Iraducare din limba englezfl de

AilCA $IlI{IIOPOL

*c
Cuprins

enrrn1A... ...........e

Capitolull
AtAt de aproape gi, totugi, atAt de departe ..............15

Capitolul 2
Teorii care nu funclionea25................ ..;.....................53

Capitolu[3
Generarea prosperitSlii gi a siriciei................. ........78
Capitolul4
Diferenle mici 9i perioade critice: im portanla istoriei.............. 105
Capitolul5
am vizut viitoruI gifunc]ioneazi":
"Eu
cregterea in cadrul instituliilor extractive...................................132
Capitolul6
Pe drumuri diferite

CapitolulT
Punctul de cotitur5................1.... ...........190
CapitolulS
Nu pe teritoriul nostru: bariere in calea dezvoltdrii. ...............221
Capitolul9
in sens invers dezvoltdrii .....................252
CapitotullO
RdspAndirea prosperiteili............... .....280
Capitotul 11
Cercul virtuos .....................307
Capitotul 12
Cercul vicios.......... ..............:...... ..............338
Capitolut13
De ce egueazd naliunile astdzi ..........370
Capitolul 14
Spargerea tiparelor ..........405
Capitotul 15
inletegerea prosperitdfii 9i a s5rdciei................ ....428
Mutlumiri..
surse
Eseu bibliografic gi ..:.........:.....,.......................468

Surse pentru heti............ ..:........................................486

Bibtiografie ..................... ....48g

1ndice.........
Capitolul 1
ATAT DE APROAPE
$t, ToTUSt,ATAT DE DEPARTE

Economia fluviului Rio Grande

Oragul Nogales este impLrtit in doui de un gard. Daci stai lAngi gard
9i
privqti inspre nord, vezi Nogales, Arizona, siruat in districtul Santa Cruz.
Venitul unei gospodirii medii de acolo este in jur de 30 000 de dolari pe
an. Cei mai multi adolescenri merg la gcoali, iar majoritatea adulgilor au
absolvit liceul. in ciuda mturor argumentelor referitoare la cat de deficient
este sistemul de sLnitate al SUA, populagia este relativ si.niroasi, cu o
sperangi de viagl ridicati, conform standardelor globale. Mulgi dintre
locuitori au peste 65 de ani si au acces la sistemul Medicare. Esre doar unul
dintre multele servicii oferite de guvern, pe care cei mai mulgi le iau drept
sigure, precum electricitatea, telefonia, un sistem de canalizare, slnltatea
publici, o rerea de drumuri care fac legitura cu alte orase din zoni si cu
restul Statelor Unite gi, nu in ultimul rAnd, legea gi ordinea. Oamenii din
\ogales, Arizona, igi pot vedea de treburile lor zilnice fbrl si se reaml
centru viata sau penrru siguranqa lor gi fhri si le fie mereu frici de furturi,
:xproprieri sau de alte lucruri care le-ar putea pune in pericol investiEiile
::r afaceri si in case. La fel de importanr, locuitorii din Nogales, Arizona,
:au drept sigur faptul ci, in ciuda ineficiengei si a corupgiei ocazionale,
iuvernul ii reprezinti. Pot vota ca si igi inlocuiasci. primarul, membrii
congresului 9i senatorii; voteazi.la alegerile prezidengiale care decid cine
-r r-a conduce tara. Democratia le este a doua naturl.
 16 DARON ACEMOGLU & JAMES A. ROBINSON

viaga la sud de gard, la ca.Eiva metri distanri, este destul de diferiti.

Degi locuitorii din Nogales, Sonora, triiesc intr-o parte reladv prosperi
a Mexicului, venitul unei gospodirii medii este aproximativ o treime
din
crl al unei gospodirii medii din Nogales, Arizona. cei mai mulgi adulgi
din Nogales, Sonora, nu au o diplomi de liceu mulgi adolescenEi nu
9i
merg la gcoali. Mamele trebuie si igi faci griji in privinga gradurui ridicar
al mortalitiEii infantile. condigiile p.o"r.. ofcrire d. sist.td de sinitare
publici inseamni cr nu este deloc surprin zdtor faptul ci locuitorii din
Nogales, sonora, nu uriesc la fel de mult ca veciniiror din nord. De ase-
menea' nu au acces la multe servicii publice. Drumurile sunr proaste la sud
de gard. Legea gi ordinea se afr intr-o srare si mai proasti. Rata crimi-
nalitigii este ridicati, iar deschiderea unei afaceri reprezintr o acrivitace
riscanti. Nu doar ci rigti sr fii jefuit, dar insusi faprul de a obtine toate
autorizagiile gi de a da miti nu este deloc un demers ugor. Locuitorii din
Nogales, Sonora, suporti corupgia gi stupiditarea politicienilor in fiecare zi.
spre deosebire de vecinii lor din nord, pentru ei democragia este o expe-
riengi. foarte recenti. Pini la reformele polidce din 2000, Nogales, Sonora,
ca gi restul Mexicului, se afla sub controlul corupt al partidului Revolu,tio-
nar Institutional, sau'Partido Revolucionario Insdtucionar (pRI).
cum posibil ca doui jumitrgi ale practic aceruiasi orag si fie atat
este
de diferite ? Nu exisri diferenre in ce ea ce privegte geografia, clima sau tipu-
rile de boli rispandite in zonr, fiindci nimic nu restricrioneazi rrecerea
microbilor din Statele unite in Mexic si invers. Desigur, starea de sinrtate
este foarte diferiti, dar acest lucru nu are nimic de-a face cu un mediu
propice penrru boli, ci cu faptul ci oamenii de la sud de gard au condigii
de igieni inferioare ;i nu benefic iazL de un sistem de srniiate decent.
Dar poate ci locuitorii sunt foarte diferiti. Si fie oare faptul ci rezi-
dengii din Nogales, Arizona,sunt urmagii emigrangilor pe cAnd
cei din sud sunt descendengii aztecilor? Nu este deloc aga."orop'.rri,
orlginile oame-
nilor care locuiesc de ambele pirgi ale gardului sunt destul"de similare.
Dupi ce Mexicul a devenit independent de Spania, in l g2r, zona din jurul
,,Los dos Nogales" a fxcut parte din sratul mexican weja californi"
!i "g"
a rrmas chiar gi in urma Rizboiului mexicano-american din lg46-rg4s.
intr-adevir, abia in urma Achizigiei Gadsden, din rg53, graniga suA s-a
extins in aceazoni.. Locorenentul N. Michler a fost cel care a observat, in
timp ce inspecra granita, exisrenga ,,micii gi frumoasei vli din Los Nogales".
 DE CE ESUEAZA NATIUNILE T7

Aici, de fiecare parte a granigei, s-au ridicat cele doui orage. Locuitorii
din Nogales, Arizona, gi din Nogales, Sonora, au strimogi comuni,
silvnreazi aceeagi mAncare gi aceeagi muzici gi, ne-am aventura si spunem,
urr acceasi,,culturi".
I)esigur, existi o explicagie foarte simpll 9i evidenti pentru diferentele
rlirrtrc cele doui jumitigi ale Nogalesului, pe care, probabil, ci agi ghicit-o
rlcjrr: inslgi graniga care desparte cele doui jumltigi. Nogales, Arizona,
re nfi in Sarele Unire. Locuitorii sii au acces la institugiile economice ale
Srrrclor (Jnite, care le dau posibilitatea si igi aleagl liber ocupagiile,
r;1 llcneficieze de ;colarizare gi si dobAndeasci anumite competenEe, gi ii

Irrcurajeazi pe angajatori s[ investeascl in cea mai bunl tehnologie,

rcz,uhatul fiind salarii mai mari pentru ei. Au, de asemenea, acces la insti-
ruf ii politice care le permit si participe la procesul democratic, sI igi aleagl
rcprczentantii gi si ii inlocuiascl daci acegtia din urmi nu se poarti cum
trclrtrie. in consecinEi, polidcienii oferi serviciile debaz|(de la sinitate
publici, pini la drumuri 9i la lege gi ordine) pe care cetigenii le cer.
( lci din Nogales, Sonora, nu sunt la fel de norocogi. Ei triiesc intr-o lume
rlifi'riti, modelari de institugii diferite. Aceste institugii diferite creeazl
ritiruulente cu totul diferite pentru locuitorii celor doui orage Nogales,
t,r iii pentru antreprenorii gi oamenii de afaceri dornici sI investeascl
rcolo. Aceste stimulente, generace de citre insdtugiile diferite ale celor
t|ruii orage Nogales ;i ale girilor in care.se afi acestea, reprezinti motivul
plincipal al diferengelor in ceea ce privegte prosperitatea economicl de
o ptrte gi de cealalti a gardului.
l)e ce insdtugiile Statelor Unite duc la succes economic cu mult mai
lcrrrlrcabil decAt cele din Mexic sau, la drept vorbind, decAt cele din restul
Arrrcricii Latine ? Rispunsul la aceasti intrebare se afi in modul in care
lt'csrc societigi diferite s-au format, in perioada coloniali dmpurie. Atunci
r ;r lrrodus o separare institugionallcare are efecte pini in ziua de azr.
Itcrrtru a ingelege aceasti separare trebuie si incepem de la fondarea
r oloniilor din America de Nord si din America Latini.
 18 DARON ACEMOGLU & JAMES A. ROBINSON

intemeierea ora;ului Buenos Aires

La incepurul anului 1516, navigatorul spaniol
JuanDiazde Soris a ajuns
cu vasul inrr-un estuar larg, de pe coasta esticr a Americii de Sud. inain-
tand cu greu spre girm, de Solis a revendicat teritoriul in numere Spaniei,
numind fuviul Rio de la Plata, ,,fuviul de argint", deoarece localnicii
aveau argint. Bfutinagii de pe fiecare parte a estuarului
- charrfas, unde
este acum uruguayul, gi Querandi, din gesurile care aveau si fie cunoscute
sub denumirea de pampas in Argendna moderni i-au privit pe nou-ve_
-
niEi cu osdlitate. Acesti bisdnasi erau vanitori gi culegitori, era[organizagi
in grupuri mici, firr a ayea autoriti.ti politice puternic ...r,r"lir"r..
intr-adevir, un asemenea grup din raniurile popuratiei char.ias l-a
omorat pe de solis in bitaie, in timp ce explora noile domenii pe care
incercase si le ocupe penrru Spania.
rn 1534, spaniolii, inci optimigti, au trimis o primi delegatie de colo-
nisti, sub conducerea lui Pedro de Mendoza. Acegtia au ridicat, in acelasi
an' un oras pe locul unde se afli Buenos Aires. Ar fi trebuit si fie un loc
ideal pentru europeni. Buenos Aires, care inseamni literal ,,aere bune",
avea o climr temperati, ospitalieri. cu toate acestea, prima sedere a spa,
niolilor acolo a fost de scurti durari. Ei nu clutau ,,aere bune", ci resurse
care si le extragi gi forgi de munci pe care si o foloseasci. populatiile
p_e

charriras 9i Querandi nu au fosr, in nici Ltn caz,amabile. Au refuzat sr

ofere mA.ncare spaniolilo r si aa refuzat sr munceasci atunci cand au fost
pringi' Au atacat noua colonie cu arcuri gi sigegi. spaniolii au frmanzit,
intrucat nu anticipaseri ci aveau si fie nevoiti sL i;i giseasci singuri de
mancare' Buenos Aires nu era ceea ce visaserl ei. tsigtinagii r,, prrr.",,
fi forgagi si munceascS,. zona nu avea nici argint, nici aur pe care si le
exploateze, iar arginrul pe care il gisise de solis For.r" d. f"pt, rocmai
din statul Inca din Anzi, afl.atdeparte in vesr. "drr,
in incercarea lor de a supraviegui, spaniolii au inceput si trimiti
expedigii pentru a gisi un loc nou, care si ofere bogigii mai multe gi popu-
lagii care si fie mai ugor de luat in stipanire. i" lsy,,rn" dirrrr.
"..rt.
expediEii, sub conducerea luiJuan de Ayolas, a avansar pe fluviul parana,
ciutand o cale de acces crtre incasi. Pe drum, a intrat in contact cu Guarani,
o populagie se dentari, cu o econom ie agraribazatl pecultivarea porum-
bului gi a maniocului. De Ayolas gi-a dat imediat seama ci. Guarani erau
 DE CE ESUEAZA NATIUNILE 19

cu totul altceva decAt Charrfas ;i Querandi. in urma unui scurt confict,

rpirniolii au infrint rezistenga populagiei Guarani gi au intemeiat un orag,
Nucstra Senora de Santa Maria de la Asunci6n, care a devenit capitala
l'truguayului de astizi. Conchistadorii s-au cisltorit cu pringesele Guarani
1l iur intemeiat repede noua aristocragie. Au adaptat sistemele existente ale
poprrlagiei Guarani, privitoare la munca forgati gi la tribut, plasAndu-se ei
trgiqi la conducere. Acesta era tipul de colonie pe care voiau sI o intemeieze
;1, |r patru ani, Buenos Aires a fost abandonat deoarece togi spaniolii care
rc irpczirserl acolo s-au mutat in noul orag.
lJucnos Aires, ,,Parisul Americii de Sud", un oras cu bulevarde largi in
rtil ctrropean, susdnut de marea bogigie agricoll a pampasului, nu a fost
r rirrrcmeiat decfu in 1580. Abandonarea orasului Buenos Aires ;i cucerirea

prrlruhgiei Guarani ilustreazi logica colonizlrii europene a Americii.

lrr irrrii colonigd spanioli gi, aga cum vom vedea, cei englezi nu erau inte-'
rlr;r1i sir lucreze ei ingigi pimAntul; voiau ca algii si faci asta pentru ei gi
voi,ru trogigii, aur si argint, pe care si le jefuiasci.

Din Cajamarca...
I'rl,ctliqiile lui de Solis, de Mendoza gi de Ayolas au venitpe urmele unora
rrr,ri f rrimoase, care aritaserS. interes pentru una dintre insulele arhipe-
l,rgului Bahamas, zilritdde Cristofor Columb, pe 12 octombrie L492.
l'rip;rrrsir.rnea 9i colonizarea spanioli a Americii a inceput, in mod serios,
,rl,rtii cu invadarea Mexicului de cltre Hernin Cortds, in 1519, cu expe-
,lt1i,r ltri Francisco Pizarro in Peni, un deceniu gi jumitate mai tArziu, gi cu
,'r1'c,liqia lui Pedro de Mendoza pe Rio de la Plata, la doar doi ani dupi
0.,'.',,. i,r secolul urmitor, Spania a cucerit 9i a colonizat cea mai mare
lr,u rc
(lin centrul, vestul gi sudul Americii de Sud, in timp ce Portugalia igi
r,'v,'ntlica drepturile asupraBraziliei afate la est.
Straregia de colonizare spanioli a fost cAt se poate de eficienti. Per-
It'r liorrrrtir inigial de Cortds in Mexic, aceasta a avut la baz| conclszia cL
, r'l rrr;ri [-run mod de ingenunchere a opozigiei era prinderea cipeteniei
lr,tlt irrrr;i[or. Aceasti strategie a permis spaniolilor si revendice bogigia
,r, rrmrrlrtir a cipeteniei 9i si constrAngi popoarele indigene si le pliteascl

tr ilrr rt iii si le furnizeze hrani. Urmitorul pas a fost acela de a se erija in noua
 20 DARoN ACEMoGLU & JAMES A. RoBINSoN

eliri' asocietigii indigrne. gi de a prelua

controrur asupra metoderor exis-
*"r:*:T::-t:are, de plati a tributului in special,
9i, de munci forgati.
Land uorrds si oamenii lui au ajuns in
marea capitah azteci, orasul
Gnochtidan, p. g rroi.-brie 1519, ace$.i"
fo* intAmpinagi d..i;;;
Montezuma, imprratur aztec, caredecisese, ",,
in ciuda numeroaseror inter_
vengii ale consirierilor,sii, si ii intampine
pe spanioli p*pi.. c.." .. or-",
este descris
in relatirire compilate a"pe is<i,a. "
.fuo .atogi*ir."".a.*
Bernardino de Sahag6n, in laimorrri,
du Codice Florentin.

[spaniolii] i,auluarprizonierpeMonrezuma... apoi

.,- ,-l?:11*r:ei
0c roc au rras.. r-rica dom.ea. Era
toate armeie
ta ri cum roau rumea inrepenise de frica.
inainte de a se fi inrune cat, era teroare,
Chiar
era uimire, er" ,_r.lini,r..,
poporrl ;;;r;.;;
5i cand s-a cripat dc zjui, imediat dupa aceea au fosr scoase
roare rucrurire ne
care ei lrpani -Au luar ror. ror !r
vedeau li li ,e pare.l bun.
Dupa care s-ru du, rl depozirurp.rron.rar
rui Monre zuma... ra rocur numrr
Totocalco " au scos proprietarea rui [a lui Montezumaj perso'ari... numai
rucruri de
preg: colierele cu pa'da'tive, br;qirile de braqe cu .iucrri
b'itirile
din pene d. prri. qro^t,
de brate drn aur briEirire subtiri,
briEirile Jin aur cu scoici...;i criadema
c.ri'
tr-rrcoaze, simbolul conducitorului.
Ei au iuat tot.

cucerirea mi litard, a azr.eciror s-a incheiat

pani in r 52 r. cortds, in cari-
tatea sa de guvernator alprovinciei
Noua Spanie, a inceput apoi sA imp"r*
ceamai pre'tioasi resurs,., popuralia indigeni,
prin intermeiid astitugiei
numire encor,ienda. Encornienda ap;r,ire
penrru prima dati in Spania
secolului al XV-rea, caparre din recu-cerir.";";;r"
maurilor' arabi care se stabiliseri aici ilililr"r"1'r"r,"
in qi dupi secorur ar vIIIlea. in
Lumea Noui, aceasra a luat o formi
mult mai
exproatare,
mendero. Populagiile
;;oG;;ffi;#ffi: ffi ffil#l*ln i"#:
indig.r,.!r"o obligate ru it or.r. acesrui encomendero
tribut gi ore de
muncr ,iar encornenderoJra insircinat
si.re ofere, in schimb,
convertirea la cregtinism.
se pistreazr o relarare timpurie
erocventi a activitigiror insdrutiei
encornienda'fbcutS de Bartolomeu
de las casas, un cilugir dominican
a fotmulat prima gi una dintre
care
cere -"i a*"*"roare critici
la adresa sisre-
mului colonial spaniol. De las Casas
in 1502, cu o ffoti " ";,r.r, f. irrrula spanioli Hispaniola
coribii .ondrrsl
de i. .Altre no,rl,grrrernaror, Nicolds
de Ovando. El se declara din ce in
ce mai J"l.pgiorr"r gi mai tulburat
de
 DE CE ESUEAZA NATIUNILE 27

lr,rr,rr('rrrul ncmilos gi exploatator aplicat popoarelor indigene, la care

lr,u r or irr fiecare zi. in l5l3,a participat, in calitate de preot, la mi-
r r :r

.trrrr ,r .,[r,uri<>li de cucerire a Cubei, acordAndu-i-se chiar o encomienda

p,, rrr r r st'r'v icir-rl lui. Dar a renunlat la acest drept de exploatare 9i a inceput
r

" ' irnrl),rrric indelungati de ieformare a institugiilor coloniale spaniole.

I I' rr r rr ilc sale au culminat cu volumul Scurtd relatare dapre distrugerea
Itt,ltrlrtt . errrte scrisl in 1542, un atac nimicitor la adresa barbariei con-
,lrr, , r ri slraniole. El spune urmitoarele despre encornienda,vorbind despre
I Jl' .lr.rl')tltl:

lrr,carc dintre coloniqti gi'a h-rat in primire re;edinqa din ora;ul .,,tde era
rr I ,.u r ilirt (sar-r care ii e ra oferit prin encamientla, potrivit procedcului legal), a pus
l, ,, rrirorii sir munceasca pentru el, le-a lurat alimentelc qi a9a insuficiente gi a luat in
,r pilllinturile
,r1r,irril1 bl;tina;i ;ipc cue ei i;i cultivau, in mod
deginute ;i lucrate de
r,r(li(ional, produsele agricole. Colonistul trata intreagapopulagie bi;tinagi
,L rrrnir;rri, bitrini, femei qi copii cape membri ai gospodiriei sale;i, ca atare,
rr
1,r11111
si 11u6[qasci zi gi noapte pentru propriile interese, firi si le acorde vreun
rrrrrlr tlc odihni.

l)c las Casas expune intreaga strategie spanioli in acgiune pentru

' u( ( rirea Noii Granade, Columbia moderni:

Pentru a-;i atinge scopul pe termen lung, aceia de a acapara tot aurul disponibil,
splniolii ar.r lolosit strategia lor obi;nuiti de a-si impargi (sau de a supune instituqiei

Luconienda,dupicum spun ei) ora;ele gi locuitorii accstora...;i, apoi, ca intotdeauna,

tlc a-i trata dr-ept sclavi obi;nuigi. Birbatul care era comandantul suprem al c*pediqiei
:r pus rnAna pe Regeie intregului teritoriu ;i l-a qinut pnzonier timp de qase sau $aPte
lunr, cerindu-i in mod cAt se poate de ilicit tot lnai mult aur qi smaralde . Acest Rege,
Bogorl, a fost atlt de inspiimi'ntat incit, din disperare a de a se elibera din ghearele
caliilor sii,;i-a dat consimqimintul si umple o casi intreagi cu aur;i si il predea;
ir.r acest scop, ;i-a trimis poporul si caute aur, ;i acesta a adus pugin citc puqin,

irnpreunl cu multe pietre pregioase. Dar casa tot nu s-a umplut ;i, in cele din urmi,
spaniolii au declarat ci avcau si il omoare pentru incilcarea promisiunii. Coman-
dantul a sugerat si ii fie prezentat cazul lui, ca reprezentant al legii, ;i, cAnd i-a fost
prezentat, fiind inaintate acuzagiile oficiale impotriva Regelui, acesta l-a condamnat
pe Rege si {ie torturat daci persista in nerespectarea inqelegerii. L-au torturat prin
tehnica strappado, i-au pr-rs grlsime incinsi pe burti, i-au pirontt ambele picioare de
stilpi, cu inele metalice, 5i gitul cu un alt inel gi apoi, in timp ce doi birbaqi ii gineau
 Capitolul 3
GEN E RAR EA PROSPER ITATI I

$t A sAnAclH

Economia Paralelei 3g
in vara anului 1945, cind.cel de-ar Doilea Rizboi Mondiar
se apropia de
sfhrgit, dominagia colonialr japonezi in coreea a
inceput si se prnb,ri"scl.
intr-o luni de la capitula,:ea ne:condigionati aJaponiei,
pe l5 augusr, Coreea
a fost divizati in dour sfere de influentr, in dieptur p"r"r.r.i:s.
Sudul a
intrat in sfera de infuengi a Stateror Unite, iar nordur in sfera de infu-
engi. a Rusiei' Pacea fragili din timpul Rrzboiurui Rece a fost
spulberati
in iunie 1950, cand armata coreei de Nord a invadat
coreea de 6ud. Degi,
inigial, nord-coreenii au fi.cut incursiuni de amploare
si au cucerit capirala
Seul, pAnI in toamni, au bitut in retragere. ,Iot
atunci, Hwarrgpyorrg_\fzo'
gi fratele siu au fost despirgigi. Hwang pyong-ril/on
a reusit si se ascundi. si
si evite recrurarea in armata nord-coreeanl. A rimas in
sud gi a lucrat ca
farmacisr. Fratele lui, care era medic ingrijea la
9i seur sordati rrniti din
armara sud-coreeani, a fost dus in ,rorJ i' timpul
rerragerii armatei
nord-coreene. Despirgigi in r950, cei doi fragi s-au
reinrarnir in 2000, ra
Seul, pentru prima dati in cincizeci de ani, dupl
ce cele doui guverne au
ciztfi de acord si initieze un program limitat de reunire a famiriiror.
Fratele lui Hwang-pyong-\Won a ajuns si lucreze
_
forgele aeriene, o slujbr buni intr-o dictaruri miritarr.
ca medic penrru
D"r.hiar gi l"i pri-
vilegiagi nu triiesc foarte bine in coreea de Nord.
cand cei doi s-au
intAlnit, Hwang Pyong-S7on a intrebat cum e viaga la nord de paralela 38.
 DE cE EguEAzA NATIUNILE 79

fl rvca magini, dar fratele lui nu avea. ,,Ai telefon?", l-a intrebat pe fratele
ilu. ,,Nu", a rlspuns acesta. ,,Fiica mea, care lucreazl la Ministerul de
lrtcrne, are telefon, dar, daci nu gtii codul, nu poqi si sunij' Hwang
Fyong-W'on gla amintit ci togi^cei venigi din nord la reuniune cereau bani,
intorc cu
{e cll-i-a dar 9i el frarelui siu. insi fratele lui i-a spus: ,,Dac|mi
htr l, guvernul imi va zice Di-ne
<< banii noui >>, aga cI pistreazi-i'. Hwang
Pyurrf-\frot a observat ci haina fratelui era ponosiri: ,,Scoate-gi haina gi

l1"u *i.i, gi poart-o pe asta la intoarcere", a sugerat el. ,,Nu pot face asta",
I flspuns f.atele lui. ,,Haina e imprumutarl de la guvernlentru vizita de
$i1;1 Hwang Pyong-Won igi amintea ci, la despirgire, fratele siu nu era
dcloc in largul lui, era agirat, ca 9i cum cineva i'ar fi ascultat. Era mai sirac
dec1t gi-ar fi inchipuit Hwang Pyong-\(on. Fratele lui spunea cI triiegte
blnc, dar lui Hwang Pyong-\ron i s-a plrut cL ariltagroaznic gi c[ era
slab

et ttn schelet.
Oamenii din Coreea de Sud au un srandard de viagi aseminitor celor
dln Portugalia sau Spania. in nord, in aga-zisa Republici Populari Demo.
titltrl Coreeani, sau Coreea de Nord, standardul de viagi este aseminl-
tur cclui dintr-o garl africani subsahariani, fiind plasat cam la o zecime
dln standardul mediu de viagi din coreea de Sud. Starea de sinitate
I nurd-coreenilor este gi mai proasti; speranga medie de viaqi a nord-co-
tccanului de rAnd este cu ,rri micl decAt a rudelor sale de la sud
^nimai
de pnralela 38. Harta 7 iluxreazdin mod dramatic decalajul economic
dhitrc cele doui state. Aceasta reprezinti grafic, folosind imagini din
rntclit, date privind inrensiratea luminii noaptea. Coreea de Nord este
tprorwe in bezni din cauza lipsei electricitigii; Coreea de Sud stralucegte
rlc Irrrnini.
Aceste diferenge frapante nu sunt strivechi. Ele n-au existat, de fapt,
Rizboi Mondial. Dar, dupL 1945,
Irr,rirrre de sfArgitul celui de-al Doilea
grrvcrnele diferice din nord gi din sud au adoptat moduri diferite de
urgrrnizare a economiei. Coreea de Sud a fost condusl de cltre un anti-
,',,rrrul'rist convins, educat la Harvard 9i |a Princeton, Syngman Rhee, care
i e rcrr[ gi primele institugii politice ;i economice, bucurAndu-se de un
I
rlrt.ijin semnificativ din parrea Statelor Unite. Rhee a fost ales preqedinte .

iir 1948. Modelati in focul Rezboiului din Coreea;i impotriva pericolului

ilrrrrunisr care ameninga si se extindi la sud de paralela 38, Coreea de Sud
lu ir ilvut prea multe in comun cu democragia. AtAt Rhee, cAt 9i succesorul
DARoN ACEMoGLU & JAMES A. RoBINSoN

Harta 7: Lumini in Coreea de Sud

gi tntuneric in Coreea de Nord
 DE CE ESUEAZA NATIUNILE 81

rlu la fel de faimos, generalul Park Chung-Hee, au rlmas in istorie ca

prcaedingi autoritari. insl ambii au promovat o economie de piagi, unde
proprietatea privati era recunoscuti, iar, dupi 196 1, Park a susginut efectiv
crcgterea economicl rapidi printr-o politicl de intervengionism statal,
tlirecgionAnd creditele ;i subvengiile cltre companii de succes.
La nord de paralela 38, situagia era diferiti. Kim ll-Sung, liderul
prrrtizanilor comunigti and-japonezi in timpul celui de-al Doilea Rlzboi
Mondial, gi-a instaurat dictatura in 1947 gi, cu ajutorul Uniunii Sovietice,
u irrtrodus o formi rigidi de economie planificatl centralizat, ca Parte a
uiir-zisului sistemJuche. Proprietatea privatl gi economia de piagi au fost
,lcsfiingate prin lege. Nu doar in economie au fost restricgionate libertigile,
ci in toate sferele viegii nord-coreenilor - cu excepgia celor care ficeau
lr,rlre din mica eliti conducitoare din jurul lui Kim Il-Sung gi, mai tirziu,
rlin jurul fiului gi al succesorului siu, KimJong-Il.
Nu ar trebui sI ne surprindl ci soarta economicl a Coreei de Nord
u first cu totul diferiti de cea a Coreei de Sud. Economia centralizatl a lui
Kirn Il-sunggi sistemulJuchg s-au dovedit,in scurt timp, afi dezastruoase.
Nrr avem acces la statistici detaliate din Coreea de Nord, care, eufemistic
\l)us, este un stat opac gi al secretomaniei. Avem, totugi, dovezi care con-
lirrrriceea ce cunoattem, 9i aceasta doar observAnd perioadele recurenie
tlc fbamete: Coreea de Nord a inregistrat nu doar un esec al producgiei
irrrlustriale, ci a experimentat 9i colapsul productivitigii agrare. Lipsa pro-
grricritii private a insemnat cI pugini oameni au fost stimulagi sL investeasci
.,rrr si depuni eforturi si creasci ori mlcar si menginl productivitatea.
Itcgimul represiv gi sufocant a fost ostil inovagiei gi adoptlrii de noi tehno-
hrgii. Dar Kim Il-Sung, KimJong-Il gi apropiagii lor nici nu au intengionat
ri rcformeze sistemul sau si introducl proprietatea privati, piaga liberi,
,,,ntractele private sau si transforme institugiile economice 9i politice'
( brcea de Nord continui si stagneze din punct de vedere economic.

i intre timp, in sud, institugiile economice au incurajat investigiile gi

t
i
i
r.oruertul. Politicienii sud-coreeni au investit in educagie gi s-au atins rate
I
ritlicate de alfabetizare;i de gcolarizare. Companiile sud-coreene, la rAn-
rltrl lor, au gtiut sI profite de populagia relativ educati, de politicile care
ftrcurajau investigiile gi industrializarea, exporturile 9i transferul de tehno-
hrgic. Coreea de Sud a devenit rapid unul dintre ,,miracolele economice