Alexandru Averescu - Notițe Zilnice Din Răsboiu 1914-1916 - (Neutralitatea)

MARESAL ALEXANDRU AVERESCU
NOTITE ZILNICE
DIN RliZBOIU
1914-1916
(NEUTRAL1TATEA)
BUCURESTI 1937
INSTITUTUL DE ARTE GRAFICE $1 EDITURA APOLLO"
CALEA GRIVITEI, 26
NOTITE ZILNICE DIN RASBOIU
1914-1916
1916
(NEUTRALITATEA)
*
S'AU TRAS DIN ACEASTÄ CARTE UNA SUTA EXEMPLARE,
NEPUSE IN COMERT, PE HARTIE CHAMOIS, NUMEROTATE
DELA 1 LA 100
MARE$AL ALEXANDRU AVERESCU
NOTITE ZILNICE
DIN RASBOIU
1914-1916
(NEUTRALITATEA)
*
E DIT IA I-a
BUCURESTI 1937
INSTITUTUL DE ARTE GRAFICE 5I EDITU RA APOLLO"
CALEA GRIVITEI, 26
*-
pe cand comandam Corpul I Armata

(Parada de 10 Maiu 1915)
Cuvánt inainte pentra intreaga lucrare.
Cele ce m'au indemnat s dau publicitatii notitele mele,
In \data fiind inca, sunt aratate in prefata Volumului II.
S'ar putea naste Intrebarea, pentru ce aceasta ordine in
aparitia volumelor ? Spre luminarea cititorului, voiu spune
Ca am hotarat sa incep publicarea notitelor mele, in aceasta
ordine, pentru ca in volumul II sunt cele referitoare la in.
tamplarile cari intereseaza mal deaproape tara noastra.
In acel volum, sunt notitele eari coprind perioada
August 1916 Martie 1918, adica din timpul cat neam
gasit in rasboiu cu Puterile Centrale í aliatii lor.
Volumul I coprinde din contra, perioada Tulle 1914
August 1916, adica timpul scurs dela inceperea rasboiului
mondial si pana la intrarea noastra in actiune. (Parte din
aceste insemnari, dela 18 VIII 1914 pana la 9 VII 1915, .
au fost publicate in Indreptarea" din anti 1919.-1920).
Cititorul va gasi in insemnarile mele, atat consideratiu.
tine strategice, facute asupra momentului, bazat pe datele
de cad am putut dispune atunci, precum í ecoul framan.
tàrílor cari agitau politica interna a Wei, sbuciumul sufletesc
al unei natiuni care aspira prin toate elementele ei vrednice,
sa intre in valtoare pentru realizarea idealului milenar.
Acum cand dupa aproape un sfert de secol rasfoesc
aceste insemnari, nu mica imi este satisfactia de a constata
6 NOTITE Z1LNICE DIN RASBO1U
ca am vazut just si ciar, ceiace constitue o dòvada ca am

primit si inregistrat lucrurile nedontenit obiectiv.
In fine Volumul al III si ultimul, va coprinde perioada
dela 1918 pana la data aparitiei si el se refera la activitatea
politica ce am desfasurat in calitate de Sef al Partidului
Poporului si Prim Ministru al Wei.
TurnuoSeoefin Ianuarte 1937 A. A.

Prefata la prezentul volurn.
Dau publicitatii notitele ce am serfs in carnetul meu,
pe timpul neutralitatei noastre, dupa inceperea rasboiului.
mondial.
Am scris aceste notite sub impresiunea imediata a eveni.
mentelor, cred insa necesar sa adaog urmatoarele lamuriri,
cari complecteaza pe cele date deja in prefata Volumului II.
Pot afirma hotarat sinceritatea subiectiva a notitelor
mele, nu pot da insa asigurari in cela ce prívete valoarea
lor obiectiva.
Sunt prin urmare, in cela ce prívete valoarea celor
cad se refera la tara no astra, mai mult aratarea unei st aril
suflete§ti, decat oglinda absolut fidela a faptelor.
S'a spus §i cred cu drept cuvant, ca istoria este poveso
tjrea faptelor a§a cum i§i inchipuie autorul ca s'au petrecut,
cate odata chiar, a§a cum voe§te a face sa se creada ca
s'au petrecut.
Posibilitatea de a reda, fie prin scris, fie prin viu grai,
faptele cu o perfecta exactitate, este ceva necunoscut Inca de
toti acei, cari §ioau dat osteneala sa mediteze asupra ei.
Nu este greu de constatat, ca acela§ fapt nu poate fi
descris chiar de aceia§ persoana, in cloud momente, mai
mult sau mai putin departate, exact cu acelea§i colori §I
acelea§i contururi.
Pe de alta parte, acela§ fapt produce asupra spiritului
nostru impresiuni diferite, .. dupa starea sufleteasca in care
3 uosim.
8 NOTITE ZILNICE DIN RASBOIU
Un lucru pe care intr'o anumitä stare sufleteasca 11

putem trece cu vederea, inteo alta, putem sa4 consideram
ca ceva enorm.
Pentru aceste consideratiouní, repet : notele cari urmeaza,
trebue sa fie considerate maí mull ca oglínda impreslunilor
ce au produs faptele mentionate asupra spirítuluí meu 0
aceasta chlar numaí cu exactitatea permisa de starea sufle.
teasca in care ma gasiam.
Nu voesc sa conchíd, ca aceste rezerve micsoreaza vaø
loarea materialuluí ce contín insemnarile mele.
Voesc ea ele sa fie apreciate si considerate in justa lor
valoare.
Am recomandat intotdeauna elevilor meí sa aíba in
manevre si la diferite cala toril de ínstructle, camete de acest
gen, pentru a se deprínde sa inregistreze asupra momentuø
luí, evenímentele sau chlar 0 faptele mal putín importante
la carí participa, fie numal ca spectatori.
Coordonarea acestor date, veníte din maí multe partí,
pot inlesní reconstruirea faptelor, daca' nu riguros exact, dar
desigur mal exact decat s'ar face aceasta, numaí cu ajuto.
rul amintirllor, sau al deductltunilor abstracte.
Deosebirile in aratarí au 0 ele ímportanta lor, cad dau
oarecum si masura medIului psichologic in care s'a desfa.
surat evenimentul descris.
Aceasta din urma consíderatitune m'a facut sa reproduc
notítele mele exact 0 fidel cum au fost inscríse in carnetul
meu.
Isí inchipuie orí si cine cal atuncl cand notam sub pre.
siunea evenimentelor, a oboselei 0 a lipseí de timp, nu ma
puteam gandí la forma frazelor. Síngura mea preocupare
era sa fíxez cat mal repede 0 cat mai bine conturat, cela ce
vedeam sau cela ce gandiam.
Forma lasa de aceía mult de dorit, ea este insa inlo.
cuitä prín spontaneítatea ideilor.
In unele parti, apreclerile sunt poate cam severe 1 Erau
strigatul de durere in míjlocul uneí tragedii, ce se desfasura
pe eel mai ingrozítor teatru.
NOTITE ZILNICE DIN RASBOIU 9
Nu trebue vazut in ele altceva, decal numai durere.

Linde aprecien i prea personate am fost nevoit sa le las
afara. Se vor publica de altii, dupa mine.
In fine, timpul nu mi.a ingaduit sa notez intotdeauna in
carnet cele ce se petreceau, sau nu mi.a ingaduit sa dau
insemnarilor mele desvoltarea necesara, pentru a prezenta o
Imagine complecta.
Voiu incerca sà inplinesc aceste lacune, dupa cum am
spus deja in alta parte, cu inighebari din memorie, cari vor
fi imprimate cu alte caractere*, pentru a se deosebi de in.
semnarile propriu zise din carnet.
*) Vezi prefata la vol. II. "Notite zilnice din Ilasboiu".

18. V11. 1914
Sunt deja §ase zile de cand armata austriaca- a ice.

put mobilizarea.
Situatiunea politica nu pare tocmai limpede la noi. Sin-
gurul punct precizat este declaratiunea (daca insa este of-
eialá nu stiu) ca se va veghea la respectarea tratatului din
ISucures,ti.
Veghea! In ce mod?
SS zicem ca Austria liar calca i puterile nu ar impie-
dica-o, cum ar ramane aceasta declaratie a noastra?
Pare ca la Statul nostru Major domneste nedumerire.

benmele de, nervozitate sunt aparente. Ordinde curg a se
cherna ofiterii din concedii ,,in mod discret", iar pe de alta
parte jandarmeria este insarcinata a-i goni la corpuri. Pur
simplu adoraba.
Ordin a se dienta pentru instructie" contingentul 1912
din infanterie. In ce scop? Mobilizarea nu ca.Stiga nimic. S'a
dat ordin acum cateva zile a se mai creia un al 4-lea ba-
talion la regimentele de infanterie! Avem deja in compa-
niile existente, lipsa de ofiteri !
Totul denota lipsa de orientare §i de sange rece.
Mi se scrie particular, ca as fi fost destinat sa co-

mand o Armata. In urma, zilele acestea, s'a revenit asupra
Prin faptul ca nu s'a numit sau destinat un altnl,
presupun cà voiu fi inlocuit eta Generalul Zottu i numit
Set de Stat Major General.
Rational ar fi, dar am serioase motive de a mei tndoi
si (le altfel personal nu mi-ar face pleicere, did ca sigu-
rantä ca tot Printul Ferdinand va fi Comandant de Ceipe-
tenie si am revent la situatiunea din 1913.
Rational ar fi, pentru ca Generalul Zottu este tin
foarte bun o fifer de geniu, specializat mai ales In cons-
tructii. S'a ocupat foarte mult ca tntocmirea planului pen-
tru Palatul Cercului Militar. Na are Wei nimic coman ca
con ducerea trupelor.
Motivul de cdpetenie de a mä tndoi, este faptul
legellurile sale politice ca partidul care este la putete, ex-
clude once atingere de persoana sa.
Ion Brätianu, pune, trzainte de toate, In alegerea per-
soanelor ca cari ttebue sei lucreze, raporturile sate perso-
nate cu ele.
In 1911 Ministerul de räsboiu Nicu Filipescu a tnseir-
cinat pe Zottu cu o misiune In streiinätate, din cauza
rezultatului deplorabit ce a dat la manevrele Regate din
1910. Brätianu tnsä, tndatä dupä venirea la putere, l'a
rea dus In capa! Marelui Stat Major, tocmai acum, cad
se cere acestui organ, sel desfäsoare o vastä activit ate,
sub impulsul unei directiuni pricepute i experiment ate I
Aceasta destinatiune m'ar pune in cea mai penl.
bila situatiune. Nu d$ clod sa mal ma gasesc pe langa
persoana Printultd Ferdinand. Apoi schimbari de na-
tura aceasta, nu se mai fac in ziva plecarei la rasboiu.
27. VII. 1914
Situattunea generala se complica tot mai Inuit si de-

vine din ce in ce mal grava. O adevarata eatastrofa.
1914 13
Germania a declarat rasboin Rusiei! Dela inceput a

luat tucrurile usor, iar cänd le-a recunoscut gravitatea,
nu-i mai ramanea altceva de facut, de cat sa-si ajute a-
liatul.
Distrugerea acestuia, ar insemna treczrea Germaniei
izolate, pe al doilealplan.
Masurile pe frontiera de West a Germaniei, prin bleat-

carea Luxemburgului si a Belgiei, au provocat intrarea pe
tata in rasbod si a Frantei si a Angliei.
Italia foarte intelepteste, a gasit mijlocul a se declara

neutra.
Cum stau lucrurile azi, situatia Triplei Intelegeri este

mult superioara celei austrogermanilor.
Intelegerea are pentru sine spatiul; numai lipsa de acord
legatura intre cele cloud pàrli, sau incapacitatea de condu-
cere in una din ele, ar putea sa facfi sä" incline balanta in
partea opusa (adicä In partea Puterilor Centrale).
O datei ca izbucnirea marelui tásboiu, am tntreprins
un studiu exclusiv militar, care a fost apol publicat
cursul lunei Septembrie (St. v.) tntr'e serie de articole,
ziarele: Epoca" $1 la Roumanie" sub titlul Reisboiul
European. Articolele, evident, nu au fost semnate. Eram
activitate de serviciu.
Dupei reisboiu, le-am retipdrit in Indreptarea", ca
foileton.
Studiul a consistat din o evaluare, dupä datele exis-
tente In publicitatea militará, a fortelor celor cloud pärti
14
Am luat stat cu stat i dupa o succinta, dar cat mi-a

fost posibil, mai precisa resumare a compunerii fiecarei
Armate, a urmat unele consideratiunipronosticuri, cari nu
au fost desmintite de desfafurarea ulterioard a evenimen-
telor, de aceea le consider interesante i pentru cititorii de
dupe' reisboiu*).
Ofensiva hotarata in contra Austriei si temporizare din
partea francezilor, ?t. fi unja ,de conduita in primal period
strategic ; apoi ofensiva rusa convergenta contra Prusiei
rientale.
lncercarea Germaniei de a intoarce stanga franceza, va
fi foarte mult stingherita prin o debarcare engleza.
Turcia mobilizeaza i dupa ea Grecia si Bulgaria. Si-

tuatia se complica natural si pentru noi, pentru CA- pe de o
parte nu se poate sti motivul mobilizarei bulgare, iar pe de
alta, linia noastra de conduita nu pare fi tocmai ferm trasata.
Masurile militare luate la noi, fac sa se creada ca ne

sbatem in nehotarire. Se cbeama pe rand contingente sub
arme, fara a se sti in ce scop.
Mobilizarea nu se va accelera cu aceasta masura, de
altfel mobilizarea trecuta a dovedit ea nu complectarea efec-
tivelor cu oameni a lasat de dorit sau a pricinuit greutati, ci
Chemarea oamenilor inalnte de vreme nu face de

cat sa enerveze lumea i sa dea loc la cheltuell, abso,
lut nefolosítoare
*) A se vedea Anexa No. I
1914 15
A cui sa fie aceste luminoase idei?
2. VIII. 1914
Situatiunea inca nu se deliniaza: de altì.el tiri1e sunt

atat de contradictor% in cal par a fi raspandite mai m.ult
pentru a induce in eroare de cat pentru a orienta opinia pu-
blica asupra datelor de fapt.
Din compleaul acestei incureaturi, totusi se pot pana a-
cum trage unele concluziuni. Este cert ea' ofensiva austriaca'
In contra sarbilor s'a terminat in coada de peste. Hötzen-
dorf credea ca afacerea cu sarbii va fi de scurta durata
ca fortele indreptate impotriva lor, vor fi repede din nou dis-
ponibile. Faptele dovedesc altfel, desi mobilizarea rusilor a
inceput cateva zile mai tarziu.
Cert este, pe de alta parte, ca nidi sarbii nu sant uti-

lati ceI putin pana acum pentru o actiune ofensiva
energica. Este de prevazut prin urmare, ca si aici lucrurile
vor merge iarasi incet.
Nu mai poate fi indoiala a Germania au violat neu-

tralitatea Belgiei. Din punctul de vedere politic, faptul nu
are justificare. Din cel militar, se va vedea. raspandit
svonul, ca Liègerul a fost luat; se dovedeste insa ca svonul
a fost prematur. Probabil eá germanii au pátruns in ora* ;
forturile 'irisa nu au putut fi surprinse. Sá aibâ intentiunea
germanir a le constrange ?
NOTITE ZILNICE DIN RASBOILI
16
Se poate sa fie numai simulacre, pentru ca sa fixeze

atentiunea in aceasta parte si sa atraga fortele fTanceze intre
Liège si Bruxelles, pentru ca sa se poata utiliza zona dintre
Verdun i linia Sambre Meuse, in scopul de a merge spre
frontul St. Que.ntin Laon.
Ar fi o manevrà care implica de sigur, stapanirea, sau
cel putin nmscarea Liège-ului.
Au cercat stapanirea, nereusind pot sa se multumeasca
numai cu mascarea. Se pune insa intrebarea, in cazul acesta
ce se va face cu Namur-ul?
Ce se va intampla insa daca o parte din fortele fran-
ceze se vor aduna pe Marna intre Chalons si Paris ? Ger-
manii ar fi nevoiti sa facii front spre Sud, cu ambele aripi in
aer i Cu amenintarea belgo-engleza in spate.
Este stabilit cà o miscare ofensiva franeeza a inceput
In Alsacia superioara. A fost o simpla diversiune sau o mis-
care prematura, cu forte insuficiente,
O ofensiva viguroasa cu dreapta franceza ar fi o repro-
ducere a manevrei germane din 1870, dar o diversiune cu pu-
tine forte nu are sens.
Neutralitatea Italiei si perspectiva unei posibile roope-
rari a ei cu Fran ta, dau multi soti de reusita unei manevrz
serioase. Rezultatul ar putea fi hotarator.
Rusii se concentreaza pe esichierul de Nord, inapoia

Vistulei Bug Narev. Uncle? Nu se stie. Cu Cat Mai
departe, cu Mat ma! sIgur. Linia Bielostok Brest Litow-
sky ar fi nimerita. Aici totul consiliaza atitudine defensiva.
In esichierul de Sud, linia Kowno Proschrov, pare a
fi indicata pentru adunarea unei Armate de cel putin 10
Corpuri, pentru a porni ofensiva contra centrului
1914 17
Si noi? O lume intreaga concentrata, pentru ce? Oa-

menii luati dela rn4lInca, aproximativ 100.000 si o multime
de ofiteri de rzzerva., luati dela ocupatiile lor. Bani chel-
tuiti. Tocmai acum Cand ar trebui sá ne economisim rezer-
vele.
Toate acestea pentru ce ?
In caz de mobilizare, operatiunile rechizitiilor deter-
mina numfirul de zile necesar, iar nici de cum venirea oa.
menilor sit a ofiterilor.
23. VIII. 1914
Eri a venit Printul Mostenitor la Craiova. Amabilita-

tea Sa cu mine a fost fat% de margini,
Mà gaseam la Itanuficul Valcea in inspectie si am fost
chemat anti= prin telefon.
Am plecat noaptea cu automobilul spre Craiova.
L'am gasit pe Print, pe cdmpul de exercitii dela Balta
Verde, in mijlocul trupelor. Mi-a spus cá a venit cu pre-
textul de A vedea trupele de rezerva, in realitate a venit ca
sa vorbeasca cu mine personal, strict confidential si aiming
sá ma intrebe, daca planul de operatii, alcatuit de mine la
Marele Stat Major, in vederza unei coop eran cu Austria in
potriva Rusiei, se mai potriveste cu situatia de azi i daca
este cazul sa fie modificat, ce anume modificAri ar fi de
adus ?
1-am raspuns, ca Proectul" meu este absolut aplicabil
ca nu are nevoe de nici o modificare.
Am mers ca Printul apoi sa vaza compania de in
structie infiintata de mine pentru Corpul de Armata si pe
2
care o comanda Capitancl Stefan Tatarascu. A ramas loar-

te multurnit de cele ce a vazut.
Seroiciu &Ma ce se faced in fiecare Dumunca pentru trupele din gar.

nizoana Cralooa, pe amp. General Solomon.
Am dejunat la compania de instructie.

Dupa dejun, and sa plece, Printul m'a luat la o parte
si mi-a spus: ,,J'ai oublié do vous dire, le Roi m'a dit, quand
je suis parti: ,,Viele Griisse far Averescu".
Cunostzam de mult sentimentele Regelui pentru mine;
totusi aceste salutari trimise prin Principele Ferdinand, ale
carui sentimente pentru mine eran de alta natura, ceeace
Regele Carol stia prea bine, m'au mirat foarte mult, mai a-
les in urma intrebari/or privitor la planul de operatie in
contra Rusiei.
Aceasta vizita mi-a dat mult de gandit si. m'a tulburat
adanc.
24. VIII. 1914
Situatiunea, dei acoperitä de un Val, testa din stiri

1914 19
u.nele exagerate, altele pe deaintregul ndscocite, nu mal pu-

in in linii mari, se pot face deja, unele noui consideratiuni,
Germanii au respin's ofensiva francezilor din Belgia.
Care a fost rostul acestei ofensive? Este greu de vdzut.
Sá admitem cá ar fi izbutit. Care ar fi fost rezultatul? Aripa
stfinga francezd ar fi trebuit sa se rabatd. spre Sud-Est, sau
chiar spre Sud, aclica in directiunea generatd a frontului
Coblentz Metz. Forpzle germane din Lorena ar fi putut
atunci sd vie in ajutor celor respinse din Belgia i cu o si or-
tare viguroasä sà arunce spre Nord intreaga aripd francezd.
Nu se vede perspectiva unui rezultat hotärdtor din acea-
sta miscare; intreprinsd cu forte insuficiente insd, ea a fost
o gresealä, poate plätitä nu destul de scump. Deasemenea
ofensiva din Alsacia nu a fost sprijinità si deci s'a terminat,
printr'o retragere, care nu vorbeste de loc in favoarea con-
ducerei strategice franceze.
Care a tost sensul acestei miscari asa cum s'a executat ?
S'au ocupat stramtorile din Vosgi, s'a inaintat pand la Col-
ar i apoi de o datd inapoi, probabil din insuficientfi de
forte. Convingerea mea este eá o invazie viguroasa prin
Alsacia, pe directia pe care a fost inceputd, era mult mai in-
dicatä de cdt prin Belgia.
Gemini Toul Epinal, solid ocupat ì cu o puternicS
impingere a dreptei in directia Strassburg Karlsruhe
Stuttgart, ar Fi dus la rezultat tnult mai important i peri-
colul in caz de neisbandâ ar fi fost mai mic, naziltumità std-
pfinitei Vosgilor.
Pentru a termina cu francezii, voiu observa ca situa-
tiunea nu numai cd nu este compromisd, dar o consider
mult amelioratd fatfi cu cea de acum 15 zile, când s'au in-
drumat cele dottä ofensive la ambetz aripi, ofenSive farà
vlaga din insuficientd de forte si una din ele fdrä inteles
strategic.
Hotdeärea de a pdstra armata intactà .1i de a ceda te-
ren pas cu pas, chiar jiäräsind Parisul, este foarte inteleaped.
Aliatii au pentru ei spatiul. El permite a se castiga timp

aceasta din urma, este dusmanul cel mai de temut
cel mal fatal pentru austro.germani.
Germanii au respins toate incercarile ofensive ale

francezilor si acum inainteaza ei impingand inainte dreapta
si mai ales extrema dreapta, care prin invaluire pare Ca este
In aprOiere de Paris (la Compiègne). Nu am inteles ofen-
siva prin Belgia; inteleg si mai putin aceasta invaluire. To-
tul se traduce in pierdere de timp, ceeace nu este decat in
avantajul Intelegerei. Se poate insä, ca aceastä aripä ger.
mana, sá alba i surprinderi neplacute.
Planul de operatiuni al germanilor sau nu se desem-
neaza inca in destul de lamurit> san este in adevar de nein
teles.
Mijloacele puternice de distrugere, de earl dispun, mai
bine le-ar ti intrebuintat contra cetatei Toul, de cat. Liège
dupa cucerirea acesteia, sprijinita de Metz, sa fi executat
manevra din 70, aruncand pe francezi spre Nord. Le-ar fi
micsorat simtitor spatiul si prin aceasta timpul.
Mai lanturita pare actiunea armatei ruse; totusi pre-

zinta si ea puncte obscure. Armata din spatele Narevului pa-.
trunde in Prusia orientala i ajunge pana la Allenstein. Ce
cautau Corpuri intregi de Armata in regiunea lacurilor, pen-
tru ca sa fie inghesuite pe unja Ortesburg Hochenstein
Tannenberg? Pe de alta parte, este de neinteles de ce mica-
ea Armatei din dreapta, prin Prusia Orientala spre Vistula
1914 21
de los, nu este urmatd .5i. de Armata din centru, spre Vis-

tula de mijloc ?
Se tem poate de amenintarea austriacilor, porniti de pe
frontul Cracovia Tarnov /aroslav? Pentru aceasta s'ar
fi putut lua masuri serioase de rezistenta pe frontul Ivango-
rod Brest Litowsky. Greseala de a nu fi insopit i prin
Rusia cel putin cu parte din forte, inaintarea prin Prusia o-
rientald, si-a dat roadele. Numai o explicatiune ar impo-
sibilitatea Armatei din Polonia de a se mica, dar aceasta este
neadmisibil, cdci miscarea .s'ar fi fault in propria tard si de
altfel numai 3-4 Corpuri de Armatä ar fi fost de ajuns.
Actiunea contra Lembergului, foarte judicioas5. Impor-

tantul acum este a se exploata succesul acesta. Inaintarea
spre Cracovia far% cea mai mica intarziere, poate decide de
soarta grosului austriac si virtual de situatiunea fortelor ger-
mane de pe frontal de Est.
SOrbii nu sunt utilati pentru ofensiv5, totusi cred ca vor

intreprinde ceva. Fac insO foarte bine a nu se grObi
face pregairile pe indelete.
Neexplicabilä infarzerea unei actiuni pe mare in Adria-
tica. Lipsa de baza poate fi o explicatiune, dar atunci rOma-
ne neexplicabilà intarzierea organizgrei unei asemenea baze.
Cattaro nu ar Fi un punct bun ? Cucerirea lui nu cred sä
prezinte greutati, caci poate sá se combine actiunea flotei, cu
actiunea pe uscat a serbo-rnuntenegrenilor.
Un fapt se degajeaza insa pozitiv:soliditatea tacticä a

germanilor. Mai mult ca ori cand., se pune in evidenta im-
portanta nemarginita a unel organizatiuni rationale, care sa
tinteasca, mai presus de once la calitatea technica a tru.
pelor.
Incontestabil ca armata germana este formidabila
soliditatea ei. Va fi deajuns insa aceasta ca sà poata rezista
nevoilor fasboiului Mat cat vor putea sa reziste anglo-rusii?
lata o chestitme la care inclin mai mult spre nu de cat spre
da. Chiar victorioasa dela inceput, Germania cu
pul va termina prin a fi ingenunchiata de cei dol adver.
sari, pe care nu vAd cum ar putea ingenunche
anume pe francezi 1 rusi pe uscat i pe engleji pe apa.
Deocamdata insa, izbanda stangei rusesti poate sa
schimbe multe in situatiunea generala pe teatrul de rasboi.
Noi? Nimic mai judicios de cat a nu ne amesteca, de

oarece estz exclusa posibilitatea de a urma impulsul senti-
mentului national. Slugarnicia exclude barbatia.
Cand a izbucnit rásboiui, peirerea mea WO a fort
sei intreim $1 noi aleituri cu aliafii, imediat In acliune.
¡deja era pätrunsä in sufletul populafiunei.
In 1913, &Ind am tnceput retragerea din Bulgaria,
toate trupele pe cari le tntalneam In drum, spre Duncire
mil aclamau, strigandu-mi cu. entuziasm delirant: de acum
sá ne duci In Ardeal, Domnule General !
Tofi solda fu, chemafi la concentrare In timpul
cantau: Ardealui" Fi Pe-al nostru steag".
Afarei de aceastei parte sentimentalä, mai era pentru
mine $i o considerafiune strict militará.
intránd chiar dela tnceput In acfiune, defalcam cloud
1914 23
Corpuri de Armatd austriace, pe cel din Ardeal $i pe cel

din Bucovina $i contigentele lor puteau forma o pretioasti
rezervii pentru Armata noastrd, precurn $i toate depozitele
austriace din aceste cloud provincti, deveneau de fapt
prada noastril de rilsboiu I
In luna lui lunie, consulul austriac din Cratova (azi
tn ministerul nostru de afaceri strcline, Dl. Timciuc) a venit
la mine sti mil tntrebe din partea Contelui Czernin, efui
sdu, atunci Ministrul Austriei la Bucure$ti, ce piirere am In
privinta atitudineiRomûniei, In cazul unui rdsboiu ca Austria.
I-am riíspuns al rog sá spue lui Czernin, cd Austria
a comis pentru ea, o gre$eald neertatii. Este drept cd noi
suntem aliatii ei (eu am semnat tn 1912 conventia militará
ca Austria, pentru care scop a venit atunci, $eful de Stat
Major Imperial, Conrad von Ildtzdndorf la Bucure$ti) dar
din momentul ce Austria, prin conditille impuse Regatului
Sdrb, se declarer' oficial du$manii pe fatii a ori cdrei reven-
dicatiuni nationaliste din ttirile vecfne, $i ceia ce se impunea
sarbilor ni s'ar fi impus l noud, judecand mai ales dupe'
purtarea ungurilor fir Ardeal, cí deoarece puterile Intelegerii
au declarat cd vor sa refacti harta Europei pe principiul
nationalitdtilor, pentru noi este indicat sil mergem ca
aliatii.
Cdteva Vie mai tdrzitt, numitul consul intorceindu-se
dela Bucure$ti, mi-a spus cil a transmis rdspunsul meu
$efului sdu $i Contele Czernin i-ar fi spus : Leider der
General hat Recht. (Generalul are dreptate).
Nu $tiu pentru ce sunt convins cd Regele Carol ar
dat un rcispuns identic. Ar fi dat msa toti Romaii de ase.
menea, un acela§ rdspuns. Evident, marea, imensa majori-
tate, dar, nu s'ar fi giísit unele exceptiuni?
De sigur cd oamenit nogri politici,cari au vot in capitol,
sunt impártiti in cloud tabere, dar trnpärtirea aceasta este
determinatd numai de sentimentele noastre curat nationale,
nu este intluentatd i. de simpatia, foarte curioasd dar nu
mal putin reald, pentru fötile cdtre earl tncl:nd uneia din
ei ? Md tem cd da !
24
Dar tocmai pentru acest motiv i anume cà situafiunea

hind, prin ea insd# de op felin cat independent de
voinfa i dorinfa noastrd, suntem nevoifi a exclude posibi-
litatea unui act de bdrbdfie ne este indicat sd profitdm de
ocaziunile favorabile, ce imprejurdrile ne-ar presenta. Una,
din acestea se desemneazd acum ci care nu se poate $ti
dacd se va mai repeta!
Galifia orientalä fiind ca i intraid in skipanirea rtql-
lor capitala ei (Lembergul) fiind evacuatii deja; este mull
probabil cO ru$ii se vor grabi sei pawl cat mai repede
stdpanire pe trecdtorile Carpafilor mici. De ce mare &tor
le-am fi noi dadi am pdtrunde, insa imediat, imttand
,repeziciunea de migdri din 1913, in Transilvania, dela Sud
direct la Nord $i prin ameninfarea flancului lor drept, a
sili pe austriaci sO ¡ase tupor drumul deschis.
&Irbil au redevenit anzeninfdtori, deci stanga noastrd
este pe timpul acestei manevre acoperiki de munfii Apuseni
din Transilvania i protejatd de sarbii cari ar putea
flancheze, chiar ag, cum sunt azi.
2. IX. 1914
Germanii au inaintat din Belgia, pdna aproape de Paris.

Armata francez5 s'a concentrat la Sud de Marna, front spre
Nord, A trebuit prin forta lucrurilor sä ajung6 la situatiunea
care i s impunea poate dela inceput !
Stirjle au fost vaed. Rezula insà, ea prin situatiunea de
Banc a francezilor, germanii au fost nevoiti s'd suspende
inaintarea asupra Parisului si sa se rabatd ea capetele de
coloanä la stanga, spre Sud.
in aceastd situatiune perfect naturald pentru francezi
extrem de grea i pericn1oas6 pentru germani, pare ca lu-
crurile se vor intoarce in favoarea celor dintâi, daca vor tra.
1914 25
ge tot profitul posibil din avantajele strategice ale situatiunei

in care se gasesc,
O intoarcere sau o miscare de invaluire din partea ger-
manilor, pe unul din flancuri, este exclusa. Deci, daca' nu vor
sa se ingroape in inertie, vor trebui sa atace de front. Din po-
triva francezii vor putea, dupa ce vor uza pe germani in
sfortarile lor frontale, ga combine intoarcerea ofensiva de
front eu o presiune puternica de Rancid drept al germanilor.
Spargerea frontului german ar insemna catastrofa pen-
tru aripa lor dreapta.
In Prusia orientara, ofensiva rusa a fost

SA fie cauza numai infrangerea coloanei intermediare
din regiunea lacurilor, sau i pentru cá grosul Armatei s'a
abatut din Polonia spre Sud-West asupra armatei aus-
triace?
In acest din urma caz, esecul sufe_it ar putea sa aiba
pentru rusi urmärile cele mai bune, caci, Armata Hindem-
burg s'ar gasi intr'o situatiune mai mult de cat critica, daca
victoriosi contra austriacilor, ar patrunde in Germania
prin Silezia.
15. IX. 1914
Ofensiva germana in contra francezilor opriti pe Mama,

a dat gres. Nu vor pläti insa destul de scump temeritatea lor,
caci din fericire pentru ei, greselile lor au fost urmate de gre-
seli serioase, din partea francezilor.
In adevar, nu inteleg pentru ce s'au grabit sa reja ofen-
siva, inainte de a fi obligat pe germani sa se uzeze putin con-
tra poziliilor pe cari s'au oprit i cari nu puteau fi atacate de

cat de front ? !
Nu inteleg de asemenea, o data' ce s'au hoar& pentru
intoarcere ofensivá, de ce nu fac o sfortare suprema in un
punct al frontului. Miscarea invaluitoare pe dreapta germand
prin ea insesi nu face de cat sa rectifice situatiunea foarte
critica a acestora.
Un fapt se desprinde insa din luptele din aceste zi/e
anume aceia ca armata francezä nu este lipsita de soli-
ditate tacticä i cá soliditatea germandor, nu atinge
nivelul
Strategia lor a dat gres pa-nd acum; daca sunt covarsiti
si tacticeste, atunci soarta lor este pecetluita.
Este foarte posibil, sá fi luat forte multe din Franta pen-
tru a le trimite pe frontiera de Est. Greseala neertata! Incepe
in once caz faza p_ararilor i deci aceia a atacurilor s'a in-
cheiat si s'a incheiat cu niste succese trecatoare, mult inferi-
oare, in urmarile lor, asteptarilor Comandamentului de Cape-
tenie German.
Ofensiva din Prusia orientald nu pare mai norocoasa
de cat acea din Franta. Dupa o scurta inaintare, oprire
probabil va incepe retragerea, pe masura ce miscarea ofen-
siva a rusilor, spre Silezia, se va accentua mai mult.
Pentru moment mil tmping foarte viguros centrui

stanga lar, au intrat hoteirat In Galitia, au ocupat Lem-
bergul $i se apropie fiird Incetare de crestele Carpatilor
mici. Austriacii se retrag In desordine $i deabia dacei pot
regeiseascei echilibrul pe ici pe colea tu Carpati,spri-
jinindu-se evident pe pozitiile favorabile ce prezintei defi-
leurile din ei.
Greu se va putea repune Austria sdravän pe picioare
dupà aceastei loviturei.
Daca am fi In Transilvania, am putea da Nrei Intdr-
27
ziere mana cu Ru$ii, dar asa, la ce! putin 2 luni de dis-

ta* de ei; cate se pot tntampla In dalia luni!...
Sunt unii, cari opiniazei pentru intrarea ¡mediata In
actiune. Printre ace$tia cel mai infocat estc Nicu Filipescu.
Am avut o foarte lungei tntretinere Cu ei in aceasta privintä.
Evident di o intrare imediatei, dar in adevar imediata
ar prezenta avantaje, cáci ar märi desordinea In 1/anca!
$i spatele austriacilor. Nu am avea siliatia pe care am fi
avut-o daca am fi intrat In Ardeal dela inceput, cand s'au
angajat primele inceieräri in Belgia $i In Prusia orientalei,
dar totu$i am avea chiar i acum unele avantaje, cu cari
ma tndoesc di nu ne vom tntellni In viitor.
M'am angajat sa dau lui Filipescu un studiu privitor
la onfesiva noastrei dupa aderea Lembergului in mana
ru$ilor.
La noi?
La noi nimic. Ce usor era anul trecut de criticat, (in
1913 din cauza holerii din Bulgaria) si acum se vede cat de
lipsiti de vlaga sunt acei cari se arätau atat de grozavi atunci.
Din punctul de vedere militar, totul se reduce la impro-
vizarea efectelor de echipament, prin activitatea regim,en-
telor.
Masuri In vederea unei treceri sigure a frontierei inteo
parte sau alta, nici una
Doresc din tot sufletul s'a m'a' bisel, dar teama imi este ea
dacà se va lua o honrare, realizarea ei va fi insotitä de jer-
tfe foarte mari, datorite absolut lipsei de pricepere
Din momentul cand se va lua hotararea si pana la pune-
rea Armatei in conditiunea de a dispune de fortele ei, va
trece un timp de care austriacii vor sti sa profite, dat fiind ea'
la ei nu va fi vorba de cat de a se întri prin transporturi,
trupele disponibile din directiunea frontierei noastre.
27. IX. 1914

Regele Carol a incetat din viat5, azi dimineata la 5.30
28 NOT1TE ZILNICE DIN RASBOIU
Este o mare nenorocire ara nici o indoiala i pentru

Dinastie si pentru tara.
Desigur ca evenimentele din ultimgle dotiä luni au
zdruncinat intru Calva in unele päturi, iubirea si prestigiul
ce îi castigase defunctul Rage.
Va sti noul Suveran sa se tragä din greaua situatiune
in carz j'aseste pe treptele Tronulai, cu avantaje pentru tara'
pentru Dinastie?
Daca rasboiul ia o intorsatura favorabila pentru aus-
tro-germani ceeace pare a deveni din ce in ce mai putin
probabil, atunci de sigur ea' solutiunea va fi usor de gasit
si daca ea nu va fi pe deplin satisfäckoare, totusi va fi lip-
sita de sguduiri.
Dar daca se intampla contrariul, va avea noul rege des-
tul ascendent, destul tact si deshila abilitate politica, a evita
o incordare intre curentul celar multi si acela al putinilor,
cari par a vedea lucrurile pe dos?
Regele Carol 1cel Intelept.

Fotografie triad de autor in 1912 pe bordul Yachtulut Stefan ce! Mare
1914 29
Simt o adevdratd nevoe sufleteascd sei adaog urmd-

toarele rdnduri :
Regele Carol a fost un suflet mare. El t$i iubea tara
de origind i avea o mare incredere In tara Germaniei.
Aceasta nu din sentiment, ct din adevdrata convingere.
Venit In tara la nol tandr Locotenent $i absorbit de
preocupdrile politice, a rdmas din punctul de vedere mili-
tar, la nivelul la care se gdsea and Germania era la apo-
geul splendoarei sale militare. Nu a mai urmdrit schimbdrile
cari s'au produs In cetelalte tdri.
h.
Regele Carol!. Principele Ferdinand, Princlpele Carol st Selo/. M. St.

in drum sore Corabia pe bordul Monttorului Lascar Catargiu.
Dacei Inclina spre Germania, era din sonvingerea ca

a lupta In contra Germaniei, era a lupta ca invincibirul !
A$a am avut eu, de altfel, foarte Infeleptul Suveran, o
divergentei smile' ae pcireri In 1904. (Nu voia sei admita,
cu nici un pref ccl Japonia ar putea sei tnvingei armata
rusa, care a purtat steagurile el victorio ase In toarei Europa.
A trebuit victoria Japonezilor dela Yalu, pentru a se con-
vinge $r a se amenda).
Evident, ca rlacci ar fi fost Inconjurat de oameni lumi-
nati $1 armafi de cuno$brz(e concrete, s'ar fi leislt scl fie
convins, cc-lei In fundul sufletului iubea noua lui Patrie, la
mdrirea $1 con solidarea cdreia a lucrat nu flama! ca pri-
ceperea, dar $i ca sufletur.
De al/fe!, faptul ca m'a Millis de doucl ori In Rusia,
este o dovadd irefutabrlei cd se gandea $i la o colaborare
cu Rusia.
In 1912, ca-rd ministru austro-ungar din.. Bucure$ti
Printul de Farstenberg se aratei un sprijinitor al Bul-
gariel $i protivnic Serbia, cu toatei prietenia ce avea pentru
Imparatul Franz Josef, I-a spas : In cazul acesta, ma tem ca
drumurile noastre s'ar desparti ! Ministrul austriac nu a
mai insistat *).
Cred cci nu gre$esc afirmcInd ccY nu din Upset de iubire
pentru Romania, Regele Carol a ezitat de a denunfa, chiar
dela tnceput, alianta cu Puterile Centrale $1 mai ales cu
Austria ca care aveam formal o con ventie militará semnatcl
In 1912 In Bucure$ti in Palatal Regal, de $eful de Stat
Major austriac $i de mine, In fata Regelut, ci din carrel
ca nu era nimeni care sd'I arate adevaratá stare de lucruri.
Militari: nici o competenfd !
Oamenii politici: Imparnli In cloud tabere I Ceo care
Inclina spre Puterile Centrale, comma din oameni hotel-
rati ca Petre Carp $1 Marghiloman; cea care inclina spre
partea opuser, vddit oportuni$ti (BratianuTake lonescu).
Unul singar era hotarat tare ace$tia: Nicu FilipescuDin
nenorocire era boina t' foarte serios.
*) Am fost de fata la acest sdhimb de euvinte.
1914 31
Regeie Carol a fost mai presus de toate un spirit

cumpdnit. Av. ea simia' proportiunilor i al realitiitii. Nu se
Misa a fi indus In eroare de aparente. Convingerile lui ti
Regele Carol I si Sea M Si'. M pe mala drept al Dundrei, in zina

de 3. VII. 1913 asistand ta trecerea trupeinr In Bufgana.
calduzeau In toate i edad se tntdmpla sd descopere cd nu

erau tntemeiate pe realitäti vddite, se amenda fará ezit are
$1 Aire" a se teme de o sceidere a prestigiuluf seiu.
Adoratori a avut Marte ~fi Calificativul de ,Mar?.
I se atribuia ca mult belpg, de ace$tia. Mai ales dupd
Plevna : ,Marele Cdpitan", Carol ce! Mare", etc, etc. Se
cuncytea dupd surdsul imperceptibil, de pe tala lui
adevär nobilä, cat de profund era dispreful sdu pentru
32
acel cari diutau ca$tige favoarea Cu as fiel de mi/buce

Infositoare. Singurul cali ficativ, care am avut prilejuri nenu-
,
,11
.'"A AUPP'
1145I
I Regale Carol!, Principele Ferdinand, Principele Carol si Genera luí

Aoerescu &fat M. Si. M. care a-wane situatta
mdrate sa constat ca-I face pldcere, a fost acela de Ca-

rol cel Intelepr $1 tntelept a fost $1 un tnielept nuli da-
ama opera, de cat din convingere.
:rot.
i, 110 41; 11.

tt.
.
,
oe-
Regale Carol! asculidnd dorintele pescarilo'r pe malo! lacului Razelm

la Gura Canalului Dzanoo 1914
1916 33
Este evident, o mare nenorocire cand convingerea este

gresitd.
Dar pentru ce au Suveranli sfetnici?
Cum s'ar putea justifica mai bine calificativul de
Infelept" ce s'a atribuit Regelui Carol I, si evidenfia iu-
birea sa pentru Romania, de cat amintind ultimile alinate
din testamental sii u.
Alcatuind acest testament, ma gandesc tnainte de

toate la iubitul meu popor, pentru care ininza mea a batut
netncetat si care a avut depilad incredere In mine. Viafa
mea era asa strans legatd de aceastel de Dumnezeu bine
cuvantatei tarei, cei doresc sd-i las si dupe' moartea mea
dovezi'veidite, de adanca simpatie $i de viul interes, pe
care 1-am avut pentru dansa.
Zi si noapte m'anz gandit la fericirea Romániei, care
a a funs sei ocupe aural o pozitie vrednicet tntre statele
euro pene, m'arn silit ca simtlimantul religios sd fie ridicat
si desvoltat in toate randurile societätii si ca fiecare sei
implineascd datoria sa, avand ca finta numai interesele
Statului. Cu toate greutiitile pe cari le-am tntalnit, cu toate
banueliie cari s'au ridicat, mai ales la inceputul domniei mele,
In contra mea, expuntinda-md la atacante cele mai violente, am
peisit Pia fricii si farei soveiire, inainte pe calea cea dreaptd,
avand nemärginita incredere In Dumnezeu si banal sinzt al
credinciosului meu popor. lnconjurat si sprijinit de fruntasii
tdrii pentru care am avut o adanca recunostintei si o vie afec-
tiune, am reusit sei ridic la gurile Dzindrii si pe Marea Neagrei
un Stat inzestrat Cu o band" armatd si ca toate mijloacele
spre a putea menline frumoasa sa pozitie si realiza
°data' inaltele sale aspiraiiuni.
Succesorul meu la tron. primeste In dar o mostenire
de cure el va fi mandru, $i pe care el o va carmui, am
toatei speranta, In spiritul meu cillduzit fiind prin deviza :
TOT PENTRU TARA
NIMI"C PENTRU MINE"
Multumesc din suflet tuturor cari 'au lucrat ca mine
3
34
;I cart m'au servit ca credinta, iert acelora cari au scris

$1 au vorbit In contra mea, cautand a ma calomnia sau
a arunca indoeii asupra bunelor mele intentinni.Trimitand
tutulor o ultima salutare plinei de dragoste, rog ca i ge-
neratiile viitoare sei-# aminteasca din cand in and de
acela care s'a tnchinat cu tot sufletul iubitului sau popor,
In mijlocui ceiruia el s'a geisit a$a de fericit.
Pronla cereascd a voit ca sá sfargsc bogata mea
viaja, am treht §i mor ca deviza mea care streiluce0e
armele Romaniei:
Nihil Sine' Deo".
2. X. 1914
Un eveniment important s'a produs in easboiul eu-
ropean.
Impresionati probabil de atitudinea, devenità iarasi in-
drAsneatá a ru.silor, germanii au concentrat forte puternice pe
frontiera de Est, pentru ca in unire cu cele austriace, sá con-
stranga pe rus.i a primi o batAlie decisiv6 in conditiuni de-
favorabile. Oamenii notri politici sunt cam alarmati, mai
ales de faptul ca rusii, informati n vede foarte bine, de
cele ce se petrec in tab5ra inamicS, au inceput ni.ste repezi
dupà mine, foarte chibzuite, mi.scari de concentrare ina-
poi, spre centru.
Am vazut pe Take Ionescu, Nicu Filipescu, Mihail

Cantacuzino i Iona* Gràdi.steanu. Le-am explicat vederile
mele asupra situatiei.
Fatä cu noua situatie creiatä, prin concentrarea ger-
manilor In Sikzia si Posnania, era natural ca i ruii si
pun& printeo manevrà, care in nici un caz nu poate fi con-
sideratà ca un simptom de slabiciune.
1914 35
Care va fi aceastd ma:lewd este riscat a se prez-ice,
Cu preciziune.
r'
° 11
In Jura Regequi !laden!
Am Inns credinta ca clacä rusii nu se simt destlil de

tari, se vor concentra inapoia Vistulei medii, îi regiunea
Eirest-Litowsk-Bielosotk. Dacd se v or opri insd pe Vistula,
atunci va fi o dovadd cá sunt destul de tari, pentru a primi
Walla pe ea,
O bfialie la West de Vistula ar fi putut sá aibd urmari
fatale, in caz de infrfingere i ar fi fost deci o greseald
iertatd a o primi.
Am fost intrebat asupra situatiunei i intervenirei noa-

stm Am formulat pdrerea cà deoarece nu am intrat cAnd
trebuia, acum asupra iernei ar fi desavantajos a intra in ac-
tiune, pentru urmdtoarele motive:
este posibil ca inainte de a fi noi gata, muntii sd se
acoperc de zdpezi, ceiace ar ingrcuia foarte mult operatiunile.
NOT1TE ZILNICE DIN RASBO1U
Venirea ernei ar fi o piedica la o actiune hotaratoare

si deci va trebui sa stam 3-4 luni in hartuieli, edam ne-ar
uza echipamentul, in special incaltamintea, ar subtia efecti-
vele in cai i ar fad avantul trupelor.
Cuna se prezinta situatiunea generala este putin proba-
bil sa aiba loc si pe teatrele principale de operaltuni o
schimbare hotaratoare.
Vor trebui 10-15 zile pana sá aiba loc atingerea grosu-
lui germano-austriac cu ruii. Batalia însàsi poate sä" dureze
cateva zile si noua distributie, in urma acestei batfilii, care
nu este de prevazut ea va fi hotaratoare, va mai dura 'lima
iarãi cateva zile. Se va ajunge deci in iamb.' i operatiunile
vor infra, prin torta lucrurilor, inteo perioada mai putin
acuta, daca nu chiar de stagnatiune.
Acestea sunt 'Msà numai presupuneri, cari n,u exclud
posibilitatea unui fapt hotaritor neprevazut, care sa faca in-
tervenirea noastra necesara, fara cea mai mica intarzierz.
Acest fapt ar fi o victorie mare austro-germana, care sa
pericliteze in mod serios rezultatul rasboiului pentru
sau o victorie a acestora, care sa faca intervenirea noastra
sa devie o cantitate neglijabila.
M'am angajat a semnala cand, dupa apreeierea mea, si-
tuatiunea ar ajunge la una din aceste douà posibilitati, sub
rezerva de a mä putea insela, cu atat mai mult, cu cat nu
pot judeca lucrurile, decal dupa informatiunile incomplecte
ce le culeg de prin ziare.
13. X. 1914
Cu o vie satisfactie pot scri aici, ca prevederile mele

s'au adeverit.
Rusii au facut concentrarea la vreme. Nu numai atat,
dar simtindu-se tari, s'au oprit pe Vistula si dupa ce au la-
1914 37
sat ca germanii i austriacii toceasca putin coarnele

la Varsovia si Ivangorod, au luat ei ofensiva.
Pare ca germanii au inaintat pe patru direetiuni : Ka-
lisch-Lodz-Varsovia; Thorn-Novogeorgewsk; Certochow-
Varsovia i Gleivitz-Ivangorod.
Ultima direetie in atingere cu austriacii.
Rusii au inceput miscarea of ensiva cu dreapta, pe fron-
tul Novogeorgewsk-Varsovia, in directiunea Sud-West.
Este de stiut daca invaluirea kr a coprins i trupele
provenite dela Thorn.
In once caz, ofensiva germana a dat gres.
In ce scop a fost intreprinsa? Pentru a produce impre-
siune asupra populatiei germane, care incepe sa deschida
ochii asupra realitatii care nu mai poate fi fainuita, sau
sa-si aSigure pentru lama un front puternic pe Vistula, cu
Varsovia, Ivangorod i Sandomierz ca puncte de sprijin ?
Poate si una si alta.
In once caz, scopul acestei of ensive denota cá germa-
nil au intrat in faza expedientelor, iar rezultatul ei a dovedit
inca °data, ca conducerea ion este departe de a cunoaste
puterea i mijloacele adversarului.
17. X. 1914
Rusii urmaresc tot in directia Sud-West, pare ¡Jima ca

au indreptat forte i spre Kalisch.
Nici o data precisa nu am putut avea cu privire la co-
loana Thorn.
Imi pare dreapta lor, in aer.
Buletinul Statululi Major rus, da frontul strategic con-
tinu, cu o marcata- inflexiune esinda la centru. Mie mi se
pare insä, ca este un gol intre miscarea ofensiva a grosului

armata care opereaza contra Prusiei orientale. Stanga a-
cesteia pare cá se intinde pana la Mlawa,
An vorbit din nou cu oamznii nostri politici (Take Io-

nescu i Mott Filipescu). Am ramas la aceiasi parere.
Pare bine stabilit cá vom infra in actiune numai contra
austriacilor, adica in nici un caz alaturi cu ei, dar numai
atunci, and va fi imperios necesar, aceasta cel putin pentru
timpul eme!.
25. X. 1914
Au intrat si turcii in räsboin alaturi de austro-ger-

mani, pentru a scapa civilizatia amenintata de Franta í En.
glitera
Aveam oare care ideie de Enver Pasa, carui datorim, in
!mina parte, trenul pe care am parvenit apucam anul
trecut.
Se dovedeste insa, prin precipitarea patriei sale inteo
aventura atat de riscata, ca este impulsiv dar nn si per-
spicace.
In Flandra maceluri neinfelese.

La ce ar folosi germanilor o impingere Cu cativa kilo-
metri inainte a dreptei lor?!
1916 39
SA prepare o invazie in Englitera ? Este care cu putintà

sA fie cineva in Germania, care sa se gändeascd serios la
asa ceva?
Ar fi o dovadd din cele mai nediscutabile efi cel putin
cercurile superioare militare sunt 1n piing decadentl intelec.
tualä.
Ofensiva rusd inainteazA destul de incet. Pare ca ger-

nanii tot ce este opera de arta pe comunicatiuni. Nu
mai au de gaud sá. reía ofensiva, sau simt nevoia de mai
mult spatiu 'nitre ei i rusi ?
Rusii au reluat of ensiva si in Prusia orientala. Nu in-
teleg insä directia ei. Star ajunge cred la rezultat mai sigur
pe directia Graudenz, pornindu-se de pe parten estieä a in-
tervalului Soldau-Thorn.
In orice caz, inaintarea centrului, cu sAnga inca- mult
inapoi in Gaititia occidentald, cu dreapta in fata Prusiei ori-
entate i cu o mare spärtura intre centru i dreapta, nu se
face in conditiuni invidiabile.
b. Xl. 1914
Un nou foc de artificii din partea germanilor. Probabil

cA trupele cari au fost indreptate dela Thorn asupra Var§o-
viei, nu au fost cuprinse in miscarea de inväluire a rusilor
de pe frontul Novogeorgewsk-Varsovia si au putut sä se re-
tragá sau slab urmdrite.
La un moment dat, s'au concentrat si au luat brusc ofen-
siva contra capetelor de coloane ruse, arunandu-le peste
cap. Acum se dovedeste cà ar fi fost si aici trupe rusesti,
adica intre Vistula si Warta, drectia Sud-West-Thorn.
Ma indoesc ca au fost multe, se va vedza aceasta din

desvoltarea ulterioara a operatitmilor.
Din telegramele germane, rezulta ea' directia atacului
lor este spre Sud, ceiace inseamna ea vor sa ameninte dreap-
ta grosului rus, care cu bulla seamä de mai bine de doua
säpfámani, este in aer, chiar daca masse insem,nate ar fi inca
disponibile la Varsovia.
Totusi ofensiva germana este o operaliune cu caracter
iaräsi de expedient, pentru a reinvia moralul deprimat al na-
tiunei, nerabdatoare dupa victoriile promise i cari nu
mai vin.
Daca miscarea brusca inapoi a germanilor a fost
ta numai cu trupele din acel sector sau ezl mult cu trupe
aduse din interiorul tärii, atunci desigur ca a fost o manevrà
abila, cu efect local, din punctut de vedere strategic, dar de
efect general din punctul de vedere moral.
Lectia primita de ruqi este bine meritatá. Chiar daca
frontul a fost continu, impingerea prea niult a centrului era
o indfasneala dupa cum se vede nejustificatä. Daca insa
frontul a fost discontinu, impingerea dreptei grosului In aer
spre Kalisch a fost o greseala neexplicabilä.
Daca din potriva, germanii au facut aceastä intoarcere
brusca a stangei lor cu trupe luate dela dreapta, atunci ea
este o grzsealä, care poate sa le devie fatalä, destul numai
ca rusii sä se raärgineasca in fa_ta ei la defensiva, chiar la
retragere pana la Pilita, resfrangand aripa dreapta ti s'a ur-
meze cu indoita energie ofensiva spre Galtia si Silezia, adica
cu stanga lor.
Vor face asa?
15. XI. 1914
Ofensiva ,germana s'a terminat cum era de preväzut. in-

data ce a ajuns in fata grosului rus, a fost obligata a se
1914 41
opri i lucrurile incep sá ia o intorsäturd defavorabil ger-

manilor.
Cred ea ar fi o gresald din partea ruOlor s'a caute suc-
cesul aici. Ar putea sd se expide chiar in caz de victorie, la
ulterioare pericole.
La una din aripi ar trebui sa faca sfortarza principal si
poate ar fi mai bine sa aleaga dreapta.
21 XI. 1914
Germanii au izbutit sd-si rectifice situatiunza criticd in
care s'au gasit un moment, pe frontul Lodz-Kalisch.
Ei grama desc forte in regiunea Kalisch. Cred ca fac a-
ceasta, sau mai bine au facut aceasta, pentru a paraliza pe-
riculoasele urmari ale pretinsului mare succes, obtinut prin
intoarcerea ofensiva' -dela Rubio.
Daca' din potriva, concentrarea este facuta Cu scop ofen-
siv i facuta cu forte de pe frontul de Est, atunci devine si
mai intlicat pentru rusi a se mentine puternic in defensiva
la centru si pe una din aripi si a lua ofensiva puternic i gra-
bit pe cealalta aripa.
De si operatiunile cu stanga contra austriacilor ar fi
mai usoare, totusi cred ca operatiunile cu dreapta ar duce in
mai scurtd vreme SI cu mai putine riscuri, la o solntiune Cu
caracter hotfiritor.
Daca bunioara, s*ar tine puternic trecatorile Carpatilor,
deja stapanite i s'ar intdri solid frontul: San cursul lui Bob-
Michova-cursul superior al Pielitei-Petrikov-LodiLovitsch-
Plotz, inaintarza inamicului ar putea fi oprita.
In acelas timp, in dosul acestei puternice perdele, daca
s'ar gramadi forte spre dreapta si facand baza spre Narew,
NOTITE Z1LNICE DIN RASBOIU
42
s'ar lua o ofensiva cat mai viguroasa in deschizatura Thorn-

Soldau, reusita acestei ofensive ar determina evacuarea Pru-
siei orientale pana la cursul inferior al Vistulei i ar schimba
radical situatiunea pe frontul oriental, sou drumul spre Stet-
fin ar deveni ca i deschis pentru rusi. In once caz, pentru
a-1 bara, germanii ar trebui sa se stabeasca in. alte 01.0.
Este, se poate afirma, o solutiune, prin care s'ar putea
obtine avantaje insemnate, fard riscuti mari.
Pe frontul francez nimic i totusi este pozitiv cá ger-

monii au luat de acolo trupe. S'a vorbit de o brigadá a garzei
In Polonia. Este de neinteles inertia francezilor; tot anunta
progrese si de dona' luni stau pe loc, desi intariti cu trupe
engleze, indiene si cu resturile bravei armate belgiene.
Belgradul a fost ocupat de ~triad. Desigur acest suc-

ces usor va fi motiv de bucurie in presa deprimata austriaca,
dar intrucat el va imbunatati situatia militara propriu zisa,
nu rezulta tocmai ciar.
Este chestiunea a t'aia comunicatia cu Rusia. Aceasta co-
municatie se face irisa numai pe Dunare, in baza neutralita-
tii navigatiunei.
Dela Belgrad la Timoc sunt peste 250 Km. Admitand cd
nu s'ar intampina nici o rezistenta in cale si inca, din cauza
dificultátilor terenului, ocuparea serioasd si efectiva a malu-
lui Dunarei pe intreaga aceasta intindere, va dura ce! putin
20-30 zile. Pana atunci irisa va inceta navigatiunea dela sine.
Rezultatul acestei ocupari va fi pe o parte izolarea Roma-
niel si pe alta venirea in contact cu Bulgaria.
1914 43
Izolarea noastrá nu ar avea atáta importantd, pentru mo-
ment cel pUtin, daca ne rämâne posibilitatea ca, odatá cu esi-
rea din neutralitate, s'a ne putem redeschide catea.
Acmsta din urmd posibilitate ciepinde insá de puterea
de rezistentá rámasá Serbiei si de intentiunile Bulgariei.
Aceste lucruri puse in balanta, in perfectá cuno§tintä de
cauzá, ar trebui sä determine intrarea noastrá im,ediatá
acune, sau pästrarea neutralitátii, pánl la primávard.
25. XI. 1914
Situatiunea sárbilor nu este excelentd, nu mai putin este

departe de a fi desperatá.
Se semnaleazá chiar unele intoarceri ofensive la West
de Avghenovatz si Lazarovatz. De sigur cá nu pot Fi actiuni
serioase, dar ele pot procura timpul necesar organizárei de-
fensive pe pozitiunile alese mai inapoi.
Este aproape de neinteles cazul care se face de ocuparea
Belgradului. Natural ai in lipsa de victorii hotfirátoare, se
máreste importanta succeselor secundare.
Sunt peste douci luni, de alud au tnceput austriacii
mobilizarea si pela acum sunt realmente imobilizate forte
destul de trzsemnate de sdrbi!
In 1912, alud a fost $eful de Stat Major al Armatei
Austriace in Bucuresti, pentru a semna conventiurzea mili-
tará ca Romdnia, mi-a spus cd In sprijinul aripei stangi
a grosului Armatei noastre, care ar fi tnaintat dela Prut
in directia generalá spre Kiew, nu ne-ar fi putut da de cát
un singur Corp de Armatei i anume, pe ce! din Bucovina.
Nu tárziu ar fi fost urmat, acest Corp de Armatii, de for-
tele indrept ate, odatá cu inceperea ostilitdtilor, asupra Serbiel
Lucrurile se vor termina lusa' acolo foarte repede
NOTITE ZILICE DIN NRAS1301U
44
Un optimism din cale afaril de robust g tottql Generalul

Conrad von Hillzendorf era o minte luminatà, dar care se
läsa uneori tntunecatcl de energia lui, nu rare ori prea
Impulsiva. Astfel pi-ar fi Peat soco tele Generalul Beck.
Cu desavarqire de neinteles actiunea aliatilor pe frontul

de West !
Totul se reduce la o defensivä' generalä, cu mici intoar-
ceri ofensive, de efect local.
Ca germanii, sunt mai slabi ca numar' in Franta, azi de
cat acum cloud' luni, este mai mult ca sigur i tot atat de
gur este cá aliatii trebue sa fie mai tari. Care sa fie deci ade-
varatul motiv al acestei inertii ?
Un fel de conducere de detaliu, nici o incercare de ceva
hotarator !
Inca o data nu inteleg pe Joffre. Ce se ascunde dede-
subt ?
In Polonia, germanii anuntä ca au luat Lodz; daca a,
ceasta victorie este datorita slabirei ruOlor aici, pentru a da
mai multa vigoare atacului la una din aripile lor, de sigur ea
In curand situatiunea se va schimba, foarte mor in defavoa-
rea germanilor.
Este caracteristic in once caz, cá germanii au ajuns la
punctul de a considera ca cel mai frumos fapt de arme din
toatä campania, zadarnicirea inamicului de a-i impresura la
Lodz. Va sa zica, nu mai este vorba de victorii, este deja
.ceva extraordinar a nu fi striviti ! De asemenea se consi-
deed ca ceva foarte important cucerirea ora§ului Lodz, daca
aceasta cucerire-va fi definitiva.
Se pune insa intrebarea, la ce va duce ea ? La reluarea

inaintárei spre Var§ovia ? Intrand in cle§tele format de Vis-
1914 45
tula si Pilita, cu Varsovia in varf, ar urma sd se pund inlet)

situatiune mult mai urda ca acum o lund si urmdrile unui in-
succes ar putea foarte probabil sfi se rezolve inter) catastroa.
Generalul Rennenkampf a fost, se afirmd, destituit. Nu
stiu dacä mdsura este bine meritatd, clacd a fost huatà, pozi-
tiv este insä, cá actiunea Armatei de Vilna a fost foarte
slabd. Care sa fie cauza ? Insuficienta fortelor sau a Coman-
damentului ?
Credinta mea este cä o victorie seriosa In aceastä
parte, ar fi schimbat si ar mai putea 'he'd sà schimbe radical
situatia generald pe teatrul de Est.
29. XI. 1914

Se anuntd oficial o victorie navald a englejilor asupra
germanilor. Patru crucisetoare au fost scufundate si al einci-
cilea urmänir. Este revansa victoriei de acum cdtva timp Cass-
tigatd de germani si de care au fdcut un asa mare caz.
Pare cd situatiunea in Serbia s'a imbundtätit in adevdr.
Si de rdndul acesta, austriacii s'au gräbit a striga victorie.
Cu un dinism desgustätor au publcat o Todesanzeige".
Serbia era socotitd moartd deja si iat-o reinviatd. Contra-
lovitura trebue sà fie de aceia, cu atat mai dureroasd.
In Polonia situatiunea este bled. neldmurità. Berliner
Tagblatt" anuntä cà bdtalia decisivd este bled in curs. Dacd
Victoria va fi a lor, vor sustine pe toate tonurile cà este de-
dacä din contra vor invinge rusii, nu va 'fi de cat o
actiune secundard, de nici o importanta si o noud grupare
a fortelor va aduce curAnd hotdrdrea, Totusi actiunea ru-
silor nu se desemneazd bled: este posibil cà perioada
rei rezerve/or nu s'a terminat.
NOTITE ZILNICE DIN RASBO1U
46
Unde vor da lovitura ? Pare cA forte insemnate se grà-

nadesc in regiunea Plosk. De sigur eh o impingere viguroasä
In sectorul Tborn-Soldau ar imbun6ati situatiunea lor in
mod slingitor.
Actiunea aliatilor p.c frontul de West stationarà; sei a-

nunta zilnic succese, dar toate de aceiasi importantd,
limitaa.
Ce se asteaptä?
Neexplicabil, cu atat mai mult cu cAt, dupd cum spun
ziarele, pare ca forte insemnate se transporta din Belgia
Franta spre Polonia.
Pe de akà parte, este iara0 interesant de a se .sti ce
voiau germanii prin aceasta ? Vor sà sdrobeasca pe rusi ?
Cam greu.
In once caz, cum stau lucrurile azi, nu pare a fi de ab-
solua necesitate intrarea noastrà imecliaa in acpune.
Este posibil ca o astfel de necesitate sá nu se sima
pentru o buna bucatà de vreme.
De am putea s'd ajungem Ong in Februarie ce! putin!
Pe de ala parte sà sperAm cá actiunea diplomâtica i atitu-
dinea noastrfi militara nu vor fi atat de nechibzuite in cat sa
destepte prea mult hänuelile austriacilor i sa-i fac5 a lua
m5suri, cari sä se traducá pentru noi in jertfel
5. XII. 1914
Se confirmi oficial ca sArbii au reocupat Belgradul. Ce

rusine pentru austriaci. Faptul in sine, din punctul de ye-
1914 47
dere militar este, chiar local considerat, de o importantd se-

cundará; dar dupä sgomotul facut la cucerirea fdrá luptd
a orasului, de austriaci, dupd manifestatiunile ridicole fa-
cute atun.ci, dupd proporttiunil.a ce i s'au dat, nu apare acum
ca uriasä victoria sdrbilor ? Cdci victoria este, de oarece a
fost ocupat Belgradul prin luptd i cu 15.000 prizonieri !!!
Un ziar anuntd cà sdrbii ar fi frecut la Semlin. Poate
fie numai un svon fals, san vreun detasament de recunoas-
tere, cdci a/del ar fi o nota' mare gresealä.
Actiunea rusilor in contra grosului austraic stagneazd.

De ce? Neexplicabil.
Este aparentd aceastd stagnatiune, satt reald ? In cazul a-
cesta pentru ce? Se cauta a se da lovitura in alfa' parte, la
Nord? Aceasta ar fi manevra cea mai inteleaptd.
O traversare serioasd a Carpatilor, mascdnd armata
austriaca' pe unja Dunajetz Poprad, ar fi de un efect moral
asupra populatiunei, incontestabil foarte mare. Din punctul
de vedere al situatiunei strategice, ar putea sá aibh pentru
rusi, urmdri fatale.
Sá sperdm cá in curdnd situatiunea se va 15muri.
In once caz credinta mr.. a este cd o acune prea intinsä
ar fi o greseald din partea rusilor.
Germanii continud sd dea proportiuni tot mai mari vic-
toriei dela Lodz. Se poate sd fi fost si o victorie, dar nu i se
vdd urnadrile. Ridman insd, din cele ce s'au ardtat pana a-
cum, la credinta, cà nu a fost de cdt una din acele fluctua-
Ouni cari au numai importantd locald. Este insd natural din
partea germanilor ca, din lipsa de victorii reale, sd ingroase
pe cele aparente.
In directitmea IVIlawa s'a produs o misa-rare ofensiva
germana pe care, se anuntd, cd rusii ar fi respins-o cu forte
covârsitoare.
NOTITE Z1LNICE DIN RA SBOIU
48
Succesul n.0 are nici o importanta, daca rusii nu au

concentrat aici trape indestulatoare pentru a trece hotarit la
ofensiva pe directiunea Soldau-Graudentz.
Ofensiva germana aici are insa o alta insemuatate pen-
tru mine.
Am avut credinta cd prin intervalul Soldau Thorn,
era druniul cel mai indicat pentru a se produce prin el ofen-
siva rusä, fie din cauza inflecsiunei frontului strategic, fie
din cauza distribuirei fortelor germane. Mi se parea, atunci
cand am scris, cà aici era directiunea de eea mai mica rezis-
tenta. Miscarea ofensiva dela Soldau poate fi un indiciu ca
germanii rectificat distribuirea fortelor i ceeace acum
15 zile era posibil, azi va fi de o realizare indoelnica.
Spre Gumbinen actiunea lancezeste. Nu i-am inteles niel
()data rostul.
La noi. In once caz, situatia s'a mai limpezit. Opozitia

este de acord eá daca intram in actiune, vom merge impo-
triva, iar nici °data cu Austria.
Chestiunea nu este hotarata cand. Mentin parerea mea
cà ar fi bine sa asteptam pang la Februarie cel putin i situa-
tiunea generala cum se prezinta azi permite aceasta.
Capitanul Starcea serie din Austria, ea' mii de soldati vin
cu picioarele degerate, literalmente ologi. La cea mai mare
parte li se amputeaza picioarele.
De sigur ca asemenea cazuri am avea i noi, cu atát mai
mult, Cu cat operatiunile noastre s'ar desfasura in munti.
Ce enervare nu ar produce asa ceva la noi !
7. XII. 1914
Situatiunea peste tot neschimbata. Mici atacuri respinse

sau reusite, toate insa de importanta i efect local.
1914 49
Germanii afirma ca au o victorie stralucita, decisiva',

prin respingerea rusilor dela Lodz, dei ei insasi marturisesc
deja cà orasul s'a ocupat bra lupte, dar in urma luptelor
anterioare.
Pozitiv este ea rezistenta rusilor la centru a slabit
tot astfel se constata o slähire la stanga lor, pe care au re-
tras-o pe linia Jaslo Sanak.
Hetragerea dela stanga se poate explica prin hotararea
de a evita tinerea trupe1or in munti si a le ocroti in contra
rigoarei timpului. Se poate insa s'a fie i o slabire reala a for.
telor atat aici cat si la centru, pentru a le concentra in alta
parte.
Linde?
Dacä s'ar alege regiunea PlotzkMlawa ca baz5 pen-
tru o viguroasa ofensiva in directiunea SoldauGraudentz,
atunci marea victorie germana ar putea sa aiba foarte cu-
rand urmari destul de dureroase pentru ei.
17. XII. 1914
In decursul acestor 10 zile nimic important, de cat fap-

tul ea o actiune energica din parten rusilor in spartura
horn-Soldan, a devenit
Fie ca au avut sau nu aceasta intentiune, este sigue insa
ca gennanii au luat masuri serioase a preintampina un atac
in directia Graudentz.
Sa accentuat chiar o actiune ofensivá din partea loe co
forte superioare, ceia ce le-a permis a reocupa Mlawa. O im-
pingere inainte in massa din partea germanilor in aceasta
directitme, nu poate fi de mare moment.
Linia Vistula-Bug poate tie serios in loe pentru mul-
vreme, in care interval pot s'a se petreaca evenimente im-
portante in alta parte.
4
Rusii au reluat ofensiva cu stanga lor in Galitia occi-

dentara i Bucovina.
Este o solutie, nu vad ciar obiectivul urmarit prin ea.
Se vorbeste de ocuparea Sileziei pentru a priva Gema-
nia de resursele ce of era.' aceasta provincie.
Nu vä'd irisa cum ar putea fi Silezia serios ocupata de
rusi, atat timp cat Prusia orientalá i Posnania vor fi in
mainile germanilor.
Indräsnet ar trebui s'a fie, in once caz, generalul care
s'ar baga intre: Boemia i Galitia occidentala de o parte
Posnania de alta.
In Franta, un enorm punct de intrebare.

Din partea germanilor se intelege stagnaTiunea. Intor-
satura periculoasa luata de mersul operatiunilor in Polonia,
i-a silit sa se anemieze serios pe frontul de West. Pe ch alta
parte, pentru a masca aceasta anemiere, dan pe ici pe colea
unele lovituri si trambiteaza succese si unde sunt i linde nu
sunt.
Dar aliatii?
Se ascunde ceva inapoia acestei inactiuni ?
Si in caz ca da, ce?
La noi.
Mi s'a spus din doua parti cà voiu avea comanda Arma-
tei principale.
Atunci pun intrebarea: Bratianu, pentru a satisface pe
unii din partizani, creiaza Comandametnte de Armate i pune
in capul unora din ele, generali in a cáror valoare militara
nu are ineredere ?
1915
2. I. 1915
S'a incheiat anal f914 cu mi fiasco complect al ofensi-

vei germane.
De abia dac5 se mai poate spera in o rezistenta indar-
jità mulomia soliditdtei extraordinare a trupelot. Cele data
fronturi sunt ca si stationare.
Succesele obtinute de Hindenburg pe frontul oriental
sunt de efect loEal i trechtor; mie imi fac impresia unui ex-
pediera pentru a mai intretine moralul si al trupelor si al na-
tiunei mai cu seamd.
Cu timpul, aceste succese vor lua caracterul baloanelor
de oxigen.
Din partea rusilor ar fi un remediu, la greseala Menta
de a se aventura cu centrul i anumet o retragere a lor, ast-
iel ca germanii s'A' nu mai poatà avea, imediat in spate, en-
niunicatiuni usoare paralele ca frontul i nici comunicatiuni
suficiente in directia operatiilor.
52
Berthold a demisionat. SA fie inceputul sfdrsitului?

fie primul pas cdtre o pace separata', despre care jurnalele de
mai multd vreme cred a fi descoperit indicii sigure, in lumea
politicä ungureascd? Ar fi o loviturd magistralá din partea
ungurilor.
Avänd ei directilmea, ar putea indruma trativele de pace
separatd, nu numai in numele lor propriu, dar si in acel al
Aus triei.
Si atunci?
In toe sä plateascd oalele sparte numai Austro-Ungaria,
partea ca mai mare ar cadea in spinarea Germaniei.
Mare desamdgire ar fi pentru noi. Ne-am alege cu nimic,
iar ungurii ar eSi m,ai intdriti din ceia ce erau, dintrto criz5
care tebuia sd-i zdrobeascä.
Sd sperdm cá nu va fi asa. Sfi speräm in incdpdtanarea
cercurilor diriguitoare din Viena, in imposibilitatea unei
propieri intre Rusia ki Austria si in lipsa de curaj la unguri
de a rupe fdtis cu austriacii, daeä nu consinit urmeze.
10. I. 191.5
Nimic 130U pe fronturile principale..Lupte mici cu efect

local si trecdtor. Pare ca ofensiva germanä in directiunea
Soissons ar fi aruncat inapoi trupele f ranceze, earl se gAseau
pe dreapta ränlui Aisne.
Directiunea EIcestui atac este periculoasd pentru fran-
cezi, cred urisä cd este deja prea tärziu acuma pentru ca
poatd reusi. Rezistenta in aceastd parte far% indoaild trebue
sd fie formidabilä si este greu de presupus cá germanii vor
dispune de forte suficiente pentru a o zdrobi. i pe urmä
chiar dacá ar izbuti atacul ? In fata spdrturLi, care star pro-
duce pe frontul franeez, se gäseste Parisul.
1915 53
Cu mijloacele de cari dispun germanii fata de aliati, pe

frontul occidental, nu cred ca se poate ajunge la ceva serios.
Un fapt nou senwaleaza ziarele in spre Serbia. Se zice

ea s'ar aduna in aceastä parte, o Armatd de 10 C,orpuri.
Ma indoesc sa fie asa; pentru ca raportul intre belige-
ranti nu este de asa natura in cat sd fie probabild detasarea
a zece Corpuri, pentru o acune secundard.
Se presupune insd ca aceasta concentrare este indrepta-
ta nu atat contra sarbilor, cat in.yotriva noastra, cu alte
cuvinte ar fi menità sá ne tina in respect.
Cred cá este o concentrare de forte in gazete, pentru a
intimida pe lesne crezatori.
Admiland insd ca ar fi astfel, atunc: putem sa ne man-
drtim, cd numai ca niste demonstratiuni in opinia publica, am
putut sa atragem in spre noi, un numar de Corpuri de Ar-
mata mai mare de cat al nostru.
O acune reala, pentru mental general al operatiunilor,
nu ar putea sa dea un rezultat mai stralucit din punctul nos.
trude vedere.
Este mai mult ca sigur, cd nu in Transilvania se va ho-
Cara soarta rdsboinlui, ci pe unul din fronturile principale.
Rolul nostru, fata bine inteles Cu situatiunea generala,
se reduce la atragerea asupra noastrd a unei parrti din for.
tele adverse, cat mai mare pentru ca sa inlesnim actiunea a-
liatilor in mod indirect.
Daca fara sd ne mobilizdm chair, atragem 10 Corpuri
de Armatd, este o victorie mai mare de cat s'ar putea crede.
Persist insd in a crede ca cifrele sunt umflate; cá este
vorba tot de o acune impotriva Serbiei si de precantiuni
pentru cazul unei eventuale mobilizari a noastre.
Evident ca puse In Transilvania trupe suficiente (2-3
C. A.) acestea chiar daca ne-ar rasa in pace sa ne mobilizam

sa ne concentram nesuparati, totusi ar face ca actiunea
noastra sá se desfasoare in conditiuni foarte grele. In ori ce
caz concentrarea zvonitä, ar fi de putina importanta pentru
situatia generala.
In adevar, am socotit chiar fara nici o rezistenta, timpul
necesar (-Lela termlinarea transporturilor pana la esirea in va-
lea Tisei si am ajuns la rezultatul cà ne,-ar trebui cam data
luni.
Dar cu 2-3 Corpuri dusmane in drum, cat ne va trebui?
Ce se va petrece in intervalul acesta pe teatrele prin-
cipale ?
Ce,eace am fi putut obtine in August-Septembrie repede
si cu putine sacrificii, este mult probabil ca in primavarä, sfi
n.0 se poate ohtine de cat cu jertfe mari i cu o intkziere
foarte inseranata.
A cui este vina?!..
15. I. 1915
Aseara am primit ordinul de a compleeta efectivul de

rasboiu al Regimentelor 17 si 57, la Szverin.
Care sa fie scopul ?
Lucrul nu se poate ascunde, se va sti. Se poate sa ur-
meze explicatiuni pe. cale diplomatica, dar se poate in ace-
las tram), sä urmeze mäsuri militare, din partea austriacilor,
cari sa ne pericliteze mohilizarea in toata tara, san care cel
putin sa ne faca inaintarea peste frontiera destul de grea.
Succesul ar fi fost pe jumdtate asigurat, (lac& am fi in-
drumat lucrurile i politiceste i militareste, astfel ca intrarea
noastra sA se faca prin surprindere i °data' cartile pe fatä,
1915 55
sa se procedeze Cu iuteala i m,ai fulgeratoare chiar de cat

anul trecut.
19. 1. 1915
S'a dispus a se instala turele lui Turnu Severin, Targu-

jiu si Ramnicu Valcea sau, mai potrivit, in defileurile cari
duc spre aceste puncte.
In ce scop aceasta masura ?
Ori care ar fi consideratiunea care a dictat-o, pentru cei
cari vor lua cunostinta de acest fapt numai in el insusi, vor
ajunge la concluziunea ca, din ceeace pana acum 11U e facea
de cat sa se vorbeasca de intrarea in Transilvania, adica de
o actiune ofensiva, acura incepem sa luam masuri de apa-
rare, ceeace da indicii, ea sferele inalte admit posibilitatea
unei actiuni ofensive a ungurtilor, impotriva noastra.
La rezultate stralucite am ajuns.
Pe de alta parte, cu instalarea cupolelor este insarcinat
Comandantul Scoalei Superioare de Rasboiu.
Centralizarea cea mai extraordinara' ministru, sau a-
cela care face pe Ministru se slujeste de agentii sal perso-
nali, nu de organele cari sunt itistituite anume pentru aseme,
nea imprejurari. Nu exista Inspector al geniului, nu exista
Inspector al artileriei, nu este .Sef de Stat Major, nu este Co-
mandantul de Corp de Armata! Nimic din toatz astea. Pe
cine a voit pseudo-ministru, pe acela ra insarcinat.
Se vorbeste iarasi de un guvern national. Fdipescu ar fi

declarat a nu primeste sa intre in guvern de cat cu aceste
doua conditiuni: el rasboiul si eu Statul Major.
De prisos a-mi spune parerile In aceastd privinta, sa as-

teptám evenimentele.
21 . I. 1915
Situatiunea generalà pe ambele fronturi, cu foarte nein-

semnate variatiuni de insemnatate locala, aceiasi.
Ofensiva germana data inapoi in Franta i intua pe loc
in Polonlia. Succesnl obtinut acum zece zile de germani in
directiunea Soissons a ramas fara urmari. Se presupune ca
pe aici se va face o iruptiune viguroasa pentrtt a se manta
carecter hotarätor.
Pe de altä parte, se presupune cá inaintarea nu va putea
fi de cat inceata, fie din cauza rzzistentei aliatilor, fie din
cauza timpului urat' si ca Oita atunci, ofensiva rusa Ii va
produce efectele.
Presupuneri !
In sfera propriu zisa a realitatei sta faptul, ea germanii
nu pot ajunge la o actiune hotgratoarz, sau cel putin nu au
ajuns pang acum si tot acelas lucru este de spus i pentru
aliati. Au rezistat ; francezii, printeo scurta intoarcere ofen-
siva au mai recastigat din terenul pierdut, si tot asemenea
rusii, dar numal atat.
Pare insa ca aliatii continua asi ingrosa randurile, prin
formatiuni noui, mai cu seama in armata engleza i cea rusa.
Din partea Engliterei se anunta formatiunea a sase Ar-
mate a cate trei Corptui de Armatà ; Comandantii de Armate
au si fost numiti.
Aceste motive au silit pe germani, de a sa gandi i ei la
sporirea fortelor.
Au dispus deja chemarea claselor 89 i 88, deci vor a-
vea si oameni de 48 ani sub arma. Au dispus chemarea pri-
1915 57
sosului contingentului din toate clasele mobilizate si in fine

anticiparea recrutdrei care va aduce sub arme, cu amdnatii,
tineri de 18-20 ani. (luat din Times 1982).
"loate aceste izvoare vor mai da armatei peste 3.000.000
oameni.
Se pune intrebarea cum vor fi incadrati.
Ziarele engleze povestesc, in ultimele numere Cá, Cu
ocazia Crdciunului, pe frontul occidental, soldatii au incheiat
dela cidnsii un armistitiu de 24 ore (germanfi ar fi dorit 48).
Cu aceasta ocaziune srau putut vzdea printre ofiterii. ger-
mani adevära.ti copii, tot asemenea si printre soldati.
Dar admitdnd cd s'ar incadra noui unitäti, släbind pe
cele vechi, deja foarte anemizate, in ceeace priveste cadrele,
se pune intrebarea ce intrebuintare vor avea aceste masse?
A prelungi frontul este natural peste putintä. Nu rdmdne
de cat ruperea frontului.
Dar dacd nu s'a putut obtine aceasta en toatd maceldri-
rea din Flandra, cu trupe vechi si bine incadrate, nu stiu cum
se va putea obtine cu masse de trupe aproape improvizate ?
Mai degrabd este de prevazut, cd se vor face noui co-
losale färd vreun rezultat echivalent.
Turcii au suferit in Caucaz cloud infrangeri foarte sim-

titoare.
Contariul ar fi fost de mira t, Prin urmare se poate zice
ca Incrurile îsi urmeazd cursul normal.
4. II. 1915
Pe frontul occidental nimic nou.

Pare cà germanii pregdtesc noui sfoi 0'4 in Flandra.
Pe de altd parte se afirmä cd debarcdrile englailor con.

tinud.
Pe frontul oriental se produc unele schimbdri, dar nu se

deliniazd incal nimic bine,
Rusii se retrag din Prusia orientald. O fac de bunä voie
sau siliti? Si in acest din urmd caz, au suferit o infrängere,
sau prevdd cd nu vor putea rezista?
pupa comunicatele ruse ar pdrea ed retragerea este da-
torità ingrämädirei de forte superioare germane.
Aceasta oficial, sd fie insä si in realitate asa? Ar putea
sä mai fie i o maneved strategicd pe care au interesul a nu
o desvälui.
Dupd comunicatele germane, ca de obiceiu, nu este o
retragere a rusilor di victorii strfilucite ale germanilor cu mii
mii de prizonieri (50.000 pdnd acum).
Rusii cedeazd si la extrema stängd In sectorul Colomeea-
Cernduti. Se atirmd cd austriacii ar fi ocupat Colomeea ;
cazul acesta rusii vor trebui sd pdräseasc'd i Cerndutii.
Ofensiva austriacä' (in realitate austro-germand) in a-
cest sector nu poate sd ailid de at scopuri de ordin politic
local. Este greu de väzut, intru eat un succes chiar impor-
tant in Bucovina, ar putea sä influenteze situatia generald,
sau chiar numai aceia din Galitia occidentald.
Prszemysl continua s'A reziste, pe de o parte deci, aus-
triacii au fost bine pregfititi pentru o rezistentä indelungatd,
lar, pe de alta Mijloacele de atac ale Rusilor sunt slabe.
10. 11. 1915
Un comunicat, al cfirai text nu este incá reprodus, pare

59
a explica retragerea rusilor din Prusia orientala in modul

urmator; adversarul ingramadind forte superioare impotriva
dreptei ruse si aceasta neputand fi intarita la timp, cu forte
suficiente, din lipsa de comunicatiuni, s'a dat ordin de re-
tragere. Extrema dreapta a executat retragerea prea repede
si a fasat descoperite celelalte trupe si de aci ciocnirile
versunate, mai ales in jurul orasului Lyck.
Explicapiunea este discutabila, desi nu cu totul nevero-
S'ar putea irisa crede mai degraba ca rusii au comis,

de data acesta, greleala de a impinge operatiunile inainte
Cu trupe insuficiente si, vazandu-se in pericol de a fi copie-
prin concentrarea repede a germanilor, s'a ordonat re-
tragerea, care s'a executat luptand, irisa si cu putina neoran-
duiala.
In once caz, si miscarea ofensiva germana' a fost oprita
in apropiere de frontiera, de sigur dupa ce au facut ca de
obiceiu prizonieri, al caror nutnar a crescut pana' la 100.000.
Este interesant in aceasta privinta comunicatul german.
Dupa ce arata numarul enorm de prizonieri i ea Armata
X-a rusa poate fi considerata ca distrusa, marturiseste ca ur-
marirea s'a terminat. Aceasta inszamna ca s'a oprit; dar daca
armata rusa a fost distrusä, cine a mai putut sa'i oprzasca ?
Pe Vistula lupta pare ea incepe sa se desemneze in f a-

voarea rusilor In Carpati deasemenea. Comunicatele rusi.
lor sunt foarte concise si rare.
In Bucovina, ofensiva austro-germana a fost oprita.
Efectele ei au fost resfrangerea slabei aripi stangi ruse spre
Stanislau.
Actun trei zile, am primit o scrisoare dela M. Cantacu-

zino in care imi spunza, ca cu ocazia trecerei Generalului
60
Pau prin Romania, daca sta mai mult de 24 ore, ii va da un

pranz, la care doreste sa iau i en. parte. Pentru a nu se da
o interpretare politica acestei invitatiuni, va mai invita un alt
General, pe Culcer, pe Comida sau pe Cristescu.
Voiam sá ma consult la telefon cu Take Ionescu in a-
ceasta privinta, cand primesc telegrama ministrului de a
merge la Bucuresti, unde erau corivocati generalii. Am lasat
a m'a hotara cand voiu fi la Bucuresti.
Eri la n2inister, Generalul Cujcer ¡mi vorbeste de ches-
tiune spune ca este invitat si el si ca va intreba pe
ministru.
Dupa terminarea sedintei am vorbit eu Bratianu si el a spus
ea in gituatia in care ne gasim ajunsa la punctul mort, din
care spera s'a esim in curand once manifestare de gentil
acesta Ii creiaza dificultati. Este de parere de aceia ca sa se
evite caracterul de manifestare, ceeace s'ar obtine daca ar
merge numai un singur general, nu mai multi, la masa.
Generalul Culcer, s'a grabit sa spuna atunci ca de oare-
ce a fost la masa data Generalului von der Goltz, ar doni
sa mearga el.
Bratianu a incuviintat i en am spus natural ca nu fac
niel o obiecde. Asa dar, paravanul devine invitatul unic. Nu-i
pentru cine se gateste.
17. 11. 1915
Retragerea rusilor din Prusia orientala a fost datoritä

unei concentrad insemnate de forte germane.
Ce s'a urmarit cu aceastá concentrare este greu de stiut.
Fortarea dreptei rusesti pentru a se ajunge in preajma Var-
soviei, sau numai un succes local, un fel de bluff, pentru a
micsora efectul stagnfirei generale?
1915 61
In once caz, nu au obtinut de cat un succes local

pare si acesta chiar numai trecator, caci rusii anuntO acum
succese importante in directiunea Mlawa, respingand, afir-
ma ei, cu pierden simtitoare, dona corpuri germane.
Vor fi rusii in masura sa continue viguros ofensiva in
aceasta directie, care este in adevdr cea band?
In once caz este de remarcat faptul, cà pentru a- treia
oara Hindenburg ja ofensiva cu mijloace insuficiente; izbu-
teste, multumitd posibilitätei de a a-si concentra prin surprin-
dere (strategica) tortele intr'un punct, sd sfarme rezistenta
rusilor, dar nu poate trage nici un folos, caci inainte de a fi
exploatat victoria, ajung rezervele ruse si bátàlia inclina in
panca opusd.
Daca rusii nu sunt in stare sa prevadd surprinderile po-
sibile, tot astfel i germanii au dovedit ca nu au fost nici
odata pregatiti, pentru a face fata contra-atacurilor, cu cari
rusii au fost in masurd a le raspunde.
totusi problema pentru germani a fost mai simpld,
tteaua de .comunicatiuni a rusilor fiind asa de redusd !
O nona operatiune, de o importantd cat se poate de

mare a inceput, de cateva zile, in orientul Europei.
Elota tranco-engleza a inceput bombardarea Dardane-
leilor si se afirma, cu oare care succes. Telegramele din Atena
anunta cà mai multe forturi au fost chiar ocupate; unele re-
duse numai la facere.
Incontestabil cá operatiunea este din cele mai grele
nu va putea fi cu urmari serioase, de cat daca actiunea pe
mare va fi complectata cu o actiune pe uscat.
Inca de cand a intrat In rfisboiu Turcia, devenise
dent cd mijlocul cel mai simplu, de a reduce la neputtinta a-
ceastd interverire nesocotita, ar fi o actiune contra stramto-
62
rilor. Era vklit ea' o debacare pe coastele apusene ale Asiei

Mici, din partea anglo-francezilor si pe cele de Nord a ru-
silor ar fi putut sá dura la rezultat bun actiunea
Pare el lucrurile se vor desfäsura cam in sensul acesta.
inarzierea s'ar explica, pe de o parte prin timpul necesar
pregkirilor unei intreprinderi ata de grele, lar pe de alta,
s'a voit, probabil, ca grosul fortelor turcesti sà fie deja dus
in alta parte, asa in cal sfi nu mai aibfi titnpul material ca s'A"
ajung5 la vreme, pentru apararea stramtorilor.
Dará se vor face debarcki, este interesant de a sti punc-
tele ce se vor alee. De sigur ea' conditiunile coastelor, vor
fi acelea cari vor determina aceasta alegere.
Golful Mitilene prectun si coasta in dreptul insulei Te-
nedos ar fi punetele: cele mai indicate sub raportul strate-
gic. Pentru rusi, punctul Kili ar fi iarksi avantajos.
In unele ziare s'ar mentiona Midia. Ar fi o gresealfi,
pentru cà corpul expeditionar s'ar izbi de unja defensivd
Ceatalrvea.
La noi : pace, liniste.
24.11. 1915
Am facut azi cunostinta Parintelui Lucaci, la Ionel Grá-

disteanu.
O persoaná interesana mai ales din punctul de vedere
al românismului.
Despre intrarea noastra in actiune, mi-a spus, ca o fru-
moas5 hiperbolà, ea' pentru dânsul personal, rezultatul va fi
acelas : de inteam va muri de bucurie, de nu, de mfthnire.
Este absolut convins cá vom intrain actiune impotriva
1915 63
Austriei, in cel mult sase säptdmâni. I-am ardtat scepticis-

mul meu, lucru ce pare cd ra mirat foarte mult. Ionel Grddis-
teanu mi-a spus, cà dacä nu intrdm, sunt unele persoane cari
ar putea fi pälmuite.
Au trecut mal mult dealt de 10 ori sase sciptämtlni
Fi nu am aflat de vreo persoanä sei fi fost peilmuiter.
Ne place sä diírn drumul gurei
Vorbindu-se de soldatii romdni transilvdneni, din ar-
mata ungureased, mi-a confirmat ea' s'a dat ordin de zi in
corpuri, cä armata romdnd va merge aldturi cu ungurii in
potriva Rusiei.
Aceastd -afirmatiune oficiald a facut pe soldatii si mai cu
seamd ofiterii de nationalitate romdnd, sd nu sovdeascd dela
datoria lor.
Cuvântdri in acest sens pare CA ar fi tinut unii depututi
romani din partamentul unguresc i deputatul nostru din re-
gat, de origine basarabeand, Stere.
Párintele Lucaci intdlnind pe unul din deputatii romrdni
din parlamentul unguresc, ra intrebat cum de a putut sd a-
firme asa Lava; acesta ar fi rdspuns eä ni putea sd se indo-
iascä de cuvintele lu Stere ! Frurnos räspuns, de un rout&
nism admirabil !
Pe de alta parte, lonas Grädisteanu mi-a spus, cd o per-
soand a carei bund credintd este in afarä de once indoiard,
intrebanel pe Stere dacd îsi dà seama de ceia ce a fäcut, i-ar
fi rdspuns, cd a mers ca trimis al Primului Ministru I. C. Brä-
tianu !... Mai poate avea loe vreun comentar ? !
Tot cu acest prilej, mai aflu isprävile unui alt fruntas al
nostru.
Vorbind cu Generalul Pau, Domnia sa i-ar fi sugerat
ideia, cá dacä Franta si Germania s'ar uni, ar putea sä dic-
teze in Europa.
Generalul francez i-ar fi rdspuns, cá asemenea sugeräri
ar fi venit franceztilor din ma multe cercuri amice germani-
lor, o cá räspunsul salt a fost cä räsboiul de azi este tocmai
64
provocat de dorinta de a suprima once nazuinfáde dictatura

in Europa din partea orieui ar fi. Se zice ca ar fi incercat
sa taca pe generalul francez atent asupra calitatilor extra-
ordinar de superioare ale armatei germane, la care Genetra-
lul Pau ar fi raspuns : ,,Je m'en fiche", lasand sa se inteleag5
c5 nu gusta convorbirea
26. II. 1915
Pentru ziva de 24 am frost convocati la Bucureszi toti in-

spectorii, pentru a lucra la tablourile de inaintare.
Am fost amanati pentru marea viitoarc ; motivul : ea-
nu s'a inchis parlamente!. Ministrul de fasboiu a facut o ex-
ptmere a siruatiei armatei, aratand ca azi este mai pregatita
de cum era la izbucnirea rasboiului si ca, daca atunci exis-
tau ligsuri, faptul se datoreste crzdintei ca räsboiul nu ar fi
izbucnit atat de repede: am fost surprinsi, nu ne-am gandit
la o asa precipitare a evenimentelor, a zis ministrul de
rasboiu!!
Laudele ce si-a adus el insusi erau de asa natura, in cat
am avut impresia ca-si da ,seama de raspunderea mare ce-i
revine si cauta a induce lumea in eroare, spunand ca servi-
citul nostru sanitar este mai bine organizat de cat ori unde.
(Ca nu avem munitiuni de infanterie si artilerie suficiente,
este lucru secundar. hnportant este Ca avem vaccinuri i asta
este imbucurator!).
Despre cadre, a citit o statistica din care rezulta cá avem
16.000 de ofiteri, si cá ne-ar trzbui vreo 400 mai putin.
Despre calitatea ofiterilor improvizati nu s'a vorbit ni-
mic. Am tacut si cu. Ar fi de prisos a mai repeta ceia ce am
spus de atatea ori.
1915 63
17. 11. 1915
Acpunea In Dardanek ii urmea:ä cursul pare-se favo-

rabil.
Este, repet, actul cel mai important, din partea
prima lor actiune cti scop ofensiv determinat. Ceia ce au fa-
.
cut pand acum, pe ambele fronturi, exceptand primek incer-
cdri precipitate si nepregätite, ofensve, nu au fost de Cat pa-
räri la loviturile germanilor. In aceastà actiune ¡ma' au initia-
tiva si a ideiei si a operatiunilor, iar rezultatul se va resin*
roliticeste i economiceste si militäreste.
4, II!. 1915
Aseará am luat masa cu ministrul Rusiei, Poklzwsky

Koziel, la Doamna Elena Soutzo, sotia atasatului nostru mi-
litar la Paris.
Eram patru persoane; deci caracter ea total intim.
Ministrul rus Poklewsky, este un perfect om de lame
tn sensul mentalitätii rusesti.
Exuberant, cam tapajos i alunecei usor pe panta in-
discretiel. Toate acestea din cauza iutelii cu care se an-
gajeazd rusii pe calea intimitdiii de tndatei ce vin tn con-
tact cu o persoand care ti intereseazei.
De alifel foarte gentil, diplomat cu veden i cat se poate
de largi si limpezi, extrem de binevoitor pentru noi.
manifestat, färä nici o rezervä, nu numai dorinta ca
sä inträin in actiune, dar chiar, in oare-care mod, si ne-
rabdarea.
Pe deoparte dädea ca ceva sigur ca voin infra, cänd
nu se stie iar pe de alta, imi punea diferite intrehäri, ca
sä afle dela mine ceva pozitiv in aceasta privintä.
5
Atribue o mare importanta actitmei in Dardanele. Eu

i-am spus ca, in ceia ce ne priveste, pe noi, nu vad nici o
importanta politica, economica sau militara, pentru moment
Mi-a cerut pärerea asupra acestei importante hitreprin-
deri. I-am raspuns, ca nu am elementele necesare pentrn a
emite o apreciere. Presupun insa ca englejii, cari deSigur
ca cun.osc precis adevarata stare de lucruri, nu s'au imbarcat
intr'o chestiune atat de serioasa pentru ei, fara ca sa. fie si-
gun cà vor fi in stare a o duce la bun sfarsit.
Poklewsky este de parere, ea se va termina in curand,
cant in trei sapamani i ca rezultatul obtinut va produce 11131
efect hotärator, in Balcani.
Am ramas, in ceia ce ne priveste pe noi in particular, la
parerea mea; nu am negat insa ea daca aliatii aduc forte in-
semnate de uscat in Turcia s,i daca. acestea devenind dispo;
nibile, dupa intrarea in Constantinopole, ar li indreptate prin
Serbia de Nord, ar putea sa. schimbe fata lucrttrilor nu nu-
mai in Balcani, dar chiar si pe intregul teatru de räsboiu.
Mi-a raspuns ca. asa ceva ar fi ehiar planuit deja, de-
oarece aliatii dispun pe frontul occidental de forte mult su-
perioare trebuintelor locale si cà, unei fortari a frantului ger-
man, s'ar prefera o intoarcere pe la Sud.
Parzrea lui este ea poate sa se aleaga portul Cattaro, ca
baza pentru aceste operatiuni.
6. III. 1915
Am vazut azi pe Filipescu. Este aproape sigur ca vom

infra in actiune. Nu stie insa cand. Acest punct al intregei
chestiuni, este invählit in mister, pare-se pentru, toti.
Cu cloud zile inainte, cand am vazut pe ministrul Rusiei
am vazut si pe Misu, ministrul nostru la Londra. Mi-a pro-
1915 67
mis a va cfiuta sd md mai vadd inainte de plecare, dar nu

l'am mai vdzut. Mi s'a pärut si el cd avea aetul misterios
impenetrabil. Stia ceva ? Ori din cauzd cd nu era orientat,
credea CA era de circumstantd un asemenea aer?
In once caz, Filipescu mi-a spus ea din informatiuni si-
gure, stie cd rusii vor opera spre Ungaria, pentru a priva
pe austro-germani de recolta acestei tart Decurge de aici
vor trebui aii fie stdpani pe rzgiunile ce vor sd cucereascd,
cel mai tarziu la finele lui Iunie.
Pentru noi se pune deci chestiunea, ca pe la finde lui Iu-
nie sii hm pe Tisa.
Eu socotesc cel putin cloud luni pentru aceasa operati-
une, fard a tine seama de vreo eventuald impotrivire mai
serioasd din partea ungurilor.
Ar trebui deci sd incepem mobilizarea cel mai tarziu la
finele lui Aprilie.
Dar daca ne izbim de impotriviri, cela ce devine din ce
in ce mai probabil, atunci desigur cd vom esi din Transilva-
nia mai tarziu de cat epoca strangerii recoltei.
Am spus lui Filipescu, ci unul din punctele importante
ar fi luarea contactului imediat cu Statul Major Rus. Ope-
ratiunile noastre, trehuesc regulate in timp si orientare, ca
directiune, dupd ale lor. Acesta ar putea eventual sd ceard
modificare in proectele noastre de transporten i con.centräri,
ceia ce nu se poate face dintr'o zi la alta.
7. III. 1915
Am vdzut pe Take Ionescu. Sigur cd vom intra in acti-

une. Cand, nu se stie. Mai sunt unele dificulati politice de
intaturat. Una din aceste dificultdti ar fi si la Londra
Misu ar fi primit instructiuni, in aceastä privintd.
68 NOTITE ZILNICE DIN RASBO1U
L'am intrebat de Bratianu, daca are incredere in el.

Mi-a raspuns afirmativ, pentruca este in interesul lui per-
sonal sa nu lase pe altii sa faca o fapta mare in tara. Acea-
sta ar fi chiar consideratiunea pentru care opozitia nu a fa-
cut dificultkti la legea starei de asediu.
Punctul de vedere a lui Take lonescu este just, pen-
trued el pleacd dela premisa ca aliatii vor invinge, ca
sigurantä.
Dar daca Brätianu ar porni dela premisa ea se poate
tntampla i altfel 21 Nu se poate pune margini la presu-
panel i.
Pe de orpate repulsiunea Regelui de a intra in räsboiu
Doamna H. S. mi-a spus cá vorbind ca Regele despre
aceasta, i-ar fi nispuns categoric : I don't want war"
(nu doresc rasboiu). Pe de alta, dorinta poate ascunsä
a lui Bratinu de a fterge, prin cucerirea Basarabiei, pata
rcimasä pe numele tatälui, prin nedreptatea dela Berlin din,
1878; s'ar putea, ca la o eventualä intorsäturd favorabild
a soartei räsboiului In favoarea austro-germanilor, sä se
hotarasca a trece de partea lor 1 Evident ca ar fi o gre-
gala enorma, awl cum stau lucrurile azi, din punctul de
vedere national, o infrangere alaturi de aliati este, in
once caz, preferablui unei victorii aläturi de puterile
centralel
Take Ionescu mi-a spus, cá vorbind cu Regele, l'a sfa-
tuit sa ma ja pe mine ca Sef de Stat Major'. Regele i-ar fi
räspuns, ca. /a asa ezva se gandeste si el. Dar Bratianu?
10. 111. 1915
Flota aliata a piexdut in Dardanele trei chiurasate, unul

franc= Bouvet §*1 doua engleze: 'resistible si Ocean. Pier-
derea este incontestabil serioasa, nu cred cá va avea alta in-
1915 69
raurire asupra actiunei, de cat aceia de a Lace pe aliati sa fie
in viitor m,ai cu bagare de seama. Aszmenea lectii sunt intot-
deauna dureroase, dar au si partea lor de folos pentru viitor.
Am vfizut pe Locot. Colonel englez Thomson, ata§at mi-
litar la noi. 11 cunasteam deja din 1912.
Vine din Franta. Este cu desavarsire convins ca vor
invinge. Trupele franceze s'au complectat cu tot necesarul
pentru a rezista celor mai inverpnate atacuri §i a sfarama
chiar rezistenta germ.ang la nevoe. Crede i el insa ea nu se
va recurge la acest mijloc decat in lipid de altul. Intoarcerea
pe la Sud crede ca va fi facuta. Este canvins de izbanda in
Dardanele, de care ce Englitera va face toate sacrificille
pentru a o obtine. O nereusitä in aceasta intreprindere ar in-
senma un dezastru, pentru ea, in lumea mahomedana.
11. III. 1915
Prszemysl a capitulat. Este incontestabil un castig im.

portant pentru rusi. Comunicatia mai libera in Galitia; o Ar.
mai molt disponibila. Un punct de sprijin formidabil in spate.
Aliatii au ocupat insulele Tenedos i Lemnos. Cred ca

este mai mult decat indispensabil de a nu mai intarzia actin-
nea pe uscat. SS fi cautat ei sa forteze Dardanelele numai
cu flota? Este putin probabil. Ramane insa neexplicabila
lipsa de legatura ,,in timp" intre actiunea pe uscat §i cea de
apa. Sau aceasta din urma a inceput prea de timptuiu, sau
prima intarzie prea mult.
70
Am vazut pe Gradi§teanu. Foarte convins de apropiata
noastrà intrare in actiune. (Ar fi spus lui Bratianu, ciz oca-
zia votärii legei stOrei de asediu, cá daeä va face o iiitre-
buintare nepotrività de ea ,,i1 va impuNa cu mOna lui").
17. III. 1915
Eri am cOldtorit in tren cu Brdtianu, dela Golqti la Bu-

curesti.
M'a intrebat de posibilitatea unei invaziuni austriace pe
la Värciorova!
1-am spus cä mi se pare foarte putin probabila, o astfel
dc intreprindere.
1-am pus eu intrebarea, in cdte zile crede cd vom tra-
versa "1 ransilvania. Mi-a rdspuns, 10-15 zile.
explicat câ pentru ca sá ajungem pe frontul Se-
ghedin-Solnok, ne trebuie 50-60 zile, coprinsd i mobiliza-
rea. S'a ardtat neincrezOtor, I-am repetat afirmatiunea, add-
ogdnd, cA in socoteala mea nu am fdcut sä intre i intazie.
rile unor eventuale rezistente din partea inamicului.
Si-a exprimat in vreo data ednduri teama pentru Olte.
nia i apoi de °data' imi spune cd va trebui noi sá atacdm
Banatull... Se explicO atat de bine ezitdrile sale!
ldei foarte confuze. Nu am putut intelege nimic i nici
nu am cercat sd-l-descos.
Cu cine se consulta el?
1-am promis 6:1'4 voiu trimite un proect al mlOu asupra
unor eventuate operatiuni in Transilvania *).
A se vedea Anexa No. 2 copie dupa originalul care a fost expe..

diat prin curler special luí Bratianu inainte de sfar§itul lunii.
1915 71
12. V. 1915
Italia t declarat rasboiu Austriei.

In intervalul de cand nu am mai notat evenimentele, s'au
produs uncle schimbari, destul de importante, dar cari nu
au alterat simtitor situatia generala.
Pe la inceputul hind Aprilie, rusii au inaintat cu cen-
trul in Galitia occidentala, trecand Carpatii pe la Dukla.
Se considera aceasta miscare ca preludiul unei actiuni
decisive in contra Ungariei.
Vorbind cu Filipescu in aceasta privinta, aratat
Indoelile mele, ea' ear putea ajunge pe acea directiune la
ceva hotarator. Din potrivà mi se parea miscarea cam ris-
cata Si socoteam, ca." o impingere a stangei ruse din Galitia
orientala si Bucovina, inainte, ar fi putut duce cu mai putin
rise la o situatiune mult mai amenintfitoare pentru unguri.
Prevederile mele s'au adeverit. Germanii au gramadit forte
superioare in Beschizi si la Est de Cracovia si de acolo, im-
preuna cu austriacii, au svarlit coloanele ruse, angajate in
munti, inapoi. Rusii au fost nevoiti poate pentru conside-
ratiuni nu locale ci generale sa se retraga.
Se pretinde ca ar fi pierdut multi prizonieri. In once caz,
nu s'au oprit de cat pe San.
Aceasta retragere a fost insa insotita de o inaintare a
stangei lor. Ea a fost slaba. Neexplicabil, pentru. ce?
Germanii au incerCat o alta ofensiva, cam in acelas timp
In directiunea Mittau Riga, dar a fost respinsa". S'a do-
vedit in urma ca aceasta ofensiva' nu a fost decat o dempn-
stratiune, fie ca sá usureze ofensiva dela centru, fie sa pro-
duca efect in tara si in strainatate. Primul scop a fost atins,
prin reus,ita ofensivei la centru, al doilea, nu.
Dupa o lunga intrerupere, in parte din cauza timpului

72
m'Al, in parte din cauza reorganizarii escadrei si a pregati-

rei operatiunilor de uscat, s'au reluat operatinnile contra_
Dardanelelor. De asta data s'a pocedat fina Cu mai
judecata.
Actiunea pe mare va fi insotita de o actiune serioasa.
pe uscat.
S'au facut debarcari in m,ai multe puncte din care unele
au tost numai simple demonstratiuni. In once caz, aliatii au
pus picior solid in peninsula i de aici inainte operatiunile-
vor fi duse, cu siguranta la bun sfailit.
Intrarea Italiei in rasboiu va grabi de sigur sfaa*itul.
Este probabil ca cu o parte din forte va participa la-
expeditie in Dardanele, ceia ce va inlesni sa accelereze
aceasta importanta intreprindere.
Grosul fortelor italiene este posibil sgi fie des prin Fria
In Carintia.
De aci se poate sä se rabata." cu o parte spre Istria pen-
tru ca sa taie legatura bazei maritime austriace, Po/a, cu in-
teriorul. Vom avea In cazul acesta un nou Port Arthur..
Resta fortelor italiene se vor indrepta direct spre Vi-
ena sau vOr cauta sä se lege ca dueapta franceza, prin o.
actiune convergenta asupra Germaniei de Sud?
Aceasta din urma solutiune, plina de mari
ar putea duce la rezultate hotaritoare, cere insa o impinge-
re viguroasa cu forte ingramadite spre Alsacia, din partea
francezilor.
Dar noil
S'a dat acum 22 zile ordin de a se pune pq picior de-
rasboiu regimentele de artilerie ale Corpului de armata i re-
gimentele de infanterie de pe frontiefa, 18, 58, 2 i 42) plus
regimentele de vanatori.
1915 73
Avem deci cu efectivul de easboi, 6 regimente de infan-

terie, Z de vinfitori si tmul de artilerie.
La ce toate acestea?
Efectivele de rdsboiu sunt numai in oameni. Timpul ne-
eesar mobilizärei nu s'a micsorat niei cu, o singurà zi, cAci
rechizitionaria cailor nu este de loe accelerata prin chema-
Tea oamenilor.
Din punctul de vedere politic mi tem eh intrarea Italici

mn rásboiu inaintea noasträ, sO nu micsoreze valoarea coo-
peratiunii .Româniel.
S'a mai intimplat sA survie i succesul austro-germani-
dor in Galia occidentalà i este mult probabil cA rusit si
fie mai rezervati perttru ca sä. ni ne dea prilejul i acum, ca
3n 77, BA aparem ca salvatorii lor.
Deja unele ziare au inceput a bate aceastd notà, cela ce
este o gresealä politicfi i o lipsä de tact.
Avem nevoe de relatiuni cordiale, nu de incordarea
Nu mteleg motivul invocat al garantidor sigure.

admitem, CO, fiind in mare strOmtoarealiaii ne-ar da
toate asigurärile. Cine poate prevede ce se va intimPla palla
sfOrsitill risboiului ?
Cred cb." garantia cea mai sigurd este o atitudine
.hota-ritd, o intrare prom,pti in rdsboiu i apoi incoronarea
ei de succese militare de asa naturä, incit sA uu lase nici
o indoiald asupra partei ce ne revine la succeSul final al
xäsboiului.
La ce ar mai sluji garantiile cele mai solemne, daa,
inultumiti unui eveniment neasteptat, s'ar ajunge la desno-
dämint inainte ea noi sà. fi dat o singurfi batälie importanta.
74
Si tot astfel, care ar fi valoarea garantiilor, dacá acti-

unea noasträ militard ar contribui foarte slab la schimbarea
situatiunei generale pe teatrul de rdsboiu!
Cred ea este o grqealä, in conditiunile actuale, a se
da prea multi importantd conventiunilor scrise i a crede
cà acestea pot avea tdrie prin ele iusile, dacd, 11U sunesanc-
tionate i de fapte militare strdlucite, puse in cumpdnà
la timp.
Ar fi putut cineva sà-Fi Inchipue In 1915, defecfiunea
ruseascei din 1917, precum Fi influenfa dictatorialei exercio
tatei de Wilson In 1919, cand au Inceput adevära tele tra-
tative de pace?
17. V. 1915
Primesc dela Bucure§ti ve,stea ea' pând la huele säpamd-

nei se vor termina tratativele si cd mobilizarea va una
numai de cat.
Este ceva extraordinar, cu tratativele acestea.
Reduse la cea mai simpld expresiune, inseamnd cà ne
toc-mim pentru participarea noastrd la rfisboiu.
Sá zicem cà nu ni se acordd ceeace dorim, ce facem
atunci ? Stam pe /oc ?
Nu este ceva inept a pune o chestittne care nu poate
avea de cfit o solutiune pentru noi t intrarea cu once pret,
aráturi de aliafi
Se intelege cd, Cu cat vom cd§tiga mai mult, cu atdt va
fi mai bine; dar aceasta prin tratative, inteun moment Cat' ul
posibiltatea este, ca intervenired noastrd sá devind o can-
titate aproape neglijabild ? !
in orice caz, intervenirea noastrd azi nu mai are va..
loarea, ce ar fi avut-o la inceputul rdsboiului sau chiar
numai aeum trei luni.
1915 75
Deja tonul presei rusesti arata, ca- cei dela Petrograd

nu ar fi niel surprinsi nici amarati, dacd soväelile noastre ar
lua un caracter, cronic, incurabil ! Dar chiar si in Ermita,
pana lui Clémenceau nu ne eruta' de loe!..
O mare greseala a fost din partea noastra a ne com-
para cu Italia si E voi sá procedan' ca dama.
Pentru Italia nu era indislpensabil o participare la ras-
bolu cu once pret pe cata vrzme pentru noi, neparticiparea
la el inseamna a pierde o ocaziune, care cine stie daca se
va mai ivi vre-o data' i poate a ne creia pentru viitor, o si-
tuatiune politica din cele mai przcare.
In Italia se continua mobilizarea. Nici o stire insa asu-

pra gruparei fortelor.
Pe frontul oriental este probabil ca ofensiva germana

s'a se opreasca i sá fie urmata de o reactiune rusa.
Sz va produce aceasta pe una din atipi? Sa. speram. In
eonditiunile actuale i in vederea intrárei noastre in actiune
ar fi indicata Galitia orientala, ca teatru al nouilor opera-
tiuni serioase.
Pe frontal occidental nimic.

S'A fie vreo miscare de trape in spatele liniei de lupa,
in vederea intrarei italienilor in actiune ?
Sa speram ea da.
22. V. 1916
Ofensiva austro-germana progreseaza ; au respins

ru,si de pe unja Sanului si au luat Prszemyslul.
Aceste succese, dupa mine, mai mult aparente de cat:
reale, tata cu situatiimea generala pe intregul teatru de ras-
boiu, au designr importanta lor.
Au reinviorat moralul in Germania si Austria; au dat at-
raj germanofililor din statele neutra si au impresionat pe cei
slabi de inger din aceleasi state.
Vad cu surprindere chiar militari, judecand foarte se-
ver pe rusi, fiincka au fosr mnvini, iar unii mergand pana,
a-i vedea deja, sau cel putin pe cale de a fi, distrusi !
Ma ingrijoreaza foarte mult aceasta impresionabilitate..
Ce va fi la noi, daca am pierde o batalie, sau doua ? !
Pe trontul italian nimic important; operatiunile de mo-

bilizare cred ea trebue sa fie terminate, lar cele de trans*
port in plina desvoltare.
Pe frontul francez necontenit succese ale aliatilor, dar
de fapt stau tot pe loc. Ceeace vfid in toate jurnalele
vistele iranceze, Bunt diferite scene din rasbolu.
Mi-ar placea mai putine fotogratii i tnai multi pasi ina-
inte. Se da prea multa atentiune galeriei.
In Dardan ele operatiunile vor continua, dar tot dupál

sistemul franco-englez, adica pas cu pas, fara vlaga.
1915 77
30. V. 1915
In fine s'a dat pe fatà ca guvernul nostru este dezorien-

tat si c d. Bratianu a dus cu vorba pe fruntasik, cari aunt
pentru intrarea in actiune.
Generalul Joffre cu ocazia vizitel fäcut'a Romania In 1926
S'a luat hotarkea a se numi o comisiune, compusa din

Take Ionescu, Nicu Filipescu si Barbu Delavrancea, pentru
78
a redacta un manifest catre tara, precum i o alta comisie,

care sa alcatulasca programul ,,actiunei nationale", pentru
ea pa provoace intrarea in rasboiu.
Pare ea opozitia este pe punctul de a lua o atitudine,
daeä nu ostila fata cu guvernul, cel putin mai extergica, pen-
tru ca sa-1 provoace desvaluiasca intentiunile. Nu .*tiu
daca i aceasta este posibil a se cere ori cui !
Lie cand a inceput rasboiul european, Bratianu s'a ara-
tat o ca ministru d easboiu i ca conducator al politicei
exterioare, de o nehotarare fara margini. Probabil ca este
in firea lui.
Masuri, unele in contrazieere Cu altele. De sigur ea' le
considera abilitati, de fapt au constat din pierdere de timp,
risipa de bani, sustragerea clasei de jos dela ocupatiile or-
dirtare, enervarea clasei de sus, prin tinerea spiritelor de a,
proape un an de zile continu in a§teptare.
Se va institui int?o zi un consiliu de räsboi pentru a se
lua socoteala celor asupra caror cade räspunderea gmelilor
comise ?
Din aceastei reflexiune a mea, a isvordt mai tdrziu
seria de articole publicate in Indreptarea" pentru a fi
colectionate apoi, in cunoscuta brolurd Rdspunderile".
Este util $i o cred foarte la locul sdu, urmdtoarea
explicafiune.
Articolele pomenite au fost scrise In primele luni ale
defectiunei rusegi; soarta rdsboiului depindea de mdsura
In care Statele Unite ar fi voit i ar fi fost in stare sei
tmplineascei golul produs de acea defectiune. Ambele
eran de ant in vedere. Evident ea o politicd mal
hotdriltd a Romdniei i o conducere militard mai priceputd
ar fi contribuit foarte mud a pune capeit osttlitatilor,
tnainte de a isbucni revolutia ruseascel. Era firesc a se
vorbi atunci de nispunderea celor cari au avut §i condu-
cerea politicd $i pe cea militara.
In 1920, situatia era cu total alta.
Aportul Statelor Unite a feicut sei Incline hoteirdt
1915 79
definitiv Manta in favoarea aliatilor. Mai era oare cazul

a se mal scormoni chstiunea Rcispunderilor, tocmai tn a-
cele momente, and eram tntre douei fad in destrdmare
sociala (Rusia si Ungaria) i populatia noastra tnteo efer-
vescentei atát de periculoasd I
Numai niste minti 'Insvdpcliate, orbite de pasiune
se mai puteau gdndi la asa ceva.
In 1918 mei gäsiam la Piatra Neamt tu refugiu, cad
a venit la mine un Muir partizan, foarte luimos de altfel,
ca sá md sfatuiascei sa merg la Iasi, pentru ca in capul
unei m4cari de strada, scl tau guvernul, sti pedepsesc pe
vinovati etc. etc....
I-am raspuns : dragul meu, pônä acum m'amlcondus
cu capul meu, dacd acum l'asi schimba si asi pune pe al
D-tale In locul lui, as face o escrocherie I Vreau sa
asa cum am fost $i cum m'a cunoscut lumea. Avem ne-
vole acum de armonie. Cred ca aceastd explicafie este
valabila i pentru telegrama dela Gurbane$ti*).
2. VI. 1915
Pare cd rusii sunt hotärati a se opri pe Nistru i a se

impotrivi inainfärei mai departe a germanilor. Cred e'd nu
*) Telegrama trimisa lui I. Bratianu in zitta de 19. IX. 1920 cu

ocazia primei improprietariri Motile in Comuna Gurbane§ti, jud. Ilfov
Dlut lone! Bratianu. Improprietarirea índividuala a taranilor a
inceput azí, in Comuna Gurbaneqti jud. Ilfov, prín punerea saenilor in
stapanirea loturilor la earl au dreptul.
Sunt convins c veti simti o vie bucurie, afland ca incepe a se
traduce in fapt implinit celace ati avut rnarele merit a enunta in 1913
qí a introduce in constitutie in 1916.
Sunt nu mal putin convins in acelaq limp, ca 'partidul liberal va
contribuí cu toate puterile, la desavar§irea acestei marl i vitale reforme
cat mai repede i cat mal corespunzator tuturor intereselor
19. IX 1920. A. A.
80
le-ar fi greu sä obtie aceasta. Pe de o parte, austro-germanii

trebue sa fie, dacä nu istoviti, dar de sigue mult sLibiti. De
altf el presiunea italienilor va cere a se retrage o parte din
trupele din Galtitia. Pe de altä parte, rusii au putut sä-§i
aduc5 ì sä grupeze reze:rvele in mod corespunzOtor situa-
6. VI. 1915
Manifestul actiunei nationale a facut o impresiune de-

plorabilä. Ceva searbda. Se vorbes,te de propaganda germa-
nofilä i atäta tot.
Sau sunt dezorientati i capii actiunei, sau motivele gu-
vernutui sunt in adevär puternice, ceeace nu este de exclus.
Nu am destule elemente pentru a emite o pärere.
Ofensiva austro-germanä continua.
Ofensiva italianä progreseazO atät de incet in Cat se
poate spune ca stagneazä. In once caz au trecut frontrera.
10. VI. 1915
Russii sunt nevoiti a se retrage si de pe Nistrul superior,

pdrOsind Lembergul. De sigur ea trebuie sà aibà explicatiu-
nea ei aceasta retragere. Nu cred sa fie -datoritä numai tdriei
acestei ofensive germane in sine ins4i.
Se vorbete de lipsl de munitiuni. Se poate. Inclin a
crede ea- pentru un motiv sau altul, ru§ii gasese avantajos
sà amäse once actiune decisivä, preferänd In acest scop,
cede,ze teren, de cOt sd se angajeze serios, inainte de vrem,e.
Poate a.steaptà efectul otensivei italiene, precum i intrarea
noastrà in actiune.
1915 81
14. VI. 191 5
Rusii sunt in Galitia deja pe linia Bug-Gnila

tru sperAm cá vor pästra aceasta
O ofensivä' viguroasá a lor, pornitä de pe baza: Ivan-
gorod-Brest Litowsky, prin Lublin-Kholm ar putea sá. fie
iatará intrándului german, spre Lemberg.
Am fost chemat de Brätianu la Bucuresti.

M'a intrebat dacä in imprejueärile actuate este nimeri1
sä intram in actiune, raspuns ca hotarárea :masted tre-
bue subordona liniei de purtare a rusilor. Daca ei sunt in
mäsurä sd ja ofensiva cu stänga lor, atunci da.
M'a intrebat daca cred eh' ei pot lua ofensiva. spus
ca. nu an elementele necesare sá judec, dar dacfi nu este a-
devärat eá le lipsesc ar fi Cu putintä in orine caz,
concentreze fortele necesare spre frontut Colomeea-Cer-
mäuti.
M'a intrebat cam eat ar dura o astfel de concentrare,
,chestiune la care de sigur cá nu am putut rdspunde precis.
Mi-a spus atunci, cfi in once caz noi nu am intra in ac-
tiune inainte, de eel mai devreme 15 Iulie.
Natural cä o fund ar Fi deajuns rusilor pentrtz a-si pre.
.gäti otensiva partiald, arStata de mine ca nccesarà.
Mi-a obiectat cä i germanii ar putea sä pareze la a-
ceasta concentrare, grämädind si ei forte in fata stängei ru-
sesti. Mi-am aratat indoiala pentru aceastá posibilitate, din
cauz4 cA in Galitia orientalà nu dispun de cât de o linie sin-
gura si aceia slabd prin natura ei. Acum ea trebue sä fie si
mai slábitä din cauza striCáciunilor ce probabil a suferit.
M'a insfircinat sa fac un proect de conventiune militará
intre noi si Rusia *).
1. A se vedea Anexa No. 3.

6
82
1-am vorbit de conventia ce am, facut in 1912 cu Aus-

tria. Nu avea niel o cunostintä de ea.
16. VI. 1915
Am, dat proectul de conventiune lui Brätianu. Am stu-

diat impreunä situatia rutsilor pe hartä.
PentTu mine, Brätianu, a fost intotdeauna un mare X.
S'a arätat foarte gentil, dar pänä la ce punct sá fie sine
cera aceastä gentilete, nu asi avea curajul sà o afirm niel
o discut.
lmi amintesc de Februarie 1909.
18. VI. 1915
Nicu Filipescu ales s,ef al partidului conservator. (loan

Lahovary a murit subit).
Pe toate teatrele, operatiunile stagneazà.
Un articol scris de colonelul Barone aratä situatiunea

retragerea rusilor tot asa cum le \TALI i eu.
Colonelul Barqtze a fost coleg de banca cu mine tn
$coala superioard de reisboiu. A fost trz urnzei profesor de
istorie militara la acea $coalei.
De origind Napolitan. Avea un pro fil absolut napole-
onian, $i era de o inteligentei cu totul exceptionalä.
1915 83
Noi colegii lui Il consideram genial. Si-a sfdrámat

cfiriera din cauza unui conflIct cu generalul Saletta, Seful
de Stat Major al Armatei. Era cdsdtorit. Avea doi copi-
10'0 delicio#. Era bun sot, bun tata, excelent camarad.
Am lucrat multd vreme tmpreund.
Sd fie adevdrat cä Rennenkapf a fost necredincios
datoritä relei sale vointe si c:redinte au fost rusii bätuti la
lacurile Mazuriene i cà Makensen a scdpat de dezastru la
Lodz? In Manciuria a lost un bray! Regret foarte mult;
bta tara noastra.
21. VI. 1915
Jimmiele au adus noutatea acum cateva zile, ca, atat

Cancelarul german, cat i niinistrul afacerilor straine au
fost la Viena, pentru a conf eri cu contele Burlan ì contele
Tisza.
Nu se stie care a fost obiectul acestei conferinpe. A
transpirat insa, cà rezultatul nu a fost satisfacator. Se afirma
cá s'ar fi publicat, de catre ',Frankfurter Zeitung", un ar-
ticol privitor la aceastä conferintd, pe care zisul ziar o pune
in legAturd cu chestiunea atitudinei neutrilor.
itegretând nereusita conterintei, ziarul pare CS ar fi con-
chis: tot actiunea armatelor noastre este mijlocul cel mai e-
ficace de a impune neutrilor linia de conduita ce trebuie sd
Nu stiu panä la ce punct este informat ,,Prankfurter Zei-

tung" asupra ezlor urmdrite i celor petrecute in conferinta.
Concluziunea sa este insä caracteristica. Ea desvaluie in
toad goliciunea lui scopul ofensivei germane din Galitia: a
impresiona pe neutri, ceeace a si reusit cu cei sovditori.
Din punctul de vedere strategic, atacul pe Dunaetz,
84
chiar admitandu-se ca remit ar fi putut sa aiba consecinte-

cu eat mai grave, hand poate s caracterul unui adevarat
dezastru, cu cat rusii ar fi fost mai angajati in Beschizi; toate
trupele trecute peste munti, dupa reusita atacului german, ar
fi fost pierdute.
Acest plan mai cerea insa timp; era necesar sa se as-
tepte ea ofensiva ruseasca sa se accentueze bine, dar in a-
cest interval puteau interveni Italia si Romania.
De; aceia s'a pornit la atac, nu pentru a oktine un re-
zultat strategic decisiv, care sa duca la o schimbare impor.
tatted in mersul rasboiului, sà inchida un capitol si sà incea-
pa un altul, ci numai pentru a impresiona eat mai repede
neutri, adica inainte ca ei sa se fi decis.
Masura a reusit fata eu, Romania; fata eu Italia, nu, fie ca
era prea tarziu, fie ca acolo vederile oamenilor conducatori
sunt mai ascutite i mintile mai red. Nu se lasa a fi influen-
tati de azi pe maine.
Ofensiva germana slabeste din ce in ce. Fie cà sunt
toviti, fie ca au de luptat cu greutati, He ca rusii primesc
intariri. In once caz, pare ca ea se apropie de punctul limita.
Persist in a ere& a o ofensiva pornita de pe frontul
lvangorod-Brest Litowsky spre frontuh Lublin-Kholm, at
putea sa alba urmari dezastroase pentru germani.
dable, plus o linie care leaga Kholm, ca Kovel, nod impor-
Rusii dispan, pe acest front, de 3 ell ferate din cari dona,
tent de comtmicatii din spre Kiew si Odessa.
Aceasta ofensiva s'ar putea intreprinde chiar cu riscui
degarnisirei intregului front dela Varsovia spre Nord, pana
la mare, eaci lantul de cetati ar fi prin sine in masura a
intarzia inaintarea inamicului, pang ce ofensiva si-er produce
efectul si acest efect, in caz de succes, ar fi un urjas dezas-
tru pentru inamic.
1915 SS
30. VI. 1915
Eapt pozitiv este azi, cá ofensiva germanfi a pierdut vi-

goarea ei i cà ra§ii au pastrat destutd soliditate nu numai,
pentru a rezista, dar chiar pentru a reina ofensiva.
La arapa dreapta austro- germand, pe Nistru si pe Zlota
Lipa, situatia de cäteva zile absolut stationard. Intre Bug
Vistula, de 10 zire stortdrile germanilor in directia Lublin-
Kholm, par oprite pe linia Krasnik-Krilov.
In ultimile trei zile se vede chiar o m*are ofensivd a
rasilor spre Sud. La Krasnik, care este in stapanirea austro-
germanilor, contra ofensiva rush pare foarte viguroasa, caci
aruncat pe germani inapoi reckstigänd o parte din terenul
pierclut la Nord de Krasnik.
Dacd rasii isbutesc sa adune tone suficiente pe frontd
Lublin-Kholm, i au mijloacele necesare de a reincepe mi--
carea ofensiva, inaintarea lor spre frontal Prszemysl-Lemherg
ar pime armatele austro-germane din Galitia intr'o situatiune
din cele mai critice.
Prezenta und armate in Transilvania ar putea sä. schim-
be aceasta situatie in adevdratd catastrofk inaintänd boa-
rat pe valea superioard a Tisei.
5. VII. 1915
Am väzut pe Maiorul Prodan, atap.tul nostru militar la

Petrograd, venit aici pentru cäteva zile. Dupd aratdrile sale
pe de o parte ruOi vor fi nevoiti a pdrasi Vistula a se re-
trage cu totul inapoia Bugului. Varsovia, de abia daca va
putea sfi reziste 6 zile.
Pe de altd parte insd, aratä ca. Armata este cu moralul
toarte ridicat si cd va relua ofensiva.
86
In acest timp insa, dupà cele ce §tie, Comanclamentul

superior ar rasa foarte mult de dorit. Marcie Duce Nicolae
este despotic: trateazi aspru pe toti si a in.dispus pe subor-
donatii sai. Ace,stia nu sunt la rAndul lor in armonie intre ei
§i nu se ajutà reciproc din pasiuni personate.
Lipsa de munitiuni zice CS s'a datorit mai cu seama fap-
tului, cá agentii germani ar fi facut s'a sari in aer, in diferite
puncte, vrz-o 6 depozite mari de munktitmi. Exploziile au
avut loe in acelas timp 0 cam la inceputul ofensivei ger-
mane.
Sukhomlinov a demisionat fiindea era in dezacord cu
Marele Duce. El cerea continu retragerea inapoia Bugului,
pe eand Marele Duce a fost inteuna pentru ofensiva'. De
Rennenkampf nu §tie daca este sau nu vinovat, dar la Lodz
a facut gres,eala, c5 in loc sa' vie cu intreaga Armata, a tri-
mis numai un Corp de Armatà i aceasta pentru a nu infra
sub ordinele lui Ruski.
De Ianuschievici, Sefiil de Stat Major, spune cà este de
putind valoare.
Tràdärile anuntate prin ziare sunt adevarate, mai multi
ofiteri au, fost executati deja i vor fi urmati probabil inca
de
Marele Cartier este la Baranovici(?) lingi Smolensk 0
ordinele nu ajung pe teatrul de operatiuni and este vre-un
eveniment important, de cat cu intarziere.
In rezumat nimic nou i in special nimic interesant
in adevar ca miez. Mi-a felcut impresia ca pi-a improvizat
expunerea ca reminiscente din cetirea ziarelor, cari in Ru-
sia mai mult ca in alte párti, sunt foarte abile in räspan-
direa Ftirilor ten dentioase. Mie personal mi-a servit, caci
cunopteam personal mai multi din comandantii pomeniti.
Conflictul dintre Marele Duce Nicolae i Miniatrul de
disboiu Sukhomlinov, m'a interesat foarte mult. Acesta
din urma este un °filler de vasta cultura i foarte inte-
ligent.
1915 87
S'ar putea sa fie victima ambiantei foarte viciate In

Mallete cercuri pataliste §i administrative. Sukhomlinov
cunoa$te tn fond armatele puterilor centrale, cunoage
timba noastrei, o serie destul de binipr.
9. VIL 1915
Pare ca turcii in adevar sunt in lipsa de munitiuni.

S'a conteze a1iaii, numai pe aceasta lipsa pentru cade-
rea Dardanelelor?
Nu este explicabil pentru ce n,u intervin i italienii.
Germanii fac_iarasi progrese la stanga lor pe frontul

oriental. De sigur ea nu este de cat presiune cu dubu scop,
de a liza pe rusi, pentru a disloca spre Ga1iia trupe si de a
impresiona pe neutri.
Generalul Porro a fost 1n n'anta in scopul se zice --
de a se intelege asupra ttnui plan COMUJ1 de operatitmi.
Initiativa este inteleapta, dar pentru a se obtine coordo.
narea sfortarilor, ar fi nevoe s'a se creeze un organ central,
compus din reprezentantii tuturor Statelor Majoare aliate pene
tru a stabili linia comuna de conduita si partea fieearei Ar-
mate, in acordul ce s'ar hotara.
Superioritatea austro-germanilor rezida' in faptul
cd au un singur comandament.
13. VII. 1915
Situatiunea generara pe intreg teatru de räsboiu se poate

caracteriza ca: defavorabila pentru
Italienii inainteaza dar foarte incet ; fie din cauza greu-

tatilor cu care au sa lupte: teren i intdriri, fie din cauza si-
tuatiunei loe strategice. O inaintare prea indrasneata pe Ison-
zo, fard o siguranta absoluta din directiunea Trentihului, ar
putea duce la o situatiune riscata.
In Dardanele-actiun.ea gtagn,eaza, cu toate succesele zil-
-nice anuntate.
Pe frontul .occidental, de asemenea mid lupte cu efect
local. Aliatii au mereu succese, dar tot pe Inc stau.
Numai pe frontul oriental se opereaza serios, dar de a-
ceia si austro-germanii au concentrat aici sfollarea loe prin.
cip
Temandu-se probabil de o contra ofensiva din directitt
nea Lublin-Kholm, continua lupta cu vioiciune in acest sec-
tor si fac in acela§ timp miscari ofensive pe tot restul fron-
tului i mai ales pe Narev si la aripa lor stanga, de sigur in
,scopul de a fixa pe Rnsi.
Generalul von Billow, care era in Franta, se gaseste
.acum pe trontul oriental.
Este deci fapt pozitiv ca centrul de grzutate austro.
german, este in aceasta parte i totusi aliatii, pe frontul oc-
cidental, se multumesc numai cu mid succese locale!
0 constatare este de facut. Austro-germanii pot fi con-

siderati ca o Singurä armata, cu un singur comandanvut su-
prem, deci cu unitate de concepOune i executiune, asi-
gurata.
Din potrivd, aliatii sunt impartiti in patru grupe i daca
se considera i sdrbii, In cinci, fdra nici o legatura intre ele
lucrand fiecare pe socoteala sa, lasdndu-se a fi calauzite,
pare, numai de interesele proprii, locale.
Trebue recunoscut, ca rusii au procedat cu totul altfel
in prima faza a rdzboiului. Mai tarziu ¡Ina, au riscat i ei
1915 89-
mai mult de cat era puterea lor sa o faca i rat au avut spri-
jinul virtual necesar, pentru ca sà lì se asigure succesele
prin imobilizarea absoluta' a 'inamicului pe celelalte fronturi,
sau prin un atac serios, in caz ca el s'ar fi slabit acolo.
La o coordonare a sfortärilor aliatilor nu se va alma-
ge, dacä nu se va organiza conducerea superloarä in a5a
mod, ca sfortärlle din diferitele part' ale teatrului in-
treg de räsboiu sä se sumeze in timp".
Poate cà o solutiune ar fi sa se institue un organ central,
un fel de Stat Major General mixt, care sa tie acordul ne-
contenit intre parti, potrivit Cu situatiunea momentului.
22. VII. 1915
In Franta stagnatiune.
C;are sa .fie motivul ?
Pe frontut oriental ofensiva austro-germana progresea-
incet este drept, dar progreseazä.
Rusii se gasesc in situatiunea de a primi o batalie mare,
sau de a se retrage. 'Linde pareri sunt ca ei nu mai pot sa se-
retragä, ea trebue sa primeascá batalia, cä." aceastä. Wale
va fi decisiva. In caz de infrangere a rusi1or, ei vor suferi un
adevarat dezastru, ceia ce ar pune capat campaniei in Rusia
ar asigura victoria finala austro-germanilor.
Nu impärtasesc aceste veden, desi nu cunose exact situ-
atiunea, judec insá dupa aspectul frontului de lupta. Cred
cà rusii pot sa primeasca sau sà refuze batalia.
Cred ca primind bätalia, ea mi va fi decisivä pentru el,.
caci vor avea mijlocul sa se retraga la timp, in raport, bine
inteles, cu posibiritatea ce va mai ramane unui inamic ista-
vit, de a-i strange de aproape printeo mancvra energica. Ju-
dec aceasta posibilitate ca foarte putin probabilä, afard dacä
austro-gemanii nu posed, in afarà de trttpele in WO'S, alte
noui masse insemnate de manevr5.
90
Cred in fine ca cbiar daca sansele de victorie nu ar fi
exduse, ar fi mai intelept din partea rusilor sa cedeze teren
clecat sa primeasea o bätalie, de al carui rezUltat favorabil
nu ar fi siguri. O asemena siguranta socot cá ni i o poate
avea o armata, care de trei luni de zile se retrage, incet dar
necontenit, mai ales dada retragerea este datorita lipsei de
munitiuni, cela ce nu este exdus.
In once caz moralul ar trebui restabilit printrio oprire
pe loc mai ferina i insotita de Intoarceri ofensive scurtet
dar viguroase.
ltalienii progreseaza sistematic i fac foarte bine. Tere.

nul castigat este imediat organizat defensiv, asa incat nu
au dat niel un pas indarat.
In Dardanele stagnaliune. Micile succese ca importanta
locala, nu altereaza situatiunea. Turcii rezista si aliatii nu au
pus in actiune mijloace suficiente.
Vor participa si italienii la aceasta intreprindere?
Dacá da, atunci se pune intrebarea, pentu ce atat de
tarziu.
Am avut satisfactiunea sa vad in ,,La Revue hebdom.

madaire" ca si Gabriel Hannoteaux se pronunta asupra ne.
cesitatii unui comandament suprem general, pentru coordo-
narea actiunii aliatilor.
La noi nimica nou. Din diferite par se emit paren i ca

momentul nostru a trecut. Asupra acestui punct sunt de acord
ziarele din ambele tabere beligerante
SA fie asa? Ar fi foarte trist!
1915 91
Incontestabil cà ceia ce am pierdut nu se mai reckstigá

fárá un non eveniment neasteptat si favorabil, cánd vom
intra, vom avea de luptat cu mari geutáti.
Poate presimfämäntul acestor dificulati face pe Brä-
tianu sá mai amfie.
25. VIII. 1915
Este o lunä de cánd am incetat de a mai inregistra eve-

nimentele, pentru a nu mai repeta acelas lucru. Nimic mai
important nu s'a produs.
Pe frontul de West, ofensivele par.tiale au incetat de
ambele pàri S'a constatat in fine inutilitatea lor,
be pare cá o ofensivá viguroasá, it fond, este in vedere,
dar se asteaptá debarcarea fortelor engleze cari sunt evaluate
la 800.000 oameni si al cáror transport este deja in curs de
cátva timp. Informatiunea o am dela atasatul militar englez.
Pe frontul oriental, rusii continua retragerea lor lentä.
Impáratul Niculae a luat comanda in persoaná a armatelor
pare ea in curänd se vor pregAti evenimente importante si pe
acest front.
Italienii /uptá cu greutátile terenului. Nu se pot deduce

Ina intentiunile lor. Grosul fortelor nu este pus ined in mis-
care si nu se stie deocamdatá ce destinatiune va avea.
Ma' tem ca.- timpul fan sä nu survie, inainte. de -a-si fi
deschis drumul.
In Dardanele aliath ispdsesc prin prelungirea operatinni-
lor, gresala originará, de a nu fi combinat din capul locului
actiunea pe mar e cu cea de uscat.
NOTITE Z1LNICE DIN RASBOIU
'92
In interiorul Austriei se fac miscári de trupe. Deduc a-

ceasta din taptul ca s'au inchis frontierele spre statele neutre,
iar Calatorii spre Romania sunt opriti de a trece frontiera.
-28. VIII. 1915
Ca din senin, a sosit ordinal ca trupele ce au efectivul

de rasboiu, sa mearga la frontiera. Masura este luata ca ras-
pus la oprirea calatorilor no.5tri la frontiera.
Rusil au repurtat, pare-se o victorie la Tarnopol, prin

o intoarcere viguroasa ofensiva'. Se anunta mai multe mil de
prizonieri.
.51. VIII. 1915
Ducerea trupelor noastre pe frontiera, nu convine pu-

terilor centrale. S'a dispus retragerea trupelor austro-ungare
.din apropierea trontierei noastre.
Nu-mi explic aceasta incurcatura, de cat prin faptut ca
puterile centrale au dorit sa pästreze secretul asupra trans-
porturilor militare, cari probabil se fac spre Sud. Nu cred ea
au putut avea intentiunea sa ne ameninte pe noi, O gre§eara
mai mare nu ar fi putut face.
1. IX. 1915
Trupele noastre nu se vor retrage de pe frontiera. Pe

,de alta parte insa, transpoturi de cereale sunt permise !
1915 93
Am lost chemat la Bucure$ti $s m'am dus la Primul

Ministru acasd.
M'a primit cu aceste cuvinte :
D-ta critici domnule general organizatiunea armatei
noastre, ca i cand ar fi feicutd de mine!"
0 mica explicatiune este necesard la aceasta tntam-
pinare.
La instructtunile de mobilizare, cari au intrat In apli-
care la 1 Aprilie 1915, am facut o dare de seamd care a
constat din o serie de observatiuni critice foarte documen-
late, nu insci asupra organizArii ci asupra dezorganizdrii
.care se introducea cu adevdratd incongientd In armatd
care nu me" put ea lasa indiferent, cu atat mai mult cd
ceiace se ddrama era legea de organizatiune a armatei din
1908, facutei de mine.
In once caz cuvintele Primului Ministru, desveiluiau
o intreagd mentalit ate !
Nu era vorba de: ce s'a fa cut" (bine sau tau), ci
de cine, s'a feicut I"
In scurta Intretinere ce am avut, nu s'a vorbit de cele
ce erau coprinse In raportul meu, ci de unele generalitäti
lard importantd i ne-am despartit, ranoinand sa ne vedem
a doua zi la Palat, unde se vor intruni tot' inspectorii ge-
nerali, In prezenta Regelui.
Ne-am tntrunit In adevar la Palat i dupd o scurtei
cuvtìntare a Regelui, noul Suveran a pus unele tntrebdri
vagl, la cari parte din generali au rdspuns. Mi-aduc contrite
ca cel care a vorbit mai cu miez a fost regretatul general
Coandei, Inspectorul General al Artileriei, care a pus In
evidenta cat suntem de tnapoiati In ceia ce privege arti-
leria In general, adicei cea de camp i cea de pozitie fi
cela ce privege aprovizionarea cu munitiuni.
Dupe'. aceia, Regele a pus Intrebarea daca nu sunt
observatiuni privitoare la organizatiunea armatei.
Intrebarea, ma privea pe mine personal cdci Regele a
surds 0 m'a privit. Am tnteles ca Primal Mmistru I-a
vorbit de critic* din memoriul meu i de aceia am Inceput
-sa rezum observatiunile mele de cdpetenie.
94 NOTITE ZILNICE DIN RASE=
Am spas a puterea noastrd de incadrare nu poate

depei$i 15 Divizii. Nu avem nici °filed, nici cadre, nici
oameni instruiti, nici armament, nici muni(iuni, pentru mai
mult, filar' a mai adäoga lipsa de rezerve de tot Phil pentru
a implini golurile $1 lipsurbe ce se vor produce imediat ce
vom incepe operatiunile. In noile instructiuni de mobilizare
se proecteazei a se pane pe picior de rdsboiu 23 Divizii.
Vom avea un spor de nurnär, dar in schimbul unor viidite
sccideri a valorii combative, cad scäderi vor merge crescand,
cdci nu aveln cu ce tmplini golurile inerente ori are'
operatiuni *).
La aceste afirmatiuni ale me/e, Primal Ministru,lueind
cuvatul a spune textual: voi rcIspunde Domnului Gene-
ral Averescu nu ca Ministru de Rcisbolu, ci ca Pre$edinte
de consiiiu, ca Armata noastrei nu va avea de luptat ca
trape mai bine organizate".
Am Minas talemnit. Dupei o foarte scurtei pauzã am
replicat. Pe terenul acesta nu mei pot anga ja, pot spune
rind cd o pregellire scinätoasci de räsboi trebue sei alba in
vedere toate posibilitätile $i am adus ca exempla cele ce
s'au intampiat cu Bulgaria.
Vecinii no$tri in vederea anal räsbol ca Turcii $i-au
diluat excesiv armata $1 au avut unele succese la inceputul
primului reisboi balcanic din 1912. In al dei/ea, and s'au
geisit in fata unor trape mai solide, au Jost nevoi(i sei re-
mute la luptä $i sä cearei pace!
Nu a mai avut ce replica. S'autnsärcinat 'Irma faptele
a vorbi $i din nenorocire pentru noi, au vorbit alga de
cum a vorbit Primul Ministru.
10. IX. 1915
Bulgaria mobilizeaz5. Atat mai bine.
4) In darea de seamä asupra pregatirii mobilizärli Corpului I Ar.

matä pe anul 1916-19t7 ce am inaintat se gäseau si graficele cu or,
ganizarea si incadrarea regimentelor organice. Cu Will de .curiozitate
a se vedea la Anexa 4.a grafieul Rea. 57 inf.
1915 95
Acest nou eveniment simplifica.' problema in Balcani

dá posibilitate aliatilor de a pune stapanire pe stráUltori, pe
altá cale de .cOt acea de pana acum. O actiune energica in
Bulgaria prin Marea Egee si Marea Neagrfi, ar duce la re-
zultat sigur in scurt timp.
Nu este exclus ca in Bulgaria s'O se produca evenimente
interne foarte grave.
NU mà pot de loe hnpica cu ideia unei actiuni armate a
soldatului bulgar in fata celui rus!
15. IX. 1915
Pare ca- armatele franco-engleze au luat ofensiva. In once

caz, armata francezd a fdcut in Chmpagne o sparturl de
vre-o 25 km, pe o adOncime de 4-5 km.
Englejii au repurtat i ei un succes destul de serios.
Grecia a mobilizat de asemenea, fatO cu mobilizarea

bulgarà.
Pare c5 se desemneazil o activitate ofensivá impotriva

Serbiei. Trupele destinate acestei operatiuni se zice ea' sunt
comandate de generalul Makenzen. SO fie aceasta ofensiva
cu adevdrat necesarà ?
In cazul acesta eventimente importarte, cu caracter de-
cisiv, se vor desfäsura in Macedonia si Serbia.
96 NOTITE ZILNICE DIN RASSOIU
IX. 1915
Un eveniment important se produce la noi. Un grup

parlamentari au trimis la prim,u1 ministru o delegatiune, pen-
tru a care mobilizarea,
ministru a dat un räspuns evasiv.
Parlamentarii au hot:Seal o nouà intrunire.
I,X. 1915
La intrunirea de eri s'a hotärät (motiunea Take Ionescu)

a se face apel la tara.
Pare ea' se indrumeaz6 o actiune de rästurnare a guver-

nului.
Sr va räspunde cu starea de asediu din partea guver-
nului ?
23. I,X. 1915
In fine situatiunea in Balcani se va limpezi.

Pala cu mobilizarea bulgark aliatil s'au hotarat a pro-
ceda energic. O notä ultimatum a fost inaintatä de mini§trii
impätritei intelecteri, ceränd a concedia pe ofiterii germani.
Rusia in deosebi a Minis o notä foarte energicfi, ame-
nintänd cu ruperea relatiunilor dacä nu se va da un raspuns
precis i satisfäcätor.
Trupe aliate au inceput debarcarea la Salonic, färä con-

simfbnfintul Greciei.
1915 97
24. IX. 1915
Evenimentele se precipita. Raspunsul bulgaiilor a fost

evasiv. S'a hotarat plecarea ministrilor. Maine vor fi in Ro-
mania. Sunt de prevazut evenimente interne grave in Bul-
garia.
In Grecia, Venizelos a fost nevoit sa-si dea demisia. Re-

gele pare ca dezaproba atitudinea lui toleranta fata cu aliatii;
este de stiut daca va gäsi un guvern care sa indrasneasca a
lua o alta atitudine.
Federatiunea, la noi, a publicat un manifest destul de
energic, aproape revolutionar.
8. X. 1915
La inaugurarea clubului Federalistilor", Filipescu a

tinut un discurs energic, prin care a infierat pe Brdtianu din
punctul de vedere al activitalii sale in capul minister'ului de
rasboiu si din acela al conducerei politicii externe.
1 ot ce a spus este zcirobitor pentru. guvern. In alta parte
ar ramane infierat pentru toatd viata, la noi, va trece
ceasta, fara nici o urmare seriOasa. In once caz, este impor-
tant faptul cá opozitia se desoliflarizeaza de guvern. Foarte
tarziu, dar in fine, sa vedem ce 'va esi.
Dumineca 27 Septembrie am fost la Curtea de Arges
pentru parastasul R.egelui Carol, Regele Ferdinand s'a in-
tretinut mult cu mine, intre altele mi-a spus, ca lucrarile pe
frontiera au fost un bun exercitiu. Despre rdsboiu nu poate fi
vorba acum : faire a guerre maintenant, ce serait tout sim-
plement de la tollie turieuse.
A mai adhogat ca mai tarziu, in cursul ernei vom mai
vorbi si a ea's intr'un mod semnificativ.
7
98
Am avut impresiunea cä sparS inteo schinbare de front.
Se poate sá má înel, aceasta fost ins4 impresiunea.
Am vorbit in tren cu Filie eseu si Take Ionescu. Ambii
sunt toarte hotär4ti pentru intrarea in actiune.
Cari vor fi mijloacele de rezistenti ale lui BrAtianu ?
Cu abilitkti nu cred s'A.' mai poata izbuti. Va recurge la
torfá ?
~Vd procedeaza energic. Dupà ziaL, ei ar fi transpor-

tat trupe in Serbia §i ar fi §i luat parte la lupte.
Rusia a declarat ciá va veni in ajutorul Serbiei. De nu
ar veni irisa prea târziu. Intervenirea im,ediata ar produce o
stare de lucruri foarte grava' in Bulgaria.
Mintea mea retina a vedea pe soldatul buigar al5turi de
cel turc, trägand in soldatul rus L..
Pare eä aliaii vor incepe sà debarce i la Dedeagaei.

Cred cá acest punct este indicat pentru a zAdärnici, pana la
evenimente mai serioase, efectele unei eventuale jonctiuni, pe
DunSre, intre puterile centrale §i Bulgaria. Turcia ar fam'a-
ne basa tot izolatä.
Italia a declarat rásbodu Bulgariei.

Cred cZi o intervenire a Italiei in stil mare in Serbia, ar
rezolva problema Alpilor, prin intoarcerea lor pe la Sud.
Medua, Durazzo si Valona ar putea constituí trei puncte
de bazá, pentru operatiuni sumare spre Nord.
1915 99
9. X. 1915
inteurr-manitest scurt insa toarte incisiv, adresat po-

porului rus, Tarul Nicolae al II-lea infiereaza purtarea Bul-
gariei i o nurneste tradatoarea cauzei Slave.
sigur va produc adanca impresie in Bulgaria i nu

stiu daca va ramane fdra urmAri.
II. X. 1915
intrunirea federatiunei la Dacia, in Buturesti.

Mare aglomerare de lume. Gravernul a intrebuintat ar-
mata pentru a impiedica desordinele. S'au oprit manifestantii
de a mgrge la Palat
Un mort si eativa r5niti. Din ce in ce mai mult se de-
semneaza politica indoelnicd a lui Bfatianu.
Tot mai mult îi face drum printre partizanii lui perso-
nali, ideia ea bine a fäcut de nu a intrat.
Chestiunea se pune acum, pe terenul antipatic al politicei
interne.
teederalistii spun: daca intrati in actiune suntem alaturi
cu voi, daa nu intrati, atunci faceti loc altora.
Guvernamentalii, trz.(cand sub täcere Prima parte, sus-
tin ca totul nu este de cat un pretext din partea opozitiei,
pentru a easturna auvernul !...
Liberalii !... Nu se desmint nici in imprejurkile ezle mai
grave L.
15. X. 1915
Debarcar4ile aliatilor merg incet, ceia ce dovedeste

s'au gandit la ele prea tarziu, noate ci deabia numai cand a
NOTITE ZILNICE DIN RASE=
100
inceput invaziunea austro-germana in Serbia i cand Bulga-

ria §i-a aruncat masca jos,
bombardat Varna. S'a fie demonstratiune pre-
mergátoare unei debarcari ?
Ar fi i timpul.
Dar noi ?
Pandim momentul !...
Momentul va II mai prielnic, dupa ce se va reaprovizio-
na i Bulgaria i Turcìa, iar Serbia ar fi nimicita.
Ce mare nenorocire !
X. 1915
Azi intrunire a Federali§tilor la Craiova.

Discurs remarcabil a lui Take Ionescu.
Am avut un mic conflict en prefectul pentru, másurile de
luat. An primit o telegrama' foarte curioasa din partea lui
Bratianu. Voiu lámuri aceasta chestiune.
X. 1915
Invaziunea in Serbia face progrese.

Cum se pune chestiunea pentru noi, daca ar fi sá in-
tervenim alaturi cu ?
Sunt diferite pared; pentru mine solutiunea ar fi : o parte
din trupele noastre, 4 cel mult la 6 Divizii, intärite du çel
putin un Corp de Armatd rus, ar pdtrunde prin Dobrogea
Bulgaria, pentru á ocupa triunghiul Rusciuk-Tarnova-Plev-
na, restul fortelor noastre, hordrat prin Transilvania si Banat,
asupra comunicapilor austro-germanilor trecuti in Serbia.
Misarea noastra ar trebui, natural, sa. fie susfinuta de
o viguroasd ofensiva a stangei rusesti,
O foarte virulenta campanie este dusa de ziarul Epoca

J'impotriva administratiunei rasboiului. Se reproduc acte
facisiniile L. Este si momentul pentru, asa ceva !
25.X.1915
1915
In line cei dela Statul Major au inceput sa se desmeti-

iceasca.
Mi-au trimis un ordin, prin care imi dau oare care li-
bertate de a pregati dispunerea trupelor in vederea unei
,opriri a inaintarei austro-germanilor, in caz cd ar incerca un
:atac pe directia Orsova-Severtin.
'Pe de o parte s'au speriat se vede de progresele germa-
-nilor in Serbia, iar pe de alta au ajuns a se convinge ca nu se
face fata situatinnilor serioase cu siraguri de batalioane, in
.creerti muntilor, pe frontiera chiar.
Mai bine mai fariitt ,de cat nici o data.
'Situatiunea pe toate teatrele de operatiuni, neschimbaa.

In Franta, hartneli. In peninsula Galipoli, stagnare. In
Caucaz miscari neinsemnate, in Rusia sz accentuiaza tot mai
mult reinvigorirea armatei rusesti.
102
Pe teatrul balcanic insa, nu inteleg planul

Ciermanii i bulgarii progreseaza, cad de fapt nu au la
fata lor de cat pe bietii sarbi. Aliatii eari au debarcat la Sa-
Ionic, d abia stau apropiat de Veles. Probabil ea au forte
putine, cola ce inseamna ea au inceput expeditia tarziu i ca
mijloace inferioare trebuintelor momentului.
Rusii aduna forte in Basarabia. In ce scop ? Sá treaca pe
la noi sau sa le scurga pe Dunare ea sa debarce intre Tur-
tucaia si Ruseiuk, dupa ce vor fi pus din spre mare picior pe-
pamantul Bulgariei ?
Nu se poate sti nimic. Se constata insa din nenorocire
lucrurile merg incet, foarte incet,
De asemenea neexplicabila este atitudinea Italiei in
chestiunea balcanicd.
Nu este ea in stare sa trimitd, ce! putin 2 Corpuri de
Armati. prin Albania de Sud sau in Muntenegru? In Alpi
cred sa aiba curand nevoe de toate fortele disponibile, asa
eat organizarea unid corp expeditionar de vre-o 100.000 oa-
meni nu i-ar compromite de loe pe front. In schimb Insa
victorie in Balcani ar simplifica poate problema
1. AL 1915
Am fost la Turnu Serverin si am dat indicatiunile nece-

sare pentru organizarea apdrarei i pregaiiirea unei eventuale.
ofensive a noastre, in aceasta parte.
Este de prisos a spurte, ca dispozitiunile mele nu au ni-
mic de comun cu copirariile cari le-au precedat. Generalut
Valeanu pricepe situatiunea.
Curioasa este atitudinea Ivi Bratianu si a presei guver-
namentale in chestiun.ea neregulilor la administralia
rdsboiului. centrala
1915 103
In loc de a face lumina si a dovedi daca au fost sau

:znereguli, se iau masuri aspre contra acelora cari au procu-
:rat mijlocul sa fie date in vileag.
Asa am facut eu in 19O? Pe de alta parte ,,Viitorul"
;gdsete cá este o infamie a se ataca armata, iar in 1913 cand
-I se imputa acelas lucru, stia sá raspunda, ca nu ataca armata,
-ci numai pe Militarii vinovati!... Dar Epoca" pe cine ataca
azi ?
Deosebirea este cá atund atacurile eran gratuite, caci
vinovati nu existau, pe and astazi aceasta nu este ina do-
vedit. Din potriva, prin modal cum se procedeaza, lasa loc
.presupunerilor cá denunturiZ nu sunt lipsite de temeiu.
De altfel, ea risipa a tost, lucrul este vádit, Acum, ca. se
-datoreste ea nepriceperii sau necinstei, este egal, in impre-
_jurarile de fata avem nervoe si de cinstiti si de priceputi, mai
eu seama de priceputi !...
An1 nadejde cá ziva socotelilor va veni i ca fiecare i§i
va apata partea ce i se cuvine. Evident nu este momentul
acum.
15 X11: 1915
Nu am mai inregistrat fap tele pentru a se desfasoara in

nele parti foarte incurcat, lar in altde nu este nimic denin
de sempalat.
Pe frontal francez: nimic. Pe frontal rus: ofensiva ger-
mana s'a oprit se poate zice ca total, dar nici rusii nu sunt
inc.a in mama' a face vre-o mi.scare de seamä. In once caz,
pare a sunt destul de intariti acum pentru a rezista.
Pe trontuf italian, stagnatiune. Lupte de artilerie, bule-
tine cu fraze pompoase, dar nimic substantial. Probabil
starea timpului este o mare piedica pentru italieni.
Expeditiunea in Dardanele, dupà at se pare, se va ter-
mina in coada de pote.
Inceputd fard un plan complect, a dat rezultate dezas-

troase, mai intdi pe apa i apoi pe uscat.
Este in adevär surprinzator Ca englejii s'd facd asa
ceva. In ori ce caz, aliatii au de inregistrat in aceasta parte
a teatrului de rdsboiu un dureros esec, importanta carui este
cu atat mai mare, cu eat reusita expeditiunei lor in aceastä
parte, ar ti-schimbat situatiunea in mod simtitor in favoa-
rea lor.
In peninsula balcanica s'au petrecut lucruri dureroase
desgustatoare.
Austro-germanii ajutati de bulgari s'au napustit asupra
adrbilor si i-au zdrobit. Rezultatul : Serbia scoasd afar% din
cauza, Bulgaria si Turcia in masurd de a se reaproviziona cu
arme si munitiuni dela puterile centrale.
De sigur ca lucrurile nu ar fi mers at'dt de neted pentru_
austro-germano-bulgari, daca' interveneam fara ezitare dela_
inceputul invaziei in Serbia.
Ce ne-a oprit ?
Pentru moment, nu stiu.
Aliatii i in ocaziunea aceasta au fdcut dovada de lipsd,
de hotardre si de energie.
S'a trdmbitat ca Serbia nu va fi parasita.
S'au debarcat la Salonic trupe franco-engleze. S'a vor-
bit de o intervenire si a Italiei, s'au facut demonstratiuni
pregatiri din partea Rusiei. Totul s'a redus insa, numai la o
inaintare timida dela Salonic pand la Krivolac, urmata de o
retragere mai mult decdt prudenta.
ltalienii i rusii nu au fácut nimic. Nu cu, simple demon
stratiuni si Inca si mai putin cu vorbe, se poate opri cursul
unei ofensive victorioase.
La noi, in parlament discursuri i iar discursuri!

Parerile pot fi grupate in modul urmátor :
1915 105
Unii vor sä intrim numai de cAt alAturi cu austro-ger-

manii. Unii vor deseamenea intrarea itaediatA in rAsboiu, dar
alAturi de aliati.
Unii ver sä" stAm la pând i sa mergem Cu cei mai tari.
Unii in fine, cred cA suntem bine cum, suntem.
Cei cari due destinele tArii 1111 spus euvfintuI, astfel
cá plutira in nesigurantä.
Ce ti mai perfecta' pregAtire sufleteasca pentru intrarea
bite= rAsboiu cum nu s'a mai pomenit in istoria lumii §i in
care s'ar putea &a' se hotArascA nu numai realizarea aspira.
tiunilor noastre, dar poate chiar si de existenta noastrA.
Ne-au surprins timpuri mari cu oameni mid
1916
8. 11. 1916
Am avnt vizita Conteamiralului Mihail Mihailovici

selkin, adjutant al lmparatului, prieten din copilfirie al La
si se zice, fiu natural al Tarului Alexandru al III-lea,
Foarte increzator in mersul operaliunilor viitoare, cu,
desavfirsire nemultumit de priceperea lui Poklewsky pe care
Il crede putin potrivit i prin jtmiatati de vorbe m'a lasat a
intelege cá nici Bratianu nu-i inspira multa incredere ; este
insa convins cà Romfinia nu va merge impotriva Rusiei.
Ant relatat lui Bratian i inscris convorbirea cu amiralul..
Situatia pe teatrele de rdsboiu stationara, un singur fapt

care ar putea sa aiba urmari importante, este luarea Erzeru-
mului de catre rusi,
Daca in urma acestei victorii, rusii parvin a-si da mana
cu englejii din Mesopotamia, incercuirza dela Sud a Turciei
va limita din eir in ce resursele ei i va face sa fie daca
imposibila, dar cel putin de un rezultat indo?lnic, intreprin-
derea impotriva Egiptului.
1916 107
La noi ?
Doamne, la noi !
S'a dat ordin ca pând la 15 ale lunii, toate lucrarile pe
frontierà sá fie gata, intrebuintAndu-se i tucrAtori luati de
rechizitie. Mai zilele trecute s'a dat de asemenea ordin sfi se
suspende acordarea de concedii sï permisii.
S'ar zice cä suntem in ajunul unei mobilizdri!
Nu ne-am hotáräst la asa ceva cand Bulgaria era fára
arme si munitiuni, cand Turcia era istovitd, cand Serbia era
In picioare ; ce am asteptat pentru a ne botará'?
De sigur ca guvernul poate scl alba motivele sale
pentru a justifica tntarzierea de pana acum. Pentru orrzul
din stradd, aceste motive sunt ca total necunoscute. Sin-
gurul lucra ce a vdzut, sunt unele mcisurl luate In armatd
$i Cu ajutorut armatei In lungul frontierez spre Austro-
Ungaria, mai cu seamci sore Ungaria.
Dar masurile luate in armatd, din nenorocire in loc
de a fi sporit capacitatea combativa a ogirli, a sicibit-o,
ccici sporirea numdrului s'a obtinut prin diluare, ceia ce a
adus sldbirea soilditôfii. Acest lucru s'a vazut ciar de ca-
tre mtlitarii cunosccitori In materie. lar mai tc2rziu, s'a ud.
zut de toatd lumea.
In 1913, pentru campania din Bulgaria, am pus pe
picior de rasbolu 5 Corpuri de Armatd, a cate doud Divi-
zii active $i cate una de rezervd. Cu alte cuvinte 15 Di-
vizii, din cari 10 active $i 5 de rezervd.
Astfel constituitä Armata, a fdcut campania In con-
ditiuni satisfácdtoare. Este dreptul ca a lipsit värsatea de
sscInge, dar 'in schimb au fost alte greutall pe cari a $tiut
scl le Invingcl.
Astfel, a fost obligatc2 sá faca mar$uri obositoare,
lipsitc2 de serviciile auxiliare, Coci urgen fa impuscl de situ-
fiunea strategicd, a obligat corpurile sci se pue In mi$-
,care de inflad ce au avut sub arme efectivele cerute de
mobilizare. In plin mar $ de desfcipirare strategicd, adicd
o data ca trecerea Dundrii, a fost nevoitcl a traversa
108 NOTITE Z1LNICE DIN RASBOIU
punce contaminate de holerd, de catre inamicul pe urmele-

cdruia mergeau coloanele noastre.
Situaliunea era ca atat mat gravel ca cat servicille-
auxiliare, deci atilt cel sanitar cat $i cei de subzistenfa,
niel nu apucasercl meteor a trece Dundrea, and s' a Ilia-
prin patrule contactul ca inamicul.
Din contra, pentru vittoarea mobilizare, pregatitä pe-
timpul neutralitafit noastre, Ora a se fine seama de ex--
perienfa din 1913, adicci de puterea noastrd de tncadrare
armare $1 echipare, s'a hotarat a se mobiliza 23 de Divi--
zit tncepandu-se o nefasta acliune de dezorganizare.
Ne-a trebuit dot ant de $ovidirt zadarnice, a face ca,
o Armatei care s'a dovedit In 1913 excelent operantcl,
mat duper' trei luni de acfiune descuslitä set fie spulberatef
obligata a reveni la organizaflunea din 1913, mulfumiter
discernamantulut grupului de ofiferi francezi dela M. C. G..
care,sba dat firma! de cat seama de nuterea noastrei de
tncadrare $1 de valoarea technicei si tacticä a resturiior
cart au putut, drip(' retragerea dela Arge$, sd se tnchege
In Moldova!
S'a ca$tigat ceva meicar din punctul de vedere
stim post factum, di nu I Dar se putea prevedea
acest lucru?
Evident ca nu 1 Totusi unele barmen or fi putut
existe! Nu ne desparfeau de cat 9 ani de evenimentele din
Rusia din 19051 $1 guvernul avea mijlocul de a se lamina
asupra celor de a$teptat dela Rusia, praz Deputatul Siete..
Dar $eful guvernului nu a fost in persoand trz Rusia?
Probabil ca daca a vorbit ca Stere, nu a facut-o pen-
tru ca sá asculte ce spline, ci sä1 oblige sit faca cela ce-
credea ca are dreptul sa spue si sei impue... Tot astfeP
and a fost in Rusia, nu au fost cdlittorii de instrucfie, cE
milt probabil ceileitorii de dat tndrumari.
15. 11. 1916
Germanii au pregatit in taina o ofensiva asupra Ver-

dunului ; pare ca au concentrat acolo 17 Divizii i tunuri
420 si 305.
Pe pretul unor sacrificii asemenea celor de pe Izer, au.
izbutit a lua un fort exterior ; a doua zi insa multumitá unei
viguroase contra ofensive, au fost asvárliti inapoi, pare din-
colo de liniile proprii din cari an pornit la atad Daed se ade-
vereste aceasta si francezii izbutesc a se mentine fard a mai
ceda o palmfi de pámânt, aceastá ?urità intorsátura a Incrw-
rilor pentru germani, ar putea sa semneze inceputul dar-
Prevederile mele s'au adeverit, privitor la noi.

Eram in ajunul unei mobilizari !
Azi am primit ordin a da drumul oamenilor in conceda
pe serii. in vederea muncii cámpului.
Ne mobilizám pentru a ne intepeni mai bine pe loc.
20. II. 1916
Situatia incepe s'a se limpezeased la Verdun. Atacal a

inceput in ziva de 8.11 pe dreapta Meuzei eu rezultat, luat
In total, favorabil germanilor, cari au izbutit dupd unele
fluctuatiuni, sà la fortul inaintat Douaumont, dar au fost
nevoiti s'a se opreaseg inaintea liniei principale, care este la-
Sudul tdeturei Vaux.
S'a inceput atunci un atac pe stánga Meusei, unde lar
s'au obtinut avantaje. Pare ea' s'a ajuns cam la aceiasi ali-
niere cu linia de pe dreapta Meusei.
In ziva de 16.11 pare ea francezii, nevoiti retrage
linia inaintata, sub o presiune puternicfi, si-au gfisit echilibrut
pe frontul principal. Este de vdzut acum daed fortele grä-
mädite de germani, vor izbuti sà rástoarne rezistenta liniei
principale franceze si sA atraga in aceasta parte rezerva ge-
nerar:S franceza.
110 NOLTE ZILNICE DIN RAsBOIU
Ar fi incontestabil un mare succes pentru germani, daca

obtin acest din urma rezultat si o dovadd Ca francezii nu
pot sa-si pastreze sangele rece, in imprejurari grele.
24. 11. 1916
Situatiunea la Verdun, stationara. Primul avant al °fen-

sivei a fost infrant. Este greu de admis ca, o data scazut
avantul, se va mai putea reinalta!
Avantajul surprinderei este p:erdut, sau a dat mai putin
clecat era necesar pmtru a se avea victoria. De aci inainte,
este foarte putin probabil a se mai produce un moment de
criad acuta. Vor fi lupte ca si pe restul froritului cu rezultat
alternativ i importanta va fi data mai mult de efectivele
puse in lupta, de cat de bilantul actiunei lor.
Se pune insa intrebarea, ce rost a avut ofensiva ger-
mana la Verdun? Este exclusa ideia une incercari de a
sparge frontul francez, pentru a deschide drumul spre Paris.
Se poate face mai degraba urmatoarea presupunere. Ger.
manii au suferit in ultimul timp doua esecuri morale.
Progresele rusilor in Asia si intarirea englejilor in Egipt,
i-au facut sa paraseasca ideia unei of ensive contra Egip.
tului... primul esec.
Pentru ca sa nu /ase a se trane concluzia ea' puterea
ofensiva' a neinvinsei Germanii a scazut, era neeesar lun suc-
ces si un succes repede si cat se poate mai izbitor, pentru
opinia publica mai cu seama, indiferent de importanta lui
strategica, fata cu situatiunea generald.
Ce poate impresiona mai mult pe laici, decat luarea tmei
cetati de prim ordin?
Daca in 10 sau 15 zile, Berlinul si Viena ar fi fost
sarbatoare pentru luarea Verdimului, moralul am,belor na-
tiuni s'ar fi inältat foarte mult i prestigiul lor in tdrile neu.
tre, s'ar fi ridicat incontestabil, cu atat mai mult, cu cat
germanii au dat dovada, ca stiu cum sa procedeze pentru
atrage admirafia.
Mai este insa i o alta presupunere de facut.

Se poate ca adevarata victorie sa nu fi fost cautata la
Verdun, ci in alta parte. Verdunul sa fi fost ales numai pen-
tru a atrage spre el rezerva generala, in totul sau numad
parte.
Daca este asa, apoi de sigur, &pa cum s'au desfasurat
lucrurile 'Ana acum, actul al doilea va lipsi ti este posibil
FA se prelungeasca actul I, aducand la Verdun si fortele des-
tinate pentru ofensiva in al doilea punct ales.
Consilierul de legatie francez, cu care am facut eunos.
tinta, mi-a spus cà aceasta pare a fi si parerea C. G. frames.
Eu inclin insa tot mai mult spre prima.
2. III. 1916
M'a intrebat Bratianu asupra niasurilor de Iuat pe fron-

tiera bulgara. Este foarte speriat, fiindca s'a semnalat adu-
cerea unei Divizii la Cerveni Breg ! Vrea sa repete ceace s'a
facut pe frontiera muntoasa. Dispunere de forte in cordon.
I-am spus parerea mea. Nu cred in o invazie bulgara,
si chiar daca s'ar planui asa ceva (o preshpunere foarte nee
intemeiati), nu avem nevoe a lua masuni de pe acum.
Stiu ce este a trece un fluviu si chiar daca ar fi hulgarii
In stare sA procedeze cu aceias iuteala, cu care- am procedat
noi in 1913, inca vom fi in stare sa facem fata situatiunei,
dacii vom incepe a ne lua masurile de indata ce s'ar deseinna
gruparea fortelor bulgare.
112
O ofensiva peste DunSre nu se intreprinde Cu 2-3 Di-

vizii, lar concentrarea unei mari masse, cu mijloacele de tran-
sport bulgare, nu se face in 2-3 zile.
S'a convins, dar tot a insirat cateva batalioane pe Du-
3. III. 1916
Am facut cunostint:a Cu noul ata§at militar rus, Colone-

,lul Tatarinov. Mi s'a pdrut un om destept i militar cunos-
cdtor al chestiunilor mari de organizare §i conducere a t'u-
p elor.
Mi s'a plans ca este jucat ca o pApuse de cfitre Gene-
ralul Iliescu, singurul cu care este autorizat de Brdtianu ca
vorbeasca, de chestiunile militare 1..
Brfitianu si cu Iliescu se complecteaza de minune, din
menorocire in dauna prestigiului nostru §i de sigui' §i al inte-
reselor viitoare.
Daca' m'asi bisela ce bine ar fi
ç. I1L 1916
Ionel Bratianu, din cauza cà s'a semnaiat rztragerea

Amor trupe de pe frontiera Moldovei, se teme de vre-o sur-
prindere si de aceia a intrunit pe Comandantii de Corp de
Armatà, pentru a suspenda trimiterea oamenilor in concediu!
cerut motivele acestei masuri i dupà ce mi le-a
spus, i-am obiectat cà prezenta sau absenta unui numar oare
care de oameni, niel nu grábete nici nu infarzie dispunerea
fortelor noastre pentru operatiuni in stil mare; a renuntat la
putin fericita lui ideie a suspendärii concediilor.
Ce r'im este secondat
Sfi sperdm ins5 in norocul neamului.
O dovada cfit de slab este sfätuit Brätianu, din punctul
de vedere militar, este faptul ea, la fin.ele lunij Ianuarie, a
ordonat s'a' se faca' lucräri in oraba' pe frontierä, lar cAteva
zile mai tärziu, a ordonat trimiterea oamenilor in concediu 1.
Mi-a intrat un document foarte interesant in mfinä. O

colectie din härtiile gäsite la Cdpitanui. von Papen i care
,eolectie, tradusa in englezqte, a fost supusa Regelui George,
Documentul No. 13 este o scrisoare a printului Hatzen-
feld catre von Papen (probabil prin Tulle 1915). lata- ce
stä iii acea scrisoare : ,,femeia mea ¡mi serie ea- Bulgaria va
veni cu noti de sigur, dupa strängerea recoltei, la finele lui
August §i ea este sigurä cä Romänia va 14mâne inactiva'. De
oarece ambasadorul austriac, Hohenlohe este in Berlin, non-
tatea este de crezut" 1
Printesa stia ce seria....

Regret foarte mult ca am vorbit lui Take lonescu de
aceastä interesan (à brosurä. M'a rugat sä i-o i'mprumut.
Am táctil greseala a i-o da. Nu am avut-o tnapoi.
Daca ar fi azi ta posesiunea mea asi reproduce din ea
-triai multe pärti, de mare ¡atetes pentru noi
10. lil. 1916
Am pränzit aseará cu ministrul rus §i cu ata§atul mi-

litar la D-na S.
Poklewsky este ori prea fin, ori teribil de naiv.
Daca 11 crede in adevar pe Bratianu, este naiv, daca se
face crede este foarte fin ; nu .stiu insä ce va obtine
=m'a intreb daca acum este cazul. a face joc de finete.
114
ij el si atasatul militar sunt purtali Cu vorba; in ce
scop nu pot sti. Cine o poate?
Mi-a spus ed. &alarm are o mare ideie de mine si de
sigur cá raportuiile intre noi trebute sd fie bune (?)
I-am rdspuns cá azi eu sunt comandant de corp de
arraatd si el ministra de rdsboiu. Relatiunile dintre noi nu.
pot fi dec.& cele impuse de situatiunilg respective ce ocu-
Atdt at va fi minstru, Ii voiu da concursul in modul
cel mai loial i Cu toate mijloacele de cari a putea dispune.
Cand nu va mai fi ministru, va redeveni pentru mine omul'
din 1909.
Dupd masd au venit ii alti liplomati de ai
La ordinea zilei Verdun-ul.
Dupä o lund de sfortdri cu rezultat minuscul, nu era o.
temid lipsitd de interes Si de materie de desvoltat.
Din parte-mi, sunt fixat deja.
2. III. 1916
La Verdun, situatiunea in linii maxi, aceiasi. Germanif

sunt increzdtori In rezultatul favorabil. Stall' Major nu
poate sd intreprindd ceva, care ad nu, fie sigur"
Este o consolare i aceasta. Ar fi de §tiut dacd Statul
Major se astepta ca intreprinderza sd dureze atdt ! Cine
stie cdt va mai dnra.
Cred cá pentru Germania se pune acum chestiunea cum_
sä insfi cu cinste din incurcdturd.
Dovada este facutd, cd ofensiva cea mai bine preparatd
poate fi stàviità. InvIncibilitatea germana a devenit
legenda...
10. IV. 1916
Mi s'a mutat din senin, seful si subsefel de stat major.

101-6 115
Pentru ce ? Probabil pentru ca asa placut lui Ilieseu.

Am intervenit sa-mi fie lasati pe loc. Raspunsul a fost o
adevaratä necuviinta.
Am scris azi personal lui Bratianu, sper ca nu va merge
atat de) departe bleat sa ma faea a crede c pune iar
aplicare tactica. de sicane meschine.
24. IV. 1916
Nadejdea mea a fost o naivitate.

Am avut un raspuns din cele mai ridicule, semnat de
.Bratianu.
Este inufil sa se mai ascuncla dupa deget.
Am dat cartile pe fata i i-am scris cum i se cuvenea *`.
In loc de sicane pe ascuns, de ilCUM vom avea rasboiu
pe fata i sunt incautat.
Daca asi avea casa gata la vie, as incepe sa-mi due
lucrurile acolo, pentru a fi gata la once moment sa md sta.
mut definitiv.
27. IV. 1916

Am avut vizita Locot. Colonelului Mircescu, atasatul
nostru la Berlin.
Dei inca mare admirator al germanilor, este mai putin
increzator in rezultatul final.
Falkenhayn i-ar fi spus ca el a obtinut ceiace dorea la
Verdun si anume, de a impiedica ofensiva mare franceza,
proectata acolo
1-am spus lui Mireescu sa spuie din parte-mi lui
*) Vezi anexa No. 5.
kenhayn, cá trebuie sd aibd o ideie putin mdgulitoare de cei

cdrora le poveste§te acest lucru.
OfenSiva francezd pe calea bared de cetatea Metz !
8. V. 1916
Trei luni dela inceperea ofensivei contra Verdunului

Statta Major german nu intrzprinde ceva, de care sd nu
fie sigur
Mergi, de ap sigurantd !
Dacd rdsboiul va dura ined un an i germanii vor duce
lupta necontenit la Verdun, se poate ca la urina urmei sd
impingd linia francezd dincolo de aceastä localitate. Caned-
rind insd sacrificinl in oameni i timp de o parte, cu
tajele pur materiale, nu §tiu cine ar putea sd se mai indo-
iaseä in ce parte ar inclina balanta.....
Despre avantajul moral, che_stiunea este mai discutabild..
Un avantaj real., bine stabllit, in sensul dorit de ger--
mani, dupd presupunerea ce am fdcut, cand a inceput atacul,
s'ar fi obtinut dacd cetatea cddea in 10-15 eel mutt 20
de zile.
Dupd trei luni de sfortdri (0 cine stie cat va mal trece)
izbutind, singurul avantaj obtinut ar fi sà devie ru0nea mai
ruled.
Este in adevdr o ru0ne sä intreprinzi ceva, pe o directie
rdu aleasd i cu mijloace inferioare rezistentei inamicului.....
Austriacii au inceput i ei o actiune ofensivd in stir

mare, in Trentin. Regiunea este bine aleasä i directiunea.
de atac de asemenea foarte bine. Daca izbutesc sa arunm
pe italieni spre linia: Vicenza-Bassano, situatiunea fortelor
italiefie din Canija sì Friul devine din cele mai critiez.
Este insa putin probabil ca austriacii sa dispuie de for-
tele necesare pentru a duce la bun s:arsit o ofensiva' à fond.
Nu cred ca este un bluff; poate sa fie insa prega-
tirea ca i la Verdun in ultimul timp a unei platforme
pentru tratativele de pace.
Ar fi culmea succesului pentru noi, cari asteptam
trenul nostru !
De altfel trenul nostru, deja prea intarziat, este asteptat
de cei cari se uita in stele, càci pentru cei cari conduc ar-
mata, a sosit din ziva in care s'a ordonat inceperea descon-
centrarei trupelor.
Imbarcarea va avea loc in ziva cand se va da ordin
retragem trupele de pe frontiera.
20 V. 1916
Ofensiva austriaca, fara sa fie prea ingrijitoare, a facut

unele progrese la centru. A strabatut aproape jumatate
tanta intre punctul de plecare i Bassano.
Daca italienili nu se hotarasc printeo contra manevra',
cu mari sacrificii chiar, contra unui flanc al ofznsivei, situa-
tiunea lor va deveni din zi in zi mai urita.
Prea sunt intelepti generalii intelegerii ; ar mai fi nevoit
si de nitel nerv, pe tanga atata creer !...
Ntistiu de ce mi se pare, ea' si Joffr i Cadorna sunt
victima intelepciunei ',chi non risica, non rosica".
22. V. 1916
Este probabil sfi má 'bisel, dar in spiritul meu i-a formal

tot mai consistentà presupunerea, cd mutismul primtdui mi.

nistru, datorit la inceput dezorientarii, a deventt in urmä o
pavazd la adapostul areia, a putut sa traga nesuparat firele
unei politici de duplicitate,
Când presupunea ca esitdrile ar fi putut sà provoace
o exploziune revolutionard, cred evita SA faca declaratiuni
precise, din cauza cd era dezorientat si nu indraznea sa se
hotarasca intre cele cloud credinte in victorie. Situatia nu
era, pentru el cel putin, ined limpede í credea cá victoria
este tot atat de posibila pentru puterile centrale cät i pentru
aliati. Astfel stând lucrurile, in spirant lui cel putin, de sigur
ii venea greu, far% sigurantd de succes, a face un pas ho-
tdrit, in urma caruia sd se vadd in conflict pentru totdeauna
cu sentimentut national sau cu partizanfi puterilor centrate
si deci cu Palatul.
Cand mai tOrziu s'a convins insa cá opozitia face numai
sgomot, dar ou mised si mai ales and si-a asigurat starea
dc asediu in buzunar, ezitarea a luat o forma definitivS
numai in aparenta, In realitate s'a inceput in mod hotärit po-
litica de duplicitate.
Locot. colonel Mircescu mi-a spus in mod sigur,
Germania are din partea noastra si pe cale oficiald, asigu.
rarea eá nu vom intra in actiune in potriva ei.
Scrisoarea Priutului de HatzenEeld trebue sd fie de
sigur efectul transpirdrei acestui angajament.
Pe de altd parte insà, tratativele ultra orientate cu
Rusia, ne asigura in potriva unei rupturi ca ea si astfel Bra-
tianu poate sä spuna acum ca navigAnd in doted luntra a
-scapat tara de prime:die.
Eilogermanilor, CS a evitat o invasie rush' ;
c'd a evitat o istovire careia aw fi fost expusi, din cauza
iduratel rasboiului, daca intram dela inceput in el.
Foarte important este faptul cd la inceputul lui Aprilie
,când s'a prezentat generatul Tanasescu Regelui, i s'a spus,
cà rdsboiul acum s'a departat pentru noi.
In Septembrie mie imi spuseise, cu toate acestea ',pour
le moment ce seraii de la follie furieuse, mais pour le prin.
temps c'est autre chose, du resto nous en reparlerons".
Schimbarea aceasta sa nu fie datorita neisbandei dela.
Verdun 7
In cazul acesta: ce se plarmia
Mare rgspundere au cei dela carmg, dar si cei din opo--
zitie ni mai pitting.
Vorbe, vorb i iar vorbe.
Montente sau ocazii pierdute au fost, dar impasibilitatea
cu care am asistat la pregatirea si realizarea distrugerii Ser-
bici, vor ramane pentru totdeaurta, daca nu o rusine,
putin o ridiculizare a marelui succes obtinut, prin tratatul
dela Bucuresti din 1913.
Daca ar fi trait Regele Carol s'ar fi gasit in fata unei-
crude dileme in fulie-August-Saptembrie 1915. (vezi
18.VII,914 ).
24. V. 1916
Se confirma ca o lupta navalä a avut loc tang stram--

toarea Skagerak. Pare Ca englejii au avut pierden i serioase,
germanii au fost 'find nevoiti a rupe lupta. Chiar daca in
luptg, germanii au suferit mari pierden, este de considerat
care este raportul pierderilor la totalul fortelor disponibile.
Din acest punct de -vedere, de sigur cà avantajul va fi
de partea englejilor.
Se mai adaogä i faptul ea cel care ataca trebue fatal-
mente sa aibg pierden i serioase.
Pe de alta parte se desprinde insa din aceasta lupta
si faptul incontestabil ea englejii Inca nu cunosc tactica ger-
manilor si nu au parvenit Inca a le rgspunde cu mijloace
procedee adecuate.
Meritul germanilor este de netagaduit i aceasta este

menorocirea lor.
Speranta, bazata pe o abilitate rasboinica incontestabila,
in o victorie foarte, foarte problematica, Ii face s'a persiste
intrto lupta ruinatoare i pentru dusman, dar poate mai rui-
n'atoare pentru ei i sa-i dea un caracter tot mai crancen.
-27. V. 1916
Simptomele unor evenimente importante par a se arata,

ca fulgi izolati, pe orizontul teatrului general de rasbolu.
Pare a la unitatea de actiune a puterilor centrale, sa va
raspunde cu unitate de actiune din partea
Acum trei zile, mare batalie la aripa stanga rusa pe
iront de sute de kilometri. S'a anuntat &Pa' trei zile, ca la
70.000 prizonieri ! In once caz aceasta actiune ofensiva
.rusa, va avea un efect virtual asupra ofensivei austriace din
Tirol, dupa cum anal trecut, cam la aceiasi epoca, ofensiva
italiana' a usurat nu putin, situatiunea rusilor in Galitia.
Bulgarii au patruns in Grecia cu vre-o 30-40.000 oa.
meni. Se zice cà in baza unei conveirtiuni sub chezasia HM-
; este dé' vazut cum vor privi aliatii acest act. Pare
,ca este vorba de o blocare complecta a Greciei. Ar fi o ju-
matate de m'asura ; probabil ca alìaii inca nu sunt hotarati,
pentru o actiune generala.
Daca sunt insa gata, producerea ei nu va infamia.
Perseverenta germanilor la Verdun, este dusa dincolo

ede marginile judeckii sanätoase.
Ce vor s'a obtina ?
S'a zicem, ca maine ar lua Verdunul , ce vor fi obtinat
1916 121
prin aceasta, dupa peste trei luni de sfortari titanice i pier-

den i dureroase.., restabilirea preEtigiului ? Poate, dar numai
in galerie...
28. V. 1916
Ofensiva rusa este un fapt pozitiv si se anunta pang,

acum bane. Ar fi prematur a se face pronosticuri favorabile-
pe baza prim,elor rezultate, cari sunt aproape nelipsite la °ri-
ce ofensiva pregatita cu precautiune.
Mersul ulterior va depinde insa de valurile disponibile
din urma, cari sa se reverse necontenit prin spartura des-
chisa, precum si mijloacele i promptitudinea cu care va iz-
buti defensiva a pune stavila acestor valuri.
Ofensiva franceza din Champagne, s'a aratat mediocru,

organizata,-eaci dupa un mic succes, a fost nevoita sa se
opreasea i chiar sa dea inapoi.
Germanii au fost mult superiori ca pregatire in ofensiva.
dela Verdun. Ei s'a,u inselat asupra puterii de rezistenta a
francezilor, plus ea' alegerea punctului de atac este o enigma
strategica, ffar tactic, propriu zis, o eroare.
Ori cum ar ti, revenind la ofensiva rush*, ea se desta-
parà pe un front de aproape 300 km, dela frontiera noastra
Ora la Nord de Lutzk, care a si cazut in mainile lor.
Ofensiva are trei directiuni admirabil alese Kowel,

Stanislau i Cernauti.
De sigur ea sprijinind mereu stanga pe Carpati, pe care-
122
s'ar pune solid stäpanirz, centru ar avea mijlocul sa

teze caci l'ar degaja amenintarea stangei. Ajunsi din nou pe
Vistula, s'ar vedea ce-ar fi de facut in urma. Cred insà, ca
tot patrunderea in Ungarlia, inainte dz strangerea rzcoltei ar
fi o lovitura mai decisiva, de cat orioz victorie prin batalie
propriu zisa.
Daca i italienii, dupa descongestionarea probabilà a
Irontului lor, se vor hotara o data in esichierul Isonzo, la o
actiune viguroasa sprz Karavanca i s'ar ajunge la o jonc.
thine italo-rusa pe Dunare, räsboiul poate fi considerat la in-
-ceputul sfarsitului.
Cifra prizonierilor luati de rusi, dupa buletinul oficial

este de 64.000.
Adaogand Mortii si ranitii cari au putut urma Miscarea
de retragere, este mult probabil ca armata austriaca s'a" fi
suferit in primele zile o micsorarz ca numär de circa 200.000
oameni sosita nu tocmai la timp, dupa pierderile serioase su.
ferite cu siguranta In Trzntin.
Noi ? Noi suntem misteriosi, Bulgarii ne califica buni.

Vohn sa inseam pe toti.
31 . V. 1916
Ofensiva rusa in Galitia si Bucovina sel accentuiazA din

ce in ce ; pare sfi fie in adevAr ceva serios.
Azi se anunta luarea orasului Dubno.
1916 123
La Kalki, oare care rezistenta, probabil va fi infranta

si ea.
Se afirma ca pana acum austriacii sa fi pierdut numai
ca prizoniesi 113.000 oameni si 17.000 ofiteri. In ateva.
zile I...
Cu toata simpatia ce am pentru italieni, trebue de real-
noscut ca este o mare deosebire intre actiunea lor si aceia a
rusilor. Se, va zice terenul. Da, terenul prezinta greutati,
dar aceleasi greutati au intampinat i austriacii in ofensiva
lor din Tirol si totuSi in patine zile au facut progrese, relativ
bunicele, piscand cam simtitor pe italieni ; aceiasi austriaci pe
cari rusii ii asvarle peste cap, desi fortificati in modul cel
mai formidabil posibil !...
Sa vedem dacä. cel putin acuma nu se va mica cu ceva,
mai multa vigoare Cadorna ; posibilitatea o are.
Un incident.
Pare ea rusii cari ataca CernaMii, voind s'a intoarca
dreapta austriaca', au trecut cu parte din trupe (s iice vre-o
trei regirnente) din greseald, reala sau simulata, pe teritoriul
nostru. Se intelege, Valva mare ; poate mai maro in gazete
de cat in cercurile diriguitoare.
In once caz, pare ea s'a trimis o Divizie (a 8-a, Ge-
neral Patrascu) in acea parte. In ce scop ?
Neutralitate armata ?,..
Un ziar publica ati, ca la sedinta Consliului de Min:stri,

sub presidentia Regelui, Suveranul ar fi pus: aprOb masurile
E
luate de D-voastra. In nkci un caz Eu nu voiu face ca Regele-

Constantin al Greciei.
Ce sa insemneze aceste cuvinte? Si mai intaiu au fost
in adevar rostite ? Mi-ar parea bine sa nu fi fost.
2. VI. 1916
Ofensiva rusä progreseazä, stânga este in fata Cernäu-

centru pe HO-rodenca Buczaci, iar dreapta la Torcin-
West Lutzk, circa 20 km. Pare deci cd in adevär este ceva
serios.
Deja panä acum,, rästurnarea obstacolului, inapoia cd-
ruia se credeau austriacii inatacabili, numarta enorm, de pri-
zonieri, priederilor simtitoare in morti i rdniti ce trebue
fi avut, este un rezultat real si de o importantä care este po-
sibil sd se rdsfränga asupra situatiunei generate.
Dacd germanii mai au disponibiliati in interior, atunci
de sigur cá surprizele brusce pot fi evitate, dacd insd au is-
tovit in fata Verdunului tot, atunci sau lasa pe austriaci soar-
tei lor, cela ce va avea ca urmare o apropiatä aparitie a rusi-
lor In vecindtatea Sileziei supexioare, sau aleargd in ajuto.,
rul austriacilor degarnisind vre-o parte a frontului, fie in
Rusia, fie in Franta; este mult probabil sa pfiteascä' intoc-
mai ca austriacii, cari si-au pregdtit atacul in Trentin in de-
trimentul soliditàtii frontului din Galitia si Polonia!
In Italia crizä' ministeriald.

In toate pfirtile se produc evenimente politice, sub in-
fluenta opiniei publice.
La noi unde se strigd si se scrie mai mult si mai violent
ca ori unde mimic !
Ce cuminti suntera!
Niste castrati nu ar putea sa fie mai cuminti
Avem cärmuirea pe care o meritäm.
45. VI. 1916
Pare Ca ofensiva rusd, de si in.ed in progres, a venit in

contact pe punctele mai inaintate, Cu rezervele i intfiririle
a ustriacilor.
1916 125
Care va fi rezultatul 7
DacA este oprita, num,ai cu aceasta simplA concentrara
inapoi a apArArei i numai cu putine intAriri, aduse din ye-
cinAtAti, atunei situatia generala probabil va rämane, pän.A
la noui operatiuni, neschimbatA.
DacA din contra, rusii dispun de mijloace destul de largi
pentru ca s'A marga inainte, atunci o schimbare In ituatda
generala este
Austro-germanii vor fi nevoiti sá aducA forte inseninate
In partea aceasta a frontului.
De uncle le vor lua 7
Vor degarnisi fronturile lor in alte pärti 7 Este4 putin
probabil.
Mai admisibil este ca vor duce in Galitia disponibilita-
title din interior.
In cazul acesta, o ofensiVA in alta directiune, din partea
aliatilor, va avea sorti s'a nu fie intAmpinatA de cAt cu tru-
pele kocale, sau mutt intArite cu ultimile
dacA vor mai avea. In once caz, o a &Ala directie ofensivA'
ar clarifica situatiunea, din punctul de vedere al fortelor
disponibile l ar permite aliatilor sA intreprindA o nouà ofen.
sivA, pe o a tre-ia directie In perfectä cunostintA a situatiu-
nei adversarului i deci cu multi sorti de reusitfi.
In caznl, putin probabil este drept, cA austro-germanii
sA nu mai albA cbiar de acuma cu ce intari frontul din
Galitia, atunci rusii vor putea ea, obtie rezultate enorme. Ei
ar putea nu numai s'a recucereasca terenul pierdut anul tre-
cut, dar s'a pAtrundA si in Ungaria, ceia ce din punctul de
vedere economic, mai mu/t de CAI din cel strategic, ar avea
urmfiri enorm de dureroase pentru puterile centrale. ToatA
recolta de pe teritoritul reluat si cucerit de rusi, ar fi pierdutä
pentru ei si aceasta a insemna foametea.
Italienii au oprit ofensiva austriac5 din Trentin

le sigur cade aici inainte nu mai au nimic de temut. Vor,
relua ei acum ofensiva, cu mai multa vigoare. Nu au de cat

vre-o trei luni cel mult de operatiuni in munti. Daca' nu sta.
bat bariera pana la finele lui August, atunci vor sta
pe loe o iarna.
Dar noi ?
La noi, este foarte curios cela ce se observa.
Cu cat situathmea se imbunatateste pentru aliaçi i Cu.
cat unionistii par a voi sá faefi mai multa dovada de ener-
gie, cu atat spiritul rasboinie in cercurile de drept, scade.
Ceia ce este insa si mai curios, este faptul ca aceasta sea-
dere a spiritului fasboinic s'a intins in cercuri tot mai largi
si mai intinse in massa natiunei.
Eri un general imi spunea ea' daca anal trccut am lasat
manile libere bulgarilor, am facut-o probabil pentru Ca am
fast amenintafi de austro-germlri.
Bietul om poate îi inchipuia ca ar fi fost cu putinta
luam o pozitiune hota: ata de partea aliatlior, fära sá fim in
primejdie de a trebui sa ne masuriim cu cineva ?
Cu alte cuvinte: voim Ardealul, voim poate si rasbolu,.
dar fara dusman
Suitt unfi, cari au inceput sii creada' in politico opor-

tunistä si nu sunt putini acestia.
Din parte-mi o gasesc foarte primejdioasa.
Dacli punem necontenit la conditiuni, daca tot amanam
pentru diferite motive, pana ce inteo buna zi balanta va in-
dina in mod irevocabil in o parte, atunci de sigue c_A- nu vom,
mai fi de vre-un folos pentru cauza generala.
Este drept Ca putem intra in actiune pe socoteala noa-
stra proprie. Dar atuncl, totul va depinde de
zult a tul local obtinut de no!. Suntem
1916 127
noi Finvingatori i parvenim sá ocupani ceia ce nfizuim, inain.
te de incetarea ostiliatilor, bine, dar daca' suntem opriti ca
italienii, sau da ti inapoi chilar ? In caza! acesta cu ce titlu ne
vom przzenta la stabilirea condiliunilor de pace ?...
9. VI. 1916
Ofensiva rusä pare totusi ea' se desfasurä necurmat in

mod favorabil, mai cu seama la extrema stangfi.
Rand pe rand Cernanti, Suceava, Seret,
Gura Humorului, au cazut in inâinile rusilor.
Asiguraa trecatoarea dela Putna spre Transilvania,
stanga rus'a va putea s'à se rabata spre Nord West si pe mà."-
stirá ce va inainta, frontul se va restrange i apasarea va
castiga in intensitate.
Obiectiveie mai importante inainte de Lemberg, sunt
Stanislau i Stry, caci stfipanesc Iiniile ferate ce dela Lem-
berg tae Carpatii..
Pe de ala parte, ajunsi pe frontul StryBrodnyDub-
no, situatiunea rusilor devine foarte anieninätoare nu nu-
mai pentu Ga1iia occidenta15, dar si pentru regiunea migará
dintre Budapesta i Carpati.
Este posibil insa ca pentru atingerea acestui front
trebuiasa sfortdri mari i ceva timp, caci se afirm'a ca- o
concentrare de forte austro-germane in catea rusilor, este in
curs.
12. VI. 1916
Ofensiva rusa' mai.progreseaza numai u stanga, dreap.

ta este Omita sau stà pe loe, centra in lupa' serioasl cu in-
täririle austro-germane.
128
Cred ca presiunea vigfuroasa cu stanga va duce la re-

zultate favorabile si la centru; in cela ce priveste dreapta ar
fi chiar primejdios a o impinge dincolo de Kowel.
In cotice caz, pare a incepe un period de stagnatiune pe
2 sau 3 parti ale frontului ofensivei. Se poate cá aceastà.
stagnatiune sa fie datorita i necesitatii de a reorganiza
regrupa trupele precum s aceleia de a impinge artileria
grea i depozitele de munitiuni inainte.
La Verdun germanii au reinceput sfortarile lor cu o vi-

goare accentuata.
Care este ideia cälauzitoare a acestor nesfarsite opin-
tiri ? Ce se urmäreste ?
S'a zicem ca ar cadea Verdunul... si pe urma ?
In Grecia aliatii s'au hotarat la un demers energic. Le-a?

frebuit vreme sá faca asa ceva!
Guvernul a fost nevoit sa demisioneze ; s'a constituit
unul de tranzitie care sa prezideze niste alegeri, cu desavar-
sire libere. Armata a fost demobilizata.
Se va intampla i la noi ceva simiar ?

Vad ea federalistii se misa', dar mi pun multa sperantà.
in eficacitatea miscarii lor.
O parte a opiniei publice este convinsa sincer, sau pen-
tru alte motive, ca politica lui Bratianu a fost inteleapta
prevazatoare.
Ce ne faceam noi daca intram in razboiu ? Patean" ca
Belgia sau ca Serbia. A stiut Bratianu ce face. Daca a stiut-
ce face ,atunci cum se explica acei bani svarliti cu nemiluita
In 1914, pentru improvizarea unei echipari medievale ?
1916 129
Cum se explica stinjenirea a sute de mii de oameni dela

ocupatiile lor si a mii de ofiteri de rezervá ?
Cum se explica suspendarea mersului normal al instruc-
tiei cadrelor si ofiterilor de 2 ani si svärcolirile organizatorii
In armata, astf el ca in loc sa o intareasca a slabit-o.
Adevarul este ca a fost si este un dezorientat.
19. VI. 1916
Dupa o stagnatiune de cateva zile, foarte explicabila de

altfel, ofensiva rusa reluat cursul.
Impingerea se face cu aripa stanga. Arstriacii au para-
sit cu totul Bucovina ; pare ca rusii au patruns chiar dincolo
de creasta Carpatilor prin pasurile Tihuta i Carlibaba
Transilvania si Marainures. Desigur ca nu pot fi de cat in-
cursitmi de cavalerie.
Colomeea i Kuti su,nt in stapanirea rusilor. Obiectivul
armatei va fi desigur Stanislau.
Germanii gfamadesc forte spre Rowel, pivotul conver-
siunii ru0or. Vor izbuti sa arunce pe rusi inapoi ? Ar fi o
situatiune cu oare cari nrimejdii pentru acestia din urma, in
caz ea nu ar avea la indemana rezerve puternice, ceia ce
este putin probabil.
Dupa modul cum a fost pregatita, indrumata si dusa
pana acum ofensiva rusa, nu este exagerat a spune ca gene-
ralul Brussilov isi cunoaste meseria...
Telegramele anunta cá italienii fac progrese, dei de

fapt urmarind pe harta aceste progrese apar microscopice,
pe cand in comunicat sunt zugrävite cu colori foarte vii.
130
De sigur ea' momentul este prielnic pentru o actiune ita-

liana energica. Se va produce ea ? i in ce directie ?
Ori care ar fi planul actiunei ultetioare, cred
diul ar trebui sa fie, in urma experientei t'acure, asigurarea
solida a stangei. S'ar obtine aceasta prin impingerea actiu-
nei in Trentin pana la MeranBozenTolbach. In a-
cest caz, actiunea pe Isonzo ar putea s'a se desfásoare tara
nici o primejdie mai departe in once directinne s'ar voi.
Vineri 17 curent am vazut pe Take Ionescu.

Mi s'a parra i descurajat i inca nefixat asupra celor
de facut.
I-am spus cà daca lucrurile vor merge rau, raspunderea
opozitiei nu este mai micà de cat a guvernului.
raspuns
Ce putem face !
Da, acum este greu, de si tot ar fi ceva de t'Azur, dar
chestiunea este asupra cui cade raspunderea a s'a ajuns la
aceasta raspantie ?
Dimineata vazusem pe I. Gradisteanu, jara% descurajat

nestiind inca' bine ce ar fi de facut. Crede ca ar fi un Mij-
loc, s'a se prezinte un memoriu in care sa se spuitä. hotärat
Suveranului, cá daca nu i-a o hotarire, opozitia va rupe
raporturile cu. Coroana.
Mijlocul ar fi eficace daca s'ar alipi la opozitie i dizi-
denta liberara.
Un alt mijloc zice ea ar fi o miscare revolutionara. Nu
vad cum s'ar produce asa ceva.
Dupd amiazd, mai tdrziiu am intAlnif inampldtor pe PA-
rintele Lucaci. Sigur cá vom intra in curand in actiune.
Incontestabil cd ofensiva rusfi a m,ai dat putin curaj fe-
derallistilor si multi din ezitanti es din amorteald.
Bratianu a gdsit un anesteziant si pentru imprejurarea
aceasta: sà asteptdm limpezirea situatiei in Grecia !
Pfind atunci multe pot sttrveni, in mica caz o reintrare
In apatie, cu sigurantA i asta este ceia ce ii trebue.
In definitiv, dintre toti pe cari i-am vAzut, mi s'a pdrut
ea' Take Ionescu este acela care vede lucrurfile tot cel mai
clar, dar intrebarea : ce putem face, m'a uimif.
Afunsi la acest punci al sittradunei noastre pe time
pul neutralitätfi, situalie care a semnat In toatä puler ea
cuoântultd un punct mort, Inceputul deslasurärei evení.
mentelor tragice prin care am trecut pad la semnarea
pä cif, este de toatä importarda sä aoem prezente unele
idei si conoingeri, carl au constituit armatara sufletului
nostru atunci cand ne-am gäsit in fata ce/el mal mart
probleme ale neamultd.
Reproducem pentru aces( slarsit un ele fragmente
din rapoartele Confetti( Czernin, Ministru plenipotentiar
al Austriei, extrase din Cartea Rosie Austro.C.Ingarä, pug
blicatä in edattra Regele Carol 1917.
Documental 53 (pa g. 37).

Contele 'Ottakar Czernin, catre Baronul Burlan
Bucuresti 13 Mai 1916
Ca armare la telegrama mea de eri, am onoarea
de a recta cu amänunlime, conoorbirea mea cu D01 Bräo
asupra situaliunei generate.
Domnul Prim Ministru a incepat prin a spune cä
simte trebuinta, dupä mai multä oreme, are a oorbi ca
mine ca total deschis, peraru agmi explica unele lucrani
pe car!, pana acum nu le-am inieles, deoarece se pare
cä In unele punce" asi fi de add pärere de cat dânsul..
132
Ca t despre Dosa, e un om pe care addle märuntisuri

ale zitei nu.1 citing. Daca Verdunul cade sau nu, dacci
Mean loc oare care castiga un Kilometru pat. tat sau nu,
if este cu total incliferent, cad aceasta nu va Izotärä MS%
boial. Hotarcitor va fi daca until din cele cloud gt upurt
In tupid ar putea I eu.51 sä sdrobeascä pe ce/ala/t, sau
daca ambele pärti s'ar convinge cd nu pot invinge si ar
incheia pace cam pe baza statului quo. In ambele cazuri
insä politica sa va fi fost cea justa. In caza/ día urmä cel
mat probabil paced viiioare va creed o Europa, care
abia dacä se va deosebi de cea din 1914. Toate groza..
vele jerife si pierderi vor itì fost zadarnice si intreaga
Romanie if va fi fost recunoscätoare ca a fez* tara de
grozabille acestui räsboiu (null/. Daca Insä intr'adeoar un
grup cic clusmani ar reusi &I../ nimiceasca pe celaialt, e
imposibil ca un asem enea eveniment sä se indepluzeasca
subit 4s. i neobservat si pentru Romania va fi ,deci inca
destul timp ca sä se hotarasca. Di Brätianu nu crede in
acest sfärsit, daca insä totusi s'ar produce, apoi ant de
zhe ar mai putea trece pad atanci. deoarece la &id
unlit din grupul de puteri, nu se obserod simotome de
epuizare. Dat fiind insä ca. Romania nici nu poate suo
porta un räsboiu Lare sd dureze ca anti, este evident ad
ea trebue sä astepte.
Dupä D.1 Brätiana insä, ambele partt cari vorbesc
mereu de victorie, vor recunoa,sie ca premed cd o victo.
rte nu e ca putinta, ba cä acest rasboiu va ramane farci
rezuhat (et que cette guerre finira en queue de poisson)...
Rusia nu va admite nici odatä ca Serbia sa dispara, de
a cela nu se Da creea o Bulgarie mal e; nici odatä Rusia
MI Od ceda Polonia si Mt se Od 11100i Cd Sd. ded Rornâo
niel Basarabia. Europa este intr'o stare de infrigura t e, care
impiecitca °rice judecad 'impede ; el insa, Brätianu, sioa
pästrat sangele t ece.
Pe premed Ca' nd rusii emu in Carpal, el a fost a,-
saltat sä intervie contra noasträ, de oarece a sosit star..
situ! Monarhiei" 4s z acum not am gonit pe toll tnamicii
1916 133
,s i ne &lam adiinc in tara dusmana. Ar mal puled firma

Inca alte faze chiar defaDorabtle pentru not farä ca sä
aduca totus( o deciziune. Acest fasbotu nu e ca altele ; el
nu are precedent in istorie ; de aceea toate analogftle
sunt gresite. In ce situatie ar fi Romania, daca urmand
pr000catiunei noastre, ar II (twat in 1914 aläturt de not
In rasboiti ? Cu síguranM rust( ar fi invadat toatä Mol-
dova a jumatate din Romania ar fi aSkiZi o gramadä de
cenusa. Romania insa nu poate suporta ceea ce su-
porta marl Pulen si pe cand acestea bate sangereaza
din pi-kind rasbolului, Romania face afaced destul de
bune si, afara de cateva cap ele infierbantate, nimeni
In tara nu se mal plange.
Cat despre Dosa s'a desoätat de a face o política bao

zata pe combination( de olitor. Nimic nu se poate pre%
Dedea st poate Ca peste vase Zuni, situationea va fi ca
total dad 51:1 va sí!! sä (a ca total alte hotarart. Astäzi
neutralítatea este sin gura política justä pentru Romania
si oricine, in local luí, ar fi procedat in ultimii do( ani
aide!, ar fi fäcut mat rau.
Daca insä cum e de presupus rasbolul acesta
cel ma( oribil dintre loa/e, ar fi si cel mal lard de reo
zultate, apoi foarte repede ,Si in mod automatic, s'ar desi
voila taräsi rapot turf normale intre Romania si Puterile
Centrale. Aceasta se vede doar de pe acum. Necesitätile
economice stint mal tart de cat momemele sentímentale.
Romania si Putetile Centrale isi sunt necesare reciproc
sí se Dar regäsi, ca bate cele ca te 45»d11 intamplat.
Acesta e contínutul expunerifor Dolui Brätíanu sí
Dechlul si nottä tuturor cunoscutul sat% crez : a lama rze
neutral cat de malt amp ca putintä st dacä un grup de
Putert e rapas, a se indrepta inca in ultímui moment
impotríoa luí. Nou neoa fost sincerítatea fära de ruo
511ze ca care D-I Brätianu a vorbít ,Si co care el alio
awl imi clädea a intelege ca Dom vedea Romania con:
134
Era noasträ, de tndatä ce neoar socoti batati. E drept ca.

Primal Mtnistru a intors, In fungal su &scars, cliestiao-
nea mal malt contra Rusiel si a repetat mereu cä poseo
siunea Basarablei färä zdrobirea Rustei e cu total färä
de valoare pentru Roma' aid.
Cu aceasM ocaziune insa, Primal Ministra m'a läsat
sä intreoad un aft moment, care färä a fi lost anume
pronuraat si färä a fi fost trzedit. e tofu's( interesant. Dosa
m'a läsat sä stmt, cä considerä distrugerea Monarlitei ca
posibtiä, cea a Rustet ca imposibtlä, cá de aceta posesoe
stunea durabilä a Transiloaniet se poate imagina, cea a
Basarabiet insä nu.
Se tntelege dela sine ca am data malt de opus opir
niunilor Dolui Bra liana. Mentionez totasi räspunsal mea
nurnat pe scurt. Am combätut vedertle Dolut Prim Mo.
ntstr a din indoitul punct de oedere al morale!' ,si al ratio,
and. Am insistat asupra aliaraei si a consectraelor el si
am läsat pe DI. Brattanu sä inteleagä cä e aid o &veto
genta insurrnontabilä intre opinianile noastre. L'afil mai
läsat sä Inteleaga ca un räsboi färä reza/tal e tot atat de-
exclus ca si 'infra ngerea noast7a si cä posibilaatea une!'
cooperäri ca not, dupä ce oictoria ne va fi asiguratä,
e o tluzie."
109
Contele Ottokar Czernin catre

Baronul Milian
Bucuresti .26 August 1916.
Telegrama
Donal Brattanu ca care am °orbit Erica' indelung in

timpul noptii, mía declarar tn modal cel mai hotarat-
cil °owe si poate sä ramae neutral 51 cil va rämâne. Con.
silica de coroanä de maine tmi va doped( ca. spurze.
133
admiral. Mod spus cd Cons(hill de coroand a fost con:

oocat contra tzointel sale í m'a läsat sä tnteleg ca Donut
Malorescu ooeste säzi- ia focal.
Primal Ministru miza declarat de mai multe ori
Romania, sub conducerea sa, ar infra in räsboiu numai
trz cavil cand ar ft ataca/a; o intentiune pe care el o
atribule in mod hotardt bufgarilor.
Consilial de Coroanä oa lt probabil amd nat pentru
clupd amiazd.
Se inmultesc simptomele cá si Majestatea Sa Regefe
e hoiärdt la rasboi."
* *
Este loarte probabil ca sä fie si multe exageratiuni
in aceste traducen, cdcz nu se poate into stared suffeteascd
a Ministrului austriac. In °rice caz insd marea täspunz
dere ce era legatä de &care cuodni al säu trebule, säz1
fi obligat a fi cdt se poate ae circumspect
De aftfel pentru a complecta itziru cdtoa tabloul, add%
-og aid unefe randuri irase dintr'un ziar francez, tot din
timpul neutralitätil noastre, datorite marelui om pod&
francez: G. Célmenceanu.
Samendt. 3 julliet 1915
L'homme Enchainé
Latin des Balcans.
......
...La Roumanie se laisserazPede tenter par toffre de
ne sais quelle quasíautonomíe transiloanienne?
J'ai cessé d'y attacfzer auiant d'importance, depuis que
ce pays s'est déoollé a nous dans la nudité d'un orientaz
lame que ses anciens mattres ont í remarquablement
-reussi a luí inqulquer.
.11.yerait bien injuste de ne pas tenir compte de la
,haute oateur intelectuelle el morale d'fzommes comme

,M. M. Rlipesco et Tahe Ion esco, inoarieblement fi,.
déles à la traditiun ae leuy sang. je les crois zin peu
nag à oral dire. je serai tenté de, les eic louez quand
11 apparait trop clairement que fears adoersaifes au
igouoernement, ne le sont pas assez.
ne suis naturellement pas dans le secret des
,conoersations are M. Bratiano aoec la Triple.Entente. Je
,serais bien surplis s'il en avail laissé ignorer quelque
chose a Berlín, etc. etc.
(ss) G. Clémenceau
21. VI. 1916
In ziva de 17 Iunie, o miscare ofensiva a inceput, pe un

front de vreo 40 km. in valea superioara -a Sommei, unde se
leagä frontul francez Cu cel englez.
Pang acum se anunta cà ofensiva face progrese,
Nu cred sa fie insa ceva serios, din cauza frontului res-
trans pe care este indrumatd actitmea.
Nu este exclusd totusi posibilitatea de a se Färgi fron-
tul incetul cu incetul. Natural c5, &Ica ahai sunt deja pre-
gàtiti pentru a da räsboiului o mai mare iniensitate ca pang
acum, era indicat ca ofensiva rusa, atat de bine inceputa,
fie urmatà de o alta pe frontul occidental, ca apoi i aceasta
sá fie urmatä la randul ei de o a treia.
Valea superioara a raului Somme, ca punct de plecare
este judicios aleasà. Se anuntà cá francezii ar fi facut î zilele
de 18 si 19 cam 6000 prizonieri, iar englejii 2500; nu este
mph, dar totusi ca inceput este ceva.
Important va fi cand ofensiva se va gäsi in fata rezer-
velor ce-i vor esi in cale.
1916 137
VI. 1916
Ofensiva franco-engleza se mentine. Pare eá are mai

mult caracterul unei lupte de uzura i fixare. Daeä se va
rargi frontul suficient pentru a inlesni mai mult o impingere
viguroasd intr*o anumita directie, di directia pe care este
indrumata in momentul de fat:a nu ar fi tocmai cea indicata
pentru o asemenea impingere.
Pána in prezent au fost capturati 15.000 de prizonieri.
Nu este mult, dar destul pentru a mai tempera trufia pru-
siana.
Ofensiva rusa Isi urmeaza cursul.
VI. 1916
Se da ca ceva pozitiv ofensiva aliatilor dela Salonic.

Pregkiri se fac in vederea unei foarte apropiate indrumki
a actiunii.
A treia loviturd, pe o directie, daca se vrea secondark
dar care poate sa ia caracter decisiv.
Se indica Monastir (Bitoha), ca Prim obiectiv.
Este posibil ; pentru a stabih legatura intre grupul Sa-
ionic i grupul Valona, dar o data aceasta obtinuta, care va
fi punctul de orientare generala a operatiunilor ?
Important ar fi a faia eat mai repede legdtura intre pu-
terile centrale i Turcia. Aceasta se obtine pe trei directiuni :
Ni, Sofia, Adria_nopol. Prima este cea mai simpla, cea mai
usoard geograficeste, dar si cea mai avantajoasa rezistentei,
daca- mai pot fi disponibile rezerve din Austria si Germania.
A doua ar duce direct la rezolvarea chestiunei bulgare.
Terenul este mai putin avantajos.
A treia ar rezo1va indirect chestiunea bulgara, daca s'ar
ajunge la Marea Neagra i s'ar inlesni o debarcare rusa la,

Burgas.
Linia de operatii SalonicDedeagaciAdrianopole ar
putea fi continu ocupata cu ajutorul marinei.
O foarte urata surpriza ar fi in once caz, daca' °data cu
Inceperea ofensivei dela Salonic, ar apare in prima linie
fata bulgarilor, trupe rusesti.
De fapt nu se stie rrimic despre destinatiunea nus,ilor de
barcal la Marsilia.
4. VII. 1916
Ofensiva franco-engleza se mentine, cu progrese mici

dar definitive.
Ofensiva rusa a devenit mai lenta, dar se mentine. Ko--
vel este amenintat. Stanislau asemenea.
7. VII. 1916
Am vazut pe Filipescu la Calimanesti, foarte suferind..

El afirma ca in 10-12 zile intram sigur.
Bratianu trebue sa fie la capatul ezitarilor; Regele va
merge Cu toata siguranta, caci nu-si va periclita tronul, aeum.
ea este pe el. Si apoi este Regina, care cu energía si abilita.
tea Ei va sti la mom,entul prielnie sa-L impinga.
Toate aceste argumente nu an miscat niel o linie la zidul
pzsimismului, inapoia ciíruia sal convingerea mea, ca cei ce.
au a hotäri sunt sau dezorientati, sau de rea credinta.
Doresc sà mi irisa
De altfel toata llamea este convinsa ea intram.
1916 139
Sä dea Dunmezeu ca toatä aceasta lume sä aibä drep.

tate.
Filipescu mi-a spus cà Iliescu nu va fi Seful de Stat Ma.
jor. Acesta insusi trimis ifispuns ea' renuntä. i aceasta Mi
se pare o farsä, dar in once caz, dacä nu va fi Iliescu, cine
va fi ?
Zottu 7!
Iliescu mi-a spus si mie la minister acum catva timp ca
nu se gandeste a merge la M. C. G. I-am spus cá foarte cu.
minteste ar face, dar stiam sigur ea' va fi altfel i altfel a fost.
Se zice ca Coandà nu va comanda o Armatä, ci va fi
trimis inteo misiune diplomaticd. Altii spun ca va fi genera-
lissim.
V. VII. 1916
Prima stire care o cap& la intoarcerea mea in Craiova,

este ea s'a dat ordin a se trimite discret un batalion din Re.
gimentul Dolj, la Poroina si o baterie din Reg. 9 Art. la Bum-
besti.
Iaräsi strategie de farmacisti !
Uncle vom ajunge, daca va fi ceva serios, cu astfel
conducAtori, sau mai bine zis inspiratori, cäci condueitori
nu avem !
.11. VII. 1916
Eri luat rämas bun Generalul Väleanu, care este

.numit comandant al CETATII BUCURESTI !
El era hotarit, prin ordinea de batae sa comande la mo-

bilizare Corpul L Suntem zice-se In ajttnul mobilizOrii si este
dat la un alt serviciu!
Mai este de inteles ceva ?
Mai mult. VAleantt spune cà vorbind en Bratianu, ace-
sta i-ar fi ; te-am luat pentro putin timp. La mobilizare
vei comanda un Corp de Armata. Care ? nu stiu !
Va sa zicä acum trei luni destina' pe Valeanu la Corpul
I de Armata si in vederea acestei destinatiuni, Colonelul
Vaitoianu, seful meu de Stat Major este mutat dela Corpul
de Armata la trupd, aducOndu-se Colonelul Vradescu la
Corpul de Armata, lar astazi spune ca nu stie la ce Corp
de Armata va fi Väleanu!!!
Motivul: trupele din Oltenia stmt destinate la defensivä,
caci pe aici inamicul va lua ofensiva cu 3 Corpuri de Armata.
Valeanu va fi trimis ales de Rege sa comande pe o di-
rectie pe care Se vor executa operatiuni strategice ofensiven...
S'a comis enorma greseala a considera fortificaaile
neterminate, pe jumatate parasite si fara armament& neo
cesar, ca cetate I .51. se destina -si um comandant luat
¿eta trupa
Cateva fun, mai târziu aceasta cetate fära mUloace
de aparare a fost bombardata de aeroplanele gerrnane
Au pläilt sutele de victime, din populatia ciollal
Peregrindrile Generalulu Wilecnu, nu s'au termirat

Mai tdrziu In 1917 cad, perfect justificat, l'am mu-
tat dela Corpul IV la Cor pul II, aceasta era sd-1 coste
avansarea la gradul de general de Divizie.
Dar pentru a se vedea mai bine mentalitatea care dom.
nea atunci i procedeele Intrebuintate, public scrisoarea Geo
neralului Adjutant Rdmniceanu i rlispunsul ei :
Casa M. S. Regelui 1.X11.917
Domnule General,
Majestatea Sa Regele, judecând propunerea de Mao,
1916 141
intare a Colonel(lor ,s1 a Generaldor de Brigada la

gradul cíe general de Divízle, a väzirt propunerea Dos.
pentru inaintarea Generaluluí Väleanu.
Cum Mafestatea Sa stia cä aotí luat comanda Gene%
raluluí Väleana, dela Corpul IV ArmatO tocmai in moo
mental actitazei, câncl avea ocaziunea a se manifesta ca
comandan!, si loot? trecut la Corp& II care nu avea
atunci tact o actiane, Mioa ordonat a Dd raga sä &lie%
bola a rcispande, daca trecerea dela Corpw IV la Corpul
II are vreo legäturä ca propunerea specialci de Mai:dare
la grad& de General de Dívízle.
Aceasta, pentru ca Mafestatea Sa Regele sa poata
hotel Pl.
Va rog Dole General sa prímiti expresiunea devo%
tamentalui mea.
Al Divs.
General Adjutant Ramniceanu
1.XII. 17
labile Domnule General

Am cera! strämutarea Genera!alai leanu cíela Coro
pul IV la Corpul II in zitra de 1 August lar propane%
rea pentru trzaintarea luí la gradul de General de Dío
vízle am formulatoo la 15 Septembrie.
Compararea acestor cloud date, duc firesc la con cluzía
ca motívele cart m'au determínat a cere mutarea nu au
fost de natura a considera pe alter ca ne mal meritând
inalrzta.
Propunerea mea s'a bazat pe :
I. Aprecierlle mete din cursul celor (reí aní cat
am avut pe Generalul Vâleanu ca comarzdant de Divizie,
In Corpul I de Armatä.
Pe modal cum a exercítat comandamentul
Corpulal VI de Armatä pe timpul, cOt am comanda!
Grupul de Armate de Sud.
Pe modal cum a condus operatiunde aripei
drepte a At mateí pe tímpul ofensivel din Zulle trecut.
Zuptele dela Teheratele D. 12ci sbolului, Rãchitayut micst

Mdgura Casinulut.
4. Pe modal cum a condus operaauntle la aripa
stängd a Armatel, in luna August cdnd prIn interoentrea
rezeroelor Corpului II de Arrnatä s'a putut restabtli situ%
attuned sdruncinatä la Arrnata loa. Luptele dela Mino
celul si D. Porcului.
Am cerut mutarea Genet alului Väleanu pentru cd
aripa dreaptid a Armatet situatia era at& de serioasä in
August, in cat se simaa nevoid unei mart concenträri de
forte. In adevär am strd ns acolo 4 Diotza de infanterie
una de caoaterie í Vätzdtora de munie.
Generala! Väleanu, dupd ce a comandat la inceputul
räsboiului, CatoOd un Corp de Armatd improoizat i insirat
dealungul Dunärii, nu a luat contact prop= zis ca dup.
manul, de cd t dela juind tatea azi Zanje cad a lost nuo
mit Comandan! al Corpulta al IV, in local Generalului
Grigorescu.
In momentul când s'a produs criza dela Oituz-7 g.
Ocna, el nu deed prin armare decdi cam o lurid de ex,
perienta reald de rdsboi si de aceia am judecat cid era
mal conform ca situatia, sa aduc acolo pe Generaiul
Vättotanu, care a Idcut intreg rdsboint numai in rnuna
st care mai apusese deja prilejul a comanda 4 si 5 Dio
&zit. Am judecat in acelas timp, cid Generala! Va leanu
Da palea comanda satisfäcdtor forfele mai reduse dela aripa
stângd a Armatei, ande situafiunea era mai plain grava
emnimentele din August au dovedit cid nu m'am (meta.
Prtmeste, labile Domnme General incredintarea seno
timentelor mete de bunä camaraderie.
General de divizie AVERESCU
25. VII. 1916
Astdzi este ziva presupus5 de multi, ca prima zi de mo-

bilizare,
1916 143
S'au chemat oameoii dela vetre la !Ingle unitkti, care ki

complecteazd efectivul de räsboiu, fdrä a se face mobilizare
In toatd puterea cuvantului, eaci rechizitiuni nu se fac.
linele trupe se dislocd pe frontierd. Rand acum svârco-
lefile se fdceau numai pe frontiera muntoasd, acum
am inceput a ne insira i pe Dunäre.
O adevfirata joacd de-a soldatii.
Daca- in adevdr, existd in fundul constiintei celor cari
au a hotdri, intentiunea sigma ed inteo zi va trebui sà pdsim
In contra ungurilor i bulgarilor, apoi toate aceste mdsuri pre-
mergfitoare: mobilizàrij si dislocdrii drdmuite, vor fi pldtite
foarte scump. Ele nu fac de cat sä ne dea pe fatd situatiunea
sd ne desvdlue intentiunile, cela ce pune pe adversar
mdsurd de a ne dejuca planurile si a trage profit din acest
diletantism strategic.
Raul este cá vor suferi bietele trupe, cari vor fi expuse
la pierden i ce s'ar fi putut evita si, pang la oare care punct,
vor suferi e comandantii, edci marele public nu va sti niei
odatä ineptiei cui se datoresc, dificultátile i primejdiile ce
vor avea s infrunte ei.
28. VII. 1916
Italienii au luat Gorizia. In' fine, cei cari suradeau eand'

era vorba de armata italiand, vor incepe sfi gandeascd altfel.
Acum se deschid italienilor doud egi una spre Leibach
si alta spre Triest. Desigur cd se vor izbi pe amandoud de
noui i mari greutdti. Rdsboiu fait' dificultdti nu poate sd
existe de cat in mintea conducdtorilor nostri politidi.
Nu voiu uita, in aceastd privintd, rdspunsul ce mi-a dat
Bratianu in toamna anului 1914 la Palatul Regalk in fata tu-
turor generalilor, cand mi-a spus textual, cä nu vom ave a
de luptat cu trupe mal solid organizate deCat ale
noastre.
De atttnci cred ca este calauzit si muncit de ideia s'a

ducá lucrurile, prin abilitati, la punctul ca sa infra= Ii ac-
tiune numai atunci cand va incepe debandada la partida in
contra carda ne-am hotari sA luptam. Aceasta cred ca este
una daca nu sinaura, din cauzele esitá'rilor i amanarilor.
Pare extraordinar inchipui un razboiu farà sacrificii,
rara greutati enorme si far'S alternativa de a'fi i invins
Mintea lui Batianu con.cepe insa asa ceva. In viga !ni
personará, a avut noroc, in tot ce a intreprins ! De ce rtu ar
avea acelas noroc i pentru barca la a carei carma sta ?
If urez din sutlet s'A-1 alba. Nut.1 mal putin ade-
värat, conceptiunea ce are de organizatiunea militará,
de caracterul räsbolului 51 de alternativele lui, este
dupá cuna am spus, extraordinará.
30. VII. 1916
Rusii au luat Stanislau. Va s'a zicA inainteaza cu stanga

si fac bine.
In ziva de 17 Iulie am avut la vie, vizita profesorului rus
de biologie, Zalewsky, care dorea sa-mi faca cunostinta.
Se intelege CA am vorbit si de participarea noastra even-
tuala la iásboiu si de mersul ofensivei ruse. In aceasta pri-
vintA profesorul era de ideia, ca scopul ofensivei Brussilow
trebuie s'A fie sa inainteze cu dreapta, in directia Kowel-
VVIadimir Wolinski si de acolo spre Brest L4itowski.
I-am raspuns ea' aceasta operatie ar duce pe de o parte
la separarea austriacilor de germani, iar pe de alta !a ame-
nintarea intregului front german ceia ce 1-ar sili s'a' se retra-
ga mult inapoi far'A lupa. Are insa inconvenierttul de a ex-
pune central rus invaluirei, iinconvenient pe care l'au platit
deja de dota ori scump
I-am adaogat cA operand cu stanga In directia Stanis-
1915 145
lau-Stry, s'ar ajunge pe unja Stry-Lemberg-Lutzli, de uncle

star llanca intregul rest al frontului austro-german, invalu-
ind centru la Kowel.
Operatiunea aceasta dei legata de unele dificultati
tactice, nu pretinta riscuri strategice si duce la rezultate tot
atdt de hotardtoare ca i operatiunea pe, directia Rowel.
Profesorul nu a parut convins de aratarile mele. Pare
insa ca faptele incep sa incline in aceasta directie.
31. VII. 1916
Ultima zi din lulie si nici urma de mobilizare.

Se poate sa ma insel dar iatO cum imi expiic aceasta
noua 1inite, dupa cdteva zile de svArco,eli cu veleitati de mo-
bilizare iminenta.
S'a crezut ca se va putea lace rasboiu Austriei, fara
sa se altereze relatiunile amicale cu Germania. Solutiune care
ar fi satisfacut sentimen.tul i aspiratiunile àrii, fara a pune
pe Rege bite° situatiune critica.
Pare insa ca Germania n.0 a fost de loc dispusO a tolera
asa ceva. Intemeiez aceasta presupunere pe o audientO a lui
von dem Busche la Rege, avuta acum cdteva zile, concor-
&and c,u unele publicari prin jurnalele germane si austriacet
(si natural si cele nemtofile din tara) prin care se spunea
Romdniei ciar, ca de va mica in contra Austriei, va intalni
In cale soldatul oerman.
Bratian.0 s'a calmat.
Dupa cateva zile s'a gândit presupun, dacd nu ar fi o
solutie sa intre in actiune impotriva Bulgariei o data cu aliatii
dela Salonic.
S'a pipait probabil terenul si in aceasta privinta, ince-
pandu-se a se lua i nude masuri de *Malta strategie in lull-
gul Dunarii.
La toate acestea s'a räspuns prin transportul, pe Duna--

re chiar, a unor trape austriace, se zice si germane, spre Bul-
garia; ceia ce inseamnä cine ataca' pe bulgari intálnes,te pe'
austriaci §i pe germani ì cum ace§tia sunt inca departe de a
fi in plinä debandadd, BrAtiann se intreaba dacá a sosit in
adevfir momentul.
Eri ana semnat ordinul de serviciu pentru Generalul Po--

povici ca Comandant al Corpului I de Armatà, in caz de mo-
bilizare ? !
Cuna rämäne acum chestiunea mutärii Colonelului Vla---
descu, pe care Brätianu dat-o ca fäcutä numai in scopul
cà Generalul Väleanu destinat la Corpul 1, s'al alba de Sef
de Stat Major !
Este o caracteristieg a desorientärii din acea epoc_ä, n§u,
tinta ca care se fáceau strämufärile chiar si in treptele cele
mai inalte ale erarhiei.
Acuna trei zile a fost Vazanow Consulul rus dela

Rusciuk pe la mine si mi-a spus cá s'ar fi svonit, cä trupe
rusesti vor coopera et trupele noastre prin Dobrogea impo--
trtiva Bulgariei si cá comanda Armatei astfel compusa cu
pe ruso-române, îmj va fi incredintatä mie.
Zvon
3. VIII. 1916
Regimentul 1 Ro§lori a primit ordin sá plece imediat

cu destinatie necufloscute.Expresiunea, aplicatä cavale.-
riel, este demnä de un ziar umoristic.
1916 147
Necunoscutà destinatie când in plin timp de pace 'inca,

_iniscarea trebue sä se faca' pe Calle ferate, pline de ca-15tori
Copilarii...
De sigur ca Regimentul a fost indreptat spre frontiera
bulgarä, cfici spre munte mi are ce cfiuta.
8. VIII. 1916
Nu m' am inselat. Regimentul 1 de Rosiori a fost dislocat

in imprejurimile Alexandriei spre Donare. In ce scop ? Sä
treacd Dunärea inot ? Sä opreasca o invazie ? Sd fie la in-
demänd i pentru un caz si pentru celälalt ? Má." indoesc foar-
te mult c21. voin incepe operatittnile noastre pen frecerea
närii sub focul bulgar si mä indoesc si mai mult cà vor in-
cerca bulgarii s'A treaca Dunärea, cel putin atät e-U Armata
dela Salonic nu este cu desfivärsire paralizatä de alte trupe.
12. VIII. 1916
Eri am fost chemat cu o telegrama- de Brätianu, pentru

cA "dore5te vorbeasca".
Am plecat cu primul tren si am sosit la Bucuresti la ora
10.25 seara. Azi dimineata am pus sä telefoneze lui Brätianu
pentru a-mi fixa ora si local. Mi s'a räspuns: la ora 6 p. m.
la e] acasà.
Foarte mare urgentä.
La ora fixatd m'am dus si am fost imediat primit.
lata' ce mi-a spus : Mi se pare cä a venit momentul ca
lucrurile sä. depindä de Armatä. Am doet s'a' te vad peritru
ati spune cá esti destinat sä comanzi Armata II-a. Sunt Sigur
t'A vei face sä meargä lucrurile bine, va fi ciliar si interesul
.d-tale personal.
M'a im.presionat foarte neplaeut ultima frazä, nu am ga-

sit insä cu cale sá o relevez i m'am limitat a-i räspunde ca,
nu numai personal dar in n.umele tuturor generalilor, pot
sä'l asigur cá toti vom pune in serviciul tárli, pana In ultima
resursa, activitatea, priceperea i devotamentuf nostru
conditionat. Despre sacrificiul vietii, nici nu mal cred ca este
necesar sá vorbesc.
Mi-a recoman dat apoi discretie.
Nu am relevat nici aceasta a doua ofensa, fiind sigur ea
era necugetatä i i-am spus ct am mai Iucrat impreunfi
cand am facut proectul de conventie si stie cá nu a transpi-
rat nimic dela mine,
spus in fine cà va trebui sa má duc la Regele: mfii-
ne sau poate chiar poimäine pentru a vorbi de chestiunile
militare, in cari, ,,eu nu ma pot amesteca" !! I (Adevarat
15. VIII. 1916
Azi am fost la dejun la Hartel si mi-a spus: tu comanzi

Armata II-a?
Discretia lui Bratianu!...
In cursul diminetii am fost la Marele Stat Major, de a-
colo am intrebat pe Generalul Mavrocordat prin telefon,
despre audienta mea si mi-a spus ca nu stie nimic !
Dupa amiazi mi-a adus Locot. Colonel Nicoleartu un
ordin semnat de Bratiann, print care se confirma in scris nu.
mirea mea la Armata II-a si sunt invitat "a ma prezentd" la
Marele Stat Major, pentru a lua cunostinta de lucrarile cari
mä privesc.
Am intrebat pe Nicoleanu, cui sa má prezint ?
Bietul om a rämas foarte ineurcat, A recunoseut cá este
gresealä in ordin. Nu poate fi vorba de prezentare, ci din
1916 149
contra' &A dau eu ordin Locot. Colonelului Rascanu când s5

vie la Statul Major, pentru a-mi arfita lucrarile.
Bine incepem.
Deja este mult eá nu era hotfirAt sa ma prezint, nu sefu-
lui de sectie ci sefului de birou !
Am fost intrebat de &Miami, tot prin Locot. Colonel
Nicoleanu, pe cine voesc de sef de Stat Major, pe Generalul
Christescu sau pe Generalul Stratitescu, nu din considera-
tiuni personate, ci de serviciu7
14. VIII. 1916
Nici astäzi nimic despre audienta mea !... Totusi eveni.

mentele se accelereazà. Am fost la Statul Major si am fost
pus in curent.
Armata insiraa in cordon. 4 Corpuri de Armatä spre
Transilvania si 2 spre Bulgaria. Un Sigur Corp de Armatà
dispus in adâncime intre cele donä fronturi, ca rezerv5.
Dumrtezeu s'S fie cu noi. Am f5 cut unele obiectiuni asu-
pra dispozitiunii de a trece frontiera inainte de a se dispune
de trepe suficiente pentru a inainta definitiv.
In instructiuni este pus ca inaintarea se va face
In prima zi de mobilizare, din ordinul Marelui Cartier,
dat prin comandamentele de Armed, dar tot in acele
ínstructiuni, se spune ca comandamentele de Armata
se constitue In Zittd d 6-1.V...
De asemenea am facut obiectuni asupra teamei excesive
dinspre Dunárea.
MI s'a rfispsuns, c'à pericolul unei invazii bulgare este
verosimil !... Pe la Dunäre ? Intreb eu!
14. VIII. 1916
Astaei dimineata Consilfu de Coroana, dupa care s'a

decretat mobilizarea.
Eu stau inca in Buc-uresti i astept sa fiu chem,at ,,a dis-
cuta chestiunile militare".
Drupa amiaza Regele a esit In automobil in tinuta de
campanie !
A fost viu aclamat. Seara foarte putin e-ntuziasm; copiii
de liceu au parcurs miele strazi ti atata. Cel putin atat am
vaya eu. M'ara intalnit chiar cu una din acele demonstra-
tittni patriotice si era compusa literalmente numai din btie-
ta§i
Cand s'a intunecat, s'au aprins numai felinarele vopsite.
Orasul prezinta un aspect lugubru. De teama aeroplane-
lor, s'a suprimat surescitarea patrioticà atat de necesara, in
asemenea imprejuran si de mai mare importanta sentimentu-
lui de preservare de cat avantului !...
15. VIII. 1916
Prima zi de mobilizare.
In fine, dupa patru zile de asteptare, ant fost primit in
audienta de Rege pentru ,,chestiunile militare".
Mi-a spus: Comandati Armata II-a si aveti ca 5ef de
Stat Major pe Generalul Christescu. Este bine caci ati mal
lucrat impreuna.
Aceasta a fost intretineirea asupra ,,chestiunilor milita-
re", in colo banalitati si unele obicinuite aprecien asupra
persoanelor.
Din parte-mi, am aratat Reaelui a este riscat s'a ince-
pem invaziunea, inainte de a ne fi concentrat fortele. Am
.spus Regelui, ea' dela un roman din Transilvania, fost stafeta
1916 151
la Corpul XII de Arnaata austriac, aveam date precise asu-

pra planului de operatii al austro-germanilor impotriva n.oa-
stra. Primul obiectiv spargerea frontului pe valea Oltului
apoi inaintarea pang la Siretul de jos, pentru a constitui
frontul Muntii Moldova, Siretul de jos, Dunarea de jos.
Inainte de plecare am intrebat pe Rege daca crede
vom avea i trupe germane, mi-a raspuns Ca este convins ea
von; avea.
lirari de izbanda, etc. etc., si total s'a terminat !
Trehtte sa notez aici Inca cloud mici chestiuni cari pun,

In lumina adevarata starea de spirit a lui Bratianu.
Cu ceva inainte de a fi introdus la Rege, soseste el si
vazandu-ma uni spune ca vrea sa ma intrebe ceva, in patru-
oehi i anume; pe cine preferi ca Sef de Stat Major ? Pe Ge-
neralul Christescu sau pe Generalul Stratilescu ?
71!
I-am raspuns ea pe Generalul Christescu. Nu siiu insa
ce fata am Lieut.
Cu dona zile inainte, an avut aceiasi intrebare din par-
tea lui prin Locot. Colonel Nicole anu, i-am dat raspunsul
am primit peste o ora dela el, tot prin Lt. Col. Nicoleanu,
confirmarea, deei aprobarea alegerii mete.
Mara de aceasta, eri, odata cu aparitia Decretului
mobilizare, a intrat In vigoare ordinea de tame, lar in acea-
sta este deja trecut imprimat Generalul Christescu, ca
.Sef de Stat Major, la Armata II-a.
Intrebarea ministrului de r5sboiu era cel putin de pr:sos.
A doua.
Má chiama pe mine si pe Generalul Aslan i ne spune
ea tine foarte mult sa nu se vorheasch de operatiunile
tare; totusi ar don, ca vestea a 200.000 de rusi tree prin
Dobrogea sa se raspandeasca prin toate mijloacele, eat mai

mult.
Si-a dat pe fata sistemul. De altfel si Napoleon recurgea
la asemenea mijloace, de cat numai cà atunci nu existan cal
ferate, telefon, aviatie !
La ora 1 jum, am pornit cu automobilul spre Craiova.
16. VIII. 1916
O canoniera si un remorcher armat au bombardat Se-

verinul. Au facut stricaciuni mici la Divizie si la unele
Un obuz a cazut la vie la mine, la circa 50 m. inlaturi
de casä.
Nevasta mea gray bolnava, era acolo !
19. VIII. 1916
Marcie Stat Major si-a pus in aphcatiune proectul. Tru-

pele de acoperire au trecut froutiera si se zicecá ar fi ocu-
pat Sibiul i Brasovul.
Stiu pozitiv insa, ea la Ciresul s'a iscat o panica. Am
vorbit chiar cu ofiterul considerat ca autor al ei.. Este are-
stat la Severin.
Daca s'au putut ocupa punctele mentionate numai cu
trupele de acoperire, aceasta dovedeste cá ungurii nu au
trape suficiente pe frontiera. In cazul acesta inaintarea noa-
stra a fost de prisos.
Dar daca, para la miscarea grosului se produce vreun
atac mai serios, atunci ?
Doresc din suflet sa nu primim aceastà lectie bine me-
ANEXA No.1 153
ritatà i s'd meargfi total Cu bine, chiar acolo uncle s'a gre.sit...
Aceastä !eerie din nenorocire tot am prinun ceoa
mal tarziu, ciar mutt mat dureros : la Porumbacul
Nu cred ca se poate incheia mai potrivit expunerea eve-

nimentelor, cari au precedat intrarea noastre In actiune
pentru intregirea n.eamului, de cAt cu reproducerea textuala a
declaratiunii de r5sboiu, care a fost remis5. de ministrul nos-
tru plenipotentiar dela Viena, in seara zilei de 14/23 August
1916... A se vedea Anexa No. 6...
Ca un corolar al acestei lucrari si pentru ca cititorul

sà-si dea mai bine seama de felul cum s'a facut pregairea
materiala si mora1à a räsboiulUi, pe timpul pretios de doi ani
ce s'au pierdut fara a se trage nici un profit din experienta
celor ce sangeran pe toate fronturile, de lipsa de pricepere
adunarea si folosirea resurselor de tot felul, dar mai cu sea-
mb.' In organizarea Armatei noastre, un dodument pretios
edificator, este interpelarea lui I. Gràdisteanu la Senat in
Iasi 1917.
Cititorul o va gdsi la Anexa No. 7.
ANEXA No. 1
FAPTE I DOCUMENTE
RAZBOIUL EUROPEAN
de GENERAL AVERESCU
Atentiunea lumii intregi este indreptatä, cu un interes

din ce in ce mai mare, asupra teribilei drame care se des-
fäsoará la Nordul Europei Centrale.
Proportiile acestei drama gigantice, färá pereche in
istoria umanitatii, nu sunt incd mäsurate azi, de cal prin
valurile nesfársite de sánge, care eurge fard incetare de 3
1uni aproape, ce se implinesc máine. i cu toate acestea
ele se vor face simtite prin consecintele lor politice si econo-
mice.
Ce poate fi dar mai natural si mai legitim decát dorinta
de a sti ca se intâmplä acolo unde mii de vieti sunt in joc,
vieti din cele mai viguroasa i unde se decide viitoarea stare
a lucrurilor, dimpreuná cu situatiunea intreagd pOlitica i eco-
nomic5 a Europei I
Cu toate acestea, aceastä dorinta generala se opreste
dinaintea unei perdele opace, tesut impenetrabil de stiri su-
mare, incomplecte, din care si cea mai mare parta inexacte,.

in dosul carora se desfasoard In peripetiile sale crude, lupta
titanica.
De pe teatrul de operatiuni, sosesc numai spre restul,
spre masele interesate direct sau indirect, informatiunile pa
care beligerantii cred ca pot sa fie cunoscute, atunci cand
relatiunile sunt exacte sau cred cd trebue sO fie cunoscute.
atunei cand ele sunt alaturi de adevAr.
Aceasta este cauza cd nu numai pronosticurile de vii-
tor,
u
dar chiar comentariile sau descriptia faptelor, se spriji-
ia niai mult pe conjecturi clecat pe date reale, riguros exacte.
Astfel incat nu esta greu de a se lua dorintele drept
realitati; i daca se adaogä cate odatä si interesul pe care-I
are cineva de a deforma intentionat lucrurile, ne putem da
cearaa usor de valoarea pe care o prezinta diferitele descrip-
/iuni a celor executate, ca i diferitele preziceri care pri-
vesc operatiunile cari vor avea loc in viitor.
Acum eateva zilz un jurnalist care de altminteri e
socotit printre cei mai seriosi pentru a da o valoare mai
mare succesului cu care spelt* sa fie incununata ofensiva
germana din Polonia si pentru a dovedi inferioritatea nu-
merica rusa, spunea ca masa germana care avanseaza de
la nord, ar fi compusa din opt corpuri de armata, ceeace in
nici un caz n'ar reprezenta mai mult de 500.000 °amen].
dupa aceasta socoteala, jurnalul in chestiune atribue corpu-
lui de armata un efectiv de circa 60.000 oameni.
Dar cateva zile inainte acelas jurnal, cat de putin pro-
babila ar fi o noua tentativa a rusilor in aceasta directie, zi-
cea cA cele trei corpuri de armatä ale Prusiei orientale, co-
mandate de Hindenburg, si carora le dadea i numarul, a-
°time : 1, 17, si 20 constituiau un efectiv de 500.000 oameni
sau chiar 750.000 oarneni si Landsturmul lor ar fi dispo-
nibil. Cu alte cuvinte, acelas jaral atribuia corpului de
arrnata german un efectiv de 165.000 oarneni dimpreuna
tu Landsturmul
Este usor, având o consideratiune asa de slabä penutt
1916 159
realitatea lucruriIor, de a transforma succesele pasagere
inteo victorie definitivà si de a descoperi in situatiunile
cele mai nesigure, semnele precursorii ale unor indiscutabile
succese.
Noi credem cu toate acestea cà, pentru aceia cari pot
sa fie atrasi dintfun moment intr'altul in lupta gigantic&
la care asistdm, este de .un interes imens de a cosidera lu-
erurile prin prisma realitatei, si de a trage o barierã foarte
neted& intre aceea ce noi am don i a fi si aceea ce este in
realitate.
Daca beligerantii cred c& interesul succesului pe care-1
spera, cere ca sä prezinte situatiunile sub lumina cea mai
favorabala pentru ei si cea mai intunecata posibilä pentru
,adversarii lor, pentru neutrii dimpotrivd, este o adevaratä
datorie de constiintd de a in&busi once miscare 'de simpatie
pentru unii sau pentru altii, si de a considera ca un ade.
Ararat atentat la interesele vitale ale tArei, faptul de a in-
duce in eroare cat de p,utin opinia publica in ceeace pri-
veste succesiunea evenimentelor.
FORTELE BELIGERANTILOR
Trebue sa o spun em clela inceput, c& o evaluare exacta'
a fortelor beligerantilor, ntrece pentru un moment cel
putin, cadrul
De aceea ar trebui nici macar sa nu facem o incercare.
Putem totusi enumera si examina date sigure in pri.
vinta elementelor cari contribuesc la compunerea arma-
telor de operatiuni in lupta.
Mai atragem atentiunea asupra faptului, cá chiar tindnd
seama de aceste date, evaluarea lipseste de preciziune, ne-
avdnd in nici un caz un caracter de preciziune absoluta, a-
ceste date neputánd servi decdt ca indicatiuni, care ar putea
sa ne dea o ideie, cu o mare aproximatie, de aceea ce este po-
sibil si de aceea ce intrece limitele
Elementele care pot servi la o asemenea evaluare sunt

urmAtoarele:
Organizatia din timp de pace.
Disponibilitàtile pentru mobilizare.
Sohditatea technicá §i moralä a trupeior.
Conditiunile strategice.
ORGANIZAREA DIN TIMP DE PACE

Dupä ultimele date oficiale pe cari le contin publi-
catittnile Lobll's Jahresberichte si Veltzes internationales
Armee-Almanach" am putea stabili cu o foarte mica' depAr-
tare de realitate, cA in anul mobilizarei armatele celor patru
mari puteri teritoriale: Germania, Austria. Rusia si Ermita,
dispuneau pe picior de pace, de urmatoarele formatiuni
efective.
Organizarea in timp de pace
Gen, Aus. Total

FORMATIUNI Rusia Franta Austro,- Alfall
/ manía tría German
Corpuri de Arm. 25 16 57 21 41 581
Divizii de nfan. . 50 49 77 47 99 124
Batalloane . . . 669 681 1265 685 1350 195
Escadroane . . . 547 348 723 455 895 117
Al-Hiel-fe de Camp.
a) baterll . . . 642 342 642 728 984 147
b) tunuri . . . 3787 1930 4834 2912 5725 77,
Efective bugetare
a) Trupa . . . 770400 580496 1240000 730000 1150896 188****
b) Ofiieri . . 56400 54183 49000 51690 70585 8064
Cifrele comparative ale tabloului de mai sus ne aratO

ca superioritatea efectivelor bugetare e de partea aliatilor,
ANEXA No.1 161
desi nu am luat in consideratie decat armatele ruse si fran-

ceze.
Aceste douà armate la un loc au o superioritate asupra
armatelor austro-germane de 25 divizii sau 600 de bata-
lioane, 283 escadroane, 486 baterii, 2021 tunuri, 729.000
oameni si circa 10.000 ofiteri.
Diferenta s'ar accentua si mai mult in favoarea alia-
tilor daca ar fi sa intre in socoteala §i armatele belgiene,
sarbe, muntenegreana de asem enea i partea de armata in
stare sa fie transportata pe continent, a efectivelor engleze.
Am crezut ca este inutil a mai complica lucrurile ad:A(3-
gand i aceste continaente, caci cifrele eitate mai sus ajung
singure pentru a dovedi scopul urmarit in acest paragraf.
Scopul a fost de a da posibilitatea cititorului sa-si dea
seama, in modul cel mai sigur, ca armatele de operatiuni
ale beligerantilor s'au desvoltat cu operatiunile de mobili-
zare, in ceeace priveste numarul, aproape cu aceiasi baza'
organica din timp de pace si ca daca exista o diferentd, ea
e in favoarea aliatilor, chiar nesocotind micile armate.
Cateva explicatiuni referitoare la cifrele tabloului sunt
necesare.
Este de remarcat dela inceput disproportia care exista
intre numarul corpurilor de armata i acela al diviziilor.
Formatiunea tip a corpului de armatä este de doua di-
vizii in Germania, Franta, Rusia.
In Austria prin exceptie, corpul de arniata e de 3 di-
vizii.
Daca in Rusia numarul 'diviziilor este superior indoi-
tului corpurilor de armata, aceasta provine din faptul ca
anumite divizii sunt independente, cum ar fi de ex. diviziile
de granicen i de vanatori.
In Rusia sunt deasemenea unitati independente mai
mici, adica brigade, regimente si chiar batalioane, ceeace
explica enorma diferenta care existä intre numarul diviziilor
acela al batalioanelor. Divizia in Rusia se compune din

16 batalioane : sunt cam 120 de batalioane cari formeazd
untati independente mai mici ca diviziile.
Un alt fapt frapant, este cd pe cand in Austria efec-
tivul b,ugetar reprezinta jumatate cf ectivuI din Germania,
numdrul diviziilor, batalioanelor i ofiterilor aste aproape
acelas.
Aceasta provine din faptul ca Austria a inglobat în ar-
mata sa de prima linie si pe cea de a doua linie, (land a-
cesteia din urmä, deja din timp de pace, o existenta
efectiva.
Corpul de armata austriac se compune, dupa cum am
vazut, din trei divizii.
Cu toate acestea numai cloud' divizii din .trei cuprind
trupe de prima linie propriu zis, cea de a 3-a divizie consta
din trupe de Landwehr, care in alte tàri, intra in stocul tru-
pelor de a doua linie.
Se intelege dela sine, cal gratie acestei organizatii,
Landwehrul austriac poate sd fie socotit ca avand o baza
mai solida ca aiurea, avand in vedere CA' el are Inca din
timp de pace, nu numai cadre in activitate de serviciu, dar
chiar unifäti constituite.
Totusi Austria nu a putut obtine acest avantaj decal
micsorand efectivele arraatei permanente.
De aici vine si faptul, ea pe cand numärul batalioa-
nelor austriace e mai mare ca acel al batalioanelor ger-
mane, efectivul in oameni este inferior cu mai mult de ju-
matate. Consecinta este ca de o parte nivehil soliditatei
trupelor de a doua linie s'a ridicat simtitor gratie acestei
inglobari din timp de pace, in trupele de prima linie, de alta
parte nivelul a scazut tot asa de simtitor poate, in trupele de
prima linie propriu zise.
DISPONIBILITATILE PEN TRU MOBILIZARE

Se confunda adesea luandu-se una pentru alta dis-
ANEXA No.1
163
ponibilitäple pentru mobilizare cu aceia ce se poate mobi.
liza de fapt.
La inceputul razboiului actual, s'a väzut evaluärile in
ziare a fortelor cari puteau fi puse in actiune de belige-
ranti §i cea mai mare parte din cifrele date erau stupe-
fiante.
Cea mai mare parte din aceste cifre, §i in tot cazul
cele mai exagerate dadeau ca armate de operatiuni, aceea
ce nu puteau constitui decdt stoc,u1 de oameni disponibil"
pentru mobilizare.
Ciirele obtinute erau rezultatul multiplicarei contin-
gentului anual prin numdrul claselor care ar fi putut fi
chemat sub arme pe baza legilor de recrutare, §i natural se
ajungea astf el la zecimi de milioane.
Chiar mai tärziu, cand ofensiva germana' a facut pro-
grase repezi in Franta, s'a atribuit succesul faptului ea ger.
manii ar fi trimis numai contra Frantei, §ase milioane de
oameni I
DISPONIBILITAILE PENTRU MOBILIZARE

Daca in limbajul curent, se poate exprima forta arma-
telor prin efectivul total in oameni, inteun examen mai pre.
cis al lucrurilor cdnd e vorba de chestiunea armatelor de
operatiuni, trebue sa amintim faptul ca nu mai putem
mite contra inamicului, mai ales in operatiunile ofensive
,,massd de oameni" ca pe vremea lui Tamerlan, ci numai
unifdti constituite".
Oricare ar fi stocul de oameni, o armatà modernä nu
poate sä cuprindà, decal ceeace poate echipa, arma, incadra
ingriji cu tot ceeace este necesar, pentru a putea face
fata nevoilor luptei i in cazul unei ofensive, nevoilor sus-
tinerei trupelor prin ele in§ile.
In consecintd, evaluarea fortelor trebue sa se facä mai
intdiu pe unitati ; numai cdnd numärul acestor unitAti este
164 NOT1TE Z1LNICE DIN RASBO1U
stabilit se poate calcula si efectivul total printr'o simplä mul-

tiplicare.
Unitatea care serveste astazi de baza a organizatiunei
niarilor armate este .,corpul de armata".
Daca se cunoaste cifra aproximativa a corpurilor de
armata pe care un stat e in másura sä le pue pe picior de
razboi, se poate evalua cu o aproximatie satisfacatoare
.efectivul armatei sale.
Este de la sine inteles ca aceasta evaluare are limite
foarta largi, fiincica un element important va lipsi, compu-
nerea corpului de armaa.
Organizarea in timp de pace e o indicatie, u toate a-
cestea nu o putem considera ca o indicatie sigura, caci este
posibil ca la mobilizare ea sä sufere modificari, fie In plus,
lie In rainus, dar mai ales in plus.
In tot cazul dupä normele admise, corpul de armata
comporta dota divizii Cu exceptia corpului de armatä
austriac, care dupa cum am aratat mai sus cuprinde trei.
Posibilitatea nu este exclusa ca i in alte armate sä fie a-
cloptata formatiunea cu trei divizii, adaogand o divizie de
formatiune nota la cele dota deja existente.
Noi putem dar sa retinem aceasta, cá corpurile de ar-
mata pot sä fie formate, pe dota sau trei divizii.
O divizie este compusa in genere din dota brigade.
Aceasta nu exclude insa ì posibilitatea divizilor cu trei
brigazi, pentru acela§ motiv ca cel pe care l'am aratat and
am vorbi despre formatiunea corpurilor de armata.
Brigadele cuprind In genere dota regimente §i regimen-
tele sunt compuse din trei batalioane (Germania, Franta
sau de 4 batalioane, Rusia, Austria).
Corp,u1 de armata cel mai mic" ar fi acela care ar cu-
prinde doua divizii cu dota brigade, fiecare avand doua re-
gimente Cu trei batalioane fiecare, In total 24 de batalioane.
Aceasta este formatiunea tip (in timp de pace) a Germaniei
si a Frantei.
ANEXA No.1
165
formatiune mijlocie a corpului de armatà este aceia

in care toate unitätile sunt formate rtupd cum am spus mai
sus cu exceptiunea regimentului care cuprinde patru bata-
lioane. Astfel este tipul rusesc (in timp de pace) si cuprin-
de 32 de batalioana.
O formatiune apropiatd de cea precedentà ar fi aceia a
corpului de armatä cu trei divizii cu compunerea normald
(fie don& brigäzi a doua divizii da trei batalioane) sau de
cloud' divizii a trei brigdzi cu doud regimente de trei bata-
Imane fiecare, In aceste dond cazuri, corpul de armatd cuprin-
de 36 batalioane si prin urrnare, poate fi socotit ca tipul mij-
lociu. Rezultä amestecul de trupe active cu trupe de forma-
thine noua, amestec care se produce cand armata trece pe
picior de rdzboi. Aceasta organizare este eminamente
defectoasa i pentru aceasta se pref era a se mentine
Impele active astfel cum sunt, si de a se crea unitati
complect no' cu trupe organizate in momentul mobl.
lizarii.
In fine putem avea formatiunile grele" ale corpului de
armatd, dupd tipul austriac, cara se compune din trei divizii
a doud brigdzi de cloud regimente a patru batalmane. In a-
cest caz corpul de armatd se socoteste pe 48 batalioane sau
un numär de cloud ori mai mare ca in tipul Jane.
Pentru evaluarea efectivului unei armate de operatiuni
este necesar de o parte ca sà cunoastem dupä cum am spus,
numdrul corpurilor de armatd si de altd Darte compunerea
lor.
Aceste cloud date nu pot fi exact cunoscute ego ele sunt
tinute secret in mod riguros, mai mult, trebue sA amintim cä
la mobilizare sau chiar in timpul operatiunilor se poate deci-
de noi creatiuni care nu au avut nici un incep,ut de realizare
in timp de pace. Ca exemplu se poate cita Franta in 1870.
Ne aflarn dar in fata unei teren, in care nu putem avan-
sa decät prin supozitii.
In ceeace privciste n.umärul corpurilor de armatA, piitem
166
avea o indicatie sigurä Iii disponibilitatile pentru mobiliza-

re", indicatii cari daca nu ne conduce la un rezultat precis,
ne aratä totu§i cu o buná aproximatie limita maximd unde ne
putem intinde.
In ceeace priveste formatiunea corpurilor de armata,
chestiunea nu poate fi rezolvatd deck pe baza organizgrei
In timp de pace, si aceasta ajunge chiar dacd la mobilizare
se adopta o iformatiune, fie partialà, fie generala, bazatà pe
aceia care a fost tipica in timp de pace, si dacd in evaluarea
complexa a fortelor nu s'ar tine seama de aceasta diferentg
limitele disponibilitkilor ne-a impiedicat de a ajunge la cifre
prea mexacte.
Disponibilitàtile pentru mobilizare constau In aceea ce
este necesar pentru a pune pe picior de razboi unitki corn-
plecte, avAnd tot ceeace le trebue" pentru a se sustine, a
se mica a lupta, cu alte cuvinte oameni, echipament, ar-
mament, munitii, trenuri, cadre.
Din punctul de vedere al oamenilor nici nu mai e cazul
sd examinan chestiunea, cal î tate arrnatele mari. sto-
cul disponihil este asa de mare. incdt intrece cu mult nu-
marul necesar constituirei armate/or de operatiuni.
DISPONIBILITATILE PENTRU MOBILIZARE.
FORTA MILITARA A GERMANIEI
In ce priveste disponibiltatile de armament. echipa-
ment, munitiuni si material de toate felurile, este foarte greu
de a cunowe exact starea adevaratà a lucrurilor. Cu toate
aciestea, In ce priveste armatele bine organizate i ar-
matele pe care le cercetam sunt dintre acelea se poate
admite cd ele au luat toate mdsurile necesare, pentru ca ni-
ink sà rtu lipseascd efectivelor cari sunt gata sa le mobili-
zeze.
Nu rAmane dar deck chestiunea cadrelor care e cea
mai importanta si eareia noi putem sá le subordonäin pe
toate celelalte.
ANEXA No.1 167
In adevar, oricat de imense ar fi disponibilitatile in

oameni, armament, echipament, etc. ele nu pot fi utilizate
-
pentru creaitune de unitki deck in limitele consimtite prin
numarul cadrelor disponibile.
Nu se poate concepe unitäti fdra cadre §1 unitäti slab
incadrafe sau incadrate cu ofiteri improvizati, cari pot a-
bia fi de oarecare utilitate pentru apararea teritoriului na-
tional sau la spatele armatelor de operatiuni.
Cadrele titilizabile pentru crearea de unitAti constau in :
Cadre complimentare care, in unele armate, exista
din timp de pace in efectivul bugetar in vederea noilor crea-
tiuni in momentul mobilizärei.
Embrioane de organizatie din timp de pace, desti-
nate a se desvolta la mobilizare (untati, cadre).
Stoc de ofiteri de rezerva.
SA vedeni acum evaluarile pe cari am putea sa le fa-
cem dupa publicatiunile citate. a armatelor care ne intere-
seazd.
FORTA MILITARA A GERMANIEI.

In Germania pregkirile au fost facute in a§a fe!, Ca
odatA cu mobilizarea celor 25 corpuri de armata active,
existente din timpul de pace, sa se organizeze trupe de re-
zerva, trupe de Landwehr si trupe de Ladsturin.
Din indicatiumle avute s'a putut deduce cá in fiécare
corp de armata, Germania era In rnäisura sä puie pe picior
de razboiu dela 12 la 16 batalioane de rezerva, ceeace per-
mitea sa se constitue cel putin atkea divizii de rezerva, cate
corpuri de armata sunt, adica 25.
Daca am lua insa cifra maxima de batalioane presu-
puse, 16. am avea un total de 400 batalioane 'care ar per-
mite a se constitui 34 de divizii a cate 12 batalioane fiecare
(dap:4 tipul normal).
Pe baza acestei presupuneri am ajunge la un maximum
de 17 corpuri de armata constituite aproximativ ca si cele

de prima linie §i care ar putea deci sa fie intrebuintate
aproape in ori §i ce f el de operatiuni.
Se afirmä insa, ca multumita pregatirlIor din ultimuf
timp, Germania ar fi putut sa constitue in realitate, liana
In prezent, la 50 divizii de rezervd, form-And cu ele 25 cor-
puri de armata.
In afard de unitdtile de rezerva, s'a mai putut organiza
ia mobilizare unitati de Landwehr in proportie, dupd toate
probabilitdtile, de cel putin câte o brigadd de fiecare corp
de armata. Aceste unitati au permis la,tnecerea armatei pe
picior de rdzboi a se forma 13 divizii 1e landwehr, al ca-
ror nonmar se crede cd a putut fi d.us apoi !And la 25.
Este de considerat insä, ca atdt prin etatea oamenilor
cat i prin proportiunea celorlalte arme, in raport cu in-
fanteria, trupele de Landwehr nu pot fi puse pe acela§ pi-
cior cu cele de rezervd §i de aceea, este greu de presupus,
cd in rdsboiul of ensiv ar putea gdsi allá intrebuintare, de
cdt in operatiuni secundare.
In once caz, dupd socotelile de mai sus, am ajunge
pentru Germania, la un total de 42 sau maximum de 50
corpuri de armata, din cari 29 active, existente din timpul.
de pace, iar restul de 17-25 organizata la mobilizare, cu
trupe de rezerva, dar constitutte astf el ca sa poata fi ntre-
buintate aldturi de cele active. plus, in fine un numär de
maximum 25 divizii de Landwehr de o calitate inferioard.
La un rezultat analog se ajunge §i pe o alta cale, a-
nurne pe aceia a stocului de of iteri disponibili pentru Inca-
drarea unitatilor.
Din datele ce se cunosc, pare c.a. Germania dispunea,
pentru piciorul de rdzboiu de un total de circa 70.000 de
ofiteri (cu activi de rezervd).
Ofiterii unei armate trebuesc repartizati pentru mo-
bi/izare in doud grupe deosebite : grupa destinatd a inca:.
dra unitatile cari constituesc corpurile de armata §i grupa
ANEXA No.I 169
destinata : comandamentelor inalte, unitatilor i serviciilor

,generale neincadrate in corpurile de armata, diferitele in-
stitutiuni militare din tar& pärtile sedentare, diferitele for-
matiuni din zona etapelor, etc. etc.
Aceasta ultimà grupa absoarbe cel putin 20 la suta
din efectivul total, proportie dedusa din experienta trecu-
tului, din alte pkti si dela noi chiar.
Daca defalcam pe de o parte din 70.000 ofiteri 20 la
suta i scadem deci 17.500 si daca tinem seama pe de alta
parte cä pentru un corp de armatd bine incadrat trebuesc
ce.! putin 1000, chiar 1100 ofiteri, ajungem la rezultatul
Cucà cei 52.500 de ofiteri disponibili, dupa defalcarea
ratata s'ar putea incadra un maximum de 50 de corpuri de
armata.
Daa s'a putut dep'A'si Elsa' acest maximum, (c5ci se a-
firma ca s'ar fi organizat 50 de corpuri de armatä active
si de rezervfi, 25 divizii Landwehr) explicatiunea o gasim
in masura adoptata in Germania de a se crea la mobilizare
o categorie intermediara intre ofiteri i subofiteri (Feldwe-
bel-Leutnant).
Rezultatul la care alungem pa ambele cai, Tn once caz
este ca m.ultumità pregAtirei atát de ingrijite i sfortarei
uriw facute, Germania a fost in masura a pune pe picior
de räzboi pAnd la 50 corpuri de armatä de intrebuintat
In once fel de opera-dun' precum sí pand la cel
2,5 de divizii de Landwelu., apte pentru operatiuni de mal
mica importanta.
In ceeace priveste Landsturmul, cu toate cà menirea
lui este apararea teritoriului national, ziarele au inregistrat
masura adoptatA si in Germania si In Austria de a intre-
buinta i acest element al puterei armatei peste frontiera.
Masura nu altereaza intru nimic rezultatul de mai sus,
caci ori cata grija s'ar fi putut pune in organizarea unitati-
lor de Landsturm, ele nu vor putea fi niciodata ridicate
nivelul celor de Landwehr, de aceia intrebuintarea lor va
170 NOTITE ZILNICE DIN RASB0111
fi in spatele armatelor de operatiuni sau cel mult i cu totul

exceptional, alaturi de cele de prima linie In unele opera-
tiuni absolut secundare.
FORTA MILITARÁ A AUSTRIEI

Corpul Ofiterese. Cat pune pe picior de razbot.
Totalitatea fortelor.
Austria dispune in timpul de pace de 16 corpuri de ar-

mata a trei divizii, cu un total de 49 divizii, ceeace cores-
punde cu efectivul a 25 corpuri de armata normale, adica a
cate 2 divizii.
Nftunärul mare de divizii provine din faptul, cá tru-
pele de a doua linie, Landwehr sunt organizate din timpul
de pace si contopite cu trupele de intdia linie.
CORPUL OFITERESC.
Austria dispune, in efectivul bugetar de 34.200 ofiteri,
iar cifra ofiterilor de rezerv'd se ridica' la 27.300, ceeace da
un total de 61.500 ofiteri.
Daca' tinem seama de constituirea politica a monarhiei
austro-ungare, este permis a se presupune cä mai in toate
provinciile cu tendinte nationaliste trebuesc luate masuri
contra oricarei veleitati de turbufäri, mAsuri care nu pot
consista de cat din manunchiuri solide de trupe.
Astfel fiind, partea de defalcat pentru trebuintele ge-
nerale, in afara de incadrarea corpurilor de armata in Aus-
tria ar putea sa se ridice la cel putin 30 la sutà din totalui
ofiterilor.
Cu aceasta defalcare numarul ofiterilor disponibili pen-
tru corpurile de armata s'ar reduce la 43.000. Socotind si aici
maximum pentru un corp de armata normal la 1000, 1100
ofiteri, ajungem la concluziunea ca Austria ar fi in m'asura sa
ANEXA No.1 171
incadreze cel mult echivalentul a 40 de corpuri de armata

de tipul normal.
CAT PUNE PE PICIOR DE RAZBOI.

Pe baza organizatiunei din timpul de pace la mobiliza-
re se pun pe picior de razboi, dupa cum am vazut echi-
valentul a 25 de corpuri de armata normale; rezulta deci ca
maximum ce s'ar mai fi putut forma la mobilizare a fost
inca de 15 corpuri de armata.
Pe de alta parte formatiunile despre a earor pregatire
din timpul de pace se are cunostinta ar fi cadrela a 219 ba-
talioane de Landsturm din cari circa 120 in Austria, iar res-
tul in Ungaria. Aceste batalioane grupate cate trei in regi-
mente pot da un total de 72 regimente cu care s'a putut or-
ganiza cal mult 18 divizii adica un total de 9 maximum 10
corpuri de armata.
In afara de aceasta, Austria a mai putut utiliza pentru
noui formatiuni si batalioane de depozit al caror numa'r este
aproximatw egal cu acela al regimentelor active, adica 110.
Admitand i pentru aceste batalioane gruparea a cate trei
in regimente si a regimentelor cate patru In divizii, se ajunge
la un total de inca noua divizii ceeace ar mai da echivalentul
a patru corpuri de armatá plus o divizie sau in fine maxi-
mum 5 corpuri de armatd.
Este de tinut seama insá, ca in afara de cele 9 divizii ce
s'au putut constituí daca s'au constituit, cu batalioanele de
depozit, ealelalte compuse numai din unitati din Lan-
stu'rm, n;u pot fi decat de o calitate mediocrá, poate chiar
sub aceia a trupelor de Landwehr germane.
TO TALITATEA FORTELOR
In once caz, recapituland pentru Austria, numarul for-
matiunilor pe picior de razboi ar putea marge cal mult pana
la 40 corpuri da armata si anume:
Echivalentul de 25 corpuri de armatà normale a 2 di-

vizii (in realitate corpurile de armata sunt a 3 divizii si de
aceia numkul lor este redus la 16); trupe de prima linie in-
trebuintabile in once gen de operatiuni.
Echivalentul de 5 corpuri de armatä constituite Cu trupe
de depozit, i deci de burla calitate.
Echivalentul a 10 corpuri de armatà constituite cu bata-
lioanele de Landsturm, a cdror calitate nu le face apte pentru
operatiuni secundare.
ARMATA RUSA
In Rusia am arätat ea' exista ca trupe active din timp
de pace 37 corpuri de armatà, din care 27 in Rusia din Eu-
ropa, 3 in Caucaz, 2 in Turkestan si 5 in Siberia.
Pentru aceastä armatd s'a proectat formarea cu incepere
dela 1 Aprilie a 3 corpuri de armatà, a caror constituire
trebue s'a' fi fost in curs in momentul in care a isbucnit raz-
boiul. In once caz mobilizarea lor trebue sá fi fost pregaita.
Trebue sà socotim la 40 numkul corpurilor de armatà
de prima linie apte de a intra in compunerea armatelor de
operatiuni prin simpla complectare a efectivelor.
In afara de aceste corpuri de arrnati active, Rusia, gra-
tie mAsurilor Iuate din timp de pace, a avut posibilitatea de a
pune pe picior de rAsboi, un important numä'r de trupe de re-
zervä §i de militii.
Existau inainte de fázboi cadre pentru constituirea in mo-
men tul mobiliz5rei a 152 regimente de rezervA, care grupate
cdte 4, au putut permite constituirea a 38 de divizii, adica 19
corpuri de armatä.
Prin faptul existentei cadrelor din timp de pace §i gratie
caliatei oamenilor, 'din punct de vedere al instructiei §1 al
varstei, aceste unitAti pot s'a' fie considerate ca fiind de o
valoare apropiatà de trupele de prima linie, i prin urmare,
apte de a fi intrebuintate in tot felul de operatinni.
ANEXA No.1 173
Mara insa de diviziile de rezerva pentru a edror consti-

tuire exista din timp de pace un inceput de organizarel. Rusia
a mai putut piune pe picior de rdsboi §i altele de nouä for-
matiune. Numärul acestora se evaluiazd pAnd in prezent la
12, ceeace ar da un total de 50 de divizii, sau 25 de corpuri
de armatd, proportie mult mai mica celei din Germania si
chiar celei din Austria, fatd cu numärul corpurilor de armatá
existente in timpul de pace.
In fine pentru apdrarea te_ritoriului, Rusia dispune de
peste 100 de batalioane de cetate active si de rezervd ; iar
pentru mobilizare a fost pregdtità constituirea a 40 divizii de
miliçiL
Recapituldnd pentru operatiunile ofensive, Rusia are po-
sibilitatea sà dispue de 65 corpuri de armatd din care 59 solid
organizate, iar restul intrebuintabile, probabil numai in ope-
ratiunile secundare.
Pentru apdrarea teritoriului: 40 de divizii. adicd 20 de
corpuri de armatd.
Dacd am considera chestiunea din punctul de vedere al
posibilitàii incadrdrei, ajungem la un rezultat simtitor analog.
Corpul ofiteresc se ridicd in timp de pace la cifra de
49.000.
Nui se cunoaste cifra ofiterilor de rezervd. Ar fi poate
a ne indepdrta de marginile realiatei, admitänd fará cu cei
activi, proportia de sutd la sutd, ce am vdzut c'd este datä
pentru Germania, dei exista' si in Rusia dispozitiuni ana-
loage pentru alimentarea corpului ofiteresc de rezervä.
Sá ludm deaceia proportia de douä treimi. S'ar ajunge
Cu aceastd presupunere la un total de cca. 82.000 ofiteri
din care daca defalcdm i aici 20 la sutä pentru trebuintele
generale, ar ramdne pentru corpurile de armatd 65.600, cifra
suficientd la incadrarea a 65 corpuri de armatä in ratiune
de 1.000 ofiteri de corp de armatd.
NOTITE Z1LNICE DIN RASBO1U
174
Raman insa trupele de militii, care si in Rusia ca i in

alte taxi, inclusiv Germania, se incadreaza cu vechi ofiteri
e.siti din cadrele armatei 'active sau de rezerva, precum
din inaintdri de subofiteri.
ARIVIATA FRANCEZA
In Franla in afara de cele 21 de corpuri de armata
existente din timpul de pace, trupele coloniale au permis a
se mai constitui la mobilizara alte trei corpuri de armed ac-
tive astfel ca s'au putut mobiliza, prin simplä complectare
de efective, 24 de corpuri de armatä de prima linie.
La 19 din aceste corpuri de armatä (cele din Europa)
s'a adaugat la mobilizare cate o brigada de rezervä, ceeace
reprezintd in total un adaos echivalent la aproximativ 5 cor-
purl de armata.
Facand avaluarea i aici cum am fäcut pentru Austria,
pe baza corpurilor de armatd normale (cloud divizii a cate
doua brigade) se poate stabili ca. Franta a mobilizat ca
trupe de prima linie echivalentul a 29 corpuri de armatä.
In regiunea fiecarui corp de armata din Europa, dis-
pozitiunile pentru pregatirea mobilizarii, au fost luate astfel
ca in caz de räzboi sa se poata organiza Cu trupe de re-
zerva, afarä de a cincea brigadd destinata corpului de ar-
mata activ, cum am aratat mai sus, inca cloud brigade de
rezervä a cate 3 regimante fiecare ceeace ar face 19 divizii
a 6 regimente, -sau echivalentul a mai bine de 14 corpuri
de armata normale.
Toate aceste trupe avand constituirea lor deja pregä-
Eta din tinapul de pace, pot fi considerate ca apte a intra in
compunerea armatelor de operatiuni alaturi Cu corpuri/e de
armatä active.
Trupele teritoriale, Pentru apärarea teritoriului na-
tional, in Franta este destinata armata teritoriald.
Din datela cunoscute reese ca s'ar putea constitui pang
la 150 regimente de infanterie teritoriald.
ANEXA No.1 175
Aceste regimente sunt destinate a fi reunite in brigade

divizii. Detalii asupra acestei grupäri nu se cunosc.
LuAnd ca termen de comparatie corpul de armatä nor-
mal (a 8 regimente de infanterie) ar rezulta posibilitatea
unui total de 19 corpuri de armatä teritoriale, corespunza-
toare celor 19 corpuri de armará active din Europa.
In rezumat deci Franta a putut pune pe picior de r5s-
boi pentru armata de operatiuni 24 corpuri de armatd ac-
tive si 19 divizii de rezervd care prin compunerea lor (cor-
purile de armatä pe 5 brig5zi, in loc de 4 si divziile de re-
zervä pe 6 regimente in loc de 4) dau un echivalent 'de 43
corpuri de armatà normale.
Pentru apärarea teritoriului se poate ajunge la un echi-
valent de 19 corpuri de armatà normale de trupe terito-
Hale.
Posibilitatea Incadrarei, ne aduce la aceleasi rezultate
dacä consider5m ea' efectivul de pace in ofiteri, al arma.
tei franceze, este de cca. 32.000, ca stocul ofiterilor de re.-
zervä trebue sä fie dupa toate probabilitàile. incä pe atáta.
adica in proportie nu mai micä decät in alte pärti i c5,
in fine, pentru armata teritorialà, Incadrarea se poate face
din acelea§i demente, ca in alte armate, adica din ofiteri
e§iti din cadrele armatei. din prisosul ofiterilor de rezervg,
inaintati ofiteri anume pentru armata teritorialà.
TOTAL GENERAL AL FORTELOR

Pentru armatele de operatiunii. Pentru apärarea teritoriului.
Interventia Turciei.
Pentru a termina cu evaluarea fortelor ce pare admisibil

cà pot pune fata in fatá cele douà pärti, voin adgoga pe
scutt datele asupra trupelor i celorlalte state aliate
Franta si Rusia.
Anglia a adus cel mai puternic contigent.
Rand in prezent s'au transportat pe continent 28 de

divizii (engleze) din care primele 6 in Belgia, lar restul in
Franta.
Diviziile sunt grupate cel mult cáte douä in corpuri de
armatd. In once caz fortele arätate reprezintd echivalentul
a 14 corpuri cla armatä.
In timpul de fatd trupele engleze stint sporite cu Cor-
puri indiene, din care cloud esaloane a.i i ajuns pe cámoul
de luptd.
Este de addogat cá noi divizii sunt formate sau in stare
de formatiune in Englitera, destinate de a fi deasemenea
duse pe continent. Numárul lor se evaluiazd la cel putin 10.
Armata Belgiand care si-a atras ádmiratiunea lumei fin-
partiale prin bravura si patriotismul ei, a constat la mo.
bilizare din patru divizii plus garnizoanele cetätilor.
Se poate deci evalua, pentru armata de operatiuni : doud
corpuri de armatä.
Armata sarbd a putut pune pe picior de rdsboi cel putin
5 divizii de prima linie si 5 divizii de a doua linie, care la
un loc dau un echivalent de cel putin 5 corpuri de armat5
normale, apte pentru once gen de operatiuni.
Pentru apärarea teritoriului se dispune de 60 de bata-
lioane de a treia chemare a cdror grupare in unitati marl nu
este cunoscutd, dar care se poate evalua ca echivalente cu.
'clou5 corpuri de armatd.
Grupánd rezultatele celor ardtate asupra diferitelor
mate beligerante, obtinem urm5toarele totaluri, 'exprimate in
corpuri de armatä a 2 de compunere normald :
a) Pentru armatele operatiuni compuse din trupe de
I-a linie si a II-a linia (activä' si de rezervd): Germania, 623'
Austro-Ungaria 40 (prin echivalentA) total 10234 corpuri de
armatd, din care 80 apte pentru once gen de operatiuni, lar
22 jumAtate (diviziile de landwehr german si cele de lands.
turm austro-ungare), probabil apta pentru operatiuni 'de o
important5 secundará.
ANEXA No.1 177
Rusia 65, Franta 43, Englitera 14, Belgia 2, Serbia 5,

total 129 corpuri de armata, toate apte prin constituirea lor,
la once gen de operatiuni.
b) Pentru apSrarea teritoriutui. Germania 12 corpuri
de armata (echivalenta a 25 de divizii de landsturm).
Austria: trupele destinate apararei teritoriului (landstur-
mul) au fost deja socotite in armata de operatiuni. Total
austro-germanii: 12Y, corp,uri de armata.
Rusia: 20 corpuri de armata (opolcenie).
Franta 19 corpuri de armatà teritoriale.
Belgia dezorganizate. Englitera nu este cazul a o face
sá intre in socoteala. Serbia 234, corpuri de armata (trupe de
al 3-lea ban) total aliatii: 411A corpuri de armata.
Ar fi riscat a se trage concluzii din cifrele de mai sus,
asa cum se prezinta ele si inch' mai riscat a se face pronosi-
curi pe baza lor.
Valoarea lor este relativà, fiind in legatura foarte
stransa cu alti factori, ce vom examina numai decat, §i care
se impun in mod indiscutabil ca coeficienti de sporire sau
scadere.
Este destul sà semnalam aici, cu totul In treack n.umai
unul din acesti factori.
Pe cand ?Germania si Austria, multumita organizatiunei
/or, pregatirei mobilizàrei, conditimi1or geografice, etc., etc.,
au fost In m5sufa a se folosi efectiv de totalitatea fortelor
sus al-Mate, chiar dela Tnceputul operatinnilor serioase, sau
cel mult dupa putine zile; la aliati numai Frantz era in ma-
sued sa fad' acelas lucru pe cand Rusia si Englitera nu au
putut dispune la terminarea mobilizarei i concentrarei for-
telor austro-germane de cat de o parte, poate nu chiar cea
mai mare a puterei Ion militare, nu pentru o actiune ofensiva,
'dar nici pentru propria apkare.
Este destul de reamintit urmatorul fapt.
Regiunile unor corpuri din Siberia, se gasesc la 10.000
km. de teatrul de operatiuni, cu cale ferata, de o productivi-
tate cu totul mediocrd. Aceastá distanta un tren militar o

strdbate 1n cel putin 30 de zile.
Daca se mai tine seama apoi ca pe o astfel de linie este
greu de contat, pentru transporturi numeroasa si continue,
pe mai mult de 8 trenuri pe zi, cà penru transportarea unui
corp de armatd trebuesc nu mai putin de 120 de trenuri,
mobilizarea In sine, adicd constituirea pe picior da razboi a
unitkilor a trebuit sà dureze in acele regiuni aproape o luna',
lesne este de In:teles ca multe din trupela vastului imperiu
n4 au pdtut s'a fie aduse pe teatrul de operatiuni deck cu
multa intarziere, i ca nu ar fi de loc surprinzator, daca s'ar
dovedi ca unale trupe sunt chiar in prezent, inca in curs
de transportare spre frontiera de est.
INTERVENTIA TURCO.
Participarea Turciei la rdzboi alaturi Cu austro-ger-
manii, devenita probabila dupd ultimele evenimenta, nu ar
aduce vre-o schimbare simtioare in raporturile de forte din-
tre beligeranti, pe teatrele actuale de opefatiuni.
Este greu de inchipuit cà trupele turcesti ar putea
intareascd pe cele austro-germane In Franta san chiar in Po-e
lonia-Galitia. O participare a turcilor pe teatrul Bosno-Sarb
este problematicd.
De asemenea este foarte putin probabil, cá pentru a face
fatd unei presupuse ofensiva turcesti, daca se va produce,
aliatii vor defalca din armatele lor de operatiuni o parte
'din forte. Este mult mai admisibil cd se va recurge la trupe
de noud formatiune.
In once caz vom nota aici ca Turcia ca numär, dispune
da 14 corpuri de armata, a trei divizii. Divizia insd are o
constituire deosebita, caci se compune din 3 regimente a
cate 3 batalioane. Treapta intermediará' intre divizie si re-
giment e suprimatd. Corpul de armata este deci ca numär de
batalioane 'de t'aria corpului de armatd
ANEXA No.1 179
SOLIDITATEA TECHNICA I-MORALÀ

A TRUPELOR
Armata germana este o masiná uriase.
Slàbicíunule armatei austro,-ungare.
Puterea militara a Germaniei este mai Cu seama formi-

dabila din punct de vedere al soliditatii ceeace cla o valoare
miult mai mare numarului unitatilor si deci implicit si a oa-
mernlor ce poate duce in actiune, deck cea reprezentata
prin simple cifre.
Multumitä unei organizatiuni macanice intensive, Ger-
mania a parvenit sa fie in masura a dispune de o canti-
tate uimitoare de forte. Sumand la un loc toate elementele
organizate, se ajunge la o enorma cifra de 75 corpuri de ar-
mata, cari socotite a 50.000 oameni ar reprezenta un total
de 3.750.000 de oameni.
Multumita unei recrutari ingrijite a oamenilor, a suboa-
terilor si mai presus de toate a 6fiterilor, precum i multu-
mita unor procedeuri din cele mai judicioase de instructiune
educatiune militarà, s'au obtinut niste rezultate atat de
stralucite, incat armata poate fi comparata Cu o masina
uriasa puternieä prin proportiunile, dar si pentru perfectio-
narea tuturor parplor ei compundtoare, pracum si armonia
min,unata ce domneste in functionarea lor. Pregatirea de
rasboi a trupelor esta barata mai presus de toate pe instruc-
tia i educapunea individuala a soldatului.
Aceasta face ca fiecare unitate sa se compue din ele-
mente absolut constiente de misiunea lor si perfect in cunos-
tinta de toate indatoririle profesionale.
Deprins a fi disciplinat si punctual prin educatiunea
mentalitatea adanc inraclacinata in toate páturile natiunei,
recrutul german este materialul cel mai propriu pentru a se
transforma in soldat desavarsit, adiea in luptator in care
sentimentul datoriei sa inabuse i sa predomine pe toate ce-
lelalte.
Daca adaogram apoi ca acest material se gäsese in máini

nunieroas i abile, mài cu seamä prin respectarea tradi-
tiilor, este usor de inchipuit care poate fi rezultatul activitätii
celor insarcinati cu pregätirea trupelor pentru räsboi.
Corpul ofiteresc german este obiectul adrairatiunei una-
ninae el este factorul principal al soliditätii armatei ger.
mane.
Mändru la exces, constient In toatä acceptiunea cuván-
tului de misiunea sa, al este pätruns färä cea mai mica re-
zervà de spiritul datoriei, iar jertfa de sine nu cunoaste
margini pentru el.
Acestea fiind elementele compunAtoare, nu este deloc
exagerat spunand, Ca' in armata garmand fiecare unitate
este un instrument de lupta perfectionat puternic si docil, pus
in acelas timp in niste mâini, cu desävärsire abile. Acestea
pentru lupta in mic, pentru tactica de luptä.
In ceeace priveste operatiunile in mare, armata luatä in
intregul ei, este un instrument de räsboi nu mai putin docil,
cad este prevAzytA de tot necesarul i pregAtia sub toate
raporturile ca SA' execute cu precizia, randuialä i sigurantS,
erice operatiune.
Rezerve sunt poate de fä'cut insa asupra spiritului
mentalitätei Inaltului Comandam,ent.
Din cauza importantel, dealtfel foarte justificata
In oarecare masura a pal-Id de detaliu In Instruirea
armatel, s'a lntrodus procedeul analitic In conducerea
superioara a operatIunilor.
Metodismul intronat inteun mod prea absolut, a res-
tráns incetul cu incetul marginila largi in care trebue, sä se
miste spiritul pentru operatiuni in stil mare, reducandu-se
totul numai la o excesivä tendintä la ofensiv5, bazata pe
soliditatea instrumentului destinat de a da loviturile tactice
sigur5 de aczea de rezultatul scopului.
Aceastäl hypertrofie a spiritului agresiv, cu siguranta is-
bändei, din cercurde superioare militare, nu numai ca. s'a
ANEXA No.1 181
inrdclacinat adanc i puternic in masa armatei dar a patruns

si in natiune, din parte in parte.
Cuvantul de ordine, la toate chiar la femzi astazi este:
wir milssen siegen: trebue sa invingem.
Trebue s'a invingem, pentru ea' este de neinchipuit pos
sibilitatea unei infrangeri.
Incontestabil, un semenea spirit este isvor de mare
Mrie, dar si de grozave desamagiri.
Cam aceasta era credinta armatelor si natiunei franceze.
cand atinsesera apogeul gloriei militare, sub primul si al
doilea imperiu, si ce dezastroase urmari au avut primele
infrangeri.
Armata germana' are pentru sine, pregdtirea absolut in-
grijitä si o soliditate bazata pe realitate, nu pe prezumtii, lar
natiunea are nepretuita calitate de a fi putin impresionabila.
Numai putin, credinta exageratä cá este destul sä ataci
sä' atad cu vointä ferrad de a invinge, pentru ca sä invingi
de fapt, este mai mult decat periculoasd, mai ales cand tari pe
aceasta credintd, °data cu wir miissen siegen", se striga
inainte de victorie, si vae victis" cum a fäcut-o Militar
Wochensblatt, cand a instiintat pe cititorii säi cá s'a de-
clarat rasboiul.
Esta periculoasä o asemenea credinta, cdci nu poate
lipai de a da pe deoparte luptelor caracterul cel mai invers
sunat imaginabil, si a invalui i armata i natiunea in cea
mai cruda dezolare si umilinfa, in cazul cand lucrurile s'ar
intainpla s'a jasa altfel de cum se doreste *).
SLABICIUNILE ARMATELOR AUSTRO-UN GARE

Armata austriacä este mult departe de soliditatea celei
germane. Oganizatiunea ei se inspira fard nicii o indoiala,
dela cele mai inaintate si rationale principii ce au curs
astdzi.
*) Cata dreptate ini.au dat evenimentele din 1918-1919.

182
Corpul ofiteresc este bine constituit, patruns de senti-

mentul datoriei i cat se poate de pregatit atat pentru mi-
siunea sa din timpul de pace cat i pentru cea din timpul
de rasboi.
Lipsa de soliditate a armatei se datomste la doua cauze.
Pe de o parte disproportia enorma din timpul de pace dintre
uniatile mid i efectivul armatei, disproportie care da tu-
turor armelor, raai ales infanteriei, un caracter de vadita
diluare.
Am vazu ea Austria are pe picior de pace 681 batali-
oane, pe cand Germania numai 669, iar efectivul sau bu-
getar din contra este n,umai de 380.000 fata cu 770.000 din
Germania.
Consecinta naturala a acestei stari de lucruri este ca
unitatile sunt aproape nis,te unitald cadre *) si pe deoparte
instructia nu poate sa fie atat de intensiva' ca In Germania,
iar pe de alta parte compunerea piciorului de razboi,
un nurndr mult mai mare in fiecare unitate de clase de
rezervä.
Cauza mai importanta de släbiciune a armatei austriace
este datorita 'ma constituirei politice a monarhiei.
Prin educatiunea i instructiunea sa, corpul oritzresc
poate sa se ridice la notiunea de patrie, identificandu-se cu
persoana imparatului, si multumita acestei notiuni el poate sa
fie insufletit de cel mai inradacinat sentiment. Dar trupa ?
Care poate fi pentru ea resortul care sa faca sà vibreze
inima soldatului roman sau ceh pen.tru patrie, cand de nenu-
marate ori a asistat sau cel putin a auzit de asuprirea neamu-
lui sau, i and acasa vorbeste o limba., iar la cazarma o
alta ?
Ce legatura sufleteasca poate strange un asemenea sol-
dat de sefii care In multe cazuri vorbesc chiar in serviciu
*) Aceastd constatare, nu poate sà: fíe obiect de reflect-nine qf

pentru prezent ?...
ANEXA No.1 183
o limba neinteleasa pentru el si care poate nu rare ori

trateaza cel putin cu indiferenta.
Totul nu se poate baza decat pe o disciplina rece, si
daca atat este de ajuns, a tine pe fiecare la dattiria sa, nu
poate fi i izvor de avantuti covarsitoare.
Din cauze ce nu i se pot imputa, armata austriaca este
o masina de razboi slab alcatuita j neinsufletita, rece.
Nu este greu de imaginat cat de delicata este misiunea
acelora care sunt chemati sä carmuiasca o astf el de masina,
si de asemenea nu este de mirat daca adesaa se \lad ne-
voiti a recurge la combinatiuni neintelese la prima vedere
daca si ele nu duc la rezultate dorite.
Echivalentul la 40 corpuri de armata, ce am vazut cä
Austro-LIngaria a putut fi in masura sà pue pe picior de
räzboi la mobilizare. si care s'ar ridica la totalul de
2.000.000 oameni nu poate fi pus pe acelas nivel cu un nu-
mar corespunzator de forte din armata germana.
Valoarea armatei rusesti. Progresele militare

insemnate realízate In imperful rus.
Am vorbit in numärul trecut de situatia armatelor ger-
mane si austriace. Voind a judeca valoarea i soliditatea
armatei rusesti s'ar face o greseala neiertatä, daca s'ar
merge cu mintea la campania din Manciuria. Nu numai ca
intr.° armata in 10 ani se pot schimba foarte multe, dar os-
tirea lui Kuropatkin era departe de a reprezenta imaginea
fidela a organizatiunei, instructiunei i pregätirei de räzboi
a puterei militare rusesti, ajar din acele timpuri. Armata
din Siberia ea insasi era de o calitate mult inferioarä celei
'din Europa, iar intäririle ce i s'au trimes au purtat pecetea
improvizarei.
Armata pe de alta parte, croita dupa un tipar nepo-
trivit conditiunilor locale, nu era utilatä pentru a opera in
184
regiunile de acolo, ceeace a pus-o In conditiuni de v5dit5

inferioritate, chiar and avea numärul pentru sine.
Nici nu este nevoe a se mai addoga pe 15110 cele
spuse, cá armata japonezà dimpotrivd, era pregaità sub
toate raporturik in perfect acord cu conditiunile regiunei
pe care s'au desvoltat operatiunile.
Soldatul rus aduce cu sine, din sänul familiei sale, sen-
timentui ascultärei, al supunerei neconditionate in fata ce-
lor pe care s'a deprins de mic a-i considera ca superiorii
precum i sentimentul de iubire amestecat cu respect
aproape religios catre Imp*drat, care pentru el este tot ce
poate sa existe mai mare pe lume.
Prin felul traiului de acas5, prin educatiunea militarà
ce primeste, viata lui este simpld si de aceea privatiunile sti
oboselile razboiului nu-1 demoralizeazä aci le suport5 a-
proape cu indiferentä.
Corpul ofiteresc este n parte compus din elemente
slabe ca cultur5 general& chiar profesiona15. Sentimentul
datoriei ins5 are radacini solide in el, si de aceea spiritul
de sacrificiu nu cunoaste margini, actele de bravurä admi-
rabile nu sunt rare.
Pentru a judeca pe ofiterul rus In justa lui valoare, nu
trebue comparat cu cel german, cdci dup5 cum acesta este
produsul spiritului intru atva Tnc5 feudal al tärei sale, tot
asemenea in cel dint5i, nu poate lipsi de a se oglindi mo-
rav,urile i mentalitatea propriei natiuni.
Intocmai ca i trupa, masa corpului ofiteresc rus are o
viat5 simpI5, ceeace face ca privatiunile räzboiului sa nu
apese greu asupra-i. De altfel este cunoscut, cá trupele ru-
sesti petrec cea mai mare parte a anului sub cort, afar5 din
cazarm5. In ceeace priveste metodele de luptä, armata rus5
se cäläuzeste absolut de aceleasi principii ca si celelalte
armate i experienta din Manciuria a servit la mal multe
indreptäri sub acest raport.
Cornandamentul este compus ast5zi din elemente
ANEXA No.1 185
desavársire pregatite pentru aceasta grea i delicata sar-

cina. Partea practica i utilä a generalului Dragomirow a
dat roadele cele mai bune. Nu putini dintre generalii de
treapta cea mai inalta de azi; incepand cu ministrul de räz-
boi, generalul Sukhomlinow i generalul Ruski au fost in
contact de serviciu, i de sigur nu fara folos, cu renumitul
lost comandant general al circumscriptiunei militare de
Kiew.
0 parte slaba a armatei rusesti a fost intotdeauna ad-
ministratiunea. Aprovizionärile de tot felul, precum i func-
tionarea serviciului din spatele armatelor, s'au aratat de-
f ectuoase, chiar i in ultimele dotia razboaie ale Imperiului
(In Bulgaria si in Manciuria), conducerea strategica s'a re-
simtit foarte mult de insuficienta aparatului administrativ.
Ar fi ins5 o gresala a vedea in aceasta constatare, de alt-
fel netagaduita, un element de släbiciune pertru armata
rusä in ambele campanii citate, armata de operatiuni era in
legaturd cu tara n,umai printr'o singura linie de operapuni,
inteun caz, excesiv de lungd si defectuoasä, in celalalt, mai
scurta, dar tot defectuoasa, traversänd o tara straina si un
fluviu, conditiuni care ar fi facut de o functionare grea
nesigurä chiar cele mai bine organizate servicii adminis-
trative.
Pe de alta, experientele nepläcute ale acestor campani:
au slujit de calAuza administratiunei superioare militare, la
indreptarile a clan ci a duse organizatiunei serviciilor auxi-
liare, si de sigur ca ele vor functiona cu totul de altfel a-
cum, sub impulsul si supavegherea capabilului i energicu-
lui ministru de fäzboi actual.
In total deci, dac5 sub unele raporturi armata rusa nu
poate figura pe aceiasi treapta cu cea german5, nu mai pu-
tin ea constitue un instrument de razboi, in toata puterea
cuvântului, instrument formidabil prin calitatile ce-i sunt
proprii, precum i prin imensitatea resurselor de care dis-
pune si de care poate sa se foloseasca aproape Lea' limita

de tirnp, mai ales intr'un razboi pe taritoriul national.
Cele 65 corpuri de armata ce s'au putut constitui pen-
tr,u armata de operatiuni si 20 pentru armata teritorialä,
care la un loc dau circa 5 milioane *-) oameni cu resursele de
care dispuna, nu numai ca pot fi tinute nesarsit complecte
oricare ar fi pierderile dar cu putine sfortari pot fi
chiar sporite.
Armata franeeza este admirabila. Soliditatea

techníc í morald a trupelor
Armata franceza, desi cu totul de un alt tip, ca cea ger-
mana, ocupa insa lacul de frunte in ceeace prives,te prega-
tirea de rhzboi.
Solclatul francez nu este o coca* tot asa de usor de mo-
delat, in mainile ofiterului, ca cel german ; vointa sa din
cauza -vioiciunei temperamentului, este mai greu de domi-
nat, mai ales in micile chestiuni ale serviciului obisnuit.
In imprejurärle grave ins5 , devine ramerar clacä nu
tenace, si mandria nationala inradacinata in urea lui, il faca
sä inabuse instinctul de conservare si sd nesocoteasca ori ce
primejdie *).
Intructia individualä nu este atat de metodic aplicata
In armata franceza ca in cea germana, dar avantul natural
propriu rasei, face din fiecare unitate un instrument, un in-
strument de lupt5. 'din cele mai de tetnut.
Partea a doua a campaniei din 1870-71 a dovedit ca
chiar trupe improvizate, cu toata impresionabilitatea carac-
teristica a rasei, cand au fost sub o conducere ferma, au
stiut sa desfasoare i energie si indarätnicie, chiar in
*) Regtmentul rus fiind organizat pe 4 Batalioane, corpul de ar

mata este mai mare.
*) Marna, Verdun, 1917, 1918.
ANEXA No-1 187
tuatiunile cele mai critice. Este destul a cita armata Gene-

ralului Chanzy.
Corpul ofiteresc francez este cult si prin aceia chiar,
constient de misiunea sa. Amorul propriu, isvorat din bo-
gatia de fapte glorioase ale trecutului, este resortul sau cel
mai puternic. In fata primejdiei, iubirea de patrie se ridica
de-astupra oricarui alt sentiment. Nenorocirile din 1870 au
pus in evidenta defectele organizatiunei i functiondrei ser-
viciilor administrative. 0 atentiune deosebita le-a fost data
§f rezultatele constatate in diferitele manevre, au dovedit
ea multumin indrepnrilor treptat aduse, armata nu va mal
fi paralizan in operatiunile sale de aparatul administrativ.
Comandamentul inalt de astazi este cu iotul altul de
cat cal din 1870.
*coala superioarà de razboi, concentrarile i manevrele
anuale au familiarizat organele superioare de comandament
cu toate problemele de conducerea trupelor, ale razboiului
modern. Pare chiar cà s'ar desvalui o surprinzatoare pu-
tere de infranare a temperamentului vioi, nervos i impre-
sionabil. Fi-va aceasta efectul muncei de 44 ani de prega-
tire neintrerupta sau con§tiinta gravitatei momeaului isto-
ric prin care trece Franta ? Pozitiv este ea se observa atat
in comandamentul superior cat i In trupe o liniste, o st5.
panire de sine si o tanacitate chiar in situatiunile cele mai
grele, Incat cu drept cuvant se poate zice ca ,rmata este la
inaltimea timpului si imprejunrilor in care se gäseste.
Comandamentul superior a mai dovedit o foarte mare
inmladiere in ceeace prives,te conducerea razboiului. In toc-
mai ca in Germania credinta generala era, ea ofensiva
nesovaitoare duce sigur la izbanda cand este conclusa cu
ferma dorinta de a invinge chiar in cohditiuni de loe i nu-
mar nu din cele mai favorabile *).
Aceasta teorie care parea ca, cadreaza cu traditionala
*) coala Colonelului de Grandmaison.

furia franceza" explica ofensivele pripite de la inceputul

campantiei §i care au avut numai rezultatul ce puteau sa
aiba.
Fat.1 in fata cu realitatea, comandamentul superior
francez s'a recules insa numai deck 5i a 5tiut sa dea cu o
siguranta admirabila conducerei operatiunilor, caracterul
impus de conditiunile vädite ale razboiului de- milioan.e. Sub
toate raporturile cel putin din punctul de vedere militar,
sta astazi in fata Germaniei cu totul o alta Franta decat a-
ceea din 1870 5i cele 3.000.000 oameni ce am vazut cà ea
poate pune sub arme pentru operatiunile ofensive i pentru
apkarea teritoriala, nu sunt de comparat, ca compunere
conducere, cu armatele lui Bazaine, Mac Mahon .5i Bour-
baki.
ARMATA ENGLEZA
Armata enlaza prin organizatiunea ei, difera cu totul
de armatele de pe continent.
Nu este cazul deci a se stabili vre-o comparatiune.
Vora spune totu5i ca soldatul englez din punctul de ve-
dere al caIitätei sale individuale nu are nimic de invidiat
celui german. Trupa este prin urmare excelenta i apta a
lupta cu cel mai mare avant in ofensiva i cea mai indarjita
tenacitate In defensivä.
Destinata mai cu seamd expeditiunilor departate, ar-
mata engleza este perfect prevazuta Cu cele necesare pen-
tru a face fata greutatilor rEzboiului, chiar in conditiunile
cele mai rele.
Ofitterii sunt animati de .in excelent spirit de sacrificiu.
Sub acest iaport ar fi o grevala mare daca s'ar pune pe
o treapta inferioara oricarui alt tip de ofiter.
In ceeace prive5te conducerea in mare a trupelor, ti-
nand seama de conditiunile speciale in care se 9ase,5te En-
ANEXA No. 1 189
glitera si de menirea trupelor sale, destinate mai cu seamd

a tupta in colonii, natural ca comandamentul superior en-
glez este lipsit de axperienta necesard pentru a sta pe aceiasi
treaptd cu armatele de pe continent, dei in prinicipiu s'au
urmärit i adop-tat fOrd exceptie toate ideile ce au curs in
aceastea.
Chiar daca experienta rdzboilui insusi nu ar duce la im-
plinirea acestei lacune, faptul nu are nici o importantd cdci
contingentul dus de Englitcra pe uscat esta prins in angre-
najul urias al operatiunilor in asa mod, in cdt misiunea lui
se reduce mai cu scamd la desfdsurarea calitdtilor tactice
intrinsece ale unitdtilor de luptd, sub care raport, o repe-
tdm, corpurile de trupd engleze sunt f Ora nici o rezervd, ex-
celente.
ARMATA BELGIANA
Asupra armatei belgiene este de prisos a se mai spune
ceva. Faptele au fost atdt de elocvente, in cdt numai din
stirile aduse de ziare, lumea intreagä si-a putut face deja o
ideie destul de exacta de calitatile incomparabile ae acestei
mici, dar brave armate.
ARMATA SARBEASCA
Acelas lucru s'ar putea spune sub o a/td forma, de ar-
mata sdrbeascä. Esitd de abia de cAteva luni din doud rdz-
boaie, comparativ cu puterile sale, foarte obositoare, si izo-
lata aproape cu totul de izvoarele din cara ar fi putut sd
traga cele necesare pentru a-si implini aproviziondrile sale
sleite, deodatä s'a vdzut nevoitd a lua din nou armele, spre
a se mäsUra cu un adversar unas. Dei bravura ce a desfd-
surat mai intdi in aparare si apoi in ofensivd chiar, a fost
mai presus de orice admiratiune, nu mai putin, nu se poate
-tdgddui ea' armata sArbä nu poate fi in momentul de fatd
compusd decat din unitäti insufletite de sigur de cel mai ex-

celent spirit, dar obosite i lipsite simtitor de multe din cele
necesare i pentru a opera si chiar pentru a lupta.
ARMATA TURCEASCA
Cdteva cuvinte asupra armatei turcesti. In trecut sol-
datul turc era pretuit ca incomparabil. Arrnata turca* pe care
Baiazid o ridícase pdnd la faima pe care a dovecht-o in
toate rdzboaiele pana la cel din 1877-78 inclusiv, nu s'a mai
arätat i in rdzboiul balcanic.
Dupà povestirile generalilor turci însui, trupe absolut
proaspete, s'au debanclat in fata unui inamic aproape ino-
fesiv, si care venea pe urmele lor cu atAta intdrziere in cal
le permitea sd-si culeagd dupd cloud zile, tunurile läsate in
urnad.
Cauza aparent5 a acestor debandade, cdrora li se da-
toresc infrdngerile, trebue sà spunem ermen.til rusinoase,
da la Kirkilisse ì Bunar Hissar, se pretinde a fi fost timpul
rdu i lipsa de hrand 2-3 zile.
Dar armatele luí Osman Pasa, la Plevna, ale lui Meh-
med Ari, pe Lom i SuIeiman Pasa la *ipka nu au ind,urat
ele oboseli si. foame si Cu toate acestea au tinut ferm in ad-
miratia chiar a adversarului ?
Cauza lipsei de soliditate este cu totul alta de cdt niste
privatiuni pe care le-au indurat in actualul rdzboi §i
germanii austriacii, poate chiar rnai mult.
i
Bravura soldatului turc era izvoratä din fanatismul re-
ligios. El se batea pentru legea lui impotriva ghiaurului.
Reorganizarea irtrod,us5 de germani In Turcia a su-
primat indirect acest izvor de soliditate, fanatismul religios.
Cum poate mai inchipue musulmanul ca lupt5
pentru credinta lui Mahomed amenintatä de necredinciosi
cdrid aráturea cu el, cot la cot, are ghiauri ?
Suprimat acest mijloc de Orle propriu mahomedanilor.
ANEXA No.1 191
soldatul turc nu se mai diferentiaza de oricare alt soldat

pentru ca, cu el sd se poatd face unitäti de /upta de oare-
care valoare ttebue sd lie tnstruit, educat, prevazut cu tot
necesarul, dat pe nainile unui comandament format el insusi
care si aceasta sa dispue de un aparat administrativ §t com-
plect i priceput.
Räzboiul din 1912 a dovedit ca toate acestea au lipsit
astfel de lacune nu se Implinesc intr'un an.
Conditiuni strategice. Aliatii au mai multa armatà.

Germanii au mal multä" pregAtire.
Aprecierea sup erioritatei.
Pe baza evaluärilor facute, evaluäri, sa nu se uite, des-
bracate de once caracter de preciziune, riguroasa, am gasit
o forth.' numerica, exprimata in copuri de armata normale (a
2 divizii) pentru armatele de operatiuni propriu zise, urrad-
toareIe cifre : grupul austro-german 102 corpuri de armata,
lar aliatii 129.
Superioritatea numerica ar inclina deci in partea alia-
tilor, care ar dispune de vreo 27 de corpuri de armata, a-
dica rottmd de aproape un milion i jumatate de oameni
mai mult.
Din punctul de vedere al -calitatilor morale si technice
ale diferitelor armate, am vazut insd cd Germania se bucura
sub acest raport de o superioritate ant de marcatd §i de
realä, in cdt pusd pe balanta, modifica sinititor valoarea ci-
frelor de mai sus, micsor.and mult diferenta Intre cele dotta
totaluri.
Se ponte dar admite ca ceva apropiat de realitate,
fortele disponibile (luand nu numai numarul dar ì cauta-
tea trupelor) ale celor doua parti adverse, sunt cam de a-
ceia§i putere i daca este vreo deosebire ea trebue socotita
mai de grabd de partea aliatilor.
192 NOTITE ZILNICE DIN RAS130IU
Este insa bine dovedit ca chiar pe campul do batalie,

Cu atat mai mult pe teatrul de operatiune í cu atást mai
mult pe cel de rasboi, izbanda nu apartine in mod necesar
acelui care are de parte-i superioritatea fortelor totale, ci
ea se castigd intotcleauna de cel care are superioritatea in-
tfo anumita parte a teatrului de rasboi sau de operatiune,
sau intr'un anumit punct al campului de batalie, ajar fiind
In inferioritate in celelalte parti.
O asemenea superioritate se dobande,ste multumita con-
ditiunilor strategice de la inceputul ostilitàilor, conducerei
strategice si cursul desfasurarei insäsi a operatiunilor, condu-
cerei strategice si tactice a fort.elor dispombile.
Este prin urmare de un interes precumpanitor a exa-
mina conditiunile stategice in care s'au gasit beligerantii la
inceputul ostilitàçilor, i intrucat aceste conditiuni au per-
mis unei parti sau celeilalte, combinatiuni de natura a ob-
tine, la un moment dat i pe un anume punct o superioritate
covarsitoare, pentru ca sa lie asigurata izbanda.
Independent de partea política a razbolului, faptul in-

sasi ca Germania a luat initiativa declardrei razboiului celor
doi vecini ai sai de pe Continent dovedeste ca in antantio-
nile comandamentului superior german era 5.â se duca raz-
boi of ensiv cel putin pe unul d;n fronturi si deci procurarea
superioritätei hotaratoare in o parte a teatrului de rasboi a
da lovitura cea mare, devenea nu numai o necesitate dar
este de presupus ch.' a trebuit sa [je realizata ca ceva reali-
zabil cu toata siguranta.
CONDITIUNICSTRATEGICE
Superioritatea remareabild a grupului austrozgerman
in armatele de operatii, la inceput.
Prina,u1 lucru foarte important din punctul de vedere al
raportului de forte intre cele cload 01.0 este tirnpul necesai
ANEXA No.7 193
fieckei din ele pentru a trece de la starea de pace la cea de

räsboi, avea trupele in situatiunea din care sa poatA
incepe operatiunile.
Din acest punct de vedere, grupul austro-german s'a

gAsit in conditiuni de superioritate foarte pronuntatá.
MultumitA unei intinderi de teritoriu relativ nu mare
in raport cu densitatea populatiunei multurpitä unei foarte
bogate retele de cAi d comunicatiuni, multumitA in fine
faptubui cà toate formatiunile din timpul de pace, din care
aveau s'A ia fiintä formatiunile de rAzboi, cu tot disponibilul
in cadre, oameni, animale §i material de tot felul, se gasean
in cuprinsul teritoriului de pe teatrul de rdsbol insu5i austro-
germinii au fost In m'Asura, ca, odatA cu declararea räzboiu-
lui sä inceapä, s'ar putea zice simultan. organizarea tuturor
formatiunilor destinate a intra in compunerea armatelor de
operatiuni ì sá le poat5 avea disponibile pe toate, pentru
operatiuni In putine zile.
Numärul acestor zile cu multa probabilitate a fost sik
25, poate chiar sub 20 pentru gerniani.
Avantajele manevrelor pe linii interioare

Cu totul altf el stau lucrurile pentru, aliati.
Singurile, Belgia i Serbia s'au gfisit in conditiuni ana.
loage cu Austro-Germania. Dar arniatele acestor Olí putean
cel mult sA atragd asupra lor ceva din fortele 'adverse, nu
opreasca sou S'a intärzie serios mi§cArile uria.selor mase
aveau s'A intre In luptd.
EngIitera despktitä pe de o parte cu totul de teatrul
de operatiuni pe care avea sá lupte si din cauza, pe de alta,
a organizatinnei sale deosebite. nu era in mAsurt.. sA ducä
dela inceput deck un contingent neinsemat pe continent
pe acesta chiar cu Intárziere.
In adevar ca tormatiuni pregatite pentru expeditiuni

Expeditionary force" exista in timpul de pace unitatile na-
cesare pentru formarea a 6 divizii. Chiar daca am admite ca
mobilizarea acestor forte n'ar fi ceru-t un numär mai mare de
zile, decat cel admis in armatele de pe Continent, numai
prin concentrarea lor in porturi imbarcarea i debarcarea
lor i reconstituirea pe continent, au cerut un timp mult
mai lung decat Lei necesar concentrarei fortzlor austro-ger-
mane.
Dar in tot cazul, chiar admitand conditiunile cele mai
favorabile pentru engleji, ei n'au putut pune dela Inceput pe
balantd, de cat cel mult 6 divizii.
Franta desi organizata pe aceleasi baze ca si Germania
§i Austria, cu un teritoriu restrAns i cu o retea da comuni-
catiuni deasemenea foarte bogata, nu mai putin din cauza
ea o parte din trupale sale erau in colonii nu a putut fi in
mOsura sa .dispue dela inceput de totalitatea fortelor. Din
cele 24 corpuri armatä, ce putea sá mobilizeze, numai 19
aveau toate formatiunile din timpul de pace pe teritoriul din
Europa, asa cà aproape 115 din forte nu puteau fi disponibile
pentru primul inceput al operatiunilor.
In Rusia conditiunile au fost si mai putin favorabile.

Din 'cele 37 de corpuri de armata existente, de abia mai
putin de jumatate îi aveau formatiunile din timpul de pace
pe un teritoriu de o aceiasi raza ca acela al Germaniei
anume in circumscriptiile : Vilna (4 corpuri), Varsovia (5
corpuri), Kiev (5 corpuri) si Odessa (2 corpuri).
Formatiunile a 11 corpuri de armatà, i anume ale ce-
lor din circumscriptiile: Petrograd (4 corpurf), Moscova (5
corpuri) si Cazan ( 2 corpuri) se gaseau la o departare
doitä de frontiera amenintatà.
In fine formatiunile a restttlui de 10 corpuri de armatá;
anume ale celor din circumscriptiunile: Kaukas (3 cor-,
ANEXA No.1 195
puri). Turkestan (2 corpuri) Irkutzk (2 corpuri) §1 Amur
(3 corpuri) se gaseau la departari, pentru care calificativul
de enorme nu este de loc exageratiune.
Daca se mai tine seama de saracia comunciatiilor, chiar
in partea de teritoriu de o raza echivalenta cu intinderea
Germaniei, se ajunge la concluziunea ca Rusia nu a putut
probabil dispune pentru inceptul ostilitatilor nici macar de
juraatatea fortelor sale de operatiuni in intervalul de timp
necesar grupului austro-german a fi gata sa dea lovitura,
cu totalitatea fortelor lor.
Rezulta din scurta expunere ce precede, cd conditiu-

nile strategice au fost pentru inceputul razboiului de ap
natura, ca ele permiteau austro-germanilor sa aiba o supe-
rioritate remarcabila in armatele de operatiuni, ale alia-
tilor.
Rezulta insä in acelas timp ca aceasta superioritate nu
avea sa fie permanenta cà incetul cu incetul ea era menifa
sa se mic§oreze i la un anumit moment balanta avea sa
inceapa sä incline de partea
Era deci indicat pentru austro-germani de a profita
de intervalul de timp cat aveau superioritatea de partea
lor, caci mai tarziu sortii de izbandä, bazati pe superiori-
tatea numerica i-ar fi descrescut incetul cu incetul, pentru
a dispare chiar cu totul.
Aveau -austro-germanii aceasta posibilitate 9
Aíici este de considerat chestiunea din punctul de ve-
dere insa§1 al operatiunilor.
Conclitiunile strategice..-- Avantagille manevrelor

pe líníí interioare.
Imbrat4and cu privirea teatrul de razboiu pe o harta,
inainte de once alte considerattuni este izbitor faptul, de o
important& strategia extrem de mare, cd pe and a,ustro-

germanii au continuitate teritorialà, si pot deci sä-si impart&
sau sä grupeze fortele disponibile cum ar voi, aliatii sunt
despktiti in cloud grupe principale si unul secundar, färà
putintà de legdturà intre ele.
Armata ruseasc& de o parte i armata franco-anglo-
belgian& de alta, sunt mkginite la propriile lor forte ne-
avänd in nici un chip mijlocul de a se ajuta reciproc, di-
rect. Armata skbeascä formeaza un al treilea grup de ase-
menea izolat.
Intre grupurile despktite ale aliatilor se gdseste blocul
austro-german, cu posibilitate de a executa ceeace se nu-
meste in strategie: manevra pe linii interioare.
Avantagiile acestei manevre consist& din posibilitatea
ce are cel care se g&seste la mijloe de a tine ca o parte
slab& din fortele sale in loc, unul din grupele despdrtite ale
inamicului disputAndu-i terenul incet, incet, pas cu pas, pe
and cu masa covksitoare sá cad& asupra celuilalt spre
sdrobi.
(Nat& victoria obtinuta intr'o directie, toate fortele
sunt indreptate asupra celeilalte pärti, din grupurile se-
parate.
Manevra pe linii interioare de care dup& cum vom
vectea s'au slujit in stil mare, austro-germanii i care a dat
victorii de glorie neperitoare lui Friederich ì Napoleon,
cere unele conditiuni pentru
Mai intäi este necesar ca grupul tinut in esec de
partea mai mica a fortelor interioare, sá facA jocul adver-
sarului, adia sä piardd timpul ,intr'o actiune inceatä.
Pe de salt& parte este necesar ca partea atacata de
masa covarstitoare sà voiascd sau sa fie nevoitä a primi in
once conditiuni, bätälia decisiva.
In trecut pe timpul lui Friederich sau Napoleon chiar,
c&nd corespondenta se fäcea prin cureni sau prin semnale
optice, conditiunde de mai sus erau usor de realizat.
ANEXA No.1 197
intre grupele interioare se transmiteau mult mai repede

legdtura de comandament putea sa fie mentinutä., pentru
mijloace1e de atunci in conditiuni destul de favorabile.
Din potrivä grupele exterioare, separate, daca chiar
puteau sä se tina in legdturd prin curen, stirile dela Ainul la
altul n,u puteau sä ajungd decat cu mare intarziere, asa hick
cei doui comandanti nu erau in masurd de a sti in timp util,
fiecare din ei, ce avea in fatä, si deci era cu putintd ca
turul sd se fase a fi tinut in loc, fàrà sä stie cd are In
fatd forte slabe, iar celalt s'a primeasc5 batAlia, fOrd ca
sd s¡tie ea se gäsEste in conditiuni dezavantajoase.
Astazi insä caracterul manevrei pe linii interioare este
schimbat cu desdvOrsire. Comandantii grupelor exterioare
se pot tine in tot asa de perfecta legaturd ca si aceia
grupelor interioare si atunci se pot interverti rolurile Cu
multa ,usiurintd. Cal contra cOruia se trimite partea slabA,
fiind instiintat de aceasta, poate sà o atace cu energie
iuteal'a, iar cel contra caruia s'a indreptat masa principalä,
In loc de a primi bätdlia decisivA, poate sä cedeze terenul
pas cu pas.
Aceastd posibilitate a intervertirii rolurilor, nu numai
cd face problematicd reusita manevrei interioare, dar in
cazul unei conducen i pricepute din partea celui ce se ga-
seste pe luía exterioarä, permite acestuia s'a ajungd nu la
simple victorii ci la adevärate catastrofe. Grupul extern
care a avut de luptat c,u partea slabd a fortelor de pe hnia
interioara ,dupd victorie merge direct in spatele masei prin-
cipale adverse, si rezultatul nu poate fi deca catastrofa.
Pa aceste consideratiuni bazat Moltke planul sdu de
campanie din 1866 si rezultatul este cunoscut. Austriacii nu
numai c'a nu au putut sà traga nici un folos din situatiunea
Ion pe linii interioare, dar infrângerea suferitd la Sadova a
pus capdt fdsboiului.
Un corector la acest pericol, la care este expusä ma-
nevra pe linii interioare se gäseste in conditiunile de spatiu.
NOTITE Z1LNICE DIN RASBO1U
198
Dacd gr,upul exterior, impotriva cdruia se aruncd masa

principald nu are destul spatiu pentru a ceda tere-n pas cu
pas, mai multd vreme, atunci el este nevoit sà primeascä
bätälia, i succesul manevrei este pe jumAtate asigurat.
Succesul este complect asigurat dacd pe langd acestea,
cel.,e cloud grupuri exterioare sunt atdt de departe unul de
altul, incdt victoria unuia sd nu aibd influentd asupra celei-
lalte pArti a teatrului de rdsboi, panà nu s'a terminat aici
bdtAlia decisivd.
Vom vedea mai jos in carz din aceste conditiuni se gd-
sesc heligerantii.
Reusita planului strategic german.

Dacd comandamentul austro-german a clAdit spe-
rantele sale de victorie pe reusita manevrei pe linii inte-
rioare, desigur n'a putut sd se lase a fi cAlduzit numai de
consideratiuni curat
SA examinAm In trdsäturi mad, situatiunea, i pentru
aceasta sà facem abstractie de teatrul de operatiune franco-
german i austro-germano-rus.
Fortele aliatilor, grupate In doud mase la o distantd
de o mie de kilometri una de alta, aveau interpuse intre
ele pe cele austro-germana.
Aceste din urmd aveau, prin situatiunea lor strategicd
geograficA, posibilitatea sd tie cu o parte din forte in loc
armata ruseascd, lar grosul fortelor sd-1 indrepte asupra
Frantei sau, puteau vice-versa Cu o parte slabd din forte sd
opreascä in loc eventuala änaintare a francezilor, lar cu
masa principld sà meargä hotärdt impotriva armatei rusesti.
Superioritatatea totald de care se bucurau austro-ger-
manii la inceputul ostilitätilor le permitea sà aibd pe until
din teatrele de operatiuni, forte atat de covdrsitoare, inat
isbAnda sd fie aproape asiguratd atat cdt ar fi depins de
num.& i aceasta färä a fi prea slabi pe ceralalt front.
ANEXA Na. 7 199
Toata cbestiunea se reducea in a hotári in ce parte

sa indrepte sfortarea principala: spre Vest sau spre Est;
spre Franta sau spre Rusia. Din punctul de vedere curat
militar, totul facea preferabila prima directiune.
Faptul ca. Rusia nu putea sä dispuna dela primul in-
ceput de cat de o parte din fortele sale, victoria obtinuta
contra lor, cbiar admitand ca ei ar fi primit batalia, nu
fi putut sa fie hotarátoare in tata puterea cuvantului.
Dacg insa din contra in loc de a primi bätalia, rusii
s'ar fi hotarat numai la o cedare a terenului pas cu pas,
paling cu palma, manevra nu fail precedent pentru ei, ce
s'ar fi intamplat ?
S'ar fi intâmplat CA masa hotaratä a da lovitura princi-
pala sa se vada nevoita a se adanci tot mai Inuit in inima
Rusiei, i daca o astf el de actancire a fost fatala lui Carol
al XII-lea si lui Napoleon I *), cu armate mai mici, desigur
ea nu ar fi fost lipsita de mari primejdii pentru o masa de
vreo 2 milioane oameni cel putin, intr'o regiune slab popu-
lata i brasdata si mai slab de comunicatium.
In once caz, o solutiune grabnica nu era sigura, si a-
tunci se pune intrebarea ce s'ar fi putut intampla pe frontul
opus ?
Era oare de admis in toata siguranta ca francezii sau

mai bine zis franco-anglo-belgienii s'ar fi multumit sd des-
fasure o aqiune lipsita de energie, cand pe deoparte tele-
graful le-ar fi spus unde este masa principalä dusmana si in
mod virtual
,
ce aveau in fatä, ir pe de alta aviatia ar fi pu-
tut sa confirme aceasta din urma parte zi Cu zi ?
Desigur era mult mai probabil, ca °data orientati asu-
pra situatiunei, aliatii sa desfasure cel putin tot acelas spirit
de intreprindere, pe care l'au desfasurat cand au stiut cá
erau obiectul isbirei masei principale inamice.
Din aceste cauze, solutiunea de a merge impotriva
Frantei parea preferabila. Ce sorti de reu§ita avea ea insa

Pe deoparte era necesar ca aliatii sa primeasca hatalia
decisivd pe frontul de West iar pe de alta ca ru§ii sä se
lase a fi tinuti In loc pe cel de Est.
Prima conditie s'ar fi putut considera sigurd numai in
cazul cánd axa atacului ar fi avut o astf el de directiune in
cat sa nu lase adversarului deck alternativa su sa pri-
measca batalia decisiva, sau sa depue armele, cum a fost
de pildä la Sedan.
In cazul de fata numai o necuno0inta sau nesocotire
complecta a situatiunei generale pe teatrul de räzboi ar fi
putut duce la o astfel de hotArare din partea aliatilor.
De altfel faptele insa0 ap dovedit ca chiar in urma
primelor imprudente, francezii s'au recules numai deck,
farä ezitare au inceput sä cedeze teren, pentru a evita
o batalie in conditiuni astfel, ca rezultatul sa fie hotarátor.
Ei s'au retras dincolo de Marna de unde au reluat o-
fensiva numai atunci, cand situatiunea sub toate raporturile
permitea aceasta cp perspectiva de reu0td, ceeace de alt-
minteri s'a 0 realizat
Dar daca situatiunea ar fi continuat sa fie defavora-
bila, nu este lipsita de probabilitate prestipunerea cá mi§-
carea inapoi s'ar fi continuat cu mult. luand un caracter
mai lent, pentr:u a intarzia cat mai mult desnodamantul.
Ce s'ar fi intamplat in timpul acesta pe frontul de
Est ? Ceeace s'a intamplat.
Cunoscandu-se situatiunea generala pe intreg teatrul
de razboi, fortele disponibile ruse0i nu au ezitat sa in-
f runte pericolul i sa se arunce intr.° ofensiva hotarata,
pentru ca prin urmarile ei, sá opreasca ofensiva germand
pe teatrul de West.
Invaziunea in Prusia orientala i Galitia a schimbat fata
lucrurilor i lard o intervenire grabnica' a noui i nume-
roase forte, masa secundará austro-germanä ar fi fost sdro-
ANEXA No.1 201
bita' pe teatrul de Est, inainte ca cea principala sa fi ajuns

la victoria decisiva pe cel de West.
De oarece lucrurile s'au petrecut astfel, ele erau de pre-
vazut, i rand la probe sigure, nu se poate admite ca co-
mandamentul superior austro-german sa nu le fi avut in
vedere in alcatuirea plantutu de razboi.
Atunci cum a putut sa se hotarasca la o manevra a
card neisbanda, daca nu era sigurä, dar era cel putin mult
probabila ?
Dupa cum am spus, este de presupus ca, pe langa con-
sideratiunile curat militare s'au facut sa intre in calcul
consideratiufni de alt ordin. Cel putin cam asa se deduce
din cele ce s'a putut culege de prin ziare pana acum.
Probabil s'a contat, pe deoparte, ca o invazie repede
insotita de distrugeri nemai pomenite pang' acum ca iuteala
a fortificatiunilor, va produce in Franta o asa impresiune
incat comandamentul in parte dezorientat, in parte sub pre-
siun ea opiniei publice, in parte in fine sclav al ofensivei cu
once pret, sa se expue catastrofei intiun scurt interval de
timp.
Pe de alta' parte, s'a contat in-Rusia pe turburäri, pe
m1scrari revolutionara in marile centre, pe miscari separa-
tiste in Polonia, in Caucaz, etc.
Toate aceste fenomene de slabiciune pentru inamic nu
s'au produs insa, ceeace dovedeste cà sperantele puse in ele
erau neintemeiate.
In loc de o Franta nerabdatoare, nervoasa, excesiv de
impresionabila, Germania a gasit o Franta calmä, pregatita
gata pentru once sacrificiu, inainte de a se lasa sa i se
puje genunchiul in piept.
Tot asemenea in locul unei Rusii släbite prin starea
de lucruri interioara, in locul unui gigant cu picioarele de
lut, in fata austro-germanilor, s'a ridicat o natiune uriase.
nu numai prin numar, dar §i prin coheziunea tuturor patu-
rilor ei. Ca träsätura de unire s'a mai ridicat In fata blo-
202 NOT1TE ZILN10E DIN RASBO1U
cului central, natiunea engleza a card energie perseverenta

a pus acum un secol capat epopeii napoleoniene.
In astf el de conditiuni manevra pe linii interioare c,u
toate avantajele ce prezinta, nu putea duce cu siguranta de-
savarsita la rezultatul dorit.
Evaluarea cantitativa a fortelor beligerantilor, ne-a dus
la rezulatul ca aliatii dispun de oarecare superioritate.
Evaluarea calitativa ne duce la concluzia cá ambele ta-
bere stau pe acela§ plan.
Conditiunile strategice absolut favorabile blocului aus-
tro-german in ceiace priveste fortele disponibile pentru ince-
putul operatiunilor, constitue un aliat de o valoare nepre-
Oita, anume saptiul" ceiace pune pe austro-germani, daca
nu in stare de inferioritate absoluta, cel putin in fata unei
situatii la care distrugerea unuia din grupurile inamice de-
vine din ce in ce mai problematic, daca nu iluzoriu.
Spunem .,din 'ce in ce" cad daca raanevra pe linii in-
terioare nu a avut succes la inceput cand austro-germanii
aveau superioritatea absolutä a fortelor in actiune, succes,uI
devine acum pe fiece zi mai putin probabil, pe masura ce
fortele ruse se ingramadesc din ce in ce pe frontiera de Est.
Natural, nu s'ar putea trage nici o concluzie absoluta,
caci nu se poate exclude complect po;ibilitatea victoriei fi-
nale, chiar in conditiunile de fata.
Totu§, pentru aceasta, j,udecand ,clupa chipul cum s'au
desfasurat evenimentele 'Ana in prezent, ar trebui sau ca
aliatii sà comitä greseli ireparabile, sau ca austro-germanii
sa desfa§oare o conducere daca nu geniala, cel putin la
inaltime.
In fata acestor posibilitài, privirile se opresc asupra
perdelei misterioase, in spatele careia se tese viitorul.
FINEXA No. 2
Proect de operatiune pentru armata Româná"
in cazul cA ar intentiona s'a inainteze prin
Transilvania, spre cImpia UngarA. Obiectiv: Budapesta
Calcularea timpului necesar pentru a sträbate

Transilvania dela SudwEst la Nord.West
Determinarea numarului aproximativ de zile pentru a

strabate Transilvania s'a facut pe baza urmatoarelor pre-
supuneri.
a) GRUPAREA FORTELOR. Pentru operatiunea
considerata s'a presupus ea' se destina' doua Armate si
anume:
1. Armata din dreapta compusa din trei Corpuri de
Armatd, a dotia Divizii fiecare si o Divizie de cavalerie,
concentrate in punctele :
Divizia 2 Cavalerie la Bacau.
Corpul IV Armata la Adjud.
Corpul III Armata la Ploesti.
Corpul II Armata la Targoviste.
2. Armata din stanga, compusa din doua Corpuri de
NOT1TE Z1LNICE DIN RASBO1U
206
Armata, o Divizie de rezerva, o Brigada independenta §i o

Divizie de cavalerie. concentrate in punctele:
Divizia I-a Cavalerie la Buzau.
Corpul V Armata la Ramnicul Valcea.
Corpul I Armata la Tg. Jiu.
Divizia de rezerva §i Brigada independenta la Turnu
Severin.
In afar:a de aceste Armate, se presupune ca s'ar mai
constiutui un grup de patru Divizii de rezervd, ramanand
a se hotati potrivit cu situatiunea din ultimul moment, atát
zona de concentrare cat §i destinatiunea acestor forte.
Garnizoana Bucureti ar fi timi.ta cu patru Brigade de
rezerva.
Restul brigadelor de rezerva, adica cinci, ar urma pro-
vizoriu corpurile respective de armata, tinandu-se disporu-
bile pentru a fi lasate in spatele Armatei, pe másurd ce se
va inainta pe teritoriul invadat.
SITUATIUNEA STRATEGICA. Sá presupun ca

aripa dreaptá ar fi acoperita de forte amice in Bucovina §i
pe mäsurá ce miscarea va progresa, forte insemnate amice,
stapane pe trecatorile Carpatilor mici, patrund in bazinul
superior al Tisei.
Aripa stángá, nu este direct sprijinitä, ci din contra
serios amenintata de forte concentrate In regiunea Timi-
para-Arad.
Forte amice sunt destinate totdeodata sä urmeze mi--
carea armatelor noastre, tinandu-se insa pe dreapta Du-
nk-6.
ATITUDINEA INAMICULUI, Se presupune

pentru consideratiuni datorite situatiunei generale pe tea-
trul de rasboiu, adversarul nu ar fi in masura sà opue o re-
zistenta serioasä pe timpul mi§carei noastre, a§a incat nu-
marul zilelor calculate nu coprinde §i intarzierele datorite
ANEXA No.2 207
rezistentei apardrei, ci numai pa acela necesar miscarei
propriu zise.
d) MODALITATEA MISCAREI. Obiectivul strategic
al operatiunilor se presupune a fi Budapesta. Operatiunile
ar trece prin urmdtoarele faze:
Traversarea Carpatilor Mari. Tabela de mi§care a.
Pdtrunderea in valea Mures,ului. Tab, de mi§care b.
Traversarea muntilor Apuseni Transilvani. Tabela
de mi§care c.
Desfd§urarea strategicd pe Tissa. Tabela de mi§-
care d.
Inaintarea dela Tissa la Budapesta (lupte).
In rezumatul de fatd s'a considerat numai timpul ne-
cesar pentru a se ajunge pe Tissa, in sectorul Seghedin-
Solnod.
Luatd in intregimea ei, miFarea va consta din o con-
versiune generald spre stdnga, a§a incát, din ceiace la in-
ceput frontul ar fi orientat spre Nord, cu un unghiu ofensiv
Ja dreapta, dupä atingerea Tissei el ar fi orientat spre
West.
Pentru a mentine trupele in bune conditiuni, s'a presu-
pus ca Comandamentul ar fi hotardt a da o zi de repaos
dupa fiecare trei Lile de mar.
Observdnd pe de o parte aceasta, dispozitiune, lar pe
de alta nepierzAnd din vedare necesitatea de a tine acordul
intre coloane pe timpul conversiunei, ar rezulta ea, pe cánd
aripa ocolitoare s'ar mica necontenit, aripa opusa ar fi ne-
voita sa porneascd mai tdrziu i sa stea pe loc un mimar va-.
riabil de zile, pentru fiecare din obiectivele fazelor inter-
mediare.
Aceasta m'asura se impune, in scop,u1 de, a nu expune
pivotul sa fie coples,it, fdrä ca restul fortelor poata
ajuta, lar pe de alta parte, ca pivotul sa fie in situatiunea
favorabilà de a garanta miscarea partii ocolitoare, contra
unui atac mult probabil, din regiunea Timioara-Arad.
DATA INCEPEREI MI5CARII. Pentru a evita se-

rioase complicatiuni, data inceperei miscarei ar trebui s'a' fie
subordonata miscarei aripei stAngi a operatiunilor
pale din Galitia si Bucovina.
In once caz, daca se prevede rezistenta intarzietoare
la strabaterea muntilor, va fi bine ca operatiunile de fortare
a pasurilor sa inceapä imediat ce s'a terminat concentrarea
trupelor, adica a 12-a zi de mobilizare Daca din contra se
prevede ca miscarea se va putea executa fard opriri datorite
inamicului, atunci ar fi bine ca ea s'a inceapa duo termi.
narea organizarei serviciilor, adicd in ziva 16 sau 17 de
mobilizare.
O solutiune preferabild, dar desigur subordonata situa-
tiunei momentului, ar fi aceia de a trece lantul muntilor in.
data ce s'ar ter mina concentrarea trupelor si sä se astepte,
dupä atingerea acestui prim obiectiv intermediar, desavar-
sirea organizärei seviciilor.
DIRECTIUNILE DE MARS. Din cauza saraciei

retelei de drumuri cari sträbat cele doud lanturi de munti
(Carpatii i muntii Apuseni), miscarea va trebui s'a se faca
pe corpuri de armatd, pe un front destul de larg.
La terminarea fieckei faze intermediare (vezi cro-
chful) s'a insemnat frontul armatei Cu cifrele 1, 2, 3 i 4.
La sfär§itul primei faze (la esirea din munti) cele doua
armate s'ar gäsi pe un front, In linie dreapta de circa
300 km.
La sfarsitul fazei a doua (Valea Muresului) frontul
s'ar reduce la 168 km. (Deva-Reghinul Säsesc), plus o
flancgardd (Divizia de rezervd) la Caransebes, acoperita
aceasta la flancul stang cu Brigada independentd.
La terminarea fazei a treia (girea din rnuntii Apuseni),
frontul ar fi de circa 180 km. cu flancgarda la Timisoara.
Frontul Seghedin-Solnoc, este de circa 100 km.
ANEXA No.2 209
g) NUM.ARLIL ZILELOR DE MAR*. Am luat pentru

a indica aici numArul zilelor de mar*, miscarea unui corp
de armata dela aripa mergatoare i anume a corp,ului III,
care porneste din Ploesti si urraeaza" itinerariul : Valea Pra-
hovei-Brasov-Sighisoara-Tg. Muresului-Oradea-Solnoc.
In prima faza (traversarea muntilor) corpul de armatà
are de strabätut cica 110 km. pentu cari s'a socotit 5 zile,
farà repaos.
In a doua faza (inaintarea pand in valea Muresului)
corpul de armata are de stràbatut circa 180 km., pentru
care s'a socotit 13 zile. Miscarea ar incepe dupà dotfa' zile
de repaos in Brasov, iar dupg fiecare 3 zile de mar., o zi
de repaos. Zile de mar s propriu zise ar fi numai 9, a 20 km.
In media pe zi.
In faza a treia (din Valea Muresului pand la esirea
din muntii Apuseni) corpful de armata ar avea sä strAbatà
cam la 250 km., pentru care s'a socotit un mínimum de 15
zile (12 zile de mars a peste 20 km. si 3 zile de repaos).
In fine in ultima faza. (dela esirea din muntii Apuseni
pana la Tissa, corpul de armata ar mai avea de strabatut
peste 150 km., pentru cari s'a socotit 9 zile.
Zilele de mars, pentru intreaga mis,care ar fi deci: 5
traversarea Carpatilor; 13 din Carpati in Valea Muresului;
15, din Valea Muresului 'Yana' la esirea din muntii Apuseni;
9, dela esirea din muntii Apuseni pan5 in vecinatatea
Tissei, total minimum 42 zile, la care daca se adaogA zilele de
mobilizare, se ajung- la totahal general de 54 zile, in caz c5
mi§carea ar Incepe imediat dupd concentrarea trupelor
sau 59 zile, daca s'ar astepta i des'avarsirea organiarei tu.
turor serviciilor.
14
PROECT DE OPERATILINE SPRE TRANSILVANIA TABELA B
TABEL DE MIKARE PENTRU INAINTAREA IN VALEA MURqULUI
UnitMile Zina 6 Zlua 7 Ziva 8 Ziva 9 Zilua 10 Ziva 11 Ziva 12 Ziva 13 aua 14 Zina 15 Ziva 16 Ziva 17 Ziva 18
C. IV Arm Circ. Szentega. Nyarad. Szasz.

Kezdi. Bukozad Tusnad Sereda hazels. Ildvarhell Korond Sovata Ternete Regen
Vasareli falsa.
C. III Arm Izas. Schiozi. Kaiser. Maghiar. Maros.

Brasov F eldioara Maghtaros Hervitz scher dorf. Szakod Balavasar vasarheli
C. II Arrat. Fekete. Nagy. Szent. Dicso. Maros.

Roznov Halorn. Persaní FO Oral Sink Agota Ma gare Medias St.Martou Ludoi
C V Arm Sebesul Alba.

Taimas, '
qibiu Szecsel Mercurea sases, Julia
C. I Arm. Livada
Petrooani Mare Hatzeg Batisa Deva
,
D. II Cav. Szasz.
de Udvarheli Sovata Regen Tékendorf Kerler Dees
Sereda
e'
D. I Cave Alba.
Feldioara F6gà'ral
Szent.
Agota Medias Mikes.
Zasza Blai Tovis Julia Bencone 'd. og
i , Y
____ IX
D. if rez. Domansa Slatina Sea13.4er
Mehadia
PROECT DE OPERATIUNE SPRE TRANSILVANIA TABELA A,
TABEL DE MISCARE PENTRU TRECEREA FRONTIEREI
Unitatile ZIUA I ZIUA II ZIUA III 1 ZIUA IV ZIUA V
Corpul IV Arm, Catutt Grozave§ti Potana Sarata Berek Kezdt-Vasarheli

(Adjud.)
Corpul HI Arm. Campina Comarnic Predeal

(Ploqt0 Valenti de Munte Valea Larga Bu§teni Cheia Alt arit Brapv
Corpul II Arm. . Gemena Stoenqii Rucar Torzburg Roznov

(Targov_f§te)
Corpul V Arm. Ramnicul Valcit Ca1tmane0 Caltne§ti Cainent Talmtl
Corpul I Arm. Targu-Hu Bumbe§ti LaInict Petro§ard
Divizia II Cavalerie Cornatelu Ocna Comaneqti Palanca Clc Sereda

6(_.
Divizia I Cavalerte Cisfau La Chef Bodza Tartlau 4. ,,I'ti" . 'P
G
. \.
P.
Divizia II rezerva Turnu Severtn Cirew 4
PROECT DE OPERATIUN
TRAVERSAREA MU
_
Unitatlle Ziva 19 Ziva 20 Ziva 21 Dua 22 Ziva 23 Ziva 24 Zi
Corpul IV Arututa Teaca Lechinta Becleanu Dej
Sdn
Corptd 111 Annata Macrietinui Cdmdrasu Apahida Dobdcd H
ample
Corpul 11 Armatä Turda Cluj Naddsel ii1{
Ba
Corpu1 V Armata Tatarlaka Sasvaro§ Deva Bita (
Tot
Corpul 1 Armata HA Posoga varad c
Remete-
Divizia II Cavalerle johaza Mezt5
Maria-
Divizla 1 Cavalerie Radna Arad.
Divizla 11 Rezerva Lugoj

PROECT DE OPERATIUNI SPRE TRANSILVANIA TABELA D.
DESFÄSURAREA STRATEGICA PE TISA
LI n i t A 411 e Mid 34 Ziva 35 Zito 36 Zfua 37 Ziva 38 Ziva 39 Ziva 40 Zitua 41 Zilld 42
Corpul IV Armata Piskolt Vama Perti Debretin Besenmenli

_
Zarandul
Corpul III Armata' Dioseg Oradea janad Mare Gyula Byldsdaba
_
Corpul II Armata Peterd Darya§ Segalom Gyoma Mezo.Tar
Corpul V Armed Ghyula Unagos Oroshaza Sentez
Hódmezò
Corpul I Armata Pecica Lacul.Mare Maca'u Vasarhely
_
Divizia II Cavalerie MateSzalka Kallo.Semjen Nyreghyhaza
Divizi a I Cavalerie
DivIzla 11 Rezerva Recas Timiwara

.2i. 2tl 29. 30.
0
i(Vr YoradavOr,
11.
,
O
e
'
eX ...SI,
Ali, ,
'-
\ PE JUDETE
'°'-''°'-'
RPM P4t17219:01.4.5:. <Tel
ji
; _rfijAP1°STIUtItj
____ 7 _4
000000
4.`"..6*.
, 'I
irt4RaerfilMR7E4, &Id .1
7
s!
IfEREVnbizi
i ''' I .2,
I
i -
i
Of:14- if PRC
t - ; "\
li , 85
,
I a
I I 12ailitCay
-..-44044
22,:r.,,,.*
.,t. ..
i io
i, 1,-a, aPyr,.
31
,
,s 1
A J//I I
'Ye " 4-
r' ss.rlcs1q rblc
abonqi
,,
L. -U 1
....-...---r-:-_
- ...6-
.\-- -
.
A atop . °
-
A
TOOènnq)
'frt -;ys--- 'I Ars4p;
or: --- O1,9 Po' ,tii4ftb4 AT t Ato'spol
Cvs. ,/,,, k
I) .6 72.8
'Iii*i.
...
_1"2
1,1. A
Itikérocsa.b.) o th 4
t
'::.*.uvot»::4
___.
I 4 ,. ,_,-,..--ai,a
: ISgéti.V.IIIISET
I
..,...1. l'R
/
-iI .. ..;',.. f '."4.3dIce, -
.,)....3.t,,,,,
4 tIt ' K, - ii \ 4t," , - - ,,,,ernk, Yew ,

'ef'4,i'414- ak.-
1
- ir iN
OTA,-
0. -
sti
.1.,Volur
.7" .'5
h,
Zeb.n.71, o
Cairanir! "
1.-1.D1V REZER1/14
- .9
LEGENDA \ f ,JU'DESTiN8T1lhj CE
@ MUNICH% D Ga`'
ti MUM °MUM' RATA-DLvrE ,,,,,

utd tVe
-TANTA :sr.R Da .1V. Ti414 T
Curie
e CO.
OM tab..« narat,dinto 47114
o &mum" no, SI TOR TitIN
o sat. -
,os yebi ;401.. J
-
fronaarr. R D, R T -'
415ndaryer
Limit.
/tee&
. 1,1Ae R .A'
5B .R4GrA. Zi
Cie hes. horn ,
0,1 Vela..., -Sago

1/RAIR AID PRO6R
- n Konrad
¡-
l CteAlitit
-
CORP RRI1821:3,
ANEXA No. 3
Proect de colaborare a fortelor
Romano-Ruse
In cazul unei cooperari a Armatei Roma-11e cu Armata

Imperiala Rusa, operatiunile vor fi indrumate si se vor des-
fasura pe urmatoarele baze:
Armata romana va patrunde in Transilvania straba-
tand Carpatii de pe laturile Sud si West ale Transilvaniei,
prin valle cari deschict comunicatiuni spre valea Muresului
si Trotu,sului inclusiv.
Din valea Muresulgi, armata romana prin o conver-
siune la stanga va strabate lantul muntilor apuseni ai Tran-
silvaniei si va inainta spre Tissa cu aripa la Szolnok.
Miscarea ofensiva a armatei romane va incepe in
a . . . zi dupa decretarea mobilizarei.
0 armata rusa compusa din 3--4 corpuri de armata
va opera ofensiv pe flancul drept al armatei romane de pe
frontul Cernauti-Kolomeea, pentru a patrunde in basinul su-
perior al Tisei.
Zona de operatiuni a acestei armate se va intinde
spre Sud pana in: Iacobeni-Borsa-Maramoros-Sziget- N.
Banya-Szatmar Nemety-Mate Szalka-Nyregy Haza-Mez6
Sombor-Miskolcz, inclusiv toate aceste puncte si dile de
216 NOT1TE Z1LNICE DIN RASBOIU
comunicatiuni ce le leagd. (A se vedea harta Statului Ma-

jor Austriac scara 1: 750.000).
Linia acebsta de demarcatiunt poate fi modificata
dupd o prealabild intelgere intre comandamentuI armatei
romane 5i acela al armatei ruse din Bucovina.
Ofensiva armatei imperialz ruse din Bucovina va fi
acoperitd, pe flancul stang, si la trebuintä sprijinitd chiar
de un grup de . . . divizii romdne concentrat in acest scop
In regiunea Pascani.
Operatiunile din Bucovina vor fi astfel pregatite
indrumate, ca la data cand va incepe miscarea armatei ro-
mane pentru traversarea Carpatilor, armata imperiald sä
aibd deja in stapanire cel putdn linia Prutului superior cu
punctele Cernovitz-Kolomeea.
In caz cänd inaintarea mai departe a fortelor impe-
riale ruse din BucoNina ar intampina o rezistentä indarät._
flied in trecdtorile din munti, o parte din fortele aripei
drepte romane vor putea fi indrumate spre Nord in directia
Szatmar NemetyMaramoros Sziget, pentru ca sA amenin-
te direct dreapta spatele aripei drepte inamice.
Aceasta conventiune devine obligatorie pentru cele
dota pärfi de indatä ce va fi vazutä aprobatä de Co-
mandantii de cdpetenie ai armatei imperiale ruse st ar,
matei regale romane. Sefii de tat major respectivi vor cer-
tifica aceste aprobäri cu propria semnätura.
In cazul cánd forte superioare inamice ar cauta prin
o presione puternicä, pornita din valea superioarä a Tisei,
asupra dreptei armatei romdne, sA opreascä Inaintarea ei
spre West 5i sd o sileascd a se intoarce in parte cel putin
spre Nord, armata imperialà rusä din Bucovina, va Impinge
cu energie ofensiva sa spre valea superioara a Tisei pentru
a coordona sfortärile sale cu acelea ale armatei române In
aceastä regiune.
Acordul In conducerea operatiunilor calor dou5
pärti va fi asigurat prin urmätoarele mijloace:
ANEXA No.3 217
Statul major román va delega la marele eartier ge-

neral rus precum si la cartierul general al armatei imperiale
din Bucovina, cate un °fifer de stat major care sd tie la
curent pe comandantul de cdpetenie al tuturor fortelor
periale ruse precum si pe comandantul armatei din Buco-
vina, Cu dispozitiunile comandamentului de cdpetenie
roman.
Comandamentul de cdpetenie rus precum i coman-
damentul armatei din Bucovina, vor delega cate un ofiter
de stat major la comandamentul de cdpetenie roman in a-
cela§ scop.
In cazurile preväzute la Nr. 3 si 9, conducerea su-
perioard a operatiunilor va reveni comandamentului de ca-
petenie al armatei romane, tot timpul cát cele doud armate
vor urmdri direct §i concomitent acela§ obiectiv.
Armata rusä va putea, pentru aprovizionarea si
tärirea armatei din Bucovina, sa se foloseascd de calea fe-
atd LIngheni-Pascani-Itcani.
,
sirs
r "4"
, 4
ori' %le r;:yr.
1 t'S
t 7
I'_
.43 4 ... -;
t . t' ,
' AI .
; P
......t
.... .7
o
' II,
, Al
.. , ....7.:. tl. . .:j
, e
Corpul Ofderesc al rewrite:du/Ili 57 Infarderie

REGMENTUL sr
MONA 19Zrair ,
10
WMI/1 W ff1/MIA WIEMEVANNA
0 v WM'//A 0.3 L.==./../1 O re777,77777-7,z777/77 03
f /". ,7A2 e fit 707.M0) :WM rgeop/7/ Kerm: Nal FM =NM, 0
3afaf 3alfaf T
416 Wifeell/A WOM .6 W. GM& FligKreA 4, rg vill;/ffW la

WO/AMR= 0 Et F/.M 0 W/fL,e#40,017M 03 "MiWgZA o
wriox- wom NEW Are&AredirM7,
WORKST.OM ee L _73d 1.7/ neIf

Tiffff/./ ffffal firS fr/le/M 4, Ö//er uheor, OC7/"Vi Olde S?e=r",,,,,
/3,94f-odoc
Nfife/KOZie/ign - 6 cg,, reLlerva - s,-
3 04,7f ,r7 SC,v
1- -1 eàt,lani art- _
7~Mell/ITM // /./f./j * 6
Ssub,refer,,
r<7.enua (DOnia no( CA-
0 rim/Y. 77ij C 7 stAallienn;

- 30 iribatfienn: re?enoa.- mo/30( de gJ ne
LIZZ././%2Z Jj _1 EPe,, /)Po/on
g Pl'er,ye, c3,X-v/.
Z EG E N77_19 .
3 a /at . 0 , , z°. iri
....,,,...............
4, .51/Ae.r,Cr qc/iv.
- _1' oPi.,- ec,. 7Fkty,,,,,,'
- .:.' ,Y.SarkA,
O
4 I W Pi 21
. ! C"'h, Ian ac-;,' v._
i ej,b,/a. re. j.
- I 34,6aP/e,, cie, v . . . .
i
..
6:b177., a ,I. (27nyt
(Per sy../Ser,oy
/V. -f
_ 2 strZa('/en,, ocZw, Aof 7è-su/Ser-for rererv,i.

itW%/7 7/ /// .
-1/ Julall'en,,' reZenc.ti.. -j PC/rund de P/O/Od,e
_3 st?=v, "'lg.,' oc.*,,:. -
UmwmMW,10 riFiff".17,
w_
z RcZy
1
r re,zerva
4 m A 111001111r"*"' 4: 04/r ,SciYerr2,9eXr. Co/ etn.,1

_31:7,7e21/0/7/,'"P/Vi /f/o.
(aez(((,7(.a---(ea---o
eig= iugG/Yern dcZy-
We~ o Z%2W il/A77 4 o -1 olk: sc,A,.7e,zvoi Conie,cian/
re,Y-RVQ. Oprr.nd 00,,A3nr;
- sci64/5(e.,,,- oler ..sular/ern re% ed. Go
.9 soider, .P/f/sOane
04 effili77/ A
W&/~eLeox, o ///17,ffA o ..so6Q1'Yern re7erv0 .
111P7.///' C 7 ArgreffiW/ A o
03 = EA; 0, 5 ("calf,' //61-
19z,04, sc,/,,,y c.?7( reierVe
al A Par-4 d .5 c/e /crr-c¡
740771/Mf/ o o - j °Per re% 0. s,40//er, ecZi,"

o caA,49, ca.-
_f C'/L/ reRnu4
Sec/en/
N 7 ff Ao
_3 st,64/Yenn;Yeou. . . -
$0 5z/Zo4r.,* C;ife rPZerv.i.

suZe/e.
r Affi rel (ff WA ofb subaper; j ()0,74, P/g/oame
- Szfol/er,'
W/AY/f/A7/7ffirAt
rez-vwcj Cere
/ AfflÌ7771i7:45 o
FiNEXA No. 5
10.IV.916
Domnute Prinz Ministra,
Era consacrat de uz in armatä la noi, ca atunci cdnd

se credea necesar a se schimba .5elul de Stet Major dela
un comandament sä se ia sst aoizal comandantului reso
petcio.
Contrar acestui uz, pe zilia de I Aprilie au fost muo
tatt dela comandamentul meu, atd t Seful cat $i sub Seful
de Stdt MdjOr, fdrd d fi lost consultai nici aStlpfd oporo
tunitälli acestei mutan, aid asupra inlocuitorilor.
Surprins de aceastä procedare neuzitatä am solicitat
prtnir'un raport, sä se aprobe ca ofiterii mutati, sä fie
läsati prin atasare la 10C111 lor.
In mod particular mi s'a comunicat din parted Geo
neralulut Iliescu, ca schimbarea s'a la cut in acord cu
dorinta noului comandant de Corp de A. rmatä.
Dacä s'a ain't in oedere o schimbare in comandao
ment, pe cand se proectau mutärile in momentui cad
proectele au luat formä definitioä, s'a stiut 64 eu rärndn
pe loc si deci era liresc a se repent si asupra mutärilor
In personalul meu, pr000cate de cer enea until afraid.
Daca se are In oedere o olitoare sclzimbare, gäsesc
laräsi firesc a se amâna matärile de fapt, pana la aced

schimbare.
Oficial mi s'a raspuns, ca ati fi pus Dos. rezolufia,
,Decretul hind seaznat $1 publicat nu poate sa ramie
neexecutat"
Aceastä rezolutie, mai mull de cat un refuz, este o
adeoarata imputare, ca as fi cerut ceoa ce nu se poate.
Cfzestiunea D'a fost prezentatä gresit.
Nu am cerut ceoa ce nu se poaie si nici macar
ceoa neuzitat, cl din potrioa ceoa loarte obisnuit ce s'a
fäcut totdeauna si clziar in zile.
Exempla : cu inaltul Decret 2436 din 6. XI. 15 Colo,.
neful StrMlesca a lost inaintat General si numit Coman'
dant al Brigadei a XIX; de fapt a Maws la Marete Stat
Major. Cu 'limit& Decret 1020 din 17.111.16 Matortzl Buo
cica este mutat in Reg. Olt Nr. 3 lar prin ordin
terial este läsat la Scoalele Militare si tot astfel Maiorul
Eater Emil, inaintat in Reg 2 Ca lards' este läsat de fapt
In Reg. I R0.51011, prin ordin ministerial.*)
Domnule Prim Miniszt a, nu am cerut nici °data sa
mi se dea aflame persoane, am seroit in lunga mea cao
Hera cu cine am gasit ande m'am das, dar cred ca-mi
este permis a cete sa flu intrebat cana mi se schimba
personaluf ca care lucrez direct si a solicita sdomi fie Zito
atä in seamä o ceret e cand o :LC in interesul insayi al
seroiciului.
In speranta cd nu yea lua In nume de räu cererea
mea, mal malt decat intemeiatä pe cele expuse si cd oaf
da aprobarea solicitatä prin raportuf mea Nr. 6226, ca
onoare Da rog a primi expresiunea indite( consicteratiuni
ce Da pdstrez.
General Averescu
Cred important s6 relevez c acest lnalt Decret poartà aceia§i

data §i este publicat in acela§ numa'r al Monitorului Of r al ca §i De-
cretul la care se refera cererea mea.
ANEXA No.5 223
Romania Prhilt la 23.IV.916
Ministerul de rasboin
Cabinetul ministrului
Domn ale General,
Ca räspuns la scrisoarea D-ooasträ din 10 Aprilie

a. c. am onoarea a thi face cunoscut ca la mutärile Mcute
In seroiciul de Stat Major al camandamentalui Corpului
I Armatä, Ministerul a aout in oedere numai complec.
tarea ordinei de bätae pentru mob. a.c. farä de Coman'
dantul C. I A. ce se destinase pentru inobitizare.
Precum teese din scrisoarea D000asträ n'am volt
prin numirea Colonelulu( Vlädescu sä impun comandan
tut& corpului, un .yef de Stat Major cu care nu s'ar puo
tea personal tntelege. De aceia dacä acesta este caza!,
oä tog säomi comunicaa si vol proceda la inlocuirea
Colonelului Vlädescu printr'un eta/.
Deocumdatä insä incuoiin(ez ca, Colon elul Väitoianu
sä rämänä atasat la comandamentul Corpului I Armaiä,
pänä va pune la curent pe noul Se! de Stat major, Coo
lonelul Vlädescu, cu bate lucrärile comandamentului.
Primal, va rog, Domnule General, asigurarea deo%
sebItei mete consideratiuni.
Prqedinte al Consiliului
§i
Ministru de ra'sboiu
(ss) Ion I. C. Beatianu

Craiova 24.IV.916
Domnule Prim Ministra,

Vä multumesc loarte mult, pentru bunaoointä, ce
ati aout, a da atentiune scr isoarei mete.
De sigur insä, ea a fost räu redactatä, cal nu a reo
dat fide/ gändirea mea.
Colonezul Vlädescu este un after eminent, foarte
apreciat de mine si, deci, nu pot sä am ceoa trnpotrioa
luí, dupä cum nu am aout MCI' a datä ceoa, impotrioa
acelora cu cart am fost intamplätor sor tit sä seroesc.
Am solicitat numai sä nu mi se fa oh" terii cu cart,
lucrez azi si am solicitat aceasta cu atát mai mutt, cu cat
greu se poate prezice azi data mobilizärti.
De altfel, in moment& trecerii pe piciorul de rä so
bou, de sigur se oor introduce multe schimbäri In oro
dined de bätae si deci s'ar ft putut amâna, pentru Mind
si schimbarea In chestiune.
Aceasta a fast adeoärata mea cerere .51 credeam cä
ar fi putut fi satisfäcutä, odd insä, märturisesc, färä suro
prindere, ea iratamentul negatio are un caracter constan
pentru mine 4si nuomi rämäne decá t sä mä resemnez
pentru timpul cat, consträ ns de imprejurart, vol fi neooit
a face sfortäri supraomene4sti, pentru al supor ta.
Destul numai sä isbutesc pänä la capät.
Prima'', oä rog, Domnule prim Ministru asigurarea
indite! mete consideratiuni.
General Averescu
In putine cuointe strämutärile Generalutui Väleanu

incepute inaintea mobilizärii si termínate' odatä cu ar
mistitiu.
Den? riat pentru mobtlizare la Comanda Corpului I,
ANEXA No.5 225
dei nu a fost admis la inaintare cum l'a propus Co-

mandantul Corpulai de ArmaM.
Destina! a fi Comandantul Cetätii Bucarest!' de,s1 ara
mamentul ceta!í a fost scos din intäriri si a prima' alte
intrebuintäri.
Numit Comandantal Corpului VI de Armatä, improo
oizat la mobilizare. (Pe timpul ca a durat formatiunea
,Frontal de Sude a comandat Armata IVoa.
Insärcinat cu dirijarea lucrarilor pentru intaririle
dela Rämnical Särat si Trotas.
Dupä refacerea Armatei a lIoa, Numit Comandant
al Corpului IV de Armatä, apoi al Corpulai II pe arma
taras! al Corpului IV, ande a rämas pana la sfarsit.
ANEXA No. 6
Nr. 110
Ministrul Regal al Romania la Viena
catre
Ministerul Cassel I. si R. al afacerilor strainel
Viena 14027 Augusl 1616
Din ordinul guvernului sau, subsemnatul Ministru al

Romaniei, am onoare a remite Excelentei sale Ministru de
.externe, notificarea aci alaturatä.
Edgar Mavrocordat m. p.
Manta incheiatá intre Germania, Austro-Ungaria

Italia n'avea dupa chiar declaratiile guvernelor, de cat un
caracter esentialmente conservator si defensiv. Obiectul
sau principal era de a garanta àrile aliate In contra ori.
cArui atac din afarà si a consolida starea de lucruri creata
prin tratate/e anterioare. Numai in dorinta de a-si pune po-
litica sa in acord cu aceste tendinte pacifice, RomAnia se
alipise la acea alianta.
Consacratà cu totul operei sale de reconstituire inte.
rioarà si ctedincioasa nestramutatei sale hotarki de a fi in
regiunea Dundrii de jos un element de ordine si de echi.
*) RenalsA la 27 August 1916, orele 8,45 seara la Ministerul I. o

'R. al afacerilor strdine.
libru, Romania nu a incetat de a contribui la ma.ntinerea8

päcii in Balcani. Ultimele räsboaie in Balcani, distrugand,
statului quo, i-a impus o nouà linie de conduita. Interven-
tiunea sa a grabit pacea si a restabilit echilibru ; pentru ea
Romania s'a multumit cu o modificare de fruntarie,
care ii dà mai multa siguranta contra unei agresiuni si care
repara, in acelas timp. nedreptatea faptuita in paguba sa la
congresul din Berlin. Insä, In urmarirea acestui scop, Ro-
mania a av,ut deceptiunea de a constata ca nu gasise pe
langä Cabinetul din Viena atitudinea la care era in drept
sa se astepte.
and a izbucnit razboiu1 actual. Romania, astfel pre-
cum fäcuse Italia, a refuzat sa se asocieze la declaratiunea
de rasboi a Austro-Ungariei, de care nu fusese prevenita
de catre cabinetul din Viana. In primavara anului 1915,
Italia declarä' rasboiu Austro-Ungariei. Tripla Manta nu
mai exista. Motivele cari determinau alipirea Romaniei
acest sistern politic, dispareau in acelas timp. In locul unei
grupari de state cant s'a caute prin sfortgri comuna a lucra
Impreuna pentru asigumarea päcii si pastrarea situatiunilor
pe fapt i de drept create prin tratate, Romania se gasea
in fata unor Puteri cari luptau 'infra ele tocmai in scopul de -
a ijungle sa transforme cu totul vechile alcatuiri, cari ser-

visera' de baza tratatului lor de alianta.
Aceste adanci schimbari erau pentru Romania o do--
vada evidenta cá scopul ce ea urmarise alipindu-se la Trf,
pla Alianta. nu mai putea fi atins si ca trebuia sa-si in-
drepteze vederile i sfortariIe sale spre noui caí. Cu atat-
mai mult, cu cat opera IntreprinsA de Austro-Ungaria lua
un caracter amenintator pentru interesale esentiale -ale Ro-.
maniei ca i pentru aspiratiunile sale nationale cele mai le-.
gitime,
In ,fata unei modificari atat de radicale a situatiunii,
creata intre Monarhia Austro-Ungara si Romania, aceastar
din urmä reluat libertatea sa de actiune.
ANEXA No.6 231
Neutralitatea ce guvernul regal si-a impus in urma

unei declaratiuni de rasboiu facuta in afarä de vointa sa
contrane intereselor sale, fusese adoptata In prima linie
pe baza asigurarilor date la inceput de guvernul imperial si
regal ca Monarhia, declarand rasboiu Serbiei, nu fusese
inspiratà de un spirit de cucerire i CA nu urmärea in nici
un fel de acliuni teritoriale. Aceste asigurari nu s'au in-
deplinit.
Astäzi ne gäsim inaintea unor situatiuni de fapt, din
cari pot esi mari transformäri teritoriale i schimbäri politice
de natura a constitui o grava amenintare pentru siguranta
viitorul Romaniei. Opera de pace pe care Romania, cre-
dincioasa spiritului Triplei Aliante, incercase sa o indepli.
Aeascd, a fost astf ei izbita de sterilitate de catre aceia chiar
cari earu chemati sä o sprijineascä si sä o apere.
Aderand in 1883 la grupul Puterilor Centrale,
mania, departe de a uita legäturile de sange ce aveau popu.
latiunile regatului cu romanii supusi monarhiei Austra-Un.
gare, väzuse in raporturile de prietenie si de alianta ce se
stabiliserä intre cele trei Mari Puteri o chezasie pretioasa
pentru linistea inerna, ca si pentru imbunatatirea soartei
Romanilor din Austro-Ungaria.
In adevär, Germania si Italia, cari isi reconstituiser5-
statele lor pe baza principiului nationalitatilor, nu putea
nu recunosca legitimitatea temeliei pe care era asezata in-
säsi propria lor .existenta. Cat despre Austro-Ungaria, ea
gäsea In relatiunile amicala ce se stabileau intre dansa
Regatul Romaniei asigurdri pentru linistea sa, atat intrucat
si la fruntariile noastre comune, caci ea nu ignora pana la
ce grad nemultumirea populatiunei sale romanesti se reper-
cuta la noi, amenintand sa turbure In fie ce minut bunele
raporturi intre cele doua state.
Speranta ce noi puseseram, din acest punct de vedere,.
pe adeziunea noastra la Tripla Intelegere, a fost inselatd,
In cursul unei perioade de mai bine ele 30 ani, Romanii din
NOT1TE Z1LNICE DIN RASBOIU
2.32
monarhie, nu numai ca nu au vazut nici odata introducan-
du-se vreo reforma de natura a le da macar aparenta de
satisfactie, dar, din contra, au fost tratati ca o rasa' infe-
rioara i condamnati sa sufere apasarea unui element
strain, care nu constitue decat o minoritate in mijlocul na-
tionalitatilor deosebite din care se compune statul Austro-
Ungar. Toate nedreptatile pe cari fratii nostri erau astfel
silii a le suporta, au intretinut intre tara noastra i mo-
narhie o star e continua de nervozitate pe care guvernele
segatului nu reuseau sa o potoleasca decat cu pretul a mari
greutati si numeroase sacrificii.
Cand a izbucnit rasboiul actual, se putea spera ca gu-
yernul Austro-Ungariei, cel putin in ultimul moment, va
sfarsi prin a se convinge de necesitatea grabnica de a face
sá inceteze aceasta nedreptate, care pune in pericol nu
numai relatiunile noastre de prietenie, dar chiar raportu-
rile normale ce trebue sa existe intre statele vecine.
Doi ani de razboiu, in cursul carora Romania a pas-
trat neutralitatea, au dovedit cá Austro-Ungaria, ostila' ori-
carei reforme interne, putand a face mai bunä viata popoa-
relor ce guverneazd, s'a aratat pe atata de gata a le sacri-
fica, pe gat de neputincioasa a le apara contra atacurilor
din afara.
Rasboiul la care i-a parte mai toata Europa, pune in
discutiune cele mai grave probleme atingatoare de desvol-
tare nationala si de existenta chiar a statelor. Romania
impinsa de dorinta de a contribui sa grabeasca sfarsitul
conflictului si sub imperiul necesitatii de a-si salva intere-
sele sale de rasa', se vede nevoita de a intra in lupta al&
turi de aceia cari pot sa-i asigure Infaptuirea unitAtii sale
nationale.
Pentru aceste motive, ea se considera' Inca din acest
moment, in stare de r5sboiu cu Austro-Ungaria.
ANEXA No. 7
Discursul lui I. Grádisteanu la Senat
In Iasi 1917
Dommlor senatori, inainte de a intra In cercetarea cau-
zelor cari au adus Romania in starea de astäzi, tiu sä fac
deosebirea intre cloud chestiuni cari, dei in stransd le-
gaturd una cu alta, sunt totusi diferite: una este chestiunea
orientärei noastre politice si a intrdrei noastre in actiune
pentru indeplinirea idealului nostru national, si alta este
chestiunea pregdtirei i conducerei rdsboiului.
Domnilor, in ceeace priveste prima chestiune eu cred
cd nu este nici un roman vrednic de acest nume, care sd nu
fie adanc pdtruns ca intrarea in actiune contra puterilor
centrale,i in special contra imperiului Austro-Ungar, era
pentru Romania un imperativ categoric al constiintei na-
tionale.
Aceastd intrare in actiune era pentru noi o chestiune-
de existentä, era asigurarea viitorului acestui neatn, era ar-
marea drumului insen-mat noud de Dumnezeu si croit de
istorie.
In ceeace md priveste pe mine, vd maturise.sc, cd nu,
numai cd nu imi pare räu ea am f ost, unul dintrel propovd-
duitorii cei mai infläcärati ai inträrei noastre in actiune,
dar de nici o parte a carierei mele nu sunt mandru ca de acesti
doi ani in cari am propagat aceastd intrare in actiune i
cred cá aceasta este fapta cea mai bund a vietei mele.
Dar, d-lor, daca in ceeace priveste chestiunea inträrei
noastre In actiune, cred cá nu poate fi cm care sä nu fie nu
-236 NOTITE ZILNICE DIN RASBOIU
numai Cu numele, dar si Cu sufletul de roman, care sä poatä

avea cloud pared, cu totul altfel stau lucrurile in ceeace pri-
veste pregAtirea inträrei noastre in actiune i conducerea
räsboiului.
Domnilor, mä voi ocupa in special de cauzeld imediate
care au produs dezastrul nostru. Inainte, insä, tiu sA vä
spun, ea nu eu voi contesta, eä s,unt, negresit, catire si mai
depärtate; nu voi tägädui Ca' nepregatirea noasträ, ant
terialà cAt si moralà, cade asupra acelora care au gu,vernat
tara in cei din urmä 50 de ani §i care nu au §tiut sä. pre-
gäteascA tara nici din punct de vedere material, nici din
punct de vadere moral, pentru asemenea imprejurari.
Este de netäggduit ea, acei care au cärmuit aceastä
tarä, nu au intrebuintat finantele statului pentru pregatirea
nrmatei si a celorlalte institutiuni menite a da, in caz de
primejdie, ajutor oastei.
Finantele statului au servit prea ades pentru imbojä-
tirea partizanilor i pentru satisfacerea intereselor lor, iar
din punct de vedere moral departe de a se inälta sufletele
s'a ridicat coruptiunea la inältimea unei dogme de guvernä-
mänt, inlocuindu-se once ideal prin goana nebunä' dupä
cAstigul fä'rà munca í ináltare fdra merit. Istoria va fi
desigur, färà milA pentru oamenii politici cari dela 1866 si
pang in zilele noastre au carmuit aceastä tarä cu vedeni
prea scurte i prea'putin patriotism, scoborând minunatele
avänturi dela Divanul Ad-hoc si dela 1859 la nivelul vago-
nismului i contrabandelor 'dela 1916.
Acestea zise, viu acum la cauzele imediate i directe,
cari privesc guvernul prezidat de d. Ionel Bratianu sau, mai
bine zis, in special pe d. Ionel Brátianu, pantru CA, cum zi-
cea ziarul d-voasträ. oficios Viitorul" d. Brä'tianu in gu-
vern avea un rol sintetic" si rezuruativ". Expresiile nu
sunt ale mele, sunt ale Viitorului".
Ei bina, domnilor, ja sA vedem cum a pregätit in acesti
doi ani din urmä. d. Ionel Brätianu armata i tara, atät din
ANEXA No.7 237
punct de vedere material cat si moral, si sá vedem in urmä
si cum a conclus rasboiul sau a facut sa se conduca rasboiul.
Domnilor, precum vá aduceti aminte d. Ionel Bratianu
a luat puterea in primele zile ale anului 1914, a doua zi
dupa campania din 1913 si dupa inchearea pacei din Buca-
resti. Toata lumea isi dadea seama atunci ca rasboiul bal-
canic, care de abia se sfärsea prin pacea din Bucuresti, nu
era aItceva decal prologul unui rasboiu mult mai mare, care
trebuia sa isbucneasca inteun timp desigur nu prea depar-
tat.
De acest lucru, de altf el, trebuia sa fi fost convins
d. Ionel Bratiann. In once caz tin minte. in primävara a-
nului 1.913, facand parte din subcomisiunea bugetara a
nisterului de rasboiu, i avand de coleg pe d. Vintila Bra-
tianu, d-sa Impärtäsea parerea mea in aceasta privintä, sau
eu Impartaseam parerea d-sale, caci amandoi am cerut sä
se facá noi comenzi de armament si munitiuni, fiindcä cre-
deam tocmai ca era probabil ca nu peste multa vreme va is-
bucni marele rasboiu european:
Asa Incat e fapt ca marea conflagratie era prevazutá
de toata lumea inteun viitor oarecare, chiar inaintea atenta-
tului dela Serajevo. Domnul Ion Brätianu Nand puterea
luând In special departamentul rasboiultti, parea, tocmai
prin acest fapt ca i claclea seama de lucrul acesta i voia
sa prezideze la pregatirea militara a Orel.
Cu toate acestea ce se face dupä venirea noului gu-
vern la pntere, In primeTe zile ale lui Ianuarie 1914?
Credeti ca se pregätesc noi comenzi de arme si de ma-
teriale, afara de acele care erau in curs din timpul domnului
General Härjeu ?
Primul °rain care se da este de a se amana once
iar In ceeace priveste comenzile, care erau facute
§i care uirrtau a se receptiona, nu se pune nici un fel de-
graba n executarea lor.
Asa ?neat numai din pricina neglijentei ministrului de.
rasboiu, nu au fost receptioate la timp nici materialele care

erau gata.
Asa s'a intámplat cu chestiunea obuzierelor de 150,
care erau gata. Fabrica a voit sd le trirneatd Tn. România
ministerul de rdsboiu nu le-a primit, pentru ed nu isprävise
fabricarea tutufor munitiunilor necesare lor. Rezultatul a
fost. cà aceste 3 baterii au rdmas In Franta la isbucnirea
räsboiului i cä nici pánd azi nu au putut sosi. Oricine a vd-
zut ce servicii mari au adus cele douä, singure baterii de
150, pe care le avem, isi inchipuieste lesne ce gol s'a simtit
din lipsa celor trei baterii.
In sfdrsit, domnilor, aceastd stare de lucruri se men-
tine pánd in toamna anului 1914 adicd pänä dupd isbucni.
rea rdsboiului eutopean.
Tocmai in toamnd tärziu se desteaptä i ministerul de
rasboiu i incepe, nu still cum sä. zic, incepe sä chel-
tuiascä, fiindeä activitatea ministerului de rdsboiti atunci
s'a manifestat mai mult prin cheltueli de cast prin altceva
mai de folos.
Se trimet comisiuni in Franta, Englitera i n America
chiar, dar aceste comisiuni lucreazd fArd folos, cheltuesc
mult si comandd putin. Astfel domnilor, s'a pierdut oca-
ziuni pretioase, s'a pierdut in luna Octombrie sau Noembrie
o of ertä d tunuri grele care nu s'au aprobat nu stiu de ce,
s.i o asemenea ocaziune nu am mai putut avea in urmd,
am rdmas fdr5 artilerie grea.
Tot asa s'a pierdut o ocaziune de a se cumpdra 100.000
pusti de calibrul armei noastre, lucru rar fiincicd calibrul
armei noastre este foarte putin rdspäildit in Europa. Rezul.
tatul a fost cd d,upä doi ani de asa zisd pregdtire militará
dupä ce am cheltuit suma de aproape un miliard, am intrat
in rdsboiu fgt.:A artilerie grea, fard mitraliere altele de CAI
acele cari erau inainte i Lara aeroplane, afard de cdteva
aeroplane de un sistem vechi -
care nu au putut aduce nici
-un folos in timpul campanii din anul acesta.
domnilor sa nu se zied cd nu se putea altfel, sd nu
ANEXA No.7 239
-se zica ca din lipsa de mijloace de comunicatiune nu s'ar
ti putut face nimic, eu nu zic domnilor ca aceasta lipsa de
comunicatiuni, mai ales dupa taerea linii de la Saionic nu
ingreuna foarte mult aducerea de armament si munitiuni,
dar de sigur Ca' daca politica noastra externa' ar fi fost mai
putin sovaitoare si mai lamurita eu nu am indoiala, cá am
fi putut avea o parte din armamentul trebuincios. Dar acea-
sta. politica care era menita a insela pe adversarii nostri,
dar care punea la indoiala si pe prietenii nostri, a avut da-
rul de a ne impiedeca sá ne aprovizionam cu ceeace aveam
nevoe. Dar domnilor, era nu numai o chestiune de greutate
de transport era si o chestiune de neglijenta i fiindca vor-
beam de artilerie grea, sa va clan un exemplu
Vazandu-se ea nu se aduce artilerie grea de aiurea, s'a
hotarat sa se puna pe afeturi o parte din artileria noastra
grea din forturi.
S'a si facut lucrul acesta in parte. dar in ce conditiuni ?
Aceasta artilerie era la noi, va sa zica era la indemana, cu
toate acestea nici pang' in ziva de astazi nu s'a ispravit afe-
tele pentru artileria grea din forturi, cel putn pana acum o
luna sau doua, nu sa ispravisera.
De ce aceasta ?
Fiindea directia munitiilor ceruse profilul acestor tu-
nuri pentru ca sa le faca afetele si la adresa directiunei mu-
nitiunilor abia s'a raspuns: peste trei luni de zile" I.
Asa incat Domnilor dupa cum spuneam am intrat in
campanie fara artilerie grea, fara mitraliere indestulatoare,
fara serviciu de aviatiune, fara pusti i tunuri de campanie
de rezerva, caci nu am avut alte tunuri i alte pusti de cat
acele care le aveam din inainte, nu am adaogat nimic la
stocul nostru cel vechi, asa ca dupa primele luni de campa-
nie ne-am vazut lipsiçi i de pusti si de tunuri de campanie.
Dar ceva mai mult, echipamentul care se fabrica in
tara la noi, incepuse sa lipseasca Inca' din luna Septembriz
adica nici dup5 dou5 luni de campanie. Si, nu numai echi-
pamentul, dar si rufaria pentru soldati. La sfarsitul lui Sep-

tembrie soldatii n'u, mai aveau cämasi.
Suradeti Domnule prim-ministru aveti si de ce.

Prim Ministru 1 ministru al afacerilor
sträine 1. 1. C. Bratianu
Nu vreau sà intrerup frumosul Dvs. roman.
Domnul I. Gradisteanu
Acest roman din nenorocire a fost o realitate pesitru
nefericita noasträ tara.
Aceasta lipsä de rufärie a fost si una din cauzele de-
capetenie ale tifosului exantematic.
Dar, Domnilor, ce era cu materialul armatei era si cu,
pregatirea tactica. Am semnalat inca din, anul trecut la me-
sagiu, faptul straniu ca armata noastra nu avea nici Sef de
Stat Major.
in adevar, nefiind un Sef de Stat Major, nit s'a ocu-
pat nimeni de regatirea tactica asa ea armata a intrat
rasboiu färä a se folosi catusi de putin de experienta ras-
boiului si de noile metode pe care le pusese in evidentä.
Din contra, pentru a se arunca praf in ochii 3träinai-
t4ei, armata se dezorganiza prin Tnmultirea ei prea repede
si peste mäsura, l crearea mereu de unitati noi, fara a se
avea cadrele trebuincioase. Se &idea astfel nastere la uni-
tài care erau mult mai slabe decat cele vechi pe canct
cele vechi ii pierdeau si ele valoarea lor prin fatpul cä
se luau cadrele. S'a ajuns in modul acesta la o slabire a
armatei.
Tot din aceasta cauzä du,pa doua luni de campanie
n'arn mai avut nici un fel de rezervä nici de oameni
de material.
De altfel Domnilor, aceste greseli au fost semnalate
combatute la timp de oamenii cei mai competinti ai armatai,
A E icA No 241
dar D-1 Bratianu n'a vrut sa-i asculte s'a urmat Cu

temul care avea de scop de a arunca pral 'in ochii lumei, de
a aräta cà avem o armatd mult mai numeroasä de cdt
aveam, insä in paguba tarei, a puterei ei i In urmä §i a
prestigiului ei.
Ca pilda de dezordinea care domnea in administratia
rasboiului, este destul sá va spui cà la sfar§itul lui Sep-
tenabrie, inainte ca teritoriul nostru sd fi fost in.vadat sau
cand se invadase numai pe granita, intendenta pierduse
urma a nu mai putin de 250.000 cojoace, de care nu se mai
§tia.
Aceasta era regula care domnea in administratia ras-
boiului §i a armatei.
Dar, nici celelalte servicii, in legaturd cu apararea na-
tionala nu stdteau raai bine.
serviciul cailor de comunicatie despre care s'a vor-
bit atâ si cu care s'a facut triste ;,experiente.
Serviciul de aprovizionare al oamenilor, serviciul de
aprovizionare al vitelor, toate aceste servicii erau in desa-
varsita desorganizare. Pretutindeni dezordine, incurie, a-
buzuri
lata Domnilor, in ce chip s'a pregätit armata §i tara
din punct de vedere material.
Daca din punct de vedere material, pregatire.a a fost
aproape fluid, dei s'a cheltuit aproape un miliard, prega-
tirea morala n,u a fost nici ea mai Mina.
In adevar, la isbucnirea rasboiului european, cu toate
gre§elile oamenilor politici cad condusese aceasta tard
cari nu o pregatise in adevär pentru zile mari, cand trebuia
sa se puna pe tapet chestiunea mare a intregirei neammlui,
totu§i la 14 August 1914, dupd isbucnirea rasboinlui euro-
pean, s'a pornit un vijelios curent pentru implinirea idea-
lului national. Un avant care uimise lumea domnea in tot
publicul romanesc, care simtea puternic ea a venit ceasul
mare al reintregirei neamului romanese Dar tot atunci
ENOTITE ZILNICE DIN RASBOID
242
ne-a fost dat sa vedem infiintandit-se in tara romaneasca o
mizerabila propaganda antinationala, organizata de ger-
mani, cari au lecurs la toate mijloacele de coruptiune si cu-
noscute si. necunoscute. i ceeace este mai ran si aceasta
este obiectul invinovatirei mele este ea aceasta propa-
ganda s'a bucurat din primul moment de ocrotirea si bung
vointa guvernului, care nu numai ca nu a luat nici o masurä
de impiedecare dar a §i. incurajat-o tolerand ca inalti functio-
nari publici prin articole de ziare si intervievuri sd faca pro-
paganda germana lucru semnalat la timp. Am facut inter-
pelare in Senat In aceasta privintä.
FiA.RSITLII., VOLUMULLII I
TABLA DE /ÀATERII
244 TABLA DE PIATERB
Pagina
Cuvan.t inainte pentru intreagc lucrare . . 506
Prefata la prezentul volum 7=9
Inceputul razboiului mondial, primele operatiuni 10
Vizita Printului Mostenitor la Craiova 17
Ofensiva franceza in Belgia 20
Actiunea armatei ruse in Prusia Orientala 21
Atitudinea sarbilor 21
Situatia la no" 22
Inaintarea germanilor in Belgia i Franta 24
Oprirea ofensivei germane in Franta (Marna) 25
Ofensiva rusa' in Galitia 26
Moartea Regelui Carol 27
Situatia la noi
Actiunea rusilor in Galitia . . . .
Convorbiri cu oamenii politic'
.. .. 34
35
35
Intrarea Turciei in rasboiu 38
Macelurile din Flandra 38
Mersul ofensivei ruse 39
Batalla dela Lodz 41
Ocuparea Belgradului de catre austriaci 42
Victorie navala engleza 45
Reocuparea Belgradului de catre sarbi 46
Situatia la noi 48
1915 51
Bilantul anului 1914 52
Concentrare de forte spre Serbia 53
Ordin de complectarea efectivelor reg. 17 si 57: inf 54
Ordin de a se instala turele la Turnu Severin,
Tg. jiu.Ramnicul Valcea etc 55
Infrangeri turcesti in Caucaz 57
Retragerea rusilor din Prusia orientala' 58
Vizita generalului Pau. 60
Bombardarea Dardanelelor 61
Parintele Lucaci 62
Expunerea ministrului de razboiu 64
Covorbire cu Poldewsky, Filipescu si T. Ionescu 65
Pierderile flotei alíate in Dardanele 63
TABLR DE PIATERII 245
Pagina
Capitularea Prszemysl.uluí
Convorbire at Bratíanu
Italia declara rasboiu Austria
.
.. .. 69
70
71
Situatia la noí 72
Progresiunea austro.germana spre est 76
Actiunea política la noi 77
Informatiuni dela atasatul militar roman on Rusia 85
Situatia in Franta 89
Ordin ca trupele ca efectív de rasboiu sa mearga
pe frontiera 92
Convorbíre ca Bra'tianu 93
Debarcarea trupelor aliate la Saloníc 96
Evenimentele politice la noi . . . 97
1916 106
Vizita Contramiralului Víselkin 106
Situatia pe teatrele de rasboiu 107
Situatia la noi 107
Verdun 108
Ordín de a da drumul oamerdlor in concediu 109
Situatia la Verdun 110
Convorbíre cu Bratíanu 111
Cuno§tInta ca atasatul militar rus 112
Mutarea $efulului sí Sub.Sefului de Stat Major . 114
Vízita Lt. Col. Mírcescu atasatul militar in Germanía 115
Continuarea operatiunilor la Verdun 116
Ofensiva austriaca in Trentin 117
Ofensiva franceza in Champagne . 121
Ofensiva rusa' in &dip 122
Un incident la frontiera noastra 123
Situatia la no1 126
Progresiunea ofensivei ruse 127
Evenímentele din Grecia 128
Intrevedere cu T. Ionescu 130
Rapoartelele Conteluí Czernín 131
Articolul luí Clémenceanu , 135
Ofensiva angtoofranceza pe Somme , 136
TABLA DE PIATER11
246
Pagina
Plecarea generalului Valeanu . 139
Luarea Goriziei 143
Chemarea la Bucure§ti . , 147
Vizita la Marele Stat Major 149
Consiliul de Coroana 150
Prima zi de mobilizare 150
Audienta la Suveran. 150
ANEXE
Pagina
Anexa 1 Articolelele publícate in ziarul »La Roumanie
In 1914 157
Anexa 2 Proect asupra unor eventuale operatiuni
in Transilvania 205
Anexa 3 Proect de conventiune militara' intre noi
§i Rusia 215
Anexa 4 Graficul cu organizarea Reg. 57 inf. 218
Anexa 0 Declaratia de ra'sboi ......

Anexa 5 Corespondenta cu Bratianu ,
Anexa 7 Discursul lui I. Gradi§teanu la Ia§i in

221
229
Senat 1917 235
PLANSE IN MARA DE TEXT

Pagina
Generalul Averescu pe cand comanda Corpul
1 Armata . 4
Harta cu proectul de operatiuni in Transilvania 212
Crochiu pentru a se putea urmári evenimentele
pe teatrul de Est §i West dela inceputul os.
tilitatilor pana la intrared noastra in rasboi 148
FOTOGRAFH
Pagina
Servicio divin ce se facea in fiecare Duminica" pentru
trupele din garnizoana Craiova, pe cam*
General Solomon 18
Regele Carol I, cel Intelept" Fotografie luata de
autor In 1912 pe bordul Yachtului Stefan ce!
Mare 28
Regele Carol I, Principele Ferdinand, Principele Carol
in drum spre Corabia pe bordul Monitorului
Lascar Catargiu 29
Regele Carol I si Seful M. St. M. pe malul drept al
Dunärei, in ziva de 3. VII. 913 asistand la treo
cerea trupelor in Bulgaria 3L
Regele Carol I, Principele Ferdinand, Principele
Carol si Generalul Averescu Seful M. St. M
care expune situalia 32
Regele Carol I ascultand dorintele pescarilor pe malul
lacului Razelm la Gura Canalului Dranov 1914 32
In jurul Regelui Intelept 35
Generulul Joffre cu ocazia vizitei facutà Romaniei
in 1926 77
Corpul Ofiteresc al regimentului 57 Infanterie 218
(....,14 1..,171 I CI441-U tri pUle" - -
irnerzr LW' pe
ero.n.tv? de Est si Vesi clela inzeperea
kigust 49f6
Gumbiner) o.
e le Fri5 ;Le
\ 7
(N
-Suwalki Minsk
O
Sr?
Tan enberg Licke roo'no

o
iYowogrudok
0 Orte/s6outy
o/7mserdm o 6raucien/z/ensei°
1-/A GA So0 /ot Lornza O Slonirn
o
Brornber
O .-,,q>7\I -.? °Bieloslocl,
Thorn S MEW \--- ------ O gudz a
tfi
N.t
P/ock
0
r,,,,,,
)
Pruschan y
O
o Wesel [ Pinsk
o Os te.'.1-71a fin vers ovo- Georgewsk
Ca/ais AR;501//1, ''' Brest- -ZrEovsk
Wari, ' ' '
L BRUXELLES iala°
o gassel ,
Nrogne 0
/Y/2-7ur 2jLiqe Ar0b1.5.Z
Amiens o PlaIrkow Lublin oKowe/ geresno

areal-in" Co b /enz im
sio,
a'gres/au L
Cornpra f 9re Lan? krasvik Wladirni r -0 o
o - Wolins '
Czenslochaj San do /77 Z
Soissons ()Perms
PR OS ma r
Chg/ons o \Jarosiaw
Irra co v Tarnow
Verdun
°Ale/un o (.sa,
,Si rolronst.an
sAV'ts?' 47.5/o
Tropau o 0
0 Przernysl o Torn °P°/
Karlsruhe b.ukla o Proskur ow
SErazs-boary
Jana
Chaumonl- .flohyarE SEryj
Leutschau kameneez
O Zjoina/
o Stanisiau o - Podo/skio
Colmar° Neusoh/
o O Kos chou k'o/amea
°Ma/house Munkacs
o
\o /Ye ve,-'g 01)j,, O
Cernáull
Erlau ,
BUDR (.6,0ESrld
Le breczen
Scapa 14 000 000.

Alexandru Averescu - Notițe Zilnice Din Răsboiu 1914-1916 - (Neutralitatea)

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Alexandru Averescu - Notițe Zilnice Din Răsboiu 1914-1916 - (Neutralitatea)

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MARESAL ALEXANDRU AVERESCU

pe cand comandam Corpul I Armata

ca am vazut just si ciar, ceiace constitue o dòvada ca am

TurnuoSeoefin Ianuarte 1937 A. A.

Un lucru pe care intr'o anumitä stare sufleteasca 11

Nu trebue vazut in ele altceva, decal numai durere.

*) Vezi prefata la vol. II. "Notite zilnice din Ilasboiu".

Sunt deja §ase zile de cand armata austriaca- a ice.

Pare ca la Statul nostru Major domneste nedumerire.

Mi se scrie particular, ca as fi fost destinat sa co-

27. VII. 1914

Situattunea generala se complica tot mai Inuit si de-

Germania a declarat rasboin Rusiei! Dela inceput a

Masurile pe frontiera de West a Germaniei, prin bleat-

Italia foarte intelepteste, a gasit mijlocul a se declara

Cum stau lucrurile azi, situatia Triplei Intelegeri este

Am luat stat cu stat i dupa o succinta, dar cat mi-a

Turcia mobilizeaza i dupa ea Grecia si Bulgaria. Si-

Masurile militare luate la noi, fac sa se creada ca ne

Chemarea oamenilor inalnte de vreme nu face de

A cui sa fie aceste luminoase idei?

Situatiunea inca nu se deliniaza: de altì.el tiri1e sunt

Cert este, pe de alta parte, ca nidi sarbii nu sant uti-

Nu mai poate fi indoiala a Germania au violat neu-

Se poate sa fie numai simulacre, pentru ca sa fixeze

Rusii se concentreaza pe esichierul de Nord, inapoia

Si noi? O lume intreaga concentrata, pentru ce? Oa-

23. VIII. 1914

Eri a venit Printul Mostenitor la Craiova. Amabilita-

care o comanda Capitancl Stefan Tatarascu. A ramas loar-

Seroiciu &Ma ce se faced in fiecare Dumunca pentru trupele din gar.

Am dejunat la compania de instructie.

24. VIII. 1914

Situatiunea, dei acoperitä de un Val, testa din stiri

u.nele exagerate, altele pe deaintregul ndscocite, nu mal pu-

Aliatii au pentru ei spatiul. El permite a se castiga timp

Germanii au respins toate incercarile ofensive ale

Mai lanturita pare actiunea armatei ruse; totusi pre-

de los, nu este urmatd .5i. de Armata din centru, spre Vis-

Actiunea contra Lembergului, foarte judicioas5. Impor-

SOrbii nu sunt utilati pentru ofensiv5, totusi cred ca vor

Un fapt se degajeaza insa pozitiv:soliditatea tacticä a

Noi? Nimic mai judicios de cat a nu ne amesteca, de

Corpuri de Armatd austriace, pe cel din Ardeal $i pe cel

Dar tocmai pentru acest motiv i anume cà situafiunea

Germanii au inaintat din Belgia, pdna aproape de Paris.

ge tot profitul posibil din avantajele strategice ale situatiunei

In Prusia orientara, ofensiva rusa a fost

15. IX. 1914

Ofensiva germana in contra francezilor opriti pe Mama,

tra poziliilor pe cari s'au oprit i cari nu puteau fi atacate de

Pentru moment mil tmping foarte viguros centrui

ziere mana cu Ru$ii, dar asa, la ce! putin 2 luni de dis-

27. IX. 1914

Este o mare nenorocire ara nici o indoiala i pentru

Regele Carol 1cel Intelept.

Simt o adevdratd nevoe sufleteascd sei adaog urmd-

Regele Carol!. Principele Ferdinand, Princlpele Carol st Selo/. M. St.

Dacei Inclina spre Germania, era din sonvingerea ca

Regeie Carol a fost mai presus de toate un spirit

Regele Carol I si Sea M Si'. M pe mala drept al Dundrei, in zina

calduzeau In toate i edad se tntdmpla sd descopere cd nu

acel cari diutau ca$tige favoarea Cu as fiel de mi/buce