Sunteți pe pagina 1din 90

:ha predd despre ,,zilele ce vor veni" zilele care sunt deJa alcl

hfrl
a apdrut, Ia sfArgitul anilor 1970. Ultimul uols al tlronlht
revizuitd surprinde invdldhrrile 9i prezicerile lui Ramtha dc er uttt
udzeci de ani, care descriu schimbdrile dramatice care urmearA, tll
iri ale nah-rrii 9i pAnd la probleme economice si politice. Rarnllrt
io(ele din spatele acestor schimbdri 9i multele evenimentc dltr
clusiv din viitorul nostru apropiat care au fost planificate cu aterrlh
oameni.
r din lucrurile pe care le-a prezis Ramtha acum trei decenll pol ll
Lte clar in multe din titlurile de stiri de astdzi, insi dupd Ramtha, rrnl
si altele. Desi viitorul poate pdrea descurajant si cumplit, Ranrlln
rn destin mai miret, care se construieste, cu ajutorul civiltzalllhtr
care iubesc omenirea: aparilia supercongtiin{ei o noud erd gl <r
rni mai evoluatd.

AFP News, Copenhaga, 24 septembrie 2008

.*7'
: 't! Jr,
Sindicatul Nafional al Agricultorilor, 11 mai 2007.
4p,
'f a,
i
Barton Biggs, Wealth, War, and Wisdom, 2008.
-.""5
;t destin aceste schimbdri despre care am vorbit de atata vreme, in
>stru se manifestd pe deplin. Mergeli 9i aruncati o privire. Ce vi se
;nuit acum nu era aga pe atunci."
,5&rf,;a.
W'-500260
str. Alexandru gnvdra, @ sc.e ap.lD
Telefon:#I6W

Descrierea CIP a Bibliotecii Nalionale a Rom6niei ,,Acestea sunt cele mai mdrete vremuri din toatd istoria
RAMTHA voastd inregistratd. Deti sunt wernuri grele gi pline de
provocdri, ali ales se tditi aici, in aceste timpuri, in scopul
_ Ultimul vals al tiranilor: profelia revizuite/
Ramtha; trad.: Laura Cristiana- -BraSov: M,M.S.
implinhii pe care v-o aduce acest lucru.
Publishing l{fffie, UIU Tututot vi s-a promis de atAta timp cd il veli vedea pe
W*ss42-a Dumnezeu in timpul vietii voastre, dar viald dupd viald nu

I. Cristiana, Laura (trad.)


z0lo vi s-a permis niciodatd sE il vedeli. ln aceastd viatd, cei mai
multi dintre voi o sdJ vadd cu adevdrat.
*rr opnnf rrg Veli vedea cum aici va lua nagtere o impdrdlie magnificd €j
2
vor apdrea civilizatii dapre care nu ave-afi nici cea mai micA
idee cd exisE. €i va sufla un vint nou, iar iubirea, pacea gi
bucuria de a fi vor curge cu gralie in acest loc binecuvantat
srnaragdul universului vostru gi casa lui Dumnezeu."

Ramtha
La inceputul anilor'80
kh n oredactare: Elena David
Titluri de gtiri actuale care confirm5 ceea ce preda Ramtha cu peste
doulzeci de ani in urm6, in anii 1980

.,Calota polard se topegte mai repede dec6t ne agteptam."

AFP News, Copenhaga, 24 septembrie 2008

,,Rdspunsuri: C6t de muJt va cre/e nivelul mdrii dacd se va topi gheala


polard. "

USATODAYcom, 21 noiembrie 2004

,,Alarmd cu privire la sldbirea dramaticd a Curentului Golfului "


The Guardian, Marea Britanie, 1 decembrie 2005

,,in lowa de EsL Ora€ul care nu se inundid niciodatd e la 4 melri sub apd."
The New York Times, 13 iunie 2008

,.Deplasarea unui jet de aer et<tinde Tropicele gi dete u le Pdmentului "


USATODAYcom, 25 mai 2OO6

..lncendii necruldtoare distrug California deSud, cel pulin o jumdlate


de milion de oameni p;rdsesc zona."

CNN News, 23 octombrie 2007

Apd contaminatd in slstemul urban: .,Acel parazit, criptosporidium, a imbolndvit


4OO.0O0 de oameni gi a pravocat moartea a peste 100 de persoane. De atunci,
au inceput reviziiscumpe la vechile uzine de tratare a apei din Milwaukee."

CNN News, 2 septembrie 1995

..Substanle farmaceutice infesteazd apa potabild a Statelor Unite. "

MSNBC, l0 martie 2008

,,Sau g;sit medicamente in rezervele de ap; a 28 de zone" din Statele


Unite.

Associated Press, 10 martie 2008


,,Expeiii spun cd nu mai este vorba de un singur caz. ci
de o pandemie de gripd ..Adevdrata ameninlare pentru republica noastrd esle acest guvern invizibil,
aviari care /ove€le populalia umand...
care. ca o caracatild u afd, se intinde in toatd lungimea sa mucilaginoasd
., Oceanele noastre sunl atacate peste tol oraful, peste tot statul j; pesle toatd natiunea. "
€i se apropie de un punct de unde intoarcerea
nu mai estepostbild. Oare putem sd supravieluim
dacd mdrilemor?,, John F. Hylan, primar al oragului New York (1918 -1925), Discurs din 26
Raportul Mother Jones, martie/aprilie 2006 martie 1922
.,Somonul Chinook dispare fdd umd.,, ,.Bush a rccunoscul pentru prima oard exislenla inchisorilor secrete in
Newyork Times, l7 martie 2O0g care sunt d4inuti suspqlii de terorism fi. .. a unui rdzboi secre! impotrhla
Al Qaeda, pentru oprirea atacun'lor inainte ca ele sd apard. "
.,Cele mai scdzute proujzii de hrcnd din ultjmij
50 sau IO0 de ani: Aparifia unei
crize mondiale a alimentelor.,' Fox News, 8 septembrie 2006

National Farmers Union, 1l mai 2007 ,,hlvestitorii disperd din cauza unei economii nesigure, care a scufundat din nou
bursa... cea mai mare cddere din 26 oclombrie 1987, care a urmat dupd Lunea
,,Oare chiar este posibil sd rdm6nem fdrd m6ncare?,,
Neagrd, crashul din 19 octombrie care a dus la o cddere cu 22,6 procente intr o
MSN Finance News, 5 martie 200g singurd gedinld."

,,Fostul pre1edinte George H. W Bush gi Bi// C/inton ii indeamnd pe Associated Press, New York, l5 octombrie 2008
americani sd a4ianeze pentru a se preg;tj mai bine. pe ei. lamitiil) gi
,,lnvestjtorii cu amdnuntul cautd addpost in monedele de aur in mjezul
afacerile.lor, penlru situalii de urgentd. "
c zei"
Departamentul de Securitate Intern5 alSUA, 23
mai2005 Marketwatch News, NewYork, 1 octombrie 2008
,.Modificarea climaticd amenintd supravieluirea recoltelor
de cartofi
sl::: cerce!;totii Fi trebuie uryent adunate,i depozitate seminte jesj de alune. Henry A. Kissinger:,,Cu NAFIA, SUA creeazain sfargit o nou5 ordin€
lu ruJej. mondiala."
sdlbalice ale acestor plante, pentru a asigura
hrana in vijtor.,,
Decision News Media,23 mai 2e07 Los Angeles Times, 18 iulie 1993

vor fi ameninrdrile acestui nou secoua ,,Pre€edintele este hoErel sd-gi urmeze agenda tdcutd da a crea o uniune nord
''care adresa bundstdrjj? Terorkmur,
rdzboaiele rellgioase sau o prdbufire a sistemrtri -' american1 din Statele Unite, Mexic Ai Canada, fdrd aprobarea poporului sau a
fin"ni..?) Congresului."
Barton Biggs, Weafth. War and Wsdom,2}Og
Lou Dobbs, CNN, 29 noiembrie 2006
..Eu ded sincer... cd instituliile bancare sunt
mai periculoase decit
armatele in formalie de luptd." ..Acum, ONU poate deveni catalhatorul "Noii ordini mondiale' spune Bush.'

Thomas Jefferson. Sczs oare cdtreJohn Taytoa Los Angeles Times, 24 seplembriel99T
1g16
,,P6nd ce uraganul Katrina sd /oveascd New Or/eans, era
clar cd, acum, aceasta era
metoda preferatd de avansare a abiectiveJor corporative,
folosirea _"_L"ra* a" ,,Acest destin aceste schitnbdri despre care am vorbit cu aga de mult timpin urmd,
traumatism colectiv pentru a se angaJa intr-o
radicald. "
modelure
"ociJd U,
)"or"*o, in vremea voastrd ajunge la manifestarea deplind. Mergeli gi aruncali o p vire.
Ceea ce acum vise pare obignuit, pe atunci nu era obignuit."
Naomi KIein, The Shock Doctrine: TheRise ofDisaster
Capitalism /Doctrina de
,oc: Aparilia capitalsm ulu i dezastrelor. n. t. /. ZOOS Ramtha
iulie7992
df

CUPRINS

MESAJ IMPORTANT CU PRIVIRE LA TRADUCERI 13

CUVANT INAINTE: JZ KNIGHT 9I RAMTHA,


CUM AU iNCEPUT TOATE ASTEA 15

INTRODUCERE DE JZ KNIGHT OARE PROFETIILE DESPRE 2012


SUNT DOAR O MARE PROPAGANDA? 27

CAPITOLUL UNU: O fereastrA c5treviitor..,.....-.......-.......... 29


Cunoagterea ili di posibilitateasd alegi . 33
Ce anume detemind destinul? .. 35
lmaginea Alter qo-ului omen irii ................ 37

CAPITOLUL DOI' Napoleon gi nasterea ,,oamenilor cenugii' 41


Magina de rEzboigi Reze:a Federald 45
Finantare sttategicd in n umele democratiei ........ .. 53
Libeftatea amenintatd de letargie fi de complezenld 56
Scena americand: pretedintele Reagan gi crashul bursei ....................... 57
Suveranitatea: o provocare pentru lumea modernd .......,,...,....,.,.,....,.... 62

CAPITOLUL TREI: Agenda oamenilor cenugii: Unica Ordine Mondiala..-.. 65


Libertatea spiritului gi alter ego-ul 69
Numdrul fiarei gi cardul de debit TL
Asa lt asupra Ma mei Naturd 74

CAPITOLUL PATRU: Iluminarea risipe5te ignoranta gi frica 77

CAPITOLUL CINCI: Combustibilii fosili, mediul


9i schimbirile PimAntuIui....................... 83
lmpactul stratului de ozon asupta naturii a6
Lupta Pdmantului pentru supravietuire . 89
Activitatea vulcanicd gi p/dcile tectonice ............ 91
Topirea calotei polare gi incdlzirea globald .. .. ...... 94
Wa(a in armon ie cu natura ................-................,. 96
I
CAPITOLUL 9ASE: PregEtirea pentru schimbare 101
Ajutor de la afte civilzalii ti sfergitul tiraniei 106
CAPITOLUL $APTE: Put4i schimba lumea,
p€ntru ca sunteti fiinle divine
111
Leclii de la maestrul
invdldtor 7l:1
Puterea clasei de mijloc ....... 727
lluminarea 125
Priorildlile principale pentru supravieluirea voastr| 130
CAPITOLUL OPT: Zorii superconstiintei ............................ 137 MESAJ IMPORTANT
CAPITOLUL NOUA: Ayutorul lui Ramtha pentru schimbarea lumii ......... 145 CU PRIVIRE I.A TBADUCERI
EPILOG: Semnificatia unica a inv6tEturilor lui Ramtha 155

GLOSARUL LUI RAMTHA 165 Aceasti carte se bazeaza pe Dialogurile lui Ramtha, o serie de
irrregiskiri pe banda magnetica Ei pe compact disc a prelegerilor qi
BIBLIOGRAFIE 779 invifSturilor oferite de Ramtha. Ramtha a ales-o pe americanca JZ
Knighi ca fiind singurul canal care si ii hansmita mesajul. Singura
limb6 pe care o folosegte penhu a{i comunica invi{iturile este limba
cnglezi. Stilul discursului sau este unic Si extrem de neobi5nuit, fiind
adesea inleles gre5it ca arhaic sau ciudat. Ramtha a explicat ca
alegerea cuMntelor, modificarea cuvintelor, conshuclia frazei qi aran-
jarea verbelor gi a substantivelor, intreruperile qi pauzele in mijlocul
frazei sunt toate intenfionate, penhu a aiunge la niveluri multiple de
acceptare gi interpretare, prezente la un public compus din oameni
proveniti dintr-o varietate de domenii culturale Si peturi sociale.
ln scopul p;strerii autenticiti$i mesajului hansmis de Ramtha,
am tradus cartea cit mai aproape cu putinla de cuvintele originale,
penhu a-i permite cititorului si aibl experienta invataturii, ca Si cum
ar fi fost prezent. Daci gasi$ fraze care par incorecte sau ciudate
penku forma lingvistici actuala a limbii dumneavoastri, ve incurai;m
se mai cititi o datd paragraful respectiv, shiduindu-vE sA surprindeti
infelesul de dincolo de cuvinte, mai degrabi decit sA aveti, pur Si
simplu, o atifudine critici cu privire la constuc$a liierara. De asemenea,
vi incuraiim si faceg comparatie Si se consultati sursa, publica$a
originali in englezi de la JZK Publishing, o diviziune a JZK, Inc., ca
sprijin in scopul claritifii. VE dorim toate cele bune qi o lecturi plScutd.

Editorul
Dragd Cititorule:

Cartea ce urmeaze sa o citegti se laieazd pe conceptele unei


vct:hi gcoli de mistere, redescoperite spre finalul secolului XX - o erd
{ c se rostogolesie inh-un materialism alarmant, in care nici biserica,

incituqat5 in propria sa dogmi qi in intrigi politice, nici qtiinla, inchisi


iu limitele materiei, nu $tiu cum s6-i facS pe oameni si fie intregi. Nu
(,stc nevoie ca gtiinfa s5-gi schimbe metodele, ci doar s5-gi lSrgeascS
:;fera de actiune; iar religia nu kebuie s6-qi schimbe tradiliile, ci, mai
clcgrabi, sa-Si aducA aminte de originile sale: Spiritul Ei semnificatia
sa primordialS. Refacerea legdturii dintre cele vizute qi cele nwizute,
in scopul aplicbrii uiile a omnipotenfei in viefile noashe de zi cu zi,
devine noua punte ficuti in mod con$tient penhu haversarea abisului
ce separE cerul de pimdnt. Acest efort se nume$te Marea Lucrare.
Academia conceptului $colii de infelepciune Sh6veche a lui Ramtha
se construiegte pe misurS ce fiecare inifiat/student devine o piatri
de conshucge individuali.
in centrul qcolii de mistere se afli ceea ce Ramtha numegte Vidul:
un vast nimic din punct de vedere material, insi totul din punct de
vedere potential - Si pe care Piiagora il numegte Absolutul. Aceasta
este esenfa fiin{ei necreate - Dumnezeul necreat - nimicul din care
iau naqtere toate potentialele. Vidul este marele nemanifestat din care
lumile efemere sunt materializate. in timp ce lumile manifestate se
schimbi gi, in cele din urm5, dispar, Vidul rdmAne neschimbat.
Aceasii esenfi eterna a fost ascunsi omenirii, deoarece omul nu
percepe decdt lucrurile tangibile, fdrd si $tie ca aceste forme sunt
I
UthtLul vals a/ tinutih;t
Cuv'nt inainle
shans unite cu infinitul. Atunci devine posibil
ca omenirea sa cunoascil
, rrrrr',lir culcatd in mormintul sbu $i vede cum, din intunericul unei
,t ,ll llri stele, apare un punct str6lucitor de lumina. Punctul incepe,
' ',
rr,,,1, :i; se deschidd ca o floare radiantS, centrul sau incandescent
' l, .1.'rL indu-se gi intinzAndu-se ca un trandafir de lumini strilucitoare,

, ,r ,, rnic de petale. Noi suntem floarea ce se desface din Sursi. Din


,,, , 1 rnoment, Dumnezeu este amanifestat - noi, voi, eu. Din acel
r,r,rrcnt, 9i noi am contemplat gi am dublat Sinele in substanll
,ltvlril)ili. Definem acum ingredientul activ al con$tiintei gi energiei,
r,,l'rczentat in gcolile strAvechi de gAndire ca masculinul etern
(,,,rrttiinta) qi femininul etern (energia). Prin urmare, aceastA uniune
l,, rlccti de congtiinte gi energie creeazi uniunea perfecie de
t,,,.,ibilitate generative Ei reproductivi, care, mai apoi, va genera lumea
'rl cscnta lui Dumnezeu, ca noi ingine. Aceasti uniune este res-
I rrrsabili de desfSgurarea lui Dumnezeu in timp, dimensiune $i spatiu.
,,

cunoaSterii gtiin{ifice, cu inferegerea ezotefica Dumnezeu, noi ingine, poate fi definit acum ca fiinla umana -
a spiriturui, arSturi de
stdpanirea lucrurilor prin voinfa, stip6nind rrn vegmdnt corporal purtat de citre Dumnezeu ca Spirit, in scopul
astfel furtunile personale
ce il separa pe om de unitatea ce-L exprimi
pe Dumnezeu ca Sihe.
,lr'a face cunoscut necunoscutul in materia lumii tridimensionale.
'irrfletul omului inregistreazA acest progres, in forme energetice
lrolografice, ca un jurnal de bord al cilEtoriei. Acest amestec de corp
, a veEmAnt, suflet ca memorie Si Spirit ca Dumnezeu, ce lucreaza intr-o
,rrmonie distincta, este ceea ce faciliteazi crearea realit6;ii. Cunoag-
tcrea acestor lucruri reprezintd cheia propriu-zise pentru via!5, de la
t:onstituirea celulei la constituirea hiperfizici a omenirii, ca Dumnezeu.
'liiada naturii tripartite a corpului, sufletului gi
Spiritului produce
lcnomenul pe care il numim mintea omului, ce construieste forme-
g6nd in jurul cdrora este modelata energia, creind lichidul realit6gi
cosmice. Omenirea, $i numai ea, este responsabild de wolu$a materiei
aflate in rid6cinile piminteqti, in scopul experimenterii fizice a
acesteia, al nagterii tuturor potenfialelor din Md, ink-o experienfe ce
poate fi cunoscuti. Acesie ganduri creatoare aduc lumile aflate in
evolu$e, inlSturdnd, treptat, acele v6luri ce acopere insugi procesul
drv'lnrtallt.

JZ Knight

1A
I

INTRODUCERE DE JZ KNIGHT:
oARE PROFETnLE DESPRE 2012
SUNT DOAR O MARE PROPAGANDA?

prezent, perspectiveJe pe care le are lumea noastri sunt


"fn
v4i, in cd mai bun caz, mai alq dacd includqn 9i 2012. Dar
nu ne lipsesc resursele de voin$, de inspiralie gi o dorinld de
a ldsa la o parte ldcomia care ne-a adus la ptepaslie Putem
sd alqem fie si ne coboram intr-o prdpastle lie sd mergem
mai departe cdtre un viitot mai luminos."

JZ Knight
I

up; umila mea parcte,2012 a dq)enit o dati de tulburitoare


nesiguranli in toatd lumea, penhu cei mai mulfi oameni. in
cea mai mare parte, fatidica dati igi datoreaza teribila popularitate
traditiilor religioase care previd un sfirqit apocaliptic al civilizafiei.
Referirile la un rizboi inspiimintitor, singeros, care culmineazd cu
un sfirgit catashofal gi de cogmar pentru omenire, apar in doctrinele
cregtinismului, hinduismului, iudaismului, New Ageului spiritual gi al
altor migc;ri. in continuare, subshatul fenomenului 2012 se infrnde
mult mai departe de comunitifile religioase, croindu-qi drum pinE la
numeroase secte, in care tonurile subiacente ale acestor profefii au
fost ,,vizute" de profefi, vizionari, oameni cu capacitefl exhasenzoriale,
mediumuri gi gamani de toate convingerile. Nenumirate ca4i de autori
cum ar fi Nostradamus, Edgar Cayce, Graham Hancock, Zecharia
Sitchin, Peter Russel, Whitley Strieber, ca sd enumerim doar cifiva,
contribuie gi ele la frica din ce in ce mai mare de o catastrofi mondialS
care o si aibd loc in 2012. Calendarul maiaq se termind in 2012, o
presupunere ci atunci va avea loc o ,,dispari$ein negru". Cartea recent6
a lui Zecharia Sitchin, The End ofDays: Armageddon and Prophecies
of the Refurnt,vorbeqte despre reaparifia Anunnaki gi despre revenirea
celei dea douisprezecea planete, poate chiar pe un curs de coliziune
cu Pdmintul. Cartea Apocalipsei din Biblie, o viziune terifiant; a
pedepsei picitogilor, povestegte cum va arita ,,sfArgitul timpurilor" gi
intoarcerea lui lisus, la o dati inc6 nesiguri. Suntem avertizali ci o
cometi va lovi Pdmdntul, ci Pimintul se va roti pe axa sa, ci va exista
o inversare a cimpului magnetic al Pimintului, ci Pimintul va intra
intr-un cimp de fo(6 ciudat din spatiu Si aga mai departe.

I proleliile intoarcerii
Sfirgilul zileloc Armageddon gi (n.1.).
Utimul vals al li,tni/t>r
I hiltoducoc dc JZ KN|GI lT
, ,'ll .rl globului, ritmul distrugerii mediului inconjuritor este evident Si
'.,'irrriutdtegte din ce in ce mai mult. AI Gore, care, impreunA cu
( r,urisia lnterguvernamentalS a ONU pentru Schimbarea Climei, a
, ,r,.ligat Premiul Nobel peniru Pace in 2007, arati ci miezul crizei se
.rll,i in relatia dintre dezvoltarea noasfua tehnologici, dependenfa de
.r r('r gia bazata pe petrol gi explozia de populafie. Alegerea politici de
,r irlnora consecinlele politice ale acestui lucru ne-a plasat pe cursul
rrrc'i coliziuni frontale cu ecosistemele planetei, care sunt intrinseci
l,('ntru a ne sustine propria viatA. Omenirea a provocat incdlzirea
,1lr>lrald qi, pe zi ce Vece, pericolele se transformi intr-o urgenfi la
rrivcl planetar. Calotele polare se topesc cu ileze incredibile. Nivelul
rrririi cregte. Munfi glaciari, care ne furnizeazE apa de biut, se topesc.
Vjrfurile de zEpadd ale mun[ilor dispar. Avem valuri record de caldure,
rrr ogane, taifunuri gi secetS. Unele plSci iectonice terestre se scufund6,

i, rr rAurile gi lacurile dispar. O ingrijorare recenta este avintul curenfilor

()ceanici ai lumii, toti legali laolaltd intr-o bucli numitd centura de


lr ansmisie oceanici global6, prin care Curentul Golfului, cu ape calde,
t urge pe Coasta de Est a Americii, apoi se une$te cu curenlii de profun-
rime, cu ape reci, din apele Arcticului de nord. Savanfii descriu aceasiS
r:cnturd ca pe o ,,pompe termohalinS" uriaq6, deoarece este actionata
.rtdt de cilduri, cit Ei de salinitatea apei. Aceasti pompa alimenteaza
fluxul continuu al curenfilor oceanici ai lumii. in prezent, efectele
incilzirii globale au diminuat echilibrul fragil al acestei pompe pana la
o capacitate de patruzeci $i nou6 la suta. Ce s-ar intAmpla cu Europa,
daci ea s-ar opri de tot? Oare ar apdrea peste noapte o paiure de
gheafi, care ar acoperi cea mai mare parte a Americii de Nord qi a
Europei? Oare am avea o noui epoci glaciarS? Savanfii sunt ingrijorali,
pentru ca acest lucru s-a mai intamplat. Dr. Ruth Curry, cercetitor
oceanograf, este foarte ingrijoratd de topirea rapidi a calotei de gheafi
din Groenlanda, unde apa dulce, rece, curge in centura de hansmisie
adiacentd, coplegindu-i in mod dramatic echilibrul delicat. ScEderea
recent; a puterii centurii pinb la patruzeci gi nou6 la suti se datoreazd
topirii ghelii din Groenlanda. Savanfii au determinat c6, in trecutul
indepirtat, acest lucru a blocat sistemul, ducand la o eri glaciard. Oare
2 suntem pregetili si se inidmple din nou aga ceva? Oare asta se va
Un adeuidr incomod (n,1.),
intdmpla in 2012?
Utimul vals al tiranilot
I
lntroducere dc JZ KNIGHT

llr crrmpdrafi produse ambalatein plastic. Nu vi pune$ cumpiriturile


ll l,rrngi de plastic. Aducefi-vi pungile voashe, din materiale ecologice,
cump6riturile in ele. Stingefi luminile atunci cind nu le folosifi.
1l 1 ,rrrre[i
I'l,rrrtafi copaci peste tot. Punefi in casi gi la birou multe plante vii, c6ci
,'lt' irrdepirteazi dioxidul de carbon din aer gi produc oxigen curat.
I ,rt cli provizii de mincare, ap5, produse medicale qi imbriciminte,
rrr,rl ales haine groase, suficiente pentru doi ani. Daca locuifi lingi
,,r r';rne, mai gindifi-vi o dat6 la problema vulnerabilitilii voashe gi a
lrrniliei voastre in apropierea apei gi luafi in considerare ideea de avi
rrrrrla intr-un loc mai inalt. Daci putefi si sipafi o fintini penhu ap6,
l,rr'cfi acest lucru qi verificali puriiatea apei. Acestea sunt lucruri
rrrlclepte, la care si v5 gindili penhu a vi imbunitdti viafa, a voastrE gi
r familiei voastre, lucruri despre care Ramtha ne-a vorbit profetic cu
rrai mult de dou6zeci de ani in urma, dupe cum veti vedea in aceasta
r arte. Sunt modificiri necesare, care vi vor imbunitifi sentimentul de

',lguran!d, sentimentul ce sunteti pregatiti. Esentialmente, aceste


.,r:himbiri sunt o investitie inh-o sigurante viitoare, care ve va aiuta se
irraintafi gi si evitali o calamitate iminentS.
Perspectivele penhu lumea noastri, in prezent lumea voash;, casa
voastri, sunt funeste, in cel mai bun caz, cu atat mai mult daci mai
punem la socoteale gi 2012. Dar nu ne lipsesc resursele de voint6 $i de
inspiratie, al6turi de o dorinfi de a l6sa deoparte lScomia care ne-a
adus in pripastie. Putem si alegem sa ne cobor3m intr-o pripastie
sau sd ne acordem o a doua Sans5, sa mergem inainte, cdhe un viitor
mai shilucitor. Depinde de noi; firi glumi, firE propagandS.

JZ Knight
CAPITOLUL UNU
O fereashd cihe viitor

,.Seattem inainte timwri groaznice, tetibile ri asta de ceva


weme. N-ali fost conttienli de elq cel pufin, in weo mdsurd,
pentru cd nu a lldmanzit, nu wa fos! foame, nu ali ldsat sd
td mdnAnce bolile aga cd, deocamdatd, totul e bine fnsE
ac6t de.tin ac6te schimbEri dapre care wam vorbit cu
a6ta timp in umd, in wanunfevadreajugela manifdarea
sa depline. Merg4l gi aruncali o privirc. Ceea ce ui se pare
obignuitacum, pe atunci erc neobignuit,"

Ramtlza
iulie 1992

HO
C-fuf aid4; si facem un toast. fucultafi cuvintele. Simfifi-le. Cu-
r-,1 \,vintele sunt ceea ce se numeste umbre ale unor emotii mai
puternice. Simfiti emotia 9i lisali-o si pitrundi. Repetafi cuvintele,
dar nu de dragul de a le repeta, ci cu o semnificafie profundi penbu
voi, c6ci prin ele il salutim pe Dumnezeu cel Atotputernic.

Din Domnul Dumnezeul fiinlei mele


intru Tatil care e in mine
vino in aceast6 zi
si-mi deschizi ochii
ca si pot si vid,
s5-mi deschizi viafa
ca sA pot se ftaiesc,
gi si-mi dai infelepciune
ca se pot sa am curaiul
si m5 schimb.
Din Domnul Dumnezeul fiinfei mele,
inhu gloria lui Dumnezeu
de-a pururea,
mereu
gi intotdeauna.
A,Ea si fie.

Vreau sdvi spun ceva. Lucrurile astea pe care vi le predau nu sunt


spuse gi nu vi sunt dezviluite ca si incurajeze frica gi tremuratul,
supirarea gi disperarea. Lucrurile acestea nu au fost create ca o
conspirafie impotriva voasha, pentru a crea frica p€ piate, nici nu
sunt date penku ca cineva si vi posede. Nimeni nu poate si vi posede,
1
Utintul vals a/ tirani/,,
O lereaslrd citre viitor
decit Dumnezeu care e in voi $i alter ego-ul pe care il posedati voi, care
permite altora sa va ia suveranitatea. Acesta e un mesaj care, cu
ExistA multe niveluri care sunt implicate in acest nivel demonstrativ
numii viafd. Multe dintre ele sunt dincolo de cuvinte. Nu pot fi rostite,
siguranta, nu este dat unui spiritualist care are cine
Stie ce afacere de iar daci ar putea, voi nu afi putea si le infelegefi. Aceste momente pe
hocus-pocus. Cu siguran!i, nu e un mesaj pe care il dai unei entitifi
care voi Ei cu mine le pehecem impreuni vor fi penhu ca voi s6 inlelegeli
care se ascunde in spatele unor mantii spirituale nu are curajul si
Si cuvinte care vi vor permite si inlelegeti schimbari. Vor fi la fel. Nimic
trAiasce in lumea real6.
nu va fi oprit din ceea ce poate fi spus, iar voi veti reacliona la ele dupi
Acest mesaj, in aceastd zi, este dat ca gi cum ar fi o fereastrd de pe
cum alegefi.
care s-au tras la o parte toate perdelele, ca si putefi si vedeti orizontul
indepSrtat, iar cAnd iegiti pe uga colibei voashe, sa
$titi unde mergeti,
penku cA pana acum, foarte putini dintre voi afi gtiut unde merge$.
Pur Ei simplu, era o chestiune de a hii in ceea ce se numeste o congtiinle Cunoagterea ili dd posibilitatea sd alegi
socialS gi de a spune ,,Vai, asta e tot ce poate si fie,,. Aceste inv66turi
sunt pentru cei maturi intru Spirit. Esie o infelegere aplicabili insegi Dreptul de a alege este dreptul inalienabil pe care il are fiecare
existentei voastre. Cu siguran!5, nu e ceva pentru iocuri de copii, cici entitate, dotat6 de creatorul ei cu liberul arbitru. Liberul arbitru este
wemurile acelea s-au dus. capacitatea de a alege $i, din acea alegere, de a instiga cocrearea cu
Dorinfa de a avea aceastd cunoagtere spune multe despre cine eternulSunt, cu Principiul Mam5r4at5, cu Dumnazeu Atotputernicul,
sunte$. Reflectd asupra voastri faptul c6, orice ar fi in viitor gi chiar in cu tot ce este totul. Liberul arbihu este ceea ce vi deosebegte de ingeri,
ceea ce se numeste Acum, veli avea ocazia ca, prin alegere, si Iuati cAci voi inhuchipafi misterul tuturor formelor de viafi gi un suflet care
deciziile corecte, care sunt importante pentru darul pe care l-afi numit a fost insuflat in ceea ce sunteli, pentru a evolua prin procesele numite

viafi. Curajul este cu adevirat imanent in ceea ce se numegte viali o alegere. Tot ce alegeli si facefi, faceli, iar instrumentul acela se
Dumnezeul care v-a creat, care este in interiorul vostru qi in afara numegte alegere in suflet. Fiecare dintre voi va auzi aceste lucruri, in
voastri. Alter ego-ul nu are curai. El are doar scuze. aceste zile, in ritmul voshu, Si totugi cunoagterea ve este dati doar
Nu toti o sd vi amintili tot ce predau, penku ci veli avea o tendin(i pentru ca voi s; puteti sE reactionati dup6 propriile voashe alegeri.
si inviluiti in ceata tot ce nu wefi s6 qtifi de fapt, e vorba de alter ego, Asta este zeshea pe care o aveti de Ia ceea ce se numeqte Dumnezeu,
care lillreazd ceea ce duce la fiinfa interioari, astfel cd vefi avea lacune Principiul Mamir/Tatd, care se afl5 in voi, dreptul vostru de a alege
de memorie. insi cei mai mulli dintre voi veli infelege unul dintre cele mai mari daruri pe care le aveti, iar cAnd pierdefi
Si veti avea o
viziune clari despre ceea ce urmeaz6, nu numai in acest plan, dar libertatea, atunci ali pierdut dreptul de a alege. Pini la acest moment
inevitabil qi in propria voastrA micuti lume intimi. din timpul vostru, aceasti alegere poate fi activatA.
Toate cuvintele mele sunt doar vorbirie qi sigur c6 am fost criticat Nu trebuie sd credeti sau s6 acceptali ceea ce spun eu aici. Pute$
pentru vorbiria mea, dar asta este pur gi simplu o reflexie a voastr6 gi si spuneli: ,,Asta nu e deloc adevirat pentru mine" qi n-o si fie. Pute$
a ceea ce infelegefi voi. Vorbiria e acolo doar ca sa descrie realit;ti. si alegeli si spunefi: ,,Asta nu exist6" qi n-o se existe Si tot o s5 fiti
Cuvintele schilodesc in disperare emo{iile, dar cuvintele care sunt date iubi$. Tot sunteti importanfi, indiferent care e alegerea voastr6. Vefi
vor avea un foc viu, al lor. Aceste cuvinte care sunt atat de inhepitrunse alege si reacfionali la invafeturile mele in funcfie de locul in care vi
cu destinulvor avea o revelatie qi se vor manifesta, deoarece cuvintele aflafi, in dezvoltarea voastri gi de realitatea pe care o alegeli. Alegerile
evoca pur qi simplu viziunea interioarS, pentru a vedea ceea ce nu ati va permit s; evoluati sau sd ramane$ blocafi pe cale, lucru pe care mulli
vizut de acolo. Se int6mpli mult mai multe decAt poate fi pus in cuvinte. dintre voi l-afi experimentat. Alegerile va permit sd aducefi wolulia
acasi, unde ii e locul, iniuntrul vostru. Ceea ce vi se di aici s-ar putea
Utimul vals al titanilot O lereash d ()dtre viilal

se nu corespundi propriului voshu adevir concis. poate cA nu - veti in alter ego-ul vostru $i viata voastra nu e decdt o repetare rapida a zilei
da voie si corespundi gi e gi asta o alegere. Vreau si gtifi c6 nu sunte{i de ieri, atunci afi ales si trii{i intr-o atitudine repetitiva, care re-creeaza
obligafi si reactionati sau si facefi nimic din ce vi invif aici, iar daci mereu ziua de mAine. Puteli sa dovediti c5 miine o si vind? Puteg si
vecinii voshi o iau razna gi va spun c6 cel mai bine ar fi sd facefi asta, dovedifi cd momentul ,,peste doua siptdmAni" o si vini, folosind altceva
sau ci o sd vi pari riu, tot alegerea voastra e. Folosifi-o in tot ce aflafi dec3t calendarele voastre? Trebuie sE vin5, pentru ci aveti atatea intalniri
astSzi. care contati si aibd loc peste dou5 siptdm6ni. Aga gtifi ci vine acel
Voi afi ales aceste invataturi. Putefi si alegeti daci si vd fie frici moment, dar din aceasti clipi, nu se poate dovedi ci acel moment va
sau si invSfafi. Frica este cea care tine paznicul la poartb, ceea ce se exista. in doui siptimini de acum inainte, in viata voastr;, se va
numegte alter ego-ul vostru, care vi men{ine intr-un tipar de viafi. manifesta destinul vostru intim, conform atitudinilor voastre emolionale
Puteti sd alegefi si avansati conform cunoagterii sau si o lisa$ s6 vi pe care le-ati inhezdrit astizi. Viata voastra se va schimba in doue
slibeascS. Putefi si alegefi sd o folosifi in via{a voastri sau si o lisafi siptbmini, din cunoaqterea lSrgiti pe care o primifi in aceasti zi, cici
deoparte. Deqi sunte$ carne Ei oase gi suntefi gi foarte firavi, c6ci atunci cAnd v6 lirgifi realitatea qi vi lirgig percepfia, se lirgeqte gi destinul
sentimentele voashe pot sd fie rdnite ugor, la fel cum o mici zgirieturi pe care il manifestati.
inh-un fesut vi face si singerap, sunteti totugi divini, cici voi sunteti Fiinfele umane sunt chiar foarte nestatornice. Sunt creaturi
ceea ce se numegte gloria omeneasci a Iui Dumnezeu. Depinde de voi alunecoase. Regulile karmei, ale picatului etern gi toate aceste elemente
ce vefi face cu ceea ce aflali aici. Ceea ce vi se d6 este cunoagtere, aga care apa4in unor invifeturi limitate apa(in unor infelegeri limitate,
cum e vdzuti. Cuvintulviu se va manifesta, c6ci cuvintul viu este deja pentru ca, prin alegere, pog s5 te rizgAndegti in orice clipi - lucru
in chinurile facerii, citre manifestare. Multe din aceste Iucruri pe care care iti schimbi destinul. Destinul este clipa, este Acum, aga cum este
vi le predau se intAmpls deja qi multe altele se vor mai desfigura, in vezut acum. Daci te trezegti dimineat6 9i schimbi toati atitudinea a
urma acestora. cine egti nu mai egti o pisicufi mucoase Si speriat6, ci te treze$ti curajos
in esen[6, timpul este o iluzie, iar cei care nu percep nevizutul ca un urs gi cu o cunoagtere interioara noua, atunci momentulAcum,
sunt, fn esentd, nigte ipocrili, pentru ci ei adori timpul. Ei triiesc dupi destinul tiu se va schimba, Sunteli foarte flexibili. Viegle voastre sunt
ceea ce se numegte ceas, fie ci e vorba de un ceas de apd, de o clepsidrb foarte flexibile. Totul se bazeazd pe alegere. Nu e mai mire! si iubegti
sau de un ceas mecanic. Penhu cd timpuleste iluzoriu, elnu este vbzut dec6t s6 uriqti? Nu e mai m6ret sa ierli decit sd te rizboieEti? Totul
ca un adevir absolut, deoarece iluzia fluctueazi in funcfie de cei care depinde de alegere.
creeazi iluzia. Ceea ce vi se di in aceasti zi este vizut in moment, a$a
cum este vizut acum. Mulfi dinhe voi inheba(i: ,,CAte zile mai am? Si
fac lucrul acesta azi? Ar fi trebuit sE il fi ficut ieri?" Ceea ce vi se va da Ce anume determind destinul?
se va baza cu atat mai aproape de cadrul voshu temporal, cu cit simfifi
ci aveti nevoie sb se bazeze gi va fi vazut in acest moment, aga cum Momentul acesta este rezultatul unei clipe de acum doui
este. Astfel ci se calculeazi din acest moment. siptbmini, din trecut, care sa inchegat. Asta a creat acest moment.
Tot ce exista acum este produsul unei fo(e creatoare de ieri: Omenirea, ca intreg, funcfioneazi pe acelagi principiu. Nu suntefi
gAnduri, atitudini, dorinfe, weri gi chiar alegeri. Ceea ce se numeste diferifi de frafii vogtri care triiesc qi igi fac treaba, dupi cum s-ar spune.
destinul manifestatin raport cu drama omeneasca, cu elementul uman, Sunteti ca gi ei. Destinul rasei cmene$ti este un destin manifestat pe
este manifestat in vietile voastre in conformitate cu alegerile pe care le baza aiitudinii colective a fiintei umane. DupE cum se vede in aceasti
faceli pe baza atitudinii colective pe care o avefi. Dac6 sunteli blocati clip5, omenirea igi manifesid destinul in fluxul temporal, conform
lr

Ultrrtu I v.ls .l !tr,uttl"t () lcrcnshi cJtre viitot

atitudinji sale de acum. Deci, cum putem sa vorbim despre viitor'/ Este ,,rlc din trica Si din dogmele superstifioase care v-au flnut
in ignorantS'
., ,
greu sa precizAm zile sau momente. Si vorbeEti despre viitoru I omenirii ( , i (rare vor supravietui acestor lucruri care vin sunt cei care sunt
este simplu, pentru ca, oricare ar fi aiitudinea sa colectiv;, ea produce rr r r1r rrternici!i prin cunoagtere'
destinul manifestat in viata tuturor.
O si abordez drama omeneasci, distrugerea omului Si a naturii
de citre om. Aceste lucruri care se vAd in drama omeneasci, care vor Imaginea Alter ego-ului omenitii
fi in peisajul vbzut de la fereastra voastri, se 6azeaz6 in intregime pe
migcarea colectivd a omenirii din aceasti clip6. Ele se bazeaza pe ctearea alter
Am abordat ceea ce se numeEte birbatulgi femeia 9i
obiectivele pe care le are omenirea in acest moment, obiective care , 11o ului. Motivul pentTu care omenirea e blocatE
in tiparul ei repetitiv I

sunt in curs de manifestare, cici ceea ce simtiti qi adopta$ in aceastS ,'rto .a u creat alter ego-ul. Alter ego-ul este ceea ce se
numegte i

pe care l-au
Anticristul. Este numit riutatea omului, tiparul familiar
zi, aceea este legea.
Previzibilitatea iubililor vogtri fra$, a omenirii, este simplS. Degi timpurile mele El a devenit imaginea'
lrarcurs toli oamenii' incb din
are opfiunea sb se schimbe in orice clip6, fiinla umani, in cea mai
iclcntitatea, iar aceasti imagine 9i identitate trebuie
hrinite in mod
mare parte, este singurul lucru care nu s-a schimbat in acest univers in .,ingular mereu Atunci cSnd b6rbatul Ei femeia triiesc prin alter egeul
permanentd schimbare, care merge mereu inainte. Natura este lor pentru a-Ei
lor,"ei i9i neagi divinitatea lau o parte din divinitatea lr
splendoarea lui Dumnezeu in evolufie, in permanenta schimbare, pistra un aspect bun' pentru a face tot ce
-entine puteiea, pentru a-5i
mereu inaintdnd, firi si atingd weodati perfecfiunea, cAci asta se trebuie' insi divinitatea ll
trebuie, a vedea iot ce trebuie, a trai aqa cum
nume$te o limitare. $i totugi, in acest univers mereu in evolulie, existS
care e suprimati este marele ego' care este Dumnezeul -diniuntru'
o specie care refuz6 sd evolueze, fiinfa umani, gi face asta din cauza de 35'000 de ani'
Aceasta este stagnarea sufletului, care nu a evoluat
lnc
lbtul este investit in sustinerea imaginii
.
I
Vom aborda previzibilitatea gi destinul manifestat al fiin{elor umane lucruri pe
Atunci cind tTaim pentru o imagine, existi anumite
ca intreg. Asta afecteazi mai profund ceea ce suntefi, pentru ci destinul
caretrebuiesilefacem,pentrucaimagineasir;miniviegiinstare I
anumite lucruri
manifestat vd va schimba radicalstilul de viafd. Aga gi trebuie. Natura,
buni. Pdni nu demuli, omul credea ci trebuie si faca
prin evolufie, este intr-o migcare de inaintare pentru totdeauna, care
ca si devini birbat, iar o femeie credea ci nu
poate sa supravietuiasca
este determinati cu usurinta, dar firi timp. Natura se deplaseazd
decitficAndanumitelucruri,astfelcisupravietuireaeieraasigurat6
inainte, in ciuda stagnarii fintei umane. Si vorbim despre voi gi despre imediat qi alter
prinir-un UarUat. inlelegind evolufia sufletu)ui' infelege$
frafii voEtri qi s6 vedem de ce schimbirile, zilele carevor veni, vin mai ego-ul gi locul pe care il are el, pAni in zilele de
asllzl
rapid gi de ce vor avea un efect gt6 de profund asupra a cine qi ce este rispunzitor
Genul masculin, in impulsul pentru schimbare'
suntefi gi, da, asupra locului in care triili 9i muncili. Refinefi c6 aceasti economic 9i ceea
pentru ceea ce se intimpla in lumea voastri la nivel
infelegere este cunoaqtere. Alegefi si infelegefi, c;ci printr-o privire qi la rizboi'
ce se intimpli in lumea voastri cu prlvire la foamete
prin aceastd fereastra, putefi s6 vi schimbali direcfia gi calea gi putefi a fost nevoie ca
Creindu-se separarea de femei, cu eoni in urmS'
s6 supravieluifi prin toate astea. pentru ci Dumnezeu'
birbatul si nu aibi nicio asociere cu o femeie'
Subiectul supravietuirii este imperativ in zilele ce urmeaz6, pentru
Laurmaurmei,erabirbat,fiulluierabirbatqis-aspuschiarqidespre
cei care sunt pe propria lor cale gi care inainteazi in aliniere cu natura,
Sfrn,ulDrhciesteb6rbat'Dupiinlelegereab6rb6teasc6'barbafii
penhu a supraviefui multelor lucruri care urmeazS. Aceastd cunoagtere acolo doar ca si
erau divini in mod suprem, pe c6nd femeile erau
vi d5 oportunitatea sa supravietuifi la toate. Vi di gi iluminare gi vi ,fulnu."i Si putnuu si obfini divinitatea numai prin rugimintile
sotilor
O lereastri ciilrc viitor
Utimul vals al tiranilor
kece mult, pane ce vor uita ci ai ficut ceva ASa ca trebuie si ie
duci 9i
lor cdtre Dumnezeu. La birbafi a inceput sa apara o car actetizare reline cb
sh mai cucereEti 5i trebuie si menlii totul' ca si te glorifice; 9i
distincti atunci c6nd femeile au inceput si fie considerate lipsite de
acea glorificare e suprimat; de alter ego' Alter egoul tiu sti
ca un
suflet, in aceste wemuri de demult. Birbalii, din frica de reflexie, trebuia in
paznic al sufletului gi al subcongtientului tiu' Nu pemite si se aqeze
s5-$i preia anumite capacitifi emofionale, care sd le permitS si fie
suflet nimic din ce nu se pohiveste cu imaginea lui Cu alte cuvinte'
s6
exaltati, dar separali totugi, de femeile lor. Toate aceste emotii care deaici!"'
tormeazd imaginea sunt suprimate in corp. Bdrbatul nu avea voie si vi se spuni ci sunteli iubi$ alter egoulvostru va spune: ,,Fugi
iar mesajul nu aiunge niciodati la sufletul vostru' El nu las6 in suflet
plingi sau si arate compasiune Si gingegie, pentru ca, daci ficea acest asta afi
lucru, ar fi fost considerat slab gi, ca urmare, ar fi fost considerat femeie, decdt ceea ce se potrive$te cu imaginea lui, in fiecare viafd' De

despre care gtim cu tofii cE nu sunt considerate divine. Penhu ci birbatul


fost atita weme pringi intr-o rutini.
hebuia si fie un realizator, un invingitor, nu putea se fie un egec; egecul
indica o femeie. Birbatul a inceput s5-gi dea seama cl datoria lui era
nu numai si-gi lase siminla in lume, dar gi si vadi de treburile lumii,
astfel ci birbatul a inceput sa creeze o imagine in care pofta lui de aute
realizare ar fi puterea supremi.
Degi asta se intimplS inci de acum 35.000 de ani, in fiecare viati,
ftecare generafie cimenteazi separarea dintre birbafi gi femei gi imaginile
acestora. Realizarea supremS a birbatului in imagine a fost si nu
iubeasci. Realizarea lui supremi a fost si aibi putere, cAci aceasta
didea putere imaginii lui 9i ii didea credibilitate. Chiar gi invdldturile
lui Dumnezeu, in multe feluri, au separat birbatii de femeile lor. in
timp ce realizarea supremi a unei femei ar fi ca birbatul ei perfect si
o iubeasci, realizarea supremi a acelui b6rbat perfect in imaginea Iui
ar fi afacerile gi puterea, nu femeia. Acum infelegeli de ce birbatii igi
hatau afacerile cu lejeritate gi se tivileau toate ziua in fin. Pentru ei,
asta nu insemna nimic, doar satisfacfie sexual5 gi eliberare de putere,
putere fruskatS.
Pe misuri ce au inceput sd heacd secolele, imaginea aceasta a
devenit din ce in ce mai puternica. Birbatul era regele gi birbatul era
rizboinicul. Birbatul era cuceritorul qi intotdeauna crea rizboaie,
adesea folosindu-l ca scuz6 pe Dumnezeu, pentru a putea sd linigteasci
acest alter ego, aceasti uriage imagine conform cireia hebuie si
hEiasc6. in fiecare viaf6, obiectivul acelui suflet era si obfind putere.
Nu era iubirea. Iubirea nu are loc in alter ego. Dumnezeul diniuntru
acolo se afli da, nu in imaginea care se suprapune peste voi toti.
Daci dwii cuceritor gi cuceresti un alt cuceritor, atunci ai putere,
dar ea e aga de trecitoare, pentru ci masele sunt nestatornice Si nu va
CAPITOLUL DOI
Napoleon gi nagterea
,,oamenilor cenugli'

..Pdnd in 1920, oamenii cenugii ajunseserd sd aibe


dou4sprezece familii. Ei erau cei care delineau bdncile
intemationale fi, literalmente, intreaga Elv4ie. Ei erau cei
care fdcuserd rqula cd aurul nu mai en comod de purtal cu
sine, Ei erau cei care creaserd banii de he ie. Ei creaserd
Banca Londrei, Ei delineau Banca Londrei, Ei au creat o
Rezervd Federald malbrd in fiecare lard imprtantd, unde
pereau bani dupe cum voiau gi in funclie de ptanurile lor de
putete-"

Ramtha
noienbrie 1987
irbafii au continuat si se lupte, sb formeze guverne, si
g3 Iormeze regale, adesea in numele lui Dumnezeu gi aga a
inceput teroarea cuceririi unei liri de cihe alta Ei mizeria umana care
a existat weme de 35.000 de ani gi, mai recent, continui de gase mii
de ani in timpul voshu. Ceea ce era important pentru cuceritor era si
prade gi si caute comorile victimei sale. De aceea veli gesi comori
stravechi peste tot, in lume, afigate cu atita mindrie artefacte strirrechi
care stau in mausolee, piese cenhale ale unor autostrizi, iar ei le privesc
cu atita mAndrie.
da, da, acela era acul Cleopatrei."
"Da,
$i toati lumea spune: ,Oh, nu-i aga ci e minunat? E fantastic. E o
operi de arti."
Dar nimeni nu inheabi: ,,$i cum a aiuns la noi?"
Deci comorile furate erau onorate ca realiziri- Asta ince mai odsta
gi azi. Asta a devenit prada unui regat stepanit Si cucerit. Iar priditorii
erau foarte drep$. Porneau la rizboi, cucereau, stipSneau, iar faptul ci
aveau un drept si faci asta mai e valabil gi astizi. Nu e nicio problemi
se asaltezi mormintul unui rege gi si ii iei comorile, in numele istoriei-
Nu inseamni nimic sa asaltezi un templu ingropat Si sa ii iei toate
comorile. Pur gi simplu, aga stau lucrurile.
futa a continuat o weme qitoti regii au avut intotdeauna tot aurul
de care aveau nevoie ca si mirgiluiasci gi si ocupe orice pozi$e.
Erau foarte bogafi. In cuceririle lor, ei luau de la oameni pimintul,
defrigau pEduri gi plantau griu, grine gi tot ce putea sa produci
pimdntul. Apoi, violau pim6ntul gi luau recolta, pe care o trimiteau
terii care cucerea, si-i hrineasci hoardele gi gloatele la piaf5. Politcienii
t\
I llritnl val.,;.1 tu.utiLt N't1x-'lt,vt;t rt,tlluo) - oattto)ilot cenuJtt
-
trebuiasi find gloatele muJlumite, si Ie find stomaculplin Ei si lc distrczc r,,,i,r si faci acclaEi lucru, era important si nu aibi credinli fafi de
3
mereu, pentru ci era important sA aibd voturi, atunci cand asta a ajun , rrrr io !ari, ci doar s6 fie acolo 5i si satisfaci nevoia
care si ii fie
si fie la mod6. $i atunci, ce s-a intamplat cu pamanturilp unora clirr Acest prim om cenuEiu anume nu avea nicio femeie
aceste l6ri exotice, de care nici mdcar nu ve veF aminti Si care, odinioari, 'lr ,r11ii gi pe care
si o iubeasci, dar avea fii, comoara lui' prin care
r r r r5lcnirea lui avea si continue 5i
a continuat Acest bdrbat vedea o
erau acoperite de p5duri strivechi gi de comori dup6 care se sdpa a5a
wea bani
de atent, ca sa nu se tulbure pSmdntul? Au fost devastate de-a lungul rl ,rlizare a bogifiei supreme in alter ego-ul sau Nimeni nu
bani, ci mai degrabS' pentru ceea ce pot ei si facir'
Pentru
timpului de cuceritori, de regi. Tot ce avefi acum sr rrt nigte zone care 1,r'rrtru
era cheia
arati ca niqte deEerturi, p6minturi aride, dar care atiSdatd erau piduri rr rrginea acestui om cenuliu inciPient, acumularea de bogilie
r

bogate. , ,rr" dnr.uiu ugu putere. Nu banii erau cei care implineau aceaste
"ahe om cenuqiu
Acestea au continuat o weme, pinS ce a ap6rut aceastd minunati rrt,voie. aceasti imagine; puterea o implinea Acest minunat
entitate numitd Napoleon. inainte de el fuseseri tofi Cezarii $i nu fusese .ri dintr-un profit al unei inveshtii' ce ar putea sa
r dat seama cur6nd,
neaparat nevoie s6 faci rost de finanfare pentru un marg. Pur qi simplu, |rcreze de ambele impotriva mijlocului 9i aga a fecut A aiuiat o
pi(i,
Polonia'
ei porneau margul gi luau ceea ce le trebuia. insa iaia-l pe acest mare 1,rri numitd Aushia $i o lara numitd
la toli cei
cuceritor, cu vise de glorie qi de revigorare a (irii sale, care sd fie Curdnd, acest om 9i fiii sii adunau un profit frumos de
( are erau implicafi in weun conflict Considerau ci era in beneficiul
lor
proeminenta in lume in acele timpuri, insi fara lui era faliti din cauza
qi
oamenilor, a gloatelor, care risturnaseri aristocrafia qi, ca urmare, .,i genereze conflicte, deoarece' cu cat puteau mai mult sa faca asta
scipaseri de tot sAngele nobil care exista in fard la acea vreme. .,i hrineasc6 alter ego-urile unor regi lacomiSi ale unor cuceritori lacomi'
Mullimile 'invinovdfeau nobilii pentru sArecia lor profundi qi aveau (:u atatprofitau mai multSi cu atat deveneau mai puternici' Unuldintre
dreptate. cfectelesecundarealeacesteiputerieracapacitateadea-qipunefiiiqi
Cu alte cuvinte'
Acest cuceritor, Napoleon, a apdrut ca si-qi ridice preaiubita tara oamenii pe care ii delineau in pozilii foarte influente
atunci
din noroi; $i iat6 un oportunist care vede cd poate sd ciqtige financiar daci regele spunea: ,,Nu, ii dau asta veriqorului meu de-altreilea"'
ce picat' pentru cE
desiul de bine finanfAnd aceastd entitate gi mar5urile ei. El ii di lui acest om cenugiu, bldnd Ei ingrijit, spunea: ,,Ei bine'
Napoleon un imprumut substan(ial, ca sd meargd gi si cucereasci gi cuchiarsim|eamcdindividulistaarfificutotreabisplendidSqi,qtii'
rog si imi inapoiezi
apoi s6-qi pl6teasci daioria cu prada pe care o aduce. Refinefi cd femeile cum nu se poate si rimdni a5a, chiar va trebui si te
tot ce imi datorezi." Desigur, regele avea sd se rehaga'
rdm6neau acasS; bdrbalii mergeau la marg, iar cifiva dintre cei slabi sa-Ei mu$ie
din dinfi qi sd se
rdmineau in urmi gi aveau grijE de femei. Cu prima cucerire a lui unghiile, sd le mestece putin, sa injure, si scragneasci
facb treaba asta "
Napoleon venit $i na$terea a ceea ce numim oameni cenugii. Entitatea
a intoarcd gi si spunS: ,,Oh, mlar plScea ca omul t6u si
de la care Napoleon ficuse rost de bani sau de aur a pus bazele unui
sistem minunat de aprovizionare qi de finanfare a cuceririlor, cu un
profit foarte frumos. S-a dovedit a fi o afacere foarte lucrativi.
Un lucru pe care l-a infeles acest finantist timpuriu a fost ci, pentru
a face acest lucru, nu putea sa jure credinfi niciunei firi. Cur6nd,
afacerea lui a inceput s6 se intind6, iar el qi-a dat seama ci, pentru a fi
un intreprinzetor, pentru a stabili finanteri pentru oricine altcineva care
Ullirnul vals al |it.1ni/or Nt1tole,.tn j naSterea ..oantenilor cenugii'

De pe wemea acestui cuceritor, influxul de oameni cenu$ii a crescut r rr rui rSzboi, o creau ei cu orice pref. Relineli ca aceste familii nu erau
Si, cu toate acestea, ei EFau tinut puterea printre ei gi familiile lor. Au r'rcdincioase niciunei teri, niciunei legislatii, nicjunei convingeri
inceput sd infiinleze benci. Au inceput sa influenteze guverne. Au inceput r cligioase. Erau pe cont propriu, ceea ce le permitea sa face toate astea

si-i influenfeze pe regii acelor guverne, pe conducitorii acelor guverne. r lcstul de frumos.
Cei care nu jucau jocul lor igi vedeau po(ia de aur tdiati qi relatiile cu
in 1857, in toati Europa, in alte locuri din lume 5i in locurile de
alte !5ri intrerupte, relatii care, p6ni atunci, fuseseri deschise. Totul
irrceput ale acestei tari, dinastia Rotschild a pus acei indivizi in pozi{ii
incepea si treacd prin puterea aurului, in marea tirfd numitd Europa.
clccizionale importante, care erau acordate sau erau credincioase familiei
r;ale. in 1857, a fost o intdlnire la Londra. Acolo, au pus la cale toate
r 6zboaiele care aveau sa aib; loc in Europa qi in aceastS !ari, pAni la al

Magina de rdzboi fi Rezerva Federald Doilea Rizboi Mondial, ultimul rbzboi pe care l-au plSnuits.
Aceste familii sunt qi aceleagi persoane care au creat revolutia din
La inceputul secolului al nouisprezecelea, un mare b6rbat a lara voastra, in rAzboiul dinhe popoarele din nord qi cele din sud. E un
mo$tenit acest minunai plan de afaceri gi activitilile de inceput ale adevdr. Cei afla$ in coalilie cu producatorii de munifie, care nici ei nu
oamenilor cenugii. Numele acestui om in anii 1800 a fost Rotschild. crau credinciogi niciunei lari, au creat revolutia care a izbucnitin aceasti
Re{inefi asta, pentru ci din aceasti familie veli incepe si vedefi ce far6. A fost manipulat6. Nordul voia bogilia Sudului. Nu avea legAture
anume firdrniteaza egalitatea fiintelor umane din toati lumea. planul a cu inrobirea fiintei umane. Asta a fost doar o scuz6. Sclavii deja luptau
continuat in mAinile sale, ale familiei sale qi ale celor care au fost alegi s;-Si capete libertatea, cu mult inainte si izbucneascd aceasta revolutie.
si lucreze cu el, iar ei au inceput sd controleze Europa.a S-a ficut pentru a controla bogatia Sudului.
Ei au creat dictatori din oameni obi$nuiti, hrdnindu-i prin alter Lincoln a fost un mare rege, weau sa gtili, gi n-a mai fost altul ca
ego-ullor. Au creat asasiniri. Au creatvinovdtie, rizboaie gi disensiuni, el. De la alegerea lui in aceasti !ar6, el s-a striduit s6 se debaraseze de
totul pentru putere qi pentru bani. Banii le aduceau puterea, pentru banii care veneau in aceastd lari s6 cumpere din Europa, in scopuri
ci fiecare om avea un pret qi fiecare regat, cu siguranti, avea un pret. economice. $tia $i ceea ce se creeaza pentru a intoarce fratele impotriva
incd din wemea lui Napoleon, fiecare rdzboi a fost manipulat, planificat fratelui. S-a straduit cu disperare si facd in aga fel, incat oamenii din
gi finanfat de oamenii cenugii qi de familiile lor. Dacd nu exista ideea
aceasta tara sa-Qi delini propriii bani. Cind a luat decizia ca tara s6-$i
tipEreascd propriii bani, fdrd dobindS, pentru suveranitatea poporului,
a
inregistriri ale conspiraliei Rotschild pentru ordinea Si dominaija mondial; dateaze
a fost eliminat, pentru ca reprezenta o amenintare pentru un sistem
inc5 de Ia formarea societetii secrete Illuminatr. de citre Adam Weishaupt. in 1776, se
presupune chiar Ia c€rerea familjei de bancheri Roischild Planurile lor secrete au fost deja bine inrddicinat in Europa, care,in prezenl, controla economiile
d€zvaluite d€ la bun inceput. cdnd Jacob Lanz, un curier care ducea instructiuni d€taliate lumii gi, cu siguranfa, $i pe ale acestei noi, proasPete naliuni. Nu un
ale planului. pe drum inspre Silezia, a fost lovit $i ucis de fulger, in 1785. Ordjnul s-a
nebun l-a distrus pe acest om minunat. Ci un asasin cu experien!4.
ascuns in spatele francmasoneriei, iar planul a supravietuit Complotul pentru instau-
rarea unui singur guvern mondial care s; implice familiile de bancheri Rotschild apare din Banii au continuat si curgi in aceasta tard, ca sa o sprijine, Prin int€rese
nou, foafte detaliat gi documentat. la Myrcn Coureval Fagan (1887-1972). celebru dramaturg exterioare.
american. actjvisi politic Ai producator de filme Ia Hollg.v;ood. El aduce comploiul in
actualjtate. prin piesela sale Red Rainbow (Curcubeul toSu) (1915), Thieves paradise
(Paradisul Hot ot) (1947)Siprin discursul s;u ju rnalistic: The llluminati and the Councitof 5,,intre 1859 qi 1671. el [generaiul american A.lbert Pike] a elaborat o schiti militard
Foieign Relatians (llluminali fi Consiliul penttu Relalii Externe. n.t.),inregistrat in anii '60. pentru rizboaiele din lumea a treia !i Pentru diverse revolulii in toate lumea. care.
in acest raport. el spune,.,in mod natural, familia Roischild a finan(ar acea operaliune qi
considera el. aueau sa avanseze conspiratia la stadiul ei final. in secolul douizeci "
fiecar€ razboi de atunci inainte, incepand cu Revolulia Francez6 "
Myron Fagan- op. aZ
F

Ulintttl vals lit anihn N,t/','l r.'t) :i t t,tfl(t I)tt t\tltt.tit/ot'(\lttl.ii

Acest prim rizboi, numit Marele Rizboi, a fost creat Ei finantat nu (),rrncnii ccnugii defineau cea mai mare parte din mass-media Defineau
numai de bancherii din aceasti fard, dar 9i de bancherii din Anglia qi l,,,ric ziarelc ai le spuneau ce sd publice penhu cE era important
Si ce nu,
din EIve$a, penhu a manifesta mult agteptatele taxe pe care aceiti oameni ,,,r clcfini controlul qi asupra a ceea ce citeau oamenii' Au continuat qi

voiau sd le impuni americanilor.6 ', ru lansat intr-o campanie de media pentru acest r6zboi, legat6 de
Rizboiul a fost creat ca si vi implice pe voi. A fost creat pentru a lratriohsmul acestei [ari, iar cei care nu vedeau c6 steagul
liberti$i fluturd
supune Europa. A fost creat pentru a igi insufla gi mai departe controlul rntotdeauna liber erau considerafi tr6ddtori. in aceasti lard s-a desfiqurat
prin bani in aceasti far6. $i s-a intAmplat aga cum fusese planificat. () campanje politic6 foarte fierbinte, pentru a asigura producerea
r Jzboiului. Vd amintiti de incidentul care v-a dus in incurc6tura
Refineli ci b6ncile din aceasti lari gi din Anglia gi din alte firi sprijineau aceea?

acest r6zboi. Poporul american, in acest timp, abia descoperea liber- l)a, scufundarea vasului vostru. $tia$ ci vasele de pasageri care p6riseau
tatea qi oportunitatea gi p6mintul. Erau vremuri grele, dar ei aveau un coastele acestui continent deja duceau m6rfuri de contrabandb Ei provizii?
lucru mare, care ii ficea sd plece din Europa intii de toate libertatea. lara voastri a fost implicat6. Cdt de curajoSi au fost toti fiii vo$tri 5i
Puteau si adore dupa credinta lor, sa traiasca aga cum alegeau s6 trdiasc6 rrnele dintre fiicele voastre. care au murit in acel r6zboi pentru libertate,
lrcniru a elibera Europa de ameninfarea Germaniei- Ce fars6 Nu
gi nu erau sub oprimarea tiranilor din fara lor de bagtini. Jara aceasta era
nu era ficuti din oameni cu un crez anume. Era ceaunul lumii, liberta- clcloc vorba despre asta.
tea gi toatd Iumea se bucura enorm de aceast6 libertate, in aceastd fard. Cind s-a terminat rdzboiul, fara aceasta imprumutase enorm,
Vreau sd gtifi ci aceasta tar6 a iegit dintr-un r6zboi oribil cu Cuba, pentru a-Ei susfine datoria de rizboi. I s-a sugerat subtil ci modul de a
dar dafi-mi voie s; va spun ce poporul cubanez a fost odati o insuli pl6ii acest imprumut era s6 impund din nou imPozite asupra oamenilor'
mdrea!5 de oameni mdrefi. Nu erau revolufionari. Erau fermieri umilj. astfel cb s-a promulgat un nou impozit. Oamenii plEteau impozite ca
Nu a,.rcau planuri revolu{ionare. Totugi, aceasti {ard, prin propaganda sd pliteasci imprumutul de la oamenii cenuqii, care, in sfdrEil, i5i

ei, a aflat despre duEmanul de sub ea qi despre amenintarea pe care primeau inapoi ceva din bani- Ei voiau ca impozitele s6 continue la
aceastS micE farS de fermieri o reprezenta pentru pacea mondialS, Era rresfdrEit, pentru ci voiau ca oamenii s6 le fie indatorafi, a$a cum erau
un mod minunat. Oamenii cu munifia aveau gi ei un deget bigat in deja oamenii din Europa. S-au intAmplat multe in aceastd perioadi de
asta. Ei sunt cei care au creat gi au importat revolufionarii qi instigatorii, iimp din istoria voastra. Nu numai ca mass-media voastr6 era delinuti
asdel cd aceast6 lari a pornit la r6zboi ca sa ii elimine pe rebelii cubanezi. de aceEti oameni, dar acum, oamenii din aceastb lari erau imPozitati
Au mdcelSrit fermierii care nu $tiau prea bine despre ce era vorba, care pentru un rizboi despre care niciodati nu infeleseserd cu adev6rat de
nu se gAndiseri niciodati la rizboi, ci doar la recoltele lor, Ia copiii lor, ce trebuiserd si lupte in el. Nu in!eleseserA niciodate cu adevirat de ce
la iubirea lor de Dumnezeu Ei la credinfa in biserica lor. Nu ficuseri murisera copiii lor. Nu infeleseseri niciodatd povestea cu adevirat A
riu niminui, dar ei erau rebelii qi trebuia eliminafi. Rizboiul acela a mai fost un preEedinte, unul care a avut un accident, care nu a wut sd
fost creat de oamenii cenugii. joace iocul, pentru ca nu voia sa introduc6 Rezerva Federal6 in aceasiS
A fost nevoie de mari eforturi pentru a implica aceasti far6 in far5. El a avut un mic accidentT $i, dupa scurt
timp, v-ati trezit cu alt
Primul Rdzboi Mondial, pentru ca nimeni nu voia sd se implice. preqedinte.
I Presedintele William McKinley (29 ianuarie 1843 14 sePtembrie 1901) a {ost al treilea
6.,inainte de rdzboi [Primul RSzboi Mondial]. centrul pietei de capital a lumii era
ple5edinte american care a murit in urma uDLli asasinat McKinley a protejat indusiria
Londra. iar Banca Angliei era cea mai impoftant; institutie fjnanciari a lumii: dupi umn.i.uni de concurenla strainA. imPunand tarife ridicate la import El a vrut si
r;zboi- conducerea a trecui la New York. iar rolul Rezervei Federale s-a intdrit." Hugh p;str€ze standardul aurului pentru moneda din America ceea ce i-a superat pe
Rockoff. US Econom3 in World War I lEconomia SUA in limpul Primului Rdzboi banch€rii 9i pe industriaSii din Est Actul Rezervei Federale a lost promulgat ca lege
de
Mondial. n.l.l- in Economic History Services Encyclopedia Net. editati de Robert pregedintele Woodrow Wilson. dLrpi doisprezece ani. in decembrie 1913'
Whaples.
Utimul vals al ranilor Napoleon ;i naftetea..oamenilor cenugii

(
).| r rcnii cenulii chiar vi spun cine e cel mai bun om pentru funcfie intotdeauna puterea de schimb, weme de trei mii de ani, Ei cu cit
li chiar vor ca- persoana aceea sA fie acolo gi si joace jocul lor. in
,,,r
inlaturi mai mult din valoarea oricarei fiinte umane, cu atit ea devine
tc>ate numirile voastre de preqedinfi, mai degrabi dec6t de mai controlabili.
regi, multi
dintre ei au celcat pe aldturi Ei mulfi au fost eliminali din funcge in mod Acum, Rezerva FederalS a devenit o institutie Si IpAregte ,,ln God
scandalos. Nu exist6 preqedinte care si fi fost eliminat din funcfie prin we trust". Este condusd de un director numit de un comitet executiv,
scandal, in cazul caruia scandalul sa nu fi fost pus la cale de altcineva. care este numit de preEedinte, iar pregedintele este deseori numit de
Tofi pregedin!ii vogtri care au murit nu au murit de mina weunui nebun, umbre. Aveli in aceasti fara un sistem bancar care imprumuta bani
ci mai degrabd au trebuit sa moar6 pentru cA nu jucau jocul gi, la unii acestei tari, dar nu ave(i destul ca si pl6tifi dobinda la imprumut.
dintre ei, Ie-a stat in cale conqtiinla. Cu alte cuvinte, Dumnezeul din ei Bunurile voastre in strAinatate nu se vind aga de bine cum ar trebui.
se trezea $i spunea: ,,Asta nu e bine. Cu toatd conEtiinfa mea, prin
mila Niciodati nu pliti(i imprumutul, pentru ci el poartd dobdndd, iar voi
Iui Dumnezeu, nu pot sd fac asta. " Oamenii cenugii au birouri in diverse
nu avefi dec6t banii care vi s-au dat, aga ci incepefi si face(i lucruri
locuri. La o gedint6 se mentioneazi acest mic subiect, iar ei spun:
,,Scapa ciudate gi minunate, cum ar fi sd punefi ipoteca pe totul, iar lara asta
de el." Ei au pregatita urmdtoarea persoanE la r6nd, desigur, care o s6
vinde tot felul de lucruri pentru a pliti datoria nalionali.
fie persoana care va prelua pozitia va continua starea de fapt. Sunteti
Ei Nu vi se pare precar ca lara voasird si aibi o datorie fafS de ea
aien(i? V6 spun ceea ce numai caieva entitAl au indrdznit vreodata sA
insiqi? intotdeauna mi s-a p6rut ceva foarte precar. Pentru a se asigura
va spuna $i presupun cd sunt foarte indrdznef.
returnarea imprumutului, s-a repus in circulalie impozitulpe venit. Toati
PAna in 1920, oamenii cenugii aveau deja douisprezece familii.
lumea a pierdut tot ce avea, la ciderea bursei, lucru care a fost minunat
Ei erau indivizii care delineau bdncile internationale
$i, literalmente, pentru oamenii cenu$ii, pentru ci familiilor care defineau controlul gi
toati Elvefia. Ei au fost cei care au ficut regula ca nu mai e bine si po(i
care aveau oameni in locurile importanie li s-a dai dreptul sd cumpere
aurul cu tine. Ei au fost cei care au creat banii de hirtie. Ei au creat
foarte multe bogifii in acele momenie. $i asta a fost planificat. Astfel c6
banca Londrei. Ei defineau banca Londrei. Ei au creat o Rezervd
FederalS majord in fiecare fard importantd, unde tipireau bani dupd acum oamenii au un impozit impov6rdtor, nemilos, la o valoare a
placui lor gi dupd planurile lor de putere. in cele din urm6, dup6 cdteva dolarului pe care o controleaz6 oamenii cenu$ii. Rezerva voastrd
intAmpldri nefaste in aceastd tari, s-a promulgat Legea R ezewei Fed,erale, Federal6 nu e de{inut6 de niciunul dintrevoi, cei de aici. Nu e definut6
prin care, acum, Rezerva Federald putea si tipireasci bani in aceasti de guvernul acesta. E de$inuti in Si prin sine. lara cidea rapid in
datorie. Se instala Criza. Natura tulburase pe toatd lumea. Oamenii
fard, bani de hdrtie, care nu mai erau neaparat sustinuli de aur. Cu alte
cuvinte, erau lipsifi de valoare. Au creat o economie bazat6 pe o bucatd incercau si giseasci o cale si iasd dintr-o economie inerta Si din sAr;cie,
de hArtie lipsiti de valoare, datoritd controlului lor manipulativ.s aEa cd s-a creat alDoilea R6zboi Mondial. Voi credeli ci monsirulHitler

Nu cu multi ani ln urmi, era impotriva legii ca americanii si detind ar fi fost cineva dacd n-ar fi fost finantat? Voi nu infelegefi ci acele
aur gi tot aurul trebuia predat. Trebuie sE infelegefi cd aurul a fost entitati au finanfat $ara aceea la acea weme, jucind pe megalomania
acelei entit6!i, cu alte cuvinte, pe pofta de putere absolut6 din alter ego-ul
siu? Acea entitate limiiati avea o asemenea poftd de putere suprema.
" Legea Rezeruei Federale a
prc$eJintele Woodrow Wilson i Hitler se vedea ca impdrat al lumii, se vedea ca fiind persoana nunrirul
McKinle,.'si a promoval slabili i- unu din toata lumea Ei era linguqit de cei care il sprijineau. Entitatea
imnozil f"oe' al lp venirur:e
proclamat Si intrarea Americii irr Prrrntrl llizboi Morrdial. cu rcLr,,n
cra cu siguranfi loiala tbrii salc, dar avea nevoie $i de o cale ca sE
t:i vr,\ .,:i t,),.,:
.J,r.l,rrIc r.r t. , .i.,,,, I., coniinLrc si ii confi5tc bogifiilc A facut accsi lr-rcru distrugdnd oameni
rli
l|/titu tl v,l".l rtt.,ntI t -
N,tl)o/t:t.'D li tt,tlldrta ..<;arttc t/or cenugit

Finanlare strategicd in numele


4em ocra !iei
Bancherii au ajuns bancheri internationali. Bancherii care sunt in
De unde credep- cd au Iuat otelulgi metalulca
si_gi faci maginariile
l.ira asta au imprumutat bani !6rilor sarace, si incerce si le punh pe
de rdzboi? Din mai multe tdri care erau jiteralmente picioare din punct de vedere economic $i, desigur, cea mai mare dorin{i
definute de oamenii
cenugii. ;r oamenilor in cele mai multe astfelde locuri este s6 aib5 o democralie.

Li r.roy 15 1t;tur.- aqa cum triiesc americanii. Au o dorinli reali pentru


asta, a$a ca sunt copti pentru revolulie. Oamenii cenuqii introduc
insurgentii. Apoi, aduc un guvern militar $i oblinem polaritatea. Apoi,
avem nevoia de a dezvolta fara pentru a sprijini aceEti oameni care
strigi dup6 democrafie. Guvernulmilitar e acolo doar temporar. E acolo
doar ca s6 hrineasc6 mai departe dorin{a de libertate.
Dealerii de munilii fac o grdmada de bani. in diferite fari creEtine
in care oamenii se luptd pentru democra{ie, armele au fost aduse din
toatb lumea, chiar Si din aceasti tara desigur, in numele afacerilor. Odatd
ce au ajuns acolo, bietultaran care odinioard kaia lini$tit pe p;mantul
lui, care nu trebuia s5 pldteascd impozite, care putea s6-Ei hrineasci
familia, igi iubea Dumnezeul gi putea si meargi la biserica lui, acum
muncegte febril. Mirgbluiegte pe strdzi ciudate, in orage ciudate gi cere
democra(ie. Nu gtie de ce face asta, dar el face parte dintr-o congtiinfd
sociali care a fost creati inten{ionat. Desigur ci Stim cu totii ce
acesta. Adevaratii cuceritori din spatele democralia ca$tigA Si ca rebelii comunigii, baiefii cei rii sunt dafi la o
cildrefilor au sc6pat fari nicio
zgarietur5 9i niciunul din fiii lor nu s_a dus parte, iar Iibertatea fluturd din nou liber. $i ce ii trebuie acum acestei
la rdzboi. Bogifia lor a
crescut enorm in urma acelei acliuni, fdri? Ii trebuie imprumuturi substanp-ale pentru a dezvolta aceast5 f ari
Sunt atiiea de spus despre aceastd poveste, dar gi a o face ca pe a americanilor.
si qtiti cd niciodat6
nu va mai fi un mars lung nu in aceste veacuri Bancherii sunt foarte bucuro$i s6 le dea miliardele lor de bani de
intunecate are tiraniror.
hirtie, gtiind foarte bine c6 acei minunati oameni care cred ci au un
conducdtor democrahc, care e acolo ca si conducd acest guvern, cA el o
sd cheltuiascd banii, Bancherii qtiu ca o s; cheltuiascS banii. $tiu ci nu
are cum s6-gi plAteascd imprumutul, aga ci bdncile vor trebui sd ii dea
un aviz.
Conducitorulspune: ,,Dar nu avem banisd plitim acestimprumut."
$i bancherul spune: ,,E in reguli. Putem s6 rezolvim ceva. O si ifi
inchidem datoria, in schimbul drepturilor asupra tuturor rezervelor de
Uthnul v;t/s a/ lirani/or -- N.t1ul<t'tt St urfloc,t. t\trtt(rtilot t attttjii
.'n"r:,: din fara ta gi drepturilor pe tot petrolul l.rrnilia gi sA scapc de toti aristocratii, pentru a legifera aceasta teorie
care se gaseste in
apele tale teritoriale sau in
U;_ p"
tara t r, os6 r.t irnt, " rIldrxista. Aceiaqi bancheri au finantat-o, pentru a crea stigmatul
"i"rllln
f

Conducitorul e fericit qi spune: "


,,Ce afacere buni.,. , ornunismului - aceiaEi oameni care aveau sa mai faca gi multe alte
$i acum, nu mai e o {ari. Cu siguranfa.e in.ru..a
,
democratie, dar nu mai e o
si devind o Itrcruri in viitor.12
Rusia are cea mai mare rezervd de aur din lume. De asemenea, ei
e,caresero.,""u,eain.tnTna."t;i;ffi
sranif
t;d,il:Tji::"j:
ertate? Destul de multe. O sd
orau pregAtiF Si pentru o noua formd de guvernare gi au primit-o. Noua
fifi uluifi ordine mondial6 este luati din scrierile unei entiiaF numita KarlMarx,
treabi gi c6t de firavi va deveni (rare era un elitist. El si-a luat ideile de la socrate gi Dumnezeu gtie de
tara
i
crurile vor prelua controlul, iar unde gi-a luat Socrate ideile, insb acestea au fost rafinate de fiecare
oamenii
u1t:: nu mai sunt Ia fermS nu mai conducator.
au pidure tropicali. Nu 9i
.on, pddurire, De ce este acesta un guvern a$a de elitisi? Pur gi simplu, pentru ca
rinanrari de br;.,;;";;;"";:ffi ;."[i1l" *.;:,]Jlf lumea este controlatb de o elit6 de cativa oameni. Ei sunt oamenii care
Oamenii di
ce sunt flamanzi sunt rdspunzdtori, bogafi puternici, indeajuns inc6t si conkoleze lumea
lor de alimente Si unde e piafa Ei
sunt acele aventuri economice gi atitudinile animalice ale mediocritSlii. Marx spunea cd oamenii
numite exportur
obignuifi nu au nicio inteligen!6 qi ci ei sunt cel mai rhare pericolpentru
a primit comanda
Jara ursurui? Deini'll:U::11';,i,ll"rlll,1l comunism gi pentru teoria marxismului. Spunea ci nu puteau niciodati
In prezent, o<isti doar trei t6ri
in lum".ur" nu ,unt.ornpi, O"p_.", sA formeze o mediocratie, o clasa de mijloc, cA oamenii trebuiau
de fri$a oamenilor cenugii. Asta
nu inseamni cE ei nu defin conkolui suprima!i, controlati qi ca educatia Si iotul kebuie guvernate. Aceasta
asupra monedei lor, il defin.
Doui din aceste firi sunt in rizboi, iar era societatea idealisti, iar acea societate a fost instigatS, creatd qi
una a fost oarecum uitati, inh_un
sens.ri finanfatS la multe niveluri de scop, designulsuprem al acestei societe$
Toate celelalte, inclusiv
Rusia, sunt controlate de oamenii
cenugii. fiind instaurarea noii ordini mondiale, in cAfiva ani.
CunoagteF- termenul bolsevic?
Cine credep ci ia daJ""i ,"iena, Comunismul a trebuit sa fie creat, la fel ca gi revolu$ile din f6rile
Lenin a venit de nicdieri cu societatea
Iui idealisii qi, printr_o revotulie, mai mici care apdreau de nicdieri. Trebuie sd existe o polaritate care
a fost in stare si ir rdstoarne pe
urtimur !ar, s5 ii omoare firS miri toatd s5 le permitd oamenilor s5 implore penhu un gen de conducere sau
penku schimbare. Daci nu ar fi fosi comunismul, ce ar fi facut dealerii
r0
A se vedea John perkins. Confessions
de arme, in acegti ultimi cativa ani? Daca n-ar fi fost comunismul, oare
Cuba ar fi fost dugmanul voshu? Datorita lui, americanii au avut
intotdeauna o amenintare la libertate. Americanii gFau bigat
intotdeauna nasuI in treaba tuturor, pentru ci li s-a spus despre
co'munism ca este o ameninfare la libertate, cdnd, de fapt, era o

I2
amenintate. legate de petrolul din Bancherul newyorkez niscut german Jacob Henry Schiff (1847-1920). cu conexiuni
Golful in lamilia de bancheri Rothschild din Europa. a ajutat la finantarea Revoluliei Ruse in
mare parte uitate Ia acea vreme-
iar Un 1917. precr-rm gi a fo(elor militare japoneze care se luptau impotriva tarului Rusiei in
prebusirii ei. in 1989.
rizboiul ruso-japonez
Ullituttl vals al tit.irlllot
- N,t1t"lt'<vt ;i n.t;lt'raa . c'anteni/ot ccnttsii'
manipulare, un joc. Credefi c6 oamenii Ursului
sunt nemiiosi qi duri? litrcrtitii. Ei nu erau domni ai rdzboiului. Ei voiau s6 fugi de domnii
Credefi c5 ei nu au suflet? Credeli cd in ei nu
exist6 minunarla in fafa rirzboiului. Voi avefi o inclinafie naturali sd nu va razboiti decit cu
a ceea ce a creat toate astea? Credeti
cd, atunci c6nd lucreaz5 cu pamantul
vccinii vogtri. Voi vrefi si avefi libertatea voastri. E o chestiune de...
simplu, nu se minuneazi de toate anotimpurile
gi de cre$terea mancarii claci pute{i si vi lucrafi cAmpurile, se munciti tn orage, sA va befi
din farfurie, de ia o singuri sdmanfA? gi ei sunt
ca voi, caci sunt copii, biutura, sd vd luali salariile ciqtigate cinstit, sa ieEifi Ei sd petrecefi gi
Dumnezei ai fo(ei vii. De ce le-a fori fri.A de
voi? pentru .a _urr- si merge$ la prdnz. Si va distrafi. $i toatS lumea voashE e construiii in
media lor e detinut6 9i oamenilor li s_a spus exact
cum suntefi voi, jurul acestei cutii numite teleizor. Vi distreazi, vd hipnotizeazS, vi
capitaligtii imperialiEti.
controleazi emo$ile gi toatd lumea voastri e hiiti prin aceasti drami.
Nu credeti ci, dacd ar fi fost dupd ei,
Ei_ar fi deschis granitele cihe Ce va pasa cine conduce fara, aidta timp cat voi aveti salariul voshu,
voi Si voi citre ei $i afi fi avut un schimb de fr;tie
gi de via1d, mai bEutura voastri, distracga voastri Ei zilele libere pl6tite? Nu gtifi ci in
degrabi decdt unul nefiresc? Imaginati_vb controlul
unui singur om, aceasti letargie pagnici se afli gi remarcabila atitudine qi motiwl pentru
care poate sd controleze o natiune intreagi de
fiinfe urnun", ,in uriug care aceasti lard gi lumea intreag6 sunt conduse de tirani? Oamenii nu
alter ego.
vor si fie deranjafi. Nu vor si aud6 ve$ti proaste. Nu vor s6 trebuiasci
Cei pe care ii numifi comunisti sunt fra(ii surorile
Ei voastre. Ei nu si iasd Ei si voteze. ,,Ce urit. Ploud. Sistemul oricum nu merge." Nu
vd urdsc. Ei nu v6 infeleg mai mult decdt ii inlelgeg
voi pe eiSiintentionat vor s; fie deranjali de procesul decizional din aceastS far5. Ar prefera
s-au mentinut lucrurile in acesi fel. Nu credeti
c6 un zid care e fdcut din sd joace jocuri la emisiuni, decdt si audi qtirile. Cu alte cuvinte,
fier e cea mai hidoasi palmd pe fata omenirii pe
care ati vdzut_o weodatd? libertarienii au fost creaturi ale trecutului, in cea mai mare parte. Fiecare
Eu am fosi acolo, ink-o zi din timpulvoshu, qi
m_am uitat Ia el. E uluitor entitate care a iegit in fali in strdduinJa de a ilumina, de a dobdndi o
cum un zid poate sd
fin6 Ia distanfi o natiune intreagd de oameni. constienta pentru clasa de mijloc, care doarme qi viseazi, a fost
ridiculizatd qi redusi la inexistenfi, nu numai de oamenii cenuEii, dar
qi de oameni. Oamenli adormifi ai acestei t;ri fac lucrarea visului gi
Libertatea ameninlatd de letargie gi de implinesc o ordine mondiali. Tot ce au de ficut televizorul Si hartiile e
complezentd si v6 spunl ci cineva a innebunit sau cd a ficut weo nebunie in trecut
Ei atAt Ie trebuie oamenilor, ca si rddd toati lumea de ei, pane coboare
de pe podium. Oamenii fac lucrarea oamenilor cenugii.

Scena americand: ptefedintele Reagan


gi crashul bursei
Regele vostru, Ronald Reagan, pregedintele vostru doar cu un alt
titlu, cici nu poarte coroana, a fost tot ce voiau americanii. Era
considerat slab qi libertin. Era ceea ce idolahizeazi americanii in aceasta
tar6i un om faimos. A fost pus unde este in mod idealist. Vreau si gtili
ceva despre regele vostru. A fost un om mare. Mai e gi un alt motiv
Ufuintul vals ,l tianl,t
N.t1t,'/c,ttt 1t rt,t;1crc.t .t,,trItettt/ot aenufii
pentru care a fost acolo aceasti entitate. El nu a fost pe deplin pipuga
chcstiune a fost indepdrtati din postul siu. Numele acelei entitafl era
oamenilor cenugii anonimi. N-o si vedefi niciodata weun om cenu$iu
I)aulVolcker.13
care sa-gi punA pozain ziare. N-o si auziti niciodaii nimic d espre ei.Ei
Acest pregedinte a fost unul dintre cei trei care, la analiza finald,
rdmdn anonimi. Ei aleg aqa. E cel mai bine penhu afacere. presedintelc
vor duce la manifestarea republicii lui Solon, supercon$tiinta. Pentru
acesta avea in el Si o mare iubire pentru Dumnezeu gi pentru justetc.
cci dintre voi care nu Stiti, eu nu votez $i nu fac campanii. Fiicele mele
Oamenii cenuqii cred ce oricine crede in Dumnezeu e un idiot
l-au citat pe marele scriitor Cicero, care a spus adevdrul: ,,Politicienii
superstitios. Ei igi dau seama c5 pot folosi superstilia
Ei neincrederea nu sunt niscufi; ei suni excretafi." Pregedintele Reagan se striduia s5
aceea pentru a lucra in avantajul lor gi o fac.
Acest pregedinte, weau sA gtifi ci il iubea pe Dumnezeu, avea o
fini laolaltd uliimele contractii ale incercirii de a face ce e bine, fird si
qtie cum si faci asta, iar asta il apisa pe congtiinfi.
con$tiinta mare gi se ruga in fiecare noapte pentru indrumare.
$tiu. Entitatea a dorit ca dolarul vostru de hirtie, cu ,,ln God we trust",
Dorinfa lui de a vi imbundtlfi maqina de rizboi era justd, pentru cd, la
sb cad5, sperind ci poporul american nu va fi o investilie aqa de
fel ca gi clasa de mijloc, gi el vedea c6 libertatea poate fi ameninfati in
profitabilS. in ultima parte a lunii ianuarie a anului vostru 1987, a fost
orice clipe de comuniqti. Era foarte naiv. El vedea ci era important si
o intilnire a oamenilor cenuEii Si a marilor bancheri, gi apoi incS una
refaca taria acestei natiuni, ca s; aiba mereu taria sA-Ei protejeze in februarie, unde a fost reprezentat capul tuturor familiilor Ei au
granitele, aliatii, imaginea. il iubeau. El s-a apucat imediat de lucru, sd participat cei mai puternici reprezentanti din Est. Ei au devenit mai
refacd girzile de centurioni la uEile voastre. A fost nevoie de mult aur congtienli de dorinla regelui vostru 5i au hotirit si-gi cearb datoria
ca si faci asta, iar Rezerva Federali era foarte dispusd si ii imprumute inapoi. Poporul american nu avea cum sE le pliteasci oamenilor cenuqii
bani. iliubeau. Producitorii de arme il iubeau, pentru cd eligi inarma datoria acumulatd acum, pe care o aveti fatd de Rezerva Federald. Cei
fara qi credea ci face bine. Trebuie s6 in(elegefi asta. din aceastd shategie v-au impins economia in sus, prin naivitatea
in continuarea mandatului, el a devenit mai congtient de ceea ce pregedintelui voshu gi cand el a infeles ce se int6mpl6, ei au spus pur
se ini6mpla in jur gi ce se intimpla de fapt in lume, s-a striduit cu qi simplu ci, daci nu faci asta qi nu sprijini impozitarea poporului tAu
disperare si schimbe lucrurile, pentru ci, in sufletul lui, era inocenta pentru a pliti aceast6 datorie, atunci generatorii de bani care au investit
libertinului bl6nd care igi iubea fara. A lucrat discret foarte silitor, aga de mult in piafa ta se retrag. igi cer imprumuturile inapoi. in fara
$i
striduindu-se si fini departe de aceasti tari investitorii striini, care asta n-o sa mai intre bani. Ce inseamni asta? Ei bine, ai cam vizut ce
cumparau intenFonat terenuri virane, proprietdgr- imobiliare gi corporatii. inseamnh, nu cu mult timp in urmi, cind am jucat jocul de noroc la
Ficea miqcdri si nu se intAmple asta, pentru ca tara aceasta aparfinea bursi.la
poporului, oamenilor acestei !iri, nu altora. intr-o diminea!6 ploioasE, $i asta a fost ca s6-fi arit ci pot si-qi incordeze muqchii.
cdnd qi-a dat seama pe deplin ce anume conducea lumea gi de ce nu Ce ar insemna daci lSrigoara aceea numitA Japonia, al cirei popor
putea sa ia el aceste decizii, aceasti entitate s-a imbolnavit foarte rau. se intrece din datoriile lor mizerabile, Ei-ar retrage tofi banii de pe piafi?
Nu mai avea incredere in nimeni. Nu vorbea cu nimeni. Nu putea. Nu
putea sA spund niminui ce simtea. Entitatea s-a luptat sd aducd la ': Paul Volcker a fost pregediniele Rezetvei Fedetale din 1979 pdnd in 1987. sub
prcAedintii Jimmy Carter gi Ronald Reagan. Volcker a devenit apoi preqedinte al firmei
suprafatS, prin mass-media, crearea bincii cenhale americane, care avea bancare de investitii newr-orkeze J. Rothschild. Wolfensohn & Co.. condusi de James
si fie banca poporului american, shiduindu-se in felul lui si-qi creeze D. Wolfensohn. pre5edinte al Bincii Mondiale din 1995 pind in 2005.
ra Crashul bursei din
19 octombrie 1987. numit Lunea Neagri. a fost cea mai mare
propriii bani. Acest lucru nu sa cercetat niciodati pe deplin, aga cum s-au pierdere la bursa inregistrati vreodaid pdni atunci intr-o singuri zi. Cea mai mare
cercetat treburile lui, iar entitatea care avea si il ajute in aceasti micE parte a terilor industriale din lume a suferit o pierdere mai mare de 20o/o. PAndin
prezent. analizele nu au reuSit sE stabileasci motivul acestui crash.
Ultintul vals al tiranilor N. t1t,
'/,
t,n ,<t n;tStert,a .oantcni/ot ccnusii

E nevoie doar de un singur om, care deline majoritatea acliunilor in cei care au tipdrit banii. Lor nu le pas;. DacA acolo erau economiile
prezent, pentru a crea o prdbugire absolutd. Asta este in armonie $i cu voastre de o viati, credefi ca lor le pasd? Nu, nu Ie pasa. Ei sunt eliti5ti.
faptul cd Statele Unite ale Americii nu sunt o tar5, ci doar o lioid de Ca sd vi dovedesc asta, mai bine trezifFvd gi faceli ceva cu privire Ia
comercianli. Nu poli si inchizi uga comertului exterior, chiar daca lu aceasti problemi, pentru ca aceasti lari e falitA, iar ei vor s6-Si ceara
cumperi mai mult din produsele altora decdt din ale iaie Si nu poti sa imprurnuturile inapoi. E atAt de instabil, incdt pdni qi inveslitorii straini
impui nimanui reglementdri. O alii inlelegere, ca sA !-ru mai existe o se retrag. Toli jucitorii de pe piafi se uitau cAtre regele voshu gi
polifica a ugilor inchise, a fost ci trebuia sA cumperi cantiiarea de produse spuneau: ,,Trebuie si faci ceva cu privire la asta. Pierd bani aici." Ce
trimisi acestei tiri. Asta era legea, pentru ca, infelegi tu, oamenii acestia mod minunat de a pune in migcare ceea ce voiau.
controleaza qi alte !6ri. Ei i-au spus qi pregedintelui tiu: ,,O sb ifi Pentru a vi proteja investitiile, oamenii sunt dispu5i sd preia mai
impozitezi oamenii, o sE le scazi salariile, o si ingheli achizitiile, iar multe impoziie ca sd pliteasci imprumutul, pe care n-o sd il termine
poporul tau o sd trebuiasca sd pliteascd pentru asta, pentru cd, daci niciodata de platit. NeavAnd pe nimeni cu care sd vorbeascA, nici pe
nu, uite ce facem. O si trebuiascd sd dai inapoi imprumuiul bsta." cei din jur, simtind presiunea Si dandu-gi seama de adev6rata putere
Preqedintele vostru a fost reticent la marirea impozitelor voastre. din lume, regele vostru mergea Ei spunea: ,,Doamne ajuti-ne, Doamne
Astfel, ca si-gi clarifice ideea, pentru cd el nu se clintea, l-au ridiculizat ajuta-ne." Aceasti entitate era sub presiunea mass-mediei, ca toata
in public Ai l-au fdcut prost in mod deschis, spunSndu-i ratd proastd.rs lumea si vada cd numai cheltuieliie lacome gi indatorarea Americii
Oamenii care ficeau asta Qtiau exaci ce fac, pentru cd oamenii provoacd instabilitatea economiei intregii Iumi. Credefi cd sunt multe
care reprezinta Ordinea Unicd Mondiala sunt intr-o mi$care de partid fdri in lume care sunt mullumite de voi, in starea lor economicd din
foarte deosebiti. Au mers mai departe 5i I-au insultat pe regele vostru prezent? Ce credefi ci gandesc ei despre voi? Ceea ce li se spune sa
Ei l-au fdcut si arate ca Ei cum ar fi fost bitrAn, decrepit qi n-ar fi fost in creadi despre voi.
stare sa gandeasci corect, ba dimpotrivi, peniru ca se pregiteau de Sigur cd a spus: ,,O sd vorbesc despre asta, chiar o sd ne gandim
crim5. sd mdrim impozitele." Nu voia s5 o facd, dar ei il presau. in cele din
Entitatea nu voia si majoreze impozitele cu njciun chip. S-a urmi, dragii mei prieteni, o sa vi se impuna impozite nemiloase, iar
ingropat in increderea so{iei sale, cici nu avea incredere in nimeni, nu taxele dau peste cap puterea. Standardul vosiru de viati nu va mai
putea si vorbeasca cu nimeni qi se ruga neincetat sd capeie indrumare. creqte, Statutul producitor de venit al muncii voastre n-o sd mai poati
Doar ca sd vedefi cit sunt de puternici acesti oameni $i si trezim aceastd sd va creascA salariile. $i voi tofi, minunafi bitrini care ati investit bani
societate minunaiS gi letargicS, cei care pot sE controleze cu adevirat in guvern sau, mai degrabd, aq puiea sd spun cd ei vi iau banii ca s6 vd
bursa v-au jucat o mici fars6. A fost doar o avertizare, pentru cA voiau asigurati ca veti avea un loc unde si triili la bitrAnefe, n-o sd vi vedefi
si fie atdt de catastrofala, incdt toatS atenlia publici sd fie centrata pe banii aceia, pentru ci gi ei sunt in faliment.
datoria voasird national6. Acesta e motivul pentru care a cizut. Trebuia Fermierii din aceast6 tari vor [i in continuare obligafi la faliment.
si cadi. A fost ficuta ca un alt joc. Ce le pasi c3t ati pierdut voi? Ei sunt Clasa de mijloc care sprijind elita gi mulfimea de pe strizi o se aibi pe
spinare un impozit incd gi mai impovdritor, ca sa aibi grijd de iofi.
rs La 30 martie 1981. pregedrntele Reagan a sLrpravietuit unui ateniat in care a fosi Asta face parte din spargerea avdntului de putere, potential, in aceastd
impuEcat'in piept. Sprijinul lui public Si politic a crescut Si mai mLrlt ca urmare a acestei tar6, pentru c5, cu cit trebuie sE muncifi mai mult qi cu cit e mai mic6
int6mpldri. in al doilea mandat al siu. starea grav6 a economiei gi Afacerea Coniras in puterea voastrd de cumpdrare, cu aiat urmeaza sd devenifi mai docili,
Iran (care a expus finan(area formaiiLtnii Contras in Nicaraqua prin vinzarea de arme
citre lran. in timpul embargoului din iimpul rAzboiulur dintre Jran 5i lrak) a ddunat intr-o Unici Ordine MondialS.
conducerii pregedintelur Reagan. cdire sfdrSrtul presedintiei sale
U/ttD ttt/ vals al liLl)iL, N;t1t,it:,trt 7i ttit5[ttrr:a oanrcnllor cenuSit

Va amintili de Watergaie? Regele, Richard Nixon, s a straduit sil ,,i nu mindnc6 din farfurii de argint. Sunt liberi pentru ca nu genereaza
facd acelagi lucru cdtre sfdrEitul domniei sale. EI gtia totul despre aurul
vcnit qi sunt solvabili numai pentru ceea ce produce pimintul lor 9i fac
vostru, despre prelurile la petrol care erau fixate, despre tot ce sc ',chimb in naiura Si vind. Sunt aEa de ceva utn-" in cea mai mare
intdmpla gi a incercat sA informeze publicul, Ca rezultat al faptului cd rarie, americanii nu pot sa haiasc5 ferd burgerii lor. Nu pot si conceapd
1

s-a intors impotriva celor care il susfinuseri, acestia Fau pregdtit o .;i1 nu lucreze cu banca. Nu pot sd conceapA si cumpere fdri card'
inscenare.
;rcntru c6 e gic. Nu pot si conceapi sA nu aiba lucrurile pe care le au,
N-am descris un tablou foarie frumos gi ag fi mult mai bucuros sb pcntru ci s-au obiqnuit cu ele.
povestesc cu voi despre Dumnezeul dinduntrul vostru Si despre loate
Dacd regele voshu ar fi avut curaiul sE se impotriveasci, chiar f5ri
acele lucruri minunate care sunt punctul culminant al experienfei
uicio gansa, trebuie si inlelegefi ci oamenii din lara asta nu gtiu ce se
umane. Voi nu tr6i!i in epoca iluminirii. Voi kai! qi ali irait in epoca
intampli, ci numai ceea ce vid la televizor, atunci oamenii cenuqii ar fi
tiranilor. Oamenii cenuqii detin lumea. Ei nu vdd lumea ca pe democralii cleclarat rizboi acestei tari, iar bursa vcastrd ar urma sd fie distrusi
individuale, ca pe !5ri individuale. Sunt fird granife. Nu conteazi legile, majne, pentru ci ei ii controleaz6 fluxul. Ei gFar retrage toti banii din
pentru ci ei Ie influenfeazi. Ei delin lumea, pentru cd ei controleazi guvern Ei $i-ar cere inapoi imprumutul. Dar ce valoreazi imprumutul?
banii. E numai hirtie. Oamenii din aceasti lari ar fi in cea mai grava criz;
din cite au cunoscut $i totugi ar fi cea mai mare oportunitate de a vi
clibera de tiranii care vd controleaza $i va st;panesc viata, a voastra, a
Suveranitatea: o provocare pentru copiilor voEtri qi a copiilor copiilor vostri. Nimeni nu infelege qi nu
Iumea modernd poate sd vadi asta, pentru cd cei mai mulli nu s-au gandit niciodat6 si
cerceteze gi si inleleagi de ce este aqa Dup6 cum se vede acum, veti
America nu este cu adevirat casa celor liberi, aga cum a fost creati avea impozite, salariile v6 vor fi inghefate sau micsorate Si, in mod
Odati era aqa, dar oamenii ei au cazut intr-o capcani a somnului.
sE fie. dureros, veli fi puqi sub jugul a ceva ce nu seva rezolva niciodaid. Aqa
Nu s-au ridicat cu spatele drept gi cu ardoarea libertinilor sd spuna stau lucrurile.
,,Destul", pentru cd ce sunt cele treisprezece familii qi bancherii
iniernationali, impotriva unei intr€gi natiuni de oameni foarte supirafi?
Cei mai mulli dintre voi nici micar nu pute$ sa concepeF sa trail
fird bani. Cei mai mulli vA ganditi la suveranitate doar in limitele
libertifii voastre de a alege. Vd 96nditi ci a purta jugul impozit5rii
nemiloase, indatorarea din ce in ce mai mare qi salariile din ce in ce \
mai mici sunt elemente ale unei viefi aparent normale. Voi acceptati
asta, aqa ca aici nu existd cuv6ntul suveranitate. Dragii mei fra{i,
suveranitatea inseamni libertatea absoluti fat6 de toate lucrurile care
vE defin. Existi oameni suverani in aceasti fari. Ei Si-au creat o viate
din pim6ntul care ii hrdne;te 5i sunt oameni liberi. Desigur ci nu
trdiesc pe picior mare, cum spunetivoi. Nu au neapirat magini. Nu au
tac6muri de argint qi de aur. Nu au covoare Aubusson qi persane pe jos
CAPITOLUL TREI
Agenda oamentlor cenugii:
Unica Ordine Mondiald

,,$i ce vor ei? Putae absolulA, iar puterca ahsolutd inseamnd


sdgi vadd idealismul lor lqat de o Unicd Ordlne Mondiald,
in care toatd /umea, cu granile invtzibile, va fi guvematd cam
in genul unui larcism social. Elita vd va guverna pe totl, iar
dementul din srytele acnfui luau care atragegi face vdnzare
este cd nu vor mai fi rdzboaie. "

Ramtha
noiernbrie 1987
are este telul acestor oameni? Ce anume vor ei? Oare nu e
destul ci degn tofi banii din lume? Nu e destul asta? Nu e
destul ci au control asupra companiilor care delin petrolul din lume?
Credefi cE arabii igi delin propriul petrol? Nu, dragi entiiSii, ei au fost
entiteF naive, care au luat imprumuturi penhu a1i dezvolta terenurile.
Ei nu igi delin peholul. Oare nu au destul oamenii cenugii? Ce ar mai
put€a sa mai uea? Distrug pidurile hopicale. Nu gtili de ce sunt diskuse
pidurile hopicale din emisfera sudici a planetei voashe? Investitorii
in imobiliare gi bancherii sunt cei care finanfeazi defrigarea acelor
jungle. Credefi ci lor le pasi ci distrug atmosfera? Nu le pasi. O fac
din Iicomie, iar asta duce la putere.
$i ce anume vor? Putere absolut6, iar puterea absoluti inseamni
si-gi vadi manifestate ideile in legituri cu o Unici Ordine MondialS,
in care toate lumea, cu granife invizibile, va fi guvernati prinh-un fel
de fascism social. Elita vi va guverna pe tofi, iar elementul din spatele
acestui lucru care ahage gi face vdnzare este ci n-o si mai fie rizboaie.
Cu un singur guvern mondial, toatb lumea e egali, in afari de eliti; iar
ei vor duce omenirea spre progres, f6ri revolup-e, firi rizboi, firi
pestilenfi, cetre o urmatoare aristocratie. Cu alte cuvinte, America de
Miiloc Ai oamenii care locuiesc in gnuturi indepartate gi despre care
nu gtifi o si devini sclavi, iar mul$ dinhe ei o meriti, pentru ci au
creat vidul ca si se intAmple acest lucru. Ei vor si li se spuni ce si
faci. Vor ca cineva sd ia decizii pentru ei. Nu vor si fie deranjafi de
asta. Vor si le spuna cineva ce o se se intdmple miine, pentru ce ei nu
vor si fie deranja$. Asta e Unica Ordine Mondiali.
De asemenea, acest lucru se poate intAmpla numai dacA exista o
- unici banci mondialS, iar daci existi o singuri banci mondiali, de
ce sd ne deranjSm cu geckeli, cu ruble, cu yeni, cu mirci gi cu dolari?
tfi
( ltttt'ttl ,..|s.l t ,utilrt
A:y thlt t\tn)t'ntLt ( (:t)ufii: Unica (),line Mon,liali

A fost ceva foarte indrdzne!, sd se scoat; la vot public, aga, iar


rcaclia oamenilor a fosi aceasta pentru cd pini gi cel mai naiv om
inielegea implicatiile acelei legi.
Lucrul acesta e foarte sublil la voi in far5, pentru ca, dacd nu v6
irrtreba(i bancherul daca aveti un card de debit Ei/sau un dosar de
debit, ei n-o si vd spunE dac; nu intrebafi. in fara aceasta, lucrurile se
abordeazi prin reclame minunate. Totul e programat sd fie pus pe
carduri. Acum puteli chiar si cumpSrali gi o casa cu cardul. Da, aqa
este. Ttece asta in cont, trece $i asta. Totul e trecut in cont, E un mod
de a vi trece Ei a vd aduce ugor atenfia citre acel card, citre cardul
suprem. Ei vi v6nd aga cum au fdcut-o intotdeauna, fie ci a fostvorba
de politicieni sau de a aproba un rdzboi sau altul, sau de a promulga o
lege sau alta. intotdeauna v-au vAndut. Deja se intampla asta.
Cardul suprem va rezolva toaie aceste lucruri, iar procesul care se
pehece acum in aceast6 tara este cA maioritatea dintre voi, care face{i
afaceri cu bdncile, deja avefi cardul de debit. Aceia dintre voi care traili
din cardul acesta de credit umflat o sd fifi curind trecuti subtil pe acesi
card de debit. Propaganda pentru el a inceput deja. Dar mai e un lucru
care trebuie sE se intimple, inainte si se poati implementa cu adevarat
acest lucru gi, in esenfi, asta ar fi distrugerea bursei voastre, care va
afecta toate piefele ce vor zbura citre noul guvern. Dupi cum se vede
acum, inceputurile acestei decdderi vor avea loc in mai anul care
urmeazS. Deja ele sunt distruse, pentru ci ceea ce s-a intdmplat nu
demult a fost o lecfie pentru acest guvern, o fuezire pentru ca oamenii
sa inceapa sa arate cu degetul. Oamenii pot sd fie foarte bldnzi. pAnd se
ajunge la problema banilor; iar atunci potsi devini foarte ostili. Unica
Ordine MondialS se intample la diferite niveluri, prin diferite ldri din
lumea voastrS.

Libertatea spiritului gi alter ego-ul

Mi refer la alter ego-ul omului, la imaginea sa ca fiind Antichristul.


$i este aqa, pentru cd, intr-adevir, nu provine din divinitatea diniuntrul
fiinlei umane, din justefea 5i gloria aceea care se afli inEunirul marelui
ego. Mne dintr-o imagine. Prin evolufia ei, viafd dup; vialE, entitatea a
()t'liv Motdjald
----- A'! rt'l't |\ttt11't)ilt't tt:ttLt;ii: Uni<:a
Ultintul r',,tls.tl ttt ar ti/ot

sLrnl difcrite de ale voastre Ale voas


triit conform acelei imagini, in mod repetat, suprimhnd mereu acel
aspect divin care permite evolutia Spiritului uman Ei aparitia destinului sunt nentru Putere absolut6 E

i.,dcplineascir asta E destinul lor'


L
manifesiat al lui Dumnezeu, Existi din cei care cred in diavoli Ei in
Satan 5i alteie din acestea, dar nu exist6 o astfel de entitate. R5utatea dac6 devine moqtenitor'
este, prin alegere, un simplu proces de rdu sau bun, sub forma unui asta. Se urisc unii Pe a\ii' Pentru
alter ego. Rdutatea e o stare emofionali naturali intr-un alter ego. in
rirutate, nu vorbim despre crime impotriva statului, ci despre simple
altii. duc r6zboaie violente unii
cu
crime, care sunt una Si aceea$i crim6 impotriva sinelui gi a reflexiei
ciintr-o cearti. Lor nu le pasd
Aces
sinelui asupra aproapelui siu. Alter ego-ul alege tirania qi iqi alege gi
vin la margulvictoriei lor supreme'
victimizarea. Riutatea se afli, prin alegere, in imaginea birbatului gi a in cale i-au eliminat
lungd, au reuEitpin6 acum; iar ne cei care le'au stat
femeii, cici, prin alegere, putem sa iubim, in loc si urAm. Prin alegere, lor'
aliniali Ei sunt obsedaJi de,obieciivul
putem sA fim toleranfi, in loc sd fim intoleranfi. Prin alegere, putem s; din iablou, pur Ei simplu Sunt sunt cunoag-
adoptdm ceea ce se nume$te blSndefea Spiritului, mai degrabi decit il;;;;';il,;i tutn uo' n'udltu acest destin manifestat
cruzimea Spiritului. Prin alegere, putem sE ddm voie, mai degraba terea Si trezirea'
decit si ne rdzboim. Prin alegere, alegem inevitabil ce anume vom
tr6i, in destinul manifestat. Riutatea e o alegere a individului, fie ci e
Numdrul fiarei gi cardul de
debit
vecinul tau, suprimarea vecinului tiu, a iubitului tdu, a sofului sau sofiei
tale sau a copiilor tii. A suprima pe altul sub deghizarea $i in scopurile
propriei tale imagini este o tiranie, iar in imaginea alter ego-ului se afld
chiar rdutatea. Atunci cdnd se intdmplS la scar6 mondial6, e iar6gi
rdutate, prin alegere.
Alter ego-ul omului este foarte diferit de sufletul lui, de Spiritul lui,
de reflexia dinduntru, de conqtiinfi, de sentimentul dreptifii, al iubirii,
al permisiunii gi al ingrijirii. lubirea unei fiin{e supreme pe care o
reprezintd subtilitifile vie{ii este toati in suflet, care este suprimat pentru
gloria alter ego-ului, a celui care se numeEte Antichristul. Nu existi om
cenugiu care si nu il aibd pe Dumnezeu iniunhu. Nu sunt rdi in sufletele
lor. Cei care muncesc pentru ei nu sunt rii, in sufletele lor. Printr-o
alegere, ei igi faciliteazd imaginea. Pofta de putere, care este punctul
culminant al alter ego-ului, este nesfirgitS. Nu e destul cd ei delin aurul
lumii. Nu e destul ci defin tofi combustibilii fosili de sub pbmdnt. Nu e
destul cd ridic6 frate impotriva fratelui in scopul licomiei. Asta este
puterea. Ejacularea supremd de extaz pentru imagine este s6 defini
lumea gi sh ii fie suveran6.
Oamenii acestia sunt conduEi prin mostenire, prin ceea ce
indeplinesc, prin scopurile lor, prin obiectivele lor. Obiectir,ele lor nu
rfl,

Uhmul vals al iranilot Agrtnlt, rtrn,t til, r cattusii. Uuica Otdine Mondiale

Vd cedali alegerea absolutd libertatea prin asta. lar .,unati voi lucrurile par s6 fie mai reale qi lipsite de ameninfdri. Vi
$i c6nd vidul 9i
devine atAt de sever, incdt colapseazi, legea acelei colapsiri
este rritati afari qi totul e pa$nic $i linigtit. Pdsirile cdnti, iar animalele se
schimbarea, iar cei care iau cardul vor fi schimbati.
loiesc incoace gi incolo. Cum poate s6 se potriveasci weunul din aceste
,rdeviruri in weo ordine natural6? Pentru ci voi vede{i ceea ce weti se
vcdefi, auzifi ce weti sE auziti Ei dafi voie Ia ce weli voi s6 dali voie. Cu
loate acestea, treiti in cele mai mirele timpuri ale dramei omenegti
sldr5itul acestei aventuri, in care dreptul inalienabil de a alege, prin
creatorul care v-a dat lumina a ceea ce sunteti, nu mai existe.

Ali ales chiar gi cum o


$tifi voi, rizboiul dintre intuneric Ei lumini a fost profefit de mult
si vi inioarceti, genetic vorbind. Da, chiar aga. timp. Se intimpli Ia multe niveluri. Trebuie si refinefi ci o lupti intre
Ce se intdmpl6 cu legea inalienabilA a lui Dumnezeu,
atunci cdnd nu intuneric $i lumind ar fi ceva tare ciudat, penhu cd ai crede ci lumina
penetreazd intunericul sau invers. Rizboiul dintre lumin6 Si intuneric
sc referi la o libertate nevezutd, care ajunge la punctulin care persoana
kebuie sd decidd sd fie liberi in ceea ce pare si fie lumea normal5. in
vremurile care urmeazS, o sd faceti gi voi alegeri care o si fie pertinente
pentru tot restul vietii voasire. La ce bun, dacd nu mai putefi se trai$
gloria lui Dumnezeu inbuntrul voshu, in lumini absolut strSlucitoare?
nemuritor, pentru a deveni fiinte umane imaculate, mai
vaste, pini Ce inseamni libertatea? inseamnd dreptul de a alege. Dreptul de a
aveati se triiti in ceea ce se numeqte lumina lui Christos.
Asta se face trdi ceea ce a fost demonshat atit de frumos. Atunci cAnd nu mai avefi
prin alegere. E nevoie de curaj ca sa te schimbi. E nevoie
de curaj ca asta, afi pierdut totul.
sd porneqti in necunoscut, la aventurd. Numai
in necunoscut adoptdm Oamenii cenu$ii, in alter ego-urile lor, sunt poate cei mai infelepfi
evolufia gi schimbarea cu adev5rat, Nimeni nu poate
sd evoiueze fdri indivizi pe care o s6-i cunoa$teti vreodatS, pentru c5 ei cunosc natura
si se schimbe, iar asta se face prin alegere. Este natural totul in tot.
uman6. Ei Etiu curn sunteti inrobifi de dorinfele voaske Si gtiu ce vrefi
sa auziti $i ce nu weti s6 auzifi. $tiu cum si vi mdng6ie Si cum se vd
ameninte. Ei inteleg atter ego-ul, pentru c5 il intruchipeazi in mod
suprem prin propriul lor alter ego. Ei gtiu cum sa se joace gi sa se
foloseasci de patriotismulvoshu, de libertatea gi de abundenla voastrS.
oamenii nu-gi dau osteneala Ei nu fac nimic? Ce nevoie e
de nicovald, Economia voashe se afl; intr-o schimbare atSt de radicale, la acest
de plug, ce nevoie e de pdm6nt gi de lucru, daci nu este
libertate? Nu moment. Deqi luna mai e vdzuti ca absoluta distrugere a bursei voastre
exist6. Atunci veti auzi o mireatd voce, transmisi din cea
mai - lucru care este aqa de important pentru aceasti lari - bursa o s5-gi
indepirtati stea gi care emand de la toate lucrurile vii, de Ia toate
revind gi o sd se mai lupte ince trei ani, fird si inainteze mecar putin.
lucrurile care trdiesc, iar vocea va spune
,,S-a terminat.,,. Aga incepe Asta o sE ii fac5 pe oameni se urle qi si
cear5 reforme $i o sA le
superconStiinfa.
primeascS. Schimbdrile care vor decurge de aici vor fi dramatice, Vreau
Alegerea e de mare pret in aceste zile.
. $tiu ci putefi si vA intoarceti si qtifi ci ati mostenit multe din aceste lucruri. Afi venit in acest plan,
la colibele voaske, totul e in siguranfd, aveti m8ncare
in cimar6, vi e in aceasti tare, in acest corp, mogtenind adesea ignoranfa parintilor
cald gi bine, nu trebuie si v6 murdirifi pe maini, vE
sund iubitul sau il sau regula principali, legea. Cele mai multe entitifi cred c; Rezerva
Utintul vals al liranilor A!l( u'l,t tLtr)k DiL.\ cettufil: [J]1ica Otdine Mondia/d

Federald e detinuta de guvernul federal. Nu este aEa. Fiecare tarir facefi? Trebuiesi mergefi de colo-colo, dar sunte{i oripilali. Ce si faceli?
importanti iqi are Rezerva ei F ederaid; asta, dragii mei, asta fine b6ierilc Suntefi in incurciturb, pentru cd asta e virtutea acceptati a cosmopo-
pungutei unei familii, nu a unei firi. litului. in fiecare moment cAnd cumpEra!i un burger, sprijinili necesitatea
distrugerii pddurilor din toati lumea, care ofera paguni animalelor. De
fiecare datd cind aruncati un recipient, toale gazele pe care le emanb
Asalt asupra Mamei Naturd acesta se duc in stratosfer6, dar sunt de aruncat, aga cd, Ia naiba.
Existi schimbiri, in legituri cu zilele carc urmeazS, care sunt
Economic vorbind, vi a$teaptA wemuri grel':, deoarece ca si pertinente qi pline de sens, atat pentru voi, cdt 5i pentru natur6. Ar fi
ajunge$ sa weti si facefi pasul urmdtor, trebuie si l:ecefi prin durereo un mare beneficiu sa incepeli s; plantafi pentru natur;. in miqcarea
gi prin supararea schimbdrilor care vor apirea. Cei mai multivor trecc Pdm6ntului, care inainteazd qi se striduiegte sa-gi vindece multele rani
prin schimbiri, pentru ci simt ci e de datoria lor sd rezolve criza de pe corp, poate c; asta ar fi cea mai mare pasuire pentru voi, in
economicS. Asta a fostintotdeauna o capcanS. Nu-mi pasi in ce misurd acest moment in care distrugeli calculatoare gi sisteme bancare
vefi susline c6 fdrd interes nu s-ar dezvolta nicio iehnologie. Ba s-ar fi mondiale, peniru c6 plicii tectonice nu ii pasi pe ce sta. Unde ali fi
dezuoltat. $i nu ati fi avut oameni care iEi inchid fermele care Fau hrdnit fdrd naturS, fdri Mama Pimdnt? Unde v-afi afla? Unde v-a!i construi
pe ei Si pe alfii, de ani de zile. Acum, ave(i terenuri goale. Firi aceasti casele? Unde ati fi fari acest organism? Dorinfa de putere a triit din
ldcomie, nu ag- avea o atmosfer6 care devine din ce in ce mai otrivitoare plin prin ldcomie, iar bdrbalii gi femeile au avut mari beneficii de pe
gi nu s-ar face giuri peste gauri in atmosferd, despre care o s; auziti. urma progresului tehnologic. Acesta e adev6rul. Pdmdntulvostru e ca
Ce inseamn6 pentru voi simbdtd seara? Multe. Firi aceastd I6comie, gi corpul vostru, intr-un fel. Imaginali-vd dacd ali avea trupul acoperit
nu ali fi avut distrugerile masive in ceea ce privegte animalele sau de lepr5, de rdni deschise, sAngerinde, daci a{i avea tiieturi mari pe
pddurile. Fdri aceasti licomie nu afi fi suprimat geniulsau prezentdrile corp, n-ati incerca s5 le ungeti cu ceva Si si le vindecafi? N-afi incerca
mai ingenioase ale longevitifii lucrurilor care nu folosesc combustibili si curSfafi rinile? Daci aerul pe care il respirati ar fi mereu poluat 6i
fosili. $i nu v-afi arunca otrdvurile in mare, mai ales, nu acolo, unde v-ar face si suferili de stomac, iar apa pe care o befi ar fi plini de
pegtii voqtri mor in grupuri rnari, arunc6ndu-se pe plajd qi plSngdnd: otravb gi de bacterii $i v-ar roade corpul pe diniuntru, daci norii care
,,Unde si mi duc, ci respir qi mindnc excrementele voastre, otrava vin peste voi in fiecare zi ar da drumul la ploi de acid, ali face ceva in
voastr6? Unde si md duc, altundeva, dac6 nu aici, pe uscat?" Fir6 acest sens? PimSntul nu e diferit de corpul vostru, doar c6 nu putefi
aceasti l6comie, n-a!i avea p5duri virgine care mor. Firi aceastd si triiti fird el. V-am prezentat doar o foarte mici parte din durerea
l6comie, wemea gi natura s-ar deplasa lin, firi izbucniri dezordonate. pe care a indurat-o acest organism viu qi de ce trebuie si fac6 ceva in
Puteli si continuati a$a, pentru cd toatd lumea trebuie sd-gi cagtige o fala licomiei gi a puterii, ceva ca s6 se vindece, ca si nu sfarqeascA la
pAine, spuneli voi. Aga este, dar nu tuturor le-au plScut destul de mult fel ca sora ei, planeta rogie, care odinioara avea o civilizalie infloritoare
legile care le-au permis sd-Ei ciqtige o piine. Deqi este un destin deja in numite omenirea.
curs de manifestare, destinul apare numai prin atitudinea adoptati gi
prin spaliul acceptirii sale.
Aga stau lucrurile cu lumea voastri gi asta s-a intAmplat qi inci se
mai intdmpld. Nu e greEit sau corect. Pur Ei simplu, e destin manifestat.
in fiecare moment cdnd vd pornili motoarele $i apasafi acceleratia,
mdrifi gdurile din atmosferd. Suniefi ingrozifi de asta, dar ce puteli si
CAPTTOLUL PATRU
Iluminarea risipegte
ignoran{a gi frica

,,fndftarea gi extinderea propriei congtiinle prin cunoa€tere e


iluminare. Nu e vorba de ritualuri spirituale. E vorba de
inlel4ere.
Eu arn ales sd vd luminez fundalul, ca sA incepeti sd vedeti
un tablou mai larg a ceea ce inseamnd destinul manifestat la
nivelul fiinSei umane, colectiv gi de ce. Vreau sd inlelegSi
asta, ca sd nu mai fili ndpdstuili de superstilii. "

Ramtha
noiembrie 1987
u weau sav; descurajati Si nici sA deveniti fanatici. Nu weau
sa credeti ci acolo unde e cunoaqtere nu exista speran]5,
pentru c6 exist6. Nu weau si credefi cd tot dezastrul acesta e lipsit de
speran(i. Nu este. Pute, dar nu e lipsit de speranfi, pentru ci iluminarea
inseamnS sa iesi din ignoranli Ei si ieqi din intuneric. Cdnd cineva
r6mdne in intuneric qi in ignoranfi, e inclinat catre superstifii gi
neajutorare gi devine foarte temdtor. lluminarea inseamn6 sa arunci
lumini asupra ignoran(ei, si risipegti superstitia, sA risipeqti frica. Starea
de cunoagtere nu e ceva de care si ili fie teama, ci mai degrabi ceva pe
care si il atragi cdtre tine, astfel inc6t ifi mAre$te percepfia propriei tale
realitati, a propriei tale vieti qi, inevitabil, afecteazl inhegul. Congtiinfa
socialS, insSgi painea, mana qi inlelegerea care hrinegte alter ego-ul,
este un proces de gAndire care e format din gAnduri reciclabile. Cu alte
cuvinte, e ca gi cum istoria s-ar repeta la nesf6rqit, nu numai la scari
mare, vorbind despre o tara inheagi sau chiar despre intreaga omenire,
dar gi in viala individualS, in realitatea individuald. ConStiinla sociald,
la nivel colectiv, men$ne alter egoul, imaginea, Antichristulin functiune.
E chiar hrana sa.
Adevdrul e peste iot. Con$tiinla social6 e adev6r. A permite
absorbirea alter ego-ului, chiar la scard de mas5, a permite risipirea
conqtiinfei sociale, acesta e momentul cind indivizii incep si-gi ldrgeascS
propria lor realitate, adici atunci cAnd sunt in proces de wolutie Ei
cind evolueazi citre destinul lor manifestat. Cu cdt devin mai congtienti,
cu at6t e mai mare realitatea lor gi cu atAi au la dispozifie mai mult
control, mai multe opliuni, probabilitili qi alegeri. in congtiinfa sociali,
sunteli foarte limitafi. Trebuie si faceti ceea ce fac tofi ceilalfi, dar
congtiinla social6 rimine intact6, pentru ci aga e toatb lumea. Atunci
c6nd se nagte lumina in lume, atunci cAnd o realitate, o perceptje e
rF
Ultinul vals al tianilet l/Ltrtti arca risipcgle ignoranla gi [rica

lSrgiti, cSnd iluminarea apare chiar gi la un singur individ, acel indivicl, la o entitate cu mintea inchisi rareori vine la cineva care e coplegit de
gi
care fusese deja participant la continuumul con$tiinlei sociale, devin(, fric6, ci vine la cel care merge inainte cu dorinfa de a infelege'
deodati angajat intr-un adevir mai mare, in mai multA infelegerc Nu existd disperare in toata aceasta cunoa9tere. Existi o alti parte
Congtiinta sa inalta con5tiinta socialS, cici ceea ce incepe si fit' a acestei povesti, o parte care inc6 nu e spus6, care inci nu e realizati
perceput de unul iese la lumini Si incepe s6-i influenleze pe alfii. Ei vom ajunge la acel punct in momentele care urmeaze. finefi-vd
Rezultatul destinului uman nu este si fie distrus printr-o repetarc bine de pil6rie, de creier, de sufletul vostru emofionalgi invifafi. Si nu
istoricS, ci si evolueze cbtre aft o entitate spirituali completi, a deverrl vi fie niciodatb frici sd invifa$. Asta vi va elibera din acest haosimpufit.
o fiinfd umani imaculati gi a manifesta justetea $i virtufile Christicc,
care sunt Iatente in voi tofi. Acesta e destinul. Acesta e punctul culminant Din Domnul Dumnezeul fiin{ei mele,
al evolufiei. Voi suntefi Dumnezei, caci aveli dreptul s6 alegefi. preaiubit Tati,
indllarea gi extinderea propriei conqtiinte prin cunoa$tere inseamnb deschide-mi calea
iluminare. Nu e vorba de ritualuri spirituale. E vorba de infelegere. Eu lumina pe ea
gi striluceqte-fi
am ales si predau o invi!itur5 de valoare istoricd, ce se repetl ca sa pot sa fiu eliberat
intotdeauna: o infelegere clari, un ,,de ce", cuplat cu alegerea gi cuplat din apele nelini5tite
cu intelegerea imaginii alter egoului. Am ales sE o predau, penhu ca Si sA pot sa stau pe pimdnt sfinfit
voi sd iegiti din ignorantd gi sa nu mai ave$ weodati scuzi ci nu invdfafi, de-a pururi, veEnic qi totdeauna.
pentru ca n-a[i primit niciodati raspunsul la intrebarea ,,de ce". Am Aqa sd fie.
ales sE vi luminez fundalul, ca sa incepeti se observati o imagine mai
larg6 a ce inseamni destinul manifestat al fiintei umane la nivel colectiv
qi de ce. Vreau s6 inlelegefi, penhu ca sa nu mai fifi napastuiti de
superstitii gi sa nu mai fifi indugi in eroare atunci cind cineva vi spune
ci aga stau lucrurile, cAnd ele nu stau deloc aga,
Cu siguranfl ci invifitura mea nu a fost despre oprimare, ci
despre cum si infelegefi mai bine modul in care puteti sa priviti pe
aceastd fereastri gi si vedefi cum e terenul gi cum va va fi luminatA
calea. Iluminarea, pentru maestru, pentru fiinta umane spectaculoasa, i

este la fel de necesari ca respiratia. E la fel de necesar6 ca dormitul,


trezitul $i fdcutul, cici fdrS cunoagtere, r6mdnem doar o omenire f6ri
i

faf6, care nu are individualitate Si care imitb doar ceea ce imiti qi cei
i
din jur, apoi dau mai departe acela5i lucru. Momentele acestea pe
care le petrecem impreund sunt ca si vb ilumineze gi si qti{i de ce si vd
schimbafi Ei se Sfiii cd zilele acelea au venit. in necunoscutul care se
afl6 dincolo de aceasti fereastri, ve$ afla gi despre speranfS, despre
optiuni Si despre probabilital care exista in necunoscut Si care sunt
descuiate numai celor care igi lSrgesc cu adevarat perceptia, prin
iluminare, pentru a cipita rispunsuri. Necunoscutul nu vine niciodati

I
I

CAPITOLUL CINCI
Combustibilii fosili,
mediul 9i schimbdrile PdmAntului

,,Veli gdsi lurtuni care dezldntuie o violentd pe care n-afi mai


vdzut-o pend acum. Ele uin cu toatd furia, pentru c; e singurul
mod in care natura, in strddania ei de a-gi uindeca rdnile,
poate sd curele aerul €i sd indepdrtqe gunoaiele, ca sd se
poatd vindeca. Acestea sunt lucrurile care urmeazd sd se
int6mple, in Orientul gi in Occidentul vostru. $i furlunile
acelea vor deveni din ce in ce mai imprevizibile. fn zilele ce
vor ufma, nalura i€i va vindeca rdnilq ca sd poald sd meargd
mai departe. O sd scape de ceea ce o doare."

Ramtha
mai 1986

Offi[fl
-am spus sa re|neli numele entitefii Rotschild. Vreau si vi
arit cAt sunt de puternici cei din familia Rotschild. Cdnd
bursa voastri a luat-o razna, multe entitSli care investisera in com-
bustibili fosili gi in pehol gi-au pierdut multe din acfiuni. E doar un mic
exemplu. A exisiat in Londra o companie mare, Tyrannosaurus Rex,
care ficea afaceri in domeniul peholului in formi lichidE 5i care a decis
sa emite ac$uni, pentru ca publiculsa poata sa investeasci in domeniul
peholului. A fost un plan minunat, penhu ca acfiunile au fost puse la
dispozi$a publicului larg, care putea sd participe gi sE de$ni interese
in industria peholului. Apoi a venit ziua neagri a lumii financiare gi, ca
urmare, publiculs-a inspSimAntat. Nimeni nu voia sa cumpere acliunile.
Oamenii nu aveau bani, nu puteau si faci asigurdri sau pariuri. A,ga ci
familia Rothschild, care sunt ni$te indivizi foarte infelep$, a intervenit
qi a cumpdrat totul. Asdel, au putut sa defini gi mai mult din aceasti
masd controlatoare de combustibili fosili qi planul a fost ficut foarte
bine. Vreau si re$neli un lucru. Oamenii ace5tia nu sunt lofli mogtenirii
lor, weunei firi sau weunei religii.
Ei sunt atei, dupb cum i-ati numi voi, in toate sensurile cuvintului,
iar Dumnezeul lor este banul gi impirifia lor e puterea. Asta e- Nu
conteazA nimic altceva. Aici avem mai multd putere, dar asupra a ceea
ce se numeqte Tyrannosaurus Rex din rimigifele din combustibilii fosili
aurul negru al multor |iri de pe fafa acestui minunat glob. Combustibilii
fosili, ceea ce se numegte aurul negru, au devenit punctul de negociere
care salveazi orice lard care are nevoie de ajutor financiar. Este singurul
produs din resursele lor naturale pe care pot si il foloseasce pentru a-$i
dizolva imprumutul pe care l-au luat de la acegti oameni. Combustibilii
fosili o si mai existe o weme, pentru ce sunt prea mulfi bani, prea
multi putere, licomie gi conholimplicate in asta. Energia care se revarsi
'l\
-- -- ' (:t'ttl)ttslit'ilii li'silt rttecliul 9i schinbitile Piirn6nlului
Ulitnul vals al tit.tnilot
Gaura aceasta din stratosfera e rama$ita a ceea ce au fost
odinioar;
de la soare, care e peste tot in jurul vostru, e aici de ceva weme, dar n. mare 9i gros Cand
m4r '13 oceane care inconjurau PirmAntulintr-un nor
a fost cercetati, din punct de vedere tehnic, pentru ci nu se fac bani acest strat foarte sub$re
.; ;
i-ogorit apa gi a creat o planeta mai idilici,
din forarea Soarelui. $i acesta e un mare adevir. iar aici a inceput si
Combustibilii fosili o s6 rim3n6 pe aici, din cauza capacitatii pure 9i delicat a continuat sd acopere Pdmdntul,
aride' iar
infloreasci viafa, au aparut anotimpurile Si s-au creat regiuni
de control pe care o au in lumea de azi qi orice individ care a luat dac6
lumea a devenit cu adevirat un mare Paradis minunat Shambhala'
pozitie impohiva lor gi a wut sa creeze noi surse de energie a fost
weli. Tot felul de forme de via!6 ale evoluliei puteau si infloreascd
in
eliminat. $ti!i ce inseamnE un patent? inseamn6 legitimizarea unei idei. Sunt multe de spus despre
aco-st mediu, pe acest smaragd al universului'
Au exisiai multe patente, weme indelungatS, care au fost date la o cdci inainte
\/remurile mele $i chiar despre wemurile dinaintea acestora'
parte - cumpirate gi date la o parte. insd nu e totul pierdut. Exista un savantii vostri' Pe
de wemurile mele, indiferent de ce spun unii dintre
individ mire{ intr-o !ar6 numita Japonia, un individ care e un geniu planeta aceasta existau niste oameni foarte inteligenti' iar sursa
lor
dinire oamenii obiqnuiti Si care, in acest moment, a primit o tehnologie pentru transPort era lumina. in ciliva ani, prin nigte cutremure
masive
minunati in domeniul gtiinlei, El elaboreazi un dosar, aSa se nume$te, la exteriorulPdmintului' veti putea sivede$ c6teva
din artefactele acestor
care e cat o carte $i, printr-o sursi de energie care utilizeazd Ei stocheazi generafii demult aPuse.
mea
energia solarS, o s: poat6 s6 se ocupe destul de bine de funclionarea in wem"u mea, nu exista aga de multi industrie' In vremea
nu era petrol, dar vremurile mele erau in armonie cu mediul
chestiilor pe care le avefi in gospodirie. Entitatea e foarte degteapti gi Cu
are gi o mare putere care merge cu ea qi de care are nevoie. Nimeni n-o de care beneficiali
sigurante ca oamenii mei nu aveau toate comoditi|ile
destinul omului
sa elimine aceasta entitate. Individul acesta va conkibui mult Ia conqtiin[a voi acum gi care au creat aqa niEte funduri mari insi
tot ce poate se fie'
sociali, c6nd seva termina totul. Nimenin-o saii elimine intreprinderea, era si evolueze, chiar 5i in wemurile mele, si devinS
drag6
deoarece entitatea aceasta a folosit sistemulintr-un mod foarte inteligent, pentru ca viala cu sigurant6 ci este darul Acest Pimint' aceasti
al creafiei' pentru
ca si-qi creeze intreprindeiea. gi dulce planeti a voastr6, care este vie, este un dar
a evolua la un statut mai mar€t chiar qi decAt in wemurile
mele Prin
fald de
hezirea civilizatiei 9i lipsa de respect pe cate o are aceasta
mele qi
Impactul sbatului de ozon asupra naturil pimAnt, fiecare {ari a fost pridatS de pidurile ei' din timpurile
pierdut
pana u.u-. Fiecare fari qi-a pierdut pdm6ntul arabil $i-a
goneqte pe
Unde a|i fi voi fir6 combustibili fosili? Cum v-ag deplasa, pedal6nd padurile. lar plmAntul mai poate se dea numai praful care
ca si
sau mergand foarie repede gi cdldrind pe vAni? ldeea e ci, in prezent, aripile unui vint cald 9i uscat. Omul s-a mutat din acele regiuni'
g5seasci alte regiuni, dar nu a invilat din greqeli 5i inci mai ia
Pimintul
pelerinii pot si zboare dintr-un loc in altulintr-o singurS zi, iar invenlia
aceasta e minunat6, dar e propulsata de ceea ce vine din interiorul .u pn.nuu care ise cuvine, gAndindu-se c5' deqi se pare ci e al lui
Dumnezeu. Pimintul e al lui ca si facd cu el ce wea'
iar asta n-o si
Pimintului. Fiecare om e mai degraba legat de pimint, daci nu
aibE mare importante, in timpul vietii lui Asta e
o gregeali ln fiecare
utilizeazi acest serviciu, Evolufia s-a oprit cu combusiibilii fosili gi ce prea ugor'
face asta? in prezent, aveli o gaurd din ce in ce mai mare in shatosferd, civilizafie pini la aceastd civilizatie,si folosesc cuvintul
resursele PimAntului au fost violate Ei pridate Voi
le numili resurse'
in regiunea sudicS. E atit de mare, incat nici nu se mai scrie despre ea.
pentru viafi 9i chiar
A crescut atit de mult, incAt cerceiitorii se shbduiesc sA se rehage de dar, de fapt, ele sunt elemente naturale, necesare
predetoare'
acolo, pentru ci radia$ile care pitrund prin gaura aceea le face cataracti pentru vlala Pdmintului. insi cea mai causticS' cea mai
de virf
Ia ochi. cea mai agonizanti este o civilizalie inclinati cbtre tehnologie
Llfuirrtul vals a/ tir.inilot (;<r t t[t *lil,t/ii litsi/i, ttndul gi schirnbd le Pdrn.intulLti

gicontrolatd de licomie Si de putere, de puterea care i$i


croieEte drum Ecologii din tara voastrd au fdcut un mare efort, ei iau lucrurile
pana Si in utilizarea combustibililor fosili.
ceva mai in serios gi s-au intdlnit cu ecologi din alte tiri, ca
- sA ia o
Gdurile acestea din stratosfera voastre nu exista acolo decizie sa nu se mai produc6 freon. N-o sd opreasci produc$a pAnd la
sfdrgitul secolului, penhu c6 producfia e necesard pentuu a mentine
creEterea economici a f6rilor acelora din Lumea a Treia.

Lupta Pdminfului pentru suptaviefuirc

Practic, natura nu este diferit6 de voi, in intruchiparea voastrd


fizicd. Cel mai mare rizboi pe care il are de dus natura qi ceea ce
kebuie ea sd schimbe in intruchiparea ei fizica la momentul prezent se
leag6, in principal, de combustibilii fosili. Suni simplu, dar e ceva ce a
fost creat ca un instrument de putere qi de schimb, o necesitate absoluti
in tara voastri gi in lume. Nu poate fi abandonat cu ugurinti, pentru
cd daci ar fi abandonat, atunci cei care vor controlul absolut n-ar mai
avea biciul in mdna lor.
De la inceputul secolului vostru gi pini nu demult, un consodiu
Fdri echilibrul corespunzator al arborilor maiestuogi qi al Irunzigului
de entitdli eterice pe care nu le-ali putea recunoagte au produs regulat
marilor pEduri, dioxinele din stratosferi sunt aga de grave,
ci acum ele explozii care au avut loc in stratosfera voastri. Au fost niqte mingi de
rod din partea inferioar6 a pianetei voashe. Acest lucru
nu a fost abordat focverzi, striluciioare, unii dintre voi le-au vizut.18
aqa de deschis pe cdt ar fi hebuit, in mass_media
voastri, pentru cd a De unde veneau Si de ce se aflau acolo? O vreme, nimeni nu a
aborda aceasti problemi ar insemna si indicdm
ce anume cauzeazd infeles enigma acestor lucruri gi scopul lor. Striduindu-se sd salveze
problema. Freonul nu e singurul lucru care provoac6
problema, ci acest mediu, unii dintre frafii vogiri care hiiesc pe alte stele $i in alte
emisiile de la degeurile chimice, ohiwrile care sunt emanate
din lucrurile dimensiuni au produs explozia acestor mingi verzi de foc in shatosfera
care sunt finute in atmosferi_ Ce ar insemna s6 ia
toata lumea pozitie voasha, penhu a ajuta la neutraliz arca efeclelot de eroziune ale stratului
gi sd spuni: ,,Tiebuie sd schimbim asta..?
Ce ar insemna asta pentru inferior. Aceste explozii au fost ceva destul de obiqnuit. Acum au incetat
producdtorii dintr-o mare ramuri industrial6 pe
care se bazeazi tara de ceva weme, pentru cd reprezentau o acfiune de interferare. Tiebuie
voastrd, produc5torii de maqini gi de motoare cu
combustie intern6, si vi trezifi $i se deveniti conqtienti cu adevdrat de impirifia voastri.
care vi asiguri transporturgi energia penhu coribele
voashe? sunt foarte
rs
,,Profesorul Lincoln LaPaz, un reputabil expert in meteoriti de Ia Universitatea din
New Mexico. a anunlat ce e ceva foarte ciudat in legituri cu o serie dc opt mingi
strilucitoare de foc. verzi. vdzute pe cerul din sud-vest in decursul unei perioade de 13
zile. Meteorii sunt rareori verzi. spunea LaPaz. iar cei mari trec rareori in mod repetat
pe deasupra aceluia5i loc". relata un articol intitulat .,Noi farfurii zburitoare'. in 7l7re
sd se intimple aga ceva.
Magazine. 3 martie 1952.
Ultirrrul vals al ttranilor
Ccvnbuslibilri losili, rncdiLl 5i scltinlbe le Pzitnentului
Pimintul ia mdsurile in propriile_i maini, in propriile_i
tectonice. Nu numai cA aveti o gaur6 frl;i( | fac sd infelegefi mai bine o inteligenli care nu poate sd vd vorbeasci
masivi anuruj- Fotrlui S,,,t
dar se formeazd una gi in regiuniL norai.n, direct, dar e exact ca gi corpul vostru, cu rini, imbiindu-se in acid,
unu .urnTl"r"rrl"",1 ,i,,,
Canada qi una care se for nrc._rz.r
mirosind a otrava Si avind o durere continud de stomac. Prin asta
1,,. trece minunatul voshu PimAnt la ora aceasta gi nu ii lipsesc propriile
stul de numeroase. A1-.ar pesrc i(,t.
care creeazd oxig€;t resurse ca si se schimbe, qi o va face. De.ia o face.
Si pr-oprich-rtil,.
pe soarele vosj' .r PimAntul $i toatd natura, mirelii delfini, fralii voqtri care s-au
ir.r stratosfcr ii
Nu e chiar cea mai bunE aruncat pe plaji gi au murit, ei ficeau o declaralie. Micu(ele animale
ca rezurtat direct a,,"0,"t,,,"i jll! ff 1.".T fii.:;";"";j:':*"J::: de la care vin perle de infelepciune fac Ai ele o declara!ie. Ele mor.
f
scurftimpo sa vedefi ci se vor.des<:operi Peqtii care, altddatS, igi giseau zone bune unde sd se inmulfeasci,
li:I ::::i::r
ra pe$bt din oceane
Ei o sd se facd legatura cu planctonul. Va aparea
diformftntr
zone care nu mai existi, se strdduiesc Ai ei si faci o declarafie. De
la
Etiri, pentru cd trebuie si existe o expiicatie pentru asta.te fiecare dat6 cdnd o mare balend equeazi pe malurile voastre, ea
Radiatiile directe care pitrund prin aceste incearca sa va spun6 ceva. Toate astea nu rimin neauzite gi nebigate
,
pianctonur
gauri vor deforma
$i vor incepe sd creeze hibrizi care nu vor mai putea in seami. Cine s6 se apere gi si aibi griji de viafi? Daci omul refuzi
s6 se
inmulteascd. Planctonul este inceputul si se schimbe, atunci cu ce mai rimine viafa? Cu ce mai ramane
tangului trofic in mare.
Pdmdntul, care este un o copacul? Cine apiri balena gi delfinulqi mica scoica a carei iritatie s-
ra er f a r a
".
in multe feluri.
*,t" p; . ;;; ;lli?l l1]' []ii,i :1:H.]i: ;i5;: fl: a dovedit a fi o bijuterie? Cine apiri stinca, riurile gi aerul? Cine a
A fost cea mai lungd perioadi din istoria spus pentru ele: e wemea voastr6, ceci veti trai, iar ceea ce afi
inregisiratd, in "Acum
care o civirizalie a trdit neintrerupti
de o schimbare indJsS de un vorbit va fi auzit gi va primi rispuns"?
cataclism. intr-un fel, aceasta
tara a fost foarte protejati de-iulte din Natura, fiind o miqcare spre inainte numiti viafi, a luat asupra ei
al, tara aceasta era complet auto- in aga de multe feluri elementele necesare pentru a face ceva cu privire
i mai rimdnea destul gi pentru
alfii. la propria ei mizerie fizica. Ultima dati cind am vorbit despre
zifie, ca sd aibd grij6 de oamenii ei schimbare, despre zilele ce vor veni, am vorbit despre multe lucruri
care se vor intAmpla in mediu. Numai douS din acele lucruri nu s-au
oarecare mdsurd, dar prin ignoran*r:::jj,TIi::
gregit. P6mintuiui i se intampld
I:i"T;['r,,";:l;: int6mplat. Vremea se schimbS. Acum infelegeli asta, in retrospectiva.
ceva foarte arun'uri.. ioui"ir.rurit" PEmintul se migcd. Stratosfera trebuie si se vindece; altfel, toate formele
drn natura striga. Le doare. Natura e
vie. suflulviefii e in toate rucrurire. ei devia!6 de pe acest Pdmdnt nu vor putea sa suporte radiafiile. Simplu.
Doar pentru cd un pom nu vorbegte
cu tine, asta i".."..a.,
a Pimdntul e in chinurile unei mari schimbdri, mai profunde decit
stanca e vie, ""
nu e viu. O plantd e vie, pimdntul e viu,
manifestate in imp5r6fia lui Dumnezeu
caci toate lucrurile convulsiile naqterii sale. Trebuie si faci schimbiri, ca sb poatd si
sunt vii. triiasci in continuare.
Aq putea si intru mai mult in detaiii,
dar spunind ci ele shigi de
durere sau cd se sufoci, sau ci sunt ucise
prin n*"r", 0a"," , r,
", ",
i-:t"r^""tit
australieni au dat peste o rnollenire
tulburbtoare a geurii din stratul de
Actiuitatea vulcanicd gi pldcile tectonice
ozon. Au descoperit cE krillul. care este miezul
lantujui trofic i" a,i*.il*. .r* ,."n"
suscepribil la lumina ultravioletd dEunEtoare. j"r_p"r,*"
Cerceteror:i fa.ri
cand studiau srructura "u p" intimplStor, Inelul de Foc este o mare falie tectonici ce inconjoari
senetica a krirurui. D'. N,J
tulbur;toare". relata Australian Broadcasting ;;;;;; ;;.:#.,1!1..1?..o,"r"0
toati lumea gi este dinamica unui proces numit pl6cile tectonice.
Co. la 7 febr uarie 1999.
Activitatea pl6cilor, sau faliile, suni cele care permit PimAntului
,l
U/tinul vals a/ tiranilot (\ tn t h rcl i li l i i li'si l i, n t ttl i ul i i sclt i nt bzi ril e Pd m6 rtult

Locurile shivechi vor prinde via!5. Vulcanii strivechi sunt ca niEte


tigri care dorm, in acest moment. Nu e ca sd scape de voi, ci ca sa
vindece ceea ce ati f;cut. in acest efort, PimAntul se migci din toate
pldcile sale tectonice, de acum gi p3ni la sfdrgitul secolului vostru, iar
voi veti asista la o intensificare radicalA a activiteFi lor.
in oragele centrale, in centrele de afaceri, vefi vedea fenomene ce
Faliile permit curgerea unei substante nutritive minunate
din ceea apar in cer qi sub pimAnt. Vefi vedea cum se intimpli lucruri skanii qi
minunate, cu privire la naturd gi la asalturile acesteia asupra oraqelor
care sunt respunz6toare de poluare in planul vostru. in prezent, veli
incepe s5 vi vedefi patria, frumosul vostru smaragd al universului, in
avantul schimbarii continue. Gaura,jin stratosfera $i presiunea qi
voastre, a avut loc oriunde altundeva, dar nu in
tara voasha. in o.nan. migcarea plicilor tectonice vor crea un efect de incAlzire pe Pamant,
existd vulcani violenti care erup chiar in acest moment,
inir-un efort iar in urmitorii patru ani, Pimintul se va incdlzi atit de mult, incAt nu
disperat de a purifica apa. in prezent, existi vulcani care
se reactiveaza
gi despre care se crede ci erau stin5i. veti mai avea recolte.2r
Recoltele tirii voashe au fost luate de puteri mai mari, iar fermele
nu vor mai fi. Locurile care pdnd acum erau degeriuri, locuri unde
omul nu se duce decat foarte rar, vor fi inundate de ploi neobignuite.
in timpul acestei incilziri a lumii, tiparele climatice se vor modifica. Afi
vdzut inceputul, chiar Si anul acesta din timpul voshu. Mai urmeazi qi
alte lucruri.
Pimintul se striduiegte progresiv sd indepirteze omenirea, cereia
nu ii pasS 9i care nu se ocupa de suprafafa sa, pentru ca el si poata se
se vindece in multe locuri iar aceste locuri sunt cu adevarat foarte
mari. Exista in prezent doi mari vulcani pregititi si elibereze presiunea
plScilor schimbitoare ale planetei voastre. Unul e in Europa $i se afl;
pe o insuli, iar in acest moment este in erupfie, pentru cA activitatea
de sub cogurile lui e atit de mare. Marea foamete din Europa, marea
foamete a Irlandei a fost rezultatul erupfiei unui singur vulcan in 1800,
care a starnit praf in shatosferi gi a creat iarni in miezulverii, inghefind
astfel toate recoltele qi provocdnd foametea. Un singur vulcan a ficut
asta. La un nivel, PimAntul se incakegte, iar la altul, dacE ambii vulcani
se hotirisc se-Si elibereze presiunea $i numai natura decide cind e

21 globale de grane au ajuns la cele mai scizute niveluriin ultimele trei decenii.
"Stocurile
lSsind intreaga Lume vLilnerabila in fata gocurilor produse de recoliele proaste". relateazi
AOL News. 28 septembrie 2007 .
Utinrul vals al tiranilor ('..tn l)t::ti l'tlu L+tL. ntc<hrl Piirfinlultti
I -sL:/tiltb, ile

momentul eruptia lor in stratosferi va crea o recire imediatd a suprafefei


rra{ionali
- va fi periculoasi pentru modificarea climaticd, pentru cd existd
PimSntului, ducdnd astfel la formarea unor tipare climatice radicale.
run lucru pe care omul gi alter ego-ul siu nu pot si il faci, gi anume s6
DacE locuili pe o falie, atunci va jucali cu viata voastra. Daca vi
modifice vremea qi sd modifice Pdmdntul, in schimbdrile sale.
place falia gi vi place priveligtea, r;mane| acolo. DacA nu puteti sa vA
Cum v-afi simfi dacd cineva v-ar detona o armi nuclear; in buric?
permiteli altceva, stati acolo, dar acum locuifi intr-o zona acfivd. Daca
,,Doar o testim, desigur, sd vedem cum reactionezi." Credefi cd armele
iocuifiin apropierea apei un loc periculos nu numai ci se migci plicile
producdtorilor de munifie, cu extraordinara eliberare de energie
tectonice (gi nici savanfii vo$ki nu sunt con$tienti de asta), dar pl6cile
concentrati in interiorul P6m6ntului, raman fara niciun fel de urmiri?
acelea care se aflS sub mare se migcd gi creeazd valuri foarte mari. E o
Daci ai unde de qoc care iti trec prin buric in centrul acestei !eri,
reactie natural6 de schimbare. intr-un ecosistem echilibrat al naturii,
impreund cu o fo(i creatE in interior, cAreia ise aldturi qi forfa ce vine
in care animalele sunt in armonie cu pdm6ntul, ve{i vedea rareori weo
din ocean pe plScile tectonice, atunci eqti inh-o pozifie foarte nepotrivite.
schimbare in acele zone.
$i degeurile voashe nucleare, care se arunci in faliile tectonice? $tiafi
cd degeurile nucleare au fost puse in butoaie gi aruncate in marea
pegterd care intri in California, in falia San Andreas? Nu gtiafi asta,
Topirea calotei polare gi incdlzirea globald dar desigur, cum sd gtifi? E o pegteri addnci. O si se miEte, o si o
acopere Si o se ajung; inc6 Si mai ad6nc5.
Topirea calotei polare, gaura din stratosfer6 gi inc6lzirea planetei P6mAntul are multe de schimbat, pentru ci se luptd pentru propria
in urmitorii patru ani se vor pehece mult mai repede dec6t vi vor sa supravietuire. Cum cad ploile pe coasta esticd gi in Europa, ohava
spune savan{ii vostri. Topirea unor mari pi(i din calota polari deja
lor distruge resursele naturale, pddurile, p;manturile, pestii gi tot ce
are loc, iar asta va cregte nivelul apelor pdni la doui sute de picioare22,
este viatS Si este legat de api. Cine o si opreascb asta? Credefi cd o si
iar in golfuri gi in unele locuri va creqte numai cu douisprezece picioare.
se opreasci doar penku ca noi dishugem cateva lacuri Si cafiva copaci?
Calota sudici deja se topegte. Calota nordici e gi ea deja intr_un proces
Dac6 ploaia care cade peste voi e ca gi cum afi bea otravi, e un prel
de topire lentd, cici avefi un ghefar care s-a rupt gi care acum e in ap6,
mic pe care il avefi de plitit, ca si mergefi inainte qi si va implinifi un
iar acesta e rezultatul incdlzirii apei $i ghelarul e in mi$care. Sunt mai
vis, o realizare, tehnologia unei civilizatii.
mulfi care sunt in miscare. E in reguld sd avem un pic de api in plus,
Oamenii nu sunt cu gAndul la schimbare. Nu-Ei permit si o fac6.
dar un singur ghetar ar fi de ajuns ca sd furnizeze apa de biut a acestei
intre acum gi sfirgitul secolului vostru, multe locuri care va sunt familiare
f;ri timp de lreizeci de ani. Atit sunt de mari. Cum gi nivelul mdrii acum nici macar nu o s6 mai arate la fel. Ceea ce altedatA erau insule
creste, nu e deloc in{elept sd fii pe ap6, ci in interiorul continentelor.
va dispirea, iar acolo unde nu exista p;mant, acesta va apdrea. Acolo
Nu veti wea nici sa fi$ in zone cu populafie dens6, daci pute! sd
unde odinioar; era degert, vor cre$te rdsaduri peste tot. Acolo unde
alegefi sd schimbafi asta. PimAntul se va incilzi in urmdtorii patru ani
erau cimpuri de grAu auriu, p6inea viefii, veti gisi acum o zona
gi, in fiecare clipi, prin eruptia a doi vulcani majori, ar putea si se
degertici, unde nu se poate cultiva mincare.23
trezeasci cu o iarnd in miez de vari. Valoarea recoltelor la scara inter_
Unde vefi gisi locuri in care deqeurile umane sunt aruncate in
2 de api, vefi vedea reacfii violente ale naturii in acele locuri. Va veni o zi
"Savanfii aflate pe sol
in Groenlanda bal al m;rilor cand pescarii o sE-gi arunce plasele in abundenfa marii, care, in esenta,
cu aproximativ 2004. $tirile
principale de I urmdtoarele: r lntr-un nou studiu. savantii constat; ca o deplasare a jetului de aer ,extinde zonele
,,Calota arcticd se topegte mult mai rapid decat se prevezuse..
tropicale Si degertic€ ale PAmantului". USA Ibday.25 nai 2006.
I

Ulhntul vals al tianilor ('' t t I tt .t t lth t l il1. 1 1 1t:,/1 1 1 51 st / t itnb,: ih' PintirtlLtlui
":
hrdnegte atifia oameni din lume. dar le vor scoate goale. Deja a dus sd umplc vidul celor care domnesc peste Pdmdnt? Pr6pdstioase
se
inidmpli acest lucru. sunt vremurile care sunt aici, chiar acum. Sa ve spun ca o sa vin;
Voi nu ati fost afectafi prea mult de turbulentele naturii, care au valuri care v-ar acoperi Si cea maiinalti clidire a voastra n-ar insemna
Ioc acum, penhu ci nu s-a intimplat in curtea voask6. Vedefi nimic. Sa va spun ca se vor rupe buc;ti intregi de masi continentali Ia
doar
poze cu oameni care mor de foame in Africa qi vd pare conexiunile dintre plici n-ar insemna nimic. AS put€a se ve spun ca
rAu de ei, dar
de fapt, penhu voi nu inseamn; nimic, pentru ci nu voi mor copaci m6reti, copaci maiestuo$i, dar ei nu suntin curtea voastr6.
sunteti cei care
murifi. Nu inseamnd prea mult penhu voi, dac6 nu e dishus6 casa Afi plins din suflet c6nd au eguat delfinii gi au pierit pe plajele voastre?
voastrd atunci c6nd incepe si se cutremure pdmdntul. S_a intimplat Ce vd spuneau ei? Ce creaturd mai bl6ndd, mai sdlbaticd, mai liber6 ar
altundeva. A fost la gtiri. Degi vi pare r6u de oamenii care au pierit putea sa fie atit de afectati de atitudinea omenirii? Dar voi nu Fafi
in
cutremur, in noroiul care curgea de pe munte mai repede decat puteau v;zut. Unii au plins rAuri de lacrimi, pentru ca, in sufletul lor, au inleles
sd meargi maginile lor, degi e otragedie, desigur, ea nu estein realitatea ce inseamni moartea acestora pentru propria lor fiinf6. O s6 le ducem
voasha, pentru ci nu vi s-a intdmplat voui niciodatd. dorul.
Natura este in aliniere cu tot universul qi cu toata vesnicia, pentru
totdeauna. Un copac va trai cu rioi gi o si vi dea umbri, addpost gi
Wafa in armonie cu natura chiar mAncare, dac6 trEili in armonie cu el. DacS iubili pim6ntul pe
care stati, el o si se imbogifeascd qi o si v5 hrineasci bucuros. Norii
i

Pdmintul, in evolutia in nevoia sa de a merge inainte gi de a


sa gi care vi trec pe deasupra capului o si reverse cea mai blindi api
se autosus$ne, e pe un curs violent fafi de omenire. Natura peste voi, dac6 suntefi in aliniere gi dacd avefi respect penhu ei. Cum
va fi intr_o
opozifie violenti cu omenirea care refuzi si asculte, care altfel ar fi putut se supraviefuiasci omenirea, weme de eoni, daci n-ar
nu se poate
muta din glorioasa-i colibi, nu poate si piarda un apus de soare fi fost c6liva oameni minunati care au infeles ceea ce nu poate fi spus
la
ocean $i nu poate si se consolideze pe o bucati de p6mdnt. E niciodati, ci poate doar si fie triit? Acum, natura mArgSluieqte. Nu
un
adevir. Cine o s6 dea de m6ncare tuturor acelor oameni care s_au pentru ci Dumnezeu vd urA$te. E victima care striga. Nu pentru ci
mutat in orase, care triiesc unii peste allii care locuiesc in locuri Iumea vi urigte. Pimintul nu urSgte; numai omul urigte. Asta nu e
9i
pedeapsa pentru cd n-afi fost dintre cei care fac bine. E evolutie. E
schimbare. V-am spus c5, daci wefi sA alegeti de partea cui si fifi, eu
sincer nu m-a$ duce in coltul oamenilor cenugii, penhu ca numai natura,
in impulsul ei, are puterea $i mobilitatea de a perturba intregul plan.
Cu schimbdrile climatice care urmeazd, omul se afli in cea Vreau sa gtiti cd existd multe, in lumea nevizutS, care sunt aliniate cu
mai
vulnerabilS pozifie in care a triit vreodati, pentru cd s_a indepirtat preliosul vostru Pamant, iar ceea ce e aliniat cu natura e aliniat cu
de
bunul pimint. in tot timpul Ei toate marile schimbiri care au avut Dumnezeu diniuntru, cu cel din afari, cu totul care este in tot.
loc
in decursul unor viefi inkegi, chiar gi in viata mea, omenirea Pe misur6 ce industria merge inainte 9i firile iqi pierd chipul, iar
era suficient
de suveran6 ca sd poatd si meargi dusd de val, pentru cd omenirea ordinea mondial6 incepe s6 ia o formd ordonat6 gi frumoasS, Piminiul
spune: ,,Destul." CAnd o sd vedeli in ziare, daca o si avefi noroc, cd
apele cresc, binecuvintafi-le. Daci auzifi de vreun vulcan miref cd
erupe, binecuvAntafi-I, pentru c5 €l elibereaza presiunea pentru a l

regenera natura, prin pldcile tectonice gi migcdrile acesiora. Data viitoare


[]/ttrttl v.l, t/ ttt,tt,./. t ..
('ontUtslibilii l,:si/i, tlttliul 1i stltirttbtlilc Pittitlului
cSnd auzili de furtuni, binecuv6ntati-le
Eie sunt aici ca si asigurc urr ,rr fi -treaba voastri, in viat6. Dar nu se va int6mpla aqa, pentru c6 nu
continuum.
Eu am crezut ci cel mai miref lucru pe .rccsta e planul Atotputernicului.
care l_am vAzut weodala irr
viata mea era Soareie, iar urmatorul Vreau si relineli ceva despre schimbare. Motivul pentru care nu
lucru miret era Luna. Far6 accsk.
fo(e Mtale. firava fiinti umand nu ar avea vd schimbati este ci vd e tricl de ce o s5 fi$ in necunoscut gi de ce se
o cas6 in care si se cxprim<,.
soarele nu este acoro ca si v6 p6rjoreasci afld acolo, pentru cd nu poate fi identificat. Asta e o schimbare de care
sau si vE r;neasca. E acor,,
ca si vi sustini Vala. nu ar trebui sd vd fie teamd nicodatS, ci ar trebui sd ave{i curajul gi
$tiafi c6 existd universuri in care soareie e albastrrr, gratia in voi si facefi schimbSrile necesare pentru a cSliri pe furtuni,
iar ei au lumini albashE, in loc de Iumind
galben6?Soarele acesta galbcrr pentru c6 tocmai se coace una. Schimbirile acestea sunt pertinente
e unic, iar prin fotosintezA, voi aveti
extraordjnara culoare verde. nu numai la nivel economic, ci qi literalmente la nivel de supraviefuire.
ci verdele nu existi in alte locuri? Au o alti $iia[l
cuioare, dar nu e verde. Vcrl Aparent, la magazine n-o si se termine niciodata burgerii gi o si fie
aveli culoarea verde pe planeia voastrd
pentru cd avefi un soare galben. mereu multi pAine pe care si o pute$ alege de pe raft; daci e p6ine
Asta oface aiat de minunati gi at6t
de unicd, asta o face casa Dumnezeiror veche de o zi, puteti sd o arunca$, penhu ca o si luafi alta, dar tot
care, deocamdatd, doar o iau de
bun6. tiparul de viati al alimentelor se schimbi. Aparent, sunteti pusi
Evolufia acestor schimbdri se intimpld
deja. Schimbdrile vor impotriva a doul mari forfe. Iardgi, dacb aq fi in locul vostru, eu m-aq
continua pAni la sfirgitul secolului vostru,
c6nd va apdrea o oaste in alinia cu natura. Cealalti pare foarte plicuti, pentru ci e zona aceea
cer uri care e pe drum. Ce inseamnE
asta? Asta inseamnd c6, in ultimelc de confort, e cutia, e cardul qi, aparent, biletul voshu pentru o viafa
zile ale epocii tiranilor. Se dezlintuie putere,
o care nu poate fi controlata mai confortabilS. Vreau sd Sti|i ce kepidatiile care urmeaz6 nu sunt
de oameni, ale cdror idei gi ale ciror
planuri ra.oiupl)rn uiaut fdri speran{6, penhu c5, in toati aceasti schimbare, mai existA gi un
alegerii intru inrobire completd qi ".uu
c6 cei umili vor moqteni pamantul. al treilea ingredient. Cei care se aliniaza cu natura Si se aliniazE progresiv
ca voi sunteli cei umiii nu inseamni
l;1u1e c5 suntefiniEte idioli f6ri si-gi continue suveranitatea vor trii si vadi wemuri mirefe, despre
minte. Inseamni cunoagtere dobdnditi gi care am putine cuvinte sa spun, sau chiar nu pot sE spun nimic. E
inseamni si asculti natura.
Si asculfi copacul, iar el o sE ig vorbeasc.. Sa vorba de superconQtiinte, o lume fird imaginea alter ego-ului, daci
inlnlegi ;l; ai.".ti"
bate vintul gi si te migti in consecinfi. putefi si percepeli o astfel de lume. E o lume care supravietuiegte
Aceia sunt cei umili. De fapt, ei
sunt ingenio$i, cdci ei supravietuiesc sfirgitului acestei epoci. Nu e ficuti din oamenii cenuEii gi din cei care
peste toate.
Nu putefi sd mai continuafi sd sfdgiafi qlau colapsat capacitatea de Iibertate, penhu cE ei au ales si faci asta,
stratosfera, cici fird
intervenfia naiurii, ar fi o socjetate foarte ci e f6cuti din cei care au fost profe{ifi, care au fost numiti cei pulini gi
asemin5lou.n ., ioporrl
meu inifial, care traia intr_un loc numit radicali dintre Dumnezei gi mulfi dintre voi o si vedeli toate aceste
Lemuria, uitat demult foarte
controversat. Ei triiau sub pdm6nt, fi vremuri.
din cauza tuturor animareror care
se aflau pe p6mint. N-o si putefi
sa iesiti la soare. chiar
acesta care urmeazd in anii ce vin, fit unrl
9i va fi o creqtere radicali a rinilor
Ia oamenii a cdror piele este expus6
Ia soare. On." * inia.npU urtu
aceastd tarS? Pentru c6 in stratosferd
ln
apare o gau16. E mici, dar sn
lirgegte Dacd ar fi rdmas aga, toatd rumea
ar urma si fie condusi de
o elitE sub pdmAnt, iar muncitorii
ar rimAne la suprafafa qi.urn urtu
CAPTTOLUL $ASE
Pregitirea pentru schimbare

I
,,Clzqtiuna impoiantd a prqdliii, pe care am prcdat-o al
I
mulli ani in umd, este cd i-am rugat pe toli cei care vor sd
asculte sd depozitee mdncare gi sd devind suveranl gl sd
aibd multd apd, dar sd o aibd din pamed - gi se Puneli
deoparte mancare pentru toli cei dtn vlala voastrd gl sd fili
swerani. foarte suverani, sd vd pdstrati hainde gi sd luoali in
aga lel inc6t indiferent ce *ar int4mpla cu luma, voi se
put4i se vd sustinetJ ln continuate-

Ei bine. asta nu e o invdldturd noud. Asta s-a indmplat cu


mulli ani in urmE, in timpul voslru. Dar tot e imPottant
pentru cd vremun'le dapre care wrbeam atunci au sosit
de.ia gi sunt h curs de dafdgurare!

Ramtha
sqtembie 1993
l' In

e si facefi voi, in situalia asta? larSgi, e vorba de alegeri pe


care eu nu pot si le fac in locul vostru, a$a cum nu pot si
cresc eu in locul voshu. Eu pot si vi dau opfiuni, dar voi trebuie si
faceli alegerea. Trebuie si o facefi pe cont propriu. Vi se pun in fafi
alegeri pe care si le facefi gi vefi deveni din ce in ce mai congtien$ de
ele in zilele care urmeazS, mai congtienfi decAt afi fost weodat5. Nu
sunt alegeri"oribile 9i nu sunt urete Si nici rele; sunt doar alegeri. N-ar
trebui si reacJionati din fricd, ci mai degrabi prin cunoagterea despJe
cum se supravietuiti.
Puteli si alegeli sd riminefi unde suniefi, daci suntefi in orag, iar

lucru: luafi aurul cu care v-afi duce la pehecere gi investifi-l in mdncare


multd 9i in api Ei fili pregdtili. O si avefi nwoie de mincarea asta, inh-una
din zilele acestea. Nu vi spun asta ca sd mi aud ficin lu-v; o previziune j
'

infunecati, ci penhu cd e ceva natural. Cine o si vi hrdneascE, atunci


cAnd fermierii voEtri o si fie victimele conspiraliei impohiva lor, o sd
lase mdncarea sd putrezeasc6 pe cAmp, ca sd promoveze alte firi, iar
mdncarea pe care o cumplra{i voi o cumparati de la alfii, nu de la
propriii vogtri fermieri? Pentru cd schimbarea climaticd e in toate lumea,
cine o sa va hr5neasci pe voi?
Daci weli se va susfineli, atunci mutafi-vd de unde suntefi, dar
facefi alegerea pentru ci simfiti in voi ci e Iucrul important care kebuie
f6cut. Gisig o bucatS de pim6nt gi iubifi-o gi ea vi va iubi, la rindul ei,
qi creati-v5 acolo coliba, fie cd e vorba de un palat sau de un loc sub un
copac, unde si v6 sprijinifi. E in reguli, at6ta timp cit e pimintul
voshu Si av€ti suveranitate. in zilele ce vor veni, dolarii voghi cu
"ln
God we trust" ar kebui investiti in aur, c5ci aurul a sustinut un sistem
de schimb weme de trei mii de ani. La analiza finali, va fi singurul
Ullitnul va/s a/ ttr.tnilot - hcg;lirca pcr)hu schinibat e

Iucru care va avea valoare ca sd va cumpere complet


suveranitatea, atunci in lume. Se manipuleazi subtil ca sa ajungi lege. Cit o sd dureze?
cdnd se va petrece transfigurarea de ra banii economiei
ra cardur unic. Trebuie sd cadi toati economia sistemului monetar, in toati lumea,
pentru ca asta sd poati fi implerrentati ca o salvare. Ave{i patru ani,
dupd cum se vede in acest moment, ca sd vd sprijiniti averea qi
suveranitatea, sd puteli si faceli schimbul dolarilor qi si v6 obfine$
suveranitatea deplini la timp. Dupi cei care guverneazi lumea, patru
ani e data lor optimi, dupi cum se vede acum. O sd se intdmple multe
in patru ani.
Am vorbit despre economie Ei de ce e ea aga cum e. Am vorbit
despre Pimint qi despre schimbirile lui Ei de ce sunt ele necesare. Am
vorbit qi despre alegere qi de ce sunteli voi divini atunci cind aiegefi.
Mai bine sd ai
rie a ta printo 5::",]L'.:H:5fri'rlT Refineli cd v-am spus ci existi speranld Ei exista opfiuni. Cei care
dobindesc o suveranitate absoluti, care trAiesc in perimetrul pdmdniului
avea adipostg in toaie care vin, prin intermediul a lor qi nu creeazd \n cadrul comunitilii economice au opliuni
ceea ce se numeqte Dumnezeul diniuntrul tdu. Niciodati nu de{ii extraordinare, pentru cd sunt ceea ce se infelege cu adevarai prin oameni
pimdntui. Pimdntul e acolo ca si il foloseEii. Esie
casa ta in aceastd liberi.
Suntefi muli mai mulfi decdt cei adunafi in aceastd fard, mult mai
mulli care sunt congtienfi de aceste lucruri. Voi credeli cd cei mai mari
analiqti financiari au fermele qi fintdnile gi banii lor ingropafi in monede
de aur qi de argint penhu cd ista e obiceiul lor? Ei nu sunt prostinacul
care ascult5 de cine $iie ce personaj fantastic, care ii spune toate aceste
lucruri care urmeaz6 s6 se intAmple. Entitilile acestea sunt entit;li
con5tiente. Deja gFau fdcut provizii. Unde credeli ca se duc oamenii
cenuqii? Triiesc in munfi, in refugiu. Cu siguranla ca au qi colibele lor,
dar iqi au locurile lor sigure. Oare ei nu se gdndesc c6 planul lor ar
putea si reuqeasc6, fbri nicio posibilitate de eqec? Sunt pregdti!i foarte
frumos. $i asta e doar o invifEturi pentru o mdnl de oameni spirituali
care urmeazd o entitate fantastici? Deloc. Numai prin inilfarea unui
astfel de alter ego a ajuns omenirea sd-qi lase pdmAntulgi sd se adune
Cine o si c6gtige rizboiul? partea luminii. Aga e
destinul. Asta e in orage mai mari, si devind sclavii celor care ii delin. Numai de curind
alegerea. Natura e aliniatd in lumind. A fi sustenabil
inseamna si iti au incetat oamenii si mai recolieze $i s6-$i cultive propria lor mancare
gi s6 facd provizii. Ast6zi, cu toate convenienfele voastre, pare aproape
prostesc s6 depozitezi mAncare, dar omul care o face e intelept. Cei
infelepfi sunt foarte bine informa{i mulli dintre ei nu qiiu ce sunt eu gi
nu gtiu de voi gi sunt foarte congtienfi de ce urmeazd si se intimple.
( tltirtul v.ls ,l ttt.triL.t Pt4J\ttrca pat )tt Lt s(/tltttbatc

Ajutor de la alte civilizalii gi sfArgitul conEtiente de stratosferi. De ce sd fie congtien(i? Pentru ci sunt fra{ii gi
surorile voashe, iar ceea ce voi numili Tat6l vostru este gi Tatil lor' Ei
tiraniei sunt ingerii din vechime, care s-au infdligat strimoEilor vogtri. Ei au
fost cei care au atins Spiritul profelilor. ca si vorbeasci tuturor f6rilor,
Nu sunteti singuri- De ce nu a spus cosmosul: ,,Hei, voi de colo,
nu numai lui Abraham gi poporului sau, ci Ei oamenilor dinaintea lui
trezi\i-v6"? De ce fratii voqtri din mire{ele nave de foc nu au vor brt
sd sus$ne Si sa ajute, si scoati omenirea din stagnare 9i si o duci in
omenirii? De ce nu v-a vorbit Dumnezeu, marele gi,id? De ce tace
evolufie.
toati lumea pe tema asta? Nu pentru multi vreme :cntru ci fiecare
N-au venit ca sd vi salveze. Au venit si v6 ajute. Ei nu vin sE va ia
parte a tot ce este, este totul-in-tot principiul Este, Dr , nnezeul. Principiul
pe toli qi si vi ducb altundeva. De ce sd wea sd faci asta? Au qi ei
Mami,/Tatd gi a tdcut, ficdnd loc reflexiei a ceea ce -ste. dramei umane,
mediile lor, de care sd aibd griji. E un adevir. Ei sunt aici ca sd vi aiute
sa se desfdtoare prin vointa pe care o detin oamenii qi prin alegerea lor
s6 salvag PdmAntul. Ei sunt in aliniere cu mi$carea 5i cu direcfia sa. De
sd iasi in fafi gi si devini Dumnezeu/birbat, Dumnezeq/femeie,
asemenea, ei sunt ajci qi ca si intimideze marele spectru numit alter
realizat. Marele gdnd nu a spus nimic, imaginati-va ci spafiul are o
ego. Sunt aici ca si opreasci rizboiulimpotriva pufinilor radicali ai lui
voce, dar a ficut loc.
Dumnezeu, iar focul lor va fi ca un scorpion pogorit din ceruri
Existi entitifi de vibralie superioari, masa energeticA Si mai existA
qi ingerii aceia din vechime, care le ap6reau oamenilor de pe acest
impotriva celor care imping cdtre colapsarea completd a vidului
omenirii. Sunt aici ca sa ii ajute pe cei care nu vor tolera se le fie jefuit;
Pdmint, le dddeau profefii qi incercau se ii ridice din neglijen{a lor.
insigi libertatea. Ei sunt de partea voastrS. Lucreazi in armonie cu
ingerii aceia vin cu niqte nave mari. Ei sunt formele inv6pdiate, acestea
sunt navele in fliclri care o si fie din ce in ce mai vizibile pe cerurile
Pamintul, in migcarea $i in schimbarea sa, cu presiunea economiei $i
cu inrobirea suprem; a lumii. Ei lucreazi pentru o voce singulari,
voastre Ei din ce in ce mai multi oameni or sa intre in contact cu ei. Ei
care nu a fost auzit6 niciodatd, vocea lui Dumnezeu care vine din toate
existi. Dac6 stafi qi vb g6ndifi cA voi sunteti singurul lucru splendid din
acest univers, suntefi mult mai inguqti la minte decit am perceput eu la
lucrurile, din steaua cea mai indepirtai6, dincolo de ce se'ted,ein ceea
inceput. Daci vd gdnditi c6, din cele zece miliarde de sori din Calea ce credeli voi cA este spafiul, la toate nivelurile tuturor universurilor.

Lactee qi din ei, existi universuri intregi, acest smaragd cu soarele siu Cuvdntul care nu a fost spus niciodati este ,,Gata". Sunetul acesta
galben, din cea mai exterioard parte a mintii lui Dumnezeu, este singurul este eliberarea pentru totdeauna a.alter egoului.

lucru care are parte de drama omeneasci, atunci ave(i nevoie de o Cum poate si continue o inflorire a omenirii, cdnd ceea ce fusese
viziune. O sA va trimit una. Aqa si fie. in continuum fusese abilitatea dati de Dumnezeu de a avea o voinfi,
Avefi frali, surori, inteligenfi omeneasci ce arati altfel dec6t voi, de a face schimbarea $i de a face alegeri? Atunci cind alegerea voastra
penhu ca mediul lor e diferit. Existi diferite sisteme in care mediul e cedati 9i cdnd nu mai aveii de ales 9i cdnd suntefi delinufi, atunci
insuqi, mediul fiintei umane schimbi fiin(a umanE. Asta nu ii face mai este sf6rgitul timpului, pentru c6 timpul, destinul manifestat, este bazat
pufin frumogi gi mai putin iubitori qi nu inseamn; ci ei nu au suflet, pe alegere $i pe atitudinea colectiva, experimentate in acest Acum
pentru ci au. Aceste entitaF au jucat un mare rol in evolulia voastri. care asigure viiiorul. Cind viitorul nu mai este o alegere Si cind a fost
Retinefi ce voi sunteti intr-un flux temporal foarte lent. Ei au reugit sa colapsat intr-un efort de mase al omenirii, care SFa cedat puterea pe
incovoaie spaliul, in folosul lor. Asta e inteligenta care va agteapta in deplin, fbrd sa mai aiba nicio alegere, atunci nu mai existi evolutie in
supercon$tiinfe. drama umani, in Spiritul omenesc. Ce ar fi viala, ce ar fi evolutia?
Entitifile acestea sunt foarte conqtiente de ce se intimpli aici. Unde e libertatea sElbatici a sufletului? Cu ce se mai desfati Spiritul 9i
Sunt foarte conEtiente de distrugerea fesutului Pimdntului. Sunt foarte citre ce poate sb evolueze, daci piere $i se intoarce iar, intr-un suflet
Ultrnul t,a/s al liranilor
l, ('I,jl ir t,t I )(, tl t rt -.t / )itt)b,)t ('

care $i-a cedat complet puterea? Asta inseamnd cardul de debit. CardLrl, Dcja exisia Si o sd continue. Ce inseamni asta? in clipa in care
dupi cum i se spune, cardul nu este r6u, El este doar inshumentul c,rr (. l,rrfinii radicali ai unei natiuni radicale se ridici gi spun, ,,Destul, n-o si
exerciti cedarea dreptuluivostru inalienabil la libertate, a dreptuluivosh u l,rccm asta", pe acest pAmant va izbucni rizboiul pentru prima oar5,
divin de a alege gi de a fi un individ viu qi vital, o fiinte umani glorificat,"r i.rr razboiulva fi cu amenintari de anihilare nuclear6. Ei defin juciriile.
( lind se va auzi vocea care spune
in sinul eternititii. d+a pururi qi veqnic. ,,Gata", voi v6 veli uita in sus, spre
Timpul se sfirgeqte. Asta inseamnd sfdrgitul timpului. Timpul c r'cr, gi vetivedea o oaste ce depSgeqte orice imaginalie. Oastea aceasta
relevant doar pentru schimbare. E relevant doar penhu evolufie. Evolufil <'ste de partea a ceea ce este ales gi se $tie cine sunt, Ei aga vor apirea
nu are nevoie sd existe daci nu existd timp qi, cu toate acestea, timpul ( cea ce se numeste campionii dramei omene$ti.

gi evolufia sunt unul $i acela$i lucru. Ele sunt in flux. Ele trebuie slr Sunt mulfi, in alte locuri, care Stiu asta in mod inniscut. $i-au dat
coexiste, pentru viata, pentru continuum. Atunci cand nu mai evoluali voie si fie conEtienfi gi si gtie. Au devenit mai mdrefi decdt fricile lor gi
$i nu mai aveli alegere, decat prin instrument, atunci aF fAcut alegerci) ci Stiu asta. 9i sunt cunoscuti pentru asla. Exista Si oameni in alte f6ri
si vd cedali dreptul divin la individualism Ei la desiin manifestat. care qtiu. Cum de gtiu? Pur gi simplu, gtiu pentru cb Domnul Dumnezeul
Agadar, ce se striduiesc sd faci marii voqtri frali gi surori? Sd tini [iinlei lor, care s-a strdduit sd triiasci curajos, le-a arEtat. Ei qtiu qi mai
continuumul pentru voi, penftu pulinii radicali, caci pentru el, cc sunt mulfi, mulfi allii.
inseamni o nicovalE, un plug? Ce si fie munca pim6ntul, daci nu Fratii voqtri vor veni qi v; vor ajuta si curifali shatosfera. Ei qiiu
$i
existd libertate? Nu inseamni nimic. Drama omeneasci a acestei cum si facd asta. O sa se faci prin reinsamanlarea Pim6ntului, prin
infelegeri inci nu qFa realizat cel mai miref potenfial al Christosului stabilizarea migc6rilor sale qi a tiparelor climatice. PAnd in 2042,
dindunhu, al nobletii a ceea ce se nume$te om, birbat, femeie. incd nu PimAntulva arita din nou ca in wemurile cdnd il gtiam eu, cu verdeali
a inleles ce poate sE faci fdri alter ego, ce poate sd fie fbri limitare. din abundenfl Si plin de viat6 $i cu cerurile cele mai albastre qi apele
Asta inci nu s-a realizat. De aceea are loc aceastE interventie. De aceea cele mai curate. Acesta e destinul lui, iar el se va vindeca. Deja se vede.
e necesar ca natura sd facd o migcare. De aceea vin ei sd vd ajute. Este stabilit in destin. AEa este. E lege, Aga s6 fie.
Yeshua ben Joseph se intoarce in aceast; oaste. Iisus Christos
manifestat, Dumnezeu manifestat, Dumnezeu care trdieEte prin om a
triit gi incd mai ftaie$te. Au fost o mulfime de credinfe cu privire la
acesi mEref Christos gi nu existi elemente de controversS, cu exceplia
mai mari. in aceste wemuri care urmeazd. faptului cE elincd mai trdiegte. Entitatea s-a str6duit si predea c6 ceea
F6ri instrument Ordinea Mondiald nu poate si va urmareasca ce este in el este Ei in voi Si a promis ce se va intoarce. Se intoarce cu
miqcErile. V-am spus c5 n-o sE fie niciodati ceea ce voi numili rizboi ceea ce se numeste oastea. Yeshua ben Joseph este un Dumnezeu
nuclear. Acesta e adevdrul. Nu poi s6-gi permiti a5a ceva. La ce bun ar manifestat la semnul caruia raspundeau ingerii, entitatile vezute qi
fi si arunci totul in aer, dacd tu wei autoritatea supremi? atunci, ce nev;zute, pentru ca el avea atotcunoaqterea de a fi congtient de ele.
$i
sunt zilele de foc care o sd vini? Are foarte multi legiturE cu schimbirile Ceea ce voi nu vedeli, el vedea gi inci mai vede. Tnvierea Christosului
din Pim6nt, cu incendiile care ard scipate de sub control Ia suprafata inseamn6 Dumnezeu/birb at, Dumnezeu/femeie, realizat la loc intru
Pdmdntului. Acestea sunt pe cale si vini.2a absolvirea a ceea ce s-a numit diavolul, alter egoul Ei mergind mai
departe iniru planul divin al omuiui de a crea, de a alege, de a trii, de
z .,lncendii necrut;toareau fecut ravagii in California de Sud pentru a treia zi, ma4i. a intari continuumul. Entitatea se va intoarce $i se vor mai intoarce gi
iar peste o jum;taie de milion de locuitori $i-au p;r;sit locuintele,,. rclata CNN News.
23 octombrie multe alte mdrefe entit6!i, cici ele se afli intr-un flux atemporal.
2007 .
Ultirnul vals al llnnik)t

Asta nu e ca si profefesc revelafia cuiva sau sA sperii pe cineva.


Pur Ei simplu vi spun cum e. in clipa in care vocea care vine din toato
pd(ile, vocea a tot ce e viafi rdsune Si spune: ,,Gata, iata ca s-a facut",
se vor deschide dimensiuni intregi, iar vitalitatea experien(ei omenegtl
va avea o ocazie sa creasca prin mdrelia imp616!iei interioare,
intoarcerea oEtii e deja fdcutS. Oastea deja se afld aici. O sE vedefi dln
ce in ce mai multe astfel de lucruri pe cerul vostru, dup6 cum v-am
promis, iar intr-o zi, veti vedea pe cer intreaga oaste. Cei care au trdit
pentru gloria Domnului Dumnezeu iniuntrul lor se vor bucura, cici CAPTTOLUL $APTE
ceea ce au qtiut ei dintotdeauna e in vdzul tuturor, iar ceea ce au Pute{i schimba lumea,
experimentat, ce au b6nuit ei, cel cu care au vorbit ei mereu, Dumnezeul pentru ce sunteti iiinte divine
despre care toatS Lumea credea ci trebuie si fie imaginafia cuiva va fi
dezvdluit. Ei vor auzi vocea a tot ce e viafi, risunind in ultimele zile,
spundnd ci sfArEitul e inceputul noului.
Aceasti epoci a tiraniei se apropie de sfdrgit. Ultimele zile ale
acestei tiranii gi experienfa umani, rizboi gi moarte create in scopul
,,Nu e nimic din ce am abordat desprezilele cevor veni,'i n-
controlului, nu vor mai fi niciodat6 experimentate in elementul uman. am fdcut decdt sd zgdriiun picsuprat'ala care sd nu poatd fi
Mesajul a ceea ce se numesle zilele ce vor veni va afecta vie$le tuturor, schimbatd de cineva care e inzestrat cu divinitate.
indiferent cdt de mult sau de pulin afi ascultat, cici ceea ce se vorbegte Cu cetse trezesc oamenii, cu a6t Poate infueaga lumesd se
astezi aici este cuvAntul viu, iar cuvAntulviu se va manifesta. Vefi deveni schimbe in umdtoarea cliPA."
congtienfi de aceste lucruri, care se vor materializa in mediul vostru.
Bucurati-vi de ele. Ele inseamni sfArqitul supSririi, al disperirii, Ramtha
rizboiului Si mo4ii gi bolii, inseamnd ci ura gi amiriciunea s-au noiembrie 1987
terminat, caci acestea sunt emotiile alter egoului, Antichristului. A'qa
sd fie.
Vreau sl gtifi ca vi iubesc mult. Oricit de fantastic ar suna toate
astea, acesta este adevirul incredibil, nepractic, inutilizabil qi care vi
sfticA toatA treaba, dar e adevirul care o sE vi elibereze pentru
totdeauna gi pe veci. Trebuie doar si vd uitafi Ia propria voastrS viafd gi
sA vedeti cum s-a integrat alter ego-ul vostru. in acea lume micufi gi
personald a voastri, trebuie doar si vedefi ce pot si faci efectele unui
alter ego care cauti putere. Daci putefi si vedefi clar asta in viata voastra,
atunci de ce si nu fie fezabil la scara mondiala? Este.
I r!

-am straduit s6 vi impbrt6qesc ca sunteti divini. Pana gi


excrementul este divin, pentru ci este viate Si nu e nimic.
vulgar sau urAt despre viali. E o mare oportunitate sA fii in viate, se
vezi un r5sirit de soare, o Lun6, iar voi sunteti divini Si ve straduiti sa
treceli de alter ego-urile voastre. Pentru ca acest mesaj sA ajunga
iniuntru, si poati fi triit, am avut o sarcini dificilS, ca si nu spun mai
mult. V-am invdlat Ei m-am shiduit sh vi deschid in multe feluri. Am
ficut orice putea si aib6 un efect, si vd scutur cuHufa qi se pute$ se fifl
scogi din letargie, si vedefi ceva la care e important sa reacfionali, cu
tofii. Ce v-am spus cand v-am vorbit prima datd a fost deja documentat.
De.ia s-a intSmplat. La fel se va intdmpla Si cu asta. Dupi cum se vede
in aceasti clipi, fie cA se face prin proiectul omului sau prin reactia
naturii, tot o si se intimple.
A spune ci suntefi divini, a iubi pe Dumnezeu, aceastb declara{ie
ar hebui sb se desfete in voi, pentru ce ce este viata voastri in lumina
inkegii eternit6$? Cum sunt alegerilevoashe in lumina inhegii eterniti$?
in aceastd suflare de via{5, in acele cAteva clipe , ce valorcaze ele? E o
afirmatie mireafi, si spui ci ceea ce este ,,afara" este inauntrulvostru,
ce voi sunteli divini gi ci suntefi ins5gi virtutea alegerilor voashe. E o
afirmatie fantastici, dar e adev;rate. Nu e nimic din ceea ce am spus
despre zilele ce vor veni Ei n-am ficut decit si zgSrii pufin suprafata
care si nu poatA fi schimbati de cineva care e inzestrat cu divinitate. in
clipa urmetoare, daci trei oameni cenugii - Si trebuie si folosesc
termenul acesta, pentru ca se potrive$te - ar vedea dinh-o daiS lumina,
ei singuri ar dishuge tot restulplanului. Crede$ ci lumina nu e himisa
$i la ei Si la legiuitori, care sunt Dumnezei, fiin(e umane inzeshate cu
viafi divini? Absolut ci da. Nu gtifi cA a va aborda pe voi in ceea ce
[Jhintrl vals al ltrani/1.,t -- t\1,!1 s, /tttttl,'t /rtttx"t l)('tlttt a:; sLtl lli liittle divirtt

privegte deciziile voastre, dup; cum se vede ln aceasti clipi, vi d; vine de la Dumnezeul dindunlrul vostru, nu din alter ego-ulvostru Acel
dreptul de a vi rdzgandi, de a vA schimba mintea gi destinul manifestat? maref curaj e aliniat anume cu impulsul de inaintare numit- evolufie,
Totul e afectat de unul. Oamenii acestia care v6 fin de beregati natura, viata, curajul de a avea grijd de voi inqivS, curajul de a vi trdi
c3nd e vorba de bani, nu credeli ci ei sunt iubifi? Sunt iubifi. Dupd lumina, pentru ca lumina voash6 si poat6 sd strEluceasci pentru lume'
cum se vede in aceastA clipa, momentul acesta este neclintit in ceea ce E nevoie de o entitate rari ca si facd asta, dar existi entiteti care sunt
v-am spus €u acum. Oraqele se vor zgudui Si se vor pribu$i. Oamenii destul de rare gi fantastice inc3t si o faci, pentru ci vor'
vor fi mAnati intr-o singuri conqtiinta $i intimidati, in timp ce Pimintul Nu existi demnitate in sclavie. N-a existat niciodat6 Demnitatea
va continua sa se miqte. Nu gtiti ci in clipa urmitoare, care este viitorul, existd doar intr-o fiint6 omeneascl liberi, suveran6, care hdiegte acea
totul ar putea sd se schimbe? Da, dar c6t de miref este oricare dintre demnitate la cel mai inalt potenlial al sdu, in propria sa lume privat6,
voi care e dispus si se schimbe doar ca s5 va asigure voua proviziile? in intregimea eternit6fii. Asta e demnitate umana. Nimeni nu v-a bigat
Daci voi singuri nu puteli sA vedeli necesitatea pentru a face asta, in incurcitura asta. Nimeni nu v-a obligat. Alunecarea intr-o zoni de
atunci de ce credeli ci omenirea, ca intreg, iqi va schimba nevoia de confort a ficut ca toate astea si fie in reguli. O ingelaciune a creat
combustibili fosili, indiferent daci ea distruge Pimintul? Daci voi nu vilul securitSfii. Faptul cE ati datvoie. Ci nu v-afi asumat responsabF
vd dafi seama de nevoia de a vi produce propria voastri mancare, litatea pentru viafa voastr6 personalS. Ci ali dat responsabilitaiea
atunci de ce si vadd ei nevoia si-gi inceteze licomia? guvernelor, politicienilor, regilor, celor care fac banii qi bancherilor, si
Schimbarea necesiti foarte mult curaj. E nevoie de curaj si spui ia hotirdrea despre cum ar trebui sh arate lumea voastri' iar dacb nu e
bine, puteti intotdeauna sd-i invinuiti pe ei. Totul incepe cu voi 9i cu
,,Nu, mulfumesc" qi si te adresezi unui viitor care a fost atAt de bine
planificat cu tot succesul, toti banii, toati faima, toati recunoagterea gi cine sunteti voi.
si faci ceva istoric pentru omenire. Cum a fost afectat viitorul voshu Suveranitatea e aProape pierdutS. E aproape un vis mitic, ceva
prin ceea ce v-am spus eu aici, in aceastd zi? A fost afectat, insl acel care nu e tocmai tangibil in aceastb lume de dovezi qi realitS(i, dar in
viitor e doar atit de puternic, pe cat este momentul triit. Cu cAt aceasta intelegere, este optim sa fie realizat de fiecare entitate' Ceea
congtienla iese la suprafa!6, cu atdt mai mult o urmeazE iluminarea, ce ati creat, puteli si de-creafi, deblocandu-va $i mergand inainte DacS

cunoa$terea Ei infelegerea. Uitafi-vd la pestii aceia care zac pe plajd. asta inseamni a trdi de pe urma pimAntului intr-o cocioabd, produ-
Ce vi spun ei? Uitafi-v5 la copac. De ce moare? E nevoie doar de o cAndu-vi propria mdncare, iar in urmdtorii ani facand cAt mai mult
clipa ca sa ne trezim. Cu,cAt mai mulfi oameni se trezesc, cu atit se aur cu putinla Ei adoptAnd genialitatea cu fiecare ocazle pe care o
poate schimb,a lumea intreagi, in clipa urmatoare. Cu siguranld ci avefi de a vd cumpira liberiatea Ei de a vb asigura dreptul, atunci face$-o'

natura e de partea voastri, cu cele mai compatibile resurse, atata timp O sd vi ajute. Aga si fie.
cat exista respectul qi grija pentru viafi, Daca asta inseamn6 sh v6 luafi inapoi demnitatea 5i puterea, atunci
Vi iubesc, maeEtri, pentru cd am fost unul dintre voi qi chiar gi in asta inseamni sd kiifi din Dumnezeul fiinqei voastre, mai degrabi
clipa asta, cAnd vorbesc, mi adresez voui intr-o expresie minimi. Voi decii din alter ego. Dacb inseamni sd ieqifi in fa!6 pentru prima datS
aveli puterea sa vA schimbati realitatea personali, si aduceli bucurie. in viafa voastri gi si v6 l5sali pdrul lung, facefi-o. Daci inseamni si vi
Avefi puterea si plantali o sdmdnli Ei sa o priviti cum creste. Aveti luafi viafa in mAini, facefi-o. Daci inseamnS s6 vA schimbati' sa mergeti
puterea sA contribuifi cu ceva, dar e nevoie de curaj ca sd aduce{i acea inainte, si vd dali seama ci fiecare lucru plictisitor din viala voastri e
contribu!ie. Nu afi venit aici sE auzili nimic altceva, decAt despre viitorul o repetilie a alter ego-ului, ceva deja invifat 9i repetat, atunci mergeti
voshu Ei ce se int6mpl6 gi ce urmeazi sb se intAmple. Ati venit aici ca inainte. Daci inseamni cd pentru prima dati in viala voastri vorbifi
si infelegefi. Pentru asta a fost nevoie de curaj, dar cel mai mare curaj din Domnul Dumnezeul fiinlei voastre Si spuneti un adev6r 9i poate c5
Ulitnul wtls al lh.:tni/r:r Putcli st l)i1)[r] lutnca pentru ci sunteli fiin{e divine

toatd lumea va dispretuiegie pentru ca o spuneti, atunci v-ati spus


Domnul Dumnezeul fiinfei voastre' o si vedeli gloria lui Dumnezeu Ei
adevirul cu curaj. Afi devenit un individ. ,,Sunt un individ Si n-am cedat
o sir auzifi vocea care nu a fost auzita niciodat6 O si vedefi -revenirea
nimic, n-am tredat nimic pentru iubirea lui Dumnezeu, n-am prostituat
Christosului imaculat, multi dintre voi. O si vedefi pe Domnul Oqtilor'
nimic omului pentru iubirea lui Dumnezeu." Numai cu o mi5carc
curajoasA $i cu afirmare se naEte geniul. Existi o lumin6 mireafd care
merge cu voi? Exista oportunitatea care v6 face loc voud? Sunteli alegi?
Gloata f6r5 chip n-o sd fie aleasS, cici ei deja au ales si nu mai poati si
lumina pe care n-ati PercePut-o niciodatS, p6nE acum'
aleagd.
dimensiunile Si
CAt de subtil poate s6 fie sd vi
trbifi propria integritate? Cum putefi
sa fifi jignifi de gaura din stratosferS, ca apoi sa va urcati in ma$ine, sb
porniti motorul gi si mergefi? E la fel de subtil ca qi a fi impecabil fafS
de ceva care gtifi cd e adev6rat, iniuntrul voshu, qi sd ave$ curajul gi
Leclii de la maestul invdldtor
indrizneala si trSi{i acel ceva. Poate ca e ceva foarte subtil, cum ar fi
Cit sunt de aproape toate aceste lucruri? Piala voashi financiar6
alegerea de a fi blAnd sau de a ierta, cind moda e si nu ie(i. Poate ci
e haoticd dupi aceasti zi. E f5cuti si cadi E planificat ca e-a si se
e indrizneala de a spune: ,,in realitatea mea eu nu am dugmani, c6ci in
prabugeasca. Asta e pe ordinea de zi Si o sA se intample in mai' in
anul
realitatea mea existi doar gloria lui Dumnezeu, iar in gloria lui
Dumnezeu, in omniprezentS, nu se afla niciun riu, ci continuumul de
urmitor. S-ar putea si se rizgindeascd ei 9i piala sd cada in februarie'
bine vegnic, astfel ca asta e realitatea mea. Doar ci st6 in inima omului
in acest moment, e haotic. Aurul vostru n-o sa va fie la disPozitie
putefi'
intotdeauna. Daci il cumpirali' cumpiraliJ cAt mai repede
si aleagi riutatea qi rizboiul. in inima mea, eu nu mai aleg asta. Eu nu vor urma'
Indiferent cit costi, o si vd cumpere suveranitatea in zilele ce
am dugmani." Asta inseamni sE triieqti un adevir care e reflectat in multe
Pentru cei care muncesc, economia voashe se schimba $i
toati tesEtura vietii. P6lSwigelile spirituale nu inseamn6 nimic daca nu nu vor fi
sunt haite gi recunoscute ca fiind insuqi pulsul vie{ii. O filozofie nu va din speranfele, visele gi aspirafiile clasei de mi.iloc americane
le realiza Nu
realizafe;cu toate acestea, existA un mod mai bun de a
face decAt si vi aduci multd vorbirie qi multi repetitie, dar n-o si vi
ajute cu nimic si punefi pAine pe mas5.
prin iubirea de bani le ve$ realiza, ci prin iubirea de Dumnezeul din
Puteli sd purtafi toate cristalele din lume, sd locuifi in ele, si le voi Ei prin puterea de a le manifesta. Veli fi ajutafi'
purtati, sA mAncati din ele, sa stati pe ele, si dormifi qi si cdlitorifi pe Daci nu v-afi f6cutrost de mincare, v-aq sfatui sa o Pune$ deoparte'
degi poate ci o s6 alegefi si faceli altfel in prezent, mincarea
creEte
ele, dar ele n-o si vi facd si supraviefuifi qi n-o si vi permitd si-l in aceast6
p"rtn tot. Fundamentalmente, existi din abundenfi, mai ales
cunoagtefi pe Dumnezeu. Dumnezeu e personal. Tot ce este in
zoni. Profita$ de ceea ce este Acum, cici Acum este volatilSi se schimba'
schimbare e volatil. Tot ce se intAmpli poate sa fie schimbat in clipa
Este imperativ sE v6 facefi rost de api 9i de pim6nt Dac6 nu ave$ c6ile
urmdtoare. Toat6 rasa omeneasci n-a avut idealuri recente, numai
qi mijloacele ca sa le procurali, avefi dorinla 5i nevoia de a vi
insi
ipocrili, dar idealul n-a fost niciodatd ceva din afara voastra, ci chiar vgi.
schimba, o sa fili ajutati. Daci avef iubirea unii pentru altii' ajutati-va
Dupd cum v-am spus, voi alegeti ce este ales. Voi alegeli si tr6i(i si
unii pe altii. Daci nu ave$ pamant, dar frafiivoqtri au mult' cere{i-le
in ceea ce va fi criticat ca fiind un mod de via!6 prostesc, neruginat, de
vi faceli gridina acolo ingriiifi'o. O s6 se manifeste DacE spuneli cE
$i
neconceput qi fird compromisuri. DacS modul acela de viali vd permite ajute
nu Etili nimic din ioate astea, atunci o se va trimit mesageri sa va
Iibertate qi suveranitate, atunci ierta$-i pe fratii voqhi, cici ei nu fac asta nu e
sd invifa$, daci aga alegeti. Daca spuneti cA, in mod cert,
decdt sd repete sentimentele celor care v; detin. Daci voi alegeti s; fiti
prosperitatea pe care o speram, aqteptati Lucrurile sunt volatile'
Lllintul vals .t/ lit,tnilot l\tt,!t .\tltiutlr,t /urtna. pc lru c;i sttltcli lilnle divine

sA aleagS cine sunt, chiar acum, gi sa facA alegerile intru gloria lui
Dur' iezeu, Tat6l, care este in ei in ceea ce va veni.
'.
Recapitularea acestor lucruri nu a fost deloc dificilS. Voi vi luptati,
cu neincredere fali de informa$ile incredibile pe care vi le-am dat gi
cdt de complet dezagreabil este sA vina toate astea in propria voastri
realitate- Nu numai ca eu va par nedemn de incredere, dar $i ceea ce
v; spun sunA incredibil. Vreau si gtifi ceva. E nevoie de un luptitor,
foarte asemindtor cu fiinla interioara, ca sd aibd curajul sd meargi
inainte in orice situatie. DacE vi intindefi Ei vd moleqili cuprinEi de o
moarte tdcutd pentru ci cineva vi admonesteazA cu privire la asta,
atunci nu suntefi facu$ din materialulcel bun. Eu le-am adus la lumin6,
aici, in fafa voastra, iar voi vd luptali cu ele. $tiu din lupta aceasta ci
cea mai grea durere e aceastd realizare, pentru ci va fi nevoie de
realizarea aceasta, ca si dea pinteni schimb:rii in viata voastr5 $i voi
sa puteii sa supraMefuifi. Chesiiunea nu e dacd o s6 mergefi gi s6 muri(i
penhu tara voastre. Oamenii care au murit pentru tara voastri nici nu
trebuia sd moari pentru fara voastrS. Au ficut-o pentru afaceri, penhu
targuri qi pentru conhol. Nu e vorba de asta, ci e vorba si abordim ce
anume e real in lume Si cum arata cu adevirat un om liber. Puteli si
spunefi: ,,Da, sunt liber. Am un cont de economii substanfial.". Acum
nu vd mai ingropafi banii. li dali b6ncilor. Aveli pensia frumoasd, pentru
cAnd bitrinul soldat nu mai wea s6 margiluiasca gi wea si se ingrage
gi si se intindi l6ngi o femeie buni. Nu avefi facturi de plEtit Si puteti
sA faceti cam ce vreti, aqa ci va gindifi ci sunteti suverani. Dar
suveranitatea completi este si ai cu adevirat ceea ce ai, si delii acele
lucruri in mod absolut Ei sA nu te defind nimeni. Oamenii nu prea
indepirtafi de viitorul vosbu obisnuiau sd trdiasci aga. V-am vdzut
luptindu-vi cu asta Si cu ce inseamni asta penku zonele voashe de
confort, pentru care ati muncit atata in toaie viafa voastr6.
Vreau si vi spun ceva. Guvernul vi ingali, pentru cb guvernul e
definut de ceva din afara guvernului. Poate ca, in durerea voastri, o si
vi ridicafi Ei o si luali deciziile coresp unz 6toar e, de dragul
continuumului vietii voastre.
Cel mai mare mesaj din asta a fost s6 vi dau aceste informatii, sb
vd fac sd aruncati o privire asupra lumii voastre, ca sa nu vd simtiti ca
Ulnntul vals al tianilor
Puteli schtmba lumea, pentru.; sunleli liinle divine

Puterea clasei de mijloc

in congtiinla voashi sociala, in toatd omenirea care evalueaz6 acele


inshumente de cunoagtere pe care vi le-am dat, elementele acelea din
sistemul vostru socioeconomic sunt extraordinar de precise. De
asemenea, atdi de mulfi dintre oamenii vogtri iau cu o oarecare
disperare o hotirare se accepte pur gi simplu ceea ce le di viala real6.
Ei bine, asta seamini foarte mult cu o abordare leneg6 a victimiz6rii.
Existi in fara voastra gi, desigur, in toate lumea indivizi care sunt dispugi
se accepte poverile care li se impun $i sA nu mai intrebe de ce ar trebui
si fie acolo acele poveri sau de ce ar trebui ei sa fie incarcerati Ei
inldnfui$ penhu a sprijini un sistem care nu are grija de binele lor
superior. Ei nu intreabd de ce, pentru ca nu vor s6 $tie, pentru ci daci
ar Sti, le e teama ci vor lua o pozitie $i vor spune nu.
Dumnezeu, principiul Este, nu poate fi dovedit pentru miniea-
maimufi a omenirii gi nici nu poate fi infirmat. Toati aceastd drami
se desfagoara in aceastd minte mare a lui Dumnezeu Este sau totul-in-
tot, mintea eterne, Dumnezeu, vegnicia pururea qi mereu, iar barbatul
Si femeia sunt copiile divine, distincte, ale acelei minli. Corpul fizic este
capabil de lucruri extraordinare. Creierul poate si primeasci o
cunoagtere mai mare, frecvente de gAnd superioare, geniu. Geniul nu
este cunoscutul; geniul este necunoscutul realizat, care se aflS intr-o
minte mai mare.
Dacd, in fiinga umand dotati cu puterea de a alege liber, emulim
o copie a lui Dumnezeu Atotputernic, atunci cu siguranta ci cel mai
maret instrument care va st6 la dispozitie este capacitatea de a recepta
gdnduri Ei de a le adopta emofional intru creativitate, ca pe toate
lucrurile din destinul manifestat. GAndurile voastre care au fost adoptate
emofional se numesc atitudini, la nivel colectiv. Aga se creeazi viafa
voashd. Viafa voasha e o manifestare a atitudinii voashe, insb iate ca
existe $i alte fiinle umane, care au fost hipnotizate intr-o letargie.
Tehnologia, care a devenit accesibili, v-a ficut lenegi. Fiinfele umane
divine nu mai pot gAndi singure. Si gdndig singuri acesta e dreptul
vostru inalienabil, penhu totdeauna, e ceea ce vi diferenfiazi. De aceea
sunteti divini. Avefi capacitatea si adoptafi g6nduri nelimitate gi sd le
facefi aplicabile.
L.lliutul v.t/s al lianilor l\tl,li :.t /tirtba luntea' pentrrt cd sunteli /iin(e divine

In starea umana, aveti scopul divin al lui Dumnezeu, carne Ei oase,


iubit pe deplin, fdri judecati qi in gralia completi care-i dd voie acelei
imagini, in carne Ei oase, sa-gi exploreze sinele superior, tot cc este li
sd nu demonstreze asta intr-un proces de gindire, ci inh-un proces dc
trdire. Ce si gindegti, daci nu poate fitriit? Nimic. De aceea, md uit la singura cale citre libertate Eu l-am observat pe Dumnezeu'
carne Si
congtiinta sociala gi la drama umani 9i vid entitdli cu minfi capabile qi oase, nerealizat. A fost ugor si v5d cum bancile' oportuniEtii' PungaEii'
cu trupuri capabile, care sunt ca niqte lipitori qi triiesc de pe urma oamenii cenu$ii puteau si presupuni un obiectiv inifial de a distruge
altora, dar care sunt capabili sd fie indivizi, dacd rioresc asta. ii vAd lumea prin sistemul monetar qi, intre timp, sa franga spinarea
clasei de
experimentind faptul c6 toatd lumea are griji de ei, pentru c6 suntin
,. ?. - .
aceasta situatie. Ii vid pe cei care au grij6 de ei facand asta cu iubire Si
cu mile. Asta e o virtute vegnic6. Dar cel care e capabil de geniu gi care
hiieqte din roadele inimiiqi ale muncii cinstite a altcuiva, acela a cizut
intr-o impietrire incd gi mai mare. Acela a refuzat viala Si totuqi, prin
insigi existenla sa, trebuie si fie rdsplitit Ei ingrijit.
O republici esie o suveranitate a poporului. Fir6 clasa de mijloc
adevirat, nu ce vi s-a spus ci s-a lntimplat'
din aceastd larA nu afi avea republicd qi degi alunecafi in democrafie, este' de
Guvernul vostru a ficut treabi proasti' CAnd fara voastra
democrafia dd nagtere la lirani. Eu vad cum clasa de mijloc sprijind de Carta
fapt, doar o iluzie, tinuta laolaltd in realitate de Constitutie Si
idealurile unei democra(ii, sprijinindu-i pe cei bogali Ei pe cei sAraci,
iar prin poverile pe care le duc, ei acceptd tot ce le di guvernul. lara Drepturilor, asta e singura voastra protectie impohiva unei societati
mea se
aceasta se va infuria la mdrirea structurii de impozitare. ExistA oameni totalmente inrobite, cireia i se di distracfia, berea pe wemea
micile lor
fantastici, care sunt suficient de individuali incit si se intreb e d.e ce ar numea mied, vinulgi salariul Cind oamenilor li se dau toate
zone de confort, ei vor inainta' penhu ci vor crede ci asta inseamna
sa
trebui ei si poarte poverile, pentru ca cei bogafi se devine mai bogati
cu banii'
prin investifiile lor, iar migcirile politice si insiste sa aibd grij6 de tr6ieqti liber. in realitate, guvernulvostru e detinut de oamenii
de bancherii internafionali, degi marele voshu rege'
pregedintele voshu'
mult'imea de pe strdzi, care s-a rehas din existenta vietii, penhu ca, din
s-a straduit sa cre eze proPria mare banci a Americii'
care sa fi stabilit
punct de vedere politic, pentru ei e cel mai inteligent lucru de ficut. Ei
sistemul prin care guvernul se-sitip6reasca Propriii sii bani'
acoperiti
sprijina o datorie gi continuarea unor plili care se fac cuiva care nici
de valoarea in aur qi ar fi putut sd facb asta Dar cand oamenii de Pe
micar nu face parte din aceast6 fard. Oamenii cred ci guvernul
jocul' asta
tip;reSte banii; nu e aga. Atitudinile acestei clase de mijloc sunt cu pia!6 !ipi ci i5i pierd investifiile pentru ci guvernul nu ioacA
adevarat salvarea oricdrei democrafii. Clasa de mijloc este egalitatea e trbdare gi conspirafia licomiei imPotriva clasei de miiloc'
Nu spun c5, de Ia o granifb la alta, nu aveti un tinut pe care
si il
absolutb a unei republici, dar intr-o democrafie, ei sunt animalele de
puteti
povara Si ei accepti asta, pentru cd qFau acceptai qi propria ignoranle. numiti al voshu, penhu cd, daci avefi pim6nt, in momentul asta
S-au resemnat si nu descopere care au fost dintotdeauna drepturile sd spuneli ce e pamantul vosiru Nu spun ca structura
republicii nu e
gi idealul
lor. S-au resemnat ci acesta e preful care se pldtegte pentru libertate. incd intacti; este. Dar aiunci cand guvernul unic mondial
emita cardul
Nu este. Este preful care se pliteEte penhu sclavie. oamenilor cenuqii inainteaza cu toatd viteza 9i cdnd o sa se
Eu md uit la toate astea, la gloria lui Dumnezeu gi am v6zut entitafi de debit, pe fundalul pribugirii sistemelor monetare ale
lumii' atunci
pentru
care s-au retras din propria lor capacitate de a imbrifiga libertatea de Constitulia voaska 9i Carta Drepturilor o si fie restructurate
l./Iintul vals al lit,tntht ' Pttl,lt ::,ltirttltt /rttttca lttlrLt t:"i sLt cli litt a divine

care o intreprinde clasa de mijloc ar putea sa fie o amenintare pentru bdrbatii de femei gi femeile de bdrbafi. N-au permis si existe egalitatea
propriile lor averi. in aceasti trezire, trebui si ascultati de ceea cc fiinlei umane, n-au permis coexistenta ei Ele separi oamenii' - nu ii
simtiti, penku ca ceea ce iese la suprafaf5 e un instinct suprimat, o aduc laolalti. Ostracizarea celor impovarali de nenorociri Si impovirati
cunoagtere clarificati. Existi entit6ti curajoase gi indrdzne(e in zilele in aceasti viatA din cauza preferinlelor lor sexuale este un lucru
care vor veni - gi vorbesc literalmente de zile, nu de ani - entitdfi carc infiorator, care se face in numele lui Dumnezeu pentru ci toli suntem
p6qesc in fafS qi spun adevdrul despre ce se intamplS in realitate, dupi Dumnezeu, to{i suniem creali din esenla lui Dumnezeu Religiile lin
cum am spus. Din ce in ce mai mulli oameni vor avea ocazia sa audi oamenii in intuneric, in ura 5i in superstitie
aceaste cunoagtere de la cineva care e la fel ca ei, astfel cE n-o si fie Cartea Ci(ilor a fost modificati fafd de scriptele originale' in
periculos gi n-o si fie numit cult. O si fie numit adevbrul. Semintelc traducerea in latinS, pentru a int6ri 5i a sprijini dogmele bisericii
cu
cresc deja, iar acestia sunt oameni printre oameni. conduc6toare. De ce capii religiilor nu vorbesc despre ce este
adevdrat fiara, daci tot au un public de milioane de oameni?
Nu e
in ceea.e comunitili religioase, erau rari indivizii a
se numegte
cdror iubire pentru Dumnezeu si fie mai profundi decAt artefactele Ei vorba de un Spirit ca mine. insuSi duqmanul ii sprijini' dar ei igi lin
spune
practicile dogmatice, insd aceqha reprezentau clerul, preolia gi, in toate fala intoars6, penhu ca nu le-ar fi deschise Iiniile aeriene dacd ar
adev6rul qi le-ar spune oamenilor: ,,Astea sunl wemurile care vin'
asta
religiile, ei reprezentau adevdrul profund al bunitifii, mila eternd gi
e profetia Si, pe Spiritul care mi poart6, aga este ea inleleasi
Yeshua
respectul divin pentru viinta umana Ei o viafi triita cu adev6rat ca un
ben Joseph nu vine Prin aer ca sa vi salveze din calea nenorocirii'
Christos. Dea lungul istorieivoastre sunt pres6rati destul de multi cregtini creatS "
in6lfarea n-a fost niciodatd men$onati in Cartea Cd(ilor' A fost
foarte pufini cre$tini adevaraF care au triit, au lucrat 9i au ajutat
qi sunt
mantuire
N-o si spuni asta; in schimb, o sa spuna c6 singura cale de
omenirea, nu pur gi simplu datoriti religiei lor, ci pentru ci ceeace era cuvant se face Prin
e prin cuvantul lor, iar pistrarea 9i detinerea acelui
iniuntrul lor in mod inniscut era mSret divin. Mulli dintre ei ar fi
superstifie, prin demoni diavoli, prin oameni rii care vd vor
Ei crucifica
Ei
murit cu drag pentru voi, pentru cd ce e moartea pentru ei, decAt o ci ili iubeam sufletul " Religiile ascund
qi uo, ,pun", ,,Am fdcut-o pentru
transfigurare. Lor nu Ie e fricd de moarte $i ar fi murit pentru oricare
adevirulin fala a milioane de oameni Caree adevirul continuu al lui
dinhe voi. Atat erau de mirefi, pentru ca ei erau aliniati cu ceea ce et a
Dumnezeu? Oare s-a terminat acum doua mii de ani' a fost inregistrat
iniunhul lor. Pe ei ii migca Spiritul, cu adevdrat, fdr6 interferenfe din
la doud sute de ani dup6 eveniment, sau poate c6 Dumnezeu
este
partea propriei lor vieti, a alter ego-ului sau a prejudecifii. oameni
capacitatea de a merge inainte? inainte Existe milioane de
Religiile ar trebui si se simti aqa de vrednice sA aiba asemenea ce nu se
care urasc, disprefuiesc $i sunt superstitioqi cu privire la tot
oameni m6reli qi inc6 mai sunt cAfiva, chiar gi in zilele acestea. Religia cu privire la
incadreazi in clica gi in convingerile lor- Sunt superstitio$i
este cea care i-a dezamigit pe oameni, nu adevirul lui Dumnezeu gi ganduri, pentru ci altcineva trebuie sa gandeascA pentru ei' s5 traiasca
Christosul suprem realizat din interior. Vreau si gti!i un lucru: ei, sb le spuni ce s5 fac5. A,5a c:' sperietoarea' fiara' Antichristul
ientru
condamnarea eweilor de cihe catolicism a aiutat la aplicarea disirugerii vine peste mesagerii ultimelor zile' Urechile oamenilor sunt intoarse
in alti parte, iar adevdrul nu e auzit niciodat6, pentru ci oamenii
lor. $tifi cine a fost invinuit qi persecutat pentru Ciuma Neagrd din sunt
secolul al paisprezecelea? Eweii. Au fost inchiqi, uci5i, li s-au confiscat prin$i in frica, in superstitie $i se a$teapta la o adevirat6 fiard' urAt6 Ei
toate bunurile qi proprietifile; toate astea, sprijiniie de religie. ,"u, ,u rnrn coarne, care o sa iasa din mare Ei o si devoreze oamenii
$tiafi ci marile religii depind fundamgntalmente de situatia de pe pimint sau la un diavol care iese din PimAnt cu o furci
qi

economici a lumii? Ele iEi trideazd oamenii de eoni intregi - nu toate, goneSte pe toatd lumea in pulul in care arde focul vesnic Religiilor le

dar multe, cicigi-au tinutoamenii in ignoranfd. Au continuat si despartb convine ci existi acest demon' pentTu ca el este mesagerul razbunerii
Lllttnl uls a/ tr,tr)i/'.,t
PLlcli sdut ln httDca, putlrtt c.i suntcli [iinle divine
lor, pentru cei care nu o s6 le asculte:
,,DacA nu -m6 ascultati, o sa ardcll dreptate Ei din presiunea Domnului Dumnezeu dinAuntrul fiintei lor.
in iad."
Dintre religii, ei sunt deja aleqi gi merg inainte. -
Cine va spune adevirul clasei de mijloc, pentru cE ei sunt singurii
care vor sa il auda, de vreme ce, inevitabil, .iugul e pe umerii lor. Atunci
cind clasa de mijloc se va Tevolta fafi de povara acestor impozite,
oamenii vor fi deschigi si audi adevdrul, pentru ci trebuie sd te trezegti
din letargia ta, iar asta se intimpli fie printr-un mesager foarte puternic,
fie atunci c6nd egti in vArf gi, dintr-o dat6, te trezegti la fund. Indiferent
ce este necesar ca sa va trezeascA intru capacitatea voashi de a infelege,
adevdrul va fi acolo. Indiferent unde auziti adevirul, omenirea va avea
o oportunitate mai mare de a supravietui in toate cu care ve infruntati
in aceste zile manifestate ale destinului. Omul care rAde gi spune ci
asta nu existd e un prost. E prost Ei o sd moari ca un prost, in frivolitatea
lui, fdri sd fac6 alegerea de a afla singur. Unele dintre aceste adeviruri
vor deveni importante penhu unii dinhe voi numai atunci cind veti
experimenta asprimea realitdtilor lor.
Dacd s-ar trezi clasa de mijloc, toli acegti Dumnezei care dorm in
letargia lor confortabilS ar putea sa creeze din nou o republicd, penhu
c6 sunt foarte mulli. Ar putea s5-9i ia inapoi guvernul de la politicieni gi
si fie ca Solon qi republica lui, in care fiecare entitaie educati gi
iluminati ajuta la crearea unui guvern coexistent, numit republicS. Penbu
ei, adevirul era fixat in Constitulie, care di dreptul inalienabil fiecSrei
fiinfe umane sa prospere gi s5 creascS, pentru ci ceea ce sunt ei
afecteazi intregul. Daci aceastd uriaqd clasd de mijloc s-ar hezi, ea n-ar
avea niciodatA o datorie nafionali, penhu ce guvernul oamenilor,
republica creati de popor ar avea puterea s5-qi emita propriile bancnote,
acoperite de propriile ei bunuri gi resurse. Tara asta s-ar inhetine vegnic
daci oamenii ei ar fi asemenea pimdntului, solului ei, penhu cE acel
sol ar fi divin Si sprijinit. Oamenii acegtia ar putea sA kiiasci dincolo
de granif6, fdr6 sd vrea niciodati nimic Ai fird si aibi weodata datorii.
Ar fi cu adevirat prima republicA ce a existat weodatS. Visul lui Solon
cu privire la republici era idealul. Elnu a fost manifestat niciodata, din
cauza letargiei gi ignorantei oamenilor. Atunci cdnd creezi un interes,
creezi datorie. Eu nu promovez revolutia. Eu sunt ceea ce vorbe$te de
gloria care e in voi gi de opfiunile pe care le aveti in voi. Nu e vorba ci
[.//liru/ v;t/:; a/ tti.tnt/rtr
nu avetJ aceasti Prthli :, /uutl',t /urttt.t, 1:,t nlt tt L ,) stu tli liirt(e Lltvint:
cun )a$tere. (
si{i rerac6virsin';r;;;;,:"1:Uililf" raci aceasrd
profep"i alegi
penhu curair
" rar6 ca ,rv,:fi de ficut. Profitati de dar. S ar putea sa nu fie intotdeauna aga de
, or rstant.
gr sunt deja printre
"
*'?i nu se tem de oshacizare
oameni.
,;*1'ltj,-o:toate De asemenea, si puneti deoparte seminle. Punefi-le in recipiente
a*a popou*1. u;;ffi,T-:in clasele sociale. Vom
vedea viclate Ei punefi-le deoparte. Puteti si plantati orice v-a trecut weodati
isnorante, d" tara voastra sunt chiar aea
pentru oamenii"*jr;";;; :::i."t: de
protecfiire pariurire
Jrr in cap, chiar daci nu e ceva din zona in care trlifi, pentru ci wemurile

fi;; , r;;::.1t::'iL":: '" depind


, r _...iu tofi eliti$tii care $i .,c schimba. Ori de cite ori aveti ocazia sa cumpirag un copac, face$-o.
voastr6. de ignoranfa Ori de c6te ori aveli ocazia si plantali pomi fructiferi, facefi-o. Pune$-i
pcste tot, in jurul vostru.
Prioritatea numirul doi, in ceea ce se nume$te supravietuirea

!'..:::::iP, principate pentru


pcrsonali, este sa cumparati monede de aur qi de argint sau lingouri,
suprauieluirea ioastrd dar preferabil monede. Daci nu vE permitefi sd cumpdrati aur, atunci
cumpdrati argint. Acestea sunt tangibile. Valoarea lor o si creasci.
Ceamai mare priorit: Cumpira{i proprietali gi nu vorbesc de apartamente. Ie$ifi din ora$e.
va- stocati mdncare. 'jt-1::utn ar trebui s5 tinep- seama Ele vor fi cele mai periculoase locuri. Chiar gi in aceste zile, ele devin
or,u nu numai o este s5
economji .ur. a. ' cele mai periculoase locuri. Vor deveni de nesuportat in zilele ce vor
penhu o schimbare
-.rn" orlae
prin natu urma. Cumpdrafi pdmint in apropierea unor or6gele. Sd nu locui$
ca puteti sE avefj
tot auruldjn
prea departe in munli, ca s5 nu vi poatd gdsi nimeni. Cumpira(i
obiecteJe voashe
de
pimAnt unde sd putefi sa cultivati lucruri nu doar lucruri care si vi
dar n-o si putefi sustini pe voi, dar qi pe care puteli sb le dafi gi si le schimbafi cu altele,
atunci o sE murifi in zilele ce vor veni.
mdnunchi din ele. De ce le-ag spune eu locuitorilor din orage si plece din orag?
fdcut. E a foarte fermecdtor Pentru cd nu numai c6, rezervele de ap6 vor fi otravite cdnd vor veni
de
discufi c rbegti in public sau schimbErile pe Pdmint, dar intr-o foamete natural6, datoratd
si
invifat p d m6ncare, tot ce
v_am
schimbErilor climatice, de unde o si vd lua$ mdncare? Nu e nevoie
din zilele ce vor voi, in toate schimb6rile decit de o falie tectonica mare care sd se deschidi gi sd ohdveasci
urma. rezervorul subteran de apb gi s6 distrugi centralele nucleare. Oraqele
in deplini cunogtinti
c
cd qtiu totul, dar sunt cele mai periculoase locuri. Plecali din ele. Din ce in ce mai multi
care n
nigte zile foarte oameni iluminati se vor muta la !ari, departe de oragele principale.
dureroase. M6n
voasrre este neces*;;;;;;;r1r'"'"a p6ni dinco Dac6 puiefi sir faceli asta, atunci v-ati luat urmitoarea precautie ca sa
si toate prioritSp-le vA intretineti. Nu puteli si pierdeli niciodati cu un p6mint cumpirat.
indrepte cdh;
se voashe ar hebui
rezerve pentru
#"';rl*$i pentru doi ani de zile. Dacd facefi N-o si pierdeli niciodatd. N-o si pierdeli niciodatd dac6 vi hrdnifi c3t
a., ;;;; il#:are mai economic cu putinfi. N-o s6 pierdeti niciodat6 cu aur gi cu argint,
ce cresc pe t"f" inc6 mai exisra fructe
si n.',";;;;;'ll',;lt-tt*t-"",
p5m6nt aga ci, dacd le cumpirali, n-o si vd distrugefi averea. Dac6 locuili gi
putea se,"
or"",,l'0""*i::;:,Tl: si puhezesc, pe care ati
nu_e pur lucrafi in oraq qi nu puteti se va mutafi, atunci gbsifi un mod si inchiriafi
de fdcut, iar cind si simplu ri'ta ., ." *"tL
"d:;":;;;:: zrve pentru doi ani, atunci " locul din oraq gi pregatifFva sa cumpdrafi pbm6nt in afara oraqului, un
asta e tot ce
pimAnt care si fie al vostru Si asta se poate numi o investitie.
130
T
I l/ttntrl v,ls ,l /tt.trttl,:t stt111('ti /iinltt tlivine
PLI(li .'ltitt)b't ltuttt"t 1'rttltLt '':i
merita
Urmdtorul lucru este sA vd uitati bine in iur $i si spuncfi: D,r ca sunt dintre cei carefac'ei
rpii pcntru acel gcniu 5i pentru
,1 rrrr
,,
', merita
nu ar face nimic $i care nu
h
ag avea curent, cum ag supravietui?" Cumpdrafi-vd toate echipa mcr rltl,,,
,rt tlti. Sunt unii dintre uoi tu'n
uneltele Si lucrurile cu care puteii sa lucrati gi care nu necesitd elcctricll,rh',
. rlr rt c[i.
ci munc; manuala. Pregdtifi totul ca sa puieti trai ca Si cum nu,rr lt lucru
Dac6 I calizati toate aceste
curent elechic. oame
ocrtea narurii Ei din partea
,l,r r
Cumpdrafi tot ce va trebuie ca sa traifi qi si vd intrefinefi. Dacii ,rlt
facut toate aceste Iucruri Si puteli sa va batefi cu pumnul in piept,sl ,,,1 ,l, tlcbit, arunci n-o sa fiF nevoiti sa I
de debit
spuneti: ,,Ei bine, poate si vina ce-o veni, sunt pregatit", bravo voui, , .i nu trebuie s6 luafi cardul

pentru ca nu e nimic mai m6re( decit pacea mintii. Stresui, grii,r,rl


teama inseamni a fi dator gi a trebui si muncegti ca sclavulca si surilll
daioria. Scipali de datorii. Pute(isd alegetisi continuatisa aveti datorll,
dar penhu nevoile personale nu ar trebui si aveti datorii, pentru c,1
pacea mintii inseamni a fi suveran. Cum va simtiti, sa va creatl ()
suveranitate pe care n-ati pierdut-o niciodat6, indiferent cum afi da-()
Si prin acea suveranitate, si asigurafi o mogtenire gi un loc sigur pentru
voi Si pentru familia voastrS? in zilele ce vor veni, nu e recomandabil
sa aveli datorii, pentru ca ve|i primi semnul fiarei, cardul de debit, qi nu
ia dintre voi care aveti familii
indiferent cd vreti sau nu. Pacea minlii vine atunci c8nd qtifi ca puteli foarte
var, sunteti intr-o Pozitie
sd dormifi noaptea Si sA $ti$ ca sunteti pregatifi. Teama, anxietatea Ei puneli
putefi sa-l faceli este sa va
skesul vin atunci c6nd gtifi cd nu sunteti pregatifi. Daci asta inseamni cum
sd vd mai reduceti din enormele pofte, din toate acele lucruri fird de
onomiile Pe aceste invesiifii'
care nu puteti si triifi in prezent, atunci facefi-o. CAnd afi ficut toate
astea qi inci mai aveti un exces de bani de hirtie, cumparaF pemant.
Nu puneli banii inapoi in sistemul vostru bancar. Cumpirafi p6mAnt.
Dacd avefi destul aur Si argint incit si vb ajungd pini in 2042, de relalii, iar voi mergefi
inainte qi
cumparag pimint, dar nu in orage, ci in locuri unde putefi si cultivafi voastre, iar cineva va trage
lnaPor
mincare pe el.zs ca v-am sPus c
Va amintiti
DacA tot vd mai rdmdn bani, atunci ajutafi-vd frafii sa se ajute.
cardul vostru de debit? intrebali
Sunt mulfi dintre voi care sunteti foarte norocoqi in geniul vostru. Alfii

:'f'
Renumitul expert financiar Barton Biggs ofere aceast6 sugestie inv€stitorilor in cartea acestea au registre cu voi'
daci
sa. Wealth. War and Wisdon (Bogdfie. rdzboi Si intelepciune- ,.f/. lansatS'in februarie tre Ei ce tTebuie si faceti'
2003: Care vor fi ameninfirrle acestui nou secol la adresa bun;starii? Terorismul.
veti s
rizboaiele religioase sau pr5bulirea sistemului financiar. provocati de implozia faceli toate aceste lucruri'
derivativelor?. . - O ali;- . parte din strategia voastrS de diversifica.e ar trebui s; fie si liheri
av€li o fer md undeva. departe de calea batutd. dar unde puteli s6 ajunge(i destul de
cu demnitate, cu libertate
repede qi de ugor... Locul vostru sigur ar trebui si fie autosuficient Ei s6 puteti s; cultivati inteligenla, firi si vi comPr
ce
mdncare acolo Ar trebui si fie bine aprovizionai cu seminte. ingrAEaminte. conserve simPlu, ali recaQtigat ceea
de mdncare. vin. dociorii. haine etc
timPuri 9i anume suveranitatea'
Ulhttul v.tls tt/ tttani/ar - f)utcli -rJ)intht lLtntttt pct ru.'.i sLullcli /iinlc dpinc
vi recagtigafi asta, ati revenit --
pe cursul evolufiei. -_
Sunteti o fiinfA urn,l r,i
care progreseazi, inzestrati 5r ii duce la faliment, apoi sfirqeqte prin a avea pim6ntul, o sd r6m6nd
nod divin, .;.;;;;;;:;,;"
oferd supercongtiinfa. SuDe destirr r,, clc, cu un bol de praf. Nu mai aveti timp, dar gi asia trebuie sa fie o
aleargd dupi propria lui co ,rl, gcre.
Daci v-a innebunit ce v-am spus aici gi daci afi avut o cidere
cmotionali din cauza a ceea ce ati auzit, e problema voash6. Nu e
vorba cd nu suntefi iubifi. Pur qi simplu, e o chestiune de alegeri clare.
Dacd spuneti ci veniturile voastre sunt limitate, atunci cerefi Domnului
Dumnezeului fiintei voastre se ve manifeste alte cii gi alte mijloace. Se
va intimpla. Tot ce avefi de ficut este si cere$. Daci v5 tdnguili pentru
figaqul vostru in viata, asta e pentru ca nu afi invdfat niciodatd sa v5
privigi gregelile ca pe invdfare, mai degrab6 decAt doar ca pe nigte
frafi, daci nu vd uitaii niciodatd greqeli. Atita timp cit numi$ ceva o gregeali in viali, o si o tragefi
il
cunosc. CAnd la urechea dupd voi mereu, la nesfirqit, pdni ce o si vi uita$ Ia ea gi o sd spunefi:
voastr6 v,r
,,Ce am invifat?" Numai atunci cind definefi ceea ce ati invatat veti fi
liberi de acel lucru gi lucrul acela vi va lisa. Daci sunteli in stagnarea
autocompdtimirii gi numifi asia programare, atunci de caie ori ati
auz. repetat acelaqi tipar? Ce anume aveali de invdfat? Autocompdtimirea
nu aduce niciun fel de recompense; nu aduce decit moarte. Demnitatea
n-a$ wea asta. gi respectul de sine innoiesc gi regenereazi opfiunile numite via!5. Afi
eriri, o si g6si[i fost risfdla$, penhu ca v-a venit atit de bine gi de uEor. invilafi din
pentru cd voi nou sd fifi cei care faceli. C6t de miref este si luali o bucati de p5mdnt,
umai voi putegi sd punep_ si o arafi, si o binecuvAntati, sa o shopiti cu api sfdnti, sa puneti
in scend
cdteva seminfe pe care le-ati binecuvdntat gi si privifi drigilagele plante
cum cresc. Ce sentiment mire{ este si ifi intrebi planta: ,, Pot se iau
rogia asta?" Nu luafi niciodatb de la o plantS. Cereli. Cu cAt cerefi mai
mult, cu atit ea va fi mai fericit6 sd vi mul{umeasc6. Atunci cAnd afi
facut asta Si apoi ati mincat delicioasele, zemoasele cum wefi si le
spuneti, ce minunat sentiment e asta, ce d6t6tor de putere Si ce
satisfdcdtor. Daci locuifi in oraq gi nu puteti sa vd vedefi drumul, gisifi
t si facd ceva, pentru ca un loc in care puteti si plantali o gridin6, ingrijifi-o gi aducefi inapoi
nu
toate astea. Credefi ci e alimentele. Cel pulin, incepefi de undeva. Asta vi di demnitate, nu
o
mai timp. Economia voashd
avep- mil6 de sine.
o avere' iar in ziua urmitoare, Chiar c5 nu e nimic mai splendid dec6t o femeie care igi di seama
au pierdutde doui ori ha .rA+ ^ ci
c5 nu hebuie si depindi de un birbat gi cE nu prink-un birbat trebuie
;;,il .;';;":i,"j' r?l jj"l l:lln -u_1':'no" ca o usurare prin si-gi giseasci mAntuirea. Afirma$a asta nu a fost ca si ii degradeze pe
""-;;;. ;,;:, .r;ilU,T:, "iffi ;:ffi Ui[:;,l:;
weodati
birbaJi, ci mai degrabS, ca sd spunS: ,,Nu mai am scuza asta. Sunt pe
picioarele mele. O si fac asta." Aga sd fie.
CAPITOLUL OPT
Zorii supercongtiinfei

., Cei carese a/iniazi cu natura gi se aliniazd progresiv ca sd-

gi continue suveranitatea vor trdi sd vadd wemuri mdrefe,


pentru care nu prea am mu/te cuvinte. Timpu/ ace/a se
numette superconftiinfa, o lume fdrd imaginea alter ego-
Ului, dacd puteti sd percepeli o astfel delume. E olumecare
s u prav i etu i ef t e sl1 rtitul u i a c estei ep oci. "

Ramtha
noiembrie 1987
(Q devbrul supravietuirii personale gi al pufinilor radicali ai lui
L.L Dumnezeu este scris in timp. Este destinul manifestat ine-
vitabil. Aceia dintre voi care ali ascultat, care afi caghgat Si afi invSfat
din ce am predat, glorie voud, cici vin wemurile superconqtiinfei, de
indati ce se incheie era tiranilor. Accelerarea lor a inceput, iar migcarea
cahe indeplinirea obiectivelor lor e din ce in ce mai rapide gi mai
frenetici. in goana lor sa reugeasce, ei preseaze asupra supercongtiinlei,
deoarece supercongtiinta, gloria lui Dumnezeu $i aparitia ogtilor vin
atunci cand apare colapsarea vidului, iar vidul inseamni alegere. Afunci
cSnd nu mai exista alegere, atunci cand, pur Si simplu, e aga cum e
pentru toati Iumea pentru guverne Si regi, monarhi Si aristocrafi cind
colapseaze acelvid ($i acesta este scopul unui mire{ guvern mondial),
atunci este sfArqitul timpului, care intotdeauna a fost in raport cu omul
qi scopul sau. De asemenea, atunci este gi sfArgitul epocii tiranilor,
care a fost spriilniti de alter ego. Alter egeul este anti-Dumnezeu gi a
fost intotdeauna. in colapsarea vidului, nimeni din acest public nu va
putea si opreasca puternica migcare a naturii. Nici mdcar o natiune
intreagd de oameni n-o si poati si opreasce nafura- DacA intervine
natura gi placile tectonice se rup in doui acolo unde se afli multe
dintre aceste fiare, computerele, atunci oamenii cenugii or sa rSmand
firi mijloace, in planul lor. Condiliile meteorologice se schimbi
dramatic. Daci vulcanii aceia mari - unul in Europa, unul pe o insulS
gi un altul care se coace in Rusia - ies la lumini gi creeaze efectul de
iarni, atunci planul oamenilor cenuEii va eSua, iar natura ii va fi invins.
Mulp- vor pieri in toate aceste situatii. intotdeauna a fost aga. A
existat o weme mereale, glorioase, cand aristocratii iriiau intr-un loc
numit Pompei. Acolo iqi ficeau vacanfele de vari, oriunde ar fi locuit.
Nu prea conta, pentru ci vacanfele erau mai importante decit
Ulltntul vals al tiani/(,'r 1, 1tt \u/, ri \tllilt4fl

posibilitatea acestuitigru care se cocea acolo. Vulcanul acesta era viu si schimbati gdndul pornind de ia masi. Trebuie si se schimbe de la
$i
fumega gi gilgAia de cel mai mult timp. Asta nu i-a oprit sd faci gind. Apoi, masa e modificatS, schimbatd, acceleraid. Oricare ar fi
9i
vacanlele acolo. De ce ar fi un lucru chiar aga de groaznic faptul ci au abordarea aceasta a zilelor ce vor veni, oricare ar fi destinul manifestat,
pierit atalia in eruptia de la Pompei, pentru c6 nu poli sa spui cd nu cu siguranfa ca el se bazeazi pe atitudinea colectivd care se manlfestd
gtiau. $tiau. Aqa ci e dupi cum au ales, aEa e intotdeauna. Foartc in zilele ce vor veni. Realitatea voastrd personali esie centrata toatd in
pu!ini dintre voi, in aceastA tara, nu sunteti congtienti unde Iocuifi qi pc nucleul numit alegere, iar voi alegefi autocompAtimirea, durerea,
ce anume locuiti, ca si fiu mai exact. Nu sunt foarte multi dintre voi cei respingerea gi victimizarea, mai degrabi decit miiestria. Tot ce credeli
care nu-gi dau seama cA schimbarile violente din naturi o sd il afecteze cd sunteti, aia suntefi. Tot ce suntefi este destinul manifestat, in care
intotdeauna pe cel slab, pe cel care tipd qi pl6nge, pe cel nefericit dar curge masa numita via{i. O si aducefi cdtre voi, in aceasti viali, numai
acesta n-a fost tridat de natur5. Acest om a fost tridat de propria lui oportuniiSfile care sunt permise in acea atitudine, in acel nucleu, in
arogantS, de alter ego-ul lui, de imaginea lui, cdci el a refuzat mereu sA acel centru de control.
se schimbe. Poi si vi spun ceva despre naturi gi acfiunile ei violente qi Totul este g6nd coagulat. Fiecare obiect este un proiect creat cu
migcarea ei pentru a distruge posibilitdlile de indeplinire a acestui atenfie. Credeti ca materia grosier; vine din spafiu? De unde credefi
obiectiv, existenta unui guvern mondial unic. Atunci cdnd mAncarea o cd apare viata? Ce anume dd atomului liantul cosmic? Ce anume [ine
sA se imputineze gi cind oamenii o sd se rdscoale, toti acei oameni materia grosieri laolaltd? Celulele acelea micufe stau laolalti datoritd
care qi-au finut gura p6nd acum o sE inceapd s6 fipe, o si spun6 tot, o gdndului care le-a creat. in gdnd se fin. De aceea au substanfi gi masd.
si arate cu degetul, iar adevdrul va iegi la lumind in toatd iumea. N-o sd vd schimbafi destinul schimbAndu-vd corpul. Trebuie sd vd
Supercongtiinta va veni chiar Ei in asta, iar dacd planul lor reuEeqte qi schimbafi destinul prin atitudinea in care vd percepeli realitatea. Nu
vidul colapseazS, atunci veti vedea o oaste cum poate ati crezut cd existi puteli si mergefi pe Lund cu aceasti carne Si cu aceste oase. Numai
numai in povegh qi in superstifi. Chjar existi astfel de oqti. Spiritul poate sd pdtrundi in necunoscut. Cum tragefi dupi voi acest
Imaginafi-v6 o lume hiiti fir6 alter ego. Cind alter ego-ul e absolvit bagaj in exces? incetind si devenifi iluminafi prin corp gi devenind
de Dumnezeul dinaun tru prin aceasli realizare naturali, cAnd cei care iluminafi prin Spirit, prin sine, prin starea de cunoagtere, prin procesul
dorm profund in imaginile lor incep si se trezeasci, ei vor reintra qi in nelimitat numit Dumnezeu. Cu cdt dobindifi mai multi cunoaqtere,
evolutie, intr-un impuls inainte. De ce nu puteii s6 atingefi longevitatea cu cdt sunteti mai congiienfi, cu atit creierul esie presat mai mult ia si
aici gi s6 opriii procesul de imbdtrdnire? De ce nu vi puteti vindeca se deschidi prin pituitara. De ce rimine inchisi acea mas; mica, ce

bolile? Pentru ca toate acesie lucruri sunt produse ale alter ego-ului, o functioneazi cu o treime din capacitatea creierului? Unde este restul
atitudine colectivi Si ceea ce credefi voi cd sunteti. Am privit entitdti de doud treimi? Ce este un geniu? Dorinla de a qti, venitd prin centrul
striduindu-se sd-9i schimbe gindurile. Am vdzut entitdli cilitorind in realit6tii voastre, ci sunteli ceea ce credefi ca sunteti. Viata voastri
necunoscut, mult dincolo de corpul lor, departe intr-o dimensiune este formatd emofional din ceea ce exprimati emofional, iar
$i lam
vizut qezAnd, stresindu-se, luptdndu-se, asud6nd gi gdndindu-se pAni prosperitaiea voastri in destinul vostru este numai in funcfie de cum
se ro$eau la fa!i, fdri s; ajunga niciieri. Au creat o fantezie. V-am vd percepefi inteligenfa. lnteligenta nu se bazeazd pe educatia de Ia
vizut striduindu-vd si vE vindecafi corpul, sd vindecati atitudinea, qcoali. Se \azeazd pe dorinfa de a Eti. Bunul-sim! innescut este unul
incepdnd cu masa, mai degrabi dec6t cu ceea ce a creat-o, cu ceea ce dintre cele mai mirete daruri pe care le aveti, foamea de a gti.
controleazi corpul. in superconqtiinli, ceea ce vine este o realitate daiA, in care cei
V-am vdzut striduindu-vd sE rezolvati o problemi de atitudine, care au inteles, in concentrarea vielii lor, cd o controleazi la vointi
ficdnd-o in mod deliberat cirnii, mai degrabd decit atitudinii. Nu putefi infeleg ci Spiritul nu este schimbai din cauza masei. Masa este
Utimul vals a/ tiranilor Zat ii supet conttiinlei

transformat6 in funcfie de alegerea atitudinii. De aceea, purtatul de voashA, atunci iertim faptulcd alter ego-ul e o invElaturd, nu o gregeald.
cristale, privitul in globuri de cristal, biutul unor infuzii speciale de Atunci, tot tirdmul acestui corp fizic este viu, iar creierul incepe s6 se
plante $i toate aceste lucruri care au de-a face cu masa nu schimbi deschidi, datoriti presiunii unor noi gdnduri.
Spiritul, ego-ul. Acesta e un joc. Nu ajungeti la gdndul cel m6ret prin La ce si te mai gAndegti, c6nd nu mai egti ingri.iorat si concurezi,
densitate. Creati densitate prin gdndul cel miref. Nu o si luali corpul si subminezi, si judeci, sa fii maliFos gi intolerant fafE de altcineva? Ce
acesta Si si vi inilfali doar pentru c6 e la modi. N-o sd vi indlfafi, ramane reprezinti necunoscutul, lumea, exprimarea bucuriei, a iubirii,
daci acesta e scopul voshu, pentru c6 a wea si te inalli inseamnd o a picii care depdqegte orice inlelegere. Alter ego-ul se agafa de
dorinfE de moarte, iar asta inseamnd a lucra prin mase, nu prin Spirit.
malifiozitate, de nesiguranfa Si newednicie. El ia frica gi rizboiul drept
in Spirit e viaf6 vegnica. Penhu corpulfizic e via!6 vegnica numai atunci
cinstite. Cdnd asta dispare, iubirea se deschide, iar ego-ul, Dumnezeul
cdnd incepeli si vi da$ seama ce creeazi via!a. Voi sunteli creatorul
dinAuntru, Domnul Dumnezeul fiintei voastre prinde viat6. Marea
vielii intru gloria lui Dumnezeu care este in voi. Ce credefi ci inseamni
vitalitate, esenla, nucleul universului vostru detine tot acel univers gi
invatatura c5 imp;ra a cerurilor e in voi? inseamnd c6 toate lucrurile
cregte. Viafa gi con$tienta voastra se dezvolti. Creierul vostru se
sunt fdcute posibile pentru voi prin gralia lui Dumnezeu dinauntrul
deschide. intilnig 9i adoptafi un gdnd mai maref, o cunoa$tere mai
voshu. in corpul vostru, aveti capacitatea si le dafi voie s; apara, sa
mAreata gi procesele unei aventuri nemirginite.
dati voie unei realitifi mai m6re{e si se manifeste, iar Dumnezeul vostru
in clipa in care marele sigiliu al qaptelea, pituitara, se deschide, in
diniuntru aEteapti. A agteptat de secole intregi si triiasci o mie de
corp nu mai existi hormonul morJii. Hormonul mo(ii e in corpul
ani, a aqteptat longevitatea, conceptele mirele ale superconqtiinfei fdrd
tuturor in acest moment in care vorbim. E acolo de cdnd femeile gi-au
alter ego. Corpul vostru, aqa cum este el in acest moment, are
conexiunile pentru capacitatea de a trai zece mii de ani, daca asta
avut ciclul de sAnge, iar birbalii au inceput si-gi verse samanfa.
weli. Creierul are capacitatea si ridice vibrafia corpului fizic qi s6 treacd imb6trini{i de,indati ce se int6mpli asta, pentru c6 hormonulmorJii e
intr-un alt t6r6m, prin schimbarea vibralionali comandatd de Spirit, secretat de pituitari qi e rispunzitor pentru micqorarea timusului din
de Eu Sunt, de egoul numit Dumnezeu. cel de-al patrulea sigiliu.

Supercon$tiinta nu este ceea ce mAncali sau ce imbrdcati. Este Timusul este organul longevit6lii din corp. El esie 9i cel de-al
ceea ce sunteti. Atunci cdnd alter ego-ul e intact, el e temnicerul acestei patrulea sigiliu. Atunci cind sunteli coPii, el e de dimensiunea unei
expansiuni. El trebuie hrdnit din aspect, din imagine, care trebuie pere mici. CAnd suntefi adulfi, e cit un bob de mazare. Pe masuri ce se
reflectati in jurul lui, pentru a sprijini alter ego-ul. Alter egoul inhibi micgoreazi, corpul se contracti gi e susceptibil la boald. CAnd, in sfdrgit,
exprimarea lui Dumnezeu diniuntru. De aceease numegte Antichristul. este practic invizibil, corpul se descompune fizic. Atitudinea este cea
Alter ego-ulnu permite evolu!ia pe baza cunoagterii in interior, in suflet. care cauzeaz\ acest lucru in corp. Acceptarea atitudinilor este cea care
Nu v5 pute$ aminti nimic din ceea ce citili, pentru ci alter ego-ul vostru creeaza tot destinul vostru, realitatea Si mediul vostru. Cdnd atitudinea
nu wea sa va amintiti. aceea nu mai este acolo qi cdnd acest al qaptelea sigiliu incepe sA se
Oamenii cenuQii, era tiranilor, reprezinti idealismul alter ego-ului. deschidd gi hormonul mo4ii e indepartat, un alt hormon e secretat in
Atunci c6nd timpul lor se va fi terminat, la fel se va fi terminat Si acea corp, care activeazi timusul din cel de-al patrulea sigiliu. Cdnd acest
con$tiinf;, iar ceea ce va rimine este supercongtiinfa. Se numegte miref sigiliu incepe si creasci, el apasi butoanele din masa celulari,
impirilia cerurilor manifestati, peniru c6, atunci cdnd lanturile sunt care creeazi gi peTmit intinerirea instantanee, continuu, la nesfirqit. $i
indepdrtate, absolvite prin voi prin centrul acestei realit6fi, realitatea de ce si weti si tr6i(i aqa de mult? Pentru c6, de fapt, nu afi ir6it
voasft6 prin puterea, Dumnezeul care lucreaz6 in voi qi permite existenta niciodati-
Ultintul vals a/ tiranilor

Ali fost blocafi. Supercongtiinfa nu este numai suveranitatea


poporului in republica iniliald, ci este un mare experiment asupra
omenirii, care va reugi, pentru ca toate u$ile care au fost lisate incbise
se vor deschjde. in superconqtiinli, lisafi in urma tirania, suferinfa,
moartea, putoarea absolutd a experienlei umane care a fost tr;itd iar
qi iar, la nesfirqit. Lisali in urmi nefericirea, sclavia, nesiguranta $i
frica. Ele apa{in zilei de ieri, o parte din evolufie. Trece}i intr-un nou
timp, cu un corp capabil pe deplin de ceea ce este de experimentat.
Nu puieli s6 v6 vedefi Spiritul, lumina care v; inconjoari corpul, CAPITOLUL NOUA
mare)e Spirit, pentru cd realitatea voastrd nu vd permite sEJ vedefi. Ajutorul lui Ramtha
Atitudinea voastrd s-a concentrat doar pe mica voastrd lume privati,
piziti de alter ego. N-o si vedefi niciodati ceea ce nu avep- cunoa$terea
pentru schimbarea lumii
s6 vedefi. Trebuie sd experimentafi acel lucru, apoi apare gi viziunea.
De ce unii vid qi alfii nu? Pentru ci nu este in realitatea lor. Ei pot sb
vorbeasci mult, dar daci nu trdiesc lucrul acela, nu ilvid. Ochii vogtri
vor vedea in mod natural ceea ce n-ati vizut niciodatd pAni acum.
Nimic nu mi-ar plicea mai mult, decdt ca voi s6 vedeli lumina care e ..Eu am intervenit doar de c6teva ori in evenimente istarice
despre care am simlit cd sunt extrcm de iniuste Dar de ce
nevezuta $i si risipifi frica 9i superstitia, sa puteti sa vedeti ceea ce ein
intervin acum? Pentru cd are loc o trezire p n aparilia mea
jurul vostru dintotdeauna, sd vedeti gloria propriei voastre lumini, fantasticd gidin cein cemai mufti oamenivor sd audd din
ce
pentru ci nu v-a!i dat voie sA o vedefi. in supercongtiinfa, vefi avea in ce mai mult givar auzi pentru cd vidul se inchide "
ochi ca si vedeti dimensiunile gi vefi avea cunoagterea, in marea
impirifie, care vine nu numai pentru explorarea posibilitdlilor Ramtha
universului vostru, ci gi a unor castele nemaivdzute. E mostenirea noiembrie 1987
voastrd, moEtenirea dramej omeneqti. Cu siguranfd ca au existat
umanoizi in toatd mintea lui Dumnezeu, dar weau se $fiF c; nu toala
lumea a reugit gi ci, in cele mai multe cazuri, civilizaliile lor sau pribuqit
in decaden{d, prin acelaqi proces de vid. in aceasti civilizatie vine inspre
voi un mare adevir, o oportunjtate, iar aceasia civilizatie nu se va
prbbuqi. Cei umili vor moqteni Pimintul qi vor vedea gloria lui
Dumnezeu, cJci vor avea ochi s6 o vad6.
Si giifi adevdrul. Sd fiti iluminali, implicafi gi cunoscitori.
Superconqtiinfa, care inci nu e visata qi experimentatA, meritd si o
agteptafi, ca s; o vedefi cu ochii voqtri.
$J./ imeni n-a reuqit weodati si-l puni pe Ram intr-o cutie. Tot
J Uce am fost in acest plan, toate lucrurile de care sunt acuzat
qi toate de care sunt respunzetor le permit. Si incerci sd infelegi o
formd superioari din densitate e imposibil, dar cand infelegi forma din
Spirit, atunci esti una cu ea. Densitatea in imaginea sa, alter egoul, nu-l
va infelege niciodatd pe Eu, aga cum mulfi oameni din viata voastr; nu
pot sd infeleagS deciziile voastre innebunitoare. Nu pot si gi le
imagineze, penhu cd se dovediti Spiritul, si dovedili nemurirea unui
96nd, a unei bucurii pe care o puteli auzi pane in vegnicie asta nu se
poate dovedi in masi. De ce sunt atat de multi care sunt ostili acestei
infelegeri gi acestui adevir? De ce sunt atat de multi imitatori Si atat de
mul$ care trebuie si faci asta? Pentru ci ei nu defin adevirul care e
iniuntrullor.
Nu e nimeni altul ca mine, fentru c6 eu nu sunt de$nut de acest
plan Si nici nu am nevoie si fiu popular, acceptat, sau sa mi se spund
cuvinte frumoase. Eu nu mi-am prostituat gi nu mFam aruncat valorile gi
nu am evitat problemele. Am venit aici cu treabi de la Tatil meu gi,
ficAnd asta, am venit pe o razA de iubire, pentru cd am dorit s5 fac asta.
N-a fost ca si creez hinle caresimi urmeze, ci ca sd scot indivizii din
turma ignoranfei, ca sA conteze mai multin viala lor qi penhu toati lumea,
prin eforturile propriei lor infelegeri gi curajul lor de a-gi hei viata.
E nevoie doar de o singure fiinti umani cu adevirat magnifici
pentru a da speranli atdtora. Au fost c6fiva care s-au inillat pdni in
vdrful muntelui, de unde vocea lor putea si fie auziti in lume, care,
prin insEqi virtutea de a se indlla pe acea culme a faimei, bogiliei gi
respectului, au avut ocazia sd schimbe viafa a milioane de oameni care,
in alter ego-ul lor, cu totii au nevoie de o geani de luminS de Ia o
I
Ulirrtul vals a/ lit.tni/or
/lt , trl lt /1,)Dllt,t l.,olnl sr:ltirttb,ttt.t ht tii
-
intoarce o pcrsoanA impotriva alteia, ci pentru a dezvilui ignoranfa qi a
indepdrta vilul acesteia, prin alegere.
Noua Erd, cum a fost numit;, nu vine niciodati in afara unei
persoane. Noua Erd nu exista niciodata in afard. Ea trebuie s6 se
intimple iniuntru. E o transfigurare individualS a Spiritului uman care
elibereazA penhu totdeauna trecutul, firA regrete Qi care degne prezentul
in deplini vitalitate gi curajul de a sprijini viafa qi de a fi fericit. Ca toate
lucrurile care aiung sa fie la modi, ele pilesc, dar lumina adevarului
merge mai departe, pentru ca e plina de puterea de actiune gi de
infelegerea asupra vietii care inseamna totul, in interiorul unei fiinfe
umane. Ea o sd traiasci pentru totdeauna.
Cu siguranti ci nu am avut nicio gratificatie sa ma adresez voua
despro toate lucrurile dificile care vd pun insu$i mediul vostru in pericol,
dar trebuie sd respect qi si qtiu foarte bine ci, in Domnul Dumnezeu al
fiinfei voastre, avefi curajul sd vede{i asta, s; o abordati, sa o auziti !i,
prin impactul siu emofional, sA incepefi si faceli schimbdri in viafa
voastrd, schimbdri care sunt a$a de importante ca si sprijine via{a. Nu
m-am adresat voua ca fiind altceva decit Dumnezei mireti. Nu v-am
spus nimic ce nu puteti si facefi. Nu v-am spus nimic ce ar fi o risip5
sau o jefuire, sau ce v-ar pune in calea pericolului, ci mai degrabi vi ia
din calea pericolului. Nu v-am spus si dispretuifi Pimdntul, ci si il
iubifi, pe el gi toate schimbirile care vin, care sunt mai multe decat
aveti voi timp si auziti despre ele.
Lirgirea cunoagterii voashe vi permite sd luali decizii sau nu Si vd
di o qansd buni si gtiti ce urmeazi gi si mergefi mai departe. Rezultatul
final alinvdtdturii mele a fost intotdeauna c5 ,,lati-l pe Dumnezeu" va
deveni o realitate profundS, mai degrabd decit un mit sau o filozofie.
Adevirul spiritual este acolo unde il trdifi Ei voi trebuie si il desfbqurafi.
Eu gtiu ce potenfial avefi. $tiu ce e incuiat in voi gi gtiu cd totul e pentru
ci aga alegefi. Totul e doar o chestiune de ce vreli si facefi. Are foarte
multi leglturd cu asta la fel ca toati via(a voastri, intotdeauna. Ignoranfa
nu e scuzabilS, pentru ca fie alegi sd rAmai ignorant, fie eEti, pur qi
simplu, gi nu ai avut implicarea cunoagterii. Acum, voi afi iegii din
ignoranfS.
Ultirttul vals a/ tit anil()l /1 | tt ,t t/ h i [lati ]l/ t.t 1'tt I t t s<l
t r t ir t tlt,t r'.t lut t tt t

De ce e Ram aici acum gi nu acum o sutE de ani? Degi


entitEfilc timp o si existe foarte mulie cereri. Asta creeazi vidul pentru creatori'
umane au fdcut prostii gi le place si aibi mult pericol in E ceva intentionat, nu ceva ingrozitor.
viata lor, cumva,
ele intotdeauna au reugit si iasd din pericol. intr_un sens al cuvintului, Aparitia mea in numele treburilor Tatilui meu a venit la un moment
ele sunt aventurieri bruti trebuie sd ai respect pentru
Si creaturile care de alegere esen$a16, pentru c5, daci ati continua acceptarea economicd
sunt aventurieri bruti, pentru c5 ele fac ceva. cei
mai multi dintre voi in somnul spiritual in care v6 aflafi, mai mult ca sigur cb vidul ar colapsa
afi fost aveniurieri brufi inainte, dar acum sunteli,
cumva, aventurieri peste voi. A{i dat lumea pentru asia. A fost o interventie divina care sa
lenegi, de fotoliu, nigte legume de canapea. permiti alegerea, pur 5i simplu. inci mai puteli si colapsafi, dar acum
Eu am intervenit doar de cateva ori in evenimente
istorice care aveti optiuni, o mullime de opfiuni- Doresc, din totulin{ot care sunt,
am simfit ci sunt extrem de nedrepte. Dar de ce intervin
acum? pentru ca voi sd alegefi cu in(elepciune ce e cel mai bine penhu evolulia voastre
c6, prin aparitia mea fantasticd, are loc o trezire gi qi s6 facefi acel lucru.
sunt din ce in ce mai
mulfi oameni care vor sd audi din ce in ce mai mult gi vor
auzi, penhu Procesul acesta de channeling prin acest corp imprumutat a fost
ca vidul se inchide. Nu e loc pentru aventurieri, in
ultimele contraclii revolulionar in multe feluri de inlelegere a personalitSlii aplicabile 9i a
ale acestei pdrli a jocului. De aceea au existat entiti{i
indrdznefe qi adevirului demonstrat. E imposibil pentru o persoana sa imite iubirea'
iluminate in istoria voastr6, care au venjt s; vd spuni
ceva. Voi sfArgili E imposibit peniru o persoani sd imite geniul 9i puterea Mai departe,
prin a vi debarasa de ele, mai multsau maipufin,
dar ele au venittoate e imposibil penku o persoand sa imite cunoagterea aqa de bine, in
in diferite perioade de timp, in drama omeneasci, inainte
de prdbugirea afard de cazul cAnd persoana este toate aceste lucruri Marea reflexie a
moralei gi a aiitudinilor. Au fost eficienfi in cea mai mare parte
a
acestui lucru de la mine la voi ii reflecti posibilitSfile, inapoi cAtre voi
timpului. Cel putin. aga ati putut se mergefi mai departe. Toate astea au fost Penhu voi.
Sf6rgitul lumii n-o sd se int6mple, doar ci Iumea voastri
ar putea De la cAtiva oameni vine o conqtien{a din ce in ce mai mare cu
si se sf6rgeascS, in conformitate cu atitudinea voastr5. Dace
ati iegi privire la un foc evolutiv intens, o inaintare mai departe in focul alb, o
pe shadi qi v-ar cilca un autobuz, atunci cu
sigurante cd Iumea voastrd vibra{ie superioar6; iar ace$tia, in toate zilele care au mai ramas in
s-ar sfirqi. Totul e o chestiune de perspectivd, desigur. pimdntul
nu e secolul vostru, vor putea si audd clar ceea ce nu e spus' fird nicio
plani-ficat si iasd de pe acdasti orbit6 pentru confuzie sau interpretare gre5ita. Cu cdt facefi mai mult din cunoaqterea
o vreme destul de
indelungatS, aqa cd mai are multi viald de triii gi lupta
pentru viata pe cate o aveti gi cu cat continuumul vosku e mai veqnic, cu atat este
sa. Daci vE doare atunci cind spun ci maginile
voaske a.iutA la sfaqierea mai mare deschiderea voastra Si evolufia de la corpul fizic Corpul fizic
stratosferei, aqa gi trebuie, pentru cd geniul apare din
c6utarea unei devine atiniat cu Domnul Dumnezeul fiintei voastre, iar vibraliile sunt
alte cdi, iar creativitatea je permite indivizilor ingeniosi
si existe intr_un acordate peniru ca voi sa Puteti sa mergeti mai departe in necunoscut,
alt vid. care este inefabil Si sa Afiti Si sa fiti imputernicili. Face parte din evolufia
Daci nu
se schimbi nimic altceva gi totul continu6 a$a cum
e,
naturali.
atunci nu e nevoie si evoluafi. Dacd nu e niciun motiv
de a schimba Eu o si fiu cu voi gi o si vi ajut sA ireceti prin aceste wemuri'
cum stau lucrurile in prezent, nu se va schimba nimic Cuvintele sunt inregistrate. Sunt documentate, sunt tipdrite, sunt
Ai totugi, oricit
de greu ar fi fost
si auzifi asta, e nevoie de schimbare. Cu c6l suntegi repetate, sunt vizuale $i istorice. Ceea ce ali auzit in tot acest timp e
mai congtienti de asta, cu c6t existi mai mult aceasti
con5tiinti. Ati adunatin sufletul vostru gi aqteapti si fie triit. Cel mai miret lucru pe
auzii weodati de vechiul concept de oferti gi cerere?
in foarte scurt care puteti si il spunefi cuiva cu adevirat este: ,,[ata, eEti Dumnezeu,
tlllirnul v,l-s al th aniL.'r Atul, tl hi llanlha 1;r::rtlru st:hittb,ttca ltrntti

cici focul cel viu e in tine gi toate alegerile pe calea ta, toate rAspunsurile Din Domnul Dumnezeul fiintei mele,
ce tin de individualitatea ta se afli in tine." intru gloria Dumnezeului diniunfru,
din acest moment
Ce infelegere mai mare exista, decat sa spui ca eu sunt ceea ce
intru destin manifestat
sunt? Ce libertate mai mare exista, decdt sd spui ca eu sunt propria
la ceea ce dau cr ezare,
mea persoand? De zece ani incerc s5 v6 fac si infelegefi acest principiu,
la ceea ce dau voinfi,
nu si il auzifi, ci se il h5iti, se va fac sd inlelegefi sinele, pe Domnul in numele lui Dumnezeu din mine
Dumnezeu al fiintei voastre, si v5 fac si intrezbri$ o lumini care e aqa se 'ju manifesta,
vegnicS. AtAt a durat sd vd conving de divinitatea qi de wednicia voastri. aqa va tTece,
$tifi cdfi dintre voi insistA s6 fie newednici? E uluitor. $tifi c6fi dinhe spre gloria
voi insista sA fie victime? Insistati pe asta pentru c5 sunteti laqi Si nu ve gi viala
asumati responsabilitatea pentru voi inqivi. $ti!i c6$ dintre voi sunte$ Si vesnicia
cenu$ii, conservatori gi pruden$? Haideli si nu indraznim nici macar sa a ceea ce este inauntru'
rostim numirul. Cei cenuqii sunt afabili, artritici, iar venirile qi plecirile lor Aqa si fie.

nu sunt observate niciodatd, cici ei nu stdrnesc niciun valinh-un iaz linigtit.


Vi iubesc. $i in fiecare clipd in care vi dafi seama de ceva, eu ma
bucur cu voi. O si observafi, cand deveni$ conqtienti de ceva, cum va
apirea vAntul. Eu weau si se ridice ventul. Vreau si $titi c5 sunteti
cunosculi. Vreau si Stiti ca sunteti conqtienti gi ca exista ceva care e
conqiient de voi gi de prefioasa voastri viala gi c6 recompensele realizirii
de sine sunt pure. Vreau sd gtifi cE ave$i un frate, o entitate, un iubit,
ceea ce se numeste o Iumini care gtie cand ati reu$it, iar eu intentionez
s5 vi arit asta, cdci imi di o mare bucurie pentru voi toti.
Indiferent ce ati percepui ce sunt eu, eu sunt, iar acest Sunt este
deosebit de mulfumit de curajulvostru remarcabil gi de abilitatea voashi.
Va veni o zi cAnd toate astea se vor sfArqi, iar voi vefi inchina un pahar
pentru mine, cu bucurie adevdrati, iar eu voi fi foarte onorat s5 aud
acel toast. Aga si fie.
Sunt foarte mullumit cE ati invetat. Nu mai am nimic s; vd spun
in ceea ce privegte ceea ce se numegte schimbare, zilele care o sd
vind, destinul omului gi al naturii qi supravie{uirea personalE. Aveli o
mullime de lucruri de fdcut. Aceste cuvinte se vor desfigura in
continuare, in fiecare zi, in urmatorii doisprezece ani. Desfigurafi-vi
cu ele. ASa si fie.
EPILOG

SemnificaIia unlca
a invdtdturilor lui Ramtha

@nvSfiturile lui Ramtha sunt o Stiinti unici. Ele necesita o


tJ examinare gi o analizi foarte atente, penhu a prinde inlelesul
gi impactul deplin al confinutului lor. lnvSfiturile lui Ramtha abordeazi
intrebirile fundamentale despre existenfa umani qi despre puterea
minfii, despre originile gi destinul noshu, despre natura viefii gi a mo{ii,
despre suflet, bine qi r6u, despre lume, despre relafiile noastre cu alfii,
despre natura spafiului, a iimpului $i despre tesAtura realiiali.
Formatul in care sunt transmise invifiturile lui Ramtha este
intrinsec mesajului insugi. inviliturile nu sunt o simpli disertalie
intelectuali pe anumite subiecte sau o simpli analizd intelectualS a
acestor subiecte gi nici nu suntweo formi de adevir relevat care necesiti
credin|6 oarbi. inv5fiturile lui Ramtha nu sunt o nou6 religie Ei nici
.i
cErbmizile weunei noi biserici. lnvdtiturile lui sunt un sistem de gindire
care, in abordarea pe care o are asupra realitii'ii, confine elementele gi
mecanismele care iipermit individului si angajeze filozofia lui Ramtha
qi si ii verifice gi se ii experimenteze conlinutul la prima mini. Cu alte
cuvinte, acest unic aspect al invifiturilor permite ca filozofia, sau
conceptele realitdlii, s6 fie experimentate Si sa devini, in schimb,
inlelepci une despre natura realitdfii.
(J/lirttl wtls .t/ ttr;tnt/c't
I t,tl,'.i Stttni/ii.tlta unicd tt itv.\liilrti/c.,r lti Ratt h;t
AceastA calitate anume a sistemului de g6ndire a lui Ramtha
surprinde mesajul lui, este important sd devenim congtienfi de
seamana cu initierile ln cunoalterea sacr6, practicate de vechile gcoli
paradigmele Ce gdndire, de rdddcinile ideilor preconcepute, Ce
de mistere ale Greciei, Egiptului gi Orientului Mijlociu, precum qi de
prejudeci(ile incongtiente qi de tiparele in care percepem qi evaluim
vechile gcoii gnostice din Orientul Mijlociu din Europa. E important
5i realitatea in mod normal.
se remarcSm ci aceastd caracteristici distinge invif6turile lui Ramtha
Tehnicile de predare ale lui Ramtha caut6 adesea sa provoace
de gcolile filozofice traditionale ale Iumii occidentale.
individul, oferindu-i in acelagi timp uneltele pentru a deveni congtient
Ceea ce g;sim in modul occidental tradifional de a infelege
cunoagterea obieclivi Si adevirul este o presupunere fundamentalh
de acele idei preconcepute care modeleaz6 gi pun grani{ele in care
percepem realitatea in mod normal. Scopul acestui lucru este sA permitS,
despre persoana umanA gi despre natura realit;tii. Metoda gtiintjficd
ca rezultat, aparitia unei perspective mai vaste a mintii, care ne va permite
tradifionald igi limiteazi gama de cunoa5tere accesibila la fenomene
care pot fi observate gi verificate prin simfurile corpului fizic. Orice este sA experimentam realitatea intr-un mod mai plin de sens, nelimitat,
in afara acestei game este atribuit domeniului paranormalului, mitului congtient gi extraordinar, dar qi sd ne ofere un spechu mai mare de
gi folclorului. Cu alte cuvinte, natura realitdtii qi persoana uman6 nu potentiaiitate pentru experienta noastr6, decit cel pe care il aveam la
sunt nimic altceva dec6i natura lor fizic6 materialitatea lor. psihoanaliza dispozitie p6nd acum.
$i
gi profilul psihicului omenesc, aqa cum sunt vizute de Unul din aspectele mai controversate ale inviliturilor lui Ramtha
Sigmund Freud,
sunt un exemplu clar al acestei tendin{e. este forma in care el a ales sd-gi transmiti mesajul. Ramtha,
Corpul fizic Ai lumea material6, in gdndirea lui Ramtha, sunt doar prezentSndu-9i filozofia ca pe fructul propriului siu adev6r Ei alpropriei
un aspect al lumii reale. Ba chiar, ele sunt doar produsul qi efectul lumii sale experien[e personale, precizeazi c6 el este inhuchiparea filozofiei,
reale, constituite din congtiinfd Ei energie. persoana umand este descrisi reprezentarea vie qi manifestarea gindului siu. Astfel, el spune ca e
cel mai bine ca qi congtiinfd gi energie care creeazi natura realiidfii. un Dumnezeu nemuritor, congtiinfd Si energie, gi ci a triit odatd ca
Lumea fizicd este doar u nul dinire cele gapte niveluri de exprimare ale fiinfi umand, acum 35.000 de ani, in Lemuria, continentul dispdrut
congtiinlei gi energiei. Ramtha foloseqte conceptul Observatorului din demult. El spune c5, in acea viaf6, a abordat inhebirile despre existenta
fizica cuanticd pentru a-gi explica propriulconcept de congtiinta energie. umana $i sensul viefii qi cd, prin propria lui observare, reflectare gi
$i
De asemenea, el foloseqte conceptul de Dumnezeu drept creator qi coniemplare, a devenit iluminat qi s-a cucerit pe sine, lumea fizicE qi
suveran, penhu a descrie persoana umand ca gi congtiintd qi energie. moartea. El a transmis in invilaturile lui ci a realizat un mod in care
Este uqor pentru multe domenji ale societitii din zilele noastre si sa-$i ia corpul cu el la un nivel al minfii in care adevirata lui esenfi, ca
dea la o parte imediat invdf6turile lui Ramtha, datoritd modului Si congtiinl6 Si energie, poate sA rimini congtientd pe deplin, si fie
extraordinar de neobignuit in care sunt transmise acestea. Din picate, complet liberi 5i nelimitatA s5 experimenteze orice aspect al creatiei Si
este doar o reaclie mult prea obignuiti, de atagare a unei judeciti cle sd continue si facd cunoscut necunoscutul. El se referl la acest proces
un mesaj, pe baza formei in care este prezentat acesta, mai degrabd ca fiind ineltarea lui.
decdt pe baza continutului in sine a ceea ce se prezjnta. Marketingul, Faptul ci nu mai e limitat de corpul lui fizic le perrnite conqtiinfei
comunicatiile 9i tehnicile de publicitate, vinzare gi advertising sunt
Ei energiei lui s6 interac(ioneze cu lumea fizica in alte forme. El se
exemple sublime ale acestui lucru.
referl adesea la sine ca fiind vintul care impinge norii, de exemplu,
Forma neobignuiti in care Ramtha igi predi invdfiturile nu este
sau ca fiind dimineata, sau un strain, sau un cerqetor de pe strada, care
in niciun caz arbitrari gi artificiali. El a indicat in mod explicit motivele
observi civilizafiile cum vin gi pleaca, sau ca orice altceva ce conqtiinfa
care stau in spatele unui astfel de format gi a explicat cd, pentru a
indrdzneEte s6-qi imagineze.
L/llirtttrl va/-,; al !ititnilar 1 1't/,',1 5r'lrttficatia unicij ,.t it tv,\1,ilt tr ilor htl /]antlha

Forma in care iqi comunic6 invatafurile este prin fenomenul numit 1996, cind o comisie distins6 de optsprezece savanfi formatd din
channeiing. De fapt, Ramtha este cel care a ficut cunoscut acest termen, specialigti in neurogtiinfe, psihologi, sociologi qi expelti in religie l-a studiat
inainte ca elsd devinh popular. El foloseqte corpul luiJZ Knightpentru pe Ramtha, Ecoala gi pe JZ Knight inainte, in timpul qi dupi
a face channelingul Ei a igi preda filozofia in persoani. channelingul cu Ramtha pe durata unui an de zile.
Un channeleste altceva decdt un medium, prin acea ci channelul Dupd ce gi-au desfdqurat studiile de cercetate qtiintifica, folosind
nu este intermediarul intre conqtiinta care vine prin ei Qi public. cele mai recente tehnologii gi echipamente disponibile, concluzia lor a
Channelul nu rimdne intr-o stare pironiti, modificati in timpul fost ci reaciiile inregistrate ale sistemului nervos autonom al lui JZ
channelingului, ci igi pirisegte corpul complet Si permite congtiinlei Knight erau atdt de drastice, incdt au exclus categoric orice posibilitate
care vine prin el si foloseasc6 pe deplin toate migcirile gi funcfiile de fals congtient, schizofrenie sau tulburiri de personalitate multlpli.
corpului siu. Ramtha, in timp ce vine prin channelul JZ Knight, are Ramtha petrece foarte mult timp ca sA faci tot publicul sdu s6
capacitatea si deschidd ochii, sA meargi, si danseze, si bea gi si meargi in acelagi ritm de inlelegere. El insisti permanent Pe importanta
mdnAnce, s6 rAd6, si vorbeasc6, si facA conversatie $i sA-Si invete articulirii qi explicirii de citre studen{i, unul altuia, a fiecirui segment
studenfii in persoanS. JZ Knight este singurul channel pe care !a ales din invSfdturile sale. Astfel, el se asigurd ci tot publicul inlelege invSfitura
gi pe care il foloseqte ca sA-Si transmitd mesajul. gi poate si abordeze mai intens fundalulspecific $i nivelul de infelegere
Alegerea lui Ramtha de a-Ei transmite mesajul printr-o femeie, in al oamenilor care il ascult6. Uneori, el implicd publicul in contemplarea
loc s6-gi foloseasci propriul lui corp fizic, este o declarafie c6 Dumnezeu filozofica profundi a unui anumit subiect, iar alteori folosegte
gidivinul nu sunt doar prerogativele birbalilor qi cd femeile sunt expresii dramatizarea, pentru a da putere mesajului s6u.
wednice ale divinului. capabile de geniu, capabile sd fie Dumnezeu Dupd ce au fost transmise aspectele filozofice ale invi!Sturii sale,
realizat. De asemenea, acest lucru afirm6 gi ci ceea ce este important, Ramtha inifiazi studentulin acea cunoagtere, pentru ca ea sE poati fi
in filozofia lui, nu este adorarea mesagerului, a unui chip sau a unei transformati in experienfi gi in inlelepciune personali. Aceste inilieri
imagini care a dus la pribuqirea completd a curentelor de iluminare iau forma unor diverse discipline qi tehnici proiectate de el, in care
ap6rute de at6tea ori in trecut, ci ascultarea mesajului in sine. in acelaqi studeniul are oportunitatea sE implice aceasti cunoaqtere. Ramtha este
timp, mai face Ei declarafia ci esenfa adevirati a persoanei umane nu diferit de alti invifitori sub acest aspect. Eliqi asumi rolul unui Maestru
este limitat5 la corpulfizic sau Ia un gen anume. Ca urmare, fenomenul inv6!6tor qi Hierofant, un inv6fdtor care are Puterea de a manifesta
de channeling devine posibil in cadrul sistemului de 96ndire al lui ceea ce vorbegte $i intentioneaza. Acesta este un aspect important al
Ramtha. Cu alte cuvinte, channelingul, aga cum are loc prin persoana invif6turilor, care le face si fie asemdnitoare cu miEcarea gnostice,
lui JZ Knighi, este posibil numai daci invi(Sturile gi explicafia lui filozofica qi cu vechile gcoli de mislere. Cu toate acestea, o examinare
Ramtha despre natura realitifii sunt adevirate. indeaproape a sistemului de gdndire al lui Ramtha arati distincfia clar5,
Veridicitatea acestui fenomen indjc; adevirul mesajului lui Ramtha. in materie de formi gi continut, fafd de ceea ce este cunoscut in mod
Acesta e un lucru important de luat in considerare, deoarece progresele tradilional ca gnosticism Ei filozofia qcolilor de mistere. Ramtha insuqi
$tiintei au dus la elaborarea de teste qi echipamente care pot analiza nu se referi la sistemul siu de gAndire in ace$ti termeni; mai degraba,
fenomenul qi il pot siudia din punct de vedere fiziologic, neurologic qi elil numegte $coala de lluminare a lui Ramtha, $coala Chintesenfial6 a
psihologic. Acum existd tehnici gtiinfifice care permit studierea Mingi qi infelepciunea Shdveche dedicatd Marii Lucrbri. Marea Lucrare
fenomenului de channeling pe care il face JZ Knight gi excluderea este aplicarea practici a invi!6turilor lui Ramtha, in care persoana are
posibilitE{ii de fraudi. Aceste studii gtiin!ifice s-au desfigurat efectiv in ocazia si se cunoasca pe sine gi sd devini iluminati.
Uftttnu/ vals al tititnibt I 1'tl,r1 Sottttlic,tltr LutiLii r it^,,tl,iltuiLr htl Il.nttlt,t

Ramtha redefinegte limbajul pe care il folosegte ca s6 predea, Dumnezeu, inclusiv teologiile religiilor monoteiste, l-au conceput pe
inventEnd cuvinte noi. intelesu I acestor cuvinte inventate devine clar in Dumnezeu ca fiind o fiinla atotcunoscatoare, infinit;, absoluta,
contextul inv5ldturii sale, iar invdfStura respectivA se clarifici gi prin hanscendentd qi imuabilS. in sisiemul lui Ramtha, atributele de absolut,
folosirea unor asdel de cuvinte neobisnuite. Noi am pus la punct un infinitate Si imuabilitate sunt caracteristici ale Vidului. Vidul este
glosar de termeni gi concepte pe care Ramtha le folosegie in mod autocontinut, autosuficient, intr-o stare de repaos gi farA nicio nevoie.
calificat, pentru a facilita interpretarea corect6 a invbfiturilor lui. De Degi Vidul este vazut ca o vastitate atotcuprinz6toare, in starea sa
asemenea, am construit gi un index detaliat, pentru a-i permite cititorului originali el nu confine cunoagtere despre sine, deoarece cunoagterea
si faci referire la anumite teme de interes cuprinse in aceasta carte Si este o actiune,
pentru a incuraja studiul pe acest material. Conceptul de Dumnezeu ca Ei creator, ca,,prima cauze" Si
Este important penhu cititor sd tina seama de aceste lucruri atunci ,,mi$cator nemi$cat", pe care il gdsim in filozofia lui Aristotelgi in teologia
cind citeEte invdliturile lui Ramtha, penku cA, in unele cazuri, poate luiToma d'Aquino, este descris de Ramtha in termeni de Vidulcare se
parea, la inceput, ca modul in care folosegte el limba englezd este mai contemplS pe sine gi se cunoagte pe sine. Acest act de contemplare
degrabi arhaic sau nerafinat. Ramtha e foarte atent Si temeinic in reprezinta o migcare unici in Vid, care a produs un punct de congtienta
prezentarea gindirii sale. Tot ce face fiecare termen pe care il folosegte $i de cunoagtere de sine. Acest punct de congtienf6 este denumit Punctul
are un inteles anume, un scop anume, este consecvent cu totalitatea Zero, Observatorul, conEtiin!a primard, congtiinli qi energie, Dumnezeu.
mesajului lui Qi reprezentativ pentru acest mesaj. Cu toate acestea, Punctul Zero poarti intenfia primordialS de a deveni congtient, de a
singurul mod de a ne asigura ci mesajulva fi transmis Ei recepfionat in face cunoscut gi de a experimenta tot ce este necunoscut gi in stare de
frumusetea gi originalitatea iui purd este atunci cind el este adoptat de potenlialitate in vastitatea Vidului. Aceasta este baza pentru evolu[ie.
cititor ca o paradigmi adevdrati. Atunci, el di roadele adevdrului gi Vidul care se contemple pe sine este sursa gi originea persoanei umane.
infelepciunii pe care le promite. Afirmafia lui Ramtha c5 ,,Tu eqti Dumnezeu" se refere la persoani ca
inv6fiturile lui Ramtha cuprind o gamd vastd de subiecte, dar toate Observator, ca intruchiparea Punctului Zero, congtiin(6 qi energie
slujesc la a expune conceptele fundamentale ale propriului lui sistem creatoare.
de gindire. in repetate r6nduri, el a subliniat cd totalitatea mesajului lui Punctul Zero gi-a implinit natura de a face cunoscut necunoscutul
ar putea fi exprimata prin afirmatia: ,,Tu egti Dumnezeu,,. Dar cum sd $i de a evolua,imitind actul de contemplare al Vidului. F6cdnd aceasta,
interpretdm aceastd afirmalie? Probabil cd exista tot atitea definigi ale PunctulZero a produs un punct de congtien[i de referinta, care a servit
termenului ,,Dumnezeu" cdti oameni sunt pe Pdm6nt. pentru a infelege drept oglind6, prin care pulea sa devina congtient de sine. Ramtha se
corect invdliturile lui Ramtha, este esential si devenim congtienli atdt referA la aceast; con$tiint;-oglinda ca gi conqtiin!6 secundari. Punctul
de propriul nostru concept de Dumnezeu, c6t gi de modulin care apare Zero se odihnegte in s6nul Vidului Ei nu are limite in ceea ce poate
acesta fatd de explicalia gi definiga lui Ramtha despre Dumnezeu gi cunoa$te. Reflexia dintre Punctul Zero qi conEtiinla-oglindi produce
natura realitAtii. un mediu, un plan de existenta tangibil, in timp 5i spafiu. SPiritul este
Care este esenfa tuturor lucrurilor? Care este sursa lor? Care este aspectul dinamic al Punctului Zero. El este voinla sau intenfia care
natura lor? Care este destinul lor? Abordarea de cihe Ramtha a acestor doregte si $tie gi se experimenteze necunoscutul. Explorarea
intrebdri incepe cu conceptul lui de Vid. Vidul este Sursa din care au poten[ialelor Vidului de citre PunctulZero 5i de cihe congtiinla oglindi
apirut toate lucrurile care existS. El descrie Vidul ca pe ,,un vast nimic este ceea ce a produs gapte niveluri de congtiinfi $i, in mod
la nivel material, dar toate lucrurile la nivel potenfial". in Vid nu este corespunzdtor, gapte niveluri de timp 9i spafiu, sau frecven!6. Aceasii
nimic nici mi$care, nici actiune. Multe aborddri filozofice ale subiectului cilStorie gi acest act de creafie in jos, pe gapte niveluri de congtiinfd gi
GLOSARUL LUI RAMTHA

A face cunoscut necunoscutul. AceastE frazS exprimi mandatul divin


original, care a fost atribuit congtiintei Sursi, de a manifesta 5i de a aduce
la nivel constient toate potentialele infinite ale Vidului- Aceastd afirmatie
reptezinte intentia de bazd care inspira proc€sul dinamic de crealie Si
evolutie.

Al doilea plan. Acesta este planul existentei conltiintei sociale gi al benzii de


frecven[i infrarogie. El este asociat cu durerea gi cu suferinfa. Acest plan
este polaritatea negative a celui de al treilea plan, al frecven{ei luminii
vizibile.

Al doilea sigiliu. Acest sigiliu este centrul energetic al conltiintei sociale ii al


benzii de frecventd infrarogie. EI esie asociat cu experienta durerii 9i a
suferintei Si este localizat in partea inferioara a abdomenului.

Al treilea plan- Acesta este planul stArii de congtiinta congtienta 9i al benzii de


frecvenlS a luminii vizibile. Mai este cunoscut 9i ca planul Iuminii Si planul
mental. Atunci cand €nergia Planului Albastru este coborat; la aceast;
bandE de frecvenlE, ea se imparte in polaritate negativ5 li pozitivS. Acesta
este punctul la care sufletul se imparte in dou5, gener6nd astfel fenomenul
de suflete pereche.

Al treilea sigiliu. Acest sigiliu este cenirul energetic al stArii de congtiinta


constienti gi al benzii de frecven(i a luminii vizibile. El este asociat cu
controlul, tirania, viclimizarea gi puterea. Este localizat in regiunea plexului
solar.

' Ramtha. Crearea realitilii personale (n. t.)


Utirttul vals a/ ttrani/tt Cl,ts,ttrl lui Ratt /ta ---- -
Al patrulea plan. cer de-ar patrurea pran
ai existentei este t;ramur Analogic. A li aflalogic inseafin; a trei in Acum. ,.Acum este momentul creator
congtiintei punte Si al lrecvenlei ultravrolet.
Acest plan este descris c,i gi el se afli in afara iimpultri, a trecutului !i a emotiilor.
planul lui Shiva, distrugbtorul vechiului
5i creatorul noului. in acest plan,
€nergia nu este inc; imp;dit5 in polaritate pozitivE Benzile. Benzile sunt doud grupe de cdte Sapte frecven!e, care'inconjoard corpul
Si negativi Orice
modificdri sau vindec;ri de duratd in omenesc gi il tin laolalta. Fiecare dintre cele gapie slraturi de frecventi ale
corpul lizic trebule sE fie efectuaic
mai intei la nivelul celui de al patrulea plan fiec;rei benzi corespunde celor gapte sigilii ale celor gapte niveluri de
gi al Corpului Albastru.
Acest plan mai este numit pianui Albastru con5tienta din corpul omenesc. Benzile sunt cimpul auric, care face posibil
5i szu planui lui Shiva
procesul mintii binare gi al mintri analogice.
AI patrulea sigiliu. Cel de-al patrulea sjgiliu
este asociat cu iubirea
neconditionatS 5i cu granda timus. Atunci C&E. Abrevjere a conceptului de CongtiintS-9i Energie Aceasta este marca de
c6nd este activat acest sigiriu,
se secretd un hormon care mentine serviciu a disciplinei fundamentale a manifest;rii ii a in;lt5rii constiintei,
corpul intr-o stare de sandtate perfect;
gi care opre$te procesul de imbdtrAnire. care se predA Ia 9coaia de Iluminare a lui Ramtha. Prin aceast6 disciplinS,
studentii invald s; creeze o stare analogica a mintii, sa iSi deschid; sigiliile
Al cincilea plan. Cel de_al cincilea plan al existen(ei este superioare Si sa creeze realiiate din Vid. ,.Seminarul introductiv C&E este l
planul
supercongtiintei gi al frecven{ei razelor numele Seminarului introductiv penlru studen(ii incep;tori, in care acegtia
X. El mai este cunoscut gi sub numele
de Planul Auriu sau paradisul. invat; despre conceptele qi discrplinele [undamentale ale invStSturilor lui
Al cincilea sigiliu. Acest sigiliu este centrul Ramtha. invS[Sturile Seminarului introductiv C&E se pot gasi in cartea
corpului nostru spiritual, care ne Ghidul incepdtotu/ui pentru crearea reattdtii, Si io Ramtha. Creating
conecteaze cu cej de_al cincilea plan.
Este asociat cu glanda tiroidi gi cu Personal Reality", Caseta 380, (Yelm, Dialogurile lui Ramtha, 1998).
trii adevirul f;r; dualitate.
a vorbi 9i a
C&E = R- Congtiinta Si Energia creeazE natura realitAtii.
A.l gaselea plan. Al gaselea plan este t5rdmul
ipercongtiintei gi banda de
h
frecvenlS a razelor gama. in acest plan Carlea Vielii. Ramiha vorbegte despre suflet ca fiind Cartea Vietii, in care este
este experimentata starea de
conftient; in care suntem una cu tot ce este inregistraiS toatd cdl;toria de involutie 9i evolu(ie a fiecirui individ, sub
viala.
formd de inlelepciune
Al $asea sigiliu. Acest sigiliu este asociat cu glanda
pineali qi cu banda de
freorenfd a razelor gama. La activarea C6mpul de nume. CAmpul de nume este denumirea cAmpului vast in care
acesrui sigiriu se deschide formatiunea
reticular5 care filtreaz| invilure cunoagterea se practicd disciplina Lucrului pe Cdmp
5i minfii subcongtiente.
Deschiderea creierului se referi la deschiderea Campul labirintului. Este denumirea campului vast cu labirintul. folosit pentru
acestui sigiliu fi tu u.tiuur*
congtiinlei gi a energiei sale. disciplina labirintului

Al gaptelea plan. Planul al gaptelea este planul Cele patru sigilii superioare. Cele patru sigilii superioare sunt sigrliul al
ultracongtiintei gi banda de
frecvenl5 a Infinitului NecLrnoscut. Acest plan patrulea, al cjncrlea. al 5aselea qi al 5aptelea.
este locul unje a inceput
cilStoria invorutiei Acest pran a fost creat Cele gapte sigilii. Cele gapie sigilii sunt centri energetici puternici, carc
de punctul z.ro, ut,-.i
a imitat actul de contemplare al Vidului gi "ana constituie gapte niveluri de congtiin!5 in corpul omenesc. Benzile sunt
cAnd a fost creat; constiin(a
oglindS sau congtiinta secundard. modLrl in care corpul fizic este tinut laolalta, conform acestor sigilii La
Un plan de existen{E sau o dimensiune
de spatiu gi timp existd intre doui puncte liecare [iin15 umanA, energia iese in spirali din primele trei sigilii sau din
de congtiintd. rout"-.nrautt"
planuri au fost create prin incetinirea primii lrei centri Energia care pulseazi din primele trei sigilii se manrfestE
benzii de timp qi de frecvent; a celui
de al gaptelea plan. ca sexualitate, durer€ sau putere Atuncr cind sunt descuiate sigrliile superi

Al gaptelea sigiliu. Acest sigiliu este asociat oare, se activeazd un nivel sLrperior de congtiinta.
cu cregtetul capului, cu glanda
pituitard gi cu atingerea iluminErii. Congtiinta. Congtiinta esie copilul care s a n;scut din contemplarea de sine
a Vidului. Ea este esenta Si les;tura a tot. Tot ce existd isi are origin€a
Ullintul val,s .t/ tit tiLx .- GLtsat ul /ti /l,tnllta
in constiinta Si s-a manilestat in exterior prin
asistenta acesteia, energja CreeazA \i zioa. Aceista este marca de serviciu care denurnegte o tehntc:l creat:l
Un flux de con$tiint; se referd la continuumul
_intii tui Ou-,_,n"rnu. de Ramtha, pentru iniltarea congtiintei Si a energiei, ii crearea inteniionata
Con$tiinta corp/minte. Constiinta corp/minte dimineata devreme, inainte de inceperea zilei, a unui plan constructiv de
este conitiinta care apa(ine
planului fizic 5i corpului uman experiente qi de intdmplSri pentru o zi. Aceast6 tehnicd este predat6 in
Congtiinta-(€lind;. Atunci cand punctul exclusivitate la $coala de lluminare a lui Ramtha
Zero a imitat actul de contemplare
a Vdului, el a creat o refjerie a sa Creierul galben. Creierul galben este denumirea pe care o folosegte Ramtha
in oglindS, un punct de referjnta, care
a ficut posibili explorarea Vidului. Acest pentru a desemna neocoriexul, sediul gandirii analitice gi emotionale.
OunO
oglindi sau conrtijnta secundari. A se vedea "" "u.ngr".or9r,,r1"- Motivul pentru care esie numit creierul galben este acela ci in desenul
Sinele
Constiinta primarS. Aceasta este Observatorul. caricatural, bidimensional, folosit de Ramtha pentru a preda func[iile qi
marele sine, Dumnezeul procesele creierului. neocortexui a fost colorat in galben. El a explicai cd
dinlduntrul persoanei omenesti.
diferitele aspecte ale creierului din acest desen sunt exagerate Si subliniat€
Congtiinta secundard. Atunci cAnd punctul
Zero a imitat actul de contemplare prin culori. pentru a sprijini studiul Si intelegerea. ACest desen a devenit
a Vdului, el a creat o reflexje in oglind;
a sa, un punct d" r"f".,n,a,.u.. instrumentul standard, folosit in toate leciiile ulterioare despre creier
a fecut posibjla explorarea Viduluj_ Aceurtu
nu-.5t"
sau congtiinta secundard. A se vedea "" "onii,"t. "n,,"0, Dansul in Corpul Albastru. Aceasta este o disciplind predat6 de Ramtha,
Sinele. 'inalt;
in care studentii i9i nivelul de constient; p6nd la congiiinta celui deal
congtiinta sociar6. Este constiinta pranurui
ar doirea gi a benzii de frecventa patrulea plan Aceast5 discipiinS permite accesarea Corpului Albastru 5i
infrarogie. Mai este numitA imaginea pnrronuliidqii
Si
;;;;;;" deschiderea celui de al patrulea sigiliu.
primelor trei sigilii. Congtiinla sociai; "rn.r"Ur,
se referi la congtiinla colectivd a
societ5tii omenegti. Este colectia de ganduri, Disciplinele Marii Lucr5ri. $coala de inlelepciune Strdveche a lui Ramtha
d" pr""upun"ri, de judecili,
de prejudec5(j, de legi, moral ate, vajori, este dedicat; Marii Lucriri. Disciplinele Marir Lucrdri care se practicE la
atftudini, id;"i;r; st Jirogii .a."
apartin fraternitatii rasei omenegtt. $coala de lluminare a Iui Ramtha sunt create in intregime de Ramtha. Aceste
practici sunt initieri puternice, in care studen(ii au ocazia se aplice Si sA
Con$tiin[;-ii €nergie. Constiinta_Si_energia
sunt fo4a dinamicE a creatiei; ele experimenteze la pririla manA inv;t5turile lui Ramtha.
sunt combinate in mod in€
consriinr, si s-a manir€stat Dumnezei. Dumnezeii sunt fiinte avansate din punct de vedere tehnologic, din
rlij':31",]:j"";.:il:1,:ti#:":::ff:,,,: alte sisteme solare, care au venit pe PimAnt acum 455.000 de ani. Aceqti
Corpul Albastru. Este corpul care apartine
celui de_al patrulea plan al existentei, Dumnezei au manipulat genetic rasa omeneascA, amestecand 5i modific6nd
conStiinta punte, si benzii de frecventi
ultravioletd. Corpul Albastru ADN-ul nostru cu al lor. Ei sunt cei cdrora li se datoreazi evolulia
domnegte peste corpul de lumind gi peste planul
fizic. neocortexului !i au folosit rasa uman; ca pe o fodd de muncd st-rpus5.
Corpul.Auriu- Este corpul care apartine Dovezi ale acestor evenimente sunt inregistrate pe t;blitele ii in artefactele
celui de al cincilea plan, supercon_
gtiintei Si frecventei razelor X. sumeri€ne. Termenul mai este folositSi p€ntru a descrie adeverata identitate
a omenir ii, ca Dumnezei uitari.
Corpul de lumin;- Este acelagi lucru ca gi
corpul radios. Este corpul care
apa(ine celui de al treilea plan, al stirii de Dumnezeu. invitdturile lui Ramtha sunt o expunere a afirmatiei c;.Tu egti
congiiinlE con5tient5
de frecvenld a luminii vizibile 5i al benzii
Dumnezeu". Omenirea este descrisa ca fiind Dumnezeii uitati, fiinte divine
Corpul emotional. Corpul emotional este ca naturA, care Si-au uitat mogtenirea 9i adevirata identitate. Aceast;
colectia de emotii, atitudini trpare afirmatie este cea care reprezini5 mesajul provocator al lui Ramtha pentru
Si
electrochimice trecute, care lormeazE reteaua
neuronali a creierului ql epoca noastri moderni - o epocE brizdatd de superstilii religioase gi de
definesc personalitatea omeneasc5 a unui
individ. Ramtha il descrie ca fiind conceptii eronate cu privire Ia divinitate gi la adevaraia cunoastere a
seductia celor neiluminati este motivul
Si reincarn;rii ciclice. intelepciunii.
Ulhntul vals al tinnilot
Glosarul lui Rantha

Dumnezeu/bdrbat. Realizarea deplin; a unei fiinle omenegti -


Iluminare- liuminarea este realizarea deplin5 a Persoanei umane, atingerea
Dumnezeu/femeie- Realizarea deplini a unei fiinte omenegti. nemuririi gi a mintii nelimitate. Ea este rezultaiul ridicSrii energiei kundalini,
Dumnezeul liuntric. Acesta este Observatorul, marele sine, constiinta primara, care se afl5 la baza girei spinbrii, pAni la cel de-al gaptelea sigiliu, care
Spiritul, Dumnezeul dinlSuntrul persoanei omenegii. deschide pi(ile latente ale creierului. Atunci cdnd energia p5trunde in
creierul mic Ai in creierul mijlociu, 9i se deschide mintea subconttient;'
Dumnezeul Necunoscut. Dumnezeul Necunoscut era Dumnezeul unic al individul are expe en\a unui fulger orbitor de lumina, care se nume$te
stramosilor lui Ramtha, Iemurienii. Dumnezeul Necunoscut reprezint| iluminare.
divinitatea uilat; !i originea divinb a persoanei umane.
Inlinitul necunoscut. Aceasta este banda de frecvenli a celui de al gaptelea
Emotii. Emotia este electul fizic, biochimic al unei experiente. Emo(iile aparlin plan de existenJi qi a ultraconstiinlei.
trecutului, pentru cA ele suni expresia experienlelor care sunt deja
cartograliate in cdile neuronale ale creierului- Involulia. Involulia este cdlStoria de la Punctul Zero, din cel de-al gaptelea
cunoscute ii
plan, pAnd la nivelurile cele mai lente gi mai dense de frecventd 9i ma$'
Energia. Energia este perechea congtiintei. Tot ce este constiinti poartd cu
JZ Knight. JZ Knight este singura persoand pe care Ramiha a numit-o ca si il
sine un impact energetic dinamic, o radiatie sau o expresie natural5 a sa.
La fel, toate formele de energie poartd cu ele o congtiinlS care le define5te. canalizeze. Bamtha o numegte pe JZ fiica sa preaiubitS. Ea a fost Ramaya'
cea mai in vArsli dinire copiii care iau fosi da(i lui Rantha in iimpul vielii
Evolulie. Evolulia este cil5toria inapoi, acasd, de la nivelurile cele mai joase sale.
de frecven!5 9i masi, pdnd la cele mai inalte niveluri de constiint5 gi pene
la Punctul Zero. Kundalini. Energia Kundalini este fofta vitala a unei Persoane, care coboari
din sigiliile superio are la baza girei spinarii, in timpul pubertSlii Este un
Fo(a vitali. Fo4a vitala este Tatbl/Mama, este Spiritul, respiratia vietii in pachet mare de energie, rezervat pentru evolulia umani, care este
interiorul persoanei, care este plaiforma de pe caie persoana iSi creeazA
teprczenlal de obicei ca un garpe incoldcit, aflat la baza girei spin;rii'
iluziile, imaginalia gi visele.
Aceasti energie este diferiiS de energia care iese din primele trei sigilii
G6ndul. GAndul este diferil de con5tiinlE Creierul prelucreazA un flux de 9i care rispunde de sexualitate, de durere 5i de
suferintd, de putere 9i de
congtiint; Si il modificd pe segmente - imagini hologralice - de amprente victimizare. in mod obisnuit, ea esle d€scrisa ca fiind garPele care doarme
neuronale, electrice gi chimice numite ganduri. Gdndurile sunt cir5mizile sau dragonul care doarme. Deplasarea energiei kundalini catre creqtetul
din care este consiruitA mintea. ' capului este denumita cSlatoria iluminarii Aceasis c6lEtorie are loc atunci
cAnd acesi garpe se trezeste 9i incepe s5 danseze in jurul Sirei sPin5rii'
Grila. Aceasta este marca de serviciu care denumegie o tehnicb creatd de Ramtha
pentru indltarea congtiintei gi a energiei, gl accesarea intentionata a ioniz6nd lichidul sPinal Si modificandu-i structura moleculari Aceasti
actiune provoaca deschiderea creierului mijlociu 9i a po(ii cAtre mintea
cdmpului de energie al Punctului Zero gi a tesaturii realit;tii, printr o
sLibconstient;.
vizualizare mentalA. Aceastd iehnici se predb in exclusivitate la $coala de
Iluminare a lui Ramtha. Labirintul. Este numele dat labirintului folosit ca parte a disciplinelor de la
sA g;seasca
Hierolant. Hierofantul este un maestru invS{6tor capabiL sa manileste ceea ce $coala de lluminare a lui Ramtha Studeniii sunt invatati
predi gi care i9i initiaza studentii intr-o astfel de cu-noagtere. intrarea in acesi labirini legati la ochi 5i sd se deplaseze prin el, concen-
trandu-se Pe Vid, f;r; a atinge Peretii 5i fArS a-5i folosi ochii sau simturile'
Hipercon$tiinta. Hiperconstiinta este congtiinta celui de-al gaselea plan 5i a Obiectivul acestei discipline este ca studentii, legali La ochi, sA gAseasca
frecve \ei razelor gama. centrul labirintului sau o cameri desemnatd ca reprezentAnd Vidul'
Iegit din comun. Ramtha folosegte acest cuvant cu o conotatie poziliva, pentru
Lista. Lista este disciplina predatl de Ramtha in care studentui scrie o listd
a exprima ceva sau pe cineva care este extraordinar gi neobisnuit, care a lucruriLor pe care doresle sA Ie cunoascA 9i sd le experimenteze, appi
actioneazS nerestrictionat Si care este excesiv de curajos sau de viteaz. invatA s5 se concentreze Pe ea inir-o stare de constiintd analogici Lista
- Gl.:.'sat ttl lui ll,ttttt/n
Ullinnl val:; ,l ltt,tni/'-,t

Minle.r bindt;.
-l-et
r-rlenul acesta inseamnS douA minti Este mintea ProdLls5
este halta folositd pentru a proiecta, a mc-,difica $i a reprograma reteaLla a corpului fizic,
atunci cand acces;m culloasterea personalltatli omene+ti si
neuronalS a unei persoane. Este instrumentul care ajuti la realizarea unor binara se
far; se accesdm mintea noastri profundi, subcongtientd Mintea
modificiri semnificative 5i durabrle la nivelul persoanei Si al realitStii sale pe e ale
bazeazi numai Pe cunoasterea,
Lucrul pe Cimp. Lr-rcrul pe camp este L,rna dintre disciplinele fundamentale neocortexului 9i ale primelor trei sigi de'al

ale $colii de Iluminare a lui Ramtha Studentii sunt inv;taqi s; creeze un patrulea, al cincelea, al gaselea 9i al
simbol a ceva ce doresc sa Stie gi s; expetimenfeze, pe care sAil deseneze
MintealuiDumnezeu.MintealuiDumnezeucuprindeminteagiin!eiepciunea
pe un cartonag CartonaSele sunt expuse cu partea necjesenata in interior,
fiecareiformedeviatacareatreitvleodatainoricedimensiUne'inorice
pe balustradele gardurilor ce inconjoar: un camp vast. Studentii igi acopere sau in orice
timp, sau care va trei vreodata pe orice planet; pe orice stea
ochii cu m;9ti Si lisdndu gi corpul si meargd
se concentreaze pe simbolul lor.
regiune a sPatiului.
liber, pentru a g;si cartonagul, prin aplicarea legii congtiintei Si €nergiei li
a mintii analogice. Mintea-maimuta Mintea-maimut; se referi la mintea licdritoare 9i nestatornicS
a personalitatii
Lumina. Lumina se referd la cel de-al treilea plan al existentei.
creierul mic sau
Mintea subcon$ti€nta. Sediul mintii subconstiente esie
Marea Lucrare. Marea Lucrare este aplicarea practicd a cunoa$terii $colilor proprille conexiuni
creierul reptilian. Aceast; Parte a creierului isi are
de inlelepciune Straveche. Termenul se refera la disciplinele prin care are Puterea de a accesa
independente cu iobul lronial 9i cu'intreg corpul Si
persoana umanS se ilumineaz5 $i esie transmutate la starea de fiint;
minlea lui Dumnezeu, intelePciunea veacurilor
nemuritoare, divin6.
suni principalele
Oameni, locuri, lucruri, momente Si intamPl;ri Acestea
Mersul Christic. Mersurl Christic este o disciplin; creat; de Ramtha, 'in care personalitatea este atasate
domenii ale experienlei omeneqti, de care
studentul invata si meargi foarte incet, fiind intr-o stare de constient5 omenesti 9i
emotional. Aceste domenii (eptezinf' trecutuL Persoanei
acut5. in aceastb disciplinS, studeniul 'invatd sE manifeste mintea Christicd,
formeaz5 con!inutul corpului emolional'
cu fiecare pas pe care il face.
Observatorul.sereferilaObservalorulrAspunzdtordecolapsareaundS'/
Mesager. in timpul vietii lui Ramtha, mesagerul era persoana care rispundea
particulAdinmecanicacuanticeAcestareprezint;marelesine'Spiritul'
detransmiterea unor anumite mesaje sau informatii Un maestru inv;t;ior omenesti
congtiinta primard, Dumnezeul dinleuntru] persoanei
are capacitatea sA trimita mesageri alior oameni, care manifestS cuvintele
sau intentia maestrului, sub forma unei experiente sau a unui eveniment. P6nzelealbastre.PdnzelealbasirerePreziniastructuradebaziacorpulr.rifizic
a tiramului fizic' care
la un nivel subtil Este structura invizibil6 de schelet
Mintea. Mintea este produsul unor fluxuri de congtiint;-Si-en ergie care
vibreazi la nivelul frecvenlei ultraviolet'
actioneazA asupra creierului, crednd formegand, segmente holografice sau
tipare neurosinaptice denumite memorie. Fluxurile de congtiint; gi-energie Personalitatea, A se vedea Corpul emolional
tin creierul in viatA. Ele sunt sursa de alimentare a creierului. Capacitatea PlanulExtazului'SereferElaplanuldeodihni,undesufLeteleigiplanificS
de a gAndi a unei persoane esle ceea ce di persoanei o minte. urmbtoarele incarneri, dupi recapitularea vietii anterioare
El mai este
cunoscut gi ca fiind cerul 5i paradrsul, unde nu extsiE
suferintd nu existi
Mintea analogic6. Mintea analogicd inseamnd o singuri minte. Ea este
imedial'
rezultatul alinierii congtiintei primare ii a congtiintei secundare, a durere. nevoie sau liPse 5i unde orice dorinta se manilesta
Observatorului Si a personatitEtii. in aceastd stare a min!ii sunt deschise Planul demonstra{iei. Planul iizic este numit Este
cel de-al patrulea, al cincilea, al 5aselea 9i al gaptelea sigiliu al corpului. planul in care persoana are ocazia si iS litatea
o
creatoare la nivelul masei 9i sE asisie la
Benzile se rotesc in directii opuse, ca o roat; in interiorul unei alte roti, e ia
creand un vartej puternic, care permite gandurilor sustinute in lobul lrontal emotionald'
conltiinta, toate acestea pentru a-si lirgi nivelul de'in!elegere
sa se coaguleze Si si se manifeste
Ullinul vals al I anilot -- Glosa ul hi llantln
Plimbarea. Aceasta este marca de serviciu a unei tehnici create de JZ
Knight, acesti copii dvcau sa fie crescutr in Casa lui Ram. El a ajuns sE aibi un num5r
pentru in;ilarea constiinteiSj a energiei, modificarea intentionati
a retelelor mare de copii, 133, degi niciodatE nu a avut urmasi de sange
noastre neuronale 9i a tiparelor de 96ndire prestabilite pe care nu Ie
mai
dorim qi inlocuirea jor cu altele noi, la alegerea noastr5. Aceastd Ramtha (etimologie). Numele de Ramtha cel lluminat, Domnul VAntului,
tehnic5
este predat;in exclusivitate Ia $coala de lluminare a lui Ramtha. inseamni Tatdl. Se mai referi 9i la Ram, cel care a cobor6t din munte in
c€ea ce se cunoaSte ca fiind ingrozitoarea zi a lui Ram. ,.Se spune despre
Primele trei sigilii. Primele trei sigilii sunt sigiliile sexualit;tii, ale durerii gi asla in toate Antichitalea. lar in v€chiul Egipt exist; un bulevard dedicat
ale suferinfei, ale puterii care controleazd. Acestea sunt sigiliile
care sunt lui Ram, marele cuceritor. 9i ei au fost destul de in(elepli, incAt sd infeleagd
implicate in mod obisnuit in toate complexitatile dramei omenegti.
cA oricine putea sd meargA pe bulevardul lui Ram putea sa cucereasc;
Primul plan. Se referd la planul material sau fizic. Este planul congtiinlei
imagine vdntul. CuvSntul Aram, numele nepotului lui Noe, este format din substan-
gi al frecventei hertziene. Este forma cea mai lentd mai densi tivul Araa, care in limba aramaica inseamn; p;mant, sol, qi din cuvantul
9i de
conitiint6-5i-ener gie coagulat;. Ramtha. care inseamni inalt. Acest nume s€mitic aduce aminte de descin-
derea lui Ramtha de pe muntele cel inalt, cu care a inceput marele marg.
Primul sigiliu. Primul sigiliu este asociat cu organele reproductive, cu
sexualitatea gi cu supravietuirea Recapitularea viefii. Aceasta este recapitularea incarnErii anterioare, care are

Principiul Mam;^atd- Acest principiu este sursa a tot ce este viati, Tat5l, loc atunci cand persoana ajunge in cel d+al treilea plan, dupi moarte.
Mama etern;, Vidul. in invifdturile luj Ramtha, Sursa gi Dumnezeu
Persoana are ocazia si fie Observatorul,actorul gi receptorul propriilor
sale actiuni. Problemele nerezolvate din acea viatA, care apar'in lumina
creatorul nu sunt acelaii lucru Dumnezeu creatorul este v;zut ca fiind
recapiiulSrii, stabilesc programul pentru incarnarea urmitoare.
Punctul Zero gi constiinta primard. dar nu ca fiind Sursa sau Vidul insugi.
Re[eaua neuronali. Este o retea de neuroni care electueaza impreunA o functie.
Procesul cie torsiune. Aceasta este marca de serviciu care denumeqte
o
tehnlcA creata de Ramtha pentru iniltarea constiintei energiei
li Shiva. Domnul Dumnezeu Shiva reprezint6 Domnul Planului Albastru gi al
Si crearea
intentionat5 a unui camp de torsiune, prin folosirea minfii. prin aceastd Corpului Albaslru Shiva nu este folosit ca referire la zeitatea singulara
tehnicS, studentul invati s; construiasc5 o gauri de vierrne in spatiu/timp, din hinduism. Mai degrabi, esle reptezentatea unei st;ri de constiintA care
sd modifice realitatea gi si creeze fenomene dimensionale cum ar fi
starea apartine celui de-al patrulea plan, benzii de frecven!5 ultraviolet 5i
de a fi invizibil, leviiatia, bilocatia, teleportarea qi altele. Aceast; tehnici deschiderii celui dealpatrulea sigiliu Shiva nu este nicr bdrbat, nici femeie.
este predatS exclusiv Ia $coala de lluminare a lui Ramtha. Este o fiintd androginS, pentru ca energia celui de al patrulea plan incd
nu a fost separati in polarit6ti pozitive gi negative. Aceasta este o distinctie
Procesul de viz)alizate in Twilight@. Este procesul folosit pentru practica
a importanti fatd de reprezentarea hindus; traditional; a lui Shiva ca fiind
disciplina Listei sau alte forme de vizualizare.
o zeitate masculin;, care are o sotie. Pielea de tigru de la picioarele sale.
Punctul Zero. Se referi la punctuj initial de congiienta, creat de Vid prin tridentul qi soarele ii luna de la nivelul capului reprezint; gradr-r( de stipdn
actul
contemplirii de sine. Punctul Zero este copilul initial al Vidului, nasterea al acestui corp asupra primelor trei sigilii de conqtiin[d. Energia kundalini
congtiin(ei. este reprezentat\ ca o energie puternic;, ce porneste de la baza qirei
Ram. Ram este o versiune prescurtat5 a numelui Ramtha. Ramtha inseamni spin;rii Si iese prin cap. Aceasta este o alt5 distinctie fat; de anumite
I alal- reprezent;ri hinduse ale lrri Shiva, in care energia sub formE de 5arpe iese
la nivelul celui de-al cincilea sigiliu, prin gat. O alta imagine simbolica a
Ramaya. Ramtha o nume5te pe JZ Knight fiica lui preaiubitd. Ea a
fost Ramaya, lui Shiva reprezinta guvite lungi de p;r intunecat ii o mulfime de giraguri
prima care a de\renit copilul adoptat al lui Ramtha in timpul vietii
sale- Ramtha de perle, care reprezint; bogetia experienlei sale, stSpdniti ca intelepciune.
a gisit-o pe Raniaya abandonat;, in stepele Rusiei. Mulli oameniii
dadeau Tolba, arcul 5i s;getile sunt agentul prin care Shiva igi declanseaz; voinla
lui Ramtha copiii in timpul margului, ca un gest de iubire respect suprem;
Si puternic;, disnuge imperfectiunea gi creeazE noul.
[]/rttt',t/ v.t/s r/ Iit-t,tL t ()h.,s.tt Ll hti llttttllt.t

Sinele. Sinele este adev;rata identitate a persoanet omenegti, dileriti de Fis A. CELE $APTE SIC|L,ll
personalitate. Este aspectul transcendental al persoanel El se referi la
gapte niveluri de con5tiinfd in cot pul rrman
constiin(a secundari, la cdlStorul in c;ldtoria de involutie gi de evolu{ie,
care face cunoscut necunoscutul. Al 9apielea Sisiliu
Acest sisrliu este asociat
Sufletul. Ramtha se referi Ia suflet ca fiind Cartea Vietii. in care este r'nregistrat;
sr.rb formi de inlelepciune intreaga c;letorie de involutie 5i evolufie a slanda pituitari.
individului.
In{inituluiNecunoscut
Supercongtiinta. Aceasia este congtiin!a celui de-al cincilea plan 5i frecven(ei
si atingerea iluminerii
r azelor X.

Tahumo(l) Tahumo este disciplina predat5 de Ramtha, r^n care studentul invat; Al Treilea Sigiliu Al 9aselea Sisiliu
capacitatea de a st;pani efecteLe mediului inconjurAtor natural Aces sisiliu este centrul Acest sisiliu este asociat
- frigul 5i
ene.setic al constientei cu slanda pineal;
cildura - asupra corpului omenesc. contii€nte Si este hiperconstiinta 5i
asociat cu banda de banda de frecv€nte a
Transmitere li
receptie- Transmitere gi receptie este denumirea disciplinei fr€cvent€ a luhinii
predate de Ramtha, in care studentul invata sA acceseze informalii cu vizibile Esic asociai cu Formatiun€a reiicular:
controlul. tirania care filtr€az; $i ascunde
ajutorul atnbutelor creierului mijiociu, excluzAndu-5i perceptia senzorial;. vict'mizarea tr puterea cuno$tintele din mintea
Aceast; discipline dezvolt; capacitatea medrumnici a studentului pentru Este localizat in subcontii€nt; se af:
regiunea p)€xului solar aici Cand acest sigiliu
telepatie Si divinatie
este activat cunottintel€

Twilight'D. Termenul este lolosit pentru a descrie disciplina predatA de Ramiha,


Al Doilea Sisiliu subcongiiente deein
in care siuden(ii invate se iSi aduca corpul intr-o stare catatonicS, similara Acesi sigiliu €ste
cu somnul profund, dar pEstrAndu-9i in acelagi timp starea de congtienfd centrul enerqeiic al
conftiintei social€ 9i
Ultraconstiin(a. Este conltiinta celui de-al 5aptelea plan gi a benzii de frecventi €ste asociat cu banda Al Cincilea Sisrli'r
de frecvente in(rarolr Acesi sigiliu est€ asociat
a Infinitului Necunoscut Este consiiinta unui maestru in5ltat Est€ asociat cu durerea cu glanda nroide.
Si suferinta ;i este
Vidul. Vidui este definit ca un vast nimic Ia nivel material, ins; toate Iucrurile localizat,'n abdohenul frecventa razelor X.
la nivel potenlial. A se vedea Principiul MamS/Tat5. inierior
ad€viruiui f:ri
Vindecarea cu ajutorul Corpului Albastru. Este o drsciplin; predatE de
Ramtha, in care studentii igi inalt5 nivelul de congirenta pane la congtiinta
Primul Sisiliu
Ac€st sigiliu este
celui de-al patrulea plan gi la Corpul Albastru, in scopul vindecErii sau asociat cu organele Al Patrulea Siqilru
rcProducti!e. Este asociat cu iubirea
modif icirri corpuh-ri f izic.
sexualitalea.
supravietuirca constiinta inaltt.
Yeshua ben Joseph. Ramtha il numeste pe Iisus Hrisios cu numele de Yeshua
subcongtientul Si banda
ben Joseph. urmand traditiile evreiesti aie acelei perioade. d€ frecvente hartiene albastru-viol€t, glanda
timus tr hormonii anti
imb;iranir€ pe car€
l:' fr (jIi l(,':'i.,;rirr aceast; qland: n

Copyrishioz004 JZ Knisht
Utimul vals al liranilot

Fis. B. gApTE NTVELURI DE CON$TI|NTA gr ENERGTE

Punctul Zero

Ultracongtiinta Infinitul Necunoscut


Hiperconstiinta Razele gama
Sup€rcongtiinta Razele X
Constiinta punte Albastrul ultraviolet
Constiinta con$tienta Lumina vizibild
BIBLIOGRAFIE
Congtiinta socialS Infrarogu
Subcongtientul Hertzian

AOL News.
Copyrisht@2ooo JZ Knisht
Biggs, Barton. Wealth, War, and Msdom. NewJersey: JohnWiley & Sons,
1nc.,2008.
Bohm, David. I,Vholeness and the lmplicate Order Londra, Routledge,
1980.
Booth, Mark. The Secret Hislory of the World, As Laid Down by the Secret
Fig. C. CREIERUL Socr?tr?s. New York, The Overlook Press, 2008
Bridge, Andrew. ,,Jet Stream Shift ls Expanding the Earths Tropics and
Deserts." USATODAYcom, 25 mai 2006.
Neocorts( CNN Neur.
(creierul Dairnvaell, Georges. The Edifuing and Curious History of Rotschild I' King
Talamus galben)
ol the Jews. Paris, 1846.
Hipotalamus
Corpus Davies, Stevan L. The Gospe! ofThomas and Christian Wisdom. New York,
Lobul frontal callosum Seabury Press, 1983.

Glanda pituitari Creienrl De la Cruz, Juan. Obras Compldas.ed.4. Madrid: Editorial deSpiritualidad'
mijlociu 7992.
Hipocampusul
Glanda De la Cruz, Juan, The Collected Works. Washinglon, DC; Institute of
gi Amigdala
pinealS carmelite Studies, 1979.
De Leon, Luis. De los Nombres de Cristo. Edilall de Antonio Sanchez
Puntea Creierul mic
(lat. pons) Zamarreno. Madrid, Espasa Calpe, 1991.
MEduva spinErii Enciclopedia Encarta.
Forma{iunea Energia Fagan, Myron Cour qtal. lltuminati and the Council on Foreign Relations
The
reticulara
flluminati gi Consiliul pentru Relalii Bienq n-1l Discur jurnalisticinregistrat in
Copyrishto2ooo JZ Knight 1960.
_. Thteves Paradtse.prcsA pullicatd in 1947.
_. Seaet History ol lhe Ameican Empire. Economic Hit Men,
71te
Red Rainboq Pies; pubjjcatd in 1945
Jackals and the Tiuth about Globa/ Corrupion. New York: Penguin Group USA,
Ferguson, Niall. TheHouseof Rotsc-hjld: Monqs fuophefs 179E j64g.New 2007.
York: The Viking Press, 1998.
-. Pert, CandaceB. Molecules of Emotion.NalYork: Simon & Schuster lnc.,
Goswami, Amit. TheSelf Aware L.tniverse- Nerv york: Tarchey'putnam,
1995. 7997.
Grof, Christina ii Stanislav. The Adventure of Self Discovery. New york:
Platon. Dialogos.Ed 22. Editatd de Coleccion Austral. Mexic: Espasa Calpe,
State University of New York press, 19gg.
1984.
_. The Stomy Search for lhe Self. Londra: HarperCollins, 1991. Ramtha: A Beginners Guide to Creating Reality. Ed. a treia. Yelm: JZK
Guillaumont, A. et al. The GospeJ According to Thamas, te)rt coptic
constituit Publishing, o divizie a JZKlr,c., ZOO4.
gitradus. Londra: Coliins, 1959.
Ramtha, A Masters Reflection on the Histo,y ofHumani|/.Pa/teal, Human
Henry, Martin. On Not Llnderstanding 6od Dubljn: Columba press,
I997. Civilization, Origins and Evolution. Yelm, )ZK Publishing, o divizie a JZR lnc.,
Hirschberger, Joha nnes. Historia de la Filosolia.Vol. L Antiguedad,
Edad 2001.
Media, Renacimienlo. Barcelona, Edito r ial Herder, 1994.
Ramtha: A Masters Reflection on the History of Humanity. Partea Il,
ln Search of the Self, The Role of Consciousness in the Construction of
Rediscovering the Pearl ol Ancient Msdom. Yelm: JZK Publishing, o divizie a
Realily, a Conference of Contemporary Spirjtuality g_9 februarie
1997,yelm, JZK lnc.,2OO2.
Washington. Ed. videoYelm,JZK publishing, divizie a JZK inc.,1997.
Ramtha in Denver 17-18 mai 1986. Yelm: Ramtha Dialogues (R), 1985.
JZ Knight and Ramtha: .lntimate Conversations. Ed. video yelm:
JZK Ramtha, Taking the Journey Inward. Qcoala de lluminare a lui Ramtha, 16
Publishing, divizie a JZKlnc.. L998.
septembrie 1993- Yelm: Ramtha Dialogues (R), 1993.
Kilman, Scott. ..Grocery Bills to Soar As Grain prices Surge.., AOL
News, Ramtha. That Elixir Called Love. Yelm: JZK Publishing, o divizie a JZR
28 septem\rie 2OO7.
Inc.,2003.
Knight, JZ. A State of Mnd My Story.yelm: JZK publishing, 2004.
Ramtha, The Mystery ol Birlh and Death, Redefining the Self. Yelm: JZK
Krippner, Stanley, Wickamasekera, lan et al. The Ramtha phenomenon:
Publishing, o divizie a JZK Inc., 2000.
Psychological, Phenomenological and Geomagnetic Data.ln The
Journal of Ramtha, The White Book. Edi\ie rcvizuita. Yelm: JZK Publishing, o divizie
the American Society for Psychical Research, Vol. 92, nr.l, ianuarie
199g. a JZK lnc.,2OO4.
Lag'ton, Benlley. The Gnostic Sc pturas. Editia Anchor Bible Reference
Bamtha, Update on Changes, the Days to Come. Seattle, 14 noiembrie
Library. New York: Doubleday, 1987
1987. Yelm, Ramtha Dialogues (R), 1987.
Lotman, Herbert R . Retum of the Rotschilds: The Great Banking Dynas4/
Ramtha, Mnds of Change IlI. Specialtg Library CD-052, Eseu IV, 12 iulie
Through Two Turbulent Centuries. Londra: I. B. Tauris, 1995.
1992. Yelm: Ramtha Dialogues (R), 1992.
Lovett, Richard A. ..Arctic lce Melting Much Faster Than predicted...$tiri
Reese, William L. Dictionary ol Philosophy and Religion, Eastern and
National Geograph ic,7 mai 2007.
Western Thought. Editie extins;. New York: Humanity Books, 1999.
Melton, J. Gordon. Finding En/ightenment, Ramthas School of Ancienl
Reeves, John. The Rotschilds: the Financial Rulers of Nations. Chicago:
Wisdom. Hills6oro, Beyond Words publishing, 1998.
A. C. McClurg & Co., 1887.
National Geographla gtiri online.
Rockoff, Hugh. IJS Economy in World Warl.in ..Economic History Services
New American Standard Bible
Encyclopedia.Net ', editat de Robert Whaples.
NewJerusalem Bible.
Santos Otero, Aurelio de. Los Evangelios Apocrifos: Coleccion de Tbxtos
Parlamentul Austriei, Senat, pagina web.
Griegos y Latinos, Version Critica, Esludios Introductorios y Comentarios. Ed. a
Perkins, John Cont'essjons ofan Economic Htt Man.sanFrancisco: Berrett_
noua. Madrid: Biblioteca de Autores Cristianos, 1995.
Koehler Publishers, 2004.
Schrodter, Willy. A Rosicrucian Notebook. York Beach' Samuel Weiser,
Inc., 1991.
t
I
Simon, Dan. . Unrelenting Fires Char So Califor rria, at l-cast llalf a Million
Flee. CNN, 23 octombrie20j1. '!.
Spalding, Band T Life and Teaching of the Masters of thc Far Easl.
California, DeVorss & Co. Publishers. 1964
Talbot, Michael The Holographic Universe. New York, Har.per-Collins,
I99Z
The Australian Broadcasting Corporation Corporate Communlcations
\
Web site.
The Oxford Dictionary ol Quotalions. Collectors F-drtion. Norwalk: The
Easton Press, 1992. ,,De mai multi ani de zile, Ram ne
The Portab/e Jung. Editat de Joseph Campbell NewYork, Penguin Books, aduce un mesaj minunat. Invdtdtura
r976. se nurnegte superconstiinl5 Ce ni se
Asociatia Istoricb a Casei Albe
The Works of Plato Editata de lrwin Edman. New York: Modern Library,
7956,
Tillich, Paul. Systemalic Theology, Combined Volume. Londra: James
Nisbet and Company Limired. 1968.
nme Magazine,3 martie 1952. supercongtiinta sau in congtiinla
Uniled Nations Envtronment Programme (UNEP), United Nations ctrristici, dar ce presupune asta ? Ce
Framework Conventian on Climate Chan7e (UNFCCC).New Delhi,2002 inseamnd asta, ia nivel de standard
USA Today, 5liri online. personal de viati' Pentru noi toti ?
Waite, Arthur Edward Real History of the Rosicrucians. New York: Ram e un invat5tor magnific' El
Steinerbooks, 1982 nu e un invititor Pe care sd il
Williams, Jack: ,,Answers: How Much Would Sea Level Rise if Polar Ice urmezi. Nu e un invdtetor care te
seduce se il adori. E un invSldtor
Melted." USATODAYcom, 21 noiembrie 2004.
care te tine la distantd, cu o iubire
Wolf, Fred AIan. Parallel Unverses.New York: Simon & Schuster, 1990
imensi, care spune ce nu o sa qtii
Taking the Quantum Leap.NewYork: Perennial Library, 1989.
cine egti, pand ce nu incepi se te uiti
The Spiritual Universe. Portsmouth: Momenl Point Press, lnc.. la cine eqti 9i sd iubeqti pe cine eSti '
1999. Ramtha nu e aici ca sd-Ei faci
prozeliti, ci ca se Predea celor Pe
care ii nume$te Dumnezei uitati care
suntem cu totii despre mostenirea
Ior uitat5. Ca urmare, am o mare
pldcere si viJ prezint pe Ramtha cel
Iluminat. "
JZ Knight
ll/
Ultimul va ls al tiranilor
PROFETIA REVIZUII'A

,,Sunt aici ca sd ve invet sa nu mai


triifi in negare. sd vd invdt cum sd
in{elege{i se fiti mai aproape de
Dumnezeu, cum sd accesati asta in
voi. Toful e filozofie, dar aduce cu
sine o experienla practica ce va
provoca sim{urile 9i trupul.
Iar dacd Dumnezeu locuiegte
induntml vostru, ahrnci Dumnezeu se
va ridica 9i va implini aceste minuni la
care trupul $i simturile egueazd pur si
simplu Si atunci avem o m;rturie
extraordinard, minunate. Atrnci
avem bucuria, bucuria cea mai
ampla, cd ceea c€ treiegte in noi este
o sperante dincolo de speran{d- Noi
suntem mai mult decAt reflexia din
oglindd gi suntem mai mult decat
ceea ce au avut de oferit religia,
politica, grani{ele, culoarea pielii 9i
sexualitatea ln aceste vremuri de
mare incercare."
Ramtha