ISTORIA DEMOCRATIEI ROMANESTI trateaza, in special, inceputurile ideilor

democratice la romani, ce merg mina-n mina cu modernizarea cu nasterea

constiintei nationale (concretizata prin Supplex Libellus Valachorum,
1791, produs al Scolii Ardelene nascute in sinul Bisericii Romane Unite cu
Roma, pe fundalul Marii Revolutii Franceze, ce a rascolit, ireversibil,
spiritele de la Lisabona pina la Moscova si la Brasov... ) s-n cele din
urma, cu aparitia statului. Perioada aprofundata se situeaza intre Pacea
de la Kuciuk Kainardji, 1774, ce operaza prima bresa in monopolul
comercial otoman, si perimite o prima, timida deschidere, mai ales pe
filiera ruseasca, spre lumea occidentala, de la care veneau Luminile
civilizatiei (de ex., prin deschiderea primelor consulate straine, cel
dintii fiind cel rusesc...), pina la Constitutia din 1866, trecind prin
etape importante ca Pacea de la Adrianopol (1829), ce a dus la inlaturarea
definitiva a monopolului comercial otoman si la instaurarea periculosului
protectorat rus, dar si la modernizarea cruciala data de Regulamentele
Organice, la momentul fundamental al Revolutiei democratice de la 1848,
cind se va experimenta "in vitro" viitorul stat modern romanesc, pina la
actul esential al Unirii de la 1859 dar si la domnia importanta, insa
controversata din puct de vedere democratic a lui Al. I. Cuza, ceea ce a
dus si la caderea acestuia...
O pondere speciala se acorda personalitatilor ce, dupa parerea
noastra, stau la "radacina radacinii" modernizarii si a
democratizarii romanesti, cele trei "spirite solare", dupa cum ne
place noua sa le numim, oamenii "primului inceput": Gheorghe LAZAR,
"omul cu constiinta nationala", Dinicu GOLESCU (1770-1830), "omul cu
bani si cu idei", si Mitica FILIPESCU (cca 1807 - 1843), "omul cu
democratia", primul care, format ca jurist in Franta (1827-1831),
unde a trait momentul 1830 (asa zisele "Cele trei zile glorioase",
de fapt o autentica revolutie!...), aduce ideea de republica,
initiind miscarea de la 1840, cea mai importanta miscare
revolutionara pre-pasoptiosta, cu N. Balcescu, Ion Ghica, Dimitrie
Macedonski - fost apropiat al lui Tudor Vladimirescu - Eftimie
Murgu, etc...
Gheorghe LAZAR (1779-1823), doctor in matematici, dar si-n litere si
filosofie, al Universitatii din Viena, "omul cu constiinta
nationala", cel care va trece peste munti si va aduce, la Bucuresti,
luminile Scolii Ardelene - in conditiile in care, dupa 1815 si
incheierea epocii "deschiderii de ceruri" Revolutie-Napoleon
(1789-1815), activitatea sa nu mai era posibila in Transilvania
natala din cauza sufocarii aduse de reactiunea regimului Metternich,
dar, paradoxal, era posibila in Valahia fanariotizata si turcita, dar
autonoma, in ciuda inapoierii de aici. El va planta la Bucuresti
firava planta a constiintei nationale, iar instrumentul sau va fi
invatamintul in limba romana, ce-l va practica la Academia Domneasca,
zisa si Scoala de la Sf. Sava (inlocuind un vetust invatamint
scolastic grecesc...), devenita, astfel, prima scoala moderna
romaneasca la care se vor forma toate elitele pasoptiste, creatorii
Romanaiei Moderne. Principalul sau discipol si continuator va fi Ion
Heliade Radulescu, ce-i va onora si pastra memoria, salvindu-l astfel
de la uitare...
Constantin, zis Dinicu, GOLESCU (1770-1830, fiul unui boier
patriot, Radu Golescu), mare si bogat boier,trait pina pe la virsta
de 50 de ani ca un boier roman traditional, a fost omul cu prima
Societate Literara, cu prima scoala gratuita, cea de la Golesti, si
cu cea dintii publicatie periodica romaneasca, "Curierul Romanesc"
(1828) - precedata insa, din lipsa de autorizatie din partea
"luminatului" domn "pamintean" Grigore Ghica IV, de eroica
incercare a publicarii in strainantate, la Leipzig, a "Foii Lipscai
pentru Dacia", aduse cu caruta (1827, se cunosc sapte numere!...).
El este si autorul primului jurnal de calatorie scris de vreun
roman: celebra "Insemnare a calatoriei mele" (Buda, 1826), ce,
indirect, descrie, "fotografiaza", chiar nivelul de pornire de la
care s-a inceput insasi modernizarea societatii romanesti...
Nivelul "Zero" al modernitatii romanesti... Din pacate, gloria
unora dintre realizarile sale (in special Curierul Romanesc si
Societatea Literara) i-a fost uzurpate de catre tinarul sau
executant, Ion Heliade Radulescu, ce si profitat de faptul ca i-a
supravietuit multi ani...
Dimitrie, zis Mitica FILIPESCU (cca 1810-1843), a fost primul
care, format ca jurist in Franta (1827-1831), unde a trait
momentul 1830 (asa zisele "Cele trei zile glorioase", de fapt o
autentica revolutie, imortalizata si-n celebrul tablou alegoric
al lui Delacroix, "Liberatatea - cu boneta frigiana pe cap si cu
tricolorul in mina - conducind poporul pe baricade"!...), aduce
ideea de republica, initiind miscarea de la 1840, cea mai
importanta miscare revolutionara pre-pasoptista, cu N. Balcescu,
Ion Ghica, Dimitrie Macedonski - fost apropiat al lui Tudor
Vladimirescu - Eftimie Murgu, etc... Mitica Filipescu, primul
roman doctor in drept la Paris, s-a numarat si printre fondatorii
Baroului Bucuresti... Arestat pentru complotul de la 1840, dupa
un proces pe care administratia domnului regulamentar Al. D.
Ghica si-l dorea "exemplar, a fost exterminat in inchisoare...
Balcescu a scapat, dar a contractat tuberculoza...
Cursul mai trateaza curentele politice franceze ale sec. XIX
(legitimismul, orleanismul, bonapartismul si curentul republican),
fara de care inceputurile vietii politice romanesti, o ramura
nascuta din "trunchiul comun" al istoriei politice franceze, nu pot
fi intelese - si mai ales relatia privilegiata dintre "Parintii
fondatori" ai statului roman, pasoptistii, oamenii "Regenerarii
Nationale" si curentul republican francez, practic singurul din
rindul caruia se reclutau filo-romanii (bonapartistii au fost numai
conjunctural, in epoca Congresului de la Paris si sub Cuza,
prietenii romanilor.... De asemeni, cursul mai scoate in evidenta
rolul Rusiei, cu elitele sale francofone, in francizarea si
occidentalizarea lumii romanesti moldo-valahe ("drumul Parisului
trece prin Sankt-Petersburg"...).
Secvential, insa, I.D.R. urmareste si probleme depasind epoca 1866
si spatiul strict al "inceputurilor" democratiei romanesti, cum ar
fi: problematica EMANCIPARII EVREILOR (de la 1848, la nefericitul
articol 7 din Constitutia de la 1866, la revizuirea sa de la 1879
si la emanciparea reala, de-abia din 1918 - prin efectele pacii
"rusinoase" de la Buftea Bucuresti -, si mai ales prin revizuirea
Constitutiei din 1923, dar si discriminarile introduse dupa
1938/1940...), problematica EMANCIPARII FEMEILOR (dreptul la vot,
recunoscut, doar ca principiu, prin Constitutia din 1923, concret
la nivel local, in 1929, recunoasterea, teoretic, integrala, prin
Constitutia carlista din 1938, aplicarea recunoasterii integrale -
dar golite de continut - din 1946 si 1948, etc.), ca si unele
aspecte tinind de PRACTICA "ELECTORALA" A REGIMULUI COMUNIST,
mergind pina la grotescul pur, ce trebuie sa fie cunoscute de catre
tinerii nostri de azi, pentru a intelege si a aprecia mai mult
valorile democratiei regasite, cu imense sacrificii, dupa Revolutia
din Decembrie, 1989, da la victoria careia vom aniversa, in curind,
25 de ani...
Atit cursul de I.L.P., cit si cel de I.D.R., se termina printr-un
EXAMEN ORAL. Pentru intrarea in examenul normal, de sfirsit de
semestru, se cere o frecventa de minimum JUMATATE PLUS UNUL, la
cursuri si seminarii...

Mi-e teama, draga Mihai, ca am fost prea lung... Ia si tu ceea ce
crezi de cuviinta ca te intereseaza pentru materialul pe care il
realizezi! Cu scuzele de rigoare, al tau, Adrian NICULESCU



> Stimati colegi,
>
> Pentru afisarea pe site-ul facultatii a ofertei de cursuri optionale
> pentru
> studentii anului 3, va rog sa-mi trimiteti oferta dvs. actualizata:
> cursurile pe care le propuneti sau le repropuneti pentru anul viitor,
> insotite de o scurta descriere (obiective, tematica, modalitatea de
> evaluare). Fisele de disciplina vor trebui trimise la inceputul lunii
> septembrie insa deocamdata ar fi necesara o scurta prezentare pe baza
> careia studentii sa poata alege intre diferitele discipline.
>
> Va rog sa trimiteti propunerile dvs., insotita de descrierea mentionata
> pentru fiecare curs, pana pe 14 iulie, cu cc la dna Ioana Manta.
>
> De asemenea, va reamintesc pe aceasta cale ca pe 10 iulie avem examenul de
> admitere la licenta; suntem asteptatii cu totii sa participam la
> organizarea acestei sesiuni incepand cu ora 8.00.
>
> Toate cele bune,
>
> Mihai
>