Proiect Gutenberg EBook de Leviatan de Thomas Hobbes

Aceasta carte este pentru utilizarea de oricine oriunde la nici un cost i cu

aproape nici un fel de restricii. Putei copia, l dau sau
re-l foloseasc n conformitate cu termenii licenei Gutenberg proiect inclus
cu aceast carte electronic sau online la www.gutenberg.org
Titlu: Leviathan
Autor: Thomas Hobbes
Data de lansare: 11 octombrie 2009 [electronic #3207]
Ultima actualizare: 25 ianuarie 2013
Limba: englez
Encoding al setului: ASCII
NCEPUTUL ACESTUI PROIECT GUTENBERG EBOOK LEVIATHAN ***

Produs de Edward alb, i David Widger

LEVIATANUL
De Thomas Hobbes
1651
LEVIATAN SAU PROBLEMEI,
FORME, si puterea de O MULTITUDINE de
comune
ECLEZIASTICE I JURIST

Thomas Hobbes din Malmesbury

Tiprite pentru Andrew Crooke,
la Dragon verde
n Curtea bisericii Sf. Paul,
1651.

COPIST PE NOTE PE E-TEXT:

Acest E-text a fost pregtit din ediia Pelican clasice de Leviathan, care la rndul su a fost pregtit din prima editie.
Am ncercat s urmeze ndeaproape posibil cu originalul, i pentru a da aroma textul c Hobbes nsui dovada de citit,
dar urmtoarele diferene au fost inevitabile.
Hobbes folosit capitale i cursive foarte intens, pentru accentuare, pentru numele proprii, pentru citate, i, uneori, se
pare, doar pentru c.
Original are note foarte extinse marja, care sunt utilizate pentru a arta n cazul n care el introduce definiii de
cuvinte i concepte, s dea pe scurt subiectul asta un paragraf sau o seciune se ocup cu, i s dea referine la
cursurile sale, n mare msur, dar nu exclusiv biblice. Oarecare msur, aceste note de marja de par au fost destinate
s serveasc n locul unui index, original avnd n nici unul. Acestea sunt toate n caractere italice.
El a folosit, de asemenea, cu caractere cursive pentru cuvinte n alte limbi dect engleza, i exist un numr de
cuvinte greceti, n alfabetul grecesc, n text.
Pentru a face fa cu acestea n limitele de vanilie simplu ASCII, am fcut urmtoarele n acest E-text.
Am au restricionat utilizarea meu de capitalizarea plin acele locuri unde Hobbes folosit, cu excepia cazului n
capitolul titlurile, care au valorificat complet, unde Hobbes folosit un amestec de capitalizarea plin i cursive.
n cazul n care este clar c cursive sunt pentru a indica textul este citnd, am introdus ghilimele. Ghilimele I-au
pstrat capitalizarea care Hobbes utilizate.
n cazul n care cu caractere cursive par a fi folosit pentru un accent sau nume proprii, sau doar pentru c, am scris
cu majuscul scrisoarea iniial de cuvinte. Aceasta are dezavantajul c acestea nu sunt apoi separate de cele care
Hobbes capitalizate n text simplu, dar amploarea lui cursive ar face textul foarte urt, n cazul n care am fost de a folosi
o linie de subliniere sau slash.
n cazul n care marja notele sunt pentru a introduce subiectul paragrafului, fie pentru a arta n cazul n care el
introduce cuvntul definiii, am inclus le ca antetele paragraf, din nou, cu toate cuvintele cu majuscule iniiale, i o linie
de scurtat.
Pentru marja de trimiteri la citate, am inclus le n text, ntre paranteze imediat lng citatul. Unde Hobbes incluse
referine n textul principal, am lsat ei ca el pune-le, cu excepia pentru a schimba sale paranteze ptrate rotunjit.
Pentru alfabetul grec, am pur i simplu au nlocuit mai apropiat litere obinuite, c pot, i am folosit majuscule iniiale
pentru cuvintele limbii strine.
Thomas Hobbes, nici lui typesetters par s fi avut multe inhibitii despre ortografie i punctuaie. Am ncercat s
ambele reproduce exact, cu excepia introducerea ghilimele.
n elaborarea textului, am constatat c are mai mult sens dac am citit-o cu sub-vocalizarea, sau cu voce tare, mai
degrab dect ncercarea de a citi n tcere. Utilizarea Hobbes' accent i excentric punctuaie i construcii apoi pare s
funcioneze.

N ONOAREA mea de cele mai multe au avut prieten Dl FRANCIS GODOLPHIN de

GODOLPHIN
ONOARE 'D SIR.
Cel mai frecvent vrednic fratele Domnului SIDNEY GODOLPHIN, atunci cnd a trit, a
avut motive s cred c studiile mele ceva, i altfel pentru a obliga mine, dup cum tii, cu
mrturii reall opinia sa bun, mare n sine i mai mare pentru worthinesse de persoana lui. Nu
este nici vertue c disposeth un om, fie pentru serviciul lui Dumnezeu, sau la serviciu din ara
sa, jurist societii, sau privat prietenie, care nu n mod evident apar n conversaie, nu ca
dobndite de necesitate, sau afectate la ocazie, dar inhaerent i strlucitoare n o constituie
generoas a naturii sale. Prin urmare, n onoarea si recunostinta pentru el, i cu devotament
pentru a ta Co, umilin dedic vou aceasta discursul meu de comune-avere. tiu c nu cum
lumea va primi-o, nici cum pot reflecta pe cele care se par s favorizeze aceasta. Pentru ntrun mod confrunt cu cei care susin pe de o parte de prea mare libertate, i pe de alt parte
pentru prea mult autoritate, ' tis greu s treci ntre punctele de ambele unwounded. Dar nc,
ma crede, depune eforturi pentru a avansa puterea jurist, nu trebuie s fie de puterea jurist
condamnat; nici brbaii privat, de reprehending, declara ei cred c putere prea mare. In plus,
eu vorbesc nu de la oameni, dar (n Abstract) de scaun de putere, (ca la acele creaturi simplu
i unpartiall n Roman Capitol, care cu noyse lor aprat celor din cadrul acesta, nu pentru c

acestea au fost, dar nu exist) jigni pe nimeni, cred, dar cei fr, sau astfel n cadrul (dac
exista astfel) n favoarea ei. Ceea ce probabil cele mai poate jigni, sunt anumite texte din
Sfnta Scriptur, alledged de mine n alt scop dect de obicei le folosesc pentru a fi de alii.
Dar am facut-o cu respectarea prezentarea, i, de asemenea, (n ordinea de la subiectul meu)
neaprat; Acestea sunt Outworks de inamic, de unde au impugne puterea de jurist. Dac toate
acestea, gsii muncii mele, n general, decryed, putei fi ncntai s scuza ta Co, i spun c
eu sunt un om care iubesc propriile mele opinii, i cred c tot adevrat spun, c am onorat
fratele tu, i onoarea de tine, i au avut presum pe faptul c, s-i asume titlul (fr al tu
knowledge) fiind, m,
Domnule,
Cel mai umil, i cele mai asculttori robul tu, Thomas Hobbes.
Paris diana 15/25 1651.

CONINUTUL
INTRODUCEREA

PARTEA 1 A OMULUI
CAPITOLUL I. DE SENS

CAPITOLUL II. DE IMAGINATIE

Memorie
Visele
Apariiile sau viziuni
nelegerea

CAPITOLUL III. DE CONSECIN SAU TRAYNE DE IMAGINAIA

Trayne de gnduri Unguided
Trayne de gnduri reglementate
Aducere-aminte
Prudenta
Signes
Presupuneri de timp trecut

CAPITOLUL IV. DE EXPRIMARE

Originall de vorbire
Utilizarea de vorbire

Abuzuri de vorbire
Nume propriu & comune Universall
Funcie de nume
Utilizarea de denumiri pozitiv
Nume negativ cu utilizrile lor
Cuvinte nesemnificative
nelegerea
Inconstant nume

CAPITOLUL V. RAIUNII I TIINEI.

Ce motiv este
Motivul definite
Drept motiv unde
Utilizarea de motiv
De eroare i absurditate
Cauzele Absurditie
Stiinta
Prudena & nelepciune, cu diferena lor
Signes de tiin

CAPITOLUL VI. DIN INCEPUTURILE FRUMOASE MICRILOR VOLUNTARE

Animale i micare Vitall
Eforturi; Poftei de mncare; Dorinta; Foamea; Sete; Aversiune fa de
Dispre
Bun Evill
Pulchrum Turpe; Delightfull profitabile; Neplcut nerentabile
Deliciu nemulumirea
Infraciunea de placere
Plcerile de sens; Plcerile de minte; Bucuria Paine Griefe
Va
Forme de exprimare, din pasiune
Bun i Evill aparent
Felicity
Laud mrire

CAPITOLUL VII. CAPETE SAU REZOLUII ALE DISCURSULUI

Judecata sau pedeapsa final; ndoial

Contiina de opinia Science
Credina perfecta

CAPITOLUL VIII. DE VERTUES NUMITA INTELECTUALE;

Intellectuall Vertue definite
Spirit, Naturall, sau dobndite
Bun spirit, sau Fancy; Bun hotrre; Discretie
Prudenta
Ambarcaiuni
Dobndite Wit
Giddinesse Madnesse
Furie
Melancolie
Discursul nesemnificative

CAPITOLUL IX. SUBIECILOR SEVERALL DE CUNOTINE

CAPITOLUL X. DE PUTERE, N VALOARE, DEMNITATEA, ONOAREA I DEMNITATEA
Putere
n valoare de
Demnitate
Pentru a onora i dezonoare
Titluri de onoare
Worthinesse Fitnesse

CAPITOLUL XI. DIFERENA DE MANIERE

Ce se nelege aici prin maniere
Dorina de Restlesse de putere, n toate brbai
Dragoste de controvers de concuren
Ascultarea civile din dragostea de a uura
La Feare moarte sau rani
i din iubire de Arte
Dragostea lui Vertue, din dragoste de laud
Urasc, de dificultatea de a Requiting beneficii mari
i de la contiina de demne de a fi urt
Promptnesse pentru a rnit, de fric

i de nencrederea n propriul spirit

ntreprindere de Zadar-slava Zadar
Ambiie, la avizul de suficien
Indecizia, la valorificarea prea mare de mici probleme
i de la ignorana de Naturall cauze
i din lips de nelegere
Credulitatea la ignoranta a naturii
Curiozitatea de a stii, de ngrijire din timpul viitor
Religia Naturall, din acelai

CAPITOLUL XII. DE RELIGIE

Religie, n om Onely
n primul rnd, la dorina lui de a cunoate cauzele
La luarea n considerare a nceput lucruri
La observarea lui de Sequell de lucruri
Ceea ce le face frica puterea de lucrurile invizibile
i s presupunem c le Incorporeall
Dar nu tiu modul cum au efect nimic
Dar onoarea-le ca acestea onora brbai
i s le atribuie toate evenimentele extraordinare
Eda lucruri, Naturall semine de religie
A fcut diferite de cultura
Avizul de Absurd de Gentilisme
Cauzele de schimbare n religie
Injoyning Beleefe de imposibilitilor
Face contrar religia stabilesc
Nevoie de mrturia lui minuni

CAPITOLUL XIII. DIN STAREA DE NATURALL A OMENIRII,

Din egalitatea ncasrile i nencredere n sine
La Warre i nencredere n sine
Din Statele civile,
Incommodites de rzboi
ntr-O astfel de Warre, nimic nu este nedrept
Pasiunile care nclinaie brbai pentru pace

CAPITOLUL XIV. DE PRIMUL I AL DOILEA NATURALL LAWES, I A CONTRACTELOR DE

Dreptul de natura ce
Liberty ce
O lege a naturii ce
Firete fiecare om are dreptul la tot ceea ce
Legea fundamental a naturii
A doua lege a naturii
Ceea ce este s se stabileasc un drept
Renunarea la (sau) transferul dreapta ce; Obligaie tax Justiie
Nu toate drepturile sunt Alienable
Ce contract
Legmnt ce
Free-cadou
Signes de Contract Expresse
Signes contract prin deducie
Gratuit cadou ntrece de cuvinte din prezent sau trecut
Ceea ce merit
Pactele de ncredere Mutuall, cnd nevalid
Dreptul la sfritul anului, Containeth dreptul de a mijloacelor
Nici un legmnt cu fiarele
Nici cu Dumnezeu fr Speciall Apocalipsa
Nici un legmnt, dar posibil i viitor
Voyd cum fcute de legmintele
Legmintele escrocai de Feare sunt Valide
Pactul fostul la unul, a face Voyd mai trziu la altul
A Mans legmnt s nu apere Himselfe, este Voyd
Nici un om obligat s-i acuze Himselfe
La sfritul un jurmnt; Forme de ca jurmnt
Nici un jurmnt, dar de Dumnezeu
Un jurmnt taxei nimic la obligaia

CAPITOLUL XV. DE ALTE LAWES ALE NATURII

Treia lege a naturii, justiie
Dreptate i nedreptate ce
Justiie nu contravine motiv

Legmintele nu evacueaz Vice a persoanei care a fcut

Justiie de brbai, i Justiie de aciuni ce
Justiie de maniere, i Justiie de aciuni
Nimic nu face cu un om, prin acordul su propriu poate fi un prejudiciu
Justiie comutative i distributiv
A patra lege a naturii, recunostinta
Al cincilea, Mutuall de cazare, sau Compleasance
Al aselea, facilitatea de a graierii
A aptea, c, n Revenges, barbatii respecta Onely binele ulterioare
A opta, mpotriva insulta
Al IX-lea, mpotriva mndriei
Zecea mpotriva aroganta
Valoarea Equity a unsprezecea
Dousprezecea, utilizarea Equall de lucruri comune
Al treisprezecelea, lot
Patrusprezecea, ou, i prima Seising
XV, de mediatori
XVI, de prezentare a Arbitrement
XVII, nici un om nu este propriul judector
XVIII, nici un om s fie judector, care are n el cauza de prtinire
XIX, de Witnesse
De regul, prin care cu uurin pot fi examinate legile naturii
Lawes de natura obliga n contiin Alwayes,
Legile naturii sunt eterne;
i nc Easie
Stiinta de aceste Lawes, este filozofia adevrat Morall

CAPITOLUL XVI. PERSOANELOR, AUTORI, I LUCRURILE NEOCATEHUMENICA

Persoan Naturall, i Artificiall
Persoana cuvntul, unde
Actor, autor; Autoritatea
Pactele de autoritate, se leag de autor
Dar nu Actor
Autoritatea trebuie s fie Shewne
Lucruri nensufleite, Neocatehumenica

Iraional
Zeii fali
Adevratul Dumnezeu
O multitudine de oameni, cum o persoan
Fiecare este autorul
Un Actor poate fi muli oameni fcut una de pluralitate de Voyces
Reprezentanii, atunci cnd numrul este par, nerentabile
Negativ Voyce

PARTEA II. COMUN-AVERE

CAPITOLUL XVII. CAUZELE, GENERAIE, I DEFINIREA UNUI
La sfritul comune-avere, special de securitate
Care nu este de a fi avut de la Legea de natura:
Nici de colaborare de civa brbai sau Familyes
Nici la o mare mulime, Unlesse regizat de o hotrre
i c continuu
De ce anumite creaturi fr motiv, sau discurs,
Neverthelesse triesc n societate, fara nici o putere coercitive
Generarea de o multitudine de comune
Definiia de o multitudine de comune
Soveraigne i subiect, ceea ce

CAPITOLUL XVIII. DREPTURILOR SOVERAIGNES DE INSTITUIA

Actul de sesizare o multitudine de comune, ceea ce
Consecinele acestor instituii, sunt
I. subiecte nu poate schimba Forme de guvernare
De la aceast instituie de o multitudine de comune sunt derivate toate drepturile, i
2. Soveraigne putere nu poate fi reinut
3. nici un om nu poate fr nedreptate Protest mpotriva
4. aciunile Soveraigns nu poate fi acuzat just de obiectul
5. ce Soever Soveraigne Doth, este Unpunishable de subiect
6 Soveraigne este judector a ceea ce este necesar pentru pace
Si judeca ce doctrine sunt apt pentru a fi nvat
7. dreptul de a face reguli, prin care subiectul mai
8. s-l, de asemenea, cuvine dreptul de toate contenciosului
9. i de a face rzboi i pace, ca el se crede cel mai bun:

10. i a alege toate Counsellours, i minitri,

11. i plin de satisfacii, i pedepsi, i care (n cazul n care nu
12. i onoare i ordine
Aceste drepturi sunt indivizibile
Si poate de Grant nu treci departe fr Direct
Puterea i onoarea de subiecte Vanisheth n prezena
Soveraigne de putere nu Hurtfull ca vrei,

CAPITOLUL XIX. DE FELUL SEVERALL DE COMUNE-AVERE DE INSTITUIE,

Forme diferite de comune-wealths dar trei
Tirania i oligarhiei, dar diferite nume de monarhia i aristocraia
Reprezentanii subordonate periculoase
Comparaie a monarhiei, cu Soveraign Assemblyes
A dreptului de succesiune
Succesiune ntrece Expresse cuvinte;
Sau, de nu controleaz O Custome;
Sau, de prezumia de Naturall afectiune
S dispun de succesiune, dei la un rege de alt neam,

CAPITOLUL XX. STPNIREA PATERNALL I DESPOTICALL

Unde diferite de la o multitudine de frecvente de instituia
Drepturile Soveraignty aceeai n ambele
Stpnirea Paternall cum atins nu de generaie, ci de Contract
Sau educaie;
Sau supunerea Precedent de unul dintre prini la alte
Dreptul de succesiune urmeaz regulile drepturilor de posesie
Despoticall stpnire, cum atinse
Nu Victoria, ci consimmntul cei nvini
Diferena ntre o familie si un regat
Dreptul de monarhia din Scriptura
Soveraign putere ar fi trebuit n comun-wealths toate pentru a fi absolut

CAPITOLUL XXI. DE LIBERTATE DE SUBIECTE

Liberty ce
Ce este de a fi liber
Feare i Liberty consecvent

Libertate i necesitate consecvent

Artificiall obligatiuni, sau legminte
Libertate de subiecte Consisteth n libertate la legmintele
Liberty a subiectului n concordan cu puterea nelimitat de Soveraign
Libertatea pe care scriitorii lauda, este libertatea de a Soveraigns;
Liberty a subiectului cum se msoar
Subiecii au libertatea de a-i apra propriile lor corpuri,
Nu sunt obligate s rnesc pe ei nii;
Nici cu rzboiul, dac nu se angajeaz n mod voluntar aceasta
Cea mai mare libertate de subiecte, Dependeth pe tcerea de Legea
n ce cazuri subiecii absolvit de ascultarea lor s Soveraign lor
n captivitate
n cazul Soveraign exprimate guvernul de la el nsui i Heyrs
n caz de surghiun
n carcasa Soveraign Render nsui obiectul altul

CAPITOLUL XXII. DE SYSTEMES SUBIECT, POLITIC I PRIVATE

Scafandri felul de Systemes de oameni
n toate organismele Politique puterea de reprezentantul este limitat
De scrisori patente
i Lawes
Atunci cnd reprezentantul este un singur om, lui nejustificate acte propria Onely
Cnd este un ansamblu, acesta este actul de a le care ncuviin Onely
Cnd este un ansamblu, Onely se expun care au ncuviin
Dac datoria la una a Adunrii, corpul Onely este obligat
Contestatie mpotriva decretele de organisme Politique
Organismele Politique pentru guvernul de provincie, colonie, sau ora
Organismele Politique de ordonarea comerului
O Bodie Politique pentru consultant s se dea la Soveraign
Un organism privat regulate, Lawfull, ca o familie
Regulate de organisme private, dar Unlawfull
Systemes neregulate, cum ar fi sunt ligi privat
Cabalele secrete
Certurile dintre familii Private
Faciuni pentru guvern

CAPITOLUL XXIII. MINITRI PUBLIQUE PUTERII SOVERAIGN

Publique ministru care
Minitri pentru administrarea Suplimentele
Pentru administrarea Speciall, ca i pentru Oeconomy
Pentru instruciuni de oameni
Pentru Concursul
Pentru executarea
Counsellers fr alte locuri de munc apoi s consilieze

CAPITOLUL XXIV. DE NUTRIIE, I PROCREAREA DE O MULTITUDINE DE COMUNE

i dreptul de distribuie a acestora
Toate Private moii de teren trece iniial
Proprietate a unui subiect, exclude nu dominaia Soveraign,
Publique nu este de a fi Dieted
Locuri i chestiune de Traffique depinde, ca distribuia lor,
Legile de transferul de proprietate aparine, de asemenea, Soveraign
Liliana Bloud de o multitudine de comune
Conducte i modul de Simiorina utilizarea Publique
Copiii din colonii o avere comun

CAPITOLUL XXV. DE COUNSELL

Counsell ceea ce
Diferene ntre comanda i Counsell
ndemnul i Dehortation ceea ce
Diferene de form i improprii Counsellours

CAPITOLUL XXVI. DE JURIST LAWES

Jurist drept ceea ce
Soveraign este legiuitorul
i nu face obiectul dreptului jurist
Utilizare, O lege nu de Vertue de timp, dar a Acordului de Soveraigns
Legea naturii, i Legea jurist conin reciproc
Provinciall Lawes nu sunt fcute de Custome, ci de puterea Soveraign
Unele opinii prostesc de avocai cu privire la efectuarea de Lawes
Legea a fcut, n cazul n care nu au fcut cunoscute, este nici o lege

Lawes nescrise sunt toate dintre ele Lawes de natura

Nimic nu este lege care legiuitorul nu poate fi cunoscut
Diferena ntre verificarea i autorizare
Legea Verifyed de ctre judector subordonate
De registre Publique
De scrisori de brevet, i Publique Seale
Interpretarea legii Dependeth putere Soveraign
Toate Lawes nevoie de interpretare
Interpretarea Authenticall a legii nu este aceea a Scriitorilor
Interpret al legii este judectorul oferindu-tez Viva Voce
Sentina de un judector, nu se leag de el, sau de un alt judector
Diferena dintre litera i teza din Legea
Abiliti necesare ntr-un judector
Diviziunile dreptului
O alt divizie de drept
Divina dreptul pozitiv, cum a fcut cunoscut a fi drept
O alt divizie Lawes
O Fundamentall de drept ceea ce
Diferena dintre drept i dreptul
i dintre un drept i O Cart

CAPITOLUL XXVII. CRIME, SCUZE, I EXTENUATIONS

O crima ce
n cazul n care nici o lege de jurist este, nu exist nici o crima
Necunoaterea legii de natur Excuseth nici un om
Necunoaterea legii jurist Excuseth uneori
Ignoranta a Soveraign nu Excuseth
Ignoranta a pedepsei nu Excuseth
Pedepse declarate nainte faptul, scuz la pedepse mai mare
Nimic nu poate fi facut o crim printr-O lege fcut dup fapt
False principii de drept si nedrept cauzele criminalitii
Fals profesori Mis-interpreting Legea de natura n al doilea rnd, de fals
i concluzii False din adevrat principii, de profesori
De pasiunile lor;
Prezumia de bogatii

i prietenii
Wisedome
Ura, pofta, ambiie, Covetousnesse, cauzele criminalitii
Teama uneori cauza a criminalitii, ca cnd pericolul nu este nici prezenta,
Crime nu Equall
Totall scuze
Scuze mpotriva autorului
Prezumia de putere, Aggravateth
Evill profesori, slbi
Exemple de impunitate, slbi
Praemeditation, Aggravateth
Aprobarea tacite Soveraign, Extenuates
Comparaie de crime la efectele lor
Laesae Majestas
Mit i marturie mincinoasa
Depeculation
Contrafacerea autoritatea
Crime mpotriva Private brbai n comparaie
Publique crime ce

CAPITOLUL XXVIII. PEDEPSE SI RECOMPENSE

Definiia de pedeapsa
Dreptul de a pedepsi unde derivate
Leziuni privat, i rzbun nici pedepse
Nici Denyall de ferment
Nici durere pricinuite fr Publique audiere
Nici dureri provocate de uzurpate putere
Nici durere pricinuite fr viitor bun
Naturall Evill consecine, nu pedepse
Rnit provocate, dac Lesse dect beneficiul abatere,
n cazul n care pedeapsa este anexat la Legea, un rnit mai mare nu este
Rnit provocate de fapt fcut nainte de lege, nici o pedeaps
Reprezentantul comun-avere Unpunishable
Rnit revoltat subiectilor se face prin dreptul de rzboi, nu
Pedepse Corporall

Capitall
Ticloie
nchisoare
Exil
Pedeapsa cu subiecii nevinovat este contrar legii de natur
Dar Harme fcut la nevinovai n rzboi, nu asa
Recompensa, este salariul sau har
Beneficii pentru frica, nu sunt recompense
Salariile anumite i Casuall

CAPITOLUL XXIX. DIN ACELE LUCRURI CARE SLBESC SAU AU TENDINA DE A

DIZOLVAREA
Nevoie de puterea absolut
Hotrrea privat de bun i Evill
Contiina eronate
Pretenia de inspiraie
Supunerea puterea Soveraign la jurist Lawes
Atribuirea de decen absolut la care se refer
mprirea puterii Soveraign
Imitaie de rile vecine
Imitaie de greci i romani
Guvernul mixta
Doresc de Craciun
Monopolurilor i abuzuri de vameii
Populare barbati
Greatnesse excesiv de un ora, multitudinea de corporaii
Libertatea de a contesta mpotriva Soveraign puterii
Dizolvarea comune-avere

CAPITOLUL XXX. DE BIROUL REPREZENTANTULUI PENTRU SOVERAIGN

Procurii de binele poporului
De instruire & Lawes
mpotriva datoria O Soveraign s renune la orice drept de Essentiall
Cei care spun c nu sunt nici principiile de motivul pentru care o obiecie
Obiecie la incapacitatea de Vulgar
Subiectele sunt pentru a fi nvat, s nu afecteze schimbarea de guvern

Nici s adere (mpotriva Soveraign) populare barbati

i s aib Dayes Set afar s nvee datoria lor
i a-i onora prinii lor
i de a face Avoyd a prejudiciului:
i de a face toate acestea sincer la inima
Utilizarea de universiti
Equall impozitelor
Publique caritate
Prevenirea Idlenesse
Bun Lawes ceea ce
Ca sunt necesare
Cum sunt clare
Pedepse
Recompense
Counsellours
Comandanii

CAPITOLUL XXXI. DE KINGDOME DE DUMNEZEU PRIN NATURA

Domeniul de aplicare a urmtoarele capitole
Care sunt subiecii n Kingdome lui Dumnezeu
Un ntreit cuvntul lui Dumnezeu, motiv, Apocalipsa, profeie
Sinne nu cauza toate necazurile
Divin Lawes
Onoarea i cult ce
Severall Signes de onoare
Cult Naturall i arbitrar
Cult a poruncit i gratuit
Cult Publique i Private
Sfritul de cult
Atributele de onoare divin
Aciunile Signes de onoare divin
Publique cult Consisteth n uniformitate
Toate atributele depind de jurist Lawes
Nu toate aciunile
Naturall pedepse

ncheierea de partea a doua

PARTEA III. UN CRETIN COMUNE-AVERE

CAPITOLUL XXXII. PRINCIPIILOR DE CHRISTIAN POLITIQUES
Ce este de a captiva nelegerea
Cum Dumnezeu vorbete oamenilor
De ce mrci sunt cunoscute profei
Mrcile de un profet n vechea lege, minuni, i doctrina
Miracole ncetarea, nceteaz de profei, Scriptura furnizeaz locul lor

CAPITOLUL XXXIII. NUMRUL, ANTICHITATE, DOMENIUL DE APLICARE, AUTORITATEA,

De cri ale Sfintei Scripturi
Antichitate lor
Pentateuhul nu este scris de Moses
Cartea lui Iosua scrise dup timpul lui
Booke de judectori i Ruth scris mult timp dup captivitate
Ca de mihai de Samuel
Crile regilor, i Cronicile
Ezra i Neemia
Esther
Job
Psaltirea
Proverbe
Eclesiastul si cntarea
Proorocii
Noul Testament
Domeniul de aplicare
ntrebarea de autoritatea Scripturii, a declarat.
Autoritatea i interpretarea lor

CAPITOLUL XXXIII. DE SEMNIFICAIE DE SPIRIT, ANGEL, I DE INSPIRAIE N

Corpul i spiritul cum luate n Scriptur
Spiritul lui Dumnezeu luat n Scriptur uneori pentru un vant sau respiraie
n al doilea rnd, pentru cadouri extraordinare de nelegere
n al treilea rnd, pentru afectiuni extraordinare
n al patrulea rnd, pentru darul de predicie de visele i viziunile

Fiftly, pentru via

Sixtly, pentru o subordonare autoritii
Seventhly, pentru Aeriall organisme
nger ce
Surs de inspiraie ce

CAPITOLUL XXXV. DE SEMNIFICAIE N SCRIPTUR DE KINGDOME LUI DUMNEZEU, A

mpria lui Dumnezeu luat de Divin-urile metaforic, dar n Scripturi
Originall de Kingdome lui Dumnezeu
C Kingdome lui Dumnezeu este corect sa jurist Soveraignty peste
Sacru ce
Grade de sfinenie
Taina

CAPITOLUL XXXVI. CUVNTUL LUI DUMNEZEU, I PROFEI

Ce cuvnt
Cuvintele rostite de Dumnezeu i cu privire la Dumnezeu, ambele sunt numite zei Word
n al doilea rnd, pentru efectul de cuvntul su
n al treilea rnd, pentru cuvintele de motiv i de capital
Acceptiunile scafandri de profet Word
Praediction a contingentelor viitoare, nu Alwaies profeie
Modul cum Dumnezeu a vorbit la profei
La profeii extraordinare din Vechiul Testament el vorbea
Dumnezeu, uneori, de asemenea, a vorbit de o mulime
Fiecare om ar trebui s se examineze probabilitatea de un pretins profei
Toate profetiile dar Soveraign profetului este s fie examinate

CAPITOLUL XXXVII. DE MINUNI, I UTILIZAREA LOR

Un miracol este o lucrare care a fcut ca admiraie
i, prin urmare, trebuie s fie Rare, drept pentru care nu exist nici un cunoscut cauza
de Naturall
Ceea ce Seemeth un miracol pentru un singur om, poate prea altfel la altul
Sfritul de minuni
Definiia de un miracol
C brbaii sunt Apt s fie nelai de False minuni
Avertizeaz mpotriva impostura de minuni

CAPITOLULUI XXXVIII. DE SEMNIFICAIE N SCRIPTUR DE VIA ETERNALL,

Loc de eternitate Adams n cazul n care el a pacatuit, paradisul terestru
Texte privind locul de via Eternall pentru Beleevers
nlarea la cer
Locul dup judecata, cei care au fost niciodat n Kingdome
Adunarea celor Giants
Lacul de foc
Rosti Darknesse
Gheena, i Tophet
De Literall sensul Scripturii cu privire la iad
Satana, Devill, nu numele proprii, dar Appellatives
Chinurile iadului
Joyes de Eternall de via i mntuire acelai lucru,
Locul mntuirii Eternall
Rscumprarea

CAPITOLUL XXXIX. DE SEMNIFICAIE N SCRIPTUR A BISERICII DE CUVNT

Biserica casa Lords
Ecclesia corect ceea ce
n ce sens Biserica este o persoan Biserica definite
O multitudine de Christian comune, i o biseric toate unul

CAPITOLUL XL
Drepturile Soveraign ardelean
Avraam a avut puterea unic de comanda religia poporului su
Nici un pretext Duhului privat mpotriva religia lui Avraam
Abraham unic judector, i interpret de ce Dumnezeu a vorbit
Autoritatea de Moses pe care la pmnt
Moses a fost (Dumnezeu) Soveraign de evrei, tot timpul su,
Toate spiritele s-au subordonat spiritului Moses
Dup Moses Soveraignty a fost n preot
Puterea Soveraign ntre timp lui Iosua i lui Saul
Drepturilor de regii lui Israel
Practica de supremaia n religie, nu a fost n timpul regilor,
Dup captivitatea evreilor a avut nici o avere de Setled comune

CAPITOLUL IX. BIROULUI MNTUITORULUI NOSTRU BINECUVNTAT

Cele trei pri ale Biroului de Hristos
Biroul lui ca unui Mntuitorul
Hristoi Kingdome nu din aceast lume
La sfritul Hristoi vine a fost de a rennoi Pactul de Kingdome
O parte din biroul lui
Propovduirea lui Hristos nu contravine legii apoi evreilor,
A treia parte din biroul lui a fost s fie rege (sub tatl su)
Hristoi autoritatea n Kingdome de Dumnezeu subordonat tatlui su
Unul i acelai Dumnezeu este persoana reprezentat de Moses, i de Hristos

CAPITOLUL XLII. DE PUTERE ECCLESIASTICALL

Duhul Sfnt c Fel pe Apostoli
A Sfintei Treimi
Ecclesiasticall puterea, dar puterea de a nva este
Un Argument, puterea lui Hristos nsui
La numele de regenerare
La compararea, cu semine de pescuit, aluat,
Din natura de credin:
La autoritatea Hristos l-a lsat s jurist Princes
Ce crestini poate face pentru a evita persecuia
Martiri
Argument din punctele lor Comisiei de
A predica
i s nvee
A boteza;
i s ieri, i s pstreze Sinnes
De excomunicare
Utilizarea de excomunicare fr putere de jurist.
De nici un efect asupra un apostat
Dar asupra florentina numai
Pentru ce vina Lyeth excomunicarea
Persoanelor subiect al impozitrii la excomunicarea
De interpret de scripturi nainte de jurist Soveraigns
De puterea de a face Scriptur Legea

De zece Commandements
De judiciare, i Leviticall drept
A doua lege
Vechiul Testament, cnd a fcut Canonicall
De puterea Councells de a face Legea de Scriptura
Dreptului de care constituie Ecclesiasticall ofieri n timpul
Matthias fcut Apostolul de adunare.
Paul i Barnaba fcut apostoli de Biserica Antiohiei
Ce birouri n biseric sunt Magisteriall
Hirotonire de profesori
Slujitorii Bisericii ce
i cum ales ceea ce
Ecclesiasticall veniturilor, n temeiul legii de Moses
n timpul nostru de salvatori, i dup
Soveraign de jurist fiind un cretin are dreptul de numire
Autoritatea de Pastorall a Soveraigns este numai De Jure Divino,
Christian Kings au puterea de a executa tot felul de funcia de pastorale
Jurist Soveraigne n cazul n care un cretin, este capul Bisericii
Cardinalul Bellarmines cri De Summo Pontifice considerat
Prima carte
A doua carte
Treia carte
A patra carte
Texte de infailibilitate a papilor hotrrii n puncte de credin
Texte pentru n acelai punct de maniere
Puterea papilor Temporall

CAPITOLUL XLIII. DE CE ESTE NECESAR PENTRU O MANS RECEPIA N

Dificultatea de a asculta Dumnezeu i om, att la o dat
Este nici unul nu pentru a le c distincia ntre ceea ce este i ceea ce nu este
Tot ce este necesar pentru mntuire este coninut n credin i ascultare
Ce ascultarea este necesar;
i ce legi
Credina unui cretin, care este persoana Beleeved
Cauzele de Christian credin

Credinta vine prin auz

S-a dovedit din sfera de evangheliti
Din predicile Apostolilor:
La Easinesse de doctrina:
La Formall i Cleer texte
De aceea este temelia a toate celelalte articole
n ce sens alte articole pot fi numite necesare
C credina i ascultarea sunt ambele dintre ele necesare pentru mntuire
Ceea ce fiecare dintre ele contribuie Thereunto
Ascultarea lui Dumnezeu i Soveraign jurist nu inconsistente
Sau necredincios

CAPITOLUL XLIV. DE SPIRITUALL DARKNESSE DE INTERPRETARE GREIT A

Kingdome de Darknesse ce
Biserica nu a fost nc complet eliberat de Darknesse
Patru cauze ale Spirituall Darknesse
Erori la Misinterpreting Scripturile, privind Kingdome
Ca Kingdome lui Dumnezeu este prezent Biserica
i c Papa este generalul su Vicarul
i c pastorii sunt clerului
Eroare la confunda consacrare pentru incantaie
Incantaie n ceremoniile de Baptisme
n cstorie, n vizitarea bolnavi i n consacrarea de locuri
Erori la confunda Eternall viaa i moartea venic
Ca doctrin a purgatoriului, i Exorcismes i invocrii Sfinilor
Alledged de texte pentru doctrinele menionate anterior au fost rspuns
Rspunde la textul pe care Beza Infereth
Explicarea de la locul n marca 9.1
Abuz de unele alte texte n aprare de puterea de Papa
Maniera consacrri n Scriptur, a fost fr exorcizare
Nemurirea Mans Soule, nu s-au dovedit de Scriptur caracter,
Eternall chinuri ce
Rspuns de Alledged de texte pentru purgatoriu
Locuri din Noul Testament pentru purgatoriu a rspuns:
Baptisme pentru cei mori, ct de neles

CAPITOLUL XLV. DE DAEMONOLOGY, I ALTE RELIQUES DE RELIGIE

Originall de Daemonology
Care au fost Daemons antici
Cum s-a rspndit aceast doctrin
De ce Mntuitorul nostru controlate acesta nu
Doe Scripturile nu nva c spiritele sunt Incorporeall
Puterea de turnare n Devills, nu la fel a fost n primitiv
Un alt Relique de Gentilisme, adorator imagini, lsat n Biserica
Rspunde la anumite texte prnd pentru imagini
Ce este nchinarea
Distincia ntre divin i jurist cult
O imagine ce Phantasmes
Ficiuni; Imagini Materiall
Idolatrie ce
Cult scandalos de imagini
Raspunde la argument la Cherubins i arpele de aram
Pictura de fantezii nu idolatrie: Abuzm de ele pentru a cultelor religioase este
Cum idolatrie a fost lsat n Biserica
Canonizing de sfini
Numele de Pontifex
Procesiune de imagini
Ceara de lumanari, i tore aprinse

CAPITOLUL XLVI. DE DARKNESSE DIN ZADAR FILOZOFIE I TRADIIILE FABULOS

Ce este filosofia
Prudena nu face parte din filozofia
Nici o doctrin fals este parte a filozofiei
Nici de nvare luate pe Credit de autori
nceputuri i despre de filosofie
coli de filosofie printre atenienilor
coli de evrei
Schoole de Graecians nerentabile
colile din evreii nerentabile
Universitatea este
Erori aduse n religie la Aristotles Metaphysiques

Erori privind abstracte esene

Nunc stans
Un singur trup n multe locuri, i multe organisme ntr-un singur loc la o dat
Absurditile n filosofia Naturall, ca greutate cauza Heavinesse
Cantitatea pune n corpul deja fcute
Powring In de Soules
Omniprezena de aparitie
Va, cauza a dispus
Ignoranta o cauza oculte
Unul face lucrurile Incongruent, un alt incongruena
Privat apetitul regula de Publique bun:
i c este cstorie Lawfull Unchastity
i c toate guvern dar populare, este tirania
C nu oameni, ci Legea reglementeaz
Legile asupra contiinei
Privat de interpretare a dreptului
Limba de Schoole-Divin-urile
Erori la tradiie
Suprimarea de motiv

CAPITOLUL XLVII. DE BENEFICIUL PE CARE IESE DIN ACESTE DARKNESSE,

Cine primete beneficii de fapt, este prezumat a fi autorul
C Militant Bisericii este Kingdome lui Dumnezeu, a fost primul predate de
i ntreinute de presbiteriului
Infailibilitatea
Supunerea episcopi
Scutiri a clerului
Numele Sacerdotes, i sacrificii
Sacramentation de cstorie
Singur via ale preoilor
Mrturisirea auricular
Canonizarea sfinilor, i declararea de martiri
Dezlegarea Transubstanierea, peniten,
Purgatoriu, indulgene, Externall lucrari
Daemonology i Exorcism

Scoala-divinitatea
Autorii Spirituall Darknesse, care se
Comparaie a papalitii cu Kingdome de Fayries

O REVIZUIRE, I NCHEIEREA

INTRODUCEREA
Natura (arta prin care Dumnezeu l-a fcut i governes lume) este arta de a omului, ca n
multe alte lucruri, att n acest lucru, de asemenea, imitat, care le poate face un Animal
artificiale. Pentru a vedea viaa, dar o micare a membrelor, nceputul este drept este n unele
parte principall n cadrul; ce poate nu spunem, c toate automate (motoare care se muta de
izvoare i tractoarelor, aa cum sunt doth un ceas) au o via artificiall? Pentru ce este inima,
ci un izvor; i nervi, dar att de multe siruri de caractere; i Joynts, dar att de multe
tractoarelor, dnd micare tot corpul, cum ar fi fost destinat de Artificer? Arta nc merge mai
departe, imita c Rationall i majoritatea worke excelent de natura, Man. Pentru arta este creat
asta LEVIATHAN mare numit o avere comun, sau stat, (n limba CIVITAS) care este, dar
un om de Artificiall; Dei de mare de statur i puterea dect Naturall, pentru a cror protecie
i aprare a fost destinat; i n care, Soveraignty este un suflet de Artificiall, ca dnd via i
de micare a ntregului corp; Magistrailor i ali ofieri a contenciosului si executie, artificiall
Joynts; Recompensa si pedeapsa (de care fastned la sediul Soveraignty, fiecare Alexandru i
membru este mutat n performe datoria lui) sunt nervii, care face acelai lucru n Naturall de
corp; Bogie i bogiile tuturor membrilor special, sunt puterea; Salus Populi (siguran
popoarelor) Businesse sale; Consilierii, prin care toate lucrurile needfull pentru a stii, sunt
sugerate ei, sunt memoria; Capitaluri proprii i Lawes, un artificiall motiv i va; Concord,
sntatea; Rscoal, Sicknesse; i jurist rzboi, moartea. n sfrit, pactele i legmintele, prin
care au fost pri ale acestui organism Politique la fcut prima, stabilit mpreun, i Marea,
seamn cu acea Fiat, sau lasa SUA face omul, pronunat de Dumnezeu n creaie.
Pentru a descrie natura acestui om de Artificiall, va consider
Prima chestiune acestora, i Artificer; ambele care este omul.
n al doilea rnd, cum i de ce legmintele este facut; care sunt drepturile i doar puterea
sau autoritatea de o Soveraigne; i ceea ce este c Preserveth i Dissolveth ea.
n al treilea rnd, ceea ce este un cretin comune-avere.
n sfrit, ceea ce este Kingdome de ntuneric.
n ceea ce privete prima, exist o zical mult uzurpat de ntrziere, c Wisedome este
achiziionat, nu de lectur din cri, dar de oameni. Prin urmare chemai, acele persoane, care
n mare parte poate da nici o alt dovad a fi nelept, ia mare plcere s arate ceea ce ei cred
c au citit la barbati, de condamn uncharitable de una de alta spatele lor. Dar nu este un alt
spune de ntrziere de neles, de care acestea ar putea nva cu adevrat pentru a citi una alta,
daca ei ar avea dureri; i asta este, Nosce Teipsum, citii sinele tu: care nu a fost menit, ca
acum este utilizat, s susin, fie statul barbar de barbati in putere, spre inferiori lor; sau

pentru a ncuraja oamenii de grad sczut, a unui comportament sawcie fata de superiorii lor;
Dar pentru a preda-ne, c n similitudine de gnduri, i pasiunile de un singur om, la gndurile
i pasiunile de altul, oricine se uit n himselfe, i considereth ceea ce el a purtat, atunci cnd
el crede, Opine, motiv, speran, Feare, & c, i dup ce motive; a se, astfel, citit i tiu, ce sunt
gndurile i pasiunile tuturor oamenilor, la ocazii ca. Spun similitudine de pasiuni, care sunt
aceleai n toate brbai, dorinta, Feare, speranta, si c; nu similitudine sau obiecte de pasiuni,
care sunt lucrurile pe care dorit, Feared, Hoped & c: pentru aceste Constituie individuall, i
anume educaie variaz att, i ele sunt att easie s fie pstrate la cunotinele noastre, c
personajele din mans inima, splat i ncurcat aa cum sunt, cu farnic, minciuna,
contrafacerea, i doctrine greite, sunt lizibile onely s-l care cerceteaz inimile. i dei de
mens aciunile mititel descoperi reprezentantul lor uneori; nc s fac acest lucru fr
comparndu-le cu propriile noastre, i distinctiv toate mprejurrile, prin care caz pot veni s
se fi modificat, este a decypher fr o cheie, i s fie n mare parte nelai, ncredere prea
mult sau prea mult i nencredere n sine; ca el c Citete, este himselfe un om bun sau evill.
Dar lasa un om citit alta de aciunile sale nu att de perfect, Acesta servete-l onely cu lui
cunotin, care sunt, dar puini. El care este de a guverna o ntreag naiune, trebuie s citii
n himselfe, nu acest lucru sau acel om special; dar om-natur; care dei ar fi greu s fac, mai
greu dect s nvee orice limb, sau tiin; cu toate acestea, atunci cnd I se au stabilit
propria mea ordonat de lectur, i perspicuously, durerile lsat pe altul, va fi onely s ia n
considerare, dac el gsete, de asemenea, nu acelai lucru n himselfe. Pentru acest tip de
doctrin, admitteth nici o alt demonstraie.

PARTEA 1 A OMULUI

CAPITOLUL I. DE SENS
n ceea ce privete gndurile omului, va consider le prima individual, i dup aceea n
Trayne, sau dependance la unul pe altul. Individual, acestea sunt fiecare dintre o reprezentare
sau Apparence, unele de calitate, sau alt Accident al unui organism fr noi; care este denumit
obiect. Care obiect lucreaz pe ochi, Eares i alte pri ale mans corpului; i de diversitatea de
lucru, produceth diversitatea de Apparences.
Originall dintre toate, este ceea ce noi numim sens; (Pentru nu exist nici o concepie n o
mans mintea, care nu la prima, total, sau de pri, fost mare nscut asupra organelor de sim.)
Restul sunt derivate din faptul c originall.
S tiu naturall cauza de sens, nu este foarte necesar pentru afaceri acum n mn; i am
els-n cazul n care scris de aceeai la mare. Cu toate acestea, pentru a umple fiecare parte din
metoda mea actual, eu va pe scurt d aceleai n acest loc.
Cauza de sens, este Externall corpului, sau obiect, care presseth organul corespunztoare
pentru fiecare sens, fie imediat, ca i n gustul i Touch; sau mediately, ca i vznd, auz i
miros: ce presiune, de mediere a nervilor, i alte siruri de caractere, i membranele corpului, a

continuat spre interior la creier, i inima, fcut ca acolo o rezisten, sau contra presiune sau
efort de inima, s-l livreze auto: care eforturi deoarece pasiv, seemeth a fi unele materie fr.
i aceast prnd sau fantezie, este ceea ce oamenii numesc sentiment; i consisteth, pentru
ochi, ntr-o lumin, sau culoarea dat; La Eare, n un sunet; La Nostrill, ntr-un miros; La limba
si pop, n o savoare; si pentru restul corpului, n cldur, frig, Hardnesse, Softnesse, i alte
astfel de caliti, cum putem discerne de senzaie. Toate calitile numit sensibil, aflai n
obiectul pe care a fcut ca ei, dar att de multe mai multe micri n cauz, prin care se
presseth organele noastre diversly. Nici n noi c sunt presate, ele sunt ceva els, dar scafandri
micri; (pentru micare, produceth nimic, dar micare.) Dar lor apparence ne este fantezie,
aceeai stare de veghe, c visez. i ca de presare, frecare, sau izbitoare cu ochiul, ne face chef
de o lumin; i apsarea Eare, produceth o dinne; Deci, face, de asemenea, organismele vom
vedea sau auzi, produce acelai de lor puternic, dei neobservat de aciune, pentru cazul n
care aceste culori i sunete, au fost n organisme sau obiecte care le provoca, acestea ar putea
nu albine retezate de la ei, ca de ochelari, i n Ecchoes de reflecie, wee vedea sunt; n cazul
n care tim un lucru vom vedea, este ntr-un singur loc; apparence, ntr-un alt. i dei la o
anumit distan, ntr-adevr, i nsui obiectivul par investit cu fantezie se zamisleste in noi;
nc mai obiect este un singur lucru, imaginea sau fantezie este un alt. Deci acel sentiment n
toate cazurile, nu este nimic els dar originall fantezie, cauzate (aa cum am spus) de presiune,
care este, de micare, a externall lucruri peste ochii notri, Eares i alte organe thereunto
hirotonit.
Dar filozofia-schooles, prin toate universitatile de Christendome, ntemeiat pe anumite
texte ale lui Aristotel, invata doctrina un alt; i spun c, pentru cauza de viziune, care lucru
vazut, urasc mai departe pe fiecare parte o Species(in English) vizibil o arta vizibile,
aparitia, sau Aspect, sau o fi vzut; primirea drept n ochi, este de a vedea. i pentru cauza de
audiere, c lucru auzit, urasc mai departe o specie sonor, care este, un Aspect sonor sau
sonor fiind vazut; care entring la Eare, maketh audiere. Ba mai mult pentru cauza de
nelegere, de asemenea, ei spun lucru neles urasc mai departe specii inteligibil, adic o
clar fiind vazut; care vin n nelegere, ne face s ne neleag. Spun acest lucru nu, ca
dezaprobator utilizarea de universiti:, dar pentru c eu sunt pentru a vorbi n continuare de
biroul lor ntr-o multitudine de comune, eu trebuie s v permite s vedea toate ocaziile
Apropo, ce lucruri s fie modificate n ele; printre care frecvena de nesemnificativ discursul
este una.

CAPITOLUL II. DE
IMAGINATIE
C atunci cnd un lucru se afl nc, unlesse oarecum els stirre, acesta va leie nc pentru
totdeauna, este un adevr care nici un om nu se ndoiete de. Dar c atunci cnd un lucru este
n micare, acesta va fi venic n micare, dac oarecum els stai, dei motivul fi acelai, (i
anume, c nimic nu poate schimba Co,) nu este att de uor ncuviin la. Pentru brbai
msura, nu onely altor oameni, dar toate celelalte lucruri, de la sine: i deoarece acestea se
gsesc subiect dup micare la durere, si Lncezeal, cred c fiecare lucru els growes obosit
de micare, i caut odihn nspre ndeprtatul; mic avnd n vedere, dac nu fi unele alte
micare, n care faptul c dorina de odihn au gsit n sine, consisteth. De aceea, c spun
Schooles, organele grele cdea n jos, de un apetit pentru odihn i pentru conservarea naturii

lor n acel loc, care este cel mai potrivit pentru ei; Evocnd poftei de mncare, i de
cunoatere a ceea ce este bun pentru conservarea lor, (care este mai mult dect omul are)
lucruri nensufleite absurd.
Atunci cnd un organism este o dat n micare, ea moveth (cu excepia cazului n ceva els
mpiedica) venic; i un fel hindreth, nu poate ntr-o clip, dar n timp, i de grade destul se
stinge: i ca mititel se vedea n ap, dei vnt nceteaz, valurile da nu peste rowling pentru o
lung perioad de timp dup; Deci, de asemenea, happeneth n aceast micare, care este fcut
n pri internall de om, apoi, cnd vede, vise, & c. Pentru dup obiectul este ndeprtat, sau
ochi nchis, mititel nc s pstreze o imagine de lucru vzut, dei mai obscur dect atunci
cnd am vzut-o. i acest lucru este, c Latines apel imaginatia, din imaginea pe care a fcut
s vad; i se aplic aceleai, dei necorespunztor, toate celelalte simuri. Dar grecii numesc
Fancy; care semnific Apparence, i ct de potrivit pentru a un sens, cu privire la altul.
Imaginatia, prin urmare, nu este nimic dar Decaying sens; i este gsit n brbai, i multe alte
creaturi vii, de dormit, precum i, ca stare de veghe.

Memorie
Dezintegrare de sens n brbai veghe, nu este cariilor de micare n sens; dar o
obstrucionare a acesteia, astfel nct, ca lumina soarelui obscureth lumina de Starres; starrs
care nu nu mai puin exerciiu lor vertue prin care sunt vizibile, n a doua zi, dect n noapte.
Dar pentru c printre stroaks multe, care ochii notri, eares, i alte organe primiti de la
organismele de externall, predominanta onely este sensibil; prin urmare, lumina soarelui fiind
predominant, noi nu sunt afectate de aciunea de starrs. i orice obiect fiind eliminate din
ochii notri, dei impresie a fcut din ne rmne; nc alte obiecte mai mult prezent reuita i
de lucru pe noi, imaginatia din trecut este acoperit i facut slab; ca voyce un om este n noyse
de zi. De unde aceasta urmeaz, c mai mult timp, dup vederii, sau sentiment de orice obiect,
mai slab este imaginaia. Pentru continuall schimbare de mans corpului, destroyes n timpul
pri care n sens s-au mutat: astfel nct distana de timp i de loc, fiindc unul i acelai efect
n noi. Pentru ca la o distan de loc, ceea ce mititel uita-te la, apare dimme, i fr distincie
dintre pri mai mici; i ca Voyces s creasc slab, i incoerent: Deci, de asemenea, dup o
distan mare de timp, imaginatia noastra din trecut este slab; i mititel pierde (de exemplu) de
orae mititel au vzut, multe strzi special; i a aciunilor, multe circumstane speciale. Acest
sentiment de descompunere, cnd mititel ar exprima un lucru acesta sine, (adica Fancy-l Co,)
mititel apel imaginaie, aa cum am spus nainte; Dar cnd ne ar exprima degradare, i signifie
c sentimentul este decolorare, vechi i trecut, este numit de memorie. Astfel nct imaginatia
si memorie, dar un singur lucru, care din diverse considerente fiindc nume de scafandri.
Mult memorie, sau memoria de multe lucruri, este numit experien. Againe, imaginaia
fiind numai de acele lucruri care au fost anterior perceput de sens, fie dintr-o dat, sau de
pri la severall ori; Fostul, (care este de a imagining ntregul obiect, aa cum a fost prezentat
la sensul) este simplu imaginaia; ca i atunci cnd unul urzea un om, sau cal, pe care el a
vzut nainte. Cellalt este agravat; ca atunci cnd la vedere de un brbat la un moment dat,
i de un cal la altul, putem concepe n mintea noastr un Centaure. Deci, atunci cnd un om
compoundeth imaginea de propria sa persoan, cu imaginea de aciunile de un alt om; ca
atunci cnd un om imagins himselfe un Hercules, sau o Alexander, (care happeneth adesea le
mult sunt luate cu citirea Romants) este un compus de imaginaie, i n mod corespunztor,
dar o ficiune a minii. Exista, de asemenea, alte imaginaia care se ridica la brbai, (dei

veghe) la mare impresia fcut n sensul; La uitndu-se la soare, impresia las o imagine a
soarelui nainte de ochii notri o lung perioad de timp dup; i de a fi lung i vehement
aminte pe Geometricall cifre, un om n ntuneric, (dei treaz) au imagini de linii i unghiuri
nainte de ochii lui: ce fel de fantezie n-are nici un nume special; ca fiind un lucru care nu
frecvent cdea n mens discursul.

Visele
Imaginaia ei care dorm, sunt acelea numim visele. i aceste, de asemenea, (ca toate
celelalte imaginaia) au fost nainte, fie total, fie prin parcells n sensul. i pentru c n sens,
creierul i nervii, care sunt necesare organelor de sim, sunt att de benummed n somn, ca nu
este uor pentru a fi mutat prin aciunea de obiecte de Externall, se poate ntmpla n somn,
fr imaginaie; i, prin urmare, nici ligia, dar ce veniturile de la agitaia din partea activ a
mans corpului; ce pri spre interior, pentru connexion au cu eu io, i alte organe, atunci cnd
acestea se distempered, ine aceeai micare; prin care imaginaia acolo anterior fcut, appeare
ca n cazul n care un om s-au trezit; salvarea care organele de sim fiind acum benummed,
astfel nct nu exist nici un obiect nou, care pot maestru i ascunde-le cu o impresie mai
puternic, o ligia trebuie trebuie cleare mai mult, n aceast tcere de sens, dect sunt
gndurile noastre de veghe. i, prin urmare, acesta va veni s treac, c este o chestiune de
greu, i de multe crezut imposibil s disting exact sensul i visezi. Din partea mea, atunci
cnd eu consider, ca in Dreames, nu des, nici n mod constant cred de aceeai persoane,
locuri, obiecte i aciuni care fac veghe; nici nu amintesc att de mult timp o trayne de gnduri
coerent, visam, ca la alte ori; i deoarece trezindu-I adesea observa absurditatea de Dreames,
dar niciodat nu vis de absurditi din gndurile mele de veghe; Eu sunt bine mulumit, c
fiind treaz, am ligia nu tiu; Dei cnd am ligia, cred meu co treaz.
i vznd dreames sunt cauzate de rpciug unora dintre prile activ a corpului; scafandri
tempera trebuie trebuie provoca vise diferite. Si aceea, c minciuna rece breedeth visele
Feare, i raiseth gndit i imaginea de un obiect de artri (micare la creier pentru prile
interioare i de la prile interioare la creier, fiind reciprocall:) i ca furie fcut ca cldur n
unele pri ale corpului, atunci cand suntem treji; att atunci cnd dormim, peste nclzirea
pieselor acelai fcut ca furie, i raiseth pn n creier imaginatia unui inamic. n acelai mod;
ca naturall buntate, atunci cand suntem treji fcut ca dorina; i dorina de a face cldur n
anumite alte pri ale corpului; Deci, de asemenea, prea mult de cldur n aceste pri, n
timp ce mititel de somn, raiseth n creier o imaginaie de unele buntate shewn. n lui, visele
noastre sunt reversul imaginaia noastr veghe; Micare atunci cnd suntem treji, ncepnd de
la un capt; i cnd ne-am vis, la altul.

Apariiile sau viziuni

Cerine cel mai dificil de un mans vis, din gndurile lui stare de veghe, este apoi, atunci
cnd unele accident observm nu c am au dormit: care este easie s se ntmple la un om plin

de artri gndurile; i a crui contiin este tulburat mult; i c doarme, fr circumstane, de

culcare, sau de a pune hainele lui, ca unul care noddeth ntr-o chayre. Pentru el care ridic
dureri, i harnic layes himselfe la culcare, n cazul n care orice fantezie straniu i exorbitante
vin la el, nu poate uor gndi dect un vis. Am citit de Marcus bestiile, (unul care a avut viata
lui dat de Julius Caesar, i el a fost, de asemenea, lui preferat, i fr a aduce atingere
murthered,) cum la Phillipi, cu o noapte nainte a dat battell la Augustus Caesar, a vzut o
aparitie de artri, care este frecvent legate de istorici ca o viziune:, dar avnd n vedere
circumstanele, unul poate judeca cu uurin a fost dar un vis scurt. Pentru edina n cortul
lui, meditativ i tulburat cu horrour de actul su erupii cutanate, nu a fost greu pentru el
dormea la rece, pentru a vis de ceea ce mai affrighted-l; feare care, aa cum grade a fcut-l
trezi; Deci, de asemenea, trebuie trebuie s aparitia treptat s dispar: i avnd nici o asigurare
c el a dormit, el ar putea avea nici un motiv s cred c un vis, sau orice lucru dar o viziune.
i acest lucru nu este foarte rar un Accident: chiar ei, care fi perfect treaz, n cazul n care
acestea fi greit, i supperstitious, posedat cu artri poveti, i singur n ntuneric, sunt
supuse fantezii ca, i cred c ei vd duhuri i fantome mens mort de mers pe jos n
Churchyards; ntruct acesta este lor onely de lux, fie els ticloie de astfel de persoane, ca s
fac uz de aceste feare superstiios, s treac deghizat n noaptea, la locurile acestea nu ar fi
cunoscut s bntuie.
Din aceast ignoran a modului de a distinge visele, si alte fantezii puternic, de viziune i
sim, a fcut apar cea mai mare parte de religie a neamurilor n timp trecut, c nchinat
Satyres, Fawnes, nimfe i altele; i acum adayes avizul dect oameni nepoliticos au Fayries,
fantome i spiridui; i de puterea de vrajitoare. Pentru ca vrajitoare, c nu cred
ambarcaiunile de vrjitoare lor este ntr-adevr nici o putere; dar totui c acestea sunt bun
dreptate pedepsit, pentru perfecta false au, c ei pot face asemenea mischiefe, joyned cu
scopul lor de a face acest lucru dac acestea pot; lor comer fi neerer pentru o noua religie,
dect s o ambarcaiune sau tiin. i pentru Fayries, i mersul pe jos fantome, opinia lor are
cred fost pe scop, nvai, fie nu confuted, pentru a pstra n credit utilizarea de Exorcisme,
de cruci, apa sfinit, i alte astfel de invenii de oameni fantomatic. Neverthelesse, nu exist
nici o ndoial, dar Dumnezeu poate face unnaturall aparitii. Dar c el nu este att de multe
ori, ca oameni necesitatea feare astfel de lucruri, mai mult ele feare sejurului sau schimbarea,
cursul de natura, care, de asemenea, el poate sta, i schimbare, este nici un punct al credinei
cretine. Dar evill oameni sub pretextul c Dumnezeu poate face orice lucru, sunt att de
ndrzne s spun orice lucru atunci cnd acesta servete la rndul lor, dei ei cred ca false;
Este partea de un om nelept, s le cread nu mai departe, dect drept motiv face ceea ce spun
ei, apar credibile. Dac aceast team superstiioas de spiritele au fost luate departe, i cu ea,
Prognostiques din vise, profeii false, i multe alte lucruri n funcie cu privire la aceasta, prin
care, persoane ambitioase viclean abuz oameni simpli, brbai ar fi mult mai montate dect
sunt pentru jurist ascultare.
i acest lucru ar trebui s fie activitatea de Schooles; dar ele hrnesc mai degrab astfel de
doctrin. Pentru (nu tie ce imaginatie sau simurile sunt), ceea ce le primesc, ei nva: unele
spune, c imaginaia rise de ei nii, i au nici o cauza: altele care se ridica cel mai frecvent la
va; i c gnduri bune sunt blown (inspirat) ntr-un om, de Dumnezeu; i evill ganduri de
Divell: sau c gnduri bune sunt powred (infuzat) ntr-un om, de Dumnezeu; i evill cele de
Divell. Unii spun c simurile primi speciile de lucruri, i le livreze la bunul-sim; i bunul
sim le ofer peste la fantezie, i fantezie n memoria, i memoria de judecata, ca predarea
lucrurilor la unul la altul, cu multe cuvinte face nimic neles.

nelegerea
Imaginaie care este raysed n om (sau orice alt creatur indued cu Facultatea de a imagina
de cuvinte), sau alte signes voluntare, este c noi numim n general nelegere; este comun
pentru om i Bestia. Pentru o dogge de custome va inteleg apelul sau rating de stpnul su; i
aa va multe alte fiare. C nelegerea care este caracteristic pentru om, este nelegerea nu
onely sa va; dar sale concepii i gnduri, de sequell i estur de numele de lucruri in
afirmatii, negaii i alte forme de exprimare: i de aceast deea de nelegere trebuie s
vorbesc n continuare.

CAPITOLUL III. DE
CONSECIN SAU TRAYNE
DE IMAGINAIA
De consecin sau Trayne de gnduri, am neles c succesiune de unul gndit la altul, care
este numit (pentru a o distinge de discurs n cuvinte) Mentall discursul.
Cnd un om gndete pe orice lucru un fel, sa crezut urmtoare dup, nu este deci cu totul
casuall, ca se pare a fi. Nu fiecare gnd la fiecare gnd reuete indiferen. Dar ca wee au nici
o imaginaie, drept pentru care am nu anterior au sens, n tot sau n parte; Deci avem nici
tranziia de la o imaginaie la altul, drept pentru care am avut niciodat ca nainte n simuri.
Motivul drept care este aceasta. Toate fantezii sunt micri n noi, reliques de cele realizate n
sensul: i acele micri pe care a reuit s imediat un altul n sens, continua, de asemenea,
mpreun dup sens: n att de mult ca fosta vine din nou s aib loc, i s fie praedominant,
mai trziu urmeaz, de coeren n cauz s-a mutat, este astfel nct, n ap la o mas simpl
este desenat care fel nici o parte din acesta este ghidat de degetul. Dar pentru c n sentiment,
unul i acelai lucru perceput, uneori, un singur lucru, uneori, un alt succeedeth, vine s treci
n timp, c n a Imagining de orice lucru, nu exist nici o certitudine ce ne vor imagina
urmtoare; Onely acest lucru este sigur, este ceva care a reuit acelai lucru nainte, la un
moment sau altul.

Trayne de gnduri Unguided

Acest Trayne de gnduri, sau discurs Mentall, este de dou tipuri. Primul este nedirijate,
fr reprezentantul i inconstant; Unde nu este nici o crezut pasionat, pentru a guverna i
directe cei care urmeaz, s-l de sine, ca scop i de aplicare a dorina de ceva, sau alte
pasiune: caz n care gndurile sunt spus s rtceasc, i prea impertinent unul la altul, ca un
vis. Astfel sunt, de obicei, gndurile oamenilor, care nu sunt onely fr societate, dar, de
asemenea, fr a avea grij de orice lucru; Dei chiar i atunci gndurile lor sunt ca nila ca la
alte ori, dar fr armonie; ca sunetul pe care o lut afar de ton ar yeeld la orice om; sau n
ton, la unul care nu a putut juca. i nc n acest slbatice variind de minte, un om poate des-

ori percep modul de ea, i dependenei de un singur gnd la altul. Pentru ntr-un discurs al
nostru prezent warre jurist, ceea ce ar putea prea mai impertinent, dect pentru a cere (ca
unul fcut) care a fost valoarea de un Roman Penny? nc Cohaerence pentru mine a fost
Manifestul suficient. Pentru gndul warre, introdus ideea de a furniza sus regelui pentru
vrjmaii lui; Gndul c, adus n gndul de a furniza lui Hristos; i c din nou gndul de pence
30, care a fost preul de trdare c: i urmat de acolo cu uurin aceast ntrebare ru
intenionat; i toate acestea ntr-un moment de timp; pentru gndire este rapid.

Trayne de gnduri
reglementate
Al doilea este mai constant; ca fiind reglementate unele dorinta, si reprezentantul. Pentru
impresie fcute de astfel de lucruri ca dorinta de mititel, sau feare, este puternic i permanent,
sau, (n cazul n care acesta nceteaz pentru un timp,) de rapida retur: att de puternic este,
uneori, pentru a mpiedica i rupe somn. La dorinta, ridic crezut de unele mijloace am vzut
produce ca de asta care ne denis la; i de la gndul c, gndul de a nseamn c medie; i deci
continuu, pana am ajuns la nceputul unele n propria noastr putere. i pentru c cele din
urm, de greatnesse de impresia, vine adesea n minte, n cazul n care gndurile noastre
ncepe s rtceasc, ei sunt rapid din nou redus n modul: care observate de ctre unul din
apte nelepi, fcut din el da brbai acest praecept, care este acum worne afar, Respice
Finem; adic, n toate aciunile, privi adesea ceea ce tu ar trebui, ca lucrul care direcioneaz
toate gndurile n mod de a atinge aceasta.

Aducere-aminte
Trayn de gnduri reglementate este de dou tipuri; Unul, atunci cnd a unui efect de
imaginat, wee caut cauzele, sau nseamn c produce: i acest lucru este comun pentru om i
Bestia. Cellalt este, atunci cnd imaginarea orice lucru orice fel, wee Caut toate efectele
posibile, care pot de ea produce; adic, am imagina ce putem face cu ea, cnd wee l-au. Din
care am nu orice moment vazut orice signe, dar n om onely; pentru acest lucru este o
curiozitate cu greu incidente de natura orice creatura de via, care are nici o alt pasiune dar
sensuall, cum ar fi sunt foame, sete, pofta i mnia. n veri, discursul minii, atunci cnd
aceasta este reglementat de reprezentantul, este nimic dar cutnd, sau Facultatea de
invenie, care Latines numesc Sagacitas, i Solertia; o vntoare din cauze, unele efecte,
prezent sau trecut; sau de efectele, unele provoca prezent sau trecut, uneori un brbat caut
ceea ce el a pierdut; i din acel loc i timp, n care hee dor de ea, sa minte ruleaz napoi, din
loc n loc i timp n timp, pentru a gsi n cazul n care, i atunci cnd el a avut adic, pentru a
gsi unele anumite, i limitate de timp i loc, pentru a ncepe o metod de a cuta. Din nou, de
acolo, gndurile sale rula peste aceleai locuri, i ori, pentru a gsi ceea ce aciune, sau alte
ocazie ar putea face din el pierde. Acest lucru noi numim amintire, sau apel la minte: Latines
numim Reminiscentia, aa cum au fost o Re-Conning de aciunile noastre de fostul.

Uneori, un om tie un loc determinat, n cadrul compasse drept care lui este de a cuta; i
apoi gndurile sale rula peste toate pri ale acestora, n acelai mod, ca una ar matura o
camer, pentru a gsi o mama; sau ca un Spaniel variaz cmpului, pn cnd el gsete un
trimis; sau ca un om ar trebui s ruleze peste alfabetul, pentru a ncepe o brum.

Prudenta
Cndva un om dorete s cunoasc evenimentul unei aciuni; si apoi el se gndete la unora
ca aciune trecut i evenimentele acesteia unul dup altul; presupunand ca evenimente va
urmri ca aciunile. Ca el care prevede ceea ce va deveni de un Criminal, re-contra ceea ce el
a vzut urmai pe crima ca nainte; avnd aceast ordine gndurile, criminalitate, ofier,
nchisoare, judectorul i Gallowes. Ce fel de gnduri, este numit previziune, i prudena, sau
Providence; i, uneori, Wisdome; Dei aceste presupuneri, prin dificultatea de a observa toate
circumstanele, fie foarte eronate. Dar acest lucru este sigur; de ct de mult un om are mai
mult experien de lucruri trecut, decat altul; de att de mult, de asemenea, el este mai
prudenta, i ateptrile sale seldomer flaviu-l. In prezent onely are o fiin n natur; lucrurile
trecut au o fiind n memoria onely, dar lucrurile s vin nu sunt deloc; Viitorul fiind dar o
ficiune a minii, aplicarea sechele de aciuni trecut, la aciunile care sunt prezente; care cu
certitudine cel mai este fcut de el c are o experien de majoritatea; dar nu cu certitudine
suficient. i dei se numete prudena, atunci cnd evenimentul answereth ateptrile noastre;
nc n propria sa natura, este dar prezumie. Pentru previziunea de lucruri s vin, care este
Providence, face parte din onely s-l de voin a cror sunt s vin. La el onely, si venituri
supranatural, profeie. Proorocul cel mai bun natural este cel mai bun ghicitor; i cel mai bun
ghicitor, el care este cel mai experimentat i studiate n materie el ghiceste la: cci majoritatea
Signes la food de.
Oferte speciale.
Anunuri de Plus-HD-V1.4

Signes
O Signe, este evenimentul Antecedent, de consecin; i invers, n consecin de
Antecedent, atunci cum ar fi consecinele au fost observate, nainte: i oftner ei au fost
observate, lesse incert este gabriela. i de aceea el care are cele mai multe de experien n
nici un fel de businesse, are cele mai multe Signes, prin care s Food la timpul viitor, i, prin
urmare, este mai prudent: i att de mult mai prudent dect cel ce este nou n acest tip de
afacere, ca sa nu se fi egalat de nici un avantaj din naturall i spirit extemporary: dei poate c
muli brbai tineri cred c dimpotriv.
Neverthelesse nu este prudenta care distinguisheth omul de bestie. Nu fi fiare, care, la un an
vechi observa mai multe, i urmri ceea ce este pentru binele lor, mai prudent, dect un copil
poate face la zece.

Presupuneri de timp trecut

Ca prudenta este o Praesumtion de viitor, contractat de la experiena de timp trecut; Deci,
nu este o Praesumtion de lucruri trecut luate de la alte lucruri (dar nu n viitor) trecut, de
asemenea. Pentru c a vzut de ce cursuri i grade, o stare nfloritoare primul a venit n jurist
warre, i apoi la ruine; la obiectivele turistice din ruines oricrui alt stat, va Food, ca warre, i
cursuri ca au fost acolo, de asemenea. Dar conjectura lui, are aceleai incertainty aproape cu
presupuneri de viitor; ambele fiind ntemeiat onely pe experiena.
Nu exist nici un alt act de mans mintea, care pot aminti, desigur plantate n el, Deci,
nevoie de nici un alt lucru, exercitarea, dar sa se nasca un om, i live cu utilizarea lui cinci
simuri. Aceste alte faculti, de care va vorbesc, i care prea adecvate pentru om, onely, sunt
achiziionate i encreased de studiu i industriei; i de cele mai multe oameni nvat de
instruire i disciplin; i trece tot de la inventarea de cuvinte, i de vorbire. Pentru n afar de
sens, i gndurile, i Trayne de gnduri, mintea omului are nici o alt micare; Dei de
ajutorul de vorbire, i metoda, acelai Facultyes poate fi mbuntit la un astfel de nlime,
pentru a distinge barbatii de toate celelalte creaturi vii.
Un fel ne-am imagina, este finit. Prin urmare, nu exist nici o idee, sau concepia de nimic
noi numim infinit. Nici un om nu poate avea n minte o imagine de magnitudine infinit; nici
nu concepe se termin, i limitele de lucru numit; cu nici o concepie de lucru, dar de
incapacitatea de propriile noastre. i, prin urmare, este folosit n numele lui Dumnezeu, nu
pentru a face noi concepe-l; (pentru el este Incomprehensible; si greatnesse lui, i puterea sunt
inadmisibil;), dar c am poate onoarea-l. De asemenea, deoarece un fel (aa cum am spus
nainte,) putem concepe, a fost perceput n primul rnd de sentiment, fie dintr-o dat, sau de
pri; un om poate avea nici un gnd, reprezentnd orice lucru, nu sunt supuse sentiment. Prin
urmare, nici un om nu poate concepe orice lucru, dar el trebuie conceput-o ntr-un loc; i
indued cu unele magnitudine determinate; i care poate fi divizat n pri; nici c orice lucru
este tot n acest loc, i toate ntr-un alt loc n acelai timp; nici c dou sau mai multe lucruri
pot fi ntr-una, i acelai loc la o dat: pentru nici unul dintre aceste lucruri vreodat au, sau
pot fi incident de a sens; dar sunt discursuri absurde, luate pe credit (fr orice semnificaie la
toate,) la nelai filosofi, i nelat, sau neltor Schoolemen.

CAPITOLUL IV. DE
EXPRIMARE

Originall de vorbire

Invenia de imprimare, dei ingenioase, comparativ cu invenia de litere, este indiferent de

mare. Dar cine a fost primul care a gsit utilizarea de litere, nu este cunoscut. Care mai nti
le-a adus n Grecia, oamenii spun c era Cadmus, sonne de Agenor, regele Phaenicia. O
invenie profitabile pentru continuarea memorie de timp trecut, i coroborat al omenirii,
dispersate n att de multe, i ndeprtate regiuni ale pmntului; i cu toate dificil, ca
procedur la un watchfull de observare a micri scafandri de limb, pop, buzele, i alte
organe de vorbire; prin care s fac ct mai multe diferene de caractere, s le amintesc. Dar
cel mai nobil i profitabile invenie de toate celelalte, a fost aceea a vorbirii, format din nume
sau Apellations, i lor Connexion; prin care oamenii nregistra gndurile lor; aminti-le atunci
cnd acestea sunt trecute; i, de asemenea, le declara unul la altul pentru mutuall utilitate i
conversaie; fr de care, au fost printre oameni, nici comun-avere, nici societatea, nici
Contract, nici pace, nu mai mult printre Lyons, uri i lupi. Autorul primul discurs a fost
himselfe de Dumnezeu, c Adam a instruit cum pentru a numi astfel de creaturi, el a prezentat
naintea lui; Pentru Scriptura merge mai departe n aceast chestiune. Dar aceasta a fost
suficient pentru a-l direct la elena mai multe nume, ca experienta si utilizarea de creaturi ar
trebui s-i dea ocazie; i s joyn i ntr-o manier de grade, pentru a face himselfe neles; i
att de succesiune de timp, att de mult limba ar putea fi ajuns, ca el a gsit de utilizare Dei
nu att copios, ca un Orator sau filosof are nevoie de. Pentru eu nu gsii orice lucru din
Scriptura, din care, direct sau prin urmare pot fi colectate, c Adam a fost predat numele toate
cifrele, numere, msuri, culori, sunete, fantezii, relatiilor; mult mai puin nume de cuvinte i
vorbire, ca generalul, Speciall, afirmativ, negativ, interogativ, optativ, infinitiv, toate care sunt
utile; i cel puin de tot, de entitate, intenionalitatea, specificul i alte cuvinte semnificative
ale colii.
Dar toate acest limbaj de ajuns, i prin Adam i urmaii lui, a fost din nou pierdut la Turnul
Babel, atunci cnd de mna lui Dumnezeu, fiecare om a fost lovit pentru rebeliunea lui, cu o
uitare de limba lui fostul. i prin prezenta fiind forat pentru a dispersa ei nii n severall
pri ale lumii, nevoile trebuie, ca diversitatea de limbi care acum este a procedat de grade de
la ei, n aa fel, ca trebuie (mama tuturor inveniilor) predate i tractului de timp a crescut n
cazul n care fiecare mai mari.

Utilizarea de vorbire
Utilizarea Suplimentele de vorbire, este s transferre discursul nostru Mentall, n verbal;
sau Trayne de gndurile noastre, ntr-un Trayne de cuvinte; i c, pentru dou mrfuri; drept
pentru care unul este, Registring din consecinele gndurile noastre; care fiind apt s alunece
din memoria noastr, i ne-a pus la un nou muncii, poate din nou amintit, de astfel de cuvinte
ca acestea au fost marcate de. Astfel nct primul utilizeaz nume, este de a servi pentru
Markes, sau note de aducere aminte. Altul este, atunci cnd multe utilizeaz aceleai cuvinte,
pentru a signifie (de conexiune i ordine, lor) unul la altul, ceea ce concepe, sau cred c de
fiecare materie; i, de asemenea, ceea ce ei doresc, feare, sau au orice alt pasiune pentru, i
pentru aceast utilizare sunt numite Signes. Speciall foloseste de vorbire sunt acestea; n
primul rnd, la registru, ceea ce de cogitation, wee Gsire pentru a fi cauza de orice lucru,
prezent sau trecut; i ceea ce putem gsi lucruri prezent sau trecut pot produce sau efect: n
veri, este dobndirea de Arte. n al doilea rnd, s arate altora c cunotinele care ne-au atins;
care este, s Counsell, i s nvee una de alta. n al treilea rnd, pentru a face cunoscut altora
noastr testamente, i scopul, c am putea avea mutuall ajuta unul de altul. n al patrulea rnd,

s v rog i ncnta sinele nostru, i alii, de joc cu cuvintele noastre, pentru placere sau
ornament, inocent.

Abuzuri de vorbire
La aceste utilizri, exist, de asemenea, EDA corespondent abuzuri. n primul rnd, atunci
cnd oamenii nregistra gndurile lor greit, inconstan de semnificaie de cuvintele lor; de
care se inscriu pentru concepiile lor, care au conceput niciodat; i deci nele pe ei nii. n
al doilea rnd, cnd le folosesc cuvinte metaforic; Asta este, n alt sens dect cel sunt
hirotonii i, astfel, nela pe alii. n al treilea rnd, cnd cuvintele ei declar c pentru a fi
voinei lor, care nu este. n al patrulea rnd, cnd le folosesc sa planga unul de altul: pentru
vznd natura l-a narmat creaturi vii, unele cu dintii, unele cu coarne i unele cu mainile, sa
planga un inamic, acesta este, dar un abuz de exprimare, pentru a-l plnge cu limba, unlesse ar
fi unul care mititel sunt obligate s guverneze; i atunci este s nu ntristai, dar s corecteze i
s se modifice.
Modul cum discursul serveth aminte de o consecin a cauze i efecte, consisteth n
impunerea de nume i Connexion dintre ele.

Nume propriu & comune

Universall
Denumiri, unele sunt corespunztoare, i singular la un singur lucru onely; ca Petru, Ioan,
acest om, acest copac:, iar unele sunt comune la multe lucruri; ca om, cal, copac; fiecare
dintre care dei dar un nume, este, totui, numele de scafandri anumite lucruri; pentru toate
care mpreun, este numit un Universall; acolo fiind nimic n lumea Universall dar numele;
pentru lucrurile numit, sunt fiecare dintre ele individuale i de Singular.
Un nume de Universall este impus de multe lucruri, pentru lor similitudine n unele de
calitate, sau alte accidente: ntruct un nume propriu aduce n minte un singur lucru onely;
Universaliile amintesc de nici una dintre cele multe.
i de numele Universall, unele sunt de mai multe, iar unele dintre lesse msura; mai mare
cuprinzatore lesse mare: i unele din nou de msur equall, nelegnd reciproc ncorporate
reciproc. Spre exemplu, numele corpul este de semnificaie mai mare dect cuvntul om, i
conprehendeth i numele de om i Rationall, de msur equall, nelegnd reciproc unul pe
altul. Dar aici trebuie mititel iau not, c de un nume nu este alwayes de neles, i n
gramatic, un cuvnt onely; dar, uneori, de circumlocution multe cuvinte mpreun. Pentru
toate aceste cuvinte, Hee c n sale aciuni Observeth Lawes a lui tara, face dar un singur
nume, echivalente cu acest un singur cuvnt, doar.
De acest impunerea unor denumiri, unele mai mari, unele de semnificaie mai stricte, putem
transforma socoteala consecinele lucruri imaginate n minte, ntr-o socoteala consecinele
denumiri. De exemplu, un om care n-are deloc, nici un folos de vorbire (astfel, aa cum s-a

nscut i rmne perfect deafe i prost,) n cazul n care el a stabilit nainte de ochii lui un
triunghi, i de a doua dreapta unghiuri, (cum sunt colurile de o cifr ptrat,) el poate de
meditaie comparai i pentru a gsi, c trei unghiuri de acest triunghi, sunt equall a acestor
dou unghiuri drepte, care stau de aceasta. Dar dac un alt triunghi se shewn el diferite n
form de fostul, el nu poate ti fr un new muncii, dac trei unghiuri din care, de asemenea,
fi equall la aceeai. Dar el are utilizarea de cuvinte, pe cnd el observ, astfel c de egalitate a
fost consecutive, nu durata de pri, nici orice alt lucru special n Triunghiul; dar onely la
acest lucru, c prile au fost drept, i unghiurile trei; i c a fost tot, pentru care el a numit-o
un triunghi; va ncheia cu ndrzneal universal, c astfel egalitatea unghiurilor este n toate
triunghiurile un fel; i registru invenia lui n aceste termes Suplimentele, fiecare triunghi
Hath sale trei unghiuri Equall a dou unghiuri drepte. i astfel consecina gsite n special,
una, vine pentru a fi inregistrat i remembred, ca o regul de Universall; i evacurile noastre
socoteala mentall, de timp i de loc; i ne ofer de toate forei de munc a minii, salvarea
primul; i face c care s-a gsit adevrata aici, i acum, pentru a fi adevrat n toate timpurile
i locurile.
Dar folosirea de cuvinte n registring gndurile noastre, este nimic att de evidente n
numerotare. Un foole naturall care ar putea niciodat nva pe de rost ordinea cuvintelor
numerall, ca una, dou i trei, pot observa fiecare stroak de ceas, i nod la el, sau spun una,
una, una; dar niciodat nu poate ti ce houre lovete. i se pare, a fost o vreme cnd aceste
nume numr nu erau utilizate; i oamenii au fost fayn la degetele lor de una sau ambele mini,
se aplic acele lucruri au dorit s in seama de; i acolo c a procedat, ca acum cuvintele
noastre numerall, dar sunt zece, n orice naiune i, n unele dar cinci, i apoi ncepe din nou.
i ce pot s spun zece, dac el le recita HS, va pierde himselfe, i nu tiu cnd a fcut: mult
lesse el va fi capabil s adugai, i scderea, i performe toate celelalte operaiuni de
Arithmetique. Astfel nct fr cuvinte, nu exist nici o posibilitate de socoteala de numere;
mult lesse de mrimi, de Swiftnesse, de for, i alte lucruri, calculelor drept pentru care sunt
necesare pentru a fi, sau bunstarea om-natur.
Cnd dou nume sunt joyned mpreun n consecin sau afirmarea; astfel, un om este o
creatura de via; sau astfel, dac el a fi un om, el este un via creatura, dac mai trziu
numele de via creatura, signifie toate c fostul nume om despre, apoi afirmarea, sau
consecina este adevrat; altfel False. Pentru True i False sunt atributele de exprimare, nu de
lucruri. i n cazul n care discursul n nu, nu exist nici adevrul, nici Falshood. Errour poate
fi, ca atunci cnd mititel atepta c care nu sunt; sau bnuiesc c ceea ce nu a fost: dar in nici
caz poate un om fi acuzat neadevr.
Vznd atunci c adevrul consisteth n dreapta ordonarea numelor din afirmatii noastre, un
om care caut precis adevrul, a avut nevoie s v amintii ceea ce fiecare nume el foloseste
standuri pentru; i s-l plasai n consecin; sau els el va gsi himselfe ncurcate n cuvinte, ca
o pasre n var-twiggs; mai mult se zbate, belimed mai multe. i, prin urmare, n geometrie,
(care este onely tiina pe care acesta l-a mulumit lui Dumnezeu pn n prezent pentru a
conferi pe omenirii), oameni ncepe la soluionarea continatorul de cuvintele lor; care se
continatorul, ei numesc definiii; i punei-le la nceputul judecii lor.
Prin aceasta se pare cum necesar este pentru orice om care aspir la cunoaterea adevrat,
s examineze definiiile fostul autorilor; i fie corectai-le, n cazul n care acestea sunt din
neglijen stabilite; sau pentru a le face himselfe. Pentru errours de definiii multiplica ei
nii, dup cum socoteala purcede; i brbai de plumb n absurditi, care la ultima vd, dar
nu poate avoyd, fr reckoning din nou la nceput; n care Nefertiti temelia a lor errours. De
unde se ntmpl, care se care trust cri, face ca ei, care aruncai pn multe summs mici n
mai mare, fr a considera dac aceste summes pic pe bun dreptate s-au turnat sus sau nu; i
la ultima gsirea errour vizibil, i nu mistrusting motivele lor prima, tiu nu ce fel s cleere ei

nii; dar i petrec timpul n flfit peste lor mihai; ca psri c entring de co de fum, i de a
gsi ei nii inclosed ntr-o camer, flitter la lumin fals de o fereastr glasse, din lips de
spirit s ia n considerare ce fel au venit n. Astfel nct n definiia dreptul de nume, Nefertiti
prima utilizare a vorbirii; care este achiziionarea de tiin: n greit, sau nu definiii Nefertiti
primul abuz; din care trece toate false i senslesse principiile; care face acei oameni care iau
lor instruciuni din partea autoritii de cri, i nu din propria lor meditaie, s fie ct mai mult
sub starea de oameni ignorani, ca barbatii nzestrat cu adevrata tiin sunt deasupra ei.
Pentru ntre adevrata tiin i doctrine greite, ignorana este n mijloc. Naturall sim i
imaginaie, care nu sunt supuse absurditate. Natura l co nu erre: i ca brbai abund n
copiousnesse de limbaj; Deci, ei devin mai nelept sau mai nebun dect obinuite. Nici nu
este posibil fr scrisori pentru orice om s devin fie excelent nelept, sau (cu excepia
cazului n memoria lui fi rnit de boal, sau bolnav de constituirea de organe) excelent
prostesc. Pentru cuvintele sunt contoare de mens nelept, ei fac, dar recunosc ca le:, dar ele
sunt de dorel de fooles, care le valoarea de autoritatea un Aristotel, o Cicero, sau un Thomas
sau orice alt medic un fel, dac dar un om.

Funcie de nume
Rezerva nume, este un fel putei intra n sau considerate ntr-un cont; i se adaug una la
alta pentru a face o summe; sau scade unul de altul, i se las un rest. Latines numit conturile
Simiorina Rationes, i contabilitate, Ratiocinatio: i c care n facturile sau cri de cont
numim elemente, numite Nomina; Asta este, numele: i de acolo se pare pentru a continua, c
acestea prelungit cuvntul raportul, la Facultatea de Reckoning n toate celelalte lucruri.
Grecii au dar un singur cuvnt logo-uri, att pentru vorbire i motiv; nu c au crezut c nu a
existat nici un discurs fr motiv; dar nici un raionament fr discurs: i actul de raionament
numite syllogisme; care nseamn insumarea de consecinele de una spun la altul. i pentru c
aceleai lucruri pot intra n contul pentru scafandri accidente; numele lor sunt (pentru a arta
c diversitatea) diversly smuls, i diversificat. Aceast diversitate de nume poate fi redus la
capete de generalul EDA.
n primul rnd, un lucru poate intra n contul pentru materie, sau un organism; ca viu,
sensibil, Rationall, cald, rece, s-a mutat, linite; cu toate care nume cuvntul este neles
materia, sau corpul; tot astfel, fiind numele de materie.
n al doilea rnd, ea poate intra n contul sau considerate, pentru un accident sau calitate,
care am concepe s fie n ea; pentru a fi mutat, pentru a fi att de mult timp, pentru a fi
fierbinte, & c; i apoi, cu nume de lucru se Co, de o mica schimbare sau smulgerea, wee face
un nume pentru acest accident, care ne ia n considerare; i pentru via pune n considerare
viata; pentru mutat, micare; pentru Hot, de cldur; pentru mult timp, lungime, i altele. i
toate aceste denumiri, sunt numele a accidentelor i proprieti, de care o chestiune, i corpul
se distinge de altul. Acestea sunt chemat Abstract nume; Deoarece Retezat (nu din materie,
dar) din contul de materie.
n al treilea rnd, ne aduce n considerare, proprietile de corpurile noastre proprii, prin
care putem face o astfel de distincie: ca atunci cnd orice lucru este vazuta de noi, noi
socotim nu lucru l co; dar ochii, culoarea, ideea de a n fantezie: i atunci cnd orice lucru este
auzit, wee socotesc c nu; dar audiere, sau de sunet onely, care este fancy sau concepia de ea
de Eare noastre: si astfel sunt nume de fantezii.

n al patrulea rnd, ne aduce n cont, ia n considerare i dau nume, nume de ei nii, i

discursuri: pentru, generalul, Universall, Speciall, Oequivocall, sunt nume de nume. i
afirmare, interogare, Commandement, naraiune, Syllogisme, predica, discursul, i multe alte
astfel, sunt nume de discursuri.

Utilizarea de denumiri pozitiv

i acest lucru este de toate o varietate de nume pozitive; care sunt puse pentru a marca
oarecum care este n natur, sau poate fi fals de mintea omului, ca organisme care sunt, sau
poate fi conceput pentru a fi; sau organisme, proprietile care sunt sau pot fi fals a fi; sau
cuvinte i vorbire.

Nume negativ cu utilizrile lor

Exista, de asemenea, alte nume, numit Negative; care sunt notele la signifie c un cuvnt nu
este nume de lucru n cauz; ca aceste cuvinte nimic, nimeni, infinit, Indocible, trei doresc
raul, i altele; care sunt totui de utilizare n socoteala, sau n corectarea de reckoning; i
apelul la minte cogitations noastre anterioare, dei acestea nu fie nume de orice lucru; pentru
c face ne refuz s admit denumiri folosite nu pe bun dreptate.

Cuvinte nesemnificative
Toate celelalte nume, sunt sunete dar nesemnificative; i cele dou tipuri. Unul, atunci cnd
sunt noi, i nc sensul lor nu a explicat prin definiie; drept pentru care au fost aboundance
coyned de Schoole-brbai, i pusled filosofi.
Altul, atunci cnd oamenii s fac un nume de dou nume, ale cror continatorul sunt
contradictorii si incompatibile; ca acest nume, un organ de Incorporeall sau (care este tot una)
o substan Incorporeall, i un mare numr de mai mult. Pentru whensoever orice afirmatie
este fals, dou nume din care este compus, pune mpreun i a fcut una, signifie nimic la
toate. De exemplu, dac ar fi o afirmare fals a spune un patrulater este rotund, cuvntul rotund
patrulater semnific nimic; dar este meere un sunet. Tot aa i dac este false, s spun c
vertue poate fi powred, sau cu sufletul la gur n sus i n jos; cuvinte n powred Vertue, naruncat Vertue, sunt la fel de absurd i nesemnificative, ca un patrulater rotund. i, prin
urmare, cu greu v respect cu senselesse i cuvntul nesemnificativ, care nu este alctuit din
unele nume de limba latina sau greaca. O seldome de francezul aude Mntuitorului nostru
numit cu numele de Parole, dar cu numele de Verbe des; nc Verbe i Parole difer nu mai
mult, dar c unul este Latin, alte francez.

nelegerea
Atunci cnd un om la auzul discursului orice, cci aceste gnduri care cuvintele de acest
discurs, i conexiune lor, au fost hirotonit i a constituit la signifie; Apoi se spune c a neleso; nelegerea fiind nimic els, dar concepie cauzate de vorbire. i, prin urmare, n cazul n
care discursul fi specifice pentru om (pentru ca ar fi trebuit tiu este,) atunci este, de
asemenea, nelegerea ciudat s-l. i, prin urmare, de afirmatii absurde i false, n cazul n
care acestea se universall, nu poate fi nici o nelegere; Dei muli cred c ei neleg, apoi,
cnd acestea, dar se repet cuvintele ncet, sau con-le n mintea lor.
Ce tipuri de discursuri signifie poftele, Aversions i pasiunile de mans mintea; i de
utilizare i abuzul lor, trebuie s vorbesc atunci cnd am vorbit de pasiunile.

Inconstant nume
Nume de astfel de lucruri ca ne afecteaz pe noi, care este, v rugm s, i plcea noi,
pentru c toi oamenii nu fi deopotriv afectate cu acelai lucru, nici acelai om n orice
moment, sunt n discursurile comun de brbai, de semnificaie Inconstant. Pentru a vedea
toate numele sunt impuse s signifie noastre concepii; i toate sentimentele noastre sunt, dar
concepii; atunci cnd putem concepe aceleai lucruri n mod diferit, putem cu greu avoyd
diferite numindu-le. Pentru dei natura care putem concepe, fie la fel; nc diversitatea de
Recepia noastr a acestuia, pentru diferite Constituii a corpului, i prejudecile de opinie,
tot ceea ce d o tinctura de pasiunile noastre diferite. i, prin urmare, n raionamentul, un
bust de om ia aminte de cuvinte; care pe lng semnificaia a ceea ce ne imaginm de lor
natura, dispunerea i interes de ctre vorbitor; cum sunt numele de Vertues, i vicii; Pentru un
singur om dac Wisdome, ce alta dac Feare; i o cruzime, ce Justitie un alt; un Prodigality,
ce alt mrinimie; o gravitate, ce alt prostia, si c. i, prin urmare, astfel de nume nu poate fi
adevrat din motive de orice raionament. Nu mai pot metafore i tropilor de vorbire:, dar
acestea sunt mai puin periculoase, deoarece le profesa inconstan lor; care celelalte nu.

CAPITOLUL V. RAIUNII I
TIINEI.

Ce motiv este
Atunci cnd un om Reasoneth, hee nu face nimic els dar concepe o totall veri, la adugarea
de parcele; sau concepe un rest, de scdere a summe unul la altul: care (n cazul n care se
face prin cuvinte,) este conceperea de consecin a numelor de toate prile, la numele de
ansamblu; sau de la numele ntreg i o parte, cu numele de alt parte. i dei n unele lucruri,
(ca i numere), n afar de adugarea i Substracting, brbai numele alte operaii, ca
multiplicarea i Dividing; Totui, ele sunt aceleai; pentru multiplicare, este, dar adugarea de
lucruri equall; i divizia, dar Substracting de un singur lucru, ct de des putem. Aceste
operaiuni nu sunt incidente la numerele onely, ci la tot felul de lucruri care pot fi adugate
mpreun, i ia una din alta. Pentru ca Arithmeticians preda elena i scderea n numere; Deci
Geometricians nva acelai lucru n linii, figuri (solide i superficiall,) unghiuri, proporiile,
ori, grade de Swiftnesse, vigoare, putere, i altele; Logicieni nva acelai lucru n
consecinele de cuvinte; adugarea mpreun dou nume, pentru a face o afirmatie; i dou
afirmaii, s fac o syllogisme; i syllogismes multe pentru a face o demonstraie; i de veri
sau ncheierea unei syllogisme, ei scderea o propunere, pentru a afla alte. Scriitori de
Politiques, elena Pactions mpreun, pentru a gsi mens taxe; i avocai, Lawes i fapte,
pentru a gsi ceea ce este corect i greit n aciunile de brbai privat. n veri, n ceea ce
soever este loc pentru adunare i scdere, de asemenea, exist loc motiv; i n cazul n care
acestea au nici un loc, nu exist motiv nu are nimic de a face.

Motivul definite
Din toate care am putea defini, (adic determina,) ce este c, care nseamn acest cuvnt
motiv, atunci cnd mititel socotesc printre facultile de minte. Motiv, n acest sens, nu este
nimic, dar socoteala (care este, adugarea i Substracting) din consecinele de generalul nume
convenite, pentru marcarea i Signifying gndurile noastre; Spun c marcarea lor, atunci cnd
noi socotim de sinele nostru; i semnific, cnd vom demonstra, sau de a aproba calculelor
noastre cu ali brbai.

Drept motiv unde

Ca i Arithmetique, trebuie s unpractised brbai i profesori se poate adesea erre, i
exprimate pn false; Deci, de asemenea, n orice alt subiect de raionament, cei mai capabili,
brbai mai ateni, i cel mai practicat, poate nela ei nii, i inferre false concluzii; Nu, dar
c motiv, co este ntotdeauna dreptul de motiv, precum i Arithmetique este un anumit si
infailibil arta: dar nici unul mans motiv, nici nu motiv de nici un numr de oameni, face
certaintie; nu mai mult de un cont este prin urmare bine exprimate, deoarece o mare muli
brbai au aprobat n unanimitate. i therfore, ca atunci cnd exist o controvers n cont,
prile trebuie s de acord propriu instituit dreptul de motiv, motivul pentru care unele arbitru
sau judector, a crei tez ei va stand sau controversie lor trebuie s fie vin la blowes, sau fi

nehotrt, pentru nevoie de un motiv dreapta constituit din natura; Deci, este, de asemenea,
n toate dezbaterile din ce fel soever: i atunci cnd oamenii care se cred mai nelepi dect
toi ceilali, glgie i cere drept motiv pentru judector; caut nc nu mai mult, dar c
lucrurile ar trebui s fie stabilite, de mens motivul dar propriile lor, este ca intolerabil n
societatea oamenilor, aa cum este n joc dup trump este activat, pentru a utiliza pentru atu la
fiecare ocazie, aceast suit drept care au cele mai multe din mn. Pentru ei nu fac nimic els,
care va avea fiecare din pasiunile lor, ca este vorba de suportat dominaia n ele, s fie luate
pentru drept motiv, i c n propriile lor controverse: bewraying lor nevoie de motiv dreapta,
de claym ei stabilesc la acesta.

Utilizarea de motiv
Utilizarea i sfritul de motiv, nu este gsirea veri, i adevrul unul sau cteva consecine,
la distan de definiiile prima, i s-au stabilit continatorul de nume; dar pentru a ncepe la
acestea; i se procedeaz la o consecin la altul. Pentru nu poate exista nici o certitudine de
concluzia ultima, fr o certitudine de toate aceste afirmatii i negaii, care a fost ntemeiat,
i dedus. Ca atunci cnd un maestru al unei familii, innd cont, scutur pn summs din
toate facturile de expence, ntr-o singur sum; i nu n ceea ce privete cum fiecare proiect de
lege este rezumat de ctre cei care le dau n cont; nici nu este el payes El avantaje himselfe
nici mai mult, dect dac el a permis contul n grosse, ncredere la fiecare de contabili de
calificare i onestitate; Deci, de asemenea, n raionamentul de toate celelalte lucruri, el care
preia concluziile pe incredere autorilor, si nu i le aduc din articolele prima fiecare socoteala,
(care sunt continatorul de nume de definiii), pierde lui muncii; i nu tiu nimic; dar onely
beleeveth.

De eroare i absurditate
Atunci cnd un om crede fr utilizarea de cuvinte, care poate fi fcut n special lucruri, (ca
atunci cnd la vederea de un singur lucru, wee presupuneri ceea ce a fost susceptibile de a fi
precedat, sau este probabil s urmeze pe ea;) dac care a crezut c ar putea urma, turul nu; sau
ceea ce el a crezut c ar putea fi precedat-o, cci nu l-au precedat, aceasta se numete eroare;
la care chiar i cele mai prudent oameni sunt supuse. Dar cnd am motiv n cuvinte de
generalul semnificaie, i se ncadreaz la o deducie Suplimentele care este fals; Dei a fi
numit frecvent eroare, este ntr-adevr o ABSURDITATE, sau fr sens discursul. Pentru
eroare, dar este o nelciune, presupunnd c oarecum este trecut, sau s vin; care, dei nu
au fost trecute, sau s nu vin; nc nu a fost nici o imposibilitate de descoperit. Dar cnd vom
face o afirmaie de generalul, unlesse ar fi unul adevrat, posibilitatea de a acesta este
inadmisibil. i cuvintele prin care putem concepe altceva dect sunet, sunt acelea numim
Absurd, nesemnificative, i Non-sens. Prin urmare, dac un om ar trebui s vorbeasc cu mine
un patrulater rotund; sau accidente de pine n brnz; sau substane imaterial; sau a unui
subiect, gratuit; Liber arbitru; sau orice gratuit, dar liber de a fi hindred de opoziie, nu ar

spune el a fost ntr-o Errour; dar c cuvintele lui au fost fr sens; care este de a spune,
Absurd.
Am spus nainte, (n capitolul al doilea), c un om a fcut Excel toate celelalte animale din
aceast facultate, c atunci cnd el a conceput nici un fel de lucru, el a fost apt s cerceteze
consecinele de ea, i ce a putut face cu ea. i acum am elena acest alt grad de excelen
acelai, c el poate de cuvintele reduce consecinele a very la generalul reguli, numit
Theoremes, sau Aphorismes; adic, el poate motiv, sau recunosc, nu onely n numr; dar n
toate celelalte lucruri, drept pentru care unul poate fi adugat la, sau scade la altul.
Dar acest privilegiu, este nlturat de un alt; i care este, de privilegiul de absurditate; la
care nici o creatura de via este subiect, dar omul onely. i de brbai, acestea sunt de toate
cel mai supus acesta, c filosofia professe. Pentru c este cel mai adevrat c sayth de Cicero
le undeva; c nu poate fi nimic att de absurd, dar pot fi gsite n crile de filozofi. i motivul
este evident. Nu este unul dintre ei care ncepe lui raionament de definiii sau moderate de
numele ei sunt de a folosi; care este o metod care a fost folosit onely din geometria; ale cror
concluzii au fost fcute astfel incontestabil.

Cauzele Absurditie
Prima cauza Absurd concluziile am atribuie dorii metoda; n faptul c ncep nu lor
raionament de definiii; Asta este, din continatorul stabilit de cuvintele lor: ca n cazul n care
acestea ar putea arunca cont, fr a cunoate valoarea cuvintele numerall, una, dou i trei.
i ntruct toate corpurile intra n cont la considerentele scafandri, (pe care am menionat n
capitolul precedent;) aceste consideratii fiind numit diversly, absurditi scafandri continua de
confuzie i de conexiune improprii de numele lor n afirmaii. Prin urmare,
A doua cauza de absurde afirmaiile, am atribuie unor nume de corpuri, la accidente; sau
accidentelor, organisme; Aa cum se ntmpl, spun c, credina este infuzat, sau inspirat;
Cnd nimic nu poate fi Powred sau Breathed n orice lucru, dar corpul; i c, extensia este
organism; c Phantasmes sunt spiritele, si c.
A treia am atribuie a da numele de accidente de organisme fr noi, la accidente de
corpurile noastre proprii; cum o fac care spun, culoarea este In organism; Sunetul este n
Ayre, & c.
Al patrulea, a da numele organismelor, nume, sau discursuri; cum o fac care spun, c
Universall nu exist fi lucruri; ca o creatur vie este gen, sau lucru de generalul A & c.
A cincea, a da numele de accidente, denumirile i discursuri; cum o fac care spun, natura de
un lucru este n sale definirea; A Mans comanda este voia lui; i ca.
Al aselea, utilizarea de metafore, tropilor i alte figuri Rhetoricall, n loc de cuvinte
adecvat. Pentru dei ar fi lawfull s spun, (de exemplu) n comune discurs, drumul merge, sau
Leadeth ncoace, sau Thither, Proverb Sayes acest lucru sau c (ntruct wayes nu poate
merge, nici Proverbe vorbesc;) nc n socoteala, i cutarea adevrului, aceste discursuri sunt
s nu fie admise.
A aptea, la numele c signifie nimic; dar sunt luate n sus, i nvat dinafar din Schooles,
ca Hypostatical, Transubstantiate, Consubstantiate, etern-acum, i ipocrit ca Schoole-Men.
S-l c poate avoyd aceste lucruri, nu este easie s cad n orice absurditate, unlesse ar fi de
lungimea de un cont; n care el ar putea uita, probabil, ceea ce a mers nainte. Pentru toi

oamenii de natura motiv deopotriv, i de bine, atunci cnd acestea au bun principiile. Pentru
cine este att de prost, ca ambele s greeal n geometrie, precum i s persiste n ea, atunci
cnd un alt detecteaz eroare lui s-l?

Stiinta
Prin aceasta, se pare c motivul pentru care nu este ca sentiment, i memorie, suportate cu
noi; nici ajuns de experiena onely; ca prudenta este; dar attayned de industrie; n primul rnd
n impunerea apt de nume; i n al doilea rnd de a obine o metod bun i ordonat n
procedur de elemente, care sunt nume, la afirmaiile fcute de Connexion de unul dintre ei la
altul; i aa a syllogismes, care sunt Connexions a afirmaiei unul la altul, pana am ajuns la o
cunotin de toate consecinele de nume aparinnd la subiectul n mn; i asta este, oamenii
numesc tiin. i ntruct sens i de memorie, dar sunt cunotine de fapt, care este un lucru
de trecut, i irevocabil; tiina este cunoatere a consecinelor, i dependenei de fapt unul la
altul: prin care, din care putem face n prezent, noi tim cum s faci ceva els atunci cnd vom,
sau similare, alt dat; Pentru c atunci cnd vom vedea cum orice lucru vine despre, asupra
cauzelor ce i de ce mod; atunci cnd cauze cum ar fi venit n puterea noastr, mititel vedea
cum s facem s produc efecte similare.
Copii, prin urmare, sunt nu nzestrat cu motiv la toate, pn cnd au atins utilizarea de
vorbire: dar sunt numite creaturi rezonabil, posibilitatea aparent de a avea utilizarea motiv
n timp s vin. i cea mai mare parte a oamenilor, dei ele au utilizarea raionament mod un
pic, ca i numbring-o anumit msur; nc Acesta servete-le pentru pic utilizarea n comun
de via; n care acestea guverneze, unele mai bine, unele mai ru, n funcie de diferenele lor
de experienta, quicknesse de memorie, i nclinaii a severall se termin; dar special n funcie
de bine sau evill avere, i erorile de una de alta. Pentru ca stiinta, sau anumite reguli de
aciunile lor, acestea sunt farre att la ea, c ei tiu nu ceea ce este. Geometria ei au crezut
Conjuring: dar pentru alte tiine, ei sunt cei care nu au fost predate nceputuri i despre unele
din ele, c ei pot vedea cum fi sunt achiziionate i generate, n acest punct ca copii, c au nici
un gnd de generaie, sunt fcute cred de ctre femei, c fraii i surorile lor sunt nu nscut,
dar gsit n grdin.
Dar nc care au nici o tiin, sunt n stare mai bun i mai nobil, cu naturall lor prudenta;
dect brbaii, acest mis-raionamentul, sau de ncredere n ei care motiv greit, cdea peste
regulile de generalul false i absurd. Ignoranta de cauze, i reguli, nu citate barbati astfel farre
din calea lor, ca bazndu-se pe reguli false, i lund cauze de ceea ce aspir la, cele care sunt
nu aa, ci mai degrab provoac de contrariul.
Pentru a ncheia, lumina minii umane este cuvinte clare, dar de definiiile exacte snuffed n
primul rnd, i curit de ambiguitate; Motivul pentru care este ritmul; Cadru de tiin, drum;
i de a beneficia de om-natur, sfritul. i dimpotriv, metafore, i senslesse i cuvintele
ambigu, sunt ca Ignes Fatui; i raionament asupra ei, este rtcitor printre nenumrate
absurditi; i lor final, afirmaie, i Rzvrtire sau dispre.

Prudena & nelepciune, cu

diferena lor
Ca, de mult experiena, este prudenta; Deci, este mult tiin, nelepciune. Pentru dei wee,
de obicei, au un singur nume de Wisedome pentru amndoi; nc Latines ntotdeauna a fcut
distincia ntre Prudentia i Sapientia, atribuind fostul experien, mai trziu a tiinei. Dar
pentru a face lor diferena appeare mai multe cleerly, haidei s presupunem c un om
nzestrat cu utilizare excelent naturall i dexteritate n manevrarea lui armes; i un alt pentru
a adugat c dexteritate, o tiin dobndite, de unde el poate jigni, sau fie jignit de lui
adversarie, n fiecare poziie posibil, sau Garda: capacitatea de fosta, ar fi la capacitatea de
mai trziu, ca prudenta la nelepciune; ambele utile; dar mai trziu infailibil. Dar c
ncrederea n onely la autoritatea de cri, urmai orbete, orb sunt ca el c ncrederea n fals
normelor de maestru de gard, ventures praesumptuously la un adversar, care ucide, sau
disgraces-l.

Signes de tiin
Signes de tiin, sunt unii, anumite i infailibil; unele, nesigur. Sigur, atunci cnd el
pretendeth tiina de orice lucru, poate invata acelai lucru; adic, s demonstreze adevrul
acestora perspicuously la alta: nesigur, atunci cnd onely unele anumitor evenimente
rspunsul su un pretext, i la mai multe ocazii dovedi astfel ca el sayes, trebuie s. Signes de
prudenta sunt toate incerte; deoarece pentru a observa de experien, i amintii-v toate
circumstanele care pot modifica victorios, este imposibil. Dar, n orice businesse, drept
pentru care un om nu are nu infailibili tiin pentru a continua; pentru a prsi propria
judecata naturale, i fi ghidat de ctre generalul fraze citi n autori, i sub rezerva multe
excepii, este o signe de nebunia, i, n general, dispreuit de numele de pedanterie. i chiar de
acei oameni singuri, c, n Councells din comun-avere, dragoste pentru a arta lor lectur
Politiques si istorie, foarte puini fac. n domestique lor de afaceri, n cazul n care se refer la
interesul lor special; cu prudena suficient pentru lor affaires privat: dar n publique studiaz
mai reputaia lor spirit de owne, dect victorios de anothers businesse.

CAPITOLUL VI. DIN

INCEPUTURILE
FRUMOASE MICRILOR
VOLUNTARE
DENUMIT PASIUNILE. I DISCURSURI PRIN CARE SUNT EXPRIMATE.

Animale i micare Vitall

Exista n animale, dou tipuri de micri specifice pentru a le: unul numit Vitall; nceput n
generaie, i a continuat fr ntrerupere prin toat viaa; sunt cum ar fi cursul de Bloud, puls,
respiraie, fierturi, nutriie, excreia, & c; pentru care nevoile propuneri acolo nici un ajutor de
imaginaie: celelalte n micare de Animal, altfel numit micare voluntar; ca pentru a merge,
a vorbi, a muta oricare dintre limbes noastre, astfel nct ca este primul n nchipuit n mintea
noastr. Acest sens, este micare n organele i prile frumoase mans corpului, cauzat de
aciunea de lucrurile pe care am vedea, Heare & c.; i c fantezie este, dar Reliques de aceeai
micare, rmase dup sens, a fost deja sayd n prima i a doua capitole. i pentru c se
ntmpl, vorbind, i micri ca voluntar, depinde alwayes la un precedent gandit de unde,
care fel i ceea ce; este evident, c imaginaia este nceputul internall prima micare voluntar
toate. i, dei brbaii nestudiat, doe nu concepe orice micare la toate pentru a fi acolo, n
cazul n care lucru s-a mutat este invizibil; sau spaiu este mutat n, este (pentru shortnesse de
ea) insensibile; nc care nu mpiedic, dar c aceste micri sunt. Pentru lasa un spaiu fi
niciodat aa puin, ceea ce este deplasat peste un spatiu mai mare, drept care cel mic este
parte, n primul rnd trebuie s fie mutat peste faptul c. Aceste nceputuri mici de micare, n
corpul omului, nainte de a aprea n mersul pe jos, vorbind, frapant, i alte aciuni vizibile,
sunt frecvent numit ENDEAVOUR.

Eforturi; Poftei de mncare;

Dorinta; Foamea; Sete;
Aversiune fa de
Acest demers, atunci cnd este spre ceva care provoac-l, este numit poftei de mncare, sau
dorinta; mai trziu, fiind numele de generalul; i celelalte, deseori restrayned s signifie
dorina de alimente, i anume de foame i de sete. i cnd Endeavour este fromward ceva, n
general este numit AVERSIUNE. Aceste cuvinte poftei de mncare, i aversiunea avem de la
Latines; i c ambele dintre ele signifie propuneri, una de abordare, pe de alt parte, de
pensionare. Deci, de asemenea, face cuvintele greceti pentru acelai, care sunt orme i
aphorme. Pentru natura l co are adesea presse asupra oamenilor acele adevruri, care ulterior,
atunci cnd se uita pentru oarecum dincolo de natura, se poticni la. Schooles gsi n meere
apetitul pentru a merge, sau muta, nici actuall micare deloc:, dar pentru c unele micare
trebuie s recunosc, ei l numesc Metaphoricall micare; care este, dar un discurs de absurde;
pentru dei cuvintele poate fi numit metaphoricall; Corpurile i micri nu pot.
C dorina de care oamenii, ele sunt, de asemenea, gabriela a iubi; i s-l URASC acele
lucruri, pentru care au aversiune. Astfel nct dorinta, si dragoste, sunt acelai lucru; salva c
dorina, ne alwayes signifie absena a obiectului; dragoste, cel mai des prezena de aceeai.
Deci, de asemenea, de aversiune, ne signifie lipsa; i de ur, prezena de obiect.
De pofte i Aversions, unii se nasc cu oamenii; ca pofta de alimente, pofta de excreie, i
dezincriminarea, (care pot, de asemenea, i mai mult n mod corespunztor fi numit

Aversions, la oarecum ei feele n organele lor;) i unele alte pofte, nu multe. Restul, care sunt
poftele de anumite lucruri, se procedeaz la experienta si triall de efectele lor asupra ei nii,
sau ali brbai. Pentru a lucruri mititel nu la toate, sau cred c nu trebuie s fie, putem avea
nici o dorinta de mai departe, dect pentru gustul i s ncercai. Dar aversiunea mititel pentru
lucruri, nu onely care tim c au rnit-ne; dar, de asemenea, c nu tim dac ei ne, va doare
sau nu.

Dispre
Acele lucruri care ne-am nici dorina, nici ur, ne sunt spus s Contemne: DISPRE fiind
nimic els dar o imobilitate sau o convinsese de inima, rezistente la aciunea de anumite
lucruri; i reieind din care inima este deja mutat n caz contrar, de oricare dintre obiectele
mai puternic; sau de lips de experien dintre ele.
i deoarece Constituia o mans corpului, este n continuall mutaie; este imposibil ca toate
aceleai lucruri ar trebui s alwayes cauza n el acelai poftele i aversions: mult lesse poate
toate brbai consimmntul, n dorina de aproape orice unul i acelai obiect.

Bun Evill
Dar nici un fel este obiectul de orice mans poftei de mncare sau dorinta; care este acesta,
care a rndul su dac bun: si obiect al lui ur i aversiune, evill; i dispre, Vile, i
Inconsiderable. Pentru aceste cuvinte bune, evill i Contemptible, sunt folosit vreodat cu
privire la persoana care le useth: nu exist nimic pur i simplu i absolut, deci; nici orice
comun regul de bun i evill, trebuie luate din natura obiectelor dar la persoana de om (n
cazul n care nu exist nici o comune-bogatie;) sau, (ntr-o comun-avere,) la persoan c
representeth; sau la un arbitru sau judector, care brbai nefiind de acord de acord instituie, i
face sentina lui regula acestora.

Pulchrum Turpe; Delightfull

profitabile; Neplcut
nerentabile
Limbii Latine a dou cuvinte, ale cror continatorul se apropie de cele bune i Evill; dar nu
sunt exact la fel; i acestea sunt Pulchrum i Turpe. Drept pentru care fosta semnific c, care
prin unele signes aparent promiseth bun; i mai trziu, care, care promiseth evill. Dar n limba
noastr avem nu att de generalul nume la expresse le. Dar pentru Pulchrum, ne spune n

unele lucruri, Fayre; n alte frumos, sau frumos, sau Giurgiu, sau onorabil, sau Comely sau
Amiable; i Turpe, Foule, Deformed, urt, de baz, Nauseous, i aa, ca subiect solicit; Toate
cuvinte care, n buna lor locuri signifie nimic els, dar mina, sau chipul, care promiseth bine i
evill. Att de bine acolo fie trei tipuri; Bun n promisiunea, care este Pulchrum; Bine de fapt,
ca scop dorit, care se numete Jucundum, Delightfull; si bine ca mijloc, care se numete Utile,
profitabile; i ct mai multe dintre evill: pentru evill, n promisiunea, este c ei numesc Turpe;
evill n vigoare, i sfritul, este Molestum, neplacut, valentina; i evill n mijloc, Inutile,
Unprofitable, Hurtfull.

Deliciu nemulumirea
i, n sens, ceea ce este cu adevrat n noi, se (cum am sayd nainte) micare onely, cauzate
de aciunea de obiecte externall, dar n apparence; la vedere, lumin i culoare; la Eare, sunet;
la Nostrill, miros, & c: Deci, atunci cnd aciunea de acelai obiect este continuat de la ochi,
Eares i alte organe la inima; efectul real este nimic, dar de micare sau Endeavour; care
consisteth n poftei de mncare, sau de aversiune, la sau de la obiect n micare. Dar
apparence, sau sentiment de aceast micare, este c mititel fie numesc NCNTA, sau
probleme de minte.

Infraciunea de placere
Aceast micare, care este numit poftei de mncare, i pentru apparence de o desftare i
plcere, seemeth a fi, o coroborare de micare Vitall, i un ajutor thereunto; i, prin urmare,
astfel de lucruri ca cauzate incantare, nu s-au numit impropriu Jucunda, (A Juvando), de
ajutor sau ntritor; i dimpotriv, Molesta, ofensiv, mpiedicnd, i tulburtoare micare
vitall.
Prin urmare, plcere, (sau delecta,) este apparence, sau sentiment de bun; i molestare sau
nemulumirea, apparence sau sentiment de evill. i, n consecin, toate pofta, dorina i
dragoste, este nsoit cu unele incantare mai sau lesse; i toate ur i aversiune, cu mai mult
sau lesse nemulumirea i infraciune.

Plcerile de sens; Plcerile de

minte; Bucuria Paine Griefe
Plceri, sau rsf, unele apar de la sentimentul de un obiect prezent; i cei care poate fi
numit plcerile de sens, (cuvntul Sensuall, deoarece este folosit de aceste onely care
condamna ei, avnd n nici un loc pana se Lawes.) De acest fel sunt toate Onerations i

Exonerations a organismului; ca, de asemenea, tot ce este plcut, n vederea, auzul, mirosul,
gustul, sau atingei; Alii provin din sperana, c veniturile din previziunea de final, sau
consecin a lucrurilor; dac aceste lucruri n sens v rugm sau Displease: i acestea sunt
plcerile de Mind de el c nii aceste consecine; i, n general, sunt numite bucurie. n mod
similar, Displeasures, sunt unele n sentiment, i numit PAYNE; alii, n sperana de
consecine, i sunt numite GRIEFE.
Aceste pasiuni simplu numit poftei de mncare, dorinta, dragoste, aversiune, ur, bucurie,
i griefe, au numele lor pentru considerente felurite diversific. Ca prima, atunci cnd acestea
un succes altul, ele sunt numite diversly la avizul barbatii au de probabilitatea de a atinge ceea
ce doresc. n al doilea rnd, la obiectul iubit sau urt. n al treilea rnd, la luarea n
considerare de multe dintre ele mpreun. n al patrulea rnd, la modificarea sau succesiune a
co.
Speran Pentru pofta de mancare cu un aviz de a atinge, este numit speranta.
Despaire Aceeai, fr avizul, DESPAIRE.
Feare Aversiune, cu avizul de rnit la obiectul, FEARE.
Curajul-La fel, cu sperana de a avoyding c rnit de rezistena, curajul.
Furie Curajul brusca, furie.
ncredere Sper constant, ncrederea de noi insine.
i nencredere n sine Despayre constant, i nencredere n sine de sinele nostru.
Indignare-Furie pentru mare rnit fcut la altul, atunci cnd vom concepe acelai lucru s
fie fcut de prejudiciu, INDIGNARE.
Bunvoin Dorina de bine la altul, bunvoin, bunvoin, caritate. Dac pentru om,
n general, bine natura.
Covetousnesse Dorina de bogii, COVETOUSNESSE: un nume utilizat alwayes n
semnificaia de vina; pentru c oamenii susinnd pentru ei, sunt nemulumit cu un anothers
atingerea acestora; Dei dorina n ea Co, fie s fie blamat sau permise, n funcie de
mijloacele prin care aceste bogatii sunt cutate.
Ambiia Dorina de la birou, sau prioritate, AMBIIE: un nume utilizat, de asemenea, n
sensul cel mai ru, din motivul nainte de menionat.
Pusillanimity Dorina de lucrurile care conduce dar un pic la capetele noastre; Si frica de
lucruri care sunt dar barier mic, PUSILLANIMITY.
Mrinimie Dispre de pic ajut, i obstacole, MRINIMIE.
Viorel Mrinimie, n pericol de moarte, sau rni, VOINICI, curaj.
Liberalism Mrinimie n utilizarea de bogii, LIBERALISM
Miserablenesse-Pusillanimity, n acelai WRETCHEDNESSE, MISERABLENESSE; sau
PARCIMONIE; deoarece este plcut sau plcut.
Kindnesse-Dragoste de persoane pentru societate, KINDNESSE.
Naturall pofta Dragoste persoane pentru plcut sentiment onely, NATURAL pofta.
Lux-Dragoste, dobndite de rumegare, care este imaginatia de plcere trecut, lux.
Pasiunea de dragoste; Jealousie Dragoste unul deosebit, cu dorinta de a fi deosebit de
iubit, pasiunea iubirii. La fel, cu teama c dragostea nu este mutuall, JEALOUSIE.
Revengefulnesse Dorinta, de a face rnit la altul, pentru a-l condamna unele faptul de a
lui, REVENGEFULNESSE.
Curiozitate-Dorinta, sa stiu de ce, i cum, curiozitatea; aa cum este n nici o creatura de
via dar om; astfel nct omul este distins, nu onely de motivul lui; dar i de aceast pasiune

singular de la alte animale; n care pofta de mncare, i alte plceri de sens, de

praedominance, ia grij de cunoaterea cauzelor; care este o pofta de faptul, c o perseverenta
de ncntare n continuall i neobosit generaie de cunotine, exceedeth vehemen scurt de
cornel orice placere.
Religia superstiie; Religia adevrat Feare de putere invizibile, fals de minte, sau
imaginat de poveti publiquely permis, religie; nu este permis, superstiie. i atunci cnd
puterea imaginat este cu adevrat cum ne imaginm, adevarata religie.
Panique Terrour Feare, fr team de ce, sau de ce, PANIQUE TEROARE; numit astfel
de fabule, care fac Pan autorul lor; ntruct, ntr-adevr exist ntotdeauna n el c aa au, n
primul rnd, unele reinerea cauzei, dei restul fugi de exemplu; fiecare unul presupunnd
colegi s tiu de ce. i, prin urmare, aceast pasiune se ntmpl la nici unul, dar ntr-o
mulimea, sau o multitudine de oameni.
Admiraia Bucurie, din team de noutate, ADMIRAIE; buna pentru om, pentru c se
excita apetitul de a ti cauza.
Slava Vaine-glorie Bucurie, care decurg din imaginatia unui om propria putere i
capacitatea, este acea bucurie a minii care se numete GLORYING: care, n cazul n care
ntemeiat pe experiena proprie aciunilor fostul, este aceeai cu ncredere: dar dac
ntemeiat pe linguirea altora, sau onely trebuia de himselfe, pentru deliciul n consecinele,
este numit VAINE-slava: ce nume este dat n mod corespunztor; deoarece o ncrederea
ntemeiate begetteth ncercare; ntruct presupunnd de putere nu, i, prin urmare, este numit
pe bun dreptate Vaine.
Respingere-Griefe, la avizul de lips de putere, se numete respingere a minii.
Vaine-slava care consisteth n simuleaz sau presupunnd de capaciti n noi nine, care
tim c nu sunt, este majoritatea barbatilor incident pentru tineri, i hrnit de istorii sau
ficiuni a persoanelor Giurgiu; i este corectat de multe ori vrsta, i ocuparea forei de munc.
Rsete brusc glorie Slava brusc, este pasiunea care maketh aceste grimase numit RS;
i este cauzat de unele actul de brusc a lor, care place; sau de team de unele lucru
deformate n altul, prin comparaie drept care le brusc aplauda ei nii. i este incident cel
mai mult la ei, pentru ca sunt constienta de cele mai puine abiliti n sine; care sunt forai s
se n favoarea lor, prin observarea imperfeciunile de ali brbai. i, prin urmare, hohote la
defectele altora este o signe de Pusillanimity. Pentru de minile mare, este unul dintre workes
corespunztoare, pentru a ajuta i alii fr dispre; i compara se onely cu cel mai capabil.
Brusc respingere plngnd dimpotriv, brusc respingere este pasiunea pe care a fcut
ca PLNGTOARE; i este cauzat de astfel de accidente, ca brusc ia unele speran
vehemente, sau unele propunerii de puterea lor: i acestea sunt cele mai supuse l, care se
bazeaz n principal pe ajut externall, cum ar fi sunt femei i copii. Prin urmare, unele plnge
pentru pierderea de prieteni; Altii pentru unkindnesse lor; alii pentru a opri brusc puse lor
gnduri de rzbunare, de reconciliere. Dar n toate cazurile, rs i de plngtoare, sunt micri
brute; Custome lundu-le att departe. Nu rde de om la jests vechi; sau plnge pentru o
nenorocire vechi.
Ruine shy Griefe, pentru descoperirea unor defecte de capacitate este RUINE, sau
pasiunea pe care se discovereth n shy; i consisteth n team de ceva dezonorant; i n tineri,
brbai, este o signe de dragostea de bun reputaie; i ludabil: old men este un signe de
aceeai; dar pentru c vine prea trziu, nu ludabil.
ndrzneal Dispre de bun reputaie este numit lips de RUINE.
Ilie-Griefe, de-calamitate de altul este ilie; i ridic din imaginaia c calamitate ca pot
abate asupra himselfe; i, prin urmare, este numit, de asemenea, COMPASIUNE, i n fraza
de acest prezent timp un sentiment de COLEGI: i, prin urmare, pentru nenorocire ajunge la

mare rutate, cei mai buni oameni au puin ilie; i pentru acelai calamitate, cei puin ilie, care
se cred puin suportabil la fel.
Cruzime Dispre, sau prea mult sens de calamitate altora, este ceea ce oamenii numesc
cruzime; proceduri de securitate de propria lor avere. Pentru, c orice om ar trebui s ia
plcere n alte mens' mare harmes, fr cellalt capt al lui proprii, eu nu concep posibil.
Emulare invidie-Griefe, pentru succesul unui concurent n bogie, onoarea sau alt bun,
dac acesta fi joyned cu eforturi s aplice propriile noastre abilitati de a egal cu sau
depete-l, este numit emulare: dar joyned cu Endeavour pentru a nltura sau mpiedica un
concurent, vie.
Deliberare Cnd n mintea omului, pofte i Aversions, sperane i Feares, cu privire la
unul i acelai lucru, apar alternativ; i scafandri bun i consecinele evill face, sau omiterea
lucru promulgate, intra succesiv n gndurile noastre; astfel c, uneori, avem un apetit la ea,
uneori, o aversiune fa de ea; uneori sperana de a fi capabil s fac acest lucru; uneori
Despaire sau Feare la ncercarea de acesta; intreaga suma dorinele, Aversions, sperane i
Feares, a continuat pn la lucru se face, fie crezut imposibil, este c noi numim
DELIBERARE.
Prin urmare, de lucrurile trecute, nu exist nici o deliberare; pentru c n mod evident
imposibil s fie schimbat: nici de lucruri cunoscute a fi imposibil, sau gndit aa; deoarece
oamenii tiu sau cred astfel vaine deliberare. Dar de lucruri imposibil, care credem c este
posibil, ne poate delibera; Netiind n zadar. i aceasta se numete DELIBERARE; deoarece
este o pune capt libertatea am avut, sau omiterea, n funcie de propriile noastre poftei de
mncare, sau aversiune.
Aceast succesiune alternativ de pofte, Aversions, sperane i Feares nu este mai puin n
alte creaturi vii dect la om; i, prin urmare, fiare deliberat de asemenea.
Fiecare deliberare este apoi sayd la sfritul atunci cnd c drept Deliberate, este fcut, sau
crezut imposibil; pentru c pn atunci mititel pstreaz libertatea de a face, sau omiterea,
potrivit poftei de mncare sau aversiunea noastre.

Va
n deliberare, ultima poftei de mncare, sau de aversiune, imediat adhaering de aciune sau
omisiune, este acel apel mititel va; Actul, (nu Facultatea,) a dispus. i fiare care au deliberare
trebuie neaprat au, de asemenea, va. Definiia de voin, dat frecvent de Schooles, c este o
pofta de Rationall, nu este bun. Pentru cazul n care au fost, atunci ar putea nu fi nici un Act
voluntar mpotriva motiv. Pentru un Act voluntar este c, care iese din voia, i nici un alt. Dar
dac n loc de un apetit de Rationall, trebuie s spunem un apetit care rezult din o deliberare
precedent, atunci definiia este c am dat aici. Va, prin urmare, este ultima poftei de mncare
n deliberarea. i dei putem spune in comun discursul, un om a avut o va odat s faci un
lucru, c neverthelesse el forbore s fac; Totui, care este corect dar o nclinaie, ceea ce face
nici o aciune voluntar; pentru c aciunea depinde nu de ea, dar ultima nclinaie, sau a
poftei de mncare. Pentru dac poftele intervenient face orice aciune voluntar, apoi de
acelai motiv toate intervenient Aversions ar trebui s fac aceeai aciune involuntar; i aa
una i aceeai aciune ar trebui s fie att voluntar si involuntar.

De acest lucru este evident, c aciunile nu onely care au nceput lor la lcomie, ambiie,
pofta, sau alte pofte la lucru promulgate; dar, de asemenea, cele care au nceput lor de
aversiune, sau Feare de aceste consecine care urmeaz omisiune, sunt aciunile voluntare.

Forme de exprimare, din

pasiune
Forme de exprimare prin care sunt exprimate pasiunile, parial sunt aceleai, i parial
diferit de cei care, prin care ne exprimam gandurile noastre. i n primul rnd, n general,
toate pasiunile poate fi exprimat cu caracter orientativ; ca, am dragoste, am Feare, am bucurie,
am Deliberate, eu va, am comanda: dar unele dintre ele au anumite expresii de ei nii, care
totui nu sunt afirmatii, dac nu ar fi atunci cnd servesc pentru a face alte concluzii, in afara
de pasiunea ei procedeaz la. Deliberarea este exprimat Subjunctively; care este un discurs
corect a signifie presupuneri, cu consecinele acestora; ca, n cazul n care acest lucru fcut,
atunci aceasta va urma; i nu difer de limba de raionament, salva acest raionament este n
suplimentele cuvintele, dar deliberare pentru cea mai mare parte este de date. Limba de
dorina i de aversiune, este imperativ; ca, face acest lucru, nduri asta; care atunci cnd
Partidul este obligat s fac, sau nduri, este comanda; Rugciune altfel; sau els Counsell.
Limba de Vaine-slava, indignare, ilie i sete de rzbunare, optativ: dar de dorina de a
cunoate, este o expresie specific numit interogative; ca, ce este, atunci cnd trebuie, cum este
fcut, i de ce att? Alt limb de pasiunile nu gsi nici unul: pentru njurturile, Swearing,
Reviling, i similare, nu nu signifie ca discurs; dar ca aciunile de o limb obinuii.
Aceste forme de exprimare, spun, sunt expresii sau continatorul voluntare de pasiunile
noastre: dar signes anumite acestea fie nu; deoarece acestea pot fi utilizate n mod arbitrar,
dac care le folosesc, au aceste pasiuni sau nu. Cel mai bun signes de pasiuni prezente, sunt
fie n chipul, micri ale organismului, aciuni, i se termin, sau obiective, care tim c altfel
omul s aib.

Bun i Evill aparent

i pentru c deliberrile pofte i Aversions sunt ridicate de previziune de bun i evill
consecinele, i urmri de aciune drept care am deliberat; efectul bun sau evill acestora
dependeth pe previziune de un lan lung de consecine, dintre care foarte seldome este
posibilitatea de a vedea la sfritul orice om. Dar pentru msura n care un om vede, dac bun
n aceste consecine fie mai mare dect evill, ntregul lan este ceea ce scriitori apel aparent
sau aparent bune. i invers, atunci cnd evill exceedeth bun, ntregul este aparent sau
prnd Evill: pentru ca el, care n-are experienta, sau motivul, perspectiva mai mare i mai
sigur de consecine, delibereaz mai bune nsui; i este n msur, atunci cnd el va fi,
pentru a oferi cele mai bune sfaturile altora.

Felicity
Continu victorios n obinerea acele lucruri pe care un om dorete din timp n timp, adic,
continu prosper, este c oamenii numesc FELICITY; Adica Felicity din aceast via.
Pentru nu exist nici un astfel de lucru ca perpetuu linitea sufleteasc, n timp ce trim aici;
pentru c viaa nsi, dar micare este, i nu poate fi fr dorina, nici fr Feare, nu mai mult
fr sens. Ce fel de Felicity Dumnezeu a rnduit s le c cuvios Cinstete pe el, un om nu mai
devreme cunoate, dect se bucura; fiind bucuriile, care acum sunt fel de neneles, ca i
cuvntul de coal-brbai, viziune Beatifical, este de neneles.

Laud mrire
Form de vorbire prin care oamenii signifie opinia lor de Goodnesse de nimic este lauda.
C prin care acestea signifie puterea i mreia de nimic este mrire. i c prin care acestea
signifie opinia ei au de felicity un om este de grecii numit Makarismos, pentru care avem nici
un nume n limba noastr. i astfel de mult este suficient pentru scopul prezente au fost spus
de pasiunile.

CAPITOLUL VII. CAPETE

SAU REZOLUII ALE
DISCURSULUI
Discursului toate, de dorina de cunoatere, nu exist la ultima capt, atingerea, fie dnd. Si
n lanul de discurs, oriunde ar fi ntrerupt, exist un scop pentru acea vreme.

Judecata sau pedeapsa final;

ndoial
n cazul n care discursul se meerly Mentall, acesta consisteth de gnduri care lucru va fi, i
nu va fi; sau c acesta a fost, i nu a fost, alternativ. Aa c oriunde te rupe chayn de un mans
discursul, lsai-l ntr-un Praesumption de acesta va fi, sau, nu va fi; sau acesta a fost, sau nu a
fost. Toate care este avizul. i c acelai care este supleant poftei de mncare, n Deliberating
cu privire la bine i ru, este opinia supleant n anchet de adevrul din trecut i viitor. i ca

apetitul ultima n deliberare este numit va, Deci ultima avizul n cutarea adevrului de trecut
i viitor, este numit judecata, sau Resolute i ultima tez de la el ca Discourseth. i ca ntregul
lan de poftele supleant, n ntrebarea a bun sau ru este numit deliberare; astfel nct ntregul
lan de opinii supleant, n ntrebarea a True sau False este numit ndoial.
Nici un fel, discursul poate termina n cunoaterea absolut de fapt, trecut, sau s vin.
Pentru, ca i pentru cunoaterea de fapt, este iniial, sens; si mai la urma, memoria. i pentru
cunotine de consecin, care am spus nainte de a se numete tiin, nu este absolut, dar
Conditionall. Nici un om nu poate ti de discurs, c acest lucru sau c, este, a fost sau va fi;
care este de a cunoate absolut: dar onely, c dac acest lucru, care este; n cazul n care acest
lucru a fost, care a fost; n cazul n care acest lucru este, care este: care este de a cunoate
condiional; i c nu o consecin a un lucru la altul; dar de un singur nume de un lucru,
pentru un alt nume de acelai lucru.

Contiina de opinia Science

i, prin urmare, atunci cnd discursul este pus n vorbire, i ncepe cu definiii de cuvinte, i
veniturile prin conexiune de aceeai n afirmatii generale, i din nou n Syllogismes, sfritul
sau ultima sum este numit concluzia; i gndul de a mintii de a semnificat este condiionat
de cunotine, sau cunotine de consecin de cuvinte, care este denumit n tiin. Dar dac
primul motiv de astfel de discurs nu definiii, sau dac definiiile nu fi pe bun dreptate joyned
mpreun n Syllogismes, apoi final sau concluzia este din nou avizul, i anume adevrul lui
oarecum spus, dei uneori n cuvinte absurdului i senslesse, fr posibilitatea de a fi neles.
Atunci cnd doi sau mai muli brbai, tiu de unul i acelai fapt, ele sunt spus s fie
contient de ea unul la altul; care este la fel de mult ca s tiu c mpreun. i pentru c astfel
sunt Martorii celui mai adaptat de fapte de un altul, sau de o treime, a fost, i va fi vreodat
reputate un act foarte Evill, pentru orice om de a vorbi mpotriva contiinei sale; sau de a
corupe sau fora un alt so a face: noastre c excepia de contiin, a fost ntotdeauna
hearkened zis foarte cu srguin n orice moment. Dup aceea, oameni a fcut uz de acelai
cuvnt metaforic, pentru cunoaterea lor secrete faptele i gndurile secrete; i, prin urmare,
se retoric spune c contiina este o mie martori. Si ultimul de toate, barbatii, vehement n
dragoste cu propriile lor opinii noi, (dei nu att de absurd,) i ncpnare aplecat pentru a
menine ei, a dat cei opiniile lor, de asemenea, c respectat numele de contiin, ca n cazul n
care acestea ar fi se pare ilegal, s modificai sau s vorbeasc mpotriva lor; i deci pretind ca
stiu sunt adevrate, atunci cnd ei tiu cel mai puin, dar c ei cred.

Credina perfecta
Atunci cnd o mans discursul beginneth nu la definiii, se beginneth la unele alte
contemplarea proprie i apoi nc mai este numit aviz; Sau se beginneth la unele spune de un
altul, de a cror capacitate de a cunoate adevrul, i a crui onestitate n nu neal, el
doubteth nu; si apoi discurs nu este att de mult cu privire la lucru, ca persoan; i rezoluia se

numete BELEEFE, i credin: credin, n om; Beleefe, att de om, i adevrul a ceea ce el
sayes. Deci, atunci n Beleefe sunt dou avize; unul dintre spune omului; alta dintre vertue lui.
Au credin n, sau pentru a avea ncredere, sau Beleeve A Man, signifie acelai lucru; i
anume, un aviz de veridicitatea om: dar a Beleeve ceea ce este spus, despre onely un aviz de
adevrul de a spune. Dar mititel sunt pentru a observa c aceast fraz, am Beleeve n; ca, de
asemenea, limba, Credo n; i greac, Pisteno Eis, nu sunt utilizate, dar n scrierile lui Divinurile. n locul ei, n alte scrieri sunt puse, eu Beleeve-l; Eu am credina n el; Contez pe el: i
n latin, Credo Illi; Fido Illi: i n greac, Pisteno Anto: i c aceast singularitate de utilizare
ecleziastic al cuvntului a ridicat multe dispute despre obiect dreptul de Christian Faith.
Dar de Beleeving n, ca acesta este crezul, se nelege, nu ai ncredere n persoana;
Mrturisirea, dar i confirmare a doctrinei. Pentru cretinii nu onely, dar tot felul de oameni
deci cred n Dumnezeu, ca s inei toate pentru adevrul ei heare-l spun, dac au neles, sau
nu; care este toate credin i ncredere, eventual, poate fi avut n persoan: dar ei nu toi cred
c doctrina Crezul.
De unde le pot inferre, c atunci cnd mititel cred orice fel ar fi, s fie adevrat, de
argumente luat, nu de lucru-o spunnd Co, sau de la principiile de naturall motiv, dar la
autoritatea, i bun aviz mititel au, celui ce n-are sayd; apoi este vorbitor, sau ne cred n, sau
ncrederea n persoan, i al crui cuvnt lum, obiect al credinei noastre; si onoarea fcut n
creznd, s-l onely. i, n consecin, cnd wee crede c Scripturile sunt cuvntul lui
Dumnezeu, avnd nu imediat revelaie de la Dumnezeu himselfe, Beleefe nostru, credin, i
este de ncredere n biseric; al cror cuvnt ne ia, i consimi n aceasta. i care cred c ceea
ce un profet se refer la ei n numele lui Dumnezeu, s ia cuvntul Profetului, onoarea s-l, i
n el ncredere, cred, atinge adevrul a ceea ce el a relateth, fie el un adevrat, sau un profet
fals. i aa este, de asemenea, cu toate celelalte istorie. Dac nu ar trebui s cred tot ce este
scris de istorici, fapte glorioase ale Alexander, sau Caesar; Nu cred ca fantoma lui Alexandru,
sau Cezar, a avut orice cauza doar pentru a fi ofensat; sau orice altceva de organism, dar
istoricul. Daca nui spun zeilor a fcut o dat o vac vorbesc, i noi credem c nu; Wee
nencredere nu Dumnezeu, dar Titus Livius. Astfel nct este evident, c orice noi credem, la
nici un alt motiv, dect ceea ce este trasat de la autoritatea de oameni onely i scrierile lor;
dac acestea fi trimis de la Dumnezeu sau nu, este credina n oameni onely.

CAPITOLUL VIII. DE
VERTUES NUMITA
INTELECTUALE;
I LOR CONTRARE DEFECTE

Intellectuall Vertue definite

Vertue, n general, n tot felul de subiecte, este oarecum care este evaluat pentru Eminena;
i consisteth n comparaie. Pentru cazul n care toate lucrurile au fost n mod egal la toi
oamenii, nimic ar fi preuit. i de Vertues INTELLECTUALL, mereu sunt neleas astfel
abilityes minii, ca oameni laud, valoarea si dorinta ar trebui s fie n ei nii; i merge
frecvent sub numele de Witte un bun; Dei acelai cuvnt Witte, fi folosit, de asemenea,
pentru a distinge o anumit capacitatea de restul.

Spirit, Naturall, sau dobndite

Aceste Vertues sunt de dou tipuri; Naturall, i dobndite. De Naturall, adic nu, ceea ce un
om n-are la naterea lui: c nu este nimic altceva, dar sensul; n care oamenii difer asa un pic
la alta i de la fiare brute, ca acesta este nu a fi socotit printre Vertues. Dar vreau s spun, c
Witte, care este de ajuns de utilizare onely i experien; fr metoda, cultura sau instruciuni.
Acest NATURALL WITTE, consisteth n principal n dou lucruri; Iueal de nchipuire,
(care este, rapid succesiune de un singur gnd la altul;) i direcia de Steddy pentru unele
sfritul aprobate. Dimpotriv o imaginaie lent, maketh acest Defect, sau vina a mintii, care
este numita DULNESSE, prostia, i, uneori, de alte nume care slownesse signifie de micare,
sau dificultate de a fi mutate.

Bun spirit, sau Fancy; Bun

hotrre; Discretie
i aceast diferen de quicknesse, este cauzat de diferena de mens pasiunile; care place i
displace, unele un singur lucru, unele altul: i, prin urmare, unele gnduri mens rula ntr-un
fel, unele altul: sunt organizate pentru a i s respecte diferit lucrurile acest passe prin
imaginatia lor. ntruct n lui succesiune de mens gndurile, nu este nimic pentru a observa n
lucruri pe care ei cred c pe, dar n ceea ce ei fie ca unul pe altul, sau n ce fi spre deosebire
de, sau ceea ce ele servesc pentru, sau cum le servi la astfel un scop; Cei care observa
similitudini lor, n cazul n care acestea fie ca sunt, dar rar observat de ctre alii, sunt sayd s
aib un bun spirit; prin care, n aceast ocazie, se nelege o fantezie buna. Dar cei ce observa
diferenele lor, i dissimilitudes; care se numete distinctive, i Discerning, i judecnd ntre
lucru i lucru; n cazul n care, aceste cerine nu fi easie, se spune c au o judecat bun: i n
special n materie de conversaie i businesse; ori, locurile i persoanele sunt pentru a fi
discernute, acest Vertue se numete discretie. Fostul, care este, Fancy, fr ajutorul de
judecata, nu este apreciat ca un Vertue:, dar mai trziu care este judecata, i discreie, este
ludat pentru ea Co, fr ajutorul de fantezie. n afar de latitudinea de ori, locurile i
persoanele, necesare pentru o bun acolo fantezie, este necesar, de asemenea, o adesea cerere
de gndurile sale la sfritul lor; care este de a spune, unele utilizare s fie fcute de ei. Acest
lucru fcut; Cine are acest Vertue, vor fi montate cu uurin cu similitudini, care va plac, nu
onely de ilustrare de discursul su, i se mpodobesc cu metafore noi i apt; dar de asemenea,
prin raritatea sau invenia lor. Dar, fr Steddinesse i direcia n unele sens, un mare fantezie

este un fel de Madnesse; cum ar fi au, c entring n orice discurs, sunt smuls din scopul lor, de
fiecare lucru care vine n gndul lor, n att de multe, i atta digresiuni i paranteze, c pierd
cu totul singuri: ce fel de prostie, tiu c nici un nume special pentru:, dar cauza aceasta este
uneori dorii de experien; prin care, care seemeth la un om nou i rar, care nu le da altora:
uneori Pusillanimity; de ce pare foarte bun de a-l, ce ali oameni cred c un fleac: i orice
este nou, sau mare, i, prin urmare, crezut c se potrivesc pentru a fi spus, withdrawes un om
de grade la modul propus de discursul su.
ntr-un Poem bun, fie c este Epique, sau Dramatique; ca, de asemenea, n sonetele,
epigrame i alte piese, hotrrea i de Fancy sunt necesare: dar fantezie trebuie s fie mai
emineni; deoarece v rog pentru extravagana; dar nu ar trebui s plcea de indiscreie.
Un istoric bun, hotrrea trebuie s fie emineni; deoarece goodnesse consisteth, n metoda,
n adevr, i n Choyse de aciuni care sunt cele mai profitabile pentru a fi cunoscut. Fancy a
nici un loc, dar onely n mpodobesc stile.
n administraii de Prayse, i invective, fantezie este praedominant; deoarece decoratiuni nu
este adevrul, dar onoare sau dezonoare; care este fcut de nobil sau de josnic comparaii.
Judecata dar sugereaz ce condiii face o aciune ludabil, sau vinovat.
n Hortatives, i nscrisurile, ca adevrul, sau deghizare serveth cel mai bun pentru
decoratiuni n mn; Deci este judecata, sau de fantezie cel mai.
n demonstraie, n Councell, i toate riguroase de cutare a adevrului, hotrrea nu toate;
cu excepia, uneori, nelegerea au nevoie s fie deschis de similitudine unele apt; i atunci
exist att de mult utilizarea de fantezie. Dar pentru metafore, acestea sunt n acest caz cu
totul exclus. Pentru ei vd n mod deschis professe deceipt; pentru a le recunosc n Councell
sau de raionament, au fost evident nebunia.
i n nici un fel de discurs, dac defectul de apreciere se poate observa, cum extravagante
soever fantezie, ntreg discursul vor fi luate pentru o signe de vreau de spirit; i aa va
niciodat cnd latitudinea este evident, n fantezie niciodat nu fi att de obinuite.
Secret gndurile unui om rula peste toate lucrurile, sfinte, prophane, curat, obscen,
mormnt i lumin, fr ruine, sau de vina; ce discurs verball nu pot face, mai departe dect
hotrrii se aproba de timp, loc i persoane. Anatomist, un Physitian poate vorbi sau scrie
judecata lui de lucruri necurate; pentru c nu este de a v rog, dar de profit:, dar pentru un alt
brbat s scrie lui extravagante, si fantezii placute de aceeai, este ca i cum un om, de la fiind
scazut n mizerie, ar trebui s vin i prezenta himselfe nainte de bun companie. i ' tis vrei
de apreciere care face diferenta. Din nou, n profest remissnesse a minii, i compania
familiare, un om poate juca cu sunete i aequivocal continatorul de cuvinte; i c de multe ori
cu ntlniri de fantezie extraordinare:, dar ntr-o predic, sau n publique, sau nainte de
persoane necunoscute, sau care ar trebui s respect, nu exist nici o Gingling de cuvinte care
nu vor fi socotii nebunia: i diferena este onely n nevoie de apreciere. Astfel nct n cazul
n care este doresc Wit, nu este fantezie care este doresc, dar discretie. Hotrrea, prin urmare,
fr fantezie este spirit, dar de lux fara judecata nu.

Prudenta
Cnd gndurile unui om, care are n mn o decoratiuni, ruleaz peste o multitudine de
lucruri, observ cum ei conduce la acest decoratiuni; sau ce decoratiuni ei poate conduce n;

n cazul n care observaiile sale fie ca nu sunt easie, sau usuall, acest spirit al lui este numit
prudenta; i dependeth mult experiena, i memorie de lucruri ca i consecinele lor pn
acum. n care nu exist diferen att de mult de oameni, aa cum exist n fantezii i
hotrrilor judectoreti; Pentru c experiena de equall brbai n vrst, nu este de mult
unequall, cu privire la cantitatea; dar turc n diferite ocazii; fiecare dintre avnd su privat ing.
Pentru a guverna bine o familie, i un kingdome, nu sunt grade diferite de prudenta; dar
diferite sortimente de businesse; nici atunci mai multe pentru a desena o imagine n mic, sau
ca mare, sau mai mare, apoi viata, sunt diferite grade de arta. Un simplu sot-om este mai
prudenta n affaires de casa lui, apoi o Counseller ascuns n affaires de un alt om.

Ambarcaiuni
S pruden, dac v elena utilizarea nedrepte, sau necinstit nseamn, astfel ca de obicei,
se solicit s brbai Feare, sau vrei; avei c Wisdome strmb, care se numete
ambarcaiuni; care este o signe de Pusillanimity. Pentru mrinimia este dispre de nedrept, sau
necinstite ajut. i ceea ce numim Latines Versutia, (traduse n englez, deplasare,) este o
pune pe un pericol prezent sau incommodity, prin angajarea ntr-o mai mare, ca atunci cnd
un om robbs unul s plteasc, este, dar o mai scurte, reperate Craft, numit Versutia, la
Versura, care semnific Simiorina luarea la usurie, pentru plata actuale de interes.

Dobndite Wit
Pentru spirit dobndite, (adica dobndite prin metoda i instruire,) nu exist nici una, dar
motivul; care este ntemeiat pe folosirea corect a vorbirii; i produceth tiinelor. Dar
raiunii i tiinei, am vorbit deja n capitolele a cincea i a asea.
Cauzele de aceast diferen de ancau, sunt n pasiuni: i diferena de pasiuni, iese parial
din Constituia diferite ale corpului, i parial din educaie diferit. Pentru dac diferena a
procedat la temperamentul a creierului, i organele de sim, fie exterioare sau interioare, nu ar
fi nici o diferen de lesse oamenilor n vederea lor, audiere sau alt simturile, dect n fantezii
i discreii lor. Prin urmare, veniturile din pasiunile; care sunt diferite, nu onely de la diferenta
de mens complexions; dar, de asemenea, la diferenta lor de customes, i educaie.
Pasiunile c cele mai multe dintre toate cauza diferenelor de spirit, sunt n principal, mai
mult sau lesse dorinta de putere, bogie, de cunotine i de onoare. Toate care poate fi redus
la prima, care este dorinta de putere. Pentru bogatii, cunotine i onoarea sunt dar severall
felul de putere.

Giddinesse Madnesse

i, prin urmare, un om care nu are nici o mare pasiune pentru oricare dintre aceste lucruri;
dar este ca barbatii terme indifereni; Dei el poate fi att farre un om bun, pentru a fi liber de
la acordarea infraciune; El nu poate, eventual, au nc un mare fantezie, fie mult judecata.
Pentru gndurile, sunt la dorinele, ca Scout, i spioni, la gama de peste hotare, i de a gsi
drumul spre lucruri dorit: toate Stedinesse de micare minile, i quicknesse toate de aceeai,
proceduri de acolo. Pentru ca s aib nici o dorinta, este de a fi mort: Deci pentru a slabi
pasiuni, este Dulnesse; i pentru a avea pasiuni indiferent pentru fiecare lucru, GIDDINESSE
i distragere a ateniei; i pentru a avea pasiuni mai puternic i mai vehemente pentru orice
lucru, dect este de obicei vzut n altele, este ceea ce oamenii numesc MADNESSE.
Drept pentru care exista aproape la fel de multe feluri, la pasiunile ei nii. Uneori
pasiunea extraordinar i extravagante, iese din Constituia evill organele corpului, sau a harme
face lor; i, uneori, rnit, i antipatie a organelor este cauzat de vehemen, sau lung
continuarea pasiunea. Dar n ambele cazuri Madnesse este unul i acelai caracter.
Pasiune, a crei violen sau continuarea maketh Madnesse, este fie Vaine-glorie mare; care
este numita, mndria, i co-Conceipt; sau respingere mare de minte.

Furie
Mndria, subjecteth un om la mnie, excesse drept pentru care, este Madnesse numit furie,
i furia. i astfel este vorba s treci c excesiv dorin de rzbunare, atunci cnd acesta
devine habituall, hurteth organele, i devine Rage: c dragostea excesiv, cu jealousie, devine,
de asemenea, furie: avizul excesiv de un mans propria Co, pentru inspiraie divin, wisdome,
de nvare, forme, i similare, devine distragere a ateniei, i Giddinesse: acelai, joyned cu
invidia, furia: avizul vehemente adevrul de orice lucru, contrazise de altele, furie.

Melancolie
Respingere, subiecte un om la temerile causelesse; care este un Madnesse denumit
MELANCOLIE, aparent, de asemenea, n maniere scafandri; ca n bntuie singurti i
morminte; n comportamentul superstiios; i n unele un, temndu-se unele un alt lucru
special. Veri, toate pasiunile care produc ciudat i unusuall comportament, sunt numite
generalul sub numele de Madnesse. Dar de severall tipuri de Madnesse, cel ce ar luai
pisicuta, ar putea enrowle o legiune. i dac excesele madnesse, nu exist nici o ndoial, dar
pasiunile ei nii, n cazul n care ele tind s Evill, sunt grade de aceeai.
(De exemplu) Dei efectul de nebunie, n care sunt posedai de un aviz de inspirat, nu fi
alwayes vizibile ntr-un singur om, de orice aciune foarte extravagante, care iese din aceast
pasiune; Totui, atunci cnd muli dintre ei conspira mpreun, furia tot norodul este destul de
vizibil. Pentru ce argument al Madnesse poate fi mai mare, dect s glgie, grev, i arunca
pietre la prietenii notri cele mai bune? Dar acest lucru este oarecum lesse dect va face o
astfel de multitudine. Pentru c ei vor glgie, lupta mpotriva, i cei, care distruge toate vieii
lor nainte, au fost protejate, i depuse la un prejudiciu. i dac acest lucru se Madnesse n

multitudinea, este acelai n fiecare om special. Pentru ca n middest de mare, dei un om

percepe nici un sunet din acea parte a apei urmtoare el; dar el este asigurat bine, c o parte
contribuie la fel de mult, hohotitor mare, ca orice alt parte, de aceeai cantitate: Deci, de
asemenea, gndit mititel percep nici un unquietnesse mare, ntr-unul, sau doi brbai; nc ne
poate fi bine sigur, c pasiunile lor singular, sunt pri ale hohotitor calomniile o naiune
tulburat. i dac nu au nimic altceva c bewrayed lor madnesse; cu toate acestea, c foarte
arogante astfel surs de inspiraie pentru ei nii, este argument suficient. Daca un om n
ospiciu trebuie sa ti le cu sobru discurs; i avei dorina n lua concediu, s tie ce a fost, c sar putea o alta momentul dac su politee; i el ar trebui s-i spun, el a fost Dumnezeu Tatl;
Cred c ai nevoie atepta nici o aciune extravagante pentru argument al lui Madnesse.
Acest aviz de inspiraie, numit de obicei, spiritul Private, ncepe foarte des, la unele noroc
gsirea de o Errour, n general, deinute de alte persoane; i nu tie sau nu remembring, de ce
comportamentul de motiv, au venit la singular deci un adevr, (dup cum cred c, dei ar fi de
multe ori un neadevr ei lumina,) au in prezent admira ei nii; ca fiind n speciall harul lui
Dumnezeu cel Atotputernic, care a dezvluit aceeai pentru a le supranatural, prin spiritul su.
Din nou, c Madnesse nu este nimic altceva, dar prea mult pasiunea care apar, pot fi culese
din efectele de vin, care sunt aceleai cu cele de la dispoziie de evill de organele. Pentru o
varietate de comportament n brbai care au but prea mult, este aceeai cu cea din Mad men:
unii dintre ei furios, altele iubitoare, alii rs, toate extravagant, ci dup lor severall
dominatoare pasiuni: pentru efectul de vin, nu, dar elimina disimulrii; i s ia la ei vederea de
deformare de pasiunile lor. Pentru, (cred) cele mai sobru oameni, atunci cnd au mers singur
fr ngrijire i ocuparea forei de munc a minii, ar fi refuz vanitatea i extravagan de
gndurile lor n acel moment ar trebui s fie publiquely vazut: care este o mrturisire,
pasiunile unguided, sunt n mare parte meere Madnesse.
Opinii ale lumii, att n antient i vrstele mai trziu, cu privire la cauza de madnesse, au
fost dou. Unele, le derivnd din pasiunile; Unii, la Daemons, sau de rachiu, fie bune sau rele,
care au crezut c ar putea intra ntr-un om, possesse-l, i pentru a muta organele sale este
astfel mod ciudat, i straniu, ca oameni nebun folosi pentru a face. Un fel de fostul numit, prin
urmare, astfel de oameni, Mad men: dar mai trziu, numit ei uneori Daemoniacks, (care este
posedat cu spiritele;), uneori, Energumeni, (care este agitat, sau s-a mutat cu spiritele;) i
acum n Italia sunt numite onely nu Pazzi, Mad-brbai; dar, de asemenea, Spiritati, brbaii
possest.
Acolo a fost o dat un conflux mare de oameni n Abdera, un ora de greci, la calitate de
tragedie Andromeda, la o zi fierbinte de dans: dup care, un mare muli dintre spectatori care
se ncadreaz n febre, a avut acest accident de cldur, i de la The Tragedy mpreun, c nu
ai fcut nimic dar pronun Iambiques, cu numele de perseu i Andromeda; care, mpreun cu
febr, s-a vindecat, de la venirea pe iarna: i aceast madnesse a fost gndit pentru a trece de
la pasiune imprimat de tragedie. De asemenea, acolo raigned un acces de madnesse n alt ora
Graecian, care a confiscat onely fecioare tinere; i multe cauzate de ei s stea singuri. Acest
lucru a fost de gndire atunci majoritatea un act de alin. Dar una care suspecteaz, c dispre
de via n ele, ar putea proceda la unele pasiune a minii, i presupunnd c au fcut, de
asemenea, nu contemne cinstea lor, a dat counsell la magistraii, benzi, cum ar fi aa atrn au
avut ei nii, i s le stea gol. Aceast poveste sayes vindecat acel madnesse. Dar pe de alt
parte, aceeai Graecians, adesea atribuie madnesse, exploatarea Eumenides, sau Furyes; i,
uneori, de Ceres, Phoebus i ali zei: att de mult a fcut brbai atribut la Phantasmes, ca s le
cred aereal organismelor vii; i, n general, s le numim spiritele. Si ca romanii n acest sens, a
avut loc aceeai prere cu grecii: Deci, de asemenea, a Jewes; Pentru ei calle nebun-brbai
prooroci, sau (n funcie de cum au crezut c spiritele bune sau rele) Daemoniacks; i unele
dintre ele numite att profei i Daemoniacks, nebun-brbai; i unii numit acelai om att

Daemoniack, ct i omului nebun. Dar pentru neamuri, ' tis nu e de mirare; deoarece bolile i
sntatea; Vicii, i Vertues; i multe naturall accidente, au fost cu ei numit, i venerat ca
Daemons. Astfel c un om a fost de neles de ctre Daemon, precum i (uneori) un Ague, ca
o Divell. Dar pentru Jewes a avea astfel de opinie, este oarecum ciudat. Pentru Moses, nici
anton pretins a profeiei de posesia de un Spirit; dar din voyce lui Dumnezeu; sau o viziune de
vis: nu exist nimic n Legea lui, Morall, sau Ceremoniall, prin care acestea au fost predate,
nu a existat nici o astfel de Enthusiasme; sau orice posesia. Cnd Dumnezeu este gabriel,
(amortit. 11. 25.) s ia la spiritul n care a fost n Moses, i d-l la 70. Btrnii, Duhul lui
Dumnezeu (lua-o pentru substana de Dumnezeu) nu este mprit. Scripturile de Duhul lui
Dumnezeu n om, nseamn o mans spiritul, enclined la Godlinesse. i n cazul n care se
spune (Exod. 28. 3.) "pe care am au umplut de Duhul din wisdome pentru a face
mbrcminte pentru Aaron," nu este destinat un spirit pune n ele, care pot face articole de
mbrcminte; dar wisdome de propriile lor spiritele n care un fel de lucru. In sensul ca,
spiritul de om, atunci cnd acesta produceth necurat aciuni, este numit de obicei un duh
necurat; i astfel alte spirite, dei nu alwayes, nc ct de des vertue sau vice att stil, este
extraordinar, si Eminent. Nici nu a fcut alte profeii din Vechiul Testament pretind
Enthusiasme; sau, care vorbea de Dumnezeu n ele; dar ele, Voyce, viziune sau vis; i Burthen
Domnului nu a fost posesia, dar comanda. Atunci cum ar putea cdea n acest aviz de posesia
Jewes? mi pot imagina nici un motiv, dar ceea ce este comun tuturor oamenilor; i anume,
vreau de curiozitatea pentru a cuta naturall cauze; i lor Felicity introducerea, n
achiziionarea de plcerile grosse simurile, i lucrurile c majoritatea imediat conduce la
aceasta. Pentru ei c abilitatea de a se vedea orice ciudat, i unusuall sau defect de un mans
mintea; unlesse vd withall, din ce cauza este, probabil, pot continua, cu greu se poate gndi
naturall; i dac nu naturall, acestea trebuie s nevoi thinke l supernaturall; i apoi ceea ce se
poate, dar c Dumnezeu, fie Divell este n el? i, prin urmare, a venit s treci, cnd
Mntuitorul nostru (marca 3.21.) a fost nconjurat despre cu multitudinea, cei de la Casa
ndoit de el a fost nebun, i a ieit s-l: dar scribii, a spus el a avut Belzebub, i c a fost ea,
care a aruncat pe divels; ca n cazul n care om nebun mai mare a avut awed mai mic. i c
(Ioan 10. 20.) Unii au spus, "El are o Divell, i este nebun;" ntruct alii l-exploataia pentru
un profet, flo, "acestea nu sunt cuvintele de unul care are o Divell." Att n Vechiul Testament
el a ajuns la anoynt Marina, (2 Regi 9.11.) a fost un profet; dar unele dintre compania cerut
Marina, "ceea ce a venit acest suprat-om pentru?" Astfel nct n veri, este evident, c oricine
s-au comportat himselfe n mod extraordinar, a fost crezut de Jewes a fi posedat, fie cu un
bun, sau Duhul evill; cu excepia de Sadduces, cine greit att farre pe de alt parte, s nu cred
c au existat la toate orice spirite, (care este foarte neere directe Atheisme;) i, astfel, probabil,
mai mult a provocat altora, la terme acestor brbai Daemoniacks, mai degrab dect supratbrbai.
Dar ce atunci Mntuitorului nostru continua vindecarea de ei, ca n cazul n care acestea au
fost possest; i nu ca n cazul n care acestea au fost nebun. Care nu pot da nici un alt fel de
raspuns, dar ceea ce este dat celor care ndeamn Scriptura n acelai fel mpotriva avizul de
micare a pmntului. Scriptura a fost scris pentru a arta oamenilor kingdome lui
Dumnezeu; i s se pregteasc dragan lor s devin supuii Si asculttori; lsnd lumea, i
filozofia, disput de brbai, pentru exercitarea lor naturall motiv. Dac pmnturi, sau sori
micare face a doua zi, i noapte; sau dac aciunile exorbitante de brbai, continua din
pasiune, sau din Divell, (Deci ne nchine nu) este tot una, noastre ascultare i supunere fa de
Dumnezeu cel Atotputernic; care este cel pentru care a fost scris Scriptura. Pentru c
Mntuitorul nostru vorbete la boal, cu privire la o persoan; este expresia usuall de toate c
cura de cuvinte onely, aa cum a fcut Hristos, (i Inchanters prefacem de a face, dac s
vorbi un alin sau nu.) Pentru nu este Hristos, de asemenea, a spus (matematica. 8.26.) pentru a
fi certat vntul? Nu a spus, de asemenea, (Luk. 4. 39.) s mustre o febr? Totui aceasta nu

susin c febra este o alin. ntruct multe din aceste Divels se spune c confesse lui Hristos; nu
este necesar pentru a interpreta acele locuri altfel, dect c acei oameni nebun a mrturisit el.
i ntruct Mntuitorului (matematica. 12. 43.) vorbete de un duh necurat, c au plecat din un
om, wandreth prin locuri uscate, cutnd odihn, i de a gsi nici unul; i se ntorc n acelai
om, cu apte alte spirite, mai ru dect himselfe; Evident este o parabol, aluzie la un om,
care, dup un pic ncearc s renune la poftele sale, este nvins de puterea lor; i devine de
apte ori mai ru dect a fost. Pentru ca nu vad nimic la toate, n Scriptura, care requireth o
perfecta, c Daemoniacks au fost orice alt lucru dar matei-brbai.

Discursul nesemnificative
Exist nc un alt defect n discursuri a unor oameni; care poate fi, de asemenea, numbred
printre felul de Madnesse; i anume, c abuzul de cuvinte, drept pentru care am vorbit nainte
n capitolul 5, de numele de absurditate. i asta este, atunci cnd oamenii vorbesc astfel de
cuvinte, ca pune mpreun, nu au n ele nici o semnificaie la toate; dar sunt czut peste de
unii, prin nenelegere de cuvintele ei au primit, i repetai dinafar; de alii, la intenia de a
induce n eroare de obscuritate. i acest lucru este incident la nici unul, dar aceste, converse
legate de chestiuni de neneles, ca Schoole-brbai; sau n ntrebrile de neptruns filozofie.
Genul comun de brbai seldome vorbi nesemnificativ, i sunt, prin urmare, aceste alte
persoane extraordinar numrate idioti. Dar pentru a fi siguri de cuvintele lor sunt fr orice
corespondent de lucru pentru a le n minte, ar avea nevoie de cteva exemple; care n cazul n
care orice om o cer, s-l ia Schoole-om n minile sale, i a vedea dac el poate traduce orice
capitol cu privire la orice moment dificil; ca Sfintei Treimi; Divinitate; natura lui Hristos;
Transubstanierea; Liber-va. & c. n oricare dintre limbile moderne, astfel nct s fac acelai
lucru inteligibil; sau n orice limba tolerabil, astfel cum au fost cunotin withall, care a trit
atunci cnd a limbii Latine a fost vulgar. Care este sensul acestor cuvinte. "Prima cauz nu
nu neaprat afluxul orice lucru n al doilea rnd, fora de subordonare eseniale din doua
cauze, care ar putea ajuta s worke?" Ele sunt traducerea titlul capitolul al aselea din Suarez
prima Booke, de Concourse, micare, i ajutor al lui Dumnezeu. Cnd oamenii scrie volume
ntregi de aceste stuffe, ele sunt nu nebun, sau intenioneaz s fac alii aa? i, n special, n
chestiunea Transubstanierea; n cazul n care dup anumite cuvinte rostite, care spune, albAurora, rotund-Aurora, mihaela-tude, calitativ-ty, Corruptibili-ty, toate care sunt
incorporeall, & c. merge din napolitana, n trupul Mntuitorului nostru binecuvntat, ele nu
fac aceste Nesses, Tudes i legturi, pentru a fi att de multe spirite care posed corpul su?
Pentru de spirite, nseamn alwayes lucruri, ca fiind incorporeall, sunt neverthelesse mobile la
un loc la altul. Aa c acest tip de absurditate, pe bun dreptate poate fi numbred printre mai
multe tipuri de Madnesse; i tot timpul c ghidat de clar gndurile de pofta lor lumeti, le
nduri contestnd sau scris astfel, dar Lucide intervale. i astfel mare parte din Vertues i
defecte Intellectuall.

CAPITOLUL IX.
SUBIECILOR SEVERALL
DE CUNOTINE
Sunt de cunotine dou tipuri. drept pentru care unul este de cunotine de fapt: alte
cunotine de consecin o afirmare la Another. Fostul este nimic altceva, dar de sens i de
memorie, i este absolut de cunotine; Cnd vom vedea un fapt face sau amintesc fcut: i
acest lucru este cunotinele necesare ntr-o Witnesse. Mai trziu este numit tiinei; i este
Conditionall; ca atunci cnd tim, c, dac cifra Showne fi un cerc, apoi orice drepte linie prin
centrul se mprii-l n dou Equall partile. i acest lucru este de cunotine necesare n un
filozof; adic, celui care se preface a raionament.
Registrul de cunotine de fapt se numeste istorie. Drept pentru care exista dou tipuri: unul
numit Naturall istorie; care este istoria acestor fapte, sau efecte ale naturii, ca au nu
Dependance pe Mans va; Cum sunt Istorii de metale, plante, animale, regiuni i similare.
Cellalt, este jurist istorie; care este istoria aciunile voluntare de brbai n comun-wealths.
Registrele de tiin, sunt astfel de cri n care conin demonstraii de consecinele
afirmarea una, de alta; i de obicei sunt numite cri de filozofie; drept care felul sunt multe,
n funcie de diversitatea n cauz; i pot fi mprite astfel ca am le-au mprit n urmtorul
tabel.
I. tiin, care este, cunotine de consecine; care se numete
de asemenea, filosofie
A. consecinele de accidente de organisme Naturall; care este
numit NATURALL filosofie
1. consecinele de accidente comune pentru toate organismele Naturall;
care sunt cantitatea, i micare.
a. consecine la cantitate i micare nedeterminat;
care, fiind principiile sau prima ctitorie a
Filosofie, este numit Philosophia Prima
PHILOSOPHIA PRIMA
b. consecinele de micare, i cantitatea determinat
1) consecinele de cantitatea i micare determinate
o) de figura, numrul de
1] Mathematiques,
GEOMETRIE
ARITHMETIQUE
2) consecinele de micare, i cantitatea de organisme din
Speciall
o) consecinele de micare, i cantitatea de
mari pri ale lumii, ca pamantul si stele,
1] cosmografie
ASTRONOMIE
GEOGRAFIE
b) consecinele la tipurile de micare Speciall, i
Cifrele din corp,
1] Mechaniques, doctrina de greutate
tiin de
INGINERI
ARHITECTURA
NAVIGARE
2. de PHYSIQUES, sau consecine la calitile
a. consecine la calitile de organisme tranzitorie, astfel
ca, uneori, apar, uneori disprea

METEOROLOGIE
b. consecine la calitile de organisme permanente
1) consecinele din calitatile de Starres
o) consecinele la lumina Starres. Din
Acest lucru, i micarea Sunne, se face
tiin de
SCIOGRAPHY
b) consecinele la influena de Starres,
ASTROLOGIE
2) consecinele calitile de lichid, organisme care
umple spaiul dintre Starres; cum sunt
Ayre, sau substane aetherial.
3) consecinele calitile de organismele terestre
o) consecinele din pri ale Pmntului, care sunt
fr sens,
1] consecine la calitile de minerale, ca
Pietrele, metalele, & c.
. 2] consecine la calitile de legume
b) consecinele calitile de animale
1] consecine la calitile de animale n
Suplimentele
Consecinele a] la viziune,
OPTIQUES
b] consecinele de sunete,
MUSIQUE
c] consecinele de restul simurilor
2] consecinele de caliti de oameni n Speciall
Consecinele a] la pasiunile oamenilor,
ETHIQUES
b] consecinele discurs,
i) n mrire, Vilifying, etc.
POEZIE
ii) n Persuading,
RHETORIQUE
III) n raionamentul,
LOGIQUE
IV) n contractante,
tiin de
DOAR i NEDREPT
B. consecinele de accidente Politique organisme; care este
numit POLITIQUES, i jurist filozofie
1. a consecinelor instituiei de comune-WEALTHS, s
Drepturile i ndatoririle corpului Politique, sau Soveraign.
2. de consecine la fel, datoria si dreptul de
Subiectele.

CAPITOLUL X. DE PUTERE,
N VALOARE,
DEMNITATEA, ONOAREA
I DEMNITATEA

Putere
PUTEREA unui om, (s-l ia universal,) este lui nseamn prezente, pentru a obine unele
bune aparent viitoare. i este Originall, fie Instrumentall.
Naturall de putere, este Eminena facultile din organismului, sau mintea: ca puterea
extraordinar, Forme, prudena, Arte, elocven, liberalism, nobilimea. Instrumentall sunt
acele puteri, achiziionat de acestea, sau avere, sunt mijloace i instrumente pentru a dobndi
mai mult: ca bogatii, reputaia, prietenii i lucru Secret al lui Dumnezeu, care oamenii numesc
noroc. Pentru natura de putere, este n acest moment, ca faima, creterea deoarece veniturile;
sau ca micarea corpurilor grele, care mai departe se duc, face nc mai ai.
Cel mai mare de puteri umane, este c care este agravat de puterile de majoritatea
barbatilor, Marea de acord, ntr-o singur persoan, Naturall sau jurist, care are uz de toate
prerogativele n funcie lui va; aa cum este puterea de o multitudine de comune: sau n
funcie de voina de fiecare special; aa cum este puterea de o faciune sau de scafandri
faciuni aliat. Prin urmare, pentru a avea publici, este putere; Pentru a avea prietenii, este
puterea: acestea sunt punctele forte Unite.
De asemenea, bogatii joyned cu liberalism, este puterea; deoarece se procureth prietenii i
servitorii: fr liberalism, nu este aa; deoarece n acest caz se apere nu; dar expune brbailor
de a invidia, ca o prad.
Reputaia de putere, este puterea; deoarece acesta se cu aceasta adhaerance celor care au
nevoie de protecie.
Deci este reputaia de dragostea de un mans Country, (numit popularitate,) pentru acelai
motiv.
De asemenea, ce calitate maketh soever unui om iubit sau se temeau de multe; sau reputaia
de astfel de calitate, este de putere; deoarece este un mijloc de a avea ajutorul, i servicii de
multe.
Bun victorios este putere; deoarece ea maketh reputaia de Wisdome, sau norocul; care face
pe oameni fie feare el, sau s se bazeze pe el.
Afabilitate oamenilor deja la putere, este cadru de putere; deoarece gaineth dragoste.
Reputaia de pruden n desfurarea de pace sau rzboi, este putere; deoarece oamenilor
prudent, comitem guvernul de sinele nostru, mai de voie dect la altele.
Nobilimea este putere, nu n toate locurile, dar onely n aceste comune-wealths, n cazul n
care acesta are privilegii: pentru n aceste privilegii consisteth puterea lor.
Elocventa este putere; deoarece acesta este aparent prudenta.
Forme este putere; pentru c fiind o promisiune de bun, aceasta recommendeth brbai n
favoarea femeilor i strini.

tiine, sunt mici de putere; deoarece nu emineni; i, prin urmare, nu a recunoscut n orice
om; nici nu sunt deloc, dar n cteva; i n ele, dar de cteva lucruri. Pentru Stiinta este de
aceast natur, ca nimeni nu poate nelege s fie, dar astfel ca o msur bun au attayned l.
Arte de utilizare publique, ca fortificatie, ceea ce face de motoare, i alte instrumente de
rzboi; deoarece acestea sunt de conferre de aprare, i Victoria, putere; i dei adevrat
mama ei, a tiinei, i anume Mathematiques; cu toate acestea, deoarece acestea sunt aduse la
lumin, de mna lui Artificer, fie stimat (moaa trece cu vulgar pentru mama,) ca problema
lui.

n valoare de
Valoare, sau valoare de un om, este ca toate celelalte lucruri, preul su; adic, att de mult
ca ar fi dat pentru utilizarea de puterea lui: i, prin urmare, nu este absolut; dar un dependent
de lucru nevoie i hotrrea de altul. Un dirijor capabil de Souldiers, este de mare pre, n timp
de rzboi actual sau iminent; dar n pace nu este asa. Un judector nvate i uncorrupt, este
n valoare de mult timp de pace; dar nu att de mult n rzboi. i ca i alte lucruri, att la
brbai, nu vnztorului, dar cumprtorul determin preul. Pentru un om s (ca majoritatea
barbatilor,) rata de ei nii ca cea mai mare valoare se poate; Dar adevrata lor valoare este
nu mai mult de ea este socotit de ctre alii.
Manifestarea valoarea ne-am stabilit pe un altul, este ceea ce este frecvent numit
Honouring, i Dishonouring. La valoarea unui om la o rat ridicat, este n onoarea lui; la o
rat sczut, este s-l dezonoare. Dar nalt i joas, n acest caz, este s se neleag prin
comparaie rata de care fiecare om va pe himselfe.

Demnitate
Publique n valoare de un om, care este valoarea setat pe el de comune-avere, este ceea ce
oamenii numesc frecvent demnitatea. i aceast valoare de el de comune-avere, este neleas,
de birouri de comand, contenciosului, publike ocuparea forei de munc; sau de nume i
titluri, introdus pentru distincia de o astfel de valoare.

Pentru a onora i dezonoare

Pentru a se ruga la altul, pentru ayde de orice fel, este de a onoare; deoarece o signe avem o
parere el are puterea de a ajuta; i cu att mai dificil ayde este, mai mult este onoarea.
Pentru a asculta, este de a onoare; pentru c nici un om obeyes lor, care ei cred c nu au
nici o putere pentru a ajuta, sau le-rnit. i, n consecin, pentru a nu asculte, dezonoare.

Pentru a da mare cadouri pentru un om, pentru a onora el; deoarece ' tis cumpararea de
protecie, i recunoscnd de putere. Pentru a oferi cadouri mici, este la ocar; pentru c este,
dar Almes, i semnific un aviz de nevoia de mici ajut. A fi perseverent n promovarea
anothers bun; de asemenea, pentru a flata, este s onoare; ca o signe Cautam sa protecie sau
ayde. Pentru a neglija, este pentru a dezonoare.
Pentru a da drumul, sau de loc la altul, n orice produs, este de a onoare; fiind o mrturisire
de o putere mai mare. S aroge, este pentru a dezonoare.
S arate orice signe de dragoste, sau feare altuia, este s onoare; pentru ambele a iubi i a
feare, este valoarea. Contemne, sau lesse dragoste sau feare atunci se ateapt ca, este la
ocar; pentru ' tis depreciere.
Pentru a lauda, magnifie, sau apel fericit, este s onoare; deoarece nimic nu dar goodnesse,
putere si felicity este evaluat. A ocr, machete, sau pitty, este dezonoare.
A vorbi la altul cu luarea n considerare, pentru a aprea naintea lui cu decenta si smerenie,
este n onoarea lui; ca signes de frica s jignesc. S-l vorbeasc pripit, s faci ceva nainte de
a-l nepoliticos, slovenly, neruinare, este pentru a dezonoare.
S credem, s aib ncredere, s se bazeze pe un altul, este n onoarea lui; Signe de avizul
su vertue i putere. Nencredere, sau cred, este pentru a dezonoare.
Pentru a asculta o mans counsell, sau discurs de ce fel de soever, este de a onoare; ca o
signe ne gndim l-nelept, sau elocvente, sau plin de duh. Pentru a dormi, merge mai departe,
sau vorbesc timp, este pentru a dezonoare.
Pentru a face acele lucruri la altul, care el ia pentru signes de onoare, sau pe care legea sau
Custome face acest lucru, este de a onoare; deoarece n aprobarea onoarea fcut de alii, el a
acknowledgeth puterea care alii recunosc. Pentru a refuza s fac ei, este de a dezonoare.
Sunt de acord cu prerea, este de a onoare; ca fiind o signe de aprobarea lui judecata, i
wisdome. Pentru a disidenei, este ocar; i un upbraiding de errour; i (dac este disiden n
multe lucruri) de nebunia.
Pentru a imita, este de a onoare; pentru c este vehement s aprobe. Pentru a imita cele
inamic, este pentru a dezonoare.
Pentru a onora cele altul cinstete, este de a onora el; ca o signe de aprobarea judecata lui.
Pentru a onora dumanii si, este s-l dezonoare.
S angajeze n counsell sau n aciuni de dificultate, este s onoare; ca o signe de opinia lui
wisdome, sau alt putere. Pentru a nega ocuparea forei de munc n aceleai cazuri, pentru
cei care caut, este pentru a dezonoare.
Toate aceste wayes ale Honouring, sunt naturall; i, precum i n termen de, ca fr
comune-wealths. Dar n comun-wealths, unde el sau ei c au autoritate suprem, pot face un
fel v rog, s stea pentru signes de onoare, nu exista alte onoruri.
O Soveraigne onora un subiect, cu orice titlu, sau birou, sau ocuparea forei de munc sau
aciune, himselfe c el va pentru o signe de voia lui s onoare l-au luat.
Rege al Persiei, onorat Mordecay, atunci cnd el a numit el trebuie s se efectueze prin
strzi n mbrcminte Kings, la unul din caii regilor, cu o coroan pe cap, i un prin nainte
de el, proclayming, "astfel se se face s-l c regele va onora." i nc un alt rege al Persiei, sau
la fel un alt timp, la unul care a cerut pentru unele servicii mare, la weare unul din regii
hainele, i-a dat concediu astfel nct s fac; dar cu adugarea sale, c el ar trebui s weare ca
foole mprailor; i apoi a fost dezonoare. Astfel nct de onoare jurist; cum sunt
Magistraturii, birouri, titluri; i n unele locuri, haine, i Scutchions pictate: i brbai onoare
ca le-au, ca avnd att de multe signes de favoare n comun-bogatie; favoarea care este
puterea.

Onorabilul este un fel posesia, aciune sau calitate, este un argument i signe de putere.
i, prin urmare, s fie onorat, iubit, sau se temeau de multe, este onorabil; ca argumente de
putere. S fie emerit de puine sau deloc, Dishonourable.
Norocul (n cazul n care durata), onorabil; ca o signe de favoarea lui Dumnezeu. Bolnav
avere, i pierderi, Dishonourable. Bogiile, sunt onorabil; Acestea sunt de putere. Srcia,
dezonorant. Mrinimie, liberalism, speran, curaj, ncredere, sunt onorabil; pentru ei trece
de la contiina de putere. Pusillanimity, parcimonie, frica, i nencredere n sine, sunt
Dishonourable.
n timp util rezoluia, sau determinarea a ceea ce un om este de a face, este onorabil; ca
fiind dispreul de mici dificultile, precum si pericole. Si indeciziei, dezonorant; ca o signe de
prea mult valorizarea mici impedimente, i puin avantaje: pentru atunci cnd un om a cntrit
lucruri atta precum permisele de timp, i rezolv nu, diferena de greutate este, dar puin; i,
prin urmare, dac el nu rezolv, el overvalues lucruri mici, care este Pusillanimity.
Toate aciunile i discursuri, care continua, sau par s procedeze la mult experiena, stiinta,
discretie, sau spirit, sunt onorabil; Pentru toate acestea sunt puteri. Aciuni sau cuvinte care
trece de la Errour, ignoranta sau prostie, Dishonourable.
Gravitate, ca farre mai departe aa cum pare s procedeze la o minte angajat pentru unele
lucru else, este onorabil; pentru ocuparea forei de munc este o signe de putere. Dar dac
acesta pare s procedeze la un scop pentru a aprea grave, este Dishonourable. Pentru
gravitatea fostul, este ca steddinesse unei nave ncrcate cu mrfuri; dar de mai trziu, ca
steddinesse unei nave balast cu nisip, i alte gunoi.
Pentru a fi vizibil, adic, s fie cunoscut, de avere, birou, mare aciuni sau orice bun
emineni, este onorabil; ca o signe de putere care este vizibil. Dimpotriv, obscuritate, este
Dishonourable.
Pentru a fi cobort de la parinti evident, este onorabil; pentru c ei mai atinge uor aydes,
iar prietenii de strmoii lor. Dimpotriv, pentru a fi cobort la filiaie obscur, este
Dishonourable.
Sunt aciuni reieind din capitaluri proprii, joyned cu losse, onorabil; ca signes de
mrinimie: pentru mrinimia este o signe de putere. Dimpotriv, ambarcaiune, deplasare,
neglijarea de echitate, este Dishonourable.
Nici nu are se modifica n cazul de onoare, dac o aciune (aa c ar fi mare i greu, i, prin
urmare, o signe de mult putere,) doar sau nedrept: pentru onoare consisteth onely n opinia
puterii. Prin urmare antice pgne a fcut nu thinke se mbolnvete, dar foarte onorat zeilor,
atunci cnd acestea le-a introdus n lor poezii, comit violuri, furturi, i alte mari, dar fr just
cauz, sau necurat actelor: n att de mult ca nimic nu att de mult este srbtorit n Jupiter,
ca lui preacurviile; nici n mercur, ca fraudele i furturile sale: de a crui laud, ntr-o hymne
lui Homer, cea mai mare este aceasta, ca fiind nscut n dimineaa, el a inventat Musique la
prnz, i nainte de noapte, furat de departe cristinutza Appollo, la pstorii lui.
De asemenea, printre oameni, pana acolo s-au constituit mare comun-wealths, a fost gndit
nici o dezonoare pentru a fi un Pyrate, sau un mod de mare Theefe; dar mai degrab o lawfull
comerciale, nu onely printre greci, dar, de asemenea, printre toate celelalte naiuni; cum se
manifesta de istoriile de antient timp. n aceast zi, n aceast parte a lumii, sunt privat dueluri
i alwayes va fi onorabil, chiar dac unlawfull, pn la astfel de timp ca acolo se onoarea
hirotonit pentru ei c refuz, i ticloie pentru ei care fac provocarea. Pentru dueluri, de
asemenea, sunt de multe ori efecte de curaj; si motiv de curajul este alwayes puterea sau de
calificare, care sunt de putere; Dei n mare parte acestea fi efecte de erupii cutanate vorbind,
i de frica de ocar, n una sau ambele combatani; care angajat de ctre rashnesse, sunt
conduse n listele a avoyd rusine.

Sunt Scutchions, i straturi de Armes haereditary, n cazul n care le-au orice privilegii
emineni, onorabil; altfel nu: pentru puterea lor consisteth aceste privilegii, fie la bogiile,
sau unele astfel de lucru ca este la fel de onorat n ali oameni. Acest tip de onoare, numita
Gentry, a fost derivat din germani Antient. Pentru a existat niciodat nici un lucru cunoscut,
unde Customes germane erau necunoscute. De asemenea, nu este acum orice de unde n
utilizarea, n cazul n care germanii nu au locuit. Antient greac comandani, atunci cnd s-au
dus la rzboi, a lor scuturi vopsite cu aceste pune la cale, n care acestea mulumit; noastre ca
un scut nevopsit a fost o signe de srcie i de o Souldier comune: dar au transmis nu
motenirea ei. Romanii au transmis mrcile de familiile lor:, dar acestea au fost imagini, nu
pune la cale de strmoii lor. Printre oamenii din Asia, Afrique i America, acolo nu este, nici
nu a fost niciodat, orice astfel de lucru. Germanii au onely avut acel custome; la care a fost
derivat de Anglia, Frana, Spania i Italia, atunci cnd n mare numerele de ele fie ayded
romani, sau fcut propriile cuceriri n aceste pri de Westerne a lumii.
Pentru Germania, antiently, ca toate celelalte ri, la inceputurile lor, divizate printre un
numr infinit de mica domnilor, sau Masters de familii, care a avut continuu de rzboaielor
unul cu altul; cei de masterat sau domnilor, n principal la captul ei ar putea atunci cnd
acestea au fost acoperite cu arme, fie cunoscute de urmaii lor; i parial pentru ornament,
ambele pictat armura lor, sau Scutchion lor, sau haina, cu imaginea de unele fiarei, sau alt
lucru; i, de asemenea, pune unele emineni i vizibile marca pe creasta lor cti de protecie.
i lui ornament att de Armes, i Crest, cobort prin mostenire copiilor lor; cel mai mare pur
i restul cu unele note de diversitate, cum ar fi maestru vechi, adic n olandez, aici-alt crezut
c se potrivesc. Dar cnd multe astfel de familii, joyned mpreun, a fcut o mare de
monarhie, aceast tax de Herealt, pentru a distinge Scutchions, a fost fcut un Biroul privat
de o parte. i problema aceste domnilor, este mare i antient Gentry; care poart n mare parte
de creaturi vii, remarcat pentru curaj, i druise; sau castele, metereze, curele, arme, baruri,
Palisadoes i alte note de rzboi; nimic, fiind apoi n cinstea, dar vertue militare. Dup aceea,
regii nu onely, dar populare comune-wealths, a dat scafandri maniere de Scutchions, pentru ca
a mers mai departe la rzboi, sau a revenit la ea, pentru incurajare, sau recompence la
serviciul lor. Toate care, de un cititor de observatie, pot fi gsite n aceste vechi istoriile,
greceti i Latine, ca face Mentiune a naiunii germane, i maniere, n lor ori.

Titluri de onoare
Titluri de onoare, cum ar fi Duke, conta, Marchizul, i Baron, sunt onorabil; nseamn
valoarea setat asupra lor de puterea Soveraigne de comune-averea: titluri care au fost la
vechi timp titlurile de birou, i comanda, deriv unele din Romani, unele de germani i
francezi. Duci, n limba Duces, fiind Generalls n rzboi: conteaz, Comites, cum ar fi goale
compania Suplimentele din prietenie; i au rmas pentru a guverna i de a apra locuri
cucerite, iar pacificat: Coviltir, Marchiones, au fost conteaz c guvernate maruri, sau limite
ale Imperiului. Titluri de duce, Contele i Marquis, a intrat n Imperiul, despre momentul de
Constantin cel mare, la customes de miliie german. Dar Baron, pare s fi fost un titlu de
Gaules i nseamn un om mare; cum ar fi fost regi, sau prini brbai, care au angajat n
rzboi despre persoanele lor; i pare a fi derivat din Vir, Ber, i Bar, care a nsemnat acelai
lucru n limba de Gaules, respectiv Vir n limba; i de acolo la Bero, i Baro: astfel nct astfel
de oameni s-au numit Berones, i dup Barones; (n spaniol) Varones. Dar el c ar ti mai
ales originall titluri de onoare, pot gsi, aa cum am fcut acest lucru, n tratat de dl Seldens

cel mai bun de acest subiect. n p de timp aceste birouri de onoare, de ocazie de probleme, i
pentru motive de guvern bun i peacable, s-au transformat n meer titluri; n mare parte, de
servire a distinge prioritate, locul i ordinea subiectelor n comun-averea: i brbai s-au fcut
duci, conteaz, coviltir i Barons de locuri, n care au avut nici posesia, nici comanda: i alte
titluri, de asemenea, au fost elaborate n acelai scop.

Worthinesse Fitnesse
WORTHINESSE, este un lucru diferit de valoare, sau valoare de om; i, de asemenea, din
meritul sau desert; i consisteth n o anumit putere, sau capacitatea, pentru c, drept pentru
care el este declarat a fi vrednic: care capacitatea special, este, de obicei, numit FITNESSE,
sau Aptitude.
Pentru c el este Worthiest a fi un comandant, s fie un judector, sau orice alte taxe, care
este prevzut cel mai bun, cu calitile necesare pentru descarcare bine i Dezvotlarea de
bogie, care are calitatile cele mai necesare pentru bine folosind le: oricare dintre care
calitile fiind abseni, unul mai neverthelesse fi om demn, i valoroase pentru unele lucru
else. Din nou, un om poate fi demn de bogii, birou i ocuparea forei de munc, respectiv
neverthelesse, poate invoca nici un drept s-l nainte de altul; i, prin urmare, nu poate fi spus
s merite sau merita. Pentru Merit, praesupposeth un drept, i c un lucru merita este datorat
de promisiunea: de care se spun mai mult, n continuare, cnd se vorbesc de contracte.

CAPITOLUL XI.
DIFERENA DE MANIERE

Ce se nelege aici prin maniere

Prin MANIERE, nu aici, adica decenta de comportament; i n modul n care un om ar
trebui s salute pe altul, cum un om ar trebui s se spal gura sau alege dinii nainte de
companie, i alte astfel de puncte de morala mici; Dar aceste caliti de om-natur, care
privesc lor triesc mpreun n pace i unitate. n ce scop trebuie s ia n considerare, c
Felicity din aceast via, consisteth nu n odihna de o minte satisfcut. Pentru nu exist nici
un astfel de Finis Ultimus, (cea mai mare msur Denis,) nici Summum Bonum, (cea mai
mare bun,) ca este vorbit de n crile de filozofi Morall vechi. Nici nu poate un om oricare
mai tri, dorine ale cror sunt la capt, dect el, ale cror simuri i imaginaia sunt la un
stand. Felicity este o despre continuall de dorinta, de la un obiect la altul; atingerea fostei,
fiind nc, dar modul n care s mai trziu. Cauza drept este, c obiect al mans dorinta, nu se

bucura odata onely, i pentru o clip de timp; dar pentru a se asigura pentru totdeauna, modul
de viitorul lui dorinta. i, prin urmare, aciunile voluntare, i nclinaiile tuturor oamenilor,
tendina, nu numai pentru procurarea, dar, de asemenea, pentru a asigura o via mulumit; i
difer de onely in mod: care ridic parial din diversitatea de pasiuni, n scafandri de oameni;
i parte din diferena de cunotine, sau avizul fiecare are cauzele, care produc efectul dorit.

Dorina de Restlesse de putere,

n toate brbai
Astfel nct n primul rnd, am pus pentru o nclinaie de generalul de toate omenirii,
perpetuall i restlesse dorinta de putere dup putere, care ceaseth onely n moarte. i cauza
aceasta, nu este alwayes c un brbat sper pentru un deliciu mai intens, dect el a atins deja
sau c nu poate fi coninut cu o putere moderat:, dar pentru c el nu poate asigura puterea i
mijloacele de a tri bine, care el n-are prezente, fr achiziie mai mult. i de aceea, c regii, a
cror putere este mai mare, rndul su, lor eforturi pentru asigurarea este o casa de Lawes, sau
n strintate de rzboaielor: i atunci ce se face, succeedeth o dorin noi; n unele, de faima
la cucerirea noi; n altele, de usurinta si sensuall de agrement; n altele, de admiraie, sau fiind
flatat de excelen n unele de arta, sau alte capacitatea de a mintii.

Dragoste de controvers de
concuren
Concurs de bogatiile, onoarea, comanda, sau alt putere, enclineth la disput, dumnie i
rzboi: deoarece modul de un concurent, la atingerea de dorina lui, este de a ucide, s
subjuge, nlocui, sau inei celelalte. n special, concurs de laud, enclineth la un respect din
antichitate. Pentru barbati se lupta cu cei vii, nu cu mori; la aceste evocnd mai mult din
cauza, c ei pot ascunde slava celuilalt.

Ascultarea civile din dragostea

de a uura
Dorina de uurina i sensuall ncntare, disposeth brbaii pentru a asculta o putere
comune: pentru c de aceste dorine, un om doth abandoneze protecia ar putea fi sperat din
propria-i industrie, i muncii.

La Feare moarte sau rani

Frica de moarte, i rnile, disposeth la fel; i pentru acelai motiv. Dimpotriv, oamenii
nevoiai i hardy, nu mulumit cu starea lor prezenta; ca, de asemenea, toi oamenii care sunt
ambiioase de comand militar, sunt enclined pentru a continua cauzele warre; i s stirre
pn probleme i Rzvrtire: cci nu este nici o onoare militar, ci de warre; nici astfel sper sa
repare un joc bolnav, ca de cauznd un nou shuffle.

i din iubire de Arte

Dorina de cunotine i Arte de pace, enclineth de oameni s se supun o putere comune:
pentru aceast dorin, containeth dorina de odihn; i, n consecin, protecia la unele alt
putere dect al lor.

Dragostea lui Vertue, din

dragoste de laud
Dorinta de laud, disposeth pentru aciunile ludabil, cum ar fi v rugm s le ale cror
judecata ei valoare; pentru a acestor oameni care ne dispreuiasc, ne dispreuiasc, de
asemenea, laude. Dorinta de faima dup moartea face acelasi lucru. i dei dup moarte, nu
exista nici un sentiment de lauda ne-a dat pe pmnt, ca fiind joyes, care sunt fie nghiite n
joyes nespus de mare din cer, sau stinge n extrem chinurile iadului: nc nu este astfel faima
Zadar; pentru c brbaii au o plcere prezent, din previziunea de ea, i de beneficiul pe care
poate de destindere, astfel, urmailor lor: care dei acum vd nu, dar ei imagina; i orice lucru
care este plcerea n sens, acelai, de asemenea, este plcerea n imaginaie.

Urasc, de dificultatea de a
Requiting beneficii mari
A primit de la unul, la care ne gndim noastre selves equall, beneficii mai mari dect exist
speran pentru Requite, disposeth counterfiet dragoste; dar de fapt secrete ura; i pune un om
n patrimoniul debitorului disperat, c n descretere vederea creditorului su, tacitely dorete
el acolo, n cazul n care el nu ar putea vedea-l mai mult. Pentru beneficii obliga; i obligaia

este thraldome; care este la cele equall, plin de ur. Dar a primit beneficii la unul, care ne
recunosc superiour noastre, enclines iubi; pentru c obligaia este nici o depession nou: i
acceptarea desene, (pe care oamenii numesc recunostinta), este o astfel de onoare fcut pentru
obliger, ca este dus n general pentru rzbunare. De asemenea, s primeasc beneficii, dei de
la un equall, sau inferiour, atta timp ct nu exist sperana de a requitall, disposeth a iubi: n
intenia de a receptorului, obligaia este stangaciu, i serviciul mutuall; de unde iese o emulare
de care trebuie s depeasc n beneficiul; cel mai nobil i profitabile afirmaia posibil; n
care victor este multumit de victoria sa, i alte revenged confesndu-l.

i de la contiina de demne de
a fi urt
A fcut mai multe rnit de un om, dect el poate sau este dispus s expiate, enclineth
Fctorul s ursc bolnavul. Pentru el trebuie s atepta rzbunare, sau forgivenesse; ambele
care sunt hatefull.

Promptnesse pentru a rnit, de

fric
Feare de opresiune, disposeth un om pentru a anticipa, sau s caute stangaciu de societate:
cci nu este nici un alt mod prin care un om poate asigura viaa i libertatea.

i de nencrederea n propriul
spirit
Brbai care nencredere propriile vicleug, sunt n tumultul, i Rzvrtire, mai bine
eliminate pentru victorie, decat ce se presupune nelept sau viclean. Pentru aceste dragoste s
se consulte alte (temndu-se s fie eludat,) a lovi primul. i n rzvrtire, brbai fiind alwayes
n procincts de Battell, pentru a organiza mpreun, i de a folosi toate avantajele de for, este
o stratagem mai bine, dect orice care poate proceda la vicleug de spirit.

ntreprindere de Zadar-slava
Zadar
Zadar-glorios de oameni, cum ar fi fr a fi contient pentru ele nsele suficien mare,
apreciai presupunand ei nii Galant brbai, sunt enclined onely la ostentaie; dar nu la
ncercare: deoarece cnd pericol sau dificultate apare, arata pentru nimic, dar s aib lor
insuficiena descoperit.
Zadar-glorios brbai, cum ar fi estimarea lor suficiena de mgulire a altor oameni, sau
avere de aciune precedente, fr motiv de speran la adevrata cunoatere de sine, a asigurat
sunt enclined la angajarea erupii cutanate; i n abordarea de pericol, sau dificulti, s se
retrag n cazul n care acestea pot: pentru c nu vd modul de siguran, mai degrab ei va
pericol cinstea lor, care poate fi salved cu o scuza; dect de viaa lor, pentru care nici un
balsam este suficient.

Ambiie, la avizul de suficien

Oameni care au o opinie puternic de propriile lor wisdome n materie de guvern, sunt
dispuse s ambiie. Pentru c fr publique ocuparea forei de munc n counsell sau
Magistraturii, onoarea de a wisdome lor este pierdut. i, prin urmare, elocvent difuzoare sunt
enclined la ambiie; pentru elocventa seemeth wisdome, att pentru ei nii i alii

Indecizia, la valorificarea prea

mare de mici probleme
Pusillanimity disposeth oameni a indeciziei, i n consecin s pierd ocazii i oportuniti
mai adaptat de aciune. Pentru dup brbai au fost n deliberare pn n momentul de
abordare de aciune, dac nu fi atunci se manifesta ceea ce este cel mai bun de fcut, Iat un
signe, diferena de motive, ntr-un fel i celelalte, nu sunt mari: prin urmare, s nu rezolva
atunci, este de a pierde ocazia prin cntrire de fleacuri; care este pusillanimity.
Frugalitate, (dei n oameni sraci a Vertue,) maketh un om unapt la atchieve astfel de
aciuni, deoarece necesit puterea de multi barbati deodata: pentru weakeneth lor Endeavour,
care este de a fi hrnite i inute n vigoarea de recompensa.
ncredere n alii din ignoran de mrci de Wisdome si elocventa Kindnesse, cu linguirea,
disposeth brbai s ncrede n ele, care s-l; pentru c fostul este aparent Wisdome, prnd
mai trziu Kindnesse. Elena le militare reputaia se disposeth oameni s adhaere, i supune la
acei oameni care le-au. Fostul dou, le-au dat precauie mpotriva pericolului de el; mai trziu
le d atenie mpotriva pericolului de alii.

i de la ignorana de Naturall
cauze
Vrei de tiin, care este, ignoranta de cauze, disposeth, sau mai degrab constrnge un om
s se bazeze pe sftui i autoritatea altora. Pentru toi oamenii care concernes adevrul, dac
acestea se bazeaz nu pe cont propriu, trebuie s se bazeze pe avizul de alte cteva, care ei
cred c mai nelept dect ei nii, i vedea nu de ce el trebuie s nele de ele.

i din lips de nelegere

Ignoranta de semnificaia cuvintelor; care este, nevoie de nelegere, disposeth oameni
pentru a lua pe incredere, nu onely adevrul ei tiu nu; dar, de asemenea, erori; i care este
mai mult, non-sens dintre ele au ncredere: pentru eroare, nici non-sens, poate fr o
nelegere perfect de cuvinte, fie detectat.
Din aceeasi ea iese, c brbai da nume diferite, unul i acelai lucru, la diferenta de
propriile pasiuni: ca ei c aprob un aviz private, spune opinia; dar ei c mislike l, Haeresie: i
nc haeresie nseamn nu mai mult de aviz privat; dar a onely o mai mare tinctura de choler.
Din aceleai, de asemenea, acesta iese, c brbaii nu poate distinge, fr studii i nelegere
mare, ntre o aciune de muli brbai, i numeroase aciuni de multitudinea unul; ca de
exemplu, ntre o aciune a tuturor senatorilor de la Roma n uciderea Catiline i numeroase
aciuni de un numr de senatori din uciderea Caesar; i, prin urmare, sunt dispuse s ia de
aciune de oameni, ceea ce este o multitudine de aciuni de o multitudine de oameni, probabil,
condus de perswasion de unul.
Adhaerence la Custome, din ignoranta de natura de dreapta i greit ignoranta a cauzelor i
originall Constituia dreptul, echitii, legii i dreptii, disposeth un om pentru a face
Custome i exemplu regula de aciunile sale; astfel nct, cred c nedrept pe care acesta a fost
custome s pedepseasc; i c doar, de impunitate i aprobarea, drept pentru care ei pot
produce un exemplu, sau (ca avocaii care onely utilizeaz false msura Justiie barbar se
numesc) un Precedent; ca mic de copii, care au nici o alt regul de bun i evill maniere, dar
corecie pe care le primesc de la prinii lor, i de masterat; salva c copiii sunt constante
stpnirea lor, ntruct oamenii nu sunt Deci; deoarece crescut puternic i ncpnat, ei
appeale din custome raiunea i din motiv s custome, ca acesta servete rndul lor;
indepartezi de custome atunci cnd interesul lor o cere, i stabilirea ei nii mpotriva motiv,
ct de des ca motiv este mpotriva lor: care este cauza, c doctrina corect i greit, mereu este
disputat, att de stilou i sabia: ntruct doctrina de linii i figuri, nu este aa; deoarece
oamenii nu, n acest subiect ce fi adevrul, ca pe un lucru care traverseaz no mans ambiie,
profitul sau pofta. Pentru ma indoiesc ca nu, dar dac ar fi fost un lucru contrar orice mans
dreptul de stpnire, sau interesele de oameni care au stpnirea, c trei unghiuri de A triunghi
ar trebui s fie Equall a dou unghiuri de A ptrat; c doctrina ar trebui s au fost, dac nu
disputate, nc de ardere din toate crile de geometrie, suprimat, ca farre ca el care se n
cauz a fost capabil.

Adhaerence la brbai privat, din ignoranta de cauze de pace ignoran de cauze la distan,
disposeth brbaii pentru a atribui toate evenimentele, cauzele imediat, si Instrumentall:
acestea sunt toate cauzele pe care le percep. i, prin urmare, este vorba de passe, ca n toate
locurile, oamenii care sunt ntristat cu plile ctre Publique, de descrcare de gestiune furia
lor asupra vameii, adic, agricultori, colecionari i ali ofieri de publique venituri; i
adhaere pentru a gsi cum ar fi vina cu guvernul publike; i astfel, atunci cnd acestea au
implicat ei nii fr speran de justificare, de asemenea, cdea peste autoritatea suprem,
feare de pedeaps sau ruine de a primi iertare.

Credulitatea la ignoranta a
naturii
Ignorana de naturall cauze disposeth un om la credulitate, astfel nct s cred c de multe
ori imposibilitilor: pentru ca nu stiu nimic contrare, ci ca s fie adevrat; fiind n
imposibilitatea de a detecta imposibilitatea. i credulitate, pentru ca oamenii iubesc pentru a fi
hearkened lui n societate, disposeth-le s Mint: astfel nct ignoranta l co fr rutate, este
capabil de a face un om bothe s cred c Nefertiti, i spune-le; i, uneori, de asemenea, s le
inventm.

Curiozitatea de a stii, de
ngrijire din timpul viitor
Anxietate pentru data viitoare, disposeth brbaii s cerceteze cauzelor de lucruri: pentru c
cunotinele lor, maketh brbai mai n msur s dispun n prezent n avantajul lor cel mai
bun.

Religia Naturall, din acelai

Curiozitatea, sau dragostea de cunoatere a cauzelor, atrage un om din luarea n considerare
a efectului, s caute cauza; i din nou, cauza c cauza; pana de necesitate el trebuie s vin la
acest gnd n cele din urm, c exist unele provoca, drept pentru care nu exist nu este fostul
un motiv, dar este eternall; care este brbai o numim Dumnezeu. Astfel nct este imposibil
de a face orice anchet profunde privind cauzele naturall, fr a fi enclined, astfel, s cred c
exist un Dumnezeu Eternall; Desi nu au nici o idee de el n mintea lor, rspunde n natura sa.
Pentru ca un om care este nscut orb, audiere oameni vorbesc de nclzirea ei nii de foc, i
fiind adus la cald, el nsui de la fel, poate cu uurin concepe si asigura himselfe, acolo este

oarecum acolo, foc care apel de brbai, i este cauza de cldur a feeles; dar nu pot imagina
cum e; nici nu au o idee de ea n mintea lui, cum ar fi ei au ce vedea: Deci, de asemenea, de
lucrurile vizibil din aceast lume, i ordinea lor admirabil, un om poate concepe este o cauza
de ei, oameni care o numim Dumnezeu; i nc nu au o idee sau imagine de el n mintea lui.
i ei care face puin sau nici o anchet privind naturall cauzele de lucruri, nc din feare
care purcede de la ignoranta a co, de ce este c n-are puterea de a le face mult bine sau ru,
sunt enclined s presupunem c, i preface unto ele nsele, severall tipuri de puteri nevzute;
i s stea n awe de imaginaia lor; i n timp a distresse pentru a invoca acestora; de
asemenea, n timp de un victorios bun ateptat, pentru a le da mulumiri; a face creaturi de
fantezie propriile lor, zeii lor. De ceea ce nseamn aceasta a ajuns s treci, c din soiul
nenumrate de lux, brbai au creat n lumea nenumrate felul de zei. i acest Feare lucruri
invizibile, este naturall semine de care fiecare unul n sine dac religie; i n care cult, sau
feare c puterea altfel dect o fac, superstiie.
i aceast smn de religie, au fost observate de multe; Unii dintre cei care au observat,
au fost enclined, astfel, pentru a hrni, vreodat i forme n Lawes; i pentru elena s-l de
invenie proprii, a putea guverna alii, i de a face zis ei nii mai mare de prerogativele
conferite orice aviz din cauze de evenimente viitoare, prin care au crezut c ei ar trebui cel
mai bine.

CAPITOLUL XII. DE
RELIGIE

Religie, n om Onely
Vznd acolo nu sunt nici signes, nici de religie, dar n om onely; nu exist nici un motiv s
se ndoiasc, dar c seminele de religie, de asemenea, este onely n om; i consisteth n unele
specifice de calitate, sau cel puin n unele emineni gradul acestora, s nu fi gsit n alte
creaturi vii.

n primul rnd, la dorina lui

de a cunoate cauzele
i n primul rnd, este caracteristic pentru natura omului, s fie curioi n cauzele
evenimentelor vor vedea, unele mai mult, unele lesse; dar toi oamenii att de mult, nct s
fie curioi n cutare de cauze de propria lor avere bun i evill.

La luarea n considerare a
nceput lucruri
n al doilea rnd, la vederea de orice lucru care are un nceput, pentru c, de asemenea, ea a
avut o cauza, care determin aceeai pentru a ncepe, atunci cnd a fcut-o, mai degrab dect
mai devreme sau mai trziu.

La observarea lui de Sequell de

lucruri
n al treilea rnd, ntruct nu exist nici un alt Felicity de fiare, dar se bucur de mncarea
lor cotidiene, uor, i poftele; ca avnd previziune puin sau deloc de timp s vin, pentru lips
de observare i memoria ordine, consecin, i dependance din lucrurile pe care le vedea; Om
observeth cum un eveniment a fost produs de altul; i remembreth n ele Antecedence i n
consecin; Cnd el nu se poate asigura i himselfe din cauzele adevrate a lucrurilor, (pentru
cauzele de bun i evill avere sunt n mare parte invizibile,) el presupune cauze ale ei, fie ca
propria sa fantezie suggesteth; sau ncrede la autoritatea altor oameni, cum ar fi el crede a fi
prietenii lui, i mai nelept dect himselfe.
Naturall cauza de religie, anxietate de timp s vin doi face n primul rnd, anxietate.
Pentru a fi siguri c exista cauze de toate lucrurile care au ajuns pn n prezent, sau se ajunge
n continuare; este imposibil pentru un om, care continu endeavoureth s himselfe sigure
mpotriva evill el feares, i procura bun el dorete, s nu fie n o perpetuall atentia acordata de
timp s vin; Astfel nct fiecare om, n special cele care sunt peste provident, sunt ntr-un
imobil ca cea a Prometeu. Pentru ca Prometeu, (care a interpretat, este omul Prudent,) a fost
obligat s Dealul Caucaz, un loc de mare perspectiv, n cazul n care, un vultur hrnire pe
ficatul su, devorat n ziua, la fel de mult ca a fost repayred n noapte: astfel nct omul, care
pare prea mult nainte de el, n grija data viitoare, cci inima lui toat ziua mult timp, ros pe
de feare moartea, srcia sau alte calamiti; i nu are nici repose, nici pauz de anxietate su,
dar n somn.

Ceea ce le face frica puterea de

lucrurile invizibile
Acest perpetuall feare, alwayes omenirea de nsoire n ignorana de cauze, cum ar fi fost n
ntuneric, trebuie trebuie pentru obiect ceva. i, prin urmare, atunci cnd nu este nimic pentru

a fi vzut, nu este nimic s-i acuze, fie lor bine, evill avere, dar unele putere sau Agent
invizibil: n ce sens poate era, c unele dintre poeii vechi a spus, c zeii au fost la nceput
creat de humane Feare: care vorbite de zei, (care este de a spune, a zeilor multe neamuri) este
foarte adevarat. Dar recunoscnd unul Dumnezeu Eternall, infinit i atotputernic, mai uor pot
fi derivate, din dorina de oameni trebuie s tii cauzele de organismele de naturall, i lor
severall vertues, precum i a operaiunilor; dect la feare a ceea ce a fost ntmpla-le n timp
s vin. Pentru el c de la orice efect hee vede vin treci, ar trebui s motiv urmtoare i
imediat cauza acestora, i de acolo la cauza din care cauza, i plonge himselfe profund n
urmrirea de cauze; la ultima va veni la acest lucru, c trebuie s existe (dup cum a mrturisit
chiar filosofii pgni) un Mover prima; Asta este, o prima, i o Eternall cauza tuturor
lucrurilor; care este ceea ce oamenii spun de numele lui Dumnezeu: i toate acestea fr
crezut lor avere; atentia acordata drept care subsemnatii, ambele enclines s se team, i ei
mpiedic de cutare de cauzele de alte lucruri; i astfel d ocazia simuleaz zeilor ct mai
multe, ca exista oameni ca feigne ei.

i s presupunem c le
Incorporeall
i pentru materia sau substanta agenilor invizibil, deci fancyed; ei ar putea nu de naturall
cogitation, cdea peste orice alte conceipt, dar c a fost la fel cu cea a Soule omului; i c
Soule a omului, a fost din aceeai substan, cu ceea ce incercare in vis, la unul care doarme;
sau ntr-o caut-glasse, una care este treaz; care, oamenii nu tiu c aceste apariii nu sunt
nimic altceva dect creaturi de fantezie, cred c a fi ntr-adevr, i externall substane; i de
aceea le numim fantome; ca Latines le-a numit imagineaz, i Umbrae; i gndit ei spiritele,
care este, subire aereall organisme; i aceste agenii invizibil, care se temeau, pentru albine ca
ei; a salva c acestea apar i dispar atunci cnd v rog. Dar opinia c aceste spirite au fost
Incorporeall, sau Immateriall, niciodat nu ar putea intra n mintea de orice om de natura;
pentru c, dei brbaii pot pune mpreun cuvinte de semnificaie contradictorii, ca Spirit, i
Incorporeall; dar ei nu poate fi imaginatia de orice lucru de a rspunde la ele: i, prin urmare,
oamenii care, prin propria lor meditaie, ajunge la confirmarea de un infinit, atotputernic i
Eternall Dumnezeu, alege mai degrab s confesse el este Incomprehensible, i mai presus de
nelegerea lor; dect s defineasc lui natura de spiritul Incorporeall, i apoi Confesse
definiia lor pentru a fi de neneles: sau dac-l dau un astfel de titlu, nu este dogmatic, cu
intenia de a face natura divina neles; dar evlavie, pentru a-l onora cu atribute, de
continatorul, ca la distan, deoarece acestea pot de grossenesse de organele vizibile.

Dar nu tiu modul cum au efect

nimic
Apoi, pentru modul n care ei cred c aceti ageni invizibil forjat efectele lor; adic, ce
cauzele imediate au folosit, n aducerea lucruri s treci, oameni care tiu nu ce este c noi

numim cauzatoare, (care este, aproape toi oamenii) avea nici o alt regul pentru food de, dar
observarea i remembring ce au vzut s precead efectul ca la alt dat, sau de ori nainte,
fr s vad ntre antecedent i ulterioare eveniment, orice dependance sau conexiune la toate:
i, prin urmare, la lucruri cum ar fi trecut, se ateapt ca lucrurile s vin; i s sperai c
norocul bun sau evill, superstitiously, la lucruri care nu au nici o parte din cauza de ea: ca
atenienii fcut pentru rzboi lor la Lepanto, cere un alt Phormio; Fraciunea pompeiene pentru
lor warre n Afrique, un alt Scipio; i alii au fcut n scafandri alte ocazii din. n mod
asemntor ei atribut lor avere la un spectator, de la un loc noroc sau ghinion, cuvintele
vorbite, n special n cazul n care numele lui Dumnezeu fi printre ei; ca frumos, i Conjuring
(Leiturgy de vrajitoare;) aa ca s cread, au puterea de a transforma o piatr n pine, pine
ntr-un om, sau orice alt lucru, n orice lucru.

Dar onoarea-le ca acestea

onora brbai
n al treilea rnd, de cult care natural brbai exhibite puterile invizibil, poate fi nimeni
altul, dar aceste expresii reveren lor, ca le-ar folosi fa de brbai; Cadouri, petiii,
Multumesc, depunerea de corp, adrese de grijuliu, sobru Swearing comportamentul, cuvinte
cu premeditare, (care este una de alta de promisiunile lor, asigurnd) prin invocarea lor.
Dincolo de faptul c motivul suggesteth nimic; dar las-le fie s se odihneasc; sau pentru alte
ceremonii, pentru a se bazeaz pe cei ei cred a fi mai nelept dect ei nii.

i s le atribuie toate
evenimentele extraordinare
n sfrit, privind cum aceste puteri invizibil declara la barbati lucrurile care va veni n
continuare s treci, n special n privina lor bun sau evill avere n suplimentele sau victorios
bun sau ru n orice ntreprindere anumite, brbaii sunt n mod natural la un stand; a salva c
utilizai la presupuneri de timp s vin, de timp trecut, ele sunt foarte apt, nu onely s ia
casuall lucruri, una sau dou ntlniri, pentru Prognostiques de a ntlni ca niciodat dup
aceea, dar, de asemenea, pentru a crede ca Prognostiques la ali brbai, dintre care o dat c
au conceput o parere buna.

Eda lucruri, Naturall semine

de religie

i n aceste lucruri EDA, avizul de fantome, ignoranta a doua cauze, devotamentul fa de

ce fric de oameni, i innd lucruri Casuall pentru Prognostiques, consisteth semine Naturall
de religie; care dup diferite fantezii, hotrrile i pasiunile severall oamenilor, a crescut n
ceremonii att de diferite, c cei care sunt folosite de un singur om, sunt n mare parte ridicol
la altul.

A fcut diferite de cultura

Pentru aceste semine au primit cultura la dou tipuri de oameni. Un fel au fost ei, care a
hrnit, i le-a ordonat n funcie de propriile lor invenie. Alt parte, au fcut-o, zei
commandement, i direcia:, dar ambele tipuri au facut-o, cu un scop de a face acei oameni
care relyed pe ele, mai apt s ascultare, Lawes, pace, caritate, i jurist societii. Astfel c
religia de genul fostul, este o parte din Politiques uman; i nva o parte din taxa care regii
pmnteti cer al lor de subiecte. i mai trziu un fel de religie este Divine Politiques; i
containeth preceptele celor care au yeelded ei nii subiecte n Kingdome lui Dumnezeu. De
genul fostul, au fost toi fondatorii comune-wealths, i Legea-donatori neamurilor: de genul
mai trziu, au fost Avraam, Moses i Mntuitorului nostru binecuvntat; care au fost derivate
ni Lawes Kingdome lui Dumnezeu.

Avizul de Absurd de
Gentilisme
i pentru c o parte din religia, care consisteth n opiniile referitoare la natura puteri
invizibil, nu exist aproape nimic care are un nume, care nu a fost socotit printre neamuri,
ntr-un loc sau altul, un zeu, sau Divell; sau de poei lor fals inanimated, locuite, sau posedat
de spiritul unele sau alte.
Problema neformate din lume, a fost un zeu, cu numele de haos.
Cer, Ocean, planete, foc, pmnt, vnt, au fost att de multe zeii.
Brbai, femei, o pasre, un crocodil, un viel, o Dogge, un arpe, o ceapa, un Leeke,
ndumnezeit. n plus, c au umplut aproape toate de locuri, cu spiritele numit Daemons;
cmpiile, tigaie, i Panises, sau Satyres; Pdure, cu Fawnes, i nimfe; Mare, cu Tritons, i alte
nimfe; fiecare ru, i Fountayn, cu o fantoma a numelui su i cu nimfe; fiecare cas, cu ea
Lares, sau cunoscuii; fiecare om, cu geniul lui; Iad, cu fantome i spirituall ofieri, ca Charon,
Cerberus i Furies; i n timp de noapte, toate locurile cu larve, Lemures, fantome de brbai
decedai i un kingdome ntreaga Fayries, i Bugbears. Ei au, de asemenea, atribuite
divinitate, i construit Temple meer accidente, i caliti; sunt cum ar fi timp, noapte, zi, pace,
Concord, dragoste, afirmaia, Vertue, onoare, sntate, Rust, febr, i asemntoare; care,
atunci cnd s-au rugat pentru sau mpotriva, ei s-a rugat, ca n cazul n care au existat fantome
aceste nume agat peste capetele lor, i nchirierea toamna, sau de a refuza acest bun sau
Evill, pentru sau mpotriva care s-au rugat. Au invocat, de asemenea, propriul spirit, cu
numele de Muze; Ignoranta lor proprii, cu numele de avere; Pofta lor proprii, cu numele de

Cupidon; propria lor furie, scrise de Furies numele; membrii ascuns sub numele de Priapus; i
atribuit stricciunea lor, Incubi i apoi: noastre ca nu era nimic care ar putea s introduc un
Poet ca o persoan n poemul su, care nu au fcut un Dumnezeu, fie o alin.
Aceiasi autori de religie a neamurilor, observarea la sol a doua pentru religie, care este de
mens ignoranta a cauzelor; i astfel aptnesse lor s atribuie lor avere cauze, care nu a fost nici
o dependen la toate aparent, a avut ocazia s impunem pe ignoranta lor, n loc de a doua
cauze, un fel de a doua i ministeriall zeilor; atribuind cauza Foecundity, Venus; cauza de
Arte, Apollo; de vicleug i ambarcaiuni, la mercur; Furtuni i stormes, la Aeolus; i de alte
efecte, la ali zei: noastre ca acolo a fost printre pgni aproape la fel de mare varietate de zei,
ca de businesse.
i cult, care n mod natural conceput brbai se potrivesc la albine folosit fa de zeii lor, i
anume ofrandele, rugciuni, Multumesc, iar restul anterior numit; Legislatorii acelai
neamurilor adaugat imaginile lor, att n film i sculptur; care fel mai ignorant, (care este de
a spune, cea mai mare parte sau generalitatea de oameni,) gndire zei pentru a crui
reprezentare s-au fcut, au fost ntr-adevr incluse, i aa cum au fost adpostite n cadrul
acestora, ar putea att de mult mai multe stand n feare dintre ele: i le-a nzestrat cu terenuri,
case i set de ofieri, i veniturile, n afar de toate celelalte utilizri uman; Asta este
consacrat, i a fcut Sfnt celor idolii lor; ca caverne, plantaii, pduri, muni i ntreaga
Ilands; i au atribuit la ele, nu onely forme, unele dintre oameni, unii dintre fiare, unele dintre
monstrii; dar, de asemenea, facultile i pasiunile de oameni i animale; ca sens, discurs, Sex,
pofta, generaie, (i aceasta nu onely prin amestecarea unul cu altul, s se propage un fel de
zei; dar, de asemenea, prin amestecarea cu brbai i femei, s conceap mongrill zei, i dar
deinuii din cer, cum ar fi Bacchus, Hercules,) pe langa, furie, rzbunare i alte pasiuni de
creaturi vii, i aciunile reieind din ele, ca frauda, furtAdulter, Sodomie i orice viciu care pot
fi luate pentru un efect de putere, sau o cauza de agrement; i toate aceste vicii, printre oameni
sunt luate pentru a fi mpotriva legii, i nu mpotriva onoare.
n sfrit, la Prognostiques de timp s vin; care sunt n mod natural, dar presupuneri pe
experiena de timp trecut; i supernaturall, revelaia divin; aceiasi autori de religie a
neamurilor, parial pe experiena pretins, parial la Apocalipsa pretins, au adugat nenumrate
alte wayes superstiios de divinaie; i a fcut oamenii cred c ei ar trebui s gseasc averile
lor, uneori rspunsuri ambigue sau senslesse de preoti de la Delphi, Delos, Ammon i alte
faimoase oracole; rspunsuri care, au fost fcute ambigu de decoratiuni, la propriul
eveniment ambele wayes; sau de absurd de vapori mbttoare a locului, care este foarte
frecvente n sulfuroase Cavernes: uneori n frunze de Sibills; al crui Prophecyes (ca cei poate
lui Nostradamus; pentru fragmentele existente acum par a fi Inventia a mai trziu ori) au
existat unele cri n reputaia n timpul Roman Republique: uneori n discursurile
nesemnificative Mad-brbai, ar trebui s fie posedat cu un Spirit divin; care posesia au numit
Enthusiasme; i aceste tipuri de evenimente, prevestire, au reprezentat Theomancy sau
profeie; Uneori, n aspect de Starres de la naterea lor; care a fost numit Horoscopy, i stimat
o parte din sistemul judiciar Astrologie: uneori n propriile lor sperane i feares, numit
Thumomancy sau Presage: uneori n Predicia de vrajitoare, care a pretins de conferinta cu
mori; care se numete necromaniei, Conjuring i vrjitorie; i este, dar jonglerie i
confederat ticloie: uneori n zbor de Casuall, sau de hrnire a psrilor; numit augur: uneori
n Entrayles de bestie sacrificat; care a fost Aruspicina: uneori, n vise: uneori n orcit de
Ravens, sau trncnit de psri: uneori n flagu'ri de fa; care a fost numit Metoposcopy; sau
de chiromanie n liniile de mn; n cuvintele casuall, numeste Omina: uneori n montri, sau
unusuall accidente; ca Ecclipses, comete, meteoriti rare, cutremure, inundaii, straniu nateri
i similare, care au numit Portenta i Ostenta, deoarece au crezut c a prevesti, sau foreshew
unele calamitate mare s vin; Uneori, n meer loterie, ca Crosse i gramada; numrare guri
n o sive; nmuierea de versuri din Homer, i Virgil; i nenumrate alte astfel vaine conceipts.

Deci, easie sunt brbai pentru a fi trase s cred c orice lucru, la astfel de oameni ca au ajuns
de credit cu acestea; i poate reine cu gentlenesse, i dexteritate, ia frica lor, i ignoran.
ING de autorii de religie de pgni i, prin urmare, prima fondatorii i legislatorii din
comun-wealths printre neamuri, ale cror capete au fost doar pentru a pstra oameni n
supunere, i pace, n toate locurile avut grij; Primul, pentru a imprima n mintea lor o
perfecta, c aceste precepte pe care m-au dat n ceea ce privete religia, nu ar putea fi gndit
s procedeze la propriul aparat, dar din dicteaz unele Dumnezeu sau alt Duh; sau altceva c
ei nii au fost de natur mai mare dect mortalls simpla, c Lawes lor s-ar putea mai mult
uor primite: Deci Numa Pompilius a pretins s primeasc ceremonii a instituit printre
romani, la Egeria nimf: i primul rege i fondator al Kingdome din Peru, pretins himselfe i
soia sa de a fi copiii din Sunne: i Mahomed, s nfiineze lui noua religie, a pretins s aib
conferinte cu Duhul Sfnt, n forme de un porumbel. n al doilea rnd, ei au avut o grij,
pentru a face crede, c aceleai lucruri au fost placul zeilor, care s-a interzis Lawes. n al
treilea rnd, pentru a prescrie ceremonii, implorare, sacrificii si Festivalls, prin care au fost s
cread, ar putea fi potolit mnia zeilor; i c succesul bolnav n rzboi, contagions mare de
Sicknesse, cutremure, i fiecare mans mizerie privat, a venit de la furia zeilor; i furia lor la
neglijarea lor cult, uitnd sau confunda unele punct de ceremonii necesare. i dei printre
antient romani, brbai nu au fost interzis s nege, ca n poeii este scris de pisicuta i plcerile
dup aceast via; care scafandri de mare autoritate, i gravitatea n statul n cauz au n lor
cuvntri ridiculizat deschis; totui c perfecta a fost alwaies mai preuite, dect contrariul.
i prin acestea, i alte astfel de instituii, acestea obtayned n ordinea lor end, (care a fost de
pace din Commonwealth,) c oamenii de rnd n nenorocirile lor, ntinderea vina neglijare,
sau errour n ceremoniile lor, sau pe propriile lor neascultare fa de lawes, au fost lesse apt
pentru rebeliune mpotriva lor guvernatori. i fiind distrai cu fastul i amuzament Festivalls,
i publike Gomes, n onoarea zeilor, nevoie de nimic altceva, dar pine, pentru a le menine de
nemulumire, murmurnd i agitaie mpotriva statului. i, prin urmare, romani, care au cucerit
cea mai mare parte de atunci a cunoscut lume, fcut fr scrupule de tollerating orice religie n
Roma a l co; unlesse a avut ceva n ea, care nu ar putea consta cu guvernul lor jurist; nici nu
ne citesc, ca orice religie a fost interzis, dar asta de Jewes; care (fiind Kingdome specific lui
Dumnezeu) a crezut c de unlawfull de a confirma supunere fa de orice mortall rege sau un
fel de stat. i astfel vei vedea cum religie a neamurilor a fost o parte a politicii.
Adevrata religie, i Lawes de zei Kingdome acelai dar unde Dumnezeu himselfe, de
supernaturall Apocalipsa, plantate religie; acolo el, de asemenea, a fcut s himselfe o
Kingdome aparte; i -a dat Lawes, nu doar de comportamentul fa de himselfe; dar, de
asemenea, fa de una de alta; i, astfel, n Kingdome lui Dumnezeu, politica, i lawes jurist,
sunt o parte din religia; i, prin urmare, distincie a Temporall, i Spirituall de dominare, nu
exist nici un loc. Este adevrat, c Dumnezeu este regele ntregului pmnt: dar el pot fi
regele unui popor aparte, i alese. Pentru nu exist nici o incongruena mai multe acolo, dect
c cel ce are generalul comanda ntreaga armat, ar trebui s aib withall un Regiment de
ciudat, sau firma proprie. Dumnezeu este regele ntregului pmnt prin puterea lui: dar de
poporul su ales, el este regele de Legmnt. Dar persoana largly mai multe Kingdome lui
Dumnezeu, att de natur i legmnt, am avea n discursul urmtoarele repartizat un alt loc.

Cauzele de schimbare n religie

La propagarea religiei, nu este greu s neleag cauzele de rezoluia de aceeai n su

primul semine, sau principii; care sunt doar un aviz de o divinitate, i puterile invizibil, i
supernaturall; care poate niciodat astfel eliminate din natura uman, dar c noi religii mai
againe trebuie aduse n afara ei, de cultura acestor oameni, pentru ca astfel de scop sunt n
reputaia de primvar.
Pentru a vedea toate format religie, este fondat la nceput, la credina pe care o multitudine
fiindc n unele persoan unul, pe care ei cred c nu numai s fie un om nelept, i a forei de
munc s-i procure fericirea lor, dar, de asemenea, s fie un om sfnt, crora Dumnezeu
himselfe vouchsafeth s declare lui va supranatural; Acesta urmeaz n mod necesar, cnd ei
care au guvernul religie, va veni s fie wisedome de acei oameni, sinceritatea lor sau
dragostea lor suspectate; sau c acestea sunt incapabil s arate orice simbol probabil
revelaiei divine; c religia care doresc s susin, trebuie s fi suspectat de asemenea; (fr
feare sabia jurist) contrazis si respins.

Injoyning Beleefe de
imposibilitilor
Ceea ce ridic reputaia de Wisedome, n care formeth o religie, sau addeth la ea, atunci
cnd este deja format, este enjoyning de o perfecta de contradictories: pentru ambele pri ale
o contradicie nu poate fi, eventual, adevrat: i, prin urmare, s enjoyne perfecta dintre ei,
este un argument de ignoranta; care detecteaz autorul respectiv; i -l discrediteaz n toate
lucrurile altceva el va sugera la Apocalipsa supernaturall: revelaie care un om poate avea
ntr-adevr de multe lucruri de mai sus, dar nimic mpotriva naturall motiv.

Face contrar religia stabilesc

C care ridic reputaia de sinceritate, este fac sau spun astfel de lucruri, ca appeare s fie
signes, c ceea ce au nevoie ali oameni s cread, nu este considerat de la sine; toate faptele
sau cuvintele care sunt, prin urmare, numit scandalos, deoarece acestea fi blocuri de poticnire,
care face pe oameni s cad n modul de religie: ca nedreptatea, cruzime, Prophanesse,
avariia i lux. Pentru cine poate crede, c el c doth n mod obinuit de astfel de aciuni, aa
cum se procedeaz la oricare din aceste rootes, crede este orice putere astfel invizibil s fie
temut, ca el affrighteth alte withall de brbai, pentru defecte mai mic?
Ceea ce ridic reputaia de dragoste, este detectat de capete privat: ca atunci cnd perfecta
au nevoie de altele, conduceth sau seemeth pentru a conduce la dobndirea de stpnire,
bogiile, demnitatea sau placere sigure, pentru a se onely, sau special. Pentru c brbaii care
culege beneficii de la ei nii, acestea sunt gndit s fac pentru propriile ei, i nu pentru
iubire altora

Nevoie de mrturia lui minuni

n sfrit, mrturia c oamenii pot face chemri divin, poate fi nimeni altul, dect
operaiunea de minuni; sau profeie adevrat, (care este, de asemenea, un miracol;) sau
extraordinare Felicity. i, prin urmare, aceste puncte de religie, care au fost primite de ei care
a fcut astfel de miracole; cei care se adaug de asemenea, ca s aprobe nu lor chemare printro minune, obine nici o perfecta mai mare, dect ceea ce Custome, i Lawes de locuri, n care
acestea fi educat, au lucrat n ele. Pentru ca lucrurile pe naturall, oameni de hotrrea necesit
naturall signes i argumente; Deci in lucruri supernaturall, au nevoie de signes supernaturall,
(care sunt miracole), nainte de a le consimmntul n interior, i de la inimile lor.
Toate cauzele care slbirea credinei mens, apar n mod evident n exemplele urmtoare. n
primul rnd, avem un exemplu de copiii lui Israel; care atunci cnd Moses, care a avut
aprobarea lui numindu-le de minuni, i de conduit fericit dintre ele din Egipt, a fost absent,
dar dayes 40, revoltat de cult din adevratul Dumnezeu, recomandat le de el; i nfiinarea
(Exod.32 1,2) un aur Calfe pentru Dumnezeul lor, recidiv n idolatrie de egipteni; la care
acestea au fost att n ultima vreme livrate. i din nou, dup Moses, Aaron, Iosua, i c
generaia care a vzut marile opere ale lui Dumnezeu n Israel, (judectori 2 11) au fost mort;
o alt generaie a aprut, i servit lui Baal. Astfel nct s fayling miracole, credin, de
asemenea, nu a reuit.
Din nou, cnd fiii lui Samuel, (1 Sam.8.3) fiind constituit de lor judectori de tatl n
Bersabee, primit mit i judecat nedrept, poporul Israel a refuzat orice mai mult pentru a avea
Dumnezeu s fie rege al lor, n alt mod dect a fost regele de alte persoane; i, prin urmare,
cryed afar la Samuel, pentru a le alege un rege dup modul de naiuni. Astfel nct Justiie
Fayling, credin, de asemenea, fayled: aa, aa cum au detronat pe Dumnezeul lor, la domni
peste ei.
ntruct n plantarea de Christian Religion, oracole a ncetat n toate pri ale Imperiului
Roman, iar numrul de cretini encreased excelent n fiecare zi i n orice loc, de predicare a
apostolilor, i evangheliti; o mare parte din acea victorios, poate n mod rezonabil fi atribuite,
dispre, n care preoii neamurilor din acea vreme, ele nsele, a adus lor uncleannesse, avariia
i jugling ntre prinii. De asemenea religie a Bisericii de la Roma, a fost parial, pentru
aceeai cauz n Anglia, i multe alte pri ale Christendome; aa, ca fayling de Vertue n
pastori, maketh flaviu credina n oameni: i parial din aducerea de filosofie i doctrina lui
Aristotel n religie, de Schoole-brbai; de unde s-a ridicat att de multe contradicii i
absurditi, ca adus clerului n o reputaie att de ignoran, i de intenia frauduloas; i
enclined oameni la revolta de la ei, fie mpotriva voinei lor prini, i n Frana, i Olanda; sau
cu voia lor, ca n Anglia.
n sfrit, printre punctele de Biserica de la Roma a declarat necesar pentru mntuire, exista
atat de multe, n mod evident n avantajul a Papei, i de supuii si spirituall, care locuiesc n
teritoriile altor Christian Princes, c nu au fost it pentru emularea mutuall aceste principi, s-ar
putea fr warre, sau probleme, exclude toate forraign autoritatea, la fel de uor ca ea a fost
exclus din Anglia. Pentru cine este acolo care nu se vedea, pentru a crui beneficiu a
conduceth, s-l credea, ca un rege hath nu autoritatea lui Hristos, unlesse un episcop coroanal? Care un rege, n cazul n care el a fi un preot, nu se poate cstori? C dac un prin fi
nscut ntr-lawfull casatorie, sau nu, trebuie s fie judecat de autoritate de la Roma? Ce
subiecte pot fi eliberai din Alleageance lor, n cazul n care de la Curtea de la Roma, regele fi
judecat un Heretique? Ca un rege (ca Chilperique din Frana) poate fi detronat de un pap (ca

Papa Zachary,) pentru nici un motiv; si sa Kingdome dat la una dintre supuii si? C clerul,
si obisnuitii, n ce ar soever, vor fi scutite de jurisdicia lor rege, n cazuri criminall? Sau
cine nu vede, a crui profit ducerii taxele privat maselor, si viorica din purgatoriu; cu alte
signes de interes privat, suficient pentru a mortifie credina cea mai plin de via, dac (cum
am sayd) jurist magistrat, i Custome a fcut nu mai sustine aceasta, dect orice aviz au
sfinenie, Wisdome, sau probitate de profesorii lor? Aa c am pot atribui toate modificrile
de religie din lume, unul i unele cauza; i asta este, ingrat preoi; si acele nu onely printre
Catholiques, dar chiar n aceast biseric care a presupune c cea mai mare parte a reformei.

CAPITOLUL XIII. DIN

STAREA DE NATURALL A
OMENIRII,
N CE PRIVETE FELICITY I
MIZERIA LOR
Natura a fcut oameni att de equall, n facultile de corpul i mintea; ca c dei nu exist
albine gsit un singur om, uneori, n mod evident mai puternic n corpul sau de minte mai
repede apoi altul; nc atunci cnd toate este socotit mpreun, diferena dintre om, i omul, nu
este aa de considerabil, cum c un om pe urm poate pretinde s himselfe orice beneficiu,
care altul poate nu pretinde, precum i el. Pentru ca puterea de corp, cel mai slab are puterea
suficient pentru a ucide cel mai puternic, fie de uneltire de secrete, fie de Confederaie cu
altele, care sunt n pericol acelai cu himselfe.
i facultile de minte, (anularea Arte ntemeiat la cuvinte, i mai ales c abilitatea de a
proceda la generalul, precum i normele infailibil, numit tiin; care au foarte puini, i dar n
cteva lucruri; ca fiind nu o facultate nativ, nscut cu noi; nici atins, (ca prudena,) n timp ce
ne uitm dup oarecum els,) mi se pare nc o egalitate mai mare printre oameni, dect cea de
putere. Pentru prudena, este, dar experienta; Cnd equall, la fel bestowes pe toi oamenii, n
acele lucruri care se aplic la fel au zis. Ceea ce pot face, probabil, astfel egalitatea incredibil,
este, dar o conceipt degeaba de cele owne wisdome, care aproape toi oamenii cred c au ntrun grad mai mare, dect vulgar; Asta este, dect toi oamenii dar ei nii, i alte cteva, care
de faima sau pentru concordant cu ei nii, le aproba. Astfel este natura oamenilor, c,
oricum mai recunosc multe altele pentru a fi mai plin de duh, sau mai elocvent, sau mai
nvat; Dar cu greu vor crede exista multe att de nelept ca ei nii: pentru ei vd wit
propriile lor la ndemn, i altor barbati la distanta. Dar aceasta proveth mai degrab c
brbaii sunt n acel punct de equall, dect unequall. Acolo nu este de obicei o mai mare signe
de distribuie equall de orice lucru, dect c fiecare om este mulumit cu partea lui.

Din egalitatea ncasrile i

nencredere n sine

Din aceast egalitate de capacitate, ridic egalitatea de speran n atingerea obiectivelor

noastre. i, prin urmare, n cazul n care orice doi brbai doresc acelai lucru, care
neverthelesse se pot bucura de att, ele devin dumani; i n drumul spre sfritul lor, (care
este n principal conservarea lor owne, i, uneori, delectare lor numai), eforturi pentru a
distruge sau unul nchina un alt. i la, prin urmare, este vorba de passe, ca n cazul n care un
invadator hath nu mai feare, dect un alt mans singur putere; Dac unul din plante, scroaf,
s construiasc, sau possesse un loc convenabil, alii, probabil, poate fi ateptat s vin
pregtit cu fore Unite, la dispossesse, i priva-l, nu numai de roadele muncii sale, dar, de
asemenea, de viata sau libertatea lui. i invadatorului este din nou n pericol ca altul.

La Warre i nencredere n sine

i de i nencredere n acest sine una de alta, exist nici un fel pentru orice om de a
himselfe sigur, att de rezonabile, ca anticipare; Asta este, de for sau wiles, s stpneasc
persoanele tuturor oamenilor el poate, att de mult timp, pana nu vedea nici un alt mare putere
suficient pentru a-l pune n pericol: i acest lucru este nu mai mult dect propria conservarea
requireth, i, n general, este permis. De asemenea, pentru c sunt unii, care lua plcere n
contemplarea propria lor putere n actele de cucerire, care au s urmreasc mai departe dect
lor de securitate necesit; n cazul n care alii, care altfel ar fi bucuros s fi la uurina n
limite modeste, ar trebui s nu de invazie a crete puterea lor, acestea nu ar fi capabil, mult
timp, de picioare doar pe aprarea lor, s subziste. i prin urmare, astfel de augmentare de
stpnire peste oameni, fiind necesar o mans conservarea, acesta ar trebui s li se permit sl.
Againe, oamenii au nici o placere, (dar dimpotriv, o mare deale de griefe) n pstrarea
companiei, n cazul n care nu exist nici o putere s supra-veneraie-le pe toate. Pentru
fiecare om se uit c tovarul su ar trebui s valoare-l, la aceeai rat el stabilete la
himselfe: i peste toate signes de dispre, sau depreciere, natural depune eforturi, n msura n
care el ndrznete (care, printre ei c nu au nici o putere comune, pentru a le menine n
linite, este destul de departe pentru a le distruge reciproc, face) pentru a stoarce o valoare mai
mare de la lui contemners, de dommage; i de la alii, de exemplu.
Astfel nct n natura omului, am gsit trei cauze principall de cearta. Primul, concuren;
n al doilea rnd, i nencredere n sine; n al treilea rnd, slava.
Primul, maketh oamenii invada de ctig; al doilea, pentru siguranta; i a treia, pentru
reputaia. Prima utilizai violen, s se fac Masters de alte mens persoane, soii, copii i
cristinutza; al doilea, le; a treia, pentru fleacuri, ca un cuvant, un zmbet, o opinie diferit i
orice alte signe de undervalue, fie direct n lor de persoane, sau prin reflexie n neamurile lor,
prietenii lor, naiunea lor, profesiei lor sau numele lor.

Din Statele civile,

Exist Alwayes Warre fiecare unul mpotriva fiecare unul prin prezenta este evident, c n
timpul timp oamenii triesc fr o putere comune pentru a le menine toate n veneraie, ele
sunt n aceast condiie, care se numete Warre; i astfel o warre, aa cum este fiecare om,
mpotriva fiecare om. Pentru WARRE, consisteth nu n Battell onely, sau un act de lupt; dar
un tractului de timp, n care vor s susin de Battell suficient este cunoscut: i, prin urmare,
noiunea de timp, este considerat n natura Warre; aa cum este n natura de vreme. Pentru ca
natura Foule vreme, lyeth nu ntr-un showre sau dou de ploaie; dar n o nclinaie acesteia de
multe dayes mpreun: Deci, caracterul de rzboi, consisteth nu n actuall lupt; dar n etapa
cunoscut, n timpul tot timpul nu este nici o asigurare n sens contrar. Toate alt dat este
pacea.

Incommodites de rzboi
Nici un fel este, prin urmare, consecin la un timp de Warre, unde fiecare om este inamicul
la fiecare om; acelai lucru este consecvent cu timpul, n care oamenii triesc fr alte titluri,
dect ceea ce propria lor putere, i propriile lor invenie le furnizeaz withall. n astfel de
condiie, nu este loc pentru industrie; deoarece fructele acestuia este incert; i, n consecin,
nici cultura pmntului; Navigare, nici utilizarea de produse de baz care pot fi importate de
mare; nu cldire spatioase; nici instrumente de micare, i eliminarea astfel de lucruri ca
necesita mult vigoare; nici o cunoatere de pe faa pmntului; nici un cont de timp; nici o
arte; nici o litere; nici o societate; i care este cel mai ru dintre toate, continuall feare i
pericolul de moarte violent; i durata de via a omului, solitar, poore, urt, bestial, i scurt.
Poate prea ciudat pentru un om, care nu a cntrit bine aceste lucruri; c natura ar trebui
astfel disociaz, face oamenii apt de a invada i distruge unul pe altul: i el poate nu de
ncredere la aceast deducie, realizate din pasiunile, prin urmare, dorina poate s aib acelai
lucru confirmat de experien. Las-l, prin urmare, ia n considerare cu himselfe, atunci cnd
ia o cltorie, el armes himselfe i caut s mearg bine nsoite; atunci cnd merge la culcare,
el blocheaz dores sa; atunci cnd chiar i n casa lui el blocheaz lui piept; i acest lucru
atunci cnd tie de albine Lawes, i ofierii publike, narmat, pentru a razbuna toate leziunile
se albine fcut el; ce prere are de supuii si colegi, cnd el plimbari armate; de colegii si
ceteni, atunci el se blocheaz dores sa; i copiii, i funcionari, atunci cnd el blocheaz lui
cufere. El nu exist, ct de mult acuza omenirea de aciunile sale, ca i de cuvintele mele? Dar
nici unul dintre noi acuza mans natura n ea. Dorinele i alte pasiuni de om, sunt n sine nici
un pcat. Nu mai sunt aciuni, care trece de aceste pasiuni, pana acestea cunosc o lege care
interzice acestora; care pana face Lawes ei nu tiu: nici nu poate orice lege se face, pana
acestea au convenit asupra persoanei de la care se face.
Aceasta poate poate fi considerat, nu a existat niciodat o astfel de timp, nici conditia warre
ca aceasta; i cred c nu a fost niciodat aa, n general, peste tot n lume:, dar exist multe
locuri, unde locuiesc acum. Pentru slbatic oameni n multe locuri din America, cu excepia
guvernului familii mici, concord drept care dependeth pe naturall pofta, nu au nici un guvern
la toate; i de a tri n aceast zi n acest mod bestial, aa cum am spus nainte de. Oricum,
poate fi perceput ar fi ce fel de via acolo, n cazul n care nu au nici o putere comune pentru
feare; de modul de via, care oamenii care au trit odinioar sub guvernul linistitoare,
utilizai s degenereze n, un jurist Warre.

Dar dac nu a existat niciodat orice moment, n special brbai au fost ntr-o stare de warre
unul mpotriva altuia; nc n toate ori, regi, persoanelor autoritatea Soveraigne, din cauza lor
btinai, i sunt n continuall geloziile i n stat i posturii de gladiatori; cu armele lor,
subliniind, i ochii lor fixe pe unul pe altul; Asta este, forturi lor, garnizoanele, i arme de la
frontierele lor Kingdomes; i continuall Spyes asupra vecinilor lor; care este o postur de
rzboi. Dar, pentru c le susine, prin urmare, industria de subiecte lor; acolo nu urmeze la ea,
c mizerie, care nsoete Liberty special oamenilor.

ntr-O astfel de Warre, nimic

nu este nedrept
Acest warre fiecarui om mpotriva fiecare om, aceasta de asemenea este consecvent; c
nimic nu poate fi nedrept. Noiuni de drept i greit, dreptate i nedreptate nu au nici un loc. n
cazul n care nu exist nici o putere comune, nu exist nici o lege: n cazul n care nici o lege,
nici o nedreptate. Vigoare, fraud, sunt i warre dou vertues de Cardinall. Nici una din
facultile nici corpul, nici mintea sunt Justiie i nedreptate. n cazul n care acestea au fost,
acestea ar putea fi ntr-un om care au fost singuri n lume, precum i simurile, i pasiuni.
Acestea sunt calitatile, care se refer la oameni n societate, nu n singurtate. Este
consecvent, de asemenea, n aceeai stare, c nu exista nici o proprietate, nici stpnire, nici
o min i tu distincte; dar onely ca s fie fiecare mans c el poate obine; i att de mult timp,
deoarece el poate-l pstrai. i astfel mult pentru starea de bolnav, care omul de meer natura
fapt este plasat n; Dei cu posibilitatea de a iei din ea, compus parial n pasiunile, parial n
motivul lui.

Pasiunile care nclinaie

brbai pentru pace
Pasiunile encline masculin la pace, sunt Feare de moarte; Dorina de astfel de lucruri sunt
necesare pentru a trai comod; i o speran de industria lor pentru a le obine. i motivul
pentru care suggesteth convenabil articole de pace, pe care oamenii pot fi trase la acord.
Aceste articole, sunt ei, care altfel sunt numite Lawes natura: drept care se vorbesc mai ales,
n urmtoarele dou capitole.

CAPITOLUL XIV. DE
PRIMUL I AL DOILEA

NATURALL LAWES, I A
CONTRACTELOR DE

Dreptul de natura ce
DREPTUL de natura, care scriitori frecvent apel Jus Naturale, este libertatea fiecare om
cci, s utilizeze propria sa putere, ca el va himselfe, pentru conservarea naturii sale proprii;
adic, de propria via; i, prin urmare, a face orice lucru, care, n propria judecata, i motivul,
hee se concepe s fie thereunto mijloace aptest.

Liberty ce
De libertate, este de neles, n conformitate cu semnificaia corect a cuvntului, lipsa de
externall impedimente: ce impedimente, adesea pot lua departe parte de un mans puterea de a
face ceea ce hee ar; dar nu poate mpiedica s-l folosind puterea lsat-l, dup cum lui
judecata, i motivul pentru care va dicta s-l.

O lege a naturii ce
O lege a naturii, (Lex Naturalis,) este o nvtur, sau generalul regula, gsit motiv, prin
care un om este interzis s fac, c, care este distructiv a vieii sale, sau ridic mijloc de
conservare la fel; i pentru a omite, care, prin care el gndete poate fi cel mai bine
conservate. Pentru dei ei care vorbesc despre acest subiect, folosi pentru a confunda Jus, i
Lex, dreptul i Legea; Totui ei ar trebui s fie distins; deoarece chiar, consisteth n libertatea
de a face sau a forbeare; ntruct Legea, determineth, i bindeth la una dintre ele: astfel nct
legea i dreptul, difer de la fel de mult, ca obligatie si libertate; care, n una i aceeai
chestiune sunt inconsistente.

Firete fiecare om are dreptul

la tot ceea ce

i pentru c starea de om, (aa cum a fost declarat n capitolul precedent) este o condiie de
Warre de fiecare unul mpotriva fiecare unul; caz n care fiecare este reglementat de propria
sa raiune; i nu exist nimic nu poate face uz de, care nu poate fi un ajutor de la el, n
conservarea vieii sale mpotriva lui enemyes; Aceasta urmeaz, c ntr-o stare, fiecare om are
dreptul la fiecare lucru; chiar i pentru un singur trup anothers. i, prin urmare, atta timp ct
acest naturall dreptul de fiecare om la fiecare lucru veac, nu poate fi nici o garanie la orice
om, (cum puternic sau nelept soever a fi,) care triesc n timpul, care natura alloweth de
obicei oamenii s triasc.

Legea fundamental a naturii

i, prin urmare, este o nvtur, sau generalul regula de motiv, "c fiecare om, ar trebui s
toate eforturile de pace, ca farre ca el are speranta de obinere i cnd el nu poate obine este,
c el poate solicita, i utilizarea, toate ajut i avantajele Warre." Prima ramura, care de
regul, containeth prima, iar Fundamentall Law a naturii; care este, "s caute pacea, i urmail." Al doilea, lui dreptul de natura; care este, "prin toate mijloacele putem, pentru a apra
sinele nostru."

A doua lege a naturii

La acest Fundamentall Law a naturii, prin care oamenii se poruncete s eforturi pace,
deriv aceast a doua lege; "Ca un om fi dispus, cnd alii sunt att de prea, cum farre mai
departe, pentru pace i aprare a himselfe el se cred c este necesar, s stabileasc dreptul la
toate lucrurile; i fi mulumit cu att de mult de libertate mpotriva altor oameni, ca el ar
permite altor oameni mpotriva himselfe." Pentru atta timp ct fiecare om Mentinnd acest
drept, a face orice lucru el liketh; att de mult timp sunt toi oamenii n starea de Warre. Dar
dac ali oameni nu va stabili n dreptul lor, precum i el; atunci nu exist nici un motiv pentru
nici unul, la devest himselfe sale: pentru c au fost pentru a expune himselfe la prada, (care
nici un om nu este obligat s), mai degrab dect de a dispune himselfe pace. Acest lucru este
c legea Gospell; "Orice avei nevoie c alii ar trebui s fac pentru tine, care face voi pentru
ei." i aceast lege tuturor oamenilor, "Quod tibi feiri non vis, alteri ne feceris."

Ceea ce este s se stabileasc

un drept
Pentru a stabili Downe o mans dreptul la orice lucru, este de a Devest himselfe de libertate,
de hindring de a beneficia de dreptul su propriu la fel. Pentru c renounceth sau ntrece la

dreptul su, d nu a oricrui alt om un drept care a avut nu nainte; deoarece nu exist nimic
pentru care fiecare om a avut nu dreptul de natura: dar onely standeth din calea sa, c el se pot
bucura de propria originall dreapta, fr impedimente de el; nu fr impedimente la altul.
Astfel nct efectul care redoundeth la un singur om, de un alt mans defect de dreapta, este,
dar att de mult de diminuare a impedimentelor la utilizarea lui originall dreapta.

Renunarea la (sau) transferul

dreapta ce; Obligaie tax
Justiie
Dreapta este layd deoparte, fie prin renunarea la pur i simplu sau prin transferul de la
altul. De renunarea la pur i simplu; atunci cnd el i pas nu cruia beneficiul acestora
redoundeth. Prin transferul; Cnd el intendeth beneficiul acestora a unor anumite persoane sau
persoane. i atunci cnd un om are n mod fie abandonate, sau acordate la dreptul su; apoi
este a spus pentru a fi OBLIGED sau legat, s nu mpiedice cei, crora acest drept este acordat
sau abandonat, de a beneficia de aceasta: i c el ar fi trebuit, i este datoria lui, nu pentru a
face voyd ca voluntar actul propriu: i c aceast barier este nedreptate, i a prejudiciului, ca
fiind sinus Jure; Dreptul fiind nainte renunat sau transferate. Astfel nct prejudiciul sau
nedreptatea, n controversele din lume, este oarecum ca acela, care n disputations de Scholers
se numete absurditate. Pentru ca ea este numit acolo o absurditate, s contrazic ce unul
meninut la nceput: Deci, n lume, este numit nedreptate, i a prejudiciului, n mod voluntar
pentru a anula asta, care, la nceput, el a fcut n mod voluntar. Modul prin care un om pur i
simplu Renounceth, fie Transferreth lui dreapta, este o declaraie, sau semnificaie, unele
voluntar i suficiente signe, sau signes, c el Deci renun, sau Transferre; cci att a
renunat la sau acelai lucru, s-l c accepteth este transferat. i aceste Signes sunt fie
cuvintele onely, sau onely; sau (dup cum este happeneth cel mai adesea) att cuvintele i
aciunile. i aceeai sunt OBLIGAIUNI, prin care oamenii sunt obligat, i obligat:
obligatiuni, care au puterea lor, nu de la natura lor, (pentru nimic nu este mai uor de spart
apoi o mans cuvntul,) dar la Feare unele serios evill la ruptura.

Nu toate drepturile sunt

Alienable
Ridecteori un om Transferreth dreptul su, sau Renounceth; este fie schimbul unele dreptul
reciproc transferat la himselfe; sau unele alte binele el hopeth pentru astfel. Pentru c este un
act de voluntariat: i a actelor voluntare de fiecare om, obiectul este ceva bun pentru
Himselfe. i, prin urmare, exista unele drepturi, pe care nici un om nu poate fi neles de
cuvinte, sau alte signes, au abandonat sau transferat. Ca primul om nu poate stabili dreptul de
rezistente la ei, c-l de asalt de for, s-i ia viaa; pentru c el nu poate fi neles s denis
astfel, la nici un bine la himselfe. Acelai lucru poate fi sayd de rni, i Chayns, i nchisoare;

att pentru c nu exist nici un beneficiu ca urmare a acestor rbdare; ca este rbdarea de a
suferi de un altul pentru a fi rnit sau nchii: i, de asemenea, pentru c un om nu poate
spune, atunci cnd el vede oamenii continua mpotriva lui de violen, dac intenioneaz
moartea lui sau nu. i n sfrit motiv, i pentru care acest din urm renunarea la, i transferul
sau chiar este introdus, nu este nimic altceva, dar securitatea o mans persoan, n viaa lui, i a
mijloacelor de conservare att de via, s nu fie obosit de ea. i, prin urmare, dac un om de
cuvinte, sau alte signes, par s despoyle himselfe de la sfritul, care au fost destinate aceste
signes; El nu este de a fi neles ca n cazul n care a vrut ea, sau c a fost voia lui; dar asta a
fost ignorani de cum aceste cuvinte i aciuni au fost interpretate.

Ce contract
Transferul de mutuall de dreapta, este
ceea ce oamenii numesc CONTRACT.
Exist diferen ntre transferul dreptului la lucru; i livrare transferul sau tradiie, care este,
de lucru a co. De lucru pot fi livrate mpreun cu traducerea a dreptului; ca n cumprarea i
vnzarea cu Simiorina gata; sau schimb de bunuri sau terenuri: i acesta poate fi livrat ceva
timp dup.

Legmnt ce
Din nou, Transfer de Contractori, poate livra lucru contractat pentru partea sa, i se las alte
pentru a efectua partea lui la un moment determinat dup, i n acelai timp fie de ncredere; i
apoi contractul de partea sa, este numit Pactul sau legmnt: sau ambele pri pot contracta
acum, s performe n continuare: n care cazuri, el care este de a performe n timp pentru a
veni, fiind de ncredere, performanele sale este numit ine de promisiune, sau credin; i
fayling de performan (n cazul n care ar fi voluntar) nclcarea de credin.

Free-cadou
Cnd transferul de dreapta, nu este mutuall; dar una din prile transferreth, n sperana de a
obine astfel de prietenie sau de serviciu la altul sau de la prietenii lui; sau n sperana de a
ctiga reputaia de caritate sau mrinimie; sau de a elibera mintea lui de durere de
compasiune; sau sperana rasplata in cer; Acest lucru nu este Contract, dar cadou, FREEGIFT,
HARUL: care cuvinte signifie unul i acelai lucru.

Signes de Contract Expresse

Signes de Contract, sunt fie Expresse, fie de inferen. Expresse, sunt cuvintele rostite cu
nelegere a ceea ce ei signifie; i astfel de cuvinte sunt fie timpul prezent sau trecut; ca, eu
da, am Grant, I-am dat, I-au acordat, eu va c acest fi a ta: sau de viitor; ca, voi da, eu va
acorda; cuvinte care de viitor, sunt numite promisiunea.

Signes contract prin deducie

Signes prin deducie, sunt uneori consecinta de cuvinte; uneori, o consecin a tcere;
uneori, o consecin a aciunilor; uneori, o consecin a Forbearing o aciune: i, n general, o
signe prin deducie, orice contract, este suficient un fel susine va de ctre contractant.

Gratuit cadou ntrece de

cuvinte din prezent sau trecut
Cuvinte singur, n cazul n care acestea fie de timp s vin, i s conin o promisiuni goale,
sunt un signe insuficient a Free-cadou i, prin urmare, nu obligatorie. Dac se face din timp a
venit, ca, pentru a mine voi da, acestea sunt o signe nu am dat nc, i, prin urmare, c
dreptul meu nu este transferat, dar rmne pn am transferre de unele alt Act. Dar n cazul n
care cuvintele se timpului prezent sau trecutului, ca, "Au dat, sau s dea pentru a fi livrate a
doua zi", apoi este meu la morrows chiar a da away la zi; i c de vertue a cuvintelor, dei nu
au nici un alt argument de mea va. i exist o mare diferen n semnificaia acestor cuvinte,
Volos Hoc Tuum Esse ageniile de rating, i de Cros Dabo; care este ntre "Voi c aceasta fi ai
ti morrow," i, "i va da la tine pentru a doua zi:" pentru word am voin, n fostul mod de
exprimare, semnific un act de va prezenta; dar n mai trziu, ea semnific o promisiune de un
act de vointa de a veni: i, prin urmare, fostul cuvintele, fiind de prezent, transferre drept
viitoare; mai trziu, c fi viitorului, transferre nimic. Dar daca exista alte signes de a va
transferre dreptul, pe langa cuvinte; apoi, dei darul fi liber, nc poate dreptul fi neles s
treci de cuvinte de viitor: ca n cazul n care un om a propus un premiu pentru el care vine
primul la finalul unei curse, darul este gratuit; i dei cuvintele fi viitor, nc ntrece dreapta:
Cci dac el nu ar fi cuvintele lui astfel nct s fi neles, el ar trebui s nu au lasa runne.
Signes de Contract sunt cuvinte att de trecut, prezent i viitor n contracte, ntrece chiar, nu
onely n cazul n care cuvintele sunt din timpul prezent sau trecut; dar, de asemenea, n cazul
n care acestea sunt de viitor; deoarece toate Contract este mutuall traducere, sau schimbarea
de dreapta; i, prin urmare, c promiseth onely, pentru c el a primit deja beneficii pentru care

el a promiseth, este s fie neles ca n cazul n care el intenioneaz dreptul ar trebui s treci:
pentru unlesse a fost coninut au cuvintele lui astfel neleas, cellalt ar nu au efectuat rndul
su primul. i pentru c cauza, cumprare, de vnzare, i alte acte de Contract, O promisiune
este echivalent cu un legmnt; i, prin urmare, obligatorie.

Ceea ce merit
Care performeth n primul rnd n cazul unui Contract, este spus merita ceea ce el este s
primeasc de performanta celeilalte; si acesta are ca datorate. De asemenea, atunci cnd un
premiu este prezentat la multe, care este de a fi dat s-l onely care winneth; sau Simiorina
este aruncat printre multe, de care se bucur de ei care prinde Dei acest lucru fie un cadou
gratuit; nc att la victorie, sau astfel nct s captur, este s Merit, i s-l aib ca datorate.
Pentru dreptul este transferat n Propounding al Premiului i aruncat jos Simiorina; Dei
acesta nu determin cui, dar de evenimentul de disput. Dar exist ntre aceste dou tipuri de
Merit, aceast diferen, care n Contract, I Merit de vertue de propria putere, i contractori
nevoie; dar n acest caz de cadou gratuit, eu sunt activate s Merit onely de benone ctre
acesta; n Contract, am merita la contractori mn hee c ar trebui s plece cu dreptul su; n
acest caz de cadou, eu Merit nu c dttorul ar trebui s o parte cu dreptul su; dar c atunci
cnd el a desprit cu ea, ar trebui s fie a mea, mai degrab dect anothers. i acest lucru cred
c a fi sensul c distincia de Schooles, ntre Meritum Congrui i Meritum Condigni. Pentru
Dumnezeu Atotputernic, au promis paradis la acei oameni (hoodwinkt cu dorintele corbu,),
care pot merge prin aceast lume n funcie de preceptele i limitele prevzute de acesta; Ei
spun, c este att de mers pe jos, se Merit Paradise Ex Congruo. Dar, pentru c nici un om nu
poate cere dreptul la ea, de propria sa Righteousnesse, sau de orice alt putere n himselfe, dar
prin liber harul lui Dumnezeu onely; Ei spun, nici un om nu poate Merit Paradise Ex
Condigno. Acest lucru s spun, cred c este n sensul de aceast distincie; dar pentru c
Disputers nu sunt de acord asupra semnificaia de termes propriile lor de art, mai mult dect
servete rndul lor; Voi nu affirme orice lucru de semnificaia lor: onely aceasta spun; atunci
cnd un cadou este dat la nesfrit, ca un premiu pentru a fi susinut pentru el c winneth
Meriteth, i poate claime Premiul ca datorate.

Pactele de ncredere Mutuall,

cnd nevalid
Dac un legmnt fcute, n care nici una din prile performe n prezent, dar ncredere unul
de altul; n starea de meer natura, (care este o condiie de Warre fiecarui om mpotriva fiecare
om), la orice suspition rezonabile, este Voyd; Dar daca exista un set comun de putere peste
ele bothe, cu dreapta i for suficient pentru a cantonat de performan; nu este Voyd.
Pentru el, care performeth n primul rnd, a nici o asigurare alte performe va dup; pentru c
legturile de cuvinte sunt prea slabe pentru a fru mens ambiie, avariia, furie i alte pasiuni,
fr feare de unele coerceive putere; care, n starea de meer natura, n cazul n care toi

oamenii sunt equall, i judectorii de justnesse de propriile lor temeri nu poate fi, eventual, ar
trebui. i, prin urmare, face el care performeth n primul rnd, dar trdeaz himselfe su
inamic; contrar la dreapta (el nu pot abandona) de a apra viaa lui, i mijloacele de trai.
Dar ntr-o proprietate de jurist, dac nu este o putere nfiinat pentru a constrnge pe cei
care altfel ar nclca credina lor, c feare este mai rezonabil; i pentru c cauza, el care, prin
legmnt este de a efectua n primul rnd, este obligat astfel s fac.
Cauza de Feare, care un astfel de legmnt maketh nevalid, trebuie s fie alwayes ceva ce
rezult dup legmntul fcut; ca un fapt nou, sau alte signe de a va nu performe; altceva nu
poate utiliza Voyd legmntului. Pentru ceea ce nu ar putea mpiedica un om de promitoare,
nu ar trebui s fie recunoscut ca o barier de performante.

Dreptul la sfritul anului,

Containeth dreptul de a
mijloacelor
Cel ce transferreth orice drept, transferreth nseamn a se bucura de ea, ca farre ca lyeth n
puterea lui. Ca cel ce selleth terenurilor, se nelege transferre furajere, i un fel de growes
asupra ei; De asemenea, nu poate el care vinde o moar transforma departe fluxul care o
determina. i ei care dau la un om dreptul guvernului n Soveraignty, se neleg s-i dea
dreptul perceperea Simiorina de a menine Souldiers; i de numire a magistrailor pentru
administrarea justiiei.

Nici un legmnt cu fiarele

Pentru a face legmnt cu zgomot fiare, este imposibil; pentru c nu nelege discursul
nostru, ei nu neleg, nici accepta orice traducere de dreapta; nici nu se poate traduce orice
drept la altul; i fr acceptarea mutuall, nu exist nici un legmnt.

Nici cu Dumnezeu fr Speciall

Apocalipsa
Pentru a face legmnt cu Dumnezeu, este imposibil, dar de mediere de cum ar fi
Dumnezeu vorbete, Apocalipsa supernaturall, fie de locotenenii si care guverneaz sub el,
i n numele su; De altfel noi nu tiu dac noastre legmintele fi acceptat, sau nu. i, prin
urmare, cei ce jur orice lucru contrar orice lege a naturii, jurmnt n Zadar; ca fiind un lucru

nedrept s plteasc astfel de jurmnt. i dac ar fi un lucru comandat de lege a naturii, nu

este juramantul, dar Legea pe care le leag.

Nici un legmnt, dar posibil i

viitor
Materia sau obiectul de un legmnt, este alwayes ceva care cade sub deliberare; (De la
legmnt, este un act de voin, adic un act, i ultimul act, de deliberare;) i este, prin urmare,
alwayes neleas a fi ceva s vin; i care este judecat posibil pentru el ca Covenanteth, la
performe.
i, prin urmare, s promit c care este cunoscut a fi imposibil, este nici un legmnt. Dar
dac asta dovedete imposibil ulterior, care nainte a fost crezut posibil, legmntul este
valabil, i bindeth, (dei nu la lucru l Co,) dar la valoarea; sau, n cazul n care, de asemenea,
c este imposibil, la endeavour neprefcut de performante la fel de mult ca este posibil;
pentru mai mult de nici un om nu poate fi obligat.

Voyd cum fcute de

legmintele
Oamenii sunt eliberai de lor wayes doua legmintele; de spectacolului; sau de a fi iertat.
Pentru performan, este naturall sfritul obligaie; i Forgivenesse, restabilirea libertii; ca
fiind o retransferring de acest drept, n care obligaia a constat.

Legmintele escrocai de Feare

sunt Valide
Legminte entred n de frica, n starea de meer natura, sunt obligatorii. De exemplu, dac
am legmnt s plteasc un ion, sau de serviciu pentru viaa mea, la un duman; Eu sunt
legat de aceasta. Pentru c este un Contract, n care unul primete dreptul de a beneficia de
via; cealalt este de a primi Simiorina, sau de serviciu pentru el; i, n consecin, n cazul n
care nici o alt lege (ca n conditia meer natura) forbiddeth performanta, legmntul este
valabil. Prin urmare, prizonieri de warre, dac de ncredere cu plata lor ion, sunt obligat s
plteasc i dac un prin mai slabe, s fac o pace dezavantajos cu o mai puternic, pentru
feare; El este obligat s pstrai-l; unlesse (cum a fost sayd nainte) ridic unele cauza nou, i
doar feare, s-i rennoiasc rzboiului. i chiar n comun-wealths, dac am fi obligai s
rscumpere meu co la o Theefe de promitoare lui gabi, eu sunt obligate s plteasc, pana la

Civill Law de descrcare de gestiune mine. Pentru nici un fel pot legal face fr obligaii,
acelai am poate legal legmnt s fac prin feare: i ce am legal legmnt, nu se poate rupe n
mod legal.

Pactul fostul la unul, a face

Voyd mai trziu la altul
O fosta legmnt, face voyd o mai trziu. Pentru un om care a murit dreptul la un singur om
la zi, cci ea nu s treci la morrow la altul: i, prin urmare, mai trziu promit ntrece nici un
drept, dar este nul.

A Mans legmnt s nu apere

Himselfe, este Voyd
Un legmnt s nu apere meu co de for, de for, este alwayes voyd. Pentru (cum am
artat nainte) nici un om nu poate transferre, sau stabili dreptul su de a salva himselfe de la
moarte, rni, i nchisoare, (avoyding drept care este sfritul onely de stabilire a unui drept,)
i, prin urmare, promisiunea de a nu rezistente la for, n legmntul nu transferreth nici un
drept; nici nu este oblignd. Pentru dei un om poate legmnt astfel, "Unlesse am face acest
lucru, sau aa, ucide mine;" el nu poate legmnt astfel "Dac nu am face acest lucru, sau aa,
eu nu va rezista, atunci cnd vin s m omoare." Pentru omul de natura chooseth evill mai
mic, care este pericol de moarte n reziste; mai degrab dect cea mai mare, care este sigur i
prezint moartea n nu reziste. i acest lucru este acordat s fie adevrat de ctre toi oamenii,
n care acestea conduc criminali la executie, i nchisoare, cu oameni narmai, fr a aduce
atingere c aceste criminali au consimit s lege, prin care sunt condamnat.

Nici un om obligat s-i acuze

Himselfe
Un legmnt s-i acuze pe cei Co, fr asigurare de iertare, este de asemenea invalidare.
Cci n starea de natur, n cazul n care fiecare om este judector, este nici un loc pentru
acuzaie: i n statul de jurist, acuzaia este urmat cu pedeapsa; care fiind vigoare, un om nu
este obligat s nu rezista. Acelai lucru este valabil, de acuzaie de cei care, de condamnare a
cror un om cade n mizerie; ca un tat, soie sau binefctor. Pentru mrturia lui astfel un
acuzator, dac acesta nu fi dat voie este praesumed a fi corupt de natura; i, prin urmare, s nu
fi primit: i n cazul n care o mans mrturia nu este s fie creditate, sa nu legat s-l dau. De

asemenea, acuzaiile la tortur, nu trebuie s fi cunoscut ca mrturii. Pentru tortur este de a fi

utilizate, dar ca mijloc de presupuneri, i de lumin, la o examinare mai aprofundat, i de
cutare a adevrului. i ceea ce este n acest caz a mrturisit, duce la uurina de a-l c este
torturat; nu pentru informarea torionari: i, prin urmare, nu ar trebui s avei credit de o
mrturie suficiente: Cci dac el d himselfe de adevrat sau fals acuzaie, el o face dreptul
de conservare viaa.

La sfritul un jurmnt;
Forme de ca jurmnt
Fora de cuvinte, fiind (aa cum am observat anterior) prea slab s dein brbai la
performana de legmintele lor; exist n natur, dar dou ajut imaginabile pentru a
consolida-o mans. i cei care sunt fie o Feare serios de rupere cuvntul lor; sau o glorie sau
mndrie n care apar s nu nevoie s breake. Acest lucru este mai trziu o generozitate prea
rar gsit a fi prezumat, n special n urmritorii avere, comanda sau sensuall de agrement; care
sunt cea mai mare parte a omenirii. Pasiunea de a fi socotit, este frica; drept pentru care exista
dou obiecte foarte generalul: una, puterea de spirite invizibil; cealalt, puterea de acei
oameni n aceasta ei se ofensa. Dintre cele dou, dei fosta fi o mai mare putere, nc feare de
mai trziu este frecvent Feare mai mare. Feare fostei este n fiecare om, propria sa religie:
care are loc n natura omului nainte de societatea de jurist. Mai trziu a nu att; cel puin nu
loc suficient, pentru a pstra oameni la promisiunile lor; deoarece n starea de meer natura,
inegalitatea de putere nu este sesizabil, ci de caz de Battell. Aa c nainte de ora de jurist
societii, sau ntreruperea de Warre, exist nimic poate consolida un legmnt de pace au
convenit, mpotriva ispitele avariia, ambiia, pofta, sau alte dorin puternic, dar feare de
acea putere invizibile, care au fiecare cult ca Dumnezeu; i Feare ca o Revenger de perfidie
lor. Tot aceea ce se poate face ntre doi oameni care nu se supun jurist de putere, este de a
pune unul pe altul s jur pe Dumnezeu el au: care injura sau jurmnt, este o Forme de
discurs, adugat la o promisiune; Care-a Promiseth, nseamn, c Performe Unlesse el, el
Renounceth mila lui Dumnezeu, sau dac s-l de rzbunare pe Himselfe. Astfel a fost Forme
pgne, "S Jupiter ucide mine altceva, ca am ucide fiara." Deci este noastre Forme, "I se face
astfel, i, astfel, aa s m ajute Dumnezeu" i aceasta, cu ritualuri i ceremonii, care fiecare
dintre useth n propria sa religie, c feare de rupere credin ar putea fi mai mare.

Nici un jurmnt, dar de

Dumnezeu
Prin aceasta se pare, c un jurmnt luate n conformitate cu orice alte Forme, sau rit, apoi
lui, care sweareth, este n Zadar; i nici un jurmnt: i nu exist nici o Swearing de orice
lucru care Swearer crede ca nu Dumnezeu. Pentru dei oamenii au folosit uneori n jur de regii
lor, feare sau linguirea; dar ei ar avea-o astfel de neles, ei le este atribuit Divine onoare. i
c Swearing n mod inutil de Dumnezeu, dar prophaning de numele su este: i njurturile de

alte lucruri, ca oameni n comun discurs, nu injura, dar un Custome ticloase, ajuns de prea
mult vehemen de a vorbi.

Un jurmnt taxei nimic la

obligaia
Se pare, de asemenea, c taxei jurmnt nu a obligatia. Pentru un legmnt, n cazul n care
lawfull, se leag n ochii lui Dumnezeu, fr Jurmntul, ct mai mult cu ea; n cazul n care
unlawfull, bindeth nu sunt deloc; Dei s-a confirmat cu un jurmnt.

CAPITOLUL XV. DE ALTE

LAWES ALE NATURII

Treia lege a naturii, justiie

Din acea lege a naturii, prin care suntem obligai s transferre la altul, aceste drepturi, ca
fiind reinute, mpiedic pace a omenirii, urmeaz un al treilea; care este aceasta, c brbaii
Performe lor legmintele fcute: fr de care, pactele sunt n Zadar, i dar cuvinte goale; i
dreptul tuturor oamenilor la toate lucrurile rmase, wee sunt nc n stare de Warre.

Dreptate i nedreptate ce
i n aceast lege a naturii, consisteth fntn i Originall de Justiie. Pentru cazul n care
nici un legmnt n-are precedat, acolo a fost transferat nici un drept, i fiecare om are dreptul
la fiecare lucru; i, prin urmare, nici o aciune poate fi nedrept. Dar atunci cnd este fcut un
legmnt, apoi s-l este nedrept: i definiia de nedreptate, este nimeni altul dect nu de
performan de Legmnt. i nici un fel nu este nedrept, este doar.
Justiie i decen ncepe cu Constituia comune-avere, dar deoarece legminte ncredere
mutuall, n cazul n care exist o feare de performan nu pe fiecare parte, (cum a spus n
capitolul fosta) sunt nevalide; Dei Originall Justiie fi a face legmintele; nc nedreptate de
fapt poate fi nici unul, pn la cauza feare astfel s fie luat; care n timp ce brbaii sunt n

starea de naturall a Warre, nu se poate face. Prin urmare, nainte de numele doar i nedrept
poate avea loc, trebuie s existe unele puterea de constrngere, a cantonat oamenii n mod
egal pentru performana de legmintele lor, de terrour unele pedepse, mai mare dect prestaia
ei ateapt de o nclcare a legmntului lor; i s fac bine c decen, care, prin mutuall
Contract brbai dobndi, n recompence de universall dreptul ei abandoneze: si o astfel de
putere nu este nici unul nainte de ridicarea de o multitudine de comune. i acest lucru este, de
asemenea, s fie adunate din definiia ordinare de Justiie din Schooles: pentru ei spun, c
"dreptatea este voina constant de a da fiecare om sa proprie." i, prin urmare, n cazul n
care nu exist nici proprii, care este, n nici o decen, nu exist nici o nedreptate; i n cazul
n care nu exist nici o coerceive putere ridicat, care este, n cazul n care nu exist nici un
Common-avere, nu exist nici o decen; toi oamenii au dreptul la toate lucrurile: prin
urmare, n cazul n care nu exist nici o bogie de comune, acolo nimic nu este nedrept.
Astfel nct natura de Justiie, consisteth n pstrarea valabil legminte: dar valabilitate a
legmintele ncepe nu dar cu Constituia o putere de jurist, suficiente pentru a cantonat
oamenii pentru a le menine: i atunci este, de asemenea, c ncepe de decen.

Justiie nu contravine motiv

Foole n-are sayd n inima lui, nu exist nici un astfel de lucru ca Justiie; i, uneori, de
asemenea, cu limba matern; serios alleaging, c fiecare mans conservarea i mulumire, fiind
angajat pentru propria ngrijire, nu ar putea fi nici un motiv, de ce fiecare om s-ar putea face
ceea ce el a crezut conduced thereunto; i, prin urmare, de asemenea, pentru a face sau nu
face; Pstrai, sau nu menine legminte, a fost nu mpotriva motiv, atunci cnd se conduced
la cele beneficia. El nu n aceasta neag, c acolo se legmintele; i c, uneori, sunt rupte,
uneori pstrate; i c astfel de nclcare a ei poate fi numit nedreptate, i respectarea de le
Justiie: dar el questioneth, dac nedreptate, innd departe feare lui Dumnezeu, (pentru
acelai Foole zis n inima lui nu este Dumnezeu,) poate nu, uneori, sta cu acest motiv, care
dictateth la fiecare om binele lui; i n special de atunci, cnd se conduceth la un astfel de
beneficiu, cum se pune un om ntr-o stare, neglijare nu onely dezaproba, i revilings, dar, de
asemenea, puterea de ali brbai. Kingdome lui Dumnezeu este de ajuns de violen; dar ce se
ntmpl dac ar putea fi ajuns prin violen nedrept? au fost mpotriva motiv deci pentru a-l,
atunci cnd este imposibil s primeasc rnit de aceasta? i dac nu fi mpotriva motiv, nu este
mpotriva justiiei; sau altceva Justiie nu urmeaz s fie omologat pentru totdeauna. La astfel
de raionament ca aceasta, succes wickednesse l-a obinut numele de Vertue; iar unii c, n
toate celelalte lucruri au interzis nclcarea de credin; nc au permis-o, atunci cnd aceasta
este pentru a obine o Kingdome. i pgni care credea, c Saturn a fost detronat de fiul lui
Jupiter, crede neverthelesse Jupiter acelai s fie rzbuntor de nedreptate: oarecum ca la o
bucat de lege din Comentarii Cokes Mioveni; n cazul n care el sayes, n cazul n care
dreptul Heire Coroanei se attainted de trdare; nc coroana se coboare la el, si Eo Instante
Atteynder fi voyd; La ce cazuri un om va fi foarte predispuse la inferre; c atunci cnd Heire
aparenta de o Kingdome, se omoar-l c este n posesia, dei tatl su; putei apela aceasta
nedreptate sau de ce alte nume va; nc nu poate fi mpotriva motiv, vznd toate aciunile
voluntare de oameni au tendina de a beneficia de ele nsele; i aceste aciuni sunt cele mai
rezonabile, care conduce cel mai la capetele lor. Acest raionament incapere este totui false.
Pentru ntrebarea nu este de promisiuni mutuall, n cazul n care nu exist nici o garanie de
performan pe fiecare parte; ca i atunci cnd nu exist nici o putere de jurist ridicat peste

partide promitoare; pentru aceste promisiuni sunt nici legminte: dar nici n cazul n care
una din pri a efectuat deja; sau n cazul n care exist o putere s-l performe; e problema, fie
c este mpotriva motiv, care este, cu beneficiul de alte performe, sau nu. i spun c nu este
mpotriva motiv. Pentru manifestarea care subsemnatii, noi trebuie s ia n considerare;
Primul, c atunci cnd un om doth un lucru, care, prin derogare de la orice lucru pe care pot fi
prevzute, i socotit pe, duce lui propria distrugere, oricum unele accident de care el nu ar
putea atepta, care sosesc mai turne a sale beneficii; nc astfel de evenimente nu face n mod
rezonabil sau cu nelepciune fcut. n al doilea rnd, c ntr-o stare de Warre, unde fiecare om
la fiecare om, pentru care dorii o putere de comune pentru a le menine toate n veneraie,
este un inamic, este nici un om nu poate spera de propria putere, sau spirit, pentru a apra
himselfe la distrugere, fr ajutorul Confederaia; n cazul n care fiecare se ateapt acelai
aprarea de Confederaia, c orice altceva o face: i, prin urmare, el care declar el crede ca
motivul s nele pe cei care-l ajute, poate n motiv atepta nici un alt mijloc de siguran,
dect ceea ce poate fi avut de la propria sa putere singur. El, prin urmare, care topete
legmntul su, i prin urmare declareth c el crede c el poate cu motivul pentru care face
acest lucru, nu poate fi primit n orice societate, care se unesc pentru pace i aprarea, ci de
errour de le c primii-l; nici cnd el este primit, se retayned n ea, fara sa vada pericolul
errour acestora; care errours un om rezonabil nu poate socoti asupra ca mijloc de a sale de
securitate; i, prin urmare, n cazul n care el a plecat, sau aruncat din societate, el piere; i
dac el triete n societate, este de errours de ali brbai, pe care el nu putea prevedea, nici
socotesc la; i, n consecin, mpotriva motivul su de conservare; i aa, ca toi oamenii care
contribuie nu distrugerea lui, nduri-l onely din ignoran de ce este bine pentru ei nii.
Ca de exemplu de ctig felicity sigure i perpetuall de Rai, de orice fel; ea este frivol:
acolo fiind dar un mod imaginabil; i asta este nu de rupere, dar pastrand legmntului.
i pentru alte instan de atingerea Soveraignty de rebeliune; este evident, c dei
evenimentul urmeze, nc pentru c ea nu poate n mod rezonabil, dar mai degrab contrariul;
i pentru c de ctig astfel, altele sunt predate de a ctiga la fel n mod similar, ncercarea
acestora este mpotriva motiv. Justiie, adic, pstrarea de legmnt, de aceea o regul de
motiv, care ne sunt interzise pentru a face orice lucru distructiv pentru viaa noastr; i, prin
urmare, o lege a naturii.
Exista unele care se procedeaza mai departe; i nu vor avea drept de natura, pentru a fi
regulile care conduce la pstrarea mans viaa pe pmnt; dar la atingerea unei eternall felicity
moartea; la care ei cred c poate conduce o nclcare a legmntului; i, n consecin, fie doar
i rezonabile; (cum sunt cei care cred c este o lucrare de merit ucide, detrona sau dany
mpotriva, puterea de Soveraigne a constituit peste ele prin propriile lor.) Dar pentru c nu
exist nici o cunoatere naturall a mans imobiliare dup moarte; mult lesse la recompense care
este apoi s fie acordat de nclcare a credinei; dar o perfecta onely ntemeiat la alte mens
spune, c ei tiu c supranatural, sau c ei tiu cei, care le, tiut c alii, tia c a tiut c
supranatural; nclcare a credinei nu poate fi numit un Precept de motiv, sau natura.

Legmintele nu evacueaz Vice

a persoanei care a fcut
Alii, care s permit o lege a naturii, pstrarea credinei, face neverthelesse face excepie
anumitor persoane; ca Heretiques, i cum ar fi utilizarea s nu performe legmntului lor de la

alii: i acest lucru este, de asemenea, mpotriva motiv. Dac orice vina unui om, fie suficiente
pentru a ndeplini legmntului nostru realizate; acelai lucru ar fi trebuit n motivul a fost
suficient pentru a avea hindred de a face din ea.

Justiie de brbai, i Justiie

de aciuni ce
Numele doar i nedrept, atunci cnd acestea sunt atribuite la brbai, signifie un singur
lucru; i atunci cnd acestea sunt atribuite la aciuni, un alt. Atunci cnd acestea sunt atribuite
la brbai, ele signifie conformitii, sau Inconformity de maniere, motiv. Dar atunci cnd
acestea sunt atribuite la aciuni, ele signifie conformitii, sau Inconformity motiv, nu de
maniere, sau mod de viata, ci de anumite aciuni. Un om doar prin urmare, este cel ce ridic
toate ngrijire el poate, c aciunile sale ar putea fi doar toate: i un om fr just cauz, este
cel care se neglecteth. i astfel de oameni sunt mai frecvent n limbajul nostru stil de numele
neprihnii, i Unrighteous; atunci doar i nedrept; Dei semnificaia fie la fel. Prin urmare un
om neprihnit, nu pierde c titlul, de unul sau cteva aciuni nedrepte, care trece de la pasiune
brusc sau greeal de lucruri sau persoane: nici nu Unrighteous un om, pierde caracterul su,
pentru astfel de actiuni, ca el, de forbeares a face, pentru feare: deoarece voia lui nu este
ncadrat de Justiie, dar beneficiul evident ceea ce el este de a face. Ceea ce d la aciuni
uman poft de Justiie, este o anumit Noblenesse sau Gallantnesse de curaj, (rar gsit,) prin
care un om dispreuiete s fi vznd pentru mulumire a vieii sale, fraudei, sau nclcarea de
promisiune. Acest Justiie de maniere, este c care este destinat, n cazul n care justiia este
numit un Vertue; i nedreptatea un viciu.
Dar justiiei de aciuni aceea brbaii, nu doar, dar Guiltlesse; si nedreptatea de la fel, (care
este, de asemenea, numit un prejudiciu,) le da dar numele de vinovat.

Justiie de maniere, i Justiie

de aciuni
Din nou, nedreptate maniere, este dispoziia sau aptitude s fac Injurie; i este nedreptate,
nainte de a continua s Act; i fr presupunnd orice individuall persoan rnit. Dar
nedreptatea unei aciuni, (adic prejudiciu,) supposeth o persoan individuall rnii; anume el,
care a fost fcut legmnt: i, prin urmare, de multe ori prejudiciul este primit de un singur
om, atunci cnd dammage redoundeth la alta. Ca atunci cnd The Master poruncete robul lui
s dea Simiorina la un strin; Dac nu se face, prejudiciul este de fcut pentru Master, care a
avut nainte de Covenanted s se supun; dar dammage redoundeth la strin, care a avut nici o
obligaie; i, prin urmare, ar putea rni-l. i, de asemenea, n comun-wealths, privat brbai
pot remite unul altuia datoriile lor; dar nu jafuri sau alte violences, prin care sunt
endammaged; pentru reinerea a datoriei, este o leziune a ei nii; dar jaf i violen, sunt
leziuni la persoana din comun-avere.

Nimic nu face cu un om, prin

acordul su propriu poate fi un
prejudiciu
Un fel se face cu un om, concordant sale proprii va nsemna la Fctorul, este nici un
prejudiciu la el. Dac el c triete, cci nu a murit originall dreptul de a face ceea ce el v
rugm, de unele legmnt Antecedent, nu exist nici o nclcare a legmntului; i, prin
urmare, nici un prejudiciu fcut-l. i dac el avea; apoi voia s fi fcut fiind semnificat, este o
versiune de acel Legmnt; si Deci, din nou, nu exist nici un prejudiciu fcut-l.

Justiie comutative i
distributiv
Justiie de aciuni, este de scriitori mprit n Commutative, i de energie electrica; i fostul
ei spun consisteth n proporie Arithmeticall; mai trziu n proporie Geometricall. Comutativ,
prin urmare, au loc n egalitatea de valoarea lucrurilor contractate; i de energie electrica, la
distribuirea beneficiilor equall, oamenii de equall merit. Ca n cazul n care ar fi fost
nedreptate s-i vnd mai scumpe dect ne-am cumpara; sau s dea mai mult de la un om
dect el meritele. Valoarea tuturor lucrurilor contractate, este msurat prin pofta de
contractori: i, prin urmare, valoarea doar, este ceea ce ei s fie mulumit s dea. i de Merit
(n afar de ceea ce este de legmnt, n cazul n care performana pe o parte, meriteth
performana de alt parte, i se ncadreaz n justiie Commutative, nu de repartizare,) nu este
datorat de Justiie; dar este recompensat harului onely. i, prin urmare, aceast distincie, n
sensul n care se useth a fi expus, nu este corect. Pentru a vorbi n mod corespunztor,
comutativ Justiie, este dreptatea lui un antreprenor; Asta este, o performan de legmnt, n
cumprarea i vnzarea; Angajarea, i anunndu-la nchiriere; Creditelor i mprumuturilor;
Schimbul, Bartering i alte acte de Contract.
i de energie electrica Justiie, justiie unui arbitru; adic, actul de a defini ceea ce este
doar. (Fiind de ncredere de ei ca s-l fac arbitru,) dac el performe ncrederea lui, el este
declarat de a distribui la fiecare om lui proprii: i lui este ntr-adevr doar de distribuie, i
poate fi numit (dei incorect) distributiv justiiei; dar mai corect de capital; care este, de
asemenea, o lege a naturii, ca vor fi shewn din loc.

A patra lege a naturii,

recunostinta
Ca dreptatea dependeth pe Antecedent legmntului; Deci depinde recunotin pe
Antecedent har; adic, antecedentului Free-cadou: si este a patra lege de natura; care poate fi
conceput n acest Forme, "c un om care primete beneficiul pe de alta de meer harul,
eforturi c el care d, au nici un motiv rezonabil s se pociasc l-a lui bunvoin." Pentru
nici un om d, dar cu intenia de bun pentru a himselfe; pentru c cadou este voluntar; si a
tuturor actelor voluntare, obiectul este pentru fiecare om binele lui; care n cazul n care
oamenii se vedea ei vor fi frustrat, nu va fi nici nceputul de bunvoin, sau de ncredere; nici
prin urmare de mutuall ajutor; nici de reconciliere a un om la altul; i, prin urmare, acestea
trebuie s rmn nc n stare de rzboi; care este contrar la prima Fundamentall Law a
naturii, care poruncete oamenilor s caute pacea. O nclcare a legii, este numit
nerecunotina; i n-are aceeai relaie har, care nedreptate a obligaiei de Legmnt.

Al cincilea, Mutuall de cazare,

sau Compleasance
Un al cincilea Legea a naturii, este COMPLEASANCE; adic, "c fiecare om s depun
eforturi pentru a se potrivi himselfe de sprijin." Pentru nelegerea celor menionate mai sus,
putem considera, care exist n mens aptnesse pentru societate; o diversitate a naturii, n
cretere de la lor diversitate de afectiuni; nu spre deosebire de la faptul c vom vedea n pietre
a reunit pentru construirea de un Aedifice. Pentru ca acea piatra care de asperity i nereguli de
figura, ia mai mult spaiu de la alii, dect l umple co; i pentru hardnesse, nu poate fi fcut
cu uurin simplu, i, astfel, hindereth cladirii, este de constructori aruncat departe
nerentabile, i suprtoare: Deci, de asemenea, un om care, prin asperity de natura, va depune
eforturi s pstreze acele lucruri care la himselfe sunt de prisos, i pentru alii este necesar; i
pentru ncpnarea de pasiunile sale, nu poate fi corectat, este de a fi plecat, sau aruncat din
societate, ca combersome thereunto. Pentru a vedea fiecare om, nu onely de dreapta, dar i de
necesitatea naturii, ar trebui s eforturi tot ce poate, pentru a obine ceea ce este necesar
pentru conservarea lui; El care se opune himselfe mpotriva ei, pentru lucruri de prisos, se
face vinovat de warre care pe urm este s urmeze; i, prin urmare, m, care este contrar
fundamentall lege a naturii, care poruncete s caute pacea. Observatorii de acest drept, poate
fi numit sociabil, (Latines le numesc Commodi;) Dimpotriv, incapatanat, Insociable,
Froward, Intractable.

Al aselea, facilitatea de a
graierii

Este un drept al aselea de natura, "c la pruden din timpul viitor, un om ar trebui s
graierea infraciunile trecut dintre ele care pocindu, dorina de ea." PARDON, nu este nimic
dar acordarea de pace; care dei acordate acestora care persevera n ostilitatea lor, nu s fie
pace, dar Feare; nc nu acordate acestora care dau atenie de timp viitor, este signe de o
aversiune fata de pace; i, prin urmare, contrar Legii naturii.

A aptea, c, n Revenges,
barbatii respecta Onely binele
ulterioare
O a aptea este, "C n Revenges, (de care este, rsplat de ru pentru ru) brbai uite nu la
greatnesse de evill trecut, dar greatnesse de bine s urmeze." Prin care ne sunt interzise pentru
a provoca pedeapsa cu orice alte decoratiuni, dect pentru corectarea infractorului sau direcia
de alii. Pentru aceast lege este ca urmare a urmtoare nainte de a fi, care poruncete Pardon,
la securitate de timp viitor. n plus, rzbunare sugereaz exemplul, i de profit pentru a veni,
este un triumf sau glorying n ranit de altul, tinzand la nici un scop; (pentru cele din urm este
alwayes oarecum s vin;) i glorying n nici un sens, este Zadar-slava, i contrar motivul; i a
rnit fr motiv, duce la introducerea Warre; care este mpotriva legii naturii; i este frecvent
stil cu numele de cruzime.

A opta, mpotriva insulta

i deoarece toate signes de ur, sau dispre, provoca la lupt; noastre ca cei mai multi
barbati aleg mai degrab s pericol viaa lor, dect nu pentru a se rzbune; am putea n locul al
optulea, pentru o lege de natura stabilit aceast nvtur, "C nimeni de fapta, cuvntul,
chipul sau gest, declara ura sau dispre de alta." nclcarea care legea, este numita insulta.

Al IX-lea, mpotriva mndriei

La ntrebarea care este omul mai bine, nu are loc n starea de meer natura; n cazul n care,
(dup cum a fost shewn nainte,) toi oamenii sunt equall. Inequallity care este acum, a fost
introdus de jurist Lawes. tiu c Aristotel n prima booke a lui Politiques, pentru o fundatie de
doctrina sa, maketh brbai prin natura, unele mai demn la comand, ceea ce nseamn un fel
mai nelept (ca el a crezut c himselfe s fie pentru filosofia lui;) altora pentru a servi, (adica
cei care au avut puternice organisme, dar nu au fost filosofi ca el;) ca n cazul n care Master
i robul nu au fost introduse de acord de oameni, dar diferena de spirit; care nu este doar

mpotriva raiunii; dar, de asemenea, mpotriva experien. Pentru c sunt foarte puini att de
prostesc, care a avut nu mai degrab governe, dect guvernate de alii: nici atunci cnd cei
nelepi n propria vanitate, susin de for, cu ei care nencredere lor wisdome owne, a face ei
alwaies, sau des, sau aproape n orice moment, obine Victoria. n cazul n care natura, prin
urmare, au fcut brbai equall, c equalitie este de a fi recunoscut; sau n cazul n care natura
au fcut brbai unequall; Totui pentru c oamenii care se cred equall, nu va intra n condiii
de pace, ci pe Equall termes, astfel equalitie trebuie s fie admise. i, prin urmare, pentru a
noua Legea naturii, am pus acest lucru, "c fiecare om recunosc alte pentru sa Equall prin
natura." ncalc aceast nvtur este mndria.

Zecea mpotriva aroganta

Acest drept, dependeth, "c la intrarea n condiii de pace, nici un om nu necesit s rezerve
s himselfe orice dreapta, care nu este coninut ar trebui s fie rezervate pentru fiecare dintre
restul." Dup cum este necesar pentru toi oamenii care caut pacea, s se stabileasc certaine
drepturile de natura; adic, s nu aib libertie pentru a face toate acestea lista: Deci, este
necessarie pentru mans viaa, s retaine unele; ca dreptul s governe corpurile lor owne;
Bucurai-v de aire, ap, micare, waies s mearg din loc n loc; i toate lucrurile altceva,
fr de care un om nu poate tri, sau nu triesc bine. Dac n acest caz, la efectuarea de pace,
oamenii cer pentru ei nii, c care nu ar trebui s se acorde altora, acestea nu contravin legii
precedente, care poruncete confirmarea de naturall equalitie, i, prin urmare, de asemenea,
mpotriva legii naturii. Observatori din aceast lege, sunt cele noi numim Modest, i
ntreruptoare arogant brbai. Grecii numesc nclcarea acestei pleonexia de lege; Asta este,
o dorinta de a mai mult de partea lor.

Valoarea Equity a unsprezecea

De asemenea, "dac un om de ncredere s judece ntre om i omul," este o nvtur
Legea naturii, "c el deale n mod egal ntre ele." Pentru fr asta, controversele oamenilor nu
poate fi determinat, ci de Warre. Prin urmare, c este partiall n judecat, doth ce n el
minciuni, deterre oamenilor din utilizarea de judectori i arbitri; i, n consecin, (mpotriva
fundamentall virgil naturii) este cauza Warre.
Respectarea legii, din equall repartizarea la fiecare om, ceea ce n motivul cuvine s-l, este
numit de capital, i (cum am sayd nainte) justiiei distributive: nclcarea, Acception de
persoane, Prosopolepsia.

Dousprezecea, utilizarea
Equall de lucruri comune
Si din aceasta urmeaz o alt lege, "c astfel de lucruri ca nu poate fi divizat, fi bucurat n
comun, n cazul n care acesta poate fi; i n cazul n care cantitatea de lucru permit, fr
preget; altfel Proportionably la numrul de ei drept." Pentru altfel de distribuie este Unequall,
i contrar Equitie.

Al treisprezecelea, lot
Dar unele lucruri exista, care poate fi divizat, nici sa bucurat n comun. Apoi, lege a naturii,
care prescribeth de capital, requireth, "c dreptul de ntregul; sau altceva, (care face utilizarea
alternativ,) posesia prima, se determin de ctre mulime. " Pentru equall de distribuie, este
legea naturii; i alte mijloace de distribuie equall nu poate fi imaginat.

Patrusprezecea, ou, i prima

Seising
Loturi exista dou tipuri, arbitrar i Naturall. Arbitrar, este c care este convenit de ctre
concureni; Naturall, este nscut, (care greac apeluri Kleronomia, care nseamn, dat de
mulime;) sau prima Seisure.
i, prin urmare, acele lucruri care nu pot fi savurate n comun, nici divizat, ar trebui s fie
judecat pentru prima posesorului; i unele cazuri la prima sarcina, ca dobndite de ctre
mulime.

XV, de mediatori
De asemenea, este o lege a naturii, "C toi oamenii care mediaza pace, fie permis
desfurarea n condiii de siguran." Pentru legea care poruncete pace, ca la sfritul,
poruncete mijlocire, ca mijloc; i mijlocire mijloacele este desfurarea n condiii de
siguran.

XVI, de prezentare a
Arbitrement
i pentru c, dei brbaii nu fi att de dornici de a respecta aceste Lawes, pot neverthelesse
apar ntrebri referitoare la o mans aciune; n primul rnd, dac ar fi fost fcut, sau nu face;
n al doilea rnd (n cazul n care se face) dac mpotriva legii, sau nu mpotriva legii; fosta
drept care subsemnatii, se numete o ntrebare de fapt; mai trziu o ntrebare de dreapta; prin
urmare unlesse prilor la ntrebarea, legmnt reciproc s stea la teza de la altul, ele sunt ca
farre la pace ca niciodat. Aceasta alte, a crei tez le prezinte, se numete un arbitru. i, prin
urmare, este legea naturii, "Care sunt la controversie, depune dreptul lor de a hotrrii unui
arbitru."

XVII, nici un om nu este

propriul judector
i vznd fiecare om se presupune a face toate lucrurile n ordine pentru propriul beneficiu,
nici un om nu este un arbitru se potrivesc n propria sa cauza: i dac el niciodat aa au fost
potrivi; nc capital care permite s beneficieze de equall fiecare parte, dac unul admise s
fie judector, cealalt este de a fi admis, de asemenea, & aa controversie, care este cauza de
rzboi, rmne, mpotriva legii naturii.

XVIII, nici un om s fie

judector, care are n el cauza
de prtinire
Din acelai motiv nici un om nu n orice cauz ar trebui s fi primit pentru arbitru, la care
mai mare profit, sau onoarea sau placere aparent ridic din Victoria unei pri, dect a altor:
pentru el a luat (dei o unavoydable mit, nc) o mit; i nici un om nu poate fi obligat s
aib ncredere n el. i astfel, de asemenea, controversie, i starea de rzboi rmne, contrar
Legii naturii.

XIX, de Witnesse
i ntr-un controversie de fapt, judectorul fiind s dea nici un credit mai mult la unul,
dect cellalt, (daca nu exista nici un alt argument) trebuie s dea de credit la o treime; sau

pentru o a treia i a patra; sau mai mult: pentru altceva ntrebarea este indecii, i din stnga
pentru a fora, mpotriva legii naturii.
Acestea sunt Lawes de natura, dicteze pace, pentru un mijloc de conservare a brbailor n
mulimi; i care onely se refer la doctrina jurist societii. Exista alte lucruri care tind la
distrugerea special oamenilor; ca starea de ebrietate, i toate celelalte pri ale alcoolism; care,
prin urmare, poate fi, de asemenea, socotit printre acele lucruri care n-are interzis de lege a
naturii; dar sunt nu este necesar s fie menionat, nici nu sunt destul de demn de acest loc.

De regul, prin care cu

uurin pot fi examinate legile
naturii
i, dei acest lucru poate prea prea subtile o deducere de Lawes naturii, s ia not de de
toi oamenii; drept pentru care cea mai mare parte sunt prea nila n obinerea de produse
alimentare, iar restul prea neglijent de neles; nc s plece toi oamenii unexcusable, acestea
au fost contractate ntr-o sum de easie, inteligibil chiar la cel mai ru capacitatea; i care este,
"c nu la altul, pe care ai vrea nu au fcut la co ta;" care sheweth el, c el are nici mai mult s
fac n procesul de nvare Lawes natura, dar, atunci cnd aciunile de ali oameni cu
propriile sale de cntrire, acestea par prea grele, pentru a le pune n alt parte a soldului, i a
lui proprii n locul lor, c propriile sale pasiuni, i co-dragoste, poate elena nimic de greutate;
i atunci nu exist nici unul dintre aceste Lawes de natura, care sa nu apara unto el foarte
rezonabil.

Lawes de natura obliga n

contiin Alwayes,
Dar n efect atunci Onely atunci cnd nu este de securitate Lawes de natura obliga n Foro
Interno; adic, ei se leag de o dorin ei ar trebui s aib loc: dar n Foro Externo; Asta este,
pentru a le pune n act, nu alwayes. Pentru cine ar trebui s fie modest, i form i performe
toate el promite, n astfel de timp, i locul, n cazul n care nici un om els ar trebui s face
acest lucru, ar trebui s dar face himselfe o prad altora i procura anumite proprie de ruine,
spre deosebire de teren a tuturor Lawes de natura, care au tendina de a conservarea naturii. i
din nou, c trebuie s respecte aceleai Lawes fa de el, le observ nu himselfe, caut nu
pace, dar rzboiul; & n consecin distrugerea naturii sale de violenta.
i Lawes un fel obligati n Foro Interno, poate fi rupt, nu onely de fapt contrare legii dar si
de un fapt n funcie de aceasta, n cazul n care un om cred c dimpotriv. Pentru dei
aciunea lui n acest caz, fie n funcie de lege; care n cazul n care obligaia este n Foro
Interno, este o nclcare.

Legile naturii sunt eterne;

Lawes de natura sunt Immutable i Eternall, pentru nedreptate, nerecunotina, aroganta,
mndria, nelegiuirea, Acception de persoane, iar restul, nu poate fi fcut lawfull. Pentru acesta
nu poate fi niciodat Warre care conserv de via, i pace distruge.

i nc Easie
Lawes acelai, deoarece acestea obliga onely la o dorinta, i efort, am nseamn un efort
constant neprefcut, sunt easie s fie respectate. Pentru n care care au nevoie de nimic dar
eforturi; c endeavoureth lor de performan, fulfilleth ei; i el c fulfilleth legii, este doar.

Stiinta de aceste Lawes, este

filozofia adevrat Morall
i tiina de a ei, este adevrat i onely filosofia moral. Morall filozofia nu este nimic
altceva, dar tiina a ceea ce este bun, i Evill, n conversaie, i societatea a omenirii. Bun, i
Evill, sunt nume care signifie poftele noastre, i Aversions; n diferite tempereaza, customes i
doctrinele oamenilor, sunt diferite: i brbai scafandri, difer nu onely in judecata, pe
simurilor a ceea ce este plcut i neplcut, gustul, mirosul, auzul, touch i vedere; dar, de
asemenea, de ce este concordant sau dezagreabil s motiv, n aciunile de via comune. Ba
mai mult, acelai om, n vremuri de scafandri, difer de himselfe; i asta este, o dat praiseth,
dac bun, ceea ce alt dat a dispraiseth, i dac ru: de unde apar disputele, controversele, i
la ultimul rzboi. i, prin urmare, att de mult ca omul este n starea de meer natura, (care este
o stare de rzboi,) ca apetitul privat este msura de bun, i Evill: i, prin urmare, toi oamenii
sunt de acord pe acest lucru, c pacea este bun, i, prin urmare, de asemenea, modul, sau
mijloace de pace, care (aa cum am artat nainte) sunt dreptatea, recunostinta, modestie,
capital, mila, & restul de legile naturii, sunt bune; adic, Morall Vertues; i viciile lor
contrarie, Evill. Acum stiinta de Vertue i Vice, este Morall Philosophie; i therfore adevarata
doctrina Lawes a naturii, este adevrat Morall Philosophie. Dar scriitorii Morall Philosophie,
dei recunosc aceleai Vertues i viciile; nc nu vd n care consta Goodnesse lor; nici c ei
vin s fie ludat, ca meanes de via panic, sociabil si confortabil; punei-le ntr-o
mediocritate de pasiuni: ca n cazul n care nu cauza, dar gradul de indraznet, facut curaj; sau
nu cauza, dar cantitatea de un cadou, liberalism.
Aceste dictate de motiv, brbai utilizai pentru a apela cu numele de Lawes; dar incorect:
pentru c sunt, dar concluziile, sau Theoremes cu privire la ceea ce conduceth la conservarea
i aprarea ei nii; ntruct Legea, este n mod corespunztor cuvntul de el, c dreptul de a
comanda asupra altora. Dar nc dac lum n considerare Theoremes aceleai, ca n Cuvntul

lui Dumnezeu, c, prin dreptul poruncete tuturor lucrurilor; apoi sunt n mod corespunztor
au numit Lawes.

CAPITOLUL XVI.
PERSOANELOR, AUTORI,
I LUCRURILE
NEOCATEHUMENICA
O persoan ce
O persoan, el este "ale cror cuvinte sau aciuni sunt considerate, fie ca propriul su, sau
ca reprezentnd cuvinte sau aciunile unui alt om, sau de orice alt lucru crora le sunt
atribuite, dac ntr-adevr sau ficiune."

Persoan Naturall, i Artificiall

Atunci cnd acestea sunt considerate ca lui owne, apoi este el a numit o persoan Naturall:
i atunci cnd acestea sunt considerate ca reprezentnd cuvintele i aciunile de un altul,
atunci el este o persoan Feigned sau Artificiall.

Persoana cuvntul, unde

Cuvntul persoan este limba: drept pentru care grecii au loc Prosopon, care semnific fata,
ca Persona n limba semnific deghizare, sau aspectul exterior al unui om, contrafcute pe
scena; i, uneori, mai ales partea de it, care disguiseth fata, ca o masc sau Visard: si de pe
scena, a fost strmutat la orice Representer de vorbire i aciune, precum i n Tribunalls, ca
teatre. Astfel nct o persoan, este acelai care este un Actor, att pe scen i n conversaie
comune; i s Personate, este de a aciona sau himselfe sau un alt; i care acteth alta, este spus
beare lui persoana, sau act n numele su; (n ce sens Cicero useth l n cazul n care el saies,
"Unus Sustineo Tres Personas; Mei, Adversarii, si Judicis, am beare trei persoane; mele
proprii, adversarii mei, i judectorii; ") i este numit n diverse ocazii, diversly; ca o
Representer, sau reprezentant, locotenent, un Vicar, un avocat, deputat, un Procurator, un
Actor, i altele.

Actor, autor; Autoritatea

De Artificiall de persoane, unele au cuvintele i aciunile deinute de cei pe care le
reprezint. i apoi persoana este actorul; i care owneth cuvintele sale i aciuni, este autorul:
caz n care actorul acteth de autoritate. Pentru c care, vorbind de mrfuri i bunuri, este numit
un proprietar, i n limba Dominus, n Greeke Kurios; Vorbind de aciuni, se numete autorul.
i ca dreptul de posesie, se numete stpnire; Deci dreptul de a face orice aciune, se
numete autoritatea. Astfel nct autoritatea, este alwayes neles o dreptul de a face orice act:
i fcut de autoritate, realizat de Comisie sau de licen la el dreptul.

Pactele de autoritate, se leag

de autor
De aceea se urmeaz, c, atunci cnd actorul maketh un legmnt de autoritate, el astfel
bindeth autor, nici lesse dect dac el a fcut-o himselfe; i nici lesse subjecteth-l la toate
consecinele de aceeai. i therfore tot ce a fost spus anterior, (capitolul 14) de natura a
legmintele ntre om i omul n calitatea lor de naturall, este adevrat, de asemenea, atunci
cnd acestea sunt fcute de actori, Representers, sau lor exist, care au autoritate de la ei, att
de departe mai departe aa cum este n lor Comisiei, dar nu mai departe.
i, prin urmare, el maketh un legmnt cu actorul, sau Representer, netiind autoritatea are,
doth-l la propria perill. Pentru nici un om nu este obligat de un legmnt, drept pentru care el
nu este autorul; nici prin urmare de un legmnt fcute mpotriva, sau pe lng autoritatea a
dat.

Dar nu Actor
Cnd actorul doth orice lucru mpotriva Legea naturii de comanda a autorului, n cazul n
care el este obligat de fostul legmnt s ascultm de el, nu el, dar autorul topete Legea
naturii: dei aciunea fi mpotriva legii naturii; nc nu este lui: dar invers; pentru a refuza s
fac acest lucru, este mpotriva legii naturii, care forbiddeth nclcare a legmntului.

Autoritatea trebuie s fie

Shewne

i el c maketh un legmnt cu autorul, de mediere de Actor, netiind ce autoritate el n-are,

dar ia onely cuvntul lui; n cazul n care o astfel de autoritate nu face manifesta aceluia, la
cerere, nu mai este obligat: pentru legmntul fcut cu autorul, nu este valabil, fr asigurarea
contra sa. Dar daca acea Covenanteth Deci, tia nainte de mn a fost s se atepte alte nici o
asigurare, dect cuvntul actori; apoi este legmntul valabil; deoarece actorul maketh n acest
caz himselfe autorul. i, prin urmare, ca atunci cnd autoritatea este evident, legmntul
obligeth autorul, nu Actor; Deci, atunci cnd autoritatea este fals, obligeth Actor onely; nu fi
nici un autor dar himselfe.

Lucruri nensufleite,
Neocatehumenica
Exist cteva lucruri, care sunt atinga scopul fiind reprezentat de ficiune. Lucruri
nensufleite, ca o biseric, un spital, un pod, poate fi Neocatehumenica de un Rector, un
Master sau supraveghetor. Dar lucrurile Inanimate, nu poate fi autori, nici aceea da autoritatea
lor actori: actorii poate au autoritatea de a procura ntreinerea lor, le-a dat de cei care sunt
proprietari sau Governours de aceste lucruri nc. i, prin urmare, astfel de lucruri nu poate fi
Neocatehumenica, nainte de acolo a stat unele jurist guvernului.

Iraional
De asemenea copii, Fooles, i Matei-brbai care au nici un motiv, poate fi
Neocatehumenica de tutori sau curatori; dar poate nici autorii (n acea perioad) orice aciune
face de ele, mai apoi (atunci cnd ele recupereaz utilizarea de motiv) le va judeca aceeai
rezonabile. nc n timpul nebunia, cine are drept de conducere, poate da autoritate Guardian.
Dar din nou acest lucru nu are nici un loc, dar ntr-un jurist de stat, deoarece nainte de aceste
imobile, nu exist nici o stpnire a persoanelor.

Zeii fali
Un Idol, sau meer plasmuire a creierului, mi se Neocatehumenica; ca au fost zei pgni;
care, prin astfel de ofieri ca stat desemnat, au fost Personated, i posesiuni a avut loc, i alte
bunuri, i drepturile, care oamenii din timp n timp dedicat, i consacrat le. Dar idolii nu poate
fi autori: un Idol nu este nimic. Autoritatea a procedat la stat: i, prin urmare, nainte de
introducerea de jurist guvernului, zeii pgni ar putea nu fi Neocatehumenica.

Adevratul Dumnezeu
Adevratul Dumnezeu poate fi Neocatehumenica. Ca el a fost; n primul rnd, de Moses;
care a guvernat israeliilor, (care nu au fost lui, dar oamenii zei,) nu n numele su, cu Hoc
Dicit Moses; dar n numele zeilor, cu Hoc spune Dominus. n al doilea rnd, de ctre fiul
omului, fiul su nostru binecuvntat Mntuitorului Iisus Hristos, care a venit pentru a reduce
Jewes, i induce toate naiunile n Kingdome tatlui su; nu ca himselfe, dar ca a trimis la tatl
su. i n al treilea rnd, de ctre Duhul Sfnt sau de fular, vorbind, i care lucreaz n
apostoli: care Duhul Sfnt, a fost un mngietor care a venit nu de himselfe; dar a fost trimis,
i a procedat la amndoi.

O multitudine de oameni, cum

o persoan
O multitudine de oameni, sunt fcute de o persoan, atunci cnd acestea sunt de un singur
om, sau o persoan, reprezentat; pentru ca se face cu acordul de fiecare dintre aceast
multitudine n special. Pentru c este unitatea de Representer, nu unitatea reprezentat, care
maketh o singur persoan. i este Representer care aduce persoana, i dar o singur
persoan: unitate i, n caz contrar nu poate fi neles n multitudinea.

Fiecare este autorul

i pentru c mulimea natural nu este unul, dar multe; ei nu poate fi neles pentru unul; dar
muli autori, de fiecare lucru credina lor reprezentative, sau doth n numele lor; Fiecare om da
lor comune Representer, autoritatea himselfe n special; i care deine toate aciunile pe care le
Representer, n cazul n care-l dau autoritatea fr preget: altfel, atunci cnd acestea limiteazl n ceea ce, i cum farre el reprezint ei, pe care nici unul dintre ei owneth mai multe, i-au dat
Comisiei Act.

Un Actor poate fi muli oameni

fcut una de pluralitate de
Voyces

i dac reprezentantul constau de multi barbati, voyce din numrul mai mare, trebuie s fie
considerate ca voyce dintre toate. Pentru cazul n care numrul mai mic pronun (de
exemplu) n afirmativ, i mai mare n negativ, va fi negative mai mult dect suficient pentru a
distruge Affirmatives; i, astfel, excesse de negative, n picioare uncontradicted, sunt voyce
onely, reprezentantul n-are.

Reprezentanii, atunci cnd

numrul este par, nerentabile
i un reprezentant al chiar i numrul, mai ales atunci cnd numrul este nu mare, prin care
voyces contradictorii sunt deseori equall, prin urmare, este deseori mut, i atinga scopul de
aciune. Totui, n unele cazuri contradictorii voyces equall n numr, poate determina o
ntrebare; ca i condamnnd, sau absolvirea, egalitate de voturi, chiar i n care acestea
condemne nu, scutete; dar nu pe condemne contrare, n care acestea nu scutete. Pentru
atunci cnd o cauz este auzit; nu la condemne, este de a absolvi; dar dimpotriv, s spun c
nu absolvirea, este condamnarea, nu este adevrat. Ca este o deliberare de executare n
prezent, sau amnarea pn la o alt dat; Atunci cnd voyces sunt equall, nu decreeing
executarea, este un decret de dilatare.

Negativ Voyce
Sau dac numrul fie odde, ca trei sau mai multe, (brbai sau ansambluri;) drept pentru
care fiecare are o voce Negative, autoritatea de a ine departe efectul de toate vocile afirmativ
restul, acest numr este nici un reprezentant; deoarece de diversitatea de opinii i interese ale
oamenilor, devine deseori i n cazurile de consecin mai mare, o persoan mut, i unapt,
pentru lucrurile mai altceva, att pentru guvernul de o multitudine, n special n timpul de
Warre.
Dintre autorii exista dou tipuri. Primul pur i simplu aa numit; care I-au definit nainte
pentru a-l, c owneth aciunea de alta pur i simplu. Al doilea este el, care owneth o aciune,
sau legmnt unui alt condiional; adic, el a undertaketh se face, n cazul n care alte aceasta
doth nu, la sau nainte de o anumit perioad de timp. i aceste conditionall de autori, sunt, n
general, numit SURETYES, Latine Fidejussores i Sponsores; i n special pentru datorii,
Praedes; i pentru aspect nainte de un judector sau magistrat, vasile.

PARTEA II. COMUNAVERE

CAPITOLUL XVII.
CAUZELE, GENERAIE, I
DEFINIREA UNUI
COMUN-AVERE

La sfritul comune-avere,
special de securitate
Finale cauza, sfritul sau decoratiuni de brbai, (care n mod natural iubesc libertatea, i
stpnire peste alii,) n introducerea de reinere c asupra lor, (n care vedea mititel ei
locuiesc n comun-wealths,) este previziune de propriile lor de conservare, i de o via mai
mulumit astfel; adic, de a obine-se la faptul c starea nefericit Warre, care este neaprat
urmare (cum a fost shewn) naturall pasiunile oamenilor, atunci cnd nu exist nici o putere
vizibile pentru a le menine n veneraie, i tye le feare de pedeaps a performanei lor pactele,
i de observare a acestor Lawes de natura stabilite n capitolele XIV i XV.

Care nu este de a fi avut de la

Legea de natura:
Pentru Lawes naturii (ca Justiie, echitate, modestie, mil, i (n summe) face pentru alii, ca
Wee ar fi fcut s,) n cazul n care ei nii, fr terrour puterii unele, s fi observat, sunt
contrare naturall noastre pasiuni, care ne transporta prtinire, mndria, rzbunare i ca. i
legmintele, fr sabie, dar cuvintele, i nici o putere pentru a asigura un om la toate. Prin
urmare, fr a aduce atingere Lawes natura, (pe care fiecare are apoi pstrate, atunci cnd el
are voina de a pstra pe ei, cnd el poate s o fac n condiii de siguran,) daca nu exista
nici o putere, ridicat, sau nu suficient de mare pentru securitatea noastr; fiecare om va i
legal se poate baza pe propria sa putere i art, pentru atenionare mpotriva altor oameni. i
n toate locurile, n cazul n care oamenii au trit mic de familii, ionuc i spoyle unul pe altul,
a fost un comer, i farre att la fiind reputate mpotriva Legea naturii, c o mai mare spoyles
au ctigat, a fost cea mai mare onoare lor; i brbai observ nici alte Lawes acolo, dar Lawes
de onoare; care este, s se abin de la cruzime, lsnd oamenilor viaa lor, i instrumente de
cretere. i ca mici Familyes a fcut apoi; Deci, acum face mari orae i Kingdomes care sunt
familiile dar mai mare (pentru propria lor securitate) dominioanele lor, la toate preteniile de
pericol, i frica de invazie, sau asisten de care poate fi acordat de invadatori, eforturi ct de

mult pot, pentru a subjuga, sau de a diminua vecinii lor, de vigoare deschise i Arte secrete,
nevoie de alte pruden, pentru dreptate; si sunt rememdbred pentru c n dup vrstele cu
onoare.

Nici de colaborare de civa

brbai sau Familyes
Nici nu este joyning de un numr mic de oameni, care le confer acest securitate; deoarece
n numr mic, completrile mic pe o parte sau alta, face avantajul de putere att de mare, ca
este suficient pentru a transporta Victoria; i, prin urmare, d ncurajarea o invazie.
Multitudinea suficient s se ncrede n pentru securitatea noastr, nu este determinat de
anumite orice numr, ci prin comparaie cu inamicul ne feare; i apoi este suficient, atunci
cnd cotele de inamic nu este de moment att de vizibil i evident, pentru a determina
evenimentul de warre, pentru a muta-l la ncercare.

Nici la o mare mulime, Unlesse

regizat de o hotrre
i s fie acolo niciodat att de mare o multitudine; nc n cazul n care aciunile lor s fie
ndreptate dup hotrrile special i special poftele lor, ei pot atepta astfel nici o aprare, nici
de protecie, nici mpotriva unui inamic comun, nici mpotriva leziunilor de una de alta.
Pentru a fi distras n opiniile cu privire la cele mai bune utilizarea i aplicarea de puterea lor,
ele nu ajuta, dar mpiedic unul pe altul; i de a reduce puterea lor de opoziie mutuall la
nimic: prin care acestea sunt uor, nu onely supus de o foarte puini care sunt de acord
mpreun; dar, de asemenea, atunci cnd nu exist nici un inamic comun, fac warre asupra
celeilalte, pentru interesele lor specifice. Dac am putea presupune o mare mulime de oameni
a consimi n observarea de Justiie i alte Lawes ale naturii, fr o putere comune pentru a le
menine toate n veneraie; ar putea s presupunem, de asemenea tot om-natur s fac acelai
lucru; i atunci nu nici nu ar fi nici necesitatea de a fi orice jurist guvernul sau comune-avere
la toate; pentru c ar fi pace fr supunere.

i c continuu
Nici nu este suficient de securitate, care dorina de brbai ar trebui s dureze tot timpul
vieii lor, c fi reglementat, i regizat de o judecata, pentru o perioad limitat de timp; ca o
Battell, sau o Warre. Pentru dei acestea obine o victorie de lor efort unanim mpotriva unui

inamic forraign; cu toate acestea, dup aceea, cnd fie au nici un inamic comun, sau c o parte
este deinut de un inamic, de o alt parte loc pentru un prieten, ei trebuie s are nevoie de
diferenta dintre interesele lor se dizolv, i intr din nou ntr-un Warre ntre ele.

De ce anumite creaturi fr
motiv, sau discurs,

Neverthelesse triesc n
societate, fara nici o putere
coercitive
Este adevrat, c anumite creaturi vii, albine i furnici, live sociably unul cu altul, (care
sunt, prin urmare, de Aristotel numbred printre creaturile s;) i au nc nici o alt direcie,
dect lor special judeci i poftele; nici vorbire, prin care unul dintre ei poate signifie la alta,
ceea ce el crede oportun pentru beneficiul comun: i, prin urmare, unele om poate poate
dorina de a cunoate, ce om-natur nu poate face acelai lucru. La care am rspuns,
Primul, c brbaii sunt continuu n competiia pentru onoare i demnitate, care aceste
creaturi nu; i, n consecin, printre oameni acolo ridic pe acel teren, invidie i ur i n cele
din urm Warre; dar printre acestea nu este asa.
n al doilea rnd, c printre aceste creaturi, binele comun se deosebete nu privat; i fiind de
natura enclined a lor privat, le procura astfel beneficiul comun. Dar omul, ale cror bucurie
consisteth n compararea himselfe cu ali brbai, putei savura nimic, dar ce este emineni.
n al treilea rnd, c aceste creaturi, avnd nu (ca om) utilizarea de motiv, nu vedea, nici nu
cred ca se vedea orice vina, n administrarea de businesse lor comune: ntruct printre oameni,
exist foarte multe, c thinke ei nii mai nelept, i abler s guverneze Publique, mai bine
dect restul; i acestea s depun eforturi pentru a supremaiei i de a inova, unul n acest fel,
altul n acest fel; i, astfel, aduce-o n distragere a ateniei i jurist warre.
n al patrulea rnd, c aceste creaturi, dei acestea au unele folosirea vocii, n a face
knowne unul de altul dorinele lor, si alte afectiuni; nc doresc c arta de cuvinte, de care unii
oameni poate reprezenta pentru alii, cea care este bun, n likenesse de Evill; i Evill, n
likenesse de bun; i spori sau diminua greatnesse aparent bun i Evill; discontenting brbai
i tulburtoare pace lor la plcerea lor.
Fiftly, irrationall creaturi nu poate distinge desprit prejudiciu, i Dammage; i, prin
urmare, atta timp ct acestea fi la uurina, acestea nu sunt jignit cu fellowes lor: ntruct
omul este apoi cele mai suprtoare, cnd el este cel mai n largul: pentru c atunci este c el
iubete s arate lui Wisdome, i controule aciunile ei c governe comune-avere.
n sfrit, acordul din aceste creaturi este Naturall; de oameni, thats de legmnt, care este
Artificiall: i, prin urmare, nu e de mirare dac nu fi oarecum altceva necesare (n afar de

legmnt) pentru a face lor acord constant i de durat; care este o putere comune, pentru a le
menine n veneraie, i pentru a direciona aciunile lor n beneficiul comun.

Generarea de o multitudine de
comune
Singura modalitate de a ridica o astfel de putere comune, ca poate fi capabil s le apere de
invazia Forraigners, i leziuni de una de alta, i, astfel, pentru a asigura-le ntr-un astfel fel, ca
cea de industrie lor owne, i de fruites de pe pmnt, ei pot hrani ei nii i de a tri mulumit;
este, pentru a conferre toate puterea lor i puterea de la un singur om, sau la o adunare de
oameni, care pot reduce tot testamentelor lor, pluralitate de voci, zis o va: care este la fel de
mult ca s spun, s desemneze un singur om, sau Adunarea oamenilor, beare persoana lor; i
fiecare unul la owne, i de a confirma himselfe a fi autor de nici un fel el care aduce Deci
persoana lor, acioneaz, sau cauza pentru a fi Acted, n acele lucruri care concerne pacea
comune i Safetie; i acolo s prezinte voina lor, fiecare o sa va, i hotrrile lor, la judecata
lui. Acest lucru este mai mult dect acordul sau Concord; este ntr-adevr o Unitie dintre ele,
n una i aceeai persoan, fcute de legmntul de fiecare om cu fiecare om, n aa fel, ca n
cazul n care fiecare om ar trebui s spun la fiecare om, "autorizai i s renune la dreptul
meu de conducere meu co, la acest om, sau la aceast adunare de oameni, pe aceast condiie,
care vei renunta la dreptul tu s-li autorizeaz toate aciunile sale n mod asemntor. "
Acest lucru fcut, multitudinea astfel Unite ntr-o singur persoan, este numit o avere
comun, n limba CIVITAS. Este generaia asta LEVIATHAN mare, sau mai degrab (la
persoana mai cu respect) c Dumnezeu Mortall, care wee datorm sub Immortall Dumnezeu,
pacea i aprrii. Pentru de acest Authoritie, dat de fiecare om special n comun-avere, n
utilizarea de putere att de mare i puterea care i sunt conferite, c prin teroare acestuia, el
este inabled la forme testamente dintre toate, a pcii la domiciliu, i mutuall stangaciu
mpotriva inamicilor lor din strintate.

Definiia de o multitudine de
comune
i n el consisteth esena comune-bogatie; (pentru a defini-o,) este "o singur persoan, ale
cror acte o mare mulime, de mutuall legminte unul cu altul, s-au fcut fiecare dintre
autorul, la sfritul el poate folosi fora i mijloacele de toate, ca el se crede soluie, pentru
pace i aprare comun."

Soveraigne i subiect, ceea ce

i el carryeth c aceast persoan, ca numit SOVERAIGNE, i a spus s aib putere de
Soveraigne; i fiecare o besides, subiectul su.
Atingerea pentru aceast putere de Soveraigne, este de dou wayes. O, de Naturall vigoare;
ca atunci cnd un om maketh copiilor si, pentru a prezenta ei nii, i copiii lor pentru a
guvernului su, fiind capabil de a distruge-le n cazul n care refuz, sau prin Warre subdueth
va dusmanii lui, oferindu-le viaa lor pe aceast condiie. Alte, este atunci cnd oamenii de
acord ntre ele, s prezinte unele om, sau ansamblu de oameni, n mod voluntar, pe ncredere
pentru a fi protejate de-l mpotriva toate celelalte. Acest lucru mai trziu, poate fi numit un
politic comun-avere, sau comune-avere de instituie; i fosta, o multitudine de frecvente de
achizitie. i n primul rnd, trebuie s vorbesc de o multitudine de frecvente de instituie.

CAPITOLUL XVIII.
DREPTURILOR
SOVERAIGNES DE
INSTITUIA

Actul de sesizare o multitudine

de comune, ceea ce
O multitudine de comune este declarat a fi Instituted, atunci cnd o multitudine de oameni
de acord, i legmntul, fiecare unul cu fiecare unul, c orice om, sau adunare de oameni, se
acord cea mai mare parte, dreptul la prezent persoana dintre toate, (care este de a spune, a fi
reprezentantul lor;) fiecare dintre, precum i el c au votat pentru ea, ca el c au votat
mpotriva aceasta, autorizeaz toate aciunile i hotrrile judectoreti, om, sau Adunarea
oamenilor, n acelai mod, ca n cazul n care acestea au fost proprie, pn la capt, s triasc
n pace printre ei nii, i protejate mpotriva altor oameni.

Consecinele acestor instituii,

sunt

I. subiecte nu poate schimba

Forme de guvernare

De la aceast instituie de o
multitudine de comune sunt
derivate toate drepturile, i
Facultyes de el, sau de ei, pe care puterea Soveraigne este conferite prin acordul poporului
adunat.
n primul rnd, deoarece acestea legmnt, este neleas, ele nu sunt obligate de fostul
legmnt pentru orice lucru de respingtor hereunto. i, n consecin, ei care au instituit deja
o multitudine de comune, fiind astfel obligat prin legmnt, s dein aciuni, i judeci de
unul, legal nu pot face un legmnt nou, ntre ele, s fie asculttori de orice alte, n orice lucru
orice fel, fr permisiunea lui. i, prin urmare, ei care sunt subiecte la un monarh, nu pot fara
sa lase exprimate monarhia n afara, i a reveni la confuzie de o multitudine de dezbinat; nici
transferre persoana lor la el, care aduce, la un alt om, sau alte Adunarea oamenilor: pentru c
sunt legat, fiecare om la fiecare om, la propriu, i se reputaia de autor de toate, care este deja
Soveraigne lor, se face, i judectorul se potrivesc de fcut: astfel nct nici un om disideni,
restul ar trebui s rupe legmntul lor fcut pentru c omul, care este nedreptate: i au, de
asemenea, fiecare om druit Soveraignty care aduce persoana lor; i, prin urmare, dac se
coalizeaz el, le iau de la el c care este propriu, i deci din nou este nedreptate. n plus, n
cazul n care el c attempteth s depun lui Soveraign, ucis, sau pedepsit de el pentru aceast
ncercare, el este autorul a lui pedeapsa, ca fiind de instituia, autor de toate Soveraign lui se
face: i pentru c este nedreptate pentru un om s fac orice lucru, pentru care el poate fi
pedepsit de propria autoritate, el este, de asemenea, la acest titlu, nedrepte. ntruct unii
oameni au pretins pentru neascultarea lor s Soveraign lor, un legmnt nou, a fcut, nu cu
brbai, dar cu Dumnezeu; Acest lucru, de asemenea, este nedrept: cci nu este nici un
legmnt cu Dumnezeu, dar de mediere de unele organism care representeth zei persoana;
care nici unul doth dar zeii locotenent, care a Soveraignty n Dumnezeu. Dar acest pretext de
legmnt cu Dumnezeu, este deci evident o leie, chiar i n contiinele propriile
pretendeni, c nu este onely de un act de o nedreapt, dar, de asemenea, de o dispoziie
josnic, i slbnog.

2. Soveraigne putere nu poate

fi reinut

n al doilea rnd, pentru c dreptul de persoan a le care poart toate, este dat s-l fac
Soveraigne, de legmnt onely de la unul la altul, i nu de la el la oricare dintre ele; se poate
ntmpla nici o nclcare a legmntului din partea Soveraigne; i, prin urmare, nici unul
dintre supuii si, de nici un pretext de confiscarea, pot fi eliberai din supunerea lui. C el
care se face Soveraigne maketh nici un legmnt cu supuii si n prealabil, este evident;
deoarece fie el trebuie s fac cu tot norodul, ca o singur parte a legmntului; sau el trebuie
s fac o severall legmntul cu fiecare om. Cu tot, ca o singur parte, este imposibil; pentru
c nc sunt o persoan: i dac el face legmintele severall att de multe ca exista oameni,
acele legminte dupa el n-are Soveraignty sunt voyd, deoarece Actul ce soever poate fi pretins
de oricare dintre ele pentru nclcarea acestora, este actul att de himselfe, i de toate
celelalte, deoarece face n persoan, i prin dreptul de fiecare dintre ele n special. n plus, n
cazul n care orice unul sau mai multe dintre ele, pretinde nclcarea legmntul fcut de
Soveraigne la instituia sa; i alii, sau o alta sale subiecte, sau a himselfe singur, pretinde
acolo a fost nici o asemenea nclcri, n acest caz, nu exist nici un judector s decid
controversie: ea se ntoarce, prin urmare, sabia din nou; i fiecare om recovereth dreptul de a
proteja himselfe de propria sa putere, contrar decoratiuni au avut n instituie. De aceea este n
zadar s acorde Soveraignty prin legmnt precedent. Opinia c orice monarh primete
puterea lui de legmnt, care este s spun condiia, iese din lips de nelegere acest adevr de
easie, care legmintele fiind dar cuvintele, i respiraie, au nici o for pentru a obliga, conin,
constrngere sau proteja orice om, dar ceea ce are de publique sabia; Asta este, din minile
untyed acel om, sau adunare de oameni care n-are Soveraignty, i ale cror aciuni sunt
avouched de acestea toate, i de puterea de-le pe toate, in el Unite. Dar cnd o adunare de
oameni se face Soveraigne; apoi nimeni urzea orice astfel de legmnt s au trecut n
instituiei; pentru nici un om nu este att de plictisitoare spune, de exemplu, oamenii de la
Roma, facut un legamant cu romani, s dein Soveraignty asemenea sau astfel de condiii;
care nu efectueaz, romanii ar putea detrona legal Roman People. C oamenii se vedea nu
motiv de a fi deopotriv ntr-o monarhie, iar n un guvern Popular, iese din ambitia unora,
care sunt buni la guvernul de adunare, drept pentru care se poate spera s participe, dect de
monarhie, care ele disperai s se bucure.

3. nici un om nu poate fr
nedreptate Protest mpotriva
Instituia de Soveraigne a declarat de partea majore. n al treilea rnd, pentru c cea mai
mare parte a de voci consimt declarat o Soveraigne; El care l acum trebuie s acord cu restul;
care este, s fie mulumit pentru a mrturisi toate aciunile pe care el trebuie s fac, sau
altceva just a fi distrus de restul. Pentru cazul n care el a intrat n mod voluntar n Adunarea
celor care s-au adunat, el suficient declarate astfel voia lui (i, prin urmare, tacitely facut
legamant) s stea la ceea ce o mare parte ar trebui s ordayne: i, prin urmare, dac el refuz
s stea la aceasta, sau face contestatie mpotriva oricare dintre decrete lor, el nu contrar su
legmntul i therfore nedrept. i dac el se de adunare, sau nu; i dac cere consimmntul,
sau nu, el trebuie s prezinte fie decrete lor, sau a ramas in conditia warre a fost n nainte; n
care el ar putea fr nedreptate fi distruse prin orice fel de om.

4. aciunile Soveraigns nu poate

fi acuzat just de obiectul
n al patrulea rnd, pentru c fiecare subiect este de acest autor de instituie de toate
aciunile i hotrrile de Soveraigne a instituit; l turul, c nici un fel el doth, poate fi nici un
prejudiciu la oricare dintre supuii si; nici nu ar trebui s fie nici una dintre ele acuzat de
nedreptate. Pentru el c doth orice lucru de autoritate la alta, doth n aceasta nici un prejudiciu
pentru el de a crei autoritate el acteth: dar de aceast instituie de o multitudine de frecvente,
fiecare om special este autor a tuturor Soveraigne doth; i, n consecin, c complaineth
prejudiciul cauzat de lui Soveraigne, complaineth de faptul c drept pentru care el a himselfe
este autorul; i, prin urmare, nu ar trebui s l acuz orice om dar himselfe; nu, nici himselfe
de prejudiciu; pentru c a face un prejudiciu cele Co, este imposibil. Este adevrat c cei ce au
Soveraigne puterea, poate comite nelegiuirea; ci nu nedreptatea, sau prejudiciu n semnificaia
corect.

5. ce Soever Soveraigne Doth,

este Unpunishable de subiect
Fiftly, i, n consecin, la ceea ce a fost sayd ultima, nici un om nu are Soveraigne putere
poate just fie pedepsit cu moartea, sau altfel, n orice mod de supuii si pedepsit. Pentru a
vedea fiecare subiect este autor de aciunile lui Soveraigne; El punisheth un altul, pentru
aciunile comise de himselfe.

6 Soveraigne este judector a

ceea ce este necesar pentru
pace
i aprrii din subiectele sale
i pentru c la sfritul acestei instituii, este pace i aprare dintre toate; i oricine are
dreptul de finele, are dreptul la mijloacele; se cuvine de drept, orice om, sau Adunarea, se
Soveraignty, s fie judector meanes de pace i de aprare; i, de asemenea, de obstacole, i
tulburri de aceeai; i s fac nici un fel el se cred c este necesar s fie fcut, att n
prealabil, pentru meninerea pcii i securitii, de prevenire a discordiei la domiciliu i
ostilitate din strintate; i, cnd sunt pierdute, recuperare de aceeasi pace i securitate. i,
prin urmare,

Si judeca ce doctrine sunt apt

pentru a fi nvat
Sixtly, acesta este anexat la Soveraignty, s fie judector de ce opiniile i doctrinele sunt
potrivnic, i ceea ce conducing pentru pace; i, n consecin, la ceea ce ocazii, cum farre, i
ceea ce, oamenii trebuie s fie de ncredere withall, vorbind la mulimi de oameni; i care
examineaz doctrinele toate mihai nainte de a le fi publicate. Pentru aciunile de brbai se
procedeaz la opiniile lor; i n wel reglementeaz de opinii, consisteth bine conducere a
aciunilor mens, n scopul de a lor de pace, i Concord. i dei n materie de doctrin, nimic
nu ar trebui s fie considerat numai adevrul; Totui, acest lucru nu este respingtor pentru
reglementarea de la fel de pace. Pentru doctrina respingtor la pace, poate nu mai fi adevrat,
dect pace i Concord poate fi mpotriva legii naturii. Este adevrat, c ntr-o multitudine de
frecvente, n cazul n care de neglijen sau unskilfullnesse de Governours, i de profesori,
doctrinele false sunt de timp, n general, a primit; Adevrurile contrar poate fi, n general,
ofensator; nc mai brusc, i dur busling n de un adevr nou, care poate fi, nu face niciodat
breake pacea, dar onely uneori treaz Warre. Pentru acei oameni care sunt att de remissely
reglementate, c ndrznesc s ia Armes, a apra, sau introduce o opinie, sunt nc n Warre;
i starea lor nu pace, dar numai o ncetare de Armes pentru feare de una de alta; i cum ar fi
fost, triesc n procincts de battaile continuu. Se cuvine deci s-l c n-are puterea de
Soveraign, a fi judector sau constituie tuturor judectorilor de opinii i doctrine, ca un lucru
necesar pentru pace, astfel pentru a preveni discordie i Civill Warre.

7. dreptul de a face reguli, prin

care subiectul mai
Fiecare om tie ceea ce este att de Owne
lui, ca nici un alt subiect
Poate fr nedreptate ia-o la el
Seventhly, este anexat la Soveraigntie, toat puterea de a prescrie reguli, prin care fiecare
om poate ti, ce bunuri el poate bucura i ce aciuni el poate doe, fr a fost molestat de ctre
oricare dintre colegii lui subiecte: i acest lucru este c oamenii numesc decen. Pentru
nainte de constituirea Soveraign Power (aa cum a fost deja shewn) toi oamenii au avut
dreptul la toate lucrurile; care neaprat fcut ca Warre: i, prin urmare, aceast Proprietie,
fiind necesare pace, i n funcie de Soveraign de putere, este actul de putere, n scopul de a
pcii publique. Aplicarea acestor reguli de proprietate (sau Meum i Tuum) i bun, Evill,
Lawfull i Unlawfull n aciunile de subiecte, sunt Civill Lawes, adic, lawes de fiecare
Commonwealth n special; Dei numele de Civill Law fi reinut acum la antient Civill Lawes
oraul de la Roma; care fiind cap de o mare parte din lume, ei Lawes la acel moment au fost
n aceste pri Civill Law.

8. s-l, de asemenea, cuvine

dreptul de toate contenciosului
Si decizia de controverse:
Eightly, este anexat la Soveraigntie, dreptul contenciosului; care este de a spune, de audiere
i de a decide toate controversele, ce pot aprea n legtur cu legea, jurist, sau naturall, fie cu
privire la faptul. Pentru fr decizia de controverse, nu exist nici o protecie a subiectului,
mpotriva leziuni de alta; Lawes privind Meum i Tuum sunt n vaine; i fiecare om rmne,
din naturall i apetitul necesare de conservare proprie, dreptul de a proteja himselfe de puterea
lui privat, care este starea de Warre; i contrar n scop pentru care este instituit fiecare
comun-avere.

9. i de a face rzboi i pace, ca

el se crede cel mai bun:
Ninthly, este anexat la Soveraignty, dreptul de a face Warre, i pace cu alte ri, i comunwealths; adic, judecnd atunci cnd este pentru publique bun, i ct de mare forelor sunt
pentru a fi asamblate, narmai, i payd pentru acest scop; i s perceap Simiorina la toate
subiectele, pentru acoperirea cheltuielilor acestora. Pentru puterea prin care oamenii sunt
pentru a fi aprat, consisteth n armatele lor; i fora unei armate, din Uniunea de puterea lor
sub o singur comand; care comanda Soveraign a instituit, prin urmare, n-are; deoarece
comanda de miliie, fr alt instituie, maketh-l are pe ea Soveraign. i, prin urmare, oricine
este fabricat Suplimentele de o armat, cine are puterea de Soveraign este alwayes
Generallissimo.

10. i a alege toate

Counsellours, i minitri,
Att de pace, i Warre:
Tenthly, este anexat la Soveraignty, alegerea de toate Councellours, minitrii, magistrai i
ofierii, att n pace i rzboi. Pentru a vedea Soveraign este acuzat de final, care este comun
pace i aprare; El nelege s aib puterea de a folosi astfel de mijloace, ca el se cred ca cele
mai multe se potrivesc pentru evacuarea lui.

11. i plin de satisfacii, i

pedepsi, i care (n cazul n care
nu
Fosta lege a stabilit msuri de It)
arbitrar:
Eleventhly, n Soveraign este comis puterea de plin de satisfacii cu bogatii, sau de onoare;
i de a pedepsi cu corporall, sau pedepse pecuniare sau cu ticloie fiecare subiect potrivit
virgil Cci El anterior fcut; sau daca nu exista nici o lege fcut, dup cum el va judeca cel
mai mult pentru a conduce la ncurajarea oamenilor pentru a servi comune-avere, sau
descurajarea de le face dis serviciu la fel.

12. i onoare i ordine

n sfrit, avnd n vedere ceea ce valorile omul sunt n mod natural apt pentru a seta asupra
lor; ce sens se uita la alii; i ct de puin le valoarea altor oameni; de unde continuu apar
printre ei, emulare, Quarrells, faciuni, i la ultima Warre, pentru a distruge unul de altul, i
diminuarea puterii lor mpotriva unui inamic comun; Este necesar s nu fie Lawes de onoare,
i o rat de publique de n valoare de astfel de oameni ca au meritat, sau sunt capabili pentru a
merita bine de comune-bogatie; i nu fie vigoare n minile de unele sau altele, pentru a pune
aceste Lawes n execuie. Dar acesta a fost deja artat, c nu onely ntreg miliie, sau forele
de comune-avere; dar, de asemenea, concursul de toate controversele, este anexat la
Soveraignty. La Soveraign, prin urmare, se cuvine, de asemenea, pentru a da titluri de onoare;
i s numeasc ce ordine de loc, i demnitate, fiecare om trebuie s dein; i ce signes de
respect, n publique sau ntlniri private, acestea acord una de alta.

Aceste drepturi sunt

indivizibile
Acestea sunt drepturile, ceea ce face esen Soveraignty; i care sunt markes, prin care un
om poate discerne n ce om, sau Adunarea oamenilor, puterea de Soveraign este plasat, i
resideth. Pentru acestea sunt incomunicabil, i inseparabile. Puterea de a coyn liliana; a
dispune de proprietate i persoanele din heires pentru sugari; s aib praeemption n piee; i
toate celelalte Praerogatives de statut, pot fi transferate de ctre Soveraign; i nc pstreaz

puterea de a proteja lui subiect. Dar dac el transferre miliie, el i pstreaz contenciosului n
Zadar, din lips de executare a Lawes; Sau dac el departe acorde puterea de a ridica
Simiorina; Miliie este n zadar: sau daca se da guvernul doctrinelor, brbai va fi frighted n
rebeliune cu feare de spirite. i aa dac lum n considerare oricare dintre drepturile
menionate, vom vedea imediat, c deinerea de restul, va produce nici un efect, la
conservarea de pace i justiie, sfritul pentru care toate comune-wealths sunt instituite. i
aceast diviziune este, drept pentru care se spune, "un kingdome mprit n ea co nu pot sta:"
pentru unlesse aceast diviziune preceda, Divizia in opus armatele pot ntmpla niciodat.
Dac acolo, nu a fost prima dat o opinie a primit din partea cea mai mare din Anglia, c
aceste puteri au fost mprite ntre rege, i Lords i comunelor, oamenii au avut niciodat fost
mprite i czut n acest Civill Warre; primul dintre cele care au contestat n Politiques; i
dup ntre disideni despre libertatea de religie; care au instruit att brbaii n acest punct de
Soveraign drept, c exista puini acum (n Anglia,), care nu vd, c aceste drepturi sunt
inseparabile, i va fi deci n general recunoscut, la ntoarcerea viitoare de pace; i deci
continua, pana la mizeriile lor sunt uitate; i nu mai, cu excepia vulgar fi nvat mai bine
dect au fost hetherto.

Si poate de Grant nu treci

departe fr Direct
Renunarea la puterea Soveraign
i deoarece acestea sunt inseparabile drepturile i essentiall, n mod necesar, rezult c, n
nici un fel, oricare dintre ele par s se acorde departe, nc n cazul n care puterea de
Soveraign-l co fie nu este n direct termes renunat, de cuvinte i numele de Soveraign nu
mai dat de beneficiarii s-l care le acord, este acordarea voyd: de cnd i-a acordat tot el
poate, dac vom acorda napoi Soveraignty, toate sunt restabilite, ca thereunto inseparabil
anexate.

Puterea i onoarea de subiecte

Vanisheth n prezena
De putere Soveraign
Acest mare autoritate fiind indivizibile i inseparabil anexat la Soveraignty, acolo este putin
la sol pentru opinia lor, care spun Soveraign regilor, dei ele se Singulis Majores, de putere
mai mare dect fiecare dintre subiecii lor, dar acestea fi Universis Minores, puterii lesse dect
le pe toate mpreun. Pentru cazul de toate mpreun, ele nseamn nu colectiv organismului
ca o singur persoan, apoi toate mpreun, i fiecare unul, signifie acelai lucru; i discursul
este absurd. Dar dac de toate mpreun, le inteleg ca o singur persoan (persoana care
Soveraign poart,), atunci puterea de toate mpreun, este la fel cu puterea Soveraigns; i deci

din nou discursul este absurd; absurditate care vad destul de bine, cnd Soveraignty este ntrun ansamblu de oameni; dar ntr-un monarh l vd nu; i nc puterea de a Soveraignty este
aceeai n celui fi plasat.
i ca puterea, astfel nct, de asemenea, onoarea de a Soveraign, ar trebui s fie mai mare,
dect cea din orice, sau toate subiectele. n Soveraignty este fantana de onoare. Demnitile de
Domnul, elena, Duke, i Prinul sunt creaturile sale. Ca naintea Master, funcionarii sunt
equall, i fr nici onora la toate; Deci, sunt toate subiectele, n prezena Soveraign. i dei
acestea strluci unele mai mult, unele lesse, atunci cnd sunt departe de ochii lui; nc, n
prezena lui, acestea strluci nu mai mult de Starres, n prezena a soarelui.

Soveraigne de putere nu
Hurtfull ca vrei,
i veniturile rnit pentru cea mai mare
parte din nu
Trimiterea cu uurin, la O Lesse
Dar un om poate obiecta aici, c starea de subiecte este foarte mizerabil; ca fiind
respingtor poftele, i alte pasiuni neregulate de el sau ei c au att nelimitat o putere n
minile lor. i frecvent care triesc sub un monarh, cred c din vina monarhiei; i care triesc
sub guvernul de democraie, sau alte Soveraign de asamblare, atribuie toate neplcerile create
c forme de comune-bogatie; ntruct puterea n toate formeaza, n cazul n care acestea fi
destul de perfect pentru a proteja ei, este aceeai; nu, avnd n vedere c moia de om nu
poate fi fr un incommodity sau altul; i c este cel mai mare, care, n orice forme de
guvernare pot, eventual, se ntmpl la oameni n suplimentele, limitate de calamiti sensibil,
pentru nenorocirile, i oribil, care nsoesc un Civill Warre; sau c dizolva starea de
masterlesse brbai, fr supunere fa de Lawes, i o constrngere putere s tye minile lor de
jefuire i rzbunare: nici avnd n vedere c iese presiunea mai mare a Soveraign Governours,
nu de la orice plcere, sau de profit se pot atepta n dammage sau slbirea al lor de subiecte,
n ale cror vigoarea, consisteth propria lor Sinele, c fr voie contribuie la propria aprare,
fac necesar pentru lor Governours s trag la ei ce pot in timp de pace, c poate au nseamn
orice ocazie emergente, sau nevoie brusc, pentru a rezista, sau profita pe dumanii lor. Pentru
toi oamenii sunt de natura furnizate de pahare de inmultire notabile, (care este iubirea de sine
i pasiunile lor), prin care, fiecare plat mica incercare o plngere mare; dar sunt lipsii de
mijloace de aceste ochelari prospectiv, (Morall and Science jurist,) pentru a vedea o farre
afara mizeriile care atarna peste ei, i nu fr aceste pli se avoyded.

CAPITOLUL XIX. DE FELUL

SEVERALL DE COMUNEAVERE DE INSTITUIE,
I DE SUCCESIUNE LA PUTERE
SOVERAIGNE

Forme diferite de comunewealths dar trei

Diferena de comune-wealths, consisteth n diferena de Soveraign, sau reprezentantul
persoanei de toate i fiecare dintre multitudinea. i pentru c Soveraignty este un singur om,
fie la un ansamblu de mai multe; i n acea adunare fie fiecare om are dreptul de a intra sau nu
fiecare unul, dar anumite brbai se disting de restul; este evident, poate fi, dar trei tipuri de
comune-avere. Pentru reprezentative trebuie s are nevoie de un singur om, sau mai mult: i
dac mai mult, atunci este Adunarea de la toate, sau, dar de o parte. Cnd reprezentantul este
un singur om, atunci este comun-averea o MONARHIE: atunci cnd o adunare a tuturor care
vor veni mpreun, atunci este o democraie, sau populare comune-averea: cnd un ansamblu
de o parte onely, apoi este numit o ARISTOCRAIE. Alte tipuri de comune-avere poate fi
nici unul: pentru unul, sau mai multe, sau toate trebuie s aib puterea de Soveraign (care I-au
shewn s fie indivizibil) intreaga.

Tirania i oligarhiei, dar

diferite nume de monarhia i
aristocraia
Exista alte nume ale guvernului, n istoriile, si carti de politica; Tirania i oligarhiei:, dar
acestea nu sunt nume de alte forme de guvern, dar de aceeai formeaza misliked. Pentru cei
care sunt nemulumii sub monarhia, numim tiraniei; i ei c sunt nemulumit cu aristocraia, a
numit-o oligarhie: Deci, de asemenea, ei care se gsesc ntristat sub o democraie, o numesc
anarhie, (care nseamn lips de guvern;) i nc cred c nici un om nu crede, care doresc a
Guvernului, este orice nou tip de guvernare: nici de acelai motiv ar fi trebuit ei s cread, c
guvernul este de un tip, cnd le place aceasta, i un altul, atunci cnd se mislike, sau sunt
oprimai de ctre Governours.

Reprezentanii subordonate
periculoase
Este evident, c oamenii care sunt n libertate absolut, poate, n cazul n care acestea rog
autoritatea pentru un singur om, s i reprezinte fiecare unul; precum i da o astfel de
autoritate la orice adunare a oamenilor un fel; i, n consecin, poate face obiectul ei nii,
dac ei cred c bine, la un monarh absolut, ca pentru orice alt reprezentant. Prin urmare, n
cazul n care este deja ridicata o putere de Soveraign, nu poate exista nici un alt reprezentant
al aceiai oameni, dar onely anumite scopuri anume, de Soveraign limitat. Pentru c au fost
pentru a ridica doi Soveraigns; i fiecare om avea sa persoana reprezentat de doi actori, care
de opuse unul de altul, trebuie s mpart c puterea, care (n cazul n care oamenii vor tri n
pace) este indivizibil, i, astfel, reduce multitudinea n starea Warre, contrar scop pentru care
este instituit toate Soveraignty. i, prin urmare, ca este absurd, s cred c o adunare de
Soveraign, invitnd oamenii stpnirii lor, pentru a trimite pn lor deputai, cu puterea de a
face cunoscute lor sftui, sau dorinte, prin urmare, ar trebui s dein astfel de deputai, mai
degrab dect ei nii, pentru reprezentantul absolut a poporului: e absurd, de asemenea, s
se gndeasc la fel ntr-o monarhie. i tiu c nu cum aceasta manifesta att un adevr, de
ntrziere trebuie atat de putin respectate; c ntr-o monarhie, el care a avut Soveraignty la o
coborre a 600 de ani, a fost singur numit Soveraign, a avut titlul de mreia din fiecare dintre
subiectele sale, i a fost fr ndoial luate le pentru regele lor; fr a aduce atingere a fost
considerat niciodat ca reprezentantul lor; aceast denumire fr contradicie trece pentru
titlul de acei oameni, care, la comanda lui au fost trimii de oameni pentru a transporta lor
petiii, si da-l (n cazul n care el a permis-o) consilierii lor. Care poate servi ca o
admonestare, pentru cei care sunt adevrate, i reprezentantul absolut a unui popor, pentru a
instrui oamenii n natura de la acel birou, i s ia aminte cum ei recunosc de orice alte
generalul reprezentare la orice ocazie un fel, dac au vrut s descrcarea de gestiune adevrul
angajat s le.

Comparaie a monarhiei, cu
Soveraign Assemblyes
Diferena dintre aceste trei kindes de comune-avere, consisteth nu n diferena de putere;
dar n diferena de comoditate sau Aptitude pentru a produce pacea i securitatea poporului;
pentru ce scop au fost instituite. i pentru a compara monarhiei cu celelalte dou, observm;
n primul rnd, c oricine persoan de oameni-aduce, sau este unul dintre adunri care poart,aduce, de asemenea, propria sa naturall persoane. i dei el a fi precaut n lui politique
persoana s-i procure interesului comun; Totui, el este atent lesse mai mult, sau nu s-i
procure binele privat himselfe, familia, rudele i prietenii; i cea mai mare parte, n cazul n
care interesul publique ans la crosse privat, el preferrs privat: pentru pasiunile oamenilor,
sunt frecvent mai puternic dect motivul lor. De unde rezult, c n cazul n care publique i
interesul privat sunt cele mai strns Unite, exist publique cele mai avansate. Acum n
monarhia, interesul privat este la fel cu publique. Bogia, puterea, i onoare a unui monarh
apar onely din bogia, puterea i reputaia de supuii si. Regele nu poate fi bogat, nici
glorios, nici sigure; Subiecte ale cror sunt fie poore, sau dispreuit, sau prea slab prin doresc,
sau nenelegeri, s menin un rzboi mpotriva dumanilor lor: ntruct ntr-o democraie,

sau aristocraiei, publique prosperitate conferres nu att de mult pentru avere privat de unul
care este corupt, sau ambiios, ca doth de multe ori o consiliere perfid, o aciune neltoare
sau un jurist warre.
n al doilea rnd, un monarh primete counsell de cine, cnd i unde el place!; i, n
consecin, poate heare avizul de brbai n chestiune despre care el delibereaz, de ce rang
sau calitatea soever, i atta timp de aciune, i cu ct mai mult secretul, nainte ca el va. Dar
atunci cnd o adunare de Soveraigne are nevoie de Counsell, nici unul nu sunt admise dar
cum ar fi dreptul acesteia la nceput; care sunt n mare parte din cei care au beene mai versat
n achiziionarea de bogie dect de cunotine; i sunt de a oferi sfatul lor n discursuri lungi,
care poate excita frecvent oameni de aciune, dar nu governe le n ea. Pentru nelegerea este
de flacr de patimi, nu enlightned, dar dazled: nici este o orice loc sau timp, n care un
Assemblie pot primi Counsell cu secrecie, din cauza owne lor multitudine.
n al treilea rnd, rezoluiile de un monarh, supuse nici alte inconstan, dect cea a naturii
umane; dar n ansambluri, pe lng faptul c a naturii, ridic o inconsecven la numr. Pentru
lipsa cteva, care ar avea rezoluia luate o dat, continua firme, (care poate ntmpla de
securitate, neglijen sau privat impedimente,) sau apariia srguincios cteva opinii contrare,
se anuleaz la zi, toate care a concluzionat ieri.
n al patrulea rnd, c un monarh nu sunt de acord cu himselfe, din invidie, sau interes; dar
un ansamblu poate; i c, pentru o astfel de inaltime, ca poate produce o Civill Warre.
n al cincilea rnd, c n monarhia este acest inconvenient; ca un subiect, de puterea de un
singur om, pentru imbogatirea favorit sau linguitor, poate fi lipsit de toate el fel; care am
confesse este un inconvenient mare i inevitabil. Dar mai acelai, precum i se ntmpl, n
cazul n care puterea Soveraigne este ntr-un ansamblu: pentru puterea lor este la fel; i
acestea sunt ca subiect a evill Counsell i de a fi sedus de oratori, ca un monarh de linguitori;
i devenind unul o alii linguitori, servi o anothers Covetousnesse i ambiia de turnes. i
ntruct favorite de adunare, sunt multe; i neamurile mult mai numeroase, dect orice
monarh. In plus, nu exist nici un favorit al unui monarh, care nu poate, precum i prin
prietenii lui, ca doare dusmanii: dar oratori, care este s spun, favorite din Soveraigne
ansambluri, dei ele au mare putere sa durut, au prea puin pentru a salva. Pentru a acuza,
necesit lesse elocvena (astfel este mans natura) dect pentru a scuza; i condamnarea, dect
dezlegarea mai seamn Justiie.
Sixtly, c este un inconvenient Monarchie, c Soveraigntie poate cobor asupra unui copil,
sau una care nu poate discerne ntre bine i Evill: i consisteth n acest lucru, c utilizarea de
puterea lui, trebuie s fie n mna de un alt barbat, sau unele Adunarea oamenilor, care se
governe de dreptul su, i n numele su; ca curatori i de protecie a lui persoana, i
autoritatea. Dar s spun c exist neplcere, n folosirea puterii Soveraign, a pune n mna
unui om, sau un ansamblu de oameni; este s spun c toate guvernul este Inconvenient mai
mult, dect confuzie i Civill Warre. i, prin urmare, toate pericolul poate fi pretins, trebuie s
aprea din susinute de cei, care pentru un birou att de mare onoare, i de profit, pot deveni
concureni. Pentru a face s apar, c acest inconvenient, iese nu din acea forme de guvernare
numim monarhiei, noi trebuie s ia n considerare, ca precedentul monarh, l-a numit care
dispun de colarizare succesorului su copil, fie meniune de Testament, sau tacit, prin
controlul nu Custome n acest caz primite: i apoi aceste inconveniente (dac se ntmpla) este
s fie atribuite, nu la monarhia, dar ambiia i nedreptate a subiecilor; care, n toate tipurile de
guvern, n cazul n care oamenii sunt bine instruii n datoria lor, i drepturile de Soveraignty,
este acelai. Sau altceva monarhului precedent, a luat deloc pentru ca astfel de colarizare; i
apoi Legea de natura n-are acest suficiente regul, care colarizare trebuie s fie n el, care nare prin natura cel mai mare interes n conservarea autoritatea copilului, i n care beneficiul
puin pot acumula de moarte sau diminuarea sale. Pentru a vedea fiecare om de natura caut

propriul beneficiu, i promovare; pentru a pune un copil n puterea de cei, care pot promova ei
nii de distrugere sau dammage sale, nu este de colarizare, dar Trechery. Astfel nct
suficient furnizarea le fiind luate mpotriva toate quarrell doar, despre guvernul sub un copil,
dac orice disput apar la perturbarea publique pace, este s nu fi atribuite forme de monarhie,
dar ambiia de subiecte, i ignoran de datoria lor. Pe de alt parte, nu exist nici o mare
comun-avere, Soveraignty drept care este ntr-o adunare mare, care este nu, consultrile de
pace, i Warre, i efectuarea de Lawes, n aceleai condiii, ca n cazul n care guvernul au fost
la un copil. Pentru ca un copil vrea hotrrea s disiden din counsell-i, i astfel este impus
s sftui le, sau el, la care el este angajat: Deci un ansamblu wanteth libertatea, s disiden
din counsell de cea mai mare parte, fie bune sau rele. i ca un copil are nevoie de un tutore,
sau Protector, pentru a pstra lui persoana, si autoritatea: Deci, de asemenea, (n comun marewealths,) Adunarea Soveraign, n toate mari pericole i necazurile, au nevoie de Custodes
Libertatis; Asta e de dictatori, sau de protecie a lor Authoritie; care sunt la fel de mult ca
monarhi temporare; cui pentru un timp, se poate angaja ntreaga exercitarea puterii lor; i au
fost (la captul de la acea vreme) oftner defavorizate, dect pentru sugari Kings, lor de
protecie, Regents sau orice alte tutori.
Tipuri de Soveraigntie fi, aa cum am shewn acum, dar trei; adic, Monarchie, n cazul n
care un om are sau Democracie, unde generalul Adunarea de subiecte n-are sau Aristocracie,
n cazul n care acesta este ntr-un ansamblu de anumite persoane nominalizat, sau altfel se
disting de restul: nc el c ia n considerare special comune-wealthes, care au fost, i sunt n
lume, nu va poate uor reduce le la trei, i, astfel, poate fi nclinat s cred c fie alte forme,
care decurg din acestea amestecate mpreun. Ca de exemplu, Kingdomes Elective; n cazul n
care regii au pus Soveraigne putere n minile lor pentru o perioad de timp; de Kingdomes,
n care regele are o putere limitat: guvernele care, cu toate acestea sunt de cele mai multe
scriitori numit Monarchie. De asemenea dac un Popular sau Aristocraticall comune-avere,
supune o Countrie dumani, i reglementeaz acelai, de un preedinte, Procuratura sau alte
magistrat; Acest lucru poate seeme poate la prima vedere, a fi un Democraticall, sau
Aristocraticall guvernului. Dar nu este aa. Pentru regi Elective, nu sunt Soveraignes, dar
minitrii de Soveraigne; nici nu limiteaz Soveraignes regi, ci slujitori ai ei, care au puterea de
Soveraigne: nici cei care sunt provincii n supunere fa de o Democracie, sau Aristocracie de
un alt comune-avere, democratic, sau Aristocratically reglementat, dar Monarchically.
i n primul rnd, privind un rege Elective, a cror putere este limitat la viaa sa, ca acesta
este n multe locuri din Christendome la aceast zi; sau la certaine Yeares sau Moneths, ca
dictatorii putere printre romani; n cazul n care el avea dreptul de a numi succesorul su, el
este nu mai mult electiv dar Hereditary. Dar dac el nu au putere a alege succesorul su,
atunci exist alte om, sau Adunarea cunoscute, care dup decesul lui poate alege un nou, altfel
comune-avere moare, i dissolveth cu el, i se ntorc n starea Warre. Dac se tie care au
puterea de a da Soveraigntie dup moartea sa, este cunoscut, de asemenea, c Soveraigntie a
fost n ele nainte de: pentru nici una nu dreptul de a da ceea ce ei nu au dreptul de a possesse,
i s pstreze pentru ele nsele, dac ei cred c bine. Dar daca nu exista nici unul care poate da
Soveraigntie, dup decesul celui care a fost ales primul; apoi are el putere, ba el este obligat
de lege a naturii, pentru a oferi, prin stabilirea de succesorul su, pentru a pstra cele care au
avut ncredere n el cu guvernul, de la recidivante n starea mizerabila jurist warre. i, n
consecin, el a fost, cnd ales, o Soveraign absolut.
n al doilea rnd, c regele a cror putere este limitat, nu este superiour s-l, sau le c au
puterea de a limita i el c nu este superiour, nu este suprem; adic nu Soveraign. Soveraignty,
prin urmare, a fost alwaies n adunri care a avut dreptul de a limita; si de consecinta guvernul
nu monarhie, dar democraia, fie aristocraiei; ct de vechi timp n Sparta; n cazul n care
regii au avut un privilegiu pentru a conduce armatele lor; dar Soveraignty a fost n Ephori.

n al treilea rnd, ntruct heretofore Roman People, teren din Iudeea (de exemplu) un
preedinte; Totui, a fost nu Judea, prin urmare, o democraie; pentru c ei nu au fost
reglementate de orice asamblare, n care, oricare dintre ele, au dreptul de a intra; nici de o
aristocraie; pentru c ei nu au fost reglementate de orice asamblare, n care, orice om ar putea
intra de alegerea lor:, dar acestea au fost reglementate de o singur persoan, care, dei pentru
oamenii din Roma a fost un ansamblu de oameni, sau democraie; dar pentru oamenii din
Iudeea, care nu a avut dreptul la toate particip la guvern, a fost un monarh. Pentru dei n
cazul n care oamenii sunt reglementate de adunare, ales de ei nii propriu numrul,
guvernul este numit o democraie, sau aristocraiei; dar atunci cnd acestea sunt reglementate
de adunare, nu de a alege propria lor, ' tis o monarhie; nu de un singur om, peste un alt om;
dar de unul de oameni, peste un alt oameni.

A dreptului de succesiune
Toate aceste forme de guverne, problema fiind mortall, astfel nct monarhi nu onely, dar,
de asemenea, toat ansambluri dy, este necesar pentru conservarea de pace de brbai, ca
exista ordine luate pentru un om de Artificiall, deci nu fie ordine, luate, pentru o Artificiall de
eternitate de via; fr de care, oameni care sunt reglementate de adunare, trebuie s revin n
starea Warre in fiecare varsta; i care sunt reglementate de un singur om, ct mai curnd
Governour lor dyeth. Acest Artificiall de eternitate, este ceea ce oamenii numesc dreptul de
succesiune.
Nu exist nici forme perfecte de guvern, n cazul n care s dispun de succesiunea nu este
n prezent Soveraign. Cci dac ar fi n orice alt om special, sau Adunarea privat, este ntr-un
subiect de persoan, i poate fi asumat de Soveraign la plcerea lui; i, n consecin, dreptul
este n himselfe. i dac ar fi n nici un om special, dar stnga pentru a o choyce noi; apoi este
comun-avere dizolvat; si dreptul este n el c putei s-l; contrar intenia de a le care a fcut
Institutul de securitate comune-avere, pentru perpetuall lor, si nu temporare.
ntr-o democraie, toat Adunarea nu poate flaviu, unlesse mulimea care urmeaz s fie
reglementat florea. i, prin urmare, ntrebrile a dreptului de succesiune, n care forme de
guvernare nici un loc la toate.
ntr-o aristocraie, atunci cnd oricare dintre Adunarea dyeth, alegerea unui alt n camera
lui cuvine la Adunarea, ca Soveraign, cruia i se cuvine alegerea de toate Counsellours i
ofieri. Pentru ceea ce reprezentantul doth, ca Actor, fiecare dintre subiectii doth, ca autor. i
dei Adunarea Soveraign, poate da puterea de a altora, de a alege noi oamenii, pentru
furnizarea de Curtea lor; Totui, este nc de autoritatea lor, care este fcut alegeri; i de ctre
acelai se poate (cnd publique solicit aceasta) fi amintit.
Prezent monarh Hath dreptul de a dispune de succesiunea difficultie mai mare despre
dreptul de succesiune, este n monarhia: i dificultatea ridic din aceasta, c la prima vedere,
nu este evident cine este de a numi succesorul; nu de multe ori, cine este care l-a pus. Cci n
ambele aceste cazuri, este necesar un raionament mai exact, fiecare om este obisnuit sa
foloseasca. Pentru ntrebarea, care desemneaz succesor, a unui monarh care are autoritatea
Soveraign; adic, (pentru electiv regii i prinii au nu Soveraign puterea n proprietate, dar n
utilizarea numai,) suntem s ia n considerare, c fie el c este n posesia, are dreptul de a
dispune de succesiune, sau, altfel acest drept este din nou n multitudinea dizolvat. Pentru
moartea-i Soveraign puterea n decen, se, las multitudinea fr nici Soveraign la toate; Asta

este, fr orice reprezentant n care acestea ar trebui s fie Unite i fi capabil de a face nici o
aciune la toate: i, prin urmare, ele sunt incapabile de a alegerilor de orice monarh noi;
fiecare om, avnd dreptul de equall a depune himselfe pentru ca el crede ca mai n msur s-l
protejeze, sau n cazul n care el poate, de a proteja himselfe de sabia lui owne; care este o
returne la confuzie, i la condiia de un rzboi de fiecare om mpotriva fiecare om, contrar
final pentru care monarhia au sale prima instituie. Therfore este evident, c instituia
monarhiei, s dispun de succesorul, este alwaies lsat la judecat i va de posesorul prezente.
i pentru ntrebarea (care se pot ivi uneori) care este c monarhul n posesia, a proiectat la
succesiune i motenire a puterii sale; Acesta este determinat de expresse cuvintele sale, i
Testament; sau de alte tacite signes suficiente.

Succesiune ntrece Expresse

cuvinte;
Expresse cuvinte, sau Testament, cnd este declarat de acesta n timpul su de via, viva
voce, sau de scriere; ca prima Emperours de la Roma a declarat care ar trebui s fie Heires lor.
Pentru cuvntul Heire nu a l co implic copii, sau cel mai apropiat neam de om; dar oricui un
om nici un fel declar, el ar trebui s succeda n domeniul lui. Dac, prin urmare, un monarh
declara expresly, c un astfel de om trebuie sa Heire, fie prin Cuvantul sau scris, atunci este c
omul imediat dup decesul predecesorului su, investii n dreptul de a fi monarh.

Sau, de nu controleaz O
Custome;
Dar n cazul n care sunt doresc Testament, i expresse cuvinte, alte naturall signes va sunt
de urmat: drept care unul este Custome. i, prin urmare, unde Custome este, c urmtoarea de
neam absolut succeedeth, acolo, de asemenea, urmtoarea de neam are dreptul la succesiune;
pentru c, dac voia celui care a fost n posesia ar fi fost altfel, el ar putea cu uurin au
declarat acelai lucru n timpul su de via. i de asemenea unde Custome este, c
urmtoarea de rudele de sex masculin succeedeth, acolo, de asemenea, dreptul de succesiune
este n urmtorii de neam masculin, pentru acelai motiv. i aa este cazul Custome au fost
pentru a avansa de sex feminin. Pentru un fel Custome un om poate, printr-o controule de
cuvnt, i nu, este o naturall signe el ar avea acea Custome stand.

Sau, de prezumia de Naturall

afectiune
Dar n cazul n care l-a precedat Custome nici Testament, este de a fi neles, n primul
rnd, c o monarhi va este, c Guvernul rmne Monarchicall; pentru c el l-a aprobat acest
guvern n himselfe. n al doilea rnd, ca un copil al lui, de sex masculin sau feminin, fie de
preferat nainte de orice alte; deoarece oamenii sunt presupuse a fi enclined mai mult de
natura, de a avansa propriile lor copii, dect copiii altor oameni; i lor, mai degrab un brbat
dect o femeie; pentru brbai, sunt natural instalator dect femeile, pentru aciuni de munc i
de pericol. n al treilea rnd, n cazul n care problema lui piere, mai degrab un frate decat un
strain; si deci tot neerer n bloud, mai degrab dect mai multe de la distan, deoarece este
alwayes presupune c neerer de rude, este neerer n afeciune; i ' tis evident c un om
primete alwayes, prin reflexie, cea mai mare onoare de greatnesse a lui Horia neerest.

S dispun de succesiune, dei

la un rege de alt neam,
Nu Unlawfull
Dar dac acesta fi lawfull pentru un monarh a dispune de o succesiune de cuvinte de un
Contract sau Testament, brbai, poate, poate opune un mare inconvenient: pentru el poate
vinde sau da dreptul su de conducere la un strin; care, deoarece strini (care este, de oameni
nu folosit pentru a tri sub acelai guvern, nu vorbesc aceeai limb) subevalueze frecvent una
de alta, poate transforma pentru asuprire de supuii si; care este ntr-adevr un mare
inconvenient; dar nu neaprat iese din supunerea la un guvern de strini, ci din unskilfulnesse
de Governours, ignorani normelor adevrat Politiques. i, prin urmare, s-au obiceiul s ia
aceast plngere, ct de mult au crezut c este necesar, oferindu-uneori la naiuni ntregi, i,
uneori, Principall oamenilor din fiecare naiune au cucerit, nu onely romanii atunci cnd
acestea au supus multe naiuni, pentru a face guvernul lor digerabile, privilegiile, dar, de
asemenea, numele de romani; i muli dintre ei au luat n Senat, i de birouri de taxe, chiar i
n oraul Roman. i acest lucru a fost regele nostru cel mai nelept, King James, aymed, n
ncercndu-Uniunea a sale dou trmuri din Anglia i Scoia. Care dac el ar putea fi
obinute, a avut n toate probabilitile mpiedicat warres jurist, care fac ambele acele
Kingdomes n acest prezent, nefericit. Nu este, prin urmare, orice prejudiciu la oameni, pentru
un monarh s dispun de succesiune de va; Dei de vina de muli prini, ea n-are uneori
constatat incomod. De lawfulnesse de ea, acest lucru este, de asemenea, un argument, c orice
neplcere poate ajunge oferindu-o Kingdome la un strin, poate ajunge, de asemenea, prin
casatorie deci cu strainii, ca dreptul de succesiune poate cobor asupra lor: nc acest lucru de
ctre toi oamenii este reprezentat de lawfull.

CAPITOLUL XX.
STPNIREA PATERNALL
I DESPOTICALL
O multitudine de frecvente de achiziie, este c, n cazul n care puterea Soveraign este
preluat de for; i acesta este preluat de for, atunci cnd oamenii individual, sau multe
mpreun prin pluralitatea de voyces, teama de moarte, sau de obligaiuni, autoriza toate
aciunile de acest om, sau asamblare, fiindc viaa i libertatea lor n puterea lui.

Unde diferite de la o
multitudine de frecvente de
instituia
i acest tip de stpnire, sau Soveraignty, se deosebete de Soveraignty de instituie, onely
n acest sens, c brbaii care alege lor Soveraign, face-o frica unul de altul, i nu de el care le
Institutul:, dar n acest caz, se supune, s-i se tem de. n ambele cazuri o fac de frica: care este
de a fi remarcat de ei, care dein toate aceste legminte, aa cum se procedeaz la frica de
moarte, sau violen, voyd: care dac ar fi fost adevrat, nici un om, in orice fel de comuneavere, ar putea fi obligat la ascultare. Este adevrat, c ntr-o multitudine de comun instituit o
dat, sau dobndite, promisiunile reieind din frica de moarte, sau violen, nu sunt nici
legmintele, nici s oblige, atunci cnd lucrul promis este contrar Lawes; Dar motivul nu este,
pentru c a fost fcut la frica, ci pentru c cine promiseth, are nici un drept n lucru a promis.
De asemenea, atunci cnd el poate legal performe, i doth nu, nu este invaliditate legmnt,
care absolveth-l, dar sentina de Soveraign. n caz contrar, ridecteori un om promiseth n mod
legal, el ilegal topete: dar atunci cnd Soveraign, care este Actor, acquitteth-l, atunci el este
achitat de el exorted c promisiunea, i de autor de asemenea dezlegarea.

Drepturile Soveraignty aceeai

n ambele
Dar drepturile, i consecine ale Soveraignty, sunt aceleai n ambele. Puterea lui nu poate
fr consimmntul su, s fie transferate la altul: el nu se poate reine c: A nu poate fi
acuzat de ctre oricare dintre supuii si, a prejudiciului: el nu poate fi pedepsit de ele: el este
judector a ceea ce este necesar pentru pace; i judector de doctrine: el este unica
legislatorul; i judector suprem de controverse; i ori, i ocazii Warre, i pace: i se cuvine
pentru a alege magistrailor, Counsellours, comandani, i toate alte ofieri i minitri; i
pentru a determina de recompense, i pedepse, onoare i ordine. Motivele celor menionate
mai sus, sunt aceleai care sunt alledged n capitolul precedent, pentru aceleai drepturi i
consecine ale Soveraignty de instituie.

Stpnirea Paternall cum atins

nu de generaie, ci de Contract
Stpnirea este wayes dou dobndite; De generaie, i de cucerire. Dreptul de stpnirea
de generaie, este c, pe care parintele fiindc peste copiii lui; i este numit PATERNALL. i
nu este deci derivat din generaie, ca n cazul n care, prin urmare, mam a avut stpnire
asupra copilului su pentru c naterea lui; dar la acordul copilului, fie expresse, sau de alte
argumente suficiente declarate. Pentru ca a generaie, Dumnezeu a rnduit pentru om un
ajutor; i nu fi alwayes doi care sunt la fel de prini: stpnirea, prin urmare, asupra unui
copil, ar trebui s aparin la fel ambele; i el supuse n mod egal att, ceea ce este imposibil;
pentru nici un om nu poate asculta doi stpni. ntruct unele au atribuit stpnirea omul
onely, ca fiind de Sex mai mult excelent; ei misreckon n ea. Pentru nu exist ntotdeauna c
diferena de putere sau prudenta ntre brbat i femeie, cea dreapta poate fi determinat fr
rzboi. n comun-wealths, acest controversie este decis de Civill Law: i pentru cea mai mare
parte, (dar nu alwayes) sentina este n favoarea tatlui; pentru c n mare parte comunewealths au fost ridicate de prini, nu de mamele de familii. Dar lyeth ntrebare acum n statul
de meer natura; n cazul n care ar trebui nici lawes de casatorie; nici o lawes pentru educaia
copiilor; dar Legea naturii, i nclinaia naturall dintre sexe, unul la altul, i copiii lor. n
aceast condiie de meer natura, fie prinii ntre ele dispune de dominaia asupra copilului de
Contract; sau nu aruncai acestora la toate. n cazul n care se dispune, ntrece dreptul conform
contractului. Gsim n istorie care Amazoane contractat cu oamenii din rile vecine, care au
avut recurs pentru problem, c problema de sex masculin ar trebui s fie trimis napoi, dar
feminin rmn cu ei nii: astfel c dominaia de femei a fost n mama.

Sau educaie;
Daca nu exista nici un Contract, stpnirea este n mama. Pentru n starea de natur Meer,
n cazul n care nu sunt nici o lawes de Matrimoniall, acesta nu poate fi cunoscut cine este
tatl, unlesse se declar de mama: i, prin urmare, dreptul de stpnire peste copilul dependeth
pe ei, va, i este, prin urmare, ei. Din nou, vznd copilul este primul n puterea de mama;
Deci ca ea poate hrnesc, sau expune-l, n cazul n care ea hrnete-l, ea socoteala vieii sale
la mama; i, prin urmare, este obligat s asculte de ei, mai degrab dect oricare alta; i prin
urmare stpnire peste acesta este al ei. Dar dac ea expune-l, i un alt gsi, i se hrnesc,
stpnirea este n el c se nourisheth. Pentru aceasta ar trebui s ascultm de el care este
pstrat; deoarece conservarea vietii fiind cele din urm, pentru care un om devine obiectul
altul, fiecare om ar trebui s promit ascultare, pentru a-l, n a cror putere este pentru a salva,
sau distruge-l.

Sau supunerea Precedent de

unul dintre prini la alte
n cazul n care mama face obiectul prinilor, copilului, este n puterea de prini: i dac
tatl obiectul mame, (ca atunci cnd o regin Soveraign marrieth unul dintre subiecii ei,)
copilul este supus mama; pentru c tatl este, de asemenea, obiectul ei.
n cazul n care un brbat i o femeie, Monarches de doi severall Kingdomes, au un copil, i
contract cu privire la care trebuie s aib stpnirea lui, dreptul de stpnirea ntrece n
contract. Dac ei nu contract, stpnirea urmeaz dominaia de la locul de reedin sale.
Pentru Soveraign de fiecare ar are stpnire peste tot ce locuiesc acolo.
Cine are stpnire asupra copilului, are stpnire, de asemenea, asupra copiilor lor pentru
copii. Pentru cine are stpnire asupra persoanei unui om, n-are stpnire peste tot ce este lui;
fr de care, dar un titlu, fr efectul au fost Dominion.

Dreptul de succesiune urmeaz

regulile drepturilor de posesie
Dreptul de succesiune la stpnirea Paternall, iese n acelai mod, aa cum sunt doth dreptul
de succesiune a monarhiei; de care am vorbit deja suficient n capitolul precedent.

Despoticall stpnire, cum

atinse
Stpnirea dobndite de cucerire, sau Victoria n rzboi, este ceea ce unii scriitori apel
DESPOTICALL, la Despotes, care nseamn o Domnul sau Master; i stpnirea de Master
peste robul lui. i aceast stpnire este dobndit, apoi la Victor, atunci cnd Vanquished, la
avoyd prezent accident vascular cerebral de moarte, covenanteth n expresse de cuvinte sau de
alte signes suficient de va, c att timp ct viaa i libertatea de a trupul lui este permis-l,
Victor are cu utilizarea acesteia, la plcerea lui. i dup ce astfel legmntul fcut,
Vanquished este un SLUJITOR, i nu nainte: pentru de cuvntul robul (dac o fi derivate de
Servire, pentru a servi sau din Servare, la salva, pe care I le las gramaticieni contest) se
nelege o Captive, care este inut n nchisoare, sau de obligaiuni, pana la proprietarul de el
care l-a luat, sau cumprat-l de unul care a fcut, ia n considerare ce s fac cu el: (pentru
astfel de oameni, (denumit n continuare sclavii,) nu au nicio obligaie la toate; dar se pot rupe
legturile lor, sau nchisoare; i ucide sau transporta departe captive stpnul lor, drept:), dar
unul, c fiind luate, n-are libertate de corporall permis; i la promisiunea de a nu fugi, nici a
face violen la stpnul su, este de ncredere de el.

Nu Victoria, ci consimmntul
cei nvini
Nu este, prin urmare, Victoria, care d dreptul de dominaia asupra Vanquished, dar
legmntul su. Nici nu este el obligat pentru c el este cucerit; care este de a spune, btut, i
luate, sau pus la zbor; dar pentru c el commeth, i submitteth lui Victor; Nici nu este Victor
obligat de o himselfe de rendring de dumani, (fr promisiunea de via,) pentru a-l schimb
pentru acest lucru sa yeelding latitudinea; care oblig nu mai mult, dect n propria sa
discreie hee Victor se cred c se potrivesc.
i c fac oameni, cnd ei cer (cum este numit acum) vechi, (pe care grecii au numit Zogria,
lund n via,) este de a se sustrage prezent furia Victor, prin depunerea, i combinate pentru
viaa lor, cu Ion, sau serviciu: i, prin urmare, cine are vechi, are nu viaa lui dat, dar amnat
pn la deliberare mai departe; Pentru c nu este un yeelding condiii de via, dar la discretie.
i apoi onely este viaa lui n securitate i serviciului su datorate, cnd Victor n-are ncredere
n el cu libertatea sa, corporall. Pentru sclavi care lucreaz n penitenciare sau ctuele, face
nu de datoria, dar pentru a avoyd cruzimea de stpnii lor de activitate.
Maestru de slujitor, este maestru, de asemenea, de toate are; i mai exact cu utilizarea
acesteia; adic, bunurilor sale, a muncii sale, de slujitorii lui i copiilor si, ct de des se crede
se potrivesc. Pentru a Mentinnd viaa de stpnul su, de legmntul de ascultare; care este,
a deine, precum i autorizarea un fel Master se face. i n cazul n care Master, n cazul n
care el refuza, ucide-l, arunca-l n obligaiuni sau altfel-l pedepsi pentru neascultarea lui, el
este himselfe autor de acelai lucru; i nu poate acuza-l de prejudiciu.
n summe drepturile i consecinele att Paternall, ct i Despoticall stpnire, sunt aceleai
cu cele ale unui Soveraign de instituie; i pentru aceleai motive: motive care sunt stabilite n
capitolul precedent. Astfel c pentru un om care este monarh de scafandri Naiunilor, care are,
ntr-un Soveraignty de instituia a poporului adunat, i ntr-un alt de cucerire, care este de
depunere a fiecare special, avoyd moartea sau obligatiuni; la cererea de o naiune mai mult de
celelalte, la titlul de cucerire, ca fiind un popor cucerit, este un act de ignoranta a drepturilor
Soveraignty. Pentru Soveraign este absolut peste ambele deopotriv; sau altfel nu exist nici o
Soveraignty la toate; si astfel nct fiecare om poate proteja himselfe, n mod legal n cazul n
care el poate, cu propria sabie, care este starea de rzboi.

Diferena ntre o familie si un

regat
Prin aceasta se pare, c o mare familie dac nu fi parte din unele comune-avere, este de ea
de sine, cu privire la drepturile de Soveraignty, un pic monarhia; dac acea familie constau
dintr-un om i copiii lui; sau un om i slujitorilor si; sau de un om, i copiii, i slujitorii
mpreun: n care printele de Master este Soveraign. Dar nc o familie nu este corect o

multitudine de comune; unlesse ar fi de aceast putere de numrul propriu sau de alte

oportuniti, s nu fie supus fr pericol de rzboi. n cazul n care un numr de oameni sunt
n mod evident prea slab pentru a se apra Marea, fiecare o poate folosi propria motiv n timp
de pericol, pentru a salva propria via, fie de zbor, fie prin depunerea la inamic, ca hee se
cred c cel mai bine; n acelai mod ca o companie foarte mic de souldiers, surprins de o
armat, poate arunca n jos armes, i sfert de cerere, sau fugi, mai degrab dect fi pus la
sabie. i astfel de mult este suficient; cu privire la ceea ce mi se pare de speculaii, i
deducerea drepturilor Soveraign, de natura, necesitatea i designes brbailor, n montarea de
Commonwealths, si se pune sub monarhi, sau ansambluri, nsrcinat cu putere suficient pentru
protecia lor.

Dreptul de monarhia din

Scriptura
S ne acum ia n considerare ceea ce Scriptur nva n acelai punct. Moses, copiii lui
Israel spun astfel. (Exod. 20. 19) "Tu s ne vorbeasc, i vom heare tine; dar lasa nu
Dumnezeu ne vorbesc, ca nu cumva am vopsea." Acest lucru este ascultare absolut de
Moses. n ceea ce privete dreptul de regi, nsui Dumnezeu prin gura lui Samuel, zice, (1
Sam. 8. 11, 12, & c.) "Aceasta va fi dreptul de regele va trebui s reigne peste tine. El va lua
fiii, i setai-le s conduci carele lui, i s fie lui clrei, i nainte de carele lui; i a aduna n
seceriul su; i pentru a face su motoare de rzboi, i instrumente de carele lui; i ia fiicele
voastre pentru a face parfumuri, s fie Cookes sale, i produselor de panificaie. El ia
cmpurile, dumneavoastr de vi de vie-m, i dumneavoastr msline-m, i s le dea la
slujitorii si. El ia tyth de Golan i vin, i da la brbai camerei sale, i a altor slujitorilor lui.
El ia robii ti de om, i servitoare-robii ti, i alegerea dumneavoastr de tineret, i i
angajeaz n businesse lui. El ia tyth a efectivelor dumneavoastr; i vei fi slujitorii si."
Aceasta este puterea absolut, i rezumat n ultimele cuvinte, "vei fi slujitorii si." Againe,
atunci cnd oamenii auzit ce putere regele lor a fost de a avea, dar acestea consimit la
aceasta, i spun astfel, (vers. 19 & c) "Vom fi ca toate celelalte naiuni, i regele nostru va
judeca cauzele noastre, i goe nainte de noi, pentru a efectua rzboaiele noastre." Aici este
confirmat dreptul care trebuie Soveraigns, att miliie, i de toate contenciosului; n care este
conteined ca putere absolut, ca un om poate eventual transferre la altul. Din nou, rugciunea
regelui Salomon lui Dumnezeu, a fost acest lucru. (1 regi 3. 9) "Da la robul tu, nelegere, s
judece pe poporul tu, i de a discerne ntre bine i Evill." Se cuvine, prin urmare, s
Soveraigne albine judector, i praescribe normelor de discernmnt bun i Evill; ce reguli
sunt Lawes; i, prin urmare, n el este puterea legislativa. Saul a cutat viaa lui David; nc
cnd era n puterea sa de a ucide Saul, i slujitorii si ar fi fcut-o, David forbad, a spune (1
Sam. 24. 9) "Doamne ferete, ar trebui s fac un astfel de act mpotriva Domnului meu,
anoynted lui Dumnezeu." Pentru ascultarea de slujitorii Sf. Paul saith, (Coll. 3. 20) "Servitorii
ascult v de masterat n toate lucrurile," i, (vers. 22) "Copiii asculta prinii votri n toate
lucrurile." n cei care sunt Paternall, sau Despoticall stpnire este simpla ascultare. Din nou,
(matematica. 23. 2,3) "fariseii i crturarii sta n Moses chayre i, prin urmare, toate c ei se
liciteze vei observa, care respecta i de a face." Exist din nou simplu ascultare. i Sf. Paul,
(Tit 3. 2) "Warn-le c le supune prini, i celor care sunt n autoritatea, si asculta-le." Aceast
ascultare este, de asemenea, simplu. n sfrit, himselfe nostru Mntuitor recunoate, c

oamenii ar trebui s plteasc aceste taxe sunt de regii impuse, n cazul n care el sayes, "da
pentru a cezar ceea ce este Caesars;" i pltete himselfe astfel de taxe. i c cuvntul de regi,
este suficient s se ia orice lucru de la orice subiect, atunci cnd este nevoie; i c regele este
judector de care au nevoie: pentru el himselfe, ca rege al Jewes, a poruncit ucenicilor Si s
ia Asse, i mgari Colt s-l duc n Ierusalim, zicnd: (Mat. 21. 2,3) "du-te n satul mpotriva
tine, i vei gsi un shee Asse tyed, i ei Colt cu ea, unty ei, i le aduce la mine. Dac cineva
v cere, ce vrei s spui de el, spune Domnul n-are nevoie de ei: i c va lsa s plece. " Ei nu
va ntreba dac necesitatea sa fie un titlu suficient; nici dac fi judector de aceast necesitate;
dar consimi n voia Domnului.
Aceste locuri poate fi adugat, de asemenea, c din Geneza, (Gen. 3. 5) "Vei fi ca
Dumnezeu, cunoscnd binele i Evill." i versetul 11. "Cine-a spus tine c tu erai gol? m-ai ai
mncat de copac, din care am poruncit tine tu spre nu mnca? " Pentru cunostinta a
contenciosului de bun i Evill, fiind interzisa cu numele de fructe din pomul cunostintei, ca un
triall de ascultare Adams; Divell la enflame ambiia de femeie, crora c fructele deja parea
frumos, i-a spus c de degustare de ea, ar trebui s fie ca Dumnezeu, cunoscnd binele i Evill.
Dup care ambele au mncat, au ntr-adevr ia asupra lor zei de birou, care este Concursul de
bun i Evill; dar dobndit nici noi capacitatea de a distinge ntre ele cum trebuie. i ntruct
este flo, care au mncat, au vzut au fost gol; nici un om nu a interpretat att acel loc, ca n
cazul n care au avut anterior orb, ca saw nu propria lor piei: sensul este simplu, n primul
rnd c a fost apoi au judecat lor nakednesse (n care a fost zeii vor s le creeze) s fie
frumuse; i de a fi ruinat, tacitely cenzura himselfe Dumnezeu. i pe urm, zice Dumnezeu,
"m-ai ai mncat, & c." ca n cazul n care el ar trebui s spun, dar tu asta ma owest ascultarea,
ia peste tine s judece de meu Commandements? Prin care este cleerly, (dei alegoric,)
semnificat, c comenzile de ele au dreptul de a comanda, nu sunt scrise subiecte lor s fie
cenzurate, nici n litigiu.

Soveraign putere ar fi trebuit

n comun-wealths toate pentru
a fi absolut
Deci aceasta incercare clar, la nelegerea mea, ambii de la motivul Scripturii, c puterea
Soveraign, fie plasate ntr-un singur om, ca n monarhie, sau ntr-un ansamblu de oameni, ca
i populare, i Aristocraticall comune-wealths, este la fel de mare, ca, eventual, oamenii pot fi
imaginate s-l fac. i dei a Deci nelimitat o putere, barbatii mai fancy multe evill
consecinele, dar consecinele vrei, care este perpetuall warre a fiecrui om mpotriva
aproapelui su, sunt mult mai ru. Starea de om n aceast via nu se aplic fr
inconveniente; dar happeneth n nici un Common-avere neplcerile mare, dar ce ncasrile de
subiecte nesupunere i de nclcare a acelor legminte, din care comune-avere a acesteia fiind.
i oricine gndire Soveraign putere prea mare, va cuta s-l fac lesse; trebuie supuse
himselfe, puterea, care pot limita care este s spun, pentru o mai mare.
Cea mai mare obiecie este c, de practica; atunci cnd oamenii ntreb, n cazul n care, i
atunci cnd, o astfel de putere a subieci fost recunoscut. Dar unul poate cere-le din nou,
atunci cnd sau dac a fost o Kingdome mult timp liber de rzvrtire i Civill Warre. n aceste
naiuni, a crei comune-wealths au fost durat lung de via, i nu a fost distrus, dar de
forraign warre, subiecii niciodat contesta puterea Soveraign. Dar, oricum, un argument

pentru practica de a oamenilor, care nu au cernut n jos, i cu motivul exact cntrit cauze,
i natura de comun-wealths, i suferi zilnic aceste mizerii, care trece de la ignoranta acestora,
nu este valid. Pentru dei n toate locurile din lume, oamenii ar trebui s pune bazele caselor
lor pe nisip, ea ar putea nu apoi fi dedus, c aa ar trebui s fie. Abilitatea de a face, i
meninerea comune-wealths, consisteth n anumite reguli, ca doth Arithmetique i geometrie;
nu (ca tenis-Joaca) pe practica de onely: ce reguli, nici oameni sraci nu au timp liber, nici
oamenii care au avut petrecere a timpului liber, pn n prezent au avut curiozitatea, sau
metoda de a afla.

CAPITOLUL XXI. DE
LIBERTATE DE SUBIECTE

Liberty ce
Libertate, sau FREEDOME, (corect) despre lipsa de opoziie; (prin opozitie, adica externall
impedimente de micare;) i pot fi aplicate nici lesse iraional, i creaturi nensufleite, dect
s Rationall. Pentru nici un fel este att de tyed, sau environed, ca se pot muta, dar ntr-un
anumit spaiu, spaiu care este determinat de opoziia de nite corp externall, putem spune c
a nu libertatea de a merge mai departe. i att de toate creaturile vii, whilest sunt arestat sau
reinut, cu perei, sau chayns; i a apei whilest este pstrat de bnci, sau navelor, care altfel sar rspndi l co intr-un spatiu mai mare, vom folosi pentru a spune, acestea nu sunt n
libertate, s se mute n aa fel, cum fr aceste impedimente externall ar. Dar cnd
impediment de micare, este n Constituia de lucru Co, vom folosi ca s nu spunem, vrea
libertate; dar puterea de a muta; ca atunci cnd o piatra lyeth nc, sau un om este fastned la
patul lui de sicknesse.

Ce este de a fi liber
i conform acestui corespunztoare, i, n general, primite n sensul cuvntului, un liberom, este "el, care, n acele lucruri, care, prin puterea lui i de spirit, el este capabil s fac, este
nu hindred la doe ce are o voin a." Dar atunci cnd cuvintele liber, i libertate, se aplic
orice lucru dar corpurile, acestea sunt abuzate; pentru ceea ce nu este supus micare, nu se
supune Impediment: i, prin urmare, atunci cnd ' tis a declarat (de exemplu) modul n care
este liber, nici libertate de modul este simbolizat, dar celor care merge n ea fr oprire. i
cnd spunem o Guift este gratuit, nu este menit orice libertate de Guift, dar de Dttorul, care
a fost legat de orice lege, sau legmnt s-l dau. Deci atunci cnd putem vorbi liber, nu este

libertatea de voce, sau pronunie, ci de omul, pe care nici o lege a obligat s vorbeasc n caz
contrar, apoi el a fcut. n sfrit, la utilizarea de bunvoie cuvntul, nici libertate poate
deduce voina, dorina, sau inclinatia, dar libertatea omului; care consisteth n acest lucru, c
el gsete nici o oprire, n a face ceea ce el are voina, dorina sau nclinaia de a doe.

Feare i Liberty consecvent

Feare i libertatea sunt compatibile; ca atunci cnd un om throweth lui mrfuri n mare
pentru Feare nava ar trebui s se scufunde, el le-a neverthelesse foarte bun voie, i pot refuza
doe l dac el va: de aceea, aciunea, unul care a fost liber; astfel un om uneori pltete datoria
lui, numai pentru Feare din nchisoare, care pentru ca nici un organism hindred-l de la
reinerea, a fost aciunea de un om n libertate. i, n general, toate aciunile care doe de
brbai n comun-wealths, pentru Feare a legii, sau aciuni, care mplinitorii au avut libertatea
de a omite.

Libertate i necesitate
consecvent
Libertate i necesitate sunt consistente: i n ap, c n-are nu numai Liberty, ci o necesitate
de descresctoare a canalului: tot aa i n aciunile pe care oamenii voluntar doe; care
(deoarece acestea continua de lor va) trece la Liberty; i nc pentru c fiecare act de mans
voin, i fiecare dorin, i nclinaia iese la unele provoca, care provoac la o chaine
continuall (al crui primul link n mna lui Dumnezeu prima dintre toate cauzele) se
procedeaz la necesitate. Astfel nct s-l c ar putea vedea connexion din aceste cauze,
necesitatea mens toate aciunile voluntare, ar manifesta appeare. i, prin urmare, Dumnezeu,
care a vzut i disposeth toate lucrurile, va vedea, de asemenea, c libertatea omului n a face
ceea ce el va, este nsoit de necesitatea de a face ceea ce Dumnezeu va, & nu mai mult, nici
lesse. Pentru dei brbaii pot face multe lucruri, care nu comanda lui Dumnezeu, i nici nu
este, prin urmare, autorul a acestora; Totui, acestea pot avea nici pasiunea, nici pofta de
mancare la orice lucru, ale cror apetitul zeii vor nu este cauza. i a fcut nu sa va asigur
necesitatea mans va, i, prin urmare, tot ce pe mans va dependeth, libertatea de oameni ar fi o
contradicie, i impediment pentru atotputernicia i libertatea lui Dumnezeu. i acest lucru
este suficient, (cu privire la problema n mn) de naturall c Liberty, care numai n mod
corespunztor este numit libertate.

Artificiall obligatiuni, sau

legminte
Dar ca i brbaii, pentru atteyning de pace, i conservarea de sine, prin urmare, au fcut un
om de Artificiall, care o numim o multitudine de comune; Deci, de asemenea, ei au fcut
Artificiall Chains, numit Civill Lawes, care ei nii, de pactele mutuall, au fastned la un
capat, buzele de acel om, sau Adunarea, crora le-au dat puterea Soveraigne; i la alte ajunge
la urechile lor. Aceste obligaiuni n propria lor natura dar slabe, pot neverthelesse face s
dein, de pericol, dei nu de dificultatea de a le rupe.

Libertate de subiecte
Consisteth n libertate la
legmintele
Aceste obligatiuni doar este, c am s vorbesc acum, de libertate de subiecte. Pentru a
vedea n lume, pentru reglementarea tuturor aciunilor i cuvintele de oameni, nu exist nici
comune-avere (ca fiind un lucru imposibil:) o urmeaz n mod necesar, c n toate tipurile de
aciuni, de praetermitted de legi, oamenii au libertatea de a face ceea ce se sugera propriile lor
motive, pentru cele mai profitabile pentru ele nsele. Pentru cazul mititel ia Liberty n
adevratul sens al cuvntului, pentru corporall libertate; adic, freedome la lanuri i
nchisoare, erau foarte absurde pentru brbai de a glgie ca ei doe, pentru libertatea de care
se bucur att de evident. Againe, n cazul n care lum Liberty, de scutire de la Lawes, este
nici lesse absurd, pentru brbai de a cererii ca ei doe, c Liberty, prin care toate ali oameni
pot fi de masterat din viaa lor. i totui ca absurd cum este, acest lucru este ei cer; netiind c
Lawes sunt de nici o putere s protejeze-le, fr o sabie n minile de un om, sau brbai,
pentru a provoca aceste legi s fie puse n executare. Libertatea de a unui subiect, lyeth, prin
urmare, numai n acele lucruri, care reglementeaz n aciunile lor, Soveraign a praetermitted;
aa cum este libertatea de a cumpra, vinde i altfel de contract cu una de alta; pentru a alege
propria lor aboad, dieta lor, propria lor comerciale de via, i Institutul copiii lor ca ei cred ca
se potrivesc; & ca.

Liberty a subiectului n
concordan cu puterea
nelimitat de Soveraign
Neverthelesse nu trebuie s nelegem, c, prin aceast libertate, puterea Soveraign de via
i de moarte, este abolit, fie limitat. Pentru acesta a fost deja shewn, c nimic nu Soveraign
reprezentantul poate doe subiectului, pe ce pretenia soever, poate n mod corespunztor fi
numit nedreptate sau prejudiciu; pentru c fiecare subiect este autor de fiecare act Soveraign

doth; astfel c el niciodat nu wanteth dreptul la orice lucru, altfel, dect ca el nsui este
subiect al lui Dumnezeu, i astfel obligat s respecte legile naturii. i, prin urmare, poate, i
adesea se ntmpl n comun-wealths, ca un subiect pot fi puse la moarte, de comanda a
puterii Soveraign; i totui nici doe alte greit: ca atunci cnd Jeptha cauzate fiicei sale s fie
sacrificat:, i cazuri similare, n care att moare, trebuia libertate s doe aciune, pentru care el
este neverthelesse, fr prejudiciu pune la moarte. i acelai Mentinnd de asemenea, ntr-un
prin Soveraign, care putteth la moarte un subiect nevinovat. Pentru dei aciunea fi mpotriva
lege a naturii, ca fiind contrar Equitie, (cum a fost uciderea lui Urie, de David;), dar acesta
nu a fost o Injurie Urie; dar lui Dumnezeu. S nu Urie, deoarece dreptul la doe ceea ce el
mulumit, a fost dat de Uriah nsui; i totui lui Dumnezeu, pentru c David a fost subiect de
zei; i toate Iniquitie a interzis prin lege a naturii. Distincie care, David el nsui, atunci cnd
s-a pocit de faptul, evident a confirmat, spunnd, "Pentru tine numai am pctuit." n acelai
mod, oamenii din Atena, atunci cnd au alungat cel mai puternic de bogia lor de comun
timp de zece ani, crezut c le-au comis nici o nedreptate; i nc au mai pus la ndoial crima
ce fcuse; dar ce doare el ar doe: ba au poruncit surghiun de ei nu tia cine; i fiecare cetean
aducerea lui Oystershell n locul de pia, scris cu numele de l-a dorit ar fi alungat, fr actuall
acuzndu-l, uneori alungat un andrei, pentru reputaia sa de dreptate; i, uneori, un scurrilous
bufon, ca Hyperbolus, s fac o glum de ea. i nc un om nu poate spune, oamenii
Soveraign din Atena vrut dreptul de a alunga ei; sau un atenian Libertie gluma, sau s fie
doar.

Libertatea pe care scriitorii

lauda, este libertatea de a
Soveraigns;
Nu de la oameni Private
Libertie, drept care este att de frecvente, i meniune onorabil, n istoriile, i filozofia
Antient greci i romani, i n scrierile i discursul de cei care le-am primit toate lor de nvare
n Politiques, nu este Libertie de special oamenilor; dar Libertie de comune-averea: care este
la fel cu care fiecare om, atunci ar trebui s aib, dac nu au fost nici legi civile, nici comunavere la toate. i efectele acesteia s fie la fel. Pentru ca printre oameni masterlesse, exist
perpetuall rzboi, fiecare om mpotriva aproapelui su; nici o motenire, s transmit la fiul,
nici s atepte de la tatl; nici o proprietate bunuri sau terenuri; nici o garanie; dar o Libertie
deplin i absolut n fiecare om special: astfel n Statele, i comune-wealths nu depinde de
una de alta, fiecare comun-avere, (nu de fiecare om) are o Libertie absolut, pentru a doe ce
se va judeca (adic, ce acel om, sau Assemblie care representeth, va judeca) cele mai multe
conducing la beneficiul lor. Dar withall, care triesc n stare de rzboi perpetuall, i la limitele
de battel, cu frontiere narmai, i canoanele plantate mpotriva vecinilor lor rotunde despre.
Atenienii, i Romanes, au fost libere; care este, fr comune-wealths: nu c orice special
brbai a avut Libertie s reziste proprii reprezentant; dar c reprezentantul lor au avut
Libertie de a rezista, sau de a invada alte persoane. Nu este scris pe turnulete de ora Luca n
mare de caractere n aceast zi, cuvntul LIBERTAS; nc nici un om nu poate inferre de
acolo, c un om special are mai multe Libertie, sau Immunitie la serviciul de Commonwealth

acolo, dect n Constantinopol. Dac o multitudine de comune s fie Monarchicall sau

populare, Freedome este in continuare aceeasi.
Dar este un lucru uor, pentru brbai de a fi nelai, specios sub numele de Libertie; i
nevoie de hotrre pentru a distinge, greseala asta pentru motenirea lor privat i natere
dreptul, pentru care este dreptul de Publique numai. i atunci cnd acelai errour este
confirmat de ctre autoritatea de brbai n reputaie pentru scrierile lor n acest subiect, nu e
de mirare dac se produce rscoal, i schimbare de guvern. n aceste pri de westerne din
lume, ne sunt fcute pentru a primi opiniile noastre cu privire la instituia, i drepturile de
comune-wealths, Aristotel, Cicero i ali brbai, greci i Romanes, care triesc sub populare
Statele, derivate acele drepturi, nu de la principiile de natura, dar le-a transcris n crile lor,
din practica propria lor comun-wealths, care au fost populare; ca gramaticieni descrie regulile
de limb, din practica de timp; sau reguli de poezie, poezii de Homer i Virgil. i deoarece
atenieni au fost predate, (pentru a le menine la dorina de a schimba guvernele lor,) c erau
oameni liberi, i tot ce a trit sub monarhia erau sclavi; prin urmare, Aristotel l pune n jos n
Politiques,(lib.6.cap.2) lui "n democraie, libertate este de a fi presupune: pentru ' tis frecvent
a avut loc, c nici un om nu este gratuit n orice alt guvern." i ca Aristotel; Deci Cicero, i
ali scriitori au ntemeiat doctrina lor de jurist, pe avizele de romani, care au fost nvai s
ursc monarhiei, la nceput, le care au detronat Soveraign acestora, comun printre ei
Soveraignty de la Roma; i dup aceea de succesorii lor. i prin citirea acestor greac, i
limba autori, oameni din copilaria lor au ajuns un obicei (sub o arta false de libertate,)
favorizeaz osteneli i licenios controleaz aciunile lor Soveraigns; i din nou de a controla
aceste controlere, cu efuziune de att de mult snge; aa cum cred c pot spune cu adevrat,
nu a fost niciodat orice lucru att deerly cumparat, ca aceste piese de Vest au cumparat
nvarea greceti i Latine limbi.

Liberty a subiectului cum se

msoar
S vin acum datele de adevrata libertate de un subiect; adic, care sunt lucrurile, pe care
ns comandat de Soveraign, el poate neverthelesse, fara nedreptate, refuz s fac; noi
trebuie s ia n considerare, ce drepturi am passe departe, atunci cnd vom face o avere
comun; sau (care este tot una,) ce libertate ne nega sinele nostru, prin care deine toate
aciunile (fara exceptie) de om, sau ansamblu vom face noastre Soveraign. Pentru n actul de
prezentarea noastr, consisteth obligaia noastr i libertatea noastra; care, prin urmare,
trebuie s se deduc de argumentele luate de acolo; nu fi nici o obligaie pe orice om, care
ridic nu din unele actul propriu; pentru toi oamenii sunt la fel, de natura liber. i pentru c
astfel de argumente, fie trebuie s fie trase la cuvintele expresse, "Autorizez toate aciunile
sale," sau de la intenia de a-l c submitteth himselfe la puterea sa, (care intenia este de a fi
neles de la sfritul pentru care el att submitteth;) Obligaia, i libertate subiectului, este de
a fi derivate, fie la aceste cuvinte, (sau altele echivalente;), sau de la sfritul de instituie
Soveraignty; i anume, pacea de la subiecii n termen de ei nii, i lor de aprare mpotriva
unui inamic comun.

Subiecii au libertatea de a-i

apra propriile lor corpuri,
Chiar i mpotriva lor care invadeaza
legal le
n primul rnd, prin urmare, vznd Soveraignty de instituie, este de legmnt de fiecare
unul pentru fiecare; i Soveraignty de achizitie, de pactele de cei nvini la Victor, sau copil la
mam; Este evident, c fiecare subiect are Liberty n toate aceste lucruri, dreptul drept
imposibil de legmnt fi transferat. Am au shewn nainte n 14. Capitol, c legminte, nu s-i
apere un mans propriul corp, sunt voyd. Prin urmare,

Nu sunt obligate s rnesc pe ei

nii;
Dac Soveraign comanda un om (dei just a condamnat,) pentru a ucide, rana sau
camataru himselfe; sau nu s reziste celor care asalt-l; sau s se abin de la utilizarea de
alimente, ayre, medicina, sau orice alt lucru, fr de care el nu poate tri; nc n-are c omul
libertatea s nu asculte.
Dac un om fi interogat de Soveraign, sau autoritatea sa, cu privire la o infraciune de
himselfe, el nu este legat (fr asigurare de iertare) la confesse; pentru c nici un om (aa cum
I-au shewn n acelai capitol) poate obligat de legmnt s-i acuze himselfe.
Din nou, acordul un subiect pentru a Soveraign puterea, este cuprins n aceste cuvinte,
"Am autorizai sau ia peste mine, toate aciunile sale;" n care nu exist nici o restricie la
toate, de propria sa naturall fostul Liberty: pentru permindu-i s m omoare, nu sunt
obligate s-l omoare meu co atunci cnd El poruncete-mi. "'Tis un singur lucru s
spun"Ucide mine sau colegii mei, dac te rog;"un alt lucru s spun,"Va ucide meu co, sau
colegii mei."" De aceea, urmeaz c
Nici un om nu este legat de cuvintele ei nii, fie pentru a ucide himselfe, sau orice alt om;
i, n consecin, c obligaia unui om poate, uneori, au, la comanda Soveraign pentru a
executa orice birou periculoase sau dezonorant, dependeth nu pe cuvintele noastre
prezentarea; dar pe intenia; care este de a fi neles de la urm. Cnd, prin urmare, refusall
notri s ascultm, i frustreaz final pentru care a fost hirotonit Soveraignty; atunci nu exist
nici o libertate a refuza: n caz contrar exist.

Nici cu rzboiul, dac nu se

angajeaz n mod voluntar
aceasta
Pe acest teren, un om care este poruncit ca un Souldier pentru a lupta mpotriva inamicului,
dei Soveraign lui au dreptul suficient pentru a pedepsi sa refusall cu moarte, poate
neverthelesse n multe cazuri refuza, fr nedreptate; ca atunci cnd el substituteth o Souldier
suficient n locul lui: Cci n acest caz el deserteth nu serviciul de comune-averea. i alocaia
s fie fcute pentru naturall timorousnesse, nu onely la femei, (care nici o taxa periculoase
este de ateptat,) dar, de asemenea, oameni de curaj feminin. Cnd armatele lupta, este pe o
parte, sau ambele, un difuzate departe; nc atunci cnd o fac nu din trechery, dar frica, ei sunt
stimat nu a face acest lucru nedrept, dar dishonourably. Pentru acelai motiv, avoyd battell, nu
este nedreptate, ci Cowardise. Dar el c inrowleth himselfe un Souldier, sau ridic avans
Simiorina, ridic scuza de natur greit. i este obligat, nu onely pentru a merge battell, dar,
de asemenea, nu a alerga de la ea, fara sa lasi Captaines. i atunci cnd aprarea comunavere, requireth imediat ajutorul tuturor care sunt capabili de a purta arme, fiecare este
obligat; pentru c altfel instituiei de comune-avere, care au nu ca scop, sau curajul de a
pstra, a fost n zadar.
Pentru a rezista la sabia de comune-avere, n aprarea de un alt om, vinovat sau nevinovat,
nici un om n-are libertate; deoarece aceast libertate, nevoie de Soveraign, mijloc de protejare
a noi; i, prin urmare, este distructiv de nsi esena guvernrii. Dar n cazul n care o mare
muli oameni mpreun, au deja a rezistat Soveraign putere nedrept, sau comis unele crim
Capitall, pentru care fiecare dintre ei expecteth moartea, dac ei au nu libertatea apoi s joyn
mpreun, asista i apra unul pe altul? Ei au cu siguran: pentru ei dar i apra viaa lor, pe
care omul vinovat poate face, de asemenea, ca nevinovat. A fost ntr-adevr nedreptate n
prima nclcarea drepturilor lor; Lor poart arme dup ea, dei ar fi de a menine ceea ce au
fcut, este nici un nou act nedrept. i dac ar fi onely s apere persoanele lor, nu este nedrept
la toate. Dar oferta de graiere ridic la ei, crora acesta este oferit, pledoarie a autoaprrii, i
maketh perseverenta lor n asistarea sau aprarea restul, unlawfull.

Cea mai mare libertate de

subiecte, Dependeth pe tcerea
de Legea
Ca i pentru alte Lyberties, ele depind de tcere a legii. n cazurile n care Soveraign a
prescris nici o regul, subiectul n-are libertatea de a face, sau forbeare, dup propria discreie.
i, prin urmare, astfel de libertate este n unele locuri mai multe i, n unele lesse; i n unele
de ori mai mult, n alte momente lesse, potrivit ca ei care au Soveraignty se cred c cel mai
convenabil. Ca de exemplu, a existat un moment, cnd n Anglia, un om ar putea intra n a
propriul teren (i dispossesse cum ar fi nedrept a posedat) prin for. Dar n timpul post, c
intrarea Liberty forate, a fost luat de un statut (de rege) a fcut n Parlament. i unele locuri
din lume, oamenii au libertatea de a multe neveste: n alte locuri, aceast libertate nu este
permis.

n cazul n care un subiect au o controversie cu Soveraigne lui, de datorii sau de dreptul de

posesie de terenuri sau bunuri, sau cu privire la orice serviciu necesar la minile lui, sau cu
privire la orice corporall de pedeapsa sau pecuniare, ntemeiat pe o lege precedent; Are
acelai libertatea de a da n judecat pentru dreptul, ca n cazul n care au fost mpotriva un
subiect; i nainte de aceste judectori, ca sunt numii de ctre Soveraign. Pentru a vedea
Soveraign demandeth de putere de o fosta lege, i nu de vertue puterii lui; El declareth astfel,
c el requireth nu mai mult, dect se pare a fi datorat de acea lege. Orie, prin urmare, nu este
contrar va de Soveraign; i, n consecin, subiectul are libertatea de a solicita audierea
cauzei sale; i tez, n conformitate cu aceast lege. Dar dac el cere, sau de a lua orice lucru
de un pretext al lui putere; lyeth acolo, n acest caz, nicio aciune de drept: tot ce este fcut de
el n Vertue de puterea lui, se face de ctre autoritatea de fiecare subiect i, n consecin, el
care aduce o aciune mpotriva Soveraign, aduce-o mpotriva himselfe.
Dac un monarh sau Soveraign adunare, acord o libertate la toate, sau la oricare dintre
supuii si; care acorda n picioare, el este dezactivat pentru a oferi pentru sigurana lor, este
acordarea voyd; unlesse a renuna la direct, sau transferre Soveraignty la alta. Pentru c el ar
putea n mod deschis, (n cazul n care aceasta a fost voia lui), i n Cmpia termes, au
renunat la, sau transferat, i nu; este s se neleag c nu era a lui va; dar c acordarea a
procedat din ignoran de repugnancy ntre o astfel de libertate i puterea Soveraign; i, prin
urmare, Soveraignty este nc retayned; i, prin urmare, toate aceste puteri, care sunt necesare
pentru exercitarea acesteia; sunt cum ar fi puterea de Warre, i pace, a contenciosului, de
numire ofieri, i Councellours, de perceperea Simiorina, i restul numit n capitolul XVIII.

n ce cazuri subiecii absolvit

de ascultarea lor s Soveraign
lor
Obligaia de subiecte pentru Soveraign se nelege ultima ca mult timp, i nu mai mult
puterea lasteth, prin care el este capabil pentru a le proteja. Pentru oamenii chiar au de natura
s se protejeze, atunci cnd nimeni altcineva nu le poate proteja, poate de Legmnt nu fi
cedat. Soveraignty este Soule bogiei comune; Odat ce a plecat din organism, doe membri
nu mai primi lor micare la ea. La sfritul de ascultare este protecia; care, oriunde un om
vede, fie n cont propriu, fie n anothers sabia, natura applyeth lui ascultare la aceasta, i lui
endeavour a maintaine l. i dac Soveraignty, n intenia de a le face, fie immortall; este nc
n propria sa natura, nu numai funcie de moarte violent, rzboi strin; dar, de asemenea,
prin ignoran, i pasiunile de brbai, ea fiindc n ea, la instituia nsi, multe semine de o
mortalitate de naturall, de intestin discordie.

n captivitate

n cazul n care un subiect a luat prizonier n rzboi. sau persoana sa, sau mijloacele sale de
via n cadrul gardienii de inamic, i n-are viaa lui i corporall Libertie dat, condiia s fac
obiectul Victor, n Libertie s accepte starea; i au acceptat-o, este subiect de el care a avut-l;
deoarece nu a avut nici un alt mod de a pstra himselfe. Cazul este acelai, dac el se deteined
pe termes acelai, ntr-o ar strin. Dar dac un om avea loc n nchisoare, obligatiuni sau nu
este de ncredere cu libertie din bodie lui; El nu poate fi neleas a fi legat prin legmnt s
supunere; i, prin urmare, mai, n cazul n care el poate face sa scape prin orice mijloace.

n cazul Soveraign exprimate

guvernul de la el nsui i Heyrs
n cazul n care un monarh trebuie s renune la Soveraignty, att pentru el nsui, i lui
heires; Sa returne subiectele Libertie absolut a naturii; pentru c, dei natura poate declara
cine sunt fiii lui, i care sunt nerest de rudele lui; nc o dependeth pe propria sa va, (cum a
spus n capitolul precedent) care trebuie sa Heyr. Dac, prin urmare, el va avea nici o Heyre,
nu este nici Soveraignty, nici supunere. Cazul este acelai, dac el vopsea fr cunoscut rudele
i declaraia lui Heyre. Pentru c atunci nu poate nici un Heire fi cunoscut, i, prin urmare,
nici supunere datora.

n caz de surghiun
Dac Soveraign alunga subiectul su; n exil, el nu este supus. Dar el care este trimis un
mesaj, sau n-are las s travell, este nc supus; dar este, de Contract ntre Soveraigns, nu de
vertue de legmntul de supunere. Pentru oricine entreth n stpnire anothers, este
condiionat de toate Lawes acestuia; excepia cazului n care el avea un privilegiu de amiciie
de Soveraigns sau de licen speciall.

n carcasa Soveraign Render

nsui obiectul altul
Dac un monarh de rzboi, el nsui face obiectul Victor; Supuii si sunt livrate de la
obligaia de fostul i deveni obligat s Victor. Dar dac el a inut prizonier, sau au nu
libertatea de propriul su corp; El nu este neleas a dat departe dreptul de Soveraigntie; i,
prin urmare, supuii si sunt obligate s cedeze ascultarea magistrailor plasate anterior,
reglementeaz nu n nume propriu, dar n lui. Pentru, dreptul lui rmase, ntrebarea este numai

de administrare; adic, a magistrailor i ofieri; care, n cazul n care el avea nu nseamn a

numelui, el ar trebui s aprobe cele, care el nsui a numit anterior.

CAPITOLUL XXII. DE
SYSTEMES SUBIECT,
POLITIC I PRIVATE

Scafandri felul de Systemes de

oameni
Au vorbit de generaie, Forme, i puterea de o multitudine de frecvente, sunt pentru a vorbi
viitoare dintre pri ale acestora. i prima, Systemes, care seamn cu piese similare, sau
muschii de o naturall de corp. De SYSTEMES; Am neles nici un numr de oameni joyned
ntr-un interes sau o Businesse. Dintre care unele sunt regulate i neregulate unele. Regulate
sunt cei care, n cazul n care un om, sau ansamblu de oameni, este constituit reprezentant de
numr ntreg. Toate celelalte sunt neregulate.
De regulate, unele sunt Absolute, i independente, supuse numai propriile lor
reprezentative: astfel sunt doar comun-wealths; De care am vorbit deja n 5. ultima capitolele
precedente. Altele sunt dependente; adic, subordonat la unele putere de Soveraign, pentru
care fiecare unul, i, de asemenea, reprezentantul lor se subiect.
De Systemes subordonat, unele sunt politic, i unele Private. S (altfel numit Politique de
organismele i persoanele n drept,) sunt cele care sunt realizate de autoritatea de puterea
Soveraign comune-avere. Privat, sunt cele care sunt constituite de subiecte printre ei nii sau
de authoritie la un strin. Pentru nici o autoritate derivate din forraign de putere, n stpnirea
de alta, este Publique, acolo, dar privat.
i, Systemes privat, unele sunt Lawfull; unele Unlawfull: Lawfull, sunt cei care sunt
permise de comune-averea: toate celelalte sunt Unlawfull. Systemes neregulate, sunt cei care
au nici un reprezentant, constau numai n concourse de oameni; care n cazul n care nu a
interzis comune-avere, nici pe evill decoratiuni, (cum ar fi sunt conflux de oameni la piee,
sau shews, sau orice alt scop harmelesse,) sunt Lawfull. Dar atunci cnd intenia este evill, sau
(n cazul n care numrul fi considerabile) necunoscut, sunt Unlawfull.

n toate organismele Politique

puterea de reprezentantul este
limitat
n organismele Politique, puterea de reprezentantul este alwaies Limited: i ceea ce
prescribeth limitele acestuia, este Soveraign de putere. Pentru Power Unlimited, este absolut
Soveraignty. i Soveraign, n fiecare Commonwealth, este reprezentantul absolut toate
subiectele; i, prin urmare, nici alte, poate fi reprezentant de orice parte din ele, dar att de
departe, mai departe, ca el se da las; i pentru a da concediu la un organism Politique de
subiecte, s aib un reprezentant absolut la toate punctele de vedere, au fost s abandoneze
guvernul de att de mult din Commonwealth, i pentru a mpri stpnirea, spre deosebire de
pace i de aprare, care Soveraign nu poate fi neles s doe, de orice Grant, c nu clar, direct
i de descrcare de gestiune de supunerea lor. Pentru consecinele de cuvinte, nu sunt signes
lui va, atunci cnd alte consecine sunt signes de contrariul; dar mai degrab signes errour, i
misreckoning; la care ntreaga omenire este prea predispuse.
Limitele de faptul c puterea, care este dat la reprezentantul o Bodie Politique, trebuie s fie
luate aviz de, de la dou lucruri. Unul este Writt lor, sau litere din Soveraign: alte este Legea
de comune-avere.

De scrisori patente
Pentru dei n instituie sau achiziionarea de o comun-avere, care este independent, nu
trebuie nici o scriere, deoarece puterea de reprezentantul nu are nici alte limite, dar cum sunt
stabilite de Legea nescrise ale naturii; nc n organismele subordonate, exist astfel de
diversities de prescripie necesare, privind afacerile lor, ori, i locuri, ca nici nu poate fi
remembred fr litere, nici ia not de, unlesse aceste scrisori fi brevet, c ele pot fi citite le-a
i withall sigilate, sau a mrturisit, cu Seales, sau alte signes permanent a autoritii
Soveraign.

i Lawes
i pentru c o astfel de limitare nu este alwaies easie, sau, poate, este posibil s fie descrise
n scris; Lawes ordinare, comune pentru toate subiectele, trebuie s determine, c
reprezentantul legal poate face, n toate cazurile, n cazul n care scrisorile ei nii sunt tcut.
Prin urmare,

Atunci cnd reprezentantul

este un singur om, lui
nejustificate acte propria Onely
ntr-un corp Politique, dac reprezentantul este un singur om, nici un fel el nu n persoana
lui organism, care nu este justificat n scrisorile sale, nici de Lawes, este actul su propriu, i
nu actul de organism, nici de orice alt membru acestora pe langa himselfe: deoarece mai
departe dect scrisorile sale, sau Lawes limita, el representeth nu mans persoana, dar propriu.
Dar ceea ce face el n funcie de acestea, este actul de fiecare dintre: pentru din Actul de
Soveraign fiecare este autorul, pentru c el este reprezentantul lor nelimitat; Actul de a-l c se
ndeprteaz nu din scrisorile de Soveraign, este un act de Soveraign i, prin urmare, fiecare
membru al corpului este autor de ea.

Cnd este un ansamblu, acesta

este actul de a le care
ncuviin Onely
Dar dac reprezentantul este un ansamblu, nu un fel se decret adunri, justificat prin
scrisorile lor, sau Lawes, este actul de adunare, sau corpul Politique, i actul de fiecare unul
prin a crui vot a fost fcut prin decret; dar nu actul orice om c fiind prezent votat contrare;
nu orice om absente, unlesse el votat de procurii. Este actul de adunare, deoarece, votat de cea
mai mare parte; i dac este o crim, Adunarea poate fi pedepsit, cum farre mai departe ca
este capabil, ca de dizolvare sau de reinerea lor scrisori (care este astfel artificiall, i
organismele fictive, capitall,) sau (dac au cu Adunarea unei aciuni comune, n care nici unul
dintre membrii nevinovat au decen,) de materiale Mulct. Pentru la sanciunile corporall
natura n-are exceptate toate organismele Politique. Dar au dat votul lor nu, sunt, prin urmare,
nevinovat, pentru c adunarea nu poate reprezenta orice om n lucruri nejustificate de
scrisorile lor, i, prin urmare, nu sunt implicate n voturile lor.
Cnd reprezentantul este un singur om, dac el imprumuta Simiorina sau datori, prin
Contract; El este Lyable Onely, membrii nu n cazul n care persoana Politique corpului fiind
ntr-un singur om, mprumuta Simiorina unui strin, care este, de una care nu este de acelai
organism, (pentru nici o litere nevoie de limita de mprumut, vznd este lsat s mens
nclinaii proprii pentru a limita de creditare) datoria este reprezentanii. Dac el ar trebui s
aib autoritate din scrisorile sale, pentru a face membrii pltesc ceea ce el a borroweth, el
trebuie s aib prin urmare Soveraignty de ele; i, prin urmare, acordarea au fost fie voyd, ca
procedura de Errour, frecvent incidentul la natura uman i o nroirile signe de va de Granter;
sau dac acesta fi recunoscut de el, apoi este Representer Soveraign, i cade nu sub ntrebare
prezente, care este onely de organismele subordonate. Nici un membru, prin urmare, este
obligat s plteasc datoria att mprumutat, dar himselfe reprezentant: deoarece el c acesta,
fiind un strin literele i calificarea de corp, lendeth tie acele onely pentru debitori sale, care
sunt angajate; i vznd Representer pot ingage himselfe, i nimeni altcineva, a-l onely pentru
debitor; care, prin urmare, trebuie s plteasc el, din stoc comune (dac nu exist fi orice),
sau (daca nu exista nici unul) din propria imobiliare.

n cazul n care el vin n datorii de Contract, sau Mulct, cazul este aceeai.

Cnd este un ansamblu, Onely

se expun care au ncuviin
Dar cnd reprezentantul este un ansamblu, i a datoriei la un strin; toate acestea, i onely
sunt responsabile pentru datorii, care a dat voturile lor la mprumuturile de ea, sau a
contractului care a fcut-o din cauza, sau la faptul pentru care s-a impus Mulct; pentru c
fiecare dintre cei n drept de vot angaja himselfe pentru plata: pentru el care este autorul a
mprumutului, este obligat la plata, chiar toat datoria, dei atunci cnd payd de nici unul, a fi
evacuate.

Dac datoria la una a

Adunrii, corpul Onely este
obligat
Dar dac datoria la unul din adunare, Adunarea onely este obligat la plata, stoc lor comune
(n cazul n care acestea au nici:) Pentru fi mprumutat avnd libertatea de vot, dac el voteaz
liliana, el voturi este payd; Dac el voteaz acesta nu vor fi mprumutate sau fi absent, nc,
deoarece n creditare, el voteth mprumut, el contradicteth lui vot fostul, i este obligat de mai
trziu, i devine att de debitor si creditor, si prin urmare nu pot cererii de plat din orice om
special, dar din comune comoara onely; care fayling el n-are nici un remediu, nici plngere,
dar mpotriva himselfe, care fiind introdus n actele de asamblare, i mijloacele lor s
plteasc, i nu a fost executat, a fcut mprumuta neverthelesse prin propria nebunia lui
florin.

Contestatie mpotriva decretele

de organisme Politique
Uneori legal; Dar mpotriva Soveraign puterii nu este vdit de acest lucru, c n Politique
de organismele subordonate, i n funcie de o putere de Soveraign, uneori nu este onely
lawfull, dar soluie, un om special pentru a face contestatie deschise mpotriva decretele
adunrii reprezentative, i cauza lor disiden pentru a fi inregistrat, sau s ia witnesse de
aceasta; pentru c altfel poate fi obligat s plteasc datoriile contractate, i rspunde pentru
crimele comise de ali brbai:, dar ntr-o adunare de Soveraign, c libertatea este luat, att

pentru c cel ce protesteth acolo, neag lor Soveraignty; i, de asemenea, deoarece un fel este
comandat de Soveraign de putere, este cu privire la aceast tem (dei nu att de alwayes n
ochii lui Dumnezeu) justificate de comanda; pentru a comanda aceste fiecare subiect este
autorul.

Organismele Politique pentru

guvernul de provincie, colonie,
sau ora
O varietate de organisme Politique, este aproape infinit; pentru ei nu sunt onely se disting
prin affaires severall, pentru care ele sunt constituite, n care este o diversitie de nedescris;
dar, de asemenea, prin ori, locurile i numerele, sub rezerva multe limitri. i pentru a lor de
afaceri, unele sunt hirotonii pentru guvern; Ca prima, guvernul provinciei o poate fi angajat
la un ansamblu de oameni, n care toate rezoluiile depinde de voturi din partea majore; atunci
acest ansamblu este o Politique de organism, i puterea lor limitat de Comisie. Acest cuvnt
provincia semnific o taxa, sau de ngrijire de businesse, pe care el a cror businesse este,
svrete un alt om, s fie administrate pentru, i sub el; prin urmare, atunci cnd ntr-unul
comun-avere fi scafandri de ri, care au Lawes lor distincte una de alta, sau sunt farre
ndeprtate n loc, administraia guvernului fiind comise la diverse persoane, aceste ri n
cazul n care Soveraign nu este rezident, dar guverneaza de Comisie, sunt numite provincii.
Dar de guvernul unei provincii, de un ansamblu care locuiesc n provincia l Co, exista cateva
exemple. Romanii care au avut Soveraignty de mai multe provincii; nc reglementate-le
alwaies de preedini i pretorii; i nu de ansambluri, aa cum au reglementat al Romei, i
teritoriile adiacente. n mod similar, atunci cnd au existat colonii trimis din Anglia, Virginia
de plant, i Sommer-Ilands; Dei guvernul a le aici, s-au angajat la adunrile din Londra,
nc au aceste ansambluri niciodat aderarea guvernului sub ele orice asamblare; dar a fcut
pentru fiecare plantatie Trimite un Governour; Pentru dei fiecare om, n cazul n care el poate
fi prezent prin natura, dorete s participe guvernului; Totui, n cazul n care acestea nu pot fi
prezente, ele sunt de natura, de asemenea, enclined, s se angajeze guvernul lor interes comun
mai degrab la o Monarchicall, apoi o form popular de guvern: care este, de asemenea,
evident n acei oameni care au mare moii privat; Cine alege atunci cnd acestea sunt dispui
s ia pisicuta de administring businesse care le aparine, mai degrab s aib ncredere un
slujitor, dect o adunare fie prietenii sau funcionarii lor. Dar, oricum ar fi de fapt, nc mai
presupunem guvernul unei provincii sau colonie angajat la un ansamblu: i cnd este, ceea ce,
n acest loc, trebuie s spun, este acest lucru; datoria un fel este de adunri contractat; sau un
fel unlawfull Act este decretat, este actul de onely celor care ncuviin, i nu de oricare care l,
sau au fost absente, din motive nainte de alledged. De asemenea, c o adunare reedina afar
de limitele care colonie drept care au guvernul, nu poate executa orice putere asupra
persoanelor sau bunurilor de orice de Colonie, s profite de pe ei pentru datorii, sau alte taxe,
n orice loc fr colonie l Co, ca avnd jurisdicie, nici Authoritie n alt parte, dar sunt la
stnga la remedie, care legea de locul alloweth ei. i dei Adunarea au dreptul, pentru a
impune o Mulct pe oricare dintre membrii acestora, care se rupe Lawes le fac; nc afar de
Colonie l Co, ei nu au dreptul de a executa acelai. i ceea ce este spus aici, a drepturilor de
adunare, pentru guvernul de provincie, sau o colonie, este appliable, de asemenea, la o

adunare de guvernul oraului, universitate, sau un colegiu sau o biseric, sau pentru orice alt
guvern peste persoanele de brbai.
i, n general, n toate organismele Politique, n cazul n care orice membru special concepe
nsui rnii de ctre organismul de sine, cunostinta de cauza sa cuvine sa Soveraign, i cei
care Soveraign a rnduit pentru judectori astfel provoac, sau se ordaine pentru c cauza
special; i nu a corpului este de sine. Pentru ntregul corp este n acest caz subiectul su coleg,
care la o adunare de Soveraign, este altfel: pentru c, dac Soveraign nu judector, dei n
propria sa cauza, nu poate fi nici un judector la toate.

Organismele Politique de
ordonarea comerului
ntr-o Bodie Politique, precum i ordonarea de forraigne Traffique, reprezentantul cel mai
comod este un ansamblu de toi membrii; adic, un astfel de om, ca fiecare dintre c
adventureth lui florin, pot fi prezente la toate dezbaterile i rezoluii ale corpului, dac acestea
vor ei nii. Pentru dovada drept care, subsemnatii trebuie s ia n considerare cele din urm,
pentru care oamenii care sunt negustori, i pot cumpra i vinde, export, i de import marfa
lor, n funcie de propriile lor discreii, doe neverthelesse se lega ntr-o societate. Este
adevrat, fi civa negustori, care, cu marfa la domiciliu, care le cumpr pot fraight o nav,
pentru a exporta sau cu care le cumpr din strintate, s-l aduc acas; i au, prin urmare,
trebuie s joyn mpreun ntr-o societate; n cazul n care fiecare om fie pot participa de
gheorghe, n funcie de proporia aventura lui; sau ia proprie; i s vnd ceea ce el transport,
sau importurile, la astfel de preuri ca el crede ca se potrivesc. Dar acest lucru este nici o
Politique de organism, nu exist nici un reprezentant comun pentru a le obliga orice alte legi,
dect ceea ce este comun pentru toate celelalte subiecte. La sfritul lor ncorporeaz, este de
a face lor ghergu mai mare; care se face wayes dou; unic de cumprare, i unic de vnzare,
att acas, i n strintate. Deci, care s acorde o companie de comerciani s fie un
Corporation, sau corpul Politique, este s le acorde un monopol dublu, drept pentru care unul
este de a fi unic cumprtorilor; un altul pentru a fi unicul vnztori. Atunci cnd exist o
companie ncorporat pentru orice forraign special ar, ele numai export vendible produse n
aceast ar; care este singurul cumprare acas, i unic de vnzare n strintate. De la
domiciliu este dar un cumprtor, iar n strintate, dar unul care selleth: att care este gainfull
la comerciant, pentru c astfel ei cumpara la domiciliu la Inferioar, i vinde in strainatate la
rate mai mari: i n strintate exist, dar un cumprtor de forraign marfa, i dar unul c sels
le la domiciliu; ambele againe care sunt gainfull pentru aventurieri.
De acest monopol dublu o parte este dezavantajos la oameni la domiciliu, alte forraigners.
Pentru acas prin exportul lor unic au stabilit ce pre v rog pe creterea animalelor i la
ndemn-lucrri de oameni; i de import unic, ce pret te rog pe toate produsele forraign
oamenii au nevoie de; ambele care sunt bolnavi pentru oameni. Dimpotriv, de vnzare
exclusiv de nativ de mrfuri din strintate, i unicul mrfuri forraign la locul de cumprare,
ei ridica preul celor i alex preul de acestea, n detrimentul forraigner: de unde dar unul
selleth, marfa este mai drag; i n cazul n care, dar una buyeth mai ieftin: astfel corporaiile
sunt, prin urmare, nici alte monopolurilor apoi; dei ele ar fi foarte profitabil pentru o
multitudine de comune, dac fiind legat ntr-un singur trup n forraigne pieele au fost la
liberty acas, fiecare om s cumpere i s vnd la ce pret ar putea.

Sfritul apoi aceste organisme de comerciani, nu poate fi un avantaj comun pentru

ntregul corp, (care avea n acest caz nici un stoc de comune, dar ceea ce este dedus din
aventurile special, pentru construirea, cumpararea, produse alimentare i a navelor,) dar
gheorghe special de fiecare aventurier, este motivul pentru c fiecare dintre fi familiarizat cu
ocuparea forei de munc proprie; Asta este, c fiecare dintre fie a Adunrii, care au puterea
de a comanda la fel; i fi familiarizat cu conturile lor. i, prin urmare, reprezentantul unui
astfel de organism trebuie s fie o adunare, unde fiecare membru al corpului poate fi prezent
la consultrile, dac el va.
Dac Politique de negustori un organism, o datorie la un strin de actul lor adunrii
reprezentative de contract, fiecare membru este lyable de el pentru tot. Pentru un strin poate
lua nicio notificare de lor privat Lawes, dar considereth-le ca att de muli brbai special,
obligat fiecare o plata ntreg, pn la plata fcut de unul dischargeth restul: dar dac datoria
la o companie, creditorul este debter tot la el nsui, i, prin urmare, nu poate cere datoria lui,
dar numai la aciuni comune, dac nu exist fi orice.
Dac comune-avere s impun un impozit asupra organismului, se nelege a fi layd la
fiecare membru proportionably pentru aventura lui special n cadrul companiei. Pentru c
exist n acest caz nici alte aciuni comune, dar ceea ce este facut din aventurile lor special.
Dac Mulct o fi layd asupra corpului pentru un act de unlawfull, acestea sunt doar lyable de
voturi ale cror actul a fost decretat sau de asisten a cror a fost executat; pentru n nici unul
din restul este acolo orice alte infraciuni, dar fiind a corpului; care, dac o crim, (pentru c
organismul a fost ordeyned de ctre autoritatea de comune-avere,) nu este lui.
n cazul n care unul dintre membrii fi ndatorat pentru organism, el poate fi acionat n
justiie de ctre organismul; dar lui mrfurile nu pot fi luate, nici persoana lui nchii de ctre
autoritatea a corpului; dar numai de autoritatea de comune-averea: dac acestea pot doe de
autoritatea lor, ei poate de autoritatea lor da hotrre c datoria este datorat, care este la fel
de mult ca s fie judector n propria lor cauza.

O Bodie Politique pentru

consultant s se dea la
Soveraign
Aceste organisme fcute pentru guvern de oameni, sau de Traffique, fie perpetuall fie, sau
de timp prescris de scris. Dar exista organisme, de asemenea, a cror ori sunt limitate, i c
numai prin natura lor businesse. De exemplu, dac un monarh Soveraign, sau un ansamblu de
Soveraign, se cred c se potrivesc pentru a da comanda la orae, i alte pri severall din
teritoriul lor, s trimite-l lor deputai, s enforme-l de condiie, i necesitile subiecilor, sau
de a sftui cu el pentru efectuarea de Lawes bun, sau pentru orice alt motiv, ca i cu o
persoan reprezentnd ntreaga ar, astfel de deputai, avnd un loc i timp de ntlnire le,
sunt acolo, i n acel moment, un organism Politique, reprezentnd fiecare subiect c
dominaia; dar este onely pentru astfel de probleme ca vor fi promulgate le de om, sau
asamblare, de autoritatea Soveraign trimis pentru ei; i atunci cnd aceasta se declar c nimic
nu mai mult vor fi promulgate, nici dezbtute de acestea, corpul este dizolvat. Pentru dac
acestea au fost absolut reprezentant al poporului, apoi au fost Soveraign de asamblare; si deci
ar fi dou adunri Soveraign, sau dou Soveraigns, peste aceiai oameni; care nu sunt

compuse cu pace lor. i, prin urmare, n cazul n care exist o dat un Soveraignty, nu poate fi
nici o reprezentare absolut de oameni, dar de aceasta. i pentru limitele cum farre un astfel
de organism reprezint ntregul popor, acestea sunt stabilite n scris prin care au fost expediate
pentru. Pentru oameni nu pot alege adjuncii lor la alte intentia, dect este n scris regizat
pentru ei de la lor Soveraign exprimate.

Un organism privat regulate,

Lawfull, ca o familie
Regulate de organisme private, i Lawfull, sunt cele care sunt constituite fr scrisori sau o
alt autoritate scris, salvarea Lawes comune la toate celelalte subiecte. i pentru c ei fie
Unite ntr-o persoan reprezentant, ele sunt deinute pentru regulate; cum sunt toate familiile,
din care tatl, sau Master ordereth ntreaga familie. Pentru a obligeth copiii lui, i slujitorii, ca
farre ca Legea permitteth, dei nu mai departe, deoarece nici unul dintre ei sunt legate de
ascultare n aceste aciuni, pe care legea a interzis s fie fcut. n toate celelalte aciuni, n
timpul ei sunt sub guvernarea domestique, sunt supus prinilor i de masterat, pentru
Soveraigns lor imediate lor. Pentru tatal si Master fiind nainte de instituia de comune-avere,
Soveraigns absolut n familiile lor, ei pierd dup aceea nu mai mult de autoritatea lor, dect
legea de comune-avere ridic la ei.

Regulate de organisme private,

dar Unlawfull
Regulate de organisme private, dar Unlawfull, sunt cei care se unesc ntr-o singur
persoan reprezentative, fr orice publique autoritatea la toate; cum sunt corporaii de
ceretori, Theeves i igani, mai bine pentru a comanda comerul lor cerit, i fura; i
corporaii de oameni, care, de autoritate la orice forraign persoan, se unesc n anothers
stapanire, pentru propagarea mai uor de doctrine, i pentru a face o petrecere, mpotriva
puterii de comune-averea.

Systemes neregulate, cum ar fi

sunt ligi privat
Systemes neregulate, n natura lor, dar ligi, sau uneori meer concourse de oameni, fr a
Uniunii pentru orice decoratiuni speciale, nu de obligaie de la unul la altul, dar procedura
onely la o similitudine de testamente i nclinaii, devin Lawfull, sau Unlawfull, conform

lawfulnesse, sau unlawfulnesse de fiecare special mans design acolo: i decoratiuni sale este
de a fi neles de ocazie.
Ligi subiecte, (deoarece ligi sunt frecvent fcute de mutuall aprare,) sunt ntr-o
multitudine de comune (care nu este mai mult o liga de toate subiectele mpreun) pentru cea
mai mare parte inutile, i savurai de decoratiuni unlawfull; i sunt pentru c cauza Unlawfull,
i du-te frecvent de numele de faciuni sau conspiraii. Pentru o liga de fiind o conexiune de
brbai de legmintele, dac nu exista nici o putere dat orice om sau asamblare, (ca i condiie
de meer natura) a cantonat le la performanta, este att de mult onely valabil, i ridic acolo nu
doar cauza de nencredere: i, prin urmare, ligile ntre comune-wealths, peste care este stabilit
nici o putere uman, pentru a le menine toate n veneraie, nu sunt onely lawfull, dar, de
asemenea, profitabile pentru timpul au trecut. Dar ligi de subiecte de una i aceeai comunavere, unde fiecare poate obine dreptul prin puterea Soveraign, sunt inutile pentru meninerea
pcii i dreptii, i (n cazul n care decoratiuni le fi evill sau necunoscute pentru comuneavere) unlawfull. Pentru toate unificarea trie privat brbai, este, dac pentru evill intenia,
nedrepte; Dac pentru intenia necunoscute, periculoase pentru Publique i nedrept ascuns.

Cabalele secrete
n cazul n care puterea de Soveraign fi ntr-o adunare mare, i un numr de oameni, parte a
Adunrii, fr autoritate, consultai o parte, pentru a inventa orientare de restul; Aceasta este o
faciune, sau conspiraie unlawfull, ca fiind o seducatoare frauduloase a Adunrii pentru
interesul lor special. Dar dac el, al crui interes privat este s fie dezbtute, i judecat n
adunare, face prieteni ct mai multe ca el poate; n el este nici o nedreptate; pentru c n acest
caz el este nici o parte a ansamblului. i dei a angaja astfel de prieteni cu gabi, (unlesse se
expresse o lege mpotriva sa,) dar nu este nedreptate. Pentru uneori, (ca mens maniere,)
Justiie nu poate fi avut fr Simiorina; i fiecare om poate gndi propria sa cauza doar, pana a
fi auzit, i judecai.

Certurile dintre familii Private

n toate comune-wealths, n cazul n care un om privat distra mai publici, dect guvernul
din averea sa, i necesit lawfull ocuparea forei de munc are pentru ei, este fraciunea, i
unlawfull. Pentru a avea protecia comune-avere, el needeth nu aprarea privat vigoare.
ntruct n rile civilizate nu bine, severall numeroase familii au trit n continuall ostilitate,
i invadat unul pe altul cu vigoare privat; Totui este evident suficient, c au fcut nedrept;
sau altceva, c nu au nici o avere de comune.

Faciuni pentru guvern

i ca faciuni pentru neamuri, aa, de asemenea, faciuni pentru guvernul de religie, papiti,
protestani, & c. sau de stat, ca patricieni i plebei vechi timp n Roma, i Aristocraticalls i
Democraticalls de vechi timp n Grecia, sunt nedrept, ca fiind contrar pacea i sigurana
oamenilor, i lund o sabie din mna Soveraign.
Concursuri de oameni, este un sisteme neregulate, lawfulnesse sau unlawfulnesse, drept
care dependeth cu aceast ocazie, i numrul de ei ca sunt asamblate. Dac cu ocazia lawfull,
i manifest, Concourse este lawfull; usuall la reuniunea de brbai la Biserica sau la o
publique arta, n numr de usuall: Dac numerele extraordinar de mare, ocazie nu este
evident; i, prin urmare, c nu se poate reda un cont special si bun al lui fiind printre ei, este
pentru a fi judecat contient a unui unlawfull, iar tumultoasa decoratiuni. Poate fi lawfull
pentru o de mii de oameni, s joyn ntr-o petiie pentru a fi livrate la judector sau magistrat;
Totui dac o de mii de oameni vin s-l prezinte, este un ansamblu tumultoasa; pentru c are
nevoie de numai unul sau dou pentru acest scop. Dar n astfel de cazuri ca acestea, nu este un
anumit numr care face Unlawfull de asamblare, dar un astfel de numr, ca ofieri actuale nu
sunt capabile s suppresse, i aduce n faa justiiei.
Atunci cnd un numr de unusuall oamenilor, asambla mpotriva un om pe care le acuza;
Ansamblul este un tumult de Unlawfull; deoarece acestea pot livra lor acuzaie magistrat de
cteva, sau de un singur om. Astfel a fost cazul de St. Paul la Efes; n cazul n care Demetrius,
i un numr mare de ali brbai, a adus dou dintre Pauls tovari nainte de magistrat, spune
cu un Voyce, "mare este Diana din Efeseni;" care a fost modul lor de exigente justiie
mpotriva lor pentru predare oamenii astfel de doctrin, ca a fost mpotriva lor religie i
comer. Ocazie aici, avnd n vedere Lawes de care oamenii, a fost doar; Totui a fost lor de
asamblare judecat Unlawfull i magistrat reprehended-le pentru ea, n aceste cuvinte, (Faptele
Apostolilor 19. 40) "daca bulibasa i alte lucru-brbai pot acuza pe orice om, orice lucru,
exista motive, i deputai, s le acuza unul pe altul. i dac avei orice alt lucru la cerere, cazul
dumneavoastr pot fi judecate ntr-o adunare legal numit. Pentru c suntem n pericol s fie
acuzat pentru acest dayes Rzvrtire, pentru c, nu exist nici o cauza prin care orice om
poate face orice motiv de acest Concourse oameni." n cazul n care el dac un ansamblu,
drept pentru care brbaii poate da nu doar cont, o rscoal, i astfel nct acestea nu ar putea
rspunde pentru. i acest lucru este tot ce se spune n ceea ce privete Systemes, i
Assemblyes de oameni, care pot fi comparate (aa cum am spus), la prile similare de mans
corpului; cum ar fi fi Lawfull, a muchilor; cum sunt Unlawfull, engendred Wens, Biles i
Apostemes, scrise de conflux unnaturall de evill umori.

CAPITOLUL XXIII.
MINITRI PUBLIQUE
PUTERII SOVERAIGN
n ultimul capitol am vorbit de piese similare de o multitudine de comune; n acest sens se
vorbesc pieselor Organicall, care sunt Publique minitri.

Publique ministru care

Un ministru PUBLIQUE, este, de Soveraign, (dac un monarh sau un ansamblu) este
angajat n orice affaires, cu autoritatea de a reprezenta acel loc de munc, persoana din
comun-avere. ntruct fiecare om, sau ansamblu care n-are Soveraignty, representeth dou
persoane, sau (cum este expresia mai frecvente) are dou capaciti, un Naturall i un alt
Politique, (ca un monarh, a persoanei nu onely din comun-avere, dar, de asemenea, de un om;
si o adunare Soveraign a persoanei nu onely de comune-averea, ci i de asamblare); c fi
angajai de le naturall lor capacitate, nu sunt Publique minitrilor; dar aceste onely le-care
servesc n administrarea de Publique businesse. i, prin urmare, nici aprozi, nici asamblate
sergenii, nici ali ofieri care waite pe ansamblul, pentru nici un scop, ci pentru marfa de
brbai, ntr-o aristrocrai sau democraie; nici administratori, mod, Cofferers, sau orice alte
ofieri de mase a unui monarh, sunt Publique minitrii ntr-o monarhie.

Minitri pentru administrarea

Suplimentele
Minitri Publique, unele au taxe angajat s le gestionrii generale, fie de stpnire ntreaga
sau o parte a acesteia. De ansamblu, un Protector, sau Regent, poate albine comise de
predecesorul de un rege pentru sugari, n timpul lui minoritare, administrarea ntregului su
Kingdome. n acest caz, fiecare subiect pn n prezent este obligat n ascultare, ca
ordonanele el face, i comenzi el trebuie s fie n numele de regi, i nu contradictorii cu
puterea sa de Soveraigne. De o parte, sau provincie; ca atunci cand un monarh sau un
ansamblu de Soveraign, se dau Suplimentele percepe acestuia la Governour, locotenent,
Praefect, sau Vice-Roy: i n acest caz, de asemenea, fiecare dintre provincia respectiv, este
obligat s tot el se doe n numele Soveraign, i c nu incompatibile cu dreptul de Soveraigns.
Pentru o astfel de protecie, vice Roys i Governours, au alte nu are dreptul, dar ceea ce
depinde de Soveraigns Will; i nici un comision care poate fi dat-le, pot fi interpretate de
declarare a a va transferre Soveraignty, fr expresse i cuvinte clare pentru acest scop. i
acest tip de Publique minitrii resembleth nervi, i tendoanele care muta membrele severall de
un corp naturall.

Pentru administrarea Speciall,

ca i pentru Oeconomy
Alii au speciall administrare; adic, taxe de unele businesse speciall, fie la domiciliu sau n
strintate: ca la domiciliu, n primul rnd, pentru Oeconomy de o comune-avere, care au
autoritate cu privire la comoara, ca Tributes, impuneri, CHIRII, amenzi sau un fel publique

venituri, pentru a colecta, primi, emite sau ia conturile acestora, sunt Publique minitri:
ministere, deoarece ele servesc reprezentantul persoanei, i poate doe nimic mpotriva lui
comanda, nici fr autoritatea lui: Publique, deoarece ele servesc-l n calitatea sa de s.
n al doilea rnd, ei care au autoritate cu privire la miliie; pentru a avea custodia Armes,
forturi, porturi; s perceap, plata, sau conduita Souldiers; sau pentru a oferi pentru orice lucru
este necesar pentru utilizarea de rzboi, de teren sau de mare, sunt publique minitri. Dar o
Souldier fr comand, dei el lupta pentru comune-avere, nu de aceea reprezint persoana
deoarece nu exist nici unul s-l s reprezinte. Pentru fiecare unul care n-are de comanda,
aceasta reprezint le numai cine El poruncete.

Pentru instruciuni de oameni

Ei au, de asemenea, care au autoritatea de a preda, sau pentru a permite altora pentru a
invata oamenii lor datoria la puterea de Soveraign, i instrui-le n cunotin de ceea ce este
doar i nedrept, astfel pentru a le face mai apt de a tri n godlinesse, i n pace ntre ele, i
reziste inamicului publique, sunt Publique minitri: minitri, n care ei doe nu prin autoritatea
lor, dar de anothers; i Publique, deoarece acestea doe este (sau ar trebui s doe l) de nici o
autoritate, dar c a Soveraign. Monarh sau Adunarea Soveraign numai are autoritate imediat
la Dumnezeu, pentru a nva i de a instrui oamenii; i nici un om, dar Soveraign, primete
puterea lui Dei Gratia pur i simplu; adic, la favoare de nici unul, dar Dumnezeu: toate
celelalte, primi lor de favoare i providena lui Dumnezeu, i Soveraigns lor; ca ntr-o
monarhie Dei Gratia & Regis; sau Dei Providentia & Voluntate Regis.

Pentru Concursul
De asemenea, pentru care competena este dat, sunt Publique minitri. Pentru n lor de
locuri de Justiie reprezint persoana lui Soveraign; i lor tez, este sentina lui; Pentru (aa
cum a fost declarat nainte) toate contenciosului este, n esen, anexat la Soveraignty; i, prin
urmare, toate celelalte judectorilor, dar sunt minitrii de el, sau le care au puterea de
Soveraign. i n controversele sunt de dou tipuri, i anume de fapt i de drept; Deci sunt
hotrrilor judectoreti, unele de fapt, unele de drept: i, n consecin, n acelai
controversie, poate fi doi judectori, unul de fapt, alta a legii.
i n ambele aceste controverse, acolo pot aprea o controversie ntre Partidul Judged, i
judector; care deoarece acestea fi ambele subiecte pentru Soveraign, ar fi trebuit n echitate
pentru a fi judecat de ctre brbai au convenit de acord ambele; pentru nici un om nu poate fi
judector n propria sa cauza. Dar Soveraign este deja convenit pentru judector le att, i
este, prin urmare, fie la heare cauza, si determina el nsui, sau de a numi pentru judector,
cum ar fi acestea convin att pe. i apoi s-a convenit acestui acord ntre le wayes felurite; ca
prima, n cazul n care prtul putea cu excepia mpotriva astfel de judectori su, al crui
interes maketh-i suspect ei, (pentru ca Complaynant a ales deja propriul judector), cei care el
excepteth nu mpotriva, sunt judecatorii el nsui este de acord. n al doilea rnd, dac el

appeale pentru orice alt judector, el poate appeale nu mai departe; pentru appeale sa este
alegerea lui. n al treilea rnd, dac el appeale Soveraign el nsui, i el nsui, sau de delegai
care prile stabilesc de comun acord, da tez; c sentina este finale: pentru inculpatul este
judecat de propria judectori, adic, de el nsui.
Aceste proprieti de doar i rationall contenciosului luate n considerare, nu pot forbeare s
respecte Constituia excelent instanele de Justiie, stabilit att pentru comune, i, de
asemenea, pentru motive Publique n Anglia. De motivele comune, am meane acele, unde att
Complaynant, ct i prtului sunt subiecte: i prin Publique, (care sunt, de asemenea, numit
motive a coroanei) respective, n cazul n care Complaynant este Soveraign. ntruct au existat
dou ordine de brbai, drept pentru care una a fost Lords, alte comunelor; Lorzii au acest
privilegiu, s aib pentru judectori n toate crimele Capitall, nici unul, dar domnilor; i a lor,
ct mai multe ca ar fi prezente; care vreodat fiind recunoscut ca un privilegiu de favoare,
judecatorii lor au nici unul, dar ca au avut ei nii dorit. i n toate controversele, fiecare
subiect (de asemenea, ca n jurist controverse Lords) a avut pentru judectori, oameni din ar
n cazul n care pune problema n controversie; mpotriva care el ar putea face sa excepii,
pn la ultima doisprezece oameni fr excepie fiind convenit, acestea au fost considerate de
cei doisprezece. Astfel nct avnd propria judectorilor, nu ar putea fi nimic alledged de
partid, ce sentina nu trebuie finale, aceste persoane publique, cu autoritate de puterea
Soveraign, fie de a instrui, sau judeca oamenii, sunt astfel membri ai comune-avere, ca fitly
poate fi comparat cu organele de voce ntr-un corp naturall.

Pentru executarea
Publique minitri sunt, de asemenea, toate cele, care au autoritate de la Soveraign, s-i
procure executarea hotrrilor pronunate; pentru a publica comenzile Soveraigns; s
suppresse osteneli; s rein, i nchide rufctori; i alte acte tinde la conservarea de pace.
Pentru fiecare act ei doe de autoritatea respectiv, este actul de comune-bogatie; i serviciul
lor, rspunde la faptul c de la mini, ntr-un naturall Bodie.
Publique minitri n strintate, sunt cele care reprezint persoana de propria lor Soveraign,
Statele forraign. Astfel sunt ambasadori, mesageri, ageni i vestitori, trimis de publique
Authoritie, iar publique Businesse.
Dar cum ar fi sunt trimise de ctre Authoritie numai de unele partie privat de o stare
tulbure, dei le-a primit, nu sunt nici Publique, nici Private Minitri ai comune-bogatie;
deoarece nici una dintre aciunile lor nu comune-avere pentru autor. De asemenea, un
ambasador trimise de un prin, s felicit, condole, sau pentru a asista la o solemnitate, dei
autoritatea fi Publique; Totui pentru c businesse este privat, i i aparin n calitatea sa de
naturall; este o persoan privat. De asemenea, dac un om fi trimis ntr-o alt ar, n secret
s exploreze sfaturile, i puterea; Dei autoritatea i Businesse fi Publique; dar pentru c nu
exist nici unul s ia not de orice persoan n el, dar propriu; El este dar un ministru Private;
dar nc un ministru bogiei comune; i poate fi comparat cu un ochi n corpul naturall. i
cele care sunt desemnat s primeasc petiii sau alte informatii de oameni, i sunt ca ar fi fost
publique Eare, sunt Publique minitri i reprezint lor Soveraign n acest birou.

Counsellers fr alte locuri de

munc apoi s consilieze
Nu sunt Publique minitrilor
Nici un consilier, nici o Councell de stat, dac lum n considerare fr autoritate
contenciosului sau comanda, ci doar de a da sfaturi pentru a Soveraign atunci cnd este
necesar, sau oferindu-l atunci cnd nu este necesar, nu este o persoan Publique. Pentru
sfaturi se adreseaz Soveraign numai, a crui persoan nu poate n prezena lui, reprezentat
la el, de un alt. Dar un corp de consilieri, sunt niciodat fr alte autoriti, a contenciosului
sau de administrare imediata: ca o monarhie, ele reprezint monarhului, n furnizarea de
poruncile lui minitrii Publique: ntr-o democraie, Councell sau Senatul propounds rezultatul
deliberrilor lor la oameni, ca o Councell; dar atunci cnd numirea judectorilor sau heare
cauze, sau oferi publicului ambasadorilor, este n calitate de ministru de oameni: i n o
aristocraie Councell de stat este Adunarea Soveraign l de sine; i d counsell la nici unul, dar
ei nii.

CAPITOLUL XXIV. DE
NUTRIIE, I
PROCREAREA DE O
MULTITUDINE DE
COMUNE
Alimentatia de o multitudine de comune Consisteth n produse de baz
De mare i pe uscat
Nutritia o multitudine de comune consisteth, ntr-o mulime, i distribuirea de materiale
conducing pentru via: n amestec sau preparat; i (atunci cnd nscocit) n transmiterea de
ea, de conducte convenabil, la Publique folosi.
Ca pentru o multime de problema, este un lucru limitat de natura, pentru aceste produse de
baz, care de la (doi sani de mama noastr comun) teren, i mare, Dumnezeu, de obicei, fie
liber d sau pentru munc selleth la om-natur.
n materie de acest nutriionale, constnd n animale, vegetale si minerale, Dumnezeu a
liber layd le nainte de noi, n sau neer fata de pamant; Deci, nu needeth nu mai mult dar forei
de munc i industria de primirea lor. Noastre ca o multime dependeth (lng zeii favoarea)
meerly forei de munc i industria de oameni.
Aceast chestiune, denumit n produse de baz, este parial nativ, i parial Forraign: nativ,
ceea ce este s fi avut pe teritoriul comune-bogatie; Forraign, ceea ce este importat din fr. i
pentru c nu exist nici un teritoriu sub domnia un comun-avere, (cu excepia fi de foarte
mare msur), care produceth toate lucrurile needfull pentru ntreinerea i micare a

ntregului corp; i cteva care produce nu este ceva mai mult dect este necesar; mrfuri de
prisos s fi avut n termen, devin mai inutil, dar acestea furnizeaz vrea acasa, de import de
care care poate fi avut n strintate, prin schimb, sau doar Warre, fie de muncii: pentru o
mans forei de munc, de asemenea, este un produs poate fi schimbat pentru beneficiu,
precum i orice alt lucru: i au fost comune-wealths ca avnd un teritoriu mai multe, dect a
le-a servit pentru locuire, au neverthelesse, nu onely ntreinute, dar, de asemenea, encreased
lor de putere, parial de munc de tranzactionare la un loc la altul, i de vnzare Manifactures,
drept pentru care materialele au fost adui din alte locuri.

i dreptul de distribuie a
acestora
Distribuirea materialelor de aceast hran, este Constituia al meu, i ai ti, i a lui, adic,
ntr-un cuvnt de decen; si cuvine n tot felul de comune-avere la puterea de Soveraign.
Pentru cazul n care nu exist nici o bogie de comune, nu exist, (aa cum a fost deja shewn)
un perpetuall warre a fiecrui om mpotriva aproapelui su; i, prin urmare, fiecare lucru este
lui getteth l i pzete-l prin for; care nu este nici proprietate nici Comunitate; dar
incertitudine. Care este att de evidente, c chiar i Cicero, (un aprtor pasionat de libertate,)
ntr-o prezentare publique, attributeth toate proprietate a dreptului Civil, "Lasa jurist legii,"
zice, "o dat fie abandonate, sau din neglijen de pazit, (ca s nu spunem asuprite,), dar i nu
este nimic, c orice om poate fi sigur de a primi de la strmoul lui, sau lasa copiilor si." i
din nou; "Ia Civill Law, i nici un om nu tie ce este propriu, i ceea ce un alt mans." Vedem,
prin urmare, introducerea de proprietate este un efect de comune-bogatie; care nu poate face
nimic, dar de ctre persoana care o reprezint, este actul onely al Soveraign; i consisteth n
Lawes, care nici unul face care nu au nu Soveraign putere. i acest lucru tiau bine vechi, care
a numit acest District, (adic, distribuie,) care o numim Legea; i definite de Justiie, prin
distribuirea la fiecare om sa proprie.

Toate Private moii de teren

trece iniial
Din distribuie arbitrare de Soveraign
n aceast distribuie, prima lege, este pentru divizia de teren co: n care Soveraign
assigneth pentru fiecare om o parte, dup cum el, i nu n conformitate cu orice subiect, sau
orice numr de ele, va judeca potrivit pentru echitate, i bun comun. Copiii lui Israel, au fost o
mulime de comune n Wildernesse; dar a vrut produse de baz de pe pamant, pana au fost
maetri de teren promisiunea; care dup aceea a fost mprit ntre ei, nu de discreia, ci de la
latitudinea Eleazar preotul, i Iosua lor generalul: care atunci cnd au fost dousprezece
triburi, fcndu-le treisprezece de subdiviziune trib iosif; fcut neverthelesse dar dousprezece
poriuni de teren; i hirotonit pentru tribul Levi nici un teren; dar le-a atribuit a zecea parte din

fructe ntregi; Divizia care a fost, prin urmare, arbitrar. i dei o oamenii intr n posesia de
un teren de warre, face nu alwaies extermina antient locuitori, (aa cum a fcut Jewes), dar
las de multe, sau cele mai multe, sau toate acestea moiile lor; dar este evident care le dein,
ca de distribuie nvingtori; ca oamenii din Anglia a avut loc toate lor de William
Conquerour.

Proprietate a unui subiect,

exclude nu dominaia
Soveraign,
Dar Onely de un alt subiect
De unde putem colecta, c proprietatea care un subiect fiindc n inuturile lui, consisteth n
dreptul de a exclude alte subiecte din utilizarea acestora; i nu pentru a exclude Soveraign lor,
fie c o adunare, sau un monarh. Pentru a vedea Soveraign, adic, avere comun (persoana a
crui el representeth,) este neles s nu fac nimic, dar pentru a frecvente pace i securitate,
aceast distribuie de terenuri, este s fie neleas ca fcut n ordine la fel: i, prin urmare,
nici un fel distributie el se face n atingere acestora, este contrar va de fiecare subiect, care
angajeaz lui pace i siguran la discreia sa, i contiin; i, prin urmare, de va de fiecare
dintre ele, este s fie voyd reputate. Este adevrat, c un monarh Soveraign, sau cea mai mare
parte de o adunare de Soveraign, poate dispune face din multe lucruri n urmrirea pasiunile
lor, contrar contiinele propriile lor, care este o nclcare de ncredere, i Legea naturii; dar
acest lucru nu este suficient pentru a autoriza orice subiect, fie s fac warre asupra, sau att
de mult ca s-i acuze de nedreptate, sau orice fel de vorbi evill a lor Soveraign; deoarece au
autorizat toate aciunile sale, i n druindu-le puterea Soveraign, le-a fcut propria lor. Dar n
ce cazuri comenzile Soveraigns sunt contrare capital, iar legea a naturii, este considerat n
continuare ntr-un alt loc.

Publique nu este de a fi Dieted

n distribuia de teren, comune-avere l Co, poate fi conceput pentru a avea o parte, i
possesse, i de a mbunti acelai de reprezentantul lor; i c astfel parte pot fi fcute
suficient, susteine expence ntreag la comun de pace, i aprare neaprat necesare: care au
fost foarte adevrat, dac ar putea fi orice reprezentant conceput gratuit la humane Patimile i
neputinele. Dar natura oamenilor fiind ca acesta este, setarea mai departe de teren Publique,
sau de orice certaine venituri pentru comune-avere, este n vaine; i duce la dizolvarea
guvernului, i la condiia de meere naturii, i de rzboi, assoon ca niciodat puterea Soveraign
cade n minile de un monarh sau un ansamblu, care sunt fie prea neglijent de coryna, sau
prea periculoase n angajarea stoc publique, ntr-un rzboi lung, sau costisitoare. Comunwealths pot ndura nici o dieta: vznd expence lor nu este limitat de propriile lor poftei de
mncare, dar externall accidente, i poftele de vecinii lor, bogatii Publique nu poate fi limitat

de alte limite, dect cei care solicit ocazii emergente. ntruct n Anglia, au fost de
Conquerour, scafandri teritoriile rezervate pentru propria utilizare, (n afar de pduri, i
urmriri, fie pentru odihna lui, fie pentru conservarea pdurii,) i scafandri servicii rezervate
pe teren a dat supuii si; dar se pare c nu au fost rezervate pentru ntreinerea sa n lui
Publique, dar n calitatea sa de Naturall: pentru el i succesorii si au fcut-o pentru toate c,
stabili arbitrar impozitele pe toate terenurile de subiecte, atunci cnd acestea se considerate
necesare. Sau dac acele terenuri publique, i servicii, au fost ordinai ca o ntreinere suficient
de comune-avere, a fost contrar domeniul de aplicare al instituiei; fiind (cum a aprut de
aceste impozite urmat) insuficient, i (dup cum se pare de veniturile tarziu coroana)
nstrinarea i diminuare. De aceea, n vaine, pentru a atribui o parte comun-bogatie; care pot
vinde, sau de a da departe; Vindem i da away cnd tis efectuat de reprezentantul lor.

Locuri i chestiune de
Traffique depinde, ca
distribuia lor,
Pe Soveraign
Ca distribuie terenuri la domiciliu; Deci, de asemenea, s assigne n ce locuri, i pentru ce
produsele de baz, subiectul traffique n strintate, se cuvine s Soveraign. Pentru dac
aparine unor persoane private pentru a utiliza discreia acolo, unele dintre ele ar albine
desenat pentru gheorghe, att pentru a furniza inamicului cu mijloace pentru a rnit comuneavere, i rnesc singuri, prin importul de astfel de lucruri, ca plcut mens poftele, fi
neverthelesse nocive, sau cel puin neprofitabile pentru ei. i, prin urmare, se cuvine s
comune-avere, (care este, s Soveraign numai,) pentru a aproba sau dezaproba att de locuri i
chestiune de forraign Traffique.

Legile de transferul de
proprietate aparine, de
asemenea, Soveraign
n continuare, dar vznd nu este suficient pentru a Sustentation de un comune-avere, c
fiecare om avea o proprietate ntr-o poriune de teren, sau n unele cteva piese, sau o
proprietate de naturall n unele util de arta, i nu exist nici o arta din lume, este necesar
pentru fiina sau bunstarea aproape fiecare om special; este necesar, ca barbati ceea ce le
poate lipsi, distribui i transferre decen lor acolo, reciproc unul la altul, de schimb, i
mutuall contractului. i, prin urmare, se cuvine s comune-avere, (care este de a spune, a
Soveraign,) pentru a desemna n ce mod, toate tipurile de contractului dintre subieci, (ca
cumpararea, vnzarea, schimbul, mprumut, mprumutul, nchirierea, i lund s angajeze,)
sunt la albine realizate; i de ce cuvinte, i signes ei se nelege pentru valabil. i n chestiune,

i distribuire de hran, pentru severall membri ai comune-avere, astfel mult (avnd n vedere
modell de worke ntreg) este suficient.

Liliana Bloud de o multitudine

de comune
De amestec, neleg c reducerea tuturor mrfurilor, care nu sunt n prezent hran
consumate, dar rezervate pentru, n timp a veni, a ceva de valoare egal, i withall att
portably, nct s nu mpiedice micarea brbai din loc n loc; la sfritul un om poate avea n
ce loc soever, alimentatia astfel ca loc de affordeth. i acest lucru nu este nimic altceva, dar
de aur, i de argint, i Simiorina. Pentru aur i argint, fiind (aa cum se ntmpl) aproape n
toate rile din lume foarte apreciat, este o msur comod pentru valoarea tuturor lucrurilor
altceva ntre naiuni; i Simiorina (de ce conteaza soever coyned de Soveraign de o
multitudine de comune,) este o msur suficient a valorii tuturor lucrurilor altceva, ntre
subiecii c bogia de comune. Prin msurile care, toate produsele de baz, mobile i
Immoveable, sunt fcute pentru a nsoi un om, la toate locurile de statiunea sa, n interiorul i
fr locul de reedina obinuit; i acelai ntrece la om la om, n comun-bogatie; i merge
rotund, nutritiva (ca acesta ntrece) fiecare parte a acestuia; n att de mult ca acest amestec,
este ca ar fi fost Sanguification de comune-averea: pentru naturall Bloud se face n mod
similar de roadele pmntului; i circul, nourisheth la fel, fiecare membru al corpului de om.
i pentru c de argint i aur, au lor valoare la problema aceasta de sine; n primul rnd au
acest privilegiu, c valoarea acestora nu poate fi modificat de puterea de una, nici de cteva
comune-wealths; ca fiind o aciune comun de mrfuri din toate locurile. Dar Simiorina baz,
pot uor mbuntit, sau njosit. n al doilea rnd, ei au privilegiul de a face Commonwealths, muta, i ntinde lor armes, cnd nevoie este, n forraign ri; i aprovizionare, nu
numai privat subiecte c sportul, dar, de asemenea, ntreaga armatele cu prevederea. Dar c
Coyne, care nu este considerabil n materie, dar cci tampila locului, fiind n imposibilitatea
de a suporta schimbarea ayr, efectul su la domiciliu; n cazul n care, de asemenea, acesta se
pot modifica de legi, i astfel s aib valoarea diminuat, n detrimentul de multe ori a celor
care l-au.

Conducte i modul de
Simiorina utilizarea Publique
Conducte, i Wayes care este transmis la utilizarea Publique, sunt de dou tipuri; Una, c
Conveyeth s Publique Coffers; Cealalt, Issueth c acelai afar againe pentru publique pli.
Primul fel, sunt colectionari, receptoare i trezorieri; de-a doua sunt againe trezorieri, i
ofierii numii pentru plata severall publique sau privat minitri. i n acest lucru, de
asemenea, omul Artificiall menine lui asemnare cu Naturall; a crui vene primirea Bloud la

severall pri ale corpului, s-l la inima; n cazul n care face Vitall, inima de artere l trimite
din nou, pentru a anima, i permite pentru micare toi membrii de aceeai.

Copiii din colonii o avere

comun
Procrearea, sau copii de o multitudine de frecvente, sunt cele care ne call plantaii, sau
colonii; care sunt numerele de oameni trimis la comun-avere, sub un dirijor, sau Governour,
pentru a locui o ar Forraign, fie anterior de voyd de locuitori, sau voyd a fcut apoi, de
warre. i cnd o colonie setled, ei sunt fie o comune avere de ei nii, evacuate de supunerea
lor la Soveraign lor, care le-a trimis, (aa cum a fost fcut de multe comune-wealths de timp
antient,) n care caz comune-avere din care s-au dus a fost numit lor Metropolis, sau mama, i
necesit nu mai mult de ei, apoi prinii cer al copiilor, crora le emancipeze, i de a face
gratuit la guvernul lor domestique, onoare, i prietenie; sau altceva s rmn Unite la
metropola lor, ca au fost colonii ale oamenilor din Roma; i apoi sunt nici comun-wealths ei
nii, dar provincii i pri ale comune-avere pe care le-a trimis. Astfel nct dreptul de
colonii (salvarea onoarei i Liga cu metropola lor,) dependeth n ntregime pe licen, sau
scrisori, prin care Soveraign lor autorizate le a plantelor.

CAPITOLUL XXV. DE
COUNSELL

Counsell ceea ce
Ct de greit este s judece natura lucrurilor, prin utilizarea obinuite i inconstant de
cuvinte, incercare n nimic mai mult, dect n confuzia de sfaturile, i comenzi, care decurg
din mod imperativ de a vorbi n amndoi, i n mai alte ocazii pe langa. Pentru cuvintele
"Doe," sunt cuvintele nu onely a-l c Commandeth; dar, de asemenea, celui care d Counsell;
i a-l c Exhorteth; i nc exist, dar puini, c nu se vedea c acestea sunt lucruri foarte
diferite; sau c nu poate distinge ntre ele, atunci cnd ei percep cine este c vorbete, i n
care discursul este ndreptat, i dup ce ocazie. Dar gsirea acestor fraze n scrierile mens, i
nu poate fi capabil, sau nu doresc s intre n luarea n considerare a mprejurrilor, ei greeal
uneori preceptele Counsellours, pentru preceptele ei care comanda; i, uneori, contrar; dup
cum este cel mai bun agreeth cu concluziile ar fi inferre, sau aciunile pe care l omologheaz.
Pentru a avoyd greeli, i furnizare de acele termes comandant, consiliere i Exhorting,
continatorul lor corect i distincte, definesc le astfel.

Diferene ntre comanda i

Counsell
COMANDA este, n cazul n care un om zice, "Doe," sau "Doe acest lucru nu," fr a
atepta alte motive dect voia celui care sayes aceasta. Din aceasta se urmeaz n mod
evident, c el ca Commandeth, pretendeth, astfel, propriul su beneficiu: pentru motivul de a
comanda sa este propria sa va onely, i obiectul propriu fiecare mans va, este ceva bun pentru
himselfe.
COUNSELL, este n cazul n care un om zice, "Doe" sau "Doe nu aceasta," i deduceth
propriile sale motive din beneficiul pe care arriveth de acesta s-l cui zice ea. i la acest lucru
este evident, c el care d Counsell, pretendeth onely (un fel de el intendeth) bine de el, la
care el d-l.
Prin urmare, intre Counsell si comanda, o mare diferen este, care comand este
direcionat ctre un mans propriul beneficiu; i Counsell pentru a beneficia de un alt om. i
din acest lucru ridic o alt diferen, c un om poate fi obligat s fac ceea ce este el a
poruncit; ca atunci cnd el a facut legamant s asculte: dar el nu poate fi obligat a face ca el
este consiliate, deoarece rnit de a nu urma, este proprie; sau dac el ar trebui s legmnt s
urmai-l, apoi este Counsell transformat n natura de o comand. Un al treilea diferena dintre
ele este, c nici un om nu poate pretinde dreptul de a fi de un alt mans Counsell; pentru c el
nu este de a pretinde beneficiul de acesta la himselfe; dar pentru a cere dreptul la Counsell
alta, susine un vor s tie lui ing, sau pentru a obine un alt bun la himselfe; care (aa cum am
spus nainte de a) este de fiecare mans va obiectului corespunztoare.
Aceasta este, de asemenea, incident de natura a Counsell; c orice ar fi, care dinti, nu n
capital acuza, sau a pedepsi: pentru a cere Counsell de altul, este de a permite-l pentru a da
astfel Counsell ca el se crede cel mai bun; i, prin urmare, c d counsell a lui Soveraign,
(dac un monarh sau un ansamblu) atunci cnd el dinti este, nu n capital fi pedepsit pentru,
fie aceeai concordant avizul de cele mai multe, sau nu, aa c fie la propunerea n dezbatere.
Pentru dac sensul de asamblare pot fi luate anun, nainte de dezbatere a fi ncheiat, ei ar
trebui s ntreb, nici ia orice alte Counsell; Pentru sensul de asamblare, este rezoluia de
dezbatere, i sfritul tuturor deliberare. i, n general, demandeth Counsell, este autorul i,
prin urmare, nu poate pedepsi; i ceea ce Soveraign, nimeni altcineva nu se poate. Dar n
cazul n care un subiect o d Counsell la alta, pentru a face orice lucru contrar Lawes, dac
Counsell c se procedeaz la evill intenia, sau din ignoran onely, este pasibil de comunebogatie; pentru c necunoaterea legii, nu este buna o scuz, unde fiecare om este obligat s ia
not de Lawes la care este supus.

ndemnul i Dehortation ceea

ce

NDEMNUL i DEHORTATION, este Counsell, nsoit de signes n el c d-o, de

vehemente dorina s-l urmeze; sau s o spun mai pe scurt, Counsell vehement presat. Pentru
el c Exhorteth, deducem consecinele a ceea ce el a adviseth s fie fcut, i tye himselfe
acolo la rigoare adevrat raionament; dar el ncurajeaz a Counselleth, la aciune: ca el ca
Dehorteth, deterreth-l la ea. i, prin urmare, acestea au n discursurile lor, un cont de pasiuni
comune, i opiniile oamenilor, n deducerea lor motive; i face uz de similitudini, metafore,
exemple i alte tooles de oratorie, s perswade ascultatorilor lor utilitate, onoare, sau a justiiei
de a urma lor sftui.
De unde poate deduce, n primul rnd, c ndemnul i Dehortation, este direcionat ctre
bine de el c d Counsell, nu de el c dinti, care este contrar datoria de a o Counsellour; care
(de definiia Counsell) ar trebui s n vedere, nu propriile sale beneficii, dar lui crora el
adviseth. i c el directeth lui Counsell pentru propriul beneficiu, este evident suficient, de
lung i vehemente ndemnul sau de a da artificiale care nu impus de el, i, n consecin,
reieind din propriile rnduri, este ndreptat n principal pentru propriul beneficiu, i dar
accidentarily pentru bun celui ce este consiliate, sau nu la toate.
n al doilea rnd, c utilizarea de ndemnul i Dehortation lyeth onely, n cazul n care un
om este de a vorbi la o multitudine; pentru c atunci cnd discursul se adreseaz unul, el poate
ntrerupe-l, i examineaz motivele sale mai riguros, dect poate fi realizat ntr-o multitudine;
care sunt prea multe pentru a intra n litigiu, i dialog cu el care vorbete indiferent le toate la
o dat. n al treilea rnd, c ei c Exhort i Dehort, n cazul n care acestea sunt necesare
pentru a da Counsell, sunt Counsellours corupt, i cum acesta au fost mituit de propriul lor
interes. Pentru dei Counsell ei da niciodat nu fi att de bun; dar el c d-o, este nici mai
mult un bun Counsellour, dect cel ce d o propoziie doar pentru o recompens, este doar un
judector. Dar n cazul n care un om poate comanda legal, ca un tat n familia sa, sau un
lider ntr-o armat de ndemnuri i lui Dehortations, nu onely lawfull, dar, de asemenea, este
necesar, i ludabil: dar atunci ei sunt nu mai Counsells, dar comenzi; care atunci cnd sunt de
executare a muncii soure; uneori, necesitate, i umanitatea alwayes requireth pentru a
sweetned la livrare, de ncurajare, i n tonul i fraza de Counsell, mai degrab apoi n limba
mai aspre de comand.
Exemple din diferena dintre virgul i Counsell, ne pot lua la forme de exprimare care
expresse le n Sfnta Scriptur. "Au nici ali dumnezei dar mi; Face s co ta nici un chip
cioplit; Ia nu nume de zei n Zadar; Sanctifie Sabatul; Cinstete pe prinii ti; Ucide nu;
Steale nu, "& c. sunt comenzi; pentru c motivul pentru care suntem s asculte de ei, este
trasat de la voia lui Dumnezeu regele nostru, cine suntem obligai s se supun. Dar aceste
cuvinte, "vinde toate l-ai; da-l la poore; i urmai-m,"sunt Counsell; pentru c motivul pentru
care ne sunt a face acest lucru, este trasat de la propriul nostru beneficiu; care este aceasta, c
vom avea "Comoara din ceruri." Aceste cuvinte, "du-te n satul mpotriva v, i vei gsi o
Asse tyed, i ei Colt; pierde-o, i adu-o la mine,"sunt o comanda: pentru motivul de fapt lor
este trasat de la va de stpnul lor: dar aceste cuvinte,"Pocii-v, i s fie botezat n numele
lui Isus,"sunt Counsell; deoarece motivul de ce ar trebui s ne Deci duce nu la orice beneficiu
de Dumnezeu cel Atotputernic, care nc se mai fi rege n ce mod soever avem dany; dar de
sinele nostru, care nu au alte mijloace de avoyding pedeapsa agat peste noi pentru pcatele
noastre.

Diferene de form i improprii

Counsellours
Ca diferenta de Counsell de comanda, a fost acum deduse din natura Counsell, constnd n
deducerea un beneficiu, sau rnit care pot aprea la el care este s fie consiliate, de
consecinele necesare sau probabil de aciune a propoundeth; Deci pot, de asemenea,
diferenele dintre apt i stupid counsellours deriv din aceeai. Pentru experien, fiind dar
amintirea consecinelor ca observat anterior, actiuni si Counsell dar discursul prin care c
experiena este fcut cunoscut n altul; Vertues, si defecte ale Counsell, sunt la fel cu Vertues,
i de defecte Intellectuall: i la persoana lui o multitudine de comune, sa Counsellours servi-l
n loc de memorie, i discursul Mentall. Dar cu aceasta asemanare de comune-avere, un om de
naturall, este un dissimilitude joyned, de mare importan; care este, ca un om de naturall
primete experiena lui, la obiectele naturall de sens, care lucreaz la el fr pasiune, sau de
interes propriu; ntruct care da Counsell persoanei reprezentative dintr-o multitudine de
comune, poate au i au adesea capetele lor special, i pasiuni, care face Counsells alwayes
suspectate lor, i de multe ori unfaithfull. i, prin urmare, ne poate stabilite pentru prima
condiie de o Counsellour bun, c lui se termin, i de interes, fie nu incompatibile cu se
termin i interes de-l el Counselleth.
n al doilea rnd, pentru c biroul de o Counsellour, cnd o aciune vine n deliberare, este
de a face manifeste consecinele, n aa fel, ca este Counselled poate fi cu adevrat i evident
informat; El ar trebui s propus lui sftui, n aceste forme de exprimare, ca poate face
adevrul cel mai evident apar; adic, cu ca firme raionament, ca limb de semnificativ i
adecvat, i ca pe scurt, ca dovad va permite. i, prin urmare, erupii cutanate, i concluzii
Unevident; (cum ar fi sunt preluate onely din exemple, sau autoritatea de cri, i au
argumentele nu de ceea ce este bun, sau evill, dar martorii de fapt sau de opinie) Obscur,
confuz, expresii ambigui i, de asemenea, toate Metaphoricall discursuri, tind s amestecai
pn de Patimile, (pentru c astfel de raionament, i aceste expresii, sunt utile onely s induc
n eroare sau s conduc-l ne Counsell spre alte scopuri dect propria) sunt Repugnant
Biroului de un Counsellour.
n al treilea rnd, deoarece capacitatea de consiliere iese din experienta si studiul lung; i
nici un om nu se presupune c are experien n toate acele lucruri care administraia de o
mare bogie de comune-sunt necesare pentru a fi cunoscut, nr om este presupune a fi un bun
Counsellour, dar n aceste Businesse, ca el a Hath nu Onely fost mult versat n, dar Hath, de
asemenea, mult meditat pe, i considerate. Pentru a vedea businesse de o multitudine de
comune, este s pstreze oamenii la domiciliu, i le apere mpotriva forraign invazia, vom
gsi, aceasta necesit cunotine mare de dispunerea de om-natur, drepturile Guvernului i a
naturii de capital, drept, justiie i onoare, nu pentru a fi atinse fr studiu; i puterea, mrfuri,
locuri, att din ara lor, i vecinii lor; de asemenea, de nclinaii, i designes tuturor naiunilor
care poate nici un fel le deranja. i acest lucru nu este atins, fr mult experien. Din care
lucrurile, nu onely summe ntreg, dar fiecare dintre datele necesit vrsta, i observarea unui
om n ani, i mai mult dect obinuit studiu. Spirit necesar pentru consultant, aa cum am
spus nainte este judecata. i diferenele de oameni n acest punct provin din educaie diferite,
unele la un fel de studiu, sau businesse, i de alii la altul. Atunci cnd pentru a face orice
lucru, exista reguli infailibil, (n motoarelor si edificii, regulilor geometriei,) experienta din
lume nu poate equall lui Counsell, care a nvat, sau am aflat regula. i atunci cnd nu exist
nici o asemenea regul, cine are cele mai multe de experienta in acest tip special de businesse,
are n aceasta hotrrea cea mai bun, i este cel mai bun Counsellour.
n al patrulea rnd, pentru a putea da Counsell la o multitudine de comune, n o businesse
ce are de referin la alta comune-avere, l este necesare s fie familiarizat cu inteligen, i

scrisori care vin de acolo, i cu toate nregistrrile din tratatele, i alte tranzacii de stat ntre
ele; care nici unul poate doe, dar astfel ca reprezentantul trebuie s cred c se potrivesc. Prin
care putem vedea, c cei care nu sunt chemai s Counsell, pot avea nici o Counsell bun n
astfel de cazuri s impunem.
n al cincilea rnd, presupunnd numrul de consilieri equall, un om este mai bine
consiliate de audiere-le afar, apoi ntr-un ansamblu; i c, pentru mai multe cauze. n primul
rnd, n audiere le afar, avei sfaturi de fiecare om; dar ntr-un ansamblu poate a le livra lor
sftui cu eu, sau nu, sau cu minile sau picioarele, nu s-a mutat de sens propriu, ci de
elocventa de alta sau pentru feare de unele care au vorbit dezagreabil, sau ntregului
ansamblu, de contradicie; lor sau pentru feare de apar duller n aprehensiune, dect cei care
au aplaudat opiniei contrare. n al doilea rnd, ntr-un ansamblu de multe, acolo nu pot alege,
dar sunt unii ale cror interese sunt contrare de Publique; i aceste interesele lor face pasionat,
i pasiunea elocvent si elocventa drawes alii n acelai sfat. Pentru pasiunile oamenilor, care
despart sunt moderate, ca de cldur de o singur marc; n Adunarea sunt ca multe branduri,
c enflame un altul, (mai ales atunci cnd acestea lovitur unul pe altul cu administraii) la
setarea de comune-averea pe foc, sub pretextul de consiliere a. n al treilea rnd, n urma
edinei fiecare om afar, unul-poate examina (atunci cnd este nevoie) adevrul, sau
probabilitatea de motivele sale, i de a recomanda el d, de ntreruperi frecvente, i obiecii;
care nu poate fi fcut ntr-un ansamblu, unde (n fiecare ntrebare dificil) un om este mai
degrab astonied, i dazled cu varietate de discurs pe el, dect cu privire la curs ar fi trebuit s
ia. In plus, nu poate fi un ansamblu de multe, numit mpreun pentru sfaturi, n care nu exist
fi nu unii, care au ambiia de a fi considerat elocvente, i, de asemenea, am nvat n
Politiques; si da nu sfatul lor cu grij businesse promulgate, dar de aplauzele lor administraii
motly, din threds divers colorate, sau frme de autori; care este cel puin o impertinen, care
ia departe timpul de consultare grave, i n mod secret de consiliere afar, este cu uurin
evitat. n al patrulea rnd, n dezbaterile care ar trebui s fie pstrate secrete, (drept pentru
care exista multe ocazii n Publique Businesse,) Counsells de multe, i mai ales n ansambluri,
sunt periculoase; i, prin urmare, mari ansambluri sunt necesare pentru a comite astfel affaires
la numerele de mai mic, i de persoane, cum sunt cele mai versat, i n a cror fidelitate au
cele mai de ncredere.
In concluzie, cine este acolo c pn n prezent aprob a Counsell la o mare adunare de
Counsellours, care wisheth pentru, sau ar accepta de durerile lor, atunci cnd exist o
ntrebare se cstori copiii lui, desfacerea acestuia, reglementeaz casei lui sau gestionarea
moia privat, mai ales dac exist printre ei, cum ar fi dorina nu fi prosperitatea lui? Un om
care doth lui businesse cu ajutorul Counsellours multe i prudente, cu fiecare dintre consulting
afar n elementul su corespunztoare, o face cel mai bun, ca cel ce useth capabil de secunde
la joac tenis, plasate n posturile lor corespunztoare. El apoi cel mai bun, care useth judecata
lui ca el c nu are nici o secund la toate. Dar el c se face sus i n jos pentru a lui businesse
n o Counsell nrmate, care nu se pot deplasa, ci de pluralitate de opinii consimt, executarea
drept care este de obicei (din invidie, sau interes) retardat de disideni parte, are acesta cel mai
ru dintre toate, i ca unul care se desfoar la minge, dei de juctori, nc ntr-o Wheelebarrough, sau alt cadru, grele de sine, i retardat, de asemenea, de hotrrile inconcurrent i
efortul acestora c drive-o; i att de mult mai mult, ca ei mai mult c minile lor; i cele mai
multe de toate, atunci cnd exist unul sau mai mult printre ei, care doresc s-l piard. i dei
ar fi adevrat, c multe eys vedea mai mult de unul; nc nu este de a fi neles de multe
Counsellours; dar apoi, cnd finale rezoluie este ntr-un singur om. Altfel, deoarece multe
ochii vedea acelai lucru n diverse linii, i sunt apt s se uite asquint spre beneficiul lor
privat; cei care doresc s nu misse marke lor, dei se uita cu doi ochi, dar ei niciodat denis
dar cu unul; i, prin urmare, nici o mare populare comune-bogie a fost inut vreodat dar, fie
de o forraign inamic care Marea ei; sau de reputaia de un eminent om printre ei; sau de

Counsell secret de cteva; sau de feare mutuall fraciunilor equall; i nu de consultri deschise
a ansamblului. i pentru foarte puin frecvente-wealths, fie ei Popular, sau Monarchicall, nu
exist nici o wisdome uman poate susine ei, mai apoi gelozie lasteth de vecinii lor puternic.

CAPITOLUL XXVI. DE
JURIST LAWES

Jurist drept ceea ce

De CIVILL LAWES, am neles Lawes, c brbai, prin urmare, sunt obligate s le
respecte, deoarece acestea sunt membrii, nu acest lucru sau c bogia de comune, n special,
dar de o multitudine de comune. Pentru cunoaterea special Lawes cuvine lor, asta professe
studiul de Lawes a lor severall ri; dar cunotinele de Civill Law n suplimentele, pentru
orice om. Antient Legea din Roma a fost numit lor drept Civil, la cuvntul Civitas, care
semnific o multitudine de comune; i aceste ri, care au fost sub Imperiul Roman, i
reglementate de aceast lege, retaine nc astfel parte acestora dup cum cred ei de cuviinta,
apel c partea Civill Law, pentru a distinge de restul de propriile lor Civill Lawes. Dar asta nu
este c am de gnd s vorbesc de aici; meu decoratiuni fiind nu pentru a arta ceea ce este
drept, aici, i acolo; dar ceea ce este drept; ca Platon, Aristotel, Cicero i scafandri alii au
fcut, fr s le profesia de studiu a legii.
i n primul rnd se manifesta, c legea n suplimentele, nu este Counsell, dar comanda;
nici o comanda de orice om la orice om; dar numai de el, a crui comand se adreseaz unul
anterior obligat s ascultm de el. i ca i pentru Civill Law, se addeth doar numele persoanei
comandant, care este Persona Civitatis, persoana din comun-avere.
Care consider, definesc Civill Law n acest mod. "Legea jurist, este pentru fiecare subiect,
aceste norme, care comune-avere a poruncit el, cuvntul, n scris sau alt semn suficient de
voin, s fac uz de, pentru distincia de dreapta i greit; adic, a ceea ce este contrar, i ceea
ce nu este contrar regulii."
Care definiie, nu este nimic care nu este la prima vedere evidente. Pentru fiecare om vede,
c unele Lawes sunt adresate toate subiectele n suplimentele; unele provincii special; Unii
pentru Vocations special; i unii brbai special; i sunt, prin urmare, Lawes, la fiecare dintre
cei care comanda este direcionat; i nimeni altcineva. De asemenea, c Lawes sunt reguli de
doar i nedrept; nimic fiind reputate nedrept, care nu este contrar Legii unele. De asemenea,
c nimeni nu poate face Lawes dar comune-bogatie; pentru c supunerea noastr este comunavere numai: i c comenzi, vor fi semnificat de semne suficient; pentru c un om nu altfel
tie cum s le respecte. i, prin urmare, nici un fel pot la aceast definiie prin urmare
necesar deduce, ar trebui s fie recunoscut pentru adevr. Acum am deduce din aceasta c
urmeaz.

Soveraign este legiuitorul

1. legiuitorului n toate comune-wealths, este doar Soveraign, fie el un singur om, ca i o
monarhie, sau un ansamblu de oameni, ca ntr-o democraie, sau aristocraia. Pentru legiuitor,
este maketh Legea. i comune-avere, praescribes, i poruncete observare a acestor reguli, pe
care o numim legea: prin urmare comune-avere este legiuitorului. Dar comun-avere este nici o
persoan, nici nu are capacitatea de a doe orice lucru, dar de reprezentantul, (care este,
Soveraign;) i, prin urmare, Soveraign este unica legislatorul. Din acelai motiv, nimeni nu
poate abroga o lege fcut, dar Soveraign; pentru c o lege nu este abrogat, ci de o alt lege,
care forbiddeth s fie puse n executare.

i nu face obiectul dreptului

jurist
2 Soveraign de o comun-avere, fie ea un ansamblu, sau un om, nu se supune Civill Lawes.
Pentru a avea puterea de a face, i repeale Lawes, el poate atunci cnd el place!, himselfe
gratuit la aceast supunere, de abrogare a acelor Lawes care-l probleme, i de a face din nou;
i, n consecin, el a fost gratuit inainte. Pentru el este gratuit, care poate fi liber atunci cnd
el va: nici nu este posibil pentru orice persoan s fie obligat s himselfe; deoarece el care pot
lega, poate elibera; i, prin urmare, el care este legat de himselfe onely, nu este legat.

Utilizare, O lege nu de Vertue

de timp, dar a Acordului de
Soveraigns
3. n cazul n care utilizarea lungi obtaineth de o lege, nu este lungimea de timp care
maketh autoritatea, dar voia lui Soveraign semnificat de tcerea lui, (pentru tcerea este
uneori un argument de consimmnt;) i nu mai este lege, apoi Soveraign trebuie s fie tcut
n aceasta. i, prin urmare, dac Soveraign trebuie s aib o ntrebare din dreptul la pmnt,
nu asupra lui prezent va dar la Lawes anterior; ion marcu lungime de timp aduce nici un
prejudiciu dreptului su; Dar ntrebarea ion marcu fi judecat de capital. Pentru multe aciuni
nedrepte, i propoziii fr just cauz, merge necontrolate un timp mai lung, dect orice om
poate aminti. Avocaii notri nu Customes Law de cont, dar ca sunt rezonabile i c evill
Customes sunt eliminate; Dar judecata a ceea ce este rezonabil, i de ce este de a fi eliminate,
se cuvine s-l c maketh legii, care este Soveraign de asamblare, sau monarh.

Legea naturii, i Legea jurist

conin reciproc
4 Legea naturii, iar Civill Law, cellalt conin, i sunt de amploarea equall. Pentru Lawes
naturii, care constau n capital, justiie, recunotin, i alte morall Vertues pe acestea n
funcie, n starea de meer natura (aa cum am spus nainte de sfritul capitolul XV,) nu sunt
n mod corespunztor Lawes, dar calitatile care dispune brbai pace i ascultare. Atunci cnd
o multitudine de comun este stabilit o dat, apoi acestea sunt de fapt Lawes, i nu nainte; ca
fiind apoi comenzi de comune-bogatie; i, prin urmare, de asemenea, Civill Lawes: pentru c
este Soveraign de putere, care oblig brbai s le respecte. Pentru n diferenele de brbai
privat, s declare, ceea ce este capital, ceea ce este dreptatea, i ceea ce este morall Vertue, i
s le fac obligatorii, este nevoie de ordonante de Soveraign puterea, i pedepse s fie
hirotonit pentru ca se rupe-le; Ordonane care sunt, prin urmare, o parte din Civill Law. Legea
naturii este, prin urmare, o parte din Civill Law n comun-wealths toate ale lumii. Reciproc,
de asemenea, Civill Law este o parte din dicteaz natura. Pentru Justiie, care este s spun, de
performan de legmnt, i dnd la fiecare om sa proprie, este dictat o lege a naturii. Dar
fiecare subiect ntr-o multitudine de comune, l-a facut legamant s asculte de Civill Law, (nici
unul cu altul, ca atunci cnd le asambla pentru a face un reprezentant comun, sau cu
reprezentantul l co unul cte unul, atunci cnd de sabia ei promit ascultare, c pot primi via;)
i, prin urmare, ascultarea de Civill Law este parte, de asemenea, de lege a naturii. Jurist, iar
Naturall Law nu sunt de diferite tipuri, dar diferite pri ale legii; drept pentru care o parte
fiind scris, este numit jurist, alte de nescrise, Naturall. Dar dreptul de natura, care este,
naturall libertatea omului, mai de Civill Law fi prescurtat i reinut: ba, la sfritul de a face
Lawes, este nimeni altul, dar astfel de reinere; fr de care nu poate fi, eventual, orice pace.
i Legea a fost adus n lume pentru nimic altceva, dar pentru a limita libertatea de naturall de
barbati special, n aa fel, ca acestea ar putea face ru, dar ajuta unul pe altul, i joyn mpreun
mpotriva unui inamic comun.

Provinciall Lawes nu sunt

fcute de Custome, ci de
puterea Soveraign
5. n cazul n care Soveraign de o singur comun-avere, supune un popor care au trit sub
alte Lawes scris, i dup aceea trebuie s le ndeplineasc de acelai Lawes, prin care acestea
au fost reglementate nainte; nc aceste Lawes sunt Civill Lawes Victor, i nu de Vanquished
comune-averea, pentru legislatorul este el, nu de a crei autoritate Lawes s-au fcut prima, dar
a cror autoritatea ei acum continu s fie Lawes. i, prin urmare, n cazul n care exista
scafandri provincii, n stpnire de o multitudine de comune, i n aceste provincii diversitate
de Lawes, care sunt denumit Customes din fiecare provincie severall, nu trebuie s nelegem
c aceste Customes au fora lor, onely de durata de timp; dar c ele au fost antiently Lawes
scris, sau altfel fcute cunoscute, pentru Constituii, i statutul lor Soveraigns; i acum sunt

Lawes, nu de vertue de Praescription de timp, dar de Constituiile lor Soveraigns prezente.

Dar dac unei legi nescrise, n toate provinciile un Dominion, va fi n general respectat, iar
nelegiuirea nu apar n utilizarea acestora; aceast lege nu se nici un alt dar o lege de natura,
oblignd la fel toate om-natur.

Unele opinii prostesc de avocai

cu privire la efectuarea de
Lawes
6. vznd apoi toate Lawes, scris, i nescrise, au autoritate, i for, din voina comunbogatie; adic, la va de reprezentant; care ntr-o monarhie este monarh, i n alte comunewealths Soveraign de asamblare; un om poate e de mirare de unde se procedeaz astfel de
avize, sunt gsite n crile de avocai de eminen n severall comune-wealths, direct, sau prin
consecin puterea legislativa depind de brbai privat, sau subordonat judectorilor. Spre
exemplu, "C legea comun, n-are nici o Controuler dar Parlament;" care este adevrat onely,
n cazul n care un Parlament a Soveraign de putere, i nu pot fi asamblate, nici dizolvat, ci de
propria discreie. Daca exista un drept n orice altceva pentru a dizolva-le, este un drept, de
asemenea, la controule ei, i, prin urmare, s controule lor controulings. i dac nu exista nici
o astfel de dreapta, apoi Controuler Lawes nu este Parlamentum, dar Rex n Parlamento. i n
cazul n care un Parlament este Soveraign, n cazul n care acesta ar trebui s adune niciodat
att de multe, sau att de nelepi, de ri care fac obiectul acestora, pentru cauza un fel; cu
toate acestea, nu exist nici un om nu va crede, c o astfel de adunare a astfel achiziionate
pentru ele nsele o putere legislativ. Element, c cele dou componente de o multitudine de
frecvente, sunt fora i Justiie; Primul drept este n rege; Alte depuse n minile de Parlament.
Ca n cazul n care o multitudine de comune ar putea consta, n cazul n care fora erau n
orice mn care Justiie a avut nu autoritatea de a comanda i guverneaz.
7. care lege pot fi niciodat mpotriva motiv, avocaii notri sunt convenite; i c nu
scrisoarea, (care este, fiecare constructie,) dar ceea ce este n funcie de intenia legiuitorului,
este legea. i este adevrat: dar ndoial, a cror motiv, este, c trebuie s fi primit pentru
Legea. Acesta nu este menit de orice motiv privat; pentru c atunci ar exista mult contradicie
n Lawes, aa cum exist n Schooles; nici nc (ca Sr. Ed, cocs face (Sir Edward Coke, asupra
Littleton Lib.2. Ch.6 fol 97.b),) un Artificiall perfectiunea de motiv, ajuns de mult studiu,
observaie i experien, (ca sa fost.) Pentru c este posibil de mult timp studiului poate cadru,
i confirm eronate propoziii: i n cazul n care oamenii construi pe motive false, mai
construi, cea mai mare este ruine; i a celor care de studiu, i s respecte cu equall de timp, i
diligen, motivele i rezoluiile sunt, i trebuie s rmn discordante: i, prin urmare, nu este
acea Juris Prudentia, sau wisedome subordonate judectorilor; dar motivul pentru care acest
lucru Artificiall noastre Man comune-avere, i porunca lui, c legea maketh: i comune-avere
fiind reprezentantul lor, dar o singur persoan, acolo nu apar cu uurin orice contradicie n
Lawes; i cnd doth, acelai motiv este capabil, prin interpretare, sau modificarea, s-l ia. n
toate curile de Justiie, Soveraign (care este persoana de comune-avere,), este el care Judgeth:
judectorul subordonate, ar trebui s aib n vedere motivul, care s-a mutat lui Soveraign
pentru a face astfel de lege, c sentina lui poate fi potrivit thereunto; care este pedeapsa
Soveraigns; altfel este su propriu, i unul nedrept.

Legea a fcut, n cazul n care

nu au fcut cunoscute, este nici
o lege
8. la aceasta, c legea este o comand, i o comand consisteth n declaraia, sau de
manifestare a voia celui ce poruncete, voyce, n scris sau unele alt argument suficient de la
fel, putem nelege, c comanda comune-avere, este legea onely pentru cei, care au mijloace
s ia not de ea. Peste naturall fooles, copii sau oameni nebun nu exist nici o lege, nu mai
mult peste animale brute; nici nu sunt capabile de titlul de doar, sau nedrept; pentru c
niciodat nu au puterea de a face orice legmnt, sau s neleag consecinele acestora; i,
prin urmare, nu a luat asupra ei s autorizeze aciunile de orice Soveraign, trebuie s fac care
fac ei nii o multitudine de comune. i ca cei la care natura, sau Accident a luat avizul de
toate Lawes n suplimentele; Deci, de asemenea, fiecare om, la care orice accident, nu pornind
de la propria sa implicit, l-a luat mijloacele s ia not de orice drept special, este scuzat, dac
el se observa nu; i s vorbeasc n mod corespunztor, c legea este nici o lege care s-l. Prin
urmare, este necesar s ia n considerare n acest loc, ce argumente i signes fie suficiente
pentru cunoatere a ceea ce este legea; adic, ce se va de Soveraign, precum n monarhiile, ca
i n alte forme de guvernare.

Lawes nescrise sunt toate

dintre ele Lawes de natura
i n primul rnd, n cazul n care este fie o lege care obliga toate subiectele fr excepie,
i este nu scris, nici altfel publicat n astfel de locuri ca acestea pot s ia preaviz acestora, este
o lege a naturii. Pentru brbai un fel sunt pentru a lua cunotin de drept, nu pe alte cuvinte
de barbati, dar fiecare una din propriile sale motive, trebuie s aib ca este agreabil la motivul
tuturor oamenilor; care nici o lege nu poate fi, dar Legea naturii. Lawes natura trebuie, prin
urmare, nu orice publicare, nici proclamare; ca fiind cuprinse n aceasta o propoziie, aprobat
de ctre toat lumea, "c nu la altul, care tu thinkest nerezonabil s fi fcut de un alt pentru a
co ta."
n al doilea rnd, n cazul n care este fie o lege care oblig doar unele condiii de brbai,
sau un om special i fie nu scris, nici publicat de cuvnt, apoi, de asemenea, este o lege a
naturii; i cunoscute de aceleai argumente i semne, care distinge cei ntr-o stare, la alte
subiecte. Pentru orice lege nu este scris, sau un fel publicate de el c face Legea, nu poate fi
cunoscut nici un fel, dar de motivul de a-l care este s i se supun; i, prin urmare, este, de
asemenea, o lege nu numai jurist, dar Naturall. De exemplu, dac Soveraign s angajeze un
ministru Publique, fr instruciuni scrise ce s doe; El este obligat s ia pentru instruciuni
dicteaz de motiv; Ca n cazul n care el face un judector, judector este de a lua o notificare,
c sentina ar trebui s fie n funcie de motivul de a lui Soveraign, care fiind alwaies de

neles pentru a fi de capital, el este obligat s-l de lege de natura: sau n cazul n care un
ambasador, el este (n al lucrurile nu conteined n instruciunile sale) s ia pentru nvtura c
motivul pentru care dicteaz s fie cele mai multe conducing la interesul lui Soveraigns; i
att de minitri de Soveraignty, publique i privat. Toate care instruciunile de naturall motiv
poate fi nelese sub un singur nume de fidelitate; care este o ramura a naturall justiiei.
Legea naturii exceptate, se cuvine a esenta de toate celelalte Lawes, s fie fcute cunoscute,
pentru fiecare om care este obligat s asculte de ei, fie prin cuvnt, sau scris, sau unele alt act,
cunoscut de a proceda la autoritatea Soveraign. Pentru va de altul, nu poate fi inteles, dar de
cuvnt sau actul propriu, sau de presupuneri luate din domeniul de aplicare i scop; care n
persoana comune-avere, este de a fi trebuia alwaies consoan la capital i motivul. i n timp
antient, nainte de scrisori au fost n comun de utilizare, Lawes au fost de multe ori pune n
versetul; c oameni nepoliticos lua plcere n canta sau recita-le, s-ar putea mai mult uor
reteine le n memorie. i din acelai motiv Solomon adviseth un om, a lega Commandements
de zece (Prov. 7. 3) la zece degete. i pentru legea care Moses a dat poporului lui Israel la
nnoirea legmnt, (Deut. 11. 19) El poruncete-le s-i nvm copiii lor, de discoursing de
att la domiciliu, iar la drum; la mergi la culcare, i n cretere de la pat; i s-l scrie pe
posturi, i dores caselor lor; i (Deut. 31. 12) pentru a asambla oameni, brbat, femeie i copil,
la heare citi.

Nimic nu este lege care

legiuitorul nu poate fi
cunoscut
Nici nu este destul de drept scris, i publicat; dar, de asemenea, care manifest semne, ca ea
iese din voia lui Soveraign. Pentru barbati privat, atunci cnd au, sau cred c au for suficient
pentru a asigura lor designes nedrepte i convoi-le n condiii de siguran la capetele lor
ambiioase, poate publica pentru Lawes ceea ce ei v rugm s, fr, sau mpotriva autoritii
Legislative. Prin urmare, este necesar, nu numai o declaraie a legii, dar, de asemenea,
suficient de signes de autor i autoritatea. Autorul, sau legiuitor n fiecare comun-avere
presupune a fi evident, pentru c el este Soveraign, care au fost constituite de acordul fiecare
unul, ar trebui de fiecare s fie suficient de cunoscut. i dei ignoran, i de securitate de
oameni fie astfel, n mare parte, ca atunci cnd memoria Constituia din bogia lor comune
este uzat, doe nu consider c, prin a crei putere le utilizeaz s fi aprat mpotriva
dumanilor lor, i s aib industria lor protejate, i s fie ndreptat atunci cnd prejudiciul se
face nc, deoarece nici un om care consider c, poate face ntrebare de ea, nici o scuz pot fi
derivate din ignorana de unde Soveraignty este plasat. i este un dictat de Naturall motiv, i
n consecin evident legii de natur, c nici un om nu ar trebui s slbeasc acea putere,
protecie drept pentru care el n-are el nsui a cerut sau contient primit mpotriva altora. Prin
urmare, de care este Soveraign, nici un om, dar propria vina, (un fel evill oameni sugereaz,)
pot face orice ndoial. Dificultatea consisteth n dovada de autoritatea derivate din el; Scoate
drept pentru care, dependeth pe cunoaterea publique registre, sfaturile publique, publique
minitri i publique Seales; prin care toate Lawes sunt verificate suficient.

Diferena ntre verificarea i

autorizare
Verifyed, spun, nu sunt autorizate: pentru verificarea, dar este mrturia i nregistrare; nu
autoritatea Legii; care consisteth n comanda de Soveraign numai.

Legea Verifyed de ctre

judector subordonate
Dac, prin urmare, un om avea o ntrebare de prejudiciu, n funcie de lege de natura; adic,
pe echitate comune; Tez de judector, ce de Comisia are autoritatea de a lua cunostinta de
aceste cauze, este suficient verificarea Legea naturii, n acest caz de individuall. Pentru dei
sfatul unuia care professeth studiul dreptului, fie util pentru avoyding de disput; Totui, este
dar sfaturi; tis judectorul trebuie s spun oamenilor ceea ce este drept, la auzul de
controverse.

De registre Publique
Dar atunci cnd problema este de un prejudiciu sau crim, la o lege scris; fiecare om prin
recurgerea la registre, de el nsui sau alii, poate (n cazul n care el va) fie suficient de
enformed, nainte de a doe astfel un prejudiciu sau comiterea infraciunii, unde ar fi un
prejudiciu, sau nu: ba el ar trebui s doe Deci: pentru atunci cnd un om ndoieli dac el
merge Actul, fie doar, sau injust; i poate informe el nsui, n cazul n care el va; a face este
unlawfull. n mod similar, el supposeth el nsui rnit, ntr-un caz determinat de Legea scrisa,
care el poate de el nsui sau alii vd i ia n considerare; dac el complaine nainte de a se
consult cu legea, el nu nedrept, i bewrayeth o dispoziie mai degrab s contrarieze ali
brbai, dect s cear dreptul su propriu.

De scrisori de brevet, i
Publique Seale
Dac ntrebarea de ascultare la un publique ofier; A vzut sale Comisiei, Publique Seale, i
a auzit-o de citit; sau a avut mijloacele pentru a fi informat de aceasta, dac un om ar, este o

verificare suficient a autoritii sale. Pentru fiecare om este obligat s doe lui cel mai bun
efort, informe nsui de toate scris Lawes, care pot fi concerne propriile aciuni.

Interpretarea legii Dependeth

putere Soveraign
Legiuitorul cunoscute; i Lawes, fie de scris, fie de lumina naturii, a publicat suficient;
wanteth nc un alt foarte materiall circumstan pentru a le face obligatorie. Pentru c nu este
scrisoarea, dar Intendment, sau sensul; adic, authentique interpretarea legii (care este sensul
de legiuitor,) n care natura Legea consisteth; i, prin urmare, interpretarea toate Lawes
dependeth pe Soveraign de autoritate; i interprei poate fi numai cei, care desemneaz
Soveraign, (crora doar obiectul socoteala ascultare). Pentru altceva, de meseria de un
interpret, Legea mea aduse beare un sens, spre deosebire de cea a Soveraign; ceea ce
nseamn c interpretul devine legiuitor.

Toate Lawes nevoie de

interpretare
Toate legile, scrise i nescrise, au nevoie de interpretare. Legea unwritten a naturii, dei ar
fi uor de asemenea, ca fr prtinire, i pasiune, de a face uz de motivul lor naturall, i, prin
urmare, las ncalc acestora fr scuz; nc n considerare fi foarte puini, poate nici unul,
c, n unele cazuri sunt orbiti de dragostea auto, sau unele alte pasiune, e devenit acum de
toate legile cele mai obscure; i, prin urmare, cea mai mare nevoie de interprei capabil.
Legile scris, n cazul n care acestea fi scurt, sunt uor mis-interpretat, la continatorul
scafandri de un cuvnt sau dou; Dac mult timp, ele se mai obscur de diverse continatorul
din mai multe cuvinte: n att de mult ca nici o lege scris, livrate n cuvinte puine sau multe,
poate fi neles bine, fr o nelegere perfect a cauzelor finale, pentru care legea a fost
fcut; cunotinele de care finale cauze este n legiuitorului. S-l prin urmare acolo nu poate
fi orice nod n lege, insolubil; fie de a afla se termin, la undoe de; sau altceva de a face ceea
ce se termin el va, (ca Alexander a fcut cu sabia n Nodul Gordian,) de puterea legislativ;
care nici un alt interpret poate doe.

Interpretarea Authenticall a
legii nu este aceea a Scriitorilor

Interpretarea Lawes a naturii, ntr-o comun-avere, dependeth nu pe cri de filozofie

Morall. Autoritatea de scriitori, fr ca autoritatea de comune-avere, maketh nu opiniile lor
drept, fie ele niciodat att de adevrat. Ceea ce am scris n acest tratat, cu privire la Morall
Vertues, i lor necesitatea, pentru procurarea, i meninerea pcii, dei acesta albine evident
adevrul, nu este, prin urmare, n prezent Legea; dar pentru c n toate comune-wealths din
lume, este parte a Civill Law: pentru dei ar fi natural rezonabile; dar este de puterea
Soveraigne c este drept: altfel, ar fi fost o errour mare, pentru a apela Lawes de natura
nescrise legii; drept care wee vedea att de multe volume publicate, i n ele att de multe
contradicii unul de altul, i de ei nii.

Interpret al legii este

judectorul oferindu-tez Viva
Voce
n fiecare caz Particular
Interpretare Legea naturii, este tez de judector constituit de autoritatea Soveraign,
Grigore i determinarea acestor controverse, ca depinde cu privire la aceasta; i consisteth n
aplicarea legii n cazul de fa. Pentru n actul a contenciosului, judectorul doth nu mai, dar
ia n considerare, unde cererea partidului, fie consoan naturall motiv, i de capital; Propoziie
el d, fiind, Deci, interpretarea legii a naturii; Interpretarea care este Authentique; nu pentru
c este sentina lui privat; dar pentru c el o d de autoritatea de Soveraign, prin care devine
sentina Soveraigns; care este Legea pentru acel moment, prilor pledoarie.

Sentina de un judector, nu se
leag de el, sau de un alt
judector
A da ca sentina n ca cazuri Ever After
Dar pentru c nu exist nici un judector subordonat, nici Soveraign, dar poate erre n o
hotrre de capital; Dac dup aceea ntr-un alt ca caz el pare mai consoan la capital pentru a
da o sentin contrare, el este obligat s doe acesta. Nu mans eroare devine propria sa lege;
nici nu -l s persiste n acesta oblig. Nici (pentru acelai motiv) devine o lege pentru ali
judectori, dei jurat s-l urmeze. Dei o propoziie greit dat de autoritatea de Soveraign, n
cazul n care el tie i se las, n Lawes astfel ca sunt variabil, fie o constituie a unei noi legi,
n cazuri, n care fiecare pic circumstan este acelai; cu toate acestea, n Lawes imuabil,
cum sunt Lawes de natura, ele sunt Lawes nu la fel, sau ali judectori, n cazuri cum ar fi
pentru totdeauna dup. Prinii reui unul pe altul; i unul judeca ntrece, un alt commeth; Ba
mai mult, cerul i pmntul trebuie s treci; dar nu un titlu de Legea naturii se passe; pentru c

este Eternall Law lui Dumnezeu. Prin urmare, toate sentinele de precedent judectori care au
fost vreodat, nu pot face toate mpreun o lege contrar naturall capital: nici orice exemple
de foti judectori, pot justifica o propoziie nerezonabile, sau judectorul prezente probleme
de studiind ceea ce este capital (n acest caz el este la judector,) de descrcare de gestiune din
principiile de propria sa motiv de naturall. De exemplu numele, ' Tis mpotriva Legea naturii,
pentru a pedepsi nevinovat; i nevinovat este el acquitteth himselfe juridic, i este recunoscut
pentru nevinovat de judector. Cazul acum, ca un om este acuzat de o infraciune de capitall,
i vznd puteri i rutate de un inamic, i frecvente corupiei i prtinire de judectori,
alearga departe pentru feare a evenimentului, i dup aceea este luate, i adus la o triall legall,
a pus i maketh apar suficient, el nu a fost vinovat de crima, i fiind achitat., neverthelesse
este condamnat s-i piard sale bunuri; Aceasta este o condamnare vdit de nevinovat. Eu
zic, prin urmare, c nu exist nici un loc din lume, n cazul n care acest lucru poate fi o
interpretare de o lege a naturii, sau face o lege de frazele judectorilor precedent, care a fcut
acelai lucru. Pentru el care a judecat-o n primul rnd, judecat nedrept; i nici o nedreptate
poate fi un model de judecata ulterioare judectorilor. O lege scris pot interzice oameni
nevinovai s zboare, i acestea pot fi pedepsit pentru zbor: dar c zboar pentru feare a
prejudiciului, ar trebui adoptate pentru prezumia de vinovie, dup ce un om este absolvit
deja de crima, juridic, este contrar naturii prezumia, care n-are nici un loc dup hotrrea
dat. nc, acest lucru este stabilit de un mare avocat de drept comun al Angliei. "n cazul n
care un om", zice el, "c este nevinovat, fie acuzat de crim i pentru feare flyeth pentru
aceeai; Dei el juridic acquitteth himselfe de infractiune; nc dac se constat c a fugit
pentru crim, el informeaz fr a aduce atingere sale Innocency, pierde toate su marfurile,
bunuri mobile, datorii si taxe. Pentru pentru reinerea lor, legea va admite nici o proofe contra
prezumiei n lege, ntemeiat la zborul su." Aici vedei, un om nevinovat, juridic achitat,
fr a aduce atingere sale Innocency, (n cazul n care nici o lege scris forbad-l s zboare)
dup acquitall lui, la A prezumiei n lege, condamnat s-i piard toate bunurile n. Dac legea
teren la zborul su o prezumie de fapt, (care era Capitall,) sentina ar trebui s au fost
Capitall: n cazul n care prezumia nu au fost de fapt, pentru ce atunci ar trebui el s-i piard
sale bunuri? Aceasta este, prin urmare, nici o lege din Anglia; nici nu este condamnarea
ntemeiat pe o prezumie de drept, ci pe prezumia de judectori. De asemenea, este
mpotriva legii, s spun c Proofe nu se admit mpotriva o prezumie de drept. Pentru toate
judectorii, Soveraign si subordonat, n cazul n care refuz s grigore Proofe, refuz s fac
justiie: cci dei sentina fi doar, dar judectorii care condamna fr audiere Proofes oferite,
sunt judecatori nedrepti; i lor se dar atingere; care nici un om nu ar trebui s aduc cu el la
scaunul de Justiie, un fel de judeci precedent sau exemple el se pretinde s urmeze. Exista
alte lucruri de aceast natur, n care au fost pervertit mens hotrrilor judectoreti, de
ncredere a precedenele: dar acest lucru este suficient pentru a arta, c dei sentina de
judector, fie o lege la petrecere pledeaz, dar acesta este nici o lege pentru orice judector,
care trebuie s-i succead n acest birou.
n mod similar, atunci cnd problema este n sensul de scris Lawes, el nu este interpret al
ei, care writeth un comentariu asupra lor. Pentru comentarii sunt frecvent mai supuse cavill,
dect textul; i, prin urmare, nevoie de alte Comentarii; i deci nu va fi nici sfarsitul acestei
interpretri. i, prin urmare, unlesse fi interpret autorizat de Soveraign, din care judectorii
subordonate sunt nu sa scada odata, interpret poate fi nimeni altul dect judectorilor ordinare,
n unele mod, deoarece acestea sunt n cazuri legii nescrise; i sentinele lor trebuie s fie luate
de acestea care pledeaz pentru Lawes n acest caz particular; dar nu pentru a lega altor
judectori, ca n cazuri s dea ca hotrrilor judectoreti. Pentru un judector poate erre n
interpretarea chiar Lawes scris; dar nici o errour de un judector subordonate, poate schimba
legea, care este generalul tez de Soveraigne.

Diferena dintre litera i teza

din Legea
n scris Lawes, brbai folosi pentru a face o diferen ntre scrisoarea, iar propoziia a legii:
i atunci cnd, prin scrisoare, se nelege orice fel pot fi colectate de la cuvinte goale, ' tis bine
distinge. Pentru continatorul de aproape toate cuvintele, sunt ei nii, fie la utilizarea
metaphoricall ei, ambigu; i pot fi trase n argument, pentru a face mai multe simuri; dar
este onely un sens ale legii. Dar dac de scrisoare, fi nsemnat sens Literall, apoi scrisoarea, i
tez sau intenia legii, este tot una. Pentru literall sens este c, pe care legiuitorul este alwayes
ar trebui sa fie echitate: pentru c au fost o mare insulta pentru un judector de a gndi altfel
de Soveraigne. El ar trebui, prin urmare, n cazul n care cuvntul de doe legea nu este pe
deplin autoriza o propoziie rezonabile, pentru a le furnizeze cu legea naturii; sau dac n
cazul fi dificil, s respit hotrrea pana a primit autoritate mai ample. De exemplu, o lege
scris ordaineth, c el care este traciune din casa lui de for, va fi restabilit prin for: se
ntmpl c un om din neglijen prsete casa lui gol, iar ntoarcerea este pstrat de for,
caz n care este nici o speciall lege hirotonit. Este evident, c acest caz este coninut n
aceeai lege: pentru altceva, nu exist nici un remediu pentru el la toate; care este de a fi
presupune mpotriva intenia legiuitorului. Din nou, cuvntul legii, poruncete s judector n
funcie de dovezile: un om este acuzat de falsly de fapt, care judectorul a vzut el nsui de
altul; i nu de el care este acuzat. n acest caz nici scrisoarea de lege este urmat la
condamnarea nevinovat, nici judectorul acord sentina mpotriva dovezi ale martorilor;
deoarece litera legii este contrar: dar procura de Soveraign c altul face judector, i himselfe
Witnesse. Astfel nct incommodity care urmeaz cuvintele goale de o lege scris,-l-ar putea
duce la intenia de a legii, prin care pentru a interpreta la fel mai bine; Dei Incommodity nu
poate justifica o propoziie mpotriva legii. Pentru fiecare judector de bine i ru, nu este
judector a ceea ce este Commodious, sau Incommodious comune-avere.

Abiliti necesare ntr-un

judector
Abiliti necesare ntr-un bun interpret al legii, adic, un bun judecator, nu sunt la fel cu
cele de la un avocat; si anume studiul Lawes. Pentru un judector, dup cum el ar trebui s ia
not de fapt, de la nici unul, dar martorilor; Deci, de asemenea, el ar trebui s ia not de drept,
din nimic, dar statutul, i Constituiile din Soveraign, alledged n pledoaria, declarat sau s-l
de unii care au autoritate de puterea Soveraign a declara i nu nevoie ia de ngrijire nainte de
mn, va judeca ce hee; pentru acesta se albine l-hee ce vor zice cu privire la faptul, dat de
martori; i ce hee se spune punctul de lege, la cei care se n lor arta nscrisurile, i de
autoritatea interpreta-l la locul. Lords de Parlament n Anglia au fost judectori, i cauzele
cele mai dificile au fost auzit i determinate de acestea; Totui puine dintre ele au fost mult
versat n studiul Lawes, i mai puine a fcut profesia de le: i dac au consultat cu avocaii,

care au fost numit pentru a fi prezent acolo n acest scop; nc, numai ei a avut autoritatea de a
da tez. n mod similar, n trialls obinuit de dreapta, doisprezece oameni a oamenilor, sunt
judectori, i da teza, nu onely de fapt, dar a dreptului; i pronun pur i simplu pentru
Complaynant sau inculpatului; adic, judectorii nu sunt onely de fapt, dar, de asemenea,
dreptul: i ntr-o chestiune de crima, nu onely determina dac face sau nu face; dar, de
asemenea, fie c este crim, omucidere, crim, asalt i similare, care sunt determinri de
drept:, dar pentru c nu ar trebui s cunosc Legea de ei nii, este una care are autoritatea de a
enforme ei, n cazul sunt la judector de. Dar nc dac ei judeca nu n funcie de care el le
spune, ei nu sunt supuse, prin urmare, la nici o sanciune; unlesse se face apar, ei a fcut-o
mpotriva contiinele lor, sau a fost corupt de recompensa. Lucrurile care fac o bun judecator
sau un bun interpret al Lawes, sunt, primul A dreapta nelegere a principall acea lege a naturii
numit de capital; care n funcie nu pe citirea mens alte scrieri, ci pe goodnesse de un mans
propria naturall motiv, i meditaie, este prezumat a fi n cele mai multe acele, care au avut
cele mai multe liber, i a avut cea mai mare nclinaie de a medita cu privire la aceasta. n al
doilea rnd, dispreul de bogii inutile, i Preferments. n al treilea rnd, pentru a fi capabil n
hotrrea s Devest Himselfe de toate Feare, furie, ur, iubire i compasiune. n al patrulea
rnd, i n sfrit, rbdarea s Heare; Atenie srguincioi n auz; i de memorie pentru a
pstra, Digest i de a aplica ceea ce el a auzit.

Diviziunile dreptului
Diferena i divizia de Lawes, a fost fcut n maniere diverse, dup diferite metode, de
acei oameni care au scris de ei. Pentru c este un lucru pe care dependeth nu natura, dar pe
domeniul de aplicare al scriitorului; i este servil la fiecare mans metod adecvat. n
instituiile de Iustinian, vom gsi apte felul de Civill Lawes.
1 edicte, Constituiile i Epistolele de Prince, care este, de Emperour; deoarece toat
puterea poporului a fost n el. Cum ar fi acestea, sunt proclamaiile de regii Angliei.
(2 decretele de ntreaga oameni din Roma (nelegnd Senatului,) cnd au fost puse la
ntrebarea de Senat. Acestea au fost Lawes, la nceput, de vertue de putere Soveraign care
locuiesc n oameni; i astfel de ei ca de Emperours nu au fost abrogate, au rmas Lawes de
Imperiall de autoritate. Pentru toate Lawes care se leag, sunt neleas a fi Lawes de
autoritatea care are puterea de a repeale ei. Oarecum ca la aceste Lawes, sunt acte de
Parlamentul din Anglia.
3 decretelor comune poporului (cu excepia Senatului,) cnd au fost puse la ntrebarea de
tribun al poporului. Pentru o astfel de ei ca nu au fost abrogate de Emperours, au rmas Lawes
de Imperiall de autoritate. Ca, au fost la ordinele comunelor n Anglia.
4. Senatus-Consulta, ordinele de Senat; pentru c atunci cnd oamenii din Roma a crescut
att de numeroase, aa cum a fost incomod pentru a asambla acestora; se credea c se
potrivesc de Emperour, c oamenii ar trebui s consulte Senatului n loc de oameni: i acestea
au unele asemnare cu acte de Counsell.
5 edicte pretorii, i (n unele cazuri) de edilii: cum sunt judectorii Chiefe n instanele de
judecat din Anglia.
6. Responsa Prudentum; care au fost propoziii, i opinii ale acestor avocai, cui Emperour a
dat autoritatea de a interpreta Legea, i pentru a da rspunsul la cum ar fi n materie de drept a
cerut sfatul lor; ce rspunsuri, judectorii n oferindu-hotrrea au fost obligate de

Constituiile Emperour s le respecte; i ar trebui s fie ca rapoartele de cazuri judecat, dac

ali judectori de drept al Angliei obligat s le respecte. Pentru judectorii de drept comun
din Anglia, nu sunt corect judectorilor, dar Juris Consulti; dintre care judectorii, care sunt
fie Lords, sau doisprezece oameni de ar, sunt punctul de lege pentru a cere sfaturi.
7. de asemenea, Customes nescrise, (care, n natura lor, sunt o imitaie de drept), prin
consimmntul tacite Emperour, n cazul ei nu fi contrar Legea naturii, sunt foarte Lawes.
O alt divizie Lawes, este n Naturall i pozitive. Naturall sunt cele care au fost Lawes de
eternitate; i sunt numite Naturall nu onely, dar, de asemenea, Morall Lawes; constnd n
Morall Vertues, justiie, echitate, i toate obiceiurile de minte, care conduce la pace, i de
caritate; de care am vorbit deja n capitolele a paisprezecea i a cincisprezecea.
Pozitive, sunt cei care nu au fost pentru vesnicie; dar au fost fcute Lawes de voin a celor
care au avut Soveraign de putere asupra altora; i sunt fie scris, sau fcut cunoscut la oameni,
unele alte argument voinei legiuitorului lor.

O alt divizie de drept

Din nou, de Lawes pozitive unele sunt Humane, unele divin; i de lawes pozitive Humane,
unele sunt de energie electrica, unele Penal. Repartizare sunt cele care determina drepturile de
subiecte, declar la fiecare om ce este, prin care el acquireth i Mentinnd o decen n
terenuri, sau bunuri, i dreptul sau libertatea de aciune; i acestea vorbesc la toate subiectele.
Penale sunt cele care declara, ce pedeapsa vor fi provocate pe cei care incalca legea; i s
vorbeasc cu minitrii i ofieri rnduit pentru executie. Pentru dei fiecare ar trebui s fie
informat de pedepsele hirotonit n prealabil pentru pcatele lor; neverthelesse comanda nu se
adreseaza delicvent, (care nu poate fi presupus fidel pedepsi himselfe,) dar la publique
minitri numii pentru a vedea Penalty executat. i aceste Lawes penale sunt n mare parte
scris cu Lawes distributiv; i sunt uneori numite hotrrilor judectoreti. Pentru toate Lawes
sunt Suplimentele hotrrilor, sau propoziii legiuitorului; ca, de asemenea, fiecare judecata
special, este o lege a lui, al crui caz este judecat.

Divina dreptul pozitiv, cum a

fcut cunoscut a fi drept
Divin Lawes pozitive (pentru Naturall Lawes fiind Eternall, i Universall, sunt toate divin,)
sunt cele, care fiind Commandements lui Dumnezeu, (nu din venicie, nici universal adresate
tuturor oamenilor, dar onely unei anumite persoane sau la anumite persoane,) sunt declarate
pentru astfel de, de cei pe care Dumnezeu l-a autorizat s le declare. Dar aceast autoritate de
om ce declara aceste pozitiv Lawes de Dumnezeu, cum pot fi cunoscut? Dumnezeu poate
comanda un om de un fel de supernaturall, pentru a oferi Lawes cu ali brbai. Dar pentru c
este de esenta de lege, c el, care este de a fi obligat, se asigura de autoritatea de a-l care ea,
care nu putem firete declareth iau not s fie de la Dumnezeu, cum poate un om fr
Supernaturall Apocalipsa fi asigurat de Apocalipsa primite de Declarer? i cum poate el fi

obligat s le respecte? Pentru prima ntrebare, modul n care un om poate fi asigurat de

revelaia unui alt, fr o revelaie n special pentru himselfe, este evident imposibil: pentru
dei un om poate fi indus de crezut astfel de revelatie, la minunile ei a se vedea-l doe, sau la
a vedea extraordinare sfinenia vieii lui, sau de la vd wisedome extraordinare, sau felicity
extraordinar de aciunile sale, toate care sunt mrcile de zeii favoarea extraordinare; nc, ei
nu sunt asigurate dovezi ale speciall Apocalipsa. Minunile sunt minunate workes:, dar ceea ce
este minunat la unul, nu poate fi deci ntr-un alt. Sfinenie poate fi fals; i felicities vizibile din
aceast lume, cel mai adesea sunt lucrarea lui Dumnezeu de Naturall, precum i cauzele
obinuite. i, prin urmare, nici un om nu poate ti infailibil naturall motiv, c altul a avut o
revelatie supernaturall de voina zeilor; dar numai o perfecta; fiecare dintre (ca semne ale
acestora trebuie s apar mai mare sau mai mic) o mai ferm, sau o credin mai slabe.
Dar pentru a doua, cum el poate fi obligat s asculte de ei; nu este att de greu. Dac legea
declara: nu fi mpotriva legii de natura (care este, fr ndoial, zeii lege) i el se angajeaz s
i se supun, el este obligat prin propriul su act; legat spun s i se supun, dar nu este obligat
s-l cread: mens perfecta, i cogitations frumoase, sunt nesupus comenzi, dar numai la
operaiunea de Dumnezeu, ordinare sau extraordinare. Credina Supernaturall Law, este nu o
ndeplinesc, dar numai o consimtind la fel; i nu un drept care le exhibite lui Dumnezeu, ci un
cadou pe care Dumnezeu o d liber la care el place!; ca, de asemenea, necredina nu este o
nclcare a lui Lawes; dar o respingere dintre toate, cu excepia Lawes Naturall. Dar acest
lucru care spun, va fi fcut nc cleerer, prin exemple i mrturii cu privire la acest punct, n
Sfnta Scriptur. Dumnezeu de legmntul fcut cu Avraam (ntr-o manier Supernaturall) a
fost astfel, (Gen. 17. 10) "Iat legmntul pe care tu vei observa ntre mine i tine i smna
ta dup tine." Ardeleanu semine avut nu aceast revelaie, nici nu au fost nc n curs; nc
sunt parte la Convenia i obligat s asculte ceea ce Avraam trebuie s declare le pentru drept
zei; care acestea nu ar putea fi, dar n vertue ascultarea ei datorate prinii lor; care (n cazul n
care ele supuse nici o alt putere pmnteasc, ca aici pentru Avraam) au Soveraign putere
asupra lor copii, i servitorii. Againe, unde Dumnezeu zice lui Avraam, "In tine toate
neamurile pmntului vor fi binecuvntate: tiu c vei comanda copiii ti, i casa ta dup tine
s in calea Domnului, i s respecte Righteousnesse i hotrre," este evident, ascultarea de
familia lui, care nu avut nici o revelaie, a depins de fostul obligaia de a asculta lor
Soveraign. La Mount Sinai Moses doar a crescut de la Dumnezeu; oamenii au fost interzis s
se apropie de paine de moarte; nc ei au fost obligate s ascultm de toate c Moses declarate
le zeii lege. Pe ce teren, dar pe aceast depunere al lor, "tu s ne vorbeasc, i vom heare tine;
dar lasa nu Dumnezeu vorbesc pentru noi, ca nu cumva am vopsea?" De care dou locuri este
suficient incercare, c ntr-o multitudine de comune, este un subiect care are nici o anumit i
asigurat Apocalipsa n special la sine referitoare la voia lui Dumnezeu, s asculte pentru astfel
de, comanda de comune-averea: dac oamenii au libertatea, s ia pentru zei Commandements,
visele lor proprii, i fantezii, sau vise i fantezii de brbai privat; rare doi brbai ar fi de
acord asupra a ceea ce este Commandement de zei; i nc pentru ele, fiecare om ar dispreui
Commandements din comun-avere. Am ncheia, prin urmare, c, n toate lucrurile nu
contravine Morall Law, (care este de a spune, lege a naturii,) toate subiectele sunt obligai s
care ascult de legea divin, care este declarat s fie aa, de Lawes de comune-avere. Care,
de asemenea, este evident pentru orice mans motiv; pentru nici un fel nu este mpotriva legii
naturii, se pot face legea in numele ei, care au puterea de Soveraign; i nu exist nici un motiv
oamenii ar trebui s fie lesse obligat de aceasta, atunci cnd tis promulgate n numele lui
Dumnezeu. n plus, exist nici un loc din lume unde oamenii sunt permise pentru a pretinde
alte Commandements lui Dumnezeu, dect sunt declarate pentru astfel de comune-avere.
Statele cretine pedepsi pe cei care revolta de la Christian Religion, i toate celelalte state,
cele care configura orice religie le interzis. Pentru n nici un fel nu este reglementat de

comune-avere, tis Equity (care este legea a naturii, prin urmare, o eternall Legea lui
Dumnezeu) c fiecare om la fel se bucur de libertatea sa.

O alt divizie Lawes

Exist, de asemenea, o alt distincie de legi, n Fundamentall, i nu Fundamentall: dar nu
am putut vedea n orice autor, ceea ce nseamn o Fundamentall Law. Neverthelesse una
foarte rezonabil poate distinge legile n acest mod.

O Fundamentall de drept ceea

ce
Pentru o Fundamentall Law n fiecare comun-avere este c, care fiind luat, comune-avere
piere, i este complet dizolvat; ca o cldire al cror fundament este distrus. i, prin urmare, o
Law de Fundamentall este c, prin care subiecii sunt obligai s susin un fel puterea este dat
la Soveraign, dac un monarh sau un ansamblu de Soveraign, fr de care nu pot sta comuneavere, aa cum este puterea de rzboi i pace, a contenciosului, a alegerilor de ofieri, i de a
face orice vor crede necesare pentru Publique bun. Nu Fundamentall este c pastoralei drept
care subsemnatii, nii nu cu ea dizolvarea comune-bogatie; cum sunt Lawes cu privire la
controverse ntre subiect i subiect. Astfel mare parte din Divizia de Lawes.

Diferena dintre drept i

dreptul
Gsi cuvintele Lex Civilis, i Jus Civile, adic, drept i dreptul Civil, promiscuously
utilizate pentru acelai lucru, chiar i n cele mai nvat autorilor; neverthelesse care nu ar
trebui s fie aa. Pentru dreapta este libertate, i anume c libertatea care ne las drept Civil:
dar Legea jurist este o obligaie; i ia la noi libertatea pe care ne-a dat Legea naturii. Natura a
dat dreptul la fiecare om asigurarea himselfe prin propria sa putere, i de a invada un vecin
suspectate, prin prevenirea; dar Civill Law ia departe c Liberty, n toate cazurile n care
protecia virgil poate fi n condiii de siguran stayd pentru. Aa ca Lex i Jus, sunt att de
diferite ca obligatie si libertate.

i dintre un drept i O Cart

De asemenea Lawes i cartele sunt luate promiscuously pentru acelai lucru. nc cartele
sunt donaii de Soveraign; i nu Lawes, dar derogri de la lege. Fraza de lege este Jubeo,
Injungo, am comanda si Enjoyn: fraza de o cart este Mario, Concessi, eu am dat, am acordat:
dar ce este dat sau acordate, cu un om, nu este forat pe el, printr-o lege. O lege se pot face
pentru a lega toate subiectele de o multitudine de comune: o libertate, sau Charter este doar la
un singur om, sau unele o parte a poporului. Pentru a spune cei de o multitudine de comune,
au libertate n orice caz un fel; este de a spune, c n acest caz, nu a fost nici o lege fcut; sau
altceva ce a fost fcut, acum se abrog.

CAPITOLUL XXVII. CRIME,

SCUZE, I EXTENUATIONS
Sinne ce
O Sinne, nu este onely o nclcare a unei legi, dar, de asemenea, orice dispre legiuitorului.
Pentru astfel de dispre, este o nclcare a tuturor Lawes sale la o dat. i, prin urmare, poate
consta, nu onely n Comisia de fapt, sau vorbind de cuvinte de Lawes interzis, sau n omiterea
ceea ce poruncete Legea, dar, de asemenea, n intenia, sau scopul de a transgresse. Pentru
scopul breake Legea, este un anumit grad de dispre de el, cruia i se cuvine pentru a-l
executa. Pentru a fi ncntat n imaginaia onely, a fi posedat de un alt mans mrfurilor,
publici sau soia, fr nici o intenie s le ia la el de for sau de fraud, este nici o nclcare a
legii, c sayth, "tu vei nu pofteti:" nici nu este placerea unui om meu n nchipuire, sau visez
de moartea lui, la a crui via a expecteth nimic, dar dammage, i nemulumirea, o Sinne; dar
rezolvarea pentru a pune un Act n execuie, care duce la aceasta. Pentru a fi mulumit n
ficiune de faptul c, care i-ar plcea un om dac ar fi fost ntr-adevr, este o pasiune att de
adhaerent cu natura atat de un om, i toate alte vieuitoarele, le fac un Sinne, au fost a face
Sinne de a fi un om. Luarea n considerare a acestui fapt, a fcut-mi cred c le prea severe,
att pentru ei nii, i alii, care s menin, c primele micri de minte, (dei verificate cu
frica de Dumnezeu) fi Sinnes. Dar confesse este mai sigur s erre mna respectiv, dect pe
celelalte.

O crima ce
O crim, este o sinne, constnd n Committing (prin fapta, sau cuvntul a ceea ce legea
forbiddeth), sau omisiune de ceea ce ea a poruncit. Astfel nct fiecare crima este o sinne; dar
nu orice sinne o crim. S s steale, sau ucide, este o sinne, dei ea niciodat appeare n
cuvntul, sau de fapt: pentru Dumnezeu care vede gndurile omului, se poate pune taxa lui:
dar pana la ea apar unii lucru fcut, sau a spus, prin care intenia poate fi crim; distincie care
grecii au observat n cuvntul amartema, i egklema, sau aitia; wherof fostul, (care este tradus
Sinne,) nseamn orice swarving din Legea un fel; dar cele dou mai trziu, (care sunt traduse

crima,) signifie c sinne onely, drept pentru care un om poate acuza pe altul. Dar de intenii,
care nu apar de orice act spre exterior, nu este loc pentru humane acuzaie. n mod similar
Latines de Peccatum, care este Sinne, signifie tot felul de abatere de la lege; dar de crimen,
(care cuvntul ei deriv din erno, care nseamn s perceap,) nseamn onely sinnes astfel,
ca meu face aprea naintea unui judector; i therfore nu sunt inteniile meer.

n cazul n care nici o lege de

jurist este, nu exist nici o
crima
Din aceast relaie de Sinne a legii, i de crima Civill Law, poate deduce, n primul rnd, c
n cazul n care legea ceaseth, claudiu ceaseth. Dar pentru c legea a naturii este eternall,
nclcarea de legmintele, nerecunotina, arogan, i toate faptele contrar orice vertue
Morall, poate niciodat nu nceteaz s mai fie Sinne. n al doilea rnd, c Civill Law
ncetare, crime nceteaz: pentru nu exist nici o alt lege rmase, dar c a naturii, nu este loc
pentru acuzaie; fiecare om fiind propriul judector, acuzat de onely de propria lui contiin
i compensate de Uprightnesse de intenia proprie. Atunci cnd, prin urmare, intenia sa este
drept, faptul sa este nici Sinne: n cazul n care altfel, lui faptul este Sinne; dar nu crima. n al
treilea rnd, c atunci cnd puterea de Soveraign ceaseth, crima, de asemenea, ceaseth: pentru
cazul n care nu exist nici o astfel de putere, nu exist nici o protecie pentru a fi avut de lege;
i, prin urmare, fiecare poate proteja nsui prin propria sa putere: pentru nici un om nu n
instituie de Soveraign puterea poate fi trebuia s dau dreptul de conservare propriul corp;
pentru sigurana drept care a fost hirotonit toate Soveraignty. Dar acest lucru este s fie neles
onely de cei, care au nu au contribuit la a lua departe de putere care le protejate: pentru c a
fost o crim la nceput.

Necunoaterea legii de natur

Excuseth nici un om
Sursa de fiecare crim, este un defect de nelegere; sau unele errour n raionamentul, sau
unele vigoare brusc de pasiunile. Defect n nelegerea, este ignoranta; n raionamentul,
opinia eronat. Din nou, ignorana este de trei fel; a legii, i de Soveraign i a pedepsei.
Necunoaterea legii de natura Excuseth nici un om; pentru c fiecare om care a ajuns la
utilizarea de motiv, ar trebui s tie, el ar trebui s nu faci la altul, ceea ce el nu ar fi fcut s
himselfe. Prin urmare, n ce loc soever un om va veni, dac el face orice lucru contrar acestei
legi, este o crim. Dac un om a venit din Indiile ncoace, i brbai perswade aici pentru a
primi o noua religie, sau s le predea orice lucru care duce la neascultare fa de Lawes din
aceast ar, dei el nu se perswaded att de bine, adevrul a ceea ce el nva, el comite o
crim, i poate fi bun dreptate pedepsit pentru aceeai, nu onely pentru c nvtura este
fals, dar, de asemenea, pentru c el face ceea ce el nu ar aproba ntr-un alt, i anume, c vine

de la, prin urmare, el trebuie s fac eforturi s modifice religia acolo. Dar ignoranta Law
Civill, se scuz un om ntr-o ar ciudat, pana a fi declarat deoarece, pn atunci nu Civill
Law este obligatorie.

Necunoaterea legii jurist

Excuseth uneori
n mod similar, dac Civill Law de un mans propria ar, nu fi deci suficient a declarat ca el
poate tiu c dac el va; nici aciunea mpotriva legii a naturii; Ignorana este o scuza buna: In
alte cazuri ignoranta Civill Law, Excuseth nu.

Ignoranta a Soveraign nu
Excuseth
Ignoranta a puterii Soveraign, n loc de un mans reedin obinuit, Excuseth-l; pentru c
el ar trebui s ia not de putere, prin care el a fost protejat acolo.

Ignoranta a pedepsei nu
Excuseth
Ignoranta a pedepsei, n cazul n care legea este declarat, Excuseth nici un om: pentru n
nclcare a legii, care, fr teama de pedeapsa s urmeze, nu au o lege, dar degeaba cuvinte, el
undergoeth pedeapsa, dei tia c nu ceea ce este; pentru c, whosoever doth n mod voluntar
de orice aciune, accepteth toate consecinele cunoscute de aceasta; dar pedeapsa este o
consecin cunoscut de nclcare a Lawes, n fiecare comun-bogatie; ce pedeapsa, dac
aceasta determin deja de lege, el este supus Dac nu, atunci el este supuse unei pedepse de
arbitrare. Pentru ea este motivul, c el care are un prejudiciu, fr alte limitri, dect de
propriul su va fi ar trebui s sufere pedeapsa fr alte limitri, dect cea a lui va a crui lege
astfel este nclcat.

Pedepse declarate nainte

faptul, scuz la pedepse mai
mare
Dup aceasta
Dar atunci cnd un penalty, este anexat la crima n lege se Co, fie a fost cauzat, de obicei,
n cazuri similare; acolo delicvent este scuzat de la o pedeapsa mai mare. Pentru pedeapsa
prezis, dac nu suficient de mare pentru a deterre oameni de aciune, este o invitement pentru
acesta: pentru c atunci cnd oamenii compara n beneficiul lor nedreptate, cu ru de pedeapsa
lor, de necesitatea naturii aleg c care incercare cel mai bun pentru ei nii; i, prin urmare,
cnd acestea sunt pedepsit mai mult dect legea anterior au determinat, sau mai mult dect
alii au fost pedepsii pentru aceeai crim; o lege care a ispitit, i le neal.

Nimic nu poate fi facut o crim

printr-O lege fcut dup fapt
Nici o lege, fcut dup un fapt fcut, poate face o crima: pentru c n cazul n care este
mpotriva legii naturii, legea a fost nainte de fapt; i o lege pozitive nu pot fi luate anun,
nainte de a fi fcut; i, prin urmare, nu poate fi obligatorie. Dar atunci cnd legea care
forbiddeth un fapt, se face nainte de a fi fcut faptul; cu toate acestea, el c doth faptul, este
lyable la pedeapsa hirotonit dup, n cazul n care nici o sanciune mai mic au fost fcute
cunoscute nainte, nici de scris, nici de exemplu, pentru motivul imediat nainte de alledged.

False principii de drept si

nedrept cauzele criminalitii
Din defectul n raionamentul, (care este s spun, de la Errour,) brbai sunt predispuse s
ncalce Lawes, trei wayes. n primul rnd, de prezumia de principii false; ca atunci cnd
oamenii din au observat cum n toate locurile i n toate vrstele, nedrept actiuni au fost
autorizate, de for, i victoriile cei care au comis; i c brbaii puternici, de rupere prin
Lawes Cob-web ara lor, un fel mai slabe i cele care nu au reuit n ntreprinderile lor, au fost
stimat criminali onely; pe urm au luat pentru principiile i o grdin de lor raionament, "c
justiia este, dar un cuvnt Zadar: c nici un fel un om poate ajunge proprie industriei i
pericol, este propriul su: c practica de toate neamurile nu poate fi nedrept: c exemplele din
vremuri de odinioar sunt argumente bune de a face ca din nou;" i multe altele de acest gen:
acordate care, nu actul n ea co poate fi o crim, dar trebuie s fi fcut acest lucru (nu de lege,
dar) de victorios de cei ce comit; i acelai faptul vertuous, sau vicios, aa cum avere place!;
astfel nct ceea ce Marius face o crim, Sylla se face vrednic, i cezar (acelai Lawes
picioare) transforma din nou o infraciune, la perturbarea perpetuall de pace de comune-avere.

Fals profesori Mis-interpreting

Legea de natura n al doilea
rnd, de fals
Profesori, c fie mis-a interpreta Legea naturii, fcndu-l astfel de respingtor s lege jurist;
sau de predare pentru Lawes, astfel doctrinele lor sau pentru tradiiile din vremuri de
odinioar, aa cum sunt n contradicie cu taxa de un subiect.

i concluzii False din adevrat

principii, de profesori
n al treilea rnd, de concluzii eronate din principiile adevrat; care se ntmpl frecvent la
oamenii care sunt pripite i praecipitate n ncheiere, i rezolvarea ce s fac; cum sunt ei, care
au ambele un aviz mare de propria lor nelegere, i cred c lucrurile de aceast natur
necesit nu timp i de studiu, dar onely experiena comun i un spirit de bun naturall; drept
pentru care nici un om crede himselfe unprovided: ntruct cunoaterea, bine i ru, care este
nici lesse dificil, nu exist nici un om nu va pretinde s, fr studiu de mare i lung. i aceste
defecte n raionamentul, nu exist nici unul care poate scuza (dei unele dintre ele pot slbi) o
crim, n orice om, care pretendeth la administrarea de propria sa businesse privat; lesse mult
n ele care ntreprinde o taxa publique; pentru ca ei pretind s motiv, asupra vrei drept care ele
ar sol scuza lor.

De pasiunile lor;
De pasiuni c cel mai frecvent sunt cauzele criminalitii, una, este Zadar-slava, sau un
supra-rating de prostesc de propria lor valoare; ca daca diferenta de valoare, au un efect de
spirit lor, sau bogie, sau bloud sau unele alt calitate de naturall, nu n funcie de voina
celor care au Soveraign autoritatea. De unde iese o prezumie c pedepsele hirotonit de
Lawes, i extins, n general, la toate subiectele, nu ar trebui s fie pricinuite ei, cu aceeai
rigoare ei sunt provocat poore, obscur, i simplu brbai, nelese sub numele de vulgar.

Prezumia de bogatii
Prin urmare, acesta happeneth frecvent, c precum valoarea ei nii de greatnesse de
bogia lor, de aventura pe crime, la sperana de a scpa de pedeapsa, de coruptoare publique
Justiie, sau obinerea Pardon de Simiorina sau alte recompense.

i prietenii
i care au ca multitudinea de neam puternic; i brbai populare, care au ctigat reputaie
printre multitudinea, ia curaj s ncalce Lawes, la o speran de asupritoare puterea, cruia i se
cuvine s le-a pus n executare.

Wisedome
Si asta ca au o opinie mare, i false de propria lor Wisedome, ia asupra lor s reprehend
aciunile, i apelul n cauz autoritatea le care guverneaz, i astfel s perturba Lawes cu
discursul lor publique, ca, c nimic nu va fi o crim, dar ceea ce necesita designes propriile lor
ar trebui s fie aa. Se happeneth, de asemenea, la aceeai oameni, a fi predispuse la toate
aceste crime, i constau n ambarcaiuni i neltor de vecinii lor; pentru c ei cred c
designes lor sunt prea subtile pentru a fi perceput. Acestea spun sunt efectele false prezumia
de propria lor Wisdome. Pentru dintre ele, care sunt primele movers n perturbare a comuneavere, (care poate ntmpla niciodat fr o Civill Warre,) foarte puini sunt lsat n via timp
suficient, pentru a vedea lor Designes nou nfiinat: astfel nct beneficiul crimele lor,
redoundeth pentru posteritate, i cum ar fi ar mai puin au dorit aceasta: care susine c nu au
fost ca nelept, deoarece au crezut c au fost. i cei care induce n eroare asupra sperana de a
nu este respectat, frecvent nele pe ei nii, (darknesse n care ei cred c ei leie ascunse,
fiind nimic altceva dect propriile lor blindnesse;) i sunt nu mai nelept dect copiii, care
cred c toate au ascuns, ascunzndu-se de ochii lor.
i, n general, toi oamenii Zadar-glorios, (unlesse fi withall greit,) sunt supuse furie; ca
fiind mai predispuse dect altele s interpreteze pentru sfidarea, libertatea obinuit de
conversaie: i exist puine crime care nu poate fi produs de furie.

Ura, pofta, ambiie,

Covetousnesse, cauzele
criminalitii

Pentru pasiuni, ur, pofta, ambiia i Covetousnesse, ce crime sunt apt pentru a produce,
este att de evident la fiecare mans experiena i nelegerea, deoarece nu needeth nimic de
spus, c acestea sunt neputinele, deci anexat la natura, att de om, i toate celelalte creaturi
vii, de economisire ca efectele lor nu pot fi hindred, dar de extraordinar utilizarea motiv, sau o
severitate constant n a pedepsi le. Pentru n acele lucruri pe care barbatii urasc, au gsit o
continuall, i unavoydable molestare; prin care fie o mans rbdare trebuie s fie venic, sau
el trebuie s fie facilitat prin eliminarea puterea asta care molesteth-l; Fostul este dificil; mai
trziu este imposibil de multe ori, fr unele nclcarea legii. Ambiia i Covetousnesse sunt
pasiuni, de asemenea, care sunt mereu revin si presare; ntruct motivul nu este mereu
prezent, pentru a le rezista: i, prin urmare, whensoever sperana de impunitate apare, efectele
lor continua. i pentru pofta, ceea ce vrea n durat, acesta le-a pregtit vehemen, care destul
de cntrire n jos reinerii de toate easie sau incert pedepse.

Teama uneori cauza a

criminalitii, ca cnd pericolul
nu este nici prezenta,
Nici Corporeall
Dintre toate pasiunile, care care oamenii enclineth mai puin pentru a rupe Lawes, este
frica. Ba mai mult, (in afara de unele naturi generos), este lucru onely (atunci cnd exist
apparence de profit sau de placere prin ruperea Lawes,) care face pe oameni s le pstreze. i
totui n multe cazuri o crim poate fi angajat prin Feare.
Pentru frica nu fiecare justific aciunea se produceth, dar frica de onely de corporeall rnit,
care le numim corporale se tem, i din care un om nu se poate vedea cum s fie livrate, dar de
aciune. Un om este agresat, temerile prezint moartea, la care el vede nu cum s scape, dar de
rnindu-l c assaulteth-l; Dac el rana-l la moarte, acest lucru este nici o crim; pentru c nici
un om nu se presupune c la a face o avere comun, au abandonat aprarea vieii sale, sau
limbes, n cazul n care legea nu poate ajunge timp suficient pentru asistenta lui. Dar pentru a
ucide un om, pentru c la aciunile sale, sau sa threatnings, poate argumenta va ucide mine
cnd el poate, (a se vedea am timp i mijloace la cererea de protecie, la puterea de
Soveraign,) este o crim. Din nou, un om primeste cuvintele de rusine, sau unele leziuni mici
(pentru care au facut Lawes, a atribuit nici o pedeapsa, nici crezut-l demne de un om care nare utilizarea de motiv, s ia not de,) i se teme, unlesse el se razbuna, el se ncadreaz n
dispre i, prin urmare, fi suportabil pentru ca leziunile la alii; i s avoyd acest lucru, ncalc
legea, i protejeaz himselfe pentru viitor, prin terrour de razbunarea lui privat. Aceasta este o
infraciune; Pentru rnit nu este Corporeall, dar Phantasticall, i (dei n acest col de lume,
fcut sensibil de o custome nu muli ani deoarece nceput, printre oameni tineri i Zadar,)
astfel nct lumina, ca un brbat Galant, i unul care este asigurat de propria curaj, nu iau
not de. De asemenea, un om poate sta n frica de spirite, fie prin propria superstiie, fie prin
credit prea de mult dat cu ali brbai, care-i ciudat visele i viziunile; spun i puse astfel cred
ei va fi rnit-l, pentru a face, sau omiterea lucruri felurite, care neverthelesse, s fac, sau
omite, este contrar Lawes; i ceea ce este deci fcut sau omis, nu este de a fi scutii de aceast
team; dar este o crim. Pentru (ca I au shewn nainte n al doilea capitol) vise fi natural dar
fantezii rmase n somn, dup impresii simurile noastre a avut anterior primit veghe; i atunci

cnd oamenii sunt de orice accident unassured ei au dormit, par a fi ntr-adevr viziuni; i,
prin urmare, el c presupune a sparge drept asupra lui, sau anothers vis, viziune a pretins sau
la alte fantezie de puterea duhurilor invizibil, dect este permis de comune-avere, leaveth
Legea naturii, care este o anumit infraciune i urmeaz imaginea proprie, sau un alt private
mans creierului, care el niciodat nu poate ti dac aceasta nseamn orice lucru, sau nimic,
nici dac el spune visul su, c spune adevrat, sau leie; care, dac fiecare om privat ar trebui
s aib permisiunea de a face, (aa cum acestea trebuie s lege a naturii, dac orice unul have
it) nu exist nici o lege ar putea fi fcute s dein, i astfel nct toate comune-avere ar fi
dizolvat.

Crime nu Equall
Din aceste surse diferite de crime, apare deja, c toate crimele nu sunt (ca Stoicks vechi
meninut timp) de acelai allay. Exist loc, nu numai pentru scuza, care ceea ce prea o crim,
este sa dovedit a fi nici unul dar, de asemenea, pentru EXTENUAREA, prin care crima, care
prea mare, se face lesse. Pentru dei toate crimele doe merita la fel numele de nedreptate, ca
toate de abatere de la o linie de strmtoare este la fel de crookednesse, care Stoicks observa pe
bun dreptate; nc nu rezult c toate crimele sunt la fel de nedrept, nu mai mult dect c
toate liniile strmb sunt la fel de strmb; care Stoicks nerespectarea, a inut-o ca fiind o
crim, pentru a ucide o gin, Legii cu privire la cele ucide tatl mare.

Totall scuze
Care care total Excuseth un fapt, i nevoie de o natura de o crim, nici una, dar care, poate
fi care, n acelai timp, ridic obligaia legii. Pentru faptul comis o dat mpotriva legii, n
cazul n care el l-a angajat s fie obligate s lege, poate fi nimeni altul dect o crim.
Vrei nseamn s cunosc Legea, total Excuseth: pentru lege drept un om are nici un mijloc
de a enforme el nsui, nu este obligatorie. Dar vreau de diligen pentru a se intereseze, nu
este considerat ca o lips de mijloace; Nici nu este orice om, care pretendeth pentru un motiv
suficient pentru guvernul din afacerile sale proprii, fi ar trebui s vrei nseamn s tie Lawes
de natura; deoarece acestea sunt cunoscute de motivul pentru care el pretinde s: doar copii i
nebuni sunt scutii de infraciuni mpotriva legii Naturall.
n cazul n care un om este captiv, sau n puterea inamicului, (i el este n puterea de
inamic, atunci cnd persoana sa, sau mijloacele sale de via, este deci,) dac ar fi propria
culpa, obligaia de Legea ceaseth; pentru c el trebuie s se supun inamic, sau colorant; i, n
consecin, astfel ascultare este nici o crima: pentru nici un om nu este obligat (n cazul n
care protecia legii piere,) nu a proteja nsui, cel mai bun mijloc el poate.
Dac un om de terrour de moartea prezent, este obligat s doe un fapt mpotriva legii, el
este total scuzat; pentru c nici o lege nu poate obliga un om s abandoneze propriul su de
conservare. i presupunnd c o astfel de lege au fost obligatorie; nc un om ar motiv astfel,

"dac am doe acesta nu, voi muri n prezent; dac am doe, mor dup aceea; prin urmare, de a
face aceasta, este timp de via acumulate;" Natura, prin urmare, compells-l la faptul.
Cnd un om este lipsit de alimente, sau alte lucruri necesare pentru viaa lui, i nu poate
pstra himselfe orice alt mod, dar de fapt unele mpotriva legii; ca n cazul n care ntr-o mare
foamete el lua alimente prin for, sau stealth, care el nu poate obtaine pentru Simiorina nici
caritate; sau n domeniul aprrii vieii sale, smulge departe alta mans sabia, el este total
scuzat, din motivul urmtor nainte de alledged.

Scuze mpotriva autorului

Din nou, fapte fcut mpotriva legii, de autoritatea de alta, sunt de autoritatea Excused
mpotriva autorului; pentru c nici un om nu ar trebui s acuza faptul proprie ntr-un alt, care
este, dar instrumentul su: dar acesta este nu scuzat mpotriva unei tere persoane rnite astfel;
deoarece n nclcarea legii, bothe autor i Actor sunt Criminalls. De aceea l urmeaz c,
atunci cnd acest om, sau asamblare, cci puterea Soveraign, poruncete un om pentru a face
acest lucru, care este contrar o fosta lege, face din acesta este total scuzat: pentru el nu ar
trebui s o condamne himselfe, pentru c el este autorul; i ce bun dreptate nu poate fi
condamnat de Soveraign, drept nu pot fi pedepsii de orice alt. n plus, atunci cnd Soveraign
poruncete orice lucru de fcut mpotriva propriei sale legi fostul, comanda, pentru c de fapt
special, este o abrogarea legii.
n cazul n care omul, sau asamblare, cci puterea Soveraign, disclaime orice essentiall
dreptul la Soveraignty, prin care accrueth la subiect, orice libertate incompatibile cu puterea
Soveraign, adic, fiind foarte de o multitudine de frecvente, n cazul n care obiectul refuz s
asculte comanda n orice lucru, contrar libertatea acordat, acest lucru este neverthelesse o
Sinne, i contrar dreptului de subiect: pentru el ar trebui s ia not de ceea ce este n
contradicie cu Soveraignty, deoarece acesta a fost ridicat de acordul su propriu, i pentru
propria aprare; i c aceast libertate ca este incompatibil cu ea, a fost acordat prin
ignoran de evill consecina acestora. Dar dac el nu onely nu asculte, dar, de asemenea,
rezista o publique ministru n executarea de ea, atunci este o crim; pentru c el ar putea avea
fost ndreptat, (fr orice nclcare a pcii,) la plngere.
Grade a infraciunii sunt luate pe scafandri cntare, i msurate, n primul rnd, prin
malignity din sursa sau cauza: n al doilea rnd, de contagiune de exemplu: n al treilea rnd,
de mischiefe a efectului; i n al patrulea rnd, prin acordul de ori, locurile i persoane.

Prezumia de putere,
Aggravateth
Acelai fapt fcut mpotriva legii, n cazul n care se trece de la prezumia de putere,
bogie sau prietenii s reziste celor care sunt pentru executarea legii, este o crima mai mare,
dect dac se trece de la sperana de a nu fi descoperit sau a scpa de zbor: pentru prezumie
de impunitate de for, este o rdcin, de unde crete, n orice moment, i la toate ispitele, un

dispre de toate Lawes; ntruct n cazul ulterioar, aprehensiune de pericol, care face un om
zbura, face el mai ascultator pentru viitor. O crim care tim s fie aa, este mai mare dect
procedur crim la o perswasion fals c este lawfull: pentru el c se svrete mpotriva
propria lui contiin, presumeth lui vigoare sau alte de putere, care ncurajeaz-i s se
angajeze la fel din nou: dar el c este purtat de errour, dupa errour shewn-l, este concordant cu
legea.

Evill profesori, slbi

Hee, ale cror errour purcede la autoritatea de un profesor, sau un interpret de publiquely de
drept autorizat, nu este att de defect, ca el a cror errour iese la o pursute peremptory de
propriile sale principii i raionament: pentru ceea ce este predat de unul care nva de
publique autoritate, comun-avere nva, i n-are o asemnare de drept, pn la controuleth
aceeai autoritate; i n toate crimele care conin nu n ele un denyall de Soveraign de putere,
nici nu sunt mpotriva legii o evident, Excuseth total: ntruct el c groundeth aciunile sale,
pe judecata lui privat, n funcie de corectitudine, sau errour, stand, sau cdea.

Exemple de impunitate, slbi

Acelai faptul, dac acesta au fost n mod constant pedepsit n ali oameni, ca o mare crim,
dect dac au fost poate exemplele precedente de impunitate. Pentru aceste exemple, sunt att
de multe sperane de impunitate dat de himselfe de Soveraign: i deoarece care furnizeaz un
om cu astfel de speran, i prezumia de mila, ca encourageth s-l jignesc, are partea sa n
infraciunea; El nu pot percepe n mod rezonabil infractorului cu tot.

Praemeditation, Aggravateth
O crim care decurg din o pasiune brusc, nu este att de mare, ca atunci cnd acelai ridic
de lung meditaie: n primul caz, exist un loc pentru extenuarea, n infirmitate comune ale
naturii umane: dar care l-a purtat cu praemeditation, a folosit circumspecie i aruncat ochi,
legii, pedeapsa, i o consecin a acestuia, societatea uman; toate care n comiterea
infraciunii, hee a contemned, i postposed la propriul su apetitului. Dar nu exist nici o
suddennesse de pasiune suficiente pentru totall o scuza: pentru tot timpul dintre primul s tie
de lege, i Comisia cu privire la faptul, se iau pentru un timp de deliberare; pentru c el ar
trebui de meditaie legii, s rectifie c neregularitatea de pasiunile sale.
n cazul n care legea este publiquely, i cu asiduitate, nainte de toate oameni citii i
interpretat; un fapt fcut mpotriva sa, este o crima mai mare, dect n cazul n care brbaii

sunt lsate fr astfel de instruire, s se intereseze de ea cu dificultate, incertitudine i

ntreruperea chemrile lor, i informat de brbai privat: pentru n acest caz, o parte din vina
este evacuat la infirmitate comune; dar n fosta exist neglijen evident, care nu este fr
nite dispre a puterii Soveraign.

Aprobarea tacite Soveraign,

Extenuates
Aceste fapte pe care legea expresly condemneth, dar legiuitorul de alte signes manifest al
lui tacit va approveth, sunt lesse crime, dect aceleai fapte, condamnat att de drept i
deputat. Pentru a vedea va de producatorul de drept este o lege, apar n acest caz doua Lawes
contradictorii; care ar scuza total, n cazul n care brbaii erau obligate s ia not de
aprobarea Soveraigns, de alte argumente, dect sunt exprimate de comanda sa. Dar, pentru c
exist pedepse ulterioare, onely nu pentru a pctuirea lui Legea, ci i pentru observarea de
ea, el este n parte o cauza de frdelege, i, prin urmare, nu se poate imputa rezonabil crima
ntreg la delicvent. De exemplu, Legea condemneth Duells; pedeapsa este fcut capitall: n
partea dimpotriv, el c cel Duell, este condiionat de dispre i scorne, fara cale de atac; i,
uneori, de Soveraign himselfe crezut nedemn s aib orice tax sau deschiser n Warre: dac
pe urm el accepta Duell, lund n considerare toi oamenii n mod legal toate eforturile
pentru a obine avizul bun le c au puterea de Soveraign, el ar trebui nu n motiv s fie riguros
pedepsit; vznd o parte de vina pot fi deversate pe Justitiarul; care spun, nu ca pe care doresc
libertate revenges privat, sau orice alt tip de neascultare; dar o grij n Governours, s nu
tolereze oblic, orice lucru care chiar ele interzic. Exemple de prini, la cele care le Vezi, sunt
i au fost vreodat, mai puternic pentru a guverna aciunile lor, dect Lawes. i dei ar fi de
datoria noastr s facem, nu ceea ce fac ei, dar ceea ce spun ei; nc va c datoria niciodat fi
efectuate, pana la aceasta, v rugm lui Dumnezeu s dea oamenilor o extraordinar, i
supernaturall harul s urmeze aceast nvtur.

Comparaie de crime la efectele

lor
Din nou, dac vom compara crime de mischiefe a efectelor lor, n primul rnd, faptul
acelai, atunci cnd acesta redounds s dammage de multe, este mai mare, dect cnd se
redounds s rnit de cteva. i, prin urmare, atunci cnd un fapt hurteth, nu onely n prezent,
dar de asemenea, (de exemplu) n viitor, este o crima mai mare, dect daca doare onely in
prezent: pentru fosta, este o crim fertile, i multiplyes s rnit de multe; mai trziu este
stearp. Pentru a menine doctrine contrare religia stabilit n comun-avere, este un defect mai
mare, ntr-un predicator autorizat, dect ntr-o persoan privat: Deci, de asemenea, este, s
triasc prophanely, incontinently, sau face orice fel de act necredincios. De asemenea,
profesor de drept, pentru a menine orice punct, pe face orice act, care duce la weakning a
puterii Soveraign, ca o crima mai mare, dect ntr-un alt om:, de asemenea, ntr-un om care

are astfel de reputaie pentru wisedome, ca sa counsells sunt urmate, sau aciunile sale imitate
de multi, sa faptul mpotriva legii, este o crima mai mare, dect faptul aceeai ntr-un alt:
pentru astfel de oameni nu onely comite crima, dar invata-l pentru Legea cu ali brbai. i, n
general, toate crimele sunt cea mai mare, de scandall dau; adic, devenind blocuri de poticnire
pentru cei slabi, care privi nu att de mult la fel merge n, ca lumina care ali oameni
transporta naintea lor.

Laesae Majestas
Asemenea fapte de ostilitate mpotriva starea actual de comune-avere, sunt crime mai
mare, dect acte acelai fcut pentru brbai privat; Pentru dammage se extinde co tuturor:
astfel sunt trdarea de forte, sau dezvluie secretele de comune-averea la un duman; de
asemenea, toate ncercrile de la reprezentantul comun-avere, fie c este vorba de un monarh
sau un ansamblu; i toate eforturile de cuvnt sau fapt a diminua autoritatea, n prezent sau n
succesiune: crime care Latines nelege de Crimina Laesae Majestatis, i constau n
decoratiuni, sau un act, spre deosebire de o Fundamentall Law.

Mit i marturie mincinoasa

De asemenea aceste crime, care face judeci de nici un efect, sunt crime mai mare, dect
leziuni fcut unul sau cteva persoane; pentru a primi de Craciun pentru a da False judecata
sau mrturie, este o crima mai mare, dect n caz contrar s induc n eroare un om ca, sau o
veri mai mare; pentru c nu onely el a greit, care se ncadreaz de asemenea hotrri; dar
toate hotrrile sunt randate uselesse, i ministred de ocazie pentru a fora i privat revenges.

Depeculation
De asemenea, jaf, i Depeculation de comori Publique, sau venituri, este o crim mai mare,
dect jefuit sau fraudarea unui om privat; pentru c ionuc publique, nseamn s ionuc multe
la o dat.

Contrafacerea autoritatea

De asemenea, uzurparea contrafcute de publique pe linga, contrafacerea publique Seales

sau publique Coine, dect falsificarea de un privat mans persoana sau lui seale; pentru c
frauda, extendeth la dammage de multe.

Crime mpotriva Private

brbai n comparaie
De fapte mpotriva legii, fcut pentru brbai privat, crima mai mare, este c, n cazul n
care dammage n opinia comun de oameni, este cel mai sensibil. Prin urmare,
Pentru a ucide mpotriva legii, este o crima mai mare, ca orice alte leziuni, viaa conservate.
i s-l omoare cu chin, mai mare, dect pur i simplu pentru a ucide.
i mutilarea o limbe, mai mare, dect spoyling un om de bunurile sale.
i spoyling un om de mrfuri sale, Terrour de moarte sau rani, dect prin clandestine
surreption.
i prin clandestine Surreption, dect prin acord obinute n mod fraudulos.
i nclcarea de castitate fora, mai mare, dect de linguirea.
i a unei femei cstorite, dect de o femeie care nu s-a cstorit.
Pentru toate aceste lucruri sunt frecvent att evaluate; Dei unii oameni sunt mai multe, iar
unele lesse sensibil de aceeai infraciune. Dar Legea regardeth nu special, dar generalul
nclinaia omenirii.
i, prin urmare, ia infraciune brbai, la insulta, n cuvinte, sau gestul, atunci cnd acestea
produc nici un alt harme, dect griefe prezent de el care este reproat, a fost neglijat n Lawes
greci, romani, i alte antient i moderne comun-wealths; Presupunnd adevarata cauza a
acestor griefe compune, nu n insulta, (care ia nu dein la brbai contieni de propria lor
Vertue,), dar n Pusillanimity de el, care este jignit de aceasta.
De asemenea, o crim mpotriva unui om privat, mult este agravat de persoan, ora i
locul. Pentru a ucide cele mam, este o crima mai mare, dect s omoare un alt: pentru mam
ar trebui s aib onoarea de a o Soveraign, (dei el au surrendred puterea sa de a Civill Law,)
pentru c a avut iniial de natura. i pentru Ionuc poore om, este o crima mai mare, dect s
ionuc un om bogat; deoarece ' tis a poore o dammage mai sensibil.
i o crim comis n timpul, sau loc desemnat pentru devotamentul, este mai mare, dect
dac a comis un alt timp sau loc: pentru veniturile din un mare dispre al legii.
Multe alte cazuri de agravare, i extenuarea ar putea fi adugate: dar de acestea au stabilit,
este evident pentru orice om, s ia altitudinea de orice alte Crime propuse.

Publique crime ce
n sfrit, pentru c n aproape toate crimele exist un prejudiciu fcut, nu onely unele om
privat, dar i pentru comune-bogatie; aceeai crim, cnd acuzaie este numele comun-avere,

este numit Publique crimei; i cnd n numele unui om privat, o crim de Private; Precum i
motive thereunto numit Publique, Judicia Publica, motivele coroanei; sau motive Private. Ca
i o acuzaie de crim, dac acuzatorul este un om privat, motiv este o pledoarie privat; Dac
acuzatorul Soveraign, motiv este o pledoarie Publique.

CAPITOLUL XXVIII.
PEDEPSE SI RECOMPENSE

Definiia de pedeapsa
"O PEDEAPSA, este o Evill provocate de publique autoritatea, pe el care l-a fcut, sau se
omite c care este judecat de ctre aceeai autoritate s fie o nclcare a legii; la sfritul c
voina oamenilor astfel mai bine cadavrelor la ascultare."

Dreptul de a pedepsi unde

derivate
nainte de a m inferre orice lucru din aceast definiie, este o chestiune de a fi rspuns, de
o importan mult; care este, de ce u dreapta, sau n orice caz, autoritatea de a pedepsi a
venit. Pentru de ceea ce a fost spus nainte, nici un om nu ar trebui legat de legmnt, nu a
rezista violen; i, prin urmare, acesta nu poate fi destinat, c a dat dreptul la altul pentru a
pune minile violente asupra persoanei sale. n a face o avere de comune, fiecare om departe
d dreptul de a apra altul; dar nu de a apra himselfe. De asemenea, el a obligeth himselfe,
pentru a ajuta-l c n-are Soveraignty, n pedepsirea altui; dar de himselfe nu. Dar la legmnt
s ajute Soveraign, n a face rnit la altul, unlesse el c att covenanteth au dreptul de a doe a
himselfe, nu este s-i dea dreptul s pedepseasc. Este evident, prin urmare, c dreptul care
comune-avere (care este, el sau ei c reprezenta) fiindc s pedepseasc, nu este ntemeiat pe
orice concesie sau cadou de subiecte. Dar, de asemenea, am artat anterior, c, nainte de
instituia de comune-avere, fiecare om a avut un drept la fiecare lucru, i pentru a face nici un
fel el a crezut c este necesar pentru conservarea propriu; supunand, doare, sau uciderea
oricrui om n ordinea thereunto. i aceasta este temelia acestui drept de pedepsire, care este
exercitat n fiecare comun-avere. Pentru subiectele nu dea Soveraign acest drept; dar onely
n de stabilire a lor, strengthned-l pentru a utiliza su propriu, ca el ar trebui s cred c se
potrivesc, pentru conservarea a le pe toate: pentru ca nu a fost dat, dar stnga pentru a-l, i s-l
onely; i (cu exceptia limitele set-l de naturall drept) ca ntreg, ca in starea de meer naturii, i
de warre de fiecare unul mpotriva aproapelui su.

Leziuni privat, i rzbun nici

pedepse
Din definiia de pedeaps, am inferre, n primul rnd, c nici revenges privat, nici leziuni de
brbai privat, n mod corespunztor pot fi pedeapsa stil; deoarece provin nu din publique
autoritatea.

Nici Denyall de ferment

n al doilea rnd, care s fie neglijat, i unpreferred de favoarea publique, nu este o
pedeaps; deoarece nu evill nou este, prin urmare, pe orice om Inflicted; El este onely stnga
n imobiliare a fost n nainte.

Nici durere pricinuite fr

Publique audiere
n al treilea rnd, c evill provocate de publique autoritatea, fr precedent publique
condamnare, nu este de a fi stil cu numele de pedeaps; dar de un act ostile; deoarece faptul
pentru care este pedepsit un om, ar trebui mai nti s fie judecai de publique autoritatea,
pentru a fi o nclcare a legii.

Nici dureri provocate de

uzurpate putere
n al patrulea rnd, c evill provocate de uzurpate de putere, i judectorii fr autoritate din
Soveraign, nu este pedeapsa; dar un act de ostilitate; Deoarece actele de putere uzurpat, au nu
pentru autor, persoana condamnat; i, prin urmare, nu sunt acte de publique autoritatea.

Nici durere pricinuite fr

viitor bun
n al cincilea rnd, c toate evill care este provocat fr intenie, sau posibilitatea dispunerii
delicvent, sau (prin exemplul su) altor oameni, s se supun Lawes, nu este pedeaps; dar un
act de ostilitate; pentru c fr un astfel de scop, nu rnit fcut este cuprinse sub acest nume.

Naturall Evill consecine, nu

pedepse
Sixthly, ntruct pentru anumite aciuni, nu fi anexat de natura, consecinele scafandri
hurtfull; ca atunci cnd un om n atacarea altul, este himselfe ucii sau rnii; sau cnd el cade
n sicknesse de a face un act de unlawfull; astfel rnit, dei pentru Dumnezeu, care este
autorul a naturii, se poate spune a fi aplicat, i, prin urmare, o pedeaps divin; nc nu este
contaned numele pedeapsa pentru brbai, deoarece aceasta nu este cauzat de autoritatea de
om.

Rnit provocate, dac Lesse

dect beneficiul abatere,
Nu este pedeapsa
Seventhly, n cazul n care prejudiciul cauzat fie lesse dect beneficiul, sau de mulumire
care urmeaz n mod natural crimei comise, care afecta nu este n definiie; i este destul de
pre, sau rscumprare, dect pedeapsa cu o crim: pentru c este de natura a pedepsei, pentru
final, dispunnd de oameni s asculte de lege; ce scop (dac ar fi lesse care beneficia de
frdelege) attaineth nu, dar lucreaz un efect contrar.

n cazul n care pedeapsa este

anexat la Legea, un rnit mai
mare nu este
Pedeapsa, dar ostilitate

Eighthly, n cazul n care determin o pedeaps i prevzute de lege se Co, i dup crim
comis, exista o pedeaps mai mare provocate, excesse nu este pedeaps, ci un act de
ostilitate. Pentru a vedea aym pedeapsa nu este o razbunare, dar terrour; i terrour de o
pedeaps mare necunoscut, este luat de declaraia de o lesse, n plus, neateptate este nici o
parte din pedeapsa. Dar n cazul n care nu exist nici o pedeaps la toate stabilite prin lege,
acolo un fel este provocat, cci natura pedepsei. Pentru el care merge despre nclcarea unui
drept, n care pedeapsa nu este determinat, expecteth o nedeterminat, care este s spun, o
pedeaps arbitrare.

Rnit provocate de fapt fcut

nainte de lege, nici o pedeaps
Ninthly, Harme provocate de fapt fcut nainte a fost o lege care forbad, nu este pedeaps,
ci un act de ostilitate: pentru nainte de lege, nu exist nici o nclcare a legii: dar pedeapsa
supposeth un fapt judecat, a fost o nclcare a legii; Prin urmare, Harme provocate faa legii
fcut, nu este pedeaps, ci un act de ostilitate.

Reprezentantul comun-avere
Unpunishable
Tenthly, rnit inflicted pe reprezentantul comun-avere, nu este pedeaps, ci un act de
ostilitate: pentru c este de natura a pedepsei, s fie provocate de publique autoritatea, care
este autoritatea numai de reprezentantul l auto.

Rnit revoltat subiectilor se

face prin dreptul de rzboi, nu
Prin pedeapsa
n sfrit, Harme provocate la unul care este un fals declarat inamic, nu sub numele de
pedeaps: pentru c vd ei au fost fie niciodat obiectul legii, i, prin urmare, nu poate
transgresse; sau au fost, i profesezi pentru a fi nu mai Deci, prin urmare nega pot transgresse
l, toate Harmes pe care se poate face, trebuie s fie luate ca acte de ostilitate. Dar n ostilitate
declarate, toate cauzarea de evill este lawfull. De unde aceasta urmeaz, c n cazul n care un
subiect este de fapt, sau cuvntul, contient, i deliberatly nega autoritatea unui reprezentant al
comune-avere, (un fel de penalizare a fost anterior hirotonit pentru trdare,) el poate legal se

va face s sufere orice reprezentant va: Cci n negarea supunere, el denyes astfel de pedeaps
cum de a fost rnduit lege; i, prin urmare, sufer ca un inamic comun-avere; Asta este,
potrivit va de reprezentantul. Pentru pedepsele stabilite de lege, sunt subiecte, nu pentru a
dumani; cum sunt ei, care au fost scrise de propriile lor aciona subiecte, n mod deliberat
revolttor, neag puterea de Soveraign.
Primul, i cele mai multe generalul distribuia de pedepse, este n divin, i Humane.
Fostului voi avea ocazia, s vorbeasc, ntr-un loc mai convenabil n continuare.
Uman, sunt cele pedepse care fie provocate de Commandement de om; i sunt fie
Corporall, sau Pecuniary, sau ticloie, sau nchisoare, sau de exil, sau mixta de acestea.

Pedepse Corporall
Corporall pedeapsa este c, care este cauzat pe corpul direct, i n funcie de intenia de a-l
c inflicteth acesta: sunt cum ar fi dungi, sau rni sau privarea de aceste plceri ale corpului,
cum au fost nainte de a plcut n mod legal.

Capitall
Iar dintre acestea, unele fi Capitall, unele Lesse dect Capitall. Capitall, este cauzarea
morii; i c pur i simplu, fie cu chinuri. Lesse dect Capitall, sunt dungi, rni, lanuri i orice
alte corporall Paine, nu din propria sa natura mortall. Dac la cauzarea de o pedeaps moartea
urmeze nu n intenia de a Inflicter, pedeapsa nu este fi albine stimat Capitall, dei harme
dovedi mortall de un accident nu a prevzut; n acest caz moartea nu este provocat, dar s-a
grbit.
Pedepse pecuniare, este ceea ce consisteth nu numai n privarea de o veri de dorel, dar, de
asemenea, de terenuri, sau orice alte bunuri care, de obicei, sunt cumprate i vndute pentru
Simiorina. i n cazul n care legea, care ordaineth o astfel de pedeapsa, face cu design pentru
a aduna Simiorina, din astfel ca se transgresse aceeai, nu este corect o pedeaps, dar preul de
privilegiu, i scutirea de la lege, care nu interzice absolut faptul, dar numai pentru cei care nu
sunt n msur s plteasc Simiorina: cu excepia cazului n care legea este Naturall, sau o
parte din religia; n acest caz nu este o exceptare de la Legea, dar o nclcare de ea. Ca n
cazul n care o lege exacteth un mulct moral, dintre ele, care lua numele lui Dumnezeu n
vaine, plata mulct, nu este preul de o dispens de la sweare, dar pedeapsa celor frdelege o
lege undispensable. n mod similar n cazul n care Legea impune o veri de dorel pentru a fi
payd, s-l c a fost rnit; Acest lucru este, dar o satisfacie pentru rnit fcut el; i
extinguisheth acuzaie prii vtmate, nu crima de infractor.

Ticloie
Ticloie, este cauzarea de Evill astfel, cum se face Dishonorable; sau privarea de astfel de
bun, ca se onorabil de comune-avere. Pentru exista unele lucruri onorabil de natura; ca
efectele de curaj, mrinimia, puterea, Wisdome i alte abilitati de corp i minte: alii a fcut
onorabil de comune-bogatie; ca insigne, titluri, birouri sau orice alte marke singular de
favoarea Soveraigns. Fostul, (dei ele pot flaviu de natura sau de accident,) nu pot fi luate
departe de un drept; i, prin urmare, losse dintre ele nu este pedeapsa. Dar mai trziu, poate fi
luat de publique autoritatea care le-a fcut onorabil, i sunt n mod corespunztor pedepse:
astfel sunt degradante brbai condamnai, insigne, titluri, i birouri; sau declarndu-le atinga
scopul ca n timp s vin.
Anunuri de Plus-HD-V1.4 Opiuni de anunuri
Anunuri de Plus-HD-V1.4 Opiuni de anunuri

nchisoare
nchisoare, este atunci cnd un om este de publique autoritatea privat de libertate; i poate
ntmpla la dou capete scafandri; drept pentru care unul este custodia sigur a unui om
acuzat; cellalt este provocnd de paine pe un om condamnat. Fostul nu este pedeapsa; pentru
c nici un om nu ar trebui s fie Punisht, nainte a fi judiciar a auzit, i a declarat vinovat. i,
prin urmare, orice rnit un om este fcut s sufere de obligaiuni sau reinere, nainte de a fi
audiat cauza lui peste ceea ce este necesar pentru a asigura lui custodie, este mpotriva legii
naturii. Dar ulterior pedeapsa, deoarece Evill, i provocate de publique autoritatea, pentru
oarecum care a de ctre aceeai autoritate fost considerat o nclcare a legii. Sub acest cuvnt
de nchisoare, am neles toate reinere de micare, cauzata de un obstacol externall, fie ca o
casa, care este numit de ctre numele generalul o nchisoare; sau un Iland, ca atunci cnd
oamenii sunt spus s fie limitate la aceasta; sau un loc unde oamenii sunt setate la worke, la
fel ca oamenii vechi de timp au fost condamnat la cariere, i n aceste vremuri a Gallies; sau
fie c este vorba de o Chaine, sau orice alte astfel de obstacol.

Exil
Exil, (surghiun) este atunci cnd un om este pentru o crima, condamnat s se ndeprteze de
dominaia de comune-avere, sau din o parte a certaine acestuia; i timpul prestabilit, sau
pentru totdeauna, nu s se ntoarc n ea: i seemeth nu n propria sa natura, fr alte
circumstane, s fie o pedeaps; dar mai degrab o evadare, sau o commandement publique s
evite pedeapsa de zbor. i Cicero sayes, nu a fost niciodat orice astfel de pedeaps hirotonit
n oraul de la Roma; dar cals it un refugiu de oameni in pericol. Dac un om exilat, fi
neverthelesse permis s se bucure de bunurile sale, i veniturile lui terenurilor, schimbarea
meer ayr este nici o pedeaps; nici-l tind s c beneficiul comun-avere, pentru care toate
pedepsele sunt hirotonii, (care este s spun, pentru formarea de mens wils pentru observarea
legii;), dar de multe ori la dammage bogiei comune. Pentru un om de Banished, este un

inamic lawfull de comune-averea care izgonit de el; ca Apartenenta la nu mai mult de aceeai.
Dar dac el se withall lipsit sale terenuri, sau bunuri, apoi lyeth pedeapsa n exil, dar este de a
fi socotiti printre pedepse pecuniare.

Pedeapsa cu subiecii nevinovat

este contrar legii de natur
Toate subiectele pedepse de nevinovat, fie ele mari sau mici, sunt mpotriva legii naturii;
Pedeapsa este doar de frdelege, i, prin urmare, nu poate fi nici o pedeaps de nevinovat.
Este deci o nclcare, n primul rnd, c legea naturii, care forbiddeth tuturor oamenilor, n
Revenges lor, s se uite la orice lucru, dar ceva bun viitor: pentru poate ajunge nici un bine
comun-avere, de a pedepsi nevinovat. n al doilea rnd, de care, care forbiddeth
nerecunotina: pentru a vedea toate puterea de Soveraign, este iniial dat de acordul din
fiecare dintre subiectele, la sfritul ar trebui, atta timp ct acestea sunt cuminti, fie protejate
astfel; Pedeapsa de nevinovat, este o rendring de Evill pentru totdeauna. i n al treilea rnd, a
legii care poruncete capital; adic, o distributie de equall de Justiie; care n pedepsirea
nevinovat nu este respectat.

Dar Harme fcut la nevinovai

n rzboi, nu asa
Dar cauzarea de evill ce soever, pe un nevinovat omul, care nu este un subiect, dac ar fi n
interesul comun-avere, i fr nclcarea legmntului orice fostul, este nici o nclcare a legii
de natura. Pentru toi oamenii care nu sunt vizate, sunt fie dumani, sau altceva ei au ncetat
de a fi aa, de unele legmintele precedent. Dar mpotriva dumanilor, crora comune-avere
judec capabil de a face ei rnit, este lawfull de originall dreptul de natur s fac warre; unde
judec pe sabie, nici nu sunt doth Victor face distincie a Nocent i nevinovat, cu privire la
timpul trecut; de asemenea, nu are alte respect de mil, dect ca o conduceth pentru binele
poporului su. Pe acest teren este, c, de asemenea, la subiecii, care deliberatly nega
autoritatea bogiei comune stabilite, Rzbunarea este extins n mod legal, nu onely a
prinilor, dar i pentru a treia i a patra generaie nc n fiin, i, n consecin, nevinovat de
faptul, pentru care acestea sunt afectate: deoarece natura aceast infraciune, consisteth n
renunarea de supunere; care este o recidiv n starea warre, numit rebeliunea; i ei c att
jignesc, suferi nu ca subiecte, ci ca dumani. Pentru rebeliune, dar este warre rennoit.

Recompensa, este salariul sau

har
RECOMPENSA, este cadou, sau de Contract. Atunci cnd, prin Contract, este numit
salariu, i a salariilor; care este beneficiul datorat pentru serviciul efectuat, sau a promis.
Cnd de cadou, este beneficiul proceda la harul de care se acorda, pentru a ncuraja sau
permite oamenilor pentru a le face service. i, prin urmare, cnd Soveraign de o multitudine
de frecvente appointeth un salariu la orice publique Office, el primete-l, este legat n justiie
performe biroul su; n caz contrar, el este obligat onely n onoarea, pentru confirmare, i un
efort de requitall. Pentru dei oamenii au nici un remediu de lawfull, atunci cnd acestea fi
poruncit s renune lor businesse privat, pentru a servi publique, fr a recompensa sau
salariu; nc ei nu sunt obligate, prin lege a naturii, nici de ctre instituia de comune-avere,
unlesse serviciul altfel nu poate fi fcut; pentru c se presupune Soveraign pot face uz de toate
mijloacele, noastre, Souldier cele mai frecvente, pot solicita plata lui warrefare, ca o datorie.

Beneficii pentru frica, nu sunt

recompense
Beneficiile pe care o Soveraign bestoweth pe un subiect, teama de unele puterea i
capacitatea de el n-are sa durut comune-avere, nu sunt corect recompense; pentru ei nu sunt
Salaryes; deoarece n acest caz nu exist nici un contract care trebuia, fiecare om fiind
obligate deja s nu fac deserviciu comune-averea: nici nu sunt harurile; deoarece acestea fi
stors de feare, care nu ar trebui s fie incidente la puterea de Soveraign:, dar sunt mai degrab
sacrificii, ceea ce face Soveraign (considerat n persoana lui naturall, i nu n persoana
comune-avere), pentru appeasing nemulumirea lui el crede mai puternic dect himselfe; i s
ncurajeze nu ascultare, ci dimpotriv, continuarea i sporirea n continuare extorcare de
fonduri.

Salariile anumite i Casuall

ntruct unele salarii sunt anumite i trecei la publique comoara; i altele nesigure, i
casuall, reieind din executarea mandatului pentru care salariul este hirotonit; este mai trziu
n unele cazuri hurtfull comune-avere; ca i n cazul contenciosului. Pentru n cazul n care
dreptul de a beneficia de judectori i slujitori ai Curii de Justiie, ridic pentru o multitudine
de cauze care sunt aduse la cunostinta lor, are nevoie de respect dou inconveniente: unul,
este nutritiva sutes; pentru mai multe sutes, cel mai mare beneficiu: i alta care depinde de
faptul c, care este afirmaia despre competena; fiecare instan de desen la acesta Co,
cauzele ct mai multe ca se poate. Dar n oficiile de executare nu exista aceste neplaceri;
deoarece munca acestora nu poate fi encreased de orice eforturi proprii. i astfel de mult este

suficient pentru natura de pedeapsa si recompensa; care sunt, cum ar fi fost, nervi i tendoane,
care trece limbes i joynts de o multitudine de comune.
Pn n prezent am stabilit mai departe natura omului, (a crui mndrie i alte pasiuni au
obligat-el s prezinte himselfe guvernului;) cu mare putere a lui Governour, cine am
comparativ cu Leviathan, lund aceast comparaie din dou versete ultima de o patruzecime
i de locuri de munc; n cazul n care Dumnezeu avnd stabilite puterea mare de Leviathan, lau numit rege al mndru. "Nu este nimic," zice, "pe pmnt, pentru a fi comparate cu el. El se
face astfel nct s nu fie fric. Hee vede fiecare lucru mare sub el; i este Regele tuturor
copiilor de mndrie." Dar pentru c el este mortall i supuse dezintegrarea, ca toate celelalte
pmnteti creaturi sunt; i pentru c acolo care este n ceruri, (dei nu pe pmnt) c el ar
trebui s stea n fric, i a crui Lawes ar fi trebuit s se supun; Se n capitolele urmtoare
urmtoarele vorbesc din lui boli i cauze de mortalitate lui; i de ce Lawes natura, el este
obligat s se supun.

CAPITOLUL XXIX. DIN

ACELE LUCRURI CARE
SLBESC SAU AU
TENDINA DE A
DIZOLVAREA
O MULTITUDINE DE COMUNE
Dizolvarea comune-wealths iese din instituie imperfecte
Dei nimic nu poate fi immortall, muritori care face; cu toate acestea, dac oamenii au avut
utilizarea de motiv ei pretind s, lor comun-wealths ar putea fi asigurat, cel puin, la pieire de
boli internall. Pentru natura a instituiei lor, sunt proiectate pentru a tri, atta timp ca omnatur, Lawes natura, sau sub justiie l Co, care le d via. Prin urmare, atunci cnd vin s fie
dizolvat, nu de externall violenta, dar tulburri de intestin, vina nu este la barbati, ca acestea
sunt materia; dar, aa cum acestea sunt factorii de decizie, i orderers de ei. Pentru brbai, ca
acestea s devin la ultima obosit de justling neregulate, i lemn de altul, i doresc cu toate
inimile lor, de conforme ei nii ntr-un firme i durat edificiu; Deci, nevoie, att de arta de a
face potrivi legi, la ptrat aciunile lor de, i, de asemenea, de smerenie i rbdare, pentru a
suferi nepoliticos i combersome punctele lor greatnesse prezente pentru a fi luate de pe,
acestea nu poate fr ajutorul unui arhitect foarte capabili, elaboreaz, n orice alt dect o
cldire crasie, astfel ca abia de durat n timpul lor, cu siguran trebuie s cad pe efii de
urmaii lor.
Printre neputinele, prin urmare, de o multitudine de comune, voi recunosc ca n primul
rnd, cei care apar de la o instituie imperfect, i seamn cu boli ale unui corp de naturall,
care trece de la o Defectuous de procreare.

Nevoie de puterea absolut

Aceasta este una, "ca un om pentru a obine un Kingdome, uneori este coninut cu lesse
putere, dect la pace, i aprare comune-bogiei este neaprat necesar." De unde se
commeth s treci, c atunci cnd exercitarea puterii layd, este pentru sigurana publique s fie
reluat, cci asemnarea dintre ca act nedrept; care disposeth un numr mare de brbai
(atunci cnd este prezentat ocazie) pentru dany; n acelai mod ca organismele de copii, ajuns
bolnave prinilor, sunt supuse la moarte prematur, sau epurare calitatea bolnav, derivate din
concepia lor vicios, de rupere n biles i scabbs. i cnd regii se refuza unele astfel puterea
necesara, nu este alwayes (dei uneori) din ignoran a ceea ce este necesar pentru birou se
angajeaz; dar de multe ori din o speran de a recupera la fel din nou la plcerea lor: n care
ei motiv nu bine; pentru ca astfel ca le va organiza la promisiunile lor, se menin mpotriva lor
de forraign comun-wealths; Cine pentru a bun de propriile subiecte lsat alunecare cteva
ocazii pentru a slbi imobiliare de vecinii lor. Deci, a fost Thomas Beckett Arhiepiscop de
Canterbury, a sprijinit mpotriva Henry a doua, de Papa; supunerea Ecclesiastiques comuneavere, dup ce a fost abrogat de William Cuceritorul la primirea lui, cnd a luat un jurmnt,
s nu ncalc libertatea de a Bisericii. i aa au fost Baroni, a cror putere a fost de William
Rufus (pentru a avea ajutorul lor n transferul succesiunii la fratele su mai mare, la himselfe,)
encreased la un grad, incompatibile cu puterea Soveraign, meninut n lor rebeliunea
mpotriva regelui Ioan, francez. Nici acest lucru se ntmpl n monarhia onely. Pentru
ntruct stile de antient Roman comun-avere, a fost, Senatul i oamenii de la Roma; Senatul,
nici oameni pretins a toat puterea; primul, care a provocat seditions, Tiberius Gracchus,
Caius Gracchus, Lucius Saturnius i altele; i dup aceea warres ntre Senatul i oamenii, n
conformitate cu Marius si maria-mirabela; i din nou sub pompei i Cezar, la dispariia lor
Democraty, i nfiinarea monarhiei.
Oamenii din Atena legat ei nii, dar la o aciune onely; care a fost, c nici un om nu dureri
de moarte trebuie propus rennoire warre pentru insula Salamina; i nc, prin urmare, dac
Solon nu a cauzat s fie dat, el a fost nebun, i dup aceea n gest i obiceiul de a un om
nebun, i n versetul, promulgate-l la oameni care s-au nghesuit despre el, ei au avut un
inamic perpetuu n readinesse, chiar la porile lor cetean; aceste dammage sau schimburi,
sunt toate comune-wealths forat s, care au puterea lor limitat niciodat att de puin.

Hotrrea privat de bun i

Evill
n al doilea rnd, am observa boli de o multitudine de comune, care procedeaz la poyson
doctrinelor calomniile; drept pentru care unul este, "c fiecare om privat este judector de
bun i Evill aciuni." Acest lucru este adevrat n starea de meer natura, n care nu exist nici
o Civill Lawes; i, de asemenea, sub guvernul jurist, n astfel de cazuri ca nu sunt determinate
de lege. Dar n caz contrar, este evident, c msura de bun i Evill aciuni, este Law de Civill;
i judectorul legiuitor, care este alwayes reprezentantul comun-avere. Din aceast doctrin
fals, brbaii sunt dispui s discute cu ei nii, i disputa comenzi de comune-bogatie; i
dup aceea s asculte, sau nu asculte de ei, ca n lor privat hotrrile se cred ei ca se potrivesc.
Prin care comune-avere este distras i slbit.

Contiina eronate
O alt doctrin respingtor jurist societii, este c "orice om are mpotriva contiinei sale,
este Sinne;" i se dependeth pe prezumia de a face el nsui judector de bun i Evill. Pentru
o mans contiina i judecata lui este acelai lucru; i ca judecata, Deci, de asemenea,
contiina pot fi eronate. Prin urmare, dei acesta care se supune nici o Civill Law, pctuiete
n tot ce face mpotriva contiinei sale, pentru c el are nici o alt regul s urmeze, dar
motivul su; nc nu este att de cu el care triete ntr-o multitudine de comune; deoarece
legea este publique contiin, care are deja angajat s fie ghidate. Altfel n astfel de
diversitate, aa cum exist de a contiinei privat, care sunt, dar opiniile privat, comune-avere
trebuie trebuie fi distras i nici un om nu ndrznesc s asculte de puterea Soveraign, mai
departe dect se pare bine n ochii lui.

Pretenia de inspiraie
Acesta a fost, de asemenea, frecvent nvai, "C credina i sfinenie, nu trebuie s fie
atins de studiu i motivul, dar supernaturall inspiraie, sau infuzie," care a acordat, nu vedea
nu de ce orice om ar trebui s fac un motiv credinei lui; sau de ce fiecare cretin nu ar trebui,
de asemenea, un profet; sau de ce orice om ar trebui s ia legea rii sale, mai degrab dect
de propria sa surs de inspiraie, pentru regula de aciunea lui. i astfel mititel cad din nou n
vina de luarea la noi la judectorul de bun i Evill; sau pentru a judectorilor de ea, privat
astfel de oameni ca pretind a fi supranatural inspirat, la dizolvarea tuturor jurist guvernului.
Credina vine prin auz, iar auzirea de aceste accidente, care ne ghida n prezena ei care
vorbesc la noi; accidente care sunt toate realizate de Dumnezeu cel Atotputernic; i nc nu
sunt supernaturall, dar onely, pentru numarul mare de ele c concurre n fiecare sens,
inobservabil. Credin i sfinenie, nu sunt ntr-adevr foarte frecvente; dar nc nu sunt
miracole, dar aduse treci de educatie, disciplina, corectarea, i alte wayes naturall, prin care
Dumnezeu lucreaz ei n aleii si, astfel de timp ca el gndete se potrivesc. i aceste trei
opinii, duntoare pentru pace i de guvern, n aceast parte a lumii, a procedat mai ales din
limbi, i stilouri de incult Divin-urile; care joyning cuvintele Sfintei Scripturi mpreun, altfel
dect este agreabil s motiv, fac ce pot, pentru a face oamenii cred c, c sfinenia i Naturall
motiv, nu pot sta mpreun.

Supunerea puterea Soveraign

la jurist Lawes

Un aviz al patrulea, respingtor naturii o avere comun, este acest lucru, "c cine are
puterea de Soveraign, este condiionat de Civill Lawes." Este adevrat, c Soveraigns sunt
toate subiecte pentru Lawes de natura; deoarece aceste lawes fi divin, i nu de orice om, sau
comune-avere abrogate. Dar pentru cei Lawes care Soveraign himselfe, care este, care
comune-avere maketh, el nu este supus. Pentru a fi supus Lawes, este supus comune-avere,
care este la reprezentantul Soveraign, care este de a himselfe; care nu este supunerea, dar
freedome la Lawes. Care errour, deoarece acesta va Lawes deasupra Soveraign, va, de
asemenea, un judector-l de mai sus, i o putere de a pedepsi pe el; care este de a face un nou
Soveraign; i din nou, pentru acelai motiv o treime, a pedepsi a doua; i deci continuu fr
sfrit, confuzie, i dizolvarea de comune-avere.

Atribuirea de decen absolut

la care se refer
O doctrin a cincea, care duce la dizolvarea de o multitudine de comune, este, "c fiecare
om privat are o proprietate absolut lui mrfuri; astfel, ca excludeth dreptului de Soveraign."
Fiecare om are ntr-adevr o proprietate care exclude dreptul la fiecare alte subiect: i el are o
onely la putere Soveraign; fr protecia drept care subsemnatii, orice alt om ar trebui s aib
equall dreptul la aceleai. Dar dac dreptul de Soveraign, de asemenea, excluse, el nu poate
performe biroul ei au pune-l n; care este, de a le apra, att la forraign dumani, i de la
leziuni de una de alta; i, n consecin nu mai exist o multitudine de comune.
i dac caracterul potrivit al subiectelor, exclude dreptul nu reprezentantului Soveraign la
bunurile lor; mult lesse la birourile lor contenciosului sau executarea, n care acestea
reprezint Soveraign himselfe.

mprirea puterii Soveraign

Exist o doctrin a asea, clar i direct mpotriva esenta de o multitudine de comune; i ' tis
aceasta, "C puterea Soveraign poate fi divizat." Pentru ce este s mpart puterea de o
multitudine de comune, dar pentru a dizolva; pentru puteri mprit reciproc distruge reciproc.
i pentru aceste doctrine, oameni sunt vznd n principal pentru unele dintre aceste, care face
profesia de Lawes, toate eforturile pentru a face ei depinde de propriile lor de nvare, i nu
puterea legislativa.

Imitaie de rile vecine

i ca doctrin fals, Deci, de asemenea, de multe ori exemplu de guvernul diferite ntr-o
naiune vecine, disposeth oameni la modificarea de forme deja setled. Deci, oamenii din
Jewes s-au trezit s resping lui Dumnezeu, i s fac apel la Profetul Samuel, un rege dup
modul de naiunile; Deci, de asemenea, orae mai mic a Greciei, au fost continuu deranjat, cu
seditions de Aristocraticall, i Democraticall faciuni; o parte din aproape fiecare comunavere, dorind s imite lacedemonieni; cealalt, atenieni. i m ndoiesc c nu, dar multi
barbati, au fost mulumit s vad necazurile trziu n Anglia, din o imitaie de rile de jos;
Presupunnd c nu exist, este necesar nici mai mult s creasc bogat, dect s schimbe, aa
cum au fcut, forme de guvernul lor. Pentru constituirea mans natura, este de a co funcie de
dorinta de noutatea: atunci cnd, prin urmare, acestea sunt provocate la fel, de cartier, de
asemenea, celor care au fost mbogit de aceasta, aproape imposibil pentru ei, nu este la fi
coninut cu cei care solicite s schimbe; i dragostea nceputurile prima, vor fi ntristat cu
continuarea tulburare; ca blouds fierbinte, care au ajuns de mncrime, rupe ei nii cu
propriile lor nayles, pn cnd acestea pot ndura smart nu mai.

Imitaie de greci i romani

i, ca la Rzvrtire n special mpotriva monarhiei; una dintre cele mai frecvente cauze de
ea, este citirea crilor de politic, i istoriile de antient greci i romani; din care, tineri,
brbai, i toi ceilali care sunt unprovided de antidot motiv solid, primind o puternic, i
impresia delightfull, faptele mari warre, atchieved de conductorii de armatele lor, primesc
withall o idee plcut, toate au fcut pe langa; i imagina lor mare prosperitate, pentru a nu au
procedat la aemulation de barbati special, dar din vertue de forma lor populare de guvernare:
nu considera frecvente Seditions, i Civill Warres, produs de imperfeciunea lor politici. Din
lectur, spun, de astfel de cri, oamenii s-au angajat s omoare regii lor, deoarece scriitori
greceti i Latine, n cri, i discursuri politicii, face lawfull, i ludabil, pentru orice om att
de a face; cu condiia nainte el face acest lucru, el i tiran. Pentru ei spun nu regicidul, care
este, uciderea unui rege, dar Tyrannicide, care este, uciderea Tiranului este lawfull. La
aceleai cri, care triesc sub un monarh concepe un aviz, c subiecii ntr-o populare
comune-avere Bucurai-v de libertate; dar c ntr-o monarhie sunt toate sclavi. Spun, care
triesc sub o monarhie concepe un astfel de aviz; nu ei care triesc sub un guvern Popular;
pentru ei gsi nici o astfel de chestiune. n veri, nu mi pot imagina, cum ceva poate fi
prejudiciall mai mult la o monarhie, dect permite astfel de cri pentru a citi, fr a prezenta
aplica aceste corective de masterat discret, ca publikely sunt apte s ia lor Venime; Care
Venime eu nu va ndoial pentru a compara cu musca o Dogge nebun, care este o boala
medicii numesc hidrofobie, sau frica de apa. Pentru ca el asta este deci mucat, are un chin
continuall de sete, i nc abhorreth de ap; i este ntr-un astfel de imobil, ca n cazul n care
poyson s-a strduit s-l convertii ntr-o Dogge: asa ca atunci cand o monarhie este o dat
mucat la rapid, de aceste scriitori Democraticall, c n permanen snarle la acea estate;
Aceasta wanteth nimic mai mult dect un monarh puternic, care neverthelesse dintr-un anumit
Tyrannophobia, sau feare puternic fiind reglementat, atunci cnd au-l, ei abhorre.
Ca aici au fost medici, care deine fi trei Soules n om; Deci, nu fi, de asemenea, care cred
c pot exista mai multe Soules, (care este, mai mult Soveraigns,) dect unul, dintr-o
multitudine de comune; i a nfiinat o suprematie mpotriva Soveraignty; Canoane mpotriva
Lawes; i o autoritate fantomatic mpotriva jurist; de lucru pe mintea de barbati, cu cuvinte i
distincii, c ei nii signifie nimic, dar bewray (prin obscuritate lor) care umbl acolo (ca

unii cred ca invizibil) un alt Kingdome, aa cum au fost o Kingdome Fayries, n ntuneric.
Acum vd c este evident, c puterea de jurist, i puterea de comun-avere este acelai lucru; i
c supremaia i puterea de a face canoane, si acordarea faculti, implyeth o multitudine de
comune; Aceasta urmeaz, c n cazul n care unul este Soveraign, un alt suprem; n cazul n
care o poate face Lawes, i face un alt canoane; are nevoie de trebuie s dou comunewealths, de una si aceeasi subiecte; care este o Kingdome mprit n ea Co, i nu poate
rezista. Fr a aduce atingere distincia nesemnificative de Temporall, i Ghostly, ele sunt
nc dou Kingdomes, i fiecare subiect este supus doi stpni. Pentru a vedea puterea
fantomatic challengeth dreptul de a declara ce este Sinne se challengeth prin urmare s
declare ce este drept, (Sinne fiind nimic altceva dect frdelege;) i din nou, puterea de jurist
provocator s declare ce este legea, fiecare subiect trebuie s se supun doi maetri, care bothe
va avea lor comenzi trebuie respectate ca legea; care este imposibil. Sau, dac o fi, dar un
Kingdome, fie de jurist, care este puterea de comune-avere, trebuie s fie subordonate
Ghostly; sau Ghostly trebuie s fie subordonate Temporall i atunci nu exist nici o
suprematie dar Temporall. Atunci cnd, prin urmare, aceste dou puteri se opun unul pe altul,
comune-avere nu pot, dar n mare pericol de jurist warre i dizolvarea. Pentru autoritatea de
jurist fiind mai vizibile, i n picioare n cleerer lumina de naturall motiv nu pot alege, dar
atrage la ea n orice moment o parte foarte considerabil de oameni: i Spirituall, dei o s
stau n darknesse Schoole distincii, i cuvinte greu; nc pentru c frica de Darknesse, i
fantome, este mai mare dect alte temeri, nu poate dorii un partid suficient pentru probleme,
i, uneori, pentru a distruge o multitudine de comune. i aceasta este o boala care nu unfitly
pot fi comparate cu Epilepsie, sau care se ncadreaz-sicknesse (care Jewes a avut s fie un fel
de posesie de spirite) n corpul Naturall. Pentru ca n aceast boal, exist o unnaturall
spiritul, sau vnt n cap c obstructeth rdcinile nervilor, si mutarea lor violent, ridic
micare care firesc ar trebui s aib la puterea de Soule n creier, i astfel fcut ca miscari
violente, i neregulate (pe care oamenii numesc convulsii) n pri; aa ca el, care este
confiscat totodat, cade uneori n ap, i, uneori, n foc, ca un om lipsit de simurile sale; Deci,
de asemenea, n Politique organism, atunci cnd Spirituall de putere, moveth membrii de o
multitudine de comune, de terrour de pedepse, iar sperana de recompense (care sunt nervii,)
altfel dect prin puterea jurist (care este Soule bogiei comun) ar trebui s fie mutate; si
ciudat, i greu cuvintele sufoc oamenii, i fie copleeasc comune-avere cu opresiunii, sau la aruncat n foc de un jurist warre.

Guvernul mixta
Uneori, de asemenea, n meerly jurist guvernului, exista mai multe Soule: ca atunci cnd
puterea de perceperea liliana, (care este Facultatea nutritiv,) a depins de generalul o
asamblare; Puterea de conduit i de comand, (care este motivul Facultatea), pe un singur
om; i puterea de a face Lawes, (care este la Facultatea de Rationall), pe acordul de
accidentall, nu onely de cei doi, dar, de asemenea, unui ter; Acest lucru endangereth comuneavere, uneori pentru nevoie de consimmntul la bun Lawes; dar cele mai multe ori pentru
doresc de asemenea hran, sunt necesare pentru via, i micare. Dei puini percep, astfel c
de guvern, nu este guvernul, dar mprirea comune-avere n trei faciuni, i numim mixta
monarhia; Totui, adevrul este, c este nu un independente comune-avere, dar trei faciuni
independente; nici un reprezentant al persoanei, dar trei. n Kingdome lui Dumnezeu, pot
exista trei persoane independente, fr nclcarea unitatea n Dumnezeu ca Reigneth; dar n

cazul n care oamenii Reigne, care face obiectul diversitatea de opinii, nu poate fi asa. i, prin
urmare, dac regele poart persoana poporului, generalul Adunrii s poarte, de asemenea,
persoana a poporului, i un alt ansamblu poart persoana dintr-o parte a poporului, acestea
sunt o persoan, nici o Soveraign, dar trei persoane, i trei Soveraigns.
La ce boli n organism, Naturall de om, poate compara exact acest neregularitatea de o
multitudine de comune, nu tiu. Dar am vazut un om, care a avut un alt om n cretere din
partea lui, cu un cap, armes, piept, i stomac, de propriile sale: n cazul n care el a avut un alt
om n cretere din partea lui alte, comparaia atunci ar fi fost exacte.

Doresc de Craciun
Pn n prezent am numit aceste boli ale unei comune-avere, ca sunt de cea mai mare i cel
mai prezenta pericol. Exista alte, nu att de mare; neverthelesse care nu sunt improprii pentru
a fi observate. Ca prima, dificultatea de a ridica Simiorina, pentru necesare foloseste bogiei
comune; n special n abordarea warre. Aceast dificultate ridic la avizul, fiecare subiect are
pe de o decen in terenuri si bunuri, fr dreptul de Soveraigns utilizarea de aceeai. De unde
se commeth s treci, c puterea de Soveraign, care foreseeth la necesitile i pericolele de
comune-avere, (gsirea trecerea Simiorina publique comoara obstrucionat de tenacitatea de
oameni,) ntruct ar trebui s-l extind Co, pentru a ntlni, i pentru a preveni asemenea
pericole n nceputurile lor, contracteth se co atta timp ct se poate, i atunci cnd nu mai,
luptele cu oamenii de stratagemele de drept, pentru a obine summes mic, care nu sufficing, el
este fain la ultima violent pentru a deschide calea pentru aprovizionare prezente, sau pieri; si
la ultima fiind pus deseori la aceste extremitilor, reduceth oameni la temperamentul lor
cuvenit; sau altcineva comun-avere trebuie s piar. Noastre ca ne pot compara acest rpciug
foarte bun dreptate s o Ague; prile crnoase fiind congelat, sau de veninoase conteaz
obstrucionate; Venele care, prin cursul lor naturall ei nii gol n inima, sunt nu (aa cum ar
trebui s fie) supplyed din arterele, prin care succeedeth la nceput o contracie rece i
tremurnd de limbes; i dup aceea un fierbinte, i puternic endeavour a inimii, pentru a fora
un pasaj pentru Bloud; i nainte ca ea poate face acest lucru, contenteth se co cu buturi i
gustri mici de lucruri cum ar fi coole de un timp, pn la (n cazul n care natura a fi suficient
de puternic) se rupe la ultimul convinsese pieselor obstrucionat, i dissipateth venome n
sudoare; sau (n cazul n care natura fi prea slab) pacientul dyeth.

Monopolurilor i abuzuri de
vameii
Din nou, nu exist uneori n comun o bogie, o boal, care resembleth Pleurisie; i asta
este, cnd comoara de comune-avere, care curge din cursul datorate, este adunat n prea mult
abundenta, in unul sau civa oameni privat, de monopoluri sau de Farmes veniturilor
Publique; n acelai mod ca sngele n o Pleurisie, Noiuni de baz n membrana de sn,
breedeth exist o inflamaie, nsoit de febr, i painfull de cusaturi.

Populare barbati
De asemenea, popularitatea un subiect puternic, (unlesse comune-avere avea atenie foarte
bun al lui fidelitate,) este o boal periculoas; deoarece oamenii (care ar trebui s primeasc
lor micare la autoritatea de Soveraign,) de linguirea i reputaia de un om ambiios, sunt
atrai de ascultarea lor de Lawes, s urmeze un om, al crui vertues i ING ei nu au
cunotine. i acest lucru este de obicei mai mult pericol ntr-un guvern Popular, dect ntr-o
monarhie; ca ea se poate face cu uurin cred, ei sunt oameni. Prin acest mijloc a fost, c
Julius Caesar, care a fost nfiinat de oameni mpotriva Senat, dup ce a ctigat la himselfe
afectiuni ale armatei sale, a fcut himselfe Master, ambele din Senatul i oamenii. i aceast
procedur de brbai populare, i ambiios, este simplu de rebeliune; i poate fi asemnat cu
efectele de vrjitorie.

Greatnesse excesiv de un ora,

multitudinea de corporaii
O alt infirmitate a unei comune-avere, este nemsurat greatnesse unui ora, atunci cnd
este capabil s furnizeze propriul su Circuit, numrul, i expence de o mare armat: ca, de
asemenea, numrul mare de corporaii; care sunt ca ar fi fost multe comune mai mic-wealths
n mruntaiele de o mai mare, cum ar fi wormes n entrayles de un om de naturall.

Libertatea de a contesta
mpotriva Soveraign puterii
Care poate fi adugat, libertatea de a contesta mpotriva puterea absolut, de pretendeni la
Politicall Prudence; Dei care ras n mare parte n Lees oamenilor; Totui, animat de doctrine
False, sunt mereu medling cu Fundamentall Lawes, la molestarea bogiei comune; ca
Wormes mic, care medicii o numesc Ascarides.
Am putea n continuare elena, apetit insaiabil sau bulimie, de extinderea stpnire; cu rani
incurabile, astfel, de multe ori primite de la inamic; i Wens, de cuceriri ununited, care sunt
de multe ori o burthen, i cu pericol lesse pierdut, dect pstrate; Ca, de asemenea, letargie de
uor, i consumul de revolt i Zadar Expence.

Dizolvarea comune-avere
n sfrit, atunci cnd ntr-o warre (forraign sau intestin), dumani ai o victorie final; Deci,
ca (forele comune-avere pstrarea domeniul nu mai) nu exist nici o protecie mai departe de
subiecte n loialitatea lor; apoi este DIZOLVATE comune-avere, i fiecare om la liberty
pentru a proteja himselfe de astfel de cursuri ca propria sa discreie sugereaz el. Pentru
Soveraign, este publique Soule, dnd via i de propunerea comun-bogatie; care expir,
membrii sunt guvernate de ea nici mai mult, dect carcasa animalului de un om, sa plecat
(dei nemuritor) Soule. Pentru dei dreptul de un monarh Soveraign nu pot fi stinse prin Actul
de altul; nc mai obligaia membrilor. Pentru cine vrea protecie, acesta poate solicita
oriunde; i atunci cand are ea, este obligat (fr pretenia frauduloase de au prezentat himselfe
de teama,) pentru a proteja protecia lui, atta timp ct el este capabil. Dar atunci cnd puterea
de un ansamblu este suprimat o dat, dreptul de aceeai piere cu totul; pentru c adunarea este
co este disprut; i, prin urmare, nu exist nicio posibilitate de Soveraignty s re-introducei.

CAPITOLUL XXX. DE
BIROUL
REPREZENTANTULUI
PENTRU SOVERAIGN

Procurii de binele poporului

Biroul de Soveraign, (fie c este vorba de un monarh sau un ansamblu) consisteth n cele
din urm, pentru care el a fost de ncredere cu putere Soveraign, i anume procurii a securitii
poporului; la care el este obligat de lege a naturii, i s fac un cont acestora la Dumnezeu,
autorul acestei legi, i la nici unul, dar el. Dar de siguran aici, nu se nelege o conservare
goale, dar, de asemenea, toate celelalte Contentments vieii, pe care fiecare om de lawfull
industrie, fr pericol, sau rnit la comun-avere, va dobndi la himselfe.

De instruire & Lawes

i acest lucru este destinat ar trebui s fie fcut, nu de ngrijire aplicate la Individualls, mai
mult dect lor de protecie de la leziuni, atunci cnd ei se plng; dar de un generalul
Providence, coninute n publique instruciuni, att de doctrin, i de exemplu; i n a face, i
executarea de bun Lawes, la persoanele care individuall pot aplica propriile cazuri.

mpotriva datoria O Soveraign

s renune la orice drept de
Essentiall
Soveraignty sau nu pentru a vedea
oameni nvai din motive de le
i pentru c, dac essentiall drepturile de Soveraignty (specificat nainte n capitolul
XVIII) luate departe, comune-avere astfel este dizolvat, i fiecare om se ntorc n condiie, i
de calamitate de o warre cu orice alt om, (care este evill mai mare care se poate ntmpla n
aceast via;) este biroul de Soveraign, pentru a menine aceste drepturi ntreaga; i, n
consecin, mpotriva datoria luin primul rnd, s transferre la altul, sau s se stabileasc la
himselfe oricare dintre ele. Pentru cine deserteth mijloacele, deserteth capete; i el deserteth
nseamn, c fiind Soveraign, acknowledgeth himselfe supus Civill Lawes; i renounceth
putere a contenciosului suprem; sau a face Warre sau pace de propria autoritate; sau de a
judeca de necesitile comune-bogatie; sau de perceperea Simiorina, i Souldiers, cnd i ct
de mult n propria lui contiin el va judeca necesare; sau de a face ofieri, i minitrii Warre,
i pace; sau de numire cadrele didactice, i examinarea ce doctrine sunt concordant sau
contrare aprrii, pace i bun de oameni. n al doilea rnd, este mpotriva datoria sa, pentru a
lsa oamenii ignorani, sau mis-n-a format la grdin i motivele celor drepturile sale de
essentiall; pentru c, astfel, oamenii sunt easie pentru a fi sedus i elaborate pentru a rezista el,
cnd bogia comune impun utilizarea lor i de a exercita.
i din motive de aceste drepturi, au mai degrab trebuie s fie cu srguin, i cu adevrat
nvat; pentru c ei nu poate fi meninut prin orice Civill Law, sau terrour de pedeapsa
juridic. Pentru o Civill Law, c se interzic rebeliune, (i aceasta este tot rezisten pentru a
essentiall drepturile de Soveraignty,) nu este (ca un Civill Law) orice obligaie, ci de vertue
onely de lege a naturii, care forbiddeth la nclcarea credin; care obligaia naturall n cazul
n care oamenii tiu nu, nu tiu din dreapta a oricrei legi Soveraign maketh. i pentru a
impune pedeapsa, ei ia-o, dar pentru un act de ostilitate; care atunci cnd ei cred c au puterea
suficient, se va strdui prin acte de ostilitate, la avoyd.

Cei care spun c nu sunt nici

principiile de motivul pentru
care o obiecie

Soveraignty absolut
Ca nu am auzit unii spun, c justiia este, dar un cuvnt, fr substan; i c orice om poate
de for sau de arta, dobndi la himselfe, (nu onely n starea de warre, dar, de asemenea, ntr-o
multitudine de comune,) este a lui proprii, care deja am artat a fi false: Deci, nu fi, de
asemenea, care s menin, c nu exista nici o grdin, sau principiile de motiv, pentru a
susine aceste drepturi essentiall, care face Soveraignty absolut. Cci dac ar exista, ele ar au
fost aflat ntr-un loc, sau altul; ntruct vom vedea, acolo nu pn n prezent s-orice comuneavere, n cazul n care aceste drepturi au fost recunoscute, sau contestat. n care acestea susin
ca prost, ca n cazul n care oamenii slbatic din America, ar trebui s nege au existat orice
grdin, sau principiile de motiv, Deci, pentru a construi o cas, ca s ultima, atta timp ct
materiale, deoarece acestea nc vzut niciodat nici att de bine construit. Timp, i industria,
produc fiecare zi noi cunotine. i ca arta bine cldirii, este derivat din principiile de motiv,
observate de oameni harnici, care a studiat mult timp natura materialelor, precum i efectele
scafandri de figura i proporie, mult timp dup ce omenirea a nceput (desi slab) pentru a
construi: Deci, mult timp dup oamenii au nceput s constituie comune-wealths, imperfect,
i apt de a recidiva n tulburare, mai exist, principiile de motiv fi aflat, de meditaie harnici,
pentru a le folosi, sau de a fi neglijate de ei, sau nu, concerneth meu interes special, n aceast
zi, foarte putin. Dar presupunnd c acestea a mea nu sunt astfel principiile de motiv; nc
sunt sigur c acestea sunt principiile de la autoritatea Scripturii; cum se face aceasta apar,
cnd trebuie s vin s vorbeasc Kingdome lui Dumnezeu, (administrate de Moses,) peste
Jewes, poporul su aparte de Legmnt.

Obiecie la incapacitatea de
Vulgar
Dar se spune din nou, c dei principiile fi dreapta, dar oamenii nu sunt de capacitate
suficient pentru a fi fcute pentru a le nelege. A fi bucuros, c cei bogai, i subiectele
puternic de un Kingdome, sau cele care sunt luate n considerare cele nvate, au fost nu lesse
incapabil dect ei. Dar toi oamenii tiu, c obstacole la acest tip de doctrin, continua nu att
de mult la dificultatea problemei, la interesul ei pentru ca s nvee. Oameni puternici, digera
greu de orice lucru care va sus o putere pentru a fru afectiuni lor; i am nvat brbai, orice
lucru pe care discovereth lor errours, i, astfel, lesseneth autoritatea lor: ntruct mintea
comune popoarelor, unlesse le fie tentat cu dependance pe Potent, sau mzglite peste cu
opiniile lor medici, sunt ca de hrtie curat, se potrivesc pentru a primi nici un fel de Publique
autoritatea va fi imprimat n ele. Naiuni ntregi adus accepta n mare mistere de Christian
Religion, care sunt mai presus de raiune; i milioane de oameni face cred, c acelai
organism poate fi n nenumrate locuri, n acelai timp, care este mpotriva raiunii; nu
oamenii trebuie poat, de predare i predica, protejate de lege, pentru c a primit, care este
att de consoan s motiv, c orice om de unprejudicated, are nevoie de nici mai mult s o
nvee, dect s-l auzi? Am ncheia, prin urmare, c n instruciunea de oameni din drepturile
Essentiall (care sunt Naturall, i Fundamentall Lawes) de Soveraignty, nu exist nici o
dificultate, (whilest o Soveraign a ntreaga sa putere,) dar ce purcede din propria vina sau vina
pe cei pe care el ncrede n administrarea de comune-bogatie; i, n consecin, este datoria sa,
pentru a le provoca astfel nct s fie instruii; i nu onely datoria, dar sa beneficieze, de

asemenea, i de securitate, mpotriva pericolul care poate ajunge la himselfe n naturall lui
persoana, de rebeliune.

Subiectele sunt pentru a fi

nvat, s nu afecteze
schimbarea de guvern
i (pentru a cobor la datele) oamenii sunt pentru a fi predate, n primul rnd, c ei nu ar
trebui s fie n dragoste cu orice forme de guvernare vd n lor vecin Naiunilor, mai mult
dect cu propriile lor, nici (un fel prosperitatea prezent acestea Iat c n rile care sunt altfel
reglementat dect ei,) la dorinta de schimbare. Pentru prosperitatea unui popor condus de un
Aristocraticall, sau Democraticall adunare, commeth nu din aristocraia, nici la democraie, ci
de ascultare i de Concord a subiecilor; de asemenea, nu fac oamenii nflori ntr-o monarhie,
pentru c un om are dreptul de a se pronuna-le, ci pentru c ele l ascult. Ia n nici un fel de
stat, ascultarea (i, prin urmare, Concord de oameni), i ei se nu onely nu s nfloreasc, dar n
scurt timp se dizolv. i ei c merge despre de neascultare, doe nu mai mult de supremaiei
comune-avere, trebuie s gseasc astfel distruge ca fetele nebune monica-cristina (n fabula;)
care dorete s-i rennoiasc tineret a tatlui lor decrepit, fcut de Counsell Medeei, taie-l n
buci, i boyle-l, mpreun cu plante ciudate, dar a fcut nu de el un om nou. Aceasta dorinta
de schimbare, este ca o nclcare a prima de zei Commandements: pentru c Dumnezeu
spune, Non Habebis Deos Alienos; S nu ai zeilor din alte ri; i n alt loc referitoare la
Kings, c acestea sunt dumnezei.

Nici s adere (mpotriva

Soveraign) populare barbati
n al doilea rnd, acestea sunt de a fi nvat, c acestea nu ar trebui s fie condus cu
admiraie de vertue de oricare dintre colegii lor subiecte, ct de mare soever el sta, nici cum
vizibil soever el strluceasc n comun-bogatie; nici de orice adunare, (cu excepia Adunarea
Soveraign,) astfel ca s deferre pentru a le orice ascultare sau onoarea, corespunztoare a
Soveraign onely, care (n posturile lor special) reprezint; nu pentru a primi orice influen de
la ei, dar ca este conveighed de acestea la autoritatea Soveraign. Pentru c Soveraign, nu
poate fi imaginat s iubeasc oamenii lui ca el ar fi trebuit, care nu este gelos de ei, dar le
sufer de mgulire de brbai populare, pentru a fi sedus de loialitatea lor, deoarece acestea au
adesea fost, nu onely n secret, dar n mod deschis, aa ca s-proclaime casatorie cu ei n
Prte Ecclesiae de predicatori; i prin publicarea aceeai n strad deschise: care pot fi
comparate fitly la nclcarea a doua din zece Commandements.
Nici de a contesta puterea Soveraign
n al treilea rnd, n consecin la acest lucru, ar trebui s fie informat, ct de mare vina
este, a vorbi evill reprezentantul Soveraign, (dac un om sau un ansamblu de oameni;) sau de

a argumenta i de a contesta puterea lui, sau orice modalitate de a folosi numele lui
ireverenios, prin care el poate fi adus n dispre cu poporul su, i ascultarea lor (n care
sigurana comune-avere consisteth) slbeasc. Care doctrin a treia Commandement de
asemnare pointeth s.

i s aib Dayes Set afar s

nvee datoria lor
n al patrulea rnd, vznd oameni nu poate fi nvat acest lucru, nici cnd ' tis a nvat-l
amintesc, nici dup generaie trecut, att de mult ca tiu n care este plasat Soveraign de
putere, fr a stabili o parte din munca ordinare, unele anumite momente, n care acestea pot
participa cei care sunt numii pentru a instrui-le; Este necesar ca unele astfel ori stabilesc, n
care acestea pot asambla mpreun, i (dup rugciunile i laud dat de Dumnezeu, Soveraign
Soveraigns) auzi cele ndatoririlor lor-a spus ei, i Lawes pozitiv, cum ar fi, n general,
preocuparea ei toate, citit i expus, i se pune n minte de ctre autoritatea care le maketh
Lawes. n acest scop a Jewes fiecare a aptea zi, o zi de Sabat, n care legea a fost citit i
expus; i n solemnitatea drept pentru care au fost puse n minte, c regele lor a fost
Dumnezeu; care a creat lumea n ase zile, s-a odihnit a saptea zi; lor oprind pe el la munca,
care c Dumnezeu era Regele, care le-a rscumprat din lor servil, i painfull lor de munc n
Egipt, i le-a dat un timp, dupa ce au avut rejoyced de la Dumnezeu, s ia bucurie, de
asemenea, n sine, de recreere lawfull. Astfel nct este petrecut prima masa de
Commandements, toate, n stabilirea jos summe zeii puterea absolut; nu onely ca Dumnezeu,
ci ca rege de pact, (n ciudat) de Jewes; i, prin urmare, pot da lumina, celor care au puterea de
Soveraign care le sunt conferite de acord de oameni, pentru a vedea ce doctrina ei ar trebui s
nvee subiecte lor.

i a-i onora prinii lor

i pentru c prima instruciune de copii, dependeth privind ngrijirea prinilor; este necesar
ca acestea ar trebui s fie asculttori de ei, whilest sunt sub lor de colarizare; i nu onely
Deci, dar, de asemenea, c dup aceea (ca recunotin requireth,) recunosc dreptul de a
beneficia de educaie, de externall signes de onoare. n ce scop sunt pentru a fi nvat, c
iniial tatal de fiecare om a fost, de asemenea, Domnul lui Soveraign, cu putere peste el de
via i de moarte; i c prini de familii, cnd de a institui o multitudine de comune, au
demisionat c puterea absolut, dar niciodat nu a fost destinat, acestea ar trebui s piard
onoarea datorate le pentru educaia lor. Pentru s renune la astfel de dreapta, nu era necesar
instituiei de Soveraign puterii; nici nu ar fi nici un motiv, de ce orice om ar trebui s dorinta
de a avea copii, sau avei grij s hrnii i instrui-le, dac acestea au fost ulterior s aib nici
alte beneficii de la ei, dect la brbai. i acest lucru accordeth cu Commandement a cincea.

i de a face Avoyd a
prejudiciului:
Din nou, fiecare Soveraign ar trebui s produc dreptate s fie nvai, care (constnd n a
lua la nici un om ce este a lui) este la fel de mult ca s spun, pentru a determina oamenii s fie
nvai s nu lipseasc lor vecin, de violen sau de fraud, de orice lucru care, prin
autoritatea de Soveraign este a lor. Lucruri deinute n proprietate, cele care sunt dragi cu un
om sunt propria viata, si membrelor; i n gradul urmtor, (n majoritatea barbatilor,) cei care
privesc conjugall afectiune; i dup ei bogii i mijloacele de trai. Prin urmare, oamenii sunt
pentru a fi predate, s se abin de la violen la o singur persoan anothers, de revenges
privat; de nclcare a conjugall de onoare; i cu fora druise, i surreption frauduloase de un
anothers bunuri. Scop, de asemenea, este necesar ei s fie artat consecinele evill fals
judecata, de corupie fie judectorilor sau martori, prin care distinctia de proprietate este luat,
i Justiie devine de nici un efect: toate lucrurile care sunt intimidai n a asea, a aptea, a
opta, i a noua Commandements.
Anunuri de Plus-HD-V1.4 Opiuni de anunuri
Anunuri de Plus-HD-V1.4 Opiuni de anunuri
Anunuri de Plus-HD-V1.4 Opiuni de anunuri
Anunuri de Plus-HD-V1.4 Opiuni de anunuri
Anunuri de Plus-HD-V1.4 Opiuni de anunuri
Anunuri de Plus-HD-V1.4 Opiuni de anunuri
Anunuri de Plus-HD-V1.4 Opiuni de anunuri

i de a face toate acestea sincer

la inima
n sfrit, acestea sunt pentru a fi nvat, c nu onely faptele nedrepte, dar designes i
inteniile de a face ei, (dei prin accident hindred,) sunt nedreptate; care consisteth n pravity a
va i c neregularitatea actului. i aceasta este intenia de a zecea Commandement, i veri din
al doilea tabel; care se reduce tot la acest Commandement una de mutuall de caritate, "s
iubeti pe aproapele tu ca co ta:" ca summe din primul tabel se reduce la "dragostea de
Dumnezeu;" crora acestea apoi a primit recent ca rege al lor.

Utilizarea de universiti
Ca mijloace, i conducte, prin care oamenii pot primi acest instruciuni, mititel sunt s
cutai, ceea ce nseamn deci poate opinii, contrar pace de om-natur, slab i false principii,
au neverthelesse fost att adnc nrdcinate n ele. Adica cei care am n precedentul capitolul
specificate: ca ca barbatii se judeca de ceea ce este lawfull i unlawfull, nu de lege se Co, ci

prin propriile lor privat hotrrilor judectoreti; C sinne subiecte n ascultarea de comenzi de
comune-avere, unlesse ei nii-au judecat n primul rnd s fie lawfull: c lor decen n
bogiile lor este astfel, nct s exclud stpnirea, care comune-avere fiindc peste acelai:
c este lawfull pentru subiecii s-l omoare, ca ei numesc tirani: c puterea Soveraign poate fi
divizat, i altele; care vin s fie insuflat n oameni prin acest mijloc. Ei care necesitatea sau
covetousnesse pzete aminte pe meserii lor, partenerii sociali; i ei, pe de alt parte, care
lepdai, sau lene carrieth dup lor plceri sensuall, (care dou tipuri de oameni s ia cea mai
mare parte din om-natur,) fiind deturnate de la meditaie profund, care nvarea adevrului,
nu onely n materie de Justiie Naturall, dar, de asemenea, toate celelalte tiine neaprat
requireth, primi noiunile de datoria lor, mai ales la Divin-urile n amvon, i parial din astfel
de vecinii lor, sau cunostinta familiare, ca avnd Facultatea de discoursing uor, i plauzibil,
par mai nelept i mai bine am nvat n cazuri de drept, i contiin, dect ei nii. i divinurile, i astfel alii ca s arate de nvare, deriv cunotinele lor din universiti, i Schooles
de drept, sau carti, care, de oameni emineni n aceste Schooles, i universiti au fost
publicate. Este, prin urmare, evident, c instruirea poporului, dependeth n ntregime, pe
dreapta predarea de tineri n universiti. Dar nu sunt (poate unii oameni spun) universiti din
Anglia nvat suficient deja s fac asta? sau este aceasta se angajeaz s nvee universiti?
ntrebri dificile. nc la nceput, m ndoiesc c nu pentru a rspunde; c pn spre sfritul
mai trziu Henric al optulea, puterea Papei, a fost alwayes admis mpotriva puterii de
comune-avere, n principal de ctre universiti; i c doctrinele meninut de att de muli
predicatori, mpotriva Soveraign puterii regelui, i de att de muli avocai, i alii, care au
avut lor de educaie acolo, este un argument suficient, c dei universitile nu au fost autori
de aceste doctrine false, nc nu tiau nu cum s planteze adevrat. Pentru n astfel o
contradicie a opiniilor, este cel mai sigur, c ele nu fost suficient instruit; i ' tis nu e de
mirare, dac ei pstreaz nc un gust de acest lichior subtile, cu care ei au fost maturate n
primul rnd, mpotriva autoritii jurist. Dar la ntrebarea de mai trziu, nu este potrivit, nici
needfull pentru mine s spun eu, fie nu: pentru orice om care vede ceea ce fac, pot percepe cu
uurin ceea ce cred.
Sigurana de oameni, requireth n continuare, la el, sau le c au puterea de Soveraign, c
justiia la fel se administreaz la toate gradele de oameni; Asta este, c ca bine bogat i
puternic, ca persoanele srace i obscur, poate fi ndreptat leziunilor fcut Deci ca cel mare,
poate avea nici o speran mai mare de impunitate, atunci cnd acestea doe violen,
dezonoare, sau vtmri la fel meaner, dect atunci cnd unul dintre acestea, face ca la una
dintre ele: pentru n acest consisteth capital; la care, ca fiind o nvtur de lege a naturii, o
Soveraign este la fel de mult subiect, ca oricare dintre meanest poporului su. Orice nclcare
a legii, sunt infraciuni mpotriva comune-avere: dar exista unele, care sunt, de asemenea,
mpotriva persoanelor fizice. Cei care privesc comune-avere onely, poate fr nclcare de
capital fi iertat; pentru fiecare om poate iart ceea ce este de fcut mpotriva himselfe, dup
propria discreie. Dar o infraciune mpotriva un om privat, nu n capital fi iertat, fr
consimmntul celui care este rnit; sau rezonabil satisfacie.
Inegalitatea de subiecte, iese din acte de puterea de Soveraign; i, prin urmare, a nu mai
mult loc n prezena Soveraign; care este s spun, ntr-o Curii de Justiie, apoi inegalitatea
dintre regi, i subiecte lor, n prezena regelui regilor. Onoarea de mare de persoane, este de a
fi evaluate pentru lor beneficence, i aydes dau oamenilor, de rang inferiour, sau nu la toate.
i violences, oppressions i leziuni ei face, nu extenuated, dar agravat de greatnesse de
persoane lor; pentru c au puin nevoie de a le comite. Consecinele acestei prtinire fa de
mare, procedai n acest mod. Impunitatea maketh insolen; Obrznicie ura; si ura, o
ncercare de a trage n jos toate greatnesse asupritoare i contumelious, dei cu ruine de
comune-avere.

Equall impozitelor
Pentru Equall justiiei, de asemenea, appertaineth Equall impunerea de taxe; egalitatea
drept dependeth nu pe egalitatea de bogatii, dar pe egalitatea de datorii, c fiecare om
socoteala la bogia de comune pentru aprarea. Acesta nu este de ajuns, un om pentru a forei
de munc de ntreinere a vieii sale; dar, de asemenea, pentru a lupta, (dac trebuie s fie,)
pentru asigurarea muncii sale. Acestea trebuie s fie face ca Jewes a fcut dup ntoarcerea
din captivitate, n re-zidirea Templului, a construi cu o singur mn, i deine sabia n
cealalt; sau, altfel ele trebuie s angajeze altora pentru a lupta pentru ele. Pentru impuneri
care sunt layd pe oameni de puterea Soveraign, nu sunt nimic altceva, dar salariile, datorit le
c dein publique sabia, s-i apere brbai privat n exercitarea severall meserii, i chemrile.
Vznd atunci beneficiul pe care fiecare primete astfel, este a se bucura de viata, care este la
fel de drag sraci i bogai; datoria pe care un om srac socoteala ei care apra viaa lui, este
aceeai care un om bogat socoteala pentru aprarea lui; salvarea care cei bogai, care au
serviciul de sraci, pot fi debitori nu onely pentru propriile lor persoane, dar pentru muli mai
mult. Care consider c, egalitatea de instituirea, consisteth mai degrab n egalitatea asta care
este consumat, dect bogiile persoanelor care consuma acelai. Pentru ce motiv este acolo,
c laboureth de mult, i economisesc roadele muncii sale, consumeth puin, a ar trebui s fie
mai mult perceput, apoi el c triesc idlely, getteth mic, i spendeth tot el devine; Vznd unul
n-are nici o protecie mai la comun-avere, apoi celelalte? Dar cnd impuneri, layd la acele
lucruri pe care oamenii consuma, fiecare om payeth la fel pentru ceea ce el useth: nici nu este
comun-avere defrauded, de a deeurilor de lux privat oamenilor.

Publique caritate
ntruct muli brbai, de accident unevitable, deveni incapabil s se menin muncii lor; ele
nu ar trebui s fie lsat la caritate la persoane particulare; dar pentru a fi prevzute, (ca de
departe mai departe ca necesitile natura necesita,) de Lawes din comun-avere. Pentru ca ea
este Uncharitablenesse n orice om, s neglijeze impotent; Deci, este n Soveraign de o
comun-avere, s le expune la pericol de caritate astfel incert.

Prevenirea Idlenesse
Dar pentru astfel ca au puternice organisme, cazul este altfel: acestea sunt de a fi obligai s
lucreze; i s avoyd scuz de a nu gsi locuri de munc, ar trebui s fie astfel Lawes, ca poate
ncuraja tot felul de Arte; ca de navigare, agricultura, pescuit si tot felul de Manifacture care
necesit munc. Multitudinea de oameni sraci, i totui puternic nc encreasing, acestea sunt

de a fi transplantat n rile locuite nu suficient: n cazul n care neverthelesse, ele nu sunt

pentru a extermina cele vor gsi acolo; dar constrnge s locuiesc mai aproape mpreun, i
gama nu o mare parte din teren, s smulg ceea ce au gsit; dar la tribunal fiecare parcel mic
cu arta i muncii, s le dea lor hran din sezon. i atunci cnd toat lumea este de overchargd
locuitori, apoi remediul ultima de toate este Warre; care provideth pentru fiecare om, de
victorie sau moarte.

Bun Lawes ceea ce

A avea grij de Soveraign, se cuvine a face bine Lawes. Dar ceea ce este o lege bun?
Printr-o lege bun, adica nu o doar legea: pentru nici o lege nu poate fi nedrept. Legea se face
prin puterea Soveraign, i tot ce este fcut de ctre o astfel de putere, este justificat i
deinute de fiecare dintre oameni; i ceea ce fiecare om va avea, Deci, nici un om nu poate
spune este nedrept. Este n Lawes de o comun-avere, i n Lawes de Gaming: orice
Gamesters toate de acord, este nedreptate pentru nici unul dintre ei. O lege bun este c, care
este Needfull, pentru bun de oameni, i withall Perspicuous.

Ca sunt necesare
De utilizare a Lawes, (care sunt dar reguli autorizate) nu este de a angaja oameni din toate
aciunile voluntare; dar pentru a direct i pstrai-le ntr-o astfel de micare, s nu fie rnit-se
de propriile dorine impetuoas, rashnesse sau indiscreie, ca garduri vii sunt stabilite, nu
pentru a opri cltorii, dar pentru a le menine n mod. i, prin urmare, o lege care este nu
Needfull, avnd nu adevrat sfritul o lege, nu este bun. O lege poate fi conceput pentru a fi
bun, atunci cnd este n beneficiul Soveraign; Dei nu fi necesare pentru oameni; dar nu este
aa. Pentru binele Soveraign i oamenii, nu pot fi separate. Este un Soveraign slab, care are
subiecte slab; i un popor slab, ale cror Soveraign wanteth puterea de a se pronuna-le la sale.
Inutile Lawes nu sunt bune Lawes; dar trapps pentru Simiorina: care n cazul n care este
recunoscut dreptul de a Soveraign puterea, sunt de prisos; i n cazul n care nu este
recunoscut, nroirile s-i apere poporul.

Cum sunt clare

Perspicuity, consisteth nu att de mult n cuvinte de lege se Co, ca i o declaraie de cauze,
i motivele, pentru care a fost fcut. Asta e, c shewes ne sensul de legiuitor, iar sensul
cunoscut legiuitorul, Legea este mai uor nelese de puine, mai multe cuvinte. Pentru toate
cuvintele, sunt supuse ambiguitate; i, prin urmare, multiplicare de cuvinte n corpul legii, este

multiplicarea de ambiguitate: pe langa ea pare s implice, (de prea mult diligen,) c oricine
poate sustrage cuvintele, este fr compasse legii. i aceasta este o cauza de multe procese
inutile. De cnd am lua n considerare cum scurt au fost Lawes antient ori; i cum au crescut
de grade nc mai; ma crede vd o disput ntre Penners i Pleaders de lege; fostul caut s
circumscrie mai trziu; i mai trziu s se sustrag lor circumscripii; i c Pleaders au luat
Victoria. Se cuvine, prin urmare, la biroul de Legislator, (astfel cum este n toate comunewealths reprezentantul Suprem, fie el un singur om, sau un ansamblu,) pentru a face motivul
Perspicuous, ce a fost fcut Legea; i corpul de lege se Co, ca scurt, dar n ca termes corect i
importante, ca poate fi.

Pedepse
Se cuvine, de asemenea, la biroul de Soveraign, s fac o cerere potrivit de pedepse si
recompense. i vznd sfritul de pedepsire nu este rzbunare, i descrcarea de gestiune a
choler; dar corecie, infractorul, sau altele de exemplul lui; cele mai aspre pedepse sunt pentru
a fi aplicat pentru aceste crime, care sunt de cel mai mare pericol pentru Publique; cum sunt
cele care se procedeaz la rutate Guvernului stabilit; cei care primvar de dispre de Justiie;
cei care provoac indignarea n multitudinea; i cele care nepedepsite, par Authorised, ca
atunci cnd ele sunt comise de Sonnes, publici sau favorite oamenilor n autoritatea: pentru
indignarea carrieth de oameni, nu onely mpotriva actori, i autorii de nedreptate; dar
mpotriva tuturor puterea care este probabil pentru a proteja lor; ca i n cazul Tarquin; atunci
cnd pentru actul obraznic de unul dintre Sonnes sale, el a fost condus din Roma, i monarhia
l co dizolvat. Dar crime de invaliditate; cum sunt cele care se procedeaz la mare provocare,
din fric mare, mare nevoie, sau din ignoran fie faptul este o mare crim, sau nu, este loc de
mai multe ori pentru neculaiu, fr a aduce atingere dispoziiilor comune-bogatie; i neculaiu
atunci cnd nu exist astfel de loc pentru ea, este cerut de lege a naturii. Pedeapsa de lideri i
profesorii ntr-o agitaie; nu poore sedus de oameni, atunci cnd acestea sunt pedepsite, profit
comun-avere de exemplul lor. S fie severe la oameni, este de a pedepsi c ignorana, care n
mare parte fi imputate Soveraign, ale cror vina a fost, ei au fost nu mai bine instruii.

Recompense
n mod asemntor se cuvine la birou, i taxa de Soveraign, s aplice lui recompense
alwayes Deci, ca acolo pot aprea la ei beneficia la comun-averea: consisteth n care utilizarea
lor, i sfritul; i este apoi fcut, atunci cnd acestea care au servit bine comune-avere, sunt
cu ca expence pic de comoara comune, ca este posibil, att de bine, recompenced, aa cum
alii astfel poate ncurajate, att pentru a servi n acelai, de fidel ca acestea pot, i s studieze
arta prin care acestea pot fi activate pentru a face mai bine. Pentru a cumpara cu gabi, sau
ferment, la un subiect Popular ambiios, s fie linitit i se abine de la a face impresii bolnav
n dragan a poporului, nu are nimic de natura a recompensa; (care este hirotonit pentru
deserviciu, ci pentru serviciul trecut;), nici o signe de recunotin, dar de frica: nici tind spre
beneficiul, ci s Dammage de Publique. Este o disput cu ambiie, ca i cea a Hercules cu

Hydra monstru, care au multe capete, pentru fiecare dintre care a fost nvins, a crescut pn la
trei. Pentru n mod similar, cnd stubbornnesse de un singur om Popular, este depit cu
recompensa, apar multe mai mult (de exemplu), care face acelai Mischiefe, hope de ca
beneficiu: i ca tot felul de Manifacture, Deci, de asemenea, Malice encreaseth fiind vendible.
Dei, uneori, un jurist warre, poate fi differred, de asemenea wayes ca c, totui, growes
pericol nc mai mare, i Publique ruine mai siguri. Este, prin urmare, mpotriva taxa de
Soveraign, crora se angajeaz, pentru a recompensa celor care aspira la greatnesse de
Tulburarea linistii rii lor, i nu mai degrab s se opun nceputurile de astfel de oameni, cu
un pic de pericol, dect dup mai mult timp cu siguran Publique mai mare.

Counsellours
Un alt Businesse de Soveraign, este de a alege Counsellours bune; Vreau s spun astfel, ale
cror sfat este s ia n guvernul de comun-averea. Pentru acest cuvnt Counsell, Consilium,
corupt de Considium, este o semnificaie mare, i comprehendeth toate adunrile din oameni
care stau mpreun, nu onely s delibereze ceea ce este de fcut n continuare, dar, de
asemenea, s judece faptele trecute, i a legii pentru prezent. Am luai-o aici n primul sens
onely: i n acest sens, nu exist nici o choyce de Counsell, nici ntr-o democraie, nici
aristocraiei; deoarece persoanele consiliere sunt membri a persoanei Counselled. Choyce de
Counsellours este aceea a monarhiei; n care, Soveraign pe care endeavoureth nu pentru a face
choyce de cei, care, n orice fel, sunt mai capabili, dischargeth nu biroul lui ca el ar trebui s
fac. Counsellours cel mai capabil, sunt care au cel puin sperana de a beneficia de dnd evill
Counsell, i cele mai multe cunotine de acele lucruri care conduce la pace, i aprare
comune-avere. Este o chestiune de greu s tiu cine expecteth beneficia de publique
necazurile; dar signes care ghida la doar suspiciune, este linititor de oameni n nemulumirile
lor nerezonabile sau nerambursabila, de oameni ale cror moii nu sunt suficiente pentru
executarea lor expences obinuit, i poate cu uurin respectate de orice unul cine a
preocuprilor pentru a-l cunosc. Dar s tii, cine are cele mai multe cunotine de afaceri
Publique, este nc mai greu; i ei c le cunosc, le trebuie un mare deale lesse. Pentru a
cunoate, care knowes regulilor aproape de orice art, este o mare msur de cunotinele de
arta acelai; pentru c nici un om nu poate fi asigurat de adevrul anothers reguli, dar el c
este prima nvat s le neleag. Dar signes cel mai bun de cunoatere a orice art, sunt,
vorb mult n el, i efecte bune constant de ea. Bun Counsell vine nu de mult, nici de
motenire; i, prin urmare, nu exist nici un motiv mai mult s se atepte un sfat bun de bogat
sau nobil, n materie de stat, dect n dintre dimensiunile de un fortresse; unlesse trebuie s
credem c are nevoie de nici o metod n studiul Politiques, (nu ca acolo in studiul
geometriei,) dar onely pentru a lookers; care nu este aa. Pentru Politiques este studiul mai
greu dintre cele dou. ntruct n aceste pri ale Europei, a fost luat dreptul anumitor
persoane, pentru a avea loc n cea mai mare Councell de stat prin motenire; este derivat din
cuceririle lui antient germani; n care multe absolut domnilor joyning mpreun pentru a
cuceri alte naiuni, ar nu intra n a Confederaiei, fr aceste privilegii, ca ar putea fi semne de
diferen n timp ce urmeaz, ntre urmaii lor, i urmaii lor subiecilor; care privilegii fiind
incompatibile cu Soveraign de putere, de favoarea de Soveraign, acestea pot prea s pstreze;
dar lupta pentru ei ca dreptul lor, ei trebuie s are nevoie de grade lasa du-te, i nu mai au la
ultima onoare, dect adhaereth natural pentru abilitile lor.

i cum putea fi soever Counsellours n orice affaire, beneficia de Counsell lor este mai
mare, atunci cnd acestea dau fiecare dintre sfatul, i motive de ea afar, dect atunci cnd o
fac ntr-un ansamblu, prin administraii; i cnd le-au praemeditated, dect atunci cnd ei
vorbesc pe brusc; att pentru c au mai mult timp, la sondajul consecinele aciunii; i sunt
lesse subiect s fi dus la contradicie, prin invidie, emulare sau alte pasiuni care rezult din
diferena de opinie.
Counsell cel mai bun, n acele lucruri care privesc nu alte naiuni, dar onely uurina, i
beneficiul subiectele se pot bucura, de Lawes care arata onely spre interior, este de a fi luate
de la generalul informatiile, i plngeri de oamenii din fiecare provincie, care sunt cel mai
familiarizat cu propriile lor vrea, i ar trebui, prin urmare, atunci cnd ei cer nimic n derogare
de essentiall drepturile Soveraignty, s fie luate cu srguin a. Pentru fr aceste drepturi
Essentiall, (aa cum am de des nainte spus,) comune-avere nu la toate subzist.

Comandanii
Un comandant al unei armate n chiefe, dac el nu Popular, nu este iubit, nici nu se temea
ca el ar trebui s fie scrise de armata sa; i, n consecin, nu se poate performe acest birou cu
bun victorios. El trebuie, prin urmare, harnic, viteaz, Affable, Liberall i norocos, c el poate
ctiga un aviz att de suficien, i a iubirii lui Souldiers. Acest lucru este de popularitate, i
rase n Souldiers dorina de ambele, i curajul, s se recomande n favoarea sa; i protejeaz
severitatea generalul, n pedepsirea (cnd nevoie este) Souldiers rzvrtit, sau neglijent. Dar
aceast dragoste de Souldiers, (n cazul n care precauie nu fi dat de fidelitate comandani,)
este un lucru periculos la putere Soveraign; mai ales atunci cnd este n minile de un
ansamblu nu popular. Se cuvine, prin urmare, la sigurana persoanelor, att c fi bun dirijori,
i subiecte florentina, cui Soveraign comite armatele sale.
Dar cnd Soveraign himselfe populare, care este, respectat i iubit de poporul su, nu este
nici un pericol la toate la popularitatea de un subiect. Pentru Souldiers nu sunt deci n general
nedrepte, pentru partea cu Capitanul lor; Dei l iubesc, impotriva Soveraign lor, atunci cnd
le place nu onely persoana sa, dar, de asemenea, cauza lui. i, prin urmare, cei care prin
violen au orice moment suprimate puterea lor Lawfull Soveraign, nainte de ei nii ar
putea rezolva n locul lui, au fost alwayes pus la probleme de contriving titlurile lor, pentru a
salva oamenii din rusinea de a le primi. Pentru a avea un cunoscut dreptul de a Soveraign
puterea, este att de popular o calitate, ca cel ce le-a are nevoie de nici mai mult, pentru
propria sa parte, s ntoarc inimile de supuii si s-l, dar ca s vad el putea absolut guverna
propria familie: nici, din partea dumanilor si, dar o desfiinarea armatelor lor. Pentru cea
mai mare i cea mai activ parte a omenirii, a hetherto fost niciodat bine mulumit cu
prezentul.
Cu privire la birourile de un Soveraign la altul, care sunt nelese n aceast lege, care este
de obicei numit legea a Naiunilor, nevoie nu spun nimic n acest loc; deoarece legea
Naiunilor, iar legea a naturii, este acelasi lucru. i fiecare Soveraign are acelai drept, n
procurarea sigurana poporului su, c orice om special poate avea, n procurarea sigurana de
propriul corp. i aceeai lege, care dictateth la oameni care au nici un guvern Civil, ceea ce ei
ar trebui s fac i ce s avoyd n ceea ce privete unul de altul, la fel pentru comune-wealths,
dictateth, la contiina de Soveraign Princes i ansambluri de Soveraign; nu este nici o instan
de Justiie Naturall, dar n contiina onely; n cazul n care nu om, dar Dumnezeu raigneth;

ale cror Lawes, (astfel de ei ca obliga ntreaga omenire,) pentru Dumnezeu, ca el este autorul
a naturii, sunt Naturall; i pentru acelai Dumnezeu, ca el este Regele regilor, sunt Lawes. Dar
Kingdome lui Dumnezeu, ca rege al regilor, i ca regele, de asemenea, un popor deosebit, se
vorbesc n restul de acest discurs.

CAPITOLUL XXXI. DE
KINGDOME DE DUMNEZEU
PRIN NATURA

Domeniul de aplicare a
urmtoarele capitole
Care condiia de meer natura, adic, de libertate absolut, cum ar fi este a lor, care nu sunt
nici Soveraigns, nici subieci, este anarhia, i starea de Warre: c Praecepts, prin care oamenii
sunt ndrumai s avoyd care condiie, sunt Lawes de natura: c o comune-avere, fr
Soveraign puterii, dar un cuvnt, fr substan, este i nu poate sta: C subiecii datorez
Soveraigns, simpla ascultare, n toate lucrurile, n care ascultarea lor nu este respingtor
Lawes lui Dumnezeu, am dovedit suficient, n ceea ce am scris deja. Vrea onely, pentru
cunoaterea ntreaga datorie jurist, s tiu ce sunt aceste Lawes lui Dumnezeu. Pentru fr
asta, un om nu tie, atunci cnd el este poruncit orice lucru de puterea jurist, fie c este
contrar legii lui Dumnezeu, sau nu: i Deci, prin ascultare prea mult de jurist, ofenseaz
maretia divina, fie prin feare lui Dumnezeu ofensatoare, transgreseaza commandements din
comun-avere. n avoyd ambele aceste roci, este necesar s tie ce sunt Lawes Divine. i
vznd cunotine de drept toate, dependeth pe cunoatere a puterii Soveraign; Trebuie s
spun ceva n ceea ce urmeaz, KINGDOME lui Dumnezeu.

Care sunt subiecii n

Kingdome lui Dumnezeu
"Dumnezeu este rege, lasa pamantul se bucura," zice Psalmistul. (Psal. 96. 1). i din nou,
"Dumnezeu este regele toate naiunile fi suprat; i cel ce ade pe Cherubins, dei pmntul fi
mutate." (Psal. 98. 1). Dac oamenii vor sau nu, acestea trebuie s fie obiectul alwayes a
puterii Divine. Prin negarea existenei, sau Providence lui Dumnezeu, oameni poate scuture
uurina lor, dar nu jugul lor. Dar pentru a apela acest puterea lui Dumnezeu, care se
extendeth co nu onely la om, dar de asemenea, la fiare, i plante i trupurile nensufleite, cu

numele de Kingdome, dar este un metaphoricall de utilizare a cuvntului. Pentru onely este
corect spus Raigne, care guverneaz supuii si, prin cuvntul su, i promisiunea de
recompense pentru cei care ascult-l, i threatning lor cu pedeapsa care i se supun nu.
Subiecte, prin urmare, n Kingdome lui Dumnezeu, nu sunt organismele nensufleite, nici
creaturi Irrationall; pentru c ei neleg nici preceptele ca lui: nici atei; nici cei ce nu cred c
Dumnezeu a orice grij de aciunile de omenire; pentru c ei recunosc nici un cuvnt pentru
lui, nici nu au speranta de recompense sale, sau teama de a lui threatnings. Prin urmare, care
cred c exist un Dumnezeu care governeth lume, i -a dat Praecepts, i promulgate
recompense i pedepse omenirii, sunt subiecte de zei; restul, sunt pentru a fi neleas ca
dumani.

Un ntreit cuvntul lui

Dumnezeu, motiv, Apocalipsa,
profeie
Regula de cuvinte, necesit c astfel de cuvinte evident face cunoscute; altfel acestea sunt
nici Lawes: de natura a Lawes cuvine o promulgare suficiente si clare, cum ar fi poate ine
departe de scuza ignoranei; care, n Lawes de oameni este, dar un fel onely, i care este,
proclamarea sau promulgarea de voyce de om. Dar Dumnezeu declareth lui Lawes trei wayes;
Dicteaz de Naturall motivul, de Apocalipsa, i Voyce de om, cui de operaiunea de minuni,
el procureth de credit cu restul. De aceea ridic un triplu cuvntul lui Dumnezeu, raionale,
sensibil i Prophetique: care Correspondeth o tripla audiere; Drept motiv, sentimentul
Supernaturall i credin. Pentru Supernaturall de sens, care consisteth n Apocalipsa, sau de
inspiraie, nu au fost orice Universall Lawes Deci, dat, pentru c Dumnezeu vorbete nu n
acest mod, dar pentru anumite persoane, i scafandri brbai felurite lucruri.
Un dublu Kingdome lui Dumnezeu, Naturall i Prophetique din diferena dintre celelalte
dou tipuri de zei Word, Rationall i Prophetique, pot fi atribuite la Dumnezeu, dublu
Kingdome, Naturall i Prophetique: Naturall, n care el governeth ca multe dintre omenirea
aa cum recunoate providena sa, de naturall dicteaz de dreptul de motiv; i Prophetique,
unde au ales dintr-o singur naiune specifice (Jewes) pentru supuii si, acesta guverna ei, i
nici unul dar ei, nu onely de naturall motiv, dar de Lawes pozitive, care el le-a dat de ctre
gura profeilor lui Sfnt. De Naturall Kingdome lui Dumnezeu intenionez s vorbesc n acest
capitol.
Dreptul de zei Soveraignty este derivat din lui atotputernicia dreptul de natura, prin care
Dumnezeu domnete peste oameni, i punisheth cei care rupe lui Lawes, este de a fi derivate,
nu de la su crearea ei, ca n cazul n care el cere supunere, ca recunotin pentru beneficiile
sale; dar din puterea lui irezistibil. Am shewn anterior, cum Soveraign dreptul ridic la Pact:
s arate cum acelai drept poate decurge din natura, cere nici mai mult, dar s arate n ce caz
acesta este niciodat luat. Vznd toi oamenii prin natura a avut dreptul la toate lucrurile, au
avut dreptul fiecare o s reigne peste tot restul. Dar pentru c acest drept nu ar putea fi
obinute prin for, respectiv sigurana fiecare una, de stabilire de acest drept, pentru a
parametriza brbai (cu Soveraign autoritatea) de comun acord, s conduc i s le apere:
ntruct dac ar fi existat orice om de irezistibil de putere; nu a existat nici un motiv, de ce el
ar trebui s nu de acea putere au condus, i aprat att himselfe, i ei, n propria sa discreie.
Celor ce, prin urmare, a cror putere este irezistibil, dominaia de toate adhaereth de oameni

n mod natural prin excelenta lor de putere; i, n consecin, este de la acea putere, care
Kingdome peste oameni, precum i dreptul de brbai abinem la plcerea lui, cuvine natural
la Atotputernicul Dumnezeu; nu ca Creator i camelia; dar ca Atotputernic. i dei pedeapsa
se datoreaz pentru Sinne onely, deoarece prin faptul c cuvntul este neles nenorocirea
pentru Sinne; cu toate acestea, nu este dreptul de care afecteaz, alwayes derivate din mens
Sinne, dar din puterea zeilor.

Sinne nu cauza toate necazurile

Aceast ntrebare, "De ce Evill brbai adesea s prospere, i oamenii de bine suferi
adversitate," a fost mult disputata de Antient, i este la fel cu aceasta a noastr, "De ce
Dumnezeu drept dispenseth Prosperities i adversitile vieii;" i este de dificultate care, ca nare agitat credin, nu onely de vulgar, dar de filosofi, i care este mai mult, a sfinilor,
referitoare la providena divin. "Ct de bine," zice David, "este Dumnezeul lui Israel pentru
cei care sunt fr prihan n inim; i totui picioarele mele au fost aproape plecat, treadings
meu a avut aproape slipt; pentru am fost ntristat de la Wicked, cnd am vzut Ungodly n
aceast prosperitate." i loc de munc, ct de serios a protesta cu Dumnezeu, pentru multe
afectiuni a suferit, fr a aduce atingere lui Righteousnesse? Aceast ntrebare pentru locuri
de munc, este decis de Dumnezeu himselfe, nu de argumente provine de la Sinne de locuri
de munc, dar puterea sa. Pentru ntruct prietenii de locuri de munc a atras argumentele lor
de la nenorocirea lui Sinne lui, i el a aprat himselfe de contiin de nevinovia lui,
Dumnezeu himselfe ridic problema, i avnd justificat necazul de argumente trase din
puterea lui, cum ar fi acest lucru "unde ai fost atunci cnd am layd bazele de pe pmnt," i
similare, ambele aprobate Job pe inocenta, i mustrat eronat doctrina de prietenii lui.
Concordant pentru aceast doctrin este propoziia Mntuitorului nostru, cu privire la omul
care s-a nscut orb, n aceste cuvinte, "nici n-are acest om a pctuit, nici prinii lui; dar c
lucrrile lui Dumnezeu s-ar putea fi fcut manifesta n el." i dei ar fi spus "c moartea
entred n lumea de sinne," (de care se nelege c n cazul n care Adam a pctuit niciodat, a
avut niciodat vopsit, care este, nu a suferit orice separare a lui soule din corpul su,) rezult
nu de acolo, c Dumnezeu ar putea nu bun dreptate au afectat lui, dei el a pacatuit, precum
i a afflicteth alte creaturi vii, care nu poate sinne.

Divin Lawes
Au vorbit de drept zei Soveraignty, ca ntemeiat onely naturii; Suntem s ia n considerare
n continuare, care sunt Divine Lawes, sau dicteaz de motivul Naturall; Lawes care privesc
atribuiile naturall un om la altul, fie onoarea natural datorita Soveraign noastre Divine.
Primele sunt la acelai Lawes de natura, de care am vorbit deja n 14. i 15. Capitolele din
acest tratat; i anume, de capital, justiie, mila, umilin i restul de Morall Vertues. Ea rmne
aceea c avem n vedere, ceea ce Praecepts sunt impuse oamenilor, de motivul Naturall onely,
fr alte cuvntul lui Dumnezeu, atinge onoarea i cult din maretia divina.

Onoarea i cult ce
Onoare consisteth n interior crezut, i avizul de putere, i Goodnesse de alta: i, prin
urmare, onoarea lui Dumnezeu, este de a cred ca extrem de puterea i Goodnesse, n care este
posibil. i de aceast prere, externall signes care apar n cuvinte, i aciunile de brbai, sunt
numite cult; care este o parte a ceea ce Latines neles prin cuvntul Cultus: pentru Cultus
nseamn n mod corespunztor, i n mod constant, care a muncii care o bestowes de om pe
orice lucru, cu un scop pentru a beneficia de aceasta. Acum beneficia de acele lucruri care ne
face, sunt fie supuse unor noi, precum i profitul ei yeeld, urmeaz muncii am revrsa asupra
ei, ca un efect naturall; sau acestea nu sunt supuse la noi, dar rspunde muncii noastre, n
funcie de voina lor proprie. n primul sens muncii revrsat pe pmnt, se numete cultura; i
educaia copiilor o cultur a lor dragan. n sensul al doilea, n cazul n care mens testamente
sunt s fie forjat pentru scopul nostru, nu prin for, ci prin Compleasance, despre ct de mult
ca Courting, care este, o ctigtoare de pozitiv de bunele oficii; ca de laude, recunoscnd
puterea lor, i nici un fel este plcut s le la care ne uitm pentru orice beneficiu. i acest
lucru este corect cult: n ce sens Publicola, este neles pentru o cinstitor de oameni, i Cultus
Dei, pentru n inchinare lui Dumnezeu.

Severall Signes de onoare

La internall onoare, constnd n avizul de putere i Goodnesse, apar trei patimi; Dragoste,
care are trimitere la Goodnesse; i speran, i de team, care se refer la putere: i cele trei
pri ale externall se nchine; Laud, mrire, i binecuvntare: obiectul de laud, fiind
Goodnesse; obiectul de mrire i binecuvntarea, fiind puterea, i efectul acesteia Felicity.
Laud i mrire sunt semnificative att de cuvinte, i aciunile: de cuvinte, cnd spunem c un
om este bun, sau mare: de aciuni, cnd i mulumesc pentru recompense lui i ascultm de
puterea lui. Avizul de Happinesse de onely o alta, poate exprima prin cuvinte.

Cult Naturall i arbitrar

Exista unele signes de onoare, (ambele n atributele i aciunile,) care fie natural att; ca
printre atributele, bun, doar, Liberall, i altele; i printre aciunile, rugciuni, mulumiri i
ascultare. Alii sunt att de instituia sau Custome oamenilor; i n unele de ori i locuri sunt
onorabil; n altele Dishonourable; n altele indiferent: ca sunt gesturi n formula de adresare,
rugciune i mulumire, n momente diferite i n locuri, utilizate n mod diferit. Fostul este
Naturall; mai trziu cult arbitrare.

Cult a poruncit i gratuit

i de cult arbitrare, albina nu exist dou diferene: pentru ca, uneori, este un Commanded,
uneori voluntare cult: a poruncit, cnd acesta este cum ar fi hee requireth, care este venerat:
gratuit, atunci cnd este precum cinstitor consider necesar. Cnd se Commanded, nu este de
cuvinte, sau gesturi, dar ascultarea este cult. Dar atunci cnd liber, cult const n opinia
beholders: dac le cuvintele, sau aciunile prin care intenionm onoare, par a fi ridicol, i tind
s insulta; Acestea nu sunt cult; deoarece o signe nu este o signe s-l c se d, dar s-l cui se
face; Asta este, pentru spectator.

Cult Publique i Private

Din nou, exist un Publique, si un cult Private. Publique, este cult care performeth o
multitudine de comune, ca o singur persoan. Privat, este ceea ce o persoan privat
exhibiteth. Publique, pentru ntreaga comun-avere, este gratuit; dar n special brbai nu este
aa. Privat, este n secret gratuit; dar n ochii norodului, este niciodat fr reinere unele, fie
de la Lawes, sau la avizul de oameni; care este mpotriva firii de libertate.

Sfritul de cult
Sfritul de cult, printre oameni, este puterea. Pentru n cazul n care un om vede alta
nchinat el el supposeth puternic i este situaia s ascultm de el; ceea ce face puterea lui mai
mare. Dar Dumnezeu nu are nici o capete: cult ne face el, veniturile din datoria noastr, i este
direcionat n funcie de capacitatea noastr, aceste reguli de onoare, c motivul dictateth
pentru a fi fcut de cei slabi la brbai mai puternic, n sperana de beneficii, de frica
dammage, sau n thankfulnesse pentru binele primit deja la ei.

Atributele de onoare divin

Ca s tim ce cult lui Dumnezeu ne este predat de lumina naturii, voi ncepe cu atributele
sale. n cazul n care, n primul rnd, este evident, noi ar trebui s atribuie el existena: pentru
nici un om nu poate au voina de a onora care el crede c nu de a avea orice fiind.

n al doilea rnd, c aceste filozofii, care sayd lumii, sau Soule a lumii a fost Dumnezeu,
vorbea chip nevrednic de el; i denyed existena lui: pentru Dumnezeu, este de neles cauza
lumii; i pentru a spune lumii este Dumnezeu, este de a spune acolo nu este un motiv de ea, c
este, nici Dumnezeu.
n al treilea rnd, pentru a spune lumii nu a fost creat, dar Eternall, (vazand ca care este
Eternall de a nu provoca,) este de a nega este un Dumnezeu.
n al patrulea rnd, c ei sunt cei care, atribuind (ca ei cred) uor la Dumnezeu, ia la el grija
de omenire; ia la el onoarea lui: pentru este nevoie de departe mens dragoste, i se tem de el;
care este rdcina de onoare.
n al cincilea rnd, n acele lucruri care signifie Greatnesse, i puterea; pentru a spune c el
este finit, nu este s-l onoreze: pentru c nu este o signe de va onoarea lui Dumnezeu, s s-l
atribuie lesse dect putem; i Finite, este lesse dect putem; deoarece a finit, este easie s
elena mai.
Prin urmare, pentru a atribui figura lui, nu este onoare; pentru toate figura este finit:
Nici nu putem concepe, i imagina, sau au o idee despre el, n mintea noastr: pentru nici
un fel putem concepe este finit:
Nu s-l atribuie piese sau totalitatea; care sunt atributele onely de lucrurile Finite:
Nici s spun c el este acest lucru, sau acel loc: pentru nici un fel este n loc, este delimitat
i finit:
Nici c el este mutat, sau Resteth: pentru ambele aceste atribute-l atribui locul:
Nici c exista zei mai mult dect una; deoarece le implic toate Finite: pentru nu poate fi
infinit mai multe: nici de a atribui-l (unlesse sensul metaforic, nu pasiunea, dar efectul)
pasiuni care mprtesc din Griefe; ca pocainta, furie, mila: sau de doresc; poftei de mncare,
speranta, dorinta; sau din orice facultate pasiv: pentru pasiune, este putere limitat de oarecum
altceva.
i, prin urmare, atunci cnd le atribuie lui Dumnezeu o va, nu este de a fi inteles, ca de om,
pentru un apetit de Rationall; dar ca puterea, prin care el effecteth fiecare lucru.
De asemenea cnd le atribuim lui vedere, i alte acte de sens; ca, de asemenea, cunotine i
nelegere; care n noi nu este nimic altceva, dar un tumult minii, ridicate de externall lucruri
presse c prile organicall ale mans corpului: pentru nu exist un astfel de lucru n
Dumnezeu; i fiind lucruri care depind de naturall cauze, nu pot fi atribuite lui.
Hee care va atribui lui Dumnezeu, nimic, dar ceea ce este justificat de naturall motiv,
trebuie s fie utilizai aceste atribute Negative, ca infinit, Eternall, Incomprehensible; sau
superlative, ca cel mai mare, cel mai mare, i cum; sau nedeterminat, fel de bun, doar,
Sfntul, Creator; i n acest sens, ca n cazul n care el a nsemnat nu s declare ce este el,
(pentru care au fost sa-l circumscrie n limitele de fantezie noastre,) dar cum de mult wee
admira-l, i cum gata pe care ne-ar fi s ascultm de el; care este o signe de umilin, i de o
voin de a onora el ct de mult ne putem: pentru este, dar una numele pentru a signifie
Conceptia noastra natura sa, i asta este, sunt: si dar un singur nume de relaia lui pentru noi,
i c este Dumnezeu; n care este coninut tatl, regele, i Domnul.

Aciunile Signes de onoare

divin

n ceea ce privete aciunile de cult divin, este un generalul majoritatea Precept de motiv, c
fi signes de intenia de a onoare lui Dumnezeu; cum sunt, n primul rnd, rugciuni: pentru nu
Carvers, atunci cnd au fcut imagini, s-au gndit s le fac zeilor; dar oamenii care s-au rugat
pentru ei.
n al doilea rnd, Ziua Recunostintei; care se deosebete rugciune n cult Divine, nici
altfel, dect c rugciunile preceda, i mulumiri reui beneficiu; sfritul att de unul, i
cellalt, fiind s recunoasc lui Dumnezeu, pentru autor de toate beneficiile, precum trecutul,
ca viitor.
n al treilea rnd, cadouri; adic, jertfele i darurile, (n cazul n care acestea fi dintre cele
mai bune,) sunt signes de onoare: acestea sunt Thanksgivings.
n al patrulea rnd, pentru a nu jur de orice, dar Dumnezeu, este n mod natural un signe de
onoare: pentru c este o mrturisire c cunoate pe Dumnezeu onely inima; i c nu mans
spirit, sau puterea poate proteja un om mpotriva Rzbunarea zeilor pe sperjur.
n al cincilea rnd, este o parte a Rationall de cult, pentru a vorbi Considerately lui
Dumnezeu; pentru a susine o frica de el, i teama, este o mrturisire de puterea lui. Prin
urmare, urmeaz, ca numele lui Dumnezeu nu este de a fi folosite pripit, si in nici un scop;
pentru c este ct mai mult, i n zadar: i este de la nici un scop; unlesse ar fi prin jurmnt, i
prin ordin comun-avere, s face hotrrile anumite; sau ntre comune-wealths, a avoyd Warre.
i c contesta zeii naturii este contrar onoarea lui: pentru a se presupune, c n acest naturall
Kingdome lui Dumnezeu, nu exist nici o alt cale s tie orice lucru, ci de naturall motiv;
Asta este, la principiile naturall tiinei; care sunt farre att de predare-ne orice lucru de natura
zeilor, ca ei nu pot ne nva natura noastr, nici natura mai mic creatura de via. i, prin
urmare, cnd oamenii din principiile de naturall motiv, disputa atributele lui Dumnezeu, ei dar
dezonoare el: pentru n atributele care ne da Dumnezeu, noi sunt nu s ia n considerare
semnificaia Philosophicall adevrului; dar semnificaia intenia pios, a-l face mai mare
onoare pe care suntem capabili. Din lips de considerare care, au procedat volumele de
disput despre natura lui Dumnezeu, care tind s nu onoarea lui, dar la onoarea de inteligena
noastr, i de nvare; i nu sunt nimic altceva, dar abuzuri nepstor i Zadar numele lui
sacru.
Sixthly, din rugciuni, Thanksgivings, ofrande i sacrificii, este un dictat de naturall motiv,
c fi fiecare unul n acest fel cele mai bune, i cele mai semnificative de onoare. Ca de
exemplu, c rugciunile i mulumire, puse n cuvinte i fraze, nu brusc, nici lumina, nici
plebei; dar frumos si bine compuse; De altfel noi nu nu Dumnezeu onoarea la fel de mult ca
putem. i, prin urmare, pgni ai absurd, s se nchine imagini pentru zei: dar lor face aceasta
n versetul i cu voiajor, ambele Voyce, i instrumente, a fost rezonabil. De asemenea, c
fiarele le-au oferit sacrificiul, i cadouri pe care le-au oferit, i aciunile lor n Worshipping,
erau pline de depunere, i comemorative de beneficii primite, a fost n funcie de motiv, ca
procedura de intenia de a-l onora.
Seventhly, motivul directeth nu onely s se nchine lui Dumnezeu n Secret; dar, de
asemenea, i mai ales, n Publique, i ochii oamenilor: pentru fr asta, (c care n onoarea
este cel mai acceptabil) procurarea altora pentru a onora el, este pierdut.
n sfrit, ascultarea lui Lawes (care este, n acest caz Lawes de natura,) este cea mai mare
cult de toate. Pentru ca ascultarea este mai acceptabil pentru Dumnezeu dect sacrificiul;
Deci, de asemenea, pentru a seta lumina de Commandements sale, este cel mai mare dintre
toate contumelies. i acestea sunt Lawes de acest cult divin, care naturall motiv dictateth
privat oamenilor.

Publique cult Consisteth n

uniformitate
Dar vznd o multitudine de comune, dar este o singur persoan, ar trebui, de asemenea,
s exhibite lui Dumnezeu ci un cult; care apoi a purtat, atunci cnd se poruncete s fie expuse
de ctre brbai privat, Publiquely. i acest lucru este Publique cult; proprietatea drept pentru
care, este de a fi uniforma: pentru acele aciuni care sunt efectuate n mod diferit, de oameni
diferite, nu poate fi spus s fie un cult Publique. i, prin urmare, n cazul n care multe soiuri
de nchinare, li se provenind din diferite religii privat brbai, nu se poate spune este acolo
orice cult Publique, nici c comune-avere este de orice religie, la toate.

Toate atributele depind de

jurist Lawes
i pentru c de cuvinte (i, n consecin, atributele lui Dumnezeu) au semnificaia lor de
acord, i Constituia oamenilor; aceste atribute sunt va avea loc significative de onoare, care
intenia de barbati trebuie s fie aa; i nici un fel poate fi realizat prin voina oamenilor
special, n cazul n care nu exist nici o lege dar motiv, poate fi realizat prin voina comunavere, de Lawes jurist. i pentru c o multitudine de comune hath nu va, nici nu face nici o
Lawes, dar cei care sunt fcute de ctre va de el, sau le c au puterea de Soveraign; Aceasta
urmeaz, c acele atribute care Soveraign ordaineth, n inchinare lui Dumnezeu, pentru signes
de onoare, ar trebui s fie luate i folosite pentru astfel de, de brbai privat n publique lor
cult.

Nu toate aciunile
Dar, deoarece nu toate aciunile sunt signes de Constituie; dar unele sunt n mod natural
signes de onoare, altele de insulta, acestea mai trziu (care sunt cei care oamenii sunt ruine s
fac n ochii ei le respect) nu pot fi fcute prin puterea uman o parte a nchinrii Divine; nici
fostul (cum ar fi sunt decente, modest, umil comportamentul) vreodat fi separat de aceasta.
Dar ntruct exista un numr infinit de aciuni i gesturi, de natur indifereni; astfel de ei ca
comune-avere se hirotoni pentru a fi Publiquely i universal n utilizare, ca signes de onoare,
i o parte din zeii cult, sunt pentru a fi luate i folosite pentru astfel de subiecte. i ceea ce se
spune n Scriptur, "Este mai bine s asculte de Dumnezeu dect de oameni," n-are loc n
kingdome lui Dumnezeu de Fundatia Pact si nu de natura.

Naturall pedepse
Avnd astfel pe scurt vorbit Naturall Kingdome lui Dumnezeu, i lui Naturall Lawes, va
elena onely la acest capitol o scurt declaraie de lui pedepse Naturall. Nu exist nici o aciune
de om n aceast via, c nu este nceputul, astfel nct mult timp o chayn de consecine, ca
nici o Providence uman, este suficient, pentru a da un om o perspectiv la sfritul. i n acest
Chayn, acolo sunt legate mpreun att de plcut i ingrat de evenimente; n aa fel, ca el c
va face orice lucru pentru plcerea lui, trebuie s se angajeze himselfe s sufere toate durerile
anexate la acesta; i aceste dureri, sunt pedepse Naturall a acestor aciuni, care sunt la
nceputul Harme mai bine. i prin prezenta vine vorba de passe, ca lips de cumptare, este
pedepsit n mod natural cu boli; Rashnesse, cu riscuri; Nedreptate, cu violen de dumani;
Mndria, cu Ruine; Cowardise, cu opresiunea; Guvernul neglijent de prini, cu rebeliune; i
Rzvrtire, cu sacrificarea. Vznd pedepse sunt ca urmare a nclcrii de Lawes; Naturall
pedepsele trebuie s fie n mod natural ca urmare a o nclcare a Lawes de natura; i therfore
urmai-le ca naturall lor, efectele nu arbitrare.

ncheierea de partea a doua

i astfel farre privind Constituia, natura, i dreptul de Soveraigns; i cu privire la datoria de
subiecte, derivate din principiile de Naturall motivul. i acum, avnd n vedere modul n care
diferite aceast doctrin este, din practica de a cea mai mare parte a lumii, n special a acestor
piese de Vest, pe care au primit Morall lor de nvare la Roma i Atena; i ct de mult o
adncime de filozofie Morall este necesar, n care au administraia de puterea Soveraign; Eu
sunt la punctul de a crede acest lucru muncii mele, ca uselesse, i comune-bogie de Platon;
Pentru c el este, de asemenea, de prere c este imposibil pentru tulburri de stat i schimbri
de guverne de Civill Warre, niciodat s fie luat, pana la Soveraigns fi filozofi. Dar cnd
considerm din nou, c tiina de Justiie Naturall, este stiinta onely necesare pentru
Soveraigns, i minitrii lor principall; i c au nevoie de nu fi acuzat de Mathematicall de
tiine, (ca de Platon sunt,) mai mult, dect de bun Lawes pentru a ncuraja pe brbai s
studiul lor; i c nici Platon, nici orice alt filosof pn n prezent, a pune n ordine i suficient,
sau, probabil, s-au dovedit toate doctrina de Theoremes de Morall, c oamenii pot nva
astfel, att cum s guverneze, i cum s asculte; Recupera unele speran, c o dat sau de alt
natur, acest scris al meu, poate cdea n minile de o Soveraign, care va considera c
himselfe, (aceasta este scurt, i cred c clar), fr ajutorul de orice interesate, sau interpret
invidios; i de exercitare a Soveraignty ntreaga, n protejarea predarea Publique, converti
acest adevr speculaii, n utilitate practic.

PARTEA III. UN CRETIN

COMUNE-AVERE

CAPITOLUL XXXII.
PRINCIPIILOR DE
CHRISTIAN POLITIQUES
Cuvntul lui Dumnezeu de profei este principiul de baz
De Christian Politiques
Am au derivat drepturile Soveraigne putere, i de datoria subiecte pn n prezent, din
principiile naturii onely; cum ar fi experiena a gsit adevrata, sau acordul (privind folosirea
de cuvinte) a fcut acest lucru; adic, de natura oamenilor, cunoscut la noi de experien, i de
la definiii (de astfel de cuvinte ca sunt Essentiall pentru toate s raionamentul) universal
convenit pe. Dar n care eu sunt urmtoare s se ocupe de, care este natura i drepturile de un
cretin comune-avere, drept care dependeth mult la Supernaturall revelaii va lui Dumnezeu;
teren discursului meu trebuie s fie, nu numai Naturall cuvntul lui Dumnezeu, dar, de
asemenea, Propheticall.
Neverthelesse, nu trebuie s renune la simurile noastre, i experien; nici (ceea ce este
fr ndoial Cuvntul lui Dumnezeu) noastre naturall motiv. Acestea sunt talente pe care el la pus n minile noastre de a negocia, pana la venirea din nou a Mntuitorului nostru
binecuvntat; i, prin urmare, nu pentru a fi ndoite n sus n erveel credinei implica, dar
angajat n achiziionarea de dreptate, pace i religie adevrat, pentru dei exista multe
lucruri n zei cuvnt mai sus motiv; adic, care nu poate naturall motiv fie demonstrat sau
confuted; nc nu exist nimic contrar dar cand se seemeth acest lucru, vina este n nostru
unskilfull interpretare, sau eronate raionament.
Prin urmare, cnd orice lucru scris acolo este prea greu pentru examinarea noastr, wee
sunt bidden s captiveze nelegerea noastr la cuvintele; i nu pentru a forei de munc n
cernere afar un adevar Philosophicall de Logick, aceste Taine, nu sunt uor de neles, nici nu
se ncadreaz n orice regula a naturall tiinei. Pentru c este cu tainele religiei noastre, ca cu
wholsome pastile pentru cei bolnavi, care nghiite ntregi, au vertue de a vindeca; dar
mestecate, sunt cea mai mare parte exprimate pn din nou fr efect.

Ce este de a captiva nelegerea

Dar de captivitate de nelegerea noastr, nu este menit o prezentare la Facultatea
intelectual, de avizul oricrui alt om; dar va la ascultarea, care se datoreaz supunere. Pentru
Sense, memoria, nelegerea, motiv i avizul nu sunt n puterea noastr de a schimba; dar
alwaies, i n mod necesar, ca lucrurile pe care am vedea, auzi, i ia n considerare sugereaz

ni; i, prin urmare, nu sunt efecte de vointa noastra, dar noastre vor dintre ele. Putem apoi
captiva nelegerii noastre i de motiv, atunci cnd le nduri contradicie; Cnd Deci vorbim,
ca (de lawfull autoritatea) ni se poruncete; i cnd am tri n consecin; care, n concluzie,
este ncrederea i credina adormit n el vorbete, dei mintea fie incapabili de orice noiune
deloc la cuvintele rostite.

Cum Dumnezeu vorbete

oamenilor
Cnd Dumnezeu vorbete pentru om, fie trebuie s fie imediat; sau de mediere unui alt om,
creia el a avut anterior vorbit de nsui imediat. Cum Dumnezeu vorbete cu un om imediat,
poate fi neleas de ctre cei destul de bine, la care el a vorbit aa; dar cum acelai ar trebui s
fi neles de alta, este greu, dac nu imposibil s tiu. Pentru dac un om pretinde la mine, c
Dumnezeu a vorbit cu el in mod supranatural, i imediat, i face o ndoial de ea, eu nu pot cu
uurin percep ce argument el poate produce, pentru a m oblig s beleeve it. Este adevrat,
c dac el Soveraign meu, el poate obliga mi la ascultare, Deci, ca nu de Actul sau cuvintele
s declare I beleeve-l; dar nu cred c orice altfel atunci meu motiv perswades mine. Dar dac
unul ce are nu o astfel de autoritate peste mine, se pretind acelai lucru, nu este nimic care
exacteth nici beleefe, nici ascultare.
Pentru a spune c Dumnezeu a vorbit cu el n Sfnta Scriptur, nu este s spun Dumnezeu a
vorbit s-l imediat, dar de mediere de profei, sau apostolilor sau a Bisericii, n aa fel ca el
vorbete cu toate ali brbai cretine. Pentru a spune el a vorbit cu el ntr-un vis, este nu mai
mult s spun c el a visat c Dumnezeu a vorbit s-l; care nu este de forta pentru a castiga
beleef la orice om, care tie visele sunt n mare parte naturall, i poate proceda la fostul
gndurile; i astfel de vise ca c, de vanitate Co, i prostesc arogan i falsa opinie a unei
mans propria godlinesse, sau alte vertue, prin care el crede c el a meritat favoarea
Apocalipsei extraordinare. S spun c el a vzut o viziune, sau auzit o voce, este de a spune,
c el l-a visat ntre somn i veghe: pentru astfel un om purtat de multe ori n mod natural ia
visul su pentru o viziune, ca nu avea bine respectate propria adormite. Pentru a spune el
vorbete de supernaturall inspiraie, este de a spune el gsete o arztoare dorin de a vorbi,
sau unele opinie puternic de el nsui, pentru care el poate alledge nu naturall i motive
suficiente. Aa c dei Dumnezeu cel Atotputernic poate vorbi cu un barbat, de vise, viziuni,
voce i de inspiraie; totui el oblig nimeni la beleeve a fcut astfel nct s-l care pretinde
care (fiind un om), Julieta, i (care este mai mult) poate se regsesc.

De ce mrci sunt cunoscute

profei
Atunci cum poate el, crora Dumnezeu l-a dezvluit niciodat lui Wil imediat
(economisirea de modul de motiv naturale) tiu atunci cnd el este s se supun sau s nu

asculte cuvntul lui, de el, sayes c el este un profet? (1 regi 22) De 400 de profei, dintre care
K. Israel a cerut sfatul, privind warre a fcut mpotriva marchis Galaad, doar mica a fost
adevrat.(1 regi 13) Profetul care a fost trimis n profeie mpotriva altarul create de Ieroboam,
dei un profet adevrat, i c, prin dou minuni fcut n prezena lui pare s fie un profet
trimis de Dumnezeu, a fost nc nelai de un alt profet vechi, perswaded c-i din gura lui
Dumnezeu, s mnnce i s bea cu el. Dac un profet nela pe altul, ce certitudine exist a
cunoate voina lui Dumnezeu, alt mod dect cel de motiv? La care am rspuns din Sfnta
Scriptur, c exista dou mrci, care, mpreun, nu despart, un profet adevrat este de a fi
cunoscut. Una este de a face minuni; cellalt este nu de predare orice alt religie dect cel care
este deja stabilit. Despart (spune) nici unul dintre acestea nu este suficient. (Deut. 13 v.
1,2,3,4,5) "n cazul n care un profet natere printre ai, sau un vistor, viselor, i se pretinde de
a face un miracol, i miracolul vin s treci; n cazul n care el spune, s ne urmai dumnezeii,
care tu nu m-ai cunoscut, tu vei nu ascult-l & c. Dar c profetul i vistor, viselor sunt puse
la moarte, pentru c el a vorbit la tine la revolta de la Domnul Dumnezeul tu." n cuvinte
care dou lucruri sunt observate, n primul rnd, c Dumnezeu wil nu minuni singur servesc
pentru argumente, s aprobe profei de asteptare; dar (cum este n versetul al treilea) pentru un
experiment de constanei aderarea noastr la el nsui. Pentru lucrri de vrjitori egiptean,
dei nu este att de mare ca i cele de Moses, totui au fost mari minuni. n al doilea rnd, c
ct de mare soever miracol, nc dac ea tind s strneasc revolta mpotriva regelui sau a-l c
governeth de ctre autoritatea de regi, ce doth astfel miracol, este s nu fi considerat altfel
dect ca trimis s fac triall de loialitatea lor. Pentru aceste cuvinte, "revolta la Domnul
Dumnezeul tu," sunt n acest loc echivalente cu "revolta din regele." Pentru ei a fcut
Dumnezeu regele lor de Pactul de la poalele Mount Sinai; care condus-le de Moses; pentru el
vorbea numai cu Dumnezeu, i din timp n timp a declarat zei Commandements la oameni. n
mod similar, dup Mntuitorului nostru Hristos a fcut ucenicii lui recunoate-l pentru Mesia,
(adic, pentru zei uns, cine a naiunii Iudeilor zilnic ateptat pentru lor rege, dar a refuzat
atunci cnd a venit), el a omis nu pentru a face publicitate lor de pericol de minuni. "Se va
ridica," (zice el) "scula hristoi mincinoi i prooroci mincinoi, i vor doe mari minuni i
miracole, chiar la seducatoare (dac ar fi posibil) de alei." (Mat. 24. 24) de care se pare, c
profeii fali pot avea puterea de minuni; nc sunt mititel nu a lua lor doctrin pentru zei
Word. St. Paul spune mai departe ctre Galateni, c "dac el nsui, sau un Angell din cer
predic o alt Evanghelie, dect el a predicat, las-l s fie blestemat." (Gal. 1. 8) C
Evanghelia a fost, c Hristos a fost regele; astfel nct toate predica mpotriva puterii regelui
primite, n consecin la aceste cuvinte, este de St. Paul blestemat. Pentru discursul su se
adreseaz celor care, prin predicarea lui au primit deja Isus pentru Hristos, adic, pentru
regele iudeilor.

Mrcile de un profet n vechea

lege, minuni, i doctrina
Concordant cu legea
Si ca minuni, fr c predicarea doctrina pe care Dumnezeu a stabilit; aa c predicarea
doctrina adevrat, fr a face minuni, este un argument nroirile Apocalipsei imediat. Dac
un om care nva nu Falsa doctrin, ar trebui s pretinde a albinelor un profet fr dndu
orice miracol, el nu este niciodat mai mult la albine considerate pentru pretenia lui, ca este

evident de Deut. 18. v. 21, 22. "Dac vei spune n inima ta, cum va tim c cuvntul (profet)
nu este ceea ce Domnul a vorbit. Cnd Profetul se au vorbit n numele Domnului, c care nu
trebuie s vin treci, care este cuvntul pe care Domnul nu vorbete, dar Profetul le-a vorbit
din mndria de inima lui, nu te teme-l." Dar un om aici poate solicita din nou, atunci cnd
Profetul a prezis un lucru, cum ion marcu, ne-am tiu dac va veni treci sau nu? Pentru a mai
foretel ca un lucru s ajungei dup un anumit timp, mai apoi n momentul mans viaa; sau pe
termen nelimitat, c va veni s treci unul timp sau alt: caz n care aceast marc a unui profet
este unusefull; i, prin urmare, miracole care ne obliga sa beleeve un profet, ar trebui s fie
confirmate de o imediat, sau o deferr nu lung 'd eveniment. Astfel nct este evident, c
predarea religiei pe care Dumnezeu l-a stabilit, i care arat un miracol prezente, s-au alturat
mpreun, au fost numai mrcile prin care Scriptura ar avea un adevrat profet, adic imediat
de revelaie s fi recunoscut; nici unul dintre ele fiind singure suficiente pentru a obliga orice
alt om s considere ceea ce zice.

Miracole ncetarea, nceteaz

de profei, Scriptura furnizeaz
locul lor
Vedem, prin urmare, minuni acum nceteaz, ne-am nici un semn de stnga, prin care s
confirme revelaii pretins, sau inspiraii de orice om privat; nici obligaia de a da urechea la
orice doctrin, mai departe dect este concordant la Sfintele Scripturi, care inca din timpul
nostru Mntuitor, vreau toate alte profetic; i la care, nelept i atent raionament, toate
regulile i preceptele necesar i de cunotine de datoria noastr, att fa de Dumnezeu i
om, fr Enthusiasme, sau supernaturall inspiraie, pot cu uurin fi deduse. i aceast
Scriptur este, din care am s ia principiile discursului meu, privind drepturile de cei care sunt
Supream Govenors pe pmnt, de Christian comun-wealths; i a dreptului de subiecte
cretine fa de Soveraigns lor. i n acest scop, trebuie s vorbeasc n urmtorul capitol, sau
carti, scriitori, domeniul de aplicare i autoritatea Bibliei.

CAPITOLUL XXXIII.
NUMRUL, ANTICHITATE,
DOMENIUL DE APLICARE,
AUTORITATEA,
I INTERPREI DE CRI ALE
SFINTEI SCRIPTURI

De cri ale Sfintei Scripturi

De cri Sfnta SCRIPTUR, se neleg cele care ar trebui s fie Canon, adic, regulile
vieii cretine. i pentru c toate regulile de via, care oamenii sunt n contiina obligat s le
respecte, sunt legile; ntrebarea de Scriptura, este ntrebarea de ce este Legea de-a lungul
Christendome toate, att Naturall, ct i jurist. Pentru dei nu se stabilesc n Scriptur, ce legi
fiecare Christian King constituie n dominioanele sale; nc se determin ce legile nu el
constituie. Vedem, prin urmare, deja au demonstrat, c Soveraigns n propria lor
dominioanele sunt legislatorii unic; aceste carti sunt doar Canonicall, adic Legea, n fiecare
naiune, care sunt stabilite pentru o astfel de autoritatea Soveraign. Este adevrat, c
Dumnezeu este Soveraign de toate Soveraigns; i, prin urmare, atunci cnd vorbete la orice
subiect, el ar trebui s fie ascultat, un fel nici potentat pmnteti comanda contrare. Dar
ntrebarea este nu de ascultare de Dumnezeu, dar de atunci, i ceea ce Dumnezeu a zis:;
pentru subiecte care au nici o Apocalipsa supernaturall, nu poate fi cunoscut, dar acest motiv
naturall, care ghidat le, pentru obinerea de pace i Justiie, s se supun autoritii lor severall
comun-wealths; care este de a spune, a lawfull lor Soveraigns. n funcie de aceast obligaie,
recunosc nici alte cri ale Vechiului Testament, Sfnta Scriptur, dar cei care au fost
comandate pentru a fi recunoscut pentru astfel de, de ctre autoritatea de Biserica Angliei. Ce
carti sunt acestea, este suficient cunoscute, fr un catalog de ele aici; i acestea sunt aceleai
care sunt recunoscute de Sf. Ieronim, care Mentinnd restul, i anume, Wisdome Solomon,
Ecleziastul, Judith, Tobias, prima i a doua a Macabeilor, (dei el a vzut prima dat n
ebraic) i al treilea i al patrulea din marius, pentru crile apocrife. De Canonicall, Josephus
nvat evreu, care a scris n timp de mpratul Domitian, reckoneth douzeci i doi, numrul
de acord cu alfabetul ebraic. Sfntul Ieronim face acelai lucru, desi ei le recunosc n mod
diferit. Pentru Josephus numere cinci cri de Moses, treisprezece de profei, Scriptur c
istoria lor ori (care cum ea este de acord cu scrierile profeilor coninute n Biblie mititel se
vedea n continuare), i patru de Hymnes i Morall porunci. Dar Sfntul Ieronim crede cri
cinci de Moses, opt dintre profeii, i nou de alte Sfnta Scriptur, ceea ce el numete de
Hagiographa. Septuaginta, care au 70. oameni nvai evreilor, trimis de Ptolemeu, regele
Egiptului, pentru traducerea Legii evreieti, din ebraic n limba greac, ne au lasat nici un alt
pentru Sfnta Scriptur n limba greac, dar aceleai care sunt primite n Biserica Angliei.
Pentru crile Noului Testament, ele sunt la fel recunoscute pentru Canon de toate bisericile
cretine, i de toate sectele de cretini, care admite orice cri la toate pentru Canonicall.

Antichitate lor
Care au fost scriitorii originall severall cri ale Sfintei Scripturi, nu a fost fcut evident de
orice mrturia suficient de alt istorie, (care este de fapt singura dovada); nici nu pot fi de
orice argumente de naturall motiv; pentru motivul servete doar pentru a convinge adevrul
(nu de fapt, dar) serios. Lumina, prin urmare, c trebuie s ne cluzeasc n aceast ntrebare,
trebuie s fie c care este deinut ni la mihai ei nii: i aceast lumin, dei acesta ne arat nu
scriitor de fiecare carte, nc nu este unusefull pentru a ne oferi cunotine de timp, n care au
fost scrise.

Pentateuhul nu este scris de

Moses
i n primul rnd, pentru Pentateuh, nu este argument suficient c ele au fost scrise de
Moses, deoarece acestea sunt numite cri cinci Moses; nu mai mult de aceste titluri, cartea lui
Iosua, cartea de judectori, carte de Ruth i crile regilor, sunt argumente suficiente pentru a
dovedi, c ele au fost scrise de Iosua, de ctre judectori, de Ruth i de regii. Pentru n titluri
de cri, subiectul este marcat, ct de des ca scriitor. Istoricul Titus Livius, denot scriitor; dar
istoria Scanderbeg, este exprimat la subiect. Am citit in capitolul trecut de Deuteronomie, la
Ver. 6. cu privire la mormntul de Moses, "c nici un om nu tie su mormnt n aceast zi,"
care este, pn n ziua n care aceste cuvinte au fost scrise. Este, prin urmare, evident, c
aceste cuvinte au fost scrise dup lui interrement. Pentru aceasta au fost un ciudat
interpretarea, s spun Moses vorbea propriul mormnt (dei de profeia), c nu a fost gsit n
acea zi, n care el a fost triesc nc. Dar poate fi, probabil, alledged, ultimul capitol numai, nu
ntregul Pentateuh, scris de un alt om, dar restul nu: s ne, prin urmare, ia n considerare ceea
ce gasim in Cartea Geneza, capitolul 12. Ver. 6 "i Avraam a trecut prin ara la locul de
Sichem, zis simplu Moreh, i Canaanitul a fost apoi n teren;" care trebuie are nevoie de
albine cuvintele de cel care a scris atunci cnd Canaanite nu a fost n teren; i, n consecin,
nu de Moses, care vopsit nainte de el a intrat n ea. De asemenea, numerele 21. Ver. 14.
Scriitorul citeth un alt mai vechi carte, Entituled, cartea Warres Domnului, n care s-au
inregistrat acte Moses, la Marea Roie i la prului Arnon. Prin urmare, este suficient de
evidente, c cinci cri de Moses au fost scrise dup timpul lui, dei ct timp dup ce nu fi att
de evident.
Dar dei Moses a fcut nu compila acele cri n ntregime, i n forma avem dar el a scris
toate c hee care spune a scris: ca de exemplu, volumul a legii, care este coninut, ca o
seemeth n cele 11 de Deuteronomie, i capitolele urmtoare-27. care a fost, de asemenea, a
poruncit s fie scris pe pietre, la intrarea lor n ara Canaan. (Deut. 31. 9) i acest lucru a fcut
Moses nsui scrie, i livra la preoi i btrnii lui Israel, pentru a citi fiecare al aptelea an tot
Israelul, la asamblarea lor n Srbtoarea Corturilor. i aceasta este acea lege pe care
Dumnezeu a poruncit ca regii lor (n cazul n care acestea ar trebui s au stabilit ca forma de
guvernare) ar trebui s ia o copie a preoilor i leviilor s se stabileasc n partea lateral a
Arke; (Deut. 31. 26) i acelai care a fost pierdut, a fost mult timp dup ce a constatat din nou
Hilchia, i trimis la regele Josias, care determinnd-o s fie citit pentru oameni, rennoit
legmntul ntre Dumnezeu i ei. (Regele 2. 22. 8 & 23. 1,2,3)

Cartea lui Iosua scrise dup

timpul lui
C cartea lui Iosua, de asemenea, a fost scris de mult timp dup timpul lui Iosua, poate fi sau adunat afar de multe locuri din cartea aceasta de sine. Iosua au nfiinat 12 pietre n

middest de Jordan, pentru un monument de trecerea lor; (Josh 4. 9) de care scriitorul zice
astfel, "ei sunt acolo pentru aceast zi;" (Josh 5. 9) pentru "pn la aceast zi", este o expresie
care nseamn un timp trecut, dincolo de memoria omului. n mod similar, la a spune
Domnului, c el a avut laminate la oameni ocara Egiptului, scriitor, zice, "locul este chemat
Ghilgal la aceast zi;" care au spus n timpul lui Iosua a fost necorespunztoare. Deci, de
asemenea, numele de Valea Acor, la probleme care Acan ridicat n tabr, (Josh. 7. 26)
scriitor, zice, "rmne la aceast zi;" care trebuie are nevoie de albine, prin urmare, mult timp
dup timpul lui Iosua. Argumentele de acest tip fi multe altele; Josh. 8. 29. 13. 13. 14. 14. 15.
63.

Booke de judectori i Ruth

scris mult timp dup
captivitate
Acelai lucru este Manifestul de ca argumente din cartea de judectori, capitolul 1. 21,26
6.24 10.4 15.19 17.6 i Ruth 1. 1. dar mai ales Judg. 18. 30. n cazul n care se spune, c
Jonathan "i sonnes lui au fost preoi pentru brbaii din seminia lui Dan, pn n ziua de
captivitate a terenului."

Ca de mihai de Samuel
C cri Samuel, de asemenea, au fost scrise dup timpul su, exist argumente ca, 1 Sam.
5.5. 7.13,15. 27,6. & 30.25. n cazul n care, dup ce David au judecat equall parte din spoiles,
pentru a le c pzit muniii, cu ei care au luptat, scriitor, zice, "A facut un statut i o ordonan
a Israelului la aceast zi." (2 Sam. 6.4.) Din nou, cnd David (plcere, c Domnul a avut ucii
uza, pentru punerea n mna sa sustina chivotul,) a numit locul Perez-uza, zice scriitorul este
numit acest lucru "la aceast zi": timpul, prin urmare, a scris aceast carte, trebuie s fie mult
timp dup ora de fapt; Asta este, mult timp dup ora de David.

Crile regilor, i Cronicile

Cele dou cri ale regilor, i cele dou cri de Cronicile, pe langa locurile care
menioneaz aceste monumente, ca scriitor, zice, a ramas pana in zilele lui propriu; ca sunt 1
regi 9.13. 9.21. 10. 12. 12.19. 2 Regi 2.22. 8.22. 10.27. 14.7. 16.6. 17.23. 17.34. 17.41. 1 cron
4.41. 5.26. este argumentul suficiente, acestea au fost scrise dup captivitatea n Babilon, c
istoria ei este continuat pana in acel moment. Pentru fapte Registred sunt alwaies mai vechi

dect aceste cri ca face meniune, i cita registru; ca aceste doe cri n diverse locuri,
referindu-se la cititor Cronicile din regilor din Iuda, a Cronicilor mprailor lui Israel, la cri
de profetul Samuel, sau Profetul Nathan, de Ahijah profet; n viziunea Jehdo, de la cri de
profetul Serveiah, i de profet Addo.

Ezra i Neemia
Cri de marius i titi au fost scrise cu siguran dup ntoarcerea lor din captivitate; pentru
c ntoarcerea lor, re-edificarea perei i case din Ierusalim, renovare a legmntului, i
coordonarea politicii lor sunt coninute n aceasta.

Esther
Istoria de Regina Esther este timp de captivitate; i, prin urmare, scriitorul trebuie s fi fost
in acelasi timp, sau dup acesta.

Job
Cartea lui Iov n-are nici un semn n ea de timp n care a fost scris: i dac se par suficient
(Exekiel 14.14, i James 5.11) c el a fost fained nici o persoan; dar cartea aceasta de sine
seemeth nu trebuie s fie o istorie, ci un tratat cu privire la o chestiune n timp antice mult
disputat, "de ce oamenilor ri adesea au prosperat n aceast lume, i oameni buni au fost
afectate;" i este cel mai probabil, pentru c la nceput, pn la al treilea verset din capitolul al
treilea, n cazul n care plngerea a Job beginneth, cel care n ebraic este (dup cum
mrturisete Sf. Ieronim) n proz; i de acolo la versetul sixt din ultimul capitol, n hexametru
versete; i restul de acest capitol din nou n proz. Astfel c litigiul este totul in versetul; si
proza este adugat, ci ca o prefa la nceput, i un epilog n cele din urm. Dar versetul este
nici stile usuall acestora, fie ei nii sunt n mare durere, ca loc de munc; sau cum ar fi ajuns
la confortul lor, ca prietenii lui; dar n filozofie, mai ales morall filosofie, n vechiul timp
frecvente.

Psaltirea

Psalmes s-au scris cea mai mare parte de David, pentru utilizarea necesit. La acestea se
adaug unele melodii Moses, i ali oameni sfini; i unii dintre ei dup ntoarcerea din
captivitate; ca 137. i 126. prin care este evident c Psaltirea a fost elaborate i puse n form
pe care o are acum, dup ntoarcerea evreilor din Babilon.

Proverbe
Proverbe, fiind o colectie de Proverbe nelepte i evlavie, parial lui Solomon, parial de
Agur fiul lui Jakeh; i parial de mama regelui Lemuel, nu pot, probabil, fi gndit s au fost
colectate de Solomon, mai degrab apoi Agur, sau mama Lemues; i c, dei propoziii fie a
lor, nc culegerea sau compilarea-le n aceast carte una, a fost Opera unor alt om evlavios,
care a trit dup toate.

Eclesiastul si cntarea
Cri Eclesiastul si cntarea nu au nimic care nu a fost Insulele Solomon, cu excepia ar fi
titlurile, sau inscripii. Pentru "Cuvintele predicatorului, fiul lui David, rege n Ierusalim;" i,
"Cntarea Cntrilor, care este lui Solomon," par s fi fost fcute de dragul distincii, apoi,
atunci cnd crile Scripturii s-au adunat ntr-un singur corp de lege; la sfrit, c nu doctrina
numai, dar autorii, de asemenea, ar putea fi existente.

Proorocii
De profei, cele mai vechi, sunt Sophoniah, Jonas, Amos, Osea, Isaia si adrian, care a trit
n timpul lui Amasia, i Azaria, altfel Ozia, regii lui Iuda. Dar cartea Jonas nu este corect un
registru al profeiei sale, (pentru care este coninut n aceste cteva cuvinte, "patruzeci dayes
i Ninivy trebuie s fie distruse,") dar o istorie sau naraiunea lui frowardenesse i contesta
commandements zei; aa c exist probabilitatea mici el ar trebui s fie autorul, vznd el este
subiectul acesta. Dar cartea de Amos este profetia lui.
Ieremia, Eugenia, costel i Habacuc prophecyed n timpul lui Iosia.
Ezechiel, Daniel, Aggeus i Yaharia, n captivitate.
Cnd prophecyed Joel i Maleahi, nu este evident de scrierile lor. Dar, avnd n vedere
inscripii sau titluri de cri lor, este evident suficient, c toat Scriptura Vechiului Testament,
a fost enunate n form, avem dup ntoarcerea evreilor din captivitatea lor n Babilon, i
nainte de ora de Ptolemaeus Philadelphus, care a determinat-o s bee traduse n limba greac
de aptezeci de brbai, care l-au trimis din Judea n acest scop. i dac crile apocrife (care
sunt recomandate pentru noi de ctre Biseric, dei nu pentru Canonicall, nc pentru crile

profitabile pentru nvtura noastr) n acest punct poate fi creditat, Scriptura a fost enunate
n forma mititel n, au de marius; Cum pot s apar de ceea ce zice el nsui, n a doua carte,
chapt. 14. versetul 21, 22, & c. n cazul n care vorbind cu Dumnezeu, zice astfel, "legea ta
este ars; prin urmare, nici un om nu cunoate lucrurile pe care tu a face, sau lucrrile care
urmeaz s nceap. Dar dac am gsit har naintea ta, trimite n jos Duhul Sfnt n mine, i se
scriu tot ce a fost fcut n lume, deoarece nceputul, care au fost scrise n legea ta, c oamenii
pot gsi calea ta, i c acestea care va tri n zile mai trziu, s triasc." Iar versetul 45. "i a
venit la passe cnd dayes patruzeci au fost ndeplinite, care vorbea mai nalte, spunnd:"
primul care tu m-ai scris, publica n mod deschis, care mai demn i nedemn citit; dar ine
aptezeci ultima, c ai mayst d-le onely pentru ca fi intelept printre oameni. "" i astfel de
mult cu privire la momentul de scris de mihai din Vechiul Testament.

Noul Testament
Scriitorii Noului Testament a trit toate n lesse apoi o vrst dup Hristoi nlarea, i a
avut toate acestea vzut Mntuitorului nostru, sau fost ucenicii si, cu excepia St. Paul, i Sf.
Luca; i, prin urmare, nici un fel a fost scris de ei, este ct de vechi ca timpul apostolilor. Dar
n momentul n care crile Noului Testament au fost primite, i recunoscut de biseric s fie a
lor scris, nu este cu totul att de veche. Pentru, ca mihai a Vechiului Testament sunt derivate
de la noi, la nici un moment mai apoi de marius, care, prin direcia de zei spiritul regsit ei,
atunci cnd au fost pierdute: cele din Noul Testament, care copii nu au fost multe, nici nu ar
putea fi uor toate n nici unul particular mans mn, nu provine de la un timp mai mare de
albine, care ca n care Governours a Bisericii colectate, aprobat, i recomand-le la noi, ca
scrierile acestor apostoli i ucenicii; sub a cror nume se duc. Enumerarea primul toate mihai,
ambele din Vechiul i Noul Testament, este n canoanele apostolilor, ar trebui s fie colectate
de Clement primul (dup Sf. Petru) episcop al Romei. Dar, pentru c asta dar se presupune, si
de multe a pus la ndoial, Councell din Laodicea este primul tim, c Biblia a recomandat
apoi Bisericilor cretine, pentru scrierile de profei i pe Apostoli: i aceast Councell a avut
loc n 364. yeer dup Hristos. La care timp, dei ambiie a avut pn n prezent au prevalat pe
medicii mare a Bisericii, ca nu mai mult n stima Emperours, dei cretine, ciobanii de
oameni, dar pentru oi; i Emperours nu cretin, pentru lupi; i a ncercat s treci doctrina lor,
nu pentru Counsell i informaii, ca predicatori; dar pentru legi, ca Governours absolut; i a
crezut c aceste fraude i tendina de a face oamenii mai asculttori s Christian Doctrine,
pentru a fi pios; Totui, eu sunt perswaded ei nu au, prin urmare, falsifie Scripturile, dei de
exemplare de cri ale Noului Testament, erau n minile numai de Ecclesiasticks; pentru c
dac au avut intenia att de ciute, ar cu siguran au fcut le mai favorabile pentru puterea lor
peste Christian Princes, i Civill Soveraignty, dect sunt. Prin urmare, nu vd nici un motiv s
se ndoiasc, dar c vechiul i Noul Testament, aa cum le avem acum, sunt adevrate
registrele de acele lucruri, care s-au fcut i a spus prin prooroci i apostoli. i aa, probabil,
unele dintre aceste cri care sunt numite apocrife, dac lsat afar de la Canon, nu pentru
inconformity de doctrina cu restul, dar numai pentru c ei nu sunt gsite n ebraic. Pentru
dup cucerirea Asiei de ctre Alexandru cel mare, au existat cteva evrei am nvat, care nu
au fost perfect n limba greac. Pentru aptezeci interpreii care transform Biblia n limba
greac, toate acestea erau evrei; i avem existente de Philo i Josephus ambele evrei, scris de
le elocvent n greac. Dar nu este scriitor, dar autoritatea Bisericii, care maketh o carte
Canonicall.

Domeniul de aplicare
i, dei aceste carti au fost scrise de scafandri brbai, nc este Manifestul scriitori au fost
indued cu unul i acelai Duh, n care ei conspira n acelai scop, care este setarea mai departe
a drepturilor de Kingdome lui Dumnezeu, tatl, fiul i Duhul Sfnt. Pentru cartea Genezei,
deriveth oameni genealogie de zei, la crearea lumii, pentru a intra n Egipt: alte patru cri de
Moses, conin alegerea lui Dumnezeu pentru regele lor, i a legilor care hee prescrise pentru
guvernul lor: cri lui Iosua, judectorii, Ruth i Samuel, la timpul lui Saul, descrie actele de
zei oamenii, pana la momentul au lepdat zeii jugul, i numit pentru un rege, dup modul lor
popoarelor vecine; Restul de istorie ale Vechiului Testament, deriv succesiunea de linia de
David, n captivitate, din ce linie a fost de primvar Restauratorul Kingdome lui Dumnezeu,
chiar nostru binecuvntat Mntuitorului Dumnezeu Fiul, a crui venire a fost prezis n mihai
profetilor, dup care writt evangheliti viaa lui, i aciunile, precum i cererea sa Kingdome,
n timp ce el a trit un pmnt: i n cele din urm, fapte i Epistolele apostolilor, declara
venirea lui Dumnezeu, Duhul Sfnt, i autoritatea pe care el a plecat cu ei, i succesorii lor,
pentru direcia de evrei, precum i pentru invitaie neamurilor. n veri, istoriile i profeiile din
Vechiul Testament, i Evanghelii i epistole din Noul Testament, au avut una i aceeai de
aplicare, pentru a converti oameni la ascultarea de Dumnezeu; 1. n Moses, i preoi; 2. n
Omul Hristos; i 3. Apostolii i succesorii la puterea de Apostolicall. Pentru aceste trei la mai
multe ori a reprezentat persoana lui Dumnezeu: Moses, i succesorii si mari preoi, i regii
lui Iuda, n Vechiul Testament: Hristos nsui, n timp a trit pe pmnt: i apostolii i
succesorii lor, din n ziua Cincizecimii (cnd Duhul Sfnt a cobort asupra lor) la aceast zi.

ntrebarea de autoritatea
Scripturii, a declarat.
Este o chestiune de mult disputat ntre secte scafandri de Christian Religion, de unde
Scripturile deriv lor autoritatea; ntrebarea care este, de asemenea, promulgate, uneori, cu
alte cuvinte, ca, cum Wee tiu ei s fie cuvntul lui Dumnezeu, sau, de ce ne Beleeve le s fie
deci: i dificultate de rezolvare, ridic mai ales din impropernesse de cuvinte n care
ntrebarea it de sine este formulat. Pentru c este beleeved pe toate minile, ca primul i
originall autorul ei este Dumnezeu; i, n consecin, problema disputat, nu este faptul c.
Din nou, este evident, c nimeni nu poate ti sunt zei Word, (dei toate adevrat cretini
beleeve,) dar cei crora Dumnezeu nsui a dezvluit c supranatural; i, prin urmare,
ntrebarea este nu pe bun dreptate mutat, de cunotinele noastre de ea. n sfrit, cnd
ntrebarea este prezentat de Beleefe noastre; pentru c unele sunt mutate n beleeve pentru
unul, i altele din alte motive, poate fi rendred nici un rspuns de un generalul le pe toate.
ntrebare cu adevrat a declarat este, de ce autoritatea ei sunt fcute lege.

Autoritatea i interpretarea lor

n msura n care acestea difer nu de legile naturii, nu exist nici o ndoial, dar acestea
sunt Legea lui Dumnezeu, i transporta autoritatea lor cu ei, lizibil a tuturor oamenilor care
au utilizare a naturall motiv: dar acest lucru este nici o alt autoritate, apoi c toate alte
doctrine de Morall consoane la motiv; Dicteaz drept care sunt legile, nu a fcut, dar Eternall.
n cazul n care acestea efectueaz Legea de Dumnezeu himselfe, sunt de natura a scris
Legea, care sunt legile la ei doar pentru care Dumnezeu n-are Deci suficient le-a publicat, ca
nici un om nu poate scuza nsui, spunnd, el tie nu au fost lui.
El, prin urmare, la care Dumnezeu hath nu supranatural dezvluit, c ele sunt ale lui, nici c
cei care le-a publicat au fost trimise de el, nu este obligat s asculte de ei, de orice autoritate,
dar lui, al crui comenzi deja au fora de legi; adic, de orice alt autoritate, apoi c comuneavere, care locuiesc n Soveraign, care are numai puterea legislativ. Din nou, dac nu fi
autoritatea legislativ de comune-avere, care le d fora de legi, acesta trebuie s albine unele
alt autoritate provine de la Dumnezeu, fie private, fie publique: dac privat, acesta oblig
onely-l, crora n special lui Dumnezeu a fost plcerea de a reveale l. Pentru cazul n care
fiecare om ar trebui s fie obligat, pentru a lua drept zei, ce oameni special, pe un pretext de
inspiraie privat, sau Apocalipsa, trebuie s impunem asupra lui, (ntr-un astfel de numr de
brbai, c din mndrie, i ignoran, ia propriile vise i extravagante fantezii, i Madnesse,
pentru mrturii de Duhul dumnezeilor; sau din ambiie, pretind ca asemenea marturii
Divinefals i contrar contiinele propriile lor,) ar fi fost imposibil ca orice lege divin ar
trebui s fie recunoscut. Dac publique, este autoritatea de comune-avere, sau a Bisericii. Dar
Biserica, dac este o singur persoan, este acelasi lucru cu o multitudine de frecvente de
cretini; numit o multitudine de comune, deoarece acesta consisteth de brbai Unite ntr-o
singur persoan, lor Soveraign; i o biseric, deoarece acesta consisteth n brbai cretine,
Unite ntr-un Christian Soveraign. Dar dac Biserica nu o persoan, apoi ea n-are nici o
autoritate la toate; poate nici nu comanda, nici doe orice aciune la toate; nici nu este capabil
de a avea nici o putere, sau chiar pentru orice lucru; nici nu are orice voin, motiv, nici voce;
pentru toate aceste caliti sunt personall. Acum dac numrul ntreg de cretini nu fi
coninute n unul comun-avere, sunt o persoan; nu exist o biseric Universall ce are orice
autoritate peste ele; i, prin urmare, Scripturile nu sunt fcute legi, de la Biserica Universall:
sau, dac acesta albine unul comun-avere, atunci toate cretine monarhi, Statele sunt persoane
private i supuse unor albine judecat, detronat i pedepsite de o Universall Soveraigne de toate
Christendome. Astfel nct ntrebarea de autoritatea Scripturii se reduce la acest lucru, "fie
Christian Kings, i la adunrile de Soveraigne n comun Christian-wealths, este absolut n
propriile teritorii, imediat sub Dumnezeu; sau supus un vicarul lui Cristos, a constituit peste
Biserica Universall; pentru albine, judecat, condamnat, detronat i la moarte, ca hee se cred c
important sau necesar pentru binele comun."
ntrebarea care nu pot albine rezolvate, fr o considerare mai special Kingdome a lui
Dumnezeu; de unde, de asemenea, wee se judeca de autoritate din interpretariat Scriptura.
Pentru, cine n-are o putere lawfull peste orice scriere, pentru a face Legea, n-are putere, de
asemenea, pentru a aproba sau dezaproba interpretarea de aceeai.

CAPITOLUL XXXIII. DE
SEMNIFICAIE DE SPIRIT,
ANGEL, I DE INSPIRAIE
N
CRILE DIN SFNTA SCRIPTUR

Corpul i spiritul cum luate n

Scriptur
Vznd temelia a toate raionament adevrat, este constant semnificaia cuvintelor; care n
continuare doctrina, dependeth nu (ca n naturall tiinei) pe va de scriitor, nici (ca n
conversaia comun) utilizarea vulgar, dar de la sensul ei poart n Scriptur; Este necesar,
nainte de orice proceda mai departe, pentru a determina, din Biblie, n sensul de cuvinte, cum
ar, de ambiguitate lor, pot face ceea ce am s inferre asupra lor, obscur, sau litigioase. Voi
ncepe cu cuvintele corp, i SPIRIT, care n limba de coli sunt denumite, substane,
Corporeall i Incorporeall.
Organismul de cuvnt, n cele mai multe acceptarea de generalul, despre ceea ce plinete
sau occupyeth unor anumite camer, sau locul imaginare; i dependeth nu pe imaginatia, dar
este ntr-adevr o parte din care o numim universul. Pentru univers, fiind agregat tuturor
organelor, nu exist nici o parte a reall acestora care nu este, de asemenea, corpul; nici orice
lucru n mod corespunztor un organism, care nu este, de asemenea, parte din (c total a
tuturor corpurilor) universului. Aceeai, deoarece corpurile se pot schimba, adic, varietate de
apparence la sensul de creaturi vii, este numit substan, adic, subiect, la accidente diverse,
ca, uneori, pentru a fi mutat, uneori, s stea nc; si la par a simurilor noastre uneori fierbinte,
uneori rece, uneori de o culoare, Smel, gustul sau sunet, uneori, de alta. i aceast diversitate
de prnd, (produs de diversitatea de funcionare a organelor, pe organele noastre de sim)
putem atribui modificri a organismelor care opereaz, & le numim accidente de aceste
organisme. i n funcie de aceast acceptarea a cuvntului, substan i corp, signifie acelai
lucru; i, prin urmare, substan Incorporeall sunt cuvintele, care atunci cnd sunt Unite
mpreun, distruge unul pe altul, ca n cazul n care un om ar trebui s spun, un organism
Incorporeall.
Dar, n sensul de oamenii de rnd, nu tot universul este numit corpului, dar numai astfel de
piese, acestora le pot discerne de sentiment de senzaie, pentru a rezista forei lor, sau de
sentiment de ochii lor, pentru a le mpiedica s o perspectiv mai departe. De aceea n limbaj
comun de brbai, Aire i substane Aeriall, utilizai s nu fie luate de organismele, dar (ct de
des oamenii sunt sensibil de efectele lor) sunt numite vntul sau suflarea, sau (pentru c unele
sunt numite n Latine Spiritus) si bauturi alcoolice; ca cnd ei numesc aceast substan
aeriall, care n organism, de orice creatur de via, i d via i micare, Vitall i Animall
spiritele. Dar pentru acele idolii de creier, care reprezint organisme noi, n cazul n care nu,
sunt ca o caut-glasse, ntr-un vis, sau s o veghe dezechilibrat creierului, ele sunt (ca apostolul
zice, n general, de toi idolii) nimic; Nimic nu la toate, am spus, acolo unde acestea par s de
albine; n creier se sine, nimic, dar tumultul, reieind din aciunea de obiecte sau de agitaie

dezordonat organelor noastre de sim. i brbai, care sunt altfel imployed, apoi s Cutai n
cauzele lor, tiu nu de ei nii, ceea ce se numesc; i, prin urmare, poate fi uor perswaded, de
aceia ale cror cunotine au mult respect, unii le numesc corpurile, i cred c le din aire
compactate de o supernaturall de putere, pentru c din vedere de judectori le corporeall; i
unii s le numim spiritele, deoarece simul tactil discerneth nimic n locul n care apar, pentru
a rezista degetele lor: astfel c semnificaia corect a spiritului n vorbirea comun, este o
subtile, lichid, i corpul invizibil, sau o fantoma, sau alte Idol sau Phantasme de imaginaie.
Dar pentru metaphoricall continatorul, exista multe: pentru, uneori, este luat pentru
dispoziia sau nclinaia de a mintii; ca atunci cnd pentru dispoziia de a controwl cuvintele a
altor oameni, ne spun, un Spirit contradicie; Pentru o dispoziie a Uncleannesse, un duh
necurat; pentru Perversenesse, un Spirit capricios; pentru Sullennesse, un Spirit prost, i de
nclinare pentru Godlinesse, i servicii de zei, Duhul lui Dumnezeu: uneori pentru capacitatea
emineni, sau pasiune extraordinare sau boala a mintii, ca atunci cnd Wisdome mare este
numit spiritul Wisdome; i Mad Men sunt spus s fie posedat cu un Spirit.
Alt semnificaie Duhului nu gsi nici unde orice; i n cazul n care nici unul dintre acestea
poate satisfie sens al cuvntului n Scriptur, locul cade nu sub nelegerea uman; i credina
noastr n aceasta consisteth nu n opinia noastr, dar n prezentarea noastr; ca n toate
locurile unde Dumnezeu este declarat a fi un Spirit; sau de Duhul lui Dumnezeu, unde este
destinat himselfe de Dumnezeu. Pentru natura lui Dumnezeu este de neneles; adic, am
neles nimic din ceea ce este, dar numai c el este; i, prin urmare, atributele ne da el, nu
trebuie s spun una de alta, ceea ce este el, nici s signifie opinia noastr a naturii sale, dar
dorina noastr de a-l onora cu astfel de nume ca vom concepe cele mai onorabile printre
sinele nostru.

Spiritul lui Dumnezeu luat n

Scriptur uneori pentru un
vant sau respiraie
Gen. 1. 2. "Duhul lui Dumnezeu s-a mutat pe faa apelor." Dac aici de spiritul lui
Dumnezeu fie nsemnat Dumnezeu nsui, apoi este micare atribuit lui Dumnezeu, i, n
consecin, loc, care sunt inteligibil doar de organisme, i nu de substane incorporeall; i
astfel nct locul este mai presus de nelegerea noastr, care pot concepe nimic mutat care
schimb nu loc, sau care are nu dimensiune; i nici un fel a dimensiunii, este corpul. Dar
sensul acestor cuvinte este cel mai bine neleas de loc ca, Gen. 8. 1. n cazul n care, atunci
cnd Pmntul a fost acoperit de apele, ca i nceputul, Dumnezeu care intenioneaz s le
alex, i, din nou, pentru a descoperi uscat, useth ca cuvinte, "voi aduce spiritul meu pe
pmnt, i apele vor fi diminuate:" n care loc de spiritul este neles un vnt, (care este un
Aire sau spiritul mutat), care ar putea fi numit (ca n locul fostei) Duhul lui Dumnezeu, pentru
c a fost munca zeilor.

n al doilea rnd, pentru

cadouri extraordinare de
nelegere
Gen. 41. 38. Faraon dac Wisdome Iosif, Duhul lui Dumnezeu. Pentru iosif au sftuit el s
se uite un om nelept i discret, i s-l stabilit n ara Egiptului, astfel, zice "poate vom gsi un
astfel de om ca acest lucru este, n care este spiritul lui Dumnezeu?" i Exod. 28.3. "Tu vei
vorbi (zice Dumnezeu) pentru toi cei care sunt nelepi cu inima, care I-am umplut cu Duhul
Wisdome, pentru a face mbrcminte albu, s-l hirotoneasc." n cazul n care nelegerea
extraordinare, dei, dar n a face articole de mbrcminte, ca fiind darul lui Dumnezeu, este
numit Duhul lui Dumnezeu. Acelai lucru este gsit din nou, Exod. 31.3,4,5,6. i 35.31. i
Isaia 11.2,3. n cazul n care Profetul vorbind de Mesia, zice, "Duhul Domnului se supun peste
el, duh de wisdome i nelegere, spiritul counsell, i curaj; i spiritul de frica Domnului. " n
cazul n care este destinat n mod evident, nu att de multe fantome, dar att de muli emineni
harurile c Dumnezeu l-ar da.

n al treilea rnd, pentru

afectiuni extraordinare
n cartea de judectori, un zel extraordinar, i curaj n aprarea poporului zeilor, este numit
Duhul lui Dumnezeu; ca i atunci cnd este excitat Othoniel, Gideon, Jeptha i Samson s le
livreze la servitute, Judg. 3.10. 6.34. 11.29. 13.25. 14.6,19. i lui Saul, la Colloseum de
insolen de amoniti fa de oamenii din Galaad Jabeth, se spune (1 (Sam.11.6.) c "spiritul
lui Dumnezeu a venit asupra lui Saul, i furia lui (sau, cum este n limba, furia lui) a fost
aprins foarte mult." n cazul n care nu este probabil a fost nsemnat o fantoma, dar un zel
extraordinar s-i pedepseasc cruzimea de amoniti. n mod similar de spiritul lui Dumnezeu,
care a venit asupra lui Saul, cnd hee a fost rndul profeilor care ludat Dumnezeu n
cntece, i voiajor (1 (Sam.19.20.) este s fi neles, nu o fantom, dar un zel neateptate i
brusc s se alture cu ei n devoiuni lor.

n al patrulea rnd, pentru

darul de predicie de visele i
viziunile
Zedekiah fals profet, zice la mica (1 regi 22.24.) "Ce fel sa dus Duhul Domnului la mine s
vorbesc cu tine?" Care nu poate fi neles de o fantoma; pentru mica declarat naintea
mprailor lui Israel i Iuda, evenimentul de lupt, de la o viziune, i nu la un Spirit, vorbind
n el.

n acelai mod aceasta incercare, n crile de profei, c dei au grit de spiritul lui
Dumnezeu, adic, de un har speciall de predictie; nc cunotinele lor de viitor, a fost nu o
fantom n ei, ci supernaturall unele vis sau de viziune.

Fiftly, pentru via

Gen. 2.7. Se spune, "Dumnezeu fcut om din rna pmntului, i a suflat n nostrills sa
(spiraculum vitae) suflare de via, i omul a fost fcut un suflet viu." Acolo suflare de via
inspirate de Dumnezeu, nseamn nu mai mult, dar c Dumnezeu i-a dat via; i (Job 27,3.)
"atta timp ct Duhul lui Dumnezeu este n nrile mele;" este mai apoi s spun, "Ct timp
traiesc." Deci, n Ezec 1.20. "Spiritul de via a fost n roi," este echivalent cu, "roi au fost n
via." i (Ezec 2.30.) "entred de spirit n mine, i a stabilit-m pe picioarele mele," care este,
"am recuperat puterea mea de vitall;" c nu orice fantom sau necorporal substan entred n,
i poseda corpul su.

Sixtly, pentru o subordonare

autoritii
11 capitolul de numere. versetul 17. "Eu va ia (zice Dumnezeu) a Duhului, care este peste
tine, i vor pus-o asupra lor, i ei trebuie s poarte burthen de oameni cu tine;" care este, la
aptezeci de btrni: dup care doi dintre cei aptezeci se spune c profeia n ionica; dintre
care unii s-au plns, i Iosua dorit Moses interzicerea lor; Moses care ar nu doe. Prin care
apare; c Iosua nu tia acestea au primit autoritatea de att de a face, i prophecyed n mintea
lui Moses, adic, de un Spirit sau o autoritate subordonat la propriu.
In sensul ca am citit (Deut. 34.9.) c "Iosua era plin de spiritul de wisdome," pentru c
Moses a avut i ntindea minile asupra lui: care este, pentru c el a fost hirotonit de Moses, a
urmri munca hee a avut himselfe nceput, (i anume, aducerea oameni zei n promis teren),
dar prevenite prin moarte, nu ar putea termina.
In sensul ca se spune, (Rom. 8.9.) "Dac orice om avea nu Duhul lui Hristos, nu este al lui:"
nu sensul, prin urmare, Duhul lui Hristos, ci o prezentare la doctrina sa. De asemenea, (1 Ioan
4.2.) "Prin prezenta v cunoate spiritul lui Dumnezeu; Orice Duh care mrturisete c Isus
Hristos este venit n trup, este de la Dumnezeu; "prin care se nelege spiritul de unfained
cretinismului, sau prezentarea articolul principal al credinei cretine, c Isus este Cristos;
care nu poate fi interpretat de o fantoma.
De asemenea aceste cuvinte (Luca 4.1.) "i Isus plin de Duhul Sfnt" (care este, cum este
exprest, Mat. 4.1. i Mar. 1.12. "a Duhului Sfnt",) poate neles, pentru zelul pentru doe
lucrrile pentru care hee a fost trimis de Dumnezeu tatal: dar sa interpreteze un Duh, este de a
spune, c Dumnezeu himselfe (pentru att Mntuitorul nostru a fost,) a fost umplut cu
Dumnezeu; care este foarte unproper i nesemnificativ. Cum am ajuns pentru a traduce spirite,
de cuvntul fantome, care nseamn nimic, nici n cer, nici pamantul, dar locuitorii imaginar
mans creierului, am examina nu:, dar acest lucru s spun, cuvntul spiritului n text despre un

astfel de lucru; dar n mod corespunztor o reall substan fie metaforic, unele extraordinar
abilitatea de afectiune a minii, sau a corpului.

Seventhly, pentru Aeriall

organisme
Ucenicii lui Hristos, vzndu-l pe jos la mare, (Mat. 14.26. i Marke 6.49.) ar trebui sa fie
un Spirit, adica astfel un corp de Aeriall, i nu o Phantasme: pentru se spune, ei au vzut toate
el; care nu poate fi neles de iluzii de creier, (care nu sunt comune la multe la o dat, ca
organele vizibile sunt; dar singular, din cauza diferenelor de fantezii), ci doar organelor. n
mod similar, n cazul n care el a fost luat pentru un Spirit, de aceeai Apostoli (Luca 24.3,7.):
Deci, de asemenea, (acte 12.15) atunci cnd Sf. Petru s-a eliberat din nchisoare, nu acesta ar
fi beleeved; dar cnd servitoare a spus el a fost la dore, au spus a fost ngerul su; care trebuie
s fi nsemnat o substan corporeall, sau trebuie s spunem, ucenicii s-au urmai opinia
comun att evrei i neamuri, c unele astfel de apariii nu erau imaginar, dar ntr-adevr; i
cum ar fi necesare nu fantezie de om pentru existena lor: acestea evrei numit duhuri, i ngeri,
bune sau rele; ca grecii numit acelai cu numele de Daemons. i unele astfel apariiile poate fi
ntr-adevr, i substantiall; adic, corpuri subtile, care Dumnezeu poate forma de aceeai
putere, care a format toate lucrurile, i s fac uz de, ca de minitri, i mesagerii (adic,
ngerii) s declare lui va, i executa acelai cnd el place!, n extraordinar i supernaturall
mod. Dar atunci cnd hee a format astfel le acestea sunt substane, nzestrat cu dimensiuni, i
ia camera, i pot fi mutate din loc n loc, care este specific unor organisme; i, prin urmare, nu
sunt fantome Incorporeall, adic, fantome, care sunt n loc de No; adic, care sunt nr unde;
adic, care parea a fi oarecum, nu sunt altceva. Dar dac corporeall fi luat n modul cel mai
vulgar, pentru astfel de substane sunt perceptibile de simurile noastre externall; apoi este
substan Incorporeall, un lucru nu imaginar, dar ntr-adevr; i anume, o substan subire
invizibil, dar asta n-are aceleai dimensiuni n organismele Groer.

nger ce
Sub numele de ANGEL, este simbolizat n general, un mesager; i cel mai adesea, un
mesager al lui Dumnezeu: i de un mesager al lui Dumnezeu, este simbolizat, orice lucru
care o face cunoscut prezena lui extraordinare; adic, manifestarea extraordinar de puterea
lui, mai ales de un vis sau de viziune.
n ceea ce privete crearea de ngeri, este nimic livrate n Scripturi. C ei sunt spirite, este
adesea repetate: dar cu numele de Spirit, este simbolizat att n Scriptur, i vulgar, att
printre evrei i neamuri, uneori subtiri corpuri; ca Aire, vnt, spiritele Vitall i Animall, de
creaturi vii; i, uneori, imaginile care se ridica n fantezie n visele i viziunile; care nu sunt
substane ntr-adevr, dar accidente de creier; nc atunci cnd Dumnezeu raiseth le
supranatural, s signifie voia lui, ei sunt nu unproperly numit zeii mesageri, adic, ngerii lui.

i ca neamuri vulgar concepe imagini ale creierului, pentru lucrurile cu adevarat subsistent
fr a le, i nu depinde de fantezie; i din ele ncadrat opiniile lor Daemons, bun i Evill; care
pentru c preau s subziste ntr-adevr, ei au numit substane; i pentru c ei nu le-ar putea
simi cu minile lor, Incorporeall: Deci, de asemenea, evreii la acelai pmnt, fr orice lucru
din Vechiul Testament care le constrnse thereunto, a avut, n general, un aviz, (cu excepia
secta Sadduces,) c aceste apariii (care a mulumit lui Dumnezeu, uneori, pentru a produce n
Floris oamenilor, pentru serviciul su propriu, i, prin urmare, le-a numit ngerii si) au fost
substane, nu depinde de fantezie, dar permanent creaturi ale lui Dumnezeu; drept pentru
care cei care au crezut c au fost bune pentru ei, stimat cu ngerii lui Dumnezeu i cei care au
crezut c ar strica ei, au numit Evill Angels, sau spirite Evill; cum a mai fost spiritul Python i
spiritele de Mad-brbai, Lunatiques, i Epileptiques: pentru ca s-au tulburat cu aceste boli,
Daemoniaques stimat.
Dar dac lum n considerare locuri din Vechiul Testament unde ngerii sunt mentionate,
noi se constata, c n cele mai multe dintre ele, pot nimic altceva nu fi neles prin cuvntul
nger, dar unele imagini ridicate (supranatural) n fantezie, s signifie prezena lui Dumnezeu
n executarea unor lucrri de supernaturall; i, prin urmare, n rest, n cazul n care natura lor
nu este exprest, ea poate fi neleas n acelai mod.
Pentru citim Gen. 16. c acelai aparitia este numit, nu onely un nger, ci lui Dumnezeu; n
cazul n care c care (versetul 7.) este numit un nger al Domnului, n al zecelea verset, zice la
Agar, "voi nmuli smna;", vorbete n persoana lui Dumnezeu. Nici nu a fost aceast
apariie o fantezie dat, dar o voce. De care este evident, c nger despre acolo, nimic altceva
dect Dumnezeu nsui, care a cauzat Agar supranatural s rein o voce supernaturall,
mrturie zei speciall prezena acolo. De ce, prin urmare, poate nu ngeri care a aprut la mult,
i sunt numite Gen. 19.13. Brbai; i cui, dei acestea au fost numai dou, mulime vorbete
(ver. 18.), dar unul i c unul, ca Dumnezeu, (pentru cuvintele sunt, "mulime a spus unto ei,
Oh nu att Domnul meu") fi neleas de imagini de oameni, in mod supranatural format n
fantezie; fel de bine ca nainte de nger a fost neles fancyed o voce? Cnd ngerul numit
Avraam din cer, s stai mna (Gen. 22.11.) la uciderea Isaac, nu a existat nici o apariie, dar o
voce; neverthelesse care a fost numit n mod corespunztor suficient un mesager, sau nger al
lui Dumnezeu, pentru c i-a declarat zeii va supranatural, i salveaz munca presupunnd
orice fantome permanente. ngerii care Iacov a vzut pe scara Raiului (Geneza 28.12.) au o
viziune de somn; prin urmare, onely de lux i un vis; fiind nc supernaturall, i semnele
prezenei zei Speciall, aceste aparitii nu sunt numite impropriu ngeri. Acelai lucru este de a
fi neles (Gen.31.11.) n cazul n care Iacov zice astfel, "ngerul Domnului a aprut la mine in
somn." Pentru o aparitie la un om a fcut n somn, este ceea ce toi oamenii numesc un ligia,
dac aceste ligia fi naturall, sau supernaturall: i ceea ce exist Jacob dac un nger, a fost
himselfe de Dumnezeu; pentru acelai nger zice (versetul 13.) "Eu sunt Dumnezeul lui
Bethel."
De asemenea, (Exod.14.9.) ngerului care a mers nainte la armata Israel la Marea Roie, i
apoi a venit n spatele ei, este (versetul 19.) Domnul nsui; i el a aprut nu n form de un
om frumos, dar n forma (de zi) de un stlp de nor i (de noapte) n form de un stlp de foc;
i totui acest pilon a fost toate aparitia, i ngerul a promis s Moses (Exod. 14,9.) pentru
armatele ghid: pentru acest pilon tulbure, se spune, au cobort, i sttea la dore Cortului, i a
vorbit cu Moses.
Vedei micare, i discursul, care sunt frecvent atribuite de ngeri, atribuit unui nor,
deoarece nor a servit ca un semn de prezena zeilor; i era lesse nici un nger, apoi, n cazul n
care acesta a avut forma unui om, sau copilul nu att de mare frumusee; sau aripi, ca de
obicei, ele sunt vopsite, pentru instruciunea de false de oamenii obinuii. Pentru c nu este
forma; dar utilizarea lor, care le face ngeri. Dar utilizarea lor este de a fi continatorul de zei

prezen n operaiile de supernaturall; Ca cnd Moses (Exod. 33.14.) a dorit Dumnezeu

pentru goe mpreun cu ionica, (ca el a facut alwaies nainte de a face aur Calfe,) Dumnezeu
nu a rspuns, "Voi goe,", nici "Va trimite un nger n locul meu;" dar astfel, "prezena mea se
goe cu tine."
Pentru a meniona toate locurile din Vechiul Testament unde este gsit numele de nger, ar
fi prea mult timp. Prin urmare, pentru a nelege-le toate la o dat, spun, nu exist nici un text
n acea parte din Vechiul Testament, care Biserica Angliei Mentinnd pentru Canonicall, din
care putem concluziona, acolo este, sau a fost creat, orice lucru permanente (neles cu numele
de Spirit sau nger,) ce are nu cantitate; i c poate nu fi nelegerea divizat; adic, considerat
de ctre pri; asa ca o parte mai bee ntr-un singur loc, i urmtoarea parte n locul urmtor i,
n veri, care nu este (lund corpul pentru c, care este de ce unii sau unele n cazul n care)
Corporeall; dar n fiecare loc, sensul va purta interpretarea Angel, pentru Messenger; ca Ioan
Boteztorul se numete un nger, i Hristos ngerul a legmntului; i ca (n funcie de aceeai
analogie) Dove, i n limbi de foc, n care au fost signes prezenei speciall zeilor, ar putea fi
numit ngeri. Dei vom gsi n Daniel dou nume de ngeri, Gabriel, i Michael; Totui, este
cleer afar de textul acesta Co, (Dan. 12.1) c Michael este menirea lui Hristos, nu ca un
nger, ci ca un prin: i c Gabriel (ca apariiile ca aduse altor oameni sfini n somn) a fost
nimic, dar un phantasme de supernaturall, care prea s Daniel, n visul su, c doi sfini fiind
n talkeunul dintre ei a spus la altul, "Gabriel, s ne fac acest om nelege viziunea sa:" Cci
Dumnezeu nu needeth s disting slujitorii lui Celestiall de nume, care sunt utile onely la
amintiri scurt de Mortalls. Nu n Noul Testament exist orice loc, din care acesta poate fi
dovedit, c ngerii (cu excepia cazului cnd ele sunt puse pentru astfel de oameni, aa cum
Dumnezeu a fcut mesageri, i minitrii de cuvntul su, sau lucrri) sunt lucruri permanente,
i withall incorporeall. C sunt permanente, poate albine s-au adunat la cuvintele de himselfe
nostru Mntuitor, (Mat. 25.41.) atunci cnd zice, acesta se spune c cei ri n ultima zi,
"merge blestemailor, n focul cel venic, pregtit pentru diavol i ngerii lui:" locul care este
evident pentru permanena Evill Angels, (unlesse wee s-ar putea cred c numele Devill i
ngerii si poate fi neles de adversari biserici i minitrii lor;), dar apoi este respingtor
pentru imaterialitate lor; Deoarece focul venic nu este nici o pedeapsa impatible substane,
cum ar fi sunt toate lucrurile Incorporeall. ngeri, prin urmare, sunt nu de acolo dovedit a fi
Incorporeall. n mod similar n cazul n care sayes Sf. Paul (1 Cor. 6.3.) "tia voi nu asta
mititel se judeca pe ngeri?" i (2 Pet. 2.4.) "Dac Dumnezeu nu a precupeit nu ngerii care
au pctuit, ci i-a aruncat n jos n iad." i (Iuda 1,6.) "i ngerii care pstrat nu vrednicia, dar
stnga lor locuin owne, hee a rezervat n chaines venic sub darknesse zis hotrrea din
ultima zi;" Dei se dovedi permanena Angelicall natura, de asemenea, confirmare
materialitatea lor. i (Mat. 22.30.) n nvierea doe oamenii nici nu se cstoreasc, nici da n
cstorie, ci sunt ca ngerii lui Dumnezeu n cer: "dar n nvierea oamenii vor fi Permanent, i
nu Incorporeall; Deci, prin urmare, de asemenea, sunt ngerii.
Exista scafandri alte locuri din care pot fi trase concluzia ca. Pentru oamenii care nelege
semnificaia de aceste cuvinte, substana i Incorporeall; ca Incorporeall este luat nu pentru
organism subtile, dar nu organismului, ele implic o contradicie: aa spune, un nger, sau
Duhul este (n acest sens) o substan Incorporeall, este de a spune de fapt, nu exist nici
nger, nici spiritul la toate. Considernd semnificaia cuvntului nger n Vechiul Testament, i
natura de visele i viziunile ce se ntmpla oamenilor de modul obinuit de natura; Am fost
enclined la acest aviz, c ngerii au fost nimic, dar supernaturall aparitii de fantezie, ridicate
de speciall i funcionarea extraordinar de Dumnezeu, astfel s asigurai prezena lui i
commandements cunoscute pentru a omenirii, i mai ales pentru poporul su. Dar multe locuri
din Noul Testament, i cuvintele de propriile noastre salvatori, i n astfel de texte, n care este
nici o suspiciune de corupie din Scriptur, au stors din motivul meu slab, o confirmare, i
beleef, care exista, de asemenea, substantiall de ngeri, i permanent. Dar s beleeve ei fi n

nici un loc, adic, nu n cazul n care, thats s nu spun, nimic, ca ei (dei indirect), care le va
avea Incorporeall, nu poate de albine Scriptura mrturie.

Surs de inspiraie ce
Pe semnificaie a cuvntului Spirit, dependeth care a cuvntului inspirat; care trebuie s fie
luat n mod corespunztor; i atunci nu este nimic dar suflare ntr-un om unele subire i
subtile aire, sau vnt, astfel ca un om plinete o vezica cu suflarea; sau n cazul n care
spiritele nu fi corporal, dar au existena lor numai n fantezie, nu este nimic dar suflare a o
Phantasme; care este nepotrivit s spun, i imposibil; pentru Phantasmes nu sunt, ci doar par a
fi oarecum. Acel cuvnt, prin urmare, este folosit n Scriptur metaforic onely: ca (Gen. 2.7.)
n cazul n care se spune, c Dumnezeu a inspirat n om suflare de via, nu mai este menit,
apoi c Dumnezeu a dat la el vitall micare. Pentru c suntem s nu cred c Dumnezeu a fcut
mai nti un suflu de via, i apoi a suflat-l n Adam dup ce a fost fcut, dac respiraia c au
fost ntr-adevr, sau prnd; dar numai ca acesta este (acte 17.25.) "c el i-a dat via i
respiraie;", l-a fcut o creatur vie. i n cazul n care se spune (2 Timotei 3.16.) "Toata
Scriptura este insuflata de Dumnezeu," vorbind acolo din scriptura Vechiului Testament, este
o metafor easie, s signifie, c Dumnezeu enclined spiritul sau mintea acestor scriitori,
pentru a scrie c care ar trebui s fie utile n predare, mustrnd, corectare, i instruirea
oamenilor n modul de via neprihnit. Dar unde Sf. Petru (2 Pet. 1.21.), zice, c "profeia a
venit n prin voia omului, ci oamenii sfini de Dumnezeu a vorbit aa cum au fost micai de
Spiritul Sfnt," prin Duhul Sfnt, este nsemnat vocea lui Dumnezeu ntr-un vis, sau viziunea
supernaturall, care nu este surs de inspiraie; Nici cnd Mntuitorul nostru de respiraie pe
ucenicii si, a spus, "primi Duhul Sfnt," a fost c respiraia Duhul, dar un semn de darurile
spirituall i-a dat ei. i dac ar fi spus de multe, i Mntuitorului nostru, el nsui, c el a fost
plin de Duhul Sfnt; nc Fulnesse c nu este de a fi neles pentru perfuzie de substana lui
Dumnezeu, dar pentru acumularea de darurile sale, cum ar fi sunt darul de sfinenie de via,
de limbi, i altele, fie atins in mod supranatural, sau de studiu i industriei; n toate cazurile
acestea sunt darurile lui Dumnezeu. Deci, de asemenea, n cazul n care Dumnezeu sayes (Joel
2.28.) "Va powre n Duhul meu peste orice fptur, i fiii i fiicele voastre vor profeie,
oamenii vechi vor visa visuri, i dumneavoastr tineri vedenii," wee sunt nu s-l neleag n
adevratul sens al cuvntului, ca n cazul n care spiritul su au fost ca apa, efuziune, sau
infuzie; dar, ca n cazul n care Dumnezeu a promis s le dea Propheticall visele i viziunile.
Pentru utilizarea corect a cuvntului perfuzate, n vorbind de darurile lui Dumnezeu, este un
abuz de acesta; pentru aceste haruri sunt Vertues, organisme s fie carryed ncoace i ncolo,
i s fie powred n oameni, ct n butoaie.
n acelai mod, a lua inspiraie n adevratul sens al cuvntului, sau de a spune c entred
spirite bune n oameni pentru a le face profeia, sau Evill spiritele n cei care au devenit
Phrenetique, Lunatique sau Epileptique, nu este de a lua cuvntul n sensul Scripturii; pentru
spiritul este luat pentru puterea lui Dumnezeu, care lucreaz de cauze ne necunoscut. Ca, de
asemenea, (acte 2.2.) vntul, care este acolo a spus pentru a umple casa n care apostolii au
fost asamblate n ziua Cincizecimii, nu este pentru a fi neles de Duhul Sfnt, care este
divinitate de sine; dar pentru un semn de Externall zeilor speciall lucreaz la inimile lor, de
efect n ele internall harurile i Sfnt vertues hee crezut necesare pentru ndeplinirea lor
apostolat.

CAPITOLUL XXXV. DE
SEMNIFICAIE N
SCRIPTUR DE KINGDOME
LUI DUMNEZEU, A
SFNT, SACRU, I MPRTANIE

mpria lui Dumnezeu luat

de Divin-urile metaforic, dar n
Scripturi
n mod corespunztor
Kingdome lui Dumnezeu n scrierile Divines, i n special predici, i tratate de devotament,
este luat cel mai frecvent pentru Eternall Felicity, dup aceast via, n cel mai nalt ceruri,
care l numesc de asemenea Kingdome de glorie; i, uneori, pentru (arvuna c felicity)
sfinirea, care le terme Kingdome har, dar niciodat pentru monarhiei, adic, Soveraign
puterea lui Dumnezeu peste orice subiecte dobndite prin acordul lor proprii, care este
semnificaia corect a Kingdome.
Dimpotriv, mi se pare KINGDOME lui Dumnezeu, s signifie n cele mai multe locuri din
Scriptur, un Kingdome corect numit astfel, constituit de voturi ale poporului lui Israel n mod
specific; n care au ales de Dumnezeu pentru regele lor de legmntul fcut cu el, la zei
promindu-le n posesia terenului de Canaan; i, dar rareori metaforic; i apoi este luat
pentru stpnire peste Sinne; (i numai n Noul Testament;) deoarece astfel un Dominion ca,
fiecare subiect are n Kingdome lui Dumnezeu, i fr a aduce atingere dispoziiilor
Soveraign.
La crearea foarte, Dumnezeu nu numai a domnit peste toi oamenii n mod natural de su ar
putea; dar, de asemenea, a avut subiecte specifice, care a comandat de o voce, ca un om
vorbete la altul. n ce mod a domnit peste Adam, i i-a dat commandement la abstaine din
arborele de cunotin de bun i Evill; care, atunci cnd a ascultat nu, dar degustarea acestora,
a luat asupra lui pentru a fi ca Dumnezeu, judecnd dup ntre bine i Evill, nu sa
commandement de creatori, dar de sens propriu, pedeapsa lui a fost o privare de imobiliare
din viaa Eternall, n care Dumnezeu a avut la nceput l-a creat: i dup aceea Dumnezeu a
pedepsit urmasii lui, pentru viciile lor, toate, dar opt persoane, cu un potop de universall; i n
aceste opt constau n Kingdome apoi lui Dumnezeu.

Originall de Kingdome lui

Dumnezeu
Dup aceasta, a mulumit lui Dumnezeu s vorbeasc cu Avraam i (Gen. 17.7,8.) pentru a
face un legmnt cu el n aceste cuvinte, "Eu va stabili legmntul meu ntre mine i tine, i
smna ta dup tine n lor generaii, un legmnt venic, pentru a fi un Dumnezeu ie, i
seminei tale dup tine; i voi da ie i seminei tale dup tine, ara n care tu eti un strin,
toate ara Canaanului n stpnire venic." i pentru un memoriall, i semn de acest
legmnt, el ordaineth (versetul 11.) Sacrament al mprejur. Aceasta este ceea ce este numit
Pactul vechi, sau Testament; i containeth un Contract dintre Dumnezeu i Avraam; prin care
Abraham obligeth el nsui, i urmaii si, n mod deosebit s fie supuse zeii dreptul pozitiv;
pentru a Morall de lege el a fost obligat nainte, ca de un jurmnt de credin. i dei numele
regelui fi nu nc dat de Dumnezeu, nici de Kingdome lui Avraam i smna sa; nc de lucru
este acelai; i anume, o instituie de pact, de zei Soveraignty ciudat peste smna lui
Avraam; rennoirea acelai legmnt de Moses, la Muntele Sinai, care este meniune numit un
Kingdome deosebit al lui Dumnezeu asupra evreilor: i acesta este lui Avraam (nu de Moses)
Sf. Paul zice (Rom. 4.11.) c el este "Tatl florentina," care este, de cele care sunt loyall, i
doe nu ncalc lor credin jurat lui Dumnezeu, apoi prin tierea mprejur, i dup aceea n
noul legmnt de Baptisme.

C Kingdome lui Dumnezeu

este corect sa jurist
Soveraignty peste
Un popor deosebit de Fundatia Pact
Acest legmnt, la poalele Mount Sinai, a fost rennoit de Moses (Exod. 19,5.) n cazul n
care Domnul poruncete Moses a vorbi la oameni n acest mod, "n cazul n care vei asculta
glasul meu ntr-adevr, i ine legmntul meu, apoi yee trebuie s fie un popor deosebit
pentru mine, cci tot pmntul este al meu; i yee s fie mine o Sacerdotall Kingdome, i un
neam Sfnt. " Pentru un "norod" Cci Latine vulgare, Peculium De Cunctis Populis:
traducerea n limba englez a fcut la nceputul domniei regelui James, cci, un "ciudat
comoara mine mai presus de toate neamurile;" i Geneva francez, "bijuteria cele mai
preioase dintre toate neamurile." Dar adevarata traducerea este primul, pentru c acesta este
confirmat de Sfntul Paul nsui (Tit 2.14.) n cazul n care el zice, aluzie la acel loc, c
Mntuitorul nostru binecuvntat "dat pe sine pentru noi, c el ar putea purifie noi la el nsui,
un popor ciudat (care este, un extraordinar):" pentru cuvntul este n periousios greac, care
este spre deosebire de frecvent epiousios cuvntul: si ca aceasta nseamn ordinare,
Quotidian, sau (ca n Lords rugaciune) de uz zilnic; Deci alta despre ceea ce este de prisos, i
stocate pn i sa bucurat n A Speciall mod; care Latines numesc Peculium; i acest sens al
locului este confirmat de motivul pentru care Dumnezeu rendereth a acestuia, care urmeaz
imediat, n care el addeth, "Pentru tot pmntul este al meu," ca n cazul n care el ar trebui s

spun, "Toate naiunile lumii sunt mina;", dar este nu pentru ca esti a mea, dar n mod Speciall:
acestea sunt toate mina, prin puterea mea; dar vei fi a mea, de propria consimmntul i
legmnt; care este un plus fa de titlul su obinuit, tuturor popoarelor.
Acelai lucru este confirmat din nou n expresse cuvinte n acelai Text, "Yee va fi pentru
mine o Sacerdotall Kingdome, i un neam Sfnt." Latine vulgare l, Regnum Sacerdotale, cci
la care agreeth traducerea de acel loc (1 Pet. 2,9.) Sacerdotium Regale, O preoie Regal; ca, de
asemenea, instituia aceasta de sine, de care nici un om nu ar putea intra n Sanctorum chiliile,
adic, nici un om nu s-ar putea ntreba zeii va imediat de Dumnezeu himselfe, dar onely preot.
Traducerea n limba englez nainte menionat, urmnd ca la Geneva, a, "o Kingdome de
preoti;" care fie este menit de succesiune de un singur preot dup alta, sau, altfel acesta
accordeth nu cu Sf. Petru, nici cu exercitarea de mare preot; Pentru a fost niciodat orice, dar
marele preot onely, care a fost s informe oameni de zei va; nici orice convocarea preoi
vreodat permite s intre n Sanctorum chiliile.
Din nou, titlul de un neam Sfnt confirmes acelai: semnific pentru Sfnt, ceea ce este zei,
de speciall, nu de generalul dreapta. Tot pmntul (aa cum se spune n text) este zeilor; dar
tot pmntul nu este numit Sfnt, dar c onely care este pus deoparte pentru serviciul su de
especiall, ca a fost naiunii Iudeilor. Prin urmare, este evident suficient de acest loc unul, c de
Kingdome lui Dumnezeu, n mod corespunztor a nsemnat o mulime de comune, instituit
(prin consimmntul celor care au fost de a fi supuse acestora) pentru guvernul lor de jurist,
i reglementeaz comportamentul lor, nu onely spre Dumnezeu rege al lor, dar, de asemenea,
fa de unul pe altul punctul de Justiie, i fa de alte naiuni att n pace i warre; care a fost
n mod corespunztor o Kingdome, n care Dumnezeu a fost rege, i marele preot a fost de a fi
(dup moartea lui Moses) su unic Viceroy, sau locotenent.
Dar exista multe alte locuri care dovedesc n mod clar acelai. Ca primul (1 Sam. 8.7.) cnd
btrnii lui Israel (ntristat cu corupia fiii Samuel) a cerut un rege, Samuel supar cu aceasta,
s-a rugat Domnului; i Domnul rspunznd a zis, "Asculta zis vocea poporului, ei au respins
nu tine, dar ei au respins-m, c eu nu ar trebui s domneasc peste ei". Din care este evident,
c Dumnezeu nsui a fost apoi regele lor; i Samuel a fcut comanda oamenilor, dar numai
livrat-le ceea ce Dumnezeu din timp n timp numit.
Din nou, (1 Sam. 12.12.) n cazul n care Samuel zice oamenilor, "atunci cnd yee vzut c
regele niki copiilor lui Ammon a venit mpotriva ta, voi mi-a zis, ba mai mult, dar un rege va
mpri peste noi, atunci cnd Domnul Dumnezeul tu a fost regele:" este evident c
Dumnezeu era regele lor, i guvernat statul jurist de bogia lor comune.
i dup ce Israel a respins Dumnezeu, profei prezice lui retrocedare; ca (Isaia 24.23.)
"Atunci luna se fi ncurcat, i soarele ruine atunci cnd Domnul otirilor va mpri n
muntele Sionului i la Ierusalim;" n cazul n care el vorbete meniune domniei sale n Zion i
Ierusalim; Asta este, pe pmnt. i (mica 4.7.) "i Domnul va domni peste ei n muntele
Sionului:" acest muntele Sionului este n Ierusalim pe pmnt. i (Ezec 20.33.) "i s triasc,
zice Domnul Dumnezeu, cu siguranta cu mn tare i un ntins afar de arme, i cu furie
powred afar, I wil regul peste tine; i (versetul 37.) V va face s treci sub toiag, i v va
aduce n obligaiuni a legmntului;"care este, am va domni peste tine, i asigurai-v s stea
la acel Legmnt care ai fcut cu mine de Moses, i de frn n dumneavoastr rebeliune
mpotriva mea n zilele lui Samuel, i alegerea dumneavoastr de un alt rege.
n noul testament, Angel Gabriel zice Mntuitorului nostru (Luca 1.32,33) "el va fi mare, i
de a fi numit fiul celui prea nalt, i Domnul se d-i scaunul de domnie al lui David tatl; i el
va mpri peste casa lui Iacov pentru totdeauna; i a lui Kingdome nu va fi nici un scop."
Acest lucru este, de asemenea, o Kingdome pe pmnt; pentru cerere de drept care, ca un
duman a lui Cezar, a fost pus la moarte; titlul su crosse, era, Isus din Nazaret, regele
iudeilor; Hee a fost ncoronat n dispre cu o coroan de Thornes; i pentru vestirea lui, se

spune ucenicilor (acte 17.7.) "C au fcut toate acestea contravin decretele lui Cezar, spune c
nu exist a fost un alt rege, unul Isus. Kingdome lui Dumnezeu, de aceea un ntr-adevr, nu o
metaphoricall Kingdome; i astfel luate, nu onely n Vechiul Testament, dar cel nou; Cnd
spunem, "pentru c a ta este Kingdome, putere i slav", este s fie neleas de zei
Kingdome, fora legmntului nostru, nu de dreptul de puterea zeilor; pentru un astfel de
Dumnezeu Kingdome alwaies n-are; astfel nct ar fi fost de prisos s spun n rugciunea
noastr, "Vino Kingdome tale", unlesse fi menit de restaurare c Kingdome lui Dumnezeu
prin Hristos, care, prin Revolt israeliilor au fost ntrerupte n alegerea lui Saul. De
asemenea, nu a fost corect s spun, "Kingdome cerurilor este la ndemn", sau s se roage
"Ta Kingdome veni," dac ea a avut nc continuat.
Nu fi att de multe alte places care confirm aceast interpretare, c ar fi fost de mirare
acolo nu este nici un preaviz mai mare luate de acesta, dar care d prea mult lumin la
Christian Kings a vedea dreptul ecleziastic guvernului. Aceasta au observat, c, n loc de o
Sacerdotall Kingdome, traduce, o Kingdome de preoti: pentru ei pot, precum i traduce o
preoie Royall, (cum este n Sf. Petru) ntr-o preoie de regi. i ntruct, pentru un norod, au
pus o bijuterie Pretious sau comoara, un om ar putea, precum i apelul speciall Regimentul
sau societate un generalul, bijuteria pretious Generalls sau comoara lui.
Pe scurt, Kingdome lui Dumnezeu este o Civill Kingdome; care a constat, n primul rnd
obligaia de a poporului lui Israel s aceste legi, care Moses ar trebui s aduc le din muntele
Sinai; i care dup aceea Marele Preot al moment, ar trebui s livreze la ei de la nainte de
Cherubins n Sanctorum chiliile; i care kingdome au fost aruncat afara, n alegerea lui Saul,
prezis de profei, ar trebui s fie restaurate de Hristos; i restaurare drept pentru care ne rugam
zilnic pentru, atunci cnd spunem n Lords rugaciune, "Ta Kingdome vin;" i dreptul de drept
care ne recunoatem, atunci cnd ne elena, "Caci este Kingdome, puterea, i Gloria, venic i
vreodat, Amin;" i Proclaiming drept, a fost Preaching Apostolilor; i care sunt pregtite
brbai, de ctre profesori a Evangheliei; pentru a imbratisa care Evanghelia, (care este de a
spune, s promit ascultare de zei guvernul) este, pentru albine n Kingdome har, pentru c
Dumnezeu a gratis dat astfel puterea de a albine subieci (care este, copii) lui Dumnezeu n
continuare, cnd Hristos va veni n mreia s judece lumea, i de fapt s guverneze poporul
owne, care se numete Kingdome de slava. Dac n Kingdome lui Dumnezeu (numit, de
asemenea, n Kingdome cerurilor, de gloriousnesse i nlimea admirabil de acel tron) nu au
fost o Kingdome care Dumnezeu de locotenent sau vicarii, care livreaz lui Commandements
la oameni, lui a fcut exercita pe pmnt; acolo nu ar fi fost att de mult afirmaie, i warre,
despre cine este, prin care Dumnezeu vorbete pentru noi; nici nu ar muli preoi au tulburat ei
nii cu Spirituall jurisdicie, nici orice Pop au negat-o ei.
Din aceast interpretare literall Kingdome lui Dumnezeu, ridic, de asemenea, interpretarea
adevrat cuvntul Sfnt. Pentru c este un cuvnt, care, n Kingdome de zei, answereth pentru
c, n care oamenii n Kingdomes lor utilizai pentru a apela Publique, sau mprailor.
Regele de orice Countrey este persoana Publique, sau reprezentant al toate subiectele sale
proprii. i Dumnezeu rege al Israelului a fost Sfntului lui Israel. Naiunea care este un
Soveraign pmnteti, este naiunii de acea Soveraign, care este, a persoanei Publique. Deci
evreii, care erau neam de zei, au fost numite (Exod. 19.6.) "un neam Sfnt." Pentru de Sfnt,
este alwaies de neles, fie himselfe lui Dumnezeu, sau ceea ce este zei n proprietate; ca de
Publique alwaies menirea, fie persoana de comune-averea aceasta auto, sau ceva care este att
de comun-wealths, ca nici o persoan privat poate solicita orice decen n aceasta.
Prin urmare, Sabatul (zei zi) este o zi sfnt; Templul, (Casa de zei) o casa Sfnt; Sacrificii,
zecimilor i ofertele (zeii tribut) taxele sfinte; Preoii, profei i regii uns, n oamenii sfini
Hristos (zeii minitri); Coelestiall ministring spiritele (zeii mesageri) sfinii ngeri; i cum ar
fi: i oriunde cuvntul Sfnt este luat n mod corespunztor, exist nc ceva semnificat de

decen, ajuns de acord. n a spune "Hallowed fi numele tu", vom face, dar se roage lui
Dumnezeu pentru harul de a pstra Commandement prima, de "avnd nici altor dumnezei dar
el." Omenirea este neam de zei n proprietate: dar evreii au fost doar un neam Sfnt. De ce,
dar pentru c ei au devenit proprietatea lui de Legmnt.

Sacru ce
i cuvntul profan, este de obicei luate n Scriptur pentru acelai lucru cu comune; i, n
consecin, contrariilor, Sfnt, i lor corect, n Kingdome lui Dumnezeu trebuie s fie acelai
lucru, de asemenea. Dar la figurat, aceti oameni sunt numite, de asemenea, Sfnt, care a
condus astfel viaa dumnezeiasc, ca n cazul n care ei au parasit toate designes lumeti,
dedicat n ntregime i s-au dat lui Dumnezeu. n sens propriu, c care este fcut Sfnt de zeii
nsuirea sau separ pentru uz propriu, este declarat a fi sfintita de Dumnezeu, ca n ziua a
aptea n Commandement a patra; i, dup cum cei alei n Noul Testament s-au spus la albine
Sanctified, atunci cnd acestea au fost endued cu spiritul godlinesse. i ceea ce este fcut
Sfnt de druire de brbai, i dat de la Dumnezeu, pentru a fi utilizate onely n serviciul su
publique, este, de asemenea, numit sacru i declarat a fi consacrat, ca Temple, i alte case de
rugciune Publique, i lor ustensile, preoi, i minitri, Victimes, oferte, i externall conteaz
de Taine.

Grade de sfinenie
De Holinesse exista grade: pentru acele lucruri care sunt pui deoparte pentru serviciul lui
Dumnezeu, s-ar putea de albine unele set afar din nou, pentru o neerer i mai especial
serviciu. ntreaga naiune israeliilor erau un popor Sfnt pentru Dumnezeu; nc seminia lui
Levi a fost printre israeliii un trib Sfnt; i printre leviii, preoii erau nc mai sfnt; si printre
preoti, marele preot a fost cel mai sfnt. Deci, terenul din Iudeea a fost sfinte; dar oraul Sfnt
n care Dumnezeu a fost de a fi venerat, a fost mai sfnt; i din nou, templele mai sfnt dect
ora; i Sanctum Sanctorum mai sfnt dect restul Templului.

Taina
O TAINA, este o separare a ceva vizibile din utilizarea comune; i o consacrare de ea la
serviciu de zei, un semn, fie noastre admiterii n Kingdome lui Dumnezeu, s fie numrul de
poporul su deosebit, sau pentru o comemorare a aceluiai. n Vechiul Testament, semn de
admitere a fost tierea mprejur; n Noul Testament, Baptisme. Comemorarea de el n Vechiul
Testament, a fost mananca (la un moment dat, care a fost aniversarea) de Paschall Lamb; prin

care au fost puse n mintea de noapte n care acestea au fost livrate din lor robie n Egipt; n
Noul Testament, celebrarea cinei domnilor; de care, am pus n mintea noastr de eliberare din
robia pcatului, moartea noastr binecuvntat salvatori la crosse. Taine a admiterii, sunt, dar
o dat pentru a fi utilizate, deoarece are nevoie dar o admitere; dar pentru c avem nevoie de
des fiind pus n vedere eliberrii noastre, i a noastr Allegeance, Sfintele Taine de
comemorare au nevoie pentru a fi reiterat. Acestea sunt principall Taine, si ca ar fi fost
solemne oathes ne face de nostru Alleageance. Exista, de asemenea, alte consacrri, care
poate fi numit Taine, ca implyeth cuvntul consacrarea onely zei serviciu; dar ca ea implic
un jurmnt, sau promisiunea de Alleageance lui Dumnezeu, nu au existat nici alte n Vechiul
Testament, dar circumcizia i Patele; nu sunt acolo orice alte n Noul Testament, dar
Baptisme, i la cina de Lords.

CAPITOLUL XXXVI.
CUVNTUL LUI
DUMNEZEU, I PROFEI

Ce cuvnt
Atunci cnd nu exist meniune de cuvntul lui Dumnezeu sau a omului, aceasta doth nu
signifie o parte de vorbire, cum ar fi gramaticieni numi o Nown, sau un Verb sau orice voce
simpl, fr o estur cu alte cuvinte pentru a face significative; dar un discurs perfect sau
discurs, prin care vorbitorul Affirmeth, Denieth, Commandeth, Promiseth, Threateneth,
Wisheth sau Interrogateth. n ce sens se nu Vocabulum, care semnific un cuvnt; dar Sermo,
(n greac logo-uri) care este unele discurs, discursul sau spune.

Cuvintele rostite de Dumnezeu

i cu privire la Dumnezeu,
ambele sunt numite zei Word
n Sfnta Scriptur
Din nou, dac vom spune Cuvntul lui Dumnezeu, sau de om, ea poate albine neles uneori
de vorbitor, (ca i cuvinte c Dumnezeu a vorbit, sau c un om a vorbit): n ce sens, atunci
cnd am spus, Evanghelia St. Matthew, noi nelegem St. Matthew a fi scriitor de ea: i,
uneori, a subiectului: n ce sens, atunci cnd am citit n Biblie, "Cuvintele de zile de la regii

lui Israel, sau Iuda," ' tis a nsemnat, ca actele care au fost efectuate n acele zile, au fost
obiectul de aceste cuvinte; i n greac, care (n Scriptur) retaineth multe Hebraismes, prin
Cuvntul lui Dumnezeu este deseori menit, nu ceea ce este vorbit de Dumnezeu, dar n ceea
ce-l privete pe Dumnezeu, i guvernul su; adic, doctrina de religie: aa, ca aceasta este tot
una, s spun Theou logo-uri, i Theologia; care este, c doctrina care mititel, de obicei, apel
divinitii, ca este evident de locurile urmtoare (acte 13.46.) "Apoi Paul i Barnaba cerate
aldine, i a spus, era necesar ca cuvntul lui Dumnezeu ar trebui n primul rnd au vorbit la
tine, dar v pune-l la tine, i judeca nedemn de via venic, loe, sinele voastre am rndul
su, la neamuri." Ceea ce se numete aici cuvntul lui Dumnezeu, a fost doctrina Christian
Religion; pare evident de c care merge nainte. i (acte 5.20.) n cazul n care se spune la
Apostoli de un nger, "du-te stau i vorbesc n templu, toate cuvintele din aceast via;" de
cuvinte din aceast via, este nsemnat, doctrina Evangheliei; ca este evident de ce au fcut n
templu, i este exprimat n ultimul verset din capitolul acelai "zilnic n templu, i n fiecare
cas au ncetat nu pentru a nva i de a propovdui pe Hristos Isus:" n care loc este evident,
c Isus Hristos a fost subiect de acest cuvnt de via; sau (care este tot una) obiectul unor
cuvinte de acest Eternall de via, c Mntuitorul nostru le-a oferit. Deci (acte 15,7.) cuvntul
lui Dumnezeu, este numit cuvntul Evangheliei, deoarece containeth doctrina Kingdome lui
Hristos; i acelai cuvnt (Rom. 10.8,9.) se numete cuvntul credinei; Asta este, ca acolo
este exprimat, doctrina lui Hristos vin, i a nviat din mori. De asemenea, (Mat. 13. 19.)
"Atunci cnd cineva aude cuvntul al Kingdome;", predat doctrina Kingdome de Hristos. Din
nou, este acelai cuvnt, a spus (Faptele Apostolilor 12. 24.) "s creasc i s fie multiplicate;"
pentru a nelege de doctrina de Evangelicall este easie, dar de voce, sau discursul lui
Dumnezeu, greu i ciudat. n acelai sens n doctrina diavoli, nseamn nu cuvintele de orice
Devill, dar oamenii doctrina de pgni Daemons i acele Phantasms care au venerat ca zeii. (1
Tim. 4.1.)
Avnd n vedere aceste dou continatorul de cuvntul lui Dumnezeu, aa cum este luat n
Scriptur, este evident n acest sens mai trziu (n cazul n care este luat pentru doctrina
Christian Religion,) c toat Scriptura este Cuvantul lui Dumnezeu: dar n sensul fostul nu
este asa. De exemplu, dei aceste cuvinte, "Eu sunt Domnul Dumnezeul tu, & c." la sfritul
Commandements zece, s-au vorbit de Dumnezeu pentru Moses; nc prefata, "Dumnezeu a
vorbit aceste cuvinte i a zis:" se nelege pentru cuvintele celui care a scris istoria sfnt.
Cuvntul lui Dumnezeu, aa cum este luat pentru ceea ce el a vorbit, este neleas, uneori, n
mod corespunztor, uneori metaforic. Corect, n cuvinte, el a vorbit la proorocii si;
Metaforic, pentru Wisdome, puterea, i eternall decret, n a face din lume; n care sens, acele
Fiats, "s fie lumin", "S fie un firmament," "s facem om", & c. (Gen. 1.) sunt cuvntul lui
Dumnezeu. i n acelai sens este spus (John 1.3.) "Toate lucrurile au fost fcute de aceasta i
fr ea a fost nimic nu facut care a fost fcut; i (Evrei 1.3.) "El upholdeth lucruri pe toate
prin Cuvntul puterii sale;", prin puterea cuvntului su; Asta este, prin puterea lui; i (Evr
11.3.) "Lumi au fost ncadrate de cuvntul lui Dumnezeu;" i multe alte locuri de acelai sens:
ca, de asemenea, printre Latines, numele de soarta, care nseamn n mod corespunztor
cuvntul vorbit, este luat n acelai sens.

n al doilea rnd, pentru

efectul de cuvntul su

n al doilea rnd, pentru efectul de cuvntul su; care este s spun, pentru lucru auto, care,
prin cuvntul su s se Affirmed, Commanded, Threatned sau promise; ca (Psalmul 105.19.)
unde Joseph se spune ca au fost inute n nchisoare, "pn cuvntul su a fost ajunge;" care
este, pn la care s-a ajuns la treci care a avut (Gen. 40.13.) prezis faraonilor Butler, privind
lui fiind readus la biroul lui: pentru acolo de su cuvnt a venit, se nelege, lucru de sine a
fost vin la treci. Deci, de asemenea, (1 King. Ilie 18.36.), zice Dumnezeu, "am fcut toate
acestea cuvintele tale," n loc de "Am fcut toate aceste lucruri la cuvntul tu," sau
commandement: i (ier 17.15.) "n cazul n care este cuvntul Domnului," se pune, "unde este
Evill a ameninat:" i (Ezec 12.28.) "Este nici unul dintre cuvintele mele fie prelungit nici
mai mult: "de"Cuvinte"sunt nelese acele lucruri, care a promis Dumnezeu poporului su. n
Noul Testament (Mat. 24.35.) "cer i pmnt ion marcu trece departe, dar cuvintele mele nu
vor trece departe;" care este, nu este nimic care am promis sau prezis, care nu trebuie s vin
la treci. i n acest sens este, c Sf. Ioan Evanghelistul, i, cred, Sf. Ioan onely dac
Mntuitorul nostru nsui i n trup "Cuvntul lui Dumnezeu (ca Joh. 1.14.) cuvntul a devenit
trup; "care este s spun, cuvntul sau promisiunea c Hristos ar trebui s vin n lume,"care la
nceput a fost cu Dumnezeu;"adic, a fost n scopul lui Dumnezeu Tatl, a trimis Dumnezeu
pe fiul n lume, s lumineze oamenii n modul de via Eternall, dar ea nu a fost pana atunci
pune n executare, i de fapt ntrupat; Aa c Mntuitorul nostru acolo este numit "cuvnt", nu
pentru c el a fost promisiunea, dar lucrul promis. Ei c lund ocazie din acest loc, doe
frecvent-l numesc Verbe lui Dumnezeu, dar face textul mai obscur. Acestea ar putea, precum
i pe termen-l Nown lui Dumnezeu: pentru ca de Nown, Deci, de asemenea, de Verbe,
oamenii neleg nimic dar o parte de vorbire, o voce, un sunet, c nici nu confirm, nici nu
neag, nici comenzi, nici promiseth, nici nu este orice substan corporeall, sau spirituall; i,
prin urmare, nu poate fi spus la albine Dumnezeu, fie om; ntruct Mntuitorului nostru este
att. i cuvntul care zice Sf. Ioan n Evanghelia sa a fost cu Dumnezeu, este (n 1 Epistola,
versetul 1.) numit "cuvntul vieii;" i (versetul 2). "Viaa eternall, care a fost cu Tatl:" astfel
nct el poate fi n nici un alt sens numit cuvntul, apoi n care, n care el este numit Eternall
via; Asta este, "el care a procurat noi Eternall viata," sa venind n trup. Deci, de asemenea,
vorbind (Apocalipsa 19.13.) apostolul lui Hristos, mbrcat ntr-un dipt de mbrcminte n
bloud, zice; numele lui este "Cuvntul lui Dumnezeu;", care este de a fi inteles, ca n cazul n
care el a spus numele lui a fost, "el c a fost vin n funcie de scopul lui Dumnezeu de la
nceput, i n cuvntul su i promisiunile emis de proorocii." Astfel nct nu exist nimic aici
incarnare a unui cuvnt, ci ntruparea lui Dumnezeu Fiul, numit, prin urmare, cuvntul,
deoarece sa ncarnare a fost performana de promisiunea; n mod similar ca Duhul Sfant este
numit promisiune. (Faptele Apostolilor 1.4. Luca 24.49.)

n al treilea rnd, pentru

cuvintele de motiv i de capital
Exist, de asemenea, locuri de Scriptura, unde, prin Cuvntul lui Dumnezeu, este
simbolizat astfel de cuvinte ca sunt conforme s motiv, i de capital, dei uneori vorbit nici
profet, nici de un om sfnt. Pentru Necho lui Faraon a fost un Idolator; dar cuvintele lui la bun
Josiah, n care el l-a sftuit de mesageri, nu pentru a-l opune n marul su mpotriva
Carchemiul, se spune c au pornit de la gura lui Dumnezeu; i c Iosia nu hearkning la ei, a
fost ucis n lupt; ca este de a fi citit 2 cron 35. vers. 21,22,23. este adevrat, c ca aceeai

istorie este legate n prima carte a marius, nu lui Faraon, dar Ieremia a vorbit aceste cuvinte
Iosia, din gura Domnului. Sunt mic dar s dea de credit la Canonicall Scriptura, nici un fel fie
scris n crile apocrife.
Cuvntul lui Dumnezeu, atunci este, de asemenea, s fie luate pentru dicteaz motiv, i de
capital, atunci cnd acelai lucru este spus n Scripturi pentru albine scris n mans inima; ca
Psalmul 36.31. Jerem. 31.33. Deut.30.11, 14. i multe alte ca locuri.

Acceptiunile scafandri de
profet Word
Numele de PROFETUL, nseamn n Scriptur, uneori, Prolocutor; adic, el vorbete la
Dumnezeu la om sau de la om la Dumnezeu: i, uneori, Praedictor, sau o foreteller de lucruri
s vin; i, uneori, unul care vorbete incoerent, ca i brbaii care sunt distras. Este cel mai
frecvent utilizat n sensul de a vorbi de Dumnezeu oamenilor. Deci, Moses, Samuel, Ilie,
Isaia, Ieremia, i alii au fost profei. i n acest sens marele preot a fost un profet, pentru el
doar a intrat n Sanctorum chiliile, s se intereseze de Dumnezeu; i a fost de a declara
rspunsul lui la oameni. i, prin urmare, atunci cnd catalin a spus, a fost necesar ca un om s
moar pentru oameni, Sf. Ioan zice (capitolul 11.51.) c "vorbea acest lucru nu a himselfe, dar
fiind mare preot n acel an, el a prezis c un om ar trebui s vopsea pentru naiune." De
asemenea, ei c, n cretin poporului, a predat (1 Cor. 14.3.) se spune c profeia. In sensul ca
este, c Dumnezeu zice la Moses (Exod. 4.16.) privind Aaron, "el trebuie s fie tu spie-om
la oameni; El trebuie s-i gura i vei fi cu el n locul lui Dumnezeu;"ceea ce aici este purttor
de cuvnt, este (chap.7.1.) interpretate profet; "See (zice Dumnezeu) am fcut i un Dumnezeu
lui Faraon, i Aaron, fratele tu trebuie s fie profetului tu." n sensul vorbind de la om la
Dumnezeu, Avraam este numit un profet (gene. 20,7.) unde Dumnezeu ntr-un vis vorbete la
Abimelec n acest mod, "Acum, prin urmare, restaurarea omului soia sa, pentru el este un
profet, i se ruga pentru tine;" prin care poate fi, de asemenea, s-au adunat, numele de profetul
se poate da ca, nu unproperly le c n bisericile cretine, au o chemare s spun publique
rugciuni pentru adunare. n acelai sens, profei care a venit n jos la locul nalt (sau dealul
lui Dumnezeu) cu o aluta, i un theodora, i o eav, i o harp (1 Sam. 10.5,6.) i (vers. 10.)
Saul printre ei, se spune c profeia, n care au ludat Dumnezeu, n acest mod publiquely. In
sensul ca, Miriam (Exod. 15.20.) este numit un Prophetesse. Deci, este, de asemenea, s fie
luate (1 Cor. 11.4,5.) n cazul n care Sf. Paul, zice, "fiecare om care se roag sau prophecyeth
cu capul acoperit, & c. i fiecare femeie care prayeth sau prophecyeth cu ea capul neacoperit:
pentru profeia n acel loc, nseamn nici mai mult, dar lauda lui Dumnezeu n Psalmes, i
melodii Sfnt; femeile care ar putea doe n biseric, dei nu au fost lawfull pentru a vorbi sa
congregaiei. i n aceast semnificaie este, c poeii pgni, care compune Hymnes i alte
tipuri de poezii n cinstea zeilor lor, au fost numite Vates (profei) ca este destul de bine
cunoscut de toate c sunt versat n crile de neamuri, i cum este evident (Tit 1.12.) n cazul
n care Sf. Paul, zice de Cretanii, c un profet al lor owne a spus, ei au fost mincinoi; nu c
Sf. Paul a avut loc lor poei de profei, dar acknowledgeth c cuvntul profet a fost frecvent
folosit pentru a signifie le c srbtorit onoarea lui Dumnezeu n versetul

Praediction a contingentelor
viitoare, nu Alwaies profeie
Atunci cnd prin profeia se nelege Praediction, sau anunnd a contingentelor viitoare; nu
numai au fost proorocii, care au fost purttorii de cuvnt ai zeilor, i a prezis lucrurile altora,
care Dumnezeu prezisese acestora; dar, de asemenea, toate aceste impostori, care pretind de
ajutor de familiarizai spiritele sau de divinaie superstiios din evenimente trecute, din cauze
false, pentru a prezice evenimentele ca n timp s vin: care (aa cum am au declarat deja n
12. capitolul de acest discurs) exista mai multe tipuri, care obine n opinia comun fel de
brbai, o reputaie mare de profeie, de un eveniment de casuall care poate albine dar smuls
de a scopul lor, dect poate fi pierdut din nou de eecurile niciodat att de multe. Profeie nu
este o arta, nici (cnd este luat pentru Praediction) o vocaie constant; dar un extraordinar, si
temporare ocuparea forei de munc din partea lui Dumnezeu, cele mai multe ori de oameni
buni, dar uneori, de asemenea, de Wicked. Femeia din en-dor, care se spune c a avut un spirit
familiar, i astfel s au ridicat o Phantasme de Samuel i Saul prezis moartea sa, nu a fost, prin
urmare, o Prophetesse; pentru nici una nu a avut ea orice tiin, prin care ea ar putea ridica o
astfel de Phantasme; nici se pare c Dumnezeu a poruncit ridicarea dar onely ghidat c
impostura pentru a fi un mijloc de Sauls teroare i descurajare; i prin urmare, de derutare,
care a czut. i pentru vorbire incoerent, a fost printre neamuri luate pentru un fel de
profeie, deoarece proorocii lor oracole, n stare de ebrietate cu spiritul sau vapori din Pestera
Pythian Oracle la Delphi, au fost pentru moment foarte suprat, i vorbea ca nebun-brbai; de
cuvinte a cror pierde un sentiment ar putea fi fcute pentru a se potrivi orice eveniment, n
acest fel, ca toate corpurile sunt spus s fie fcute din Materia prima. n Scriptura mi se pare,
de asemenea, deci luate (1 Sam. 18. 10.) n aceste cuvinte, "i Duhul Evill a venit asupra lui
Saul, i a Prophecyed n mijlocul casei."

Modul cum Dumnezeu a vorbit

la profei
i, dei nu fi att de multe continatorul n Scriptur de cuvntul profet; Totui, este c cele
mai frecvente, n care este luat pentru el, la care Dumnezeu vorbete imediat, ceea ce profet
este s spun c la el, la unele alt om, sau la oameni. i hereupon o intrebare se poate cere, n
ce mod Dumnezeu vorbete astfel un profet. Se (poate unii spun) poate n mod corespunztor
a spus, c Dumnezeu n-are voce i limba, atunci cnd se poate spune n mod corespunztor, el
n-are o limb, sau alte organe, ca un om? Profetul David argueth astfel, "este el care a fcut
ochi, nu Vezi? sau el care a fcut ureche, auzi?" Dar acest lucru poate fi vorbit, nu (ca de
obicei) la signifie natura zeilor, dar la signifie intenia noastr de a-l onora. Pentru a vedea i
auzi, sunt atribute onorabil, i poate fi dat de Dumnezeu, s declare (n ceea ce privete
capacitatea noastr poate concepe) puterea lui Atotputernic. Dar dac ar fi fost luat n sens
strict, i buna, una ar putea argumenta de lui face din toate prile mans trupul, i el a avut, de
asemenea, aceeai utilizare de ctre cei ce avem; care ar fi multi dintre ei Deci frumuse, cum
ar fi insulta mai mare n lume pentru a le atribui la el. De aceea suntem s interpreteze zeii

vorbind la brbai imediat, pentru c drumul (orice ar fi), de ceea ce face Dumnezeu le
nelegem voia lui: i wayes prin care el a purtat acest lucru, sunt multe; i s fie cutat onely
n Sfnta Scriptur: n cazul n care ns de multe ori se spune c Dumnezeu a vorbit la
aceasta, i acea persoan, fr a declara n ce mod; nc din nou exista multe locuri, care
ofer, de asemenea, signes prin care au fost de a recunoate prezena lui, i commandement; i
acestea pot fi nelese, cum vorbea la multe din restul.

La profeii extraordinare din

Vechiul Testament el vorbea
Vise, sau viziuni
n ce mod Dumnezeu a vorbit lui Adam, i Eva, i Cain, i Noe, nu este exprimat; nici
cum fgduise lui Avraam, pn la astfel de timp ca a venit din countrey lui Sichem n ara
Canaan; i apoi (Gen. 12.7.) Dumnezeu se spune ca au aparut pentru el. Astfel nct nu exist
o modalitate, prin care Dumnezeu a fcut prezena sa se manifeste; Asta este, de o aparitie sau
de viziune. i din nou, (Gen. 15.1.) Cuvntul Domnului a venit la Avraam ntr-o viziune;
adic, oarecum, ca un semn de prezena zeilor, a aprut ca mesager al zeilor, s vorbeasc cu
el. Din nou, Domnul a aprut lui Avraam (Geneza 18. 1.) de o aparitie de trei ngeri; i la
Abimelec (Gen. 20. 3.) ntr-un vis: s mulime (Gen. 19. 1.) de o aparitie de doi ngeri: i
pentru agar (Gen. 21. 17.) de aparitia un nger: i Avraam din nou (Gen. 22. 11.) de aparitia o
voce din cer: i (Gen. 26. 24.) pentru Isaac n noaptea; (care este, n somn, sau de vis): i lui
Iacov (Geneza 18. 12.) ntr-un vis; care este s spun (ca sunt cuvinte de text) "Iacov a visat c
el a vzut o scar, & c." i (Gen. 32. 1.) ntr-o viziune de ngeri: i s Moses (Exod. 3.2.) n
aparitia o flacr de foc din mijlocul lui unei bush: i dup ora de Moses, (n cazul n care
modul cum Dumnezeu a vorbit imediat la omul n Vechiul Testament, este exprimat) hee
vorbea alwaies o viziune sau un vis; Gideon, Samuel, Dumitru, elisei, Isaia, Ezechiel, i restul
proorocilor; i de multe ori n Noul Testament, pentru iosif, St. Peter, St. Paul, i Sf. Ioan
Evanghelistul n Apocalipsa.
Onely la Moses hee vorbea ntr-o manier mai extraordinare n Muntele Sinai, i n cort; i
preot n cort i n Sanctorum chiliile Templului. Dar Moses, i dup el mari preoi au fost
profei de un loc mai emineni, i grad n favoarea zeilor; i Dumnezeu nsui n cuvinte
expres declareth, care la alte profeii-hee a vorbit la visele i viziunile, dar la robul lui Moses,
n aa fel ca un om vorbete la prietenul su. Cuvintele sunt aceste (amortit. 12. 6,7,8.) "daca
exista un profet printre voi, Domnul va face meu de sine cunoscut s-l ntr-o viziune, i va
vorbi la el ntr-un vis. Robul meu Moses nu este deci, care este florentina n casa mea; cu el
voi vorbi gur la gur, chiar i aparent, nu n ntuneric discursuri; i similitudine Domnului se
el Iat. " i (Exod. 33. 11.) "Domnul a vorbit la Moses fa n fa, ca un om vorbete la
prietenul lui." i totui acest vorbind de Dumnezeu la Moses, a fost de mediere de un nger
sau ngeri, aa cum apare meniune, acte 7. ver. 35. i 53. i Gal. 3. 19. i a fost, prin urmare, o
viziune, dei un cleer mai multe viziuni dect a fost dat la ali profei. i concordant hereunto,
unde Dumnezeu zice (Deut. 13. 1.) "dac apar printre voi un prooroc sau vistor de vise," dar
interpretarea fostul este cuvntul mai trziu. i (Joel 2. 28.) "fiii i fiicele voastre vor profeie;
oamenii vechi vor visa visuri, i dumneavoastr tineri vedenii: "n cazul n care, din nou,
cuvntul profeiei este expus de vis i viziune. i la fel a fost, care vorbea de Dumnezeu lui

Solomon, promind el Wisdome, bogie i cinste; textul zice, (1 regi 3. 15.) "i Solomon
awoak, i Iat c a fost un vis:" astfel nct, n general, profeii extraordinare n Vechiul
Testament a luat not de cuvntul lui Dumnezeu nu altfel, dect la visele lor, sau de viziuni,
adic, din imaginaia care au avut n somn sau ntr-o Extasie; care imaginaia n fiecare profet
adevrat au fost supernaturall; dar n proorocii mincinoi au fost fie naturall, sau fals.
Acelai profei au fost neverthelesse, a spus s vorbesc de la Duhul; ca (Zach. 7. 12.) n
cazul n care Profetul vorbind de Jewes, zice, "au fcut lor vetre tare ca neclintit, ca nu cumva
ar trebui s aud Legea, i cuvintele pe care Domnul otirilor m-a trimis n spiritul su de fostul
profeti." Care este evident, c vorbind de Spirit, sau de inspiraie, nu a fost un mod special de
zei vorbind, diferite de vedere, atunci cnd care s-au spus s vorbeasc prin Duhul, erau
profeii extraordinare, cum ar fi pentru fiecare mesaj nou, erau s aib o comisie special, sau
(care este tot una), un nou vis, sau de viziune.
Pentru a profei Perpetuall de asteptare, i suprem, Dumnezeu a vorbit n Vechiul
Testament la scaunul de mil, ntr-O manier nu exprimate n Scriptur. De profeti, care au
fost astfel de un perpetuall de asteptare n Vechiul Testament, unele au fost Suprem, i unele
propoziii: Supreme au fost prima Moses; i dup el preot, fiecare pentru timpul su, atta
timp ct preoimea a fost Royall; i dup ce oamenii de evrei, a respins Dumnezeu, c el ar
trebui s nu mai domneasc peste ei, acele regii care s-au prezentat Guvernului de zei, au fost,
de asemenea, profeii lui ef; i biroul de mari preoi a devenit Ministeriall. Cnd Dumnezeu a
fost s fie consultate, au pus pe veminte sfinte, i ntrebat Domnului, ca mpratul le-a
poruncit, i au fost lipsii de biroul lor, cnd regele crezut c se potrivesc. Pentru regele Saul
(1 Sam. 13. 9.) a poruncit jertfei arse pentru a fi adus, i (1 Sam. 14. 18.) El poruncete
preotul s aduc chivotul Pompiliu-l; i (ver. 19.) din nou s lsai-l singur, pentru c el a
vzut un avantaj asupra dumanilor si. i, n acelai capitol Saul dinti counsell lui
Dumnezeu. n mod asemntor regelui David, dup lui fiind uns, dei nainte ca el era la
posesia Kingdome, spune s "cerceteze Domnului" (1 Sam. 23. 2.) dac el ar trebui s lupte
mpotriva Filistenilor la Cheila; i (versetul 10). David poruncete preotul s-l aduc efodul,
pentru a ntreba dac el ar trebui s rmn n Cheila, sau nu. i regele Solomon (1 Regi 2.
27.) a luat preoia de andrei, i a dat-o (versetul 35.) Zadoc. Prin urmare Moses, i mari preoi
i regi pios, care ntrebat lui Dumnezeu toate extraordinare ocazii, cum au fost de a efectua ele
nsele, sau ce eveniment au fost de a avea, au fost toate Soveraign prooroci. Dar n ce mod
Dumnezeu a zis ei, nu este evident. Pentru a spune c, atunci cnd Moses a crescut de la
Dumnezeu n Muntele Sinai, a fost un vis, sau viziune, cum ar fi alte profeii au avut, este
contrar aceast distincie care Dumnezeu a fcut ntre Moses, i alte profeii, amortit. 12.
6,7,8. s spun proorocie sau a aprut ca el este n natura sa, este de a nega lui Infinitenesse,
invizibilitate, nenelegerii. Pentru a spune el vorbea de inspiraie, sau infuzie de Duhul Sfnt,
ca Duhul Sfnt despre divinitate, este de a face Moses equall cu Hristos, n care onely
Dumnezeirii (ca St. Paul vorbete Col. 2.9.) locuiete corporale. i n sfrit, a spus el vorbea
de Duhul Sfnt, deoarece nseamn harurile, sau daruri ale Duhului Sfnt, se imput nimic
supernaturall. Pentru Dumnezeu disposeth oamenii la evlavie, justiie, mila, adevrul,
credin, i tot felul de Vertue, ambele Morall, i Intellectuall, de doctrina, exemplu, i
severall ocazii, naturall i ordinare.
i ca aceste metode nu pot fi aplicate la Dumnezeu, n su vorbind la Moses, la Muntele
Sinai; Deci, de asemenea, ei imposibil de aplicat la el, vorbind pentru preotii mari, la scaunul
de mil. Prin urmare, n ce mod proorocie celor Soveraign profeii din Vechiul Testament, al
crei sediu a fost s se intereseze de el, nu este inteligibil. n timpul Noului Testament, a fost
nici un profet Soveraign, ci Mntuitorul nostru; care a fost att Dumnezeu care vorbea, i
Profetul care vorbea.

Pentru a profei din Perpetuall de asteptare, dar subordonat, Dumnezeu a vorbit prin Duhul.
S subordoneze profei din perpetuall de asteptare, am gsi nu orice loc care proveth
proorocie le supranatural; dar onely n aa fel, ca n mod natural el inclineth oamenii la
evlavie, s Beleef, s Righteousnesse i s vertues alte toate ali brbai cretine. Ce cale, dei
acesta consta n Constituie, instruire, educaie, i ocazii i invitements brbai trebuie s
vertues cretine; dar este cu adevrat atribuite operaiunea de Duhul lui Dumnezeu, sau Duhul
Sfnt (care n limba noastr numim Duhul Sfnt): cci nu este nici o nclinaie bun, care nu
este de funcionare a lui Dumnezeu. Dar aceste operatiuni nu sunt alwaies supernaturall.
Atunci cnd, prin urmare, un profet este declarat de a vorbi n spiritul sau Duhul lui
Dumnezeu, suntem pentru a nelege nu mai mult, dar c el vorbete conform zeii vor,
declarate de profetul suprem. Pentru acceptarea cele mai comune a cuvntului Spirit, este n
semnificaia de un mans intenia, minte sau dispoziie.
n timpul lui Moses, au existat oameni aptezeci n afar de el nsui, c Prophecyed n
ionica israeliilor. n ce mod proorocie pentru ei, este declarat n 11 numere, versetul 25.
"Domnul a venit n jos ntr-un nor, i a zis Moses, i a luat de spiritul n care a fost peste el, i
a dat-o la aptezeci de btrni. i a venit s treci, cnd Duhul s-a odihnit pe ei, ei Prophecyed,
i nu a ncetat,"de care este vdit, primul, c Prophecying lor la oameni, servil, iar
subordonat Prophecying Moses; pentru c Dumnezeu a luat din spiritul Moses, a pus asupra
lor; astfel nct acestea Prophecyed ca Moses le-ar fi: altfel ei nu a fost suferit la profeie la
toate. Pentru a existat (versetul 27.) o plngere aduse mpotriva lor Moses; i Iosua ar fi
Moses a au interzis acestora; care el nu a fcut, dar a zis Iosua, albina nu gelos n numele
meu. n al doilea rnd, c Duhul lui Dumnezeu n acel loc, despre nimic dar mintea i
dispoziie s asculte, i s sprijine Moses n administraia guvernului. Dac au fost menite au
avut substaniale Duhul lui Dumnezeu; Asta este, natura divin, inspirat n ele, apoi l-au avut
n nici un mod lesse dect Hristos nsui, n care onely Duhul lui Dumnezeu slluia
corporale. Acesta este destinat, prin urmare, darul i harul lui Dumnezeu, care ghidat le s
coopereze cu Moses; la care a fost derivat spiritul lor. Si aceasta incercare (versetul 16.), ei au
fost ca Moses nsui ar trebui s desemneze pentru btrnii i ofieri de oameni: pentru
cuvintele sunt, "adun la mine aptezeci de brbai, care tii s fie btrni i ofieri de
oameni:" n cazul n care, "tii," este acelai cu "i appointest", sau "m-ai numit astfel." Pentru
ni se nainte (Exod. 18.) ca Moses urma counsell de Jethro socrului su, desemna judectori i
ofieri de peste oameni, cum ar fi temut de Dumnezeu; i dintre acestea, au fost cei aptezeci,
crora Dumnezeu punndu-le spiritul Moses, nclinat s ajutor Moses n administrarea de
Kingdome: i n acest sens este declarat Duhul lui Dumnezeu (1 Sam. 16. 13, 14.) n prezent
la ungerea lui David, a venit la David, i a lsat Saul; Dumnezeu da harurile sale s-l el a ales
s guverneze poporul su, i luai-le departe de el, el a respins. Astfel c, prin Duhul este
nsemnat nclinaia de a serviciu de zei; i nu orice supernaturall revelaia.

Dumnezeu, uneori, de
asemenea, a vorbit de o
mulime
Dumnezeu a vorbit, de asemenea, de multe ori de evenimentul de loturi; care au fost
comandate de ca el a pus n autoritate peste poporul su. Asa ca wee citit c Dumnezeu
manifestat de loturile care Saul a cauzat s fie trase (1 Sam. 14. 43.) din vina Jonathan au

angajat, n consumul de miere un pieptene, contrar jurmntul luate de oameni. i (Josh. 18.
10.) Dumnezeu a mprit ara Canaanului printre israelit, "loturi care Iosua aruncat naintea
Domnului la Shiloh." n acelai mod se seemeth a fi, c Dumnezeu a descoperit (Iosua 7.16.,
& c.) crima de Acan. i acestea sunt wayes prin care Dumnezeu a declarat voia lui n Vechiul
Testament.
Toate caile care el a folosit, de asemenea, n Noul Testament. La Fecioara Maria, de o
viziune a unui nger: la Joseph ntr-un vis: din nou la Paul n drum spre Damasc ntr-o viziune
Mntuitorului nostru: i Petru n viziunea unei foi lsa n jos din cer, cu felurite felul de carne,
de curate i necurate, fiare; i n nchisoare, de viziunea unui nger: i la toate apostolii i
Scriitorii Noului Testament, de darurile spiritului su; i a apostolilor (la alegerea Matthias n
loc de Iuda Iscarioteanul) de ctre mulime.

Fiecare om ar trebui s se
examineze probabilitatea de un
pretins profei
De asteptare
Vznd atunci toate profetiile supposeth viziune, sau vis, (dou care, atunci cnd acestea se
naturall, sunt la fel), sau unele especiall darul lui Dumnezeu, att de rar observat n omenire,
pentru a fi admirat n cazul n care a observat; i vznd ct de astfel de cadouri, ca visele cele
mai extraordinare, i viziunile, poate proceda la Dumnezeu, nu onely de supernaturall lui, i
imediat, dar, de asemenea, de sa naturall de operare i de mediere a doua cauze; este nevoie
de motiv i hotrrea de a discerne intre naturall si supernaturall daruri, iar ntre naturall i
supernaturall viziuni, sau vise. i, n consecin, brbai a avut nevoie s fie foarte avizat, i
precaut, n ascultarea de glasul unui om, care pretinde el nsui pentru a fi un profet, ne cere s
asculte de Dumnezeu n acest fel, care el n numele Gods telleth noi pentru a fi mod de a
happinesse. Pentru el care pretinde pentru a nva pe oameni calea att de mare, felicity,
pretinde s guverneze ei; adic, s se pronune, i domni peste ei; care este un lucru, c toi
oamenii natural dorina, i este, prin urmare, demn de a fi suspectat de ambiie i impostura;
i, n consecin, ar trebui s fie examinate, i a ncercat de fiecare om, nainte de hee yeeld le
ascultare; unlesse a au yeelded o le deja, n instituia de o multitudine de comune; Cnd
Profetul este Civill Soveraign, sau prin civile Soveraign autorizate. i dac aceast examinare
de profei i spirite, nu au voie s fiecare dintre oameni, a fost la nici un scop, pentru a stabili
mrcile, prin care fiecare om ar putea fi capabil s disting ntre cei, pe care ar trebui, i cei pe
care ar trebui s urmeze. Vedem, prin urmare, aceste marcaje sunt stabilite (Deut. 13. 1, & c.)
s tiu un profet; i (1 Ioan 4.1. & C) s tiu un Spirit de: i vznd este Prophecying att de
mult n Vechiul Testament; i att de mult predicile n Noul Testament mpotriva profeilor; i
att de mult mai mare un numr de obicei de false profeti, apoi adevrat; fiecare este s ai
grij de a asculta lor direcii, la propria lor perill. i n primul rnd, c au existat muli false
mai mult dect adevraii profei, apare de acest lucru, c, atunci cnd Ahab (1 mprai 12.)
consultat patru sute de profei, ei au fost toate impostorii false, dar onely adrian unul. i un
pic nainte de ora de captivitate, profei au fost n general lyars. "Proorocii" (zice Domnul de
Jerem. cha. 14. versetul 14.) "profeia se afl n numele meu. Le-am trimis nu, nici nu am
poruncit le, nici a zis ei, c profeia sa ai o viziune fals, un lucru de nimic; i nelciune

inimii lor." n att de mult ca Dumnezeu a poruncit oamenilor prin gura de profet Jeremiah
(capitolul 23. 16.) s nu asculte de ei. "Aa zice Domnul otirilor, asculta nu unto cuvintele
profetilor, acea profeie la tine. Ei fac sa degeaba, ei vorbesc o viziune inimii lor, i nu din
gura Domnului."

Toate profetiile dar Soveraign

profetului este s fie examinate
De fiecare subiect
Vznd atunci a fost n timpul Vechiului Testament, quarrells astfel printre profei vizionar,
unul contesta cu altul, i cere atunci cnd a plecat Duhul din mine, pentru a merge la tine? ca
ntre adrian, iar restul de patru sute; i astfel dnd de leie unul de altul, (ca n Jerem. 14.14.)
i astfel controverse n Noul Testament la aceast zi, printre Spirituall prooroci: fiecare om a
fost atunci, i acum este obligat s fac uz de motivul lui Naturall, se aplic profeia toate
aceste reguli care Dumnezeu a dat noi, a discerne adevrat de fals. Normelor care, n Vechiul
Testament, unul a fost, doctrina concordant cu cea care Moses Profetul Soveraign au nvat;
i alte putere miraculoas de prevestire ceea ce Dumnezeu ar aduce treci, aa cum am artat
deja din Deut. 13. 1. & c. i n Noul Testament a fost acolo, dar o marca onely; i c a fost
predicare a acestei Doctrine, c Isus este Hristos, care este, rege al iudeilor, a promis n
Vechiul Testament. Oricine denyed acest articol, el a fost un fals profet, minuni un fel el ar
putea prea la locul de munc; i -a predat-o a fost un profet adevrat. Pentru Sf. Ioan (1
Epist, 4. 2, & c.) vorbind meniune de mijloacele de a examina spiritele, fie c este a lui
Dumnezeu, sau nu; dup ce le-a l-a spus c ar putea aprea profei fali, zice astfel, "prin
prezenta tii Duhul lui Dumnezeu. Orice Duh care mrturisete c Isus Hristos este de vin n
trup, este de la Dumnezeu;"care este, este aprobat i a permis ca un profet al lui Dumnezeu:
nu c el este un om evlavios, sau nu sau unul dintre cei alei, pentru acest lucru, c el
mrturisete, professeth preacheth Isus pentru a fi Hristos; dar pentru c el este un profet
decapitat. n Dumnezeu, uneori, vorbete de profei, a crui persoanelor pe care el nu l-a
acceptat; aa cum a fcut de Bart; i, dup cum el a prezis Saul morii sale, de vrjitoarea din
Endor. Din nou n urmtorul verset, "orice Duh care mrturisete nu c Isus Hristos este de
vin n trup, nu este al lui Hristos. i acesta este spiritul antihrist." Pentru ca regula este
perfect pe ambele pri; c el este un adevrat profet, care preacheth Mesia deja sa, n
persoana lui Isus; i el o fals unul care denyeth-l veni, i se uit pentru el n unele impostor
viitoare, care trebuie s ia asupra lui care Cinstete pe nedrept, crora apostolul acolo n mod
corespunztor dac Anticrist. Fiecare om, prin urmare, ar trebui s ia n considerare cine este
Profetul Soveraign; adic, cine este, care este Viceregent de zei pe pmnt; i apoi n
conformitate cu Dumnezeu, autoritatea de reglementare cretine oamenilor; i s observe de
regul, aceast doctrin, care, n numele lui Dumnezeu, hee a poruncit s albine predate; iar
astfel s examineze i s ncerce adevrul din aceste doctrine, care a pretins profei cu minuni,
sau fr, la orice ora avans: i dac au gsit contrar aceast regul, pentru a doe, aa cum au
fcut, care a venit la Moses, i s-au plns c au existat unele Prophecyed c n ionica, a crui
autoritate astfel nct s doe au pus la ndoial; i se las s Soveraign, aa cum au fcut la
Moses a susine sau de a interzice acestora, aa cum ar trebui s vedei hee provoca; i dac
hee dezavueze ei, atunci nu mai asculta vocea lor; sau dac el aproba-le, apoi s asculte de ei,
ca oameni crora Dumnezeu i-a dat o parte din spiritul lor Soveraigne. Pentru atunci cnd

brbaii cretine, ia nu lor Christian Soveraign, pentru Profetul zeilor; Acestea trebuie s fie s
ia lor owne visele, pentru profeia nseamn pentru albine de, si tumori de inimile lor proprii
pentru Duhul lui Dumnezeu; sau trebuie s sufere ei nii pentru albine conduce unele
domnitorul ciudat; sau de unele dintre subiecte lor colegi, care poate vrji, de calomnie a
Guvernului, n revolta, fr alte miracol pentru a confirma lor chemare, atunci uneori un
victorios extraordinare, i impunitatea; i de ceea ce inseamna distrugerea tuturor legilor, att
divin, ct i uman, reduce toate ordine, guvern si societate, la prima haos de violen i jurist
warre.

CAPITOLUL XXXVII. DE
MINUNI, I UTILIZAREA
LOR

Un miracol este o lucrare care

a fcut ca admiraie
Minunile sunt semnificat admirabil lucrrile lui Dumnezeu: &, prin urmare, ele sunt
numite, de asemenea, minuni. i deoarece acestea sunt n mare parte, face, de o semnificaie a
lui commandement, n asemenea ocazii, ca fara ei, barbatii sunt apt s se ndoiasc, (dup lor
naturall privat raionament,) ceea ce el a poruncit, i ce nu, sunt frecvent n Sfnta Scriptur,
numit Signes, n acelai sens, deoarece acestea sunt numite de Latines, Ostenta, i Portenta, la
shewing, i prim-plan-semnificand care cel Atotputernic este pe cale s aduc la treci.

i, prin urmare, trebuie s fie

Rare, drept pentru care nu
exist nici un cunoscut cauza
de Naturall
Pentru a nelege aceea ce este un miracol, noi trebuie s nelegem mai nti ceea ce
funcioneaz sunt, n care oamenii ntreb la, i apel admirabil. Si exista, dar dou lucruri care
face oamenii ntreb la orice eveniment: unul este, dac ar fi ciudat, care este de a spune, astfel,
cum ca de ea n-are niciodata sau foarte rar produse: alte este, n cazul n care atunci cnd este
produs, nu ne putem imagina c a fost fcut prin mijloace naturall, dar onely de mn
imediat a lui Dumnezeu. Dar cnd mititel vedea unele posibil, naturall cauza, cum rareori

soever ca a fost facut; sau dac similare au fost fcut de multe ori, cum imposibil soever ar fi
de a imagina o naturall, am mai ntreb, nici o stima pentru un miracol.
Prin urmare, dac un cal, sau vaca ar trebui s vorbeasc, ar fi fost un miracol; deoarece
ambele lucru este ciudat, & cauza Naturall dificil s Imaginai-v: Deci, de asemenea, au fost
c, pentru a vedea o deviere ciudat de natur, n producia de o noua forma de o creatur vie.
Dar cnd un om sau alt Animal, genereaz sale ca, dac tim c nu mai mult cum acest lucru
este fcut, dect celelalte; dar deoarece ' tis usuall, este nici un miracol. n mod asemntor,
dac un om fi metamorfozat ntr-o piatr, sau ntr-un pilon, este o minune; deoarece ciudat:
dar dac o peece din lemn deci fi schimbat; pentru c am vzut-o adesea, nu este nici un
miracol: i totui tim nici mai mult, de ce funcionarea lui Dumnezeu, unul este adus la treci,
dect celelalte.
Primul curcubeu care a fost vzut n lume, a fost un miracol, deoarece primul; i, n
consecin, ciudat; i servit un semn de la Dumnezeu, plasate n cer, pentru a asigura sale de
oameni, nu trebuie nici distrugerea mai mult o universall din lume de ap. Dar n aceast zi,
deoarece acestea sunt frecvente, ele nu sunt miracole, ei care cunosc cauzele lor naturall, nici
s le care le cunosc nu. Din nou, exista multe lucrri rare produse de arta a omului: dar atunci
cnd tim c acestea sunt realizate; deoarece astfel de mititel tiu, de asemenea, nseamn
modul n care acestea sunt realizate, putem conta-le nu pentru miracole, deoarece nu forjat de
imediat mna lui Dumnezeu, dar de mediere industriei de uman.

Ceea ce Seemeth un miracol

pentru un singur om, poate
prea altfel la altul
Mai mult, vznd admiraie i mirare, este ca urmare a cunotinele i experiena, cu care
oamenii sunt nzestrat, unele mai mult, unele lesse; Aceasta urmeaz, c acelai lucru, poate
fi un miracol pentru unul, i nu la altul. i de acolo este, c ignorani, i superstiios barbatii
fac minuni mari de aceste lucrri, ali brbai, tiind s procedeze la natura, (care nu este
imediat, dar ordinare lucrarea lui Dumnezeu,) admira nu la toate: ca cnd Ecclipses de
soarele i luna au fost luate pentru lucrri de supernaturall, de oamenii de rnd; atunci cnd
neverthelesse, au fost altele, ar putea de lor naturall cauze, au prezis foarte or trebuie s
sosesc: sau, ca atunci cnd un om, Confederaiei, i de informaii secrete, obinerea
cunotinelor de aciuni private unui om ignorant, neglijent, astfel i spune, ceea ce el a fcut
n timpul fostei; -i se pare un lucru miraculos; dar printre nelepi, i cautelous de oameni,
astfel de miracole ca cei, uor nu poate fi fcut.

Sfritul de minuni
Din nou, se cuvine sa natura un miracol, c a fi forjat pentru procurarea de credit la zei
mesageri, minitrii i profei, c, prin urmare, oamenii pot s tiu, acestea sunt numite, trimis

i angajate de Dumnezeu, i, prin urmare, fi mai nclinai s le respecte. i, prin urmare, dei
crearea lumii, i dup ce c distrugerea de toate creaturile vii n universall potop, au fost
admirabil de lucrri; nc, pentru c ei nu s-au fcut pentru a procura creditului pentru orice
profet, sau un alt ministru de Dumnezeu, ei folosesc s nu fie numite minuni. Pentru modul
admirabil soever orice lucru fie, admiraia consisteth nu n care acesta ar putea fi realizat,
deoarece oamenii natural beleeve cel Atotputernic poate doe toate lucrurile, dar pentru c el
nu-l la rugciune, sau cuvntul unui om. Dar lucrrile lui Dumnezeu n Egipt, de mna lui
Moses, au fost n mod corespunztor miracole; pentru c ei au fcut cu intenia de a face
poporul lui Israel beleeve, c Moses a venit unto ei, nu din orice design de interesul lui owne,
dar ca trimis de la Dumnezeu. Prin urmare, dup ce Dumnezeu poruncise s-l livreze israeliti
din robia egiptean, atunci cnd a spus (Exod 4.1. & c.) "Ei vor nu beleeve mine, dar va spun,
Domnul nu a aprut la mine," Dumnezeu i-a dat putere, la rndul su, tija, el a avut n mn
ntr-un arpe, i din nou s se ntoarc-l ntr-o tij; i de a pune mna n bosome lui, pentru a
face lepros; i din nou de trgnd-o pentru a face ntreg, pentru a beleeve copiilor lui Israel (ca
acesta este versetul 5.) c Dumnezeu a prinilor lor a aprut la el; i dac care nu au fost de
ajuns, el i-a dat puterea de a transforma apele lor n bloud. i atunci cnd hee acestea au fcut
minuni nainte de oameni, se spune (versetul 41.) c "ei beleeved-i." Neverthelesse, de frica
lui Faraon, ele durst nu a fost nc s-l asculte. Prin urmare, alte lucrri care s-au fcut s
ciuma lui Faraon i egiptenilor, tendina de toate pentru a face beleeve israelii n Moses, i au
fost n mod corespunztor miracole. n mod asemntor, dac lum n considerare toate
minunile fcut de mna lui Moses, i tot restul de profei, pana in captivitate; i cele ale
Mntuitorului nostru i apostolii si dup aceea; vom gsi, sfritul lor a fost alwaies pentru a
da natere, sau confirma beleefe, care au venit nu din propria lor micare, dar au fost trimii
de Dumnezeu. Mititel pot n continuare s respecte n Scriptur, c sfritul minuni, a fost de
a concepe beleef, nu universal n toate brbai, aleii i derbedeu; dar n cei alei; adic, este
ca Dumnezeu a hotrt s devin supuii si. Pentru aceste miraculoase plgile din Egipt, a
avut nu de scop, de conversie de Faraon; Pentru Dumnezeu spusese Moses nainte, c el ar
nvrtoa inima lui Faraon, c el nu ar trebui s oameni goe: i atunci cnd el lasa goe la
ultima, nu perswaded de minuni-l, dar plgi l-a obligat s-l. Deci, de asemenea, Mntuitorului
nostru, este scris, (Mat. 13. 58.) c el forjat nu multe minuni n propria sa countrey, din cauza
lor unbeleef; (n Marke 6.5.) n loc de, "el a lucrat multe", este, "el ar putea lucra nici unul."
Nu pentru c el a vrut putere; care s spun, au fost hule mpotriva lui Dumnezeu; nici c
sfritul de minuni nu a fost s converti neincrezator oameni la Cristos; pentru sfritul de
toate minunile Moses, profeilor, Mntuitorului nostru, i de apostolii si a fost elena
oamenilor Bisericii; dar a fost, pentru c la sfritul lor minuni, a fost la elena la Biserica (nu
toi oamenii, dar) cum ar fi mntuii; care este s spun, cum ar fi Dumnezeu a ales. Vedem
prin urmare nostru Mntuitor trimis de tatl su, hee s nu se foloseasc puterea lui n
conversie de aceia, pe care tatl su a respins. Ei c expounding cu acest loc de St. Marke,
spun, c cuvntul su, "Hee nu ar putea," este pus pentru, "El nu ar fi," nu-l fr exemplu n
limba greac, (unde ar nu este pus, uneori, ar putea nu, n lucrurile nensufleite, care au nu
va; dar ar putea nu ar nu, niciodat,) i, astfel, pune o piatr de poticnire nainte de cretini
slab; ca n cazul n care Hristos ar putea doe nu miracole, dar printre creduli.

Definiia de un miracol

Din ceea ce am stabilit aici jos, natura, i utilizarea de un miracol, ne pot defini-o astfel, "O
minune, este o lucrare a lui Dumnezeu, (n afar de su operaiune Apropo de natura, hirotonit
n crearea,) pentru a face manifest pentru aleii si, misiunea de un ministru extraordinar
pentru mntuirea lor."
i la aceast definiie, ne poate inferre; n primul rnd, c, n toate minuni, munca realizat,
nu este efectul de orice vertue n profet; deoarece este efectul imediat mna lui Dumnezeu;
nseamn c Dumnezeu a fcut, fr a utiliza Profetul, ca o cauza subordonate.
n al doilea rnd, c diavolul, nger, nici alte creat Spirit, poate face o minune. Pentru
aceasta trebuie s fie de vertue ale unor naturall stiinta sau de incantaie, adic vertue de
cuvinte. Pentru c dac Inchanters se face de ctre propria lor putere independent, exist
unele putere care iese nu de la Dumnezeu; care toi oamenii refuza: i dac ei doe de putere
dat-le, apoi este lucrarea nu din mna imediate de Dumnezeu, dar naturall, i, prin urmare,
nici un miracol.
Exista unele texte din Scriptur, care par s se atribuie puterea de lucru minuni (equall la
unele dintre aceste minuni imediat, provocate de Dumnezeu nsui,) la anumite Arte magie,
i incantaie. Ca de exemplu, cnd citim c dup Rod Moses fiind exprimate pe teren a
devenit un arpe, (Exod. 7. 11.) "Magicienii din Egipt a fcut ca de farmecele lor;" i c
Moses dup ce s-au transformat apele egiptene fluxuri, ruri, iazuri, i Pooles de ap n snge,
(Exod. 7. 22.) "Magicienii din Egipt a fcut acest lucru de asemenea, cu farmecele lor;" i de
puterea lui Dumnezeu c dup Moses a adus broate asupra terenului, (Exod. 8. 7.)
"magicieni, de asemenea, a fcut acest lucru cu farmecele lor, i a adus broate la ara
Egiptului;" va nu un om fi apt de a atribut minuni s Enchantments; adic, la eficacitatea de
sunet de cuvinte; i cred c acelai lucru dovedit foarte bine de acest lucru, i alte astfel de
locuri? i nc, exist nici un loc din Scriptur, care ne telleth ce pe ncntare. Dac, prin
urmare, ncntare nu, ca muli cred c, un lucru ciudat efecte de vrji, i cuvinte; dar
impostura i iluzii, prin mijloace obinuite; i departe de a supernaturall, ca impostori nevoie
nu studiul att de mult ca naturall, dar ordinare ignoranta, prostia, i superstiia a omenirii, a
doe le provoac; acele texte care par s tolereze puterea de magie, vrjitorie, i ncntare, are
nevoie trebuie alt sens, dect la prima vedere, ei par s suporte.

C brbaii sunt Apt s fie

nelai de False minuni
Pentru c este evident suficient, c cuvintele nu au niciun efect, dar pe cei care neleg ei; i
atunci ei au nimeni altul, dar a signifie intentiile, sau pasiuni ale ei care vorbesc; i, astfel,
produc, speran, frica, sau alte pasiuni, sau concepii n asculttor. Prin urmare, cnd o tij
seemeth un arpe, sau Bloud de apa, sau orice alt miracol seemeth fcut de ncntare; Dac nu
fi la edificarea de zei oamenii, nu Rod, nici apa, nici orice alt lucru este fermecat; adic, forjat
asupra de cuvinte, dar Spectator. Astfel nct toate miracolul consisteth n acest lucru, c
vrjitor a nelat om; care este nici o minune, dar un foarte easie conteaz pentru doe.
Pentru astfel de ignoran, i de aptitudini la eroare, n general, de toi oamenii, dar mai ales
de cei care au cunotine de nu de mult de naturall cauze, i natura, i interesele oamenilor; ca
nenumrate i easie trucuri pentru a fi abuzat. Ce opinie de putere miraculoas, nainte de a
fost cunoscut acolo a fost o tiin a cursului de stele, ar putea un om au ctigat, care ar trebui
s au spus oamenii, aceast or sau zi soarele ar trebui s fie darkned? Un jongler de

manipulare a lui cupe, i alte mruniuri, dac acesta au fost nu acum de obicei practicat, s-ar
fi gndit s face minuni sale de puterea cel puin de la diavolul. Un om care a practicat pentru
a vorbi prin tragere de suflarea, (ce fel de oameni n antient timp s-au numit Ventriloqui), si
asa ca weaknesse vocii sale par s procedeze, nu la impuls slab organelor vorbirii, dar la
distan de locul, este capabil de a face foarte multi barbati beleeve este o voce din cer, nici un
fel el v rugm s le spun. Pentru un om viclean, care l-a ntrebat n secretele, i confesiunile
familiare ca un om obinuit maketh la altul de aciunile sale i aventuri trecute, pentru a le
spune el din nou este greu nu conteaza; i totui, exista multe, c prin astfel de mijloace ca c,
obine pe reputaia de a fi Conjurers. Dar e prea mult timp o businesse, s ia n calcul severall
felul de acei oameni, care grecii au numit Thaumaturgi, adic, lucrtorii de lucruri minunat; i
totui acestea fac tot ce fac, de dexteritate propriile lor unic. Dar dac am looke asupra
Impostures de confederaie, nu exist nimic imposibil de modul soever fcut, c este imposibil
de albine beleeved. Pentru doi oameni conspira, unul pentru par lame, alte s-l vindece cu o
charme, va nela pe muli: dar multe conspira, unul pentru par lame, altul att pentru a
vindeca-l, i restul s suporte witnesse; va nela pe muli mai mult.

Avertizeaz mpotriva
impostura de minuni
n aceast aptitudine a omenirii, pentru a da prea grbite beleefe a pretins miracole, nu
poate fi nici mai bine, nici cred orice alte pruden, dect cea pe care Dumnezeu l-a prescris,
n primul rnd de Moses, (aa cum am spus nainte n capitolul precedent,) la nceput a 13. i,
sfritul de 18. Deuteronom; Acest mititel ia nu orice pentru profei, care invata orice alt
religie, apoi c zeii locotenent, (care la acel moment era Moses), n-are stabilite; nici nici, (dei
el nva aceeai religie,) a cror Praediction doe nu vedem vin la treci. Moses, prin urmare, n
timpul su, i Aaron i succesorii si n lor ori, i Soveraign Governour de oameni zei, apoi
sub Dumnezeu nsui, adic, cap al Bisericii din toate timpurile, sunt pentru a fi consultat,
doctrina ceea ce el a stabilit, nainte de mititel da de credit la un miracol pretins, sau profet. i
atunci ce se face, lucru pe care le pretinde a fi o minune, ne-am trebuie s-l face, i utilizeaz
toate mijloacele posibile pentru a lua n considerare, dac se face ntr-adevr; i nu onely aa,
dar dac ar fi astfel, deoarece nimeni nu poate face ca prin puterea lui de naturall, dar c
aceasta necesit imediat mna lui Dumnezeu. i n acest lucru, de asemenea, trebuie s avem
recurgerea la zei locotenent; la care n toate cazurile de doubtfull, wee au prezentat judecile
noastre private. De exemplu; Dac un om pretind, c dup anumite cuvinte vorbite peste o
peece de pine, c n prezent Dumnezeu l-a fcut-o nu de paine, dar un zeu, sau un om, sau
ambele, i neverthelesse aceasta se uit nc cum ca pine ca niciodat, a fcut el; nu exist
nici un motiv pentru orice om s cred c ntr-adevr fcut; nici n consecin pentru a se tem
de el, pn cnd el se intereseaz de Dumnezeu, su Vicarul sau locotenent, dac se face, sau
nu. n cazul n care el spune nu, apoi urmeaz c Moses care zice, (Deut. 18. 22.) "el a vorbit
se ncumete, tu vei nu tem de el." n cazul n care el spune ' tis fcut, atunci el este s nu se
contrazic. Deci, de asemenea, dac mititel vedea nu, dar onely auzi spune de un miracol,
trebuie s se consulte Biserica legale; adic, legal capul acestuia, ct de departe suntem s dea
de credit la relators de ea. i acest lucru este mai ales cazul oamenilor, c, n aceste zile,
triesc sub Christian Soveraigns. n aceste vremuri, nu tiu un singur om, care a vzut
vreodat orice astfel de lucrri minunate, fcut de farmec, sau n cuvntul sau rugciunea unui

om, c un om endued dar cu o mediocritate de motiv, cred c ar supernaturall: i ntrebarea

este nu mai mult, fie ceea ce vedea wee este un miracol; Dac minunea vom auzi sau citi, au
fost un lucru ntr-adevr, i nu Actul o limba sau un stilou; dar n termeni de simpl, dac
raportul fi adevrat, sau un leie. n care ntrebarea nu suntem fiecare unul, a face propriile
noastre motiv privat, sau de contiin, dar motivul Publique, adic, motivul de zei Supreme
locotenent, judector; i ntr-adevr ne l-au facut judector deja, dac mititel au dat el o putere
Soveraign, doe tot ce este necesar pentru pace i aprrii. Un om privat a alwaies libertatea,
(pentru c gndul este gratuit,) beleeve sau nu beleeve in inima, acele acte care au fost dat
afar pentru miracole, potrivit ca el vedea, ce beneficiu pot accrew de mens convingeri, pentru
cele care pretind, sau tolereze ei, i, astfel, presupuneri, indiferent dac acestea sunt minuni,
sau se afl. Dar atunci cnd vine vorba de mrturisirea de credin c, motivul Private trebuie
sa depuna la Publique; adic, la gradul de locotenent de zei. Dar cine este acest locotenent al
lui Dumnezeu, i capul Bisericii, se consider c n locul su ulterior.

CAPITOLULUI XXXVIII. DE
SEMNIFICAIE N
SCRIPTUR DE VIA
ETERNALL,
IAD, MNTUIREA, LUMEA S VIN,
I RSCUMPRARE
Meninerea jurist societii, n funcie de Justiie; i Justiie pe puterea de via i de moarte,
i alte lesse recompense i pedepse, care locuiesc n ele care au Soveraignty din comun-avere;
Este imposibil de o multitudine de comun ar trebui s stea, n cazul n care orice alt dect
Soveraign, n-are o putere de a da recompense mai mare dect viaa; i de inflicting pedepse
mai mare dect moartea. Acum vd Eternall vietii este o recompensa mai mare, dect viaa
prezent; i Eternall chin o pedeaps mai mare dect moartea a naturii; Este un lucru demn de
a fi considerat bine, tuturor oamenilor care dorina (prin ascultarea de autoritatea) pentru a
evita calamiti de confuzie, i jurist de rzboi, ceea ce nseamn n Sfnta Scriptur, viaa
Eternall, i chin Eternall; i pentru ce infraciuni, mpotriva crora comise, brbaii sunt s fie
chinuit venic; i de ce aciunile, sunt pentru a obine Eternall viata.

Loc de eternitate Adams n

cazul n care el a pacatuit,
paradisul terestru
i n primul rnd, vom gsi, c Adam a fost creat ntr-o stare de via, ca el a rupt nu
commandement lui Dumnezeu, el a bucurat n paradis de Eden vesnic. Pentru a existat pomul

vieii; drept pentru care a fost att de mult timp voie s mnnce, ca el ar trebui s nduri s
mnnce din pomul cunoaterii binelui o Evill; care nu a fost permis. i, prin urmare, de
ndat ce el a mncat de el, Dumnezeu traciune-l din paradis, "ca nu cumva el trebuie ntins
mna, s ia, de asemenea, de la pomul vieii i tri pentru totdeauna." (Gen. 3. 22.) de care
seemeth mi, (cu prezentarea neverthelesse att n acest lucru, i n toate ntrebrile, drept
pentru care determinarea dependeth pe Scripturile, pentru interpretarea Bibliei autorizate de
comune-avere, al cror subiect sunt,) c Adam dac nu el a pacatuit, a avut un Eternall de
via pe pmnt: i c mortalitatea entred la el, si urmasii lui, de pcatul su primul. Nu c
actuall moartea apoi entred; pentru Adam atunci ar putea niciodat nu au avut copii; ntruct a
trit mult timp dup, i am vzut un posteritate numeroase ere el vopsit. Dar n cazul n care
se spune, "n ziua n care vei negreit, tu vei muri," nevoile trebuie albine nsemnat
mortalitii i certitudine morii sale. Apoi vznd Eternall viata a fost pierdut de Adams
reinerea, n comite pcat, el care ar anula c pierderea a fost de a recupera, prin urmare, c
viaa din nou. Acum Iisus Hristos l-a mulumit pentru pcatele tuturor c beleeve n el; i, prin
urmare, recuperate de la toate beleevers, c viaa de ETERNALL, care a fost pierdut de
pcatul lui Adam. i n acest sens este, c comparaia ntre St. Paul Mentinnd (Rom. 5.18,
19.) "Ca de infraciunea de unul, judecata a venit asupra tuturor oamenilor la condamnarea,
chiar att de righteousnesse de unul, cadou gratuit a asupra tuturor oamenilor ndreptire a
vieii." Care este din nou (1 Cor. 15.21,22) mai multe perspicuously livrate n aceste cuvinte,
"pentru om a venit moartea, prin om a venit prin asemenea nvierea morilor. Pentru ca n
Adam toti mor, chiar i aa n Hristos toi vor nvia."

Texte privind locul de via

Eternall pentru Beleevers
Privind locul n care oamenii se bucura c viaa Eternall, pe care Hristos l-a obinut pentru
ei, textele urmtoare nainte alledged par s fac pe pmnt. Pentru dac i n Adam toti mor,
care este, au pierdut paradis, i Eternall de via pe pmnt; chiar i aa n Hristos toi vor
nvia; apoi se face tuturor oamenilor s triasc pe pmnt; pentru altceva comparaia nu au
fost corect. Hereunto seemeth s fie de acord c psalmistului, (Psal. 133.3.) "la Zion
Dumnezeu a poruncit binecuvntarea, chiar i viaa pentru totdeauna;" pentru Sion, este n
Ierusalim, pe pmnt: ca, de asemenea, de S. Joh. (Rev. 2.7.) "S-l c overcommeth voi da s
mnnce din pomul vieii, care este n mijlocul paradisul lui Dumnezeu." Acest lucru a fost
pomul vieii Adams Eternall; dar viaa lui a fost a fost pe pmnt. Aceeai seemeth a
confirmat din nou de St. Joh. (Rev. 21.2.) n cazul n care el a zis: "Eu am vzut cetatea
sfnt, noul Ierusalim, coborndu-se din cer, pregatit ca o mireas mpodobit pentru brbatul
ei de la Dumnezeu:" i din nou v. 10. la acelai efect: ca n cazul n care el ar trebui s spun,
noul Ierusalim, n paradisul lui Dumnezeu, la venirea din nou a lui Hristos, ar trebui s vin n
jos la zei oamenii din cer, i nu au goe pn la ea de pe pmnt. i acest lucru difer de nimic
de la care cei doi brbai n haine albe (care este, doi ngeri) a spus apostolilor, care s-au
cutat pe Cristos ascendent (acte 1.11.) "Acest Isus, care este luat la tine n cer, va veni,
cum le-ai vzut-l merge n sus n cer." Care soundeth ca n cazul n care au avut de spus, el ar
trebui s vin n jos pentru a le guverneaz sub tatl su, venic aici; i nu le ia s guverneze
ei n ceruri; i este concordant la Restauration de mpria lui Dumnezeu, instituit n temeiul
Moses; care a fost un guvern politice evreilor pe pmnt. Din nou, c spune Mntuitorului

nostru (Mat. 22.30.) ", care la nviere ei nici cstori, nici sunt date n cstorie, dar sunt ca
ngerii lui Dumnezeu n cer," este o descriere de o viata Eternall, asemntoare cu ceea ce am
pierdut n Adam n punctul de cstorie. Pentru a vedea Adam i Eva, dac nu au pctuit, a
trit pe pmnt venic, lor individuall persoane; este evident, acestea ar trebui s nu continuu
au procreat felul lor. Dac nemuritori ar trebui s au generat, ca omenirea doth acum;
Pmntul ntr-un timp de mici, nu ar fi fost capabil de a permite-le un loc s stea pe. Evreii
care ntrebat Mntuitorului, a crui soie pe femeia care a cstorit muli frai, ar trebui s fie,
la nviere, tia nu ceea ce au fost consecinele nemurirea; c nu exist ion marcu fi nici o
generaie, i, prin urmare, nici o cstorie, nu mai mult dect exist cstorie sau generaie
printre ngeri. Comparaia ntre c viaa de Eternall care Adam a pierdut, i Mntuitorul nostru
prin biruina asupra morii a recuperat; Mentinnd, de asemenea, n acest sens, care, ca Adam
pierdut Eternall viata de pcatul lui, i nc a trit dup ea pentru un timp; Deci cretin
credincios a recuperat viaa venic de Hristoi pasiunea, dei el muri o moarte natural, i
remaine mort pentru o perioad de timp; i anume, pn la nvierea. Pentru ca moartea este
socotit la condamnarea lui Adam, nu de la executarea; aa c viaa este socotit de Absolution,
nu de la nvierea lui le care sunt alei n Hristos.

nlarea la cer
C locul n care oamenii sunt s triasc venic, dup nviere, este cerurile, ceea ce
nseamn de cer, acele pri ale lumii, care sunt cele mai ndeprtate de pe pmnt, ca n cazul
n care stelele sunt sau mai presus de stelele, ntr-un alt rai mai mare, numit Caelum
Empyreum, (drept pentru care nu exist nici o meniune n Scriptur, nici teren n motiv) nu
este uor s fi trase din orice text care pot gsi. De Kingdome din cer, este destinat Kingdome
de rege, care locuiete n ceruri; i lui Kingdome a fost poporul lui Israel, care a domnit de
profei locotenenii si, Moses primul, i dup el Eleazar, i preoii Soveraign, pana in zilele
lui Samuel ei s-au revoltat, i ar avea un om mortall pentru regele lor, dup modul de alte
naiuni. i atunci cnd Mntuitorului nostru Hristos, prin predicarea lui minitri, au perswaded
evreii s se ntoarc, i numit neamurile la ascultarea lui, apoi va fi un nou Kingdome cerului,
pentru c regele nostru se lui Dumnezeu, a crui domnie este cer; fr orice necesitate
evident n Scriptur, c omul se urca la sa happinesse orice mai mare dect zeii taburet
pmntului. Dimpotriv, gsim scris (Joh. 3.13.) c "nici un om nu l-a nlat la cer, dar el
care a venit din cer, fiul omului, care este n ceruri." n cazul n care observ la fel, c aceste
cuvinte nu sunt, ca i cele care merg imediat nainte, cuvintele Mntuitorului nostru, dar de
Sfntul Ioan nsui; pentru Hristos a fost apoi nu n cer, ci pe pmnt. Ca este declarat de
David (acte 2.34.) n cazul n care Sf. Petru, pentru a dovedi nlarea lui Hristos, folosind
cuvintele psalmistului, (Psal. 16.10.) "tu vei nu las soule meu n iad, nici nu sufer tu celui
sfnt pentru a vedea corupiei," zice, ei au vorbit (nu din David, ci) al lui Hristos; i pentru a
dovedi aceasta, addeth din acest motiv, "De David este nu nlat la cer." Dar acest lucru un
om poate uor rspunde, i spune, c dei trupurile lor au fost nu a urca pn la generalul ziua
judecii, dar sufletele lor erau n cer, de ndat ce acestea au fost plecat de la corpurile lor;
care seemeth, de asemenea, s fie confirmat de cuvintele Mntuitorului nostru (Luca
20.37,38.) care dovedesc nvierea din cuvnt Moses, zice astfel, "c morii sunt ridicate, chiar
Moses artat, la bush, atunci cnd el dac Domnul, Dumnezeul lui Avraam, i Dumnezeul lui
Isaac i Dumnezeul lui Iacov. Pentru el nu este un Dumnezeu mort, ci viu; pentru ei toi trim
pentru el." Dar dac aceste cuvinte s fie neleas numai de nemurirea sufletului, acestea se

dovedesc deloc ceea ce Mntuitorul nostru destinat s dovedeasc, care a fost nvierea
trupului, adic, nemurirea Man. De aceea Mntuitorul nostru behitul, c aceste patriarhii au
fost Immortall; nu de o proprietate ca urmare a esenei i naturii omenirii, ci de voia lui
Dumnezeu, care a fost ncntat de harul su simpla, pentru a conferi Eternall viaa la
florentina. i dei n acel moment patriarhi i muli ali brbai florentina au fost mort, nc n
text, au trit Dumnezeu; care este, ele au fost scrise n cartea vieii cu ei care au absolvit de
sinnes lor, i hirotonit la eternall de via la nviere. C sufletul omului este propria sa natura
Eternall, i o via creatura independente pe corp; sau c orice meer om este Immortall, altfel
dect prin nvierea n ultima zi, (cu excepia Enos i Elias,) este o doctrin nu aparent n
Scriptur. 14 ntreg. Capitolul de locuri de munc, care este discursul nu de prietenii lui, dar
de himselfe, este o plngere de mortalitate de natura aceasta; i nc nici o contradicie a
nemuririi la nvierea. "Nu exist sperana de un copac," (zice hee versetul 7.) "dac o fi
aruncat, dei rdcin acestora ceara vechi, i stoc acestora mor n sol, dar atunci cnd se
scenteth apa va amice, i nate boughes ca o planta. Dar omul dyeth, i wasteth departe, da,
omul d Duhul, i unde este? "i (versetul 12). "omul lyeth n jos, i culc nu, pana la ceruri
nu mai fi." Dar cnd este, c cerurile trebuie s nu mai fi? Sf. Petru ne spune c este de la
generalul nvierii. Pentru lui 2. Epistola lui Pavel, 3. Capitolul, i 7. verset, zice c "cerurile i
pmntul care sunt acum, sunt rezervate pentru focul n ziua judecii, i pierzare a oamenilor
nelegiuii," i (versetul 12). "cutarea i hasting pentru venirea lui Dumnezeu, n care cerurile
sunt pe foc, i trebuie s fie dizolvat, iar elementele se vor topi cu cldur arztoare.
Neverthelesse, suntem n funcie de aspectul de promisiune pentru ceruri noi i un pmnt
nou, in care va locui righteousnesse. " Prin urmare, unde Job zice, omul culc nu pana la
ceruri fie nu mai mult; este tot una, ca n cazul n care el a spus, viaa Immortall (i Soule i
viaa n Scriptur, face, de obicei, signifie acelasi lucru) beginneth nu n om, pn la nvierea
i ziua judecii; i n-are pentru cauza, nu sa specificall natura i generaie; dar promisiunea.
Pentru Sf. Petru saies nu, "Wee caute ceruri noi i un pmnt nou, (de natura) dar la
promisiunea."
n sfrit, vznd c a fost dovedit deja din felurite locuri evidente ale Scripturii, la 35.
capitol din aceasta carte, c mpria lui Dumnezeu este un Civil comun-avere, unde
Dumnezeu nsui este Soveraign, de vertue n primul rnd de vechi, iar din al Noului
Legmnt, n care el domnete de vicarul lui, sau locotenent; aceleai locuri, prin urmare, de
asemenea, dovedi, c dup venirea din nou a Mntuitorului nostru in maiestatea si Gloria, s
domneasc de fapt, i venic; mpria lui Dumnezeu este de a fi pe pmnt. Dar pentru c
aceast doctrin (dei s-a dovedit din locuri din Scriptur nu puine, nici obscur) va aprea
pentru majoritatea barbatilor o noutate; Dar am doe propus meninerea nimic n acest lucru,
sau orice alt paradox de religie; dar participarea la sfritul c disputa de sabie, privind
autoritatea, (nu nc printre oamenii mei Countrey decis,) de care tot felul de doctrina sunt la
albine aprobate sau respinse; i ale cror comenzi, att n vorbire, i scris, (nici un fel fie
opinii ale privat brbai) trebuie de ctre toi oamenii, care nsemna s fie protejate de legile
lor, fie ascultat. Pentru punctele de doctrin privind Kingdome (a) lui Dumnezeu, au o
influen att de mare n Kingdome omul, s nu fie determinat, dar de ele, c n conformitate
cu Dumnezeu au puterea de Soveraign.

Locul dup judecata, cei care

au fost niciodat n Kingdome

Lui Dumnezeu, sau ce a fost n, sunt

exprimate
Ca Kingdome lui Dumnezeu, i viaa Eternall, Deci, de asemenea, zeii dumani, i chinurile
lor dup judecata, apar de Scriptur, s aib locul lor pe pmnt. Numele de la locul, unde toi
oamenii s rmn pn la nviere, fie buryed, sau nghiite de pe pmnt, este de obicei numit
n Scriptur, cuvinte care signifie sub pmnt. care Latines citit n general Infernus, i Inferni,
i Hades greci; adic, un loc unde oamenii pot vedea; i containeth, precum i Grave, ca orice
alt loc mai profund. Dar pentru locul de damned dup nviere, ea nu este determinat, nici n
vechiul, nici Noul Testament, de orice act de situaie; dar onely de companie: ca c acesta se
bee, n cazul n care astfel de oameni ri au fost, ca Dumnezeu n trecut n mod extraordinar,
si miraculos, a distrus pe faa pmntului: ca de exemplu, c sunt n infern, n Tartarus, sau n
groap bottomelesse; deoarece fetitza, Dathan i Abirom, au fost nghiite n via n pmnt.
Nu c scriitorii Scripturii ne-ar fi beleeve, ar putea exista n lume de pe pamant, care nu este
doar finit, dar, de asemenea, (n comparaie cu nlimea de stele) de nici o amploare
considerabil, o groap fr o sticl; Asta este, o gaura de adncime infinit, cum ar fi grecii
din lor Daemonologie (care este de a spune, n doctrina lor privind daemon,) i dup ei,
romanii numeau Tartarus; de ce sayes Virgill,
Bis patet n praeceps, tantem tenditque sub umbras,
Quantus ad aethereum coeli suspectus Olympum:

pentru c este un lucru nu pot suporta proporia de pmnt la cer: dar asta mititel ar trebui
s beleeve ei acolo, pe termen nelimitat, n cazul n care aceti oameni sunt, pe care
Dumnezeu provocate c punnishment exemplar.

Adunarea celor Giants

Din nou, pentru c cei viteji a pmntului, care a trit n timpul lui Noe, nainte de a floud,
(pe care grecii numit eroi, i Scriptura gigani, i ambele spune, au fost concepui de copulaie
copiilor lui Dumnezeu, cu copiii oamenilor,) au fost pentru viaa lor ri distrus de ctre
enorma cantitate de generalul; locul al naibii, este, prin urmare, uneori marcate, de ctre
companie a acestor gigani decedat; ca 21.16 Proverbe. "Omul care wandreth din modul de
nelegere, rmn n Adunarea de gigani," i 26,5 Job. "Iat geamt Giants sub ap, i ei c
locui cu ei." Aici locul al naibii, este sub ap. i Isaia 14,9. "Iadul este tulburat cum pentru a
satisface tine," (adic, regele Babilonului) "i va deplasa gigani pentru tine:" i aici din nou
locul al naibii, (n cazul n care sensul fi literall,) este de a fi sub ap.

Lacul de foc
n al treilea rnd, pentru c oraele Sodoma i Gomora, de extraordinare mnia lui
Dumnezeu, s-au consumat pentru lor wickednesse cu foc i cu pucioas, i mpreun cu ei
countrey despre fcut un lac mpuit bituminoase; locul al naibii, uneori, este exprimat de foc,
i un lac de Fiery: ca in Apocalipsa ch.21.8. "Dar greit, nencreztor i abominabil, i

criminali, i curvari, i vrjitori, i idolatrii, i toate Lyars, vor avea partea lor n iazul, care
arde cu foc i pucioas; care este moartea a doua." Astfel nct este evident, c focul iadului,
care aici se exprim prin metafora, la reall foc Sodome, nseamn nu orice anumit fel, sau
locul de chin; dar este s fie luate pe termen nelimitat, pentru distrugere, aa cum este n 20.
Capitol, la 14. versetul; n cazul n care se spune, c "moartea i iadul au fost aruncate n iazul
de foc;" care este s spun, au fost eliminate, i distruse; ca n cazul n care dup ziua judecii,
nu va fi nu mai mult de moarte, nici nu mai merge n iad; Asta este, nu mai mergi la Hades
(din care cuvntul, probabil, cuvntul iad este derivat,), care este la fel cu nu mai mult de
moarte.

Rosti Darknesse
n al patrulea rnd, la ciuma Darknesse provocate pe egipteni, care este scris (Exod. 10.23.)
"Au vazut nu unul de altul, nici nu a crescut nici un om la locul lui timp de trei zile; dar toi
copiii lui Israel au avut lumina n locuinele lor;"locul de cei ri dup judecata, se numeste
rosti Darknesse, sau (cum este n originall) Darknesse fr. i aa este exprimat (Mat. 22.13.)
n cazul n care regele poruncete slujitorii lui, "legat de mini i de picioare a omului care a
avut nu lui hain de nunt, i a aruncat-l afar," Eis a Skotos la Exoteron, Externall
Darknesse, sau Darknesse fr: care dei tradus Darknesse total, nu nu signifie ct de mare,
dar n cazul n care darknesse c este de a fi; i anume, fr a locuit de zei alege.

Gheena, i Tophet
n fine, ntruct a fost un loc neer Jerusalem, numit Valea copii dely; ntr-o parte drept care
subsemnatii, numit Tophet, evrei au comis cea mai grav idolatrie, sacrificarea copiilor lor s
Idol Moloch; i n care, de asemenea, Dumnezeu a smerit dusmanii cu pedepse mai grav; i
n care Josias au ars preoi Moloch la propria lor altare, ca incercare la mare n 2 de regii
capitolul 23. loc dup aceea, a servit pentru a primi mizeria, i gunoi ce a fost dus acolo, afar
din ora; i acolo folosit la a fi incendii fcute, din timp n timp, a purifie aire, i ine departe
duhoarea de cosmin. Din acest loc abominabil, evreii vreodat dup utilizat pentru a apela
locul al naibii, cu numele de Gheena, sau Valea milica. i acest Gheena, este acel cuvnt, care
este de obicei acum tradus iad; i la incendii de ardere timp la timp acolo, avem noiunea de
venic, i foc nestins.

De Literall sensul Scripturii cu

privire la iad

Vznd acum nu este nici unul, care interpreteaz att Scriptura, ca c dup ziua judecii,
cei ri sunt toi venic s fie pedepsii n Valea dely; sau c acestea se vor ridica Deci din nou,
ca s fie vreodat dup sub sol, sau sub ap; sau c dup nviere, ei vor mai vedea unul pe
altul; nici nu se amesteca la un loc la altul; Aceasta urmeaz, m crede, foarte neaprat, c c
astfel care este spus cu privire la focul iadului, este vorbit metaforic; i c, prin urmare, exist
un sens propriu pentru albine ntrebat dup, (pentru toate metafore exist unele teren ntradevr, care poate fi exprimat n cuvinte corect) att de loc de iad, i natura chin infernal, i
Tormenters.

Satana, Devill, nu numele

proprii, dar Appellatives
i prima pentru Tormenters, wee au natura, i proprietile lor, exact i corect livrate de
numele, inamic sau Satan; Acuzator, sau Diabolus; Distrugator, sau Abbadon. Care
semnificative de nume, Satana, set Devill, Abbadon, nu mai departe pentru a ne orice
persoana Individuall, ca utilizarea de nume proprii pentru a doe; dar onely un birou sau
calitate; i sunt, prin urmare, Appellatives; care nu ar trebui s au fost lasat netradus, aa cum
sunt, n limba, i Biblii moderne; pentru c, astfel, ele par a fi nume proprii de Daemons; i
brbaii sunt mai mult sedus cu uurin a beleeve doctrina Devills; care la acel moment a fost
religia neamurilor, i spre deosebire de Moses, i a lui Hristos.
i pentru c de inamic, acuzatorul i distrugtorul, se nelege, inamicul din ele ca s fie n
Kingdome lui Dumnezeu; prin urmare, dac n Kingdome lui Dumnezeu dup nviere, albine
pe pmnt, (la fel ca fostul capitolul I au shewn de Scriptur se pare a fi,) inamic, i lui
Kingdome trebuie s fie pe pmnt, de asemenea. Pentru att, de asemenea, a fost, n timp
nainte de evrei a avut detronat lui Dumnezeu. Pentru Kingdome de zei a fost n Palestina; i
naiunile rotunde despre, au fost Kingdomes de inamic; i, n consecin, de Satan, se nelege
orice inamic pmnteti a Bisericii.

Chinurile iadului
Chinurile iadului, sunt exprimate, uneori, de "plnsul i scrnirea dinilor," ca Mat. 8.12.,
uneori, de "vierme de contiin;" ca Isa.66.24. i Mark 9,44, 46, 48; uneori, de foc, i n locul
citat acum, "unde viermele nu dyeth, i focul nu se stinge", i multe locuri langa: uneori de
"Ruine i dispre," ca Dan. 12.2. "i muli din cei ce dorm n rna pmntului se vor scula;
Unii pentru via venic; i alii pentru ocar, i venic. " Toate care locuri design metaforic
o suferin i nemulumire de minte, la vederea de acea Eternall felicity n altele, pe care ei
nii prin propriile nencredere, i neascultare au pierdut. i pentru c astfel felicity n altele,
nu este sensibil, dar prin comparaie cu propriile lor mizeriile actuall; Acesta urmeaz c
acestea sunt de a suferi astfel corporale pisicuta, i calamiti, cum sunt incidente pentru cei
care nu onely tri sub evill i cruell Governours, dar au, de asemenea, pentru inamic, regele
Eternall sfinilor, Dumnezeu Atotputernic. i printre aceste pisicuta corporale, este

recunoscut, de asemenea, pentru fiecare dintre cei ri o a doua moarte. Pentru dei Scriptura
de albine clar pentru o universall nviere; nc face mititel nu citit, c oricare dintre derbedeu
este promis o viata Eternall. Pentru ntruct Sf. Paul (1 Cor. 15.42, 43.) la ntrebarea cu privire
la ceea ce oamenii corpuri va nvia cu, zice, c "corpul este semnat n putrezire i nviaz n
neputrezire; Este semnat n dezonoare, acesta este ridicat n slav; este semnat n
weaknesse, nviaz n putere;" Glorie i putere nu se poate aplica la corpurile de cei ri: nici
nu pot numele de moartea a doua, albine aplicate celor care pot muri niciodata dar o dat: i
dei n discursul de Metaphoricall, o via dezastruos venic, poate albine numit o moarte
venic, dar acesta nu poate bine nelese de o a doua moarte. Foc pregtit pentru cei ri, este
o venic foc: adic, imobiliare n care nici un om nu poate fi fr tortura, att corpul i
mintea, dup nviere, se ndura pentru totdeauna; i n acest sens focul trebuie s fie nestins, i
chinurile venice: dar acolo nu poate fi dedus, c hee care vor fi aruncai n acel foc, sau fi
chinuit cu acele chinuri, vor dinui i le rezista Deci, ca s fie venic ars, i torturat, i totui
niciodat distruse, nici nu mor. Si totusi, exista multe locuri care afirma venic foc, i
chinurile (n care oamenii pot fi exprimate succesiv unul dup altul pentru totdeauna;) nc
gsi nici unul care afirma acolo se albine o via Eternall acolo de orice persoana individuall;
dar dimpotriv, o moarte venic, care este moartea a doua: (Apoc. 20. 13,14.) "Cci dup
moartea i mormntul au elibereaz pn mori care au fost n ei, i fiecare om fi judecai
dup faptele lui; Moartea i mormntul va fi, de asemenea, arunca n Lacul de foc. Aceasta
este moartea a doua." Prin care este evident, c nu exist pentru albine a doua moarte fiecare
unul care se albine condamnat la ziua judecii, dup care hee nu va muri nu mai mult.

Joyes de Eternall de via i

mntuire acelai lucru,
Mntuirea de pcat i de mizerie, toate
unul
Joyes de via Eternall, sunt n Scriptur comprehended tot sub numele de mntuire, sau
fiind salvate. Pentru a fi mntuii, este s fie garantate, fie respectiv, mpotriva speciall Evills
sau absolut mpotriva tuturor Evill, nelegnd vrei, Sicknesse i moartea sine. i pentru c
omul a fost creat ntr-o stare Immortall, nu sunt supuse corupiei, i, prin urmare, nimic care
duce la dizolvarea naturii sale; i a czut de la acea happinesse de pcatul lui Adam; Aceasta
urmeaz, care s fie salvat de la pcat, este s fie mntuii de toate Evill, i calamiti care
Sinne a adus la noi. i, prin urmare, n Sfnta Scriptur, tergerea Sinne i mntuirea de
moarte i mizerie, este acelai lucru, aa cum apare de cuvintele Mntuitorului nostru, care a
vindecat un om bolnav de Palsey, spunnd, (Mat. 9.2.) "fiul fi bine dispus, pcatele tale fi
iertat ta;" i tiind c crturarii au luat pentru blasfemie, c un om ar trebui s pretind s ierte
pcatele, ntrebat (v.5.) "dac ar fi fost mai uor s spun, Thy Sinnes fi iertat, sau, Scoal-te i
plimbare;" semnific, prin urmare, c a fost tot, pentru salvarea de bolnavi, s spunem,
"Pcatele tale sunt iertate" i "Scoal-te i de mers pe jos;" i c el a folosit aceast form de
exprimare, onely s arate el a avut puterea de a ierta pcatele. i este n afar de evident n
motiv, c, de moarte i mizerie, au fost pedepsele pcatului, descrcarea de gestiune a Sinne,
trebuie s fie, de asemenea, o descrcare de gestiune de moarte i mizerie; adic, mntuirea

absolut, precum florentina sunt s se bucure de dup ziua judecii, de putere i favoare lui
Isus Hristos, care, pentru c cauza este numit Mntuitorul nostru.
Privind Salvations special, cum ar fi sunt nelese, 1 Sam. 14.39. "Domnul este viu, c
saveth Israel," care este, de dumanii lor temporar i 2 Sam. 22,4. "Tu eti Mntuitorul meu,
tu m savest la violen;" i 2 Regi 13.5. "Dumnezeu a dat lui Israel un Mntuitor, i astfel ei
au fost livrate din mna asirienilor," si ca, am nevoie de nu spun nimic; acolo fiind dificultatea
nici interes, s corup interpretarea de texte de acest gen.

Locul mntuirii Eternall

Dar cu privire la Suplimentele mntuirea, deoarece trebuie s fie n Kingdome cerurilor,
exist mari dificulti privind locul. Pe de o parte, de Kingdome (care este un imobil hirotonit
de brbai pentru lor perpetuall de securitate mpotriva dumanilor, i doresc) se seemeth c
aceast mntuire ar trebui s fi pe pmnt. Pentru mntuirea este setat mai departe ne, o
domnie glorioas de regele nostru, prin cucerire; nu o siguran de evacuare: i, prin urmare,
nu exist n cazul n care ne uitm pentru mntuire, trebuie s ne uitm, de asemenea, pentru
triumful; i nainte de Triumf, pentru victorie; i nainte de victorie, pentru Battell; care nu
poate fi bine presupune, vor fi n ceruri. Dar ct de bine soever din acest motiv poate fi, va
avea ncredere, fr locuri foarte evident a Scripturii. Starea de mntuirea este descris n
general, Isaia, 33. ver. 20,21,22,23,24.
"Uita-te la Sion, oraul nostru solemnities, ochii ti vor vedea Ierusalimul o locuire linitit,
un cort care nu vor fi luate n jos; nu una dintre mizele acestora vreodat se ndeprteaz, nici
nu oricare dintre cablurile acestora trebuie rupt.
Dar Domnul glorios vor exista ni un loc larg ruri, i fluxurilor; n care se goe gogu nu cu
marius olariu; nici nu se gallant nava treci prin aceasta.
Pentru Domnul este judectorul nostru, Domnul este legiuitorul nostru, Domnul este regele
nostru, el ne va salva.
Tacklings tale sunt dezlegat; ele nu ar putea consolida bine lor catarg; ele nu ar putea
rspndi naviga: este apoi prad mare strica divizate; lame s ia prad.
Si locuitor nu se spune, eu sunt sicke; oamenii care vor locui acolo vor fi iertate nelegiuirea
lor."
n care cuvintele wee au loc la unde mntuirea este de a continua, "Ierusalim, o locuire
linitit;" eternitate, "un cort care nu este luat n jos", & c. Mntuitorul de ea, "Domnul
judector lor, Lawgiver lor, regele lor, el va salva noi;" mntuire, "Domnul va fi pentru ei ca o
ampl mote apelor swift," & c. starea de dumanii lor, "tacklings lor sunt largi, lor weake
Catargi, ion marcu lame ia strica dintre ele." Starea de salvat, "locuitorii trebuie s spun, eu
sunt bolnav:" i, n sfrit, toate acest lucru este neles n Forgivenesse de pcat, "oamenii
care locuiesc vor fi iertate nelegiuirea lor." De care este evident, c mntuirea este pe pmnt,
apoi, cnd Dumnezeu va mpri, (la venirea din nou a lui Hristos) n Ierusalim; i
procedeaz la Ierusalim mntuirii neamurilor vor fi recepionate n zei Kingdome; ca este, de
asemenea, mai multe meniune declarate de aceluiai profet, capitolul 66.20, 21. "i ei,"
(adic, Neamurile care au avut orice evreu din robia) "pun toate fraii votri, pentru o jertf
Domnului, din toate neamurile, la cai, i n charets, i n aternuturi, i asupra catri i la fiare
rapid, la Muntele meu cel Sfnt, Ierusalim, zice Domnul, ca copiii lui Israel s aduc o jertf

n o vessell curat n casa Domnului. i, de asemenea, voi lua de pe ei pentru preoi i pentru
levii, zice Domnul: "prin care este evident, c eful scaun de zei Kingdome (care este locul,
de unde mntuirea dintre noi care au fost neamurile, procedeaz) vor fi Ierusalim; i acelai
lucru este confirmat de Mntuitorul nostru, n discursul su cu femeia din Samaria, referitoare
la locul de cult zeilor; crora el zice, John 4.22. c samaritenilor nchinat ceea ce nu tiu, dar
evreii se nchine ceea ce tiau, "pentru mntuirea vine de la Iudei (Ex Judais, care este, ncepe
la evrei): ca n cazul n care el ar trebui s spun, s se nchine lui Dumnezeu, dar tiu nu de
care wil a salva tu, ca am doe, c tiu c trebuie s fie una din tribul lui Iuda, un evreu, nu un
Samaritean. i, prin urmare, de asemenea, femeia nu impertinently i-a rspuns din nou, "Noi
tim Messias va veni." Deci ceea ce zice Mntuitorul nostru, "Mntuirea este la iudeilor," este
la fel ca sayes de Paul (Rom. 1.16,17.) "Evanghelia este puterea lui Dumnezeu pentru
mntuire pentru fiecare unul care beleeveth; A Iudeului, apoi a Grecului. Pentru aceasta este
righteousnesse lui Dumnezeu descoperit prin credin;"de credin de evreu, pentru credina
lui Gentile. In sensul ca Joel profet descrie n ziua judecii, (capitolul 2.30,31.) c Dumnezeu
ar "arta minuni n cer, i n pmnt, bloud, i foc, i stlpi de smoak. Soarele ar fi apelat la
darknesse, i luna n bloud, nainte de mare i nfricoat a venit Domnul,"el addeth versetul
32. "i va veni s treci, c oricine se cheama numele Domnului, va fi mntuit. Pentru muntele
Sionului i la Ierusalim se mntuire. " Obadia versetul 17 zice acelai, "pe muntele Sionului
vor fi eliberare; i se holinesse, i casa lui Iacov se possesse averile lor,"asta este, posesiuni
ale pgnilor, posesiuni care a expresseth mai ales n versetele urmtoare, de munte din Esau,
n ara Filistenilor, cmpuri de Ephraim, Samaria, Gilead i oraele din sud, i se ncheie cu
aceste cuvinte,"mpria va fi domnilor." Toate aceste locuri sunt pentru mntuire, i
Kingdome lui Dumnezeu (dup ziua judecii) pe pmnt. Pe de alt parte, nu am gsit orice
text care, probabil, pot fi trase, pentru a demonstra orice ascensiune a Sfinilor n Rai; adic,
n orice Coelum Empyreum, sau alte aetheriall regiune; salvarea c este numit n Kingdome
cerurilor; ce nume poate avea, pentru c Dumnezeu, care a fost rege al evreilor, le guvernate
de poruncile lui, trimis la Moses de ngerii din cer, pentru a le reduce la ascultarea lor; i
trimite-l acolo din nou, s se pronune ambii ei, i toate celelalte florentina, la ziua judecii,
vesnic: sau de la faptul c, c scaunul de domnie al aceasta regele nostru mare este n ceruri;
ntruct pmnt este, dar sa Footstoole. Dar c subiecii lui Dumnezeu ar trebui s aib nici un
loc ca mare ca scaunul lui de domnie, sau mai mare dect lui Footstoole, seemeth nu sutable
la demnitatea unui rege, nici nu pot gsi orice text evident pentru el n Sfnta Scriptur.
Aceasta a fost a spus c din mpria lui Dumnezeu, i de mntuire, nu este greu de
interpretat, ceea ce se nelege prin lume s vin. Exist trei lumi menionat n Scriptur, lumii
vechi, lumea, i n lume s vin. Din prima, Sf. Petru vorbeste, (2 Pet. 2.5.) "Dac Dumnezeu
nu a precupeit nu lumea veche, dar salvat Noe persoana a opta, un predicator de
righteousnesse, aducerea Potopul peste lume de nelegiuii," & c. Deci prima lume, a fost de la
Adam a Suplimentele de inundaii. Lumii prezente, Mntuitorul nostru vorbete (John 18.36.)
"Kingdome mea nu este din lumea aceasta." Pentru el a venit onely s nvee pe oameni calea
mntuirii, i a rennoi Kingdome tatlui su, de doctrina lui. Din lumea s vin, Sf. Petru
vorbeste, (2 Pet. 3. 13.) "Neverthelesse noi, dup fgduina lui uita-te pentru ceruri noi i un
pmnt nou." Aceasta este acea lume, n care Hristos venind din cer, nori, cu mare putere i
glorie, va trimite pe ngerii si, i se aduna pe aleii si, din cele patru vnturi i din prile
marginile pmntului, iar de acolo mai departe domni peste ei, (sub tatl su) vesnic.

Rscumprarea
Mntuirea de pctos, supposeth o rscumprare precedent; pentru el c este o dat vinovat
de pcat, este suportabil la pedeapsa de aceeai; i trebuie s plteasc (sau un alt pentru el)
astfel ion, ca el care este jignit, i -l are n puterea sa, solicit. i vznd jignit persoana, este
Dumnezeul cel Atotputernic, n a cror putere sunt toate lucrurile; astfel ion urmeaz a fi
pltit nainte de mntuirea poate fi achiziionat, cum Dumnezeu a fost mulumit s solicite.
Prin acest ion, este destinat o satisfacie cu pcatul, echivalente cu infraciunea, care nici un
pctos pentru himselfe, nici om neprihnit poate fi vreodat capabil s fac pentru un alt;
Dammage nu un om la altul, el poate face modific Retrocedari, sau recompence, dar pcatul
nu poate fi luat de recompence; pentru c a fost de a face libertatea s pctuiasc, un lucru
vendible. Dar pcatele pot albine iertat sa pocit, fie Gratis, sau la astfel de pedeaps, ca
Dumnezeu este mulumit s accepte. Ceea ce Dumnezeu de obicei acceptate n Vechiul
Testament, a fost un sacrificiu, sau Oblation. Pentru a ierta pcatul nu este un act de
nedreptate, dei pedeapsa au fost threatned. Chiar i printre oameni, dei promisiunea de
Good, obligati promiser; nc ameninri, adic, promisiuni, de Evill, leag-le nu; mult lesse
se ei se leag de Dumnezeu, care este infinit mai mult mercifull apoi brbai. Mntuitorului
nostru Hristos, prin urmare, pentru a rscumpra noi, a fcut nu in acel sens satisfie pentru
pcatele oamenilor, ca moartea lui, de propria sa vertue, ar putea face fr just cauz n
Dumnezeu pentru a pedepsi pe pctoii cu Eternall moarte; dar a face acest sacrificiu, i
Oblation de el nsui, la prima sa venire, pe care Dumnezeu a fost mulumit s solicite, pentru
mntuirea la a doua sa venire, astfel ca in timp ar trebui s se pociasc, i beleeve n el. i
dei acest act de rscumprarea noastr, nu fi alwaies n Scriptur numit un sacrificiu, i
Oblation, dar uneori un pre, nc de pre nu trebuie s neleag orice lucru, de valoarea de
drept care, el ar putea pretinde dreptul de a o iertare pentru noi, la tatl su ofensat, dar c
preul care Dumnezeu Tatl a fost mulumit n mil s cear.

CAPITOLUL XXXIX. DE
SEMNIFICAIE N
SCRIPTUR A BISERICII
DE CUVNT

Biserica casa Lords

Cuvntul biserica (Ecclesia) despre n lucruri felurite carti din Sfnta Scriptur. Uneori
(dei nu de multe ori) este luat pentru zei House, adic, pentru un templu, unde cretinii
asambla pentru a efectua Sfnt drepturilor publiquely; ca, 1 Cor. 14. ver. 34. "Las s v
femeile s pstreze linitea n biserici:" dar acest lucru este metaforic pune, pentru congregaie
asamblate acolo; i a fost deoarece folosit pentru edificiul de sine, s se fac distincia ntre

Temple de cretini i idolatri. Templul din Ierusalim a fost casa de zei, i casa de rugaciune; i
aa este orice edificiu dedicat de cretini s se nchine lui Hristos, Hristoi House: i, prin
urmare, taii greceti numesc Kuriake, The Lords House; i de acolo, n limbajul nostru a
ajuns s fie numit Kyrke, i Bisericii.

Ecclesia corect ceea ce

Biserica (cnd nu luate pentru o casa) nseamn c Ecclesia semnificat n Grecian comunwealths; adic, o congregaie, sau un ansamblu de ceteni, numit mai departe, pentru a auzi
magistrat vorbesc ei; i care, n comun-bogia Romei a fost numit Concio, ca el vorbea c a
fost numit Eclesiastul, i Concionator. i cnd au fost numite mai departe de lawfull
autoritatea, (Faptele Apostolilor 19.39.) a fost Ecclesia Legitima, o biserica Lawfull,
Ennomos Ecclesia. Dar atunci cnd acestea au fost incantati de zbuciumat, calomniile i
glgie, apoi a fost o confunda Biserica, Ecclesia Sugkechumene.
Este luat, de asemenea, uneori pentru brbai care au dreptul de a fi de adunare, dei nu
sunt de fapt asamblate; adic, pentru tot norodul cretine oamenilor, ct de departe soever ei
fie dispersate: ca (Act. 8.3.) n cazul n care se spune, c "Saul a fcut havock Bisericii:" i n
acest sens este Hristos, a declarat a fi capul Bisericii. i, uneori, pentru o anumit parte a
cretinilor, ca (Col. 4.15.) "Salut Biserica care este n casa lui." Uneori, de asemenea, pentru
cei alei onely; ca (Ephes. 5.27.) "Un glorios Biserica, fr faa locului, sau ridurilor, sfnt i
fr prihan;" care este menirea de a Bisericii triumftoare, sau, Biserica s vin. Uneori,
pentru o congregaie asamblate, profesori de cretinism, fie profesia lor este adevrat sau
fals, ca acesta este neles, Mat. 18.17. n cazul n care se spune, "spune-l Bisericii i dac
hee neglijeaz s auzi Bisericii, s fie pentru tine ca un Gentile, sau un vame."

n ce sens Biserica este o

persoan Biserica definite
i n acest sens ultima doar este c Biserica poate fi luat pentru o persoana; adic, c acesta
se poate spune c au puterea de a va, se pronun, la comand, pentru a fi ascultat, pentru a
face legi, sau la doe orice alt aciune un fel; Pentru fr autoritate la lawfull o adunare, un fel
de act se face n o concourse de oameni, este actul special de fiecare dintre cele care au fost
prezeni, i -a dat lor ajutor la performana de acesta; i nu actul le toate n grosse, ca un
singur trup; mult lesse care acioneaz dintre ele care au fost absent, sau c fiind prezent, nu
au fost dispus acesta trebuie fcut. n acest sens, definesc o biserica pentru a fi, "O societate
de oameni profesezi Christian Religion, Unite n persoana lui Soveraign una; la a cror
comand ar trebui s se adune, i fr a crei autoritate ei nu ar trebui s adune." i pentru c
n toate comune-wealths, c de asamblare, care este fr mandat la Soveraign civile, este
ilegala; Aceast biseric, care este asamblat n orice comune-avere, care l-a interzis s
asambleze, este o unlawfull de asamblare.

O multitudine de Christian
comune, i o biseric toate unul
Aceasta urmeaz, de asemenea, c exist pe pmnt, astfel nici o biseric universall ca toi
cretinii sunt obligai s se supun; deoarece nu exist nici o putere de pe pmnt, la care sunt
supuse toate alte comune-wealths: sunt cretini, n dominioanele severall prini i statelor; dar
fiecare dintre ele este supus c bogia de comune, drept pentru care el este nsui membru;
i, prin urmare, nu pot fi supuse comenzi de orice alt persoan. i, prin urmare, o biseric, ca
unul este capabil de a comanda, judector, Absolve, condamne, sau face orice alt act, este
acelai lucru cu un Civil comune-avere, format din oameni cretine; se numete o stare de
jurist, pentru c subiectele de acesta sunt brbai; i o biseric, pentru c subiectele acestora
sunt cretini. Temporall i Spirituall guvernului, dar dou cuvinte a adus n lume, pentru a
face oamenii vedea sunt dublu, i greeal lor Lawfull Soveraign. Este adevrat, c
organismele de florentina, dup nviere va fi nu onely Spirituall, dar Eternall; dar n aceast
via sunt grosse, i putrezirii. Prin urmare, nu exist nici un alt guvern n aceast via, nici
de stat, nici religia, dar Temporall; nici de predare de orice doctrina, lawfull la orice subiect,
care Governour att ale statului, i de religie, forbiddeth s fie nvai: i c guvernatorul
trebuie s fie una; trebuie sau altceva acolo trebuie urmai faciune i Rzboiul Civil din
comun-avere, ntre biseric i stat; ntre spiritisti, i Temporalists; ntre sabia dreptii, i
scutul credinei; i (care este mai mult) n fiecare cretin mans propria brest, ntre cel
credincios, i omul. Doctorii Bisericii, sunt numite pastori; sunt, de asemenea, Civill
Soveraignes: dar daca Pastorii nu fi subordonat unul la altul, astfel nct c exist albine mai
una ef Pastor, oamenii vor fi predate doctrine contrare, drept pentru care ambele pot fi, i
unul trebuie s fie fals. Cine este c un Pastor ef, n conformitate cu legea naturii, a fost deja
shewn; i anume, c este Civill Soveraign; i la care Scriptura a atribuit care Office, vom
vedea n capitolele urmtoare.

CAPITOLUL XL
DREPTURILOR DE KINGDOME LUI
DUMNEZEU, AVRAAM, MOISE,
PREOTII MARI,
I REGII LUI IUDA

Drepturile Soveraign ardelean

Avraam a fost tatl florentina, i n primul rnd n Kingdome lui Dumnezeu de Legmnt.
Cu el a fost legmntul fcut prima; n care el obligat el nsui, i smna lui dup el, s
recunoasc i s asculte de poruncile lui Dumnezeu; nu onely astfel, ca el ar putea s ia not
de, (ca Morall de legi,) de lumina naturii; dar, de asemenea, astfel, ca Dumnezeu ar trebui n
mod speciall d s-l de visele i viziunile. Pentru ca Legea Morall, ei au fost deja obligate i
necesare nu au fost contractate de withall, de promisiune a Canaanului. Nici nu a fost acolo
orice Contract, care ar putea elena la, sau s consolideze obligaia, care att ele, i toi oamenii
altceva au fost legat n mod natural s asculte de Dumnezeu cel Atotputernic: i, prin urmare,
Pactul care Avraam cu Dumnezeu, a fost s ia pentru Commandement lui Dumnezeu, ceea ce
n numele lui Dumnezeu a fost poruncit el, ntr-un vis, sau viziune, i s-l livreze la familia sa,
i le provoca s respecte aceleai.

Avraam a avut puterea unic de

comanda religia poporului su
n acest Contract de Dumnezeu cu Avraam, mititel pot observa trei puncte de consecin
important n guvern de oameni zei. n primul rnd, c la efectuarea acestui legmnt,
Dumnezeu a vorbit onely lui Avraam; i contractate, prin urmare, nu cu orice de lui familie,
sau semine, apoi de altfel pentru ca voina lor (care face esena de toate legminte) au fost
nainte de contractul implicate n voina lui Avraam; care a fost, prin urmare, ar trebui s au
avut o putere de lawfull, pentru a le efectua tot ce a facut legamant pentru ei. Potrivit chemai
(Gen 18.18, 19.) Dumnezeu zice, "Toate neamurile pmntului vor fi binecuvntate n el, cci
tiu c-l c el va comanda copiii lui i lui houshold dup el, i se pstreaz calea Domnului."
De unde pot fi ncheiate n acest prim punct, c cruia Dumnezeu nu a vorbit imediat, sunt
pentru a primi commandements pozitiv al lui Dumnezeu, la Soveraign lor; ca familia i
smna lui Avraam a fcut tatlui lor, Avraam i Domnul, i Civill Soveraign. i, n
consecin, n fiecare comun-avere, ei care au supernaturall nici o revelaie n sens contrar, ar
trebui s ascultm de legile de propria lor Soveraign, n externall acte i profesia de religie.
Gndul spre interior, i beleef de oameni, care Governours uman pot lua nicio notificare de,
(pentru onely de Dumnezeu cunoate inima) nu sunt voluntare, i nici efectul de legi, dar va
unrevealed i de puterea lui Dumnezeu; i, prin urmare, toamna nu are obligaia.

Nici un pretext Duhului privat

mpotriva religia lui Avraam
De unde iese un alt punct, c nu a fost unlawfull pentru Avraam, atunci cnd oricare dintre
supuii si ar trebui s pretinde Private viziune sau spiritul, sau alt revelaie de la Dumnezeu,
pentru countenancing de orice doctrin care Avraam ar trebui s ferete sau au urmat, sau a
aderat la orice astfel de pretendent, s pedepseasc; i, prin urmare, c este lawfull pentru
Soveraign pentru a pedepsi orice om care se poate opune spiritul su privat mpotriva legilor:
cci locul aceeai n comun-avere, hee c Avraam a avut n propria familie.

Abraham unic judector, i

interpret de ce Dumnezeu a
vorbit
Se ridic, de asemenea, la fel, un al treilea punct; asta ca nici unul, dar Avraam n familia
lui, astfel nct nici unul, dar Soveraign n o mulime de Christian comune, putei lua not
ceea ce este, sau ceea ce nu este cuvntul lui Dumnezeu. Pentru proorocie onely lui Avraam;
i el a fost cel onely, care a fost capabil s tiu ceea ce Dumnezeu a spus, i de a interpreta la
fel pentru familia lui: i, prin urmare, de asemenea, care au loc lui Avraam n o mulime de
comune, sunt interprei onely a ceea ce Dumnezeu a vorbit.

Autoritatea de Moses pe care la

pmnt
Acelai legmnt a fost rennoit cu Isaac; i dup aceea cu Iacov; dar dup aceea nu mai
mult, pn cnd israeliii au fost eliberai de egipteni, i a ajuns la poalele Mount Sinai: i
atunci ea a fost rennoit de Moses (aa cum am spus nainte, capitolul 35.) n aa manier, ca
acestea au devenit din acel moment nainte specifice Kingdome lui Dumnezeu; Locotenent al
crui a fost Moses, pentru timpul su owne; i succesiune la acest birou a fost setled pe Aaron
i motenitorii si dup el, pentru albine lui Dumnezeu o Sacerdotall Kingdome pentru
totdeauna.
Aceast Constituie, o Kingdome este dobndit lui Dumnezeu. Dar vznd Moses a avut
nici o autoritate s guverneze israeliilor, ca un succesor la dreapta lui Avraam, pentru c el ar
putea pretinde prin motenire; Aceasta incercare nu nc, c oamenii au fost obligai s-l ia
pentru zei locotenent, mai mult dect ei beleeved c Dumnezeu a zis el. i, prin urmare,
autoritatea sa (fr a aduce atingere Pactul au fcut cu Dumnezeu) depindea nc doar avizul
au avut de Sanctitatea sa, i realitatea lui conferinte cu Dumnezeu, i verity de minunile sale;
aviz care vin s se schimbe, au fost mai obligat s ia orice lucru pentru Legea lui Dumnezeu,
care el promulgate le n nume de zei. Suntem, prin urmare, s ia n considerare, ce alte sol a
fost, de obligaia de a-l asculta. Pentru nu a putut fi commandement lui Dumnezeu, care ar
putea obliga; deoarece proorocie nu-le imediat, dar de mediere a Moses nsui; i Mntuitorul
nostru, zice el, (John 5. 31.) "Dac am s poarte witnesse de sine meu, witnesse meu nu este
adevrat," mult lesse dac Moses urs witnesse de himselfe, (mai ales la o cerere de imparatesti
putere asupra zeilor oamenii) ar fi trebuit mrturia lui sa fie primit. Autoritatea sa, prin
urmare, ca autoritate de toate celelalte prini, trebuie s fie ntemeiat pe acordul poporului, i
promisiunea lor de a-l asculta. i aa a fost: pentru "popor" (Exod. 20.18.) "cnd au vzut
tunete i fulgere i noyse de trompeta si smoaking montane, ndeprtate, i sttea un departe
off. i au zis: Moses, vei vorbi cu noi, i ne vom auzi, dar lasa Dumnezeu nu vorbi cu noi, ca

s nu murim. " Aici a fost promisiunea lor de ascultare; i prin aceasta a fost au obligat s se
supun nici un fel el ar trebui s livreze le pentru Commandement lui Dumnezeu.

Moses a fost (Dumnezeu)

Soveraign de evrei, tot timpul
su,
Dei Aaron a preoiei
i fr a aduce atingere legmntul constituit o Sacerdotall Kingdome, adic, o Kingdome
ereditar la Aaron; dar care este de a fi neles de succesiune, dup Moses ar trebui albine
moarte. Pentru oricine ordereth i establisheth politica, ca prima fondator al unei comuneavere (fie c este vorba de monarhie, aristocraie sau democratie) trebuie s nevoi au
Soveraign puterea asupra poporului n tot acest timp el este de a face din ea. i c Moses a
avut acea putere tot timpul su, este evident c a afirmat n Scriptur. n primul rnd, n textul
ultima nainte citat, deoarece oamenii a promis ascultarea, nu Aaron ci s-l. n al doilea rnd,
(Exod. 24.1, 2.) "i Dumnezeu a zis lui Moses, venit unto Domnului, tu, i Aaron, Nadab i
Abihu, i aptezeci de btrnii lui Israel. i Moses singur trebuie s vin neer Domnului, dar
acestea nu trebuie s vin aproape, nici nu se goe oameni sus cu el. " De care este simplu,
Moses care era singur, chemat la Dumnezeu, (i nu Aaron, nici ali preoi, nici btrnii
aptezeci, nici oamenii care au fost interzis s vin) el a fost singur, care a reprezentat pentru
israelii n persoana lui Dumnezeu; adic, a lor Soveraign exclusiv n conformitate cu
Dumnezeu. i dei dup aceea se spune (versetul 9). "Apoi a crescut Moses, i Aaron, Nadab
i Abihu, i aptezeci de btrnii lui Israel, i au vzut Dumnezeul lui Israel, i a fost sub
picioarele sale, cum ar fi fost o lucrare pavate de o piatr saphire," & c., dar acest lucru nu a
fost pn dup Moses a fost cu Dumnezeu nainte, i a adus oamenilor cuvintele pe care
Dumnezeu a spus s-l. El onely a mers pentru businesse poporului; altele, ca nobilii din suita
sa, au fost admise pentru onoarea de a acelui har speciall, care nu a fost permis oamenilor;
care a fost, (n versetul dup incercare) pentru a vedea pe Dumnezeu i de a tri. "Dumnezeu a
pus nu mna asupra lor, ei au vzut pe Dumnezeu i mnca i bea" (care este, a fcut vii), dar
nu a fcut transporta orice commandement de el la oameni. Din nou, este n cazul n care
fiecare a spus, "Domnul a zis Moses," i n toate celelalte ocazii de guvern; Deci, de
asemenea, n comanda de ceremoniile de religie, cuprinse n 25, 26, 27, 28, 29, 30 i 31
capitole din Exod, i de-a lungul Leviticul: la Aaron seldome. Calfe care Aaron a fcut,
Moses a aruncat n foc. n cele din urm, ntrebarea de autoritatea Aaron, de ocazie a lui i
Miriams revolt mpotriva Moses, a fost (12 numere.) judecai de Dumnezeu nsui pentru
Moses. Deci, de asemenea, n ntrebarea ntre Moses, i oamenii, cand fetitza, Dathan, i
anghel i prinii de dou sute cincizeci de asamblare "au adunat ei nii" (numere 16. 3)
"mpotriva Moses, i mpotriva lui Aaron, i a spus unto ei," voi lua prea mult la tine, vznd
toate congregaiei sunt Sfnt, fiecare dintre ele, i Domnul este printre eide ce v ridicai
sinele voastre mai sus adunarea Domnului? "" Dumnezeu cauzate pmntul s nghit fetitza,
Dathan i anghel cu soiile i copiii n via, i consumat aceste dou sute cincizeci de Princes
cu foc. Prin urmare, nici Aaron, nici oamenii, nici orice aristocraia de prinii ef de oameni,
dar Moses singur avut urmtoare sub Dumnezeu Soveraignty asupra israeliilor: i c nu onely
n cauze de politica de jurist, ci i de religie; Pentru Moses onely a vorbit cu Dumnezeu, i,

prin urmare, onely ar putea spune oamenii, ceea ce a fost c Dumnezeu cere la minile lor.
Nici un om la dureri de moarte ar putea fi att de obraznic nct s se apropie de munte n
cazul n care Dumnezeu a vorbit cu Moses. "Tu vei seta limite" (zice Domnul, Exod 19. 12.)
"la oameni rotunde despre, i spun, ia aminte la Sinele tau care te goe nu pn n munte sau
atingei frontiera oricine omort Muntele este cu siguran pus la moarte."i din nou (versetul
21). "A lua n jos, taxa de oameni, ca nu cumva ei rupe prin Domnul la privirea." Din care ne
pot ncheia, c oricine ntr-o multitudine de Christian comune Mentinnd locul de Moses, este
singurul mesagerul lui Dumnezeu, i interpret al lui Commandements. i potrivit hereunto,
nici un om nu ar trebui n interpretarea Scripturii s accedei atunci limitele care sunt stabilite
de severall lor Soveraigns. Pentru scripturi deoarece Dumnezeu vorbete acum n ele, sunt
Muntele Sinai; limitele drept care sunt legile le care reprezint persoana de zei pe pmnt.
Este permis s se uite la ei i n acestea s Iat lucrrile minunate ale lui Dumnezeu, i s
nvee s se tem de el; dar s interpreteze Asta este, pentru a bga nasul n ceea ce Dumnezeu
zice el cine el appointeth s guverneze sub el, i s fac ei nii-judectori fie el guverneaz
ca Dumnezeu poruncete el, sau nu, este de a transgresse limitele pe care Dumnezeu ne-a dat
i la privirea asupra lui Dumnezeu ireverenios.

Toate spiritele s-au subordonat

spiritului Moses
Nu a fost nici un profet n timpul lui Moses, nici pretendent la Duhul lui Dumnezeu, dar,
cum ar fi Moses au aprobat, i autorizate. De acolo au fost n timpul dar aptezeci de brbai,
care se spune c profeia de Duhul lui Dumnezeu, i acestea au fost de toate Moses alegerea
lui; cu privire la care Dumnezeu zice la Moses (amortit. 11.16.) "Adun la mine aptezeci de
btrnii lui Israel, care tii s fie btrnii poporului." La aceste Dumnezeu mprtit spiritul
su; dar nu a fost un Spirit diferit de cel al Moses; pentru se spune (versetul 25). "Dumnezeu a
venit n jos ntr-un nor, i a luat de spiritul n care a fost la Moses, i a dat-o la aptezeci de
btrni." Dar, aa cum am au shewn nainte (capitolul 36.) de Duhul, este neles mintea;
astfel nct sentiment de locul este nimeni altul dect aceasta, c Dumnezeu le nzestrat cu o
minte concordant, i subordonat c de Moses, c s-ar putea profeie, adic, vorbesc cu
oamenii de la nume de zei, astfel nct, cu privire la set nainte (ca minitrii de Moses, i prin
autoritatea lui) astfel de doctrin ca a fost agreabil la Moses doctrina sa. Pentru acestea au fost
dar minitrilor; i cnd doi dintre ei Prophecyed n tabr, se credea c un lucru nou si
unlawfull; i aa cum este n 27. i 28. versetele din acelai capitol, ei au fost acuzai de ea, i
Iosua sftuii Moses interzicerea ei, ca nu tie c a fost de Moses spiritul su care le
Prophecyed. Care este evident, c nici un subiect ar trebui s pretinde profeie sau spiritul,
mpotriva doctrina stabilit de el, pe care Dumnezeu l-a stabilit n locul Moses.

Dup Moses Soveraignty a fost

n preot

Aaron fiind mort, i dup el, de asemenea, Moses, Kingdome, ca fiind o Sacerdotall
Kingdome, a cobort de vertue a legmntului, albu fiului, Eleazar preot: i Dumnezeu a
declarat-l (urmtoare sub el nsui) pentru Soveraign, n acelai timp, care a numit Iosua
pentru generalul de armata lor. Pentru aa Dumnezeu zice meniune (amortit. 27.21.) privind
Iosua; "El trebuie s stea n faa Eleazar preotul, care se cere counsell pentru el, naintea
Domnului, la cuvntul su se ei goe, i la cuvntul su, ele vor veni n, att el, ct i tuturor
copiilor lui Israel cu el:" de aceea puterea suprem de a face rzboi i pace, a fost la preotul.
Puterea suprem a contenciosului au aparinut preot: pentru cartea legii a fost n pastrarea lor;
i preoi i levii onely erau subordonate judectori n cauzele jurist, aa cum apare n Deut.
17.8, 9, 10. i pentru modul de zeii cult, a fost niciodat ndoial fcute, dar c marele preot
pn n timpul lui Saul, avea autoritatea suprem. Prin urmare jurist i Ecclesiasticall de
putere au fost ambele s-au alturat mpreun n una i aceeai persoan, preot; i ar trebui s
albine, Deci, n oricine governeth de drept divin; Asta este, de autoritate imediat de
Dumnezeu.

Puterea Soveraign ntre timp

lui Iosua i lui Saul
Dup moartea lui Iosua, pn la timpul lui Saul, timpul ntre este menionat frecvent n
cartea de judectori, "care a existat n aceste dayes nici un rege n Israel;" i uneori cu acest
plus, c "fiecare om a fcut ceea ce a fost drept n ochii lui." De care este de a de albine de
neles, c n cazul n care se spune, "nu a fost nici un rege," se nelege, "nu a fost nici o
putere Soveraign" n Israel. i aa a fost, dac lum n considerare Act, i exercitarea puterii
astfel. Pentru dup moartea lui Iosua, & Eleazar, "s-a ridicat o alt generaie" (judectori
2.10.) "care nu a cunoscut Domnul, nici lucrrile pe care el a fcut pentru Israel, dar a fcut
evill naintea Domnului, i servit Baalilor." i evreii au avut acea calitate care St. Paul noteth,
"pentru a cuta un semn," nu onely nainte de ei ar prezenta ei nii guvernului de Moses,
dar, de asemenea, dup ce ei nii au obligat de prezentarea lor. ntruct semne i minuni au
avut pentru sfritul s-i procure credina, nu pentru a pstra oameni de la nclcarea, atunci
cnd au dat o dat pentru c oamenii sunt obligai prin lege a naturii. Dar dac lum n
considerare nu exercitarea, dar dreptul de guvernare, puterea de Soveraign a fost nc n
marele preot. Prin urmare, un fel de ascultare a fost yeelded la oricare dintre judectorii, (care
au fost brbai ales de Dumnezeu extraordinar, a salva supuii si rebeli din minile de
inamic,) nu poate albine trase n argument mpotriva dreptul marele preot trebuia s Soveraign
de putere, n toate aspectele, att de politica si religie. i nici judectori, nici Samuel himselfe
a avut un ordinar, dar extraordinar de asteptare a guvernului; i s-au ascultat de ctre Israel, nu
din taxe, dar din respect pentru lor cu Dumnezeu, care apar n wisdome, curajul, sau felicity.
Pn n prezent, prin urmare, dreptul de reglementare att politica si religie, au fost
inseparabile.
Anunuri de Plus-HD-V1.4 Opiuni de anunuri
Anunuri de Plus-HD-V1.4 Opiuni de anunuri
Anunuri de Plus-HD-V1.4 Opiuni de anunuri

Drepturilor de regii lui Israel

Judectorilor, a reuit regi; ntruct nainte, toat autoritatea, att n religie i politic, a fost
preot; Deci, acum a fost toate n rege. Pentru Soveraignty peste oameni, care nu a fost nainte,
onely de vertue a puterii Divine, dar, de asemenea, de un anume pact israeliilor n Dumnezeu,
i urmtorul sub el, n marele preot, ca sa Viceregent pe pmnt, s-a lepdat de oameni, cu
acordul lui Dumnezeu himselfe. De cnd au spus la Samuel (1 Sam. 8.5.) "F-ne un rege
pentru a ne judeca ca toate naiunile," ei nsemna c ei ar fi nu mai mult de albine de comenzi
care ar trebui s albine pus asupra lor de ctre preot, n numele lui Dumnezeu; dar una care ar
trebui s le comanda de la fel ca toate celelalte naiuni s-au poruncit; i, n consecin, n
nltura autoritatea preot Royall, au detronat ciudat c guvernul lui Dumnezeu. i nc
Dumnezeu consimit la aceasta, spune Samuel (versetul 7). "Asculta zis vocea poporului, n
tot ce vor zice ie; ei au respins nu tine, dar ei au respins-m, c eu nu ar trebui s domneasc
peste ei." Avnd, prin urmare, a respins Dumnezeu, n al cror drept preoii reglementat, nu a
existat nici o autoritate de la stnga la preoi, dar cum ar fi regele a fost placerea de a le
permite acestora; care a fost mai mult, sau lesse, potrivit ca regii au fost bune sau evill. i
pentru guvernul de jurist de afaceri, este evident, a fost totul n minile regelui. Pentru n
acelai capitol, versetul 20. Ei spun ei vor fi ca toate neamurile; c regele lor vor fi judector
i goe nainte de a le lor i lupta lor battells; Asta este, el are autoritatea ntreg, att n pace i
rzboi. n care se afl, de asemenea, comanda de religie; pentru nu a fost nici alte cuvntul lui
Dumnezeu n acest timp, prin care s reglementeze religia, dar Legea de Moses, care a fost
Civill Law. In plus, am citit c Solomon (1 Regi 2.27.) "mpinge afar Abiatar de a fi preot
naintea Domnului:" el a avut, prin urmare, autoritatea peste marele preot, ca peste orice alt
subiect; care este un mare semn de supremaia n religie. i, de asemenea, am citit (1 regi 8.)
c hee dedicat templu; c el a binecuvntat poporului; i c el himselfe n persoan fcut
aceast rugciune excelent, utilizate n consacrri tuturor bisericilor, i case de rugciune.
care este un alt mare semn de supremaia n religie. Din nou, am citit (2 Regi 22.) care atunci
cnd a fost ntrebarea privind Cartea Legii gsit n templu, nu acelai lucru a fost decis de
ctre Marele Preot, dar Iosia trimis att el i alii s se intereseze cu privire la aceasta, de
gabriel, Prophetesse; care este un alt semn de supremaia n religie. n sfrit, wee citit (1
comportarea. 26.30.) c David a fcut faker i fraii si, Hebronites, ofierii lui Israel printre ei
spre vest, "n toate businesse Domnului, i n serviciul regelui." De asemenea (versetul 32.) c
hee fcut alte Hebronites, "conducatorii Rubeniilor, Manase i halfe seminia lui Manase"
(acestea au fost restul din Israel care locuiau dincolo de Jordan) "pentru orice chestiune
referitoare la Dumnezeu, i afacerile regelui." Acest lucru nu este plin de putere, att
Temporall i Spirituall, cum se spune, c l-ar mpri? Pentru a ncheia; la prima instituie de
zei Kingdome, la captivitate, supremaia religiei, a fost n aceeai parte cu cea a Civill
Soveraignty; i preoii Oficiului dup alegerea lui Saul, nu a fost Magisteriall, dar
Ministeriall.

Practica de supremaia n
religie, nu a fost n timpul
regilor,
n funcie de dreptul acestora

Prin derogare de la guvern att n politic i religie, s-au alturat, n primul rnd n mari
preoi, i dup aceea n regii, pn acum mai departe n cauz la dreapta; nc o incercare de
acelai istoria sfnt, c oamenii neles nu; dar fiind printre ei o mare parte, i, probabil, cea
mai mare parte, c nu a vzut nu mai mult de ei mari minuni, sau (care este echivalent cu un
miracol) mare abiliti sau felicity mare n ntreprinderile de Governours lor, a dat credit
suficient, faima de Moses, fie la colocvii ntre Dumnezeu i preoi; ei au luat ocazie ct de des
lor Governours ei, nemulumit de vina, uneori, uneori, politica, religie, pentru a schimba
guvernul, sau revolta din ascultarea lor la plcerea lor: i de acolo a nceput din cnd n cnd
necazurile jurist, divizii i calamiti naiunii. Ca de exemplu, dup moartea lui Eleazar i lui
Iosua, urmtoarea generaie care nu a vazut Minunile lui Dumnezeu, dar au rmas la propria
lor motiv slab, netiind s-au obligat de legmntul de o Sacerdotall Kingdome, considerate nu
mai Commandement de preot, nici orice lege de Moses, dar a fcut fiecare om care a fost
chiar n ochii lui; i ascultat n afacerile jurist, astfel de oameni, ca din cnd n cnd au crezut
capabil s le livreze la vecin naiuni care asuprit le; i consultat nu cu Dumnezeu (aa cum ar
trebui s doe,) dar cu astfel de barbati sau femei, deoarece au ghicit la albine profei de
Praedictions lor de lucruri s vin; i am crezut c au avut un Idol n Chappel lor, dar dac au
avut un levit pentru capelan lor, au fcut cont acestea nchinat Dumnezeul lui Israel.
i dup aceea cnd ei au cerut un rege, dup modul de naiunile; nc nu a fost cu un design
pentru a abate de la venerarea lui Dumnezeu regele lor; dar disperat Justiie a fiilor lui
Samuel, acestea ar avea un rege s judg le n aciuni de jurist; dar nu c le-ar permite regele
lor pentru a schimba religia care au crezut c a fost recomandat pentru ei de Moses. Astfel
nct acestea alwaies pstrate n magazin un pretext, fie de Justiie, sau religie, la descrcarea
de gestiune de ascultarea lor, whensoever au avut sper sa prevaile. Samuel a fost nemulumit
i de oameni, pentru c au dorit un rege, (pentru Dumnezeu era Regele deja i Samuel lor a
avut dar o autoritate sub el); nc Samuel, atunci cnd Saul observate nu sa counsell, n
distrugerea Agag, cum poruncise Dumnezeu, unge un alt rege, i anume David, pentru a lua o
succesiune de motenitorii si. Roboam a fost nici un idolatru; dar cnd oamenii crezut c-i un
asupritor; pretenia c civile efectuate la el zece triburi a lui Ieroboam un idolatru. i, n
general, prin ntreaga istorie a regilor, precum i a lui Iuda, din Israel, au existat profei c
alwaies controlate i regii, pentru abatere de la religie; i, uneori, de asemenea, pentru Errours
de stat; (Comportarea 2. 19. 2.) ca Jehosaphat a fost mustrat de Jehu profet, pentru sprijinirea
regele lui Israel mpotriva sirieni; i Ezechia, de Isaia, pentru dndu comorile sale de
ambasadorii din Babilon. Toate care aceasta incercare, care dei puterea att de stat i religie
erau regii; nc nici unul dintre ei au fost necontrolate n utilizarea it, dar cum ar fi fost
milostiv pentru propriile abilitati de naturall, sau felicities. Astfel c de la practica de a cei ori,
nu exist nici un argument se pot trage, c dreptul de supremaia n religie nu a fost n regilor,
unlesse ne pune n proorocii; i trage concluzia, c deoarece Ezechia rugndu-se Domnul
nainte de a Cherubins, a fost nu a rspuns de acolo, nici atunci, dar dup aceea de profetul
Isaia, prin urmare, Isaia a fost capul suprem al Bisericii; sau pentru c Iosia consultat gabriel
Prophetesse, privind Cartea Legii, c, prin urmare, nici el, nici preot, dar camelia Prophetesse
a avut autoritatea suprem n materie de religie; care am thinke nu este avizul de orice medic.

Dup captivitatea evreilor a

avut nici o avere de Setled
comune
n timpul captivitii, evreii nu a avut nici
o avere de comune la toate
i dup ntoarcerea lor, dei au rennoit legmntul lor cu Dumnezeu, nc nu a fost nici o
promisiune fcut de ascultare, nici marius, nici orice alt; i n prezent, dup ce au devenit
subiecte la greci (din a cror Customes i Daemonology, i doctrina Cabalists, religia lor a
devenit de mult corupt): n acest fel ca nimic nu pot fi colectate din confuzia lor, att n stat i
religie, referitoare la supremaia n fie. i, prin urmare, att de departe mai departe ca
concerneth Vechiul Testament, putem poate concluziona, c oricine a avut Soveraignty
bogiei comune printre evrei, acelai a avut, de asemenea, autoritate suprem n materie de
cult externall zei; i zeii persoanei reprezentate; care este persoana lui Dumnezeu Tatl; Dei
au fost nu a chemat numele Tatlui, pana in momentul ca a trimis n lume pe fiul su Isus
Hristos, pentru a rscumpra omenirea din pcatele lor, i s le aduc n lui Kingdome
venic, pentru a fi mntuit pentru totdeauna. De care suntem a vorbi n capitolul urmtor.

CAPITOLUL IX. BIROULUI

MNTUITORULUI NOSTRU
BINECUVNTAT

Cele trei pri ale Biroului de

Hristos
Gsim n Sfnta Scriptur trei pri din biroul lui Mesia: primul unui Mntuitorul, sau
Mntuitorul: al doilea de un Pastor, Counsellour sau profesor, care este, un profet trimis de
Dumnezeu, pentru a converti ca Dumnezeu l-a ales pentru mntuire; Al treilea de un rege, i
Eternall regele, dar sub tatlui su, Moses i mari preoi au fost ori severall lor. Si aceste trei
parti sunt corespondent de trei ori. Pentru rscumprarea noastr a lucrat la prima sa venire,
prin sacrificiu, n care el a oferit el nsui pentru sinnes noastre la Crosse: noastre de conversie
a forjat parial apoi n propria sa persoan; i parial lucreaz acum de minitrii si; i va
continua s lucreze pana sa vin din nou. i dup ce sa vin din nou, ncepe c domnia sa
glorioas asupra lui alege, care este la ultimul venic.

Biroul lui ca unui Mntuitorul

La biroul de un Rscumprtor, care este, de unul care payeth ion al pcatului, (care ion
este moartea), a appertaineth, c el a fost sacrificat i astfel goale la propriul su cap, i
carryed la noi frdelegile noastre, n acest fel ca Dumnezeu a avut necesare. Nu c moartea
unui om, dei fr sinne, poate satisfie pentru infraciunile tuturor oamenilor, n rigoarea de
Justiie, dar n mila lui Dumnezeu, c hirotonit astfel sacrificiile pentru pcat, ca el a fost
mulumit n mila lui s accepte. n vechiul drept (ca mai citim Leviticul 16.) Domnul
necesare, care ar trebui s n fiecare an o dat, albine fcut ispire pentru pcatele lui Israel
toate, att preoii, i altele; pentru a face drept, Aaron singur a fost s se sacrifice pentru el
nsui i preoii vielul tineri; i pentru restul de oameni, el a fost de a primi de la ei doi tineri
Goates, care era s Sacrifice una; dar pentru alte, care a fost Scape capra, el a fost m\inile sale
pe capul acestuia, i o mrturisire de frdelegile oamenilor, pentru a pune-le pe toate pe acel
cap, i apoi unele om oportun, pentru a provoca capra pentru a fi condus n wildernesse, i
acolo s scape, i transport cu El frdelegile oamenilor. Ca jertfa de o capr a fost o
suficient (deoarece o acceptabil) pret pentru ion tot Israelul; Deci moartea lui Mesia, este un
pre suficient, pentru pcatele ntregii omeniri, pentru c nu a fost mai necesare. Noastre
suferinele Mntuitorului Hristoi par s fi dat aici, ca cleerly, ca n oblation lui Isaac, sau n
orice alt tip de el n Vechiul Testament: el a fost sacrificat capra i Scape capra; "Hee a fost
asuprii, i el a fost afectat (Isa. 53,7.); El a deschis nu gura; El a adus ca un miel la
sacrificare, i ca o oaie este dumbe nainte de shearer, deschis el nu gura: "aici este apul
jertfit."El a nscut suferinele noastre, (ver.4.) i a efectuat durerile noastre;" i din nou, (ver.
6.) "Domnul a pus asupra lui nelegiuirile noi toi:" i astfel el este Caprei Scape. "El a fost
tiat din ara celor vii (ver. 8.) pentru pcatele poporului meu: "nu din nou el este sacrificat
capra. i din nou (ver. 11.) "el poart pcatele lor:" Hee este Scape capra. Astfel este Mielul
lui Dumnezeu echivalente cu ambele aceste Goates; sacrificat, n care el vopsit; i scap, n
nvierea lui; fiind ridicat opportunely de tatl su, i eliminate de locuit de oameni n nlarea
lui.

Hristoi Kingdome nu din

aceast lume
La fel de mult, prin urmare, ca el ca Redeemeth, n-are nici un titlu la lucru rscumprat,
nainte de rscumprare, i ion pltite; i acest ion a fost moartea Mntuitorului; este evident,
c Mntuitorul nostru (ca om) nu a fost rege al celor care a rscumprat, nainte de moartea
hee a suferit; Asta este, n acest timp hee conversat corporale pe pmnt. Am spus, el nu a fost
apoi Regele n prezent, de vertue al Pactului, care florentina face cu el n Baptisme;
Neverthelesse, prin nnoirea lor Pactului cu Dumnezeu in Baptisme, au fost obligai s
ascultm de el pentru rege, (sub tatl su) ridecteori el ar trebui s fie ncntat s ia
Kingdome asupra lui. Potrivit chemai, Mntuitorul nostru nsui meniune zice, (John 18.36.)
"Kingdome mea nu este din lumea aceasta." Acum vd Scriptura maketh menioneaz, dar de
dou lumi; Acest lucru este acum, i trebuie s rmn la ziua judecii, (care este, prin

urmare, de asemenea, numit, ultima zi;) i c care se albine un cer nou i un pmnt nou; a
Kingdome a lui Hristos este s nu ncepe pn nvierii generale. i thats it care zice
Mntuitorul nostru (Mat. 16.27.) "Fiul omului va veni n slava Tatlui su, cu ngerii si; i
atunci va rsplti fiecruia dup faptele lui." Pentru a rsplti fiecruia dup faptele lui, este
de a executa funcia de un rege; i acest lucru este s nu fie pana la el veni n slava Tatlui
su, cu su Angells. Cnd zice Mntuitorul nostru (Mat. 23.2.) "fariseii i crturarii sit n
Moses scaun; Toate, prin urmare, nici un fel ei oferta doe, care observa si doe; "hee declareth
clar, c hee ascribeth putere imparatesti, pentru acel moment, nu himselfe, ci pentru a le. i
aa hee n-are, de asemenea, n cazul n care el a zice, (Luca 12.14.) "Cine mi-a facut un
judector sau separator peste tine?" i (Ioan 12.47.) "Am venit nu s judece lumea, ci s
salveze lumea." i nc nostru Mntuitor a venit n aceast lume care hee ar putea de albine un
rege, i un judector din lume s vin: pentru hee a fost Mesia, care este Hristos, care este,
Preotului uns i Soveraign Profetul lui Dumnezeu; adic, el a fost s aib toate puterea pe care
a fost n Moses Profetul, n mari preoi care a reuit Moses i n regilor care a reuit preoi. i
Sf. Ioan saies meniune (capitolul 5. ver. 22.) "Tatl judec pe nimeni, ci toat judecata a
fiului." i acest lucru nu este respingtor c alt loc, "am venit nu s judece lumea:" pentru
aceasta este vorbit a lumii actuale, de lume s vin; ca, de asemenea, n cazul n care se
spune, c, la a doua venire a lui Hristos, (Mat. 19. 28.) "Yee care au urmat mine n regenerare,
atunci cnd fiul omului va sta n scaunul de domnie al slavei sale, yee trebuie, de asemenea,
stai pe dousprezece Tronuri, judecnd cele dousprezece triburi ale lui Israel."

La sfritul Hristoi vine a fost

de a rennoi Pactul de
Kingdome
Lui Dumnezeu, i s Perswade alege sa se
Imbrace, care a fost al doilea

O parte din biroul lui

Dac apoi Hristos n timp ce hee a fost pe pmnt, a avut nici o Kingdome n aceast lume,
n ce scop a fost prima sa venire? A fost de a restabili lui Dumnezeu, de un legmnt nou,
Kingdome, care fiind-lui de vechiul legmnt, a fost tiat de Rebeliunea din Israel n alegerea
lui Saul. Care la ciute, el a fost s predice unto ei, c el a fost Mesia, care este, regele a promis
s le de profeti; i de a oferi himselfe n jertfa pentru sinnes de ei, c ar trebui s credin
prezint de sine i n cazul n care naiunea, n general, ar trebui s refuze-l, pentru a apela la
ascultarea lui cum ar fi ar trebui s beleeve n el printre neamuri. Aa c exist dou pri de
biroul nostru de salvatori n timpul aboad sale pe pmnt; Unul a proclama el nsui Hristos;
i un altul de predare, i de lucru de minuni, s perswade, i pregti oamenii pentru a tri
astfel, nct s fie demn de Beleevers nemurirea au fost s se bucure, la momentul n care el ar

trebui s vin n maiestate, s intre n posesia lui Kingdome de prini. i, prin urmare, este,
c timpul su predicare, este de multe ori de ctre el nsui numit regenerare; care nu este n
mod corespunztor un Kingdome, i, astfel, un mandat pentru a refuza ascultarea magistrailor
care apoi au fost, (hee a poruncit s asculte de cei care stura apoi n Moses chaire, i s
plteasc tribut Caesar;) dar onely o arvun a Kingdome lui Dumnezeu, care avea s vin,
celor crora Dumnezeu a dat harul de a fi ucenicii lui, i s beleeve n el; Pentru care provoca
dumnezeiesc sunt a declarat la albine deja n Kingdome de harul, naturalizata in acel
Kingdome ceresc.

Propovduirea lui Hristos nu

contravine legii apoi evreilor,
Nici Cezar
Pn n prezent, prin urmare, nu exist nimic de fcut, sau de Hristos, care duce la
diminuarea de jurist dreptul de a Jewes lui Cezar. Pentru ca atinge comune-avere, care apoi a
fost printre evrei, ambele au aceast regul goale printre ei, c cei ce au guvernat, a fcut toate
atepta Mesia, i Kingdome lui Dumnezeu; care nu ar putea fi fcut dac legile lor a avut
interzis-l (atunci cnd a venit) s se manifeste, i declar el nsui. Vedem, prin urmare, el a
fcut nimic, dar de Preaching, i minuni merge cale de a dovedi himselfe s fie c Mesia, hee
nu a fcut acolo nimic mpotriva legilor lor. Hee Kingdome pretins a fost la albine n alt
lume; A predat tuturor oamenilor s le respecte n timp c stura scaunul Moses: el le
permitea s dea cezar tribut lui i a refuzat s ia asupra himselfe s fie un Judg. Atunci cum ar
putea cuvintele sau actiuni albine calomniile lui, sau au tendina de a rsturnarea guvernului
lor de jurist apoi? Dar Dumnezeu au determinat jertfa lui, de reducere a aleii si la ascultarea
lor fostul legmnt, pentru mijloacele, prin care el ar aduce acelai efect, fcut uz de rutate i
nerecunotina lor. Nici nu a fost contrar legilor lui Cezar. Pentru dei Pilat el nsui (la
gratifie evrei) a emis-l s fie rstignit; nc nainte de el a fcut acest lucru, a declarat n mod
deschis, c a gsit nici o vin n el: i pune pentru titlul de condamnarea lui, nu ca evreii
necesare, "c el a pretins a fi regele;", ci pur i simplu, "c hee a fost regele iudeilor;" i fr a
aduce atingere lor clevetire, a refuzat s-i modifice; spunnd: "ceea ce am scris, am scris."

A treia parte din biroul lui a

fost s fie rege (sub tatl su)
Celor alei
Pentru a treia parte din biroul su, care a fost s fie rege, I-au shewn deja c lui Kingdome
nu a fost s nceap pn la nvierea. Dar apoi el va fi regele, nu onely ca Dumnezeu, n care
sens este regele deja i va mai fi, de pmnt, n vertue de atotputernicia lui; dar, de asemenea,
deosebit de propriile sale alese, de vertue al Pactului fac cu el n Baptisme lor. i, prin urmare,

este, c Mntuitorul nostru zice (Mat. 19.28.) c apostolii si ar trebui s stea pe dousprezece
Tronuri, judecnd cele dousprezece triburi ale lui Israel, "cand fiul omului va sta n scaunul
de domnie al slavei sale;" prin care el a nsemnat c el ar trebui s domneasc apoi n natura
sa uman; i (Mat. 16.27.) "Fiul omului va veni n slava Tatlui su, cu ngerii si i atunci va
rsplti fiecruia dup faptele lui." Acelai lucru poate citim Marke 13..26. i 14.26. i mai
multe meniune pentru dat, Luca 22.29, 30. "Am numi ie un Kingdome, aa cum Tatl meu
l-a numit la mine, c pot mnca i bea la masa mea n Kingdome mea, i edei pe Tronuri,
judecnd cele dousprezece triburi ale lui Israel." Care este evident c Kingdome lui Hristos,
desemnat s-l de tatl su, este s nu fie nainte de fiul omului va veni n slava, i face lui
judectorilor Apostolilor cele dousprezece triburi ale lui Israel. Dar un om poate cere aici,
vznd nu este nici o cstorie n Kingdome cerurilor, dac oamenii se apoi mnca i bea; prin
urmare, ceea ce mnnc este menit n acest loc? Acest lucru este expus de Mntuitorul nostru
(John 6.27.) n cazul n care el zice, "Muncii pentru carnea care piere, ci pentru c carnea care
veac pentru viaa venic, care v va da fiul omului." Aa c de mnnc la mas Hristoi,
menirea mncat din pomul vieii; adic, bucurndu-se de nemurire, n Kingdome de fiul
omului. Care locuri, i multe altele, este evident, c nostru Kingdome salvatori pentru albine
exercitat de el n natura sa uman.

Hristoi autoritatea n
Kingdome de Dumnezeu
subordonat tatlui su
Din nou, el este regele, nu altfel dect ca subordonat, fie Viceregent lui Dumnezeu Tatl,
Moses a fost n wildernesse; i ca mari preoi au fost nainte de domnia lui Saul; i ca regii au
fost dup acesta. Pentru c este unul dintre prorocirile referitoare la Hristos, el ar trebui s fie
ca (birou) s Moses; "Eu va ridica ei un profet (zice Domnul, Deut. 18.18.) la printre fraii lor
ca tine, i voi pune cuvintele mele n gura lui,"i aceast similitudine cu Moses, de asemenea,
se poate observa n aciunile de Mntuitorul nostru nsui, whilest el s-a familiarizat pe
pmnt. Pentru ca Moses ales Princes dousprezece triburi, pentru a guverna sub el; Deci
Mntuitorului nostru alege cei doisprezece apostoli, care vor sta pe dousprezece Tronuri i
judeca cele dousprezece triburi ale lui Israel; i, Moses autorizate aptezeci de btrni, s
primeasc Duhul lui Dumnezeu, i la profeie la oameni, care este, (aa cum am spus nainte,)
pentru a vorbi ei n numele lui Dumnezeu; aa c Mntuitorul nostru, de asemenea, hirotonit
aptezeci de ucenici, pentru a predica lui Kingdome, i mntuirea tuturor naiunilor. Si ca
atunci cnd o plngere a fost fcut la Moses, mpotriva celor de aptezeci de ani c
prophecyed n tabra lui Israel, le-a ndreptit n ea, ca fiind subordonat n guvernul su;
Deci, de asemenea, Mntuitorul nostru, atunci cnd Sf. Ioan s-au plans la el de un om care
scot afar Devills n numele su, justificat-l, spunnd, (Luca 9.50.) "Fereste-l nu, pentru hee
thats nu mpotriva noastr, este partea noastr."
Din nou, Mntuitorul nostru semna Moses n instituia de Taine, att de admitere n
Kingdome lui Dumnezeu, i de comemorarea lui de eliberare de aleii si la starea lor
mizerabil. Aa cum copiii lui Israel au avut pentru sacramentul primirea lor n Kingdome lui
Dumnezeu, nainte de ora de Moses, rit al mprejur, rit care au fost omise n Wildernesse, a
fost restaurat din nou, de ndat ce au venit n teren promisiunea; Deci, de asemenea, evreii,
nainte de venirea Mntuitorului nostru, a avut un rit de Baptizing, care este, de splare cu ap

toi cei ca fiin neamurilor, mbriat Dumnezeul lui Israel. Acest rit St John the Baptist
utilizate n primire de toate le care a dat numele lor pentru Hristos, care hee a predicat albine
deja vin n lume; i Mntuitorul nostru instituit acelai pentru un Sacrament luate de toate c
beleeved n el. Din ce cauza Ritul de Baptisme a procedat n primul rnd, nu este exprimat n
mod oficial n Scriptur; dar poate fi, probabil, considerat a fi o imitaie a legii de Moses,
referitoare la Leprousie; n care omul lepros a fost poruncit s fie pstrate din ionica lui Israel
pentru o anumit perioad de timp; dup ce timp fi judecat de ctre preotul s fie curate, hee a
fost admis n ionica dup o solemne de splare. i acest lucru poate, prin urmare, albine un tip
de splat n Baptisme; n care astfel de oameni ca sunt curii de Leprousie al pcatului, prin
credin, sunt primite n Biserica cu solemnitate de Baptisme. Exist un alt presupuneri trase
la ceremoniile de neamuri, n anumite cazuri care rar se ntmpl; i asta este, atunci cnd un
om care a fost crezut mort, nimerit pentru a recupera, ali oameni fcut scrupule pentru a sta
de vorb cu el, cum ar fi doe pentru a conversa cu o fantoma, unlesse hee s-au primit din nou
n numr de oameni, de splat, ca copiii nou nscui au fost splate de uncleannesse naterii
lor, care a fost un fel de nou natere. Aceast ceremonie grecii, n momentul n care Judaea a
fost sub stpnirea lui Alexandru, i succesorii si, grecii ar putea, probabil, suficient au
strecurat n religia evreilor. Dar vznd nu este probabil Mntuitorului nostru ar susin un
ritual pgn, este cel mai probabil acesta a procedat la ceremonia de Legall a splat dup
Leprosie. Pentru alte Taine, a manca Paschall Lambe, vdit este imitat n sacramentul cina
domnilor; n care n frngerea pinii, i turnarea din vin, s pstreze n memoria noastr
izbvirea de mizeria pcatului, de pasiunea Hristoi, ca mananca Paschall Lambe, pstrate n
memorie eliberarea Jewes din robia Egiptului. Vedem, prin urmare, autoritatea de Moses, dar
a fost subordonat, i hee dar un locotenent lui Dumnezeu; Aceasta urmeaz, c Hristos, a
crui autoritate, ca om, a fost la albine ca cel al Moses, a fost nu mai mult dar subordonate
autoritatea tatlui su. Acelai lucru este mai mult meniune semnificat, prin faptul c hee
nva-ne s ne rugm, "Tatl nostru, s i Kingdome vin;" i, "pentru c a ta este Kingdome,
puterea i slava;" i de faptul c se spune, c "Hee va veni n slava Tatlui su;" i de ceea ce
zice Sf. Paul (1 Cor. 15.24.) "apoi commeth final, atunci cnd hee se au livrat pn Kingdome
lui Dumnezeu, chiar tatl;" i de multe alte expresse cele mai multe locuri.

Unul i acelai Dumnezeu este

persoana reprezentat de
Moses, i de Hristos
Mntuitorului, prin urmare, att n predare i Reigning, representeth (ca Moses a fcut)
persoana lui Dumnezeu; care Dumnezeu din acel moment nainte, dar nu nainte, este numit
printele; i fiind nc una i aceeai substan, este o persoana reprezentat de ctre Moses, i
o alt persoan ca reprezentat de Sonne lui Hristos. Persoane fiind o rud pentru un
Representer, este ca urmare a pluralitii de Representers, c nu exist albine o pluralitate de
persoane, dei una i aceeai substan.

CAPITOLUL XLII. DE
PUTERE
ECCLESIASTICALL
Pentru nelegerea puterea ECCLESIASTICALL, ce, i n care este, suntem pentru a
deosebi timpul nlrii Mntuitorului nostru, n dou pri; o nainte de conversie a regilor, i
brbai endued cu putere jurist Soveraign; alte dup conversia acestora. Pentru aceasta a fost
mult timp dup nlarea, nainte de orice rege, sau Civill Soveraign mbriat, i publiquely a
permis predarea Christian Religion.

Duhul Sfnt c Fel pe Apostoli

i de timp ntre, este evident, c Ecclesiasticall de putere, a fost n apostoli; i dup ei n
cum ar fi fost de le hirotonit pentru a predica Gospell, i pentru a converti oamenii la
cretinism, i s le direct care au fost transformate n calea mntuirii; i dup acestea puterea a
fost livrat din nou la alii acestea hirotonit, i acest lucru a fost fcut de impunerea minilor
asupra cum ar fi fost hirotonit; de care a fost semnificat da de Spiritul Sfnt, sau Duhul lui
Dumnezeu, la cei pe care i-au rnduit slujitorii lui Dumnezeu, lui Kingdome n avans. Aa c
impunerea minilor, nu era nimic altceva, dar pecetea lor Comisiei s predice Hristos, si
invata doctrina lui; i dnd Duhului Sfnt de faptul c ceremonia de impunerea minilor, a
fost o imitaie a ceea ce a fcut Moses. Pentru Moses folosit acelai ceremonia a lui Joshua
ministru, ca wee citit Deuteronom 34. ver. 9. "i Iosua fiul lui Navi a fost plin de Duhul
Wisdome; pentru Moses a avut i ntindea minile asupra lui." Mntuitorul nostru, prin
urmare, ntre lui nvierea i nlarea Domnului, a dat Duhul lui apostoli; n primul rnd, de
"Respiraie pe ele, i spune," (John 20.22.) "Primesc yee Duhul Sfnt;" i dup nlarea lui
(acte 2.2, 3.) prin trimiterea n jos asupra ei, un "vnt puternic, i Cloven limbi de foc;" i nu
prin impunerea minilor; ca nici nu a fcut Dumnezeu pune minile pe Moses; i apostolii si
dup aceea, transmite acelai Spirit de impunerea minilor, aa cum Moses fcut Iosua. Astfel
nct este manifesta prin prezenta, n care Ecclesiasticall putere continuu a rmas, n acele
vremuri prima, n cazul n care nu a fost nici comun Christian-bogatie; i anume, n ei care a
primit acelai lucru la apostoli, de succesive ntinderea minilor.

A Sfintei Treimi
Aici wee au n persoana lui Dumnezeu nscut acum a treia oar. Pentru ca Moses, iar
preotii mari, au fost zei reprezentative n Vechiul Testament; i nostru Mntuitor himselfe ca
om, n lcaul su pe pmnt: Deci, Duhul Sfnt, care este de a spune, apostolii i succesorii
lor, n biroul de predicare i de predare, care au primit Duhul Sfnt, l-au reprezentat de atunci.
Dar o persoan, (cum am au shewn nainte, [chapt. 16].) este cel ce este reprezentat, ct de des
este reprezentat hee; i, prin urmare, Dumnezeu, care a fost reprezentat (care este

Neocatehumenica) de trei ori, poate n mod corespunztor suficient spune s fie trei persoane;
Dei Cuvntul persoana, nici Trinity fi atribuite lui n Biblie. Sf. Ioan ntr-adevr (1 Epist.
5.7.), zice, "exista trei care poart witnesse din cer, tatl, cuvntul, i Duhul Sfnt; i aceti
trei sunt una: "dar acest lucru nu disagreeth, dar accordeth fitly cu trei persoane n
semnificaia corect a persoanelor; care este, c care este reprezentat de un alt. Deci
Dumnezeu Tatl, ca reprezentat de Moses, este o singur persoan; i reprezentat de Sonne
sale, o alt persoan, i reprezentat de ctre apostoli, i de ctre medici care a nvat de
autoritate din ele derivate, este o a treia persoan; i totui fiecare persoan aici, este persoana
din unul i acelai Dumnezeu. Dar un om poate cere aici, ceea ce a fost drept pentru care
aceste trei goale witnesse. Sf. Ioan (versetul 11.) ne spune, prin urmare, c acestea poart
witnesse, c "Dumnezeu a dat noi eternall viaa n fiul su." Din nou, dac ar trebui s fie
ntrebat, n care aceast mrturie incercare, rspunsul este easie; pentru el a mrturisit acelai
de minunile pe care el a lucrat, n primul rnd de Moses; n al doilea rnd, de fiul su, el
nsui; i n sfrit de apostolii si, care au primit Duhul Sfnt; toate care n lor ori
reprezentate n persoana lui Dumnezeu; i prophecyed, sau propovduia Iisus Hristos. Si ca
pentru apostoli, a fost caracterul de apostolat, din cei doisprezece apostoli prima i mare, s
poarte Witnesse nvierii sale; deoarece meniune de incercare (Faptele Apostolilor 1. ver.
21,22.) n cazul n care St Peter, atunci cnd un nou apostolul a fost de a fi ales n locul de
Iuda Iscarioteanul, useth aceste cuvinte, "acestor oameni care au protejat cu noi toi n
momentul n care Domnul Jesus a mers i n afar printre noi, ncepnd de la Baptisme lui
Ioan, zis n aceeai zi c hee a fost luat la noitrebuie s o albin hirotonit pentru a fi un
Witnesse cu noi nvierii sale: "cuvinte care interpreta poart Witnesse, menionat de ctre
Sfntul Ioan. Exist n acelai loc menionat o alt treime de martori n pmnt. Pentru (ver.
8.) el zice: "exist trei care poart Witnesse n pmnt, Duhul, i apa i Bloud; i aceste trei
sunt de acord ntr-una: "adic, harurile spiritului de zei, i dou sacramente, Baptisme i la
cina de Lords, care toate sunt de acord n mrturia unul, pentru a asigura contiina de
beleevers, de eternall via; mrturiei care zice (versetul 10.) "El ca beleeveth pe fiul omului
n-are Witnesse n himselfe." n aceast treime pe pmnt unitatea nu este de lucru; pentru
Duhul, apa i Bloud, nu sunt aceeai substan, dei ele dau mrturie acelai: dar n Trinity
cerului, persoanele sunt persoanele de unul i acelai Dumnezeu, dei reprezentate n trei
diferite momente si ocazii. Pentru a ncheia, doctrina Treimii, n msura n care pot fi culese
direct din Scriptur, este n esen aceasta; c Dumnezeu, care este alwaies una i aceeai, a
fost persoana reprezentat de Moses; Persoana reprezentat de lui fiul ntrupat; i persoana
reprezentat de apostoli. Reprezentat de apostoli, Duhul Sfnt care le vorbea, este
Dumnezeu; Ca reprezentat de fiul su (care era Dumnezeu i om), fiul este c Dumnezeu;
Reprezentat de Moses si mari preoi, tatl, care este s spun, Tatl Domnului nostru Isus
Hristos, este c Dumnezeu: de unde le pot aduna motivul ce cei numele Tatlui, fiul i Duhul
Sfnt n semnificaie a Dumnezeirii, nu sunt utilizate n Vechiul Testament: acestea sunt
persoane, care este, ei au numele lor la reprezentnd; care nu ar putea, pn cnd scafandri
brbai au reprezentat zeii persoana n guvernare sau n regie de sub el.
Astfel wee vedea cum puterea Ecclesiasticall a fost lsat de Mntuitorul nostru la Apostoli;
i modul n care acestea au fost (pn la sfritul ei s-ar putea exercita mai bine c puterea),
nzestrat cu Duhul Sfnt, care este de aceea numit cndva n Paracletus Noului Testament,
care nseamn un traducator, sau unul numit la pentru ajutor, dei acesta albine frecvent tradus
un fular. S ne acum ia n considerare puterea l Co, ceea ce a fost, i peste care.

Ecclesiasticall puterea, dar

puterea de a nva este
Cardinall Bellarmine n sale generalul treia Controversie, l-a manipulat o mare multe
ntrebri referitoare la puterea Ecclesiasticall de Papa de la Roma; i ncepe cu acest lucru,
dac acesta ar trebui s fie Monarchicall, Aristocraticall sau Democraticall. Care tot felul de
putere, sunt Soveraign, coercitiv. Dac acum ar trebui s apar, care nu exist nici o putere de
constrngere le-a lsat de Mntuitorul nostru; dar onely o putere de a vesti mpria lui
Hristos i perswade oameni s se prezinte thereunto; i counsell de precepte i bun, pentru a
preda le care au prezentat, ceea ce sunt ei s fac, c ele pot fi primite n mpria lui
Dumnezeu, atunci cnd vine vorba; i nu c apostolii i ali minitri al Evangheliei, sunt
Schoolemasters nostru, i nu comandanii notri i preceptele lor legi, dar sntoase Counsells
apoi au fost toate c disputa n zadar.

Un Argument, puterea lui

Hristos nsui
Am au shewn deja (n ultimul capitol,) c Kingdome lui Cristos nu este din lumea aceasta:
prin urmare nici nu poate sa minitri (unlesse fi regi,) cere ascultare n numele su. Dac
regele Suprem, au nu Regall puterea lui n aceast lume; de ce autoritate poate fi ascultarea
necesare pentru ofierii? Ca tatl meu, mi-a trimis (deci zice Mntuitorul nostru) v trimit. Dar
Mntuitorului a fost trimis la perswade evreii s se ntoarc i s invite neamuri, pentru a
primi Kingdome tatlui su, i nu la domnia n maiestate, nu, nu, ca lui locotenent de prini,
pana in Ziua Judecatii.

La numele de regenerare
Timpul dintre nlarea, i generalul nvierea, este numit, nu o Reigning, dar o regenerare;
Asta este, un preparat de brbai pentru venirea a doua i glorios al lui Cristos, la ziua
judecii; ca incercare de cuvintele Mntuitorului nostru, Mat. 19.28. "Care au urmat mine n
regenerare, atunci cnd fiul omului va sta n scaunul de domnie al slavei sale, v trebuie, de
asemenea, stai la dousprezece Tronuri;" i Sf. Paul (Ephes. 6.15.) "Cu picioarele incaltati cu
preparat de Gospell de pace."

La compararea, cu semine de
pescuit, aluat,
i este comparat de Mntuitorul nostru, la pescuit; Asta este, pentru a ctiga oameni la
ascultare, nu de constrngere, i pedepsi; dar de Perswasion: i, prin urmare, el a spus s nu
apostolii si, hee le-ar face att de multe Nimrod, vntori de brbai; Dar pescari de oameni.
Acesta este comparat, de asemenea, cu Leaven; la nsmnare de semine i multiplicarea un
bob de semine de mutar; toate care este exclus constrngerea; i, prin urmare, nu poate n
acest moment nici o Reigning reale. Activitatea de Hristoi minitri, este evanghelizarea; Asta
este, o proclamare a lui Hristos, i o pregtire pentru sa a doua venire; Evanghelizare de Ioan
Boteztorul, a fost o pregtire pentru prima sa venire.

Din natura de credin:

Din nou, birou Hristoi minitri n aceast lume, este de a face oamenii Beleeve, i au
credin n Hristos: credin, dar n-are nici o legtur, nici dependena deloc de constrngere,
sau Commandement; dar onely la certitudine, sau probabilitatea de argumente trase din motiv,
sau din ceva oameni beleeve deja. De aceea slujitorii lui Hristos n aceast lume, nu au putere
de acest titlu, pentru a pedepsi orice om nu Beleeving, sau pentru a contrazice ceea ce spun ei;
au am spus nici o putere de acel titlu Hristoi minitrilor, s pedepseasc astfel: dar dac au
puterea de jurist Soveraign, de politick instituiei, atunci ei pot pedepsi ntr-adevr n mod
legal orice contradicie cu legile lor un fel: i Paul St., de himselfe i altor predicatori apoi de
Gospell zice n cuvintele expresse (2 Cor. 1,24.) "Wee au nici stpnire peste credina voastr,
dar sunt ajutoare de bucurie dumneavoastr."

La autoritatea Hristos l-a lsat

s jurist Princes
Un alt Argument, c slujitorii lui Hristos n aceast lume prezent nu au dreptul de
comandant, pot fi trase din lawfull autoritatea pe care Hristos l-a lasat toate Prinilor, ca i
cretini bine, ca necredincioilor. St. Paul zice (Col. 3.20.) "Copiii ascult prinii votri n
toate lucrurile; pentru aceasta este bine plcut Domnului." i ver. 22. "Slujitorii asculte in
toate lucrurile dumneavoastr Masters dup trup, nu cu ochi-serviciu, ca barbati-pleasers, dar
n singlenesse de inima, ca frica Domnului;" Acest lucru este vorbit le ale cror de masterat
au fost Infidells; i totui ei sunt bidden s le respecte n toate lucrurile. i din nou, cu privire
la ascultarea de prini. (Rom. 13. primele 6. versete) ndemnndu "obiectul puteri mai mari",
zice, "c orice putere este rnduit de Dumnezeu;" i "c noi ar trebui s fac obiectul ei, nu
onely pentru" teama de a suporta lor "mnia, dar, de asemenea, de dragul contiin." i Sf.
Petru, (1 Epist. capitolul 2e ver. 13, 14, 15.) "Prezint sinele voastre pentru fiecare ordonan
de om, de dragul domnilor, dac acesta albine la rege, ca Suprem, sau la Governours, pentru a

le fi trimise de el pentru pedepsirea evill mplinitori i lauda ei ca doe bine; astfel este voia lui
Dumnezeu." i din nou Sf. Paul (3.1 Tit.) "Pune brbai n minte s fie supuse stpniri i
puteri i s asculte magistrailor." Aceste principi, i puterile, drept care Sf. Petru i Sf. Paul
aici vorbesc, au fost toate necredincioilor; mai mult, prin urmare, suntem pentru a asculta
acei cretini, care Dumnezeu a rnduit s aib putere Soveraign peste noi. Atunci cum pot wee
fi obligat s doe orice lucru contrar comanda regelui, sau alte Soveraign Representant de
comune-avere, drept pentru care suntem membri, i care ne uitm pentru a fi protejat? Este,
prin urmare, evident, c Hristos nu a lsat lui minitri n aceast lume, unlesse au, de
asemenea, fi endued cu autoritatea de jurist, autoritatea de a comanda ali brbai.

Ce crestini poate face pentru a

evita persecuia
Dar ce (poate unele obiect) n cazul n care un rege, sau un Senat, sau alte Soveraign
persoan interzic ne a beleeve n Hristos? Pentru aceasta am rspuns, c astfel interzicea este
de nici un efect, pentru c Beleef, i Unbeleef niciodat nu urmai mens comenzi. Credinta
este un dar al lui Dumnezeu, care om nu poate nici da, nici lua departe de promisiunea de
recompense, sau de ameninri de tortur. i dac ar fi n continuare a cerut, ce se ntmpl
dac mititel albine comandat de lawfull notri Prince, s spun cu limba noastr, mititel
beleeve nu; trebuie s ne supunem astfel de comand? Profesie, cu limba, dar este un lucru
externall, i mai mult atunci orice alt gest prin care ne signifie ascultarea noastr; i n care un
cretin, deine firmely n inima lui credina lui Hristos, cci libertatea acelai care a permis
Elisha profet Naaman Sirul. Naaman s-a transformat n inima lui Dumnezeu al lui Israel;
Pentru hee zice (2 Regi 5.17.) "Robul tu acum nainte va oferi nici ars oferind, nici sacrificiul
altor zei ci Domnului. n acest lucru Domnul Scuzati robul tu, c atunci cnd Maestrul meu
merge n casa lui Rimmon s se nchine acolo, i el crj pe mna mea, i m nclin meu co n
casa de Rimmon; Cnd m nclin meu co n casa de Rimmon, Domnul Scuzati robul tu n
acest lucru." Acest profet aprobat, i -l oferta "Goe n pace." Aici Naaman beleeved n inima
lui; dar de plecau nainte de Rimmon Idol, el denyed Dumnezeu adevrat n vigoare, la fel de
mult ca n cazul n care el a fcut-o cu buzele lui. Dar apoi ce trebuie s rspundem la
salvatori nostru zicnd: "oricine denyeth mine naintea oamenilor, am va lepda de el naintea
Tatlui meu care este n cer?" Acest lucru putem spune, c nici un fel un subiect, Naaman a
fost, este obligat s ascultare de lui Soveraign, i aceasta doth nu n ordine n propria sa minte,
dar pentru a legilor rii sale, aceast aciune nu este Soveraigns lui, dar lui; nici nu este el c
n acest caz denyeth Hristos naintea oamenilor, ci lui Governour, i Legea lui countrey. n
cazul n care orice om se acuza aceast doctrin, ca antipatic la cretinism adevrat, i
neprefcut; ntreb el, n cazul n care ar trebui s existe un subiect n orice Christian comuneavere, ar trebui s fie n interior inima lui religiei mahomedane, dac n cazul n care
Soveraign sa-l comanda pentru albine prezenta la serviciul divin de Christian Church, i c
durerea de moarte, el crede c Mamometan obligat n contiina s sufere moartea pentru c
cauza, mai degrab dect s se supun care comanda su Prinul legal. n cazul n care el
spune, el ar trebui mai degrab s sufere moartea, atunci el authorizeth toi oamenii privat, s
nu asculte de prinii lor, n pstrarea lor religie, adevrat sau fals; n cazul n care el spune, el
ar trebui s albine asculttori, atunci el alloweth el, asta care denyeth hee la alta, spre
deosebire de cuvintele Mntuitorului nostru, "Un fel ar fi c oamenii ar trebui doe unto tine,

c yee doe le;" i mpotriva Legea naturii, (care este indubitabil venic Legea lui Dumnezeu)
"Nu nu la altul, c care ai vrea nu ar trebui s doe ie."

Martiri
Dar atunci ce se spunem tuturor acelor martiri citim n istoria Bisericii, care au needlessely
aruncat departe viaa lor? Pentru rspunsul hereunto, suntem pentru a distinge persoanelor
care au fost pentru acea cauza la moarte; drept pentru care unii au primit o chemare s
propovduiasc, i professe a Kingdome a lui Hristos n mod deschis; alii au avut nici o astfel
de asteptare, nici nu mai mult a fost necesar pentru ei dect credina lor owne. Fostul un fel,
dac acestea au fost puse la moarte, pentru care poart witnesse la acest punct, c Isus Hristos
a nviat din mori, au fost martiri adevrat; Este un martir, (pentru a da definiia adevrat a
cuvntului) o Witnesse de nvierea lui Isus Mesia; care nimeni nu poate fi insa cei care
conversat cu el pe pmnt, i l-au vzut dup el a fost crescut: pentru un Witnesse trebuie s fi
vzut ce el mrturisete, sau altceva de mrturia lui nu este bun. i c nici unul, dar, n mod
corespunztor pot fi numite martirii lui Hristos, este evident din cuvintele Sfntului Petru,
Act. 1.21, 22. "De aceea a acestor oameni care au companyed cu noi tot timpul c Domnul
Jesus a mers i n afar printre noi, ncepnd de la Baptisme lui Ioan zis c aceeai zi hee a
fost preluat la noi, unul trebuie s fie hirotonit pentru a fi un martir (adic un Witnesse) cu noi
nvierii sale:" unde ne poate observa, c el care este pentru albine un Witnesse de adevr al
nvierii lui Hristos, adic, al adevrului acestui articol fundamentall de Christian Religion, c
Isus a fost Hristos, trebuie s fie unele discipol conversat cu el, i a vzut-l nainte i dup
nvierea sa; i, n consecin, trebuie s fie unul dintre lui originall ucenicilor: ntruct acestea
care nu au fost Deci, poate Witnesse nu mai mult, dar c antecessors lor, a spus ea, i sunt,
prin urmare, dar martori de alte marturii de barbati; i sunt dar al doilea martiri, sau Mucenici
Hristoi martorilor.
El, care s menin orice doctrin care el nsui alese din istoria vieii noastre de salvatori,
i de acte, sau Epistolele Apostolilor; sau ce beleeveth de el la autoritatea unui om privat, wil
se opune legilor i autoritatea din statul de jurist, este foarte departe de a fi un martir al lui
Hristos, sau un martir al lui martiri. ' Tis un articol onely, care s moar pentru, meriteth Deci
onorabil un nume; i acest articol este aceasta, c Isus este Cristos; adic, el care ne-a
rscumprat, i va veni din nou pentru a ne da mntuirea i viaa eternall n Kingdome sale
glorioase. S moar pentru fiecare principiu c serveth ambiie, sau de profit clerului, nu este
necesar; nici nu este moartea lui Witnesse, dar mrturia l auto care face martir: pentru
cuvntul nseamn nimic altceva, dar omul care aduce Witnesse, dac el se pune la moarte
pentru mrturia lui, sau nu.
De asemenea, el nu este trimis s predice acest articol fundamentall, dar se ridic asupra lui
a autoritii sale private, dei el a fi un Witnesse, i, prin urmare, un martir, primar al lui
Hristos, fie secundar de apostolii si, ucenicii sau succesorii lor; dar el nu este obligat s
sufere moartea pentru acea cauz; pentru c nu poate fi numit, tis nu necesare la minile lui;
nici nu ar fi trebuit hee s se plng, dac el loseth recompensa el expecteth la cei care nu-l
setat pe munca. Prin urmare, nimeni nu poate fi un martir, nici primul, nici al doilea gradul,
care au nu un mandat s predice venit Hristos n trup; Asta este de a spune, nici unul, dar ca
sunt trimise la convertirea necredincioilor. Pentru nici un om nu este o Witnesse s-l c deja
beleeveth, i, prin urmare, are nevoie de nici o Witnesse; dar le care neag, sau m ndoiesc,
sau nu au auzit-o. Hristos a trimis lui apostoli i ucenicii cei aptezeci, cu autoritate s

propovduiasc; El a trimis nu toate c beleeved: i el le-a trimis la unbeleevers; "V trimit

(zice el) ca oaie printre lupi;" nu ca oi la alte ovine.

Argument din punctele lor

Comisiei de
n cele din urm punctele lor Comisiei, ca acestea sunt stabilite n Evanghelie, meniune
conine nici unul dintre ei orice autoritate peste congregaie.

A predica
Avem prima (Mat. 10.) c cei doisprezece apostoli au fost trimise "oile pierdute ale casei
lui Israel", i a poruncit s predica, "c Kingdome lui Dumnezeu a fost la ndemn." Acum
predica n originall, este acel act, care o Crier, Herald, sau alt ofier useth la doe publiquely n
Proclaiming de un rege. Dar o Crier n-are nu dreptul de a comanda orice om. (Luca 10.2.) cei
aptezeci de ucenici sunt trimise, "ca muncitori, nu ca domnilor recoltei;" i sunt bidden
(versetul 9.) a spune, "Kingdome lui Dumnezeu este s vin aproape de voi;" i de Kingdome
aici este nsemnat, nu Kingdome de harul, dar Kingdome de glorie; pentru ei sunt bidden a
denuna (ver. 11.) acele orae care nu beneficiaz de ele, ca o threatning, c va fi mai
suportabil n acea zi pentru Sodome, dect pentru un astfel de ora. i (Mat. 20.28.)
Mntuitorului nostru telleth ucenicilor si, care solicit prioritate de loc, biroul lor a fost sministru, chiar ca fiul omului a venit, nu trebuie s fie ministred lui, dar la ministru.
Predicatori au, prin urmare, nu Magisteriall, dar Ministeriall puterea: "albina nu numit Master,
(zice Mntuitorul nostru, Mat. 23.10) pentru una este Stpnul tu, chiar Hristos. "

i s nvee
Un alt punct al lor Comisiei, este, pentru a preda toate neamurile; aa cum este n Mat.
28.19. sau ca St. Mark 16.15 "Goe n toat lumea.", i predica Evanghelia la orice fptur Prin
urmare, de predare, i predicarea este acelai lucru. Pentru cei ce vestesc venirea unui rege,
trebuie s withall face cunoscute de ceea ce el dreapta commeth, dac nseamn brbai se
prezint la el: ca St Paul a fcut pentru evreii din Tesalonic, atunci cnd "trei zile de Sabat, el
a motivat cu ei din Scripturi, deschidere, i alledging c Hristos trebuie s nevoi au suferit, i
crescut din nou din morii c acest Isus este Hristos. " Dar s-i nvm din Vechiul
Testament, c Isus a fost Hristos, (care este de a spune, rege,) i a nviat din mori, nu este s
spun, c brbaii sunt obligate dup ele beleeve acesta, s asculte de cei care le spun aa,
mpotriva legilor, i comenzi de Soveraigns lor; dar c ele urmeaz doe cu nelepciune,

pentru a se ateapt venirea lui Hristos n continuare, n rbdare i credin, cu ascultarea lor
magistraii prezente.

A boteza;
Un alt punct al lor Comisiei, este la botez, "n numele Tatlui, i al Fiului i al Sfntului
Duh." Ce este Baptisme? Cufundare n ap. Dar ceea ce este s Dip unui om n ap n numele
orice lucru? n sensul acestor cuvinte de Baptisme este aceasta. El care este botezat, este
Dipped sau fotocamere, ca un semn de a deveni un om nou, i o loyall sub rezerva c
Dumnezeu, a crui persoan a fost reprezentat n timp vechi de Moses, iar preotii mari, atunci
cnd el a domnit asupra evreilor; i Isus Hristos, lui Sonne, Dumnezeu i om, care ne-a
rscumprat, i n natura sa uman reprezint persoana sa prinii n eternall lui Kingdome
dup nviere; i pentru a confirma doctrina apostolilor, care asistat de spiritul tatlui i a fiului,
au fost lsate pentru ghiduri s ne aduc n acel Kingdome, s fie thereunto mod onely i
asigurat. Acest lucru, fiind promisiunea noastr n Baptisme; i autoritatea de Soveraigns
pmnteti fiind s nu fi pus n jos pn la ziua judecii; (pentru c este meniune a afirmat S.
Paul 1 Cor. 15. 22, 23, 24. n cazul n care el zice, "ca i n Adam toi mor, aa c n Hristos
toi vor nvia. Dar fiecare om in owne ordinul su, Hristos primul fructe, dup aceea ei c sunt
Hristoi, la lui venire; Apoi Commeth final, atunci cnd el se au livrate pn la Kingdome lui
Dumnezeu, chiar tatl, atunci cnd el se fi pus jos toate regul, i toate autoritate i putere")
este evident, c ne Baptisme constituie n peste noi o alt autoritate, care externall aciunile
noastre sunt s fie reglementate n aceast via; dar promisiunea de a lua doctrina Apostolilor
pentru direcia noastr n mod de a eternall de via.

i s ieri, i s pstreze Sinnes

Puterea de remisie, i retenie de Sinnes, numit, de asemenea, puterea de a pierde i
obligatorii, i, uneori, Keyes a Kingdome din cer, este o consecin a autoritii pentru botez,
sau refuz s botez. Pentru Baptisme este taina Allegeance, de cei ce urmeaz s fie primite n
Kingdome lui Dumnezeu; adic, n viaa Eternall; adic, pentru tergerea pcatului: ca
Eternall viata a fost pierdut de Committing, deci este recuperat de Remitting pcatelor mens.
Sfritul Baptisme este iertarea de pcate: i, prin urmare, Sf. Petru, care s-au convertit de
predica sa n ziua Cincizecimii, ntrebat ce acestea au fost pentru a doe, sftuii s "s se
pociasc i s fie botezat n numele lui Isus, spre iertarea pcatelor." i, prin urmare, vznd
la botez este s declare primirea de brbai n zei Kingdome; i de a refuza s botez este de a
declara excluderea lor; Aceasta urmeaz, c puterea de a declara le afar, sau pstrate n ea, a
fost dat la acelai apostoli, i nlocuitori, i succesorii. Prin urmare, dup ce Mntuitorul
nostru a suflat asupra lor, spunnd, (John 20.22.) "Primesc Duhul Sfnt," hee addeth n
urmtorul verset, "ale cror pcate soever voi mandatul, acestea sunt remise le; i ale cror
pcate soever voi pstrat, ele sunt pstrate. De cuvinte care, nu se acord o autoritate iart, sau
pstreaz pcatele, pur i simplu i absolut, ca Dumnezeu Forgiveth sau Retaineth ei, care tie
inima omului, i adevrul de pocin i de conversie; dar condiional, sa pocit: i acest

Forgivenesse sau Absolution, n cazul n care absolvit dar o pocin simulate, este, astfel,
fr alte act, sau o tez de Absolvent, anulate, i n-are nici un efect, la toate la mntuire, ci
dimpotriv, agravarea pcatul lui. Prin urmare, apostolii i succesorii lor, trebuie s urmeze
dar semnele exterioare de pocin; care apar, acestea au nici o autoritate s nege dezlegarea;
i dac ei appeare au nu, nici o autoritate s Absolve. Acelai lucru este, de asemenea, s fie
respectate n Baptisme: pentru un convertit evreu, sau Gentile, apostolii au avut nu puterea de
a nega Baptisme; nici sa se acorde ne-pocit. Dar vznd nici un om nu este capabil de a
discerne adevrul unui alt mans pocin, mai mult dect de mrci de externall, luate din
cuvinte, i aciunile sale, care fac obiectul unor hypocrisie; o alt ntrebare va aprea, care este
c este constituit judector al acestor mrci. i aceast ntrebare este decis de Mntuitorul
nostru nsui; (Mat. 18. 15, 16, 17.) "Dac fratele tu (zice el) se trespasse mpotriva ta, du-te
i spune-i vina lui ntre tine i -l singur; n cazul n care el se auzi de tine, tu ai ctigat fratelui
tu. Dar dac el nu va auzi de tine, apoi s ia cu tine unul sau dou mai multe. i dac el se
neglijeaz s le auzi, se spune la Biserica, s fie ie ca un pgn, i ca un vame." Prin care se
manifesta, c hotrrea cu privire la adevrul de pocin, a aparinut nu s nici un om, dar a
Bisericii, care este, la Adunarea de florentina, sau s le care au autoritatea de a albine
Representant lor. Dar n afar de judecat, este necesar, de asemenea, pronunarea sentinei: i
acest lucru a aparinut alwaies apostolul, sau unele Pastor al Bisericii, ca Prolocutor; i acest
lucru Mntuitorului nostru vorbete n versetul 18, "nici un fel voi se lega pe pmnt, va fi
legat n ceruri; i nici un fel voi se dezlega pe pmnt, va fi dezlegat n ceruri." i
comformable hereunto a fost practica de a Sf. Paul (1 Cor. 5.3, 4, si 5.) n cazul n care el zice,
"pentru c ntr-adevr, ca absent n organism, dar prezente n Duhul, au stabilit deja, ca i cum
am au fost prezeni, cu privire la el c aa a fcut aceast fapt; n numele Domnului nostru
Isus Hristos cnd voi sunt adunate, i Duhul meu, cu puterea Domnului nostru Isus Hristos,
pentru a oferi o astfel de o lui Satan;", care este s spun, s-l-a aruncat din Biserica, ca un om
a crui pcatele nu sunt iertate. Paul aici pronounceth tez; dar Adunarea a fost primul care s
aud cauza, (pentru Sf. Paul a fost absent;) i prin urmare s-l condamne. Dar, n acelai capitol
(ver. 11, 12.) judecat n astfel de cazuri este mai meniune atribuit de ctre Adunarea: "dar
acum am scris unto tine, nu s in companie, dac este cineva care este numit un frate un so
adulter, & c. cu o astfel de o nici s nu mnnce. Pentru ceea ce am s fac s judg ei care sunt
fara? Nu voi face judg ei care sunt n? " Sentina, prin urmare, de care un om a fost scoas din
Biserica, a fost pronunat de ctre Apostolul, sau Pastor; dar judecata privind meritul de a
cauza, a fost n biseric; care este de a spune, (ca ori au fost nainte de conversie de regi, i
oameni care au avut Soveraign autoritatea n comun-avere,) Adunarea de cretini locuin n
acelai ora; ca i n Corint, n Adunarea de cretinii din Corint.

De excomunicare
Aceast parte a puterii de Keyes, prin care oamenii au fost traciune din Kingdome lui
Dumnezeu, este c care este numit de excomunicare; i pentru a excomunice, este Originall,
Aposunagogon Poiein, a aruncat afar de Sinagoga; Asta este, afara de la locul de serviciul
divin; un cuvnt din obiceiul evreilor, a aruncat afar din sinagogile lor, cum ar fi ei au crezut
n maniere, sau de doctrin, contagioas, ca leproi erau de drept ale Moses separat de
congregaie a Israelului, pn la astfel de timp ca acestea ar trebui s fie de preot pronunat
curat.

Utilizarea de excomunicare
fr putere de jurist.
Utilizarea i efect de excomunicare, whilest ea nu a fost nc intarita cu puterea de jurist, nu
mai era, dect c ei, care nu au fost Excommunicate, au fost pentru a evita companiei dintre
ele care au fost. Nu a fost suficient pentru a le onorabilitate ca pgnii, care nu au fost
cretini; pentru aceste ei eare s-ar putea, i s bea; care cu excomunice persoanelor care nu au
s-ar putea face; ca incercare de cuvintele Sf. Paul, (1 Cor. 5. ver. 9, 10, & c.) n cazul n care
el a telleth ei, el anterior interzisese s "societatea cu curvarii;" dar (pentru ca asta ar putea nu
albine fr gnd din lume,) el restraineth astfel curvarii, i persoanele care altfel vicios, aa
cum erau fraii; "cu un astfel de om" (zice) acestea nu ar trebui s in companie, "nu, s nu
mnnce." i acest lucru este nu mai mult de Mntuitorul nostru zice (Mat. 18.17.) "s-i fie ie
ca un pgn i ca un vame." Pentru vameii (care nseamn agricultori, i receptoare a
veniturilor din comun-avere) au fost att de urt, i detestate de evrei care au fost s plteasc
pentru el, c Vameului i pctos au fost luate ca printre ei pentru acelasi lucru: aa, ca cnd
Mntuitorul nostru acceptat invitaia zavera un vame; Dei s-ar transforma-l, dar aceasta a
fost a contestat-l ca o crim. i, prin urmare, atunci cnd Mntuitorul nostru, pgni, adaug
Vameului, el a fcut ferete s mnnce cu un om excomunice.
Pentru meninerea lor din sinagogile lor, sau puncte de adunare, au avut nici o putere pentru
a face acest lucru, dar c proprietarul locului, dac el ar fi fost cretine sau pgne. i
deoarece toate locuri sunt dreapta n stpnirea comune-bogatie; precum hee care a fost
excomunicat, ca hee c niciodat nu a fost botezat, s-ar putea intra le de Comisie de magistrat
jurist; ca Paul nainte de convertirea sa entred n sinagogile lor la Damasc, (acte 9.2.) s rein
cretini, brbai i femei, i de a le purta legat la Ierusalim, de Comisie la marele preot.

De nici un efect asupra un

apostat
De care se pare, c la un cretin, care ar trebui s devin un apostat, ntr-un loc n cazul n
care puterea de jurist persecuta, sau nu ajuta Biserica, efectul de excomunicare a avut nimic n
ea, nici de dammage n aceast lume, nici de terrour: nu de terrour, din cauza lor unbeleef;
nici de dammage, deoarece ei au revenit, astfel, n favoarea lumii; i n lumea viitoare, au fost
s fie nici o proprietate mai ru, atunci ei care nu a avut beleeved. Dammage redounded mai
degrab de Biserica, de provocare a le au aruncat afar, la o executie mai liber de rutatea
lor.

Dar asupra florentina numai

Excomunicarea, prin urmare, a avut efectul onely asupra acelor, c beleeved c Isus Hristos
a fost s vin din nou n slava, s domneasc peste, i de a judeca att de rapid, i cei mori, i,
prin urmare, ar trebui s refuze intrarea n mpria lui, pentru cei ale cror pcate au fost
reinute; Asta este, pentru cei care au fost excomunicat de Biserica. i acolo este c St. Paul
dac excomunicarea, o livrare excomunice persoanei lui Satan. Pentru fr mpria lui
Hristos, toate celelalte Kingdomes dup judecata, sunt nelese n Kingdome de Satana. Acest
lucru este c florentina sttea n fric, atta timp ct acestea se afla excomunice, adic, ntr-un
imobil n care nu s-au iertat pcatele lor. Prin care mititel pot nelege, c excomunicarea n
momentul n care Christian Religion nu a fost autorizat de puterea de jurist, a fost folosit
onely pentru o corecie de maniere, nu de errours n opinia: pentru c este o pedeaps, drept
pentru care nici unul ar putea fi sensibil, dar, cum ar fi beleeved, i ateptat venirea din nou a
Mntuitorului s judece lumea; i ei care au nevoie de beleeved Deci, nici un alt aviz, dar
uprightnesse onely de via, s fie salvat.

Pentru ce vina Lyeth

excomunicarea
Acolo Lyeth excomunicarea pentru nedreptate; ca (Mat. 18.) dac fratele tu te face, spune
c-i n particular; apoi cu martori; n sfrit, spune biserica; i apoi dac el nu asculta, "s fie
pentru tine ca un pgn, i ca un vame." i acolo lyeth excomunicarea pentru o via
scandaloas, ca (1 Cor. 5. 11.) "n cazul n care orice om care se numeste un frate, fie un so
adulter, sau Covetous, sau un idolatru, sau un beiv, sau un speculant, cu o astfel de yee unul
nu trebuie s mnnce." Dar pentru un om care a avut loc aceast fundaie, c Isus a fost
Hristos, pentru diferena de opinie n alte puncte, prin care ca Fundatia nu a fost distrus,
excomunice acolo incercare nicio autoritate n Scriptur, nici exemplu n apostoli. Exist ntradevr n St Paul (Titus 3.10.) un text pe care seemeth s fie contrare. "Un om care este un
Haeretique, dup prima i a doua mustrare, respinge." Pentru o Haeretique, este el, care fiind
un membru al Bisericii, nva neverthelesse unele opinii privat, care a interzis Biserica: i un
astfel de om, S. Paul adviseth Tit, dup prima i a doua mustrare, pentru a respinge. Dar
pentru respingere (n acest loc) nu se excomunice omul; Dar pentru a da peste admonesta lui,
s lsai-l singur, la Set de contesta cu el, ca unul care este pentru a fi convins onely de
himselfe. Acelai apostolul zice (2 Tim. 2.23.) "ntrebri prost i incult evita;" Evitai n acest
loc, i respinge cuvntul n fostul, este acelai n Originall, paraitou: dar nesbuite ntrebri
poate stabilit de albine de fr excomunicarea. i din nou, (Tit 3.93) "Evitai prostesc
ntrebri," unde Originall, periistaso, (stabilit-le de) este echivalent cu fostul cuvntul
respinge. Nu exist nici un alt loc care poate aa de mult ca de colourably fi trase, s susin
turnare afar de Biserica florentina brbai, cum ar fi beleeved Fundaia, onely pentru o
suprastructur singular al lor, provenind, probabil, la o contiin bun & pios. Dar
dimpotriv, toate locuri cum ar fi comanda, evitnd astfel disputele, sunt scrise pentru o lecie
pentru a pastori, (cum ar fi Timotei i Titus au fost) nu a face noi articolele de credin, prin
determinarea fiecare controversie mici, care obliga oamenii la o burthen de needlesse de
contiin, sau provoac-le pentru a sparge Uniunii Bisericii. Care Lectia Apostolii nii
observat bine. S. Petru i Paul S., dei controversie lor au fost mari, de (ca am mai citit in Gal.

2.11.), dar ei nu o alta aruncat din Biserica. Neverthelesse, n timpul apostolilor timp, acolo nu
s-au alte pastori care l-a observat; Ca Diotrephes (Ioan 3 9. & c.) care aruncat afar din
biseric, cum ar fi John S. nsui crezut c se potrivesc pentru a fi primit n el, din o mndrie a
avut n Praeeminence; att de devreme a fost, c din slav deart, i ambiia au gsit intrarea
n Biserica lui Hristos.

Persoanelor subiect al
impozitrii la excomunicarea
C un om supuse excomunicarea, exista multe condiii necesare; ca prima, c a fi un
membru al unor Commonalty, adic, de unele lawfull ansamblu, adic, de unele Christian
Church, care n-are putere s judece cauza pentru care hee este de a Excommunicated de
albine. Pentru n cazul n care nu exist nici o comunitate, poate albine nu excomunicare; nici
n cazul n care nu exist nici o putere s judector, poate exist albine nici puterea de a da
tez. De aceea se urmeaz, c o biseric nu poate fi excomunicat de un alt: fie ele au equall
puterea de a excomunice reciproc, caz n care excomunicarea nu este disciplina, nici un act de
autoritate, dar Schisme i dizolvarea de caritate; sau unul este deci subordonate la altul, ca
ambele au dar o singur voce i apoi ei dar o biseric; i o parte Excommunicated, este nu mai
este o biseric, dar un destrblat numr de individuall persoane.
i pentru c excomunicarea, a importeth un sfat, nu pentru a ine companie, nici att de
mult nct s mnnce cu el c este excomunice, dac un prin Soveraign sau Adunarea albine
excomunice, sentina este de nici un efect. Pentru toate subiectele sunt obligai s fie n
compania i prezena de propriile lor Soveraign (n cazul n care el requireth l) de lege a
naturii; nici nu pot legal fie expell-l din orice loc al lui proprii Dominion, profan sau Sfnt;
nici nu merge din stapanirea lui, fr concediul; mult lesse (n cazul n care el le numim la
aceast onoare,) refuz s mnnce cu el. i ali prini i statele, deoarece acestea nu sunt pri
de ntlnirii unul i acelai, au nevoie nu orice alt propoziie pentru a le menine la pstrarea
companie cu statul excomunice: pentru instituia nsi, ca o uniteth muli oameni ntr-o
singur Comunitate; Deci dissociateth o comunitate la alta: c excomunicarea nu sunt needfull
pentru pstrarea regi i Statele asunder; nici nu are vreun efect n continuare, atunci este n
natura politicii co; unlesse fi s instig Princes la warre la unul pe altul.
Nici nu este excomunicarea Christian Subject, care obeyeth legile lui Soveraign, dac
cretine, sau pgne, de orice efect. Dac el beleeve c "Isus este Hristos, n Duhul lui
Dumnezeu" (Ioan 1. 4.1.) "si Dumnezeu va locui n el, i el n Dumnezeu," (1 Ioan. 4.15.) dar
hee are pe Duhul lui Dumnezeu; Hee care locuiete n Dumnezeu; Hee n care Dumnezeu va
locui, pot primi nici un ru de excomunicare de brbai. Prin urmare, el beleeveth c Isus a fi
Hristos, este liber de toate pericolele threatned persoanelor excomunice. El beleeveth c
acesta nu, este nu cretine. Prin urmare, un cretin adevrat i neprefcut nu este supusa de
excomunicare; Nici el, de asemenea, c este un cretin declarat, pn la ipocrizia lui apar n
manierele lui, care este, pana la lui albine comportament contrar Legii lui Soveraign, care este
regula de maniere, i pe care Cristos i apostolii si au ne-a poruncit s fie supuse. Pentru
Biserica nu poate judeca de maniere, dar de externall aciuni, ce aciuni pot niciodat
unlawfull de albine, dar atunci cnd acestea sunt mpotriva legii lui comune-avere.
Dac o mans tatl sau mama, sau maestru de albine excomunice, nc nu sunt copii interzis
pentru a le menine companiei, nici s mnnce cu ei; pentru c au fost (n mare parte) pentru

a obliga s nu mnnce deloc, din lips de mijloace pentru a obine produse alimentare; i
autorizarea acestora pentru a nu asculte lor contrar prinilor i de masterat, Precept
apostolilor.
n veri, puterea de excomunicare nu poate fi prelungit mai mult de la sfritul pentru care
apostolii si pastorii Bisericii au lor Comisiei la Mntuitorul nostru; care nu este de a conduce
de comand i Coaction, dar de predare i direcia de brbai n calea mntuirii n lume s
vin. i ca un maestru n orice tiin, poate abandona lui savant, cnd hee ncpnare
neglecteth practica a lui; dar nu acuza-l de nedreptate, pentru c el nu a fost obligat s
ascultm de el: Deci, un profesor de doctrina cretin poate abandona ucenicilor Si c
ncpnare continua ntr-o via unchristian; dar el nu poate spune, ei doe-l greit, pentru c
ei nu sunt obligai s ascultm de el: de la un profesor care deci se plng, se pot aplica n
rspunsul lui Dumnezeu la Samuel n loc ca, (1 Sam. 8.) "Ei au nu respins tine, dar m."
Excomunicarea, prin urmare, atunci cnd se wanteth sprijinul puterii jurist, ca aceasta doth,
atunci cnd un stat cretin, sau Printul este excomunice de forain o autoritate, este fr efect;
i, n consecin, ar trebui s fie fr terrour. Numele de Fulmen Excommunicationis (adic
Thunderbolt de excomunicare) a procedat la o imaginaie de episcop al Romei, care prima
dat folosit-o, c el a fost rege al regilor, ca pgnii fcut Jupiter regele zeilor; i -l atribuite n
poezii, i imagini, un fulger, cu care s atenueze, i pedepsi gigani, care ar trebui s
ndrznesc s se lepede de puterea lui: ce imaginaie a fost ntemeiat pe dou errours; una,
care a Kingdome a lui Hristos este din lumea aceasta, spre deosebire de cuvintele noastre
owne de salvatori, "Kingdome mea nu este din lumea aceasta;" cealalt, c hee este Hristoi
Vicar, nu onely peste subiectele sale owne, dar peste toi cretinii din lume; drept pentru care
nu exist niciun motiv n Scriptur, i contrar se albine s-au dovedit n locul ei cuvenit.

De interpret de scripturi
nainte de jurist Soveraigns
A devenit cretini
St. Paul vin la Salonic, unde era o sinagog de Iudei, (acte 17.2, 3.) "Ca felul a fost, a mers
ei, i trei dayes Sabatul motivat cu ei din Scripturi, deschiderea i alledging, c Hristos trebuie
s nevoi au suferit i crescut din nou din mori; si ca acest Isus care a predicat Hristos."
Scripturile menionate aici au fost Scriptura evreilor, care este, Vechiul Testament. Brbai,
creia el a fost de a dovedi c Isus Hristos i crescut din nou din mori, au fost evrei, i a fcut
beleeve deja, c acestea au fost n Cuvntul lui Dumnezeu. Hereupon (ca acesta este versetul
4.) unele dintre ele beleeved, i (cum este n 5. ver.) unele beleeved nu. Ceea ce a fost motivul
pentru care, atunci cnd au beleeved toate Scriptura, c au fcut-nu toate beleeve fel; dar c
unele aprobate, alii respins interpretarea de St. Paul care citate; i fiecare dintre ele
interpretate nsui? A fost aceasta; S. Paul a venit la ei, fr orice Comisie de Legall, i n
modul de unul care nu s-ar comanda, dar Perswade; care el trebuie s are nevoie de a face, fie
prin minuni, ca Moses a israeliilor n Egipt, c acestea ar putea vedea autoritatea sa n zei
operelor; sau prin raionament din Scriptur deja primite, c acestea ar putea vedea adevrul
despre doctrina sa n zei Word. Dar oricine perswadeth prin raionament la principiile scris,
maketh-l crora hee vorbete judector, att n sensul acestor principii, i, de asemenea, de
vigoare a lui inferene asupra lor. Dac nu au fost aceste evreii din Tesalonic, cine altcineva a

fost judectorul a ceea ce alledged S. Paul din Scriptura? Dac S. Paul, ce nevoie el a citat
orice locuri pentru a dovedi nvtura lui? A fost suficient pentru a fi spus, mi se pare att n
Scriptur, adic, n legile voastre, de care sunt interpret, ca trimis de Hristos. Interpretul, prin
urmare, Scriptura, a cror interpretare evreii din Tesalonic au fost obligate s stea, ar putea fi
nici unul: fiecare ar putea beleeve sau nu beleeve, dup cum acuzaiile prea s himselfe s fie
agreabil, sau nu potrivit pentru sensul de alledged locuri. i, n general, n toate cazurile de
lume, hee care pretendeth orice proofe, maketh judector al lui proofe-l crora el addresseth
discursul su. i cu privire la cazul de evrei n special, ei s-au obligat prin expresse cuvinte
(Deut. 17.) s primeasc determinarea de toate ntrebrile greu, de preoi i judectorii lui
Israel pentru moment. Dar acest lucru este de a neles de evrei care au fost nc neconvertiti
de albine.
De conversie a neamurilor, acolo nu a fost nici un folos de alledging Scripturile, care le
beleeved. Apostolii, prin urmare, lucrat de motiv s confute idolatria lor; i ce face, sa
perswade le la credina lui Hristos, de mrturia lor de via i nvierii sale. Aa c s-ar putea
nc albine orice controversie privind autoritatea de a interpreta Scriptura; Vznd nici un om
nu a fost obligat n timpul infidelitatea lui, pentru a urma orice mans interpretarea Scripturii
orice, cu excepia lui Soveraigns interpretare a legilor lui countrey.
S ne acum ia n considerare transformarea it de sine, i a vedea ceea ce nu a fost acolo,
care ar putea fi cauza unei astfel de obligaii. Oamenii s-au convertit la nici un alt lucru, apoi
la Beleef a ceea ce predicau apostolii: i apostolii predicat nimic, dar c Isus a fost Hristos,
adic, regele care a fost de a le salva, i domni peste ei venic n lume s vin; i, n
consecin, c hee nu era mort, dar cel nviat din mori, i au plecat pn n cer, i ar trebui s
vin din nou ntr-o zi s judg lumea, (care, de asemenea, ar trebui s creasc din nou pentru a
fi judecat,) i rsplti fiecruia dup faptele lui. Nu le predicat c himselfe, sau orice alte
apostolul a astfel un interpret al Scripturii, ca tot ceea ce a devenit cretini, ar trebui s ia
interpretarea lor de drept. Pentru a interpreta legile, face parte din administrarea de Kingdome
un prezent; care apostolii nu au. S-au rugat apoi, i toate celelalte pastori vreodat, "s ta
Kingdome vin;" i ndemnai convertete lor s se supun lor apoi Ethnique Princes. Noul
Testament nu a fost publicat nc un singur trup. Fiecare de evangheliti a fost interpret al
Evangheliei sale proprii; i fiecare apostolul din epistola proprii; Din Vechiul Testament,
noastre himselfe de Mntuitorul zice la evrei (John 5. 39.) "cercetai Scripturile; pentru n ele
yee thinke s aib viaa eternall, i ei sunt ca testifie din mine. " Dac hee nu a vrut ei ar trebui
s le interpreteze, hee ar nu au bidden le ia de acolo dovada fiind lui Hristos; El ar fie au
interpretat le himselfe sau le menionate de interpretare a preoilor.
Cnd s-a ridicat o dificultate, apostolii i btrnii Bisericii s-au adunat mpreun i
determin ceea ce ar trebui s bee a predicat i a predat, i cum ei ar trebui s interpreteze
Scripturile la oameni; dar a luat nu la oameni libertatea de a citi, i le interpreteze pentru ele
nsele. Apostolii trimis scafandri scrisori bisericilor i alte scrieri pentru lor de instruire; care a
fost n Zadar, dac au avut nu le-a permis la Interpret, care este, s ia n considerare n sensul
de ele. i cum a fost n timpul apostolilor, trebuie s fie pn la astfel de timp ca ar trebui s
fie pastori, care ar putea autoriza un interpret, a cror interpretare, n general, ar trebui s fi
stat la:, dar care nu a putut fi pana la Kings au fost pastori, sau regii pastori.

De puterea de a face Scriptur

Legea

Exista dou simuri, n care o scris poate fi declarat a fi Canonicall; pentru Canon,
nseamn o regul; i o regul este o nvtur, de care un om este ghidat i direcionat n nici
un fel de aciune. Aceste precepte, dei dat de un profesor de la ucenicul lui, sau un consilier
la prietenul su, fr puterea de a cantonat-l pentru a observa ei, sunt neverthelesse canoanele;
deoarece acestea sunt regulile: dar atunci cnd acestea sunt date de unul, pe care el le primete
este obligat s se supun, sunt acele canoane, nu onely reguli, dar legile: ntrebarea, prin
urmare, aici, este de putere pentru a face scripturi (care sunt regulile de Christian Faith) legile.

De zece Commandements
Ca parte din Scriptura, care a fost prima lege, a fost Commandements zece, scris n dou
mese de piatr, i livrate de Dumnezeu himselfe Moses; i de Moses a fcut cunoscut la
oameni. nainte de aceast dat acolo nu a fost scris de Legea lui Dumnezeu, care nc nu au
ales orice oameni la albine Kingdome sale specifice, a dat nici o lege pentru brbai, dar
Legea naturii, adic, preceptele Naturall motiv, scris n fiecare mans propria inima. Dintre
aceste dou tabele, primul containeth Legea de Soveraignty; 1. c acestea ar trebui s nu
asculte, nici onoarea zeilor din alte naiuni, n aceste cuvinte, "Non habebis Deos alienos
coram mine", care este, "s nu ai pentru zei, zeii c alte naiuni cult; dar onely mine: "prin
care acestea au fost interzis s asculte, sau de onoare, ca regele si Governour, nici un alt
Dumnezeu, dect el c a zis le apoi de Moses, i dup aceea de preot. 2. c "s nu fac orice
imagine pentru a reprezenta;" adic, au fost nu de a alege pentru ei nii, nici n cer, nici n
pmnt, orice reprezentant al fancying lor, dar ascult Moses i Aaron, care l-a avut la acest
birou. 3. c "ei ar trebui s nu ia numele lui Dumnezeu n zadar;" care este, ei nu ar trebui s
vorbi repezit de regele lor, nici contesta dreptul lui, nici al Moses i Aaron, locotenenii si. 4.
c "ei ar trebui s fiecare a aptea zi se abin de la munca lor obinuit," si folosesc acel
moment n a-l face Publique onoare. Al doilea tabel containeth de datoria de om unul fa de
altul, ca "s Onoare prinii; S nu ucizi; S nu comii adulter; S nu steale; Nu la judecata
corupt de false witnesse;"i n cele din urm,"nu att de mult nct decoratiuni n inima lor
face din orice prejudiciu unul la altul." ntrebarea este acum, care a fost dat la aceste mese de
scris vigoare obligatorie a Lawes. Nu exist nici o ndoial, dar c acestea s-au fcut legi de
Dumnezeu himselfe:, dar pentru c o lege oblig nu, nici nu este legea la orice, dar s le care
recunosc a fi un act de Soveraign, cum ar putea oamenii din Israel care au fost interzis s se
apropie de munte pentru a auzi ceea ce Dumnezeu a spus Moses, este obligat s ascultare de
toate acele legi care Moses promulgate le? Unele dintre ele au fost ntr-adevr legile naturii,
ca toate al doilea tabel; i, prin urmare, s fie recunoscut pentru zei legi; nu israeliii singur, ci
la toi oamenii: dar celor care erau caracteristice pentru israelii, ca cele din primul tabel,
rmne ntrebarea; salvarea c ei nii, a obligat n prezent dup propounding dintre ele, s se
supun Moses, n aceste cuvinte (Exod. 20.19.) "Le vorbi tu pentru noi, i vom auzi; dar lasa
nu Dumnezeu ne vorbesc, ca nu cumva s murim." A fost, prin urmare, Moses onely apoi, i
dup el, marele preot, care (de Moses) Dumnezeu a declarat acest lucru ar trebui s
administreze lui Kingdome ciudat, care a avut pe pmnt, puterea de a face acest scurt
Scriptura din Decalog pentru albine legea n comun-averea lui Israel. Dar Moses, i Aaron, i
reuita mari preoi au fost Civill Soveraigns. Prin urmare, pn n prezent, Canonizing, sau a
face legii Scriptura, a aparinut Civill Soveraigne.

De judiciare, i Leviticall drept

Judiciall Law, adic, legile care Dumnezeu prescris pentru magistrai din Israel, pentru
regula lor administrarea justiiei, i fraze, sau a hotrrilor judectoreti trebuie s pronun, n
motivele ntre om i om; i Leviticall Law, adic, regula c Dumnezeu prescris atinge riturile
i ceremoniile de preoi i levii, au fost toate le sunt livrate de Moses onely; i, prin urmare, a
devenit, de asemenea, Lawes, de vertue de aceeai promisiunea de ascultare de Moses. Dac
aceste legi au fost apoi scris, sau nu scris, ci dictat de a poporului de Moses (dup lui
patruzeci dayes fiind cu Dumnezeu n muntele) de cuvnt din gura, nu este exprimat n Text;
dar ele au fost toate pozitive legile, i echivalente cu Sfnta Scriptur, i a fcut Canonicall de
Moses Civill Soveraign.

A doua lege
Dup copiii lui Israel au ajuns n cmpiile Moabului mpotriva Jericho, i gata pentru a
intra n teren de promisiune, Moses la fostul scafandri adugat legile altora; care, prin urmare,
sunt numite Deuteronom: care este, a doua legi. i sunt (dup cum este scris, Deut. 29.1.)
"Cuvinte de un legmnt care Domnul a poruncit Moses a face cu copiii lui Israel, n afar de
legmntul pe care el a fcut cu ei n Horeb." Pentru au explicat aceste legi fostul, la nceput
cartea Deuteronom, el addeth altora, care incepe la 12. Cha. i continu pn la sfritul 26. de
aceeai carte. Aceast lege (Deut. 27,1.), acestea s-au poruncit s scrie la mare pietre
playstered peste, la trecerea lor peste Jordan: acest drept, de asemenea, a fost scris de Moses
el nsui ntr-o carte; i livrate n minile "preoii, i la btrnii lui Israel," (Deut. 31,9.) i a
poruncit (ve. 26.) "s fie pus n partea lateral a Arke;" pentru n arc l co nu era nimic dar
zece Commandements. Acest lucru a fost legea, care Moses (Deuteronom 17.18.) a poruncit
regii lui Israel ar trebui s pstreze o copie a: i aceasta este legea, care a fost mult timp
pierdut, a fost gsit din nou n templu n timpul lui Iosia i prin autoritatea lui primite pentru
Legea lui Dumnezeu. Dar att Moses la scris, i Iosia la recuperarea acestuia, ambele dintre
ele Civill Soveraignty. Pn n prezent, prin urmare, puterea de a face Canonicall Scriptura, a
fost n Civill Soveraign.
n afar de aceast carte a legii, nu a fost nici o alta carte, din vremea lui Moses, pn dup
captivitate, primit printre evrei pentru Legea lui Dumnezeu. Pentru profei (cu excepia
cteva) a trit n timpul de captivitate co; i restul a trit dar un pic nainte de a fi; i au fost
att de departe de a avea profetiile lor, n general, a primit pentru legi, ca, c persoanele lor au
fost persecutai, parial de prooroci mincinoi, i de regi care au fost sedusi de ele. Aceasta
carte de sine, care a fost confirmat de Iosia pentru Legea lui Dumnezeu, i cu toate istoria n
lucrrile lui Dumnezeu, a fost pierdut n captivitate, i sac de oraul Ierusalim, aa cum apare
de cel din 2 marius 14.21. "Legea ta este ars; acest sens. nici un om nu cunoate lucrurile care
sunt facute de tine, de opere care se ncep". i nainte de captivitate, ntre momentul cnd
legea a fost pierdut, (care nu este menionat n Scriptur, dar mai probabil fi crezut a fi
momentul de Roboam, atunci cnd Shishak, mpratul Egiptului a luat prada de Temple,(1
Kings 14.26.)) i momentul Iosia, atunci cnd s-a constatat againe, nu au scris cuvntul lui

Dumnezeu, dar condus n discreia, sau de ctre direcia de asemenea, ca fiecare dintre ele
stimat profei.

Vechiul Testament, cnd a

fcut Canonicall
De unde ne mai inferre, c Scripturile Vechiului Testament, care ne au la aceast zi, nu au
fost Canonicall, nici o lege pentru evrei, pn la renovarea lor legmnt cu Dumnezeu la
ntoarcerea lor din captivitate, i restaurare de bogia lor comune sub marius. Dar din acel
moment nainte au fost reprezentat Legea evreilor, i de asemenea tradus n greac de
aptezeci btrnii din Iudea, i pune n biblioteca Ptolemeu, la Alexandria, i aprobat de
cuvntul lui Dumnezeu. Acum Vazand marius era preot, i marele preot a fost lor Civill
Soveraigne, este evident, c Scripturile nu s-au fcut legi, ci prin puterea Soveraign jurist.
Noul Testament a nceput s se Canonicall sub cretin Soveraigns de scrierile prinilor
care au trit n timp nainte c Christian Religion a fost primit, i autorizate de ctre
Constantin Emperour, vom gsi, c crile mititel au acum de Noul Testament, au fost
organizate de ctre cretini din acea vreme (cu excepia cteva, pentru numrul mic al crui
restul s-au numit Biserica Catholiquei alii Haeretiques) pentru dicteaz Duhul Sfnt; i, n
consecin, pentru Canon sau regul de credin: astfel a fost reveren i opinia ei au avut de
profesorii lor; ca, n general, reveren c ucenicii au cu stpnii lor prima, n tot felul de
doctrine le primesc de la ei, nu este mic. Prin urmare, nu exist nici o ndoial, dar cnd S.
Paul a scris bisericilor a avut convertite; sau orice alt apostol, sau ucenicul lui Hristos, care a
avut apoi mbriat Hristos, au primit cei scrierile lor pentru adevrat Christian Doctrine. n
acest timp, cnd nu puterea i autoritatea de profesor, dar credina asculttor provocat-le s-l
primeasc, nu a fost apostolii care au fcut propriu scrieri Canonicall, dar fiecare conversie lea fcut acest lucru pentru el nsui.
Dar problema aici, este nu ceea ce orice cretin a fcut o lege, sau Canon nsui, (care el ar
putea respinge din nou, de ctre acelai chiar el a primit o;) dar ceea ce a fost fcut astfel un
Canon, fara nedreptate au putut nu doe orice lucru contrar thereunto. C Noul Testament n
acest sens trebuie Canonicall, adic, o lege n orice loc unde Legea de comune-avere nu a
fcut aceasta, este contrar naturii o lege. Pentru o lege, (aa cum a fost deja shewn) este
Commandement de acel om, sau ansamblu, crora le-am dat Soveraign autoritatea, pentru a
face astfel de norme pentru direcia de aciunile noastre, ca hee se cred ca se potrivesc; i
pentru a pedepsi pe noi, atunci cnd am doe orice lucru contrar acelai. Atunci cnd, prin
urmare, orice alt om se ofer ne orice alte reglementri care nu l-a prescris rigla de Soveraign,
c sunt, dar Counsell i sfaturi; care, dac hee bune sau rele, care este consiliate, poate fr
nedreptate refuza pentru a observa, i atunci cnd, contrar legilor deja stabilit, fara nedreptate
nu poate observa, ct de bine soever a conceiveth de a fi. Am spus, el nu poate n acest caz s
respecte aceleai n aciunile sale, nici n discursul su cu ali oameni; Dei el poate fr vina
beleeve lui privat profesori, i dorina de a avut libertatea de a practica sfatul lor; i c ar fi
fost publiquely primit pentru lege. Pentru internall credina este n propria sa natura invizibil,
i, prin urmare, scutite de jurisdicie toate uman; ntruct cuvinte, i aciunile care se
procedeaz la ea, ca nclcarea ascultarea noastr civile, sunt nedreptate att naintea lui
Dumnezeu i om vedea apoi Mntuitorului nostru a denyed Kingdome lui s fie n aceast
lume, vznd el a zis, el a venit s nu judecm, dar pentru a salva lumea, el n-are nu supuse ne

altor legi decat cele din comune-avere; Asta este, ca evreii s lege de Moses, (care el zice
(Mat. 5.) el a venit s nu distrug, ns pentru a ndeplini,) i alte naiuni s legile lor severall
Soveraigns, i toi oamenii legile naturii; observarea drept care subsemnatii, att a himselfe, i
apostolii si au n predare recomandat la noi, ca o condiie necesar a fiind admise de el n
ziua lui eternall Kingdome, n care se protecie i viaa venic. Vznd atunci Mntuitorului
nostru, i apostolii si, stnga nu noi legi a obliga noi n aceast lume, dar nou doctrin a ne
pregti pentru urmtoarea; Crile Noului Testament, care containe c doctrina, pn cnd a
fost poruncit ascultare pentru a le, le c Dumnezeu i-a dat putere s pe pmnt pentru a
legislatorilor, au fost canoane nu obligatorie, care este, legi, dar onely sfat bun, i n condiii
de siguran, pentru direcia de pctoi n drumul spre mntuire, pe care fiecare om ar putea
avea, i refuza la lui perill owne, fara nedreptate.
Din nou, nostru Mntuitor Hristoi Comisia lui apostoli i ucenicii, a fost s proclame lui
Kingdome (nu sunt prezente, dar) s vin; i s predea toate neamurile; i de a boteza-le c ar
trebui s beleeve; i s intre n case dintre ei, care ar trebui s primeasc i n cazul n care
acestea au fost nu a primit, s se scuture praful de pe picioarele lor mpotriva lor; dar nu s
cheme foc din cer pentru a le distruge, nici a cantonat le la ascultarea de sabie. n toate care nu
este nimic de putere, ci de Perswasion. A trimis le ca oile lui lupi, nu ca regii lor de subiecte.
Ei au avut nu n Comisia pentru a face legi; dar s ascultm, si invata ascultarea de legile
fcute; i, prin urmare, acestea nu ar putea face lor scrieri canoane obligatorii, fr ajutorul
Soveraign jurist puterea. i, prin urmare, Scriptura a Noului Testament este acolo doar
dreptul, n cazul n care lawfull jurist putere a fcut-o att. i exist, de asemenea, regele, sau
Soveraign, maketh este o lege nsui; prin care el subjecteth himselfe, nu la medic, sau
apostolul, care transform-l, dar Dumnezeu nsui, i fiul su Isus Hristos, ca imediat cum
fcut Apostolii nii.

De puterea Councells de a face

Legea de Scriptura
Ceea ce poate prea s dea Noul Testament, pentru cei care au mbriat Christian
Doctrine, fora de legi, n ori, i locuri de persecuie, este decrete au fcut printre ei nii n
lor Sinoade. Pentru am citit (acte 15.28.) stile de Councell apostolilor, btrnii, i ntreaga
Biseric, n acest mod, "prea bun la Duhul Sfnt, i la noi, s se stabileasc peste tine nici o
burthen mai mare dect aceste lucruri necesare, & C." care este un stil care nseamn o putere
pentru a pune o burthen pe le care au primit doctrina lor. Acum "pentru a pune o burthen pe
alta," seemeth-aceeai c "pentru a obliga;" i, prin urmare, actele de care Councell au fost
legile apoi cretini. Neverthelesse, au fost mai multe legi dect acestea sunt alte porunci,
"Pocii-v, s fie botezat; Pstrai Commandements; Beleeve Evanghelia; Venii la mine;
Vinde tot ce ai; Da la saraci;"i"Dup mine;"care nu sunt comenzi, dar invitaii i chemrile
de oameni la cretinism, ca i cea a Esay 55.1. "Ho, fiecare om care thirsteth, vin yee apelor,
vin i cumpra vin i milke fr bani." Pentru nceput, apostolii puterea a fost nimeni altul
dect cea a Mntuitorului nostru, s invite oameni s mbrieze Kingdome lui Dumnezeu;
care ei nii recunoscut pentru un Kingdome (nu sunt prezente, dar) s vin; i ei c au nici o
Kingdome, poate face legi. i n al doilea rnd, dac lor acte de Councell, au fost legile, ei ar
putea nu fr pcat fi ascultat. Dar am citit nu orice unde, c ei sunt cei care nu n nvtura
lui Hristos, a primit n aceasta pcatului; dar care au murit n pcatele lor; Asta este, c

pcatele lor mpotriva legilor la care ele datorate ascultare, nu au fost iertate. i aceste legi au
fost legile naturii, i jurist legile statului, ncotro fiecare om cretine au avut de Fundatia pact
transmise nsui. i, prin urmare, de Burthen, care apostolii s-ar putea stabili pe cum ar fi ei au
convertit, nu trebuie s fi neles legile, dar condiiile, propus pentru cei care au cutat
mntuire; s-ar putea accepta, sau la propria lor perill, fr pcat noi, dei nu fr pericol de a fi
condamnat, i exclus din Kingdome lui Dumnezeu pentru pcatele lor trecute. i, prin urmare,
necredincioilor, S. John zice nu, mnia lui Dumnezeu se "venit" asupra lor, dar "mnia lui
Dumnezeu rmne peste ei;" i nu c acestea trebuie s fie condamnat; dar c "sunt
condamnat deja."(Ioan 3.36, 3.18) i nici nu poate fi conceput, c dreptul de a beneficia de
credin, "este iertarea pcatelor" unlesse putem concepe withall, c dammage de infidelitate,
este "retenie de aceleai pcate."
Dar pentru ce scop este (poate unele aske om), c apostolii i alte pastori din biseric, dup
timpul lor, ar trebui s ndeplineasc mpreun, pentru a conveni asupra ceea ce doctrina ar
trebui s fie predate, att pentru credina i maniere, n cazul n care nici un om nu s-au
obligat s respecte decrete lor? Acest lucru poate fi rspuns, c apostolii i btrnii c
Councell, au fost obligai chiar de intrarea lor n ea, s nvee doctrina ncheiate n aceasta, i
a decretat s fi nvat, att de departe mai departe, ca nici o lege precedent, pentru care
acestea au fost obligate s yeeld ascultrii, a fost contrare; dar nu c ali cretini ar trebui s
fie obligai s le respecte, ceea ce au nvat. Pentru dei ele ar putea deliberat ceea ce fiecare
dintre ele ar trebui s nvee; Totui ei ar putea nu deliberat ceea ce alii ar trebui s fac, cu
excepia cazului n Adunarea lor au avut o putere legislativ; care nici una ar putea nu dar
Civill Soveraigns. Cci dei Dumnezeu s fie Soveraign din ntreaga lume, noi nu sunt
obligate s ia pentru Legea lui, nici un fel este prezentat de fiecare om n numele su; nici
orice lucru contrar Civill Law, care Dumnezeu l-a meniune ne-a poruncit s se supun.
Vznd atunci acte Councell apostolilor, au fost apoi, legi, dar Councells; mult lesse sunt
legi sau acte de orice alte medici, Councells, n cazul n care asamblate fr autoritatea de
Civill Soveraign. i, n consecin, cri ale Noului Testament, dei majoritatea perfect
normele de Christian Doctrine, ar putea nu face legi de orice alt autoritate apoi de regi, sau
ansambluri de Soveraign.
Councell prima, care a fcut Scripturile avem acum, Canon, nu este existente: pentru
aceast colecie primul episcop al Romei dup S. Peter, este supus ntrebare: pentru dei
Canonicall cri albine socotiti; nc aceste cuvinte, "Sint vobis omnibus Clericis & Laicis
Libris venerandi, & c." containe o distincie a clerului, i laici, care nu a fost n folosesc
timpul de St Peters att neer. Prima Councell pentru setling Canonicall Scriptura, care este
existente, este cea a Laodicea, Can. 59. care interzice citirea alte cri, apoi cele din biserici;
care este un mandat care se adreseaz pentru fiecare cretin, dar pentru cei onely care a avut
autoritatea de a citi orice publiquely n Biserica; Asta este, pentru a Ecclesiastiques onely.

Dreptului de care constituie

Ecclesiasticall ofieri n timpul
Apostolilor
Funcionarilor ecleziastice n timpul apostolilor, unele au fost Magisteriall, unele
Ministeriall. Magisteriall au fost de birouri de predicare a Evangheliei mpriei lui

Dumnezeu necredincioilor; administring Sfintele Taine, i serviciul divin; i de predare

regulile de credin i maniere pentru cei care au fost convertite. Ministeriall a fost Office
diaconi, care este, de cei ce au fost numii la administrarea de necesitatile seculare a Bisericii,
la momentul n care au trit la un stoc de comune de Simiorina, ridicat din contribuiile
voluntare de florentina.
Printre Magisteriall ofieri, prima, i principall au fost apostoli; drept pentru care au fost la
nceput dar doisprezece; i acestea au fost alese i constituit din himselfe nostru Mntuitor; i
biroul lor nu a fost onely la predica, invata si botez, ci s fie martiri, (martori ai nvierii
noastre salvatori.) Aceast mrturie, a fost specificall, i essentiall marca; prin care apostolat a
fost distinge de alte Ecclesiasticall Magistraturii; ca fiind necesare pentru apostol, fie pentru a
vazut Mntuitorului nostru dup nvierea sa, sau s aib conversat cu el nainte, i vzut
faptele lui, i alte argumente de divinitatea lui, prin care acestea ar putea fi luate pentru
suficiente martori. i, prin urmare, la alegerea unui nou apostolul n loc de Iuda Iscarioteanul,
S. Peter zice (Faptele Apostolilor 1.21,22.) "Acestor oameni care au companyed cu noi, tot
timpul c Domnul Jesus a mers i n afar printre noi, ncepnd de la Baptisme lui Ioan zis c
aceeai zi n care el a fost luat la noi, unul trebuie s hirotonit pentru a fi un Witnesse cu noi
nvierii sale:" n cazul n care, prin acest cuvnt trebuie, este implyed o proprietate necesar a
apostol, pentru a avea companyed cu prima i prim-Apostoli n timp c Mntuitorul nostru
nsui a artat n trup.

Matthias fcut Apostolul de

adunare.
Apostolul primul, dintre cei care nu au fost constituite de Hristos timp el a fost pe pmnt, a
fost Matthias, ales n acest mod: s-au adunat mpreun n Ierusalim despre cretinii 120 (acte
1.15.) Acestea dou, Joseph numit aa, i Matthias (ver. 23.) i cauzat o mulime pentru a fi
trase; "i (ver. 26.) Lotul a czut pe Matthias i el a fost numbred cu apostoli." Aici vom
vedea hirotonirea acest apostol, a fost actul de adunare, i nu de Sf. Petru, nici de unsprezece
ani, apoi de altfel pentru ca membrii Adunrii.

Paul i Barnaba fcut apostoli

de Biserica Antiohiei
Dup el nu a fost niciodat orice alte apostolul rnduit, dar Paul i Barnaba, care a fost
fcut (aa cum am citit Faptele Apostolilor 13.1,2,3.) n acest mod. "Au fost n Biserica pe
care a fost la Antiohia, certaine prooroci i nvtori; ca Barnaba, i Simeon, care a fost numit
Niger, i Lucius din Cyrene, iar mana; care a fost adus cu Irod tetrarhul, i Saul. Ca ei
ministred Domnului, i a postit, Duhul Sfnt a spus, 'mi separe Barnaba i Saul pentru worke
chemai au numit ei." i atunci cnd ei au postit, s-a rugat, i le ntindea minile lor, ei le-a
trimis departe."

Prin care se manifesta, c dei au fost numite de Duhul Sfnt, chemarea lor a fost declarate
unto ei, i misiunea lor autorizate de special Biserica din Antiohia. i c aceast chemare lor a
fost de a apostolia, este evident de c, c ambele sunt numite (acte 14.14.) Apostoli: i c a
fost de vertue de acest act de Biserica din Antiohia, care au fost apostoli, S. Paul declareth
clar (Rom. 1.1.) n care hee useth cuvntul, Duhul Sfnt folosit la chemarea: pentru el stileth
el nsui, "apostol separate unto Evanghelia lui Dumnezeu;" fcnd aluzie la cuvintele de
Duhul Sfnt, "Separate mi Barnaba i Saul& c. " Dar vznd activitatea de apostol, a fost s
fie o Witnesse de nvierea lui Hristos, i omul poate aici aske, cum S. Paul care conversat nu
cu Mntuitorul nostru nainte de pasiunea lui, s tie el a fost nviat. La care acesta este uor a
rspuns, c Mntuitorul nostru nsui a aprut la el n drum spre Damasc, din cer, dup
nlarea lui; "i a ales-l pentru o vessell s poarte numele lui naintea neamurilor, i regii, i
copiii lui Israel;" i, n consecin (au vzut Domnul dup pasiunea lui) a fost un Witnesse
competente nvierii sale: i pentru Barnaba, el a fost ucenic nainte de pasiune. Prin urmare,
este evident c Paul i Barnaba erau apostoli; nc ales i autorizate (nu de apostoli prima
singur, dar) de Biserica din Antiohia; Matthias a fost ales, i autorizat de ctre Biserica din
Ierusalim.

Ce birouri n biseric sunt

Magisteriall
Bishop, un cuvant format in limba noastra, din greac Episcopus, nseamn un
supraveghetor sau inspectorul de orice businesse, i n special un Pastor sau pstor; i de
metafor acolo a fost luat, nu numai printre evreii care au fost iniial ciobani, dar, de
asemenea, printre pgni, a signifie Biroului de un rege, sau orice alt conductor sau ghid de
oameni, dac el condus de legi, sau de doctrin. i aa c apostolii au fost prima Christian
Bishops, instituite de Cristos himselfe: n ce sens apostolia lui Iuda este numit (acte 1.20.) lui
s'o. i dup aceea, cnd s-au constituit btrnii n bisericile cretine, cu tax pentru a ghida
Hristoi turma de doctrin, i consiliere; aceti btrni au fost, de asemenea, numit episcopi.
Timotei a fost un btrn (care cuvntul btrn, n Noul Testament este un nume de birou,
precum i de vrsta;), dar el a fost, de asemenea, un episcop. i episcopi au fost apoi coninut
cu titlu de btrnii. Ba beginneth S. John himselfe, Apostolul iubit de Domnul nostru, a doua
sa epistol cu aceste cuvinte, "Cel Btrn la doamna alei." Care este evident, c Episcopul,
Pastor, btrn, Doctor, adic, profesor, dar au fost att de multe nume de scafandri de acelai
birou n timpul apostolilor. Pentru nu a fost atunci nici un guvern constrngere, dar numai de
doctrin, i Perswading. Kingdome lui Dumnezeu a fost nc s vin, intr-o noua lume; astfel
c nu ar putea fi nici o autoritate s cantonat n orice biseric, pn la comun-avere au
mbriat Christian Faith; i, prin urmare, nici o diversitate de autoritate, dei au existat
diversitatea de angajari.
Pe langa aceste ndeletniciri Magisteriall n biseric, i anume apostoli, episcopi, btrni,
pastori, i medicii, a cror chemare a fost s proclame Hristos la evrei i necredincioi, i
pentru a directe, i cei nva c beleeved citim n Noul Testament de nici un alt. Pentru
numele de evangheliti i profei, este simbolizat orice birou, dar severall daruri, de care
severall brbai au fost profitabile Bisericii: ca evangheliti, scriind viaa i faptele
Mntuitorului nostru; cum ar fi fost S. Matthew i S. Ioan apostoli, i S. Marke i ucenicii de
luca S., i oricine altcineva a scris despre acest subiect, (ca Thomas S., si S. Barnaba sunt spus

s fi fcut, dei Biserica nu au primit cri care au trecut sub numele lor:) i ca profei, prin
darul din interpretariat Vechiul Testament; i, uneori, declarnd lor speciall revelaii Bisericii.
Pentru aceste daruri, nici daruri de limbi, nici darul de turnare afar demoni sau tratarea altor
boli, nici orice lucru altceva a fcut ofier n biseric, salvai onely due chemarea i alegerea
pentru taxa de predare.

Hirotonire de profesori
Ca apostolii, Matthias, Paul i Barnaba, nu au fost fcute de Mntuitorul nostru nsui, dar
au fost alei de ctre Biseric, care este, de asamblare de cretini; i anume, Matthias de
Biserica din Ierusalim, i Paul i Barnaba de Biserica din Antiohia; Deci au fost, de asemenea,
presbiteri, i pastori n alte orae, ales de bisericile din aceste orae. Pentru dovada drept care
subsemnatii, s ne ia n considerare, n primul rnd, cum a procedat S. Paul n hirotonire
presbiteri, n oraele n care a avut convertit brbai la Christian Faith, imediat dup el i
Barnaba a primit apostolia lor. Am citit (acte 14.23.) c "au rnduit prezbiteri n fiecare
biseric;" care la prima vedere pot fi luate pentru un Argument, c ei nii ales, i le-a dat
autoritatea lor: dar dac lum n considerare Originall textul, se va manifesta, c acestea au
fost autorizate, i ales de ctre Adunarea de cretini din fiecare oras. Cuvintele sunt pentru,
"cheirotonesantes autoispresbuterous kat ekklesian," care este, "atunci cnd au avut hirotonit
le btrnii de exploataia sus de mini n fiecare adunare." Acum este bine suficient
cunoscute, care n aceste orae, modul de a alege magistrailor i ofieri, a fost de pluralitate
de alegeri; i (deoarece mod obinuit a distinge voturile afirmativ la negative, a fost
exploataia de mini) a hirotoni ofier n oricare dintre orase, nu mai era, dar pentru a aduce
oamenii mpreun, pentru a le alege de pluralitate de voturi, dac ar fi fost de pluralitate a
ridicat minile sau de pluralitate de voci, sau pluralitate de bile, sau fasole sau pietre mici, din
care fiecare om ntr-o singur, ntr-un vessell marcate pentru afirmativ sau negativ; pentru
scafandri orae a avut scafandri customes n acel punct. Acesta a fost, prin urmare, Adunarea
care ales btrnii lor: apostolii au fost presedinti onely Adunrii s le numim mpreun pentru
aceste alegeri, i s le pronun ales, i s le dea binecuvntare, care acum se numete
consacrare. i pentru aceasta cauza ei c au fost presedinti adunrilor, ca (n absena
Apostolilor) btrnii au fost, au fost numite proestotes, i n Antistities Latin; care cuvinte
signifie persoana Principall a ansamblului, al crei sediu a fost numrul voturilor, i s
declare, prin urmare, care a fost ales; i n cazul n care voturile au fost equall, pentru a decide
subiectului n cauz, prin adaugarea lui proprii; care este de un preedinte n Councell. i
(deoarece toate bisericile au avut lor presbiteri hirotonit n acelai mod,) n cazul n care
cuvntul este tratndu, (ca Titus 1.5.) "ina katasteses kata polin presbuterous," "pentru aceasta
cauza am lsat tine n Creta, ca s spre constituie btrni n fiecare cetate," trebuie s
nelegem acelai lucru; i anume, c hee ar trebui s apel florentina mpreun i le rndui
presbiteri de pluralitate de alegeri. A fost un lucru ciudat, dac ntr-un ora, n cazul n care
brbai, probabil, niciodat nu mai vzusem nici magistratul altfel ales apoi de un ansamblu,
cei din oraul devenind crestini, ar trebui s att de mult ca au crezut pe orice alt mod de
alegere a lor profesori i ghiduri, adic, de lor presbiteri, (numit episcopi,), atunci acest lucru
de pluralitate de alegeri, sugerat de S. Paul (acte 14.23.) n cuvntul Cheirotonesantes: nici nu
a existat vreodat orice alegerea episcopilor, (nainte de mprai gsit necesar s se
reglementeze-le n ordine pentru pstrarea pcii printre ei,) dar de adunrile de cretinii din
fiecare ora severall.

Acelai lucru este confirmat de practica de continuall chiar n aceast zi, n alegerile
episcopilor din Roma. Dac episcopul din orice loc, a avut dreptul de a alege altul,
succesiunea de biroul de Pastorall, n orice ora, la momentul n care a plecat de acolo, pentru
a planta acelai lucru n alt loc; mai mult a avut dreptul, de a numi lui successour n acel loc,
n care a locuit i ultima vopsit: i gsim c nu, c vreodat orice episcop al Romei desemnat
succesorul su. Pentru acestea au fost mult timp ales de ctre popor, ca am putea vedea de
rzvrtire ridicat despre alegeri, ntre Damasc i Ursinicus; care zice Ammianus Marcellinus a
fost att de mare, c Juventius Praefect, incapabil s pstreze pacea ntre ele, a fost forat s
goe afar din ora; i c au existat peste o sut de oameni gsit mort la aceast ocazie n
Biserica de sine. i dei acestea dup aceea au fost alese, n primul rnd, de la ntreg clerul de
la Roma, i dup aceea de Cardinalls; Totui nu orice a fost numit succesiunea de
predecesorul su. n cazul n care, prin urmare, au pretins nici dreptul de a numi succesorii
lor, cred c pot ncheia n mod rezonabil, ei nu aveau dreptul s numeasc noua putere; care
nici unul ar putea lua de la Biserica pentru a conferi pe ele, dar cum ar fi avut o autoritate
lawfull, nu onely de a preda, dar pentru a comanda Bisericii; care nici unul ar putea doe, dar
Civill Soveraign.

Slujitorii Bisericii ce
Cuvntul ministrului n Originall Diakonos nseamn unul care voluntar doth businesse de
un alt barbat; i differeth la un slujitor onely n aceasta, c funcionarii sunt obligai de starea
lor, la ceea ce este le-a poruncit; ntruct minitrii sunt obligat onely de ntreprinderile lor, i
legat, prin urmare, s nu mai mult de care ei s-au angajat: astfel nct att cei care predau
cuvntul lui Dumnezeu, i care administra afacerile laice de Biserica, sunt ambele minitri,
dar ele sunt minitrii persoane diferite. Pentru pastorii Bisericii, numit (acte 6.4.) "Minitrii al
cuvntului," sunt slujitorii lui Hristos, al crui cuvnt este: dar pe linga un diacon, care este
numit (versetul 2. din acelai capitol) "De servire a meselor," este un serviciu fcut la
Biserica, sau Adunarea: astfel nct nici un om, nici ntreaga Biseric, ar putea vreodat de
Pastor de spus, a fost ministru lor; dar un diacon, dac nivelul de ncrcare a ntreprins au fost
pentru a servi tabele, sau distribui ntreinere cretini, atunci cnd au trit n fiecare ora pe un
stoc de comune sau asupra coleciilor, ca i ori n primul rnd, sau pentru a avea o grij casa
de rugaciune, sau veniturile, sau alte businesse lumeti ale Bisericii, ntreaga congregaie ar
putea n mod corespunztor-l numesc lor ministru.
Locuri de munc lor, ca diaconi, a fost de a servi congregaie; Dei la ocazie au omis nu s
predic evanghelia, i s menin doctrina lui Cristos, fiecare dintre dup darurile sale, aa cum
a fcut S. Steven; i att pentru predica, i botez, ca Philip fcut: pentru c Filip, care (Act. 8.
5.) Predicat Evanghelia la Samaria, i (versetul 38.) Botezat famenul, a fost Philip Diaconul,
nu Philip apostolul. Pentru c este Manifestul (versetul 1.) c atunci cnd Philip a predicat n
Samaria, apostolii au fost la Ierusalim, i (versetul 14). "Cnd au auzit c Samaria a primit
Cuvantul lui Dumnezeu, trimise Petru i Ioan le;" de impunerea ale cror mini, care au fost
botezai (versetul 15.) primite (care, nainte de Baptisme Filip, acestea nu au primit) Duhul
Sfant. Pentru aceasta era necesar pentru conferirea de Duhul Sfnt, c Baptisme lor ar trebui
s fie administrate sau confirmate de un ministru de cuvntul, nu de un ministru al Bisericii.
i, prin urmare, pentru a confirma Baptisme celor care a botezat Filip Diaconul, apostolii
trimis numrul lor la Ierusalim la Samaria, Petru i Ioan; Cine conferite le care nainte au fost
dar botezat, aceste daruri care au fost semne de Duhul Sfnt, care, la acea vreme, a fcut s

nsoeasc toate Beleevers adevrat; care ceea ce au fost poate fi neles de c Marke care
sergiu zice (capitolul 16.17.) "Aceste semne urmai-le c beleeve n numele meu; i vor
arunca afar Devills; ei se vorbesc n alte limbi noi; Ei se iau de erpi, i dac acestea bea
orice lucru mortal, se nu doare Ei vor pune minile pe bolnavi i recupera." La ciute, a fost c
Philip nu putea da; dar apostoli ar putea, i (ca apare de acest loc) effectually a fcut pentru
fiecare om care beleeved cu adevrat, i a fost de un ministru al lui Hristos nsui botezat:
care puterea nici Hristoi ministere n aceast vrst nu poate conferre, sau altceva, exist
foarte puine Beleevers adevrat sau Hristos n-are foarte puine minitri.

i cum ales ceea ce

C prima diaconi au fost alese, nu de apostoli, ci de o congregaie de ucenici; Asta este, de
oameni cretini de tot felul, este evident din acte 6. n cazul n care am citit c doisprezece,
dup numrul de ucenici a fost multiplyed, le-a numit mpreun, i avnd le-a spus c ea a fost
nu se potrivesc c apostolii ar trebui s lsai cuvntul lui Dumnezeu i servi mese, a spus
unto ei (versetul 3). "Fraii looke v printre voi apte brbai raport sincer, plin de Duhul
Sfnt, i de Wisdome, care ne pot numi peste acest businesse." Aici este evident, c dei
apostolii au declarat ei ales; nc congregaiei ales care, de asemenea, (versetul p) este mai
mult meniune a spus, n cazul n care este scris, c "spune mulumit mulimii, i au ales apte,
& c."

Ecclesiasticall veniturilor, n
temeiul legii de Moses
n Vechiul Testament, tribul Levi au fost onely capabil de preoie, i alte inferiour ale
Bisericii. Terenul a fost mprit printre alte triburi (Levi exceptate), care, prin mprirea trib
Iosif, n Efraim i Manase, erau nc doisprezece ani. La tribul Levi au fost atribuite anumite
orae pentru locuit lor, cu suburbiile pentru lor cristinutza:, dar pentru partea lor, au fost de a
avea a zecea din fructe de teren de fraii lor. Din nou, preoii pentru ntreinerea lor avut a
zecea a zecea, mpreun cu o parte din darurile i sacrificiile. Dumnezeu a spus la Aaron
(amortit. 18. 20.) "s ai nici o motenire n ara lor, nici tu ai orice parte printre ei, eu sunt
partea ta i motenirea ta printre copiii lui Israel." Pentru Dumnezeu fiind apoi Regele, i au
constituit trib Levi s fie lui minitri Publique, el le-a permis pentru ntreinerea lor, veniturile
Publique, adic, o parte c Dumnezeu a avut rezervate pentru sine; care au fost Tythes, iar
ofertele: i c este care este destinat, n cazul n care Dumnezeu, zice, eu sunt tu motenire.
i, prin urmare, la levii nu ar putea unfitly fi atribuit numele clerului din Kleros, care
nseamn Lot sau mostenire; nu c acestea au fost motenitori ai Kingdome lui Dumnezeu,
mai mult dect alte; dar acea motenire de zei, ntreinerea lor. Acum vd n acest timp
Dumnezeu nsui regele lor, iar Moses, Aaron i reuita mari preoi erau locotenenii si; este
evident, c dreptul de Tythes, iar ofertele a fost constituit de puterea de jurist.

Dup respingerea lui Dumnezeu n cererea de un rege, au bucurat nc acelai venituri; dar
dreptul acestuia a fost derivat din asta, c regii a fcut niciodat nu lua de la ei: pentru
veniturile Publique a fost la eliminarea celui care a fost persoana Publique; si care (pana in
captivitate) a fost rege. i din nou, dup ntoarcerea din captivitate, au pltit lor Tythes ca
nainte preotului. Pn n prezent, prin urmare, Biserica Livings erau determinate de Civill
Soveraign.

n timpul nostru de salvatori, i

dup
De ntreinere a Mntuitorului nostru, i de apostolii si, am citit onely au avut o pung,
(care a fost efectuat de Iuda Iscarioteanul;) i, c de apostoli, cum ar fi au fost Fisher-brbai,
uneori a folosit lor comerciale; i c atunci cnd Mntuitorul nostru a trimis doisprezece
apostoli la predica, el forbad ele "pentru a transporta aurul, i de argint, i Brasse n lor
portmonee, pentru c muncitor este vrednic de nchiriere su: "(Mat. 10. 9,10.) De care este
probabil, ntreinerea lor obinuite nu a fost nepotrivite pentru munca acestora; locuri de
munc lor a fost (ver. 8.) "liber de a da, deoarece acestea au primit liber;" i ntreinerea lor a
fost darul gratuit celor care beleeved bun tyding au carryed despre de venirea lui Mesia,
Mntuitorul lor. La care am putea elena, ceea ce a fost contribuit din recunotin, de, cum ar
fi Mntuitorul nostru a avut vindecat de boli; care sunt menionate "anumite femei (Luca 8.
2,3.) care a fost vindecat de evill spiritele i neputinele; Mary Magdalen, din care a plecat
Devills apte; i Joanna soia lui Chuza, Herods Steward; i Susanna, i multe altele, care
ministred zis de substana lor.
Dup nostru nlarea salvatori, cretinii din fiecare ora n comun, a trit (Faptele
Apostolilor 4. 34.) la Simiorina care a fost fcut de vnzare de terenuri i posesiunile lor,
stabilite la picioarele de apostoli, de bun credin, nu a dreptului; pentru "whilest terenului a
rmas (zice Peter S. anania acte 5.4.) nu a fost a ta? i dup ce a fost vndut, aceasta nu era n
puterea ta?"care sheweth nevoie nu a salvat ara lui, nici banii lui de mincinos, ca nu fiind
obligat s contribuie orice lucru la toate, unlesse a avut mulumit. i ca n timpul apostolilor,
Deci, de asemenea, tot timpul n jos, pn dup Constantin cel mare, vom gsi, c meninerea
de episcopi, i pastori de Christian Church, nu era nimic dar contribuia voluntar dintre ele
care au imbratisat doctrina lor. A fost nc nici o meniune de Tythes: dar astfel a fost n
timpul lui Constantin, i fiii lui, afeciunea de crestinii la pastori lor, dup cum zice
Ammianus Marcellinus (descrie Rzvrtire Damasus i Ursinicus despre Bishopricke,) c a
fost n valoare de afirmaia lor, n care episcopii din acele vremuri de liberalism turmei lor, i
mai ales de Matrons, triau splendid, au fost carryed n autocare, i somptuos n tarif i
apparell lor.
Minitrii de Evanghelia a trit pe bunavointa lor efective dar aici poate unele cere, dac
pastorul atunci erau obligate s triasc la contribuie voluntar, ca la almes, "pentru cine
(zice Paul S. 1 Cor. 9. 7.) merge la rzboi la taxele propriu? sau cine pre o turma, i eatheth
nu de milke turmei?" i din nou, (1 Cor. 9. 13.) "doe nu tii c cei ce ministru despre lucruri
sfinte, triasc din lucrurile din templu; i cei ce ateapt la Altar, participa cu altarul;"adic,
au parte de faptul c, care este oferit la Altar pentru ntreinerea lor? Si apoi el concludeth,
"chiar aa hath Domnul numit, ca cei ce propovduiesc Evanghelia, s triasc din
Evanghelie. Din care loc poate deduce ntr-adevr, ca pastorii Bisericii ar trebui s fie

meninut de turmele lor; dar nu ca pastorii au fost de a determina, cantitatea, fie un fel de
indemnizaie proprii, i s fie (cum ar fi fost) propriile Carvers. Alocaia lor trebuie trebuie,
prin urmare, determinate, de recunotin, i liberalism de fiecare om special turmei lor, sau
de ntreaga congregaie. De ntreaga congregaie nu ar putea fi, pentru c faptele lor au fost
apoi legi:, prin urmare, meninerea de pastori, nainte de Emperours i Civill Soveraigns a
fcut legi pentru a soluiona aceasta, a fost nimic, dar bunvoin. Ei care au servit la Altar au
trit pe ceea ce a fost oferit. n ceea ce Curtea ar trebui s le sue pentru ea, care nu avut nici o
Tribunalls? Sau, dac au avut arbitrii ntre ele, care ar trebui s execute hotrrile lor, cnd au
avut nici o putere s arme ofierii lor? Ea rmne, prin urmare, c nu ar putea exista nici o
ntreinere certaine atribuite orice pastorii Bisericii, ci de ntreaga congregaie; i apoi onely,
atunci cnd decrete lor ar trebui s aib fora (nu onely de canoane, dar, de asemenea) de legi;
Legi care nu putea fi fcut, dar de Emperours, regi, sau alte Civill Soveraignes. Dreptul
Tythes, Moses Law, nu ar putea fi aplicate la minitri apoi de Gospell; deoarece Moses si
mari preoi au fost Civill Soveraigns a poporului sub Dumnezeu, a cror regat printre evrei a
fost prezent; ntruct n Kingdome lui Dumnezeu prin Hristos este nc s vin.
Pn n prezent a fost shewn ce pastorii Bisericii sunt; care sunt punctele lor Comisiei (care
au fost de a predica, pentru a invata, la botez, s fie preedinii lor severall congregaii;) ceea
ce este Ecclesiasticall cenzur, adic excomunicarea, adic, n aceste locuri n cazul n care
cretinismul a fost interzis de legile jurist, o pune ei nii din compania excomunice, i n
cazul n care cretinismul a fost de Civill Law a poruncit, o pune excomunice din congregaii
cretini; Cine ales pastori si slujitori ai Bisericii, (care a fost, Congregatia); care a consacrat i
a binecuvntat-le, (care a fost Pastor); ceea ce a fost venituri datorate, (c a fost nici unul dar
posesiunile lor proprii, i propria munc i contribuiile voluntare de devotat i gratefull
cretini). Noi trebuie s ia n considerare acum, ce serviciu acele persoane au, care fiind Civill
Soveraignes, au mbriat, de asemenea, Christian Faith.

Soveraign de jurist fiind un

cretin are dreptul de numire
Pastori
i n primul rnd, trebuie s v amintii, c dreptul de a judeca ceea ce doctrine sunt
adecvate pentru pace, i pentru a fi nvat toate subiectele, este n toate comune-wealths
inseparabil anexat (aa cum a demonstrat deja cha. 18.) a Soveraign puterea jurist, dac ar fi
ntr-un singur om, sau ntr-un ansamblu de oameni. Pentru c este evident pentru cel mai ru
capacitatea, mens c aciunile sunt derivate din opiniile au bun sau Evill, care de la aceste
aciuni ducerii unto ele nsele; i, prin urmare, oamenii care sunt posedai o dat de avizare, c
ascultarea lor la puterea Soveraign, va albine hurtfull mai mult, dect neascultarea lor, va nu
se supune legilor, astfel rsturnarea comune-avere i introduce confuzie, i rzboi jurist;
pentru a evita drept care subsemnatii, toate jurist Guvernului a fost hirotonit. i, prin urmare,
n toate comune-wealths a pgnilor, Soveraigns au avut numele de pastori de oameni, pentru
c nu a existat nici un subiect care ar putea nva n mod legal oamenii, dar de autoritatea i
permisiunea lor.
Acest drept de mpraii pgni, nu pot albine crezut luate de la ei de conversia acestora la
credina lui Hristos; Cine rnduit niciodat, c regii pentru beleeving n el, ar trebui s fie

destituit, care este supus la orice, dar el nsui, sau (care este tot una) fi lipsii de puterea
necesare pentru conservarea de pace ntre subiecii lor, precum i pentru lor de aprare
mpotriva foraign dumani. i, prin urmare, Christian Kings sunt nc pastorii Suprem de
oamenii lor, i au puterea de a hirotoni pastorii ceea ce v rog, s nvee Bisericii, care este,
pentru a invata oamenii sa angajat s taxa lor.
Din nou, lasa dreptul de a alege-le fi (ca nainte de conversia de regi) n biseric, pentru asa
ca a fost n timpul Apostolii nii (aa cum a fost shewn deja n acest capitol); chiar i aa, de
asemenea, dreptul va fi n Civill Soveraign, cretin. n care el este un cretin, el allowes de
predare; i n care el este Soveraign (care este la fel de mult ca s spun, Biserica de
reprezentare, la) alege hee profesori, sunt alei de ctre Biserica. i cnd o asamblare cretinii
aleg pastorul lor ntr-o multitudine de Christian comune, este Soveraign care electeth-l,
deoarece tis efectuat de autoritatea sa; n acelai mod, ca atunci cnd un ora alege lor Maior,
este actul de a-l c n-are putere Soveraign: pentru fiecare act fcut, este actul de a-l, fr al
crui consimmnt este nevalid. i, prin urmare, orice exemple pot fi trase din istorie, cu
privire la alegerile de pastori, de oameni sau de cler, sunt fr argumente mpotriva dreptului
de orice Civill Soveraign, pentru c cei care le ales a fcut-o prin autoritatea lui.
Vd apoi n fiecare Christian comune-avere, Civill Soveraign este Pastorul Suprem, taxa a
crei turma intreaga de supuii si se angajeaz, i, prin urmare, c este de autoritatea sa, c
toate celelalte pastorii sunt fcute, i au puterea de a nva, i performe toate celelalte birouri
de Pastorall; de asemenea, urmeaz c este de la Civill Soveraign, c toate alte pastori obine
dreptul lor de predare, Preaching i alte funcii referitoare la acel birou; i c acestea sunt, dar
lui ministere; n acelai mod ca i magistrai de orae, judectorilor n instanele de Justiie, i
comandanii de armatele, sunt toate, dar minitrii de el c este magistrat comune tot-avere,
judector de toate cauzele, i comandant de miliie ntreg, care este alwayes Civill Soveraign.
i motivul este aici, nu pentru c acea Teach, dar, deoarece acestea care sunt pentru a afla,
sunt supuii si. Pentru lasa a se presupune, c o comitere Christian King autoritatea de
pastori rnduirea n dominioanele sale la un alt rege, (ca scafandri Christian Kings permite c
puterea Papei;) el nu, astfel, constituie un Pastor peste el nsui, nici un Pastor Soveraign peste
poporul lui, pentru care au fost s priveze de nsui a puterii jurist; care n funcie de aviz
brbai au de datoria lor s-l, i teama ei au de pedeaps n alt lume, ar depinde, de
asemenea, calificare, i fidelitate de medici, care nu fac obiectul lesse, nu numai la ambiie,
dar, de asemenea, la ignoran, dect orice alt fel de oameni. Astfel nct n cazul n care un
strin n-are autoritatea de a numi profesorii, el este dat de Soveraign n a crei stpniri el
nva. Christian Doctors sunt noastre nvtori la cretinism; Dar Kings sunt prinii din
familii, i pot primi nvtori pentru subiecii lor la recomandarea unui strin, dar nu de la
comanda; mai ales atunci cnd bolnav nvndu-i se ducerii la profit mare i manifest de el,
care le recomand: nici nu pot fi obligate s pstreze ei, mai mult dect este pentru binele
Publique; Ingrijirea de care ei stau att de mult timp perceput withall, ca ei s pstreze orice
alte essentiall dreptul de Soveraignty.

Autoritatea de Pastorall a
Soveraigns este numai De Jure
Divino,

De alte pastori este Jure Civili

Dac un om, prin urmare, ar trebui s cear un Pastor, n executarea mandatului su, ca ef
al preoilor i btrnii poporului (Mat. 21.23.) cerut Mntuitorului, "de ce autoritatea dost tu
aceste lucruri, i cine i-a dat aceast autoritate:" el poate face nici un alt doar rspuns, dar c
el este doth de ctre autoritatea de comune-avere, dat de rege, sau de asamblare care
representeth aceasta. Toate pstori, cu excepia Suprem, executa tarifele lor din dreapta, care
este autoritatea de Civill Soveraign, care este, Jure Civili. Dar regele, i fiecare alte Soveraign
executeth su birou de suprem Pastor, de autoritate imediat la Dumnezeu, care este s spun, n
dreptul de zei sau s Jure Divino. i, prin urmare, nici unul, dar regii pot pune n Dei Gratia
Rex lor titluri (un semn de prezentarea lor la Dumnezeu onely), & c. episcopi ar trebui s spun
la nceputul mandatului, "de favoarea de maiestatea regi, episcop de o astfel de Eparhia;" sau
ca jurist minitri, "n numele lui Majestile." Pentru n a spune, Divina Providentia, care este
la fel cu Dei Gratia, dei deghizat, neag a primit autoritatea din statul de jurist; i sliely
alunecare de pe gulerul de supunerea lor de jurist, spre deosebire de unitate i aprrii
comune-avere.

Christian Kings au puterea de

a executa tot felul de funcia de
pastorale
Dar dac fiecare Christian Soveraign pastorul Suprem de propriile sale subiecte, se seemeth
c el n-are, de asemenea, autoritatea, nu doar predica (care, probabil, nici un om nu va nega;),
dar, de asemenea, botez, i administrare sacramentul cina Lords; i s hirotoneasc temple i
pastori zeii serviciu; care majoritatea barbatilor refuza; parial pentru c le folosesc nu se face;
i parial pentru c administrarea de Taine, i consacrare a persoanelor i locurile sfinte
utilizri, requireth impunerea acestor mini mens, ca de ca impunerea succesiv din vremea
Apostolilor au fost hirotonit pentru a ca pe linga. Pentru dovada, prin urmare, c Christian
Kings au putere la botez, i la Consecrate, eu sunt pentru a face un motiv, atat ce le folosesc
nu a doe, i cum, fr ceremonie ordinare de impunerea minilor, sunt realizate capabile de a
face aceasta, atunci ei vor.
Nu exist nici o ndoial, dar orice rege, n cazul n care el au fost skilfull n tiine, s-ar
putea de acelai drept de biroul su, citi prelegeri de le el nsui, de care el authorizeth altora
pentru a le citi n universiti. Neverthelesse, pentru c avea grij de veri de businesse din
comun-avere ridic sus tot timpul, nu au fost convenabil pentru el s se aplice el nsui n
persoana asta special. Un rege poate, de asemenea, dac el v rugm, sta n judecat, s auzi i
determina tot felul de cauze, precum i altele da autoritatea de a doe aceasta n numele su;
dar c taxa care lyeth asupra lui de comand i de guvern, s-l constrnge albine continuu la
crma i s se angajeze la birourile Ministeriall n alii sub el. n mod similar Mntuitorului
(care cu siguran au avut puterea de a botez) botezat nici unul himselfe, dar a trimis lui
apostoli i ucenicii la botez. (John 4.2.) Deci, de asemenea, S. Paul, de necesitatea de a
Preaching scafandri i locuri de departe ndeprtate, botezat puini: printre toate ctre
Corinteni a botezat numai Crispus, Cajus i Stephanus; (1 Cor.1.14,16). i motivul pentru care
a fost, pentru c lui principall tax a fost de a predica. (1 Cor. 1.17.) Prin care este evident, c
taxa mai mare, (aa cum este guvernul a Bisericii,) este o dispens pentru lesse. Motivul

pentru care, prin urmare, de ce utilizarea Christian Kings nu s botez, este evident, i acelai
lucru, pentru care la aceast zi acolo sunt cteva botezat de episcopi, i de ctre Papa mai
puine.
i n ce privete impunerea de mini, fie c este vorba needfull, pentru autorizarea unui
rege la botez, i Consecrate, putem considera astfel.
Impunerea minilor, a fost o ceremonie mai vechi publique printre evrei, care a fost
proiectat, i a fcut anumite, persoana, sau alt lucru destinate n o mans rugciune,
binecuvntare, sacrificiu, consacrare, condamnare sau alte discursului. Deci Jacob n
binecuvntarea copiilor lui Joseph (Gen. 48.14.) "Pus mna dreapt pe Efraim, mai tineri, i
mna stng pe Manase primul nscut;" i acest lucru a fcut contient (dei acestea au fost
att prezentate s-l de iosif, ca el a fost forat n a face-l s se ntind lui acrosse de arme) la
proiectarea crora intenioneaz mai mare binecuvntare. Deci, de asemenea, n jertfirea arse
oferind, Aaron este poruncit (Exod. 29.10.) "Pentru a pune minile pe capul vielului;" i (ver.
15.) "Pentru a pune mna pe capul ramme." Acelai lucru este, de asemenea, a spus din nou,
Levit. 1.4. & 8.14. De asemenea Moses cnd a hirotonit Iosua a fi cpitan al israeliilor, care
este, consacrat el la serviciu de zei, (amortit. 27.23.) "i ntindea minile asupra lui i i-a dat
lui taxa," proiectarea i rendring anumite, care a fost ei au fost s se supun n rzboi. i n
consacrarea leviilor (amortit. 8.10.) Dumnezeu a poruncit c "copiii lui Israel trebuie s pun
minile lor pe levii." i n condamnarea de el care a hulit Domnului (Levit. 24.14.)
Dumnezeu a poruncit ca "tot ce auzit l-ar pune minile lor pe capul lui, i c toate Adunrii
trebuie s piatr el." i de ce ar trebui ei numai c auzit-l, pune minile lor pe el, i nu mai
degrab un preot, levitul, sau alte ministru al justiiei, dar c nimeni altcineva nu au reuit s
proiectare, i de a demonstra la ochi de adunare, care a fost c au hulit, i ar trebui s moar?
i pentru a proiecta un om, sau orice alt lucru, de mna la ochi este lesse supuse greeal,
dect atunci cnd este fcut s Eare de un nume.
i att de mult a fost aceast ceremonie observat, c, n binecuvntarea ntreaga congregaie
la o dat, care nu poate fi realizat prin outoare pe mini, nc "Aaron (Levit. 9.22.) ridica
mna spre oamenii atunci cnd el le-a binecuvntat." i citim, de asemenea, ca ceremonia de
consacrare Temple printre pgni, ca ca preot i ntindea minile pe unele post a Templului,
n tot acest timp el a fost rostind cuvintele de consacrare. Naturall e la orice lucru individuall,
mai degrab de mn, pentru a asigura ochii, dect de cuvinte pentru a informa Eare n
materie de zei Publique serviciu de proiectare.
Aceast ceremonie nu a fost, prin urmare, noi n timpul nostru de salvatori. Pentru gabrielle
(marca 5.23.) a carui fiica a fost bolnav, rugat-l ia Mntuitorului nostru (nu se vindeca, dar)
"pentru a pune minile peste ei, ca shee ar putea albine vindecat." i (horvath. 19.13.) "ei au
adus unto el Copilailor, hee c ar trebui s pus minile pe ele, i roag-te."
n funcie de acest rit vechi, apostolii, si presbiteri, i presbiteriului a sinelui, pus minile pe
le care au hirotonit pastori si withall s-au rugat pentru ei c s-ar putea primi Duhul Sfnt; i c
nu numai o dat, dar uneori oftner, atunci cnd o nou ocazie a fost prezentat: dar final a fost
nc acelai, i anume o punctuall, i religioase de desemnare a persoanei, fie la taxa Pastorall
hirotonit n general, sau la o anumit misiune: att (Act. 6.6.) "apostolii s-au rugat, i minile
lor" pe apte diaconi; care a fost fcut, nu s le dea Duhul Sfnt, (pentru acestea au fost plin
de Duhul Sfnt naintea ta au fost alese, ca incercare imediat nainte, versetul 3.), dar pentru a
proiecta-le la acest birou. i dup ce Philip Diaconul au convertit anumite persoane n
Samaria, Petru i Ioan a mers n jos (Act. 8.17.) "le ntindea minile lor, i le-au primit Duhul
Sfnt." i nu numai un apostol, dar un preot a avut aceast putere: pentru S. Paul adviseth
Timotei (1 Tim. 5.22.) "Pune minile brusc pe nimeni;", decoratiuni nimeni repezit la biroul
de un Pastor. ntreaga presbiteriului pus minile lor pe Timotei, aa cum am citit 1 Tim. 4.14.
dar acest lucru este pentru a fi inteles, ca unele fcut prin numirea de presbiteriului, i cel mai

probabil Proestos lor, sau Prolocutor, care poate fi fost St. Paul nsui. Pentru su 2 Epist. la
Tim. ver. 6. zice el, "Stirre sus darul lui Dumnezeu care este n tine, prin outoare pe din
minile mele:" n cazul n care nota de modul, care, prin Duhul Sfnt, nu este menit a treia
persoan n trinitate, dar darurile necesare la biroul de Pastorall. Am citit de asemenea, c Sf.
Paul a avut impunerea de minile de dou ori; o dat de anania la Damasc (Faptele
Apostolilor 9.17,18.) momentul su Baptisme; i din nou (acte 13.3.) la Antiohia, atunci cnd
a fost trimis n primul rnd pentru a predica. Utilizarea apoi de aceast ceremonie n
hirotonire pastori, a fost pentru a proiecta persoana creia i-au dat o astfel de putere. Dar dac
a fost apoi orice cretin, care au avut puterea de predare nainte; Baptizing de el, care este de a
face din el un cretin, au dat nici o putere nou, dar a avut onely s predice doctrina adevrat,
care este, pentru a utiliza puterea sa cum trebuie; i, prin urmare, instituirea de mini au fost
inutile; Baptisme l co a fost suficient. Dar fiecare Soveraign, nainte de cretinism, a avut
puterea de predare, i rnduirea profesori; i, prin urmare, cretinism le-a dat nici un drept
nou, dar numai regizat-le n modul de predare adevrul; i, prin urmare, au nevoie de nici o
impunerea minilor (n afar de ceea ce se face n Baptisme) pentru a autoriza s exercite
orice parte din funcia Pastorall, ct i anume, la botez, i consacra. i n Vechiul Testament,
dei preotul a avut doar dreptul de Consecrate, n timpul c Soveraignty era preot; nc nu a
fost asa ca atunci cand Soveraignty a fost din King: pentru citim (1 regi 8.) C Solomon
binecuvntat poporul, consacrat Templului, i pronunat c rugciunea Publique, care este
modelul acum pentru consacrare a tuturor Bisericilor cretine, i Chappels: prin care, se pare,
el a avut nu numai dreptul guvernului Ecclesiasticall; dar, de asemenea, de exercitare a
Ecclesiasticall funcii.

Jurist Soveraigne n cazul n

care un cretin, este capul
Bisericii
n dominioanele sale
Din aceast consolidare dreptul Politique, i Ecclesiastique n Christian Soveraigns, este
evident, ei au tot felul de putere asupra supuilor lor, care poate fi dat la om, pentru guvernul
de mens externall aciuni, att n politic i religie; i pot face astfel de legi, ca se va judeca
celui mai adaptat, pentru guvernul de propriile subiecte, att ca acestea sunt comune-avere, i
cum sunt Biserica: pentru ambele de stat, i Biserica sunt brbai acelai.
Dac, prin urmare, v rog, ele pot (ca multe Christian Kings acum doe) comite guvernul
subiecte lor n materie de religie la Papa; dar apoi Papa este n acel punct subordonat acestora
i dinti c taxa n anothers Dominion Jure Civili, n partea dreapt a Civill Soveraign; nu Jure
Divino, n dreptul de zei; i, prin urmare, pot fi deversate de la acel birou, atunci cnd
Soveraign pentru binele supuilor si se cred c este necesar. Ele pot, de asemenea, dac le
comit v rog, avea grij de religie la unul suprem Pastor, sau la o adunare de pastori; si da-le
ce putere peste Biserica, sau unul peste altul, ei cred c cele mai convenabile; i ce titluri de
onoare, episcopi, arhiepiscopi, preoi, sau presbiteri, ei vor; i s fac astfel de legi pentru
ntreinerea lor, fie prin zeciuielile, sau altfel, dup bunul plac, astfel nct acestea doe dintr-o
contiin sincer, de care Dumnezeu onely este judectorul. Este Civill Soveraign, care este
de a desemna judectori, i interprei din Scripturi Canonicall; pentru el este cel care le

maketh legi. Este, de asemenea, c d puterea s excomunicri; dar care pentru astfel de legi
i pedepse, ca poate umili Libertines ncpnat, i le reduce la Uniune cu restul Bisericii, ar
contemned de albine. n lui, el n-are puterea suprem n toate cauzele, ca Ecclesiasticall bine,
ca jurist, n msura n care concerneth aciuni i cuvinte, pentru aceste onely sunt cunoscute,
i poate fi acuzat; i din ceea ce nu poate fi acuzat, nu exist nici o Judg la toate, dar
Dumnezeu, care cunoate inima. i aceste drepturi sunt incidente pentru toate Soveraigns,
dac monarhi, sau ansambluri: pentru c sunt reprezentanilor de Christian People, sunt
reprezentanilor Bisericii: pentru o biseric, i o mulime de comune de Christian People, sunt
acelai lucru.

Cardinalul Bellarmines cri

De Summo Pontifice considerat
Dei acest lucru c am spus aici, i n alte locuri din aceast carte, par cleer suficient pentru
afirmarea puterii Ecclesiasticall suprem pentru Christian Soveraigns; Totui pentru c
provocarea Papa al Romei pentru c puterea universal, a fost meninut n principal, si cred ca
puternic ca este posibil, de Cardinall Bellarmine, n sale De Controversie Summo Pontifice;
Au crezut c este necesar, ca pe scurt ca pot, pentru a examina motivele, i puterea de
discursul su.

Prima carte
Din cinci cri el a scris de acest subiect, primul containeth trei ntrebri: unul, care este pur
i simplu cel mai bun guvern, monarhie, aristocraie, sau democraie; i concludeth pentru nici
unul, dar pentru un guvern mixta de tot acolo: un alt, care dintre acestea este cel mai bun
guvernul a Bisericii; i concludeth mixta, dar care ar trebui s mai participe la monarhiei: a
treia, dac n acest mixta monarhiei, Sfntul Petru a avut locul de monarh. n ceea ce privete
concluzia lui prima, am au dovedit deja suficient (chapt. 18.) c toate guvernele care oamenii
sunt obligai s se supun, sunt Simple, i absolut. n monarhia este, dar un om suprem; i
ali brbai care au orice fel de putere n stat, avea sale Comisiei, n timpul su de agrement; si
se executa in numele lui: i n aristocraiei, i democraie, dar o asamblare Suprem, cu aceeai
putere ca in monarhie cuvine a monarhului, care nu este o mixta, dar o Soveraignty absolut.
i trei tipuri, care este cel mai bun, nu este pentru a fi contestat, n cazul n care nici unul
dintre ei este deja stabilit; dar prezent ar trebui alwaies pentru a fi preferat, ntreinute i au
reprezentat cele mai bune; pentru c este att mpotriva Legea naturii, i legea divin pozitive,
pentru a doe orice lucru tinde s subversiune acestora. n plus, ea maketh nimic la puterea de
orice Pastor, (el avea Civill Soveraignty, unlesse) ce fel de guvern este cel mai bun; deoarece
chemarea lor este s nu reglementeze men de Commandement, dar s nvee pe ei, i
perswade de argumente, i las-le s ia n considerare, dac acestea se imbratisa, sau respinge
doctrina predate. Pentru monarhie, aristocraie, i Democraie, marca ne trei tipuri de

Soveraigns, nu de la pastori; sau, cum se poate spune, trei tipuri de masterat de familii, nu trei
felul de nvtori pentru copiii lor.
i, prin urmare, concluzia a doua, cu privire la cea mai bun form de guvernare a Bisericii,
nu este nimic la ntrebarea de puterea papilor fr dominioanele lui: pentru n toate alte
comune-wealths puterea lui (n cazul n care hee au orice, la toate) este cea a Schoolmaster
onely, i nu de maestru al familiei.
Pentru ncheierea al treilea, care este, ca Sf. Petru a fost monarh al Bisericii, el aduce pentru
argumentul su chiefe locul de S. horvath. (capitolul 16.18, 19). "Tu eti Petru, i pe aceast
stnc voi zidi Biserica mea, & c. i i voi da keyes cerului; nici un fel tu vei lega pe pmnt,
va fi legat n ceruri, i un fel tu vei dezlega pe pmnt, va fi dezlegat n ceruri." Care loc bine
luate n considerare, proveth nu mai mult, dar c Biserica lui Hristos, cci pentru Fundatia un
articol onely; i anume, ceea ce Petru n numele tuturor Apostolilor profesezi, a dat ocazia de
a Mntuitorului s vorbeasc cuvintele citate aici; care acest mititel pot nelege cleerly,
suntem s ia n considerare, c Mntuitorul nostru predicat de el nsui, de Ioan Boteztorul, i
de apostolii si, nimic, dar acest articol de credin, "c el era Hristos;" toate celelalte articole
care necesit credin nu altfel, decat ca ntemeiat pe faptul c. John a nceput n primul rnd,
(Mat. 3.2.) predica numai acest lucru, "Kingdome lui Dumnezeu este la ndemn." Apoi
Mntuitorul nostru nsui (Mat. 4.17.) predicat acelai lucru: i a lui doisprezece apostoli,
atunci cnd le-a dat lor Comisiei (Mat. 10.7.) nu exist nici o meniune de predicare orice alt
articol dar asta. Acest lucru a fost fundamentall articol, care este fundamentul credinei
biserici. Ulterior apostolii fiind ntors la el, el dinti le toate, (Mat. 16.13) nu Peter onely,
"Care a spus brbai a fost;" i ei au rspuns, c "unele a spus el a fost Ioan Boteztorul, unii
ilie, i alii Jeremias sau unul dintre profei:" apoi (ver. 15.) El le-a cerut tot din nou, (nu Petru
onely) "Care spun yee c sunt?" Prin urmare, Petru a rspuns (pentru ei toi) "Tu eti Hristos,
fiul lui Dumnezeu de via;" care i-am spus este temelia credinei Bisericii ntregi; la care
Mntuitorul nostru are ocazia de a spune, "pe aceast piatr voi zidi Biserica mea;" De care
este evident, c piatra de temelie a Bisericii, a fost menit articolul Fundamentall credinei
biserici. Dar atunci de ce (vor unii obiect) doth Mntuitorului interpune aceste cuvinte, "Tu
eti Petru"? Dac originall a acestui text au fost traduse rigid, motivul uor ar fi aprut:
suntem, prin urmare, s ia n considerare c apostolul Simon, a fost supranumit de piatr,
(care este semnificaia cuvntului Syriacke Chifa, i a cuvntului grec Petrus). Mntuitorul
nostru, prin urmare, dup mrturisirea de articolul Fundamentall, fcnd aluzie la numele su,
a declarat (ca n cazul n care au fost n limba englez) astfel, tu eti "Piatra", i pe aceast
piatr voi zidi Biserica mea: care este la fel de mult ca s spun, acest articol, c "eu sunt
Hristos," este temelia credinei toate nevoie de la cei care sunt albine membrilor din biserica
mea: Nici nu este aceast aluzie la un nume, un lucru unusuall n comun discursul: dar a fost
un discurs ciudat, i obscur, dac Mntuitorul nostru care intenioneaz s construiasc
Biserica lui pe persoana a Sf. Petru, a spus, "eti o piatr, i pe aceast piatr voi zidi Biserica
mea," a fost att de evident fr ambiguitate a spus, "Voi zidi Biserica mea pe tine; i nc a
fost nc acelai aluzie la numele lui.
i pentru urmtoarele cuvinte, "Eu voi da Keyes de cer, & c." este nu mai mult de ce
Mntuitorul nostru a dat, de asemenea, tot restul de ucenicii si (horvath. 18.18.) "un fel yee
se lega pe pmnt, va fi legat n ceruri. i nici un fel voi se dezlega pe pmnt, va fi dezlegat
n ceruri." Dar, oricum aceasta interpretate, nu exist nici o ndoial, dar puterea acordate aici
aparine toate pastori suprem; cum sunt toate Christian Civill Soveraignes n propriile lor
Dominioane. n att de mult, ca n cazul n care Sf. Petru, sau Mntuitorul nostru nsui a avut
conversia orice de pe ei la beleeve el, i s recunoasc lui Kingdome; nc, deoarece
Kingdome lui nu este din lumea aceasta, el a lsat suprem grij de conversie subiectele sale la
nici unul, dar el; sau altceva hee trebuie s aib-l lipsit de Soveraignty, n care dreptul de

predare este inseparabil anexat. i astfel mult n respingere a prima sa carte, unde hee s-ar
dovedi Sf. Petru a fost Universall de monarh a Bisericii, adic, de toi cretinii din lume.

A doua carte
A doua carte a doua concluzii: una, c Peter S. a fost episcop al Romei i vopsite: cealalt,
c papii de la Roma sunt succesorii si. Ambele care au fost contestate de ctre alii. Dar
presupunnd c acestea sunt adevrate; dar dac de episcopul de Roma albine neles fie
monarh al Bisericii, sau pastorul suprem nu Silvester, dar constantin (care a fost primul
Christian Emperour) a fost c Episcopul; i ca constantin, deci toate celelalte Christian
Emperors au fost de dreapta episcopi suprem al Imperiului Roman; Spun a Imperiului Roman,
nu de toate Christendome: pentru alte Christian Soveraigns a avut acelai drept n teritoriile
lor severall, cu privire la oficiu, n esen, adhaerent la Soveraignty lor. Care va servi pentru
rspunsul la cartea a doua.

Treia carte
n al treilea carte, el handleth ntrebarea dac Papa Antihrist. Din partea mea, am vedea nici
un argument care se dovedete el este deci, n acest sens c Scriptura useth numele: nici nu va
avea vreun argument din calitatea de Antihrist, s contrazic autoritatea el dinti, sau n-are
heretofore exercitate n dominioanele de orice alt prin sau statul.
Este evident c prezis profeii din Vechiul Testament, i evreii ateptat un Mesia, care este,
o Hristos, care ar trebui s re-stabili printre ei n mpria lui Dumnezeu, care a fost respins
de ei n timpul lui Samuel, atunci cnd au cerut un rege dup modul de alte naiuni. Aceast
ateptare a lor, le-a fcut nesuferit pentru impostura de toate aceste, ca a avut ambele ambiia
de a ncerca atingerea de Kingdome, i arta de a nela oamenii de false minuni, de via
hypocriticall, sau de administraii i doctrina plauzibile. Mntuitorul nostru, prin urmare, i
apostolii si prevenit brbai prooroci mincinoi, i a scula hristoi mincinoi. Scula hristoi
mincinoi, cum ar fi sunt pretinde a fi Hristos, dar nu sunt, i sunt numite corect anticriti, n
acest sens, ca atunci cnd happeneth o Schisme n Biserica de alegerile din doi papi, o dac
alte Antipapa, sau false Papa. i, prin urmare, Anticrist n semnificaia corect a dou mrci
de essentiall; Una, c el a denyeth Isus pentru a fi Hristos; i un alt c el professeth himselfe a
lui Hristos de albine. Primul semn este stabilit de S. Ioan lui 1 Epist. 4. ch. 3. ver. "orice Duh
care mrturisete nu c Isus Hristos este de vin n trup, nu este a lui Dumnezeu; i acesta este
spiritul antihrist." Alte mrcii este exprimat n cuvintele Mntuitorului nostru, (Mat. 24,5.)
"Muli vor veni n numele meu, zicnd: eu sunt Hristos." i, din nou, "n cazul n care orice
om se spun unto tine, Loe, aici este Hristos, este Hristos beleeve ea nu." i, prin urmare,
Antihristul trebuie s fie un fals Hristos, care este, unele dintre ele care se pretinde a fi
Hristos. i afar de aceste dou mrci, "pentru a nega lui Isus de a fi Hristos," i "afirma
himselfe pentru a fi Hristos," acesta urmeaz, c el trebuie s fie, de asemenea, un "adversar
adevratului Cristos," care este un alt usuall semnificaia cuvntului lui Anticrist. Dar aceste

muli anticriti, exist speciall unul una, oana Antichristos, Anticristul, sau Anticristul cu
siguranta, ca o singur persoan certaine; nu la nesfrit un Anticrist. Acum Vazand Papa de
la Roma, nici pretendeth el nsui, nici denyeth lui Isus de a fi Hristos, eu percep nu cum el
poate fi numit Anticrist; prin care cuvntul nu este menit, unul care pretendeth mod fals lui
locotenent, fie Vicar Generall, dar pentru a fi Hee. Exist, de asemenea, unele marcaj de timp
de acest speciall Antihrist, ca (Mat. 24.15.) atunci cnd c abominabil distrugator, despre care
a vorbit Daniel, (Dan. 9. 27.) va sta n locul sfnt, i astfel necaz ca nu a fost inca de la
inceputul lumii, i nici nu va mai fi, din nou, aa ca n cazul n care au fost la ultima lung,
(ver. 22.) "carnea nu putea fi mntuit; dar pricina alege acele zile vor fi scurtat"(fcute mai
puine). Dar acest necaz nu este nc veni; pentru aceasta este de a fi urmat imediat (ver. 29.)
de o ntunecare de soarele i luna, o scdere de stele, o comoie a cerurilor, i glorios venirea
din nou a Mntuitorului nostru, n cloudes. i, prin urmare, Anticristul nu este nc veni;
ntruct, muli Papi sunt att venit i au plecat. Este adevrat, Papa n lund asupra lui pentru a
da legi toate Christian Kings, i naiuni, usurpeth o Kingdome n aceast lume, pe care Hristos
a luat nu pe el: dar el doth ea nu ca Hristos, ci ca pentru Hristos, n care nu exist nimic de
Antihrist.

A patra carte
n cartea a patra, pentru a dovedi Papa s fie Judg suprem n toate problemele de credinta si
maniere, (care este la fel de mult ca s fie monarh absolut de toi cretinii din lume,) se aduce
trei propuneri: primul, c judecile lui sunt Infailibilul: al doilea, c el poate face foarte legi,
i pedepsi pe cei care le observa nu: A treia, c Mntuitorul nostru conferite toate competena
Ecclesiasticall pe Papa de la Roma.

Texte de infailibilitate a papilor

hotrrii n puncte de credin
Pentru infailibilitatea judecile lui, el alledgeth Scripturi: i n primul rnd, de Luke 22.31.
"Simon, Simon, Satana a dorit hee c v poate trece ca gru; dar am fi rugat pentru tine, c tu
flaviu credin nu; i atunci cnd tu eti convertit, consolida fraii ti." Acest lucru, n funcie
de expoziia Bellarmines, este, c Hristos a dat aici pentru Simon Peter dou privilegii: unul,
c nici credina lui ar trebui s nu reuesc, nici el, nici oricare dintre succesorii si trebuie s
defineasc vreodat orice punct cu privire la credin sau maniere n mod eronat, sau contrar
definiia de o fostul Papa: care este o interpretare ciudat, i foarte mult de ncordate. Dar el
care, cu atenie readeth capitolul respectiv, se gsi nu exist nici un loc n Scriptur ntreg,
care mai mult mpotriva autoritatea papilor, maketh dect acest loc foarte. Preoii i crturarii
ncercarea de a ucide Mntuitorului la Passeover, i Iuda posedat cu o rezoluie s trdeze pe
el, i n ziua de uciderea Passeover fiind venit, Mntuitorului srbtorit acelai cu Apostolii
si, care a spus, pana la Kingdome lui Dumnezeu a venit hee ar doe nu mai; i withall le-a
spus c unul dintre ei a fost s-l trdeze: Hereupon au pus la ndoial, care dintre ele ar trebui

s fie; i withall (a se vedea Passeover urmtoarea lor maestru ar srbtori ar trebui s fie
atunci cnd el a fost rege) entred ntr-o disput, cine ar trebui s fie apoi om mai mare.
Mntuitorul nostru, prin urmare, le-a spus, c regii din naiunile au dominaia asupra supuilor
lor, i sunt numite de un nume (n ebraic), care semnific Bountifull; dar nu poate fi deci la
tine, tu trebuie s se strduiasc s serveasc unul pe altul; Am hirotoni tu un Kingdome, dar
cum ar fi tatl meu a rnduit mine; un Kingdome c eu sunt acum s cumpere cu sngele meu,
i s nu possesse pana la venirea mea a doua; apoi yee mncai i bei la masa mea i edei pe
Tronuri, judecnd dousprezece triburi ale lui Israel: i apoi adresarea nsui Sf. Petru, zice,
Simon, Simon, Satana caut sugernd o dominaie prezente, pentru a slbi credina voastr de
viitor; dar am fi rugat pentru tine, c credina ta nu va eua; Tu, prin urmare, (reinei acest
lucru,) fiind convertit, i nelegerea mea Kingdome la o alta lume, confirm aceeai credin
n fraii ti: la care a rspuns S. Peter (ca unul ca nu mai mult de asteptat vreo autoritate n
aceast lume) "Doamne, eu sunt gata s goe cu tine, nu onely la nchisoare, dar la moarte."
Prin care se manifesta, S. Peter nu a avut nici nu onely jurisdicia dat n aceast lume, dar o
tax pentru a preda toate alt apostolii, c, de asemenea, ar trebui s au nici unul. i pentru
infailibilitatea a St Peters sentina definitiv n materie de credin, nu este nici mai mult
pentru a fi atribuite din acest Text, dect c Peter ar trebui s continue n beleef de la acest
punct, i anume, c Hristos ar trebui s vin din nou, i possesse Kingdome n ziua judecii;
care nu a fost dat de textul toate succesorii si; pentru a se vedea mititel ei pretind n lume,
care este acum.
Locul al doilea este c de horvath. 16. "tu eti Petru, i la acest rozi voi zidi Biserica mea, i
porile iadului nu o vor birui." De care (ca I-au shewn deja n acest capitol) este dovedit nici
mai mult, dect c porile iadului nu prevaleaz mpotriva mrturisirea lui Petru, care a dat
prilej la acest discurs; anume acest lucru, c Isus este Hristos Sonne de Dumnezeu.
Al treilea text este John 21. ver. 16,17. "Pate oile mele;" care conine nu mai mult, dar o
Comisie de predare: i dac vom acorda restul de Apostoli s fie cuprinse n acest nume de oi;
atunci este puterea suprem de predare: dar a fost onely pentru momentul n care nu au nici o
Christian Soveraigns deja posedat de c supremaia. Dar am deja au demonstrat, c Christian
Soveraignes sunt n owne lor dominioanele pastorii suprem i instituite, de vertue a lor fiind
botezat, dei fr impunerea de mini. Pentru astfel de impunere fiind o ceremonie de
proiectare, persoana este needlesse, atunci cnd hee este deja concepute pentru a puterii de
predare doctrina ce el va fi, de instituia sa la o putere absolut peste supuii si. Pentru ca I sau dovedit nainte, Soveraigns sunt profesori suprem (n suplimentele) de biroul lor i, prin
urmare, obliga ei nii (prin Baptisme lor) pentru a preda doctrina lui Hristos: i atunci cnd
acestea sufer de alii pentru a invata oamenii lor, ei doe la perill sufletelor lor; pentru c este
n minile capete familii c Dumnezeu va necesita cont de instruire de copii i servitorii. Este
a lui Avraam, el nsui, nu de un angajat, c Dumnezeu zice (Gen. 18.19) "tiu c-l c el va
comanda copiii lui, i lui houshold dup el, care se pstreaz calea Domnului, i de a face
dreptatea i judecata.
Locul al patrulea este cel al Exod. 28.30. "Tu vei pune n pieptarul judecii, Urim i
Thummin:" hee care zice este interpretat de Septuaginta, delosin kai aletheian, care este,
dovezi i adevrul: i acolo concludeth, Dumnezeu a dat dovad, i adevrul, (care este
aproape de infailibilitate,) la marele preot. Dar fie ca este vorba de dovezi i adevrul acesta
co care a fost dat; sau ea dar ndemnul preotului la eforturi s informeze nsui cleerly, i da
judecata neprihnire; nc n care a fost dat la preot, a fost dat la Civill Soveraign: pentru
urmtoarea sub Dumnezeu a fost preot n comun-averea lui Israel; i este un argument pentru
dovezi i adevrului, care este, pentru supremaia Ecclesiasticall Civill Soveraigns asupra
propriile subiecte, mpotriva puterii pretins al Papei. Acestea sunt toate textele hee aduce
pentru infailibilitatea a hotrrii de Papa, punctul de credin.

Texte pentru n acelai punct

de maniere
Pentru infailibilitatea sa hotrre privind maniere, hee aduce un singur Text, care este c de
John 16.13. "Cnd veni spiritul adevrului, hee va conduce n tot adevrul" n cazul n care
(zice el) de tot adevrul, se nelege, cel puin, toate adevrul necesar pentru mntuire. Dar cu
aceast atenuare, el attributeth nu mai infailibilitatea Papei, dect orice om care professeth
cretinismului, i nu este de a fi al naibii: pentru cazul n care orice om erre n orice moment,
n care nu se erre este necesar pentru mntuire, este imposibil de el ar trebui s fie salvate;
pentru c onely este necesar pentru mntuire, fr de care s fie salvat este imposibil. Ce
puncte acestea sunt, se declar, din Scriptura n capitolul urmtor. n acest loc nu spune nici
mai mult, dar c dei l-au fost acordate, Papa ar putea nu eventual nva orice eroare la toate,
nc doth acest lucru nu-l dau la orice jurisdicie n dominioanele de un alt prin, unlesse, de
asemenea, trebuie s spunem, un om este obligat n contiin a stabilit pe munca la toate
ocaziile mai bun muncitor, chiar i atunci, de asemenea, atunci cnd a fgduit anterior munca
sa la altul.
Pe langa Text, el argueth de motiv, astfel, daca Papa ar putea erre n cele, atunci Hristos nu
a furnizat suficient pentru mntuirea biserici; pentru c el a poruncit ei s urmeze
instruciunile de papi. Dar acest motiv este invalid, unlesse el arta cnd, i n cazul n care
Hristos a poruncit c sau a luat deloc nici o notificare de o Papa: ba acorda nici un fel a fost
dat S. Petru a fost dat la Papa; nc vznd nu este n Scriptur nu comanda la orice om s
asculte de Sfntul Petru, nici un om nu poate albine doar, c obeyeth-l, atunci poruncile lui
sunt contrare celor ale lui lawfull Soveraign.
n cele din urm, acesta nu a fost declarat de Biserica, nici de himselfe Papa, c el este
Civill Soveraign de toti crestinii din lume; i, prin urmare, toi cretinii nu sunt obligate s
recunoatem jurisdicia lui punctul de maniere. Pentru Civill Soveraignty, i contenciosului
suprem n controverse de maniere, sunt acelai lucru: i factorii de decizie de jurist legi, nu
sunt onely Declarers, dar, de asemenea, factorii de decizie de Justiie i nedreptate a
aciunilor; acolo fiind nimic n mens maniere pe care le face drepte sau nedrepte, dar
conformitatea cu Legea de Soveraign. i, prin urmare, atunci cnd Papa challengeth
supremaia n controverse de maniere, hee nva brbai s nu asculte Civill Soveraign; care
este o doctrin eronate, spre deosebire de multe poruncile Mntuitorului nostru i apostolii si,
livrate la noi n Scriptur.
Pentru a dovedi Papa are puterea de a face legi, el alledgeth multe locuri; ca prima, Deut.
17.12. "Omul care va doe ngmfat, i nu va asculta zis preotul, (care standeth s-ministru
acolo naintea Domnului Dumnezeului tu, sau la judector,) chiar c omul va muri, i tu vei
pune departe evill din Israel." Raspuns chemai, trebuie s amintesc c mare preot (urmtoare
i imediat sub Dumnezeu) a fost Civill Soveraign; i toi judectorii au fost de a fi constituit
de el. Alledged cuvinte de sunet, prin urmare, astfel. "Omul care va presupune s nu asculte
Civill Soveraign pentru moment, sau la oricare dintre ofierii si n executarea de locurile lor,
c omul trebuie s moar, & c." care este cleerly pentru Civill Soveraignty, mpotriva
Universall puterii de Papa.
n al doilea rnd, el alledgeth de horvath. 16. "orice yee sunt obligati, & c." i interpreteth-l
pentru astfel obligatoriu ca este atribuit (horvath. 23,4.) la crturarii i fariseii, "ei se leag de

burthens grele, i grav a fi nscut, i pune-le pe umerii mens;" prin care se nelege (el sayes)
efectuarea de legi; i concluzioneaz acolo, Papa poate face legi. Dar acest lucru au maketh
onely pentru puterea legislativ Civill Soveraigns: pentru crturarii i fariseii aezat n Moses
Chaire, dar Moses urmtoare sub Dumnezeu a fost Soveraign de poporul lui Israel: i, prin
urmare, Mntuitorul nostru le-a poruncit s doe toate c ei ar trebui s spun, dar nu toate c ar
trebui s fac. Care este, s ascultm de legile lor, dar nu urmai exemplul lor.
Locul al treilea, este John 21.16. "Pate oile mele;" care nu este o putere de a face legi, dar
o comand de a preda. A face legile aparine Domnului de familie; care prin discreia sa owne
chooseth capelan su, ca, de asemenea, o Schoolmaster s nvee pe copiii si.
Locul al patrulea John 20.21. este mpotriva lui. Cuvintele sunt, "dup cum Tatl meu mi-a
trimis, deci trimite-I tine." Dar Mntuitorului a fost trimis pentru a rscumpra (de moartea
lui) cum ar fi ar trebui s Beleeve; i lui proprii, i apostolii si predica pentru a le pregti
pentru intrarea lor n Kingdome lui; care el nsui, zice, nu este din lumea aceasta, i n-are nea nvat s se roage pentru venirea lui este n continuare, dei hee a refuzat (Faptele
Apostolilor 1.6,7.), s-i spun apostolii si cnd ar trebui s vin; i n care, cnd vine, cei
doisprezece apostoli se sta pe dousprezece Tronuri (fiecare unul probabil la fel de mare ca
cea a Sf. Petru) la judector dousprezece triburi ale lui Israel. Vzut pe Dumnezeu Tatl a
trimis nu Mntuitorului nostru pentru a face legi n acest veac, wee pot ncheia din Text, care
a fcut nici nostru Mntuitor trimite S. Peter pentru a face legi aici, ci perswade oamenilor
pentru a atepta a doua sa venire cu o credin tari; i n timp, dac subiecii, s asculte de
prinii lor; i dac prini, att pentru a beleeve o ei nii, i s fac tot posibilul pentru a face
lor doe subiecte la fel; care este biroul de un episcop. Prin urmare acest loc maketh cel mai
puternic pentru aderarea a Ecclesiasticall supremaia la Civill Soveraignty, spre deosebire de
care alledgeth care Cardinall Bellarmine pentru.
P este acte 15.28. "Cci prea bine la Duhul Sfnt, i noi, s se stabileasc peste tine nici o
povar mai mare, dect aceste lucruri necesare, c abstaine yee din carne oferite idolilor, i la
bloud, i din lucrurile strangulat, si din curvie". Aici hee note cuvntul de stabilire a sarcinilor
pentru puterea legislativa. Dar cine este acolo, c citirea acestui Text, pot s spun, acest stile
Apostolilor nu pot fi utilizate ca corect n a da Counsell, i n a face legile? Stile de lege este,
vom comanda: dar, ne gndim bine, este stile ordinare de ei, c dar da sfaturi; i le pune o
Burthen care s ofere consiliere, dei este conditionall de albine, care este, dac acestea crora
le da, va atinge capetele lor: i astfel este Burthen, de abinere de la lucruri strangulat, i la
bloud; nu absolut, dar n cazul n care acestea vor nu erre. I au shewn nainte (capitolul 25.)
aceast lege, este deosebit de Counsell, n acest sens, c motivul pentru care de o lege, este
luat de la decoratiuni, i de a beneficia de el, care prescribeth dar motivul pentru a o Counsell,
la decoratiuni, i de a beneficia de el, la care s-a dat Counsell. Dar aici, aime Apostolilor
onely la beneficiul convertit neamuri, i anume mntuirea lor; nu la propriul lor beneficiu;
pentru ce a fcut eforturi lor, au rsplata lor, dac acestea fi ascultat, sau nu. i, prin urmare,
actele de acest Councell, nu au fost legi, dar Counsells.
Sixt este cel al Rom. 13. "S fiecare suflet obiectul de puteri mai mari, cci nu este nici o
putere, dar a lui Dumnezeu;" care are menirea, zice nu onely de laic, ci i de Ecclesiasticall
Princes. La care am rspuns, n primul rnd, c exist prini nu Ecclesiasticall, dar cei care
sunt, de asemenea, Civill Soveraignes; i stpnirile lor depete nu compasse de
Soveraignty lor Civill; fr aceste limite n dei ele pot fi primite pentru medici, ei nu pot fi
recunoscute pentru Princes. n cazul n care apostolul a vrut, noi ar trebui s fac obiectul att
propriile noastre prini, i, de asemenea, Papa, el a avut ne-a nvat o doctrin, care Hristos
nsui ne-a spus este imposibil, i anume, "pentru a servi doi stpni." i dei apostolul
spune ntr-un alt loc, "scriu aceste lucruri fiind absent, ca nu cumva s fie prezeni ar trebui
s folosesc sharpnesse, n funcie de puterea pe care Domnul mi-a dat" nu este, c el a

contestat o putere fie de a pune la moarte, nchide, alunga, bici sau amend de oricare dintre
ele, care sunt pedepse; dar onely sa excomunice, care (fr putere jurist) nu este mai dar o lsa
de compania lor, i cu nu mai mult pentru a doe cu ei, dect cu un pgn, sau un vame; care,
n mai multe rnduri ar putea fi o durere mai mare pentru a Excommunicant, dect
excomunice.
Locul al aptelea este 1 Cor. 4.21. "Se eu vin la voi cu o tij, sau n dragoste, i spiritul de
neculaiu?" Dar aici din nou, nu este puterea de un magistrat pentru pedepsirea infractorilor,
care nseamn o tij; dar onely putere excomunicarea, care nu este n natura sa owne o
pedeaps, ci onely o Denouncing de pedeapsa, c Hristos trebuie provoca, atunci el trebuie s
fie n posesia lui Kingdome, la ziua judecii. Nici atunci, de asemenea, se albine corect o
pedeapsa, ca pe un subiect care a rupt Legea; dar o rzbunare, ca un duman, sau Revolter,
care denyeth dreptul Mntuitorului nostru la Kingdome: i, prin urmare, aceasta proveth nu
puterea legislativa orice episcop, care are nu, de asemenea, puterea de jurist.
Locul al optulea este, Timothy 3.2. "Un episcop trebuie s fie so, ci de o soie, vigilent,
treaz, & c." care zice a fost o lege. M-am gndit c nu ar putea face o lege n biseric, dar
monarh al Bisericii, Sf. Petru. Dar s presupunem c aceast nvtur fcute de ctre
autoritatea de Sf. Petru; nc nu vd nici un motiv de ce numim o lege, mai degrab dect un
sfat, vznd Timotei nu a fost un subiect, dar un discipol al Sf. Paul; nici turma sub acuzaia
de Timotei, subiectele sale n Kingdome, dar lui cercettori n Schoole lui Hristos: dac toate
poruncile el d Timotei, fie legile, de ce acest lucru nu este, de asemenea, o lege, "Nu mai bea
apa, dar utilizai un pic vin dragul tu healths"? i de ce nu sunt, de asemenea, preceptele
Physitians bun, att de multe legi? dar c nu este modul imperativ de vorbind, dar o absolut
supunere fa de o persoan, c maketh legile lui de nvtur.
n mod similar, locul al noulea, 1 Tim. 5. 19. "mpotriva unui btrn s nu primeti
nvinuire, dar nainte de doi sau trei martori," este o nvtur nelept, dar nu un drept.
Locul al zecelea este, Luca 10.16. "Cel ce v ascult, ascult-m; i el c despiseth tine,
despiseth-m." i nu exist nici o ndoial, dar c despiseth Counsell de cei care sunt trimise
de ctre Hristos, despiseth a Counsell a lui Hristos nsui. Dar cine sunt cei de acum, c sunt
trimise de ctre Hristos, dar ca sunt hirotonii pastori de lawfull autoritatea? i care sunt
hirotonii n mod legal, care nu sunt hirotonii de pastorul Soveraign? i care este hirotonit de
pastorul Soveraign n un Christian comune-avere, care nu este hirotonit de ctre autoritatea de
Soveraign acestora? Din acest loc, prin urmare, acesta urmeaz, c acela care aude lui
Soveraign fiind un cretin, heareth lui Hristos; i hee care despiseth doctrina care regele lui
fiind cretin, authorizeth, despiseth doctrina lui Hristos (care nu este c Bellarmine care
intendeth aici pentru a dovedi, dar contrar). Dar toate acestea nu este nimic pentru a o lege. Ba
mai mult, un Christian King, ca un Pastor, i profesor de supuii si, nu, astfel, face legile sale
doctrine. El nu poate obliga oamenii la beleeve; Dei ca un Civill Soveraign el poate face legi
potrivite pentru doctrina sa, care poate obliga brbai pentru anumite aciuni, i, uneori, pentru
ca ei nu ar face altfel, i pe care el nu ar trebui s comanda; i totui, atunci cnd acestea sunt
comandate, ele sunt legi; i aciunile externall fcut n ascultare fa de ei, fr aprobarea spre
interior, sunt aciunile de Soveraign, i nu a subiectului, care este n acest caz, ci ca un
instrument, fr orice micare a lui owne deoarece Dumnezeu a poruncit s le respecte.
Al unsprezecelea, este fiecare loc, unde apostolul pentru Counsell, putteth unele cuvinte,
prin care oameni utiliza pentru signifie comanda; sau dac urmtoarele al lui Counsell, cu
numele de ascultare. i, prin urmare, acestea sunt alledged din 1 Cor. 11,2. "Felicit tu pentru a
ine poruncile mele ca le-am livrat la tine." Greac este, "Eu v felicit pentru pstrarea acele
lucruri am livrat la tine, ca le-am livrat." Care este departe de ceea ce nseamn c acestea au
fost legile, sau orice altceva de lucru, dar bine Counsell. i c de 1 tes. 4.2. "tii ce
commandements am dat:" n cazul n care cuvntul grecesc este paraggelias edokamen,

echivalente cu paredokamen, ceea ce wee livrat la tine, ca n locul urmtor nainte de

alledged, care nu dovedete tradiiile de apostoli, pentru a fi mai mult dect Counsells; Dei
aa cum se spune n versetul 8, "el c despiseth ei, despiseth nu omul, ci Dumnezeu": pentru
Mntuitorul nostru nsui a venit s nu judector, care este, s fie rege n aceast lume; dar s
se Sacrifice pentru pctoi, i se las medici n biserica sa, s conduc, nu s unitate oameni
la Cristos, care nu accepteth forat aciuni, (care este tot Legea produceth,), dar conversia
activ a inimii; care nu este munca de legi, dar de Counsell, i doctrina.
i c de 2 Tes. 3.14. "Dac cineva ascult nu cuvntul nostru de aceast epistol, reinei c
omul, i au nici o companie cu el, c el poate albine ruine": n cazul n care la cuvntul
onofrei, el ar fi inferre, c aceast epistol a fost o lege ctre Tesaloniceni. Epistolele lui
Emperours au fost ntr-adevr legile. Dac, prin urmare, Epistola S. Paul au fost, de
asemenea, o lege, au fost s se supun doi stpni. Dar cuvntul onofrei, deoarece este n
upakouei greac, despre cari a, sau punerea n practic, nu onely c care este comandat de el
c are dreptul de a pedepsi, dar, de asemenea, ceea ce este livrat ntr-un fel de Counsell pentru
binele nostru; i, prin urmare, St. Paul oferta nu ucide-l c nu ascult, nici batut, nici nchide,
nici amerce-l, care legiuitorii pot face toate; dar evita companiei sale, c el poate ruine de
albine: prin care este evident, nu a fost Imperiul de apostol, dar reputaia lui printre florentina,
care cretinii se afla n veneraie de.
Ultimul loc este 13.17 Evr. "Ascult lideri de dumneavoastr, i s prezinte sinele voastre
le-a pentru ei ceas pentru sufletele voastre, ca ei c trebuie s dea socoteal:" i aici, de
asemenea, este destinat de ascultare, o urma de Counsell lor: pentru motiv de ascultare, nu
este atras de voin i de comand dintre pastorii notri, dar la propriul nostru beneficiu, ca
fiind mntuirea sufletelor noastre ei ceas pentru, i nu pentru preamrirea de propria lor putere
i autoritate. n cazul n care au fost menite aici, c toate le predau au fost legi, atunci nu
onely Papei, dar fiecare Pastor n parohia lui ar trebui s aib puterea legislativ. Din nou,
care sunt obligate s se supun, pastorii lor, nu au putere s examineze comenzile lor. Apoi se
wee spune Sf. Ioan care ofertele noi (capitolul Epist. 1 4. ver. 1.) "S nu beleeve ca fiecare
spirtoase, dar s ncercai s spiritele indiferent dac sunt de la Dumnezeu, pentru c muli
prooroci mincinoi sunt plecat n lume"? Este, prin urmare, evident, c mititel pot contesta
doctrina dintre pastorii notri; dar nici un om nu poate contesta o lege. Comenzi de jurist
Soveraigns sunt pe toate laturile acordat s fie legile: dac orice altceva pot face un drept pe
langa himselfe, toate comune-avere, i, prin urmare, toate pace i justiie trebuie s nceteze;
care este contrar tuturor legilor, att divin i Humane. Nimic, prin urmare, pot fi trase din
acestea, sau orice alte locuri din Scripturi, pentru a dovedi decretele de Papa, unde el are nu,
de asemenea, Civill Soveraignty, a fi legi.
ntrebare de superioritate ntre Papa i alte episcopilor ultimul punct hee s-ar dovedi, este
acest lucru, "C Mntuitorului nostru Hristos a comis Ecclesiasticall jurisdicia imediat la nici
unul, dar Papa." n care el handleth nu ntrebare de supremaie dintre Papa si Christian Kings,
dar ntre Papa i ali episcopi. i n primul rnd, sayes el este de acord, c jurisdicia de
episcopi, este cel puin n suplimentele De Jure Divino, care este, n dreapta lui Dumnezeu;
pentru care el alledges S. Paul, Ephes. 4.11. n cazul n care hee sayes, c Hristos, dup
nlarea lui la cer, "a dat daruri oamenilor, unii apostoli, unele profeii, i unele evangheliti,
i unii pastori i unii profesori:" i de acolo inferres, ei au ntr-adevr jurisdicia lor n drept
zei; dar nu va acorda au-l imediat la Dumnezeu, dar derivate prin Papa. Dar dac un om poate
fi spus s aib lui jurisdicia De Jure Divino, i nc nu imediat; lawfull ce competen, dei
dar jurist, exist un Christian comune-averii, care nu este, de asemenea, De Jure Divino?
Pentru Christian Kings au puterea lor de jurist la Dumnezeu imediat; i magistrailor sub el
exercita tarifele lor severall n vertue lui Comisiei; unde ceea ce ei doe, este nici lesse De Jure
Divino Mediato, dect cel care doe episcopi, n vertue de coordonare papilor. Toate lawfull de
putere este de la Dumnezeu, imediat n Governour Suprem, i mediately n cele care au

autoritate sub el: astfel nct s fie hee trebuie s acorde fiecare jandarm n stare, s dein
biroul su din dreapta lui Dumnezeu; sau nu trebuie s posede c orice episcop deine lui
Deci, pe langa himselfe Papa.
Dar acest litigiu ntreg, dac Hristos stnga jurisdicia Papei onely, sau a altor episcopi, de
asemenea, n cazul n care consider c din aceste locuri n cazul n care Papa a Civill
Soveraignty, este o afirmaie De Lana Caprina: pentru nici unul dintre ei (n cazul n care
acestea nu sunt Soveraigns) nu are orice jurisdicie la toate. Pentru jurisdicia este puterea de
audiere i determinarea cauzelor ntre om i om; i pot aparine la nici unul, dar el are puterea
de a prescrie reguli de bine i ru; Asta este, pentru a face legi; i cu sabia de Justiie a
cantonat oamenii s respecte deciziile sale, pronunat de el nsui sau de ctre judectori a
ordaineth thereunto; care nici unul poate legal, dar Civill Soveraign.
Prin urmare, cnd el alledgeth din 6 Luca, c Mntuitorul nostru chemat ucenicii mpreun,
i ales doisprezece dintre ele pe care el a numit apostoli, el a proveth c el a ales ei (toate,
exceptnd Matthias, Paul i Barnaba,) i le-a dat putere i comanda la predica, dar nu la
judectorul de cauze dintre om si om: pentru c este o putere care a refuzat s ia asupra
himselfe, zicnd: "Cine mi-a facut un judector sau un compas, printre voi?" i n alt loc,
"Kingdome mea nu este din lumea aceasta." Dar hee ce are nu puterea de a auzi, i de a
determina cauzele ntre om i omul, nu poate fi spus s aib orice jurisdicie la toate. i totui
acest lucru nu mpiedic, dar c Mntuitorul nostru le-a dat puterea de a predica i botez n
toate pri ale lumii, presupunnd c nu au fost de propria lor lawfull Soveraign interzis: de la
propriile noastre Christ de Soveraigns el nsui, i apostolii si au n diverse locuri meniune
ne-a poruncit n toate lucrurile s fie asculttori.
Argumentele de care el s-ar dovedi, c episcopii primi jurisdicia lor la Papa (Papa n
dominioanele altor Principi n-are nici o jurisdicie nsui, vznd) sunt toate n zadar. nc
deoarece acestea se dovedesc, dimpotriv, c toi episcopii primi jurisdicie, atunci cnd au la
lor Civill Soveraigns, eu nu va omite recitall dintre ele.
Primul, este de la numerele 11. n cazul n care nu este capabil singur s undergoe ntregul
Moses burthen de administring afacerile poporului lui Israel, Dumnezeu a poruncit s-l alege
aptezeci de btrni, i a luat parte spiritului Moses, a pus-o la aceste aptezeci de btrni: de
care se nelege, nu c Dumnezeu a slbit spiritul Moses, pentru c nu au facilitat-l la toate;
dar ca toate acestea aveau autoritatea lor de el; n care el cu adevrat, i ingenuously interpreta
c locul. Dar vznd Moses a avut Soveraignty ntreaga n comun-avere evreilor, este evident,
c ea este simbolizat prin aceasta, c au avut autoritatea lor din Civill Soveraign: i, prin
urmare, acel loc proveth, ca episcopi n fiecare Christian comune-avere au autoritatea lor din
Civill Soveraign; i Papei teritoriile sale numai, i nu pe teritoriul oricrui alt stat.
Al doilea argument, este de natura a monarhiei; n care toat autoritatea este n om i n
altele prin derivare din el:, dar guvernul a Bisericii, spune el, este Monarchicall. De asemenea,
acest lucru este cretin monarhi. Acestea sunt ntr-adevr monarhi ai propriului popor; Asta
este, propriei lor biserici (pentru Biserica este acelai lucru cu un popor cretin;) puterea
Papei, dei hee au fost S. Peter, este nici monarhia, nici nu are orice lucru Archicall, nici
Craticall, dar onely de Didacticall; Pentru Dumnezeu accepteth nu un forat, dar o ascultare
dispus.
A treia, este, din care mare S. Peter este numit de S. bogdan, cap, sursa, Albert, soare, de
unde autoritii episcopilor este derivat. Dar Legea naturii (care este un principiu de bine i
ru, mai bine dect cuvntul de orice medic care este, dar un om) Civill Soveraign n fiecare
comun-avere, este capul, sursa, rdcin i soare, din care deriv toate jurisdicie. i, prin
urmare, competena de episcopi, este derivat din Civill Soveraign.
A patra, este luat din inegalitatea jurisdiciile lor: dac Dumnezeu (zice el) a dat-o ei
imediat, el a dat precum egalitatea de jurisdicie, n ordine: dar Vezi mititel, unele sunt

episcopi dar oraului proprii, unele de o sut de orae, i unele dintre mai multe provincii
ntregi; diferene care nu au fost determinate de porunca lui Dumnezeu; Jurisdicia lor este,
prin urmare, nu a lui Dumnezeu, ci de om; i una mai mare, un alt o lesse, ca place Prin al
Bisericii. Argumentul care, n cazul n care el s-au dovedit nainte, c Papa a avut o jurisdicie
Universall peste toti crestinii, a fost pentru scopul su. Dar vznd c nu a fost dovedit, i c
este notoriu cunoscut, mare jurisdicia Papei a fost dat de ctre cei care a avut-o, care este, de
Emperours de la Roma, (pentru Patriarhul Constantinopolului, la acelai titlu, i anume, de a
fi episcop al oraului Capitall al Imperiului, i de locuri de Emperour, a pretins a fi egal cu el,
n, n) c urmeaz, c toate ali episcopi au jurisdicia lor din Soveraigns de la locul n care i
exercit aceleai: i pentru c cauza nu au nu lor autoritate De Jure Divino; Deci, nici n-are
Papa lui De Jure Divino, cu excepia cazului cnd onely hee este, de asemenea, Civill
Soveraign.
Argumentul lui p este aceasta, "Dac episcopi au jurisdicia lor imediat de la Dumnezeu,
Papa ar putea nu ia-o de la ei, pentru el poate doe nimic contrar zeii hirotonire;" i aceast
consecin este bun, i bine-au dovedit. "Dar, (zice el) Papa poate face acest lucru, i a fcuto." Acest lucru, de asemenea, se acord, deci el doe n dominioanele sale, sau n dominioanele
de orice alte Printul care i-a dat aceast putere; dar nu universal, n dreptul de Popedome:
pentru c puterea cuvine la fiecare Christian Soveraign, n limitele sale owne Imperiului, i
este inseparabil de Soveraignty. nainte de oamenii lui Israel au avut (de porunca lui
Dumnezeu pentru Samuel) peste ei nii un rege, dup modul de alte naiuni, marele preot a
avut guvernul jurist; i nici unul, dar el ar putea face, nici detrona inferiour un preot: dar c
puterea a fost ulterior n rege, ca poate fi dovedit prin acest argument aceeai de Bellarmine;
Dac preotul (fie el preot sau orice alte) a lui jurisdiciei de imediat de la Dumnezeu, atunci
regele nu ar putea avea la el; "pentru el nu ar putea face nimic contrar zeii ordonanta: dar este
sigur, c regele Solomon (1 Regi 2.26.) lipsit Abiatar preot de biroul su, i plasat adoc
(versetul 35.) n camera lui. Regii, prin urmare, poate n mod similar Ordaine i priva
episcopi, ca acestea se potrivesc thinke, precum i reglementeaz al lor de subiecte.
Argumentul su al aselea este acest lucru, dac episcopi au lor jurisdicie De Jure Divino
(care este, imediat de la Dumnezeu,) au ca maintaine, ar trebui s aduc unele cuvntul lui
Dumnezeu s-l dovedeasc: dar le pot aduce nici unul. Argumentul este bun; Nu am, prin
urmare, nimic de spus mpotriva sa. Dar acesta este un argument nici lesse bun, pentru a
dovedi Papei s aib nici o competen n stpnirea de orice alt prin.
n sfrit, hee aduce pentru argument, mrturia a doi papi, nevinovat i Leo; i m ndoiesc
nu dar hee ar putea avea alledged, cu ca un motiv bun, mrturii ale tuturor papilor aproape de
S. Peter: pentru a considera dragostea de putere n mod natural implantat n omenire, oricine
s-au fcut Papa, el ar fi tentat s menin aceeai prere. Neverthelesse, ar trebui acolo dar
doe, ca nevinovat, i Leo a fcut s poarte witnesse ei nii, i, prin urmare, mrturia lor nu ar
trebui s fie bun.

Puterea papilor Temporall

n p carte are patru concluzii. Primul este, "c Papa n nu Domnul din toat lumea:" al
doilea, "c Papa nu este Domnul de toate lumea cretin:" a treia, "c Papa (fr teritoriul su
owne) are nu orice jurisdicie Temporall direct:" aceste trei concluzii sunt acordate cu
uurin. Al patrulea este, "ca Papa are (n dominioanele de ali prini) puterea suprem

Temporall indirect:" care este denyed; unlesse s spun de indirect, c el l-a ajuns de indirecte
nseamn; apoi este c, de asemenea, acordat. Dar am neles, c atunci cnd zice el n-are l
indirect, el nseamn, c astfel jurisdicia Temporall cuvine s-i drept, dar c acest drept, dar
este o consecin a autoritii sale Pastorall, pe care el nu ar putea exercita, unlesse el avea alte
cu ea: i, prin urmare, la puterea de Pastorall (pe care el numete Spirituall) jurist puterea
suprem este neaprat anexate; i c, astfel, hee n-are dreptul de a schimba Kingdomes,
oferindu-le unul i lundu-le la altul, atunci cnd el se cred c conduces mntuirea sufletelor.
nainte de a veni s ia n considerare argumentele de care hee s-ar dovedi aceast doctrin,
acesta va nu albine amisse s se stabileasc deschide consecinele acestuia; c prini, i statele,
care au Civill Soveraignty n severall lor comun-wealths, pot aminti ei nii, dac acesta
albine convenabil pentru ei, i conducing pentru binele supuilor lor, dintre care sunt s dea
un cont la ziua judecii, s recunoasc acelai lucru.
Atunci cnd se spune, Papa fiindc nu (n teritoriile altor state) suprem jurist putere direct;
trebuie s nelegem, el nu contesta, ca alte doe Civill Soveraigns, la depunerea originall
acestuia de cei care sunt supuse. Pentru c este evident, i a fost suficient n acest tratat
demonstrat deja, c dreptul de toate Soveraigns, este derivat iniial din Acordul de fiecare
dintre cei care sunt la albine reglementate; dac ei c alegei-l, doe pentru aprarea lor
comune mpotriva unui inamic, ca atunci cnd sunt de acord ntre ele pentru a numi un om,
sau un ansamblu de oameni pentru a proteja lor; sau dac ei doe el, pentru a salva viaa lor,
prin supunerea la un inamic cuceritor. Papa, prin urmare, cnd el disclaimeth jurist Suprem de
putere peste alte state direct, denyeth nu mai mult, dar c lui dreapta vine s-l de acest fel; El
ceaseth nu pentru toate c, pentru a claime este un alt mod; i c este, (fr acordul dintre ele,
care sunt supuse) prin dreptul dat de Dumnezeu, (care hee dac indirect,) n ipoteza lui la
papalitate. Dar de ce fel de soever el pretinde, puterea este acelai; i el poate (dac acesta
albine acordate pentru a dreptului su) detrona prini i statele, ct de des este pentru
mntuirea Soules, care este, ct de des va; pentru el, de asemenea, claimeth competena
exclusiv de a judectorului, fie c este vorba pentru mntuirea mens suflete, sau nu. i
aceasta este doctrina, nu onely c Bellarmine aici, i muli ali medici s predea n predicile
lor i cri, dar, de asemenea, c unele Councells au decretat, papii au decretat i papii au n
consecin, atunci cnd ocazie a servit, pus n practic. Pentru a patra Councell din Lateran a
avut loc sub Papa Inoceniu al treilea, (n al treilea capitolul De Haereticis,) are acest Canon.
"n cazul n care un rege la ndemnul papilor, doe nu epurare lui Kingdome Haeretiques, i
fiind excomunice pentru acelai lucru, s fac nu satisfacie n termen de un an, subiectele sale
sunt absolvit de ascultarea lor." i practica din prezenta directiv a fost vzut pe diverse
ocazii; ca i nltura Chilperique, rege al Franei; n traducere a Imperiului Roman a
Charlemaine; n oprimarea de John rege al Angliei; n transferul Kingdome al Navarrei; i de
ani trziu, n Liga mpotriva Henry al treilea din Frana, i n mai multe evenimente. Cred ca
exista cteva prini, c acest lucru nu ia n considerare ca Injust i Inconvenient; dar doresc ca
acestea ar rezolva toate s fie regi, sau subiecte. Brbaii nu poate servi doi stpni: acestea ar
trebui, prin urmare, pentru a uura-le, fie prin care deine friele Guvernului n ntregime n
propriile mini; sau prin livrarea-le n ntregime n minile de Papa; c astfel de oameni sunt
dispui s se supun, pot fi protejate n ascultarea lor. Pentru aceast distincie a Temporall, i
Spirituall de putere, dar este de cuvinte. Puterea este ca ntr-adevr divizat, i ct de periculos
pentru toate scopurile, prin mprtirea cu o alt putere indirecte, ca i cu unul Direct. Dar a
ajuns acum la argumentele sale.
Primul este acest lucru, "puterea de jurist este supus Spirituall: prin urmare, cine are
Spirituall putere Suprem, are dreptul de a comanda Temporall Princes i aruncai lor
Temporalls pentru a Spirituall. n ceea ce privete distincia de Temporall, i Spirituall, s ne
ia n considerare n ce sens se poate spune inteligibil, ca Temporall, sau jurist putere depinde
de Spirituall. Exista dar dou moduri c aceste cuvinte pot fi fcute sentiment. Pentru atunci

cnd spun mititel, o putere este un alt, sensul este fie, c el care fiindc unul, este supus el are
pe alta; sau c o putere este la altul, ca mijloace de final. Pentru wee nu poate nelege, c o
putere n-are putere peste o alt putere; i c o putere poate avea dreptul sau comanda peste
altul: pentru supunere, comanda, dreapta, si puterea sunt accidente, nu de puteri, dar de
persoane: O putere poate fi subordonat la altul, ca arta de a o spaga, la arta de a un Rider.
Dac apoi se acord, c guvernul jurist fi hirotonit ca un mijloc de a ne aduce o felicity
Spirituall; cu toate acestea, nu rezult, c n cazul n care un rege au puterea de jurist, i cu
Papa Spirituall, c, prin urmare, regele este obligat s se supun Papa, mai apoi fiecare spaga
este obligat s se supun fiecare Rider. Prin urmare, la subordonare o arta, nu poate fi dedus
supunerea profesor; astfel, din subordinea guvernului, nu poate fi dedus supunerea
guvernator. Atunci cnd, prin urmare el zice, puterea de jurist este supus Spirituall, sensul su
este, c Civill Soveraign, este supus Spirituall Soveraign. Si argumentul standuri astfel,
"Soveraign civile, este supus Spirituall; Prin urmare, Prinul Spirituall poate comanda
Temporall Princes." n cazul n care concluzia este aceeai, cu Antecedent el ar s-au dovedit.
Dar pentru a dovedi aceasta, el alledgeth prima, acest motiv, "regi i papi, clerici i laici face
dar unul comun-bogatie; care este s spun, dar o biseric: i n toate organele membrii depind
unul la altul: dar depinde de lucruri Spirituall nu de lucruri Temporall: prin urmare, Temporall
depinde de Spirituall. i prin urmare sunt supui ei." n care argumentarea fi dou grosse
errours: una este, c toate Christian Kings, papii, clerul i toate celelalte brbai cretine, face
dar unul comun-averea: pentru c este evident c Frana este unul comun-avere, Spania, i
Veneia un al treilea, & c.. i acestea constau de cretini; i, prin urmare, de asemenea, sunt
severall organismele de cretini; adic, severall biserici: i lor severall Soveraigns reprezint
ei, prin care acestea sunt capabile de a comanda i ascultarea, face i suferina, ca un om
natural; care nu generalul sau Universall Bisericii este, pana au un Representant; care ea hath
nu pe pmnt: Cci dac acesta a avut, nu exist nici o ndoial, dar c toate Christendome au
fost o singur comun-avere, a cror Soveraign au fost Representant c, att n lucrurile
Spirituall i Temporall: i Papa, a se face acest Representant, wanteth trei lucruri pe care
Mntuitorul nostru nu dat-i, la comand, i judector, i s pedepseasc, altfel dect (de
excomunicare) s curg de la cei care nu invata de el: Pentru dei Papa au fost Hristoi onely
Vicar, nc el nu poate exercita guvernul su, pn la salvatori noastre a doua venire: i apoi,
de asemenea, nu este Papa, dar himselfe Sf. Petru, cu ceilali apostoli, care urmeaz s fie
judectorilor din lume.
Alte errour n acest su primul Argument este, c el sayes, membrii de fiecare comunavere, ca un naturall corpul, depind una de alta: este adevrat, ei cohaere mpreun; dar
acestea depind de onely Soveraign, care este sufletul de comune-bogatie; care n caz contrar,
comune-avere este dizolvat ntr-un rzboi de jurist, nici un om att de mult ca cohaering la
alta, nevoie pentru a o Dependance comune pe o Soveraign cunoscuta; Doar ca membri ai
naturall corpul se dizolv n pmnt, ca doresc din suflet s inei-le mpreun. Prin urmare,
nu este nimic n aceast similitudine, de unde s inferre o dependance laicilor pe clerului, sau
de ctre ofierii Temporall pe Spirituall; dar ambele pe Civill Soveraign; care ntr-adevr ar
trebui s directe poruncile lui jurist mntuirea sufletelor; dar nu este, prin urmare, sub rezerva
orice, dar Dumnezeu himselfe. i astfel vei vedea eroarea de laboured a primul Argument, s
nele pe astfel de oameni, nu distinge de subordonare de aciuni n drum pn la capt; i
supunere a persoanelor unul la altul n administrarea mijloacelor. La fiecare capt, mijloacele
sunt determinate de natura sau de Dumnezeu himselfe supranatural:, dar puterea de a face
oamenii folosesc mijloace, este n fiecare naiune a demisionat (prin Legea de natura, care
forbiddeth brbai s ncalce lor credin dat) la Civill Soveraign.
Su al doilea Argument este aceasta, "fiecare comun-avere, (pentru c se presupune a fi
perfect i suficient n ea de sine,) pot comanda orice alte comune-avere, nu se supun, i
fora s schimbai administraia guvernului, ba detrona Prinul, i altul amplasat n camera lui,

daca altfel nu se poate apra co mpotriva leziunilor el merge doe le: mult mai poate comanda
o bogie de Spirituall comune o Temporall pentru a schimba administrarea de guvernul lor, si
poate detrona prini, i Institutul de alii, atunci cnd ei altfel nu se poate apra binele
Spirituall. "
Care o comune-avere, s-l apere co mpotriva leziunilor, poate n mod legal doe toate c el
n-are aici a spus, este foarte adevrat; i le-a pregtit deja ceea ce a mers nainte s-a
demonstrat suficient. i dac ar fi fost adevrat, c nu exist acum n aceast lume o avere de
Spirituall comune, distinct de un jurist comune-avere, atunci ar putea Prince, la prejudiciul
fcut-l, sau la dori de precauie c prejudiciul nu face el n timp pentru a veni, repaire, i sigur
el nsui prin Warre; care este veri, nltura, uciderea, supunand, sau face orice act de
ostilitate. Dar de acelai motiv, ar fi nu lawfull lesse pentru o Civill Soveraign, la leziuni cum
ar fi fcut sau se temeau, pentru a face warre asupra Spirituall Soveraign; care am beleeve este
mai mult dect Cardinall Bellarmine ar trebui dedus din propria propunere.
Dar Spirituall comune-avere nu este nici unul n aceast lume: pentru c este acelai lucru
cu Kingdome lui Hristos; care himselfe el zice, nu este din lumea aceasta; dar trebuie s fie n
lumea urmtoare, la nviere, cnd ei care au trit n mod just, i beleeved c el era Hristos, se
(dei au murit Naturall organisme) ridica Spirituall organisme; i apoi este, c Mntuitorul
nostru se judeca lumea, i cuceri adversarii si, i pentru a face o avere de Spirituall comune.
n timp, vznd nu sunt nici brbai pe pmnt, ale cror trupuri se Spirituall; nu poate fi nici
o avere de Spirituall comune printre oameni care sunt nc n trup; unlesse wee apel
predicatori, care au Comisia a preda, i pregti oamenii pentru primirea lor n Kingdome lui
Hristos la nvierea, o multitudine de comune; care si-au dovedit la albine nici unul.
Al treilea Argument este aceasta; "Nu este lawfull pentru cretini de a tolera un
necredincios, regele Haereticall, sau n cazul n care el ncearc s le trage la Haeresie sau
infidelitatea lui. Dar pentru judector dac un rege atrage subiectele sale la Haeresie, sau nu,
cuvine Papei. Prin urmare, n-are dreptul de Papa, pentru a determina dac Prinul fie detronat,
sau nu l-a detronat. "
Pentru aceasta am rspuns, c ambele aceste afirmaii sunt false. Pentru cretini, (sau
oameni de ce religie soever,) dac acestea tolera nu regele lor, un fel drept hee maketh, dei
acesta albine privind religia, doe ncalc credina lor, contrar Legii Divine, att Naturall, ct i
pozitive: nici este o orice judector Haeresie printre subiecte, dar lor Civill Soveraign; pentru
"Haeresie nu este nimic altceva, dar un aviz private, ncpnare ntreinute, contrar avizul
care persoana Publique (adic, Representant de comune-avere) a poruncit s albine nvat."
Care este evident, c un aviz publiquely numit albine nvat, nu poate fi Haeresie; nici
principilor Soveraign care autorizeaz ei, Haeretiques. Pentru Haeretiques sunt numai oameni
privat, care cu ncpnare apra unele doctrina, interzise de Soveraigns lor legal.
Dar pentru a dovedi c cretinii nu trebuie s tolereze Infidell, sau Haereticall regilor, el
alledgeth un loc Deut. 17. n cazul n care Dumnezeu forbiddeth evrei, cnd statele membre
stabilesc un rege peste ei nii, pentru a alege un strin; i de acolo inferreth, c este
unlawfull pentru un cretin, s aleag un rege, care nu este un cretin. i ' tis adevrat, c el c
este cretin, care este, hee care deja l-a obligat s primeasc Mntuitorului nostru, cnd el va
veni, pentru su rege, ion marcu tenta Dumnezeu prea mult in alegerea pentru rege n aceast
lume, una care hee cunoate va strdui, att de terrour, i perswasion s-l ncalce credina lui.
Dar, este (zice hee) acelai pericol, s alegei una care este nu un cretin, pentru rege, i nu s
detrona el, cnd hee este ales. La acest a spune, problema nu este de pericolul de a nltura
nu; dar Justiie a-l nltura. S alegei-l, mai, n unele cazuri de albine nedrepte; dar pentru a
detrona el, atunci cnd el este ales, este n nici un caz doar. Pentru c este alwaies nclcare a
credinei, i prin urmare mpotriva lege a naturii, care este legea etern de Dumnezeu. Nici
doe mititel citit, c orice astfel de doctrin a fost reprezentat cretin n timpul apostolilor; nici

n timp de Romane Emperours, pana la Papi au Civill Soveraignty de la Roma. Dar la aceasta
n replyed, c cretinii din vechime, detronat nu Nero, nici Diocleian, nici Julian, nici Valens
o Arrian, pentru aceasta cauza onely, c au vrut Temporall forele. Poate c aa. Dar a fcut
Mntuitorul nostru, care, de asteptare pentru, ar fi putut avea dousprezece legiuni de
immortall, ngerii invulnerabil pentru a ajuta-l, vrei forele coalizeaz Caesar, sau cel puin
Pilat, care nedrept, fr a gsi vina n el, i-a dat evreilor la albine crucificat? Sau dac
apostolii au vrut Temporall forele coalizeaz Nero, a fost, prin urmare, este necesar pentru ei
n Epistolele lor la noi fcut cretini, pentru a preda-le, (aa cum au fcut) s asculte de puteri
a constituit peste ei, (subsemnatii Nero n acel moment a fost unul,) i c acestea ar trebui s
asculte de ei, nu de frica mniei lor, dar de dragul de contiin? S spunem c au fcut nu
onely asculte, dar, de asemenea, invata ceea ce au nsemnat nu, nevoie pentru a fora? Nu este,
prin urmare, nevoie pentru a fora, dar de dragul de contiin, care sunt cretini s tolereze lor
pgne Princes, sau prini (pentru nu chem orice unul a crui doctrin este doctrina Publique,
o Haeretique) care autorizeaz predarea de un Errour. ntruct pentru puterea Temporall Papa,
el alledgeth n continuare, c Sf. Paul (1 Cor. 6.) numii judectori sub Princes pgne din
acele vremuri, cum ar fi fost hirotonit de aceste principii; nu este adevrat. Pentru Sf. Paul nu
dar le recomanda, pentru a lua unele dintre fraii lor combinate diferenele lor, ca arbitri, dect
pentru goe s dreptul unul cu altul naintea judectorilor pgni; care este o wholsome
nvtur, i plin de caritate, apt pentru albine practicate, de asemenea, n cele mai bune
Christian comune-wealths. Si pentru pericolul care pot aprea la religie, de ctre subiecii
tolerarea un pgn, sau un Prin rtcit, este un punct, din care un subiect este nici un
judector competente; sau dac hee albine, papii Temporall subiecte poate judeca, de
asemenea, a doctrinei papilor. Pentru fiecare Christian Prince, aa cum am anterior s-au
dovedit, este nici lesse pastorul Suprem de supuii si proprii, dect Papa a lui.
Al patrulea Argument, este luat din Baptisme de regi; n care, ca ele s fie cretini le
prezinte Scepters lor lui Hristos; i promisiunea de a pstra i apra Christian Faith. Acest
lucru este adevrat; nu mai dar Hristoi subiecte pentru Christian Kings sunt:, dar ele pot,
pentru c, toate de albine Fellowes Papi; pentru c ei sunt pastori Suprem de propriile
subiecte; i Papa este nu mai mult, dar rege si Pastor, chiar la Roma a co.
Argumentul a cincea, este trasat de la cuvintele rostite de Mntuitorul nostru, Feed My
ovine; de care a fost da toat puterea necesar pentru un Pastor; ca puterea s-i alunge Lupii
departe, cum ar fi sunt Haeretiques; Puterea de a nchide pn Rammes, n cazul n care
acestea fi nebun, sau mpinge la alte oi cu Hornes lor, cum ar fi sunt Evill (dei cretin) regi;
i puterea de a da turma convenabil alimentare: de unde inferreth hee, ca Sf. Petru a avut
aceste trei puteri dat de Cristos. La care am rspuns, c ultimul dintre aceste puteri, nu este
mai mult de putere, sau mai degrab comanda pentru a invata. Pentru prima, care este s-i
alunge Lupii departe, care este, Haeretiques, quoteth locul hee este (horvath. 7.15.) "Ferii-v
de proorocii mincinoi, care vin la voi n haine de oi, dar n interior sunt ravening lupi." Dar
nu sunt nici Haeretiques false profeti, sau la toi profei: nici (admite Haeretiques pentru lupii
a nsemnat,) au fost apostolii a poruncit s omoare, sau dac acestea au fost regi, s
destituindu; dar s ai grij de, zbura, i s le evite: nici nu a fost Sf. Petru, nici la oricare dintre
apostoli, dar la o multitudine de evrei, care l-au urmat muntele, brbai n mare parte nc
convertite, c hee a dat acest Counsell, Ferii-v de false profeti: care, prin urmare, dac se
conferre o putere de alungare departe regi, a fost dat, nu onely la brbai privat; dar pentru
oamenii care au fost deloc cretini. i cu privire la puterea de separare, i nchiderea sus de
furios Rammes, (prin care hee behitul Christian Kings c refuz s prezinte ei nii la
Roman Pastor,) Mntuitorului nostru a refuzat s ia asupra lui c puterea n aceast lume el
nsui, dar sftuii s porumb i neghina s creasc mpreun pn la ziua judecii: mult lesse
fcut hee da-l la Sf. Petru, sau poate S. Peter da-l la papi. Sf. Petru, i toate ali pstori, sunt
bidden la stima acei cretini care nu se supune Bisericii, care este, (care nu se supune

Christian Soveraigne) ca pgnii brbai i vameii. Vznd atunci oamenii provocare la Papa
nici o autoritate peste pgni Princes, acestea ar trebui s contesta nimeni pe cei care sunt la
albine stimat ca pgne.
Dar la puterea de a invata onely, hee inferreth, de asemenea, o putere coercitive n Papa,
peste regi. Pastor (zice el) trebuie s dea turmei sale convenabil alimentare: prin urmare, Papa
poate, i ar trebui s cantonat regi a doe datoria lor. Din care acesta urmeaz, c Papa, ca
Pastor cretin oamenilor, este Regele regilor: care toate Christian Kings ar trebui ntr-adevr,
fie pentru Confesse, sau altfel ei ar fi trebuit s ia asupra lor suprem Pastorall gratuit, fiecare
dintre n propria lui stpnire.
Argumentul su al aselea, i ultima, este de la exemple. La care am rspuns, n primul
rnd, ca exemple dovedi nimic; n al doilea rnd, c exemple alledgeth de a face nu att de
mult ca o probabilitate de dreapta. Faptul de a Iehoiada, n uciderea Atalia (2 Regi 11.) a fost
fie prin autoritatea regelui Joash, sau a fost o crim oribil n marele preot, care (vreodat
dup alegerile din regele Saul) a fost un subiect simpla. Faptul de a St Ambrose, n excluderea
Teodosie Emperour, (n cazul n care ar fi fost adevrat hee a fcut acest lucru,) a fost o crim
de Capitall. i pentru Papilor, Gregory 1. Greg. 2. zamfir, i Leo 3. Hotrrile lor sunt
neavenit, ca n propria lor cauza; i actelor efectuate de ei pus la aceasta doctrina, sunt cele
mai mari crime (mai ales c de zeama) care sunt incidente de natura uman. i astfel mare
parte din putere Ecclesiasticall; n care am fost briefe mai multe, forbearing s examineze
aceste argumente Bellarmine, dac au fost lui, ca un om privat, i nu ca campion al papalitii,
mpotriva toate celelalte Christian Princes i statele.

CAPITOLUL XLIII. DE CE
ESTE NECESAR PENTRU O
MANS RECEPIA N
KINGDOME CERULUI.

Dificultatea de a asculta
Dumnezeu i om, att la o dat
Praetext cele mai frecvente de rscoal, i Civill Warre, n Christian comune-wealths n-are
o lung perioad de timp a procedat la o dificultate, nc suficient rezolvate, de a asculta la o
dat, Dumnezeu i om, apoi atunci lor Commandements sunt unul spre deosebire de celelalte.
Este evident, c atunci cnd un om primete dou comenzi contrare, i tie c una dintre ele
este zei, el ar trebui s asculte c, i nu altul, dei ar fi chiar comanda lui lawfull Soveraign
(dac un monarh sau un ansamblu de Soveraign,) sau comanda tatlui su. Dificultate, prin
urmare, consisteth n acest lucru, c oamenii atunci cnd acestea sunt comandate n numele lui
Dumnezeu, tiu nu n scafandri de cazuri, dac comanda fie la Dumnezeu, sau dac cel ce
poruncete, doe dar abuz numele zeilor pentru unele capete privat proprii. Pentru ca acolo

ware n Biserica a evreilor, multe false profeti, care au cutat reputaia cu oamenii, de fals
visele i viziunile; Deci au fost n permanen n Biserica lui Hristos, fals profesori, care caut
reputaia cu oamenii, de phantasticall i doctrinele false; i prin astfel de reputaie (cum este
natura de ambiie,) s guverneze ei n interesul lor privat.

Este nici unul nu pentru a le c

distincia ntre ceea ce este i
ceea ce nu este
Necesare pentru mntuire
Dar aceast dificultate de ascultarea de Dumnezeu si Civill Soveraign pe pmnt, cele care
pot distinge ntre ceea ce este necesar, i ceea ce nu este necesar pentru primirea lor n
Kingdome lui Dumnezeu, este de nici un moment. Dac comanda de albine Civill Soveraign
astfel, ca c poate fi ascultat, fr reinerea de via Eternall; nu s i se supun este nedrept; i
nvtur apostolului are loc; "Servitorii ascult v de masterat n toate lucrurile;" i, "Copiii
s asculte prinii votri n toate lucrurile;" i nvtur Mntuitorului nostru, "fariseii i
crturarii stau n Moses Chaire, toate, prin urmare, acestea trebuie s spun, c respectai, i
doe." Dar dac comanda, fie ca nu poate fi ascultat, fr a fi al naibii de Eternall moarte,
atunci ar fi fost madnesse s i se supun, Counsell Mntuitorului nostru are loc, (Mat. 10. 28.)
"Frica nu cei care ucid trupul, dar nu pot ucide soule." Toi oamenii, prin urmare, care ar
evita, ambele pedepse care urmeaz s fie n aceast lume provocate, pentru nesupunere la
Soveraign lor pmnteti i a celor care vor fi provocate n lume s vin pentru neascultare de
Dumnezeu, au nevoie fie nvai s disting bine, ceea ce este i ceea ce nu este necesar s
Eternall mntuirii.

Tot ce este necesar pentru

mntuire este coninut n
credin i ascultare
Tot ce este necesar pentru mntuire, este coninut n dou Vertues, credina n Hristos, i
supunerea fa de legi. Acesta din urm, dac ar fi fost perfect, au fost suficiente pentru noi.
Dar deoarece mititel sunt toate vinovat de neascultare de Legea de zei, nu onely iniial n
Adam, dar, de asemenea, fapt de pcatele noastre, este necesar la minile noastre acum,
ascultarea nu onely pentru restul timpului nostru, dar, de asemenea, o iertarea pcatelor pentru
timpul trecut; tergerea care este recompensa de credina noastr n Hristos. C nimic altceva
nu este neaprat necesar pentru mntuire, este evident din aceasta, c Kingdome Rai, este
nchis la nici unul, dar pentru pctoi; care este de a spune, s neascultatori, sau clcarea
legii; nici pentru ei, n cazul n care acestea Pocii-v, i Beleeve toate articolele de Christian
Faith, este necesar pentru mntuire.

Ce ascultarea este necesar;

Ascultarea necesare la minile noastre de Dumnezeu, care accepteth n toate aciunile
noastre va pentru fapta, este o grav strdui s ascultm de el; i este numit, de asemenea,
toate aceste nume ca signifie care eforturi. i, prin urmare, ascultare, este uneori numit
numele de caritate i dragoste, pentru c acestea implic o voin a onofrei; i Mntuitorul
nostru nsui maketh dragostea noastr fa de Dumnezeu, i unul de altul, o ndeplinirea de
toat Legea: i, uneori, de numele de Righteousnesse; pentru Righteousnesse este, dar vor s
dea fiecare dintre lui owne, adic, vor s ascultm de legile: i, uneori, de numele de pocin;
pentru c s Pocii-v, implyeth o cotitur la sinne, care este aceeai, cu ntoarcerea va la
ascultare. Oricine, prin urmare, unfeignedly dorete s-i ndeplineasc n Commandements
lui Dumnezeu, sau pociete-l cu adevrat din pcatele sale, sau care iubete pe Dumnezeu cu
toat inima lui, i aproapele ca pe sine nsui, cci toate ascultarea necesare pentru primirea
lui n Kingdome lui Dumnezeu: dac Dumnezeu ar trebui s solicite nevinovie perfect, ar
putea fi salvat nici un trup.

i ce legi
Dar ceea ce Commandements sunt cei care ne-a dat-o Dumnezeu? Sunt toate acele legi care
s-au dat la evrei de mna lui Moses, Commandements lui Dumnezeu? Dac au albin, de ce
sunt cretinii nu nvai s le respecte? Dac acestea nu, ceea ce alii sunt att, pe langa Legea
naturii? Mntuitorului nostru Hristos nu ne-a dat din nou legile, dar Counsell s respecte
aceste mititel sunt supuse; adic, legile naturii, i legile noastre severall Soveraigns: nici nu a
fcut el face orice noua lege a evreilor, n su predica de pe munte, dar onely expus legile
Moses, care au fost supuse nainte. Legile lui Dumnezeu sunt, prin urmare, nici unul, dar
legile naturii, drept pentru care principall este, c ar trebui s nu nclcm credina noastr, c
este, o commandement a asculta noastre Civill Soveraigns, care wee constituit peste noi, prin
Pactul de mutuall unul cu altul. i acest Legea lui Dumnezeu, care poruncete ascultare de
Legea jurist, poruncete prin urmare ascultare de toate poruncile din Biblie, care (aa cum I sau dovedit n capitolul precedent) este o lege onely, unde Civill Soveraign l-a fcut-o att; i
n alte locuri dar Counsell; care un om la perill lui, poate fara nedreptate refuz s se supun.

Credina unui cretin, care este

persoana Beleeved

ti acum ce este ascultarea necesar mntuirii, i care este datorat; noi trebuie s ia n
considerare urmtoarele cu privire la credin, care, i de ce ne beleeve; si care sunt articolele,
sau puncte neaprat s fie beleeved de ele, care va fi salvat. i n primul rnd, pentru persoana
care ne beleeve, deoarece este imposibil s beleeve orice persoan, nainte de a tim ce zice,
este necesar a fi una asta mititel auzit vorbesc. Persoana care, prin urmare, cine Avraam,
Isaac, Iacov, Moses i beleeved de profei, a fost Dumnezeu nsui, care vorbea le
supranatural: si persoana, pe care s-a apostoli i ucenicii care conversat cu beleeved de
Hristos, Mntuitorul nostru nsui. Dar dintre ele, la care nici Dumnezeu Tatl, nici
Mntuitorului nostru vreodat vorbea, nu poate fi spus, c persoana care ei beleeved, a fost
Dumnezeu. Ei beleeved apostoli, i dup ei pastori si doctori ai Bisericii, care recomand la
credina lor istoria Vechiului i Noului Testament: astfel nct credina cretini, nc din
timpul nostru de salvatori, l-a avut pentru fundaie, n primul rnd, reputaia lor pastori, i
dup aceea, autoritatea de cei care au fcut vechiul i Noul Testament s fi primit de regul de
credin; care nici unul ar putea dar Christian Soveraignes; Cine sunt, prin urmare, pastorii
Suprem, i persoanele onely, cine cretini aud acum vorbesc de la Dumnezeu; cu excepia
cum ar fi Dumnezeu vorbete, n aceste zile, in mod supranatural. Dar pentru c nu fi muli
prooroci mincinoi "ieit n lume," sunt ali oameni s examineze aceste spirite (ca Sf. Ioan
recomand noi, Epistola 1, capitolul 4. ver.1.) "indiferent dac acestea sunt lui Dumnezeu, sau
nu." i, prin urmare, vznd cuvine examinarea doctrine la pastorul Suprem, persoana care
toi care au nici o Apocalipsa speciall sunt la beleeve, este (n fiecare comun-avere) suprem
Pastor, care este s spun, Civill Soveraigne.

Cauzele de Christian credin

Cauzele ce brbai beleeve orice Christian Doctrine, sunt diferite; Credinta este darul lui
Dumnezeu; i el lucreaz este n fiecare om severall, de asemenea wayes, ca seemeth bine zis
el nsui. Cele mai obinuite imediat cauza noastr beleef, cu privire la orice punct de
Christian Faith, este, c beleeve wee Biblia este cuvntul lui Dumnezeu. Dar de ce wee
beleeve Biblia este cuvntul lui Dumnezeu, este contestat de mult, deoarece toate ntrebrile
trebuie s nevoi de albine, care nu sunt bine precizat. Pentru c ei fac nu ntrebarea a fi, "De
ce am Beleeve it," dar "cat de mititel ea; stiu" ca n cazul n care Beleeving i cunoaterea
erau tot una. i de acolo n timp ce o parte la sol cunotinele lor la infailibilitatea Bisericii, i
cealalt parte, pe mrturia Spiritului privat, nici partea concludeth ceea ce se pretinde. Pentru
modul n care un om cunoate infailibilitatea Bisericii, dar de a cunoate mai nti
infailibilitatea Scripturii? Sau cum un om cunoate spiritul proprii su privat s fie dect o
beleef, ntemeiat pe autoritate i argumentele de profesori; sau la o prezumie de propriile
sale cadouri? In plus, nu este nimic n Scripturi, din care poate fi dedus infailibilitatea
Bisericii; mult lesse, de orice special Biserica; i cel de toate, infailibilitatea orice om special.

Credinta vine prin auz

Este evident, prin urmare, c cretin brbai doe nu stiu, dar onely beleeve Scriptura s fie
cuvntul lui Dumnezeu; i c mijloacele de a le face beleeve care Dumnezeu binevoiete s
permite brbai, de obicei, este n funcie de modul de natura, adic, de profesorii lor. Este
doctrina St. Paul referitoare la Christian Faith n suplimentele, (Rom. 10.17.) "Credina vine
prin auzirea," care este, de audiere pastorii notri lawfull. El zice, de asemenea, (ver. 14,15.
din acelai capitol) "cum acestea se beleeve n el care nu au auzit? si cum vor auzi fr
predicator? - i cum se predica, cu excepia acestea trimise? Prin care este evident, c cauza
ordinare beleeving c Scripturile sunt cuvntul lui Dumnezeu, este acelasi lucru cu cauza de
beleeving de toate celelalte articole de credina noastr, i anume, audierea celor care sunt de
Legea permis i numit s nvee pe noi, ca prinii notri n casele lor, si pastorii notri n
biserici: Care, de asemenea, se mai manifesta de experien. Pentru ce alt cauz poate acolo
albine atribuite, n Christian comune-wealths de ce toi oamenii fie beleeve, sau cel puin
professe Scriptura albine cuvntul lui Dumnezeu, i n alte comune-wealths limitate orice; dar
c n Christian comune-wealths acestea sunt predate de la cea mai fraged vrst; i n alte
locuri au nvat altfel?
Dar dac predare fi cauza de credin, ce doe nu toate beleeve? Este sigur, prin urmare, c
credina este darul lui Dumnezeu, i hee d l crora el va. Neverthelesse, din cauza lor crora
el d, el d o prin intermediul profesorilor, cauza imediat a credinei este ascultarea. ntr-o
coal n cazul n care muli nvai, i unele de profit, altele nu, profit cauza de nvare n
ele c profitul, este maestru; nc nu poate fi dedus acolo, c nvarea nu este darul lui
Dumnezeu. Toate lucrurile bune se procedeaz la Dumnezeu; nu pot nc tot ce au ei, spun c
sunt inspirat; pentru c implic un cadou supernaturall, i imediat mna lui Dumnezeu; care el
care pretinde a, pretinde a fi un profet, i este supus examinrii a Bisericii.
Dar dac oamenii tiu, sau Beleeve, sau acordarea Scripturile s fie cuvntul lui Dumnezeu;
n cazul n care din aceste locuri de ei, aa cum sunt fr obscuritate, I se arta ce articolele de
credin sunt necesare, iar onely este necesar pentru mntuire, acei oameni trebuie trebuie
tiu, Beleeve sau acordarea acelai.
Onely necesar articolul de Christian Faith, (Unum Necessarium) Onely articol de credin,
care Scriptura maketh pur i simplu necesar pentru mntuire, este acest lucru, c Isus este
Hristosul. De numele lui Hristos, este neles regelui, care Dumnezeu a promis nainte de
profeii Vechiului Testament, pentru a trimite n lume, s domneasc (iar iudeilor, i astfel de
alte naiuni ca ar trebui beleeve n el) sub el nsui venic; i s le dea c viaa de eternall, care
a fost pierdut de pcatul lui Adam. Care cnd I s-au dovedit din Scriptur, voi mai arate cnd
i n ce sens unele alte articole pot albine numit, de asemenea, este necesar.

S-a dovedit din sfera de

evangheliti
Pentru dovada c este Beleef de acest articol, Isus este Hristos, toat credina necesare
pentru mntuire, meu primul Argument se albine din sfera de evangheliti; care a fost de
Descrierea de via a Mntuitorului nostru, pentru a stabili c un singur articol, Isus este
Hristosul. Veri de St. Matthews Gospell este acest lucru, c Isus a fost stoc de David; Nscut
de o fecioar; care sunt semnele de adevratului Cristos: c Magi au venit s ne nchinm lui
ca rege al evreilor: c Irod pentru aceeai cauz a ncercat s-l omoare: c Ioan Boteztorul l-a
proclamat: c el a predicat de himselfe, i apostolii si c el a fost c regele; C a predat

Legea, nu ca un scrib, ci ca un om de autoritate: c el a vindecat boli cuvntul onely, i a fcut

multe alte minuni, care au fost prezis Hristos ar trebui doe: c el a fost salutat rege cnd a
intrat n Ierusalim: c el prim-plan-le-a avertizat s se fereasc de toi ceilali c ar trebui s
pretinde a fi Hristos: c el a fost luat, acuzat, i la moarte, pentru a spune, hee a fost regele: c
cauza de condamnarea lui scris pe Crosse, era Isus din Nazaret, rege al JEWES. Toate care
tind la nici un alt scop dect aceasta, c oamenii ar trebui s beleeve, c Isus este Hristos.
Astfel a fost, prin urmare, domeniul de aplicare al Sf. Matthews Evanghelia. Dar domeniul de
aplicare al tuturor evangheliti (ca poate aprea prin citirea ei) a fost la fel. Prin urmare,
domeniul de aplicare a Gospell ntreg, a fost stabilirea de onely art. i Sf. Ioan meniune face
concluzia lui, John 20. 31. "aceste lucruri sunt scrise, c tii c Isus este Hristosul, fiul
Dumnezeului celui viu."

Din predicile Apostolilor:

Argumentul meu al doilea este luat din obiectul de predici ale apostolilor, att whilest
Mntuitorul nostru a trit pe pmnt, i dup nlarea lui. Apostolii n timpul nostru de
salvatori au fost trimise, Luca 9.2. s predice n Kingdome lui Dumnezeu: pentru nici acolo,
nici Mat. 10.7. el d nici un comision pentru ei, altele dect aceasta, "ca voi merge, predica,
spunnd, Kingdome cerurilor este la mn;", care este, c Isus este Mesia, Cristos, regele care
urma s vin. C predicile lor, de asemenea, dup nlarea lui a fost la fel, este evident din
acte 17.6. "Ei a atras (zice St. Luke) Jason i anumite fraii lui conductorii oraului,
plngnd, aceste care au transformat lumea cu susul n jos sunt vin ncoace, de asemenea, care
a primit Jason. i acestea toate face contrar decrete Caesar, spunnd c nu exist un alt rege,
unul Isus: "i din cele 2.3. versetele din acelai capitol, n cazul n care se spune, c Sf. Paul
"ca maniera lui a fost, a mers ei; i trei dayes Sabatul motivat cu ei din Scripturi; deschiderea
alledging, c Hristos trebuie s nevoi au suferit i crescut againe din mori, i c acest Isus (pe
care l-a predicat) este Hristos."

La Easinesse de doctrina:
Al treilea Argument este, din acele locuri din Scriptur, prin care toate credina necesar
pentru mntuire este declarat a fi Easie. Pentru dac un acordul activ a minii la toate
doctrinele referitoare la Christian Faith acum nvat, (drept cea mai mare parte sunt n
litigiu,) erau necesare pentru mntuire, nu ar fi nimic n lumea att de greu, pentru a fi un
cretin. Ho la Crosse dei pocindu, ar putea nu au fost salvate pentru a spune, "Domnul-mi
amintesc cnd tu commest n Kingdome tu;" prin care a mrturisit beleefe nici de orice alt
articol, dar acest lucru, c Isus a fost regele. Nici nu ar putea de albine a spus (cum este Mat.
11. 30.) c "Hristoi jugul este uor, i lui burthen luminii:" nici c "copii beleeve n el," ca
acesta este horvath. 18.6. nici nu ar putea fi spus Sf. Paul (1 Cor. 1. 21.) "a mulumit lui
Dumnezeu de Foolishnesse de a predica, pentru a le salva beleeve c:" nici nu ar putea St.
Paul nsui au fost salvate, mult lesse au fost att de mare, un Doctor al Bisericii att de brusc,

ca niciodata, probabil, gndul de a Transsubstantiation, nici purgatoriu, nici multe alte articole
n obtruded acum.

La Formall i Cleer texte

Al patrulea Argument este luat de la locuri expresse, i cum ar fi primi nici o controversie
de interpretare; ca primul, John 5. 39. "cercetai Scripturile, pentru n ele yee thinke yee au
eternall viata; i ei sunt ca testifie din mine. " Mntuitorul nostru aici vorbete de scripturi
onely din Vechiul Testament; pentru evrei n acel timp nu ar putea cutare Scripturile Noului
Testament, care nu au fost scrise. Dar Vechiul Testament n-are nimic de-a lui Hristos, dar
Markes prin care oamenii ar putea s tiu-l cnd hee a venit; cum c el ar trebui s coboare din
David, fi nscut la Betleem, i dintr-o fecioar; Doe mari minuni, i altele. Prin urmare s
beleeve c acest Isus a fost el, a fost suficient pentru a eternall via: dar mai mult dect
suficiente nu este necesar; i, n consecin, este necesar nici un alt articol. Din nou, (Ioan 11.
26.) "oricine este viu i beleeveth n mine, nu muri venic," de aceea a beleeve n Hristos, este
credina suficiente pentru a eternall via; i, prin urmare, nici o credin mai mult dect c
este necesar, dar s beleeve n Isus i s beleeve c Isus este Hristos, este tot una, ca incercare
n versetele imediat urmtoare. Pentru cnd Mntuitorului (versetul 26.) a spus Martha,
"Beleevest tu aceasta?" ea answereth (versetul 27.) "da, Doamne, am beleeve c tu eti
Hristos, fiul lui Dumnezeu, care ar trebui s vin n lume;" Prin urmare, acest articol singur
este credina suficiente pentru a eternall de viata; i mai mult dect suficiente nu este necesar.
n al treilea rnd, John 20. 31. "aceste lucruri sunt scrise yee c s-ar putea beleeve, c Isus este
Hristosul, fiul lui Dumnezeu, i c beleeving yee ar putea avea viata, prin numele lui." Acolo,
la beleeve c Isus este Hristos, este credina suficiente pentru obtinerea de via; i, prin
urmare, nici un alt articol este necesar. n al patrulea rnd, 1 Ioan 4. 2. "orice Duh care
mrturisete c Isus Hristos este venit n trup, este de la Dumnezeu." i 1 Joh. 5. 1. "oricine
beleeveth c Isus este Hristos, este nscut din Dumnezeu." Iar versetul 5. "Care este hee c
overcommeth din lume, dar el c beleeveth c Isus este fiul lui Dumnezeu?" Fiftly, Act. 8.
ver. 36, 37. A se vedea (zice famenul) aici este apa, ce mpiedica s se boteze? i Filip a zis,
dac tu beleevest cu toat inima ta, tu mayst. i hee a rspuns i a zis: am beleeve c Isus
Hristos este fiul lui Dumnezeu. " Prin urmare, acest articol beleeved, Isus este Hristos, este
suficient s Baptisme, adic, la recepia noastr n Kingdome lui Dumnezeu, i prin urmare,
este necesar onely. i, n general, n toate locurile unde Mntuitorului nostru zice la orice om,
"credina ta l-a salvat tine", cauza el zice ea, este o mrturisire, care direct sau prin consecin,
implyeth o beleef, c Isus este Hristosul.

De aceea este temelia a toate

celelalte articole
Ultimul Argument este din locuri, n cazul n care acest articol este fcut fundamentul
credinei: pentru c Mentinnd Fundaiei trebuie salvat de albine. Locuri care sunt n primul

rnd, Mat. 24.23. "n cazul n care orice om se spun unto tine, Loe, aici este Hristos, sau
acolo, beleeve c nu, pentru c se scula hristoi mincinoi i prooroci mincinoi, i vor arta
signes mare i minuni, & c." Aici Vezi mititel, acest articol Isus este Hristos, trebuie s albine
a avut loc, dei hee care se invata contrariul ar trebui doe mari minuni. Locul al doilea este
Gal. 1. 8. "dac noi, sau un Angell din cer predica orice alte Gospell unto tine, dect c wee
au propovduit-o, las-l s blestemat de albine." Dar Gospell care Paul, i ceilali apostoli, a
predicat, a fost onely acest articol, c Isus este Hristos; De aceea pentru Beleef din prezentul
articol, suntem pentru a respinge autoritatea de o Angell din cer; mult mai mult de orice
mortall om, dac el nva contrariul. Aceasta este, prin urmare, articolul Fundamentall de
Christian Faith. Este un loc al treilea, 1 Joh. 4.1. "beleeve iubit, nu orice Duh. Prin prezenta
yee cunoate spiritul lui Dumnezeu; orice Duh care mrturisete c Isus Hristos este venit n
trup, este de la Dumnezeu." Care este evident, c acest articol, este msura, i de regul, prin
care s estimeze i s examinm toate celelalte articole; i este, prin urmare, onely
Fundamentall. Un al patrulea este, mat 16.18. n cazul n care dup Sf. Petru a mrturisit acest
articol, a spune Mntuitorul nostru, "tu eti Hristos fiul lui Dumnezeu, cel viu" Mntuitorul
nostru a rspuns: "tu eti Petru, i pe aceast stnc voi zidi Biserica mea:" de unde am
inferre, c acest articol este c, pe care sunt construite toate alte doctrine ale Bisericii, ca pe
temelia lor. O p este (1 Cor. 3. ver. 11, 12, & c.) "Alte Fundaia poate nu pune omul, dect cel
care este prevzut, Isus este Hristosul. Acum, dac cineva se bazeaz pe aceasta Foundation,
aur, argint, pietre pretious, lemn, fn, paie; Fiecare mans munca se manifesta; Pentru ziua
declar, deoarece acesta va fi descoperit de foc, i focul se ncerca fiecare mans activitatea, ce
fel este. n cazul n care orice mans respecta munca, care el l-a construit pe urm, el va primi
o rsplat: n cazul n care orice mans munca trebuie ars de albine, el trebuie s sufere losse;
dar el nsui va fi salvat, dar att ca prin foc". Ce cuvinte, fiind parial simplu i easie s
neleag, i parial allegoricall i dificil; din ceea ce este simplu, poate deduce, c pastori care
invata aceasta fundatie, c Isus este Hristos, dei ei trage din ea consecinele false, (care toti
oamenii sunt, uneori, sub rezerva,) pot neverthelesse albine salvate; mai mult ca ei pot albine
salvat, care fiind nici pastori, dar asculttorilor, beleeve ceea ce este de lawfull lor pastori
nvat. Prin urmare, beleef din acest articol este suficient; i prin urmare nu exist nici un alt
articol de credin neaprat necesare pentru mntuire.
Acum, pentru partea care este Allegoricall, ca "care focul se ncearc fiecare mans munca,"
i c "va fi salvat, dar att ca de foc," sau "prin foc," (pentru originall este dia puros,) l maketh
nimic mpotriva aceast concluzie care I-au atras la alte cuvinte, care sunt simplu.
Neverthelesse, deoarece la acest loc a fost un argument luate, pentru a dovedi focul de
purgatoriu, am, de asemenea, aici v va oferi meu presupuneri privind sensul de acest triall de
doctrine, i salvarea oamenilor ca prin foc. Apostolul aici seemeth s fac aluzie la cuvintele
profetului Zachary, Ch. 13. 8,9. cine vorbind de restaurare a Kingdome lui Dumnezeu, zice
astfel, "dou pri n aceasta va fi nimicit, i mor, dar a treia va fi lsat va aduce a treia parte
prin foc, i le va rafina ca argintul este rafinat, i le va ncerca aa cum aurul este ncercat; ei
trebuie s cheme numele Domnului, i va aud ei." n ziua judecii, este zi de restaurare a
Kingdome lui Dumnezeu; i n acea zi este, c Sf. Petru ne spune (2 Pet. 3. v.7, 10, 12.)
trebuie s fie conflagraie a lumii, n care cei ri pier; dar rmia care Dumnezeu va salva,
trebuie s treci prin acel foc, ranit, i de a fi acolo (aur i argint sunt rafinat de foc de la drosse
lor) a ncercat, i rafinat din idolatria lor, i face s fac apel la numele lui Dumnezeu
adevrat. Aluzie ncotro St. Paul aici zice, c ziua (care este, n ziua judecii, ziua cea mare a
salvatori noastre vine s restabileasc n Kingdome lui Dumnezeu n Israel) ncerca fiecare
mans doctrina, de judecnd, care sunt de aur, argint, pietre Pretious, lemn, fn, paie; i apoi
care au construit fals consecinele pe adevratul Foundation, vor vedea doctrinele lor
condamnat; neverthelesse ei nii trebuie s fie salvate, i treci nevtmat prin aceast
universall foc i tri venic, s fac apel la numele lui Dumnezeu adevrat i onely. n ce sens

nu este nimic care accordeth nu cu restul de Sfnta Scriptur, sau orice bucatica de focul de
purgatoriu.

n ce sens alte articole pot fi

numite necesare
Dar un om poate aici aske, dac acesta nu este necesar pentru mntuire, s beleeve de
albine, c Dumnezeu este atotputernic; Creator al lumii; c Isus Hristos a nviat; i c toi
oamenii altceva va nvia din mori n ziua; ca s beleeve, c Isus este Hristosul. La care am
rspuns, sunt; i sunt att de multe mai multe articole: dar sunt astfel, aa cum sunt coninute
n acest unul, i pot fi deduse din ea, cu mai mult, sau dificultatea de lesse. Pentru cine este
acolo c nu vedea, c ei care beleeve Isus pentru a fi fiul lui Dumnezeu lui Israel, i c
israeliii au avut pentru Dumnezeu Atotputernic Creator al tuturor lucrurilor, doe acolo, de
asemenea, beleeve, c Dumnezeu este creatorul Atotputernic toate lucrurile? Sau cum poate
un om beleeve, c Isus este Regele care va mpri venic, unlesse hee beleeve l-au crescut
din nou din mori? Pentru un om mort nu poate exercita funcia de un rege. n veri, el care
Mentinnd aceasta fundatie, Isus este Hristos, Mentinnd meniune toate c hee vede pe bun
dreptate dedus din ea, i implicit tot ce este thereunto consecutive, dei el nu calificare
suficient pentru a discerne n consecin. i, prin urmare, acesta Mentinnd nc bine, c
beleef acest articol o este suficient credin s tergerea obtaine de sinnes sa pocit, i, prin
urmare, pentru a le aduce n Kingdome cerurilor.

C credina i ascultarea sunt

ambele dintre ele necesare
pentru mntuire
Acum, c am shewn, c toate ascultarea necesare pentru mntuire, consisteth n voia s
asculte de Legea lui Dumnezeu, adic, n pocin; i toat credina necesar pentru acelai,
este neles n beleef din prezentul articol, Isus este Hristos; Voi mai alledge acele locuri de
Gospell, care dovedete, c toate c este necesar pentru mntuire este coninut n ambele
aceste s-au alturat mpreun. Brbaii crora Sf. Petru a predicat n ziua Cincizecimii, apoi
dup nlarea Mntuitorului nostru, a cerut el, iar restul de apostoli, zis: (Act. 2.37.) "frailor
ceea ce vom doe?" la care a rspuns la St Peter (n versetul urmtor) "Pocii-v, i s fie
botezat fiecare dintre voi, pentru iertarea pcatelor, i vei primi darul Duhului Sfnt." Prin
urmare, pocin, i Baptisme, care este, beleeving c Isus este Cristos, este tot ce este necesar
pentru mntuire. Din nou, Mntuitorul nostru, fiind ntrebat de un anumit conductor, (Luca
18.18.) "Ceea ce se I doe s motenesc viaa eternall?" Rspuns (versetul 20) "tii
Commandements, Doe nu comii adulter, Doe nu ucide, Doe nu fura, Doe nu suporta fals
witnesse, Cinstete pe tatl tu i pe mama ta;" care atunci cnd a spus el a observat,
Mntuitorul nostru a adugat "vinde toate l-ai, da-l la sraci, i vin i urmai-m:" care a fost

la fel de mult ca s spun, Relye pe mine care sunt regele: Prin urmare, pentru a mplini Legea,
i s beleeve c Isus este regele, este tot ce este necesar pentru a aduce un om la eternall via.
n al treilea rnd, zice Sf. Paul (Rom. 1.17.) "Cel drept va tri prin credin." nu fiecare unul,
dar cel drept; prin urmare, credin i Justiie (care este, vor s fie doar, sau pocainta) sunt tot
ce este necesar pentru viata eternall. i (marca 1.15.) Mntuitorului predicat, spunnd, "-a
mplinit vremea i mpria lui Dumnezeu este la ndemn, Pocii-v i Beleeve Evangile,"
asta este, o veste bun c Hristos a venit. Prin urmare, s Pocii-v, i s Beleeve c Isus este
Hristos, este tot ce este necesar pentru mntuire.

Ceea ce fiecare dintre ele

contribuie Thereunto
Vznd atunci este necesar c credina i ascultarea (implyed n cuvntul pocin) face
ambele concurre pentru mntuirea noastr; ntrebarea care dintre cele dou noi sunt justificate,
impertinently este disputat. Neverthelesse, nu va fi impertinent, pentru a manifesta n ce
mod, fiecare dintre ele contribuie thereunto; i n ce sens se spune, c noi sunt justificate de
unul i de cellalt. i dac n primul rnd, de Righteousnesse fi neles Justiie lucrrilor ei
nii, nu exist nici un om care poate fi salvat; cci nu este nici unul care a nclcat legea lui
Dumnezeu. i, prin urmare, cnd wee sunt spus s fie justificat prin fapte, este s fie
neleas a voinei, care Dumnezeu doth alwaies accepta pentru munc Co, precum n bun, ca
i brbaii evill. i n acest sens onely este, c un om este numit doar, sau nedrept; i c
dreptatea justific el, care este, i d titlul, n acceptarea de zei, de doar; i -l face capabil de a
trai de lui credin, care nainte nu era. Astfel nct Justiie justific n care acest sens, n care
s Justifie, este aceeai c, pentru a denumi un om doar; i nu n semnificaia de a legii; prin
care pedeapsa de pcatele lui ar trebui s fie nedrept.
Dar un om apoi este, de asemenea, declarat a fi justificat, atunci cnd pledoaria sa, dei n
ea co nroirile, este acceptat; ca atunci cnd pledm voina noastr, nostru Endeavour pentru
a mplini Legea, i s se pociasc ne de eecurile noastre, i Dumnezeu a accepteth pentru
performan l co: i deoarece Dumnezeu accepteth nu va pentru fapta, dar onely n florentina;
prin urmare, este credina care face bun motiv notri; i n acest sens este, c credina Justifies
onely: astfel nct s credin i ascultare sunt necesare pentru mntuire; nc n severall
simurile fiecare din ele se spune c a Justifie.

Ascultarea lui Dumnezeu i

Soveraign jurist nu
inconsistente
Dac cretin, avnd astfel shewn ceea ce este necesar pentru mntuire; nu este greu s
reconcilieze ascultarea noastr a Civill Soveraign; Cine este cretin, fie necredincios. Dac el
albine cretin, el alloweth beleefe din prezentul articol, c Isus este Cristos; i a tuturor

articolelor care sunt coninute n sau sunt consecina evident dedus din ea: toate credin
necesare pentru mntuire. i pentru c este o Soveraign, el requireth ascultare la toate owne
sale, care este, la toate legile jurist; n care sunt, de asemenea, incluse toate legile naturii, care
este, toate legile lui Dumnezeu: pentru pe langa legile naturii, i legile Bisericii, care fac parte
din Civill Law, (pentru Biserica pe care putei face legi este comun-avere,) nu exist albine
alte legi Divine. Prin urmare, oricine obeyeth lui Christian Soveraign, nu este, astfel, hindred,
nici de beleeving, nici la ascultarea de Dumnezeu. Dar s presupunem c un Christian King ar
trebui la aceast fundaie, Isus este Hristos, atrage unele consecine false, adic, face unele
superstructions de fn, sau paie i comanda predarea de acelai lucru; dar vznd spune St.
Paul, ion marcu el fi salvat; mult mai a fi mntuii, care nva le de comanda sa; i mult mai
mult nc, el nva nu, dar onely beleeves sale lawfull de profesor. i n cazul n care un
subiect fie interzise de Civill Soveraign la professe unele dintre aceste opiniile sale, dup ce
motive poate el nu asculte? Christian Kings poate erre n deducerea o consecin, dar care va
judeca? Se judeca un om privat, atunci ntrebarea este de ascultare su? sau se oricare om
Judg dar el care este numit acesteia de ctre Biseric, care este, de Civill Soveraign c
representeth acesta? sau dac Papa, un judector apostolul, poate el nu erre n deducerea de o
consecinta? nu-nu unul din cele dou, Sf. Petru sau St. Paul erre n suprastructur, cnd St.
Paul rezistat Sf. Petru la fata lui? Nu poate fi, prin urmare, nici o contradicie ntre legile lui
Dumnezeu, iar legile de o multitudine de Christian comune.

Sau necredincios
i cnd Civill Soveraign este un necredincios, fiecare dintre supuii si proprii care se
mpotrivete lui, pctuiete mpotriva legilor lui Dumnezeu (pentru ca sunt legile naturii,) i
osndi counsell apostolilor, care admonisheth tuturor cretinilor pentru a asculta lor prini, i
toate copii i servitorii s asculte de ei prinilor i de masterat, n toate lucrurile. i pentru
credina lor, este internall, i invizibil; Acestea au permis care Naaman a avut, i au nevoie nu
se pune n pericol pentru ea. Dar dac o fac, ar trebui s se atepte lor rsplat n ceruri, i nu
se plng de Soveraign lor Lawfull; mult lesse face warre asupra lui. Pentru el care nu este
bucuros de orice ocazie doar de Martyrdome, a nu credina se professeth, dar se l onely,
pentru a seta unele culori la propria convinsese preface. Dar ceea ce este atat nerezonabile, ca
s tie el are un subiect, care ateapt pentru a doua venire a lui Hristos, dupa ce lumea va fi
ars, intendeth apoi s ascultm de el (care este intenia de a beleeving c Isus este Cristosul) i
n acelai timp se gndete la el nsui obligat s ascultm de legile de acel rege necredincios
necredincios King, (pe care toi cretinii sunt obligai n contiin a doe,) pentru a pune la
moarte, sau s-i persecute un astfel de subiect?
i astfel este mult suficient, cu privire la Kingdome lui Dumnezeu, i politica
Ecclesiasticall. n care m prefac c nu s avans orice poziie de propria mea, dar onely s
arate care sunt consecintele care prea s-mi dedus din principiile de Christian Politiques,
(care sunt Sfintele Scripturi), confirmare a puterii de jurist Soveraigns, i de datoria lor de
subiecte. i n invocarea Scriptura, am strduit pentru a evita astfel de texte sunt de obscur,
sau controverted interpretare; i s alledge nici unul, dar este acest sentiment ca este cel mai
simplu, i plcut la armonie i de aplicare a Bibliei ntregi; care a fost scris pentru restabilirea
Kingdome lui Dumnezeu n Hristos. Pentru c este nu cuvinte goale, dar domeniul de aplicare
al scriitorului care d adevrata lumin, de care orice scriere este s albine interpretat; i le
care insista asupra textelor singur, fr a considera principal decoratiuni, pot avea nici un

lucru din le cleerly; dar mai degrab de turnare atomes din Scriptur, ca praful n faa ochilor
mens, face fiecare lucru mai obscure dect este; un artificiu ordinare de cei care caut
adevrul, dar propriul avantaj.

CAPITOLUL XLIV. DE
SPIRITUALL DARKNESSE
DE INTERPRETARE
GREIT A
SCRIPTURA

Kingdome de Darknesse ce
Pe langa aceste Soveraign Powers, divin i Humane, care pn acum au discoursed, este
menionat n Scriptur de o alt putere, i anume, (Efes. 6. 12.), c "conductorilor de
Darknesse acestei lumi," (Mat. 12. 26.), "Kingdome lui Satan," i, (Mat. 9. 34.), "Principatul
de Belzebut peste daemon," care este s spun, peste Phantasmes care apar n aer: pentru cauza
care Satan este numit (Efes. 2. 2.) "Prinul puterea de aer;" i (deoarece el domnete n
darknesse din lumea aceasta) (Joh. 16. 11.) "Printul acestei lumi;" i n consecin hereunto,
care sunt sub stapanirea lui, n opoziie cu florentina (care sunt copii de lumin) sunt numite
copii Darknesse. Vznd Belzebut este Prinul Phantasmes, locuitorii lui stpnire de aer i
Darknesse, copii Darknesse, i aceste Daemons, Phantasmes, sau spirite de iluzie, signifie
alegoric acelai lucru. Aceasta a considerat, Kingdome Darknesse, aa cum este prezentat n
aceste i alte locuri din Scriptur, nu este altceva, dar un "Confederaiei de neltori, care s
obin dominaia asupra brbailor n aceast lume prezent, eforturi de ntuneric, i eronate
doctrinele, s sting n ele la lumin, att de natur, i Gospell; i astfel s dis pregti pentru
Kingdome lui Dumnezeu s vin."

Biserica nu a fost nc complet

eliberat de Darknesse
Ca oameni care sunt cu totul lipsit de naterea lor, lumina ochilor corporale, nu au nici o
idee, de orice astfel de lumin; i nici un om nu concepe n imaginaia lui orice lumina mai
mare, dect are la un moment dat, sau alta perceput de simurile sale exterioare: este, de
asemenea, de lumina Evangheliei, i lumina de nelegere, care nici un om nu poate concepe

exist orice grad mai mare, dect ceea ce el a atins deja zis. i de aceea vine vorba de passe,
ca barbatii nu au alte mijloace s recunoasc owne lor Darknesse, dar onely de raionament de
ONU-exemplarele nr riscuri, care abate asupra ei n cile lor; Partea mai intunecata a
Kingdome lui Satan, este ceea ce este fr biseric a lui Dumnezeu; care este de a spune,
printre ei beleeve c nu n Isus Hristos. Dar nu putem spune, c, prin urmare, Biserica
enjoyeth (ca pmntul Gosen) toat lumina, care la performana de lucru ne-a poruncit de
Dumnezeu, care este necesar. De unde vine ea, care n Christendome a fost, aproape de pe
vremea apostolilor, astfel justling de un altul din locurile lor, att de forraign, i jurist rzboi?
astfel poticnire la fiecare asperity pic de propria lor avere, i fiecare Eminena pic de cea a
altor oameni? i astfel de diversitate de moduri n stare de funcionare pentru aceeai marc,
Felicity, dac acesta nu noapte printre noi, sau cel puin o ceata? Wee sunt, prin urmare, nc
n ntuneric.

Patru cauze ale Spirituall

Darknesse
Inamicul a fost aici n noaptea de naturall noastre ignoran, i semnat neghina Spirituall
erori; i c, n primul rnd, de abuz, i punerea n lumina a Scripturilor: pentru noi erre,
netiind Scripturile. n al doilea rnd, prin introducerea de Daemonology de poeii pgni,
adic, doctrina lor fabulos privind daemon, care sunt, dar idolii, sau Phantasms de braine, fr
orice reall natura lor, distinct de fantezie uman; ca sunt mort mens fantome, i zne, i alte
conteaz vechi tales neveste. n al treilea rnd, prin amestecarea cu Scriptura scafandri
reliques de religie, i mare parte din filozofia zadarnic i eronate a grecilor, mai ales lui
Aristotel. n al patrulea rnd, de amestec cu ambele acestea, false, sau tradiii nesigure, i
fained, sau istoria incert. i aa ajungem la Julieta, "ca s seduce spiritele", i de
Daemonology acestor "ca vorbesc minciuni n Hypocrisie," (sau cum este n Originall, 1 Tim.
4.1,2. "celor care joac o parte din lyars") "cu o contiin tocit," care este, spre deosebire de
propriile cunotine. n ceea ce privete prima dintre acestea, care este Seducing oamenilor de
abuzul de Scriptur, intenionez s vorbesc pe scurt n acest capitol.

Erori la Misinterpreting
Scripturile, privind Kingdome
Lui Dumnezeu
Abuz mai mare, i principal din Scriptur, i la care aproape toate restul sunt fie
consecutive, fie servil, este sucind de ea, pentru a dovedi c este Kingdome lui Dumnezeu, a
menionat att de des n Scriptur, Biserica prezente, sau multitudinea de brbai crestina
acum de via, sau c a fi mort, sunt s creasc din nou la ultima zi: ntruct n Kingdome lui
Dumnezeu n primul rnd a fost instituit de linga Moses, asupra evreilor onely; Cine au fost
numit, prin urmare, poporul su aparte; i a ncetat dup aceea, n alegerea lui Saul, atunci

cnd ei au refuzat s fie reglementate de Dumnezeu nici mai mult, i a cerut un rege dup
modul de naiunile; care Dumnezeu nsui consimit zis, ca mai mult la mare am dovedit
nainte, la 35. Capitolul. Dup aceast dat, nu a fost nici un alt Kingdome a lui Dumnezeu n
lume, de orice Pact, sau altfel, decat el vreodat a fost, este i va fi rege, de toi oamenii i de
toate creaturile, ca reglementeaz dup voia lui, prin puterea lui infinita. Neverthelesse, el a
promis de proorocii si, pentru a restabili acest lucru guvernul su le din nou, atunci cnd
timpul el fiindc n secretul lui counsell numit pentru o albin complet intr, i cnd ele se va
ntoarce unto el de pocin, i modificarea de via; i nu onely aa, dar el a invitat, de
asemenea, neamuri s vin, i bucurai-v de happinesse domniei sale, n aceleai condiii de
conversie i pocin; i hee a promis, de asemenea, pentru a trimite fiul su n lume, s
expiate pcatele ei toate de moartea sa, i pentru a le pregti de doctrina sa, s-l primeasc la a
doua sa venire: care a doua venire nu nc fiind, n Kingdome lui Dumnezeu nu este nc veni,
i sunt mititel, nu acum sub orice alt Kings de Pact, dar noastre Civill Soveraigns; salvarea
onely, c cretin brbaii sunt deja n Kingdome har, n ct de mult au deja promisiunea de a
primit lui vine againe.

Ca Kingdome lui Dumnezeu

este prezent Biserica
Ca urmare a acestei Errour, c Biserica actual este Hristoi Kingdome, ar trebui s fie
unele un singur om, sau Adunarea, de a crui gur Mntuitorului (acum n ceruri) vorbete, d
Legea, i care representeth persoana sa toate cretini, scafandri brbai sau scafandri
ansambluri doe c acelai lucru n diverse pri ale Christendome. Aceast putere Regal sub
Cristos, fiind contestate, universal de faptul c Papa, i n special comune-wealths de
ansambluri de pastori locului, (cnd Scriptura d-l la nici unul, dar pentru a Civill
Soveraigns,) vine s fie deci cu pasiune disputate, c putteth n lumina naturii, i fcut ca att
de mare, o Darknesse n mens nelegerea, c ei vd nu cine este crora ei au implicat
ascultarea lor.

i c Papa este generalul su

Vicarul
Ca urmare la aceast afirmaie a Papei s Generall vicarul lui Hristos n prezent Biserica,
(ar trebui s fie c Regatul a lui, care ne sunt adresate n Evanghelie,) este doctrina, c este
necesar pentru un Christian King, pentru a primi coroana lui de un episcop; ca n cazul n care
au fost la aceast ceremonie, c el deriv clauza de Dei Gratia n titlul su; i c apoi onely el
se face rege prin favoarea lui Dumnezeu, atunci cnd el este ncoronat de ctre autoritatea de
zei universall Viceregent pe pmnt; i c fiecare episcop oricine a lui Soveraign, ridic la
consacrarea sa jurmnt de ascultare absolut fa de Papa, urmare aceeai, este doctrina
Councell a patra Lateran, a avut loc sub Papa Inoceniu al treilea, (capitolul 3. De Haereticis.)
"Ca n cazul n care un rege la ndemnul papilor, doe nu epurare lui Kingdome Haeresies, i

de a fi excommunicate pentru aceeai, doe nu da satisfacie n termen de un an, subiectele sale

sunt absolvit de obligaiuni de ascultarea lor." n cazul n care, de Haeresies se neleg toate
opiniile pe care Biserica de la Roma l-a interzis s fie meninute. Si prin acest mijloc, ca
adesea deoarece exist orice repugnancy ntre ING politic al Papei, i alte Christian Princes,
ca acolo este foarte des, ridic o astfel de Mist printre supuilor lor, care ei stiu nu un strin
care se thrusteth n scaunul de domnie al lor lawfull Prince, la care au avut s-au pus acolo; li n acest Darknesse de minte, sunt facute pentru a lupta unul mpotriva altuia, fr
discernmnt dumanii lor la prietenii lor, sub comportamentului unui alt mans ambiie.

i c pastorii sunt clerului

De aceeai prere, c Biserica actual este Kingdome lui Dumnezeu, veniturile c Pastours,
diaconi, i toate ali minitri Bisericii, ia numele ei nii a clerului, care este, acordarea de ali
cretini numele de laici, oameni pur i simplu. Pentru clerul semnific cele, a crui ntreinere
este c veniturile, care Dumnezeu avnd rezervate pentru himselfe n timpul Reigne lui peste
Israel, atribuit seminia lui Levi (care au fost s fie lui minitri publique, i a avut nici o
poriune de teren stabilite ei s triasc, ca fraii lor) s fie motenirea lor. Papa, prin urmare,
(pretinde prezent Biserica pentru a fi, ca Realme lui Israel, n Kingdome lui Dumnezeu)
provocatoare pentru a himselfe i minitri sale subordonate, ca venituri, ca motenire a lui
Dumnezeu, numele de clerul a fost sutable la care claime. i de acolo este, c zeciuielile, sau
alte tributuri pltite leviilor, ca drept zei, printre israelii, au mult timp fost cerut i luate de
cretini, de Ecclesiastiques, Jure Divino, care este, n dreptul de zei. De ce meanes, oamenii
fiecare n cazul n care au fost obligate s un tribut dublu; una la stat, altul pentru a clerului;
drept care, subsemnatii care a clerului, fiind a zecea parte din veniturile lor, este dublu cu cea
care un rege al Atenei (i stimat un tiran) impus de supuii si pentru combaterii toate
publique taxe: pentru el a cerut nu mai mult, dar partea XX; i nc din abunden totodat
Commonwealth. i n Kingdome de Jewes, n timpul Sacerdotall Reigne lui Dumnezeu,
zeciuielile i darurile au fost ntreg Publique veniturile.
Din aceeai confunda Bisericii actuale pentru mpria lui Dumnezeu, a venit n desprit
de distincie jurist i legile Canon: drept civil, fiind acte de Soveraigns n propria lor
dominioanele, i canonic fiind acte de Papa n dominioanele acelai. Canoane care, dei au
fost dar canoane, care este, regulile promulgate, i dar voluntar primit de Christian Princes,
pana la traducerea Imperiului la Charlemain; nc, a devenit ulterior, ca puterea de encreased
Papa, reguli a poruncit, i Emperours ei nii (pentru avoyd mischiefes mai mare, care a orbit
de oameni ar putea fi condus n) au fost obligai s-i lasa sa treci pentru legile.
De aceea, c n toate dominioanele, unde este primit n ntregime puterea papilor
Ecclesiasticall, Jewes, Turkes, i neamuri, sunt n Roman Church tolerate n religia lor, ca
farre mai departe, i n exercitarea i profesia acestora le jignesc nu mpotriva puterii jurist:
ntruct ntr-un cretin, dei un strin, nu trebuie s fie de Roman Religion, este Capitall;
deoarece Papa pretendeth c toi cretinii sunt supuii si. De altfel ar fi fost mult mpotriva
legii Naiunilor, a persecuta strin cretine, pentru profesezi religiei din ara sa de owne, ca o
Infidell; sau, mai degrab mai mult, n msura n care nu sunt mpotriva lui Hristos, sunt cu el.
Din aceeai este, c n fiecare stat cretin sunt certaine oamenilor, care sunt scutite, de
libertatea Ecclesiasticall, la omagii, i de la tribunale de stare civil; pentru aa sunt clerului
seculare, n afar de clugri i de clugri, care n multe locuri, s poarte att de mare, o

parte a oamenilor, ca n cazul nevoie au fost, ar putea fi ridicate din ele singur, o armat,
suficiente pentru orice warre militant Biserica ar trebui s imploy ei, impotriva owne lor, sau
altor prini.

Eroare la confunda consacrare

pentru incantaie
Un al doilea generalul abuz de Scriptura, este cotitur de consacrare n conjuraia sau de
ncntare. La Consecrate, este n Scripturi, pentru a oferi, da, sau dedica, n pios i decente
limba i gest, un om, sau orice alt lucru lui Dumnezeu, prin separarea de ea de uz comun; care
este s spun, Sanctifie, sau face zeii, i pentru a fi utilizate numai de ctre aceia, pe care
Dumnezeu l-a numit a fi slujitorii lui Publike, (aa cum au dovedit deja la mare la 35.
Capitolul;) i, prin urmare, s se schimbe, nu un lucru consacrai, dar onely utilizarea de
aceasta, la a fi profan i comun, Sfnt, i caracteristic pentru serviciul de zei. Dar atunci
cnd aceste cuvinte, natura qualitie de lucru se Co, este pretins s fie schimbat, nu este
consacrarea, dar fie un worke extraordinar a lui Dumnezeu, sau o vaine i ticloase
incantaie. Dar vznd (pentru frecvena de pretinznd c schimbarea naturii n lor
consacrri), acesta nu poate fi stimat un lucru extraordinar, nu este dect o incantaie sau
incantaie, prin care ei ar fi oameni s beleeve o modificare a naturii, care nu, este contrar
marturia mans vederii, i de restul de simurile sale. Ca de exemplu, atunci cnd preotul, n
loc de consacrndu-pinea i vinul zeii serviciu aparte n sacramentul cina Lords, (care, dar
este o separare a acesteia din utilizarea comune, a signifie, care este, pentru a pune oamenii n
mintea lor de rscumprare, de pasiunea lui Hristos, al crui corp a fost spart, i sngele vrsat
la Crosse pentru pcatele noastrese preface n, n), c spunnd cuvintele Mntuitorului,
"Acesta este trupul meu", i "Acest lucru este meu de snge", natura de pine este nu mai mult
acolo, dar corpul su foarte; fr a aduce atingere sens acolo a aprut nu la vedere sau alte
receptorului, orice lucru care incercare nu nainte de consacrare. Conjurers egiptean, care se
spune c au transformat tije lor la erpi, i apa Bloud, sunt crezut dar a au nelat simurile de
spectatori de o arta false de lucruri, dar sunt stimat Enchanters: dar ce ar trebui s wee au
crezut c, dac a aprut n tije lor nimic nu ca un arpe, i n apa vrjit, nimic, place Bloud,
nici ca orice lucru altceva, dar apa, dar c acestea au avut confrunt jos regele, c au fost erpi
care arata ca tije, i c a fost Bloud care prea apa? Care a fost att de ncntare, i minciuna.
i nc n aceast zi aciona preotului, ei doe foarte acelai, de cotitur cuvintele sfinte n
modul de o Charme, care produceth nimic acum s sens; dar noi care se confrunt n jos, c
acesta a transformat pine ntr-un om; Ba mai mult, ntr-un Dumnezeu; i cere oamenilor
pentru a se nchina, ca n cazul n care ar fi fost Mntuitorul nostru nsui prezent Dumnezeu
i om, i astfel s se angajeze majoritatea grosse idolatrie. Dac este suficient de albine pentru
a scuza de idolatrie, s spun c este nici o pine mai multe, dar Dumnezeu; de ce ar trebui s
nu scuza acelai servi egipteni, n cazul n care au avut feele s spun, praz, i Onyons acestea
nchinat, nu au fost foarte praz, i Onyons, dar o divinitate lor specii, sau likenesse. Cuvintele,
"Acesta este trupul meu," sunt aequivalent, "acest lucru nseamn, sau reprezint corpul meu;"
i este o figur de stil obinuite:, dar s-l ia literalmente, este un abuz; nici dac att luat,
poate se extinde orice mai departe, de la pine care Hristos nsui cu propriile sale mini
consacrai. Pentru hee niciodat nu a spus, de ce soever, pine orice preot, ar trebui s spun,
"Acesta este trupul meu", sau, "Aceasta este Hristoi corpul" aceleai n prezent ar trebui s

fie transubstantiated. Nici nu a fcut Bisericii de la Roma a stabili vreodat acest

Transubstanierea, pn n momentul de Inoceniu al treilea; care nu a fost peste 500. ana ani,
atunci cnd puterea de papi a fost la cele mai mari, i Darknesse de la timp crescut att de
mare, ca barbati discernute nu pine, care a fost dat s mnnce, n special atunci cnd acesta
a fost tampilate cu figura lui Hristos la Crosse, ca n cazul n care acestea ar avea beleeve de
brbai a fost Transubstantiated, nu onely n trupul lui Hristos, dar, de asemenea, n lemn de
Crosse lui, i c a fcut mnnc att mpreun n taina.

Incantaie n ceremoniile de
Baptisme
Incantaie ca, n loc de consacrare, este folosit, de asemenea, n taina Baptisme: n cazul n
care abuzul de nume de zei n severall fiecare persoan i n Sfnta Treime ntreag, cu
semnul de Crosse la fiecare nume, maketh pn farmecul: n primul rnd, atunci cnd fac apa
sfintita, preotul zice, "am evoca tine, tu creatur de apn numele lui Dumnezeu Tatl
Atotputernic, i n numele lui Isus Hristos fiul lui onely Domnului nostru, i n vertue de
Duhul Sfnt, c vei deveni evocat ap, pentru a alunga toate puterile de inamic, i pentru a
eradica, i nltura inamic, & c. " i acelai lucru n binecuvntarea de sare pentru a fi
amestecate cu ea; "C vei deveni evocat sare, care toate Phantasmes i ticloie de frauda
Devills pot zbura i pleac din locul n care tu eti stropit; i fiecare necurate spiritul albine
Conjured de el, care vor veni s judece quicke i mori." La fel n binecuvntarea Oyle. "C
toate puterea de inamic, toat Otirea Devill, toate atacurile i Phantasmes lui Satan, poate fi
condus departe de aceast creatur Oyle." i pentru sugari care urmeaz s fie botezat, el este
supus multe farmece; n primul rnd, la Biserica dore preotul lovituri de trei ori n faa
copilului, i sayes, "Goe din el duh necurat, i da loc la Duhul Sfnt, Mngietorul." Ca n
cazul tuturor copiilor, pn cu sufletul la gur de ctre preot erau Daemoniaques: din nou,
nainte de intrarea lui n biseric, el zice ca nainte, "I evoca tine, & c. pentru goe afar, i
abate de la acest slujitor al lui Dumnezeu:" i din nou aceeai Exorcisme se repet o dat mai
mult nainte de a fi botezat. Acestea, i unele alte incantaii i consacrri, n administrarea de
Taine Baptisme, iar la cina domnilor; n care fiecare lucru c serveth a acelor oameni sfini
(cu excepia scuipat ori preotului) n-are o form stabilite de Exorcisme.

n cstorie, n vizitarea
bolnavi i n consacrarea de
locuri
Nici nu sunt alte ritualuri, ca de cstorie, de ungere Extreme, de vizitare de bolnavi,
Consecrating biserici, i Biserica de metri, i altele asemenea, scuti de farmece; n fel de mult
ca nu este n ei utilizarea Enchanted Oyle i ap, cu abuz de Crosse, i de cuvntul Sfntului

lui David, "Asperges me Domine Hyssopo," ca lucruri de eficacitate a conduce departe

Phantasmes, i Imaginery spiritele.

Erori la confunda Eternall

viaa i moartea venic
Generalul o alt eroare, este de interpretare a cuvintelor Eternall viata, moartea venic, i
moartea a doua. Pentru dei putem citi clar n Sfnta Scriptur, c Dumnezeu a creat Adam
ntr-un imobil de a tri pentru totdeauna, care a fost conditionall, adic, dac el nu a ascultat
nu lui Commandement; care nu a fost essentiall la natura uman, ci ca urmare a vertue de la
pomul vieii; drept care hee au avut libertatea de a mnca, atta timp ct nu a pctuit hee; i
c hee a fost traciune din paradis, dup ce el a pacatuit, ca nu cumva hee ar trebui eare
acestora, i de a tri pentru totdeauna; i c Hristoi pasiunea este o descrcare de gestiune de
pcat pentru toate c beleeve pe el; i, prin urmare, o restabilire a Eternall via, s tot
florentina i s le onely: totui doctrina este acum, i a fost o lung perioad de timp departe
altfel; i anume, c fiecare om are eternitate viaa de natur, n fel de mult ca sufletul lui este
Immortall: astfel nct sabie de foc la intrarea n paradis, dei acesta mpiedic un om s vin la
pomul vieii, mpiedic-l-nu la nemurire pe care Dumnezeu a luat la el pentru pcatul su; nici
nu l face s nevoie de jertfirea lui Cristos, de recuperare de aceeasi; i, n consecin, nu
onely florentina i drepi, dar, de asemenea, cei ri, i pgni, se bucur de via Eternall, fr
orice moarte la toate; mult lesse un al doilea, i moartea venic. Pentru aceasta alifie, se
spune, c, prin al doilea, i moartea venic, se nelege un al doilea, i viaa venic, dar n
chinuri; o cifr nu a folosit niciodat, dar n acest caz, foarte.
Toate care doctrina este fondat onely pe unele dintre locurile de obscurer din Noul
Testament; care neverthelesse, ntreg domeniul de aplicare a Scripturii considerate, sunt cleer
destul, ntr-un sens diferit, i inutile pentru Christian Faith. Temeri c atunci cnd un om
moare, nu rmne nimic de el dar sa carkasse; Dumnezeu a ridicat inanimated praf si argila
ntr-o creatur de via cuvntul, dup cum uor ridica un carkasse mort la viata din nou, i -l
n via continua pentru totdeauna, sau s-l fac nu poate muri din nou, de un alt cuvnt?
Soule n Scriptur, despre alwaies, fie viata, fie creatura de via; i corpul i Soule n comun,
organism viu. n p zi a creaiei, Dumnezeu a spus, lasa apa produce Reptile Animae Viventis,
trtoarele ce are n el o via Soule; traduce limba englez, "care are viaa:" i, din nou,
Dumnezeu a creat balene, "& omnem ionut viventem;" care n limba englez este, "fiecare
creatura de via:" i de asemenea omului, Dumnezeu fcut-l de praf de pe pmnt, i a suflat
in fata lui suflare de viata, "& factus est Homo n sabyn viventem," care este, "i omul s-a
fcut o creatura de via;" i dup ce Noe a ieit din Arke, zice Dumnezeu, hee nu mai vor
lovi "omnem ionut viventem," care este "toate vieuitoarele;" i Deut. 12.23. "Eare nu Bloud,
pentru Bloud este Soule;" care este "via." Din care locuri, n cazul n care de Soule au
nsemnat o substan Incorporeall, cu o existen separat de corpul, se putea, precum i
deduce de orice alte trai creatura, ca om. Dar ca sufletele florentina, nu de natura lor, dar de
zei speciall har, s remaine n organele lor, la nvierea pentru eternitate, am deja cred suficient
s-au dovedit din Scripturi, 38. Capitolul. i pentru locurile din Noul Testament, n cazul n
care se spune c orice om va fi aruncat trupul i sufletul n focul iadului, este mai mult
organismul si vieii; adic, ei vor fi aruncai n via n perpetuall focul Gheenei.

Ca doctrin a purgatoriului, i
Exorcismes i invocrii
Sfinilor
Aceast fereastr este, care ofer intrare la doctrina ntuneric, n primul rnd, de chinuri
Eternall; i dup aceea de purgatoriu, i, prin urmare, de mers pe jos n strintate, n special
n locuri consacrai, solitare sau ntuneric, de fantome de brbai decedai; i astfel s pretexte
de Exorcisme i incantaie de Phantasmes; de asemenea, de invocare a oameni mori; i
doctrina de indulgene; care este de a spune, de scutirea pentru un timp sau pentru totdeauna,
la focul de purgatoriu, n care aceste substane Incorporeall sunt pretins de ardere s fie
curate, i face apte pentru cer. Pentru brbai, n general, fiind posedat timp Mntuitorului
nostru, nainte de contagiune de Daemonology de greci, de un aviz, c sufletele oamenilor au
fost substane distinct de corpurile lor, i, prin urmare, c, atunci cnd organismul a fost
mort, Soule de fiecare om, dup voia lui Dumnezeu, sau ru, trebuie s subziste undeva de
vertue propriei sale naturi, fr recunoaterea acolo orice cadou supernaturall de zei; Doctori
ai Bisericii ndoit de o lung perioad de timp, ceea ce a fost loc, care au fost s rmn n,
pn cnd acestea ar trebui s fie re-Marea organismelor lor la nviere; Presupunnd pentru un
timp, acestea stabilesc sub altarele:, dar dup aceea Biserica de la Roma a gsit-o mai
profitabile, pentru a construi pentru ei acest loc de purgatoriu; care, prin unele alte biserici n
aceast vrst mai trziu, a fost demolat.

Alledged de texte pentru

doctrinele menionate anterior
au fost rspuns
nainte de a
S ne acum ia n considerare, ce texte din Scriptur par cele mai multe pentru a confirma
aceste erori de generalul trei, am aici atins. Ca i pentru cei care Cardinall Bellarmine fiindc
alledged, pentru prezent administrate de Kingdome lui Dumnezeu de ctre Papa, (dect care
nu exist nici unul care face un spectacol mai bine de dovada,) deja au rspuns ei; i a fcut
evident, c Kingdome lui Dumnezeu, instituit de Moses, s-a ncheiat n alegerea lui Saul: dup
care timp preotul lui propria autoritate detronat niciodat orice rege. Ceea ce marele preot a
fcut la Atalia, nu a fost fcut n dreptul su propriu, dar n dreptul de tineri Joash regele fiul
ei: Solomon dar n dreptul su propriu detronat Abiatar marele preot, i a nfiinat un alt n
locul lui. Locul cel mai greu pentru a rspunde, de toate cele dect poate fi adus, pentru a
dovedi n Kingdome lui Dumnezeu prin Hristos este deja n aceast lume, este alledged, nu de
Bellarmine, nici oricare alta Biserica de la Roma; dar de Beza; c va trebui s nceap la
nvierea lui Hristos. Dar dac hee intenioneaz, prin urmare, pentru a ndrepti presbiteriului

a Ecclesiasticall puterea suprem n comun-avere din Geneva, (i, n consecin, la fiecare

presbiteriului n fiecare alte comune-avere,) sau prini, i alte Civill Soveraignes, doe nu tiu.
Pentru presbiteriului a contestat puterea sa excomunice regii lor owne, iar pentru albine
moderatori Supreme n religia, n locurile n care au aceast form de guvernare biseric, nici
lesse apoi Papa challengeth l universal.

Rspunde la textul pe care

Beza Infereth
C Kingdome de Hristos a nceput la nvierea cuvintele sunt (Marke 9.1.) "Sinceritate, spun
unto tine, c unele dintre ele exista suportului aici, care se nu gustul morii, pn cnd le-au
seene n Kingdome lui Dumnezeu vin cu putere." Cuvinte care, dac luate gramatical, face
certaine, c nici unii dintre acei oameni care se afla de Hristos n acel moment, sunt nc n
via; sau altceva, c Kingdome lui Dumnezeu trebuie s fie acum n acest veac. i apoi exist
un alt loc mai greu: pentru cnd apostolii dup nvierea noastr de salvatori, i imediat nainte
de nlarea sa, a cerut Mntuitorului, zicnd: (Acts.1.6.) "Tu in acest timp vei restabili din
nou Kingdome lui Israel," el le-a rspuns, "nu este pentru tine de a cunoate timpurile i
sezoanele, care tatl l-a pus n propria sa putere; Ci voi vei primi putere de venirea Duhului
Sfnt peste voi, i yee fi meu martori (martiri) att n Ierusalim, & n toate Iudea, i n
Samaria, i zis partea marginile pmntului: "care este ct de mult s spun, Kingdome meu nu
este nc veni, nici nu se tine cunoscut mai dinainte cnd acesta va veni, pentru c va veni ca
un theefe n noaptea; Dar v voi trimite pe Duhul Sfnt, i de el se au puterea de a witnesse
beare n toat lumea (de predicare) mea nvierii, workes am fcut i doctrina am predat, c
acestea pot beleeve n mine, i atepta viaa eternall, la againe mea vine: cum este acest lucru
de acord cu venirea Hristoi Kingdome la nviere? i c care saies Sf. Paul (1 Thessal. 1.9,
10.) "C s-au ntors la idoli, pentru a servi de via i de Dumnezeu, adevrat i spre waite
pentru Sonne lui din cer:" unde s waite pentru Sonne lui din cer, este s atepte pentru
venirea lui s fie rege n putere; care nu erau necesare, n cazul n care acest Kingdome avut
beene atunci prezenta. Againe, n cazul n care a nceput n Kingdome lui Dumnezeu (ca Beza
pe acel loc (marca 9.1.) ar fi ea) la nvierea; ce motiv este pentru cretini inca nvierii s
spunem n rugciunile lor, "Lasa thy Kingdome Vino"? Este, prin urmare, evident, c
cuvintele Sf. marcu nu sunt astfel nct s fie interpretat. Exista unele dintre ele care stau aici
(zice Mntuitorul nostru) care se nu gustul de moarte pana le-au vzut n Kingdome lui
Dumnezeu vin n putere. Dac apoi acest Kingdome au fost s vin la nvierea lui Hristos, ce
este, a spus, "unele dintre ele" mai degrab dect toate? Pentru toate acestea a trit pn dup
ce Cristos a fost nviat.

Explicarea de la locul n marca

9.1

Dar ei care necesit o interpretare exact a acestui text, s le interpreteze mai nti ca
cuvintele Mntuitorului nostru Sf. Petru cu privire la Sf. Ioan, (Capitolul 21.22.) "Dac voi c
el zbovi till I come, ceea ce este c ie?" la care s-a ntemeiat un raport c hee nu trebuie s
vopsea: Neverthelesse adevrul acestui raport nici nu s-a confirmat, ca bine fundamentate;
nici nu a infirmat, ca bolnav fundamentate pe aceste cuvinte; dar stnga o spune ca nu
nelese. Aceeai dificultate este, de asemenea, n locul St. Marke. i dac acesta fi lawfull la
presupuneri la lor adica, de cel care imediat turul, att aici, ct i n St. Luke, n cazul n care
acest lucru este againe repetate, nu este unprobable, s spun c au legtur cu schimbarea la
fa, care este descris n versetele imediat urmtoare; n cazul n care se spune, c "dup ase
dayes Isus ridic cu el, Petru, i James, i John (nu toate, dar unele dintre discipolii si)
leadeth-le ntr-o mare montane afar de ei nii, i a fost schimbat naintea lor. i rayment lui
a devenit strlucitoare, depete albe ca zpada; Deci nu Fuller pe pmnt poate albe le. i a
aprut le Elias cu Moses, i ei vorbeau cu Isus, & c." Aa c au vzut Hristos n glorie i
Majestie, ca el este s vin; noastre ca "Ei s-au inflamat fric." i astfel fgduina
Mntuitorului nostru a fost realizat prin viziune: pentru c a fost o viziune, ca poate, probabil,
albine dedus din St. Luke, reciteth c aceeai poveste (ch. 9. ve. 28.) si zice, c Petru i cei ce
erau cu el, au fost grele cu somn; Dar cu siguranta din horvath. 17,9. (n cazul n care aceeai
este din nou n legtur;) pentru Mntuitorului perceput ei, spunnd, "spune nimeni viziunea
pn cnd fiul omului a nviat din mori." Oricum ar fi, nc poate de acolo lua nici un
argument, pentru a dovedi c Kingdome lui Dumnezeu ridic nceputul pn la ziua judecii.

Abuz de unele alte texte n

aprare de puterea de Papa
Pentru unele alte texte, pentru a demonstra puterea papilor peste jurist Soveraignes (pe
langa cele ale Bellarmine;) ca dou sbii care Cristos i apostolii si au avut printre ei, au fost
Spirituall i sabia Temporall, care le spun Sf. Petru l-a dat de Hristos: i, c din dou corpuri
de iluminat, cea mai mare semnific Papei, i mai mic regele; Unul ar putea, precum i
inferre din primul vers a Bibliei, c, de cer, a nsemnat Papei, i de pmnt regele: care este nu
susinnd din Scriptur, dar o pofticioase insulttor peste principi, care a venit din moda dup
ora papii au fost growne att de sigur de greatnesse lor, ca s contemne toate Christian Kings;
i clcnd pe gt a Emperours, a mocke, att ei, i Scriptura, n cuvintele de 91. Psalmul, "tu
vei clca pe Leul i Adder, leu tnr i Dragon tu vei clca sub picioarele tale."

Maniera consacrri n
Scriptur, a fost fr
exorcizare
Ca i pentru ritualuri de consacrare, dei acestea depind n mare parte la discreia i
hotrrea de guvernatori ai Bisericii, i nu pe Scripturi; dar aceti guvernatori sunt obligate la

aceast direcie, ca natura aciunii se co requireth; ca ceremonii, cuvinte i gesturi, fie ambele
decente, i semnificative, sau cel putin concordant n aciune. Cnd Moses consacrat Cortului,
altarul i nave aparinnd le (Exod. 40.) le-a uns cu Oyle ce Dumnezeu poruncise s albine
realizate n acest scop; i au fost Sfnt; Nu era nimic Exorcised, a conduce departe
Phantasmes. Moses acelai (jurist Soveraigne Israel) atunci cnd el a consacrat Aaron (preot),
i fiii lui, a fcut splai-le cu ap, (nu exorcizat apa,) pune hainele lor asupra lor, i le-a uns
cu Oyle; i ei s-au sfinit, ministru unto Domnul n biroul de preoi; care a fost un simplu i
decent de curare, i podoabele ei, nainte de hee le-a prezentat la Dumnezeu, pentru a fi
slujitorii si. Cnd regele Solomon, (jurist Soveraigne lui Israel) consacrat Templul hee a
construit, (2 Regi 8.) el a fost nainte de toate congregaie a Israelului; i avnd le-a
binecuvntat, a dat datorit lui Dumnezeu, pentru a pune n inima tatlui su, pentru a construi
o; i pentru a da himselfe harul de a realiza aceeai; i apoi s-a rugat la el, n primul rnd, s
accepte c casa, dei nu au fost sutable a lui Greatnesse infinit; i s aud rugciunile de
slujitorii lui, care ar trebui s se roage n aceasta, sau (n cazul n care acestea au fost absente)
fa de ea; n cele din urm, el a oferit o jertf de pace-ofert i casa a fost dedicat. Aici a fost
nici o procesiune; Regele se afla nc n su primul loc; fr ap exorcizat; Asperges nici eu,
nici alte aplicrii impertinent cuvintele rostite la alt ocazie; dar o decente, i rationall
discursul, i astfel i n a face Dumnezeu cadou lui nou construit casa, era cel mai concordant
la ocazie. Nu citim c Sf. Ioan a fcut exorcizeze ap Jordan; nici Philip ap de ru n care a
botezat famenul; nici c orice Pastor n timpul apostolilor, a fcut ia lui saliv, i pune-l la
nasul de persoana pentru a fi botezat, i spune, "n odorem suavitatis," care este, "pentru o
savoare dulce Domnului;" unde nici ceremonia de saliv, pentru uncleannesse; nici aplicarea
c Scriptura pentru frivolitate, de ctre orice autoritate de om se justific.

Nemurirea Mans Soule, nu s-au

dovedit de Scriptur caracter,
Dar de har
Pentru a dovedi c Soule separat de corpul triete venic, nu onely Soules celor alei,
especiall harul i restaurare Eternall vieii care pierdut Adam Sinne i Mntuitorului nostru
restaurat prin sacrificiu de sine, florentina, dar, de asemenea, Soules de Reprobates, ca o
proprietate n mod natural ca urmare la esenta a omenirii, fara alte harul lui Dumnezeu, dar
ceea ce este dat universal ntregii omeniri; sunt felurite locuri, care la prima vedere par a fi
suficient pentru a servi rndul su: dar, ca atunci cnd le compara cu ceea ce am nainte
(capitolul 38.) alledged din 14 de locuri de munc, mi se par mult mai supus o interpretare
scafandri, decat cuvintele lui Job.
i n primul rnd exist cuvintele lui Solomon (Eclesiastul 12.7.) "Apoi se ntoarce rna
praf, aa cum a fost, iar Duhul se ntoarce la Dumnezeu, care a dat-o." Care pot purta destul
de bine (daca nu exista nici un alt text direct mpotriva sa) aceast interpretare, care
Dumnezeu onely stie, (dar nu, om) ceea ce devine de un mans spiritul, atunci cnd el expireth;
i acelai Solomon, n aceeai carte, (capitolul 3. ver. 20,21.) delivereth n aceeai propoziie
n sensul pe care l-am dat: sunt cuvintele sale, "toate goe, (omul si fiara) n acelai loc; toate
sunt de praf, iar toate rndul su, la praf din nou; Cine cunoate c Duhul omului merge n
sus, i spiritul de fiara merge n jos la pmnt?" Asta este, nimeni nu stie dar Dumnezeu; Nici

nu este o fraz unusuall s spun lucruri noi nu nelegem, "Dumnezeu tie ce", i "Dumnezeu
tie unde." C de Gen. 5.24. "Enoh a umblat cu Dumnezeu, i el a fost nu; Cci Dumnezeu a
luat-l;"care este expus 13.5 Evr. "A fost tradus, c el ar trebui s nu moar; i a fost nu a fost
gsit, pentru c Dumnezeu l-a tradus. Pentru nainte de traducerea lui, el a avut aceast
mrturie, c el a mulumit lui Dumnezeu,"face ca mult pentru nemurirea corpului, la Soule,
proveth, c traducerea lui a fost comun pentru cei ce v rugm lui Dumnezeu; nu comune
pentru ei cu cei ri; i n funcie de har, nu pe natura. Dar dimpotriv, ce interpretare trebuie
s dm, in afara de sensul literall cuvintele lui Solomon (Eccles. 3.19.) "Ceea ce befalleth fiii
oamenilor, befalleth animale, chiar i un lucru befalleth ca o dyeth, deci doth; Da, ei au toate
un suflu (un singur Duh;) astfel nct un om n-are nici o praeeminence mai sus o fiar, pentru
toate este vanitatea." De sentimentul literall, aici este nici nemurirea Naturall Soule; nici nc
orice repugnancy cu Eternall de via, care alei se bucur de har. i (capitolul 4. ver.3.) "Mai
bine cine are nu este nc fost, dect ambele ei;" care este, dect c vii, sau au trit; care, dac
Soule de toate acestea care au trait, au fost Immortall, au fost o spune greu; atunci s aib un
Immortall Soule, au fost mai ru dect s nu au nici o Soule la toate. i againe, (Chapt. 9.5.)
"cei vii tiu ei va muri, dar mort tiu nu orice lucru;" care este, n mod natural, i nainte de
nvierea trupului.
Un alt loc care pare pentru un Naturall nemurirea Soule, este c, unde Mntuitorului nostru
zice, c Avraam, Isaac i Iacov sunt de via: dar acest lucru este vorbit de fgduina lui
Dumnezeu, i de certitudinea lor s creasc din nou, nu de o via apoi actuall; i, n acelai
sens n care Dumnezeu a spus lui Adam, care pe zi hee ar trebui eare din fructul interzis, el ar
trebui s moar cu siguran; din acel moment nainte, el a fost un om mort de propoziie; dar
nu de executare, pn aproape de o mie de ani dup. Deci Avraam, Isaac i Iacov erau n via
de promisiune, apoi, cnd Hristos a vorbit; dar nu sunt de fapt pn la nviere. i istoria de
scufundri i Lazr, nu fac nimic mpotriva acest lucru, dac mititel ia (cum este) pentru o
parabol.
Dar exista alte locuri din Noul Testament, n cazul n care o nemurire seemeth a fi direct
atribuite celor ri. Pentru c este evident, c toate acestea se vor ridica la judecata. i se spune
pe langa n multe locuri, c acestea se goe "focul cel venic, chinurile venice, pedepse
venice; i c viermele de contiin nu dyeth;"i toate acest lucru este neles n cuvntul
moartea venic, care este de obicei interpretat de via venic n chinuri: i totui nu pot gsi
nici unde c orice om va tri n chinuri vesnic. De asemenea, seemeth tare, s zicem, ca
Dumnezeu, care este tatl de ndurare, c doth n cer i pmnt toate c hee va; c n-are
inimile tuturor oamenilor n aruncarea lui; care lucreaz n brbai att doe, i va; i fr a
cror cadou gratuit un om n-are nici nclinaia de a bun, nici pocina de evill, ar trebui s
pedepsi nclcrile mens fr orice sfrit de timp, i cu toate extremitatea de tortur, c
oamenii pot imagina, i mai mult. Suntem, prin urmare, s ia n considerare, ceea ce este
sensul, de venic foc, i alte expresii similare din Scriptur.
Am artat deja, c Kingdome lui Dumnezeu, de Hristos beginneth la Ziua Judecatii: c n
acea zi, florentina se ridica din nou, cu glorios, i spirituall organelor i albine sale subiecte n
care lui Kingdome, care se Eternall; C ei nici nu se cstori, nici acorda n cstorie, nici
eare i butur, aa cum au fcut n organele lor naturall; dar tri pentru totdeauna n lor
individuall de persoane, fr eternitate specificall de generaie: i c Reprobates, de asemenea,
se va ridica din nou, pentru a primi pedepse pentru pcatele lor: i, de asemenea, c cei alei,
care trebuie s fie n via n trupurile lor pmnteti n ziua aceea, vor avea trupurile lor brusc
schimbat, i a fcut spirituall i Immortall. Dar c organismele de derbedeu, care face
Kingdome de Satana, trebuie s fie glorios, sau spirituall organismele, sau c ele se albine ca
ngerii lui Dumnezeu, nici manca, nici bea, nici engendring; sau c viaa lor se Eternall lor
individuall persoane, este viaa de fiecare om florentina, sau ca viata lui Adam ar fi fost dac

nu au pctuit hee, exist nici un loc din Scriptur pentru a dovedi aceasta; Salvai onely
aceste locuri privind Eternall chinuri; care altfel ar putea fi interpretate.
De unde poate deduce, c ca alei dup nviere va fi restabilit la imobiliare, n care Adam a
fost nainte de el a pacatuit; Deci, derbedeu, vor fi n imobiliare, ca Adam, i urmaii lui au
fost n dup pcat comis; salvarea c Dumnezeu a promis un Mntuitor pentru Adam, i astfel
de smna lui ca ar trebui s ncredere n el i se pociesc; dar nu le care ar muri n pcatele
lor, ca fac derbedeu.

Eternall chinuri ce
Aceste lucruri considerate, textele care menioneaz Eternall foc, chinurile venice sau
cuvnt care niciodat nu moare, contrazice nu doctrina un al doilea, i moartea venic, n
sens propriu i naturall a cuvntului moartea. Focul sau chinuri pregtit pentru cei ri n
Gheena, Tophet, sau n ce loc soever, pot continua pentru totdeauna; i nu poate niciodat
oameni ri care dorii s fie chinuit n ele; Dei nu fiecare, nici orice unul venic. Pentru a fi
ri stnga n imobiliare au fost n dup pcat Adams, la nvierea live aa cum au fcut, se
cstoreasc, si dea n cstorie, i au grosse i organismele pieritoare, ca toat omenirea
acum avea; i, n consecin, pot genera mereu, dup nviere, aa cum au fcut nainte: cci
este nici un loc din Scriptur contrare. Pentru Sf. Paul, vorbind de nviere (1 Cor. 15.) tie ea
onely nvierii s Eternall viaa; i nu nvierea la pedeapsa. Din prima, el zice c organismul
este "semnat n putrezire, nviat n neputrezire; semnat n dezonoare, ridicate n onoarea;
semnat n Weaknesse, ridicat n putere; semnat un trup de Naturall, a ridicat un corp
Spirituall: "nu exist nici un lucru poate fi spus organelor le care se ridica la pedeapsa. Textul
este Luca 20. Versetele 34,35,36. un text fertil. "Copiii din aceast lume cstori, i sunt
prezentate n cstorie; dar ei c vor fi socotii vrednici s obtaine acea lume, i nvierea din
mori, nici cstori, nici nu sunt date n cstorie: nici nu poate muri mai; pentru c ei sunt
equall la Angells, i sunt copiii lui Dumnezeu, fiind copii ai nvierii: "copiii acestei lumi, care
sunt proprietate care Adam le n stnga, se cstori, i nscrise n cstorie; care este corupt, i
pentru a genera succesiv; care este o nemurire de fel, dar nu a persoanelor de oameni: ele nu
sunt vrednice s fie numrate printre ei care obine lumea, i un absolut nvierea din mori; dar
onely un timp scurt, ca deinuii din acea lume; i la sfritul onely pentru a primi pedeapsa
meritat pentru convinsese lor. Aleii sunt copiii onely nvierii; adic motenitorii unic de
via Eternall: numai poate mor nu mai; ei sunt cei care sunt equall ngerilor, i care sunt
copiii lui Dumnezeu; i nu derbedeu. La derbedeu rmne dup nviere, un al doilea, i
moartea Eternall: dintre care moartea nvierii, i al doilea, i Eternall, dar este un timp de
pedepse i chinuri; i a trecut de succesiune de pctoi thereunto, atta timp ct un fel de om
prin propagare se suporta, care este venic.

Rspuns de Alledged de texte

pentru purgatoriu

Pe aceast doctrin de eternitate de Naturall de Soules separate, este fondat (aa cum am
spus) doctrina Purgatoriul. Temeri Eternall de via prin harul onely, nu exist nici o via, dar
durata de via a corpului; i nici o nemurire pn la nviere. Textele pentru purgatoriu
alledged de Bellarmine din Canonicall Scriptura Vechiului Testament, sunt n primul rnd,
post de David pentru Saul i Jonathan, menionat (2 regi, 1. 12.); i againe, (2 Sam. 3. 35.)
pentru moartea lui Abner. Acest post de David, zice, era pentru obinerea de ceva pentru ei la
zei minile, dup moartea lor; pentru c dup el a postit s-i procure recuperrii copilul lui
owne, assoone ca el tiu a fost mort, el a cerut meate. Apoi vznd Soule n-are o existenta
separata de corp, i nimic nu poate fi obinut prin mens postul pentru Soules care sunt deja n
rai sau iad, acesta urmeaz c acolo se unele Soules de mori, ce sunt nici n cer, nici n iad; i,
prin urmare, acestea trebuie s albine n unele locul al treilea, care trebuie s fie purgatoriu. Si
astfel cu greu ncordare, hee a smuls acele locuri pentru a proofe de un purgatoriu; ntruct
este evident, c ceremoniile de doliu, i Fasting, atunci cnd sunt utilizate pentru moartea
oamenilor, a crei via nu a fost profitabil pentru Mourners, sunt utilizate pentru cinstete
dragul persoanelor lor; i cnd tis fcut pentru moartea ei a crui via Mourners a avut
beneficiu, veniturile din lor dammage special: i aa David onorat Saul, i Abner, cu su
Fasting; i n moartea lui copil owne, recomforted himselfe, primind hrana lui obinuit.
n alte locuri, care alledgeth de el din Vechiul Testament, nu exist att de mult ca o arta,
sau o culoare de proofe. El aduce n fiecare text n care nu exist cuvntul furie, sau de foc,
sau ardere, sau Purging, sau Clensing, n cazul n care oricare dintre prini au, dar ntr-o
predic retoric aplicat-o doctrin a purgatoriului, deja beleeved. Primul vers al Psalme, 37.
"Doamne ma mustre nu n mnia ta, nici pedepsi mine n ta fierbinte nemulumirea:" ce au
fost acest lucru n purgatoriu, dac augustin nu a aplicat mnia focul din iad, i nemulumirea,
cea a purgatoriului? i ceea ce este de a purgatoriului, cea a Psalme, 66. 12. "Wee a trecut
prin foc i ap, i tu broughtest ne ntr-un loc umed;" i alte texte ca, (cu care medicii celor ori
entended la adorne, sau extinderea lor predici, sau Comentarii) SM pentru scopurile lor de
fora de spirit?

Locuri din Noul Testament

pentru purgatoriu a rspuns:
Dar el alledgeth alte locuri din Noul Testament, care nu sunt att de easie s se rspund: i
primul care a horvath. 12.32. "Cine vorbete un cuvnt mpotriva Sonne de om, se vor fi
iertate; dar oricine vorbete mpotriva Duhului Sfnt, se nu albine iertat nici n aceast lume,
nici n lumea s vin: "unde va avea purgatoriu s fie lumea viitoare, n care unele sinnes
poate fi iertat, care, n aceast lume nu au fost iertate: fr a aduce atingere c este evident,
sunt dar trei lumi; unul de la creare la potop, care a fost distrus de ap, i este numit n
Scriptur lumea veche; un altul de la potop la ziua judecii, care este lumea, i se albine
distruse de incendiu; i a treia, care se albine la ziua judecii, venic, care se numete lumea
s vin; i n care se convine de toate, nu va fi nici un purgatoriu; i, prin urmare, lumea s
vin, i purgatoriu, sunt inconsistente. Dar ce pot apoi albine sensul celor cuvintele noastre
salvatori? Am confesse sunt foarte greu s albine mpcat cu toate doctrinele primit acum n
unanimitate: nici nu este orice pacat, sa confesse profoundnesse Scripturii, pentru albine prea
mare pentru a fi sunat de shortnesse de nelegerea uman. Neverthelesse, eu pot sugera astfel
de lucruri la luarea n considerare a mai nvat Divines, ca textul este co suggesteth. i n

primul rnd, vznd la persoana mpotriva Duhului Sfnt, ca fiind a treia persoan a Sfintei
Treimi, este la persoana mpotriva Bisericii, n care Duhul Sfnt resideth; Aceasta seemeth se
face comparaia, desprit Easinesse Mntuitorului nostru, n poart cu infraciuni fcut
pentru el, n timp ce el a fost pe pmnt, i severitatea de pastorii dup el, mpotriva celor care
ar trebui s nege autoritatea lor, care a fost de la Duhul Sfnt: ca n cazul n care el ar trebui s
spun, tu care neag puterea mea; ba c se crucifie mine, trebuie s fi iertat de mine, ct de des
v turne mine de pocin: dar dac negi puterea de a le nva n continuare, de vertue de
Duhul Sfnt, ei vor fi inexorabil, i se nu iert, dar prigoni n aceast lume i te las fr
absolution, (dac te ntorci la mineunlesse te transforma, de asemenea, cu ei,) la pedepse (la
fel de mult ca se afla in ele) din lume s vin: i astfel cuvintele pot fi luate ca o profeie, sau
Praediction cu privire la ori, ei au fost de-a lungul n Christian Church: sau dac acest lucru
nu nseamn, (pentru eu nu sunt peremptory in astfel de locuri greu), poate c poate fi loc
stnga dup nviere pentru pocin unele pctoilor: i exist, de asemenea, un alt loc, care
seemeth s fie de acord cu aceasta. Pentru a considera cuvintele Sf. Paul (1 Cor. 15. 29.) "ce
se doe care sunt botezai pentru mort, dac mort natere nu, la toate? de ce, de asemenea, sunt
au botezat pentru mori?"un om poate, probabil, inferre, ca unii au fcut, c n timpul St.
Pauls, a existat o custome primind Baptisme pentru mori, (ca i brbaii acel beleeve de
acum, sunt cauiuni i funebre pentru credin sugari, care nu sunt capabile de a beleeving,) s
ntreprind pentru persoanele de prietenii lor decedat, c acestea ar trebui s fie gata s
asculte, i de a primi Mntuitorului nostru pentru regele lor, la lui vine din nou; i apoi
forgivenesse pcatelor n lume s vin, nu are nevoie de un purgatoriu. Dar n ambele aceste
interpretri, exist att de mult de paradox, care am ncredere s nu le; dar le-a propus celor
care sunt bine versat n Scriptur, s ntrebe dac nu exista nici un loc mai clare, care le
contrazice. Onely de astfel de mult, am vedea Scriptura evidente, perswade oamenilor, c nu
exist nici cuvntul, nici un lucru de purgatoriu, nici n acest lucru, nici orice alt text; nici
orice lucru care se poate dovedi o necesitate de un loc pentru Soule fr a corpului; nici pentru
Soule Lazr, timp de patru zile el a fost mort; nici pentru Soules dintre ei care a Bisericii
Romane pretinde a fi chinuit acum n purgatoriu. Cci Dumnezeu, care ar putea da o via a
unui peece de lut, aceeai putere de a da via din nou un om mort, i rennoi su nensufleit,
i Carkasse putred, ntr-o glorioas, spirituall, i immortall corpul.
Un alt loc este de 1 Cor. 3. n cazul n care se spune c cei ce construit paie, fn, & c. pe
adevratul Foundation, munca lor pieri; dar "ei nii, va fi mntuit; dar ca prin foc: "acest foc,
el va trebui s fie foc purgatoriu. Cuvinte, aa cum am spus nainte, sunt o aluzie la cele de
Zach. 13. 9. n cazul n care el zice, "va aduce a treia parte prin foc, i rafina-le ca de argint
este rafinat, i le va ncerca aa cum aurul este ncercat;" Care este vorbit de venirea lui
Mesia n putere i slav; Asta este, la ziua judecii, i conflagraii lumii prezente; n care cei
alei nu trebuie s fie consumate, dar fi rafinat; Asta este, detrona doctrine greite i tradiiile
lor, i le-au ca au fost sindged i dup aceea va chema pe numele lui Dumnezeu adevrat. n
mod similar, Apostolul zice de ei, care deine aceast fundaie Isus este Hristos, vor construi
unele alte doctrine care fi eronate, c ei nu se fi consumat n acel foc care reneweth lumea, dar
trebuie s treci prin ea spre Mantuire; dar aa, pentru a vedea, i a renuna la fostul lor
Errours. Constructori, sunt pastori; Fundaia, c Isus este Hristos; Paie i fn, consecinele fals
trase din ea prin ignoranta, sau fragilitatea; Aur, argint i pietre pretious, sunt doctrinele lor
adevrat; i lor rafinare sau Purging, a renuna lor erori. n toate care nu exist nici o culoare
pentru arderea Incorporeall, adic, Impatible suflete.

Baptisme pentru cei mori, ct

de neles
Un al treilea loc este de 1 Cor. 15. nainte de menionat, privind Baptisme pentru cei morti:
din care el concludeth, n primul rnd, ca rugaciunile pentru cei morti nu sunt nerentabile; i
din faptul c, c este un foc de purgatoriu: dar nici dintre ei pe bun dreptate. Pentru a mai
multe interpretri a cuvntului Baptisme, el approveth acest lucru n primul rnd, c, prin
Baptisme este menit (metaforic) o Baptisme de pocin; i c brbaii sunt n acest sens
botezat, atunci cnd acestea repede, i rugai-v, i da Almes: i aa Baptisme pentru mori, i
Rugciunea morilor, este acelasi lucru. Dar aceasta este o metafor, de care nu exist nici un
exemplu, nici n Scriptura, nici n orice alt utilizare a limbii; i care este de asemenea
discordante la armonie, i domeniul de aplicare a Scripturii. Cuvntul Baptisme este folosit
(10 martie. 38. & Luk. 12. 59.) pentru a fi Dipped n cele proprii bloud, ca Hristos a fost pe
cruce, si ca au fost cele mai multe dintre apostoli, pentru a da mrturie despre el. Dar este greu
s spun, c rugciunea, Fasting i Almes, orice similitudine cu scufundare. Acelai lucru este
folosit, de asemenea, Mat. 3. 11. (care seemeth a face oarecum pentru purgatoriu) pentru o
Purging cu foc. Dar este evident foc i Purging menionate aici, este la fel de drept care
vorbete proorocul Zachary (Capitolul 13. v. 9.) "Va aduce a treia parte prin foc, i va rafina
& c." i Sf. Petru dup el (1 Epist. 1. 7.) "c triall credinei voastre, care este mult mai scump
dect aurul care piere, dei a fi ncercat cu foc, s-ar putea fi gsite spre lauda, slava i cinstea
la apar lui Isus Hristos." i Sf. Paul (1 Cor. 3. 13.) de foc se trie fiecare mans ce fel este de
lucru. " Dar Sf. Petru i Sf. Paul vorbesc de foc care trebuie s la a doua care apare lui
Hristos; i Zachary profet din n ziua judecii: i, prin urmare, acest loc de S. Mat. poate fi
interpretat de aceeai; i apoi nu va fi nici o necesitate de foc purgatoriu.
O alt interpretare a Baptisme pentru mori, este ceea ce am menionat nainte, care a
preferreth la locul al doilea de probabilitate; i de acolo, de asemenea, el inferreth utilitarul de
rugciune pentru mori. Dac dup nviere, astfel ca nu au auzit de Hristos, sau nu beleeved n
el, pot fi primite n Hristoi Kingdome; nu este n Zadar, dup moartea lor, c lor ar trebui s
se roage pentru ei, pana acestea ar trebui s fi crescut. Dar acordarea c Dumnezeu, la
rugciunile de florentina, poate converti zis unii dintre cei care nu au auzit Hristos a predicat,
i prin urmare nu au respins lui Hristos, i c caritate de brbai n acel moment, nu poate fi
acuzat; Totui, acest lucru concludeth nimic pentru purgatoriu, deoarece pentru a crete de la
moarte la via, este un singur lucru; la natere din purgatoriu la via este un alt; i fiind o
cretere de la via la via, la o via n chinuri la o via n bucurie.
Un al patrulea loc este de Mat. 5. 25. "Sunt de acord cu prul tu repede, whilest tu eti la
fel cu el, ca nu cumva orice moment adversarului tine livra ofier, i vei fi aruncat n
nchisoare. Sinceritate spun unto tine, tu vei nu iei acolo, till tu a pltit pitac marginile." n
care alegoria, infractorul este pctos; Adversarului i de judector este Dumnezeu; Modul n
care este aceast via; Inchisoarea este mormntul; Ordonatorul de credite, moartea; din care,
pctos se nu ridica din nou la viata eternall, ci la o a doua moarte, pn la el a pltit pitac cea
mai mare, sau Cristos plti pentru el de pasiunea lui, care este un ion complet pentru tot felul
de pcat, pcatele, precum i mai mic, ca mare de infraciuni; ambele fiind fcut de Patimile
lui Hristos la fel veniall.
Locul p, este c de horvath. 5. 22. "Oricine este suprat cu fratele su fr o cauza, va fi
vinovat n judecat. i oricine va spune fratelui su, RACHA, va fi vinovat n Councel. Dar
oricine se spune, tu Foole, va fi vinovat de focul iadului." De cuvinte care a inferreth trei
tipuri de pcate, i trei felul de pedepse; i c nici unul dintre aceste pcate, dar ultima, va fi
pedepsit cu focul iadului; i, n consecin, c, dup aceast via, exist pedeapsa pcatelor
mai mic n purgatoriu. De ce deducie, nu exist nici o culoare n orice interpretare care a

fost nc dat le: va fi o distincie dup aceast via instanele de Justiie, ca acolo a fost
printre evrei n timpul nostru de salvatori, s soluioneze, scafandri tipuri de infraciuni; ca
judectorii, i Councell? Se nu toate contenciosului appertain la Cristos i apostolii si?
Pentru a nelege aceea acest text, nu trebuie s considerm c este solitarily, dar n comun cu
cuvintele anterioare i ulterioare. Mntuitorul nostru n acest capitol interpreteth Legea de
Moses; care gndul de evrei a fost mplinit apoi, cnd ei nu au pacatuit Grammaticall sensul
acestora, oricum ei au pacatuit impotriva tez, sau sensul de legiuitor. Prin urmare, ntruct ei
au crezut Commandement sasea nu a fost rupt, dar prin uciderea unui om; nici nu a aptea, dar
atunci cnd un om se afla cu o femeie, nu soia lui; Mntuitorul nostru le, spune furia interior
de om mpotriva fratelui su, dac ar fi fr doar cauza, este omucidere: ai auzit (zice hee)
legea de Moses, "S nu ucizi", i c "oricine va ucide, va fi condamnat naintea judectorilor,"
sau nainte de sesiunea de aptezeci: dar v spun c, pentru a fi suprat cu cele fratele fr
cauz; sau s spun unto el, Racha, sau Foole, este omucidere i va fi pedepsit la ziua judecii,
i sesiune de Hristos, i apostolii si, cu iadul de foc: aa c aceste cuvinte nu au fost utilizate
pentru a distinge ntre felurite crime, i scafandri curile de Justiie i scafandri pedepse; dar la
taxe distincia ntre pcat i pcatul, care a atras de evreii nu la diferena de a va asculta de
Dumnezeu, dar de diferenta de instanele de Justiie lor Temporall; i s arate ei ca cel ce a
avut voina de a face ru fratele su, dei efectul apar dar Reviling sau nu la toate, vor fi
aruncai n iad foc, de judectorii i de sesiune, care sunt instanele acelai, nimic diferit la
ziua judecii. Aceasta a considerat, ce pot fi trase din acest text, pentru a menine purgatoriu,
nu mi pot imagina.
Locul al aselea este Luca 16. 9. "yee prieteni de Mamon nelegiuiti, care cnd yee florea, ei
pot primi v n venic corturilor." Acest alledges de el pentru a dovedi invocrii Sfinilor a
plecat. Dar sentimentul este simplu, c ar trebui s face prieteni cu bogiile noastre, Poore, i,
astfel, obine rugciunile lor whilest ei triesc. "Cel ce d Poore, lendeth Domnului."A aptea
este Luca 23. 42. "Domnul-mi amintesc cnd tu commest n Kingdome tale:" prin urmare,
zice hee, exist iertarea pcatelor, dup aceast via. Dar consecina nu este bun. Mntuitorul
nostru apoi iertat-l; i la lui againe venirea in glorie, va amintesc s-l ridice againe la viata
Eternall.
Opt este Fapte 2. 24. n cazul n care Sf. Petru zice lui Hristos, "c Dumnezeu a avut l-a
nviat, si dezlegat pisicuta de moarte, deoarece nu a fost posibil s fie holden;" Hee care
interpreteaz la albine o coborre a lui Hristos n purgatoriu, a pierde unele Soules acolo la
chinurile lor; ntruct este evident, c a fost Hristos, care a fost dezlegat; a fost hee care ar
putea nu albine holden de moarte, sau mormnt; i nu sufletele din purgatoriu. Dar dac asta
care sayes Beza n notele sale pe acest loc fi bine observat, nu exist nici unul care nu va
vedea, c n loc de Paynes, ar trebui s fie benzi; i apoi nu se mai cauza s caute purgatoriu
n acest Text.

CAPITOLUL XLV. DE
DAEMONOLOGY, I ALTE
RELIQUES DE RELIGIE
NEAMURI

Originall de Daemonology
Impresia fcut pe organele vederii, de organismele lucide, fie ntr-o linie direct, fie n mai
multe linii, reflectate la opac, sau refractate n trecerea prin organisme diafan, produceth n
creaturi vii, n care Dumnezeu a pus aceste organe, o imaginaie a obiectului, de unde
impresia iese; care imaginatia se numete vedere; i seemeth nu pentru albine meer o
imaginaie, dar corpul l co fr noi; n acelai mod, ca atunci cnd un om violent presseth
ochi, pare s-l o lumin fr, i nainte de el, care nici un om cnd dar himselfe; deoarece nu
exist ntr-adevr un astfel de lucru fr el, dar onely o micare n organele frumoase, apsnd
de rezisten pasiv, care l face s cred asta. i micare de aceast presiune, continund dup
obiectul care a determinat-o este eliminat, este c noi numim imaginaia, i memorie, i (n
somn, i, uneori, n mare tulburare de organele de Sicknesse, sau violen) un vis: de lucruri
de care am vorbit deja pe scurt, n capitolele al doilea i al treilea.
Aceast natur de vedere nu au fost descoperit de pretendeni antice s Naturall
cunotinele; lesse mult de cei care ia n considerare att la distan (ca aceast cunoatere
este) de nu lucruri din utilizarea lor actuale; a fost greu pentru brbai de a concepe de acele
imagini n fantezie i n sens, altfel, dect de lucruri ntr-adevr fr noi: care unii (deoarece
acestea dispar, ei tiu nu nici unde, nici cum,) va trebui s fie absolut Incorporeall, adic
Immateriall, de forme fr a materiei; Culoare i figura, fr orice organism colorate sau
gndit; i c acestea pot pune pe Aiery organisme (ca o hain de) pentru a le face vizibil,
atunci cnd vor s ochii nostri corporale; i alii spun, sunt organisme i creaturi vii, dar fcute
de aer, sau alte mai subtile i aethereall materiei, care este, atunci cnd acestea vor fi vzute,
condensat. Dar amndoi de acord pe o denumire Suplimentele de ei, DAEMONS. Ca n cazul
n care cei mori care au visat, nu au fost locuitori a creierului lor, dar de aer, sau de rai sau
iad; nu Phantasmes, dar fantome; cu la fel de mult un motiv, ca n cazul n care una ar trebui
s spun, el a vzut propria fantom n o caut-Glasse, sau fantome de stele ntr-un ru; sau
sunai la aparitia ordinare de soare, din cantitatea de despre un picior, Daemon sau fantoma de
acel soare mare care enlighteneth lumea ntreaga vizibil: i prin faptul c mijloacele au temut,
ca lucruri de o necunoscut, care este, de o nelimitat de putere a doe le bun sau harme; i, n
consecin, dat ocazie Governours de pgni comune-wealths s reglementeze aceasta frica
lor, stabilind c DAEMONOLOGY (n care poeii, ca Principal preoii religiei pgne, au fost
special angajat, sau respectat) pace Publique, i ascultarea de subiecte thereunto necesare; i
de a face unele dintre ele Daemons bun, i alii Evill; unul ca o Spurre la respectarea, alte, ca
Reines sa le retina din nclcarea legilor.

Care au fost Daemons antici

Ce fel de lucruri au fost, care au atribuit numele de daemon, incercare parial n Genealogie
zeilor lor, scris de Hesiod, unul dintre cele mai vechi poei de Graecians; i parial n alte
istorii; din care am observat unele cteva nainte, n 12. Capitolul de acest discurs.

Cum s-a rspndit aceast

doctrin
Graecians, lor colonii i cuceririle, comunicate limba i scrieri n Asia, Egipt i Italia; i,
prin urmare este necesar Daemonology lor, sau (ca St. Paul calles l) "doctrinele lor de draci;"
Si de acea meanes, contagiune a fost derivat, de asemenea, s Jewes, ambele din Iudeea, i
Alexandria, i alte pri, whereinto ele au fost dispersate. Dar numele daemon-ul ei a fcut nu
(ca Graecians) atribuie spiritele i bune, i Evill; dar s Evill onely: i la Daemons bun, l-au
dat numele de Duhul lui Dumnezeu; i stimat cei n a cror organisme au entred pentru a
profei. n veri, toate singularitate dac bun, au atribuit de Duhul lui Dumnezeu; i dac Evill,
unele Daemon, dar un kakodaimen, un Evill Daemon, care este, o Devill. i, prin urmare,
numite Daemoniaques, care este posedat de Devill, cum ar fi noi numim nebuni sau
Lunatiques; sau cum ar fi avut Sicknesse care se ncadreaz; sau c a vorbit orice lucru, care
pentru doresc de nelegere, gndit absurd: ca, de asemenea, de o persoan necurat ntr-un
grad notorii, au folosit s spun el a avut un duh necurat; un om de Dumbe, c el a avut o
Dumbe Devill; i de Ioan Boteztorul (matematica. 11. 18.) singularitate de postul lui, c el a
avut o Devill; i Mntuitorului nostru, deoarece el a spus, hee care pzete spusele lui ar
trebui s nu vd moartea In Aeternum, (Ioan 8. 52.) "acum tim c ai o Devill; Avraam este
mort, i profei au murit: "i din nou, pentru c a spus el (Ioan 7. 20.) "s-au dus pe cale de a
ucide-l," poporul a rspuns: "ai o Devill, care merge pe cale de a ucide-te?" Prin care este
evident, c Jewes a avut aceleai opinii privind Phantasmes, i anume, c nu au fost
Phantasmes adic idolii de braine, dar lucruri ntr-adevr, i independent de fantezie.

De ce Mntuitorul nostru
controlate acesta nu
Care doctrin, dac aceasta nu este adevrat, de ce (poate unii spun) a fcut nu
Mntuitorului se contrazic, i nva contrariul? ba de ce a utiliza diverse ocazii, aceste forme
de exprimare ca par a confirma? La aceasta am rspuns, c n primul rnd, n cazul n care
Hristos zice, "Un Spirit fiindc nu carnea i OS," Dei hee arta c exista spirite, totui el
neag c nu sunt organisme: i n cazul n care Sf. Paul sais, "Ne vor nvia trupurile
Spirituall," el acknowledgeth natura spiritele, dar c acestea sunt duhuri corporale; care nu
este greu de neles. Pentru aer i multe alte lucruri sunt organisme, dei nu carne i oase, sau
orice alt organism grosse, pentru albine discernut de ochiul. Dar atunci cnd Mntuitorul
nostru vorbete pentru Devill, i poruncete s iei un om, dac de Devill, a nsemnat o boal,
ca Phrenesy, sau nebunie sau un Spirit corporal, nu este discursul necorespunztoare? poate
boli heare? sau poate exista o corporeall spiritul ntr-un corp de carne i oase, plin deja de
spirite vitall i animall? Acolo nu sunt, prin urmare, spiritele, care nici nu au organisme, nici
nu sunt meer imaginaia? La primul am rspuns, c abordarea de salvatori comanda noastr
Madnesse, sau nebunie a cureth, este mai necorespunztoare, apoi a fost sa mustre de febra

sau de vnt, i mare; pentru nici auzi acestea: sau dect era porunca lui Dumnezeu, lumina, a
firmamentului, Sunne, i Starres, cnd el le-a poruncit s albine; pentru acestea ar putea nu
heare nainte de ei au avut o fiind. Dar aceste discursuri nu sunt necorespunztoare, deoarece
ei signifie puterea de zei cuvnt: nu mai mult, prin urmare, este improprie, la comanda
Madnesse sau nebunie (sub denumirea de diavoli, prin care acestea au fost apoi frecvent de
neles,) s plece afar de un mans corpului. n al doilea rnd, privind lor fiind Incorporeall,
nu au respectat nc nici un loc din Scriptur, de unde pot fi culese, c orice om a fost
vreodat posedat cu orice alt Spirit corporal, dar c a lui owne, prin care trupul lui este mutat
n mod natural.

Doe Scripturile nu nva c

spiritele sunt Incorporeall
Mntuitorului, imediat dup ce Duhul Sfnt a cobort asupra lui sub forma unui porumbel,
este spus de St. Matthew (Chapt. 4. 1.) a fost "condus de Spirit n Wildernesse;" i acelai
lucru este recitat (Luca 4. 1.) n aceste cuvinte, "Isus fiind plin de Duhul Sfnt, a fost condus
n spiritul n Wildernesse;" Prin care este evident, c spiritul acolo, se nelege Duhul Sfnt.
Acest lucru nu poate fi interpretat de o posesie: sunt pentru Hristos, i Duhul Sfnt, dar una
i aceeai substan; care este posesia nici o substan, sau a corpului, de un alt. i ntruct n
versetele urmtoare, el spune "sa au fost preocupati de Devill n Oraul Sfnt, i set la un
pinnacle Templului", trebuie s tragem concluzia acolo hee c a fost posedat Devill, sau a
carryed acolo de violen? i din nou, "carryed de acolo de Devill ntr-un munte nalt nespus,
care artat el le acolo toate Kingdomes lumii:" aici, wee sunt nu s beleeve el a fost posedat,
fie forat de Devill; nici c orice montane este suficient, de mare (n sens literall,) pentru a
arta el unul ntreaga emisfera. Apoi poate fi n sensul de acest loc, altele dect faptul c el a
intrat de el nsui n Wildernesse; i c acest transport de-l sus i n jos, de la Wildernesse n
ora, i de acolo intr-un munte, a fost o viziune? Concordant chemai, este, de asemenea, fraza
Sfntului Luca, c hee a fost condus n Wildernesse, nu de, dar n Duhul: ntruct privind lui
fiind luate n montane i punctul culminant al Templului, hee vorbete ca St. Matthew doth.
Care suiteth cu natura de o viziune.
Din nou, n cazul n care sayes St. Luke de Iuda Iscarioteanul, care "Satana entred n el, i
pe urm c el a mers i comunicau cu eful preoi, i Captaines, cum el ar putea trda Hristos
le:" pot fi rspuns, c, prin Entring lui Satan (care este inamicul) n el, se nelege, ostil i
traiterous intenia de a vinde lui Domnul i Stpnul. Pentru ca prin Duhul Sfnt, este frecvent
n Scriptur neleas, harurile i nclinaii bun dat prin Duhul Sfnt; att de Entring de Satan,
mai albine neles ri Cogitations i ING de adversarii lui Cristos i ucenicii lui. Pentru ca este
greu de spus, c Devill a fost entred n Iuda, nainte el a avut nici astfel ostil decoratiuni; e
impertinent s spun, el a fost primul Hristoi inamic n inima lui, i c entred de Devill n el
dup aceea. Prin urmare, Entring lui Satan, iar scopul su ri, a fost unul i acelai lucru.
Dar daca nu exista nici un Spirit de Immateriall, nici orice posesia organismelor mens de
orice Spirit Corporeall, aceasta din nou poate fi solicitat, ce Mntuitorul nostru i apostolii si
nu invata oamenii; i n aceste cuvinte cleer, ca acestea ar putea s nu mai ndoial acestora.
Dar astfel de ntrebri ca acestea, sunt mai curios, dect este necesar pentru un cretin mans
mntuirea. Oamenii pot, de asemenea aske, ce Hristos care ar putea s fi dat tuturor oamenilor
credinta, evlavia, i tot felul de morall Vertues, a dat-o, la unele onely, i nu la toate: i de ce a

lsat cutarea naturall cauzele i tiine, la naturall motiv i industria de oameni, i nu au

relevat c la toate, sau orice om supranatural; i multe astfel de ntrebri: de ce neverthelesse
poate fi alledged din motive probabil i pios. Pentru ca Dumnezeu, cnd a adus pe israelii n
teren promisiunea, a fcut nu securiza le, supunand toate naiunile rotunde despre ei; dar muli
dintre ei, ca thornes n lateral, pentru a trezi din timp n timp, lor evlavie i industria: Deci
Mntuitorului nostru, n efectuarea-ne spre lui Kingdome ceresc, nu a fcut distruge toate
dificultile de ntrebri Naturall; dar lsat-le s-i exercite noastre industrie i motivul;
domeniul de aplicare a predica sa, fiind onely s arate ne acest mod simplu i direct la
mntuire, i anume, beleef a prezentului articol, "c el era Hristos, fiul Dumnezeului celui viu,
a trimis n lume s-i sacrifice himselfe pentru pcatele noastre, i lui vine din nou, glorios s
domneasc peste aleii si i pentru a le salva de la dumanii lor venic: "La care avizul de
posesia de spirite, sau Phantasmes, nici un impediment n calea; Dei ar fi pentru unii un prilej
de a merge la o parte, i s urmeze propriile inventii. Dac mititel cere de Scriptura un cont de
toate ntrebrile, care poate fi ridicat la noi probleme n executarea de comenzi zei; ne pot, de
asemenea complaine de Moses pentru nu au stabilit downe n momentul crerii acestor spirite,
precum i crearea de pmnt i mare, i de oameni i fiare. Pentru a ncheia, mi se pare n
Scriptur c exista ngeri i spirite, bun i evill; dar nu c acestea sunt Incorporeall, ca sunt
oameni apariii vedea n ntuneric, sau ntr-un vis, sau viziunea; care Latines apel spectre, i a
luat pentru Daemons. i mi se pare c exist corporal spiritele, (dei subtile i invizibil;), dar
nu c oricare mans corpul a fost posedat sau locuite de ei; i c trupurile Sfinilor trebuie s
fie astfel, i anume, Spirituall organele, ca Sf. Paul le solicit.

Puterea de turnare n Devills,

nu la fel a fost n primitiv
Biserica
Neverthelesse, doctrina contrariul, i anume, c nu exista Incorporeall spiritele, pn n
prezent hath att a prevalat n biseric, c utilizarea de Exorcisme, (care este de a spune, de
ejecie de Devills de incantaie) este construit pe urm; i (dei foarte rar si slab practicat) nu
este nc total dat. C au existat muli Daemoniaques n Biserica primitiv, i cteva Madbrbai, i alte asemenea boli singular; ntruct, n aceste vremuri noi de, vedea i auzi
ncasrile Mad muli-brbai, i cteva Daemoniaques, nu de la schimbare de natura; dar de
nume. Dar cum vine s treci, c ntruct heretofore apostoli, i dup ei pentru un timp, pastorii
Bisericii, a fcut vindeca bolile singular, care acum nu sunt vzute la doe; ca de asemenea, ce
nu este n puterea de fiecare Beleever adevrat acum, pentru a doe toate c florentina a fcut
atunci, care este s spun, aa cum am citit (Mark 16. 17.) "n numele Hristoi s aruncai
Devills, s vorbeasc cu noi limbi, pentru a prelua erpilor, a bea otrava mortala fr a afecta
lua i de a vindeca bolnavii ntinzndu-i minile lor," i toate acestea fr alte cuvinte, dar
"n numele lui Isus," este o alt ntrebare. i probabil, c aceste cadouri extraordinare s-au dat
la Biserica, nu mai este timp, dect brbaii ncredere n ntregime la Hristos, i a cutat lor
felicity onely n Kingdome lui s vin; i, n consecin, c atunci cnd acestea solicit
Autoritii, i bogie, i ncredere n propriile lor Subtilty pentru o Kingdome de aceast
lume, aceste daruri de supernaturall lui Dumnezeu au fost din nou luate de la ei.

Un alt Relique de Gentilisme,

adorator imagini, lsat n
Biserica
Nu a adus n ea
Un alt relique de Gentilisme, este de cult de imagini, nici instituit de Moses n vechi, nici
de Hristos n Noul Testament; nici nc adui din neamuri; dar stnga printre ei, dup ce ei au
dat numele lor la Hristos. nainte de a propovduit Mntuitorul nostru, a fost generalul religie
a neamurilor, cult pentru zei, acele Apparences care rmne n creier de la impresia de
externall organisme asupra organelor de simurile lor, care sunt numite frecvent idei, idoli,
Phantasmes, mpietrire, ca fiind reprezentri de organismele de externall, pe care le provoca,
i nu au nimic n ele a realitii, nu mai mult dect exist n lucruri care par s stea naintea
noastr ntr-un vis: i acesta este motivul de ce spune St. Paul, "Wee tiu c un Idol nu este
nimic:" nu c el a crezut c o imagine de metal, piatr sau lemn, a fost nimic; dar acest lucru
care au onorat, sau temut n imagine, i a avut loc pentru un zeu, a fost o meer nscocire, fr
loc, locuire, micare sau existena, dar n micri de creier. i de cult din acestea cu onoare
divin, este c care este n Scriptur numit idolatrie i rzvrtire mpotriva lui Dumnezeu.
Pentru Dumnezeu fiind rege al iudeilor, i locotenentul su fiind prima Moses, i dup aceea
marele preot; Dac oamenii s-a permis s se nchine, i rugai-v la imagini, (care sunt
reprezentri de propriile fantezii), ei au avut nici o dependen mai departe de adevratul
Dumnezeu, care nu poate fi nici o similitudine; nici pe su prim-minitri, Moses si mari
preoi; dar fiecare om el nsui a avut reglementate n funcie de propria poftei de mncare,
eversie total de comune-avere, i distrugerea lor nevoie pentru Uniunii. i, prin urmare,
primul Legea lui Dumnezeu a fost, "ele nu trebuie s luai pentru zei, ALIENOS DEOS, adic
zeii din alte naiuni, dar c onely adevrat Dumnezeu, care oferita pentru a comunei cu
Moses, i de el pentru a le da legi i direcii, pentru pacea lor si pentru mntuirea lor de
dumanii lor." i a doua a fost c "s nu fac ei nii orice imagine n inchinare, de propriile
lor invenie." Pentru c este acelai nltura unui rege, s prezinte un alt rege, dac el a stabilit
un popor vecin, sau sinele nostru.

Rspunde la anumite texte

prnd pentru imagini
Locuri din Scriptur a pretins s tolereze setarea sus de imagini, s te nchini naintea lor;
sau pentru a configura le deloc in locurile unde este adorat Dumnezeu, n primul rnd, sunt
dou exemple; unul dintre Cherubins peste chivotul lui Dumnezeu; alta dintre arpele de
aram: n al doilea rnd, unele texte prin care ni se poruncete s se nchine unor creaturi
pentru relaia lor cu Dumnezeu; ca s se nchine picioarelor lui: i n cele din urm, unele alte
texte, prin care este autorizat, o onorarea religioase de lucruri sfinte. Dar nainte de a am

examina fora de cei locuri, pentru a dovedi c care este pretins, n primul rnd trebuie s
explice ce este de a fi neles de Worshipping, i ceea ce de imagini, si idolii.

Ce este nchinarea
I-au shewn deja n capitolul 20 de acest discurs, adic la onoare, valoare foarte puterea de
orice persoan: i c o astfel de valoare este msurat, prin noastre comparndu-l cu alii. Dar
pentru c nu este nimic pentru a fi comparate cu Dumnezeu n putere; Am onoarea-l nu dar
dezonoare el de orice valoare lesse dect infinit. i astfel, onoarea este corect propria sa
natura, secret, i internall n inima. Dar gndurile activ a oamenilor, care appeare n exterior
n cuvintele i aciunile, lor sunt signes Honoring noastre, i aceste goe cu numele de cult, n
limba, CULTUS. Prin urmare, s rugai-v, n jur de, la olteanu, la albine Diligent, i
Officious n servire: n veri, toate cuvintele i aciunile care arta teama de a jigni, sau dorina
de a v rog, este de cult, fie aceste cuvinte i aciuni este sincer sau simulate: i pentru c ele
apar ca signes de Honoring, sunt de obicei, de asemenea, numit de onoare.

Distincia ntre divin i jurist

cult
Cult ne exhibite la cele noi stima fi dar brbai, regi, i brbai n autoritate, este jurist cult:
dar cult vom fi exhibite la ceea ce ne gndim la Dumnezeu, un fel de albine cuvintele,
ceremonii, gesturi sau alte aciuni, este divin cult. A se ncadreaz prosterneze nainte de un
rege, n el care-l crede dar un om, dar jurist cult este: i el c putteth dar plria n biseric,
pentru aceasta cauza, c se gndete el la casa lui Dumnezeu, worshippeth cu Divine de
nchinare. Ei ce caut distincia de divin i jurist cult, nu este n intenia de administrator, dar
n cuvintele pozator i latreia, nele pe ei nii. Pentru ntruct exista dou tipuri de
funcionari; acest fel, care este a celor care sunt absolut n puterea lor de masterat, ca sclavi n
rzboi, i eliberarea lor, ale cror trupuri nu sunt n propria lor putere, (viaa lor n funcie de
va de stpnii lor, astfel nct le reine la neascultarea puin,) i c sunt cumprate i vndute
ca fiarele, au fost numite Douloi, care este n mod corespunztor, sclavi, i lor serviciu,
pozator: la altul, care este a celor care servesc (pentru nchiriere, sau n sperana de a beneficia
de stpnii lor) n mod voluntar; se numesc Thetes; Asta este, Domestique publici; al crui
serviciu maestrii nu au n continuare dreptul, dect este coninut n legmintele fcute ntre
ele. Aceste dou tipuri de funcionari astfel au mult de comune pentru a le att, c munca este
numit le de altul, fie, ca un sclav sau un slujitor voluntare: cuvntul Latris, este numele
general de att, semnificand-l care lucreaz pentru altul, dac, ca un sclav sau un slujitor
voluntar: astfel nct Latreia nseamn, n general, toate de serviciu; dar pozator serviciul de
robi onely, i starea de sclavie: i ambele sunt utilizate n Scriptur (pentru signifie nostru
serviciu lui Dumnezeu) promiscuously. Pozator, pentru c suntem zei sclavi; Latreia,
deoarece mititel slujim: i n toate tipurile de servicii este ascultarea de izolare, nu onely, dar,
de asemenea, cult, care este, aceste aciuni, gesturi i cuvinte, ca signifie onoarea.

O imagine ce Phantasmes
O imagine (n cea mai strict semnificaia cuvntului) este asemnarea de unele lucru
vizibil: n ce sens Phantasticall Formes, aparitii sau Seemings de organe vizibile la vedere,
sunt imagini onely; cum sunt arate un om, sau alt lucru n ap, de reflexie, sau de refracie;
sau de soare, sau de stele de vizibilitate direct n aer; care nu sunt nimic ntr-adevr n
lucrurile vzute, nici n locul unde tale par a albinelor; nici nu sunt magnitudini lor i cifre la
fel cu cea a obiectului; dar schimbtoare, de variaie a organelor de vedere sau de ochelari; i
sunt prezente deseori n imaginaia noastr i n visele noastre, atunci cnd obiectul este
absent; sau modificate n alte culori si forme, ca lucrurile care depinde onely de fantezie. i
acestea sunt imaginile care sunt iniial i cel mai corect numit idei i IDOLILOR, derivat din
limba Graecians, cu care cuvntul dinu despre pentru a vedea. Acestea sunt, de asemenea,
numite PHANTASMES, care este n aceeai limb, aparitii. Si din aceste imagini este c una
din facultile de mans natura, este numit imaginaia. i, prin urmare, este evident, c nu
exist nici, nici pot albine orice imagine fcute de un lucru invizibil.
De asemenea, este evident, c nu poate exista nici o imagine de un infinit de lucru: pentru
toate imaginile, i Phantasmes care sunt fcute de impresia de lucruri vizibile, sunt gndit: dar
cifra este o cantitate determinat de orice fel: i, prin urmare, poate albine nici o imagine a lui
Dumnezeu: nici Soule omului; nici de buturi spirtoase, dar onely de organele vizibile, care
este, organisme care au lumina n sine, sau sunt de aceste luminat.

Ficiuni; Imagini Materiall

i ntruct un om poate fancy forme el nu a vzut; a face o figura din piese de creaturi
scafandri; ca poei face lor Centaures, grdina botanic i ali montri mai vazut: aa poate el,
de asemenea, da chestiune la aceste forme, i s le fac n lemn, lut sau Metall. i acestea sunt
numite, de asemenea, imagini, nu pentru asemnarea de orice lucru corporeall, dar pentru
asemnarea de unele Phantasticall de locuitori ai creier de producatorul. Dar n aceste idolilor,
ca ele sunt iniial n creier, i n care sunt pictate, sculptate, turnate, sau topit n chestiune,
exist o similitudine de la unul la cellalt, pentru care organismul Materiall fcute de art, pot
fi spus s fie imaginea Phantasticall Idoll fcute de natura.
Dar o mai mare utilizare a cuvntului imagine, este inclus, de asemenea, orice reprezentare
de lucru unul de altul. Deci o Soveraign pmntesc pot fi numite n imaginea lui Dumnezeu:
i un inferiour magistrat imaginea unei Soveraign pmnteti. i de multe ori n idolatria
neamurilor era pic de atenie de similitudine a lor Materiall Idoll la Idol n lor de lux, i nc a
fost numit imaginea de ea. Pentru o piatra unhewn a fost nfiinat pentru Neptun i scafandri
alte forme mult diferit de formele ei conceput de zeii lor. i la aceast zi vom vedea multe
imagini ale Fecioarei Maria i altor sfini, spre deosebire de una de alta, i fr coresponden
la orice unul mans Fancy; i servi nc destul de bine n scopul n care ele au fost ridicate
pentru; care nu mai era, dar numele onely, s reprezinte persoanele menionate n istoria; la

care fiecare om applyeth o imagine Mentall a lui a face owne, sau deloc. i astfel o imagine n
sensul cel mai mare, este asemnarea sau reprezentarea a ceva vizibil; sau ambele mpreun,
ca o happeneth in mare parte.
Dar numele de ion se prelungete nc mai departe Scriptura, pentru signifie, de asemenea,
Sunne, sau o Starre, sau orice alt creatur, vizibile sau invizibile, atunci cnd acestea sunt
nchinat pentru zei.

Idolatrie ce
Avnd shewn ce este nchinarea, i ceea ce o imagine; Acum voi pune-le mpreun, i
examina ce IDOLATRIE c e, care este interzis in doua Commandement, i n alte locuri din
Scriptur.
S se nchine o imagine, este n mod voluntar pentru a doe acele acte de externall, care sunt
signes de onorarea fie chestiune de imagine, care este din lemn, piatra, sau metal, sau unele
alte creaturi vizibile; sau Phantasme de creier, de asemnare, sau reprezentare drept care
subsemnatii, problema s-a format i a dat; sau att mpreun, ca un organism anima, compus
din materie i Phantasme, un corp i Soule.
Pentru a fi descoperite, nainte de un om de putere i autoritate, sau nainte de a tronului de
un prin, sau n alte locuri, cum ar ca hee ordaineth n acest scop n absena sa, este s ne
nchinm c omul, sau prin cu cult jurist; ca fiind o signe, nu de onorarea stoole, sau de loc,
dar persoana; i nu este idolatrie. Dar dac hee c doth, ar trebui s presupunem c Soule
Prinului n scaun, sau ar trebui s prezinte o petiie la scaun, ar fi fost nchinrii Divine, i
idolatrie.
S se roage pentru un rege pentru astfel de lucruri, ca hee este capabil s doe pentru noi,
dei am prosterneze sinele nostru nainte de el, este, dar cult jurist; pentru c recunoatem nici
o alt putere n el, dar uman: dar voluntar s se roage la el pentru vreme frumoas, sau pentru
orice lucru care doe onely poate Dumnezeu pentru noi, este divin cult, i idolatrie. Pe de alt
parte, n cazul n care un rege cantonat un om s-l terrour de moarte, sau alte pedepse de mare
corporall, nu este idolatrie: pentru cult care Soveraign poruncete s albine fcut sine de
terrour de legile sale, nu este un semn c el c-i, obeyeth n interior-l cinstete ca un
Dumnezeu, ci c el este dorind a salva himselfe la moarte, sau la o via mizerabil; i ceea ce
nu este un semn de onoare internall, este de nici un cult; i, prin urmare, nici idolatria. Nici nu
se poate de albine a spus, c hee care o face, scandalizeth, sau layeth orice poticnire nainte de
fratele su; deoarece ct de nelept, nvate sau soever a fi care worshippeth n acest mod, un
alt om nu poate de acolo susin, c el approveth; dar pe care el le-a pentru frica; i c aceasta
nu este actul su, dar actul de Soveraign.
S se nchine lui Dumnezeu, ntr-un loc ciudat, sau cotitur o mans fata spre o imagine, sau
un loc determinat, nu trebuie s se nchine, sau de onoare loc sau imagine; dar s recunoatem
c Sfnt, adic, s recunoatem imaginea, sau locul de a fi stabilit n afar de utilizarea n
comun: pentru c este sensul cuvntului Sfnt; ceea ce implic nici o nou calitate n loc, sau
imagine; dar onely o relaie nou de nsuirea lui Dumnezeu; i, prin urmare, nu este idolatrie;
nu mai mult dect a fost idolatrie s se nchine lui Dumnezeu nainte de arpele de aram; sau
pentru evrei cnd au fost din lor countrey owne, la rndul su, feele lor (atunci cnd s-au
rugat) spre Templul din Ierusalim; sau pentru Moses a pune pantofii lui, atunci cnd el a fost
nainte de Bush flcri, teren aparinnd la Muntele Sinai; care Dumnezeu a ales s apar n,

i s dea legile sale la poporul lui Israel, i a fost, prin urmare, pmnt Sfnt, nu de inhaerent
sfinenie, dar de separare folosirea zeilor; sau pentru cretini s se nchine n biserici, care sunt
o dat solemn dedicat lui Dumnezeu n acest scop, de ctre autoritatea regelui, sau alte
Representant adevrat al Bisericii. Dar s se nchine lui Dumnezeu, este inanimating, sau
inhibarea, aceste imagini sau loc; adic, o substan infinit ntr-un loc finit, este idolatrie:
pentru finit astfel zei, sunt dar idolii de creier, nimic ntr-adevr; i sunt frecvent numit n
Scripturi numele de vanitate, i turc, i nimic. De asemenea, s se nchine lui Dumnezeu, nu
ca inanimating, sau prezent n loc, sau imagine; dar n cele din urm s fie puse n mintea lui,
sau de unele lucrri ale sale, n cazul n care la loc, sau imagine fi dedicat, sau set up de
autoritatea privat, i nu de ctre autoritatea de ei ca sunt pastorii notri Soveraign, este
idolatrie. Pentru Commandement este, "s nu faci a ta co orice chip cioplit." Dumnezeu a
poruncit Moses s nfiineze arpele de aram; Hee a fcut nu a face it la himselfe; nu a fost,
prin urmare, mpotriva Commandement. Dar a face aur Calfe de Aaron, i oameni, ca face
fr autoritate de Dumnezeu, a fost idolatrie; nu onely pentru c au inut-o pentru Dumnezeu,
dar, de asemenea, pentru c au fcut-o pentru o utilizare religioase, fr mandat la Dumnezeu
Soveraign lor, sau de la Moses, a fost locotenent lui.
Neamurile venerat pentru zei, Jupiter, si altele; c triesc, au fost oameni, probabil, c a
fcut acte de mare i glorioas; i pentru copiii lui Dumnezeu, scafandri brbai i femei,
presupunnd le ajuns ntre o divinitate Immortall, i un om mortall. Acest lucru a fost
idolatrie, deoarece acestea le-a fcut acest lucru pentru ele nsele, avnd n nici o autoritate de
Dumnezeu, nici n eternall su drept motiv, nici n sale pozitive i a relevat va. Dar dei
Mntuitorului nostru a fost un om, pe care, de asemenea, wee beleeve albine Immortall de
Dumnezeu, i fiul lui Dumnezeu; dar acest lucru este nici o idolatrie; deoarece mititel construi
nu c beleef pe propriile noastre de lux, sau judecata, ci pe cuvntul lui Dumnezeu revelat n
Scripturi. i pentru adorarea Euharistie, dac cuvintele lui Hristos, "Acesta este trupul meu,"
signifie, "himselfe c el, i aparent pinea n mn; i nu onely, atunci au fost, dar c toate
morsells aparenta de pine, i oricnd n continuare albine sfinit de preoi, albine, att de
muli Hristoi organisme, i nc tot de ei, dar un singur trup, "apoi este c nici o idolatrie,
deoarece acesta este autorizat de ctre Mntuitorul nostru: dar dac acel text doe nu signifie
care, (cci nu este nimeni altul care poate fi alledged pentru an, n), atunci, pentru c este un
cult al instituiei uman, este idolatrie. Pentru c nu este suficient s spun, Dumnezeu poate
transubstantiate pinea n trupul Hristoi: pentru neamuri, de asemenea, a avut loc lui
Dumnezeu s fie Atotputernic; i s-ar putea la care sol nici o scuz lesse lor idolatrie,
pretinznd, precum i altele, ca Transubstanierea de lemn i piatr lor n Dumnezeu cel
Atotputernic.
ntruct exista, care pretinde Inspiratia divina, s fie o entring de supernaturall de Duhul
Sfnt ntr-un om, i nu o achiziie de graie de zei, de doctrin, i de studiu; Cred c acestea
sunt ntr-o dilem foarte periculos. Dac ei se nchin nu oamenii care au beleeve s fie att
de inspirat, acestea se ncadreaz n impietate; ca nu adora zei supernaturall prezena. i din
nou, dac ei te nchini naintea lor, le comit idolatrie; pentru apostoli nu ar permite ei nii s
fie adorat astfel. Prin urmare, cel mai sigur mod este de a beleeve, care prin descendent de
porumbel peste apostoli; i de Hristoi respiraie pe ele, atunci cnd hee le-a dat Duhul Sfnt;
i prin acordarea de ea prin impunerea de mini, sunt nelese signes pe care Dumnezeu a fost
plcerea de a utiliza, sau de a hirotoni pentru a fi utilizate, de promisiunea de a ajuta
persoanele n studiul lor pentru a predica lui Kingdome, i n conversaie lor, c nu ar putea fi
scandalos, dar Edifying altora.

Cult scandalos de imagini

n afar de cult idolatru de imagini, de asemenea, exist un cult scandalos de ele; care este
de asemenea un pcat; dar nu idolatrie. Pentru idolatria s cult de signes de un internall, i
ntr-adevr onoare: dar este scandalos de cult, ci prnd cult; si poate, uneori, albina s-au
alturat cu o ura spre interior, i consistent, att de imagine, i Phantasticall Daemon, sau Idol,
care este dedicat; si continua onely de frica de moarte, sau alte pedepse grav; i este
neverthelesse un pcat n ei c aa ne nchinm, n cazul n care acestea fi oameni ale cror
aciuni sunt privit de ceilali, ca luminile pentru a ghida le deoarece urma cile lor, ei nu pot,
dar face un pas greit, i intr n modul de religie: ntruct exemplul celor avem n vedere nu,
lucrri nu noi la toate, dar las-ne la propria noastr de diligen i pruden; i, n consecin
nu cauzele noastre care se ncadreaz.
Dac, prin urmare, un Pastor numit legal pentru a nva i direct, altele, sau oricare alta, de
a crei cunoatere exist o opinie mare, doe externall onoarea de un Idol pentru frica; unlesse
a face su feare, i unwillingnesse la ea, ct de evident ca cult; El Scandalizeth fratele lui, de
prnd s aprobe idolatrie. Pentru fratele su, argumentnd la aciunea de profesorul su, sau
de el a cror cunoatere a esteemeth mare, concluzioneaz ea la albine lawfull n ea co. i
acest Scandall, este pcat, i un Scandall dat. Dar dac unul fiind nici un Pastor, nici de
emineni reputaia de cunotine n Christian Doctrine, doe acelai, i un alt s-l urmeze; Acest
lucru este nici o Scandall dat; pentru el a avut nici un motiv s urmeze exemplu: dar este un
pretext de Scandall hee care ridic de himselfe pentru o scuza naintea oamenilor: pentru un
om incult, care este n puterea de un rege idolatru, sau stat, n cazul n care a comandat
durerea de moarte s se nchine naintea unui ion, hee detesteth ion n inima lui, hee bine;
Dei n cazul n care el a avut curaj s sufere moartea, mai degrab dect cult, el ar trebui s
doe mai bine. Dar dac un Pastor, care, ca Hristoi Messenger, s-a angajat pentru a preda
doctrina Hristoi la toate neamurile, ar trebui doe acelai, nu au fost onely un sinfull Scandall,
pentru alte contiina cretin mens, dar o lepdare perfid al lui taxa.
Veri a ceea ce am spus pn acum, cu privire la nchinare de imagini, este c, c el, care
worshippeth ntr-o imagine, sau orice creatur, fie subiectul acestuia, sau orice fantezie a sa
proprie, care el gndete s locuiasc n ea; sau ambele mpreun; sau beleeveth ca astfel de
lucruri auzi rugciunile sale, sau vedea si Devotions, fr urechi, ochi, svrete idolatrie: i
el c counterfeiteth cult astfel teama de pedeapsa, dac el albine un om al crui exemplu n-are
putere printre fraii si, svrete un pcat: dar el c worshippeth creatorul lumii nainte de o
astfel de imagine, sau ntr-un astfel de loc, cci El nu a fcut, sau ales de himselfe, dar luate
de la commandement de zei cuvnt, ca Jewes a fcut n adorator Dumnezeu nainte de
Cherubins, i nainte de arpele de aram pentru un timp, i n, sau spre Templul din
Ierusalim, care a fost, de asemenea, dar pentru un timp, svrete nu idolatrie.
Acum de cult a sfinilor, i imagini, i Reliques, i alte lucruri n aceast zi n Biserica de la
Roma, spun c nu au voie de cuvntul lui Dumnezeu, nu a adus n Biserica de la Roma, la
doctrina a nvat; dar parial stnga n el la transformarea prima neamurilor; i dup aceea
countenanced, i confirmat i augmentat de episcopii de la Roma.

Raspunde la argument la
Cherubins i arpele de aram

Pentru alledged de dovezi din Scripturi, i anume, aceste exemple de imagini numit de
Dumnezeu la albine instituit; Ei nu au fost stabilite pentru oameni, sau orice om s se nchine;
dar c ele ar trebui s cult lui Dumnezeu himselfe nainte de a le: ca nainte de Cherubins
peste Arca, i arpele de aram. Pentru am citit nu, c preotul, sau orice alte a fcut cult
Cherubins; dar Citeste invers wee (2 Regi 18.4.) c Ezechia frn n buci arpele de aram,
care au nfiinat Moses, deoarece oamenii ars tmie la acesta. n plus, aceste exemple nu sunt
puse pentru imitaie noastr, c suntem, de asemenea, ar trebui s stabileasc pn imagini,
sub pretenia lui Dumnezeu adorator naintea lor; deoarece cuvintele de Commandement al
doilea, "S nu faci a ta co orice chip cioplit, & c." distincia ntre imaginile pe care Dumnezeu
a poruncit s fie nfiinat, i cei care wee set pn la Sinele nostru. Prin urmare, de Cherubins
sau arpele de aram, la imaginile de mans conceperea; i de cult poruncite de Dumnezeu, vacult de brbai, argumentul nu este bun. Aceasta, de asemenea, este la albine a considerat, c
Ezechia de frn n buci arpele de aram, pentru c evreii cult este, pn la sfritul ei ar
trebui s doe astfel nct nu mai multe; Deci, de asemenea, Christian Soveraigns ar trebui s
descompun imaginile care subiecii lor au fost obinuii s se nchine; nu fie nici o ocazie mai
multe de astfel idolatria. De la aceast zi, oamenii ignorani, n cazul n care imaginile sunt
venerate, doe beleeve acolo este ntr-adevr o putere divin n imagini; i se spune de pastorii
lor, c unii dintre ei au vorbit; si au sngerat; i c minunile au fost fcute de ei; care le rein
ca fcut de Sfnt, pe care ei cred c fie este imaginea se sine, sau n ea. Israel, atunci cnd
acestea nchinat Calfe, a fcut cred c acestea nchinat lui Dumnezeu, care le-a scos din Egipt;
i nc a fost idolatrie, deoarece au crezut Calfe a fost c Dumnezeu, fie l-a avut n burta lui.
i dei om pot cred c este imposibil pentru oameni s fie att de prost, ca s cred c imaginea
de a fi Dumnezeu, sau un Saint; sau de a se nchina n aceast noiune; Totui este evident n
Scriptur contrare; n cazul n care cnd Calfe de aur a fost fcut, oamenii au spus, (Exod.
32. 2.) "Acestea sunt tu zei oana Israel;" i n cazul n care imaginile Laban (Gen. 31.30.)
sunt numite zei lui. i wee vedea zilnic de experien n tot felul de oameni, c astfel de
oameni ca studiu nimic dar alimente i uurina lor, sunt de coninut s beleeve orice
absurditate, i nu s probleme ei nii s examineze deine credina lor ca ar fi fost de entaile
inalienabile, cu excepia de o expresse si noua lege.

Pictura de fantezii nu idolatrie:

Abuzm de ele pentru a
cultelor religioase este
Dar ei inferre din alte locuri, c este lawfull s picteze ngeri, i, de asemenea, Dumnezeu
himselfe: de la zei mersul pe jos in gradina; la Jacobs vznd Dumnezeu la partea de sus a
scrii; i de la alte viziuni i visele. Dar viziuni i vise dac naturall, sau supernaturall, dar
sunt Phantasmes: si -a painteth o imagine de orice de pe ei, maketh nu o imagine a lui
Dumnezeu, dar de propria fantasm, care este de a face un idol. Eu spun nu, c pentru a
desena o imagine dup un lux, este un pcat; dar atunci cnd acesta este redactat, s inei-l
pentru o reprezentare a lui Dumnezeu, este mpotriva Commandement a doua; i poate fi de
nici un folos, dar s se nchine. i acelai lucru poate fi spus de imagini de ngeri, i de
oameni mori; unlesse ca monumente de prieteni, sau de oameni vrednici amintirea: pentru o
astfel de utilizare a unei imagini, nu este cult a imaginii; dar un jurist onorarea persoanei, nu
este, dar c a fost: dar atunci cnd este fcut la imaginea pe care ne face un sfnt, pentru nici

un alt motiv, dar c noi credem c el ascult rugciunile noastre, i este mulumit cu onoare
mititel doe el, cnd mort, i fr sens, wee atribut pentru el mai mult dect puterea uman; i,
prin urmare, este idolatrie.
Vedem, prin urmare, nu exist nici o autoritate, nici n Legea de Moses, nici n Evanghelie,
pentru cult religios de imagini, sau alte reprezentri lui Dumnezeu, care oamenii pentru ei
nii; sau de cult din imaginea de orice creatur n Rai, sau n pmnt, sau sub pmnt: i
ntruct Christian Kings, care triesc reprezentanilor lui Dumnezeu, nu trebuie s fie venerat
de supuilor lor, de orice act, care nseamn o mare stima de puterea sa, dect natura mortall
omul este capabil de a; Acesta nu poate fi imaginat, c cult religios acum n uz, a fost adus n
biseric, de nenelegere a Scripturii. Prin urmare, resteth care a fost lsat n ea, de a nu
distruge imagini ei nii, n conversie de neamuri care le venerat.

Cum idolatrie a fost lsat n

Biserica
Cauza drept care subsemnatii, a fost stima exagerate, iar preurile stabilite la manopera de
ei, care a fcut proprietari (dei convertite, de preamrire-le aa cum au fcut religios pentru
Daemons) pentru a le menine nc n casele lor, la pretenia de a face n onoarea lui Hristos,
Maicii Domnului i a apostolilor, i alte pastorii Bisericii Primitive; ca fiind easie, oferindu-le
nume noi, a face ca o imagine a Fecioarei Maria, i de ei Sonne Mntuitorului nostru, care,
nainte, probabil, a fost numit imaginea lui Venus i Cupidon; i astfel de un Jupiter pentru a
face un Barnaba, i de mercur un Paul, i altele. i ca ambiie lumeasc insinueaz de grade n
pastori, a atras ei la un efort de plcut noi cretinii fcute; i, de asemenea, s o plac de acest
fel de onoare, care au, de asemenea, ar putea spera pentru dup decesul lor, precum i cele
care au ctigat deja l: astfel nct adorator imaginile lui Cristos i apostolii si, s creasc mai
mult i mai idolatru; salva c oarecum dup timpul lui Constantin, scafandri mprai, i
episcopi, i generalul Councells observate i opus unlawfulnesse acestora; dar prea tarziu sau
prea slab.

Canonizing de sfini
Canonizing de sfini, este un alt Relique de Gentilisme: nu este nici o nenelegere
Scripturii, nici o noua inventie a Roman Church, dar o custome ct de vechi ca comunebogia Romei l auto. Primul care vreodat a fost canonizat la Roma, a fost Romulus, i c la
prezentarea verbal de Julius Proculus, care a jurat nainte de Senat, el vorbea cu el dup
moartea sa, i a fost asigurat de el, a locuit n Rai, i acolo a fost numit Quirinius, i ar fi
propice pentru statul de oraul lor new: i pe urm Senatului a dat Publique marturie a
sfinteniei lui. Julius Caesar, i ali mprai dup el, a avut ca mrturia; Asta este, au fost
canonizat pentru sfini; acum definite; i este la fel cu apoteoz a pgnilor.

Numele de Pontifex
Este, de asemenea, de la Roman Heathen, c papii au primit numele i puterea lui
PONTIFEX MAXIMUS. Acest lucru a fost numele lui asta n vechi comune-bogia Romei,
avea autoritatea suprem n conformitate cu Senatul i oamenii, de a reglementa toate
ceremoniile i doctrinele privind religia lor: i cnd Augustus Caesar a schimbat statul ntr-o
monarhie, el a luat la himselfe nu mai mult, dar acest birou, i c de tribun al poporului, (dect
este de a spunePuterea suprem n stat, i religie;) i mprai reuita sa bucurat de aceeai.
Dar cnd Emperour Constantine trit, care a fost primul care profesa i autorizat Christian
Religion, a fost consoan la profesiei sale, pentru a provoca religie reglementate (sub
autoritatea sa) episcop al Romei: dei l doe nu apar au avut att de curnd numele de Pontifex;
dar, mai degrab, c episcopii ulterioare a luat-o de ei nii, s susin puterea ei exercitat
asupra episcopilor din provinciile romane. Pentru c nu este orice privilegiu de Sf. Petru, ci
privilegiul de a oraului de la Roma, care mpraii au fost dispui s susin; alwaies care le-a
dat o astfel de autoritate asupra altor episcopi; Cum poate fi vzut evident prin faptul, c
Episcopul de Constantinopol, cnd Emperour fcut acel ora din imperiu, scaunul pretins s
albine equall a episcopului de la Roma; Dei la ultima, nu fr disput, carryed Papa, i a
devenit Pontifex Maximus; dar n dreptul onely de Emperour; i nu fr limite a Imperiului; i
nici nu orice unde, dup ce Emperour a pierdut puterea lui n Roma; Dei au fost Papa nsui
care a avut puterea sa de la el. De unde observa mai mititel Apropo, care nu este loc pentru
superioritatea Papei asupra altor episcopi, cu excepia n teritoriile drept pentru care el este
nsui Civill Soveraign; i n cazul n care Emperour au Soveraign putere jurist, a meniune
ales Papa pentru pastorul principal sub himselfe, de subiectele sale cretine.

Procesiune de imagini
Transport despre imagini n procesiune, este un alt Relique a religiei de greci i romani:
pentru ei, de asemenea, transportate idolii lor din loc n loc, un fel de car, care a fost dedicat
deosebit care utilizeaz, care Latines numit Thensa, i Vehiculum Deorum; si imaginea a fost
plasat ntr-un cadru sau altar, care au numit-Ferculum: i ceea ce au numit Pompa, acelai
lucru este c acum este numit procesiune: potrivit chemai, printre onorurile Divine care s-au
dat la Julius Caesar de Senat, aceasta a fost una, c n Pompe (sau procesiune) la jocurile
Circaean, el ar trebui s aib Thensam & Ferculum, un car de sacru, i un altar; care a fost ct
mai mult, pentru a fi transportate sus i n jos ca un Dumnezeu: la fel ca n aceast zi Papi se
efectueaz prin Switzers sub un Canopie.

Ceara de lumanari, i tore

aprinse

Aceste procesiuni au parte poart de ardere tore i lumnri, nainte de imagini de zei, att
dintre greci i romani. Pentru dup aceea mprai de la Roma a primit onoarea de acelai; aa
cum am citit lui Caligula, c la lui recepie a Imperiului, el a fost efectuat la Misenum la
Roma, n mijlocul unui mulimea de oameni, wayes confrunt cu altare i fiare pentru
sacrificiu, i lanterne ardere: i de Caracalla care a fost primit n Alexandria cu tmie i cu
turnare de flori, i Dadouchiais, care este, cu tore; pentru Dadochoi au fost ei c printre greci
efectuate tore aprinse n procesiunile lor zei: n p de timp, devotat, dar oamenii ignorani, a
fcut de multe ori cinste lor episcopi cu pompe ca ceara de lumanari, i imagini de
Mntuitorul nostru, i sfinii, n mod constant, n Biserica aceasta de sine. i astfel a venit n
utilizarea de lumnri de cear; i, de asemenea, a fost stabilit de unele dintre Councells
vechi.
Pgni au avut lor Aqua Lustralis, adic, ap sfinit. Biserica Romei le imit, de asemenea,
n Dayes lor sfinte. Ei au avut lor o harababur; i ne-am nostru se trezete, a rspunde la
ele: ei lor Saturnalia, i avem noastre Carnevalls, i libertatea de Lsata-mari functionarilor:
ele lor procesiune de Priapus; Wee noastre care preluarea n erecie i dans despre mai-stalpi;
si Dancing este un fel de cult: au avut lor procesiune numit Ambarvalia; i am notri
procesiune despre cmpurile n sptmna Rogation. Nici cred c acestea sunt toate
ceremoniile care au rmas n biseric, din prima conversia neamurilor:, dar ele sunt tot ce pot
pentru prezent apel la minte; i dac un om ar fi wel observa c care este livrat n istoriile,
privind ritualurile religioase ale grecilor i Romanes, m ndoiesc c nu, dar el ar putea gsi
multe mai multe din aceste vechi goale sticle de Gentilisme, care medicii Bisericii Romane,
fie prin neglijen, sau ambiie, au umplut din nou cu vin nou de cretinism, care va nu flaviu
n timp pentru a le sparge.

CAPITOLUL XLVI. DE
DARKNESSE DIN ZADAR
FILOZOFIE I TRADIIILE
FABULOS

Ce este filosofia
De filozofie este neles "cunotinele dobndite de raionament, de modul de generare de
orice lucru, la proprieti; sau de proprietati, unele mod posibil de generaie de acelai lucru;
la sfritul la albine capabil s produc, n msura n care conteaz, i uman vigoare
autorizaie, astfel de efecte, ca viata uman requireth." Deci geometru, de la constructii de
cifre, gsit de afar multe proprieti ale acestora; i din proprietile, noi moduri de
construcia lor, de raionament; pn la capt pentru a fi capabil s msoare uscat i pe ap; i
pentru infinit alte utilizri. Deci astronom, de cretere, setarea i mutarea de soare, i Starres,

n pri scafandri din ceruri, gsit n cauze de zi i noapte, i de diferite anotimpuri ale anului;
prin care el pzete un cont de timp: i similare din alte tiine.

Prudena nu face parte din

filozofia
Prin definiie, care este evident, c nu suntem la cont ca oricare parte, aceste cunotine
originall numit experien, n care consisteth prudenta: deoarece nu este atins de raionament,
dar gsite, precum i n fiare Brute, i n om; i este, dar o memorie de succesiuni de
evenimente din trecut, n care omisiunea de orice mprejurare puin modifica efectul,
frustrateth sperana de cele mai prudenta: ntruct nimic nu este produs de raionament corect,
dar generalul, eternall i adevrul imuabil.

Nici o doctrin fals este parte

a filozofiei
Nici nu suntem, prin urmare, s dea acest nume la orice concluzii false: pentru el c
Reasoneth cum trebuie n cuvinte, el tie, nu pot ncheia o eroare:
Nu mai este Supernaturall Apocalipsa
Nici cu cea care orice om tie de supernaturall revelaie; pentru c ea nu este dobndit prin
raionament:

Nici de nvare luate pe Credit

de autori
Nici ceea ce este de ajuns de raionament de autoritatea de cri; deoarece nu este de
raionament la cauza la efect, nici la efect la cauza; i nu este cunotine, ci credina.

nceputuri i despre de filosofie

Facultatea de raionament fiind consecin la utilizarea de discurs, nu a fost posibil, dar c

ar trebui s au existat unele generalul Truthes aflat de raionament, ca vechi aproape ca limb
a co. Slbaticii din America, nu sunt fr cteva propoziii Morall bune; de asemenea, au
Arithmetick un pic, pentru elena, i mprii n numr nu prea mare: dar ei nu sunt, prin
urmare, filosofi. Pentru ca acolo au fost plante de porumb i vin n cantitate mic dispersate n
cmpuri i pduri, nainte de brbai tiau lor vertue, sau fcut uz de ele pentru alimentatia lor,
sau le plantai afar n cmpurile i podgorii; n timp ce ei hrnite cu Akorns, i au but ap:
Deci, de asemenea, au fost adevrat scafandri, generalul i speculaii profitabile la nceput; ca
fiind plante naturall raiunii umane: dar au fost la nceput, dar puini la numr; oamenii au trit
la grosse experien; nu a fost nici o metod; care este s spun, nici nsmnare, nici de
plantare de cunoatere de sine, n afar de buruieni, i comune plante de Errour i presupuneri:
i cauza de a fi nevoie de odihn la procurarea necesitile vieii, i de a se apra mpotriva
vecinilor lor, a fost imposibil, pana la montarea de mare comun-wealths, ar trebui s fie altfel.
Odihn este mama de filozofie; i comune-avere, mama de pace i odihn: n cazul n care
prima au fost mari i nfloritoare orae, a fost primul studiu de filozofie. Gymnosophists din
India, Magi de Persia, i preoi din Caldeea i Egipt, sunt considerate cele mai vechi filozofi;
i aceste Countreys au fost cele mai vechi Kingdomes. Filozofia nu a fost crescut la
Graecians, i ali oameni de Vest, a crei comune-wealths (nu mai poate apoi Lucca, sau
Geneva) nu a avut niciodat pace, dar cnd temerile lor de una de alta erau equall; nici odihn
pentru a observa orice lucru dar unul pe altul. La lungime, cnd Warre a avut Marea multe
dintre aceste orae mai mic de Graecian, n mai puine i mai mare; apoi a nceput apte
brbai, dintre severall pri din Grecia, pentru a obine reputaia de a fi nelept; unele dintre
ele pentru Morall i Politique propoziii; i alii pentru nvarea caldeeni i egipteni, care a
fost astronomie i geometrie. Dar am auzit nc de orice coli de filosofie.

coli de filosofie printre

atenienilor
Dup atenieni de rasturnare a armatelor Persan, ajuns dominaia de mare; i, prin urmare,
de toate Insulele i Maritime orae din arhipelag, precum i din Asia ca Europa; i au fost
cultivate bogai; ei care au avut nici un loc de munc, nici acasa, nici n strintate, a avut
altceva s angajeze singuri n, dar fie (ca St. Luke spune, acte 17.21.) "n spunndu- i
audierea de tiri", sau n discoursing de filozofie publiquely pentru tineret din ora. Fiecare
cpitan a luat un loc pentru acest scop. Plato n certaine publique plimbri numit Academia, la
o Academus: Aristotel n mers pe jos de Templul Pan, numit Lycaeum: alii n Stoa, sau
acoperite de plimbare, n care mrfurile negustori au fost aduse la teren: altele, n alte locuri;
n cazul n care au petrecut timp de odihn lor, predare sau contesta de opiniile lor: i unele n
orice loc, n cazul n care acestea ar putea primi tineri din oraul mpreun pentru a le auzi
vorbesc. i acest lucru a fost ceea ce Carneades, de asemenea, a fcut la Roma, atunci cnd el
a fost Ambassadour: care a provocat Cato a consilia Senatului de a transporta-l repede, pentru
feare de coruperea maniere de tineri brbai care ncntat s-l aud vorbi (ca acestea crezut)
bine lucrurile.
Acest lucru a fost, c locul unde orice de pe ei a nvat, i disputat, a fost numit Schola,
care, n limba lor nseamn odihn; i Disputations lor, Diatribae, care este de a spune, trece
de timp. Filosofi s-au avut numele lor secte, unele dintre ele la aceste colile lor: pentru

acestea care a urmat doctrina lui Platon, au fost numite Academiques; Urmaii lui Aristotel,
Peripatetiques, la plimbare hee predate n; i cei care a nvat Zeno, Stoiques, la Stoa: ca n
cazul n care noi ar trebui s denumi oameni din mai multe domenii, de Pauls-Biserica i de
schimb, deoarece acestea ntlni acolo de multe ori, singurtatea i loyter.
Neverthelesse, oamenii au fost att de mult luate cu acest custome, c n timpul acesta
rspndit-o co peste toata Europa, i cea mai bun parte a Afrique; Deci, nu au fost coli
publiquely ridicat, i ntreinute pentru prelegeri, i Disputations, aproape n fiecare comunavere.

coli de evrei
Au existat, de asemenea, coli, vechime, nainte, i dup timpul Mntuitorului nostru,
printre evrei: dar au fost coli din dreptul lor. Pentru dei ele au fost numite sinagogi, care este
de a spune, congregaiile oamenilor; nc n fel de mult ca legea a fost fiecare zi de Sabat,
citit, expus i disputat n ele, acestea se deosebea nu n natur, dar in numele onely Publique
coli; i nu au fost onely n Ierusalim, dar n fiecare ora neamurilor, n cazul n care evreii
locuite. A fost o astfel de Schoole la Damasc, whereinto Paul entred, a persecuta. Altele au
existat la Antiohia, Iconium i Tesalonic, whereinto el entred, contest: i astfel a fost n
Sinagoga Libertines, Cyrenians, dorinei, Cilicians, iar cei din Asia; adic, Schoole Libertines,
i de Jewes, care au fost strini n Ierusalim: i de aceast Schoole au fost care a contestat cu
Saint Steven.

Schoole de Graecians
nerentabile
Dar ceea ce a fost utilitatea acestor coli? ce tiin este la aceast zi de lecturi i Disputings
lor? Acest mititel au de geometrie, care este mama tuturor Naturall tiinei, wee nu sunt
ndatorat pentru ea la coli. Platon, care a fost cel mai bun filosof al grecilor, forbad intrarea
n Schoole lui, tuturor care nu au fost deja n unele msura Geometricians. Au fost multe, care
a studiat ca tiin la Marele avantaj al omenirii: dar nu exist nici o meniune de colile lor;
nici nu a fost acolo orice sect de Geometricians; nici nu au fcut apoi treci sub numele de
filosofi. Naturall filozofia de acele coli, a fost mai degrab un vis dect tiina, i stabilite n
senselesse i limba nesemnificative; care nu pot fi evitate de ctre cei care va va invata
filosofia, fr au atins prima mare de cunotine n geometrie: pentru natura lucreaz de
micare; Wayes, precum i grade drept nu poate fi cunoscut, fr cunotine de proporii i
proprieti de linii i figuri. Filozofia lor Morall, dar este o descriere de pasiunile lor. Pentru
regula de maniere, fr guvern jurist, este legea naturii; i n ea, jurist de lege; care
determineth ce este cinstit, i neonest; ce este drept si nedrept; i, n general, ceea ce este
bun, i Evill: ntruct ei fac regulile de bun, i de ru, de simpatie i Disliking proprii: prin ce
mijloace, n diversitate att de mare de gust, nu este nimic n general de acord; dar fiecare
dintre doth (n msura n care el ndrznete) un fel seemeth bine n ochii lui, s subversiune

de comune-avere. Lor Logique care ar trebui s albine metoda de raionament, nu este nimic
altceva dect legende de cuvinte, i invenii cum s cum ar fi de puzzle ar trebui goe cale de a
le pune. La concluzia nu este nimic att de absurd, c filosofii vechi (cum zice Cicero, care a
fost unul dintre ei) au nu unii dintre ei meninut. i am beleeve c rare orice lucru poate fi
mai absurd spus n naturall filosofie, dect cel care este numit acum Aristotles Metaphysiques,
nici mai respingtoare pentru guvern, mai mult de faptul c hee zis n sale politice; nici nu
mai ignoranta, dect o mare parte a lui Ethiques.

colile din evreii nerentabile

Schoole evreilor, a fost iniial un Schoole de drept ale Moses; care a poruncit (Deut. 31.10.)
c la sfritul anului n fiecare an a aptea, la Srbtoarea Corturilor, ar trebui s se citi pentru
toi oamenii, c acestea ar putea auzi, i -l nvee: prin urmare, citirea legii (care a fost folosit
dup captivitate) n fiecare zi de Sabat, ar trebui s fi avut nici cellalt capt, dar familiarizare
a persoanelor cu Commandements care au fost s se supun, i s-i expun le scrierile
profeilor. Dar este evident, de reprehensions multe dintre ele de Mntuitorul nostru, c au
corupt textul de lege cu lor fals Comentarii, i tradiiile Zadar; i att de puin neles
proorocii, care au recunoate nici Hristos, nici operele a fcut el; pentru care profei
prophecyed. Astfel nct de prelegeri i Disputations n sinagogile lor, au transformat doctrina
dreptului lor ntr-un fel de Phantasticall de filosofie, cu privire la natura de neneles de
Dumnezeu, i de buturi spirtoase; care acestea agravat de Zadar filosofia i teologia
Graecians, amestecat cu propriile fantezii, trase din locurile de obscurer din Scriptur, i care
ar putea mai uor albine smuls de a scopul lor; i la tradiiile fabulos de strmoii lor.

Universitatea este
Ceea ce este acum numit o universitate, este o Joyning mpreun, i incorporarea sub un
guvern de multe coli de Publique, n unul i acelai ora sau ora. In care, principalul coli au
fost hirotonit pentru cele trei profesii, adic, a religiei Romane, Law Romane, i de art de
medicina. i pentru studiul filozofiei acesta n-are nici un loc n caz contrar, apoi ca o slujnic
a religiei Romane: i deoarece autoritatea Aristotel este onely curent acolo, acest studiu nu
este corect filosofie, (natura drept dependeth nu pe autori,) dar Aristotelity. i pentru
geometrie, pn foarte trziu ori acesta nu a avut nici un loc la toate; ca fiind servil la nimic,
dar poluretanic adevrul. i n cazul n care orice om de ingeniozitatea de natura lui owne, au
atins la orice grad de perfeciune n aceasta, hee frecvent crezut un Magician, i lui Art
Diabolicall.

Erori aduse n religie la

Aristotles Metaphysiques
Acum s coboare la special principiile de Zadar filosofia, provine de la universiti, i de
acolo n biseric, parial Aristotel, parial din Blindnesse de nelegere; Ia mai nti n
considerare principiile lor. Exist o anumit Philosophia Prima, pe care toate celelalte
filosofie ar trebui s depind; i consisteth n principal, n limita dreptul de continatorul astfel
de denumiri, sau numele, ca sunt de toate celelalte cele mai Universall: limitri care servesc
pentru a evita ambiguitatea, i aequivocation n raionamentul; i sunt numite frecvent
definiii; cum ar fi sunt definiii ale corpului, timp, loc, chestiune, Forme, esenta, subiect,
substan, Accident, putere, Act, Finite, infinit, cantitatea, calitatea, micare, aciune, pasiune,
i scafandri altele, necesare pentru a explica de un mans concepii cu privire la natura i
generarea de organisme. Explicarea (care este, setling de sens) care, i ca termeni, este
frecvent n colile numit Metaphysiques; ca fiind o parte din filosofia de Aristotel, care
fiindc asta pentru titlu: dar n alt sens; pentru este despre ct de mult, ca "cri scrise, sau
plasate dup naturall lui filozofie:" dar colile s le ia pentru cri de filozofie Supernaturall:
pentru cuvntul Metaphysiques vor purta ambele aceste simturi. ntr-adevr ceea ce este scris
acolo, este n mare parte departe de posibilitatea de a fi neles i att de respingtor s
naturall motiv, c oricine gndete exist orice lucru de albine neleas de aceasta, trebuie s
trebuie cred c supernaturall.

Erori privind abstracte esene

De la aceste Metaphysiques, care sunt amestecate cu Scriptura a face Schoole divinitatea,
wee-a spus, exista n lume certaine esene separat de organisme, care l numesc Abstract
esene, i Substantiall Formes: pentru interpretarea care jargon, este nevoie de ceva mai mult
dect obinuit atenia n acest loc. De asemenea, cer scuze celor care nu sunt utilizate pentru
acest tip de discurs, pentru aplicarea meu co pentru cei care sunt. Lume, (adica nu pe pmnt
onely, care se numete iubitorii de l lumeti brbai, dar universului, care este, ntreaga mas
de toate lucrurile care sunt) este Corporeall, care este de a spune, corpul; i n-are dimensiunile
de magnitudine, i anume, lungime, Bredth, i adncimea:, de asemenea, fiecare parte a
corpului, este, de asemenea, corpul, i are ca dimensiunile; i, n consecin, fiecare parte a
universului, este corpul, i ceea ce nu este corpul, nu face parte din universul: i pentru c
universul este tot ceea ce nu face parte din ea, nu este nimic; i, n consecin, nu unde. Nici-l
urmeze la, prin urmare, c spiritele nu sunt nimic: pentru c ei au dimensiuni, i sunt, prin
urmare, ntr-adevr organisme; Dei acest nume n comun discursul acordat acestor corpuri
onely, sunt vizibile, sau palpabil; care este, care au un anumit grad de opacitate: dar pentru
buturi spirtoase, ei le numesc Incorporeall; care este un nume de onoare mai mult, i poate,
prin urmare, cu mai multe albine de pietate atribuit lui Dumnezeu himselfe; n care mititel
considera nu ce atribut expresseth cel mai bun natura lui, care este Incomprehensible; dar ceea
ce expresseth cele mai bune dorina noastr de a-l onora.
Pentru a ti acum la care sunt motivele ei spun acolo fie esene Abstract, sau Substantiall
Formes, mititel, s ia n considerare ceea ce aceste cuvinte face n mod corespunztor signifie.
Utilizarea de cuvinte, este s se nregistreze la Sinele nostru, i face manifesta altora gndurile
i concepiile minii noastre. Ale cror cuvinte, unele sunt numele de lucrurile concepute; ca

nume de tot felul de organisme, care lucra asupra simurilor, i se las o impresie n
imaginaia: altele sunt numele de imaginaia ei nii; adic, de aceste idei, sau mentall
imagini noi avem de toate lucrurile wee vedea sau Amintii-v: i alii againe sunt nume de
nume; sau de diferite tipuri de discurs: ca Universall, Plurall, Singular, negaie, True, False,
Syllogisme, interogare, promisiunea, legmntul, sunt numele de anumite forme de
exprimare. Altele servesc s arate consecin, sau Sila de un nume la altul; ca cnd unul zice,
"Un om este un corp," hee intendeth c numele organismului este neaprat consecutive la
numele de om; ca fiind dar severall nume de acelai lucru, omul; Consecin care este
simbolizat prin cuplare ei cu cuvntul este. i ca wee folosii Verbe; Deci Latines utilizarea
lor Est Verbe, i grecii Esti lor prin toate nfind sale. Dac toate celelalte naiuni ale lumii
au n limbile lor severall un cuvnt care answereth la aceasta, sau nu, eu nu pot spune; dar eu
sunt sigur c ei au nu nevoie de ea: pentru introducerea a dou nume n ordine poate servi la
signifie lor consecinta, cum ar fi custome, (pentru Custome este ea, care da cuvintele lor
vigoare,), precum i cuvinte este, sau albine, sau sunt, i altele.
i dac ar fi aa, c nu au fost o limb fr orice Verb rspunde n Est, sau este, sau de
albine; nc oameni care a folosit-o ar albine nu o iot lesse capabil s Inferring, de ncheiere,
i tot felul de raionament, dect au fost greci, i Latines. Dar ceea ce apoi ar deveni a acestor
termeni, entitate, esen, Essentiall, n esen, care sunt derivate din acesta, i de multe altele
care depind de acestea, aplicate ca cel mai frecvent sunt? Ele sunt, prin urmare, nici un nume
de lucruri; dar Signes, de care face mititel cunoscut, c wee concepe consecina un nume sau
atribut la alta: ca atunci cand spunem, "Un om, este o via organismului," wee nu nseamn
c omul este un lucru, viu organism altul, i este, sau fiind a treia: dar c omul, i organismul
de via, este acelasi lucru: pentru ca o consecin, "n cazul n care un om, hee hee de albine
este un organism, de via" este o consecin adevrat, simbolizat prin acest cuvnt este. Prin
urmare, la albina un corp, Walke, albine vorbind, s triasc, s vad, i ca infinitivele; de
asemenea, Corporeity, Walking, vorbind, viaa, vedere i similare, c signifie sunt la fel,
numele de nimic; aa cum am n alt parte mai amplu exprimate.
Dar pentru ce scop (poate unele Omul spune) este astfel vicleug ntr-o lucrare de aceast
natur, n cazul n care m prefac c nimic, dar ceea ce este necesar la doctrina de guvern i
ascultare? Este acest scop, c oamenii nu mai pot suferi ele nsele s fie abuzat de ele, c, prin
aceast doctrin de esene separate, construit pe filozofia Zadar ale lui Aristotel, ei ar drdor
la ascultarea de legile lor Countrey, cu nume gol; ca oameni frica de psri, porumb cu un
dublet gol, o plrie i un stick strmb. Pentru c este de la acest motiv, c, atunci cnd un
om este mort i ngropat, ei spun lui Soule (asta e viata lui) poate merge separat de corpul su,
i este vzut de noapte printre morminte. La acelai pmnt se spune, c figura, i culoarea i
gustul de o peece de paine, are o fiin, acolo, unde se spune nu exist nici o pine: si la
acelai pmnt ei spun, c, credina, i Wisdome i alte Vertues, uneori, sunt powred ntr-un
om, uneori cu sufletul la gur n el din cer; ca n cazul n care Vertuous, i Vertues lor ar putea
fi desprit; i o mare multe alte lucruri care servesc pentru a diminua dependance de subiecte
pe puterea Soveraign lor Countrey. Pentru cine va strdui s asculte de legi, n cazul n care el
a atepta ascultare s fie Powred sau Blown n el? Sau cine nu vor asculta de un preot, care
poate face Dumnezeu, mai degrab dect lui Soveraign; Ba mai mult dect himselfe lui
Dumnezeu? Sau care, care este fric de fantome, nu va purta mare respect pentru cei care pot
face ap sfnt, care le conduce la el? i acest lucru este suficient pentru un exemplu de erori,
care sunt aduse n Biserica, entiti, i esene de Aristotel: care poate fi el tia s fie fals
filosofie; dar Scriptur ca un lucru consoan la, i ntritoare din religia lor; i temndu-se de
soarta lui Socrate.
Fiind o dat czut n aceast eroare din esene separate, ele sunt astfel neaprat implicate n
alte multe absurditi care-l urmeze. Pentru a vedea ei vor avea aceste forme s fie ntr-adevr,
acestea sunt obligate s i le atribuii un loc. Dar pentru c le dein Incorporeall, fr toate

dimensiune a cantitii, i toi oamenii tiu c locul este dimensiune, i nu s fie umplut, ci de
faptul c, care este Corporeall; Acestea sunt conduse s susin lor de credit cu o distincie, c
nu sunt ntr-adevr orice unde Circumscriptive, dar Definitive: care termeni fiind cuvinte
meer, i n aceast ocazie nesemnificative, treci onely n limba, care tipa de le pot albine
ascunse. Pentru circumscripia de un lucru, este nimic altceva, dar determinarea sau definirea
de locul su; i deci ambii termeni de distincie sunt aceleai. i n special, de esenta unui om,
care (spun ei) este lui Soule, ei afirma c, pentru a fi tot de ea n degetul lui mic, i tot de ea n
orice alt parte (cat de mic soever) de trupul su; i nc nu mai Soule n ntregul corp, dect
n nici una dintre aceste piese. Poate orice om cred c Dumnezeu este servit cu asemenea
absurditi? i totui toate acestea este necesar s beleeve, pentru cei care vor beleeve
existena Soule un Incorporeall, separat de corpul.
Cnd vin s dau seama, cum o substan Incorporeall poate fi capabile de durere, i fi
chinuit n foc de iad, sau purgatoriu, nu au nimic de la toate pentru a rspunde, dar nu poate fi
cunoscut cum focul arde Soules.
Din nou, ntruct micare este schimbare de loc, i Incorporeall substane nu sunt capabile
de loc, acestea sunt tulburi a face se pare posibil, cum o Soule poate goe, prin urmare, fr a
corpului la cer, iadului sau purgatoriu; i cum fantome de brbai (i eu pot elena de hainele
lor, care ei apar n) pot umbla noaptea n biserici, Biserica de metri, i alte locuri de
nmormntare. La care tiu c ceea ce ei pot rspunde, unlesse vor spune, ei walke definitiv,
nu Circumscriptive, sau spiritual, nu temporal: pentru aceste distincii extraordinar sunt
aplicabile n mod egal orice dificultate un fel.

Nunc stans
Pentru sensul de eternitate, nu vor avea s fie o succesiune de Endlesse de timp; pentru c
atunci ei nu ar trebui s fie capabil s fac un motiv cum zeii vor, i Praeordaining de lucruri
s vin, nu trebuie s fie naintea lui Praescience la fel, ca fiind cauza eficient nainte de efect,
sau agentul nainte de aciune; nici din multe alte opiniile lor indrazneata privind natura
neneles al lui Dumnezeu. Dar noi, vor nva c venicia este permanent nc din timpul
prezent, o Nunc-stans (ca colile numesc;) care nici ei, nici orice altceva neleg, nu mai mult
dect ar o Hic-stans pentru un greatnesse infinit de locul.

Un singur trup n multe locuri,

i multe organisme ntr-un
singur loc la o dat
i ntruct oamenii mpart un organism n gndul lor, de numbring parti din ea, i n
numbring acele pri, numr, de asemenea, pri ale locul umplut; nu se poate, dar n a face
multe pri, wee face, de asemenea, multe locuri ale componentelor; prin care nu exist albine
conceput n mintea de orice om, mai mult sau mai puine piese, dect exist locuri pentru:

nc ne vor avea beleeve, c prin puterea Atotputernicului Dumnezeu, un organism poate fi n

acelai timp n multe locuri; i multe organisme n acelai timp ntr-un singur loc; ca n cazul
n care ar fi fost o confirmare a puterii Divine, s zicem, ceea ce este, este nu; sau ceea ce a
fost, nu a fost. i acestea nu sunt dect o mic parte din Incongruities ei sunt forai s, la lor
contesta filosofic, n loc de admirativ, i adorare divin i natura neneles; ale cror atribute
nu pot signifie ceea ce el este, dar ar trebui s signifie dorina noastr de a onora el, cu
denumiri cel mai bine ne putem gndi pe. Dar acestea care risc s motiv a naturii sale, din
aceste atribute de onoare, a pierde lor nelegere n foarte prima ncercare, se ncadreaz la un
singur inconvenient ntr-alta, fr sfrit i fr numr; n acelai mod, ca atunci cnd un om
ignorant de ceremonii al Curii, n prezena unei persoane mai mare dect el este folosit pentru
a vorbi, i poticnire la intrarea lui, pentru a salva himselfe la care se ncadreaz, v permite s
alunece lui Cloake; pentru a recupera lui Cloake, v permite s cad plria; i cu tulburare
unul dup altul, descoper lui uimire i reconfortant.

Absurditile n filosofia
Naturall, ca greutate cauza
Heavinesse
Apoi de Physiques, care este, cunotinele de subordonat, i secundar cauzele
evenimentelor naturall; ei fac nici unul, dar cuvinte goale. Dac dorii s tii ce un fel de
organisme scufunda n mod natural n jos fa de pmnt, i alii goe natural din acesta;
colile va spune din Aristotel, c organele care se scufunde n jos, sunt grele; i c acest
Heavinesse este c le face s coboare: dar dac v ntrebai ce nseamn de Heavinesse, ei vor
defini pentru albine un efort s goe spre centrul Pmntului: astfel nct cauza de ce lucrurile
se scufunde n jos, este un efort pentru a fi sub: care este la fel de mult ca s spun, ca organele
cobor sau urca, deoarece ele doe. Sau le va spune centrul Pmntului este locul de odihn, i
de conservare pentru lucruri grele; i, prin urmare, se strduiesc s fie acolo: ca n cazul n
care pietrele, i Metalls a avut o dorin, sau ar putea discerne locul ei ar albine la, ca omul
nu; sau restul iubit, ca om nu; sau ca un peece de Glasse au fost lesse n condiii de siguran
n fereastra, dect care se ncadreaz n strad.

Cantitatea pune n corpul deja

fcute
Dac ne-ar ti ce acelai organism pare mai mare (fr adugarea) o singur dat, decat
altul; Ei spun, atunci cnd se pare lesse, acesta este condensat; atunci cnd mai mare, rarefiat.
Ce este condensat i rarefiat? Condensat, este atunci cnd nu exist n aceast problem
foarte aceeai, lesse cantitatea dect nainte; i Rarefied, atunci cnd mai multe. Ca n cazul n
care ar putea fi materia, care a avut unele nu determin cantitatea; cnd cantitatea nu este
nimic altceva, dar determinarea chestiune; care este s spun c de organism, care ne spune de

un organism care este mai mare sau mai mic dect altul, de astfel, sau astfel de mult. Sau ca
daca un corp au fost fcute fr orice cantitate de la toate, i c dup aceea mai mult, sau lesse
au fost puse n acesta, n funcie de cum este destinat corpului ar trebui s fie mai mult sau
lesse compact.

Powring In de Soules
Pentru a determina Soule omului, spun ei, Creatur Infundendo, i Creando Infunditur: care
este, "Acesta este creat de Powring it in" i "Powred n de creaie."

Omniprezena de aparitie
Pentru cauza de sens, o omniprezena de specii; Asta este, de Shews sau aparitii de obiecte;
care atunci cnd vor fi apariiile la ochi, este vedere; atunci cnd la Eare, audiere; la palat,
gustul; la Nostrill, mirosind; i cu restul corpului, sentimentul.

Va, cauza a dispus

Pentru cauza de voin, la doe orice aciune special, care se numete Volitio, le atribui
Facultatea, adic, capacitatea n suplimentele, c brbaii au, pentru a va, uneori, un singur
lucru, uneori, un alt, care este numit Voluntas; a face puterea de cauza actului: ca n cazul n
care una ar trebui s atribuie pentru cauza de bun sau evill acte de brbai, capacitatea lor de a
doe ei.

Ignoranta o cauza oculte

n mai multe ocazii au pus pentru cauza de Naturall evenimente, propria lor ignoranta, dar
deghizat cu alte cuvinte: ca atunci cnd se spune, avere este cauza de lucruri contingente; Asta
este, de lucruri pe care le cunosc nici o cauza: i cnd se atribuie multe efecte caliti oculte;
calitati care este, nu este cunoscut; i, prin urmare, de asemenea, (ca thinke) la nimeni
altcineva. i la simpatie, antipatie, Antiperistasis, Specificall caliti i alte place Termes, care
signifie nici agentul care le produceth, nici operaiunea prin care acestea sunt produse.

Dac astfel Metaphysiques, i de Physiques ca asta, nu degeaba filozofie, nu a existat

niciodat nici; nici necesare St. Paul s ne dea avertisment s-l evite.

Unul face lucrurile

Incongruent, un alt
incongruena
i pentru Morall lor, i filozofia jurist, ea n-are absurditile aceeai, sau mai mare. Dac un
om doe o aciune de nedreptate, adic, o aciune contrar legii, Dumnezeu se spune c este
cauza excelent Legea, i, de asemenea, cauza prim care, i toate celelalte aciuni; dar nici o
cauza la toate nedreptate; care este Inconformity de aciune a legii. Aceasta este filosofia
Zadar. Un om ar putea spune, de asemenea, c un om maketh att o linie streight, i o
strmb, i un alt maketh incongruena lor. i astfel este filozofia de toi oamenii care rezolva
de concluziile lor, nainte ca ei stiu sediul lor; pretinde a nelege, ceea ce este
Incomprehensible; si atributele de onoare a face atribute ale naturii; ca aceast distincie a fost
fcut pentru a menine doctrina de liber-va, care este, de o voin a omului, nu sunt supuse
voinei lui Dumnezeu.

Privat apetitul regula de

Publique bun:
Aristotel, i alte filosofii pgni defini binele, i Evill, de pofta de mancare oamenilor; i
destul de bine, atta timp ct ne gndim pe care le guvernat fiecare unul de propria sa lege:
Cci n starea de oameni care au nici o alt lege dar propriile lor pofte, nu poate fi nici
generalul regula de bun, i Evill aciuni. Dar ntr-o multitudine de comun aceast msur este
fals: nu brbaii pofta de privat, dar Legea, care este voina i apetitului a statului este
msura. i nc este aceast doctrin nc practicat; i oamenii judeca Goodnesse, sau
Wickednesse lor, i de alte aciuni de mens, i de aciunile comune-avere l Co, de propriile lor
pasiuni; i dac nici un om bun sau Evill, dar ceea ce este att n propriul su ochi, fr orice
n vedere la toate legile Publique; cu excepia onely clugri, i Friers, care sunt legate de
jurmnt c simpla ascultare de Superiour lor, la care fiecare subiect ar trebui s cred c el
nsui legat prin lege de natura de Civill Soveraign. Iar aceast msur privat de bun, este
o doctrina, nu onely Zadar, dar, de asemenea, pernicioasa Publique statului.

i c este cstorie Lawfull

Unchastity
De asemenea, este filosofie Zadar i false, s spun munca de cstorie este respingtor
castitate sau continenta, i prin urmare s le fac Morall vicii; ca ei doe, care pretinde
Castitatea, iar continenta, pentru teren a nega cstorie a clerului. Pentru c acesta nu este mai
confesse, dar o constituie a Bisericii, care requireth n aceste comenzi de sfnt c continuu
participa la Altar, i administrarea de Euharistie, continuall o abstinenta de la femei, sub
numele de continuall Castitatea, continenta, i puritate. Prin urmare ele apel utilizarea lawfull
nevestele, doresc de castitate, i continen; si asa ca cstorie, un pcat, sau cel puin un lucru
att de impur i necurate, face un om improprii pentru Altar. n cazul n care legea s-au fcut
pentru c utilizarea de soiile este incontinen, i spre deosebire de castitate, apoi toate
cstorie este vice; Dac pentru c este un lucru prea impur i necurate pentru un om
consacrat lui Dumnezeu; mult mai mult ar trebui s alte naturall, este necesar, i de zi cu zi
care funcioneaz toate brbai doe, furnizare de brbai nedemn de albine preoi, deoarece
acestea sunt mai necurate.
Dar fundamentul secrete aceast interdicie de cstorie a preoilor, nu este de natur s au
fost stabilite att de uor, aa cum la aceste errours n filosofie de Morall; nici nc la
preferina de via singur, Estate de casatorie; care a procedat la wisdome din St. Paul, care
cum incomod un lucru a fost, pentru cei care, n acele vremuri de persecuie au fost
predicatorii Evangheliei, i forat s zboare de la un countrey la altul, pentru a fi nfundate cu
grij de soia i copiii; dar la proiectarea de papii, i preoii dup ori, s se fac clerului, care
este s spun, unic motenitori ai Kingdome lui Dumnezeu n aceast lume; la care a fost
necesar s se ia la ei utilizarea de cstorie, pentru c, zice Mntuitorul nostru, c la venirea
lui Kingdome copiii lui Dumnezeu se "cstori nici albine n cstorie, dar se albine ca ngerii
din cer;" care este s spun, Spirituall. Vznd atunci au luat pe ele numele de Spirituall, au
permis ei nii (atunci nu era nevoie) proprietatea de soii, a fost un incongruena.

i c toate guvern dar

populare, este tirania
La Aristotles jurist filosofiei, ei au nvat, pentru a apela tot felul de wealths comune dar
populare, (cum ar fi fost la acel moment starea de Atena,) tiraniei. Tuturor regilor au numit
tirani; i aristocraia de Governours treizeci stabilit acolo de lacedemonieni care supus ei,
treizeci de tirani: ca, de asemenea, pentru a apela starea poporului sub democraiei, libertii.
Un tiran semnificat iniial nu mai simplu, dar un monarh: dar cnd dup aceea n cele mai
multe pri din Grecia ca un fel de guvern a fost abolit, numele a nceput s signifie, nu onely
lucru pe care a fcut-o nainte, dar cu ea, ura care statele populare goale spre ea: ca, de
asemenea, numele de regele a devenit odios dup nltura regilor la Roma, ca fiind o naturall
de lucru pentru toi oamenii, a concepe unele vina mare pentru a fi semnificat n orice atribut,
care este dat n despight, i un mare inamic. i atunci cnd acelai oamenii vor fi nemulumit
de cei care au administraia democraiei sau a aristocraiei, acestea sunt nu s caute pentru
numele ruinoas a expresse furia lor dar uor o anarhie, i alte oligarhiei sau tirania de
cteva. i ceea ce offendeth oameni, is nu alt thing, dar c acestea sunt guvernate, nu ca
fiecare dintre ei ar fi himselfe, dar ca Publique Representant, fie ea un singur om, sau un

ansamblu de oameni crede ca se potrivesc; Asta este, de un guvern arbitrar: pentru care dau
nume de evill fa de superiorii lor; Netiind niciodat (pn la, probabil, un pic dup un jurist
warre) c fr astfel de guvern arbitrar, astfel Warre trebuie s fie perpetuall; i c acesta
brbai, i arme, nu este cuvintele, i promisiunile, care face forta si puterea legilor.

C nu oameni, ci Legea
reglementeaz
i, prin urmare, acesta este un alt Errour de Aristotles Politiques, c ntr-o wel comandat
comune-avere, nu brbaii ar trebui s guverneze, dar legile. Ce om, care are simurile sale
naturall, dei el poate nici nu scrie nici citit, nu gsete el nsui de le el se teme, i beleeves
poate ucide sau de a-l doare atunci cnd el obeyeth nu? sau beleeves c legea poate strica Asta
este, cuvinte i hrtie, fr mini, i sbii de oameni? i acest lucru este de numrul de erori
pernicioase: pentru induce brbailor, ct de des ca le place lor nu pe Governours, la adhaere
celor care le numesc tirani, i s cred c lawfull s ridice warre mpotriva lor: i totui ei sunt
de multe ori preuite la amvon, de clerul.

Legile asupra contiinei

Exist un alt Errour n filozofia lor jurist (care niciodat nu au aflat de Aristotel, nici
Cicero, nici orice alte din pgni,) pentru a extinde puterea de lege, care este regula de aciuni
onely, la gndurile, i contiina oamenilor, de examinare, i Inchiziia de ceea ce le dein, fr
a aduce atingere conformitatea vorbirii i aciunile lor: prin care, oamenii sunt pedepsii
pentru a rspunde la adevrul din gndurile lor, fie constrns s rspund la un neadevr
teama de pedeapsa. Este adevrat, c magistratul jurist, care intenioneaz s angajeze un
ministru responsabil de predare, pot ntreba de el, dac hee albine coninut pentru a predica
astfel, si astfel doctrinele; i n cazul refusall, el poate refuza angajarea: dar sa-l oblige s
acuza himselfe de opinii, atunci cnd aciunile sale nu sunt de Legea interzis, este mpotriva
legii naturii; i mai ales n ele, care predau, c un om se albine naibii la chinuri Eternall i
dans, n cazul n care el muri ntr-o opinie false cu privire la un articol din Christian Faith.
Pentru cine este acolo, tiind c exist aa mare pericol de o eroare, atunci cnd naturall grij
de el nsui, compelleth s nu pericol lui Soule la propria sa judecat, mai degrab dect de
orice alt om care este unconcerned n osnda lui?

Privat de interpretare a
dreptului

Pentru un privat om, fr ca autoritatea de comune-avere, adic, fr permisiunea de la

Representant acestora, pentru a interpreta Legea de spiritul su, este o alt eroare n
Politiques; dar nu trase la Aristotel, nici de la orice alte filosofilor Pagani. Pentru nici una
dintre ele nega, dar c, n puterea de a face legi, este de neles, de asemenea, puterea de a
explica ei atunci cnd este nevoie. i sunt nu scripturi, n toate locurile unde ei sunt legea, a
fcut Legea de ctre autoritatea de comune-avere, i, prin urmare, o parte din Civill Law?
De acelai fel, de asemenea, este atunci cnd oricare, dar restraineth Soveraign n orice om
c puterea, care comune-avere nu a reinut: ca o fac, c nejustificat Preaching de Gospell s o
anumit ordine a oamenilor, n cazul n care legile au lsat liber. Dac statul s m las s
predice, sau preda; Asta este, dac se ferete-m nu, nici un om nu poate interzice mine. Dac
a gsi meu co printre idolatri din America, se-I c sunt un cretin, dei nu n ordine, cred c
un pcat de a propovdui pe Hristos Isus, pana am primit ordinele de la Roma? sau atunci
cnd am predicat, se nu am rspuns ndoielile lor, i expune Scripturile le; Asta e se I nu
invata? Dar pentru acest lucru poate unii spun, ca, de asemenea, pentru administring le
Sfintele Taine, necesitatea trebuie s fie stimat pentru o misiune de suficient; care este
adevarat: dar acest lucru este adevrat, de asemenea, c pentru nici un fel, o dispens este
datorat pentru necesitatea, pentru acelai acolo are nevoie de nici o dispensa, atunci cnd nu
exist nici o lege care interzice-l. Prin urmare, s nege aceste funcii pentru cei, care Civill
Soveraigne a nu denyed ei, este un lund departe de o lawfull de libertate, care contravine
guvernul doctrina jurist.

Limba de Schoole-Divin-urile
Mai multe exemple de filosofie Zadar, adus n religie de medici Schoole-divinitatea, ar
putea fi produs; dar ali oameni pot dac acestea v rugm s respectai-le de ei nii. I se
onely elena acest lucru, c scrierile de Schoole-Divin-urile, nu sunt nimic altceva, n mare
parte, dar nesemnificative Traines de ciudat i barbare de cuvinte sau cuvintele folosite altfel,
apoi n utilizarea n comun a limbii Latine; cum ar fi ar reprezenta Cicero, i Varro i toate
gramaticieni Romei antice. Care n cazul n care orice om ar vedea s-a dovedit, s-l (aa cum
am spus o dat nainte de) a se vedea dac el poate traduce orice Schoole-divin n oricare
dintre limbile moderne, francez, englez, sau orice alt limb copios: pentru c care nu n
cele mai multe dintre acestea pot face Intelligible, nu Intelligible n limba este. Care
Insignificancy de limb, dei nu constat acesta pentru filosofie false; dar ea n-are o calitate, nu
onely s ascund adevrul, dar, de asemenea, pentru a face oamenii cred c ei au o, i renune
la suplimentare Cutai.

Erori la tradiie
n sfrit, pentru erorile adui din istoria fals sau nesigure, ceea ce este Legenda de minuni
fictive, n Vieile Sfinilor; i toate alledged Istorii de aparitii, i fantome, de ctre medici a
Bisericii Romane, pentru a face bun lor doctrine din iad, i purgatoriu, puterea de Exorcisme

i alte doctrine care au nici o arestare, nici n motiv, nici Sfnta Scriptur; ca, de asemenea,
toate aceste traditii care l numesc nescrise cuvntul lui Dumnezeu; dar vechi fabule
nevestele? Drept care, dei ei gsesc dispersate oarecum n scrierile Sfinilor Prini vechi;
nc acele prinii erau oameni, care ar putea prea uor de beleeve rapoarte fals; i producerea
de opiniile lor pentru mrturia adevrului de ceea ce ei beleeved, n-are nici o alt for cu ei
c (conform Counsell din Sf. Ioan 1 Epist. capitolul 4. versetul 1.) examina spiritele, dect n
toate lucrurile care privesc puterea Bisericii Romane, (abuzul de drept care fie au suspectat
nu, sau de a beneficia de aceastan, n) a discredita mrturia lor, pentru beleef prea erupii
cutanate de rapoarte; care brbai cele mai sincere, fr cunotine de mare de cauze naturall,
(cum ar fi prinii au fost) sunt frecvent cele mai supuse: pentru natural, cei mai buni oameni
sunt puin suspecte de scopuri frauduloase. Papa Grigorie i S. Bernard au oarecum de aparitii
de fantome, care a spus acestea au fost n purgatoriu; i aa a notri Beda: dar nici unde, am
beleeve, dar de raport la alii. Dar dac ei, sau orice alt parte, se refer la orice astfel de
poveti de propriile cunotine, ele nu se confirma, astfel, mai multe astfel de rapoarte Zadar;
dar descoperi propriile infirmitate sau fraud.

Suprimarea de motiv
Cu introducerea de False, ne mai joyn, de asemenea, suprimarea de filozofie, de astfel de
oameni, ca nici de autoritatea de lawfull, nici suficient studiul, sunt competente judectori a
adevrului. Propriile noastre Navigations face vdit, i toi oamenii aflat n tiine umane,
acum recunosc exist Antipodes: i n fiecare zi o incercare mai mult, c de ani, iar Dayes se
determin prin micri de pmnt. Neverthelesse, brbai care au n scrierile lor, dar trebuia
astfel de doctrin, deschide ca o ocazie de a stabili motivele pentru i mpotriva acesteia, au
fost pedepsii pentru aceasta de autoritatea Ecclesiasticall. Dar ce motiv este acolo pentru ea?
Este pentru c aceste opinii sunt contrare religia adevrat? care nu poate fi, n cazul n care
acestea fi adevrat. S, prin urmare, adevrul mai nti examinate de competente judectori,
sau confuted de ei care pretind s tie contrariul. Este pentru c ei fie contrar religia stabilit?
Lasa sa se fi redus la tcere de legile din cele la care profesorii de le sunt supuse; care este, de
jurist legilor: pentru nesupunere poate fi pedepsit n mod legal n ele, c mpotriva legilor
nva chiar i filozofie. Este pentru c au tendina de a tulburare n guvern, ca countenancing
rebeliunea, sau rzvrtire? apoi s le fi redus la tcere, iar profesorii pedepsit de vertue puterii
lui cui ngrijire de linite Publique este angajat; care este autoritatea de jurist. Pentru nici un
fel de putere Ecclesiastiques ia asupra lor (n orice loc unde sunt supuse statul) n dreptul lor,
dac ei o numesc dreptul de zei, dar este uzurpare.

CAPITOLUL XLVII. DE
BENEFICIUL PE CARE IESE
DIN ACESTE DARKNESSE,
I CUI ESTE ACCREWETH

Cine primete beneficii de fapt,

este prezumat a fi autorul
Cicero maketh Mentiune unuia dintre Sory_scumpuca08, un judector sever printre romani,
pentru o custome a avut, n cauzele penale, (atunci cnd mrturia martorilor nu a fost
suficient,) a cere acuzatorii, Cui Bono; care este de a spune, ce Profit, onoare, sau alte
mulumire, acuzat obtinute, sau de ateptat faptul. Pentru printre Praesumptions, nu este nici
unul care declareth deci evident c autorul, ca doth beneficia de aciune. De aceeai regul
intenionez n acest loc pentru a examina, care ar fi, care au posedat oameni att de mult timp
n aceast parte a Christendome, cu aceste doctrine, spre deosebire de societile panic a
omenirii.

C Militant Bisericii este

Kingdome lui Dumnezeu, a fost
primul predate de
Biserica de la Roma
i n primul rnd, pentru aceast eroare, c Biserica actual acum Militant pe pmnt, este
Kingdome lui Dumnezeu, (care este, Kingdome de slava), sau teren de promisiune; nu
Kingdome de harul, care este, dar o promisiune a terenului, sunt anexate acestor lumeti
beneficiaz, n primul rnd, c pastori i nvtori ai Bisericii, au dreptul, prin urmare, ca zeii
Publique minitrilor, a unui drept de conducere a Bisericii; i, n consecin (deoarece
Biserica, i comune-avere sunt aceleasi persoane) pentru a Rectorilor i Governours din
comun-avere. Acest titlu este, c Papa a prevalat cu subiecte de toate Christian Princes, a
beleeve, care s nu asculte de el, era s nu se supun lui Hristos himselfe; n toate diferenele
ntre el i alte Princes, (fermecat cu Cuvntul puterii Spirituall,) abandonarea lor lawfull
Soveraigns; care este n vigoare un universall monarhiei peste toate Christendome. Dei
acestea au fost primele investit n dreptul de a fi suprem profesori de Christian Doctrine, i n
Christian Emperors, n limitele Imperiului Romane (aa cum este recunoscut de ctre ei nii)
de titlul de Pontifex Maximus, care a fost un ofier supuse statul jurist; Totui, dup ce
Imperiul a fost mprit i dizolvat, nu a fost greu s impunem asupra poporului deja obiectul
ei, un alt titlu, i anume, dreptul de Sf. Petru; nu onely pentru a salva intreaga lor putere
pretins; dar, de asemenea, s se extind aceleai peste provinciile Christian aceleai, dei nu
mai Unite n Imperiului de la Roma. Acest beneficiu o monarhie Universall, (avnd n vedere
dorina de oameni pentru a suporta regul) este o prezumie suficient, c papii care a pretins
s-l, i pentru o lung perioad de timp plcut, au fost autorii de doctrina, care a fost obinut;
i anume, c Biserica acum pe pmnt, este Kingdome lui Hristos. Pentru c a acordat, acesta
trebuie s fie neles, c Hristos n-are unele locotenent printre noi, care suntem pentru a fi
spus ce sunt Commandements lui.

Dup ce c anumite biserici au renunat la acest universall puterea Papei, s-ar atepta n
motiv, c Civill Soveraigns n toate acele biserici, ar trebui s au recuperat att de mult de ea,
ca (nainte de ei au avut unadvisedly s-l goe) a fost dreptul lor, i n propriile mini. i n
Anglia a fost att de n vigoare; Salvarea ca ei, care administreaz Kings guvernului de
religie, prin meninerea lor imployment s fie n dreptul de zei, prea s uzurpa, dac nu o
suprematie, nc un increzator pe puterea de jurist: i preau dar uzurpare, n ct de mult au
recunoscut dreptul la rege, s-i priveze de exercitarea funciilor lor la plcerea lui.

i ntreinute de presbiteriului
Dar n acele locuri unde presbiteriului a preluat care, dei multe alte doctrine ale Bisericii
de la Roma au fost interzis s fie nvai; Totui aceast doctrin, care a Kingdome a lui
Hristos este deja vin, i c a nceput la nvierea Mntuitorului nostru, a fost pstrat. Dar Cui
Bono? Ce Profit a fcut ei se ateapt la ea? Acelai care papii ateptat: s aib o putere
Soveraign peste oameni. Pentru ceea ce este pentru brbai s excomunice regele lor legal,
dar s-l in la toate locurile de zei publique serviciu n propriul regat? i cu fora s reziste la
el, atunci cnd el cu forta endeavoureth s le corectm? Sau ceea ce este, fr autoritate din
Civill Soveraign, excomunice orice persoan, dar a lua la el libertatea sa Lawfull, care este, la
usurpe o unlawfull putere asupra frailor lor? Autorii, prin urmare, de acest Darknesse n
religie, sunt Romane, iar clerul Prezbiterian.

Infailibilitatea
Acest cap, am Abruzzo, de asemenea, toate aceste doctrine, care servesc pentru a pstra
posesia spirituall acest Soveraignty dup ce este ajuns. Ca prima, c Papa n su Publique
capacitate nu Erre. Pentru cine este acolo, c beleeving acest lucru s fie adevrat, va nu uor
ascult-l n nici un fel el comenzi?

Supunerea episcopi
n al doilea rnd, c tuturor celorlali episcopi, n ce comun-avere soever, avea dreptul lor,
nici imediat de la Dumnezeu, nici mediately din Soveraigns lor Civill, dar de Papa, este o
doctrin, care vine s fie n fiecare Christian comune-avere multe puternic oameni, (pentru
sunt att episcopi,) care au lor dependance pe Papa, i datorez ascultarea lui, dei el a fi un
forraign Prince; de ceea ce nseamn c el este capabil, (aa cum a fcut de multe ori) pentru a
ridica un jurist rzboi mpotriva statului care nu se prezint de sine s fie reglementate n
funcie de plcerea lui i interes.

Scutiri a clerului
n al treilea rnd, scutirea de acestea, i de toate celelalte preoti, i toate Monkes i Friteuze,
de puterea de legile jurist. Pentru prin acest mijloc, exist o mare parte din fiecare comunavere, care se bucur de dreptul de a beneficia de legi, si sunt protejate de puterea de stat
jurist, care neverthelesse plteasc nici o parte a Publique expence; nici nu sunt lyable de
sanciuni, ca alte subiecte, datorit crimele lor; i, n consecin, sta nu din teama de orice om,
dar Papa; i s adere la el onely, a susine lui universall monarhiei.

Numele Sacerdotes, i sacrificii

n al patrulea rnd, dnd la preoii lor (care este mai n Noul Testament, dar presbiteri, care
este, btrnii) numele Sacerdotes, care este, sacrificatori, care a fost titlul de Civill Soveraign,
i lui minitri publique, printre evrei, whilest Dumnezeu era regele lor. De asemenea, a face
serveth Lords cina un sacrificiu, pentru a face beleeve de oameni Papa n-are aceeai putere
peste toate cretin, care Moses i Aaron au avut asupra evreilor; adic, toat puterea, jurist i
de Ecclesiasticall, ca mare preot a avut apoi.

Sacramentation de cstorie
Fiftly, nvtura c casatorie este o taina, d clerului judecnd de lawfulnesse de cstorii;
i, prin urmare, de ce copiii sunt legitime; i, n consecin, de dreptul de succesiune a
haereditary Kingdomes.

Singur via ale preoilor

Sixtly, Deniall de cstorie a preoilor, serveth pentru a asigura aceast putere de Papa
peste regi. Pentru dac regele unui preot, el nu se poate cstori, i de a transmite lui
Kingdome urmailor si; Dac el nu fi un preot, apoi Papa pretendeth acest Ecclesiasticall
autoritatea peste el, i peste poporul su.

Mrturisirea auricular
Seventhly, la mrturisire Auricular, acestea obine, pentru asigurarea puterii lor, mai bine
inteligenta de modele de prini, i mare de persoane n stare de jurist, dect acestea pot avea
de modele de stat Ecclesiasticall.

Canonizarea sfinilor, i
declararea de martiri
Eighthly, prin canonizarea sfinilor, i declararea care sunt martiri, ele asigura puterea lor,
n care induce simplu brbai ntr-o ncpnare mpotriva legile i poruncile lor Civill
Soveraigns chiar la moarte, dac excomunicarea papilor, ei fie declarate Heretiques inamicii
Bisericii; Asta este, (ca ei s-l interpreteze,) la Papa.

Dezlegarea Transubstanierea,
peniten,
Ninthly, ele asigura acelai, de puterea ei atribuie fiecare preot, de a face Hristos; i puterea
de a rnduirea Pennance; i al remisiv i pstrnd pcatelor.

Purgatoriu, indulgene,
Externall lucrari
Tenthly, de doctrina Purgatoriul, ndreptirii prin fapte de externall, i de indulgene, clerul
este mbogit.

Daemonology i Exorcism

Eleventhly, lor de Daemonology, i utilizarea de Exorcisme, i alte lucruri aparintoare

acesteia, ei pstreaz (sau thinke ei a pstra) oameni mai mult n veneraie de puterea lor.

Scoala-divinitatea
n sfrit, Metaphysiques, Ethiques, i politice ale lui Aristotel, frivol distincii, barbar
termeni i limbaj obscur de Schoolmen, predat n universiti, (care au fost pentru tot ridicat
i reglementat de autoritatea papilor,) le servesc s pstrai aceste erori la fiind detectat, i
pentru a face oamenii greeal Ignis Fatuus de filozofie Zadar, pentru lumina Gospell.

Autorii Spirituall Darknesse,

care se
La acestea, n cazul n care acestea nu sufficed, ar putea fi adugate alta dintre doctrinele
lor ntunecate, profitul drept care redoundeth n mod evident, crearea de o unlawfull putere
peste lawfull Soveraigns de Christian People; sau pentru susinerea de la fel, atunci cnd este
nfiinat; sau bogiile lumeti, onoare i autoritatea celor care susine acesta. i, prin urmare,
de regula menionat anterior, Cui Bono, ne poate just pronun pentru autorii toate aceast
Spirituall Darknesse, Papa, Roman Clergy i tuturor celor pe langa care depune eforturi s se
stabileasc n dragan oamenilor aceast doctrin eronate, c Biserica acum pe pmnt, este c
Kingdome de Dumnezeu menionate n vechiul i Noul Testament.
Dar, Emperours, i alte Christian Soveraigns, sub al cror guvern aceste Errours, i ca
atentate de Ecclesiastiques la biroul lor, la nceput s-au furiat n, la perturbarea posesiunilor
lor, si de linistea supuilor lor, dei au suferit aceeai pentru nevoie de previziune a Sequel, i
de introspecie n modele de profesorii lor, pot neverthelesse albine stimat accesorii pentru
propriile lor, i Publique dammage; Pentru fr autoritatea lor ar putea la nceput nici o
doctrin calomniile au fost publiquely predicat. Spun c ei ar putea avea hindred acelai lucru
la nceput: dar atunci cnd oamenii au fost odat posedat de acei oameni de spirituall, nu a
existat nici un remediu uman s fie aplicate, c orice om ar putea inventa: i pentru cile de
atac care Dumnezeu ar trebui s ofere, care niciodat nu piere n sa moment bun pentru a
distruge toate mainaiunile oamenilor mpotriva adevrului, wee sunt pentru a participa la
buna sa plcere, care suffereth de multe ori la prosperitatea dumanii si, mpreun cu ambiia
lor, s creasc la o astfel de inaltime, ca violen acestuia deschide ochii, care warinesse de
predecessours lor au sigilat nainte sus, i face pe oameni de prea mult apucnd goe lasa toate,
ca Peters net a fost spart, de lupt prea mare o multitudine de pesti; ntruct nerbdarea celor,
care se strduiesc s reziste apariiei astfel, nainte de ochii lor subiecte s-au deschis, au fcut,
dar cadru, puterea ei a rezistat. Eu doe, prin urmare, nu dau vina pe Emperour Frederick
pentru organizarea stirrop a noastr countryman Papa Adrian; pentru ca a fost la dispoziie de
supuii si, ca n cazul n care hee a avut nu doe, hee nu a fost probabil s au reuit n
Imperiul: dar eu dau vina pe cei, care, la nceput, cnd puterea lor a fost ntreaga, suferind
astfel doctrinele pentru a fi falsificate n universitile din propriile lor Dominioane, au holden

Stirrop a tuturor papilor succesive, whilest au montat n Tronuri de toate Christian Soveraigns,
la plimbare, i anvelope, att ei, ct i oamenii lor, la placerea lor.
Dar ca sunt esute invenii de oameni, tot aa sunt ei ravelled modul n care este aceeai, dar
ordinea este inversat: web ncepe la prima elemente de putere, care sunt nelepciune,
smerenie, sinceritate i alte vertues ale apostolilor, crora poporul convertit, ascultat, din
respect, nu de obligaie: contiinele lor au fost libere, i cuvintele i aciunile lor supune nici
unul, dar puterea de jurist. Dup aceea presbiteri (ca encreased turmele lui Hristos)
asamblarea s ia n considerare ceea ce ar trebui s nvee, i, astfel, obligarea ei nii s
nvee nimic mpotriva decretele de adunrile lor, a fcut-o pentru a fi crezut c oamenii au
fost astfel obligat s urmeze doctrina lor, i atunci cnd ei au refuzat, au refuzat s-i in
companie, (care a fost apoi numit excomunicarea,) nu ca fiind necredincioilor, ci ca fiind
obraznic: i acest lucru a fost primul nod la libertatea lor. i numrul de presbiteri encreasing,
presbiteri ef ora sau provincia, s-au luat o autoritate peste parochiall presbiteri, i ei nii
nsuite numele episcopi: i acest lucru a fost un al doilea nod pe Christian Liberty. n sfrit,
episcopul de Roma, n ceea ce privete oraului Imperiall, a luat asupra lui o autoritate (parial
prin voina de Emperours ei nii, i titlul de Pontifex Maximus, i la ultima atunci cnd
Emperours au crescut cu slabe, privilegii de Sf. Petru) asupra tuturor celorlali episcopi a
Imperiului: care a fost al treilea i ultimul nod, i ntreaga sinteza i construcia de puterea
Pontificall.
i, prin urmare, analiza, sau rezoluia este de acelai fel; dar ncepnd cu nodul care a fost
ultima tyed; ca mititel pot vedea n dizolvarea guvernului praeterpoliticall Bisericii din
Anglia.
n primul rnd, puterea papilor a fost dizolvat complet de Queen Elizabeth; i episcopi,
care, nainte de a exercita funciile lor n dreptul de Papa, exercita ulterior n acelai drept de
Regina i Successours ei; Dei prin pstrarea fraza de Jure Divino, ei s-au gndit s o cer de
dreptul imediate de la Dumnezeu: i aa a fost untyed primul nod. Dup aceasta, presbiterieni
n ultima vreme n Anglia obinute punerea n jos de episcopie: i aa a fost dizolvat al doilea
nod: i aproape n acelai timp, puterea a fost luat, de asemenea, din presbiterieni: i aa c am
sunt reduse la Mitropolia cretinilor Primitive s urmeze Paul, sau Chifa, sau Apolo, fiecare
om ca el liketh cel mai bun: care, dac ar fi fr disput, i fr nvtura lui Hristos, de
msurare de afectiune noastre la persoana de ministrul su, (din vina care apostolul
reprehended n Corinteni,) este probabil cel mai bun: n primul rnd, pentru c ar trebui s fie
nici o putere asupra contiinei oamenilor, dar a cuvntului l Co, lucru credina n fiecare, nu
alwayes n funcie de scopul ei de plante i ap, dar de Dumnezeu nsui, care d creterea: i
n al doilea rnd, pentru c este iraional n ele, care predau nu exist astfel de pericol n
fiecare Errour mic, s solicite unui om endued cu motiv sale, s urmeze motivul a oricrui alt
om, sau de cele mai multe voci de muli ali brbai; Care este puin mai bine, apoi s se
aventureze mntuirea la crosse i gramada. Nici nu ar trebui acei profesori pentru a fi
nemulumit de acest losse lor antient autoritatea: pentru c exist nici unul ar trebui s tie mai
bine, atunci ei, c puterea este pstrat acelai Vertues de care acesta este dobndit; adic,
Wisdome, smerenie, Clearnesse doctrin i sinceritatea de conversaie; i nu de suprimare de
tiine Naturall, i moralitate Naturall raiunii; nici obscur de limb; nici Arrogating pentru
ele nsele mai multe cunotine dect fac apar; nici de fraude pioase; nici de alte astfel de falii,
ca pastorii Bisericii zeii sunt nu numai defecte, dar, de asemenea, scandalls, apt pentru a face
oamenii face un pas greit o singur dat sau alte la suprimarea de autoritatea lor.

Comparaie a papalitii cu
Kingdome de Fayries
Dar dup aceast doctrin, "c Biserica acum Militant, este Kingdome lui Dumnezeu,
despre care a vorbit n vechiul i Noul Testament," a fost primit n lume; ambiia i canvasing
pentru birourile care aparin thereunto i mai ales pentru acest birou mare de a fi Hristoi
locotenent, i Pompe de ei ca obinute n principal taxele Publique, a devenit de grade att de
evidente, c ei au pierdut respectul activ din funcia de Pastorall: n att de mult ca oamenii
mai nelepi, dintre ei care au avut nici o putere n stat jurist, nimic, dar autoritatea lor
principilor, a le nega orice ascultare suplimentare necesare. Pentru, din momentul n care
episcopul de Roma au ajuns s fie recunoscut de episcopul Universall, de un pretext de
succesiune a Sf. Petru, lor ntreaga ierarhie sau Kingdome de Darknesse, poate fi comparat nu
unfitly cu Kingdome de zane; Asta este, vechi nevestele fabule n Anglia, cu privire la
fantome i spirite i fapte pe care acetia l joac n noapte. i dac un om n considerare
originall de aceasta mare Ecclesiasticall stapanire, el va uor percepe, c papalitatea, este
nimeni altul, dect Duhul Imperiului Romane decedat, edina a fost ncoronat la mormntul
alineatul: pentru aa a fcut papalitatea porni pe o subit din Ruines de acea putere de pgni.
Limba de asemenea, care le utilizeaz, att n biserici i n actele lor Publique, fiind Latine,
care nu este frecvent folosit de orice naiune acum n lume, ceea ce este dar Duhul limbii
Romane vechi.
Zne n ce naiune soever acestea conversa, au dar o Universall regelui, pe care unii poei al
nostru numesc regele Oberon; Dar Scriptura apeluri Beelzebul, Prinul Daemons.
Ecclesiastiques de asemenea, n ale cror stpniri soever acestea se afl, recunosc dar un
Universall rege, Papa.
Ecclesiastiques sunt Spirituall oamenilor, i prinii fantomatic. Zane sunt buturi spirtoase
i fantome. Zane si fantome inhabite Darknesse, singurti i morminte. Ecclesiastiques
walke n obscuritate a doctrinei, manastiri, biserici, i Churchyards.
Ecclesiastiques au bisericile lor Catedrala; care, n ceea ce Towne soever le fie ridicat, de
vertue de ap sfnt i anumite Charmes numit Exorcismes, au puterea de a face acele
Townes, orae, adic, locuri de imperiu. Zane au castele lor fermecat, i anumite Gigantique
de fantome, care tiraniza pe regiuni rotunde despre ele.
Zane nu trebuie s fie confiscate i a adus pentru a rspunde pentru rnit fac ei. Deci, de
asemenea, Ecclesiastiques dispar de tribunalelor de Justiie jurist.
Ecclesiastiques ia la tineri, utilizarea de motiv, de anumite farmecele agravat de
Metaphysiques, i minuni, i tradiiile i abuzat Scriptura, prin care sunt bune pentru nimic
altceva, dar s execute ceea ce ei comanda-le. Zane de asemenea sunt spus s ia copiii mici
din leagane lor, i pentru a le modifica n Naturall proti, care oamenii comune apel, prin
urmare, elfi, i sunt apt pentru pozne.
Din ce magazin, sau Operatory zane face lor ncntare, soiile vechi nu au stabilit. Dar
Operatories clerului, sunt destul de bine cunoscute a fi universiti, c disciplina lor a primit
de la autoritatea Pontificall.
Cnd zane sunt nemulumit cu orice organism, ele sunt spus pentru a trimite lor Elfi, s
prindei-le. Ecclesiastiques, atunci cnd acestea sunt nemulumit i de orice stare de jurist,
face, de asemenea, elfii lor, care este, Superstitious, Enchanted subiecte, s prindei prinii lor,
predicnd Rzvrtire; sau o Prinul fermecat cu promisiuni, s prindei un altul.
Zane se cstoreasc nu; dar exista printre Incubi ei, care au copulaie cu trup i bloud.
Preoti casatori, de asemenea, nu.

Ecclesiastiques ia crema de teren, prin donaii oameni ignorani, care stau n Aww dintre
ele, i de Tythes: Deci, de asemenea, este n Fable zane, dac acestea intr n fabricilor de
produse lactate, srbtoarea la crema, care le rsfoiesc din lapte.
Ce fel de bani este coacz n Kingdome zane, nu este nregistrat n poveste. Dar
Ecclesiastiques n ncasri lor accepta de aceeasi bani care le doe; Dei atunci cnd acestea
sunt pentru a face nici o plat, este n Canonizations, indulgene i masele.
Pentru aceasta, i astfel ca asemanari ntre papalitate i Kingdome de zane, poate fi adugat
c zane au nici o existen, dar n fantezii de oameni ignorani, n cretere de la traditiile vechi
nevestele, sau vechi poei: astfel puterea Spirituall de Papa (fr limite de propria lui stpnire
jurist) consisteth onely din teama c sedus oameni stau n, de excomunicare lor; la auzul false
minuni, tradiiile false i interpretri false Scripturii.
Nu a fost, prin urmare, o chestiune foarte dificil, pentru Henry 8. de Exorcisme lui; nici
pentru Elizabeth Qu de ei, pentru a le arunca. Dar cine tie c acest Spirit al Romei, plecat
acum, i de mers pe jos de misiuni prin uscat locuri din China, Japonia i Indiile, yeeld c-l
fruct mic, nu poate reveni, sau mai degrab o adunare de spiritele intra mai ru dect el, i
inhabite aceasta curat cuprins casa, i face sfritul acestuia mai ru dect nceputul? Pentru
c este nu Romane clerului onely, care se preface n Kingdome lui Dumnezeu pentru a fi din
aceast lume, i astfel s au o putere, distinct de cea a statului de jurist. i aceasta este tot ce
am avut o decoratiuni s spun, cu privire la doctrina POLITIQUES. Care, atunci cnd am
revizuit, I se expune benevol la cenzur lui Countrey meu.

O REVIZUIRE, I
NCHEIEREA
De contrariety unora dintre facultile Naturall minii, unul la altul, ca, de asemenea, de o
pasiune la alta i de la lor de referin la conversaie, acolo a fost un argument luate, s inferre
o imposibilitate c nici un om ar trebui s fie suficient de dispuse la tot felul de jurist datoria.
Severitatea judecii, spun ei, face oamenii caut nod n papur, i unapt s ierte Errours i
neputinele altor oameni: i pe de alt parte, iueal de lux, face gndurile lesse steddy dect
este necesar, s discernem exact ntre bine i ru. Din nou, toate lucrrile, i n toate
nscrisurile, Facultatea de raionament solid, este necesar: pentru fr ea, rezoluii ale
oamenilor sunt erupii cutanate, i sentinele lor nedrepte: i nc dac nu fi puternic
elocven, care procureth atenia i consimmntul, efectul de motivul va fi mic. Dar acestea
sunt contrare facultati; fostul fiind ntemeiat pe principiile adevrului; alte la opiniile deja
primite, adevrat sau fals; i pasiunile i interesele oamenilor, care sunt diferite, i variabil.
i printre pasiunile, curaj, (prin care m refer dispre de rni, i de moarte violent)
enclineth oamenilor pentru Revenges privat, i, uneori, la eforturi unsetling de pace Publique;
i Timorousnesse, de multe ori disposeth pentru dezertare Publique aprrii. Ambele aceste
spun ei nu pot sta mpreun n aceeai persoan.
i s ia n considerare contrariety de mens opinii i maniere n suplimentele, este se spune,
imposibil de a ntreine o constant Amity jurist cu toate acestea, cu care Businesse a lumii
constrnge s conversa: care Businesse consisteth aproape n nimic altceva, dar o disput
perpetuall pentru onoare, bogiile i autoritatea.

La care am rspuns, c acestea sunt ntr-adevr mari dificulti, dar nu imposibilitilor:

educaie i disciplin, ei pot albine, i uneori sunt reconciliate. Judecata i fantezie pot avea
loc n acelai om; dar de turnes; ca sfritul care a aimeth la requireth. Israeliilor n Egipt,
uneori au fost fixate la munca de a face crmizi, i alte ori au fost cuprinse n strintate
pentru a aduna paie: Deci, de asemenea, judecata, uneori, se stabilete la un anumit cont, i
fantezie la un alt timp wandring despre lume. Deci, de asemenea, motivul, i elocvena, (dei
nu, probabil n tiine Naturall, nc n Morall) pot sta foarte bine impreuna. Pentru oriunde
exist loc pentru podoabele i prefernd de Errour, exist mult mai mult loc pentru podoabele
i prefernd adevrului, dac acestea au pentru a mpodobesc. Nu exist nici repugnancy ntre
temndu-se de legile, i nu temndu-se o publique inamicul; nici ntre abinerea de la
prejudiciu, i graierea-l n altele. Prin urmare, nu exist nici astfel inconsistenta Humane
naturii, cu atributii de jurist, cred ca unele. Am cunoscut cleernesse de judecat, i largenesse
de lux; puterea raiunii, i gracefull oratorie; un curaj pentru Warre, si o teama pentru legile i
toate eminamente ntr-un singur om; i c a fost prietenul meu cel mai nobil i onorat Dl
Sidney Godolphin; Cine urti nici un om, nici urt de orice, a fost ucis, din pcate, la
nceputul trziu warre jurist, n ceart Publique, de un indiscerned, i o mn de undiscerning.
Legile naturii, declarate n 15. Capitol, mi-ar fi acest lucru adaug, "c fiecare om este legat
de natura, ct mai mult n el zace, pentru a proteja n Warre, autoritatea, prin care el este
nsui protejate n timp de pace." Pentru c pretendeth dreptul de natur s pstreze corpul su
owne, nu pot pretinde dreptul de natur s-l distrug, de a crui trie el este pstrat: este o
contradicie evident de himselfe. i dac aceast lege pot albine trase prin urmare, la unii
dintre cei care sunt deja menionate; nc ori cere s aib o ntiprite, i remembred.
i pentru c mi se pare de scafandri de cri n limba englez tiprite n ultima vreme, c
warres jurist au nu nc suficient predate brbai, n ce moment de timp este, ca un subiect
devine obligat s Conquerour; nici ce este cucerirea; nici cum vine vorba, c acesta oblig
brbai s ascultm de legile lui: pentru satisfacerea mai departe de oameni, spun, punct de
timp, n care un om devine subiect de o Conquerour, de aceea acel punct, n care avnd
libertatea de a se supune lui, el consenteth, de expresse de cuvinte sau de alt semn suficient,
pentru a lui subiect. Atunci cnd este c un om are libertatea de a prezenta, se au artat nainte
n cele din urm de 21. Capitol; i anume, c pentru el c n-are nici o obligaie la fosta lui
Soveraign, dar c de un subiect ordinare, atunci, este atunci cnd mijloacele de viaa lui este
n gard i garnizoane a inamicului; pentru c atunci, este c el nu mai are protectie la el, dar
este protejat de ctre partea advers pentru contribuia sa. Vedem, prin urmare, aceast
contribuie este fiecare unde, ca un lucru inevitabil, (fr a aduce atingere ar fi un ajutor
pentru inamic,) stimat lawfull; ca totall prezentarea, care este, dar un ajutor pentru inamic, nu
pot fi stimat unlawfull. n plus, dac un om consider c ei sunt cei care prezint, asista
inamic, dar cu o parte din moiile lor, ntruct ei care refuza, ajuta-l cu ntreaga, acolo is nu
reason la spre chemare lor depunere, sau compoziia o asisten; ci mai degrab un
detrimentul la inamic. Dar dac un om, pe lng obligaia de un subiect, a luat asupra lui o
obligaie noi de o Souldier, apoi el a hath nu libertatea de a nainta o noua putere, ct timp
vechea unul ine de domeniul, i d-i mijloace de subzisten, n armatele lui, sau garnizoane:
pentru n acest caz, el nu se poate plnge de lips de protecie, i nseamn a tri ca un
Souldier: dar atunci cnd c asemenea failes la, o Souldier, de asemenea, poate solicita
protectia lui oriunde el are cea mai mare speran s-l; i s depun n mod legal el nsui la
stpnul su nou. i att de mult timp cnd el face aceasta n mod legal, daca va hee. Dac,
prin urmare, el doe, el este obligat, fr ndoial, pentru a fi un adevarat subiect: pentru un
Contract legal de facut, legal nu poate fi rupt.
Prin aceasta, de asemenea, un om poate nelege, atunci cnd este, c oamenii pot fi spus s
fie cucerit; i n ceea ce natura a cucerirea, i dreptul de a o Conquerour consisteth: pentru
aceast prezentare este implyeth le pe toate. Cucerire, nu este victorie l sine; dar dobndirea

de victorie, a unui drept, asupra persoanelor de brbai. Prin urmare, c este ucis, este
depit, dar nu au cucerit; El care este luat i puse n nchisoare, sau chaines, nu este cucerit,
dei depite; pentru c el este nc un inamic, i el nsui poate salva dac hee poate: dar cine
la promisiunea de ascultare, are viata si libertate i-a permis este apoi Conquered, i un subiect;
i nu nainte. Romanes obinuia s spun, c generalul lor a avut pacificat astfel o provincie,
adic, n limba englez, a cucerit-o; i c Countrey a fost pacificat de victorie, atunci cnd
oamenii din ea a promis Imperata Facere, care este, s Doe ce Romane oameni a poruncit le:
aceasta a fost de a fi cucerit. Dar aceast promisiune poate fi expresse, sau tacite: Expresse, de
promisiune: Tacite, de alte signes. Spre exemplu, un om care nu a fost numit pentru a face
astfel o expresse promit, (pentru c el este unul a crui putere poate nu este considerabil;), dar
dac el a tri sub protecia acestora n mod deschis, hee este neles s prezinte himselfe
guvernului: dar dac el a tri acolo n secret, el este lyable la orice lucru care poate albine
fcut pentru o boo, i duman al statului. Eu spun nu, hee face orice nedreptate, (pentru acte
de urs ostilitate deschis, nu c numele); dar c el poate fi drept pune la moarte. De asemenea,
dac un om, atunci cnd este cucerit ara lui, din el, el nu este Conquered, nici subiect: dar
dac la ntoarcerea sa, el prezint guvernului, el este obligat s i se supun. Astfel nct
Conquest (s-l definesc) este dobandirea de dreptul Soveraignty de victorie. Drept care, este
dobndit, n popoarelor supunerea, care au contract cu Victor, ascultarea promitoare, pentru
viaa i libertatea.
n capitolul 29 am pus pentru una dintre cauzele de dizolvari de comune-wealths, generaia
lor imperfect, constnd n vrei o absolut i puterea legislativ arbitrare; pentru doresc drept
care subsemnatii, Civill Soveraign este fain s se ocupe de sabie de Justiie unconstantly, i ca
n cazul n care ar fi fost prea cald pentru el s dein: un motiv drept (care nu am menionat
acolo), este c toate acestea vor justifie rzboiului, prin care puterea lor a fost la nceput de
ajuns, i pe care (ca ei cred) dreptul dependeth, i nu pe posesia. Ca daca, de exemplu, dreptul
de Kings of England a fcut depinde de goodnesse din cauza William Conquerour, i la
lineall, i directest coborre de la el; de ceea ce nseamn, nu ar poate fi nici o cravat de
ascultare de subiecte pentru Soveraign lor la aceast zi n toat lumea: unde whilest ei
needlessely cred c s justifie ei nii, au justifie toate revolte successefull ambiie respectiv
n orice moment ridica mpotriva lor i succesorii lor. De aceea am pus jos pentru unul dintre
cele mai effectuall semine de deces din orice stat, care au nevoie de Conquerours nu onely o
prezentare a aciunilor barbati pentru a le pentru viitor, dar, de asemenea, o aprobare toate
aciunile lor trecut; atunci cnd exist puine justific o multitudine de comune din lume, a
crui poate nceputurile n contiin.
i pentru c numele de tiranie, nseamn nimic mai mult, nici lesse, dect numele de
Soveraignty, o fi unul, sau muli brbai, salvarea c cei care folosesc cuvntul fostul, sunt
nelese la albine suprat cu ei o numesc tirani; Cred c tolerarea de o ura profesat de tiranie,
este o toleran de ur comun-avere, n general, i un alt semine de evill, nu difer mult de la
fostul. Pentru justificarea cauza un cuceritor, ocara din cauza Conquered, este n mare parte
necesar: dar nici unul dintre ele necesare pentru obligaia Conquered. i astfel de mult m-am
gndit s spun la o revizuire de prima i a doua parte de acest discurs.
n capitolul 35, am avea suficient declarat din Scriptura, c, n comun-bogie de Jewes,
himselfe Dumnezeu a fost fcut Soveraign, de Fundatia Pact cu oamenii; Cine au fost numit,
prin urmare, poporul su aparte, pentru a le distinge de restul lumii, pe care Dumnezeu a
domnit nu de acordul lor, ci de propria sa putere: i c, n acest Kingdome Moses a fost
locotenent de zei pe pmnt; i c el a fost cel care le-a spus ceea ce Dumnezeu legi numit doe
executie; mai ales in Capitall pedepse; nu apoi gndire-l o chestiune de luat n considerare att
de necesare, ca mi se pare din. Wee tiu c, n general, n toate comune-wealths, executarea
Corporeall pedepse, a fost fie pus asupra poliitilor, sau alte Souldiers a puterii Soveraign;
sau dat celor, n care doresc mijloacelor, dispre de onoare, iar hardnesse a inimii, au fost de

acord, pentru a le da n judecat pentru un astfel de birou. Dar printre israeliii a fost un
pozitiv Legea lui Dumnezeu lor Soveraign, c el care a fost condamnat pentru o capitall
crima, ar trebui s fie drogat la moarte de oameni; i c martorii trebuie exprimate prima
piatra, i dup martori, apoi restul de oameni. Acest lucru a fost o lege care conceput care ar fi
clii; dar nu c orice unul ar trebui s arunca o piatra la el nainte de convingerea i sentina,
n cazul n care Adunarea a fost judector. Martori au fost neverthelesse pentru a fi audiate
nainte au procedat la executarea, unlesse faptul au fost comise n prezenta adunare se sine,
sau n vederea judectorii lawfull; pentru apoi necesare nici ali martori dar judectorii ei
nii. Neverthelesse, acest mod de procedur nu este bine neleas, a dat prilej la o opinie
periculoase, c orice om poate ucide un alt, este unele cazuri, de un drept de zel; ca n cazul n
care execuiile efectuate de infractori n Kingdome lui Dumnezeu din vechime, a procedat nu
la comanda Soveraign, dar de la autoritatea de zel privat: care, dac lum n considerare
textele care par s favorizeze, este destul de contrariul.
Primul, unde leviilor czut asupra poporului, care a fcut i nchinat Calfe aur, i a ucis trei
mii dintre ei; a fost de Commandement Moses, din gura lui Dumnezeu; cum se manifesta,
Exod. 32.27. i atunci cnd fiul lui o femeie din Israel a avut blasphemed Dumnezeu, care a
auzit-o, nu-l omoare, dar l-a adus nainte de Moses, care l-au pus sub arest, pn cnd
Dumnezeu ar trebui s dea sentina mpotriva lui; ca apare, Levit. 25.11, 12. Din nou, (numere
25,6, 7.) cnd panturu ucis Zimri i Cosbi, nu a fost de dreptul privat Zeale: lor crim a fost
comis n vederea Adunrii; nu trebuia nici Witnesse; Legea a fost cunoscut, i el
motenitorul Soveraignty; i care este punctul de principall, Lawfulnesse de actul su
depindea n totalitate o ratificare ulterioare de Moses, drept pentru care el a avut nici un motiv
s se ndoiasc. i aceast prezumie de o ratificare viitoare, este uneori necesar pentru
sigurana [] o multitudine de comune; ca i o rebeliune brusc, orice om care poate suppresse,
prin propria sa putere n Countrey unde ncepe, n mod legal poate doe, i ofer s-l aib
Ratified, sau Pardoned, whilest este n a face, sau dup ce se face. De asemenea, amortit.
35.30. este meniune a spus: "oricine va ucide Murtherer, trebuie s-l omoare la cuvntul de
martori:" dar martori s presupunem c o formall contenciosului, i, n consecin, condamna
acest pretext de Jus Zelotarum. Legea de Moses privesc care enticeth la idolatrie, (care este de
a spune, n Kingdome lui Dumnezeu s o renunarea de credin) (Deut. 13.8.) interzice s
ascunde-l, i comenzi acuzatorul provoca-l s fie puse la moarte, i a aruncat prima piatra la
el; dar nu s-l omoare nainte a fi condamnat. i (Deut. 17. ver.4, 5, 6.) p mpotriva idolatriei
exact este stabilit: pentru Dumnezeu vorbete oamenilor, ca judector, i poruncete ei, atunci
cnd un om este acuzat de idolatrie, s cerceteze cu srguin de faptul, i gsirea adevrat,
apoi pentru piatra-l; dar nc mna de Witnesse throweth prima piatr. Acest lucru nu este
privat de zel, dar Publique condamnarea. n mod similar, atunci cnd un tatl are un fiu
rzvrtit, Legea este (Deut. 21. 18.) care-l s aduc naintea judectorilor din ora, i toi
oamenii din ora se piatra-l. n sfrit, de pretenia acestor legi a fost, c St. Steven a fost
omort cu pietre, i nu de un pretext de zel particular: pentru nainte hee a fost dus la
executarea, el a pledat cauza lui nainte de marele preot. Nu este nimic din toate astea, nici n
orice alt parte a Bibliei, la chipul execuii de zel particular; care fiind deseori dar o
combinaie de ignoran i pasiune, este att mpotriva Justiie i pace de o multitudine de
comune.
n capitolul 36 am spus, c nu este declarat n ce mod proorocie supranatural pentru
Moses: nu c fgduise s nu-l, uneori, de visele i viziunile i de supernaturall o voce, cu
privire la ali profei: pentru felul cum vorbea el la scaunul de mil, este meniune stabilite
(numere 7.89.) n aceste cuvinte, "De aceea timp nainte, cnd Moses entred n cortul ntlnirii
s vorbeasc cu Dumnezeu, a auzit o voce care a zis el la peste mila-Seate, care este peste
Arke mrturiei, ntre Cherubins el a zis el." Dar nu este declarat n ce a constat praeeminence
de modul de zei vorbind la Moses, peste cea a lui vorbind pentru alte profeii, pentru Samuel,

i lui Avraam, la care el, de asemenea, a vorbit de o voce, (care este, de viziune) Unlesse
diferenta consta n cleernesse de viziune. Fa n fa, i gura la gura, nu pot fi literalmente
neles Infinitenesse i nenelegerii naturii Divine.
i cu privire la doctrina ntreg, vd nc, dar principiile de acesta sunt adevrate i corecte;
i raionament solid. Pentru am sol jurist dreptului de Soveraigns, i att datoria i a libertii
de subiecte, naturall cunoscut nclinaii a omenirii, i articolele din lege a naturii; de care nici
un om, care se preface dar un motiv suficient pentru a guverna familia privat, ar trebui s fie
ignorani. i pentru Ecclesiasticall de putere de aceeai Soveraigns, am sol-l pe astfel de texte,
ca sunt att de evidente n ei nii, i consoan la domeniul de aplicare a ntregului Scripturii.
i, prin urmare, am perswaded, c el trebuie citit-o cu un scop onely pentru a fi informat, este
informat de aceasta. Dar pentru cei care de scriere sau Publique discursul sau de aciunile lor
emineni, ei nii-au angajat deja la meninerea opinii contrare, ele vor albine nu att de uor
mulumit. n astfel de cazuri, deoarece este naturall pentru brbai, n acelai timp, att pentru
a continua n lectur, i s-i piard atenia lor, n cutare de obiecii care au citit nainte: care,
ntr-un moment n care interesele oamenilor sunt schimbate (vznd mult de faptul c
doctrina, care serveth la instituirea unui nou guverntrebuie s trebuie s fie contrar a ceea ce
conduced pentru dizolvarea vechi,) acolo nu pot alege, dar fi foarte multe.
n acea parte care treateth de o multitudine de Christian comune, exist unele noi doctrine,
care, poate fi, ntr-un stat n cazul n care contrar au fost deja deplin determinat, au fost un
defect pentru un subiect fr permisiunea de a divulga, ca fiind o uzurpare de la locul de un
profesor. Dar n acest moment, c brbaii nu apel onely pentru pace, dar, de asemenea, pentru
adevrul, s ofere astfel doctrinele aa cum cred c este adevrat, i c n mod evident au
tendina de a pcii i loialitate, la luarea n considerare a celor care sunt nc n deliberare, nu
este mai, dar pentru a oferi vin nou, pentru albine puse n butoi noi, c bothe pot fi pstrate
mpreun. i am s presupunem, c atunci, cnd noutatea poate rasa nici un necaz, nici
tulburare ntr-un stat, barbatii nu sunt, n general, att de mult nclinat s respect din
antichitate, pentru preferre erori antice, nainte de nou i bine dovedit a fi adevrul.
Nu este nimic am nencredere mai mult de meu oratorie; neverthelesse care sunt convins
(cu excepia riscuri de Presse) nu este obscur. C I-au neglijat ornamentul de citnd poei
antice, oratori, i filosofi, contrar custome de ntrziere de timp, (dac am fcut bine sau
prost,) iese la judecata mea, ntemeiat pe mai multe motive. Primul, toate adevrul de
doctrina dependeth asupra motivul, fie la Scriptur; ambele care da de credit la multe, dar
niciodat nu a primit-o la orice scriitor. n al doilea rnd, problemele n cauz sunt nu de fapt,
dar drept, n care nu exist nici un loc pentru martori. Exist puine oricare dintre aceste
scriitori vechi, care contradicteth nu uneori att el nsui, i altele; ceea ce face lor mrturii
insuficiente. n al patrulea rnd, unor astfel de avize sunt luate onely la Credit din antichitate,
nu sunt intrinsec judecata celor care le cita, dar cuvinte acest passe (cum ar fi cscat) la gur
la gur. Fiftly, este de multe ori cu un decoratiuni frauduloase ca brbai stick lor corupte
doctrina cu catei de alte mens Wit. Sixtly, mi se pare nu c anticii au cita, luat-o de un
Ornament, pentru a doe asemntoare cu cele care a scris nainte de ele. Seventhly, este un
argument de indigestie, cnd greac i limba de sentine unchewed veni sus din nou, ca le
folosesc pentru a doe, neschimbate. n sfrit, dei am respect acei oameni din timpurile
antice, care fie au scris adevarul perspicuously, sau ne-a dat ntr-un mod mai bine s-l gsii n
Sinele nostru; nc n antichitate se sine cred nimic din cauza: pentru cazul n care ne va
respect epoca, in prezent este Oldest. Daca Antichitatea a scriitorului, nu sunt sigur, c, n
general, acestea la care o astfel de onoare este dat, au fost mai vechi atunci cnd au scris,
dect mine c am scris: dar dac acesta albine bine luate n considerare, lauda autorii antici,
veniturile nu din respect morilor, ci de concuren i mutuall invidia celor vii.

In concluzie, este nimic n acest discurs ntreg, nici n care am mandat nainte de acelai
subiect n limba, n msura n care eu pot percepe, contrar cuvntului lui Dumnezeu, sau
bunelor moravuri; sau la perturbarea linitea Publique. Prin urmare, cred c poate fi profitabil
imprimate, i mai profitabil predat n universiti, n cazul n care ei cred, de asemenea, astfel
nct, crora judecata aceeai cuvine. Pentru a vedea universitile sunt fantani de jurist, i
doctrina Morall, de unde predicatorii i Gentry, desen astfel apa deoarece, folosi pentru a
presara la fel (la amvon, sau n lor conversaie) asupra poporului, ar trebui cu siguran s fie
mare grij luate, s-l pur, att la Venime pgne politicieni i de la incantaie de duhuri
inselatoare. i asta nseamn c majoritatea brbailor, cunoaterea ndatoririlor lor, va fi mai
puin supus servi ambiia de cateva persoane nemulumite, n scopurile lor mpotriva statului;
i fi lesse ntristat cu contribuiile necesare pentru pace, i aprare; i Governours ei nii au
cauza lesse, s menin taxa comun orice armata mai mare, dect este necesar pentru a face
bine libertatea Publique, mpotriva invaziilor i atentate de forraign dumani.
i astfel am adus la capt meu discurs de jurist i guvernul Ecclesiasticall, ocazionate de
tulburri din prezent, fr prtinire, fr cerere i fr alte decoratiuni, dect a stabilit nainte
de ochii mens mutuall relaia ntre protecie i ascultare; care starea de natura uman, i legile
Divine, (Naturall i pozitiv) necesit o observaie inviolabile. i, dei n Revoluia din state,
nu poate fi nici o constelaie foarte bun pentru adevruri de aceast natur s se nasc, (ca
avnd un aspect suprat la dissolvers unui guvern vechi, i vznd dar spatele ei care ridica un
nou;) nc nu cred c acesta va fi condamnat n acest moment, fie de ctre judector Publique
doctrinei, sau de orice care doreste continuarea Publique pace. i n ndejdea aceasta am
reveni meu speculaii ntrerupte de organisme Naturall; (n cazul n care Dumnezeu d-mi de
sntate s-l termine,) sper c noutatea va ct mai mult v rugm s, i n doctrina acest lucru
corpul Artificiall acesta useth s jignesc. Pentru acest adevr, pierzrii nu profit de om, nici
placere, se toate bine ati venit brbai.
FINIS

Sfritul Project Gutenberg EBook de Leviatan de Thomas Hobbes

SFRITUL ACESTUI PROIECT GUTENBERG EBOOK LEVIATHAN ***
Acest fiier ar trebui s fie numit 3207-h.htm sau 3207-h.zip ***
Acest lucru i toate fiierele asociate din diferite formate vor fi gsite n:
http://www.Gutenberg.org/3/2/0/3207/
Produs de Edward alb, i David Widger
Updated ediiile va nlocui cel precedent--ediii vechi
vor fi redenumite.
Crearea operelor din domeniul public imprimare editions nseamn c nici o
unul deine o Statele Unite drepturile de autor n aceste lucrri, astfel nct Fundaia
(si tu!) putei copia i distribui n Statele Unite ale Americii fr
permisiunea i fr plata drepturilor de autor drepturi de autor. Reguli speciale,
prevzute n condiii generale de utilizare parte de aceast licen, se aplic
copierea i distribuirea de proiect Gutenberg-tm electronice funcioneaz la
proteja conceptul proiectului GUTENBERG-tm i marca. Proiect
Gutenberg este o marc nregistrat, i nu pot fi folosite dac vei
taxa pentru eBooks, dac nu vei primi permisiune. Dac v
nu se percepe nimic pentru copii din aceast carte electronic, n conformitate cu
regulile este foarte uor. Putei folosi aceast carte electronic pentru aproape orice
scop
cum ar fi crearea de derivate de lucrri, rapoarte, spectacole i
cercetare. Ele pot fi modificate i tiprite i a da away - putei face
practic nimic cu domeniul public eBooks. Redistribuirea este
subiect la licena de marc, mai ales comerciale
redistribuire.

START: NTREAGA LICEN ***

NTREGUL PROIECT GUTENBERG LICEN
V RUGM S CITII ACEST LUCRU NAINTE DE A DISTRIBUI SAU DE A FOLOSI ACEST LUCRU
Pentru a proteja misiunea proiectului Gutenberg-tm promovarea liber
Distributie de electronice de lucrri, folosind sau distribuirea de acest lucru
(sau orice alte lucrri asociate n vreun fel cu fraza "proiect
Gutenberg"), suntei de acord s se conformeze cu toate conditiile de proiect complete
Licen Gutenberg-tm (disponibil cu acest fiier sau online la
http://Gutenberg.org/License).
Seciunea 1. Condiii generale de utilizare i redistribuirea proiect Gutenberg-tm
electronice de lucrri
1.A. Lectur sau folosind orice parte a acestui proiect Gutenberg-tm
electronice de lucru, v indic faptul c ai citit, neles, sunt de acord s
i s accepte toate condiiile de aceast licen i de proprietate intelectual
acord (marca/copyright). Dac nu suntei de acord s respectai toi
termenii din acest acord, trebuie s ncetai utilizarea i reveni sau distruge
toate copiile de proiect Gutenberg-tm electronice funcioneaz n posesia dumneavoastr.
Dac ai pltit o tax pentru obinerea unei copii sau acces la un proiect
Gutenberg-tm munca electronice i tu nu sunt de acord sa fie legat de
termenii din acest acord, putei obine o rambursare de la persoana sau
entitate la care ai pltit taxa ca set mai departe n paragraf 1.E.8.
1.B. "Proiectul Gutenberg" este o marc nregistrat. Aceasta poate fi doar
folosit pe sau asociat n orice fel cu o munca electronice de oameni care
sunt de acord s fie obligat prin termenii acestui acord. Exist cteva
lucruri pe care le putei face cu majoritatea Project Gutenberg-tm lucrri electronice
chiar i fr s respecte deplin termenii acestui acord. A se vedea
paragraf 1.C mai jos. Exist o mulime de lucruri pe care le putei face cu proiectul
Gutenberg-tm electronice funcioneaz dac urmai termenii acestui acord
si ajuta la pastrarea acces gratuit viitoare la Proiectul Gutenberg-tm electronice
lucrri. A se vedea punctul 1.E mai jos.
1.C. Proiect Gutenberg literare Arhiva Fundaiei ("Foundation"
sau PGLAF), detine o compilaie de autor n colectarea de proiect
Gutenberg-tm lucrri electronice. Aproape toate individuale de lucrri n
Colectia sunt n domeniul public n Statele Unite. Dac un
individual de munc este n domeniul public n Statele Unite i suntei
Situat n Statele Unite, nu pretindem dreptul de a mpiedica tu de la
copierea, distribuirea, performante, afiarea sau de a crea derivate
opere bazate pe locul de munc, atta timp ct toate referirile la Proiectul Gutenberg
sunt eliminate. Desigur, sperm c v va sprijini proiectul
Gutenberg-tm misiunea de promovare acces gratuit la operele electronice
schimbul liber de proiect Gutenberg-tm funcioneaz n conformitate cu termenii de
Acest acord pentru a pstra numele de proiect Gutenberg-tm asociate cu
locul de munc. V putei cu uurin s respecte termenii prezentului acord de
pstrarea acest lucru n acelai format cu su ataat de proiect complete
Gutenberg-tm licen atunci cnd partajai-l fr tax cu alii.
1.D. Legile drepturilor de autor de la locul unde eti situat, de asemenea, guverneaz
ce pot face cu acest lucru. Legile drepturilor de autor n cele mai multe ri sunt n
o stare constant de schimbare. Dac suntei din afara Statelor Unite, a verifica
legile rii dumneavoastr, pe lng termenii acestui acord
nainte de descrcarea, copierea, afiarea, performante, distribuirea sau
creare de lucrri derivative bazate pe acest lucru sau orice alt proiect
Munca Gutenberg-tm. Fundatia nu face declaraii privind
statutul dreptului de autor de orice activitate n orice ar din afara SUA
Statele.
1.E. excepia cazului n care ai eliminat toate referirile la Proiectul Gutenberg:
1.E.1. Urmtoarea tez, cu link-uri active, sau alte imediate
accesul la, ntreaga proiectului Gutenberg-tm licen trebuie s apar vizibil
ori de cte ori lucra orice copie a unui proiect Gutenberg-tm (orice lucru pe care
fraza "Project Gutenberg" apare, sau cu care expresia "proiect
Gutenberg"este asociat) este accesat, afiat, efectuate, au vzut,
copiat sau distribuite:
Aceasta carte este pentru utilizarea de oricine oriunde la nici un cost i cu
aproape nici un fel de restricii. Putei copia, l dau sau
re-l foloseasc n conformitate cu termenii licenei Gutenberg proiect inclus
cu aceast carte electronic sau online la www.gutenberg.org
1.E.2. n cazul n care un individ Project Gutenberg-tm electronice de lucru este derivat
din domeniul public (nu conine o notificare indicnd c este
postat cu permisiunea de la deintorul drepturilor de autor), locul de munc poate fi
copiat
i distribuite pentru oricine n Statele Unite ale Americii fr a plti orice taxe
sau taxe. Dac suntei redistribuirea sau furnizarea accesului la o lucrare
cu fraza "Project Gutenberg" asociate cu sau care apar pe
locul de munc, trebuie s respecte fie cu cerinele pct. 1.E.1

prin 1.E.7 sau de a obine permisiunea de utilizare de lucru i

Proiect Gutenberg-tm marca ca set mai departe n paragrafele 1.E.8 sau
1.E.9.
1.E.3. n cazul n care un individ Project Gutenberg-tm electronice munc este postat
cu permisiunea de la deintorul drepturilor de autor, utilizarea si distribuirea
trebuie s respecte att punctele 1.E.1 prin 1.E.7 i adiionale
condiiile impuse de ctre deintorul dreptului de autor. Conditii suplimentare vor fi
legate
Proiect Gutenberg-tm de licen pentru lucrri tuturor postat cu
permisiunea de Deintorul dreptului de autor la nceputul lucrrii.
1.E.4. Deconectarea sau desprinde sau elimina ntregul proiect Gutenberg-tm
Termenii de licen din acest lucru, sau orice fiiere care conin o parte din aceasta
locul de munc sau orice alte lucrri asociate cu Proiectul Gutenberg-tm.
1.E.5. Nu copia, afia, efectua, distribui sau redistribui acest lucru
electronice de lucru, sau orice parte din acest electronice funcioneaz, fr
vizibil afiarea setului de tez mai departe n paragraful 1.E.1 cu
link-uri active sau acces imediat la termenii complet a proiectului
Licen Gutenberg-tm.
1.E.6. Putei converti i distribui acest lucru n orice binare,
comprimate, marcate, forma proprietare sau de proprietate, inclusiv orice
procesare de text sau formularul de hypertext. Cu toate acestea, dac v ofer acces sau
distribuirea de copii ale unei lucrri de proiect Gutenberg-tm ntr-un format dect
"Plain Vanilla ASCII" sau alt format folosit n versiunea oficial
Postat pe proiect Gutenberg-tm web site-ul oficial (www.gutenberg.org),
trebuie la nici un cost suplimentar, taxe sau cheltuieli pentru utilizator, furnizai o
copie, un mijloc de a exporta o copie sau un mijloc de a obine o copie la
cerere, de lucru n original "ASCII vanilie simplu" sau alte
forma. Orice format alternativ trebuie s cuprind ntregul proiect Gutenberg-tm
Licen n conformitate cu punctul 1.E.1.
1.E.7. Nu o tax pentru accesul la vizualizarea, afiarea,
performante, copierea sau distribuirea de orice proiect Gutenberg-tm lucrri
Dac nu suntei de acord cu punctul 1.E.8 sau 1.E.9.
1.E.8. Poate percepe o tax rezonabil pentru copii sau furnizarea de
accesul sau distribuirea de proiect Gutenberg-tm electronice lucreaza furnizat
care
-Ai plti o tax de redevene de 20% din profitul brut s deriv din
utilizarea de proiect Gutenberg-tm lucrri calculat folosind metoda
utilizai deja pentru a calcula taxele aplicabile. Taxa este de
datorate proprietarul marcii proiect Gutenberg-tm, dar el
a fost de acord s doneze redevene n temeiul prezentului alineat a
Proiect Gutenberg literare Arhiva Fundaiei. Plile de redevene
trebuie s fie pltit n termen de 60 de zile de fiecare data pe care ai
pregti (sau sunt obligai s se pregteasc) dumneavoastr periodice fiscale
ntoarce. Plile de redevene trebuie s fie marcate n mod clar ca atare i
trimis la Proiectul Gutenberg literare Arhiva Fundaiei la
adresa specificat n seciunea 4, "informaii despre donatii pentru
Proiect Gutenberg literare Arhiva Fundaiei."
-Ai oferi o rambursare complet de bani pltite de ctre un utilizator care notific
n scris (sau prin pot electronic) n termen de 30 de zile de la primirea c el
nu este de acord cu termenii de ntregul proiect Gutenberg-tm
Licen. Trebuie s avei nevoie de un astfel de utilizator pentru a reveni sau
distrug toate copiile posedat ntr-un mediu fizic de lucrri
ntrerup utilizarea tuturor si toate acces la alte copii ale
Proiect Gutenberg-tm lucrri.
-Tu oferi, n conformitate cu punctul 1.F.3, o rambursare complet a oricrei
bani pltit pentru o lucrare sau o copie de nlocuire, dac un defect
electronice de lucru este descoperit i raportat la tine n termen de 90 de zile
de la primirea de lucru.
-Suntei de acord cu toate celelalte termenii acestui acord pentru drum liber
distribuia de proiect Gutenberg-tm lucrri.
1.E.9. Dac dorii s o tax sau distribui un proiect Gutenberg-tm
electronice de lucru sau un grup de lucrari pe diferite termene dect sunt stabilite
mai departe n acest acord, trebuie s obinei permisiunea n scris din
att Proiectul Gutenberg literare Arhiva Fundaiei i Michael
Hart, proprietarul marcii proiect Gutenberg-tm. Persoan de contact
Fundatia ca prezentate n seciunea 3 de mai jos.
1.F.
1.F.1. Proiect Gutenberg voluntarii i angajaii cheltui considerabile
eforturile pentru a identifica, drepturile de autor de cercetare pe, transcrie si corecta
domeniu public de lucrri n crearea proiectului Gutenberg-tm
Colectia. n ciuda acestor eforturi, proiect Gutenberg-tm electronice
lucrri, i mediu i care pot fi stocate, pot conine
"Defecte," cum ar fi, dar nu limitat la, incomplete, inexacte sau
date corupte, erori de transcriere, drepturi de autor sau alte intelectual
proprietatea nclcare, un disc de defect sau deteriorat sau alt mediu, un

virus de calculator, sau coduri de calcul care daune sau nu pot fi citite de
echipamentul.
1.F.2. GARANIE limitat, Declinarea raspunderii pentru daune - cu excepia "dreptul
de nlocuire sau returnarea valorii"descris n paragraful 1.F.3, proiectul
Gutenberg literare Arhiva Fundaiei, proprietar al proiectului
Gutenberg-tm marca, i orice alt parte distribuirea unui proiect
Gutenberg-tm munca electronice n temeiul prezentului acord, nu recunosc toate
responsabilitate pentru a v pentru daune-interese, costuri i cheltuieli, inclusiv
juridice
taxe. V ACORD C NU AI AVEA NICI REMEDII PENTRU NEGLIJEN, STRICTE
RSPUNDERE, NCLCAREA GARANIEI SAU NCLCAREA CONTRACTULUI, CU EXCEPIA CELOR
PREVZUT N PARAGRAFUL F3. SUNTEI DE ACORD C FUNDAIA,
PROPRIETARUL MRCII COMERCIALE, PRECUM I ORICE DISTRIBUITOR N TEMEIUL PREZENTULUI ACORD
NU VA FI
RSPUNZTORI PENTRU REAL, DIRECTE, INDIRECTE, INDIRECTE, PUNITIVE SAU
CHIAR DAC DA PREAVIZ DE POSIBILITATEA UNOR ASTFEL DE DAUNE INCIDENTE
DAUNE.
1.F.3. LIMITAT dreptul de nlocuire sau restituire daca descoperi un
defect n acest lucru electronice n termen de 90 de zile de la primirea acestuia, putei
primesc o restituire de bani (dac exist) ai pltit pentru asta prin trimiterea unui
scris explicaie pentru persoana ai primit munca la. Dac v
Lucrarea a primit pe un suport fizic, trebuie s revin mediu cu
explicaia dumneavoastr scris. Persoana sau entitatea care a furnizat te cu
activitatea necorespunztoare poate alege s furnizeze o copie de nlocuire n locul de o
restituirea. Dac ai primit munca electronic, persoana sau entitatea
furnizarea de a v alege pentru a v oferi o oportunitate de a doua a
primi lucrarea electronic n loc de o rambursare. Dac a doua copie
este, de asemenea, defecte, pot solicita o rambursare n scris fr suplimentare
oportuniti pentru a rezolva problema.
1.F.4. Cu excepia drept limitat de nlocuire sau returnarea valorii stabilite
la punctul 1.F.3, acest lucru este furnizat pentru a v "AS-este" cu NO alte
GARANTII DE ORICE FEL, EXPLICITE SAU IMPLICITE, INCLUSIV DAR NU LIMITAT LA
IMPLICITE DE VANDABILITATE SAU POTRIVIRE PENTRU UN SCOP.
1.F.5. Unele state nu permit declaratiile de anumite implicite
garantii sau excluderea sau limitarea de anumite tipuri de daune.
Dac orice avertisment sau limitarea stabilite mai departe n acest acord ncalc
lege de stat aplicabile acestui acord, a acordului trebuie s fie
interpretate pentru a face maxim disclaimer sau limitarea permise de
Legea aplicabil statului. Invaliditate sau inopozabilitatea orice
a prezentului acord sunt neavenit restul prevederilor.
1.F.6. DESPAGUBIREA - suntei de acord s despgubii i inei Fundaiei,
proprietarul mrcii comerciale, orice agent sau angajat al Fundaiei, cineva
furnizarea de copii ale proiectului Gutenberg-tm electronice funcioneaz n conformitate
cu
cu acest contract, i orice voluntari asociate cu producia,
promovare i distribuire de proiect Gutenberg-tm electronice de lucrri,
inofensiv la toate responsabilitate, costurile i cheltuielile, inclusiv taxele legale,
care provin direct sau indirect din oricare dintre urmtoarele ceea ce face
sau cauza s apar: (a) distribuirii de acest lucru sau orice proiect Gutenberg-tm
munca, (b) modificarea, modificarea, sau adugiri sau tergerile la orice
Proiect Gutenberg-tm de lucru, i (c) orice Defect v provoca.
Seciunea 2. Informaii despre misiunea de proiect Gutenberg-tm
Proiect Gutenberg-tm este sinonim cu distribuirea gratuit a
electronice de lucrri n formatele poate fi citit de cea mai larg varietate de computere
inclusiv computerele nvechite, vechi, vrst mijlocie i nou. Exist
datorit eforturilor depuse de sute de voluntari i donaii de la
oameni din toate categoriile de via.
Voluntarii i sprijin financiar pentru a furniza voluntari cu
asisten au nevoie, sunt critice pentru a ajunge la Proiectul Gutenberg-tm
obiective i asigurarea c o colecie de proiect Gutenberg-tm va
rmn disponibile gratuit pentru generaiile viitoare. n 2001, proiectul
Gutenberg literare Arhiva Fundaiei a fost creat pentru a oferi o sigure
i viitor permanente pentru proiect Gutenberg-tm i generaiile viitoare.
Pentru a afla mai multe despre proiect Gutenberg literare Arhiva Fundaiei
i cum v eforturile i donaii poate ajuta, a se vedea seciunile 3 i 4
i n pagina de web a Fundatiei la http://www.pglaf.org.
Seciunea 3. Informaii despre Proiectul Gutenberg literare Arhiva
Fundaia
Proiect Gutenberg literare Arhiva Fundaiei este un non-profit
501(c)(3) corporation educaionale organizate n conformitate cu legislaia
statul Mississippi i acordat statut fiscal scutite de interne
Serviciu de venituri. Fundatiei EIN sau taxe federale de identificare
numrul este de 64-6221541. Scrisoarea sa 501(c)(3) este postat la
http://pglaf.org/fundraising. Contribuii la Proiectul Gutenberg
Literare Arhiva Fundaiei sunt deductibile n msura fiscale
permis de legile federale a SUA i legile statului dumneavoastr.

Fundatiei biroul principal este situat la 4557 dorgos Dr. S.

Fairbanks, AK, 99712., dar sa voluntarii i angajaii sunt mprtiate
n numeroase locaii. Sediul de afaceri este situat la
809 1500 de nord vest, Salt Lake City, UT 84116, (801) 596-1887, e-mail
Business@pglaf.org. E-mail contact link-uri i pn la data de contact
informaii pot fi gsite la site-ul Fundaiei i oficial
Pagina de la http://pglaf.org
Pentru detalii de contact suplimentare:
Dr. Gregory B. Newby
Director executiv i Director
gbnewby@pglaf.org
Seciunea 4. Informaii despre donaii la Proiectul Gutenberg
Literare Arhiva Fundaiei
Proiect Gutenberg-tm depinde de i nu poate supravieui fr nivel
rspndirea sprijinul public i donaii pentru a efectua misiunea de
creterea numrului de domeniu public i lucrri de licen care poate fi
distribuit liber n main o form lizibil accesibile de cea mai larg
gama de echipamente, inclusiv echipamente nvechite. Mai multe donaii mici
($1 la $5000) sunt deosebit de importante pentru meninerea fiscale scutite
statutul cu IRS.
Fundaia se angajeaz s respecte legile care reglementeaz
caritate i donaii de caritate n toate cele 50 de state Unite
Statele. Respectarea cerinelor nu sunt uniforme i este nevoie de o
un efort considerabil, mult documente i taxe de multe pentru a satisface i ine pasul
cu aceste cerine. Noi nu solicitm donaii n locaii
n cazul n care nu am primit confirmarea scris de conformitate. Pentru a
Trimite DONAII sau determina starea de conformitate pentru orice
anumit stat vizita http://pglaf.org
n timp ce nu putem i nu solicita contribuiile statelor n cazul n care ne
nu ai ndeplinit cerinele de solicitare, cunoatem nici o interdicie
mpotriva accepta donaii nesolicitate de la donatori n aceste state care
se apropie de noi oferte pentru a dona.
Internaionale donaii recunotin sunt acceptate, dar nu putem face
orice declaraii privind tratamentul taxe de donatiile primite de la
n afara Statelor Unite. SUA legi singur mlatin personalul nostru mic.
V rugm s verificai paginile proiectului Gutenberg Web pentru donarea de curent
metode i adrese. Donatiile sunt acceptate ntr-un numr de alte
moduri, inclusiv a controalelor, pli online i cardul de credit donaii.
Pentru a dona, v rugm s vizitai: http://pglaf.org/donate
Seciunea 5. Generale informaii despre proiect Gutenberg-tm electronice
lucrri.
Profesorul Michael S. Hart este iniiatorul proiectului Gutenberg-tm
Conceptul de o bibliotec de lucrri electronice, care ar putea fi partajate n mod liber
cu oricine. De treizeci de ani, a produs i distribuit proiect
Gutenberg-tm eBooks cu doar o pierde reea de sprijin voluntar.
Proiect Gutenberg-tm eBooks sunt deseori create din mai multe tiprite
ediii, toate din care sunt confirmate ca domeniu Public n SUA
excepia cazului n care un autor este inclus. Astfel, am face nu neaprat
Pstrai eBooks n conformitate cu orice ediie special de hrtie.
Cei mai muli oameni ncep de la site-ul nostru care are facilitatea de cutare PG
principale:
http://www.Gutenberg.org
Acest site include informatii despre proiect Gutenberg-tm,
inclusiv modul de a face donaii la Proiectul Gutenberg literare
Arhiva Fundaiei, cum pentru a ajuta la producerea nostru nou eBooks, i cum s
Aboneaza-te la newsletter-ul nostru de e-mail s aud despre noi eBooks.

Anunuri de Plus-HD-V1.4 Opiuni de anunuri

Anunuri de Plus-HD-V1.4 Opiuni de anunuri
Anunuri de Plus-HD-V1.4 Opiuni de anunuri
Anunuri
Anunuri
Anunuri
Anunuri

de
de
de
de

Plus-HD-V1.4
Plus-HD-V1.4
Plus-HD-V1.4
Plus-HD-V1.4

Opiuni
Opiuni
Opiuni
Opiuni

de
de
de
de

anunuri
anunuri
anunuri
anunuri