, care sint capa!ili in aparenta sa inlature legile naturii,
insa care in realitate nu "ac decit sa utili%e%e o lege, pentru a se apara contra alteia, un
principiu pentru a des"iinta e"ectul altora si care o!tin re%ultate uimitoare, schim!ind
vi!ratiile o!iectului material si a "ormelor de energie, savirsind ast"el ceea ce se cheama
in mod curent M*1.1*.
Acestea sint asa cum a %is cu dreptate unul dintre vechii scriitori hermetisti+
/acela care intelege principiul vi!ratiei a apucat sceptrul puterii0.
,A"ITOL-L 3
"OLA#ITATEA
Totul este dublu, orice lucru poseda doi poli, totul are doua e"treme#
asemanator si neasemanator au aceeasi semnificatie; polii opusi au o natura identica,
insa grade diferite; e"tremele se atrag; toate adevarurile nu sint decit semiadevaruri;
toate parado"urile pot fi conciliate. #$!alion.
Al patrulea mare principiu hermetic, principiul polaritatii, implica acest adevar ca
toate lucrurile care se mani"esta au doua laturi, doua aspecte, doi poli, doua e(treme cu
un numar considera!il de grade care le separa. -echile parado(uri, care au uimit
intotdeauna spiritul oamenilor, se e(plica daca se intelege !ine acest principiu. =mul a
avut totdeauna cunostinta de ceva apropiinduse de acest principiu si el sa "ortat sal
e(prime prin dictoane, ma(ime, a"orisme, ca urmatoarele+
/Totul este si in acelasi timp nu este2 toate adevarurile nu sint decit
semiadevaruri2 orice adevar este pe )umatate "als2 sint doua laturi ale oricarui lucru2 orice
medalie are reversul sau.0
*nvatamintele hermetice a"irma ca di"erenta care e(ista intre doua lucruri care par
diametral opuse, nui decit o di"erenta de grad. Ele invata ca doua e(treme se pot
concilia, ca te%a si antite%a sint identice in natura insa di"erite ca grad si ca reconcilierea
universala a polilor opusi poate sa se e"ectue%e gratie principiului polaritatii.
Maestrii aprecia%a ca e(emple ale mai"estarii acestui principiu pot sa re%ulte
dintrun e(amen al naturii reale a oricarui lucru. Ei incep prin a arata ca spiritul si materia
nu sint decit doi poli ai aceluiasi lucru si ca planurile intermediare nu sint decit grade de
vi!ratii. Ei arata ca Totul si .nele (unii) sint singurul si acelasi lucru si ca e(ista numai o
simpla di"erenta in gradarea mani"estarii mentale. Ast"el Legea si Legile sint cei doi poli
opusi ai unui acelasi lucru. Tot asa este principiul si principiile, spiritul in"init si spiritele
"inite. Apoi trecind pe plan "i%ic ei demonstrea%a principiul si pro!ea%a apoi ca "rigul si
caldura sint de natura identica, singura di"erenta "iind o di"erenta de grade. Termometrul
arata grade di"erite de temperatura, polul in"erior numinduse "rig si acela superior cald.
*ntre cei doi poli sint numeroase grade de cald si de "rig2 veti putea sa le dati unul sau
celalalt nume "ara sa va departati de adevar. *ntre doua grade cel superior este totdeauna
mai cald decit in"eriorul care este totdeauna mai "rig. 1u este o demarcatie a!soluta, nui
decit o di"erenta de grade. 1ui un loc pe termometru unde caldura se s"irseste si unde
incepe "rigul. 1us decit vi!ratii superioare si in"erioare. Termenii /inalt0 si /)os0 pe care
noi sintem o!ligati sai intre!uintam nu sint decit polii aceluiasi lucru2 cuvintele sint
relative.
Tot asa este si cu Est si -est. 5aceti incon)urul lumii in directia Est si veti atinge
un punct care este -est in raport cu punctul dv.de plecare. Mergeti in directia 1ord si va
sosi un moment cind veti merge in directia Sud si viceversa. Lumina si intunericul sint
doi poli ai unuia si aceluiasi lucru intre care sint numeroase grade. Tot asa pe scara
mu%icala pornind de la ,o, daca veti urma gama veti o!tine un alt ,o si asa mai departe2
di"erenta intre ,o si celalalt ,o este mereu aceeasi si comporta constant acelasi numar de
grade. La "el este si scara culorilor. -i!ratii superioare si in"erioare constituie singura
di"erenta intre ultraviolet si in"rarosu. 'uvintele lung si scurt sint relative. La "el pentru
linistit si %gomotos, usor si greu, ascutit si moale, toate urmea%a aceeasi lege. &o%itiv si
negativ sint doi poli ai unuia si aceluiasi lucru separati de nenumarate grade.
;un si prost si !ine si rau dupa termenii intre!uintati nu sint a!solute. 1oi numim
o e(tremitate a scarii !un si cealalta prost sau !ine si rau dupa termenii intre!uintati. .n
lucru este mai putin !un insa mai !un decit acela care ii este lui imediat in"erior si asa
mai departe, mai mult sau mai putin care sint reglati de po%itia de pe scara.
A!solut tot asa este si pe planul mental. ,ragostea si ura sint in general
considerate ca sentimente dinainte opuse, di"erite, in intregime neconcilia!ile. *nsa daca
aplicam principiul polaritatii ne dam seama ca dragostea a!soluta sau o ura a!soluta nu
e(ista2 aceste doua sentimente nu sint net separate de o linie de demarcatie. Ele nu sint
decit cuvinte aplicate la doi poli ai aceluiasi lucru. ,aca vom incepe la un punct oarecare
al scarii si o vom urca, vom gasi mai multa dragoste sau mai multa ura sau mai putina
dragoste. Aceasta este adevarat, oricare ar "i punctul de unde pornim. Sint grade de
dragoste si de ura si soseste momentul unde una sau alta sint asa de sla!e, incit este greu
sa le distingi.
'ura)ul si "rica urmea%a aceeasi regula. &este tot sint doua e(treme. .nde veti
gasi un lucru veti gasi si contrariul sau2 acestai opusul sau. Acesta e "aptul care permite
hermetistilor sa transmute o stare mentala in alta, gratie polari%arii. Lucrurile care apartin
la clase di"erite nu pot "i schim!ate unele in altele, insa acelea de aceeasi clasa pot "i,
adica polaritatea lor poate "i modi"icata. Ast"el, dragostea nu devine niciodata est sau
vest, nici rosu sau violet, insa ea se poate trans"orma si se trans"orma adesea in ura. La "el
ura in dragoste gratie unei schim!ari a polaritatii. 'ura)ul se poate trans"orma in "rica si
viceversa. Lucrurile grele se pot "ace usoare. Lucrurile moi pot "i "acute ascutite si asa
mai departe, transmutatia se indeplineste constant intre lucruri de aceeasi clasa insa
posedind grade di"erite.
Luati ca%ul unui om temator. 6idicind vi!ratiile sale mentale pe scara teama
cura), el poate do!indi un grad superior de cura) si intrepriditate. La "el individul moale,
inert, greoi, se poate schim!a intrun om activ, energic, polari%induse dupa calitatea
dorita.
Elevul care este atit de "amiliar cu di"eritele procedee pe care numeroase scoli ale
stiintei mentale le intre!uintea%a pentru a modi"ica starile mentale ale acelora care
urmea%a invataturile lor, poate "oarte !ine sa nu inteleaga per"ect principiul tuturor
acestor schim!ari. *nsa cind sa inteles !ine principiul polaritatii, caci este evident ca
schim!arile mentale sint oca%ionate de o schim!are de polaritate, printro simpla
alunecare pe aceeasi scara este mult mai usor sa sesi%e%i pro!lema in intregime.
Schim!area nu este o transmutatie a unui lucru in alt lucru cu totul di"erit, ci nui decit o
modi"icare de grad in acelasi lucru, ceea ce este o di"erenta "oarte importanta. Starile
mentale apartin la nenumarate clase si "iecare dintre acestea poseda polii sai opusi intre
care o transmutatie este posi!ila. Elevul va recunoaste usor ca in starile mentale, tot asa
ca si in "enomenele planului "i%ic, se pot clasa cei doi poli, po%itiv si negativ. Se va
remarca la "el ca si aceia care nu sint "amiliari%ati cu principiul vi!ratiei isi dau seama ca
polul po%itiv apare de un grad superior celui negativ si ca il domina. 1atura tinde sa
acorde o activitate dominanta polului po%itiv. Mai mult, schim!area polilor starilor
mentale ale unui individ prin arta polari%arii, "enomen de in"luenta mentala in
numeroasele sale "a%e, ne arata ca principiul poate si se e(tinde in maniera de a cuprinde
"enomenul de in"luenta a unui spirit asupra altui spirit, "enomene de care sa vor!it atit de
mult si asupra carora sa scris atit.
'ind noi vom intelege !ine ca inductia mentala este posi!ila, adica ca starile
mentale pot proveni din alte stari mentale prin inductie, ne este posi!il sa vedem cum un
anumit procent de vi!ratie, polari%area unei anumite stari mentale poate "i comunicata
altui individ si cum polaritatea in aceasta clasa a starilor mentale poate "i schim!ata.
4ratie aplicarii acestui principiu se pot o!tine minunatele re%ultate ale tratamentelor
mentale. Ast"el sa presupunem ca o persoana ar "i trista, melancolica, tematoare. .n
medic de spirit care este capa!il, cu a)utorul unei vointe !ine antrenate sa dea spiritului
sau vi!ratiile pe care el le voieste si, ca urmare, sa o!tina polari%area voita pentru sine,
produce prin inductie o stare mentala asemanatoare la un alt individ2 re%ulta ca vi!ratiile
se maresc ca intensitate si rapiditate si ca individul se polari%ea%a catre e(tremitatea
po%itiva a scarii in loc de cea negativa. Teama sa si toate celelalte emotii negative se
trans"orma in cura) si in alte stari mentale po%itive. .n studiu putin apro"undat va arata ca
aceste schim!ari mentale se "ac aproape toate gratie polari%arii, schim!area "iind numai
de grad si nu de clasa.
'unoasterea e(istentei acestui mare principiu hermetic va permite studentului sa
inteleaga mai !ine propriile sale stari mentale si acelea ale altora. El va vedea ca acestea
sint toate pro!leme de grade si ca urmare el va deveni capa!il sa ridice sau sa co!oare
vi!ratiile sale dupa vointa, sa modi"ice polaritatea sa si ast"el sa "ie stapinul starilor sale
mentale in loc de a "i servitorul si sclavul lor. &rin aceasta cunoastere el va "i capa!il sa
a)ute inteligent pe semenii sai si sa schim!e polaritatea lor prin intre!uintare de metode
potrivite. 1oi s"atuim pe toti elevii sa se "amiliari%e%e !ine cu acest principiu al polaritatii
si intelegerea corecta va urma, aruncind o lumina asupra multor su!iecte o!scure.
,A"ITOL-L 3I
#IT/-L
Totul se scurge inauntru sau in afara. %rice lucru are durata sa. Totul
evolueaza apoi degenereaza. 1alansul pendulei se manifesta in tot; masura oscilatiei
sale la dreapta este asemanatoare masurii oscilatiei sale la stinga. $itmul este
constant. #$!alion.
Al cincilea mare principiu, principiul ritmului, implica adevarul ca in tot se
mani"esta o miscare masurata, o miscare de plecare si venire, un "lu( si un re"lu(2 un dans
inainte si inapoi, o miscare asemanatoare cu a unei pendule, un "enomen compara!il cu
acela al mareei intre cei doi poli care e(ista in planurile "i%ic, mental si spiritual.
&rincipiul ritmului se leaga strins de principiul polaritatii pe care lam descris. 6itmul se
mani"esta intre cei doi poli a caror e(istenta nea aratato principiul polaritatii. 1u se
poate spune insa ca pendula ritmului oscilea%a pina la e(tremitatea polilor2 aceasta se
intimpla "oarte rar. ,e "apt este di"icil in ma)oritatea ca%urilor sa se sta!ileasca locul
polilor e(tremi, insa oscilatia se "ace totdeauna catre un pol mai intii si in urma catre
celalalt. Este totdeauna o actiune si o reactiune, o ridicare si o co!orire in toate
"enomenele universului. Acest principiu se mani"esta pretutindeni in sori, lumi, oameni,
animale, plante, minerale, "orte, energie, su"let, materie si chiar in spirit. El se mani"esta
in crearea si in distrugerea lumilor, in ridicarea si caderea natiunilor, in istoria vietii
tuturor lucrurilor si in s"irsit in starile mentale ale omului.
Sa incepem prin mani"estarile Spiritului Totului2 se va nota ca este totdeauna
E"u%ie (varsare, de%voltare) si *n"u%ie (patrundere), Aspiratia si *nspiratia lui ;rahma,
cum spun !rahmanii. .niversurile sint create2 odata atins punctul lor e(trem in"erior de
materialitate, ele incep oscilatia lor catre inaltime. Sorii sint "ormati, apoi ating ma(imum
de putere, apoi procesul de regresiune incepe si la capatul multor mii de secole ei devin
mase inerte de materie, asteptind o noua impulsie care repune in activitate energia lor
interioara si care va "i inceputul unui nou ciclu de viata solara. Ast"el este pentru toate
lumile2 ele sau nascut, au trait si au murit. 'ind ele reinvie, nu "ac decit sa se renasca. La
"el si cu toate lucrurile care au o "orma oarecare2 ele oscilea%a de la actiune la reactiune,
de la nastere la moarte, de la activitate la inactivitate, apoi ele reincep ciclul. La "el si cu
toate "ormele de viata2 ele se nasc, se maresc si mor, apoi renasc. La "el este in marile
miscari ale "ilo%o"ilor, credintelor, o!iceiurilor, guvernamintelor, natiunilor2 nastere,
crestere, maturitate, decadenta, moarte apoi renastere. =scilatia pendulului este mereu
evidenta. 1oaptea succede %ilei si %iua urmea%a noptii. &endula oscilea%a de la vara la
iarna, apoi de la iarna la vara. 'orpusculii, atomii, moleculele si masele de materie,
oricare ar "i ele, oscilea%a in cercul naturii lor. .n repaos a!solut nu e(ista, dar nici oprire
completa a intregii miscari. Asadar toate miscarile sint supuse ritmului. &rincipiul este de
o aplicare universala. El se poate adopta la orice pro!lema, la orice "enomen, el "acind
parte din nenumaratele planuri de viata. El poate sa se aplice la orice "a%a a activitatii
umane. =scilatia ritmica se "ace totdeauna de la un pol la altul. &endula universala este
mereu in miscare. Mareea vietii urca si co!oara con"orm legii. Stiinta moderna intelege
!ine principiul ritmului aplicat la lucrurile materiale, ea il considera ca o lege universala.
*nsa hermetistii il intind si mai departe2 ei stiu ca mani"estarile sale si inriurirea sa
e(ercita o actiune asupra activitatii mentale a omului2 ei stiu ca tre!uie sa se tina seama
de el in succesiunea tul!uratoare a starilor spiritului, sentimentelor si a altor schim!ari
curioase si surprin%atoare pe care noi le remarcam in noi insine. *nsa hermetistii, studiind
e"ectele acestui principiu, au invatat in acelasi timp maniera de a evita prin transmutatie
unele activitati (e"ecte, in"luente) ale sale. Maestrii au descoperit de mai mult timp ca,
daca principiul ritmului era invaria!il si perpetuu, evident in "enomenele mentale, el avea
totusi doua planuri de mani"estare in ceea ce priveste "enomenele. Ei au descoperit ca
erau doua planuri generale de 'onstienta, planul in"erior si planul superior2 intelegerea
acestui "apt lea permis sa atinga planul superior si sa scape ast"el oscilatiei pendulului
ritmului care se mani"esta pe planul in"erior. *n alti termeni, oscilatia pendulului se
producea pe planul inconstient si planul constientului nu era a"ectat. Ei numeau aceasta
lege, legea neutrali%arii. Ea consta in ridicarea eului deasupra vi!ratiilor planului
inconstient al activitatii mentale in scopul ca !ataia negativa a pendulului sa nu se
mani"este constient si planul constient sa nu "ie a"ectat. A se ridica deasupra unui lucru
sau a lasa sa treaca prin "ata ta este aceeasi trea!a.
Maestrul hermetist sau elevul avansat se polari%ea%a ei insisi la polul dorit si ca si
cind ar re"u%a sa participe la oscilatia de retur, sau daca doriti, ca si cind ei ar nega
in"luenta acesteia asupra lor. Ei se mentin "erm in po%itia polari%ata si o!liga pendulul
mental sa e(ecute oscilatia de retur in planul inconstient. Toti indivi%ii care au atins un
anumit grad de stapinire personala, lucrea%a mai mult sau mai putin inconstient si
nelasinduse a"ectati de starile lor mentale negative si ale spiritelor lor, ei aplica legea
neutrali%arii. Totusi maestrul pro"ita de aceasta lege intrun grad mult mai ridicat2 prin
intre!uintarea vointei sale el atinge o "ermitate mentala aproape de necre%ut de catre
aceia care se lasa !alansati, trasi inainte, apoi indarat de pendula mentala a sentimentelor.
*mportanta a ceea ce am spus va "i apreciata de oricare persoana ginditoare care
intelege ceea ce sint starile de spirit, sentimentele si emotiile marii ma)oritati a oamenilor
care ne incon)oara si vad cit de putin sint stapini pe ei insisi.
,aca stati si veti !inevoi sa re"lectati o clipa, veti intelege pina la care punct
aceste oscilatii ritmice vau in"luentat in timpul vietii voastre, cum orice perioada de
entu%iasm a "ost urmata de un sentiment opus, de o stare de depresiune, de egale
momente de teama. Asa a "ost mereu la marea ma)oritate a indivi%ilor2 ei sau lasat in
mod constant covirsiti de inaltul si )osul sentimentelor lor, insa ei nu au !anuit niciodata
cau%a, sau ratiunea acestui "enomen mental. Acela care va intelege per"ect aplicatiile
acestui principiu va "i cistigat cheia stapinirii acestor oscilatii ritmice ale sentimentelor2
aceasta ii va permite sa se cunoasca mai !ine si va inlatura ca sa "ie tirit de aceste "lu(uri
si re"lu(uri succesive. -ointa este superioara mani"estarii constiente a acestui principiu,
desi principiul insusi ar "i indestructi!il. 1oi putem evada de su! in"luenta e"ectelor sale
rele. &rincipiul nusi e(ercita mai putin actiunea sa. &endulul nu incetea%a nici o clipa
oscilatia, noi putem numai sa evitam a "i luati de el. E(ista si alte detalii asupra manierei
de a opera a principiului ritmului de care noi dorim sa vor!im in acest loc. Se amesteca in
operatiunile sale o lege care este cunoscuta su! numele de legea compensatiei. .nul
dintre sensurile numeroase ale cuvintului /a compensa0 este /a contra!alansa0, care este
sensul in care hermetistii il utili%ea%a. 'hiar la aceasta lege "ace alu%ie #$!alion, cind
spune+ maniera oscilatiei la dreapta este asemanatoare masurii oscilatiei la stinga si ritmul
este constant. Legea compensatiei nu e(plica ca oscilatia intro directie determina
oscilatia intro directie opusa sau catre polul opus2 una !alansea%a sau contra!alansea%a
pe cealalta. 1oi vedem numeroase e(emple ale acestei legi pe plan "i%ic. &endulul
orologiului parcurge o anumita distanta la dreapta, apoi el parcurge o egala distanta la
stinga, anotimpurile se contra!alansea%a unul pe celalalt in acelasi mod. Mareele urmea%a
aceeasi lege. Este chiar aceeasi lege care se mani"esta in toate "enomenele ritmului. ,aca
pendulul nu are decit o sla!a oscilatie intro directie, el nu va avea decit o oscilatie
similara in cealalta directie. ,in contra, o lunga oscilatie intro parte va determina tot o
lunga oscilatie in cealalta parte. .n o!iect proiectat la o anumita inaltime are o distanta
egala de parcurs la intoarcerea sa. 5orta cu care un proiectil este trimis la o inaltime de un
km este reprodusa e(act cind acesta recade pe pamint. Aceasta lege este constanta pe plan
"i%ic, cum va veti da seama daca va veti re"eri la autorii cei mai competenti.
*nsa hermetistii merg mult mai departe. Ei invata ca orice stare mentala umana
este egal supusa acestei legi. =mul care petrece pro"und, este supus sa su"ere pro"und. La
"el acela care nu resimte decit o usoara pedeapsa este incapa!il sa perceapa o mare
"ericire. &orcul su"era putin mental, insa el nu are decit tot putina multumire mentala,
ast"el el este compensat. &e de alta parte sint animale care sint pro"und "ericite, insa al
caror organism si temperament nervos oca%ionea%a mari su"erinte. Tot ast"el este si in
ceea ce priveste omul. E(ista temperamente care nu resimt decit "oarte sla!e grade de
placere, insa in acelasi timp sla!e trepte ale su"erintei. Altii din contra. 6egula este ca in
"iecare individ capacitatile pentru placere si su"erinta sint !alansate. Legea compensatiei
lucrea%a din plin aici.
Hermetistii merg inca mai mult cu gindirea. Ei spun ca orice individ inainte de a "i
capa!il sa simta un grad oarecare de placere tre!uie sa "i oscilat de o cantitate
proportionala catre polul opus al acestui sentiment. Ei a"irma ca negativul precede
po%itivul in aceasta materie, adica+ daca un individ incearca un anumit grad de placere,
nui deloc o!ligat sal ram!urse%e cu un grad corespun%ator de su"erinta, din contra,
urmind legea compensatiei placerea este oscilatia ritmica succedind unei su"erinte
suportata "ie in viata actuala, "ie intro alta reincarnare anterioara. Aceasta arunca o noua
lumina asupra pro!lemei su"erintei. Hermetistii considera ca vietile succesive alcatuiesc
un lant neintrerupt si ca viata actuala a unui individ nui decit o veriga, ast"el ca oscilatia
ritmica este cuprinsa. Ea nu ar avea nici o semni"icatie daca adevarul asupra reincarnarii
nu ar "i admis. Hermetistii a"irma ca maestrul sau elevul avansat este capa!il intro
masura considera!ila sa evite oscilatia catre su"erinta, gratie procedeului neutrali%arii de
care am amintit. 6idicindune pe planul superior al eului, multe lucruri care a)ung la acei
ce locuiesc in planul in"erior pot "i evitate. Legea compensatiei )oaca un rol important in
viata !ar!atilor si a "emeilor. Se va o!serva ca un individ plateste in general tot ceea ce el
poseda sau tot ceea ce el do!indeste. ,aca poseda un lucru, ii lipseste altul, !alanta este
in echili!ru. 1imeni nu poate in acelasi timp sasi pastre%e argintul si sa ai!a !ucata sa de
"riptura. =ricine are partea sa !una sau latura sa rea. Lucrurile pe care un individ le
do!indeste sint intotdeauna platite de lucrurile pe care el le pierde. ;ogatul poseda multe
lucruri care lipsesc saracului, insa saracul poseda adesea lucruri pe care !ogatul nu le
poate avea. Milionarul poate avea o sla!iciune pentru ospaturi si averea necesara pentru
asi plati lucrul acesta, insa poate sai lipseasca po"ta de mincare pentru a le gusta cu
placere. El poate rivni po"ta de mincare si !una digestie a lucratorului care nu are averea
si nici gusturile milionarului, dar care este mai "ericit cu hrana sa simpla decit celalalt.
Asa e si in viata. Legea compensatiei este mereu in actiune cautind sa !alanse%e si sa
contra!alanse%e, atingind mereu scopul sau, chiar daca mai multe vieti sint necesare
pentru pendulul ritmului sasi e(ecute oscilatia sa de retur.
,A"ITOL-L 3II
,A-.ALITATEA
%rice cauza are efectul sau; orice efect isi are cauza sa. Totul se intimpla
conform legii. !orocul nu.i decit un nume dat unei legi necunoscute. 'int numeroase
planuri ale cauzalitatii, insa nimic nu.i scapa legii. #$!alion.
Al saselea mare principiu hermetic, principiul cau%ei si e"ectului, implica adevarul
ca legea guvernea%a intreg universul, ca nimic nu se intimpla la intimplare si ca ha%ardul
nui decit un cuvint pentru a arata o cau%a e(istenta dar necunoscuta si neinteleasa si ca
orice "enomen este continuu, "ara nici o e(ceptie. &rincipiul cau%ei si e"ectului se
regaseste su! nu importa care gindire stiinti"ica veche si moderna. El a "ost "ormulat de
pro"esorii hermetisti inca din primele timpuri. ,aca au "ost discutii numeroase si variate
intre di"eritele scoli ale gindirii, ele au avut intotdeauna ca su!iect principal detaliile
ase%arii principiului si inca cel mai des au "ost discutii numai de cuvinte. &rincipiul
su!diacent al cau%ei si al e"ectului a "ost considerat ca e(act de toti ginditorii demni de
acest nume. A gindi alt"el ar "i sa inlaturi "enomenele universului de su! dominatia legii
si a ordinii si a le e(ila su! controlul acelui lucru imaginar pe care oamenii il numesc
ha%ard. &utina atentie va arata "iecaruia ca in realitate un pur ha%ard nu e(ista. We!ster il
de"ineste dupa cum urmea%a+
/.n agent presupus sau un mod de activitate altul decit "orta, decit o lege sau
decit un o!iect2 operatiunea sau activitatea unui ast"el de agent2 e"ectul sau presupus, un
"apt, un ca% "ortuit, un accident etc.0
*nsa un pic de )udecata va va arata ca nu poate e(ista un agent al ha%ardului in
sensul ca ceva din a"ara legii, de ceva e(terior cau%ei si e"ectului. 'um ar putea e(ista un
lucru, lucrind in universul "enomenal si independent de legile sale, lipsit de ordine si de
continuitateA .n asemenea lucru ar "i independent in intregime de directia ordonata de
univers si in consecinta acesta iar "i superior universului. 1oi nu ne putem inchipui in
lucru in a"ara Totului care ar "i in a"ara legii si aceasta pur si simplu pentru ca Totul este
legea insasi. 1u e(ista in univers un loc unde ar putea sa stea un lucru e(terior si
independent de lege. E(istenta sa ar "ace nereale toate legile naturale si ar cu"unda
universul intro ilegalitate si o de%ordine haotica.
.n e(amen atent ne va arata ca ceea ce noi numim ha%ard, este un cuvint destinat
sa e(prime cau%e o!scure, cau%e pe care noi nu le putem percepe, pe care noi nu le
intelegem. 'uvintul ha%ard deriva dintrun cuvint care inseamna /ca%ut02 ideea caderii
%arului si multe alte "apte asemanatoare de atri!uit unor oarecare cau%e. Acestai sensul
in care este inteles in general cuvintul, insa cind se studia%a amanuntit pro!lema, se vede
ca in caderea %arului nui nici un ha%ard. ,e cite ori cade un %ar si aduce un anumit
numar, el asculta de o lege atit de in"aili!ila ca si aceea care guvernea%a revolutia
planetelor in )urul soarelui. *ndaratul caderii %arului e(ista cau%e, un intreg ansam!lu de
cau%e care se intind mult mai departe decit ar putea sa urmareasca mintea noastra. &o%itia
%arului in cornet, cantitatea de energie musculara cheltuita pentru al rasturna, natura
mesei etc, etc sint toate cau%e al caror e"ect se poate constata. *nsa indaratul acestor cau%e
vi%i!ile e(ista lanturi de cau%e invi%i!ile si "iecare e(ercita o in"luenta asupra numarului
pe care il va aduce %arul in caderea sa. ,aca un %ar este aruncat in continuare de un mare
numar de ori se va o!serva ca numerele aduse vor "i aproape egale, adica un numar egal
de ?, @, 9 etc.
Aruncati in aer o piesa de @ !ani si poate iesi "ie cap, "ie pa)ura. 6eincepeti
aceeasi operatiune de un numar su"icient de ori si va veti da seama ca a ca%ut un numar
egal de pa)ure sau cap. Ast"el operea%a legea mediei. Simplul !o!irnac destinat sa lanse%e
piesa de @ !ani in aer cade su! puterea legii cau%ei si a e"ectului. ,aca am "i capa!ili sa
patrundem cau%ele invi%i!ile, vom vedea ca ar "i material imposi!il ca %arul sa cada intr
o maniera di"erita de aceea in care a mai ca%ut, natural, impre)urarile si momentul "iind
aceleasi. 5iind date aceleasi cau%e, aceleasi re%ultate vor tre!ui sa urme%e in mod necesar.
=rice eveniment isi are cau%a sa. 1imic nu se intimpla "ara cau%a sau mai !ine "ara o
succesiune de cau%e.
Sa nascut o oarecare con"u%ie in spiritul persoanelor care au studiat acest
principiu pentru ca ele erau neputincioase sa e(plice cum un lucru putea "i cau%a altuia,
adica ar putea "i creatorul altui lucru. *n realitate niciodata un lucru nu are sa cau%e%e sau
sa cree%e alt lucru. 'au%a si e"ectul interesea%a simplu evenimentele. .n eveniment este
ceea ce survine, ce se intimpla, ceea ce se produce ca re%ultat sau ca o consecinta a unui
oarecare eveniment precedent.
.n eveniment crea%a din el alt eveniment. El constituie o veriga din marele lant al
evenimentelor ordonate, iesite din energia creatoare a Totului. Este o continuitate intre
toate evenimentele precedente, urmatoare si su!secvente (ulterioare). E(ista totdeauna un
raport intre orice eveniment care sa produs de citeva clipe si un eveniment care il
urmea%a. = piatra se de%lipeste de pe vir"ul unui munte si vine sa stra!ata acoperisul unei
ca!ane situata )os in vale. La prima vedere sintem tentati sa consideram aceasta ca un
e"ect al ha%ardului, insa cind vom e(amina mai atent ca%ul, ne vom da seama ca este o
mare suita de cau%e in spatele acestui eveniment. Mai intii a "ost ploaia care a inmuiat
terenul ce suporta acea piatra si care a permis acesteia sa cada. ,upa ploaie este o
in"luenta a soarelui, alte ploi etc care au descompus treptat roca si au separat din ea
aceasta !ucata de piatra. *n urma inca sint cau%e care au condus la "ormarea muntelui,
ridicarea din pamint datorita convulsiunilor naturii si ast"el in continuare la in"init. Ast"el
am putea cauta cau%ele ce au produs ploaia, am putea studia cau%ele e(istentei
acoperisului micii ca!ane. *ntrun cuvint vom s"irsi prin a "i amestecati intrun valmasag
de cau%e si de e"ecte din care ne vom intre!a cum vom iesi. La "el ca un om care are doi
parinti, patru !unici, opt stra!unici si asa in continuare pina la calculul a patru%eci de
generatii. A)ungem ast"el pina la mai multe milioane. Tot asa numarul cau%elor ce se
gasesc la spatele unui eveniment sau a unui "enomen neinsemnat. 'eea ce tocmai am
spus arata !ine relatia si asociatia lucrurilor si acest "apt mai pro"und /ca nus lucruri nici
mici, nici mari in Spiritul care a creat Totul0.
=pritiva si ginditi o clipa, daca un anumit !ar!at nu ar "i intilnit o anumita "emeie
in perioada o!scura a virstei de piatra, voi, care cititi aceste rinduri, nu ati "i aici in acest
moment. Actul de a scrie din partea noastra si actul de a citi din partea voastra vor
in"luenta nu numai vietile respective ale "iecaruia dintre noi, dar vor putea avea o
in"luenta directa sau indirecta asupra unui mare numar de indivi%i traind actualmente sau
care vor trai in viitor. =rice ginduri avem, orice act indeplinim are re%ultate directe si
indirecte ce au locul lor in marele lant al cau%elor si e"ectelor.
*n aceasta lucrare, pentru di"erite ratiuni nu e ca%ul sa vor!im mai mult de li!erul
ar!itru sau de determinism. *ntre aceste numeroase ratiuni, una dintre principalele este ca
orice "ata a controversei nui e(acta in intregime. ,e "apt amindoua teoriile sint adevarate
in parte daca le raportam la invatamintele hermetice. &rincipiul polaritatii arata ca
amindoua nus decit semiadevaruri, poli opusi ai adevarului. ,octrina invata ca un om
poate "i totodata li!er sau legat de o necesitate oarecare. Totul depinde de sensul
cuvintelor si de inaltimea adevarului de unde este e(aminata pro!lema.
/'u cit 'reatiunea este mai departe de centru, cu atit mai mult ea este
determinata2 mai mult ea se apropie de centru, mai mult ea este linga li!ertate.0
Marea ma)oritate a oamenilor este mai mult sau mai putin sclava a ereditatii, a
antura)ului etc si nu poseda li!ertatea decit intro mica masura. *ndivi%ii sint condusi de
opinii, de o!isnuinte si de gindurile lumii e(terioare si tot asa de emotiile lor, de
sentimentele lor si de starile lor de spirit. Ei nu mani"esta nimic care ar "i demn de
numele de maiestrie. Ei de alt"el resping cu indignare aceasta a"irmatie %icind+ /sigur, eu
sint li!er sa lucre% si sa "ac cum imi place. Eu "ac totdeauna ce vreau.0 *nsa ei uita sa
e(plice de unde rasare /cum imi place0 al lor si /ceea ce vreau0 al lor. 'e este aceea ce ii
"ace sa pre"ere un lucru altuiaA 'e este aceea care ii determina sa voiasca aceasta si nu
aceeaA 1ui oare un /pentru ca0 la al lor /!un plac0 si a lor /vointa0A Maestrul poate sa
schim!e ale sale !une placuri si vointe in alte sentimente situate la e(tremitatea opusa a
polului mental. El este capa!il sa voiasca /a voi0 in loc de /a voi0, din cau%a ca un
sentiment oricare, o stare de spirit, o emotie sau o sugestie incon)uratoare tre%este in el
dorinta sau o inclinare ca sa lucre%e ast"el.
Marea ma)oritate a oamenilor se lasa condusi ca o piatra care se rostogoleste pe
munte, ascultind de antura)ul lor, de in"luentele e(terioare si de starile lor de spirit intime
sau de dorintele lor intime, pentru a nu mai vor!i de dorintele si vointele indivi%ilor mai
puternici decit ei, de ereditate, de sugestiile pe care ei le intilnesc la "iecare pas, ducindu
se "ara cea mai mica re%istenta si "ara cea mai mica opo%itie a vointei. Miscati, plim!ati
ca pionii pe esichierul vietii, ei isi )oaca rolul si sint pusi la o parte cind partida sa s"irsit.
*nsa maestrii, cunoscind regulile )ocului, se ridica deasupra planului vietii materiale si,
puninduse in contact cu puterile superioare ale naturii, ei domina propriile lor inclinatii,
caracterul lor, inclinatiile lor si de"ectele, polaritatea lor asa de !ine ca pe tot ce ii
incon)oara2 ei devin ast"el )ucatori in marea partida in loc de pioni. Ei sint cau%e in loc de
a "i e"ecte. Maestrii nu scapa cau%alitatii planurilor superioare, insa ei isi anali%ea%a,
asimilind legile lor. Ast"el ei domina circumstantele pe planurile in"erioare. Ei "ormea%a
o parte constienta a legii in loc de a "i instrumente inconstiente. *n timp ce ei servesc pe
planul superior, ei sint stapini pe plan material.
5ie ca e vor!a de planuri superioare, "ie ca e vor!a de planuri in"erioare, legea
este in actiune constant. Ha%ardul nu e(ista. 7eita oar!a este des"iintata de ratiune. 1oi
sintem capa!ili acum sa vedem cu ochi luminati de cunoastere ca totul este guvernat de
legea universala, ca nemasurata cantitate de legi nui decit o mani"estare a singurei mari
legi, a legii care este Totul. Este un adevar ca nici o vra!ie nu e(ista necunoscuta de
spiritul Totului, chiar si perii care se gasesc pe capul nostru sint e(act socotiti, asa cum
spun Scripturile. 1imic nu e(ista in a"ara legii, nimic nu se intimpla in opo%itie cu ea.
Mai ales nu comiteti greseala sa !anuiti ca omul nui decit un automat or!. ,eparte de
aceasta, invataturile hermetice ne spun ca omul poate sa se serveasca de lege pentru a
stapini legile si ca vointa superioara invinge intotdeauna vointa in"erioara pina in
momentul cind el atinge starea prin care ea cauta re"ugiu in legea insasi si prin care ea
o!liga legile, "enomenele sa asculte. Sesi%ati !ine semni"icatia intima a acestoraA
,A"ITOL-L 3III
2EN-L
(ste un gen in toate lucrurile. Totul are principiile sale. 0asculin si feminin,
genul se manifesta in toate planurile. #$!alion.
Al saptelea mare principiu hermetic, principiul genului, implica adevarul ca genul
se mani"esta in orice lucru, ca principiile masculin si "eminin sint intotdeauna pre%ente si
active in toate "a%ele unui "enomen, pe oricare plan de viata. *n acest loc credem "olositor
a va atrage atentia asupra "aptului ca genul, in sensul sau hermetic si se(ul, in sensul
o!isnuit al cuvintului, nu sint deloc acelasi lucru.
'uvintul /gen0 deriva dintro radacina latina insemnind /%amislire, procreere, a
"ace sa se nasca, a crea, a produce0. .n moment de atentie va va arata ca acest cuvint are
o semni"icatie mai larga si mai generala decit cuvintul /se(0, ultimul raportinduse la
deose!irile "i%ice e(istind intre lucrurile vii (masculin si "eminin), masculi si "emele.
Se(ul este o simpla mani"estare a genului pe un anumit plan al Marelui &lan 5i%ic, planul
vietii organice.
1oi am voi sa retineti aceasta di"erenta in spiritul vostru, caci unii scriitori care au
do!indit numai o cunoastere super"iciala a "ilo%o"iei hermetice au cautat sa identi"ice
acest al saptelea principiu hermetic cu teoriile si invataturile straine, "ante%iste si adesea
!lamatorii in privinta se(ului. Scopul genului este numai de a crea, de a produce, de a
%amisli viata etc si mani"estarile sale sint vi%i!ile asupra oricarui plan de viata
"enomenala.
Sint oarecare greutati ca sa se produca pro!e stiinti"ice in legatura cu acest
su!iect, pentru ca stiinta nu a recunoscut inca acest principiu ca avind o aplicare
universala, totusi unele pro!e provin din i%voare stiinti"ice. Mai intii, noi gasim o
mani"estare "oarte sigura a principiului genului intre corpusculi, ioni si electroni, care
constituie !a%a materiei asa cum o recunoaste stiinta si care, com!ininduse intro
anumita maniera dau nastere atomului, care insa mult timp era considerat ca unul si
indivi%i!il. .ltimul cuvint al stiintei este ca atomul este compus dintro multime de
corpusculi, electroni, ioni, invirtinduse unii impre)urul altora si preva%uti de vi!ratii de
cea mai inalta intensitate. Stiinta adauga chiar cum ca "ormarea atomului este datorata in
"apt gruparii corpusculilor negativi in )urul corpusculilor po%itivi. 'orpusculii po%itivi par
deci sa e(iste si sa e(ercite o anumita in"luenta asupra corpusculilor negativi, o!ligindui
sa e(ecute anumite com!inatii si sa cree%e, sa %amisleasca un atom.
Aceasta este asemenea cu invataturile hermetice cele mai vechi, care au identi"icat
intotdeauna principiul masculin al genului ca polul electric pozitiv si principiul "eminin
ca polul negativ.
Si acum ceva despre aceasta+ spiritul lumii sia "ormat o impresie eronata despre
polul negativ al materiei electri%ate sau magneti%ate. 'uvintele po%itiv si negativ sint
aplicate de stiinta la aceste "enomene intro maniera cu totul "alsa. 'uvintul po%itiv
inseamna ceva real si puternic, spre deose!ire de sla!iciunea sau irealitatea negativului.
1imic nu e mai departat de realitate decit in ceea ce priveste "enomenele electrice. 'eea
ce se numeste polul negativ al %ilei este in realitate polul in care si prin care se mani"esta
generarea si producerea de noi "orme de energie. Autorii stiinti"ici mai competenti se
servesc acum de cuvintul catod in loc de pol negativ. Acest cuvint vine din greceste si
inseamna+ co!orire, cale de generare etc.
,in catod ies multimea de electroni si corpusculi2 de la acelasi pol i%vorasc
acelera%e catodice minunate care au revolutionat conceptiile stiinti"ice in ultimii %ece ani.
'atodul este mama tuturor "enomenelor, care a "acut ne"olositoare vechile carti de "i%ica,
o!ligind la inlaturarea numeroaselor teorii acceptate de mult timp in domeniul speculatiei
stiinti"ice. 'atodul sau polul negativ este principiul mama al "enomenelor electrice si al
"ormelor de materie celor mai delicate cunoscute de stiinta pina a%i.
-edeti deci ca noi avem dreptate cind re"u%am sa "olosim cuvintul negativ pentru
su!iectul care ne preocupa si sa insistam ca sa se inlocuiasca vechea e(presie prin
cuvintul "eminin. 5aptele pe care le vedem in "iecare %i ne conduc la aceasta conclu%ie
"ara a "i nevoie sa ne re"erim la doctrina hermetica. ,eci noi ne vom servi de cuvintul
"eminin in loc de negativ cind vor!im de aceasta activitate.
.ltimele invataturi stiinti"ice a"irma ca corpusculii sau electronii creatori sint
"eminini. Stiinta spune ca ei sint compusi cu electricitate negativa, dar noi spunem ca ei
sint compusi de energie "eminina. .n corpuscul "eminin se detasea%a sau mai e(act
paraseste un corpuscul masculin si intreprinde o noua cariera. El cauta activ o unire cu un
corpuscul masculin, "iind impins la aceasta de impulsia naturala de a crea noi "orme de
materie si de energie. .n autor cunoscut merge mai departe si a"irma ca acest corpuscul
cauta aceasta unire prin propria sa vointa. Aceasta unire constituie !a%a celei mai mari
parti din activitatea lumii chimice.
'ind corpusculul "eminin se uneste cu cel masculin, un anumit proces incepe.
&articulele "eminine incep sa vi!re%e su! in"luenta energiei masculine si se invirtesc cu
iuteala in )urul corpusculilor masculini. Ast"el se naste un atom care in realitate este
compus din electroni sau corpusculi masculini si "eminini, insa cind unirea este
indeplinita, atomul este un lucru deose!it, posedind proprietati speciale si nu mai
mani"esta proprietatile electricitatii li!ere. &rocesul de detasare sau de separare a
electronilor "eminini se numeste ioni%are. Acesti electroni sau corpusculi sint lucratorii
cei mai activi ai marelui cimp al naturii. ,in unirea lor si din com!inatiile lor ies di"erite
"enomene de lumina, de caldura, de electricitate, de magnetism, de atractie, de repulsie,
de a"initate chimica, de respingere sau nea"initate chimica si toate celelalte "enomene de
aceeasi natura. Aceasta se datoreste activitatii &rincipiului 4enului pe &lanul Energiei.
6olul principiului masculin pare a "i sa diri)e%e catre principiul "eminin o anumita
energie care sa puna in activitate procesul creatiei.
,ar principiul "eminin este intotdeauna acela care indeplineste munca activa
creatoare. Asa se intimpla pe toate planurile, in acelasi timp unul sau altul principiul
i%olat este incapa!il sa cree%e "ara asistenta celuilalt.
*n citeva "orme de viata, cele doua principii sint com!inate in acelasi organism.
Totul in lumea organica mani"esta cele doua genuri2 "orma masculina este mereu pre%enta
in "orma "eminina si viceversa. ,octrina hermetica insista mult asupra activitatii celor
doua genuri in producerea si in mani"estarea di"eritelor "orme de energie, insa nu credem
util sa intram in detalii in acest su!iect, pentru ca sintem incapa!ili sa con"irmam aceste
adevaruri cu a)utorul pro!elor stiinti"ice pentru ratiunea ca stiinta nu a adincit su"icient
pro!lema. *nsa e(emplul pe care noi lam dat despre activitatea electronilor si a
corpusculilor va va arata ca stiinta este pe calea cea !una si va va da o idee generala a
primelor principii.
'itiva eminenti cercetatori stiinti"ici au anuntat ca ei credeau ca in "ormarea
cristalului ar tre!ui sa se gaseasca ceva corespun%ator activitatii se(uale2 acest "apt arata
!ine in care directie su"la vinturile (curentele) stiintei.
5iecare an va aduce noi "apte ce vor veni sa pro!e%e e(actitatea principiului
hermetic al genului. Se va o!serva ca genul operea%a si semani"esta constant in aria
materiei anorganice si in cimpul energiei si al "ortei. Electricitatea este in general
considerata asta%i ca acel ceva in care toate celelalte "orme de energie par sa se
contopeasca si sa se di%olve.
Teoria electrica a universului este doctrina stiinti"ica cea mai moderna. Ea devine
din ce in ce mai populara si acei care o accepta sint din ce in ce mai numerosi. ,in ceea
ce am spus re%ulta ca noi sintem capa!ili sa descoperim in "enomenele electrice chiar la
i%vorul mani"estarilor lor evidenta clara si precisa a pre%entei genului si activitatii sale si
avem dreptate cind credem ca stiinta va s"irsi prin a descoperi pro!ele e(istentei in toate
"enomenele universale ale acestui mare principiu hermetic al genului.
1u e necesar sa insistam asupra "enomenelor atit de cunoscute ale atractiei si
repulsiei atomilor, a a"initatii chimice, despre atractia si coe%iunea intre moleculele
materiei. Ele sint prea cunoscute pentru a impune comentarii mai intense. *nsa ati !anuit,
credem, ca toate acestea nu sint decit mani"estarile principiului genului. -ati gindit
vreodata ca aceste "enomene erau simetrice cu "enomenele electronilor si corpusculilorA
5ara indoiala ca ati constatat adesea moderatia doctrinei hermetice, totusi ea a"irma ca
insasi legea gravitatiei acea particulara atractie prin care toate particulele si toate
corpurile de materie tind unele catre altele in univers, este de asemeni o mani"estare a
principiului genului2 in acest ca% el operea%a atragind energiile masculine catre energiile
"eminine si viceversa. Actualmente noi nu va putem da pro!e stiinti"ice asupra acestui
"apt, insa e(aminati "enomenele in lumina pe care doctrina hermetica o raspindeste
asupra acestui su!iect si vedeti daca nu aveti o ipote%a incompara!il mai !una decit
celelalte "urni%ate de stiinta "i%ica.
Sa trecem acum la studiul modului de in"luentare a acestui principiu asupra
planului mental.
,A"ITOL-L 3I1
2EN-L /ENTAL
Studentii in psihologie care au urmat directia moderna a gindiirii in "enomenele
mentale sint surprinsi de persistenta ideii unui spirit du!lu care se mani"esta puternic in
ultimii ?:?D ani si care a dat nastere unui mare numar de teorii plau%i!ile privind natura
si constitutia acestor doua spirite.
Thomas 8. H.,S=1 sia cistigat o mare popularitate in ?HI9 pre%entind teoria sa
!inecunoscuta /spiritul su!iectiv si spiritul o!iectiv0 care el a"irma ca e(ista
concomitent in acelasi individ. Alti autori siau atras atentia asupra lor cel putin tot atit de
mult cu teoriile lor privind spiritul constient si su!constient, sau spiritul voluntar si
involuntar, de asemeni spiritul activ si spiritul pasiv etc. Teoriile acestor di"eriti "ilo%o"i
di"era unele de altele, insa su!%ista totusi in toate principiul dualitatii spiritului.
Studentul in "ilo%o"ia hermetica este ispitit sa surida cind asculta sau citeste
despre aceste teorii noi cu privire la dualitatea spiritului, "iecare scoala limitinduse cu
tenacitate la propriile sale idei si proclamind mereu peste tot de a "i descoperit adevarul.
Studentul, ducinduse cu gindul la paginile de istorie oculta si chiar la inceputul
invataturilor secrete, regaseste re"erinte la vechea doctrina hermetica a principiului
genului pe plan mental, mani"estarea genului mental. E(aminind cu atentie acestea, el isi
da seama ca "iloso"ia veche avea cunostinta de "enomenul dualitatii spiritului si tinea cont
de aceasta in teoria genului mental. Aceasta idee a genului mental poate "i e(plicata in
citeva cuvinte studentilor care sint "amiliari%ati cu teoriile moderne ce "ac alu%ie la
aceasta. &rincipiul masculin al spiritului corespunde cu ceea ce se numeste spirit o!iectiv,
spirit constient, spirit voluntar, spirit activ etc, in timp ce principiul "eminin al spiritului
corespunde cu ceea ce se numeste spirit su!iectiv, spirit su!constient, spirit involuntar,
spirit pasiv etc.
*nvataturile hermetice nu accepta numeroasele teorii moderne privind natura celor
doua "a%e ale spiritului, la "el cum ele nu accepta un mare numar de "apte atri!uite celor
doua aspecte respective ale sale, unele din aceste teorii "iind super"iciale si incapa!ile sa
"urni%e%e e(periente si demonstratii concludente. Elevii lui Hudson remarcara acest
rationament care se gaseste la inceputul celui de al doilea capitol al legii "enomenelor
psihice, pe care o redam+
/Lim!a)ul mistic al "iloso"ilor hermetisti descopera aceeasi idee generala care e
dualitatea spiritului.0
,aca dr.Hudson siar "i consacrat timp si osteneala sa desci"re%e putin lim!a)ul
mistic al "iloso"ilor hermetisti, el ar "i putut cistiga limpe%ime cu privire la dualitatea
spiritului, dar atunci, "ara indoiala, lucrarea sa "oarte interesanta nar mai "i "ost scrisa. Sa
vedem acum ce ne spun invatamintele hermetice cu privire la genul mental+
&ro"esorii hermetisti incep lectia la acest su!iect rugind pe elevi sa e(amine%e
raportul constiintei lor cu eul lor.Studentul este rugam sasi diri)e%e atentia asupra eului
care se gaseste in "iecare individ. El este adus sa constate ca constiinta sa ii arata mai intii
e(istenta eului (moi)2 el conchide in aceasta pro!lema ca+ /eu sint0. La prima vedere
aceasta a"irmatie pare ultimul cuvint al constiintei, insa un e(amen mai atent descopera
"aptul ca acest /eu sint0 poate "i divi%at in doua parti distincte, in doua aspecte care, desi
lucrea%a in unire si in con)ugare intima, pot "i separate. *n timp ce la primul contact pare
ca nu e(ista decit un /)e0 egal sine, un studiu mai adinc si mai atent descopera pe linga
e(istenta acestuia si pe cea a unui /moi0 C eu.
Acesti doi "rati mentali di"era in natura lor si in caracteristicile lor reciproce2
e(amenul naturii lor si al "enomenelor care emana de la aceeasi vointa ar putea sa arunce
o mare lumina asupra multor pro!leme de in"luenta mentala.
Sa incepem prin a anali%a pe /moi / C eu, care este "recvent con"undat de elev cu
/)e0 C sine, atita timp cit el nu a e(tins cercetarea pina la la!irintul constiintei. .n om
anali%ea%a "iinta sa su! aspectul sau de /moi0 ca compus din anumite sentimente,
anumite gusturi, o!iceiuri, ticuri sau caracteristici particulare, care contri!uie sa "orme%e
personalitatea sau pe /moi0, pe care semenii si el insusi il cunosc. El stie ca sentimentele
si emotiile sale se schim!a, ca ele se nasc si mor, ca ele sint supuse principiului polaritatii
care il duce de la un sentiment e(trem la unul contrar. El considera ca /moi0 C eul sau
nui alt lucru decit o anumita cunostinta pe care el a cistigato si care "ormea%a ast"el o
parte din el insusi. Acestai Eul unui om. Se poate spune insa ca Eul (Moi) multor
indivi%i consta mai ales in constiinta corpului si po"telor "i%ice. 'onstiinta lor "iind
patrunsa de natura corpului lor, viata lor este practic diri)ata in acest sens. .nii oameni
merg pina acolo sa gindeasca ca /masina lor "i%ica0 este o parte din Eul (Moi) lor, ei
considerindo ca o parte din ei insisi. .n autor hermetist a scris cu mult adevar ca omul
este "ormat din trei lucruri esentiale+ su"letul, corpul si hainele. Acesti indivi%i ast"el
im!racati ar pierde personalitatea lor daca din intimplare niste sal!atici ar veni sa le
)e"uiasca vestmintele dupa un nau"ragiu de e(emplu. *nsa chiar aceia care nu sint atit de
strimt limitati in aceasta notiune a vestmintelor, cred "erm ca invelisul lor "i%ic "ace parte
din Eul lor si chiar acesta este Eul (Moi) lor. Ei nu concep un Eu independent de corpul
lor. Spiritul lor le pare practic a "i un lucru apartinind corpului lor, ceea ce este de alt"el
adevarat intrun mare numar de ca%uri. ,ar pe masura ce un om se ridica pe scara
constiintei, el devine capa!il sa deose!easca ideea Eului (Moi) de ideea de corp. El
gindeste ca invelisul "i%ic apartine partii mentale care se gaseste in el. *nsa chiar in acest
moment el poate identi"ica in intregime acest Eu cu starile sale mentale, sentimentele pe
care le stie ca e(ista in el. El poate insa sa considere aceste stari interne identice cu el
insusi in loc sa le considere lucruri produse de o mica parte din mentalul sau si care e(ista
in interiorul sau, insa ne"iind el insusi. El mai vede ca poate sa schim!e aceste stari
interioare de sentimente printrun e"ort al vointei si ca el poate sa produca un sentiment
sau o stare de natura e(act opusa. Totusi isi da seama ca este intotdeauna acelasi Eu
(Moi) care e(ista.
Ast"el, la capatul unui anumit timp el devine capa!il sa puna la o parte diversele
sale stari mentale, emotiile sale, sentimentele sale, o!iceiurile si calitatile, caracteristicile
si toate celelalte mani"estari mentale care ii apartin. El devine capa!il sa considere ca el
"ace parte din acea colectie de curio%itati si de lucruri stin)enitoare care se cheama 1on
eul (1onmoi). Aceasta necesita o mare concentrare mentala si o putere de anali%a
considera!ila din partea elevului. Totusi lucrarea este posi!ila pentru adept2 chiar acei
care nu sint atit de inaintati, sint suscepti!ili sa vada in imaginatie cum se poate indeplini
acest proces.
=data ce elevul cum tocmai am spus a terminat sa puna la o parte sentimentele
care ocupa spiritul sau ca "iind ale 1oneului, el !aga de seama ca este in posesia
constienta a unei 5iinte pe care o poate anali%a su! du!lul aspect al ei, adica al lui Eu
(Moi) si al lui 8e Sine. Eul va "i perceput ca un lucru mental in care gindurile, ideile,
emotiile, sentimentele si alte stari mentale pot "i produse. El poate "i considerat /sin0
interior mental2 de aceea anticii il numeau capa!il sa nasca "ii mentali. El aparea
constiintei ca un Eu dotat, in%estrat cu o putere latenta de a crea o progenitura mentala de
nu importa care natura. &uterile sale de energie creatoare sint imense. ;a mai mult, pare
ca el primeste oarecum o "orma de energie "ie a tovarasului sau Sine (8e), "ie de la alti
/Sini0 (8e) e(teriori lui, pentru a "i capa!il sa reali%e%e material creatiile sale mentale.
6e%ulta din acestea ca se constituie o enorma capacitate de lucru mentala si de
indeminare creatoare. Studentul isi da seama repede ca el nu gaseste numai aceasta in
constiinta. El gaseste ca mai e(ista 'eva mental care este capa!il de a voi ca Eul (Moi) sa
lucre%e intro directie creatoare si ca este capa!il sa se tina in a"ara creatiei mentale
comportinduse "ata de ea ca un spectator. Aceasta parte din el insusi este condus sa o
numeasca Sine 8e. El poate sa se !a%e%e dupa vointa pe cunoasterea sa. El gaseste in
acest Sine (8e) nu o "acultate de a %amisli si de a crea activ, ci o "acultate de a proiecta o
energie de la Sine (8e) catre Eu (Moi), o "acultate de a voi pe care creatia mentala incepe
sai urme%e regulat cursul ei. El !aga de seama de asemeni ca Sinele (8e) este capa!il sa
ramina neutru, sa ramina martor inactiv al creatiilor mentale ale lui Eu (Moi).
Acest du!lu aspect al spiritului se gaseste in orice individ. Sinele (8e) repre%inta
principiul masculin al genului mental. Eul (Moi) repre%inta principiul "eminin. Sinele (8e)
este aspectul "iintei2 Eul (Moi) este aspectul devenirii. -eti o!serva ca principiul
corespondentei operea%a pe acest plan in acelasi mod cu care operea%a pe marele plan pe
care se indeplineste creatia universurilor.
'ele doua planuri sint de natura asemanatoare, desi ele sint pro"und di"erite ca
grad. /'um este sus, este si )os, ceea ce este )os, este ca si ceea ce este sus0. Aceste
di"erite aspecte ale spiritului, principiul masculin si "eminin, Sinele (8e) si Eul (Moi),
considerate in legatura cu "enomenele psihice si mentale !ine cunoscute, dau maiestria
cheie, care permite sa patrun%i pina in regiunile necunoscute si pro"und o!scure ale
mani"estarii mentale. &rincipiul genului mental arata adevarul care se ascunde in intensa
cimpie a "enomenelor de in"luenta mentala. &rincipiul "eminin tinde constant sa
primeasca impulsuri, in timp ce principiul masculin tinde sa le dea si sa le e(prime.
&rincipiul "eminin lucrea%a pentru a %amisli ginduri, idei noi, el isi asuma lucrarea
imaginatiei. &rincipiul masculin se multumeste sasi asume munca /vointei0 in di"eritele
sale "a%e.
&rincipiul "eminin, chiar lipsit de a)utorul activ al vointei principiului masculin,
este apt sa %amisleasca energii mentale care sint re%ultatul impulsiunilor primite de a"ara,
in loc sa produca creatii mentale originale. *ndivi%ii care sint capa!ili sa acorde o atentie
continua si sa gindeasca constant la su!iect intre!uintea%a cele doua principii mentale+
principiul "eminin pentru lucrul unei generari mentale active si vointa masculina pentru a
stimula si pentru a intari partea creatoare a spiritului. Marea ma)oritate a indivi%ilor nu
intre!uintea%a in realitate principiul masculin decit "oarte sla!2 ei se multumesc sa
traiasca con"orm gindurilor si ideilor trimise in al lor Eu (Moi) de catre spiritul altor
indivi%i (se"i, comandanti, oameni cu vointa puternica), deci primii traiesc si crea%a dupa
porunca si in"luenta altora.
*ntentia noastra nu este sa insistam mult asupra acestei parti a su!iectului, care se
poate studia in orice lucrare !una de psihologie cu cheia pe care am dato in ceea ce
priveste genul mental. Acela care studia%a "enomenele psihice este instruit de "enomenele
minunat clasate ale Telepsihiei, de transmiterea gindirii, de in"luenta mentala, de
sugestie, de hipnotism etc.
.n mare numar de oameni au cautat o e(plicatie a acestor di"erite "a%e de
"enomene in teoriile di"eritilor p"oesori care preconi%ea%a dualitatea spiritului. Ei au
dreptate intro anumita masura, caci reiese "oarte clar in aceste "enomene o mani"estare a
celor doua "a%e distincte ale activitatii mentale, insa, daca se anali%ea%a aceasta dualitate
spirituala in lumina invataturilor hermetice privind vi!ratiile si genul mental, se vede ca
cheia pe care ei o cauta se gaseste de mult timp la indemina lor.
*n "enomenul telepatiei se vede cum energia vi!ratorie a principiului masculin
este proiectata catre principiul "eminin al altui individ si cum acesta din urma isi insuseste
germenul, sim!urele de gindire si ii permite acestuia sa se de%volte pina la maturitatea lui
completa. Sugestia si hipnotismul operea%a activ ("unctionea%a) in acelasi mod ca mai
sus, adica principiul masculin al individului care da sugestia, indreapta un curent de
energie vi!ratorie sau de putere de vointa catre principiul "eminin al celuilalt individ si
daca acela il accepta, il "ace al sau, sil insuseste sau se comporta ca si cum ar "i al sau,
apoi lucrea%a si gindeste in consecinta. = idee ast"el plasata in spiritul unei persoane
creste si se de%volta ca pina la urma sa s"irseasca prin a "i considerata ca un verita!il "ir
mental al individului, cind in realitate el este ca oul de cuc introdus in cui!ul unei
pasarele, unde distruge pe adevaratii descendenti, "acindusi casa in cui!ul ga%dei sale.
Metoda normala consista in a coordona si a "ace sa lucre%e armonios in spiritul
individului principiile masculin si "eminin in legatura strinsa unul cu celalalt. *nsa din
ne"ericire la marea ma)oritate a oamenilor principiul masculin este lenes si calitatea lui de
putere vointa este prea sla!a. 6e%ulta din aceasta ca acesti indivi%i se lasa in intregime
condusi de spiritele si vointa altor persoane, carora ei le permit sa gindeasca si sa voiasca
in locul lor.
'ite acte ("apte) si gindiri originale pot "i savirsite de acesti indivi%i lenesiA 'ea
mai mare parte a oamenilor nu sint decit un ecou, o simpla um!ra a acelora care au o
vointa si un spirit mai puternic decit al lor. 6aul este ca persoanele lenese lucrea%a
intotdeauna cu constiinta Eului (Moi) si nu inteleg e(istenta acelui ceva (Sine 8e).
Aceste persoane sint polari%ate in principiul "eminin al spiritului, iar principiul masculin
in care sta, vointa, le ramine inactiva si nu poate "i utili%ata. ;ar!atii si "emeile cu
adevarat puternici "olosesc invaria!il principiul masculin al vointei si numai acestui "apt
ei datorea%a "orta lor.
*n loc de a trai in !a%a impresiilor create in spiritul lor de spiritul altora, ei domina
propriul lor spirit, Eul (Moi) prin vointa lor (Sine 8e), ceea ce le permite sa o!tina
imaginile mentale pe care ei le doresc si ast"el sa domine prin acelasi procedeu spiritul
altor indivi%i. &riviti !ar!atii puternici. -edeti cum "ac sa implante%e gindurile lor in
spiritul multumilor, o!ligindule sa intretina idei con"orm dorintelor lor. ,in aceasta
cau%a multimile se lasa conduse ca turmele, nemani"estind nici un "el de gindire proprie
si neservinduse de propria lor putere de activitate mentala.
Se poate vedea 4enul Mental mani"estinduse in )urul nostru in tot timpul vietii.
*ndivi%ii magnetici sint aceia care sint capa!ili sa utili%e%e principiul masculin pentru a
intipari ideile lor altor persoane. Actorul care "ace sa plinga, sa rida, sa strige pe
spectatori dupa vointa se serveste de acest principiu. Este la "el cu oratorul aplaudat, cu
omul de stat, cu )udecatorul, cu scriitorul sau cu orice alt individ suscepti!il sa atraga
atentia marelui pu!lic. *n"luenta particulara e(ercitata de anumite persoane asupra
antura)ului lor se datoreste mani"estarii 4enului Mental intre!uintat in directie vi!ratorie,
cum am mai spus. *n acest principiu sta secretul magnetismului, al in"luentei personale, al
"ascinatiei etc, cit si secretul tuturor "enomenelor general categorisite su! numele de
hipnotism. Elevul hermetist sa "amiliari%at cu "enomenele de aceasta "orta pe care stiinta
o denumeste sugestie, cuvint prin care vrea sa e(prime procedeul sau metoda prin care o
idee este trans"erata, intiparita in spiritul unui alt individ, o!ligind pe acest spirit sa
lucre%e con"orm vointei celui care da sugestia.
= intelegere corecta a sugestiei este necesar indispensa!ila pentru a sesi%a
inteligent diversele "enomene psihice care decurg din aceasta. *nsa ceea ce este mai
necesar pentru cel ce studia%a este a cunoaste e(act notiunea de vi!ratie si a genului
mental, caci principiul in intregime al sugestiei depinde de principiul genului mental si de
principiul vi!ratiei.
Hipnoti%atorii si acei care pro"esea%a sugestia au o!iceiul sa e(plice ca acestai
spiritul o!iectiv sau voluntar care "ace impresia mentala, sugestia asupra spiritului
o!iectiv sau involuntar, insa ei nu descriu procesul sau nu ne dau e(emplul precis de
maniera sa ne "aca sa intelegem limpede aceasta idee. ,aca veti studia su!iectul in
lumina invatamintelor hermetice, veti "i in stare sa vedeti ca stimularea principiului
"eminin prin energia vi!ratorie a principiului masculin este cu totul con"orma legilor
universale ale naturii si ca lumea naturala ne arata nenumarate e(emple tin%ind sa se "aca
complet inteles principiul. ,e "apt preceptele hermetice arata ca creatia universului
urmea%a aceeasi lege si ca in orice mani"estare creatoare, "ie ca ar "i pe plan "i%ic,
spiritual sau mental, operea%a intotdeauna principiul genului, adica mani"estarea
principiilor masculin si "eminin.
/'eea ce este sus, este ca si ceea ce este )os si invers.0 Mai mult, odata ce
principiul genului mental este inteles per"ect, di"eritele "enomene ale psihologiei devin
indata suscepti!ile de a "i clasate si studiate inteligent, in loc de a ramine complet
neintelese.
1u vom "ace o discutie, nici o descriere amanuntita a di"eritelor "enomene de
in"luenta sau de activitate mentala. 1umeroase lucrari au "ost scrise asupra acestui
su!iect in ultimii ani. 'el ce studia%a se poate re"eri la acestea (a se vedea lucrarile lui
Henri ,urville 'urs de magnetism personal si Stiinta secreta). 5olosind teoria genului
mental, el va "i capa!il sa iasa victorios din haosul teoriilor si invatamintelor contrarii, el
va putea daca isi simte predispo%itiile necesare sa devina insusi un maestru. Scopul
nostru este numai de a da o cheie care ii va permite sa deschida nenumaratele porti care
inchid Templul 'unoasterii pe care doreste sal cercete%e. 1oi speram ca in acest studiu
al preceptelor #$!alionului se vor gasi luminile suscepti!ile sa re%olve nenumaratele
di"icultati, cheia capa!ila sa deschida multe porti. 5ata de o!iceiul de a intra in detalii
amanuntite asupra nenumaratelor "a%e ale "enomenelor psihice si ale stiintei mentale, am
pre"erat sa plasam in miinile elevilor nostri mi)loacele de a ataca cu succes orice su!iect
suscepti!il de interes. 'u a)utorul #$!alionului orice individ poate intreprinde orice
lucrare secreta, vechea lumina a Egiptului luminind numeroase pagini o!scure si
nenumarate su!iecte nepatrunse. Acestai scopul lucrarii. 1oi nu am tratat o "iloso"ie
noua, ci am "urni%at marile linii ale unui invatamint general destinat sa "aca mai clare
preceptele altor "iloso"i. Ele vor servi ca Marele conciliator al di"eritelor teorii si doctrine
opuse.
,A"ITOL-L 31
A3IO/E !E#/ETI,E
) poseda invatatura, daca nu se manifesta si nu se e"prima in actele noastre,
este ca si tezaurizarea unui metal pretios, un lucru zadarnic si nebunesc. 'tiinta, ca si
sanatatea, este destinata sa serveasca. 2egea folosirii este universala. )cela care o
incalca sufera, pentru ca el se opune fortelor naturale. #$!alion.
&receptele hermetice, daca intotdeauna au "ost cu gri)a tinute secrete de catre
"ericitii lor posesori pentru ratiuni pe care noi de)a leam aratat, nu au "ost destinate ca sa
"ie pentru totdeauna conservate si tinute secrete. Legea utili%arii "ace parte dintre
precepte, dupa cum se poate vedea din citatul pe care tocmai lam dat si care a"irma cu
mare preci%ie+ invatatura "ara utili%are si "ara e(primare este un lucru %adarnic,
neaducindui nici un !ine celui care o poseda si neamului in intregime. ,esconsiderati
avaritia mentala si puneti in practica ceea ce ati invatat. Studiati a(iomele si a"orismele,
insa nu lipsiti a le practica. *n acest scop va redam unele a(iome hermetice cele mai
importante ale #$!alionului, "iecare urmata de citeva comentarii. *nsusitile, practicatile,
ele nu vor "i ale voastre daca nu le veti pune in practica.

Pentru a va sc*imba starea voastra de spirit sau starile voastre mentale, modificati.va
vibratia.
=rice individ isi poate schim!a vi!ratia printrun e"ort de vointa, "i(ind atentia sa
pe starea vointa. -ointa conduce atentia si atentia modi"ica vi!ratia. 'ultivati arta atentiei
cu a)utorul vointei si veti "i gasit secretul stapinirii sentimentelor si starilor mentale.
Pentru a spulbera o proasta perioada de vibratie, puneti in activitate principiul
polaritatii si concentrati.va gindirea asupra polului opus celui pe care voi voiti sa.l
ani*ilati. 1iruiti neplacutul modificind polaritatea sa.
Aceasta "ormula hermetica este dintre cele mai importante ale doctrinei. Ea este
!a%ata pe adevarate principii stiinti"ice. Am aratat ca starea mentala si starea sa contrara
nu erau decit doi poli ai aceluiasi lucru si ca prin transmutatie mentala polaritatea poate "i
rasturnata. Acest principiu este cunoscut de psihologii moderni, care il aplica pentru a
suprima o!iceiurile urite, s"atuind pe studenti sa se concentre%e intens asupra calitatilor
opuse. ,aca sinteti "ricos, nu pierdeti timpul sa incercati a suprima din voi "rica.
,e%voltativa cura)ul si "rica va dispare. .nii autori au e(primat aceasta idee cu mai
multa "orta intre!uintind e(emplul camerei negre. 1u tre!uie sa incercati a muta
intunericul unei camere. 1u aveti decit sa deschideti perdelele si o!scuritatea invadata de
lumina va dispare. &entru a suprima o calitate negativa concentrati gindirea voastra la
polul po%itiv opus aceleiasi calitati si vi!ratiile, din negative cum erau, vor deveni
po%itive, pina ce veti s"irsi prin a "i polari%ati pe polul po%itiv. 'ontrariul este tot atit de
adevarat, dupa cum multi oameni au putut o!serva pe seama lor cind ei se lasa a vi!ra
spre polul negativ al lucrurilor. Schim!induva polaritatea veti putea sa va stapiniti
sentimentele, sa va schim!ati starile mentale, sa va modi"icati predispo%itiile, sa
construiti caracterul vostru. = mare parte a stapinirii mentale a hermetistilor avansati se
datoreste acestui principiu al polaritatii, care constituie unul dintre cele mai importante
aspecte ale transmutatiei mentale. Amintitiva !ine a(ioma hermetica pe care vam citato
de)a si care spune+ /spiritul, ca si mentalul si elementele, poate fi transmutat din stare in
stare, din grad in grad, din conditie in conditie, din pol in pol, din vibratie in vibratie.
#$!alion.
Stapinirea polari%arii este stapinirea propriilor tale stari, a principiilor
"undamentale ale transmutatiei mentale sau a alchimiei mentale, caci daca un individ nu
do!indeste arta de asi stapini si schim!a propria sa polaritate, el va "i incapa!il sa
in"luente%e antura)ul sau. = intelegere per"ecta a acestui principiu va permite oricarui
individ sasi schim!e polaritatea personala, ca si pe aceea a altora, daca el vrea sasi
consacre timpul, staruinta si studiul si practica necesara pentru a deveni maestru al artei.
&rincipiul este adevarat, insa re%ultate o!tinute depind numai de ra!darea si practica
elevului.

$itmul poate fi neutralizat prin aplicarea corecta a artei polarizarii.
'um am e(plicat in capitolele precedente, hermetistii a"irma ca principiul ritmului
se mani"esta pe plan mental tot asa ca si pe plan "i%ic si ca succesiunea de%ordonata a
sentimentelor, a starilor de spirit, a emotiilor si a altor stari mentale este datorata miscarii
de dutevino a pendulului care ne antrenea%a de la o e(tremitate la alta. Hermetistii
invata de asemeni ca legea neutralitatii permite intro "oarte larga masura sa se
stapineasca constant miscarile ritmului. ,upa cum am e(plicat, e(ista un plan superior al
constiintei la "el cum e(ista un plan in"erior. Maestrul, ridicinduse gradat pina la planul
superior, o!liga oscilatia pendulului mental sa se mani"este pe planul in"erior in timp ce
el a atins planul superior, ast"el reusind sa se sustraga oscilatiei de retur a pendulului.
Acest re%ultat se o!tine polari%induse asupra eului superior, atingind ast"el vi!ratiile
mentale ale eului situat mult mai sus decit planul o!isnuit al constiintei. Este ca si cum s
ar ridica deasupra unui lucru sau de al lasa sa treaca pe dinainte. Hermetistii inaintati se
polari%ea%a la polul po%itiv al "iintei lor, la polul lui /eu sint0 C sine, in locul polului
personalitatii /moi0, re"u%ind operatia de retur a ritmului. Ei se ridica deasupra planului
constiintei si, raminind "erm sta!iliti in )udecarea "iintei, ei permit pendulei sa revina
inapoi pe planul in"erior "ara a se modi"ica polari%area.
Aceasta poate "i indeplinita de toti acei care au atins un oarecare grad de stapinire
personala, chiar daca inteleg sau legea. Ast"el de insi re"u%a pur si simplu de a "i atrasi
inapoi de pendula sentimentelor si a emotiilor2 a"irmind "ara raga% superioritatea lor, ei
ramin polari%ati la polul po%itiv. 1atural ca maestrul !ene"icia%a de toate acestea intrun
grad mult mai considera!il, pentru ca el intelege legea, pentru ca el stie ca el a depasito,
opunindui legi superioare si pentru ca multumita vointei sale el a atins o pondere si o
soliditate mentala aproape de necre%ut pentru acei care se lasa !alansati inainte si inapoi
de pendula mentala a starilor de spirit si a sentimentelor.
1u uitati insa ca in realitate voi nu distrugeti principiul ritmului, care este
indestructi!il. -oi nu "aceti decit sa dominati o lege opunindui alta si mentinind ast"el
echili!rul. Legile ponderii si contraponderii operea%a tot asa pe plan mental ca si pe plan
"i%ic. = intelegere per"ecta a acestor legi permite oricui sa para ca le stapineste, cind in
realitate el nu "ace decit sa le contra!alanse%e.

!imeni nu se sustrage principiului cauzei si efectului. /nsa e"ista mai multe planuri de
cauzalitate si orice individ poate utiliza legile planurilor superioare pentru a stapini
legile planurilor inferioare.
*ntelegind !ine practica polari%arii, hermetistul se poate ridica pe un plan superior
cau%alitatii si contra!alansea%a ast"el legile planurilor in"erioare. 6idicinduse deasupra
planului ordinar al cau%elor, el devine intrun anumit grad o cau%a in loc de a "i cau%at.
5iind capa!il sa stapineasca starile sale de spirit si de sentimente si putind sa neutrali%e%e
ritmul, cum de)a am e(plicat, el e capa!il de a se sustrage unei mari parti a actiunilor
principiului cau%ei si al e"ectului pe planul o!isnuit. Multimile se lasa a "i conduse, ele
asculta de antura)ul lor. -ointele si dorintele altora sint mult mai puternice decit ale lor.
Ele suporta sugestiile acelora care ii incon)oara si de toate cau%ele e(terioare care
incearca sa le miste pe esichierul vietii ca pe niste simpli pioni.
6idicinduse deasupra cau%elor suscepti!ile de al in"luenta, hermetistul avansat
atinge un plan superior de actiune mentala si, dominind starile sale de spirit, emotiile si
tendintele sale, sentimentele etc, el crea%a in el insusi un caracter, noi calitati si puteri,
multumita carora el poate domina antura)ul sau o!isnuit si sa devina ast"el practic )ucator
in loc de a "i un simplu pion. Ast"el de oameni )oaca constient rolul vietii in loc de a "i
condusi ici si colo de puteri si vointe mai puternice. Ei "olosesc principiul cau%ei si al
e"ectului in loc de a "i utili%ati de el. 1atural ca, chiar cei mai mari maestri, sint supusi
principiului, caci el nu se mani"esta mai putin pe planurile superioare, insa pe planurile
in"erioare de activitate ei sint stapini in loc de a "i sclavi. 'um a spus #$!alion+ inteleptul
serveste pe planul superior, insa este servit pe planul in"erior. El asculta legilor venind de
sus, insa pe planul sau si pe planurile in"erioare el este stapin si da ordine. ,e alt"el,
lucrind ast"el el constituie o parte din principiu in loc de a i se opune. *nteleptul "ace parte
din lege. *ntelegind !ine, el o utili%ea%a in loc de ai "i sclav. *nteleptul, in comparatie cu
omul o!isnuit, poate "i comparat cu un inotator a!il, plecind si venind din toate partile, in
comparatie cu o !uturuga care este dusa de curent in toate partile. Totusi inotatorul si
!usteanul, inteleptul ca si prostul, sint la "el supusi legii. Acel care intelege de)a acest
adevar, este de)a pe calea maestriei. #$!alion.
&entru a incheia, solicitam atentie si pe a(ioma hermetica de mai )os+

)devarata frumusete *ermetica este o arta mentala. 34balion.
&rin aceasta a(ioma hermetistii invata ca a munci pentru a in"luenta un antura)
este posi!il numai cu a)utorul puterii mentale. .niversul "iind complet mental, re%ulta de
aici ca el nu poate "i condus decit prin mentalism. *n acest adevar se poate gasi e(plicatia
tuturor "enomenelor si mani"estarea tuturor puterilor mentale care au atras atit atentia si
care au "ost studiate la inceputul secolului al doua%ecilea. Se regaseste constant in
invatamintele di"eritelor culte si di"eritelor scoli principiul su!stantei mentale a
universului. ,aca universul este mental in natura sa su!stantiala, urmea%a in mod
indiscuta!il ca transmutatia mentala tre!uie sa schim!e conditiile si "enomenele
universului. Daca universul este mental' spiritul tre&uie sa fie puterea cea mai
considera&ila care lucreaza pentru fenomenele sale+
,aca acest adevar este !ine inteles, se va vedea adevarata natura a ceea ce in mod
o!isnuit numim /minuni0.
5TOT-L E0TE 0"I#IT' -NI1E#0-L E0TE /ENTAL+6 K%&alion+
&entru de%voltari complementare privind vechea stiinta a lui Hermes, lectorul
poate sa se re"ere la trei lucrari ale domnului Henri ,urville+
@:. 'atre intelepciune. 'ararea discipolului. 'ele patru ver!e initiatoare (a sti, a voi, a
indra%ni si a tace)2
@?. Stiinta secreta. Marile curente initiatoare de la 'hina imemoriala pina in %ilele
noastre. Educatia lui Sine insusi (8e). Adaptarea harurilor initiatoare la necesitatile
actuale2
@@. Misterele initiatoare. *nalta stiinta egipteana. 6itualul =sirian.