ROBERT A.

MONROE

CALATORII
iNDEPARTATE
•
 Copyright © by Robert A. Monroe, 1985

Titlul in limba engleza

Far Journeys
ROBERT A. MONROE

Copyright © 2011 EDITURA FOR YOU

'-' '-'
Coperta: www.graficadesign.ro
Tehnoredactare: Felicia Driigu~in CALATORII
,... '-'
Descrierea CIP a Bibliotecii Na\ionale a Romaniei
MONROE, ROBERT
Calatorii indepartate - Bucure~ti: For You, 2011
INDEPARTATE
ISBN 978-973-1701-88-2

Traducere
159.961 •
Mihaela IVSnU{l

Toate drepturile asupra versiunii in limba romana apaI1in Editurii For You.
Reproducerea integrale sau pai}iala, sub orice forms, a textului din ac:easta
carte este posihilii numai eu acordul prealabil al Editurii For YOll.

Tel/fax. 021/6656223; 0314286724,

mobile phone 0724212695;
e-mail: foryou@editura-foryou.ro;
editura_foryou@yahoo.com;
website: http://www.editura-foryou.ro
http://www.copiii-indigo.ro

EDiTURA FOR YOU

Printed in Romania ISBN 978-973-170 I -88-2
 PROLOG
Le dedic aceasta carte:
fi" e pare d existii 0 modalitate u~oara de a face lucrurile -
lui Nancy Penn Monroe, care imi este mai mult decat ~ ~i una mai dificila. Dad am avea posibilitatea de a alege,
sotie, a carei iubire, sprijin ~i intelegere constanta au fiecare dintre noi ar prefera calea u~oara, pur §i simplu pentru ca
fost elementele indispensabile in scrierea este mult mai eficient, economise~ti timp §i encrgie. Dad este prea
u~or, unii dintrc noi se simt vinovali. Dad nu mergem pe calea la-
~i finalizarea acestei lucrari. borioasii, de lncerdri ~i verificari repetate, avem scnzalia supara·
toare d ne lipse~te ceva. Dad este atat de u§or, lnseamna d, pro-
Sutelor de persoane care, in ultimii cincisprezece babil, nu e bun sau ar putea fi chiar sa ne faca sa pacatuim.
Dar, dupa un timp, cea mai u~oarii cale devine 0 obi~nuinla
ani, mi au oferit timpul, energia ~i interesullor in
~i uitam vechiul drum. Dad ali trilit intr·o zona suficient de mult ~i
foarte multe moduri ~i lara care nu a~ fi putut sa ali calatorit intre doua or~e, lnainte ca autostrazile §i ~oselele in-
•
realizez atat de multe. terstatale sa fi fost eonstruite, incercali, macar 0 singura data, sa
mergeli iar pe drumul vechi. Yeli descoperi ca 0 data este de ajuns.
Calatoria bara la bara, haosul total, frustrarile din ce in ce mai mari
umbresc orice nostalgie pe care ali fi putut-o simli.
Acum, iata problema. Sa presupunem ca ai cunoscut pe cine·
va care nu a condus niciodata pe 0 ~osea interstatala. Toata viala
lui, el a condus doar in trafic local. Aauzit des pre astfel de super-au-
tostrazi. Poate chiar le-a viizut de la dis tanIa, sau a auzit vuietul ve-
hiculelor §i a mirosit gazele de e§apament. El are motive pentru
care nu a mers §i nu va merge pe §oselele interstatale; nu are ne-
voie sa 0 faca, este mullumit de modul in care se deplaseaza; vehi-
culele caliitoresc prea repede ~i deplasarea nu se face in condilii de
siguranla; trebuie sa faci un oeol pentru a ajunge pe aceste §osele;
e pHn de straini de peste tot, deci nu §tii cu cine 0 sa te intalne§ti §i
5
_ _ _ _ _ _ _ ROBERT A. MONROE _ _ _ _ _ _ __
nu poti avea incredere in ei; ma~ina ta nu e in stare foarte buna ~i
ar putea sa se defecteze ~i sa ramai cine ~tie unde, fara ajutor, in-
tr-un loc indepiirtat de care nu ai auzit niciodata. Poate dndva yeti
incerca, dar nu chiar acum.
Dar dupii un timp, cea mai u~oara calc devine 0 obi~nuinta ~i
uitam vechiul drum. Cand ati trait intr-o zona suficient de mult,
pentru a calatori mereu intre doua ora~e, inainte ca autostrazile ~i
~oselele interstatale sa fi fost construite, incercati drumul vechi
macar 0 singura data. Veti descoperi ca 0 data este de ajuns. Cala-
toria bara la bara, haosul total, frustrarile din ce in ce mai mari um-
bresc oriee nostalgie pe care ati fi putut sa 0 simtiti. Aveti parte de
sufieient trafie localla inceputul ~i la sfiir~itul fiedrui drum pe ~o­
selele interstatale.
Sa presupunem d vezi un ordin de constructii de la autori-
tatea nationala a drumurilor, care hotar~te d se va incepe demo-
larea autostrazii vechi, astfelindt intregul trafic local va trebui sa
se mute, in cele din urma, pe ~oseaua interstatala - fie ca iti place,
fie ca nu. Ce faci? Ce ai face? Nimic? Sa presupunem ca aceasta per-
soana indpatanata este un vechi ~i drag prieten. Prietenul tau cu-
noa~te ordinul, dar refuza sa creada. El poate sa vada echipele care
lucreaza la capatul vecii ~osele ~i Ie ignora existenta. Astfel, ~titi ce
trauma intensa va suferi el, dnd vechiul drum va fi dezafectat ~i va
fi dus, in tipete ~i urlete, pe ~oseaua interstatala.
Th decizi sa faci ceva, orice. Dupa decizia ta, trec saptamani,
luni, ani, din cauza propriei inel1ii. Ai propriul tau rationament. Nu
~tii cum sa procedezi. Nu ~tii cum sa descrii traficul interstatal, in
comparatie cu cellocal ~i prietenul tau ilintelege numai pe acesta
din urma. A1tcineva va veni ~i 0 va face in locul tiiu, pentru priete-
nul tau.
in cele din urma, descoperi raspunsul stupid de simplu. Th ~i
prietenul tau suferiti de aceea~i tulburare, dar din cauze diferite.
Este yorba de inerfie. Pe vremea cailor ferate, locomotiva putea
6
_ _ _ _ _ CALATORII iNDEPARTATE _ _ _ _ _ __
trage doar patru sau cinci vagoane 0 data, intrudt, dad se adau-
gal! mai multe, se distrugeau rotile de actionare, in incercarea de a
pleca de pe loco Inerfie. Apoi, un tanar inteligent a venit ~i a inven-
tat cuplajul de alunecare, care ii permite locomotivei sa preia, pe
rand, inel1ia vagoanelor. intrebati orice conductor al unui tren de
marfa, cum era sa te afli in ultimul vagon al unui tren care are in
compunere 0 suta de vagoane, atunci dnd trenul porne~te. Instan-
taneu, te mi~cai la zero la cincizeci de kilometri pe ora. La fel este ~i
ru automobilele. Transmisia este acolo, pentru a aSigura posibilita-
tea de a depa~i inel1ia. Dupii ce e~ti in mi~care la viteza de croazie-
ra, puterea este necesara numai pentru a compensa influenta van-
tului ~i frecarea cu carosabilul - fo* relativ mici. Cazul dificil este
lansarea catapultata de pe un portavion, care se face rapid ~i nu
prea u~or. Armele sunt dispozitive de a invinge inel1ia gloantelor.
Nu e sigur dad metodele folosite sub 0 forma diferita, care
ne vor determina sa trecem la ~oseaua interstatala, vor fi mai putin
confuze ~i naucitoare. Sa luam acest exemplu:
... Nu pot sa tree chestia asta printr-un punct zero, ar trebui sa
existe 0 metoda mai buna de a 0 face!
(Emo!ia ta necontrolatii defune i!ifolose~te 0 mare parte
din energie. 0 reac!iefoarte umanii.)
o metoda mai buna de a 0 face acest ... lucrurile sunt ce sunt,
dai ru piciorul intr-o piatra din calea ta ~i te doare degetul, de ce sa
te superi pe piatra, nu poti sa te superi pe ea pentru d e in drumul
tau sau pentru ca e mai dura decat un deget. ... da, arum hai sa
vedem daca funqioneaza.
(Este centrarea aten!iei, a con~tiin!ei, care nu poatefi de-
viatii sau abiitutii din drum. Nici 0 altil. energie disponibilii fie,
ca om, nu este la fel de puternicii. Ca 0 lentilii, va direc!iona
energia pe care 0 nume~ti lumini/., astfel incat sii-fi pofi folosi
con~tjjnfa.)
7
_ _ _ _ _ _ _ ROBERT A. MONROE _ _ _ _ _ _ __

De fiecare data cand aud ceva de genul asta, imi dau seama
cat de departe trebuie sa ajung.
(Facefifoarte bine, domnule Monroe. Recuno~terea unui
astfel de precept este 0 dovada.)
Hei, am inteles! Este sub orizontala ... uh, cu exceplia acestei
unde nesinusoidala in forma de dinti de fierastrau, se pare ca nu
pot sa 0 men tin ~i exista 0 forma de unda mai mica, pe cea in forma
de dinti de fierastrau, pe care nu pot sa 0 dau deoparte. PARTEA I
(Este 0 altaforma de ROTE~ ~a cum ii spui tu. la-I, daca
vrei. Poatefi interesant pentru tine.)
Sigur, de ce nu!
Clie!
Trecerea de la traficullocal, la cel al ~oselelor interstatale,
necesita intr-adevar 0 intrare sau 0 banda de accelerare, pentru a
te integra fluxului de vehicule existent. Daca putep face ca instru-
mentele furnizate de traficullocal sa se aplice in proiectarea ~i con-
struirea rampei, cu atat mal bine. Trebuie sa va amintip in special
factorul de ineJlie - sa prinzi viteza cu m~ina incarcata, sa incepi
dintr-o treapta de viteza inferioara, astfel incat sa nu se blocheze
motorul, apoi sa faci lin trecerea; transmisie automata nu ~tie cand
ai nevoie sa schimbi traseele. In cazul in care designul este corect,
prietenul tau alearga pe autostrada interstatala, cu mult inalnte ca
~oseaua veche sa fie dezafectata.
Faci tot ce poti.
Robert A. Monroe
Faber, Virginia
1985

• Un termen creat de Robert Monroe, care este 0 abreviere pentru

Energia-Gand Asemanatoare §i Organizata, (Related Organized Thought
Energy) transmisa de la 0 minte la alta, de la un suflet la altul. N.T.
9
8

VECHIUL TRAFIC LOCAL
~ aca ar fi sa subliniez ceva pentru inceput, ar fi faptul ca
1tJ sunt inca fizic in via\a, dupa douazeci §i cinci ani de ex-
plorare personala a experien\elor in afara corpului (EiC). PUlin afec-
tat de trecerea timpului, dar inca, mai mult sau mai pulin, functional.
Au existat cateva momente cand nu am fost amt de sigur. Cu
toate acestea, unele dintre cele mai bune autorita\i medicale m-au
aSigurat ca problemele fizice cu care m-am confruntat au fost sim-
ple afeqiuni de genul cauza-§i-efect, datorate traiului in cultura/ci-
viliza\ia americana, a mijlocului 1e secol XX. Unii adopta 0 alta po-
zi\ie. Sunt inca in via\a, ca urmare a activita\ii Eic. Aiegeli ce vreti·
Deci, s-ar parea ca este posibil sa practici "ie§irea din corp",
in mod regulat - §i sa supravie\uie§ti. De asemenea, dupa ce am
fost testat periodic de catre experti, pot face in continuare afirma-
\ia ca sunt rezonabil de sanatos, intr-o lume nu atat de rezonabil de
sauatoasa. Exista muI\i oameni care fac lucruri ciudate §i nu palesc
nimic. Cu un secol in urma, ar fi putut fi yorba despre trecerea
peste cascada Niagara, intr-un butoi.
Ce este experien\a de extracorporalizare? Pentru cei care nu
s-au intalnit cu subiectul inca, 0 experienla in afara corpului (EiC)
este 0 stare in care te afli in afara corpului fizic, pe deplin con§tient
§i capabil sa percepi §i sa actionezi ca §i cand ai funqiona fizic - cu
cateva excep\ii. Po\i sa te deplasezi prin spa\iu (§i timp?) lent sau,
aparent, cu 0 viteza ce 0 depii§e§te pe cea a luminii. POli sa observi,
10
_ _ _ _ _ CALATORll iNDEPARTATE _ _ _ _ _ __
sa participi la evenimente, sa iei decizii con§tiente bazate pe ceea
ce percepi §i facio Po\i sa te deplasezi prin materia fizica - cum ar fi
pere\i, placi de o\el, beton, pamant, oceane, aer, chiar §i radi<i\ii
atomice - fara efort sau efec!.
Po\i sa mergi intr-o camera alaturata, fara a te obosi sa des-
chizi u§a. Po\i sa-Ii vizitezi un prieten, aflat la cinci mii de kilometri
distan\a. Po\i sa explorezi Luna, sistemul solar §i galaxia, daca te in-
tereseaza. Sau, po\i sa intri in alte sisteme de rcalitate, percepute
doar vag §i teoretizate de catre con§tiin\a noastra timp/spa\iu.
Acesta nu este un fen omen nou. Sondajele recente indica
faptul ca aproximativ 25% din popula\ie i§i aminte§te cel pu\in 0
astfel de experien\a. Istoria omenirii este plina de relatari de astfel
de evenimente. in literatura de specialitate timpurie, experien\a
era etichetata drept "proiec\ie astral a". Am inceput prin a refuza sa
folosesc acest termen, intruciit avea 0 conota\ie oculta §i, cu sigu-
ranta, nu era unul §tiin\ific, potrivit standardelor noastre. Charles
Tart, un prieten psiholog, a popularizat termenul de "experien\a de
ie§ire di,? corp", in perioada in care am lucrat impreuna, prin anii
§aizeci. In ultimii douazeci de ani, a devenit termenul generic ac-
ceptat in occident, pentru aceasta stare speciala de a fi.
Fara nici un motiv evident, am inceput sa "ies" din corpul meu,
in toamna anului 1958. in lumina evenimentelor istorice de mai tar-
ziu, este important sa declar ca nu a fost yorba de droguri sau aleool.
Nu am consumat niciodata droguri, iar aleool din cand in cando
Acum ca\iva ani, am participat la 0 conferinla, nu prea depar-
te de fosta noastra casa din Westchester County, New York - locul
primei mele ie§iri din corp. Caud am ajuns in dreptul casei, am re-
marcat ca motivul pentru care ele s-au declan§at, imi era inca necu-
noscu!. Un prieten psiholog, care era cu mine in ma§ina, a aruncat
o privire spre casa, s-a intors spre mine §i a zambi!. "Raspunsul este
simplu. Este casa. Uita-te bine la ea."
11
______________ ROBERTA.MONROE _______________
Am oprit ma~ina. Casa arata la eel. Acoperi~ verde ~i piatra.
Noul proprietar 0 intre\inuse bine. M-am uitat la prietenul meu.
"Nu vad nimic diferit."
"Acoperi~ul." Aaratat cu degetul in sus. "Este 0 piramida per-
fecta. Mai mult decat atat, este acoperit cu cupru, la fel ca varfurile
piramidelor mari din Egipt, inainte ca ho\ii sa Ie jefuiasca."
Am privit, uluit.
"Puterea piramidei, Robert", a continuat el. "Ai citit despre
asta. Ai trait intr-o piramida. Acesta e motivul!"
Puterea piramidei? Ei bine, poate. Exista documente ~i carti
care vorbesc despre energiile ciudate din interior.
Aspune ca experien\a de extracorporalizare m-a speriat, este
o afirma\ie prea blanda. Cand s-a intamplat, am fost cople~it de vi-
ziuni de panica, legate de tumori cerebrale ~i nebunie. Aceasta a
dus la ample analize medicale, toate cu rezultate negative, urmate
de recomandiiri pentru ~edin\e de psihoterapie, pentru "disfuncpe
halucinatorie minora". Am ignorat acest diagnostic, in mod auto-
•
mat. Unii dintre cei mai buni prieteni ai mei la momentul respectiv,
au fost psihiatri ~i psihologi cu propriile probleme - de~i, cu sigu-
ranta, mai ortodoc~i.
in schimb, am inceput sa cercetez fenomenul cu incapa\a-
nare, din dorin\a de a rna apara - ~i, pe masura ce frica si panica
s-au mai domolit, dintr-o curiozitate din ce in ce mai mare. Drumul
m-a purtat dincolo de cercurile ~tiin\ifice conven\ionale (respinge-
re totala), religii ("Este lucrarea diavolului"), parapsihologie ("Inte-
resant. Ne pare rau, nu exista date disponibile") ~i discipline orien-
tale ("Vino sa studiezi in ashramul nostru din nordul Indiei, timp
de zece ani"). Acest lucru a fost consemnat in cartea mea anterioa-
rii, Glillitorii in afara corpului*.
* Publicatii de Editura For You.
12
_______ CALATORll iNDEI'ARTATE _____________
Un lucru e sigur. Scopul cartii anterioare a fost de mai multe
ori indeplinit. Mi-a adus mii de scrisori din toate pal'\ile lumii ~i,
priI1tre ele, mai multe sute de oameni mi-au mul\umit personal
pentru garan\ia ca nu erau deranja\i mental, cli nu crau atat de sin-
guri - dupa expcrien\a lor secreta, pc care nu ~i-au putut-o explica
- ~i, cel mai important, ca nu erau neaparat candida\i pentru cana-
peaua psihiatrului sau pentru spitalul de nebuni. Acesta a fost sco-
pul declarat al cal'\ii origin ale: de a ajuta macar 0 singurii persoana
sa evite astfel de chinuri inutile.
Eu personal sunt uimit de schimbiirile pctrecute in ace~ti
douazeci ~i cinci ani. in cele mai multe societa\i academice ~i inte-
lectuale, acum e destul de acceptabil sa vorbe~ti despre Eic. Cu toa-
te acestea, sunt sigur ca marea majoritate a oamenilor din cultura
noastrii nu cunosc inca acest aspect al vie\ii lor. in 1959 sau 1960,
a~ fi ras de ideeade a line un discurs despre Eic, lalnstitutul Smith-
sonian. Sau cii lucrari pe aceasta tema vor fi prezentate in fa\a
membrilor Asociapei Americane de Psihiatrie. Dar s-a intamplat.
Una dintre abordiirile cele mai frecvente pe care 0 aud, imi
aminte~te foarte mult de rutina veche ~i depa~ita din show-busi-
ness, referitoare la intrebarea pe care 0 pune de obicei un produca-
tor, actorului care cauta 0 slujba. EI asculta ceea ce ~tie deja - cii ac-
torul a aparut in The Great One in 1922, a jucat in Who goes there?
in 1938, a cii~tigat Premiul Criticii pentru rolul principal din Nose to
nose ~i in 1949 a jucat rolullui Willie in What Makes Willie Weep.
Produciitorul il intrerupe ~i ii pune 0 intrebare foarte simpla:
,,E minunat, dar ce aifacut ieri?"
~i este normal. Ce am facut (in afara corpului), de la data pu-
blicarii cartii Ct'ilt'itorii in afora corpului? Raspunsul pe care-I dau
de obicei este acesta: incepand cu anii 1970, am inceput sa simt 0
frustrare, 0 limitare a activitalilor mele din afara corpului. Presu-
pun cii este greu de crezut pentru unii, dar acest gen de ciilatorii au
devenit, de fapt, plictisitoare. Entuziasmul de inceput a trecut de-
13
_______________ ROBERTA.MONROE ----------------
mult. Adevenit un efort sa particip la teste - ~i, pentru di a fost un
efort, am inceput sa simt d a oferi "dovezi" nu face parte din mo-
dul meu de operare. Mai mult decat atat, atunci cand rna eliberam
de Iimitarile unor astfel de testari, nu parea sa mai existe nimic in-
teresant de facut.
Inducerea deliberata a celei de-a doua stari a devenit, de ase-
menea, plictisitoare, deoarece am gasit un mod mai simplu de a
atinge acest lucru. Ma trezeam dupa doua sau, eventual, trei cicluri
de somn, sau dupa aproximativ dupa trei sau patru ore ~i eram deja
relaxat fizic, odihnit ~i complet treaz. in aceasta stare, am descope-
rit ca este extrem de u~or sa rna "desprind" ~i sa ies din corp. Atunci
mi-am pus intrebarea ce sa fac. Toata lumea doarme la trei sau pa-
tru ~i jumatate diminea\a. Se parea ca nu am nimic de c~tigat, daca
rna duc ~i rna intalnesc cu oamenii, in timp ce ei dorm - ~i, din cau-
za orei, nici nu era 0 u~or de validat. Prin urmare, fara nici un scop
sau atrac\ie speciata, pluteam de obicei 0 vreme, apoi intram ina-
poi in corp, aprindeam lumina, citeam pana dlnd imi era din nou
somn ~i asta era tot. • ple~itor", "cald", "plin de iubire", "frumos" - ~i sa fii foarte departe
Acest lucru mi-a amplificat sentimentul de frustrare, intrucat
era ceva foItat. Tot efortul meu de a lucra in starea de extracorpora-
Iizare trebula sa aiba un sens sau 0 semnifica\ie, din colo de ceea ce
mintea mea con~tienta (sau a altora) considera a fi important.
in primavara anului 1972, s-a luat 0 decizie care mi-a oferit
raspunsul. Factorullimitativ era mintea mea con~tienta. Prin urma-
re, in cazulin care deciziile privind Eic ar fi luate de aceasta parte
din mine, cum se intamplase pana atunci, a~ r~mane exact la Eel.
Controlam prea mult - aceasta emisfera stanga a creierului, "Eu".
Ce s-ar intampla dad ~ repartiza acest proces de luare a deciziilor
sinelui meu complet (suflet?), care se pare ca este familiarizat cu
astfel de activitati.
Creziind a~est lucru, I-am pus apoi in practica. in noaptea ur-
matoare, m-am dus la culcare, am trecut prin doua cicluri de somn
14
________ cALA TORll iNDEPARTATE _____________
(aproximativ trei ore), m-am trezit ~i mi-am amintit decizia. M-am
deta~at de corpul fizic ~i am plutit Iiber. Mi-am spus in mintea con~.'
tierita, ca decizia de aface va trebui luata de Sinele meu intreg.
Dupa ce am a~teptat ceea ce mi s-au parut a fi doar dlteva secunde,
in intunericul spa\ial familiar a aparut un val imens, 0 mi~care, 0
energie ~i, in acel moment, pentru mine a inceput 0 era noua in ac-
tivita\i1e mele de ie~ire din corp. Din acea noapte, experien\ele mele
non-fizice s-au datorat, aproape in totalitate, acestei proceduri.
Rezultatele au fost de un caracter atat de indepartat de orice
ar putea concepe min tea mea con~tienta, incat a aparut 0 noua pro-
blema. De~i con~tiin\a mea fizica de aici-acum este intotdeauna un
participant, peste 90% din aceste evenimente mi s-au parut imposi-
bil de trecut in mediul timp-spa\iu. Este ca ~i cand cineva ar incerca
sa descrie muzica - de exemplu, 0 orchestra simfonica cu cor - ~i sa
o faca in cuvinte, fara sa foloseasca descrieri tehnice, cum ar fi
note, instrumente, intervale, tonalita\i ~i a~a mai departe. Po\i sa
folose~ti cuvinte precum: "frumos", "captivant", "infrico~ator", "co-
de descrierea reala.
Faci tot ce PO\i. Ceea ce cred ca se ~i intampla, pe miisura ce
faci incercarea. Sunt sigur ca ar fi mai simplu sa vorbe~ti despre tra-
versarea cascadei Niagara, intr-un butoi.
Activita\i1e mele aici-~i-acum prezentau 0 alta problema. Nici
unul dintre exerci\ii1e ~i tehnicile pe care Ie proiectasem ~i Ie pre-
gatisem pentru al\ii, nu func\iona pentru mine. Prieteni psihologi
mi-au oferit mai multe motive pentru care acestea sunt ineficiente
in cazul meu. Cel mai simplu este ca eu nu pot face abstrac\ie de
emisfera stanga a creierului. Am fost atat de profund implicat in pro-
cesul de produc\ie, indlt facultatea mea critica ~i analitica, pur ~i
simplu nu vrea sa renun\e la concentrarea pe materialul de
ajci-~i-acum. De asemenea, pentru a produce aceste exerci\ii, in for-
mat audio, a trebuit sa ascult cu 0 concentrare intensii, inregistrarea
15
_ _ _ _ _ _ _ ROBERT A. MONROE _ _ _ _ _ _ __
~i mixarea diferitelor sunete pC care Ie folosim. Evident cii a trebuit
sa evit efcctul. Pana ~i un simplu ton cu 0 sigura frecventa rna face
sa analizez frecven\a ~i sa incerc sa determin dacii este stabila.
Poate cii exista un efect, iar eu nu sunt con~tient de el. Dar
rna pozi\ia mea este cel pu\in eiudata, dat fiind ca rna uit peste gard,
la 0 grildina pc care am plantat-o ~i ingrijit-o ~i vild cum to\i ceilal\i
se distreaza.
Fragmentele ajci-~i-acum, ale evenimentelor recente, sunt re-
lativ simple. De exemplu, am devenit (Ia propriu) dureros de con~­
tient de faptul cii trupul meu a inceput sa refuze substan\ele chimice.
Aceasta include alcool, medicamente, cafeina ~i, evident, orice altce-
va corpul meu spune cii nu cste bun pentru func\ionarea lui. Respin-
gerea sau reactiile alergice iau forma unor transpirapi abundente,
varsaturi, ~i/sau crampe abdominale severe. Acest lucru poate fi con-
structiv - dar are ~i dezavantajele sale. N-am fost nieiodata un bau-
tor, dar chiar ~i un pahar de vin inipaza procesul de respingere.
in timpul unei interven\ii chirurgicale, imi este extrem de di-
fieil. incep sa resping anestezia, rna trezesc pe masa de operatie §i
simt chirurgul cum rna coase (sunt sigur cii spre surprinderea anes-
tezistului). in recuperare, cand am dureri intense, 0 injec\ie cu De-
merol imi provoaca doar varsaturi extreme. Va pute\i imagina frus-
trarea mea, in perioada postoperatorie, atunei cand al\ii folosesc
un sistem pc care I-am dezvoltat ~i care permite un control excelent
al durerii, fara medicamente. in timpul vizitelor mele la spital, din
ultimii zece ani, doar 0 singura data sistemul a lucrat pentru mine.
M-am sim\it foarte dezamagit, atunei dind acesta nu a fost efieient,
la ultima mea vizita. Afost un eveniment aproape de nesuportat.
Totu§i, mi-am dat seama cii dacii ies con~tient din corp, nu voi avea
curajul sa rna intorc in oceanul de durere care rna a~tepta.
Pe la inceputuri, un prieten psiholog a fost foarte sceptic in
ceea ce prive~te aceasta a1ergie la medicamente. Mai mult, a fost in-
teresat de posibilele efecte asupra tipului meu de structura perso-
16
_ _ cALJiTORJI iNDEPARTATE _ _ _ _ _ __
nala ~i fizicii, a ceea ce acum se numesc substan\e euforizante. Am
incercat mescalina §i LSD de cali tate "de laborator". Nu s·a intam-
plat·nimic.
Un alt lucru: I·am intrebat pe un prieten nonfizic, dacii am
trait intr·o existen\a fizica, in trecutul recent. Afost una dintre pu-
\inele raspunsuri clare pe care Ie-am primit: "Ti-ai petrecut-o ulti-
ma ta viata umana, fiind calugar intr-o manastire din Coshoc-
ton, Pennsylvania. "
M·am uitat la harta statului Pennsylvania §i nu am gasit loca·
Iitatea Coshocton. ~tiam ca exista un Coshocton, OhiO, pentru cii
locuisem in acest stat. Prill urmare, am intrebat din nou, pentru a
fi sigur in privin\a statului. Era yorba de Pennsylvania. Nu am dat
prea mare importan\a, intrucat nu sunt foarte interesat de ceea ce
am fost in alta via\a - dacii am fost ceva. Am men\ionat evenimen-
tul, unui prieten, preot catolic - §i el s·a oferit sa caute in evidentele
sale. Cateva saptamani mai tarziu, m-a sunat sa-mi spun a cii' in-
tr-adevar a existat 0 manastire intr·un loc numit Coshocton, Pen-
nsylvania. Azis ca ar fi interesant sa rna duc acolo la un sfar§it de
saptamana ~i sa vad dacii imi amintesc ceva. Poate ... intr·o zi.
Situa\ie: Buzunarul de la pantaloni, care face bani. Ani de
zile, am pastrat acest lucru secret, deoarece nimeni nu·1 crede. I
I-am aratat so\iei mele, NancY §i ea este tot scepticii. Se pare cii daca
las 0 anumita pereche de pantaloni, aga\ata in dulapul din dormi-
tor, produce bani de hartie. Bani reali, nu noi ~i ne§ifona\i - ci, de
obicei, destul de uza\i. Nu e nieiodata 0 suma mare; suma maxima
pe care am gasit-o vreodata in buzunar este de unsprezece dolari.
De obicei sunt doar unul, doi, trei, sau patru dolari. Timpul nu pare
a fi un factor. Pot sa-i ignor 0 saptamana §i pot sa gasesc doar trei
dolari. Pot sa-i las trei luni §i sa nu fie decat §ase dolari. Nu pare sa
existe un tipar in ceea ce prive§te generarea banilor sau a sumei.
Pot sa duc pantalonii la cura\atorie ~i sa·i pun inapoi in dulap, in
punga de plastic. Nu are nici 0 importan\a. Ne·am gandit la posibili-
17
_ _ _ _ _ _ _ ROBERT A. MONROE _ _ _ _ _ _ __
tatea ca a~ putea merge in somn ~i sa introduc bani in buzunarul de
la pantaloni. Punga de plastic nedeschisa a spulberat aceasta idee.
Una dintre explica\ii ar fi ca, pe cand eram adolescent, am
avut 0 mare nevoie de ca\iva dolari. (A existat un eveniment ciudat
in acea perioada, care ar putea sa aiba 0 legatura cu asta.) 0 parte
din sistemul meu i~i aminte~te inca acea nevoie ~i incearca sa 0 sa-
tisfaca. Pacat ca atunci cand ajungi intr-o alta etapa de via\a, cinci
sau §ase sau unsprezece dolari nu te ajuta prea mult! Foarte pu\ini
oameni rna cred cu adevarat - §i nu-i condamn. Nici eu nu ~ crede,
daca nu mi soar intampla mie.
Situa\ie: in casa noastra de la Whistlefield Farm, era un prid-
vor care dadea in camera de zi. Pentru a ajunge la pridvor, trebuia
sa treci prin doua u~i duble ~i sa cobori cateva trepte de piatra, care
duceau in partea inferioara a pridvorului. Aceste trepte erau destul
de abrupte, diferen\a de inalpme fiind de peste un metru.
intr-o diminea\a, cu bra\ele pline de carp ~i hartii, am ie~it
din pridvor ~i m-am impiedicat. Piciorul stang a venit in fala drep-
tului ~i rna indreptam cu capul inainte in direclia podelei de piatra
a pridvorului. in cadere, nu am putut sa-mi pun bra\ele in fa\ii. imi
amintesc ca rna gandeam: "Ei bine, cazatura asta se va termina cu
siguran\a eu 0 fractura de craniu ~i cu gatul rupt."
Cam la cincisprezece centimetri de podea, caderea mea a fost
atenuata brusc ~i am aterizat foarte u~or cu capul ~i umerii pe pia-
tra, nu mai greu decat daca mi-~ fi pus pur ~i simplu capul jOs,
foarte atent. Restul corpului a cazut dupa aceea, alunecand u~or ca
un fulg. Am stat acolo pentru un moment, intrebandu-ma ce s-a
intamplat. Nu aveam nici 0 durere, nici la cap, nici la umeri, nid un
semn, nid vanatai, nimic. M-am ridicat, mi-am luat ciir\i1e ~i hiirti-
i1e, m-am uitat la locul de unde am cazut ~i am incercat sa gasesc 0
explica\ie. Ceva mi-a atenuat caderea - dar, cu siguran\a, nu ~tiam
ce anume a fost.
18
_ _ _ __ CALATORII fNDEPARTATE _ _ _ _ _ __
Cateva luni mai tarziu, in mijlocul iernii, a avut loc un eveni-
ment similar. Coboram treptele din fa\a, care fusesera cura\ate de
zapada, am alunecat ~i am inceput sa cad. De data aceasta nu am
fost la fel de surprins, cand am aterizat din nou foarte u~or. Au fost
doar doua astfel de evenimente ~i nu cred ca voi incerca, in mod
deliberat, sa cad experimental. inca un alt moment din acelea ce,
"pana in prezent", sunt inexplicabile.
Situa\ie: Unul dintre evenimentele cele mai confuze a avut loc
ca urmare a unei comunicari extrem de directe - sau cel pu\in a~a pa-
rea. Pe la mijlocul anilor '70, intr-o diminea\a foarte devreme, in jur
de ora trei, ca sa fiu exact, pentru a ie~i din corp, am folosit obi~nuita
metoda a lene~ului. Aproape imediat am fost acostat de un individ
vag format, care mi-a dat aceasta instruc\iune foarte specifica:
"D-Ie Monroe, sa fii pe palm iulie fa Eagfehill, fa ora 7
a.m. "Surprins, am cerut sa mi se repete indica\ia. Avenit exact la
fel: "IJ-fe Monroe, sa/Ii pe palm iulie fa Eaglehill, fa ora 7 di-
mineata."
inainte de a avea ~ansa de a intreba de ce sau despre ce era
yorba, forma s-a estompat ~i a disparut. Apoi am revenit in corp,
m-am ridicat ~i am scris recomandarea cu aten\ie.
in noaptea urmatoare, cand am faeut acel~i lucru, aproape
imediat forma a aparut din nou acolo, cu acela~i mesaj. Era foarte
clar - aproape 0 comanda - ~i din nou figura a disparut, inainte de
a avea ~ansa de a cere lamuriri. Am incercat ~i a treia noapte pen-
tru a vedea daca se repeta, dar nu a fost nici un raspuns. Impresio-
nant a fost faptul ca instruc\iunea era foarte clara. ~i a fost repetata
exact, a doua noapte. ~i cel mai important lucru a fost ca "ei" mi-au
spus pe nume.
Aceasta indica\ie mi-a starnit interesul - atat mie, cat ~i fami-
Iiei ~i prietenilor. Am emis tot felul de ipoteze, dar marea intrebare
era: "Unde este Eaglehill?" Era pe la inceputullunii aprilie, dnd am
primit instruc\iunea ~i parea sa fie sufident timp pentru a afla ce
19
______________ ROBERTA.MONROE _______________
inseamna mesajul. Dar indiferent de cat am incercat, nu am putut
sa gasim loc numit Eaglehill. Dupa diteva saptamani, am uitat mai
mult sau mai putin de idee.
Un eveniment a schimbat totul. Eram in vizita la ni~te prie-
teni, care locuiesc la 0 distan\a de diteva sute de kilometri ~i luam
cina afara, pe terasa casei lor. Gazda mea avea un radio, care scana
in mod automat diferite frel'Ven\e, cum ar fi poli\ia, pompierii ~i
a~a mai departe. Stateam acolo discutand, cand deodata la radio
am auzit pe cineva spunand "Eaglehill." Mi-a atras aten\ia imediat.
Am intrebat-o, emo\ionat, pe gazda, pc ce frecven\ii este acordat ra-
dioul. Mi-a raspuns ca este canalul pentru aeronavele FAA care
transmite instruc\iuni catre ~i de la aeronava. Am a~teptat cu ne-
rabdare sa mai aud ceva la radio. Gazda m-a intrebat curioasa ce
este atat de important. Era clar ca nu am sim\it ca a~ putea sa-i
spun. Cateva minute mal tarziu, radioul a revenit la viala cu putere
~i claritate: "Unitatea 351, aflata deasupra Eaglehill, la 0 altitudine
de 3.657 m raporteazi"
Adoua zi, dupa un drum lung spl'e acasa, m-am dus la uni-
tatea FAA de la aeroportul nostru local ~i I-am intrebat pe reprezen-
tantul FAA unde se ana Eaglehill. Mi-a riispuns imediat ca este un
punct de reper dintr-un stat vecin - un reper radio. EI mi I-a aratat
pe harta cailor aeriene; se vedea clar - Eaglehill. Evident ca exista
~i un sat mie cu acest nume, de~i el nu era figurat pe niciuna dintre
hartile rutiere pe care Ie aveam.
Acest lucru a pus mesajul intr-o perspectiva complet noua.
Prin urmare, in dupa-amiaza zilei de 3 iulie, am plecat de acasa spre
Eaglehill. Am intrat in micul ora~ din apropiere de presupusulloc,
m-am cazat intr-un motel local, am luat cina ~i m-am dus la culcare
devreme. Exact la ora ~apte in diminea\a urmatoare, am condus
spre intersec\ia numita Eaglehill. Erau doua sau trei case, un garaj,
~i un magazin - toate situate in jurul unei mici rascruci de drumuri.
Nu era un loc prea impresionant, ca sa zie a~a. Arata de parca nimic
20
_ _ __ _ cALA TORll iNDEPARTATE _____________
nu s-ar fi schimbat in ultimii treizeci sau patruzeci de ani. Am tras
pe dreapta ~i am oprit ma~ina. Ca\iva localnici care stateau in fata
garajului sc uitau la mine curio~i, in timp ce ~teptam.
Am stat mai mult de 0 ora ~i nu s-a intamplat nimic. Nimeni
nu m-a abordat. Nu am simtit nimie deosebit, in afara de emotii ~i
apoi dezamagire. In cele din urma, dindva dupa ora opt, sub privi-
rile curio~ilor, am pornit ma~ina ~i am condus prin Eaglehill ~i din-
colo de el, in mediul rural. Am condus cam trei kilometri ~i nu era
nimic, dedit ferme. M-am intors la rascruce, am luat-o spre vest ~i
am condus ditiva kilometri. Din nou, nimic diferit, nimcni nu mi-a
facut semn - nimic, in afara de dimpuri ~i ferme. M-am intors ~i am
condus spre est. Totul era la fel. M-am intors la postul meu de la
intcrseqie, am stat in ma~ina ~i am a~teptat. Cand s-a facut ora
doisprezece, m-am hotarat d totul a fost 0 iluzie, m-am intors la
motel, mi-am luat bagajele ~i am mancat de priinz. Ori era locul
gre~it, ori am inteles gre~it, am interpretat in mod eronat - sau to-
tul a fost 0 farsa sau un vis.
Dupa ce m-am gandit indelung, in cele din urma mi-am dat
seama unde a fost gre~eala mea. Invita\ia sau cererea nu a fost sa
rna duc la Eaglehill, in corp fizk: trebuia sa rna duc acolo intr-o sta-
re de extracorporalitate. Ceea ce invita\ia nu a luat in considerare,
insa, a fost faptul ca este mai difieil pentru mine sa merg direct la
un anumit loc, dedit la 0 persoana.
Ca sa mai pun paie pe foc: ani mai tarziu, la 0 intalnire cu un
ofieial guvernamental, I-am intrebat despre acest loc, fara sa men-
lionez de ce sunt interesat. Mi-a spus ca era 0 instala\ie speciala de
cercetare federala, care a fost construita exact in perioada in care
am fost acolo. Evident ca acesta nu este un lucru public - sau cel
putin eu nu vreau sa-mi asum acest risc - a~a ca, loca\ia indicata in
povestirea mea nu este cea corecti Imi place in continuare sa spe-
culez cu privire la ceea ce ar fi intamplat, dad a~ fi fost la intalnire,
in starea de extracorporalitate.
21
_ _ _ _ _ _ _ ROBERT A. MONROE _ _ _ _ _ _ __
Situa~ie: Compania mea a primit franciza pentru a instala un
sis tern de televiziune prin cablu, in Charlottesville, Virginia ~i aveam
nevoie de 0 antena de recep~ie, in varful unui deal, chiar in afara
or~ului. Proprietarul dealului era Roy, un om scund, cu ochi alb~­
tri stralucitori, eu chelie ~i plin de energie, cu un sim~ al umorului
subtil ~i sec. Fa~a lui era ridata ~i bronzata, dupa mul~i ani de supra-
veghere a activita~ii din livada de douazeci de mii de meri, d~ pe
culmea dealului. Fiind un sco~ian adevarat, negocierea s-a facut
fara prea multe formaliHi\i, dar a ajuns la un final foarte rezonabil
~i echitabil, iar noi am devenit prieteni. __
Intr-o zi de vineri, dupa pranz, s-a uitat la mine cu 0 schplre
~i m-a intrebat: "I~i place sa joci carli?"
M-a trecut un vechi fior familiar_ "Ce fel de cat1i?"
"Ei bine", mi-a spus, "unii nu-I numesc poker, pentru ca ju-
cam atat de multe partide ciudate - dar e foarte distractiv. Sunt par-
tide de numai zece ~i douazeci de cen~i, astfel incat nu te po~i a~tep­
ta la un cii~tig mare. Le ~inem in fiecare vineri seara, de fiecare data
la alt jucator acasa, iar singurullu<ifu este ca nu se bea. Este cel mai
vechi joc de poker din ora~ul de Charlottesvill~. Cre~ ca s~ joaca re:
gulat, de ~aptezeci ani - ~i asta este 0 perioada lunga de limp. Daca
ai vrea sa vii in seara asta, te voi lua cu m~ina, oriunde ai fi, pe la
~apte ~i jumatate. Repeti~iile la cor te vor amuza."
M-am uitat la el. "Repeti~ii la cor?" EI a zambit.
"A~a Ii spunem noi aici, in Virginia. Unii zic ca nu sunt siguri
daca este legal sau nu ~i am auzit cum poli\ia a facut razii la alte jocuri
de noroc. Bineinteles, noi nu facem nimic de acest gen." Am zambit.
'"
repeti~ii la cor."
.
Nu bineinteles ca nu. Ne vedem la ~apte ~i jumatate, pentru
Am devenit un membru constant al repetitiilor la cor. Nu am
participat in fiecare vineri, dar rna duceam cel pu~in doua vineri pe
luna. Din nou, aceasta a fost 0 schimbare binevenita la munca mea
de zi cu zi in televiziunea prin cablu, iar participan\ii erau strict
22
CA LATORII iNDEPARTATE _ _ _ _ _ __
oameni de afaceri locali, care traisera, cei mai mulli dintre ei, toata
via~a in zona Charlottesville.
. De asemenea, ei nu ~tiau absolut nimic despre cercetarile
eiudate sau des pre celelalte activitali in care cram implicat. Chiar ~i
atunci cand a fost publicata prima mea carte, ei nu au ~tiut nimic,
iar eu nu am facut niei 0 mentiune referitoare la ea. Pana in pre-
zent, probabil ca numai unul sau doi dintre ei cunosc, cat de cat,
ceea ce fac eu acum.
Primul indieiu referitor la implicarea unor factori neobi~­
nui~i in jocul nostru de cat1i, a aparut aproximativ doi ani mai tar-
ziu, ciind ~ase dintre noi jucam 0 partida cu ~apte cat1i. Jocul a ince-
put normal. Cele doua cat1i ale mele erau un trei ~i un patru de tre-
na. Printre cat1ile mele cu fata in sus, era un einei ~i un ~apte de tre-
na. Se paria puternic; erau perechi peste tot pe masa - inclusiv 0
pereche de a~i, in ciit1ile lui Roy, de pe masa. Dupa ce nu am pariat
o tura, ceea ce nu aveam nici un drept statistic sa 0 fac, incercand
sa fac 0 chinta sparta sau roiala, ni s-a impat1it cea de-a ~aptea ~i ul-
tima carte, cu fala in jos. Nu m-am uitat la a mea. Dintr-o data, fara
nici un dubiu, am ~tiut ca primisem ~asele de trena. A fost foarte
eiudat - pur ~i simplu, 0 "cunoa~tere".
"Roy," am spus, indicand cartea neatinsa de jos, "acesta este
un ~ase de trefia ~i voi face 0 chinta de culoare. Jar asta va bate ca-
reul tau de a~i."
Roy s-a uitat la carte ~i a ridicat privirea spre mine, cu un
zambet ~iret. El se uitase deja la ultima lui carte ~i ~tia ca are careul
de a~i. "Plusez cu inca cinei jetoane. Asta nu e ~ase de trena."
Am intins gramada de jetoane ~i am spus: "Uite, Roy."
Azambit ~i a plusat.
"Bine, arata-mi." Am intors cartea ~i era ~ase de trefia. Roy a
zambit. "Asta nu bate careul meu." S-a intors spre careullui de ~i,
care hatea celelalte maini de pe masa. "inca einei jetoane ca nu ai
treiul ~i patrul de trena."
23
_ _ _ _ _ _ _ ROBERT A. MONROE _ _ _ _ _ _ __ _ _ _ _ _ _ CALATORIljNDEPARTATE _ _ _ _ _ _ __

Am zambit. "Nu vreau sa-Ii iau banii, Roy_"
.,0 chinta roiala bate careul meu de a~i." Amai impins 0 alta
gramada de jetoanc. "Nu ered cil ai chinta roiala. Ai §tiut cumva ca
li-a venit un §ase de trefla ~i cil ar trebui sa renunli la timp."
Am zambit ~i am spus: "Nu Ie mai vreau pe celelalte cinci,
Roy." ~i apoi am treiul §i patrul, facand chinta roiala.
S-a uitat §i a spus:
"Ce chestie!"
La urmatoarca mana, cand Roy a facut ciil'\ilc, sentimentul pc
care-I aveam nu ma parasisc §i era incil foarte putcrnic; acea .,cu-
noa~tere". Nici macar nu m-am uitat la ciiI1i. Dintre cele patru cal'\i
puse cu fala in sus, era un cinci §i un ~apte de cupa. ~tiam. Asta e tot
ce pot sa va spun, am §tiut.
"Roy," i-am spus, "ai vazut cinciul §i §aptele de cupa?" Roy a
dat din cap. Nu avea a§i, de data aceasta. "Ei bine," i-am spus,
"Nu vreau banii tiii, Roy:' §i am intors cele doua ciil'\i. Erau
trei §i patru de cupa. Roy s-a uitat la chinta de culoare, la fel ca
inainte, doar cii era de cupit
"Uneori, e§ti cel mai norocos tip pe care I-am intalnit vreo-
d~ta." Ceilalli de la masa au aprobat.
. Despre "norocul" meu consecutiv s-a vorbit cateva luni. ~an-
sa ca 0 singura persoana sa aiba doua chinte consecutive de culoa-
re, intr-un joc cu §ase jucatori, sunt de aproximativ 5.780.000 la
unu. Cum s-a intamplat? Nu §tiu. Cum am §tiut? Foarte simplu, 0 cer-
titudine interioara. Biinuiesc cil mulli pariori au facut 0 gramada de
bani pe astfel de intuilii, sau au pierdut, cand "cunoa§terea" le-a
spus cii nu au ~anse.

~
"aceasta ultima carte este §ase de cupa §i voi face 0 chinta de cu-
loare. Vezi tu, inca nu m-am uitat la dil'\ile de jos, ai observat?" A
dat din cap, urmarindu-ma. Roy fusese dealer. Restul juciitorilor se
uitau cu atenlie, a§teptandu-se sa pierd. Roy era un juciitor de ciil'\i
•••••••
_ J

remarcabil.
Ultima carte mi-a fost data cu fala in jos §i, inainte sa 0 ridic,
Roy a spus, "incil cinci jetoane cil nu ai §ase de cupa. Nu, de fapt,
zece." Aimpins in fala, 0 gramada de jetoane.
"Nu vreau sa-Ii iau banii, Roy", i-am spus, ziimbind.
"Nu ii vei lua de la mine, iar eu nu li-i voi da", mi-a spus el.
"Arata ciiI1ile." Ceea ce am §i faeut.
"Acum, intoarce cartea", mi-a cerut. Cand am intors-o, era
§ase de cupa. M-a privit complet uluit. EI diiduse cal'\ile. Din punctul
lui de vedere, nici 0 §mecherie nu era posibila.
"Mai mult decat atat, i-am spus," cele doua ciil'\i la care nu
m-am uitat inca, sunt trei §i patru de cupa." Roy s-a uitat la mine.
"Pariez cu douazeci,ca nu sunt." Absolut nepiisator, i-am spus:
24 25

2.
HEMI-SYNC SI CELELALTE.
~ data cu publicarea cartii Cilliltorii in afara corpului,
V am inceput sa primim analize, informa(ii ~i parteneri-
ate surprinzatoare din partea unor surse nea~teptate. 0 carte des·
tinata publicului larg, atragea interesul cercurilor ~tiin(ifice ~i aca-
dcmice. Laboratorul nostm situat la vestc de Charlottesville, Virgi-
nia, s·a deschis exclusiv pe baza de voluntariat. Initial numit Whis·
tlefield Research Laboratories, numele i·a fost schimbat mai tarziu,
in The Monroe Institute ofApplied Sciences [Institutul Monroe
de $tiinfe aplicateJ. Folosirea \,lUmelui de Monroe nu a (inut de
ego, ci pur ~i simplu de simplitatea denumirii oficiale. Partea de
"Stiin\e aplicate" a fost destul de specifica. Am considerat ca in\ele·
gerea experien\ei de extracorporalizare ar putea fi realizata la un
nivel compatibil cu ~tiin\ele noastre occidentale ~i ca cel mai mare
serviciu pe care I·am putea aduce, ar fi ca descoperirile sau infor·
ma(iile pe care Ie intalnim, sa fie puse in practica.
Laboratoml consta dintr-o cladire cu un etaj, conceputa pen-
tm acest scop ~i includea doua birouri, 0 sala de relaxare ~i 0 aripa
de cercetare. Aici era camera instmmentelor, sau camera de con·
trol, trei cabine de izolare ~i 0 sala de discu\ii. Toate cele trei cabine
erau conectate independent la camera de control- atat pentm mo-
nitorizarea fiziologica, cat ~i pentm transmiterea de diferite tipuri
de semnale audio ~i electromagnetice, pentru a stimula 0 reac(ie
din partea subiectului voluntar, aflat in cabina.
26
_ _ _ __ CALATORII iNDEPARTATE _ _ _ _ _ __
Cabinele con\ineau fiecare cate un pat cu apa incalzita -
oferind astfel condi(ii confortabile, in intunericul total. Mediul din
interior era, de asemenca, controlat in ceea ce prive~te acml, tem-
peratura ~i acustica. Subiectul din cabina putea fi coneetat, pentm
a transmite catre camera de control, 0 gama larga de semnale fizio-
logice. Acestea includeau EEG pc opt canale (tiparcle electrice ale
undelor cerebrale), EMG (tonus muscular), puis, tensiune arteriala
~i electrid a corpului. Dupa cum au evoluat lucmrile, eram capabili
sa determinam cele mai multe aspecte pe care doream sa Ie cunoa~­
tern, citind pur ~i simplu schimbarile tensiunii electrice a corpului.
in afara de partiripan\ii veni(i in vizita din afara or~ului,
aveam un gmp de voluntari locali, format din mai mul\i medici, un
fizician, un inginer electronist, mai mul(i lucratori din serviciile so-
ciale ~i pSihiatrice, plus prieteni ~i familie. Cele mai multe cercetari
~i experimente au avut loc noaptea sau la srar~it de saptamana, in-
trucat to(i ave am alte ocupa\ii. Privind in retrospectiva, imensa
contribu\ie voluntara a acestui grup a reprezentat un factor major,
in ini\ierea acestui intreg proces in noile condi\ii - ~i pentm asta Ie
voi fi recunoscator pentm totdeauna. A fost nevoie de multa rab-
dare ~i daruire sa ata~ezi electrozii, apoi sa stai ora dupa ora intr-o
cabina intunecata ~i sa raportezi rezultatele subiective ale diferite-
lor teste - rezultate care ar putea fi corelate cu citirile de pe instm-
mentele din camera de control, pana in punctul in care se putea
ajunge la un conscns.
Primele noastre studii au fost 0 continuare a cercetarii asu-
pra somnului, inceputa in New York. Necesitatea gasirii unei solu\ii
la 0 problema a adus unul dintre primele noastre rezultate semnifi-
calive. Deoarece atat de multe dintre starile de extracorporalizare
raportate - inclusiv cele traite de mine - aveau legatura cu somnul,
credeam ca am putea giisi raspunsuri in aceasta zona. Cu toate
acestea, cei mai mul\i dintre subiec\ii no~tri ajungeau la noi noap-
tea, dupa rina, ~i din cauza perioadele lungi ~i plictisitoare, de co-
27
_ _ _ _ _ _ _ ROBERT A. MONROE _ _ _ _ _ _ __
nectare la electrozi, erau fie prea oboSili sa ramana treji sau prea
agitali pentru a putea sa se relaxeze suficient, ca sa raporteze vreo
reaqie subtila ~i subiectiva. Acest lucru a invins scopul nostril de a
folosi anumite tipuri de medicamente pentru a controla aceste
stari, astfel incat am cautat 0 metoda aflata in propriul nostru ca-
dru de rcferinla.
Vechiul truism s-a dovedit valabil. Necesitatea este mama.
Prin aceasta nevoie de a-i ajuta pe subieclii no~tri sa ramana treji,
am ajuns intr-o stare de somn de frontiera, pe care am inceput sa 0
incercam, folosind sunetul. Asta a dus la descoperirea Frequen-
cy-Following Response (FFR - Reaqia de sincronizare a freeven\ei),
care ne-a permis sa \inem subiectulintr-o anumita stare de con~­
tien\a, intre veghe ~i somn, pe perioade indelungate de timp. Prin
introducerea anumitor tipare acustice in urechea subiectului, am
dcterminat d exista un riispuns electric similar, in undele cere-
brale ale subiectului. Controland aceasta freevenla a undelor cere-
brale, am putut sa-l ajutam pe subiect sa se relaxeze, sa ramana
treaz, sau sa-l adormim. Unul din,1;re participan\ii no~tri ingineri a
sugerat sa brevetam acest proces neobi~nuit ~i am primit un brevet
pentru metoda ~i tehnica, in 1975.
Examinand comparativ diferitele freevenle eficiente pentru
subieqi, cu incetul, am inceput sa realizam combina\ii de freevenle
de sunet care au creat FFR extrem de favorabile pentru Eic, ca ~i in
alte stadii neobi~nuite de con~tiinla. Bineinleles ca printre acestea
a fost ~i 0 metoda foarte eficienta de intra in ceea ce este in general
numita, stare meditativa.
Toate acestea nu au venit repede. Doar cateva cuvinte aco-
pera sute de ore de mixare a diferite tipare de sunet ~i de testare a
reacliilor, cu subieqii care stateau rabdatori introO cabina, in timp
ce sunetulle susura in urechi, schimbiind incet tonalitatea, pe ma-
sura ce tehnicianul din camera de control cauta modificari la ins-
trumentele de monitorizare.
28
_ _ __ __ CALATORliiNDEPARTATE _ _ _ _ _ _ __
in timpul unor astfel de sesiuni, participanlii no~tri volun-
tari au inviilat sa raporteze verbal orice schimbiiri aparute in sta-
rea lor mental a sau fizicil. Aceasta a devenit 0 capacitate foarte im-
portanta - sa vorbeascil ~i sa perceapa, atunci cand, in mod nor-
mal, ar fi trebuit sa-~i piarda cuno~tinla sau sa fie "adormili."
Unul dintre primele puncte de identificare solide a fost 0 sta-
re pe care am inceput sa 0 numim Focus 10. Numarul 10 nu a avut
nici 0 semnificalie deosebita ~i nu am idee de unde a aparut. De
asemenea, am vrut sa fim siguri d nu era confundata cu alte forme
de con~tiinla. Prin urmare, ea a devenit pur ~i simplu TEN. Am pu-
tut sa identificam aceasta stare, intr-un mod foarte specific §i sa re-
venim la ea, iar ~i iar, cu subieclii no~tri. U~or de definit, Focus 10
este 0 stare in care min tea este treaza, iar corpul adormit. Toilte
reac~ile fiziologice sunt cele ale unei persoane aflate intr-un somn
profund sau u~or. Cu toate acestea, tiparele undelor cerebrale sunt
diferite. EEG arata 0 combinatie ,
de unde asociate " de obicei cu som-
nul u~or sau profund ~i semnale suprapuse beta (stare de veghe).
Treptat, s-a realizat un grup foarte special - un total de opt
subieqi, complet familiarizali cu starea Focus 10. Comunicare ver-
bala in Focus 10, prin intermediul sistemului de microfon/c~ti, a
devenit la fel de normal ca ~i cand am sta vizavi unul de celalalt, in-
troO sala de conferinle. Dupa citirea instrumentului, puteam spune
cu u~urinla dnd erau ~i cand nu erau in Focus 10. Starea nu putea
fi imaginata sau mimata, chiar dad ar fi existat dorinla vaga de a 0
face. Bineinleles d de multe ori au fost in imposibilitatea de a intra
in starea Focus 10, din cauza presiunilor ~i tensiunilor externe din
viala lor de zi cu zi, pe care nu puteau sa Ie abandoneze cu u~urinta.
in astfel de cazuri, ei spuneau pur ~i simplu cil nu pot sa 0 "fad" 'in
noaptea respectiva sau anulau intalnirea, Acest lucru ne-a econo-
misit mult timp ~i efort.
Odata cu f1uxul constant de vizitatori, am inceput sa deter-
minam d ~i allii, complet nepregatili, puteau fi asistali in Focus 10,
29
_ _ _ _ _ _ _ ROBE/a A. MONROE _ _ _ _ _ _ __
fara prea mari dificulla\i. Procesul de inva\are a comunicarii ver-
bale dura mult mai mull. Pentru a vedea dt de departe merge acest
lucru, am trimis 0 banda cu semnalul mixat, la un prieten psihiatru
din Kansas_ intr-un experiment, ell-a testat pc patru subiec\i com-
plet neinformati - ~i fara a Ie sugera ceea ce ar putea sa se intam-
pie. EI a raportat ca unul dintre cei patru subieqi a renun\at la test,
deoarece a constatat cii se lovea de lavanul incaperii, in limp ce pri-
vea in jOs, la corpul sau fizic.
Urmalorul pas a venit sub forma unei propuneri interesante.
Cand corpul este adormit - adid, cu Simturile fizice dezactivate
sau reduse - de ce sa nu dezvoltam frecvente care ar spori percep-
tia, prin alte mijloace dedit cele cinci simturi fizice? Prin introduce-
rea de semnale bela de frecventa inaltii, subieqii no~tri au incepul
sa gaseasea mult mai mull de cat intunericul obi~nuit Mai intai au
aparut tipare de lumina ~i culoare, care pUleau fi vazute fizic in ca-
bina intunecala, cu oehii inchi~i sau desehi~i. Apoi au urmal sune-
tele auzite in eap - allele dedt eele sintetizate - cum ar fi voci, mu-
zica, uneori explozii puternice, sare scoteau complet subiectul din
starea Focus 10 - fenomen ce inca urmeaza sa fie explicat.
Aceste fenomene au fost treptat percepute intr-un tipar, ceva
ca 0 banda ce precede trecerea intr-o Eic. Au fost, de asemenea,
reaqii fiziologice preliminare - scaderea tensiunii arteriale ~i a pul-
sului, 0 u~oara scadere a temperaturii (oy), pierderea tonusului
muscular. Ulterior, subieqii au raportat senza\ia de ere~tere a greu-
talii corpului fizic, uneori catalepsie ~i 0 senzape puternica de cal-
dura, urmata de racoare_Pe miisura ce s-a continuat eu studiul Eic,
un element eheie s-a repetat in mod constant. Subieqii au inceput sa
localizeze, cu percep\ia lor non-fizica, un punct de lumina. Cand
subiectul invata sa se "deplaseze" in direclia luminii, pana ce aceas-
ta devenea din ce in ce mai mare - ~i apoi sa treaca prin ea - starea
de extracorporalizare era atinsa. in mi~care lenta, "se sim\ea ca ~i
cum cineva ar merge printr-un tunel, pentru a ajunge la lumina" - 0
30
CALATORII iNDEPARTATE _ _ _ _ _ __
descriere clasica, ce a fost relatatii de mul\i dintre eei care au ajuns
in afara corpului - accidental sau intr-o situatie de moarte clinica.
. 0 descoperire noua a fost cheia care ne-a oferit multe deschi-
deri. Acum 0 numim procesul Hemi-Sync.
~tiinta cuno~te de mult timp faptul d exista doua jumata\i,
sau emisfere, in creierul nostru. Dar numai in ultimii ani s-a desco-
perit cii aceste doua jumala\i sunt complet diferite, in ceea ce prive~­
te funqiile pe care Ie exercita. Exista inca controverse cu privire la
teoria referitoare la detalii. De cele mai multe ori, gandim numai cu
"emisfera stanga a creierului". Cand ne folosim "emisfera dreapta",
asta se intampla, in principal, pentru a sustine activitatea cele stan-
gi. Altfel, facem tot posibilul ca sa 0 ignoram. in realitate, semnalele
cerebrale nervoase de la aceste doua jumata\i actioneaza incruci~at.
Emisfera stanga controleaza partea dreapta a corpului, iar emisfera
dreapta controleaza partea stanga. Suntem, in primul rand, 0 civili-
za\ie de dreptaci, dominata de emisfera noastra stanga. Numai in ul-
timii cincizeci de ani, stangacii au fost acceptati ca "egali". in multe
feluri, noi inca facem discriminari in ceea ce ii prive~te pe stangaci.
~tiati ca foarfeca este un instrument pentru dreptaci?
Printre multe alte fatete, noi folosim emisfera stanga a creie-
rului, ca sa vorbim ~i sa citim, sa facem ealcule matematice, sa gan-
dim logic, sa ne amintim detalii, sa miisuram timpul - sursa de gan-
dire logica, rationala. Aceasta nu ,,~tie" nimie altceva.
Emisfera dreapta este initiatorul de idei, al simtului spatial,
al intui!iei, muzicii, emoliei ~i, probabil, a mult mai multe decat ne
dam seama in prezent. Ea este atemporala ~i, aparent, are un lim-
baj propriu.
Una dintre cele mai bune deserieri date pentru a ilustra dife-
renla este data de 0 rola de film. Pentru a-i determina eonlinutul,
emisfera stanga 0 va pune pe un proiector, va arata filmul pe un
ecran ~i, astfel, va fi informata. Emisfera dreapta 0 va ridica, 0 va
line 0 clipa, apoi 0 va pune jos ~i va spune: "Aha, am inleles!"
31
_ _ _ _ _ _ _ ROBERT A. MONROE _ _ _ _ _ _ __
Ridicol! Aeeasta este reaqia cmisferei stangi, pe masura ee
cititi aceste cuvinte. Pur ~i simplu, dupa standardele emisferei stan-
gi, ea nu proccscaza.
Practic, suntem 0 societate cu jumatate de creier. Efectiv, tot
ceea ee consideriim valoros cste operat sau controlat de emisfera
stanga dominanta, a creierului nostru. Chiar daca i~i are originea
in emisfera dreapta - cum ar fi 0 idee sau muzica - partea stanga a
creierului preia controlul ~i 0 pune in practica.
Cum am ajuns sa fim astfel? Nimeni nu e absolut sigur, dar
una dintre variantele cele mai bune este eft domina\ia emisferei
stangi a creierului a aparut din cauza necesita\ii fundamentale de a
supravietui intr-o lume fizica. Pe parcursul a mii de ani, inainta~ii
no~tri au intarit aceasta caracteristica, pentru eft asta era modul In
care se puteau face lucrurile. intregul nostru sistem - caqi, ~coli,
colegii ~i universitati, industrie, structuri politice, biserici - se ba-
zeaza in mod fundamental pe emisfera stanga, in procesul de inva-
tare, aplicare ~i funqionare. Am privit, in general, gandirea emis-
ferei drepte cu toleranta, suspiciune, dezgust, iritare, neincredere -
~i spaima plina de veneratie.
Atunci, de ce ne mai deranjam! De ce nu ne bazam, in conti-
nuare, pe jumatate de creier ~i sa renuntam la ccalalta? Cine are ne-
voie de partea dreapta a creierului!
Noi. Studii recente arata eft ne folosim emisfera dreapta in
via\a noastra de zi cu zi, in multe moduri subtile. De exemplu, emis-
fera stanga i~i aminte~te nume, dar partea dreapta a ereierului i~i
aminte~te fa\a. (De cate ori nu a\i zarit un chip familiar, dar nu v-ati
putut aminti numele lui? Emisfera stanga, pazea! Studii realizate pe
lideri mondiali, de-a lungul istoriei, indica faptul ca ei gandeau cu
mult mai mult decat cu mintea lor analitica, inteleetuala. Toate deci-
ziile mari ale omenirii au fost facute cu eeva inplus fata de emisfera
stanga. Plus partea dreapta a creierului? Dovezile sprijina acest lu-
cru, pe baza a ceea ce ~tim acum. Mai mult decat atat, ~ansa este ea
32
_ _ _ _ _ _ CALATORII [NDEPARTATE _ _ _ _ _ _ __
emisfera dreapta sa ia ~i hotararile din cabina de vot, la alegerile
preziden\iale. Teoria actuala se centreaza in jurul ideii ca, de multe
ori In timpul activita\ilor noastre de zi cu zi, trecem succesiv de la
dominapa emisferei stangi, la cea dreapta - ~i invers. 0 astfel de
schimbare are loe instantaneu, in func\ie de necesitatea fizica sau
mentala din momentul respectiv. Acest lucru pare sa limiteze ~i mai
rigid folosirea, deja minora, a poten\ialului nostru creierl minte.
Cum de am ajuns destul de inteligenp pentru a coborl din copaci ~i a
supravie\ui ca specie, a fost fie noroc chior, fie miracol. Sau altceva.
Atunci ce facem ca sa folosim mai mult din puterea creierului
nostru? De-a lungul evolu\iei umane, s-au incercat mai multe me-
tode. Practic, toate au avut dezavantaje sau limitari, intr-o forma
sau alta. Procesul Hemi-Sync ofera ~anse ~i poten\ial in acest dome-
niu. El poate fi folosit cu relativa u~urin\a, nu are nevoie de ani de
instruire intensiva ~i nu se limiteaza la 0 pal eta limitata de aplicare.
Hemi-Sync (prescurtare pentru sincronizare emiiferelor)
folose~te tipare de sunet, pentru a ajuta la crearea simultana, in
ambele emisfere, a unei forme de unda identica. Acest lucru in-
seamna ca, atunci cand urechea aude un anumit tip de semnal so-
nor, creierul tinde sa raspunda sau sa "rezoneze" cu semnale elec-
trice similare. ~tiind d diferitele unde cerebrale electrice sunt indi-
catori ai starilor de con~tiinta (cum ar fi starea de veghe sau de
somn), pute\i astfel sa asculta\i un tipar audio similar, iar acesta va
va ajuta sa intra\i in starea dorita de con~tien\a.
Hemi-Sync a dus procesul eu un important pas inainte. Fie-
care ureche Ii trimite emisferei opuse, semnalul nervos dominant,
urmand tiparul incruci~at. Cand sunt trimise impulsuri audio sepa-
rate, la fiecare ureehe (folosind c~ti pentru a izola 0 ureche de cea-
lalta), emisferele ereierului trebuie sa aqioneze la unison, pentru a
"auzi" un al treilea semnal, care reprezinta diferen\a dintre cele
doua semnale din fiecare ureche. De exemplu, dad yeti auzi un su-
net ce masoara 100 intr-o ureche ~i un alt semnal de 125 in cealalta,
33
_ _ _ _ _ _ _ ROBERT A. MONROE _ _ _ _ _ _ __
semnalul generat de intregul creier va fi de 25. Nu este niciodata
un sunet real, ci un semnal electric care poate fi creat doar atunci
cand ambele emisfere ac\ioneaza impreuna. Semnalul astfel gene-
rat este pe banda ingusta de frecvenla ~i, adesea, dublul amplitu-
dinii sau puterii unei unde cercbrale EEG tipice.
Dad semnalul 25 (de mai sus) este unul care produce un
anumit tip de con~tiin\a, atunci intregul creier - ambele emisfere -
se concentreaza, in acela~i timp, pe 0 stare de con~tienla identica.
Cel mai important - condilia poate fi schimbata la dorin\a, prin
schimbarea tiparului sunetului. De asemenea, la nevoie el poate fi
invalat ~i re-creat din memorie.
Odata ce cercetatorul sau dinicianul este expus la unele din-
tre potenlialele procesului Hemi-Sync, primul lui gand este pune-
rea in practid in domeniile lui de interes. Un exemplu in acest sens
este in domeniul psihiatriei. Utilizarea Hemi-Sync in cercetare des-
chide dar pacientul, catre niveluri de memorie la care se poate
ajunge in ani de zile, folosind metodele standard de interviu. 0 alta
utilizare experimentala a fost in reducerea stresului la pacien\i.
Uneori schimbarea este atat de subtila, incat nici pacientul nu este
con~tient de ea. Unul dintre psihiatrii no~tri asocia\i trata un colo-
nel de avia\ie, pentru probleme asociate cu stresul. Dupa doua sap-
tamiini de lucru cu Hemi-Sync ~i cu psihiatrul, acesta s-a enervat ~i
a vrut sa renunle.
"Nu rna ajuta cu nimic," a spus. "Totul e la reI. Nu rna simt cu
nimic diferit,". A ezitat. "Ei bine, mi-am scos soria la cina in or~
acum cateva zile, pentru prima data in ~ase luni. ~i, 0, da! in cele din
urma I-am dus pe fiul meu la pescuit in week-end - lucru pe care i-I
promisesem de mult timp. Dar asta e tot. Nimic altceva. NimiC!"
Prietenul nostru psihiatru a aprobat, pur ~i simplu, din cap.
S-a vorbit mult despre folosirea Hemi-Sync in cazurile termi-
nale. Cu toate acestea, in ciuda interesului larg ~i a numeroase ce-
reri, foarte pulini au folosit, de fapt, sistemul cu asemenea pacien\i.
34
_ _ _ _ _ CALATORII iNDEPARTATE _ _ _ _ _ __
Un exemplu a fost cel al unui alt asociat psihiatru, care trata ceea ce
Soar putea numi un caz terminal. Pacientullui era un psiholog care
fusese bolnav timp de doi ani ~i devenise dependent de analgezice,
in incercarea de a face fa\a durerii provocata de boala. Astfel, prob-
lemele s-au dublat - pacientul ar fi trebuit sa ~tie toate raspunsurile
~i soar fi opus, in mod automat, la toate metodele normale de trata-
ment, odata cu noua dependenla de analgezice. Psihiatrul nostru a
inceput sa lucreze cu el zilnic, folosind procesul Hemi-Sync. in ziua
de miercuri a celei de-a doua saptamani, a avut loc un eveniment
simplu, dar foarte semnificativ. Pacientul a putut sa doarma noap-
tea, pentru prima data in doi ani, fara nici 0 durere sau somnifere.
Dupa doua saptamani, pacientul s-a intors acasa. El a murit
cateva luni mai tarziu, iar raportul final a venit de la soria sa. Psiho-
logul pacient ~i-a petrecut ultima saptamana din viala foarte calm
~i Iini~tit, eliberat de absolut orice durere, fara nici 0 medica\ie ~i a
avut cateva zile placute ~i Iini~tite, cu familia sa. Psihiatrul nostru
care I-a tratat considera ca expunerea sa la Hemi-Sync, in timpul
tratamentului, a facut ca acest lucru sa fie posibil.
Un alt prieten psihiatru, activ in domeniul cercetarii cu schi-
zofrenici, a constatat ca, folosind anumite tipare Hemi-Sync, un pa-
cient a scapat de multe dintre simptomele bolii sale. eand s-a scos
sunetul Hemi-Sync, el a revenit la boala lui psihotica. Asta s-a in-
tamplat numai cu un pacient. eu toate aces tea, este nevoie de cer-
cetari suplimentare, pentru a determina daca pacientul poate fi
instruit sa reproduca condi\ii1e create de Hemi-Sync, plus 0 anu-
mita forma de codificare sau antrenare, care sa-i permita sa ~i Ie
aminteasca ~i sa Ie foloseasca, in viala sa de zi cu zi.
eu siguran\a ca una dintre aplica\iile cele mai de succes ale
Hemi-Sync este 0 serie de pregatire, pe care 0 numim Tratamentul
de Urgenla. Acesta este conceput pentru a ajuta un individ care
trece prin procesul unei boll gr,ave, a unor rani provocate de acci-
35
______________ ROBERTA.MONROE ________~______
dent, sau a unei intcrven~ii chirurgicale. Imi amintesc de unul din-
tre primele cazuri.
Un consilier de pSihiatrie a vizitat laboratorul nostru, auzind
de cateva dintl'c activita~ile noastre ~i, pe parcursul conversa\iei,
am descoperit ca el facuse un transplant de rinichi, iar la acel mo-
ment, era cel de-al doilea supravietuitor, ca vechime, unci astfel de
interven~ii. De-a lungul anilor, suferise in jur de cincisprezece ope-
ra~ii succesive, pentru a corecta efectele substan~elor chimice pe
care fusese nevoit sa Ie ia, ca sa se evite respingerea rinichiului
transplantat. Era programat pentru a §aisprezecea, in joia urma-
toare. I-am sugerat sa incerce aceasta serie a Tratamentului de Ur-
gen~a. Afost imediat de acord.
Cazul sau era important, prin faptul ca, din cauza multelor in-
terven\ii anterioare, medicul sau avea un istoric foarte exact al sta-
rii sale fiziologice in timpul operapei, al cantita\ii de anestezic nece-
sara, a ceea ce era nevoie pentru a controla nivelul de durere §i rata
de recuperare ~i altele. ~tiind acest lucru, doctorul sau a fost de
acord sa-i permita sa foloseasca inregistriirile seriei, ceea ce presu-
punea realizarea unor exerci~ii preliminare §i apoi ascultarea unei
benzi Hemi-Sync in sala de opera\ie, in timpul interventiei chirurgi-
cale, in limpul recuperarii §i, din nou, in perioada de convalescen~a.
In ziua de joi programata, a intrat in opera~ie la ora unspre-
zecc. Potrivit raportului, chirurgul aproape ca a anulat opera~ia,
din cauza tensiunii arteriale scazute. Cu toate acestea, tensiunea
era constanta, astfel incat a decis ca nu reprezinta un risc serios. La
ora patru dupa-amiaza, pacientul m-a sunat din camera sa de spital.
~edea ridicat in pat.
"M-am gandit sa-Ii spun cum a fost." Vocea lui parea puter-
nica. "Mi-au facllt 0 injectie pentru dllrere, inainte de a avea §ansa
de a-i opri, dar nil am mai avut nevoie de atunci. Singura problema
pe care am avut-o, a fost ca am incercat sa rna ridic ~i sa rna duc la
36.
_ ____ _ _ CALATORII INDEPARTATE _______________
baie §i am le§inat. Medicul mi-a spus ca tensiunea mea e inca foarte
scazuta. Este normal?"
. Jncearca sa numeri de la zece la unu," i-am raspuns, ,,§i apoi
verifica-\i tensiunea arteriala. Este posibil ca banda de recuperare
sa nu te fi scos complet din stare. Suna-ma inapoi, dupa ce medicul
iti ia din nou tensiunea."
A facut a§a cum i-am sugerat §i mi-a spus ca tensiunea §i-a
revenit la normal. Conform inregistral'ilor, perioada lui de recupe-
rare s-a redus la jumatate, comparand cu cea de la interven~iile an-
terioare. Mai important a fost faptul ca a putut sa-§i controleze in
totalitate durcrea cronica, care 11 afectase in lunile §i anii anteriori.
Odata ie§it din spital, a inceput sa foloseasca activ Hemi-Sync
pentru controlul durcrii. El s-a intalnit cu Agen~ia Na~ionala de Rea-
bilitare, intrucat una dintre problemele majore in ceea ce privc§te
reabilitarea este controlul durerii, care Ii impiedica pe mul~i sa tra-
iasca §i sa munceasca normal. Cei de la Agen~ia de Reabilitare au
devenit suficient de interesa(i, astfelincat am fost invita~i sa reali-
zam 0 demonstra~ie la Centrul Federal de Reabilitare, din Hot Sp-
rings, Arkansas. Ca rezultat, am primit 0 cerere privind costul pre-
gatirii personalului de la centrele de reabilitare din toate cele cin-
cizeci de state. Am raspuns la cerere, dar nu am primit nici 0 solici-
tare suplimentara. Evident ca era un lucru prea neortodox, pentru
a-I integra intr-un buget federal.
Folosirea Tratamentului de Urgen!a, in timpul interven~iilor
chirurgicale, a avut diferite grade de succes ~i nu au existat e§ecuri,
atunci cand a fost folosit corect. Un chirurg I-a folosit cu peste tre-
izeci de pacien~i §i intampina in continuare dificulta~i, atunci cand
e yorba sa-§i convinga colegii sa-l foloseasca.
Pre§edintele unei mari corpora~ii I-a folosit in timpul unei
interven\ii chirurgicale ~i a refuzat orice analgezice sau somnifere
postoperatorii. Era evident ca procedurile spitalice~ti I-au enervat
atat de mult, incat s-a externat singur, la trei zile dupa interventie.
37
_ _ _ _ _ _ _ ROBERT A. MONROE _ _ _ _ _ _ __
_ _ __ _ cALA TORII iNDEPARTATE _ _ _ _ _ __

o tanara a suferit 0 interven~ie chirurgicala abdominala majora ~i, Prin urmare, primul pas trebuie sa fie acela de a percepe
o saptamana mai Hirziu, era plina de energie. Seria Tratamentului energia In sine - ceea ce nu este u~or, atunci ciind te folose~ti pe
de Urgenta are un istoric remarcabil. Cea mai mare problema este tine Insu!i pentru a te masura, ca sa zic a~a. Odata ce este perceputii
sa ob!ii acordul chirurgului ~i al personalului medical, pentru a-I in forma sa bruta, cineva poate Incepe sa In\eleaga modul in care
folosi In mediullor extrem de organizat. este folosita in mod natural. Acest gen de perceptie va permite
Pentru un somn bun, Hemi-Sync pare la fel de eficient ca ~i exercitarea unui control mai larg ~i mai deliberat asupra unor
somniferele. Directorii care calatoresc cu avionul pe distan~e mari, asemenea campuri energetice. De la control, aplicarea In forme noi
il folosesc pentru a depa~i efectele diferen~ei de fus orar. ~i extinse, reprezinta un pas absolut logic.
A1\ii considera ca e uti! In reducerea stresului-tensiunii sau Aceasta abordare este 0 modalitate foarte evaziva de a spune
ca sa joace mai bine, golf. ca, dad pop sa gase~ti lucrul care te face sa gande~ti, II po~i folosi
Ca instrument de Inva!are, ofera 0 capacitate mare de con- in mod uri pe care nu Ie folose~ti acum.
centrare ~i de fixare a aten~iei. lntr-o anumit curs, la 0 ~coala de
pregatire guvernamentala, el a crescut abi!ita~i!e mental-motorii cu
75%. lntr-un alt test, cei care Inva\au codul Morse ~i-au Imbunata~it
capacitatea de asimilare, cu 30%.
La ceIalalt capat al scalei, elevii din ciclul p,rimar din Tacoma
au Inva~at In patru saptamani, ceea ce de obicei soar fi Inva~at
c.
~
Intr-un semestru. • &1 • •_
Aceste rezultate, precum ~i altele, ne-au condus la a Incepe sa ••••••
definim ceea ce faceam ~i motivul pentru care 0 faceam. Parea sa
fie ceva mult diferit de a gasi modalita~i pentru a declan~a stari de
extracorporalizare. Acest lucru ne-a adus la urmatoarea premisa:
Exprimat simplu, Institutul sus\ine conceptul potrivit caruia
(1) con~tiin~a ~i concentrarea cOI)pn oricare dintre - ~i toate - so-
lutiile la procesele vie\ii, pe care'omulle dore~te sau Ie Intalne~te;
(2) 0 mai buna In~elegere ~i apreciere a unei astfel de con~tiin~e,
poate fi atinsa numai prin coordonare' ~i abordari interdiscipli-
nare' (3) rezultatele eforturilor de cercetare sunt semnificative,
doar'dad sunt reduse la aplicarea practica, la "ceva de valoare", In
contextul culturii sau epocii contemporane.
Acest lucru ne-a condus la conceptul fundamental, potrivit
druia con~tiin\a este 0 forma de energie In ac~iune,
38 39

3.
PROGRAMUL GATEWAY
~ a mijlocul anilor ~aptezeci, a ~vut I?c. ~n. lucru care a
L schimbat drastic 0 mare parte dm act1V1ta\ile noastre. EI
a devenit evident, doar dnd am privit totul in retroactiv.
Institutul Esalen, din Big Sur, California, ne-a invitat sa orga-
nizam un atelier de sfi\r~it de saptamana, in care sa folosim noile
noastre metode ~i tehnici. intr-un fel, am luat-o ca pe 0 recunoa~­
tere a ceea ce faceam. Esalen era atunci cunoscut ca 0 sursa a mul-
tor tipuri noi de teorie ~i practica psihologicit - ~i, oarecum, un iz-
vor de abordare intelectuala a min\ii umane.
Am acceptat ~i am facut ciilatoria, nefiind siguri la ce sa ne
a~teptam, dnd yom ajunge acolo. Nu mai lucrasem niciodata cu
douazeci ~i patru de oameni in acela~i timp, in starile de con~tiin\a,
familiare noua. Sunt sigur cit nici participan\ii nu ~tiau la ce sa se
~tepte, in afara faptului ca era yorba de experien\e de ie~ire in
afara corpului. Planificasem un program non-stop, cu hrana dis-
ponibila in orice moment ~i intreruperi pentru doua cicluri de
somn. Eu ~i un inginer asociat, Bill Yost, am fost singurii care au
condus acest maraton.
Pentru cit aveam de-a face cu subiec\i necunoscu\i, am adus
cu Hoi 0 afirma\ie pe care to\i participan\ii trebuia sa 0 memoreze,
inainte de inceputul sesiunii.
Sunt mai mutt decat corpul meu jizic. Pentru ca sunt mai
mutt decat materie jizica, pot sa percep ceea ce este superior
lumii jizice.
40
_ _ _ __ CALATORII fNDEPARTATE _ _ _ _ _ __
Prin urmare, am dorin!a profunda de a ma extinde, de a
trai experien!e, de a fti, in!etege, controla fi fotosi aceste energii
mai inatte fi sisteme de energie superioare, intrucat ete pot ji
benefice ~i constructive pentru mine fi pentru cei care ma ur-
meaza.
De asemenea, Imi doresc cu tarie ajutorut ~i cooperarea,
asisten!a fi in!etegerea acetor individualitafi a caror infetepciu-
ne, dezvottare fi exPerienfa sunt egate sau mai mari decat ate
mete. Le cer indl"Umare fi protecfie fafa de orice influenfa sau
sursa care mi-ar putea ojeri mai pUfin dedit dorinfete mete, ast-
jet declarate.
Rezultatele acestui prim atelier de lucru nu au fost spectacu-
loase - eel pu\in din ceea ce am putut Hoi determina - dar am inva-
tat mult in urma lui. EI ne-a oferit, cu siguran\a, 0 baza mai larga
pentru cercetarile noastre experimentale. Practic, am introdus
Focus 10 ~i diferite aplica\ii simple ale poten\ialului acestor stilri
speciale de con~tiin\a. informa\iile noastre au aratat ca am atins
acest obiectiv. Participan\ii au inva\at ce este starea Focus 10 - min-
te treaza, corp adormit - ~i au inva\at cum sa 0 producit in ei in~i~i,
la dorin\a. Ne-am intors in Virginia, convin~i de faptul cit metoda
era una practicit.
Nu mult dupa aceea, am inceput sa primim cereri de la per-
soane fizice ~i alte organiza\ii, pentru a organiza mai multe aseme-
nea sesiuni. Dupa trecerea in revista a rezultatelor noastre, am de-
cis cit acest lucru ar fi un mod foarte productiv pentru a efectua ex-
perimente pe scara larga - pe care cu siguran\a nu ni Ie-am putea
permite altfe!. Astfel, am inceput sa realizam ocazional, sesiuni de
weekend. Am numit-o, grandios, Programut M-5000, pornind de la
premisa ca yom avea 0 baza statistica extraordinara ~i un sistem de
instruire extrem de sofisticat ~i de bine pus la punct, daca am trece
cinci mii de participan\i prin proces. Informa\iile ~i experien\a acu-
41
______________ ROBERTA.MONROE ----------------
mulata la un program ar putea fi folosita pentru a modifica fiecare
program ulterior, in scopul de a maximiza rezultatele. . . pele ulterioare ale sesiunii, intr-o noapte tarziu, am facut testul.
Acest lucru a implicat, de asemenea, ob\inerea de mstructon
care sa desfa~oare aceste sesiuni - 0 sarcina deloc u~oara - ~i con-
versia sistemului pentru di~ti, astfel incat efectul Hemi-Sync sa
poata fi folosit pe deplin. Dupa primele cateva sesiuni, ne-am ~at
seama cii a fost 0 nebunie sa presupunem cii am ajunge vreodata la
cinci mii de participan\i. De asemcnea, am inceput sa in\elegem ca
pentru participant noi cream 0 u~a, 0 fereastra, 0 deschidere. prin
care el putca sa atinga alte stari de con~tiin\a. Astfel, a devemt cu-
noscut sub numele de Programul Gateway.
Am faeut destul de pu\ina promovare - sau chiar deloc - pen-
tru seria de pregatire. Cei care au participat, au auzit despre el de
la absolventi. Pentru di era experimental, fiecare participant a
semnat 0 de~laratie in acest sens ~i a fost obligat sa raporteze rezul-
tatele , dincolo d~ sesiunea in sine. Nu toti au facut. asta, dar a fost
suficient pentru a ob\ine statistici semnificative. Pnmele programe
au avut loc la sfiir~it de saptamana, in moteluri, centre de confe-
rin\a ~i alte centre speciale de i~talnire, de pe intreg teritoriul Sta-
telor Vnite. Participan\ii se intalneau intr-o indipere mare, unde un
sistem de distribu\ie, special conceput de noi, transmitea prin c~ti,
exercitiile de pregatire. Privind retrospectiv, este uluitor faptul ca
progr~ul a fost eficient, deoarece adesea locul de intalnire era
exact langa un bar care avea 0 orchestra live, in timpul nop\ii. Pen-
tru a rezolva aceasta problema la nivellocal, am montat sistemul
intr-un mie motel situat la aproximativ opt kilometri de laboratorul
nostru, unde aveam comunicare bidirec\ionala pentru fiecare ca-
mera. Problema majora a fost di motelul nu avea restaurant ~i toa-
te produsele alimentare au trebuit sa fie coman date in timpul se-
siunii. in acest loc am incercat un experiment interesant.
Am dezvoltat un exerci\iu in care participan\ii puteau sa
deplaseze, simultan, aceasta energie mentala speciala, intr-un tipar
42
___ _ _ __ CALATORII iNDEPARTATE ____________
vizibil de lumina, la cateva mii de metri deasupra motelului. in eta-
\della era ca energia combinata a douazeci ~i patru indivizi, ar pu-
tea crea ceva ce am putea vedea. Toate luminile exterioare ale mo-
telului au fost inchise (motelul insu§i era intr-o zona rurala) ~i, cu
ajutorul cronometrului, am §tiut exact momentul cand lumina ar fi
trebuit sa apara deasupra c1adirii.
Patru dintre noi au ie~it afara §i au privit in sus, prin intune-
ric. in prealabil, avuseseram 0 mul\ime de ocazii ca sa ne obi~nuim
ochii cu intunericul, astfel incat, atunci cand semnalul a venit la
momentul potrivit, ne-am uitat nerabdatori in sus. Nici unul dintre
noi nu a vazut nimie.
Dintr-o data, inginerul nostru electronist a strigat emo!io-
nat: "Vita\i-va mai sus, uita!i-va mai sus!"
Ceea ce am §i faeut. Cei mal multi dintre noi se uitasera doar
deasupra acoperi§ului motelului. Ne-am uitat mult in sus, cu ui-
mire. Pe cerul ins tel at erau ni~te unde u~oare de lumina ro~ie, ea de
neon. Semanau cu 0 scurgere de apa, eare se deplasa intr-un seg-
ment al cerului, exact deasupra acoperi§ului motelului. Fix in mo-
mentul in care exerei\iul cerea ca lumina sa se intrerupa, aceasta a
disparut brusc. Trei minute mal tarziu, exerei\iul a fost repetat pe
banda, iar undele luminoase ro~ii au apiirut din nou ~i s-au oprit la
semnalul corespunzator. Am observat-o toti patru §i am fost extrem
de incanta\i de rezultat.
Mai tarziu am repetat exerci\iul, la 0 sesiune Gateway in Cali-
fornia, la 0 ferma la nord de San Francisco. De data aeeasta am avut
un inginer cu 0 camera foto Polaroid speeiala, indreptata in sus, in
incercarea de a face 0 fotografie, dadi fenomenul se repeta. Pentru
verificare, s-au facut doua fotografii, chiar inainte de semnalul pen-
tru generarea luminii. In timpul exercipului, atunci cand energia ar
fi trebuit sa fie la locul anticipat, s-au facut alte doua fotografii.
Dupa ce semnalul a fost oprit, s-au facut alte fotografii.
43
_ _ _ _ _ _ _ ROBERT A. MONROE _ _ _ _ _ _ __
Au fost prezen~i vreo cinci sau ~ase observatori. Nici unul
dintre noi nu a vazut nici un fenomen luminos. Cu toate aces tea,
cand am evaluat rezultatele exerci~iului, am examinat fotografii Po-
laroid. Cele dinaintea semnalulluminos nu aratau nimic; cele doua
facute dupa exerci(.iu erau la eel. Cele doua fotografii luate in tim-
pul exercitiului aratau 0 sfera cu irizatii asemanatoare marmurei,
a~a cum arata Pamantul vazut de la distan(.ii. Motivul pentru care
camera a prins imaginea, iar noi nu, a fost explicat de catre mai
multi fizicieni ~i fotografi. Filmul poate "vedea" frecven~ele lumi-
noase, ochii no~tri nu. Obi~nuitele explicapi privind reflexiile lumi-
noase, impresionarea filmului etc. au fost, de asemenea, date ca
sursa a fotografiilor cu sfera de energie. Filmul neimpresionat di-
nainte ~i dupa a facut ca cele doua fotografii sa fie mai importante,
intrucat erau in mijlocul pachetului - un loc mai pu~in probabil ca
filmul sa fi fost e'xpus anterior.
Ce face, cu adevarat, Programul Gateway pentru 0 persoana?
Efectul variaza atilt de mult, incat fiecare pare sa-~i gaseasca pro-
priul raspuns. Bineinleles ca multi au venit pentru posibilitatea de
a avea 0 experienta in afara corpului. De cele mai multe ori, aceasta
a~teptare nu este implinita, in timpul sesiunii in sine. In schimb, ei
au intuitii profunde ~i in~eleg sensul de dincolo de aft ~i de a/ace.
Nu sunt deloc neobi~nuite experientele care transforma viep sau
momentele de revela~ie, necnnoscute inainte - ~i care nu pot fi ~i
nici nu trebuie sa fie repetate.
Programul in sine preda starea Focus 10 (minte treaza, corp
adormit). De asemenea, participantii invala sa se deplaseze in ceea
ce se nume~te Focus 12, unde toate datele fizice de intrare sunt op-
rite ~i con~tiinla poate sa se extinda ~i sa perceapa in alte moduri de-
cat prin cele dnci sim\Uri. Acliunea incepe cu adevarat aici, cand
perspectivele ~i credinlele generale se schimba drastic. Aici, partici-
pantulin~elege cu adevarat ca este "mai mult decat corpul sau fizic."
44
_ _ _ __ CALATORIlINDEPARTATE _ _ _ _ _ __
Programul Gateway a evoluat astfel, intr-un proces unic de
explorare ~i descoperire de sine. Mai intai invinge Bariera Fricii (de
necunoscut, de schimbare), care pare sa fie cea mai mare piedica in
evolu~ia individuala. Giinde~te-te la locul in care te afli acum, ca la
o poiana intr-o_padure intunecata - 0 numim con~tiin~a Col. Va
yom duce apoi in padure, pana la un punct de unde pute~i "vedea"
inca, poiana familiara. Acel punct reprezinta un indicator (Focus
10). Dupa un numar suficient de drumuri, intre indicator ~i pOiana,
teama dispare. De la indicatorul Focus 10, ~titi ca intotdeauna va
pute~i intoarce in pOiana - daca, dintr-un motiv oarecare, nu va
sim\iti bine acolo.
De la indicatorul Focus 10, se stabile~te un alt punct, mai
adiinc in piidure ~i, probabil, un loc de unde nu se "vede" pOiana. Pe
acesta il numim Focus 12. Dupa cateva drumuri intre punctele de
reper 10 ~i 12, ~i acest lucru va devine familiar ~i temerile secundare
dispar. Stii ca, indiferent daca nu po\i percepe poiana (C- 1) din
punctul Focus 12,pOfi sa "vezi" Focus 10 - ~i de la 10, ~tii drumul
inapoi, la Col. Procesul este extins spre alte puncte de reper, fiecare
mai profund ~i mai diferit, dincolo de limite mereu dep~ite.
Odata ce Bariera Fricii dispare, intra complet in joc, unul din-
tre cele mai mari daruri pentru specia umana. Curiozitatea. Odata
ce are instrumentele, participantul este liber sa faca ce dore~te. EI
accepta autoritatea de a face acest lucru - dar ~i responsabilitatea.
Din proprie ini~iativa - fara sugestie, dar prin experien~a di-
recta - persoana incepe mai degraba sa ~tie, decat sa creada, ca su-
pravietuie~te mOI1ii fizice. Nu are nici 0 importanta ce face el in
timpul vietii fizice sau ce crede - el va continua sa existe, dupa ce
corpul sau fizic moare.
Prin urmare, supravie\Uirea dincolo de moartea fizica nu este
un sis tern de credinta. ci un fapt simplu, la fel de natural ca actul de
a te na~te. Nu exista nici 0 dogma cu privire la Programul Gateway
45
_ _ _ _ _ _ _ ROBERT A. MONROE _ _ _ _ _ _ __
- cu excep~ia faptului ca, atunci cand incepe sesiunea, trebuie sa te
gande~ti serios la faptul cli e~ti "mai mult decat corpul tau fizic."
Faptul ca grani~ele dintre acest sistem energetic-realitate ~i
celelalte, sa se intrepatrunda este absolut inevitabil. Multe dintre
rezultate sunt prezentate ca reintalniri cu prieteni ~i rude "dece-
date", precum ~i intalniri cu alte forme de energie inteligenta - in
general nerecunoscute sau acceptate, de cultura americana con-
ven~ionala.
Repet, daca e~ti con~tient de efectul de baza al procesului
Hemi-Sync - acela de a oferi, simultan, acces la mai multe niveluri
de con~tiin~a, ceva ce e mult diferit fa\a de con~tiin~a obi~nuila pe
care 0 folosim in cea mai mare parte a vie~ii noastre de zi cu zi -
po\i sa incepi sa in\elegi unele dintre rezultatele poten~iale.
Prin Programul Gateway, am fost in masura ca, in ultimii pes-
te zece ani, sa efectuam teste cu procesul Hemi-Sync, impreuna cu
peste 3.000 de subiec~i. Considerand un minim de douazeci de
teste/exerci\ii individuale pe subiect participant, asta inseamnil
peste 60.000 de teste individuale privind eficien\a metodei ~i a teh-
nicilor implicate. Acesta a fost ~i este pentru noi, valoarea de baza
in ceea ce prive~te Programul Gateway - 0 bazil de teste de 60.000.
In cel mai rau caz, ~tim cii am putut sa adormim oamenii de 60.000
de ori - ~i apoi sa-i trezim. Aceasta este 0 statistica destul de buna
de testare a produselor, mai ales una care este neinvaziva, prin
impactul sau fiziologic.
Cea mai importanta este analiza popula\iei Gateway - cei
care au participat la sesiuni, in ultimii opt ani. In primul rand, 41 %
sunt de sex masculin. Acest procent reprezinta dublul fa~a de nor-
ma pentru workshop-urile tipice, care au ca subiect con~tien~a de
sine. Majoritatea cercetatorilor sunt de acord ca acest lucru se da-
toreaza aspectului ~tiin\ific al procesului Hemi-Sync fa~a de origini
mai ezoterice. In al doilea rand, 29% sunt ceea ce am numi spe-
ciali~ti - psihologi, psihiatri, educatori, oameni de ~tiin\a, ingineri,
46
_ - - - - CALATORII iNDEPARTATE _ _ _ _ _ __
etc. Ace~tia participil in principal pentru a determina posibile apli-
capi in domeniile lor de interes. In al treilea rand, varsta medie
estc de treizeci ~i noua de ani, ceea ce scoate complet Programul
Gateway din categoria de varsta a celor i~i satisfac doar un capriciu
la moda sau a unor grupuri efemere. In final, 83% dintre subiecti
participa dintr-un singur motiv ~i ob~in cu totul alt rezultat - unul
mai valoros.
Cea mai buna cale prin care putem exprima semnificatia
Programului Gateway este sa va oferim cateva dintre rapoartele pe
care Ie-am primit in legatura cu programul, de la cei care au partic-
ipat. lata cateva dintre acestea:
l.135-CM
"Cea mai patpitantii experienfd cu Focus 15 afost, pen-
tru mine, cea care prive~te cre~terea vibrafiilor; am simfit
cum fluxul de energie urcd incet pe 0 parte a corpului ~i co-
board pe cealaltli, apoi din 'ce in ce mai repede. Am simtit cd
voi deveni 0 spiralli, apoi un punct ~i ~a s-a ~i intiimplat, iar
ca 0 unitate compactii, zburam din ce in ce mai sus .... Dar
apoi m-am giindit.· nu pot sd merg mai departe, mai sus - ~i
intr-o clipd "aud": Hei, nu te limita! Bine, atunci, am dePd~it
situatia, am acceptat ~i am ~nit. M-am simtitproiectat ca 0
navetd spatiald in univers, spre stele - 0 altd entitate inte-
gratd in Totul. Acest sentiment de unime afost 0 bucurie ~i 0
jericire de nedescris!
"Lec/ia profimdd pe care am invdtat-o din acest exer-
ciliu afost cli, de~i am auzit ~i am citit de multe ori, cd sun-
tem ceea ce credem, cd ne limitdm prin mintea noastrd, aco-
10 am simtit ceva unic, cel pulin pentru mine, prin faptul cd
am invins indoielile sau limitiirile de care numai eu sunt
responsabil. "
47
_ _ _ _ _ _ _ ROBERT A. MONROE _ _ _ _ _ _ __
1644-CM
"... jn acea dimineafa, dupd ce m-am pUctisit sd fin sis-
temul solar in miiini (nu pot sd cred cd am spus asta!), a~a
cum imi recomanda banda, am vizuaUzat ,,~a" albastrd a
Focus 15 *. jntruciit nu am gdsit nimic acolo, am continuat
cu ro~u, galben, roz, verde, violet $i, in cele din urma, cu al-
bul. Folosind alb ca "Nivel 21, " am continuat Cll ,,26", unde
am primit (~i am continuat sd primesc) mesaje pentru alte
persoane din program. Mai tiirziu am trecut la ,,27", unde fl
gdsisem anterior, pe taldl meu. Simfind cd era ocupat, am
decis sd incerc teritorii necunoscute (pentru mine).
"Concepiind un cantor digital, am navigat inapoi prin
intuneric, pe mdsurd ce contorul derula numerele, mai re-
pede deciit puteam eu sd Ie citesc. Undeva, in apropiere de
ceea ce am perceput aft 100 (98?), m-am oprit ~i am vdzut
multi oameni care se pUmbau: Ardtau ca ni~te holograme,
dar transmiteau mesajul de aft" in via(d. ". Unii m-au igna-
rat, unii s-au indepdrtat, dar cii!iva s-au apropiat de mine,
cu mare bucurie. Am simfit cd ace~tia din urmd simfeau cd
sunt exilati ~i credeau cd eram acolo, ca sd-i cdlduzesc ina-
poi. I-am intrebat despre ceilalp ~i mi s-a spus cd un# doar
explorau zona ~i cd vor reveni la trupurile lor, atunci ciind
vor simp nevoia sd afaca, in timp ce al!ii a~tePtau ca trupu-
rile lor sd moard, ca sd se poald elibera. Tot~i, cei care-mi
vorbeau, mi-au spus cd au ajuns acolo accidental ~i nu au
mai putut sd se intoarcdfdrd ajutor.
)n acel moment, Bob, {i-am auzit abia perceptibil, vo-
cea care imi spunea: "Veti reveni acum la Focus 10. "Panicat,
am simfit cd am nevoie de vocea ta, pentru a-mi gdsi drumul
inapoi. Am incercat sd md ata~ez de cineva, dar nu am putut
• Con~tienla extinsa dincolo de dimensiunea "timp"~i "spaliu".
Timpul nu exista N.A.
48
_ _ __ _ cALA TORll iNDEPARTATE _ _ _ _ _ __
~i m-am intors la Unitatea mea CHEC* intr-o frac!iune de
secundd - cel pUfin ~a mi s-a pdrut. Cu un mare suspin de
u~urare # cu ciiteva giinduri inutile, am reexaminat expe-
rienta - ~i afoc din nou, in momentul in care scriu aceste
riinduri:
1. Nu cred cit afast un vis. jn limp ce scriu, la douit sdptd-
miini dupit ce a avut lac evenimentul, sunt in continua-
re cople~it de un sentiment cd afost cevafoarteprofund.
2. Nu cred in coinciden!e. De~i implicafiile nu-mi sunt cla-
re, simt cit existd un motiv pentru care am trdit ceva la
care nu m-am giindit niciodatit con~tient.
3. Realitate: Exisld oameni in diferite institufii, care sunt
catatonici sau in comd ~i pe care ~tiinfa medicaid nu a
putut sit-i reanimeze. "
4659-CM
"Acum mit giindesc la ceea ce, pentru mine, este a
mare probabilitate - respectiv cit aproape tot ce poate ft
transpus in cinci simturi ftzice, limbaj, giindire orientald,
este a iluzie. Percep!ia extraftzicit este termenul cel mai
apropiatprin care pot sit descriu ce inseam nit realitatea su-
premd pentru mine, acum.
"Ciind incerc sd percep realitatea supremit, (lucrulla
care cred cd vd riferifi, atunci ciind folosi!i cuviintul "aca-
sd'?, trdiesc experienla vidului # aforicirii absolute. Viet, nu
pentru cd este gal, ci pentru cit incerc sd-I tritiesc cu ajutorul
proceselor mentale care sunt cuplate la cele cinci simfuri ft-
zice ~i care au obiceiul de apercepe iluzia. jncerc sd-mifola-
sesc computerul biologic care creeazit iluzia, pentru a per-
cepe dincolo de limitele aparente ale iluziei. Este ca ~i cum
• Controlled Holistic Environmental Chamber. Camerit de mediu
holistic controlat N.tr.
49
_ _ _ _ _ _ _ ROBERT A MONROE
ai incerca sd miro§i 0 floare. cu urechea. Trdiesc foricirea
absolutd, deoarece starea emo!ionald este singurul instru-
ment perceptual pe care-l potfolosi, pentru a percepe dincD-
10 de iluzie. Dacd existd alte instrumente perceptuale care
imi sunt disponibile, ele sunt fie atrofiate de lipsa de uti-
lizare - §i trebuie cumva sd fie reactivate - sau trebuie acti-
vate, incd de la inceput.
Z312-CF
"". in timpul unui exerci!iu de respirafie "RebaI'; am
trdit ceea ce afost illceputull1110r intamp/dri destul de deru-
tante. Din motive nectmoscute mie. m-am trezit brusc intr-o
culie neagrd - un vid de intuneric total. Era ca # cand a§ fi
fost purtat de la 0 extremd la alta - de la senzafie totald, la
lipsa de senzafie. Frustrarea a inceput sd md cople§eascd,
pentru cd mi-am dat seama cd era destul de greu sd giisesc 0
cale de ie§ire din acest vid vast. in urmiitoarea mea bandii,
am inceput sii simt din nou intunericul §i in acel moment
am inceput sii mii ingrijorez. La urmiitoarea noastrii masa,
am mentionat ceea ce i se intiimplii instructorului nostru, in
speranta cii mi-ar putea oferi 0 solufie.
"in limp ce discutam, problema mea a fost auzitd de
ca!iva biirbafi a§ezafi la 0 masd, care piireau cii ascultd. Mai
tiirziu, unul dintre ei m-a luat deoparte, pentru a-mi explica.
EI mi-a spus cii unii dintre biirbarii din grupullui au avut ca-
tevafantezii cu mine, in limpul experientelor lor cu banda -
de aici toate vibrafiile sexuale pe care Ie percepeam. De ase-
menea, mi-a spus cii, pentru cii le-a fost greu sd-§i infrangd
atractia sexualii, mii puneau in "culia lor de conversie a
energiei" (un loc in care se lasii in urmii problemele), inain-
te de a se aventura in alte stdri de con§tiintii. Cu tOfii au aju-
tat la plasarea mea in vidul intunecat, asifel incat sii nu Ie
50
_ _ __ _ CALATORII INDEPARTATE _ _ _ _ _ __
distrag atentia! La inceput, acest lucru moO deranjat. Cum au
indriiznit sii-mi ilif/uenteze experientele! Cum au indraznit
~ii->fi lase energia sexuald sd aiM atata control asupra mea!
Inca md mai minunez de cdt de puternice sunt gandurile #
ca irifluen!a mentald a trei bdrba!i concentrati asupra mea
afost absolut cople§itoare. in acela§i timp, moOm simtit oare-
cum lIaivd pellf1'u cd IIU am sesizat semllele mai devreme
dar eram prea preocupatii de modul in care workshopul m~
schimbat, asifel incat am devenit extrem de illteresatii de
ceea ce galldesc al!ii.
"Dar asta nu afost totul ". Mi-am transformatiritarea
de afi fo!osita ca un" obiect sexual" - chiar daca afost doar
o proiectie - §i am inceput sa mii intreb ce a§ putea cd§tiga
din aceastii experientii. M-afdcut sii gdndesc §i din alte pers-
pective - ce anume din ceea ce avea sii urmez,e imi va
schimba cursu! vietii.
,,~'i s-a intamplat, pur §i simp!u, pentm cii Ie-am cerut,
cu toatii sillceritatea, fortelor divine, sd pot trai dragostea
spirituala. Nu am cerut sdfiu belleficiarul acesteia, ci sd in-
viit cum sd le-o ofer altora, cat pot de mult. Cererea mea a
fost implinitd:
"Pe mdsura ce am intrat in urmiitoarea bandd audio,
am pdstrat acest gand in minte - am vrut sa ~tiu cum arfi sii
simt 0 parte dill iubirea din univers, intr-un sens, sii fac cu
adeviirat dragoste cu 0 parte din mine, cu 0 parte din fie-
care. Am plecat din propria mea Unitate CHEC in acel mo-
ment (intr-un mod nonfizic; experientii in afara corpului) §i
am simtit nevoia de a-i vizita pe ceilalti participanti Gate-
way. Riitdcindu-mii intr-o camerd, I-am chemat inceti§or pe
unul dintre ei. EI apiirut surprins sd mii vadii §i ioOm spus sii
nu se alarmeze, cd eram acolo doar pentru a-i trimite iubire
- §i apoi am plecat, dupii ce i-am trimis un siimt rapid de la
51
_ _ _ _ _ _ _ ROBERT A. MONROE
revedere. (Mai tdrziu, aceastd persoand #-a amintit cd a au-
zit 0 voce bldlldd in IIreche, chemtindu-I pe nume. A spus cd
in acel moment a sim!it un val de iubire, dar nil era sigur de
unde venea sunetlll.)
"Apoi, destul de llea~teptat, 0 fOrfii puternicd m-a atras
brusc cdtre 0 anumitd incdpere -Ia 0 anumitd Unitate GHEG.
M-a lllat prin s1l1prindere, intrucdt omul din unitate era
cineva pe care nll-I CUllo,~team foarte bine. De fopt, era sin-
gura persoand de la workshop, Cit care nit avusesem nicio-
dam ~ansa de a vorbi Cit adevdrat. Era un psiholog tdndr ~i
pldcut, insd din nu $tiu ce motiv, pdream sd ne evitdm reci-
proc, in mod inten!ionat.
"Dintr-o dam, am avltt un sentiment cd $tiu totul, intru-
cdt mi se pdrea cd plutesc deasupra sa, cd vibra!iile lui erau
vibra!iile mele. Am avut 0 dorin!a cople~itoare sa md conto-
pesc, sa ma simtparte din el- sa devenim unul. A/ost, cu ade-
vara!, una dintre cele mai pllternice ~i mai clare experienfe.
"I-am dat atdt trupul cdt.~i sufletul, pdna cdnd a apa-
rut acest val extraordinar de energie, care ne-a zguduit ~i a
explodat in noi. Afost 0 experienfii care este dincolo de cu-
vinte, intrucdt iubirea, totala ~i absolum ne inconjura mai
puternic decdt se poate trai sau imagina pe pamdnt. Gu cdt
diideam mai mult, cu atdt primeam mai mult- ~i nu voiam
sa se opreasca. Voiam sa-i dau ~i mai mult Afast ca # cdnd
doua energii pet/ect la unison, deveneau, in sfdr~it, una.
(imi amintesc cum ma gdndeam ca, prin compara!ie, sexul
fizic pale$te.)
"Amintiri ale unoI' vie!i anterioare, traite impreuna,
m-au cople~it sub forma un or strafulgerari de lumina. Am
vorbit in aceasta stare ~i am ajuns sa in!eleg ca aceasta expe-
rienfii putea sa se intdmple doar la finatul workshop-utui,
dupa cum s-a ~i intamplat, pentru cafiecare dintre noi arfi
52
CALATORII iNDEPARTATE _ _ _ _ _ __
fast distras, daca ne-am fi "intdtnit" mai devreme - poate
chiar ne-amfi stdnjenit alte experien!e de evolu!ie, din acea
saptamdnd. in aceastd experien!a, a fost 0 intdlnire a
min!ilor noastre ,~i am ~tiut cd intdlnirea noastra afost mai
mutt decdt 0 cOinciden!a - ea afast predestinata.
"Am trait cu adevarat tot ce am cerut - ~i mai mult
decdt atdt - iar cdnd am revenit in sala de ~edin!a, dupa ba-
nda, era 0 aCllmlilare neob~muitd de energie ~i oamenii pa-
reau sa zboare. L-am viizut pe "el'~ in timp ce coboram sca-
rile, pentrll a ma aititura gruplilui ~i s-a uitat la mine entll-
ziasmat, extazial, ca ~i cdnd ceva Cll totul incredibil i s-arfi
intamplat. inca nu spusesem nici un cllvdnt, dar el a repetat
incet, de cdteva ori: "Mulfumesc. Mul!umesc. " M-am sim!it
euforica - stabi/isem contactul. Am compara! experien!ele
noastre individuale, asigllrdndu-ne ca fiecare dintre noi nu
influen!a povestea celui/alt. Nu a contat - pove~tile noastre
s-au potrivit ca piesele unui puzzle, potrivindu-se # intrete-
sdndu-seperfoct. Amdndoi ne-am folosit toate sim!urile - eel
mai puternicfiind pipditul.
"Dupa aceasta experien!a, ne-am intalnit mai tarziu
sa imparta#m totul $i cu al!ii. Suntem deja de doi ani impre-
una - evoludud ~i iubind impreuna.
"Asta am inva!at eu din experienfa cu Gateway - dar
am fost Cll adevdrat norocoasa, pentru am ob!inut totul. Nu
doar cirea~a de pe tort - ci intregul tort!"
Astazi, Programul Gateway se desf~oara pe 0 perioada de
~apte ziJe, la Centrul nostru din Virginia. Centrul este special con-
ceput pentru derularea Programului Gateway. Nu mai trebuie ca
participantii sa se intinda pe podea, pentru exercitiile inregistrate.
In schimb, Centrul ofera acum ceea ce se numesc Unitali CHEC (Ca-
mere de mediu holistic controlat), care asigurii 0 izolare similarii
celei oferite de cabinele noastre de laborator, initiale. Nu numai cii
53
______________ ROBERTA.MONROE _______________
exerci\iile inregistrate se desfa~oara cu ajutorul d~tilor din ynita- -
tea CHEC, dar participantul doarme acolo pe timpul nop\ii. Intru-
elit seamana mai mult cu 0 cu~eta de la vagonul de dormit, unii simt'
ini\ial ca nu pot dormi in prima noapte, probabil din cauza unui
sentiment de c1austrofobie. Prin monitorizarea mediului, in cadruI
Unita\ii CHEC - aer proaspat, controlul temperaturii ~i al sunetului
- principala problema dupa a doua noapte este sa te treze~ti, intru-
cat somnul in izolare este atat de productiv ~i de odihnitor. intrucat
ajuta la atingerea unei stari de somn complet, unii participan\i ~i-au
construit Unita\i CHEC, in propriile lor case.
Deoarece Programul de Gateway este atat de greu de produs
~i de coordonat in mod corespunzator, in fiecare an can tarim va-
loarea continuarii lui. Luand totul in calcul, el nu este cu siguran\a
un succes financiar, de~i se pare ca suntem singurul centru de cer-
cetare care pune taxe pentru privilegiul de a fi voluntar. De fiecare
data cand ne gandim sa renun\iim, primim - ca prin coinciden\a -
cate un raport de la un absolvent, care ne spune cat de importante
§i de constructive au fost rezultatt;,le participarii lui program.
Astfel incat programam Gateway in continuare.
, ce
~---
4.
ECHIPA EXPLORER I
~ rintre diverse sesiuni Gateway, vizitatori - de la psi-
l't'"' hologi §i electroni§ti, la copii ai anilor §aptezeci cu ruc-
sacuri in spate §i raspunsuri pe e-mailla celelalte ciirp - ne-am con-
tinuat programul nostru de cercetare in laborator, cu grupul de vo-
luntari, care a devenit mult mai competent in a atinge alte forme de
con~tiin\a, inclusiv starea de ie~ire in afara corpului. Cu toate aces-
tea, evenimentele personale din via\a lor (cum ar fi mutarea in-
tr-un alt ora§), a redus grupul saptiimanal obi§nuit, la ~ase persoa-
ne. Acestea erau un fizician, un inginer electronist, un director exe-
cutiv la servicii sociale, un psiholog transpersonal, un ~ef de birou
§i un consilier in psihiatrie. Mi-ar fi placut sa folosesc numele reale,
dar mai mUlti au sim\it ca angajatorii lor nu ar avea 0 parere prea
buna, dad ar ~ti ce fac ei. Prin urmare, nu voi da nici un nume.
Unul dintre aspectele cele mai ciudate a fost faptul ca expe-
rien\ele lor au fost similare cu ale mele, numai in etapele prelimi-
nare. Ele au putut sa reproduca experien\ele mele de extracorpora-
lizare - ~i au §i facut-o - dar dupa aceea nu pareau sa mai existe ase-
manan. Poate ca aveau un monitor cu care puteau sa comunice; in
unele privin\e ei au avut libertiiti pe care eu nu Ie-am avut niciodatii.
Astfel incat imaginea este clara: Subiectul sta intins pe un pat
de apa, intr-o incapere de 2,50 m pe 3 m, intunecata, ecranata acus-
tic §i electric (de obicei, cabina 2, favorita tuturor, nu ~tim din ce
motiv). Cabina are propriile metode de control aI aerului conditio-
55
______________ ROBERTA.MONROE _______________
nat ~i inciilzirii. Electrozii pentru monitorizarea stiirilor fiziologice
sunt Iipite pe cap, degete ~i corp. Un microfon atiirna Ia aproxima-
tiv cincisprezece centimetri deasupra fetei. C~tile audio acopera
complet, fiecare ureche. Cel mai important Iucru este ca subiectul
sa se dud la baie, pentru a se asigura ca vezica urinara este goala.
Prea multe sesiuni au fost abandonate, deoarece subiectul a avut 0
"problema" in corpul fizic, pentru ca apoi sa descopere ca nu a fost
decat 0 vezica urinara dilatata. Evident ca relaxarea fizica totala in-
curajeaza acest proces fiziologic.
in camera de control, situata la ~ase metri distantii pe cori-
dor, un monitor uman (eu sau altcineva) comunica verbal printr-un
sistem de sunet, cu persoana din cabina. De asemenea, monitorul
transmite sunet Hemi-Sync in ca~tile subiectului - fie pentru a-i
testa reacliile la noi frecvente, sau pentru a-I ajuta sa atinga starea
de con~tiintii dorita. Monitorul observa ~i noteaza schimbiirile ce
apar in inregistriirile aparatelor, in ceea ce prive~te condipa fiziolo-
gica a subiectului. Adesea, un asistent este acolo, pentru a ajuta in
prelucrarea datelor.
lata un raport tipic - inceputul unei Eic, transcris dintr-o in-
registrare timpurie din timpul unui experiment:
SS/ROMC (~ef de birou) dupa 7 minute. test # 188
"Acum merg rapid printr-un tunel- stiileam in picioa-
re §i acum sunt, pur §i simplu, aspirat prin acest tunel. Esle
foarte ingust §i mii deplasez foarte repede. Acum pot vedea
un punct de lumina, la celiilalt capat. Mii indrept rapid spre
el. Este ca ~i cand ~ fi pe un gen de jasciculluminos, care
mil propu/seazii. Ies. Ma indrept catre 0 dimensiune diferitii
# am incetinit complet. Sunt exact Ia deschiderea acestui
punct. Acum intru U§or ~i totul este verde. Este atilt de lumi-
nos, incat aproape ma orbe~te, datfiind ca vin dintr-un tunel
intunecat. Esle un sentiment diferit. Acum se simte 0 energie
56
_ _ _ _ _ CALATORII iNDEPARTATE _ _ _ _ _ __
foarte puternicii, ce pare sii mii apese. Este un sentiment
minunat acum. Este un nou nivel de energie. Simt 0 puter-
nicii ... totul in jurul meu este verde. Este atilt de striilucitor,
incat imi ia un millut sii mii adapteze §i sii absorb locul in
care mii aflu. "
Era 0 "mica" problema. Odata ce subieqii no~tri treceau prin
lumina, sau atingeau starea de ie~ire din corp, ei nu mai erau deo-
sebit de interesa\i sa caute, ora dupa ora, tipare de frecven\a audio
eficiente. Ei indeplineau in continuare sarcinile, dar dincolo de
tunel ~i in lumina. Sa-i \ii la ferma nu era un lucru u~or. A~a ca tre-
buia sa ne jucam un pic.
~i asta am ~i facut. Am trimis subieqii sa exploreze Luna, pe
care au gasit-o foarte plictisitoare. Am mers in alte paI1i ale siste-
mului solar, pe alte planete, ~i nu au gasit, in masura in care am pu-
tut noi stabili, dedit kilometri intregi de cratere ~i mun\i sau, pur ~i
simplu, straturi de materie turbulenta - fara vegeta\ie ~i fara nici-
un semn de via\a, nimic care sa atraga cu adevarat aten\ia noastrii
umana. Am descoperit ca, intr-o stare ca EiC, parea sa existe un alt
fel de con~tiinta. Perspectiva subiectului era diferita. De exemplu,
ceea ce la noi in camera de control reprezinta un minut, putea sa
devina ore sau eternitate, pentru voluntarul din cabina. Acesta a
fost momentul in care am inceput sa-i numim echipa Explorer.
Ca majoritatea oamenilor, ave am ideea sau speran\a ca exis-
ta via!a inteligenta, undeva printre miliardele de stele pe care Ie
putem percepe fizic. Prin urmare, in jocul nostru, am trimis echipa
Explorer din colo de sistemul solar, la ceea ce parea 0 schimbare
aproape instantanee de localizare. Instruc!iunea era ca ei sa con-
tinue, pana cand percepeau ceva interesant. Au trecut de al\i sori,
au gasit alte planete, dar nu ~i via\a inteIigenta. Parea sa fie un uni-
vers steril.
Schimbarea a venit in 1974 ~i a avut loc pentru to\i Explorato-
rii no~tri, pe parcursul a ciiteva saptamani. Unii nu se intiilnisera
57
 ______________ ROBERTA.MONROE _______________
niciodata, deci nu a existat comunicare inlre ei. Privind inapoi, pen-
tru a examina motivul acestei schimban masive, singurullucru pe
care I-am putut gasi a fost: am introdus afirmaVa realizati! pentru
Programul Gateway, la inceputul fiecarei sesiuni experimentale in
laborator. in afari! de asta, nu am facut modificari semnificative in
ceea ce prive~te frecvcnlele Hemi-Sync, mediul de baza, sau metode-
Ie de prezentare. Este posibil ca a doua parte sa fi fost catalizatorul:
... De asemenea, imi doresc ctt larie ajutorul ~i coopera-
rea, asistenfa ~i in/elegerea acelor persoane a caror in/elepci-
une, dezvoltare ~i experien!a sunt egale sau mai mari decat a
mea. Le cer indrumare ~i protecfie fafd de orlee tnfluenfl1 sau
sursit care mi-ar putea oftri mai putin dectit dOrinfele mele ast-
ftl dec/arate.
A fost ca ~i cand, brusc, soar fi ridicat 0 perdea. Aproape de
fiecare data cand unul dintre exploratorii no~tri intra in starea de
extracorporalizare, sau, pur ~i simplu, intr-o stare Focus 12 avan-
sata, intalneau fiinte inteligente care erau mai mult sau mai putin
dispuse sa comunke - ~i puteau sa 0 faca. Dupa mai multi ani in
care nu gasisem nimic, efectul asupra noastri! a fost cople~itor. Une-
ori flU am ~tiut cum sa reactionam. lata 0 parte din inregistrarea de
la dosar, cu privire la una dintre aceste intalniri de la incepu!.
SSaC (fizicianl XAL - minutul8: 12. test 1/ 332
"inapoi la 12. Am avut doua inmlniri - prima cu 0
inteligenfd nevdzutd, care mi-a rdspuns fa 0 cerere generalli
de comunicare. Ceva de genut . 0 sd vorbesc cu tine': dar era
evident cd et (cred cd spun .el': pentru cd am avut sentimen-
tul unui "e/") dorea sa asculte # mi-a zis: "Et, bine, despre ce
vrei sd vorbim?" $1, in timp ce incercam sd ob/in unele infor-
malti despre et, despre mediul sau, am avut sentimentui ca
era supdrat ca aJost deranjat. Ca atunci cand love~ti acci-
58
______ CA LA TORII fN DEPA RTATE _ _ _ _ _ _ ___
dental, un pieton ocupat din New York. AI doilea aJost mult
mai interesant. La cea de-a doua comunicare, nu am per-
ceput numai 0 inteligenfd, ci am primit 0 imagine vizualli
completit. De sexftminin, spre patruzeci de ani, afostfoarte
incantalli sa comunice, s-a oftrit sa ma inso/eascd ~i mi-a
arittat 0 mare parte din acelloc. Nu ~tiu cum sit-I descriu alt-
ftl. Am mers pand fa un perete # doud U# mari s-au deschis
~i nu era nimic impresionant acolo, dar ea credea ca aceste
marcaje ~i neregularitit/i ale supraft,tei erau ceva deosebit.
Nu ~tiu de ceo Nu mi s-a pdrut nimic interesant. Am in-
trebat-o dacd avea cutlO~tin/e despre existenfa materiei fiz-
ice, a~a cttm 0 ~tiu eu, iar ea mi-a cerut sa-i explic. Eu chiar
nu am ~tiut cltm sd-i explic ce e materia fizicit, asifel incat
am intrebat-o dacd era de acord sit mit intorc mai mrziu ~i
cit ~ vrea sd raportez despre aceaslli inmlnire. A pdrut un
pic consternatd cd plecam la jumittatea tltrului, dar mi-a
spus: "in reguld" # asta ne aduce in momentul de fala. "
Monitor: "Foarte bine. La intoarcere, incearca sa in(elegi ti-
pul de energie care se folose~te acolo."
(Interval de timp scurs: 3 minute)
"Bine, m-am gandit ca mai bine md intorc sa spun ce s-a
intamplat, inainte sa Itit mare parte din ce se petrecuse. Am res-
tahitit contactul cu aceea# ferneie. Afost destul de surprinsd de
faptul cd am revenit. incantalli. Mai intai, am inceput sa ma in-
treb cum se percepe aceastit inteligenld pe ea insa#, imi impu-
neam, oare, propria mea imaginea de formd umanoidd de sex
ferninin? $i am disctttat acest lucru, inlelegand foptul ca eu
cream aceaslli imagine a ei ~i nu puteam spune, cu siguranfd,
dacit aceasta este propria ei imagine despre sine sau nu. $i ea i§i
crea 0 imagine despre mine, care sit semene cu ceva ce ii erafo-
miliar ~i, pentru cd nu puteam ~ti dacd aceste imagini corespun-
59
_ _ _ _ _ _ _ ROBERT A. MONROE _ _ _ _ _ _ __
deau realitatii, am renuntat la intrebare. Apoi am inceput sa
simt 0 mancarime intensa pe gat §i am incercat sa-i explic ca eu
existam intr-o alta realitate in afara de cea pe 0 impartil§eam cu
ea, ca am un corp fizic in alta parte, ca acesta simte 0 manca-
rime pe gat care-mi tulbura concentrarea §i ca acesta era mo-
tivul pentru care paream sa dispar §i sa apar. I s-a parut incredi-
bit. Nu cred ca m-a crezut. Pur # simplu, a igllorat aceasta afir-
mafie, a§a cum ignori pe cineva care spune un lucru irational.
Am intrebat despre aspectul eifizic. M-a dus intr-un alt loc, unde
era 0 alta entitate. Acesta era barbat §i exista 0 suprafala de
scris, asemanatoare cu 0 tabla - dar nu era 0 tabid - pe care a
incercat sa-mi explice cum erau lucrurile de acolo. Nu am in{e-
les nimic. Semnele pe care le-a facut pe aceasta suprafata - pe
aceasta tabid, erau complet lIeinteligibile pentru mine #, dupa
cateva eforturi, am renunlat. Am incercat sa apelam la imagini.
Tot timpul am putut comunica telepatic. Gu imaginile a fost
bine. A desenat cateva imagini §i, din schimbul telepatic, am
simlit ca §i §tiinla lor, concepria privind existenta §i realitatea
lor era in multe moduri similard cu a noastra, in sensul cd erau
flJl:ali in acea realitate # nu puteau caldtori in afara ei - a$a
cum calatorisem eu din realitatea mea fizica, in a lor. Nu $tiu
daca ei credeau ca existil 0 altil realitate in afara de cea a lor.
Aveau legi fizice asemanatoare cu ale noastre, in sensul ca
obiectele din realitatea lor respectau legi specifice. Am incercat
sa vad dacd vreuna dintre legile lor este simi/ara cu a noastra -
cum arfi gravitafia. Afostfoarte dificil de stabilit. Nu am putut
sa separ ceea ce era concepria lor despre realitate. Tot ce am pu-
tutface afost sa transpun in propriile mele concepte - adica nu
i-am vazut plutind prin aer - dar daca asta insemna ca existil
gravilafie, ca la noi, sau daca se datora propriei mele gandiri
-cd umanoizii nu plutesc in aer - nu puteam spune. Dar am
simlit ca au legifizicefundamentale, care guverneaza obiectele
60
_----CALATORlljNDEPARTATE _ _ _ _ _ __
din realitatea lor. Ei nu mi$cau lucrurile din jurullor, cu ajuto-
rul proceselor de gandire sau cu ceva de genul asta. Parea 0 ca 0
realitate fizicd terestra, de§i nu am recunoscut multe dintre dis-
pozitivete $i structurile lor, care pareau foarte straine, iar ei
pareau afi fixati $i izolali in cadrul acestor dispozitive $i struc-
turi. Gumva eu Ie apaream ca fiind unul de-ai lor. Poate ca arfi
trebuit sa incerc sa aflu de unde cred ei ca vin sau cine cred ei
casunt. "
lata 0 alta relatare, pentru a va oferi un alt punct de contact:
SS/[CA (Director servicii sociale) minutuI6:27. test # 356
"Vorbesc cu omul meu verde # r([/itc de mai multe ori
drumul care merge spre locul in care sunt ei ... # qflu de ce
are aceasta haina verde. Mi-a SpitS ca nu are nevoie de ea, dar
ca eu aveam nevoie de ea, pentru a ma simli mai con/ortabil
aldturi de et. A addugat ca mai am inca unele temeri, astfol
incat dore$te ca eu sd ma obi$nuiesc cu a ie# $i a intra inapoi
in corpul meu ... Vreau sa stau # sa vorbesc cu el ceva mai
mult ... s-a a$ezat $i mi-a vorbit despre mine §i locut unde ma
aflu. Mi-a spus ca el este unfil de supraveghetor al meu. $i ca
e responsabi!, oarecum responsabil de evolulia $i dezvoltarea
mea. Supraveghetor in acest contact §i responsabilitate. Se
pare cd a trecut printr-o mullime de vie!i diferite ... iar eu nu
$tiu daca acestea sunt 0 parte din el, sau nu.
"Ma simt foarte confortabil aici, complet integrat $i
am mai simlit asta $i inainte. Gred ca am facut unele pro-
grese, pentru ca, de data asta, nu am avut nevoie de ajutor
de la allii. M-am trezit ca sunt acolo, in fata lor. Mai degraba
ca un vot de incredere, decat orice altceva. L-am intrebat ce
face aici $i mi-a raspuns: "lata, asta este ceva ce incerci sa
identifici. Aici nu este... aici nu conteaza. "Nu $tiu de ce, dar
ma simtfoarte obosit. Simt ca sunt pregatit, dintr-o datil, sa
61
______________ ROBERTA.MONROE _______________
revin. Am observat asta inainte, cii era ca 0 striifulgerare,
dar era intuneric aici. Afost 0 surprizii pentru cit afost exact
ca unfulger de luminii. "
Mult mai semnificativc au fost cazurite in care Exploratorii
no§tri s-au "imprictenit" repede cu 0 fiin~ii sau fiin~e (entitiiTi?), car:
nu piireau sa aibii un interes special in legatura cu Exploratorul.lata
un exemplu de raspuns primit de un explorator, in acest sens:
SS/BY Onginer electronist) minutul 26:20. test # 325
"Am refitcut legittura cu sursa, i-am cernt cateva infor-
matii ~i am intrebat-o cu privire la perspectiva sa # dacii cu-
noitea Pitmantul, iar riispunsul afast.· "Da, acela e teritoriul
meu. "Am recePfionat ideea cii Pitmantul cade, intr-unfel, in
sarcina sa. De asemenea, cit el ~i aile entititli ne suntpuse la
dispozifie, pentru a ne ajuta sit maximizdm sau sd trecem
prin experienlele noastre terestre. Adicd, nu sd trecem "pes-
te': in sensul de a sciipa mai repede de ele. Mii refer la faptul
cd ne ajutd sd inlelegem cat rnai mult posibil. Ei sunt acolo
ca invdtdtori sau ajutoare # nu au sarcina speciald de a
avea grljd de Pdmant. L-am intrebat apoi despre condilii/e
ge%gice din urmdtorii zece ani. Apreluat date din mintea
mea, ~i-a dat seama la ce md gandeam ~i mi-a spus: "Eu nu
~tiam cd iliforma!iile acestea vd sunt disponibile. "A fast su~­
prins de faptul cd aceste informa!U au Jo.st publicate sa.ufa-
cute cunoscute. Nici mdcar nu era con~tlent defaptul ca ase-
menea informalU emu la dispozilia noastrd. "
Un alt tip de intalnire a avut loc dupa cum urmeaza:
SS/SHE Cconsilier psihic) minutuI16:14. test # 314
"". Punct de lumind. in afard de asta, nu percep nimic. "
Monitor: "Cum simTi lumina?"
62
_________ CALATORII lNDEPARTATE ___________
"Ca 0 stea. Cand mii concentrez pe ea, incep sd plutesc. "
Monitor: "Simte lumina."
"Acum ei se apropie, acum mit apropii de ei. "
(Interval de timp scurs: 02:55)
Voce nona:" - CefiaCI.'1"
Monitor: "Sunt foarte bucllros sa te intalnesc. Sunt foarte
recunoscator ca ai venit."
Voce nona: "Esle greu sd ajullgi aid. "
Monitor: "Care este dificultatea?"
Vocea nona: "Suntmulte straluriprin care trebuie sii treci".
Monitor: "Suntem foarte, foarte recunoscatori ca ai trecut
prin straturi, catre noi. Te vom ajuta in orice mod posibil."
Vocea nona: "Tiparnl ei de culoare este foarte bUll. Tre-
buie sit gdsim 0 modalitate de a 0 ajuta sii se elibereze. "
Monitor: "Ai vreo recomandare?"
voiea nona: "Trebuie sii existe 0 perioadd in care ea sd
pdtrundafaarte adanc. "
Monitor: "Atunci, ai sugera 0 perioada preliminara mai
lunga?"
Vocea nona: "Posibil. Vafi, mai ~or, pe mdsurd ce incred-
erea cre~te. Mai existit incii mu/tilfricd. "
Monitor: "Suntfoarte recunoscator pentru grija ta pentru ea"
Vocea nona: "Acum simte multd dizarmonie. Am dus-o
intr-un loc unde se poate odihni. "
in acest caz, subiectul nu a avut nici un fel de amintire legata
de eveniment sau intalnire. Ultimul lucru pe care §i I-a amintit a
fost ca lucra cu culori. Modificarite aparute in calitatea vocii §i pe
instrumentele de monitorizare sus~ineau ideea unei alte "prezen-
~e" sau personalitate, in corpul EI. Am purtat multe discu~ii pe tema
oportunitatii de a continua in aceasta direqie, in ciuda entuzias-
mului §i interesului imens generat in cadrul grupului nostru. Ba-
nuiesc ca in acea etapa nu cuno§team metode reale pentru a "opri"
63
 ROBERT A. MONROE _ _ _ _ _ _ __
o astfel de comunicare. Banuiesc, de asemenea, d nimeni nu a vrut
sa 0 fad - eel pu\in - ~i eel mai pu\in, eu.
Un explorator a dezvoltat 0 rela\ie foarte stransa cu ceea ce
pareau a fi patru sau cinci fiin\e, dintre care una aqiona ca purta-
tor de cuvant. lata transcrierea inregistriirii unui pas important in
aceasta reia\ie.
SS/ROMC Csef de birou) minutul 8:05. test # 306
"Urmaream ce se intamplil $i triliam, in acela$i limp, ex-
periell/a. Cele patru ajutoare m-au ajutat sa mil ridic, intrucat
acest corp energetic a venit, pur ii simplu, in corplllfizic. Ele au
ajutat la ie$irea $i ridicarea c01pului meu energetic $i m-am
simti! foarte u$oara $i foarte, foarte bine - $i atunci am avu!
sentimentul cd aceastdformd de energie mi-a fost oarecum im-
plantatd sau, cu alte cuvinte, era in corpul meu atunci. Doar imi
energiza corpul. Eram in lumilld $i bille protejatd, md simteam
bille ill aford, md simteam foarte u$oard $i apoi am putut sa
simt acea ellergie de afi. 0 persoalld vorbea despre cum ar pu-
tea sau ar dori sd-mi foloseascd corpul ca un gell de mijloc de
emisie intre dimensiuni. Voi putea sd ies $i sd md simtfoarte in
siguranfd, inerezdtoare cu aceste ajutoare $i cu lumina, dar $i
flricitii $i voi putea in contilluare sd observ, dacd doresc, ce se
intampla cu fiin/a de energie. "
Monitor: "Doresc sa realizeze un alt experiment acum?"
"Bine. Simt cd poate doresc sd experimenteze un Pic vor-
birea prin corzile mele vocale, dar tlU sunt incd destul de depar-
te ca sd nu intervin. Acest lucru se va ob/ine cu practicd $i expe-
rimentdri $i apoi, pe mdsurd ce voi invdta sd fiu mai pUfin -
vreau sd spun, sdfiu mai relaxatd, .I'd las lucrurile sd curgd $i sd
nu-i permit min!ii sd opreascd procesul. Cu cat exerseazd mai
mult, informa!iile VOl' putea sd circule mai rapid, asifel incat ei
VOl' doar sd experimenteze doar pentru 0 perioadd scurtii, incer-
64
_ _ _ _ _ CALA70Rll iNDEI'AI<TATE _ _ _ _ _ __
cand sa transmita cateva ganduri cu ajutorul cOl'zilor mele vo-
cale ~i afaculta/ilor mele mentale, ca sa zic a~a. Deci, vom vedea
ce .. : vom incerca sa vedem ce se intampla. "
Monitor: "Bine. Voi fi aici dad vei avea nevoie de mine."
,. Bine. il
(Interval de timp scurs: 3:23)
Vocea nona: "Salutari. Va vorbesc prin aceste corzi vocale
~i a~ dori sa comunic cu aceasta tanara, pe masura ce observa
ce se intampla. Corpul ei fizic pare sa se incalzeasca foarte ra-
pid. Uneori va fi intr-o faza rece, dar alteori va fi lntr-o faza de
incalzire, iar moleculele corpului energetic, care lucreaza prill
intermediul corpului ei fizic, lucreaza lntr-un rifm mai rapid.
Prin urmare, chiar in acest moment, exista 0 senzatie de caldu-
ra in jurul acestui corp. Aceasta tanal'a doamnil v~ in/elege ce
se intampla, atunci cand vom veni prima data, in aura ei. Va
aparea senza/ia de caldura ii, pe masura ce va deveni mai rela-
xata $i va putea sa-$i inceapa plutirea deasupra corpului ei fi-
zic, va trai senza/ia de rilcoare ~i de relaxare - relaxare com-
pleta, sentimentul de pace ii de siguran/a totala. $i atunci va ur-
ma etapa luminii ~i a 0 raceala care 0 va cuprinde ~i va ~ti ca
iese u~or din corp - dar va avea tot timpul control compie!, daca
dore~te acest lucru. Ea este intotdeauna acolo pentru a observa,
a vorbi in orice moment, sau jJOate chiar alege sa pil~easca in
alte dimensiuni. VOl' fi cei care 0 VOl' ajuta in aceste alte dimen-
siuni ~i, in timp ce se intampla acest lueru, vom incerca sa adu-
cem iriforma/ii prin intermediul acestor corzi vocale. Acesta
este un experiment special de illtrare in dimensiunile cunoa~te­
rii, iar acest lucru nu ar putea fi niciodata facut fara voi, fara
cuno~till/ele pe care Ie aduce/i ~ifara marea lumina ii ineredere
cu care ali invalllit acestproiect la care lucra/i. Am lucrat cu al-
Iii, care vin, pe masura ce ajungem in diferite dimensiuni ~i ni-
veluri. Nu vom spune iriferioare sau superioare - ele sunt di-
65
 ______________ ROBERTA.MONROE _______________
mensiuni de Lumina, pe masura ce intram pe diforite niveluri.
Este mai u~or sa aducem cunoa~terea. Lucrez acum la nivelulla
care este aceasta entitate in prezent, dar yom lucra impreunape
diforite niveluri. Exisla ~i allii care lucreaza cu ea. Spun" noi':
deoarece de fiecare datil cfmd yom veni, yom veni ca un grup;
mai exista ~i alfii care sunt asisten!i # VOl' fi intotdeauna aid,
pentru a ri{lica nivelurile de energie ~i pentru a luera. $i spu-
nem cafaceti exact ceea ce este necesar pentru a ajuta situafja
safie in acea stare de peljec!iune, prin care energiile potfi eli-
berate pe alte niveluri de cOII~tiin!a. $i acum ne yom retrage ~i ii
yom permite sa intre pe deplin iliapoi in trupul ei. Afost 0 pla-
cere. Vd mul!umesc, dragi prieteni. "
increderea ei in grup a fost atat de mare, incat ajutorullor a
fost, in mare parte, procedura de operare standard. De exemplu,
pentru a 0 ajuta sa iasa din corp, patru dintre aceste fiinfe se pozi-
fionau cate doua pe fiecare parte ~i pur ~i simplu 0 "ridicau." Acest
lucru a facut ca totul sa fie mult mai simplu.
Un eveniment interesant in acest program deosebit a avut
loc cateva luni mai tarzin. ROMC Explorer avea, de obicei, 0 sesiune
de laborator, miercurea la ora cinci. in aceasta zi de miercuri spe-
ciala, ea anulase intalnirea, cu mai multe zile inainte. Coincidenla
a facut ca in acea miercuri, un psiholog de sex feminin din zona Wa-
shington sa vina la noi in vizita. Era destul de sceptica fafa de ceea
ce faceam §i am petrecut cateva ore in dupa-amiaza aceea, pentru
a-i explica metodele ~i tehnicile noastre. in cele din urma, pentru a
o ajuta sa infeleaga mai bine, i-am sugerat sa se duca in cabina 2, sa
se intinda pe pat, sa asculte cateva dintre tiparele Hemi-Sync ~i sa
vada daca are vreo reaqie. Ea a fost de acord, complet convinsa ca
nu se va intampla nimic neobi~nuit.
Dat fiind scepticismul ei, eram inclinat sa-i dau dreptate.
66
cAui TORJI iNDEPARTA TE _ _ _ _ _ _ ___
Dupa aproximativ cinci minute, eu sunetul Hcmi-Syne in ure-
chi, am auzit voeea ei in difuzor.
"Mai este cineva in cabilla cu mine. " Am apasat butonul
microfonului.
"E~ti sigura?", am intrebat-o.
"Bineill!eles cd sunt sigura. DeJap!, suntpatm. "Am intrat
din nou in legatura.
"E~ti sigura ca exista patru?"
,,Pot sd-i percepJoarte clar. Sunt doi la picioarele mele #
doi la cap. "
Am apasat din nou, butonul microfonului.
"Ce fae?"
,,!ncearca sil ma scoatil din corp - daca pOfi sil crezi asta. "
Dintr-o data, am §tiut raspunsul. M-am uitat la eeas. Era cinci
§i zeee minute - miereuri dupa-amiaza. Prietenii lui ROMC se pot
prinde §i ei in rutina. Am izbucnit in ras. Eram pe cale sa iau micro-
fonul §i sa-i explie femeii din cabina, cand am avut 0 alta idee. Am
apasat butonul microfonului.
"Ce fae aeum?"
"Au incetat sd incerce sa mti ridice din corp ", s-a intors vo-
cea ei. ,,$i se ceartd. "Mi-a fost greu sa raman calm cand i-am raspuns.
"De ce se eearta?"
"Cei palru VOl' sd ma scoata ~i acum a aparut al cincilea
care se cearta cu ei, ca nu ar trebui. "
"Vrei sa te seoatii din corp?", am intrebat.
,,Nu cred, " s-a auzit voce a ei. ,,Acum au incetat sa se mai
certe ~i pleaca - asifel illcdt cred cdllu e Ilicio problema. " Am
zambit in timp ee apasam butonul microfonului §i i-am spus:
"Ei bine, relaxeaza-te §i te voi scoate afara, in cateva minute.
Te simli bine acum?"
,,0, da': a raspuns ea. "SUllt bine."
67
_ _ _ _ _ _ _ ROBERT A. MONROE _ _ _ _ _ _ __ _ _ _ __ _ CALATORII iNDEPARTATE _ _ _ _ _ _ __

Am liisat-o in cabin a, inca vreo zece-cincisprezece minute §i intr-o noapte, dnd am ajuns la ma§inile noastre parcate afa-
am urmarit cum instrumentele indicau faptul ca se relaxa intr-un ra, la circa §ase metri de cabina 2, am constatat ca bateriile erau
somn u§or. Dupa 0 perioada potrivita, am trezit-o §i am scos-o mult moarte la toate cele trei autoturisme_ Dupa ce Ie-am conectat prin
mai odihnita. Era oarecum derutata de experientii ~i incerca cu ta- cabluri, la 0 alta baterie incarcata, au pornit destul de u§or §i au ra-
rie sa ramiina sceptica. I-am aratat programul de intiilniri care indi- mas incarcate §i dupa aceea. Ma§inile parcate pe cealalta parte, sau
ca 0 sesiune experimentala, apoi i-am prezentat 0 inregistrare a la 0 distanta de 18 m, au fost neafectate. Astfel, am invatat ca nu e
tehnicilor de "ridicare", a§a cum sunt elc descrise de subiectul din bine sa parcam prea aproape de cabin a 2, in timpul unoI' experi-
echipa Explorer. A plecat in cele din urma, foarte nedumerita §i mente cu anumiti Exploratori. Exact de ce s-a intamplat asta - §i se
preocupata. Lucrurile de genu I acesta sunt greu de acceptat de ca- intampla in continuare - nu §tim.
tre sistemele de cl'edin\a ale majorita\ii oamenilor. Problema era in grupul actual de Exploratori, au ramas doar doi din echi-
ca foarte multe ni se intamplau lIouii i11~ille. Au fost multe momen- pa iniliala. Valul de evenimente personale i-a mutat pe unii din
te de suspans. zona, vietile lor fiind vizibil modificate de experienta. Materialul
Ar trebui remarcat aici ca, pentru a ajunge la aceasta stare de original este inca in curs de procesare. intre timp, se obtin alte ma-
incredere §i comunical'e §i/sau asociere cu aceste entita\i §i fiinle teriale, din sesiunile din noul nostru laborator. Poate ci'i mai avem
prietenoase, a fost nevoie de ore peste ore de contact preliminar, nevoie de alti cativa doctori, cu alte acreditari.
plus disculii despre comunicarea cu "terte paI1i". Nu s-a intiimplat
peste noapte, a§a cum se inlelege de aici. 0 mare parte dintre mate-
rialele furnizate prin intermediul,acestor fiinle se refereau la infor-
malii de natura filozofica sau sugestii §i sfaturi cu privire la bunasta-
rea personala a Exploratorilor implicali. in experimentele noastre,
nu s-a folosit in nici un caz, vreun drog sau orice alt medicament.
Mai mult decat atiit, exista indicii cii se genereaza un camp
magnetic de un tip cu care §tiin\a noastra nu este familiarizata.
Unul dintre rezultatele acestui lucru este apari(ia de campuri mag-
netice in buclele electrice din apropiere, precum §i in cablurile au-
dio. Un altul este afectarea benzii magnetice din apropiere, intr-o
asemenea masura, incat are loc 0 "imp rim are" care trece de la un
strat de banda la celalalt. Industria inregistrarilor audio ar dori
foarte mult sa §tie cum sa faca acest lucru, la nivel comercial. Cu
toate acestea, rezultatele pe care Ie avem nu sunt suficient de sem-
nificative, pentru a fi viabile din punct de vedere comercial. Cel pu-
tin, nu inca.
6B 69

i.
NOI ASOCIERI
~ n sute de ore de comunicari Explorer, realizate pana in
t prezent, circa 0 treime reprezinta acele cazuri in care, cu
permisiunea Exploratorului, entitalile lor prietene Ie preiau trupu-
rile fizice ~i vorbesc cu ajutorul corzilor vocale ale acestuia. Celelal-
te doua treimi reprezinta contactele realizate de Explorator, care
discuta cu teI1e paI1i non·fizice ~i relateaza conversalia. in ambele
cazuri, monitorul din camera de control (domeniul fizic de viala!)
devine 0 parte a acestor disculii.
Ceea ce numim Materialul echipei Explorer este 0 combina-
lie de informalii fascinante, derutante, uimitoare, provocatoare ~i,
uneori, plictisitoare, care intra cu siguranla in conflict cu multe
dintre sistemele de credinla pe care Ie avem in cultura ~i civilizalia
noastra. Cea mai importanta posibilitate este realitatea Materialu-
lui echipei Explorer, experien\ele lor - §i, in special, aceste entitali
prietenoase, carc Ii asista. Dupa aceea, mai este faptul ca procesul
se desfa~oara ~i se extinde in continuarc.
Pentru a rezolva aceasta posibilitate, intr·un fel sau altul, va
fi nevoie de uncle activitali ~i capacitali care depa~esc cu mult limi-
tele organizaliei noastre. Dupa examinarea sesiunilor echipei Ex-
plorer, am constatat ca anumite elemente se repeta:
1. Oricare ar fi ele, astfel de teI1e paI1i nonfizice au capacita-
tea de a radia 0 caldura plina de sentimente de prietenie, care in-
70
_ _ _ __ cALA TORII iNDEPARTATE _ _ _ _ _ __
duce 0 incredere totala - chiar §i in ceea ce prive§te viala lor - din
partea Exploratorilor.
. 2. Aceste fiinle dau dovadii, in primul rand, de grija fala de
bunastarea Exploratorilor ~i i~i petrec mult timp in incercarea de
a-i crea cea mai buna stare mentala §i fizica, fiinlei umane cu care
acestea sunt "asociate".
3. De obicei, unui Explorator Ii apare 0 fiinla, sub forma unei
siluete cu gluga, al carei chip este ascuns in umbra §i aparent invizi-
bi! Exploratorului. Odata ce acesta devine complet familiarizat cu
"senzalia" entitiilii, ve~miintul cu gluga este aruncat ~i Explorato-
rul nu poate percepe nimic, dar simte in continuare radialia care
este acea entitate.
4. Cand vorbe~te cu Exploratorul, fiin\a este limitata ca voca-
bular, la banca de memorie a Exploratorului respectiv. Prin urmare,
de multe ori ezita in cautarea cuvantului corect, care sa exprime
ceea ce trebuie sa fie descris - §i adesea, nu exista nici un astfel de
cuviint, in memoria de individului.
5. in timpul vizitelor acestor fiinle - mai ales atunci ciind ele
folosesc corpul fizic pentru a vorbi - exista 0 schimbare in tensiu·
nea corpului §i a altor date biomonitorizate la Explorator.
Fiirii alte comentarii, va prezint mai jos alte fragmente din
diferite sesiuni.
SS/TC (fizicianl minutuI22:30. test # 372
"Am primit totfelul de lucruri $i am incercat sii Ie sor-
tez $i sii Ie pun intr-un Jel de ordine ra!ionalii. Mai intdi de
toate, am avut impresia cii realitatea materieiftzice - in mii-
sura a ceea ce cred eu cii este considerat aft, in mod normal,
realitate - nu numai materia ftzicii, dar $i 0 parte din vis-
area noastrii cu ochii deschi$i ~i calitii!ile noastre imagina-
tiv-intuitive -face parte din ceva de genul unui vis mai mare,
sau gdnd venit de la 0 co~tiin!ii superioarii. A~a cum putem
71
 ROBERT A. MONROE _ _ _ _ _ _ __
visa cu ocllii deschiyi ~i ill/lenta pel'sollaje ,~i situafii, sun/em
# noi persollaje in/roo situa/ie care a fost inventatii sau vi-
sata - visata destul de cOll$tiellt, de catre Ull gen de COll$-
tiillta mai avallsa/a. Rolul pe care trebuie sa if jucam ill
acest vis este unul ce !ille de educa{ie, de in1!atare $i de a de-
1!eni mai buni. insa nu mi-e ciaI' de ce acest gen de supra-
COll$tiillta sau supra-suflet are acest vis lucid, dar am sen-
timentul ca este pentru propria sa educa{ie. fnva{ii - pe ma-
surd ce noi ill1!atam. Oricum, avem 0 con~tiinta atat de Ii-
mitatd, intrucat, dacd avem de gand sa credm 0 situa!ie in
care ne a$teptdm sd se lntample anumite pl'Ocese - aceste
pl'ocese reprezinta, desigur, educatia, studiul nostru - nu
cream cel mai complex # mai elaborat experiment sau si-
ltla/ie. Gonfigurdm unlll simplu, pe care sa-l putem produce,
care sa aibii, totu~i. calitiltile Ilecesare pentl'll a ob/ine rezul-
tatele pe care Ie dorim. Acesta este motivul pentru care, apa-
renl, avem 0 asemenea con~tiintd. ' limitata.
Darfaptul cif a1!em op!iunea de a ne dezvolta mai mult
con$tiin/a, esteparte a experimentuilli in sine. Trebuie sa in-
valam, sd cre,~tem, sd evoluiim, sif devenim $i sd lnvatdm din
expel'ienta de a acliona $i sd ajlll/gem cat de apl'Oape putem,
la a in/elege $i la a fi 0 parte din creatorulnostru, din su-
pra-sufletul care viseaza, daea vre!i, dipdtand mai mulla pu-
tere. Gu cat In/elegem mai mull din aceste IUC1'uri, cu atilt
mai mull vom ji invalat.
Deci, nu este chiar ,.. ei bine, Imi retrag cuvintele. Nu e
numai faptul ca suntem impulsiona!i sa ne extindem
con$tienta sau sii ne atingem potentialul maxim, mai mull
decat se poate, ci cif aceasta reprezintd 0 directie in care
putem evolua, daca alegem sa 0facem. E un Pic cotifuzpen-
tru mine, dar acesta e modul in care reiese. "
72
CALATORII iNDEPAR7 A TE _ _ _ _ _ __
SSISHE (asistent social) minutul18, test # 366
. "Amfost pe Ull,.. aproape ca un vortex ill care amfost
prins. Douazeci ~i doi nu estejizic innici un.fiJl. Doudzeci $i
unu poatefi fie fizic,fie nonjizic, in jzlllc!ie de ullde anume
alegi sa-Ii coneelltrezi energia.
"Nu este lIiei sus, nici jos, nici inainte nici inapoi. Do-
udzeci $i unu, toate par foarte lini$tite, darfoarte dtfiJrite,
Am senzatia cit un curcubeu de culori merge inaintea mea $i
ele sunt ca $i culorile pe care Ie-a descris Miranon, dar au di-
forite ritmuri ~i se deplaseazii diferit. Este ca $i cum a$ vedea
un spectru de 22 panii la, 1111 ~tiu, 28 ~i toate acestea se intre-
patrund. Gred ca a~ putea sa Ie desenez pentru tine. fmi
place 21, a~a ca am mai zdbovit pe aiGi ~i senza/ia pe care 0
am, este ca # cum, atunci cand ai intrebat, am iluzia ca pri-
vesc un apus de soare $I ca orizontul este ,ifar~itul, dar asta
este doar 0 iluzie, pentru ca, pe masura ce inaintezi pe ni-
veluri, apar unele no;. "
(Interval de timp scurs: 1:22)
Alta voce: "imi cer scuze pentru ca am Intarziat atat de
mult, dar trebuie sa-Ii multumesc ~i sd-!i spun cd ma bucur ca ai
primit mesajul meu. Dacii dore~ti sa explorezi aceste niveluri,
a$fifoartefericit safac acest lucm cu tine. "
Monitor: "Ti-a~ fi recunosciitor."
Alta voce: "A$a c/lm Ii-am spus mai devreme, plantele exis-
til de la nivelul unu la ~aPte. Au 0 ratil vibra{ionala ce corespunde
nivelurilor de la unu la $apte. Este acelO$i tipar. Anima/ele existil
pe nivelurile opt pana la pai~prezece $i, atunci cand 0 persoana
atinge ... atunci cand 0 con~tiin{ii atinge nivelul paisprezece, ea
nu mai poate merge mai sus, decat dacd este dispusa sa i§i
schimbe forma de c01l$tiin{ii. Nivelurile de la cincisprezece la
douiizeci ~i unu sunt ceea ce numim via{ii umana pe acest
73
 ROBERTA. MONROE _______________
Pitmant. Atunci cand 0 persoanii progreseazit panit fa nivelul
douitzeci $i UIllI, are posibilitalea de a a/ege sit meargit mai SllS
sau sit ritmanit pe tiiramulformei umane - dar nu poate sit mear-
ga mai SlIS, decat dacit este dispus sit renun!e fa forma umanit. "
Monitor: "Sa renun\e la a fi om?"
Alta voce: "Nivelurile douazeci # doi panit fa douazeci #
opt sunt puntea voastra. Acestea sunt nivelurile pe care intra!i
dupa moarte. Sunteti fa nivelul douitzeci ,~i, pentru ca este un
nivel ascendent, putefj intra pe titramul de dincolo de viata ji-
zica, dar nu pute!i ritmane acolo, decat daca sunte/i dispu~i sa
renunfa/i la forma voastrit umana. Este clar?"
Monitor: "Da, pana aici e clar.'·
Alta voce: ,,$i apoi, odaM ce 0 persoana sau 0 con$tiintit -
vorbim despre co~tiinta - atinge nivelul douitzeci $i opt, pun-
tea este traversata #, din acel moment, pentru ca 0 con$tiintd sit
evolueze mai mult, nu va mai avea niciodatd oforma umana,
de niciunfel. nici macar ca 0 experienta de invittare. Eu nu md
voi incarna niciodatd ca om - ca aitelfonnd de viafd, da, dar nu
ca om. Cuvintele sunt foarte grele pentru ca planul vostru de
existenfa nu este acefa~i. Poate ca ifi pot explica, cerandu-ti sa-(i
imaginezi $apte dintre cercuri, care ifi VOl' da cele patruzeci ~i
noua de niveluri. Primele Irei niue/uri reprezintd materiajizica
- a$a cum cunoa~tefi voi materia jizica. Acestea sunt plantele
voastre, animalele, oamenii. AI patrulea cerc este puntea voas-
tra, taramul, centrul vostru pelltru acestplan in ansamblu. Este
momentul in care 0 cOTl§tiin(a poate alege daca se intoarce pe
nivelurile inftrioare sail se inalfa pe niveluri superioare - #
multe con~tjjnle aleg sit se intoarca pe niveluri iriferioare, In
forma jizica. Gele trei cercuri superioare reprezinta taramul
care, in con~tjjnfa voastra, se nume~te tiiram spiritllal- iar aici
se face 0 mare parte din munca.
74
_ _ _ _ _ CALATORII iNDEPARTA TE _____________
Nu am putut sit ajutfoarte muit pe cineva care nu era pe
niveluloptsprezece, din callza fapttllui ca nivelul mell, rata mea
vibrationala este dijerilit. Acesta este motivlll pentrll care imi
este grell sa vit ajut cu probleme specifice. Pot sa vit dau idei, dar
nil pot sa va ofer indrllmarea directit pe care ar{i Plltut sa v-o
oftI', dacit atiji fa nivelllioptsprezece. Planllrile noastre se aling,
deoarece al vostrll este 0 spirala ascendenta - care e cllvantlll
vostru pentrll asta? Este 0 efipsd. Este 0 elipsa ascendenta $i,
prin urmare, ell pot trece $i comllnica Cll tine, dar nil faftl de di-
rect. Odatii ce ajllng /a niveltll pat1'Uzeci # nOlld, la care voi
ajllnge CII siguranta, voi parasi Cit totul acest domeniu de exis-
tentd. Asta lilt inseamna sub nici oforma ca am a atins cel mai
inalt pllnct. Asia inseamna, PilI' $i simplu, ca am pdritsit acest
grup de $apte - acest grup global de $apte. Imaginati-va, dacd
vreti, cele $apte cercllri inc/tise intr-Iln cerc $i mai mare deaslt-
pra caruia sunt alte $apte cercltri, care sunt la randullor inchise
intr-un cerc $i mai mare. Apoi, puteti sa vafocefi 0 idee despre ce
inseamllit illjillitlli. Nu se opre$te niciodata. "
Monitor: "Ei bine, trebuie sa-~i marturisesc cii este cam greu
pentru infima ~i umila mea con~tiin~a din planul fizk."
Alta voce: "Este adevarat. Trebltie ... este foarte greu $i
pelltru co~tiillta mea. Pelltru ca SUllt foarte aproape de jillali-
zarea acestui cerc, Ilneori simt ca am realizat 0 evolutie majora
pelltru cOIl~tiillta mea - dar atunci calld incerc sa explic, imi
d~u seama cat de mllit mai am de parcurs ~i cat de putin am de-
pa$it, de fapt. Deoarece Ilivelul meu de COIl$tiintit este ullul al iu-
birii, va las cu dragoste. 0 zi buna. "
SS/SCA (Director executiv) minutul 34. test # 402
Monitor: "Cere-i sa-~i descrie aceasta unitate interactiva, re-
prezentata de tine cel de acum ~i corpul tau fizic. Care este legatu-
ra dintre aceasta forma de energie ~i corpul tau fizic?"
75
_ _ _ _ _ _ _ ROBERT A MONROE _ _ _ _ _ _ __
,,0 parte din energia pe care 0 am alnd sunt in afara eor-
pului este folosita pentru a eonstrui eorpul meu. Cand folosese
aeeasta energie, pentru a-mi eonstTlli eorpul terestru, ea blo-
eheaza ... sau fmi eurbeazaproeesele mentale, asifel ineat sa nu
iasa din corp. Proeesul gandirii trebuie sa fie eUl'bat, pentru a
eomuniea din nou, cu aUe personalitati aid, pe Pamant.
Aceasta este un tip de eomllnicare calld sunt in afara corpului.
Jau cu mille, mare parte din acea energie care estefolosita pen-
tru corpul mell, dar ramane sulidentapentm a mellfine corpul,
informat. Aceslluem imi pel'mite sa-mi desehid mintea ~i sa co-
munic cu alte personalitati - eu alte emiere, ea sa zic afa - sa co-
munic cu ele, sa invat de la ele, sa vorbese eu ele. "
Monitor: In ce moment intri prima data, pentru a deveni
parte a acestui corp fizic?"
"Se pare ca atunei eand, de~ifertilizarea este un lueru me-
eanie, un aspect ce tine de chimie... personalitarile din afora cor-
pului suntfoarte con~tiente de momentul in care lucrurile se in-
tampla ~i aleg sa dezvolte fatuI, §au nll. Ded, 0 parte din energia
mea din aeest moment, poate fifolosita pentru a dezvolta 0 per-
sonalitate ~i pot avea mai multe personalitati, in aeela~i limp,
fiind dezvoltate in acelafi limp. "
Monitor: "in acela~i timp, in realitatea de natura fizicii?"
,,na, da. Ele imi spun ehiar aeum, una este veche, una este
infirma, una esle de sex maseulin ~i eu Il1l sunt gata sa ~tiu unde
sunt... ~i am putut sa simt cum e sa fii bittran # ilifirm, dar nll
am putut sa simt cum e safii de sex maseulin. "
Monitor: "Aceasta intrare a corpului fizie este limitata doar
la planeta Pam ant sau e yorba ~i de alte planete?"
"Mergem ~i in alte loeuri. Exista fiinte in alte loeuri ~i
energia noastra este eon~lienta de toate aceste alte locuri. "
Monitor: "Loeuim in corpuri fizice, in aeeste alte loeuri?"
76
cALATOraT iNDEI'ARTATE _ _ _ _ _ __
,,Nu ca organismele terestre umane... dar. .. alteforme de
lucruri sau fiinte. "
. Monitor: "Care sunt uncle dintre eelelalte forme de pe plan-
ete? Cum arata aeeste alte forme?"
"Una e ca lin fel de gelalina... genul vascos, mucilaginos. "
Monitor: "Se afla ele aproapc de planeta Piimant?"
,,La mii de ani-lumina departare. "
Monitor: In aeeaSla energie, exista un set de reguli de func-
lionare?"
"Nu sunt sigur de eeea ee ma intrebi. "
Monitor: "Existii un set de reguli dupa care funclioneaza
corpul?"
"Nu, energia insa~i hotara~te daca energia insa~i ia 0 de-
cizie gre$ita - apoi se distruge. Daca ia decizii eoreete, se eOll-
struie~te sau f~i intiite~te personalitatea. Este posibil ea energia
sa se autodistrugd...
Monitor: "Ce cste clasificat drept intrebuin\are gre~ita?"
"Cand nu a adaugat nimic la eunoafterea ei, eand nu a
ca~tigat nimic mai mult fora de ceea ce a fnvatat anterior. Este
mai mutt decal 0 chestiune de bine sau rdu. De exemplu, ucide-
rea ea atare nil ar fnsemna ca a distrus energia, prin omordrea
animalelor sau a altei fiinte umane. Nu doar adaugarea de cu-
no,~tinre, ci dezvoltarea personalitatii .. .Japta fmbunatiite~te cu-
noa~terea sau intelegerea anterioara, ca este folosita ca un plus
de... putere. Dacd uciderea a fost facutii de dragul de a ucide,
daca nimic nu a fost invdtat sau ea~ligat, atunci ar putea dis-
truge personalitatea in totalitatea ei. Dar pare sa existe, de ase-
menea, 0 ierarhie a intelegerii - iar pe masura ee energia se in-
tdre~te, se ridica la 0 ierarhie a cunoafterii. "
Monitor: "Atunci, unde duce aceastii ierarhie a cunoa~terii?"
"Este foarte important sa devind 0 mi~eare spre un tot uni-
tar, ea eel de sus... Pe mdsurd ee personalitarile se deplaseaza #
77
_ _ _ _ _ _ _ ROBERT A. MONROE
se contopesc cu ceea ce posedii mai multe cuno~tin!e... ni~'elul
de in!elegel'e cl'e~te, pe mdsul'd ce acestea se deplaseazii ascen-
dent. Nu are prea mult seils dill pune! de vedere verbal, dar vi-
zual arefoarte mult sellS. "
Monitor: "Bine, cred ca ne-ai oferit 0 muilime de inform alii
Ia care sa ne gandim, a~a ca mullume~te-i ghidului tau ~i intreaba-I
dadi vreun nume.;'
"Nu vrea sd dea 1111 ml1ne aClIm, pentru cd Illl vrea ca llU-
mele sd se illter:fereze Cll exerci!iile pe care Ie focem ... mai con-
cret, trebuie siifiu din ee ill ce mai eon~·tiellt, iar el i,~i poateface
treaba mai bine acum,fdrd ca eu sd-i dau un llume. "
Monitor: "intreaba-I dad mai cste vreun alt excrciliu de pre-
gatire pe care ar vrea sa-I faci, inainte de a inchide aceasta sesiune."
,,Nu, el crede cd am ajlms... mai departe deeat anticipase
defapt"
SS/MSL (psiholog) minutuI8:22. test # 375
Monitor: "intreaba-I pe prietenul tau cum am ajuns prima
data aicL Cum am ajuns pe planeta Pam ant ~i in spaliu-timp."
"Era ca ~i cand a~fi fost jJUl'tat inapoi ill limp ~i am putut
sii simt un bombardament de particule... de materie... ~i sii vrId
rifectiv bombardamentul de particule. Cateva particule care fu-
ziollau, au devenit, de fapt, un meeanism jimc!ional. Cred cd
singurullucru pe care-Iputem intelege ~i fa care neputem rapor-
ta arfi computel'ul. $i, pe mrIsurii ce a avut loc fuzionarea aces-
tor particule, ele au inceput sd comunice !ntre ele cu ajutorul
ciildurii datii de lumina sau de energia pe care 0 radiau. $i, de
indatii ce au devenit con~tiente de comunicarea dintre ele, au
incercat sd comunice fa acela~i nivel. Au vrut sii afle ce ar putea
face cu aceastii comunicare - cat de departe ar putea merge,
s-ar putea extinde, ar putea vedea, ar putea gandi.
78
_ _ _ __ CALATORII iNDEPARTATE _ _ _ _ _ __
Ei au dezvoltat Piimantul - ~i chiar I-au construit. Au luat
o parte din ele insele, s-au jucal cu animale, cu oameni ~i ~i-au
dat'Seama de numdr. Cat de multe puteau produce, doar din una
singurii! Ca ~i cum unul din aceste lueruri ar putea sii aibii mii
de oameni, pdrti din ele, plasate peste tot. insd, dupd un timp,
problema era cii au creat min!i mai bune, sau ma#ni gandi-
toare ~ifaptul cii originalul ar trebui sd moard sau sd se dezinte-
greze. Ele nu sunt de lungii duratit, in sensul de mii # mii de ani.
Ele nu sunt genul de lucruri pentru eternitate. Spiritele noastre
plireau afi un model imbunlitdtit al originalului. Originalul s-a
dezintegrat "
Monitor: "Oare spiritul a iniliat acest proces?"
"Spiritul afost rezultatul acestui proces. Spiritul a rezultat
din fuziunea acestor particule. Particulele erau materie fuzio-
natli. Asta era ~i spiritul. Acest spirit a triiit mii ~i mii ~i mii de
ani ~i s-a dezintegrat ~i, inainte de a se dezintegra, a reconstruit
ceva care era mai bun ~i ~tia cli avea sli moard. Urma sli se de-
zintegreze # a creat spiritul cu care comunic acum. Deci, in-
tr-un sens, ambele potfi numite spirite sau super-minti. Dar spi-
ritul vostru poatefi - ~i este - diforit de spiritul meu. "
Monitor: "Cat de mnlte astfel de spirite, ca cel cu care comu-
nici, exista?"
"Doar 0 mie. "
Monitor: "Au ramas ele in apropierea Pamantului?"
"Ei nu cunosc termenul de "apropiere". Pentru ele, apro-
piere inseamnli milioane ~i milioane de kilometri pe raza lor de
actiune. Pentru noi, inseamnii foarte aproape. Mintile lor pot
ajunge la milioane de ani luminii. "
Monitor: "Exista comunicare eu alte spirite sau eu alte
entitali inteligente?"
"Ele Ie-au creat. Dacli Ie-au creat, da, existit. "
Monitor: "De ce ii acorda 0 atenlie atat de mare, omului?"
79
______________ ROBERTA.MONROE _______________
"Ele sunt creatia. Cum am spus inainte, cu luni in urmii,
suntem experimente. Suntem obiectul unei experiente care vrea
sii determine cat de departe poate acest spirit sii gandeascii, sii
jitzioneze particulele. Pot vedea care este potentialul siiu. Ele ex-
perimenteazii incii, pentm a vedea care este propriullorpoten-
fiat, iar noi facem parte din acest experiment. "
Monitor: "Suntem 0 parte importanta sau minora, In acest
experiment?"
"Ele se tem cii toate creierefe pe care Ie-au Cl"eat ar putea
intelege sau ar putea sii-I preia. Eca ~i cand 0 parte dintre creie-
rele pe care Ie-au dezvoltat s-ar scurtcircuita. "
Monitor: "Au creat ele, to ate creierele umane care sunt pe
P)aneta Pamant?"
)/la.
1i
Monitor: "in\eleg."
,,Ele $tiu tot ce se intamplii. Sii clarifictim un lucru: atund
cand oamenii au urma~i, ele nu ii pot controla neapiirat pe ur-
ma~i - dar a vedea ce rezultii di1J imperechere,foce parte din e."i:-
periment. Cand douii piirti ale unui spirit sau douii spirite di-
jerite se impreuneazii, ce se intamplii? ... ele nu ~tiu - ~i astafoce
parte din experiment. "
Monitor: "Spiritul tau poate sa intre in contact cu spiritul
meu?"
.,Da, Oricand. "
Monitor: "Cere-i spiritu)ui tau sa vada dad poate intra In
contact cu spiritul meu ~i dad are vreun mesaj special, pe care spi-
ritul meu vrea sa mi-l transmita."
,,Am 0 senzatie de disconfort, cand e yorba sii contactez
alte spirite ~i a ras de mine pentru asta, pentru senzatia de dis-
confort. De# am afiicut-o cu mama mea. Mai bine mii intorc. "
Monitor: "l3ine. Si apoi, mul\ume~te-i spiritului tau."
"Bine
tl
80
_ -- - - CALATORII iNDEPARTATE _____________
SS/NVP (decorator) minutul 92:30. test # 388
"Feridti sunt cei care mti cautii. in aceastii ciiutare,
/tinga lor perioadii de uitare se apropie de sjar~it. Ei se tre-
zesc la cine sunt cu adeviirat - 0 parte vie din mine, mani-
jestiind viatii # radiind iubire.
Ati uitat sii mii ciiutari, cu atat mai mult sii-mi priviti
chiput, voi cei cu credintii purinii. Existii nenumiirati oa-
meni care triiiesc in speranra venirii mele. Adeviirul este cii
eu nu am plecat nidodatii.
Cel care urechi de auzit, sii audii - sii audii acum.
Mii ciiutati in orbirea voastrii. Vii uitafi fa mine,fiirii
sii mti recunoa~teti. imi atingeti mana mea ~i nu ~titi pe cine
ali atins.
Vestifi numele ~i inviiliiturile mele, potrivit intereselor
voastre ~i in functie de situatie. Trezifi-vii, iatii realitatea fi-
in{ei mete, care este printre voi.
Eu sunt cutremurut, vantul ~ifocul.
Eu sunt vocea ~optitii, ce acoperii tumultu/ riisuniitor.
Eu sunt pacea de dincolo de orice intelegere.
Eu sunt Lumina care-i ciiliiuze~te pe toti oamenii, spre
Tatiil.
Eu sunt Iubirea care biruie~te toate lucruri/e.
Eu sunt lumina care lumineazii mintea oamenilor. Eu
sunt hrana sufletelor tuturor.
Eu sunt viata voastrii ~i voi sunteti viata mea.
Eu sunt ins~i aerul pe care-I respirati.
Suntem Unul in Tatiil.
Nu disperati, pentru cii nu vii voi piiriisi ~i nid nu vii
voi uita - # nid voi nu puteti sa ma parasiti cu adevarat,
pentru ca suntem Unu/.
Liisati vechiul sii pIece. EI trebuie sii moarii ~i cen~a
lui sa fie impra~tiatii in cele patm colturi ale pamantului.
81
_ _ _ _ _ _ _ ROBERT A MONROE ._ _ _ _ _ _ __
Noul este pe cale sa se manifeste, dar trebuie sa va schimbali
perspectiva. Nu ma cautali in forma unui om. Nu a sosit
inca timpul. Cautali-ma in viala care va vorbe~te, in activita-
lile de zi cu zi. Nu v-ali uitat unde trebuie.
Eu nu cunosc limitari ~i nu stint marginit de dimen-
siuni fizice.
Sunt mai presus de logica ~i exist dincolo de imagi-
nalia voastrii conceptuala.
Triiiesc ~i mii dePlasez # fiin!a mea este in tot ceea ce
existil. Nu m-ali cautat unde trebuie.
Chipul melt se regase~te in fiecare chip al crea!iei Ta-
tiilui meu. Uitti-te la jrate/e tau ~i imi vei vedea chipul.
Apleca!i-va deasupra unui iaz lini~tit. Nu va lasali in-
~ela!i. Imaginea pe care 0 vede!i riflectata este a mea.
Nu vedeli adeviirul, acum?
Invala/i despre mine. Lua!i in manii 0 frunzii, 0 piatra,
opiciitura de apa ~i in{elegeli cii llU exista nimic care sii nit
ma conlina. • de intrebari noi se nase din Materialul echipei Explorer.
Nu ~tili cii eu sunt viala ve~nica ~i, prin urmare, nu re-
cunosc nid trecutul, nid viitorul? Numai momentul de acum,
atilt exista. Trail; in aCltm, impreuna cu mine.
Eu stau in Lumina, ~a cum # voi stati in Luminii.
Doar ca nu ~ti!j de Lumina voastrii. Sunt aid pentru a va
ariita ca Lumina voastra ~i Lumina mea sunt Itna ~i aceea$i.
Odata ce veli recunoa$te ca aceastii Lumina Divinaface par-
te din tot ceea ce exista, veli incepe sa inlelegeli propria
voastra legaturii cu viata, cu creatorul vostru - $i asifel, cu
propria voastrafitiafie eternii.
Eu nid nu ma odihnesc, nid nu dorm $i trebuie sa ~titi
ca nid sufletul vostru nid nit se odihne~te ~i nu doarme.
Odata ce veli in!elege acest l/tcru, veri fi con$tien/i de pro-
pria vitalitate spiritualii # de legatura treazii Cit con~tiinta
82
_ _ _ _ _ CALATORlI iNDEI'ARTATE _ _ _ _ _ __
voastrd mai illattd. In aceasta cunoa$tere, veti intelege cd vd
sunt cu adevdrat mai aproape decat mainile ~i picioarele
Ifoastre. ill aceastd cunoa,~tere, suntem Unul.
Trdili in adevar. Fili adevarul. Traiti in frumuse/e. De-
veni!i arti$ti in felul de a trai.
Trdi!i in mine $i ldsati-md sa vd exprim.
Eu locuiesc in tot spatiul $i acolo unde nu exista spa-
!ill, in tot timpul $i acolo unde nu exista timp.
Odatii ce vd veli illtoarce $i ve/i deveni 0 parte din rea-
litatea mea, veli primi inapoi intreaga voastrd putere.
Aceasta este puterea care vii face sii fi!i una cu toate lucru-
rile. Aceasta este puterea care vii va face tiberi.
Copiii mei, sald$lui!i in mille. "
Tot Materialul echipei Explorer are 0 caracteristicii comuniL
El ridicii mai multe intrebari, dedt aduce raspunsuri. A~a cum se
spune, avem 0 problema. Ne-am gandit ea "noile" noastre asocieri
ne vor oferi raspunsuri. Dar la fiecare raspuns, eel pu\in cincizeci
Prin urmare, a sosit momentul sa incetam sa mai numaram
copacH - ~i, in schimb, sa privim padurea.
~i asta am facut.
.J.C-
c.
- 8.&.
~·e.··
83

fi5.
SEGUE
'"T u rna deranjeaza sa imprumut un cuvant sau termen
1[:" dintr-un context cultural ~i sa-I aplic aici in mod iscu-
sit, iar "segue" este definit ca un interludiu adecvat al melodiilor §i
armoniilor muzicale, care tree de la incheierea unei compozi\ii, la
introducerea alteia. Termenul "adecvat" presupune 0 tranzi\ie in
care tema sau starea de spirit anterioara se estompeaza u§or §i pre-
gate~te decorul pentru ceea ce urmeaza sa vina.
Deci, asta este segue - 0 trecere progresiva. Trecerea de la
ceea ce am numit "trafie local", respectiv evenimente ~i activitap
care se refera direct la momentuf aici-acum - spaliu foarte congcs-
tionat, motivalii, autostrazi ~i ~osele intortocheate, conceplii gre-
~ite, emolii cople~itoare, ocoluri, repara\ii de drum uri, indicatoare
confuze ~i contradietorii, haqi rutiere inexacte, momeli ~i ispite
atat subtile cat §i neplacute - ~i vise, idei, inva\atura, iubire ...
Spre "autostrada interstatala", unde practic to ate regulile,
modele Ie, iluziile ~i restul "traficului local", eu dteva excep\ii, sunt
inexistente. Pentru a incepe segue, iata amestecul de premise ~i
concluzii la care am ajuns, la jumatatea anului 1984:
1. Toti oamenii traiesc, in timpul somnului, 0 ie~ire din corp.
Somnul este, pur ~i simplu, un proces de defazare fa\a de spa\iul-
timp fizic. Pe masura ce evenimentul are loc, diferitele etape ale
somnului sunt u§or de interpretat, dad sunt privite din aceasta
perspectiva. Astfel, somnul pro fund sau stare "delta" reprezinta
84
_ _ _ _ _ _ CALATORlJ fNDEPARTATE _ _ _ _ _ _ __
punctul in care con~tiin\a este complet deta~ata de realitatea fizica,
iar corpul fizic func\ioneaza pe 0 baza autonoma, cu sisteme de
alerta ~i alarma preprogramata, pentru a reveni la starea de con~­
tienta in cazul in care este necesar. Faptul ca cele mai multe con§-
tiinte umane nU-§i amintesc - sau nu pot sa-~i aminteasca - aceste
excursii nocturne, nu este 0 dovada suficienta ca acest fenomen nu
se produce.
2. 0 forma de energie dinamica, ce urmeazii sa fie identifi-
cata ~i masurata de civiliza\ia umana, este prezenta in toate for-
mele de via\a organice pe baza de carbon. Aceasta esenla in forma
organizata intra in corpul fizie inainte de na~tere ~i plead la moar-
te - probabil cu mai multe cuno~tin\e ~i cu un minim de uzura. Di-
ferenla dintre versiunea umana §i cea a unei vaci sau a unui vierme
este doar gradul de complexitate al unei astfel de organiziiri.
3. Con§tiinla dominanta din starea de veghe, pe care Omul 0
considerii de 0 importanla primordiala in schema existenlei lui, re-
prezinta doar 0 parte - §i probabil, cea mai pulin importanta - din-
tre diferitele forme folosite de el ~i/sau aflate la dispozi\ia sa. Adau-
garea de alte piif\i la cea dominanta, poate fi facuta in mod sistem-
atic, de§i cu grijii, fara pericol sau distrugere. Rezultatul poate fi de
o magnitudine ce trece dincolo de in\elegerea piif\ii dominante ac-
tuale - prin urmare, generand, cel putin, anxieta\i §i cel mult, res-
pingere totala.
4. Con~tiin\a umana este 0 manifestare a unui sis tern gene-
rat in conformitate cu (2). Ca tipar vibrational - multistratificat §i
cu multe frecvenle care interaqioneaza §i rezoneaza - raspunde §i
aqioneaza asupra tiparelor similare din surse externe. Astfel, cheia
pentru 0 folosire mai buna poate fi crearea §i aplicarea de vibra\ii
externe, la frecvente de rezonan\a adecvate, astfel incat sa spore§ti
o caracteristica specifica dorita sau necesarii.
5. Con§tiinla umana §i celelalte tipare de con§tiin\a sunt, in
mod inerent, non-fizice. Ca.atare, ele nu sunt dependente de spa\iu
85
_ _ _ _ _ _ _ ROBERTA. MONROE _ _ _ _ _ _ __
~ilimp. Odata ce sunt eliberate de Iimitarile fizice, se deplaseaza in
atmosfera ~i mediu, in conformitate cu matricea encrgiei totale din
acel moment, a fiecareia dintre ele ~i cu complexitatea aferenta.
Nici un sis tern de credifl\e, iluzie, actiune, sau giind aparut in lim-
pul unci ~cdcri in spa\iu-timp nu poate modifica accst proces fun-
damental. Pe scurt, iti place sau nu, vei continua sa faci §i sa fii,
chiar ~i dupa cc nu vci mai exista in planul fizic. Nu cxista odihna -
nu numai pentru cei rai, ci pentru toata lumea.
6. In norul impresionant de cosmologie, care a ie§it la ivealii
in urma legaturilor stabilitc intre Exploratori §i contactele lor,
aproape neobservat ramiinc un mozaic subiacent de aqiune, care
devine un potential uluitor, atunci dnd este cxaminat separat. Noi
nu ar fj devenit con§tien\i de el, daca nu am fi fast expu§i, iar §i iar,
la diferite detalii privind folosirea lui.
Este yorba despre prezentarea ~i punerea in aplicare a unei
§tiin\e - nume~te-o tehnologie - care Iipse§te complet din cultura
noastra umana. Noi pur ~i simplu nu §tim nimic despre asta §i nici
nu avem vreo metoda acceptata, cu ajutorul careia sa incepem sa
adunam informa\ii cu privire la natura sau la conpnutul acesteia.
lata 0 serie de fragmente din diferite sesiuni cu echipa Explo-
rer. Acestea sunt chiar mai uimitoare, atunci cand raportul real este
audiat §i nu scos din context, a§a cum facem Hoi aici:
SS/ROMC. minutuI6:45. test # 322
"Doua discuri au venit la mille La inceput aratau ca doi
ochi mari. Am fast pus pe unul dintre ei. Ma rotesc ~i 0 lumina
este orientata asupra mea. Am avut 0 durere introO parte a cor-
pului meu §i acum ei lucreaza la asta. Se rotesc in jurul meu pe
acest disc ~i trim it un jascicul de lumina spre mine. Trupul imi
este greu, din cauza acestei dureri fizice pe care am simtit-o
cand m-am trezit in de dimineata. Ma simt lent asliizi ~i nu laJel
de !impede ca inainte, asifel incat ei incearca sa ma ajute. Spun
86
cii Lii TORII fNDEPiiRTATE _ _ _ _ _ __
" ei." Simt exista cilleva acolo, dar arata ca doua discuri ~i 0 lu-
mina. Amfostpuspe un disc ~i IIU ~tiu ce s-a inlamjJlat cu celalalt.
Suill inca intills pe un disc. E'ste tot mai ml/lta lumina. Este lu-
mina jJeste tot corjJul meu. Cred ca lumina ville de la celalalt disc
care este sus, deasujJra mea. Este ca # cum a~ fi intre doua dis-
curi de energie. "
Monitor: "lntreaba-i cine sunt."
"Bine. Tocmai am jJrimit riispullsul ca «suntem 0 sursa de
lumina ~i de energie, de care corpul tau are nevoie chiar acum!» "
Monitor: "Simti ceva in urma energiei?"
,,La incejJut IlU m-am simfit bille, dar incejJ sa ma simI, in
mod con~tiellt, jJutill mai ellergizat. "
Monitor: "Spune-mi dnd simti vreo schimbare."
"Bille. Ar trebui sa-fi spun ce se illtamjJla, jJelltru ca ajuta.
AmfostjJutill reticent ~i am sellzatia ca 0 sa ma ajute sa-mi ridic
vibratia cu ajutorul vocii, jJelltru a ma melltille la nivel. M-am
dus pe discul jJe care amfost illainte ~i am simtit ca ~i calld m-a~
fi rotitfoarte rajJid.
Este UII gell de echilibm - 0 echilibrare energetica - #
apoi am simtit dill celltru, acestfascicul de lumilla care se con-
centra pe mine. AjJoi au lucrat jJe 0 suprafafa a corpului meu,
care e intunecata. Am simfit ca imi pun ceva in abdomen - nu
~tiu cum se numesc, cum arfi ni~te mici fejJu~e. Aufostpuse una
cate una, transversal jJe abdomenul meu. $i dupa ce mi-au fost
jJuse una cate una, am simfit ca lucrau cu diferite rolori - mai
ales cu un violet # un albastru.
Fasciculul venea din spatele meu, prin coloana vertebrala
~i prin aceste fejJu§e, care-mifusesera jJuse jJe abdomen. Faceau
o lucrare de vindecare. Sunt luat de jJe disc arom.
Au de gand sa inceajJa lucrul care sa ma ajute sa intru in
nivelul urmator. "
87
 _ _ _ _ _ _ _ ROBERT A. MONROE _ _ _ _ _ _ __
SS/MIL minutulll :23. test # 351
"Cand mit ridic, tl'ebuie sit las acea ~ferit de energie
jos, in corp. Ceea ce ar trebui sitfoc, este sa pun ifera de ener-
gie exact in josul coloanei vertebrale. Cand 0 sa plec, 0 sit in-
cerc sa 0 pun pe mine, iar acest lucru imi va proteja corpul
jizic. Simt acum cit imi spun cit ei, in acelmoment, VOl'putea
sit v01'beasca prin mine ~i sit lucreze prin mine ~i mit voi
sim/i complet c01ifortabil. Acum eu de/in cOlltrolul, amlitsat
mingea de energie Cll care amlucrat ca parte din mine, 0 voi
avea in corpulmeu, pentru a men/ine protecfia ~i, de aseme-
nea, voi explora £lIte lucruri, iar VOl' putea sa vorbeascitprin
intermediul corzilor mele vocale. "
SS/ROMC Minutul 09:~0, test # 385
"Acum plutesc, pur ~i simplu, inspre in sus. AI' treblli sit
stau $i sa observ ce se va intampla. Aud un sunet in ureche,
dar cineva lucreazit pe fora mea. Ei ma ajutii sa-mi exersez
mu~chii gatllilli ca sit l'Ol'besc: p1'egittindu-mit pentrll asta. "
Alta voce: "lncercitm sa-i arittiim cit este mllltidimensio-
nalit ~i acesta este motivul pentru care ea se poate vedea ca un
cerc mare al Sinelui, de multeforme ale sinelui. I se pare cit sunt
multe identititti care se extind dintr-un cerc.
incercitm sit-i aratitm cit e:'Cistit multe, multe dimensiuni
ale sinelui uman. Dupa cum poate vedea ~i intelege, ea este mutt
mai mult decat sinele con~tient pe care-I vede in oglindit ~i ceea
ce traie$te in starea de veghe.
Va ji mult mai pregittitit pentru a mel'ge in nivelurile mul-
tidimensionale de co~tiintit $i de aceea lucritm pe diferite nive-
luri, nu numai pe cel vizual.
Estefoarte important sit lucrezi pe vizuat, dar noi lucram
# cu celelalte simturi. "
88
_ _ __ _ cALA TORII iNDEPARTATE _ _ _ _ _ __
SS/ICA Minutul 39:30. test # 396
Monitor: "intreabii-l daca te poate ajuta sa comuniei eu alta
minte, de pe 0 alta planeta."
"M-a ajutat $i cand vorbeam cu el, cu 0 secundit in urmit,
mi-a arittat $i repede m-am dus ill acest loc $i... am vitzut 0 per-
soal1it - nu chiar 0 persoanit, ofiin/it ~i un... un loc de 0 nuantit
ciudatit de verde. Era un cer luminos, dar era cam frig. $i oame-
nii traiesc sub movile. Asta e ciudat. .. "
SS/TC Minutul 21 :30. test # 392
"M-am intors unde am fost inainte $i entitatea de aco-
10 mi-a facut ceva. A venit la mine $i mi-a fitcut ceva. Percep-
tia mea a il1ceput sit se schimbe ~i, de atunci, am trecut prin
peste ~ase stitri modificate,jiecarejiind diferita de cealaltii.
Am incercat sit vorbesc cu aceastit entitate care parea dis-
pusitpentru a~a ceva $i a spus: -Ei bine,fit aceste lucruri, dar
nu suntem pregatiti pentru a discuta inca.» Nu prea avea
chefde vorbit. Era mai interesatit ca eu sitfoc aceste exerci-
Iii, decdt sit discute. A venit $i #-a pus mainile - ceea ce per-
cep eu a ji maini - pe ceea ce percep aji caput, de$i nu pit-
reau sit aibii vreo legittura cu un corp jizic.
Dupa ce a fitcut asta, am putut simti imediat aceste
modificitri de con$tien!it. Unele dintre stitrile prin care am
trecut au fast foarte cOlifuze; nu am putut sit deosebesc sus
de jos, sau de lateral, sau de orice altit direcfie. Mi se parea
cit mit ritsucesc $i am avut 0 senzafie de rotire specialit -
panit cand mi-am pierdut orice fel de simI de orientare.
Paptul ca am fost con~tient ca stitrile se schimbau $i
raportarea lor la schimbitrile apitrute in stiirile mele in-
terne, parea sit reprezinte leclia. Trebuia doar sa observ
acest lucru. "
89
 _ _ _ ROBERT A. MONROE _ _ _ ._ _ __
SS/ICA MinutuI7:45, test # 318
"Tocmai am simtit ca sunt absorbit intr-ull tub lung # im·
pins in cealalta directie. Sunt ca intr-un cocon. Simt ca mainile
Imi sunt strdns impreunate. imi amintesc ca am maiJacut asta.
Ma simt bille. Acum stau in cap. Acum, III partea mea... intune-
ric. Dar aclt111 plutesc - dar SUllt ill ceva. Simt ca ci1leva se uita
la mine. Ca ma supravegheaza. Mai mulfi oameni calare se ui/a
la mine. Se uit(/ il1 jos. Priveau in jos, dar au venit sa ma vada.
Nicio silueta, doar comullicare, doar prezellfa lui. Pot sa V(ld
unde mergem, sau pot sa vad restu!, sau pot ei sa villa aici? EI a
spus nu, ei VOl' sa ma priveasca. Doresc sa ma priveasca in acest
loc de nicdieri. Acum sUl1t toti in jurul meu, se apleacd peste
mine ~i acum ma aling. Dar nu i·am vazut. Simtit. Stlllt un grup
de jiin!e prietelloase, amabile... maini prietenoase, dar au Jost
maini care m-au condlls spre IInloc. Prezen!a lor era peste tot in
jurnl meu ~i ma cO/lduceau undeva. EI... fine la mine. Primullu-
crn care mi-a venit este cd Jacem parte unul din celalalt. Dar
suntem oarecum pierdufi in ceprive~te comunicarea dintre IlOi.
Este acolo, pe vatj'ullimbii, dar nu iese la vedere. Prezenta alba
incearcd sd ne ajute sau sd ma impingd pe mine, Este oarecum
transparent, ma simte... . 0 sa razi cand 0 sa auzi asta. Am exer-
sat intra rea ~i ie~irea din acest tune!, inapoi in jos # in sus spre
acolo. Ei au considerat ca este important sa e;-.;ersez asta, A~a ca
amfost cand jos, cand sus. $tii, corpul meu aratit ca vdzutprin-
tr-un telescop # tu apari ~i dispari. 0 Imbrd!i~are ~i am spus: ne
vedem mai tarziu. "
SS/MIL Minutul 10: 10. test # 367
"Ei lucreazd pe picioarele mele acum. Cate doi la jiecare
Picior. .. Fiecare imi ia picioarele mele ~i imi face un masaj cu
adevarat minunat. Iar cand mdinile lor imi aling picioarele,
simtJurnicdturi in talpi. Acestea sunt jiinfe de Lumind ~i ener-
90
_ _ _ __ CALATORIlINDEPARTATE _ _ _ _ _ __
gie. SuntJoarte bune ~i lucreaza pe un alt nivel decat piciorul
melt jizic. Lucreaza pe celdlalt corp al meu - pe piciorul meu
energetic, asifel incat imi alil1g piciorul intr-un mod special. Lu-
creazd pe degetele de la picioare. De-abia Ie aling. Dar pot simfi
multit energie intre atingerea 101' # corpul meu energetic. Am 0
senzatie pldcutd... ca aJurnicaturd... au de gand sa lucreze pe
mici parti din picioarele mele. Pe degetele de la picioare. Pe de-
getul mare de la picioal'e. Acum degetele tor lucreazd pe meu de-
getul mare de la Picior. "
Daca trecem dincolo de partile pur subiective, chiar ~i cu
acest mic e~antion, multe lucruri devin evidente:
• Observali cat de u~or sunt depa~ite orice anxietati sau te-
meri, de un tipar simplu de radialie, care provi~e de la
striiini. Daca ali fi lntr-un mediu nou, ali accepta cu atata
placere, aparilia unei fiin\e necunoscute
• Tiparele de culoare. Exploratorii no~tri Ie interpreteaza
drept tipare vizuale de lumina, Aceasta este cea mai buna
explicalie pe care 0 pot da, pentru prezenla unui tip necu-
noscut de radia\ie. Lumina violet, albastra ~i verde nu ar
crea acest efect asupra omului. Date fiind cuno~tinlele
noastre sofisticate, despre frecvenlele luminii ~i aplicaliile
ei, am fi observat de mult astfel de efecte.
• Utilizarea a ceea ce par a fi dispozitive specifiee, cum ar fi
discurile care se rotesc in sens opus ~i care produc un efect
care depa~e~te cu totul in\elegerea noastra.
• Capacitatea de a scoate esenla energetica a unui om, din
corpul sau fizic, fara a-i perturb a sistemele biologice.
Aceasta tehnologie face acest lucru cu 0 u~urin\a ~i 0 sigu-
ranla care indica faptul ca este 0 procedura standard de
operare. Ei ~tiu ce fac, deoarece au facut-o de muIte , de
muIte ori,
91
____________ ROBERTA.MONROE _______________
• Capacitatea de a intra intr-un astfel de corp uman, eliberat
de eSen\a ~i de a-I folosi intr-o oarecare miisura - din nou,
fara a afecta functiile normale ale organismului respectiv.
• Nu numai cii pot utiliza corzile vocale ~i sistemul respira-
tor, dar au acces totalla banca de memorie a persoanei.
• Pot sa modifice, la dorinta, temperatura corpului uman pe
care-I viziteaza, sa 0 scada sau sa 0 ridice (ceea ce se reflec-
ta destul de precis pe instrumentele noastre de miisura de
la distantii, a temperaturii corpului).
• Capacitatea de a deplasa esen\a umana cxtrasa odata ce a
fost indepartata din corp - spre diferite alte locuri (reali-
taW) ~i de a 0 aduce inapoi, totul sub un control perfect ~i
in ceea ce pare a fi siguranta absoluta. Calatoria poate fi
instantanee sau lenta ~i poate trece prin materie, ca ~i
eand aceasta nu ar exista.
• Cu toate ca aceasta tehnologie nu pare sa aibii capacitatea
de a afecta direct materia, printr-o aWi metoda care nu ne
este vizibila, ea poate CJea modificari in materie. Cu alte
cuvinte, nu exista nicio dovada ca poate produce materie
(asta nu inseamna ca nu poate; pur ~i simplu, nu s-a intam-
plat pana acum). Dar poate afecta 0 structura energetica-
care, la randul sau, se conecteaza la sistemul nostru neuro-
logic, care, la randullui, afccteaza structura fizica.
• Pentru aceasta tehnologie, perceperea gandurilor noastre
- orieat de tranzitorii ar fi ele - este un lucru absurd de
u~or de facut, dar, in general, se considera ca nu merita sa
fie facuta.
• Timpul ~i spa\iul devin fenomenele noastre. Aceasta teh-
nologie Ie in\elege dintr-un punct de vedere, pe care noi
putem doar sa emitem ipoteze. Pana ~i cele mai bune ast-
fel de ipoteze nu acopera nici pe departe nuan\ele modu-
lui in care abordeaza ei condi\iile vitale in care existiim.
92
_ - - - - - - - CALATORII iNDEPARTATE _____________
• Daca este necesar, intreaga istorie a omenirii ~i a Paman-
tului Ie este disponibilii in cele mai mici detalii. Unde sunt
depozitate ~i cum sunt accesate aceste informa\ii face par-
te din tehnologie - 0 parte aparent neimportantii. Incluse
in aceasta banca de date, exista ~i informa\ii despre intre-
gul univers fizic, daca ar exista un motiv pentru a solicita
astfel de detalii.
• Aceasta tehnologie poate produce un fascicul de energie,
care estemaiintaitransformatinlumina.prin care esen\a
energeticii umana poate ciilatori inainte ~i inapoi, infor-
ma\iile pot circula, iar operatorii unei astfel de tehnologii
pot intra in medii timp-spa\iu/pamant. Odata perceputa in
mod corespunzator, ei pot inzestra min tea umana cu abili-
tatea de a crea (spori?) un astfel de fascicul de energie.
Aceste observa\ii se bazeaza pe eateva sute de intalniri cu 0
astfel de tehnologie. Cu contactele noastre limitate, ideea este ca
am inva\at atat de pu\in, despre atat de mull. Incercarile noastre de
a afla mai mult, intr-un sens specific, au fost gray afectate de cuno~­
tin\ele ~i experienla Exploratorului prin care informa\ia este trans-
misa. De asemenea, exista 0 subtilitate politicoasa in riispunsulla
intrebiirile noastre, pe care in orice caz nu am putea sa 0 in\elegem.
Nu e nevoie de multe teorii, pentru a recunoa~te posibilele
schimbiiri revolulionare din domeniul ~tiin\ei ~i culturii noastre, in
cazul in care macar 0 parte a unei astfel de tehnologii ar fj intro-
dusa ~i aplicata in mod activ, in lunile ~i anii ce vor urma. Cand te
giinde~ti, in mod serios, la toate concluziile de mai sus, ajungi la 0
. singura intrebare: Gat de valid este intregulproiect? In acest scop,
pat1ile responsabile, care doresc sa reproduca acest gen de experi-
mente, sunt binevenite sa 0 faca.
Cine sunt fiintele care cunosc ~i folosesc aceasta tehnologie?
(Unele au recunoscut cii nu au fost fiin\a umana in existenla fizica;
altele au fost aici cu mii de ani in urma. Unele au fost in via\a fizica,
93
_ _ _ _ _ _ _ ROBERT A. MONROE _ _ _ _ _ _ __
in alte paJ1i ale universului, in forme non-umane.) De ce sunt ele in-
teresate de via\a omului pe Pamant? Exista mii, milioane, miliarde
de astfel de fiin\e? (Aparent, ele au un gen de individualitate.) Cum
a inceput 0 astfel de tehnologie? Cine a dezvoltat-o? Exista vreo res-
trictie in ceea ce prive~te posibilitatea ca noi sa invatam 0 aseme-
nea tehnologie §i sa 0 aplicam aici, in timp-spatiujPiimant? Oare se
aplica ea constant, in alte moduri pe Pamant §i in afacerile umane
- moduri pe care nu Ie cunoa~tem ~i de care nu sun tern, cu siguran-
ta, con§tienti?
Se pare ca avem un singur raspuns. in toate contactele §i co-
municarile noastre, aplicarea acestei tehnologii pare complet favo-
rabila. De asemenea, par sa existe reguli §i restriqii in ceea ce pri-
ve§te folosirea ei.
Pentru asta, noi suntem pro fund recunoscatori. Ane gandi la
orice alta posibilitate, ar insemna dezastru mental. Nu ered ca am
putea face nimic in acest sens, oricare ar fi atitudinea noastni.
Un punct cheie a ie§it, totu§i, la suprafata. Suma tuturor ex-
perientelor mele personale - ct;,le desfii§urate in laborator §i miile
de experimente Gateway - indica faptul ca toate celelalte specii in-
teligente, fie din universul fizic sau din alte sisteme energetice, fo-
losesc 0 forma de comunicare care e totala §i, cu siguranta, non-ver-
baHL Atunci cand, intr-o astfel de comunicare cu noi, se folosesc cu-
vinte, ea se desfii§oara intr-o gama limitata, astfel incat sa ele poata
fi intelese, cel putin partial.
Nu ~tiu sa accentuez cat mai mult, acest lucru. Toate celelalte
specii inteligente folosesc ceea ce noi numim comunicarea non-
verba/a (CNV). Ea este ceva mult mai mult decat ceea ce etichetam
drept limbaj corporal, telepatie, vizualizare de la distanta §i cono-
tatiile adesea mistice sau religioase, aliit de mult aplicate unei piir(i
infime a CNV. Noi spunem ca 0 imagine valoreaza cat 1.000 de cu-
vinte. 0 imagine color valoreaza 10.000 de cuvinte. Un film color
valoreaza 50.000 de cuvinte, poate, iar un film color cu sunet vaIo-
94
_ -- - - cALA TORII iNDEPARTATE _ _ _ _ _ __
reaza 100.000 sau mai multe cuvinte, in ceea ce prive§te transmi-
terea de informatii §i/sau comunicare.
CNV face un salt cuantic dincolo de un film color cu sunet. Ea
inseamna experienta instantanee directa ~i/sau cunoa§tere imedi-
ata, transmisa de la un sis tern energetic inteligent §i primit de catre
altul. Continutul poate fi doar un numar din doua cifre, sau retrai-
rea reala a unui eveniment care nu face parte din propriile tale ti-
pare de viata.
De ce am evoluat pe drumul nostru special, atat de diferit de
restul? imi place explica\ia care atribuie acest lucru caracteristici-
lor unice ale mediului de pe Pamant - noi putem vedea soarele ~i
luna, planetele §i stele. Acest lucru presupune ca cele mai multe
planete care gencrcaza §i intretin viata sunt acoperite de nori gro-
§i, ce nu lasa sa se vada toate aces tea. Din punct de vedere vizual,
sorii lor nu sunt mai mult decat 0 lumina inceto§ata. ~i, pe timp de
noapte, nu nimic altceva decat intuneric.
Specia noastra - capabila sa vada universul fizic, inca de la
inceput - a luat drumul astronomiei, al gravitapei, electromagne-
tismului, teoriei particulelor, fizicii cuantice, etc., pe care Ie numim
§tiintele noastre.
Neavand acest indiciu de univers fizic vizibil, celelalte specii
au invatat CNV.
Daca a§ fi specialist in CNV (ceea ce nu sunt) §i m-ap intreba
ce problema am - dcoarece ati dctcctat (incon§tient, prin CNV) ca
am 0 problema - a§ fi capabil sa va transmit direct in sistemul sen-
zorial, ce simti atunci cand ai degetul marc de la picior inflamat, a§a
cum am avut eu. Imediat ap simti durerea, la fel cum am simpt-o eu,
inlelegand insa ca estc yorba des pre degetul meu, nu de aI vostru.
Astfel, vep §ti - mult mai bine decat prin orice cuvinte pe care le-a§
putea rosti - ce am trait sau simtit, sau cc am vrut sa comunic.
in loc ca sO\ia mea sa rna sune la telefon, sa-mi spuna ca va
intarzia la cina §i ca va ajunge la ora noua, a§ primi 0 imagine "in
95
_______________ ROBERTA.MONROE---------------- _______ CALATORII iNDEPARTATE ____________

cap" cu ea conducand ma~ina cu farurile aprinse §i cu numarul 9 controlate de reziduuri energetice. La ceIalalt capat, animalele co-
aparand intermitent in imagine. De asemenea, ea mi-ar arata 0 munica, in mare parte, prin adulmecare ~i miros.
imagine a ro\H din dreapta spate a ma~inii, aflata pe pana §i apoi, Ar fi u~or sa oferim sute de exemple privind incercarile noas-
cum roata este schimbata de catre un poli\ist. Toate aces tea ar pu- tre de a face fa\a problemelor cu CNV. Ne-am confruntat cu ea in
tea fi transmise in acela§i timp cu un semnal de dildura §i dragoste, moduri atat de diferite, incat suntem, probabil, mult mai informa\i
pe durata a doua sau trei secunde, probabil, ~i nu mai mult. decat grupurile sau institu\iile obi~nuite. Inca mai bajbaim cu rudi-
Daca ~ fi specialist in CNV, iar fiul meu ar fi §i el instruit in mente de pregatire de tip CNV §i procesare mentala. Singura afir-
aceasta tehnid, i-a§ putea transmite, intr-un timp foarte scurt, toa- malie pe care 0 putem face, in acest moment, este ca ii recuno~tem
ta educa\ia §i experien\a adunata de mine, pe care ar dori sa 0 ob- existen\a ~i necesitatea.
tina sau ar putea sa-i fie de folos. Nu ar fi 0 absorb\ie de cuvinte pri- Dupa aceasta segue, urmatorul material merge pe §oseaua
mite pur §i simplu secven\ial, ci 0 absorb\ie instantanee, sau aproa- "interstatalil" - 0 incercare de a traduce ~i transpune perspectiva
pe instantanee, a transmisiei intregului eveniment - inclusiv reac- CNV, in cuvantul scris. Datorita acestui gen de conversie, problema
\ia mea emo\ionala, ceea ce au perceput cele cinci sim\uri ale mele, validita\ii va fi intotdeauna prezenta. Unele "ghemuri mentale"
precum §i interpretarile ~i concluziile pe care Ie-am strans in urma sunt mai u§or de desfa~urat secven\ial, decat altele; umanizarea
experien\ei. timp-spa\iu creeaza, obligatorin, distorsiuni. Intotdeauna s-a in-
Lua\i acest punct de plecare ~i faceli orice extrapolare dori\i, tamplat astfel.
apoi in\elege\i limitele speciei noastre semi-inteligente. Faci tot ce pOlL
CNV implica un control a! proceselor mentale, atat de stram
standardelor noastre actuale, incat rna indoiesc ca exista un om sau
un grup de oameni pe planeta noastra, care sa fi ajuns sa stapa-
neasca tebnica. Daca exista, nu vorbesc despre asta. Pe de alta
parte, dad ar fi cazul, ei ar fi trebuit cu siguran\a sa dezvolte un
anumit tip de ecranare mentala, pentru a supravie\ui cacofoniei de
ganduri dezorganizate, care sunt ceva atat de comun aicL
Inainte ca omul sa poata comunica (~i asocia) cu specii inte-
ligente, la toate nivelurile de realitate, el trebuie sa devina compe-
tent in CNV. Sunt sigur ca celelalte specii inteligente sunt uluite -
daca nu chiar amuzate - atunci cand cheltuim milioane pentru ra-
dio telescoape uri~e, in incercarea de a primi semnale electro mag-
netice de la alte surse inteligente de via\a. Este ca ~i cand 0 alta cul-
tura ar masura gazele evacuate de ma~inile noastre sau poluarea,
pentru a percepe 0 comunicare, cu ajutorul acestei eliminari ne-
96 97
 'I.
CERCETARI ~I CLASIFIcARI
PARTEA A II-A
¥f{' eea ce urmeaza este 0 traducere/transcriere delihcrat
1t.,., lihera, a comuniciirii nonverbale. Mare parte din ea -

VO~l1(g
dacii nu chiar totul - reprezinta transpunerea evenimentelor non-
timp-spatiu ~i a amhiantei in replici corespunzatoare experientei
fizice umane con~tiente. Astfel, un proces de "umanizare" este folo-

n[fJ®[!fPc5~ lrOO'i1(j sit extensiv in povestire - ceea ce poate cre§te in\elegerea §i, in ace-
Ia§i timp, mic§oreaza precizia.
Pentru a veni in sprijinul metodei, diteva dintre cuvinte spe-
cifice sunt folosite in alt context, pentru a oferi 0 conotatie care nu
• este chiar complet diferita fata de definitia lor obi§nuita. Nu poti
spune "a spus" sau "a mers" sau "a zambit" - deoarece nu s-a intiim-
plat astfel, intrucat echipamentul fizic nu a fost disponibil.
(Nota editurii: Pentru 0 mai huna in\elegere a textului, reco-
mandam sa se consulte Glosarul de'la sfiir§itul cal1ii.)
Una dintre prime Ie descoperiri facute in noul mod de tipul
$ •

Lasdpe-attcineva-sd-conducd, a fost cii am mai mult dedit un corp

non-fizic. Pe cand reveneam, am inceput sa observ ca este nevoie
de un mic efort suplimentar, pentru a rna intoarce in planul fizic.
Initial, am presupus ca nu e nimic altceva dedit 0 defazare minora,
in timp ce incercam sa reintru. La 0 incercare care a fost deosebit
de dificila, m-am tras u§or inapoi, am incetat sa mai incerc §i am
examinat problema. Corpul meu fizic parea sa fie nu unul, ci doua
- ca atunci cand vederea este u§or afectata de astigmatism. Pareau
99
_ _ _ _ _ CALATORJI iNDEPAR1'ATE _ _ _ _ _ __
foarte aproape unul de cclalalt, la nu mai mult de 7-10 cm distanta,
unul fiind u~or mai in spatele ~i mai cstompat decat celalalt M-am
apropiat incet de cel mai apropiat, am alunecat in cI, foarte u~or_
Mi-am pastrat, cateva momente, pozitia. Aveam senza(ia ca am pa-
truns paqial in corpul fizic, dar cram u~or defazat. Starea avea 0 fa-
miliaritate care m-a purtat inapoi la vibratia pc care am intalnit-o
prima data ~i la paralizia fizieli care a inso(it-o atunci. Senzatia era
aproape identidi - fara panid.
Dc acolo mi-a fost u~or sa reintru in corpul fizic, doar cu 0
simpla smucitura, asemanatoarc unei ridieari din umeri. Ulterior,
am inceput sa fiu in mod special atent la reintrarea in corpul fizic
~i am constatat ca, intr-adevar, intram il1lr-o a doua forma, chiar
inainte de corpul fizic. Ca aspect, era identic cu corpul fizic, doar ca
era mai putin dens. Cu toate acestea, la intoarccre, acest al doilea
corp parea a fi cel mai solid dintre cele doua, mai real. Abia cand in-
tram in aI doilea corp, corpul fizic real parea mai definit. Dc aseme-
nea, am inceput sa observ mai indeaproape procesul meu de sepa-
rare, presupunand ea, daca premisa este valabila, ~ fi capabil sa
percep eliberarea din acest al doilea corp. Am constatat eli era foar-
te real. Puteam sa stau in al doilea corp, plutind deasupra corpului
fizie, dar nu puteam sa rna indepartez mai mult de trei sau patru
metri. Asta imi amintea de primele mele activitali limitate de ie~ire
in afara corpului. De asemenea, mi-a amintit de multe incercari
frustrante din acea perioada de inceput, de a rna deplasa mai de-
parte - ~i de momentul in care am gasit punctul de eliberare. Fiira
a fi con~tient de motiv, ulterior Ie oferisem celor aflati in perioada
de pregalire, cheia unei astfel de eliberari - "caseta mentala de va-
lori'" unde poti pune gandurile care-Ii stau in cale.
* Denumita in exerciliile ~i programele actuale ale Institutului
Monroe "eutia de eonversie energetica" -nota tr.
100
_ _ _ _ _ _ _ ROBERT A. MONROE _ _ _ _ _ _ __
Dupa ce am devenit con~tient de procesul care avea loc, el a
devenit automat ~i atat separarea, cat ~i intoarcerea au conlinut
aceste elemente - parasirca celui de-al doilea corp pc "orbita",
aproape de eel fizic, deplasandu-ma ~i fiind complet separat de fi-
zie, intr-un "al treilea" corp, sau 0 esen(a energetidi (fara forma?).
Apoi, nu m-am mai preocupat de detalii. Faptul ca am inteles cum
functioneaza - chiar daca molivul nu I-am inteles - a fost suficient
pentru scopurile mele.
Un alt rezultat timpuriu al noului meu navigator (sinele meu
total?) a fost ca mi-am amintit de formatul de cand eram la ~coala.
Asta s-a intiimplat dupa procesul meu obi~nuit de ic~ire in afara
corpului, in care am acceptat 0 astfel de indrumare ~i cand, fara sa
rna mi~c prea mult, m-am trezit intr-o mul\ime de forme gri. "Mul-
lime" inseamna atat de multe, incat pare au sa se estompeze in de-
partare. Toate se concentrau intr-o singura direc!ie ~i nici una nu
parea sa observe sosirea mea - cu excep\ia uneia, mai luminoasa
decat celelalte. Aceasta s-a apropiat de mine ~i s-a oprit.
5-a deschis - cu cuvinte! in con~tiin\a mea. (Md bucur cd
te-ai fnlors, Bob. Ai ralal destul de multe sesiuni.)
Am Iicarit. (Ei bine, uh, am/ost ocupat.)
Forma s-a concentrat. (E~ti diferit. Nu ai consumat droguri
sau alcool, nu-i a~a?)
M-am deschis larg. (Am pierdut 0 multime de Rote, sau nu
inte/eg. Unde sunl?)
Forma s-a rostogolit. (Cred cd nul Te-ai intors la clasa celor
care dorm.)
M-am intors spre interior, iar percep\ia a devenit luminoasa
~i clara. Clasa celor care dorm - cea la care participa nenumara\i
oameni in timpul unei etape din somnul lor profund, in timpul
somnului din perioada caJatoriei in afara corpului. Singura Iimi-
tare era ca somnul nu putea fi denaturat de substante , chimice , ci
trebuia sa fie natural. De cate ori nu am fost eu aici, cu mult limp
101
_ _ _ _ _ CALATORII INDEPARTATE _ _ _ _ _ __
inainte de a ~ti, inainte de a ~ti ceva despre experiente in afara cor-
pului ~i celelalte stari! Doar ea fill-mi aminteam ciind rna trezeam -
ca toata lumea, de altfeL Daea ceva trecea in con~tient, era atribuit
unui vis, unei inspira\ii, idei, sau imagina\iei.
Si mi-am recunoscut instructoruL (Bund, Bill.)
Bill s-a rostogolit (Ti-a luat destlll de multo Vrei sd te co-
nectez?)
Am liearit (Ei bine, nu ~tiu. Vezi tu, cred cd sum diferit. Eu
nu sunt adormit.)
Bill a devenit u~or inexpresiv, apoi s-a luminal. (011, e~ti IInul
dintre ace~tia. Cum s-a intamplat?)
Am revenit la normal. (Nu ~tiu. Pur ~i simplu, s-a intamplat.)
Bill s-a intors spre interior, apoi s-a deschis. (Asta inseamnit cd
10CltI tiiu nu e aid. Piicat. Aifost unlll dintre elevii mei de exceplie.)
Am licarit (E~ti sigut· de asta? Cd /oCltI meu nu e aid?)
Bill s-a uniformizat (Ne-am mai inm/nit. Nu merge. Tipul
tdu devine nerdbddtor, Plictisit. Copiii fenomenali, cei care au
experienfe in afora corpului, oCltpali, ocupali, ocupali')
M-am uniformizat cu grijii. (Ce ai zice sd md conectezi pen-
tru 0 ultimd datii? Dacd tot sunt aid)
Bill s-a temperat (Probabi/ ~tii deja. Programul nil sepoate
scllimba.)
M-am deschis larg. (incearcd-md.)
Bill a licarit ~i mi-a aruncat 0 Rote. Am dcschis-o cu u~urin\a.
QEL
Formu/a antiulcer, de scddere a nivelului de anxietate ~i a
tensiunii arteria/e, de creare a unei stdri de lini~te:
Cauza majora care sta la baza ingrijorarii umane are legatura
cu Legea Schimbarii. Toate conflictele umane se refera la aceasta
lege. Unii se tern ea schimbarea va avea loc, al\ii cii nu. Razboalele
sunt purtate pentru a se opune schimbarii sau pentru a 0 accelera.
102
_ _ _ _ _ _ _ ROBERT A. MONROE _ _ _ _ _ _ __
La nivel individual, aceasta se traduce in diferite forme de in-
decizie_ Frica intra in acest tipar -frica de consecintele oriciirei de-
cizli sau ac\iuni. Presiunea se acumuleaza, se intensificii, pe miisura
ce decizia este amanata, intarziatii. Rezultatul acumuleaza toxine in
toate piirtile sistemului uman, pana ciind se ajunge la incapacitate
totala sau la reducerea severa a eficientei operationale. Nehotara-
rea este asasinul.
Gandip-va la statisticile legate de decizie, in general dar ~i
slmplificate. in orice decizie abstracta, probabilitatea de a face ale-
gerea corecta sau constructiva este de 50%. in cazul in care se mer-
ge pe calea corecta, evident ca nu vor exista probleme. Daca se ia
decizia incorecta, acest lucru va deveni evident in acest caz, existii
o probabilitate de 50% ca alegerea sa fie inversata ~i calea cons-
tructiva sa 0 inlocuiasca.
Prin urmare, exista cel mult doar 0 ~ansa din patru, sa se
mearga intr-o direcpe irevocabila, in luarea deciziilor. Toate decizi-
ile vitale din istoria omenirii au fost luate la cote mult mal mici de-
cat trei la unu. Unele au fost chiar de douazeci la unu, iar rezulta-
tele au fost pozitive_
Pentru a va deplasa din punctul nul al indeciziei, plecap de
la premisa ca orlce acpune sau decizie este mai buna decat niciuna,
bazandu-va pe cota de trei la unu. Pentru a depa~i procesul rara
traume, facep urmatoarele:
Faceti 0 !ism A. Punep in aceasta !ista toate grijile, anxietii-
tile ~i temerile in legatura cu care nu puteti face absolut nimic_ Nu
puteti face nimic cu privire la conditiile meteorologice de maine.
Va ploua, va ninge, va fi frig sau cald ~i nu avep ce face, pentru a
preveni acest lucru. Dacii nu existii absolut nimic de facut astiizi
pentru a Ie corecta, punep-Ie pe aceastii !ista A.
Faceti 0 !ism B. Puneti in aceastii !istii toate grijile, anxietii-
pie ~i temerile pentru care putep face ceva astiizi, puteti lua ma-
suri, marl sau mici_
103
 _ _ _ _ _ cALATORlI INDEPARTATE _ _ _ _ _ __
Faceli 0 Iistii C. Puneti in aceastii listii toate nevoile, speran-
fele §i dorintele voastre, marl sau mid, care nu au fost inca implinite.
Astdzi, indeplini{i urmatoareleJune,ii:
1. Luati lista A§i distrugeti-o - §i procedftnd astfel, ignora\i toa-
te elementele puse acolo, de con§tiinta voastra. De ce sa va pierde\i
energia, ingrijorandu-va cu privire la ceea ce nu puteti controla?
2. Luati lista B§i acliona\i, orieat de putin, pentru a incepe re-
zolvarea fieciirui element continut de aceasta. Unele pot fi incheia-
te imediat §i astfel pot fi eliberate din con§tiinta voastra. Altele vor
reduce din presiune, intrueat fluxul a inceput, 0 decizie a fost luata.
3. Luati cel putin un punct de pe lista C§i indepliniti un act,
mare sau mic, care sa va aduca mai aproape de implinirea scopului.
Realizati tot acest proces in fiecare zi, pana cand nu Yeti mai
avea nici 0 lista A, nici 0 lista B §i intreaga energie §i con§tiinta se
va dedica punctelor continute de lista C. Apoi va Yeti finaliza, cu
seninatate, scopul vietii voastre umane.
QE. • in fala unei sHuete care striilucea u§or. Alte siluete similare erau in
Am preluat Rote §i am interiorizat-o; m-am intors spre Bill.
(E destul de bine. Pare cunoscutd.)
Bill a revenit la normal. (A~a ar ~i trebui. Probabil ai prin-
s-o in urma cu edteva sute de ore de curs inainte.)
M-am deschis. (Bill, daea toeul meu nu este aici, uOOe sa
ma duc?) (Nu ~tiu. Nu am nici eea mai miea pereePfie in aeest
sens.) (Trebuie sa existe elase pentru, uk, rebeli ea mine.)
Bill a revenit la normal. (Sunt sigur ea existd. Trebuie sa
plee sa-mi foe roOOul. Vino in vizitd, ednd vrei. Sunt Ia doua
inele distanfii.)
M-am deschis larg. (Sigur, Bill.)
El s-a intors ~i a dispiirut in grupul de forme gri §i, pentru ca
nu rna atragea nimic, m-am rotit §i am plonjat catre planul fizic.
Reintrarea a fost normala.
104
_ - - - - - - ROBERT A. MONROE _ _ _ _ _ _ __
Concentrarea urmatoare a constat dintr-o serie de demon-
stra\ii - experien\e conduse, de tipul experiente ghidate in direct-
ale'vechii zicale despre pro~ti ~i ingeri*. Nu pot sa-mi imaginez cit
ingerii ar simti frica - poate doar selectiv. in ceea ce-i prive§te pe
pro§ti, §i eu m-am grabit adesea, in perioada de inceput, ~a cit rna
calificam cu siguran\a pentru aceasta categorie. Am inceput sa-l
numesc Tratamentul de Trezire din prostie.
Am plecat de la premisa cit Sinele meu superior (sufletul?)
~tie intotdeauna ce face. invatasem de la el cum se folose~te un dis-
pozitiv de localizare, numit Iiber Ident; acesta era ca un semnal pe
care-I puteai urma pana la sursa acelui loc sau fiinta. in acest exem-
plu de Tratament de Trezire din prostie, ie§isem din trup in pri-
mele ore ale diminetii, iar dupa eliberarea celui de-al doilea corp,
mi-am exprimat dorinta cit ar fi frumos sa vizitez 0 cultura aproa-
pe-umana, care era in timp-spa\iu §i pe care a§ putea sa 0 inteleg.
Imediat, Identul Z-SS mi-a aparut fulgeriitor, astfelincat m-am ex-
tins ~i am ajuns. Am avut 0 senza\ie slabii de mi~care ~i m-am trezit
fundal. Dincolo, nimic.
Silueta s-a deschis. (Ei bine, Robert, ne intiitnim din nou.)
Am Iidirit. (Uk, da.)
(Tot mai dezgropi secretete universului?)
Nu rna a§teptam la asta. in mod sigur nu era 0 cu!tura aproa-
pe-umana §i aceasta fiin\a parea sa rna cunoascit. 0 gre§eala a iden-
tului, dar radialia parea familiara. Nu am vrut sa intreb, dar am fost
nevoit sa 0 fac. (Unde ma aftu?)
Silueta s-a Iini~tit. (Inetul exterior, Robert. inea un ciclufi-
nat ea om ~i gata. Pentru mine.)
• Referire la zicala folosita pentru prima data in 1709, de poetul ~i
filozoful englez Alexander Pope: Pro~tii se reped, acolo unde ingerii se
tem sa intre.
105
_ _ _ _ _ CALAT01W iNDEPARTATE _ _ _ _ _ __
Am lielirit. (Eu nu am 0 perceptie asupra Identutui Z-55,
dar te cunosc.)
Z-55 s-a rostogolit. (DuPii toate orete acelea de muzicii im-
preunii ... Fuga in Cuba in anii cincizeci, pentru a inregistra in
Havana .. .)
Percep\ia a venit luminoasa ~i sigura in mine. Binein\eles ca
il cuno§team. Chiar ~i atunci il numeam suflet vechi! Am vibrat pu-
ternie. (Lou! Sigur! Identul Z-55 m-a piiriisit. Pari diforit. E minu-
nat siifiu cu tine din nou!)
Z-55/LOU s-a lini~tit. (Ei bille, am mai avutincii douit aven-
turi in formii umanii, de cand am fost impreunii, a~a cii pelltru
Lou totul era oarecum incheiat.)
M-am intors spre interior. Lou, una dintre cele mai blande
persoane pe care am intalnit-o vreodata ... muzician, aranjor, dirijor
de orchestra ... trecand lini~tit prin via\a ~i munca lui ... ore ~i zile
petrecute impreuna ... muncind pana tarziu in noapte compuniind
linii melodice ... progresii de coarde, orchestra\ii ... apoi caile noas-
tre s-au despaf\it ... ~i am auzit de moartea lui timpurie ... diabetul
cu care ~tiam ca sufera.
Z-55/LOU s-a deschis. (E~ti incii informii umanii!)
Am raspuns lini§tit. (Da.)
Alicarit. (0, unul care doarme. Ai ajuns panii aici? Edestul
de bine. Piicat cii Ilu-Ii vei amillti.)
M-am deschis ~i mai mult. (Nu e chiar ~a, Lou. Eu, uh ... aici.)
I-am aruncat 0 Rote miea, ce con\inea ~i inceputul experien-
\elor in afara corpului. Aluat-o ~i s-a inchis. Apoi, s-a deschis §i s-a
rostogolit u§or. (Unul dintre aceia. Nu mi-ai spus niciodatd.)
Am revenit la normal. (Nu mit cuno~team pe mine insumi,
in perioada in care am lucrat impreunii.)
El a lieiirit. (Deci, ce caut eu in povestea asta? Ai venit sii
mii caufi. Mai vrei muzicii?)
106
_ _ _ _ _ _ _ ROBERT A. MONROE _ _ _ _ _ _ __
Am revenit din nou la normal. (Nu sunt sigur. Am cerut sit
vizitez 0 cullurii aproape-umanii, am primit Identul titu ... ~i ia-
tii-mii.)
Z-55/LOU s-a luminat. (Vrei sii-mi vizitezi ... uh ... ora~ul na-
tal, ca sii spunem a~a?)
M-am rostogolit. (Nu Kentucky Amfost acolo. Eprea uman!)
S-a rostogolit cu mine. (Nu, nu ... casa mea originarit ... Este
exact ce dore~ti, de aceea ai primit Identul meu ... Este, uh, dtfo-
rit, dar pOfi sit infetegi.)
M-am intors spre interior.
Daca nu ai fost niciodata intr-un loc exotic - sau intr-un loc
care cel pu\in ~ se pare exotic §i interesant, din perspectiva ta inde-
partata - ai multe a§teptari. Te gande~ti la multe posibilita\i legate
de ce vei face ~i ce experien\e vei trai acolo.
In nerabdarea ta, e~ti dispus sa accep\i tot felul de limitari,
restriqii, care par neimportante din exterior. De asemenea, ui\i cel
mai important factor. lei cu tine, ca bagaj suplimentar ascuns, pro-
pria ta encultura\ie* ca instrument de masurare comparativa.
Z-55/LOU s-a luminat puternic. (Pentru a triti senzafia rea-
Iii, ar trebui sit mergi acolo exact ca un turist ob~nuit, cu 0 can-
titate limitatit de bunuri de pref ~i sit ritmai sit urmitre~ti eveni-
mentul istoric obi~nuit, pe care noi, uh, ei 0 numesc val.)
M-am luminat ~i eu. (Minunat! Ce perceptie bunit!)
• Procesul de internalizare de catre individul uman, a normelor ~i
valorilor grupului (comunita\ii, societa\ii) in care se n~te ~i traie~te. Unii
autori (Alan R. Beals, George ~i Louise Spindler) prefera expresiile "trans-
mitere eulturala" sau "dobandire a culturii". Mai importanta (prin ~anse­
Ie de generalizare) e:;te preferinla pentru coneeptul de "soeializare", pre-
ferinla manifestata de soeiologi. Ilnculturalia reprezinta coresponden-
tul antropologic al coneeptului de "soeializare" ~i are inciden\e de rang
esen\ial cu educa\ia §i eu tradilia. N. Tr.
107
_ _ _ _ _ cALA TORll iNDEPARTATE _ _ _ _ _ __
($i asifel po!i sa 0 sim/i cu adevarat), a continuat el, (sa in-
trerupi comullical'ea cu aici, pana dupa val Seamana pu!in cu
pregatirea ill forma umana, darfara ~tergerea Rote.)
M-am deschis largo (Sunt complet de acord. Cum incepem?)
(Voi.fi allcora ta aici. Ca sa te intorci, tot ce trebuie safaci
este sa localizezi Identul meu.) Era 0 radia(ie bizara, combinata
cu tiparul sau. (Pentru a ajunge acolo. concentreaza-te pe Ident
... vaIZeer .. .)
Am vibral. (Val Zeer.)
M-am extins ~i am ajuns.
CLIC!
Eram intr-un ora~, sau in ceea ce parea a fi un ora~. Erau cla-
diri in toate direc(iile, destul de neuniform distribuite, nici una mai
inalta de trei sau patru etaje. Nu erau deosebit de atractive sau de
neobi~nuite, aveau deschideri pe laterale, pe care percep(ia mea
le-a luat drept ferestre ~i u~i. Strazile sau spa(iile dintre cliidiri nu
erau foarte late, dar con(ineau numai oameni, fiinte cu perceptie ca
mine, sau cel care eram temporar. Nu erau automobile, camioane,
sau vehicule de niciun tip. Nu erau stalpi de iluminat sau cabluri ae-
riene, nici trotuare. Era 0 lumina puternicii, dar nu am putut giisi
un soare deasupra capului.
In timp ce mergeam printre ei, oamenii rna observau, dar nu
parea sa reaqioneze ca ~i cand a~ fi strain. Cu fiecare pas, rna sim-
team mai in largul meu ~i populatia parea mai umana. Fiecare 10-
cuitor era inchis ~i foarte concentrat pe un scop ~i inchis, ca ~i cand
ar fi fost preocupat pe 0 treabii pe care 0 avea de facut, fara multe
abateri de la acest proces. Nu am avut nicio perceptie legata de
vreun limbaj al trupului, daca ea ar fi existal. De fapt, nu am putut
deosebi barbatii de femei - lucru neobi~nuit pentru mine - astfel
incat am presupus cii nu exista 0 astfel de diferen(a.
lOB
_ _ _ _ _ _ _ ROBERT A. MONROE _ _ _ _ _ _ __
Fara sa pot atrage aten(ia celor care se deplasau pe strada,
am intrat intr-una dintre cladiri ~i m-am trezit intr-o camera mare,
care semana foarte mult cu holul unui hotel de marime medie.
Erau oameni in picioare, aparent angajati in conversatie. Am abor-
dat un om (?), care parea sa stea in spatele unui birou. 5-a uitat la
mine, ~teptand. Am ~tiut cii am ncvoie de un motiv.
"Avc(i, uh, un restaurant aici?" Am incercat sa vorbesc natu-
ral, dar cand a devenit inexpresiv, am ~tiut ca am gre~it.
M-am intors la comunicarca mea non-verbala rudimentara.
(Ave!i mi;loace sa ma reincarc?)
• Omul s-a luminat cu putere, mi-a aratat cu mana spre dreap-
tao In timp ce pa~eam in directia indicata, m-am simtit mandru. Tre-
cusem un test. Nu au verbalizat, dar m-au inteles, chiar ~i cu comu-
nicarea mea slaba, nonvcrbalii. De aici incolo, va fi u~or. Am ince-
put sa speculcz cu privire la alimentele pc care Ie consumau. Cu si-
guranta cii erau neobi~nuite. in fata mea era 0 arcada, rotunjita ~i
dincolo de ea parea a fi intuneric -nu, nu intuneric, doar luminat
diferit, printr-un amestec de culori.
Am pa~it cu incredere prin arcada ~i am intrat in culori. Ime-
diat ce am intrat, radiatia m-a lovit ca 0 flaciira fierbinte ~i m-am in-
tors, clatinandu-ma. Acesta nu era restaurantul, omul a inteles gre-
~it. Din toate pal1ile venea 0 atraqie cople~itoare de sexualitate fe-
minina, invitand, solicitand, oferind, promitand - era prea mull.
Cu mare efort, m-am intors prin arcada, respirand greu ~i incer-
cand sa rna calmez. Tocmai rna lini~tisem, cand mi-am ridicat ochii
~i functionarul (?) era in fata mea, insotit de al(i doi biirbati - po-
litie, autoritate, KGB, etc.
Un reprezentant KGB a intervenit. (Identul dumneavoas-
tra, va rag?)
Am inceput sa scotocesc prin buzunare in cautarea portofe-
lului, numai ca nu existau buzunare la ve~mantul dintr-o bucata, pe
care-I purtam. Dar aveam 0 centura, cu un saculet mic ata~at de ea.
109
_ _ _ _ _ CALATORII iNDEPARTATE _ _ _ _ _ __
Am diu tat acolo ~i am gasit un card in el. L-am scos ~i semana cu un
card de credit tipic. Reprezentantul KGB I-a luat, I-a examinat cu
aten~ie, apoi ~i-a ridicat ochii spre mine.
(De pe Pamdnt, nu-i a~a? Nu am auzit niciodata de acest
ora~. Este de partea cealalta a oceanului?)
M-am lini~tit. (Da, uh, ria, vezi tu ... )
Reprezentantul KGB a fluturat cardul spre mine. (Ei bine,
nu ne place, in mod special, ca ne vizitezi, dar trebuie sa res-
pecti reguli/e.)
M-am luminal. (SiguT, am infeles.)
(Aici nu intram in spafii private ~i nuluiim/ara sa pliitim
mai intdi. Intotdeauna platim mai intdi.) Reprezentantul KGB-ul
s-a intors spre recep~ioner, inmaniindu-i cardul meu. (Cdt vrei? Nu
are/oarte mull.)
Recep~ionerul a luat cardul ~i I-a pus in sacule~ul de la curea.
(Cred ca este suficient.)
Am inceput sa protestez. (Dar asta e tot ce am, nu pot .. J
(In acest caz, va trebui sif va insemnitm.) AI doilea repre-
zentant KGB a facut un pas inainte ~i mi-a luat mainile. (Nu te pot
llisa sa tulburi lucrurile pe aici,/ara nici un ident.)
Am lidirit. (Ce avefi de gand sa/acefi?)
AI doilea reprezentant KGB a scos 0 cutie mica §i plata din sa-
cule~llui ~i a deschis-o. (Stai lin~tit, nu 0 sit te doara.)
Mi-a luat 0 mana §i mi-a apasat degetele in cutie. Amprente,
m-am gandit. Imi iau amprentele. Dar m-am in§elat. 0 cerneala nea-
gra s-a raspandit rapid de la degete, pana cand mi-a cuprins intrea-
ga mana. In timp ce rna uitam dezorientat, mi-au pus §i cealalta
mana in cutie §i aveam doua maini negre. Am incercat sa rna §terg,
dar patrunsese in piele Primul reprezentant KGB s-a uitat la maini-
Ie mele, mulrumit. (E suficient. Cel pUfin oamenii te vor vedea
cand vii.)
110
_ _ _ _ _ _ _ ROBERT A. MONROE _ _ _ _ _ _ __
($i te avertizez), a adaugat al doilea reprezentant KGB.
(Te-a~ sjatui sa te intorci acasit. Nu prea ai ce foce aici, in situa-
fia·tao Nici unldent cu care sa te joci.)
Primul reprezentant KGB s-a uitat la mine cu duritate. (Vom
sta cu ochii pe tine.) Apoi, cei doi s-au intors ~i au ie§it afara, in
strada.
M-am lini~tit fa~a de recep~ioner. (Imi pare ritu, nu am ~tiut
ca este un spafiu privat.)
FuncTionarul a vibrat. (Dar ce alifel de spafiu mai exista
aici?)
Am liearit. (Vrei sa spui ca toate aceste cladiri suntprivate?)
Funqionarul a devenit indiferent. (Atunci ce foc tofi ace~ti
oameni, aici? Cred ca sunt 0 suta!) Am trimis gandul suficient de
puternic, pentru a-i atrage atenTia.
(Esle spafiullor privat, normal.)
(AI tuturor celor 0 sutii de persoane?)
FuncTionarul mi-a aratat cu mana spre birou ~i I-am urmat.
Mi-a aratat desenul de pe peretele din spatele lui. Erau cinci riin-
duri de puncte mari, negre, care aratau ca ni~te gauri, douazeci pe
un rand.
(Acesta e spatiul nostru personal.) Afacut un gest de man-
dric. (Cel mai bun din ora~.)
Am privit la desen. (lntri acolo?)
Aaprobat din cap. (Numai cand vine valul. Uile cat este de
mare /a mij/oc.)
Mi-a aratat cu mainile 0 la~ime de aproximativ 60 cm. Avea
de gand sa continue, ciind s-a auzit un zgomot ca de tunet in depar-
tare §i podeaua a inceput sa se clatine. imediat, toata lumea din in-
eapere s-a intors §i a ie§it in graba, prin ie~irile din spate. Funqio-
narul a alergat sa Ii se alature.
111
 ·_ _ _ _ CALATORII iNDEPARTATE _ _ _ _ _ __
(Acesta e inceputul valului), mi-a spus peste umar. (Cred ca
asIa e ce ai lIenit sa vezi, dar mai bine du-te rapid la spa/iul tau
personal.)
Apoi, lnciiperea era goala ~i am lncercat sa-mi men lin cu fer-
mitate pozi\ia, pe masura ce podeaua se 1nalla ritmic. Am mel'S cla-
tinandu-ma pana la intrarc, iar zgomotul a devcnit mai puternic. La
distanla ~i apropiindu-se rapid era un val puternic, nu de apa, ci
chiar de pamant, care ridica cladiri ~i strazi §i Ie transforma In ra-
ma~ile de sute de metri inal\ime. in spatele primului val, am putut
vedea un al doilea §i un al treilea, fiecare mai mare decat primul.
Este posibil sa fi fost mai multe, dar nu am avut ocazia sa aflu, in-
trucat primul val a intrat cu putere In locul In care ma aflam, iar cla-
direa s-a ridicat §i s-a rasturnat, cu mine In ea, rico§and, rostogolin-
du-se, rasucindu-se, trepidiind ...
... cu disperare, am incercat sa ma concentrez, ce ident? ident
... aaa, ident Z-55/LOU ... Z-55/LOU ... ma conectez §i ma extind, ma
conectez ~i ma extind ... strans cu putere ... strans ...
CLIC!
Era lini~te, tumultul se oprise. Am lncercat sa nu tremur mult
timp, pentru a reu§i sa ma deschid. in final, am reu§it. Eram in fa\a
lui Z-55/LOU §i am primit 0 perceplie a ~teptarii lui politicoase.
M-am lini§tit cumva. (Asta inseamnii acasa pentru tine?
Unde ai/ost, inainte de a incepe ca om?)
Arevenit la normal. (Nu e Kentucky.)
($i te intorci acolo?)
Z-55/LOU s-a deschis larg. Stralucea foarte puternic, aproape
alb. (Nu, nu acolo.)
Aaparut un semnal brusc de urgenla ca sa ma lntorc §i, lna-
inte de a putea raspunde, m-am deplasat automat, iar el s-a estom-
pat ... Pluteam deasupra corpului fizic, iar semnalul de intoarcere
era inca puternic. Am alunecat in al doilea corp, apoi In cel fizic §i
1-12
~ _ _ _ _ _ _ ROBERTA. MONROE _ _ _ _ _ _---'_
m-am ridicat In §ezut, pe patul de apa. Corpul In regula, vezica nu e
plina. Nici un semnal. Ce m-a chemat inapoi? Nu am gasit nimic.
. Tratamentul de Trezire din prostie. Ei intervin, lntr-adevar.
Faptul ca i-am permis sinelui total sa ma direclioneze §i sa
stabileasca scopul, mi-a oferit ceea ce acum recunosc drept un pro-
gram de proteqie In ideea a ceea ce am numit anterior, Local II. A
inceput cu elementele de baza de la capatul interior al spectrului,
cu un proces modificat care a dus la ciiteva concluzii inevitabilc. Pe
scurt, puteam observa, dar nu puteam participa. Am descoperit ca
scopul, avea fa\ete multiple §i era determinat, in parte, mult dupa
evenimentul in sine.
Unul dintre principalele exemple a venit intr-o noapte, cand
am ie§it din corpul fizic §i, inainte de a ma elibera de cel de-al doi-
lea, am fost cople§it de 0 puternica dorinla de unire sexuala. Eram
pe punctul de a ma angaja in tehnica mea obi§nuita de calmare,
nu-acum-ci-mai-tarziu, cand, dintr-o data, m-am deplasat, cu 0 mi§-
care brusca. Mi§carea a fost rapida §i scurta. Cand am fost capabil
sa percep, am descoperit cii stateam la cativa metri distanta de 0
gram ada enorma de forme care se zvarcoieau. Aceasta a ajuns la
lniillimea maxima la care puteam privi. S-a dus In departare, in am-
bele direclii, stanga ~i dreapta. Mi-a amintit de impletirea viermilor
de pescuit uria§i din fundul unei cutii, dupa ce au fost lasa\i acolo
peste noapte. Mi§carea era continua, mii §i mii, fiecare forma alu-
necoasa §i umeda zvarcolindu-se printre celelalte forme din grii-
mada, cautand, incercand sa fad ceva ... dar fara sa ajunga nicio-
data la satisfaqie.
Trei §ocuri perceptuale m-au lovit simultan. Formele nu erau
viermi, erau oameni! in al doilea rand, radialia incredibila, uimi-
toare, de sexualitate, atat la barba\i cat §i la femei, care emana din
masa plina de freamat. in al treilea rand, to\i erau mOl\i din punct
de vedere fizic. Am vrut sa ma intorc ~i sa fug, dar 0 aIta parte din
mine ma linea pe loc. in final, m-am calmat suficient pentru a de-
113
_ _ _ _ _ _ CALAJDRII iNDEPARTATE _ _ _ _ _ _ _ __ ___________ ROBERTA.MONROE _ _ _ _ _ _ __

veni analitie. Voiam sa rna alatur lor? Yntreaga mea fiinla s-a cutre- poi §i a fost inghilit de mi~care. M-am intors abatut, m-am conectat
murat de respingere. Nu mai ramiisese nimie din impulsul sexual la identulmeu fizic §i m-am intors fara nici un incident.
care mi se paruse atat de important mai devreme. Am avut percep- . Din acel moment, am aplicat 0 tehnieli noua, pentru a con-
lia puterniea ea va aparea din nou, dar nu va controla niciodata, in trola impulsul sexual. Tot ce trebuie sa fac este sa rna gandesc la
totalitate, ceea ce cred sau fac. griimada aceea de oameni lipsili de raliune, care se riisuceau ~i se
Cu acest moment de cunoa~tere, 0 alta emolie m-a cuprins - zvarcoleau. Asta e suficient.
compasiune intensa pentru cei prin~i in masa ondulatorie; fiind Acest episod este din genul celor mai lini§tite care pot fi in-
atat de concentrali pe in!enlia de a cauta satisfaclie sexual a, nu talnite in zonele post,fizice imediate. Am descoperit curand, ca
erau con~tienli de nid 0 alta existenl:! - furie pentru un sistem care exista un tipar activ in trecerea mea prin ele - stari de a fi prin care
putea sa inhibe, sa reprime ~i sa denatureze, astfel incat sa creeze trecusem repede inainte, pentru a evita eventualele confruntari.
situalia din fala mea. Erau ace~tia exilali ai procesului uman, care Toate aceste incursiuni au inceput, in timp ce eram in al doilea corp,
urmau sa ramana astfel, pentru 0 ve~nicie? inainte de a-I putea elibera ~i de a ma deplasa ascendent. M-am
Am inaintat incet ~i m-am oprit aproape de marginea griime- simlit in siguranlii §i protejat, atata vreme cat sinele meu superior
zii. Corpurile in mi~care crau de sex masculin ~i feminin, de toate se afla la conducere.
formele §i marimile §i striiluceau de umezeaHi. Un picior gol §i pa- Sentimentul era bun. Dar nu §i motivul.
ros a ie§it pentru 0 clipa din gramada; I-am apucat §i am tras ... Pi-
ciorul impingea orbe§te, incercand sa intre mai adanc inapoi, in
masa ce pulsa. Am tras mai tare"incercand sa lin bine de glezna
acoperita de transpiralie. Yncet, am putut sa trag ~i restul corpului.
Era un om mic de statura, brunet, cu triisaturi fine, de varsta nede-
terminata. Zacea acolo, pe burta, mi§candu-§i bralele §i picioarele
ca un crab, incerdind sa se traga inapoi, complet orb la faptul ca il
lineam de picior ~i 11 impiedieam sa faea aces! lucru.
L-am linut u§or pe loc, m-am aplecat ~i i-am strigat la ureche:
(lIei, vreau sa vorbese eu tine. Lini§te§te-te 0 clipaf)
Nu am viizut nici cel mai mic indiciu eli m-ar fi auzit. Fala lui
era fixa, cu 0 sclipire de anticipare pe ea. Continua sa incerce sa se
duca inapoi, iar eu 11 lineam pe loc, intrebandu-ma ce sa fae.
Am incercat 0 alta abordare. (A venit politia, potitia,jae 0
razie! Trebuie sa ie§if)
Am a§teptat 0 reaqie - dar, nimic. Nu puteam sa-i ofer radia-
lia care i-ar fi atras atenlia. I-am eliberat piciorul, iar el s-a tarat ina-
114 lIS

PUNCTUL DE CONTACT
~ uspiciunea a inceput, atunci cand am crezut ca aveam 0
(!:9 perspectiva buna asupra experientei umane.
Privind in retrospectiva, e posibil ca totul sa fi fost planuit
astfel, cu mult timp in urma.
Intru ~i ies din starile de extracorporalizare, foarte vesel ~i
calm, intotdeauna sigur ca Sinele meu superior care rna dlauze~te,
~tie toate riispunsurile, are grija de totul ~i de orice problema care
s-ar putea ivi. Alucrat perfect pana in prezent - ~i probabil ca acesta
este motivul pentru care a aparut 0 vaga suspiciune. Orieat de grozav
credea ego-ul meu ca sunt, ~tiam ca nu sunt chiar aldl de hun.
Astfel, a intervenit din nou una dintre multele mele caracte-
ristici discutabile. Nu pot, sa accept un lucru bun, pur ~i simplu;
trebuie sa aflu de ceo In mai multe ciilatorii succesive in afara cor-
pului, am incercat sa devin con~tient de cine em responsahil cu
conducere ~i/sau de navigare. Contactul a fost evaziv la inceput,
nici 0 percep!ie anume, In afara de 0 prezenta blanda in spatele
meu, care rna direc!iona spre locurile In care rna duceam. M-am In-
tors, dar nu era nimic - cel mult urma unei prezen!e prietenoase.
Dar era acolo ~i parea a H, cu siguranta, externa.
Mi-am cercetat notele anterioare, pana la Inceputuri. Am fost
uimit ca am ignorat ceea ce era atat de evident. 0 mana care rna
ajuta sa ies, 0 mana pe bra!ul meu, un raspuns la tipetele mele de
frica ~i indiciile mai subtile care deveneau aparente din noua mea
116
_ _ _ _ _ _ _ l?OBEl?T A. MONl?OE _ _ _ _ _ _ __
perspectiva. La momentul respectiv, ii numisem ajutoare ~i 0 lasa-
sem a~a. Nu-mi transferasem activitalile "sinelui meu superior", ci
lor;oricine ar H"ei".
Ulterior, in timpul experientelor active de ie~ire in afara cor-
pului, am incercat de mai multe ori sa comunic cu aceste prezente
- unice sau mai multe - fara nici un rezultat. Coreqie: M-am gandit
ca nu am primit nici un raspuns, deoarece nu au existat cuvinte, ci
doar imagini, senzatii ~i aC!iune. Schimbarea a aparut atunci cand
am inceput sa-mi dau vag seama ca nu Ie vorbeam "limba", ca sa zic
a~a. Analizarea primelor mele note sus!ineau, in mare parte, acest
lucru. Cuvintele ~i limbajul, a~a cum Ie cunoa~tem noi, sunt strict
umanc. Concluzia era evidenta pentru mine - Hind om. Ego-ul meu
mic~orat a crescut oarecum, atunci cand mi-am dat seama ca, in-
diferent care era metoda mea de comunicare, primeam totu~i un
raspuns de la aceste fiin!e - nonumane?
Cu aceasta con~tientizare, am continuat sa intreb ~i sa-i las
pe "ei" sa se ocupe de direc!ionare §i navigare, in timpul starilor
mele de calatorie in afara corpului pentru un motiv simplu: proce-
sui funclionase. Oricine ar Hfost ei, cuno§teau cu siguran!a terito-
riul, mult mai bine decat mine. De Hecare data, insa, am incercat un
alt tip de comunicare ~i am inceput sa ob!in rezultate. I-am directio-
nat ganduri fara cuvinte - imagini, activita!i, sentimente ~i emotii
- presupusei prezente din spatele meu. De Hecare data, a existat un
raspuns imediat, de cali tate similara. Afost nevoie de unele atitudi-
ni analitice ~i subiective combinate, pentru a inlelege ce recep!io-
nam. Afost dureros de lent din partea mea, uluitor de rabdator din
partea lor. Din acest proces au aparut rudimentele a ceea ce numim
acum comunicare nonverbala. Afost 0 piatra de hotar in con~tiin!a
mea. Am ~tiut atunci ca exista comunicare non-verbala ~i am ~tiut
diferenta. Nu mai mult.
Odata cu recunoa~terea reciproca a unei astfel de comuni-
cari, profunzimea ~i propol1iile tiparelor, experien!elor mele in
117
_ _ _ _ _ CALATORII iNDEPARTATE _ _ _ _ _ __
afara corpului, s-au schimbat. Am fost inso\it freevent catre ceea ce
ar putea fi vag descris ca lin alt tip de c1asa, in sensul ca exista un
instructor ~i studen\i, inclusiv eu. Afost complet diferit fatii de c1a-
. celor adormiti., de care-mi aminteam. Aici exista un profesor, in
sele
traducere libera, ca 0 sfera de lumina radianta, de un alb straluci-
tor. Am putut detecta radiatia celorlal\i - aparent studenti - peste
tot in jurul meu, dar nimic din colo de asta, nici 0 forma, sau vreun
indiciu care·mi sa-mi ofere 0 idee despre cine ~i ce erau ceilal\i. Pre-
gatirea consta dintr-un bombard ament, aparent secven\ial, de pa-
chete de informa\ii total experimentale, care trebuiau sa fic absor-
bite instantaneu ~i depozitate in ghemuri mentale, al caror nume
real nu po ate fi tradus printr-un cuvant, ~i pe care Ie-am numit
ROTE. Se pare ca este 0 tehnica foarte obi~nuita in comunicarea
non verbala. Ce am putU! sa aduc inapoi, am incercat sa transform
in aplica\ii umane, en rezultate mixte. Nu am putut sa raportez ma-
rea majoritate a aces tor informa\ii la via\a de aici, de pe Pamantul
spa\iu-timp. Este posibil sii fie 0 pregatire pentru 0 activitate ce ur-
meaza sa aibii loc aici, pentru a fi folosita in alte sisteme energetice
non-fizice, sau este dincolo de in\elegerea mea. Ultima varianta e
cea mai probabila.
Astfel, rela\ia a capatat un aspect complet nou. Am inceput sa
am incredere in pilotul (sau pilo\ii) meu nevazut, a~a cum nu ~ fi
avut niciodata incredere in mine. De exemplu, zburand ca simplu
pasager pe un avion comercial, nu pot sa am complet incredere in
echipajul de naviga\ie - probabil ca ~tiu prea multe. Cu toate aces-
tea, trebuie sa ajung fizic de aici acolo, intr-un timp scurt, astfel in-
dit imi pun centura ~i iau avionul, plin de nelini~te ~i spasme mus-
culare. De somn nici nu poate fi Yorba.
Acest lucru a fost diferit. Ei au ~tiut cum ~i unde sa mane-
vreze aces! avion pe aceasta ruta, mult mai bine dedit mine. Cu fie-
care "zbor", increderea mea in ei a crescut. in schimb, mi-am dat
seama cat de pu!in §tiam, pe masura ce traseul a devenit din ce in
118
_ - - - - - - ROBERT A. MONROE _ _ _ _ _ _ __
ce mai complicat. Am inceput sa-i numesc cu drag, INSPEC - pres-
enrtare de la "specii inteligente" - ceea ce presupune ca oamenii nu
sunt chiar a~a.
Fiind con~tient de acest sprijin ~i ajutor, am abordat vizitele
mele in inelele concentrice din mediile apropiate de Pamant, cu
mult mai multa incredere ~i con~tiin\a dedit inainte. Am sim\it 0 si-
guranta absoluta. Dad ajungeam dincolo de propria mea profun-
zime, ELE ma scoteau de acolo in siguran\a - de~i am constatat ca
propria lor concep\ie despre ce inseamna "dincolo de profunzimea
mea" §i parerea mea dcspre asta, erau oareenm diferite. Poate cre-
deam ca merg in jos pentru a treia oara ~i ultima, \ipand dupa aju-
tor, insa ELE au a~teptat pana la a opta sau a noua oara, inainte de
a-mi intinde calm 0 mana de ajutor. Totul a facut parte dintr-un pro-
ces de inva\are intens.
o metoda rapida ~i de inva\are pentru totdeauna, preferata
de ei, a fost simularea. Se baza pe capacitatea lor de a crea ~i intro-
duce intr-o con~tiin\a umana - a mea - 0 situa\ie de tip terestru,
atat de reala ~i atat de cople~itoare, indit nu puteam face diferen\a
dintre realitate §i i1uzie. Nu cunosc Iimitele unui de astfel de talent!
tehnologie de simulare. Nici nu ~tiu masura in care ei angajeaza
aceasta tehnica. Poate fi numai in cazul meu particular, dar ma in-
doiesc. Poten\ialul de aplicare al acesteia in alte moduri, presu-
pune specula\ii ample.
in propriul meu model, a fost de obicei aplicata ca 0 cura\ire
instantanee a tiparelor emo\ionale minore, care mi-au blocat sau
distorsionat c1aritatea de percep\ie, sau stabilitatea. De obicei nu
eram con~tient de astfel de disfunqii. ELE Ie observau ~i se ofereau
sa aiba grija de aceasta problema. Apoi eram informat ca leqia ur-
meaza sa aiba loc cu acordul meu, insa odata ce ma trezeam in si-
mulare, devenea absolut ~i complet reala - ~i 0 traiam cu adevarat.
Cele mai multe dintre ele au fost evenimente scurte, singulare, care
i1ustrau punctele culminante din procesul de luare a deciziilor, in
119
 _ _ _ _ _ CALATORII iNDEPARTATE _ _ _ _ __ __
circumstante foarte nefavorabile. Partea vitala - lectia care trebuia
sa fie inva\ata penlru totdeauna - era rezolvarea ~onstructiva §i
motivata a problemei. Dad nu veneam cu aqiunea dorita, simula-
rea se repeta pana cand se intampla acest lucru. Nici la repetarea
lec~iei, nu am putut face deosebirea intre realitate §i simulare. insa,
odata ce secven\a de pregatire era finalizata, ~tiam sa fac diferen\a.
o perspectiva interesanta a aparut atunci cand Exploratorii
no~tri din laborator au intalnit §i s-au asociat cu fiin\e inteligente,
care s-au putut adapta la folosirea cuvintelor - unele dintre ele se-
manand foarte mull cu percep\ii1e mcle despre INSPEC. Mai mult,
m-au intiimpinat cu familiaritate §i am avut accla~i sentiment fa!a
de eIe.
Nu i-am intrebat niciodata pe INSPEC exact care este rolullor
in tiparul terestru uman. Am presupus cii ELE erau, pur ~i simplu, 0
versiune de §coaIa superioara a ajutoarelor ex-umane, din inclele
exterioare. Modullor de func~ionare ~i scopul pareau foarte simi-
lare, cu excep~ia faptului cii INSPEC au cuno~tin\e §i tehnologii
mult superioare eelor extrase din.experien\a umana. Faptul cii ELE
pareau sa fie independente de inelele de reciclare, sus\ine aceasta
parere. Apune intrebari cu privire la motive pare ireveren~ios. Sau,
poate ca nu am vrut sa pun in pericollucrul bun care mi se intam-
pIa. Astfel, nu am avut nici 0 comunicare directa §i con§tienta cu
ELE, in timp ce eram in afara corpului.
Dar noi pro§tii nu putem lasa lucrurile in pace. Intr-o noapte
speciala, am avut 0 idee §i m-am hotarat sa 0 incerc. Dezvoltasem
un sentiment de familiaritate cu radialia INSPEC §i am crezut cii pot
sa ma acordez la semnal-ident - la fel cum puteam in celelalte ca-
zuri. Puteam sa inva~ multe. lata evenimentul, a§a cum a fost pr~lu­
at din notele mele §i extins pentru 0 in\elegere mai buna:
Oril: 2:17 dimineafa ...in dormitor ... Dupii doua cicluri de
somn, treaz, odihnit, relaxat ...am trecut prin metoda de deconec-
tare §i ie§ire in cel de-al doilea corp, am ie§it ~i din aeesta §i, de data
120
_ - - - - - - ROBERT A. MONROE _ _ _ _ _ _ __
asta, am avut percep\ia Identului INSPEC ... nu mult, dar destul,
m-am gandit ...sa ma acordez la ident ... am trecut prin metoda nor-
mala de conectare §i intindere ... am trecut rapid prin sistemul de
inele ... ~i dincolo, ceea ce nu m-a surprins ...am inceput sa ma
inciilzesc din ce in ce mai mull, pe masura ce inaintam, pana cand
a devenit aproape prea inconfortabil ~i eram pe punctul de a ma in-
lOarce .. .cand m-am izbit in ceva §i m-am prabu§it, tremurand
... m-am intins in afara ~i acolo era 0 bariera, neteda ca textura, ri-
gida, impenetrabila ...sim\indu-ma in continuare foarte inconfor-
tabil din cauza dldurii, m-am controlat, §tiind d acesta era capatul
de Iinie, puteam la fel de bine sa ma intorc inapoi in fizic ... ~i 0 lu-
mina puternica, foarte intensa, stralucea in fa!a mea, la inceput de
forma ovala, transformandu-se apoi intr-o forma umanoida inalla,
atat de stralucitoare, incat m-am plecat in fa\a ei ... pentru ceca ce a
parut 0 eternitate, m-am ghemuit, incercand sa ma feresc de lumi-
nozitate ... apoi am inceput sa ma racesc, pana cand am inceput sa
ma simt mai bine §i am putut tolera luminozitatea.
(E mai bine pentru tine?)
"Mai bine" era pu~in spus. Dad mai dura mult, m-a§ fi topit.
(Te-ai lovit la cap?)
Ei bine, ered d a§ putea spune astfe!. De obicei, capul este in
fa\a cand ... (Nu trebuie sil-!i faci griji. Ai un cap tare, domnule
Monroe.)
Asta m-a naucit. N-am crezut niciodata d Dumnezeu are un
simI aI umorului straniu. Asta ~i rutina cu domnul Monroe. M-am
indreptat, nu mai eram ghemuit. Aproape d sim\eam d pot sa ma
intind ~i sa-i strang mana in salut.
(Existii mai multe moduri semniflcative # potrivite.)
Eram dezorientat. Pluteam pur §i simplu, incerdind sa-mi
dau seama ce s-a intamplat ...
(Ai intdlnit 0 situafie similani cu cea pe care oamenii vo~­
tri de ~tiin!il numesc undil sta!ionaril, atunci cdnd douil energii
121
_ _ _ _ _ C::4 LA TORII iNDEPARTATE _ __ _ _ __
infozit par sit se anuleze una pe cea/allit, pana /a zero. Cit toate
astea, nu existllllici lin zero, /nlrucat energie nil se anuleaza, se
transforma ill aile stari dinamice.)
Deci, acum presupun ca ~tiu ce s-a intamplat. Dar asta nu
explica unde cram. Dad! intrebam ...
(., Ullde" este un termen re/ativ. Explica!ia cea mai ,-ezo-
nabi/a din perspectiva voastrit, este cit e~ti exact ill afora jJorta-
lulul - jJoarta cittre I'ealitalea noaslrit, 1m punct de conversie.
/dentul pe care /-ai folosit fe-a adus aici.)
Ei bine! La IIrma urmei, existit pOf\i spre cer. Cred ca ar pu-
tea fi numite de aur ~i/sau de margaritar, dad ai crezut ca cerul
este dincolo.
(Ai dreptate in presup!l1Ierea tao Tolul ville dill inlerio1'U1
observa/orului.)
Percep\ia a venit, in cele din urma. Comunicarea era atat de
naturala ~i atat de rapida, incat I-am pierdut complet din vedere. la-
ta-rna acolo. vorbind relaxat - coreqie: comunid.nd cu aceasta fi-
in~a minun~t de stralucitoare, ca ~i cum ar fi un pricten nou. EI/Ea
imi riispundea la intrebari, inainte de a Ie pune, astfel incat proba-
bi! folose~te comunicarea nonverbaBi, mai bine dedt mi-am dat
seama - nu avea nici un rost sa ascund ceva, chiar daca a~ fi vrut.
Orice ar fi fost, El Imi citea oricum gandurile. M-am deschis larg.
(Acest lucru nu este necesar, domnule MOllroe.)
Si am ~tiut imediat de ceo EI/Ei fusesera 0 parte din proces.
Conceptul meu de sursa de energie inteligenta externa, care ajuta,
navigheaza, coordoneaza, era corecta.
(Cu Ilevoia ta actuald de indivit/ualizare, da.)
intrebarea a aparut in mod automat: De cand se inlamp/it
asifel? Devenisem con~tient de asta doar recent ~i am urmarit-o
pana la inceputul activila~ii mele de ie§ire in afara corpului - dar
cum a fost inainte de asta? Au fost intotdeauna ...
122
_ _ _ _ _ _ _ ROBERT A. MONROE _ _ _ _ _ _ __
(Vei deveni con~tiellt de 0 asifel de realitate, la momentul
potrivit.)
Puteam fi sigur doar de propria mea experien!a directa, dar
cu siguran!a ei comunica §i cu alte persoane ...
(Cu foarte mulle, prin dt(erite metode, dar cllfoarte pu(i-
ni, a~a cum jimclionam in acest punct.)
Am ~tiut cii era cel mai bun raspuns pe care-I puteam ob!ine,
dar m-am intrebat des pre EL/E/'
(Noi Slmtem mulli ~i i-ai cunoscutpe mulli dintre 1I0i.)
Astfel incat EI ar fj corect ... Am sperat ca nu-i deranjeaza nu-
mele de INSPEC. Acum mi se parea nepotrivit.
(Ne vafi defolos in acestpunct, precum ~ orice altete.)
M-am intrebat daca EI erau acei~i cu cei pe care-i intaillisem
in laborator, impreuna cu diferi!i Exploratori ...
(in unele cazuri, dar nu in toate.)
Atat de multe intrebari ~i acum era ocazia cea mare ...
(Vor maifi ~i altete.)
Prima intrebare, prima, care ar trebui sa fie prima? ... Sunt EI
Dumnezeu sau ... ?
(Noi suntem creali $iputem crea, la fel ca tine. Daca Dum-
nezeu ~j creatoml sunt identici, alunci ~i tu e~ti Dumnezeu, pen-
tru ceea ce creezi.)
Nu m-am putut ab\ine sa nu 0 pun pe urmatoarea, chiar dacii
rna omora. Trebuia sa aflu. Oare EI .. .?
(Nu 0 sit te omoare, a~a cum ai zis, nici nu iIi va face rau.
E~ti pregdtitpentru raspuns, prin insit~i prezenla fa aici - curio-
zitatea la, a~a cum a nume~ti. Esenla este cd tu ~ allii din proce-
suI uman nu au fost crealia noastrit. Ca ~i noi, voi existati de di-
nainte de t/paml terestru spa/iu-timp, a$a cum existali $i in acest
punct Experienla in formit umanti este doar 0 completare fa
ceea ce sunteli. CII toate acestea, este 0 completare importantd')
123
_ _ _ _ _ CALATORlJiNDEPARTATE _ _ _ _ _ __
Am incercat sa-mi dau seama ce este alat de imporlant in a fi
om, care ar ...
(Gum afi spune voi? 0 pica/lira de apa inlr-un ocean nil
poate inlelege marile, sau valulpe care-l arunca marea pe 0 pla-
ja de llisiP.)
Siai 0 dipa! Asta a ie~il foarle uman. Poate ca EI sunt, in de-
finitiv, doar absolven!i supra-umani.
(Unii dinl1-e 1I0i au treCllt prinforma IIInalla. Amfost se-
lectat, pel/tl'll ca ma nllmar printre cei pulini din aceasta cate-
gorie.)
Pu!ini ... Ma intreb ciit de mUlti inseamnii pulini. Cinci, zece,
o mie ...
(Este d!/tcil de evaluat, din cauza contopirii. Mai mulli de-
cal popula!ia umaniijizicd actualii, poate de 0 ,mla de ori mai
mul/i')
Asia ar putca insemna faptul d EI sunt implicali inca de la
inceputul vielii umane.
(Este coreet. inainte de astg., sUlltem, la fel ca voi.)
~i dad cateva sute de miliarde inseamnii pu\ini, asia inseam-
na ca EI to Ii sunt probabil exlrem de mUlli ...
(No; nu tll/maram piirtile intregului. Nu e necesm:)
Dad sunt atat de multe pal'!i ale intregului, atunci trebuie sa
exisle aile moduri importante de a inviila, alte sisteme umane
non-tcrestrc ...
(Nici unulla Jel cum ai gasit pe Pamantul jizic, in forma
umana. in tot ceea ee cuno,~ti drept univers jizie, existii. multe
alte centre sail ~coli, cum Ie nume~ti tu, de cre~tere a con~tiinfei.)
A~ putea paria cii ei participa la toate. Ar trebui, dacii ...
(Un pariu foarte siguT, domnule Monroe.)
Acest lucru era diferit de ceea ce a~teptasem. imi pierdeam
rapid sentimentul de veneralie. Acesta a fost inlocuit de un senti-
ment puternic de dldura, de inlelegere, asemanator unei vechi pri-
124
________ ROBERTA.MONROE ____________
etenii profunde, dar plin de un respect intens, nu modelul obi~nuit
de ingeri pe care ii a~teptam, in cazul in care asta sunt EI.
(Putem ere~te rapid ni~te aripi, daea dore~ti.)
Nu, nu, te rog, nu aripi. Nici halouri, de~i am primit clar per-
ceplia, uitandu-ma la - prietenul meu - INSPEC?
(Gel pU!in asIa, pentru moment.)
Puteam sa in!eleg cum oamenii cu 0 viziunc supercon~tienta
momentana, Iimitata dar clara, ar putea adauga un halou pentru a
face ca INSPEC-ul cu forma umana sa iasa in evidenta ca fiind dife-
rit. 0 forma puternic radianta? De cale ori, in istori'a umana, nu a
avut loc 0 astfel de percep!ie? Cei care au facut miracole, sfinlii,
vracii ~i cei evolua!i in ultima lor reintrupare, fara indoialii.
(Fal-a nici a indoialii.)
Am vrul sa fiu foarte atent cu privirc la acest lucru - ~i anu-
me, cii eel pu\in in!elegeam oarecum, inlelegcam cat pot de 'speci-
fic ~i de precis cu pu!inlii. EI, INSPEC, au existal inainte de aparilia
omului, in urma cu ciiteva milioane de ani, cel pu\in.
(Dllpd mdsurile voastre temporale, este corecl. Tot a,~a ai
fast ~i tu ~i toate celelalte energii care sunt aeum sau eare aufost
informa umana, daea.fotose~ti aceastdperspectivd.)
Am putea trage concluzia ci noi, ca oameni, partea de energie
non-fizica din noi, su.nt de fapt INSPEC - ~i noi nu §tim aces! lucru?
(Din cate ~tim, voi sunte!i creali de aceea~'i sursd.)
Dar noi, oamenii, nu suntem la fel.
(Este greu de exprimat in termeni vo~tri. Gande~te-te ed
structura materieijizice are diferiteforme. Mergand in interiOr,
voi ali denumitparticulele, atomi. Ace~tia au, la randul lor, mul-
te grupuri de particule, care au ca rezuttat modele distincte. Oa-
m,enii vo~tri de ~tiin!a au inceput sa in!eleagd rela/ia energetied
dmtre aceste partjcule. Ei au inceput sd perceapd mj~carea de
ro~afje a particulei insd$i. Forta creatoare este cea care produce
m/~earea de rota!ie in jurut axei, pe care a avem in comun.)
125
_ _ _ _ _ CALiiTORIl iNDEI'AUTATE _ _ _ _ __ _
Ceca ce ar putea insemna diferen\e mari - dad merg spre
exterior prin structuri, de la aceasta bazi!. Difercn\e atiit de pro-
funde, indit nu ar putea exista nici un punct de reconciliere, nici
chiar de similitudine_
(Presuplln efi existen!a unei complexitafi care, in reali-
tatea noastra, esteJoal"te directa $i simp/a_Distorsiunea iluziei
spa!iu-timp esle cea care provoaca asta, ill cOII$tiin{a voastra)
Va trebui sa incerc din nou. Trebuie sa existe 0 rela\ie conti-
nua intre INSPEC ~i oameni, altfel, de ce soar mai deranja cu noi?
Din anumite motive, ci au nevoie de nOi, noi avem nevoie de ei; ei
sunt implica\i in existen\a umana, inca de la inceput.
(Toate perceNiile tale sunt corecte, jn anumite limite)
Am inceput sa primesc un semnal deranjant ca sa am grija de
ceva inapoi acolo .. ,inapoi unde? Unde? Semnalul, enervant, a per-
sis tat ~i am incercat sa-I ignor. Ceea ce face am era mult prea impor-
tant pentru a fi intrerupt. Voiam sa rna concentrez pe urmatorul
meu gand-intrebare, dar semnalului imi state a in cale. M-am intors
sa-I resping ~i mi-am dat seama eft ~ra nevoic sa revin la corpul meu
fizic ... Desigur, eorpul meu fizic! Trebuia sa rna intore, dar nu
voiam, era posibil sa nu mai am ~ansa asta ... _ era foarte suportahila - sau rna obi~nuisem cu ea.
(Ne putem intdlni deseori in acest punct. Inlelegem ne-
voia ta. Ti se va da un semllal de localizal'e a Identului mai pu-
temic, ca sa poliJace asta)
Radialia era ealda, de prietcnie, plina de inlelegere ~i ehiar
mult mai mult, iar eu i-am raspuns en recuno~tin\a; am contactat
Identul pentru corpul meu fizic §i m-am intors. Senza\ia de intoar-
cere a parut scurta ~i am intrat automat in al doilea corp, apoi in eel
fizic. Ca de obicei, m-am uitat la eeas. 2:23 a.m. Doar ~ase minute?
Prin eompara\ie, problema care rna solicitase sa rna intore era frus-
trant de nesemnifieativa. Cand m-am dat jos din pat ~i m-am dus la
baie, ea sa-mi golesc veziea, gandurile mele erau pline de informa\i-
ile uimitoare, primite in eele §ase minute cat am fost plecal.
126
___ _ _ _ _ _ ROBERTA.MONROE _ _ _ _ _ _ _ __
in restul noptii, am dormit foarte putin, dacii nu chiar deloc.
in urmatoarele cateva saptamani, presiunea activita\ii fizice
zilnice, plus dorin\a §i entuziasmul a~teptarii m-au impiedicat sa am
o alta intiilnire. Am avut dificultiW in a intra in starea de pre-somn,
necesara. Oriciit de atent abordam punctul de eliberare al ie~irii in
afara eorpului, dupa ee rna relaxam, nu puteam sa intru in starea de
extracorporalizare. Dupa eforturi repetate, nu am reu§it decat sa
adorm. Mi-am dat seama ea fOl1am eu prea multa putere, dar imi era
greu sa rna eontrolez. in cele din urma, am renun\at pentru moment
sa mai incere - ~i tocmai de aceea s-a intamplat eu u~urinla.
Ora: 4:45 diminea!a ... treaz §i odihnit, de~i depa§isem cu
mult ciclul meu obi~nuit, am treeut prin proeedura de eliberare ~i
am trecut u§or in starea celui de-al doilea corp .. je§irea din al doi-
lea a fost simpla ~i am contactat Identul de localizare ... Era aeolo!
Mi-am re\iuut entuziasmul, am ramas calm .. .\-am aceesat ~i m-am
extins, urmand semnalul. Sentimentul de mi§care a fost seurt ~i ra-
pid ~i m-am opril. in fa\a mea era forma stralueitoare. Alte cateva
erau in spate Ie ei. ineercand sa rilman calm ~i indiferent, m-am con-
centrat pe radialia care rna deranjase atiit de mult, inainte. Acum
(Pu/in din amandouii, domnule Monroe. Am modificat-o
oarecum, pentTII tine.)
Repetasem de multe ori felul in care urma sa reiau comuni-
carea noastrii, intrebarile pe care doream sii i Ie pun, ordinea prio-
ritiililor, in cazul in care tiparul va fi rupt din nou bruse. Iar prima,
prima ...
(Erai interesat de relalia noastra cu cei din experienla
umana, inainte de plecarea ta la .. J
La baie! Ce nepotrivire! Ei bine, de data asta m-am asigurat
cii nu se va mai intampla, nu cafea, foarte pu\ine lichide _..
(Cauza # eject, 0 credfn!a careia Ii aeorzi 0 mare impor-
tan/a.)
127
_ _ _ __ CALATOIW iNDEI'ARTATE _ _ _ _ _ __
Credin!a, u§urare! E buna asta, va trebui sa mi-o amintesc.
Dar ceilal!i, din spate Ie prietenului meu, nu-mi amintesc ...
(Din Cllte ai observat, mai sunt ~i a/(ii aid, in acestpunet Ei
au.fostprezenfj peparcursul intiilnirii noastre. Capacitatea ta de a
percepe s-a schimbat. Ei sunt, cum Ie splli tu? ... interesa!i
..."curio$i" e 0 de.finifie mai bllnii, pe care tu 0 infeleg;foarte bille.)
Sunt sigur cii voi avea ncvoie de tot ajutorul pc carc-I pot
obtine.
"
lata-rna discutand cu 0 fiinta,
sau fiinte a caror activitate in
via\a omului a fost intcrpretata ca Dumnczcu, zei, ingeri, diavol ...
(Nu afost inten/ia noastrii. Ant/mite ...ajustari au trebuit
siifiefacule.)
Acum cste vorba de OZN-uri ~i farfurii zburatoare, ceca ce
corespunde mai bine conccptelor culturalc actuale.
(Ai fi pierdut acel pariu, domnule Monroe. Acestea sunt
manifestari ale untli all tipar, despre care vei deveni curdnd
con~tient. )
Mai bine a~ lasa lucrurile a§a cum sunt, in ceea ce privc§tc
acest subiect ~i m-~ intoarce la id,eea principala. De ce ajustari -
orice ar insemna asta? (PentTu ca liberul arbitru este 0 parte vi-
tala a experien{ei umanl! de inva{are, abaterile de la design sunt
frecvente $i prognozate, cum ai spune ttl. Asifel de ajustiiri nu
sunt mai mutt dedit ... termenul exact nu este acolo ... un reglaj
fin, da. Un reglajfin.)
Am recep\ionat percep\ia unei ma§ini imense .. ,infinit de
complexa §i de complicata ... cu prietenii INSPEC ciitarandu-se peste
tot, ie§ind §i intrand din ea, rasucind un buton aici, 0 supapa colo,
sco\and ~i cura\iind un filtru, potrivind formele de unda pe un os-
ciloscop, verificand fluxul de materiale alimentat ... Flux! Asta e!
Preocuparea lor era fluxul de energie din experien\a umana. Ideea
unei ma~ini a disparut cu totul ~i a aparut Pamantul fizic, cu inelele
energetice umane ce-Ilnconjoara, pardi dintr-un vis ...
(Ultima ta perceplie indica progrese semnificative.)
128
_ _ _ _ _ _ _ ROBERT A. MONROE _ _ _ _ _ _ __
Dar dadi ei sunt cei care au creat procesul la bun inceput,
atunci ar fi trebuit sa fie con~tienti de faptul ca vor avea nevoie de
.. .intrC\inere, modificare.
(Nu am creat spa/itll-timp, a$a cum it ~tii, nici Piimdntut
fizic, nici procesut uman, nici fluxul de energie in sine. Acesta
nu este departamentul nostril, dupa cum ali spune voi. Preocu-
parea noastrii este rezultalul ~i ...calitatea lui. hi acest scop, vom
reglafluxul de inlrare, dupd cum esle necesar.)
o s-o las ~i pc asta sa treaca. incearca sa evi\i orice deviere ...
(Vei afla despre proiectul de baza sau original.)
Cea mai importanta dintre virtu\i, rabdarea ...
(Trebuie sa invafa!i sa mergefi inainte de a zbura, dupa
cum spune!i voi. Cei care zboarii inldi Irebuie sa se intoarcd #
sa-~ aminteascd cd au invdfat deja sa mearga. Acest lucru afost
necesar pentru voi.)
Acum urmeaza prima intrebare dintre cele dificile. De ce eu?
De ce am inva\ai mai intai sa zbor?
(Ai avut capacitatea latentii de a indepJini 0func!ie im-
portantii, de 0 naturd foarte minora, ill acesl moment dill dez-
voJtarea con~tiin{ei umane.)
Ce capacitate ar putea fi asta! Ce funqie! Probabil ca este
atat de minora, indit nici nu 0 pot percepe.
(Trebuie doar sii te examinezi pe tine insufi, ~a cum nu-
mai ~i numai tu ~tii cille e~ti. In ceea ce prive~tefuncfia, 0 inde-
pline~ti foarte bine, cum era de a~tePtat.)
Cu un piC de ajutor din dnd in cand, sper, oricare ar fi func-
lia ... Nu pot sa-mi dau seama de tot, instantaneu, trebuie sa rna mai
gandesc ",chiar de la inceputul zborului meu. M-au ajutat ~i atunci?
(A i primit ceva ajutor. 0 fotetd a capacitiilii tale afost cea
care a decla1l$at totul. Ar !rebui safie evidentpenlru tine. lfi di-
rectioneaza acfiunile aldt defrecvent, fncdt ai devenit c01l$tient
de acest lucru.)
129
_ _ _ _ _ CALATORIJ [NDEPARTA TE _ _ _ __ _ __
Percep\ia a aparut instantaneu. intotdeauna am sim\it ca
trasatura are 0 caiitate indoielnidi. Acreat intotdeauna mai multe
probleme, decat solulii. Curiozitatea.
(E corect.)
~i vechiul proverb, curiozitatea ueide ...
(0 specie diferita, poute. Poate ucide uneor; pisicile·. E~ti
viu in multe forme.)
Dadi a§ putea primi 0 perceplie despre aceastii treaba cu
funC\ia, s·ar putea sa 0 pot indeplini mai eficient.
(La alte intdlniri, vom incerea sa te aducem intr·o COIl~­
tientizare a lo/alitatii din care funelia reprezinla doar 0 parte.
Pdna cdlld nu se va realiza acest lucru, 1111 vei putea avea 0 per-
cep!ie ciani, sau orice Rote pe care 0 vei primi va denaturafilllc-
lia pe care 0 jndepline~ti.)
M-am agatat de promisiunea acestei dec\ara\ii, simtindu-ma
foarte smerit §i inferior ...§i uimit ca am ramas la fel de calm cum se
intamplase cu intalnirea la care participarn .. .impertinenta exami·
nani mele, gradul meu de ignoranla ... Reac\ia lor radianta la aces·
te sC\ipiri de gandire era atat de profunda, incat aproape di am ce-
dat §i mi·arn pierdut controlul -' nu mai privearn de sus, nu avearn
compasiune §i niciun sentiment de superioritate ...ei dincolo de pri·
etenie, dincolo de fraternitate, dincolo de tata-marna-parinte, din-
colo de dragoste, dincolo de cuvinte.... Daca mi-ar fj spus ea sunt
Dumnezeul meu creator, a§ fi acceptat eu u§urinJi.
(Dar nu suntem, Domnute Monroe.)
Au §tiut ehiar §i cum sa rna fadi sa-mi reeapat controlul - tre-
aba eu domnul Monroe. Daea a§ fi fost in fizic, a§ fi ras zdravan.
Sau: Multumesc, aveam nevoie de asta!
* Referire la proverbul englezesc Curiosity kills the cat -
Curiozitatea omoara pisica. N. Tr.
130
______________ ROBERTA.MONROE _______________
(Avem un alt nume pentru tine. Putem sa-I folosim pe
acesta, daca vrei.)
Am fost ferieit sa las lucrurile a§a cum sunt, pentru moment.
Nu era nimic formal sau rezervat ,in modul in care au folosit iden-
tullor pentru mine. Dar m-am intrebat cum a ineeput.
(Unlll dintre noi a jncepllt sa-Ifoloseasca, introO intdlnire
din zona ta de IlIcrll ...da, {a {aborator. Ulterior, am folosit toli
acest Ment spre tine.)
Am §tiut imediat cine §i nu m-a surprins. Mi-a§ fi dorit sa-i
transmita salutarile mele.
(Amfacut acest lueru.)
Dar problema, intrebarea de baza ramanea, in continuare,
rara riispuns. Daca eu nu §tiu unde mii due §i ce ar trebui sa fae, a§
putea sa merg din nou intr-o direqie grc§ita. ~tiu dcja ea am facut
asta, de mai multe ori ...
(Te vom ajuta sa devii mutt mai con~tient foarte curdnd,
dupa tmitalile tale de masurare a timplllui. £Xista lin aspect al
procesului tau particular, care trebuie safie realizat primul. LII-
erurile se intdmpla rapid. Timpul, a~a cum it jntelegefi voi, se
scurteaza.)
Din perspeetiva pe care 0 au ei despre timp, asta ar putea in-
semna un milion de ani. Pana atunci, voi fi disparut de mult - §i la
fel §i oarnenii.
(Ne riferim la durata vie!ii tale jlzice actuate. Pentru ca
gradul tau de con~tientizare sa paalafi accelerat, iii recoman-
dam safolose~li doar semnalul de locatizare a [dentului, cum ji
spui tu, pe care (i-I o.ferim. Daca nu este acolo, pOli sa tragi con-
cluzia ca trebuie sa te concentrezi pe manifestarea ta fizica
ptina la punc/ul in care este prezent.)
_ Cu alte euvinte, dad se intampla, vremea jocului s-a termi-
nat. Inapoi la munca. .
131
_ _ _ _ _ CALATORII iNDEPARTATE _ _ _ _ _ __
(Exisla allumite tipare prin care trebuie sa treci, inainte
de a contillua. vomji cu tine pana treci de ele, dar nil ill cOIl~ti­
infa fa jizicd. Ti-am pregdtit un exerciliu, care te poate a,;uta S(I
treci prin astfel de experienfe. Vrei sd-lfolose~ti?)
Am avut 0 pereep\ie privind tipul de exerci\iu, dar nu §i eon-
\inutul lui §i am §tiut ea va fj duro Dad EI spun ea rna va ajuta,
vreau, binein\eles.
(intoarce-te spre interior ~i ghemuie~te-te strans.)
CLIC!
Zbor intr-lln Navion ell un singur motor, peste lin ora§ mare.
Bill este pc locul de Hinga mine. SlIntem la 0 altitudine de aproxi-
mativ 600 m §i ne aflam exact sllb nori. Thrbulenlele sunt minore.
instrllmentele arata bine. Este lin avion impruIIIlltat. Trebllie sa
ajung la 0 intalnire in ora§1I1 de sub noi.
Bill se apleae.a §i urla in ureehea mea, (Va trebui sa aterizezi
acum, dacd vrei sa ajungi la limp!)
Ma uit in jur. (Nu viid aeroportul.)
(Lasa aeroportul.) Bill arata in jos. (Trebuie sa aterizezi
acum. Acolo jos!)
lneuviin\ez din cap, indin' botul navei in jOs, ineetinesc mo-
torul, euplez in viteza inferioara, cobor u§or In spirala, Ineercand
sa decid unde sa aterizez ,,,strada plina de ma§ini ". viid un acope-
ri§ lat, plat, rna Intorc sa ma uit la Bill sa-i cer acordul, dar a dispa-
rut! Disparut! Ma uit Inapoi repede, sunt sub 300 m altitudine, vi-
teza vantului 112 km, 150 m pana jos. Trebuie sa rna hotarasc ra-
pid, optez pentru acoperi§, eel pu\in dad reu§esc sa-I opresc, nu 0
sa omor pe nimeni, in timp ce pe strada ".ma a§ez pe direc\ia aco-
peri§ului, fJapsurile deschise la maximum, botul Indinat ,,,sa Incep
aterizarea exact la marginea acoperi§ului ".tai motorul, rasucesc
Intrerupatoarele ".illas sa cada, sa eada ".e jos, frane ".se apropie
cealalta margine repede, acum lent, 0 sa reu§esc, e jos §i s-a oprit!
132
_ _ _ _ _ _ _ ROBERTA.MONROE ______________
Oftez §i rna opresc din tremurat. Ecald, deschid u§a §i cobor pe aco-
peri§. Stau §i rna uit la Navion, totul e Intreg, nici 0 zgarieturil. Tot
ce trebuie sa fac este sa gasesc sciirile ca sa cobor §i voi ajunge la
timp la intalnire. Dar cum 0 sa-i inapoiez Navionul, proprietarului
saul Nu va fj nieiodata capabi! sa decoleze de pe un aeoperi§ lung
de 60 m. Trebuie sa scot aripile, sa-I cobor In strada eu 0 maeara, ce
decizie proasta, de ce a trebuit sa '"
QJQ
RESETARE.
CLIC!
".pe strada sau pe acoperi§ ".pe strada, ma§inile rna vor ve-
dea venind §i Imi vor face lac la mijloc "Jlapsuri complet deschise .
,,,botul Indreptat In jos ".ai grija la dadirea aceea mai Inalta ".exact
deasupra strazii, pe mijloc "Jii atent la turbulenlii, vant din direqii
diferite la interseqie ".\ine-I bine ".da-te la 0 parte, da-te la 0 parte
din drum, nu rna vezi?! ".inca mai lip sa-i avertizez ".ma lasa, prea
rapid "Julger de lumina, ciildura, caIdura teribila.
Q.I!;L
RESETARE.
CLIC!
".Zbor Intr-un Navion eu un singur motor, peste un ora§
mare. Bill este pe locul de langa mine. Suntem la 0 altitudine de
aproximativ 600 m §i suntem exact sub nori. Thrbulenlele sunt mi-
nore. instrumentele arata bine, Este un avion Imprumutat. Trebuie
sa ajung la 0 Intalnire In ora§ul de sub noi.
Bill se apleaca §i uria In urechea mea, (Va trebui sa aterizezi
acum, daca vrei sa. ajungi la timp!)
Ma uit In jur. (Nu vad aeroportul.)
(Lasa aeroportul.) Bill aratii In jos. (Trebuie sa aterizezi
acum. Acolo jos!)
133
_ _ _ _ _ cALA TORII iNDEPARTATE _ _ _ _ _ __
(Nid gaud!), ii raspund. (illtalnirea va trebui sa a~tePte.
Daca pierd afacerea. asta e. Ei, unde e aeroportul?)
QJ£L
RESETARE
CLlC!
... Este un avion imprumutat. Trebuie sa ajung la 0 intalnire
in or~ul de sub noi.
Bill se apleaca ~i urla in urechca mea, (Va trebui sa oterizezi
acum, doca vrei sa ajungi ta limp!)
Ma uit in jur. (Nit vdd aeroportltl.)
(Lasa aeroportul.) Bill arata in jos. (Tl'ebuie sa aterizezi
actllt! Acoto jos!)
Rad, arune casca in fata lui Bill, prind curelele de la par~uta
pe piept. Apoi imi scot centura, deschid u~a de la carlinga. (Du·1 tu
acasa) strig, in timp ee sar suficient de departe, ca sa evit coada
avionului, trag de inelul D, rna simt smuls de desehiderea par~utei
§i ineep sa plutesc in jOs.
WCL
RESETARE.
CLlC!
CUC!
Ceata era foarte groasii ~i Bill era Hinga mine. Se rostogolea
u§or. (Ti-a lrebuit deslul de mult!)
Mai intai nu am in(eles, apoi m·am rostogolit eu el. (Cu sigu·
ranfti ca nu m-ai ajutnt cu nimic!)
El s·a uniformizat. (Folose~te·1 cu bine.)
M·am rotit putin. (Unde e, uk .. .)
(Am primit 0 sarcina. Mai bine intoarce-te acum. Ai multe
lueruri de pus cap la cap.)
Am revenit la normal. (Cred ca da. Ne mai vedem.)
134
_ _ -_ _ _ _ ROBERT A. MONROE _ _ _ _ _ _ __
M·am intors, m·am indreptat spre interior, am initiat identul
corpului fizic ~i am reintrat fara nici un incident. M·am ridicat in ~e·
zut; apoi m·am dat jos din pat, mi-am pus un halat de baie §i am ie-
~it pe terasa.
Era 0 noapte seninii, lini§titii §i calda. Eram inca nesigur cu
privire la cum sau de ee s·a intamplat totul, dar nu aveam nici 0
indoialii eu privire la realitatea experienlei. Dad eu am trait·o, cate
alte mii de fiinte umanc, care traiese in acest moment pc Pam ant,
au trecut, de asemenea, prin acela~i tipar sau prin unul similar?
Daca au trecut, cui i·au spus? Si celelalte centre de pregatire de pe
planetele care se rotesc in jurul a miliarde de stele, legate de noi de
un camp energetic inteligent, comun pentru noi tOli.
Oare ei sunt la fel de ne~tiutori ca §i noi, in aceastii privin\a? '
M·am simtit foarte mic, uitindu·ma la stele - ~i dincolo de
ele. Dar nu singur. Niciodata singur.
. $,
~
'lCdI • •
••••
135

9.
CALEA CURCUBEU
~ n aeest moment, am ineeput sa-mi accept noul meu rol -
1t oricare ar fi fost el - ~i nu am mai fOl1at atat de mult pen-
tru noi aventuri sau activitii\i in celelalte tipuri de sisteme energe-
tice, des pre care ~tiam di exista. Mi-am dat seam a ca in starca de
somn au IDe multe lucruri care imi afecteaza gandirea ~i aqiunea
con§tientii. Nu am f,\cut niei un efoft pentru a investiga aeest lueru,
crezand cii se va rezolva de la sine ~i cii era bine pentru calea pc
care 0 urmam. Dadl. am reluat cursurile celor care dorm, sper cii ap--
Hcam ce am invatat in viata mea de zi cu zi.
Distribuite pe parcursul unei perioade de mai multi ani, au
existat intiilniri-sesiuni de pregatire periodice eu INSPEC. Am folosit
in continuare acest ident, pentru ca nu runo~team altul mai potrivit,
care sa nu aiba eonota\ii cultural-filosofice. Cel mai recent eveniment
INSPEC a precipitat colectarea tuturor notelor mele referitoare la
aventurile traite intre limp, iar piesele au completat mozairul.
Ceea ce urmeaza nu este altceva decat 0 trecere in revista a
pat1ilor importante sau critice ale succesiunii. Pentru a fi mai con-
cis ~i mai la obiect, preambulul §i finalul obi~nuit al intrarii in sta-
rea de ie~ire in afara corpului ~i revenirea in planul fizic sunt omi-
se, excep\ie facand cazurile cand sunt extrem de relevante. Fiecare
dintre urmatoare\e evenimente a inceput la punctul din non-spa-
tiu-limp aproape de marginea "teritoriului" INSPEC, ru cel putin
una dintre ele fiind prezenta.
136
_ - - - - - - [<OHENT A. MONROE _ _ _ _ _ _ __
QJQ.
Dad am 0 dorin\a, 0 curiozitate - nu, mai mult decat curiozi-
tate - ar fi sil ~tiu, nu sa cred, ci sa ~tiu ce este dincolo de acest
punct ... unde sunt ELE ...
(Tine de a-fi aminti. Gdt limp e~ti in aces!Pttnct, ntt pOfi -
cttvdntttl? - sttporta 0 vizitaprintre noi. Te ptttem pregatipentrtt
asta, daca ifi dore~fi. Pregatirea ntt este simpla.)
Atunci cand ELE spun ciI nu e simplu, ~tiu ca este 0 subesti-
mare din perspcctiva mea. Dar asta imi doream ... da!
(Yom face ajttStdrile necesare in credinta fa spafitt-timp.
Perceptia frebttie safie nttmai a fa.)
QJQ.
Mil joc in curtea din fata cu tricicleta, pc trotuar ~i in iarba
.. _soarele s-a ascuns in spatele unui nor, dar nu a inceput sa ploua
...cred eli dad se intuneca, pot sa aprind lumanarea din felinarul de
tabla, dar va trebui sa rna duc in buciltiirie ca sa iau chibrituri -
...cand 0 sa ma fac mare, am de gand sa-mi iau 0 ma~ina albastra
care face AAAAARRRRR, AAAAARRRRR ... apoi 0 sa-mi iau un avion,
asta e ceea ce vreau eel mai mult, un avion, ca sa pot sil zbor sus
prin norul acela negru, pana dcasupra lui, unde soarele
straluee~te, apoi sa rna arune in jos prin nor, uiuuuuuuu, uiuuuuu-
uu ...of la naiba, incepe sa ploua, va trebui sa intru in casa, inca 0
tura in curte ... am avionul meu, uiuuuuuuuuuuu, uiuuuuuuuu ... un
fulger mare de lumina .. .Iumina alba, fulger! ... bang! ... am cilzut de
pc tricicleta .. .in iarba, iarba este umedii, trebuie sa rna ridic ~i sa
rna duc in easa, sa pun tricicleta pe veranda ca sa nu se ude ...dar nu
pot sa rna mi~c, nu pot sa rna mi§c, ee s-a intamplat?...e intuneric, nu
viid nimic ... nu simt nimic ... nu sunt rilnit, nu rna doare nicilieri, dar
nu vad, nu pot sa-mi ridic fala din iarba, trebuie sa rna ridic, bicicle-
ta se va uda §i va rugini, trebuie sa 0 due pe veranda ...dar nu pot sa
· nu po tsa
ma ml§C, rnaO ml§C'....,ce?
....?
ce ....pot sa°b
z or pe pn'dvor,
137
_ _ _ _ _ CALATORlIiNDEPARTATE-------
cum am putut sa uit asta! Cum am putut sa uit sa zbor! Ce m-ar pu-
tea face sa uit ceva atat de elementar! Da! Sa zbor, pot sa 0 fac fara
sa rna gandesc cum, oricinc poatc zbura! ~i ... da! Trci ciii ... ~ putea
sa 0 fac pc trei cai ~i nu ar fi intuneric ...oricc buda poate sa fadi
asta, trebuic sa mergi pe trei cai, dad vrei sa-Ii pastrezi spirala
funqionala, ce s-a intimplat cu minc, de am uitat un lucru atat dc
simplu ca asta! ... a§ putea face un salt §i ... salt? Salt! ~i mai mult
decat atat, imi amintcsc totul, imi amintesc totul §i lucrurile funda-
mentalc importante despre care nu mi-am inchipuit niciodata cii Ie
voi uita, pentru ca era imposibil, este la fel de elcmentar ca ~i pro-
pria ta fiinla, cum este posibil sa uili a~a ceva ~i toate celclalte pe
care Ie §tiu? Sun! uimit ca am putut uita! ... uita, uita ...sunt ud, ploua
tare ... ma murdaresc Cll noroi ... zgomotnl acela a fost un tunet,
m-au durut urechilc, dar pot sa aud §i pot sa rna mi§c ... simt dar nu
rna doare, deci crcd cii sunt binc ... trcbuie sa duc bicidcta pc
veranda §i sa iau 0 carpa ca sa 0 ~terg de apa §i noroi ...
C!JCL
Acum imi amintesc! Eram foarte mic, rna jucam in fala casci
inainte de 0 furtuna ... fulgerul a lovit lin stalp electric de pc margi-
nea strazii, nu pc mine, mi-a spus tata ...comolia sau ceva m-a ame-
lit .. .iar el m-a dus pana la veranda din fala casei. Mi-am revenit in
cateva minute ...dar restul, am uitat complet, chiar §i acum imi
amintesc doar senzalia, nu detalii ...
(0 strafulgerare a cine e~ti inainte de a-Ii asuma experien-
fa umana. Cum s-a intamplat, nu are importanfd· 0 astfel de
amintire momentana aparefrecvent in timpulprocesului inJor-
ma jizica, dar este ascunsa ~i ignorata pe fondul unui impact
mai direct ~ mai consistent, al inJorma!iilor jizice. Cu toate
acestea, evenimentul este pastrat in co~tjjnftJ ~, prin urmare,
ifi afocteaza modurile de aCfiune ulterioare. Este semnificativ
faptul ca, din acel moment, nu fi-a maiJost leama de fulgere fi
tunete, cum Ie numi!i voi, ci ckiar giise~ti p/acere in astfel de ma-
138
_ _ _ _ _ _ _ ROBERT A. MONROE _ _ _ _ _ _ __
nifesttiri. Acesta este unu/ dintre o/l!cte/e unei astfel de amintiri
din perioada pre-umana, care aJost adusa mai aproape de nive-
lui co~tjenlei jizice. Un a/lttl, mai convingator, a fost modifi-
carea subtilit aprocesului vielii talejizice, care te-a condus,fitrit
sa ~tii, cdtre starea ta actuala.)
Sper cii asta nu inseamna cii toata lumea trebuic sa fie aproa-
pe lovita de fulger pentru a incepe sa se trezeasca. Nu ar fi 0 me-
toda foarte popularii ...
(Marea majoritate a acestor evenimente SUllt atat de blan-
de, incat raman lIeobservate. Cu toate acestea, ele sunt acolo,
dacit este necesar ca ele sit jie reamintite. Avem un alt episod
pentTlt tine, daca vrei)
Cum am putU! sa nit aceste lucruri! ... Da, da. (lata un alt
domeniu de perceplie care face parte din manifestarea ta ~i pe
care l-ai uitat de mult. iIi aparfine itl totalitate. Noi nu facem
nimic aitceva, deedt sa fe ajuttim sit-Ii aminte~ti)
CLIC!
Vreau sa and muzicii ...Vreau sa aud muzica mea spcciala
... ~tiu cum sa fac gramofonul sa func!ioneze, pentru ca am invalat
cum, am invalat doar privind §i apoi ea m-a privit cand ii aratam di
~tiu, atunci ea mi-a spus cii pot sa ascult muzidi, dar ca trebuie sa fiu
foarte atent, ca sa nu sparg discurile ... a~a d nu sunt neascultator,
dadi pun muzica ... trag scaunul aproape de aparat, ca sa pot sa rna
urc pe el ~i sa pun discul sus ... trebuie sa ridic capacul greu, dar reu-
~esc .... rotesc manivela din lateral, din ce in ce mai mult pana la ma-
xim, dar fortez ca sa nu rup arcul ... apoi deschid u§ile din rata ale
aparatului ~i iata discul meu special, pe primul raft, exact unde I-am
lasat...il scot, sunt atent sa nu-I sparg ~i il pun sus.... Ma urc pe
scaun. iI scot din invelitoarea de hartie ~i 11 pun pc platan... apoi
pun co atenlie bratul stralucitor cu acul asculit pe marginea discu-
lui negru ... acum totul este pregatit...deplasez maneta mica §i stralu-
citoare ~i discul incepe sa se mi~te ~i rna grabesc sa rna dau jos de
139
_ _ _ __ CALATORII iNDEPARTATE _ _ _ _ _ __
pe scaun... muzica incepe sa iasa din palnie §i rna simt cu adevarat
lini§tit, a§a ca inchid ochii ... nu §tiu nimic 0 buna bucata de timp, cat
ascult muzica, dar apoi simt un val in partea de jos a corpului §i
simt furniciituri in picioare, dar nu rna doare, rna simt bine §i, odata
cu muzica, aud ploaia, la fel ca ploaia pe acoperi§, dar apare §i dis-
pare...iar muzica devine atat de inceata, incat nu 0 mai aud ... apoi
se face lini§te §i nu pot sa aud sau sa simt nimic ... apoi apare din
nou, venind din partea de jos a corpului, furnicaturile §i ploaia §i
rna simt mai bine decat oricand ...§i a§tept sa se intample din nou
.. .iar apare, mai puternic §i mai amplu §i rna simt atat de bine, incat
incepe sa rna doara, dar nu rna deranjeaza durerea, pentru cii rna
simt atiit de bine ...apoi dispare din nou ... §tiu ca revine §i iar se in-
t:impla ...mult, mult mai puternic §i mai amplu, urca prin mine, sen-
timentul cel mai placut §i de cea mai mare fericire pe care a§ putea
sa-I simt vreodatii, atat de fericit, incat imi vine sa plang, iar dure-
rea este atiit de puternicii, incat rna taie pe mijloc in doua ...apoi se
duce inapoi in jos, jos de tot §i §tiu cii nu voi sim\i nimic, nimic mai
frumos decat ceea ce tocmai se in!:impla, nici 0 durere nu va fi mai
mare ded.t cea pe care am sim(it-o ...§i simt cum se ridicii din nou
§i nu cred ca a§ putea-o suporta, daca ar fi mai puternica, dar iata
ca devine din ce in ce mai mare §i mai puterniea, furnicaturile pla-
cute, placute, placute care urea exact pana in C'.tp, durere ascupta
groazniea, groaznicii ...e atat de bine §i atat de dureros, incat nimic
nu va putea sa fie vreodata atat de placut §i sa doara atat de mult,
niciodata, niciodatii ... apoi incepe sa piece §i §tiu ca-mi voi aminti
mereu de aceasta placere luminoasa, luminoasa, §i aceasta durere
mare, mare, §i nimic nu va mai fi vreodata la fel de placut sau la fel
de dureros ...dar iar vine, nu, nul ...nu pot sa 0 mai suport inca 0
data, nu pot, nu pot! Placerea rna face sa plang, este atat de bine §i
durerea rna face sa plang, rna doare amt de mult, nu se poate sa fie
mai mare decat cea de dinainte, a fost cea mai mare durere po-
sibila, nu se poate sa fie mai mare, placerea §i durerea ...dar este §i
140
_ - - - -_ _ ROBERT A. MONROE _ _ _ _ _ _ __
pp de bucurie §i de durere §i §tiu ca e cel mai mare dar dintre toa-
te, extraordinara bucurie, frumuse\e, care transcend orice gand
sau con§tiinla ... ca durerea este numai suferinta structurii fizice de
a incerca sa cuprinda 0 energie care-i depii§~§te capacitatea de a
face acest lucru, ea intr-o zi voi trai din nou acest lucru , fara durere,
deoarece 0 sa inleleg mai bine, intr-o zi se va intampla, marea glo-
rie a ... Simt maini care rna rididl, iar eu plang inceti§or, nu prea
mult, deschid ochii §i ridic capu\. Muzica s-a oprit, iar ea, mama
mea, se uita la mine §i spune ceva ...
CLle!
... Da, da, imi amintesc ce mare privilegiu am simlit ea este sa
prime§ti permisiunea de a pune muzica la gramofon §i sunt man·
dru cii nu am spart nici maear un singur disc ... simfonii, opere ca-
re-i placeau mamei mele, plus cateva discuri eu jazz la saxofon, pe
care mi le-a dat studentul care locuia la etaj §i pe care Ie ascultam
cand eram singur ...§i imi amintesc aeeea§i secvenla cand iIi pierzi
con§tienla din cauza anesteziei, inaintea unei intervenlii chirurgi-
cale, tiparul identic '"
(Acceptarea durerii ca 0 comli!ie a bucuriei este simbolut
conflictului in existen!a viefii flzice. Tiparul prezentului nu este
corifonn cu promisiunea viitorului, ~a cum it percepi in iluzia
spafiu!imp. Un conflict inlre realitdfi, din punctul tdu de vedere.)
Imi amintesc atat de bine ...daca asta e bucuria, voi accepta
durerea din nou, daca pot sa 0 suport ...
(Nu este necesar. Con~tiinfa ta actuaid are acum un punct
de referinfa initial. Este posibil sa percepi destinafia razelor de
energie purd, pe care Ie-a; numit loosh/ iubire, pe mtisura ce Pli-
tnmd in spa/iul Pamiintului, in ciiteva segmente a ceea ce voi
numi!i limp. Noi te vom ajuta sa te plasezi in eveniment.
Delimitarea, decizia de a distinge trebuie safie numai a tao E~ti
pregatit safaci asta?)
141
_ _ _ _ _ cA Lii TORII iNDEPARTATE _ __ _ _ __
Nu ~tiu exact ce voi cauta, dar nu voi mai uita niciodatil. Dacil
asta caut, .o sa gasesc.
CLIC!
Soarele apune, iar eu stau singur pe nisip, Hinga cortul nos-
tru. De~ertul se race~te acum $i, cum in curand va fi intuneric, va
deveni foarte rece. Am faeut un foc din balega de camila, ca sa ne
fie cald ... da, eu sunt Shola ~i femeia mea ~i cei doi copii ai nO$tri,
un baiat ~i 0 fata, sunt in cortul din spatele meu. Suntcm pe moartc.
Vad satulla distan\a ~i focurile la care se gatc~te sunt aprinse in
amurg. Am venit cu bunuri de vanzare, dar nu Ilc-au lasat sa in-
tram. Au aruncat cu pietrc in noi, ca sa ne lina la distanla. Nu am
putut sa mergem prin de$ert la un alt sat, intrucat avem pu\ina apa
~i suntem bolnavi. Acum, dupa aceste multe zile, nu mai avem nici
apa, nici alimente. Pana acum, am supravic\uit doar consumand
balegar de camila, ceva ce numai un dUne ar face. Cele doua camile
ale noastre vor trai, iar noi yom muri. Ele nu pot sa ia boala de la
noi, ciuma care provoaca rani deschise pe piele ~i care nu se vin-
decil. A~ putea sa ucid camilelc pentm hrana, dar sunt prieteni ve-
chi. Noi nu mancam prieteni vechi, pentru a ne continua propria
existen\a. Nu mai conteaza acum. Alimentele ~i apa nu ne vur ajuta.
Boala ne duce spre moarte. Nu e nimic de faeut. Nu vreau sa intru
in cort, de teama ca s-au dus - toata familia mea. Nu vreau sa ~tiu
d. sunt singur. Am facut atat de multe lucruri impreuna, durerile ~i
bucuriile pe care Ic-am impart~it ...munca ~i via\a impreuna, fe-
meia mea $i cei mici ... nici 0 boaHi, nici moartea nu poate elimina
legatura care a crescut $i a inflorit intre noi ...
QJQ.
Pot sa mai simt inca ecourile ...e 0 vialii de care nu-mi amino
tesc, dad am triiit-o ... dar impiirta$irea scopului, a unitii!ii necesare
pentru simpla supravie!uire ... nimic altceva nu poate scoate la
142
_ - - - - - - ROBERT A. MONROE,: _ _ _ _ _ _ __
ivealii ... at~amentul dincolo de sOl-solie $i calitatea de parinte
...asta, imi amintcsc ...
(Dincolo de manifestarea jizicii, interpretatii gre$it, infe-
leasii gre$it $i adesea trecutii CII vederea, aceasta e 0 fa!etii a ex-
presiei initiale, este parte dill procesul de invii/are, specific ex-
perien!ei umane.)
...Acesta este scopul de a fi om?
Sil inveli sa faci sau sa fii asta?
(Indirect, este corect. Face parte, illSii, dintr-un spectru
larg. Un scop este acela de a deveni generatorol $i transforma-
torulllnei asifel de radialii. Este important siipercepi posibilitii-
!ile $i gradul de acordare al primitoruilli. Fiinta din de$ert era
acordatii $i, prill urmare, era doar primitor, dar nici trans/or-
mator, nici generator. Scopul este doar de generare # transfor-
mare. Vrej ca acest tipar de percePfie sii continue?)
Daca m-am Iini~tit suficient pentru a face acest lucru ...
(Da.)
QJ.CL
Starn intin~i in jurul cercului defensiv de proteclie a taberei
... este noapte. Burtile ne sunt pline ~i picioarele ne dor din cauza
mar$ului prelungit. Frunzele cazute sunt uscate $i fac zgomot cand
ne rasucim. Ar fi un dezavantaj, daca am fi paznici pe perimetrul
exterior, dar nu trebuie sa ne facem griji in privin\a asta. Paznicii
de pe perimetrul exterior vor suna alarma, in caz de atac al inamici-
lor, pe timpul nop\ii. Coiful e langa mana stanga, ca ~i scutul. Langa
mana dreapta mea este kuri-ul meu, cu varfullui rece ~i muchii as-
culite, care a devenit 0 parte din mine, ca ~i bralul care-I manuie~te.
intr-o parte sta prietenul meu Cheti, care sforaie atat de tare in
somn, incat treze~te piisarile. in cealalta parte este prietenul meu
Dorn, care doarme ca moartea ins~i, dar care se treze~te instanta-
neu cand ii ~opte~ti numele .. .facem parte din aceasta oaste mare
care, maine, va intalni $i i~i va tilia in bucali inamicul. Suntem trei.
143
_ _ _ _ _ CALATORll iNDEl'ARTATE _ _ _ _ _ __
imi amintesc bine ziua dnd ne-am intalnit pe terenul de antrena-
ment cu multi ani inainte
, Cheti, inalt ~i stiingaci, din munW inal\i. Dorn, solid ca pia-
tra, de la marea piidure ~i eu, din campiile de mijloc. Nu am schim-
bat nici un cuvant, in zilele in care am inva\at arta uciderii. Cat de
mult s-a schimhat asta, dllpa prima no astra lupta, acel moment
cand am format lin triunghi spate in spate, inconjura\i de doua ori
mai multi inamici Cll parul galben! Cheti, strigand blesteme atat de
proste~ti catre cei cu parul galben, incat pana ~i Dorn riidea, iar ra-
sui lui nc-a dat energie proaspata, incat am reu~it sa ie~im din cap-
cana ... apoi am fost trei. Prin lupte, rani - multe din amandoua,
prea multe ca sa Ie pot numara ...suntem trei. Ei imi sunt mai
aproape de cat fratele meu, a elirui fata §i voce nu mi Ie amin~es~
acum ... mai aproape decal orice femeie pe care am cunoscut-o, IlIsa
nu la fel ... §i barbatul din satul acela care m-a intrebat de fiii §i fi-
icele mele ~i i-am riispuns ca nu·mi cunose fiii ~i fiicele. daca am ~a
ceva, ei merg impreuna cu 0 femeie ~i nu am niei 0 femeie, eu fa~
parte din legiune, deci nu am nici 0 femeie sau fii ~i fiice de care sa
fiu legal ...doar acele femei cu care ma cule dind cucerim vre~n
or~ ... a fOSI una acolo, era calda ~i nu a strigat, doar ml-a §Opl1t III
ureche §i am fost cat am putut de bland cu ea, a§ fi putut sa creez 0
legatura cu ea ... dar suntem trei §i este difel1t. Mi-a§ d~ viata yentru
Cheti sau Dorn, ca ei sa traiasca in locul meu §i §t1U, rara sa-ml
spuna, eli §i ei ar face la fel ... nu in\eleg de ce e a~a, dar ei sunt eu,
eu sunt ei ~i suntem trei ...
CLIe!
... Oa, am percep\ia trei, trei sute, trei mii, trei milioane, trei
miliarde, este acela~i ... efort comun, de buna voie sau nu, asociere
de durata, experienta com una repetata ...aceasta legatura speciala,
dincolo de sine, poate avea loc fara con~tientizarea a ceea ce este
sau a importan\ei ei ... adesea nu poate fi numita iubire, deoarece
144
_ - - - - - - ROBERT A. MONl<OE _ _ _ _ _ _ __
obiceiullocal i-ar at~a apoi 0 conota\ie sexuala fizica, maseulina
sau feminina ... §i astfel este acoperita §i sublimata ...
(illveli rapid. Perspecliva fa umana ifi este de ajutor. Vrei
sa treci la urmiilorul puncl din analiza ta?)
In\eleg ce se intampla, partea umana ... dad mai este inca la
fel de importantii, e bine ...
(Vom continua, atunci.)
QJQ.
Stau in fala unei cliidiri de piatra, ell un turn inalt. Trepte late
due jos spre pia\a pietruita, plina de oameni, care §i carule trase de
cai §i de miros de sudoare ~i larana, animale, mancare gatita ~i ex-
cremente de la tot felul de lucruri vii. Sunt Preot §i, de§i este cald,
port mantia mea maro cu gluga, care-mi ajunge la glezne. Este ra-
coare in interiorul bisericii, insa nu-mi vine sa intru. Ritualul este
pe punctul de a incepe, iar eu trebuie sa particip, pentru ca face
parte din atribu\iunile chemarii mele. Nu-mi place deloc ceea ce
trebuie sa fac. Este atat de diferit fala de ceea ce visam cu ani in
urma - via\a mea in serviciul Celui Atotputernic. Luciul c1opotului
din turla, vocile puternice ale corului care se aud in Sfanta Armonie
sub acoperi~ul boltit, maretia §i misterul procesiunii, capetele ple-
cate ale enoria§i1or smeri~i, in genunchi, toate sunt la eel. Acestea
sunt partile care au initiat aceasta chemare in mine - careia i-am
raspuns. Acum, ele sunt aceIe~i, dar eu nu sun!. Unde este nevoia?
Adisparut, neimplinita. Unde este misterul? Adisparut sub greuta-
tea anilor care au trecut ~i a ceea ce ochii mei au vazut §i urechile
mele au auzit ...clopotul incepe sa bata ~i acesta este semnalul
care-mi spuna ca trebuie sa intru ~i sa rna alatur ce\orlaI\i. Ma in-
tore, tree prin u~a Iaterala mai midi ~i intru in Sala Mare. Merg incet
pe culoarul principal, catre grupul care ~teapta la Altar. Marele
Preot sta in fala altarului, purtand ve~mantul alb cu simbolurile au-
rite, brodate in partea din fala. Pe capullui se ana Sfiinta Semiluna.
In spatele lui sunt cei ~apte Piistratori ai TiiramuIui, fiecare avand
145
 _ _ _ _ _ CALATORII iNDEPARTATE _ _ _ _ _ __
cate un sceptru care are in varf una dintre cele ~apte Stele Sacre, lu-
minate de 0 flaci\ra stralucitoare. Pe miisurii ce ma apropii de Altar,
~tiu ee voi vedea pe el ~i nu gre~ese. 0 fata tanara - imbraeata intr-o
roehie eu falduri de un ro~u striUucitor, pentru a aseunde sangele -
sta intinsa pe suprafa~a de piatra. Franghii de matase sunt prinse
de glcznele ~i ineheieturile ei, apoi de inelele mari dc pe laturile AI-
tarului. ~tiu bine Ritualul, de~i nu I-am realizat niciodata. Dupa ee
voi termina Actul Sacru in nllmele Cclui Atotputernie, voi trans-
cende statutul de preot de rang inferior ~i voi dcveni un viitor Pas-
trator al Tiiramului. Atunci dnd unul dintl'e eei Sapte va muri ~i va
pleca spre Chimmon, Tara Ve~nieei Bueurii ~i Seaunul de domnie al
Celui Atotputernic, eu voi deveni unul dintrc eei ~apte.
Cand Marele Preot va plcca, unlll dintrc cei ~ap(e Ii va lua 10-
• cui ~i va prclua Puterea ~i Gloria lui, ca Legiitura directa cu Cel Alot-
puternic. Poate ca eu ~ putea fi acela ... dar acum nu sunt sigur. Vi-
sui anilor treeuli ma infioara u~or ~i nu estc aeesta. Dad nu reali-
zez Ritualul, voi fi dezbriicat de ve~mantul meu, aruncat afara in
strada, unde voi fi hatut eu pietre pana la moarte de catre popula-
lie. Merg langa Altar, iar Marele Preot imi da lama Ritualicil, un cutit
sub tire, cu varful aseutit ~i un maner sculplal din argint. Am fost
atent instruit unde sa introdue eU\itul Ritualie in diferite punete de
pe corpul ei, astfel indit sa nu-i provoc moartea imediat, ci sa-i pro-
duc extaz, in timp ee Marele Preot ~i cei ~apte Ii dau bineeuvanta-
rile lor ... ridie lama pentru prima impunsatura rapida ... ~i ma op-
resc, eu bratul ridicat. Ma uit in oehii fetei. in ei vad frica, nedu-
merire, abandon ...~i dincolo de aces tea, 0 cunoa~tere, 0 profunzi-
me care ma poarta dincolo de distorsionarea visului meu ~i in ceea
ce eram sigur ca a fost mereu aeolo ...cobor bratul, ma intore ~i las
sa cada eUlitul de argint, doar un eutit, in fala omului gras care i~i
spune Mare Preot ... nu pot sa 0 fae, nu, nu 0 vo; face ... ~i sunt liber!
... ~i 0 raza de un alb stralueitor patrunde prin plafonul Marii Sali ~i
se concentreaza pe mine, patrunde ca un fulger prin intreaga mea
146
_ _ _ _ _ _ _ ROBEl?T A. MONROE _ _ _ _ _ _ __
fiinlii, cUlitul de argint se tope~te intr-o movila de metal, franghiile
de matase cad de pc fata. Altarul tremura ~i ~i se despica in doua, in
timp ce fata se ridiea de pe el ... barbatii in ve~minte preole~ti inge-
nuneheaza incremenili, orbili de raza alba stralueitoare ...
QJQ.
... Da! ... ~i undeva in istoria omului, 0 legenda se na~te ...eve-
nimentul eSle doar 0 amintire vaga pentru mine ... dar emOlia pe
care am sim!it-o, am trait-o ...ea este clara ~i puterniea ...
(Ceea ce nume~ti emotii este esen!ial nivelul de baza. Este
un rezttltat specific observabil al expunerii la radialia loosh/itt-
bire. Prill urmare, aceasta este forfa motrice, energia creatoare
care motiveaza galldirea # acliulle umana. Farii eie, ali rama-
ne ca animate/e.)
Dar animalele arata cii simt eeva - eeva foarte aproape de
ceea ee definesc eu drept emolie ...
(Ceea ce percepi este 0 rejlec/ie, 0 reac/ie fa radialia uma-
na a unei astfol ~e energii, care a fost auto-generata sau trans-
formata de om. IIi vom demollstra acest IUCTU, daca vrei.)
Asta ar fi grozav, m-a~ bueura foarte mult ...
(Vom vedea, ~a cum spui tu.)
QJQ..
Mieul nostru caine eu nume amuzant, Steamboat [vapor eu
aburi], merge alaturi de mine pe strada, dimineala devreme ...este
un prieten atat de bun ... bueuria lui luminoasa cand ma vede ._.de
fapt, el zambe~te cand vrea sa ~tii ce calel grozav este el, doar pen-
tru cit asta face ~i zeullui uman de langa el ...aparenta lui nevoie de
a fi eu mine, facand eu entuziasm ceea ce voiam sa faca ...doar un
cuvant din partea mea §i vine alergand bucuros ... e mult mai mull
dedit faptul ca iI hranesc pentru animale, majoritatea lucrurilor pe
care Ie facem nu au nici 0 legatura cu asta ...avem 0 legatura care ar
147
_ _ _ __ CALA TORI1 iNDEPARTATE _ _ _ _ _ __
putea fi numita prietenie, el a reu~it sa se imprieteneascii eu zeul
lui, faeem lucruri impreuna, e destul de bine, sa te imprictene~ti eu
zeul tau ... acum i·a atras aten~ia marginea impaduritii de langa
drum, cauta eu nerabdare un iepure imaginar, dar dupa 0 scurta
ciiutare, el se va intoaree, sarind peste drum ~i venind in fa~a mea
din nou ... atunei am auzit un vehicul, 0 m~ina sau un camion,
apropiindu·se de dupa curbii ~i I·am strigat pe Steamboat sa vina la
mine, sa stea unde e in siguran\a ... este un camion ~i vine repede
din eurba, prea repede ...doar trei metri panii la mine, Steamboat
sare din padure direct sub roata de camionului ... se aude un lipat
sfa~ietor, in timp ce roata calca peste jumatatea inferioara a eorpu-
lui sau, il aplatizeaza eomplet ...camionul se indeparteaza ~i se op-
re~te, iar ~oferul se da jos din cabina sa, regretand ce s·a intamplat
...ajung in loeul unde Steamboat ineearca inca sa vina la mine, pi-
cioarele din fala incercand sa traga jumatatea zdrobita peste drum,
spre locul unde ma aflu ... ma ~ez pe drum in [ala lui ~i inceteaza sa
mai incerce sa se mi~te cand eu intind mana ~i il mangai pe cap, la-
crimile adunandu-mi·se in ochi c; 0 dovada minuscula a durerii
profunde din launtrul meu ... prin mana, simt tremuraturile puter·
nice din trupullui din cauza durerii, iar el imi linge mana ~i se uila
in sus la mine, eerandu-mi, sperand cii zeullui ii va alina durerea
... ma uit la corpul lui, raul este atat de ireparabil, incat nu exista
nici 0 speran\a .. .imi linge din nou mana ... ~i accept responsabili·
tatea ... ma ridic ~i ma indrept spre ~oferul de camion care ~teapta,
scotandu·mi tricoul in limp ce mergeam ...exista un schimb de
priviri intre noi ~i el ~tie ca eu nu·1 eondamn, d nu ar trebui sa-~i
asume nici 0 vina ... triste~e imparta~ita, da ...dar nu vina ...a fost
responsabilitatea mea, nu a lui ... ma due spre eamion, indepartez
capacul rezervorului ~i imping tricoul inauntru, 0 scufund in lichid
... apoi scot panza uda ma due inapoi la Steamboat, care m-a privit
expectativ, prea slab ea sa faca mai mult ... ma a~z, iar capul ii cade
in poala mea, privirea ridicata spre mine, cerandu·mi, cerandu-mi
148
_ _ _ _ _ _ _ R08ERT A. MONROE _ _ _ _ _ _ __
... u~or, ii pun panza peste bot eu 0 mana ~i pe eealalta pe cap ... ochii
lui se uita la mine adane ~i tremurul din gat dispare incetul eu ince-
tul ~i dispare '" vad ~i ~tiu cii apropierea dintre noi este eterna ~i el
~tie eumva asta ... con§tiin~a vie din oehii lui se slinge ~i pleaca ... ~i
apoi sunt numai ochi eu lacrimile mele in ei ...
CLlC!
... Dar asta nu s-a intamplat! Steamboat este viu! EI este in 10-
cui de un de am venit, undeva aproapc de corpul meu fizk ...
(Este corect. Evenimentul a avut loc mai devreme in
aceastii viald fizicii, un alt animal, ciiine cum il nume~ti. L-ai
identificat ca ata~amentul tiiu actual. in episodlll anterior, ema-
lia necon/rolatii te-a cople~t ~ ai fost neputincios. Nil ai foCllt
nimic pentru a-Ii asuma responsabilitatea. in stadiul tau actual
de con~tien!ii, li-ai exercitat controllli care esle alat de impor-
tant, care demonstreazd capacitatea ta din ce in ce mai mare,
clliar ~i in demonstralia noastrii sinteliza/ii. Paradoxul ata~at
de 0 astjel de energie vitalii - emolie, cllm 0 nllme~ti tu - estePri-
Ie} de cre~tere ~ posibilitatea simllltanli de stazii ~i regres. Con-
trallli ~i direcfia ei devin as(fol lin scop primordial in experienfa
umand in evollllie. infelegerea $i puterea de pdtrundere este re-
zultaTlta care apare jiird ftfOrt. in nici un punct, scopul nu este
de a reprima sau suprima 0 astjet de energie. in scllimb, ea spo-
re$te atunci cand e direc!ionatd # concentrata pe canatete pen-
tru care a fost conceputa inilial. Ceea ce nume$ti curiozitate
este, probabiJ,forma cea mai nerecunoscuta $i mai purd a unei
astjet de energii. Totu$i, aceasta este for/a jundamentatd care
produce ceea ce oamenii consideril afi realizdrile lor istorice
cete mai remarcabile.)
...Totul vine prea mult ~i prea repede, va trebui sa pun
aeeasta Rote deoparte ~i sa 0 analizez mal tarziu ...
(Vrei sd participi la demonstra!ia ta finatil?)
149
_ _ _ _ _ CALATORll iNDEPARTATE _ _ _ _ _ __
... Cum este ultima, presupun ca este eea mai stringenta
...dad a~ putea macar sa-mi amintesc cii e doar 0 demonstrape,
cum 0 numesc ElE, pare mai mult ca un test ...dar daca a~ putea
sa-mi amintesc, nu ar fi un test ... aici e ceva similar cu intreaga
experienta fizicii umana, acest aspect legat de uitare ~i importanta
ei ...testul final, da! ...
QJQ.
...Stau singur in casa §i este lini~tc ...chiar ~i prietenii no~tri
cu blana par a fi potolili ... atat cainele cat ~i pisica stau pe jumatate
adormi\i in sala din fata, cu fata spre u~a, a~!eptand ...soarele toe-
mai a apus ~i amurgul se instaleaza treptat .. .in curand va fi intu-
neric ~i pot sa stau in intuneric §i sa vad casa plina de lucruri, lu-
cruri pe care ea le-a ales ~i i-au placut atat de mult, lucruri pe care
le-a imbunatalit, lucruri pe care le-a folosit bunica ei, lueruri pe
care Ie-a pus sau le-a atiirnat in fiecare camera, sau le-a pus in dula-
puri ~i sertare numai ea ~tia unde .. .fiecare cate 0 expresie a ei ~i
purtand refleqia ei ...dar ea a plecat, nu este aici a~a cum rna ~tep­
tam ... nu am nevoie de lumina, pentru a vedea luerurile care sa-mi
aminteasd de prezen\a ei aici ... vederea lor nu rna deranjeaza ~i nu
a~ sehimba sau indepiirta nimic, pentru ca poarta amprenta ei pu-
terniea ...0 pot gasi in intunerie sau in lumina, nu e niei 0 diferenla
...ea m-a inva\at atat de mult, fara sa ~tie cii 0 face ... reac\ia umana
feminina adevarata, in momente importante ~i mai putin im-
portante, desehisa, nuantata doar de perspectiva ei ...toate acestea
pe care le-a imparta~it cu mine ...astfel incat nu traiesc numai 0 via-
la, ci trei, a ei, a mea ~i eontopirea dintre noi ... ~i ea m-a ajutat sa
inval sa rna eliberez de unul dintre eele mai difieile dintre toate,
instinctul sexual fizic nu este fundamental acestei energii ~i nu ~tiu
cum altceva il pot numi decat dragoste, dar una dintre cele mai
obi~nuite tenta\ii pentru a stiirni procesul ... odata ce fladra este
complet creata, stimulentul nu este nici macar combustibilul care-I
150
_ - - - - - - ROBERT A. MONROE _ _ _ _ _ _ __
hriine~te, ci 0 nota fizid pe mai multe niveluri, intr-o coarda infi-
nitii ... acum in\eleg 0 mama ~i maternitatea fizicii, fara sa fiu una
... de ee unei femei ii place sa fie solie ~i combina\ia de ideal ~i real
care a\a\a 0 astfel de placere ... 0 via\a de varietate umana, intr-o
frac\iune din ea ...eu cat mergi mai departe, merg ~i eu, este mai
mult decat adeviirat, insa 0 eliberare din aceastii parte e necesarii
~i aeceptata ... ea merge eu mine, iar eu merg cu ea ... singuratatea
este 0 iluzie ...aici sau aeolo, flaci\ra e ve~nica ~i purtam in noi ceea
ce am primit ~i am creat ...ea se intoarce acum, ~a cum am ~tiut ca
va fi ... ~i nu ne yom lua ramas bun ~i nici nu yom face schimb de
adrese, Ident-urile noastre unul in celalalt sunt de ne~ters ...doar
un moment final in acest moment din timp ...
rucL
(Percepfia ta afost destul de clara, Ashaneen. Demonstra-
Ita a avut succes.)
...Afost foarte eiudat ... unul din noi se eliberase din planul
fizie ~i m-am gandit ca a fost ea ...apoi, pe masura ce s-a des~urat,
pe moment, am devenit nesigur, ~ fi putut sa fiu eu ...~i in final
mi-am dat seama ca nu are importan\a care dintre noi ...rezultatul
a fost acel~i ...acum, binein\eles, nu trebuie sa intreb daca s-a in-
tiirnplat, dar ~tiu ca se va intampla intr-o zi, in timpul nostru !iniar...
(E corect. Rezultatul este ace/~i. Acum credem cii e~tipre-
giltit ca sa ne vizitezi, in locul in care suntem ~a cum spui tu,
dac4 incii ifi mai dorelti acest lucru. Aceasta n.u vafi 0 demons-
tralie, ci rea1itatea noastrii. TotUli, te vom ghida # te vom aduce
inapoi in acest punct. Este important sil intelegifoptul cii 0 ast-
jel de vjzild, oricat de scurld arptlrea, poote produce in tine mo-
dificiiri irevocabile.)
... Da, vreau ~i accept responsabilitatea oridirei modificiiri
care ar putea apiirea in mine.
(Deschide-te larg. Distreazii-te, duptl cum spui tu.)
151
_ _ __ _ CA LA 10Rll fNDEPARTATE _ _ _ _ _ __
QJQ.
(Sunt intr-un tunel alb straludtor # ma deplasez rapid.
Nu, nu este un tunel, d un tub - un tub transparent, radiant.
Sunt sca/dat in radialia care trece prin intreaga mea fiinftJ, iar
intensitatea ~i recuno~terea ei imi invaluie con~tjjnta ~j rad cu
mare bucurie. Ceva s-a schimbat, deoarece ultima data, ei au
trebuit sa ma ecraneze de vibralia sa aleatorie. Acum, pot stJoo
tolerez mai ~or energia in sine. Fluxul de radial# este bidirec-
fional in tub. Fluxul care trece pe langa mine in direc/ia din care
vin este lin, uniform # nedi/uat. Fluxul care sunt se deplaseaza
in direc/ia opusil # pare stJ fie foarte diferit. Este organizat in-
troO forma mai complexa. Este Ia Jel ca valu! care trece pe ldnga
mine, dar confine 0 multitudine de valuri mid imprimate in ti-
parul de baztJ. Sunt aldt /iparul de baztJ, cat # formele de unda
mid, care mere inapoi la sursa. Miicarea este constantil ~i lentti,
impulsionatti de 0 dorinfa pe care 0 cunosc, dar nu 0 pot expri-
mao Simpla ei cu~tere maJace stJ vibrez cu 0 bucurie eXlaticil.
(Tubul pare sa se liirgeasca, pe mdsura ce un altul i se alii-
turil dintroO parte, iar 0 altti forma de unda se contope~te cu
mine # devenim una. 0 recunosc imediat pe cealaltil - ~i ea pe
mine - ~i este 0 mare emofie de reunire, aceastil cealalta unda ~i
eu. Cum am putut stJ uit asia! Ne deplastJm impreuna, expk}-
rand cu bucurie aventurile, experienta §i cuno~terea celuilalt.
Tubul se liirge~te din nou §i un alt EU se une~te cu noi ~i procesul
se repetti. Formele noastre de unda sunt remarcabil de identice,
iar tiparul nostru devine din ce in ce maiputernic, pe mdsura ce
ei intra in Jaza. Existil diferenfe in frecare, atund cand sunt
combinate cu 0 altil anomalie conexa, creeaza 0 noua §i impor-
lantti modificare a totalului care suntem.
(Tubul se extinde din nou # nu mil mai preocupil perefti
lui, pe mdsura ce intril 0 alta influxul de unde. Este deosebit de
emolionant, intrucdt e prima datti cdnd 0 percep ca intorcan-
152
_ _ _ _ _ _ _ _ ROBERT A MONROE _ _ _ _ _ _ __
du-se dintr-o caliltorie complet non-umalla. Totll# intrepatrulI-
derea a/ost aproape petfecta # am devellit mllit mai mll/t. Acum
fliu ca, tmdeva, 0 coada jizica controlata conftient, ca 0 coada
de maimll!a, este utila in mai multe feillri decdt pelltru echili-
bru ~i aC{iolleazd ca 0 a treia mana care fine lucruri. Poateji UII
mijloc foarte ifjdellt de comullicare, mult superior Ullui super
limbaj at semnelor, la Jel de eloevent ca # cuvalltul rostit.
(ill mod cOllstallt ~i sigllr, IIi se alattmi UII EU dupa altlll
Cu jiecare, devenim din ce in ce mai cOII~tien/j # ne amintim
mai mult din total. Cali nu par a ji importall!i. Ctll/o~tinlele §i
capacita!ile noastre sunt atat de mari, incat nu ne obosim sa ne
gandim la ele. Nu e important. Noi suntem una.
(Cu aceasta, plecam din forma de unda/tmdamentala ~i
ne il/depdrtam de ea. Urmarim nemi~ca!i, in respect unificat,
pe mastlra ce ac/iunea se continua dincolo de noi, intr-un irift-
nit. De asemenea, percepem cu ~urintil unda originara cons-
tantil, ce vine dintr-un astfel de ilifinit ~i se dizolva in tiparul din
care am venit.
(Circuliilld prinfiecare din/re noi exislii 0 el/ergie coeren-
til, care este crea/ia noastra, ce demonstreaza, in mod extraor-
dinar, ca realitatea intregului este mult mai mare decat suma
par/ilor. Capacitatea ~i CtmOaf/ere~ noastra pare fara Iilnitti,
insd ~tim acum ca acest lucru este va/abit, doar in cadrul siste-
melor energetice cu experien/a noas/ra. Plltem crea timp la do-
rinfa saula nevoie, remodeland fi modijicandpercepfia in sine.
Putem crea materie din alte modele de energie, sau schimba
structura acesteia, in orice masura dorim - inctusiv revenirea
ei la forma originalii. Putem crea, imbunatti!i, modijica, modu-
la, sau eradica orice perceptie din campurile energetice ale ex-
perienfei noastre. Putem transforma orice camp energetic de
acest tip, in altul sau altele, in aJara de eel care suntem noi. Nu
153
 _ _ _ _ _ CJ.L.ATORIJ iNDEPJ.RTATE _ _ _ _ _ __
putem sa cream sau sa infelegem energia noastra fundamen-
tald, pima cihld ntl devenim complefi.
(Putem sa cream lipare fizice - cum ar fi soare/e ~i siste-
mul vostrll solar - insa nil 0 facem. S-a realizal deja. Putem sa
ajusliim mediul planetei voastre Pamallt - ~i totu~i, nil 0 facem.
Nu este in structura noastra. Plltem sa monitorizam, sa supli-
menliim ~i sa sporimf/u.xIII experienlei umane de inva!are, pre-
cum $i alte experienfe de invafare simi/are in spafiu-timp - ~i
asta facem. Acest lucru it realizam continuu, la toate niveillrile
de co~tientizare umana, asifel incat sa pregatim, in mod cores-
punzator, aceste uni/afi ale ellergiei noastrefundamentale, pen-
tru intrarea $i cOlltopirea cu tolalitatea care devenim. Acest 111-
cru reprezinta esenfa dezvoltarii lIoastre. 0 asifel de asisten!a $i
de pregatire vine din parlea noastra doar la cerere, de la unul
sau mai multe niveluri de con~liin!a ale /lnitiilii. Ulterior, se sla-
bile~te 0 legatura, prin care m/llte forme de comllnicare trec in-
tre noi, pana cand are loc traniformarea definitiva.
(Noi ~tim cine suntem $i un Eu rUde # noi tOfi radem de
lIumele pe care aces! Eu ni l-a dat. Suntem oINSPEG, door unul.
Exislii multe altele in jtlrUll10slru.)
(E~ti inca incomplet. Exislii parti din tine care urmeaza sa
fie transformate - illcltlSiv acea parte atdt de pUna de curiozi-
tate, care viziteaza. Piecare dintre noi este incomplet. De aceea
ramanem in acest punct, pentru a ne intoarce ~i a aduna parti
suplimentare $i piirfi ramase in unna, pana vom fi complefi.J
(Curiozitatea noastra ~~i dore~te ifectul desavar#rii.)
(Ne deplasam din nou in f/uxul de intoarcere creativ,for-
ma de unda care te-a adus aici. Cand facem asta, pariisim
aceasta realitate.)
(Poate fi demonstrat acest lucru?)
(Nit epOsibi/. Nit cunoa~tem cum cum sa 0 facem. Cand te
vet transforma ~i te vet contopi in totalitate, cu intregul tau, vei
154
- - - -_ _ _ ROBERT A. MONROE _ _ _ _ _ _ __
inlelege. De aceea, a luat fiinfd acest punct. Nu este posibil sa
continuam, daca nu suntem comple!i.)
(Sa continuali catre ce destinafie?)
(Credem ca este vorba despre sursa radia/iet, emisia crea-
toare $i intoarcerea. Comunicarea cu cei care au continuat esle
inchisa. Doritlla de a cOlltinua apare dupii intregire. Este mai
m~:decdt curiozitatea la, ~a cum 0 nume~ti, $i e diftcil de trans-
mlS ill/roO fonna pe care sa 0 putem inle/ege. Au exisfat incercari
ale celor illtregili care Imneazii sa continue, dorfara succes.)
(Cdminlll suprem?)
_(UII_concept bun de incepuf. Un plan care se deifii~oara,
pe masura ce percePlia cre~te. Este necesar ca acum sa-ti inchet
vizita $i sa fe inforci.) .
(Vom fi CII tine, Cllrioslll nostru Eu.) Sa ma intorc, unde!?
(M~diul tiiufizi~) ... Unde este asta! ...(in trupul uman, corpul tau
fizlC) ... A, da, U1tasem ...Trebuie sa ma in tore? (Conecteaza-te la
not ~i vom fi cu tine, in multefeillri. Ai multe de facu!. Succes!)
($i 0 Rote, cum jj spui tu, sa te foci CII ea.)
.GIJQ.
• Intoarcerea in fizic a fost aproape instantanee; faf a §i ochii
Imi erau uzi. M-am ridicat din scaun ~i mi-am amintit. M-am intins
dupa carnetul galben §i dupa pix, ca sa transpun imediat Rote in
cuvinte. ~tiarn ca rna schirnbasem. Imi voi aminti de restul vietii
rnele fizice. Dar asta nu se va schimba niciodata: .
..
Pentru cei ce vor muri, existii viata
Pentru cei ce vor sa viseze, existii realitate.
Pentnl cei ce vor sa spere, existii cllnoa~tere.
Pentru cei ce vor sa evolueze, exista etemitate.
-t<--
-
.w......

tee
PRIETEN NOV
~mp real: 3:05 a.m. ...corpul odihnit, relaxat ...senti-
j l ment de ciildura ... semnal insistent bland, familiar
...destul de bine, respiralie buna, expira, det~eaza-te, desprinde-te,
in jos ~i in afad, apoi sus ...eliberat din fizic, sus u~r, ruleaza-te, afa-
ra din al doilea corp, lasa-l parcat pc orbita ... acum complet liber .. .in-
cep sa ma acordez la identul INSPEC ... defazat fa~a de fizic, in mi~care
... proces u~or obi~nuit ... rapid prin inelele dense interioare ... ar tre-
bui sa fie 0 cale prin care sa-i treze~ti pe toli odata, asta ar fi ceva
... nici macar 0 simulare buna a iadl!lui ... dad\ nu accepli ca nu mai
~ti in fizic, e~ti morl, mort, mort ~i inca in via~ ...ies ~i mai mult din
faza, in inelul central major, obi~nuiam sa-I numesc Scena II ...ce su-
bestimare, denumire improprie ... cel pulin au inceput sa inteleaga ~i
sa-§i aminteasca .. .forme estompate, se lumineaza cand te concenlre-
zi asupra lor ...aid a fost tatiil meu, Dr. Gordon, Agnew ... ma defazez
§i mai mult in spirala, aproape am trecut de ultimul inel exterior ...
Ceva m-a apucat! Pastreaza-!i calmul, st:ipanirea, se poate re-
zolva, s-a mai intamplat, dar nu atat de departe pe margine, nu este
nevoie sa abandonezi §i sa revii in fizic ... nu Ie mi~ca, nici 0 mi§care
...ma elibereaza, se retrage ... tipar de energie total diferit, dar
inteJigent, da, trebuie sa func\ionez in Banda M... cu siguran\a nu ...
(Nu am intentionat sa te imping.) Forma era deschisa, vi-
bratoare. (Identui ttlu este aproape exact cu al altcuiva, per-
ceplia mea afost ca el era tu.) .'
156
_ _ _ _ _ _ _ ROBERT A. MONROE _ _ _ _ _ _ __
M-am Iini~tit. (E in regulti.)
Forma a devenit inexpresiva. (in regulti?)
(Nu e nici a problemti)
Semnalul de localizare era inca acolo ~i m-am in tors sa ma
mi~c, dnd deodata semnalul a fost taiat. Adisparut. Acest lucru se
int:imp/ase rareori inainte ~i, de obicei, exista un motiv. Aproape
instantaneu am primit percep\ia. M-am intors inapoi la forma. Era
neinteresat ~i inchis, retragandu-se.
(Hei, stai un milmt.)
Forma s-a deschis u~or, inexpresiva, nemi~cata.
(Pot sa Ie ajut?)
Forma a vibrat u~or. (~ti am, sau aifost?)
M-am uniformizat. (Ei hille, da, dar nu exact in modul in
care .. .)
(Daca e~ti am, IIU rnapofi ajltta, pentrlt cit e~ti dependent
ca tali ceilalfi.) Forma a vibrat puternic. (E nevoie de mai mulfi
deftePfi decal orice am sau oricine afostvreodata am. Sunt con-
lamina!i.)
Am avut perceplia unei mari singurata!i. (Pune-ma la illcer-
care.)
Mici bili de Rote au ie~it din forma, in timp ce aceasla Iicarea
pe jumatate deschisii. Aveau un tipar diferit ~i nu am putut sa-i unesc
foarte ciudat. Prima reaclia a fost de precau\ie, apoi mi-am aminti;
ce am inva~at.
M-am deschis larg. (incearca.) Forma a Iicarit, apoi s-a lumi-
nat oarecum. (Ei bille, am acesl prieten fi ... existii a problema.
Aici .. .)
. 0 Rote mare a ie§it din forma ~i s-a indreptat direct spre
mme. Am adunat-o cu aten\ie ~i, binein\eles, cu pruden\a. Exista
~nele R~t.e ~e care te po Ii Iipsi. Acesta avea, in acel~i limp, un
Ident stram. Incet, am deschis-o.
157
 cALA TORII iNDEPARTA TE _ _ _ _ _ __
QMl
Ghidul a verificat sa vada dad to~i membrii grupului sunt
prezen~i. Fusese 0 croaziera extinsa ~i acesta era ultimul punct de
interes.
(Vreti sa fiti aten{i, vd rog? Dacd sunteti gata, vom mai in-
tra odatd in TSf Sunt sigur cM veti gdsi deosebit de interesant.)
Identul AA s-a temperal. (Cred cd 0 sd renuII! la asta.)
Identul BB s-a intors spre prietenul lui. (Eei, haide, AA, incd
o vizi/d # ne vom indrepta spre casd.)
(incd una, incd una.) AA a vibral. (Extraordinara §i uimi-
toarea iluzie spa!iu-timp! TSI! Experlen(a insd§i! A§ fi putllt sa
stau acasa # arfifost acela§i eject. Dacd vezi unul, Je-ai vdzutpe
toate.)
(Se pare cd acesta e diferlt.) BB s-a luminal.
(SiguT, siguT.)
(' .. $i SUllt instruit sd vd avertizez sd fi!i pregati/i pentru
radiatia extrem de discordantd din Banda M), a continuat
ghidul. (Astfel i7lcat va sugerez sdvd proteja!i in consecinfd.)
AA s-a intors spre BB, pe jumatate inchis. (Aceea~i veche
acumulare. Probabil §i mai multe pietre, mai mutt praf mai
multe cratere.)
(. .. Rdmdnefi ill perimetru, pdstrali 0 distanfd de sigu-
ranfd. Ve!i gasi suficiellt pentru a vd mentine aten/ia in acest
punct. Este toald lumea pregdtitii?)
(Vii, AA?) BB I-a intrebat pe prietenul sau, fara sa mai fie, de
fapt, nevoie. iI cuno~tea foarte bine.
AA s-a intors. (Oh, bine. imi vei aminti permanent de asta,
dacd nu vin.)
QJQ.
Mingea aIbastru-verde s-a apropiat rapid, pana dnd mi-a es-
tompat toate celelaIte percep\ii. Apoi, pluteau deasupra maselor
158
_ _ _ _ _ _ _ ROBERT A. MONROE _ _ _ _ _ __
dreptunghiulare inalte, dispuse in riinduri ordonate. in urmele
adiinci dintre mul\imi, obiecte de diferite forme se mi~cau incel. Ni-
velul de zgomot in banda Mera aproape de nesuportal.
BB s-a concentrat in jos, cu dezgusl. (Ce mizerle!)
Ghidul ~i-a inceput discursul pregatit cu grijii. (Acesta este
unul dintre artefactele materiale importante, creat de specia do-
minantd, Identul om sau uman, dacd vd aminti!i ce v-am spus
inainte de a veni aici. Identullocal este New York.)
BB a devenit neutru. (Nuaratdfoarte noupentru mine.)
(Specia umand este cea care apare mai mul! verticala de-
calorizonlald), a continuat ghidul. (Culorile dijerite pe care Ie
percepeli sunt emise de un produs artificial de acoperire,folosit
ill principal din ra!iuni decorative. Obiectele mai mari sun~ de
jap~ corpuri fizice artificiale, care sunt adesea temporar locui-
te de specia dominantii ~ifolosesc reac!iile chimice ale uneifor-
te explozive, pentru a obline energie.)
(Ai avut dreptate, AA. Nu merltd efortul, iar zgomotul din
Ba7lda M ma intoarce pe dos.) BB I-a scanat pe prietenul sau. (Te
aJecteazd $i pe title, nu-i ~a?)
AA s-a concentrat intens pe activitatea din jurul lor. (Fasci-
nant, absolutjascinant.)
BB s-a intors spre el rapid. (Ce?)
(Puterea incredibild. N-am mai sim/it a$a ceva.)
(Ce putere?)
(Nu 0 simfi? Atdt de multe tipuri dijerite, toate amestecate
la intdmplare.)
(Unde, ce vrei sa spUi?)
AA s-a intins. (Vine de la ei. Tiparele energetice ale Benzit
M, mit §i mit, unele dure, unele moi ~i textura, textura!)
BB a devenit inexpresiv. (E$ti bine?)
AA s-a deschis larg. (Sunt bine. Defopt, md simI minunat.
Nu am ~tiut cd exisld ceva de genul asta.)
159

_ _ __ _ cA LA TORTI iNDEPARTATE _ _ _ _ __ _
BB s-a luminat brusc. (E'ste zgomotul Benzii M! Ai absorbit
aW de mult din .. .)
(Nu zgomot, BB), AA a intervenit. (Cu siguran{ii, nu zgo-
mot. Este un amestec uimitor de rezonanta,jrecven!e, unde sta-
tionare, tipare incalculabile.)
(Zgomot. Asta ni s-a spus ca este, inainte de a veni aici.
A,m it nume$te toata hl1nea. Pur $i simplll, zgomotul Bellzii M.. .)
AA a analizat. (Ma intreb cum e CII adevaral.)
(Ce vrei sa spui, CIt adevarat! Epeste 101, Toale selurile de
via{ii primitiva it atl. Zgomot Bcnzii Meste zgomotul Bellzii M.
Haide, hai sa plecam de aici, gruPll1 pleaca.)
AA a ramas activo (Sa fii ac% , sa fii illaullfru, trebllie sa
fie spectacllios.)
(Nit $tiu $i nici IlII vre(l1I sa $lill), a mormait BB.
(Am auzit cd se poate face, BB)
(Zvont/ri, vorbe de strada.) BB a vibrat nerabdiitor. (Hai,
AA, 0 sa pierdem grupul, daca nu ...AA! Ut/de Ie duci? AA!)
CLlC!
AA a intrat in Spafiul Intermediar, BB in urma lui. S-a oprit in
fata unei forme inalte ~i voinice, care parea sa semene cu oamenii
p~ care tocmai ii vazuse. (Caut a cale de a deveni timan.)
(Acesta este Identul Sta!iei de Intrare), forma a raspuns cu-
rioasa.
(Vreau sa 0 fac.) AA a vibrat. (Adica, vreau safiu om.)
Forma a devenit inexpresiva. (Vrei sa, ce?)
(Vreau sa af/u cum e sa fii fiinta umana, O$a cum sunt
acolo, jos.) AA a subliniat. (Nu ma refer la ceva permanellt, ci
doar suficiellt de mutt ca sa simt rom e.)
(Suficient de mutt ca sa simp cum e.) forma a analizat,
apoi a spus: (De ce ai vrea sa faci un lucru de genul asta!)
160
_ _ _ _ _ _ _ ROBERT A. ,.,·/ONI<OE _ _ _ _ _ _ __
(Ei bine, uh .. .) AA a incercat sa lamureasca tiparul in el in-
su~i. (Sulltem ill aceasta croaziem 1'S1 # cand lie-am dlls la Idell-
till New }vrk, dintr-o data ... afostfoarte ciudat, am vrut, uh, am
vrut .. .)
(Zgomotul Benzii M), a intervenit BB. (l-a atms.)
forma a dat din cap. (Da, zgomotul Benzii M. Te afocteaza,
daca nit e$ti atellt.)
(Nil $tiu cltm sa ma exprim.) AA a !icarit, incerciind sa fu-
zioneze. (Mi se pare foarte important sa illcerc.)
(Doar pelltru senza!ie, ceva illtells, 1I0U), a sugerat forma.
(Ei bille, da.) AA s-a luminat. (Cel PU/ill la illceput. Acum, e
ceva mai mull decat aliit, lIU am simlit niciodata un illteres aliit
de pl/lernic.)
(De unde e$li?), a intrcbat forma, politicoasa.
• (Kl:95), a spus repcde BB. ($tiu ca efoarle departe de aici,
dar am prim it 0 mil/time de Rote despre spafill-timp $i TSf Ni-
meni din KT-95 nll-t vizitase vreodatii, as!fel incat, atunci cand a
fast oforita aceas/a croaziera ... ei bille, $tii), a adaugat el, (poate
deveni oarecum Plictisitor. Faci ceva ea sit spargi monotorlia.)
(Pot sajac asta?) Se citea 0 nc1ini~te u§oara in intrebarea lui
AA. (Ghemurile mentale CIt zvonuri de acasa cOIl!illeau pove~ti
exlraordillare despre asIa, dar nici ill Rate a croazierei, nu exis-
ta nido men!iune oficiald, astfol incat .. .)
Forma a oftat. (Tot ce trebuie safad, esle sa ceri. Asta e tot,
cere.)
AA s-a luminat cu 0 stralucire neobi~nuita. (E minunat! Eu,
eu sigurantii .. .)
(M, tille-t, tine-I), a intervenit BB. (E$ti absolutsigur ca $tii
ce cefaci? imi amintesc cateva Role ciudate despre asIa, care nu
emu chiar a$a .. .)
(Nil le-a~ pierde pentTII KT-95!) AA s-a intors spre forma.
(Eu intreb. Acum cefac?)
161
_ _ _ _ _ CALATORII iNDEPAR1·ATE _ _ _ _ _ __ _ _ _ _ _ _ _ liOBERT A MONROE _ _ _ _ _ __

(inregistrat: Ai illtrebat.) Forma s-a intors ~i a ~ratat, (Da)

(Mergi in direc!ia aceea ~i apoi fa dreapta. Dreapta, nu stiinga.) (£foetul TSI, nu-i a§a?)
(Am illteles, pe acolo §i la dreaptaf) (Da.)
(Nu stiinga.) . ' BB s-a rotit u~or, apoi a facut c:iteva spirale rapide. (Avem un
(Bille.) AA s-a aplecat spre BB. (Stai pe aid pana ma intorc, joe acasa, in carefaeem cam 0 suta de roliri dintre aeestea, una
°
prietene. sa-!i spun ni§te cheslii! AsIa da Rote? .
(Da), a mormiiit acru, BB. (Gmpul aplecatdeja. AsIa Inseam-
dupa alta. lnteresant, nul)
(Da.)
na ca va trebui sa tragem tare pe drumul spre casii. Nu sta mull) (Dar trebuie sa te antrenezi eontinuu, daea vrei sd ramdi
AA s-a luminat putcrnic ~i s-a pierdut in cca\a. BB s-a mi~cat injoc.)
(Da)
deranjaL
(Pot i a§tepta aid daca vrei), i-a propus forma. . BB a mai facut c:iteva spirale mai stranse, apoi s-a relaxat.
(Mul!umesc, iti sltntremnosciitor.) fiB s-a temperat, apOi a (Prietenul mett va veni inapoi la stafje, cdnd va termina, nu-i
intrebat in tread.t, (Ce e fa stiinga?) a§a? inapoi aid?)
Forma a vorbit absent. (0, stiinga. Aces/a e 1111 alt departa- (Da)
ment. N-ai vrea sa Ie conjilllzi.) (Bine, atunci n-are cum sa-mi seape)
(0, da) Apoi percepand mai dar forma: (Hei, cine e§ti?) (Da)
(ldent Director hztrare·. DI. Spune-mi simp~u, Ed.) . BB a devenit inexpresiv. (Sau se poate?)
(Ed.) BB s-a deschis curios. [Aifostvreodata In chestJa asta Ed s-a dcschis complet. (Ce?)
umana?) • . (Prietenul meu trebuie sd se inloarea aid, la Stafie, nu-i
Ed a tacut 0 clipa, accesand vechi Rote. (Da. De cateva on) a§a?)
BB a plutit fara \inta prin stalic. Directorul de Intrarc plutea Ed s-a inehis. (Hei)
nemi~cat, interiorizat ~i inch is. (NIt vreau sii .. )
BB i-a spus, (E 0 aetivitate intensa aici.) Ed s-a desehis, a vibrat puternic. (Prietenul tdu nu s-a intors?)
Ed s-a deschis u~or. (Da) (Nu, nu ined. Pereep!ia mea afast .. .)
(Probabil ca presupune 0 mai mare organizare decal se Ed a accelerat. (Ar ji trebuit sd-mi dau seama cii e genul
vede, nu-i a§a?) dsta. Hai, PU§tiule)
(Da.) . . .. BB a vibrat. (Care-i treaba?)
(Probabil ai reeeptionat eateva Rote Importante,jilnd alGI.) Ed s-a stins. (Prietenul tdu are 0 problema. Haide.)
(Da.) . S-a intors ~i s-a retras rapid. BB I-a urmat, liearind puternic.
BB nu a avul prea mult succes. (Ceara e 0 eheslie dudatd. Ed a luat-o spre stanga ~i a a~teptat ea BB sa i se alature. (lata. Aces-
iti anihileazii aproape de tot pereepfia ) ta este departamentul nostru cel mare. Fard Rote. Treabd adevd-
• in engleza, Entry Director, ED. N. tf. raUl Fii rost de propria ta Rote.)
162 163
_ _ _ _ _ CALATORII iNDEPAI?TATE _ _ _ _ _ __
BB a devenit opac, a licarit, complet deschis. inaintea lui se
vedea vag planeta albastru·verde. in jurul planetci erau inele de
cea\a, inele groase gigantice, de un numar nedcterminat. Delimita·
rea dintre ele era vaga, intruciit erau manunchiuri ~i extensii care
ajungeau de la unul la ceHilalt. Cu excep\ia inelului care aproape
atingea planeta. Acesta parea izolat. Cu aceasta excep\ie, celelalte
curgeau rapid prin portaluri, in Sta\ia de Intrare. Nu, mai era unul,
pe marginea exterioara. Nu se apropia de Sta\ie. Foarte sub\ire.
BB s-a concentrat intens. Zgomotul Bcnzii M era cumplit, dar
nu atat de rau fata de cum ar fi fost jos, pe planetli. Mai mult decat
atat, pe masura ce individualiza fiecare banda, perceNia lui arata
ca zgomotul era mai intens in benzile apropiate de plan eta. Cu cat
era mai departe de planeta, cu atat era mai pu(in zgomot. Era foar·
te pu(in in banda cca mai indepartata. Putin, dar era. BB a dcvenit
~i mai opac. Banda M nu tine cont de "distanta" sau dimensiune;
pana ~i informarea dinainte de croaziera 1'51, con\inea toata poves-
tea. Daca nu exista niei 0 Banda M, nu exista niei via\ii. Banda Mcu
zgomot, inca primitiva, niei 0 perct.;ptie, nici 0 comunicare care sa
merite atentia. Banda M, nici un zgomot, loc grozav pentru a-I vi-
zita ~i a adu~a ghemuri mentale, localnicii ~tiu unde sunt ~i ce sunt,
comunicare u~oara, dar Iimitatii - dar nu un loc unde sa stai. Nimic.
Niei 0 seadere a intensita\ii, nimic amestecat, zgomot ~i semnale M.
Ori era, ori nu era. 1'rebuie sa fie un efect al Zonei Intermediare.
BBs-a concentrat atent pe 0 banda din centru, aproape a ca-
zut pe spate din cauza ~ocului, s-a inchis rapid ~i s-a interiorizat.
Banda era compusa din forme, forme vii! 5-a deschis u~or, concen-
trat, banda dupa banda. Erau toti la reI. Mii -nu, milioane, poate mi-
liarde de forme vii. BBs-a inchis compiet, total inexpresiv.
(Prietenut ttiu este aeolo.) Ed a intervenit bland ~i trist.
BB s-a deschis u~or, inca opac. (Ce?)
(Daeti nu a aptirut la Statie, aeesta este singllrul rtispuns.)
BB inca opac. (El e aeolo?)
164
_ _ _ _ _ _ _ ROBERT A. MONROE _ _ _ _ _ _ __
(Da.)
(Ce e asta? Nu am vtizut a~a eeva, in timpul eroazierei TSI,
atunei eand ne-am opril .. .)
(Emi eoneentrat in totalitate asupra rnateriei fiziee. Gru-
purile ajlate in eroaziere apar prill Zona Intermediarti, ea #
eand ar evila un obstaeol din drum.)
BB, din nou inexpresiv. (Drum? Obstaeol?)
(I.as-o baltti, 1111 e important .. .termeni umani.)
(Dar toate aeesteforme vii ...)
(Cei care repetti.)
(Repetti, repetti eel)
(Ei vor sti treaeti printr-o altti experien,tti eafiinle umane.)
BB s-a inchis complet. Rote venea atat de repede, incat
aproape ca nu 0 putea controla. Este incredibil cii eineva ~i-ar dori
sa parcurga traseul a doua oara, Primul arata sufieient de rau. Cu
toate aces tea, percep\ia era evidenta. Cunoscandu-I pe AA, era evi-
dent. S-a deschis. Efectul ~ocului disparuse.
(Putem sti-l gtisim printre toate aeesteforme?)
Ed s-a calmat. (Efoarte posibil. Majoritatea eelor care ajung
pe traseul care se repetti ifar~ese, de obieei, in banda exterioarti.
Poti sti-l ztire$ti?Mica, pO/i sti-Ipercepi CIt U$Uri11{d?)
BB s-a luminat. (M? Am mai mu/te Rote despre el, decal
oricine altcineva din KT-95. Niei 0 problema.)
(Atunei, soar putea sa pOli sa-l seoli de aeolo.) Ed s-a rotit
inapoi. (Mai bine hai sti mergem fa poarta de preluerare.)
CLIC!
BB a scanat cu aten\ie multitudinea de forme animate, care
treceau pe sub el. AA ~i impulsurile lui! Nu ~tia niciodatil dind sa se
opreasca, daca ceva ii starnea interesul. Dar aceste mii ~i mii ...5-a
in tors spre Ed. (Trebuie safie eeva grozav, daeti Ie determina pe
toate aeesteforme sa doreasea sti 0 faelJ din nou.)
165
_ _ _ _ _ CALATORII iNOEPARTATE _ _ _ _ _ __
(Le avertizam. Totul este scris in Rote de informare ante-
rioarii acastei axperienre.)
(Poate nil efoarte clar.)
(Uite, analizeaz-o singlll: Voi scana stU gasesc pe priete-
nul tau.)
Ed a aruncat 0 Rote voluminoasa, spre HB. Acesta a anali-
zat-o rapid. Pe la jumatatea procesului, a gasit: ... raman complet
stapani pe libcrul arbitru §i pe con§tiin\a lor, la punctul de intrarc.
Acest lucru este garantat §i cerut de sistemul comprimat de invit-
tare folosit acum .... 0 nota finala de prccau~ie: anumite aspectc ale
~xperien\ei umane e posibil sa produd efecte generale §i specifice,
care pot fi daunatoare §i care, dad nu sunt control ate, pot provoca
obi§nuin\a, cu consecin\e nedorite. Amprentarca voastra confirma
faptul ca ali inleles aceasta seqiune.
BB s-a deschis. (Asta n1l mi-efoarte clar.)
Ed a vibrat. (Pana aici plltem merge. Altiel, ar distruge pro-
cesul de invarare.)
(Ce aspecte, ce efocte?)
(Acest lucru ar distruge .. .)
(Haide, Ed, nu ma va distruge pe mine. Nu am de gand sa
fiu om. Nu 0 sa ma ating niciodatti de asta.)
Ed §i-a pierdut interesul, apoi s-a inch is. (Fa rost de propria
taRote.)
BB a vibrat. (Bine, a~a 0 sa foc!)
Amitndoi au ramas pe jumatate inchi§i, concentrandu-se pe
fluxul de forme care treceau prin portal. Fiecare parea diferita de
ccalalta, insa poseda 0 oarecare trasatura umana, oricat de midi ar
fi fost ea. La cateva, percep\ia lui BB a gasit 0 radia\ie luminoasa §i
intensa, care-I deruta §i-I facea sa se simta inconfortabil. Reac\ia la
una dintre acestea l-a fortat sa se deschida §i sa se lini§teasca. (Ed,
tu iii foci doar meseri~, iar eu vreau sa-I gasesc pe prietenut
meu,AA.)
166
_ - - - - - - ROBERTA. MONROE _ _ _ _ _ _ __
Ed s-a deschis. (Da, am primit percePfia. Problema este ca
evenimentele de acest gen nu se in tampla destul de des ~i eu
pierd Rote.)
BB a devenit inexpresiv. (Sa pierzi Rote!? Imposibil. Nime-
ni nu face asta.)
Ed a aratat spre benzile masive de forme vii. (Ei Ie-au pier-
dut. Tori.)
(Ce Rote au pierdut?)
(Cine au fost. Au uilat cine au fost.)
BB a devenit inexpresiv §i s-a inchis. Imposibil sa se intample
a§a ceva. Era un lucru vital pentru insa§i existenla. Nimeni nu ar
putea fi §i nu ar putea aqiona, daca - a§a cum a spus Ed - a uitat
cine a fost. eu toate aces tea, percep\ia de la Ed era clara.
(Acltm, acest inel exterior), Ed a continua!. (Acestea sunt
famte din trei tipuri. Unul este format din cei care yin prima
data, cum ar fi prietenul tau. EI toemai a inceput sa uite. Apoi
exista cei veclli, care-~i amintesc mai ales dupa ce parcurg tra-
seul, uh, repeta ciclul de fiinfii Umatla, de cdteva ori. Ace~tia
stau pe aici ~i fac tot ce pot ca sa ajute. Ei 1IU-# amilltesc sufo
cient de mult, ca sa piece acasa.)
BB s-a luminat cu 0 percep(ie importanta. (Tu e~ti unul din-
tre cei vechi, Ed.)
(Da. Oricum, scaneaza in continuare dupa prietenul tiiu.
Voi executa rest1l1 de Rote pentru tille, bucatii m bucatii.)
BB s-a deschis larg, concentriindu-se pe fluxul de forme vii.
Atilt de multe! Totu~i, nu ar trebui sa fie nici 0 problema in a-I gasi
pe AA. Ma intreb cum s-a intiimplat ca Ed sa fie numit pentru slujba
asta. De ce el?
(Nu amfost numit. Afost 0 bre~a acolo ullde obi~nuia sa
fie ED la vremea mea, astfol incdt am acoperit-o), Ed era uniform
~i cald. (Apoi, mai existii al t1'eilea tip,cei care vin perltru ultima
167
--------- CALATORJI iNDEPARTA TE ------------ - - - - -_ _ ROBERT A. MONf?OE _ _ _ _ _ _ __

data. Ei mai parcurg 0 data ciC/u/, IIh, inca 0 viatdfizicii subfor- lata-I pe AA. (Ai avut ceva aventuri, nu-i a~a?)
ma umana $i apoi pleaca.) AA a devenit opac, apoi s-a luminat puternic. (BBt Cefaci aici!)
BB s-a intors. (Unde se duel) (A m venit sa te iau, ce altceva?)
Ed s-a rostogoli1. (Nil ~till. Acasd, credo Ei nu rrmi apar ni- (Nu trebuia safaci asta.)
ciodata pe aici. $i, 0, da. ,W mai exisla ~'j acest tip pe care-lllu-
(Ei bi~e, arfi trebuit sd te intorci la Sta/ie. Ce s-a infiimplat?)
mim Calltdtorii. Nil avem mUlti, altmeco~i ca fiparul. Jnstabili, AA a hcarit. (Trebuia?)
se aprind $i se sting.) (Cu siguran!d.)
BB a devenit inel<.presiv. (Cmll adidi? Alwleco$i?)
(Nu ma biiga in seamd. C/Jestii umane, dill 11011.) AA a licarit mai profulld. (Nu $tiu. Mi s-a parol, uh rnai
u~ora$a.) ,
(Da-mi a Rate $; ovoi analiza.)
(Nu merita. Ace$ti Calltdlori, slmt diforifi. Vill~; i# baga BB s-a uniformizat. (Cum afost?)
naslll pe aici >~i au in conti1luare un corp fizic umal1 acolo, care . t:A s-a luminal. (Uimitor! Nu pot sa md exprim suftcient de
explICIt.)
e cat se poale de viti.)
(Nu am aVllt pel'cepfia ca se poate foce a~'{/ cera. Credeam (incepe cu inceputul)
cd tali se intorc numai dl/pd ce corpul fizic se degradeaza, IIU • . AA s-a rostogolit incantat ~i I-a lovit pe BB cu 0 Rote solida,
maijimc/ioneaza.) tnamte ca acesta sa se poata inchide.
($i eu am crezlIt la jet, piina sd ajung ED aici. Apoi am i1l- QJQ.
ceput sd-i vad.)
BB s-a luminat puternic, (Uite-l acolo!) AA se deplasa printr-o masa mare de fiinte de toate formele
Ed era bland, cald. (Du-Ie # ia-l, tigrule!) dimensi~nile ~i ti~~e1e. Mullimea era atat de ma~e, incat nu putea s~
BB a devenit opac. (Tigru?) perceapa cu u~unnta ceaJalta parte, unde se termina. Nici unul nu se-
(Du-te!) mana, nici pe departe, cu nimelli cunoscut acasa, ill KT-95. ~i-a pier-
BB s-a deplasat rapid in inelul masiv, curgiitor, de forme care dut tnteresul, dezamagit. Oare toate ~teptau sa fie fiin!e umane?
vibrau. Zgomotul Benzii Mnu era nici pe departe a~a cum se a~tep­ (Toate.)
tase, ci era aproape de nivelurile tolerabile. in limp ce aluneca prin AA ~i-a mulal atenlia. 0 forma scurta, cu aspect urn an s-a
marginile diferitelor grupuri de radiafie, a perceput rapid di multe aplecal in spatele lui. '
forme -dad!. nu chiar toate -aveau un semnalla fel de puternic ca (Ce?)
aJ lui, sau chiar mai mare. Dar era diferi1. Nu era doar zgomotul, era For~a a vibrat. (Dispecerul de Intrare, Rutina Ident. RED.
ceva diferit. Nu e nimic asemanator, in KT-95. De asemenea, for- ... Spune-ml Red.)
mele erau in mod evident con~tiente de trecerea lui ... scurte sclipiri (Red?)
de curiozitate, retragere ca sa-I lase sa treadi, acceptare cu placere. (~ nu se corifunda cu ...fmi pare rau, departament gre$it.
Nimic din tiparulla care se a~teptase dupa percep\ia anterioara. Probabil ca v-ali a/aturat cand eram ocupat. Trebuie s4 ob!in 0
168 169
 _ _ _ _ _ CAL,4TORllfNDEPARTATE _ _ _ _ _ __
Rote despre vOi, aSffel fncat sa fncerc sii vii plasez in mod cores-
punziitor. Analiza!i Rote.)
AA s-a deschis ~i i-a dat cea mai buna Rote pe care 0 ~tia.
Red s-a luminat. (KT-95, lilt? Ei bine, asta e ceva noupentru
mine. Nu am avut UII KT-95, de cand am venit aici.)
(Nici IIU cred cii a existatvreodata), a raspuns AA. (Nu exis-
ta inregistriiri, doar 0 Rate partia/ii, care nu inseamllii /limic.)
($i ai venit intr-o croazierii TSI ~i ai Vtut sii vezi cum e,
ntl-i a~a? Zgomotul Benzii Mte-a ail'as, nll-i a§a?)
(Ei bine, lilt.) Alicarit AA. (Nu chiar, vezitu, eu .. .)
(Nu este important), Red a intervenit scurt. (E mai ~or sii
fl.j procesat, ill ceea ce privc$te Rote. Acum, in primul rand, ce
priferi, biirbal saujemeie? Eu /lu-!i pot garanta alegerea, dar imi
place sa 0 potrivesc cu pUlletul de intrare, attmci cand se poate.)
AA a devenit opac.
Red a vibrat. (0, nu $tii care e d!ferenta. Pardi ai picat din
1I0ri.)
AA a ramas in continuare opac. (Aceasta este a expresie
umana care ... nu e importantti. Cred ca sexul masculin sail je-
minin nu are nici a importanta pe telmen lung, mai ales in ca-
zul tau. Deci, iIi dore$ti un punct de illtrare special?)
AA a e7.itat, apoi a decis. (New York?)
(Asta e tot? Doar New York?)
AA s-a luminat.
(New York; orice punct de intrare disponibi/. Orice sex. Ei
bine, AA, cred ca ar trebui sa se realizeze destul de rapid pentru
tine. Bineinleles cd arfi imediat, daca ai alege Bombay, Calcu-
tta, sau zece alte puncte. Multii actiune acolo.)
AA s-a stins ~i ~i-a pierdut interesul. (New York. Celpufin am
a Rate. Am fast acolo.)
Red s-a retras in interior ~i s-a inchis. (Da, sigur. Sigur.)
Apoi, s-a luminat vioi. (Ia aceastti Rate de injormare $i concen-
170
- - -_ _ _ _ ROBERT A. MONROE _ _ _ _ _ _ __
treaza-te asupra ei tot drumul. Va trebui sa imprimi acceptul $i
aprobarea ta, cand treci prin punctul de intrare. Gala?)
Red i-a aruncat Rote, iar AA a inglobat-o in ciimpullui, cu u~u­
rinla. AA a cercetat marginile exterioare, apoi a deschis-o. (Hei, e
complicat! Vrei sa spui ca trebuie sa aparcurg pe loata?)
Red era inch is. (Da.)
(De ce IIU pot merge, pur $i simp/tl, $i safitl am? De ce am
nevoie de toate astea?)
Red i-a transmis, (Cand e~ti ill Roma .. .)·
(Nu am de gand sa ma duc la Roma, ma duc la New York.)
Red s-a uniformizat. (Oil, ull, da, bine, se aplica oriunde.
Astea sun! regulile, pU$tiule. Nu Ie fac eu. Acum gase$te un lac /i-
n~tit $i allalizeaza-I. iIi stabilesc un PUIICt general, New York,
imediat.)
AA a devenit opac. (Imedial! Credeam ca timpul esle .. .)
(Analizeaza Rote, p~(jule, analizeaz-o.) Red ~i-a pierdut
concentrarea ~i a plecat.
AA s-a lasat pe spate ~i a lilsat Rote sa se deschida:
Contract ~i accept.
Doar pentru sejur uman_
Primul Statut de Intrare (PSI)_
• Organizat ca 0 §coala de invatare comprimata. Absolven\ii
de succes oblin evaluilri tangente.
• Pentru durata sejurului uman, acord ferm ca spatiul-timp
exista, cil are realitate. Acordul in ceea ce prive~te reali-
tatea punctului de intrare special §i a mediului existent
(materie, planeta Pamant, Soare, sistem solar, galaxie, uni-
vers fizk), timpul indkat la punctul de intrare, forma fizi-
ca animata, construita, la fel ca §i cele ale altora, din eveni-
• A1uzie la proverbul rand e§ti la Roma, poarta-te ca romanii. N.tr.
171
_ _ _ _ _ CALATORIJ iNDEP;iRTATE _ _ _ _ _ __
mentele din trecut inregistrate ca istoria omenirii, din bio-
structura completa, a~a cum este ea intalnita.
• Pentru ca sistemul de invatamant sa functioneze la eficien-
til maxima, ~tergerea temporarii a activitatii pre-intrare
este esentiala. Acord pentru a efectua 0 astfel de ~tergere
este autorizata prin acest contract.
• Nu estc perm is nici un lucru contrar cclor continute in
accst document, toate prevederile PSI raman pc dcplin
stabilite la punctlll de intrare, in deplina libertate dc
voin!a ~i con~tiinla. Acest lucru cstc garantat ~i cstc impus
de sistemul comprimat de inva!are, aflat in UZ.
• 0 nota finala de precautie: Anumite aspccte ale experien-
lci umane pot produce efecte generale ~i specifiee, care
pot fi diiunatoare ~i ...
AA a aruncat Rote. Tactici de intimidare. Este nevoie de ele
pentru a tine la distanla mul(imile care ar inllnda locul, cu cereri.
Ei bine, nu Ie va merge de data asIa. Nu pot seapa de vechiul AA, a~a
de u~or. • con~tient de 0 forma mid, ghemuitii intr-o parte. S-a concentrat.
S-a concentrat pe 0 alta forma din apropiere. (Cum merge?)
Forma s-a deschis, apoi s-a inchis. (Cine vrea sil ~tie?)
(Ident AA de pe KT-95.) AA s-a intins, apoi s-a retras rapid.
(De zmde e§ti?)
(Nu vrei sit §tii.)
(Sigur, vreau. $i tu e~ti pentru prima datil, cred. Cum
...vreau sa spun, ce te-a facut sa incerci?)
Forma ~i-a pierdut interesul. (Nu am factlt asta.)
AA a devenit opac. (ba da, aifacut-o.)
(Ntl inlelegi. Uite.) Forma i-a Irimis 0 Rote lui AA, care a
luat-o cu prudenta.
Primul strat a fost suficient. L-am trim is pe HSTI-FES la reci-
clare -nu veni inapoi, pana cand nu e~ti mai bine. Detalii incluse in
._.Rote a devenit prea fierbinte pentru a 0 mai line. AA a trimis-o
172
_ _ _ _ _ _ _ ROBERT A. MONROE _ _ _ _ _ _ __
griibit inapoi la forma, iar forma a preluat-o cu reticenlii. AA ~i-a
pierdut concenlrarea ~i s-a intors.
. (Un eveniment mare, nu-j a~a?) 0 forma inalta ~i subtire a
ie~it din ceala. '
AA s-a deschis nesigur. (Da, este.)
(l}upa toata planificarea ~i pregiltirea, 0 jac in cele din
urma. In iftir§itl)
AA a devenit opac. (Cefaci?)
(imi realizez experimelltulf) Forma s-a luminat puternic.
(Am studiatfiecare aspect al sistemului uman. 11Icredibil de cdt
de mult 10rt II ;ost nevoie! Singum stare de con§tiinfil in care
pot sa testez. Ar putea schimba totu!!)
(Chiara~a?) AA s-a concentrat mai alent. (Cejace?)
Forma s-a inchis. (hni pllre rilu, a~ p"tell sa stric experi-
mentul, dacil ai avea 0 Rote. Poate ne vom intdlni ca oameni, Ne
vedem pe Pamdnt!)
Forma s-a estompat ~i, in limp ce AA se intorcea, a devenit
(SIma.)
Forma midi era Iarg deschisii. (Buna.)
(Ai de gdnd safaci marele salt, nu-; a§a?)
(Da ...SPer ca da.)
AA a devenit opac. (Speri! Nu ~tii?)
Forma mica a vibrat. (Vreau sil spun, a venit aldl de repede,
afost 0 surpriza. Nu m-am obi~nllit inca. Se va inldmpla cu ade-
varat, dupa ce am incercat atdt limp.)
(Vrei sa spui ca 1IU au vrut sa Ie accepte, nu te-au lilSllt sa
inlri, inainte de asta?)
(Cred ca nu. Am vrut, dar nu s-a intdmplat niciodafil ...pdna
acum.)
AA s-a deschis mai mult. (Credeam ca oricine poate sa vina
§i sa intre, daca existapuncte de intrare disponibile.)
173
_ _ _ _ _ OiLATORII iNDEI'ARTA T/;", _ _ _ _ _ __
(Oh, nu. Trebuie sa Ie ealifiei.)
AA a stocat ~i scanat. (Ident?)
Forma a licarit. (Ce?)
(Idellt.)
(Nu ~titl ee vrei sa sPlli.)
AA a devenit puternic opac, apoi s-a concentrat incet.
(Daea-mi trimi/i Rate de identifieare a ta. voi ineerca sii te ajut.
inleleg entuziasmul ~i toata antieiparea.)
Forma a Iicarit mai tare. (Ce esle a Rate?)
(Rate este informaliile pe care Ie ai .. .) AA s-a intrerupt,
apoi a revenit. (De unde vii?)
Forma s·a luminat. (De acolo. Afost ~or.)
AA i·a urmat focalizarea. (Te referi la planeta unde sunt oa·
menii?)
(Da, da.)
AA a vibrat. (Atunci, nu e prima datii pentrtl tine. Ai fast
om? Trebuie safie a iTleureatura!)
(Nu, nu, nu este.) Forma a devenit mai luminoasa. (Nu am
fast niciodata am, dar i-am studiat aperioada lunga de limp. Am
trliit eu ei, m-au Iminit ~i m-au iubit...ii aeum ... urmeaza slifiu
am. Ei imi spun eli merit, adieli am invlilat. $i a siifiu Imul blm.
$liu asta!)
AA i-a trimis un sprijin cald ~i a plecat mai departe, nefocali-
zat. S·a interiorizat profund pentru 0 Rote obscura, care I-ar putea
lamuri. Nimic.
Cea(a forma aglomerari . unele mari, altele mici. Fiecare avea
manunchiuri spiralate de Rote, care·1 atingeau pe AA, pe milsura ce
ratacea printre aglomerari. in KT·95, acesta era, de obicei, un semn
de indisciplina sau, cel pUlin, de supape neetan~e. Aici, nu parea sa
conteze. Mai mult, nu parea ca mullimea sa scada. Parca era ~i mai
mare. Aceasta Zona Intermediara era in~elatoare, a hotarat AA. Are
tendinta de a denatura. Ce Ii indica Rote ca sute sunt probabil mii
174
_ - - - - - - - ROBERT A. MONROE _ _ _ _ _ _ __
- tOli aglomera\i in Sta\ia de Intrare. ~i micu\ul acela confuz. Nu
putea sa transmita nici 0 Rote, nici macar de unde venea ea. Ea? Ce
inseamna, ea?
Dintr-o data, 0 spirala neobi~nuit de mare s-a extins dintr-o
aglomerare ~i I·a trimis pe AA in interior. (Am nevoie de ajutorul
tau, am nevoie de ajutorul tliu!)
AA s-a eliberat exact cand era pe punctul de a ciidca in aglo-
merarea care se deschidea. (Care e problema?)
Forma a inlaturat ultimele urme de ceala. (Care suntplanu-
rile tale, dupli ce intri?)
AA s-a deschis u~or. (Ei, uh ...pentTII a lrai experienfa a ee
inseam/ili slifii am.)
Forma a vibrat. (Doar pentru ata!?)
AA s-a rostogolit. (SImt sigur eli vafi suficientpentTII mine.)
($t# prin ee tree eei de aeolo?)
(Ei bine, eu .. .)
(Sriferillfii de nedescris. Mi/ioane ii milioane, care mint ~
se in~ealli unul pe eelalal~ inealeli oriee lege cunoseuta -inclu-
siv eele pe care Ie-au eonceput ei in~~i - iluzie peste iluzie, sli-
pand tipare din ee in ee mai adanci ... E oribil.)
AA a inceput sa se inch ida. (Sunt sigur eli 1m e chiar atat de
rau preeum spui .. .)
Forma a vibrat ~i mai mult. (E mai rau. ii studiez ~j Ii observ
de seeole. Mai rliu!)
AA a devenit opac. (Seeole?)
(Acum se ajunge la a situa!ie de criza ~i cineva trebuie sli
faeli eeva ~i nimeni nu face nimie, a~a eli am de gand safae eu
eeva!)
AA s·a uniformizat. (Ce safad?)
(0 sli ma due aeolo ~i a sli sehimb totul. Am nevoie de aju-
torul tau pentTII a re~i. Am nevoie de tot ajutoTIII pe care-l pot
175
_ _ _ _ _ CALATORII iNDEPARTATE _ _ _ _ _ __
ob!ine - a/ tiiu fi at tuturor ceitat/i. [file, asta e ceea ce am de
gand safoc.)
Forma a aruncat 0 Rote grea la AA, care a \inut-o cu dificul-
tate. Primele straturi nu numai cii I-au ~ocat, dar I-au ~i uluit. Cum
ar putea Rotc sa devina atat de incurcata ~i de distorsionata? S-a
acordat ~i s-a Inchis. Cum sa 0 elibereze politicos) Solu\ia a venit cu
u~urin\a.
EI a aruncat Rote inapoi, catre forma ce vibra puternic. (im;
pare rau, nu te pot ajuta. A,~ dori, dar nupot.)
Forma a vibrat. (Nil po!i! De ce nUl!)
AA s-a uniformizat ~i mai mult. (Nu ai trecut prinJaza de in-
JOI'Il/are?)
(Ba da, billetnfetes.)
(Partea despre ftergerea intregii Ro/e an/erioare? Dacii ei
Jac asia, eu nu voi avea a Rate despre inldlnirea noas/rii, nimic
dill ceea ce s-a in/amptat aici.)
Forma s-a uniformizat, apoi s-a inchis. Cea\a s-a adunat din In
jurullui. AA ~i-a pierdut focalizare.a ~i a continuat sa pluteasca prin-
tre celelalte aglomerari. Adevenit precaut ~i a evitat toate extensi-
He de Rote mai mario Prin celelalte trecea, adunand fragmente de
evenimente, tipare, stliri de con~tientli complet diferite de cele de
acasli, KT-95.
Dintr-o data, a avut 0 percep\ie rapidil. (Ident AA! Ident AA!
Gata pen/ru tine ta portallli de intrare!)
AA s-a rotit rapid, s-a concentrat asupra semnalului, urman-
du-I prin cealli ~i aglomeriiri. Conturandu-se prin cea\li era 0 des-
chidere verticalli mare, care vibra cu 0 energie vie, pc care AA nu 0
mai percepuse niciodatli panli atund. Red ~i Ed a~teptau langli ea.
Red a vibrat. (Totlll e pregiitil, Ident M.)
AA a lielirit. (Ce siifoc?)
Ed s-a aplecat. (Imprimii aici tennenii acordutui fi accep-
tul con!inute in pre-iriformare.)
176
_ _ _ _ _ _ _ ROBERT A. MONROE _ _ _ _ _ _ __
Douli spirale atent controlate emanau de la Ed. AA ~i-a trimis
propria spirala Intre ele, apoi a activat-o. Ed ~i-a retras spiralele ~i
s-a lasat pe spate.
AA a vibrat foarte Inalt. (Cefocacum!)
Red I-a lovit tare. (Sari! Sari prin deschidere!)
AA a sarit.
CLlC!
Contrac\ie intensil, constriqie ... semnal de intrare cople-
~itor, de tipuri necunoscute, ... provenind din pilI1i ale lui, despre
care nu ~tia eli exista ... prins In capcana, nu poate ie~i de aid ... ni-
mic nu merge ... nu pot sa fac nimic sa funqioneze bine ... nu e ceea
ce am a~teptat ... doare ... ce Inseamna durerea? ...cine, ce a a~teptat?
... redu semnalele, redu-Ie, rna intorc pc dos ... prea multe, prea pu-
temice ... ajutor, cineva sa rna ajute! ... prins In capcana ... va rog, va
rog, cineva sa rna ajute, sa rna scoata din asta ... acesta este ultimul
mesaj allui AA, lipand, \ipand ...
Un nou-niiscut striga din riisputeri In dormitorul unei case
Inchiriate, din New York. Atat mama, cat ~i moa~a, rad fericite, cu
transpiralia curgandu-le pe fele.
QEL
BB a liciirit. (Asta e tot?)
AA s-a luminat. (ista e doar inceputul.)
BB s-a concentrat In interior. (Ce inceput! Nu aiJostfoarte
!ericit.)
(0, dupii pI/lin timp am inviitat - fi cate am mai inviilat!
Sunt atat de multe lucruri pe care nu Ie pot include intr-o sin-
gurtI Rate ... Ce s-a intamp/at?) ,
(Primesc aperceplie eiudatii.)
AA a devenit opac. (De unde?)
177
_ _ _ _ _ cALA TORII iNDEI'ARTATE _ _ _ _ _ __
BB s-a uniformizat. (Nu eonteazd, hai sd mergem aeasd. Va
trebui sd faeem eel putin patru salturi, ea sd ne intoareem la
KT-95, pe eontpropriu. Deci .. .)
(Aeasd! Nu pot sd md intore ined.) AA a vibrat rapid.
(Ba sigur cd poti.)
(Nu!)
(Aeum, haide, AA ...)
(Aveam doar patruzeei ~i cinci de ani. Apoi m-am imbol-
ndvit. N-am reu~it sd termin!)
BB s-a uniformizat. (Indiforent ee inseamnd patruzeei #
cinei de ani, e suficient. [{aide.)
(Nu pot!) AA a licarit violent. (Am doar jumdtate de expe-
rienfd!)
BB a devenit opac. (fumdtate?)
(Am fost biirbat aeeastd ultimd datd. Aeum 0 sd fiu fe-
meie!)
BB a devenit complet opac. (Bdrbat? Femeie?)
(Da, prietene, ~i ei sunt la fel de di/eriti ea # ... Asta am de
gand sd af/II.)
BB s-a intarit. (Ai ineureat-o.)
(Am ineureat-o? De eel)
(Ai prim it Rote de infonnare, inainte de experien!d?)
AA a liearlt. (Binein!eles, am primit-o.)
(Atunei ~tii ee se intampld.)
AA a devenit opac. (Nu, eel)
BB s-a uniformizat. (AA, devii dependent, tu .. .)
Portalul imens se vedea in fata, 0 multitudine de vibratii. AA
se estompa in portalul masiv, impreuna cu ceilalti.
BB a vibrat cat de puternic a putut. (AA, nu ... a~teaptd!)
Cu 0 unda ciudata, AA a disparut. BB s-a uniformizat, s-a in-
chis §i s-a indepartat de curent.
178
_ _ _ _ _ _ _ ROBERT A. MONROE _ _ _ _ _ _ __
(Ne pare rau, p~tiule.) a intervenit Ed u§or. (Mi-am dat
seama cd nu ai absolut niei 0 ~allsa, dar te-am ldsat sd ineerci.) .
BB s-a intristat. (Ce se intampld aeum?)
(Daed el/ea urmeaza tiparul, el/ea se va impliea din ee in
ee mai mult in experien!a umana, eazand eu eate un inel, defie-
care datd, pana eand el/ea este jos.)
BB a licarlt, in eontinuare trist. ($i in eazul asta, ee e de
faeut?)
Ed s-a desehis larg, eu atentie. (Ei stau jos # nu se intore, sau
ineep sa-~i eroiascd drum inapoi sus. Cei mai multi stau jos.)
BB a devenit neutru.
(Du-te acasa, pu~tiule. inapoi la KT-9S.)
BB a devenit neutru §i s-a inchis complet.
A plutit u§or departe de Statie, liciirind slab. Ceata era mai
putina, plina de semnale curate, oeazionale, care nu aveau Identul
lui, prin urmare nu atrageau sau penetrau §i astfel, erau ignorate.
Apoi, 0 pereeptie slaM a reu§it sa penetreze. BB s-a deschis
bruse. 0 forma treeea pe langa el. Avibrat, s-a extins.
(AA! Ai rel~it! Ai seapat! Cum ...)
Forma s-a oprit, nemi§cata. BB s-a tras inapoi repede.
NueraAA.
CLIC!
BB s-a desehis largo (Am ineurcat !dentele. De aeeea te-am
prins.)
Am infa§urat inapoi Rote, ineet. (Ai 0 problema, da.)
Apoi, a aparut un semnal puternie sa revin la fizic. ~i eu
aveam 0 problema. Am avut pereep\ia lui BB complet opac §i am re-
venit, probabil, instantaneu. L-am luat pe al doilea, m-am intors in
corpul fizic, am respirat profund §i am eautat problema.
Cilinele latra din nou, pentru a ie§i afara.
~-
...".
179

tt.
MISIUNE DE SALVARE
ilf\ rae 3:55 dimineafa ... stare de veghe fizica completa,
"t./ condifiile obi~nuite plus recunoa~terea, nu la fel de
obi~nuita, a semnalului de localizare a prezenlei INSPEG in aceasta
con~tiinla ... urmata de ie~irea normala ...semnalul era puternic ... s-a
deplasat in sus ~i in afari!, prin inele, dincolo de Zona Intermediara
- s-a oprit. A/ost oprit. Senzalie de oboseala, nu fusesem con~tient
de ea anterior. Nu mai exista semnal de localizare, eram acolo. Erau
~i ELE. Senza!ie intensa de caldura, de camaraderie, mai mult.
(Domnule Monroe.)
Giind venea in felul acesta, niciodata nu cram sigur dad in-
seamna mund! sau joaea - dacn ~ putea vreodatii sa fae diferenfa
- sau era alteeva. Era alteeva.
(Este nevoie de oarecare aliniere ,~i echilibru.)
M-am deschis larg.
QJQ.
Un caine alb, imens, de trei ori mai mare decat iubitul nostru
Steamboat - ee nume pentru un caine atat de dragu! - il fine de gat,
faleile masive scuturandu-l cu putere pe Steamboat inainte §i ina-
poi, eu smucituri rapide, eorpul lui Steamboat leganandu-se deja
fiira vlaga.
(Nu, nu!) Nu pot lasa sa se intample asta! Este intr-adeviir
Steamboat? Este! El a murit, Steamboat e mort! 0 sa-l ucid pe ne-
mernicul asta uri~, nu 0 sa ...
180
_ _ _ _ _ _ _ ROBERT A. MONROE _ _ _ _ _ _ __
QJQ.
RESETARE.
Un caine imens alb, de trei ori mai mare decat Steamboat il
line de gat cu faleile lui masive ~i il seutura pe Steamboat dintr-o
parte In alta, Steamboat atarna fara vlaga.
(Steamboat e mort! Mort! Ce tragedie! imi va fi dor de el,
Imi va fi dor de el. Lasa-I, ctUne mare, ca sa pot sa iau ce a mai
ramas din et ~i .. .)
QJQ.
RESETARE.
Un diine mare, alb, mult mai mare dedit Steamboat, illine
de gat ~i-I scutura dintr-o parte in alta, Steamboat atarna relaxat, cu
ochii Inchi~i.
(Ei bine, micu/ule, daca asta e situalia, ifi mul/umesc ca
ai ramas atiit de mult. Ne-am distrat impreuna. Mi-ai dat multiJ
Rote care va fi intotdeauna 0 parte din mine.)
inca in faleile cainelui mare §i alb, Steamboat i§i ridid capul
u§or, deschide un ochi, clipe§te la mine ~i ranje~te.
QJQ.
Eram calm ~i relaxat. Oboseala disparuse. Mai mult decat
atat. En~rgia mea era puternica ~i clara. (Va mulfumesc.)
(Inciinta(i sa-fifim de ajutor.)
M-am rostogolit. (Ciiitlii vor Jafra in continuare.)
(Acum pofi sa tred la prietenul tiJu din celatatt sistem. E
pierdut. Va avea nevoie de ajutornt tiJu.)
Am liciirit. (Nu sunt sigur ca il pot ajuta.)
(Vom fi a/aturi de tine. Este important sa-/ ajuli.)
Am devenit opac. (Important?)
181
_ _ _ _ _ CALATORII iNDEPARTATE _ _ _ _ _ __
(Important pentru tine. Am intrerupt semllaiu/ tiiu, astfo/
incat sii-J pofi percepe pe el. Cum zici tu - /impul va hotari.)
M-am uniformizat. (Sa-Ifac con~tienL de prezenta voastro?)
(Nu inca. fa - cum ii spui tu? -10 RoLe asta cu tine ~i pro-
babit ca el 0 va puLeo folosi. Noi ii spunem BHP-I.)
M-am deschis largo (Sigur.)
Rote a venit spre mine, iar eu am preluat-o. M·am intors ~i
m-am concentrat pe Identul BB KT-95. Afost 0 oarecare mi~care ~i
iatii-l, inca in ceatii. ~i Iicarind.
BB a vibrat. (Ce s-a Illtamplat? Ai dispamt ~iapoi ai reapa-
rut. Te-afiicut cineva sa sari?)
Am devenit opac. (Sa sar? Ce illseamna asta?)
(Ei bine, atunci dind vrem sa trecem de 10 un tipar 10 0/-
tu/, noi, ull, ~tii,forfitm un salt. Dacit prinzi pe cineva deschis
larg ~i intri exact pe unde trebuie, pOli sa-tfoci sa sara ~i se tre-
ze~te undeva, inainle sa aibii vreo percePlie.)
Am Iicarit. (De ce ai vrea safaci asta?)
BB s-a rostogolit. (Este un joe, distrac/ie!)
M-am rostogolit odata cu el. (ee/ pU/in lu e~/i deschis acum.)
(Deci, cineva le-a facut sa sari!)
M-am uniformizat. (Nfl, nu chiar.)
(Pana ~i un salt lasa 0 urma. Nu am infalnil niciodatii pe
cineva care sapoatiiface ceea ce tocmai aifacllt. Super. Ce afost
asta?)
Am Iicarit. (Ei bine, elt, ull, a trebuif sa ilia duc sa ma orop
deceva).
BB a devenit opac. (Sa te oropi de ce?)
M-am uniformizat. (De corput meu.)
(Cecorp?)
M-am rostogolit. (Corpul meujizic, desigur. Corput meuji-
zic uman. Am in con/inuare unut # inca mai fltnclioneazo.)
182
___ _ _ _ _ _ ROBERTA.MONROE _ _~_ _ _ __
BB s·a inehis eomplet, apoi s-a deschis Incet. (Cum, adicii, de
ce, uh, ce.. .)
. (Nu ~tilt. Pur ~i simplu s-a intamplat. incerc sit aflu de ce.)
BB s-a coneentrat spre interior, apoi s-a deschis. (Tu foci
parte din categoria !iparitor aluneco~!)
M-am uniformizat, m-am concentrat spre interior. Avenit 0
parte din Rote de la Ed. M-am rostogolit puternic. (Presupun cit e
opercepfie 10Jel de buna co oricare alta.)
BB s-a rostogolit, apoi s-a intarit. (Ce zici de AA? Mai pot sit
faccella?)
(Vom incerca. Ai nevoie de 0 perceptie lIIai bund despre
ceea ce se intiimpkl.)
BB s-a interiorizat. (Nu vreau lIici 0 Rote despre oslo. Cu si-
guranfit cit nil doresc sit devin dependent.)
M-am uniformizat. (Aceasta Rote IItt vaface asta. Defapt,
va incepe un proces de inoculare.)
BB a devenit opac. (Inoculare .. .)
(Te po!i inchide mai bine. 0 sit-l imping incet. Prinde mar-
ginea. Daca ntt-Ii place, nu 0 tua.)
BB s-a desehis incet. Am introdus Rote BHP-\ pe care mi I-au
dat EI care s-a des~urat lent, in timp ee el 0 atingea eu preeau\ie.
Afost un moment lung, rand totul s-a oprit, nici 0 mi~eare, nici 0
reaqie. Apoi, a fost un elic ~i Rote a aluneeat in el.
BB ~i-a indreptat aten\ia spre interior ~i s-a inehis. Am ~tep­
tat eu rabdare. Aluneeam incet spre un spa\iu unde eeala era mai
sublire. Aveam doar doua Idente in aeest punet. Ori rna due inapoi
unde erau ELE, ori inapoi la fizic. Nu aveam nimic despre AA, doar
o parte din Rote a lui BB, care nu era suficient. Trebuia sa vina de
la BB. Nu I-am putut gasi pe AA.
BB s-a desehis. (Totul e nou pentru mine. Rote rea4 nu-i O§a?)
(Do.)
($i in asta a intrat AA?)
183
_ _ _ _ _ cA"ATORlIlNDEPARTATE _ _ _ _ _ __
(Da.)
BB a devenitopac. (Roteasta nU-!i aparfine. De ulldeo ail)
M-am uniformizat. (Ca!iva prieteni de-ai mei. Mare parte
din Rote a fost noua # pentru mine. Cel pU!in eu tlU am avut 0
perceptie ca aceasta.)
BB s-a intarit. (Ei bine, aCllm, inle/eg oarecum ce se inlam-
plii. Un pic complicat, dar odatii ce AA va avea 0 percePfie a aces-
tei ca/itali, va sari direct afara din incurcalura.)
Am licarit. (UII ... Mai e ceva, vezi tu.)
(Cefacem ill continuare?)
(Cred ca 0 sa-I prilldem pe prietellul liilt, cdlld lese din
nOli. Daca-/po{i gasi.)
BB a devenit uniform. (A~ pulea sa-/ gdsesc pe AA # intr-o
gaurd neagra. Vii?)
BB a avut percep~ia cit 11 voi urma ~i a avut dreptate. S-a cu-
fundat in ceala, iar eu am ramas in spateie lui, localizandu-i Iden-
tul. Am facut un tur complet prin inelul unde-l giisise inainte pe AA.
.
Nici 0 urmii. Eram destul de Sigur cii asta se va intampla
.
- ceea ce
insemna ve~ti proaste. Ve~ti proaste pentru BB. EXlsta ~ansa ca -
daca AA ar fi fost pe inelul exterior sa-I convinga sa se retraga ~i sa
renun\e. Ve~ti proaste pentru AA? in acest punet, nimeni nu ar pu-
tea sa aiba aceasta percep~ie - nici chiar AA.
in cele dteva escale ale mele in inelul exterior. a fost intot-
deauna absolut fascinant - amestecul. in special cei care, Cll buna
~tiin\a, veneau pentru ultima data, care erau pe punctul de a trece
prin ultimul ciclu. Ei emanau 0 radialie de neuitat - 0 putere vitala
extraordinara, ce parea sa fie total sub control. in aceasta putere
erau toate valorile ~i idealurile pe care oamenii Ie considera impor-
tante - nu in contextul spa!iu-timp, nu in sistemele externe de con-
trol care necesitau performan!a intr-un mod specific, ci ceva cu to-
tul deosebit, ceva ce invatai
, de la starea de a fi om. lar cel mai im-
portant era faptul ca toate erau sub control, toate erau 0 parte co-
184
_ _ _ _ _ _ _ ROBERT A. MONROE _ _ _ _ _ _ __
operanta, unita, a intregului. Erau complet deschi~i. Puteai sa ob!ii
u~or 0 percep\ie a creuzetului experien\ei umane, care a dus la ex-
primarea unci astfel de mare!ii - dad puteai sa supoJ1i. Am incer-
cat 0 data ~i a fost prea mull. M-am intors la fizic ~i am fost melanco-
lic zile la rand dupa aceea. Cheia era d au ajuns astfel, dupa ce au
trait experien\a de a fi oameni. Ei nu erau a~a, la prima intrare.
Dar acum era diferit. Radialia lor avea 0 rezonan\a famiHara,
iar eu m-am intrebat de ce se intampla astfel. La ultimul ciclu, evi-
dent ca 0 inchid cu totu!' 0 parte din vitalitate se infiltreaza, insa;
nu poate fi inchisa definitiv. Cu toate acestea, ei nu aleg roluri care
fac istorie in acest ultim ciclu - probabille-au jucat anterior. Ei ra-
man in umbra, funC\ionarul de la po~ta, fermierul simplu ~i mur-
dar, marinarul, contabilul; nu se aduna intr-un grup, ci sunt repe-
ra\i ici ~i colo - atat in timp, cat ~i in spa!iu.
Dad ii intreba\i carc e destina\ia lor la final de ciclu, cei mai
multi dau un riispuns cald ~i bland: Acasd. Percep!ia vine in acest
fel, dar exista 0 frecven!a, 0 aroma, 0 nuan!a care este doar u~or fa-
miHara.
Da, BB, este mult mai mult dincolo de datele seci. Plate~ti
pre\ul ~i ob\ii lucrul pentru care ai pHitit. intr-un fel sau altul. Cum
sa-i spui unui pe~te ce inseamna sa fii pe uscat? Nici nu incerci.
(Hei, am crezut ca e~ti cu mine,) a intervenit BB.
M-am deschis. (Sunt, sunt.)
(Nu e in mulfimea aceasta. Acum, cefacem?)
M-am uniformizat. (Sd coboram pe un aft inel.)
M-am intors cu BB aproape de mine ~i ne-am deplasat rapid in
cea\a inferioara. Avea 0 textura diferitii. De fapt, din acest punct era
dificil sa determini unde incepe un inel ~i unde se termina celiUall. 0
parte imi era familiara. Participasem la cursuri aici, pentru 0 vreme.
Nu fusesem suficient de inchis, (Ce fel de cursuri?), a inter-
venit BB.
185
_ _ _ _ _ CiiLiiTORlI INDEPiiRTATE, _ _ _ _ _ __
(Unde invell cllm sa-; ajll!i pe cei care sllnt inca int1'-un
corp fizic) _ (Da)
BB s-a rostogolit (AA nu arfi aici. Nimeni nu a Plltut sa-l
invete ceva!)
, M-am intors spre interior. (Dacii .\pui til)
BB s-a aruncat in afara ~i in jos ~i m-am aliitural coborarii lui
.... Am inceput sa patrundem in zonele limpez! ~i familia:e .d~n ce~­
la. Case, parcuri, c:lmpuri cultivate cu plante, padun, c1adm m~n,
d.nduri de biserici, se continua la nesfar~it Formele umanOlde
erau oeupatc eu numeroasele aetivita\i similare ee\or terestrc.
SS a liearit (Cea{a efoarte groasd. Cefoc?)
M-am uniformizat. (Ce vor.)
(Doar se invart de acolo-coi.o?) _ ..
(Unit i~i reparit casele. Unii lucreaza. Hai sa vedem. A/III
joaca golf. in cladirea de acolo se deifii~oara un joe de pok,er ...)
BS a intervenit scurt. (Ce clddire de acolo? Eu nu pnmesc
nici apercepfie despre nlmic!)
Am liearit. (Nici 0 cladire?)
(Nu.)
(Nu case, strazi, copaci, ciimpii .. ,
(Doar forme de tip uman, care se mi§ca de colo colo. $1
mulla ceata.)
Am 'devenit opac ~i m-am retras in interior. Constructiile -
toate nu crau materie fiziea, astfel Inc:lt BS ar trebui sa poata sa pri-
measca 0 oarecare percep\ie despre ele. Temporarii ~tiau ca sunt
-
non-fizici', ei construiau toate aceste lucruri ca sa se afle intr-un ea-
dru familiar, in timp ce se giindeau ~i se pre gateau pentru urma~o-
rullor cielu uman, au construit din ... M-arn luminat. BS nu avea mCI
un Ident despre ~a ceva, astfel inc:lt nu putea extrage percep\le.
Era strict pentru oarneni. _"
M-arn uniformizat. (Nu cred ca prletenul tau este aiel. Sa
mergem mai departe)
186
_ - - - - - - ROBERT A. MONROE _ _ _ _ _ _ __
BB a lkarit. (/os?)
Am pivotat, am faeut 0 jumatate de intoarcere ~i m-am cufun-
dat prin ceala de la frontiera. Puteai sa petreci mii de ani in inele ~i
sa nu explorezi niciodata toate aspectele legate de ele. Unele pal1i
sunt minunate, altele nu chiaro Mi s-a spus ca orice om poate sa se
gandeasca cil este undeva In aeeste inele; astfel tot mai multe se
adauga In mod constant, pe masura ce omul gande~te mai mult. De
asemenea, mi s-a spus ea unii oameni i~i petree mii de ani aici, in-
trand ~i ie~ind cielie din viala fizidi terestra. Ar putea fi un lucru in-
teresant, dad l-ai planifica §i I-ai exam ina in mod serios. Dar cei
mai mulli dintre ei ...
(L-am prins, I-am prins!) BB aproape ea m-a impr~tiat In
patru zari, atat de tare vibra.
(Unde?J
BB se indeparta deja ~i I-am urmarit indeaproape. Curios sa-I
intalnesc, in sfar~it, pe renumitul AA ... apoi aproape cii m-am lovit
de BB, atat de brusc s-a oprit.
BB licarit. (Este AA, dar ... e ceva in neregula,)
, Am scanat pentru a ob\ine 0 focalizare asupra percep\iei lui.
Era 0 forma, midi, energie fundamentala scazuta, femeie, batrana,
nu, nu chiar atat de batrana, doar ...
BS a vibrat ~i a inaintat. (AA! Hei, bitiete, eu sunt!)
Forma a liearit, pe jumatate deschisa. (Lasa-ma in pace)
BS a vibrat. (Sunt eu! BB!)
Forma s-a deschis mai mull. (Ce?)
BS s-a intins. (BB, eu sunt, prletene, vin sa te iau inapoi!)
Forma s-a desehis mai larg, a vibrat. (BB! De unde ai apdrut!)
BB s-a uniformizat. (Nu conteaza, am de gdnd sa te iau
_ inapoi)
AA a liearit. (jnapoi? inapoi unde?)
(inapoi, unde li-e locul)
187
_ _ _ _ _ CALATORll fNDEl'ARTA TE
AA a vibrat. (Unde mi-e locltl? Aici mi-e lOCld! BB, iti splln
cd nil voi maifi,femeie din 1101I! Amfost loatd zilla la prd~it pe
camp, m-am trezit in coliba asta rece de piatrd, cond incd era in-
tunl!l'ic, am fdrot focul in sobii, am mdcinat granele, am gatit
pentru copii, s-a sculat el ~i i-am pl'egatit mancarea, apoi colec-
torulfiscal a venit # mi-a luat trei porCi, cei mai buni, apoi copi-
lui meu cel mai mic a murit ~i a trebuit sii-l ingrop fangd alii opt,
dar am pastrat ~ase dill Ire cei paisprezece in viafd. pana m-a
atins ciuma ~i tot timpul et doar pierdea ~"emea sau era la va-
nat, sau ma biilea, apoi el ~i alti bitrbati au venit beri de vin $i
s-au culcat cu mine, toli. Giuma a fost voia lui Dll1nnezeu. M-a
dus departe de loale astea!)
BB a devcnit complet opac, lidirind. Am inceput sa rna dcpla-
sez §i, brusc, acolo era 0 bariera, iar 0 fot1ii m-a impins inapoi. Am
tot incercal, dar nu rna lasa sa rna apropii de AA. Nu mai simtisem
niciodala a§a ceva. in final, am sIal deoparle.
BB s-a deschis cu grija. (AA, am venit sii Ie ajut .. .)
(Nu am nevoie de ajutor,) i~a laial-o scurl AA. ($#u ce 0 sa
°
foc. sa ma duc inapoi ~i 0 sa fiu rdzboinic, un biirbal mare #
puternie ~i am de gand sa-mi riispalldesc siiman{a diTttr-un col!
al Angliei, in celiilalt. Batranul rege Henry nu va putea sii-mi
faca nimic, nimic!)
(AA!) BB a vibral pUlernic.
AA a devenit opac, apoi a lidirit. (Gel 0, e~titu, BB! Ge vrei?)
BB s-a uniformizal cu grija. (Sii mergem acasii.)
AA lidirit. (Acasii?)
(lnapoi la KT-95. Ge zici de asta?)
AA lidirea indi. (KT-95? K-T-9-5. Da ... Da! Ge e cu asta, BE?)
BB a devenit lent uniform. (Trebuie sa piecam ~i sa ne in-
toarcem acum. Safim ro prielenii no~lrl vecki, sa Ie dam caleva
jororl noi, marea Rote pe care ai ciipatal-o aici, 0 ckestie groza-
vii in KT-95. Hai sii mergem.)
188
_____________ ROBERTA.MONROE ________~-----
AA a licarit. (Ei bine, BB, ai pulea ... aj pulea ... Nu! Nu pot,
lilt am tenninat aici! Am de gand siifiu un riizboinic mare ~i pu-
ternic. Apoi 0 siipot sa ucid oameni, sii ucid, sii ma odiknesc,fe-
meile sa-mi aducd mancare de data asia, sii vallez, sii ma imbiit
cand vreauJdrd copii de care sii am grijd .. .)
BB s-a intins spre el, dar el s-a eSlompal repede in ceara. BB
a porn it sa-I urmeze, dar m-am a§ezat in fata lui ~i am ramas nemi~­
cal, in limp ce el s-a inchis ~i a devenit, cu incelul. neutru. Diferite
forme treceau pe Binga noi §i doar una sau doua ~rata un oarecare
interes. Perceptia mea redusa despre AA imi indica cii acest lucru se
va intiimpla; el va ciidea mai repede decat Prima lntrare tipid. BB
ar fi numit-o Rote ciudatii, daca i-a~ fi dat-o, inainte de asIa.
(Nu e§li etanO BB s-a deschis u§or. (Nil poti fi ~i illckis §i
desckis, ill ace/~i limp. Am primit aceastd perceplie, lafel de
clar ca # cand mi-aifi anmcat-o.)
M-am rostogolil. (Mai invd! incd.)
(Gred cii ai dreptate,) BB a continuat. (Arfifost, pur ~i sim-
PIli, 0 Rote Gil/daM pentru mine. Neteda ~i lucioasd - orlce, AA
sd loveasca CII a~a ceva! Ge I-a apucat?)
(Faptul cd afostfemeie.) Am revenit la normal, CII atenlie.
(Probabil cd a trdit ro trei, patru sute ani in unna, uk, in tredut,
uh, inainle de acum.)
BB a devenit opac. Timpul secvenlial era prea mult pentru el.
Am avut 0 perceppe ca era nOll ~i pentru mine. Am presupus in lot-
deauna ca cei care repeta cidul uman, traiesc vieli secvenliale, des-
fii§urate cronologic. Fie ca acest lucru nu e adeviirat, ori AA este 0
exceptic rara.
BB s-a deschis u~or. (A~a stau lucrurlle cdnd e§tifemeie?)
Am liclril. (Ei bine, uk ...~a traiau majorltatea femeilor,
pe atunci. E di/erit acum ... adicd, di/eritpentru unele dintre ele.)
($i cati dintre voi, oamenii, sunteli de sexfeminin?)
189
_ _ _ _ _ CALATORJI INDEPARTATE _ _ _ _ _ __
Am Iiciirit din nou. (Aproximativ jumatate, credoAr trebui
safie jumatate.)
BB a vibrat. (De ce ar vrea cineva siifiejemeie!)
M-am uniformizat. (Bxistii compensatii, lucruri care echili-
breazii. Unii masculi suspecteazii ca jemeile conduc, it! secret,
pamiintul.)
BB s-a concentrat intens. ($i chiar a§a e?)
M-am intors spre interior, apoi m-am rostogolil. (Btl sunt de
sex masculin, ill acestPUllct $i biinuiesc ~a da.)
BB s-a retras in interior ~i s-a inchis. Invatam cu adevarat de
la el intr-un mod inversat. Evident, KT-95 nu seman a deloc cu ex-
peri~nta de a fi fizic ~i om. Explicarea procesului, chiar ~i cu un nor
de Rote, parea prea mult pentru mine. Totu~i , exista un se~t1ment
de ciildura de prietenie, chiar famiJiaritate cu BB, care nu parea po-
trivit imi ~lacea de el. Un tip grozav. Foarte uman in reactii. Po ate
d. energia de baza esle comuna in toate sistemele - fizice sau alt-
fel. Numai expcrien\a, Rote este diferita.
BB s-a deschis brusc. (Deci, cefacem cuM?)
(Putem incerca din noll.)
(Dar nil e$ti implicat.)
Am devenit opac. (lmplicat?)
(Percepr ia ta arata ca e till efort il'osit.)
M-am luminal. (Am din nou scapari?)
BB s-a rostogolit (Purin.)
(M este intr-un tipar. Btl nUSllntfoarte inteligent, dar per-
ceplia mea este ca nu-I poli schimba, dar trebuie sa incerci.)
BB s-a uniformizat (incii 0 data, doar 0 singura data.)
(Unde am mai auzit asta!)
(J-o datorez. A$a te exprimi tu, nu-i O$a?)
Am revenit la normal. (inca 0 data. Dar devine mai dur, de
aici incolo.)
190
_ _ _ _ _ _ _ ROBERT A. MONROE _ _ _ _ _ _ __
M-am intors ~i mi-am adunat curajul, complet inchis. Cea\a
din fa\a era mult mai groasa, de un gri intunecat, doar cu strafulge-
rari ocazionale de lumina care se deplasau prin ca. in\elcgeam lu-
minile; ele erau cei din inelelc exterioare, care intrau ~i inccrcau
sa-i ajute sau sa-i intampine pc cei dragi, in momcntul mOl1ii lor fi-
zice. incercasem aSia de mai multe ori, de~i nu mi se pare ca a~ fi
deosebit de potrivit pentru acest tip de aqiune. De obicei, trec prin
aceSle inele cat mai rapid ~i mai discret posibil.
Am intrat incet. Aproape imediat, am Inceput sa rna simt in-
confortabil, iar percep\ia mea mi-a indicat ca BB se sim\ea ~i mai
rau. Orice pcrspcctiva de localizare a lui AA depindea, in totalitate,
de el. Ne-am croit drum printre nenumaratele forme care stateau
aga\ate, f:ira sa se mi~te. De fapt, mi~carea lor era atat de lenta, In-
cat parea aproape imperceptibila. Ace~tia erau cei care tocmai fuse-
sera elibera\i din lor corpul fizic, prin moarte §i ~tiau vag acest lu-
cru, dar nu aveau Rote care sa faca ceva mai mult in acest sens. Oca-
zional, in timp ce treceam, unul se apleca in direc(.ia noastra, ceea
ce aflasem ca indica inceputul amintirii - sau ultimele vestigii ale
procesului de uitare. Reac\ia mea obi~nuita era: Oare $i eu amfost
a$a? Am devenit eu Dare, vreodata, aliit de pu!in con$tient? Ma
deprima sa accept faptul ca, probabil, am fost. Nu-mi aminteam ~i
nici nu-mi doream sa 0 fac.
Pentru prima data, mi-am dat seama ca zgomotul Benzii M
era mai mic in aceasta zona. Aproape imediat a venit percep\ia -
normal, ignoran\a. Nimeni nu giinde~te prea mull. Toti sunt intr-o
stare de ~oc dupa moarte, nu au nimic de care sa se agate, sunt atat
de Inspaimanta\i ca nu se vor descurca, astfel inciit l§i viira capetele
in nisip ~i incearca sa se ascunda. Valul tipic de compasiune a trecut
prin mine ~i m-am izolat. A1tii lucreaza asupra efectului, in acest ca-
pat al blocajului. Eu ar trebui sa fiu cu cei care incearca sa contri-
buie la reduce rea cauzei. Nu ~tiu care dintre acpuni este mai greu
de facut.
191
_ _ _ _ _ CALATORII iNDEPARTATE _ _ _ _ _ __
(Nu e aici.) a intervenit sumbru BB. Era foarte pu~in desehis.
M-am lntors spre interior. Detensionascm. eu mult timp In
urma, propria Rote a aseensiunii mele inoportune ~i dureroase -
nu, de ageamiu, mai bine spus - prin aeeste tipare stranse. Expe-
rienta capatata din pregatirea mea ulterioara era, eel mult, mini-
ma. Dar euno~team urmatorul inelul interior. Nu era plilcut. Dineo-
10 de el era viata fizidi. Cele doua erau strans intre~esute, inelul
gros fHnd pll\in'defazat fa~a de materia fizica. Era interfa\a dintre
un sistem de realitate ~i un altu!. Chiar ~i din aceastii perspeetiva,
era dificil pentru un novice sa distinga, instantaneu, diferenle1e
dintre rele dOIla. Dar eu puteam.
Asta era problema. Locuitorii din aeest inel nu puteau. Nu-~i
dadeau seama - sau nu puteau sa-~i dea seama ea nu mai erau in n-
zie. Ei erau mOl\i din punct de vcdere fizie - nu mai exista nici un
corp fizic. Astfel, ei incercau in eontinuare sa fie fizici, sa fad. ~i sa
fie ceea ee fusesera, sa continue existen\a fizica, lntr-un fcl sau al-
tul. Dezorienta\i, unii l~i consumau intreaga activitate, in incerca-
rca de a comunica eu prieteni §i P! rsoane dragi care erau inca in
trup, sau eu oricine altcineva care apiirea - totul fiira nici un rczul-
tat. Altii erau In eontinuare atra~i de locuri fiZice, carora Ie insufla-
sera o'importan\a sau semnificalii deosebite in timpul vie~ii umane
anterioare. Toti uitasera de mult sau bloeasera adanc acea tehnidi.
ee, odata, fusese atat de fundamentalii: Banda M.
Allii interpretau sehimbarea lor de statut, pur §i simplu ea un
vis urat sau un co§mar - §i 3§teptau §i sperau sa se trezeasca in cu-
rand.
M-am deplasat cu pruden~a, cu BB foarte aproape In spatele
meu. Era aproape complet inehis, scan and doar pentru Identullui
AA, nimic mai mult. Nu-l condamn. Eu m-a§ fi lntors §i a§ fi plecat
rapid, dad ar fi fost prima mea vizita prin acest loc. Zgomotul Ben-
zii Mera furtunos, 0 caeofonie a fricii, a furiei §i aproape a tuturor
emoliilor lImane - toate dorinlele, toate nevoile legate de existen-
192
_ - - - - - - ROBERT A. MONROE _ _ _ _ _ _ __
\a fiziea umana. TOli deschi§i, gOi, descoperili, pe fala. in timp ca
patrundeam mai adanc, rna a§teptam ca BB sa-mi semnalizeze - -
dar nu afacut-o. Pamantul fizic ~i cei aflali la bordullui erau ames-
teeali acum, in limp ee am accelerat cautarea, mi§candu-ma din ce
in ce mai repede. Dar iIi diideai seama de diferenla. Gei afla\i In fi-
zie pareau mai p.u\in distincti - nu chiar, dar aproape transparen\i.
Dintr-o data, am fost tras puternic de SS §i m-am oprit imediat.
(LoOm prins!) BS a vibrat puternie. (Nu prea bine, acoperit
complat, dar el aste!)
Am Iicarit. (Unde?)
BB s-a aplecat. (Acolo!)
M-am lntors spre interior. Acolo, acolo, acolo ... era in afara
timpului - nu, un alt timp. Mutarea eatre un alt Ident de timp nu era
ceva ce fiicusem de multe ori - eel pUlin, nu intenlionat. Apoi am
avut perceplia de la ultimul nostru contact cu AA. De asemenea, era
un interval diferit de limp. Lasa-ma in pace, emisfera stanga! Apoi,
foarte dar, a aparut acea vibra\ie u~oara in mine. (Este important
pentru tine sa pleci. EI te va ajuta.)
M-am luminat puternic.
CLlC!
SS a vibrat. (Am crezut ca nu po!i safaci un salt!)
Am Iiearit. (Ei bine, eu .. .)
($i amandoi, in acee~i saritura!) BS s-a rostogolit. (iu
nll-!i accepti propria putere.)
M-am uniformizat. (Asta e un salt?)
(A~a cum if focem no;, in KT-95.) Apoi, BS s-a izolat, sca-
nand aCliunea de sub noi.
Pluteam deasupra unei zone rurale accidentate, pietre, nisip,
foarte pulina vegetalie. Ger senin deasupra. Direct sub noi era un
drum de tara. Pe drum mar~iiluia 0 eoloana de oameni, optzeei sau
nouazeci la numar. TOli erau imbraea\i lntr-un fel de ve§mant lung
pana la genunchi, fara maned, cu 0 curea de piele lata exact deasu-
193
_ _ __ _ CALATORII iNOEPARTATE _ _ _ _ _ __
pra ~olduri!or ~i vesta grea pe piept. 0 sabie scurta cu doua tai~uri
era agatata printr-o bucla, la centura. Pe brate erau legale placi de
metal. in fiecare mana stanga era un scut rotund, iar in dreapta 0
sulita lunga de lemn. Mar~aluiau foarte repede. Asta era in afara si-
nelului. Era Rote din via\a fizidi reala.
Zgomotul din Banda Mera mult mai redus. M-am deschis mai
mult. (L-al identificat pe prietenul titu?)
BB a liearit. (Estefoarte solid, dar '" iila e! E bitrbatul singur
dinfara, apoi AA este chiar in spatele lui ... dar e di/erit. Atat de
multit altit Rote deasupra lui. AA este slab. Nu pot sitprimesc nici
o percep!ie puternicii. Cealaltit chestie e prea puternicit. Ce se
intampld!)
M-am uniformizat. (Este incit intr-u11 corp jizic in acest
punct. Este un ritzboinic.)
BB a devenit opac. (Ce este un ritzboinic?)
(Cineva care ucide alii oameni.)
M-am intors de la un BB aproape complet opac, m-am intins
~i m-am concentrat pentru 0 percep~ie asupra lui AA. Aproape ime-
diat, am lovit un zid de rezistenta care m-a impins inapoi cu violen-
la. Orieat a§ incerca, nu pot sa-mi fOJ1ez intrarea prin el. Era la fel ca
eel pe care-lintalnisem anterior, eand m-am Intins dupa AA.
Coloana de trupe a mers de-a lungul drumului, apoi a intrat
intr-un defileu adiinc ~i am vazut trupele inamice ascunse deasupra,
de 0 parte ~i de alta a defileului. Un sentiment intens de cunoa§tere
m-a strabatut §i m-am intins cu disperare spre riizboinicul AA, dar
bariera m-a aruncat inapoi. ~tiam ce se va intampla ~i am avut drep-
tate_ Ciind coloana lui AA a patruns adanc in defileu, soldatii ascun~i
s-au ridicat, §i a urmat 0 ambuscada ~i un du§ de sulile a dizut peste
cei de jos. AA a fost unul dintre primii care au cazut. S-a zviircolit pe
drumul prafuit, eu fata in jos, incerciind sa se ridiee ~i sa se aliiture
luptei, dar suli\a din spatele lui Ii strapunsese trupul ~i se infipsese
194
_ _ _ _ _ _ _ IIOBERT A. MONROE _ _ _ _ _ _ __
In pamant, \intuindu-I jos. Siingele se scurgea in tarana ~i, dupa un
moment, trupul sau s-a rclaxat ~i a devenit complet inert.
. Am vi brat puternie la BB. (Du-te jos acolo, du-te fa el. Eu nu
po!, a~a cd tu (rebute sit 0 foci! Adu-I inapoi aici, sus.)
BB s-a mi~eal rapid ~i m-am concentrat, in timp ee el cobora
la scena de lupta. Aveam ineredere in el- toata aetiunea ~i uciderea
nu I-au faeUI sa lidireasea deloc. L-a tras pe AA din corpul de raz-
boinic §i I-a adus spre mine_Cand a facut asta, am fost uimit. in timp
ce v~nea mai aproape cu AA, 0 bariera continua sa rna impinga ina-
poi. In cele din urma, i-am semnalat lui BB sa ramana acolo unde
era. AA, inca in forma de razboinic, se lupta §i vibra putcrnic.
(Trebuie sit-I omori pe inamie. Omoarit-i, omoarit-i. Tre-
buie sit mit ridic ~i sit-i omor ... Unde e suli!a mea, scutul meu?
Trebllie sa mit ridic ~i sit-i omoT. Pierd intreaga lupta. Dit-mi dru-
mul Mit foci sit pierd lupta, se va termina ~i eu 0 voi ji pierdut
... Dit-mi stlli!a. UlIde esle? ... Trebuie sit mit due sit lup!, du-Ie #
luptit ~i ucide!)
BB a vibrat. (Nu mit clmoa~te! Nil-I mai pot fine mult!)
Am Iicarit. (Lasit-I sit pIece.)
BB a devenit opac. (Ce?)
M-am uniformizat. (Lasit-I sit piece. Nu pori sit faci nimic
pentrll el, in acest punet.)
BB a eliberat forma care se zbatea, iar razboinicul AA a alu-
necat rapid jos in lupla, incercand fara rezultat sa ridice un scut §i
o sulila §i sa intcrvina in lupta. Incapabi! sa fadi acest lueru, se uita
fix la miiinile lui, nedumerit, apoi a inceput sa-i bata pe inamici cu
pumnii - pumni care treceau prin ei, ca ~i ciind nu ar fi existat. Dar
a continuat sa incerce.
M-am intors spre BB. Era neutru §i complet inchis. (Haide,
sit mergem inapoi.)
BB s-a deschis u§or. (inapoi unde?)
195
 CALAroRlIlNDEI'ARTATE _ _ _ _ _ __

QJQ.
Eram Zona Intermediara, hlnga Statie. BB era neUlru, nemi§-
cat, pe jumatate inch is.
M-am luminal. (Cum fi-a placul saltul! Exact fa finta!)
BB s-a desehis u§or. (Da, bine.)
Bruse, nu m-am simtit in largul meu. Uitasem eeva. Era im-
portant. M-am simtit §i mai inconfortabil. Ceva imi solicita atentia. DOVEZI INDIRECTE
Era 0 urgen(3. Da! Corpul meu! Trebuie sa rna in tore.
Am vibrat. (Trebuie sa plee! Md voi Intoarce!)
BB s-a deschis larg. (Hei!)
S-a stins pana ee a devenit un punet, apoi a disparut, in timp T imp: nedeterminat,
obi~nuit
de
noapte...
ie~irc
treeut prin tiparul
Am
din corp, nici un semnal prezent... eu
ee cideam rapid. De-abia am observat treeerea prin inele ... , apoi multc 0Pliuni desehise ... am decis sa rna intore la BB de unul sin-
am ajuns la al doilea corp aflat pe orbita in jurul eelui fizie ... m-am gur, daea voi putea... Ident BB KT-95 ... apoi metoda de coneetare ~i
streeurat ~i am aluneeat u~or in fizie. M-am ridieat, simtindu-ma intindere ... prin inele, fara nici un incident, apoi la margine a eetii
obosit, neobi~nuit. Problema care rna ehemase Inapoi era dit se sub!iri a Zonei Intermediare ... am ramas nemi~cat pentru a idenii-
poate de evidenta. Corpul meu era prea reee. Patura aluneease. fica pcrecp!ia lui BB, pentru ea nu parea evidenta ... perecp\ia mi-a
adus 0 surpriza ... era exact sub mine. Neutru ~i inehis atat de mult
indit nu e de mirare ea a fost greu de gasit. '
M-am deschis ~i am vibrat. (Hei, BB, m-am intors.)
BB desehis u~or, apoi s-a luminat. (Ei bine! Aproape ca re-
nun/Osem sit Ie mat a~tepl. Erai blocal in corpul tau uman.)
M-am rostogolit u~or. (Uneort, sunt.)
Nu era nici 0 pereep\ie de la el, eu privire la AA ~i nu aveam
de gand sa adue in diseu!ie subieetul, dacii el nu 0 faeea. Era 0 Rote
delicata in aeest punet ~i ~tiam cii nu am raspunsul pe care I-ar fi do-
" .
rit..Asta, ...dad era vreunul. Doar pentru a men tine actiunea, m-am
mhns, am faeut vreo trei rotiri seurte ~i m-am intors inciintat.
BB a revenit la normal. (Ce afost asIa?)
(Fitceam doar etlteva exerci!iijizice.)
BB s-a deschis. (Avem un joc in KT-95, in care folosim a~a
ceva. Vrei sa incerci?)
M'am luminat. (Sigur!)
196 197
_ _ _ _ _ _ _ ROBERT A. MONROE _ _ _ _ _ _ __
BB s-a rostogolit u§or. (fllcearca s(ijaci cefac eu. Asta e tot.)
S-a intors, s-a des prins, iar eu m-am intins in spatele lui. Atent
concentrat pe Identullui. Era ca §i cum te·ai line de un pore unsu-
ros, pe 0 bucata de gheala, doar cit ghcala era tridimensionala -
nu, mai diu dedit aut, avea multe dimcnsiuni. Era involburarc, op-
rire, pornire, deplasare lenta apoi rapida, trednd prin strafulge-
rari ciudate de perceplie, intr-un soare stralucitor §i ie§ire in partea
ccalalta, evitand aglomcrarile de forme care pareau speriate dnd
ne percepeau. Tot limpul am ramas agalat de Identullui BB, aseme-
nea ultimului patinator dintr-un §ir, intrand §i ie§ind din nori, ben-
zi de energie care erau ca ni§te rafale de aer fierhinte §i rcce, §ocuri
electrice, direct prin perelii unui magnific ora§ cu cladiri inalte.
Mi-era teama ca nu voi putea rezista sa ma lin de Identullui mult
timp, teama ca, daca ii dau drumul, voi fj complet pierdut. S-a oprit
brusc §i eram din nou inapoi in ceala sublire din mediul exterior al
Pamantului. Tremuram.
BB vibra puternic. (Foarte distractiv, nu-i a~a?)
Am liearit pro fund. (Da, joarte distractiv. Cille a inventat
asta?)
BB a devenit opac. (Inventat?)
(Cum a iTlceput?)
BB a revenit la normal. (0, nu #iu. Eceva cunoscut dintot-
deauna. Po!i sa incepi unul complet nou, daca lirei. Distrac!ia
jocu/ui este sa adaugi ceva nou iTI inferior, in mij/oc, sau la sjar-
~it - un jel de surpriza. Ai in!eies?)
(Da. Noi, oamenii, avem cella de genul acesta, care se nu-
me5te urmeaza-conducatorul)
BB s-a luminat. (E corec!, urmeaza conduciitorul! Te-ai des-
curcatfoarte bine. Probabil joci joarte des.)
Am licarit. (Nu, uk, nu recent. Dar am zburat dupa avioa-
ne ~i mi-a ajutat.)
198
_ _ _ _ _ CALATORII iNDEPARTATE _ _ _ _ _ __
BB a devenit opac §i am continuat. (Apropo, ce se intamp/d
daca gre~e~ti 0 intoarcere, sau pierzi Identu/?)
BB s-a rostogolit puternic. (Pierzi!)
(Ce se intampld cu cei care p;erd?)
BB a licarit. (Nu am nici 0 Rote despre asta_Ei nu mai mn
sa se mai joace. Perceptia mea este cil se rdttIcesc.)
($i raman ~a?)
(Ei bine, nu mai mn niciodattl sd joace, astfel incfit nil am
o Rote despre ei. Deseori jucilm cate 0 sutd intr-un grup. Frumos
joc, ntl-; ~a?)
(Da.) Apoi am avut 0 intrebare finala. (Ce sunt toate astea
prin care am trecut?)
BB a revenit la normal. (Nu am 0 Rote nici despre asta. Ni-
meni nu se deranjeazii cu prostiiJe astea - e doar un joe.)
Ce joe! Am avut 0 perceptie clara asupra pierderii Identului
lui BB, oriunde pe traseu. A§ fi pierdut §i a§ fi fost pierdut. Probabil
ea a§ fi ramas pierdut, sunt sigur. Dar nu s-a intamplat §i am primit
o perceplie puternica ca sa cunosc jocul inainte de a-I incepe, cu si-
guranla daca era jucat in KT-95.
Afost §i cealalta parte - acolo unde §i dnd ne-a purtat jocul.
Care a fost efectul unei astfel de energii, pe masurii ce noi doi ne-am
extins asupra zonelor prin care ne-am croit drum, atat de fua fOSt
§i fua sa gandim. Cate furnici am distrus, pentru ca nu ne-am uitat
sau nu ne-a pasat dnd am pii§it pe terenul de golf! Ce soar inum-
pIa, atunci dnd ar juca 0 sutii? Localnicii ar considera astfel de lu-
cruri dezastre naturale sau voia lui Dumnezeu - fie ea e yorba de
furnie! sau de arhetipuri. Oricum, este 0 perceplie ciudatii, poate
pentru cii e§ti un astfel de instrument. Un exemplu de nonpersona-
litate finala, probabil.
BB a intervenit. (Hei, e~ti bine?)
M-am deschis. (Da, s;gur.)
199
______________ ROBERTA.MONROE _______________
(Erat inchis # licaritor. Am avutpercep!ia ca ai de gand sa
sari din nou inapoi, in corpuljizic.)
M-am deschis ~i m-am rostogolit (Nu, nu. Nu incd, celpuli7l.)
(De ce te mai deranjez;? De ce te mai intord? Lasd-I acolo
undeeste.)
M-am intors spre interior. Percep~ia venise de mai multe ori,
- ~i pana acum 0 respinsesem. Prima intrebare care era mereu
prezenta: Ce a~ face sau ce ~ fi, daca a~ facl}{J? Mai era inca un ele-
ment lipsa. ~tiam eli pot sa trec cu u~urin~a prin inele, sa raman in-
tr-unul dintre segmentele superioare ~i sa rna implic. 0 mulpme de
actiuni interesante, acolo. Cele mai multe dintre ele - dad!. nu chiar
toate - se concentreaza pe a ajuta la des~urarea mai buna a pro-
cesului uman. Pare a fi 0 parte buna ~i esentiata a sistemului de pre-
galire - dar este, totu~i, pregatire. Pregatire, pentru ce? Aici inter-
venea elementullipsa. Cei care traisera ultimul ciclu uman din ine-
lui exterior, se duceau Acasa, dar perceptia mea despre Acasa parea
mai degraba sa se estompeze, decat sa devina din ce in ce mai clara,
~a cum ar fi trebuit. Nu mai fusesem,ln vizita Acolo, de foarte, foar-
te mult timp.
M-am deschis cu atenpe. (Ei btne, e, uh ... NII am tenninat
icoala, maii7lvaf inca ... ii, ca sdfoc acest luern, am nevoie de U71
corpjizic.)
BB s-a opacizat complet.
(E U71Jel de joe,) am continual, (# amfost de acord s4-ljoe.)
BB s-a luminat. (0, lin joe! Da, i7lfeleg asta.)
(0 sd1; trimit 0 Rote despre asia, dacii crezi cd pop sa su-
porti.J
BB s-a rostogolit. (Dupii ultima saritura CII AA, pot sii
suport orice este uman.)
M-am intors spre interior. it mentionase pe AA fara sa Iica-
reasca ~i asta era minunat. Era lini§tit. Am combinat 0 Rote editata,
forma scurta, privind acpunea mea non-fizica, incepand din 1958,
2{)()
- - - -_ _ CALATORfl iNDEf'A RTA TE _ _ _ _ _ _ __
excluzand seqiunile cu ELE ~i i-am aruncat-o. Aluat-o, s-a inchiS, a
ramas Iini§tit, complet nemi§cat. Apoi, s-a deschis larg, s-a rostogo-
lit §i a liciiril.
Am vibrat. (Nu e chiar alat de amuzantf)
BB s-a lini§tit, in final. (Am pr;mit lin [dent pe care-I potfo-
los; pentru tine! Berbecul care dd cu caput! KAJW-BANG!') Izbuc-
nise din nou, Iicarind §i rostogolindu-se cu putere.
(Barbec e stiflcient.)
in cele din urma, s-a potolit. (Ei bine, RAM, prlmesc percep-
{ia cii ai/ost doar un om blocat, dependent de experlen!a uma-
na, pana cand fi s-a illtamp/at asta. Ai avutparte de ceva acfiune
dupd asta! Nu prea a; avut minte.)
Am revenit la normal. (Nid acttm ntt am prea mu/td.)
($;' ctt siguran!a,fod totul in modul cel mai greu.)
M-am rostogolit pu!in. (Crezi cd te-ai descurca mai bine?)
BB a licarit. (Ei, dar orlce bucld proastii cu doar jumatate
de [dent ar putea .. .)
Am intervenit. (Dar dacd efdrd [dent?)
BB a devenit opac, apoi a vibrat. (Nu, IIU se poate. Nu 0 sii
ma bagi in acestjoc! Raman a~a cum sunt!)
M-am rostogolit ~i m-am intors spre interior. Cred ca, dintr-o
perspectiva externa, mare parte din reaclia mea in primele mele
stari de extracorporalizare ar parea ridicola. Acum pot sa rad §i eu
de ea. Cel pu!in ~tiu d!. jocul ~colii umane poate sa functioneze. Dar
eXisla multe necunoscute. Ce faci dupa ce 0 absolvi? Unde ~i cum
pot sa practic ce am invii!at?
BB a intervenit. (Spune, uh, RAM)
M-am deschis. (Da?)
BB a !icarit. (imi retrag spusele. Nil e~ti chiar 0 bllcld
proastii.)
---------
* Ram inseamna berbec in Iimba engleza. N.tr.
201
_ _ _ _ _ _ _ R08ERT A. MONROE _ _ __ _ _ __
M-am rostogolit. (Mullumesc. Aveam /levole de asta.)
BB a devenit opac. (Chiar?)
(Asta este 0 gluma. Vmol' umatl.)
S-a intors spre interior, apoi a continuat, deschizandu-se.
(Cum ai primit 0 perceptie # ai inceput acest joc de pariisire-a-
corpului?)
Am licarit. (Nu ~tilt. Pur ~i simplu, s-a intdmplat)
($i alIi oameni ojac?)
($till ca cel pUfin unii ojac. I-am intdlnit. Problema este,
cei mai mulli au ie~iri din corp in timpul somnultli ~i nu-~i amin-
tesc cand se trezesc inapoi i/ljizic)
BB s-a retras in interior ~i ~tiam cii analiza ~i scana Rote pe care
i-o diidusem. Pentru lucrurile cum ar fi somnul §i trezirea avea ne-
voie de perceptii ~tiam, de asemenea, ce voia sa faca. Dar a amanat.
$-a deschis, liciirind. (Aceste Irei bude care au venil in jos
... uh,pejascicul, dupa cum if spui ttl. Cine erau?)
Am revenit la normal. (Nu ~tiu)
(Pareau sa Ie cunoascd.) •
(Poate erau de pe KT-95.)
BB s-a rostogolil. (Asta e 0 Rote cituiata ...ha, glumd amtt-
zantit. Dar tu pdreai cit-i cttno~ti. Voiai sa te ia cu ei. De ce?)
Am liclirit. (Nu §tiu)
(ii vei mai intdln; vreodalit?)
(Nu am 0 percePfie despre asta)
BB s-a retras in interior din nou, apoi s-a deschis. (Dar aces-
Ie bude care te-att ajutat, atunci cand ai avut nevoie, sau au per-
ceput ca ai. Cine erau?)
M-am uniformizat. (Probabil, din inelele superioare. Se in-
tampla joarte des. Din nou, majorilalea oameni/or nu au flici 0
percePfie despre asta, cu excePtia a ceea ce numesc vise, ull, Rote
fora sens)
202
_ _ _ __ CALATORll iNDEPARTATE _ _ _ _ _ __
BB s-a retras in interior din nou, apoi s-a deschis, liearind.
(Ei bine, am primit percePtia ca pe aici plutesc prea multe Rote
jiira sens)
Am devenit opac. (Care anume?)
(Acea Rote despre sislemul comprimat de invatare a oa-
menilor, structura umana, cea pe care mi-ai aruncat-o)
Am liearit. (Da?)
BB a continual. (Asta 1IU efora sens?)
(Percep!ia mea este ca se polrive§le)
(Am primit 0 alta Rote ~i cand le-am suprapus pe cele dotta,
IIna dintre ele esle, CII siguranla,jara sens)
Am devenit opac. (Ce Rote esle asIa?)
(Cea pe care am primit-o in bro~ura TSl, cu privire la toate
locurile ~i lucrurile pe care Ie vom vizita. Totttl despre Pamant ~i
oameni, cum a inceput, care este sensul ... cllestiuni de genul asia.)
M-am Inchis, apoi m-am deschis Incet. (Nu se potrivesc?)
(Vite, fl-!i propria percepfie) BB a aruncat 0 Rote ~i am
luat-o curios. Am desfa~urat-o.
CUC!
Cineva, undeva (sau ambele, milioane, sau nenumarafi) are
nevoie, cere, 1i place, pretuie§te, colecteaza, bea, mananca, sau fo-
lose~te ca un drog (sid) 0 substanfa Ident Loosh. (Electricitate, pe-
trol, oxigen, aur, grau, apa, pamant, monede vechl, uraniu.) Aceas-
ta este 0 substan\a rara In Undeva, iar cei care poseda Loosh 0 con-
sidera vitalii pentru orlee este folosita.
(Cititorul este rugat sa citeasca ANEXA LOOSH, de la
sfar~itul eartii)
.G.IJQ.
Eram Inchis ermetic, intors spre interior, uimit. Prima mea
reac\ie a fost eli trebuia sa fie 0 gre~ealii, aceasta nu era poves-
203
_ _ _ _ _ _ _ IlOBERT A MONNOE _ _ _ _ _ _ __
tea-istoria Pamantului, probabil ca BB a confundat-o cu un alt port
de escahi, din programullor de croaziera. insa cand am analizat
din nou Rote, suprapunerea a ceea ce mai ~tiam din trecutul zoolo-
gic ~i de istorie umana al PaOlantului era incomod de exacta, de~i
dintr-o alta perspectiva. Lantul trofic al sistemului ecobiologic al
Pamantului fusese bine reglementat. Stiind acest lucru despre
Mama Natura, unii dintre filozofi s-au gandit de multe ori care este
locul animalului uman, in proces. Dezavantajul era evident: cine ne
manca pe noi! inainte, fusese doar asia, 0 speculatie. Acum ".
BB s-a deschis. (Ai inleles percep!ia, RAM?)
Am devenil neulru. (Do, m-am prins.)
(Ei bine, atlmci,) a continuat BB, (ce are de-a face Loosk,
cu procesul de invii/ore?)
M-am deschis u~or. ($i aj primit Rate asta, inainte de a veni
pe Piimant?)
BB s-a uniformizat. (A§a cum /i-am dat-o, era in bro§ura
croazierei TSl Era impreunii cu alte sute de Rate, pe care Ie-am
primit inainte de a pleca.) • (Hei RAM!) BB se eSlompa cu rapiditate. (Unde pledt)
M-am deschis OIai mult. (De zmde provenea bro~ura?)
(Ei, uk ". aa, din partea directorului croazierei.)
(EI de Imde 0 are?)
BB a Iielirit. (Nu am 0 Rote despre asia. Pur §i simplu, le-a
aruncat asupra noastrii # s-a rostogolit: "latil opririle captivan-
te ~i interesante pe care Ie yom face in croazierii" Am primit 0
perceplie bunli, pentru eli era ultima pe care urma sli 0 vizitiim,
asffol incat afost ultima Rote pe care am primit-o. De aceea este
aldt de clara. Unele dintre celelalte sunt mai estompate, deoa-
rece aufost la mijloc. Nu ~i Rote despre Pamallt, sau oameni. Ce-
leIalte sunt curate, nimic ciudat.)
M-am intarit. ($i de unde vine directorul croazierei?)
BB s-a luminat. (Ok, et §i restul sunt un grup de buc/e din
sistemul de langa llOi.)
204
- - -_ _ cA Lii TORII iNDEI'AR7ATE _ _ _ _ _ __
(De ce v-au oforit 0 croaziera, vOila celor din KT-95?)
BB s-a uniformizat. (Ei bine, afost unfel de, uk ".negof, 0
facem tot timpul, cu sistemele aliiturate.)
(Ce au obfinut la sckimb?)
BB s-a luminat. (focuri, jocuri! Avem mai multe jocuri de-
cat orice alt sistem aflat la patru saltUri, in orice direc/iet)
M-am intors spre inlerior ~i m-am inchis. Era prea dificil pen-
tru mine. Dad ROle era reala ".un dacii uria~. Am incepul sa pierd
din inallime. Furia, senlimentul de a fi subieclul unci in§elaciuni
imense. Resenlimentul de a fi manipulal, dorinta de a rna razbuna
pe cei care m-au padlit ".pe noi ".toti oamenii ".care luau ceva de
la nOi, fara acordul sau permisiunea noaslra. Ce s-a inlamplat cu
ideea de Iibertale? Oarefiecare gand §i actiune a noastra erau ghi-
date - nu, conduse §i controlate, doar pentru a produce mai mult
Loosh, orice ar fi fost el, pentru masa de mic dejun sau un rezervor
de Undeva? Si ce 3§ putea face in acest sens, chiar ~tiind? Am deve-
nit profund neutru §i am dzut din ce in ce mai mult ".
Intoarcerea in fizic a fost aproape instanlanee, exact ca §i
dnd a§ fi apaSal un buton de panid - lucru pe care nu I-am facut
de mult timp. Puternica senzatie de oboseala - alat mentala §i fi-
zid - am neglijat sa verific ora de intoarcere. Energie scazuta, nici
o dorintade a face ceva. Imposibil sa adorm. M-am sculat, m-am dus
la bucalarie ~i mi-am facut 0 cea§ca de cafea. Am stat §i am privit fix
lacea§Ca.
Filra energie sau vreo dorinta de explorare" in cele doua sap-
tilmani care au urmal, intr-o stare de depresie, singura concluzie
care a ie§it la suprafatii a fost:
Este la apus. Vaca Guernsey a mers multi kilometri in jurul
pa§unii, in caulare de hrana. Iarba fusese mai bogata aici astazi,
de~i nu s-a deranjal sa se gandeasd de ceo Avenit pe poarta, calma,
atunci dnd EI i-a spus sa fad acest lucru, in loc sa intre pe poarta
205
_ _ _ _ _ _ _ ROBERT A. MONROE
de peste drum. EI ~tia ell ea va gasi iarba mai buna aici - ~i de aceea
EI a mutat-o aid, de~i ea nu ~i-a dat seama. Ea a facut doar ceea ce
EI i-a spus.
Dar acum, la apus, este timpul din nou. Ea trebuie sa mearga
la loeul Lui. Are 0 durere sub ea, in spate, care-i spune acest lucru.
La locul Lui de pe deal, este racoare ~i are mai multa hrana. ~i EI ii
va lua durerea.
Guernsey urea dealul §i a§teapta langa locul Lui. in curand,
poarta se va deschide §i ea va merge la'p0zi\ia ei, in lo~u~ LU~ §i va
manca iarba pe care EI i-o pune in fata. In timp ce ea mananca, Elo
va seapa de durere pana dimineata.
Dupa aceea, Omul va pleca cu 0 apa alba, jntr-un container
rotund. Guernsey nu §tie de unde a primit EI apa alba - nici de ce
EI 0 dore§te.
Ne§tiind, nu-i pasiL
206
tS.
TRATAMENT ~OC
i-a luat cateva luni sa rna adaptez la Rote des pre Lo-
it osh. "Adaptarea" este un cuvant foarte larg, pentru a
descrie un ciclu complet de §oc, respingere, furie, depresie, resem-
nare, acceptare. Succesiunea mea seman a, in mod remarcabil, cu
tiparele descoperite de altii §i cu studiile cu privire la reac\ia omu-
lui, atunci cand este anuntat de 0 moarte apropiata, cauzata de
boala sau leziuni.
Ceva era pe moarte in mine. Realizasem de mult ca Dumne-
zeul copilariei mele nu exista - cel pu\in, nu in forma §i substanta
imaginata de enculturatia mea. Cu toate aces tea, acceptasem in to-
tali tate conceptul de creator §i creat - a fost suficient sa rna uit in
jurul meu, la ordinea elaborata §i complicata a proiectului, a sim-
biozei care face lntregul proces sa func!ioneze, la copacii care cresc
direct in sus, daca Ii se acorda §ansa, care lmi ofera mie §i celorlalte
fiinte care respira oxigen, ceea ce ne trebuie, in timp ce noi i-am
hranit fara sa ne dam seama, pentru 0 perioada lunga de timp, cu
reziduurile noastre, de care aveau nevoie ca sa existe ...echilibrul
intregii planete, ale earei benzi energetice de filtrare exterioare
permit exact cantitatea ~i calitatea potrivita de lumina solara, atat
de critica pentru dezvoltarea biologicului ... ~i, desigur, lantul trofic.
Rote despre Loosh ex plica totul foarte frumos. Cel mai im-
portant, ea explica scopul, motivul, rostul tuturor lucrurilor. Acest
factor imi scapase mult timp. Raspunsul cu Loosh era simplu §i evi-
207
_ _ _ _ _ _ _ ROBERTA. MONROE _ _ _ _ _ _ __
dent. Motivul era aeolo, lIltr-un mod foarte prozaie. Produeeam, in-
tr-adevar, Ceva de Valoare. Loosh. Dad reu~eai , in cele din urma,
sa treci dincolo de barierele emo\ionale implicate, devenea dificil,
chiar ~i atunci, sa gase~ti Iipsuri in conceptul general. 0 explica\ie
a totalita\ii eomportamentului ~i istoriei umane.
Mai ramaneau INSPEC.
Oare erau gradinari, colectori de Loosh, sau supraveghetori?
intrebarea m-a torturat ~i m-a chinuit multe saptamani, inainte de
a rna hotiiri, in final, sa aflu, intr-un fel sau altul.
intr-o anumita noapte, dupa ce cu greu am avut doua cicluri
de somn, m-am trezit brusc ~i am stat lini~tit in pat. Evident ea frica
mea de ceea ce ~ putea descoperi, era mai mare dedit erezusem.
M-am despaI1it cu dificultate de fizic, apoi m-am strecurat afara din
aI doilea corp, in timp ce pluteam. Am scanat pentru semnalul de
localizare a INSPEC, dar nu I-am gasit. Aeest lueru m-a deconcertat
la inceput, dar eram hotarat ~i temerar. Am folosit IdentullNSPEC
- Rote totala pe care 0 aveam despre ELE - m-am intins, m-am con-
centrat §i m-am abandon at. A existat 0 senza\ie rapida, seurta de
rotire, niei 0 impresie cii a§ trece prin inele, apoi intuneric adane §i
eram nemi~cat. Nimie mai mult.
Se forma percep\ia ca Identul pe care-l folosisem nu era sufi-
cient. A§ fi putut sa fiu la poarta teritoriului INSPEC, dar nu ave am
pa~aportul de intrare. Nu incercasem nieiodata sa rna duc la ELE, ci
ELE se intalneau lntotdeauna cu mine. Nu aveam nici 0 percep\ie cu
privire la realitatea/ starea lor; prin urmare, ajunsesem doar in 10-
cui intalnirilor noastre. Dad m-a~ fi coneentrat pe ...
M-a trecut 0 vibra\ie calda. (Poarfe bine, domnule Monroe.
Ai dreptate.)
Am inceput, oarecum, sa rna relaxez. Cel pu\in ajunsesem
pana aici ~i eel putin ELE nu-mi spuneau "Berbee".
(Poate li-ar p/itcea mai mult dacit am folosi Identui prin
care te $tim cel mai bine. Credem cit acum e$ti pregiititpentru el.)
208
_ _ _ __ CALATORIJ iNDEI'ARTATE _ _ _ _ _ __
Pregatit pentru el, un nume, tie rna cunose eel mai bine
... Care ar putea fi el?
. (As!Jalleell)
Ashaneen. Era atat familiar, cat §i ciudat. Din nou, acel senti-
ment de a incerca siHi revii dintr-o amnezie severa - §i rabdarea
blandii a cclor care incearca sa rna ajule sa-mi amilllesc. Dar Loosh ...
(Sun/em cOII,I·tienli de perturbarea pe care ai slIforit-o. A
fast necesar sit te COl?fi·llllli cu ea. E inerentit, cum sjJui ttt.)
Atunci Rotc c!espre Loosh afast real! Am inceput sa licaresc...
(Tradllcerea e cea care nil esle realii. Dificuttalea de a pia-
sa Piimiintul ~i vulorile umane, ill mod coresplmziifor, ill pers-
pective ~i energii care IIU lill de lilllp $i spafiu, este un factor
foarle.familiar /leI/1m tine.)
M-am intors spre interior, accesand Rote dcspre Loosh.
Loosh, 0 cnergic generata de intreaga via\a organica, in diferite gra-
de de puritate, cea mai pura ~i mai puternidi provenind de la oa-
meni - generata de activitatea umana, care declan~eaza emotie cea
mai in alta dintre emo\ii fiind - iubirea? Oare Loosh este iubi~e~?
(Continuli, Ashaneell.)
Dar, conform Rote despre Loosh, Loosh este eliminat, atunci
dnd via\a i~i incheie existen\a sa fizica, atunci dnd apare durerea,
furia, ura ... acestea nu pOI fi la fel ca dragostea.
(Cum ai defilli iubirea, ill fermeni liii?)
~tiam cii va fi in urmiitoarea inlrebare in ordinea lucrurilor
§i nu. am putut g:~Si un raspuns. De-a lungul istoriei, marile min!i ~i
mam fllosofl au ll1cercat, reu~ind doar paI1ial, iar eu nu ma numa-
ram printre ei. Nici nu a~ indrazni sa incere.
(Dar ~tii cit exislit. Iubirea IIU este a ilttzie.)
Am eliberat Rote despre Loosh ~i m·am retras profund in in-
terior, scan and. Era mai u~or din aceasta perspectiva, sau poate era
yorba de prezenta energici INSPEC. S-a prezentat mai mull ca un
amcstec simultan ~i secvenlial, de acorduri muzicale ~i melodii
209
_ _ _ _ _ _ _ _ 1I08£RT A. MONROE _ _ _._ _ _ __
scurte - doar ca nu era sunet, erau tipare in culori de lumina. Ri-
sipit in aglomerarea de armonie, disonan~a, discordie, entuziasm,
distractie , frica ~i emo\ie ~i incepand la scurt timp dupa na~tere, am
avut perceptia unor ocazionale izhucniri de alb ... mai intai de la
mama ~i de la tatal meu, apoi f1ashuri mai mid, a caror sursii nu am
putut sa 0 identific. Am continuat sa scanez prin primii mei ani de
via\a, ca sa descopar orice Iicarire u~oara de alb, care sa porneascii
din mine, pe care eu am emis-o. Spre uimirea mea, tot ce am putut
gasi a fost 0 mica stralucire alba, pentru un caine Airedale pe nume
Pete. Eram Sigur ca fata din Iiceu, care era numele ei? ... nid macar
o palpaire, de niciun fel.
(Cea maj eomund eoneepfie gre~jtd este jnstinelul de su-
praviefuire, manifestat timpuriu.)
Am fost de acord. Totu~i, nu puteam sa in~eleg de ceo Acordu-
rile ro~u ~i roz stralueitor ~i melodia imperioasa erau impresio-
nante, chiar ~i din acest punct de vedere; nu e de mirare ca 0 buc\a
ignoranta ca mine, sa aiba 0 perceptie gre~ita. Am mers inainte
prin incurcatura in care eram, in mogul rapid-inainte ~i am putut sa
observ izbucniri certe ~i solide de alb, iei ~i colo, de care nu fuse-
sem con~tient, iar realitatea lor m-a deprimat ~i m-a intristat - pen-
tru ca nu am gasit nicio emisie semnificativa care sa piece de la
mine ~i care sa fie cat de cat asemanatoare. Totul venea spre mine,
iar eu am luat ~i nu am reaqionat. IOlr-un final, am oprit derularea,
nu am vrut sa merg mai departe. Nu prea eram un produditor bun
de Loosh. Prea multe alte tipare de culoare ~i melodii. Cu exceptia
momentului prezent. ~tiam ca, in cateva puncte, unele emisii puter-
nice ie~eau din mine. Mi-a trebuit atiit de mult limp!
(in{elegi formele undii. Toale provin de la aeeea~i ramura
de baza, eulorile ~j albul.
Diferenfa estefreevenfa # amplitudinea.)
~tiam ce fiiceau EI ~i apreeiam. Concentrarea mea era abatu-
ta de la ceea ce credeam ca a fost neplacut, inapoi la 0 pozitie abs-
210
_ __ __ CALATORlI iNDEPARTAT£ _ _ _ _ _ __
tracta, insa 0 pozitie trunchi-~i-riidacini. Folosind acelea~i lucruri -
experien!a interactiva - eineva incepe sil inve!e sa-~i exprime furia,
durerea, frica ~i toate celelalte §i, in cele din urma - in cazul ferieit,
daca termina cu bine cursul - iese 0 forma de unda energetica spe-
eiala, etichetata iubire. insa nu §tim, cu adevarat, ce este ea §i -
incep sa fiu tot mai convins de asta - cum s-o folosim cu adevarat.
(0 ~coald alent proieclatd, de invd/are comprimald.)
Sa inva!ilm sa fim producatori de Loosh/iubire de inalta cali-
tate. Con§tiin!a fizica umana fiind, intr-o foarte mare masura, com-
plet neimplicata in proces, acest lucru poate fi un ingredient impor-
tant. Pu!ini ale~i sunt con~tien~i de planul non-fizic - cel pu!in in
mod public. incepea sa fie destul de dificil pentru cunoa~terea
mea. Cu toate acestea, am inceput sa primesc 0 percep~ie foarte
vaga, evaziva dar era totu~i prezenta. Ce soar intampla, dad vaca
Guernsey descoperii ca laptele ei are valoare? Ce ar putea sil faca ea
insa~i cu el, in cazul in care nu avea un vilel pe care sa-I hraneasca?
Putea oare sa-I pastreze? Putea oare sa-~i cumpere mai mult fan sau
mai multe bare de proteine-vitamine, pe care sa Ie Iinga? Ce-ar fi
dad ar descoperi ca omul ia laptele pe care II produce? Sa se impo-
triveasca, sa refuze sa mai dea lapte? Atunei nu ar mai avea 0 pa-
~une in care sa pasca, protectie impotriva cainilor salbatici, un taur
ciind avea nevoie - §i, mai presus de toate, un adapost unde sa sea-
pe de durere. Nein\elegand timpul secvenlial, ea uita ca durerea se
amelioreaza, in cele din urma. Poate chiar daca ar ~ti, nu i-ar pasa.
Nu ar dori sa strice ceva bun. Prin urmare: Cui ii pasa? Cui i-ar pasa!
(Pentm afolosi termenul tdu, nu pO!i invinge sistemul.)
Perceplia era inca acolo, estompata ~i a§tepta sa fie explicata
sau inleleasa. ~i ce se intampla cu cei care inving, totu§i, sistemul?
Trebuie sa existe intotdeauna exceplii, nici un sistem nu este per-
fect, este nevoie de 0 singura anomalie pentru a dovedi 0 statistica
sau pentru a crea una. Sunt ele transportate intr-un loe unde sa de-
vina carne de hamburgeri? Daca e a§a, atunci hamburgerul este,
211
_ _ _ _ _ _ _ ROBERT A. MONROE _ _ _ _ _ _ __
oare, un fel de super Loosh sau ceva cu towl diferit? Face parte tot
din produsul sistemului, sau este rugina care c Inlaturata ~i arun-
cata de pe ustensile?
lar viteii - care este rolullor? Nu vor fi niciodatii produdtori
de Loosh; este nevoie doar de un taur la cincizeci de vaci, astfel in-
cat exista un surplus. in natura - sistem? - fara sa se intervina, exis-
ta un mod automat care regleaza .. .impersonalitatea aeestei pers-
pective de pozi\ie dominanta, iar pozi\ia de pradator nu se afla, cu
siguran\il, In eoloana ca~tigatoare. A~teapta pUlin, perceplia de-
vine mai puternid. Nu ar exista nici 0 produqie de Loosh, fad eel
pu\in un, hmmm, un taur. Ded, el este un produdtor indirect de
Loosh, vital pentru metoda. Ma s·ai deduce ~i la fel se intftmpla eu
iarba, fanul, apa, mineralele ~i restu!.
(Ami1lte~te-!i formete tale de Iwdii, frecIJen!ele ritmltlui
care-Ii plac atat de mlltt.)
Sa vedem. Dad un emi\ator inteligent propaga anumite
unde, ele pot sa rezoneze cu alte vibra\ii asemanatoare, pcntru a
forma un tipar multiplu care, dad fie gandim ea este Lumina - ar
fi: alb! Deci, nu trebuie sa fii antena produsului final sau traductor,
ci doar unul dintre oscilatoare. E posibil sa nu afi~ezi niciodata ra-
dia\ii reale de Loosh, dar ai un rol vital in produeerea ei. Amintin-
du-mi de seanarea din primii mei ani, m-am sim\it mult mai bine.
(Atunci, ce te deranjeazii?)
Percep\ia Inca rna mai rodea in interior, ELE aveau drcptate.
Ce a~ face cu Loosh/iubire, dad a~ avea un depozit mare, plin eu
acest produs? Sa-I dau? Mi-ar veni inapoi cu dobanda ~i ar trebui sa
eonstruiese un alt depozit, unde sa stoehez volumul din ce in ce mai
mare de produs. Percep\ia a ereseut puternie. Era atat de evident
...Cineva, Undeva. Daea ~ putea ...
(Nu e~ti pregiitit in acest punct)
Pregatit sa rna due Undcva? Sa-lintalnesc pe Cineva?
212
_ _ __ _ C.4L.4 TORll iNDEPA.RTAfE _ _ _ _ _ __
~i, in toate acestea, unde vii incadra\i vOi, prietene? Dad a~
avea curajul sa·i intreb ...
(Noi l1U sllntem Cineva, cllm zici til, nici 1111 sUlitem de Un-
deva-ul indicat de tine. De asemenea, nu sun tern piistrdtorii
Grddillii Pilmantlilui ~i IIici griidillari. Nici nu colectiim ~i nu
transforilm in altil parte, Loosh/ energie produsii de oameni. Nu
ne incadrilm nicilieri in proceslll comprimat de inviltare al oa-
menilor. insil am observatprodllcerea ~i dezvoltarea I~i, incil de
la illceputuri. Participilm cand esle 1Ievoie,jilrii sil intrerupem
secven!a de inviltare. 0 astfel de nevoie este exprimatii atunci
cand existd un blocaj influx. 0 as{(el de participare serve~te, in
cele din urmil, unei necesitd!i vitalepentru 1Ioi.)
Sim\eam nevoia de a pune intrebarea. Este ...
(Undeva IIU este raiul din istoria voastril. El alost creat,
a~a ctlm au fost create toate celelalte sisteme.)
Apoi Cineva ...
(Este un creator care afost creat. Tu e~ti un creator care a
fost creat. Fiecare dintre voi poartd 0 micd Rote, cum 0 nume~ti
til, din Cineva, care te-a creat. Prin aceastii Rote a lui Cineva,
creatorul vostru, purta!i 0 percePfie a creatorului care I-a creat
pe Cineva.)
M-am in tors spre interior. Chiar ~i C\I acest punet de vedere,
a fost greu sii dau deoparte logica seeven\ialii. Pereeplia u~oaril era
modul in care a apiirut multitudinea de distorsiuni, idei §i orientari
gre~ite. Un nivel scazut de cuno§tinre poate fi periculos, iar imagi-
nalia umana ereatoare a faeut restuI. Dad nu ar fi fost un Cineva ...
(Oamenii nu ar exista.)
M-am intors la ideea de Loosh/ iubire. Aeest Undeva trebuie
sa fie un loc deosebit, ca sa se poata oeupa de atat de mult Loosh .
Ar corespunde perfect multor eoneepte despre rai. Am devenit visa-
tor. Poate am putea merge macar la marginea lui Undeva, ca sa
capilt 0 noliune des pre locul/starea unde exista atat de multil iu-
213
 ROBERT A. MONROE __ ._ _ _ _._ _ _ _
bire - binein!eles ca in apropiere, nu in el. doar ca sa observ de la
distanla. Mi-ar oferi atat de multe raspunsuri ...
(Nu ceri prea mult, domnule Monroe. PI/tem aranja. Ti·
ne'(e bine .. .)
C.IJQ.
...Chiar §i inchis ermetic, radialia era atat de puternici, incat
era aproape insuportabilii ... Mil. sim!eam ca ~i cum a~ fi fost scildat in
transpira!ie, rna topeam ... dar nu era caJdurii ...~i am inceput sa rna
cutremur din cauza unor suspine istovitoare ~i nu puteam sa in\eleg
de ce ...apoi radialia s·a relaxat §i m·am deschis putin. Era 0 forma
intre mine ~i radialii, care ma ecrana §i am putut sa percep un halou
peste tot in jurul formei, de la radialia de dincolo. Mi·a amintit de pic,
turile religioase pe care Ie vazusem, doar ci asta se petreceain timp
real §i in culori mult diferite de cele pe baza de pigment ...
(Aici este cea mai apropiata distanfa pe care 0 pOli tolera.
Deviem mare parte din tiparele energetice, care sunt doar rezi·
dUll aleatoriu - scurgere, cum ai 1Il£mi-o tu - din energiafunda·
mentala. Concelltreaza·te mai degrabii prillllOi, decat prin mar·
ginea exterioara. Asta te va ajuta.)
Cu mare dificultate, am redus unghiul §i m·am concentrat pe
centrul formei ... ~i am inceput sa ma racoresc §i sa ma calmez .. .in·
cet, sinele meu rational §i observator a inceput sa apara din nou,
dominand valul emotional cople§itor, care ma invaluise ... era ca §i
cum a§ fi perce put printr·o fereastra fumurie §i trebuia sa lucrez
continuu, pentru a men\ine emotia sub nivelul pragului, bucuria
minunata §i stralucilOare. veneralia, respectul, s·au contopit in·
tr·una singura, insa cu fla§uri individuale tempo rare din fiecare
...toml trecea prin mine, pe masura ce am reactionat la radia\ie, in·
capabil sa 0 impiedic ~i tinand·o cu greu sub control. Acesta ar fi,
in mod categoric, raiul suprem, ACASA ...
(Observd cu 0 aiel/fie mai mare. Poli sa () fad.)
214
_ _ _ _ _ CALA TORII iNDEPARTATE _ _ _ _ _ __
M·am uitat prin seutul de sticlii fumurie, care era prietenul
meu INSPEC ... ~i i·am fost recunoscator, pentru ca ~tiam ca, daca
reac\ionez astfel numai la refleclie, scurgerea, intreaga folta a ra·
dia\iei m·ar fi spulberat, 1111 eram pregatit pentru asta, daca aceas·
ta era perccPlia de la marginea indepartata ... acolo, la distan\a, era
o forma de viala radianta, de dimcnsiuni incredibile, prima mea
perceplie a fost a unui humanoid inalt, cu bralele intinse in fala, cu
palmcle i~ ... dar tot la fel de repede, nu era .. .in schimb, un
glob, stralucitor, cu marginile neelare, in spatele lui un altul, iden·
tic ca aspect, in spatele lui un altul, 0 cascada continua, care se in.
tindea pana la infinit, dincolo de capacitatea mea de perceplic ... de
la fiecare vcncau nenumaratc manunchiuri de fascieole sau raze,
uncle enorme ca diametru, altele nu mai late de 0 fractiune de mi·
limetru, toale uniforme ca dimensiune pe toata lungim~a lor §i din·
colo de perceptia mea in ceea ce prive~te destinatia lor, uncle din·
tre ele trecand atat de aproape de mine, incat sim\eam cii a~ putea
sa rna intind ~i sa ating una ...
(Vrei safaci acest lucrn? Te vom ajuta, dacd este nevoie.)
Am ezitat, apoi cu asigurarea calda a formei INSPEC care rna
ecrana, am intins 0 parte din mine in afara, cu prudcn!a ~i am atins
cea mai mica raza apropiata de mine .. .intr-o clipa, ~ocul s·a raspan·
dit prin tot ceea ce credeam ca sunt ~i am §tiut §i am in\eles ca voi
uita dad voi incerca sa·mi amintesc, pentru ca ceea ce eram nu pu.
lea sa facit [ala realitatH ei .. .insii nu voi fi nieiodata la fel, chiar daca
nu·mi voi am inti, doar ca s·a intamplat §i bucuria indescriptibila de
a §ti doar cii s·a intamplat §i ecourile vor reverbera in mine intreaga
eternitate, oriee ar fi insemnat eternitatea ... u§or, am simlit cum rna
desprind de raza ~i m·am prabu§it in spatele formei de ecranare a
prietenului meu INSPEC .... Prieten? INSPEC? Mi·am dat seam a atun.
ci cat de provinciale au fost percep\iile mele. De asemenea, mi·am
dat seama cat de limitate au fost ... globurile radiante, razele emise...
215
 ROBERT A. MONRO£ _ . _ _ _ __ CA LATORll iNDEPARTATE _ _ _ _ _ __

(Ai reacfjonat Joarle bine la exptmerea inifiala. Ellergia
ta umana Loosh/iubire este transmlttatii in a'lltrul a ceea ce
percepi. De acolo este redirec!iollatii in ceea ce nllme~ti mze, in
pztnctele in care este cel mai mutt nevoie de ea. Cdncl vei progre-
sa, te vom putea ghida clitre una dintre destinalii, asltel jncat sli
po!i observa rezultatele.)
Percep\ia mea nu era suficient de puternicii, pentru a aduce
nici macar 0 liciirire cu privire la ce ar putca inscmna cxpunerea la
intreaga fo!,\il a unor astfel de raze. Dar curiozitatea mea umana nu
ar per mite ca intrcbarea fundamentala sa raman a fara raspuns,
acum, ell rna lini~tisem oarecum.
(AJost creat. AJost mereu acolo, IlU avem percep!ia II1l11i
illceput. E~ti gala sit Ie illtorci acum?)
M-am intors spre interior ~i m-am inchis complet.
eel de-al doilea corp al meu. Am alunecat in el cu u~urin\ii, apoi in fi-
zic. Sim\eam furnicaturi in bra!ul drept, din cauza lipsei de circula-
lie. Evident ea statusem culeat pe el. Am flectat bratul de mai multe
ori cugetand, ~a cum facusem de atatea ori inainte:' Sii presupunem
ca nu ar fi existat semnalul de intoarcere, cat de mult ~ putea sta
plecat, sau nu m-~ mai intoarce niciodata? Atunci, stand in intune-
ric, ascultiind greierii de afara, briza u~oara mirosind a piimant, care
intra prin fereastra deschisa, sim\ind dldura fierbinte a micului
nostru caine Steamboat, care dormea lini§tit, lipit de tal pile picio-
arelor mele, respira!ia regulata a lui Nancy care dormea langa mine
- mi-am sim\it obrajii umezi ~i cateva lacrimi ramase in ochii.
~i mi-am amintit, Nu mult, dar mi-am amintit! M-am ridicat
din pat, dorind sa sar in sus ~i sa strig, cuprins de 0 bucurie de nein-
\eles. Steamboat ~i-a ridicat capul §i s-a uitat la mine curios, apoi s-a
~ezat la loc. Solia mea §i-a schimbat pozi\ia, cilnd m-am ridicat, apoi,

QJ!L treptat, a revenit la ritmul regulat de respiralie. Nu ~ vrea sa 0

... Eram din nou inapoi, in intunericul familiar. doar dl acum trezesc, intrucat are nevoie sa se odihneasd ~i sa-~i refad puterile,
mi se parea gol ~i steril, dar energia INSPEC era inca langa mine M-am intins pe spate §i mi-am amintit. Candva inainte de ivi-
... acum ar trebui sa creez un Ident nou pentru ei, daca ei pot ra- rea zorilor, am adormit ~i eu .
mane atat de calmi, in condi\ii ...
(INSPEC e laJel de bun ca oricare aitlll.)
Dar nu am putut sa 0 las a~a. Oridit de agitat a§ fi fost, ~tiam
ca trebuie sa intreb, pentru cil ~tiusem d ei erau superiori, dar cat
de mult ...
(Noi suntem creari, la Jel cum # til e~ti creat. Mai mlltt de-
cat atiit, este important ca tu sa ai propria pel'ceptie. La - wm
splli tu? - timpul potrivU, vei gasi lin motiv pentrtl acest lucnt')
Dintr-o data, am sim\it un semnal puternie, urgent, care ma
tragea de spate. I-am rezistat la inceput, nu doream sa plec, dar
semnalul era persistent. Cu tiparul cald de in\elegere, primit de la
prietenul meu INSPEC, m-am intors ~i am urmat semnalul. Instan-
taneu, pluteam deasupra corpului meu fizic. Acolo dedesubt, era
216 217

t4.
o LECTIE U~OARA
'- _ (Nu va.fi ace/a#. la Rote de atunci ca1ld ai i1lcercat sa-I
~ ra: 3:40 diminea(a ... treaz, alert, odihnit, relaxat
1t..) ...desprins u~or din fizic, am alunecat imediat din al
doilea corp §i am ~teptat un semnal. Nu era nici unul, a~a ca m-am
abandonat ~i am lasat Sinelc total sa preia controlul. Era agita\ia
obi~nuita, nu prea mare, ~i aveam Identullui BB aproape de mine.
Perceplia mea despre el era total diferita. Era complet inchis. ~i
neutru. Ceala exterioara, sublire, a Zonei Intermediare 11 faceau ~i
mai pu\in distinct.
Am incercat sa ma uniformizez. (Hei, prietene, cefaci?)
BB s-a deschis u~or. (0, satlll, RAM.)
(Credeam cafaci salturi ,napoi, spre KT-95)
Adevenit neutru. (Sigur.)
M-am uniformizat foarte incet. (Potsiifac ceva pentnt tine?)
(Nil .. .Nu.) Ainceput sa se inchida. (Stau ~i eu pe aici.)
Arata ca cineva care-§i pierduse cel mai bun prieten, ceea ce
era exact cazul din perspcctiva lui ~i, partial, diOlr-o alta - in sensul
ca acela~i M, dnd va aparea in cele din urma, va fi fundamental
schimbat, cu nuanta unica inva\ata din expericllla in corp uman,
permanent intrclesuta ~i suprapusa peste fiin\a care devcnise. Ar
putea fi interpretata ca 0 pierdere, daca BB nu accepta modificarea
sau se ~tepta doar la structura de KT-95, care fusese M.
Am incercat 0 alta abordare. (Ei bil1e, nu po!i ramdne aid
pentru totdeatma.)
218
CA.LA.TORII iNDEPA.RTATE
-------
BB a licarit. (Pentru totdeauna? Ce-i asta?)
Am liciirit. (Este, ull. .. o expresie umana.)
. A vi brat. (Nu vreau sa am nimic de-a face cu actiunea
uma1ltl!)
I-am trimis-o puternie ~i direct. (0 saprime~ti 0 Rote despre
oameni. Daca tZU, tzu-l vei C/mo~te pe prietenul tau AA, atu1lci
cdnd va ie~i. Nu vei avea nici un fet de Ident despre el.)
BB a vibrat. (Sigur, 0 sa am! Nu Pjerzi lucruri de genul asta!)
scoti. _Chiar ~i atunci, ai avut probleme cu Identullui. iIi garan-
tez ca este doar 0 mica parte din ea, era pe drumul de illtrare,
era abia la inceput.)
S-a intors spre interior §i s-a inchis. Am primit brusc percep-
lia ca am facut-o din nou. Ce 0 sa fac cu el? Nu era 0 pisica sau un
ciiine fara stapan, pe care sa-I iau cu mine, sa-l hranesc §i sa-i gasesc
un camino Era ridieol. Sa-i fac rost de un corp uman? Cum ~ putea
sa fac asta? Si era sigur ca nu avea de gand sa se alature liniei uma-
ne §i sa intre in fizic, prin Stalia de Intrare. Po\i sa inveli sa inoli,
fara sa te bagi in apa ~i fara sa te uzi?
Am incercat sa ies din situalie, iOlr-un mod elegant. (Poate ca
cel mai bine ar.fi sa te i1ltorci la KT-95 # sa renun(i fa foate astea.)
BB s-a deschis u~or. (Am fticut-o deja. MoOm dus # moOm
intors.)
Am ~teptat. Nu voiam sa intru in detalii, daca puteam sa
evil. Stiam di va continua - ceea ce s·a §i intiimplat.
(Era 0 gaurd, iar gaura era goala. Ai simlit vreodatii asta?)
Am revenit la normal. (Da, am trecut prin asta. 0 sa ramd-
na goalii, pelltru ca este proiectatii pentru 0 anumitii bucld. Ni-
mic altceva nu se va potrivi.)
. (AA af!>st.o ~ucla illteligentd, sa ~tjj. Prea inteligent pen-
tru bmele lUI. Vlte m ce I-a bagat.)
(Se intdmpld.)
219
_ _ _ _ _ _ _ ROBERT A. MONROE _ _ _ _ _ _ __
Eram pe punctul de a ma intoarce ~i de a ma elibera cat de
atent puteam, dar era prea tarziu. Am avut percep\ia puternidi ca
va gasi solulie care ma va implica. Am avut dreptate.
S-a luminat foarte puternic. (Tu pofi sa 0 Jaci!)
(Ce saJae?)
(Sa-tni dai Rote despre oameni. Alunci a$fi pregatit pen-
tru el.)
Am licarit. (Nil a$ $ti de zmde sa ineep.)
(Atunci arata-mi cum func!ioneazii.)
(Cum safac asta? Ar trebui siifii om .. .)
(Nu, nu, nu ar trebui,), a intervenit repede BB. (Til te de-
piasezi fara lin corp fizic.)
(Ei bine, da, dar. ..)
(Til $i ell mine, ne-am agatat clliar de la illceput, RAM. Ca
ni$te prieteni vechi. Am ullldentsolid pentru tine. Asifel incat tu
pOfi sa-mifiighid, rapid ~i scurt. Ce zici de asia?)
M-am uniformizat. (Cum este s(lfii uman, spus intr-o singu-
ra ieelie tI~oarii?) • rara pe un versant. Un barbat statea ghemuit la margine a piiduriL
S-a luminal ~i mai mull. (Asta e, asIa e!)
Era in regula. Nu era chiar situa\ia cand orbul il conduce pe
orb, dar aproape. Tot ce puteam face, era sa parcurg in fuga ceea ce
aveam eu drept cuno~tin\e fundamentale, sa-i arat ... da! Sa-i arat!
Asta ar trebui sa-Ilamureasdi.
M-am deschis. (Bine. Principalullucrll despre a ji om este
supravie!uirea. Aceasla e eea mai mare pereePlie din Ire toate.
Pentru majoritatea oameniloT, asta e mai presus de orice.)
Adevenit opac. (Ce este supravieluirea?)
(Sa ramai in viafii.)
(Cefel de problema este asIa? E~ti viti, ramiii in viata.)
M-am uniformizat. (Nu ~i daea e~ti intr-un corpfizic. Impri-
marea apare pentTll majoritatea ea sa ramiinii itl viatii intr-un
corp fizic - nimic mai mult. Hi i~i folosesc de cele mai mulle ori
220
_ - -_ _ CAL A TORI! [N DEPARTATE _ _ _ _ _ __
energia, ineercalld sa supravieluiasca, intr-unfel sau altul. Aceas-
la este cauza a aproajJe tuturor prohlemelor oamenilor. [nstinc-
tul de supraviefuire e atat dejJuternic, itlCal complica lotul. Sfar-
~it de leclie.)
BB s-a rostogolit. (Haide. asta e cea mai ciudatii Rote pe
care mi-ai aruncat-o vreodata!)
(Nu e chiar a~a de amuzant, atunci cand e$ti implicat.
Crezi ea asta e singura realitate $i nimic alteeva.)
Acontinuat sa se rostogoleasca ~i mi-am dat seama ca era sin-
gurul mod de a pricepe ideea. Arata-i. Du-I jos pe plaja ~i urmare~te
inotatorii ... (Hai, urmeazii-mi [dentul.)
BB s-a luminat. (SiguT, RAM!)
M-am intors, am facut 0 rasucire de 180 de grade ~i m-am lan-
sat in jos prin inele, impreuna cu noul meu prieten KT-95, in spa-
tele meu. Lasa centrele mari, du-te la lucrurile elementare ... nu in
civiliza\ie, zone fizice periferice ...Asia mijlocie, da ... asla ar fi potri-
vita ... m-am oprit exact deasupra unui deal sumbru, cu 0 padure
BB era l;lnga mine ~i i-am indreptat alenlia spre el. Ceea ce parea a
fi 0 caprioara pa~tea in ierburi, nu departe de om. Acesta a ridicat
o pu~ca, a lintit ~i a tras. Cilprioara a cazul, dand din picioare ~i
omul a alergat spre ea, a tras capul caprioarei spre spate ~i i-a taiat
gatul cu un cUlit. Sangele a \a~nit din gatul caprioarei ~i, in cele din
urma, a devenit inerta. Omul a pus animalul pe umar §i a mefs pe
langa padure, in direqia unei colibe de piatra. L-am urmat, in timp
ce BB ma impingea.
(Omul ala, a ucis cea/altiijiinfii.)
(Da.)
(De ce afi1cut asta? Nil e prea multii supraviefuire acolo!)
(Nit pentTlt ciiprioara, animalut, cealaltii... uII, jiinfii.
Omul are nellOie de truptll ciiprioarei.)
221
_ _ _ _ _ _ _ ROBERT A MONlWE
BB a devenit opac. (Ce-ar putea sajaca CII el? Are deja lin
corp.)
M·am uniformizat, fii prcgatit. (Pentru a sllpravietui. EI are
nevoie sa manance.)
(Sa mantince! Ce e miincarea?)
(0 introduce in prop'illl sail corp fizic, penlrll a-i da ener-
gie sa supraviellliasca, ca sa poata ram(me in viata. Asia e ceea
ce idenlificam drepl maneare.)
(Cealaltafiinfii, IIh, caprioara, ea Ilt1 a supravieluit, nu a
ramas in via/a ... lIh, din punet de vederefizic. Am avut 0 percep-
fie despre energia care a parasit-o. )
o leqie u~oara! (Ei bille, oamenii sllnt ceaa ce noi identifi-
cam drept specie dominanta, uh, fiintele vii de aid Ele Sllllt in
vaiful a ceea ce lIumim lallt trofic. Hrana se mtme~/e ceea ee
mallcam. Speciile mici sllnl consumale de speciile mat man,
care, la rtiudullor, sunt consumate de speciile mai mari, pana
cand se ajunge la om. EI nu este eel mai mare, dar esle cel mai
inteligent, de aceea esle spacia dOTTJinanta. Ef mananca aproape
tot ca cre$te.)
BB era Intors spre interior §i licarea, in timp ce il urmam pe
omul acela, la coliha de piatra. Omul a dat jos caprioara de pe umar
~i I-a atarnat cu capulin jos pe un suport, In afara u~ii ascunse de 0
perdea. Apoi a intrat.
BB a licarit. (Are de gand sa, uh, 0 manance?)
(Mai tarziu. Trebuie mai intai sa 0 lase fa malurat penlTlt
o vreme, sa se scurga sallgele din ea. Vrei sa intn?)
Nu avea alta alternativa, astfelincat I-am condus prin zidul
de piatra. Inauntru, era un mic foc care ardea In centrul unei po-
dele de lut. In jurul focului erau trei persoane, 0 femeie ~i doi copii
mid. Femeia amesteca intr-o oaHi ce atarna deasupra focului, iar cei
doi copii priveau cu tacomie. Barbatul s-a ~ezat, ~i-a scos haina grea
~i a acceptat castronul pe care ii-a dat femeia. Ainceput sa manan-
222
_ _ __ _ CALA TORII iNDEPARTATE _ _ _ _ _ __
ce, folosindu-~i degetele pentru a trage bucatile de mancare din
castron ~i sorbind din el. BB m-a imp ins repede.
. (Ce afost ce afticul el!)
(Acum mtintincii, ia hueiiti de mancare # Ie introduce in
tTltplllluj.)
(Da, da, am primit perceptia, afost inainte! EI a alunecat
dintr-o parte a corpului lui!)
Am devenit opac, apoi m-am luminal. (Asta afost haina lui.
Nu e trltpullui, este 0 hucatti de material, pe care 0 pune pentTlt
a se fncalzi. Acesta este urmatorullucru de care are nevoie pen-
tru a supravie/ui - sa-$i men/ina corpulfizic, astfol incat sti fie
suficient de cald sau de rece ~i sa-Iprotejeze de vtiltimare. Acesta
este motivul pentru coliha, uh, in care suntem acum. il ajutd
sti-~i protejeze corpulfizic. Focul ... uh, radialia din mijloc, asta
ii ajuta sa Ie fie cald.)
Am avut percep\ia ca BB era la fel de concentrat ca cineva
care ar fi fascinat de mi~carea capului unei cobre, direct in fata lui.
M-am concentrat pe el, incercand sa determin exact ce ~i cat de
mult din scena iI penetra ca 0 Rote reala. Cum sa explici cald ~i rece,
sau un lucru atat de simplu ca un foc de gatit, sau constanta atentie
~i 1ntrelinere de care are nevoie corpul fizic, cuiva care nu a fost ni-
ciodata in a~a ceva? Apoi, BB rna impingea din nou.
(RAM, RAM!) Vibra cu putere. (0 omoara pe cealaltd!)
M-am intors. Barbatul se deplasase spre femeia de la foe ~i 0
impinsese la pam ant. Era deasupra ei, corpullui linand-o pe loc,
bralele strans In jurul ei, bralele ei In jurullui. Rochia lunga ~i as-
prii fusese ridicata deasupra ~oldurilor, iar ei se zbateau violent, cu
picioarele ei deschise in jurul taliei lui. Cei doi copii mancau din
castron, total indiferenti. Nefiind genul de voyeur, am putut fi des-
tul de clinic.
M-am uniformizat. (EI nu 0 omoara. Et se, uh, reproduc.)
(Ceeste.. .)
223
 ROBERT A. MONROE _ _ _ _ ._ _ _ _ __
(i$i imbina energiile. pentru a forma a a treia. Fac mpii
ale lor, ca cele doua mai mici care mandnca Idnga foc. Sunt si-
gur ca ei Ie-au fticut pe cele doua.)
(De ce arface asIa?)
(Este cea mai mare parte a sllpraviefuirii. Fii 0 copie de-a
ta $i continui sii traie$ti in ea. Este un factor de baza pelltru toa-
te speciile vii, nil doar pentru oameni. Rote este ca in primul
riind te reproduci, illainle de a ajunge /(1 a manca, lafrig sau cal-
dllra, sallia orice altceua.)
(Dar au facut deja doua.)
(Asta e un fel de garantie cii cel pu(in unul ua suprauie!ui,
pentru a face aile exemplare. Daca aceste doua tinere mor sau
sunt omorate, inainte de aface copii, atutlci a treia pe care 0 fac
acum s-arputea sii traiascii suficient de mllit, pentm aface mpii)
BB a licarit. (De ce ar muri, sail arfi omorate?)
(Asta e una dintre problemele vietii fizice. Este mai U$or
sii mori sau sitfii ucis, deciit sii triiie§ti. Instinctul puternic de su-
pravieluire este necesar pentru a aJinge echilibrul. Asta duce la
alte probleme.)
(Ce probleme?)
(Vom ajunge Ia ele, pe parcurs.)
El s-a concentrat pe cei doi de jos, care i~i incheiasera actul
sexual ~i erau inapoi la foc, manciind. (Cei doi mari nusunt lafol.)
(Oameni, dar diferili. Analizeaza Rote cand I-ai ajuns din
urmiipeAA - a vrutsii se intoarca §isiifiefomeie. Apoi, data tlr-
miitoare, afost femeie. Oamenii stmtfie de sex masculin, fie fe-
minin. Este nevoie de un biil'bat §i de 0 femeie pentru reprodu-
cere, pentru aface 0 copie.)
BB s-a retras in interior, apoi s-a deschis. (Tu ce e~ti?)
(Barbat.)
(Aifost vreodatiifemeie?)
(Nu am nici 0 Rote despre asta, deci cred cii nu.)
224
_ _ cALA TORll fNDEPARTATE _ _ _ _ _ __
S-a deschis mai mult. (Nu existii nimic de genul asta in
KT-95. nu am auut niciodatii 0 percep/ie ca asta, siifaci 0 copie
a ta. Fascinant!)
Am intervenit. (Ei bine, nu este exact 0 copie a ta, ci un
amestec fizic al celor doi $i speri safie 0 copie a ta, dar de cele
mai multe ori, nu e a~a. Este doar un vehiculfizic. Bucla care in-
tra in el ar putea fi complet strainii.)
BB s-a rostogolit. (Nu te ingrijora, RAM. Nu sunt atat defas-
cinat.)
(Am primit percep!ia ca bucle mai puternice decdt tine au
fost prinse in ciclul uman.)
S-a uniformizat. (in acest moment, nu inleleg chestia asta
cu supravie!uirea. Arfi prea mult pentru mine. Mancatul, pot sa
ma adaptez la el, cald $i rece. Daca ei potface acest lucru, pot #
eu. Reproducerea, producerea de mpi~ ar puteafi amuzanta; 0$
putea safac un joc interesant din ea.)
Nu am putut sa rna ablin. (Vltimele cuvinte celebre. Haide.)
A devenit opac. (Nu am nici 0 perceptie despre asta. Vlti-
mele cuvinte?)
M-am in tors, am trecut prin zid, sigur ca BB era in urma mea.
M-am conectat la singurulloc care ~tiam ca-i va oferi 0 Rote puter-
nica, cu privire la modul in care distorsiunea s-ar putea acumula.
Ident New York, centrul Manhattan-ului, incepe cu strada West For-
ty-second. Mi~carea a fost destul de scurta §i am ajuns la nivelul tro-
tuarului. Compozitele umane obi§nuite se aglomerau unul in cela-
lalt, inghesuindu·se, plimbandu-se, grabindu·se §i pierzand vremea.
Restaurantele, vechile cinematografe care ru~u filme porno, sex
shop-urile, magazinele de discuri cu muzidi tare, traficul de auto-
mobile §i camioane care umpleau strada - nu se schimbase aproa-
pe deloc in treizeci de ani, ci erau doar mai accentuate. Da, asta ii
va arata. BB era in mijlocul trecatorilor, ferindu-se inutil ~i incer-
225
_ _ _ _ _ _ _ ROBERT A. MONROE
cand sa evite sa se loveasea de oameni. L-am dus dupa col~, departe
de nebunie.
EI a liearit. (De unde au aparut tori d§tia?)
(Intersec/ia lumii, obi~llIIiau sa 0 numeasca.. Vin de pre-
tutilldeni, mul!i dintre ei locuiesc in apropiere.)
(De ce vin aici, in acest loc!)
M-am uniformizat. (Percep!ia este cd po!i sd gdse§ti tot ce
vrei aici, in New York.)
BB a vi brat. (Tot nu in,teleg, chiar dacd slmt aici, in mijlo-
cullucrurilor. )
(Este doar Identul, asta e tot. Dar ei fac acela§i lucrlt ca §i
omul de acolo din pddure, fiecare dintre ei. jncearcd sd supra-
viefuiascd. Fac totul pentru a rdmane vii.)
BB a liearit. (Eu nu primesc aceea§i perceptie. lar zgomo-
tul Benzii Mma agitd prea mult. Lucrurile disonante din bandd,
e cel mai rdu! Nu am primit asta de nicdieri, niciodata! De unde
vin toate astea?)
M-am uniformizat. (jnchide-te pulin, a sa-Ii fie mai Il§or.
Zgomotul vine de la noi, oamenii. Disollanta asta deranjanta,
mi-am dat seama in cele din urma, sunt emo!iile tor.)
(Emo!ii?)
(Nu voi incerca sa-It dau 0 percepfie despre ea, trebuie sa
fii am, pentru a trai aceasta e:\perienfd. Este urmatoarea pro-
blema mare, dupa instinctul de supraviefuire. it determina pe
oameni sd faca lucruri pe care nu Val; de fapt, sa Ie faca.)
Aliearit, pe jumatate deschis. (De cefac tot zgomotul dsta?)
Am revenit la normal. (Ei nu §tiu ca afac.)
S-a intors spre interior, inehis. Apoi, s-a desehis u~or. (Tu e~ti
am. Cum de nu fad zgomot in Banda M de genul asla?)
(Fac. Doar ca il controlezpentrrt moment. jnapoi infizic,
itfac, sunt sigur.)
226
_ _ __ _ CALATORII fNDEPARTATE _ _ _ _ _ __
BB s·a desehis ~i s-a uniformizat. (Bine. Dacii tu supoT1i,
atunci pot ~i eu. Acum, care-i treaba cu supravie!uirea asta?)
. Am facu! 0 rotire completa. (La a scurta distanfd de aici,
po!i sa-!i satisfaci toate nevoile de supravie!uire. Cat de mult
vrei, orice gen vrei, ori de cate ori dore§ti. jltoca/izezi # it iei.)
BB a liciirit. (Toate, uh,felurile de hrana, uh, mancare?)
(De la localul ala cu hamburgeri, pana in varful turnului
acela, din departare. Intrd §i i!i vor da.)
(Cald §i rece, ull, coliba de slat in ea, chestiile alea pe care
Ie pune!i pe trupul vostru?)
(Toate sunt aici.)
(Ce zici de aface oopi~ uh... da, reproducerea?)
M-am rostogolit. (Cred capOfiface rost§i de asta, dacd cau-
fi slljicient de mult. Cam totul este aici, uh, safaci aCfiuneaJara
aface oopii)
BB a devenit opae. (De ce ai vrea sa a faci, daca nu faci 00-
pii?!)
Am liearit. (Percep!ia mea este cd amprentarea despre su-
pravie!uire afast atat de puternica, incat au vrut sd se asigure
ca fiecare specie face ce trebuie ca sa se reprodllcd. Deci, actul
de aface afast fdcut safie, uk ... distractiv.)
EI a devenit opae din nou. (Distractiv! Aceta de acolo nu pd-
reau sa. se distreze!)
(Trebuie safii am, pentru a obfine aceastaperceptie. Ea nu
poate fi trimisa nici intr-o Rate. Oricum, po/i sa-Ii satisfaci acea
parte din instinctul de supraviefuire, oricat de mult dore~ti.)
BB s-a luminat puternie. (Atunci, care-i problema? Totul e
sub control! Oamenii ob!in ceea ce-~i doresc, au totulta dispozifie,
fiecare bucld absoarbe ciit vrea # se intoarce de unde a venit.)
M-am intors spre interior ~i m·am inehis. Se transforma in-
tr-o leqie difieilll pentru mine, nu pentru el. Eram destul de sigur
ca nu va functiona - ~i a~a era. Cum pot sa-i transmit faptul ell loti
227
 ROBERT A. MONROE _ _ _ _ _ _ __
oamenii trebuie sa-~i petreaca cea mai mare din timpullor in starea
de veghe, muncind inU'-un fel sau altul, doar pentru a sllpravie\ui,
ca oamenii doresc acelea~i lucru ~i se omoara intre ei pentru a-I ob-
\ine, ca se implica atiit de mult in supravie\uire, incat nu ~tiu cand
sa se opreasca, atunci dind au destul, ca oamenii formeaza mari
c1uburi pe care Ie numesc na\iuni ~i incearca sa distruga alte na\iu-
ni despre care cred ca Ie amenin(a supravie~uirea, ca asta Ie ocupa
giindurile lor ~i aqiunile atiit de profund, incat au uitat complet
orice alta cxisten\a in afara de cea fizica, umana ...
(Ai din nOli scurgeri, RAM,) a intervenit BB. (Ai dreptate.
Nu a~ ob!ine 0 perceptie despre niciuna dintre situa!ii. Ce e ches-
tia asta Cll munca? Vrei sa sput ca oamenii se omoara ~j se ma-
nanca intre ei? Ce vrei sa sput cu au uitat?)
Am facut tot ce am putut. (Munca este ceea ce foc oamenii
pentru a ob/ine bani, ull, energie ca sa plateasca, uh, 0 dalt altor
oameni, asifel incat acet oametli sa Ie dea ce doresc pentru a-~i
satisfoce nevoite lor de supravie!lIire.)
(Energie bani, nll-i a~a? TreblfJe sajie chestii destul de pu-
ternice. Nu am nici un [dent despre ei.)
(Nu at de unde. Doar oamenii all # este ceva strict jizic.
Nu jimclioneaza nicaieri, dedit pe Pamantuljizic # cu alIi oa-
meni. Mai rau decat aldt,jiecare grup de oameni, uh, nafjuni ...)
(Marile cluburi. Avem eluburi de joc itl KT-95.)
(Da, marile eluburi de oameni. Hecare are propriul tip de
energie-bani ~ilac comer{ cu bani.)
BB s-a uniformizat. (Deci, daca vreau sa manlinc un cerb,
sau sa am 0 colibt1 in care sa stau, 0 invelitoare pentru corpul
meu, trebuie sa dau energie-bani pentru asta.)
(Munce~ti, pldte~ti ~i vei obfine.)
S-a concentrat pe m~inile in mi~care. (Dar invetitorite as-
tea? Pute/i sa Ie luafi tot pe energie-bani?)
(Asta e lot ce-!i tl'ebuie.)
228
_ _ __ _ CALATORlliNDEPARTATE _ _ _ _ _ __
(E prea complicat pentru mine.) BB s-a Iini~tit complet
(Daca arji sa jiu om, a~ sta departe de tot restul ~i a~foce doar
mpH # aldt .... Ce e a~a de aml/zant?)
Ma rostogoleam cu putere ~i nu puteam sa raman inch is.
EI a devenit opac. ($i pentru asta e nevoie de energie-bani?)
(intr-un Jel sau altul.)
Dintr·o data, am sim\it un semnal urgent pentru a reveni in
fizic, puternic ~i c1ar. Am incercatsa-i rezist ~i reu~isem sa-i atrag
aten\ia lui BB, in acel~i timp. Trebuia sa ma intorc, dar nu puteam
sii-Ilas unde era, nu ar ~ti cum sa iasa ...dar semnalul era prea pu-
ternic ~i nu am putut sa rezist. Am inceput sa ma deplasez incet, in
timp ce incercam sa rezist, apoi am accelerat rapid, intrucat ma ho-
tiirasem sa ma intorc sa viid care e problema ~i sa ma intorc cat de
repede voi putea. Am ajuns la al dolea corp, am alunecat in el rapid
~i am intrat in fizic. M-am ridicat din pat ~i m-am uitat in jurul meu.
Totul parea normal, nu vezica plina, nu furnicaturi in brat sau pi-
cior, din cauza circula\iei proaste, nici 0 durere. Trebuie sa fi fost
ceva extern, sunetul telefonului, avioanele cu reac\ie care zboarii
deasupra, orice ar fi fost, nu era important. Mi-am amintit imediat
de BB ~i mi I-am imaginat stand uimit pe trotuar, la intersectia din-
tre Forty-second ~i Broadway. Am trecut printr-o relaxare rapida,
pentru a incerca sa ma calmez ~i sa ma extracorporalizez, dar eram
prea agitat ~i nu am reu~it. Pe la incercarea a ~asea, am adormit.
Cand m-am trezit, era diminea\a. M-am gandit sa incerc sa ies
~i sa-I ajut pe BB, dar era un moment nepotrivit pentru mine. Mi-am
petrecut ziua conform programului meu obi~nuit, gandindu-ma
din dnd in cand la BB. Era un caz in care eram suta la sutii respon-
sabil ~i ~tiam asta. In cele din urma, dupa-amiaza tarziu, m-am sim-
(it suficient de obosit ca sa ma relaxez ~i m·am dus la laborator, am
intrat ~i am incuiat u~a. Am stabilit semnalele sonore ce urmau sa
fie emise ~i am intrat in cabinii. M-am intins pe patul cu apii, mi-am
pus ca~tile pe urechi ~i aproape imediat am inceput sa ma relaxez.
229
_ _ _ _ _ _ _ ROBERT A. MONROE _ __ _ _ _ __
Restul a fost u~or. M-am desprins de fizic, am alunecat din al doilea
corp, am inceput sa rna intind ~i m-am oprit. 0 forma era direct in
fata mea.
BB era foarte lini~tit. (Gand ai fnceput saltlll acela scurt, am
urmat pur ~i simplu [dentul tilu. Nu aveam de gand sli rliman in
tot zgomotul lila din Bat/da M, in /ipsa tao Mult mai bitle aici.)
(Sper cli este.)
(Suprav;efuirea ta este, probabi/, pllternicd. Ai mai mult
de 0 coliM.)
Am lidirit. (Aceasta till este 0 colibd, este locul tmde lucrez.)
(Am 0 percepfie solidd cu tine care ie~i din corptll jizic
acolo. Asia e al tilu?)
Am vibrat. (Sigur cd e al metl! Nu intru in corpurile altor
oamen;.)
(Decenll?)
Am Jicarit. (Ei bine, Ilk, este impotriva regulilor.)
(Ge regllli?)
(Nu $Iiu, nil, till, percepfia esle cli nu 0 facioNil cred cd a~
putea, dacli a$ vrea.)
($t# cd te invarfi $i te rdsuce~ti de mtllte ori, attlnci cand
ie~i?)
M-am Iini~tit. (Etl nu am 0 percepfie din exterior, tlrmliritl-
du-mli in acfiune.)
($i tlOifacem ceva similarin KT-95, intr-un joc pe care-Iju-
cdm. Ne duce §i ne scoate din sistemul de deasllpra noastrli. Hei,
ce fac loate acele bllcle in coliba aceea mare de acolo?)
Am vibrat. (Nu Ie-ai dus acolo, nu?)
BB s-a lini~tit. (Doar am stat jJe acolo pUfin, nu am putut
sli-li atrag atenlia, afa cli a trebuit slifac ceva. Am trimis ClUeva
Rote clitre unul sau doi oameni. S-au btlcurat ca Ie-au primit. Ge
facei?)
230
CALATOIW iNDEPARTATE _ _ _ _ _ __
(inceared sli spargii obiceiul de sUjJravie{uire ... $i sa rein-
vete ceea ce au uitat. Este 0 $coald.)
. (Eu nil primesc Ilici 0 percepfie cli afi avea nevoie de 0
,~coalii, pentru aface aeest lucru.)
M-am intors. (Til ai nevoie de restllilecliei tale u$oare.)
M-am conectat ~i m-am intins, m-am indreptat spre inelul in-
ferior, riimamind defazat fa\a de fizic. Aceasta a fost partea dificila,
dar eram sigur ca yom fi ignora\i ~i neagresa\i, daca yom ramane
doar pe marginea superioara. Nu a~teptam cu nerabdare acest lu-
cru. Din motive de compara\ie, am folosit acela~i Ident: strada For-
ty-second, din New York. Afost 0 deplasare scurta ~i am ajuns la 15 m
deasupra strazii. BB era langa mine.
S-a lini~tit. (itUlpoi aici din nOtt. Nu existli nicio dijiJren!d,
cu exceptia unei mase mai mari de oameni.)
(Gonce1/treazd-te pe cei pe care-i percepi celmai bine.)
BB s-a deschis ~i , evident, sesiza schimbarea tipului de forme.
Omul care se griibea la marginea trotuarului, pentru a face semn
unui taxi ~i apoi pii~ind prin el, dupa care s-a oprit uluit de faptul cii
m~inii dupa m~ina trecea prin spa\iul ce parea sa-I ocupe. nna-
rul slab cu par lung, care nu piirea sa aiba mai mult de optsprezece
ani, care incerca sa atraga atentia unui grup de tineri rezema\i de 0
ma~ina parcata, cerand un fum din ligara pc care ~i-o treceau unul
altuia, dar fiind incapabil sa Ie atraga aten\ia, deoarece ei nu pot
sa-I vada sau sa-I auda. Poli\istul voinic In uniforma, care-~i rote~te
bastonul, plimbandu-se agale prin fala vitrinelor, complet incon~­
tient de faptul ca nu este observat. Femeia imbracata elegant, de
varsta nedeterminata, incerciind sa gaseascit 0 monedii in geanta,
pentru a cumpara un ziar, in timp ce mergea printr-o diidire din
apropierc. Omul in varsta care vrea sa cumpere serviciile a doua
tin ere prostituate, langa 0 u~a ce duce la etaj ~i e suparat pentru ca
ele nu ~tiu cit exista. Batrana care merge incet de-a lungul strazii,
fara sa vada nimic in jur, aplecandu-se din dnd in dnd ~i incer-
231
_ _ _ _ _ _ _ ROBER'! A MONROE
cand sa ia un rest de ligara fumata pe jumatate, dar mana ei trece
prin ea. Omul negricios care sta sfidator in mijlocul mullimii in mi~­
care, ura intensa de pe fala lui ~i culitul din mana, lovind fiecare tre-
cator, fara sa-~i dea seama ca nu face rau ~i nu rane~te pc nimeni. Ba-
tranul barbos de la barul de peste drum, care incearea sa ridice ~i
arunce pc jos fiecare bautura pusa din fala vreunui client, apoi sc ur-
ea in spatele c1ientului, pentru a incerca sa oblinii gustul ~i efectul
baunlrii, ~a cum Ie simtc c1ientul, neobservat ~i fara nici un rezultat.
M-am intors la BB. (E suftcient?)
Alicarit puternic. (Ce se inlampla cu ei?)
(Ei au muritfizj(; dar nu 0 ~tiu. Tot ce-~i amintesc este
existenfafizicd umana ~ incearcd sd se agate de ea. Asta e tot ce
au, cred ei.)
(Nu pOfi sd Ie dai 0 perceP!ie diferitd?)
M-am uniformizat. (Daca te referi la mine, trebuie sa-i ajut,
atunci cdnd ajung in acest cielu. Mai slmt # al!ii carefac 0 carie-
ra din asta.)
BB a devenit opac. (Cal'iera?)
(Asta e tot ce fac, incearcd sa atraga atenfja lin or astfel de
oameni. Ai vrea sa prime~ti 0 percepfie despre 0 distorsiulle ex-
trema a instinctului de supraviefuil'e?)
Ellicari. (Sigur, da-j dmmul.)
~tiam ea e tulburat, dar trebuia sa merg pan ala capat. Atunci
puteam sa fiu sigur ca va aprecia inelele exterioare. M-am conectat
la Identul gramezii sexuale ~i m-am intins. Dupa 0 mi~care scurta,
ne-am oprit. Eram la mai pUlin de trei metri distanla. Alaturi de
mine, BB s-a concentrat, a devenit opac ~i s-a inch is. Am a~teptat ~i
in cele din urma s-a deschis din nou u~or. M-am concentrat departe
de gram ada de forme umane care se zvarcoleau ~i m-am inchis pe
jumatate. Nu mai suportam.
BB a vibrat slab. (Ce s-a intamplat Cll ei!)
232
_ _ __ _ CALA TORII fNDEPARTATE _ _ __ _ _ _
(Au mUritfizic ~i celpu!in ~tiu ca sunt dife1'ifj, nu respon-
sabili, cred ei, a$a ca se manifesta cum vor.)
(Dar, uk, cefac, a~a?) .
(Nu-i intereseaza nimic decat sa se reproduca - nu safaca
ropi~ ci doar actll/ de reproduce1'e. Asta e tot ce $tiu $i tot ceea ce
VOT. Continua sit iltce1'ce, dar nu au nici 0 salisfactie, penfm cit
e nevoie de un trup fizic ~a cum it $tiu - iar ei nu au a$a ceva.)
BB a incercat sa se concentreze din nou ~i s-a intors in alta
direclie. (Sa p/ecitm de aici.)
Am vrut ca aceasta Rote sa fie absolut reaJa. (E$ti convins?)
(Da, da, kai sii plecitm.)
M-am conectat ~i m-am intins spre exterior, convins ca ma ur-
meaza. Am trecut prin densitatea de forme gri nemi~cate. care nu
erau nici aici, nici acolo, pUlin con~tiente ~i a~teptand sa se intam-
pie ceva - ~i se va intiimpla, totul pozitiv. Foarte pu\in zgomot in
Banda M, de acolo. Ne-am oprit in centrul urmatorului inel interior.
Acolo crau forme peste tot in jurul nostru, foarte umane. Fiecare
era con~tienta ~i activa intr-un cerc stramt, care includea doar pro-
priile lor Rote.
BS m-a inghiontit. (De ce te opre$ti aici? Zgomotul este in
continuare mare.)
M-am deschis. (Existd 0 dife1'enfil mare. Acestea ~tiu ca nu
mai au tmpuri fizice, dar nimic mai mult. Concentreazit-te pe
cdfiva $i vei obfine 0 percepfie.)
BB s-a intors §i s-a uitat la 0 femeie care parea sa se plimbe cu
mi~diri incete, intr-un singur loc. Parea de vilrsta mijlocie, suprapon-
dcraIa, cu lacrimi pe obraji... (imi pare ritu, imipare ritu, mami nu
a vrut sii fe lase,papU$U mea, dar nu a avut ceface, dar 0 sit mil in-
tore, 0 sii mit intorc imediat ce 0 sitpot ... Ma intorc eu cumva...)
I-am aratat un om care parea a fi de §aizeci de ani ~i care se
plimba rcpcde inainte ~i inapoi, lovind cu pumnul in palma ceaIaItii
... BB s-a concentrat din nou ... (La naiba, la naiba, la naiba! Exact
233
_ _ _ _ _ _ _ ROBERT A. MONTWE _ _ _ _ _ _ __
cand!e rezalvasem pe taate $i venise vremea sa mil adiJmesc §i sa
mil distrez. La naiba! Acum, ea 0 sii cheitule tot pe haine # excur-
sii prill fume §I eu am riimas pe dina.farii. Trebllie sa rna intorc
cumva trebuie sa am ce e al meu. La naiha! La naiha! .. .)
Ne-am intors in direc~ia unui om de varsta nedeterminata,
care parea eli e a~ezat ~i i~i agita incet capul dintr-o parte .in alta, ui:
tandu-se fix in fala ... (Nu am avut niciodatii §ansa de a-I spun: ca
nu am vrut sii 0 bat. Bram beat, eram beat, asta e tot. Ce a sa.fac
acum? $tiam cii IIrmeazii curba aceea pe drum ... Trebule sa fie
ceva ce pot.face .. .) . .. .
o fata sublire in jeans alba~lri ne-a atras aten\la. Cu mamlle
pe ~olduri, se uita in jur sfidator ...(La naiha! ~sta ~ tat ce in~eam­
nii a muri! Nu viid nici un Dumnezeu sau mgen ... Am §tlut eu,
am §tiut! Rahal!)
Ne-am deplasat cu atenlie In jurul diferitelor forme umane
animate ~i am vazut 0 alta, un om de varstii mijlocie,. cu paml di-
runt, stand In picioare ~i uitandu-se la cea~, cu bra(ele tncruCl~ate ...
(Bi blne, am fiicut tot ce am putut. Le-am liisat bani in
bancii casa in stare bunii, asigurarea va acaperi ipoteca. Raata
din d;eapta .fata /Tebuie infacuitd. Hope Be~ va av:a grij~ de
contractul Haimes. Compania 0 sii-mi simta lipsa. MI-arfi placut
sa mal iau a datd cina la restaurant, nu a sa mal manallc nlcio-
data fmcte de mare atdt de bune .. .) ., .'
BB s-a intors spre mine. (Este strans mchls. Nu putem aJun-
ge/a el?)
Eram normal. (Du-te §i incearcii.)
S-a deplasat direct In fala omului, arundndu-i mici Rote in
fa~a. De fiecare data, omul i~i flutura mana ca ~i dnd ar fi alungat
o museli insistenta. in afari! de asta, nu a existat nici 0 reac~ie. BB a
renuntat in cele din urma ~i m-a urmat, pe masura ce m-am intors
~i am i~~it din ceata inelului. imi era greu sa accept eli fusesem oda-
ta la fel de pro fund concentrat in HTSI, dar eram sigur cii a~a era.
234
_ __ __ CALA TORII jNDEPARTATE _ _ _ _ _ __
Daca Rote a mea despre asta era acolo, era complet acoperit. imi
place sa cred eli m-am eliberat de ea, binein(eles.
inca 0 oprire, inainte de a ajunge la punctul de nul ar trebui
sa fie de ajuns. Cand cea!a a ineeput sa se diminueze oarecum,
ne-am oprit. 0 femeie statea in mijlocul a ceea ee parea a fi 0 agio-
merare de stanci. Adevenit imediat con~tienta de noi ~i a inceput
sa lipe. BB a vrut sa dea inapoi.
Femeia a venit spre noi, fluturandu-§i bralele. (Stall departe
de mine, vai,jiipturi ale dlavolului! Am fast 0 pilciltaasii, dar nu
am piiciituit mal mult decat tali ceilalli, vii spun! Nu mii pute!i
duce in iad, pelltru cil sunt 0 fomeie bunii! Du-te dupd curve/e
alea de pe Front Streetf)
S-a opril brusc, a cazul in genunchi, eu capul plecal, plan-
gand. (Vdrog, lIumdducefi in iad ... Va rag! Vreaudaarsiifiucu
fiica mea. Epe aici pe undeva, ea a;ost aldt de btmii. A murit
inaintea mea. $tiu cd nu s-a dus in iad ... Va rog, vii rag!)
Am facul ce am putut. (Fiica fa afost bunii. Dacii stai lini§-
titit, va veni §i fe va gasi. Gande~te-te fa ea, sfai lini§titii ii gan-
de§te-te la ea, iar ea te va giisi. Cum 0 chema?)
Hoholele femeii au scazut in intensilate, dar capuI i-a riimas
aplecal ~i nu putea sa gandeasca c1ar. Am oblinut 0 perceplie. (Clai-
re Ie va gilsi faarte curdnd.)
Femeia §i-a ridicat incet eapul, cu ochi mirap, in limp ce m-am
inlors ~i I-am condus pc BB mai deparle spre exterior prin ceala.
BB a venit langa mine. (Ai scos-o /a capdt, RAM.)
Am revenit la normal. (Naracuf incepatorului.)
Adevenit opac. (Ce este.. .)
(Aile chestii amene~ti. Haide.)
Uneori, modul meu de navigare nu era alat de bun pc cal
mi-~ fi doril. in cele din urma, am ic§it din eealli, intr-o zona des-
ehisa. Aeesta era punctul de oprire ales de mine. La dreapta, valurile
unui ocean albastru sc loveau rilmic de un (arm slaneos. Deasupra,
235

_ _ _ _ _ _ _ ROBERT A. MONROE
cerul era de un albastru mai deschis, fira nori. in fata no astra era 0
cabana de lemn simpHI. ~i in spatele ei se ridica un munte lmpadurit.
Putea sa fie ori Maine, ori California, dar nu era. Nu era nimic.
(Hei, de ce ne oprim?), a intervenit BB.
(Ident Charlie. Un prieten de-al mell. it/cearcd-I.)
L-a incercat ~i am ~tiut ce se intampla. Tot ce percepeam a in-
trat bruse in BB, oceanul, malul, cabana, cerul ~i muntele. Aliearit.
(Suntem inapoi pe Pdmantul tdu?)
M-am uniformizat. (Nu, Charlie afdcut acest lac.)
BB a devenit opac. (Charlie I-afdcut!)
(ii place sd-~i aminteascd de loculluifizic preferat, ~a cd
a fdcut a copie.)
(Poate sdfocd asta?)
(E ca a Rate, aproape.)
U~a cabanei s-a deschis ~i Charlie a ic~il. Era in obi§nuitullui
corp scund, rotund, cu fata rotunda ~i purta dim~a lui obi~nuita cu
earouri. Parul era inehis la culoare ~i drept, de data aceasta, in loe
de obi~nuitele lui bude blonde.
5-a apropiat ~i ne-am strans mainile. (Ei bine, Robert, vad cd
at ie~it din nou.)
(Bund, Charlie. Ce s-a intamplat cu pdrul (du?)
Charlie a liearit. (Uh, am a prietend noud. ii place paml
drept ~i castaniu, a~a cd I-am sclzimbat. Ea esle in cabind. Yret sd
a cuno~ti?)
(Ne-am oprit penlm 0 clipd. Poote data viitoare.)
S-a uitat in direqia lui BB. (Ai pe cineva cu tine?)
M-am uniformizat (Da, un priete/l.)
L-a privit cu atentie. (Pot doar sd vdd marginile a ceva.)
(Salutd-I pe BB.)
Charlie s-a uitat ciudal. (Nu te pot vedea, dar te salut, BB.
Bitle ai venit la Fantasy Land.)
BB a Iiearit. (Uh, salut, Charlie.)
236
_ __ _ _ CALATORII iNDEPARTATE _ _ _ _ _ __
Se vedea surpriza pe fata lui. (L-am auzit! L-am aI/zit, dar
nu-I pot vedea!)
BB s-a rostogolit putin. (Te aud bine, Charlie!)
Charlie s-a intors spre mine. (L-ai invd!at mtina ie~irii in
afara corpului. Acum ai un tovard~ de cdldtorie. E minunat!)
M-am uniformizat. (NIl chiar, Charlie. Yezi tu ...)
(Ya trebui sd-I inveti sit se regleze mai bine, Robert. Nu pot
sd vitd nici mdcar un contur c/ar, doar ceva de gelml unei dr1Qr-
mdri cream de cdldurd, in de~ert. Md mai auzi, uk, BB?)
BB trebuie sa fi extras 0 perceptie despre Charlie, care era
larg deschis.
(Tare ~i c/ar, Charlie. Nivel zero, plus sau minus tret DB.)
Charlie parea multumit. (Asta e limbajul meu, BB! Cel pUlin
pot sd fe aud SPllne-m;, cum i!i place ce am fdcllt aid? Mi-a Illat
ceva sdfoc valurile oceanului sd loveascd CII precizie pietrele, sd
~tii. Hei, Robert, tie iIi plac apusurile de soare. Uile-te la dsta.)
Ne-am inlors ~i ne-am uitat deasupra oceanului. fncet, cerul
albastru desehis s-a intunecat ~i razele ro~ii, portocalii, galbene
s-au contopit impreuna, la orizont. Straturi de nori au aparut, ceea
ce a adaugat perspectiva ~i textura scenei. Marginile norilor aveau
nuante de trandafiriu ~i mov. fmi amintea de Oahu, din Hawaii.
Charlie s-a intors spre mine. (Cum Ii se pare, pentrll un
prim proiect?)
I-am explicat lui BB. (Charlie a fast inginer electronist, in
ultima lui viald fizicd.)
($i cred cit unu/ destul de bun,) a adaugat Charlie. (Nu a
fost nimic atunci, in compara!ie cu ceea ce poli face aici. Care
este domeniul tdu, BB? Lucrezi cu Robert?)
BB a Iicarit. (Eu SUllt de pe KT-95.)
Charlie s-a uitat nedumerit. (KT-95? Asta e ceva nou penlm
mine. Unde-i sediul companiei?)
237
 ROBERTA. MONROE ________ ._______
Am deds sa-i i-a dau direct. (Elnu este de pe Pamanl, Char-
lie. EI nu esle nid macar am.)
M-a privit surprins, dar numai pentru 0 clip it (Acum, haide,
nu ai de gand sd incepeli genlll asia de discufii din nOli!)
Am ras. (E adevaraf, Charlie.)
S-a intors spre locul unde-\ percepea pe BB. (Robert ma ali-
menteaw Cit toale acesle idei ciudate despre aile lumi, cam/Jllri
de energie despre care nu ~tim nimic, genul asia de Illcruri. Pot
sa inteleg pilrerea lui despre 0 posibUa viata inteligenta pe alte
planete, undeva dincolo de sistemul nO!lru. sou:r, dar nu !a asia
se refira. Viara umanii, care opereaza ch,ar III .modul ~n c~r~
sunl acum, pot sa in{eleg # asta. Ded, Ie are pe tme ca sa-I apll'
sa-i joci ofesta lui Charlie. Te defazezi putin, ca sa arari ca 0 cea-
la ~i poftim! Robert are a superfiinfa.)
BB a Iicarit. (Ei, Charlie, eu IIU am .. .)
(Bine, pot sa accept 0 gluma.)
Achicotit. (De unde zid ca e~ti?)
(KT-95, Charlie.) • rea ta vialafizica?)
BB s-a uniformizat. (Este diferit fara de aici.)
(Sigut; pun pariu ca este.) A ras. (Ce faci acolo? Vreau sa
spun tu, personal.)
(Eu, uh.. .joc jocuri.)
(Ce fil de jocuri?)
(Sunt greu de explicat, dar pot sa-Ii arat unul.)
Charlie a zambito (Bine, arala-mi. Sunt un bilial din Mis-
souri.)
Am intervenit. (Nu cred ca ar trebui sa ...BB. Nol, uh, nu
avem suficient timp.)
Charlie a ras cu putere. (Vrei sa-I scali din incurcdturd, nu,
Robert? Arfi trebuit sii-Ipregate~ti mal bine. Cred ca, BB, ai venit
pe Pamant ca sa ne salvezi pe noi, oamell#, de 1I0i In#n~, sd op-
re~ti dee/a1I~area bombelor nue/eare sau ceva de genul asta.)
238
____ _ _ cA LA TORII fNDEPARTATE _ _ _ _ _ _ ___
BB a devenit opac. (Nu, llU. Amfostin vizita asta in TSI ~i .. .)
(0 simp/a vizif.a, asIa e tal!)
(Asia e tot. Apoi .. .)
(Unde zici ca e KT-95 asta, de unde spui ca vii?)
BB a liciirit. (UIl, doar la caleva salturi distanlli, in direclia
aceea.)
Charlie s-a intors spre mine, zambind ironic. (Frumoasd in-
cercare, Robert. Apreciez efortullau ~i allui BB ca sa inventari
asta. Aduce!i-mi ni~te dovezi serioase ~i a sa va cred.)
Am zambit. (Voi continua sa illcerc. Trebuie sa pleciim
acum. iIi mulfumesc pentTll ospitalitale. Mi-a placut apusul tiiu.)
Am dat mana cu Charlie, apoi el s-a intors spre BB. (Mal vino
in vizitil, BB. Nu trebuie sa a$lePfi ca Roberl sa te aduca.)
BB a vibrat. (Nu?)
(Vino ori de cale ori vrei. Data vi/toare nu va trebui safil
dltfazat. Atunci te voi putea vedea mai bine.)
(Apropo,) am spus, (te-ai hotiiral ce vei face In urmatoa-
Aridicat din umeri. (Ma mai gandesc inca la asta. Nu ma
grabesc.)
(Asta e bine. Fii selectiv data vii/oare.)
(Osafiu.)
M-am uniformizat. (Ai grija, Charlie.)
Ne-am iniil\at ~i, curand, eram inapoi in cea\ii ~i am putut
sa-mi dau seama dupa schimbarea de textura, dnd am trecut de
punctul nul. De aid inainte, lucrurile se vor schimba rapid. intreba-
rea era, unde sa fie oprirea urmatoare? BB era aproape in spatele
meu §i §tiam cii incearcii sa in\eleaga transmisiile substan\iale de
Rote, pe care Ie primea. Am incercat sa obtin 0 percep\ie a impactu-
lui asupra lui, dar era prea inchis. De rapt, nu aveam nevoie, de 0
percep\ie. Charlie il impresionase. Era 0 alta fiin\a umana - de§i
rara corp fiziC, pentru moment - cu care putea sa comunice cu u§u-
239
 ._ _ _ _ _ _ ROBERT A MONROE
rinla. Dupa dezordinea din inele inferioare, Charlie parea perfect
normal, ~Lia cum sa fadi lucruri - sa se joace - in moduri noi ~i in-
teresante pentru BB ~i era 0 fiinta care ayea un simt al umorulni la
fel de dezyoltat ea allui. Doar 0 mica problema. Charlie nn ar crede
ca BB exist:i, chiar daca ar avea Rotc reali
Am decis ca intrasem sufident de adane in inelul exterior,
astfel incat, fara un Ident, m-am oprit u~or. Cea\a era mai pUlin
densa, iar cladirile, neregulat a~ezate, au ineeput sa capete forma-
fiecare la 0 distanla corespunzatoare de eealalta, fiecare diferita ca
design, mai mult sau mai pulin. Multe piireau sa fie construite din
piatra, cele mai multe erau dotate eu turle, domuri, sau tumnri in
diferite configura!ii, uncle ayeau ferestre circulare cu vitralii elabo-
rate. Am eoborat in fata celei mai apropiatc cHidiri. in aeest Limp. 0
femeie a aparut la u~a din fala ~i a coborat treptele largi. Cand a
ajuns la ultima, a privit in sus ~i s-a oprit bruse. Nu se citea teama in
ochii ei, ci doar incertitudine.
Am hotarat sa 0 abordez direct. (Nu m~citm.)
Mi-a raspuns imediat. (Nici nu mit a$teplam /a asta. incer-
cam sit mit hotitritsc Ilnde sit te trimi/o Avem alat de multe comi-
tete. Nu actionezi ca un nOli venit.)
Am zambit. (Sun/em doar In vizitil.)
(Preotulnostru spune cit nu existil vizitatori aici,) a riis-
puns ea increzatoare. (Nu ne-aifi gitsit, dacit nu ajfi avut GTedinta
noastrit. Nu e nici 0 problemit sit accepti cli e~ti nou venit. 0 sit te
duc la Thelma. Ea este responsabila comitetu/ui de Intampinare.)
Am zambit. (Nu, mullumesc, suntem doar in trecere.)
S-a uitat nedumerita. (ContinuisitjOlose$#pronumele" noi. "
Crezi cit e~ti mai mult decat 0 persoanit? Allem 0 c/asii despre per-
sonalitiifi multiple, /a care pO/i participa. Dr. Frankel 0 conduce.)
BB a inter venit. (De ce nu mii poale percepe, RAM? Charlie
aPlltut.)
240
_ _ __ _ CALATORll INDEPARTATE _ _ _ __ _ _
Ea mi-a zambit. (Ce ai/itcut ... Oll. Numele titu este Percy
RAM Charles?) .
(Nu chiar), i-am riispuns. Era interesant. Amesteca radialia
lui BB cu a mea, pentru a se potrivi pereep!iei ei.
(E minunat sit ~tii, sit ~tii cu adevdral cd aj uinta ve~icd?)
A intins bralele spre mine. (0, fmi aminlesc atat de bine cum
m-am simlit cand am murit ~i m-au adus aici. Cum ascundeam
mici jndoieli secrete, a$a cd jnteleg cum Ie simfi. $coala de du-
minicd ~i clasele de reindoctrillare ifi vor Idmuri lucrurile. Nu te
ingrijora. Este doar neobi$nuit cit ai ajuns aici pe contpropriu.)
Trebuia sa pun intrebarea. de dragullui BB. EI era foarte con-
central asupra a ceea ee se intampla. (AtUIICi, acesla nu este raiul?
Nu aici sid Dumnezeu?)
Ea a Tis u~or. (Asta e exact intrebarea pe care am pus-a,
cand am vellit aici prima dald. Nufii dezamiigit. Suntem doar
la portite mililui. Preotulliostru, Dr. Fortune, vorbe~te la predicd
despre asia, in fiecare duminicd. Trebuie sit mdrturisesc cd pre-
dicile sunt destlll de diferite de cele ale reverendullti Wilson, pe
vremea cand emm in viata fizicd, in Lexington.)
(Te dllci inapoi?)
S-a inerunta!. (Vrei sd spui, inapoi intr-o via!itfizicd?)
M-am uniformizat. (Cred cd asta e ceea ce vreau sd spun.)
S-a gandit pentru un moment. (Nil ~tiu. Dr. Fortune line pre-
dici despre asta. EI spune cd, atllnci cand pleci de aici, po!i sd te
intorci din nou sau pofi sa mergi ill altd parte.)
BB a intervenit. (inlelegi, RAM? Aceasta, uh, buclit Fortune
a gdsit el ins~i 0 percep!ie solidd!)
M-am intors spre BB, (Ai dreptate.)
Femeia se uita la mine. (Vorbe~ti nedeslu~it, ntt-i U$a? Da,
ered cd percePfia Dr. Fortune este corectii. Dar el este bdrbat, nu
jemeie.)
Am insistat. (Deci, oamenii pleacd de aici?)
241

_ _ _ _ _ _ _ ROBERT A. MONROE
Azambit. (0, da. Pierdem injiecare duminicd cafiva din
congregalia noastrd. Dr. Fortune spune cd e in reguld.)
($tij cumva ce se inttimp/d cu ei?)
(Se ridicd dupd slujbii ~i ies pe ~a din fala, inaintea tutu-
ror celorlalfi. Dttpd aceea, nu-i 1naj vedem niciodatil. Nu mai
sunt acolo cand ie#m. Este un, IIh, ritual pe care biserica noas-
tra it desf~oard aici.)
Am fotiat cat am putut. ($;, in cele din urma, ajung in rail)
Era foarte deschisa §i clara. (Cei mai mulli din congregalia
noastrd cred cd da. Dr. Fortune nu dd un rilspuns clar. La inchei-
erea majoritalii slujbelor, elface un apelul de genul celui pe ca-
re-I facea reverendul Wilson, in viala jizicd. Oatnenii se ridicd,
merg in fala altarlllui ~i acolo Ie spune ceva ce 1I0i restul nu pu-
tem auzi. Apoi cantdm un imn $i ei ies aford.)
(Ce crez; tu? Unde se duc?)
Aezitat. (Nu ~t;u. Lucrurile sunt atiit de diferite aici, fafil
de ce credeam ...§i am invdfat atiit de mult ... Doar ca nu m-am
hotilrat incd.) Apoi a r:is. (Dar im; pui intrebiir;. Oamenii de
care aj nevoie sunt cet de la comisia de intampinare. 0 sd te duc
la ei ...A~teaptil tm minut, ullde te duci?)
(Noi, uh, trebuie sa plec acum.) Am strigat-o, in timp ce ne
iniiltam, (Ne vedem in rai, sper!)
Ea a stat §i ne-a privit cu uimire, pc cand ne indepartam §i, in
final, am pierdut-Q in ceala. M-am intrebat adesca ce a povestit des-
pre vizita noastra - daca a facut-Q. Ne-am deplasat incet, in timp ce
incercam sa-mi fac un plan pentru 0 oprire potrivita pentru ultima
parte a lec\iei. Explicaliile erau atat de superficiale §i saream peste
atat de multe, incat nu eram sigur de valoarea intregii incursiuni.
Nu era 0 treaba pentru un neofit, iar eu eram cu sigurantii unul
dnd era yorba despre leqii rapide, u§oare. Eram inca prea uman.
BB mi-a dat r:ispunsul, cand s-a impins in mine.
(Hei, RAM, mergem in rai acum?)
242
_ _ _ _ _ CALATORII iNDEPARTATE _ _ _ _ _ __
M-am rostogolit pu\in, apoi m-am lini§tit. (Nu inca. Am per-
cePlia cd nu putem, nici daca am vrea.)
. (Atunci, ce spuisa mergem in locul unde existil oameni Cll
care safac scilimb de ciiteva Rate? Asta se presupune ca este lec-
fia mea $i tot ce fac e sd ma plimb de colo-colo, §tii ce vreau sa
spun? Sa ne intoarcem la Charlie.)
Nu i-am raspuns, dar pcrceNia striilucea cu putcrc §i am in-
ceput sa ne deplasam rapid. ~tiam sigur unde trebuia sa se desfa-
§oare ultima noastra vizitiL Am mers pana la marginea cxterioara
a cclui mai indepartat inel, unde ceala era destul de sub\irc. Margi-
nea stralucea pc masura ce ne-am apropiat §i, cand am intrat in ea,
straludrea s-a transformat in surse de lumina individuale - cei care
locuiau aici. Acc§tia crau profesorii, cei care ajuta, a§a-numi\ii ghizi
ai inclelor interioare - toli indeplinind 0 sarcina temporara, dar
dedicata. Aveam un anumit Ident §i m-am conectat la el, cu BB in
urma mea. Catcva momente mai tarziu, ne-am oprit. 0 forma a ie§it
dintr-un grup §i s-a apropiat de noi. Era doar u§or umanoid ca apa-
ri\ie §i stralucea incet.
M-am deschis. (Te-am ascultat, Bill Am venit in vizita.)
Forma s-a uniformizat. (Te a~teptam, Bob, iar acesta este
prietelllll tau de pe KT-95. Bine ai venit, BB.)
BB a licarit. (Uh, buna.)
Faptul ca Bill era con§tient de BB §i de intreaga in§iruire de
evenimente, nu era nid 0 surpriza. Primesc uncori percep\ia slaba ca
intrcaga mea aventura, inclusiv aceasta, a fost planificata cu grija,
inca de la inceput. Astfel cii i-am l:isat pe Bill §i pe BB sa se cunoasca.
BB a inccput. (E~ti am, ca RAMI)
Bill s-a rostogolit pUlin. (Am a masa salida de Rate umane,
BB. Am trecut prin ciclul uman. Dar, in acest punct, nu am un
corp jizic ca Bob.)
(Vrei a Rate de fa mine? Despre ce sunt # alte chestit
de-astea?)
243
_ _ _ _ _ _ _ ROBERT A. MONROE _ _ _ _ _ _ __
(Asta ntt e necesar. Am 0 perceptie bUlIIi despre tille, prie-
tenul tdu, ull, AA, # KT-95. Ceea ce a~ dori esle percepfia ta des-
pre experienfa umana, dupa lecfia ta lI~oara.)
BB a liciirit. (Ntt e, ull, prea solida. E~ti sigur ca 0 vrei?)
Bill s-a uniformizat. (Exact ~a cum este.)
(Da. Ei bine, till ...este cea mai ciudata grupare de jOCllri,
in interiorttl altor jocltri ...Cu, ttll, reguli peste regu/i, care se
combina attit de mult, inctil nu au nici Ull fel de percepfie despre
jocul pe care·1joaca. Apoi devin attit de ocupafi cu altit de multe
jocuri, inctit ttitii ca lotul este un joc. Vitit clliar ~i de ce il joaca
~i cum au ajuns in el, ta inceput.)
(Efoarte bine SPIIS, BB.)
(A,~ putea sit iall Rate pe care am primit-o, doar ce am
acum, sa mit inlorc fa KT-95 ~i sa dislribui un joc dupa celitlalt,
fiecare parle ca joc individual # sitfac buclele de acolo sit se in-
varta aldt de tare, incat sa amefeasca complel.)
(Sunt sigur cit ai putea.)
BB a liciirit. (Dar lipsesc cateva pitrti "'#' ull,joclIl nu este
jocJdrit ele.)
Bill era foarte lini~tit. (Cum arfi .. .)
(Cum se fine scorul! Cine-I fine!)
(Bune intrebitri.)
BB a vibrat. (Vnde e distraclia! De ce sit joc; un joc, daca
nu te distrezi jucandu·l! Toli acei oameni de acolo, Illt am primit
nici 0 perceptie cit s-ar distra, nid mitcar una.)
Bill ~i·a rcvenit la normal. (Se distreazii 0 parte din limp,
iar un#, dar nu mulfi, se distreazit in majoritatea timpului ~i
foarte pUfini tot timpu/, dar sunt greu de giisi/. Percepfia voastra
largd a ratat aceste aspecle de finele.)
BB !idirit. ($i mai e un Iucru.)
(Da?)
244
_ _ _ _ _ CALATORlliNDEPARTATE,_ _ _ _ _ __
(Aceastit altd parte care distorsioneazd alat de grav Ban-
da M... dis01lanfeie. RAM Ie nume~te emofie. Nu am nid cea mai
miaii percepfie despre asia. EI imi spune ca trebuie sitfiu am.)
(Emofia reprezintit punctele, scoru/.)
BB a devenit opac ~i am a~teptat ca Bill sa continue. ~i eu a~
dori sa ~tiu.
Bill a continual. (Emo!ia este ceea ce face ca jocul sit parit
altit de cilldat, dar ea estejocul, singuruljocin care sejoacit toa-
te celelalte. Ceitalli adunit scor in marele joc, subformit de ener-
gie emo/ionalit. Jocul cel mare este s{i controlezi # sit dezvolfi
aceastit energie emo!iona/ii, la starea sa cea mai eficientit, care
este vag definitit de noi, oamenii, ca iubire, panit cand absolvim.
Cu ctit ne cre~tem scorul, cu aldt devine mai distractiv. Cei mai
mulli dintre no; cei de aic; - unde e~ti aCllm - ne clleltuim ener-
gia mergtind sit ajulitm alIi oameni, oricum ~i oricandputem, sd
Ie imbunittiifim scorul- ~i asifel, sit se distreze mai mult.)
BB s-a intors in interior ~i s-a inchis.ln cele din urma, s-a des-
chis din nou. (VII, Bill?)
(Da, BB?)
BB a liciirit. (Nu am nid 0 percepfie despre aceastit energie
a emoliei # a iubirii. Nimic.)
Bill a vibrat u~or. (Binein!eles cd ai.)
BB a devenit opac. (Da?)
(De ce e~ti aici acum? De ce ai fdcut ifortul de a veni ina-
pOi, de pe KT-95? De ce ai ... statpe aid? De ce ai vrut sit treci prin
aceastd IInicii lec!ie u~oara, cu Bob? De ce nil te-ai intors, pur ~i
simplu, fa KT-95, ca sit te jod?)
BB a devenit complet opac, apoi s·a intors incet spre interior
~i s·a inchis total. Nu era nici cea mai mica radiatie sau mi~care in
el, pe care sa 0 pot percepe. Bill s-a intins cu blandete spre el, dar
BB nu a dat nici un riispuns. Nu fusesem nici pe departe prezent
vreodatii, atunci dnd s-a intamplat ceva de genul acesta, cuiva non-
245
_ _ _ _ _ _ _ ROBERT A. MONROE _ _ _ _ _ __
fizie, t'U exeep~ia eelor din inelul eelor buimaci~i in urma mOl1ii fi-
ziee - ~i niei nu urmarisem ineeputul starii dintr-un asemenea eaz.
Am ineeput sa vibrez.
Bill s-a desehis u~or. (Mal bine te-ai intoarce acum. 0 sa
avem grija de el.)
Am vibrat mai mult. (Osafie bine?)
(Absoarbe 0 Rote mare. Faptul cil nu afast niciodatii am,
face ca lucrurile safie ... diforite. Vafi bine.)
Am ineeput sa cred ea nu ar fi trebuit nieiodata sa-Idue pe BB
in aeest tur, cand Bill a intervenit. (Bob, eu amfost eel care i-a dat
Rote care I-a redus la tacere. El sufera de echivalentul a ceea ce
noi obi§nuiam sii numim §oc. intoarce-te, energia ta sliibe$te.
Yom avea grijii de BB. i§i va reveni.)
M-am intors fara tragere de inima, am faeut 0 jumatate de ro-
tire ~i m-am eufundat in jos, urmarind Identul eorpului meu fizk.
Eram relaxat ~i sigur ea nimeni nu-I putea ajuta mai bine pe BB, de-
cat Bill ~i prietenii sai, poate cu exeeptia INSPEC - iar linia de de-
marealie dintre eele doua tipuri de fiinle era roarte, foarte sublire.
Am prcluat al doilea corp ~i am reintrat in fizic, fara incidente. To-
tul era calm ~i normal, in afara de faptul ca am uitat sa verific ora.
in urmatoarele saptamani ~i luni ce au urmat, m-am tot gan-
dit la linia subpre.
·.... e
246
Planul promis
~ ra: 2:32 In zori... treaz, pe deplin con~tient din punct
"t.) de vedere fizic, am perceput semnalul familiar allui
INSPEC, delicat, diseret, dar sesizabil... 0 senzatie de incredere re-
laxata... am intrat in rutina de concentrare, apoi m-am desprins din
corpul fizie ... apoi, pasul al doilea... ea ~i cum m-a§ fl inviirtit incet
cu un aeroplan ... prins in vartej §i cu 0 vaga senzalle de mi§care -
eram alaturi de EI, in punctul nostru de intilnlre obi~nult. Acum
§tiam dt nu vol mal treee dincolo de aeest punct in care se afla EI,
pana cand nu rna voi desprinde total de eorpul fizie. Cu toatil atrae-
lia irezistibila a amintirilor trezite de eeea ee §tiam, credeam ca imi
puteam stilpani pornirile - eel pupn de atunci ineolo.
(Ne amuzii termen# vo§tri omene§ti. A stiipani - ~a cum
ilfolosill voi - nu impliea un moment de control at anexei voas-
Irefizlce, ci abilitatea de a aefiona corespunziJtor. Prin urmare,
avem ce inviJfa de la vol.)
Inca mi se parea greu de crezut ca ei ar fi avut ceva Important
de invalat de la mine, dar daea ~a simteau EI, era in regula.
(No; inv4f1Jm multe lucruri importante de Ia tine # prin
intermedlul tiiu, Ashaneen.)
inca Iml mai amintesc prima mea experien~a in care am de-
venit eo~tient ca nu era nevoie sa formulez intrebari ~i cat de de-
rutant era faptul ca EI percepeau fieeare gand al meu, inc1usiv in-
trebarlle, Inalnte de a avea §ansa de a Ie pune. Lucrurile s-au mal
247
_ _ _ _ _ _ _ ROBERT A. MONROE _ _ _ _ _ _ __
lini~tit,eand am acceptat di tot eeea ee gandeam, credeam ~i sim-
team erau manifestari omene~ti ~i nu provocau niciun fel de jude-
calii. Ce libertate minunata!
(Cu toate astea, nu aifi putut percepe libertatea, daca nu
aifi trait experienfa reprimiirii).
Da, a~a este, faetorul de eomparatie pare sa funclioneze in-
totdeauna. Fiira el, poate ca nu ar exista posibilitatea de sehimbare
sau, cel pUlin, de eon~tientizare.
(in acest punc/, credem ca e~ti pregatit sa devii con~tient
de inca ceva. S-ar putea sa nu fii perfect con~tient de perspecti-
va a ceea ce incerci sa realizezi in prezent. Nu e cazul sa crezi ca
tu singur pOfi aduce 0 asemenea perspectiva in realitatea de pe
pamant. Perspectiva ta este doar 0 mica parte).
Perspectiva ta nu este deedt 0 parte din intregul ce poote
prinde via(d, cu ajutorul # sprijinul acordat de mulfi, multi alt;;,
care contribuie cu partite tor mici, ~ cumfaci # tu. Cu foote
acestea, prin efortul tau din prezent, tIl iii pOli desiivar~i partea
ta, te pO/i intoarce acasa # apoi te pol; bucura de semin{<!le pe
care le-ai sadi/, atunci cand ele vor rodi. iIi vom arata ce in-
seamna acestefructe).
Modul in care foloseau EI termenul .aeasa" mi-a starnit un val
de dor, fapt care m-a lacut sa ma intorc in interior ~i sa ma inehid.
Prin mine reverberau fragmente dintr-o ROTE pe care nu am putut-o
exprima niciodata in intregime - 0 seninatate deplina, un senti-
ment complex de apartenentii, aI amintirii vitaIitatii pierdute, cla-
ritatea proaspatii, plina de caldurii ...dar inci nu era in ordine. Mai
lipsea ceva ...ceva ascuns in profunzime... sau devenisem ... receptiv.
(Am considerat ca ar putea fi important pentru tine. iii
putem arata acest lucru ca unui observator, nu ca unui partici-
pant).
248
_ _ __ _ CALATORII iNDEPARTATE _ _ _ _ _ __
(De~i vibram de emolie, m-am opacizat. Daca EI au pliinuit
acest lucru, trebuie sa fi fost yorba de ceva maret, dar eu nu Ie pu-
team cili gandurile, a~a cum Ie citeau EI pe ale mele. Ce ...
(Te putem conduce la 0 posibilitate jizica a Pdmiinfului,
intr-un moment de dupa anul 3000, coriform modului tau de
evaluare a timpului. Locuiloni principa/i sunt cei pe care noi it
tmmim H-plus, humans-plus "; pentnt a indica modificarile su-
ferile de ei, in compara!ie cu oamenii din prezentul tau. A$a
cum e~li lu acum, vei un vizitalor).
Ei bine! Asta era! Fiicusem doar cateva vizite in viitor. N-a~ fi
avut niciodata curajul sa inccrc un asemcnea salt de unul singur,
dar, impreuna cu El...
(Stai apmape de noi. A~a vafi mai bine).
Aveam mari emo\ii, iar vibra\ia mea reflecta acea stare, ~a ca
m-am intors in interior, m-am pliat inapoi intr-o bucIa, ~i m-am inchis.
Aceasta ar trebui sa fie adevarata ROTE ~i nu proiecpile ~i inehipui-
rile eelor care acorda atenlie tendinlclor minore, care intotdeauna...
QJQ
Eram exact deasupra Pamantului, cam la jumatatea distantei
pana la luna, care inca era la locul ei. Pamantul avea aceea~i eul~a­
re albastru-verzuie, cu norii albi care ii acopereau, pallial, supra-
fala. Ne mi~cam in mod constant, iar eu eram bucuros sa observ ca
inelele gri-inchis ~i maronii nu mai erau acolo - ceea ce insemna ca
blocajul fusese indepartat. Bun! Nu mai erau emilatoare acolo. Dar
era un nou aspect, care mi-a atras aten\ia ~i nu-mi dadea pace. in ju-
rul Pamantului era un singur inel orizontal, asemanator cu cele din
jurullui Saturn, care radia ~i stralucea, nu ea 0 r-eflexie a soarelui,
ci dintr-o sursa interna proprie.
- - - - - ._----
• Oameni-plus/supra-oameni NT
249
_ _ _ _ _ _ _ ROBERT A. MONROE _ _ _ _ _ _ __
(Vei in{elege intm totut scopul inetului, pe masura ce yom
inainta).
Pe masura ce ne mi~cam de jur imprejurul ~i nu prin interiorul
inelului straludtor ~i ne indreptam spre interior, am devenit con~­
tient de 0 alta schimbare. Banda Mera plina de comunicare, dar nu
se auzea niciun zgomot. Nu era zgomot! Asta nu putea sa insemne de-
cat un singur lucru - oamenii reu~iserli, In sfar~it, sa ajunga la ar-
monie. 0 dovada in plus era Iipsa zgomotului de fond creat de Banda
M. Nu mai era acel talme§-balme§ de ganduri haotice. Acest lucru mi-a
permis eel pUlin sa-mi fac 0 idee despre ceea ce urma.
Am ajuns la 0 altitudine joasa, cam la 3500 de metri, §i am In-
ceput sa ne rotim injurul Pamantului, deasupra emisferei nordice,
in direqia est-vest, aproape de latitudinea de 28 de grade, la cate-
va mile de coasta a ceea ce parea sa fie Japonia. Apa marii era de un
verde-pal, iar valurile, inalte cam de 3 metri, se mi~cau lin ~i maies;
tuos la suprafala apei. In adancul marii, puteam vedea bancuri de
pe§ti, care se mi§cau §erpuitor, Carli graba, traiectoria lor urmand
cu preeizie conturul indepartat al Iiniei de coasta - mii de pe§ti,
care straluceau la fiecare schimbare brusca de direclie. Se petrecu-
sera cu adeviirat schimbari, dad pe§tii se adunau In bancuri atat de
aproape de !arm §i in numar atat de mare. Peisajullmi piirea fami-
liar, dar Iipsea un element. Am scanat suprafata oceanului ~i am
descoperit imediat ce anume Iipsea.
Nu existau vapoare. Am privit la orizont §i mult mai departe.
Nu se ziirea nici macar vreo bard cu vasle sau §alupa. Am privit in
sus, In inaltul cerului, pe care pluteau nori cumulus. Niciun avion,
doar pesdru~i ~i randunici de mare, care se roteau In zbor, infrun-
tand valurile In cautarea hranei. Nu se zareau niei dare de aburi
condensali, lasate de avioanele cu reac!ie.
Apoi, am trecut de·a curmezi~ulliniei de coasta §i am ajuns
deasupraJaponiei. La nord, era Fujiyama, un con alb, ce strillucea
in soare. Sub noi se intindea un covor neted de camp ii, acoperite de
250
_ _ _ _ _ CALATORlliNDEPARTATE _ __ _ _ __
parcele in forma de patrat, fiecare avand 0 nuanla subtila de verde
- rna corectez: mult mai mult decat verde. Printre ele se anau gru-
pilri de campii de eulori diferite, asemenea unui huehet gigantic,
unele de un portoealiu slralucitor, allele alhaslru inehis sau rO§ii -
campuri de nori, tufi§uri §i hibrizi rczulta!i, In mod evident, din in-
cruci§area celor doua, fiindd nido noare nu pUlea fi atiit de mare.
Era un lipar care putea fi vazut numai de la mare 1nallime, cu loate
cii nu exislau avioane - iar acest lueru mi-a trezit 0 vaga percep!ie.
Deplasandu-ne catre vest, am observat ca lipseau §i alte ele-
mente. Nu existau drum uri, cu exceplia unor alei de aeces spre cam-
puri. De asemenea, Jipseau e1iidirile, cascle, hambarcle, §oproancle
- am seanat in toate directiilc §i nu exista nimic din toate aeestea.
Nu erau ora§e, sate, linii de inalta lensiune, ma§ini sau eamioane, hi-
delete - toate disparusera. Aerul era limpede ~i eurat, nu era fum
sau eeala.
Apoi, am realizat brusc ca nu erau niei oameni. De fapt, ceea
ce cilutam eu crau barbalii, femeile, copiii. Ce catastrofa teribila a
dus la dispari!ia lor!
(Ei sunt aici. Sunt mai pu/ini fa numar, dar nu in urma
vrellnui cataclism. Ceea ce percepi tu este pldnuit).
Am Inceput sa ne mi~cam mai rapid catre vest, pe deasupra
intinderii nestar~ite de manunchiuri verzi, unele piirand foarte
mari, eu suprafete de kilometri intregi; curand, ne aflam din nou
deasupra apei - Marea japoniei, dupa cum mi-o aminteam - §i tot
nu vedeam vapoare in zona care fusese, odala, 0 ruta importanta
de transport maritim. Am revenit deasupra useatului - Peninsula
Corceana? - iar imaginea era diferila. In toate direqiile, erau co-
pad inalli §i falnici, eu ramuri dese, indreptate spre eer, dintr-o spe-
eie nccunoscuta mie .. .insa, din nou, nu exista nieio dovada a crea·
liei omene§ti.
(Perceplia ta este - cum nume~ti tu asta? - invechita).
251
 ROBERTA. MONROE _______________
inainte de a avea ~ansa sa analizez cele spuse, cram din nou
deasupra apei, deplasandu-ne ~i mai rapid ~i eram iarii~i deasupra
uscatului. Aceasta ar trebui sa fie China. in mod cert, cu suprapu-
latia ei de milioane ~i milioane de oameni; unii ar fi trebuit sa fie vi-
zibili. Evident, nici yorba de vreo prezen~a omeneasca. Pareurgeam
in vitezii mila dupa mila de paduri inverzite in care, din loe in loc,
riisareau lumini~uri ierboase ~i care erau strabatute de fluvii sau
rauri salbatice. Unde erau paradisurile de orez, atat de vitale pen-
tru subzistenta oamenilor?
(Sunt cateva, dar au un cu tatul alt scap. Sanctuare pentru
piisiiri).
Terenul de sub noi a devenit mult mai accidentat ~i, curand,
pluteam printre lan~uri ~i varfuri de mun~i. Vegcta!ia era saraci!, iar
petice de zapada sclipeau, in timp ce trecusem la ceca ce parea 0
viteza Mach 2*, sau chiar mai marc. M-a~ fi sim!it mai confortabilla
o altitudine ceva mai sigura; veehea mea semi-experien!a de pilot
ie~ea la suprafa!a. Partea abrupta, stancoasa ~i inzapezita a unei
culmi inalte se apropia de noi cu repeziciune.
Faptul cii eram eurajos doar pe jumatate m-a ajutat sa im-
batranesc, dar fara prea multa demnitate.
(Pa!i trece prin el ~i vei ajunge pe partea cealaltii. Acum
nu canteazii).
Creasta muntelui era aproape deasupra noastra. M-am inchis
strans, in momentul in care impactul era inerent. Pentru 0 clipa,
am sim\it 0 u~oara schimbare in structura spa~iului din jurul meu,
dar senzapa a disparut imediat. M-am deschis ~i am scanat spa~iul
din spatele nostru. Creasta abrupta se estompa in zare. inca nu eram
obi~nuit sa trec prin materie fizica! Pamantul de sub noi incepca sa
* Mach-ul este 0 unitate de miisura a vitezei, folosita in avia\ie. Un
Mach esle ega! eu viteza sunetului, adicii 1224 km/h (340m/s). Mach 2
este de doua ori viteza sunetului ~.a.m.d. NT
252
_ _ __ _ C.4Ul.TORII iNDEPARTATE _____________
se nivcleze din nou, cu rcpeziciunc, culoarca padurilor se schimba
in verde. tot mai deschis, iar zonele neacopcritc dcveneau tot mai
intinse. lncercam sa-mi reamintcsc dte ceva din cuno~tin!ele mele
geografice - ered cii eram deasupra Orientului Mijlociu ... da, imi
reaminteam ... zonele inca deluroase, nisipoase, semide~erlice, de
unde ie~ea petrolul. Am scanat in toate dircc\iile §i am vazul pal-
euri de copaci foartc simelrice, dar nu sc zareau cisterne, conducte,
eehipamente de pompare, nimic ceea ce ar fi putut indica prezen\a
oamenilor in zona. Ori dmpurile petroliere secasera, ori petrolul
nu mai era neeesar.
(Ambele perceptii slInt adeviirate).
Am pornit-o din nou pe deasupra apei - Marea Medilerana?
- tot mai sus, mai rapid - liciirirea unei bucii!i de pamant dcdesubt,
pe care nu am putut-o identifica, §i tot mai multa apa, val uri infu-
riate - acesta trebuie sa fi fost AtlanticuL.din nou, pam ant; bruse,
am incetinit viteza ~i am aterizat lin pe un camp de iarba aflat in
mijlocul dealurilor valurite. Am privit primprejur, intrebandu-ma
d~ ce ne oprisem tocmai in acelloc. Stateam pe un damb, pe un
camp verde, plin cu iarba, ale carei fire aratau de parcii tocmai fuse-
sera aranjate ... nu, nu taiate - ele crc§tcau drcpte. Marginea unei
piiduri de stejari cu crengi stufoase riisarise In spatele meu. Un §ir
de dealuri forma trepte uria~e, care duceau in sus... De ce ne-am op-
rit aici, de ce In acest loc?
(Asta este darinla lor. Te a~teaptii).
Energia lui INSPEC s-a estompat, iar eu m-am trezit singur.
Stand acolo, rna sim~eam foarte materia!. Puteam simti soarele
mangaindu-mi fata, lumina, briza riicoroasa rava~indu-mi paru!.
Parul? Doar nu aveam ... Ei rna a~teptau? Am scanat in toate directi.
i1e, dar nu am identificat nimic ... ba, parca...era ceva, ceva foart~,
foarte familiar ... acolo, in piidure. M-am intors §i am luat-o la pas .. .la
pas? ... pai asta presupunea ni§te picioare. Am privit in jos §i, In-
tr-adevar, aveam picioare, foarte normale §i foarte omene§ti; eram
253
_ _ _ _ _ _ _ ROBERT A. MONROE _ _ _ _ _ _ __
in pieioarele goale ~i, in mers, puteam simti iarba sub tiilpi. Mi-am
atins restul eorpului, in limp ee mii indreptam spre ni~te stejari
mari; corpul meu era cat se poate de real din punet de vedere fizic
~i 1i simteam caldura sub degete. Am privit 1n jos... era corpul meu
sliibanog, de pe la douiizeei ~i doi de ani... aha! Nu aveam haine! Era
un oareeare progreso
Aeum, puteam sim\i vantul bland atingandu-mi eorpul, aerul
din pliimani, 1n limp ee respiram. Era 1ntaia oara eand triliam expe-
rienta unui corp fizie totalmente fune\ional, in aeeasta stare de
eon~tiin\a. Dar nu in\elegeam de ee trebuia sa revin 1ntr-un corp
piele ~i os, de 1,80 m1nal\ime, cantarind vreo 62 de kilograme ...Am
ajuns la marginea padurii ~i am ineeput sa merg prin ea, cand am
dat peste un obstacol, ceva care m-a impins inapoi, pe camp. M-am
oprit ~i am privit, dar nu percepeam nimic. Identul familiar, pe care
nu 11 putusem identifica cu ceva, se alla dincolo de obstacol, ~a ca
am 1ncercat din nou. Simteam ceva, dar atat - iar fOl\a invizibila 1n
sine 1mi era eunoscuta, cu toate d nu rna puteam coneeta cu
ldent-ul ~i eu obstaeolul. Lipsea eeva.•
(Pofi ritmiine pe iarbit ~i vom veni ,~i noi aeolo).
Niciun sunet, era NYC! Am reu~it! Oamenii reu~isera acest lu-
cru! Hcusem saltul euantic de la Iledreala de maimu\e ~i tot ceea
ee impliea acest luefU! Eram nerabdator sa intalnesc comitetul de
primire - orieine ar fi fost cei care-l formau. Nu am avut de a~teptat
decat 0 clipa. Un barbat ~i 0 femeie au ie~it de sub copaci ~i s-au ~e­
zat 1n fata mea. Cel pu\in, aceastii polaritate minunata nu se schim-
base. Amandoi pareau de vreo 20 de ani, erau atragatori, bine c1a-
di\i, cu pielea bronzata; barbatul avea parul §aten deschis, iar fe-
meia era bruneta. Ei au zambit, pe ciind Ii studiam.
M-am deschis.
(Ei bine, presupun ea nil ne-amsehimbat ehiar aliit de mttlt
cum credeam. Oricum, nu din punet de vederejizie).
254
_ _ __ _ CALATORIJ iNDEPARTATE _ _ _ _ _ __
(imi pare ritu de ineureitturit, RAM). Bitrbatul s-a rosto-
golit. (Gazda fa a uilat de obstaeol, a~a cit 1I0i i-am luat locul).
. M-am opacizat. (Trebuie sa rna euno§ti de la chestiunea aeeea
cu RAM).
($i tit imi pari cunoscut, sltn! sigur. [dent-ul nit e clar. $tiu
cit nu e in regulii, dupit modul in care a apitrut).
Barbatul devenise mai prietenos. (Dat)
Barbatul a vibrat §i s-a rostogolil
(Nici intr-o mie de ani, dacti pOfi crede! Au trecut mai bine
de 0 mie de ani, a~a cit acum e mai bine sit crezi!)
Am avut 0 sclipire de perceptie ~i nu-mi venea sa credo
BB s·a roslogolit. (Cine allcineva!)
M-am 1ntors in interior §i am gasit acele ROTE, care cuprin-
deau in\elesul privind obstacolul, locul unde fusesem respins mai
devreme, §i am all at cine lrebuie sa fi fost gazda mea. (Era AA,
intors in copaci).
BB s-a desehis larg. (Desigur, era neritbdittor sit te intiil-
neascit personal. Era atdt de nertibdator, incdt a uilat de obsta-
col Dar itlCepe sa perceapaj.
($tie el ce este acel obstacol?)
BB s-a lini~tit. (Da, ~tie. Dar mi-a spus cit trebuie sit desco-
peri singur).
M-am intors catre femeie, nemaifiind in stare sa rezist atrac-
\iei enorme pe care ea, in mod con§tient sau incon§tient, 0 exercita
asupra mea ... zambetul ei imi sugera d era yorba de prima alterna-
tiva, dar era inehisa complet, iar eu i-am respeetat semnalul. Ca §i
in cazullui BB, Ident-ul ei era puternic... foarte puternic, dar difuz.
Cum de am putut sa uit ceva atat de vital, de important...
Zambea amuzata. (Nu ai Ititat).
(Ei bine, ce ai vrea sit ~tii mai intiii?) BB a intervenil (A~ji
putut sa-Ii derulez ROTE a mea, dar s-ar putea sa nu fze ceea ce
ifi dorejti).
255
_ _ _ _ _ _ _ ROBERT A. MONlWE _ _ _ _ _ _ __
M-am intors catre BB (in ce an suntem, exact?)
(in ce an? qf-. timpul. Ei rentmfasera la acet gen de masu-
rare, candva, dupa ce depa~isera gradatia 3000. Nu mai aveam
nevoie de a~a ceva. Ce unneaza?)
Am licarit (Unde ne aflam? Dupa ceea ce am vazut cdnd
ne-am apropiat, ~tiu ca sUr/tem in interiorut State/or Unite, tan-
ga linia de coastd).
BB mi-a riispun~ calm (AA s-a gdndit cli acesta este 10Clil in
care ai vrea sa vii mai intdi. Nu mai existd Statele Unite. Nica-
ieri /lit mai sunt state sau fiiri. Nu avem nevoie de ele. Dar ar Ire-
bui sii simti acest loc special).
M-am intors ~i am scan at de jur imprejurul meu. Locurile imi
erau cunoscute. Colina pc care stiiteam, ~tralurile in panla ale cul-
milor albiistrii - la vest... CuI mile albastrii! inlelegeam totu!' Stalu-
sem deseori pe aceasta colina, privind catre vest, fiidind din trep-
tele dealurilor rotunjite toboganul meu de lansare; experien\a mea
omeneasca era legata de acest loc, de acest peisaj ... casele, gardu-
rile, cladirile, drumurile - toate dispiirusera. Lacu!.
M-am inchis. (Hibe?)
Lacul inca mai era acolo. $i copacii, mult mai mulli ~i de spe-
cii pe care nu Ie mai viizusem niciodatii, iar la est, era... apii. Apa,
acolo unde odata era 0 autostrada cu patru benzi, 0 apa care se in-
gusta la orizont.
(Noi 0 numim Virginia Bay, de dragut vremurilor trecute.
oparte din ocean). BB era foarte bland. (Ai strigat intoldeatlna
in favoarea legH schimbarii_ Unii dintre noi hiberneaza aici, de
dragul acelor vremuri).
M-am opacizat. (Hiberneaza?)
lncetul cu incetul, femeia devenea mai comunicativii. (Noi
pastram corpurile omene~ti preferate aici, sub stejari, pdna in
momentul in care avem nevoie de ele).
(Lucro care nu se illtdmpld prea des), a adiillgat BB.
256
_ CAL/iTORll iNDEI'ARTAfE _ _ _ _ _ __
M-am in tors ~pre interior_ Hibe ... hibernare. Desigur, de ce
nu? Pur ~i simplu, 0 imbllnatiilire imensa a vechiului model de ex-
perienla in afara corpului. Dar, sii-Ila~i sa zaca sub un stejar...
(Le punem un strat de sllperprolectie de jill" imprejllr), mi-a
riispllns femeia, zambind. (Este atdt de etan~, illcdt nici macar 1m
virus nu poate patrrmde prin el, deci ill nicirlll caz rill ar putea Ii
deranjat de mu~te, talllari, virusllri sail de ceva mai mare.) .
ROTE se derula cu rapiditate. Stratul protector (RebaB _
prescurtarea de la resonant energy balo01I) era un balon de rezo-
nanlii encrgeticii, pc care noi inccrcaseram din grclI sa-I realizam,
reu~ind numai intr-o oarecare masura, un camp energetic in jurul
corpului. care sa-I apere ~i sa-I protejeze la nevoie. ~i inca mai cxis-
tall mu~tc, lilnlari, virusuri ~i , flira indoiala, ur~i.
BB a ziimbit. (Nu illcape nicio illdoia/a).
L-am privit. (Ce ai vrllt sti spui prinflzplll/ cii 1111 aveli prea
des nevoie de e/e?) .
BB s-a intors dtre femeie. (Splllle-i til.)
lntr-un anume fel, femeia se deschisese mai mult, iar eu am
putut sim!i ca radialia atraqiei scazuse in intensitate - ~i ~tiam ca
facuse acest lucru, in mod deliberat. De asemenea, eram sigur d ea
~tia cil nu ma a~teptam la nicio reaclie emo\ionalii din parte a ei,
dad! asta era ceea ce voia. Ce pUlin, asta nu s-a schimbat. Femeilor
inca Ie mai pliicea sa fie misterioase.
(Nil prea 1es, cam de dOlla ori pe sapttimdna, mai mult
sau mai Ptllhl). I~i indulcise tonul, a~teptandu-mi reaqia. Reaqia
mea nu a intiirziat. M-am opacizat.
Faptul c~ sUlltem tali (rei aici, ill forma fizica, umana,
este cevaneobt,muit) - a continuat ea, savurand fiecare moment.
(Am fiicut acest ItiC/'u, doar pentm a ne inldilli Cll tine.) Am zam-
bit (Apreciez ceea ce face!i pentm mine, credefi-ma.)
(Amillte~te-fi cum obi~nuiai sa sPilL) Riidea, apoi a conti-
nuat. (Spulleai meretl cd stllllem mai mult decdt corptll'ile 1Ioas-
257
______________ ROBERTA.MONROE _________ ______
tre fizice. Acum este invers. Tu, adica noi, Ie spunem celor nou
veniti ca sunt mult mai inuit decat sillele lor energetic).
M-am Intors spre interior. Era mai mult decilt ma a~teptasem
vreodata, dar un lueru ramiiSese neschimbat. Un raspuns starnea 0
sula de aile Inlrebari. Sim\eam nevoia sa Incep de undeva ...
(Vrei linia ta de baza. Ei bine, noi fuca mai sllntem fiin!e
umane, orifiinlecaresuntumane. Cred)
$-a uilat la BB, care a ridicat din umeri. Nu era ceva obi~nuit.
Cred ca AA II instruise sa 0 lase pc femeie sa vorbeasca - rectificare:
sa comunice.
Am inccrcat 0 alta abordare. (Cand am venit, nu am vazut
nici macar 0 casa sau 0 cladire, nici drumuri, niciun semn care
sa indice ca omul a trecut pe aici sau ca a existat vreodata; nu
sunt ora$e,jabrici, avioane, mO$ini. Cum vine asta?)
BB a pufnit in ras. (Nu te-ai uital cu aten!ie.)
Femeia radia. (Nu-i O$a ca efrumos?)
Eram din ce In ce mai calm. (Nu pot pricepe cum pute!i dor-
mi sub copaci pe 0 vreme ca asta, 1J11li ales iama? inca mai ave!i
nevoie de caldura)
(Reball-Stratul de protec!ie are grija de acest aspect) -
mi-a raspuns ea. (EI men!ine temperatura dorita, de jur impre-
jurul c01pului - sau ce vrei tu safie).
(Dar hrana? Doar trebuie sa manca!i)
Ea ~i-a intins mainile In fata corpului, la nivelul umerilor, cu
palmele in sus. Ainchis ochii ~i a ramas lini~tita. Dupa cateva mo-
mente, ~i-a liisat bra\ele jos ~i a deschis ochii.
(in acest fel, corpul prime$te energie pentru cel pUlin 0
saptamana). Aoftat mul\umita.
Ma sim\eam confuz. (Vrei sa spui ca nu mai trebuie sii gtl$ti
mdncarea - mtincarea adeviiratd1)
(Binein!eles ca nu). BB participa din nou la discutie. $-a ap-
lecat, ~i-a umplut mana cu pamant ro~u de la radiicina ierburilor.
258
_ _ _ _ _ cALATORlliNDEPARTATE _ _ _ _ _ _ _ ___
(Ce ai vrea sii miinanci? Orez salbatic? Asta e mancarea mea
preferatd).
Priveam fascinat...~i m-am hotarat sa inlru in joe. (Nu... mie
fmi place porumbul Silver Queen).
BB s-a opacizat. (Silver Queen? Ce fel de. .. .)
(Lasa-ma pe mine. il fac ell.) Femeia a luat piimant din
mana lui BB, I-a pus in ciiu~ul palmei drcpte ~i a inceput sii-I pri-
veascii insistent. Pamantul a inceput sa bolboroseascii ~i sa fiarba,
~i-a schimbat culoarea, ciipatand forma unui mic cocean matur de
porumb plin de boabc. Mi I-a intins, iar eu I-am luat in mana. Nu era
fierbinte la atingere. Am gustat putin din el, cu grija.
Era Silver Queen, eel mai dulce porumb pe care il mancasem
vrcodata. Am privit femeia, in timp ce mestecam cu pofta. Mi-a zam-
bit cu in\eles. Dad ar continua sa-~i blocheze percep\iile, a~ fi avut
acces la Ident-ul sau, cu sau fara voia mea, iar secretul ei mi s-ar fi
dezvaluit I-am oferit din porumbul meu, iar ea a luat 0 buciiticii.
Mestecam ~i savuram amandoi gustul minunat al porumbului.
inghiteam, intrebandu-mii unde ajungea porumbul, atunci
cand faceam acest lucru. Nu avea nicio importantii, ~a cii priveam
lini~tit situa\ia. (Bine, m-a!i cO/IVins. Dar de ce nu existd nici dru-
muri, nici mijloace de transport? Sii presupunem ca am fi doril
sd mergem in japonia; nu cred cd e 0 distan!a care poatefi par-
cursa pe jos)
BB a zambit batm (De ce? FUndca e de-ajuns sd facem un
salt, asta e tot. Versiunea scurta, desigur. De ce japonia?)
(Vellind aici, am observat acolo ni$te modele foarte neo-
bi~/lUite de culturi).
Femeia a zambit. (Erafrumos, nu-; O$a1)
(Primul popas,japonia.) BB s-a Intors spre copaci ~i femeia
I-a urmat. (Venim imediat.)
I-am privit cum dispiireau in crangul de stejari. Am ramas
acolo a~teptand, gandindu-ma la ciudatul amestec al energiilor fi-
259
_ _ _ _ _ _ _ ROBERTA. MONROE _ _ _ _ _ _ __
zice cu altc energii Care acum reprezentau viala Pamantului. Mi-am
dat seama cii nu ~tiam unde incepea una ~i inceta cealalta. Nu mai
exista 0 linie clara de dcmarca(ie. Oare totul era a~a?
(E~ti gala?) M-am intors; BB §i fcmeia stateau langa mine.
Pilreau schimba\i, pardi mai u~ori.
(A lrebuit sii ne pariisim corpurile).
Dintr-o datil, mi-am amintit. (Ftirtifarse, EE).
BB s-a rostogolit. (Nicio iallsa. Ea se ocupa de [dent. Elt ~i
cu tine nu facem altceva declil s-o ul'mitm.)
Mi-am concentrat atenlia asupra lui BB, §i m-am extins.
QJQ
Plan am deasupra unui peisaj deluros, cam la 0 iniiltime de
trei mii de metri. Chiar sub nOi, era ceva ce parea a fi 0 floare de lo-
tus, cu petalcle in culori magnifiee, stralucitoare, care se rasfirau in
toate direqiile, pe distan\e de mii de metri. Dincolo de ele, la vale,
se zilreau tone de vegeta\ie, in nuanle de la verdele pal al frunzelor
proaspete, panilla verdele intuneqJ al padurilor tropieale din zo-
nele joase. Femeia ~i BB erau in apropierea mea.
Femeia a vibrat. (Aceslaeste zlnuldintrecelemaifrumoase
modele.)
inlelegeam de ce. M-am deschis. (Cille l-afacut?)
Un grup care voia ca zona sa dea 0 impresie de/i-ztmllse!e
care incepe de aid. E.tisla deja clind am venit ell. Acum sunt a/-
Iii, care doar au grija de ea).
Am avut 0 perceptie cat se poate de clara. (Oare restullumii,
Pamantul, este la fel?)
(Pamlinlul a fast readus la echilibrul situ ecologic origi-
nar, la starea in care se afla inainte ca oamenji sa-l perturbe
allit de mult. Toate sunt din nou la locullor: fiecare copac, fie-
care planlii,fiecare animal...toate)
(Plus clileva imbzmiitii!iri), a completat BB.
260
_ _ _ __ cALA TORII iNDEPARTATE _ _ _ _ _ __
(Dar 111t sunt toate amplasate in gradini imense, cum este
aceasla.) Mi-am indreptat atenlia catre femeie.
(Doar a mica parte dintre ele), a revenit ea. (Restlll este at-
call1it dill padllri, zone impadllrite, pa$uni ~i prerii. Chiar # zo-
nele de~ertice au fast refacute.)
Perceplia mea fusese cat se poate de clara. Oamenii prelua-
sera responsabilitatea asupra conditiei Mamei Naturi - §i aduse-
sera §i cateva imbuniita\iri. Nu era nevoie sa intreb cum se realizase
totul. ROTE a femeii care putea transforma pamantul in porumb
proaspat, spunea totul. Dad! () fiinla umana a rcu§it sa faca a§a
ceva... eu trebuia sa desilvar§esc acest lucru. Stiam raspunsul, di-
nainte de a intreba.
(Sa presupunem ca am fi vrut sa ne plimbam pe aici, prin
imprejllrimi. Vreau sa spun, ill corpfizic.) Mi-am revenit cu grija.
(Cum am putea face acest lueru?)
Femeia vibra. (Sunt sigura ca sunt nenumarate corpuri
sub acesteflori minunate de cireO
Am insistat (Fiecare dintre noi ar pulea prelua clite un
corp - a~a, pllr ~i simplu?)
(Da, desigur:)
Trebuia sa ~tiu. (Presupunlind ca toate sllnt deja ocu-
pate... ca sa zic a~a.)
BB nu putea ramane in afara discupei (Amface altele noi.
Nu dureaza mult. Vl'ei sa cobori?
Am licarit. (Nu, tlU, oricum, 1IU inca. Dar ce se intlimpla cu
corpurile fizice pe care le-a!i parasit sub stejari? Par fi ele ocu-
pate de a/Iii, daca Ie vorl) BB s-a rostogolil (Sigur, de ce nu?)
De ce nu? Afost nevoie de 0 armonizare rapidil. Am accesat 0
ROTE din trecut, dnd allii ocupasera corpurile fizice ale voluntari-
lor no~tri, in laborator, comunidnd verbal, activand anumite pal1i
ale corpurilor respective, inclusiv cantatulla pian... fara sa Ie aducii
vreun prejudieiu sau vreun motiv de ingrijorare ... deci, de ce nu?
261
_ _ _ _ _ _ _ ROBERTA. MONROE _ _ _ _ _ _ __
Femeia s-a luminal, intorcandu-se catre BB. (Nu simt cd e
pregd/itJ.
(Sigur cd e pregdtit). BB s-a intors. (Acum e biiiat mare.
Dacd i-a~ fi dat toatil ROTE dintr-o datd, aliita distrac/ie I-ar fi
bulversat!)
Hai, inaillte de toate, sd mergem illapoi la dormitor, a$a
cum a plillluit AA.) a revenit ea cu u~urin\a in conversa\ie. (Apoi,
poate vom putea pleca de acolo.)
M-am deschis. (Am $i ell vrell1l cllvant de spus in aceastil
privin/il?)
Ea s-a rostogolit. (Binein/eles cd ai.)
M-am lini$tit, men\inandu-mi, din nou, vibraiia. (Hai sdfa-
cem ce a SPIIS ea. Am avul destuld experien!a CII modul tdu de a
te distra, BB,fard supiirare.)
BB s-a rostogolit. (Sigur, sigur).
Femcia s-a intors caIre mine. (Stal: ccat mai aproape de 1ZOi,)
Ceea cc am §i faeut.
• $tim ce anumefocem # de ce - $i suntem ferici!i ca e a$a,)
QJQ
Pluteam in mijlocul a mii de forme albe, stri\lucitoare, care
se mi~cau ~i vibrau. La inceput, luminozitatea ~i radialia era atat de
cople~itoare, incal eram sigur ca va trebui sa apiis pe butonul de pa-
nica sau sa strig dupa prietenul meu INSPEC. Apoi, intcnsitalea lor
s-a mai diminuat, iar eu am sim\it senza\ia calda a intelcsului, care
venea din toate punctele aflate in afara mea. Am intelcs ca formele
i§i deviasera in mod voit radialia - sau orice ar fi fost ea - pentru a
o armoniza cu nivelul mel! de toleran\a. Ma intrebam cum a~ fi pu-
tut sa rna rap ortez la elc... probabil ca eram ca 0 ceala ecnu~ic, lip-
sita de stralucire.
(Fii binevellitin dormitorul ~coljj restaurate a supraoame-
nitor, pentflt invd(are condensatd!) Ident·ul era allui BB, fad nicio
indoiala. (M a hotarat cii lIumele de "dormitor" era eel mai
262
_ _ _ _ _ cAulTORlI iNDEPARTATE _ _ _ _ _ __
potrivit. Nil percep in!elesul cuvantului "dormitor':) Am perceput
[dent-ulfemeii, in cealaltaparte. Era luminoasa $i stralucea exact
ca tali ceilalli. $timn cd era 0fiinfa umana - oare chiar ~tiam? -
~i a$a trebuie siififast toate celelaltefanne strdlucitoare.
M-am deschis cat de mult am putut (Ce reprezintd locul
acesta?)
(Ai trecut pritl el, cand ai venit pe Pdmant),
Am prins ideea transmisa de ea ~i am avut imediat viziunea
inelului straIueitor. (Acesta esle punctul nostru de referin{i1, jJand
cand ne 1I0tdram sd.. ,)
Ea s-a retras ~i s-a inehis. Am ineereat sa-mi revin (Sd ne flo-
tdram sd.. .).
S-a desehis putin (Sa... ei bine... sa absolvim cic/Ill de invd-
lare,) Pe moment, am lasat aeest subieet de-o parte ($i cefaci intre
timp?)
S-a rostogolit ineeti~or. (in primul ratlli, pregiitim ~i adu-
nam... cum i-ai spus tu? ... Loosh. Cum foc albillele. Abia acum
M-am intors spre interior ~i m-am inehis. Acest lucru il in\ele-
sesem, dar imensitatea schimbarii era aproape incredibila. Dar ma
aflam aici, iar dovada era peste tot in jurul meu. Zona de tranzi\ie
catre Iibertate.
M-am deschis din nou. (Ce altceva faeeW)
Ea s-a luminat. (Triiim experien/a Con$tiintei Pdmantului.
Nu doarinfarmilfizicd, umand. iti aminte$ti cd noi putem sim-
ti doar 0 parte din ea? Acum, trecem cu totul prin ea - de la cele
mai mici forme de via/d, unicelulare, pana sus, prin milioanele
de cic/llri ale vie!ii, pe care nil Ie-am con$tientizat ca oameni in
corp fizic. Clliar $i Pdmiintul insU$i are 0 con$tiin!a activa.)
Am inghi!it-o ~i pe asta, fiindea nu rezistam tenta\iei de a
auzi ee urma. (inca mai existd procesulfan!ului trofic? El func-
{ioneazd, in cazul vostru? De fa inceput pand la sjiir#t?)
263
_ _ _ _ _ _ _ ROBERT A. MONROE _ _ _ _ _ _--:,_
Ea a rcvenit cu bliindcte (Este 0 parte importantd dill proce-
sui de invii!are_ Nu am putea crea fOrfa viefii,fdrii acestproces)
(Hai, RAM!) BB nu putea riimane prea mult de-o parte_ (S-(lJI
schimbat lucruri/a, 7II1-i a~a? Felrii pO/l/are, fiirii z,~omotul pm-
dus de Ballda M,fiirii captivitatea inelelor! Vrei sii-li arlit impre-
jurimile?)
M-am intors catre fcmeie, dar ea nu mi-a mai spus nimie, a~a
eii am tras concluzia ca era in ordine_ De asemenca, ea se inchisese_
in mod evident, voia sa-~i piistreze secretul, iar dacii i~i mai dcvoala
putin din codul de identificare, nu ar mai fi putut avea niciun secret
L-am urmat pe BB. (Preiau conduceraa, prietene)
Ne deplasam cu u~urinta printrc formcle stralucitoare, ur-
mand Ident-ullui BB, ca sa nu rna rataccsc. Puteam simti din nou
mangaierea radiatiei in fata mea, asigurandu-mi un culoar, ta sa zic
a~a, de energie mai joasa, pc care sa 0 pot tolera. Am fost surprins
cand, trecand pc langii divcrsele forme, 0 scantcie a aparut in zbor
~i m-a atins. in scanlci erau cuvinte rostite, pe care Ie auzeam foarte
clar...Salut, Bob, Bunil, Robert...Dar. nu-i puteam idcntifica pe nici-
unul dintre ei. in cele din urma, BB s-a oprit. in fata noastra se afla
Prima Intrare. Statia. Arata cam la eel. 0 multime de forme cenu§ii
plutcau in jurul ei.
(O multime de schimbiiri) a revcnit BB. (Nici nu le-aifi Db-
servat, dacii nit ai ~ti despre ce e yorba)
M-am hazardat (Adicii.. )
(0 diminuare serioasii a tiparului de supravieluire, de
exemplu.) BB s-a rostogolit (i!i aminte$tipretegerea pe care mi-ai
Iinut-o, in care erau # cu imagini live din vachi/e inele? Aiji ui-
mit sii vezi ce dijiJren,tii a creat acea unicii schimbare).
M-am deshis. (Sunt convins).
BB s-a opaciza~ apoi a continuat (Ei bine, un alt luern este 0
informare fi 0 instruirepremergiitoare, iuainte de intrare, cu pre-
cddere piistrarea contactului in timplIl cielurilor somllllluijizic)
264
_ _ _ __ CiiLiiTORll iNDEPARTATE _ _ _ _ _ __
M-am opacizat.
(Dar voi nici miicar 1111 dormi!i aici, nu-i a~a?)
(Nil, nu avam nevoie de somll.) Apoi, s-a luminat. (Ei bina,
mai este ~i ce/iik/lt aspect. Unii care vin pentru prima oard pe
Pamal1t, a/egiil1d ca punet pelltru prima illtrare UII moment ina-
inte de produeerea sehimbiirii, unii dilltre ei ill vremurile eand
umanoizii de abia deveniserii oamalli. Ei parcurg 1m sillgllr ci-
elu de vialiijizicii, in starea dejiin!e umane, apoi revin ~j ni se
aliiturii. Ei nu mai repetii cielul, ci se intrupeazii 0 singurii datii)
M-am intors spre interior, apoi m-am deschis din nou.
{Aeest tipar al unei singura intrupiiri e valabit fi in locul
dill care vin eu?
BB s-a luminat. (Da, desigur.)
M-am luminat. (Nu am sim!i! cii aia ceva arji posibil).
Era amuzat. (Ba da, ai sim!it.)
M-am opacizat. (Cum?)
(iti amillle~ti de ultimul inel? N-ai trecut pe tiingii zOlla de
emisie? Te-ai illiilfat doar fi ai ~i dispdrut eu totul?)
Ezitam din nou. (Dar ei erall eet care se intorceau aeasii.)
BB vi bra triumfator. (Ei bine?)
M-am inchis spre interior, cantarind In minte cele spuse de
el. Totul imi scapa de sub control sau, mai bine spus, depa~ea pute-
rea mea de intelegere, era din colo de capacitatea mea de a absorbi
acele informatii §i de a Ie intelege in mod instantaneu.
BB tragea de mine.
(Ei haide, RAM.) Vibra. (Hai sii liisiim loate astea # sii lie
distriim pulin.)
~ovaiam (Distraefie? Ei bine, nu ftiu ce consideri tu dis-
trae!ic.. .)
(Chestiullile cunoscute, nimic alteeva, te asigur. Lucruri
pe care Ie faeem zilnic pe aici. $i am primit ii 0 ROTE dificilii, de
la AA, despre ee sii-/i ariit ii ee sii nU-fi ariit.)
265

_ _ _ _ _ _ _ ROBERT A MONROE _ _ _ _ _ _ __
Am scanat dincolo de formele cenu~ii din jurul Sta~iei de In-
trare §i in formele stralucitoare din dcpartare. (Unde este AA
acmn? Niciodatil nu i-am putut acc(!sa, cu adevilrat, [dent-ul.) BB
a indicat dircc~ia din spatele nostru (E acolo. Obslacolul acela nil
i-apermis sil se apropie mai mult. Dar pun pariu cil /la veni dupil
noi. E$ti pregillit? Doar IITi mic salt, asIa e tot ce trebute silfaci.)
Perccp\ia vaga a celor spuse de el rna facea sa rna simt mult
mai increzator. M-am extins, urmand Idcnt-ullui.
CLlC!
Plutesc pe deasupra unei dmpii intinse, maronii, cam la 0
mie de metri inallime... Sunt aplatizat In partea de jos, iar de deasu-
pra, energia puternica a vietii se revarsa peste mine ... devin tot mai
mare ~i, cu nesa~, convertesc energia ca sa devina eu Sunt un vor-
tex turbionar, iar mi~carea mea rotitoarc extrage apa din cnergie ~i
ma ajuta sa rna extind, devenind tot mai con~tient...pe masura ce
dmpul meu crc~te, pot §ti mai mulLin partea de sus, sunt ca 0 go-
gOa§a rotunda, ~i sin11 cum ma e~tind mai mult in sus dedit in
afarii...acum, prin mine curge mai multa energie a vielii, acumulan-
du-se ... (Stai a,m, asIa e...electricitatel) ... daca reu~esc sa rna extind
suficient de mult, Inainte ca apa sa se consume, dad energia care
vine de jos dureazadestul de mult, voi deveni puternic, cu adevarat
puternic... dar ma indepartez de coloana de energie ~i nu pot opri
aceasta abatere, deci nu prim esc Indeajuns energie, ca sa pot sa...
CLlC!
Zburam pe deasupra Pamantului, peste 0 padure deasa.
Campi a maronie din apropiere Imi era cunoscuta. BB a plan at,
ajungand in fa~a mea.
Vi bra. (E dislractiv, nlt-i a~a?)
Am ezitat. (Ce e asIa?)
Mi-a indicat sa privesc In spate. M-am intors. Era un nor cu-
mulus de dimensiune medie, alb in partea In care 11 atingea soarele,
266
_ __ _ _ CiiLiiTORJI iNDEl'iiRTATE _ _ _ _ _ __
cenu~iu in spate ~i intunecat la baza. Oare norii au con~tiin~a? Au ~i
ei via~a? Lichide, mici bUdl!i de chimicale ... ~i electricitate! Toate in-
gredientelc. Oare ce este un nor care prevestc~te furtuna? Sau 0
tornada, un uragan, sau capriciilc vremii!
BB a intervenit. (E~ti gala sit mergem mai departe?)
M-am extins, urmandu-l.
CLlC!
Ma aflu intr-Q apa verde ... Deasupra, culoarea apei e mai des-
chisa, iar dedesubt, mai Intunecatii... gura mea se deschide ~i se in-
chide in mod automat, inghilind apa, care imi curge prin cap ~i imi
iese prin urechi... nu, nu prin urechi. Branhii... Sunt un pe~te, un
pe~te foarte mare! lmi pot sim~i aripioarele de echilibrare, care se
mi~cii cu delicate~e, pentru a ma line pe loc; viziunea mea se dis-
perseaza ~i pot vedea exact in fala mea ... in spatele meu este 0 pata
aproape intunecata, dar vederea mea periferica este excelenta, de-
taliile sunt foarte amanuntite, dar nu in multe culori, doar una sau
doua. incerc sa rna mi~c, rna giindesc la aceasta inten!ie ~i avansez
cu mare viteza, rna intorc la dreapta, la stanga, rna rotesc, apoi co-
bor in picaj ... a~tept; era ceva la suprafata cand m-am ridicat, tre-
buie sa rna intorc acolo, sa-I inhat... foame, foame ... alunec Iiber
pana la suprafalii, cu gura deschisa, inghilind lacom ... apoi sunt din
nou fara aer, inapoi in apa, scufundandu-ma cu 0 mare satisfac~e ~i
mestecand ceva ce mi~cii in fundul gurii... un gandac?
Ma scufund mai adanc, dar nu e atat de Intuneric cum crezu-
sem, inca pot vedea foarte bine... Simt prezenta unui alt pe~te, care
se scufunda odata cu mine, vaslind, vaslind puternic cu coada ~i cu
partea dorsala a corpului... oare §i eu fac la fel? ... Da, exact la fel!. ..
EI i~i vede de treaba lui... Eu gandesc ~i totul func!ioneaza, exact ca
~i cu":l a~ merge sau ~ alerga avilnd un corp fizic, omenesc... Ma op-
resc. In fala mea este un alt pe~te, care vine inspre mine ... nu, e
uria~, apa e in~elatoare, e incredibil de mare, mult mai mare decat
267
______________ ROBERTA.MONROE _______________
mine ... ~i emite scmnale de foame ... fugi, fugi... se line dupa mine,
inoata, inoata rapid ... e in urma mea ... ma ridic, tot mai sus, ~i mai
sus, mai rcpede ... primesc semnale din pal'\ilc lateralc, un alt pe~te
care inoata viguros alaturi de mine ... imi transmitc scmnale
(RAM, ctind ajungi in aer, sari! Avdnta-te ill SIlS!
Am \a~lIit de la suprafa!a apci, ill aer, m-am extins ~i m-am
dilatat.
CUC!
Eram chiar deasupra apei ~i am vazut corpul pe~telui meu, la
o secunda distan!a, arcuindu-se in aer ~i t'Ufundandu-se din nou,
stropind u~or... dar, imediat, am vazut 0 agita!ie, un vartej sub api!.
(Distractiv, nu-i aia?) BB era langa mine. Nu i-am putut riis-
punde. Trcmuram foarte tare, iar el a continual. (Sunt sigur ca AA
nu te-arfi lasat sa mergi pana la capat. EI a simlit ca inca nu eiti
pregatit # a avut dreptate. Dar ai intrebat despre lan/ul trofic al
hrallei...). Am vihrat. (Bille, bine!)
BB era lini~tit. (Ai vrut fntotdeauna sa vezi lucmrile exact
aia cllm SUII!, nu-i a~a?) M-am lini~tit ~i eu. (Am/ost luat prin sur-
prindere, nimic altceva.)
(Ei bine, Ul'matoarea aventura este blanda, pliicuta # /i-
ni,ftita). E~ti gata?)
Totul e relativ, inclusiv ideea lui BB despre lilliitit # bland.
M-am intins ~i m-am dilatat..
CLlC!
Ma unduiesc u~or, in sus ~i in jOs, curbandu-ma... trecand prin
mine, din cea mai minuscula parte a mea, care e lunga ~i ingusta, t'U
numeroase tuburi care circula prin ea, vine partea mea de fOl'\ii mi-
nunata a vie!ii, care izvor~te din intreg, familia din care fac ~i eu
parte ... ~i ~tiu cat de multa nevoie are intregul de mine, iar eu iI ser-
vesc cu bucurie ... in timp ce energia, care ma face unduitor ~i cur-
bat, se revarsa peste pal'\ile mele plate... (Aiteapta, e doar aerul,
268
_ _ _ __ cALArORll iNDEI'ARTATE _ _ _ _ _ ___
vantul!) ... lau din ea doar partea care-i este necesara intregului ~i
o trim it inapOi, prin tuburile inguste, fiindea e nevoie de ea... Fac
acest lucru cu atata o~urin!i!, inc:h nu consider ca e 0 munca, e
respira!ie ... e menirea mea, sa respir pentru intreg, ca ~i cum ~ lua
'pulbere din intreg ~i a~ spulbera-o inapoi in energie ... schimbul
meu fericit... ~i cclalalt, atiit de important, forma mea speciali!...
conturul meu, configora!ia... prime~te un semnal special ca intre-
gul in!elege, are nevoie ~i folose~te ... tot ceca ce fac estc sa primesc
~i sa trimit mai departe ... ~i sunt fericit, extraordinar de fericit, cu un
sentiment deplin al apartenen!ei, implinindu-mi menirea ... echili-
hrul minunat, daruind ... primind... siguranta ~i puterea intregului...
CUC!
BB era langii mine. (Te-ai prins, ll11-i a~a?)
Nu cram sigur. (Unde ne aflam?)
EI mi-a indicat direqia, iar eu m-am intors. Foarte aproape
de mine era 0 frunza - 0 frunza de stejar, care era prinsii de ramura
t'U 0 codi!il.lungii. Dincolo de ramura, era trunchiul masiv al copa-
cului, care era infipt adanc in pam ant. Sa fi inva!at atatea lucruri,
filra a Ie con~tientiza ... inlelegeam mai mult ce insemna aceasta noua
~coalij a Omenirii.
(E~ti gata sit met'gem mai departe? Asia e aventura mea
preforatit.
Am ezital
(Ei bine, of, IIU SUlit prea sigur. Poate ca ar trebui sa.. .)
(Pe a(easta am creat-o noi in~ine.) - a intervenit BB. (Dacit
nu-Ii place, trimite-mi un semt/a/, # vom face un salt rapid)
M-am intins ~i m-am dilatat, urmandu-I fara tragere de inimil.
CLIC!
Stau culcat pe 0 parte, intr-o iarha moale ~i deasa... Deschid
ochii... copaci inal!i ma inconjoara din toate pal'\ite; frunzi~ullor
abundent formeaza 0 bolta, departe, deasupra capului meu; lumi-
269
_ _ _ _ _ _ _ ROBEliT A. MONROE _ _ _ _ _ _ __
na soarc1ui se infiltreaza printre frunze, raspandind 0 lumina bHin-
diL peste mine sta 0 pantera mare, cafenie, holbandu-se la mine.
(Haide Ram... hai sa ne jucdm!)
M-am rasucit ~i m-am ridicat in picioare... in picioare!... Am
patru picioare! Ce senzatic de stabilitate!. .. Capul meu e in afara, in
fata corpului; acum, ca sa-mi pot vedea spatele ~i ~oldurile, trebuic sa
rna intorc... sunt acoperit cu blanLlucios... oare ce fiiifaic in spatele
meu?_. e 0 coada, am coada... Ma gandesc sao mi§c, iarea tresare ...sc
mi~ca inainte ~i inapoi, inainte ~i inapoi, ce chestie grozava! ...
Dar sc mi~ca putin ~i in sus, in jOs, mai mult in jos dedit in
sus ... 0 aroma imi atrage atentia ... mirosuri, mirosuri, nici nu ~tiam
ca exist a atatea mirosuri difcrite ... ~tiu instantaneu daca yin din
apropicre sau din departare .. _semnalul informational era la fel de
bun, sau chiar mai bun, dedit simtul vazului. .. cat despre auz, pu-
team afla totul doar ascultand ... mi-am incordat mu~chii picioa-
relor... mi-am strans gheareie ... da! .. am gheare! ... rna simt minunat.
Hei, lume, iata-ma... 0 scnza\ie atat de splendidii di sunt viu ... cu
totul viu; vreau sa alerg, sa fac saltuli, sa rna ca\ar...
(Haide, ce mai stai!)
Pantera cafenie inainteaza in salturi printre copaci, iar eu 0
urmez indeaproape ... mai rapid ... acum la galop ... acum, alergand
cu toata energia, ocolind copacii, evitand cu u~urin\a ramurile joa-
se ... revarsarea de mirosuri palpitante imi treceau pe la nas, inci-
tandu-ma sa Ie recunosc ... ochii ~i urechile alerte, identifidind ~i
sortand nenumaratele semnale, toate cunoscute ... un uri~ copac
mort, iar pantera cafenie se catara pe el, agatandu-sc cu ghearele ...
iar eu 0 urmez. Ea rna ~teapta, ~zata nepasatoare pe 0 ramura
subtire , rna opresc langa ea... da din coada ... iar eu ii raspund, dand
~i eu din propria-mi coada.
(Destul de bine pen tru un incepdtor, RAM.)
Sunt prea agitat, pentru a-i raspunde. imi amintesc ca sim-
tcam 0 putere extraordinara in mu~chi, incerdind sa pun ordine in
270
_ _ __ _ CALATORli iNDEPARTATE _ __ _ _ __
cantitatea enorma de informa\ii pe care Ie primeam prin sim\urile
mele ... oare cum au putut oamenii sa ignore ~i sa denatureze per-
ceptii atat de profunde... sa perceapa atat de pu\ine informatii, pe
dind un animal inferior... inferior?... percepe atat de multe.
(Acum, trebuie sa coboriim.)
Pantera cafenie se ridica, se intoarce ~i coboara din copac, pe
paman!... Nu ~tiam ca felinele pot cobori in acest fel, credeam dI ele
coboara intotdeauna cu spatele inainte ... M-am ridicat ~i am coho-
rat inceti~or, sarind jOs, cu u~urin\a.
(intinde-Ie sub copac, liingd trunchi. Apoi, fd un salt mic,
foarte mic.)
M-am intins in iarba inalta, iar apoi, fara niciun chef, m-am
intins ~i m-am dilatat.
CLIQ
Pluteam in aer, chiar pe deasupra solului; am privit in jOs.
Sub noi, respirand superficial ~i incet, intins in iarM, era trupul
panterei cafenii... ~i trupul unei alte pantere, de un cafeniu mai in-
chis, cea pc care 0 ocupasem eu.
Alaturi de mine, BB se amuza. (ri-a pliicut, nu-i a~a?)
Am vibrat (Minunat!)
(Ei bine, mai avem una pentru tille, ca s-o testezi. Pe asta a
ales-o ea,fiind sigurd cd ,i-ar pldcea. Veifi singur, dar ea a spus
cd vei ~ti ce siifacio Eu doar te voi ghida spre acelloc. E~ti gata?)
intrebiindll-ma ce a ales ea pentru mine, m-am intins ~
m-am dilalat
QJQ
Zbor la inaltime, pc deasupra unui ~ir de munti abrupti, cu
crestele inzapezite ~i pot vedea la sute de mile, in toate direqiile ...
~i pot vedea la sol... cu 0 cJaritate desavar§ita, pana in cele mai mici
detalii, frunzcle din pomi, animalele mici care se mi~d\ printre
271
_ _ _ _ _ _ _ ROBERT A. MONROE _ _ _ _ _ _ __
stanci... ~i rna deplasez incet, fadnd 0 lI~oara intoarcere, cllrenlii
de pc crcstele mllntilor permi\andll-mi 0 fO!,\a neintrerllpta de as-
censillne sub aripi... aripi! Mi-am intors capu!. Din umarul meu, sc
intindea 0 aripa larga, arcuita, care se ingllsta inspre varf, rotllnjin-
du-se. pene unduite in vartejullin al vantului. Mi-am intors capul
catre stanga, 0 alta aripa se intindea din umarul drept... nu plutesc,
ci rna ridicin zbor... ca 0 pasare, eusunto pasare!... un supcrplanor
care face exact ceea ce gandesc! Opresc intoarcerea, iar penele din
varful aripilor se inclina intr-o parte - ~i sus, in cealalta parte ... Hai
sa atingem inallimea maxima...iat-o, mai mull aer sub aripa dreap-
til dedt in cea stanga, rna intorc in zbor ... simt cum fO!,\a ascensio-
nala devine tot mai puternicii... ajunge la maximum, rna intorc ~i
rna rotesc ... 0 intoarcere mai stninsa, punctul cel mai inalt al zboru-
lui... atinsesem, probabil, un unghi de alunecare de cinzeci - 0
suta... zburam in spirala, tot mai strans ~i mai rapid ... control per-
fect... aerul e mai rarefiat... men\in viteza mare ... rna intreb unde e
locul de oprire ... nasul, nu, capul mai sus, un unghi mai mare de
atac, mai mare, hei, e destul de binet N-a~ fi crezut niciodata ca tru-
pul unei pasari poate... ups! ... pierde vitezL. dar poate prinde iar
vitezL. Aha! Doar strangi aripile ~i cobooooooori!
(Bravo, RAM!).
~i pun pariu ca aceste aripi pot atinge un coeficient Gmare",
intr-o coboriire in picaj, daca Ie deschizi treptat... ia sa vedem ... yom
plonja putin mai repede ...
(RAM, ~tii cefaci?)
Trebuie sa fii suficient de rapid ... apoi, sa deschizi aripile dte
putin, dintr-o data... incet... acum, inapoi, cu grija... a~a, penele co-
zii se ridica deodata, putin... acolo! Totul rcvine la norma!...la viteza
de croaziera... ce mai... hal Ce mai pasare! Trebuie sa fie un con-
dor... rna intreb ce poate face 0 vrabie rapida ...
" Cocficientul G(fizidl) Coeficientul numeric al oriciirei fo* care
ac\ioneaza asupra fOl'\ei gravita\ionale, la suprafa\a Piimantului. NT
272
_ _ _ __ CALATORlliNDEPARTATE _ _ _ _ _ __
(RAM, trebuie doar siifaci un mic salt. Acum!)
Am oftat... m-am intins §i mi-am extins campu!...
CLlC!
Ma aflam din nou printre formele scanteietoare ~i m-am in-
chis strans. Radialia rna face a sa la§nesc in unde extrem de fami-
liare. Dupa 0 clipa, radialia s-a diminuat, iar eu m-am deschis. Am
perceput imediat ldent-ullui BB §i vagulldent al femeii.
BB se amuza. (Probabil ciipasiirea aia biitranii se intreabiJ
cum de is-au curbat aripile).
M-am amuzat impreuna cu e!. (Nici vorba. Niciun tendon
sau mu~chi nufusese forfat, nicio panii nu se mi~case de la locttl
ei, cand am plecat. ifi garantez acest lucru.)
BB s-a in tors catre femeie Z0 forma scanteietoare in care
deja puteam identifica ldent-ul ei. (De acum e in grija ta. Voi veri-
fICa, impreunii cu, uh, ctt AA, # ne vedem fa focul ~tiut.)
M-am intors catre femeie. (Locul de intalnire?)
(E locul unde te-am intampinat prima oard.)
M-am intors spre interior. Erau atatea puncte ramase fara
raspuns, §i simleam ca vizita mea se apropia de sfiir§il. Trebuiau la-
murite, cu priori tate, problemele-cheie. M-am centrat, complet des-
chis, astfel incat nimic sa nu poata fi distorsional. (Cei care se in-
carneazii pentru prima oara, cand se intorc.. .)
(Pentru 0 singurd datd. ) m-a corectat ea.
Am continual. (Dacd prime~ti energie in mod constant, tre-
buie sa ai ~i 0 posibilitate de ie~ire, pentm a menfinefluxul, mi~­
carea, in stare activa.)
Ea a§tepta lini§titiL politicoasa?... sau poate avea atilt per-
ceplia intrebarilor, cat ~i a raspunsurilor. Am continual. (Deci, oa-
menii pot incheia cic/ul de incarnare acolo, la dormitor. intre-
bare: ce se intampld Cit cei care il incheie?)
273
 ROBERTA. MONROE _ _ _ _ _ _ _ __
A ezitat. (Nu am nicio perceptie asupra acestui lucru. Ei
pur §i simplu i§i schimba starea.)
(Separat, sau ca gruP?)
Ezita din nou. (De obicei, caliva in acela§i limp. De cele
mai mulle ori,jiecare reu§e§te de unul singllr.)
($i nil revil! niciodatd?)
(Nu, nil se mai intorc.)
(Mai comunicali cu ei, dupii ce pleacii?)
(Nu in modul pe care it inlelegem noi.)
Voiam sa duc acest subiect pana la capat, dar eram sigur ca
discu\ia se incheiase. (Sunt anllmite indicii sau simptome care sii
arate cii ei sllnt pe cale de a-§i incheia §ederea?)
(A, da. Ei nu mal au nevoie sii triiiascii experienta Piiman-
.tultli, a§a cii devin din ce in ce maipu!in jizici. in cele din urmii,
se desprind total de IlI1neajizicii.)
(Asta e tot?)
(Nu, radialia lor incepe sii se schimbe. lar ei incep sii se in-
chidii. Dupii aceea, ei i§i schimba tota£mente starea de c01l§liinfii.)
Sim\eam ca incepuse sa vibreze. (Nu vreau sii miiport ca un
anchetator, dar...)
Ea s-a deschis mai mult. (Continuii. Ne a§teptiim sii pUi
exact aceste intrebiiri.)
Am abordat subiectul altfel. (Am nevoie sii primesc cat se
poate de mult din aceastd ROTE. Soar putea sii nu mai am 0 ase-
menea §ansii.)
Mi-a raspuns cu abilitate, pu\in alunecoasa. (Sunt sigurii cii
veiprimi.)
(Existd oare, in dimensiunea limp spaliu - am continuat
eu - mulle lipare de evolulie a con§tiinlei, similare cu cele ale
oamenilor de pe Piimant?)
(Nici n-ai putea sii-i numeri, dac-ai vrea, atat de mul!i
sunt. lar allii llOi vin in mod constant, cape bandii.)
274
_ _ _ _ _ CALATORJI iNDEPARTATE _ _ _ _ _ __
Am ezi tal (Pe bandii?)
Se amuza stra~nic. (AA §tia cii li-ar pliicea dacii a§ folosi
aceste cuvinte.)
I-am \inut isonuL (Mi-ar pliicea uneori siijiufolii infofii cu
acest AA. EI §tie despre mine mai mult decat §tiu eu insumi.)
Nu mi-a raspuns, dar se amuza ~i mai mull. Mie nu mi se pa-
rea deloc amuzanl (Dar, existii acum oameni care comunicii cu
asemenea civilizalii?)
Aredevenit serioasil (Nu foarte mult. Existii Iln schimb de
informalii, dar el nu pare aji necesar sau important.)
(Ce-mi pOli spune despre sistemele de energie non{izicii?)
S-a luminal (Aha, acelea! Le vizitiim cat de des putem.)
Am in tins coarda (Ca sii colectali Loosh?)
S-a inchis, apoi s-a deschis cu grija (Nu, ca s-o culliviim, sii
plantiim seminlele. Aceastaface ca raza sii aiba un Ident asupra
ciiruia sii ne concentriim.)
Avenit randul meu sa rna centrez ~i sa rna inchid. Simpla ei
afirma\ie implica atat de multa cunoa~tere, incat orice altceva nu
era decat 0 sofisticata sporovaiala de maimu\a. Aveam atatea remi-
niscen\c de maimu\a in mine - mult prca multe. Dar, din senin, am
avut 0 percep\ie pe care ~tiam ca trebuie sa 0 verific.
Am abordat-o atent. (E§ti aproape de incheierea misiunit?)
Se amuza. (Da.)
(De unde §tii cii e a§a?)
Vibra. (El mi-a spus cii este posibit sii-mi pui aceastii intre-
bare, dar nu ai pus-o corect. Din acest motiv, nU-lipot riispunde.)
Nu a trebuit sa 0 intreb cine era "EI". (Dar, mi-ai sugerat cii
nu intuie§ti ce se intamplii cu cei care i§i incheie misiunea.)
Mi-a riispllns cu driigiilii§enie. (Eu nil, dar tu da.)
M-am blocat complet. S-au gandit ea sau INSPEC-ii ca eu eram
cel care trebuia sa aduca aceasta informa\ie? Era in stare un baie\eI
275
_ _ _ _ _ _ _ ROBERT A. MONROE _ _ _ _ _ _ __
sa fad. treaba unui bilrbat in toata firea? Eram atat de inchis, incat
am pierdut continuarea. . •
Ea vibra prietenoasa. (Noi a$teptatn acestlueru, adlea sl1
aiMloc U71 eveniment. lar apoi, sl1 putem pleca.)
Eram gata sa intreb cine erau ,noi" ~i la ce eveniment se refe-
rea, dar am pel'eeput scmnalul eunoseut a1INSPEC ~i am inceput sa
reac~ionez .... iar ea fiieea acela~i lueru! Reacliona ~i ea! Un flux
uria~ de cunoa~tere Irecea prin mine ~i aveam toate raspunsurile ...
eel pUlin, a~a eredeam.) • • . .
(Acum, trebtlie sa tie intoarcem la loclII de mfii/lIIre.) Era
calma, de~i inca vibra. (E$ti gala?) • . .
M-am inchis ... am vizualizat colina... m-am IOIIOS ~I m-am
extins.
gJQ
Eram deasupra colinei... cam la treizeei de metri inlil\ime ...
crestele munli!or se ziireau la vest, ~a ca m-am intors, privind din-
colo de garduri... garduri! lar aeolo, in depiirtare, erau c1iidirile
Centrului, eu aeoperi~urile lor ro~ii... un nor de praf plutea dca-
supra drumului pietruit, dnd 0 ma~ina a trecul pc acolo. Aeee-
sasem un Ident gre~il; eram din nnu in anu11982_ Un amestcc e!U-
dal de emolii ma cuprinsesera ~i ~tiam ell. mi-ar fi Irebuit mult timp
sa mi Ie slapanesc, daea a~ fi putut face acest lucru. Revenisem chiar
in al doilea corp, fara control, ceea ee era neobi~nujt. Era vechea
atmosfera de acasa, din lumea materiaHi, din somn ... deschid ochii,
imi mi~c mainile ~i picioarele. M-am uita la eeas. Ora 2:40 dimi-
neala. Opt minute! Doar opt mill ute?
276
Reuniunea
Gi!!f ite, saptamani ~i luni se succedau cu rapidilate, fiira ni-
I!:..J cio activitale neobi~nuita in afara corpului. Dcp~isem
dorin\a de a ccrCCla cvcnimentele locale - care, inainte, ma tentau
atat de mult. Uneori, la orele matinale cunoseute, ma trezeam din
obi~nuinla ~i ie~eam din corpul fizie. A~teptam un scmnal puternic
de la INSPEC, dar nu aparea niciunul. Dupa ciileva momenle, reve-
neam in eorpul fizie ~i adormeam la loc. in tot acel limp, nu m-am
simlil izolal sau Iipsit de ceva anume. Upsa semnalului nu insemna
pentru mine d eram ignorat sau abandonat. in schimb, aveam un
sentiment plenaI' de siguran\i, 0 dorin~ matura de a-mi continua
~i extinde participarea la via\3 fizica din jurul meu, libertatea de
a-mi exprima mai degraba curiozitatea despre mine, in continua
cre~tere, decat nelini~lea privind stitul de viall! zitnic sau viitor. Pur
~i simplu, revenisem la principiul conform caruia eeea ce descope-
ream astazi, urma sa ma dud la ziua de maine - indiferent ce mi-ar
fi adus acel maine. Semnalul urma sa vina la momentul potrivit.
Si a venit. Intr-o diminea\a, am inccput sa am senzalia ca tre-
buia sa fac eeva de care uitasem. La ineeput, nu eram sigur, dar era
evident faptul ca nu izbutisem sa fae eeva in activitatea mea din lu-
mea materialii. Oricum, pe la ora unsprezece, in dimineala respec-
tiva, rna simlcam atat de mole~it, inciit m-am dus in dormitor sa
trag un pUi de somn. Nu eram obosit, dar simteam nevoia sa dorm.
in caleva secunde dupa ce ma intinsesem pe pat, am dzut intr-o
277
_ _ _ _ _ _ _ ROBERT A. MONROE _ _ _ _ _ _ __
stare de relaxare profunda. in acel punct, percep\ia mea a devenit
clara. Semnalullui INSPEC era acolo, c1ar definit ~i puternic. Am
reu~it sa raman suficient de calm, in cat sa activez tiparul expe-
rien\ei in afara corpului, sa ma rostogolesc inauntru ~i in afara, in-
tr-o secunda. Alunecarea s-a produs in mod automat, ~i m-am intins
~i m-am extins, fiind condus de Identul cunoscut.
Schimbarea a fost instantanee, fara niciun fel de senza\ie de
mi~care. Silueta luminoasa, stralucitoare, era in fa\a mea. Eram
con~tient de radia\ie, care era destul de placuta.
(E~ti foarte priceput, Ashaneen.)
Si am ~i progresat
(S-(lU produs multe schimbiiri. Noi credem ca e~ti pregdtit
pentru - cum Ii spui til -pasul urmiitor.
Nu era 0 percep\ie, dar ma intrebam dad aceasta era 0 mo-
dalitate politicoasa de a ma informa ca nu ma voi mai intoarce in
lumea fizica. Ei bine, a~ fi putut aduce un surplus de muzica in as-
fin\iturile lui Charlie sau ...
(Nu acesta este pasul pe care l-am pus la cale. Vei ~ti sin-
g/Ir cand va avea loc eliberarea de corplI/ tau fizic. Nu va fi ne-
voie sa afti de la noi. Jar noi nici tlU progmmiim # nici Till par-
ticipam ta 0 asemenea eliberare, decaf i1l cazul in care ne soli-
citi tu acest lucru. Mai aj multe de desiivar~it inaintea tlnei ase-
menea schimbiiri')
Am primit aceasta informa\ie cople~it de emo\ii contradic-
torii, 0 mare parte din mine tanjind sa continue in acela~i mod, iar
cealalta parte dorind sa revina pe Pamantul fizk, la emo\iile vii §i
profunde pe care Ie traiam acolo. Oscilam intre cele doua posibili-
tali. imi aminteam ce sim\isem, cu mul\i ani in urma, intr-un mo-
ment de puternica presiune, cand am avut posibilitatea de a alege
sa raman sau sa ma eliberez, cu totul, de lumea materiala - iar eu
am acceptat sa raman in planul fizic, atata timp cat acesta ramanea
278
_ _ _ _ _ CALATORll fNDEPARTATE _ _ _ _ _ __
opera\ional pentru mine, indiferent care era situa\ia, fiindea voiam
sa aflu ce urma sa se intample in ziua urmatoare. Curiozitate!
(!i-am explicat cii acesta este unul dintre bunurile tate de
pref. Parcurgerea urmiitorului pas iii va da multe ra~plmsuri.)
Lipsea ceva esen\ial din imaginea de ansamblu ~i nimic pe
lume nu ar fi stat in calea curiozita\ii mele de a ciiuta raspunsul.
(Nici in afam acestei tumi. Nu ma; e necesar sii slai iTlChis
pentru schimbare.)
Am reu~it sa raman calm, dar eram nerabdator.
QJQ
Eram la marginea indcpartata a inelului exterior. it puteam
recunoa§te dupa ambian\a rarefiata a paclei. Delicatele forme albe
ne inconjurau. Puteam simli d prictenul meu INSPEC era alaturi
de mine, dar forma lui stralucitoare nu era vizihila.
(Nu e nevoie sii Ie distragem aten!ia.)
Cautam sa sesizez prezen\a lui Bill, apoi, a lui Lou, dar nici-
unul din ei nu era de gasit.
($i-au incheiat misiunea, dupii cum spui lu.)
Era ceva previzibil, ~i am avut percep{ia noii lor adrese, dar
era implicat un factor care ma perturba ~i pe care nu-l puteam dari-
fica. Apoi, am devenit con~tient de intregul inel exterior ~i de cei
care locuiau in el. Era 0 intensa radia(ie de a~teptare, nu de ingrijo-
rare, ca ~i cum starul unui spectacol tocmai urma sa-§i fara intrarea
pe scena. Am urmat direqia concentrarii lor. Era planeta fizica Pa-
mant, vag conturata, nebuloasa ~i difuza, din aceasta perspectiva.
(Hai s-o primm dilltr-o altit perspectivii.)
(Bineinfetes!)
QJQ
Ne aflam undeva in spa\iu, intre Pam ant ~i luna, la 0 distan{a
greu de estimat, cam la peste optzeci de mii de kilometri de la su-
279
_ _ _ _ _ _ _ ROBERT A. MONROE _ _ _ _ _ _ __
prafata Piimiintului. Imaginile erau foarte clare ~i detaliate, nu cum
fusesera inainte. Am aruncat 0 privire dtre luna ~i m-am blocat. La
o distanla de nu mai mult de trei sute de metri - sau cel pulin ~a
parea - era un obiect imens, aparent solid, de culoare cenu~ie, lung
~i ascutit, de 0 forma conid, cu un capac in forma de emisfera in ca-
patul mai lat - celalalt capiit era cel pulin la cativa kilometri distan-
la. Parea nemi~cat, dar am avut perceplia bine definita a radialiei
Bcnzii Mdin interiorul sau. 0 nava spaliala - 0 nava spalialii fizid?
(in termenii tai, e corect ce gande~ti. Nu e 0 crea(ie ome-
neasca. in aceasta zona, sunt multe asemenea nave in jUl'ul Pa-
mantuluifizic. Originile lor sunt din IIniversul vostrufizic - dar
nu neapiirat din timpulla care te raportezi tu.)
"Multe" puteau fi cinci sau cinci mii. N-avea rost sa incerc sa
aflu. Dar de ce in jurul Pamantului nostru, pentru d ...
(Ele sunt concentrate in jurul planetei Pamiint, iar oa-
meni ca tine le-a observat pe celelalte - ~i cu acela~i scop_Mer-
gem mai departe? Riispunslll va veni in curiind.)
Curiozitatea mea a acceptat cy bucurie.
CLIC!
Percepeam Piimiintul ca pe un punct de lumina reflectata,
aflat la distanla, nu mai mare decat 0 stea de mici dimensiuni. Din
el veneau unde nercgulate de energie, multidimensionale, pulsiind
~i fiind intrerupte, in mod intermitent, de rapide semnale luminoa-
se temporare - un tipar complex, ncorganizat, compus nu dintr-o
structurii electromagnetid sau gravitalionala, ci dintr-o energie pe
care nu 0 puteam defini. Eram atiit de fascinat de ceea ce vedeam,
incat la inceput nu am observat fundalul. Pe cat puteam percepe
departe, in toate direqiile, avand Pamantulin centru, era un nu-
mar imens de forme. Unele erau conturate, iar altele piireau a fi ni~­
te nori de vapori, tnate stralucind cu mai muIta sau mai pUlina in-
tensitate. De la cele aflate in aprnpierea noastra, am perceput ace-
280
_ _ _ _ _ CALATORlJ iNDEPARTATE _ _ _ _ _ __
ea~isenzalie de a~teptare, de nerabdare ca spectacolul sa inceapa.
Trebuie sa fie un spectacnl grandios, daca atrage tnate aceste ...
(Este ceea ce noi numim relmiune. Toate aceste forme
s-au materializat din alte sisteme apropiate de energie, doar
pentru a asista la acest spectacol grandios, cum il nume~ti tu -
~i la fel au facut ~i cei din navele spa(ialefizice ~ifiin(ele umane
care i# incheie misiunea. Acest spectacol mare!, care urmeaza
sii aibii loc, este de fopt un eveniment foarte rar - confluen(a
unoI' campuri de energie, mari # intense, care apar in acela~i
limp, in dimensiunea voastra timp-spa(iu. Aceasta raritate a
starnit atat de mult interes. in termeni accesibili (ie, un as{{el de
fenomen poate aparea cam 0 data la opt zeci ~i ~apte de m# de
ani pamanteni.)
Ce ~ansa rara - ~i cilta ~teptare ...
(Nu exista nicio garan(ie ca acestfenomen se va produce
la aceastafrecven(a. Apar elemente aleatorii ~i variabile in con-
figurafia sa, care nu potfi prevazute.)
Atiit de aleatorii, incat poate exista posibilitatea ca fenome-
nul sa nu se produd. Ar fi dezamagi\i 0 multime de ...
(Acest risc afost de mult depii~it. El se va produce. Impor-
tant e rezultatul. Simbolic, pe in(elesul tiiu, este 0 convergenfil a
unui mare numiir de posibilitafi, care apar sub forma catorva
probabilita!i # a unui numiir mic de posibilita!i. Una dintre
acesteprobabilitiifipoate modifica nu numai dimensiunea voas-
tra timp-spa!iu, ci ~i sistemele de energie invecinate. De aceea
este atat de mutt interes. in termeni omene~ti, tot simbolic vor-
bind, reuniunea are loc aicipelltru a cunoa~te posibilitatea na~­
terii unei noi energii. Va supraviefui ea, procesului na~terii - ~i,
daca acest lucru se va intampla, care sunt potenfialele inerellte
unei asemellea energii, de afi cu precizie la fet, la maturitate?
Sau, energia se va na~te moartii, va e~ua, iar posibilitiifile VOl'
riimalle lipsite de putere, de coordonare?
281
_ _ _ _ _ _ _ ROBERT A. MONROE _ _ _ _ _ _ __
Excelentul meu H + ROTE mi-au permis sa-mi fac 0 imagine
destul de clara. Dar sinele meu omcnesc inca privea Pamantul ~i
sistemul uman ...
(ExisUi un simbol omenesc oriental pentro crizii, care
este format din dOl/a sttb-simboluri, ce expl'imii pericolttl ~i pri-
lejuifavombil. in cazttl omenirii ~i al Piimantuluijizic, vorbim.
in mod cer!, de un momt'1lt de crizii. in ceea ce prive~te existen-
fa oameni/or, atat pericolul, cat ~i ocazia fovorabila vor ji din
pUn prezente,fiira nieittn dubiu.)
Pericol? Pericol fizic? Mental? ...
Acestea sunt posibilitdlile, natura exac!ii, care va ji deter-
minata de evenimentul ins~i. Oricare este perceplia ta, ea nu
reprezinUi decat IIna dintre posibilita!i. Va apiirea alta - sau
mai multe altele.)
CeHiialt element, ocazia favorabiHi.
(Aceasta este cheia pentro a in!elege acest eveniment. El ii
va oferi con~tiin!ei umane posibilitatea de excepfie de a evoll~a
rapid infr-un sistem de energie unificat, infeligent, care acpo-
neaza dincolo de illlzia voastrii timp-spalill, crealld, oforind cu-
no~tere, a~a cum numai 0 energie omeneasca, bille illsfroiUi, 0
poate face.)
Vizita noastra pe Pamantul din anul 3000 ~i...
(0 posibilitate ce poate deveni realitate cu prilejul eveni-
mentu/ui. Acpunea fa este IInu/ dintre factorii aleatorji, care pot
face acest lucrn.)
Daea ocazia favorabila este pierduta...
(La un moment dat, sub oformii sau aita, oamenii vor in-
ceta sii maijie speeia dominantii pe Pamanl, dacd nu vor supra-
viefttj ca 0 co~tijnfii activa.)
Am intrebat direct (lar voi. voi toli, ce vefi face daca acest
lucrn se va intiimpla?)
282
_ _ __ _ cALATORll iNDEPARTATE _ _ _ _ _ __
Era multa caldura in riispunsullui ~i mi-a zambit bland (Vom
demara 0 altii ac!iune, pe vreo alUi planeta, in dimensiunea
limp-spa!ill, CII oameni llOi.)
M-am intors in interior ~i m·am inchis. Nu prea mai aveam la
ee sa ma gandese ~i ee sa fac. Eram cople~it din punet de vedere
emotional ~i nu voiam sa ies din acea stare - nu in accl moment.
(Mai e un singur proces pe care trehuie sa-I efectlliim, apoi
vei putea reveni in lumea ta jizica.)
Nu cram foarte sigur ell mai puteam suporta inca unul, dar
~tiam cii pot.
(Acceseazii Idellt-ullui BB ~i ghideaza-I sa vinii aiei.)
ROTE s-a raspandit pe data. illiisasem in eompania lui Bill,
iar Bill nu era acolo ...
(it vei localiza u~or. EI poate indeplilli pentro 1I0i 0fimcfie
foarle speeiala.)
Alte intrebari nu-~i aveau rostul, a~a ca am reu~it sa accesez
Ident-ullui BB ~i m-am extins.
rug
Ma sim\eam mai bine sau ... mai batean. Nieiun fel de mi~eare,
niciiieri. Si m-a surprins foarte pu\in loealia. Eram pc iarba, in fala ea-
banei lui Charlie. BS ~i Charlie erau undeva deasupra, preocupa\i de
ceva. M-am deplasat deasupra lor, pentru ea BB sa ma poata pereepe.
(Hei, RAM!) Vibra puternic. (Ia uite cefocem noi!)
Charlie radea. (ii spun intr-una pll.,~tiului dsta ca nu poti
avea 0 harea cu pdnze care sdjie, totoda/d, ~i deltaplan. Aerul $i
apa nu sltnt lII1ltl ~j acela~i lucro!)
Ma amuzau (Acum fI po!i vedea pe Charlie, adica vizuat?)
Charlie zambea (Ei, sigur cd da. Am re~it asIa din prima
zi cdnd a venit ajci. Cred cd a modificat oceanut de 0 suta de ori,
pana cdnd am reu~it sa-I oprim. ilfacuse galben, Cit valuri palm-
teoCe ziei de asIa?Dar e de~/ept. Se prinde repede.)
283
______________ ROBERTA.MONROE _______________
Eram calm. (Ei bine, imi pare riiu cii va intrerup, dar am
'Ievoie de BB aici, ca safaca ceva pentru mine.)
BB s-a deschis. (Spune despre ce e vorba, RAM!)
Charlie se rostogolea. (Vino inapoi, copi/e!)
Chrlie cliitina din cap §i radea, iar eu m-am extins §i m-am
intins dupa Ident-ullNSPEC ...
CLIC!
BB era aproape de mine. (Hei, sunt sigur cii !i-ai perfecfio-
nat saltul. Sunt lafel de extenuat ca dupa un joc pe care ifjucam
inainte, in ...)
Aluat-o de·a dreptul §i s-a inch is, pe masura ee devenea COIl§-
tient de forma luminoasa, striilucitoare a INSPEC. Cred ea ar fi tre-
buit sa-I previn. Sub nOi, era Pamantul fizic, cam la 150 de metri dis-
tan\a. Era noapte, iar din loe in loc, lumini trecatoare schi(au contu·
rul satelor. Exact sub noi era 0 mica intindere de apa, ea un iaz sau un
bazin, iar imediat dincolo de apa, se ziirea 0 struetura piramidala, de
culoare verde, cu 0 lumina striilucinq in interior. Mi se parea foarte
cunoscutii, dar nu reu§eam sa-mi amintesc nimic legat de ea.
M-am intors caIre BB. (Trebuie doar sa te deschizi incet. E
un prieten.)
EI a facUI intoemai, cu grija, apoi s-a concentral asupra lumi-
nii stralucitoare. (Hei, bunii!)
(Ne bucurii venirea voastrii.)
BB nu avea restrangeri culturale. (in KT-95, exista 0formii
de energie organizata, care sus!inea ca te intiilnise pe tine sau
pe cineva exact ca tine. NIt prea I-am luat in seama, consideran-
du-I un jel de ROTE incerta.)
(E de fnleles.)
BB a continuat. (EI continua sii ne zapiiceascii, iar dupa un
limp, a luat-o din loc ii nu s-a mai intors niciodaM. Aiadar, avea
dreptate, tu chiar ex/iii.)
284
_ __ _ _ CA LA TORlI iNDEPARTATE __________
Trebuie sa aclionezi intr-un jel anume, dacii vrei.
BB a ezitat (Ei, binein{eles, bineillleles.)
(Hai sa mergem mai aproape.)
Ne-am deplasat tOli trci in jos, inceti§or, exact deasupra pira-
midei verzi §i dincolo de ea §i ne-am oprit in partea cxterioara a
unei mici constructii, in mijlocul unui crang de copaci. Loeul imi pa-
rea foarte cunoscut §i, dintr-un motiv necunoseut, am inceput sa
rna simt stanjenit. Era ca §i cum 3§ fi intalnit un obstacol; cu cal in-
ccream sa inaintez, pard ceva rna impingea inapoi.
(Prietenul tiiu M e acolo. E important sa-I aju!i tu pe et, in
acest momellt.)
BB era confuz. (M?)
(Chiarel.)
BB s-a concentrat §i am facul §i eu acel3§i lucru. Inauntrul
micii construc\ii, un barbat statea culcat pe un pat. Impotrivirea pe
care 0 simlisem parea sa porneasd de la el. Era exact ca in vremu-
rile trecute. Era AA, cram sigur. Impotrivirea era foarte puternid §i
rna facea sa vibrez.
BB s-a intors. (Cred ca el este, sunt sigur. Percep 0 parte din
[dellt-ullui, nu prea multo Mai percep ii un aft [dent, care-mi este
ii et CttIlOSCUt. Dar percep!ia este slabii.)
(Temporar, este important st1-/ ajufi separat de natura lui
materialii.)
BB s-a luminat. (Mica, la jel ca RAM.)
(Corect.)
Era ineurcat. (Cum safac asia?)
(Doar tragi lIi0r. Foloseite energia pe care 0 aptici atunci
candfaci sattlll.)
BB s-a in tors §i s-a apropiat de omul din pat. Privcam fasci-
nat, intrebandu-ma dad in acest fel incepusem §i eu, dad nu cum-
va vreun prieten non-fizic se angajase sa rna ajute sa ies din corp,
285
______________ ROBERTA . MONROE ---------------
in stadiile incipiente. Dar, pe alunci, nu aveam niciun prieten non-
fizic, de care sa ~tiu.
Brusc,impotrivirea a devenit mult mai puternicl,impingan-
du-ma indiirat. Mi-am men Ii nut pozi\ia cat de mull am putul, sim-
\indu-ma foarte stanjenit. M-am intors in interior ~i m-am inchis.
Barbatul statea in picioare, in mijlocul podclei, iar corpullui fizic
era pe pat. BB s-a retras in spate, totalmenle nedumerit.
S-a concentrat pe INSPEC. (A ie#t, l-am tras afara! Dar, of.. )
(il irltereseaza ce are de gand sdfaca.)
Barbalul a raspuns, dar eu nu puteam percepe decat sune-
tele distonante ~i \ipetele din Banda M, care indicau 0 emo\ie pu-
lernica. Daca aceasta era prima lui experien\a, it in\elegeam per-
fect ~i empatizam cu el.
(Et a afirmat cd dore~te sa a.iute omenirea. Un scop foarte
nobit.)
Am reu~it sa rna deschid,intr-o oarecare masura. (Ce rost are
aceastd impotrivire? Ea apare atunci cand vreau sd rna apropii
de prietenlll sdu, AA.) • incolo, nu voi mai avea de urmat ldent-ul niciunui INSPEC, dar nu
(Un paradox adevarat refllzd sa existe. Vei illfelege in
curand.)
BB a intervenit cu fermitate. (Vrea sa meargti cu 1I0i! Poate
safaca acest lucru?) Impotrivirea ~i sunetele dis ton ante erau atat
de puternice, incal imi provocau durere. Cu toate aces tea, ~tiam
care era raspunsul, inainte sa-I dea INSPEC.
(lnformeazti-l ca trebuie sa rdnulna ~i sd-~i illdeplineasca
misiunea planuitii.. in acest moment, nu are de ales.)
In ciuda durerii, incercam sa observ. Dupa 0 dipa, BB s-a
inallat ~i ni s-a alaturat. Barbalul cazuse in genunchi,in mijlocul po-
delei , iar sunetele distonante devenisera atat de pulernice, incat a
trebuit sa rna inchid complet.
(Hai sa mergem infr-un loc mai pliicutpentru tine.)
Am acceptat, plin de zel.
286
___ _ _ _ CALATORIl iNDEPARTATE _____________
CLlC!
Eram chiar in afara paclei rarefiate a Zonei de tramilie. lnele
de forme nedefinile se ziireau in depiirlare, iar in centrullor se afla
Pamantul fizic. Zgomotele Benzii M, mai ales lipetele, se estompa-
sera complet. M-am deschis u~urat. INSPEC era in fala mea, BB in-
tr-o parte, totalmente inch is, ceea ce era foarte ciudat.
(Am re1l~it. Tiparul este complet.)
Exista 0 nota de fermi tate in afirmalia lui care rna tulbura,
reverberand prin mine, declan~:ind cunoscuta ROTE emo\ionala
care se derula, iar eu rna conectam la ea ~i deviam fiecare informa-
lie, pe masura ce venea. De aceasta data, afost altfel. Aveam acces
la 0 ROTE mult prea neobi~nuita ~i pre\ioasa, ca sa rna comport alt-
reI. Thlburarea mea s-a risipit.
M-am deschis mult ~i eram lini~tit. (inteleg ce este indivi-
dualizarea. Nu e necesara.)
m-ai invdtat bine lec/iile, Ashaneen.)
Forma luminoasa, stralucitoare licarea. ~tiam ca, de atunci
aveam nicio senza\ie de singuratate. M-am deplasat deasupra lui
BB, care plutea nemi~cat, fiind inca Inchis.
M-am concentrat. (Hei, biitrane, trebuie sd ma intorc.)
S-a deschis, incetul cu incetul. (Da, uh, RAM, oricum, trebuie
safacceva de unul singur.)
Nu aveam niciun dubiu despre ceea ce urma sa faci!. (Ei bine,
totul va fi in regulii, cam a~a cum zburdai ~i te jucai inainfe, in
KT-95.)
S-a luminal (Da, desigur! 0 gramada de jocuril)
M-am deschis ~i mai mult. (Vei re~i, tigrule! Pdstreaza
ldent-ul meu! $i distreaza-tel)
Se amuza. (ihi! Acelultim lucru pe care l-am facut - adicd
eu tragandu-I pe AA afard din corpulluiflZic - ai vreo perceptie
despre aceasta intamplare?)
287
 ROBERTA. MONROE _______________
(Nil, ell exceptiafap/utlli ca, in mod cerl, era AA. Aceea$i
chestilllle cu rezisten!a era ~i acola. De ce? Oare sa-mifi sciipat
cava?)
BB s-a concentrat intens asupra mea, iar eu stateam in a~tep­
tare. Bruse, el s-a luminat intens ~i a inceput sa se rostogoleasd cu
putere. Pard izbucnise in hohote de ras uman.
(Ce Ii se pare a~a amuzant?)
(TIl ai IImor, RAM.)
iI priveam cum se indrepta in direclia Primci Statii de Acces,
inca rostogolindu-se. Cand a disparut inauntru, m-am intors ~i m-am
intins, am acccsat Ident-ul corpului meu fizic ~i m-am extins u~or.
M-am deplasat incet cltre interiorul inelelor, simtindu-ma puternic ~i
sigur pe mine, ~tiind ca inca aveam multe ROTE omene~ti de doban-
dit ~i de pus in practica. Am intrat in eel de-al doilea corp, apoi, in cor-
pul fizic, ~tiind d un proiect se incheiase, iar alt~1 urr~a sa inceapa..
Dar ce fusese, oare, atat de amuzant? Plramlda verde, nOl
trei slujind omenirea... verde, varful verde al piramideLnoi trei pe
o raza ... ehei!
in noptile senine, pot sa ies pe terasa inainte de a merge la
culcare ~i sa privesc in sus. Cand fac acest lucru, stelele dis par, une-
ori, iar deasupra mea nu exista decat bezna. De dincolo de intuner-
icul adanc, se aude un cantec etern, obsedant de familiar, un sem-
nal de aducere-aminte, daca e nevoie, care patrunde distinct prin
zgomotul traficului local. INSPEC. BB, Lou, Bill, ea, toti cei de Acolo
- in acel cantee. Dar lipse~te AA!
Apoi, dispare, iar stelele se intorc in intuneric. Respir pro-
fund ~i ma intorc in casa.
288
Epilog: Ultima etapa
~ u pacea care rna cuprinsese, am inceput sa pun in or-
1t.." dine ~i sa parcurg divcrsele ROTE pe care Ie primisem
~i pe care, pur ~i simplu, Ie pusesem bine, pentru a ma documenta
mai tarziu. Am fieut acest lucru nu doar pentru a verifica daca omi-
sesem ceva, dar ~i pentru a intocmi un model sintetic, in ideea ca,
poate, cineva, undeva, ca individ sau grup, ar putea cereeta matc-
rialul cu seriozitate - sub pretextul vreunui studiu filowfic, patolo-
gic, pedagogic p.m.d. Dupa cum am mai spus, daca urmatoarele
informalii ajuta 0 singura persoana sa inlelcaga, in profunzime,
cine ~i ce este el/ea cu adevarat, scopul e atins.
Derularea unei ROTE seamana foarte mult cu incercarea de
a evoca 0 amintire sau un eveniment dill trecut. Diferen\a cOllsta in
claritatea imediata a fiecarui detaliu, odata ce incepe procesul de
derulare. Se pare ca eel mai bun rezultat se poate obline atunci
cand e~ti relaxat ~i iwlat. Este important sa ramai complet treaz
din punct de vedere fizic, cu starea de con~tien\a a emisferei cere-
brale stangi, plasata in scaunul ~oferului. Apoi, te gande~ti, pur ~i
simplu, la Ident - subiectul acelei ROTE - ~i a~tepli. POli lua notile
sau dicta la un rcportofon, pc miisurii ce incerci sa transformi infor-
maliile, in cuvinte scrise sau rostite. Daca simti ca li-a sdpat ceva,
pOli sa RESETEZI ~i sa 0 iei din nou de la inceput sau din oricc punct
din succesiunea informatiilor/experien\ei. i\i pOli fixa un buton
mental pentru PAuzA, dad, de exemplu, sunii telefonul, de~i 0 ast-
fel de intrerupere presupune adesea un efort de revenire la starea
de relaxare. Oricum, ROTE va fi inca acolo - "deschisa" in acela~i
289
________.______ ROBERTA.MONROE _______________
punet in care ai lasat-o. Aeest proees cere timp ~i rabdare ~i de aeeca
este nevoie de izolare. Primcle rezultate au aparut in forma urma-
toare (nu foarte amanun\ita, dar, poate, mai edifieatoare).
Strabaterea inelelor
Din perspeetiva mea non-fizica, primul inel interior era dar
§i mult mai bine definit, iar totul parea concentrat in totalitate a~u­
pra activita\i1or din starea fiziea non-umana. Oriee ineereare de a
comunica eu ei sau de a Ie distrage atenlia se lovea eel pu\in de ig-
noranla lor §i, eel mult, de 0 uluire, teama §i ostilitate fa\i§a. incer-
eau cu to\ii sa partieipe la viala fizicii, intr-un fel sau altul - dar ori-
cum, fara nieiun sueces. To\i pareau sa aiba 0 trasatura comuna -
erau totalmente incon~tien\i de orice alta existenla in afara de eea
fiziea. Numai prin observari repetate §i direete a fost posibil sa pun
in ordine §i sa clasific informaliile despre aceste fiinle din apropie-
rea Pamantului.
Visa/orii: acest grup are 0 vibra\ie sau radialie spedficii, ce
denota ca ei sunt at3§a\i de un corp fizic, undeva, in actuala dimen-
siune timp-spaliu a pamanlului. Acest lucru poate duee la concluzia
posibila, dar neconfirmata, eli ei soar putea afla in afara corpului, in
timpul somnului. Aparent, ei incearea sa continue aetivitalile pe
care Ie desla§oara in orele de trezie fizica sau pe cele pe care §i Ie
doresc sau la care viseaza. Unii pur §i simplu se mi§ca fara nOima,
al\ii inceareli sa vorbeasea eu persoane cunoseute, care sunt treze
din punet de vedere fizie, sau mananea, beau, luereaza, se joaeli, in-
eerciind sa faea sex, aelionand de parea ar interpreta roluri din ben-
zi desenate - toate rara nicio finalitate; tOli, cu doar cateva exceplii,
fara sa recunoasca activitalile similare din jurullor. Ceea ee ar pu-
tea fi numita 0 dovada a originii lor este faptul ca se "topese" sau
dis par in timpul unei aCliuni. Oare se trezesc din nou in lumea fi-
ziea, in afara somnului? Cei care interpreteaza visele soar putea sa
fie pe calea cea buna, dar cu 0 perspectiva gre§ita.
290
--_ _ _ _ CA LA 70RIJ iNDEPARTA TE _____________
MOrfij-vii: Aee§tia seamana foarte mult cu cei din eategoria
precedenta §i pot fi ini\ial confundali cu ei, dar prezinta anumite
caracteristiei-cheie diferite. Acest grup este format doar din cei care
au ie§it definitiv din corpullor fizie - sunt morti din punct de ve-
dere fizic, dar nu realizeaza acest lucru. Drept urmare, ei incearcii
intr-una sa-§i continue existen\a fizica, cea cu care sunt obi§nui\i.
Adesea, ei raman in jurul unor localii fizice - cum ar fi casele - §i al
persoanelor de care sunt ata§a\i. Unii continua sa incerce sa reintre
in eorpurile lor fiziee moarte §i sa Ie readuca la via\il, ehiar cand
aces tea sunt deja ingropate - fapt care confirma existenta unei ra-
dialii ciudate, ce poate fi perceputa uneori in cimitire. Chinul prin
care trec aee~tia, fiind martori la inhumarea sau incinerarea pro-
priilor corpuri fizice, ar trebui sa ne dea de gandit.
Asemenea Visatorilor, aeest grup este totalmente §i impera-
tiv legat de natura materiala a dimensiunii timp-spaliu. Mai mult, ei
par a fi cople~i\i de friei de natura emo\ionala §i de imboldul de a
aC\iona, fara a ajunge insa la nicio finalitate. Ca grup, ei reprezinta
un blocaj major in fluxul experienlei de invalare a omenirii. Pana
in momentul in care sunt eontaeta\i §i ajuta\i, sau apare 0 licarire
de eon§tien\ii, ei raman ani intrcgi - poate, seeole - in aceasta stare
de blocaj. Numarullor cre§te in mod constant - §i va continua sa
creasci!, atata timp cat valorile oamenilor din lumea fizica, eele
care genereaza aceasti! condi\ie, raman neschimbate.
Salbaticii: Mult mai pu\ini la numar deeat eei de mai sus, ei
sun! motivali de acelea§i impulsuri, dar intr-un mod totalmente di-
ferit, determinat de 0 u§oarii sehimbare a nivelului de eon§tiin\a.
Salbaticii nu in!eleg faptul ea au pierdut eapaeitatea de a se folosi
de corpullor fizic §i nu percep nimic altceva dedit realitatea fiziea,
materiala. Cu toate acestea, ei sunt foarte con§tien\i de faptul ea
su~t, cumva: diferi\i: N~ in!eleg de ce §i cum de se intampla a~a eeva
-.§1 nu au mclO donnla sa afle adevarul. Tot ee in\eleg este faptul
ca ceea ee Ii face diferi\i, ii elibereaza de eonstrangerile, obligaliile
291
_ _ _ _ _ _ _ ROBERT A. MONl<OE
~i angajamentele care face au parte din vielile lor fizice. Ei conside-
ra aceasta stare ca pe 0 libertate absoluta ~i incearca sa se mani-
feste ca atare, in singurul mod care Ie este cunoscut - reproduciind
aetivita\ile din lumea fizica. De aceea, eforturile lor de a se impliea
in viala fizica umana - pe care 0 percep ca ~i cand soar desfa~ura in
jurullor - capata multe forme bizare. Vizita la grupul dominat de
sexualitatea umana, prezentata anterior, este un exemplu. Ori de
cate ori 0 persoana, cu 0 con~tiinla fizica umana in stare de trezie,
se manifesta haotic sau instabil, dintr-un motiv sau altul, aceastii sta-
re poate constitui 0 oportunitate pentru unii dintre ace~tia, de a "ca-
liiri" persoana respectiva, doar pentru a trai aceasta experien\a. Din
perspectiva mea actuala, nu se cunoa~te frecvenfa unor asemenea
incidente. Din fericirc, sunt foartc rare. [ar uneori devin agresive.
Sunt multe de inva\at din experientele traite in interiorul
acestor inele - majoritatea prin suferinta, daca perspectiva voastra
este inca puternic inchistata in iluziile omene~ti din dimensiunea
timp-spatiu. N-are rost sa va povestesc despre numeroasele incer-
cari de a intra in contact cu locuitorii din acele spalii. Puteli face
singuri acest lucru, rara biitaia de cap a intrarii in starea de ie~ire
din corp. Intervieva\i ~i analizali un grup reprezentativ de oameni
care traiese in prezent, in orice ora~ mare. Datele rezultate vor re-
prezenta 0 versiune sintetieli, mult mai u~or de prelucrat. in fiecare
eaz, sursa aces tor preoeupiiri pare sa rezide in denaturarea extre-
ma a instinetului originar de supravieluire.
Existii, in mod evident, metode prin care salvarea are loc la
nivel individual ~i pe scara relativ larga - iar procesul este in curs
de desf~urare. Personal, am fost ~i eu implicat in doar unul sau
doua cazuri pe care mi Ie pot aminti - dar nu sunt foarte mandru
de eforturile mele. Am invatat unul sau doua lucruri simple. in pri-
mul rand, am con~tientizat cacofonia radialiei distonante, haotice,
generate de gandirea umana - pe care am identificat-o drept zgo-
motul Benzii M(eticheta mea). in al doilea rand, am invii\at cum
292
_ __ _ _ CALATORII iNDEPARTATE _ _ _ _ _ __
sa-mi diminuez percep\ia, s-o adue la niveluri tolerabile. Din nou,
sindromul necesitatii. Eun true simpatic, pe care merita sa-I pune\i
in aplicare, ciliar ~i in starea de trezie.
Urmatorul inel exterior este cat se poate de simplu. El e for-
mat din cei care i~i dau foarte bine seama eli nu mai fac parte din
viala fizica umana, dar nu ~tiu sau nu i~i amintesc de nicio alta posi-
biIitate. Adesca, ei sunt ~ocali de pierderea memoriei §i raman nc-
mi~ca\i, intr-o stare pasiva, ca ~i cum ar a~tepta sa se intiimple ceva.
De obicei, ei sunt u~or de contactat, instruit ~i condus intr-un inel
exterior potrivit. Populalia acestui loc este relativ redusa numeric
~i ramane mai mult sau mai putin constanta, datoritii asisten\ei ofe-
rite de inclele din exterior.
Mergiind mai in afara, urmatorul inel este cel mai mare din-
tre toate ~i cuprinde un numar aparent nelimitat de sub-inele. Cu
toate aces tea, ele toate sunt induse in accea~i categoric generala,
bine definita. Cel putin, locuitorii acestui loc ~tiu ca au trecut prin-
tr-o moarte fizica. in acest stadiu, este posibil sa nu Ie fie prea dar
~i sa perceapa in mod diferit ce sunt ~i unde anume se afla; de aceea
exista sulrinelele strict definite. in interiorul acestui inel, aproxi-
mativ in centru, exista ceea ce se poate numi 0 zona zero , diferita,
care poate fi obscrvata dintr-o perspectiva exterioara. Ea este gene-
rata de existenfa a doua campuri de energie simbolice, care se in-
trepatrund ~i exercitii 0 presiune/influenta aproape egala, fara a
interac\iona unul cu altul. Acestea nu sunt undc obi~nuite, provo-
cate de frecvente care se lovesc unele de altele, intruciit cele doua
ciimpuri sunt incompatibile. Analogia cu 0 bara magnetica, in cazul
careia energia pozitiva ~i cea negativa se intiilnesc in centru, nu se
poate aplica. Ar fi mai bine sa ne imaginam un camp gravitational
care exercitii atraqie, intr-o direqie ~i actiunea unui serial comic
TV, in cealaltii directie.
Pe partea interioara a acestei zone zero, fOI1a dominanta
este HTSl, prescurtarea de la Human Time-Space Illusion [Iluzia
293
_______ R08cr~T A. MONROc _ _ _ _ _ _ __
Umana Timp-Spariu], care este mai puternid in sub-inelele cele
mai profunde §i se diminueaza invers propoJ1ional prin intreagul
inel, pana ce devine aproape nesemnificativa, pc marginile exteri-
oare. in partea din afara a inelului, forra dominanta este NPR, sau
Nonphysical Reality (Realitatea Non-fizica), care este greu de defi-
nit, intrucat exista informatii foarte vagi despre ea. 0 imagine in
oglinda a foI1ei dmpului, efectul NPR este eel mai puternic la mar-
ginca cea mai exterioara, diminuandu-sc treptat dtre zona zero,
apoi exponential, dtre marginea interioara a inelului.
Tiparul trecerii fiin\ei umane prin acest inel special este fas-
cinanta, privita din afara. Ea este alcatuita din cncrgic sub forma
umana experientiala, care se mi~d in doua directii, atat in interior,
cat §i in exterior. Fluxul intern cste alcatuit din energie proaspata,
din zona in care NPR intiilne~te, pentru prima oara, dmplIl HTSI,
fiind tot mai mult atrasa de acesta, printr-o serie de existente uma-
ne care tree mai rapid prin acest inel special, odata ce zona zero
este strabatllta. Din acest punct inspre interior, mi~carea se accele-
reaza dtre marginea intern a a ineliJlui, incetand, de obicei, in eel
mai ingllst dintre inelele interioare.
Fluxul extern, dupa eliberarea din sall evitarea inelclor celor
mai profundc, incepe drumul aparent alcator, dar lotu~i minutios,
prin acest inel de cea mai marc dimensillne. Pentru unii, tranzi\ia
este relativ directa, eu doar dteva existen\e fizice umane, pentru a
asigura impulsll!. Altii - marea majoritate - au nevoie de dteva sule
de experiente de vialii in forma umana ~i de mii de cicluri pam an-
te~ti, pentru desavar~irca proeesului. Motivele acestor discrepan\C
nu imi sunt e1are. Cu toate aeestea, 0 caraeteristid a drumului mai di-
rect pare a fi seleqia atentii a experien\elor de viata in forma umana,
plus dep~irea cu succes a celor ce pot fi definite, din punct de vedere
statistic, drept situa!ii imposibile. Ambele rute ies la lumina la mar-
ginea externa a inelului ~i due catre inelul din extremitate.
294
_ _ _ _ _ CALATORll iNDEPARTATE _ _ _ _ _ __
Inelul din extremitate, care este singur, e aleatuit numai din
cei care se pregatesc pentru experien\a lor finala in corp omenesc
- eei care se intrupeaziJ pentru ultima oariJ sau Seniorii - cum
dori\i sa-i numiti, conform viziunii voastre. Ei ~i-au pierdut aparen-
\a cenu~ie ~i 0 mare parte din forma lor umana; au 0 radian\a
aproape alba, cu un fel de modele scanteietore in jurul lor. Sunt
foarte inchi~i §i nu reac\ioneaza la nicio incercare de comunicare,
cu excep\ia probabilei comunicarii dintre ei. Este greu sa observi
reintrarea lor finala in experienta umana, care fie e prea rapida, fie
se petrece in mod instantaneu. le§irea lor din cielul final este mar-
cata printr·o lumina vie, stralucitoare, care se deplaseaza cu rapidi-
tate in afara, trednd prin inele, oprindu-se, din cand in cand, din
motive necunoscute. in preajma ie§irii lor din acest inel din extre-
mitate, ei dispar bruse, fara a lasa vreo urma de imagine dupa ei.
Dintr-un anumit punct de vedere, intregul proces seamana,
in mare, cu a-i tine piept unei dependen\e de droguri sau aleoo!.
Primul gust nu este prea placut, dar efectul e interesant, e 0
senzatie noua. Cand apare ocazia, novicele ia 0 cantitate dubla,
doar pentru a vedea daca efectul e mai puternic - ~i chiar este_ Sd-
pat de sub control, tiparul devine obi~nuin\a, pe tot parcursul dru-
mului ce duce spre drumul sordid al betivilor. Pentru eel depen-
dent, nimic nu e mai important, nimic nu ii preocupa mai mult min-
tea, decat de unde sa-§i procure urmatoarea doza. Amnezia devine
o stare obi~nuita - ~i ceea ce este ~i mai elocvent, lipse§te dorinta
de a schimba lucrurile. EI a uitat cine este - §i nici macar nu-i pasiL
Odata ajuns dependent, novicele se transforma intr-o fiinta total-
mente diferita de cea care a sim\it, pentru prima oara, gustul dro-
gulUi. Unde nu se potrive§te analogia: in succesiunea experien\elor
vietii umane, schimbarea este permanentli.
in forma succesiva, itinerariul experientei umane poate fi
schi\at dupa cum urmeaza:
295
_______________ ROBERTA. MONROE ________________ _ _ _ __ _ cALA TORII iNDEPARTATE __________

LOC anumlte grupurl reli-

PWXUL INTERIOR gloase, cel devotall slu-
PWXUL EXTERIOR
(Cite~te inJOS) jirii omcnirii, cei care
INTRARE/lE~IRE (Cite~te SU::;S:!..)_ _ _ _ _ _ _ __ ofera 'jutor, ghlzi, sal-
ZONA INTERMEDIARA vatori, allii
Cei care ~~au impllnlt misiunea
in Realitatea Non·fizica
Catre: Porma fizica umana C"t . A
Spectru Total
x,
a reo cas..
NPR.
.

cAMPURI DE AMBIENTARE
(Con~tienlizare - Concentrare) SECTORUI. SUPERIOR
f
Cel cu multe incar-
NPR: 95% HTSI: 5% AL INEWWI PRINCIPAL Cei care nu sunt nari intcrmitcnt
reincarnali pentru
INEWL DIN EXTREMITATE prima oara, traseu
Cel aflalila ultima incarnate (Seniorii)
Catre: l.umea umana
CAMPURI DE AMBIENTARE Nedeterminat solicltatii
(Con~tienlizare - Concentrare) Catre: Timplll fizic uman Timpul: Coordonat
NPR: 80% HTSI: 20% cAMPURlLE AMBIENTALE
catre: Timpul Final de Reincarnare (Con~tien tizare-Focal izare ) Tlmpul: aleatoriu
NPR: 5().55% Ident-url:
IITSI: 45-50% Anumlte gruparl reli-
gioase, fizicienl (spe-
ciali~1i in fizica cuan-
INEWL PRINCIPAL lica), pslhologi (spc-
ciali~ti in psihologie
LOC PWXUL INTERIOR PWXUL EXTERIOR transpersonala),lideri
(Cite~te in JOS) (cite~te
in SUS) din istoria umanitaris-
OurER QUARTER Cel care no Cei CD multe incarnari mului, alIi speciali~ti
se reincarneaza Catre:
pentru prima lomea umana fizid
oara freevent seIectlon.ta
Catre: lomea umana,
Flzlca
SECTORUL INFERIOR
f
!
cAMPURILE AMBIENTALE Cei cu multe incarnari,
(Con~tienlizare - focalizare) TlmpuI: Spearu total Tlmpul: Selectat AL INEWWI PRINCIPAl. regulate
NPR:6O% Ident-uri:
HTSI: 40"10
Contempl.livi, filozoti,

297
_______________ ROBERTA.MONROE ________________ ___________ CALATORII iNDEPARTA TE _______________

CAMPURILE AMBIENTAtE Catre: Timpu! uman dorit LOC FWXUL INTERIOR FWXUL EXTERIOR
(Conltien tizare-Focalizare) (Cite~te
in JOS) (citelte in SUS)
Timpul: Actual INEWL CEL MAl DIN INTERIOR cei carc se rcincar
neaza pentru prima
NPR: 30% Ident·uri: oara li ei care au
HTSI: 70% Anumite grupiUi religioase, prl· pUline eincarnari
eteni li rude, actual, facililali CAMPURILE AMBIENTALE
pentru odihnali recuperare, (Conltientizare - Focalizare)
artefacte fiziee - ROTE sintetizate
Ii activitali care include raiul ~I NPR: 0%
iadul HTSI: 100%
SECfORUL INTERIOR At Yisiitorii
INEWWI PRINCIPAL Cei cu pUline incarnari

Catre: Lumea umana dorita Cci jnchi~i in ci in~i~i

CAMPURILE AMBiENTALE Timpul: Actual Siilhaticii Catre: nemilcare

(Conltientizare-Focalizare)
Timpul: nederminat
NPR: 5% Ident:
HTSI: 95% Refugiali din inelele inferioare, Adormilii
centre de reabilitare, cla.e de
instruirc, nonconformi~ti, cei In forma fizica, umana cei care se reincarne d cei care se reincar
vinovali, pentru prima oatil nem de mai mu!te
ori

1
Dintre cei care se reincarneaza
cAMPURILE AMBIENTALE
(Conllienlizare - Focalizare)
Catre orice inel

Timp:Speetru total
spectru total

Catre oriee inelexterior

INEWL DE ASTEPTARE
pentru prima oara li cei care au NPR: ilinerariu
pu~ne reincarnari HTSI: 99,999999% limp: Spectru total

CAMPURILE AMBIENTAtE Caire: Seetoru! interior al inelu-

(Conltientizare-Foealizare) lui principal
o alta modalitatc de a deserie procesul, in tcrmeni moderni:
NPR:O Timpul: Nedeterminat
HTSI: 0 Ident:
Unitatea (tu, eel originar?) estc atrasa ~i trasa de dimpul uman de
Spectru total encrgic a Pamantului. Unitatca decide sa dea 0 raita prin camp,
pentru a ob!inc date ~i informa!ii.
298 299
_ _ _ _ _ _ _ ROBEl?]' A. MONROE _ _ _ _ _ _ __
Acest lucru mic~oreaza viteza in interiorul Unita\ii, pam\ la
un nivel mai marc decat cel calculat sa apara prin frecare, din cauza
factorului de aderen\a al particulelor din camp.
Aceasta viteza trebuie redusa sub nivelul vitezei de invin-
gere a atrac\iei gravita\ionale, iar Unitatea se mi~ca, in mod inexo-
rabil, pe 0 orbita elipticii. La fiecare apogeu al orbitci, Unitatea tre-
ce din nou prin campul uman de encrgie a Pamantului ~i aduna de
acolo alte particule aderente, cauzand 0 diminuare ~i mai drastidi
a vitezei - care, la randul ei, reduce perigeul orbitei. in cele din
urma, orbita se distruge, nerezistand atraqiei dmpului care este
mai puternicii acum, iar Unitatea ramane in eampulinsu~i, penlru
a deveni parte din el.
Pentru a pune in mi~care ~i a atingc viteza de ie~irc, Unitatea
trcbuie: (1) sa indcparteze parliculele adcrente care au creal proble-
me, in timp ce pastreaza informalii/date/expcrien\e care sa-i permi-
ta sa dobandeascii Ceva de Valoare; (2) sa dezvolte ~i sa stocheze su-
ficienta energie, pentru a pune in mi~care ~i a atinge viteza de ie~ire,
care este necesara intr-o cantitate mult mai mare decat cea dispo-
nibila in punetul original de intrare, in condilii1e specifice, plus re-
zervele adi\ionale, pcntru compensarea sareinii utile suplimentare_
Situa\ia se compliea din cauza Iipsei unor metode eficiente
de detoxifiere adecvata ~i de indepartare a particulelor aderente,
dar ~i a aplicarii celor mai primitive tehnici pentru distilarea ~i acu-
mularea corespunzatoare a energiei. De aceea, in cel mai bun caz,
eliberarea este un proces indelungat ~i anevoios. Cheia este sa se in-
ceapa cu traieetorii balistice, urmate de orbite eliptice, care i~i ma-
resc tot timpul perigeul, pana dnd se atinge viteza de ie~ire. Dupa
aceea, Unitatea se poate intoarce la baza sa originara, cu energia sa
erescuta ~i sa mearga mai departe, spre exploriiri ~i mai ample_
Cele sus menlionate sunt, in eel mai bun caz, 0 generalizare
specifica numai unei elasifidirii extinse, care a fost indicata. Este 0
simplificare a unui tipar foarte complex ~i complicat, de mi~ciiri
300
_ _ _ _ _ cAuiTORll iNDEPARTATE _ _ _ _ _ __
percepute dintr-o perspectiva exterioara. Este, in mod deliberat, 0
prezentare neUlra, fara prea mult urn an ism, pe cal eSle posibil a fi
facuta de un om, cu eredinla cii 0 asemenea simplitate va alrage
atenlia ~i cunoa~terea lalenta in modul de operare al emisferei
stangi. Cu toate acestea, problema inca ramane - necesitatea expri-
marii intr-o forma cat de pu\in acceptabilii de caIre con~tiinla oa-
menilor din lumea fizid. Atunci, aceasta este un cielu de funclio-
nare in care suntem cu tOlii implica\i, in mod fundamental. EI ar pu-
tea fi identificat drepl Mediul Energetic al Pamantenilor, I1uzia Uma-
na Timp-Spa\iu. Este 0 sintezii bazata pe ciiteva sute de cercetari
personale amanun!ite, marea lor majoritate fiind peste posibilita-
tea de reproducere Iiterara. Redarea fiecareia dintre ele, in mod in-
dividual, ar ocupa calC un volum intreg, dad acest lucru ar fi cu
adevarat posibil. De aeeea, pe moment, aeeasta Iinie de baza ne va
fi de folos. Cu sau fara ea, este posibil sa ne ratacim, dar avem mai
multe ~anse cu ea.
ROTEBHP-l
inva!area Comprimata/Concentrata - Categoria Umana
Primul aspect ce trebuie luat in considerare, in privinta
strueturii umane, ar trebui sa fie, in mod eert, faptul cii doar un mic
proeent dintre oamcni nu au mai trait niciodata aceasta expericn-
la, inaintea actualului sejur in timp. Este posibil ca unii sa fi trait ex-
perien\e de via\a fizicii, in alte zone ale dimensiunii timp-spatiu ~i
intr-o alta forma fizicii, de vreun fel sau altul, dar aceasta este pri-
ma lor existen\a ca oameni. AI\ii dintre cei veni\i pcntru prima oara
nu au mai fost pan aaeum in vreo forma fizica de un gen sau altul.
Dimensiunea timp-spa\iu - materia fizica - ~i, mai ales, exis-
tenIa umana pe Pamant - este 0 anomalie interesanta. Ea are anu-
mite calita\i distinete, care sunt unice in dezvoltarea inteligentei ~i
a eon~tiin\ei. Ca urmare, via\a umana are multe aspecte atragatoa-
reo Pentru unii, este ca ~i cum soar afla intr-un mare pare de distrac-
301
_ _ _ _ _ _ _ ROBERT A. MONROE _ _ _ _ _ _ __
tii cu 0 multime de modalitati. de amuzament - un loc de joac:1, in
, "
care regulile standard (nepamantene) sunt suspendate, pe mo-
ment. Ei i~i doresc 0 existenfa umana, pur ~i simplu, din curiozitate.
Ei au primit 0 ROTE desprc aceasta condi\ie ~i vor sa afle cum este
sa faci parte din ea. Mul\i dintre ci, dupa ce au observat condi\iile
dintr.un anumit moment al istoriei omenirii, decid cl estc 0 oportu-
nitate ideala de a incerca 0 experien\a imaginata in perioadele lor
de contemplare. Trasatura caracteristicii a existen\ei umane, intr-un
anumit moment al evolu\iei, ofera posibilitatea de a testa ideea.
Sunt ~i unii care cred ca limitarile impuse de incarcerarea fi-
zica a conditiei umane creeaza concentrarea unor anumite energii
existente d~ar in accasta stare. Acesta este singurul loc in care
exista astfel dc energii.
De departe, cea mai buna motiva\ie - care Ie depa~e~te pc
toate celclalte la un loe - este rezultatul. Cand intalne~ti 0 fiin\a care
~i-a incheiat misiunea, singurul tau \el este sa devii ~i tu la fel -
odata ce ai realizat ca acest lucru este posibil. Si chiar este posibil.
Astfel, noi "mergem in tarimul fizic", pentru ceea ce este el-
un proees intens de inva\are, 0 ~coaJa cu totul neobi~nuita. Ceea ce
conteaza este faptul ca 0 parte importanta din acest proces de inva-
tare este fortarea amestecului a doua tipuri difcrite de modula\ii
~nergetice. Una intra ca energie predo~inant masculina, iar cea-
lalta ca energie predominant feminina. Inc1ina\iile, nevoile, proee-
sui de asimilare a eulturii societa\ii (cneultura\ia) ~i alIi factori pot
fi modela\i astfel in cat sa forteze, literalmente, adaptarea, combi-
narea §i in\elegerea dintre aceste doua sisteme de eon~tiin\a.
Conditiile de intrare in viata fizica, in corp uman, sunt rela-
tiv stricte. ~te ca §i cum ai incheia un acord detaliat. in primul
rand, forma-energie trebuie sa accepte ci\ dimensiunea timp-spa\iu
exista cu adcvarat. Fara acest acord, estc imposibil sa ai eon~tiin\a
umana primara. De asemenea, forma-encrgie trebuie sa accepte di
exista un timp, cum ar fi anii ' 80, sau orice alt interval de timp eva-
302
_ _ _ __ cALA TORll iNDEPA RTATE _ _ _ _ _ __
luat in termeni pamanteni. De asemenea, trebuie agreat faptul ca
exista cu adevarat 0 planeta Pamant, proicctata §i creata in forma
pe 'care 0 are. Mai departe, trebuie acceptat faptul ca 0 con~tiin\a
care se exprima ca om are anumite caracteristici ~i limitari.
Blocarea sau sublimarea expcrien\ei anterioare este 0 parte
din proces, penlru fi siguri ca fiin\ii umana va fi influen\atii dil mai
pu\in posibil, de tiparcle vietii anterioare din lumea fizica sau din
alte realita\i. Lua\i in seama faptul ca totul se pelrece la nivelul per-
cep\iei con~tiente ~i nu este scos din esen\a formei-energie care §i-a
dat acordul. 0 astfel de experien\ii va ramane in subcon§tientul
noii forme-energie umane. Acest lucru este important, fiindci\ 0
asemcnea cxperien\a sau inten\ie poate foartc bine sa rcprczintc
motivul profund care este forta motriee din spatele aCliunii unor
astfcl de energii in existen\a umana.
Odata ce decizia a fost luata sau in\elegerea a fost facuta, este
ales un punet de intrare (na~tere) optim, luandu-sc in considerare
elemcntele de natura genetica, sociala, politica, economica ~i de
mediu, care pot - dar nu in mod absolut - asigura realizarea scopu-
lui unei asemenea intriiri. De multe ori, din eauza posibilitatii ca nu
to\i factorii sa fie corespunzatori §i convenabili, unele intrari au
loc, pur ~i simplu, in speran\a cii obiectivele pot fi atinse. Adesea,
exista atat de multe variabile, care reprezinta 0 provoeare incitan-
ta de a incerca, pur ~i simplu, sa invingi obstacolele, cum soar zice,
sau sa Ie transformi, cu ajutorul gandirii ~i al aC\iunii. Unii reu~esc,
iar altii nu.
Un alt factor il reprezinta faptlll ca cererea sau nevoia selec-
tiva de noi puncte de intrare depa~e§te eu mult oferta. De aceea,
multi se satura sa a§tepte punctele de intrare dorite ~i aceepta sa in-
tre in conditii dintre cele mai preeare.
o analiza a proceselor de inva\are §i absorb\ie a informa\i-
ilor de dtre un om care se incarneaza pentru intaia oara ar oferi 0
prima privire de ansamblu. Dupa intrare (na§tere), aeesta este sur-
303
_ _ _ _ _ _ _ ROBERT A. MONROE
prins ~i ~ocat de restric\iile foarte rigide ale corpului fizic. EI nu se
mai po ate mi~ca tiber ~i cu u~urin\a, la orice gand sau dorin\a. De
aceea, mare parte din primele saptamani de existen\a umana este
ocupata cu eforturile con~tiente §i frustrante de a prelua controlul
asupra acestui corp fizic nou. Simultan, el este cople§it de uluitoa·
rea nevoie de hrana - un proces care, in existen\a anterioara, era 0
func\ie automata.
Din acest inceput apare sistemul primordial de invalare,
care continua pe tot parcursul vietii umane. Este focalizarea con~ti­
intei con~tiente. Durerea sau placerea, dupa cum este transmisa de
catre fiecare dintre cele cinci sim\uri, atrage aten\ia asupra eveni-
mentului a ciirui experienta este traita - ~i 0 astfel de experien\a
este apoi inva\ata ~i pastrata. Mai mult, daca este impticat ~i ele-
mentul emo\ional, proccsul de acumulare este mult intensificat.
Experienta fizica de 0 natura extrema depinde ~i ea de procesul de
inva\are. Simplu spus, profunzimea inva\arii (memorarea, aduce-
rea aminte) se ana intr-o rela\ie directa cu intensitatea experien\ei.
Dimpotriva, cu cat experien\a este mai superficiala, cu atat este mai
scazuta atentia - ceea ce incetine~te cu mult procesul de invatare.
Cunoa~terea primara este baza de date dupa care noi, oame-
nH, ne conducem cu precadere vietile fizice. Alte procese de inva-
tare ne influenteaza gandurile ~i aC\iunile, dar tiparul de baza al
performan\ei se bazeaza pe inva\atura ini\iala.
Procesul secundar de inva\are - un alt tipar care este pre-
zent pe tot parcursul existentei umane - are loc dincolo de ceea ce
noi numim nivelul nostru de con~tiinla. Este yorba des pre datele
primite prin intermediul celor cinci simturi fizice, din acele zone
asupra carora nu ne concentram atentia. Acest lucru se petrece in
timpul vietH fizice active, iar informaliile sunt stocate ~i memorate
pana in cel mai mic detaliu. Din cauza neatentiei, mai putin de 20%
dintre aceste cuno~tin\e secundare sunt, in mod obi~nuit, accesi-
bile pentru a fi apelate de catre min tea umana con~tienta. Acest in-
304
_ __ __ cALA TORII fNDEPARTATE _ _ _ _ _ __
treg spectru de memorie este accesat in mod constant ~i incon~­
tient de catre oameni, ori de cate ori e nevoic de ceva anume. EI ne
coloreaza ~i influen\eaza gandurile, deciziile ~i aCliunile, fara ca
noi sa fim con~tienti de acest lucru.
o a treia forma de invatare are loc in timpul starii noastrc ci-
dice de incon~tien\a (somnul). La nivelul nostru con~tient, de tre-
zie, ne amintim foarte putin dintr-o astfel de activitate, de~i ea ra-
mane adanc sapata in memorie ~i devine 0 parte din sistemul de
memorare a experien\elor, pe care ne bazam activitiilile de zi cu zi.
Din punct de vedere cultural, am fost invatati sa nu acordam aten-
lie acestor evenimente pc care nu ni Ie putd~ am inti ~i sa recunoa~­
tern arareori influen\a lor asupra activitalii/experien\ei noastre. La
o cxaminare dintr-un punct exterior de ohservare, modul de folo-
sire automata a acestui proces de invii.\are devine vizibil.
Sistemul principal de invii!are, conceput de diferitcle culturi
din istoria omenirii, es~e cel mai larg raspandit ~i acceptat, dar ~i
este cel mai nenatural. In cea mai mare parte, el ignorii total exis-
tenIa ~i aqiunea proceselor de invii!are primordial ~i secundar. De
aceea, insu~i caracterul siiu artificial, Iipsit de mijloace naturale de
concentrare a aten!iei, impune 0 anumita forma de dedicare ~i dis-
ciplinii, de care, in general, mintea con~tienta umana de nivel me-
diu nu dispune. Aten\ia este in continua mi~care, fluctueaza, mai
ales in cazul experien!elor repetitive, alterand procesul de inva!are
care ar putea avea loc. Lipsite de maturitatea necesara, astfel de
metode de inva\are sunt la mare pre\ in existenta umana ~i, de fapt,
graviteaza in jurul a tot ceea ce inseamnii cuno~tere, in!elegere,
control ~i aplicabilitate in privin!a materiei fizice - indusiv siste-
mul de energie pe care it genereaza.
Cel mai important este faptul cii acest sistem de invatare do-
minant, dar artificial ~i Iimitat, aqioneaza in totalit<lte pe baza in-
forma\ii1or primite prin intermediul celor cinci simturi fizice. Din
aceasta cauza, el are efectul de a elimina orice dovezi care sa ateste
305
_ _ _ _ _ _ _ _ ROBERT A. MONROE _ _ _ _ _ _ __
originea-identitatea inca existenta in individ_ Aceasta este atat esen-
ta problemci, ciit ~i provocarca majora pcntru forma de energie
proaspat aparuta_
Pe masurii ce entitatea care se incarneaza pentru prima oara
i~i traie~te via\a umana, ea nu gase~te, de fapt, nimic care siH caliiu-
zeasca procesul de gandire in alte dircc\ii decat cele legate direct de
materia fizicii timp-spatiu. Din pacate pentru fiinta umana, aceasta
realitate include acele creatH care furnizeaza sisteme de credin\a ba-
zate pe individualita\i atat prezente, cat ~i din istoria trecuta, a wor
cuno~tere privind identitatea originara era operationalii in timpul
existentei lor umane. In procesul de redare ~i de transpunere in for-
ma um~na de comunicare, plus erodarea in urma numeroaselor tra-
duceri, raman doar cateva pa'1i din intregul proces. Din. pacate, aces--
te pa'1i incearcii sa Bimureasca mai mult efectele, decat cauz~le. Nu-
mai in cazuri foarte rare, acestea permit un acces clar la sursa.
De aceea, pe masuril ce 0 persoana aflata la prima incarnare
se mi~cii prin viata fizicii umana, ea adunil ~i absoarbe multe ata~a:
mente nebanuite. Cele mai puternif,;e dintre aces tea sunt de natura
cmo\ionalil - sau, mai degrabii, denaturari ale acestora, care sunt
legate numai de realitatea timp-spa\iu. Acestea capata 0 amploare
rcalmente imposibil de atins ~i trait intr-o singura via\a fizicii uma-
na. Rezultatul este nevoia compulsiva de a reintra ~i retrai ciclic,
ceea ce fusese inceput, de a indeplini scopul pentru care nu mai fu-
sese timp, sil piateascii ni~te debite imaginare - iar lista devine in-
terminabiHl.
Pe scurt, problema poate fi rezumata astfel: ceea ce transfor-
mil un om intrupat intaia oarii, intr-un om care repeta acest proces,
este faptul cii via\a fizica creeaza dependen\a.
Exista doi factori cople~itori care genercazil 0 astfel de de-
penden\a sau ie~ire de pe orbita, dacil prefera\i. pun~\H pe ~~an­
doi laolalta, lega\i-i strans unul de altul ~i atunci va fI u~o! sa mte-
lege\i cat de dificil poate fi Sistemul Vman Comprimat de Inva\are,
306
_ _ _ __ CALATORII iNDEPARTATE _ _ _ _ _ __
mai ales pentru cei ne~tiutori ~i neinforma\i. Aceasta poate fi, in
sine, parte din procesul de instruire.
. Oricc inccrcare de a descrie metodele este aproape de neinle-
les pentru cei care nu au fost niciodata fiinte umanc - ~i la fel de di-
ficil este de explicat statutul/starea de om care i~i incheie ciclul de
incarnare, unui om care se intrupeaza pentru prima oara. Cei doi
factori implicati sunt Denaturarea Tendin\ei de Supravie\uire ~i Di-
fuziunea Energiei Primordiale.
Denaturarea Tendintei de Supravietuire
Asemenea animalelor, plantelor ~i altor forme de via\a or-
ganice, la na~tere, omului fizic i se imprima puternic dorinta de a
continua sa se dezvolte, sa traiascii, sa supravie\uiasca. Aceastii do-
rin\a poate fi exprimata in doua moduri fundamentale: Protejarea
Corpului ~i intre\inerea Propriei FHnle.
Prima necesitate este procurarea §i consumul de hrana ~i
apa. Aceasta este urmata de imperativul menlinerii corpului la un
nivel corespunzator de caldura sau racoare. Apoi urmeaza nevoia
de a-I apara de priidatori, care pot fj alte fiinle umane, animale car-
nivore sau insecte, pana la eel mai mic virus. Dilema luptii-sau-fugi
apare atunci ciind doua sau mai multe asemcnea necesitiili intra in-
tr-un conflict direct, ca priori tate.
Nu e nimic contradictoriu in toate acestea - deci, care e pro-
blema? Majoritatea oamenilor i~i petree cea mai mare parte din
timp avand, intr-un fel sau altul, grijii de aceste probleme. Ei n-au
de ales. Ali fi in topul cclor 0,000] % din piramida umana, dad ali
~ti cu precizic necesita\ile care vor fi satisfiicute maine, in saptama-
na urmatoare, in restul vielH voastre - prin aqiunile voastre, ale fa-
miliei voastre sau ale guvernului vostru.
~i nu e nimic nou nici in denaturarea imensa care incepe sa
apara dincolo de nevoile de baza. Stocarea hranei ~i a altor bunuri
- in ideea ca poate veli avea nevoie de ele, dacii se vor produce
307
_ _ _ _ _ _ _ _ ROBERTA.MONROE _ _ _ _ _ _ __
schimbari in viitor - varieta\ile nesrar~ite de alimente, dorite nu
atat pentru valoarea nutritiva, cat pentru gustul ~i estetica lor, pro-
cesarea speciala a hranei ~i a serviciilor in domeniu.
Distraqia creata de "alimentele" consumate sub forma aleo-
olului, drogurilor, tutunului etc. ~i inapoi, la alimentele care sunt
"bune pentru vOi, adica va meh\in sanato~i. Haine, care nu au
doar menirea de a vii line de cald, dar sunt bine croite, au culoarea
sau textura dorita, sunt destinate anumitor ocazii ~i, desigur, in sti-
luri care se schimba en rapiditate. Adiiposturi care sunt mult mai
mult decat coliba de pe dcaluri, cat mai spa\ioase §i/sau situate in-
tr-o anumita loca\ie, dotate ~i redotate cu mobila cea mai moderna,
facilita\i, decora\iuni - lOate pentru a satisface in primul rand gus-
tul individual ~i stilulla moda, ~i, mult mai la urma, pentru a asigu-
ra confortul ~i "nevoia" exagerata.
Unele dintre ele au fost aduse pana in punctul in care iIi este
greu sa ~i mori. Sistemele extinse ~i costisitoare de sus\inere a vie\ii
in institu\ii reprezinta un exemplu. Sa men\ii corpul in via\a, indife-
rent de detalii. in unele societa\i "civilizate", decizia de a-Ii curma
propria via\a este 0 considerata 0 crima. Pe cine vor urmari in justi-
lie, daca reu~e~ti? Toate aceste exageriiri §i artificii sunt stimulate ~i
explicate in mod logic, prin nenumarate mobiluri - dintre care prea
purine pot sta in picioare in fa\a validita\ii, printr-o analiza atenta.
Acestea deriva din incercarea atat de a ob\ine, cat ~i de a renun\a,
care aduce in prim-plan legea fizica naturahi, a cererii ~i ofertei.
Pentru a proteja aceste bunuri acumulate in folosul corpului,
care reprezinta ceea ce sunte\i vOi, va incuia\i u~ile, va imprejmui\i
casele cu garduri, construi\i u~i ~i pOl'\i, legi ~i reguli, ave\i nevoie,
pana la satura\ie, de medicamente ~i droguri, de arme, de ofi\eri de
poli\ie in ma~ini de patrulare, de avoca\i, doctori, re\ete, de ora~e
~i na\iuni, banci, arm ate ~i bombe atomice.
in aceste denaturari se afla liantul care leaga particulele gre-
Ie, de forma-energie - care incep loate cu triburile ~i culturile agra-
308
_ _ _ __ _ cALATORlI iNDEPARTATE _ _ _ _ _ _ __
riene. Distrugerea imensa, determinata de dorin\a de supra-
vie\uire - totul line de natura fizica. Nimic altceva nu conteaza. Tre-
buia sa se intample a~a, liberul arbitru fiind ceea ce este Sexualita-
tea-Reproducerea
Ce mai puternica dintre tendin\ele de supravie\uire are prio-
ritate fa\a de toate celelalte ~i de aceea, este expusa la denaturari ~i
mai mari decat celelalte. Cca mai puternica dintre aces tea a fost ~i
este iluzia conform careia, fiind yorba de un act de crea\ie, ea pune
in pericol, in mod automat, emo\ia creatoare, diafana ~i divina a iu-
birii. Rezultatele sunt ata~amentele ~i angajamentele, care sunt
atat ira\ionale cat ~i restrictive ~i care nu numai cit distorsioncaza
scrios orice \eluri ale actualei vic\i fizice, dar continua ~i din colo de
aceasta - prin poverile iluzorii ale vinova\iei, obliga\iilor nconora-
te ~i un numar uria~ de tipare de amintiri legate de acestca - prea
puternice ca sa poata fi eliberate. in plus, mobilul motivant origi-
nar, de reproducere, a devenit de mult secundar fa\a de punctual
culminant, legat de sim\uri, dar temporar, al actului in sine.
Cu purine excep\ii, mai mult ca sigur ca biirba\ii nu au fost
vreodata altfel. ~tiind acest lucru, femeile cu sim\ul intui\iei au fo-
losit acest avantaj al manipularii, pentru a largi extremele, de-a
lungul a sute de ani de evolu\ie culturala. Aceste femei, care au ce-
dat ispitei iluziei stabilita\ii, nu au de ales altceva decat sa stea cul-
cate pe spate ~i sa accepte ceea ce urmeaza. Simplu spus, un act se-
xual nu creeaza viitorul... ci, poate, un copil.
Cu 0 cunoa§tere obiectiva ~i sporita a puterii de influen\a a
impulsului reproductiv de supravie\uire, ispitirea ~i dezmierdarile
sunt folosite cu striden\a ~i consecven\a, pentru a denatura ~i mai
mult factorul scnzorial de mare placere, al actului in sine - omi-
\and cu grija cea mai mica referire la scopul originar al acestuia. Cei
care folosesc asemenea mijloace de seduc\ie, pana la absurd, sunt
de la nivel individual, prin intermediul unor industrii specializate,
pana la nivel guvernamental. Rezultatul este 0 cacofonie a denatu-
309
______________ R08ERTA.MONROE ---------------
drii, toate avand ca scop sa sporeasca dorin~a ~i necesitatea actu-
lui reproductiv, amplificarea problemei, fara a oferi, lnsa, ~i 0 solu-
lie de bun simI. Toate acestea nu fac altceva dedit sa adauge enorm
de mult la ceea ce line omenirea pc 0 orhita de joasa vihratie.
Difuzarea Energiei Primordiale
. ca ceea ce numim noi emotie,
Ganditi-va . suh toate formele,
este expresia ne~tiutoare a Impulsului Energiei noastre Primordia-
Ie sau FoI1a Creatoare inerenta in fiecare dintre noi. Nu exista ex-
cep~ii. Sunt inc1use hucuria, triste~ea, mania, fericirea, ura, pricte-
nia, nostalgia. posesivitatea, loialitatea, egoismul, lacomia, vino-
va~ia, nelini~tca, teama, printre altele. Adaugali diteva carora nu Ie
acordam atcn\ie, in mod obi~nuit: curiozitatea, ideile, egalitatea,
speran\a, singuratatea - ~i, dcsigur, iuhirea cu 0 conota\ie netipica.
in acest context, emo\ia este cheia ~i foqa care scoate in re-
lief fiecare gand ~i aC\iune in existen\a umana. Conceptul lipsei
emotiilor este () iluzie. Chiar ~i cea mai extrema obiectivitate aSClln-
de c~ grijil un program emo~ional. Ra\iunea ~i emotia merg mana
in mana, atunci dnd se ajunge inapoi la sursa. Dad 0 fiinta umana
este produsul unci FOI1e Creatoare, atunci statutul de Wnla umana
este, in totalitate, 0 expresie emo~ionalil a unci astfel de energii.
Nu a existat niciun act important in istoria omenirii care sa
nu fi fost condus de emotii. Politicienii abili recunosc acum, d vo-
tanlii i~i aleg emotional pre~edin!ii, ca intamplarile ~i imaginile
simple conlin 0 coloratura emo\ionala. De-a lungul intregii exis-
tente a omenirii, marii lideri au avut ca sursa de putere, atrac\}a
emotionala. Motivarea este 0 dec1arare temporara a emo\iilor. In
ulti~ii ani, numeroase studii, dI1i demne de incredere §i sute de
milioane de dolari au fost dedica\i aplicarii acestui concept, toate
acestea ahiitandu-se, in mod politicos, de la sursa fundamentala a
fenomenului, fie prin ignorare, fie prin respingere.
310
_ __ _ _ CALATOIIII iNDEP),IITATE _____________
Rezultatul este un amestec haotic de energie necontrolata ~i
gre~it dirijata, care a fost ~i este experienta umana. Sporadic, se fac
incerciiri de a ac\iona ~i gandi fiira emo\ii - ceca ce este imposihil.
Chiar ~i in lahorator, se demonstreaza incetul cu incetul, di orice
experiment este influenlat de ohservator, in mod incon~tient ~i ne-
observat. De aceea, 0 reproducere exacta poate aparea doar intr-o
amhian\a identicii - din nou, un lucru imposibil, daca luam in con-
siderare instahilitatea tipare10r gand-emolie ale observatoru-
lui-experimentatorului. Pentru un test simplu, incercali sa inregis-
tra\i fiecare gand ~i emo\ie pe care Ie-ali exprimat in minutul care
a trecut. Apoi, inccrca!i sa va reaminti\i gandurile ~i cmo!iile traite
in urma cu 0 ora.
La nivel individual, generalizarca devine caracteristica. in
fiecare moment al existen\ei Boastre, suntem ca un vas in clocot,
plin de reac\ii emo\ionale la stimuli interni ~i externi. Treji sau
adormi!i, mozaicul in continua schimbare, al curgerii energiei, con-
tinua sa oscileze la diferite amplitudini ~i freeven\c. Noi plasam ju-
deciili de valoare in toate paqilc, conform propriei noastre cxpe-
rien!e ~i condilioniirilor pe care cultura in care trlUm acum, ni Ie-a
imprimat. Astfel, noi lncercam sa emitem exprcsia plenara a "hine-
lui" ~i sa suprimam ~i sa reprimam "raul", sa-' ascundem, pentru a
nu fi la vedere. Pcntru cei mai muI!i dintre noi, aceasta este amplifi-
carea eforturilor noastre de a controla aceasta energic puternica ~i
absolut vitalll, care este adevarata noastra mo~tcnirc. in cazul cel
mai bun, pentru cii folosim un etalon dc masurare incorect, succe-
sui nostru cste doar paI1ial.
Noi luam decizii cand suntem orhili de furie ~i ne displace
rezultatul. Avem sperante ~i dcvenim dczamagi\i. Radem dnd sun-
tern veseli ~i eadem In depresie, dnd hucuria se estompeaza. Nu ne
place ca 0 persoana, un loc sau un lucru sa nu corespunda cu ceea
ce credem noi ca "ar trebui" sa fie. Credem cii "iubim" ~i ni se frang
inimile, atunci dnd descoperim cii nu e deloc ~a, ca am grc§it. Lis-
311
_ _ _ _ _ _ _ ROBERT A. MON/mE
ta c nesrar~ita ~i conlinuiim sa incercam, fiindca nu avem ce face ~i
nu cunoa~tem nimic mai bun. Infruntam valurile cmo\iilor noas-
trc, purta\i de ele dnd in sus, cand in jos, pana dnd unii dintre noi
devin cinici ~i ignora cu dihacie adevarul cii cinismul cste ~i el insu-
~i 0 emo\ie.
Confuzia devine ~i mai mare, atunci cand in\elegem ca deci-
ziile efective ale emisferei stangi sunt determinate, in ultima ins-
tanti!, de anumi!i factori emo\ionali, care sunt tainui!i ~i deghiza\i
cu grija, in altceva decat ar trehui sa fie. Liherul arhitru nu mai este
Iiher ~i nu mai are prea multi! voinla, ingropat fiind sub 0 gri!mada
de obstacole cmo\ionale.
Cca mai marc povara acumulata este, de departe, inciirciitu-
ra emotionala considerata ca fiind ego'lIl uman. Fiind, probabil, la
origine, un vlastar al tiparului de supravie\uire, ego-ul necesita ~i
consuma in mod constant, cantita\i imense de tipare emo\ionale de
consolidare, care sunt toate, prin natura lor, distorsionate ~i distor-
sionante. Ego-ul exploateaza idee a ca el este necesar pentru a exis-
• nu poate exista fara suportul
ta ~i a te realiza, ca emo\ia increderii
lui, ca fericirea este ego saturat. Ego-ul poate crea sute de motive
emo\ionale ~i ira\ionale, pentru a-~i justifica existen\a - ocolind fap-
tul ca emo\ia ~i Iipsa de ra\iune nu sunt sinonime. EI sus\ine cu fer-
mitate, ca nu ar exista personalitate umana, dad nu ar exista ego.
Macar intr-o privinla, ego-ul arc dreptate. Omul este 0 fiin\a
emolionala. Totul este, pur ~i simplu, 0 problema Icgata de folosire
~i aplicare.
Liantul care blocheaza intregul, incarcii Unitatea ~i face ca or-
bita sa se altereze in mod inevitabil. Preponderen\a majora a unor
astfel de emolii este direct legata sau afectata de evenimentele, lu-
crurile ~i rela\ii1e ce lin de materia fizica limp-spa\iu pamanteana;
ca atare, ele nu se pot aplica ~i nici nu pot exista in nicio alta reali-
tate, altul decat punctullor de origine.
312
_ _ __ _ CiiLiiTORII iNDEPARTATE _ _ _ _ _ __
Exista 0 singura excep\ie. Aceasta este singura reprezentare
clara ~i precisa a Energiei Initiate originale - ~i nu poate fi gcnerata
carid dorim. Ea este 0 sinteza a altor ganduri ~i aqiuni emo\ionale,
deja exprimatc ~i, prin urmare, indestructibile. Cel mai important
este faptul cii ea nu este specificii continuumului timp-spaliu, iar
existenla sa nu e condi\ionata de astfel de medii. De accca, ea nu
face parte din factorul de incarcare. In schimb, ca este sursa de pu-
tere pentru cvolulie, pentru ridicarc, reintrare pc orhita ~i crearca
vitezei de ie~ire.
Motivele majore - daca nu cumva singurele - pentru frec-
ventarea ~colii experien\ei umane sunt, in primul rand, sa inveli sa
transformi aceasta energic intr-o forma pcrceptibilii ~i, in al doilca
rand, sa devii un generator de prim rang al acesteia. Nu e 0 sarcina
u~oara, daea nu ~tii ce este aceasta energie, daca nu ~tii sa 0 expri-
mi ~i daca nu 0 POli genera cu buna ~tiin\a. Cum ar putea 0 persoa-
na sa cante, daca nu a auzit niciodata vreun can tee, nu eunoa~te eu-
vintele, melodia ~i inallimea sunetelor - ~i mai rau, dadl nici macar
nu ~tie ca are corzi vocale sau voce?
Cheia poate fi faptul ca, in mod ohi~nuit, etichetarea ~i inter-
pretarea grc~ita a emo\iilor se aseamana, dar categoric, nu sunt si-
milare. Pentru a evita confuzia, numi\i-o Super-Iubire (SI), ~tiind ea
diferen\a este cheia, cata vreme ident-ul iubirii a fost folosit in ata-
tea feluri, incat §i-a pierdut orice inleles semnificativ. Incercali
aceasta exprimare sugestiva, pentru ineepatori: SI este indestructi-
bila, dupa cum s-a menlionat. Odata activata, niciun gand sau eve-
niment §i nicio emo\ie ulterioara nu pot avea vreun cfect asupra ei.
SI nu depinde, in niciun fel, de vreo manifestare din materia fizidl
sau aetivitate din cadrul accsteia. SI nu are vreun obiect - insufle\it
sau neinsuflelit - chiar daca ea poate fi unul dintre catalizatorii
care sa declan~eze aparilia generalici ce se na~te din ea. SI este 0
radia\ie permanenta, absolut independenta de aceeptare sau de
orice fel de reciprocitate.
3 13

_ _ _ _ _ _ _ ROBERT A. MONliOE _ _ _ _ _ _ __
Prin eomparalie, aeeasta $coala Umana de fnva\are Compri-
mata Parris Island' - eu un program foarte complex ~i sever, in
vrem'ea ei de glorie - era ca 0 ie~ire la 0 caCea, Cel pUlin, acoloaveai
o idee rezonabil de clara desprc ceea ec faceai ~i despre dcsttnalla
ta probabila, ~tiind acestc lucruri, ehiar mcrita osteneal,a,,, ,.
Reaqia mea profund dedicata: printre foarte pU\tnll semon
~i oameni care incheiau ciclul incarnarilor, pe care i-am intiilnit, nu
a fost nicillnul carc sa nll-~i fi dorit sa repete intr-una, sistcmul uman
de invatare indiferent de cat de multe ori - cunoscand rezultatlll
magnifi~, i~poSibii de descris. Piirerea mea vremelnicii sus\ine, in
totalitate, aceasta perspectiva.
Pregiitirea: Lansarea ~i Ie~irea
lata ceva care, eufemistie vorbind, reprezinta noti\e rccapit-
ulative ale cursului - oCerite, probabil, cu acordul instructorilor.
Asemenea tuturor materialelor de suport, ele nu dau toate raspun-
surile iar acuratetea lor nu este garantata, Partea cea mai buna
. este f~ptul cii au Co'st copiate la repetealii dupa ~anualul i~st~ueto­
rilor, cu permisiunea ~i colaborarea lor, A~a dlst~rslOnat~ ~l prea
putin cenzurata dupa cum pare a fi, aceasta cana cu. apa tulbure
este cu adevarat mai buna dedit nimic, pentru alergatorul ars de
soare ~i insetat. Cel putin, este apa - ~i it poate ajuta sa treaca Iinia
de sosire, cu u~urin\a ~i bucurie,
Detoxifierea/ Scaderea ill greutate/ Purijicarea
Modelul cere 0 continuare ~i 0 extindere a aetivita\ii din via-
ta
,
fizidi , sub toate formele - fizidi, mentala ~i emo\ionala, Nu.se.
face Nicio referinta la faptul di ar fi nevoie de 0 diminuare a actlVl-
tatii sau de 0 ret;agere, fiindea acest lueru ar prelungi durata pro-
cesului, in loe sa 0 scurteze,
• ~coala de pregatire a recru\ilor corpului de Marina, al SUA. N. Tr.
314
_ _ _ __ CALAT01W iNDEPARTATE _ _ _ _ _ __
Schimbarea se afla in perceperea, controlul ~i redirec\iona-
rea formelor de energiei care suntem noi - exact la fel cum lumina
cocrentii produce rezultate mult mai eficiente decat laserul. fnce-
peli cu aceste idei, ca baza de referinla.
Reali/atea este ceea ce eperceput.
in calitate de participant la tot ceea ce se intampla in dimen-
siunea timp-spa\iu, voi 0 percepe\i, ea fiind 0 realitate pentru voi.
Daca nu ati avut nicio perceplie a altor alt sisteme de energie, ele
nu sunt reale pentru voi. Cu toate aeestea, pute\i erede ca ali facut
acest lueru, dar ele nil exista in con~tiin\a voastra de acum. Apoi,
totul devine doar 0 simpla chestiune de aducere aminte,
Energia nil exisf{l, ptillii caud 1111 este e:>.primata.
Noi sllntem expresii ale energiei. Energia pc care 0 transfor-
mam sau 0 generam nu este reala, panii dnd nu 0 exprimam. 0
idee nu este real a, pan a cand nu 0 transmitem sau 0 punem in prac-
tica. Cunoa~terea §i informarea nu reprezinta nimic lara disemina-
re §i/sau aplicare. Nici macar un singur gand nu e real, pana cand
nu este insuflat intr-un alt gand sau nu aqioneaza asupra acestuia
ori asupra lui insu§i. II gandi §i a face reprezinta 0 combinatie pro-
ductiva in funqiune - atat mentalii, cat §i fiziea - intr-unul sau mai
multe sisteme de energie, Dad opri\i, impiedicati sau bloca\i fluxul
oricareia dintre aceste energii, ea inceteaza sa existe.
Energia cOllcentrata este exponen!iala
A§a cum 0 lentila poate con centra radialia solara, generiind
o temperatura mult mai mare dedit este normal, §i alte energii pot
fi transformate §i modificate. Aceasta caracteristica este in mod
special valabila in eadrul spectrului energetic accesibil con~tiin\ei
umane. Faptul ea, de cele mai multe ori, noi folosim energia la in-
tamplare ~i in necuno~tin\a de cauza, mai ales in ceca ce prive§te
eategoriile nonfizice, nu Infirma un atare poten\ial.
315
_ _ _ _ _ _ _ ROBERT A. 1vI0NROc _ _ _ _ _ _ __
Con~tiinfa Este Energie Concelltrata
Con~tiinla umana se wncentreaza, in mare masura, aSllpra
materiei fizice din dimensillnea timp-spatiu. Aceasta nu rcprezinta
totalitatea energiei-con~tiin\a implicate, fiindd ~i alte forme ale
acelcia~i con~tiin\e sunt active, simuitan, in rcalitati diferite. Din
aceasta diversitate, pot fi trase doua concluzii.
in primul rand, aspectul uman poate fi reglat, prin concen-
trarea asupra unlli punct mult mai focalizat, care ofcra resurse de
putere ~i ac\iune atat de uria~e, incat nu pot fi luate in considerarc,
in mod superficial.
in al do ilea rand, dad este necesar, pot fi chemate celdalte
forme nonumanc, din acela~i sistcm de cncrgie.
Dupa ce sunt inlelcse cdc de mai sus, este posibil sa ajungi la
faza "intcractiva". Dc~i urmatoarelc insemniiri sunt prezcntatc in
mod succesiv, este pe deplin potrivit sa rna refer la orice parte care
poatc aiuta la solulionarea unei anumite probleme.
Nu exista un tipar sau 0 ordinc comuna intregii cxpcrien\e
umane de invatare. Un eveniment trait la inceputul exerciliului vie-
tii cuiva, poate 'ie~i la suprafa\a multi ani mai tarziu, in altcineva, cu
prilejul unui alt eveniment - sau poate ramiinc ascuns.
Aplica!i princijJiul pas cu pas
in loc sa dlltali in exterior, in mod activ, schimharile nece-
sare, ahordali-Ie pe fiecarc dintre ele, pc masurii ce apar in viala
voastra de fiecare zi. Traili ~i fili a~a cum sunteli, pana dnd perce-
peti 0 emo\ie sau un ata~ament care sunt atat de evidente, indit nu
pot fi ignorate.
Traiti a zj de douazeci ~i patnt de are
Deveni\i con~tien\i de tot ceca cc faceli ~i gandili in decursul
tuturor activitalilor ~i analizali factorii emolionali ce par sa fie cei
mai puternici ~i care va atrag atenlia. lnc\udeli ~i perioadele de
316
_ __ _ _ _ cA O. TORII iNDEPARTATE _ _ _ _ _ _ __
somn, cu tot conlinutul lor de vise CNV*. Analizali-Ie, intrehan-
du-vii de ce, repetand explorarea, pana dnd ajungeli la ficcare sur-
sa. Atunci va va fi u§or sa va dcta~ali ~i sa elibcrali energia in alte
scopuri. incepeli cu aqiuni mici ~i ajungC(i la altele, tot mai mari.
incepe!i dieta impotriva ego-lIllti
Un atac frontal asupra acestui centru adanc inriidiicinat ~i
concentrate, al emoliilor dis torsion ate, este contraindicat, ncfiind
fezabil. Mult prea mulli pierd biitalia. far cei mai multi nici macar
nu 0 incep. Secretul este sa incepeli 0 intrerupere a furnizarii f1uxu-
lui emolional, care estc vital pentru existenta cgo-uIUi, sa transfor-
mali ~i redireqionati cnergia lui interioara. Tineli cont de faptul cii
sunteti bombard ali, in mod constant, cu ~iretlicuri recompensa-
toare, mcnite sa va schimbe comportamentul, in beneficiul altora.
Problema consta in reaqia voastra emotionala - ~i nu in Iingu~irea
in sine, sau in modul in care veli actiona in consecinla. Dad vre!i
sa conduceli 0 ma~ina de lux, pur ~i simplu fiindd va face placere
acest lucru, e in ordine. insa daca acest lucru va face sa va simlili
mai importanli sau va place sa fili vazuli in acea m~ina, daca tre-
buie sa puneli "a mea", in fruntea modalitalii de identificare, atun-
ci ali gasit 0 cale de a va hrani ego-ul. Pastrali aceasta perspectiva,
aplicali-Q atunci dind apare dorinla §i aqionali ca atare.
Adoua sursa de alimentare a puterii emolionale a ego-ului e
generata in interior. in general, este recunoscut faptul ca ambilia ~i
dorinla de realizare sunt, inainte de toate, procese de recompen-
sare a ego-ului. Pentru a determina dad acest lucru este adevarat
sau aceasta motivalic arc 0 origine mull mai profunda, faceli urma-
torul test: Vor fi implinite, cu bucurie, aceste dorin\e, chiar daca nu
yeti primi, in niciun fel, 0 recunoa~tere publica sau privata a succe-
*CNV (Colnllnicarea nonviolenlii sail compasivil) - este un pro-
ces de comunicare dezvoltat de Marshall Rosenberg, in anii '60-' 70.
CNV funqioneaza adesea ca un proces de solu!ionare a conflictelor.
317
_ _ _ _ _ _ _ ROBERT A. MONROE _ _ _ _ _ _ __
sului vostru? Sunt ele absolut vitale pentru supravietuirea voastra
fizica? Daca raspunsulla ambele Intrebari este afirmativ, sunteti
mai departe decat credeti.
Chiar daca ave\i parte de faima, averc ~i adulalic, Incarcatu-
ra voastra va deveni cu adevarat mai u~oara. Dacii ambele raspun-
suri sunt negative, Incepeti sa dcconectati alimentarea, Intrebiin-
du-va de ce.
jntr-un anumit punct al procesului vostru de dcconectare,
yeti descoperi Iicariri ale radia\iei Energiei Primordiale, care vii
vor da orice juslificari dori\i. Cu cat ve\i elihera mai multa energie
emo\ionala, cu atat yeti simti mai muM energic a vic\ii.
Renullfa/i fa legiiturile de natura sexlIafa
Din cauza nevoii de a protcja ~i menline, pana la maturitatea
fizica, produsul actului de reproduccre, multe culturi au adaugat
anumite obliga\ii suplimentare. in limp ce acest lucru este, la mo-
dul general, 0 cerinla pur fizidi, mUlti au luat atitudine ori au tras
concluzia ca implica\ia este mult mlli complexa. Actul de reprodu-
cere este, Inainte de toate, 0 reaqie foarte puternicii la stimuli pur
senzuali. Reaqia In sine nu este 0 emo\ie, cu toate ca profunzimea
experien\ei creeaza adesea i1uzia ca reprezinta exact acest lucru §i
de 0 importan\a mult mai mare. Pentru a Incurca ~i mai mult lucru-
rile, unificarea sexuaHi este una dintre modalitii\i1e importante de
exprimare a emo\iei SI, care se ana In Energia Primordiala.
Pentru a diminua Incilrciitura, trehuie sa In\clegi deosebirea.
Ambele siluatii nu creeazii hine sau rau - ci sunt doar diferite. Re-
cunosci~d a~est lucru din perspectiva unui act pur fizic, orice ata-
~amente emo\ionale implicate se raporteaza doar la real~tatea timp-
spa\iu. Ca act de procreare, sexul este de natura fizicii. In afari! de
cazulln care apar, ca reactie, alte tipare de energie, bucura\i-va de
eI , dar nu-I transformati. Intr-o obsesie. Nu va fi nevoie sa-Iluati cu
voi, fiindcii acolo, In forma originara, este mult mai bine - ceea ee
318
_ _ _ __ _ cALA TORII iNDEPARTATE _ _ _ _ _ _ __
traiti voi ca experienta sexuala este 0 copie palida a unci pal1i din-
tr-un Intreg. Niciun barbat ~i nicio femeie nu "are obliga\ia" de a se
Impreuna eu partenerul sau. Atraqia sexuala ~i caraeterul ispititor
al acesteia sunt elemente ale tendinlei de supravie\uire, care este de
natura pur fizica ~i nimic mai mult. Cu toate aces tea, ele pot modifi-
ca drastic tiparcle vietii personale. jnciirciitura este indusa, atunci
cand Ii se aeorda mai multa importanla decit ar trebui.
Scxualitatea nu este iubire, dadi. iuhirea este definita ca 0 ex-
prcsie a Energici Primordialc, dar poatc foarte bine sa fie 0 modali-
tate prin care individullnva~a, In cele din urma, dcspre existenta
sa. Dad acest lucru chiar se Intamplii, pastra\i iubirea ~i elibera-
Ii-va de sexualitate, iar Indircatura va disparca.
Remtnfafi fa judecafife de !la{oare
Din cauza distorsionarii dimensiunii timp-spa\iu, ca linie de
referinla, nimeni nu poate discerne, cu precizie, calitatea niciunui
gand ~i a niciunei ac\iuni; bine-rau, corect-gre~it exista doar ca i1u-
zie. Pe orbita, nu exista sus-jos. Din punctul de vedere al utilitatii,
ar putea fi necesar sa ramanem fideli conceptelor eulturii In care
existam temporar. Fara 0 viziune solid a, nu putem In\elege valoa-
rea esenliala a ceea ce facem. De aceea, urma\i-va propria concep-
lie, reduce\i Inearcatura, refuzand sa investi\i emo\ii persistente In
orice act fizic sau In aC\iunile altora.
Deta§afi-vd de Materie-Emo/ie
Obiectele, locurile etc. fizice sunt unitiili din dimensiunea
limp-spa\iu de care ne putem bucura ~i Ie putem folosi ca instru-
mente In experien\a de Inva\are. Niciunul nu este al "nostru". Nu
de\inem ~i nu stapanim niciun obiect ~i nicio persoana, nimic nu ne
apal1ine noua. Pana ~i materia care constituie corpul nostru fizic
ne-a fost data cu "lmprumut", ca sa zicem a~a. Aduna~i amintiri ~i
experien\a, dar liisa\i In urma emoliile.
319
______________ ROBERTA.MONROE---------------
Voi sunteli rdspunzdtori de voi in~ivd
Ne place sillilsam la 0 parte acest adevar, oriunde ~i oricum
putem, hlamand conditiile ~i/sau pe oricinc altcineva, pcntru ceea
ce facem ~i suntem, atunci cand lucrurile par gre~ite - ~i a~teptand
sa primim laude, aLUnci cand totul merge hine. Pentru a ne exersa
liherul arhitru, ne instigam singuri. Acceptarea calma a rezultatelor
vii va oferi posihilitati de eliberare. Un vechi cantec folcloric, intitu-
lat "Nimeni nu e vinovat, in afara de mine", spune acest lucru foar-
te bine. Ciiutati-l.
Liberul arbitru este 0 inchipuire
in dimensiunea timp-spatiu, Inse~i limitarile cxclud 0 astfel
de teorie. La na~terea fizicii, noi suntem legati nu numai de expe-
ricnta noastrii anterioara - oricare ar fi ca - dar ~i de structura ge-
neti~a a corpului fizic in care locuim. Din acest punct incolo, nu
avem de ales, ci ramanem sechestrati In corpul fizic, pe toata dura-
ta, lunga sau scurta, a acelei vieti. Suntem ohliga~ sa ne men\inem
~i sa lucram cu corpul noslru fizic, in cadrullimitarilor pe care aces-
ta Ie impune. • noastre. Eliberati temporar de restric\iile impuse de modul in care
Modelarea ~i reglarea existentei noastre fizice este control a-
ta, cel pu\in initial, de altii. Ceea ce ramane, colorat ~i modificat cum
este, poate fi consideral liber arhitru. Exercitarea aceslUia asupra
altora nu face nimic altceva dedit sa sporeasca incarcatura. Des-
ciircarea se realizeaza prin maximizarea inciirciiturii ramase, in zo-
nele nonfizice ~i acceptarea fara emotie, a limitarilor astfel impuse.
Rdsul este un proces de pllrificare
Rasul este 0 expresie directii a Energiei Primordiale; dacii
avct i dubii, incerca\i. Zambetul spontan face parte din acela~i spec-
tru. Este una dintre cele mai benefice emo~i - dar, pentru a da re-
zultate, trehuie sa fie spontan. Nu ezitati sa privi\i viata cu umor ~i
sa va hucurati de ea. Dmorul relaxeaza, deconecteaza ego-ul ~i ~ea­
zii fiecare eveniment, in perspectiva potrivita.
320
_ _ _ _ _ CALA TORil fNDEPARTATE _____________
Durerea-Pldcerea (DP) reprezintd 0 curbd a procesului
deinvdlare
Considerati cii DP este 0 forma sinusoidal a, care porne~te
din tiparul de supravietuire - ~i de aceea, ca fiind semnalele care
sunt asociate doar cu materia fizica din dimensiunea timp-spa\iu.
Ele sunt instrumente esentiale, care pot fi folosite pentru masura-
reo Giindi\i-va la ele ca la 0 unda sinusoidala, cu durerea sub linia
de baza ~i placerea deasupra acesteia. Amplitudinea fiecareia din
ele este un indicator al intensitatii, care poate fi controlata. Pasul
unu: alege!i ~i extrage\i toata energia emo\ionala adunata In me-
moria DP acumulata. Pasul doi: Incepeti sa cerceta\i fiecare parte a
sinusoidei, astfellncat sa pute\i cre~te ~i descre~te amplitudinea,
dupa cum vre\i. Va apropiati de pozitia vitezei de ie~ire, atunci
dind puteti reduce sinusoida DP-ului vostru, la 0 linie dreapta,
aproape perfecta.
Mdrili la maximum perioadele de somn
Aceasta este cea mai neglijatii ~i gre~it inteleasa parte a vietii
este organizata emisfera stanga ~i de presiunea impulsurilor fizice,
segmentul perioadei de somn ne ofera 0 extraordinara ocazie de a
evolua in multe domenii. Oricare dintre sugestiile anterloare poate
fi ini\iata ~i dezvoltata In timpul starii de somn. Consecven\a ~i
frecvcn\a sunt foarte importante. Poate cii nu yeti ob\ine rezultate
dupa prima, a doua sau a cincea Incercare, dar, In cele din urma,
yeti reu~i. incepeti prin a face urmatoarea afirma\ie:
Eu sunt mai mult drait corpul mm fizic. fiinded sunt mai
mult dmit materie fizicd. pot simfi (((0 (( (st( mai gmndios decallu-
mea fiziCii. De acaa, lini dOffsc mult sd md (]{tind sa trdiesc ape-
rim!a de a in!flrge, controla ?i folo5i fmrgii ?i si5trm( df enrrgir mult
mai inalte, de un nivrl al vibm!iilor carr sa fie benefic ?i constructiv
pentnJ mine fi cd carr md unnraza.
321
______________ ROBERTA.MONROE ________________
Of aSfmmfa. imi dorrsc foane mult 50 bmeflciez de ajutor;
colabomrr ?i in,fc/egm dill pama unor flin,fe al coror nivt! de in~dep­
ciunt. I'VOlu{ie ?i aperim{o e5te cgal5aulllai deval dccat al /flCU. Ii rog
sa ilia calouzca5co ?i sa l1Ia apm de oriee illf/umro sail 5urso carr
/IIi-ar putm oftri l1Iai pU,fin dccat dorin,ft/e aflrmatc.
Faceti aceasta afirma\ie in minte, mai intai cu cuvinte, exact
cand sunteli pe cale sa adormi\i. Transforma\i afirma\ia in comuni-
care nonverbal a (CNV), cat mai curand posibil, facand afirma\ia
sub forma de actiuni mentale, mai degraba decat in cuvinte. Dupa
ce v-ati familiarizat cu tehnica, adauga\i nevoile voastre personale
- cum ar fi informa\iile, ingrijirea saniitii\ii, solu\ionarea proble-
melor, comunicarea sau oricare dintre metodcle enumerate ante-
rior, folosind CNV. De obicei, riispunsul vii va veni in minte, nu prin
cuvinte, ci prin imagini, sun etc, actiuni vii. Modalitatile de folosire
a acestei metode sunt nelimitate, cu condi\ia sa nu indlca\i voin\a
altora. Dad! ave\i nevoie de ajutor, cereti-I pe calea comunidrii
nonverbale. il Yeti primi, poate nu imediat, iar el va veni adeseori,
in cele mai uluitoare, nea;;teptate ~i sincronice mod uri. ASigura-
ti-va ca ati definit clar ceea ce cereti ~i d puteti gestiona raspunsul
sau rezultatul.
Miisurafi-vii coeficientul de fnciircare energeticii
La na~tere, noi intram in viata fizicii cu 0 con~tiinta prezum-
tiv inocenta. Calea dtre maturitatea ~i dezvoltarea voastra de-a
lungul acesteia, poate duce la pierderea acestei inocente, ce poate
fi masurata prin numarul de responsabilitati pe care vi le-ati asu-
mat de buna voie, in urma propriilor decizii.
Maturitatea, care nu reprezinta acela;;i lucru, se calculeaza
prin totalizarea proeentajului i1uziilor pc care le-ati creat ~i de care
v-ati debarasat in mod deliberat - ~i nu fOl1ap de deziluzii. intelep-
ciunea - cea mai u~oara ~i valoroasa incarcatura utila - ~i evolutia
322
___________ CALATORll iNDEPARTATE _______________
voastra de-a lungul zonei de tranzi\ie se reflecta in aqiunile voastre
volitive, mentale ~i fizice, ea rezultat aI renuntarii la aeeste i1uzii.
Procesul de Detoxifiere/Despovarare/Purifieare poate fi
considerat 0 simpla suceesiune a eelor trei etape: varsta adulta,
maturitatea ~i in\elepciunea. in fond, sunte\i proprii vo~tri instruc-
tori ~i va veli completa singuri, carnetul de note.
Crearea vilezei energiei de ie~ire
Ea va incepe sa fie generata in mod automat, ea rezultat al
experien!ei umane de inva\are, mai mult dedit suficienta pentru a
ajunge tangenta cu orbita voastra anterioara, atunei cand va inche-
iati misiunea. Se inlelege faptul cil aqiunile sugerate aici pot ajuta
la producerea acestei viteze. Apoi, voi nu ve!i mai reflecta ~i trans-
forma Energia Primordialii, ca in trecut, ci 0 yeti crea singuri, radi-
ind-o in toate felurile, in toate forme1e - 0 puteti numi loosh/iubire
sau orice alta eticheta i se potrive~te - fara a mai fi nevoie de su-
biect sau obiect.
,Pas de Lieu Rhone que Nous".
Un parinte spiritual, profesor de limbi straine, aflat acum in-
tr-o alta realitale, folosea acest indemn, in limba franceza, pentru
a-~i trezi elevii din clasa, pretinzand d era vorba de un cunoscut
proverb frantuzesc. Unii munceau serios ore intregi, incercand sa
rezolve enigma. Ea este foarte potrivita ~i aici. Pentru a gasi solu\ia,
spune!i proverbul in minte sau cu glas tare, cu accent fran\uzesc.
Asculta\i ce anume rosti(i.
NT: De fapl, proverbul nu este in Iimba franceza, dar dad it pro-
nun\a\i ca atare, veli rosti urmatoarele cuvinte, in Iimba engleza: Pas-de-I
/ ieu-Rh / one / que-nous ... , adicii: Paddle your own canoe (Vasle~te-li sin-
gur barca sau, mai exact: Ac!ioneaza de UII1II singllr).
Sii ne revedem Acasii - sau, de-a lungul drumului.
323

ANEXA LOOSH
'#' onfruntat cu :c~asta chestiu~e de Cerere ~i Oferta (~
1t....-lege universala m Undeva), Cmeva a decis s-o produca
in mod artificial, ca sa spunem ~a, dedit sa 0 caute in forma ei "na-
turala". S-a hotarat sa construiasca 0 GrMina ~i sa creasca Loosh.
in stare naturaH!, Loosh s-a constatat ca provine dintr-o serie
de ac\iuni vibratorii din ciclul carbon-oxigen, iar reziduul era 1.0-
osh in diferite grade de puritate. Aparea doar in timpul unei astfel
de aCliuni - ~i secundar, in timpul procesului de reaqie. Speciali~tii
in prospectiuni din Undeva au cautat surse de Loosh, in lung ~i in
lat, iar noile descoperiri erau salutate Cll entuziasm ~i recompense.
S-a intamplat ca Cineva ~i Gra~ina lui sa schimbe toate aces-
tea. Departe, intr-o zona indepartatii, a inceput sa lucreze la expe-
rimentullui. in primul rand, a creat un mediu bun pentru ciclul car-
bon-oxigen, unde sa se poatii dezvolta. A creat cu multa grija un
Echilibru, astfel incat radialiile potrivite ~i alte substanle hranitoa-
re sa existe in continuu.
Apoi a lncercat Prima lui Cultura, care a produs Loosh, dar
numai in cantitali mici ~i la un grad comparativ sciizul, nu suficient
de semnificative pentru a Ie duce lnapoi In inima taramului Un-
deva. Problema avea un dublu aspect. Durata de viala era prea
scurta ~i unitalile de culturii erau minuscule. Acest lucru a creat li-
mite in ceea ce prive~te calitatea ~i cantitalca, inlrucat cultura nu a
aVllt limp sa genereze Loosh la toleranle alat de apropiate. Mai
mult, Loosh putea fi recoltata doar la finalul ciclului de viatii - ~i
nici 0 clipa mai devreme.
324
_ __ __ CALATORII iNDEPANTATE _ _ _ _ _ __
A Doua lui Cultura nu a fost mai buna, ci chiar mai pulin
buna. EI a schimbat mediul intr-o alta parte a GrMinii, unde densi-
tatea era mai degraba gazoasa, decat lichida ~i substanlele chimice
cu densitate mare formau 0 bazii solida ~i aSlfel, erau in continuare
disponibile. Aplantat unitali nenumarate de multe soiuri intr-o for-
ma noua, cu 0 cre$tere mai mare in marime - unele de multe mii de
ori mai mari ~i mai complexe dedit Prima Cultura unicelulara sim-
pia. Ainversat ciclul carbon-oxigen. Cu toate acestea, toate au aVllt
o uniformitate fundamentalii. Ca ~i Prima Cultura, se reinsaman-
lau la intervale regulate ~i i~i incheiau ciclul de viala, in mod auto-
mat. Pentru a evita distribuirea inegala a substanlelor chimice ~i
radialiilor predominante la Prima Cultura, el a imobilizat a Doua
Cultura. Fiecare era conceputa pentru a ramane, in principal, in
propria sa sec\iune de Gradinii. in acest scop, fiecare a primit ter-
minalii ferme, care sapau adanc in materia chimica mai densa. Ata-
~at la asta era 0 tulpina sau trunchi, care ajuta la ridicarea pat1ii su-
perioare pentru cota necesara de radialii. Partea superioarii, lata,
sub\ire ~i oarecum fragila, era conceputa ca un traductor de com-
pu~i de carbon-oxigen, catre ~i de la unitatea de cultura. Ca un gand
suplimentar, pe fiecare unitate au fost montate radiatoare in culori
stralucitoare, inso\ite de mici generatoare de particule, de obicei in
partea superioara ~i centrate simetric.
EI a creat tipare de circula\ie in lnveli~ul gazos din jurul cul-
turilor - in principal pentru a ajuta la procesul de reinsiimantare.
Mai tarziu a descoperit ca acel~i efect de turbulenta servea ca
mijloc de recoltare a Loosh. Dad turbulenla era destul de violenta,
Cultura era culcata la pamant, durata de via\a incheiata, iar Loosh
soar fi descarcat. Acest lucru era deosebit de util, atunci cand se do-
rea mai degrabii 0 aprovizionare imediata de Loosh, intr-un un
anumit moment, decat la Vremea Recoltarii.
in ciuda tuturor acestor masuri, a Doua Cultura a fost extrem
de nesatisfaciitoare. De~i era adevarat cii era oblinuta 0 cantitate
325
_ _ _ _ _ _ _ ROUEliT A. MONROE _ _ _ _ _ _ __
mult mai mare, substanta Loosil nerafinata produsa avea 0 calitate
atat de sdzuta, incat de-abia merita efortuL in plus, perioada de
cre~tere era acum prea marc ~i nu rezulta nici 0 ridicarc a calita\ii.
Lipsca un element vital.
Cineva a plutit peste Gradina lui, 0 lunga perioada de timp,
pcntru a studia, inainte de a incerca a Treia Cultura. Era intr-adevar
o provocare. E adevarat cit a avut un succes pal\iaL Acultivat Lo-
osh. Cu toate acestea, produsul efortllrilor sale era mult mai redus
fata de soiul salbatic, necultivat.
. Era inevitabil sa perceapa raspunsul. ATrcia Cultura a fost do-
vada vie a acestui adeval'. Cidul original carbon-oxigen trebuie sa fie
indus. Mobilitatea trebuie sa fie restabilita. Ambii factoJi aratasera
un potential mare in produqia de Loosh de inalta cali tate. Daca di-
mensiunea putea fi adaugata la asta, multe ar putea fi realizate.
Cu acest proiect in prim plan, Cineva a eliminat diferitelc
unita\i e~antion din Prima Cultura, care prospera inca in partea li-
chida a Gradinii. Elle-a modificat ca sa existe ~i sa creasca in zona
gazoasa. Le-a adaptat mai intai sa ia ~rana de la a Doua Cultura, ci\-
reia i-a permis sa abunde in acest scop. Astfel, primul dintre Mobile,
a Treia Cultura, a luat fiin(ii. Mobilele ~i-au luat substan\c1e nutri-
tive din a Doua Cultura, incheindu-~i astfel via\a ~i producand Lo-
osh de grad inferior. Cand fiecare Mobil imens i~i incheia cidul pro-
priu de viala, se producea Loosh suplimentar. Cantitatea era enor-
rna, dar tiparul frecven\ei reziduului Loosh lasa, in continuare,
mult de dorit.
intamplator, Cineva a dat peste Primul Catalizator in ceea ce
privc~tc producpa de Loosh. Mobilele monstruoase ~i Icntc au avut
o durata de viala mult dispropol\ionata fala de nccesitalile lor de
hrani Procesul de cre~terc ~i de incheicre a viepi lor era atat de
lung, incat curiind ele ar fi decimat a Doua Cultura. intreaga Gra-
dina ar fi fost dezechiJibrata ~i nu ar fi existat nici 0 produclie de
Loosh. Atat Prima cat ~i a Doua Cultura se confruntau cu disparilia.
326
_ __ __ cALA TORII iNDEPARTATE _ _ _ _ _ __
Pe masura ce a Doua Cultura a devenit neindestulatoare, ne-
voile energetice ale Mobilelor a devenit 0 problema acuta. Adesea
dona Mobile incercau sa ingereze unitatea identica a celei de-a Doua
Culturi. Asta a creat Conflict, care a dus la lupta fizica intre doua
sau mai multe dintre Mobilele greoaie.
Cineva a observat aceste lupte, la inceput uimit de prohlema,
apoi cu mare interes. Pe masura ce luptele apiireau, Mobilele ema-
nau Loosh! Nu in canlitali fraclionare, ci in cantita!i suhstan!iale,
utilizahile - ~i de 0 puritate mult mai mare.
EI a testat repede teoria. Aindepartat 0 alta unitate din Pri-
ma Cultura din zona Gradinii lichide, a reproicctat-o pentru mediul
gazos - dar cu 0 modificare semnificativa. Noul Mobil urma sa fie
oarecum mai mic, dar avea nevoie de ingerarea altor Mobile pentru
hrana. Acest lucru ar fi rezolvat problema suprapopularii cu Mobile
~i, in acel~i timp, ar fi creat cantitali bune de suhstanla Loosh, uti-
lizabila in timpul fiecarui conflict-Iupta, plus un bonus dad noua
dasa de Mobile incheia cidul de viala al celuilalt. Cineva putea sa
transmita Undeva cantita\i practice de Loosh, acceptabil de pur.
Astfel s-a intamplat ca Regula Primului Catalizator a luat fi-
in\a. Conflictul dintre unitii\ile cidului carbon-oxigen a produs ema-
na\ii consistente de Loosh. Era simplu.
Mul\umit cii a gasit formula, Cineva a pregatit a Patra Cui-
tura. EI ~tia acum ca Mobilele din a Treia Cultura erau prea mari ~i
aveau durata de via\a prca mare pentru a fi, in cele din urma, prac-
tice. Dad erau cultivate in numar mare, intreaga Gradina al' fi tre-
buit sa fie extinsa. Nu era suficient spa\iu pentru a cre~te astfel de
unitali singulare enormc ~i 0 a Doua Cultura cu frunze pentru a Ie
sus\ine. De ascmenea, el s-a gandit in mod coreel ca 0 mobilitate
mai mare ~i mai rapid a ar extinde factorul Conflict, rezultand 0
produqie mai mare de Loosh.
intr-o singura mi~care, Cineva a incheiat cidul de via\a al tu-
turor Mobilelor greoaie din a Treia Cultura. Revenind la Prima Cul-
327
_ _ _ _ _ _ _ ROBERT A MONROE _ _ _ _ _ _ __
tura din zona lichida, elle-a modificat ~i extins intr-o multitudine
de forme ~i dimensiuni, Ie-a dat structuri multicelulare complexe,
de 0 mare mobilitate. Aproiectat In ele un tipar de echilibru. Erau
cele care au ingerat 0 unitate a ciclului carbonului de tipul celei
dc-a Doua Culturi (inilial imobile), ca sursa de energie. Erau ~i ai-
tele, extrem de mobile, care, pentru energie, aveau nevoie sa inge-
reze alte unitati mobile Modificate din Prima Cultura.
Circuitul complet funqiona destul de satisfacator. Modifica-
rea in mediullichid al celei de-a Doua Culturi sta\ionare, prospera.
Mobilele mici, extrem de active, care respirau in lichid I~i luau hra-
na, "mancau" modificarea celei de-a Doua Culturi. Mobilele active
mai mari Wsau altele ii consumau, pentru energie, pe cci care ,.man-
cau plante" mai mici. Atunci cand orice Mobil cre~tea prea mare ~i
lent, devenea 0 tinta u~oara pentru Mobilele mai mici, care atacau
in grupuri lacome. Reziduul chimic de la aceste aC\iuni ingestive se
sedimenta in partea de jos a mediului lichid - ~i astfel, constituiau
noua hrana pentru Sta!ionare (a Doua Cultura Modificatli), inche-
ind circuitul. Rezultatul era un flux cpnstant de Loosh - de la inche-
ierea ciclului de via!a al Sta!ionarelor, de la conflictul in tens dintre
Mobile, pentru a cvita ingestia ~i, in cele din urma, de la incetarea
brusca a ciclului de via!a al unor astfel de Mobile, ca produs inevi-
tabil al aces tor conflicte.
Revenind la 0 alta parte a Griidinii lui - zona gazoasa cu 0
baza densa de compu~i chimici - Cineva a aplicat acelea~i tehnici
cu imbunatatiri ~i mai avansate. El a adaugat multe soiuri de Stalio-
nare (A Doua Cultura origin alii), pentru a furniza hrana suficienta
~i diversa, noilor Mobile pe care urma sa Ie creeze. Ca in cealalta
parte a Gradinii, a racut astfel de Mobile, incat sa existe un echili-
bru intre doua specii cei care ingerau ~i atrageau energie din Sta!io-
narele celci de-a Doua Culturi ~i cei care aveau nevoie de alte Mo-
bile, pentru a supravie!ui. Le-a creat in mii de tipul'i originale, mici,
mari - dar nici una atat de mare ca Mobilele din a Treia Cultura -
328
_ _ _ _ _ CALATORlliNDEPARTATE _ _ _ _ _ __
~i, in mod ingenios, Ie-a dat fiecareia 0 oarecare dependen!a pentru
conflict. Acestea au fost sub forma de masa, vitezli evaziva, acoperire
in~elatoare ~i/sau de proteqie ~i receptoare ~i detectoare de radia!ie
cromatidi, unde ~i particule ~i protuberan!e unice de densitate mare,
pentru a scobi, apuca ~i sfa~ia in timpul conflictului. Toate cele din
urma serveau perfect pentru a suplimenta ~i prelungi perioadele
de conflict, avind ca rezultat, cre~terea de emana!ie Loosh.
Ca un experiment separat, Cineva a proiectat si a creat 0 for-
ma de Mobil care era slaba ~i ineficienta, dupa standardele celor-
!alte Mobile din cea de-a Patra Cultura. Totu§i, acest Mobil experi-
mental avea doua avantaje distincte. Avea capacitatea de a ingera
~i de a lua encrgie atat din Sta!ionare, cat ~i din celelalte Mobile. in
al doilea rand, Cineva a extras 0 Bucata din Sine - nici 0 alta sursa
de astfel de Substan\a fiind cunoscuta sau disponibila - pentru a
aqiona ca un declan~ator de mobilitate, intensiv ~i final. Ca urmare
a ReguJii AtraC{iei, Cineva ~tia ca 0 astfel de infuzie va crea, in aceas-
Iii specie speciala de Mobile, 0 mobilitate permanenta. intotdeauna
va duta sa satisfaca atrac!ia pe care acest minuscul fir de praf din
Sine iI genera, pe masura ce cauta reuniunea cu intregul infinit.
Astfel, impulsul pentru satisfacerea cerin!elor de energie prin in-
gestie, nu ar fi singura fO!,!a conducatoare. Mai important, nevoile
~i dorinfele nestapanite create de Bucata din Cineva nu puteau fi
potolite in Gradinii. Astfel, nevoia de mobilitate ar fi fost mereu
prezenta ~i conflictul dintre aceasta nevoie ~i reinelircarea cu ener-
gie va fi constanta - eventual, un emanator continuu de Loosh de
cali tate inalta, daca supravie!uia.
APatra Cultura a depii~it toate a~teptarile lui Cineva. Adeve-
nit evident eli un flux consistent, util, de Loosh era produs in Gra-
dina. Echilibrul "viefii" funqiona perfect, cu Factorul de Conflict
produdnd cantWl!i imense de Loosh ~i un suplimem constant pro-
dus de incheierea continua a ciclului de viafii, a tuturor tipurilor de
Mobile ~i Sta!ionare. Pentru a avea grija de produc\ie, Cineva a infi-
329
_ _ _ _ _ _ _ ROBERT A. MONROE
in\at Colectori Speciali pentru a ajuta la recoltare. EI a stabilit Ca-
nale pentru a transmite materia prima Loosh din Gradina lui, dtre
Undeva. Undeva nu a mai depins, in principal, de "starea siilbatica",
ca sursa principala de Loosh. Gradina lui Cineva pusese capat aces-
tui lucru.
Odata cu succesul Gradinii ~i a produqiei de Loosh, prin mij-
loace agricole, AI~ii au inceput sa-~i proieeteze ~i sa-§i construiasea
propriile Gradini. Acest lucru a fost in eonformitate eu Legea Cere-
rii §i Ofertei (Vidul este 0 stare instabila), intrueat cantitalile de Lo-
osh din Gradina lui Cineva acopereau, doar partial, cerin\ele tara-
mului Undeva. Colectorii, in numele Altora au intrat efectiv in Gra-
dina lui Cineva, pentru a profita de aeele emana\ii mici de Loosh,
trecute eu vederea sau ignorate de catre Coleetorii lui Cineva.
Cineva, terminandu-§i lucrarea, a revenit in Undeva §i s-a
ocupat cu alte probleme. Produc\ia de Loosh a ramas la un nivel
constant, sub supravegherea Colectorilor. Singurcle modificari au
fost comandate doar de Cineva insll§i. in conformitate cu instruqi-
unile de la Cineva, Colectorii recolta.u periodic segmente din a Pa-
tra Cultura. Acest lucru a fost facut pentru a asigura substan\e chi-
mice, hrana ~i radia\ii adecvate, pentru unitii\ile mai tinere. Un
scop seeundar a fost aeela de a oferi ocazional cantita\i suplimenta-
re de Loosh, create de 0 astfel de reeoltare. Pentru a eulege 0 astfel
de reeolta, Colectorii au generat turbulen\e §i tumult, atat in inveli-
§ul gazos, eat §i in forma\iunile ehimiee mai solide, care au stat la
baza Gradinii in sine. Aceste tulburari au avut ca efect incheierea
cidului de via\a al multor unita\i din a Patra Cultura, deoarece ele
au fost strivite sub formele de baza in mi§care sau inabu§ite in va-
lurile din zona lichida, agitata, a Gradinii. (Prin specificul proiectu-
lui, unita\ile din a Patra Cultura nU-§i puteau men line ciclullor ear-
bon-oxigen, ineonjurate de mediullichid.)
Tiparul Gradinii "Viepi" ar fi putut sa continue astfel 0 eter-
nitate, dadl nu ar fi fost percep\ia §i curiozitatea lui Cineva. Uneori,
330
- _ _ _ _ CALATORIli'NDEPARTATE _ _ _ _ _ __
el studia mostrele de Loosh din Gradina sa. Nu era nici un motiv ca
sa 0 fad, altul dedit faplul ca Cineva era interesat, in eontinuare,
de proieclul sau.
La 0 analiza speciala a unui e§antion de Loosh, Cineva a exa-
minat emana\iile §i era pe punetul de a-I pune inapoi in Rezervor,
dnd a devenit con§tient de 0 Diferen\a. Era foarte mica, dar era.
Interesul sau s-a trezit imediat §i s-a uitat din nou. Intretesut
delieat in emana\iile mai obi§nuite de Loosh, era un fragment sub-
lire de Loosh purificat §i distilat. Aceasta era 0 imposibilitate. Lo-
osh purificat §i distil at rezulta numai dupa ce Loosh in "stare salba-
tica" era prcluerat de multe ori. Loosh din Gradina lui Cineva nece-
sita aeela§i tratament, inainte de a putea fi folosi!.
Insa era aici, de un grad atat de fin in radiatiite sale rafinate
" .. "
meat nu putea sau nu revenea in eompus eu substanla prima. Cine-
va a repetat Testcle, iar rezultatul a fost, in continuare, pozitiv. Exis-
ta un factor in Gradina lui, de care el nu avea euno§tinla.
Repcde, Cineva a plecat de Undeva §i s-a intors la Gradina
lui. in exterior, toate pareau la eel. Zonele gazoase cu baza solida,
din Gradina, erau un covor nesfaqit de verde, de Ja infloritoarea
celei de a Doua Cultura. Prima Cultura Modificata din zona lichida
era intr-un eehilibru perfect cu Legea Aqiune-Reaqiune (0 subdivi-
ziune a Cauzei §i Efectului). Cineva a perceput, rara intarziere, ca
Difercnla - sursa de Loosh distitat - nu provenea nici de Ja Prima,
nici de Ja a Doua Culturli.
Adescoperit prima urma de emanatie , de Loosh distilata , in
una dintre unMlile eelei de-a Patra Culturi (care deja se infiltrase
in toate unitalile din a Doua Cultura). Ideea i-a venit in timpul acti-
unii neobi§nuite a acestei unitali, pe masura ee ea a intrat intr-o
lupta pc via\a §i pc moarte eu 0 alta unitate, din a !'atra Cultura.
Dar nu asta a creat Loosh distilat, Cineva §tia §i a eercetat mai adanc,
pcntru a giisi sursa.
331
_ _ _ _ _ _ _ ROBERT A. MONROE _ _ _ _ _ _ __
in acel moment, a descoperit diferen(a. Unitatea din a Patra
Cultura nu se lupta, in Conflict, pentru 0 rilma~ita ingerabilil a unei
unitati mai slabe din a Patra Cultura, sau pentru 0 frunza gustoasa,
dintro{) ramura aprobata din a Doua Culturii - sau pentru a evita in-
cheierea vietii ~i ingestia de catre alte unita(i din a Patra Cultura,
aflate in Conflict. Se gasea in Conflict, pentru a proteja ~i salva de
la incetarea din viala a trei unitali nou generate, din specia pro·
prie, ghemuite sub 0 unitate mare din a Doua Cultura, a~teptand
rerultatu!. Nu era nici 0 indoiahi. Aceasta era actiunea care a pro-
dus strafulgerarile de Loosh distilat.
Cu acest indiciu, Cineva a examinat aCliunile altor unitilti din
a Patra Cultura din Gradini!. El a descoperit strafulgerari similare,
dnd alte unitati din a Patra Cultura executau aceea~i aqiune de
apararc a "tinerilor" lor. Totu§i, exista 0 nepotrivire. Suma tuturor
acestor strafulgerari de emanalie de Loosh distilat, de la toate aces-
te aqiuni ale unitalilor din a Patra Cultura, nu constituiau nici ju-
matate din totalul gilsit in proba de la Rezervor. Era evident ca mai
exista un alt factor. Sistematic, el a plutit deasupra Gradinii, extin-
zandu-~i perceplia in toate zone Ie. Aproape imediat, a gilsit sursa.
Radialia de Loosh distilat extrapur i§i avea originea lntro{) sectiune
speciala a Gradinii. Repede, s-a repezit la fata locului.
Era acolo - 0 unitate experimentalii din a Patra Culturii, una
dintre cele care conlinea 0 bucata din Sine, In tiparul ei functional.
Statea singuril sub partea superioara ru frunze a unei unitati mari
din a Doua Cultura. Nu Ii era "foame". Nu era in conflict l'U 0 alta
unitate din a Patra Culturii. Nu actiona in apiirarea "tinerilor" ei.
Atunci, de ce emana Loosh distilat, lntro{) cantitate atat de mare?
Cineva s-a apropiat. Percep\ia lui a intrat in unitatea Modifica-
tii a celei de-a Patra Culturi §i atunci ~i-a dat seama. Unitatea se sim-
tea singurii! Acesta era efectul pe care il producea Loosh distilat.
Pe masura ce Cineva s-a retras, a observat 0 alta nepotrivire
neobi§nuita. Unitatea Modificata din a Patra Cultura a devenit
332
- _ __ _ CALATORlllNDEPARTATE _ _ _ _ _ __
brusc con§tienta de Prezenla Lui. Se prabu§ise §i avea convulsii ciu-
d~te, pe formatiunea solida de bazii. Lichid limpede era expulzat
dm .cele doua orificii de radiatie-perceplie. Odata cu aceasta acti-
une, emisia de Loosh distilat a devenit §i mai pronuntata. .
Din acest lucru, Cineva a promulgat acum celebra sa Formu-
Iii DLP, care este in vigoarc in Griidina, in acest moment.
. _ Rezultatul pove§tii este bine cunoscu!. Cineva a indus princi-
pml 10 formula sa: ... Crearea de Loosh pur, distilat se datoreaza
unitalilor de Tip 4M, prin aqiunea de neimplinire ~ dar numai in
cazul ~ care. un astfel de tipar este adoptat la un niveJ de vibratie
superIor hmltelor senzoriale ale mediului. Cu cat intensitatea unui
astfel de tipar este mai mare, cu atat cantitatea de Loosh distilat va
fi mai mare ... "
Pentru a pune in formula in vigoare, Cineva a conceput cate-
va modificari subtile in Gradina sa, toate familiare oriciirui istoric.
Divizarea tuturor unitiitilor de Cultura in ]umata(i (pentru a gen-
era ~~n?"ri\t~te, in timp ce incearca sa se reuneasca) §i incurajarea
pozltlel dommante a unitalii de Tip 4M sunt douii dintre inovatiile
cele mai demne de menlionat.
A§a cum apare arum, Gradina este un spectacol fascinant de
eficienla. Colectorii au devenit, de multa vreme, Mae§tri in Arta
Formulei DLP. Unitalile de Tip 4M domina §i s-au raspandit in in-
treaga Grildina, cu excep!ia pOl1iunilor mai adanci din mediulli-
chid. Acestea sunt producatorii principali de Loosh distilat.
. Din experien\ii, Colectorii au dczvoltat 0 intreaga tehnologie
cu 10strumcnte complementare pentru recoltarea de Loosh de Ie
U?ita!ile.~e Ti~ 4M: Cele mai comune au fost numite iubire, priete-
me, famlhe, lacomle, ura, durere, vini!, boala, mandrie, ambi!ie,
. ,se-
proprietate, posesie, sacrificiu - §i, pe 0 scara mai larga, natiuni
parari pe provincii, razboaie, foamete, religie, ma§ini. libertate, in-
dustrie, comeIt ca sa menlionam doar cateva. Produqia de Loosh
este mai mare decat oricand ...
333

Anexe
I. Experienta in afara corpului: cele mai frecvente
intrebari ~i raspunsuri
iNTREBARE: CUM POT! SA ~TI1 DACA NU ESTE
DOAR UN MOD DE AVlSA?
Majoritatea oamenilor rcsping expcrien\a, atunci dind 0 in-
talnesc, considedind-o nimic altceva decat un vis in tens. Cel mult,
ea poate fi categorisita de unii drept ceca ce se nume~te "vis lucid".
In acest caz, cel care viseaza este aparent con~tient de ceea ce visea-
za ~i poate controla con\inutul visului sau, chiar pilla in punctul in
care poate schimba evenimentul, participanjii ~i rezultatul acestuia.
In experien\ele in afara corpului (EIC), omul este aproape
con~tient, dupa cum define~te civiliz.a\ia noastra aceasta stare. Cea
mai mare parte, dad nu intreaga pereep\ie a senzorilor vo~tri fi-
zici, este aetiva. Pute\i "vedea", "auzi", ~i "pipai". Cele mai slabe
sim\uri par a fi mirosul ~i percep\ia gustului. Perspeetiva v0a;'tra
estc dintr-o pozi\ie in afara corpului fizie - in apropiere sau mal de-
parte. Cand va afla\i mai aproape, sunteV de obicei intr-un loe in
care ar fi imposibil sa va "afIa(i" cu corpul vostru fizie; de exemplu,
pluti\i pe tavan. in locurile mai indepartate, va pute\i afla la Paris:
de~i ~ti\i d, din punet de vedere fizie, sunte\i la New York. Pute\l
observa evenimente care au loc, dar nu Ie pute\i schimba sau influen-
ta in mod scmnifieativ. Ulterior, daca doriV, pute\i verifiea autenti-
citatea acestor evenimente. Nu pute\i participa in mare masura la
aceasta activitate fizid, fiindca nu sunte\i "fizici". Caractcrul ex-
trem de real al unei astfel de experien\e 0 dcosebe~te de un vis. Ea
este la fel de "reala" ca orice experien\a din via\a fizica.
334
_ _ _ _ _ cALA TORli fNDEPARTATE _ _ _ _ _ __
iNTREBARE: POATE ORICINE SA IASA DIN CORP?
Anumite studii realizate in ultimii zece ani arata ca aproxi-
mativ 25% dintre oamcnii adul\i i~i amintesc ea au avut eel pu\in 0
EIC spontana. Multi nu au con~tientizat ceea ce Ii se intamplase,
pana cand nu Ii s-a explicat fenomenul. Dupa cum am mentionat
inainte, noi consideram ea toli oamenii intra in starea IC in timpul
starilor de somn profund delta sau teta, ca intr-un proces natural,
de diferite intensita\i. De aceea, un pas poate fi facut daca incepe\i
prin a va aminti tiparele EIC pe care Ie urma\i in fiecare noapte,
cand dormi\i. Apoi, noi credem ca, dupa 0 prcgatire psihologica
~i/sau filozofica special a, oricine poate, cu adevarat, sa intre in
stari ic, in mod con~tient.
iNTREBARE: iT! POATE FACE RAU, INTRAREA DELIBERATA
IN STAREA IC? iT! POATE CAUZA MOARTEA?
Dupa 25 de ani de eercetilri ~i de explorare pcrsonala, pot spu-
ne ca nu exista nicio dovada care sa ateste niciuna dintre aceste doua
posibilitati. Nu exista nicio indoiala in privin\a impactului emotional
la deseoperirea realita\ii din starea IC. Adaptarea la un nou sistem de
credin\e este adesea traumatizanta ~i trebuie abordata cu grija. Se
pare ell nu exista efeete psihologice ~i pierderi de energie.
iNTREBARE: DROGURILE SAU ALCOOLUL FACILITEAZA
SAU DECLAN~EAzA EiC?
Sunt unele date eare indid faptul ea halueinogenele pot de-
c1an~a EIC, in mod necontrolat. Nu a fost studiata amanun\it posibi-
litatea de declan~are a EIC in urma consumului de droguri. Aka-
olul ca sedativ tinde sa inhibe EIC - sau, cel pu\in, amintirea aces-
teia. Se acorda un oarecarc eredit ideii conform careia anestezicele
nu fac nimic altceva decat sa declan~eze stari profunde de EjC -
cum ar fi, de exemplu, starea de incon~tien\a. La baza acestei pre-
mise stau administrarea lor experimentala, lenta, in conditii ne-
335
______________ ROBERT A. MONROE----------------
stresante, precum ~i descrierile medicale ale diferitelor nplanuri"
ale anesteziei.
iNTREBARE: ESTE Eic SIMILARA CU MOARTEA APARENTA,
DESPRE CARE S-AU SCRIS RECENT CATEVA CARfI?
Este foarte similara. in esen\ii, \inand cont de conotatia cui-
turala §i aqiunea-reac\ia necontrolata, din cauza condi\iilor de
stres maxim ale momentului, elc par sa fie unul ~i acel~i lueru. Ma-
joritatea - daca nu cumva toate elementele identificate in ra-
poartele despre moartea aparcnta - au fost rcproduse in mod repe-
tat in laborator, pe diferi\i subieqi, folosind proeesul Hcmi-Synk.
Deosebirea consta in modul de pereepere a evenimentelor §i a si-
tuatiilor intaInite. Fiid frica §i stres, inarmat cu cuno§tin\e obiec-
tive, apare 0 altli perspectiva asupra acc1eia~i stari/conditii.
iNTREBARE: iN REALlZAREA EiC, AU VREO IMPORTAN~
CHESTIUNI PRECUM VREMEA, FAZELE LUNII, A~EZAREA iN
DIRECfIA NORD-SUD? • Metoda descrisa era 0 tehnica de inceput, care dadea rezul-
Nu avem date concludente care sa sus\ina premise conform
clirora oricare dintre aeestea ar putea avea un efect semnificativ
asupra Eic. Exista cativa indicatori care arata ea pozitia Nord-Sud
are un anum it efeet, de unde se poate deduce 0 influen\a a eampu-
lui magnetic al Pamantului, asupra procesului.
Fiindcii s-a putut realiza eu u~urintli, eabina de izolare din
laboratorul nostru este ~ezata intr-o pozi\ie magnetica nord-sud.
Prin crcarea de campuri magnetice artificiale, in interiorul
cabinei, yom putea egaliza sau produce un camp magnetic nul
(punctul zero), asemanator cu expericnta astronau\ilor pe luna.
Pentru aceasta sunt neeesare studii ulterioare, care sa ofere eel pu-
lin riispunsuri paJtiale.
336
_________ cALATORil fNDEPARTATE ___________
iNTREBARE: DAcA iM! PARAsESC TEMPORAR CORPUL,
.POATE ALTCINEVA SA INTRE iN EL'
IN TIMP CE SUNT PLECAT?
Dad premisa ta este coreeta, acest lucru este posibil doar in
milsura in care soar putea intampla ~i in timpul somnului normal.
Dadl soar fi putut elabora statistici despre aceasta posibilitate, §an-
sa ea un asemenea lucru sa se intample este mult mai mica decat
POSibi~~tate~ ca tu sa mori din cauza unui accident de m~ina, in
anul vntor. In decursul ultimilor 15 ani - in care am lucrat in cu su-
b!e~\i in laborator ~i am dezvoltat programc cu participan\i la tes-
tan - nu a aparut niciun incident care sa poata fi considerat catu~i
de pu\in 0 .posedare" sau ceva distructiv ori greu de control at.
iNTREBARE: iN CARTEA ANTERIOARA, AT! RECOMANDAT
METODA .UNGHIULU1" PENTRU IE$IREA DIN CORP,
DAR LA MINE NU MERGE. OARE FAC EU CEVA GRE~IT?
tate bune in vremea aceea. De atunci am descoperit mUlti alti fac-
tori vitali, care sunt implica\i in proces. De asemenea, in prezent fo-
losim alte tehnici, care sunt mai u~or de in\eles ~i de aplicat. Pe
scurt, nu este chiar atat de simplu cum crezusem la inceput.
iNTREBARE: CE iNSEAMNA CAND AI DURERI CIUDATE
iN DlVERS~ P~ ALE CORPULUI ~I DURERI DE CAP,
ATUNCI CAND INCERCI SA IE~I DIN CORP?
in general, ele indica teama ~i ingrijorare necon~tientizata,
care trebuie scoase la suprafa\a §i recunoscute, lnainte de a intra in
starea Eic. Aceste semnale fizice vor disparea, dad po\i sa mergi in
profunzime sau sa In\elegi cauza fiecarei senza\ii, la nivelulla care
exista ea ~i apoi sa te eliberezi de fiecare emotie ata§ata,.
337
_ _ _ _ _ _ _ ROBERT A. MONROE _ _ _ _ _ _ __
iNTREBARE: TE POT! INTOARCIl INTR-UN ALT CORP FIZIC,
DIN GRESIlALA?
"PoW implidi posibilitatea ca un astfel de incident sa se pro-
dud. Acest lucru este posibil, mi s-a intamplat §i mie, la inceput.
Cat de des se intampla, este 0 alta chestiune. in civilizatia noastra
actuala, nu exista mijloace care sa faca posibila intelegerea unei
asemenea posibilitati - nici macar bazate pe ipoteze. Noi folosim
dispozitive simple de ghidare, pentru a asigura revenirea in corpul
"tau" fizic. Pentru revenirea sigura §i rapida, tot ce trebuie sa faci
este sa te gande§ti la 0 parte a corpului tau fizie - cum ar fi degetul
mare de la laba piciorului drept - §i sa cauti sa 0 mi§ti. Aceasta sim-
pia mi§Care da rezultate imediat Deoarece nu existi! date, iar inci-
dente de revenire intr-un "corp gre§it" au avot loc (§i in cazul meu),
putem presupune di 0 persoana neinstruita in domeniu se poate
confrunta cu 0 astfel de problema. Dadi vi se intampla a§a ceva,
amintiti-va semnalul: "mi§cati degetul mare de la picior". Veti fi scu-
tit de multi! teama §i ingrijorare.
INTREBARE: Cil SE POATE SPUNE DESPRE ANIMALELE
AFIATE IN STAREA IC? A'fIINTALNIT VREUNUL?
AT! REUSIT SA COMUNICA'fI CU ELE?
Singurele animale pe care Ie-am recunoscut au fost pisicile
domestice care au crescut in familia mea. Ilste evident faptul di au
§i ele cel putin un al doilea corp, care poate fi perceput dadi dorm,
iar tu e§ti in afara corpului §i cercetezi lucrurile din jurul tau. Ceea
ce mi-a trezit interesul, in faza de pornire, a fost faptul ca am intaI-
nit, chiar afara, trei dintre pisicile noastre preferate, care murisera
din punct de vedere fizic, in ultimii trei ani. Privind in urma, nu in-
teleg de ce am fost surprins.
338
_ _ _ _ _ CA.LA.TORII iNDEPA.RTATE _ _ _ _ _ __
iNTREBARE: POT SUNETELE iNREGlSTRATE
PE CASETELIl VOASTRIl AUDIO SAU PE ALTE CASETE
. SA INDUCA STAREA ic?
Acest lucru se poate intampla foarte rar, daca se intampla.
Exista alIi factori care trebuie abordati cu priori tate, cum ar fi, prin-
tre altele, bariera fricii, reconsiderarea sistemclor de credinte. Este
o exceplie extrema sa se poata ajunge la echilibru, intr-o miisura su-
ficienta ca sa permita trecerea in starea iC.
iNTREBARE: CE SE POATE SPUNE DESPRE VlSELE
iN CARE ZBORI? ~l ACESTEA SUNT EIC?
in general, noi recunoa§tem di visele in care zbori, cu sau
fad avion, reprezinta 0 ralionalizare a unei EiC, care nu este accep-
tata de sistemul de credinte al mintii con§tiente.
Date ulterioare sugereaza di visele in care ie§i din "ma§ina"
§i faci tot felul de lucruri intra in aceea§i categorie. Ati visat vreo-
data ca ati uitat unde v-ali parcat "ma§ina"? De asemenea, visul ca-
derii devine adesea 0 reintoarcere in lumea fizica, cand diderea
este lenta.
iNTREBARE: PRIN Cil SE DEOSIlBESTE VEDEREA
LA DISTAN'fA" DE 0 Eic?
Vederea la distanta sau capacitatea de a vedea evenimente
care se petrec intr-o alta localie fizica, folose§te 0 stare de con§ti-
inta antrenata, care aqioneaza, in mare masura, in corpul fizic. De
obicei, este folosita 0 singura forma de perccPtie, care apare ca ve-
dere. in starea IC, elementul fizic nu este con§tientizat, fiindcii te
afli in "afara" lui.
De asemenea, sunt intotdeauna prezente §i alte simturi decat
cel vizual. Mai sunt §i alte deosebiri, dar acestea sunt cele mai
importante.
339
_ _ _ _ _ _ _ _ ROBERTA.MONROE _ _ _ _ _ _ __
iNTREBARE: POATE FI INDUSA 0 Eic, PRIN HIPNOzA.?
Exista cateva rapoarte care atesta ca acest lucru s-a intamplat
~i ca este posibil. Noi nu avem 0 experien\a dirccta in acest sens.
Din perspectiva no astra, punctul slab al acestei tehnici este faptul
ca persoana care se afia in afara corpului nu detine controlul actiu-
nii - aspect care e destul de important pe parcursul procesului.
iNTREBARE: CE POT! FACE DACA TE TREZE~TI iN AFARA
CORPULUI CAND E~TI IMPLICAT iNTR-O ALTA ACTIVITATE.
DE EXEMPLU, cAND CONDUCI ~INA?
Revii in corpul fizic, cat de repede poti! Folose~te metoda de
rcvenire rapida, descrisa anterior. Mie nu mi s-a intamplat a~a ceva,
dar inteleg ca se intampla din cand in cando
iNTREBARE: ESTE MAl U~OR SA AJUNGI iNTR-UN ANUMIT
LOC SAU IA 0 ANUMITA PERSOANA, CAND E~TI ic?
in mod obi~nuit, este mal u~or sa ajungi la 0 persoana - mal
ales la cineva de care e~ti apropiat din punct de vedere afectiv. Sunt
persoane care se pot duce in diferite locuri, dar e nevoie de 0 "ad-
resa" sau un ident c1ar definit.
iNTREBARE: DACA, ATUNCI CAND E~TI ic, iNTALNE~TI 0
FIIN~, CUM POT! SA ~TII DACA ESTE RAUVOITOARE SAU
BINEVOITOARE?
Este greu de dat un raspuns necalificat la aceasta intrebare.
Adesea, ceea ce este perceput ca fiind agresiv sau rau este, pur ~i
simplu 0 energie cat se poate de impersonala, pe care ai intalnit-o
~i pe care 0 consideri periculoasa pentru tine. Un vartej submarin,
care apare pe ne~teptate in apa marii, pare inspaimantator ~i mor-
tal, iar frica ta ~i potenlialullui necunoscut 11 fac sa fie ~a. Vartejul
in sine un ~tie ca exi~ti ~i nici nu ii pasa de tine. Aceste reac\ii pot fi
340
_ _ _ __ cALATORII iNDEPARTATE _ _ _ _ _ __
evitate daca tn, in mod con~tient, Iimitezi "frecventa" de acces, per-
milandu-Ie doar celor care sunt pe aceea~i "Iungime de unda" cu
tine'sa comunice ~i/sau sa intre in contact cu tine. Daca fiinla in-
cearca sa comunice cu tine, cel mai bine ar fi sa 0 bali pe umar ~i sa-i
spui sa se duca acasa. in cel mai rau caz, trebuie sa revii in lumea fi-
zica ~i sa te reasamblezi. in alte cazuri, salutali ~i intrali intr-o for-
ma sau alta de comunicare.
iNTREBARE: iN STAREA ic, POT! CALATORII iN VIITOR ~I
iNTRECUT?
Este foarte posibil, fiindca adevarata Eic nu este 0 stare sau
o conditie timp-spaliu. Ea nu este chiar atat de bene fica pe cat se
crede, din cateva motive complexe. Cel mai important este sa folo-
se~ti un ident puternic pentru ceea ce inseamna pentru tine Acasa,
pentru a putea reveni in punctul original de pornire. Acest ident nu
trebuie sa includa doar locul, ci ~i timpul. Practica deplasarile in
timpuri apropiate, inainte de a te aventura in cele "indepartate"
iNTREBARE: CARE ESTE FORMA MEA, iN STAREA iC?
Gande~te-te la cel de-al doilea corp sau cel mai apropiat corp
al tau nonfizic, care seamana cu 0 piftie care tocmai ce a fost scoasa
dintr-o forma. Ea aminte~te de forma umana, fiind aproape iden-
tica. Cu cat e~ti mai mult timp separat de corpul fizic, cu atat mai
pulin seamana ca forma, in afara de cazul in care se consolideaza.
Elementul timp-spaliu pare a fi ~i el un factor important. Cu cat te
indepartezi mai mult de corpul fizic, cu atat mai mult slabe~te me-
moria sau eficienta ei scade. Daca ramai la cheremul ei, pOli deveni
un balon, 0 lacrima, un nori~or sau doar 0 simpla "bula". Toate
acestea pot fi evitate, daca aluneci din cel de-al doilea corp imediat
dupa separare, devenind 0 energie clara, nediluata.
341
_ _ _ _ _ _ _ ROBERT A. MONROE _ _ _ _ _ __ _ _ _ _ _ CALATORII fNDEPARTATE _ _ _ _ _ __

iNTREBARE: CE SE POATE SPUNE DESPRE PROCESUL DE credere in acest domeniu. Factorul comun - daca exista vreunul -
REiNCARNARE? SUNT VIE'fILE FIZICE SUCCESIVE, SIMUL- poate fi moderatia.
TANE SAU CUM ALTFEL?
iNTREBARE: CE POTI SPUNE DESPRE NATURA BINELUI
in primul rand, ele nu se succed in timp. Ele pot fi intr-ade- ~I RAULUI?
var simultane. Depinde de "cine este cel care percepe".
Ele exista doar in mintea celui care percepe, din cauza igno-
iNTREBARE: DE CE FIIN'fELE SUPERIOARE - CA CELE PE rantei ~i a incapacita\ii de a in!elege - plus puncte de vedere defor-
CARE LE DESCRII TU - AU NEYOIE DE TEHNOLOGIE? mate.
Nu au nevoie. AIe pune activita\ile ~i abilita\ile in acest con- iNTREBARE: POATE CINEVA sA. TRAIASCA. SIMULTAN DOUA.
text, pare 0 modalitate de a ne ajuta pc noi sa in\elegem ceea ce fac VIET!, RAPORTAT LA TIMP?
ei, in limitele culturii noastre dominate de emisfera stanga. Aceasta
.tehnologie" este pentru ei la fel de naturalii cum este pentru nOi, Le-am pus acea.~ta intrebare prietenilor mei nonfizici, care
sistemul nostru autonom. Noi nu ne gandim la tractul gastrointesti- mi-au spus ca acest lucru nu numai ca este posibil, dar chiar se in-
nal, la sistemul circulator sau la plamanii no~tri, ca la 0 tehnologie, tampla in mod freeven!. Noi nu avem informa\ii sup limen tare des-
ci doar Ie folosim, fara vreun efort con~tient - de~i acum in\elegem pre aceasta posibilitate, cu exccp\ia faptului cil mie, personal, mi s-a
multe despre tehnologia implicata. Tehnologia lor este cam la fel, dat numele unui "Ioc", in care traiam 0 "a doua viata" - dar nu am
cu exceptia faptului ca ei 0 aplica in mod deliberat ~i 0 controleaza. avut timpul sau curajul necesar sa verific daca a§a c~va era posibil.
• iNTREBARE: T! S-AU SCHIMBA:r CREDINTELE RELIGIOASE,
iNTREBARE: ESTE TEHNOLOGIA NOASTRA UMANA.,
UN REZULTAT AL COMUNlcARll CU ASTFEL DE FIINTE CA REZULTAT AL ACTJUNILOR TALE iC?
EYOLUATE? Da.
Sunt multe elemente care sus\in aceasta premisa, mai ales
atunci dnd personalitati §i evenimente-cheie din istoria omenirii
sunt studiate cu obiectivitate din aceasta perspectiva, ca alterna-
tiva la actualul nostru sistem de credinte.
<,
iNTREBARE: ANUMlTE TIP URI DE AUMENTE,
CAFEAUA; FUMATUL; ZAHARUL ETC POT AJUTA
SAU INHIBA STAREA iC?
Pe baza experimentelor facute pe numero~i subieqi in labo-
rator ~i a programelor cu participan\i, pot spune ca nu exista 0 lega-
tura directa. Nu cuno~tem niciun studiu aprofundat, demn de in-
342 34J
_ _ _ _ _ _ _ ROBERT A. MONROE _ _ _ _ _ _ __
II. Psihopsihologia Ie a lui Robert A. Monroe,
de Dr. Stuart W. Twemlow ~i Dr. Glen O. Gabbard
Robert Monroe este un om de afaceri din Virginia ~i este unul
dintre cei mai cunoscup ~i talentati subiecti din literatura con-
sacrata Eic. EI a scris 0 carte in care a inventariat cercetarile sale
despre experientele in afara corpului ~i a fondat un institut privat,
dedicat studiului* acestor fenomene: Institutul Monroe de ~tiinfe
Aplicate, in Faber, Virginia. El insu~i s-a supus voluntar la profunde
evaluari psihiatrice ~i psihologice, cu ditiva ani inaintea publicarii
ca'1ii. Atrecut prin testari psihiatrice intense, realizate pe baza de
interviu ~i printr-o sele de testari psihologice. Monroe nu a urmat
niciodata vreun tratament psihiatric, de niciun eel. EI a avot rezul-
tate prestigioase in intreaga sa cariera de producator, om de afac-
eri ~i antreprenor.
Pe masura ce-i studiem amanuntit biografia, descoperim ca
el nu a avot experienfe in afara corpului, pana la varsta de 42 de
ani. Aprimit 0 educape ortodoxa sudista, sub indrumarea piirinp-
lor sai, care erau ni~te oameni bine situap ~I de succes. inca de la 0
varsta frageda, Monroe a fost fascillat de zbor. EI a proiectat mo-
dele de aeroplane, cand era doar un baietel, ~i a invatat sa Ie pilo-
teze, dind era la liceu. Mai tarziu, el a devenit expert in pilotarea
planoarelor. De asemenea, el era preocupat de senzapile create de
mifcare, avand amintiri minunate din vremea cand citea in lren.
Tolpin (1974) a asoclat aceasta variabilitate intensa a mi~carii cu
fantezia mareata, pe care ea 0 num~te "the Daedalus Experience."
("Experienta Dedal".) Desigur, acest nume a fost luat din mitullui
Dedal ~i allui lear, care i~i doreau mult sa zboare deasupra mani ~i
~l-au construit aripi din ceara, pentru a-~i implini acest vis. lear, flul
lui Dedal, a devenit obsedat de farmecul zborului ~i a zburat mult
prea aproape de soare. Caldura soarelui i-a topit aripile din ceara,
• Ciiliitorii in afara corpului, publicata de Editura For You
344
_ _ _ _ _ CALATORII iNDEPARTATE _ _ _ _ _ __
iar el s-a scufundat in mare, in limp ce tatal sau i~i continua zborul.
Tolp.in pretinde ca acest mit ~i fascina\ia zborului sunt intim legate
de 0 anumita perioada de dezvoltare, dnd bchC\u~ul simtc 0 prima
pla~er: extatidi, atunci cand este aruncat in sus de ditre mama ~i
tatal sau sau de catre alte rude iubitoare. Aceasta striiveche fan-
tezic miireatii, dorinta de a sfida gravita\ia ~i a zbura prin acr, este
atenuata in procesul de maturizare ~i orientata catre realizari im-
P?rtante ~i alte activitap cu putere de sublimare. De exemplu, la
varsta de 9 ani, Toistoi, incerdnd sa zhoare, a sarit afara prin fe-
reastra, suferind 0 como\ie cerebrala.
Cu toate aces tea, Monroe nu ~i-a ahandonat aproape nicio-
data credinta di, literalmente, putea sa zboare. EI avea dorinta ex-
tatica de a se contopi cu luna, pe care Toplin 0 leaga de fantczia
mistiea a dorintei de contopire cu mama sa, pe care 0 pierduse la
varsta de doi ani. Aceasta imensa dorinla timpurie a fost reflectata,
desigur, in extraordinara maiestrie ~i creativitate a scrierilor sale.
Winston Churchill a avot un trecut similar, iar la varsta de 18 ani, a
sarit de pe un pod, pe varfurile unor copaci. Acest vis fantastic a
fost transferat treptat din taramul actiunii, in eel al giindirii, reflec-
tandu-se in discursurilc sale deosebitc: "Nu yom ceda niciodata."
Tolpin ne da un alt exemplu, al unui copil de ~ase ani, care a vrut sa
sara peste dilu~ei, in incercarea de a zbura ~i care s-a infuriat pe
mama sa, fiindca nu a reu~it sa fadi acest lucru. Aceasta dorinta de
a zbura s-a transformat, mai tarziu, in dorin\a de a pilota avioane.
Fascina\ia lui Monroe pentru "calatoriile" in afara corpului
este, probabil, un derivat matur al fanteziei lui Dedal. Marea lui do-
rinta din copiliirie se transforma nu numai in experien\e in afara cor-
pului, ca adult, dar ~i in crearea unui institut dcdicat studierii acesto-
ra, dar ~i a altor experiente ezoterice. Prin urmare, el ~i-a folosit
aceasta curiozitate mai degraba in mod constructiv ~i productiv, de-
cat intr-un mod autodistructiv ~i contraproductiv. Poate cii tocmai
aceasta dorinta persistentii de a zbura joaca un rol determinant in
345
_ _ __ _ __ ROBERT A. MONROE _ _ _ _ _ _ __
experien~ele acelor subiecli care au 0 varietate de experiente ezo-
terice in afara corpului, calatorind, de exemplu, in locuri indepartate
§i prin ~inuturi fantastice, in timp ce altii nu fac nimic altceva decat sa
se trezeasea zburind pe tavan, deasupra corpului lor fizic.
Daca unul dintre factorii homratori ai experienlelor lui Mon-
roe in afara corpului este aceasta dorinla persistenta de a scapa de
inciHu§area piimanteasca in forma fizica, ce alIi factori pot de-
dan§a astfel de experienle, in cazul altor oameni? Povestea lui
aratii ca el nu a suferit traume in copilme ~i, de fapt, chiar s-a lasat
in voia placerilor lume~ti. Mama sa, un fizician dinamic ~i de suc-
ces, avea 0 anumitii viziune despre via~a, avand tendinla de a evita
lucrurile urate ~i neplacute. Aceastii triisiiturii a aplirut ~i intr-o
analiza a personalitiitii lui Monroe. in mare masurii, atat el, cat §i
mama sa, se aparau prin negare ~i evitare. Aceste tendlnle hipoma-
niacale de aparare impotriva agresivitalii, tragediei ~i caracterului
distrugator au fost demonstrate ulterior, in cadrul testiirilor psiho-
logice proiective. Testul Rorschach' a indicat ca Monroe era un bar-
bat care evita multe aspecte ale vieti! lui launtrice. El are 0 tendintii
puternica de aparare legate de sexualitate, are sentimente defe~­
sive ~i mai ales agresivitate, in toate zonele universului sau psihic,
pe care prefera sa Ie lina in afara ariei de con~lientizare. Are 0 ten-
dintii general a de a evita ~i de a se deta~a de emoliile care ii arata
tiparele de gandire, folosirea limbajului ~i relaliile sale lnterper-
sonale. Deseori, el pur ~i simplu se abate de la modul in care gin-
desc, simt, percep ~i se autoexprima allii. Aceste inciinalii ale per-
sonalitalii sale contribuie la devoalarea formei vazute de el intr-o
anumita pata de cernealii, care, adesea, pare un liliac sau 0 pasiire.
, Testul petelor de cernealii Rorschach este cel mai utilizat test
proiectiv de personalitate la ora actualii. Numele testului e legat de psiho-
logul german Hermann Rorschach. Prima atcstare a testului a fost in anul
1921, odatii cu aparipa ciil1ii "Psychodiagnostik". N. tr.
346
_ _ _ _ _ CALATORII iNDEPARTATE _ _ _ _ _ __
Monroe a interpretat aceastii imagine ca pe un "agregat pen-
tru zbor cu aripi, avand forma unei pasiiri sau a corpului unui flu-
ture 'sau a unei insecte, care zboarii in sus, spre capatul cartona§u,
lui." Astfel, ~i experientele lui Monroe in afara corpului au rolul de
evitare a conflictelor. Prin transcenderea inchisorii corpului sau, el
are posibilitatea de a evita posibilele zone de conflict, cum ar fi se·
xualitatea, depresia ~i agresivitatea.
Observatiile asupra personalitiilii lui Robert Monroe a fost
facute de unul dintre noi (SWT) ~i un coleg de-al nostru, Dr. Fowler
Jones, de la University din Kansas Medical Center, intr-o ~edinlii de
30 de minute, limp in care Monroe era monitorizat cu ajutorul unui
poligraf Beckman, cu electrozi occipitali EEG stanga-dreapta. il pu-
team observa printr·un geam ecranat (Twemlow, 1977). Cea mai
frapanta era respiralia lui spasmodicii Monroe, cu perioade de ap-
nee. Dupa aceste episoade apneice, respiralia s·a transform at in
tuse. Dr. Jones ~i SWT s·au intors simultan unul catre celalalt, rapor·
tand imprimarea unei deformiiri asemiiniitoare cu 0 undii de ener-
gie calorica, ce pornea din tali a lui Monroe, astfel incat era dificil sii
ob!ii 0 fotografie dar focalizatii a piiJ1ii superioare a corpului sau,
de~i partea inferioara era focalizatii dar. inainte, Monroe afirmase
cil ar putea ie§i repede din corp, dar nu poate semnala acest lucru,
cu toate cii putea semnala revenirea in corp, cu cinci secunde inain-
teo Aceasta deform~re a dispiirut aproape subit, cu pUlin inainte ca
el sa se trezeascii. In momentul acela, EEG-ul siiu indica 0 schim-
bare a tiparelor de mare amplitudine, in emisfera dreaptii §i de
midi amplitudine, in zona occipitalii stangii.
S·a trezit Iini~tit, de§i piirea pulin dezorientat in spaliu, stare
care a durat cam 30 de secunde, limp in care vocea ii era mai slaM.
Nu §i·a putut relua experienla imediat. in timpul sesiunii, nivelul
RGP·ului siiu a indicat 0 cre~tere a stimulilor de aproximativ 150 de
microvolti, marcali prin absen(a total a atat a rcaqiilor specifice ~i
ncspecifice, pe durata fazei Eic.
347
 _ _ _ _ _ _ _ ROBERT A. MONROE _ _ _ _ _ _ __
La un moment dat, dind a a intrat un technician in camera,
pentru a verifica electrozii, Monroe piirea sa nu fie con~tient de
prezen\a acestuia ~i nu au aparut fIuctualii in RGP*. Pielea bratului
~i a antebra\ului sau era uscata la atingere. in acel moment, au' fost
indicate mi~ciiri de tremur ale ochilor (de~i nu au putut fi masurate
mi~ciiri ale ochilor.)
in timpul acestei Eic, au fost analizate segmente din EEG lui
Monroe, pentru identificarea diferenlelor atat din, cat ~i dintre
emisfere, de~i diferenlele de amplitudine erau evidente. S-a efec-
tuat 0 analiza a fIuctua\iei, cu datele impii!1ite in segmente: ince.
put, mijloc ~i final, fiecare segment avand cate 29 de diviziuni, care
totalizau 290 de secunde. Au fost analizate doua segmente: emis-
fera dreapta ~i emisfera stanga. Aparent, nu erau diferenle semni-
ficative de frecvenle intre emisfere, cu toate ca diferenlele de am-
plitudine erau evidente. Erau diferenle semnificative intre seg-
A
mentele: mceput ~i mijloc, mijloc ~i final ~i inceput ~i final din EEG
-ullui Monroe, in fiecare din emisfere. Accasta ultima diferenta
(F-41,47 fi F-59,08; P < .001) a ai'atat ca .inainte" ~i .dupa", fre~­
ven!cle EIC erau mult mai inalte decat cele "din timpul" Eic. Devia-
\iile standard erau de asemenea semnificativ mai mici in secliunea
de mijloc, comparativ cu secliunile de inceput ~i de final. 0 analiza
spectrala a puterii perioadelor ErC, au indicat viirfuri de putere la
4-5 hertzi, §i 0 activitate foarte scazuta la peste IO hertzi.
Ce conc1uzii putem trage din acest experiment?
De§i constatiirile facute in urma observiirii au fost mai pro-
vocatoare decat concluziile EEG-ului, ele sunt mai u§or de explicat.
Afost evident faptul cii Monroe a era intr-o stare de relaxare pro-
* RGP: Condllctanfa electn'ca a pielii, numita .rdspllnslll gal.
vanic alpie/ii': ofera indicatii valoroase, in special legate de starile de
anxietate. N. Tr.
348
_ _ _ _ _ cALA TORII jNDEPARTATE _ _ _ _ _ __
funda. in plus, atunci cand este in starea ic, se inregistreaza 0 sea-
dere a frecvenlei, cu 0 modificare interesanta a puterii, la gama de
frecvenle 4·5 Hz., in zona de tranzilie teta·delta. Aceasta stare limi·
ta electropsihologicii se coreleaza strans cu dcscoperirile lui Tart ~i
referirile lui Harary la starile·limita somn-trezie.
III. Experienla in afara corpului : Fenomenologie
De Dr. Stuart W. 1\vemlow, Dr. Glen O. Gabbard, §i Dr. Fowler
C. Jones. Dizertalie prezentata la Intalnirea Anuata a Asocialiei
Americane de Psihiatrie, din 5·9 mai 1980, la San Francisco. Dr.
1\vemlow, fostul ~ef al Serviciului de Cercetare, Centrul Medical To·
peka V.A., este acum implicat intr-o activitate privata in domeniul
psihiatriei. Dr. Gabbard este psihiatru la Fundalia Menninger. Dr.
Jones este profesor asistent de psihiatrie, la Universitatea Centru·
lui Medical Kansas.
Autorii doresc sa certifice participarea Dr. Robert Ellsworth,
pentru analiza ~i interpretarea chestionarelor; Dr. Gary Clark §i Dr.
Lolafaye Coyne, pentru consultanla legata de statistica. Proiectul a
fost sprijinit, in parte, de institutul Monroe, De Universitatea Cen-
trului Medical Kansas, Departamentul de psihiatrie §i de Fundalia
Menninger, Kansas.
Rezumat
Sunt prezentate date referitoare la 339 de subieqi, care au
raportat experienle in afara corpului, in urma unui anun\ in mass·
media. Datele au fost analizate in conformitate cu condiliile pre-
existente, caracteristicile fenomenologice §i impactul experien\ei.
Exista intrebari legate de etiologia* acestui fenomen §i semnifica-
lia acestuia la nivel individual.
- - - - --:-:,----
* Etiologie: Ramura a medicinii care studiaza cauzele bolilor ~i fac·
torii care influenleaza aparitia diverselor bolL N. tr.
349
_ _ _ _ _ _ _ _ ROBERT A. MONROE _ _ _ _ _ _ __
Introducere
In cuvantarea sa prczidcntiala din 1979, adresata Asocia\ici
Americanc de Psihiatrie, Dr. Jules Masserman a afirmat d unul din-
tre dezideratelc fundamentale ale omenirii este un sistem de valori
~i credinle mistice, care sa ofere "lini§tea metapsihologica". EI a
afirmat ca exista un interes cresdnd pentru ceca ce cl numea "me-
tapsihiatrie*, reflectand 0 preocupare paraleIa a publicului larg
pentru convingerile metafizice §i cautarile transcendentale pentru
descopcrirea esen\ei. "In literatura psihiatrica traditional a, aceste
domenii sunt insuficient recunoscute, de§i apar periodic studii de
caz, cum este, de exemplu, studiul de caz allui Kennedy 1, asupra
"depersonalizarii autoinduse". Este adevarat di un numar tot mai
mare de pacien\i, care sunt implicati in grupari organizatc, precum
Meditatia Transcendentala, relateaza experiente dasificatc, in mod
tradi\ional, drept psihopatologice. Aceste grupari organizate scot
in relief faptul ca unele dintre aceste complexe simptomatice nu
trebuie tratate in modul in care este tratat, in mod obi§nuit, un sim-
ptom (de ex. diagnosticare, medica\ie), dar ca multe dintrc aceste
fenomene ar trebui privite de catre medicul curant, nefamiliarizat
cu fenomenul respectiv, cu 0 deta§arc benigna", iar acesta sa pre-
dea cazul profesorului de mcditatie, pentru administrare. Accst "Iu-
cru este nccesar, deoarece unii dintre pacienti sunt obi§nuiti §i se
a§teapta la reactii precum schimbarea perceptiei §i unele tulburari,
care sunt dezirabile. 2,3
Cele doua dizertatii ale noastre sintetizcaza studiul asupra
unuia §i aceluia§i fenomen - experienta in afara corpului (EIC).
Scopul studiului este sa raspunda la urmatoarele intrebiiri: (1) care
este continuum-ul trasaturilor fenomenologice care reprezinta sta-
rea in afara corpului; (2) cum poate fi ea comparata cu alte stari de
• Mctapsihologie: Studiul fcnomenclor psihice, cc par a nu avea 0
explica\ie ~tiin\ifica. Sinonime: metafizica, parapsihologie. N.tr.
350
_ _ _ _ _ CALATORII iNDEPARTATE _ _ _ _ _ __
con§tiinta - cum ar fi visarea, experien\ele de via\a amenintatoare,
starile de pierdere a cuno§tin\ei §i experien\a mistica, religioasa;
(3) (urn se raporteaza la starile patologice, cum sunt, de exemplu,
depersonalizarea, autoscopia* sau psihoza; (4) care sunt efectele
pe term en scurt §i lung asupra persoanei §i ce inseamnii aceasta ex-
perien\ii pentru ea; (5) care sunt implica\iile (daca sunt) acestui fe-
nomen, in practica psihiatrica?
Definirea termenului "experienlii in afara corpului
(EIC) "
Pentru atingerea scopurilor acestui stu diu, am ales sa defin-
im aceasta experien\a la modul general, deoarece analiza litera-
turii de specialitate a aratat cit exista un consens foarte Iimitat legat
de caracteristicile acestei stari, din punct de vedere fenomenologic,
fiziologic, in ceea ce prive§te structura personalitii\ii sau ce inseam-
na ea pentru subiect. Am ales urmiitoarea defini\ie: ,,0 experien\a
in care ai simlit cit mintea sau con§tien\a ta au fost separate de cor-
pul tau fizic". Ca §i in cazul Palmer 4 , am considerat ca sin guru I su-
biect din literatura, care face deosebire intre aceste experien\e,
este un simi alloca\iei con§tiin\ei totale de sine, care se aflii in al
loc dedit in corpul fizic. Nu am considerat ca era un lucru inlelept
sa limitam definitia noastra mai mult de atat, pana ce experien\a
nu era studiata mai amanun\it. ~i tOlu§i, aceasta definitie reflecta
anumite confuzii, care ne apaJ1in; in mod explicit. Acestea sunt: (1)
parerea ca, la nivelul actual de cunoa§tere, subiectu/ se afla intr-o
pozitie mai buna dedt cercetatorul, putand decide dad a trait sau
nu 0 experienta in afara corpului ; (2) am vrut sa scoatem in mai
degrabii in eviden\ii sim\ul loca!iei sau con§tien\a de sine, decat
• Autoscopie I. observa\ie asupra proprici persoane. 2. simptom
a! unor boli, prin ha!ucina\ie, al carci obiect este imaginca vizuaJa a pro-
priu!ui corp (in timpu! agoniei, in clipa mOl1ii etc.) N.tr.
351
_ _ _ _ _ _ _ ROBERT A. MONROE _ _ _ _ _ _ __
experienlele vizuale ~i auditive atat de complexe ~i variabile, rela-
.
tate in literatura; 5 (3) daca exista sau nu dovezi obiective, obtinute
in laborator, ale unei separari a con~tienlei de sine, de localia sa
normala din creier pare a nu fi ceva relevant in studierea feno-
menuliJi din punct de vedere psihiatric.
De~i unii iau pozilie, de exemplu, Osis6• care sus line ca un
asemenea criteriu ar trebui sa fiefundamental pentru aceasta ex-
perienla, noi il consideram periferic pentru inlelegerea impactului
psihologic ~i a sensu lui sau pentru subiect, indeosebi in privinta
structurii sale valorice ~i a organizarii ~i functionarii ego-ului sau.
Acum, considecam ca experienla ar trebui sa fie definita in mod su-
biectiv. Cu toate acestea, inlelegem foarte bine faptul ca vasta lite-
ratuca despre iluzia perceptuala susline ca aceste cercetilri sunt pa-
sibile de confuzie; de exemplu, Orne7 a demonstrat ca rezultatele
experimentelor sunt direct influenlate de sistemul personal de cre-
dinle, al cercetatorului.
incercari, precum cele ale lui Tart8-9 ~i 1WemlowlO , de a ob-
line coreliiri psihofiziologice ale acestor experienle nu au dat rezul-
tate, nici macar in parte satisfacatoare; de exemplu, incercarea de
a descrie 0 persoana in totalitate, folosind doar un EKG. Studii de
laborator raportate arata caracteristici instabile, dar sugestive. in
studiile noastre lO asupra talentatului subiect, Robert Monroe ~i in
timpul unei serii de 11 sesiuni, a fost analizata tehnica lui de facili-
tare a Eic. Un subiect neexperimentat a prezentat unele modificari
neobi~nuite ale electroencefalogramei (EEG) - 0 diagrama EEG
foarte similara cu 0 unda occipitala lenta, caracteristica somnului.
Tart menlioneaza, asemenea noua, ca, in general, masuratorile EEG
indica 0 diminuare brusca a energiei neuronale, in stilrile alfa ~i
teta, cu unele forme neobi~nuite, care nu sunt specifice stadiului
REM' sau altor stadii ale somnului.
, REM: somn cu mi~care oculara rapidii N. tr.
352
_ _ _ _ _ CALATORII iNDEPARTATE _ _ _ _ _ __
Termenul de "experienla in afara corpului" a fost inventat de
Tart, in 1960, in primul rand pentru a evita numele alternative pre-
zente in literatura, care implicau 0 necunoa~tere totala sau inexac-
ta a etiologiei acestei experiente - cum ar fi, de exemplu, proiec-
tare in astral, proiectare ESP (extrasenzorialii), dedublare (extra-
corporalizare), caliitorie in astral etc. Unii scriitori considerii ca ex-
perienla in afara corpului este 0 forma speciala de depersonalizare
- un aspect ce va fi reluat in cea de-a treia dizertalie din aceasta se-
rie. Altii, cum ar fi Ehrenwald II , scot in evidenta nu numai senzatia
de separare, ci ~i percePtia vizuala care 0 insol~~te, a locului in c~re
se aflii sincle "in afara" corpului.
Pornind de la definitia starii modificate de con~tiintii a lui
Tart, in generallarg acceptata: "modificarea califativii a tuturor
tiparelor de func!ionare mentalit, asifel incdt jJel'soana supusa
experientei ~i pel'cepe con$tiinta ca fUnd radical dijerita de fe-
lui in care functioneaza in mod obi$nuit, "12, 0 definitie adecvatii
a EIC ar trebui sa includa urmiitoarele elemente: 0 stare modifica-
ta de con$tiinta, in care subiectul i$i percepe mintea sau con$-
tienta de sine cajiind separate de corpul saujizic, iar cOn$tiin;a
sa de sine are 0 perceptie plina de via/a $i reaM in aceastii pri-
vinta, total dijerita de un vis.
Pentru a face inteleasa aceasta definitie destul de abstracta,
a fost seleclionata 0 scrisoare, dintre aproximativ 700 de scrisori
care descriu 0 astfel de experienla, primitii de unul dintre autori
(SWT). Aceastii relatare este un exemplu care nu face referire la nu-
meroasele experienle dramatice din literatura parapsihologica ~i
teozofica ~i este trimisa de un pensionar, fost functionar guverna-
mental, in varsta de 52 de ani, care triiie~te in Puerto Rico. EI rcla-
teazii: "Cand aveam vreo 10 ani, locuiam, impreuna cu fratele meu
mai mare, in casa unchiului nostru, maior in Corpul Medical al Ar-
matei SUA. intr-o zi, stateam culeat pe pat, completamente treaz ~i
priveam grinzile de pe tavanul vechii case in stil spaniol, in care se
353
_ _ _ _ _ _ _ ROBERT A. MONROE _ _ _ _ _ _ __
afla loeuin(a. imi puneam diverse intrebari, de genul ce cautam eu
acolo ~i cine eram eu. Dintr-o data, m-am ridicat din pat ~i am ince-
put sa merg spre cealalu camera. La un moment dat, am simtit 0
senza\ie ciudata in mine; era 0 senza\ie de imponderabilitate ~i un
amestec ciudat de sentimente de bucurie. M-am intors, cu inten\ia
de a reveni in pat, dnd, spre marea mea surprindere, m-am vazut
pe mine insumi, culeat pe pat. Aceasta experien(a surprinzatoare,
traita la 0 varsta foarte midi, mi-a provocat un ~oc care se pare ca
m-a aruncat inapoi in corpul meu." Acest exemplu ilustreaza foarte
bine con\inutul obi~nuit, chiar lumesc, al experien(ei, impactul
emotional intens, senza\ia unui sine absolut functional, localizat in
afara creierului, uimirea considerabiBi, atunci dnd este observat
corpul fizic, precum ~i modul in care teama declan~eaza echilibrul
fragil al modificarii eon~tiinlei, cauzand revenirca la setarea cogni-
tiva normaUi a "starii in corp."
Clasificarea Eic
Dupa cum se poate presupune, toate abordarile posibile pri-
vind clasificarea unor astfel de experien\e ~i a fiecareia dintre ele
sunt sub semnul intrebaru, fiinddi nu exisu un consens asupra in\e-
lesului EiG. Patru posibile moduri de abordare se impun de la sine:
- 0 clasificare dupa gruparea naturaIa a fenomenelor, adica
rapoarte despre subiect - abordare cuprinsa in acest document.
- Glasificarea dupa agen(ii de precipitare sau factorii de
stres, ceea ce inseamna conditiile existente intr-un anumit moment
al experientei - de~i 0 relalie cauza-efect nu a fost stabilita nicio-
data (problema abordata in acest document).
- Glasificarea dupa variabilele psihosociale ~i psihopatolo-
gice, amintite doar anecdotic ~i prezentate in eel de-al do ilea docu-
ment al acestei serii. De exemplu, Eastman I} relateaza EiG asociate
cu stari de fridi ale minlii, suri de singuriitate ~i stan suflete~ti ex-
trem de pozitive (stari extatice).
354
_ _ _ _ _ CALATORll iNDEPARTATE _ _ _ _ _ __
- Clasificarea prin analogie. Aici se sugereaza 0 stare de lipsa
a sim\urilor, experienle de tot felul' ~i stari psihopatologice (pier-
derea con~tiintei de sine, in cazul schizofreniei, autoscopia, deper-
sonalizarca etc. - care vor fi prezentate in cel de-al treilea docu·
ment al nostru.)
o c1asificare corecta poate folosi toate cele patru moduri de
abordare, in incercarea de a defini triisiiturile patognomonice' ale
experien\ei. Dupa cum era de a~teptat, valoarea esen\iala a c1asifi-
carii ar trebui sa depinda de ceea ce poate explica ea. Multe caracte-
ristici ale EiG sunt, foarte probabil, explicabile prin efectele idiosin-
cratice' ale agenlilor de precipitare (de ex. drogurile), ale persona-
litatii ~i ale factorilor culturali, inclusiv ale sistemelor de credinle.
Sondaje privind Eic
Exista pu\ine sondaje privind frecven\a Eic, iar primul a fost
realizat de Hart, in 195414 EI a intrebat 155 de studenli dadi au
avut vreodata Eic. 27,17 %dintre ei au spus cii au avut, majoritatea
traind mai mult de 0 singura experien\a. Rezultatul nu este discor-
dant fala de cele dteva sondaje ulterioare. in 1968, Green 15 pre-
zinta rezultatul intervieviirii a 380 de studen\i de la Oxford: "Ali
trait vreodata 0 experien\a, in timpul careia ali simlit ca sunteti in
afara corpului?" 34 dintre ace~tia au raspuns afirmativ. Palmer ~i
Dennis l6 , au publicat primele rezultate ale sondajelor aplicate pe
un grup de 1.000 de studenli ~i orii~eni, care au fost seleqiona\i
aleatoriu, intr-un ora~el din Virginia. 25% dintre studen\i ~i 14 %
dintre ora~eni au raspuns di avusesera 0 Eic. 0 abordare foarte
originala a studierii Eic a fost cea a lui Shiels l7 , care a colectat date
despre credin\a in existen\a Eic, din aproape 70 de culturi neocci-
, Patognomonic· care este caracteristic unci anumile boli,
•• (diosincrazie: reactie de respingere, repu(sic, antipalie fala de
ceva anume.
355
_ _ _ _ _ _ _ _ ROBERTA.MONROE _ _ _ _ _ _ _ __
dentale. in ciuda diferen\elor culturale, credin\a era surprinzator
de asemanatoare. Shields a considerat ca aceasta cra 0 dovada evi-
denta pentru existen\a unui eveniment autentic - Eie. De exem-
plu, este foarte bine cunoscut faptul ca multe culturi Ie atribuie ~a­
manilor abilitatea de a zbura in afara corpului 1S. De fapt, un ~aman
nu poate fi recunoscut ca atare, pana dnd nu are aceasta ahilitate.
Conform lui Mircea Eliade, "acest zbor exprima in\elegerea inte-
ligenta a lumii secrete, a adevarurilor metafizice, a in\elesurilor sim-
holurilor, transcenden\ei ~i liberta\ii." Un studiu sud-african I9 , care
a analizat 122 de raspunsuri, la 0 solicitare a presei, a descoperit ca
Eic apar deseori in timp ce subiectul era adormit, relaxat sau dro-
gat ~i ca peste 50% dintre subieqi au pretins ca aveau 0 stare men-
tala normal a, in momentul apari(iei fenomenului.
Exista relatari ale oameni care sunt deja convin~i de veridici-
tatea ~i temeiul acestor experien\e. Toate aces tea cup rind descrieri
pline de via\a ~i captivante, bazate pe ipoteza ca existen\a unei se-
a.
pariiri obiective ~i independente min\ii de corp, este posibila. in
multe relatari, apare interesul pentru alte dimensiuni ale realita\ii,
ce pot fi explorate in aceste circumstan\e. Eastman a prezentat pri-
ma sinteza a condi\iilor in care apare Eic - de exemplu, inainte, in
timpul sau dupa somn, in timpul transelor hipnotice, (condi\ie ne-
acceptata ulterior in literatura), in timpul bolii, in starile induse de
droguri, dupa ~ocuri sau accidente. Literatura psihiatrica, de altfel
destul de saraca II, oferi!. un cadru elaborat de explicare a experien-
\elor pe care se hazeaza - cum ar fi, de exemplu, tcoriile psihanali-
tice, care scot in eviden\a tendin\ele de aparare impotriva iminen-
lei mOf\ii fizice ~i diferitele modalita\i de a trata omnipoten\a in-
fantila. Astfel, Eic este consideratii adesea ca fiind 0 incercare in-
con~tienta de a descrie aspecte ale eternei cautari a nemuririi. Ori-
cum, literatura filozofica ~i psihologica folosesc EiC pentru a clasi-
fica oamenii in mai mult sau mai pu\in spirituali (ceea ce, de obicei,
356
_ _ __ _ CALATORII iNDEPARTATE _ __ __ __
inseamna saniito~i din punct de vedere psihologic ~i/sau cu ahili-
tali extrasenzoriale), pc baza tipului ~i naturii Eic25
Metoda
La 15 februarie 1976, intr-un interviu acordat unci publica\ii
periodice (cu un tiraj de 15 milioane de exemplare, pc continentul
nord american), unul dintre cercetatori (SWT) a solicitat scrisori de
la oameni care credeau ca au avut experien\e in afara corpului. Din
aproximativ 1.500 de raspunsuri, 700 de subieqi au relatat expe-
rien\e in care ei credeau ca avusesera con~tiin\a separata de corpul
fizic. Cam dupa un an de la interviu, au fost trimisc cate doua ches-
tionare multiscalare (Configuralia Experien\elor in afara corpului
- CEic - §i Configura\ia Adaptarii la Via\a - CAY -), iar 420 de re-
ponden\i au returnat chestionare valide. 339 au relatat cxpericnle
ic, in timp ce 81 de repondenli nu au avut astfel de experien\e, dar
~i-au exprimat interesul de a inva\a mai mult des pre ele, iar pentru
realizarea acestui studiu, ei au fost folosi\i ca grup de evaluare com-
parata, a interesului pentru fenomenele czoterice.
in chestionarul CEICO, punctele referitoare la fcnomenolo-
gie au fost seleqionate din urmatoarc1e surse: relatari despre expe-
rien\e in preajma mOf\ii, literatura mistico-religioasa, care descrie
stari transcendente, literatura filozofico-oculta despre fenomene
paranormale, care descrie Eic, date psihoanalitice ~i psihiatrice,
care descriu stari de depersonalizare, psihotice, autoscopice §i iste-
rico-asociative - precum ~i visarea.
Au fost incluse cinci scale de testare psihologicii, descrise in
ceI dea-I doilea document al nostru, pentru a caracteriza condi\iile
psihopatologice §i starile legate, in mod tradilional, de 0 tendin\a
de modificare a con~tiinlei - cum este, de exemplu, .. absorbirea
atenliei. ,,26
Au fost adunate date demografice, referitoare la experien\a
anterioara privind modificarea starii de con~tiin\a, dupa consumul
357
_ _ _ _ _ _ _ ROBE/a A. MONROE _ _ _ _ _ _ __
de droguri, hipnoza ~i experien\e de medita\ie~i pentru a se deter·
mina unele sisteme de credin\e ~i influen\a lor, inclusiv factorul
religios ~i lipul de materiale citite.
in plus, subiectilor le·a fost trimis chestionarul CAy27, 0 scala
a san:ita\ii psihologice pe deplin validata. Acest instrument este
unul dintre pu\inele teste disponibile pentru evaluarea sanataW
psihologice, potrivit pentru uzul popula\iei care nu sufed de tul·
burari de natura psihologica. Criteriile sale de evaluare a san:ita\ii
se bazeaza mult pe masurarea comportamentala, mai degraba de·
dit pe factorul subiectiv al starilor suflete~ti.
Rezultate
Dintre cei 339 de subiecti, 228 (66%) avusesera mai mult de
o EiC, in timp ce 117 (34%) avusesera doar 0 astfel de experien\a.
74 de subiec\i avusesera mai mult de 10 EiC.
A. CONDITII PREEXISTENTE
Tabelull sintetizeaza condi\iile pe care subiectii ~i le·au amino
tit din limpul Eic. Binein\e1es ca rela\ia cauza·efect nu se manifesta
in mod. Obligatoriu, in aceste condi\ii ~i in experien\a ins~i, de~i
ea a fost sus\inuta de ciiliva autori28 . 0 majoritate cova~itoare a
subieqilor aveau 0 stare a min\ii relaxata ~i calma (79%), iar
diverse condi\ii stresante din punct de vedere emotional (23% din·
tre subiec\i), starile de durere fizica, intoxicarea cu droguri ~i alco·
01, na~terea ~i anestezicele in general au fost responsabile pentru
procentele mult mai mici.
Descoperirea ca aceasta experien\a nu este asociata, in mod
obi~nuit, ru boala sau stresul este sus\inuta de dovezile aduse de
Crooka1l28 , care a constatat ca patru dintre cei cinci subiecti ai sai
sunt normali ~i se simt bine. EI a incercat sa dasifice Eic in doua
categorii: cele apilrute in situa\ii de stres (fizic sau mental) ~i cele
aparute in condi\ii nestresante. Comparand aceste descoperiri, cu
358
_ __ _ _ CALATORII jNDEPARTATE _ _ _ _ _ __
c~le ale lui Green, s·a stabilit cii subiec\ii care avusesera 0 singura
EIC erau, in mod caracterislic, oameni care fusesera supu~i unui
factor de stres ce putea fi identificat inaintea experien\ei - in spe·
cial in urma unei traume fizice. in e~antionul nostru de subiecti,
analiza asupra procentului de 25% de la varf ~i de la baza, pentru
stabilirea frerven\ei Eic ~i aplicand teste de grup·f univariate ~i in·
de pendente, nu a reu~it sa identifice nicio condi\ie premergatoare,
care sa atinga nivelul de p < .01. Partea de jos de 25% din e~antion
au relatat mai multe Eic spontane - adica ei pareau sa·~i poata pa·
rasi corpul fara efort, mult mai frervent decat cei 25% din partea
de sus (df - 62,p < .01).
Un studiu de mica anvergura, dar de mare intensitate, facut
pe 10 subieqi*, a relevat ca starile de calm mental au fost men\io-
nate de 20 de ori mai frervent la subieqii care avusesera Eic multi·
pic. Subiectii cu 0 singura Eic au raportat prezen\a stresului psiho·
logic doar de trei ori, in cadrul e~antionului. Majoritatea autorilor
de Iiteratura parapsihologica recomandau 0 stare de relaxare fizi·
cii 10.22, pe baza experien\ei lor personale. in majoritatea cazurilor,
Eic care apar in timpul visarii sunt prezentate de catre subiecti in
mod empatic, ca fiind .mult mai reale decat un vis." Yisele in care
zbori sau cazi, destul de comune in copilarie, apar in majoritatea
Eic. Noi am fost interesa\i sa ~tim cu certitudine ca subiec\ii runosc
diferen\a dintre starea de visare ~i starea din timpul Eic.
Subiec\ii care erau intr·o stare de calm mental in timpul EtC,
erau, in mare parte, dintre cei care practicau medita\ia (df - 178,p
< .0001), comparativ ru rei care nu erau intr-o astfel de stare; al·
minteri, nicio alta condilie premergatoare nu deosebea semnifica·
tiv subiec\ii din acest grup.
Analize multidimensionale ulterioare asupra acestor date
vor fi efectuate pentru a determina efectele care rezulta din con·
di!iile premergatoare enumerate. Experientelc care pot amenin\a
viata, a~a rum sunt descrise de Stevenson and Greyson29, au gene·
359
_ _ _ _ _ _ _ ROBERT A. MONROE _ _ _ _ _ _ __
rat 0 opinie larg raspanditii in Iiteratura, conform careia Eic SUnt
asociate frecvent cu 0 boala grava, cu frica de via~a, fie la nivel inte-
rior (psihotic), sau exterior (fizic). Poate fi experien!a in preajma
moItii considerata 0 experien~a separatii de EiC? Un alt studiu va
rezuma acest aspect, mai in detaliu·. Totu~i, anumite caracteristici
ale Eic insii~i permit 0 discriminare intre Eic Iipsite de stres ~i cele
care se desfa~oara sub impactul stresului (cele emo!ionale ~i cele
generate de iminen\a m0Itii.) Un test de asociere a ariitat ca urmii-
toarcle experien\e sunt mai comune la to\i subiec\ii (in preajma
mOItii ~i sub inciden!a stresului emotional): (1) experienta trecerii
printr-un tunel intunecat (p < .05); (2) cxperien!a unei lumini stra-
lucitoare (p < .001); (3) observarea unei granite sau a unei limite (p
<.002); (4) un sentiment de ata~ament fatii de corpul fizic (p <.05);
(5) 0 viziune panoramica a rudelor ~i prietenilor deccda~i (p <.05).
S-a constatat 0 inciden\a sdizutii a consumului de droguri ~i
alcool in randul acestei popula\ii. Un stu diu asupra consumatorilor
de !?arihuana30 a aratat ca 44% dintre ace~tia avusesera cel putin
o EIC. Popula!ia noastra este mult mai imbatranita (varsta medie:
45 de ani), decat pe vrcmea lui Tart, iar drogurilc pe care subiectii
no~tri au spus cii Ie consumau nu puteau fi dasificate, variind de la
antihipertensive, pan a la vitamine ~i antibiotice. in timpul expe-
rien!ei, doar 4 subieqi au raportat consumul de droguri halucino-
gene (LSD ~i marihuana).
Descrierile individuale privind tipul de stres emo~ional au
totalizat 74 de cazuri. Demne de remarcat erau teme precum pier-
derea, doliul §i singuratatea, prezente la 21 dintre subiecti; frica de
moarte, incluzand boala, viata intr-Q zona de riizboi, frica premer-
gatoare unci interven\ii chirurgicale ~i cancerul, la 20 de subieqi;
probleme de cuplu ~i de familie, la 12 subiec\i; ~i cele diverse, indu-
zand stari nespecificate de tensiune. Cand au fost revizuite descrie-
rile, din punctul de vedere al celor care avusesera doar cate 0 sin-
gura Eic (n ~ 33) §i al celor care avuscsera mai mult de 0 astfel de
360
_ _ _ _ _ CALATORII INDEPARTATE _ _ _ _ _ __
experienta (n - 41), 21.7% dintre cei cu 0 singura Eic au raportat
stres gen~rat de pierderi, doliu ~i singuratate, comparativ cu 34,2%
dintre cei cu mai multe Eic. in mod similar, Eastman 13 vorbe~te
despre starea de singuratate ca fiind foarte frecventa in cazul EIC,
iar astfel de descoperiri pot veni in sprijinul teoriilor care pun ac-
cent pe metodcle defensive de adaptare la teama de pierderc sau
distrugere, generata de ego.
Afost adresata 0 intrebare menita sa c1arifice motivul pentru
care anumite persoane i~i doresc Eic - iar raspunsurile au dus la
concluzii interesante. Din 91 de raspunsuri valide, 19 (20,9%) erau
puqi simplu curio~i sau voiau sase amuze, 21 (23.1 %) faceau parte
din grupuri de cercetare ~tiin\ificii sau de studiu, 23 ~25.3%) fus~:
sera implica\i in ciiutari existen\iale personale, asooclate cu s.tadll
majore de dezvoltare personalii, iar pentru 28 (30,7 Yo) , expenen\a
era in totalitate spontana ~i nea~teptata. Doar 10% din e~antion
participasera anterior la seminarii pc tema Eic ~i a fost semnific_a-
tiv faptul ca aproximativ 0 treime din e~antion nu se a~teptasera m
niciun fel sa traiasdl 0 astfel de experien\a - ~i nici macar nu ad-
miteau eli soar fi a~teptat sau ar fi §tiut ceva despre ea.
B. NATURA EXPERIENTEI
Tabelul 2 rezuma cateva dintre trasaturile fenomenologice
ale experien\ei. Primele ~ase trasaturi, prezente la peste 50% d.intre
subiecti, nu eviden\iaza aspectele mai ezoterice descrTse1niitera-
tura, d~r descriu 0 simpla experienta perceptuala subiectiva - foar-
te vivanta §i reala - care indidi nu doar 0 senza\ie de separare totalii
a sinelui de amplasamentul sau normal din interiorul capului, dar ~i
o con~tientizare a faptului eli acest sine exista in aceea~i locatie cu
corpul fizic, ceca ce poate fi vazut in mod dar ~i este as~iata cu 0
senza~ie de "energie" neobi§nuita ~i 0 dorin\a de a re~~m m co:p..
Dupa cum era de a§teptat, unele dintre cele mal msufle!lte ~l
detaliate trasaturi fenomenologice erau prezente in top 25% al
361
 ROBERTA. MONROE _______________
e~antionului. De exemplu, folosind testi'irile de grup independente,
urmatoarele triisiituri erau mai comune in top 25%: 0 senzatie de
energie (d! - 94,p < .0005), zgomote, zgomote deosebit de puter-
nice (d! - 39,p < .0005), vibratii (d!- 97,p < .01), corpul viizut de
la distanta (d! ~ 97, p < .005), senzalia cii po\i trece prin obiecte
(d! ~ 93,p < .00006), con~tientizarea prezentei unor fiinte nonfi-
zice (d! ~ 96,p < .005), ~i perceptia vizualii a unei lumini straluci-
toare (d! -96,p < .002).
Aceste descoperiri releva unele deosebiri fata de cercetarile
importante, relatate in Iitcratura. De exemplu, intr-o analiza asu-
pra relatiirilor a 380 de subieqi, Crookall31 a descoperit un numar
considerabil de oameni care, in timpul experientei se sim\eau le-
gati de corpurile lor printr-un cordon, care au vazut alte ap.arilii ~i
au avut perceptii extrasenzoriale, care nu erau prezente In mod
semnificativ, in randul populatiei noastre. Cu toate aces tea, unele
dintre descoperirile sale majore - de exemplu, faptul cii subiectul
i~i putea vedea propriul corp fizic din spa\iu, dintr-o pozitie noua ~i
independenta, descoperindu-se pe el insu~i intr-o forma similara
cu cea a corpului sau fizic ~i sim\ind ca celalalt corp avea tendint a
sa pluteasca - au fost sus\inute in studiul nostru. Descoperirile
noastre sunt mai apropiate de cele ale Celiei Green 15, care a stabilit
cii nici unul dintre reponden\i nu viizuse vreun cordon de legatura.
C. IMPACTUL EXPERIEN'fE1
Dupa cum se poate vedea in TabC\ul 3, majoritatea subiec-
tilor au avut experiente extrem de pozitive. Ceea ce frapeaza este
folosirea in raportari, a adjectivelor la superlativ. Aceste experien-
te nu au fost in niciun caz obi~nuite, iar in cazul a 60% dintre su-
biecti" ele Ie-au schimbat viata.
,
Chiar §i in cazul celor care au avut
EIC terifiante sau care Ie-au creat 0 senzatie de putere deosebita,
rezultatele unui test Chit de asociere nu au fost semnificativ core-
late cu scorurile de pe scalele Isteroid ~i Psihotic, indiciind cii expe-
362
________ CALATORII iNDEPARTATE _ _ _ _ _ _ _ __
rien\a in sine nu aparut, cu preciidere, la oameni bolnavi ~i nici nu
a avut un impact patologic. 85 % s-au referit la EIC, ca la ,,0 expe-
rienta foarte placuta"
Testele-T au relevat, dupa cum era de a~teptat, cii cei care, in
timpul EIC, erau intr-o stare de lini~te mentalii au avut stari sufle-
te~ti mai pozitive atiit in timpul, cat ~i dupa experienta. Stari pre-
cum bucuria (d! ~ 304,p < .01), libertatea (d! - 309,P < .008), cal-
mul, pacea §i lini~tea (d!- 90,p <.0002) au fost resimtite mult mai
freevent decat la cei care avusesera sentimente de leama in timpul
experientei. Teste comparative de 7" au relevat, de asemenea, ca
cei care erau lini~titi au trait expcriente mai detaliate §i mai pline
de viata, decat cei care sim\isera teama in timpul EIC; de exemplu,
o senzatie de energie (d! ~ 312,p < .02), vibra\ii (d! - 322,p < .01),
senzatia ca oamcnii care nu erau in afara corpului con~tientizau
prezenta lor (d! = 155,p < .008). In grupul cu Iini§te mentala, expe-
rienta a fost resim\ita ca aviind un impact de mai lunga duratii §i
mai evident asupra vietii; de exemplu, Eic a fost descrisa ca 0 expe-
rienta spirituala sau religioasa (d! - 302,p < .01), 0 expericnta de
o mare frumusete §i cu efecte benefice durabile (d! ~ 301, p <
.0003), care a produs 0 schimbare in sensul increderii cii exista
supravietuire dupa moarte (rif ~ 313,p < .01).
Datele amintesc mult de categoriile folosite pcntru a descrie
experien\cle "peak'" §i "plateau"32 precum §i experientele mistico-
religioase 33 : de exemplu, sentimentul unimii, transcendenta tim-
pului §i spatiului, simtul obiectivitatii §i realita\ii, caracterul noetic
~i sacru, 0 stare sufleteasca profund pozitiva ~i un anumc inefabil.
• ,peak and plateau": PSihologul umanist american Abraham Mas-
Iowa studiat experienla de varf ("peak experience"), care semnificii trairile
intense, mistice, asociate cu sentimentul nemarginit al unei puteri depline,
care vizeaza infinitatea, prin pierderea simlului de loc ~i timp~ "plateau
experience" - este 0 prelungire a extazului triiit in "peak experience" N. tr.
363
 ROBERT A. MONROE _ __ _
Subieqii care au descris un simt al scopului asociat cu Eic au
indicat, in general, ca experienta le-a pcrmis sa ob\ina raspunsuri
pentru uncle dintre problemele existentiale majore; de exemplu,
.,mi-a aratat ca totul este posibil", nmi-a aratat noi posibilitati sau
noi realitati." Aeeste date au reflectat 0 preponderen\a (85%) a
subieC(ilor care aveau probleme asociate eu schimbari majore in
viata lor ~i care aveau nevoie de mai multa introspec\ie, autoana-
Iiza §i evaluare a puterii §i slabiciunilor personale.
DISCU'flI
Chiar ~i fara a revedea defectele larg recunoscute ale abor-
diirii chestionarelor, acest studiu are anumite defecte suplimenta-
re, inclusiv faptul ca multe dintre experiente sunt prezentate pe
baza amintirii unor evenimente petrecute cu mUlti ani in urma.
Structurarea ehestionarelor in mod dirijat a adaugat elemente im-
puse, care au fost necesare pentru a ajuta la cuantificarea datclor,
dar efeetele secundare sunt evidente. De~i a fost adresat un numar
marc de intrebari, aceasta abordare sufera de Iipsa unor reguli in-
dividualizatc in mod detalia!. in incercarea de a remedia acest de-
fect, au fost facute teste psihologice ample, pe 0 suta dintre ace§ti
subicqi, 0 seC\iune de incruci~ari aleatorii ale celor care urmau sa
fie intervievati personal ~i mentionati in studiilc ulterioare. Carac-
terul general al accstor date este exprimat prin natura semi-alea-
toare a studiului §i de anonimatul repondentilor. E~antionul de stu-
diu arc 0 mare reprezentativitate raportat la populatie, in general;
o cercetare separata, vizand Configuratia Adaptarii la Scala Vietii,
a comparat anumite categorii ale populaliei, incluzand studenti,
practicanti ai Meditatiei Transcendentale, profesioni~ti §i pacienti
din domeniul psihiatriei, pentru a se ajunge la normele ce urmau
incluse in test. S-a descoperit ca grupul nostru de persoane impli-
cate in Eic era grupul-standard, reprezcntand 0 garna larga de ca-
364
CALATORII iNDEPARTATE _ _ _ _ _ __
racteristici privind educatia, varsta ~i distribulia geografica ~i avand
o huna capacitate de adaptarc psihologica ~i fizicii 27
Cei 280 de nerepondenli ai chestionarului au avut unele du-
hii in privin!a gcneralitaf.ii datelor noastre, chiar §i in cazul e§antio-
nului persoanclor implicate in Eic.
Pe de altii parte, 100 de ehcstionare au fost dificil de evaluat,
inregistrandu-se 0 intarziere de un an intre puhlicarea intcrviuri-
lor §i transmiterea chestionarelor prin e-mail.
Dupa cum ar putea fi evaluate rezultatele noastre, oblinute
in incercarea de a contura fenomenologia Eic, acest stu diu adauga
un numar important de caracteristici majorc, la cunoa~tcrca accs-
tei expcrien!e. Un vechi tratat tcozofic34 folosca conccptul de "for-
ma-gand". La modul general, Eic este 0 "forma-gand" tipica, intre-
barea fiind: Ce forma capata gdndirea? Noi am ales sa nu abor-
dam dilema - daca mintea se separa CII adeviirat de corpul fizic -
dar cercetarea noastra a trezit in minlile noastre, intrcbari funda-
mentale dcspre natura a ceca ce este nCU adcvarat real". Ceca ce re-
iesc clar din studiul nostru, pe langa senzatia de separare a minlii
de corp, este faptul ca mintea, in intrcgul ei - pc care 0 putem numi
mai exact ,"~im!ul sine/IIi total" - este separata. Din punct de vede-
re vizual, in corp nu cxista 0 con~tientii de sine. Sine Ie total, care
pcrmitc inclusiv observarea# cunoa~terea funqiilor ego-ului, este
localizat intr-un punct din spatiul perceptual, altul dedit creicrul,
de unde corpul fizic poate fi observat c~ fiind inert §i "lipsit de ca-
pacitate de gandire". Nu exista 0 ecranare a con§tiin!ei, a§a cum se
afirma despre starile premergatoare somnului, din timpul visarii §i
din momentul trezirii - inclusiv din timpul visiirii lucide. De fapt,
con§tiinta este perceputa destul de c1ar. Cea mai frapanta dcsco-
perire relatata de subiecti este certitudinca ahsoluta ca ci nu visau,
indiferent daca erau sau nu treji, atunci dnd se dcclan§ase expc-
rienta; de excmplu, dnd avcau dureri mari sau, in majoritatea ca-
zurilor, cand crau in stare de repaus.
365
______________ ROBERTA.MONROE _____
Cei care erau infrico~a\i, speria\i sau ave au dureri cand au
avut aceasta experien\a, tind sa aiba 0 reaqie mult mai negativa la
ea ~i, dupa cum este de a~teptat, beneficiaza mult mai pu\in de mari
schimbari de atitudine, iar experien\a Ie ramane mai pu\in vie in
amintire. Viitoarele studii vor difercn\ia, in continuare, acest ultim
grup - care, posibil, traic~te experien\e de depersonalizare. Depar-
te de a fi preponderent caracteristice bolii, suferin\ei sau starilor
de intoxicare, majoritatea acestor experien\e apar adesea, atunci
dnd persoana respectiva se a~teapta cel mai pu\in la ele ~i dnd
este foarte relaxata. Teorii precum cele ale lui Palmer subliniaza
importan\a diminuarii impulsului proprioceptiv* in starile de rela-
xare fizica, asemanator cu lipsa senzoriala. Teoretic vorbind, pe
masura ce creierul prime~te tot mai purine impulsuri propriocep-
tive ~i senzoriale, ego-ul devine capabil sa-~i relaxeze tendin\a de
control asupra realita\ii. Componentele regresive ale EIC par sa
apara la 22% dintre pacien\ii care i~i amintesc experien\ele copi-
lariei; de aceea, este tentant sa invoci conceptul psihoanalitic al re-
gresiei, pentru a-i servi ego-ului. Dar, intrebarea ramane: Care este
acest serviciu, atat din punct de vedere defensiv, cat ~i al adaptarii
artificiale? Nu este necesar sa identifici nici macar 0 singura cauza
care genereaza EIC. Multideterminismul este un concept larg ac-
ceptat in psihiatrie. De aceea, abordarea noastra fa\a de etiologia
Elc trebuie sa asigure accesibilitatea prin mai multe niveluri de
interpretare.
De aceea, fiecare Eic trebuie sa fie determinata printr-o serie
de factori (psihopatologici, toxici/organici, evolu\ioni~ti, de dez-
voltare ~i perceptual-cognitivi), fiecare avand propria-i contribu\ie.
Dupa toate probabilita\ile, acee~i persoana, aflata in condi\ii dife-
rite, ar putea cumula combina\ii ale acestor factori - iar atunci,
*Care informeazii asupra mi~ciirilor, echilibrului N. tr.
366
_ _ __ _ _ CALATORII iNDEPARTATE __________
experien\a ar putea avea un impact diferit. Acest concept este ela-
borat in cadrul unui alt studio, aflat in pregatire.
in Republica, Platon stabile~te patru nivele ale realitatii
existen\iale; imaginara, psihica, conceptuala ~i a percep\iei tra~s­
cendente directe, pe care 0 nume~te atotviiziitoare sau Dumne-
zeu". in Mitullui Er, (Republica, 616-17), personajul centr~1 este un
barbat curajos, Er, care murise in batalie, apoi a reinviat ~i a spus 0
poveste in care sufletul sau plecase din el. Platon pretinde ceva din
cale afara de strain mentalita\ii moderne; el spune ca doar dupa
moarte, cand nu mai sun tern sub influen\a trupeascii, vom cunoa~­
te esen\a fiin\ei noastre. Platon considera ca eliberarea psihicului
din corp este 0 condi\ie esen\iala pentru ciilatoria filozofica spre
in\elepciunea transcendenta. Conform celor sus\inute de Grosso 36,
37, materialismul monist* a redus arhitectura fiintei la 0 chestiune
unilaterala: lumea, cu adevarat reala, a experien\ei sim\urilor. Re-
gatul mijlociu, domeniul ireal al viselor, cea mai fragila forma a epi-
fenomenului** - poate azilul colectiv al arti~tilor ~i nebunilor - ne
poate inva\a sa fim mai pu\in dogmatici, in modul in care baiguim
epitete cum este cuvantul "real". EI ne poate ajuta sa ne deschidem
catre ontologii*** multidimensionale.
* Monism - Conceplie filosofica, potrivit careia la baza tuturor
fenomenelor lumii s-ar afla un singur principiu, fie material, fie spiritual;
orice concePlie care expJicii, printr-un singur principiu, multitudinea fe-
nomenelor dintr-un domeniu determinat. N. tr
* Epifenomen: - Fenomen secundar, a ciirui prezenla sau Jipsa nu
altereaza producerea fenomenului esential. N.tr.
* Ontologie - Ramura a filozofiei, care studiaza triisiiturile gen-
erale ale existenlci. N. tr.
367
______________ ROBERTA.MONROE _______________
REFERINTE
, • 1\vemlow, S. W. In journeys Out of the Body de Robert A.
• Kennedy, R. B. ,Self-induced Depersonalization Syndrome."
(Sindrom de depersonalizare auto-indusJ Am. j. Psychiatry, 133:
1326-28, 1976.
• 1\vemlow, S. W. Discu\ie despre A Psychoanalytic Theory of
Altered States ofConsciousness [0 teorie psihoanalitidi asupra starilor
modificate de con~tiin!aJ de Erika Fromm. Bull. Menninger Clinic, 42(6):
538-40, 1978.
• 1\vemlow, S. W. ~i Bowen, W. 1. "Psychedelic Drug-lnauced
Psychological Crises: Attitudes of the 'Crisis Therapist.' , (Crize psiholog-
ice induse de droguri psihedeliceJ Journal Psychedelic Drugs, Jl(4):
331-35,1979.
• Palmer,]. ~i Vassar, C. "ESP and Out-of-the-Body Experiences: An
Exploratory Study." \Experien\e in afara corpuluil! Amer. Society for
Psychical Research, 68(3): 257, 277,1974.
• Muldoon, S., ~i Carrington, H. The Phenomenon of Astral
Projection [Fenomenul de proiec\ie astralilJ. New York: Samuel Weiser,
Inc., 1970.
• Osis, K. "Perspectives for Out of Body Research." [Perspective de
studiu in starile in afara corpuluiJ. In W. G. Roll, R. L. Morris, and J. D.
Morris (eds.), Research in Parapsychology. Metuchen, N.J.: Scarecrow
Press, 1973.
• Orne, M. T. "On the Social Psychology of the Psychology
Experiment: With particular reference to demand characteristics and
their implications." American Psychologist, 17: 776-83, 1962.
• Tart, C. T. "A Psychophysiological Study of Out of the Body
Experiences in a Selected Subject." ] Amer. SOciety for Psychical
Research, 62: 3-27, 1968.
368
_ _______ CALATORII iNDEPARTATE _____________
• Tart, C. T. "A Second Psychophysiological Study of Out of the
Body Experiences in a Gifted Subject." International journal of
Parapsychology, 9: 251-58, 1967.
Monroe. Garden City, N.Y.: Anchor Books, 1977, pp. 275-80.
• Ehrenwald, J. "Out-of-the-Body Experiences and the Denial of
Death."] Nervous & Mental Disease, 159(4): 227-33, 1974.
• • Tart, C. T. "States of Consciousness and State Specific Sciences."
In R. E. Ornstein (ed.), 111e Nature of Hllman Consciollsness. San
Francisco: W. H. Freeman, 1973.
• Eastman, M. "Out-of-the-Body Experiences." Proceedings ofthe
Societyfor Psychical Research, 53(193): 187-309, 1962.
. • Hart, H. "ESP Projection: Spontaneous Cases and the
Experimental Method."] Amer. Society for Psychical Research, 48:
12146, 1954.
• Green, C. Ollt-ofthe-Body Experiences. London: Hamish
Hamilton, 1968.
• Palmer, J., ~i Dennis, M. "A Community Mail. Survey of Psychic
Experiences in Research in Parapsychology." Metuchen, N.J.: Scarecrow
Press, 1975.
• Shiels, D. "A Cross-<:ultural Study of Beliefs in Out of the Body
Experiences." ] Arner. Society for Psychical Research, 49: 697-741,
1978.
• Eliade, M. Shamanism: ArchaiC Technique of Ecstasy.
Princeton, N.].: Princeton University Press, 1972.
• Poynton,]. "Results of an Out of the Body Survey." InJ. Poynton
(ed), Parapsychology in SOllth Africa. Johannesburg: South African
Society for Psychical Research, 1975.
• Landau, L. "An Unusual Out of the Body Experience." j. Amer.
Socielyfor Psychical Research, 42: 126-28, 1963.
• Muldoon, S., ~i Carrington, H. The Projection of the Astral
Body. London: Rider & Co., 1929.
• Muldoon, S. 11le Case for Astral Projection. Chicago: Aries
Press, 1936.
369
______________ ROBERTA.MONROE _______________ CALATORII fNDEPARTATE

• Stratton, F.j. M. "An Out of the Body Experience Combined with Tabelull Condifii pre-existente
ESP." Scrisoare catre editor,] Arner. Society for Psychical Research, 39:
Frecventa
92·97, 1957.
Atrjbut Prezent Absent % Prezent
• Whiteman, j. H. "The Process of Separation and Return in
Experiences Fully Out of the Body." Proceedings of the Society for Relaxat fizic 263 70 79
Psychical Research, 50: 240-74, 1956. Calm mental 261 69 79
• Crookall, R. "Astral Projection." Light: A journal of Psychic Vis' 117 2Il 36
Studies, 194-200, 1970. Meditativ 88 241 27
• rellegan, A. ~i Alkinson, G. "Openness to Absorbing and in condilii de stres emotional 74 250 23
Self·Altering Experiences ('Absorption'): A trait related to hypnotic sus· Neobi~nuit de obosit 51 279 15
ceptibility."] AbnormalPsycllOlogy, 53: 368-77,1974. Moarte clinica 34 298 10
• Ellsworth, R. B. Profile of Adaptation to Lifo Holistic Scale. Stop cardiac 17 313 5
Institute for Program Evaluation, P.O. Box 4654, Roanoke, Va. 24015, Droguri 26 300 8
1979. Anestezie generala 20 312 6
• Crookall, R. 71le Study and Practice ofAstral Projection. New Durere grava 21 307 6
Hyde Park, NT.: University Books, [nc., 1960. Na~tere" 14 316 4
• Stevenson, I ~i Greyson, B. "Near·Death Experiences: Relevance Accident 13 318 4
to the Question of Survival After Death." j.A.M.A., 243(3): 165-67, 1979. Febra mare 11 320 3
• Tart, C. T. On Being Stoned: APsychological Study of Marijuana Orgasm sexual 11 322 3
Intoxication. Palo Alto: Science & Behavior Books, 1971. A1cool 5 328 2
• Crookall, R. Out ofthe Body Experiences: A Fourth Anatysis. Conducerea unui vehicul 8 324 2
New Hyde Park, N.Y.: University Books, Inc., 1970. ---
• Maslow, A. H. Religions, Values and Peak Experiences. New • in 97 Ss (83%), visul era descris ca un vis in care .zboarasau cade".
York: The Viking Press, 1970. •• 52.5% din e~antion au fost femei.
• James, W. 711l! Varieties of Religiotls Experience. New York:
Crowell-Collier, 196\. Tabelul 2 Natura experienlei
• Besant, A. ~i Leadbeater, C. w. Thoughtforms. New York,
London, and Benares: The Theosophical Publishing Society, 1905. Frecvenle
• Palmer, j. "The Out-of·Body Experience: A Psychological Atribut Prezent Absent %Prezent
Theory." Parapsychology Review, Sept.-Oct, 19·22, 1978. Mai real decat un vis 315 19 94
• Grosso, M. "Plato and Out-of-the·Body Experiences." ] Amer. Forma similara cu
Societyfor Psychical Research, 69: 61·74, 1975. corpul fizic 232 73 76
• Grosso, M. ·Some Varieties of Out-of-Body Experiences." ] Acel~i mediu ca
Arner. SOcietyfor Psychical Research, 70: 179·93, 1976. ~i corpul fizic 197 123 62
Sentiment de energie 177 145 55
370 371
 ROBERT A. MONROE CALATORII fNDEPARTATE

frecvente Tabelul 3 Impactul experientei

Alribul Prezent Absent %Prezent
Avrut sa se intoard Frecvenle
in corpul fizic 164 138 54 in timpul Da Nu %Da
Avazut corpul fizic Calm, pace, lini~te 281 90 72
de la distan\a 171 162 51 Libertate 215 103 68
Atre,ut prin obiecte 155 157 50 SimI al scopului 182 115 63
Vibra\ii In corp 128 204 38 Bucurie 173 139 55
Aauzit zgomote in Fliril sentimcnte speciale 91 161 36
Primele faze. * 71 123 37 Frica 111 209 35
Con~tiin\a paI1iala inca Putere 89 218 29
in corp 120 203 37 Triste\e 39 267 13
Con~tientizarea prezen\ci Nebunie 15 294 5
unor fiinle non·fizicc" 121 209 37 (medial dupa
Modificare in perceplia Adcvenit interesat de
timpului 107 220 33 fenomenul parapsihic 266 46 85
Lumina alba stralucitoare*** 96 225 30 Avorbit desprc asta cu al\ii 242 85 74
Prezen\a unor ghizi Curios 232 95 71
sau ajutoarc 85 238 26 Asimlit ca i·a schimbat
Experien\a tunelului 85 242 26 188 127 60
viala
Ata~at de corpul fizic 68 259 21
Experienla spirituala 174 145 55
Capacitatea de a atinge
Asim\it cii poseda
obiecte 54 251 18
capacita\i parapsihice 136 180 43
Persoana care nu are 0
Eveniment obi~nuit 120 195 38
Eic este con~tienta de
Confuz 87 233 27
o prezen\a 45 277 14
Sentiment de granilii/limita A\inut secret 77 237 25
44 279 14
Viziune panoramica 14 4 Supilrat ~i speriat 80 242 25
313
Auitat despre asta 20 295 6
• Multe au fost raportate, cele mai recvente fiind zumzet (29%), innebunit 15 304 5
uruit (19%), muzicil sau camec (16%). Iift:.ct ~ lerml!!! lung
** In 19% au fost oameni aproape de subiect, dar care muriseril Ar vrea sa incerce
deja. dinnou 284 34 89
*** Un e~antion de 46% a considerat cil lumina este 0 atraC\ie pu- Are un grad mai mare de
ternica; 33% au sim\it di este 0 fiinla. con~tientizare a realita\ii 281 47 86

372 373
 ROBERT A. MONROE

Frecvente
Da Nu %Da
Foarte placuta 273 47 85
Beneficiu de durata 240 67 78
Modificare fa\a de
credin\a in via\a de GLOSAR
dupamoarte 215 109 66
Mare frumuse\e 208 112 65
Cum ar fi 0 dlatorie '4f" eea ce urmeaza este 0 traducere/transcriere deliberat
intr-un loc indepartat 165 149 53 ~ libera, a comuniearii nonverbale. Mare parte din ea -
Cel mai minunat lucru daea nu chiar totul - reprezinta transpunerea cvenimentelor non-
care s-a intamplat limp-spa\iu §i a ambian\ei, in replici corespunzatoare experien\ei
vreodata 136 177 43 fizice umane con§tiente. Astfel, un proces de "umanizare" este folo-
Aminte~te de experien\ele
sit extensiv in povestire - ceea ce poate cre§te in\elegerea §i, in ace-
din copiliirie 68 248 22
6 la§i limp, mic§oreaza precizia.
Dezamagitor 20 299
Ca ~i cum ai fi beat sau Pentru a veni in sprijinul metodei, ditcva dintre cuvinte spe-
drogat 20 297 6 cifice sunt folosite in alt context, pentru a oferi 0 conota\ie care nu
Daunator pentru mental 7 313 2 este chiar complet diferita fata de definitia lor obi§nuita. Nu po\i
spune "a spus" sau "a mers" sau "a zambit", deoarece nu s-a intam-
plat astfel - intrudit echipamentul fizic nu a fost disponibil.
Note lata diteva parti ale vocabularului folosit:
Banda M: 0 parte a spectrului de energie folosita in mod
obi§nuit pentru giindire, nu electromagnetiea, electrica, magne-
tiea, nucleonica, etc. Zgomotul Bandei M este provocat de gandi-
• !ronson, D.S. "An Investigation into the Preconditions, Charac- rea necontrolata.
teristics, and Beliefs associated with Out-of-Body Experience." Diserta\ie
de doctorat nepublicata, 1975. Buclii: Energie organizata, de obicei inteligentii, argou local
•• Gabbard, G.O., Twemlow, S.W. ~i Jones, F. "Do Near Death CLIC!: Schimbare instantanee in con§tiinta!
Experiences Occur Only When Near Death?" inaintata spre publicare Deschis: Receptiv
1980; disponibil de la autor. Ident: Nume mental sau "adresa", adiea tiparul,de energie al
••• Twemlow, S. W. ~i Gabbard, G. O. "The OBE as an Overdeter- elementului.
mined State of Consciousness' . Manuscris disponibil de la autorul core- Iluzia Spatiu-timp (TSI): 0 anomalie printre sistemele
spunzator. energetice "standard", care include intregul univers fizic.
374 375
 _ _ _ _ _ _ _ ROBERT A. MONROE _ _ _ _ _ _ __
Inifiaza Rote: Reapelarea unei pOI1iuni din ROTE, dupa
receplionare.
INSPEC: prescurtare de la specii tnteligente
inchis: Eliminarea definitiva (totala sau pallial a) a stirn·
ulilor cxterni
intoarcere in interior: Ia in considerare, giinde~te·te
Licarire: Nesigur
Lini~tit, uniformizat: Echilibrat Calm, Stapan pe sine
Loosh - energie a fortei de via!a, emolionala/spirituala
Luminat: Fericire, idee, entuziasm
Neutru: Pierderea interesului
Opac: Nu inleleg, Inexpresiv
Percepfie: Intuilie. Perceplie interioara. InleIegere
Revenire: Felul in care sunt lucrurile, absolut normal
Rostogolit: Amuzat, riizind
Rote: Ghem de ganduri. Un "pachet" de ginduri/procese de
gandire, memorie totaH!. Cuno~tin!e. Informalii. Experien!ii. Istoric.
Vibreaza: Arata emolie
376
DES PRE AUTOR
Robert Allan Monroe este un om cu multe talente. Mai mult
dedit atat, el are capacitatea de a explora ~i experimenta aceste fa·
lcte diferite care aldtuiesc 0 personalitate neobi~nuitii.
Fiul unui profesor universitar ~i al unei doctorite, el §i-a luat
diploma la Ohio State University, dupa studii de inginerie ~i jurna-
!ism ~i a intrat in industria de radiodifuziune, ca scriitor ~i director
de programe. In 1939 a plecat la New York, unde a fost creatorul ~i
produditorul a peste 400 de emisiuni radio ~i TV, intr-o perioada
de douazeci de ani. In plus, pe linga munca de regizor ~i scriitor, el
a compus toate budilile de muzicii orchestrala pentru programele
sale, 0 marc parte dintre ele fiind indi folosite in filme de televi·
ziune ~i cinematografie.
Primul sau program de radio a fostRocky Gordon, 0 serie de
aventuri pe calea ferata, care timp de mai mUlti ani a precedat fai-
mosul program allui Lowell Thomas - Amos'n' Andy, ale NBC. Ca-
teva dintre celelalte serii de programe pe care Ie-a creat ~i produs
au fost High Adventure (George Sanders), Nightmare (Peter Lor-
re), Starlight Theatre (Madeleine Carroll), Scramble (Bob Ripley),
M-G-M Screen Test ~i emisiunile de verificare a cuno~tinlelor Take
a Number ~i Meet Your Match.
Dupa 0 ~edere iniliala la Donahue ~i Coe Advertising, el a in-
fiintat Robert Monroe Productions, care, la apogeul operaliunilor
said, producea douazeci ~i opt de emisiuni radio pe saptamanii. Mai
tarziu a devenit vice-pre~edinte de programe ~i director al Mutual
Broadcasting System, Inc., 0 pozilie pe care a detinut-o pina la ju-
matatea anului 1956. Apoi a devenit pre~edinte al Laury Asso-
ciates, devenind proprietarul ~i directorul unor posturi de radio
din Carolina de Nord §i Virginia. De asemenea, el a infiinlatJeffer-
son Cable Corporation, unde, in cali tate de pre~cdinte, a coordo-
nat construc!ia ~i func\ionarea sistemelor de televiziune prin cablu
377
 _ _ _ _ _ _ _ ROBERT A. MONIIOE _ _ _ _ _ _ __

din Charlottesville ~i Waynesboro, Virginia - 0 pozitie pe care a de-

tinut-o pana in aprilic 1976.
Preocuparea majora a domnului Monroe, in ultimii ani, a
fost explorarea ~i cercetarea metodelor practice de invatare accele-
rata prin forme cxtinse de con~tiinla. Pentru a veni in sprijinul
acestei activitiili, in 1973 el a fondat Institutul Monroe de ~tiinte
Aplicate, care are birouri ~i laboratoare in Afton, Virginia. Cu expe-
rienta sa lunga ~i variata in domeniul sunetului, a fost normal sa fo-
loseascii acest mijloc In cercetarile sale. Unul dintre rezultatele
muncii lui a fost 0 metoda ~i tehnica de relaxare ~i de inducere a
somnului, care a primit un brevet in 1975. Tehnica folose~te un sis-
tern de impulsuri audio, care creeaza 0 reaClie de 0 anumita frec-
venta, in creierul uman. Prin aceasta metoda, acum este posibil sa
se menlina etape specifice de somn - de orice profunzime ~i durata
-Ia 0 persoana obi~nuita. 0 realizarc ulterioara in Institut a foIosit
acele~i metode ~i tehnica, sub forma de "biltai binaurale", pentru
a sincroniza emisfera stanga cu emisfera drcapta a creierului uman.
Starea de creier coerent unic, care rezulta este cunoscuta sub nu-
mele de sincronizare emisferica, sau "Hemi-Sync." Aceasta desco-
perire permite, de asemenea, controlul extern al gradului de activi-
tate a creierului - fie in emisfera dreapta, fie In stanga. Aceste doua
tipare, atunci rand sunt angajate Intr-o secventa ordonata, pentru
a obtine efecte specifice, ofera 0 cale importanta de acces catre 0
noua intelcgere ~i aplicare a gandirii ~i efortului uman. Impreuna
) I
cu alte organizalii, Institutul Monroe (acum situat in Nelson, Virgi-
nia) explorcaza poten\ialul unor astfel de metode, in toate domeni-
ile de activitate individuaIa ~i culturala.
DI Monroe, ca director executiv ~i fondator al Institutului, a
jucat un rol activ in aceasta organizalie de invalamiint-cercetare. EI
este autorul ciiI1ilor Ciiliitorii in afara corpI/lui, Ciildtorii inde-
piirlate ~i Cdliiloria supremd, publicate in mai multe limbi, in in-
treaga lume. in Romania au fost publicate de Mitura For You.
378
CUPRINS
Prolog . . .. . . . . .. . .. .. , ..... . .. . . .. . .•. .•.. _. . .. .. .. .. 5
Partea I. Tinte apropiate . . .. . .. . -. .. . . ... '. . . . . ... .. -. . 9
I. Vechiul trafic local .. . . .......... . . .. . . ....... .. .. .. 10
2. Hcmi-Sync ~ cclelalte . . ... . . . . .. .. . . ... . ..... .... .. 26
3. Programul Gateway .. . .. . .. .. .. .. . ... . .. . ... . ... . . 40
4. Echipa Explorer 1.. . ... ..... .. .. . .. ....... .. . ... ... 55
5. oi asocierl ., . ..... .. .. . . .... . .. .•.. •.. •. .•.... ... 70
6. Segue .. . .... .. . . .. ... .. .. ..... ... ··•· · ..... · ··· ·· 84
Partea a II. Tinte indepartate .. ... . ... . . . ..... .... .. . 99
7. Cercetari ~i clasificari ... . .. . . .. . . . .. .. _..... . .... . 100
8. Punctul de Contact . .... . .. . . .. . . ... .. .. ......... .. 117
9. Calea curcubeu .. .. . .. .... .. .. . .. ..... .. .. ....... . 137
10. Prjeten nou .. . .. . .. . .. . ... ..... ...... .... .... . .. 157
11. Misiune de salvare . _.. . . . ... . . . .. .... ..... . .. . .. .lSI
12. Dovezi indirecte ... .. . ... ..... .. . .. . .•... .. .. .. . 19S
13. Tratament ~oc . . .. .. . ... .. ... . .... .... . ... .. .... 208
14.0 ieqie u~ara .. .. , . .. . .... ... . . , .. . .. .... . .. , .. 219
15. Planu\ promis .. . .. .. . .. . . .. .... . . .... ... . .... ... 248
16. Reuniunea ... . ... ..... ...... ... ... .. •. . . ........ 278
Epilog: Itima clapii . . .. . .. .... .. ......... .. ..... . .. 290
ANEXA LOOSH ...... . . ' .. , .. ...... ..•.... ........ . .. 325
Anexe.......... . .. ..... .... . .. .. ·· · · · · ····· ··· ·· · · · 335
I. Experiente de extracorporallzare: Cele mai frecvcnte ,
intrebari ~i raspunsuri .. ..... .. . .. ...... .. .. . ..... 33'
379
_ _ _ _ _ _ ROBERTA. MONROE _ _ _ _ __

II. Psihofiziologia OBE de Robert A. Monroe de Stuart W.

1\vemlow, M.D., ~i Glen O. Gabbard, M.D . .. .... .. .. 345
III. Experiente de extracorporalizare: Fenomenologie de
Stuart W. 1\vemlow, M.D., Glen O. Gabbard, M.D., ~i Fow-
ler C. Jones, Ed.D. Lucrare prezentatii la Reuniunea anu-
alii a Asocia!iei Americane de Psihiatric, 5-9 mai 1980,
din San Francisco .............. . . . ..... .. .. .... . 350
Referinte .. .. ........................ _.. . ... . . . ..... 369 EDITURA FOR YOU
GJosar ................ . ........ . ....... .. .. ... ..... 376
Despre Autor ..................... . .. . .. . . .. .. .. .... 378

BUCURE~TI, str. Hagi Ghi!il nr. 58, sector 1

Tel/fax,021/6656223; 0314286724
telefon mobil 0724212695; 0724212690
E-mail: foryou@editura-foryou.ro.
monica.visan@editura-foryou.ro;
editura_foryou@yahoo.com.
site http://www.editura-foryou.ro
http://www.copiii-indigo.ro

380