Sunteți pe pagina 1din 517

INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[”

AL ACADEMIEI ROMÂNE, CLUJ-NAPOCA

Gheorghe Iancu

JUSTI[IE ROMÂNEASC~ ÎN TRANSILVANIA (1919)


INSTITUTUL DE ISTORIE „GEORGE BARI[”
AL ACADEMIEI ROMÂNE, CLUJ-NAPOCA

Gheorghe Iancu

JUSTI[IE ROMÂNEASC~ ÎN TRANSILVANIA


(1919)

Editura Ecumenica Press


Cluj-Napoca, 2006
Dedic acest volum familiei mele }i în special nepotului,
Octavian Danci, Viitorul care se dezvolt@ n@valnic.
CUPRINS

Studiu istoric ................................................................................ 7

Not@ asupra edi]iei................................................................... 107

Lista institu]iilor juridice din Transilvania


trecute sub controlul statului român }i datele de preluare a lor ... 108

Lista Institu]iilor juridice din Transilvania existente în anul 1921 ... 112

Documente .............................................................................. 116

Glosar ...................................................................................... 481


Indice de nume }i localit@]i ....................................................... 484

De acela}i autor ....................................................................... 419


STUDIU ISTORIC

Cercetarea istoric@ implic@ c@ut@ri lungi }i asidue într-un material informa]ional


edit, }i mai ales inedit, în inten]ia de a-l face cât mai larg }i variat, pentru a fi,
apoi, supus unei analize aprofundate, prin metodele cele mai adecvate.
Pe acest drum al c@ut@rilor suntem înso]i]i de }ans@ }i ne}ans@ în propor]ii
diferite, deloc intuibile. Ba]i într-un „zid”, care nu se deschide. Î]i mu]i tentativele
într-o alt@ direc]ie, care poate fi mult mai „darnic@”. Cu toate acestea un istoric
con}tient }tie întotdeauna c@ informa]iile lui nu sunt totale }i în consecin]@ nici
Produsul nu atinge cotele exhaustivului.
Istoria este un domeniu viu }i dinamic }i de aceea tor]a stins@ în mâna
unuia va putea fi reaprins@ de un alt iscoditor sau în unele cazuri chiar de
primul. {i ciclurile se repet@.
Aceste scurte considera]ii î}i au aplicabilitatea }i în elaborarea acestei
lucr@ri, care are câteva etape temporale.
În anul 1974 mi-am propus s@ redactez un articol despre activitatea Consi-
liului Dirigent în domeniul justi]iei1, ca parte a lucr@rii de doctorat dedicat@
Consiliului Dirigent. Din p@cate, de atunci }i pân@ ast@zi arhiva Consiliului
Dirigent este extrem de s@rac@ în documente. Doar pentru dou@ domenii –
agricultur@ }i administra]ie public@ – informa]iile sunt mai numeroase. În rest,
parc@ le-a înghi]it neantul.
Acum 30 de ani n-am acceptat „bezna informa]ional@” în care bâjbâiam
}i am întreprins altceva. Am p@r@sit terenul Arhivelor Statului }i mi-am
îndreptat pa}ii spre Tribunalul din Cluj, unde aflasem c@ este depozitat@ arhiva
Cur]ii de Apel Cluj. Într-o sal@ imens@, dosarele st@teau cumin]i pe rafturi, în
ordine cronologic@, a}teptând parc@ s@ fie r@sfoite, pentru a mai sc@pa de
praful atât de prezent în asemenea locuri.

1
Gheorghe Iancu, Preocup@rile Consiliului Dirigent în vederea organiz@rii justi]iei în Transil-
vania (1918-1920), „Anuarul Institutului de Istorie }i Arheologie Cluj-Napoca”, 1975, 18,
p. 213-228 (În continuare: Anuar, 1975).
GHEORGHE IANCU

Eu am „lovit” în borna care marca anul 1919. Institu]ia î}i începuse activi-
tatea ca urmare a Legii din anul 1890. {i ... surpriz@ pl@cut@ de propor]ii! Primele
cinci dosare „ad@posteau”, în copie, acte cu privire la preluarea de c@tre statul
român, în anul 1919, a instiu]iilor judiciare – Cur]i de Apel, tribunale, judec@torii
de ocol – din Transilvania, Banat, Cri}ana }i Maramure}.
Pe o buc@]ic@ de hârtie, atins@ grav de Vreme, scria c@ aceste copii s-au
f@cut în plan local în preajma Dictatului de la Viena. Cum au ajuns ele în acest
fond r@mâne înc@ o enigm@ pentru mine.
Le-am luat, le-am f@cut o cur@]enie de suprafa]@ }i le-am studiat. Am inclus
o mic@ parte din informa]ie în articolul publicat în anul 1975 }i le-am l@sat „s@
doarm@ în colb de cronici” – dup@ expresia poetului – aproape 30 de ani.
Fascina]ia lor nu p@lise cu totul, astfel c@ în anul 2001 am decis s@ revin la
documente, pentru a întocmi un volum. În acel moment ele se g@seau în
cl@direa Cur]ii de Apel Cluj. Domnul pre}edinte al Institu]iei mi-a aprobat, cu
mult@ amabilitate, reîntâlnirea cu comoara adormit@. Dar, durere – folosind
un termen din secolul al XIX-lea – nimic nu mai era la locul s@u. Sala în care
le descoperisem c@p@tase o alt@ întrebuin]are, iar dosarele au fost mutate, f@r@
nici o eviden]@, într-o alt@ camer@, unde un dosar din 1900 st@tea lâng@ unul
din 1938. Haos total. Dup@ câteva zile de c@ut@ri infructuoase am vrut s@
renun], fiindc@ mi s-a p@rut c@ demersul meu se apropie de cel al lui Sisif. {i
totu}i am continuat. Dar nu singur, ci cu ginerele meu, economistul
Ioan Florin Danci. Ochi mai buni decât ai mei, flerul, tinere]ea, norocul }i-
au dat mâna }i dup@ cca 2 ore de „investiga]ii” mi-a întins câteva dosare legate
cu o sfoar@, care s-au dovedit a fi cele 5 dosare depistate în anul 1974!
Mul]umirile mele deosebite i le-am transmis pe loc }i acum le fac publice în
paginile acestui volum, care la acel moment avea }anse s@ se constituie.
M@ g@seam, deodat@, cu noroc, pe un drum cunoscut, pe care }tiam s@-l
parcurg. „Istoria” volumului nu s-a oprit aici. Foarte multe documente erau
redactate în limba maghiar@, lucru firesc pentru realit@]ile anului 1919, limb@
pe care eu nu o cunosc. În consecin]@, i-am solicitat istoricului Ottmár Tra}c@,
cunosc@tor al limbii maghiare, s@ devin@ colaborator la volum, fapt pe care
l-a acceptat. Abia din acel moment am putut „naviga” cu „Toate pânzele sus”
spre finalizarea lucr@rii.
Dac@ aceasta a fost o latur@ nev@zut@ a laboratorului nostru de crea]ie, pe care
am explicitat-o, revenim la abordarea propriu-zis@ a titlului volumului: Justi]ie
româneasc@ în Transilvania (1919), în]elegând prin Transilvania provinciile unite
cu Regatul România la 1 Decembrie 1918, eveniment care a marcat înf@ptuirea
României Mari.

8
Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

Acest act, bazat pe principiul dreptului popoarelor la autodeterminare s-a


realizat }i a fost impus adversarilor prin eforturile ne]@rmurite }i tenace, prin
sacrificiile }i jertfele unui veritabil Bloc na]ional românesc. El s-a compus din:
dinastie, armat@, biseric@, oameni politici, intelectuali, oameni simpli2. To]i au
fost înf@}ura]i în Tricolorul aduc@tor de izbând@. Monarhia austro-ungar@ se
f@cuse ]@nd@ri, astfel c@ popoare }i provincii asuprite au putut ac]iona în
conformitate cu propriile lor interese na]ionale.
Românii aduna]i la Alba Iulia în „sl@vita” lor Adunare Na]ional@ au elaborat
unul din actele fundamentale ale istoriei lor, care st@ demn al@turi de Supplex,
de hot@rârile de pe Câmpia Libert@]ii de la Blaj, de legile Dietei de la Sibiu,
Pronunciament }i de Memorand, pe un altar al spiritualit@]ii române}ti.
Hot@rându-se Unirea Transilvaniei cu România, punctul II al Rezolu]iei
prevedea men]inerea unei autonomii provizorii pân@ la întrunirea Consti-
tuantei aleas@ pe baza votului universal. Accentu@m, este vorba de o autonomie
provizorie }i limitat@ în timp ale c@rei contururi se vor preciza în scurt timp }i
care s-a adoptat ca o necesitate practic@. În Transilvania trebuia s@ se organizeze
o via]@ de stat româneasc@ }i s@ se întreprind@ m@surile necesare, în toate
compartimentele, care s@ conduc@ la unificarea deplin@ a realit@]ilor din
provincie cu cele din Vechiul Regat }i de aceea s-a considerat c@ în derularea
acestui proces complex un organism regional, cunosc@tor al st@rilor de fapt
locale ar fi deosebit de util. {i prezum]ia s-a adeverit pe deplin. Oricine prive}te
cu obiectivitate activitatea Consiliului Dirigent, forul local ales la Alba Iulia în
2 decembrie 1918, este impresionat de realiz@rile lui. To]i cei care au participat
la adoptarea Hot@rârii de la Alba Iulia, presa româneasc@ a vremii sau oameni
politici români care s-au aplecat mai târziu asupra semnifica]iei autonomiei
provizorii rezervat@ Transilvaniei au interpretat-o doar ca o etap@ necesar@ în
efortul de unificare general@ a ]@rii, care nu atingea cu nimic principiul unirii
Transilvaniei cu România. „Aveam senza]ia net@ – scria un contemporan –
c@ nu numai cei din sal@ }i de prin camerele vecine, dar zidurile s@lii, drapelele
}i întreaga cetate cereau cu putere, f@r@ condi]iuni, unirea Ardealului cu
România” 3. La Alba Iulia s-a hot@rât – în}tiin]a ziarul clujean „Glasul
Ardealului” din 24 noiembrie/ 7 decembrie 1918 „o autonomie în chestiunile

2
Gheorghe Iancu, The Ruling Council. The Integration of Transylvania into Romania
1918-1920, Cluj-Napoca, Center for Transylvanian Studies, 1995, p. 26-29 (În continuare:
The Ruling Council).
3
I. Bordea, Din m@re]ele zile ale neamului. Unirea în Ardeal, Bucure}ti, 1919, p. 20.

9
GHEORGHE IANCU

interne pân@ ce deosebirile de structur@ politic@ }i social@ dintre noi se vor


nivela”. Iuliu Maniu, referindu-se la acela}i aspect, a accentuat într-o cuvântare
rostit@ în Adunarea Deputa]ilor din 22 decembrie 1919 c@: „atunci când am
decretat Unirea, am decretat-o necondi]ionat, }i nerezervând drepturi speciale
provinciale, pentru c@ am fost }i sunt de credin]a nestr@mutat@ c@ România
întregit@ trebuie s@ fie una în Corpurile legiuitoare, trebuie s@ fie una în
guvern@mântul s@u, trebuie s@ fie una în sufletul s@u, în gândirea sa }i în toate
institu]iunile publice de stat”4. „Despre o Transilvanie autonom@ n-a putut fi
niciodat@ vorba în mod serios în România” – i-a declarat Octavian Goga,
ministrul Instruc]iunii Publice în guvernul Averescu – unui corespondent de
pres@ str@in5.
În 2 decembrie 1918, în sala Tribunalului din Alba Iulia, Marele Sfat
Na]ional, ales cu o zi înainte de Adunarea Na]ional@, s-a întrunit într-o }edin]@
rodnic@ în decizii. {i-a desemnat func]iile de conducere, a ales membrii
delega]iei care urma s@ înmâneze Declara]ia de Unire autorit@]ilor din
Bucure}ti }i persoanele (15) care f@ceau parte din organismul regional de
conducere, numit Consiliul Dirigent al Transilvaniei, Banatului }i ]inuturilor
române}ti din Ungaria, pre}edintele lui fiind Iuliu Maniu.
Cei prezen]i: Iuliu Maniu, Vasile Goldi}, {tefan Cicio-Pop, Alexandru Vaida-
Voevod, Aurel Vlad, Aurel Laz@r, Ioan Suciu, Emil Ha]ieganu, Victor Bontescu,
Romul Boil@, Ioan Fluera} }i Iosif Jumanca au depus jur@mântul în fa]a episco-
pului Ioan Papp. Lipseau O. Goga }i Vasile Lucaciu, afla]i înc@ în str@in@tate }i
Valeriu Brani}te, bolnav, era acas@ la Lugoj.
În aceea}i zi, la orele 17, s-a ]inut prima }edin]@ a Consiliului Dirigent, una
de organizare. S-a stabilit sigiliul Consiliului Dirigent, împ@r]irea în 12 resorturi
– nu ministere -, titularii lor purtau numele de }efi de resort – în documente
apare de multe ori denumirea de ministru - s-a confirmat pre}edintele Consiliului
Dirigent în persoana lui Iuliu Maniu }i s-au ales 4 vicepre}edin]i: V. Goldi}, Al.
Vaida-Voevod, {tefan Cicio-Pop }i Aurel Vlad6. {eful Resortului de Justi]ie
a devenit avocatul din Oradea, Aurel Laz@r. El a fost membru al Consiliului
pân@ în 21 septembrie, când }i-a prezentat demisia. Locul lui a fost luat de
Emil Ha]ieganu.

4
Dezbaterile Adun@rii Deputa]ilor, 1919-1920, p. 219 (În continuare: D.A.D.).
5
Gheorghe Iancu, Contribu]ia Consiliului Dirigent la consolidarea statului na]ional unitar
român (1918-1920), Cluj-Napoca, Editura Dacia, 1985, p. 14 (În continuare: Gh. Iancu,
Contribu]ia).
6
Ibidem, p. 19-20.

10
Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

Dup@ alegerea ca „dirigent”, A. Laz@r a fost felicitat în 5 decembrie 1918


în }edin]a Comitetului Executiv al Consiliului Na]ional Român Oradea }i Bihor
la care era prezent „pentru înalta distinc]ie cu care l-a r@spl@tit neamul”. A.
Laz@r a r@spuns cu modestie: „Nu eu am fost distins, ci prin mine acel Bihor,
pentru a c@rui în@l]are lupt de 21 de ani”7.
Membrii Consiliului Dirigent nu erau str@ini unii fa]@ de al]ii. Se cuno}teau
personal, activaser@ în perioada anterioar@ în mi}carea na]ional@, se
întâlniser@ în repetate rânduri pentru consult@ri confiden]iale, la }edin]ele
Comitetului Executiv al Partidului Na]ional Român, la conferin]e }i întruniri
electorale }i la manifest@ri cultural-religioase. Iar când asemenea întâlniri n-
au fost posibile dintr-un motiv sau altul, ei au „discutat” chestiunile majore prin
mijlocirea epistolelor, modalitate sigur@ de explicitare a propriilor lor opinii8.
La 14 decembrie 1918 delega]ia transilv@nean@ a predat Regelui Ferdi-
nand I Actul Unirii de la Alba Iulia, moment de emo]ionante rostiri }i întâlniri.
În perioada imediat urm@toare reprezentan]i ai Consiliului Dirigent s-au aflat
la Bucure}ti, unde au purtat discu]ii cu membrii guvernului în vederea
definitiv@rii statutului Transilvaniei. Ca rezultat al consult@rilor avute, la 11/
24 decembrie 1918, s-au emis dou@ decrete-legi, de mare importan]@, unul
de „recunoa}tere a Unirii”9 }i al doilea cu privire la organizarea Transilvaniei
„pân@ la definitiva organizare a României întregite”10.
În motiva]ia cu privire la primul decret-lege, pre}edintele Consiliului de
Mini}tri sublinia în raportul s@u c@tre rege c@ des@vâr}irea unit@]ii statale a
poporului român „se întemeiaz@ pe fiin]a îns@}i a neamului românesc, care
de aproape 2000 de ani în mijlocul tuturor vitregiilor vremii, a }tiut s@-}i
p@streze neatins caracterul de con}tiin]@ na]ional@”. Luându-se în considerare
raportul pre}edintelui Consiliului de Mini}tri }i „luând act de hot@rârea
Adun@rii Na]ionale din Alba Iulia” s-a decretat c@ „[inuturile cuprinse în
hot@rârea Adun@rii Na]ionale din Alba Iulia de la 18 noiembrie/1 decembrie

7
1918. Bihorul în epopeea Unirii. Documente, coordonator Ioan Chira, Oradea, 1978,
p. 257.
8
Vezi de pild@, Valeriu Brani}te, Coresponden]@, vol. I-IV. Volume îngrijite de Gheorghe
Iancu, Valeria C@liman (vol. I-III), Gheorghe Iancu, Valeria C@liman, Stelian Mândru] (vol.
IV), 1985, 1986, 1999, 2001.
9
Decret-lege nr. 3631 din 11/24 decembrie 1918, în: Monitorul Oficial (Bucure}ti), nr. 212
din 13/26 decembrie 1918, p. 374 (În continuare: „M.O.”).
10
Decret-lege nr. 3632 din 11/24 decembrie 1918, în „M.O.”, nr. 212 din 13/26 decembrie
1918, p. 3750.

11
GHEORGHE IANCU

1918 sunt }i r@mân deapururea unite cu Regatul României”. Ac]iunea hot@rât@


a poporului român }i în special recunoa}terea prin decret-lege a unirii Transil-
vaniei cu România a nemul]umit marile puteri aliate }i asociate, care
preg@tiser@ chiar un protest împotriva public@rii decretului-lege înaintea
încheierii tratatelor de pace11.
Cel de-al doilea decret-lege la care ne-am referit, având temeiul legal de
referin]@ la primul, stabilea principiile }i modalit@]ile concrete de conducere
a afacerilor transilv@nene de c@tre guvern }i Consiliul Dirigent pentru o
perioad@ destinat@ unific@rii legislative }i administrativ-institu]ionale. „Al doilea
decret-lege reglementeaz@ raportul dintre p@r]ile unite de dincoace }i Statul
român” – aprecia în }edin]a Consiliului Dirigent din 28 decembrie 1918
pre}edintele s@u. Astfel, Consiliul Dirigent „emanat din Adunarea Na]ional@
de la Alba Iulia”, era îns@rcinat în mod provizoriu }i pentru o perioad@ de timp
limitat@, cu conducerea serviciilor publice din Transilvania. Consiliul Dirigent
mai trebuia ca „în cel mai scurt timp” s@ prezinte guvernului proiectul de
reform@ electoral@ care s@ cuprind@ dreptul de vot universal }i proiectul de
reform@ agrar@. Cele dou@ proiecte trebuiau – a}a cum reiese din explicit@rile
pre}edintelui Consiliului Dirigent – s@ fie preg@tite, supuse dezbaterii Marelui Sfat
Na]ional }i apoi promulgate ca decrete-legi.
Asupra laturilor fundamentale politico-economice ca: afacerile externe,
armata, circula]ia financiar@, mijloacele de comunica]ie, împrumuturile
publice, v@mile, siguran]a general@ a statului, guvernul ]@rii devenea factorul
de conducere }i decizie.
Transilvania urma s@ fie reprezentat@ în guvern prin mini}tri f@r@ portofoliu.
Se mai avea în vedere c@ pentru chestiunile care se refereau la Transilvania se
vor numi prin decret-lege consilieri speciali, pe baza propunerilor f@cute de
mini}trii f@r@ portofoliu. Decretul-lege asupra c@ruia am st@ruit stabilea deci
atribu]iile Consiliului Dirigent, reglementa reprezentarea Transilvaniei în guvern
}i preciza priorit@]ile, acelea}i la nivelul întregii ]@ri, care st@teau în fa]a acestui
for de conducere provizoriu. Prin prevederile sale, Decretul-lege se impune ca
cel de al doilea izvor de drept al Consiliului Dirigent, primul fiind alegerea lui
de Marele Sfat Na]ional.
Consiliul Dirigent era investit cu atribu]ii legislative }i executive pentru
domeniile care nu trecuser@ înc@ sub autoritatea nemijlocit@ a guvernului.

11
Ion Calafeteanu, Recunoa}terea statutului de aliat al României de c@tre Marile Puteri în
ajunul Conferin]ei de Pace de la Paris, „Revista arhivelor”, 1978, 55, nr. 3, p. 284.

12
Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

Extinderea competen]ei guvernului asupra unor domenii de activitate din


Transilvania, de o importan]@ vital@ pentru interesele întregului popor român,
însemna }i începutul procesului de unificare deplin@ a vie]ii de stat din Transilvania
cu cea din restul ]@rii, deziderat unanim al acelei epoci istorice.
Referitor la cele dou@ decrete-legi se mai impune cel pu]in o subliniere,
care denot@ cump@nirea atent@, realist@ a situa]iilor. În ele nu se face nici o
referire la autonomia preconizat@ la Alba Iulia, ci se are în vedere doar procesul
de unificare al ]@rii, ceea ce era în consens deplin cu cerin]ele noii etape de
evolu]ie a statului român.
Legea de unire a Transilvaniei cu România a fost votat@ de Adunarea
Deputa]ilor }i de Senat la 29 decembrie 1919 }i a fost promulgat@ la 31
decembrie 191912.
Cititorilor no}tri le aducem în fa]a ochilor, a min]ii }i a inimii pasaje din
Expunerea de motive a legii, citit@ de Vasile Goldi}, pentru a le oferi posibi-
litatea de a p@trunde singuri semnifica]ia politico-na]ional@ a textului13.
„Unitar }i fericit la început, - se spune în Expunere – acest neam de oameni
blânzi, muncitori [...] lung }ir de veacuri [...] a fost rupt în buc@]i ajungând sub
st@pâniri deosebite.
Ca o minune a istoriei în lungul }ir de veacuri, îns@ acest neam niciodat@
nu }i-a pierdut con}tiin]a unit@]ii sale suflete}ti }i a r@mas acela}i în limb@,
credin]@ }i datini. Iar când omenirea pe scara civiliza]iunii, a ajuns s@ consacre
principiul de integrare a organismelor sociale, de aceea}i con}tiin]@ na]ional@,
neamul românesc în totalitatea sa }i-a scuturat lan]urile robiei de veacuri }i
f@r@ ezitare, uzând de libertatea manifest@rii dreptului firesc al
autodetermina]iunii, el într-un gând }i într-un suflet a dat dovada con}tiin]ei
despre unitatea sa na]ional@ }i }i-a declarat voin]a sa de a-}i împreuna energiile
fiin]ei sale integrale spre a servi astfel cu puteri unite de aci încolo interesele
civiliza]iei ce tinde spre des@vâr}irea geniului omenesc”. La 1 decembrie 1918
„100.000 români sub cerul liber, consacr@ neatins idealul” de unire. „Unirea
tuturor românilor într-un singur stat este un act al drept@]ii istorice }i o preten]ie
a civiliza]iunii umane. În numele acestei drept@]i }i a acestei prea justificate
preten]ii cerem ca Adunarea Na]ional@ a României întregite s@ încadreze în
corpul legilor române}ti aceast@ unire }i s@ ratifice decretul-lege nr. 3631,
investindu-l cu destul@ putere de lege }i consacrând astfel definitiv }i pe vecie

12
Legea nr. 5451 din 31 decembrie 1919, în: „M.O.” din 1 ianuarie 1920, p. 10941.
13
D.A.D. 1919-1920, p. 304-305..

13
GHEORGHE IANCU

actul unirii românilor din Ardeal, Banat, Cri}ana, S@tmar }i Maramure} cu


regatul României, care numai în chipul acesta va putea îndeplini des@vâr}it
rolul s@u civilizator în istoria omenirii”.
În cuvântul s@u, de primire a Proiectului, Nicolae Iorga, pre}edintele
Camerei a declarat: „Ca unul din reprezentan]ii acestei Românii dintre Carpa]i
}i Dun@re care a purtat 600 de ani prin cele mai mari primejdii, odat@ cu
steagul românesc soarta îns@}i a neamului întreg, în numele României
mutilate, de ieri, care strângea în inima ei r@nit@ atâta din jalea }i n@dejdea
]inuturilor înstr@inate, în numele României care a plâns cu fra]ii pierdu]i }i a
n@d@jduit cu ei, }i în care n-a fost om cinstit care s@ nu p@streze în sfânta
sfintelor sufletului s@u dorul des@vâr}itei uniri na]ionale }i hot@rârii de a ne jertfi
to]i pentru aceasta, simt negr@ita fericire de-a putea face în numele d-voastr@,
al tuturor, acest leg@mânt solemn pentru viitorul neamului în sfâr}it }i pentru
vecie unit. România unit@ o avem, o vom ap@ra”14.
În }edin]a din 30 decembrie 1919 Camera a primit propunerea deputatului
D. I. Ghica ca proiectele legilor de unire a provinciilor române}ti, expunerile de
motive, numele deputa]ilor }i ale senatorilor }i cuvânt@rile pre}edintelui Camerei
„s@ fie tip@rite într-o carte, care s@ fie cartea întregirii neamului”15.
Ca o expresie a principiului dreptului la autodeterminare al popoarelor se
adoptase rezolu]ia de unire de la Alba Iulia. Prin aceasta, Unirea Transilvaniei
cu România era un fapt definitiv hot@rât. Predarea actului unirii oficialit@]ilor de
la Bucure}ti marca transpunerea ei în via]a practic@ din partea celor care o
hot@râser@. Forurile politice din Bucure}ti au primit-o }i au sanc]ionat-o prin
Decretul-lege amintit. Aceast@ consfin]ire a Unirii, hot@rât@ la Alba Iulia, va
dobândi o consacrare interna]ional@ prin Tratatul de pace de la Trianon.
Dup@ 1 decembrie 1918 statul român, în ansamblul s@u, }i fiecare provincie
unit@ în parte, au evoluat într-un context intern }i extern foarte complex,
complicat, pe alocuri cu momente de dramatism. Efectele r@zboiului se
resim]eau din plin: pierderile de vie]i omene}ti, r@ni]ii, distrugerile materiale,
jafurile ocupan]ilor germani, dificult@]i legate de reîntoarcerea la casele lor a
celor de pe front }i a celor refugia]i în Moldova, solda]i r@ma}i înc@ în prizonierat
în Rusia sovietic@ au marcat sensibil evolu]ia ]@rii.

14
Ibidem, p. 306
15
Ibidem, p. 314.

14
Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

Planul extern era dominat de preg@tirile pentru deschiderea Conferin]ei


de Pace, }i apoi, de lucr@rile ei.
Armisti]iile încheiate de Puterile Aliate cu Bulgaria, Austro-Ungaria }i
Germania puseser@ cap@t ostilit@]ilor, dar gestionarea concret@ a perioadelor
de armisti]iu a generat controverse multiple }i chiar ac]iuni militare locale.
Asupra spa]iului geografic }i politic la care ne referim planau, mai ales,
prevederile armisti]iului încheiat, la Belgrad, în 13 noiembrie 1918, cu
Ungaria. Documentul semnat s-a vrut a fi o completare a armisti]iului din 3
noiembrie 1918 de la Padova. Acesta din urm@ viza doar frontul italian, de}i
normal ar fi trebuit s@ se refere la Austro-Ungaria, ca un singur stat, nu doar
la o parte a lui. Aceasta în condi]iile în care chestiunile militare }i de politic@
extern@ erau conduse unitar la nivelul monarhiei dualiste.
Condi]iile în care s-a încheiat, titlul actului – Conven]ia militar@ de armisti]iu
– con]inutul lui au generat controverse la foarte scurt timp, care s-au prelungit
pân@ în zilele noastre16.
La 7 noiembrie 1918 au început la Belgrad tratativele dintre generalul
francez Franchet d’Esperey, comandantul }ef al Armatelor Aliate din Orient,
împuternicitul Fran]ei }i }eful guvernului maghiar, Károlyi Mihály.
Guvernul român nu avea cum s@ fie reprezentat la Belgrad, fiindc@ România
încheiase tratatul de pace cu Puterile Centrale la 8 mai 1918, ie}ind astfel silit
din tab@r@ Puterilor Aliate. Cu siguran]@ românii din Regat au urm@rit cu aten]ie,
chiar cu nelini}te discu]iile. Cei din Transilvania, condu}i de Consiliul Na]ional
Român Central, au reac]ionat îns@ prompt. Într-o prim@ faz@ s-a inten]ionat

16
Nicolae Da}covici, Interesele }i drepturile României în texte de drept interna]ional, Ia}i,
1936, p. 526-527; Ormos Mária, La convention militaire de Belgrade en 1918, în „Acta
Historica” (Budapest), 1979, 25, nr. 1-2, p. 27-60; Idem, From Padua to the Trianon,
Budapest, 1990, p. 63 }i urm@toarele; Gy. Litván, Documents des relations Franco-Hongrois
des annés 1917-1919, în „Acta Historica”, 1975, 21, nr. 1-2, p. 191-192; Ivo Lederer,
Yugoslavia at the Paris Peace Conference, New Haven, London, 1963, p. 121-122;
Gheorghe Iancu, Contribu]ia, p. 92-94: Idem, The Ruling Council, p. 18-21; Idem, Officiers
supérieurs français en mission dans la Transylvanie des années 1918-1919, in: La présence
française en Roumanie pendant la Grande Guerre. Editeurs George Cip@ianu, Vasile Vesa,
Cluj-Napoca, 1997, p. 157-162; Gheorghe Iancu, G. Cip@ianu, La consolidation de l’Union
de la Tranylvanie et de la Roumanie (1918-1920). Témoignages français, Bucure}ti, 1990,
p. 21-25; Bogdan Krizman, The Belgrade Armistice of 13 November 1918, „The Slavonic
and East European Review”, 1970, 48, nr. 110, p. 67-87; Glenn E. Torrey, Henri Mathias
Berthelot, Soldier of France. Defender of Romania, Ia}i, Oxford, The Center of Romanian
Studies, 2001, p. 275-276.

15
GHEORGHE IANCU

trimiterea unui reprezentant la Belgrad, în persoana lui Valeriu Brani}te. Ini]ia-


tiva nu avea nici o }ans@ de izbând@, pe de o parte fiindc@ V. Brani}te, dup@
lunile de închisoare de la Seghedin, era bolnav. În plus nu credem c@ ar fi fost
acceptat la tratative. C.N.R.C. a intreprins, apoi, un alt pas înainte, unul
pragmatic, cu o v@dit@ tent@ politico-administrativ@, chiar de suveranitate
na]ional@. La 9 noiembrie 1918 el a cerut guvernului maghiar s@-i predea
puterea de guvernare asupra a 26 comitate. „Gestul” românilor viza direct }i
desf@}urarea tratativelor de la Belgrad, întrucât c@uta s@ demonstreze c@ dele-
ga]ia maghiar@ nu era îndrept@]it@ s@ se prezinte ca purt@toare de cuvânt }i a
românilor de pe aceste teritorii, fapt subliniat ulterior în mai multe documente
române}ti. Chiar f@r@ efecte imediate, demersul men]ionat probeaz@
cunoa}terea de c@tre C.N.R.C. a realit@]ilor complexe ale momentului istoric }i
era o continuare a demersurilor politico-na]ionale române}ti din 12 }i 18
octombrie 1918.
A doua zi, 10 noiembrie 1918, România, practic, a reintrat în rândurile
Alia]ilor. Franchet d’Esperey p@r@sise Belgradul la 9 noiembrie, dar discu]iile cu
privire la textul armisti]iului nu se încheiaser@, iar sârbii nu încetaser@ ac]iunile
militare. Ar fi putut fi invita]i delega]i români la Belgrad este o chestiune care
se poate comenta m@car din dou@ puncte de vedere. De iure România nu era
înc@ putere Aliat@, ci doar de facto. În plus, distan]a în spa]iu ar fi permis s@ se
ajung@ la Belgrad? Ar fi putut guvernul român desemna un ardelean s@-l
reprezinte la discu]ii? Acestea sunt doar supozi]ii. Le-am relevat, totu}i, fiindc@
statul român a declarat constant c@ n-a fost participant la tratativele de la Belgrad
}i de aceea nu se vedea obligat s@ respecte în totalitate actul elaborat.
Mai remarc@m c@ de}i Instruc]iunile trimise de guvernul francez generalului
Franchet d’Esperey, indicau ca armisti]iul s@ se refere doar la aspecte militare,
în text au fost înscrise }i prevederi de natur@ politic@ }i administrative17.
Surprinz@tor ni se pare }i faptul c@ generalul francez primise textul armis-
ti]iului de la Padova, dar n-a }tiut nimic de tratatul încheiat de România cu
Antanta în anul 191618. Noi apreciem c@ unele dispozi]ii ale lui au fost întru-

17
„Administra]ia civil@ va r@mâne în mâinile guvernului actual”; „alia]ii nu vor interveni în
administra]ia interioar@ a statului ungar”.
18
Arhivele Na]ionale, Direc]ia jude]ean@ Sibiu, fond Alexandru Vaida-Voevod. Coresponden]@.
Scrisoarea lui Vaida-Voevod adresat@ lui Iuliu Maniu, 12-16 septembrie 1919; Gh. Iancu, The
Ruling Council, p. 20; Alexandru Vaida-Voevod, Scrisori de la Conferin]a de Pace. Paris-
Versailles, 1919-1920, edi]ie îngrijit@, studiu introductiv Mircea Vaida-Voevod, Cluj-Napoca,
2003, p. 378.

16
Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

câtva favorabile Românilor, altele, dimpotriv@, au însemnat obstacole în


procesul de instituire a suveranit@]ii statului român în Transilvania. Prevederea
potrivit c@reia armatele maghiare trebuiau s@ se retrag@ pân@ la linia
Mure}ului, trupe aliate putând intra în spa]iul respectiv, a permis trupelor
române, socotite de facto aliate de c@tre Puterile Aliate, s@ treac@ nestingherite,
la jum@tatea lunii noiembrie 1918, Carpa]ii }i s@ afluiasc@ în Transilvania. Era
prima mic@ pic@tur@ de eroism }i patriotism care c@dea pe solul transilvan }i
care s-a amplificat continuu, }i în ciuda z@gazurilor potrivnice care au încercat
s@-i opreasc@ curgerea, s-a rev@rsat, finalmente, asemenea unui uria} clocot
incadescent, la începutul lunii august 1919, în Dun@rea primitoare, care br@zda
Budapesta. Stabilirea liniei de demarca]ie pe considerente de ordin
geografico-strategic – foarte importante, de altfel, în cazul armisti]iilor – a
împ@r]it din start Transilvania în dou@ entit@]i teritoriale: una, controlat@ de
statul maghiar, cealalt@ de statul român, situa]ie care nemul]umea ambele
p@r]i. De un control al statului român se putea vorbi doar sub aspect militar,
deoarece administra]ia civil@ ar fi trebuit s@ r@mân@ sub autoritate maghiar@
pân@ la decizia Conferin]ei de Pace, trupele aliate neputându-se implica în
acest domeniu.
Din acel moment a început o disput@ acerb@ politico-diplomatic@ }i chiar
militar@, între România }i Ungaria privitoare la Transilvania, similar@ cu cele
dintre Ungaria }i Iugoslavia, Ungaria }i Cehoslovacia.
Înainte de a prezenta activitatea concret@ a Consiliului Dirigent de instituire
a autorit@]ii statului român, ca delegat al acestuia în teritoriile unite cu România
la 1 Decembrie 1918, red@m succint pozi]ia adoptat@ de minorit@]ile na]ionale
din zon@ fa]@ de actul de la Alba Iulia19. Din aceasta se degaj@, firesc, atitudinea
din rândurile juri}tilor din Transilvania fa]@ de procesul amintit.
Destr@marea monarhiei dualiste în toamna anului 1918 }i mersul ascendent
al mi}c@rii na]ionale române}ti spre unirea Transilvaniei, Banatului, Cri}anei
}i Maramure}ului cu România, act înf@ptuit la 1 Decembrie, sub forma unui

19
Gh. Iancu, The Position of the Ethnical Minorities Towards the Union of Transylvania
with Romania, in: La fin de la Première Guerre Mondiale et la nouvelles architecture
géopolitique européenne, sous la direction de George Cip@ianu, Vasile Vesa, Press
Universitaire de Cluj-Napoca, 2000, p. 213-228; Idem, Problema minorit@]ilor entice din
România în documente ale Societ@]ii Na]iunilor (1923-1932). Le problème des minorités
ethnique de Roumanie dans des documents de la Société des Nations (1923-1932).
Ethnic Minorities from Romania in Documents from the League of Nations (1923-1932),
Cluj-Napoca, 2002, p. 21-30.

17
GHEORGHE IANCU

plebiscit spontan, au determinat, au impus chiar, celorlalte etnii din teritoriu


elaborarea unor strategii care s@ corespund@ }i s@ reflecte interesele lor na]ionale.
Elemente }i factori de ordin statal, de natur@ istoric@, politic@, cultural@, religi-
oas@, din zona mentalit@]ilor individuale sau colective, au stat la baza stabilirii
planurilor }i modalit@]ilor de ac]iune. Fiecare grup etnic a ac]ionat pragmatic,
într-un cadru intern }i extern, deloc static. Considerentele ra]ionale, de ordin
practic, de moment sau de perspectiv@, au fost decisive în ini]ierea ac]iunilor
socotite utile }i necesare. Sentimentalismele n-au fost cultivate de nici o parte
în acele vremuri de profunde transform@ri.
Rezolu]ia de la Alba Iulia prevedea largi drepturi democratice pentru
minorit@]ile etnice din Transilvania.
S-a discutat }i se mai discut@, în literatura de specialitate, dac@ punctele
1 }i 2 din punctul III din Rezolu]ie ar fi trebuit s@ se reg@seasc@ în integralitatea
lor în textul Constitu]iei României din anul 1923. Legea fundamental@ a ]@rii
proclama egalitatea deplin@ a tuturor locuitorilor, f@r@ a mai face îns@ referiri
la popoare, ceea ce a generat nemul]umiri în rândul minorit@]ilor etnice. Oricum,
un act elaborat doar într-o provincie a ]@rii – în cazul nostru Rezolu]ia de la
Alba Iulia – nu era obligatoriu s@ dobândeasc@ o aplicabilitate la nivelul întregii
]@ri, în toate formul@rile sale.
La scurt timp dup@ adoptarea Rezolu]iei ziarul „Telegraful român”,
referindu-se la raporturile care trebuiau s@ se statorniceasc@ între poporul
român }i minorit@]i, scria în num@rul din 10 decembrie 1918: „Suntem
datori în aceste zile mari s@ ne gândim }i la concet@]enii no}tri de alt@ limb@
}i lege, care de acum înainte vor fi chema]i s@ împart@ cu noi binele }i r@ul”,
s@-i convingem c@ „libertatea noastr@ n-are s@ însemne pentru ei scl@vie,
ci din contr@, libertate ca }i pentru noi”. Oprindu-se ceva mai târziu, la 5
iunie 1920, asupra celor decise la Alba Iulia cu privire la drepturile minori-
t@]ilor, Sextil Pu}cariu nota în Memoriile sale: „Instinctul s@n@tos politic al
poporului nostru a hot@rât, la Alba Iulia, care trebuie s@ fie ]inuta noastr@
fa]@ de minorit@]i. Cei ce au gustat din bel}ug pâinea amar@ a asupri]ilor au
decretat toleran]a absolut@ în momentul în care deveneau st@pânitori”20.
Con]inutul democratic al Rezolu]iei în chestiunea pe care o abord@m a fost
receptat diferit de minorit@]ile etnice din Transilvania, atitudine generat@ categoric
}i de punctul I al Rezolu]iei care decreta schimbarea apartenen]ei statale a
Transilvaniei. În consecin]@, cel pu]in în perioada imediat urm@toare, prevederile

20
Sextil Pu}cariu, Memorii, Edi]ie de Magdalena Vulpe, Bucure}ti, 1978, p. 500

18
Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

democratice n-au avut nici o rezonan]@ în rândurile popula]iei maghiare, fapt


absolut explicabil întrucât ei deveneau din na]iune dominant@, minoritate.
În schimb, dup@ încheierea Tratatului de pace de la Trianon, prin care
unirea Transilvaniei cu România dobândea o consacrare interna]ional@, speran-
]ele maghiare de revenire la realit@]i teritoriale anterioare lui 1 Decembrie 1918
s-au n@ruit. Din acel moment, prevederile Hot@rârii de Unire cu privire la
minorit@]i vor fi invocate, cu consecven]@, de reprezentan]i ai maghiarilor, de
pretutindeni }i de oricând, ca un element de sprijin în sus]inerea revendic@rilor
politice, economice, cultural-religioase ale maghiarilor din România.
Pentru celelalte etnii, pentru care grani]ele în care tr@iau nu însemnau cel
mai important factor, prevederile amintite puteau însemna un început în încer-
carea de a-}i ap@ra interesele na]ionale, în noua configura]ie politico-statal@.
În cazul sa}ilor din Transilvania s-a înregistrat o schimbare radical@ de
op]iune politic@ în intervalul octombrie 1918 – ianuarie 1919. La 29 octombrie
1918 Comitetul Central S@sesc L@rgit (erweiterte Sächische Zentralausschuss)
s-a pronun]at pentru men]inerea comunit@]ii s@se}ti în cadrele statului
maghiar, pentru ca la 8 ianuarie 1919, la Media}, s@ se decid@ aderarea la
actul unirii Transilvaniei cu România. Evenimentele interne }i externe
desf@}urate în acel interval, analiza lor lucid@, ac]iunile proprii întreprinse de
liderii sa}ilor, demersurile lor pe lâng@ Consiliul Dirigent care le-a promis
satisfacerea intereselor etnice, au condus la hot@rârea de la Media}.
{vabii au aderat la statul român abia în august 1919, dup@ tratative cu
Consiliul Dirigent, influen]a]i }i de sa}i }i în condi]iile în care devenise evident
c@ Banatul va fi împ@r]it între România }i Iugoslavia.
Evreii au r@mas în expectativ@ pân@ la încheierea tratatului de pace de la
Trianon.
Statul român }i-a impus autoritatea în Transilvania în câteva etape,
neprestabilite, impuse de traseul liniei de demarca]ie }i de în]elegerile cu Coman-
damentul Armatelor Aliate din Orient }i cu Comandamentele militare franceze
din Banat }i Arad.
Ini]ial, linia demarca]ional@ urma cursul Mure}ului21. În urma discu]iilor
de la Cluj, din 31 decembrie 1918 – armata român@ intrase în ora} la 24
decembrie – dintre generalul Henri Mathias Berthelot }i Apáthy István, repre-
zentantul guvernului maghiar în Transilvania, ea s-a „a}ezat” pe linia: Baia
Mare – Cluj – Deva }i a fost acceptat@ de guvernul francez }i de generalul

21
Vezi pentru considera]iile urm@toare Gh. Iancu, The Ruling Council, p. 103-105.

19
GHEORGHE IANCU

Franchet d’Esperey, cei care stabiliser@ prima linie. Trupele române, în pofida
protestelor guvernului maghiar, au trecut }i aceast@ linie, intrând în Baia Mare,
Sighet, Huedin, Zal@u }i atingând localit@]i din vestul Mun]ilor Apuseni. În
consecin]@, situa]ia devenise foarte tensionat@. La 23 ianuarie 1919, guvernul
maghiar a decis s@ se opun@ cu armele unor noi inaint@ri române}ti. Franchet
d’Esperey ordonase la 21 ianuarie trupelor române s@-}i opreasc@ mar}ul, iar
nota lui George Clemenceau din 28 ianuarie a determinat oprirea armatei
române pe linia: Sighet – Baia Mare – Zal@u – Ciucea, care a fost respectat@
pân@ la începerea campaniei militare române în 16 aprilie 1919. În urma
succeselor repurtate armata român@ a atins linia Tisei. Statul român }i-a motivat
înaintarea trupelor sale în Transilvania pe Actul de Unire, pe decretul-lege nr.
3632 din 11/24 decembrie 1918 }i prin hot@rârea de a st@vili vexa]iunile la
care erau supu}i românii afla]i dincolo de linia de demarca]ie. Atacul
guvernului comunist de la Budapesta, din 20 iulie 1919, n-a readus
Transilvania sub controlul statului maghiar. Armata român@ a fost bra]ul
înarmat care a salvat Hot@rârea de Unire de la Alba Iulia. Realit@]ile din Banat
}i Arad le vom prezenta în alt@ parte a materialului.
În ac]iunile concrete de preluare a institu]iilor de stat maghiare }i de
organizare a unora române}ti un rol deosebit l-au avut prefec]ii jude]eni }i
ai ora}elor cu drept de municipiu, numi]i de Consiliul Dirigent. Astfel c@ nu
va fi nici o surpriz@ sa-i întâlnim implica]i direct în impunerea justi]iei române}ti
în Transilvania22.
Etapele ce se pot stabili în acest proces, care nu concord@ în toate cazurile
cu momentele concrete de preluare }i introducere a administra]iei române}ti
în jude]ele Transilvaniei, sunt urm@toarele: decembrie 1918 – ianuarie 1919,
martie-aprilie }i mai-iulie 1919. Cele mai multe numiri de prefec]i s-au f@cut
în prima etap@, }i au avut în vedere cele 15 jude]e aflate sub controlul nemijlocit
al Consiliului Dirigent. La propunerea }efului Resortului de interne, la 29
decembrie 1918, au fost numi]i prefec]ii: Octavian Vasu (jud. F@g@ra}),
Nicolae Com}a (jud. Sibiu), Toma Vasinca (jud. Hunedoara), Ioan Pop (jud.
Alba), Zosim Chirtop (jud. Turda-Arie}), Gavril Tripon (jud. Bistri]a-N@s@ud),
Dionisie Roman (jud. Târnava Mare). În cursul lunii ianuarie 1919 au fost
numi]i: Marcian C@lu]iu (jud. Târnava Mic@), Ioan Vescan (jud. Mure}-Turda),
Simion T@ma} (jud. Cojocna), Teodor Mihali (jud. Solnoc-Dabâca), to]i în data

22
Vezi pentru toate numirile Gh. Iancu, Contribu]ia, p. 131-132.

20
Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

de 11 ianuarie, Silviu Moldovan (jud. Ciuc), în 9/22 ianuarie, George Baiulescu


(jud. Bra}ov), Nicolae Vecerdea (jud. Trei-Scaune).
În cea de-a doua etap@ s-au f@cut numirile pentru jude]ele: S@laj (George
Pop), S@tmar (Alexandru Raco]i), Bihor (Ioan Ciorda}) }i Arad (Iustin Mar}ieu)
în data de 14/27 martie 1919. În 28 aprilie 1919 a fost instalat ca prefect al
jude]ului Maramure} Vasile Chiroiu.
{i, în sfâr}it, în intervalul mai-iulie, în 5 mai s-a numit Ioan Marcus, ca
delegat al Consiliului Dirigent pentru preluarea puterii }i organizarea serviciilor
publice în jude]ul Bichi}, tot în mai, George Dobrin în jude]ul Cara}-Severin,
la 12 iunie Gheorghe Popoviciu, în aceea}i calitate pentru jude]ul Cenad, iar
la 25 iulie Aurel Cosma pentru jude]ul Timi}-Torontal. Mult mai târziu, la 4
februarie 1920, a fost numit prefect al jude]ului Odorhei, cu data de 1 noiembrie
1919, delegatul de pân@ atunci, Valer Neam]u.
În conformitate cu legile în vigoare, ora}ele cu drept de municipiu erau
conduse de c@tre un prefect, diferit de cel al jude]ului din care f@cea parte
ora}ul. La 29 decembrie 1918/11 ianuarie 1919 au fost numi]i: Valentin Poru]iu,
prefect al ora}ului Cluj }i fostul primar Albert Dörr, prefect al Sibiului. Prefectul
ora}ului Târgu Mure} a fost numit la 3/16 ianuarie 1919 Eugen Bran, iar al
ora}elor Arad }i Oradea au fost numi]i în aceea}i zi de 23 septembrie 1919
Romul Veliciu, respectiv Nicolae Zigre. În 2 octombrie 1919 Consiliul Dirigent
l-a desemnat pe Stan Vidrighin ca prefect al ora}ului Timi}oara.
Preluarea }i organizarea administra]iei române}ti în ora}ele Transilvaniei,
opera]iuni încredin]ate de Consiliul Dirigent prefec]ilor, s-au desf@}urat treptat,
în rela]ie cu extinderea autorit@]ii statului român asupra regiunilor transilv@nene.
Într-o prim@ faz@ în lunile ianuarie-martie 1919 s-a instituit administra]ia
româneasc@ în cele 15 jude]e asupra c@rora pân@ la mijlocul lunii ianuarie
1919 Consiliul Dirigent, în numele statului român, putea dispune23.
În cazul teritoriilor r@mase dincolo de linia demarca]ional@ situa]iile, }i deci
}i momentele prelu@rii administra]iei, s-au prezentat diferit. În regiunile s@l@-
jene, bihorene }i s@tm@rene, unde administra]ia a r@mas sub controlul
guvernului maghiar, lucrurile s-au schimbat în cursul lunii aprilie 1919. În
jude]ul Arad, administra]ia maghiar@ se exercita sub supravegherea trupelor
franceze, situa]ie ce se va prelungi pân@ în vara anului 1919. În jude]ul Cara}-
Severin, dup@ retragerea trupelor sârbe}ti intrate în Banat începând cu 17

23
Alba Inferioar@, Bistri]a-N@s@ud, Bra}ov, Ciuc, Cojocna, F@g@ra}, Hunedoara, Mure}-
Turda, Odorhei, Sibiu, Solnoc-Dobâca, Târnava Mare, Târnava Mic@, Treiscaune,
Turda-Arie}.

21
GHEORGHE IANCU

noiembrie 1918, se va institui o administra]ie francez@, sub controlul c@reia se


men]inea o parte a vechii administra]ii, }i care va fiin]a pâna la sfâr}itul lunii mai
1919, în timp ce în viitorul jude] Timi}-Torontal administra]ia sârbeasc@ va fi
înlocuit@ în iulie 1919.
Mai remarc@m c@ instaurarea administra]iei române}ti în diferitele regiuni
ale Transilvaniei n-a fost condi]ionat@ nemijlocit de prezen]a trupelor române
în acele locuri. Astfel, dac@ în ora}ul Arad armata român@ a intrat la 17 mai
1919, administra]ia româneasc@ impunându-se mai târziu, în Banat organizarea
administra]iei a precedat sosirea trupelor române.
Resortul de Interne era cel care era în}tiin]at cu promptitudine despre
efectuarea prelu@rii }i despre modul de desf@}urare.
La propunerea prefec]ilor Consiliul Dirigent va face, începând cu 16/29
ianuarie 1919, numiri de subprefec]i, conduc@torii în fapt ai administra]iei. A}a
dup@ cum prefec]ii au fost numi]i pe rând, acela}i lucru s-a întâmplat }i în cazul
subprefec]ilor, cauzele fiind similare.
La 1918 în cadrul statului român se g@seau în vigoare mai multe legisla]ii,
rezultat al dezvolt@rii politice anterioare diferite. Îns@}i pe teritoriul Transilvaniei
nu se întâlnea în domeniul dreptului civil un cod unitar. Pe o parte a teritoriului
se aplica dreptul civil maghiar, pe o alta codul civil austriac din 1811, modificat
în 1876. Se ad@ugau legile civile maghiare }i ordonan]ele regale }i ministeriale
de la 1867 la 1918, pentru întreaga Transilvanie24. Men]inerea acestei situa]ii
de la nivelul Transilvaniei }i al întregii ]@ri ducea la conflicte de legi inter-
provinciale, f@cea dificil@ cunoa}terea }i aplicarea unitar@ a legilor în ]ar@. În
consecin]@, problema unific@rii legisla]iei s-a impus din considerente politice,
sociale }i juridice ca un deziderat vital, ce se vrea a fi grabnic rezolvat25.
În fa]a Consiliului Dirigent s-a pus din primul moment chestiunea principial@
de mare importan]@ de a stabili sau elabora sistemul de acte normative, cu care
s@ dirijeze sferele de activitate din Transilvania, r@mase în competen]a sa. Era

24
George P. Docan, Minoritatea. Legisla]ia ungar@ dinTransilvania în compara]ie cu legisla]ia
român@, Bucure}ti, 1924, p. 7-17; Grigore Lahovari, Justi]ia în Banat, „Curierul judiciar”
(Bucure}ti), 1921, nr. 10, p. 145-146; Aurelian R. Iona}cu, Problema unific@rii legisla]iei
civile în cugetarea juridic@ româneasc@ (1919-1941), „Pandectele române” (Bucure}ti),
1942, partea a IV-a, p. 147.
25
A. R. Iona}cu, Problema unific@rii, p. 147 }i urm@toarele; Ovid Sachelarie, Valentin Al.
Georgescu, Unirea din 1918 }i problema unific@rii legisla]iei, „Studii. Revist@ de Istorie”,
1968, 21, nr. 6, p. 1185-1198; Gh. Iancu, Unificarea legislativ@. Sistemul administrativ al
României (1919-1939),in: Dezvoltare }i modernizare în România interbelic@ 1919-1939,
coordonatori Vasile Pu}ca}, Vasile Vesa, Bucure}ti, 1988, p. 39-49.

22
Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

vorba fie de a se extinde legisla]ia din România, fie de a se men]ine vechile


legiuiri, cu modific@rile care se impuneau, pân@ la o unificare general@, pe un
plan superior, pe baza unei sinteze. În acel moment a prevalat atât pe plan
european cât }i na]ional curentul de opinie care se pronun]a împotriva extinderii
imediate a unei legisla]ii socotit@ ea îns@}i susceptibil@ de înnoiri, punându-se
speran]ele în unificarea legisla]iei, în elaborarea cât mai neîntârziat@ a unor
coduri unitare, rezultat al valorific@rii aspectelor valoroase de pe tot cuprinsul
]@rii. Întrucât aceast@ speran]@ nu s-a împlinit atât de repede pe cât era de
a}teptat de societatea româneasc@, tot mai multe voci se vor pronun]a în timp
pentru o extindere cât mai neîntârziat@ a legilor din vechea Românie }i în restul
]@rii.
F@r@ s@ urm@rim în cadrul acestei lucr@ri procesul unific@rii legisla]iei –
chestiune mult dezb@tut@ în literatura de specialitate – se poate constata c@
acest proces îndelungat s-a realizat atât printr-o extindere expres@ cât }i prin
întocmirea de noi coduri.
Consiliul Dirigent, în consens cu opinia dominant@ impus@ la nivelul întregii
]@ri, prin primul s@u act fundamental, Decretul I din 24 ianuarie 1919 (Anexa I)
a hot@rât c@ „Legile, ordonan]ele, regulamentele }i statutele legale, emanate
înainte de 18 octombrie 1918, r@mân în interesul ordinei publice }i pentru a
asigura continuitatea de drept, pân@ la alt@ dispozi]ie, în mod provizoriu”, cu
excep]iile ce se vor indica. Aceasta însemna c@ legile „de}i emanau de la
factori str@ini [...] au fost investite prin voin]@ româneasc@ cu puterea de norme
obligatorii” pentru Transilvania26. Într-o asemenea situa]ie, unificarea
administrativ-institu]ional@ care se va înf@ptui treptat a fost un proces unic cu
acela}i ]el final, dar pornit din dou@ direc]ii ce nu se stânjeneau ci, dimpotriv@,
se completau gr@bind dispari]ia particularit@]ilor locale. Una pornea dinspre
guvern spre institu]iile din Transilvania, }i a doua de la nivelul Consiliului
Dirigent }i al institu]iilor sale subordonate spre o integrare în vechea Românie.
Paralel cu aceste direc]ii – pe care le-am numi oficiale – s-au întâlnit
numeroase ini]iative ale diverselor categorii de speciali}ti, care prin conlucrarea
lor }i prin constituirea de organisme unice, contribuiau la accelerarea procesului
amintit.
În Transilvania, instan]ele judec@tore}ti erau judec@toriile de ocol (rurale }i
urbane), tribunalele, Cur]ile de Apel, Cur]ile cu jura]i, autorit@]ile administrative

26
Camil Negrea, Evolu]ia legisla]iei în Transilvania de la 1918 pân@ ast@zi, Sibiu, 1943, p.8
27
Alexandru Marta, Organiza]ia judec@toreasc@ în Transilvania, Banat }i p@r]ile ungurene în
compara]ie fa]@ de Vechiul Regat, Cluj, 1922, p. 3-35; V. Covaci, M. Apan, Institu]iile

23
GHEORGHE IANCU

investite cu drept de jurisdic]iune, arbitrii institui]i în cadrul Camerelor de


Comer].
Pentru a fi în]elese mai u}or realit@]ile din justi]ie oferim câteva detalii
despre personalul }i organizarea institu]iilor juridice din Transilvania de pân@
la 1 Decembrie 191827.
Judec@torii de ocoale, judec@torii de tribunale, consilierii de la Cur]ile de Apel,
consilierii de la Curtea de Casa]ie, procurorii de la parchete, prim-pre}edin]ii }i
pre}edin]ii de senat (sec]ii), de la tribunale, Cur]ile de Apel }i Casa]ie erau
magistra]i }i f@ceau parte din ordinul judec@toresc.
a) personal auxiliar, func]ionarii judec@tore}ti erau: notarii, practican]ii,
exper]ii, translatorii, interpre]ii
b) personal de administra]ie erau: conduc@torii c@r]ilor funciare, arhivarii,
registratorii, expeditorii, administratorii de închisori, copi}tii, executorii,
exper]ii.
Judec@toriile de ocol au fost organizate prin legea XXXI din 1871,
modificat@ prin legea XVII din 1891.
Potrivit legii din 1871 func]ionau 360 de judec@torii în întreaga ]ar@,
num@rul lor schimbându-se prin legile XXVII din 1873 }i III din 1885.
În momentul Unirii judec@toriile de ocol erau de dou@ tipuri:
- urbane, erau doar 2, una în Cluj }i cealalt@ la Oradea }i erau pentru
întreg ora}ul
- rurale, câte o judec@torie de ocol rural@ func]iona }i în ora}ele Cluj }i
Oradea, pentru comunele rurale fixate prin lege.
În ora}ele: Sighet, Satu-Mare, Zal@u, Arad, Timi}oara, Lugoj, Caransebe},
Deva, Sibiu, Bra}ov, Târgu Mure}, Odorhei, Bistri]a, Dej, Turda, Alba Iulia,
Dumbr@veni se afla câte o judec@torie de ocol pentru ora}, cuprinzând }i
comunele rurale. În alte localit@]i erau judec@torii pentru re}edin]@ (ora} sau
nu) }i pentru comune rurale.
Personalul judec@toriilor de ocol se compunea dintr-un judec@tor-}ef,
atâ]ia judec@tori câ]i a considerat legiuitorul c@ sunt necesari, 1 notar, unul sau
mai mul]i conduc@tori de c@r]i funciare, 1 conduc@tor al registrului principal,
1 conduc@tor de birou, care era }i arhivar, unul sau mai mul]i copi}ti.

judec@tore}ti din Transilvania în perioada dualismului (1867-1918), in: Culegere de referate,


Direc]ia General@ a Arhivelor Statului, Bucure}ti, 1971, p. 91-108. Îi mul]umesc din inim@
domnului Apan pentru c@ a avut amabilitatea s@-mi trimit@ articolul men]ionat, fiindc@
Timpul a „evaporat” volumul din bibliotecile clujene.

24
Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

Instan]ele de apel pentru deciziile judec@toriilor de ocol erau tribunalele. Ele


au fost organizate prin legea XXXI din 1871, modificat@ prin legea XVII din
1891. Potrivit legii din 1871 la nivelul ]@rii erau 102 tribunale. În Transilvania
num@rul lor a fost de 21. Ele func]ionau doar ca prim@ instan]@. Prin legea XVIII
din 1893 ele au fost considerate }i ca instan]e de apel. Dac@ în Regatul
României circumscrip]ia fiec@rui tribunal avea aceea}i întindere cu
circumscrip]ia administrativ@ a jude]ului, în Transilvania situa]ia nu era identic@.
Jurisdic]ia unui tribunal se putea exercita }i asupra altui jude] decât cel în care
î}i avea re}edin]a.
Tribunalele lucrau în senate (sec]ii) cu 3 membri, care erau în num@r de
6. La fiecare tribunal era }i un post de pre}edinte de sec]ie.
Num@rul judec@torilor }i al personalului auxiliar de la tribunale se stabilea
de Ministerul de Justi]ie, în timp ce în România erau stabili]i prin decrete-lege.
Conduc@torii de tribunale se numeau pre}edin]i.
Cur]ile de Apel erau instan]ele de apel fa]@ de hot@rârile tribunalelor aduse
în prima instan]@ }i foruri de a treia instan]@ fa]@ de hot@rârile în prima instan]@
aduse de judec@toriile de ocol, sau fa]@ de hot@rârile aduse de tribunale în a
doua instan]@ – dac@ revizuirea se admitea de lege.
Potrivit legii LIV din 1868 pe teritoriul Ungariei erau 2 Table rege}ti (Cur]i
de Apel) la Budapesta }i Târgu Mure}. Prin legea XXV din 1890 aceste instan]e
au fost dizolvate, în locul lor s-au înfiin]at 11 Cur]i de Apel, din care 4 în
Transilvania. În cadrul Cur]ilor de Apel func]ionau 2 sec]ii: civil@ }i penal@.
Circumscrip]iile teritoriale erau:
1. Clujul, cu tribunalele: Cluj, Alba Iulia, Bistri]a, Dej, Deva, Sibiu, Turda
2. Oradea, cu tribunalele: Oradea, Satu Mare, Sighet, Zal@u
3. Târgu Mure}, cu tribunalele: Bra}ov, Dumbr@veni, Odorhei, Târgu
Mure}, Miercurea Ciuc }i Târgu Secuiesc
4. Timi}oara, cu tribunalele: Arad, Caransebe}, Lugoj, Timi}oara
Decretul I al Consiliului Dirigent, prin care se men]ineau vechile legiuiri, cu
modific@rile ce se impuneau, cuprindea }i dispozi]ii care se refereau nemijlocit
la justi]ie, determinând sensibile schimb@ri. Se scoteau, printre altele, din vigoare
dispozi]iile potrivit c@rora judec@torii }i notarii nu puteau fi transfera]i f@r@
consim]@mântul lor. În conformitate cu prevederile Decretului I au fost men]inute
în vigoare }i legile în materie de justi]ie, atât cele materiale cât }i cele formale.

28
„Patria” (Sibiu), I, nr. 7 din 9/22 februarie 1919.

25
GHEORGHE IANCU

S-au p@strat astfel gradele de jurisdic]iune cu atribu]iile ce le aveau, precum }i


organizarea intern@ a magistraturii.
„Devenind justi]ia româneasc@ – remarca Aurel Laz@r – am fost nevoi]i
s@ men]inem pentru scurt timp legile bune, rele, care au fost pân@ acum în
vigoare; ]inta va fi înlocuirea în mod treptat a acelor legi cu altele, care
izvorând din con}tiin]a de drept a poporului nostru, prin respectarea
considerentelor politice [...] vor preg@ti unificarea în]eleapt@ a justi]iei neamului
românesc”28. Dar noua situa]ie politic@ impunea – dup@ opinia lui A. Laz@r
– înf@ptuirea unor importante modific@ri, cerute de mai multe considerente:
constitu]ionale, în sensul c@ unirea Transilvaniei cu România a schimbat
situa]ia constitu]ional@ a acestor teritorii, ceea ce trebuia s@ se reflecte }i în
organizarea justi]iei; prin desprinderea Transilvaniei din fosta Ungarie lipseau
autorit@]ile centrale de justi]ie, astfel încât era nevoie de o Curte de Casa]ie,
de un Contencios administrativ, de un Consiliu superior de disciplin@ pentru
avoca]i }i, în sfâr}it, pe considerentul c@ acele legi care erau inspirate de
tendin]a de oprimare a unor na]iuni din Ungaria trebuiau abrogate,
asigurându-se în acela}i timp o reabilitare }i desp@gubire a celor lovi]i de ele.
Toate acestea se vor putea realiza doar treptat, dup@ instituirea controlului
Consiliului Dirigent, a Resortului de Justi]ie29, asupra tuturor instan]elor judiciare
din Transilvania, fapt care s-a realizat în mai multe etape.
Într-o prim@ etap@, prin Ordonan]a 121 referitoare la judec@tori, avoca]i }i
notari publici s-a extins jurisdic]ia statului român asupra instan]elor judiciare din
cele 15 jude]e aflate în acel moment sub controlul efectiv al Consiliului Dirigent,
instan]e subordonate Cur]ilor de Apel Cluj }i Târgu Mure} (Anexa II).
Ordonan]a, ale c@rei prevederi vor sta la baza întregului proces de preluare a

29
{eful Resortului de Justi]ie a fost Aurel Laz@r, pân@ la 21 septembrie 1919, când }i-a
prezentat demisia. Locul lui a fost luat de Emil Ha]ieganu. Secretar general a fost numit
în }edin]a Consiliului Dirigent din 5 februarie 1919, Alexandru Marta, care }i-a ocupat
postul la 1 martie. {ef de sec]ie a fost Ioan Papp. Consilieri au fost: Cornel Cr@ciunescu
la Direc]ia juridic@ civil@, Victor S. Andru la cea penal@, }i Ion Iancu la cea de contabilitate,
Iuliu Maniu, Unirea Ardealului. Conferin]@ ]inut@ la Radio Bucure}ti 1934, Cluj, 1934, p.
49. În articolul din Anuarul pe anul 1975 din pruden]@ n-am indicat numele autorului; I.
Papp, Instaurarea justi]iei române}ti în Ardeal, „Transilvania” (Sibiu), 1945, 76, nr. 1-2,
p. 3-4 (În continuare: I. Papp, Instaurarea).
30
„Eu, XY, jur c@ voi fi credincios lui Ferdinand I, regele României }i Consiliului Dirigent, c@ voi
p@stra [respecta] legile }i ordina]iunile ]@rii, c@ voi asculta de superiorii oficiului meu, c@ datorin]ele
împreunate cu oficiul meu le voi împlini cu con}tiinciozitate punctuoas@, c@ voi promova binele
]@rii }i al cet@]enilor }i c@ voi p@stra secretul oficios. A}a s@-mi ajute Dumnezeu”. Muzeul de Istorie
a Transilvaniei, Inv. M. 168, Proces-verbal din 15/28 ianuarie 1919.

26
Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

justi]iei, mai cuprindea }i dispozi]ii privind activitatea organelor judiciare în noile


condi]ii politice, ca }i obligativitatea pentru personalul juridic (magistra]i,
procurori, avoca]i, notari publici) de a depune jur@mântul de fidelitate fa]@ de
statul român. Cei care prestau jur@mântul î}i puteau continua activitatea,
p@strându-}i în acela}i timp toate drepturile dobândite pân@ atunci.
Este de observat c@ în Ordonan]a nr. 121 începutul textului jur@mântului
nu este identic cu cel stabilit în }edin]a Consiliului Dirigent din 15/28 ianuarie
191930. În acele momente de c@ut@ri, acomod@rile se f@ceau din mers. S-a mai
chibzuit }i s-a decis ca dup@ numele suveranului ]@rii s@ urmeze „Statul român”
}i nu Consiliul Dirigent, fiindc@ în realitate cei doi termeni nu erau în raporturi
de egalitate.
În 10 decembrie 1918 s-a discutat pentru prima dat@ într-o }edin]@ a Consi-
liului Dirigent chestiunea depunerii jur@mântului de credin]@ fa]@ de statul român
de c@tre func]ionarii fostului stat maghiar. S-au manifestat o varietate de situa]ii.
Nu am întâlnit îns@ cazuri în care cei care ar fi refuzat depunerea jur@mântului
ar fi fost amenin]a]i cu internarea sau cu expulzarea imediat@, a}a dup@ cum
afirm@ I. Mocsy31.
Dup@ adoptarea Ordonan]ei 121 printr-un Ordin circular din 8 februarie
1919, semnat de Aurel Laz@r, adresat judec@torilor }efi se explicitau
prevederile Ordonan]ei }i se d@deau îndrum@ri detaliate cu privire la
procedura de urmat în procesul de preluare a judec@toriilor: „V@ rog ca f@r@
amânare s@ convoca]i pe to]i judec@torii, notarii }i func]ionarii subalterni ai
judec@toriilor, în }edin]@ ve]i comunica celor prezen]i preluarea oficiului... Ve]i
accentua, în special de la început c@ scopul }i dorin]a Consiliului Dirigent sunt
ca trecerea justi]iei sub imperiu român s@ se înf@ptuiasc@ pe lâng@ respectarea
libert@]ilor na]ionale, f@r@ ori}ice jignire a intereselor publicului ce caut@
ajutorul justi]iei }i f@r@ deteriorarea decorului oficios }i a independen]ei morale
}i materiale a corpului judec@toresc, a func]ionarilor justi]iei }i a corpului
advoca]ilor”32.
La 26 februarie 1919 s-a fixat ziua de 1 martie ca început al procesului
de preluare a instan]elor judec@tore}ti din jude]ele aflate sub jurisdic]ia Cur]ilor
de Apel Cluj }i Târgu Mure}.

31
István I. Mocsy, The Effects of World War I. The Uprooted: Hungarian Refugee and Their
Impact on Hungary’s Domestic Politics, 1918-1921, Social Sciences Monograph, Brooklyn
College Press. War and Society in East Central Europe, vol. XII, 1983, p. 38.
32
Arhivele Na]ionale, Direc]ia Jude]ean@ Cluj, fondul Resortul Agriculturii, mapa 2/1919.

27
GHEORGHE IANCU

„P@r]ile” erau preg@tite pentru confrunt@ri, care se anun]au aprige, atât


sub raportul argumentelor juridice de drept intern }i interna]ional, cât }i în cel
al ac]iunilor concrete.
Statul român î}i baza demersurile pe Hot@rârea de Unire de la Alba Iulia
}i pe Decretul-lege de recunoa}tere a Unirii.
Juri}tii maghiari, evrei }i, un timp, }vabi }i-au stabilit atitudinea invocând
prevederi ale Conven]iilor de la Haga din anii 1899 }i 1907 }i ale Armisti]iului
de la Belgrad. Aceast@ pozi]ie le-a fost fixat@ – în opinia lui I. Papp – de centrul
politic al rezisten]ei pasive maghiare din Cluj. István Apáthy, comisarul guver-
namental la Cluj, pân@ la arestarea sa în 15 ianuarie 1919, i-a sf@tuit pe
func]ionarii maghiari – lucru valabil }i pentru magistra]i – s@ nu depun@
jur@mântul fa]@ de statul român, încurajându-i c@ vor fi sprijini]i de guvernul
maghiar33. Sus]inem }i noi aceast@ opinie, fiindc@ parcurgând documentele pe
care le public@m surprinde similitudinea argumentelor }i chiar a frazelor rostite
de juri}tii maghiari. Din punctul lor de vedere aceast@ unitate de ac]iune pare
fireasc@. I. Papp continua „c@ ei au procedat a}a ... p@trun}i cu to]ii de acela}i
gând premeditat }i diavolesc de a z@d@rnici func]ionarea instan]elor, organizarea
}i consolidarea Justi]iei române, producându-se nemul]umiri }i turbur@ri în
popula]ie, ca apoi cu asemenea argumente de dovada incapacit@]ii Românilor
de organizare a serviciilor publice s@ poat@ opera prin reprezentan]ii lor la
Conferin]a de pace, contra unirii Transilvaniei cu [ara Româneasc@”34.
Indiferent de inten]ii }i situa]ii, dou@ lucruri se cer a fi subliniate. Unu, efortul
extraordinar al Consiliului Dirigent de a prelua }i de a ]ine în activitate institu]iile
judiciare }i doi, pozi]ia delicat@ în care s-a aflat personalul juridic maghiar.
Ra]iuni politice, con}tiin]a na]ional@, respectarea jur@mântului depus fa]@ de
guvernul maghiar, statutul lor în cadrul comunit@]ii maghiare locale („patriot”
sau „tr@d@tor”), grija zilei de mâine, r@mânerea în teritoriu sau plecarea în
Ungaria au fost chestiunile care i-a mistuit }i care au dus la comportamente
diferite.
Persoanele oficiale ale statului român implicate în prelu@ri au fost: membri
ai Consiliului Dirigent, prefec]i, subprefec]i, pretori, primari, pre}edin]i de Cur]i
de Apel, de tribunale }i judec@torii. În cazurile în care a fost nevoie au fost
prezen]i }i reprezentan]i ai armatei române }i ai jandarmeriei.

33
I. Papp, Instaurarea, p. 16.
34
Ibidem.

28
Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

Actele despre prelu@ri s-au trimis Resortului de Justi]ie, prefec]ilor, pre}e-


din]ilor Cur]ilor de Apel }i ai tribunalelor, în limbile român@ }i maghiar@.
Frazele în limba român@ sunt de multe ori greoaie, pres@rate cu arhaisme,
cu expresii latine}ti, maghiare }i germane. Explica]ia este simpl@. Cei care le-au
redactat nu urmaser@ }coli superioare în limba român@ }i, în plus, n-au avut
timpul fizic necesar pentru aprofundarea terminologiei juridice române}ti. A
contat mai mult efectul decât aspectul.
Instaurarea justi]iei române}ti în Transilvania este o parte component@ a
procesului amplu de integrare a tuturor domeniilor de activitate în România
Mare. Abia apoi urmau demersurile pentru unificarea legislativ-institu]ional@.
Aceste fenomene î}i g@sesc similitudini în evenimente petrecute în Ceho-
slovacia, Polonia, Regatul sârbo-croato-sloven }i chiar în Fran]a. „The
reintegration of Alsace-Lorraine was one of France’s most troubling postwar
problems” – scrie Glenn E. Torrey35. Acolo rezisten]a activ@ }i pasiv@ german@
s-a estompat treptat datorit@ ac]iunilor echilibrate, dar ferme, ale generalului
Henri Mathias Berthelot, numit în septembrie 1919 ca Guvernator Militar al
ora}ului Metz }i Comandant Suprem al teritoriilor Metz }i Lorena36.
Având în vedere c@ uneori situa]iile întâlnite în decursul opera]iunilor de
preluare sunt complicate, ne-am hot@rât s@-l „ghid@m” pe cititor în în]elegerea

35
Glenn E. Torrey, p. 309.
36
Ibidem, p. 309-317.
37
Documentele 1-4. Textele procesului-verbal }i al Raportului c@tre A. Laz@r, în limba român@,
sunt publicate în I. Papp, p. 12-15; vezi convorbirile avute de generalul francez Henri Patey,
aflat în misiune în Transilvania, cu reprezentan]ii administra]iei maghiare }i cu generalul
Holban, în intervalul 24-29 ianuarie 1919, Gh. Iancu, G. Cip@ianu, La consolidation, p.
183-184, 190-191.
Pentru dialogul avut de Patey cu Apáthy István în ziua de 23 ianuarie, p. 218-224.
Pentru atmosfera din Cluj în lunile octombrie 1918 – ianuarie 1919 }i mai ales privind
activitatea Consiliului Na]ional Maghiar }i al Comandamentului General pentru Ungaria
de Est, vezi Peter Weber, De la Kolozsvár la Cluj. Ultimul episod al regimului ungar în
„capitala” transilvan@, „Altera”, 1999, 5, nr. 77, p. 128-147. Pentru perioada de pân@ la
1 Decembrie 1918, vezi Daniela Com}a, Eugenia Glodariu, Maria M. Jude, Clujenii }i
Marea Unire, Cluj-Napoca, 1998.
În momentul inaugur@rii cl@dirii Cur]ii de Apel Cluj, statul maghiar a pus o plac@ cu
urm@torul text: „Legyen ez épület allandü tüzhelye a nemzet mindenkor tanusitott
törvénytiszteletének, jog es igazszágszeretetének, és hirdetõje a biroi erényeknek”. („Fie acest
edificiu vatr@ ve}nic@ a respectului na]iunii fa]@ de lege, a iubirii fa]@ de justi]ie }i dreptate }i
vestitor al virtu]ilor judec@tore}ti”). Apreciem c@ sunt cuvinte demne de cele mai bune inten]ii

29
GHEORGHE IANCU

lor, oferindu-i în acest studiu detalii concise }i exemple concrete despre aceste
fenomene.
Prima institu]ie trecut@ sub controlul statului român, la 4 martie 1919 a fost
tribunalul din Sibiu, ora} în care se afla sediul Consiliului Dirigent, eveniment
asupra c@ruia nu vom insista acum.
Vom începe „balul” cu preluarea Cur]ii de Apel Cluj, a tribunalelor }i a
judec@toriilor de ocol subordonate }i-l vom continua cu demersurile întreprinse
la institu]iile de la nivelul Cur]ilor de Apel Târgu Mure} (Anexa III), Oradea }i
Timi}oara.
La 11 martie 1919 Pompei Mic}a s-a prezentat la Curtea de Apel Cluj în
calitate de pre}edinte numit de Consiliul Dirigent }i i-a solicitat loc]iitorului
pre}edintelui Cur]ii de Apel, Antonie Pozsoni, pre}edintele fiind bolnav, s@-i
predea institu]ia37. Acesta a refuzat. Peste o jum@tate de or@ el s-a întors înso]it
de primarul Clujului, Iulian Pop, în calitate de delegat al prefectului muni-
cipiului Cluj, Valentin Poru]iu, }i-l invit@ din nou pe A. Pozsoni s@-i predea
institu]ia. Este evident c@ demersul românilor nu l-a luat prin surprindere pe
magistratul maghiar, întrucât el le-a citit o Declara]ie în limba maghiar@ coerent@,
bine articulat@ }i care putea servi ca model pentru alte împrejur@ri. {i era firesc
s@ fie a}a fiindc@ disputa de la Cluj era urm@rit@ cu sufletul la gur@, nu numai
în ora}, ci în întreaga Transilvanie, ca }i la Bucure}ti }i Budapesta. Era o uvertur@
cu ample semnifica]ii.
Antonie Pozsoni }i-a motivat refuzul de a preda institu]ia f@când apel la
prevederi ale Conven]iei de la Haga, ale armisti]iului de la Belgrad, la faptul
c@ pân@ în acel moment Conferin]a de pace nu adoptase decizii definitive cu
privire la grani]ele Ungariei. „Trebuie s@ declar nejuste – conchidea el – orice

pentru înf@ptuirea actului de justi]ie. Placa se g@se}te în patrimoniul Cur]ii de Apel Cluj. Îi
mul]umim, }i în acest loc, doamnei vicepre}edinte a Cur]ii de Apel, Gabriella Purja, pentru
c@ ne-a pus la dispozi]ie acest document }i urm@torul la care ne vom referi.
Dup@ preluarea institu]iei de c@tre statul român placa a fost dat@ jos.
Al doilea arbitraj de la Viena a reintegrat }i Clujul în statul maghiar. Firesc, a reap@rut
}i placa pe cl@dire, cu urm@toarea ad@ugire: „Az eredeti táblát a román mrgszállás alatt
eltávolitották. Ujból felállitatta a kir. Itélõtábla 1941-évben”. „Placa ini]ial@ a fost înl@turat@
sub ocupa]ia român@ (s.n. – Gh. Iancu). A fost repus@ de Tabla Regeasc@ de judecat@ în
anul 1941").
Este trist s@ constat@m c@ în pofida Tratatului de pace de la Trianon, care nu vorbe}te
de un regim de ocupa]ie ci de trecerea Transilvaniei, în sensul larg al cuvântului, în cadrele
statului român, statul maghiar a considerat intervalul de timp de pân@ la 30 august 1940
o perioad@ de ocupa]ie româneasc@.

30
Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

astfel de prevederi care tind la preluarea instan]elor de sub conducerea }i


supravegherea mea }i care ar constrânge pe respectivii angaja]i ai justi]iei la
c@lcarea credin]ei lor de cet@]eni ai Statului unguresc”. Nu numai ca }i condu-
c@tor ci }i ca magistrat el contesta dreptul statului român de a prelua instan]ele
judiciare din Transilvania. El a f@cut referire }i la textul Ordonan]ei lansat@ de
Comandantul Diviziei a VII-a române din 24 decembrie 1918, la intrarea în
ora} „prin care popula]ia era asigurat@ c@ institu]iile de stat î}i vor continua
activitatea conform legilor }i normelor existente”.
Mesajul trupelor române de la Cluj era în ton cu Proclama]ia }efului Statului
Major al Armatei, generalul Constantin Prezan, la trecerea Carpa]ilor: „P@}ind
cu dragoste pe p@mântul Transilvaniei o}tirea român@ vine în numele unor sfinte
drepturi na]ionale }i omene}ti pentru a garanta libertatea deplin@ a tuturor.
Însufle]i]i de aceste gânduri, asigur@m pe to]i locuitorii p@mântului românesc
pân@ la Tisa }i Dun@re, f@r@ deosebire de neam }i de lege, c@ vom p@zi cu credin]@
via]a }i avutul tuturora. Îndemn@m, deci, întreaga popula]ie, ca sub pav@za
oastei române, s@-}i continue ocupa]iile obi}nuite, astfel ca via]a normal@ în sate
}i ora}e s@ nu sufere nici o tulburare”38.
Men]inerea lini}tii }i a ordinii erau obiectivele stabilite de armata român@.
Din 24 decembrie 1918 }i pân@ în martie 1919 acestea s-au nuan]at }i ampli-
ficat. În martie se f@cea un pas înainte, precedat de instaurarea puterii politice
române}ti, de punere în practic@ a hot@rârilor de la Alba Iulia.
Primarul român al Clujului a relevat c@ fundamentul legal al ac]iunii auto-
rit@]ilor române este actul de la 1 Decembrie 1918. Interven]ia simbolic@ a
armatei }i jandarmeriei române l-a determinat pe A. Pozsoni s@ predea Curtea
de Apel }i s@ p@r@seasc@ cl@direa.
P. Mic}a l-a informat pe Aurel Laz@r c@ to]i magistra]ii }i personalul auxiliar
maghiar au refuzat depunerea jur@mântului fa]@ de statul român. Acela}i lucru
l-au f@cut }i oamenii de serviciu. Un judec@tor sas }i nou numi]ii Iuliu Popescu,
judec@tor }i Alexandru Pop, procuror general, au depus jur@mântul stabilit de

38
Gh. Iancu, Contribu]ia, p. 96.
39
La Haga s-au ]inut dou@ conferin]e interna]ionale pentru pace în anii 1899 }i 1907, la care
a fost prezent@ }i România. Prima s-a desf@}urat între 18-29 iulie }i au participat 26 state.
A doua s-a ]inut între 15-18 octombrie, fiind prezente 44 state.
40
„Monitorul Oficial” nr. 68 din 25 iunie/8 iulie 1900, p. 2953.
41
Ibidem, nr. 272 din 11 martie 1912, p. 12683. Vezi }i Aranjamentele interna]ionale ale
României actualmente în vigoare, alc@tuit la 21 mai 1925 de Const. B. Tiulescu, consul
general. in: Politica extern@ a României. 19 prelegeri publice organizate de Institutul Social
Român, Bucure}ti, f.a., p. 655.

31
GHEORGHE IANCU

Ordonan]a 121. Primele m@suri luate de pre}edintele român au fost timide,


dar treptat institu]ia }i-a reluat activitatea.
Pe întreg parcursul prelu@rii instan]elor judiciare juri}tii maghiari au invocat
constant articolele 43 }i 45 din Regulamentul privitor la legile }i la obiceiurile
r@zboiului pe uscat, Anex@ la Conven]ie, adoptat de prima Conferin]@ de pace
de la Haga în 17/29 iulie 1899 }i de cea de a doua Conferin]@ pentru pace tot
de la Haga, în acela}i con]inut, în 18 octombrie 190739.
Parlamentul român a ratificat, sub forma unei legi, actele de la Haga în
27 martie – Camera Deputa]ilor – }i la 30 martie 1900 – Senatul40. Acela}i
for a adoptat la 21 ianuarie 1912 – Adunarea Deputa]ilor – }i la 13 ianuarie
1912 – Senatul – Actele Conferin]ei din anul 190741. În „Monitorul Oficial”
textele articolelor sunt pe dou@ coloane: în stânga, cel original, în limba
francez@, în dreapta, traducerea în limba român@. Noi le vom prezenta în
ambele limbi.
Art. 43
„L’autorité du pouvoir legal ayant passé du fait entre les mains de l’occupant;
celui-ci prendra toutes les mesures qui dépendent de lui en vue de rétablir et
d’assurer, autant qu’il est possible, l’ordre et la vie publics en respectant, sauf
empêchement absolu, les lois en vigoeur dans le pays.”
„Autoritatea puterii legale trecând de fapt în mâinile ocupantului acesta
va lua toate m@surile care stau în puterea lui spre a restabili }i asigura, pe cât
e posibil, ordinea }i via]a public@, respectând, afar@ de împiedicare absolut@,
legile în vigoare în acea ]ar@”.
Parcurgând cu aten]ie textul articolului se observ@ c@ el nu exceleaz@ prin
concizie }i precizie, echivocul fiind prezent. Afirma]iile importante }i aparent
tran}ante sunt „îndulcite” cu excep]ii, care apar între virgule, de o asemenea
manier@ încât le estompeaz@ total sau aproape total con]inutul. Ne referim la
„pe cât posibil” }i mai ales la respectarea legilor din ]ar@ „afar@ de împiedicare
absolut@”. Aceast@ din urm@ formulare este adev@ratul „clou” al articolului,
în sensul c@ se indic@ respectarea de c@tre ocupant a legilor în vigoare doar
în situa]iile în care el ar putea desf@}ura o activitate normal@, conform@
intereselor lui. În împrejur@ri contrarii, ostile, provocate de vechile autorit@]i,
aceast@ obliga]ie disp@rea. Este important de subliniat c@ textul l@sa la
latitudinea ocupantului s@ stabileasc@ calea de urmat.
În cazul nostru, dac@ autorit@]ile civile ale statului român, secondate de
cele militare, apreciau c@ activitatea din domeniul justi]iei era împiedicat@ total
de vechile legi }i autorit@]i aveau dreptul s@ le schimbe, ceea ce s-a }i întâmplat.

32
Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

Consider@m, deci, c@ invocarea acestui articol de c@tre juri}tii maghiari în


sprijinul refuzului lor de a depune jur@mântul de fidelitate fa]@ de statul român
este lipsit@ de obiect }i nu are o acoperire legal@ din domeniul dreptului inter-
na]ional.
O constatare similar@ vom face }i dup@ analiza art. 45, al c@rui con]inut
este: „Il est interdit de contraîndre la population d’un territoire occupé ê
prêter serment ê la Puissance ennemie”.
„Este interzis a constrânge popula]iunea unui teritoriu ocupat s@ depun@
jur@mântul Puterii inamice”.
Textul se refer@ în mod generic la popula]ie, termen pe care Dic]ionarul
Explicativ al Limbii Române, Bucure}ti, 1996, p. 825 îl define}te astfel: „Tota-
litatea locuitorilor unei ]@ri, ai unei regiuni, a unui ora} etc.”. În fapt, statul
român n-a solicitat depunerea jur@mântului de fidelitate de c@tre întreaga
popula]ie de pe un teritoriu, ci doar de la func]ionarii publici, pl@ti]i de el }i
în care trebuia s@ aib@ încredere deplin@.
A}a dup@ cum am amintit, la 4 martie 1919 a fost preluat tribunalul din
Sibiu42. La solicitarea pre}edintelui numit de Consiliul Dirigent, Iuliu
Munteanu, adjunctul pre}edintelui maghiar a refuzat predarea institu]iei. I.
Munteanu l-a amenin]at cu interven]ia prefectului }i cu folosirea for]ei
armate, astfel c@ magistratul maghiar a acceptat predarea. 17 magistra]i }i
9 func]ionari au refuzat depunerea jur@mântului. Doar 3 magistra]i }i 1
func]ionar de gref@ l-au depus.
La tribunalul din Cluj, preluat de Lauren]iu Nestor la 11 martie, lucrurile
s-au desf@}urat întocmai ca la Curtea de Apel43. „A trebuit astfel – spunea L.
Nestor în raportul adresat lui A. Laz@r – s@-mi câ}tig convingerea c@ procedura
este la fel ca cea de la Curtea de Apel, [}i] a fost pus@ la cale }i organizat@
chiar… În acest fel am r@mas f@r@ nici un fel de personal subaltern”.
Red@m, în continuare, un aspect de atmosfer@, care se va reg@si }i în alte
locuri. Printre servitori erau }i 2 români, dintre care unul s-a decis s@
colaboreze cu pre}edintele român, „dar nici acesta – continua L. Nestor – nu
e aplicat deocamdat@ s@ depun@ jur@mântul ori declara]ia solemn@
procedându-se la terorismul colegilor s@i, de care, om mai b@trân, fiind }i
familist, se vede c@ duce fric@. Aceast@ team@ e atât de mare încât interogându-
l s@-mi comunice numele acestor terorizatori s-a cufundat într-un mutism
complet.”
42
Documentele 5,6.
43
Documentele 7,8.
44
Documentele 9,10.

33
GHEORGHE IANCU

Pre}edintele român, în în]elegere cu pre}edintele Cur]ii de Apel, a hot@rât


s@ amâne timp de 14 zile reluarea activit@]ii institu]iei.
Tribunalul din Alba Iulia a fost preluat la 13 martie de c@tre noul pre}edinte
Victor Constantinescu44. Pre}edintele maghiar era bolnav }i nu se afla în ora}. {i
în acest caz to]i angaja]ii maghiarii n-au depus jur@mântul }i }i-au p@r@sit postu-
rile. Unul dintre judec@tori a expus motivele prin care î}i justific@ atitudinea. El a
ad@ugat la referirile cu privire la Armisti]iu }i la Conferin]ele de la Haga }i dispozi]ii
ale unor legi maghiare care i-ar fi interzis s@ presteze un nou jur@mânt fa]@ de statul
român. Apar alte dou@ argumente pe care le subliniem. Unul, Consililul Tribu-
nalului decisese ca personalul maghiar s@ nu depun@ noul jur@mânt, ceea ce
denot@ preg@tirea cu grij@ a întâlnirii lor cu reprezentantul statului român }i un al
doilea aducea în discu]ie faptul c@ statul român, care ratificase Conven]iile de la
Haga ar fi trebuit s@ le respecte. Ceilal]i judec@tori s-au raliat opiniilor expuse.
Pentru a reda }i o alt@ culoare a lucrurilor men]ion@m c@ „judec@torul
Muntean Sempronius declara c@ depune jur@mântul cu bucurie”.
La 19 martie Victor Constantinescu îl informa pe Aurel Laz@r despre cele
petrecute în ziua de 13 martie.
Destul de liniar s-a petrecut preluarea Tribunalului Deva45. Moise Savu,
numit pre}edinte de Consiliul Dirigent, s-a prezentat, în 13 martie 1919 la
Tribunal. Pre}edintele maghiar era bolnav, astfel c@ discu]ia a avut loc cu
înlocuitorul acestuia. În prima faz@ el a refuzat predarea institu]iei. Atunci M.
Savu l-a avertizat c@ poate folosi for]a, situa]ie în care i s-a predat tribunalul,
magistratul maghiar refuzând îns@ s@ semneze procesul-verbal.
Raportul c@tre resortul de Justi]ie a fost întocmit abia la 29 aprilie, astfel c@
el cuprinde mai multe evenimente petrecute în intervalul 13 martie – 29 aprilie.
{i aici magistra]ii }i func]ionarii maghiari au refuzat depunerea jur@mân-
tului. 2 func]ionari }i 1 om de serviciu români l-au depus.
Din maxim@ necesitate a men]inut în func]ii }i func]ionari care nu depuse-
ser@ jur@mântul. Considera ca o realizare func]ionarea neîntrerupt@ a serviciului
C@r]ilor funduare.
În final, spera c@ magistra]ii }i func]ionarii maghiari vor solicita revenirea
în func]ii. Credem c@ el avea în vedere campania victorioas@ a armatei române
din acele zile.

45
Documentele 11-12.
46
Documentele 13,14.

34
Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

La sfâr}itul lunii martie s-au reluat pertract@rile. „Drapelul” din Lugoj, scria
despre aceasta, în num@rul din 19 martie/1 aprilie 1919: „La tribunalul din
Deva s-a ]inut zilele trecute prima pertractare în limba român@. Se în]elege c@
}i protocolul a fost ]inut în limba oficioas@, român@, cel judecat fiind un român
din Valea Jiului”. El ar fi spus „Paguba-i cam pagub@, dar îmi pl@cu cum
merse. Lucru neobi}nuit la noi, s@ stea cu tine de vorb@ înaltul tribunal în limba
româneasc@”.
Tribunalul din Turda s-a preluat în dou@ etape46. În 12 martie, pre}edintele
tribunalului numit de Consiliul Dirigent, Alexandru F@rc@}anu, s-a prezentat la
tribunal, i-a f@cut cunoscut celui maghiar desemnarea sa, l-a informat despre
con]inutul Decretului I al Consiliului }i al Ordonan]ei 121 }i i-a cerut predarea
institu]iei, cerere respins@. A doua zi, 13 martie, el s-a întors, înso]it de prefect }i
de un sublocotenent. Prefectul Zosim Chirtop l-a somat pe pre}edintele maghiar
s@ predea tribunalul. Aceasta, ca }i prezen]a for]ei armate l-au înduplecat pe juristul
maghiar.
Din raportul datat 16 martie, al lui A. F@rc@}anu, rezult@ c@ ]inuta
angaja]ilor maghiari a fost similar@ cu cele de la Curtea de Apel }i Tribunalul
Cluj, adic@ nici m@car nu s-au prezentat la convocarea pre}edintelui român
pentru a-}i expune punctele de vedere, refuzând, deci, în bloc depunerea
jur@mântului. În 15 martie, îns@, func]ionarii s-au prezentat la pre}edinte,
spunându-i c@ vor s@ lucreze în continuare. Pân@ în acea zi nu se prezen-
taser@ înc@, la tribunal, noii magistra]i români numi]i de Consiliul Dirigent.
Acesta este unul din multele cazuri în care documentele nu se continu@ }i
ca atare nu putem }ti cum s-a continuat reorganizarea institu]iei.
Cercet@rile în plan local ar putea continua firul evenimentelor rupt la noi.
Interesant este faptul c@ Procesul-verbal a fost dus la Sibiu, de prefect, iar
Raportul c@tre }eful Resortului de Justi]ie de c@tre prim-pretorul din Câmpeni.
Informa]iile cu privire la preluarea Tribunalului Bistri]a nu sunt, din p@cate,
complete47. În 19 martie, pre}edintele român Nicolae Pop, înso]it de prefectul
jude]ului Bistri]a-N@s@ud, a preluat institu]ia.
I-a convocat apoi pe judec@torii de la tribunal, de la judec@toria de ocol }i
pe procurori cerându-le s@ depun@ jur@mântul. De la tribunal l-au depus: Ioan
Penteker }i Géza Preinesberger, iar de la judec@torie, 3. „Ceilal]i judec@tori }i
notari, to]i au declarat c@ nici f@r@ jur@mânt ori declara]ie solemn@ nu sunt

47
Documentele 15.
48
Documentele 16-18.

35
GHEORGHE IANCU

aplica]i a servi mai departe” – îl în}tiin]a Nicolae Pop, la 21 martie, pe Aurel


Laz@r. Executorul }i translatorii }i-au p@r@sit }i ei posturile.
La preluarea Tribunalului din Dej, efectuat@ în 26 martie, au fost prezen]i:
pre}edintele maghiar al tribunalului }i pre}edintele de Consiliu Ioan
Chereche}, numit pre}edinte de Consilliul Dirigent, subprefectul ca delegat al
prefectului jude]ului Solnoc-D@bâca }i comandantul român de poli]ie din
localitate48. Predarea s-a f@cut doar atunci când comandantul de poli]ie i-a
atins um@rul pre}edintelui maghiar, ca semn al aplic@rii simbolice a for]ei.
Magistra]ii }i func]ionarii maghiari s-au prezentat la }edin]a plenar@ con-
vocat@ de pre}edintele român }i au semnat o declara]ie, prin care refuzau
depunerea jur@mântului. Acesta le-a f@cut cunoscute efectele nedepunerii:
înl@turarea din func]ii }i pierderea drepturilor la pensie. Vechiul personal }i-a
men]inut pozi]ia adoptat@.
Raportul spre Resortul de Justi]ie a fost trimis peste doar 2 zile: „Ivindu-mi-se
în cale un curier care c@l@tore}te la Sibiu, chemat de dl. Ha]iegan [Emil Ha]ieganu,
}eful Resortului Codific@rii], m@ folosesc de ocaziune de a V@ raporta, pe scurt,
urm@toarele” – scria Ioan Chereche}. Din punct de vedere al personalului
situa]ia nu era atât de critic@ ca la alte tribunale. O situa]ie aparte, extrem de
rar@, a ap@rut atunci când notarul român de la Tribunal, Ioan Mure}an, numit
anterior }eful judec@toriei de ocol Beclean, în 28 martie i-a declarat lui Ioan
Chereche} c@ renun]@ la postul amintit }i nu depune promisiunea solemn@, „…
deoarece în familia so]iei lui unguroaic@, însu}i el, înc@ maghiar în toat@ via]a
[în comportament] }i-a fost p@r@sit }i religiunea româneasc@, f@cându-se calvin,
}i numai dup@ intrarea armatei române în Dej }i dup@ întoarcerea vremurilor
favorabile Românilor s-a lep@dat de calvinism”. Prefera s@ se fac@ avocat. Acest
caz este o mostr@ a complexit@]ii vie]ii în acele luni.
Num@rul judec@toriilor de ocol, dup@ cum am v@zut, est destul de mare, de
aceea nu vom prezenta detalii despre preluarea tuturor. La majoritatea exist@ cele
dou@ categorii de documente: procesele-verbale }i rapoartele despre preluare
adresate forurilor superioare. Ca }i în cazul tribunalelor ele se completeaz@
reciproc, astfel c@ „imaginea” e destul de clar@. În unele cazuri s-au elaborat mai
multe acte în procesul prelu@rilor, situa]ii impuse de particularit@]ile locului.
La 28 februarie 1919, destul de devreme în conformitate cu „graficul”
stabilit, s-a preluat Judec@toria de ocol Hunedoara49. {eful maghiar al judec@-

49
Documentele 19-23.
50
Documentele 24-26.

36
Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

toriei a predat institu]ia doar dup@ ce i s-a aplicat în mod simbolic for]a. Atât
el cât }i cei 3 judec@tori maghiari afla]i în func]ie au refuzat depunerea jur@-
mântului solicitat, invocând cauze semnalate deja. La scurt timp au }i p@r@sit
cl@direa. În privin]a func]ionarilor, 6 maghiari au refuzat depunerea jur@mân-
tului, în timp ce al]ii, }i maghiari între ei, au subscris mai întâi la Declara]ia
formulat@ de }eful Resortului de Justi]ie, apoi au depus }i jur@mântul, la 4
martie. În 2 martie depuseser@ jur@mântul }i avoca]ii, dintre care unul credem
c@ era maghiar. În raportul trimis lui Aurel Laz@r erau men]ionate aceste
lucruri. Se solicita plata salariilor pentru cei care au r@mas în func]ii.
La 4 martie, Victor Popu a preluat judec@toria din Or@}tie50.
Din raportul trimis de el Consiliului Dirigent, în 6 martie, rezult@ m@surile
energice întreprinse pentru a asigura continuarea func]ion@rii judec@toriei.
Cuvintele din raport, cu evidente valen]e de arhaisme, sunt o nou@ dovad@
a nivelului de cunoa}tere }i folosire a terminologiei de specialitate de c@tre
juri}tii români în acele luni. Multe dintre ele se reg@sesc în Glosarul lucr@rii
noastre. Este o limb@ pestri]@, greoaie }i nesigur@.
{eful judec@toriei era plecat din localitate. Cei doi judec@tori afla]i în func]ie
au refuzat depunerea jur@mântului cerut, astfel c@ V. Popu i-a îndep@rtat din
institu]ie. „Aceast@ dispozi]ie am aflat-o de neînconjurabil@ – scria el – fiindc@
ambii sunt s@cui de principii contrare Regatului”.
Func]ionarii au refuzat }i ei depunerea jur@mântului. Într-o asemenea
situa]ie, pentru „a nu închide por]ile judec@toriei }i a înceta func]ionarea,
servind astfel motiv de satisfac]ie ironic@ contrarii intereselor Regatului” el i-
a obligat s@ r@mân@ în func]ii, pân@ la sosirea altor func]ionari. În plus, a
insistat ca ei s@ nu primeasc@ permise de c@l@torie – introduse dup@ 1
Decembrie 1918 – pentru a-i putea ]ine sub control. Ca atare, judec@toria
func]ioneaz@ aproape normal.
La 24 aprilie, caz rar, temnicerul închisorii }i doi oameni de serviciu
români au insistat }i au depus jur@mântul fa]@ de statul român, de}i lor nu li
se cerea acest lucru.
În conformitate cu prevederile Ordonan]ei 121 }i a unui document expres
al prefectului la 9 martie s-a preluat judec@toria de ocol din Sibiu51. Judec@torii
}i notarul maghiari }i-au p@r@sit posturile, ca }i func]ionarii maghiari. Cei români

51
Documentele 27-29.
52
Documentele 31-34.

37
GHEORGHE IANCU

}i sa}i au r@mas în continuare în func]ii. Resortul de Justi]ie a fost informat despre


aceste demersuri la 14 martie, de c@tre pre}edintele Tribunalului Sibiu.
La judec@toria din Deva, preluat@ la 13 martie, to]i judec@torii, notarii,
func]ionarii }i executorii au refuzat depunerea jur@mântului52. Solicitarea le-a
fost f@cut@ de noul }ef român }i de c@tre pre}edintele Tribunalului Deva.
{i în acest caz, par]ial, via]a de zi cu zi era mai dur@ – în fond trebuia
tr@it@ – decât principiile morale sau na]ionale. Func]ionarii l-au în}tiin]at pe
}eful român, c@ dac@ ar primi în scris un act prin care s@ fie constrân}i a-}i
continua activitatea „pentru conservarea drepturilor fa]@ de guvernul din
Budapesta }i pentru contrabalansarea presiunii morale a publicului maghiar”,
ar r@mâne în func]ii. Li s-a trimis un asemenea act }i ca urmare ei î}i îndeplineau
vechile atribu]ii.
În toate actele emise de noii conduc@tori ai judec@toriilor sunt enumerate
cauzele restante }i personalul necesar bunei func]ion@ri a institu]iei.
La judec@toria de ocol Turda a fost numit ca }ef, Pavel Moi}, judec@tor
de ocol în Abrud53. Acesta s-a prezentat la judec@torie în 14 martie }i a cerut
predarea ei. {eful maghiar a refuzat. P. Moi} s-a întors peste 2 ore înso]it de
subprefectul jude]ului – ca reprezentant al prefectului – pre}edintele Tribuna-
lului Turda }i de un c@pitan român. În fa]a iminentei folosiri a for]ei, insitu]ia
a fost predat@. Judec@torii maghiari au refuzat depunerea jur@mântului. Prim-
oficialul evreu Klein Samu prezint@ reprezentan]ilor statului român o Declara]ie
semnat@ de func]ionarii maghiari }i evrei. Ei apreciau preluarea ca ilegal@, nu
recuno}teau autoritatea Consiliului Dirigent }i pentru a nu-}i înc@lca
jur@mântul depus fa]@ de guvernul maghiar au decis s@ p@r@seasc@ judec@toria
de ocol. Dar fiindc@ subprefectul le-a spus c@ într-o asemenea situa]ie s-ar lua
m@suri severe împotriva lor „… declar@m c@ ne supunem acestei solicit@ri –
considerat@ de noi ilegal@ – c@ ne vom îndeplini atribu]iile de serviciu”, cel
pu]in pân@ la 31 martie. Alte documente locale pot l@muri evolu]ia ulterioar@
a lucrurilor.
Judec@toria din Sebe} a fost preluat@ de Nicolae Laz@r la 15 martie, el fiind
numit }ef în 11 martie54. El se în]elesese cu judec@torul Bérczy Géza, înlo-
cuitorul }efului, care era bolnav, ca s@ vin@ la judec@torie }i cu 2 jandarmi.
„Observ c@ la preluarea judec@toriei – îi scria el }efului Resortului Justi]iei –

53
Documentele 46-47.
54
Documentele 48-51.
55
Documentele 52-59.

38
Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

din acel motiv m-am prezentat }i cu 2 ofi]eri, fiindc@ a}a m-am fost în]eles
anterior cu judec@torul Dr. Bérczy, deci aceasta s-a întâmplat la pofta lui în
modul acesta”.
Nu este singurul caz în care magistra]i maghiari au cerut ei în}i}i folosirea
simbolic@ a for]ei, pentru ca astfel conduita lor s@ r@mân@ corect@ în fa]a guvernului
maghiar }i a concet@]enilor.
Preluarea s-a desf@}urat, dup@ scenariul stabilit. Bérczy a predat judec@-
toria doar sub amenin]area aplic@rii for]ei. Nici el, nici }eful, nici ceilal]i salaria]i
maghiari ai institu]iei n-au depus jur@mântul, cu excep]ia unui executor.
Bérczy Géza declarase, în prealabil, printre altele c@ „în sensul mandatului
secret primit de la guvernul maghiar, el numai ordonan]elor venite de la
guvernul maghiar se poate expune, deci dispozi]iile Consiliului Dirigent nu le
poate recunoa}te de obligatoare, deci el deneag@ predarea judec@toriei.”
Judec@toria de ocol Baia de Cri} a fost preluat@ la 16 martie. Judec@torii,
func]ionarii }i avoca]ii au depus jur@mântul55.
Ceva mai „agitat@” a fost preluarea judec@toriei de ocol urban@ Cluj,
efectuat@ la 17 martie56. {eful maghiar n-a predat judec@toria doar atunci când
s-a aplicat efectiv for]a, el fiind scos din cl@dire de c@tre un soldat român.
La judec@toria din Pui judec@torii }i func]ionarii maghiari au refuzat în
totalitate depunerea jur@mântului. {i aici num@rul cauzelor restante era foarte
mare57.
În fa]a amenin]@rii cu for]a – fiind de fa]@ 4 jandarmi – }eful maghiar al
judec@toriei de ocol Ilia a predat institu]ia la 19 martie58. În prealabil el declarase
c@ nu pred@ judec@toria „…pentru c@ dup@ p@rerea sa Ilia e afar@ de linia
demarca]ional@” [fixat@ la Belgrad]. Juri}tii maghiari n-au depus jur@mântul.
Informa]iile concrete cu privire la atitudinea juri}tilor evrei sunt destul de pu]ine.
Socotim c@ aceast@ problematic@ ar merita o abordare aparte din partea unui
specialist de aceast@ etnie. La Ilia, un func]ionar evreu harnic }i priceput a urmat
calea decis@ de personalul maghiar al institu]iei de nedepunere a jur@mântului.
La judec@toria din Aiud preluarea s-a f@cut la 20 martie, prin aplicarea
simbolic@ a for]ei59. {eful maghiar a declarat c@ nu depune jur@mântul „fiind

56
Documentele 62-63.
57
Documentele 64-66.
58
Documentele 67-70.
59
Documentele 71-73.
60
Documentele 79-81.
61
Documentele 85-86.

39
GHEORGHE IANCU

[îns@] con}tient de consecin]ele care rezult@ în urma refuzului de a presta jur@-


mântul”. Reamintim c@ în toate cazurile de prelu@ri personalul institu]iilor era
informat clar, în limba lor, despre efectele nedepunerii jur@mântului cerut.
Dac@ la Ilia a fost prezent prim-pretorul, la Aiud noul }ef român a fost „sprijinit”
de prefect, lucru explicabil, Aiudul fiind re}edin]a jude]ului Alba de Jos.
Semnal@m, în continuare, o situa]ie pe care o vom mai întâlni.
{eful român al judec@toriei de ocol Blaj a depus jur@mântul în }edin]a
plenar@ ]inut@ la Tribunalul Alba Iulia, în 21 martie60. Probabil tot acolo l-au
depus }i }efii celorlalte judec@torii subordonate acelui tribunal. Peste 2 zile, la
23 martie el a preluat judec@toria.
La 25 martie, }eful judec@toriei din Câmpeni }i-a întocmit raportul c@tre
Aurel Laz@r, prezentându-i st@rile de fapt din institu]ie, ceea ce ne poate indica
c@ preluarea s-a f@cut cu ceva înainte61. Au depus jur@mântul, al@turi de el 1
român }i 2 maghiari. Ceilal]i l-au refuzat. Despre al]i 3 }tia c@ locuiesc în Ungaria,
iar despre altul nu se }tia decât c@ luptase în Gali]ia.
Semnala c@ necesarul de personal era mare }i-l propunea ca }ef al c@r]ii
funciare pe românul care depusese jur@mântul, întrucât titularul maghiar nu-l
depusese.
Num@rul proceselor restante era de asemena mare: 98 procese civile, 191
cauze de succesiune, 2 cauze execu]ionale }i 118 cauze criminale. În final,
propunea câteva persoane din localitate pentru a fi numite la judec@torie.
La judec@toria Rodna Veche pertract@rile privind preluarea au durat 3 zile,
între 25 }i 27 martie62. Personalul maghiar a refuzat depunerea jur@mântului.
Raportul despre cele întâmplate a fost trimis Resortului Justi]iei de c@tre pre}e-
dintele tribunalului Bistri]a la 5 aprilie. Probabil el îl primise ceva mai înainte
de la }eful judec@toriei.
Consiliul Dirigent a numit la 14 februarie 1919 la judec@toria din Bistri]a:
}eful }i un judec@tor sa}i }i 2 judec@tori români63. Preluarea s-a efectuat la 26
martie. O parte din juri}ti n-au fost demi}i, un altul era plecat din localitate din
decembrie }i nu s-a mai întors. Dintre cei r@ma}i, unii }tiau citi }i scrie române}te.
O întrebare distinct@ la care Resortul de Justi]ie a}tepta r@spunsuri clare din
partea celor care preluau judec@toriile viza comportamentul avut de magistra]i

62
Documentele 87-90.
63
Documentele 91.
64
Documentele 92-93.
65
Documentele 94-96.

40
Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

}i func]ionari fa]@ de popula]ie, în perioada de dinaintea lui 1 Decembrie 1918.


Din documente rezult@ c@ majoritatea acestora au avut o atitudine coerct@,
situa]ie semnalat@ }i în Raportul }efului judec@toriei Bistri]a, trimis la Sibiu în 4
aprilie 1919.
Hampel Endre, }eful judec@toriei din Ludu} a refuzat, în 27 martie, în
prima faz@ predarea institu]iei64. În aceast@ situa]ie, Mihail Martinovici, numit
de Consiliul Dirigent ca nou }ef, a f@cut apel la comandantul jandarmeriei din
localitate, care a sosit imediat în cl@dire. El l-a amenin]at cu arestarea pe
Hampel, astfel c@ acesta a consim]it s@ predea judec@toria, dar î}i reînoia
„protestul vis-ê-vis de aceast@ manier@ de preluare a conducerii judec@toriei
de ocol”.
Judec@toria din Dej a fost preluat@ la 28 martie65. Cei 4 judec@tori maghiari
au refuzat depunerea jur@mântului, explicându-}i gestul printr-o Declara]ie, care
f@cea referire la armisti]iul de la Belgrad, la Conven]iile de la Haga, la jur@mântul
depus fa]@ de guvernul maghiar. În lumina acestor considerente ei nu recuno}teau
„… Consiliul Dirigent Român din Sibiu în calitatea lui de autoritate legal@ de
conducere.”
În aceea}i zi }i în aceea}i manier@ s-a preluat }i judec@toria din Gherla66.
Ultima judec@torie preluat@ în cursul lunii martie, în 31, a fost cea din Târgu
L@pu}67. Opera]iunea a fost condus@ de Gabriel Buzura, numit de c@tre Consiliul
Dirigent la 20 martie, }ef al judec@toriei. Fostul }ef, care era pe punctul de a pleca
în Ungaria }i înc@ un judec@tor Topán Joszef – care apare la I. Papp ca }ef al
judec@toriei – au refuzat depunerea jur@mântului declarând urm@toarele: „Datorit@
faptului c@ am fost numi]i în aceste func]ii de c@tre guvernul maghiar, ne sim]im
ca cet@]eni maghiari }i în aceast@ calitate nerecunoscând autoritatea Regelui
României nu suntem dispu}i s@ prest@m jur@mânt de fidelitate unui stat str@in”.
O situa]ie interesant@ am întâlnit la Beclean68. Noul }ef numit de Consiliul
Dirigent a preluat judec@toria la 3 aprilie. El a fost înso]it de prim-pretorul de
plas@, ca reprezentant al prefectului, de un avocat român, de un preot greco-
catolic }i de 2 jandarmi. Cel care a aplicat în mod simbolic for]a în acest caz
a fost prim-pretorul.

66
Documentele 97-98.
67
Documentele 101-103.
68
Documentele 104-105.
69
Documentele 111-113.
70
Documentele 115-116.
71
Documentele 117-118.

41
GHEORGHE IANCU

Judec@torii }i func]ionarii maghiari au refuzat depunerea jur@mântului


invocând cauze deja amintite.
La 1 aprilie 1919 A. Laz@r i-a comunicat printr-un intermediar, lui Titieni,
judec@tor la Tribunalul din Turda, s@ preia judec@toria de ocol din Iara, ceea
ce acesta a }i f@cut la 4 aprilie 191969.
O situa]ie cu totul deosebit@ s-a înregistrat la judec@toria din Gârbou70.
Judec@torul }ef maghiar era bolnav }i nu delegase pe nimeni s@-i ]in@ locul. La
8 aprilie noul }ef român le-a cerut membrilor judec@toriei s@-i predea institu]ia,
ei au refuzat în bloc. A trebuit ca un jandarm român, la ordinul prim-pretorului,
aflat de fa]@, s@ aplice for]a în mod simbolic fiec@ruia dintre ei, pentru ca actul
pred@rii s@ aib@ loc. Un singur func]ionar român a depus jur@mântul.
În inima Mun]ilor Apuseni, la Abrud, judec@toria a fost preluat@ de c@tre
pre}edintele Tribunalului din Alba Iulia, la 17 aprilie71. Evenimentul se
petrecea în prima zi a campaniei victorioase a armatei române din aprilie-mai
1919. S@ fi influen]at acest fapt atitudinea personalului maghiar de la
judec@torie? E greu de stabilit. Ceea ce e cert este c@ aproape to]i judec@torii
}i func]ionarii maghiari au depus jur@mântul solicitat. Excep]ie a f@cut un
magistrat evreu.
Judec@toria de ocol din Ocna Mure} a fost preluat@ la 30 aprilie. Lucru
rar, magistra]ii }i func]ionarii maghiari au depus jur@mântul solicitat72.
Suntem spre finalul considera]iilor cu privire la preluarea judec@toriilor de
ocol de sub jurisdic]ia Cur]ii de Apel Cluj }i parc@ pagina cerea situa]ii noi,
diferite, prin procedur@, de cele tratate pân@ acum. {i într-adev@r la
judec@toria de ocol Nocrich „s-a jucat” o pies@ în dou@ acte, primul oarecum
preg@titor. Finalul a fost îns@ în ton cu ce se întâmplase în alte locuri73. S@
ridic@m deci cortina, s@ aprindem luminile rampei }i s@ urm@rim jocul actorilor.
La 2 mai 1919 pre}edintele Tribunalului din Sibiu, Iuliu Munteanu, s-a
prezentat la judec@torie }i l-a întrebat pe }eful ei maghiar dac@ depune
jur@mântul prescris de Ordonan]a nr. 121. R@spunsul în limba maghiar@ a fost
tradus }i consemnat în procesul- verbal în limba român@ de pre}edinte. Pentru
„coloritul” frazei red@m câteva rânduri din el. Judec@torul „declar@ c@ pân@
la finalizarea P@cii nu este voios a depune jur@mântul }i se roag@ de Consiliul
Dirigent Român ca s@ abstee de la postulatul acesta fa]@ de dânsul, cu atâta

72
Documentele 119-121.
73
Documentele 122-125.
74
Documentele 138-140.

42
Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

mai vârtos c@ el este deja }i înaintat în etate }i are 34 de ani de serviciu...”. El


a mai afirmat c@ î}i va continua munca }i f@r@ a depune jur@mântul. În
continuare, pre}edintele a constatat c@ }eful judec@toriei primise adresele sale
}i ale Resortului de Justi]ie. Ca atare, înl@turase stema statului maghiar }i
tablourile regilor maghiari de pe cl@dire }i din interiorul ei. Sentin]ele se
d@deau îns@ tot în numele republicii maghiare, judec@toria nefiind înc@
preluat@.
Pre}edintele n-a preluat judec@toria, urmând ca aceasta s@ o fac@ nou }ef
român, care urma s@ fie numit. Întrucât magistratul maghiar refuzase depu-
nerea jur@mântului, la 15 mai, Iuliu Munteanu, la sugestia lui Alexandru Marta,
l-a numit pe judec@torul din Sibiu, Carol Pildner, ca }ef al judec@toriei. La 16
mai I. Munteanu l-a în}tiin]at de aceast@ numire pe pre}edintele Cur]ii de Apel
Cluj. Surprindem canale de comunicare bine articulate }i în sfâr}it, la 19 mai,
C. Pildner, dup@ protestul de rigoare al }efului maghiar a preluat judec@toria.
La judec@toria din Hida lucrurile au trenat pân@ în 16 august 191974. În acea
zi, prefectul jude]ului Cluj, Simion T@ma}, }i pre}edintele Tribunalului Cluj,
Lauren]iu Nestor, s-au dus la Hida }i au preluat judec@toria. Personalul vechi a
refuzat depunerea jur@mântului, de}i cu ceva timp înainte declaraser@ c@-l depun.
Aceast@ situa]ie s-ar explica prin aceea c@ }eful judec@toriei fusese cu câteva zile
înainte la Cluj, „unde înc@ mai func]ioneaz@, din neîn]eleasa }i admirabila indul-
gen]@ a autorit@]ilor române a}a-zisa <Maffie> a func]ionarilor dezerta]i [care nu
au depus jur@mântul] }i aici a primit noi for]e }i resurse de rezisten]@”.
Aceste informa]ii sunt de o importan]@ deosebit@. Ele eviden]iaz@ coordo-
narea ac]iunilor juri}tilor maghiari, ca }i sprijinul material oferit, pentru a nu intra
în serviciul statului român, chiar dup@ c@derea Republicii Sfaturilor din Ungaria.
Cei doi au constatat o stare de lucruri deplorabil@ la judec@torie, despre
care-l în}tiin]eaz@, la 19 august, pe pre}edintele Cur]ii de Apel Cluj. De aici,
informa]iile au ajuns cu siguran]@ }i la Sibiu.
„Preluarea aceasta s-a f@cut de fapt în ora suprem@ – se spunea în Raport –,
de vreme ce m-am convins c@ domnii de acolo, de luni de zile, nu mai lucrau
nimic, pertract@ri nu s-au mai ]inut din ianarie a.c. }i ac]iunile }i peti]iile intrate
erau aruncate într-o gr@mad@, f@r@ ca m@car s@ fie împrotocolate”. Mai mult,
într-o parte a cl@dirii se instalase }eful institu]iei, „astfel c@ edificiul judec@toriei

75
Documentele 141-151.
76
Documentele 152-154.

43
GHEORGHE IANCU

seam@n@ mai mult a hotel decât la un local oficios” Un avocat român din
localitate a fost îns@rcinat cu conducerea judec@toriei.
La 15 septembrie 1919 s-a preluat judec@toria de ocol din Teaca, apar]i-
n@toare tribunalului Cluj, încheindu-se astfel procesul început la 28 februarie75.
Cu excep]ia }efului judec@toriei }i a unui om de servici, ceilal]i judec@tori
maghari au depus jur@mântul. Magistratul maghiar }i-a precizat pozi]ia, în scris,
într-o Declara]ie dat@ noului }ef. În esen]@, el cerea amânarea solicit@rii
jur@mântului pân@ la deliber@rile finale ale Conferin]ei de Pace cu privire la
Transilvania, cerere neacceptat@.
Preluarea Cur]ii de Apel Târgu Mure} s-a desf@}urat în coordonatele gene-
rale cunoscute, dar a avut }i câteva particularit@]i76. La 18 martie, prim-
pre}edintele român, Romul Popp, a preluat institu]ia, dup@ ce aplicase for]a în
mod sombolic. În aceea}i zi le-a dat fiec@rui judec@tor }i procuror maghiar o
invita]ie scrisêîn limba naghiar@ pentru a participa în 20 martie la }edin]a de
depunere a noului jur@mânt. Intuind ce se va întâmpla, R. Popp i-a informat clar
c@ „neparticiparea la aceast@ solemnitate va fi considerat@ ca refuz al prest@rii
jur@mântului de fidelitate”. Ei n-au fost prezen]i la întâlnirea stabilit@, astfel c@
au fost considera]i ca demisiona]i.
Mai complicate s-au dovedit a fi lucrurile în privin]a func]ionarilor. Tot în
20 martie ei nu s-au mai prezentat la serviciu. R. Popp s-a v@zut silit s@-i
someze în scris, c@ dac@ nu se prezint@ de bun@ voie la lucru îi va aduce cu
for]a. A doua zi au venit }i i-au declarat prim-pre}edintelui c@ î}i vor continua
activitatea dac@ se va folosi }i în cazul lor în mod simbolic for]a. Ei }i-au
motivat cererea prin faptul c@ „în cazul, dac@ cândva ar mai putea fi tra}i la
r@spundere din partea guvernului maghiar, s@ fie acoperi]i”.
„Eu - informa R. Popp Resortul de Justi]ie – aflând c@ numi]ii func]ionari
ar fi aplica]i a servi }i mai departe, dar sunt teroriza]i din partea concet@]enilor
lor, am satisf@cut dorin]a lor”.
Din nou, necesit@]ile vie]ii i-au determinat s@ adopte o pozi]ie lini}titoare
pentru ei.
Primul tribunal de sub jurisdic]ia Cur]ii de Apel Târgu Mure}, trecut sub
autoritatea statului român, a fost cel de la Dumbr@veni77. În 10 martie s-au
prezentat la tribunal noul pre}edinte, Simeon Che]ian, Dionisie Roman, prefectul
jude]ului Târnava Mic@, Marcian C@lu]iu, prefectul jude]ului Târnava Mare }i

77
Documentele 155-156.
78
Documentele 157-158.

44
Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

l-au preluat de la fostul pre}edinte maghiar. Sesiz@m c@ pre}edintele român a


fost „gardat” de doi prefec]i de jude]e.
Pre}edintele maghiar a refuzat depunerea jur@mântului afirmând c@ înc@
în luna februarie 1919 a cerut guvernului maghiar s@ fie pensionat.
Judec@torii au fost convoca]i a doua zi, deoarece S. Che]ian spera s@-i conving@
pe unii din ei „cu care aveam oare}care leg@tur@ de prietenie }i despre care }tiam
c@ sunt buni judec@tori s@-i înduplece ca s@ r@mân@ în oficiu”. Încercarea a fost
zadarnic@. „E clar – continua Che]ian – c@ to]i s-au în]eles s@ nu r@mân@ în serviciu”.
O idee sus]inut@ de el }i întîlnit@ de noi }i în alte documente este aceea c@ magistra]ii
maghiari „...credeau }i aceasta o vorbeau în public c@ justi]ia român@ nici dou@ zile
nu se va putea sus]ine la tribunalul din Iba}fal@u [Dumbr@veni]”. Datorit@ m@surilor
energice întreprinse nu s-a ajuns la o asemenea stare. Situa]ia acelor judec@tori, în
timp, s-a dovedit destul de critic@, chiar dac@ au p@r@sit România. Într-o alt@ parte
a studiului nostru vom poposi cu mai multe detalii despre cei pleca]i.
La 15 martie, zi cu rezonan]@ în istoria Ungariei, a fost preluat Tribunalul
Târgu Mure}78. Pre}edintele român numit de Consiliul Dirigent, Gheorghe
Repede, a fost înso]it de Ioan Vescan, prefectul ora}ului }i al jude]ului Mure},
de un procuror, un consilier de prefectur@ }i de un locotenent. Fostul pre}e-
dinte a refuzat ini]ial predarea invocând mai multe articole de legi maghiare,
Conven]iile de la Haga, faptul c@ tratatul de pace nu se încheiase. La
solicitarea lui Gh. Repede, prefectul i-a cerut }i el predarea tribunalului. Atunci,
la indica]ia prefectului, locotenentul a aplicat for]a în mod simbolic, ceea ce
a condus la predarea institu]iei. Insist@m }i aici asupra componen]ei delega]iei
române }i a felului cum a ac]ionat.
Personalul maghiar al tribunalului a refuzat în totalitate depunerea jur@mân-
tului solicitat.
Situa]ia din jude]ele din Secuime a fost tensionat@ în intervalul noiembrie
1918 vara anului 1919. Pe de o parte, s-au înregistrat demersuri ale autorit@]ilor
civile }i militare române}ti: armata român@. Consiliul Dirigent, comisarul apoi
prefectul jude]ului Valer Moldovan, fost maior în armata austro-ungar@, ale
primarului român din Odorhei, pentru men]inerea lini}tii }i a ordinii, pentru
introducerea vie]ii de stat române}ti în regiune, pentru a-i convinge pe func]io-
narii maghiari, inclusiv pe juri}ti, s@ depun@ jur@mântul fa]@ de Regatul România
}i s@-}i continue astfel activitatea. De cealalt@ parte, func]iona un Bloc compact
de rezisten]@ pasiv@ format din autorit@]ile locale din regiune, din func]ionari,

79
Toate aceste informa]ii le-am preluat din Bárdi Nándor, Imperiumvaltás Székelyudvar-
helyen 1918-1920 (Schimbare de imperiu în Odorheiul Secuiesc 1918-1920), „Aetas”.

45
GHEORGHE IANCU

cadre didactice }i din popula]ie. Portdrapelul acestui Bloc a fost Paál Arpád (16
octombrie 1880, Bra}ov – 14 septembrie 1944, Oradea). El a înfiin]at Consiliul
Na]ional Maghiar (1 noiembrie) a organizat adunarea de la Târgu Mure} (28
noiembrie), unde s-au invocat principiile wilsoniene în sprijinul autodetermin@rii
secuilor, a militat pentru constituirea unei republici ardelene, a unei Republici
secuie}ti neutre, a între]inut leg@turi strânse cu guvernele maghiare, de la care
a primit tot timpul sume de bani pe care i-a împ@r]it func]ionarilor care î}i
p@r@siser@ posturile. A participat activ la activitatea Frontului Spiritual maghiar
din Cluj, care coordona politica de rezisten]@ a maghiarilor din Transilvania, a
elaborat Manifeste }i Proiecte împotriva autorit@]ilor române}ti, a preconizat
înfiin]area unui num@r cât mai mare de }coli confesionale maghiare, ca }i a unor
întreprinderi economice mici, în care s@ lucreze fo}tii func]ionari, }i-a manifestat
speran]a în recucerirea militar@ a Transilvaniei de c@tre Armata Ro}ie sau a lui
Horthy, a adunat bani pentru delega]ii Ungariei la Conferin]a de Pace, încercând
s@ ajung@ chiar el un astfel de delegat.
În asemenea circumstan]e apare ca ceva firesc c@ autorit@]ile române l-au
supravegheat continuu, i-au stabilit arest la domiciliu, domiciliu for]at la Cluj.
A fost închis la Sighi}oara, Aiud, Gherla, F@g@ra}79.
Instan]ele judiciare din jude]ele Ciuc, Odorhei }i Trei Scaune ar fi trebuit,
potrivit Ordonan]ei nr. 121, s@ fie preluate în lunile martie-aprilie 1919. Dar,
din lipsa personalului calificat, Consiliul Dirigent a decis preluarea lor abia la
25 iulie, emi]ând Dispozi]ia Resortului de Justi]ie nr. 372680.
La 3 zile de la aceast@ decizie, la 28 iulie, de data aceasta subprefectul
jude]ului Ciuc a preluat Tribunalul din Miercurea Ciuc. Întreg personalul a
refuzat depunerea jur@mântului, institu]ia fiind închis@ pentru un timp, apoi
desfiin]at@, atribu]iile et trecând asupra Tribunalului Bra}ov81.
Situa]ia s-a repetat la 1 august la Tribunalul Târgu Secuiesc. Institu]ia a
fost preluat@ de Nicolae Vecerdea, prefectul jude]ului Bra}ov 82. O parte a

1993, 3, p. 76-120. Este un articol valoros, scris în principal pe surse inedite, provenind
din L@s@mântul Paál Arpád. Catalogul acestor acte a fost publicat de autor în anul 1992
la Seghedin.
Mul]umesc istoricului dr. Báthory Ludovic pentru amabilitatea de a-mi traduce acest articol.
Vezi pentru speran]ele }i ac]iunile secuilor }i Mocsy István I., p. 27-28.
80
Proces-verbal din 25 iunie 1919. Vezi }i Anexa VI.
81
Documentele 159-162.
82
Documentele 163-164.
83
Documentul 165.

46
Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

judec@torilor au depus jur@mântul, al]ii nu, dar au promis c@-}i vor continua
activitatea, lucru acceptat de prefect. În 25 septembrie, pre}edintele Tribu-
nalului Bra}ov, în urma ordinului primit de la Consiliul Dirigent, s-a deplasat
la Târgu Secuiesc }i a avut o întâlnire cu juri}tii de acolo. O parte din ei au
depus jur@mântul, dar finalmente }i acest tribunal a fost desfiin]at din lips@ de
personal. Printr-o Ordonan]@ a Resortului de Justi]ie din 25 august 1919 tribu-
nalele din Miercurea Ciuc }i cel din Târgu Secuiesc se desfiin]au. Judec@toriile
de ocol din subordinea lor treceau sub jurisdic]ia Tribunalului Bra}ov. Din
p@cate, acele de care dispunem nu ne permit s@ red@m o imagine mai clar@
a evenimentelor.
Tot atât de vagi sunt datele }i despre Tribunalul din Odorhei83. Dintr-un
raport al pre}edintelui Alexandru Breban din 2 noiembrie 1919 deducem c@ la
29 iulie prefectul jude]ului a declarat preluarea justi]iei din Odorheiul Secuiesc
}i i-a obligat pe to]i angaja]ii afla]i în func]ii s@ r@mân@ la posturile lor. A Breban,
ca pre}edinte interimar, a preluat, la 31 august, tribunalul. O parte a personalului
a fost men]inut în func]ii, de}i nu depuseser@ jur@mântul cerut.
Lucrurile au r@mas mult timp confuze. Un tablou al acestora îl prezint@,
la 30 ianuarie 1920, prefectul Neam]u. „Azi }i-au oferit serviciile 2 [dintre] cei
mai buni judec@tori ai tribunalului de aici, [Odorhei] se zice c@ azi-mâine o s@
mai vie }i al]i judec@tori }i func]ionari de stat }i de la jude] – fo}ti grevi}ti – în
serviciile statului român, c@ci nu mai au ce s@ m@nânce }i ajutoarele par a fi
exhauriate”84.
Seria prelu@rii judec@toriilor de ocol din raza Cur]ii de Apel Târgu Mure}
a început, ca }i în cazul tribunalelor, cu cea din Dumbr@veni85. Evenimentul
s-a petrecut la 12 martie, întreg personalul refuzând depunerea jur@mântului.
Judec@toria de ocol din Târgu Mure} s-a preluat la 15 martie, dup@ aplicarea
simbolic@ a for]ei86. Judec@torii au refuzat depunerea jur@mântului. Func]ionarilor
li s-a cerut s@-}i continue activitatea, ceea ce ei au acceptat. Unul din ei i-a spus
}efului român al judec@toriei c@ „ei voiesc s@ serveasc@ sub imperiul român, dar
din cauza boicotului nu pot. Mi-au cerut s@ aplic for]a fa]@ de ei }i astfel vor lucra.”
Dup@ o consultare cu prefectul jude]ului }i cu pre}edintele Cur]ii de Apel din
localitate, el a trimis, prin poli]ie, fiec@ruia o soma]ie în acest sens, care a }i avut
rezultatul scontat.
84
Raportul prefectului adresat Resortului de Interne, Arhivele Na]ionale, Arhiva Istoric@
Central@, fondul Consiliul Dirigent, II, dosar 3/1920, f. 240.
85
Documentele 166-168.
86
Documentele 175-179.
87
Documentul 180.

47
GHEORGHE IANCU

Dar nu pentru mult timp, fiindc@ presiunea moral@ a comunit@]ii s-a dovedit
a fi mai puternic@ decât dorin]a lor de a tr@i normal.
Men]ion@m cuvintele frumoase, incluse în Raportul c@tre Resortul de Justi]ie,
despre majoritatea celor care au lucrat la judec@torie. Excep]ie a f@cut unul, care
„a dovedit ur@ fa]@ de români }i îndeosebi pe preo]ii români i-a persecutat”.
Românii din jude], printre care }i preo]ii tineri, au fost invita]i s@-}i ofere serviciile
judec@toriei.
La judec@toria din Reghin, preluat@ la 17 martie evenimentele s-au desf@}urat
dup@ un scenariu asem@n@tor87. Judec@torii au refuzat depunerea jur@mântului,
o conduit@ aproape general@ în zonele Cur]ilor de Apel Cluj }i Târgu Mure}.
Gestul lor a fost urmat }i de func]ionari. Într-o asemenea situa]ie, pertract@rile
s-au sistat. Atunci, a intrat în scen@ un pluton de jandarmi, care i-au cerut
noului }ef al judec@toriei Iulliu Criesmüller sau Griesmüller, lista cu persoanele
care n-au depus jur@mântul, pentru a fi du}i cu for]a la serviciu. Au fost convoca]i
to]i pentru a doua zi, când li s-a repetat c@ jur@mântul nu era pretins decât de
la judec@tori, nu }i de la func]ionari. Cei dintâi - oameni cu principii – nu s-au
prezentat. Unii au solicitat s@ fie soma]i prin poli]ie s@-}i continue activitatea,
ceea ce s-a }i întâmplat. Din cei 24 de avoca]i din localitate au depus jur@mântul
4 români }i 2 sa}i.
Acest document este chiar palpitant. Cuprinde evolu]ii asem@n@toare unor
replici dintr-o pies@ de teatru. Vesele pentru unii, triste pentru al]ii.
La judec@toria din Sighi}oara , un judec@tor }i un func]ionar sa}i au depus
jur@mântul, ca }i avoca]ii români }i sa}i în 20, respectiv 22 martie. Preluarea se
f@cuse în 19 martie88. Din declara]iile unora care n-au depus reiese explicit c@ ei
nu vor pretinde niciodat@ pensie de la statul român. Probabil au plecat în Ungaria.
Schimbarea de regim din Ungaria }i ofensiva armatei române apar destul
de pu]in în documentele noastre. Aceasta fiindc@ }i înainte }i dup@
proclamarea Republicii Sfaturilor judec@torii }i majoritatea func]ionarilor
maghiari au refuzat s@-}i continue activitatea în cadrul justi]ei din România.
La judec@toria din Media} conduita judec@torilor maghiari a fost cea obi}-
nuit@89. Dup@ preluarea judec@toriei din 25 martie, func]ionarii au r@mas în
servicii. În raportul trimis }efului Resortului de Justi]ie, destul de târziu, în 15
aprilie, }eful român nota, printre altele: „Dup@ informa]iile ce le am nici personalul

88
Documentele 181-190.
89
Documentele 191-193.
90
Documentele 198-207. Vezi }i Ioan Vlad, Ioan {enchea, Martiriul Ardealului. Lupta na]ional@
la F@g@ra} pentru Marea Unire, Bra}ov, 2004, p. 484.

48
Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

ajut@tor r@mas în serviciu nu e vrednic de încredere. To]i ace}tia sunt infecta]i


de cunoscutul }ovinism unguresc }i dac@ azi dovedesc o atitudine supus@,
aceasta e a se atribui numai situa]iei politice schimbate (s.n. – Gh. I.). Întrucât
prive}te lucrul, to]i lucreaz@ mul]umitor”.
La judec@toria din F@g@ra}, trecut@ sub autoritatea statului român la 1
aprilie 1919, a r@mas în func]ie un singur func]ionar român90. Într-o asemenea
situa]ie, }eful român al judec@toriei informa, la 3 aprilie, Resortul de Justi]ie
c@: „v@zând eu ]inuta lor tic@loas@ deja contemplat@ mai de mult }i
sentimentele lor apar]in@toare la guvernul bol}evic ungar (s.n. - Gh. I.) am
dispus c@ pân@ când nu voi prelua de la fiecare separat toate lucrurile }i pân@
când nu se va rezolva toat@ restan]a, care prin neglijen]a lor inten]ionat@ s-a
aglomerat ... nu e permis ca nime s@-}i p@r@seasc@ locul.” Sunt cuvinte cam
dure, dar ele reflectau st@ri de fapt reale. El spera c@ o parte a func]ionarilor
vor r@mâne în servicii.
La 3 aprilie 1919, au depus jur@mântul de fidelitate, avoca]ii români, sa}i,
}i unii unguri. Dintre ei se deta}eaz@ numele lui Camil Negrea, viitorul profesor
universitar la facultatea de drept a Universit@]ii române}ti din Cluj.
Din actele referitoare la judec@toria din Târn@veni semnal@m doar faptul
c@, al@turi de avoca]ii maghiari, cei evrei nu au depus jur@mântul solicitat91.
La 29 aprilie, la preluarea judec@toriei din Cohalm, fostul }ef a refuzat
depunerea jur@mântului92. A doua zi, el }i cu un judec@tor maghiar au decis
s@ depun@ jur@mântul. Acela}i lucru l-au f@cut }i func]ionarii }i avoca]ii din
localitate. Schimbare de optic@ sau pragmatism?
În cazul judec@toriilor din jude]ele Ciuc, Odorhei }i Trei Scaune situa]iile
au fost mult mai delicate. Judec@toria din Cristurul Secuiesc a fost preluat@
la 23 iunie93, cea din Miercurea Ciuc94 la 28 iulie, din Sânmartin la 29 iulie95
}i Gheorghieni, la 31 iulie96. Datorit@ p@r@sirii posturilor de c@tre maghiari,
statul român s-a v@zut nevoit s@ le închid@ }i s@ le ]in@ sub supraveghere.
Prin aceea}i Ordonan]@ din 25 august 1919 judec@toriile din Sânmartin,
Aita-Mare }i Ocland se desfiin]au.

91
Documentul 210.
92
Documentele 215-219.
93
Documentul 223.
94
Documentele 224-225.
95
Documentele 226-227.
96
Documentele 228-229.
97
Anexa IV.

49
GHEORGHE IANCU

În urma campaniei victorioase a armatei române din lunile aprilie-mai


1919 au trecut sub autoritatea faptic@ a statului român }i jude]ele: Arad, Bihor,
S@tmar, S@laj }i Ugocia.
Ca atare, prin Ordonan]a Resortului de Justi]ie nr. 1200 din 18 iunie 1919
referitoare la forurile justi]iare de pe teritoriul nou eliberat , s-a decis ca jurisdic]ia
Cur]ii de Apel Debre]in asupra teritoriului apar]inând Tribunalelor Sighetul
Marma]iei, Satu Mare }i Zal@u }i jurisdic]ia Curiei ungare, forul judiciar suprem
din ]ar@, asupra uturor teritoriilor amintite înceta97(Anexa IV).
Tribunalele }i judec@toriile din jude]ele men]ionate se subordonau Cur]ii
de Apel Oradea, de care mai ]inea }i tribunalul din Oradea. Ca urmare, toate
cazurile de pe aceste teritorii, de orice natur@, care pentru recurs ar fi trebuir
s@ fie înaintate Cur]ii de Apel Debre]in se trimiteau Cur]ii de Apel din Oradea,
iar cele care ar fi trebuit adresate Curiei ungare se ]ineau la instan]ele
respective în suspensie pân@ la dispozi]ii ulterioare.
Toate institu]iile judiciare erau puse sub autoritatea }efului Resortului de Justi]ie.
Mai multe paragrafe ale Ordonan]ei nr. 121 se aplicau }i pe aceste teritorii.
Se specifica, mai explicit decât în Ordonan]a 121, c@ „Func]ionarul public prin
denegarea jur@mântului f@r@ o deosebit@ enuncia]iune se consider@ destituit
din oficiul s@u.”
Este de remarcat c@ în momentul elabor@rii acestei Ordonan]e institu]iile
judiciare din jude]ele Bihor }i S@laj erau deja preluate. Aurel Laz@r, pe lâng@
dirijarea întregului proces de preluare }i de organizare a justi]iei române}ti, a fost
desemnat de Consiliul Dirigent pentru a introduce via]a de stat româneasc@ în
ora}ul Oradea }i jude]ul Bihor. Men]ion@m c@ armata român@ a intrat în ora}
în ziua de 20 aprilie 1919, fiind primit@ cu bucurie }i cu u}urare atât de români
cât }i de maghiari. În aceast@ calitate el a condus personal }i preluarea unor
institu]ii judec@tore}ti din teritoriu. El a condus personal la 3 mai 1919 ac]iunea
de preluare a Cur]ii de Apel din Oradea, fapt asupra c@ruia vom insista ceva
mai mult98. Procesul-verbal încheiat cu acel prilej, veritabil@ pagin@ de istorie
na]ional@, de realism }i în]elegere politic@, cuprinde în sine }i un remarcabil profil
politic }i uman al lui Aurel Laz@r. Cuvintele rostite de el în calitate de reprezentant

98
Documentele 230-231.; Gh. Iancu, Contribu]ii la cunoa}terea activit@]ii dr. Aurel Laz@r în
timpul Consiliului Dirigent (1918-1919) „Crisia”, 1980, 10, p. 171-174; Ludovic Báthory,
Viorel Faur, Gheorghe Iancu, Un important document din 1919 despre activitatea militantului
bihorean pentru unitate na]ional@ Dr. Aurel Laz@r, „Crisia”, 1990, 20, p. 359-369; vezi }i
Ioan Zainea, Aurel Laz@r(1872-1930). Via]a }i activitatea, Cluj-Napoca, 1999, p. 137-164.

50
Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

al statului român, veneau din istoria acelor locuri, din istoria poporului român
}i a convie]uirii sale cu celelalte popoare }i î}i aveau suportul în legitimitatea aspi-
ra]iilor spre unitate na]ional@ a românilor de pretutindeni, în marea împlinire
de la 1 Decembrie 1918, în hot@rârea statului român de a respecta dezvoltarea
celorlalte minorit@]i din ]ar@.
Dup@ ce pre}edintele Cur]ii de Apel îl salut@ în numele întregului personal
întrunit în }edin]@, dr. Aurel Laz@r a declarat urm@toarele: „... Situa]ia lui este
u}urat@ prin faptul c@ a mai avut ocazia s@-}i prezinte pe scurt punctele de
vedere }i s@ explice schimb@rile petrecute în timpurile noastre judec@torilor
Cur]ii de Apel }i membrilor Procuraturii Generale, precum }i în fa]a delega]iei
de salut a acestor foruri, care s-a prezentat la el. Situa]ia lui este u}urat@ }i prin
faptul c@ poate saluta azi membrii proeminen]i ai corpului de magistra]i care
vor cânt@ri situa]ia }i î}i vor exprima hot@rârile cu logica, obiectivitatea }i
cuno}tin]ele corespunz@toare }i este convins c@, oricare ar fi aceast@ decizie,
ea va izvorî din cea mai profund@ }i mai curat@ convingere sufleteasc@.
În urma situa]iei create de r@zboi – continua A. Laz@r – }i poporul român
}i-a exercitat drepturile care i se cuvin }i suveranitatea lui la Adunarea Na]ional@
de la Alba Iulia de la începutul lunii decembrie 1918. Pe baza acestei rezolu]ii
(ora}ul) Oradea }i comitatul Bihor fac parte din teritoriile asupra c@rora na]iunea
român@ }i-a declarat suveranitatea. Aceast@ hot@râre a fost sanc]ionat@ de regele
României }i aceasta reprezint@ o situa]ie încheiat@ definitiv. Dar aceast@ hot@râre
de la Alba Iulia nu are numai temeiuri istorice, ci }i premisele interna]ionale, care
au cerut aceast@ hot@râre deplin@ }i inatacabil@ }i din punct de vedere juridic.
Suportul premiselor interna]ionale îl constituie conven]ia încheiat@ de România
}i Antanta în 1916 }i care conven]ie nefiind tulburat@ de evenimentele care au
survenit între timp }i nici m@car de a}a numita pace de la Bucure}ti este }i azi
în deplina vigoare. Dar având în vedere marile transform@ri, precum }i faptul
c@ prin aceast@ hot@râre Adunarea Na]ional@ de la Alba Iulia }i-a aplicat suve-
ranitatea pe teritoriul altui stat, aceast@ hot@râre a fost supus@ Conferin]ei de
Pace, unde ea a fost deplin ratificat@.
Când face acest@ declara]ie aici, el este p@truns de povara r@spunderii
politice }i morale care l-ar ap@sa pe el dac@ ar declara lucruri nereale. Este
posibil c@ cei prezen]i de]in alte informa]ii în aceast@ chestiune, dar îi poate
asigura c@ informa]iile lor nu corespund realit@]ii, ceea ce este dovedit cel mai
bine de faptul c@ la ultima chemare a Puterilor Antantei, care s-a referit la
corectarea liniei demarca]ionale în mod nenorocit fixat@, chiar guvernul Ungariei
a declarat în mod oficial, c@ nu men]ine }i nici nu poate men]ine chestiunile
teritoriale.

51
GHEORGHE IANCU

Este p@truns de seriozitatea momentului. Ceea ce provoac@ bucuria unei


na]iuni poate provoca unei alte na]iuni am@r@ciune, dar este convins c@ aceast@
fericire nu trebuie s@ fie sfid@toare, ci dimpotriv@, trebuie s@ fie p@truns@ de
dragoste }i s@ tind@ s@ atenueze suferin]ele celorlalte na]iuni, ca s@ existe fa]@
în fa]@ nici învins nici înving@tor, ci dou@ na]ii care caut@ s@ se comporte una
fa]@ de alta cu deplin@ în]elegere. Aceast@ în]elegere în trecut nu s-a realizat,
se pot schimba hotarele, se pot schimba }i forma]iunile de drept public, dar
un popor tr@ie}te }i mai departe ca na]iune. {i o na]iune care, pân@ acum, în
cea mai mare parte, a tr@it unit@ }i acum este nevoit@ s@ tr@iasc@ disparat,
eliberat@ (îns@) de o politic@ fatal@, va tr@i }i mai departe }i î}i va g@si }i în noua
alc@tuire locul care i se cuvine conform trecutului ei, iar statul român î}i va
cunoa}te în orice caz obliga]ia politic@ }i moral@ care-i revine fa]@ de ea }i va
fi mândru c@ }i-a f@cut cet@]eni pe membrii acestei na]iuni }i va }ti s-o fac@ s@
uite am@r@ciunea momentului prezent.”
În continuare, A. Laz@r a insistat asupra principiilor democratice incluse în
Hot@rârea de la Alba Iulia, ca: votul universal, drepturi pentru minorit@]i, ca }i
asupra con]inutului actelor emise de Consiliul Dirigent, de Resortul justi]iei, pân@
în acel moment, a schimb@rilor pe care acestea le determinau – de exemplu –
suspendarea inamovabilit@]ii magistra]ilor motivat@ de faptul „c@ci men]inerea
integral@ a acestui drept ar fi o piedic@ uria}@ în calea organiz@rii”. S-a citit apoi,
textul jur@mântului de fidelitate, în limba român@ }i în limba maghiar@: „Eu N.N.
m@ jur pe atotputernicul Dumnezeu c@ voi fi credincios Regelui Ferdinand I }i
statului român, voi respecta cu credin]@ legile ]@rii, decretele }i ordonan]ele
Consiliului Dirigent, voi îndeplini cu cinste, con}tiinciozitate }i obiectivitate sarcinile
oficiului meu, }i voi p@stra secretul oficios. A}a s@-mi ajute Dumnezeu”. A. Laz@r
a reamintit celor de fa]@ consecin]ele depunerii sau nedepunerii jur@mântului
de fidelitate fa]@ de statul român.
Dup@ aceasta, A. Laz@r a pus dou@ întreb@ri Pre}edintelui, respectiv jude-
c@torilor }i membrilor Procuraturii Generale: „1) Este dispus Pre}edintele ca
în numele Cur]ii de Apel s@ recunoasc@ autoritatea Consiliului Dirigent Român
din Sibiu asupra Cur]ii de Apel din Oradea }i s@ pun@ Curtea de Apel sub
jurisdic]ia statului român? 2) Sunt dispu}i Pre}edintele, magistra]ii }i membrii
Procuraturii Generale s@ depun@ jur@mântul oficial în textul de mai sus?”
Înainte de a se da r@spunsurile cerute, la invitarea pre}edintelui, procurorul
general, a declarat c@ „nu consider@ satisf@c@toare acea parte a argumenta]iei
de drept public a ministrului [}ef de resort] de Justi]ie, care se refer@ la alipirea
definitiv@ din punct de vedere juridic a comitatului Bihor }i a [ora}ului] Oradea
la România (}i prin urmare) nu o accept@. R@zboiul înc@ nu s-a terminat.

52
Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

Conven]ia la care face referiri ministrul, exist@ numai între p@r]ile contractante
}i numai tratatul de pace va fi chemat s@ stabileasc@ cui va apar]ine acest
teritoriu. Recunoa}te c@ România de]ine aceste teritorii pe baza dreptului de
cucerire, poate prelua imperiul, }i poate pretinde depunerea jur@mântului, dar
aceast@ situa]ie din punct de vedere de drept înc@ nu a avut loc }i se va întâmpla
numai atunci când pacea a fost încheiat@”. Acestei declara]ii i-a urmat o
argumentat@ }i deosebit de plastic@ replic@, care contureaz@ }i mai elocvent
personalitatea lui Aurel Laz@r, ca lupt@tor pentru cauza poporului din care se
tr@gea. „... Consiliul Dirigent nu a venit pe baza dreptului de cucerire, ci în
numele justi]iei }i al drept@]ii. Na]iunea român@ nu a renun]at niciodat@ la
dreptul pe care i l-a conferit istoria, ci la prima ocazie când a putut-o face a
proclamat-o în mod public în Rezolu]ia de la Alba Iulia. În aceast@ Rezolu]ie s-au
manifestat dorin]a, con}tiin]a }i consim]@mântul de unire al tuturor românilor,
care tr@iesc în sufletul fiec@rui om.
El nu dore}te depunerea jur@mântului în forma pe care în cuvântul lui a expus-o
Procurorul }ef, adic@ în virtutea dreptului de cucerire, deoarece armata român@
nu a venit ca }i cuceritoare ci ca eliberatoare. (s.n. – Gh.I.). Consiliul Dirigent
Român a trimis-o aici în numele na]iunii române. Caracterul statal al acestui
teritoriu nu depinde de declara]iile de pace ulterioare, „din aceast@ cauz@ nu poate
acorda amânare în privin]a depunerii jur@mântului”. Sunt aceste cuvinte demne
de numele marelui b@rbat politic bihorean }i care pot fi a}ezate ca un autentic
motto al procesului de organizare a vie]ii de stat române}ti în Transilvania.
Pre}edintele Cur]ii de Apel, dup@ ce a declarat în numele s@u c@ „în
condi]iile actuale recunoa}te autoritatea Consiliului Dirigent Român din Sibiu
asupra Cur]ii de Apel }i este dispus s@ o pun@ la dispozi]ia regimului românesc”,
cu consim]@mântul tuturor participan]ilor a pronun]at hot@rârea unanim@ a
}edin]ei plenare: „{edin]a plenar@ a Cur]ii de Apel din Oradea recunoa}te în
condi]iile actuale autoritatea Consiliului Dirigent }i o supune jurisdic]iei
române}ti”.
În mod firesc, apoi, atât pre}edintele cât }i magistra]ii }i membrii Procuraturii
generale au declarat „c@ în condi]iile actuale sunt dispu}i s@ depun@ jur@mântul”.
Dup@ aceasta, pre}edintele }i-a exprimat „mul]umirile lui Aurel Laz@r pentru
informa]iile cu caracter general }i-l roag@ c@ deoarece magistra]ii prezen]i
precum }i membrii Procuraturii Generale au depus f@r@ excep]ie jur@mântul }i-
}i vor îndeplini datoria }i de acum înainte conform priceperii, convingerii lor în

99
Documentele 232-234.

53
GHEORGHE IANCU

mod cinstit, s@ aib@ fa]@ de ei, bun@voin]a cea mai larg@ pe care i-o poate asigura
func]ia lui de membru al Consiliului Dirigent }i s@ ia în considerare pe cât posibil
condi]iile de via]@ individuale }i de familie ale respectivilor”.
Dup@ asigur@rile date de A. Laz@r, c@ statul român se va îngriji de corpul
magistra]ilor }i dup@ stabilirea modalit@]ilor de preluare de c@tre pre}edinte,
a jur@mântului de la cei bolnavi, }edin]a plenar@ s-a încheiat.
La Curtea de Apel Oradea constat@m o situa]ie total diferit@ fa]@ de cele
de la Cur]ile de Apel Cluj }i Târgu Mure}. De}i s-a invocat }i aici de c@tre partea
maghiar@ c@ soarta acestui teritoriu a fi decis@ de Conferin]a de Pace, institu]ia
s-a predat liniar }i membrii ei au depus jur@mântul solicitat. Explica]ia pare
simpl@, dar nu exclude }i alte motiva]ii în afara celei pe care o oferim noi.
Magistra]ii }i func]ionarii juridici maghiari din ora} au sim]it nemijlocit teroarea
regimului comunist existent în Ungaria }i astfel au decis s@-}i continue activitatea
în cadrul statului român, al c@rui armat@ îi alungase pe comuni}ti.
Tribunalul Oradea a fost preluat în aceea}i zi de 3 mai 191999. Surprinz@tor
ni se pare faptul c@ din Raportul pre}edintelui din 14 mai adresat lui A. Laz@r,
aflat înc@ în zon@, rezult@ c@ un num@r mare de magistra]i }i func]ionari au depus
jur@mântul, în timp ce al]ii l-au refuzat.
La 8 mai 1919 prefectul jude]ului S@laj i-a cerut pre}edintelui maghiar al
Tribunalului Zal@u s@ ia jur@mântul de la personalul subordonat100. Se pare
c@ }edin]a plenar@ a avut loc la 14 mai, zi în care majoritatea l-au depus,
opera]ie continuat@ în 16 mai. 8 judec@tori de la Tribunal au depus
jur@mântul, în timp ce 3 l-au refuzat.
În 28 aprilie 1919 a depus, la Sighet, jur@mântul de credin]@, prefectul
jude]ului Maramure}, Vasile Chiroiu. Salutând evenimentul, ziarul „Sfatul” din
Sighet, în num@rul din 30 aprilie anun]a c@ „Visul nostru de veacuri, prin m@re]ul
act al depunerii jur@mântului s-a înf@ptuit. Suntem români, fii ai României
libere }i independente”.
Fiind jude] limitrof situa]ia în Maramure} era destul de complicat@, în
condi]iile în care grani]ele nu erau definitiv trasate. A}a se face c@ abia la 23
mai 1919 prefectul a preluat Tribunalul Sighet101. Din 19 judec@tori au depus
jur@mântul doar 2 români }i din 19 notari a depus unul singur, român. La 28

100
Documentele 235-237.
101
Documentele 238-242.
102
Documentele 243-244; Arhivele Na]ionale, Direc]ia jude]ean@ Satu Mare, fondul Prefectura
jude]ului Satu Mare, dosar nr. 4/1918, f. 10

54
Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

mai, prefectul îl în}tiin]a despre st@rile de fapt de la Tribunal pe }eful Resortului


de Justi]ie. Dintr-un alt raport al prefectului din 1 iulie 1919 rezulta c@ fuseser@
preluate Tribunalul }i judec@toria de ocol din Sighet, care func]ionau. El sim]ea
dorin]a unor judec@tori de a reveni în func]ii }i sugera Resortului c@ asemenea
ac]iuni n-ar trebui acceptate.
Tribunalul din Satu Mare a fost preluat în 25 iunie de c@tre prefectul jude-
]ului Alexandru Raco]i }i de pre}edintele român, Silviu Papp102. În acest caz
semnal@m o situa]ie aparte în procesul de introducere a justi]iei române}ti în
Transilvania. Armata român@ a intrat în ora} în 19 aprilie 1919.
În ziua de 23 aprilie s-a ]inut o }edin]@ plenar@, la care a participat perso-
nalul Tribunalului }i al Procuraturii, printre care }i procurorul român Silviu
Papp. Au fost prezen]i }i generalul A. Constantinidi, comandantul Diviziei II
Cavalerie, precum }i Ioan Savaniu, pre}edintele Consiliului Na]ional Român
Comitatens. Înregistr@m un C.N.R.C. înc@ în func]iune, cu atribu]iile clasice
ale acestor organisme.
S. Papp a cerut ca, de acum încolo, sentin]ele s@ se dea în numele statului
român, regele Ferdinand I. Tot el le-a indicat celor care voiau s@-}i continue
activitatea în statul român s@ întocmeasc@ o list@ cu numele lor }i cu
semn@tura. O asemenea list@ s-a }i f@cut }i cuprindea 131 de nume. Ea a fost
aprobat@ de I. Savaniu }i de generalul A. Constantinidi.
În Raportul lui S. Papp din 28 iunie adresat Resortului de Justi]ie, referitor
la preluarea din 25 iunie, evenimentele din 23 aprilie sunt prezentate astfel:
magistra]ii }i func]ionarii „au recunoscut dreptul Regatului Român peste acest
teritoriu, s-au declarat c@ r@mân în serviciul Regatului Român }i doresc a se
bucura de acelea}i beneficii ca }i func]ionarii Regatului }i î}i vor continua
func]iunea lor cu con}tiinciozitate”. În acela}i document, S. Papp consemna

103
Documentele 245-249.
104
Documentele 250-265. În acest caz semnal@m un caz cu totul neobi}nuit }i neuzitat în
scrierea istoric@. Dumitru Og@}anu din Oradea a publicat articolul: Documente inedite
referitoare la preluarea de c@tre statul român a Judec@toriei de ocol din Tinca (mai 1919),
«Cele trei Cri}uri», 1998, 9, nr. 1-2, p. 4. Trimiterea lui este urm@toarea: Arhivele na]ionale,
Direc]ia jude]ean@ Cluj, fond Curtea de Apel, dosar 3, inv. 325/1919. Din aceast@ trimitere
sunt false dou@ lucruri. 1) aceste documente n-au fost niciodat@ în custodia Direc]iei
jude]ene Cluj }i 2) num@rul de inventar este 175. Remarc@m }i o omisiune, dânsul neiden-
tificând titlul întreg al fondului, lipsind cuvântul Preziden]iale. Trimiterea corect@ este }i a
fost: Arhiva Cur]ii de Apel Cluj. Arhiva fondul Curtea de Apel Cluj. Preziden]iale, inv. 375/

55
GHEORGHE IANCU

schimbarea de atitudine din partea magistra]ilor. „Judec@torii }i procurorii nu


numai nu vor depune jur@mântul oficios, ci nu vor a recunoa}te nici dreptul
Consiliului Dirigent de a dispune în chestiile justi]iei”.
Noi documente vor face lumin@ }i în acest caz.
Seria prelu@rii judec@toriilor de ocol de pe teritoriul Cur]ii de Apel Oradea
începe, p@strând ordinea cronologic@, cu judec@toria din Salonta103.
Institu]ia a fost preluat@ de Aurel Laz@r la 13 mai 1919. Prin declara]iile
f@cute, A. Laz@r a for]at un pic lucrurile, dep@}ind cadrele adev@rului istoric.
Avem în vedere afirma]iile cu privire la valabilitatea tratatului din 1916, la
faptul c@ el preia puterea public@ în jude]ul Bihor „în calitate de ministru al
guvernului român” – el era membru în Consiliu Dirigent – }i c@ statutul juridic
al jude]ului era definitiv. Era definitiv din punctul de vedere al deciziilor
interne, nu }i în conformitate cu dreptul interna]ional.
Fapt asem@n@tor celui de la Curtea de Apel Oradea, magistra]ii, func]io-
narii }i gardienii au depus jur@mântul solicitat.
A. Laz@r a fost prezent }i la judec@toria din Tinca104. În 14 mai pre}edintele
Papp Károly a depus jur@mântul de fidelitate. Din procesele-verbale din 20
mai rezult@ c@ gestul lui a fost urmat }i de ceilal]i salaria]i, cu excep]ia unui
diunist.
În 15 mai 1919 A. Laz@r a preluat judec@toria de ocol din Beiu}105. În
afara unui judec@tor }i a unui executor plecat din localitate, ceilal]i judec@tori
}i func]ionari maghiari au depus jur@mântul de credin]@.
La judec@toria din Va}c@u lucrurile s-au derulat asem@n@tor106. Atâta doar
c@ A. Laz@r, prezent }i aici, l-a transferat pe }eful judec@toriei, Jakó János, la
judec@toria din Salonta, numind un alt }ef. Judec@toria a fost preluat@ în 16 mai.
La judec@toria de ocol Ale}d lucrurile s-au desf@}urat mai nuna]at107. În 17
mai, ca urmare a dispozi]iei pre}edintelui Tribunalului Oradea, Balázs Elemér,
s-a întrunit personalul judec@toriei. {eful, Hollmayer Béla, }i o parte a judec@to-
rilor }i func]ionarilor
1919, au depus
dosar 3, nenumerotat. La felatunci }i în}izilele
a procedat urm@toare
în cazul jur@mântul.
judec@toriilor din Beiu} }i Va}c@u,
Preluarea de c@tre Consiliul Dirigent a instan]elor judec@tore}ti din Beiu} }i Va}c@u (jude]ul
Bihor) în anul 1919, «Crisia», 1997, 17-18, p. 177-190 }i a celei din Ale}d , Preluarea
judec@toriei din Ale}d (1919). Documente, «Cele Trei Cri}uri», 1999, 10, nr. 3-4, p. 3.
Subliniem, D. Og@}anu n-a v@zut niciodat@ fondul din care citeaz@. A avut la dispozi]ie, pentru
un scurt timp, spre informare în vederea tezei de doctorat documentele date de noi. S-a
gr@bit }i le-a publicat. L-a tr@dat faptul c@ nu }tia locul de p@strare a actelor.
105
Documentele 266-267.
106
Documentele 268-274.
107
Documentele 275-284.
108
Documentele 285-287.

56
Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

Un num@r mai mic, printre care 2 judec@tori, 1 notar }i mai mul]i func]io-
nari, în locul jur@mântului i-au prezentat }efului judec@toriei, tot în 17 mai, o
Declara]ie, în care-i solicitau s@ se amâne cererea de a depune jur@mântul
pân@ la decizia Conferin]ei de Pace cu privire la jude]ul Bihor. Ei îl asigurau
c@ pân@ atunci î}i vor „îndeplini activitatea cu cea mai mare con}tiinciozitate
}i corectitudine”. Mai ad@ug@m „c@ în cazul în care, în pofida obiec]iilor noastre,
se va insista în direc]ia depunerii jur@mântului de fidelitate, pentru a asigura
condi]iile de trai familiilor noastre vom fi obliga]i s@ depunem acest jur@mânt”.
La 9 iunie, pre}edintele Tribunalului Oradea îi solicita lui A. Laz@r instruc-
]iuni cu privire la atitudinea acestui grup, care refuzase }i o a doua solicitare
de a depune jur@mântul.
La judec@toria de ocol din Berettyóújfalu [azi localitate în Ungaria] nici un
angajat n-a depus jur@mântul, invocându-se faptul „c@ apartenen]a acestui
teritoriu poate fi decis@ exclusiv de Conferin]a de Pace”108. În acel moment
nu exista o hot@râre a Conferin]ei de Pace care „s@ adevereasc@ declara]ia
domnului ministru [A. Laz@r] potrivit c@reia «apartenen]a jude]elor Oradea }i
Bihor este de mult decis@ de Conferin]a de Pace»”.
A. Laz@r a preluat, în 17 mai, }i judec@toria din Ceica109. Întrucât }eful
judec@toriei n-a depus jur@mântul l-a înlocuit cu un maghiar. În urm@toarele
zile el a preluat jur@mântul de la mai mul]i func]ionari.
Informa]iile despre judec@toriile de ocol urbane }i rurale din Oradea sunt
pu]ine }i din ele nu rezult@ data prelu@rii. Oricum, aceasta s-a petrecut înainte
de 19 mai110. Într-o precizare f@cut@ în 26 februarie 1944 reiese c@ nu se
g@seau alte acte la dosarul lor.
La judec@toria de ocol Marghita întreg personalul a depus jur@mântul de
credin]@, caz mai rar în cazul judec@toriilor111.
La judec@toria de ocol {imleul Silvaniei s-a produs o preluare în dou@
etape112.
În 20 mai, Alexandru Aciu, conduc@torul temporar al judec@toriei le-a
cerut fostului }ef }i celorlal]i salaria]i s@ depun@ jur@mântul. Ei au solicitat

109
Documentele 288-293.
110
Documentele 294-301.
111
Documentele 302-305.
112
Documentele 306-308.
113
Documentele 309-317.

57
GHEORGHE IANCU

amânarea ac]iunii pân@ la decizia final@ a Conferin]ei de Pace, promi]ând c@-}i


vor continua activitatea pân@ atunci.
În 22 mai cele dou@ p@r]i s-au întâlnit din nou, în prezen]a prefectului
jude]ului S@laj, rezultatul fiind acela}i.
La îndrumarea prefectului din 12 iunie, în 15 iunie Coriolan Mese}ianu,
conduc@torul judec@toriei a preluat efectiv institu]ia, solicitând personalului
depunerea jur@mântului. Judec@torii au refuzat, solicitând, din nou, o amânare,
în ton cu declara]ia lor din 20 mai. Func]ionari mai m@run]i au depus
jur@mântul.
Pe parcursul prezent@rii noastre textul poate deveni monoton dac@ infor-
ma]iile sunt de acela}i tip. Spre norocul nostru apar }i situa]ii cu totul
deosebite, care anim@ nara]iunea, o fac chiar palpitant@. Un asemenea caz,
ie}it din tipare, este cel de la judec@toria de ocol S@cuieni113. A fost o disput@
care a avut nevoie de mai multe „reprize” pentru a se încheia în conformitate
cu dispozi]iile Consiliului Dirigent.
Men]ion@m c@ pre}edintele Tribunalului Oradea s-a implicat intens în
evenimentele ce au avut loc la judec@torie. Începutul s-a f@cut cu întrunirea
de la judec@torie din 21 mai, dedicat@ depunerii jur@mântului. Cu acel prilej,
}eful judec@toriei Bod Kálmán i-a informat pe magistra]i, func]ionari }i auxiliari
c@ la o }edin]@ din 3 mai la Oradea, A. Laz@r a declarat c@ în conformitate cu
Hot@rârea de Unire de la Alba Iulia jude]ul Bihor face parte integrant@ din
Regatul România.
Dup@ un timp de meditare, cei prezen]i aduc elogii armatei române pentru
eliberarea jude]ului „deoarece prin aceasta s-a pus cap@t bol}evismului
blestemat care st@pânea aici, astfel c@ a adus un serviciu deosebit nu numai
Ungariei, ci }i celorlalte state învecinate, împiedicând r@spândirea pericolului
ro}u”. Cu toate acestea, ei au afirmat c@ vor depune jur@mântul doar atunci
când Conferin]a de Pace va hot@rî definitiv în privin]a apartenen]ei statale a
jude]ului Bihor.
Lucrurile au trenat }i abia la 20 iunie judec@torul de ocol Szabó Géza, trimis
de pre}edintele Tribunalului Oradea, s-a prezentat la S@cuieni pentru a prelua
judec@toria, f@r@ a reu}i îns@. Plicul cu instruc]iunile pre}edintelui de Tribunal,
plicul returnat, plicuri }i pentru al]i 3 judec@tori, care nu le-au deschis, con]inutul
lor fiindu-le citit de Bod Kálmán, sunt aspecte cu totul inedite. În fa]a refuzului
de predare a institu]iei, Szabó Géza le-a comunicat c@ ei nu mai sunt considera]i
ca fiind în activitate oficial@, }eful Resortului de Justi]ie le transmitea ca ei s@-}i
continue totu}i activitatea. Cei prezen]i au fost de acord cu aceasta, dar au
declarat c@ ei îl recunosc în continuare pe Bod Kálmán ca }ef al judec@toriei.

58
Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

Szabó Géza i-a convocat apoi pe func]ionari, diurni}ti }i auxiliari }i le-a cerut
s@ urmeze doar dispozi]iile lui, deoarece judec@torii care nu depuseser@ jur@mântul
nu mai aveau drept de dispozi]ie. Ei trebuiau, de asemenea, s@ r@mân@ în activi-
tate. To]i i-au r@spuns c@ vor executa doar dispozi]iile judec@torilor existen]i.
În aceste condi]ii, Szabó Géza n-a putut prelua judec@toria, fapt despre
care l-a în}tiin]at imediat pe pre}edintele Tribunalului Oradea. În aceea}i zi
el }i-a dat demisia }i a plecat din localitate. Pre}edintele Tribunalului Oradea
a recurs atunci la o nou@ solu]ie, dup@ ce le-a cerut telefonic celor din S@cuieni
s@ predea institu]ia. I-a delegat pe Palánkay Károly, judec@tor la Tribunalul
din Oradea }i pe Augustin Bolca}, conduc@torul judec@toriei din Marghita s@
preia judec@toria. Pentru a lini}ti spiritele constat@m c@ a numit un român }i
un maghiar. Cei doi s-au prezentat la judec@torie în 27 iunie, f@r@ îns@ a reu}i
s@ o preia.
La 1 iulie, orele 13°° situa]ia s-a repetat. Pentru a pune cap@t litigiului, la
orele 16°° Palánkay }i Bolca} au revenit înso]i]i de un maior, de 4 solda]i }i
de prim-pretor.
În fa]a iminentei folosiri a for]ei judec@torii maghiari, Bod Kálmán n-a fost
prezent, au predat institu]ia. Maiorul Popescu }i-a l@sat acolo un loc]iitor în
persoana unui sublocotenent, care s@ supravegheze predarea detaliat@ a
judec@toriei.
Conduc@tor temporar al institu]iei a fost desemnat A. Bolca}.
Evenimentele de la judec@toria din S@cuieni dovedesc c@ nu în toate locurile
din jude]ul Bihor, dup@ intrarea armatei române, fo}tii conduc@tori de institu]ii
judiciare au acceptat s@ depun@ jur@mântul }i s@ predea judec@toriile.
Dispunem de informa]ii mult mai lacunare cu privire la judec@toria din
Cehu-Silvaniei. Ea fost preluat@, probabil la 27 mai, de c@tre judec@torul de
ocol Ioan Ember114. Trei judec@tori, 1 notar, 1 scriitor, 3 diurniste au refuzat
depunerea jur@mântului. Conduc@torul c@r]ii funduare, 3 scriitori, 1 servitor
}i 1 paznic l-au depus }i ca atare lucrau al@turi de Ioan Ember.
{i parc@ ca un joc al contrariilor, la judec@toria de ocol Jibou, la 10 iunie
1919 întreg personalul a depus jur@mântul }i preluarea s-a efectuat lini}tit115.

114
Documentul 319.
115
Documentele 320-321.
116
Documentele 324-325.
117
Documentele 326-327.
118
Documentele 331-339.
119
Documentele 328-330.

59
GHEORGHE IANCU

Un document din zon@ de care dispunem, datat 6 august, este extrem de


important fiindc@ cuprinde ac]iunile prefectului de Maramure} privind instau-
rarea administra]iei române}ti în plasa Seleu}ul Mare, jude]ul Ugocea116.
În privin]a judec@toriei de ocol, el n-a preluat-o, ci a dispus ca sentin]ele
s@ se dea în numele statului român }i s@ fie subordonat@ Tribunalului Sighet.
Pre}edintele maghiar a refuzat s@ accepte aceste decizii, astfel c@ el a fost
îndep@rtat din localitate. Vasile Chiroiu l-a propus pe Victor Ioanes de Ap}a
comisar pentru acest teritoriu, propunere acceptat@ de Consiliul Dirigent.
În 7 aprilie 1920, ca urmare a deciziei Conferin]ei de Pace, Consiliul Dirigent
s-a v@zut silit s@-i revoce din func]ii pe prefec]ii din Bichi} }i Cenad }i pe
comisarul din Ugocea, Victor Ioanes.

120
Jean Bernachot, Les Armées françaises en Orient après l’armistice de 1918. Vol. I.
L’armée française d’Orient. L’armée de Hongrie (11 novembre 1918 – 10 septembre
1919), Paris, 1970, p. 263-272; Eugen Boia, Romania’s Diplomatic Relations with
Yugoslavia in the Interwar Period, 1919-1941, East European Monograph, Boulder
Distributed by Columbia University Press, New York, 1993; Pompiliu Ciobanu, Unirea
Banatului }i încorporarea Banatului la România Mare, Timi}oara, 1934; G. Cip@ianu,
Gheorghe Iancu, Nouvelles contributions concernant l’institution de l’administration
roumaine dans le Banat (1919), „Anuarul Institutului de Istorie Cluj-Napoca”, 1985-1986,
27, p. 457-474; Gheorghe Iancu, Contribu]ia, p. 148-197; Idem, Goga în francez@
[Raporturile bune dintre ofi]erii francezi din Lugoj }i intelectualii români]. „Familia”, nr.
4 din 1983, p. 9; Idem, Realit@]i politico-administrative din Banat (ianuarie – aprilie 1919).
M@rturii epistolare. In: Societate }i civiliza]ie în Banatul istoric. Volum îngrijit de Camil
Petrescu, Timi}oara, Imprimeria Mirton, 2003, p. 97-107; Idem, Ruling Council, p. 133-
149; Gh. Iancu, G. Cip@ianu, La consolidation, Doc. LX, LXII, LXVII, LXXII, LXXV,
LXXXI, LXXXII, LXXXVII; Gh. Iancu, G. Cip@ianu, Prezen]a militar@ francez@ }i
administra]ia Banatului din anul 1919. In: Sfâr}it }i început de epoc@. Coordonatori: Cornel
Grad, Viorel Ciubot@, Satu Mare – Zal@u, 1998, p. 383-398.; Ivo J. Lederer, Yugoslavia
at the Paris Peace Conference, New Haven and London, 1963, p. 97, 123, 237, 243, 276,
290; W. Marin, I. Munteanu, Gh. Radulovici, Unirea Banatului cu România, Timi}oara,
1968; Stelian Mândru], Stabilirea frontierei Banatului dup@ primul r@zboi mondial (1918-
1924). Impact }i consecin]e. „Studii de istorie a Banatului”, 1999-2001, 13-15, p. 122-
156. Cu o vast@ bibliografie; I. Munteanu, Vasile M. Zaberca, Mariana Sârbu, Banatul }i
Marea Unire, coordonator I. Munteanu, Timi}oara, 1992; Ormos Mária, From Padua, p.
15, 22, 42, 72, 84, 87, 94, 122-124, 127, 157, 176-177, 179, 188-191, 194, 212, 221, 235,
240-242, 302, 322, 335, 340; Vasile Râmnean]u, Ocupa]ia militar@ sârbeasc@ în jude]ul
Timi}-Torontal (1918-1919), „Banatica”, 1995, 13, Vol. II, p. 383-395; Andrea Schmidt
Rösler, Rumänien nach dem Welt Krieg. Die Grenzziehung in der Dobrudscha und in Banat
und die Folgeprobleme, Peter Land, Frankfurt am Main – Berlin – New York – Paris – Wien,
1994. Cu o vast@ bibliografie; Sherman David Spector, România }i Conferin]a de Pace de

60
Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

La judec@toria de ocol T@}nad, preluat@ la 27 august, unii au depus jur@-


mântul, al]ii nu117.
Informa]iile despre judec@toriile de ocol Satu Mare, Seini, Baia Mare
sunt pu]ine. Constat@m c@ un num@r mare de judec@tori }i func]ionari au
depus jur@mântul. Nu }tim numic despre judec@toriile din Ardud }i Vi}eul
de Sus118.
Judec@toria din {omcuta Mare a fost preluat@ la 1 septembrie 1919119.
Informa]iile despre judec@toriile de ocol din Baia Mare, Satu Mare, Seini,
Vi}eu }i Ardud sunt nesemnificative pentru a le putea reda coerent.
Tribunalele }i, mai ales judec@toriile de sub jurisdic]ia Cur]ii de Apel Oradea
s-au preluat în perioade diferite ca timp, situa]iile întâlnite fiind variate. Notabil@
a fost prezen]a lui A. Laz@r la Oradea, Salonta, Tinca, Beiu}, Va}c@u }i Ceica.
Situa]ia din Banat a fost extrem de complicat@ }i ca atare clarific@rile s-
au produs mult mai târziu120.
În aceast@ zon@ s-au intersectat interesele Ungariei, care voia men]inerea
provinciei în cadrul statului maghiar, ale Iugoslaviei }i ale României, dou@ foste
}i viitoare aliate, fiecare din ele reclamând Banatul în întregime. Popula]ia
}v@beasc@, într-o pondere însemnat@, avea }i ea propriile ei interese, marja
ei de mi}care fiind totu}i redus@.
Pentru a lini}ti spiritele }i a men]ine ordinea în Banat au intrat trupe franceze,
avându-}i comandamentul la Timi}oara iar mai apoi instituindu-se zona neutr@
de ocupa]ie militar@ francez@ în jude]ul Cara}-Severin }i par]ial în Timi}.
Popula]ia Banatului, dup@ etnii, se prezenta astfel121:

Jude]ul km² Români {vabi Sârbi Magh. Al]ii TOTAL


Cara}-Severin 11074 33682 53883 14674 33787 27721 466,147
Timi} 7433 169030 165883 69905 79960 15357 500,835
Toron-tal 10016 86937 167779 199750 128405 34980 615,151
28503 592049 387545 284329 242152 76058
1582133

Num@rul total al românilor era evident mai mare decât al fiec@reia din
celelalte etnii, }i mai ales în Cara}-Severin }i Timi}. Sârbii erau în num@r mai

la Paris. Diploma]ia lui Ion I. C. Br@tianu. Traducere de Sorin Pârvu, Ia}i, Institutul
European, 1995.

61
GHEORGHE IANCU

mare doar în Torontal, la fel ungurii. {vabii erau bine reprezenta]i în Timi} }i
Torontal, situîndu-se pe locul doi, dup@ români, ca num@r total.
Despre evenimentele din Banat din perioada octombrie 1918 – august
1919 s-a scris mult, astfel c@ noi, în acest context, le vom prezenta doar succint,
insistând asupra ac]iunilor române}ti, mai pu]in tratate în lucr@rile istoricilor
str@ini.
La 15 septembrie 1918 a început ofensiva Armatelor Aliate din Orient.
Trupele sârbe, ca for]e aliate, s-au deplasat rapid spre nord-vest }i au intrat
în Belgrad la 1 noiembrie. Pân@ în 19 noiembrie ele au ocupat întreg Banatul.
Pe frontul italian ofensiva victorioas@ s-a declan}at la 24 octombrie, la 3
noiembrie încheindu-se armisti]iul cu Austro-Ungaria la Padova.
În Timi}oara, primii solda]i sârbi au intrat în 16 noiembrie, urma]i de al]ii.
Aici s-a constituit Comandamentul trupelor sârbe din Banat. Chiar înainte de
aceasta, la 12 noiembrie 1918 Consiliul Na]ional Sârb din sudul Ungariei }i
comitetul s@u executiv, Narodno Uprava au proclamat, la Novi Sad, unirea
Banatului cu Serbia.
S@ urm@rim acum }i câteva ac]iuni ale guvernului maghiar referitoare la
Banat. În 30 octombrie 1918 s-a decis evacuarea trupelor maghiare din regiune,
opera]iune desf@}urat@ la începutul lunii noiembrie.
În 31 octombrie, la ini]iativa lui Otto Roth, în Timi}oara s-a proclamat
republica }i autonomia Banatului în cadrul Ungariei. S-a constituit Consiliul
Popular B@n@]ean, dominat de social-democra]i, dar în care erau }i reprezentan]i
ai altor partide politice ungure}ti.
Banatul era reprezentat în guvernul maghiar de c@tre Johann Junker. La
8 noiembrie guvernul maghiar l-a numit pe Albert Bartha comisar
guvernamental pentru Banat. El devenind ministru de r@zboi, va fi înlocuit la
20 noiembrie de Otto Roth. Administra]ia maghiar@ va fi înlocuit@ cu cea
sârbeasc@, chiar dac@ formal au fost men]inu]i în func]ii unii func]ionari maghiari.
La 20 februarie 1919 trupe sârbe}ti l-au îndep@rtat pe comisarul guver-
namental Otto Roth }i pe al]i func]ionari superiori }i au introdus administra]ia
sârbeasc@ în Timi}oara. {i pân@ atunci, activitatea lui a fost mai mult formal@,
dup@ cum se desprinde dintr-un document emanat de la trupele franceze din
zon@. În timp ce în jude]ele Torontal }i Timi} administra]ia a fost total sârbizat@,
în jude]ul Cara}-Severin s-a men]inut administra]ia maghiar@ pân@ în iulie
1919. Vom vedea în ce condi]ii.
Comportamentul autorit@]ilor civile }i militare sârbe a fost dur fa]@ de
popula]ia maghiar@ }i român@, fa]@ de institu]ii de stat }i s-a concretizat în:
desfiin]@ri de g@rzi }i consilii na]ionale, }coli maghiare închise sau ocupate de

62
Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

armat@, rechizi]ion@ri de bunuri apar]inând statului sau particularilor, transpor-


tarea a mari cantit@]i de produse }i utilaje, de valori culturale din zon@ în
Serbia.
Trupele franceze din zon@ au încercat s@ tempereze ac]iunile sârbe}ti, f@r@,
îns@, cu prea mare succes.
Românii, care revendicau Banatul pe baza tratatului din 1916 }i a Hot@rârii
de Unire de la 1 Decembrie 1918, au protestat pe lâng@ generalii Franchet
d’Esperey }i Berthelot fa]@ de ac]iunile sârbilor. Ei au ob]inut retragerea trupelor
}i a administra]iei sârbe}ti din jude]ul Cara}-Severin. În Lugoj }i în jur au sosit,
începând cu 27 ianuarie 1919, trupe franceze pentru a men]ine ordinea. „Fi]i
bineveni]i la noi, eroi ai Fran]ei generoas@” scria „Drapelul” din 28 ianuarie
1919, salutând venirea trupelor franceze. Aceasta a însemnat }i un pas înainte
în vederea cre@rii unei zone neutre între sârbi }i români în jude]ul Cara}-Severin,
care s@ fie ocupat@ }i controlat@ de trupe franceze. Aceast@ solu]ie a fost preco-
nizat@ de guvernul francez }i implicit de generalul Franchet d’Esperey înc@ din
24 sau 28 decembrie 1918. La 10 ianuarie 1919 a fost elaborat@ prima
Ordonan]@ secret@ cu privire la organizarea zonei, dar sârbii au reu}it s@ amâne
cu peste dou@ luni concretizarea ei, în pofida mai multor demersuri ale Coman-
damentului Armatelor Aliate din Orient }i ale comandantului trupelor franceze
din Ungaria, generalul Henrys, înlocuit apoi cu de Lobit.
Între timp, guvernul francez îi trimisese lui Franchet d’Esperey instruc]iuni
ferme cu privire la crearea unei zone neutre reale în Banat. În urma dispozi]iilor
primite de la Franchet d’Esperey, comandantul Armatei din Ungaria, generalul
de Lobit, dup@ consult@ri cu guvernul sârb, a stabilit, la 15 martie 1919, limitele
}i modalit@]ile concrete de organizare }i func]ionare a zonei de ocupa]ie francez@.
Conducerea ei era încredin]at@ generalului Léon Farret, comandantul Diviziei
a 11-a de infanterie colonial@.
Instalat la Lugoj, generalul Farret a emis, la 23 martie 1919, Instruc]iunile
cu privire la scopul }i la organizarea zonei de ocupa]ie francez@, care cuprindea,
aproape în întregime, jude]ul Cara}-Severin }i partea de nord-est a jude]ului
Timi}. Generalul î}i exercita atribu]iile începând cu data de 22 martie, orele 12°°;
misiunea trupelor franceze din zon@ consta în a supraveghea ca linia de demar-
ca]ie de pe Mure}, dintre trupele maghiare }i române, s@ fie respectat@ de ambele
p@r]i, s@ interzic@ p@trunderea în zon@ a trupelor române }i sârbe; zona francez@
din Banat urma s@ formeze o singur@ unitate politico-administrativ@, numit@
Jude]ul Lugojului; vicecomitele maghiar din Lugoj era singurul reprezentant
al guvernului maghiar admis pe lâng@ comandantul zonei. Se mai specifica c@
acest teritoriu continua s@ fac@ parte din statul maghiar, pân@ la o hot@râre

63
GHEORGHE IANCU

definitiv@ a Conferin]ei de Pace. În consecin]@, administra]ia se exercita, în


continuare, de c@tre autorit@]ile civile aflate în func]ie, sub autoritatea trupelor
franceze.
Prin crearea Zonei franceze de ocupa]ie în Banat se poate estima c@
guvernul francez a avut în vedere atât scopuri militare, cât }i politice. Sub
raport militar, s-a c@utat evitarea conflictelor între trupele maghiare, române
}i sârbe din zon@ }i între cele române }i maghiare de la linia de demarca]ie,
precum }i men]inerea strict@ a ordinii. Obiectivele politice, mai pu]in declarate,
urm@reau, pe de o parte, sincronizarea realit@]ilor din zon@ cu deliber@rile
Conferin]ei de Pace în chestiunea Banatului, iar, pe de alt@ parte, scoaterea
integral@ a acestui teritoriu de sub autoritatea }i controlul statului maghiar,
în pofida referirilor la Conven]ia militar@ de armisti]iu de la Belgrad. Dac@
în Transilvania chestiunea unei zone neutre a r@mas în faza principial@, în
Banat ea s-a constituit }i a fiin]at câteva luni.
La 21 iunie Consiliul Suprem a acceptat frontiera propus@ de exper]i.
Discu]iile la Conferin]a de Pace au continuat pe aceast@ tem@ pân@ la înche-
ierea tratatului de pace de la Sevrès, în 10 august 1920.
Autorit@]ile de la Bucure}ti }i de la Sibiu au urm@rit cu tenacitate
introducerea administra]iei române}ti în Banatul care urma s@ revin@ României.
Red@m }i dou@ opinii interesante întâlnite în memoriile lui Radu R. Rosetti
din aprilie 1919 pe aceast@ tem@. Una, din 27 aprilie, îi apar]ine maiorului
francez G. Caput, aflat la Bucure}ti }i care suna astfel: „Caput e de p@rere s@
intr@m în Banat f@r@ a mai întreba pe nimeni }i mai ales în des@vâr}it@ t@cere”122.
O a doua, formulat@ de Rosetti la 28 aprilie 1919, dup@ convorbiri cu Vintil@
Br@tianu }i cu ofi]eri alia]i }i transmis@ lui Iuliu Maniu printr-o scrisoare123:
„Alalt@ieri a fost la mine dl Vintil@ Br@tianu }i mi-a vorbit de chestiunea
Banatului insistând ca s@ facem acolo ceva ce am f@cut în Cri}ana, adic@ s@
ocup@m partea ocupat@ de francezi }i s@ instal@m autorit@]ile noastre. Am vorbit
despre aceast@ chestiune, în mod discret, cu Alia]ii no}tri, care mi-au spus c@,
în principiu, sunt pentru (bineîn]eles c@ oficial nu }tiu nimic de aceasta), dar s@
o facem f@r@ a mai vorbi }i f@r@ a mai cere sfaturi }i aprob@ri. Asupra modalit@]ii
execut@rii sunt multe de zis, dar aceasta ar r@mâne la hot@rârea }i chibzuirea
Domniei voastre. Totu}i îmi permit s@ expun urm@toarele: nu trebuie uitat c@
în Banat sunt trupe franceze }i c@ de fapt administra]ia ungureasc@ de acolo a

121
Sever Bocu, La question du Banat. Roumains et Serbes, Paris, 1919, p. 22. Vezi }i tabelul
nr. 1, p. 161.

64
Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

fost pus@ (cu drept, cu nedrept, nu e acum de discutat) de francezi, care a


sus]inut-o }i deci se vor formaliza dac@ nu se va lucra cu foarte mult tact.
Dac@-mi este îng@duit s@ dau un sfat, cred c@ procedeul de urmat s@ fie
urm@torul: începând cu comunele ce sunt mai aproape de grani]ele României
}i ale Transilvaniei }i mergând încet spre apus, locuitorii, în chip pa}nic, dar
ferm, s@ înlocuiasc@ autorit@]ile ungure}ti prin autorit@]ile comunale române}ti,
s@ dezarmeze jandarmii unguri, formând g@rzi române}ti }i s@ apeleze apoi la
Comandamentul francez din Timi}oara, la Consiliul Dirigent }i la Guvernul
român spre a fi recunoscu]i }i sus]inu]i. Atunci s-ar putea împinge unit@]i
ardelene spre a ocupa ]ara. Orice solu]ie s-ar adopta trebuie îns@ s@ fie pus@
în lucrare energic, repede }i cu cea mai des@vâr}it@ ordine. Apoi nu trebuie}te
pierdut@ vremea”.
Fire}te, cele dou@ variante ar fi implicat prea multe riscuri în raport cu
Fran]a }i ar fi afectat pozi]ia României la Conferin]a de Pace, de aceea nu s-au
pus în aplicare.
Abia la 11/24 mai 1919, la Békéscsaba, cu prilejul prezen]ei familiei regale
în ora}, generalul C. Prezan i-a înmânat lui George Dobrin telegrama generalului
Franchet d’Esperey prin care se încuviin]a numirea lui ca prefect al jude]ului
Cara}-Severin }i a lui Ioan Baltescu, ca subprefect. Numirile fuseser@ f@cute în
prealabil de c@tre Consiliul Dirigent. În articolul intitulat Legalitatea jur@mântului
oficial, ap@rut în „Drapelul” din 29 iunie 1919, în plin proces de organizare a
administra]iei române, se fac referiri pragamatice la acest act. Anula evident
prevederi din armisti]iul de la Belgrad în privin]a administra]iei }i ca atare
func]ionarii publici maghiari nu mai aveau un temei legal pe baza c@ruia s@
refuze depunerea jur@mântului fa]@ de statul român. A doua zi cele dou@ numiri
au fost acceptate }i de guvernatorul militar francez, generalul de Tournadre. Cu
aprobarea acestuia, G. Dobrin a început în 28 mai preluarea puterii politice }i
administrative în jude]ul Cara}-Severin.
Editorialul Imperiul semnat de Victor Bârlea, }i ap@rut în „Drapelul” din
21 mai/3 iunie 1919 saluta evenimentul }i-i releva semnifica]iile: „Mare e}ti
tu Doamne! Într-o singur@ zi cât@ schimbare! Într-o clip@ cât@ bucurie ne-ai
d@ruit… Azi îns@ iat@ s-a întâmplat aieva ce cu ani înainte abia îndr@zneam
s@ vis@m: am luat în mân@ imperiul, arma cea mai puternic@, puterea cea mai
demn@ – }i demnitatea cea mai distins@ – ce o poate avea un neam liber }i
independent. Am câ}tigat totul ce poate dori un popor trezit la con}tiin]a de
sine … Noi nu ne vom mai ridica graiul s@ înfrunt@m, s@ înfier@m, s@ izbim }i
s@ t@iem pe asupritorii de ieri, acolo unde ne durea pe noi mai tare, ci le vom
deschide larg cartea dreptului naturii }i a neamurilor ca s@ ceteasc@ }i ei odat@

65
GHEORGHE IANCU

în ea cu ochi limpezi }i cu minte treaz@ }i lipsit@ de patima grandomaniei }i


despotismului: c@ libertatea }i neatârnarea popoarelor nu se pot prescrie ca un
petec de p@mânt ori ca un obiect netrebnic”. Sunt cuvinte de un realism
profund }i care arunc@ o punte de colaborare cu locuitorii de alte etnii, întâlnite
}i în alte documente ale vremii.
Numirile în administra]ie f@cute de prefectul român trebuiau s@ fie confir-
mate de autoritatea militar@ francez@. Func]ionarilor li se pretindea depunerea
jur@mântului fa]@ de statul român, lucru valabil pentru toate serviciile publice,
deci }i pentru institu]iile judiciare. Situa]ia aceasta de dualitate a puterii s-a
men]inut pân@ la jum@tatea lunii iulie. În urma instruc]iunilor primite la Lugoj
de la generalul Franchet d’Esperey, la 16 iulie 1919 s-a decis plecarea trupelor
franceze din jude]ul Lugoj în intervalul 16-22 iulie, întreaga putere trecând
asupra autorit@]ilor române.
Tot în 16 iulie 1919 s-a decis de c@tre autorit@]ile franceze evacuarea de
c@tre autorit@]ile sârbe a teritoriului din jude]ele Torontal }i Timi}, care revenea
României.
În 25 iulie Consiliul Dirigent l-a numit pe Aurel Cosma prefect al jude]ului
Timi}. În 27 iulie unit@]ile sârbe}ti au început evacuarea ora}ului Timi}oara.
A doua zi, prefectul sârb a fost înlocuit cu cel român de c@tre generalul de
Tournadre. La 3 august au intrat în ora} osta}i români, fiind întâmpina]i cu
bucurie de popula]ia româneasc@, fiind saluta]i }i de primul-ministru Ion I. C.
Br@tianu.
În 12 august au p@r@sit ora}ul trupele franceze.
Dup@ înl@turarea administra]iei sârbe}ti din jude]ele Timi} }i par]ial Torontal
}i a celei maghiare din jude]ul Cara}-Severin a urmat plecarea trupelor franceze
din Arad }i Banat. Într-o asemenea situa]ie, schimbat@, Resortul de Justi]ie a
elaborat la 9 august Ordonan]a nr. 6267 adoptat@ de plenul Consiliului Dirigent
la 13 august (Anexa V). Prin acest act se extindea autoritatea Resortului, de fapt
a statului român, asupra forurilor judiciare din jude]ele Cara}-Severin, Timi},
Torontal, Bichi} }i Cenad. Tribunalele }i judec@toriile de pe teritoriul jude]ului
Torontal se subordonau Cur]ii de Apel Timi}oara, judec@toriile din jude]ul

122
Radu R. Rosetti, p. 344
123
Ibidem, p. 345
124
Documentul 340.
125
„Acest om mic de statur@, ager }i vioi, de o cultur@ juridic@ superioar@ }i vast@, cu o voin]@
de fier neînduplecabil@, de concep]ii înalte }i largi, Român intransigent }i mare patriot,

66
Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

Cenad treceau sub jurisdic]ia tribunalului Arad,. Judec@toriile din jude]ele


Timi} }i Torontal care apar]inuser@ pân@ în acel moment tribunalelor a c@ror
re}edin]@ era în afara teritoriului luat în st@pânire faptic@ de statul român se
subordonau, temporar, jurisdic]iei tribunalului Timi}oara.
Preluarea Cur]ii de Apel Timi}oara s-a realizat la 21 septembrie 1919 }i
a fost condus@ de Alexandru Marta, secretarul general de la Resortul Justi]iei,
fost avocat }i consilier la Curtea de Apel din Seghedin124.
I. Papp, în lucrarea citat@ îi face un profil excep]ional, considerând c@ el
a avut un rol foarte important în organizarea justi]iei române}ti în Transil-
vania125. 17 magistra]i au depus jur@mântul, în timp ce 3, între care }i fostul
pre}edinte, l-au refuzat.
În 30 iunie 1919 o delega]ie, compus@ din Friederich Pauck, primarul
ora}ului Caransebe}, delegatul prefectului G. Dobrin, George L@bon]iu, Alexandru
Morariu, numi]i de Consiliul Dirigent pre}edinte, respectiv procuror la tribu-
nalul din localitate }i Valer Meda, prim-pretorul plasei Caransebe} – a se vedea
consisten]a comisiei – s-a prezentat la pre}edintele tribunalului, Ioan Czikó126.
Primarul l-a în}tiin]at c@ G. L@bon]iu a fost numit ca pre}edinte, în urma
în]elegerii dintre prefect }i Comandamentul francez.
I. Czikó le declar@ c@ el împreun@ cu to]i judec@torii de la tribunal }i de la
judec@toriile de ocol Caransebe}, Teregova, Or}ova }i Bozovici s-au întrunit
în 29 iunie }i au decis s@ nu depun@ jur@mântul solicitat. În plus, el afirm@ c@
nu recunoa}te legalitatea Consiliului Dirigent }i protesteaz@ împotriva numirii
noului pre}edinte.
F. Pauck i-a întrebat }i pe ceilal]i judec@tori dac@ depun sau nu jur@mântul.
Ei (6) }i judec@torul de la Bozovici, aflat în concediu în Caransebe} au declarat
c@ nu-l depun. În momentul în care G. L@bon]iu a depus jur@mântul to]i jude-
c@torii au p@r@sit sala. Au revenit }i dup@ aplicarea simbolic@ a for]ei fostul
pre}edinte a predat institu]ia.
În continuare, G. L@bon]iu i-a convocat pe func]ionarii de concep]ie, ajut@tori
}i manipulan]i de la tribunal }i de la judec@toria de ocol Caransebe} }i le-a cerut „s@
depun@ jur@mântul prescris de ordonan]ele Consiliului Dirigent”, atr@gând aten]ia

deplin cunosc@tor al organiza]iei judec@tore}ti cu enorma mul]ime de norme juridice,


caracter pur, integru }i dârz, cu o putere de munc@ excep]ional@...”, p. 4.
126
Documentele 341-342.
127
Documentele 343-344.
128
Gh. Iancu, Contribu]ii, p. 157-164, Cornel Grad, Rapoarte }i memorii privind activitatea
consiliilor }i g@rzilor na]ionale române în comitatele S@tmar, S@laj, Bihor }i Arad (decembrie

67
GHEORGHE IANCU

c@ to]i aceia care nu vor depune jur@mântul î}i pierd drepturile la salariu }i la pensie.
L-au depus 14 români }i un }vab }i l-au refuzat 15 maghiari }i probabil evrei.
Din încredin]area lui George Dobrin, prefectul jude]ului, tribunalul din
Lugoj a fost preluat în 30 iunie de c@tre noul pre}edinte, Nicolae Ioanovici127.
În 5 iulie, G. Dobrin informa Resortul de Justi]ie c@ preluase institu]iile
juridice din jude] }i din zona francez@ din nordul jude]ului Timi}, care apar]i-
nuse fostului jude] Lugoj.
Numirile de personal le-a f@cut în în]elegere cu comandantul trupelor de
ocupa]ie francez@ din Banat. El dispusese ca peste tot pertract@rile s@ se
suspende timp de o lun@. Insista ca aceast@ stare s@ se prelungeasc@ pân@ la 1
septembrie. Î}i motiva cererea prin faptul c@ zona de ocupa]ie francez@ se
men]inea, ceea ce-i împiedica „mi}c@rile”.
Vom prezenta în continuare câteva considera]ii cu privire la situa]ia din
jude]ul }i ora}ul Arad, în intervalul noiembrie 1918 – iulie 1919, una extrem
de complicat@, singular@ în peisajul politico-administrativ al Transilvaniei.
În toamna anului 1918 Aradul s-a impus ca centru al ac]iunilor na]ionale
române}ti, care au condus la ]inerea Adun@rii Na]ionale de la Alba Iulia128.
În chip firesc, pe lâng@ Consiliul Na]ional Român Central, care-}i avea
sediul în ora}, s-au înfiin]at Consilii }i g@rzi na]ionale române}ti conduse de
Iustin Mar}ieu, respectiv c@pitanul Moise Ri}cu]ia.
În cele dou@ unit@]i administrative, ora}ul }i jude]ul, s-a men]inut administra]ia
maghiar@ }i dup@ 1 Decembrie 1918.
În 29 decembrie 1918 elemente maghiare au tras asupra popula]iei române}ti
din ora}, care-l aclama pe generalul Henri Mathias Berthelot. La sugestia acestuia
Antanta a decis ca în Arad s@ intre trupe franceze pentru a men]ine ordinea, eveniment
petrecut în noaptea de 30/31 decembrie. Comandantul trupelor franceze din
Regimentul I African de Vân@tori a fost colonelul Martin. Între 20 februarie }i 6
iunie guvernator al Aradului a fost generalul Henri de Gondrecourt, urmat de
generalul de Tournadre. În pofida protestelor române}ti pân@ în 10 februarie 1919
toate g@rzile na]ionale din jude] au fost dizolvate de c@tre trupe regulate }i
neregulate maghiare. Acestea au instituit un regim de teroare fa]@ de români,
relevat de documente interne }i externe, concretizat în maltrat@ri, arest@ri, alung@ri
}i ucideri. În unele locuri lini}tea s-a restabilit prin interven]ia trupelor franceze. În
jurul datei de 7/20 februarie ziarul „Românul” va fi obligat s@-}i înceteze activitatea.
El va reapare abia la 6 iunie 1919.
Consiliul Dirigent, ar@denii nu se puteau împ@ca cu situa]ia ingrat@ în care
se aflau românii }i de aceea Consiliul Dirigent l-a numit la 14/27 martie 1919
pe Iustin Mar}ieu prefect al jude]ului }i ora}ului Arad. A}a se procedase }i în

68
Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

cazul jude]ului Bihor. Gestul energic }i responsabil românesc a produs un prim


efect pozitiv. La 24 aprilie – în plin@ ofensiv@ româneasc@ – generalul Gondre-
court l-a recunoscut pe Mar}ieu ca prefect al jude]ului, dar nu }i al ora}ului.
În consecin]@, prefectul român }i-a stabilit sediul la Radna. Era înc@ o dovad@
c@ autorit@]ile franceze – de fapt Fran]a – considerau c@ prevederile
armisti]iului de la Belgrad în privin]a administra]iei nu mai erau în vigoare.
Între timp, în timpul vizitei generalului Franchet d’Esperey la Sibiu, armata
român@ a primit aprobarea s@ intre în ora}. În 4/17 mai solda]ii români au fost
primi]i cu bucurie de c@tre români. O edi]ie special@ a ziarului „Românul”
saluta evenimentul. În 19 mai Mar}ieu a preluat prefectura, dup@ un ini]ial
refuz al comisarului maghiar de a o preda. Dintre func]ionari au depus
jur@mântul doar 3, dintre care 2 români. De}i nu era recunoscut }i ca prefect
al ora}ului, la 1 iunie 1919 generalul Gondrecourt i-a permis lui Mar}ieu s@
se instaleze în ora}. Lucrurile se apropiau de o finalizare favorabil@ românilor.
La 5 iulie s-a ajuns la o în]elegere între noul guvernator al ora}ului, generalul
de Tournadre }i Mar}ieu cu privire la instituirea administra]iei române}ti în
ora}, generalul p@strându-}i dreptul de control administrativ al func]ionarilor.
În 7 iulie o delega]ie româneasc@, condus@ de Mar}ieu, a preluat prefectura
}i prim@ria. În aceea}i zi s-au preluat }i alte institu]ii, printre care }i Tribunalul
}i judec@toria de ocol – evenimente asupra c@rora vom reveni. Urma doar
plecarea trupelor franceze pentru ca întreaga via]@ public@ din Arad s@ treac@
sub controlul statului român. {i într-adev@r, la 10 iulie, generalul de Tournadre
îi comunica lui Mar}ieu ordinul Comandamentului Suprem al Armatei Aliate
din Orient, potrivit c@ruia administrarea ora}ului Arad trecea în mod definitiv
în mâna autorit@]ilor române}ti. Cu acel prilej, generalul francez a declarat:
„E o mare bucurie pentru mine de a v@ comunica aceast@ }tire }i m@ simt fericit
de a v@ remite în mâinile Dv. ora}ul Arad, v@zând în faptul acesta una din
principalele revendic@ri na]ionale satisf@cut@”129. Pân@ în 17 iulie trupele
franceze au p@r@sit ora}ul, generalul de Tournadre stabilindu-se pentru un
timp la Lugoj.
În 7 iulie Tribunalul Arad a fost preluat de Vasile Avramescu, pre}edintele
numit de Consiliul Dirigent130.

1918 – martie 1919), „Acta Musei Porolissensis”, 1981, 5, p. 548, 551-553; Gh. Iancu, G.
Cip@ianu, La consolidation, doc. XXI, VVVI, XXVIII, XXIX-XL; Alexandru Roz, Aradul –
Cetatea Marii Uniri, Timi}oara, 1993.

69
GHEORGHE IANCU

Fostul pre}edinte maghiar a refuzat ini]ial predarea, invocând argumen-


tele folosite în asemenea ocazii. Având îns@ în vedere – în opinia lui – actul
de numire al lui Avramescu, semnat de guvernatorul francez al Aradului a
predat „postul de prezident al tribunalului Arad }i oficiul prezidial d-lui Vasile
Avramescu”.
Din raportul trimis la 15 iulie de c@tre Avramescu Resortului de Justi]ie
rezult@ îns@ c@ el a preluat tribunalul exclusiv din îns@rcinarea Consiliului Dirigent
}i nu din a guvernatorului, a}a cum declarase fostul pre}edinte }i cum insinua
presa maghiar@. Era un gest bine gândit. Vezi doamne, nu recunoa}tem auto-
ritatea Consiliului Dirigent, dar ne supunem ordinelor autorit@]ilor militare
franceze.
Fostul pre}edinte spera la un post în Ungaria, }i doar în caz de for]@ major@
era dispus s@ activeze în justi]ia româneasc@. El n-a depus jur@mântul, ci doar
promisiunea solemn@. O atitudine plin@ de echivoc.
În 18 iulie personalul tribunalului a fost convocat pentru depunerea jur@-
mântului. Un num@r mare al magistra]ilor }i al func]ionarilor maghiari l-au
depus. 4 magistra]i au refuzat depunerea. Ei au revenit cu rug@mintea de a
putea depune promsiunea solemn@, cereri refuzate de Avramescu.
O alt@ }edin]@ plenar@ s-a ]inut în 12 iulie 1919.
La Tribunalul din Timi}oara, preluat de Al. Marta la 21 septembrie 1919,
num@rul celor care nu au depus jur@mântul îl dep@}e}ete pu]in pe al celor care
l-au depus131.
Evenimente cu totul speciale au avut loc la judec@toria de ocol Aradul
Nou132. În 28 iunie prim-pretorul român, avocatul Mladen Sever, s-a prezentat
la judec@torie }i i-a cerut }efului maghiar predarea ei. Acesta a refuzat, decla-
rând c@ nu pred@ institu]ia „reprezentantului armatei române”, afirma]ie evident
fals@, dar cu tâlc. Mladen a chemat 2 militari, prezen]a c@rora l-a determinat
pe }eful maghiar s@ predea judec@toria. Mladen a cerut ca noul }ef s@ fie judec@torul
de ocol din Aradul Nou, Csáklány Sándor. Acesta a acceptat doar dup@ insis-
ten]ele fostului }ef. Cei doi }i al]i func]ionari n-au depus jur@mântul solicitat.
Totu}i Csáklány a fost obligat s@ r@mân@ în func]ie, nu pentru mult timp. La
1 august el a predat conducerea judec@toriei lui Kirch Johann.

129
„Românul” nr. 59 din 11 iulie 1919.
130
Documentele 345-346.

70
Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

Judec@torii }i func]ionarii î}i luaser@ salariile }i pe luna iulie. Celor care în


28 iunie n-au depus jur@mântul, fiind deci îndep@rta]i din posturi, li s-a cerut
restituirea sumelor, opera]ie al c@rui sfâr}it nu-l cunoa}tem.
La judec@toria din Caransebe} lucrurile nu s-au desf@}urat chiar liniar133.
În 30 iunie 1919 o delega]ie, format@ din Friedrich Pauk, primarul ora}ului,
în calitate de delegat al prefectului, George L@bon]iu, pre}edintele Tribunalului
Caransebe}, un procuror }i prim-pretorul de plas@, s-au dus la sediul judec@toriei
solicitându-i judec@torului }ef maghiar s@ predea institu]ia }i s@ depun@ noul
jur@mânt. I s-a mai spus c@ fusese numit un nou }ef al judec@toriei. Acesta a
declarat c@ nu recunoa}te competen]a delega]iei, c@ nu pred@ oficiul }i nu
depune jur@mântul.
Primarul s-a adresat, apoi, celor doi judec@tori, c@rora li s-a cerut s@ depun@
jur@mântul. Ei au refuzat, declarând c@ depunerea jur@mântului înaintea deciziei
Conferin]ei de Pace „e prematur@”. Institu]ia a fost preluat@ doar dup@ ce
primarul a aplicat, în mod simbolic for]a.
În aceea}i zi, credem c@ noul }ef al judec@toriei, George Ember a depus
jur@mântul în fa]a lui George Dobrin, iar noul conduc@tor al c@r]ilor funciare,
Ernö Putnoky în fa]a prim-pretorului. La 10 octombrie a fost numit }ef al
judec@toriei {tefan Mioc.
În 1 }i 3 iulie au depus jur@mântul un român }i un maghiar, care ini]ial îl
refuzaser@.
Dup@ instituirea puterii politice române}ti în jude], G. Dobrin se implic@
}i în preluarea judec@toriilor de pe acest teritoriu. Astfel, la 6 iunie 1919 oficiali
români }i un sârb de la judec@toria de ocol Lugoj depun jur@mântul în fa]a
lui, înainte ca judec@toria s@ fi fost efectiv preluat@134. Acela}i lucru s-a petrecut
în 10 iunie, când doi func]ionari maghiari l-au depus. În 30 iunie pre}edintele
tribunalului Lugoj a preluat institu]ia, fostul pre}edinte maghiar }i judec@torii
au depus jur@mântul. În aceea}i zi, Petru Maier, numit de Consiliul Dirigent
conduc@tor al judec@toriei, a depus }i el jur@mântul în fa]a lui G. Dobrin.
Judec@toria din Radna a fost preluat@ la 12 iulie 1919 de c@tre
pre}edintele Tribunalului din Arad, bazat pe prevederile Decretului I, al
Ordonan]ei 121 a Resortului de Justi]ie }i a celor dou@ Ordonan]e emise de

131
Documentele 347.
132
Documentele 348-350.
133
Documentele 351-356.

71
GHEORGHE IANCU

guvernatorul francez al ora}ului Arad. Doi magistra]i maghiari au depus


jur@mântul. În 19 iulie acela}i lucru l-au f@cut }i mai mul]i func]ionari.
La judec@toria din Sasca Montan@, pretura Iam, situa]iile s-au schimbat
spectaculos135. În 30 iunie, }eful judec@toriei, magistra]ii }i func]ionarii i-au
declarat prim-pretorului, Cornel [eicu, c@ nu depun jur@mântul. Ei au
redactat, la 1 iulie, un text pe care l-au trimis lui G. Dobrin, în care î}i motivau
refuzul. Din acest act reiese }i situa]ia delicat@ din comunele arondate
judec@toriei, întrucât din 29 de comune doar 9 erau în administra]ie
româneasc@, celelalte fiind sub st@pânire sârb@.
{ansele au fost de partea noastr@ în reconstituirea evenimentelor de la
judec@toria de ocol din Buzia}i136.
Documentele din intervalul iunie-octombrie, unul destul de lung, sunt
spectaculoase }i redau schimb@ri radicale de pozi]ie ale salaria]ilor maghiari.
Începutul a fost f@cut la 19 iunie, când noul }ef român al judec@toriei a
depus jur@mântul în fa]a pre}edintelui Tribunalului din Lugoj.
La 1 iulie }ef al institu]iei a fost numit Alexandru Coca. În aceea}i zi, judec@-
torii s-au dus la prim-pretor spunându-i c@ s-au decis s@ depun@ jur@mântul la
o dat@ pe care o va stabili prefectul. Nu }tim rezultatul la cererea lor, dar credem
c@ li s-a dat posibilitatea s@-l depun@. Mai men]ion@m c@ }ef al judec@toriei a
fost numit, în cele din urm@, Ilie Grop}ianu.
La 1 iulie, din ordinul prefectului G. Dobrin, prim-pretorul plasei Buzia}i,
a preluat, dup@ aplicarea simbolic@ a for]ei, judec@toria, fostul }ef fiind absent.
Doar 3 func]ionari au depus jur@mântul. Judec@torii, prin cuvântul lui Kaminszky
István, le-au repro}at „acelora care au depus jur@mântul c@ sunt tr@d@tori de
patrie }i gunoaie”. Tot Kaminszky i-a spus prim-pretorului c@ a f@cut bine c@ i-a
convocat „în plen pe to]i spre depunerea jur@mântului, a}a cel pu]in se cunosc
cu to]ii reciproc, care sunt persoanele murdare }i tic@loase”.
Dup@ preluare, judec@toria a fost închis@. E de re]inut c@ fostul }ef }i
judec@torul Kaminszky au fost l@sa]i s@ locuiasc@ în continuare în edificiul
judec@toriei.
În 3 iulie prim-pretorul l-a informat pe subprefect despre cele petrecute
la 1 iulie.
La 4 iulie i s-a cerut fostului }ef al judec@toriei, revenit în localitate, s@
depun@ jur@mântul, f@r@ succes îns@.

134
Documentele 357-363.
135
Documentele 364-370.

72
Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

Se p@rea c@ vom r@mâne în aceast@ faz@ cu informa]iile. Dar nu s-a


întâmplat a}a.
Documentul din 28 septembrie de}i se intituleaz@ protocol, nu e un
proces-verbal, ci mai mult un raport în care se reamintesc evenimentele din
1 }i 4 iulie.
{i deodat@, lucrurile de limpezesc }i intr@ pe un alt f@ga}. S-a schimbat }i
„scena” pe care se juca.
În 13 octombrie 1919 era clar c@ timpul scurs – fiindc@ nu }tim cauzele
reale – estompase asperit@]ile, f@cuse uitate declara]iile belicoase }i tran}ante
din 1 iulie. În acea zi, judec@torii, printre care }i Kaminszky, }i func]ionarii
maghiari au depus jur@mântul de credin]@ fa]@ de statul român.
La judec@toria de ocol din F@get, împuternicitul prefectului George
Dobrin, prim-pretorul plasei, a luat, în 30 iunie, înainte de preluarea efectiv@
a judec@toriei, jur@mântul de la 2 judec@tori maghiari }i func]ionari }i auxiliari
români }i maghiari137.
La 1 iulie noul }ef român a depus jur@mântul în fa]a lui Dobrin, credem
c@ la Lugoj. În aceea}i zi, prim-pretorul i-a cerut }efului judec@toriei s@-i predea
oficiul, ceea ce se }i întâmpl@. Un judec@tor maghiar, Sigismund Pánczél din
localitate a fost numit s@ conduc@ provizoriu judec@toria.
În 2 iulie, Aurel H@dan, }eful român, preia de la S. Pánczél, judec@toria
}i le cere celorlal]i depunerea jur@mântului. 8 l-au depus, 7 nu. În 9 iulie un
alt grup de români depun jur@mântul, astfel c@ institu]ia func]iona normal.
Judec@toria de ocol Or}ova a fost preluat@ la 4 iulie de c@tre pre}edintele
Tribunalului din Caransebe}, dup@ aplicarea simbolic@ a for]ei138. Interesant
este c@ la 30 iunie trei func]ionari români depuseser@ jur@mântul în fa]a prim-

136
Documentele 371-376.
137
Documentele 377-382.
138
Documentele 383-385.
139
Documentele 386-389.
140
Documentele 390-394.
141
Documentele 395-400.
142
Documentele 401-404.
143
Documentele 405-407.
144
Documentele 408-410.
145
Documentele 411-422.
146
Documentele 430-433.
147
Documentul 434.

73
GHEORGHE IANCU

pretorului plasei Or}ova. La 10 octombrie este consemnat ca }ef Ioan


Popovici.
La judec@toria de ocol Arad, preluat@ la 8 iulie, unii au depus jur@mântul,
al]ii l-au refuzat iar al]ii au f@cut o promisiune solemn@ c@-}i vor continua
con}tiincios activitatea }i c@ vor depune jur@mântul dup@ decizia Conferin]ei
de Pace în privin]a acestui teritoriu139.
La judec@toriile de ocol Pecica140, Buteni141, Chi}ineu-Cri}142, Ineu143,
{iria144 este preponderent num@rul celor care au depus jur@mântul.
{i la judec@toria din Teregova s-a depus jur@mântul de c@tre mai mul]i
func]ionari, înainte de preluarea ei, la 13 iulie145.
Nu }tim exact când a fost preluat@ judec@toria din Oravi]a146. Poate fi data
de 9 august sau câteva zile mai înainte. Important este s@ consemn@m c@ în
9 }i 14 august judec@torii, func]ionarii }i personalul auxiliar au depus
jur@mântul în fa]a prim-pretorului plasei Oravi]a, Dr. Zeller. La 10 octombrie
1919 a fost numit George Miclea ca }ef al institu]iei.
Statul român }i-a extins autoritatea asupra judec@toriei de ocol Timi}oara
în 21 septembrie, în ziua prelu@rii Cur]ii de Apel }i a tribunalului din ora}147.
Preluarea efectiv@ s-a efectuat a doua zi de c@tre judec@torul de la Curtea de
Apel, Szándich Uros. Dintr-un Tabel cu numele angaja]ilor – trimis Resortului
de Justi]ie la 27 septembrie – constat@m c@ din 10 judec@tori, doar 2 au depus
jur@mântul. Notarul }i conduc@torul c@r]ii funciare nu l-au depus, la fel ca }i
un mare num@r de func]ionari. În dreptul unora scria clar „nu”, iar al altora
„înc@ nu”. S-au r@zgândit oare pe parcurs?
Dispunem de informa]ii pu]ine despre judec@toria H@lmagiu148 }i Rodna149,
iar despre cele din Boc}a Montan@ }i Bozovici consemn@m doar faptul c@ la 10
octombrie 1919 au fost numi]i ca }efi Aurel Oprea, respectiv Arseniu Micu150.
Nu }tim nimic – nici m@car dac@ toate existau în anul 1919 – despre jude-
c@toriile din Lipova, Modo}, Reca}, Sânnicolaul Mare }i Vinga.
Demersurile întreprinse la Arhivele din Timi}oara nu ne-au ajutat la îmbo-
g@]irea informa]iilor.

148
Documentele 423-425.
149
Documentele 426-429
150
Procese verbale ale Consiliului Dirigent.

74
Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

Ne afl@m la cap@tul prezent@rii }i analizei unui proces de durat@ }i foarte


complex de organizare a institu]iilor judiciare din Transilvania dup@ unirea
acestei provincii cu Regatul România.
S-au întâlnit situa]ii liniare, într-un sens sau altul, altele în care pozi]iile
juri}tilor maghiari }i evrei au fost împ@r]ite }i, în sfâr}it, unele în care echivocul
a fost prezent pentru un timp.
În majoritatea covâr}itoare a locurilor preluarea s-a f@cut cu folosirea doar
simbolic@ a for]ei. În unele cazuri n-a fost nevoie s@ se apeleze la ea, }i doar
foarte rar s-a aplicat în fapt.
Este un lucru evident c@ un mare num@r dintre juri}tii men]iona]i, nedepu-
nând jur@mântul fa]@ de statul român, au refuzat a activa în continuare în
justi]ie }i au renun]at la drepturile la pensie. Care a fost situa]ia lor material@
atunci }i în timp este greu s@ o definim, fiindc@ documentele noastre sunt
„statice”, nu în curgere.
Dup@ semnarea Tratatului de la Trianon un num@r de func]ionari maghiari,
inclusiv juri}ti, au depus jur@mântul fa]@ de statul român }i au revenit în activitate.
Cei care refuzaser@ s@ se încadreze în administra]ia româneasc@ }i-au pierdut
}i drepturile la pensie. Ei au }tiut clar acest lucru.
Timpul s-a scurs }i abia în iulie 1929 guvernul na]ional-]@r@nist, prezidat
de Iuliu Maniu, a decis schimbarea legii generale a pensiilor din anul 1925.
Noua lege acorda pensii }i fo}tilor func]ionari minoritari din provinciile unite
cu România, care datorit@ evenimentelor din anul 1919 nu beneficiau de
pensii.
Legea a fost dezb@tut@ în 28 iulie 1929 în Adunarea Deputa]ilor151 }i în
29 iulie în Senat152.
Ni se pare de neîn]eles de ce doi istorici consacra]i: Ioan Scurtu în lucrarea
Istoria Partidului Na]ional-[@r@nesc, Edi]ia a II-a, revizuit@ }i ad@ugit@, Bucure}ti,
Editura Enciclopedic@, 1994 }i Apostol Stan în volumul Iuliu Maniu. Na]ionalism
}i democra]ie. Biografia unui mare român, Bucure}ti, Editura Saeculum I.O.,
1997 nu fac nici o referire la aceast@ lege.
În Expunerea de motive a legii, semnat@ de ministrul de finan]e, Mihai
Popovici, se specifica: „Regimul de pensiuni inaugurat prin legea general@ de
pensiuni din 15 Aprilie 1925, s-a dovedit a fi o reglementare provizorie, în tot
cazul necomplet@, a marei probleme. Aceasta a prev@zut-o de altcum }i legiui-
torul de atunci, când a admis «posibilitatea ca peste câ]iva ani experien]a s@
aduc@ îndrept@rile necesare».”

75
GHEORGHE IANCU

„Sunt chestiuni cari trebuiesc numaidecât solu]ionate, ca astfel, cu un ceas


mai devreme, s@ se vindece r@nile, cari a}a cum sunt deschise nu sunt deloc
menite s@ ridice prestigiul Statului nostru ca Stat civilizat }i de drept.
Astfel, înainte de toate, este a se face un act de dreptate fa]@ de ofi]erii
invalizi, azi cet@]eni români de pe teritoriul Basarabiei, cari luptând în contra
aceluia} du}man, mai târziu pentru aceea} cauz@, }i azi sunt într-o situa]ie de
inegalitate }i inferioritate fa]@ de camarazii lor din Vechiul Regat.
Nu este admisibil ca în Statul român s@ fie mai multe categorii de fo}ti
func]ionari publici, cari, dintr-o cauz@ sau alta, au încetat a mai func]iona, f@r@
ca ei s@ fie aranja]i în ce prive}te drepturile lor câ}tigate la pensie sau la
ajutoare ce le-au fost recunoscute de legile sub a c@ror imperii au func]ionat.”
„Prin dispozi]iunile art. 8 }i 9 se reglementeaz@, cu derogare de la dispo-
zi]ia art. 105 din legea general@ de pensiuni, situa]ia acelor func]ionari publici,
cari au servit fostelor st@pâniri la cari au apar]inut provinciile unite }i cari
dintr-o cauz@ sau alta n-au pus jur@mânt de fidelitate, au fost pu}i în dispo-
nibilitate etc., n-au fost prelua]i sau men]inu]i în serviciu }i sunt }i azi lipsi]i
de pensie }i de ajutor. Statul român, aranjând situa]ia lor, nu-i poate pune
în situa]ie mai favorabil@ decât cum au ajuns ceilal]i func]ionari din acelea}i
categorii, dar cari au servit Statului din primul moment al unirii, iar pu}i apoi
în retragere.
Statul român, reglementând situa]ia acestor func]ionari, va putea cu drept
cuvânt pretinde de la fostele State pe cari le-au servit ace}ti func]ionari, s@-i
pun@ la dispozi]ie partea cuvenit@ din diferitele fonduri de pensiuni la cari au
contribuit ace}ti func]ionari.”
Raportorul legii a fost Romul Boil@, din a c@rui prezentare în Senat red@m
câteva fragmente: „Dar }i pân@ acum, dup@ cum a]i putut vedea din
expunerea de motive, sunt unele categorii de func]ionari publici, cari de}i au
dreptul la pensie, n-au acest drept, pentru c@ nu }i l-au putut valida din diferite
cauze. {i atunci cred c@ este o chestiune de prestigiu pentru Statul românesc,
ca ace}ti func]ionari s@ fie pu}i în drepturile lor, fiindc@ chiar dac@ se va aduce
la toamn@ legea pensiilor, aceasta nu se va putea pune în vigoare imediat, a}a
c@ vor trebui doi, trei ani, pân@ când se vor sim]i efectele acestei legi.
Nu se poate ca pân@ atunci s@ r@mân@ nerezolvat@ chestiunea. Pe deoparte
sunt acei cari au merite speciale pentru întregirea neamului, în lupta dat@ în
leg@tur@ cu r@sboiul mondial, pe de alt@ parte conduc@torii actuali ai Statului
]in ca s@ fac@ un act, un gest generos fa]@ de un popor, fa]@ de poporul maghiar,
ai c@rui fii au fost func]ionari publici în teritoriile unite }i cari la timpul s@u, dintr-o

76
Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

cauz@ sau alta, n-au putut s@ fie pu}i în drepturile lor de func]ionari, ori c@ n-au
depus jur@mântul, ori c@ au fost pu}i în disponibilitate.
{i pentru c@ ace}tia sunt lipsi]i ast@zi de pensiune, n-au nici un venit, de
aceea Statul }i conduc@torii actuali au crezut c@ este momentul acum ca s@
se reglementeze pentru ei chestiunea, s@ li se dea ceva atât cât ar fi trebuit s@
se dea sub legile sub al c@rei imperiu au func]ionat pe urm@.”
A urmat cuvântarea interesant@, de sus]inere a proiectului de lege, a sena-
torului Partidului Maghiar, Iosif Sándor, pe care o reproducem aproape în
întregime:
„D-le pre}edinte, d-lor senatori, de când am intrat în viea]a politic@ român@,
se }tie c@ totdeauna am simpatizat cu partidul na]ional-]@r@nesc pe fa]@,
(aplause), c@ci acest partid este progresiv }i într-adev@r liberal. Am dar curajul
moral ca s@ vorbesc }i despre acest proiect de lege, pe care l-am a}teptat de
zece ani de zile. Ca ini]iatorul partidului maghiar, eu sunt martorul c@ fo}tii
func]ionari maghiari, înc@ în timpul consiliului dirigent au vrut s@ depun@ o
juruin]@ }i a r@mâne în serviciul publicului, pân@ când subscrierea tratatului
de pace va da autorizarea moral@ ca s@ depuie }i jur@mânt, cu caracter }i cu
cinste, precum se cuvine oamenilor cari ]in ceva la angajament }i cu atât mai
mult va avea respectul }i încrederea, c@ ei nu schimb@ convingerea }i
jur@mântul pentru un blid de linte dup@ plac.
Eu am fost cel care am condus cea dintâia delega]ie înaintea guvernului
român, care a venit dintâia dat@ în Transilvania, cerând ca s@ aranjem
chestiunea din vorb@. {i lâng@ partidul na]ional-]@r@nesc am luptat cu toat@
puterea în Camer@, contra legii generale de pensiuni din 15 Aprilie 1925, care
în contra adev@rului „bis dat qui cito dat” s-a dovedit reglementare sgârcit@ }i
neîndestul@toare, adic@ ca o munc@ ebrid@ }i ciuntit@, m@car c@ guvernul de
atunci se l@uda cu excedente }i r@m@}i]e extraordinare bugetare, afar@ de furturi
am avut dar de unde s@ desleg@m }i aceast@ problem@ atât de important@ pentru
lume }i pentru noi.
Dup@ zece ani de zile a trebuit îns@ s@ vie partidul na]ional-]@r@nesc, ca
s@ vedem }i desnodarea acestei probleme, dup@ ce în atât timp, mul]i s-au dus
în pensiunea etern@, mul]i au ie}it din ]ar@ }i mul]i s-au îmb@trânit din cei
interesa]i. Sute }i sute de peti]ii }i exposee am depus în molohul arhivei din
centru, în zadar. {i chemarea d-lui ministru pre}edinte Averescu la jur@mânt,
din anul 1920, s-a dovedit numai ca un miraj, ca o fat@ morgana înaintea
ochilor lui Tantal.
Acuma guvernul actual, cu sim]@mântul drept@]ii }i echit@]ii }i cu rezonul
s@n@tos de Stat, vindec@ o ran@ deschis@ }i sângeroas@, care a ]inut sufletele în

77
GHEORGHE IANCU

agitare pân@ acum, }i ne d@ lini}te pe acest teritoriu de a}teptare, atât sufletesc


cât }i material.
S@-mi da]i voie, dar, d-lor, s@ mul]umesc guvernului }i partidului na]ional-
]@r@nesc pentru acest pas de în]elegere }i în deosebi d-lui ministru de finan]e,
Mihai Popovici, d-lui alc@tuitor }i raportor al legii, d. Dr. Romul Boil@, }i din
capul locului, d-lui ministru pre}edinte, d-rul Iuliu Maniu.”
În Adunarea Deputa]ilor nu s-au înregistrat interven]ii ale deputa]ilor
minoritari. Red@m câteva pasaje din cuvântarea deputatului M. V@g@unescu:
„O alt@ categorie este aceea a fo}tilor func]ionari civili }i militari, de toate
categoriile, ai fostului Stat maghiar, cari îns@, în urma tratatelor de pace }i
r@sboiului pe care l-am purtat, au r@mas cet@]eni ai României-Mari. Situa]ia
unora din ace}tia este foarte contrariat@. S-ar p@rea c@ acestora li s-a f@cut o
situa]ie greoaie de Statul român sau de împrejur@ri.
D-lor, ace}tia au r@mas cet@]eni ai Statului român, îns@ au întârziat pentru
diferite motive pe cari nu este locul s@ le discut@m acum, cu depunerea jur@-
mântului de credin]@ pe care l-au prestat dreg@torii no}tri, ca s@-}i poat@
continua serviciul, nu jur@mântul de credin]@ de cet@]eni, pentru c@ pe acela
l-au prestat odat@ cu întregirea hotarelor României.
Este de la sine în]eles, c@ acei func]ionari tineri sau b@trâni, cari au servit
sub Statul maghiar, dar cari nu au voit s@ r@mân@ aici, }i desigur au trecut
dincolo de hotarele pe cari le avem ast@zi între România }i Ungaria, nu intr@
în cadrul vederilor noastre, dar acei func]ionari cari au r@mas pe teritoriul
nostru, }i conform dreptului interna]ional }i tratatelor de pace, au fost, sunt
}i vor fi cet@]eni români, supu}i ai Statului nostru, pe aceia nu trebuie s@-i
privim cu vitregie.
Din acest punct de vedere am examinat problema în complexul ei, în
comisiunea de legisla]ie civil@, care v@ prezint@ proiectul de fa]@ }i am g@sit
necesar, c@ în adev@r pentru a se cicatriza o ran@ pe care o au în suflet, cei
cari de}i au slujit sub un Stat str@in, dar totu} evenimentele istorice au f@cut
ca ei s@ tr@iasc@ }i s@ sfâr}easc@ viea]a în bun@ armonie cu noi }i al@turi de
noi, conduc@torii ]@rii, al@turi de noi massa mare pereponderent@ a poporului
românesc, g@sim necesar ca depunându-se jur@mântul de fidelitate ca pensionar
al Statului român, s@ se admit@ proiectul de lege, a}a cum este prezentat.”
Legea a fost adoptat@ în Adunarea Deputa]ilor cu 108 voturi pentru, 1
împotriv@, iar în Senat cu 124 voturi, 1 împotriv@. Din cuprinsul Legii pentru
modificarea unora din dispozi]iile Legii generale de pensiuni din 15 aprilie
1925 red@m articolele 8 }i 9, care se refer@ la subiectul abordat de noi:

78
Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

„Art. 8 – Cu derogare dela dispozi]iunile art. 105, alin. 1 din legea general@
de pensiuni, to]i acei func]ionari publici din teritoriile unite, cari la data când
administra]iile str@ine din acele teritorii au fost preluate de autorit@]ile române,
nu au depus jur@mântul de credin]@ Statului român, vor fi înscri}i la pensie sau
vor primi ajutoare în sumele }i în condi]iunile legilor }i regulamentelor de
pensiuni în vigoare în acele teritorii la data când au ie}it din serviciu, dac@ nu
au optat pentru cet@]enie str@in@, au fost continuu }i sunt }i acum cet@]eni
români, locuesc în ]ar@ }i depun jur@mântul de credin]@.
Pentru depunerea jur@mântului se d@ termen de 6 luni de la publicarea legii.
În acelea}i condi]iuni, dup@ acelea}i legi }i regulamente, vor fi înscri}i la pensie
sau vor primi ajutoare }i func]ionarii publici cari au fost pu}i în disponibilitate pân@
la 1 Octombrie 1925.
De asemenea, în acelea}i condi]iuni }i dup@ acelea}i legi }i regulamente, vor
fi înscri}i la pensie sau vor primi ajutoare to]i membrii corpului didactic din

151
Expunerea de motive, Proiectul de lege }i dezbaterile, „M.O.”, nr. 119 din 22 noiembrie
1929, p. 5444-5457.
152
Expunerea de motive, Proiectul de lege }i dezbaterile, „M.O.”, nr. 98 din 3 februarie 1930,
p. 3-13.
153
I. Papp, Instaurarea, p. 10
154
István Mócsy, p. 138.
155
Aurel Gociman, România }i revizionismul maghiar, Bucure}ti, 1934, p. 341-343; Mikó
Imre, Huzonkét év. Az Erdélyi magyarság politikai története 1918, December 1 – tõl 1940
Augusztus 30-ig, (22 de ani. Istoria politic@ a maghiarilor transilv@neni în perioada 1 dec.
1918 – 30 aug. 1940), Budapest, 1941, p. 17; I. Mócsy, p. 73. Între 1918-1924, 426.000
de maghiari din Iugoslavia, România, Cehoslovacia }i Austria s-au refugiat în Ungaria. Din
datele Oficiului Na]ional pentru Refugia]i rezult@ alt@ cifr@, 350.000. Dintre ace}tia,
197.035 proveneau din România, 106.841 din Cehoslovacia, 44.903 din Iugoslavia }i
1.221 din Austria. Ibidem, p. 11. Vezi }i Tabelul de la p. 14.
156
Arhivele Na]ionale Bucure}ti, fondul Ministerul Justi]iei. Procesele introduse la Tribunalul
Arbitral mixt Româno-Ungar din Paris. 1923.1934; dosare 1-71. Pentru fiecare reclamant
este un dosar (În continuare: Ministerul Justi]iei). Ács Eugène,Antal Edmond,Balogh
Benoit, Baróthy François, Basa Árpád, Benkõ Géza, Benedek Péter, Benyey de Jules,
Boitner Charles, Bognár Géza, Borbély Nicolas, Buday Gabrielle, Byely Eugéne,
Csegezy Árpád, Czany Árpád, Debreczeni Josef, Debreczeny Joseph, Debreczeni
Paul, Doze Valentine, Dragdy Dezsõ, Dósa Aladár, Dull Ladislau, Eperjessy Ètienne,
Felleter Lóránt, Ficsere Jean, Gaál François, Géczy Emerich, Halász Vilmos, Hampel
Endre, Háty Adolf Alexandre, Hatvani Coloman, Jakab Emanuel, Kerchi de Pierre,
Király Ètienne, Korondi Alexandre, Kún Elemér, Létay Gábor, Makkai Eugen, Maeyer
Sándor, Marczelly Béla, Márton Ladislau, Mártonfy de Jean, Máté Sándor, Medgyessy
Ladislau, Maleghi Ladislau, Menczer Rudolphe, Morgossi Hedvig, Müller Géza, Muzsnay
Josif, Nagy Charles, Otömö Zoltán, Papp Farcas, Papp Jean, Paradi László, Rácz
Sarolta, Seress Emerich, Szalay Desirè, Szigeti Charles, Szigeti Georges, Szongolt

79
GHEORGHE IANCU

teritoriile unite cari au fost membri la fondul regnicolar de pensiuni ai


înv@]@torilor pentru timpul cât au fost membri la acele fonduri.
Func]ionarii prev@zu]i de acest articol vor fi înscri}i la pensie pe ziua ie}irii
lor din serviciu, iar de sporurile de cari beneficiaz@ ceilal]i func]ionari din
teritoriile unite se vor bucura numai cu începere de la 1 Ianuarie 1930.
Art. 9 – De asemenea, cu derogare de la dispozi]iunile art. 105, alin. 1 din
legea general@ de pensiuni, vor putea primi pensie to]i pensionarii proveni]i
din fostele State c@rora au apar]inut teritoriile unite, înscri}i la pensie de acele
State pân@ la data unirii }i cari în termenele acordate nu au depus jur@mântul
de credin]@ Statului român, dac@ n-au optat pentru cet@]enie str@in@, au fost
continuu }i sunt }i acum cet@]eni români, locuesc în ]ar@ }i depun jur@mântul
de credin]@.
Ace}tia vor fi înscri}i cu drepturile la pensiuni ini]iale ce le-au fost recunos-
cute de autorit@]ile str@ine, cu începere de la data de când au cerut pensie de
la Statul român, iar sporurile de cari beneficiaz@ pensionarii din teritoriile unite
li se vor acorda numai cu începere de la 1 Ianuarie 1930.”
Se încheia o fil@ tensionat@ din istoria rela]iilor statului român cu minorit@]ile
na]ionale, care va fi urmat@ de altele în care normalitatea va predomina.
Începând cu anul 1919 unii juri}ti maghiari care fuseser@ îndep@rta]i din
func]ii au r@mas în ]ar@, al]ii au plecat în Ungaria.
Conform }ematismului maghiar pe anul 1918 pe teritoriile unite cu
România existau 1272 posturi de magistra]i inamovabili }i 478 magistra]i
stagiari, în total 1740 de posturi. Din p@cate nu cunoa}tem num@rul
avoca]ilor153. O statistic@ maghiar@ indic@ c@ în anul 1921 se aflau în Ungaria
845 de magistra]i }i avoca]i veni]i din România154.
Situa]ia material@ a multora dintre cei sosi]i din Cehoslovacia, România,
Iugoslavia }i Fiume, nu numai juri}ti, ci }i func]ionari administrativi }i
financiari, lucr@tori în industrie }i comer], muncitori, elevi, studen]i, liber
profesioni}ti – multora dintre ei nu li se ceruse nici un jur@mânt de fidelitate
de c@tre statele din care plecaser@, a fost, cel pu]in pentru un timp, destul
de precar@155.

Thèodore , Tajnal Eugen, Tetsi Endre, Török Joseph, Tóth Endre, Ungvári Ioan,
Ványolós Jean, Vass Márton, Végh Joseph, Veretzi Louis, Zoványi George, Wager
Alajos.
157
Tractat de pace între Puterile Aliate }i Asociate }i Ungaria. Protocol }i declara]iuni din 4
iunie 1920 (Trianon), Bucure}ti, 1920, p. 68-69.

80
Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

Nu afirm@m categoric c@ aceasta a fost singura cauz@ care i-a determinat


pe cei 71 juri}ti, deveni]i între timp cet@]eni maghiari, s@ se adreseze Tribunalului
arbitral156.
Tribunalul arbitral mixt româno-maghiar, ca }i cele cehoslovaco-maghiar
}i iugoslavo-maghiar, s-a înfiin]at ca urmare a prevederilor articolului 239 din
tratatul de la Trianon, care-i stabilea }i competen]ele157. Potrivit art. 236 }i 250
doar supu}i maghiari se puteau adresa Tribunalului158. La 10 iulie 1922 Tribunalul
}i-a elaborat Regulamentul de procedur@. Cele dou@ ]@ri erau obligate s@-l
publice pân@ la 1 septembrie 1922159. Statul român l-a publicat la 7
septembrie 1922. Sediul Tribunalului era la Paris. Cererile se puteau depune
pân@ la 31 decembrie 1923. {i într-adev@r, la 29 decembrie 1923 se
înregistreaz@ primele cereri adresate Tribunalului de c@tre juri}ti maghiari,
pleca]i din România.
Agentul guvernului român pe lâng@ Tribunal a fost Ioan Popescu Pion, apoi
C. A. Robescu, iar ap@r@torul statului român a fost avocatul de la Contenciosul
administrativ, Victor Dumitrescu.
Cei 71 juri}ti refuzaser@ în anul 1919 s@ depun@ jur@mântul fa]@ de statul
român }i ca atare – lucruri despre care fuseser@ în}tiin]a]i, dup@ cum rezult@
din documentele din volum – au fost îndep@rta]i din func]ii. Prin aceasta,
evident, }i-au pierdut salariile }i drepturile la pensie.
Prin demersurile lor pe lâng@ Tribunal ei solicitau statului român plata
unor sume de bani reprezentând salariile neprimite din momentul demiterii
lor sau pensiile din acela}i moment. Justific@rile pentru neprestarea
jur@mântului apar constant în documente. Pe lâng@ acestea, ei încercau s@
demonstreze c@ pierderea acestor venituri b@ne}ti s-ar încadra în prevederi ale
articolului 250 din Tratat, care sun@ astfel: „bunurile, drepturile }i interesele

158
Ibidem, p. 64, 73.
159
„M.O.”, nr. 124 din 7 septembrie 1922, p. 5764-5767.
160
Ministerul Justi]iei; dosar 72, f. 173-186. Victor Dumitrescu îl anun]a pe Ministrul Justi]iei
Victor Antonescu despre primirea consulta]iei, Minorit@]ile na]ionale din România 1925-1931,
vol. II, Coordonatori Ioan Scurtu, Ioan Dordea, Bucure}ti, 1996, p. 146-147.
161
Ministerul Justi]iei, dosar 72, f. 186.
162
În 27 iunie 1934, cu dou@ zile înainte de decizia Tribunalului Arbitral, C. A. Robescu îl
în}tiin]a pe ministrul Justi]iei, Victor Antonescu urm@toarele: „Aflu acum în mod confiden]ial,
dar cu certitudine c@ Tribunalul se va declara incompetent… v@ rog pe Excelen]a Voastr@ a
lua act de pe acum c@ procesele sunt câ}tigate }i c@ Tribunalul se va declara incompetent a
le judeca”. Ibidem, f. 194-195. Vezi }i f. 198.

81
GHEORGHE IANCU

supu}ilor (ressorissants) unguri sau ale societ@]ilor asupra c@rora ei au


controlul, situate pe teritoriile fostei monarhii austro-ungare, nu vor putea fi
confiscate sau lichidate”.
Statul român, în r@spunsurile sale (Replici) sublinia c@ sumele revendicate
nu se încadreaz@ în prevederile mai sus amintite, întrucât func]ionarii au
renun]at de bun@voie la ele. Apoi, au optat pentru cet@]enia maghiar@, nemaifiind
func]ionari români. Ca atare, el cerea Tribunalului s@-}i declare incompeten]a
de a judeca asemenea cereri.
În pledoariile sale Victor Dumitrescu s-a folosit }i de consulta]ia solicitat@
de la profesorul de la Universitatea din Paris, Alfred Geouffre de Lapradelle
(1871-1955), Directorul Culegerii de arbitraje interna]ionale de la „Revue
générale de droit international public” }i de la „Revue de droit international
privé et de droit pénal international”, elaborat@ la 22 octombrie 1922160. În
final, de Lapradelle conchidea: „Indiferent de punctul de vedere admis cu
privire la competen]@ [a Tribunalului] actul înf@ptuit de guvernul român în
deplin@tatea puterilor sale nu putea antrena, fa]@ de cineva, o responsabilitate
b@neasc@”161. („Quel que soi le point de vue admis sur la compétence, l’acte
acompli par le Gouvernement roumain dans la plénitude de ses pouvoirs ne
saurait entrainer, vis-ê-vis de quiconque, de responsabilité pécuniaire”.).
Lucrurile au trenat }i abia la 29 iunie 1934 Tribunalul Arbitral a dat o
sentin]@ prin care se declara incompetent de a judeca cererile de aceast@
natur@, întrucât ele nu se încadrau în dispozi]iile Tratatului de la Trianon
(Anexa VII).
Vestea a fost primit@ cu bucurie la Bucure}ti162.
Men]ion@m c@ decizii similare s-au adoptat }i de c@tre Tribunalele arbitrale
mixte maghiaro-iugoslav }i maghiaro-cehoslovac.
Preluarea instan]elor judiciare a însemnat doar un moment din procesul
reorganiz@rii justi]iei din Transilvania163. În fa]a forurilor conduc@toare s-a
impus din acel moment o alt@ delicat@ problem@ rezultat@ din atitudinea unei
p@r]i a vechilor juri}ti }i anume aceea de a asigura la nivelul diferitelor instan]e
un minim de persoane, a}a încât activitatea acestora s@ nu sufere perturb@ri
prea mari. Înc@ la 1/14 decembrie 1918 s-a lansat un apel c@tre func]ionarii
români de la tribunale, judec@toriile }i tablele rege}ti, c@tre avoca]i }i militari,
prin care ace}tia erau invita]i s@-l anun]e pe }eful Resortului de Justi]ie în cazul
în care ar dori s@ intre în serviciul justi]iei române}ti.
În asemenea situa]ie, Consiliul Dirigent s-a adresat în repetate rânduri
avoca]ilor români invitându-i s@ intre în justi]ie. Un asemenea apel a f@cut
Resortul de Justi]ie, prin intermediul prefectului ora}ului Cluj, Valentin Poru]iu,

82
Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

avoca]ilor români de aici, solicitându-le sprijinul în vederea organiz@rii justi]iei


române}ti la Cluj. Întruni]i la 23 martie 1919, avoca]ii, dup@ alegerea unei
comisii care s@ desemneze pe cei care urmau s@ treac@ în rândul magistra]ilor,
au declarat c@ vor considera. „ca o obliga]ie moral@ … de a se pune la dispozi]ia
Consiliului Dirigent }i a se angaja la justi]ie”. Cei desemna]i (11 avoca]i }i 3
candida]i de avoca]i) s-au pronun]at c@ sunt gata s@-}i ocupe posturile. Aceasta
a f@cut posibil@ ]inerea primelor pertract@ri în limba român@ la 1 aprilie 1919
la Curtea de Apel din Cluj }i la 24 aprilie 1919 la tribunalul din Cluj. Cazul
prezentat n-are îns@ valoare generalizatoare, deoarece dup@ unele opinii
autorizate, majoritatea avoca]ilor români n-au r@spuns chem@rii Consiliului
Dirigent. Oricum, în anul 1919 au intrat în magistratur@ 264 avoca]i, iar la
începutul lui 1920 înc@ 111 erau în func]ii, lucru demn de relevat în condi]iile
acelor ani.
În vederea acoperirii golurilor de personal existente, Resortul de Justi]ie
a cerut }i sprijinul magistra]ilor din vechea Românie.
Era acesta un demers caracteristic pentru toate ramurile de activitate ale
Consiliului Dirigent }i care apare ca ceva firesc în acei ani de asidue eforturi
în vederea deplinei unific@ri a ]@rii. S-a intervenit întâi în mod particular pe
lâng@ magistra]ii din vechea Românie, demers care nu s-a soldat cu rezultate
mul]umitoare. De aeea, Consiliul Dirigent s-a adresat pe cale oficial@ Minis-
terului de Justi]ie, rugându-l s@ propun@ magistra]ilor s@ plece în Transilvania.
În urma tuturor acestor ini]iative unii magistra]i din vechea Românie au trecut
în Transilvania, f@r@ îns@ ca num@rul lor s@ fie prea mare. Cu toate demersurile
întreprinse, lipsa de personal juridic s-a resim]it în decursul întregii existen]e
a Consiliului Dirigent.
În preajma desfiin]@rii Consiliului Dirigent se g@seau în serviciu, dup@
cifrele date de I. Papp 565 magistra]i dintre care 251 sa}i }i maghiari. Dup@
desfiin]area Consiliului Dirigent, justi]ia din Transilvania a trecut sub controlul
Ministerului de Justi]ie, care sesizând lipsa de magistra]i de aici, a transferat
mul]i magistra]i în Transilvania.
Paralel cu preluarea instan]elor judiciare }i cu eforturile de încadrare a lor
cu personalul necesar, s-au abrogat unele legi, s-au pus prevederile altora în
concordan]@ cu situa]ia politic@ de dup@ Unire, s-a sistat activitatea unor organe
juridice }i s-au creat altele noi, s-au f@cut schimb@ri în organizarea administrativ@
a instan]elor judiciare.
Prin Decretul V din 8 februarie 1919 se declara cu putere retroactiv@ „de
nul }i neavenit în toate consecin]ele sale” pe teritoriul Transilvaniei, art. XVII din
1915 referitor la responsabilitatea material@ a „tr@d@torilor de patrie”, precum

83
GHEORGHE IANCU

}i Ordonan]ele date în aceast@ materie. Tuturor celor atin}i de sanc]iunea legii


}i a ordonan]elor li se acorda completa reintegrare în drepturi. Pentru aplicarea
Decretului V s-a dat Ordonan]a nr. 192 din 2/15 februarie 1919, prin care se
ordona imediata sistare a procedurilor intentate sub titlul tr@d@rii de patrie în
temeiul art. de lege }i a ordonan]elor amintite }i ridicarea sechestrelor. Se realiza
prin aceste dispozi]ii pe lâng@ o recompensare material@ }i o important@ reabi-
litare moral@ a acelora care au avut mult de p@timit în anii primului r@zboi
mondial pentru sentimentele de unire fr@]easc@ nutrite pentru fra]ii de dincolo
de Carpa]i. Era o r@splat@ pentru anii de pribegie, internare, desn@dejde.
Consiliul Dirigent a elaborat Ordonan]a nr. 555/1919 just. din 16 iunie
1919 }i Ordinul circular din aceast@ dat@, referitoare la suspendarea procedurii
în procesele civile de desp@gubire, derivate din timpul revolu]iei din toamna
anului 1918.
Înc@ prin Decretul I se suspenda inamovabilitatea judec@torilor }i a notarilor
publici, pentru ca în procesul organiz@rii justi]iei române}ti s@ se poat@ face
numiri sau schimb@ri cerute de situa]ie. Printr-o Ordonan]@ din 7 octombrie
1919 se preciza c@ orice magistrat sau func]ionar juridic transferat din consi-
derente de serviciu, chiar f@r@ voia lui, era obligat s@-}i ocupe noul post în
timpul stabilit de Consiliul Dirigent.
Con}tien]i de faptul c@ fiin]area Resortului de Justi]ie }i a întregului
Consiliu Dirigent era limitat@ în timp, s-a c@utat mereu o apropiere cu st@rile
de fapt din vechea Românie, „deoarece unificarea dreptului – se afirma într-
un periodic al vremii – este completarea unirii na]ionale, politice”. Pe aceast@
linie se înscriu }i prevederile Decretului IV din 7 aprilie 1919 cu privire la
schimbarea denumirilor în justi]ie.
Printre modific@rile de procedur@, semnal@m pe cele prin care se suprima
procedura preparatoare prescris@ de codul civil în procesele de divor], contes-
tarea paternit@]ii, interdic]iunea }i încetarea ei, prelungirea minoratului }i înce-
tarea lui, ori suspenda obligativitatea reperzent@rii prin avocat la judec@toria
de ocol.
Cum s-a mai amintit, dup@ unire s-a sistat activitatea unor organe judiciare,
creându-se în acela}i timp altele noi. Astfel prin Decretul I se suspenda jurisdic]ia
Cur]ilor cu jura]i atât pentru infrac]iunile de drept comun cât }i pentru cele de
pres@. La 11 iunie 1919 Consiliul Dirigent a aprobat o ordonan]@ potrivit c@reia
toate infrac]iunile care în virtutea legilor de pân@ atunci au fost puse sub c@derea
Cur]ilor cu jura]i, erau transferate tribunalelor din ora}ele re}edin]e ale Cur]ilor
de Apel.

84
Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

Printre primele m@suri luate de Resortul Justi]iei a fost oprirea func]ion@rii


cu începere din 20 ianuarie 1919 a Comisiei de cenzurare a avoca]ilor }i jude-
c@torilor din Târgu Mure}, diplomele eliberate dup@ aceast@ dat@ urmau s@
fie considerate ca nevalabile pe teritoriul administrat de Consiliul Dirigent. La
12/25 martie 1919 Consiliul Dirigent a decis s@ instituie în mod provizoriu o
Comisie de examinare pentru examenele de capacitate ale avoca]ilor }i
magistra]ilor cu sediul la Cluj, ceea ce s-a realizat prin Decretul X din 15 aprilie
1919. Potrivit acestui Decret, diplomele eliberate cu începere de la 1 iulie 1919
de c@tre Comisia de examinare de la Budapesta nu mai erau recunoscute în
Transilvania, ca obiect de examen s-a introdus dreptul consitu]ional român,
s-a redus num@rul anilor în care cineva putea ajunge avocat (7 în loc de 9),
s-a stabilit în mod provizoriu componen]a }i num@rul membrilor Comisiei. Ca
primpre}edinte a fost numit Emil Ha]ieganu, în acel moment }ef al Resortului
codific@rii, numirile definitive ale membrilor au fost f@cute la 2 ianuarie 1920.
Comisia }i-a început lucr@rile la Cluj în 28 iunie 1919, Emil Ha]ieganu
deschizând prima ei sesiune în prezen]a }efului de resort Aurel Laz@r, a
judec@torilor de la Curtea de Apel }i tribunal, subliniind importan]a
momentului în procesul de înjghebare a justi]iei române}ti în Transilvania.
Un alt organ judiciar care se impunea a fi creat era Consiliul suprem disci-
plinar al avoca]ilor. La 12/25 martie 1919 Consiliul Dirigent a decis formarea
lui, iar la 17 aprilie 1919 s-a dezb@tut decretul privind înfiin]area Consiliului
la Cluj. Ca primpre}edinte a fost numit de c@tre }eful Resortului de Justi]ie,
Pompei Mic}a, pre}edintele Cur]ii de Apel Cluj, iar ca pre}edin]i Gustav Haupt
consilier la acela}i for }i Demetrie Kiss avocat din Oradea, ad@ugându-se }i
un num@r de 20 de membri.
Prin Decretul VI din 19 februarie 1919 Judec@toria administrativ@
existent@ pân@ atunci se înlocuia cu un Contencios administrativ – instan]@ de
control judec@toresc al legalit@]ii actelor de autoritate administrativ@ –
organizat în dou@ sec]ii: administrativ@ }i financiar@. Hot@rârile aduse de
Judec@toria administrativ@ dup@ 18 octombrie 1918 trebuiau s@ fie înaintate
Contenciosului administrativ spre revizuire. Ca primpre}edinte a fost numit cu
titlu provizoriu Octavian Rusu. Tot în mod provizoriu au fost desemna]i apoi
pre}edintele }i consilierii, stabilindu-li-se }i atribu]iile. Dup@ extinderea
autorit@]ii Consiliului Dirigent }i asupra Banatului }i Cri}anei, urmau s@ se
numeasc@ membri }i de acolo. La 12 mai 1919 pre}edintele, consilierii, notarul
}i personalul administrativ auxiliar al Contenciosului au depus jur@mântul,
dup@ ce la 7 mai 1919 O. Rusu anun]a începerea activit@]ii Contenciosului
în localurile Direc]iei Financiare Sibiu.

85
GHEORGHE IANCU

Prin unirea Transilvaniei cu România, Cur]ile de Apel }i tribunalele de aici,


care se aflaser@ sub jurisdic]iunea Curiei din Budapesta r@m@seser@ f@r@ forul
judec@toresc suprem. Aceast@ situa]ie se cerea grabnic dep@}it@. Înc@ la 1-2
februarie 1919 avoca]ii români întruni]i în Congres la Sibiu, dup@ ce au dez-
b@tut în mod detaliat situa]ia justi]iei din Transilvania, f@când multe sugestii
utile Resortului de Justi]ie, au opinat pentru înfiin]area în Transilvania, în mod
provizoriu a unei Cur]i de Casa]ie.
Pe parcurs s-au conturat dou@ opinii în leg@tur@ cu locul }i organizarea
forului suprem judec@toresc pentru Transilvania – a}a cum rezult@ ele }i din
Ordonan]a nr. 3981/1919 Pres. Just. din 14 iulie 1919 semnat@ de Aurel
Laz@r. Unii se pronun]au ca acest for s@ se încadreze Înaltei Cur]i de Casa]ie
}i Justi]ie din Bucure}ti. Încadrarea s-ar fi putut face în dou@ feluri: jurisdic]ia
Cur]ii de Casa]ie din Bucure}ti s@ se extind@ }i asupra Transilvaniei, sau în
cadrul ei s@ se formeze o sec]ie special@ transilv@nean@; al]ii ar fi dorit ca o
Înalt@ Curte s@ se organizeze, pân@ la unificarea justi]iei la Cluj. Pentru a se
evita situa]ia ca într-un stat s@ fie dou@ Înalte Cur]i de Casa]ie }i Justi]ie, cea
din Cluj ar fi trebuit s@ fie doar o sec]ie – }i anume a IV-a – purtând numele
de „Sec]ia a IV-a a Înaltei Cur]i de Casa]ie }i Justi]ie”. În finalul Ordonan]ei,
Aurel Laz@r cerea Cur]ilor de Apel ca atât ele cât }i organele subordonate s@-
i înainteze p@rerile lor în chestiunea amintit@. Membrii Cur]ii de Apel din Cluj
întruni]i în 19 iulie în }edin]a plenar@, dup@ o analiz@ atent@ a celor dou@
posibilit@]i, considerând c@ „unificarea modului de cugetare }i dezvoltarea unui
limbaj juridic curat românesc cu cea mai posibil@ u}urin]@ numai a}a se poate
asigura, dac@ forul judiciar suprem de la început e laolalt@, unitar”, au opinat
ca autoritatea Înaltei Cur]i de Casa]ie }i Justi]ie din Bucure}ti s@ se extind@ }i
asupra teritoriului Transilvaniei }i în cadrul ei s@ se formeze o sec]ie special@
transilv@nean@ cu sediul la Bucure}ti. În acela}i sens s-a pronun]at la 24 august
1919 }i baroul avoca]ilor români din Cluj. F@r@ s@ fim în posesia tuturor
r@spunsurilor primite de Resortul Justi]iei, credem c@ majoritatea lor au avut
în vedere aceea}i solu]ie, care se va }i concretiza. Astfel, pe lâng@ Curtea de
Casa]ie }i Justi]ie din Bucure}ti s-au constituit trei sec]iuni ardelene – a IV-a,
a V-a }i a VI-a – încadrate cu juri}ti transilv@neni }i cu o organizare ce diferea
doar în unele detalii de cea a sec]iunilor care judecau recursurile de la forurile
judiciare din vechea Românie. Odat@ cu crearea acestor sec]iuni justi]ia din
întreaga ]ar@ dobândea un for suprem unic, pas important pe drumul unific@rii
justi]iei.
Însu}irea de c@tre juri}ti }i de publicul larg a unui limbaj }i a unei terminologii
juridice române}ti s-a bucurat de aten]ia cuvenit@ din partea Resortului de

86
Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

justi]ie. Unor asemenea scopuri urma s@ le r@spund@ }i apari]ia unor reviste


juridice, fapt sugerat }i reclamat înc@ de Congresul avoca]ilor români ]inut la
Sibiu între 1-2 februarie 1919. La scurt timp dup@ Congres s-a constituit un
Comitet redac]ional compus din: A. Laz@r, E. Ha]ieganu, Lucian Borcia,
Constantin Buc}an, Aurel Cosma, Victor Oni}or, Camil Negrea, George Plopu,
Petru Poru]iu, Nicolae Zigre, Romul Veliciu etc., care a întreprins demersurile
necesare în vederea apari]iei revistei. La 10 februarie 1919 Consiliul Dirigent
a aprobat apari]ia ei, urmând ca Resortul de justi]ie s-o finan]eze din buget.
Hot@rârea Consiliului Dirigent }i-a g@sit ecou imediat în paginile revistei juridice
din Bucure}ti „Palatul de Justi]ie”, care în num@rul din 1 martie 1919 î}i
manifesta speran]a c@ „... juri}tii din Regat vor da acestei reviste aten]ia pe care
o merita”. La 1 martie 1919 a ap@rut la Sibiu primul num@r al Revistei de drept
sub conducerea lui A. Laz@r, }eful Resortului de justi]ie }i Emil Ha]ieganu, }eful
Resortului de codificare, avându-l ca redactor responsabil pe Victor S. Andru.
Acesta, în Introducere, dup@ ce abordeaz@ extrem de analitic aplicarea
principiului autodetermin@rii popoarelor (p. 1-3), dezvolt@ considera]ii de ]inut@
la întrebarea pe care o formuleaz@: „De altfel, editarea acestei reviste de drept
ne impune a}a zicând în mod involuntar unele reflexii” – pe care noi le
prezent@m în Anexa X.
În aceast@ revist@, pe lâng@ dezbaterea unor probleme principiale, s-au
publicat }i traducerea din limba maghiar@ a terminologiei juridice în materie
penal@ ca }i Decrete }i Ordonan]e ale Consiliului Dirigent }i ale Resortului de
Justi]ie. Din p@cate, n-au ap@rut decât dou@ numere ale revistei.
Func]ionarea Resortului de Justi]ie – ca }i a întregului Consiliu Dirigent –
a încetat de facto la 10 aprilie 1920, ca urmare a desfiin]@rii acestui organism
politic provincial de c@tre guvernul central. În manifestul „C@tre na]iunea
român@ din Transilvania, Banat, Cri}ana, S@tmar }i Maramure}”, adev@rat bilan]
al activit@]ii desf@}urate de Consiliul Dirigent, referitor la justi]ie se arat@ c@ au
fost organizate cele 4 Cur]i de Apel, toate procuraturile generale, 20 de tribunale,
totalitatea parchetelor, 116 judec@torii de ocol }i s-au reorganizat barourile
avoca]ilor.
Problemele de justi]ie din Transilvania au trecut în competen]a Departa-
mentului Central, într-o prim@ etap@, prin intemediul Secretariatului General din
cadrul Comisiei regionale de unificare }i desc@rcare de la Cluj. Secretar general
la justi]ie a fost numit Alexandru Marta, care la 20 aprilie 1920 a depus jur@mântul
în fa]a pre}edintelui Cur]ii de Apel din Cluj. Procesul de unificare a legisla]iei, a
organiz@rii judiciare s-a realizat treptat }i mult mai lent decât se considera la 1918.
Ac]iunile întreprinse de Consiliul Dirigent în vederea prelu@rii instan]elor
judiciare, de încadrare a lor cu personalul necesar, schimb@rile ini]iate ca

87
GHEORGHE IANCU

urmare a unirii Transilvaniei cu România, str@daniile de a ]ine seama de realit@]ile


din vechea Românie au cerut mari eforturi pentru învingerea greut@]ilor ivite.
Procesele-verbale ale Consiliului Dirigent au fost o surs@ foarte important@
utilizat@ de noi. Ele ofer@ o imagine complet@ privind preocup@rile Consiliului
Dirigent }i în domeniul Justi]iei.
Într-o prim@ faz@ vom prezenta toate datele proceselor-verbale în care s-au
dezb@tut chestiuni privind justi]ia. Apoi, vom reda datele proceselor-verbale
grupate tematic.
De}i aride, acest gen de informa]ii reflect@ amploarea fenomenului.
S@ începem, deci, enumerarea: 2 decembrie 1918, 4 ianuarie, 13 ianuarie,
17 ianuarie, 3 februarie, 4 februarie, 5 februarie, 12 februarie, 19 februarie,
5, 8, 12, 13, 20, 24, 25, 27, 28, 29, 31 martie, 1, 4, 5, 13, 14, 17, 19, 28 aprilie,
4, 6, 7, 17, 26 mai, 3, 6, 11, 12, 21, 23, 25 iunie, 1, 2, 3, 10, 17, 19, 25, 28
iulie, 7, 11, 12, 13, 15, 20 august, 2, 10 septembrie, 4, 10, 13, 28 octombrie,
1, 5, 7, 18 noiembrie, 17 decembrie 1919, 2 ianuarie, 13 februarie, 1 martie,
5 martie, 12 martie, 15 martie, 19 martie, 30 martie, 3 aprilie 1920.
Din acest general am stabilit câteva teme care ni s-au p@rut relevante.
Num@rul cel mai mare al deciziilor Consiliului Dirigent în materie au avut
în vedere numirile în diferitele posturi, }i care se reg@sesc în procesele-verbale
din: 12 februarie, 5, 8, 13, 15, 20, 24, 25, 27 martie, 1, 4, 5, 13, 14, 17, 19
aprilie, 7, 17, 26 mai, 3, 11, 12, 13, 21, 25 iunie, 1, 3, 10, 19 iulie, 7, 12, 13,
20 august, 2, 10 septembrie, 4, 10, 13, 28 octombrie, 7, 18 noiembrie, 17
decembrie 1919, 1, 15, 19 martie, 30 martie, 3 aprilie 1920. Amintim }i
}edin]e în care a fost numit personal maghiar: 10, 17 iulie, 13 august, 2, 10
septembrie, 10, 13 octombrie 1919, 3, 13 februarie, 15 martie 1920.
Reprimiri în func]ii, mai ales a personalului maghiar s-au decis în: 4, 28
octombrie 1919, 1, 15 martie, 3 aprilie 1920.
Reactiv@ri ale unor români }i maghiari au fost hot@râte în: 28 martie, 3,
11 iunie, 28 octombrie, 1, 7 noiembrie 1919, 30 martie 1920. Aceast@ ac]iune
a fost necesar@ din cauza insuficien]ei num@rului de juri}ti.
Avans@ri s-au petrecut în: 5 aprilie, 10 iulie, 28 octombrie, 18 noiembrie
1919, 12, 30 martie 1920.
În condi]iile specifice anilor 1919 }i 1920 Consiliul Dirigent a decis posibili-
tatea transfer@rii personalului juridic în locuri în care realitatea reclama acest fapt.
Subliniem c@ transfer@rile nu au avut un criteriu etnic discriminatoriu, ci
s-au referit atât la etnici români, maghiari, sa}i }i }vabi. Ele s-au decis în: 11
iunie, 10 iulie, 11, 12, 13, 30 august, 2 septembrie, 10, 28 octombrie, 18
noiembrie, 17 decembrie, 1919, 3 februarie, 5, 15, 30 martie 1920.

88
Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

Alte probleme discutate în }edin]ele Consiliului Dirigent au vizat acordarea


unor ajutoare b@ne}ti destinate unor juri}ti }i repara]iilor la institu]ii juridice
}i la pension@ri.
Conchidem, totu}i, c@ problematica cea mai important@ dezb@tut@ în }edin]ele
Consiliului Dirigent a fost elaborarea actelor normative privind reglement@rile
din justi]ie.
Procesele-verbale consultate de noi se g@sesc, în trei volume, la Muzeul
de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca la cota Inv. M. 168-170.
Foarte util@ în cercet@rile noastre a fost „Gazeta oficial@” publicat@ de
Consiliul Dirigent. Acolo se g@sesc Decretele, ordonan]ele }i Ordinele circulare
adoptate în toate domeniile lui de activitate.
Literatura istoric@, presa vremii }i alte fonduri arhivistice decât cel funda-
mental, aflat la Curtea de Apel Cluj, au fost alte surse a c@ror consultare ne-
a adus informa]ii importante.

Men]ionez c@ traducerea textelor din limba maghiar@ a fost f@cut@ de


istoricul Ottmár Tra}c@. Dânsul m-a ajutat }i la corecturile din corpusul de
documente.

Aduc omagiile mele domnilor pre}edin]i ai Cur]ii de Apel Cluj, Gheorghe


Buta }i Virgil Viorel Andreie}, care mi-au oferit posibilitatea de a consulta
documentele din volum. Doamnei vicepre}edinte Gabriella Purja îi mul]umesc
pentru amabilitate }i atmosfera destins@ în care am lucrat. Gânduri de mul]umire
îi adresez }i doamnei grefier@ }ef@ Lenu]a Todea, care s-a îngrijit ca documentele
s@ r@mân@ la locul lor.
Le mul]umesc istoricilor dr. George Cip@ianu }i dr. Dumitru Suciu pentru
dialogurile purtate cu ei în vederea clarific@rii unor aspecte delicate din lucrare.
Cuvinte de recuno}tin]@ le exprim }i istoricilor de la Muzeul de Istorie a
Transilvaniei din Cluj-Napoca: Daniela Com}a, Ioan Ciupea }i Ovidiu Muntean
pentru g@zduire }i deferen]@.
Îmi exprim gratitudinea fa]@ de munca doamnelor Magda Kopacz }i Aurora
Arion, care prin profesionalismul }i în]elegerea manifestate fa]@ de text mi-au
fost de foarte mare ajutor.
Gânduri de aleas@ pre]uire }i mul]umire se îndreapt@ spre istoricul Ottmár
Tra}c@ pentru ajutorul acordat.
Mul]umesc familiei mele pentru sprijinul acordat cu generozitate pe
parcursul elabor@rii lucr@rii.

89
GHEORGHE IANCU

În final, mul]umesc din inim@ sponsorilor acestei lucr@ri: Consiliul municipiului


Cluj-Napoca }i Baroului de avoca]i din Cluj, f@r@ al c@ror sprijin material aceast@
lucrare nu ar fi ap@rut.

ANEXE

I.
DECRET I

Despre func]ionarea în mod provizoriu a serviciilor publice, aplicarea legilor,


despre func]ionari }i întrebuin]area limbilor

Consiliul Dirigent al Transilvaniei, Banatului }i p@r]ile române}ti din Ungaria, a


decretat }i decreteaz@:
Art. 1. Legile, ordonan]ele, regulamentele }i statutele legale de mai înainte, emanate
înainte de 18/31 octombrie 1918, r@mân în interesul ordinii publice }i pentru a asigura
continuitatea de drept, pân@ la alt@ dispozi]ie, în vigoare în mod provizoriu, cu excep]iile
cuprinse în acest decret, cum }i în alte decrete, ce se vor da.
Art. 2. To]i func]ionarii numi]i, sau ale}i, de orice categorie, r@mân în func]iile lor.
Din considera]ii de serviciu }i îndeosebi din punct de vedere al lini}tii publice îns@,
orice func]ionar (judec@tor, notar public) poate fi pus în disponibilitate, eventual
pensionat din oficiu. Privitor la permutare }i pensionare, vor urma dispozi]ii speciale.
Se scot din vigoare dispozi]iile, conform c@rora judec@torii }i notarii publici nu
pot fi transfera]i f@r@ consim]@mântul lor. De asemenea se desfiin]eaz@ dreptul de
supraveghere al preziden]ilor de tabl@ [Cur]i de Apel] }i al prim-procurorilor. Acest
drept îl va exercita pân@ la alte dispozi]ii }eful resortului de justi]ie.
Func]ionarii care în timpul r@zboiului s-au f@cut vinova]i de fapte, care sunt:
infrac]iuni ale normelor penale, disciplinare, s-au expus dispre]ului public, sau care
sunt în contra intereselor poporului, vor fi urm@ri]i dup@ normele de procedur@
criminal@ sau disciplinar@.
Art. 3. Limba oficial@ în serviciile publice este limba român@.
Privitor la întrebuin]area limbii celorlalte na]iuni conlocuitoare, pân@ la regularea
definitiv@ prin lege, se vor aplica dispozi]iile legii de na]ionalit@]i, art. XLIV din
1868, cu deosebirea, c@ în locul limbii maghiare este a se în]elege în tot locul
limba român@. Dispozi]iile acestei legi vor fi aplicate în mod loial }i pân@ la alt@
dispozi]ie astfel c@, în acele comitate, în care na]iunile conlocuitoare fac a cincia

90
Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

parte din popula]ie, s@ se realizeze principiul, ca fiecare s@ fie administrat }i judecat


în limba sa proprie.
Art. 4. În }colile comunale, confesionale, funda]ionale, particulare, limba instruc]iei
o determin@ sus]in@torul }colii.
În }colile primare de stat, instruc]ia se face în limba majorit@]ii popula]iei din
comitat (jude]).
În înv@]@mântul superior se va întrebuin]a limba majorit@]ii popula]iei din regiunea
respectiv@.
Art. 5. Numele de localit@]i se întrebuin]eaz@ în limba respectiv@ a fiec@rei na]iuni.
Legea despre numirile de localit@]i, art. IV din 1898, se scoate din vigoare.
Numele de familii se vor respecta, scriindu-se cu ortografia limbii respective.
Art. 6. Cu ducerea la îndeplinire a celor cuprinse în acest decret se încredin]eaz@
pre}edintele Consiliului.

Sibiu, la 24 ianuarie st.n. 1919


Iuliu Maniu, Pre}edintele Consiliului.

„Gazeta Oficial@ publicat@ de Consiliul Dirigent al Transilvaniei, Banatului, Mara-


mure}ului }i p@r]ilor ungurene” (Sibiu), nr. 6 din 14/27 ianuarie 1919, p. 25-26.

II.
Ordonan]a
Referitoare la judec@tori, advoca]i, notari publici

Pe baza decretului Nr. 1 din 24 ianuarie 1919 ordonez urm@toarele


§ 1.
Prin estinderea suveranit@]ii Statului Român asupra urm@toarelor comitate
apar]inute pân@ acum Statului Ungar:
Alba –inferioar@
Bistri]a N@s@ud
Bra}ov
Ciuc
Cojocna
F@g@ra}
Hunedoara
Mur@} Turda
Odorheiu
Sibiu
Solnoc- D@bâca
Târnava –mare
Târnava –mic@

91
GHEORGHE IANCU

Treiscaune
Turda-Arie}
Jurisdic]iunea acestor teritorii se separ@ de jurisdic]iunea Statului Ungar }i se
subordon@ jurisdic]iunei Statului Român.
Jurisdic]iunea Curiei Ungare asupra teritoriilor sus]inute înceteaz@ de la data
intr@rei în vigoare a ordinan]iunei de fa]@.
Toate pricinile, de orice natur@, cari pe cale de recurs ar urma s@ fie înaintate Curiei
ungare, vor fi ]inute pân@ la dispozi]iuni ulterioare în suspeziune la instan]ele respective.
Toate autorit@]ile }i oficiile judiciare stau sub supravegherea suprem@ a }efului
de resort al justi]iei.
§ 2.
În materie de jurisdic]iune normele dreptului material }i procedura judiciar@ }i
extra-judiciar@ r@mân în vigoare, întrucât ordina]iunile editate }i cele ce se vor mai
edita din partea Consiliului Dirigent nu vor dispune altfel.
Sentin]ele, precum }i încheierile, care vor cuprinde o dispozi]ie meritoric@ se vor
aduce „în numele legii”.
Jurisdic]iunea este a se continua f@r@ întrerupere.
§ 3.
Toate publica]iunile instan]elor judec@tore}ti cari în baza legilor existente s-au
publicat pân@ acum în Monitorul Oficial ungar (Budapest Közlöny) se vor publica cu
începere de la intrarea în vigoare a ordina]iunei de fa]@ în „Gazeta Oficial@” a Consi-
liului Dirigent Român.
Raporturile de expertiz@, cari pân@ acum s-au cerut de la Consiliul medical
judiciar (Igazságügyi orvosi tanács) }i de la Institutul bacteorologic din Budapesta,
se vor cere cu începere de la intrarea în vigoare a acestei ordonan]e, de la Institutul
medico-legal Dr. Minovici din Bucure}ti, iar raporturile din expertiz@, cari pân@ acum
s-au cerut de la scoala superioar@ veterinar@ (elsö állatorvosi iskola) din Budapesta,
se vor cere de la aceea}i dat@ de la }coala superioar@ de medicin@ veterinar@ din
Bucure}ti.
§ 4.
Toate organele judiciare (magista]i, procurori, advoca]i, notari publici) au s@
depun@ un nou jur@mânt oficios dup@ textul urm@tor:
„Jur pe atot}tiutorul Dumnezeu a fi credincios Regelui Ferdinand I }i Statului
Român, de a respecta cu sfin]enie legile [@rii }i decretele, ordonan]ele Consiliului
Dirigent, }i de a îndeplini cu onoare, con}tiin]@ }i nep@rtinire func]iunile ce îmi sunt
încredin]ate }i a p@stra secretul oficios. A}a s@-mi ajute Dumnezeu.”
Acest text de jur@mânt se va aplica în toate cazurile în cari se face amintire de
jur@mântul func]ionarilor angaja]i la justi]ie, în legi, regulamente sau ordonan]e de
natur@.
§ 5.
Cine declar@, c@ jur@mântul este în contrast cu convingerile sale religioase, acela
în locul jur@mântului face promisiune solemn@.

92
Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

Promisiunea solemn@ se deosebe}te de textul jur@mântului prin aceea c@ în locul


provoc@rii la Dumnezeu se vor întrebuin]a cuvintele:
„Promit pe onoarea }i con}tiin]a mea” }i ultima propozi]iune din textul jur@-
mântului se omite.
§ 6.
Noul jur@mânt oficios (promisiunea solemn@) se va face de personalul judec@toriilor
colegiale, precum }i personalul procuratorii, care func]ioneaz@ lâng@ atari judec@torii, în
}edin]a plenar@ a judec@toriei respective, iar personalul judec@toriilor singulare }i a altor
foruri ale justi]iei vor depune acest jur@mânt (promisiune solemn@) în fa]a }efului lor.
Cine a fost împiedicat, va depune acest jur@mânt (promisiunea solemn@) ulterior
în fa]a }efului s@u de oficiu.
Despre depunerea jur@mântului (promisiunea solemn@) se va încheia proces-
verbal care va cuprinde numele personalului ce a fost prezent }i se va face raport
}efului resortului de justi]ie al Consiliului Dirigent.
Depunerea jur@mântului (promisiunei solemne) este a se nota pe lista de conduit@
personal@ p@strat@ la forul de supraveghiare, respective pe matricul@ ( törzslap) }i pe
ultimul document de denumire al func]ionarului.
§ 7.
Acela, care provocat fiind nu va depune imediat jur@mântul (declara]ia solemn@),
i}i va pierde oficiul, Drepturile lui la pensiune. Statul Român nu le recuno}te, iar advocatul,
notarul public }i expertii nu vor mai putea func]iona în aceast@ calitate a lor.
Destituirea din oficiu, respective interdic]iunea de a exercita profesiunea de advocat
o voi enun]a-o f@r@ orice procedur@ prealabil@, îndat@ ce voi avea con}tiin]@ desprea
denegarea jur@mântului.
Acei judec@tori, cari vor depune jur@mântul, î}i vor conserva anii de serviciu }i
toate drepturile c@}tigate. Îns@ regulele relative la numiri, înaint@ri, beneficiu, editate
de guvernul ungar dup@ 18 oct. 1918, vor putea fi revizuite.
Regulament de serviciu îl voi comunica prin ordina]iune separat@.
§ 8.
În toate oficiile justi]iei (ministerul de justi]ie, judec@torii, procuraturi, oficiile
notarilor publici) limba oficioas@, precum }i limba de pertractare, este cea româneasc@.
Dreptul de folosin]@ a limbei celorlalte na]iuni ce locuesc pe teritoriul Statului Român,
este reglementat prin Decretul Nrul I.
Considerând, c@ judec@torii, procurorii, ofician]ii, notarii publici actualmente aplica]i,
precum }i o parte a corpului advoca]ial nu cunosc înc@ limba român@, stabilesc
urm@toarele r@stimpuri de transi]ie, ca s@ }i-o însu}easc@, atât in scris, cât }i în graiul viu:
Pentru judec@torii, procurorii }i func]ionarii de la justi]ie un r@stimp de 12 luni,
pentru advoca]i }i notari publici un r@stimp de 6 luni, socotite de la intrarea în vigoare
a ordonan]ei de fa]@.
Urm@rile ce le va avea ne}tiin]a limbei oficioase, îl voi regula prin ordona]iune
separat@.
Ordonan]a de fa]@ intr@ în vigoare cu data public@rii în „Gazeta Oficial@”.

93
GHEORGHE IANCU

Dr. Aurel Laz@r,


Nr. 121 }eful resortului de justi]ie.

„Gazeta Oficial@” , nr. 7-12 din 1,6,12, 19, 22 februarie 1919, p. 12-13.
III.

În }edin]a din 12 februarie 1919, în vederea prelu@rii instan]elor judec@tore}ti,


la propunerea }efului de resort al Justi]iei - f@cut@ în mare parte dup@ sugestiile d-lui
Emil Ha]iegan, pe atunci }ef de resort la codifica]ie, fost judec@tor la tribunalul Cluj
– Consiliul Dirigent a aprobat urm@toarele numiri:

I. LA CURTEA DE APEL CLUJ


1. Prim-pre}edinte: Dr. Pompei Mic}a, consilieri: 2. Gustav Haupt, cu grad de
pre}edinte, 3. Dr. Iuliu Popescu, 4. Dr. Andrei Pop, 5. Dr. Sever Barbura (care nu
s-a prezentat la post), 6. Procuror general Dr. Alexandru Pop.

A. La Tribunalul Cluj:
1.Prim-pre}edinte: Dr. Gheorghe Popescu (nu a acceptat); judec@tori: 2. Dr. Iuliu
Diene}, 3. Victor Pop ( trecut la Curtea de Apel), 4. Dr. Emil Coste; 5. Prim-procuror
Dr. Liviu Ghilezan.
a) la judec@toria urban@ Cluj: }ef-judec@tor: Dr. Iosif Balint (a refuzat jur@mântul);
b) la judec@toria rural@ Cluj: }ef-judec@tor Dr. Eugen Ghelner (nu s-a prezentat),
Dr. Paul Cri}an (trecut la Tribunal);
c) la judec@toria Huedin: }ef-judec@tor Dr. Alexandru Boh@]el;
d) la judec@toria Hida: Dr. Gheorghe Barth (înlocuit) ;
e) la judec@toria Mociu: }ef Dr. Emil Mure}an;
f) la judec@toria Teaca: }ef Mihail Ga}par, judec@tor: Andrei Müler.

II. LA CURTEA DE APEL TÂRGU MURE{


1.Prim-pre}edinte: Romul Pop: consilieri: 2. Carol Göelner, pre}edinte (nu a
jurat). 3. Dr. Ioan Popovici, înaintat pre}edinte, 4. Dr. Nicolae St@nil@, 5. Procuror
general Emil Fildan (neprezentat), înlocuit cu 6. Dr. Mihail Grop}an.

B. La Tribunalul Tg. Mure}


1. .Prim- pre}edinte: Dr. George Repede; judec@tori: 2. Edgar Sölöris (nu s-a
prezentat), 3. Dr. Vasile Covrig, prim-procuror: 4. Dr. Enea Andrea.
a) la judec@toria Tg. Mure}: }ef –judec@tor Dr. Alexandru Birtolon;
b) la judec@toria Miercurea Niraj: }ef-judec@tor Dr. Benedict Rusu;
c) la judec@toria Reghin: }ef Dr. Iuliu Criesmüller.

C. La Tribunalul Alba Iulia:

94
Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

1.Prim- pre}edinte: Dr. Eugen Pop (nu a acceptat) fiind înlocuit cu Victor
Constantinescu; judec@tor: 2. Romul Per}a (nu a jurat) , 3. Ioan Garoi (nu a acceptat),
4. Grigore Gherman, a trecut prim-procuror în locul lui 5. Victor Constantinescu,
numit prim- pre}edinte.
a) la judec@toria Alba Iulia : }ef Semproniu Munteanu;
b) la judec@toria Blaj: Dr. Cornel Ordace;
c) la judec@toria Abrud: Emil Folly;
d) la judec@toria Uioara: Dr. Octavian Com}a;
e) la judec@toria Aiud: Dr. Eugen Farchescu;
f) la judec@toria Ocna-Sibiului: Aurel Gherasim.

D. La Tribunalul Bistri]a-N@s@ud:
1. Prim- pre}edinte: Dr. Liviu Mic}a ( nu a primit) înlocuit cu Dr. Nicolae Pop;
judec@tor: 2. Dr. Emil Bârlea, 3. Ioan Penteker, prim procuror: 4. Emil Bozac.
a) la judec@toria Bistri]a: }ef Dr. Friedrich Simbriger, judec@tori: Dr. Ioan
Runcan, Dr. Aurel Tergoria, Dr. Albert Berger;
b) la judec@toria N@s@ud:Dr. Ioan Moldovan;
c) la judec@toria Rodna Veche: {tefan Berariu.

E. La Tribunalul Bra}ov:
1. Prim- pre}edinte: Dr. Cornel Bardo}i (neprimind) a fost înlocuit prin 2. Dr.
Petru Mete}; judec@tori: 3. Dr. Friedrich Iahn, 4. Dr. Carol Schobeln, 5. Dr. Silviu
Moldovan, 6. prim-procuror: Dr. Ioan Hozan.
a) la judec@toria Bra}ov: }ef Dr, Chirion Bânda;
b) la judec@toria F@g@ra}: }ef Dr. Alexiu Bogdan;
c) la judec@toria {ercaia: Dr. Victor Vancea;
d) la judec@toria Z@rne}ti: Dr. Ioan Bianu.

F. La Tribunalul Turda:
1. Prim- pre}edinte: Dr. Lauren]iu Nestor, trecut la Cluj, judec@tori: 2. Dr. Ioan
Candrea, 3. Dr. Ioan Titieni,4. Alexandru F@rc@}anu, înaintat prim-pre}edinte, 5.
prim-procuror: Dr. Aurel Bozac, neprezentat }i înlocuit cu 6. Dr. Demetriu Ghi}oiu.
a) la judec@toria Turda: }ef Paul Moi};
b) la judec@toria Iara: }ef Iosif Butea;
c) la judec@toria Vin]ul de Sus: Dr. Mihail Moldovan;
d) la judec@toria Câmpeni: Aurel Bersan;
e) la judec@toria Ludu}: Mihail Marinovici.

G. La Tribunalul Iba}fal@u (Dumbr@veni):


1. Prim- pre}edinte: Dr. Petru Mete}, trecut la Bra}ov }i înlocuit cu 2. Dr. Simion
Che]ianu; judec@tori 3. Dr. Iosif Fellner, 4. Dr. Ilie Cisma}, prim-procuror, 5. Dr. Erich
163
Vezi pentru considera]iile de aici }i pân@ la sfâr}itul studiului, Gh. Iancu, „Anuar”, 1975,
Schuller.
p. 221-228.
164
Vezi }i I. Papp, Instaurarea, p. 8-10.

95
GHEORGHE IANCU

a) la judec@toria Dumbr@veni: }ef Dr. Ioan Roman;


b) la judec@toria Dicio-Sân-M@rtin: Dr. Nicolae Solomon, trecut la Sibiu;
c) la judec@toria Husus@u: Paul Petersberger;
d) la judec@toria Cohalm: Dr. Traian {uteu;
e) la judec@toria Media}: Dr. Eugen Sâmpetrean;
f) la judec@toria Cincul Mare: Emil Adleff;
g) la judec@toria Sighi}oara: Dr. Simion Ghe]ianu, înaintat;
h) la judec@toria Agnita: Albert Czell.

H. La Tribunalul Dej:
1. Prim- pre}edinte: Dr. Nicolae Pop ( trecut la Bistri]a, înlocuit cu 2. Dr. Ioan
Chereche}; judec@tori: 3. Eugen Salea, 4. Dr. George Trif, 5. Dr. Octavian Furnea,
6. prim-procuror: Dr. Augustin Andrei.
a) la judec@toria Dej: }ef Dr. Alexa David, trecut la N@s@ud;
b) la judec@toria Beclean: }ef Dr. Victor Munteanu;
c) la judec@toria Gârbou: }ef Dr. Ioan Carian }i Dr. Valer Hango;
d) la judec@toria L@pu} : }ef Iosif Topan;
e) la judec@toria Ileanda: }ef Dr. Ioan Petru];
f) la judec@toria Gherla: }ef Vasile Drago}.

J. La Tribunalul Sibiu:
1. Prim-pre}edinte: Iuliu Munteanu; judec@tori: 2. Dr. Octav Zaharia, 3. Carol
Müller, 4. Dr. Victor Pop Ileanda, prim-procuror: 5. Valeriu Liuba, procurori: 6.
Simion Piso, 7. Vilhelm Csáki.
a) la judec@toria Sibiu: }ef Alexandru Breban, judec@tor: Dr. Cornel C@rpini}an;
b) la judec@toria Sebe}: }ef Dr. Emilian Sfetcu;
c) la judec@toria S@li}te: }ef Dr. Mihail Szilágyi;
d) la judec@toria Nocrich: }ef Carol Pildner;
e) la judec@toria Miercurea: }ef Dr. Nicolae Laz@r.

K. La Tribunalul Deva:
1. Prim-pre}edinte: Mois@ Savu, judec@tori: 2. Petru {tefanovici, 3. Dr. Ioan Robu,
4. Dr. Victor Gherasim, 5. prim-procuror: Dr. Liviu Barzu, înlocuit cu 6. Dr. Petru Vaida.
a) la judec@toria Deva: }ef Gheorghe Boni (a refuzat);
b) la judec@toria Geoagiu: }ef Ignatie Lucaciu, neprezentat, înlocuit cu Dr. Ion
Marghita;
c) la judec@toria Ha]eg: Dr. Virgil Ciacla, apoi Dr. Petru Comes;
d) la judec@toria Baia de Cri}:Victor Ancean;
e) la judec@toria Ilia: Dr. Augustin Deac, trecut la Or@}tie;
f) la judec@toria Petro}ani: Dr. Andrei Petrovschi;
g) la judec@toria Pui: Dr. Gheorghe Ianculovici;
h) la judec@toria Or@}tie: Dr. Petru Stoina;
i) la judec@toria Hunedoara: Nicolae Rogneanu.

96
Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

Mul]i dintre cei numi]i nu au acceptat posturile, ori au fost muta]i într-alte posturi,
dup@ trebuin]ele urgente de atunci, f@cându-se }i alte numiri, pe care la acest loc nu
le mai enumer@m164.

IV.

Odonan]@
referitoare la forurile justi]iare de pe teritoriul nou eliberat.

În baza Decretului Nr. 1 din 24 ianuarie 1919 ordonez urm@toarele:


§ 1.
Prin extinderea faptic@ a suveranit@]ii Statului român asupra urm@toarelor jude]e
apar]inute pân@ acum Statului ungar:
Arad, Bihor, Maramure}, S@tmar, S@lagiu, Ugocia, jurisdic]iunea acestor teritorii
se separ@ de jurisdic]iunea statului ungar }i se subordon@ Statului român.
De la data intr@rii în vigoare a ordonan]ei de fa]@, jurisdic]iunea Cur]ii de Apel:
Dobri]in asupra teritoriului apar]in@tor tribunalelor Sighetu Marma]iei, S@tmarului
}i Zal@ului, iar jurisdic]iunea Curie ungare asupra tuturor teritoriilor (Arad, Bihor,
Maramure}, S@tmar, S@lagiu, Ugocia) înceteaz@.
Judec@toriile }i tribunalele de pe teritoriul jude]elor Maramur@}, Ugocia, S@tmar
}i S@lagiu se subordon@ Cur]ii de Apel Oradea-Mare.
În consecin]@ toate pricinile de pe aceste teritorii fie acele de orice natur@, cari
pe cele de recurs ar urma s@ fie înaintate Cur]ii de Apel Dobri]in, vor fi înintate Cur]ii
de Apel Oradea-Mare iar cele ce ar urma s@ fie înintate Curiei ungare vor fi ]inute
pân@ la dispozi]iuni ulterioare în suspensiune la instan]ele respective.
Toate aceste autorit@]i }i oficii judiciare stau sub supravegherea suprem@ a }efului
de resort al justi]iei.
§ 2.
Puterea obligatoare a dispozi]iilor cuprinse în §§ ii 2-8 din ordonan]a Nr. 121/
1919 Just. („Gazeta oficial@” Nr. 11), precum }i a tuturor celorlalte ordonan]e }i
decrete de natur@ judiciar@, se extinde }i asupra acelor teritorii. Ordonan]a Nr. 121/
1919 Just. se modific@ astfel:
a) alinea 2-a a §-ului 7 va avea textul urm@tor: Func]ionarul public prin
denegarea jur@mânului f@r@ o deosebit@ enuncia]iune (prin urmar@: «ipso facto»)
se consider@ ca destituit din oficiul s@u, iar interdic]iunea de a exercita
profesiunea de advocat o reguleaz@ decretele Nr. X }i XV.
b) Alinea 2-a din §-ul 8 va avea urm@torul text: „timpul de 12 }i 6 luni prescris
pentru însu}irea limbei române se va socoti de la depunerea jur@mântului”

97
GHEORGHE IANCU

Sibiu, la 18 Iunie 1919


Dr. Aurel Laz@r
}eful resortului de justi]ie

Nr. 1200 Just.


„Gazeta Oficial@” nr. 36-37 din 19, 23 iunie 1919, p. 5
V.

Ordonan]@
referitoare la forurile justi]iare din Banat, Bichi} }i Cenad

Art. 1. Prin extinderea de fapt a suveranit@]ii statului român asupra urm@toarelor


jude]e apar]inute mai înainte statului ungar:
Cara}-Severin, Timi}, Torontal, Bichi} }i Cenad, jurisdic]iunea acestor teritorii se
separ@ de jurisdic]iunea tribunalului Sighedin asupra teritoriului din jude]ul Cenad,
precum }i jurisdic]iunea Curiei ungare asupra teritoriilor jude]elor Cara}-Severin,
Timi}, Torontal }i Cenad.
Judec@toriile }i tribunalele de pe teritoriul jude]ului Torontal se subordon@ juris-
dic]iunei tribunalului Arad, resp. Cur]ii de apel Oradea Mare.
Judec@toriile din jude]ele Timi} }i Tarontal, apar]inute pân@ acum tribunalelor,a
c@ror re}edin]@ zace în afar@ de teritoriul luat pân@ acum în st@pâniarea faptic@ a
statului român, - deocamdat@, pân@ la alte dispozi]ii, se subordon@ jurisdic]iunii
tribunalului Timi}oara.
Pricinile, ce ar fi fost a se înainta Curiei ungare, vor fi re]inute la instan]ele
respective, pân@ la alte dispozi]iuni ulterioare.
Toate autorit@]ile }i oficiile de pe teritoriile amintite în aceast@ ordonan]@, stau
sub suprema supraveghiare a }efului de resort al justi]iei.
Art. 2. Puterea obligatoare a dispozi]iilor cuprindse în §§ ii 2-8 din ordonan]a Nr.
121/1919 Just. („Gazeta Oficial@” Nr. 11), pe lâng@ modific@rile aceluia din odonan]a
de sub Nr. 1200/1919 Just. („Gazeta Oficial@” Nr. 37), precum }i a tuturor celorlalte
ordonan]e }i decrete de natur@ judiciar@,se extinde }i asupra acestor teritorii.

Sibiu, la 9 August 1919.


Dr. Aurel Laz@r,
Nr. 6267 {eful resortului de justi]ie.
Ibidem, nr. 50-53 din 27, 30 august, 6 septembrie 1919, p. 3-4.

VI.

Ordonan]@
privitoare la arondarea circumscrip]iilor judec@tore}ti

98
Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

din jude]ele Ciuc, Odorheiu }i Treiscaune

Art.1 1.Tribunalul }i procuratura Kézdivásáhely (Târgul Secuilor) }i tribunalul }i


procuratura Csikszereda (Miercurea Ciuc) se desfiin]eaz@
2.Toate judec@toriile de ocol, apar]inute pân@ acum tribunalelor Kézdivásáhely
}i Csikszereda, se supun jurisdic]iunei tribunalului }i procuraturei Bra}ov.
3. Judec@toria de ocol Csikszentmárton (S@nm@rtinul Ciucului) se desfiin]eaz@,
iar comunele cari i-au apar]inut pân@ acum se încorporeaz@ judec@toriei de ocol
Csikszereda (Miercurea Ciucului).
4. Judec@toria de ocol Nagyajta (Aita-Mare) se desfiin]eaz@, }i comunele ce i-au
apar]inutp@n@ acum se încorporeaz@ judec@toriei de ocol Sepsiszentgyörgy (Sf.
Gheorghe).
Art II. 1. Judec@toria de ocol Oklánd (Ocland) din Circumscrip]ia tribunalului
Odorhei (Syékelyudvarhely) se desfiin]eaz@, iar comunele ce i-au apar]inut pân@
acum, se încorporeaz@ judec@toriei de ocol Odorheiu (Syékelyudvarhely).
Ordonan]a aceasta intr@ în vigoare numai decât, încredin]ându-se executarea ei
}efului resortului justi]iei.
Sibiu, la 15 august, 119.
Dr. Aurel Laz@r Dr. Borcia
}eful resortului de justi]ie Secretar general.
Nr. 1021-13/1919, Just.

„Gazeta Oficial@” nr. 50-53, din 27, 30 august, 4, 6,septembrie 1919, p. 1.

VII.

TRIBUNAL ARBITRAL MIXTE ROUMANO-HONGROIS


Affaires: Eugène TAJNAL & AUTRES

c. ETAT ROUMAIN

Le Tribunal Arbitral Mixte roumano-hongrois, composé de MM.


Botella, président, de la Barra, Hansson, Székács et Munteanu, arbitres, assisté
de M. Zarb, Secrétaire général, siégeant au complet ê Paris, 57 rue de Varenne et
délibérant ê huis-clos;
Vu la requête déposée le 29 décembre 1923 par M. Eugène TAJNAL contre
l’Etat roumain, requête enregistrée sub N° R-H 756;
Vu la requête déposée le 29 décembre 1923 par M. László PARADI contre l’Etat
roumain, requête enregistrée sub N° R-H 795;
Vu la requête déposée le 29 décembre 1923 par M. Elemér KÚN contre l’Etat
roumain, requête enregistrée sub N° R-H 862;

99
GHEORGHE IANCU

Vu la requête déposée le 29 décembre 1923 par M. Valentin DOCZY contre l’Etat


roumain, requête enregistrée sub N° R-H 903;
Vu la requête déposée le 29 décembre 1923 par M. Paul DEBRECZENY contre
l’Etat roumain, requête enregistrée sub N° R-H 926;
Vu la requête déposée le 29 décembre 1923 par M. Charles SZIGETI contre l’Etat
roumain, requête enregistrée sub N° R-H 1129;
Vu la requête déposée le 29 décembre 1923 par M. Joseph de VEGH contre
l’Etat roumain, requête enregistrée sub N° R-H 1161;
Vu la requête déposée le 29 décembre 1923 par M. Alajos WAGER contre l’Etat
roumain, requête enregistrée sub N° R-H 1227;
Vu la requête déposée le 29 décembre 1923 par M. Peter BENEDEK contre l’Etat
roumain, requête enregistrée sub N° R-H 1230;
Vu la requête déposée le 29 décembre 1923 par M. Louis VERETZI contre l’Etat
roumain, requête enregistrée sub N° R-H 1250;
Vu la requête déposée le 29 décembre 1923 par M. Georges ZOVÁNYI contre
l’Etat roumain, requête enregistrée sub N° R-H 1317;
Vu la requête déposée le 29 décembre 1923 par M. Gèza MÜLLER contre l’Etat
roumain, requête enregistrée sub N° R-H 1982;
Vu la requête déposée le 29 décembre 1923 par M. Sarolt RÁCZ contre l’Etat
roumain, requête enregistrée sub N° R-H 2070;
Vu la requête déposée le 29 décembre 1923 par M. Ödon LUKÁCS contre l’Etat
roumain, requête enregistrée sub N° R-H 1209;
Vu la requête déposée le 29 décembre 1923 par M. Árpád DEAK contre l’Etat
roumain, requête enregistrée sub N° R-H 764;
Vu la requête déposée le 29 décembre 1923 par M. Pál VOLENHOFER contre
l’Etat roumain, requête enregistrée sub N° R-H 889;
Vu la requête déposée le 29 décembre 1923 par M. István MARTONFFY contre
l’Etat roumain, requête enregistrée sub N° R-H 1066;
Vu la requête déposée le 29 décembre 1923 par M. Miklós SZADECZKY contre
l’Etat roumain, requête enregistrée sub N° R-H 1097;
Vu la requête déposée le 29 décembre 1923 par M. Louis BEDEKOVICH contre
l’Etat roumain, requête enregistrée sub N° R-H 1143;
Vu la requête déposée le 29 décembre 1923 par M. François EBERSTEIN contre
l’Etat roumain, requête enregistrée sub N° R-H 1335;
Vu la requête déposée le 29 décembre 1923 par M. Coloman GÁL contre l’Etat
roumain, requête enregistrée sub N° R-H 1540;
Vu la requête déposée le 29 décembre 1923 par M. Adèle FARKAS contre l’Etat
roumain, requête enregistrée sub N° R-H 1783;
Vu la requête déposée le 29 décembre 1923 par M. Antoine KISS-SZABÓ contre
l’Etat roumain, requête enregistrée sub N° R-H 1823;

100
Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

Vu la requête déposée le 29 décembre 1923 par M. François SZATHMÁRY


contre l’Etat roumain, requête enregistrée sub N° R-H 2084;
Vu la requête déposée le 29 décembre 1923 par M. Ladislas URAY contre l’Etat
roumain, requête enregistrée sub N° R-H 2270;
Vu la demande exceptionnelle de l’Etat roumain;
Vu les pièces du dossier;
Vu le procès-verbal de l’audience tenue ê Paris, le 15 juin 1934;
Qui ê ladite audience Me. Victor Dumitresco du barreau de Bucarest pour l’Etat
roumain, Me. Geöcze du barreau de Budapest pour toutes les parties requérantes,
M. Gajzago, Agent général du Gouvernement hongrois et M. Robesco, Agent du
Gouvernement roumain;

EN FAIT ET EN DROIT:
Attendu qu’il est constant que les parties requérantes sont toutes d’anciens
fonctionnaires de l’Etat hongrois, ayant exercé leurs fonctions sur le territoire de la
Transylvanie qui a été transférée ê la Roumanie en vertu du traité de Trianon; qu’au
moment oê s’est opéré le changement de souveraineté, lesdits fonctionnaires ont été
invités ê prêter au nouveau souverain le serment „d’allégeance”, qualifié également
serment d’”obédience” ou d’”obéissance”, ou encore de „fidélité”; que, sur leur refus,
l’Etat roumain a procédé ê leur destitution et, par voie de conséquence, ê leur
remplacement; que lesdits fonctionnaires, ainsi privés de leur emploi, réclament ê
l’Etat défendeur une indemnité représentant le montant de leur traitement impayé,
augmenté parfois de certaines indemnités de fonction; que d’autres poursuivent le
paiement de pensions de retraite;
Attendu que l’Etat roumain a opposé aux demandes ci-dessus analysées une
exception d’incompétence; qu’il échet d’examiner avant d’aborder le fond l’exception
dont s’agit;
Attendu que les demandeurs ont fondé leur action sur l’article 250 du Traité de
Trianon;
Attendu que ledit article commence par énoncer ce qui suit: «Nonobstant les
dispositions de l’article 232 et de l’annexe de la Section IV, les biens, droits et intérêts
des ressortissants hongrois ou des sociétés contrôlées par eux, situés sur les territoires
de l’ancienne monarchie austro-hongroise ne seront pas sujets ê saisie ou liquidation
en conformité de ces dispositions.”;
qu’il convient de mettre immédiatement en parallèle cette disposition, qui
concerne exclusivement les territories ex-hongrois transférés ê des Etats successeurs,
avec celle contraire de l’article 232 de ce même Traité;
qu’en effet ce dernier article énonce ce qui suit;
§ b)
„Sous réserve des dispositions contraires qui pourraient résulter du présent Traité,
les Puissance alliées ou associées se réservent le droit de retenir et de liquider tous les
biens, droits et intérêts qui appartiennent, ê la date de la mise en viguer du présent

101
GHEORGHE IANCU

Traité, a des ressortissants de l’ancien royaume de Hongrie ou ê des sociétés contrôlées


par eux et qui se trouvent sur leur territoire, dans leurs colonies, possessions et pays
de protectorat, y compris les territories qui leur ont été cédés en vertu du présent Traité,
ou qui sont sous le contrôle desdites Puissances.”;
que le rapprochement desdites dispositions précitées fait ressortir que l’article 250
annule ce que l’article 232 permet, mais en ce qui concerne les „territoires transférés”
uniquement;
Attendu qu’il importe dès lors de rechercher si le dommage don’t les requérants
hongrois se plaignent résulte d’une atteinte portée ê leurs biens, droits ou intérêts,
atteinte telle que permise par l’article 232, mais telle qu’en revanche rapportée et
réparée par l’article 250;
Attendu que le § 3 de l’annexe ê l’article 232 en définissant l’expression „mesures
exceptionnelles de guerre” employée ê l’article 232 indique que lesdites mesures,
législatives, administratives, judiciares ou autres sont celles qui ont été prises ou qui
seront prises „ê l’égard de biens ennemis et qui ont eu ou auront pour effet, sans affecter
la proprieté, d’enlever aux propriétaires la disposition de leurs biens, notamment les
mesures de surveillance, d’administration forcée, de séquestre, ou les mesures qui ont
eu ou auront pour objet de saisir, d’utiliser ou de bloquer les avoirs ennemis, et cela
pour quelque motif, sous quelque forme et en quelque lieu que ce soit.”;
que d’autre part „les „mesures de disposition” sont celles qui ont affecté ou
affecteront la propriété des bien ennemis en en transférant tout ou partie ê une autre
personne que le propriétaire ennemi et sans son consentement, notamment les
mesures ordonnant la vente, la liquidation, la dévolution de propriété des biens
ennemis, l’annulation des titres ou valeurs mobilières.”;
que ces mesures avaient pour but de permettre l’affectation du produit net des
liquidations aux réparations proprement dites (art. 232 lit. h et § 4 de l’annexe audit
article.);
que des textes ci-dessus reproduits il ressort nettement que les mesures permises
aux Puissances alliées ou associées par l’article 232, mais rapportées par l’article 250,
sont celles qui ont été ou sont dirigées contre les biens, droits et intérêts hongrois;
en d’autres termes que lesdits biens, droits ou intérêts doivent faire l’objet de la
mesure exceptionnelle ou de la mesure de disposition;
Or, attendu que, dans les divers cas soumis ê l’appréciation du Tribunal, il ne
résulte jamais des faits proposés par les requérants eux-mêms et non contestés par
l’Etat défendeur que les biens, droits et intérêts des ex-fonctionnaires hongrois de
Transylvanie aient fait l’objet, en tant que tels, d’une mesure exceptionnelle de guerre
ou d’une mesure de disposition;
qu’en réalité les demandeurs se plaignent d’une destitution, elle-même source
du préjudice don’t ils poursuivent la réparation; que la destitution est une mesure
éminamment dirigée contre la personne et non pas contre un bien, droit ou un intérêt;
que la destitution entraîne cessation de la prestation que doit fournir un fonctionnaire

102
Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

et, par voie de conséquence, cessation pour l’Etat employeur de servir le traitement
qui en est la contre-partie;
Attendu que le Tribunal Arbitral Mixte n’a pas compétence pour connaître
d’une demande en réparation pour le dommage résultant d’une mesure dirigée
contre la personne; que cette compétence n’est en effet inscrite nulle part dans le
Traité; que, juridiction d’exception tirant son pouvoir juridictionnel de textes qui
constituent eux-mêmes des exceptions au droit commun, les Tribunaux Arbitraux
Mixtes ne peuvent étendre par interprétation extensive les limites du domaine qui
leur est assigné;
qu’en les présentes espèces, le Tribunal, invité en réalité par les demandeurs ê
se prononcer sur le bien ou le mal fondé de la destitution elle-même, se trouve dans
l’impossibilité absolue de s’ériger, en l’absence d’un texte formel, en censeur de
certains actes de souveraineté d’un Etat;
Attendu d’ailleurs que l’absence d’une clause attributive de compétence au
Tribunal Arbitral Mixte ne constitue pas, dans ce domaine une lacune ou un oubli;
qu’en effet ê la Partie VIII, art. 161 ê 179 du Traité de Trianon et leurs annexes, la
question de mesures prises conre la personne a été examinée et réglée; que la
Commission des Réparations avait reçu compétence pour connaître des dispositions
de ladite Partie VIII; qu’ainsi s’explique le fait de la limitation de la compétence du
Tribunal Arbitral Mixte telle qu’elle a été ci-dessus constatée;
qu’enfin, il apparaît des notes échangées par les délégations hongroise et alliées
ou associées ê la Conférence de la Paix, ê l’occasion de l’art. 199 du Traité de Trianon,
que la question de l’indemnité ê accorder ê d’anciens fonctionnaires hongrois destitués
a été vainement soulevée et s’est heurtée ê un refus;
Attendu, dans ces conditions, qu’il echet pour le Tribunal de se déclarer
incompétent;

PAR CES MOTIFS:


Rejetant toutes conclusions plus amples ou contraires;
Vu les articles 232 & 250 du Traité de Trianon;
Se déclare incompétent;
Met ê la charge des parties requérantes les frais de justice; dit que lesdits frais sont
couverts par le montant des consignations déjê effectuées au Secrétariat du Tribunal
par lesdites parties et qui restent acquises;
Requiert MM. les Agents généraux des Gouvernements hongrois et roumain
d’assurer la prompte exécution de la présente sentence.

Délibéré ê Paris, le 29 juin 1934.

pour Mr. Le Président BOTELLA


(art. 64 du Rég. de Proc.)

103
GHEORGHE IANCU

signé: F.L. de la BARRA


HANSSON
SZÉKÁCS
Lazare MUNTEANU

Copie certifiée conforme


Le Secrétaire Général:
Arhivele Na]ionale Bucure}ti, Arhiva istoric@ Central@,
fond Ministerul Justi]iei.
Procesele introduse la Tribunalul arbitral mixt
româno-ungar din Paris 1923-1934.
Dosar 72, file 199-203

VIII.

Altfel, editarea acestei reviste de drept ne impune a}a zicând în mod involuntar
unele reflexii.
S-ar putea anume întreba, de ce n-am avut noi pân@ acum o literatur@ juridic@,
dat fiind mai ales, c@ o parte considerabil@ a intelectualit@]ii noastre este alc@tuit@ în
mod incontestabil din oameni cu preg@tiri din }tiin]a dreptului, }i în al doilea rând,
c@ chiar lupta noastr@ de existen]@ implica a}a zicând permanent discutarea unei
categorii întregi de probleme apar]in@toare acestei discipline.
Înainte de a r@spunde la aceast@ întrebare, trebuie s@ facem unele constat@ri, cari
vor contribui s@ deslu}easc@ aceast@ chestie.
Românii din cuprinsul fostei ]@ri ungure}ti sunt a se considera ca o colectivitate
social@ înjghebat@ în temeiul unor interese comune, precum ap@rarea }i conservarea
individualit@]ii ei }i afirmarea acestei individualit@]i în via]a Statului într-o m@sur@
propor]ional@. Activitatea menit@ s@ realizeze aceste interese era determinat@ prin
situa]ia, ce noi, ca colectivitate, o aveam în via]a politic@ a Statului. Ori, structura
politic@ a Statului Ungar se poate rezuma astfel: exist@ o minoritate dominant@ prin
folosin]a unor privilegii fundamentale acordate ei de lege, }i fa]@ cu dânsa existau
majorit@]i aservite prin faptul excluderei lor de la o participare propor]ionat@ în via]a
constitu]ional@. De aici, bineîn]eles, o ciocnire de interese, din care au rezultat pentru
majorit@]ile aservite tendin]ele de emancipare, iar pentru minoritatea dominant@
tendin]ele de suprimare.
În litigiile acestor grup@ri sociale erau amestecate, fire}te, o mul]ime de probleme
juridice, cari vizeaz@ organiza]ia politic@ a Statului. Deci lupta, care avea drept ]int@
realizarea unei noui echilibr@ri de for]e mai echitabile în profitul celor ce erau
despoia]i de drepturi, se petrecea sub forma unor revendic@ri de drepturi politice sau
constitu]ionale.
De aici îns@ dou@ consecin]e. Întâiu, c@ precum celelalte colectivit@]i similare, a}a
}i a noastr@, era în aceasta calitate a ei fa]@ de o întreag@ categorie de drepturi (cea

104
Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

mai mare parte a drepturilor private) complect desinteresat@. {i al doilea, c@ noi fiind
c@l@uzi]i de dorin]a, de a ob]ine în lupta noastr@ rezultate practice imediate, eram
nevoi]i a discuta chiar drepturile actuale pentru noi numai din punctul de vedere
nemijlocit al susceptibilit@]ii lor de a atinge sau de a promova interesele noastre, cu
alte cuvinte noi trebuia s@ facem numai „solu]ii de spe]@”, f@r@ sintetizare de principii
}i cercet@ri din sfere ale abstrac]iunei, precum, dealtmintrelea, le reclam@ pe toate
acestea un studiu cu caracter riguros }tiin]ific.
Dup@ aceste constat@ri premerg@toare, u}or putem r@spunde la întrebarea sus
atins@. Noi nu am avut o literatur@ juridic@ propriu zis@, nefiind ea reclamat@ de
interesele actuale ale societ@]ii noastre, îns@ în discutarea chestiunilor juridice noi am
dezvoltat o activitate de propagand@, c@ci numai în acest chip puteam sus]ine lupta
în contra adeversarilor no}tri. Negre}it, am avut persoane distinse, cari s-au înde-
letnicit }i sub raport riguros stien]ific cu studiul dreptului, }i cari au produs în aceasta
privin]@ lucr@ri de valoare, dar cum aceast@ îndeletnicire a fost mai mult rezultatul
unei impulziuni individuale }i nu a isvorât din necesit@]i practice de actualitate, ea
nici nu s-a putut repercuta prin efectele ei în mod deosebit asupra societ@]ii noastre.
Un lucru e cert, c@ cu cât cultivarea limbei a luat la noi un avânt mai mare, cu atât
lipsa unei terminologii juridice a devenit tot mai sim]itoare, îns@ o literatur@ juridic@
propriu zis@ la noi niciodat@ nu a fost serios sim]it@.
Ar fi îns@ gre}it a crede, c@ activitatea noastr@ juridic@ desf@}urat@ în acest chip
a fost întemeiat@ pe un simplu empirism, f@r@ idei c@l@uzitoare. Nu. Aceasta activitate
a fost inspirat@ de un fond de idei, pe cari le g@sim în mod admirabil sintetizate
într-unul din acele documente istorice ale noastre, despre care Bari]iu cu drept cuvânt
afirm@ c@ constituie un adev@rat eveniment, }i c@ cuprinde în istoria Ardealului o
pagin@, care nu va fi }tears@ niciodat@ dintr-însa. (P@r]i alese din Istoria Transilvaniei
I. 535). Aceasta este peti]ia colectiv@, pe care archiereii ambelor biserici române din
Transilvania au înaintat-o în numele clerului }i al poporului român la 1791 Cur]ii din
Viena. Fiind românii din Transilvania în aceasta epoc@ deta}a]i în afar@ de cadrele
chiar ale constitu]iei feudale, suplican]ii au cerut în peti]ia lor reîncadrarea na]iunei
române, ca }i a unei na]iuni politice, în constitu]ia ]@rii, }i ca consecin]@ fireasc@,
investirea tuturor claselor ei de pe acele vremuri, ecleziastice, nobiliare }i ]@r@ne}ti,
cu acelea}i drepturi, de cari uzau clasele celorlalte na]iuni conlocuitoare, }i au
întemeiat aceste revendic@ri pe o ordine de idei, a c@ror chintesen]@ este urm@toarea:
Românii sunt cei mai vechi locuitori din Ardeal }i s-au bucurat de la început de
acelea}i drepturi de cari se bucurau celelalte na]iuni, cari s-au stabilit pe p@mântul
]@rii. Românii nu au fost despoia]i de aceste drepturi prin vreo autoritate legal@, ci
numai prin vitregimea vremii. Peti]ia nu cere doar constituirea în profitul lor a unor
drepturi noui, ci o reintegrare în drepturile vechi posedate }i exercitate de str@mo}ii
lor înainte de vremuri.
Este adev@rat, c@ hot@rârea Adun@rei Na]ionale din Blaj de data 4/16 Mai 1848,
care asemenea a f@cut epoc@ la istoria ]@rii noastre, nu a fost inspirat@ de aceasta
ordine de idei. Declara]iuni de felul acesta: „Na]iunea Român@ r@zimat@ pe principiul

105
GHEORGHE IANCU

libert@]ii }i al fr@]iet@]ii” sau „Na]iunea Român@ ajungând la con}tiin]a drepturilor


individuale omene}ti” arat@, c@ filozofia ra]ional@ a veacului al XVIII-lea, care a
întemeiat revendic@rile de drepturi politice pe ni}te drepturi fundamentale, pe cari,
prin intui]ie aprioric@, le-a considerat sau drepturi congenitale, sau drepturi derivând
dintr-un contract, pe care oamenii l-ar fi încheiat într-o epoc@ preexistent@ forma-
]iunilor de State, a influin]at profund, precum toate legiurile europene confec]ionate
în prima jum@tate a veacului XIX-lea, a}a }i hot@rârea Adun@rii din 1848.
Are îns@ perfect@ dreptate G. Bari]iu, când afirm@, c@ acel substrat de idei cuprins
în peti]ia colectiv@ din 1791, nu s-a }ters din mintea }i convingerile oamenilor, ci s-a
pref@cut pe calea cea mai fireasc@ într-un program politic }i na]ional, la care Românii
au ]inut cu pietate }i cu dor fierbinte de a-l realiza (ibidem, pag. 543). Da. Con}tiin]a
descenden]ei romanice, con}tiin]a anteriorit@]ii posesiunei noastre pe acest p@mânt
fa]@ de posesiunea celorlalte na]iuni conlocuitoare, a f@cut foarte accesibil@ de intui]ia
noastr@ aceea ordine de idei cuprins@ în sus amintita peti]ie, c@ adic@, dac@ du}m@nia
vremurilor }i a oamenilor ne-a despoiat de drepturi, noi s@ nu postul@m acum drepturi
noui, ci o reintegrare în drepturile noastre vechi, }i este incontestabil, c@ aceast@
ordine de idei s-a conservat în con}tiin]a noastr@ pân@ în zilele de fa]@ }i a alc@tuit,
în mod expres sau tacit, acela} fundament comun, pe care s-a întemeiat lupta purtat@
împotriva adversarilor no}tri.
[inem s@ facem aceast@ constatare, numai pentru una din acele for]e motorice,
care, negre}it, a influin]at profund via]a }i activitatea noastr@ social@. De alt@ parte
îns@, pe baza cercet@rilor întemeiate pe o observa]iune exact@ a faptelor, trebuie în
acela} timp s@ constat@m, c@ principiul de na]ionalitate, care sintetizeaz@ tendin]ele
de emancipare ale na]iunilor infeodate pân@ acum în State streine }i tendin]ele de
constituire ale lor în State neatârn@toare, nu se rezolv@ în temeiul unor drepturi
istorice, pe cari le-ar avea na]iunile respective interesate în cauz@. De principiu s-a
recunoscut, c@ acel proces de selec]ie, sau altfel proces de desintegrare }i reintegrare
între State, pe care îl implic@ în mod necesar rezolvirea problemei de na]ionalitate,
depinde în fond }i în ultima analiz@ de la totalitatea energiilor interne, pe cari o
na]iune, între împrejur@rile unei epoci certe, le poate desf@}ura în scopul realiz@rii
aspira]iunilor sale. În special, pentru chestia na]ional@ este cert, c@ mi}carea cultural@
pornit@ înc@ la sfâr}itul veacului XVIII din Fran]a, a avut de efect }i trezirea con}tiin]ei
na]ionale a neamurilor, cari gemeau pân@ atunci sub st@pâniri streine, }i, ca con-
secin]@, desvoltarea din partea lor a unei activit@]i con}tie }i sistematice de
emancipare, sub durata c@reia energiile lor interne au sporit astfel, încât ele, uzând
dealtmintrelea }i de o coinciden]@ favorabil@ a unor întâmpl@ri interna]ionale, au
produs în veacul XIX un }ir întreg de evenimente, cari sunt tot atâtea etape în procesul
de înf@ptuire succesiv@ a principiului de na]ionalitate. Revolu]ia greceasc@ din 1821,
}i cea belgian@ din 1830, cari au înfrânt principiul legalit@]ii consacrat de congresul
vienez din 1815, sunt considerate ca primele manifest@ri ale principiului de na]io-
nalitate. Uniunea italian@ }i german@, forma]iunea de noui State na]ionale în Balcani
pân@ chiar la eruperea r@zboiului mondial din 1914,au fost evenimente determinate

106
Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

de motive politice similare. Iar în Statele, în cari acest proces înc@ nu s-a des@vâr}it,
lupta a continuat cu aceea} îndârjire, astfel c@ de o parte din poten]area maximal@
a aspira]iunilor na]ionale în epoca noastr@, de alt@ parte din insusceptibilitatea
absolut@ a mijloacelor potrivnice de a suprima mi}c@rile provocate de aceste aspira]ii,
era, cu oarecare obiectivitate, de prev@zut, c@ dup@ principiile invariabile ale selec]iei
naturale, într-un viitor mai mult sau mai pu]in apropiat, aceasta lupt@ cum o s@
sfâr}easc@.
Problema na]ional@ a fost îns@ la noi din acest punct de vedere pu]in discutat@.
Cauza o g@sim în mediul nefavorabil creiat de aceia }tiin]@ întemeiat@ pe intui]ii
apriorice }i formule juridice, care pân@ chiar în cei din urm@ ani a fost precum-
p@nitoare în via]a cultural@ ungar@. {tiin]a pozitiv@, pe lâng@ ce era în condi]ii
rudimentare, mai era }i considerat@ de o }tiin]@ resvr@titoare, }i prin urmare stânjenit@
din partea oficialit@]ii cu fel de fel de mijloace.
Este atunci de mirat, dac@ încercarea de a discuta problema noastr@ na]ional@
prin un ra]ionament pu]in accesibil de intui]ia publicit@]ii noastre, era primit@ cu
oarecare oroare? Este de mirat, dac@ publicitatea noastr@ a preferit a se inspira de
ideile cuprinse în peti]ia din 1791, pentru cari idei în istoria noastr@, negre}it, s-a
v@rsat mult sânge, pentru cari s-au sacrificat eroi, }i cari, transmi]ându-se din genera]ie
în genera]ie, au devenit în intui]ia noastr@ colectiv@, de fapt, un fel de tradi]iune?
N-avem nimic de mirat!
În definitiv, ideile numai într-atât au valoare în istorie, întrucât ele sunt asimilate
de intui]ia colectiv@ a grupurilor sociale. Din acest moment îns@, ele nu mai sunt
fic]iuni, ci sunt realit@]i, sunt for]e motrice, cari impulsioneaz@ }i determin@ activitatea,
în multe cazuri via]a sau moartea, rena}terea sau peirea, colectivit@]ilor omene}ti.

107
GHEORGHE IANCU

NOT~ ASUPRA EDI[IEI

Transcrierea s-a f@cut, în general, conform ortografiei actuale, l@sând îns@


rostirile specifice ale emitentului.
În volum am introdus documentele în limba român@ }i traducerile celor în
limba maghiar@, specificând la sfâr}itul lor: originalul în limba (l.) maghiar@. Am
inclus în lucrare textul în limba original@, maghiar@, referitor la preluarea Cur]ii
de Apel Oradea, pentru a oferi m@car o mostr@ a limbajului juridic maghiar.
În actele în care apar indicate anexe }i ele nu se g@sesc la sfâr}itul docu-
mentelor, înseamn@ c@ nu le-am g@sit, cu toate demersurile pe care le-am
întreprins la Direc]iile jude]ene ale Arhivelor Na]ionale.
În fa]a fiec@rei institu]ii juridice am trecut, în stânga, denumirea ei, cu
numele localit@]ii de ast@zi.
În cazul trimiterilor am procedat în felul urm@tor: la primul document
referitor la Curtea de Apel Cluj am indicat: Arhiva Cur]ii de Apel Cluj,
Arhiva, fondul Curtea de Apel Cluj Prezidiale. inv. 375/1919, dosar nr.,
nemumerotat, în total fiind 5 dosare. La toate celelalte documente am pus
doar num@rul dosarului.
Dac@ în text apar termenii de jude, juzi a se în]elege c@ ei erau judec@tor,
judec@tori. Ne-am aflat în prezen]a unui num@r cople}itor de nume de mai
multe etnii. Sper@m c@ transcrierea lor este corect@.
La unele documente referitoare la Tribunale se g@sesc }i acte despre jude-
c@torii de ocol. Le-am l@sat acolo, fiindc@ a}a erau redactate actele.
Am numerotat documentele cu cifre arabe.

108
Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

Prescurtarea „D.c.m.s.” întâlnit@ frecvent la sfâr}itul documentelor


înseamn@: „Dat ca mai sus”. Am avut }ansa ca ea s@ apar@ în studiul lui I.
Papp, altfel nu }tim cum am fi descifrat-o. În lista cu institu]iile juridice preluate
de statul român am trecut doar data dup@ stilul nou.
Institu]iile juridice preluate de statul român le-am a}ezat în ordine cro-
nologic@, pe Cur]i de Apel. Acolo unde era aceea}i dat@ a prevalat elementul
alfabetic. Pentru ca cititorul s@ cunoasc@ judec@toriile care ]ineau de un
tribunal prezent@m }i o List@ cu institu]iile juridice pe Cur]i de Apel }i tribunale.

LISTA
institu]iilor juridice din Transilvania trecute sub controlul statului
român }i datele de preluare a lor

CURTEA DE APEL CLUJ – 11 martie 1919, p. 116 – 120

TRIBUNALE

Sibiu 4 martie p. 120 – 122


Cluj 1 martie p. 122 – 125
Alba Iulia 13 martie p. 125 – 128
Deva 13 martie p. 128 – 132
Turda 13 martie p. 132 – 133
Bistri]a 19 martie p. 134 – 135
Dej 26 martie p. 135 – 139

JUDEC~TORII

Hunedoara 28 februarie p. 139 – 143


Or@}tie 4 martie p. 144 – 147
Sibiu 9 martie p. 147 – 149
Alba Iulia 13 martie p. 149 – 150
Deva 13 martie p. 150 – 155
Miercurea 13 martie p. 155 – 157
Ha]eg 14 martie, p. 157 – 160
Ocna Sibiului 14 martie; s-a desfiin]at la 20 august 1919, p. 160 – 163

109
GHEORGHE IANCU

Turda 14 martie p. 163 – 164


Sebe} 15 martie p. 164 – 167
Baia de Cri} 16 martie p. 167 – 171
S@li}te 16 martie p. 171 – 173
Urban@ Cluj 17 martie p. 173 – 174
Pui 19 martie p. 175 – 177
Ilia 19 martie p. 177 – 181
Aiud 20 martie p. 181 – 184
Brad 21 martie p. 184 – 185
Petro}ani 21 martie p. 185 – 187
Blaj 23 martie p. 187 – 190
Geoagiu 24 martie p. 190 – 193
Câmpeni 25 martie p. 193 – 195
Rodna 25 martie p. 195 – 198
Bistri]a 26 martie p. 199 – 201
Ludu} 27 martie p. 201 – 203
Dej 28 martie p. 203 – 206
Gherla 28 martie p. 207 – 209
N@s@ud 28 martie p. 210 – 212
Târgu L@pu} 31 martie p. 212 – 215
Beclean 3 aprilie p. 216 – 220
Rural@ Cluj 3 aprilie p. 220 – 222
Ileanda Mare 3 aprilie p. 222 – 225
Iara 4 aprilie p. 225 – 228
Huedin 7 aprilie p. 228 – 230
Gârbou 8 aprilie p. 230 – 233
Abrud 17 aprilie p. 233 – 236
Ocna Mure} 30 aprilie p. 236 – 238
Nocrich 19 mai p. 238 – 242
Mociu 26 mai p. 242 – 245
Vin]ul de Sus 28 iunie p. 245 – 248
Hida 16 august p. 249 – 252
Teaca 17 septembrie p. 252 – 257

CURTEA DE APEL TÂRGU MURE{ – 18 martie, p. 257 – 259

TRIBUNALE

Dumbr@veni 10 martie p. 259 – 264


Târgu Mure} 15 martie p. 264 – 267
Miercurea Ciuc 28 iulie p. 267 – 270

110
Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

Târgu Secuiesc 1 august p. 270 – 272


Odorheiul Secuiesc 31 august p. 272 – 273
Bra}ov nu avem date

JUDEC~TORII

Dumbr@veni 12 martie p. 274 – 276


Husus@u 12 martie p. 277 – 281
Târgu Mure} 15 martie p. 281 – 286
Reghin 17 martie p. 287 – 292
Sighi}oara 19 martie p. 292 – 299
Media} 25 martie p. 299 – 301
Bra}ov 27 martie p. 301 – 305
F@g@ra} 1 aprilie p. 305 – 311
{ercaia 8 aprilie p. 311 – 312
Târn@veni înainte de 19 aprilie p. 312 – 314
Z@rne}ti înainte de 23 aprilie p. 314 – 316
Cohalm 29 aprilie p. 316 – 320
Miercurea Nirajului 14 mai p. 320 – 323
Cristurul Secuiesc 23 iunie p. 323
Miercurea Ciuc 28 iulie p. 323 – 325
Sânmartin 29 iulie; s-a desfiin]at în 15 august, p. 325 – 327
Gheorghieni 31 iulie p. 327 – 329

CURTEA DE APEL ORADEA – 3 mai p. 329 – 340

TRIBUNALE

Oradea 3 mai p. 340 – 346


Zal@u 14 mai p. 346 – 348
Sighet 23 mai p. 348 – 352
Satu Mare 25 iunie p. 352 – 354

JUDEC~TORII

Salonta 13 mai p. 354 – 356


Tinca 14 mai p. 357 – 363
Beiu} 15 mai p. 364 – 365
Va}c@u 16 mai p. 366 – 369
Ale}d 17 mai p. 369 – 377
Berettyujfalu 17 mai p. 377 – 380
Ceica 17 mai p. 381 – 384
Rural@ Oradea înainte de 19 mai p. 384 – 386
Urban@ Oradea înainte de 19
111mai p. 386 – 387
Marghita 20 mai p. 387 – 390
{imleul Silvaniei 20 mai p. 390 – 393
GHEORGHE IANCU

LISTA
Institu]iile juridice din Transilvania existente în anul 1921

A. Curtea de Apel Cluj (7 tribunale)

I. Tribunalul Alba lulia (6 judec@torii de ocol, 180 comune)


1. Judec@toria Abrud (16 comune)
2. Judec@toria Aiud (37 comune)
3. Judec@toria Alba lulia (39 comune)
4. Judec@toria Blaj (19 comune)
5. Judec@toria Ocna Mure}ului [Uioara] (33 comune)
6. Judec@toria Ocna Sibiului (16 comune)

II. Tribunalul Bistri]a (3 judec@torii, 98 comune)


1. Judec@toria Bistri]a (62 comune)
2. Judec@toria N@s@ud (23 comune)
3. Judec@toria Rodna Veche (13 comune)

III. Tribunalul Cluj (6 judec@torii, 235 comune)


1. Judec@toria urban@ Cluj
2. Judec@toria rural@ Cluj (78 comune)
3. Judec@toria Hida (34 comune)
4. Judec@toria Huedin (46 comune)
5. Judec@toria Mociu (39 comune)
6. Judec@toria Teaca (57 comune)

IV. Tribunalul Dej (6 judec@torii, 318 comune)


1. Judec@toria Beclean (61 comune)
2. Judec@toria Gârbou (45 comune)
3. Judec@toria Dej (53 comune)
4. Judec@toria Gherla (61 comune)
5. Judec@toria Ileanda Mare (51 comune)
6. Judec@toria L@pu} (47 comune)

V.Tribunalul Deva (8 judec@torii, 365 comune)


1.Judec@toria Deva (58 comune)
2.Judec@toria Geoagiu (33 comune)

112
Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

3.Judec@toria Ha]eg (68 comune)


4.Judec@toria Hunedoara (53 comune)
5.Judec@toria Ilia (76 comune)
6. Judec@toria Or@}tie (35 comune)
7. Judec@toria Petro}ani (14 comune)
8. Judec@toria Pui (28 comune)

VI.Tribunalul Sibiu (5 judec@torii, 88 comune)


1. Judec@toria Sibiu (32 comune)
2. Judec@toria Miercurea (13 comune)
3. Judec@toria Nocrich (15 comune)
4. Judec@toria S@li}te (11 comune)
5. Judec@toria Sebe} (17 comune)

VII. Tribunalul Turda (4 judec@torii, 142 comune)


1. Judec@toria Iara de Jos (38 comune)
2. Judec@toria Câmpeni (17 comune)
3. Judec@toria Ludu} (30 comune)
4. Judec@toria Turda (57 comune)

B. Curtea de Apel Târgu Mure} (4 tribunale)

I. Tribunalul Bra}ov (8 judec@torii, 277 comune)


1. Judec@toria Bra}ov (23 comune)
2. Judec@toria F@g@ra} (51 comune)
3. Judec@toria Gheorghieni (16 comune)
4. Judec@toria Miercurea Ciuc (48 comune)
5. Judec@toria {ercaia (20 comune)
6. Judec@toria Sfântul Gheorghe (59 comune)
7. Judec@toria Târgu Secuiesc (45 comune)
8. Judec@toria Z@rne}ti (15 comune)

II. Tribunalul Iba}fal@u (Dumvr@veni) (6 judec@torii, 216 comune)


1. Judec@toria Agnita (42 comune)
2. Judec@toria Cohalm (28 comune)
3. Judec@toria Diciosânm@rtin (Târn@veni) (54 comune)
4. Judec@toria Iba}fal@u (32 comune)
5. Judec@toria Media} (26 comune)
6. Judec@toria Sighi}oara (34 comune)

III. Tribunalul Odorhei (2 judec@torii, 136 comune)


1. Judec@toria Cristur (49 comune)
2. Judec@toria Odorhei (87 comune)

113
GHEORGHE IANCU

IV. Tribunalul Târgu Mure} (3 judec@torii, 204 comune)


1. Judec@toria Miercurea Nirajului (62 comune)
2. Judec@toria Reghin (73 comune)
3. Judec@toria Târgu Mure} (69 comune)

C. Curtea de Apel Oradea (4 tribunale)

I. Tribunalul Oradea (10 judec@torii, 438 comune)


1. Judec@toria Ale}d (54 comune)
2. Judec@toria Beiu} (70 comune)
3. Judec@toria Ceica (46 comune)
4. Judec@toria Marghita (57 comune)
5. Judec@toria urban@ Oradea
6. Judec@toria rural@ Oradea (74 comune)
7. Judec@toria Salonta ( 16 comune)
8. Judec@toria S@cuieni (25 comune)
9. Judec@toria Tinca (54 comune)
10. Judec@toria Va}c@u (36 comune)

II. Tribunalul Satu Mare (7 judec@torii, 224 comune)


1. Judec@toria Ardud (29 comune)
2. Judec@toria Baia Mare (40 comune)
3. Judec@toria Carei (25 comune)
4. Judec@toria Halmeu (15 comune)
5. Judec@toria Satu Mare (38 comune)
6. Judec@toria Seini (36 comune)
7. Judec@toria {omcuta Mare (41 comune)

III. Tribunalul Sighet (2 judec@torii, 53 comune)


1. Judec@toria Sighet (30 comune)
2. Judec@toria Vi}eul de Sus (23 comune)

IV. Tribunalul Zal@u (5 judec@torii, 342 comune)


1. Judec@toria Cehu Silvaniei (48 comune)
2. Judec@toria Jibou (37 comune)
3. Judec@toria {imleul Silvaniei (68 comune)
4. Judec@toria T@}nad (41 comune)
5. Judec@toria Zal@u (48 comune)

D. Curtea de Apel Timi}oara (4 tribunale)

I. Tribunalul Arad (9 judec@torii, 278 comune)


1. Judec@toria Arad (12 comune)

114
Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

2. Judec@toria Baia de Cri} (64 comune)


3. Judec@toria Buteni (54 comune)
4. Judec@toria H@lmagiu (34 comune)
5. Judec@toria Chi}ineu-Cri} (25 comune)
6. Judec@toria Ineu (29 comune)
7. Judec@toria Radna (40 comune)
8. Judec@toria Pecica (10 comune)
9. Judec@toria {iria (11 comune)

II. Tribunalul Caransebe} (4 judec@torii, 105 comune)


1. Judec@toria Bozovici (19 comune)
2. Judec@toria Caransebe} (27 comune)
3. Judec@toria Or}ova (29 comune)
4. Judec@toria Teregova (20 comune)

III. Tribunalul Lugoj (5 judec@torii, 287 comune)


1. Judec@toria Boc}a Montan@ (40 comune)
2. Judec@toria F@get (63 comune)
3. Judec@toria Lugoj (81 comune)
4. Judec@toria Oravi]a (30 comune)
5. Judec@toria Sasca Montan@ (41 comune)

IV. Tribunalul Timi}oara (11 judec@torii, 243 comune)


1. Judec@toria Aradul Nou (18 comune)
2. Judec@toria Biled (15 comune)
3. Judec@toria Buzia} (25 comune)
4. Judec@toria Ciacova (13 comune)
5. Judec@toria Deta (26 comune)
6. Judec@toria Lipova (28 comune)
7. Judec@toria Modo} (26 comune)
8. Judec@toria Reca} (30 comune)
9. Judec@toria Sânnicolaul Mare (22 comune)
10. Judec@toria Timi}oara (23 comune)
11. Judec@toria Vinga (17 comune)

Men]ion@m c@ la fiecare judec@torie sunt în}irate comunele }i se indic@ distan]a


pân@ la centrul judec@toriei.
În lista pe care am preluat-o noi am pus Curtea de Apel Târgu Mure} înaintea
Cur]ii de Apel Oradea, a}a cum este }i în lista noastr@. Pentru toate aceste informa]ii
vezi: împ@r]irea judec@toreasc@ a Transilvaniei, Banatului }i a [inuturilor alipite, din
lucrarea: C. Martinovici, N. Istrati, Dic]ionarul Transilvaniei, Banatului }i celorlalte
[inuturi alipite, Cluj, 1921, p. 54-83.

115
GHEORGHE IANCU

DOCUMENTE

CURTEA DE APEL CLUJ

1. Proces Verbal

întocmit la Cluj, în data de 11 martie 1919, în cl@direa Cur]ii de Apel, privind prelu-
area conducerii Cur]ii de Apel în urma dispozi]iei Consiliului Dirigent Român din Sibiu
Sunt prezen]i subsemna]ii:
Ca urmare a faptului c@ pre}edintele Cur]ii de Apel, Weer György, lipse}te, fiind
bolnav, în fa]a adjunctului pre}edintelui Cur]ii de Apel, pre}edintele consiliului, Pozsoni
Antal, la ora 9,30, se prezint@ judec@torul de Curte de Apel, dr. Mic}a Pompeius care
declar@ c@, în virtutea documentului nr. 121-1919, just emis de c@tre Consiliul Dirigent
Român din Sibiu, a fost îns@rcinat cu preluarea conducerii Cur]ii de Apel. Solicit@
pre}edintelui consiliului, Pozsoni Antal, s@ predea conducerea institu]iei. Pre}edintele
consiliului, Pozsoni Antal refuz@ s@ predea conducerea institu]iei invocând acordurile
interna]ionale de la Haga }i armisti]iul încheiat cu Puterile Aliate.
Dr. Mic}a Pompeius p@r@se}te cl@direa Cur]ii de Apel }i revine la ora 10 înso]it
de primarul ora}ului Cluj-Napoca, dr. Pop Iulian }i dr. Poru]iu Balint în calitate de
îns@rcinat al prefectului. dr. Mic}a Pompeius solicit@ din nou pre}edintelui consiliului,
Pozsoni Antal, s@ predea conducerea Cur]ii de Apel având în vedere apari]ia for]elor
armate ca urmare a dispozi]iei autorit@]ilor locale.
Pre}edintele consiliului Cur]ii de Apel, Pozsoni Antal cite}te urm@toarea declara]ie:
În calitate de adjunct al pre}edintelui Cur]ii de Apel din Cluj – grav bolnav – sunt nevoit
s@ expun, într-o conjunctur@ dificil@ pentru mine urm@toarea declara]ie pe care o
fundamentez pe baza legilor existente, în conformitate cu profesia mea de jurist }i cu
r@spunderea care deriv@ din aceast@ func]ie.
Noi, judec@torii }i, în general, juri}tii am fost numi]i pe baza legilor maghiare }i
am depus jur@mânt c@ vom r@mâne credincio}i în orice împrejurare Constitu]iei
Ungariei }i c@ vom respecta tradi]iile juridice }i legile Ungariei. Noi nu am fost absolvi]i
de prevederile acestui jur@mânt. În conformitate cu prevederile articolului I din
Conven]ia de armisti]iu încheiat@ cu Puterile Aliate, administra]ia civil@ r@mâne în
subordinea guvernului maghiar. Iar, conform prevederilor art. XVII, alia]ii nu se pot
amesteca în administra]ia intern@ a statului maghiar.
În cadrul punctului I al comunicatului emis de comandamentul diviziei a 7-a
române – care a ocupat Cluj-Napoca – în data de 24 decembrie 1918 se specific@
faptul c@ trupele armatei regale române au ocupat ora}ul Cluj-Napoca ca urmare a

116
Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

dispozi]iilor Puterilor Antantei }i numai pentru a asigura ordinea statal@ }i siguran]a


personal@ }i material@ a locuitorilor.
Iar punctul 3 al comunicatului respectiv sus]ine ca în concordan]@ cu prevederile
armisti]iului, toate institu]iile de stat, administrative, comunale etc. î}i vor continua
activitatea potrivit legisla]iei }i reglement@rilor aflate în vigoare la acea dat@.
Prevederile armisti]iului sunt obligatorii pentru România }i, evident, pentru to]i
românii care, în urma deciziei de la Alba Iulia se consider@ ca cet@]eni ai României.
Dar chiar }i în cazul în care nu s-ar aplica prevederile armisti]iului încheiat cu
Puterile Aliate, }i am lua în considerare doar acordurile interna]ionale, solicit@rile
Consiliului Dirigent Român din Sibiu, nu au nici o baz@ juridic@ deoarece:
Potrivit reglement@rilor impuse de conven]ia de la Haga – ratificat@ de legea XLIII-1913
– respectiv, de art. XLIII – care constituie una din anexe, acceptat@ }i de regele României
– ocupantul exercit@ puterea în teritoriul ocupat în conformitate cu legisla]ia aflat@ în vigoare;
art. 45 interzice ocupantului s@ sileasc@ popula]ia care locuie}te pe teritoriul ocupat s@
depun@ jur@mânt de credin]@ fa]@ de ocupant. Prin urmare, aceste prevederi se aplic@ }i
în cazul trupelor armatei regale române, care se g@sesc în Cluj ca trupe ocupante.
Prin urmare, pân@ când legile care vor fi legiferate în cadrul statelor create de
c@tre tratatul de pace, legi care s@ ]in@ cont de tratatele de pace, nu vor anula
prevederile }i obligativitatea jur@mântului depus de func]ionarii maghiari fa]@ de statul
maghiar, m@ v@d nevoit s@ calific drept nelegale, toate ini]iativele care urm@resc
preluarea judec@toriilor aflate sub jurisdic]ia mea }i care i-ar obliga pe func]ionarii
care activeaz@ în cadrul corpului juridic s@ încalce jur@mântul de fidelitate }i prin
aceasta s@-i despart@ de statul maghiar.
Întrucât chestiunea depunerii jur@mântului de fidelitate este în acela}i timp }i o
problem@ de con}tiin]@, eu nu am dorit s@ influen]ez pe nimeni în ceea ce prive}te
depunerea/nedepunerea jur@mântului }i astfel, în aceast@ chestiune, fiecare judec@tor
}i func]ionar din aparatul juridic trebuie s@ se pronun]e individual.
De consecin]ele care vor rezulta în urma acestei proceduri sunt r@spunz@tori cei
care ne oblig@ s@ pred@m puterea.
Dup@ citirea acestei declara]ii, judec@torul Nyírõ Géza – în calitate de adjunct al
pre}edintelui consiliului Cur]ii de Apel, declar@ c@ î}i însu}e}te punctele de vedere
exprimate în cadrul declara]iei anterioare.
Dr. Pop Iulian nu ia la cuno}tin]@ declara]ia citit@ – el nu recunoa}te prevederile
acordului de armisti]iu, deoarece nu au fost reprezenta]i la discu]ii – }i solicit@ pre}e-
dintelui de consiliu al Cur]ii de Apel, Pozsoni Antal, s@ p@r@seasc@ cl@direa.
Pre}edintele de consiliu al Cur]ii de Apel, Pozsoni Antal, a solicitat comanda-
mentului for]elor armate prezentarea împuternicirii prin care se permite aplicarea
for]ei. Dr. Pop Iulian declar@ c@ nu este obligat s@ prezinte o asemenea împuternicire
dar, în acest, sens, face referiri la prevederile ordonan]ei emise de c@tre Consiliul
Dirigent român din Sibiu, care reglementeaz@ }i problema utiliz@rii for]ei.
Pozsoni Antal declar@ c@ nu este dispus s@ p@r@seasc@ – de bun@ voie – cl@direa.
În aceste condi]ii, dr. Pop Iulian ordon@ intrarea jandarmilor care l-au înso]it }i declar@

117
GHEORGHE IANCU

c@ îl îndep@rteaz@ pe numitul pre}edinte de consiliu al Cur]ii de Apel prin folosirea


for]ei aflat@ la dispozi]ie.
Ca urmare a faptului c@ o unitate a voluntarilor regali români a ocupat intr@rile
în cl@direa Cur]ii de Apel, iar jandarmii români au ocupat incinta cl@dirii }i }i-au f@cut
apari]ia în biroul s@u, pre}edintele de consiliu al Cur]ii de Apel, Pozsoni Antal }i
adjunctul s@u Nyírõ Géza, cedând for]ei – au p@r@sit cl@direa.
Procesul verbal a fost încheiat în 2 exemplare, unul r@mânând la pre}edintele de consiliu
al Cur]ii de Apel, Pozsoni Antal, iar al doilea exemplar a fost preluat de dr. Mic}a Pompeius.
s.s. Pozsoni Antal – pre}edintele de consiliu al Cur]ii de Apel; s.s. Nyirõ Géza –
adjunctul pre}edintelui de consiliu al Cur]ii de Apel; s.s. dr. Sobonya Béla – secretar
al pre}edintelui Cur]ii de Apel; s.s. dr. Pompeius Mic}a – pre}edintele Cur]ii de Apel;
s.s. dr. Iulian Pop – primar; s.s. dr. Emil Dandea – secretar primarial.
Curtea de Apel Cluj, Arhiva, fondul Curtea de Apel Cluj, Prezidiale Inv. 375/
1919, dosar 2. Originalul în lb. maghiar@.

2. Proces-verbal

luat la Curtea de Apel din Cluj, în 27 Februarie/12 Martie 1919, despre depunerea
jur@mântului oficios a consilierului la Curtea de Apel, dr. Iuliu Popescu.
Prezen]i fiind subscri}ii:
Dr. Iuliu Popescu se prezint@ }i se roag@, ca privitor la c@l@toria imediat@, ce are
s@ o fac@ în afacerea sa privat@, - s@ depun@ jur@mântul oficios f@r@ amânare.-
Neputându-se convoca }edin]a plenar@, din cauza absen]ei consilierilor }i a nota-
rului de senat, - dr. Iuliu Popescu a depus jur@mântul oficios, prescris în ordonan]a
Consiliului Dirigent Român Resortul Justi]iei, Nr. 121-1919. just. §-il 4, în mâna
pre}edintelui Cur]ii de Apel.-
s.s. dr. Pompei Mic}a., pre}edintele Cur]ei de Apel, s.s. Gavril Fülep, s.s. dr. Iuliu
Popescu.
Dosar 2.

3. Proces-verbal

luat la Curtea de Apel din Cluj, în 28 Faur/13 Martie 1919, despre depunerea
jur@mântului oficios a procurorului general dr. Alexandru Pop }i a consilierului de
la Curtea de Apel, Gustav Haupt.
Prezen]i fiind subscri}ii:
Se prezint@ dr. Alexandru Pop, noul numit procuror general lâng@ Curtea de Apel
}i se roag@, c@ privitor la c@l@toria urgent@ ce are s@ o fac@, - s@ depun@ jur@mântul
oficios f@r@ amânare. -
Din cauza absen]ei consilierilor noui numi]i, neputându-se convoca o }edin]@
plenar@, îns@ fiind de fa]@ }i consilierul Gustav Haupt, fostul judec@tor de tabl@ }i pân@
acum, - ambii au depus jur@mântul oficios prescris în ordonan]a nr. 121.§.4, în mâna
subscrisului pre}edinte de la Curtea de Apel.-

118
Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

s.s. dr. Pompei Mic}a, pre}edintele Curtei de Apel, s.s. dr. Ioan Pordea, notar,
s.s. dr. Alexandru Pop, s.s. Gustav Haupt.
Dosar 2.

4.
Pre}edintele Cur]ii de Apel Cluj. –
1 con. 2 pres.
1919
Domnule Ministru,

Pe baza ordonan]ei ad 121-1919, just. Am onoare a V@ raporta urm@toarele:


La 26 Februarie/11 Martie/a.c. preluând oficiul presidial conform con]inutului
procesului verbal al@turat sub 1./., numai decât am convocat }edin]a plenar@ cu
observarea c@ absen]a nemotivat@ echivaleaz@ cu denegarea jur@mântului. –
La }edin]a plenar@ îns@ – afar@ de consilierul Gustav Haupt – nimenea nu s-a
prezintat, - ba chiar }i subscrierea convoc@rei cu to]i au denegat-o, înaintând spre
su}ternere declara]iunea de subt 2./. care este subscris@ din partea tuturor judec@torilor
absen]i – afar@ de pre}edintele George Weer, care de 8 luni e greu bolnav }i de magistra]ii
dr. Adrian Nyister }i dr. Iosif Szepsi, cari asemenea de timp mai scurt sunt bolnavi. –
Prin urmare despre actul deneg@rei jur@mântului nu s-a putut lua proces verbal. –
Magistra]ii Gustav Haupt, precum noul numit dr. Iuliu Popescu, tot a}a }i procurorul
general dr. Alexandru Pop au depus jur@mântul prescris în ordonan]a Nr. 121, § 4. –
dup@ cum arat@ procesele verbale al@turate sub 3 }i 4./. încheiate despre actul acesta. –
Consilierii noui numi]i dr. Andrei Pop }i Sever Barbura înc@ nu s-au prezintat. –
Func]ionarii subalterni / notari de senat }i cel@lalt personal / înc@ au înaintat 2
declara]iuni acludate sub 5 }i 6../., declarându-se }i verbal tot în sensul scrisoarei lor,
ba chiar }i servitorii au luat ]inut@ asemenea cu toate c@ le-am accentuat la to]i
urm@rile a pa}ului acesta nesocotit.
Dintre ofician]ii subalterni ca bolnavi sunt absen]i Francisc Czucza }i Béla Hadházi
primoficiali, mai departe Béla Oláh urnist, iar@ dintre servitori tot din cauza morbului
Ioan Gál. –
Preluarea economic@ este în curgere. – Despre încheierea acesteia raportul separat
va urma. – Personalul vechi la preluarea economic@ dup@ insistare energic@ ne st@ la
dispozi]ie. –
Fiind f@r@ personal, am fost silit s@ substituez 1, la un post de notar de senat }i
totodat@ secretar presidial provizoriu pe dr. Pavel Cri}an notar la Tribunalul din Cluj;
2., la un alt post de notar de senat pe dr. Ioan Pordea practicant tot la Tribunalul
din Cluj; 3., la postul de director pe Ioan Vod@ primoficial de procuratur@ general@
în pensiune, locuitor din Cluj. –
La alte posturi pân@ acuma nu s-au aflat reflectan]i. –
V@ rog Dle Ministru, binevoi]i, cu l@sarea la loc a înt@ri dispozi]iile acestea ale
mele, respective pe susnumi]ii a-i denumi definitiv }i totodat@ a-mi da permisiune
spre întregirea personalului pân@ la num@rul neîncunjurat de lips@. –

119
GHEORGHE IANCU

Am onoare a înainta competin]a la un post de consilier la Curtea de Apel a lui


Alexandru Ancean jude cercual în pensiune din Gherla, subt 7./. cu p@trimea cea mai
c@lduroas@, deoarece pe suplicantele nu numai din veste, f@r@ }i din esperin]@ proprie
ca judec@tor bun l-am cunoscut. –
De 2 senate dintr-un ceput necondi]ionat vom avea lips@ }i acestea numai prin
numirea înc@ a unui consilier se vor putea creia.–
Remânând din tot personalul numai un consilier, Gustav Haupt, conspectul al
ofician]ilor actuali nu s-a mai f@cut, îns@ prin aceasta raportez, c@ numitul de}i înc@
nu deplin, dar vorbe}te române}te, de prezent e în clasa VI gradul al doilea, are so]ie
}i 3 copii, are mai departe anual 7200 cor. adaos familiar dup@ 4 membri / 3 copii
}i so]ia / }i în fine 1800 cor. bani de cortel. –
Primi]i V@ rog Domnule Ministru expresia sincer@ a deosebitei mele stim@ }i
considera]ie. –
Cluj, la 28 Februarie/13 Martie/1919. – s.s. dr. Pompei Mic}a
Dosar 2.

TRIBUNALUL SIBIU

5.
Nr.1919.El.V.A.80.
Proces-verbal

Încheiat la Sibiu în cl@direa tribunalului, la data de 4 martie 1919.


Au fost prezen]i:
În biroul adjunctului pre}edintelui de tribunal Klie Antal s-a prezentat Munteanu
Iuliu – persoan@ cunoscut@ personal de c@tre adjunctul pre}edintelui de tribunal, care,
ar@tând documentul nr. 121/1919, eliberat de Dr. Aurel Laz@r, }eful resortului justi]iei
din cadrul Consiliului Dirigent Român din Sibiu, prin care fusese numit pre}edintele
tribunalului din Sibiu, i-a solicitat adjunctului pre}edintelui de tribunal s@ predea
conducerea tribunalului.
Adjunctul pre}edintelui de tribunal a refuzat s@ predea conducerea institu]iei,
motivând c@, în virtutea armisti]iului încheiat cu Puterile Aliate, administra]ia civil@
r@mâne sub conducerea guvernului maghiar, astfel c@ Consiliul Dirigent Român nu
se poate amesteca în administra]ia statului maghiar.
Munteanu Iuliu i-a atras aten]ia numitului adjunct al pre}edintelui de tribunal în sensul
c@, în cazul refuzului, în conformitate cu instruc]iunile primite, va fi nevoit s@ ia în considerare
interven]ia prefectului }i, pe baza dispozi]iilor acestuia, eventuala folosire a for]ei.
Cu atât mai mult cu cât, în momentul actual, în Sibiu, puterea se afl@ în mâna
Consiliului Dirigent.
Ca urmare a men]ion@rii posibilit@]ii recurgerii la for]@, adjunctul pre}edintelui de
tribunal a declarat c@ este dispus s@ predea, în aceste condi]ii, conducerea institu]iei,
iar procesul de predare/primire s-a efectuat dup@ cum urmeaz@:

120
Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

Adjunctul pre}edintelui de tribunal Klie Antal pred@;


I.Cl@direa tribunalului cu cele 100 de camere;
II.Întreaga înzestrare a cl@dirii, pe baza listelor de inventar, cu excep]ia obiectelor
rechizi]ionate de autorit@]ile române }i armata român@ în schimbul chitan]elor }i a
proceselor-verbale;
III.Arhivele, c@r]ile funciare, bibliotecile, camera unde se p@streaz@ corpurile delicte
împreun@ cu acestea, cantitatea de lemne nefolosit@ / aproximativ 16-17 stânjeni, 21
stânjeni în conformitate cu actele doveditoare au fost împrumutate biroului Dr. Romul
Boil@ – resortul transporturilor – birou care se afl@ la etajul II în cl@direa tribunalului /,
cantitatea de lemne nefolosit@ / aproximativ 7-8.000 kg./.
1.contabilitatea birourilor
a. rubricile 1-37 – încas@ri - 39.500 coroane, 90 filleri
b. rubricile 1-106 – pl@]i - 38.766 coroane, 35 filleri
c. suma r@mas@ 734 coroane, 55 filleri
2.contabilitatea diurni}tilor
a. rubricile 1-16- încas@ri - 14.233 coroane, 69 filleri
b. rubricile 1-17 – pl@]i - 14.233 coroane, 69 filleri
c. suma r@mas@ -
3.contabilitatea deplas@rilor
a. rubricile 1-13 – încas@ri - 7.624 coroane, 76 filleri
b. rubricile 1-16 – pl@]i – 7.545 coroane, 76 filleri
c. suma r@mas@ 79 coroane
4.contabilitatea hainelor de lucru
a. rubricile 1-4 - încas@ri – 1.216 coroane, 64 filleri
b. rubricile 1-14 – pl@]i – 466 coroane, 64 filleri
c. suma r@mas@ 750 coroane
5. Tariful privind înfiin]area firmelor, sub rubricile 1, 2, 3, 4, 5, 6,/1919, 86/1918,
2, 8, 9, 11, 12, 13, 14, 15, 16, 19, 21, 24, 25, 27, 28/1919 – s-au încasat 36 coroane.
6. Registrul de depuneri: rubrica 37/1914 – 600 coroane; rubrica 102/1914 – 6
coroane, 80 filleri; rubrica 13/1915 – 1.200 coroane; rubrica 32/1915 – 90 coroane;
rubrica 40/1915 – 200 coroane; rubrica 41/1915 – 270 coroane; rubrica 33/1916 –
554 coroane, 21 filleri; rubrica 22/1917 – 113 coroane; rubrica 43/1917 – 10 coroane;
rubrica 71/1917 – 9 coroane, 42 filleri; rubrica 16/1918 – 191 coroane, 80 filleri;
rubrica 17/1918 – 12 coroane; rubrica 26/1918 – 450 coroane; rubrica 46/1918 –
1.800 coroane; rubrica 75/1918 – 1.200 coroane; rubrica 86/1918 – 3 coroane, 20
filleri; rubrica 88/1918 – 1 ceas cu lan] }i 2 coroane, 72 filleri; rubrica 102/1918 –
portmoneu imita]ie de piele neagr@ }i 310 coroane, 88 filleri; rubrica 103/1918 – 200
coroane; rubrica 106/1918 – 5.590 coroane; rubrica 107/1918 – 542 coroane }i 123
lei; rubrica 109/1918 – 600 coroane }i 1 lan] sub]ire de aur; rubrica 114/1918 – 1
pereche de cercei din por]elan, 1 verighet@, 70 coroane; rubrica 117/1918 – 440
coroane; rubrica 119/1918 – 10 coroane; rubrica 121/1918 – 120 coroane; rubrica
122/1918 – 84 coroane, 50 filleri; rubrica 123/1918 – 92 coroane; rubrica 124/1918
– 62 coroane, rubrica 125/1918 – 32 coroane, 45 filleri; rubrica 126/1918 – 230 m@rci,

121
GHEORGHE IANCU

75 bani, 34 lei }i 1 cec de 15.000 coroane; rubrica 6/1919 – 87 coroane; rubrica 7/


1919 – 1 foaie de contabilitate; rubrica 9/1919 – 39 coroane; rubrica 10/1919 – 120
coroane; rubrica 11/1919 – 70 coroane; rubrica 13/1919 – carnet de economii cu
suma de 150 coroane; rubrica 14/1919 – 6.035 coroane.
7. Pred@ seiful de bani, dou@ chei originale }i dou@ de rezerv@, lista cu personalul
tribunalului, registrul de contabilitate al casieriei, cele aproximativ 2.300 foi de infor-
mare aflate în seif, adeverin]ele, contractele de închirieri referitoare la judec@toriile de
ocol din S@li}te, Sebe}, Miercurea Sibiului }i Nochrich. Pred@ corpurile delicte.
s.s. Munteanu Iuliu, pentru primire, s.s. Klie Antal, pentru predare, s.s. Székely
Antal, grefier.
Dosar 2. Originalul în lb. maghiar@.

6.
Prezidiul tribunalului Sibiu
Nr.1919.Pres.V.A.80.

Onorat {ef al Justi]iei,

Al@turat sub ./. am onoare a sub}terne un exemplar a protocolului despre


preluarea tribunalului Sibiu, totodat@ raportez c@ judec@torul denumit la tribunalul
local, Dr. Octavian Zaharia, în 1 martie }i judec@torul denumit la judec@toria de ocol
Nochrich, în 4 martie a.c., au depus jur@mântul normat în § 4. a ordonan]ei DVoastre.
Sibiu, la 1919, 4 martie st.n.
Cu respect,
s.s. Iuliu Munteanu pre}edinte
Dosar 2.

TRIBUNALUL CLUJ

7.
Proces-verbal

Încheiat la Cluj, în data de 11 martie 1919 orele 10, în cl@direa tribunalului din
Cluj.
Subiect:
Preluarea conducerii tribunalului.
Sunt prezen]i subsemna]ii:
Î}i fac apari]ia: Dr. Nestor Lauren]iu, în calitate de pre}edinte al tribunalului din
Cluj, numit de c@tre Consiliul Dirigent Român din Sibiu; Dr. Utalea Octav, în calitate
de prefect }i trimis al prefecturii jude]ului Cluj }i Marian Virgil.
Dr. Nestor Lauren]iu îi comunic@ pre}edintelui tribunalului – Dr. Ternovszky Béla
– c@ are instruc]iuni din partea Consiliului Dirigent Român de a prelua conducerea

122
Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

tribunalului, ar@tând decizia nr. 121/1919 a Consiliului Dirigent Român din Sibiu,
datat@ 8 februarie 1919 }i solicit@ pre}edintelui tribunalului s@-i predea conducerea
institu]iei.
Pre}edintele tribunalului, Dr. Ternovszky Béla declar@ c@ nu recunoa}te dreptul
de a emite dispozi]ii }i decizii al Consiliului Dirigent Român din Sibiu, deoarece, în
conformitate cu prevederile acordului de armisti]iu semnat cu Puterile Aliate, admi-
nistra]ia }i justi]ia r@mân subordonate guvernului maghiar pân@ la decizia final@ a
Conferin]ei de pace. De asemenea, face referire la articolele 43 }i 44 ale conven]iei
de la Haga din 1913, potrivit c@rora trebuie respectate legile care sunt în vigoare în
]ar@. Ca urmare, refuz@ s@ predea conducerea tribunalului.
Dr. Nestor Lauren]iu solicit@ prefectului Utalea Octav s@ pun@ în aplicare decizia
Consiliului Dirigent Român din Sibiu.
Prefectul Dr. Utalea Octav solicit@, înc@ o dat@, pre}edintelui tribunalului, Dr.
Ternovszky Béla predarea conducerii tribunalului, în caz contrat fiind nevoit s@ apeleze
la folosirea for]ei.
Pre}edintele tribunalului, Dr. Ternovszky Béla declar@ c@ va da curs solicit@rii de
a preda conducerea tribunalului doar în cazul folosirii for]ei armate.
La dispozi]ia prefectului, Dr. Utalea Octav, în cl@direa tribunalului }i-a f@cut
apari]ia o patrul@ militar@; în urma acestui fapt, pre}edintele Dr. Ternovszky Béla
declarând c@, în urma folosirii for]ei, este silit s@ predea conducerea tribunalului
Dr.ului Nestor Lauren]iu.
Dr. Nestor Lauren]iu preia conducerea tribunalului.
În vederea execut@rii pred@rii am@nun]ite, pre}edintele tribunalului, Dr. Ternovszky
Béla, îl desemneaz@ pe directorul administrativ Simon Antal.
Acest proces-verbal a fost încheiat în dou@ exemplare originale, un exemplar a
fost înmânat Dr.ului Ternovszky Béla, al doilea Dr-ului Nestor Lauren]iu.
Procesul-verbal a fost încheiat }i semnat.
s.s. Dr. Lauren]iu Nestor, s.s. Dr. Utalea Octav, s.s. Virgil Marian, s.s. Dr. Ternovszky
Béla, s.s. Dr. Grois László.
Dosar 2. Originalul în lb. maghiar@.

8.
Domnule Ministru,
[11 martie 1919]

Conform ordinului Nr. 121/1919 Just. Pr., am onoare a V@ raporta c@ m-am


prezentat în 11 l.c. la sediul tribunalului Cluj }i am preluat conducerea acestui tribunal.
Procesul-verbal redactat cu aceast@ ocazie Vi-l a}tern sub A.
Fiindc@ fostul prezident, corpul judec@toresc, cum }i func]ionarii subalterni au
p@r@sit imediat dup@ aceast@ preluare edificiul tribunalului }i fostul prezident mi-a
denegat cererea de a convoca el o }edin]@ plenar@, am convocat eu pe judec@tori,
prin circulara aclus@ sub ad. B., pentru a doua zi, 12 l.c., la 9 ore a.m., iar pe notari

123
GHEORGHE IANCU

}i ceilal]i func]ionari subalterni }i servitori pe 10 ore a.m., a aceleia}i zile, în scop de


a le comunica Decretul Nr. 1 }i ordonan]a nr. 121/1919 Just. Pr., cum }i a le lua
jur@mântul oficial, respectiv, declara]ia solemn@. Aceste convoc@ri îns@ n-au avut
rezultatul dorit, de vreme ce nici judec@torii, nici cel@lalt personal, nu s-au prezentat,
f@r@ mi-au trimis la birou prin un servitor declara]iile acluse aci sub B, C, D.
A trebuit astfel s@-mi câ}tig convingerea c@ procedura este la fel ca cea de la
Curtea de Apel, a fost pus@ la cale }i organizat@ chiar.
Corpul judec@toresc la tribunal const@ din 18 membri, din care 10 membri au
fost activi /care se pot vedea din circulara ad. B./, apoi 4 membri concedia]i }i 4 care
nu s-au prezentat înc@ dup@ serviciul militar. Unul dintre judec@torii concedia]i mi-a
trimis prin po}t@, ulterior, declara]ia, aclus@ sub E.
În acest fel am r@mas f@r@ nici un judec@tor }i absolut f@r@ nici un fel de personal
subaltern. Între servitori am descoperit îns@ 2 români, dintre care unul, Teodor Tolan,
s-a angajat s@-mi fac@ serviciul de curier la po}t@ }i în cancelarie, dar nici acesta nu
e aplicat deocamdat@ s@ depun@ jur@mântul ori declara]ia solemn@, procedându-se
la terorismul colegilor s@i de care, om mai b@trân fiind }i familist, se vede c@ duce
fric@. Aceast@ team@ e atât de mare încât, interogându-l s@-mi comunice numele
acestor terorizatori, s-a cufundat într-un mutism complet.
Începând cu ziua de 12 l.c., fac preluarea depozitelor, materialului }i inventarierea,
care lucrare va mai dura vreo 6-8 zile, în acest r@stimp sper s@ soseasc@ }i judec@torii
români numi]i aici.
Deocamdat@ pân@ azi, 14 martie n. seara, n-a sosit înc@ nici unul dintre domnii
judec@tori, ba chiar Dr. Fene}anu, care a fost numit în prezen]a mea la Sibiu /8 l.c./ din
partea Dlui Ministru, ca notar la acest tribunal, înc@ nu s-a prezentat pân@ acum la serviciu.
Sub for]a împrejur@rilor }i în co-în]elegere cu Dl prefect al Cur]ii de Apel, am
suspendat toate pertract@rile pe durat@ de 14 zile }i, pân@ atunci, îns@, primesc po}ta,
cereri }i acte care sosesc, iar în lipsa unui judec@tor de instruc]ie am f@cut interimal
tot eu }i acest serviciu – rog, îns@, s@ binevoi]i a designa }i îns@rcina cu aceste agende
pe unul dintre judec@torii noi numi]i.
Totodat@, V@ rog, Domnule Ministru, a-mi asigura la perceptoratul de aici o sum@
care pentru relutul cancelariei, diurni}tilor etc., dup@ ce în cassa preziden]ial@ nu s-au
g@sit decât 4 cor., 0,6 fil., ceea ce înc@ denot@ c@ preluarea tribunalului a fost
a}teptat@ }i predarea lui bine preg@tit@, aceasta se vede }i din marea restan]@ a
proceselor nerezolvate, fapt care dovede}te ca judec@torii pleca]i }i-au neglijat de luni
de zile referada.
De asemenea, V@ mai rog a dota cancelaria prezinde]ial@ cu o colec]ie din gazeta
oficial@, cum }i cu Decretele, Regulamentele }i Ordonan]ele care privesc justi]ia.
În sfâr}it, V@ rog s@ m@ autoriza]i ca }i pân@ când vor intra func]ionarii subalterni
regula]i în serviciu, s@ pot angaja interimal tineri ori studen]i universitari pentru
serviciul de grefieri }i copi}ti etc., c@ci cu timpul sper totu}i s@ se g@seasc@ unii din
fo}tii func]ionari care vor reveni în serviciu.

124
Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

Acestea ar fi asupra c@rora V@ pot raporta în acest moment, celea cuprinse în


punctul 1 din interogatoriul Ordinului nr. 121/1919 just. Pr. au devenit f@r@ obiect,
asemenea celea din punctul 5 despre care altcum am vorbit mai sus. Asupra celor
cuprinse în punctele 2-4 voi raporta am@nun]it îndat@ ce voi ispr@vi preluarea }i
inventarierea care mai este înc@ în curgere }i îndat@ ce voi avea timpul fizic necesar
s@ controlez arhiva, eviden]ele }i diferitele referade. Sper îns@ s@ o fac cu proximul
curier din s@pt@mâna viitoare.
Pe notarii publici, translatori, exper]i }i executori îi voi provoca mâine la depunerea
jur@mântului, neavând pân@ acum nici m@car un copist }i fiindu-mi posibil chiar }i copierea
acestui raport numai împrumutând o for]@ din cancelaria prefecturei ora}ului Cluj.
V@ salut, Domnule Ministru, }i r@mân al Dvoastr@ devotat: s.s. Dr. Lauren]iu
Nestor, prezidentul tribunalului Cluj.
Dosar 2.

TRIBUNALUL ALBA IULIA

9.
Proces-verbal

Încheiat la Alba Iulia, în data de 13 martie 1919, în }edin]a consiliului tribunalului.


Sunt prezen]i:
Constantinescu Victor – pre}edintele tribunalului, Korinszky Gyõzõ – judec@tor,
împuternicit cu titlul de consilier la Curtea de Apel, Jakab János, Muntean Sempronius
– judec@tori, din partea procuraturii, Dániel Imre – procuror }ef, Szentkirályi Miklós –
procuror de stat, din partea judec@toriei de ocol, judec@torii de ocol Zakariás Gyula }i
Dr. Nagy Miklós.
Pre}edintele tribunalului, Constantinescu Victor, le aduce la cuno}tin]@ celor
prezen]i faptul c@ Consiliul Dirigent Român din Sibiu l-a numit în fruntea tribunalului
din Alba Iulia }i c@ a preluat aceast@ func]ie începând cu ziua de ast@zi. Dup@ aceea,
le comunic@ Decretul Consiliului Dirigent Român nr. 1 din 24 ianuarie 1919 }i dispozi]ia
nr. 121/1919 emis@ pe baza deciziei amintite }i solicit@ celor prezen]i depunerea
jur@mântului de fidelitate.
Consilierul la Curtea de Apel, Korinszky Gyõzõ a refuzat s@ depun@ jur@mântul
de fidelitate, în sprijinul refuzului s@ aducând urm@toarele argumente:
„Nu poate depune jur@mântul, deoarece acest lucru îi este interzis de autorit@]ile
superioare; deoarece acest lucru îi este interzis }i prin decizia adoptat@ de consiliul
tribunalului; deoarece îi este interzis s@ depun@ jur@mântul pe Constitu]ia României
a}a cum reiese din decizia din 24 ianuarie 1919 a Consiliului Dirigent Român din
Sibiu, care, la rândul ei, face referire la paragraful 45 al legii 43 din 1913; deoarece,
în conformitate cu decizia din 24 ianuarie 1919 care face referire la legile IV din 1869
}i XVII din 1891, el nu este obligat s@ depun@ jur@mântul decât în a 30-a zi de la
primirea actului de numire în func]ie; deoarece nu i-am pus la dispozi]ie actul de

125
GHEORGHE IANCU

numire în func]ie; deoarece la întrebarea categoric@ a dlui Constantinescu Victor nu


i-a putut r@spunde nimic în ceea ce prive}te legile române}ti privind drepturile b@ne}ti
}i pensionarea judec@torilor }i astfel ar ajunge într-o situa]ie nesigur@; deoarece,
conform celor afirmate de dl Constantinescu, Consiliul Dirigent Român din Sibiu a
anulat dreptul de mutare al judec@torilor }i astfel s-a creat o bre}@ atât de mare în
privin]a independen]ei judec@torilor, încât îi va fi imposibil s@ judece calm }i nep@rti-
nitor; deoarece consider@ c@ depunerea jur@mântului intr@ în contradic]ie cu con}tiin]a
sa. Ca urmare, el nu mai dore}te s@ continue s@ activeze ca judec@tor. De asemenea,
el refuz@ s@ ia la cuno}tin]@ declara]ia domnului Victor Constantinescu potrivit c@reia
cei care refuz@ s@ depun@ jur@mântul vor fi disponibiliza]i din func]iile lor f@r@ a avea
dreptul de a primi pensie, deoarece el nu este func]ionarul guvernului român, astfel
c@ guvernul român nu are dreptul de a-l disponibiliza”.
Judec@torul Jakab János aprob@ întrutotul cele afirmate de consilierul la Curtea
de Apel Korinczky Gyõzõ }i declar@ c@ refuz@, la rândul s@u, depunerea jur@mântului.
Din partea judec@toriei de ocol, judec@torii Zakariás Gyula }i Dr. Nagy Miklós
declar@, de asemenea, c@ refuz@ s@ depun@ jur@mântul de fidelitate.
Procurorul }ef Dániel Imre, în afar@ de cele expuse de consilierul la Curtea de Apel
Korinczky Gyõzõ, puncte de vedere pe care }i le-a însu}it, aduce }i alte argumente în
sprijinul refuzului s@u de a depune jur@mântul, }i anume: deoarece el nu recunoa}te
autoritatea Consiliului Dirigent Român din Sibiu; deoarece, în conformitate cu
prevederile armisti]iului cu Puterile Aliate administra]ia r@mâne în subordinea
guvernului maghiar pân@ la luarea unei decizii finale; deoarece, în conformitate cu
paragraful 45 al legii XLIII din 1913 (acord interna]ional semnat }i de reprezentantul
statului român): „Se interzice constrângerea popula]iei din teritoriile ocupate de a
depune jur@mânt de credin]@ puterii inamice”; deoarece }i convingerile religioase îi
interzic s@ depun@ un nou jur@mânt, atâta timp cât guvernul maghiar nu îi elibereaz@
de obliga]ia jur@mântului depus; deoarece, pân@ la decizia final@ privind apartenen]a
Transilvaniei care va fi luat@ la conferin]a de pace, este obligat s@ respecte jur@mântul
de credin]@ depus în fa]a guvernului maghiar.
Procurorul de stat Szentkirályi Miklós declar@ c@ este întrutotul de acord cu
argumentele expuse de c@tre procurorul }ef Dániel Imre }i, prin urmare, nu va
depune sub nici o form@ jur@mântul.
Judec@torul Muntean Semproniu declar@ c@ depune jur@mântul cu bucurie.
Consilierul la Curtea de Apel Korinczky Gyõzõ aduce, în mod oficial, la cuno}tin]@
c@ pre}edintele tribunalului Jakabffy Pál se afl@ bolnav în Timi}oara iar judec@torul
Dr. Kemény István, de asemenea bolnav, este internat la clinica din Cluj.
Judec@torul Dr. Frölich Gyula se afl@ într-un loc necunoscut }i se afl@ în concediu
de odihn@ pân@ la data de 19 martie.
Judec@torii Debreczeny József }i Dr. Fellner József s-au deplasat ast@zi la Aiud,
fiind în concediu, în sfâr}it, judec@torul Pre}ia Romulus se afl@ acas@, fiind bolnav.

126
Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

Adjunctul conduc@torului judec@toriei de ocol, judec@torul de ocol Zakariás Gyula


informeaz@ c@, conduc@torul judec@toriei de ocol, judec@torul de curte de apel Szigethy
István, se afl@ cu probleme familiale în Cluj.
Cu aceasta s-a citit, aprobat }i semnat procesul verbal.
s.s. Constantinescu Victor – pre}edinte; s.s. Barbul – grefier; s.s. Korinsky Gyõzõ;
s.s. Dániel Imre; s.s. Szentkirályi Miklós; s.s. Jakab János; s.s. Zakariás Gyula; s.s.
Dr. Nagy Miklós; s.s. Semproniu Muntean.
Procesul-verbal a fost continuat în data de 14 martie 1919.
{i-au f@cut apari]ia judec@torii Debreczeny József }i Dr. Fellner József, c@rora
pre}edintele tribunalului le-a adus la cuno}tin]@ decizia nr. I a Consiliul Dirigent
Român }i dispozi]ia 121/1919 J.M. }i, ulterior, le-a solicitat depunerea jur@mântului
de fidelitate.
Judec@torii Debreczeny József }i Dr. Fellner József au declarat c@ refuz@ depunerea
jur@mântului, argumentând c@ motivele refuzului au fost prezentate, înc@ de ieri, de
c@tre consilierul la Curtea de Apel Korinczky Gyõzõ }i procurorul }ef Dániel Imre.
Cu aceasta, dup@ citire, procesul-verbal a fost aprobat }i semnat.
s.s. Constantinescu Victor - pre}edinte; s.s. Barbul – grefier; s.s. Debreczeny
József; s.s. Dr. Fellner József.
Dosar 2. Originalul în lb. maghiar@.

10.
Prezidentul tribunalului Alba-Iulia
Nr.-ul I.G.7.Pres.
Domnule Ministru,

În urma ordonan]ei Dvoastre adr. 121/1919 just. }i pe baza îndrum@rilor verbale,


am onoare a V@ raporta în chestiunea prelu@rii tribunalului Alba Iulia, urm@toarele:
În 13 martie a.c., m-am prezentat la sediul tribunalului amintit, unde, îns@, pe
fostul prezident Paul Jakabffy nu l-am aflat, fiind în concediu.
Tribunalul l-am preluat de la judele Victor Korinszky care era încredin]at cu con-
ducerea. Numitul jude a denegat predarea pa}nic@, când, îns@, în urma interven]iei dlui
prefect Dr. Ion Pop, un ofi]er al armatei române, prin punerea mâinii pe um@r, a aplicat
for]a simbolic@, s-a declarat gata de a-mi preda tribunalul }i mi l-a predat.
Despre preluarea tribunalului s-a luat un proces-verbal care este depus în arhiva
prezidial@.
Preluând oficiul prezidial, am convocat pe to]i magistra]ii tribunalului, mai
departe pe procurorii }i magistra]ii de la judec@toria de ocol din localitate, la }edin]@
plenar@ }i, comunicând prezen]ilor preluarea oficiului, le-am dat explic@rile necesare
în modul fixat prin ordonan]a nr. ad. 121/1919 just., le-am comunicat mai departe
dispozi]iile f@cute referitor la noul jur@mânt oficios }i i-am provocat s@ depun@
numaidecât jur@mântul oficios nou.

127
GHEORGHE IANCU

Magistra]ii }i procurorii de na]ionalitate maghiar@, f@r@ excep]ie, au denegat


depunerea jur@mântului nou; denegarea jur@mântului este fixat@ în procesul-verbal
al@turat sub A.
Dup@ cum reiese din procesele-verbale de sub B, C., dl magistrat Semproniu
Muntean, conduc@torul judec@toriei de ocol Alba Iulia, dl. Dr. Gregoriu Gherman,
}efprocurorul judec@toriei Alba-Iulia, dl Dr. Rubin Pati]ia, judec@tor la tribunal, dl Dr.
Eugen Iosif F@rchescu, conduc@torul judec@toriei de ocol Aiud }i, în fine, notarul Dr.
Nicolae Nestor, au depus jur@mântul oficios.
Ce prive}te notarii, practican]ii }i func]ionarii subalterni, executorul din loc., mai departe,
servitorii tribunalului, a judec@toriei de ocol }i a procuraturii, în fine, personalul peni-
tenciarului }i ace}tia – cu excep]ia românilor – au denegat to]i, atât depunerea jur@mântului,
cât }i depunerea declara]iei solemne, declarând c@ nu voiesc a servi mai departe.
Procesele-verbale referitoare la denegarea depunerii jur@mântului se al@tur@ sub
D. }i E.
Procesul-verbal F. arat@ care func]ionari subalterni, servitori }i p@zitori de penitenciar
români au depus jur@mântul.
Dintre magistra]ii }i notarii tribunalului }i ai judec@toriei de ocol se afl@; fostul
prezident Paul Jakabffy în Timi}oara, judec@torul Dr. {tefan Kemény în Cluj }i judec@torul
Romulus Pre}ia în locuin]@ morbo}i, iar judec@torul Dr. Iuliu Frölich, notarii Dr. Albert
Székely, Béla Allesz }i Dr. Eugen Rejöd sunt concedia]i în loc necunoscut. Fostul
conduc@tor al judec@toriei de ocol din localitate, {tefan Szigethy, care cu ocazia
}edin]ei plenare nu se afla în ora}, în epistola sa, al@turat@ sub G., ulterior, înc@
declar@ c@ nu voie}te a depune jur@mântul.
Judec@torului Romulus Pre}ia îi voi prescrie un termen nou, iar pe ceilal]i magistra]i
}i notari, dup@ sosirea lor în localitate, îi voi provoca s@ depun@ jur@mântul.
Terminând procedura prelu@rii tribunalului, înainte de toate, am convocat pe
medicii de tribunal, Dr. Deutsch Mór }i Dr. Csubry Bonifácz, s@ se prezinte la depunerea
jur@mântului, f@cându-i, totodat@ în scris, aten]i, c@ la caz c@ nu se vor prezenta, vor fi
privi]i ca }i când ar denega depunerea jur@mântului.
Medicul de tribunal Dr. Csubry Bonifácz nu s-a prezentat.
Medicul Dr. Deutsch Mór, prezentându-se la timpul prefipt a denegat depunerea
jur@mântului din motivul con]inut în procesul-verbal H. care se al@tur@.
Dup@ ce numi]ii nu mai pot fi l@sa]i în posturile lor, fac propunerea s@ binevoi]i
a-i destitui din post }i a denumi de medici /exper]i/ de tribunal pe dnii Dr. Nicodim
Medrea }i Dr. Cornel D@r@mu}, care ar fi aplica]i a primi aceste posturi.
Despre cele cuprinse în punctele 1-5 ale ordonan]ei mai sus amintite, voi raporta
ulterior.
În fine, al@tur lista acelora care au depus }i care nu au depus jur@mântul nou.
Alba-Iulia, în 19 martie 119. Prezident: s.s. Victor Constantinescu.
Dosar 2.

TRIBUNALUL DEVA

128
Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

11. Proces-verbal

Dresat la Tribunalul Deva de pre}edintele Tribunalului la 28 februarie/13 martie


1919, din prilejul prelu@rii oficiului prezidial.
Prezen]i:
Moise Savu pre}edintele tribunalului, Pap Jenõ judec@tor de tabl@.
Prezentându-m@ la Palatul Justi]iei din Deva, la 10 ore a.m. }i având }tire c@
pre}edintele Tribunalului Dr. Pap Domokos de timp mai îndelungat este morbos
}i absent din oficiu, actualul conduc@tor îns@ este Pap Jenõ, jude de tabl@ }i
pre}edinte substitut, pe care l-am aflat în cancelaria sa }i aducându-i la cuno}-
tin]@ ordinul Consiliului Dirigent, decretul No.1 }i ordonan]a nr.121-1919 J.Pr.
}i c@ eu sunt denumit de pre}edinte la tribunalul Deva, l-am somat s@-mi predea
oficiul prezidial.
La aceast@, Pap Jenõ conduc@torul actual al tribunalului, mi-a r@spuns:
Dup@ contractul de armisti]iu, pe teritoriul ocupat, pân@ la hot@rârea conferen]ei
de pace, administra]ia }i justi]ia r@mân în mâna guvernului maghiar, prin urmare
pre}edinte numai guvernul maghiar poate denumi }i denumriea mea nefiind f@cut@
de guvernul maghiar, nu o recunoa}te de legal@ }i deneag@ predarea tribunalului.
În urma acestei declar@ri categorice am aflat de superflu@ interven]ia faptic@ a
prefectului, astfel i-am comunicat c@ conform ordinului primit, am drept s@ reclam
interven]ia dlui Prefect jude]ean }i eventual s@ uzez de for]a bra]ial@ necesar@, la ceea
ce Pap Jenõ a r@spuns, c@ declara]iunea mea o prive}te de for]@ }i preluarea nu o
poate împiedica.
Dup@ aceasta, Pap Jenõ a declarat mai departe c@ pre}edintele Dr. Pap Domokos
i-a predat conducerea f@r@ inventar }i numai pentru acea e r@spunz@tor, ce dup@
protocolul de preluare de fapt a preluat }i mi-a predat o condic@ a depunerilor prezidiale
(elnöki letétnapló) }i una „Eviden]iarul corpurilor de delict” (Bõnjelek nyilvántartó könyv)
}i 3 depozite. Unul, care este indus în „Elnöki Letétnapló” sub No.26, cu con]inut de 4
cor.04 fileri; 2 depozite introduse în „Bõnjelek nyilvántartó könyve” No.94, cu 623
coroane }i No.95 cu 1536 coroane, care sunt corpus delicti; precum }i 256 coroane 90
fileri, bani gata, care sum@ am aflat-o în cassa Wertheimian@. Din suma aceasta, 208
coroane 84 fil sunt din relutul de c@l@torie, iar 48 coroane 06 fileri din relutul diurni}tilor.
Mi-a predat în fine cheile de la cassa Wertheimian@ în duplicat }i condica „Pénzfelvételi
ellenõrzési könyv”.
Procesul-verbal s-a cetit }i încheiat.
D.c.m.s.
s.s. Savu Moise pre}edinte, Pap Jenõ a denegat subscrierea. s.s. Savu.
Dosar 4.

12.
De la pre}edintele Tribunalului Deva

129
GHEORGHE IANCU

1919. Pres.J.A.1.
Domnule {ef de Resort,

Despre preluarea justi]iei am onoare a v@ face urm@torul raport:


1. Oficiul prezidial l-am preluat în 13 martie 1919 st.n. de la pre}edintele substitut
Pap Jenõ, procesul-verbal al@turat sub 1.
2.Magistra]ii }i amploia]ii unguri to]i au denegat jur@mântul, numai 2 români,
Popa Romulus }i Sântimbrean Valeria, cel dintâi oficial, a doua diurnist@, dintre
servitori Iosif Lupa}, au depus jur@mântul.
F@r@ jur@mânt }i f@r@ promisiune au r@mas }i au f@cut }i fac serviciu Takácsi Béla,
director suprem de cancelarie, Magyari János oficial }i Korondi Miklos, Muntyán
Tamás }i Bozsin Emil, oficial.
Fo}tii servitori au promis c@ r@mân, îns@ ulterior }i-au retras promisiunea }i a}a
angajând al]i servitori români de la 1 aprilie, cu totul c@ au venit }i }i-au oferit serviciile
mai departe, nu i-am mai primit în serviciu, c@ci pe românii nou angaja]i nu i-am
putut delatura. Cererile lor sunt acluse ad 2.
Dintre magistra]i }i ofician]i:
a. Dr. Pap Domokos pre}edinte,
b. Dr. Pálffy Béla judec@tor sunt morbo}i, Pálffy absent din Deva, a fost dus
în Cluj la clinic@, Dr. Pap Domokos e astmatic, nu p@r@se}te locuin]a }i a}a
nu li s-au putut înc@ cere declara]ia.
c. Bertalan Endre judec@tor }i
d. Dr. Tóth Vilmos notar sunt absen]i din Deva în loc necunoscut. Procesele-
verbale luate din prilejul depunerii jur@mântului acluse sub 3-20.
3.Sub 21 aclud un conspect despre fo}tii magistra]i }i impiega]i }i unul despre
aceia, cari în prezent fac serviciu.
Dup@ p@rerea mea e suficient dac@ vom avea 2/3 p@r]i din num@rul celor vechi,
ca s@ ajungem cursul normal.
Tot în conspectul nou se cuprinde }i propunerea mea despre avansare.
4.Sub 22 aclud conspectul general despre circula]ia [actelor] din anul 1918, }i
atât privitor la tribunal, cât }i privitor la toate judec@toriile cercuale.
Din conspectele acestea se vede }i restan]a din 1 ianuarie 1919 }i de atuncia
schimbare esen]ial@ nu s-a f@cut.
5.Este lips@ urgent@ s@ fie denumit înc@ un procuror }i la judec@toriile cu circula]ie
mai mare, înc@ un judec@tor.
6.Am pus mare pond pe acea, ca c@r]ile funduare s@ func]ioneze neîntrerupt }i
aceasta mi-au succes complet, fiindu-mi conduc@torii streini cunoscu]i vechi, cari mai
to]i }i-au început cariera sub conducerea mea, când eram referent la c@r]ile funduare
}i am avut cu ei }i ca judec@tor de comasa]ie atingere neîntrerupt@ }i numai a}a mi-a
succes a-I îndupleca, s@ r@mân@ în serviciu }i pe mai departe cu toat@ presiunea, ce
s-a f@cut asupra lor ca s@ p@r@seasc@ oficiul.

130
Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

Acuma, schimbându-se împrejur@rile, nu mai este team@ c@ ne vor p@r@si }i


românii vor mai ceda din pretensiunile lor exagerate de avansare f@r@ margini.
7.A} afla neap@rat de lips@ s@ cercetez, cum era uzul }i în trecut, toate judec@toriile,
pe câte ori s@ m@ conving personal, cum stau lucrurile }i s@ pot lua m@surile necesare în
fa]a locului, convenind cu to]i amploia]ii }i netezând lucrurile, neajunsurile mai mici.
Notez c@ în jude]ul nostru fiind foarte mult@ mili]ie înainte de ofensiv@, nici telefonul,
nici telegraful nu l-am putut folosi, po}ta înc@ nefunc]ionând regulat din cauza cenzurei,
numai la 3-4 s@pt@mâni ajunge un raport ori provocare la mine, }i nici cita]iunile nu
se pot imanua la timp.
Din cauza aceasta }i raportul prezent îl trimit cu curier în sarcina pau}alului de
c@l@torie.
Tot din cauza aceasta nici tabloul nou al amploia]ilor nu l-am putut prevedea cu
toate datele, c@ci nu mi-au sosit rapoartele care le-am cerut }i judec@torii }efi fiind
mai to]i oameni noi, care administra]ia nu o prea cunosc.
8.M@ rog s@ se fac@ dispozi]ie ca diurnele s@ fie ridicate, ca }i la alte Resorturi,
c@ci în esmisiuni f@r@ pagub@ nime nu poate merge.
9.Orele oficiale s@ fie regulate din centru, a.m. 8-12, d.a. 3-5, c@ci numai înainte
de amiazi, cum au fost la unguri, nu e bine, sufer@ oficiul, fiind amploia]i pu]ini.
10.Raportez mai departe c@ la tribunal toate cauzele în care au fost aresta]i, le-am
revidiat }i pe aresta]i, în cauz@ de mai mic@ importan]@, I-am pus pe picior liber a}a
c@ numai aceia mai sunt în de]inere preventiv@, sau arest de instruc]ie, care într-adev@r
merit@ aceasta.
11.Am mai pus pond deosebit pe aceea, ca procesele de divor] s@ fie pertractate
}i rezolvate a}a c@ acestea sunt toate în curgere.
12.Dr. Petru Stoina primprocurorul fiind cu permisiunea Dlui }ef de resort concediat
pe timpul acesta am încredin]at cu agendele de procuror pe Dr. István. Propun ca dl Dr.
Petru Stoina s@ fie denumit de primprocuror.
13.Propun ca pre}edinte la Judec@toria de arbitri în materie de asigurare a munci-
torilor pe Dr. Virgil Olariu.
14.Judec@tor la judec@toria infractorilor minori la tribunal am fost eu, deocamdat@
pân@ la denumirea unui judec@tor, le voi pertracta cauzele acestea, c@ n-am cui le preda.
15.Jude instructor cine s@ fie, înc@ nu aflu de bine s@ fac propunere, c@ci dac@
ar fi denumit vreun judec@tor cu familie grea, pe acela l-a} propune.
16.Dr. Jean Margita }i Dr. Nicolae Olariu au primit definitiv serviciul de judec@tor,
amândoi au declarat c@ abzic de plenipoten]iile partidelor lor }i pân@ la denumirea unui
judec@tor de ocol, aceste procese sunt sistate (szünettel), amândoi sunt b@rba]i puritani, îi
cunosc de când sunt advoca]i }i de vreo incorectitate în contra lor niciodat@ nu a fost vorb@.
La caz c@ nu am avea al]i judec@tori de ocol, în cauzele acestea, de vor fi urgente,
se poate esmite un judec@tor de la tribunal, care în câteva zile poate pertracta cauzele
acestea. În privin]a aceasta voi face eu dispozi]iile de lips@.
17.În privin]a denumiri diurni}tilor }i servitorilor m@ rog pentru îndrumare. Notez
c@ la Resortul Internelor }i Finan]elor, unde s-au preluat imperiul anterior, mai toate

131
GHEORGHE IANCU

persoanele disponibile au fost angajate }i cu plat@ mai mare ca la Justi]ie, a}a c@


diurni}tii la noi, unde se cer 4 clase medii, la început s@ primeasc@ nu 100, ci 300
de coroane ajutor extraordinar de r@zboi.
M@ tem c@ dac@ r@mâne numai 100 cor. ajutorul în cele 6 luni prime, atunci ne
p@r@sesc.
18.În fine, în cauza mea m@ rog ca s@ fiu denumit în clasa V gr.1, c@ci am 32 de
ani de serviciu, sunt singurul în provincie care dintre români am fost }i sub unguri
în clasa VI. în sensul art. de lege 1891.XVII.§ §26-28 trebuia s@ ajung între pre}edin]i
rangia]i în clasa V. }i azi pierzând comasa]iile }i esmisiunile în cauzele minerilor, am
de fapt mai pu]in venit ca sub regimul unguresc.
19.M@ mai rog s@ se fac@ de urgen]@ dispozi]ie ca po}ta noastr@ s@ nu fie cenzurat@
sau s@ se cenzureze în Deva, fiind aici mai mul]i censori, c@ci la din contr@ toate cita]iile,
rapoartele întârzie, c@ci, cum m-am convins, e lips@ de 4 s@pt@mâni pân@ primesc un
raport pe po}t@ de la judec@toriile de ocol. În edificiul tribunalului în parte }i acuma
mai func]ioneaz@ comandele armatei române.
20.La judec@toria de ocol Pui, Dr. George Ianculovici e pus în clasa VIII. Puiu e
un sat foarte r@u, a}a c@ }i sub unguri numai în cl. VII s-au g@sit judec@tori, m@ rog
s@ fie pus în cl. VII.3, c@ci la cazul contrar ne p@r@se}te }i altu nu avem.
21.Fo}tii magistra]i }i amploia]i vor veni în curând }i se vor îmbia s@ depun@
jur@mântul, m@ rog de îndrumare fa]@ de ei, eu a-}i afla de bine, ca în tot cazul,
separat, fie}tecare s@ cear@ aceasta în o peti]iune }i atunci aceia care merit@, pot fi
primi]i, dar@ numai dup@ hot@rârea Dlui }ef de Resort.
Deva, la 29 aprilie 1919, st.n.s.s. Savu Moise Pre}edinte.
Dosar 4.

TRIBUNALUL TURDA

13.
Proces Verbal

Întocmit la Turda, în data de 13 martie 1919, privind procedura de predare/


primire a tribunalului din Turda.
Sunt prezen]i subsemna]ii:
Judec@torul Farkas Sándor s-au prezentat în biroul pre}edintelui tribunalului din
Turda, Heczey Lajos, în data de 12 martie a.c., ora 10, }i i-a adus la cuno}tin]a sus-
numitului pre}edinte de tribunal c@ a fost numit în func]ia de pre}edinte al tribunalului
din Turda de c@tre Consiliul Dirigent Român din Sibiu, a prezentat documentul
referitor la aceast@ numire, a comunicat prevederile ordonan]ei nr. 1 a pre}edintelui
Consiliului Dirigent Român, respectiv, ordonan]a }efului resortului justi]iei care are
la baz@ ordonan]a amintit@. A ar@tat în continuare c@ are instruc]iuni în vederea
prelu@rii conducerii tribunalului, cerând predarea acestei institu]ii }i a mai comunicat
c@ în cazul în care sus-numitul pre}edinte al tribunalului din Turda depune jur@mântul

132
Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

de credin]@ va intra în concediu de odihn@ pe termen nelimitat }i se va avea în vedere


pensionarea sau numirea sa într-o alt@ func]ie.
Ca r@spuns, pre}edintele tribunalului Heczey Lajos declar@ c@ el respect@ legisla]ia
care este în vigoare, la care este obligat de jur@mântul depus fa]@ de statul maghiar
}i, prin urmare, nu pred@ de bun@ voie conducerea tribunalului, la care judec@torul
Farkas Sándor îi comunic@ c@, potrivit instruc]iunilor sale, va anun]a prefectul }i va
cere interven]ia acestuia.
Întrucât prefectul nu se afl@ în localitate, a doua zi – 13 martie, ora 9,30 – prefectul
Dr. Chirtop Zosim s-a prezentat în cl@direa tribunalului, înso]it de sublocotenentul
român Mândru Alexandru }i judec@torul Farkas Sándor, sus-numitul prefect solicitând
pre}edintelui tribunalului s@ predea conducerea institu]iei judec@torului Farkas Sándor,
în caz contrar el se va vedea nevoit s@ utilizeze for]a.
Pre}edintele tribunalului, Heczey Lajos, declar@ c@ prin apari]ia reprezentantului
for]elor armate }i prin declara]ia anterioar@ a prefectului, constat@ folosirea for]ei }i,
cedând acesteia, pred@ conducerea tribunalului.
Am încheiat }i semnat procesul-verbal cu men]iunea c@ valorile aflate în admi-
nistrarea pre}edintelui tribunalului }i inventarul tribunalului vor fi efectuate separat.
s.s. Farkas Sándor; s.s. Heczey Lajos; s.s. indescifrabil – grefier.
Dosar 2. Originalul în lb. maghiar@.

14.
Consiliul Dirigent Român. Resortul Justi]iei Sibiu

Raportez c@, în 13 martie, am preluat oficiul prezidial de la Heczey Lajos.


Dup@ preluarea prezidiului în scris, am chemat pe to]i juzii la }edin]@ plenar@
pentru depunerea jur@mântului.
I-am provocat }i pe notarii, pe ofician]ii }i pe ceilal]i aplican]i, diurni}ti }i servitori,
dar nici ace}tia nu s-au prezentat înaintea mea, ci juzii, prin pre}edintele lor mi-au
prezentat o declara]iune, asemenea }i câ]iva dintre ofician]i mi-au predat o asemenea
declara]iune. Aceste dou@ declara]ii, cu procesul luat despre preluarea prezidiului,
le-am predat dlui prefect Chirtop Zosim care, chiar în ziua aceea, a plecat la Sibiu,
pentru ca s@ le înainteze la Consiliul Dirigent.
Dintre ofician]i, Iosif Szényi, }i din cauza c@ e morbos, nu s-a prezentat pentru
depunerea jur@mântului.
Juzii, dup@ predarea declara]iunii amintit@, au p@r@sit oficiul.
Ofician]ii }i ceilal]i subalterni în ziua urm@toare au p@r@sit oficiul.
În al 15-lea apoi s-au prezentat to]i înaintea mea }i au f@cut declara]ia cuprins@
în protocolul nr.1919.E.IV.d.5.
Dup@ încheierea protocolului acesta, s-a prezentat }i Böszörményi Ferencz, care e
executor, îns@ e aplicat ca diurnsit interimal }i s-a declarat c@ }i el vrea s@ lucre mai departe.
Dr. Titieni îns@ nu s-a prezentat. Michael Marinovici, Aurel Bersan }i Iosif Buzea
înc@ nu s-au prezentat pân@ acuma }i, respectiv, Bersan }i Buzea nu }i-au preluat

133
GHEORGHE IANCU

decretele de la mine. Nu }tiu, fost-au aviza]i din partea Consiliului Dirigent despre
aceea c@ decretele se afl@ la mine.
Eu a}a cred c@ Butka nu va r@mâne în oficiu.
Raportul acesta, dimpreun@ cu raportul Nr.El.IV.4. }i 5. cu dou@ protocoale, le
trimit prin pretopretorele din Câmpeni.
Turda, 1919, martie 16. s.s. Alexandru F@rc@}anu, pre}edinte.
Dosar 2.
TRIBUNALUL BISTRI[A

15.
Domnule Ministru,

Conform ordona]iunii ad. nr. 121/1919 just. cu privire la preluarea tribunalului


din Bistri]a, am onoare a V@ raporta urm@toarele:
În 19 martie, la ora 10 a.m. m-am prezentat, în societatea domnului prefect Dr.
Gavril@ Tripon, la sediul tribunalului din Bistri]a, unde, precum apare în procesul-
verbal aclus sub A., am preluat conducerea }i oficiul prezidial de la fostul substitut
pre}edinte Bisze Alajos, pre}edinte de senat.
Dup@ preluarea conducerii, în coîn]elegere cu domnul prefect, am chemat separat
judec@torii de la tribunal, judec@toria de ocol, procurorii }i, comunicându-le cele
cuprinse în ordonan]@ }i decret, i-am provocat s@ depun@ jur@mânt oficios, prescris
dup@ cum apare acesta din procesele-verbale acluse sub B., C. }i D.
La provocarea-mi, s-au ar@tat aplica]i a depune jur@mântul Ioan Penteker, judec@tor
de tabl@ }i Géza Preinesberger, judec@tor de tribunal, jude de instruc]ie în clasa a VII-a,
care, dup@ procesul-verbal al@turat sub E., au }i depus jur@mântul.
La judec@toria de ocol au depus jur@mântul dnii Emil Bozac, Dr. Friedrich Simbriger
}i Dr. Adolf Klein, notar cu califica]ia de judec@tor, respectiv, de avocat. Acestea apar în
procesul-verbal sub F.
Ceilal]i judec@tori }i notari, to]i au denegat depunerea jur@mântului, ba, notarii au
declarat c@ nici f@r@ jur@mânt ori declara]ie solemn@ nu sunt aplica]i a servi mai departe.
Dup@ terminarea cu corpul judec@toresc, am chemat personalul auxiliar, ofician]ii
de birou, servitorii de oficiu etc. }i i-am provocat s@ se declare, sunt aplica]i a intra
în serviciul Consiliului Dirigent sau nu.
R@spunsul îl cuprinde procesul-verbal al@turat sub G.
Am@surat îndrum@rilor verbale îns@ de prezent pân@ la o eventual@ ulterioar@
dispozi]ie a Domnului Ministru – jur@mântul ori declara]ia solemn@ pentru uniformitate
nu le-am luat nici de la aceia care ar fi fost aplica]i a le depune. În aceast@ privin]@ V@
rog pentru dispozi]ie.
Terminând cu personalul tribunalului, judec@toriei de ocol }i a procuraturii, am
provocat translatorii }i executorul din localitate la depunerea jur@mântului; executorul
a denegat depunerea, iar translatorii au demisionat, dup@ cum apare în procesele-
verbale de sub H. }i I.

134
Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

Medic expert nu este, abzicând mai înainte. Notarii publici }i avoca]ii în în]elesul
telegramei nu i-am provocat la depunerea jur@mântului.
Dup@ acestea, am început preluarea detaliat@ a tribunalului iar judec@torul
conduc@tor }i procurorul preluarea detaliat@ a judec@toriei }i a procuraturii, care
este în curgere.
Înainte de terminarea prelu@rii am@nun]ite, în lipsa datelor, nu pot face raport
asupra celor cuprinse în ordinul ad. 121/1919 just., sub punctele 1-4.
Cu privire la punctul 5, raportez c@ de prezent jude de instruc]ie este Géza
Preinesberger, judec@tor de tribunal, care a depus jur@mântul }i, de acord cu dl
prefect al jude]ului, propun ca dânsul s@ fie men]inut }i mai departe în aceast@ func]ie.
În fine, al@tur conspectele despre aceia care au depus jur@mântul }i despre aceia
care s-au declarat c@ r@mân în serviciul Consiliului Dirigent, sub 1-4.
Bistri]a, 21 martie 1919. s.s. Dr. Nicolae Pop, pre}edinte.
Dosar 2.

TRIBUNALUL DEJ

16.
Proces-verbal

Întocmit la Dej, în data de 26 martie 1919, ora 9, în cl@direa tribunalului, privind


preluarea conducerii tribunalului, preluare solicitat@ de c@tre Consiliul Dirigent
Român din Sibiu.
Sunt prezen]i:
Dr. Keller Kálman, judec@tor, consilierul la Curtea de Casa]ie – pre}edintele tribu-
nalului, Almay Ferencz – judec@tor, consilierul la Curtea de Apel, Nagy Imre –
pre}edintele Consiliului tribunalului, Dr. Chereche} Ioan – pre}edintele tribunalului,
numit în aceast@ func]ie de c@tre Consiliul Dirigent Român din Sibiu, Dr. Siorban
Vilmos – subprefectul comitatului Solnoc-D@bâca, în calitate de reprezentant al
prefectului }i c@pitanul Augustin Sliam – comandantul poli]iei din Dej }i, în sfâr}it, Dr.
Rácz Lajos – notar, în calitate de grefier.
Dr. Chereche} Ioan arat@ c@, potrivit documentului nr. 121/1919 just. emis de
c@tre Consiliul Dirigent Român din Sibiu, a fost numit pre}edinte al tribunalului din
Dej la data de 21 februarie 1919 }i solicit@ dr-ului Keller Kálman, pre}edintele actual
al tribunalului ca, în conformitate cu punctul nr. 1 al ordonan]ei emise de c@tre }eful
resortului justi]iei din cadrul Consiliului Dirigent Român din Sibiu, s@ predea imediat
conducerea institu]iei subordonat@ jurisdic]iei române}ti, împreun@ cu cl@direa tribu-
nalului, înzestrarea, valorile, arhiva }i biblioteca acestuia.
Dl. Keller Kálman a protestat fa]@ de aceast@ cerere }i a declarat c@ nu pred@ conducerea
institu]iei, deoarece el a fost numit în aceast@ func]ie de c@tre guvernul maghiar }i este dator
s@ conduc@ institu]ia pân@ în momentul în care va primi dispozi]ie de la guvernul maghiar
cu privire la eliberarea sa din func]ie }i predarea conducerii institu]iei.

135
GHEORGHE IANCU

În aceste condi]ii, Dr. Chereche} Ioan s-a adresat subprefectului, Dr. Siorban
Vilmos, în vederea folosirii for]ei }i, dup@ ce Dr. Keller Kálmán a refuzat în conti-
nuare s@ efectueze predarea, la solicitarea subprefectului, c@pitanul Sliam Augustin
– comandantul poli]iei – a atins um@rul dr-ului Keller Kálman, în semn de utilizare
a for]ei }i a accentuat, totodat@, c@ în cazul în care acesta î}i men]ine pozi]ia sa de
refuz privind predarea institu]iei, va utiliza jandarmii pe care i-a adus în cl@direa
tribunalului.
Ca urmare, Dr. Keller Kálman a declarat c@ cedeaz@ în fa]a for]ei, având în vedere
faptul c@ – într-adev@r – în anticamer@ se afl@ jandarmi regali români sub conducerea
prefectului poli]iei }i c@ este dispus s@ predea domnului Chereche} Ioan conducerea
tribunalului, cl@direa, sumele de bani, valorile, contabilit@]ile, înzestrarea material@,
arhiva, c@r]ile, conform unei modalit@]i de predare/primire stabilite de comun acord
cu d-nul Chereche} Ioan.
Dr. Chereche} Ioan ia la cuno}tin]@ aceast@ comunicare, preia conducerea tribu-
nalului }i, totodat@, comunic@ dr-ului Keller Kálman faptul c@, potrivit celor stipulate
în ordonan]a nr. 121/1919 just. a Consiliului Dirigent Român din Sibiu, începând
cu data pred@rii conducerii tribunalului este considerat ca fiind în concediu pentru
o perioad@ de timp nelimitat@, iar în cazul în care presteaz@ jur@mântul de fidelitate
prescris de Consiliul Dirigent Român, în cel mai scurt timp posibil se va avea în vedere
ca – potrivit dorin]elor sale – s@ fie pensionat sau s@ fie numit într-o alt@ func]ie.
Dr. Keller Kálman – pre}edintele tribunalului – declar@ c@ nu va depune jur@mântul
de fidelitate solicitat, deoarece, pân@ la decizia final@ reglementat@ prin tratatul de pace,
Transilvania apar]ine Ungariei. De altfel, el a înaintat c@tre guvernul maghiar cererea
sa referitoare la pensionare înc@ de luna trecut@ }i }i-a continuat activitatea doar datorit@
faptului c@ nu a sosit înc@ r@spunsul oficial la cererea sa de pensionare.
În continuare, pre}edintele tribunalului a convocat personalul tribunalului, pe cei
care nu fuseser@ prezen]i pân@ în acel moment, respectiv, în afar@ de judec@torul
consilier la Curtea de Apel – Almay Ferencz }i pre}edintele Consiliului tribunalului,
Nagy Imre, s-au mai prezentat judec@torul consilier la Curtea de Apel, Pisztory Zoltán,
judec@torii Bod Gyula, Csegezy Árpád, Szabó István, Sinkovits János, Németh János
}i Dr. Almásy Dezsõ.
Celor prezen]i, pre}edintele tribunalului – Dr. Keller Kálmán, le-a adus la cuno}tin]@
cele întâmplate anterior.
De asemenea, Dr. Chereche} Ioan, pre}edintele tribunalului, numit de c@tre
Consiliul Dirigent Român din Sibiu, le-a comunicat judec@torilor c@ a preluat condu-
cerea tribunalului de la Dr. Keller Kálmán în urma folosirii for]ei }i el solicit@ acestora
s@ presteze jur@mântul de fidelitate prescris de punctul 4 al ordonan]ei nr. 121/1919
just. emis de c@tre Consiliul Dirigent Român din Sibiu }i publicat în „Gazeta Oficial@”.
Le-a comunicat, totodat@, regulamentele în cadrul c@rora î}i desf@}oar@ activitatea
judec@torii, regulamente stabilite de c@tre resortul justi]iei din cadrul Consiliului
Dirigent Român din Sibiu, textul jur@mântului }i consecin]ele care rezult@ în urma
refuzului de a depune jur@mântul.

136
Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

Ca r@spuns la aceste solicit@ri, to]i judec@torii, individual au f@cut urm@toarea declara]ie:


Conform punctului 1 al armisti]iului încheiat cu Antanta, administra]ia civil@
(c@reia îi apar]ine }i justi]ia) r@mâne în subordinea guvernului maghiar pân@ la decizia
final@ a Conferin]ei de Pace, iar articolul de lege XVII prevede c@ alia]ii nu se vor
amesteca în administra]ia intern@ a statului maghiar.
„Noi, judec@torii tribunalului din Dej, declar@m c@ nu suntem dispu}i s@ depunem
jur@mântul de fidelitate solicitat, ]inând cont de acordul militar amintit, de acordul
interna]ional de la Haga, respectiv, de legile maghiare, de jur@mântul depus fa]@ de
statul maghiar }i de obliga]iile care ne revin din calitatea noastr@ de func]ionari
publici”.
Dup@ aceste declara]ii, Dr. Chereche} Ioan le-a comunicat judec@torilor c@, în
conformitate cu punctul nr. 7 al ordonan]ei prezentate anterior, din acest moment nu
mai au dreptul de a-}i continua activitatea ca judec@tori }i în cazul în care ar dori acest
lucru va lua în considerare folosirea for]ei pentru a împiedica aceasta, ca }i în cazul
prelu@rii conducerii de la Dr. Keller Kálmán. Le-a solicitat, totu}i, s@ rezume în scris
verdictele care au fost pronun]ate deja oral, dar nu }i în scris }i s@ le înainteze, în cel
mai scurt timp posibil, lui – în calitate de pre}edinte al tribunalului – sau judec@torilor
pe care îi va numi el.
Acest proces-verbal a fost întocmit în 3 exemplare originale, identice, un exemplar
a fost predat pre}edintelui tribunalului – dr-ului Keller Kálmán, celelalte dou@ exemplare
au r@mas în arhiv@, la dispozi]ia dr-ului Chereche} Ioan, pre}edintele tribunalului numit
de c@tre Consiliul Dirigent Român din Sibiu, în vederea arhiv@rii }i a trimiterii }efului
resortului justi]iei din cadrul Consiliului Dirigent Român din Sibiu.
Judec@torii numi]i anterior solicit@ s@ li se pun@ la dispozi]ie un exemplar legalizat
al procesului-verbal, fiec@ruia.
s.s. dr. Chereche} Ioan; s.s. dr. Siorban Vilmos; s.s. Augustin Sliam; s.s. dr. Keller
Kálmán; s.s. Almay Ferencz; s.s. Nagy Imre; s.s. Pisztory Zoltán; s.s. Bod Gyula, s.s;
Csegezy Árpád; s.s. Szabó István; s.s. Sinkovits János; s.s. Németh János; s.s. Dr.
Almásy Dezsõ; s.s. Dr. Rácz Lajos – grefier.
Dosar 2.

17.
Proces-verbal

Întocmit la Dej, în biroul pre}edintelui tribunalului, la data de 28 martie 1919,


orele 11.
Au fost prezen]i:
Dr. Chereche} Ioan – pre}edintele tribunalului, dr. Anca Gheorghe – grefier }i
dr. Mure}an Ioan – notar.
La solicitarea pre}edintelui tribunalului, notarul dr. Mure}an Ioan – care ieri a
lipsit – declar@ c@ nu depune declara]ia solemn@, prev@zut@ de ordonan]a nr. 121/

137
GHEORGHE IANCU

1919 just., emis@ de }eful resortului justi]iei din cadrul Consiliul Dirigent Român din
Sibiu }i c@ nu dore}te s@ accepte postul de judec@tor de ocol.
Cu aceasta, procesul-verbal a fost citit }i încheiat, cu men]iunea c@ un exemplar,
din cele 3 întocmite, a fost predat dr.-ului Mure}an Ioan, la solicitarea acestuia.
s.s. dr. Chereche} Ioan – pre}edintele tribunalului; s.s. dr. Anca Gheorghe –
grefier; s.s. dr. Mure}an Ioan.
Dosar 2. Originalul în lb. maghiar@.
18.
Prezidiul Tribunalului din Dej
Nr. I.I.C.12-16.Pr./1919
Domnule Ministru,

Ivindu-mi-se în cale un curier care c@l@tore}te la Sibiu, chemat de dl. Ha]iegan,


m@ folosesc de ocaziune a V@ raporta pe scurt urm@toarele;
Tribunalul l-am preluat în 26 martie n.a.c. Exemplarul I al procesului-verbal îl
al@tur aici sub A.
Ieri, în 27 l.c., am procedat fa]@ de func]ionarii subalterni ai Tribunalului, conform
procesului verbal al@turat aici sub B.
Tot ieri, am luat jur@mântul oficios de la magistra]ii cita]i }i înf@]i}a]i în scopul
acesta. Procesul-verbal îl al@tur în copie sub C.
Asemenea, ieri am luat jur@mântul de la oficialii r@ma}i în oficiu }i pe mai departe.
Procesul-verbal îl al@tur aici sub D., în copie. Cu personalul acesta, deocamdat@ m@
pot servi îndeajuns. S-au insinuat }i al]ii.
Ast@zi, în 28 martie, am început, prin noii magistra]i /dr. Aug. Bedea, Eug. Salea,
dr. Valer Hango }i dr. Ioan Carian/ preluarea actelor de la judec@torii de mai înainte
ai tribunalului. Eu numai mâine ajung la vreme pentru a începe preluarea valorilor,
etc. de la fostul prezident.
De alalt@ieri / 26.III./ începând, urmeaz@ preluarea }i a procuraturii prin dl dr.
Augustin Andrei.
Azi /28.III./ se preiau judec@toriile de ocol din Dej /prin dr. Emil Pu}cariu/ }i Gherla
/prin Vasile Drago}/. dr. Gavril Buzura va prelua zilele proxime cea din L@pu}ul-Unguresc.
S-au ivit îns@ din nou greut@]i sup@r@toare cu celelalte trei judec@torii de ocol /Beclean,
Ileanda-Mare }i Ciachi-Gârbou/, de}i, pân@ azi, ]ineam deplin }i bine aranjat@ chestia
aceasta. Anume, mergând eu în 23 luna curent@ în persoan@ la Beclean, m-am în]eles
cu dr. Ioan Moldovan, care s-a învoit a primi bucuros conducerea judec@toriei de ocol
din Beclean }i cu dr. Iuliu Morariu care, la insisten]a mea, s-a decis a merge la Gârbou
pentru preluarea }i conducerea judec@toriei de acolo, pân@ se va face înf@ptuirea al@tur@rii
acelei judec@torii la cele din Dej }i Ileanda. Totodat@ m-am în]eles cu dr. Ioan Mure}an
/numit magistrat la tribunal/ }i l-am înduplecat s@ mearg@ interimar la Ileanda-Mare, pân@
se vor întrema /dup@ informa]iile primite, peste 2-3 luni/ dr. Ioan Petru] /care de altfel e
bucuros s@ mearg@ la Ileanda/ }i Tit /nu Aurel/ Ciortea /care înc@ ar reflecta ori la Ileanda
de conduc@tor, ori la L@pu} de judec@tor II.

138
Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

Ast@zi /28.III./ îns@, dr. Ioan Mure}an s-a prezentat în biroul meu }i, pe nea}teptate,
mi-a declarat hot@rât, neînduplecabil, c@ abzice de postul de magistrat, la care a fost
numit, deoarece /zice el / în familia so]iei lui/ unguroaic@, însu}i el înc@ maghiar în toat@
via]a, }i-a fost p@r@sit }i religiunea româneasc@, f@cându-se calvin }i numai dup@
intrarea armatei române în Dej }i dup@ întoarcerea vremurilor favorabile Românilor
s-a lep@dat de calvinism /}i-a luat hot@râre ca s@ se fac@ avocat/. Fiind domnul acesta
pân@ ast@zi notar la tribunal, }i dup@ dorin]a lui, am luat cu el procesul-verbal al@turat
aici sub E.
Tot azi }i în aceea}i vreme, primesc scrisoarea aici al@turat@ în original sub F.,
de la dl dr. Ioan Moldovan din Beclean, în care m@rturise}te c@ din pricina boalei
sale nu e în stare a putea prelua /era stabilit termenul pe mâine, având s@ merg }i
pentru a-i lua jur@mântul }i eventual a-l ajuta/ judec@toria de ocol din Beclean, pân@
peste 1-2 s@pt@mâni.
Între astfel de împrejur@ri, trebuie s@ se amâne preluarea celor trei judec@torii,
dac@ nu se va ivi vreo deslegare potrivit@ la ce îmi dau toat@ silin]a. Pân@ ce nu voi
fi sigur despre starea sanitar@ a lui I. Moldovan, nu-l voi trimite nici pe Morariu la
Gârbou, c@ci în cazul când vindecarea lui Moldovan s-ar t@r@g@na, va prelua }i
conducerea judec@toriei din Beclean dr. Morariu.
Dr. George Trif nu a trimis vorb@ c@ nu se str@mut@ din Bistri]a, iar dr. Oct. Furnea
tace ca pe}tele }i azi.
Despre celelalte afaceri }i demersuri – care toate curg pân@ acuma în bun@ ordine
– V@ voi raporta în scurt@ vreme.
De ast@-dat@, ca lucru mai urgent, numai aceea V@ aduc la cuno}tin]@, Domnule
Ministru, c@, cum afirma fostul prezident, sunt în casa wertheimian@ vreo 15.000 /cinci-
sprezecemii/ K., bani oficio}i /preluarea valorilor o voi începe mâine/, din care la sfâr}itul
lunii sunt a se pl@ti lefile diurni}tilor de la tribunal }i de la cele 6 judec@torii de ocol. La
tribunal sunt: 3 diurni}ti, la judec@toria din Dej: 6 diurni}ti }i 1 servitor, la judec@toria din
Beclean: 2 diurni}ti }i 2 servitori, la judec@toria din Ciachi-Gârbou: 1 diurnist muncitor,
la judec@toria din L@pu}: 1 diurnist }i un servitor, la judec@toria din Gherla: 2 diurni}ti.
Pl@]ile lor fac suma de 1.430 k. /unamiepatrusutetreizeci coroane/.
V@ rog, Domnule Ministru, s@ binevoi]i a-mi da voie a licvida pl@]ile acestea,
deoarece respectivii au drept la plata lor de pe luna aceasta.
Dej, la 28 martie 1919. Cu profund@ stim@, al Dvoastre devotat serv: s.s. dr. Ioan
Chereche}, pres. trib.
Dosar 2.

JUDEC~TORIA DE OCOL HUNEDOARA

19.
Nr. 1919.El.I.E.1.
Proces-verbal,

139
GHEORGHE IANCU

Întocmit la Hunedoara în data de 28 februarie 1919.


Au fost prezen]i subsemna]ii:
Subsemnatul Dr. Alexe Bogdan, în baza ordonan]ei nr. 121/1919 emis@ de Consi-
liul Dirigent Român din Sibiu, m-am prezentat ast@zi la conduc@torul judec@toriei de
ocol, Dl. Sárkány Balázs, c@ruia i-am solicitat – în baza împuternicirii Consiliului Dirigent
Român din Sibiu – s@-mi predea conducerea judec@toriei de ocol.
Numitul conduc@tor al judec@toriei de ocol a refuzat predarea conducerii jude-
c@toriei de ocol, f@când referire în acest sens la clauzele armisti]iului, r@spuns la care
i-am comunicat faptul c@ sunt împuternicit s@ fac apel la folosirea for]ei în vederea
prelu@rii conducerii judec@toriei de ocol.
Dup@ ce a avut loc folosirea efectiv@ a for]ei publice, am preluat conducerea
judec@toriei de ocol de la judec@torul de ocol Sárkány Balázs, iar sus-numitul judec@-
tor de ocol cedând în fa]a for]ei mi-a predat judec@toria de ocol împreun@ cu tot
inventarul, fapt despre care am întocmit un proces-verbal separat.
Pe urm@ le-am solicitat sus-numitului judec@tor de ocol precum }i judec@torilor
de ocol Szenkovits Lajos }i Szenczer József s@ r@mân@ în continuare în serviciu }i s@
depun@ jur@mântul de fidelitate comunicat de mine.
La solicitarea mea, to]i trei au declarat c@ în calitate de judec@tori de ocol ei
acord@ o mare importan]@ reglement@rii situa]iei juridice neclare a apartenen]ei
Transilvaniei precum }i faptul c@ din punct de vedere juridic }i moral le este interzis
s@ depun@ jur@mânt de fidelitate fa]@ de un stat str@in atâta timp cât nu au fost
absolvi]i de sub credin]a jur@mântului depus fa]@ de statul maghiar: din aceste consi-
derente ei nu pot da curs solicit@rii mele }i doresc amânarea chestiunii depunerii
jur@mântului pân@ la decizia final@ a conferin]ei de pace.
Prin urmare, cei trei judec@tori de ocol au refuzat s@ depun@ jur@mântul de fidelitate
}i dup@ ce au ar@tat c@ î}i sus]in toate preten]iile }i c@ în condi]iile date de ei sunt nevoi]i
s@ constate încetarea existen]ei judec@toriei de ocol maghiare, astfel c@ cei trei judec@tori
de ocol au p@r@sit cl@direa judec@toriei de ocol, dup@ ce, în prealabil, judec@torul de
ocol Sárkány Balázs comunicase acest punct de vedere inclusiv personalului judec@-
toriei de ocol.
Procesul-verbal a fost citit, aprobat }i semnat.
s.s. Alexe Bogdan; s.s. Sárkány Balázs; s.s. Szenkovits Lajos; s.s. Szenczer József
– judec@tor de ocol.
Dosar 2. Originalul în lb. maghiar@.

20. Proces-verbal

Întocmit de dr. Alexe Bogdan, în chestiunea prelu@rii judec@toriei de ocol


Hunedoara.
M-am prezentat, la data ar@tat@ anterior la conduc@torul judec@toriei de ocol
Sárkány Balázs }i i-am solicitat predarea conducerii judec@toriei de ocol. Numitul
conduc@tor al judec@toriei de ocol s-a împotrivit fapt ceva m-a determinat s@ recurg

140
Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

la folosirea for]ei publice }i prin urmare conduc@torul judec@toriei de ocol a cedat


în fa]a for]ei.
Dup@ aceea am preluat:
1) Registrul de depuneri prezidiale sumele trecute la rubricile 1-5, împreun@ cu
cheile de la casa Wertheim.
2) Sumele trecute la rubricile 1-13 ale registrului contabil.
3) Suma trecut@ la rubricile 5-10 ale registrului de notariat.
4) Întregul inventar al bibliotecii judec@toriei.
5) Cauzele înscrise în condica funciara }i registrele de depuneri judec@tore}ti.
6) Inventarul judec@toriei de ocol referitoare la mobil@ }i înzestrare.
7) Inventarul }i înzestrarea închisorii judec@toriei de ocol.
8) Registrul de contabilitate, privind cauzele penale datat 18 februarie 1919,
împreun@ cu suma de 341 coroane }i 54 filleri. Am preluat de asemenea }i suma de
210 coroane, înscris@ în registrul contabil.
9) Totodat@ am preluat documentele referitoare la concediile }i cazurile de
îmboln@viri din cadrul judec@toriei de ocol.
10) Registrul privind repartizarea cauzelor.
11) Registrele nr. V./I. }i V./II. referitoare la testamente. Toate testamentele înscrise
în aceste register, precum }i registrul de eviden]@ nr. 8 al judec@toriei de ocol, privind
documentele confiden]iale, respective poli]a de asigurare nr. 124.348.VII a Societ@]ii
Naturale de Asigurare pentru accidente, poli]a ce ]ine de cauza nr. P.1564/915. Am
preluat de asemenea biblioteca cu c@r]ile funciare, toate arhivele, toate birourile
judec@toriei de ocol cu toate înzestr@rile existente. Am preluat registrul de eviden]@ a
pl@]ilor c@tre servitorul Csontos János, – aflat momentan în prizonierat în Rusia –,
împreun@ cu suma de 646 coroane }i 63 filleri. Am preluat dosarul cu dovezile din
cazurile penale }i tot ce se afla în temni]a judec@toriei de ocol.
Am preluat un nr. de 2500 de foi oficiale, din care lipsesc 64 în suma de 6 coroane
}i 40 filleri (pre] la vânzare).
Dup@ cetire, procesul-verbal a fost aprobat }i semnat.
Hunedoara, 28 februarie 1919. s.s. dr. Alexe Bogdan – pentru preluare; s.s.
Sárkány Balázs – pentru predare; s.s. Biksza Rezsõ – grefier.

Procesul-verbal a fost continuat la 1 martie 1919.

Fostul conduc@tor al judec@toriei de ocol Sárkány Balázs arat@ c@ la nota sa cu


nr. 1919.EL.12.A.46. privind cheltuielile ce trebuiau effectuate de c@tre judec@torie
de ocol din Hunedoara, tribunalul din Deva a trimis la 26 februarie suma de 1012
coroane }i 25 filleri, sum@ din care a trebuit s@ acopere avansul dat din propriul salariu
pentru taxa de p@dure }i pentru procurarea lemnelor de foc. În urma procesului de
preluare a judec@toriei de ocol din Hunedoara ce a avut loc ieri, el a preg@tit un
inventar în acest sens pe care dore}te, de asemenea, s@-l predea.

141
GHEORGHE IANCU

Cu acest prilej a primit încuviin]area actualului conduc@tor al judec@toriei de ocol


de a înscrie aceste cheltuieli în registrul preziden]ial sub nr. 8/1918-1919. Cheltuirea
sumelor poate fi constatat@ din documentele nr. 1919.El.XII.A.46; 1918.El.XII.A.38;
1919.El.VII.E.5.9.
Procesul-verbal a fost încheiat, aprobat }i semnat.
s.s. dr. Alexe Bogdan – pentru preluare; s.s. Sárkány Balázs – pentru predare;
s.s. Biksza Rezsõ – grefier.
Dosar 2. Originalul în lb. maghiar@.
21.
Nr. 1919.El.I.E.3.

Proces-verbal,

În chestia depunerii jur@mântului din partea avoca]ilor din cercul Hunedoara, luat
în 2 martie 1919.
Subscri}ii avoca]i s-au prezentat înaintea subscrisului }ef al judec@toriei de ocol
}i au depus jur@mântul prescris în ordonan]a Nr. 121/1919, just. paragraful 4.
s.s. Dr. Alexe Bogdan }ef al judec@toriei de ocol, s.s. Gheorghe Duble}iu, s.s. Dr.
Ioan Popovici, s.s. Dr. George D@nil@, s.s. Indescifrabil, s.s. Dr. Dezideriu Fülepp. –
Subscrisul judec@tor constat@ c@ pe teritoriul judec@toriei, azi sunt în activitate 6
avoca]i, care to]i s-au prezentat }i imediat au depus jur@mântul oficios.
Hunedoara, 2 martie st.n.
s.s. Dr. Alexe Bogdan }ef al judec@toriei de ocol.
Dosar 2.

22.
Nr.1919.El.I.E.4.
Proces-verbal,

în chestia depunerii jur@mântului oficios a func]ionarilor subalterni vechi }i cei


nou aplica]i la judec@toria de ocol Hunedoara, 4 martie st. nou 1919.
Subscri}ii de na]ionalitate unguri prezentându-se înaintea mea, a }efului judec@-
toriei, au declarat, c@ jur@mântul prescris în ord. Nr. 121/1919, just. p. 4. nu-l
depun, îns@ sunt gata a depune declara]ia solemn@ prescris@ de dl. }ef al Resortului
de Justi]ie.
Subscri}ii func]ionari maghiari au f@cut urm@toarea declara]ie solemn@: „Eu,
Kaupert Rudolf, Orosz Béla, declar@m solemn c@ vom respecta legile ]@rii, hot@rârile
}i deciziile Consiliului Dirigent; vom îndeplini cu onoare }i con}tiinciozitate atributele
}i vom p@stra secretul oficios”.
Dup@ citire semnat. s.s. Kaupert Rudolf, s.s. Orosz Béla.

142
Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

Dintre fo}tii func]ionari unguri urm@torii au denegat a depune jur@mântul,


respectiv a face declara]ia solemn@: Dr. Végh Emil notar, Veress Mihály cond.c.f.,
Biró Dénes cancelarist, Nagy Antal cancelarist, Szabó Imre executor }i Reichmann
József servitor.
Dup@ acestea s-au prezentat fo}tii func]ionari }i cei ce au fost interimar denumi]i
de noul }ef al judec@toriei }i ace}tia to]i in corpore au depus jur@mântul oficios,
prescris în ord. Nr. 121/1919. p. 4. al Resort. Just., apoi au subscris cum urmeaz@:
Dup@ citire semnat.
D.c.m.s.
s.s. Dr. Alexe Bogdan }ef-jude, s.s. Ioan Murgul, s.s. Rudolf Bicsa, s.s. Iuliu Pop,
s.s. Guts Erzsébet, s.s. Ida Izsák, s.s. Cornelia Gostian, s.s. Ludvig Annuska, s.s.
George {tirb vigil, s.s. George M@}can, s.s. Dorica {oimo}iu, s.s. Vasile Cozma, s.s.
Dr. Eugen Aulea.
Dosar 2.

23.
De la }eful judec@toriei de ocol Hunedoara.
Nr. 1919.El.I.E.1-6.

În baza decretului Cons. Dir. Resortul Just. Nr. 121/1919, V@ raportez urm@toarele:
1. În 28 februarie stilul nou mi s-a predat conducerea judec@toriei de ocol, conform
procesului-verbal unguresc.
2. Tot în 28 februarie convocând cei trei judec@tori unguri, i-am provocat s@ depun@
imediat jur@mântul oficios, îns@ motivându-}i atitudinea – au denegat depunerea jur@-
mântului, conform procesului-verbal unguresc.
V@ rog a face dispozi]iile ca s@ se decret, carele s@-l pot înmanua: decretul C. Dir.
prin care respectivii sunt declara]i de abizi}i de oficiu.
3. În 2 martie dup@ dep@rtarea din oficiu a fo}tilor judec@tori unguri, au convocat
notarul }i func]ionarii, dintre ace}tia unii au depus, al]ii nu au depus jur@mântul,
respectiv promisiunea solemn@, deci cei care (vezi procesul-verbal românesc) au
denegat, i-am del@turat , pe cei care au depus, numaidecât i-am împ@r]it prin cancelarii
}i de loc apucând lucrul, le rezolv@ toate actele cu însufle]ire }i diligen]@ laudabil@, }i
chiar r@mânând }i domni}oarele române în birou, pân@ dup@ orele oficioase.
4. În 2 martie dup@ ce to]i func]ionarii s-au aplicat la resorturile lor, am citat
avoca]ii fungen]i de pe teritoriul judec@toriei de ocol, care cu to]ii au depus jur@mântul
conform procesului-verbal al@turat.
5. La judec@torie avem un ungur }i un neam], ambii vorbesc române}te (Orosz
}i Kaupert).
6. Luând la socoteal@ circula]ia de pân@ acuma, am aplicat interimar indivizii din
conspectele al@turate, ar mai fi lips@ de un judec@tor, ori notar la judec@torie. –
Notarul public ungur dup@ ce a defraudat }i furat, e disp@rut înc@ din noiembrie anul

143
GHEORGHE IANCU

trecut; ar fi consult s@ m@ împuternici]i Dl. prezident s@ iau sub sechestru cancelaria


}i mobilele lui, s@ p@gubeasc@ cât se poate mai pu]in statul român.
V@ rog a raporta urgent Resortului Justi]iei, c@ cei aplica]i interimar s@ fie denumi]i
definitiv.
V@ rog a face dispozi]iile, ca subscrisul }ef }i noii func]ionari aplica]i s@ ne primim
leafa, fiind alimentele }i traiul scumpe.
7. De executor nu e nici o lips@, fostul executor n-a depus jur@mântul, pu]inele
execu]ii le fac func]ionarii pe rând.
Hunedoara, la 6 martie 1919. s.s. Dr. Alexe Bogdan }eful judec@toriei.
Dosar 2.
JUDEC~TORIA DE OCOL OR~{TIE

24.
Ad.nrul.I.D.11-1919.Prez.
Proces-verbal

Dresat la 4 martie 1919 în localitatea judec@toriei de ocol Or@}tie, cu respect la


preluarea oficiului.
Subsemnatul }ef, Dr.Victor Popu, prezentându-se în localitatea numit@, în absen]a
fostului jude conduc@tor, {tefan Sacaciu, e întâmpinat de substitutul s@u Árpád
Sebestyén, jude cercual }i comuncându-i ordinul edat de Consiliul Dirigent ad.nr.121/
1919.just.îl someaz@ ca s@-i predea oficiul, la care soma]ie numitul substitut nu s-a
declarat de aplicat. Punându-i-se apoi în vedere, c@ se va aplica mijloc de for]@, a
efeptuit imediat predarea.
Invita]i fiind judec@torii Árpád Sebestyén }i Dr. Ioan Balogh ca s@ depun@ jur@-
mântul de fidelitate prescris în ordonan]@, ambii au declarat c@ nu sunt aplica]i a depune
acest jur@mânt, în urmarea c@rei declara]iuni, subsemnatul }ef judec@tor i-a dimis din
serviciul }i oficiul de judec@tor.
Se constat@ c@ în caseta judec@toriei s-au aflat }i preluat un numerar 440 Kor.89
fil. Apoi o cvit@ de 150 Kor. declarat@ de Petru Ruszinov, }i trei corpuri delicte introduse
sub nrii de registru 8-1914, 87/1917, 75-1914.
Cetindu-se, s-a isc@lit.
D.c.m.s.
s.s. Dr. Victor Popu }eful judec@toriei, s.s.Sebestyén Árpád judec@tor de ocol,
adjunctul judec@toriei de ocol, s.s.Dr. Balogh János judec@tor de ocol.
Ulterior s-a prezentat notarul judec@toriei, Francisc Kádár }i declarând c@ nu
posed@ limba român@, mai apoi c@ are nevoie s@ se prezinte la cenzura advoca]ial@,
cere demiterea sa din func]ie, care i-am }i încuviin]at-o.
D.c.m.s.
s.s. Dr. Victor Popu, }ef judec@tor, s.s.Dr. Kádár Ferencz.
Dosar 2.

144
Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

25.
De la }eful judec@toriei de ocol Or@}tie
Ad.Nrul.16-1919, I.D.prezidial.

Onorat Consiliu Dirigent:

În baza mandatului Dvoastre intimat prin Domnul Prezident al tribunalului Deva,


m-am prezentat la 4 martie în localitatea judec@toriei de ocol din Or@}tie, unde am
efeptuit preluarea oficiului în felul descris în procesul-verbal aci adnexat.
Pentru l@murirea circumst@rilor am onorul a v@ raporta urm@toarele:
Judec@torul conduc@tor Sacaciu s-a îndep@rtat din Or@}tie înc@ de mai înainte,
astfel am fost întâmpinat de substitutul s@u }i cu el am avut de a efeptui preluarea
în general. Am fost necesitat de a m@ abate de la ordonan]a Dvoastre întru atâta,
încât pe juzii aci fungen]i: Árpád Sebestyén }i Dr.Ioan Balogh i-am dimis imediat din
func]iile lor, aceasta dispozi]ie am aflat-o de neinconjurabil@, fiindc@ ambii sunt s@cui
de principii contrare Regatului, pentru c@ de la factorii inteligen]ei noastre din loc am
primit sfat de acela}i sens, }i în fine din motivul c@ denegarea jur@mântului am bazat-o
pe motiva]ie de natur@ politic@.
Între atari împrejur@ri – în consideran]@ prestigiului – am aflat de consult a purcede
în felul descris, în cadrul procesului-verbal. În ce prive}te afacerea personalului auxiliar,
starea este urm@toarea:
Notarul Dr. Francisc Kádár nu }tie nimic române}te, e om de judi]iu slab }i putere
de munc@ debil@, deci la declara]ia dânsului c@ nu e aplicat a presta servicii sub
imperiul român, l-am dimis din func]ie.
Conduc@torul c@r]ilor funduare Alexandru Borsos mi-a denegat depunerea jur@-
mântului }i îndeplinirea func]iei pe mai departe, bazându-se pe etestatul medical aci
adnexat, în baza c@ruia pretinde a fi bolnav }i cerându-}i totodat@ pensionarea.
Constatez din parte-mi c@ numitul de fapt se vede a fi bolnav, dup@ ce îns@ nu a depus
jur@mântul prescris, i-am pus în vedere c@ }i-a pierdut drepturile la leaf@ }i pensie
fa]@ de Regat. În privin]a persoanei dânsului fac modesta propune ca s@ i se decreteze
}i notifice destituirea, cu atât mai vârtos c@ nu }tie române}te.
Ceilal]i amploia]i, }i anume: Petru Ruszinov cond. la c.f., Izidor Hajnal primoficial
/irodafõtiszt/, Vilhelm Varceka oficial, Hugo Schiebel oficial secundar, Rudolf Schneider
diurnist definitiv, Eugen Gödri diurnist auxiliar }i executor judec@toresc. Ludovic Noll
diurnist transformator funduar. În ziua prelu@rii mi-au declarat c@ dac@ abstau de la
preten]ia de a depune jur@mânt vor servi pân@ la complinirea posturilor ocupate de
dân}ii. Azi, la 6 martie îns@ s-au prezentat în biroul meu }i au declarat unanim c@ nu
sunt aplica]i a mai face serviciu }i au cerut ca s@ preiau cheile birourilor.
Dup@ ce în lips@ de alt personal, nu am putut face preluarea în detaiuri, în special
nu am putut constata care foi]ele funduare, dosarele, registrele etc. care stau în toat@
ordinea }i nu cumva lipsesc din acelea.

145
GHEORGHE IANCU

Dup@ ce am impresia }i am fost avertizat c@ pe oamenii ace}tia i-ar fi înt@ritat }i


pus la cale cineva, ba am auzit c@ s-ar fi ]inut o consf@tuire în casina maghiar@ }i acolo
s-ar fi adus un deliberat de natura aceasta, mai departe având în vedere faptul c@
îndep@rtându-se to]i, a} fi fost nevoit a închide por]ile judec@toriei }i a înceta func]io-
narea, servind astfel motiv de satisfac]ie ironic@ contrarilor intereselor Regatului, am
purces în felul urm@tor:
Pe numi]ii func]ionari i-am somat în scris ca s@ r@mân@ în serviciu pân@ la sosirea
dispozi]iunii Dvoastre, mai departe pân@ la momentul când vor sosi func]ionari noi,
ca s@ pot face preluarea detailat, la din contra s@ m@ sigilez birourile, iar pe dân}ii
am s@-i internez, din motivul, ca la caz, când efeptuindu-se inventarizarea detaiat a-}
afla lipse, s@-i pot face r@spunz@tori }i declarându-le tot odat@ c@ }eful lor mi-a predat
oficiul, în urmare denegarea serviciului din partea dân}ilor e nebazat@, cu atât mai
vârtos, c@ }i-au luat leafa pân@ la prima aprilie nou.
În urmarea acestei enun]ia]iuni depuse }i cu grai viu în fa]a }efului de Poli]ie
invitat de mine, au declarat cu to]ii c@ vor labora cu con}tien]iozitate pân@ la alt@
dispozi]ie }i }i-au reocupat posturile.
Pe func]ionarul Varceka îns@ l-am dimis din func]ie imediat }i l-am internat în
locuin]@-I proprie sub paza poli]iei, fiindc@ m-am convins, c@ e de un naturel neastâmp@rat
}i }ovinist. Îndat@ ce m@ voi convinge c@ afacerile lui de birou sunt în ordine, voi dispune
dispenzarea lui de sub internare.
În consecin]@ cu respect la personalul auxiliar susnumit, am onorul a v@ prezenta
urm@toarea propunere:
Func]ionarii care }i-au reocupat func]iile, au s@ fie obliga]i }i pe mai departe la
serviciu, pân@ atunci, pân@ când voi putea s@-i înlocuiesc prin al]ii.
Eu sperez c@ cu timpul ace}ti func]ionari se vor definitisa dup@-ce to]i }tiu româ-
ne}te, în scurt@ vreme vor înv@]a }i scriptaristica. Sunt oameni cu prax@ îndelungat@,
sunt capabili de a prevedea }i referade, astfel c@ în lips@ de judec@tor mai mul]i m@
pot servi tare bine de ei.
În special persist }i contez la definitizarea lui Izidor Hajnal, care e v@rsat în toate
ramurile de adminsitra]ie, în agendele de statistic@ }i prezidiu, în manipularea
economiei, etc.
M@ rog ca s@-mi da]i permisul ca s@-mi acvirez persoane care le aflu deocamdat@
pentru func]iile din ace}tia }i în special români. Îndat@, ce mi s-a dat posibilitatea ca
s@-mi am oamenii mei voi prezenta un tablou, în cadrul c@ruia am s@ fac propusul
}i cu respect la func]ionarii vechi.
În ce prive}te agenda executorului, am f@cut raport special Dlui pre}edinte de
tribunal, asemenea mi-am prezentat raportul special }i cu respect la notariatul public,
precum }i mandatarul procurorului (ügyészségi megbizott).
Pân@ acum am constatat: în cauzele funduare 87 restan]e, în cauzele ereditare
peste 200, în cauzele procesuale civile 43, în cauzele criminale 168 de restan]e.
La fiecare resort este de a se mai lua în considerare }i plusul, ce rezult@ din cauzele
care vin din nou.

146
Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

Considerând c@ sunt foarte multe cauze procesuale puse în suspense (szünetelõ),


sunt preste 60 cauze apelate, dar înc@ nepre}ternute forului al doilea, mai apoi, c@
am 41 de comune }i ora}ul Or@}tiei, c@ la judec@toria de aci au fost în permanen]@
4 judec@tori, 1 notar, 2 cond. de c.f., care to]i au concipiat, mai apoi având în vedere,
c@ preluându-se imperiul justi]ial, s-au început deja cursul afacerilor judec@tore}ti cu
toat@ diligen]a, m@ rog s@ mi se deta}eze deocamdat@ cel pu]in un judec@tor }i 2
notari, sau practican]i. Ace}tia din urm@ întrucât nu s-ar oferi de bun@voie, pot fi
comandui]i de la Regimentele unde servesc. De personalul auxiliar am nevoie in
complett; pro prima îns@ Ve]i binevoi a dispune deta}area unui judec@tor, fie chiar
auditor militar, carele are s@ refereze afacerile criminale }i extra procesuale.
Mai adaug c@ am f@cut dispozi]ie ca amploia]ilor s@ nu li se dea permis de c@l@torie
f@r@ învoirea mea, ca astfel s@ nu-mi scape careva de sub responzabilitate.
În lipsa de personal de încredere complet@ am dispus ca p@r]ile s@ pl@teasc@
competin]ele de timbru direct la casieria local@ (adóhivatal), impunându-Ie acestora,
ca s@ se fac@ cvitarea pe hârtia supus@ taxei.
M@ rog ca s@ lua]i la binevoitoare cuno}tin]@ }i s@ aplica]i toate acestea dispoz.,
trimi]ându-mi cu urgen]@ ordinul Dvoastre.
Cu devotament, s.s. Dr. Victor Popu, }eful judec@tor.
Or@}tie, 6 martie 1919.
Dosar 2.

26.
De la }eful judec@toriei de ocol Or@}tie
Nrul.46-1919.Prezid.
Proces-verbal,

Dresat la 24 aprilie 1919 în biroul }efului, când adec@ s-au prezentat de bun@ voie
}i f@r@ invitare {tefan Boldor, temni]erul judec@toriei, mai apoi Ioan Ro}ca }i Avram Moga,
servitorii judec@toriei }i au cerut ca s@ li se ia jur@mânt de credin]@ fa]@ de Statul Român.
{eful judec@toriei le-a declarat c@ de la dân}ii nu a cerut acest jur@mânt, fiindc@
to]i trei sunt binecunoscu]i de români adev@ra]i }i credincio}i ai Regatului mare român
}i c@ de la atari nici nu se cere un jur@mânt, v@zând îns@ c@ dân}ii vreau s@ dea
dovad@ potentat@ despre alipirea lor fa]@ de Regat }i fa]@ de mai marii dân}ilor, le-am
primit jur@mântul – felicitându-i.
Drept dovad@ s-a dresat procesul-verbal, având de a se pre}terne pentru act de
luare la bun@voietoare cuno}tin]@ a Domnului Prezident }i a Consiliului Dirigent.
D.c.m.s.
s.s. Dr. Popu }eful judec@toriei, s.s. Ioan Ro}ca, s.s. {tefan Boldor, s.s. Avram
Moga.
Dosar 2.

JUDEC~TORIA DE OCOL SIBIU

147
GHEORGHE IANCU

27.
1919.El.IV.A.7/3.
Proces-verbal

Întocmit la judec@toria de ocol din Sibiu, în data de 9 martie 1919, în chestiunea


pred@rii/prelu@rii judec@toriei de ocol.
Au fost prezen]i subsemna]ii:
În biroul judec@torului consilier la Curtea de Apel, Dr. Elekes Bálint – conduc@torul
judec@toriei de ocol s-a prezentat judec@torul de ocol din Sibiu – Breban Alexandru, care
comunic@ faptul c@ a fost numit conduc@torul judec@toriei de ocol, în virtutea ordonan]ei
nr. 121/1919 just. a }efului resortului justi]iei din cadrul Consiliului Dirigent Român din
Sibiu }i c@ a fost îns@rcinat cu preluarea conducerii judec@toriei de ocol – chiar cu for]a,
dac@ situa]ia o va impune –, în conformitate cu documentul nr. 1919.El.I.C.52 emis de
pre}edintele tribunalului din Sibiu. Solicit@ conduc@torului actual al judec@toriei de ocol
s@-i predea conducerea judec@toriei de ocol, împreun@ cu toate utilit@]ile, cu men]iunea
c@ va utiliza for]a în cazul în care solicit@rii sale nu i se va da curs.
Ca urmare a aceste solicit@ri, Dr. Elekes Bálint declar@ c@ cedeaz@ în fa]a for]ei
}i c@ este dispus s@ predea conducerea judec@toriei de ocol.
În continuare, judec@torul consilier la Curtea de Apel, Dr. Elekes Bálint, pred@,
judec@torul de ocol Breban Alexandru preia conducerea judec@toriei de ocol, împreun@
cu toate utilit@]ile, c@r]ile, inventarele, conform inventarului întocmit cu aceast@ ocazie.
De asemenea, se pred@/preia câte dou@ exemplare din cheile dulapurilor.
În fine, preia registrul de contabilitate judiciar@ cu suma de 19 K, 92 filleri, respectiv,
registrul de depuneri cu suma de 38 k. existent@ la rubrica nr. 1 }i suma de 2 k. }i 10
filleri rezultat@ în urma vânz@rii foilor de informa]ii.
Dup@ citirea procesului-verbal, a fost aprobat }i semnat.
s.s. dr. Elekes Bálint – judec@tor consilier la Curtea de Apel pentru predare; s.s.
Breban Alexandru – judec@tor de ocol, pentru primire; s.s. Barta Hugó – grefier.
Dosar 2. Originalul în lb. maghiar@.

28.
1919.El.IV.A.7/4.
Proces-verbal

Încheiat la judec@toria de ocol din Sibiu, în 24 februarie/9 martie 1919, în chestia


depunerii jur@mântului de c@tre personalul judec@toriei.
Prezen]i au fost mai jos numi]ii:
Domnul Alexandru Breban, judec@tor-}ef al judec@toriei de ocol Sibiu, în urma
rescriptului }efului de Resort al Justi]iei, din data 8 febr. 1919, ad. no. 121/1919 just.,
convocând personalul judec@toriei, cu excep]ia judec@torilor }i notarului, el comunic@
trecerea Justi]iei sub Imperiul român }i preluarea oficiului de c@tre dânsul, ca }ef al

148
Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

judec@toriei, le explic@ decretul Consiliului Dirigent nr. I }i ordonan]a }efului Resortului de


Justi]ie nr. 121/1919 just., f@cându-le o expunere detaliat@, în sensul susnumitului rescript.
Provoac@ apoi întreg personalul s@ depun@ jur@mântul prescris în ordonan]a
sus-amintit@.
La aceast@ provocare, dnii Ivan Ioan, oficial la judec@torie, Decian George executor,
Steydl Adalbert procuror delegat }i Sommerburger Friedrich servitor declar@, c@ sunt
aplica]i a depune jur@mântul pretins.
Domnii Magyari Ioan }i Topan Liviu, conduc@tori la c@r]ile funciare, Barta Hugó,
Felszeghy Ödön }i Tatár Gerõ oficiali, Liszkai Alexandru, Roth Ioan }i Hlawathy Ioan
scriitori, Simó Ioan, Spitzer Ernõ }i Király Irma diurni}ti, în urm@ Hermann Iosif, Csáki
Mihály }i Bálint Károly servitori declar@, c@ nu depun nici jur@mânt, nici declara]ie
solemn@ în sensul sus-amintitului rescript nu fac.
R@mân îns@ pân@ la alt@ dispozi]ie în serviciul de pân@ acum.
Dup@ aceasta, dnii Ivan Ioan, Decian George, Steydl Adalbert }i Sommerburger
Friedrich au depus jur@mântul prescris în § 4 din ordonan]a }efului de resort al justi]iei nr.
121/1919, respectiv, Steydl Adalbert care, fiind f@r@ confesiune, a f@cut promisiune solemn@.
Dup@ citire }i explicare încheiat.
s.s. Alexandru Breban, consilier la Curtea de Apel, ca }ef al judec@toriei; s.s. Ernõ
Spitzer actuar; s.s. Adalbert Steydl procuror delegat; s.s. Ioan Ivan; s.s. George Decian;
s.s. Friedrich Sommerburger.
Dosar 2.

29.
Nr.-ul1919.Prez. IV.A.45.
Onoratului
{ef al Resortului de Justi]ie Sibiu

Am onoare a su}terne ./. procesul-verbal dresat din 1919 martie 9 st. n., despre
preluarea judec@toriei de ocol a Sibiului, prin dl. Alexandru Breban }ef-judec@tor la
aceea}i judec@torie; aclud sub .//. procesul-verbal datat din aceea}i zi în obiectul
jur@mântului fixat în § 4 a ordonan]ei nr. 121/1919 just.
Dl }ef-judec@tor raporteaz@ c@, luând în considera]iune circula]ia de pace, se
reclam@ la judec@toria Sibiului 6 judec@tori, 2 notari, 2 conduc@tori la c@r]ile funciare,
7 ofician]i de birou, 6 diurni}ti }i 4 servitori.
Din partea-mi sunt de acord cu p@rerea d-lui }ef-judec@tor.
La judec@toria de ocol sunt sistematizate 2 posturi de executori, unul, de}i este
în etate de 74 ani, este vrednic s@ r@mân@ }i pe mai departe în func]iune, al doilea
post este vacant }i ar fi s@ se întregeasc@ cu un individ mai tân@r.
Translatori la judec@toria de ocol nu sunt sistematiza]i; ca expert este singur
medicul tribunalului, în cazurile ce obvin la judec@torie.
V@ rog a lua la cuno}tin]@ acest raport }i a face dispozi]iile necesare, pentru
întregirea lipsurilor subscrise.
Sibiu, la 14 martie 1919 st.n.

149
GHEORGHE IANCU

s.s. Iuliu Munteanu, prezident.


Dosar 2.

JUDEC~TORIA DE OCOL ALBA-IULIA

30.
{eful Judec@toriei de ocol Alba-Iulia
1919.El.I.A.45.

Domnului Dr. Aurel Laz@r, }eful Resortului Justi]iei Sibiu

Provocându-m@ la actul de denumire nr. 121/1919 just., am onoare a V@ raporta


c@ pe baza procesului-verbal luat în 1/13 martie a.c. sub nr.-ul de mai sus, am preluat
conducerea judec@toriei, însemnând totodat@ cum c@ dintre func]ionarii sus-numitei
judec@torii, nimeni nu a depus jur@mântul }i c@ cu ocazia prelu@rii am aflat 800 cauze
restante.
Raportez mai departe cum c@, în vreme normal@, la Judec@toria de aici au func-
]ionat 3 /trei/ judec@tori, 2 /doi/ notari, un protocolist, un conduc@tor de cancelarie,
2 /doi/ scriitori, 3 /trei/ diurni}ti.
La cartea funduar@ 2 /doi/ conduc@tori, un protocolist, respectiv, arhivar, un
copist, 2 /doi/ scriitori.
Având în vedere c@ judec@toria a r@mas cu des@vâr}ire f@r@ func]ionari, ar fi lips@
mai urgent@ de un conduc@tor al c@r]ii funduare }i, tot acolo, un protocolist }i un
diurnist. Mai departe, la judec@torie ca atare, ar fi lips@ asemenea un protocolist, un
conduc@tor de cancelarie }i un diurnist.
P@rerea mea este c@, pe lâng@ personalul sus-numit, dac@ pe lâng@ }eful judec@toriei
s-ar numi cel pu]in înc@ un judec@tor }i un notar, în cazul acela lucrul se va putea începe
}i continua cu succes, restan]a de mai sus se va putea lucra, respectiv, ispr@vi.
s.s. Semproniu Munteanu, }eful judec@toriei de ocol Alba-Iulia.
Dosar 2.

JUDEC~TORIA DE OCOL DEVA

31.
{eful judec@toriei de ocol Deva.
Nr.1-1919.Prez.
Proces-verbal,

Dresat în Deva, locul de oficiu al judec@toriei de ocol, la 13 martie 1919, din


prilejul prelu@rii conducerei acestei judec@torii de la actualul }ef Róbert Fehér.
Prezen]i subsemna]ii:

150
Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

Prezentându-m@ subsemnatul cu pre}edintele tribunalului Deva, la actualul }ef


al judec@toriei Dr. Róbert Fehér, i-am adus la cuno}tin]@, c@ în baza decretului de
data 8 februarie 1919, de sub No.121/1919, just. Al Consiliului Dirigent Român,
Resortul Justi]iei, sunt încredin]at cu conducerea judec@toriei, iar dânsul va func]iona
de acum înainte ca judec@tor la aceast@ judec@torie.
În urmare am somat pe actualul }ef s@-mi predea oficiul.
La aceast@ somare }eful men]ionat a declarat c@ se consider@ de func]ionarul
statului maghiar }i protesteaz@ în contra prelu@rii oficiului, fiind dânsul }i în baza
contractului armisti]iu drept }ef al acestei judec@torii.
Fa]@ de aceast@ declara]ie, subsemnatul }ef, am adus la cuno}tin]@ c@ am ordin
de la Consiliu Dirigent Român s@ preiau oficiul }i întrucât aceasta nu s-ar putea
efectua pe cale pa}nic@ am autorizare s@ uzez de mijloace contringente.
Fostul }ef Dr. Róbert Fehér declar@ c@ deja are cuno}tin]@ despre mijloace contringente
}i declar@ c@ e gata a p@r@si oficiul }i f@r@ aplicarea for]ei.
Dup@ aceasta s-a efeptuit preluarea conducerii judec@toriei.
Subsemnatul provocând pe fostul }ef la depunerea jur@mântului, Dr. Róbert
Fehér declar@ c@ ]inuta lui din prilejul prelu@rii e cea mai bun@ dovad@ c@ nu voie}te
a depune jur@mântul nou.
Procesul-verbal s-a încheiat.
D.c.m.s. s.s. Dr. Virgil Ciacla, }eful judec@toriei de ocol.
Dosar 4.

32.
{eful judec@toriei de ocol Deva.
Lista,

Magistra]ilor, notarilor }i func]ionarilor subalterni care au participat la }edin]a


plenar@ din 13/III.,st.n.1919 din prilejul depunerii noului jur@mânt.
Benkõ Ödön, judec@tor de ocol, Dr. Török Géza judec@tor la ocol, Kovács Károly
notar, Dr.Schuller Frigyes notar, Schmidt Ede conduc@torul c.f., Varga Honkovszky
Árpád cond. de c.f., Székely Mihály func]ionar subaltern, Meyssonier János, Wermescher
József, Dávid Zsigmond, Holle Ignácz func]ionari subalterni, Szilágyi István, Fornszek
Kálmán, Szõcs Kamilla, Mágnási Margit, Holmik Antal executor, Olár János, Klecz Sándor
si Szabó István servitori, Salamon Mór executor.
Deva, la 13 martie 1919. S.s.Dr.Virgil Ciacla }eful jud. de ocol Deva.
Dosar 4.

33.
{eful judec@toriei de ocol Deva
1919.Pres.2.
Proces-verbal,

151
GHEORGHE IANCU

Dresat în Deva localul de oficiu al judec@toriei de ocol la 13 martie 1919, în


}edin]a plenar@ a judec@torilor, notarilor }i func]ionarilor subalterni ai judec@toriei
de mai sus, din prilejul depunerii noului jur@mânt.
Prezen]i: subsemnatul }ef al judec@toriei, apoi magistra]ii, notarii }i func]ionarii
subalterni ai judec@toriei de mai sus, conf. Listei adnexate sub /.
Subsemnatul }ef aduc la cuno}tin]@ c@ în baza decretului de dato 8 februar 1919,
sub No.121/1919, just. al Consiliului Dirigent Român, Resortul Justi]iei, am preluat
conducerea judec@toriei de ocol Deva, de la fostul }ef Dr. Róbert Fehér. Am explicat
ordona]iunile al@turate decretului mai sus amintit, am atras aten]iunea la scopul uman
al Consiliului Dirigent referitor la trecerea Justi]iei sub imperiul român }i am accentuat
îndeosebi c@ Statul român prime}te în serviciu pe to]i func]ionarii, acceptând drepturile
câ}tigate în statul maghiar. Pretinde îns@, ca func]ionarii s@ dovedeasc@ voin]@ de
serviciu, prin depunerea jur@mântului (declara]ia solemn@), c@rui formular i se d@ cetire.
I-am atras apoi aten]iunea c@ acela care provocat fiind nu va depune imediat jur@mântul
(declara]ia solemn@) î}i pierde oficiul }i statul român nici drepturile lui la pensie nu le
recunoa}te.
În fine, i-am provocat, s@ depuie jur@mântul.
F@r@ excep]ie, to]i prezen]ii au declarat denegarea depunerii jur@mântului.
Subsemnatul aduc la cuno}tin]@ c@ prin faptul acesta magistra]ii pierzându-}i
oficiul, nu mai pot continua func]iunea, }i sunt soma]i a p@r@si edificiul judec@toriei.
Destituirea lor din oficiu va fi anun]at@ din partea }efului de Resort.
Dep@rtându-se magistra]ii am atras aten]iunea func]ionarilor subalterni asupra
urm@rilor triste fa]@ de interesele private, provocate prin neprecugetarea denegare
a jur@mântului din partea magistra]ilor. Îns@ Statul român democrat ]ine cont la
mântuirea oamenilor mici, sedu}i de conduc@torii bine pl@ti]i. Luând în consi-
derare presiunea moral@ aplicat@ din partea conduc@torilor, în interesul oamenilor
mici, Statul român a edificat un pod de aur }i nu pretinde, ca de la judec@tori
jur@mânt (declara]ie solemn@), ci se îndestule}te cu o promisiune special@, c@ruia
se d@ cetire.
Am provocat notarii }i func]ionarii subalterni s@ fac@ declara]ia aceasta favorabil@.
F@r@ excep]ie to]i au denegat.
Subsemnatul declar c@ func]ionarii nu pot continua func]iunile de pân@ acum.
Procesul-verb. s-a încheiat. D.c.ms.s.s.Dr.Virgil Ciacla, }eful judec@toriei de ocol.
Dosar 4.

34.
Judec@toria de ocol Deva

Proces-verbal,

152
Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

Dresat în Deva, localul de oficiu al judec@toriei de ocol Deva, la 15 martie n.1919


din prilejul mai jos amintit:
Prezen]i:
Subsemnatul }ef }i func]ionarii subalterni ai judec@toriei de ocol Deva.
Subsemnatul provoc ca cu privire la interesul public func]ionarii subalterni s@-}i
continue func]iunile sub conducerea mea, f@r@ a mai depune vreun jur@mânt, ori
declara]ie solemn@.
Func]ionarii subalterni f@r@ excep]ie declar@ c@ nu pot func]iona sub con-
ducerea mea, c@ci în cazul acesta }i-ar pierde toate drepturile câ}tigate fa]@ de statul
maghiar.
Drept, care procesul-verbal s-a închis }i subscris.
D.c.m.s.
s.s. Dr. Virgil Ciacla, }eful judec@toriei de ocol.
Dosar 4.
35.
De la }eful Judec@toriei de ocol Deva
1919.El.XIII.P.sz.
Dlui:
{ef de Resort al Justi]iei, Sibiu

În baza instruc]iunii din 8 februar 1919 primit@ de la Dvoastr@, binevoi]i a cunoa}te


urm@torul raport:
În general:
Conform acluzei A, conducerea judec@toriei am preluat-o de la fostul }ef Dr. Róbert
Fehér în 13 martie n.1919. În zilele urm@toare am preluat dela dânsul toate bunurile,
valorile, efectele, magazina de ustensile, realit@]ile, actele }i arhiva judec@toriei; pre
lâng@ nota subscris@ de mine, de fostul }ef }i de func]ionarii interesa]i. Nota e p@strat@
la mine, în cassa judec@toriei.
Fostul }ef a denegat depunerea jur@mântului.
În sensul acluzei B, asemenea au denegat }i magistra]ii, notarii, func]ionarii subal-
terni }i executorii f@r@ excep]ie – depunerea noului jur@mânt (declara]ie solemn@).
Func]ionarii subalterni au denegat }i depunerea favorabilei declara]iuni.
Conform acluzei C, i-am provocat pe ofician]ii subalterni ca s@-}i continue func]iunile
f@r@ a mai depune vreun jur@mânt, ori declara]ie favorabil@, dar f@r@ excep]iune to]i au
denegat.
Fiind judec@torul Gheorghe Bonyi bolnav, l-am provocat prin acluza D, la depu-
nerea jur@mântului. A denegat }i dânsul, motivând conform acluzei.
Exper]ii, translatorii sunt identici cu cei ai tribunalului Deva. Conform informa]iunii
primite de la pre}edintele tribunalului, au denegat depunerea jur@mântului, cu excep]ia
advocatului Dr. Eugen T@taru, translator de limba român@.

153
GHEORGHE IANCU

Procurorii delega]i: Dr. Árpád Laufer }i Dr. Aladár Vasko au denegat depunerea
jur@mântului, ca advoca]i, nu pot deci func]iona nici ca procurori delega]i. Recomand
pe Dl Ulpiu Alma}escu advocat Deva.
Notarul public Dr. Horváth Kamillo – conform informa]iunii primite de la pre}e-
dintele tribunalului Deva, aparent a denegat depunerea jur@mântului.
Judec@toria de ocol a r@mas deci f@r@ magistra]i, notari, func]ionari subalterni,
executori, servitori, exper]i, translatori, procurori delega]i.
Aflând dela func]ionarii subalterni ca în caz, dac@ pentru conservarea drepturilor
fa]@ de guvernul din Budapesta }i pentru contrabalansarea presiunii morale a publi-
cului maghiar, vor primi în scris constrângerea sanc]ionat@ prin for]@, o s@ lucreze
con}tiincios, f@r@ aplicarea faptic@ a for]ei; ca s@ nu devie judec@toria moart@, din
motivele interesului public, i-am inmanuat func]ionarilor subalterni }i servitorilor
apelul acludat sub E, }i de atunci f@r@ excep]ie lucreaz@ cu cele mai bune nizuin]e,
conform inten]iunilor mele. Am convingerea c@ oamenii ace}tia sedu}i, nu din punct
de vedere politic, ci numai de frica pierderii pânei maghiare }i din desorientare au
denegat jur@mântul. Func]ionarii subalterni ai judec@toriei Deva nu sunt incarna]i
}ovini}ti în trecut nu s-au învinovat crimelor contra neamului românesc, cunosc a
vorbi limba noastr@, - de}i nu to]i în scris, în consecin]@: din lipsa potrivitului material
românesc trebuie ]inu]i în serviciu deocamdat@ f@r@ jur@mânt (declara]ie solemn@)
}i dup@ I. martie a.c. Rog deci asemnarea sumei cor.15.000 la prerceptoratul reg.Deva,
pentru pl@]ile func]ionarilor subalterni }i a servitorilor judec@toriei de ocol Deva, pe
luna aprilie 1919.
Am s@ v@ raportez c@ pre}edintele tribunalului a împ@r]it în serviciul judec@toriei
de ocol Deva doi func]ionari subalterni români, a c@ror tabel@ de serviciu Vi l-am
înaintat. Am însu}i nizuin]a de a câ}tiga români pentru introducerea în serviciul
auxiliar al justi]iei.
Ce prive}te notarul public, din motivul, c@ func]iunea dânsului, mai cu seam@
în cauzele de l@s@mânt }i privitor la contracte este absolut urgent@ }i în favorul
]@r@nimii necesar@, rog, binevoi]i a denumi pe succesor, ori a dispune ca pân@ la
înlocuire poate func]iona cel vechi.
În special:
Ad I, Cunoa}tere a vorbi }i scris române}te: Gheorghe Bonyi judec@tor, Ede
Schmidt conduc@torul c.f., Ioan Olaru, {tefan Szabó }i Alexandru Kletz servitori.
Cunoa}te a vorbi române}te: Dr. Róbert Fehér, Dr. Géza Török, Dr. Benkõ Ödön,
magistra]i, Joan Meyssonier, Iosif Wermescher, Zsigmond David, Mihail Székely,
Árpád Varga, {tefan Szilágyi, Camilla Szõcs, ofician]i subalterni.
Ad 2. Circula]ia de pace a judec@toriei de ocol a fost (anul 1913): Sp.3271,E.10,
Fh.50,M.284,0.32,Ob159,V.1538,B,1602,Bm.18,Bv.8,tkvi:10.600.
Aplica]i au fost: magistra]i: 5, notari: 1, func]ionari subalterni: 14, (2 conduc@tori
c.f. }i 2 executori).

154
Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

Luând în considerare c@ avem a conta cu cre}terea circula]iei }i c@ }i restan]ele


vor fi de prelucrat, judec@toriei îi lipsesc amploia]ii în num@rul înainte de r@zboi.
Ad 3, Executorii au denegat jur@mântul, dar la tot cazul ar fi consult înlocuirea lor
cu aceia, care poart@ mai mult interes publicului }i serviciului. Deocamdat@ designez
pentru afacerile lor dintre func]ionarii subalterni.
Ad 4. Din translatori r@mâne singur advocatul Dr. Eugen T@taru. Pentru limba
german@ }i francez@ recomand pe advocatul Dr. Petru Groza Deva.
Ad 5. Num@rul cauzelor restante în momentul prelu@rii a fost: Centrale: a. nerezolvate:
14, b. rezolvate: în curgere: 44 procese. Procese civile: în curgere:36, rezolvate: dar pretind
dispozi]ie judec@toreasc@:15.
Cauze execu]ionale: resolvate, dar pretind dispozi]ie judec@toreasc@: 48. Cauze
de l@s@mânt în curgere: 206, resolvate, dar pretind dispozi]ie judec@toreasc@: 88, în
curgere, dar pretind dispozi]ie judec@toreasc@: 11. Cauzele c@r]ilor funduare nere-
solvate: 49.
Luând în considerare c@ de prezent sunt singur judec@tor acolo, unde erau
4 aplica]i }i c@ nu-mi st@ nici un notar la dispozi]ie când înaintea prelu@rii func]io-
nau 2, posibilitatea rezolv@rii restan]elor depinde în primul rând de la întregirea
personalului conform raportului ad 2, cu atât mai vârtos c@ e contat }i cu cre}terea
circula]iei.
Penale în curgere: 231, resolvate, dar pretind dispozi]ie judec@toreasc@: 92.
Pentru resolvarea cauzelor penale restante ar fi metod radical: amnestia. În caz de
s-ar da amnestie privitor la faptele solda]ilor, comise de mult, de mai mic@ însem-
n@tate }i invers ordonan]elor maghiare, s-ar lua dispozi]iuni îndestul@toare privitor
la desdaunare, la corpus delicti }i spese, amnestia n-ar jigni nici interesul public, nici
cele private, ar fi gest uman [al] M.S.Regelui.
Am în vedere referitor la cauzele judec@toriilor de ocol, mai cu seam@ 1, cauzele
atinse prin ordinul ministerial maghiar de justi]ie Nr.58/1914.I.M.2, cauzele înafar@
de punctul I., unde procedura fusese ridicat@, fiind suspectatul mobilizat, 3. Cauza
categoriei ordinului mInist.maghiar de justi]ie Nr.49.361/1914.I.M.4., cauze înaintate
deja spre amnestie conform ordinului Min.maghiar de Justi]ie Nr.58.447, unde amnestia
n-a sosit înc@.
Amnestia în senzul zis, ar sista la judec@toria de ocol Deva 47/69/5/22=143 cauze.
În fine raportez c@ tabelele mele personale le-am înaintat Resortului de Justi]ie
prin pre}edintele tribunalului Deva.
Deva, la 26 martie 1919.s.s. Dr. Virgil Ciacla }eful judec@toriei de ocol Deva.
Dosar 4.

JUDEC~TORIA DE OCOL MIERCUREA

36.
Proces Verbal

155
GHEORGHE IANCU

Încheiat în Miercurea la 14 martie 1919, înaintea }efului judec@toriei de ocol, în cauza


jur@mântului normat prin ordonan]a }efului resortului de justi]ie nr. 121/1919 just., § 4,
a c@rui depunere, conduc@torul de carte funduar@ din loc., König Péter, a denegat-o.
Prezen]i cei subscri}i:
{eful judec@toriei, dup@ ce a comunicat d-lui König Péter, conduc@tor de carte
funduar@, la judec@toria de ocol din Miercurea, c@ în baza decretului }efului resortului
de justi]ie nr. 121/1919, în 13 martie 1919 a preluat de la fostul }ef conducerea acestei
judec@torii, l-a somat ca s@ depun@ jur@mântul normat prin ordonan]a }efului resortului
de justi]ie nr. 121/1919, § 4, la care provocare dânsul a declarat c@ jur@mântul acesta
nu îl depune.
Dup@ aceasta a fost somat a face declara]iunea solemn@, normat@ prin ordonan]a
}efului resortului de just. nr. 121/1919, iar dânsul a declarat c@ nici declara]iunea
aceasta solemn@ nu o face. Denegarea o motiveaz@ cu aceea c@, dac@ va r@mânea
în serviciul statului român, î}i va pierde dreptul la pensiune }i c@ fiindu-i so]ia originar@
din Békéscsaba, dânsul voie}te s@-}i permute locuin]a acolo }i s@ r@mân@ în serviciul
statului ungar.
D.c.m.s.
s.s. dr. Emilian Sfetcu, }eful judec@toriei; s.s. Precup Victoria, prot; s.s. König Péter
a denegat subscrierea cu acea motivare c@ nu posed@ limba român@, iar contra
explic@rii în limba maghiar@ a con]inutului acestui proces verbal protesteaz@, zicând
c@ dânsul din principiu deneag@ subscrierea ….
Dosar 2.

37.
Proces-verbal

Încheiat în Miercurea la 14 martie st.n., înaintea }efului judec@toriei de ocol în


cauza jur@mântului normat prin ordonan]a }efului resortului de justi]ie nr. 121/1919
just., § 4, depus ast@zi de Nicolae Romo}an, vigil de carcer la judec@toria de ocol din
Miercurea.
Prezen]i cei subscri}i:
{eful judec@toriei, dup@ ce a comunicat vigilului de carcer, Nicolae Romo}an,
c@ în baza decretului }efului resortului de justi]ie nr. 121/1919 just., în 13 martie 1919
st.n., a preluat de la fostul }ef conducerea acestei judec@torii, l-a somat ca s@ depun@
jur@mântul normat prin ordonan]a }efului resortului de Justi]ie nr. 121/1919, § 4.
Sus-numitul vigil de carcer, în urma provoc@rii acesteia, a depus dup@ toate
formele acest jur@mânt.
D.c.m.s.
s.s. dr. Emilian Sfetcu, }eful judectoriei, s.s. Precup Victoria, protoc.; s.s. Nicolae
Romo}an, vigil de carcer.
Dosar 2.

156
Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

38.
Proces-verbal

Încheiat în Miercurea la 14 martie 1919 înaintea }efului judec@toriei de ocol, în cauza


jur@mântului normat prin ordonan]a }efului resortului de justi]ie nr. 121/1919 just., § 4,
depus ast@zi de Victoria Precup, diurnist@ definitiv@ la judec@toria de ocol Miercurea.
Prezen]i cei subscri}i:
{eful judec@toriei, dup@ ce a comunicat diurnistei definitive Victoria Precup, în
baza decretului }efului resortului de justi]ie nr. 121/1919 în 13 martie 1919, a preluat
de la fostul }ef conducerea acestei judec@torii, a somat-o ca s@ depun@ jur@mântul
normat prin ordonan]a }efului de resort nr. 121/1919, § 4.
Sus-numita diurnist@ definitiv@, în urma acestei provoc@ri, a depus dup@ toate
formele acest jur@mânt.
D.c.m.s.
s.s. dr. Emilian Sfetcu, }eful judec@toriei; s.s. Nicolae Romo}an, protocolist; s.s.
Victoria Precup, diurnist@ definitiv@.
Dosar 2.
39.
1919, Pr.IV.A.1.
D-Sale
{efului resortului de justi]ie Sibiu

Cu provocare la scripta ad. no. 121/1919 just., raportez cu stim@ c@ în 13 martie


1919, st.n., pe lâng@ proces-verbal încheiat dup@ forma legal@, am preluat de la fostul
}ef, dr. Augustin Andreiu, conducerea judec@toriei de ocol din Miercurea, precum
}i întreg mobilierul, aranjamentul }i depozitele acestei judec@torii.
Raportez mai departe c@ în 14 martie st.n. am comunicat mai întâi conduc@torului
de carte fund., König Péter c@, în 13 martie, am preluat de la fostul }ef conducerea
judec@toriei de ocol din Miercurea }i, dup@ ce am procedat conform instruc]iunii
cuprinse în scripta mai sus-amintit@, citindu-i în traducere maghiar@ textul jur@mântului,
normat în ordona]iunea nr. 121/1919 just. }i textul declara]iei solemne, normat în
scripta ad.no. 121/1919 just., l-am somat ca s@ depun@ jur@mântul ori s@ fac@ decla-
ra]iunea solemn@, dânsul îns@ a declarat categoric c@, fiind conduc@tor de carte
funduar@ ungar, nu depune nici jur@mântul, nici declara]iunea solemn@ nu o face.
Mai notez c@ conduc@torul de carte fund., König Péter, în 13 martie st.n., când fostul
}ef al judec@toriei i-a comunicat c@ mi-a predat mie conducerea judec@toriei, a declarat
c@, ca om privat, se bucur@ de faptul acesta, ca conduc@tor de carte fund. ungar, îns@
nu îl poate lua la cuno}tin]@. Respectivul, de}i a declarat c@ va purta oficiul }i pe mai
departe, p@rea a fi om f@r@ de încredere }i du}man neamului românesc. Faptul acesta
este cu atât mai ciudat, c@ci dânsul este de na]ionalitate sas.

157
GHEORGHE IANCU

Dup@ acestea am comunicat }i diurnistei definitive Victoria Precup }i vigiliului


de carcer Nicolae Romo}an c@ am preluat conducerea judec@toriei }i i-am somat ca
s@ depun@ jur@mântul mai sus amintit, }i dân}ii au depus acest jur@mânt f@r@ a face
vreo observa]ie.
Executorul báró Bánffy Albert a fost ast@zi absent din comun@ iar grefierul Huiszi
Gyula }i diurnista provizorie Sipos Gizella, sunt morbo}i de morbul spaniol.
Procesele-verbale încheiate asupra deneg@rii, respectiv, depunerii jur@mântului
le aclud aici sub A., B. }i C.
Referitor la celelalte puncte din scripta nr. 121/1919 just., voi face raport f@r@ de
amânare.
Miercurea, la 14 martie 1919. s.s. dr. Emilian Sfetcu, }eful judec@toriei.
Dosar 2.

JUDEC~TORIA DE OCOL HA[EG

40.
Proces-verbal,

Dresat în 14/1 martie 1919 în localul de oficiu al judec@toriei de ocol Ha]eg din
prilejul prelu@rii conducerii acestei judec@torii de la actualul }ef Domnul Victor Jovián.
Prezen]i subsemna]ii:
Prezentându-m@ eu Dr. Petru Comes la actualul }ef al judec@toriei, I-am adus la
cuno}tin]@ c@ în baza decretului de fa]@, 8 februarie 1919, de sub Nr.121/1919, al
Cons.Dir. resortul Justi]iei, sunt încredin]at cu conducerea judec@toriei, iar dânsul va
func]iona deacum înainte ca judec@tor la aceast@ judec@torie.
În urmare am somat pe actualul }ef denumit, s@-mi predea oficiul.
La aceast@ somare actualul }ef mi-a declarat c@ pân@ la pertractarea de pace
final@ }i respective pân@ când soartea teritoriului pe care ne afl@m, nu este definitiv
hot@rât@, se consider@ de }eful legitim al acestei judec@torii.
Dup@ aceast@ declara]ie eu I-am pus în vedere numitului }ef c@ din ordinul
Consiliului Dirigent am s@ preiau conducerea acestei judec@torii }i în scopul acesta
în caz de lips@ pot recurge la mijloacele necesare aduc@toare la scop, dup@ care
declara]ie a mea, dl Victor Jovián, actualul }ef declar@, c@ e gata a preda oficiul.
Dup@ aceasta s-a efeptuit preluarea conducerii judec@toriei, impuindu-I fostului }ef
c@ la termenul fixat de mine s@ se prezinte în localul oficial al acestei judec@torii, în
scopul pred@rii bunurilor, valorilor, efectelor, actelor, arhivelor, magaziei de ustensile
}i a realit@]ilor }i peste tot a întregii averi apar]in@toare judec@toriei, despre ce se va
dresa un document de preluare specificat, cunoscând în caz contrar urm@rile.
Drept care se încheie prezentul proces-verbal.
D.c.m.s.
s.s. Dr. Petru Comes, jude-}ef, s.s. Georgiu Baiu, protocolist. Victor Jovián }i
Gavril Létay fo}ti judec@tori au denegat subscrierea nemotivat, s.s. Baiu.
Dosar 4.

158
Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

41.
De la Judec@toria de ocol Ha]eg
Ha]eg, la 15 martie 1919.
2 martie
Proces-Verbal,

Prezen]i:
Dr. Petru Comes judec@tor }ef, Viktor Jovián fost }ef judec@tor, Gavril Létay
judec@tor, Georgiu Baiu protocolist.
Dresat în Ha]eg în oficiul judec@toriei de ocol la 15/2 martie 1919, din prilejul
depunerii jur@mântului oficios al fo}tilor judec@tori de la aceast@ judec@torie.
Actualul judec@tor-}ef constat@ c@ la judec@toria de ocol Ha]eg sunt sistemizate din
partea fostului Guvern maghiar 5 (cinci) posturi de judec@tori }i 2 posturi de notari.
Din aceste 5 posturi, 2 posturi de judec@tor }i posturile de notari sunt vacante.
Constat@ mai departe c@ fostul judec@tor Lipót Hegedõs a func]ionat pân@ în
ultimele zile, când vânzându-}i averea a p@r@sit Ha]egul f@r@ ca s@ fi avut la aceasta
oare}care permisiune de la forurile lui competente.
Opinia public@ aicea e aceea, c@ numitul a fugit peste linia Caransebe} la Pesta
cu inten]ia de a nu se mai reîntoarce.
Dup@ aceste constat@ri Dr. Petru Comes judec@torul-}ef invit@ pe fo}tii judec@tori
prezen]i, domnul Victor Jovián }i pe dl. Gavril Létay, ca în senzul ordonan]ei Cons.Dir.
dat@ sub No.121/1919 §.4. s@ depun@ jur@mântul oficios. Li se cite}te }i se explic@
aceast@ ordonan]@.
Dl Victor Jovián }i dl Gavril Létay fo}tii judec@tori declar@ c@ nu sunt aplica]i a
depune acest jur@mânt.
Drept care s-a luat acest proces-verbal.
D.c.m.s.
s.s. Dr. Petru Comes jude-}ef, s.s. George Baiu protocolist. Victor Jovián }i Gavril
Létay fo}ti judec@tori au denegat subscrierea nemotivat, s.s. Dr. Comes.
Dosar 4.

42.
Dela Judec@toria de ocol Ha]eg.
Ha]eg, la 2/15 martie 1919.

Proces-verbal,

Dresat în Ha]eg în localul oficios al judec@toriei de ocol la 15/2 martie 1919, din
prilejul depunerei jur@mântului oficios al fo}tilor ofician]i de la aceast@ judec@torie.
Prezen]i sunt:

159
GHEORGHE IANCU

Dr. Petru Comes judec@tor-}ef, Georgiu Baiu protolist, Sebastian Negru cond.c.f.,
Pompei Neustädter cancelist, Francisc Muntean cancelist, {tefan Királyi, Iuliu Szabó,
Josif Apa, Csató Sándor to]i canceli}ti, Georgiu Baiu, Maria Neme}, Mária Gaál
diurni}ti, Dániel Székely, Laz@r Buzdugan servitori, Alexandru Neme} p@zitor de
temni]@, Josif Kristay p@zit. de temni]@, Iuliu Ciucu, executor, Dr. GerêKönczey medic
de tribunal.
Judec@torul-}ef constat@ din coala de înmânare, c@ Dr. GerêKönczey medic de
trib. a refuzat cita]iunea }i Aladár Horváth cond. C.f. e morbos a}a c@ numi]ii nu s-
au prezentat.
Dup@ aceast@ constatare Dr. Petru Comes }eful judec@toriei în baza ordonan]ei
Cons.Dir. resortul Just. dat@ sub No.121/1919, someaz@ pe susnumi]ii ofician]i, ca
s@ depun@ ur@mântul oficios prescris în §.4 al acestei ordonan]e.
Dintre susnumi]ii ofician]i Iuliu Szabó, {tefan Királyi, Josif Apa, Csató Sándor,
Mária Gaál, Josif Krisztayi }i Dániel Székely la aceast@ somare declar@ c@ nu depun
jur@mântul.
Urm@torii domni:
Sebastian Negru, Pompei Neustädter, Francisc Muntean, Georgiu Baiu, Maria
Neme}, Iuliu Ciucu, Laz@r Buzdugan }i Alexandru Neme} la somarea }efului
judec@tor în modul cel mai hot@rât au declarat c@ sunt gata a depune jur@mântul.
În urma acestei declara]ii ultimii domni ofician]i numi]i mai sus, cu glas înalt, în
mod demn au depus urm@torul jur@mânt:
„Jur pe Atot}tiitorul Dumnezeu de a fi credincios Regelui Ferdinand I }i Statului
Român, de a respecta cu sfin]enie legile ]@rii }i decretele, ordonan]ele Consiliului
Dirigent }i de a îndeplini cu onoare, con}tiin]@ }i nep@rtinire func]iunile ce îmi sunt
încredin]ate }i a p@stra secretul oficios. A}a s@-mi ajute Dumnezeu”.
Drept care s-a luat acest proces-verbal cu acea c@ lista de conduit@ a ofician]ilor,
care au depus jur@mântul, se al@tur@ sub ./.

Not@

s.s. Dr. Petru Comses jude-}ef, s.s. Georgiu Baiu protocolist, s.s. Sebastian Negru
cond. al c@r]ilor funduare, s.s. Pompei Neustädter cancelist, s.s. Francisc Muntean
cancelist, s.s. Georgiu Baiu diurnist, s.s. Maria Neme}, diurnist@, s.s. Alexandru
Neme} p@zitor de temni]@, s.s. Iuliu Ciucu executor, s.s. Laz@r Buzdugan servitor.
Dosar 4.

43.
Dela }eful judec@toriei de ocol Ha]eg.
Prez.XVII.E.9-1919.
Domnule Pre}edinte al
Tribunalului,

160
Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

Al@turat trimit raportul judec@torului }ef dresat din prilejul prelu@rii judec@toriei
de ocol Ha]eg, împreun@ cu câte 2-2 exemplare din fiecare proces-verbal }i docu-
ment dresat cu aceast@ ocaziune sub A,B,C,D,E,F,G }i H, câte unul pentru Înaltul
Consiliu Dirigent, Resortul Justi]iei, altul pentru tribunalul Deva, cu rugarea ca dup@
revizuirea raportului din partea st.Dvoastre, s@ binevoi]i a le transpune la forul
competent.

Ha]eg, la 21/8 martie 1919.


Cu deosebit@ stim@,
s.s. Dr. Petru Comes, jud. }ef
Dosar 4.

JUDEC~TORIA DE OCOL OCNA SIBIULUI

44.
1919, Pres.I.A.59.
Proces-verbal

Luat în Ocna Sibiului la 1/14 martie 1919 în afacerea prelu@rii judec@toriei de


ocol din loc. }i luarea jur@mântului }i declara]iunilor de la judec@tori }i personalul
judec@toriei, pe baza ordonan]ei Consiliului Dirigent, resortul justi]iei nr. 121/1919
just., prin Aurel Gherasim }ef-judec@tor de ocol în Ocna Sibiului.
Prezen]i:
Urm@torii membri ai judec@toriei de ocol sus-numi]i:
Aurel Gherasim, }ef-judec@tor, cavaler Robert Fehrentheil de Gruppenberg,
judec@tor, Adalbert Sissel, conduc@torul c@r]ilor funduare, George Husti, cancelarist,
Susana Dollni, diurnist interimar, Berta Vulkán, diurnist interimar, Alexandru Orosz,
servitor de oficiu, Francisc Kovács, pârc@lab interimar, Ioan Ciuchina, ca grefier.
{ef-judec@torul Aurel Gherasim aduce la cuno}tin]a persoanelor prezente c@, în
sensul ordina]iunei nr. 121/1919 just., este încredin]at cu conducerea judec@toriei
de ocol din Ocna-Sibiului }i, deci, imediat }i efeptuie}te preluarea.
{ef-judec@torul provoac@ pe fostul }ef-judec@tor cavaler Robert Fehrentheil de
Gruppenberg s@ depun@ jur@mântul prescris în ordonan]a nr. 121/1919 just., § 4 a
resortului justi]iei, f@cându-l atent c@ nedepunerea jur@mântului va avea urm@ri foarte
grave.
Judec@torul cavaler Robert Fehrentheil de Gruppenberg cere suspendarea lu@rii
jur@mântului de la dânsul, pân@ se va informa la resort despre urm@rile grave care
le are negarea jur@mântului.
În urma acestora, }ef-judec@torul declar@ pe sus-numitul judec@tor îndep@rtat de
la oficiul s@u.

161
GHEORGHE IANCU

Mai departe, provoac@ pe Adalbert Sissel, George Husti, Susana Dollni, Berta
Vulcan, Alexandru Orosz }i Francisc Kovács s@ depun@ jur@mântul mai sus amintit,
sau s@ fac@ declara]ia prescris@ în ad. nr. 121/1919 just.
Provoca]ii declar@ c@ nu depun nici jur@mântul }i nici declara]ie nu fac.
Adalbert Sissel, George Husti, Susana Dollni }i Berta Vulcan declar@ c@, deoarece
au ridicat lefurile pân@ la 1 aprilie, fac serviciul pân@ la termenul acesta, iar Alexandru
Orosz }i Francisc Kovács se declar@ a servi }i mai departe.
{ef-judec@torul ia la cuno}tin]@ declara]iile acestea.
Dup@ citire }i explicare în limba maghiar@ s-a subscris }i încheiat.
D.c.m.s.
s.s. Aurel Gherasim, }ef-judec@tor; s.s. Ioan Ciuchina, grefier; s.s. Fehrentheil
Robert; s.s. Sissel Albert, s;s; Husti Gy.; s.s. Dollni Zsuzsánna; s.s. Vulkán Berta; s.s.
Alexandru Orosz; s.s. Kovács Ferencz.
Dosar 4.

45.
De la }eful Judec@toriei de ocol din Ocna Sibiului
1919.Pres.I-A.59
Domnului
{ef al Resortului de Justi]ie

Cu provocare la ordinul din 8 febr. 1919 }i cel din 13 martie 1919, nr. ad. 121/
1919 just., am onoare a relata c@ în conformitate cu ordinele men]ionate, cu ziua
de zi am preluat conducerea judec@toriei de ocol din Ocna-Sibiului }i procesul-verbal
luat în afacerea depunerii, respectiv, deneg@rii jur@mântului }i a declara]iei solemne,
am onoare a sub}terne aici sub ./. al@turat, cu acel adaus, c@ pe ziua fixat@ de mine
pentru îndeplinirea acestui act, singur Armin Székely, executorul judec@toriei, n-a
putut fi avizat s@ se prezinte, fiindc@ dânsul având permisiune, de prezent locuie}te
în Sibiu, unde l-am recercat, ca pe ziua de 22 l.c., termenul fixat pentru luarea jur@mân-
tului, respectiv, promisiunii solemne, s@ se prezinte la acest oficiu, despre rezultatul
c@rui lucru voi relata îndeosebi; totodat@ l-am provocat ca, f@r@ amânare s@ se
reîntoarc@ la sediul oficiului s@u, }i c@ pentru eventuala prelungire a concediului s@u,
s@ se adreseze c@tre D-voastr@. De altcum numitul executor verbal mi-a declarat deja
c@ este aplicat s@ depun@ jur@mântul prescris.
Relatez totodat@ c@ judec@torul îndep@rtat, cav. Robert Fehreitheil de Gruppenberg,
începând cu ziua de 26 febr. a.c., este în concediu }i înc@ atunci am preluat de la dânsul,
împreun@ cu conducerea judec@toriei }i num@rul de cass@, adjustamentul, c@r]ile,
materialele, imprimatele }i scriptele detaliate dup@ pozi]ii, în protocolul redactat cu acea
ocazie; din care motiv luarea unui protocol în aceast@ afacere nu a fost lips@.
Mai departe relatez c@ ofician]ii de la aceast@ judec@torie, care pân@ acum au mai
r@mas la slujba lor, cu excep]ia unui servitor }i a unui temni]er provizor, precum se
eviden]iaz@ }i în procesul-verbal al@turat, cu 31 l.c., î}i p@r@siser@ oficiul lor, în urmare

162
Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

fac propunerea ca locurile devenite vacante la aceast@ judec@torie prin dep@rtarea


lor s@ se completeze pân@ la 31 l.c. cu al]ii. Tot din acest motiv cer încuviin]area ca
în locul diurnistului interimar, f@r@ plat@, de azi s@ pot angaja un diurnist interimar
cu plat@.
Relatez înc@ c@, dintre ofician]ii actuali, Albert Sissel, conduc@torul c@r]ilor funduare,
}i Francisc Kovács, temni]er interimar, vorbesc mai cu greu limba român@; Alexandru
Orosz, servitorul judec@toriei, a c@rui limb@ matern@ e cea român@, vorbe}te aproape
deplin limba român@, dintre ceilal]i ofician]i nici unul nu posed@ limba român@ }i nici
unul nu }tie ceti }i scrie române}te.
Relatez mai departe c@ dintre ofician]i nici unul n-a manifestat atitudine politic@,
social@ sau de orice caracter îndreptat@ în contra românilor.
Relatez apoi c@, luând în socoteal@ circula]ia de pace a judec@toriei de ocol Ocna-
Sibiului, vor fi de lips@: 2 judec@tori, 1 notar, 1 cond. d. c.f., 3 ofician]i de birou, 2
diurni}ti, 1 executor, 1 procuror delegat, 1 temni]er, 2 servitori.
Deodat@ înaintez sub 2., conspectul compus despre num@rul personalului sistemizat,
de lips@ }i afl@tor în func]iune }i despre posturile necompletate.
Mai departe relatez c@ executorul actual este vrednic s@ r@mân@ în func]iune }i
în cazul statific@rii.
La judec@toria de ocol din Ocna-Sibiului n-a fost aplicat translator.
În urm@ relatez c@ la judec@toria de aici, de prezent este urm@toarea restan]@:
cauze civile: 20, cauze penale: 62, cauze de execu]ie: 16, cauze de l@s@mânt: 170,
cauze mixte: -, cauze centrale: 10, cauze de c@r]i fund.: 7, restan]e de copiere: 30,
restan]e de expedi]ie: 237.
Restan]a din urm@ provine în mare parte din împrejurarea c@ actele de sub
expedi]ie con]in scripte ce nu se pot expedia decât în scrisori recomandate.
Aceast@ restan]@ ar putea fi rezolvat@ în cel mai scurt timp, dac@ cel pu]in o parte
mai însemnat@ a personalului sistemizat }i-ar putea începe activitatea.
Ocna Sibiului, la 1/14 martie 1919. s.s. Aurel Gherasim, judec@tor-}ef la Judec@toria
de ocol.
Dosar 2.

JUDEC~TORIA DE OCOL TURDA

46.
Proces-verbal

Întocmit la Turda, în data de 14 martie 1919, în cl@direa judec@toriei de ocol, privind


chestiunea prelu@rii conducerii judec@toriei de ocol în urma dispozi]iei Consiliului Dirigent
Român din Sibiu.
Sunt prezen]i subsemna]ii:
În data de 14 martie a.c., ora 930, în fa]a judec@torului de Curte de Apel, Vajna
Vincze, conduc@torul judec@toriei de ocol din Turda, se prezint@ judec@torul de ocol

163
GHEORGHE IANCU

din Abrud, Pavel Moi}, care declar@ c@ el a fost numit conduc@tor al judec@torie de
ocol din Turda, în virtutea ordonan]ei nr. 121/1919 just., emis@ de c@tre Consiliul
Dirigent Român din Sibiu }i îi solicit@ judec@torului de ocol, Vajna Vincze, s@ predea
conducerea judec@toriei de ocol.
Judec@torul consilier la Curtea de Apel Vajna Vincze declar@ c@ nu recunoa}te
drept legale dispozi]iile Consiliul Dirigent Român din Sibiu }i c@ refuz@ s@ predea
conducerea institu]iei.
În consecin]@, Moi} Pavel a p@r@sit cl@direa judec@toriei de ocol }i s-a reîntors în
jurul orei 11, înso]it de subprefectul P@t@ceanu Gheorghe, dr. Mezei Eugen – pre}e-
dintele tribunalului }i c@pitanul român Aram@ – în prezent comandantul pie]ei.
Subprefectul dr. P@t@ceanu Gheorghe , în calitate de reprezentant al prefectului de
Turda, i-a solicitat judec@torului, consilier la Curtea de Apel Vajna Vincze s@ predea
conducerea judec@toriei de ocol, în caz contrar va utiliza for]a.
Judec@torul, consilier la Curtea de Apel, Vajna Vincze, a repetat declara]ia , potrivit
c@reia nu recunoa}te drept legal@ aceast@ ini]iativ@ dar v@zând apari]ia comandantului
pie]ei cedeaz@ în fa]a for]ei }i a predat conducerea judec@toriei de ocol }i a institu]iei
în sine.
Cu aceasta , procesul-verbal a fost citit }i aprobat cu men]iunea c@ a fost întocmit
în dou@ exemplare, un exemplar a fost predat judec@torului, consilier la Curtea de
Apel, Vajna Vincze, referitor la inventarul judec@toriei de ocol }i jur@mintele luate
magistra]ilor au fost întocmite procese-verbale separate.
s.s. Pavel Moi} – judec@tor }ef; s.s. Vajna Vincze – judec@tor, consilier la Curtea
de Apel; s.s. dr. Mezei Eugen – grefier.
Dosar 2.
47.
Raport

Subscrisul judec@tor-}ef din Turda, conform instruc]iunilor prescrise în apelul ad.


nr. 121/1919 just., am preluat conducerea judec@torie din Turda.
Despre actul se al@tur@ protocolul sub A. ./.
Judec@torii, precum }i to]i cei func]ionari subalterni }i 2 executori ai judec@toriei,
în urm@ }i procurorul delegat, au denegat depunerea jur@mântului oficios, respective,
promisiunea solemn@ sau declara]ia prescris@, … aclusul B. }i C.
Ioan Popoviciu, conduc@torul c@r]ilor funciare, îns@, a depus jur@mântul f@r@ rezerve
}i a r@mas în func]iunea sa, dovad@ procesul verbal sub D.
Judec@torii, predând oficiul }i actele lor nerezolvate, s-au dep@rtat. Cei subalterni, pân@
la 1 aprilie, sunt aplica]i a r@mâne în func]iunea lor. Lista subalternilor se aclud@ sub F.
Luând în considerare circula]ia de pace a judec@toriei, spre aplicare vor fi de lips@:
judec@tori: 4, notari: 2, practican]i: 2, conduc@tor la c@r]ile funciare: 1, ofician]i de
birou: 6, diurni}ti: 4, executor: 1, servitori: 3.
Ar fi de lips@ un procuror delegat }i, eventual, 1 translator german.
Executorii demisiona]i de altcum nu sunt vrednici s@ r@mân@ în post; tot ase-
menea }i ofician]ii subalterni, fiindc@ nu posed limba român@.

164
Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

Translatori nu sunt în func]iune.


Num@rul cauzelor restante e considerabil }i mod de rezolvare nu pot afla de
prezent, în lipsa total@ a judec@torilor }i altor ofician]i de birou.
Din partea mea îmi voi da tot concursul ca pertract@rile fixate deja, dup@ împrejur@ri,
s@ fie rezolvate sau amânate; tot asemenea }i c@r]ile funciare s@ fie rezolvate dup@ posibilitate.
De altcum în situa]ia aceasta anormal@ a}tept noi dispozi]ii.
Turda, la 15 martie 1919. s.s. Pavel Moi}, judec@tor-}ef.
Dosar 2.

JUDEC~TORIA DE OCOL SEBE{

48.
1919.El.IV.A.31.sz.
Protocol

Luat în 15 martie 1919 st.n. la Judec@toria de ocol Sebe}ul-S@sesc.


Obiect: preluarea judec@toriei dimpreun@ cu toate scriptele, precum }i inventarul
registrelor }i obiectelor de valoare.
Prezen]i subscri}ii:
Se prezint@ dr. Nicolae Laz@r, domiciliat în Sebe}ul-S@sesc dimpreun@ cu Ion
Albon }i Sabin Catalina, ofi]eri ai armatei române }i, legitimându-se cu documentul
de denumire estr@dat de }eful Resortului de Justi]ie al Consiliului Dirigent Român
din Sibiu, datat din 11 martie a.c. sub nr. 121/1919 just., }i în baza acestuia, ca numit
}ef al judec@toriei de ocol Sebe}ul-S@sesc, someaz@ pe judec@torul de ocol dr. Bérczy
Géza ca s@-i predea conducerea judec@toriei Sebe}ul-S@sesc, localit@]ile oficioase,
scriptele, c@r]ile funduare, temni]a, inventarul întreg al recvisitelor }i obiectelor, precum
}i cheile cassei judec@toriei dimpreun@ cu depozitele prezidiale.
Judec@torul de ocol dr. Bérczy Géza, ca substitut al judec@torului conduc@tor
Domsinszky György care, fiind morbos, nu e de fa]@, declar@ c@ în sensul mandatului
secret primit de la guvernul maghiar, el numai ordonan]elor venite de la guvernul
maghiar se poate expune, deci dispozi]iile Consiliului Dirigent Român din Sibiu nu
le poate recunoa}te de obligatoare, deci el deneag@ predarea judec@toriei. Dr. Nicolae
Laz@r declar@ c@ în caz de rezisten]@ va determina cu asisten]@ militar@ predarea
judec@toriei }i provocându-se la sus-numi]ii ofi]eri de fa]@ mai someaz@ o dat@ pe
judec@torul de ocol dr. Bérczy Géza s@ predea judec@toriei.
Judec@torul de ocol dr. Bérczy Géza declar@ c@ e silit a ceda for]ei }i, deci, pred@ d-lui
dr. Nicolae Laz@r conducerea judec@toriei, localit@]ile oficioase, scriptele, foaia funduar@,
temni]a, întreg inventarul rechizitelor }i obiectelor, ambele chei ale cassei judec@tore}ti,
precum }i con]inutul acestei casse, }i anume: 23 cor., 36 fil buget penal, depozitul prezidial
nr. 46-1914, de 31 cor.; apoi, nr. 52-1914 de 4 cor., nr. 2-1918, 1 ceas de nichel cu lan],
1 ceas de argint cu lan], 1 inel de aur cu diamante; nr. 51-1918: 8 cor. 4 fil., nr. 57-1918,
2 cor. 20 fil., nr. 1-1919: 181 cor. 63 fil., nr. 2-1919: 2 buc. bilete câ}tig@toare seria 513,
}i 2614 nr. 13 }i 20 despre câte 100 cor. pre] nominal, 3 buc. bilete de loterie maghiar@

165
GHEORGHE IANCU

seria 537, 1596, 1955, nr. 51, 79, 95, despre câte 100 cor. pre] nominal, 4 buc. bilete
de loterie pentru sanatoriul reginei Elisabeta seria 3388, 4365, 5329, 5933, nr. 84, 70,
22, 55 despre câte 5 cor. pre] nominal, 1 buc. bilet de loterie crucea ro}ie italian@ seria
231, nr. 30 despre 25 lire pre] nominal, 2 buc. bilete de loterie maghiar@ seria 2947, 2946,
nr. 50, 50 despre 1 fil. pre] nominal, 1 buc. Mercurs részletív, seria 2888 nr. 19 despre
un bilet de loterie maghiar@ din anul 1870 cu 4 chitan]e, 1 buc. ac]iune la b@ile s@rate
din Sebe}ul-S@sesc, despre 100 cor. cu 9 cupoane nr. 1168 }i 1 talon.
Dr. Nicolae Laz@r recunoa}te primirea în sensul de mai sus.
Dup@ citire }i aprobare, protocolul s-a încheiat cu acea observare c@ s-a luat în 3
exemplare cu text maghiar }i 1 exemplar cu text românesc, dintre care 2 exemplare
maghiare }i unul românesc s-au extr@dat judec@torului dr. Nicolae Laz@r iar 1 exemplar
maghiar judec@torului dr. Bérczy Géza.
s.s. dr. Nicolae Laz@r, judec@tor de ocol; s.s. dr. Bérczy Géza, jude de ocol, locot.;
s.s. Ion Albon; s.s. Sabin Catalina asistenta.
Dosar 2.

49.
Judec@toria de ocol Sebe}ul-S@sesc
1919.El.IV.A.31.sz.
C@tre
{eful Resortului de Justi]ie al Consiliului Dirigent Român din Sibiu

Prin prezenta raportez c@ am preluat conducerea judec@toriei de ocol Sebe}ul-


S@sesc }i al@tur protocolul referitor la preluarea acestei judec@torii.
Observ c@ la preluarea judec@toriei, din acel motiv m-am prezentat }i cu 2 ofi]eri,
fiindc@ a}a m-am fost în]eles anterior cu judec@torul dr. Bérczy, deci aceasta s-a
întâmplat la pofta lui în modul acesta.
Despre celelalte împrejur@ri voi raporta în curând.
Sebe}ul-S@sesc, la 15 martie 1919.
s.s. dr. Nicolae Laz@r, }eful judec@toriei.
Dosar 2.

50.
Judec@toria de ocol Sebe}ul-S@sesc

C@tre
{eful Resortului de Justi]ie al Consiliului Dirigent Român din Sibiu

Prin prezenta raportez c@ am somat pe judec@torul de ocol, dr. Bérczy Géza, la


depunerea jur@mântului nou, numitul îns@ a denegat jur@mântul. Protocolul referitor
este al@turat aici. Pe judec@torul de ocol Domsinszky György înc@ l-am citat în scopul
depunerii jur@mântului, dar, fiind bolnav, nu s-a prezentat. L-am cercetat în locuin]@

166
Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

}i l-am aflat bolnav greu. Referitor la jur@mânt a declarat c@ din cauza morbului nu
este în stare a depune jur@mântul }i nici a-l denega.
Mai raportez c@ am provocat }i pe func]ionarii subalterni ai judec@toriei s@ depun@
jur@mântul nou, dar }i ace}tia au denegat to]i depunerea jur@mântului nou. I-am
provocat apoi s@ fac@ declara]ia solemn@ prescris@ de D-voastr@, dar au denegat }i
aceasta. {i acest protocol referitor este al@turat aici.
Sebe}ul-S@sesc, la 22 martie 1919. s.s. dr. Laz@r, }eful judec@toriei
Dosar 2.

51.
Judec@toria de ocol Sebe}ul-S@sesc

Proces-verbal

Încheiat în Sebe}ul-S@sesc, la 26 martie 1919, înaintea judec@torului de ocol


Sebe}ul-S@sesc. Obiect: depunerea jur@mântului nou prin executorul acestei judec@torii,
Osztián Antal. Prezen]i: dr. Nicolae Laz@r, }eful judec@toriei, Ioan Duvlea, notar,
Osztián Antal, executorul judec@toriei.
Dr. Nicoale Laz@r, }eful judec@toriei de ocol Sebe}ul-S@sesc, someaz@ pe executorul
acestei judec@torii, Osztián Antal, s@ depun@ jur@mântul prescris în ordonan]a nr. 121
a Consiliului Dirigent Sibiu, resortul Justi]iei.
La aceast@ provocare, executorul Osztián Antal a depus jur@mântul prescris, dup@
urm@torul text:
„Eu, Osztián Antal, jur pe Atot}tiitorul Dumnezeu, de a fi credincios Regelui
Ferdinand I }i Statului român, de a respecta cu sfin]enie legile ]@rii }i decretele }i
ordonan]ele Consiliului Dirigent }i de a îndeplini cu onoare, con}tiin]@ }i nep@rtinire
func]iunile ce-mi sunt încredin]ate }i a p@stra secretul oficios. A}a s@-mi ajute Dumnezeu”.
Procesul-verbal s-a încheiat }i subscris.
D.c.m.s.
s.s. Osztián Antal, executor, s.s. dr. Nicolae Laz@r, }eful judec@toriei, s.s. Ioan
Duvlea, notar.
Dosar 2.

JUDEC~TORIA DE OCOL BAIA DE CRI{

52.
Proces-Verbal,

Luat în Baia de Cri} 3/16 martie 1919. Obiect: predarea }i respective preluarea
judec@toriei de ocol din Baia de Cri}
Prezen]i:

167
GHEORGHE IANCU

Victor Ancean jude-}ef, încredin]at cu preluarea judec@toriei }i Attila Bradi jude-


}ef de pân@ acum a judec@toriei din Baia de Cri}, apoi Dr. Nerva Oncu primpretorele
plasei Baia de Cri}.
Judele-}ef Victor Ancean prezint@ actele, cu care s-a încredin]at, ca s@ preia
judec@toria, în urma acestora invit@ pe judele-}ef Attila Bradi, ca s@ predea oficiul,
la care respectivul declar@ c@ nu are înc@ ordin de predare. Judele-}ef Victor Ancean
îi pune în vedere c@ întrucât nu ar fi aplicat s@ predeie oficiul, de voie bun@, va aplica
for]a, la ce judele Bradi Attila declar@ c@ for]ei se supune }i pred@ oficiul.
În urma acesteia judec@toria de ocol din Baia de Cri} se declar@ de preluat@ }i
trece întru toate în puterea statului român.
Dup@ aceasta procesul-verbal s-a cetit, explicat }i subscris, de cei interesa]i.
Baia de Cri}, la 3/16 martie 1919, s.s. Victor Ancean judec@tor-}ef, s.s. Bradi
Attila, s.s. Dr. Nerva Oncu.
Dosar 4.

53.
No.Pres.1919.VII.A.61.
Proces-Verbal,

Luat în Baia de Cri} la 3/16 martie 1919. Obiect: depunerea jur@mântului juzilor
}i amploia]ilor aplica]i, la judec@toria de ocol Baia de Cri}.
Prezen]i:
Victor Ancean jude-}ef din partea judec@toriei de ocol, apoi Bradi Attila fost jude-
}ef, Dóczy Bálint jude, Szimonides Károly jude, Dr. Kovács István jude, Dr. Albert
Lõrincz notar, apoi amploia]i: Siklódy János, Beovits Kornél, Lõrinczy András, Kostyál
Pál }i Kiss Albert }i Emanuel Jakab executor cercual.
Victor Ancean jude-}ef invit@ pe susnumi]ii s@ se declare c@ voiesc s@ intre în
serviciul statului român sau nu? – }i dac@ da, sunt aplica]i s@ depun@ jur@mântul
prescris pentru juzi }i amploia]ii satului român, la ce susnumi]ii declar@ c@ nu voiesc
s@ intre în serviciul statului român }i prin urmare nici jur@mântul nu-l depun.
Dup@ acestea, acest proces-verbal se încheie }i subscrie de cei interesa]i.
Baia de Cri}, la 3/16 martie 1919.
s.s. Victor Ancean jude-}ef, s.s. Emanuel Jakab, s.s.Siklódy János, s.s. Beovits Kornél,
s.s. Lõrinczy András, s.s. Kiss Albert, s.s. Bradi Attila, s.s.Dóczy Bálint, s.s.Szimonides
Károly, s.s. Dr. Kovács István, s.s. Dr. Albert Lõrincz, s.s.Kostyál Pál.
Dosar 4.

54.
Nr.1919.Pres.VII.A.61
Proces-Verbal,

168
Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

Luat în Baia de Cri} la 3/16 martie 1919. Obiect: depunerea jur@mântului juzilor
}i amploia]ilor aplica]i la judec@toria de ocol din Baia de Cri}.
Prezen]i:
Victor Ancean jude-}ef din partea judec@toriei de ocol, apoi Bradi Attila fost jude-
}ef, Dóczy Bálint jude, Szimonides Károly jude, Dr. Kovács István jude, Dr. Albert
Lõrincz notar, apoi amploia]ii Siklody János, Beovits Kornél, Lõrinczy András, Kostyál
Pál, Kiss Albert }i Emanuel Jakab executor cerc.
Victor Ancean }ef-jude invit@ pe susnumi]ii s@ se declare c@ vreau s@ intre în
serviciul statului român, }i dac@ da, atunci sunt aplica]i s@ depun@ jur@mântul prescris
pentru juzi }i amploia]ii statului român, la care susnumi]ii declar@, c@ nu voiesc s@
intre în serviciul statului român }i prin urmare nici jur@mântul nu-l depun.
Dup@ aceasta, acest proces-verbal se încheie }i subscrie de cei interesa]i. Baia
de Cri}, la 3/16 martie 1919 s.s. Victor Ancean jude-}ef, s.s. Kiss Albert, s.s. Kostyál
Pál, s.s. Emanuel Jakab, s.s.Bradi Attila, s.s. Dóczy Bálint, s.s. Szimonides Károly,
s.s. Dr. Kovács István, s.s. Dr. Albert Lõrincz, s.s. Siklody János, s.s. Beovits Kornél,
s.s. Lõrinczy András.
Dosar 4.

55.
Pres.Nr.1919.VII.A.61.
Proces-Verbal,

Luat în Baia de Cri}, la 3/16 martie 1919. Obiect: Depunerea jur@mântului din
partea Maria Ancean aplicat@ la judec@toria de ocol din Baia de Cri}.
Prezen]i:
Victor Ancean jude-}ef }i Maria Ancean. Victor Ancean jude-}ef invit@ pe susnumita
s@ se declare c@ voie}te s@ intre în serviciul statului român ori nu? {i dac@ da, e aplicat@
a depune jur@mântul de urm@torul cuprins în acest proces verbal; la ce susnumita
declar@ c@ da, voie}te s@ intre în serviciul statului român }i e gata a depune jur@mântul
prescris pentru amploia]ii statului român.
Jur@mântul urmeaz@:
„Eu Maria Ancean jur pe Atot}tiitorul D-zeu, de a fi credincioas@ Regelui Ferdinand
I }i Statului român, de a respecta cu sfin]enie legile ]@rii }i decretele, ordonan]ele
Consiliului Dirigent }i a îndeplini cu onoare, con}tiin]@ }i nep@rtinire func]iunile ce-mi
sunt încredin]ate }i a p@stra secretul oficios. A}a s@-mi ajute D-zeu”.
Acest proces-verbal s-a luat separat, fiind susnumita bolnav@.
Dup@ aceste, acest proces-verbal se încheie }i subscrie.
Baia de Cri}, la 3/16 martie 1919, s.s. Maria Ancean.
Dosar 4.

56.
Pres.No.1919.VII.A.61

169
GHEORGHE IANCU

Proces-Verbal,

Luat în Baia de Cri}, la 3/16 martie 1919. Obiect: Depunerea jur@mântului din
partea juzilor }i amploia]ilor aplica]i la judec@toria de ocol din Baia de Cri}.
Prezen]i:
Victor Ancean jude-}ef, apoi Coriolan Mur@rescu, Ioan Rusca jun., Ersilia Ciur,
Ioan Pop, Ludovic Buza}, Alexandru Biró, Francisc Magyari, Francisc Deák, Carol
Benkõ, Árpád Medgyesi, {tefan Alexy, Ladislau Mure}an, Gherasim Farc, Albert
Kovács amploia]i la judec@toria de ocol din Baia de Cri}.
Victor Ancean jude-}ef invit@ pe susnumi]ii s@ se declare c@ voiesc s@ intre în
serviciul Statului român, ori nu, }i dac@ da, atunci sunt aplica]i s@ depun@ jur@mântul
cu urm@torul cuprins în acest proces-verbal, la ce susnumi]ii declar@, c@ da, voiesc
s@ intre în serviciul statului român, }i sunt gata a depune jur@mântul prescris pentru
amploia]ii statului român, cuprins în acest proces-verbal.
Jur@mântul urmeaz@: „Eu Coriolan Mur@rescu, Ioan Rusca, jun., Ersilia Ciur, Ioan
Pop, Ludovic Buza}, Alexandru Biró, Francisc Magyari, Francisc Deák, Carol Benkõ,
Árpád Medgyesi, {tefan Alexy, Ladislau Mure}an, Gherasim Farc }i Albert Kovats
„Jur pe Atot}tiitorul Dumnezeu, de a fi credincios Regelui Ferdinand I }i Statului
român, de a respecta cu sfin]enie legile ]@rii }i decretele, ordonan]ele Consiliului
Dirigent }i de a îndeplini cu onoare, con}tiin]@ }i nep@rtinire func]iunile, ce îmi sunt
încredin]ate }i a p@stra secretul oficios. A}a s@-mi ajute Dumnezeu”.”
Dup@ aceste, acest proces-verbal se încheie }i subscrie de c@tre cei interesa]i cu
aceea, c@ corectura de mai sus s-a rectificat prin judele-}ef.
Baia de Cri}, la 3/16 martie 1919. s.s. Victor Ancean, s.s. Alexy István, s.s. Marosán
László, s.s. Kovács Albert, Fark Gerõ, s.s. Coriolan Mur@rescu, s.s. Ioan Rusca, jun.,
s.s. Ersilia Ciur, s.s. Ioan Pop, s.s. Buzás Lajos, s.s. Biró Sándor, s.s. Magyary Ferencz,
s.s. Deák Ferencz, s.s. Benkõ Károly, s.s. Medgyesi Árpád.
Dosar 4.
57.
No.Pres.1919, IX.A.10.
Proces-Verbal,

Luat în Baia de Cri}, în 4/17 martie 1919, la judec@toria de ocol Baia de Cri}.
Obiect:
Depunerea jur@mântului din partea notarului public.
Prezen]i:
Victor Ancean jude-}ef }i Dr. Gergely Géza notar public în Baia de Cri}.
Coriolan Mur@rescu ca grefier.
În baza ordonan]ei 121-1919, just. Judele Victor Ancean invit@ pe notarul public
Dr. Gergely Géza ca s@ depun@ jur@mântul fixat în § 4 din numita ordonan]@.
Dr. Gergely Géza declar@ cumc@ nu voie}te a servi Statul român }i prin urmare
jur@mântul nu-l depune.

170
Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

Dup@ explicare, acest proces-verbal din ambele p@r]i s-au isc@lit.


s.s. Victor Ancean jude-}ef, s.s. Coriolan Mur@rescu grefier, s.s. Dr. Gergely notar public.
Dosar 4.

58.
No.Pres.1919.VII.A.61
Proces-Verbal,

Încheiat la judec@toria de ocol din Baia de Cri} în 5/18 martie 1919. Obiect:
depunerea jur@mântului fixat în ordonan]a No.121/919 just. a Consiliului Dirigent
din partea advoca]ilor.
Prezen]i:
Victor Ancean jude-}ef, mai departe: Juliu Nabraczky, Dr. Joan Baumgarten, Dr.
Eugen Veress }i Dr. Zoltán Veress advoca]i în Baia de Cri}.
Victor Ancean jude-}ef provoac@ pe susnumi]ii advoca]i a se declara c@ depun
jur@mântul a ordonan]ei din 20 febr.-5 martie 1919 cu textul din §.1.
Juliu Nabraczky advocat se declar@ c@ depune jur@mântul, iar advoca]ii Dr. Joan
Baumgarten, Dr. Eugen Veress }i Dr. Zoltán Veress declar@,c@ nu sunt aplica]i a
depune jur@mântul.
Dup@ aceste, Juliu Nabraczky advocat depune jur@mântul cu urm@torul text: „Jur
pe Atotputernicul Dumnezeu, de a fi credincios Regelui Ferdinand I }i Statului român,
de a respecta cu sfin]enie legile ]@rii, precum }i decretele }i ordonan]ele Consiliului
Dirigent din Sibiu, de a îndeplini chemarea mea de advocat cu onoare, punctualitate
}i con}tiin]@. A}a s@-mi ajute Dumnezeu”.
Dup@ explicare, aflându-se corect luat acest proces-verbal, se subscrie. S.s. Victor
Ancean jude-}ef, s.s. Coriolan Mure}an grefier, s.s. Nabraczky, s.s. Dr. Baumgarten
János, s.s. Dr. Veress Jenõ, s.s. Dr. Z. Veress.
Dosar 4.
59.
De la judec@toria de ocol Baia de Cri}
No.Pres.1919.VII.A.61,
Domnule Pre}edinte,

În baza ordonan]ei ad.No.121/1919 just. am onoare a V@ su}terne:


A.2 procese-verbale încheiate despre depunerea jur@mântului func]ionarilor
justi]iei cu o list@ a celor, ce au depus }i una a celor ce nu au depus jur@mântul.
B. Procesul-verbal încheiat despre denegarea de a depune jur@mântul notarul public.
C. Procesul-verbal luat cu advoca]ii din cercul judec@toriei. Din acest proces-
verbal se afl@ c@ advoca]ii Juliu Nabracky }i Dr. Ioan Papp, au depus jur@mântul,
iar ceialal]i nu. Mai departe am onoare a-V@ raporta, c@:
1. Dintre func]ionari care au depus jur@mântul nici unul nu }tie corect scrie româ-
ne}te, limba român@ îns@ o posed pe deplin: Ioan Rusca jun., Coriolan Mur@rescu,
Ersilia Ciur }i Maria Ancean }i Ioan Pop; apoi îndestul@tor: Árpád Medgyesi, Gherasim

171
GHEORGHE IANCU

Farc, Francisc Magyari, Alexandru Biró, încâtva: Ludovic Buzás }i Károly Benkõ; nu
posed deloc: {tefan Alexy, Adalbert Kovács, Ladislau Marosán }i Francisc Deák.
2. Considerând circula]ia de pace ar fi necondi]ionat de lips@ deocamdat@ înc@ 2
judec@tori, (pân@ acum au fost 6), de 1 notar }i 1 oficiant, care s@ }tie perfect scrie române}te.
3. Singurul executor, Iacob Emanuel, nu a depus jur@mântul, de aceea e lips@
de un executor.
4. Translatori nu sunt.
5. Cauzele în restan]@ sunt: a. procese civile: în curgere cam 110, b. în suspans
}i pauzante: cam 2400, între acestea sunt }i câte de 7-8 ani; c. criminale cam 150,
la c@r]ile funduare e curen]@, îns@ sunt puse în scontre cereri de execu]ie cam 30, apoi
pertract@ri seriale, care nu s-au putut ]inea din cauza rezbelului, cam 60.
Luând în considerare toate acestea, apoi împrejurarea c@ acum încep a incurge
multe procese de posesiune }i repozi]ie: V@ rog, s@ binevoi]i a interveni, s@ fie în cel
mai scurt timp întregit personalul barem cu un judec@tor, 1 notar }i 1 oficiant, ace}ti
din urm@ s@ posede limba român@ perfect }i în scris.
Cu ajutorul acestora cred c@ am putea reduce restan]a de tot, rezolvi cauzele
restante numai în timp mai îndelungat }i cu ajutorul a 2-3 judec@tori s-ar putea.
Baia de Cri}, 10/23 martie 1919. S.s. Victor Ancean judec@tor }ef.
Dosar 4.

JUDEC~TORIA DE OCOL S~LI{TE


60.
Prezidiul tribunalului Sibiu
Nr.1919.Pres.III.J.103.

Onoratului {ef de Resort al Justi]iei Sibiu

Cu respect v@ raportez c@ dl Carol Pildner, judec@tor la tribunalul local, fiind esmis


pentru predarea }i preluarea judec@toriei din S@li}te, în ziua de 13 martie st.n. 1919,
asociat de noul denumit judec@tor dr. Augustin Câmpian, s-a prezentat în S@li}te, a
satisf@cut mandatului }i introducându-l pe dl dr. Câmpian în afacerile primordiale,
în ziua de 16 martie st.n. s-a reîntors. Afl@ îns@ de lips@, s@ se mai reîntoarc@ în
decursul s@pt@mânii la S@li}te, pentru a-l introduce pe dl Câmpian în deplin.
Protocolul despre preluarea, respectiv, predarea judec@toriei mi l-a prezentat }i
este depus la actele ce se refer@ la judec@toria S@li}tei.
Dl Carol Pildner ia la cuno}tin]@ c@ prin rescriptul DVoastr@ edat la nr.ul 1-1919
Pres. este transmutat în calitate de judec@tor la tribunalul din Sibiu.
Sibiu, la 17 martie st.n. 1919
s.s. Iuliu Munteanu, prezident.
Dosar 2.

61.
1919.El.IV.A.73

172
Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

Proces-verbal

Încheiat la S@li}te, în data de 27 septembrie 1919, de c@tre conduc@torul judec@toriei


de ocol din S@li}te, privind depunerea jur@mântului de fidelitate, de c@tre cancelaristul
Péter József }i servitorul Gyenge Imre, în urma dispozi]iei nr. 343.Pres.IV.A. din 23
septembrie 1919 a pre}edintelui tribunalului din Sibiu.
Au fost prezen]i subsemna]ii:
Conduc@torul judec@toriei de ocol l-a convocat pe cancelaristul Péter József }i
sus-numitului i-a tradus în limba maghiar@ con]inutul dispozi]iei pre}edintelui tribu-
nalului din Sibiu }i dup@ ce i-a atras aten]ia în ceea ce prive}te caracterul sfânt al
jur@mântului }i a consecin]elor care rezult@ în urma unei înc@lc@ri, i-a solicitat s@ depun@
jur@mântul de fidelitate con]inut de paragraful nr. 4 al deciziei, publicate în nr. 11 al
„Gazetei Oficiale” sau s@ rosteasc@ angajamentul con]inut de paragraful nr. 5 dac@
depunerea jur@mântului intr@ în contradic]ie cu convingerile sale religioase.
Cancelaristul Péter József declar@ c@ datorit@ provenien]ei sale din jude]ul Ciuc,
dore}te s@ ajung@ înapoi în jude]ul Ciuc, întrucât nu st@pâne}te limba român@ }i toate
rudele sale se afl@ în jude]ul Ciuc }i el are averea personal@ tot în jude]ul Ciuc. Dup@
}tiin]a sa, func]ionarii din justi]ie ai jude]ului Ciuc înc@ nu au depus jur@mântul de
fidelitate, prin urmare, nici el nu se afl@ în situa]ia de a depune jur@mântul de fidelitate,
citit în fa]a sa în limba maghiar@, atâta timp cât conferin]a de pace nu a decis înc@ soarta
jude]ului Ciuc. În consecin]@, din motivele expuse anterior, refuz@ depunerea jur@mân-
tului de fidelitate }i solicit@ s@ nu i se cear@ depunerea acestui jur@mânt pân@ la decizia
final@ a conferin]ei de pace. În procesul-verbal prezent la cererea sa s-a mai consemnat
declara]ia sa categoric@ potrivit c@reia o parte a func]ionarilor }i-a primit retribu]ia }i,
în cazul în care i se va acorda }i în continuare retribu]ia care i se cuvine, el va r@mâne
în aceast@ func]ie }i î}i va îndeplini con}tiincios, ca pân@ la acea dat@, obliga]iile de
serviciu care îi revin.
Declar@ c@ declara]iile sale au fost consemnate în mod corect }i semneaz@ în acest
sens: s.s. Péter József.
În lipsa unor instruc]iuni, Péter József a r@mas în continuare în func]ia sa.
Dup@ aceea, conduc@torul judec@toriei de ocol l-a convocat pe servitorul Gyenge
Imre }i i-a comunicat acestuia con]inutul dispozi]iei pre}edintelui tribunalului }i dup@
ce i-a atras aten]ia în ceea ce prive}te caracterul sfânt al jur@mântului }i a
consecin]elor ce rezult@ din înc@lcarea lui, i-a solicitat depunerea jur@mântului de
fidelitate.
Servitorul Gyenge Imre solicit@ consemnarea în procesul-verbal a declara]iei sale,
potrivit c@reia, datorit@ faptului c@ nu st@pâne}te limba român@ în scris }i nici nu se
poate angaja s@ înve]e limba român@ într-un an, el nu poate depune jur@mântul
solicitat, dar este dispus s@-}i continue activitatea în mod con}tiincios }i onest, în cazul
în care i se achit@ }i în continuare drepturile b@ne}ti care îi revin.
Declar@ c@ declara]ia sa este consemnat@ corect }i semneaz@: s.s. Gyenge Imre.
Gyenge Imre, în lipsa unor instruc]iuni, a r@mas în continuare în func]ia sa.
Cu aceasta procesul-verbal a fost încheiat }i semnat.

173
GHEORGHE IANCU

s.s. Carol Pildner, judec@tor de Curte de Apel, în calitate de conduc@tor al judec@toriei


de ocol; s.s. Izidor Duma, grefier.
Dosar 2. Originalul în lb. maghiar@.

JUDEC~TORIA DE OCOL URBAN~ CLUJ

62.
Protocol

conceput în ziua de 17 martie 1919 st. n., în oficiul judec@toriei cercuale [urban@]
din Cluj.
Prezen]i fiind subscri}ii:
Dr. Ioan Runcanu, judec@tor, ca }i comisar delegat de Consiliul Dirigent Român
din Sibiu, pentru a prelua judec@toria cercual@ din Cluj, s-a prezentat la conduc@torul
vechi al acestei judec@torii, Nicolae Gáspár }i dându-i cunoscut@ misiunea, a cerut
ca s@-i predea oficiul de }ef }i întru mai departe r@mâne în func]iunea de jude.
Nicolae Gáspár, fostul conduc@tor de judec@torie, declar@ c@ el nu recunoa}te
pe Consiliul Dirigent Român din Sibiu }i, prin urmare, numai delegatului guvernului
maghiar este aplicat s@ predea oficiul.
Dr. Ioan Runcanu, în urma declara]iei f@cute de }eful vechi, reclam@ interven]ia
dlui Dr. Vasile Hossu, primnotar, ca trimis al prefectului.
Dr. Vasile Hossu, în calitate de substitut al primarului ora}ului, provoac@ pe
numitul Gáspár s@ predea agendele de }ef – lui dr. Ioan Runcanu, c@ci în caz contrar
va trebui s@ aplice for]a.
La acestea, Gáspár din nou declar@ cum c@ nu este aplicat s@ predea oficiul.
Dup@ acestea, dr. Hossu în prezen]a Dlui dr. Ion Pordea, delegatul pre}edintelui
Cur]ii de Apel, provoac@ santinela – for]a armat@, ca s@ se prezinte în oficiu }i s@
sileasc@ pe dl Gáspár la predare.
Dup@ sosirea santinelei, Dl Gáspár din nou declar@ cum c@ nu pred@ oficiul numai
for]ei brute.
Dr. Ion Runcanu provoac@ pe dl Gáspár ca s@ predea jurnalul de depozite
prezidiale, precum }i cheile sub care obiectele se p@zesc.
Referitor la acestea, dl Gáspár declar@ cum c@ el n-are cuno}tin]@ nici de jurnale,
dar nici de depozite }i astfel nu este în stare ca astfel de lucruri s@ predea }i astfel de
cereri s@ poat@ din de-ajuns face.
Dup@ aceasta, substitutul primarului, dr. Hossu V., provoac@ pe dl Gáspár s@
p@r@seasc@ chiliile oficioase.
Dl Gáspár din nou declar@ c@ nu este aplicat s@ satisfac@ cererii.
La ce dl Hossu cere ca santinela s@-l dea afar@.
Dup@ aceasta se aplic@ for]a, iar dl Gáspár }i personalul se dep@rteaz@.
Dup@ acestea, dr. Ion Runcanu provoac@ pe judec@torul dr. Ioan Hofbauer ca
s@ se declare, dac@ întru toate se ]ine solidar cu }eful lor, dl Gáspár.

174
Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

Dl dr. Ioan Hofbauer se declar@ întru-toate solidar cu }eful lor conduc@tor.


La ceea ce fa]@ de el s-au aplicat acelea}i m@suri.
Ladislau Kálnássy, provocat s@ p@r@seasc@ localul, declar@ ca }i }eful Gáspár, cu
care se declar@ întru-toate solidar.
La ceea ce s-au aplicat acelea}i m@suri }i fa]@ de el.
Dup@ aceste, preluat fiind întreg oficiul, protocolul se încheie iar cheile, în num@r
de 4 /patru/ se predau D-lui pre}edinte de tribunal.
s.s. dr. Ioan Runcanu; s.s. dr. Vasile Hossu, primar; s.s. dr. Ioan Pordea.
Dosar 2.

63.
1919.Prezid.I.A.141
C@tre
{eful Resortului de Justi]ie al Consiliului Dirigent din Sibiu

Subscrisul, la îndrumarea Dlui prefect al ora}ului Cluj, am preluat în 17 martie


1919 st. n. conducerea }i, totodat@, întreaga judec@torie cercual@ provincial@ din Cluj,
în calitate de comisar delegat al Consiliului Dirigent.
Decursul prelu@rii nu-l voi mai descrie, ci al@tur în original protocolul susceput
la aceast@ ocaziune.
Notez, îns@, cum c@ dintre func]ionarii acelei judec@torii, nici unul nu a r@mas la
postul s@u, din care cauz@ subscrisul, dup@ preluarea oficiului, pân@ la sosirea condu-
c@torului designat pentru aceast@ judec@torie, am încuiat toate camerele de birou iar
cheile le-am predat D-lui pre}edinte al tribunalului Cluj.
Raportul special îl va trimite }eful judec@toriei.
Cluj, în 19 martie 1919 st. n.
Cu stim@, s.s. dr. Ioan Runcanu, }eful juduc@toriei cercuale urbane, în calitate
de comisar.
Dosar 2.
JUDEC~TORIA DE OCOL PUI

64.
Proces -verbal,

Dresat în Pui, localul de oficiu a judec@toriei de ocol la 18 martie st.n.1919, din


prilejul prelu@rii conducerii acestei judec@torii de la actualul }ef Nicolae Demjanovich.
Prezen]i subsemna]ii:
Prezentându-m@ la actualul }ef al judec@toriei Nicolae Demjanovich, i-am adus la
cuno}tin]@ c@ în baza decretului din 8 febr. 1919, de sub Nr. 121/1919.just. al Consiliului
Dirigent român, resortul Justi]iei, sunt încredin]at cu conducerea judec@toriei, iar dânsul
va func]iona de acum înainte ca judec@tor la aceast@ judec@torie.

175
GHEORGHE IANCU

În urmare am somat pe actualul }ef numit, s@-mi predea oficiul.


La aceast@ somare }eful men]ionat a declarat c@ protesteaz@ în contra pred@rii
oficiului, considerându-se pe sine drept }ef al acestei judec@torii instituit pe cale legal@.
Fa]@ cu aceast@ declara]ie, subsemnatul }ef numit acum, am adus la cuno}tin]@
c@ am ordin de la Consiliu Dirigient român s@ preiau oficiul }i întrucât aceasta nu s-
ar putea efeptui pe cale pa}nic@, am autorizare s@ uzez de mijloace constringente.
Am reîncercat deci din nou pe }eful vechi s@ predea oficiul cu adausul c@ în caz de
resisten]@ sunt nevoit a uza de mijloacele asupra c@rora am autorizare.
La aceast@ somare fostul }ef declar@ c@ cedeaz@ for]ei }i astfel e gata la predarea oficiului.
Dup@ aceasta s-a efeptuit preluarea conducerei judec@toriei, impunându-i fostului
}ef, ca la termenul fixat de mine, noul }ef, s@ se prezinte în localul oficial al acestei
judec@torii în scopul pred@rii bunurilor, valorilor, efectelor, arhivelor, magazinei de
untenzilii, a realit@]ilor }i peste tot a întregei averi apar]in@toare judec@toriei, despre
ce se va dresa inventar specificat, cunoscând, în caz contrar urm@rile.
Drept care se încheie prezentul proces-verbal. D.c.m.s.
s.s. dr. Ianculovici }efjudec@tor, s.s. Demjanovich Miklós.
Dosar 4.

65.
Judec@toria de ocol din Pui
C@tre
Resortul de JUSTI[IE, în Sibiu,

Pe baza proceselor-verbale, inventarelor }i a celorlalte documente, am onoare


a raporta, c@ cu ziua de azi, adec@ în 18 martie am preluat judec@toria de ocol din
Pui, procedând conform ordona]iunei prescrise de Domnul }ef al resortului, }i c@ la
judec@torie, dintre fo}tii ofician]i maghiari nici unul nu a fost învoit a r@mânea în
serviciu ca oficiant român, afar@ de mine }i servitorul aplicat din partea mea cu
numele Axenti Muntean, - nu este.
De}i unii din ofician]ii maghiari mi-au promis c@ pân@ la pacea definitiv@ îmi stau
de ajutor în mersul judec@toriei, totu}i în scopul asigur@rii mersului judec@toresc, ca
urmarea ]inutei lor cu privire la circula]ia de pace a judec@toriei este lips@ înc@ de 2
judec@tori, 1 notar, 3 canceli}ti }i 2 diurni}ti, pentru ca lucrurile judec@tore}ti s@ fie
resolvate f@r@ nici o amânare }i greutate.
Executoul actual fiind transferat în Ungaria, în cauzele execu]ionale deja în curs,
este lips@ }i de un executor, a c@rui denumire o rog.
Având notarul public sediul în Ha]eg, de a cui competin]@ se ]ine cercul Pui, nu
am ce s@ raportez.
În cauzele criminale este lips@ de un trimis al procuraturei.
Ce prive}te restan]a aflat@ la sosirea mea la judec@torie este urm@toarea:
În procese civile 86 cauze; în procese execu]ionale 05 cauze; cauze de l@s@mânt
196; cauze criminale 39; cauze de la cartea funduar@ – 50; alt caz: 1.

176
Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

Aceast@ restan]@ mare, cât }i ac]iunile }i peti]iunile multe intrate zilnic la judec@torie,
m@ îndeamn@ a V@ ruga s@ binevoi]i a dispune urgent de ajutorul cerut mai sus.
Al@tur totodat@ }i procesul-verbal luat în cauza depunerei jur@mântului de fidelitate
a advoca]ilor.
Ce prive}te translatorii, nu am ce s@ raportez, nefiind translatori la judec@torie.
Remarc c@ în trecut au fost sistemizate 3 posturi de judec@tor, 2 de notar, 4 de
canceli}ti, 1 de conduc@tor la c@r]ile funduare, 2 de durni}ti, 2 de servitori }i 1 de
portar. (Aici urmeaz@ obiectele preluate dup@ inventar de la poz. 1-17).
Cu aceasta închei raportul meu .
s.s. Dr. Ianculovici }ef-judec@tor.
Dosar 4.

66.
Proces-verbal,
Luat la judec@toria de ocol din Pui la 19 martie 1919,

Prezen]i subsemna]ii:
{eful judec@toriei dup@ preluarea judec@toriei someaz@ pe ofician]ii de la judec@-
torie, }i anume pe Ottó Cseh conduc@torul cadastrului, Petru Dencsisor conduc@tor
de birou, Rudolf Luther }i Andrei Szõcs grefieri, Irina Szász }i Olga Ambrus diurniste,
Ákos Mártonossy p@zitor de temni]@, Ludovic Somkereki }i Josif Farkas servitori, s@
depun@ jur@mântul prescris de ordona]iunea Resortului de Justi]ie, la care susnumi]ii
r@spund fiecare separat cu: nu, adeca au denegat depunerea jur@mântului.
Dup@ aceasta au fost provoca]i s@ fac@ declara]ia solemn@ recerut@ de la magistra]ii,
care r@mân }i pe mai departe în serviciu, explicându-li-se toate consecin]ele provenite
din ]inuta lor pasiv@ fa]@ de acest act.
La aceast@ provocare susnumi]ii r@spund c@ ei nu fac declara]ia solemn@ recerut@,
pe motiv, c@ ei sunt denumi]i de guvernul maghiar }i de la care dân}ii n-au primit
nici o instruc]iune, ca în Ungaria soarta lor este asigurat@ }i nu sunt aplica]i a lucra
pe mai departe statului român.
{efjudec@torul le face cunoscut c@ ca urmare ]inutei lor sunt dimi}i din serviciu,
dar dup@ ce dân}ii sunt salariza]i pân@ la 1 aprilie anul curent sunt datori a r@mânea
în serviciu pân@ la timpul indicat.
Drept acea se încheie procesul-verbal prezent.
s.s. Dr. Ianculovici, }efjudec@tor, s.s. Cseh Ottó, s.s. Dencsisor, s.s. Luther Rudolph,
s.s. Szõcs András, Szász Irén, s.s.Ambrus Olga, s.s.Somkereki Lajos, s.s. Farkas József,
s.s. Mártonossy Ákos.
Dosar 4.

JUDEC~TORIA DE OCOL ILIA

177
GHEORGHE IANCU

67.
Proces - verbal,

Încheiat în localul judec@toriei de ocol din Ilia, în ziua de 19 martie 1919, cu


ocaziunea prelu@rii oficiului.
Se prezint@ în senzul ordonan]ei Consiliului Dirigent nr.121/1919, just. Dr. Augustin
Deac, numit }ef judec@tor la judec@toria din Ilia, în localul judec@toriei numit@, }i-l
someaz@ pe actualul }ef al judec@toriei, ca s@ predee oficiul.
{eful actual, Dr. Bodola Zoltán, declar@ c@ nu pred@ oficiul, numai în urma for]ei,
pentru c@ dup@ p@rerea sa Ilia e afar@ de linia demarca]ional@ }i în sensul contractului
de armsti]iu, pân@ la încheierea p@cii are s@ r@mân@ judec@toria în mâna maghiarilor.
{eful nou, Dr. Augustin Deac, considerând c@ în oficiul judec@toriei, la orele 9
}i ê nu era decât oficiantul (directorul cancelariei) Nicolae Oprean, }i un servitor,
care s-a purtat în mod necuviincios, a aflat de lips@ ca s@ recerce primpretorele din
loc. Pentru punerea la dispozi]ie a unei puteri bra]iale.
Primpretorul d@ ordin ca 4 jandarmi sub conducerea plutonierului Stoica s@ stea
la dispozi]ia }efului judec@tor nou care se prezint@ în localul judec@toriei.
În fine, la orele 9 }i ê î.a. se prezint@ }eful actual, care apoi la somarea de mai
sus, a f@cut declara]ia, c@ în urma for]ei pus@ în vedere, pred@ oficiul.
Preluarea s-a efeptuit pe baza inventarelor su}ternute de actualul }ef, o control@
detaliat@ cu privire la aceea c@ toate obiectele sunt de fa]@, ori ba, în lips@ de personal,
momentan n-a fost posibil@, drept asta }eful actual prime}te r@spunderea material@,
cumc@ obiectele … în ziua de azi sunt de fa]@.
S-a mai preluat cassa judec@toriei, în care s-a constatat în numerar: 217 cor.02
fil., precum depuneri prezidiale în pre] de 766 C. 58 fil. sub 9 pozi]ii, în care sum@
se cuprinde pozi]ia 50/914.50 cor. fals@,
Terminând preluarea oficiului, se subscrie procesul-verbal, dup@ ce con]inutul de
mai sus se aprob@.
Ilia, la 19 martie 1919, s.s. Dr. Augustin Deac, }ef judec@tor, s.s. Dr. Boloda
Zoltán }eful judec@toriei de ocol.
Dosar 4.
68.
Proces-Verbal,

Încheiat în localul judec@toriei de ocol din Ilia, în ziua de 19 martie 1919, conform
ordonan]ei Consiliului Dirigent, Resortul Justi]iei nr.121-1919, just.
Dup@ terminare prelu@rii oficiului din partea noului }ef-judec@tor Dr. Augustin
Deac, convoca]i fiind to]i judec@torii }i func]ionarii subalterni ai judec@toriei, se prezint@:
Judec@torii: Dr. Bodola Zoltán, Buzás Pál, Dr. Szabó Géza, Dr Bocskor Árpád.
Func]ionarii subalterni: Nicolae Oprean oficial, directorul cancelariei, Huyer Péter,
Fekete Elek, canceli}ti, Serester Róbert, Nagy Gyula, Kiss Josefin diurni}ti, Sztójka
Lajos, Ringler Jenõ, Kónya Béla, cond.c.f., Bányász Ferencz, Keresztes József servitori,

178
Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

Rábay Miklós p@zitor de pu}c@rie, Mózes Miklós cancelist, Markovits Armin, Roska
János executori.
Comunicându-le susnumi]ilor judec@tori }i func]ionari subalterni ai judec@toriei
în }edin]@ preluarea oficiului }i explicându-le con]inutul ordona]iunilor Consiliului
Dirigent, privitor la justi]ie, conf. Ordona]iunei nr. 121-1919.just, i-am provocat s@
depun@ imediat jur@mântul nou.
To]i prezen]ii, afar@ de Nicolae Oprean, au denegat depunerea jur@mântului.
Provoca]i fiind dup@ aceasta func]ionarii: Ringler Jenõ, Huyer Péter, Serester
Róbert, precum }i executorii Markovits Armin }i Roska János, ca atari, cari dup@
informa]iunile primite sunt oameni de munc@ }i vrednici de a-i re]inea la judec@torie,
ca s@ depun@ respective s@ fac@ declara]iunea solemn@, - numi]ii au denegat }i facerea
declara]iei aceste.
Observând c@ la judec@toria din Ilia nici translatori, nici notari, sau exper]i oficiali }i
denumi]i n-au fungat, - procesul-verbal s-a subscris }i încheiat, în ziua cu datul mai sus.
s.s. Dr. Augustin Deac, s.s. Mózes Miklós, s.s. Dr. Bodola Zoltán, conduc@torul
judec@toriei de ocol, s.s. Buzás Pál, s.s. Dr. Szabó Géza, s.s. Dr. Bocskor Árpád, s.s.
Ringler Jenõ, s.s.Kónya Béla, s.s. Huyer Péter, s.s. Fekete Elek, s.s. Serester Róbert,
s.s. Sztójka Lajos, s.s. Nagy Gyula, s.s. Kiss Josefin, s.s. Roska János, s.s. Markovits
Armin, s.s. Bányász Ferencz, s.s. Keresztes József, s.s. Rábay Miklós.
Dosar 4.

69.
Proces-Verbal,

Luat la judec@toria reg. Român@ de ocol din Ilia, în ziua de 19 martie 1919, în
senzul ordonan]ei Consiliului Dirigent nr.121-1919, just. despre depunerea
jur@mântului func]ionarului }ef de cancelarie Nicolae Oprean.
La somarea }efului nou al judec@toriei spre a depune jur@mântul nou, func]ionarul
Nicolae Oprean declar@ c@ jur@mântul prescris îl depune, în urma c@rei declara]ii
numitul func]ionar numaidecât a depus jur@mântul prescris în § 4 al ordonan]ei nr.121,
ceea ce confirm@ prin subscrierea procesului-verbal de fa]@.
Încheiat }i subscris.
Ilia, la 19 martie 1919, s.s. Dr. Augustin Deac }ef judec@tor, s.s. Nicolae Oprean.
Dosar 4.

70.
Dela }eful judec@toriei de ocol din Ilia
6-1919
Domnule Ministru,

179
GHEORGHE IANCU

În urma ordinului Dvoastre cu datul din 8 februarie 1919 ad. Nr.121/1919, just.
m-am prezentat în sediul judec@toriei de ocol din Ilia, în ziua de 18 martie 1919,
pentru a efeptui preluarea oficiului.
Dup@ câ}tigarea informa]iunilor necesare, m-am prezentat apoi în ziua de 19
martie, la orele 9 diminea]a în localul judec@toriei, unde afar@ de func]ionarul român
Nicolae Oprean nu se afl@ nime; mai târziu intrase un servitor, pe care l-am provocat
la orele 9 }i ê, ca s@ chieme pe domnii judec@tori }i func]ionarii subalterni, eventual
din cartirele private, - la oficiu. Servitorul din vorb@ mi-a r@spuns în mod necuviincios,
ca s@ a}tept pân@ vine judec@torul-}ef al lor, c@ el nu merge.
Îndrumându-l la ordine în mod energic }i punându-i în vedere m@suri mai aspre,
s-a dep@rtat }i servitorul acesta. Absen]a tuturor judec@torilor }i a celorlal]i func]ionari,
mi-a f@cut impresia, c@ respectivii aflând despre scopul venirei mele în mod ostentativ
r@mân acas@, ca în modul acesta s@ fac@ preluarea oficiului imposibil@, ba }i pentru
încurajarea eventualelor nepl@ceri, am reclamat interven]ia dlui primpretor, Dr.
{tefan H@r@gu} }i punerea la dispozi]ie alor 4 jandarmi. Dl primpretor fiind de fa]@,
a }i dispus, ca 4 jandarmi din apropiere s@ se prezinte în localul judec@toriei, postând
pe coridor. Dup@ un sfert de or@ s-a prezentat apoi judec@torul Dr. Bodola Zoltán,
}ef al judec@toriei, care îmi f@cea impresia c@ e pu]in beat. Aducându-i apoi
judec@torului numit scopul venirei mele }i provocându-l, s@-mi predeie oficiul, mi-a
predat oficiul, mersul pred@rii este descris în procesul-verbal sub 1.
Predarea }i preluarea oficiului a decurs în regul@, f@r@ nici o jignire din partea
unuia, sau altuia, pân@ plânsetul copil@resc continuu al judelui Dr. Bodola, care îns@
a fost urmarea alcoholului, decât unei emo]ion@ri sau jignire.
Terminând cu preluarea oficiului am convocat to]i judec@torii }i func]ionarii subalterni,
executori }i servitori, pentru a le lua jur@mântul nou oficios, - comunicându-le totodat@
preluarea oficiului. În }edin]@ espunându-le însemn@tatea zilei, scopul }i dorin]a Consi-
liului Dirigent, i-am provocat pe to]i cei prezen]i s@ depun@ jur@mântul – explicându-le
}i urm@rile deneg@rii jur@mântului.
Depunerea jur@mântului au denegat-o to]i judec@torii }i func]ionarii subalterni,
precum }i servitorii, afar@ de singurul oficiant român Nicolae Oprean.
Despre denegarea }i depunerea jur@mântului s-au încheiat procesele-verbale
al@turate sub 2 }i 3. În ziua de 20 martie a.c. au fost convoca]i advoca]ii }i notarul
public, asemenea cu scopul de a depune jur@mântul.
Prezentându-se advoca]ii – la provocarea de a depune jur@mântul – afar@ de
advoca]ii români, Dr. {tefan Rozvan }i Dr. Simion Dragomir, ceialal]i au denegat
jur@mântul. Notarul public îi concediat pân@ în 25 martie 1919 }i absent.
Despre actul acesta de asemenea s-au încheiat procese-verbale, care sunt al@tu-
rate sub 4,5.
Am dispus ca atât judec@torii, cât }i func]ionarii subalterni, precum servitorii s@
r@mân@ în oficiu }i agendele curente – care nu sunt dispozi]iuni meritorice – s@ le
îndeplineasc@, totodat@ am dispus ca s@ nu li se dea permis de c@l@torie pân@ la

180
Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

dispozi]ia mai înalt@ a Dvoastre. Observ c@ notari, translatori la judec@toria aceasta


n-au fost în func]iune }i nici exper]i.
Deoarece judec@torii }i func]ionarii, afar@ de unu, au denegat depunerea jur@mântului
– despre men]inerea acelora în oficiu nu poate fi vorb@.
În special îns@ despre judec@tori: 1. Dr. Bodola Zoltán }tie române}te }i nu i se
poate imputa fapte de excep]ionat, dar e om care s-a dat b@uturei }i e absolut de
folos. 2. Buzás Pál nu }tie române}te, un om absolute imposibil }i neapt. 3. Dr. Szabó
Géza nu }tie române}te, altcum f@r@ gre}. 4. Dr. Bocskor Árpád }tie române}te,
nem]e}te, s@se}te, om tiner, serios }i diligent, putere de munc@, care sub toat@ durata
r@zboiului a fost militar, jur@mântul numai din solidaritate cu ceilal]i nu l-a depus,
a} fi de p@rere ca s@ i se dea prilej s@ r@mân@ în serviciul Statului român.
Func]ionarii subalterni:
Nicolae Oprean român cinstit, lucr@tor foarte bun, o via]@ neexcep]ionabil@, om
de 55 de ani, cu matur@ }i absolvent de teologie.
Dintre ceilal]i func]ionari subalterni Ringler Jenõ conduc@torul c@r]ilor funduare
}tie române}te, e evreu, îns@ om serios, lucr@tor bun }i cunoscut ca om cinstit }i de
încredere cu purtare neexcep]ionabil@, întrucât s-ar afla o modalitate s@ se men]in@
în serviciu, ar fi în interesul serviciului. Asemenea }tie române}te diurnistul Serester
Róbert, a c@rui so]ie e român@, ca putere de munc@ e de a doua clas@.
Ceilalal]i nu }tiu române}te }i }i purtarea }i ]inuta lor, de}i cazuri concrete nu se
pot în}ira, a fost }i este a}a, încât nu se pot suferi în oficiile române}ti.
Executorii }tiu ambii române}te, Markovits Armin e evreu, dar bun de munc@ }i
cinstit. Roska János un be]iv, nu e de folos.
Servitorii sunt sub orice critic@ din punctul de vedere român, sunt f@r@ amânare
de del@turat.
Judec@toria asta are 76 comune, circula]ia normal@ la civile în timpul de pace
3400-3600 cauze, criminale 1200-1600, l@s@mântare 6-800, care îns@ în timpul din
urm@ s-a ridicat }i se ridic@ la triplu, la c@r]ile fundare 12-13000 numeri curen]i de
cauze, drept asta la judec@toria asta sunt necesari cel pu]in 4 judec@tori, 2 notari }i
personalul de pân@ acum, la tot cazul.
Num@rul cauzelor rezolvate este: civile: 62, criminale: 68, l@s@mântare: 350,
c@r]ile fund.0,
Cu putere de munc@ necesar@ cel pu]in înc@ un judec@tor se pot rezolva în timp
scurt.
În fine, am onoare a raporta c@ pe toate comunele ocolului am publicat în modul
obi}nuit preluarea judec@toriei }i am f@cut dispozi]ia pentru a introduce întru-toate
limba oficioas@.
În leg@tur@ cu cauzele l@s@mântare, care se sporesc zilnic }i a c@ror pertractare }i
efeptuire, în lips@ de notar public nu e cu putin]@, vin cu stim@ oficioas@ cu
urm@toarea propunere:
Notarul public din Ilia e concediat pân@ în 25 martie a.c., sunt îns@ informat c@
dânsul este transferat la S@tmar, }i c@ nu se mai reîntoarce, care dac@ se va reîntoarce,

181
GHEORGHE IANCU

fiind un neo-maghiar, jur@mântul nu-l va depune, prin urmare la men]inerea lui în


oficiu nu poate fi vorb@. Acum afacerile l@s@mântare se împiedic@ }i r@mân în sarcina
judec@toriei, care cu personalul de azi nu-i în stare s@ le pertracteze.
Posturile de notari publici au fost în sinecur@ pentru arga]ii guvernului maghiar,
dar cu toate acestea a fost de lips@ }i mai sunt dup@ modesta mea p@rere, pe timpul
de tranzi]ie }i cât@ vreme nu dispunem de personal }i azi de lips@, pentru c@ ei au s@
ia o sarcin@ mare de pe judec@torii în cauzele l@s@mântare, dar cu privire la
denumirea noilor notari publici, a} fi de p@rere ca legea privitoare la notari publici
s@ se modifice într-acolo, ca }i la noi, ca în Fran]a }i Germania – s@ fie încredin]a]i
în sediul judec@toriilor, unii dintre advoca]i cu facultatea de a funga }i ca notari
publici, f@r@ ca prin asta s@ fie respectivii nevoi]i a abzice de praxa advoca]ial@, prin
care procedur@ ar fi sus]inut advocatul pentru public }i judec@torie, iar senzul de a
avea notar public se ajunge }i advoca]ii, care ar fi fost meni]i de notari publici, pot
fi aplica]i la alta posturi în oficii.
Rog autorizare, ca s@ angajez cel pu]in doi servitori }i doi diurni}ti pe lâng@
prealabil@ înt@rire ulterioar@, totdat@ m@ rog de a încredin]a pretorele Oliviu Sârbu
din loc cu func]iunea de procuror (ügyészségi megbízott), c@ cauzele criminale s@
se poat@ f@r@ piedec@ continua – deoarece procuror de prezent nu este la judec@torie.
Ilia, la 20 martie 1919,
s.s.Dr. Augustin Deac, }ef-judec@tor.
Dosar 4.

JUDEC~TORIA DE OCOL AIUD

71.
Proces-verbal

Întocmit la Aiud, în data de 20 martie 1919, în cl@direa judec@toriei de ocol, la


data de 20 martie 1919.
Sunt prezen]i subsemna]ii:
Se prezint@ judec@torul dr. F@rchescu Iosif, în calitate de judec@tor numit de c@tre
Consiliul Dirigent Român în fruntea judec@toriei de ocol din Aiud, înso]it de prefectul
dr. Pop Ioan }i sublocotenentul B@ncil@ Nicolae }i solicit@ conduc@torului judec@toriei
de ocol, judec@torului de ocol dr. Ács Jenõ, predarea institu]iei, respectiv, a conducerii.
Dr. Ács Jenõ refuz@ s@ predea conducerea }i protesteaz@ împotriva prelu@rii
institu]iei, declarând c@ nu este dispus s@ efectueze predarea, de bun@ voie, deoarece
nu recunoa}te autoritatea Consiliului Dirigent Român }i comunic@, de asemenea, c@
se va supune numai în cazul utiliz@rii for]ei. La dispozi]ia prefectului dr. Pop Ioan,
sublocotenentul B@ncil@ Nicolae atinge pe judec@torul de ocol, dr. Ács Jenõ, în semn
de utilizare a for]ei.

182
Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

În urma folosirii for]ei, judec@torul de ocol, dr. Ács Jenõ, se declar@ dispus s@ predea
conducerea judec@toriei de ocol }i arat@ c@ refuz@ s@ presteze jur@mântul de fidelitate,
fiind con}tient de consecin]ele care rezult@ în urma refuzului de a presta jur@mântul.
Preluarea judec@toriei de ocol va fi consemnat@ într-un proces-verbal separat,
înso]it de inventar.
s.s. dr. Pop Ioan; s.s. dr. F@rchescu Iosif; sublocotenent s.s. B@ncil@ Nicolae; s.s.
dr. Ács Jenõ.
Dosar 2.

72.
Proces-verbal

Încheiat la Aiud, în data de 20 martie 1919, în cl@direa judec@toriei de ocol din


Aiud, privind preluarea judec@toriei de ocol din Aiud.
Au fost prezen]i subsemna]ii:
Nou numitul conduc@tor al judec@toriei de ocol, judec@torul de ocol dr. F@rchescu
Iosif, dup@ ce a preluat conducerea judec@toriei de ocol de la judec@torul de ocol Dr.
Ács Jenõ – fapt consemnat într-un proces-verbal separat – le-a solicitat judec@torilor
de ocol Bauer Zsigmond }i dr. Nagy Kázmér depunerea jur@mântului. Ace}tia au refuzat
s@ depun@ jur@mântul de credin]@ regelui Ferdinand I, deoarece nu au fost elibera]i
de jur@mântul depus fa]@ de republica maghiar@ }i sunt în continuare cet@]eni maghiari.
Conduc@torul judec@toriei de ocol, dr. F@rchescu Iosif, le comunic@ judec@torilor
prezen]i consecin]ele care rezult@ ca urmare a refuzului de a presta jur@mântul de
fidelitate, ar@tând c@ în acest fel sunt considera]i ca demisionari, respectiv, elibera]i
din func]ie }i c@ statul român nu recunoa}te nici un angajament sau contract semnat
de c@tre ace}tia referitor la drepturile b@ne}ti sau pensie. Judec@torii prezen]i iau la
cuno}tin]@ aceste declara]ii }i comunic@ faptul c@ nu mai doresc s@-}i p@streze func]iile
în cadrul unui regim str@in.
În continuare, noul conduc@tor al judec@toriei de ocol, le-a solicitat personalului
administrativ }i auxiliar s@ depun@ jur@mântul de fidelitate prescris sau s@ fac@ o
declara]ie solemn@, în sensul c@ î}i vor continua activitatea în func]iile pe care le de]in,
în mod fidel }i onest, sub autoritatea Consiliului Dirigent Român.
Personalul prezent, nominal: dr. Elsnitz Adalbert – notar, Kaba János }i Jakobi
Róbert – condicari funciari, Glatter Miksa }i Gáll László – func]ionari superiori, Muzsnai
István – cancelarist, Márton Margit, Bartha Zsigmond, Fekete Gyula – diurni}ti, Csõsz
Bálint, Pál Pál – servitori, declar@ unanim c@ nu vor depune jur@mântul de fidelitate
fa]@ de regele Ferdinand I }i nici nu vor face angajamentul solemn }i c@ nu mai doresc
s@ î}i continue activitatea sub noul regim.
Conduc@torul judec@toriei de ocol, dr. F@rchescu Iosif, le atrage aten]ia – c@ }i
în cazul judec@torilor de ocol – privind consecin]ele care rezult@ în urma refuzului de
a presta jur@mântul }i de a continua activitatea în func]iile de]inute, dar cei prezen]i
î}i men]in punctele de vedere. Între timp }i-a f@cut apari]ia slujitorul Márián László

183
GHEORGHE IANCU

care, la solicitarea amintit@ anterior a conduc@torului judec@toriei de ocol, î}i însu}e}te


total, punctele de vedere exprimate de c@tre colegii s@i.
Se constat@ c@ nu s-au prezentat judec@torii de ocol Lászlóffy József }i Bata Imre, dintre
care primul este bolnav iar al doilea nu }i-a ocupat înc@ func]ia }i se afl@, dup@ câte se afirm@,
în localitatea Szolnok. De asemenea, nu s-au prezentat func]ionarii superiori Máthé József
}i Mester József, respectiv, diurnistul Dombrowszky Albert, ace}tia fiind bolnavi.
Dup@ citirea procesului-verbal, s-a semnat.
s.s. dr. F@rchescu Iosif; s.s. Bauer Zsigmond; s.s. dr. Nagy Kázmér; s.s. dr. Elsnitz
Adalbert; s.s. Kaba János; s.s. Glatter Miksa; s.s. Gáll László; s.s. Muzsnay István; s.s.
Márton Margit; s.s. Bartha Zsigmond; s.s. Fekete Gyula; s.s. Csõsz Bálint ;s.s. Pál Pál;
s.s. Márián László.
Dosar 2. Originalul în lb. maghiar@.

73.
Domnule Ministru,

Conform ordinului D-voastre nr. 121/1919 just., am onoare a V@ raporta respectuos


despre preluarea judec@toriei de ocol din Aiud, în urm@toare:
Fiind informat c@ predarea oficiului va întâmpina greut@]i }i va fi denegat, am cerut
interven]ia d-lui prefect comitatens }i, înso]it de un ofi]er, ne-am prezentat, la 20 martie
1919 st.n., c@tre orele 9, la judec@torie, unde }eful numit din partea regimului maghiar,
numai dup@ întrebuin]area for]ei, s-a învoit a preda oficiul, precum adevere}te aceasta
procesul-verbal al@turat aici sub A.
Imediat dup@ actul acesta, au fost convoca]i to]i judec@torii, notarul }i func]ionarii
judec@toriei în }edin]@ }i, dup@ ce le-am fost comunicat preluarea conducerii, le-am
explicat în limba maghiar@ decretul nr. 1 al Consiliului Dirigent }i ordonan]a referi-
toare la judec@tori, avoca]i }i notari publici, desf@}urând atât inten]iile Consiliului
Dirigent, cât }i interesele publicului }i ale func]ionarilor justi]iei; apoi i-am provocat
pe prezen]i s@ depun@ jur@mântul prescris.
Atât judec@torii, cât }i to]i func]ionarii prezen]i au denegat depunerea jur@mântului,
nici m@car o declara]iune solemn@ nu s-au învoit a face, ba, din contr@, au declarat
c@ ei deneag@ serviciul pe mai departe sub conducerea unui alt judec@tor }ef. Decla-
ra]iile acestea s-au fixat în protocolul aici al@turat sub B ./.
Între atari st@ri, am preluat de la fostul judec@tor }ef, conform protocolului al@turat
aici sub C ./., valorile în primul rând, mai bine zis depozitele jude]iale, neaflând bani
oficio}i de loc, ci, din contr@, datorii. Notez c@ acluza A ./. s-a f@cut în trei, iar B ./. }i C
./. în câte dou@ exemplare, din care câte un exemplar a r@mas la fostul judec@tor }ef.
La îndrumarea d-lui pre}edinte al tribunalului din Alba-Iulia, am încuiat localit@]ile
judec@toriei de ocol }i s-au pus sub paz@ militar@. Preluarea judec@toriei în detail /
referatele judec@torilor/ o s@ o efectuez în zilele urm@toare.
Judec@toria de ocol din Aiud se afl@ imediat lâng@ penitenciarul din loc., într-un
edificiu nou si modern /zidit în anul 1913/; e îns@ foarte neglijat@; în edificiu nu e indus@
lumina electric@ }i Judec@toria nu dispune nici m@car de o singur@ lamp@. Parterul e

184
Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

ocupat de mili]ie, aflându-se de prezent oficiul al Diviziei I a vân@torilor }i procuratura


a jude]ului mar]ial aici. Oficiile judec@toriei de ocol sunt în etajul /dislocuite în 8 od@i
mari, iar dou@ od@i mici }i o culin@ servesc de locuin]@ servitorului.
La judec@torie au fost aplica]i, cu tot cu }eful, 5 judec@tori, 1 notar, 2 conduc@tori
de carte funduar@, 9 ofician]i }i 3 servitori, cu to]ii deci 20 de persoane.
Dup@ cum am putut constata, la judec@torie, deja de 3 ani, s-a lucrat foarte pu]in
iar în ultimele luni mai nimic, restan]ele mari /sigur peste 2.000/ }i dezordinea arat@
c@ domnii, sistematic, s-au preparat la predarea judec@toriei, c@utând s@ se afle
aceasta într-o stare cât se poate de deplorabil@. Dezordinea aceasta a fost motivat@
cu r@zboiul, asediul }i, mai ales, cu împrejurarea c@, ocupând mili]ia român@ tractul
de jos al edificiului, oficiile }i actele s-au transpus toate la etaj, chiar }i în ambitul
pivni]ei }i în pod se afl@ acte vechi, f@r@ s@ se poat@ aceste localit@]i încuia.
Deoarece tot personalul m-a p@r@sit }i pân@ în prezent nu dispun nici m@car de un
servitor, func]ionarea judec@toriei e imposibil@. Agraveaz@ starea aceasta c@ nu cunosc în
Aiud nici oameni, nici împrejur@rile, iar luând în considerare c@ acum toate oficiile române
din loc sufer@ de lipsa personalului, angajarea oamenilor e cea mai grea problem@.
Rog, deci, Domnule Ministru, s@ binevoi]i a lua m@suri pentru schimbarea situa]iei
descrise }i, îndeosebi, a dispune ca la judec@toria din Aiud s@ fie numi]i, în cazul cel
extrem, noi doi judec@tori }i 4-5 ofician]i, c@ci altcum, pe lâng@ toat@ voia }i însufle]irea
mea, nu pot lua responsabilitate pentru func]ionarea judec@toriei }i sunt constrâns a
V@ mul]umi pentru încredin]area cu conducerea unei judec@torii unde nu e nimenea.
Totodat@, rog respectuos, s@ binevoi]i a-mi acorda un concediu ca s@ m@ pot
prevedea cu celea mai necesare }i s@ pot face încerc@ri serioase pentru angajarea unor
oameni pe seama judec@toriei din mai dep@rtare.
Cu profund@ stim@, s.s. dr. I.E. F@rchescu.
Dosar 2.

JUDEC~TORIA DE OCOL BRAD

74.

21 martie 1919
Nr.Pres.1919.VII.A.61,
Proces-Verbal,
Luat la 8/21 martie 1919, în Brad. Obiectul: Depunerea jur@mântului.
Prezen]i:
Victor Ancean judec@tor-}ef, Dr. Ioan Papp advocat.
Victor Ancean invit@ pe Dl Dr. Ioan Papp, s@ depun@ jur@mântul a c@rui text se
afl@ în §.1. din ordonan]a Consiliului Dirigent român din Sibiu.
Dr. Ioan Papp se declar@ la moment a depune jur@mântul }i depune jur@mântul
cu urm@torul text:
„Jur pe Atotputernicul Dumnezeu, a fi credincios Regelui Ferdinand I }i Statului
român, de a respecta legile ]@rii cu sfin]enie, precum }i decretele }i ordonan]ele

185
GHEORGHE IANCU

Consiliului Dirigent din Sibiu, de a împlini chemarea mea de advocat cu onoare,


punctualitate }i con}tiin]@. A}a s@-mi ajute Dumnezeu”.
Cetit }i subscris.
s.s.Victor Ancean jude-}ef, s.s.Dr.Ioan Papp.
Dosar 2.

JUDEC~TORIA DE OCOL PETRO{ANI

75.

România, Jude]ul Hunedoara,


de la Judec@toria de ocol din Petro}ani

Proces-verbal,

Luat din incidentul prelu@rii imperiului judec@toriei de ocol din Petro}ani, la 8/


21 martie 1919.
Prezen]i:
Dr. Nicolae Olariu }eful judec@toriei de ocol, Constantin I. Covaciu notar, Amos
Gligor primpretor, ca interpret, Petru Iacob primar, maiorul {tefan Millea, locot.
St@nescu, Dr. Romulus Mioc, Valer Pop.
{eful judec@toriei de ocol aduce la cuno}tin]a judec@torilor }i notarilor c@ pe baza
decretului No. 121/1919. just. de la Consiliul Dirigent din Sibiu, resortul Justi]iei, a
fost numit de }ef al judec@toriei de ocol din Petro}ani, mai departe, c@ în ziua de azi
face în mod oficios preluarea imperiului.
Dup@ aceasta, }eful judec@toriei de ocol someaz@ judec@torii }i notarii de fa]@ s@ depun@
jur@mântul de fidelitate, cu textul din ordonan]a al@turat@ la decretul No. 121/1919.
Jur@mântul l-au depus urm@torii:
Depunerea jur@mântului au denegat-o urm@torii: Dl. Dr. Potovszky András judec@tor
conduc@tor, Dezsõ Sándor judec@tor }i Dr. Kobory József concepist de judec@torie.
Dup@ aceasta procesul-verbal s-a încheiat }i subscris cu acea, c@ s-a purces la
preluarea averii judec@toriei.
D.c.m.s.
s.s. Amos Gligor primpretor, maior s.s. Millea, locot. s.s. St@nescu, s.s. Valer Pop, s.s.
Romulus Mioc, s.s. Dr. Potovszky András, s.s. Dezsõ Sándor, s.s. Kobory József, s.s. Petru
Iacob, s.s. Constantin I. Covaciu, s.s. Dr. Nicolae Olariu }eful judec@toriei de ocol.
Dosar 4.
76.
De la Judec@toria de ocol Petro}ani
No. 3-1919.
Proces-verbal,

Luat în 24/11 martie 1919.

186
Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

Prezen]i:
Dr. Nicolae Olariu, }eful judec@toriei, Amos Gligor, primpretor ca interpret,
Dr. Ábrahám József, Dr. Stern Manó, Dr. Schäffer Hermann, Dr. Riebel Armin
advoca]i.
{eful judec@toriei aduce la cuno}tin]@ advoca]ilor prezen]i c@ cu decretul No.
121/1919 just. a fost numit din partea Consiliului Dirigent, resortul Justi]iei, de }ef
al judec@toriei de ocol Petro}ani }i pe baza ordonan]ei referitoare la jur@mântul
advoca]ilor, a somat pe advoca]ii prezen]i: Dr. Ábráhám József, Dr. Stern Manó,
Dr. Schäffer Hermann, Dr. Riebel Armin, s@ depun@ jur@mântul (promisiunea
solemn@) de fidelitate.
La soma]ia aceasta advoca]ii au r@spuns:
1.Dr. Ábráhám József: nu depun jur@mântul;
2.Dr. Stern Manó: nu depun jur@mântul;
3.Dr. Schäffer Hermann: nu depun jur@mântul;
4.Dr. Riebel Armin: nu depun jur@mântul.
Cu un cuvânt advoca]ii prezen]i au denegat depunerea jur@mântului. Dup@
aceasta procesul-verbal s-a încheiat }i subscris cu aceea c@ domniile lor nu mai pot
func]iona în calitate de advocat.
D.c.m.s.
s.s. Dr. Nicolae Olariu }eful jud. de ocol, s.s. Amos Gligor primpretor, Dr.
Ábráhám József, s.s. Dr. Schäffer Hermann m.p., s.s. Dr. Riebel Armin, s.s. Dr.
Stern Manó.
Dosar 4.

77.
De la Judec@toria de ocol din Petro}ani.
No. 6-1919.
Domnule Pre}edinte,

Al@turat am onoarea a aclude procesele-verbale luate în 21 }i 24 martie.


Primul despre preluarea imperiului la Judec@torie.
Al doilea despre provocarea advoca]ilor ca s@ depun@ jur@mântul de fidelitate.

Petro}ani, la 28 martie 1919.s.s. Dr. Nicolae Olariu }ef judec. de ocol.


Dosar 4.
78.
De la }eful judec@toriei de ocol Petro}ani
S.11-1919.
Proces-verbal,

187
GHEORGHE IANCU

Luat în 2 aprilie 1919 cu canceli}tii Ladó Ferencz }i Maksay Jenõ, de la judec@toria


de ocol din Petro}ani, cu ocazia prelu@rii jur@mântului de fidelitate.
Prezen]i:
Dr. Nicolae Olariu }eful judec@toriei de ocol, Gheorghe Dr@g@nescu ca interpret,
Ladó Ferencz, Maksay Jenõ.
{eful judec@toriei de ocol aduce la cuno}tin]a canceli}tilor Ladó Ferencz }i Maksay
Jenõ c@ pe baza decretului No. 121/1919 just. de la Consiliul Dirigent din Sibiu, resortul
Justi]iei, a fost numit ca }ef al judec@toriei de ocol din Petro}ani.
Dup@ aceasta, }eful judec@toriei de ocol provoac@, respective someaz@ pe canceli}tii
Ladó Ferencz }i Maksay Jenõ s@ depun@ jur@mântul de fidelitate cu textul din ordonan]a
al@turat@ No. 121/1919.
Dup@ somare canceli}tii Ladó Ferencz }i Maksay Jenõ declar@ c@ nu depun jur@-
mântul de fidelitate, cu un cuvânt au denegat depunerea jur@mântului.
Dup@ aceasta, procesul-verbal s-a încheiat }i subscris cu aceea c@ }eful judec@toriei
de ocol din Petro}ani a declarat sus-numi]ilor canceli}ti, c@ cu ziua de ast@zi sunt demi}i
din serviciul judec@toriei }i pân@ la preluarea scriptelor oficioase stau la dispozi]ia dânsului.
D.c.m.s.
s.s. Dr. Nicolae Olariu }eful judec@toriei de ocol, s.s. Ladó Ferencz, s.s. Maksay
Jenõ, s.s. Gh. Dr@g@nescu ca interpret.
Dosar 4.

JUDEC~TORIA DE OCOL BLAJ

79.
Judec@toria de ocol Blaj
Ad.1-1919.Prez.
Proces-verbal

Luat la 10/23 martie 1919 în localul Judec@toriei de ocol Blaj de fa]@ fiind urm@torii:
Dr. Cornel Ordace, judec@tor-}ef, ca încredin]at al Consiliului Dirigent Român
din Sibiu, Tr@ian Denghel pretor, Nicolae Jidvean plutonier major de jandarmerie
din Blaj }i Svarcz Lajos judec@tor-}ef actual.
Provocat fiind Svarcz Lajos, judec@tor-}ef al judec@toriei de ocol Blaj, ca, în baza
Ordonan]ei nr. 121/1919 just. de la }eful Resortului de Justi]ie al Consiliului Dirigent
Român din Sibiu, s@-}i predea oficiul, jos numitul }ef judec@tor, denumit pentru
aceast@ judec@torie, iar domnia-sa s@ func]ioneze mai departe ca judec@tor al acestei
judec@torii, dup@ explica]iile date, prev@zute în acea Ordonan]@ cu întregirea }i explicarea
tuturor decretelor }i ordonan]elor referitoare ale Consiliului Dirigent, domnia-sa
declar@ c@ nu e aplicat s@-}i predea oficiul, nici s@ depun@ noul jur@mânt de judec@tor,
pretins în ordonan]a sub nr. de sus }i c@ nu î}i va p@r@si oficiul decât sub impunerea
de for]@.

188
Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

În urma acestora, fiind lips@ s@ se aplice for]a, dr. Cornel Ordace provoac@ pe
plutonierul major de jandarmerie, Nicolae Jidvean, s@ aplice for]a necesar@ pentru
evacuarea oficiului }i provoac@, totodat@, pe Svarcz Lajos s@ conlucre la preluarea
inventarului, ce va începe mâine în 11/24 martie a.c.
Plutonierul major Nicolae Jidvean, cu o atingere u}oar@ de um@r, provoac@ pe
fostul judec@tor Svarcz Lajos s@ p@r@seasc@ localitatea oficioas@.
Pe baza acestora, fostul judec@tor Svarcz Lajos declar@ c@ p@r@se}te localitatea
oficioas@ }i se va prezenta la preluarea inventarului judec@toriei.
Dup@ terminare, s-a încheiat }i subscris.
D.c.m.s.
s.s. dr. Cornel Ordace, judec@tor-}sef; s.s. Svarcz Lajos; s.s. Tr@ian Denghel,
pretor; s.s. Jidvean Nicolae, plutonier; s.s. Rónai Béla, cond. procesului.
Dosar 2.

80.
Judec@toria de ocol Blaj
Ad.1-1919.Prez.
D-sale Domnului
dr. Aurel Laz@r, }ef la Resortul Justi]iei în Sibiu

La nr. 121/1919 just. am onoare s@ transpun urm@torul raport:


Depunând în 8/21 martie a.c. jur@mântul oficial de judec@tor }ef al judec@toriei
de ocol Blaj, în }edin]@ plenar@ a tribunalului din Alba-Iulia, m-am prezentat la 10/
23 martie a.c., orele 10 a.m., în localul oficial al judec@toriei de ocol Blaj, pentru
preluarea oficiului, cu care ocazie, cf. procesului-verbal al@turat aici sub ./., fostul
judec@tor }ef de aici denegând depunerea jur@mântului oficial, a p@r@sit localitatea
oficial@.
Am conchemat apoi pe to]i ceilal]i func]ionari }i aplica]ii actuali ai judec@toriei,
a c@ror consemnare o al@tur sub .//., le-am adus la cuno}tin]@ c@, cu ziua de azi, am
preluat, din încredin]area }i denumirea Consiliului Dirigent Român din Sibiu, oficiul
de judec@tor }ef al acestei judec@torii, le-am atras aten]ia }i explicat }i lor dispozi]iile
mai însemnate, aduse referitor la trecerea justi]iei în mâna statului român }i i-am
provocat apoi, ca, sub conducerea mea, s@-}i continue }i pe mai departe func]iunea
oficioas@ cu onoarea, con}tiin]a }i nep@rtinirea cu care datoresc oficiului lor, ce s-au
declarat aplica]i s@ fac@.
Fa]@ de to]i ace}ti func]ionari }i aplica]i, a trebuit s@ abstau deocamdat@, atât de
la pretinderea jur@mântului, cât }i a declara]iunei solemne, c@ci altcum, dup@ infor-
ma]iile singure ce mi le-am câ}tigat anterior, ar fi fost hot@râ]i s@ p@r@seasc@ }i ei
imediat oficiul, cu excep]ia lui Rónai Béla }i a diurni}tilor Maria Spineanu }i Lucre]ia
Bârsan, care ar fi fost aplica]i s@ depun@ jur@mântul, dar pentru uniformitatea actului
am aflat de bine s@ abstau deocamdat@ }i fa]@ de ei, notez îns@, c@ i-am avertizat pe
to]i c@ aceasta r@mâne a}a numai pân@ la alte dispozi]ii ulterioare mai înalte.

189
GHEORGHE IANCU

Cu ziua de 11/24 martie a.c., am început inventarierea materialului judec@toriei, care,


finalizând-o, procesul-verbal referitor îl p@strez la dosarul preziden]ial sub nr. 1-1919, iar
un exemplar din el, luat în limba maghiar@, l-am extr@dat fostului judec@tor-}ef.
Fa]@ de avoca]i, între care, notez, avem de prezent un singur str@in – maghiar-
}i notarul public de pe teritoriul ocolului, asemenea am abstat deocamdat@ de la
jur@mânt, conform în]elesului avut cu dl prezident al tribunalului din Alba-Iulia.
Am onoare s@ raportez mai departe:
Ad. 1. Dintre func]ionarii care actual se afl@ la judec@torie, dup@ consemnarea de
sub .//., afar@ de diurnistele ce sunt românce }i absolvente de }coala civil@, numai
consemnatul sub 3 posed@ limba român@ în grai }i scris, având câteva clase gimnaziale
f@cute la Blaj, cei de sub 1-2 }i 4 nu }tiu aproape nimic române}te, iar servitorii de
cancelarie de sub 7-8 }i temni]erul de sub 9, posed limba român@ numai în graiul viu
}i mai sl@bu], dar totu}i atâta ca s@ te po]i în]elege cu ei.
Ad. 2. Dup@ cum se vede din raportul de sus }i consemnarea de sub .//., e vacant
la judec@torie postul de judec@tor al doilea, de prin oct. 1918, prin transferare, f@r@
a se mai putea umple de atunci, asemenea, postul de notar al judec@toriei de prin
1916 }i postul de procuror substitut din toamna anului 1918.
Circula]ia de pace a judec@toriei, dup@ consemnarea anului 1913, face în cauze
sumare, civile Sp. 1013, execu]ionale V.734, ereditare B.306, penale B.671, recerc@ri
penale B.m.17, penale mixte B.v.34, civile felurite P.v.254, total: 3.029, iar la oficiul
funduar 4.500-4.800 cauze, în urma c@rora, considerând c@ cercul de competen]@
a cauzelor civile e ridicat de prezent pân@ la 5.000 cor., c@ cauzele cambiale pân@
la aceast@ sum@ înc@ cad aici, num@rul lor a fost în 1915 de la 700-750, c@ învârtirea
cambial@ }i în afar@ de centrul judec@toriei s-a îndatinat a fi multi}oar@, iar în centru
avem dou@ b@nci mari }i mai multe înso]iri, care fac foarte mult@ învârtire cambial@,
c@ afacerile ereditare în urma r@zboiului se vor înmul]i considerabil, iar funduarele
}i penalele înc@ vor cre}te, se simte lipsa neîncunjurat@ la judec@torie, pe lâng@ postul
de judec@tor-}ef, de înc@ 2 judec@tori, un notar }i un încredin]at de procuror.
Ad. 3. Postul de executor e în vacan]@, de ani întregi, execu]iile se efeptuiau de
esmis justi]ial, ce, îns@, considerând c@ merge în detrimentul oficiului, e neap@rat de
lips@, s@ se denumeasc@ de urgen]@ un executor stabil.
Ad. 4. În restan]@ sunt: 51 cauze procesuale civile, 191 procesuale penale, 271
ereditare iar la oficiul funduar 90 cauze nerezolvate de o lun@ }i 233 cauze neintroduse
în foi, astfel considerând c@ sunt singur judec@tor, f@r@ notar, c@ nu e nici executor stabil,
iar cauzele de înmul]esc din zi în zi, numai a}a se va putea asigura rezolvarea restan]elor
}i mersul normal }i regulat al judec@toriei, dac@ presupunând c@ nu vor obveni alte
dificult@]i neprev@zute, se vor denumi cu posibil@ urgen]@ }i vor intra în func]iune înc@
2 judec@tori, un notar, un procuror încredin]at }i un executor.
Rog deci, s@ binevoi]i a dispune de urgen]@ asupra celor de mai sus }i asupra
aceleia c@ func]ionarii de sub .//. s@-}i primeasc@ atât competin]ele restante dup@
consemnare, cât }i toate competin]ele actuale, pân@ la ulterioare dispozi]ii.
Blaj, la 16/29 martie 1919. s.s. dr. Cornel Ordace, judec@tor-}ef.

190
Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

Dosar 2.

81.
1919.Prez.I.21.
Proces-verbal

Luat la 10 mai 1919 la judec@toria de ocol Blaj cu ocazia depunerii jur@mântului


oficios nou din partea oficialilor, diurnistelor }i servitorilor jos subscri}i ai acestei
judec@torii.
Se înf@]i}eaz@ înaintea judec@torului }ef subscri}ii oficiali, diurniste }i servitori }i
depun în fa]a lui noul jur@mânt oficios, dup@ textul urm@tor:
„Jur pe Atot}tiitorul Dumnezeu de a fi credincios Regelui Ferdinand I }i Statului
Român, de a respecta cu sfin]enie legile ]@rii }i decretele, ordonan]ele Consiliului
Dirigent }i de a îndeplini cu onoare, con}tiin]@ }i nep@rtinire func]iunile ce-mi sunt
încredin]ate }i a p@stra secretul oficios. A}a s@-mi ajute Dumnezeu”.
Dup@ citire s-a încheiat }i subscris.
D.c.m.s.
s.s. dr. Cornel Ordace – judec@tor-}ef de ocol; s.s. Gidófalvy Pál, conduc@tor de
carte finciar@; s.s. Rónai Béla, oficial auxiliar de judec@torie, s.s. M@rioara Spineanu,
diurnist@, s.s. Lucre]ia Bârsan, diurnist@, s.s. Timár József, prim-oficial; s.s. Fábián
Árpád; s.s. Márton József; s.s. Minegesz Márton; s.s. Gergely János.
Dosar 2.

JUDEC~TORIA DE OCOL GEOAGIU

82.
1919. Pres. I.A.6.
Proces-verbal,

Luat la judec@toria de ocol din Geoagiu, la 11/24 martie 1919, în prezen]a subscri}ilor:
Se prezint@ Dr. Ioan M@rgita, ca judec@tor-}ef denumit cu nr. 121-1919, just. pentru
judec@toria sus-numit@ }i în prezen]a autorit@]ilor locale (primpretor, secretar }i primar),
adun@ întreg personalul vechi al judec@toriei, le comunic@ ordonan]a }efului resortului
de justi]ie din 8 febr. 1919, cu num@rul de sus, le aduce la cuno}tin]@ c@ a venit s@ preia
în numele statului român judec@toria cu ce se ]ine de ea, în primire, s@ instituie perso-
nalul, care vrea s@ intre în serviciul român }i îl provoac@ pe judele conduc@tor cu numele
Lukács Ignácz, s@ predea numaidecât judec@toria. Acesta declar@, c@ fiind denumit de
guvernul maghiar, numai ordonan]ele acestuia le execut@, prin urmare nu e aplicat s@
predea judec@toria. Dup@ ce îns@ noul judec@tor provizoriu Dr. Ioan M@rgita îl face atent,
c@ e autorizat a face preluarea chiar }i cu for]a bra]ial@, declar@ c@ deja prezen]a auto-
rit@]ilor locale o prive}te de aplicarea for]ei bra]iale }i face predarea în modul urm@tor:

191
GHEORGHE IANCU

Se preia cassa cu rezultatul final de 82 fileri plus, registrul despre amendele de bani
cu ultima pozi]ie din 31. X. 1918, egalat, eviden]a amendelor de bani, eviden]a depo-
zitelor prezidiale cu pozi]ia ultim@ 1/20 de pe pagina 115. Ca depozite prezidiale se
preiau: o verighet@ de aur }i m@rci po}tale 2 a 10 f. }i 1 a 5 fil. Se preia cassa
wertheimian@ cu chei duplicate, registrul protestului de cambii, împ@r]irea cauzelor,
conspectul despre afacerile personale ale func]ionarilor, conspectul despre comisii, o
cass@ de fier cu 1 cheie, consemnarea testamentelor prezentate de la anul 1896-1919.
Dup@ aceasta se preia aranjamentul }i mobilele pe baza inventarelor speciale atât
a judec@toriei, cât }i ale temni]ei compuse pe anii 1915/6-1919/20, tot asemenea se
preia biblioteca judec@toriei a}ezat@ în dou@ dulapuri în odaia nr. 4.
Dup@ preluare se explic@ întregului personal ordonan]a nr. 121-1919, a }efului
resortului de justi]ie, Decretul nr. 1 din 24. I. 1919, ordonan]a nr. 577-1919, resortul
finan]elor }i sunt provoca]i a se declara c@ vor s@ intre în serviciul statului român ori
ba? La aceast@ întrebare judec@torul Lukács Ignácz, conduc@torul foaiei funduare
Krausz Oszkár, executorul Ruszuly Imre, servitorii Magyarossy János }i Kovács György
declar@ c@ la nici un caz nu intr@ în serviciul statului român, iar Babos {tefan, Kosztaczky
Jenõ }i Magyar Andor declar@ solemn c@ vor respecta legile ]@rii, decretele, ordonan]ele
Consiliului Dirigent, vor împlini cu cinste }i con}tiinciozitate }i impar]ialitate func]iile
încredin]ate lor, p@zând secretul oficial, dar@ jur@mântul oficios nu sunt aplica]i a-l
depune, pân@ la sfâr}itul conferin]ei de pace, când se vor conforma rezultatului acesteia.
În urma acestor declara]ii li se face împ@r]irea cercului de activitate a func]ionarilor
Babos István, Kosztaczky Jenõ }i Magyar Andor, comunicându-li se, c@ pân@ la alte
dispozi]ii au s@ r@mân@ în serviciu, iar ceilal]i se consider@ demisiona]i, dar pân@ la
sfâr}itul lunii au s@ r@mân@ }i dân}ii în serviciu. Servitorul Albert János prezentându-
se ulterior, înc@ declar@ c@ nu e aplicat a intra în serviciul statului român, deci el se
declar@ ca demisionat cu îndatorirea, de a servi pân@ la sfâr}itul lunii curente.
Dup@ citire, explicare s-a încheiat }i subscris.
D.c.m.s.
s.s. indescifrabil secretar, s.s. Dr. Ioan M@rgita judec@tor, s.s. Lukács Ignácz condu-
c@torul judec@toriei de ocol, s.s. Krausz Oszkár cond. c.f., s.s. Kosztaczky Jenõ oficial,
s.s. Magyar Andor copist, s.s. Babos István copist, s.s. Ruszuly Imre executor, s.s.
Magyarossy János servitor, s.s. Albert János, s.s. Kovács György servitori.
Dosar 4.

1919. Pres. I. A. 8.

83.
Domnule Ministru,

În urma ordinului din 8 febr. 1919 primit în leg@tur@ cu denumirea mea de judec@tor-
}ef la judec@toria de ocol Geoagiu de Jos, am onoarea a face urm@torul raport:
În 11/24 martie 1919 am preluat judec@toria de ocol din Geoagiu de Jos, conform
procesului-verbal aclus aici sub nr. 1919.Pres.I.A.6.

192
Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

Personalul absent l-am somat s@ se prezinte imediat }i s@ depun@ jur@mântul


oficios, c@ci altfel î}i pierde oficiul }i dreptul la pensie fa]@ de Statul român.
La timpul s@u am s@ fac raport }i despre r@spunsul acelora. Singurul advocat care
se afl@ înc@ în loc, Dr. Maximilian Rafael, a fost asemenea somat, s@ se prezinte pentru
a depune jur@mântul în 13/26 martie, ceea ce a }i f@cut-o, dar conform procesului-
verbal aclus aici sub nr. 1919.Pres.IX.B.26 }i el a denegat jur@mântul.
Dintre cei trei func]ionari re]inu]i, vorbesc române}te slab Eugen Kosztaczky }i {tefan
Babos, iar Andor Magyar vorbe}te bini}or. Am speran]a s@-i pot folosi pe to]i trei.
Pân@ în prezent judec@toria de aici a avut cu totul trei judec@tori, Ignácz Lukács,
dr. Nicolae Pop, denumit pre}edinte la tribunalul din Bistri]a }i dr. Gavril Rednic
transferat la tribunalul din Oradea-Mare, ale c@ror posturi n-au fost întregite, un notar
(al doilea post de notar a fost sistat interimar în decursul r@zboiului), un conduc@tor
la oficiul funduar, patru protocoli}ti }i doi diurni}ti.
Cred c@ tot atâta personal va trebui }i în viitor. De altfel îmi voi da toat@ silin]a,
s@ pot ispr@vi }i cu personal redus.
Translatori n-avem.
Restan]ele sunt considerabile, }i anume:
I.La judec@torie: a) civile 8, în curs sosite, în care înc@ n-a fost defipt@ pertractarea
30, recerc@ri pentru ascult@ri de martori 5; b) ereditare: la notarul public: 29, la sedria
orf@nal@: 17, la secretarii comunali: 52, }i la judec@torie: 4; c) criminale: 57, dintre care
19 sunt suspinse din motivul intr@rii sub steag a inculpa]ilor; d) execu]ionale: 1.
II.La oficiul funduar: nerezolvate: 48, sub efectuare: 14, restan]@ de copiat: 208, totalul
restan]elor e deci 472. Despre modul cum va putea fi aceast@ restan]@ mai grabnic
rezolvat@ voi fi în stare a raporta numai dup@ ce voi putea constata c@ din personalul
auxiliar absolut câ]i vor s@ intre în serviciul statului român. În fine, va comunic, ref. la
persoana mea atestatul de riguros cu diplomele în copie }i observ c@ praxa de cand. de
adv. am început în 15. I. 1899. Geoagiu, 13/III. 1919. s.s. Ioan M@rgita jud. }ef.
Dosar 4.

84.
1919.Pres.IX.B.26.
Proces-verbal

Luat la judec@toria de ocol din Geoagiu de Jos, în chestia jur@mântului de advocat


al dlui adv. Dr. Maximilian Rafael din loc, la 26 martie 1919, precum urmeaz@:
Prezentându-se advocatul Dr. Maximilian Rafael în urma cita]iunei 1919, Pres.
IX.B.25. înaintea judec@torului }ef, acesta i-a explicat dispozi]iile legale referitoare la
jur@mântul de advocat, dimpreun@ cu urm@rile lor }i l-a provocat pe sus-numitul dl.
advocat s@ depun@ acest jur@mânt: „Jur pe Atotputernicul D-zeu, de a fi credincios
Regelui Ferdinand I }i Statului Român, de a respecta legile ]@rii, precum }i decretele }i
ordonan]ele Consiliului Dirigent din Sibiu, de a împlini chemarea mea de advocat cu
onoare, punctualitate }i con}tiin]@. A}a s@-mi ajute D-zeu”. Dr. Maximilian Rafael
declar@ c@ în urma zdruncin@rii s@n@t@]ii sale în decursul celor 49 de luni de r@zboi nu

193
GHEORGHE IANCU

poate exercita practica de advocat deocamdat@ }i cere s@ se amâne depunerea jur@-


mântului pân@ la finalizarea pertract@rilor de pace, dar s@ i se permit@ eventuala prax@
}i pân@ atunci }i pe baza jur@mintelor f@cute la universitate }i înaintea comisiei de
cenzurare a advoca]ilor. Întrucât asta nu se poate, ia la cuno}tin]@ urmarea deneg@rii.
Judele }ef îi comunic@ dlui advocat Dr. Maximilian Rafael c@ nu e în pozi]ia de
a amâna depunerea jur@mântului, deci declara]ia f@cut@ o consider@ ca denegarea
jur@mântului.
În urma acestora dl Dr. Maximilian Rafael declar@ c@ deneag@ depunerea
jur@mântului.
Cu acestea procesul-verbal s-a încheiat }i subscris.
Geoagiul de Jos, la 26 martie 1919. s.s. Dr. Ioan M@rgita jud. }ef, s.s. Dr.
Maximilian Rafael.
Dosar 4.

JUDEC~TORIA DE OCOL CÂMPENI

85.
De la }eful judec@toriei de ocol Câmpeni
1919.El.I.A.7.

Domniei Sale Domnului


Dr. Aurel Laz@r, }eful Resortului Justi]iei în Sibiu

În urma ordinului ad. 121/1919 just., am onoare a raporta cum c@ din personalul
fostei judec@torii cercuale din Câmpeni, jur@mântul prescris în ordonan]a 121. paragr.
4. l-au depus urm@torii:
Aurel Bersan, }eful judec@toriei, Carol Kemény }i Augustin Iustian }i Andrei
Rigó, servitor.
Raportez mai departe cum c@ din personal Iosif Lázár conduc@torul c@r]ii funduare,
Carol Juhász cancelist, Andrei Szabó executor, Iuliu Szabó }i Elisabeta Zalányi diurni}ti,
au denegat depunerea jur@mântului }i a declara]iunei solemne prescris@ în ordonan]a
mai sus amintit@.
Tot din acest personal judec@torii Alexiu Szalamin, Iuliu Szánthó dr., }i Tiberiu
Ianovich dr., înc@ în decursul anului 1918, sub pretextul concediului cerut pe timp
mai scurt, ori mai îndelungat, au p@r@sit comuna Câmpeni }i de atunci, de}i concediul
lor a espirat, mai mult aici nu s-au reîntors. Domiciliul lor care – precum sunt privatim
informat - e în republica maghiar@, nu mi-e cunoscut }i de aceea pe ei nici nu am
avut ocazie a-i provoca la depunerea jur@mântului.
Cancelistul Alexandru Sebestyén }i servitorul Iosif László se afl@ în prezent în
concediu }i a}a depunerea jur@mântului, ori eventual denegarea acestuia, se va
efeptui ulterior, despre ce la timpul s@u îmi voi face raportul separat.

194
Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

Cancelistul Emeric Mihályffi, înc@ în prima parte a lui august 1914, a fost mobilizat
}i în luptele din Gali]ia din anul 1915 i s-a pierdut urma, a}a încât despre aceea c@
oare tr@ie}te }i unde se afl@ nici ai s@i nu }tiu nimic.
Din personalul care a depus jur@mântul, Aurel Bersan, judec@tor }i Augustin
Iustian cancelist posed limba român@ pe deplin, pân@ când Andrei Rigó servitor,
numai în vorbire, în scris nu, iar Carol Kemény nu o posed@ deloc.
Din personalul judec@toriei, mai cu seam@ sub durata r@zboiului, nici unul nu a
manifestat o atare atitudine politic@, social@ sau de orice alt caracter îndreptat@ în
contra românilor – dup@ }tiin]a mea, care azi nu ar mai permite r@mânerea lor în
func]iune f@r@ jignirea opiniei publice.
Luând în considerare circula]ia de pace a judec@toriei, la jud. de ocol Câmpeni,
sunt de lips@: 4 judec@tori, 1 notar, 1 conduc@tor de carte funciar@, 4 canceli}ti, 2
diurni}ti, 2 servitori, 2 pârc@labi; îns@ }i pân@ când s-ar putea înzestra judec@toria cu
tot acest personal, numai spre acel scop ca judec@toria, baremi cele mai urgente
lucr@ri, s@ le poat@ începe, sunt de lips@: 2 judec@tori, 1 notar, 1 conduc@tor de carte
fund., 2 canceli}ti, 2 diurni}ti, 2 servitori, 2 pârc@labi }i, dup@ ce, precum am raportat
mai sus, numai 1 judec@tor, 2 canceli}ti }i un servitor au depus jur@mântul }i din
ace}tia cancelistul Carol Kemény nu posed@ limba român@, aflu de lips@ foarte
urgent@ s@ se denumeasc@ în timpul cel mai scurt înc@; 1 judec@tor, 2 diurni}ti }i 2
pârc@labi, care posed limba român@ pe deplin, }i ca Carol Kemény, cancelist, s@ fie
transferat la o alt@ judec@torie, unde cu limba maghiar@ poate exista, }i în locul lui
s@ fie numit un alt cancelist, care posed@ pe deplin limba român@. Totodat@, propun
ca cancelistul Augustin Iustian care, cu ordinul ministrului de Justi]ie maghiar nr.
14.996.I.M.E., a fost denumit de oficiant de birou în clasa a 10-a cancelist }i care e
versat în agendele de carte funduar@ }i cunoa}te atât împrejur@rile din ]inutul acesta,
cât }i mai cu seam@ oficiul c@r]ii funduare din loc. – s@ fie denumit dup@ ce are serviciu
de 17 ani – încât e posibil în clasa a IX-a, de conduc@tor a c@r]ii funduare }i în locul
lui s@ fie denumit un alt cancelist, care posed@ pe deplin limba român@.
La fosta judec@torie cercual@ din Câmpeni, ca executor a fost aplicat Andrei Szabó
care – precum V-am raportat sub A., a denegat depunerea jur@mântului, a}a cu atât
mai vârtos c@ el }i în cazul depunerii jur@mântului nu ar fi fost vrednic s@ r@mân@ în
func]iune în cazul statific@rii }i fiindc@ judec@toria acum e f@r@ executor, aflu de urgent
ca în locul lui numaidecât s@ se denumeasc@ alt executor. La judec@toria aceasta
translatori nu sunt aplica]i.
De prezent sunt în restan]@ 98 procese civile, 191 cauze l@s@mântare, 2 cauze
execu]ionale, 118 cauze criminale. Aceste cauze restante numai a}a vor putea fi în
timp scurt resolvite }i poate tot numai a}a î}i va putea începe judec@toria func]iunea
regulat@ dac@ personalul suscerut cât de curând va fi denumit }i dac@ notarul public
– care la începutul revolu]iei a fugit din teritoriul imperiului român – s-ar înlocui ori
substitui prin altul, ori judec@toria va fi împuternicit@ a pertracta cauzele l@s@mântare
f@r@ interven]ia notarului public.
În urm@, de}i nu sunt la aceasta provocat, îmi ]in de datorin]@ a raporta }i despre
persoanele afl@toare aici în comuna Câmpeni, care ar fi aplicate a primi vreun oficiu

195
GHEORGHE IANCU

la judec@torie, }i anume, am în]eles c@ la caz, dac@ ar fi denumi]i, ar primi func]iunea


de canceli}ti:
1. Mihail Schmidt, absolvent de 4 clase gimnaziale, scrie bine la ma}in@ }i posed@
bine limba român@ în vorbire }i scris;
2. Mihail Motora, absolvent de 4 clase civile, care, asemenea, posed@ limba român@
în vorbire }i scris.
Func]iunea de diurnist@ ar primi-o 3. Ana Todea, absolvent@ de 4 clase elementare,
posed@ limba român@ în vorbire }i scris, scrie bine la ma}in@ având o prax@ de mai
mul]i ani.
Câmpeni la 25 martie 1919. Aurel Bersan m.p. consilier la Curtea de Apel. – „Pentru
conformitate” s.s. Iustian cancelist.
Dosar 2.

86.
De la }eful judec@toriei de ocol Câmpeni
1919.El.I.A.8.

Domniei Sale Domnului


Dr. Aurel Laz@r, }eful Resortului Justi]iei în Sibiu

În urma ordinului ad. 121/1919 just., am onoare a raporta cum c@ servitorul


judec@toriei, Iosif László, reîntorcându-se din concediu, în ziua de azi, a depus jur@-
mântul prescris în ordonan]a nr. 121. § 4.
Câmpeni, la 28 martie 1919.
Aurel Bersan, m.p. consilier la Curtea de Apel, pentru conformitate,
s.s. Iustian cancelist
Dosar 2.

JUDEC~TORIA DE OCOL RODNA-VECHE

87.
1919.El.VI.M.3.
Proces-verbal,

Încheiat în afacerea remanierii în serviciu }i a depunerii jur@mântului a


func]ionarilor subalterni ai judec@toriei de ocol Rodna-Veche.
Prezen]i:
{tefan Berariu jude-}ef, Zoványi György judec@tor, Alexandru Popescu ca grefier,
prim-oficial: Elekes József, ca translator.
La orele 10 a.m., se insinu@ conduc@torul c@r]ii funduare, Laczkó Lajos }i declar@,
interogat fiind de judec@torul-}ef Berariu, dac@ e dispus s@ r@mâie în serviciul judec@-
toriei }i a depune jur@mântul citat în ordonan]a nr. 121, a Consiliului Dirigent. Numitul
r@spunde c@ e concediat }i morbos }i nu-}i poate îndeplini momentan serviciul, }i c@

196
Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

nu e decis de a r@mânea în serviciu. La provocarea jud. }ef de a-}i trage înc@ odat@
pe seam@ pân@ în 24 ore, D-sa declar@ c@ nici atunci nu va fi decis. Jud. }ef ia decla-
ra]iunea aceasta la cuno}tin]@. Încheiat }i semnat s.s. {tefan Berariu }ef-jude, oficial;
s.s. Alexandru Popescu, grefier …
Preurmat la orele 3,30 p.m. Prezen]i: {tefan Berariu jude-}ef, oficiant: Alexandru
Popescu grefier.
Soma]i fiind, se insinu@ urm@torii func]ionari subalterni definitivi ai judec@toriei
de ocol Rodna-Veche:
1. prim-oficial Elekes József; 2. Ofician]ii: Benkõ Elek; 3. Ioan Buz; 4. Alexandru
Popescu; 5. servitorul Koblicska Ferencz; 6.temni]erul Schuller Mátyás }i mai pe urm@
oficialul Karácsonyi Andor.
Jud. }ef Berariu aduce la cuno}tin]@ celor prezen]i decretul no. 1. }i ordonan]a
nr. 121, precum }i dorin]a expres@ a Consiliului Dirigent din ordinul de preluare,
inmanuat de dl pre}edinte al tribunalului Bistri]a }i întreab@ pe rând, ori de sunt
dispu}i s@ r@mân@ în serviciu, depunând jur@mântul.
Prim-oficialul Elekes József declar@ c@ a servit 24 ani Statul ungar, nu e dispenzat
de jur@mântul s@u }i nu poate depune jur@mântul nou, se declar@ îns@ parat s@ lucreze
mai departe în postul s@u de pân@ acuma.
Oficialul Karácsonyi Andor declar@ c@ p@r@se}te serviciul justi]ial }i trece într-un
oficiu notarial.
Oficialul Ioan Buz }i Alexandru Popescu se declar@ para]i de a r@mânea în postul
lor }i au depus jur@mântul.
Oficialul Benkõ Elek, servitorul Koblicska Ferencz }i temni]erul Schuller Mátyás
se declar@ identici cu dispozi]iile prim-oficialului Elekes József.
Jude-}ef cere atunci depunerea declara]iei solemne de la acei care nu voiesc s@
depun@ jur@mântul. Ace}tia roag@ timp de regândire pân@ la 8,30 minute diminea]a
a zilei urm@toare (26 martie).
Încheiat }i semnat. {tefan Berariu m.p. }ef-judec@tor, oficial: Alexandru Popescu
m.p. grefier …
Preurmat în 26 martie, la orele 8,30 a.m. Prezen]i aceea}i.
Se insinu@ ofician]ii Elekes József, oficialul Karácsonyi Andor, Benkõ Elek, servitorul
Koblicska }i temni]erul Schuller Mátyás.
Oficialul Karácsonyi Andor rectific@ declara]ia deja dat@, într-acolo c@ declar@ c@
e concediat din oficiu pân@ la 23 aprilie anul curent }i c@ va cere cu data aceasta
pensionarea sa, fiindc@ voie}te s@ treac@ în serviciul administrativ.
Jud. }ef constat@ din actul nr. 1918.El.VII.B.3 c@ oficialul Karácsonyi Andor a
cerut, din cauza morbului s@u, un concediu cu data de 1918.1.XII. Prim-oficialul
Elekes, interogat, adaug@ c@ îi este cunoscut c@ oficialul Karácsonyi a cerut concediu
pe durata de 4 luni.
Cei cinci insinua]i declar@ în conformitate c@ nu pot depune nici declara]ia solemn@,
roag@ îns@ s@ poat@ r@mânea }i pe mai departe fiecare în postul s@u de pân@ acuma }i
c@ fiecare promite c@ se va supune tuturor ordinelor venite de la superiorii lor de prezent

197
GHEORGHE IANCU

}i î}i vor îndeplini oficiul lor cu aceea}i con}tiinciozitate, onoare }i impar]ialitate ca pân@
acuma }i c@ se vor declara indefinitiv odat@ cu clarificarea situa]iei generale la conferin]a
de pace.
Oficiantul Karácsonyi Andor roag@ înc@ s@ r@mân@ în concediu, fiind bolnav,
r@spunsul definitiv despre rezolvarea peti]iei de concediu înc@ nu l-a primit, a fost
îns@ totdeauna uz la judec@torie, c@ dac@ d@dea un func]ionar peti]ia de concediere
înzestrat@ cu un testimoniu medical, avea voie s@ intre imediat în concediu.
Prim-oficialul Elekes József interogat fiind despre uzul acesta, confirm@ cele
spuse de Karácsonyi. Semnat }i încheiat. {tefan Berariu, m.p. }ef-jude, oficial:
Alexandru Popescu m.p. grefier. Prim-oficial: Elekes József m.p. oficial: Karácsonyi
Andor m.p. oficial: Benkõ Elek m.p. servitor: Koblicska Ferencz m.p. temni]er:
Schuller Mátyás m.p.
Preurmat la orele 9,30 a.m. Prezen]i aceea}i. Soma]i fiind, se insinu@ ofician]ii
provizorii }i anume: Koblicska Erzsébet, Ioan T@p@lag@ }i servitorul Somkereki Iacob.
Se constat@ c@ diurnista Róza Bodenlosz n@sc. Javoreszky e bolnav@ /act de
na}tere/ }i e concediat@ dup@ spusele prim-oficialului Elekes, de fostul judec@tor
conduc@tor Zoványi, de circa 3 s@pt@mâni încoace }i c@ va comunica îns@n@to}irea
în scris.
Jud. }ef aduce la cuno}tin]@ celor 3 insinua]i decretul nr. 1 }i ordonan]a nr. 121
a Consiliului Dirigent, precum }i dorin]a Consiliului Dirigent citat@ în ordinul de
preluare a Judec@toriei.
Cei trei insinua]i interoga]i fiind ori de sunt dispu}i s@ r@mân@ în oficiu la postul
lor }i ori de vor depune jur@mântul sau eventual declara]ia solemn@ – declar@ - afar@
de func]ionarul Ioan T@p@lag@ – c@ se ]in de declara]iile date de primoficialul Elekes
József }i ceilal]i.
Practicantul provizoriu Ioan T@p@lag@ se declar@ gata s@ depun@ jur@mântul.
Încheiat }i semnat. {tefan Berariu }efjude, m.p. oficiant: Alexandru Popescu m.p.
grefier, Ioan T@p@lag@ m.p., Koblicska Erzsébet m.p. Somkereki Iacob m.p.
Preurmat în 27 martie, la orele 5,30 p.m.
Prezen]i aceea}i.
Se insinu@ primoficialul Elekes József }i-l roag@ pe jud. }ef s@ ia la proces-verbal,
precum c@ din procesul-verbal de preluare ar reie}i c@ D-Sa ar fi pus la cale pe ceilal]i
func]ionari ca s@ nu depun@ jur@mântul sau declara]iunea solemn@. D-Sa declar@ c@
de fapt n-a influen]at pe nici un func]ionar la ]inuta sa în afacerea remanierii în
serviciul sau jur@mântul, ci fiecare s-a declarat f@r@ a fi influen]at de el. Cum a promis
în rândul trecut, a}a voie}te s@ men]in@ oficiul s@u mai departe.
Jude-}ef ia declara]ia la cuno}tin]@.
Încheiat }i semnat la orele 6 p.m. {tefan Berariu m.p. jude-}ef, oficial: Alexandru
Popescu m.p. grefier, primoficial: Elekes József m.p. „Pentru conformitate” Ioan
Buz, m.p.
Dosar 2.

198
Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

88.
1919.El.VI.H.5.
Judec@torul }ef Rodna-Veche
Proces-verbal,

Încheiat în biroul judec@torului }ef Rodna-Veche, în 1 aprilie 1919, la orele 9,30 a.m.
Prezen]i: {tefan Berariu, jude-}ef de ocol, Alexandru Popescu, ca grefier.
Se insinu@ oficiantul Benkõ Elek, pân@ acum împ@r]it în serviciul judec@toriei de
ocol Rodna-Veche }i declar@ c@ abzice, cu data de 1 aprilie 1919, de serviciu, din cauze
familiale. Dumnealui dore}te s@ gospod@reasc@ pe economia proprie. Dumnealui nu
reflecteaz@ la competin]ele pro aprilie 1919.
Judec@torul-}ef ia declara]ia aceasta a d-lui Benkõ Elek, la cuno}tin]@.
Insinuantul rectific@ apoi declara]ia sa într-acolo c@ abzice cu data de 25 martie 1919.
Judec@torul-}ef ia la cuno}tin]@ aceast@ declara]ie.
Cetit, încheiat }i semnat. s.s. St. Berariu, jude-}ef; s.s. Alexandru Popescu, grefier;
s.s. Benkõ Elek.
Dosar 2.

89.
Judec@torul-}ef de ocol Rodna-Veche
1919.El.VI.H.5.

Domnule Pre}edinte [al tribunalului Bistri]a]

Sub}tern respectuos procesul-verbal de fa]@, din care reiese c@ oficiantul Benkõ


Elek abzice cu data de 25 martie 1919, dat@ identic@ cu aceea a prelu@rii judec@toriei
de ocol Rodna-Veche, prin respectuos subsemnatul.
Prin aceasta devine un post vacant de grefier.
Rodna-Veche, la 3 aprilie 1919. s.s. St. Berariu, jude-}ef.
Dosar 2.

90.
De la prezidentul tribunalului Bistri]a
Nr.1919.I.E.18/8 pres.

Domnului Ministru de Justi]ie Sibiu

Sub}tern respectuos procesele verbale }i documentele referitoare la preluarea


judec@toriei de ocol Rodna-Veche, precum }i procesul-verbal }i raportul despre
demisionarea oficiantului Benkõ Elek.
Bistri]a, 24 martie/5 aprilie 1919. s.s. dr. Nicolae Pop, prezident …
Dosar 2.

199
GHEORGHE IANCU

JUDEC~TORIA DE OCOL BISTRI[A

91.
1919.El.I.C.63.
C@tre Consiliul Dirigent Român din Sibiu

{eful Resortului Justi]iei

În conformitate cu dispozi]ia nr. 121/1919 just., emis@ de }eful resortului justi]iei


la data de 8 februarie 1919, raportez c@ am preluat conducerea judec@toriei de ocol
Bistri]a la data de 26 martie a.c. }i am înaintat pre}edintelui tribunalului procesul-
verbal referitor la preluarea judec@toriei de ocol.
În cadrul judec@toriei de ocol din Bistri]a în perioada premerg@toare r@zboiului,
activa urm@torul personal: 6 judec@tori de ocol, 3 notari, 3 condicari funciari, 8
copi}ti, cancelari}ti, func]ionari superiori, 4 diurni}ti de remaniere, 6 diurni}ti normali,
2 executori judec@tore}ti, 4 slujitori, 3 diurni}ti copiatori de c@r]i funciare.
În acest moment, personalul care a r@mas }i activeaz@ este urm@torul: 2 judec@tori
de ocol, 2 notar, 2 condicari funciari, 2 copi}ti-cancelari}ti-func]ionari superiori, 2
diurni}ti de remaniere, 1 diurnist normal, 1 executor judec@toresc, 4 slujitori, 2 diurni}ti
copiatori de c@r]i funciare.
Prin urmare, lipsesc: 4 judec@tori de ocol, 2 notari, 1 condicar funciar, 6 copi}ti-
cancelari}ti, 2 diurni}ti de remaniere, 5 diurni}ti normali, 2 executori judec@tore}ti
}i 1 diurnist copiator de c@r]i funciare.
Lipsa acestui personal se datoreaz@ schimb@rii de regim }i se explic@, pe de o
parte, prin faptul c@ o parte din personal a refuzat s@ presteze jur@mântul de fidelitate
}i au p@r@sit posturile sau au fost demi}i, pe de alt@ parte, lipsa se datoreaz@ faptului
c@ o parte din cei care au depus jur@mântul au fost numi]i în alte locuri. De asemenea,
unii, ca ex. diurni}tii Varga Vilmos, Pentz András, Jakobenszky Zoltán }i Rényei
Emánuel, nu s-au întors înc@ din r@zboi; în parte, au disp@rut, în parte, presteaz@ înc@
serviciul militar.
Judec@torul de ocol Hegyi István, sub pretextul a dou@ s@pt@mâni de concediu,
a plecat din motive necunoscute din Bistri]a, înc@ de la începutul lunii decembrie
1918, iar de atunci pân@ în momentul actual nu s-a mai întors }i nici nu s-a mai auzit
nimic despre el, astfel c@ nu se }tie dac@ el dore}te s@ r@mân@ în continuare în cadrul
judec@toriei de ocol sau nu.
I.Personalul care a r@mas }i se afl@ în prezent în cadrul judec@toriei st@pâne}te
limba român@ dup@ cum urmeaz@: dr. Simbriger Frigyes, judec@tor de ocol – vorbit,
perfect, scris, mai pu]in bine; dr. Berger Albert, judec@tor de ocol – vorbit perfect,
scris mai pu]in bine; dr. Klein Adolf, judec@tor de ocol – vorbit, perfect, scris, mai pu]in
bine; Szilassy Dénes, condicar funciar – vorbit, perfect, scris, perfect; Bukovszky
Viktor, condicar funciar – vorbit, perfect, scris, încep@tor; Gelter Károly - vorbit
perfect, scris, încep@tor; Pap János, func]ionar superior – vorbit, perfect, scris, perfect;
Kieselstren Jakab, diurnist de remaniere, vorbit, perfect, scris, încep@tor; Magyari

200
Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

Béla, diurnist de remaniere – vorbit, perfect, scris, încep@tor; Haltrich H., diurnist –
vorbit, perfect, scris, încep@tor; Vetik Viktor, diurnist, surdo-mut; Vlaik Luiza, diurnist@
– vorbit, perfect, scris, încep@tor; Haltrich Hermina – vorbit, perfect, scris, încep@tor;
Emerich Martin, diurnist – vorbit, perfect, scris, încep@tor.
În prezent nu exist@ func]ionar, în cadrul judec@toriei de ocol, a c@rui prezen]@
ar putea fi contestat@ datorit@ comportamentului antiromânesc sau din alte motive
ce ar putea influen]a în mod negativ opinia public@.
II.Având drept fundament situa]ia personalului existent în perioada premerg@toare
r@zboiului, situa]ie pe care am detaliat-o anterior, raportez c@ personalul aflat în cadrul
judec@toriei în perioada anterioar@ a putut face fa]@ cerin]elor doar în m@sura în care
dintre cei 3 notari, 2 erau supervizori care au putut fi îns@rcina]i cu o activitate
autonom@ }i care, odat@ cu rezolvarea chestiunilor extrajudec@tore}ti, au putut
des@rcina activitatea }i a}a supraînc@rcat@ a judec@torilor.
III.Ca urmare a faptului c@ un executor judec@toresc a fost demis datorit@ refuzului
de a presta jur@mântul de fidelitate, iar al doilea, dup@ un concediu de }ase s@pt@mâni,
nu s-a mai întors }i a anun]at ca nici nu se mai întoarce, consider c@ este necesar@
ocuparea cu oameni noi a celor dou@ locuri vacante.
IV.La aceast@ judec@torie de ocol activeaz@ 2 translatori }i amândoi merit@ s@
r@mân@ în continuare.
V.În cadrul judec@toriei, la momentul actual, sunt de recuperat urm@toarele
restan]e:
a.cauze civile: procese: 300, extrajudiciar: 328, copiere: 215.
b.cauze penale: 824 procese cu termene de înf@]i}are vechi }i 28 de procese
noi.
c.cauze funciare: 105 procese vechi }i 341 noi; 46 restan]e de înregistrare }i
42 restan]e de copiere.
Pentru remanieri ale c@r]ilor funciare a}teapt@ 3 comune; pentru aprobare: 4
comune.
Recuperarea acestor restan]e este extrem de necesar@ }i ea poate fi realizat@ doar
în condi]iile în care num@rul personalului corespunz@tor perioadei premerg@toare
r@zboiului este restabilit prin noi numiri, cât de repede posibil, ace}tia urmând s@-}i
înceap@ activitatea. Aceast@ recuperare este necesar@ }i datorit@ faptului c@ – fapt bine
cunoscut – un mare num@r de procese sunt definitivate de c@tre avoca]i, dar ace}tia
înc@ nu le-au înaintat datorit@ situa]iei nesigure existente înc@ în cadrul judec@toriei;
odat@ cu restabilirea situa]iei normale este de a}teptat sosirea a numeroase noi procese,
situa]ie care necesit@ existen]a întregului personal prescris în cadrul judec@toriei de ocol.
Pentru recuperarea restan]elor ar@tate anterior, în ceea ce prive}te copierile am
întrebuin]at 2 persoane }i anume: Haltrich Hermina }i Emerich Martin care, pe durata
r@zboiului, au activat ca înlocuitori ai celor concentra]i }i au îndeplinit o activitate
remarcabil@, }i-au însu}it no]iunile }i practicile necesare astfel c@ î}i îndeplinesc atribu]iile
într-un mod absolut satisf@c@tor.
Bistri]a, 4 aprilie 1919.

201
GHEORGHE IANCU

s.s. dr. Simbriger, conduc@torul judec@toriei de ocol.


Dosar 2. Originalul în lb. maghiar@.

JUDEC~TORIA DE OCOL LUDU{

92.
1919.El.XIII.G.8
Proces-verbal

Întocmit la Ludu}, în data de 27 martie 1919, în cl@direa judec@toriei de ocol.


Au fost prezen]i subsemna]ii:
În fa]a judec@torului Hampel Endre, conduc@torul judec@toriei de ocol din Ludu},
s-a prezentat dr. Marinovics Mihály, judec@torul de ocol numit de c@tre Consiliul
Dirigent Român, în compania primpretorului de Ludu}, dr. Oltean János }i a avo-
catului dr. Moldován Mihály }i, ar@tând documentul de numire în func]ie, elaborat
de Consiliul Dirigent Român din Sibiu, a cerut judec@torului de ocol Hampel Endre
predarea conducerii judec@toriei de ocol, iar de la judec@torii prezen]i – depunerea
jur@mântului de fidelitate. Conduc@torul judec@toriei de ocol Hampel Endre i-a invitat
în@untru pe judec@torii de ocol, dr. Havas Sándor }i dr. Albert Andor }i, în prezen]a
acestora, i-a declarat dr. Marinovics Mihály, judec@tor de ocol numit în fruntea
conducerii judec@toriei de ocol din Ludu}, c@ el }i colegii s@i judec@tori au fost numi]i
în aceste func]ii de c@tre regele Ungariei, la propunerea guvernului maghiar }i, prin
urmare, din punct de vedere juridic }i legal, atâta timp cât nu vor fi des@rcina]i din
aceste func]ii de c@tre guvernul maghiar }i nu li se va cere predarea lor, ei refuz@ s@
predea conducerea judec@toriei }i s@ presteze jur@mântul de fidelitate. De asemenea,
vor efectua predarea func]iilor }i a conducerii judec@toriei doar în urma folosirii for]ei.
V@zând aceast@ situa]ie, dr. Marinovics Mihály a declarat c@ în urma schimb@rii
de regim, el se va adresa comandantului jandarmeriei din Ludu} }i, prin intermediul
serviciului telegrafic, a dispus chemarea imediat@ în cl@direa judec@toriei de ocol a
comandantului jandarmeriei din Ludu}.
Comandantul jandarmeriei din Ludu}, Novac Niculai }i-a f@cut apari]ia în cl@direa
judec@toriei de ocol }i, dup@ ce dr. Marinovics Mihály i-a adus la cuno}tin]@ motivele
convoc@rii, i-a solicitat s@ contribuie la preluarea institu]iei, solicitare în urma c@reia
locotenentul de jandarmi s-a adresat judec@torilor de ocol Hampel Endre, dr. Havas
Sándor }i dr. Albert Andor cerându-le predarea institu]iei. Conduc@torul judec@toriei de
ocol, Hampel Endre, a declarat c@ nu d@ curs solicit@rii din motivele enun]ate anterior.
Dup@ ce locotenentul de jandarmi, Novac Niculai, a amenin]at cu arestarea,
Hampel Endre a declarat c@ cedeaz@ în fa]a for]ei, pred@ conducerea institu]iei ca
urmare a folosirii for]ei, dar î}i reînnoie}te protestul vis-ê-vis de aceast@ manier@ de
preluare a conducerii judec@toriei de ocol.
Dup@ aceea, dr. Marinovics Mihály insistând în privin]a prelu@rii conducerii
judec@toriei de ocol, a efectuat preluarea efectiv@, dup@ cum urmeaz@:

202
Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

A preluat registrul de depuneri cu depunerile: nr. 50/915, 8/918, 9/918, 14/918,


25 ,27, 28, 29, 31, 32, 33/1918, respectiv, 3 }i 4/1919, împreun@ cu valorile înscrise
în acest registru.
A preluat registrul de eviden]@ al amenzilor pân@ la rubrica 19 – inclusiv, împreun@
cu sumele înscrise acolo. A preluat chitan]ele de eviden]@ ale amenzilor, inclusiv cu
ultimul nr., 32/918-919.
A preluat dispozi]iile conduc@torului judec@toriei de ocol, cu plicuri; separat, dintre
acestea dispozi]iile confiden]iale ale conducerii judec@toriei de ocol ca }i rapoartele
privind controalele efectuate. A preluat contabilitatea pe anul 1918-1919, împreun@
cu suma r@mas@ de 361 coroane }i 80 filleri.
A preluat registrul principal al diurni}tilor aflat în p@strarea conduc@torului judec@toriei
de ocol, ca }i certificatele de adeverire ale personalului auxiliar.
A preluat înzestrarea material@ a judec@toriei de ocol, împreun@ cu inventarele,
respectiv, toate tip@riturile, împreun@ cu inventarele }i a preluat biblioteca judec@toriei
de ocol cu inventarele corespunz@toare. A preluat toate c@r]ile funciare, respectiv, cheile
cl@dirii. A preluat arhiva judec@toriei de ocol cu toate actele; a preluat închisoarea
judec@toriei de ocol cu inventarul aferent }i, separat, rezerva de lemne aflat@ în curtea
judec@toriei de ocol. A mai preluat toate testamentele, în original, p@strate de
conduc@torul judec@toriei de ocol, respectiv, cheile }i seiful aflate în biroul oficial al
conduc@torului judec@toriei de ocol.
Dup@ încheierea prelu@rii, conduc@torul judec@toriei de ocol, dr. Marinovics
Mihály, a chemat personalul judec@toriei de ocol }i le-a solicitat s@ depun@ jur@mântul
de fidelitate în fa]a sa, în calitatea sa de trimis al Consiliului Dirigent Român din Sibiu,
în caz contrar ei vor fi considera]i grevi}ti }i, în m@sura în are vor încerca s@ p@r@seasc@
cl@direa institu]iei, vor fi obliga]i cu for]a s@-}i îndeplineasc@ atribu]iile. Dintre cei
prezen]i, Újfalvy Dezsõ – condicar funciar; copi}tii Buda Aladár }i Illyés Sándor,
diurni}tii permanen]i Paál Károly }i Moldvay Miklós, diurnistul temporar Szabó
Dénes, precum }i slujitorii Tóth Lajos }i Józsa Gergely au declarat categoric c@ nu
depun jur@mântul de fidelitate în fa]a trimisului Consiliului Dirigent Român din
Sibiu, deoarece nu au primit indica]ii în acest sens din partea superiorilor sau din
partea ministrului maghiar al justi]iei. De asemenea, au declarat c@ î}i vor îndeplini
obliga]iile profesionale doar dac@ vor fi sili]i de for]a armat@.
Cancelaristul Baritz János a declarat c@ este dispus s@ depun@ jur@mântul, astfel
c@ primpretorul dr. Oltean János i-a luat jur@mântul de fidelitate.
Ca urmare a faptului c@ judec@torii de ocol, dr. Havas Sándor }i dr. Albert Andor,
respectiv, personalul, au refuzat s@ depun@ jur@mântul de fidelitate, ace}tia r@mânând
solidari cu conduc@torul judec@toriei de ocol Hampel Endre, s-a trecut la citirea }i
semnarea procesului-verbal. Câte un exemplar al procesului-verbal a fost distribuit dr.
Marinovics Mihály }i judec@torilor de ocol, iar un exemplar a fost introdus în arhiv@.
Dup@ încheierea procesului-verbal, dr. Marinovics Mihály a predat dou@ procese-
verbale în limba român@, care au fost anexate prezentului proces-verbal, în vederea
p@str@rii în arhiv@.

203
GHEORGHE IANCU

s.s. Hampel Endre – conduc@torul judec@toriei de ocol; s.s. Oltean János – prim-
pretor; s.s. dr. Albert Andor – judec@tor de ocol; s.s. Újfalvy Lajos; s.s. Baritz János –
cancelarist; s.s. Buda Aladár – copist; s.s. Illyés Sándor; s.s. Páal Károly; s.s. Moldvay
Miklós; s.s. Szabó Dénes; s.s. Tóth Lajos; s.s. Józsa Gergely; s.s. dr. Marinovics Mihály;
s.s. Havas Sándor – judec@tor de ocol; s.s. indescifrabil.
Dosar 2. Originalul în lb. maghiar@.

93.
1919.E.XIII.G.8.
Domnule Pre}edinte,

Al@turat îmi iau voie a su}terne dou@ procese-verbale încheiate în 27 martie


curent în chestiunea prelu@rii imperiului asupra justi]iei la judec@toria de ocol de aici
}i în chestiunea depunerii jur@mântului din partea personalului de la judec@torie.
Notific c@ antecesorul meu, Hampel Endre, tot cu ocazia indicat@, a încheiat un
proces-verbal în limba maghiar@, pe care tot asemenea îl su}tern.
Dup@ ce nici judec@torii, ba nici chiar personalul judec@toriei cu excep]ia d-lui
Ioan Bari]iu, nu a voit s@ depun@ nici jur@mântul, nici s@ fac@ declara]ia solemn@ }i
au p@r@sit postul }i în ziua urm@toare nu s-au prezentat la birou, am rugat }i recercat
pretura din loc., ca pe func]ionarii judec@toriei, cu excep]ia judec@torilor s@-i aduc@
în serviciu, eventual }i cu for]a, în urma c@rei recerc@ri, dl primpretor din loc. a }i
ordonat aceasta, dar, dup@ ce personalul nici la ordinul d-lui primpretor nu s-a
prezentat în serviciu, în 28 curent pân@ la ora 12, în urma îndrum@rii primite pe cale
telefonic@ de la dl prefect al jude]ului, am rugat pe dl primpretor ca s@ renun]e la
eventuala punere în serviciu a func]ionarilor cu for]a.
Mure}-Ludu}, la 29 martie 1919. s.s. dr. Mihály Marinovics, judec@tor-}ef.
Dosar 2.

JUDEC~TORIA DE OCOL DEJ

94.
1919.El.XIII.L.33.
Proces-verbal,

Întocmit la Dej, în data de 28 martie 1919, ora 9, în cl@direa judec@toriei de ocol,


privind preluarea judec@toriei de ocol din localitate, ca urmare a dispozi]iei Consiliului
Dirigent Român din Sibiu.
Sunt prezen]i:
Conduc@torul judec@toriei de ocol, judec@torul de ocol împuternicit cu func]ia
}i gradul de judec@tor la Curtea de Apel – Murát Sándor, conduc@torul judec@toriei
de ocol numit în aceast@ calitate de c@tre Consiliul Dirigent Român din Sibiu, Dr.
Pu}cariu Emil, subprefectul comitatului Solnoc-D@bâca, Dr. {iorban Vilmos, în

204
Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

calitate de reprezentant al prefectului comitatului, Rokás János, subprefectul poli]iei


ora}ului Dej }i, în sfâr}it, diurnista Brehar Lucre]ia, în calitate de grefier@.
Dr. Pu}cariu Emil aduce la cuno}tin]a celor prezen]i faptul c@ în conformitate cu
prevederile documentului nr. 121/1919 just., emis la data de 20 februarie 1919 de c@tre
Consiliul Dirigent Român din Sibiu – document pe care îl prezint@ – a fost numit în
func]ia de conduc@tor al judec@toriei de ocol din Dej; solicit@ actualului conduc@tor al
judec@toriei de ocol, judec@torul de ocol, Murát Sándor ca, în conformitate cu punctul
nr. 1 al documentului prezentat, în urma c@ruia judec@toria de ocol din Dej a fost trecut@
sub jurisdic]ia statului român, s@ predea neîntârziat lui conducerea judec@toriei de ocol,
birourile }i cl@direa, inventarele, sumele de bani, valorile, actele oficiale.
Murát Sándor a protestat fa]@ de aceast@ solicitare, declarând c@ nu va preda
conducerea institu]iei, deoarece el a fost numit în aceast@ func]ie de c@tre guvernul
maghiar }i, prin urmare, are datoria de a conduce aceast@ institu]ie pân@ când guvernul
maghiar îl va demite, respectiv, îi va da instruc]iuni de a preda conducerea.
Ca urmare, Dr. Pu}cariu Emil s-a adresat subprefectului Dr. {iorban Vilmos, prezent,
în vederea folosirii for]ei }i, întrucât Murát Sándor a refuzat în continuare s@ predea
conducerea institu]iei, la dispozi]ia subprefectului, subprefectul poli]iei din Dej – Rokás
János – ca semn al folosirii for]ei, a adus în birou patrula de jandarmi care l-a înso]it }i a
accentuat c@ în cazul în care Murát Sándor nu va da curs solicit@rii de a preda conducerea
institu]iei va da instruc]iuni jandarmilor de a exercita efectiv for]a public@.
Murát Sándor l-a chestionat pe plutonierul-major care conducea patrula de
jandarmi, dac@ va îndeplini ordinul de a-l scoate afar@ din cadrul judec@toriei, la care
plutonierul-major a r@spuns afirmativ, declara]ie în urma c@reia Murát Sándor a
accentuat faptul c@ cedeaz@ în fa]a for]ei }i pred@ conducerea judec@toriei, birourile;
totodat@ comunic@ faptul c@ nu el r@spunde de sumele de bani, de valori, contabilit@]i,
documente, c@r]i; acestea au fost administrate de o alt@ persoan@, pe care nu dore}te
s@ o nominalizeze datorit@ secretului oficios. Totu}i, dup@ aplicarea for]ei, el a numit
aceast@ persoan@, respectiv, cancelaristul Kerekes Mihály.
Dr. Pu}cariu Emil ia la cuno}tin]@ aceast@ declara]ie }i preia efectiv conducerea jude-
c@toriei de ocol; de asemenea îi comunic@ lui Murát Sándor faptul c@, în conformitate
cu prevederile documentului – prezentat anterior – emis de c@tre Consiliul Dirigent Român
din Sibiu, din momentul prelu@rii conducerii judec@toriei de ocol, este considerat ca fiind
în concediu pentru o perioad@ nelimitat@ }i, în cazul în care depune jur@mântul de
fidelitate prescris de c@tre Consiliul Dirigent Român din Sibiu, se va îngriji ca în timpul
cel mai scurt posibil s@ fie – potrivit dorin]elor sale – pensionat sau numit într-o func]ie
corespunz@toare preg@tirii sale.
Murát Sándor a declarat îns@ c@ nu va depune jur@mântul de fidelitate cerut,
deoarece dore}te – ca pâna acum – s@ r@mân@ credincios statului maghiar ca pân@
acum. A fost convocat cancelaristul Kerekes Mihály, c@ruia Dr. Pu}cariu Emil i-a
comunicat declara]ia judec@torul de ocol Murát Sándor referitoare la administrarea
sumelor oficiale, a valorilor. Acesta a ar@tat c@ declara]ia de mai sus corespunde
adev@rului, c@ valorile enumerate sunt administrate de el; în privin]a prelu@rii acestora,
Dr. Pu}cariu Emil se va ocupa ulterior.

205
GHEORGHE IANCU

În continuare, Dr. Pu}cariu Emil a convocat personalul juridic al judec@toriei de


ocol, }i anume: judec@torii Vass Zsigmond, Lanyi Albert, Kenyeres László }i Móricz
István, c@rora le-a adus la cuno}tin]@ cele întâmplate anterior.
Dup@ aceea, Dr. Pu}cariu Emil le-a cerut judec@torilor de ocol s@ depun@ jur@-
mântul de fidelitate, prev@zut de articolul 4 al ordonan]ei nr. 121/1919 just., emis
de Consiliul Dirigent Român din Sibiu }i publicat în „Gazeta Oficial@” }i, totodat@,
le-a adus la cuno}tin]@ textul jur@mântului ca }i regulamentele privind func]ionarea
corpului judec@toresc, regulamente stabilite de c@tre }eful resortului justi]iei din cadrul
Consiliului Dirigent Român.
Judec@torii de ocol enumera]i mai sus, f@r@ excep]ie, iau la cuno}tin]@ cele comu-
nicate, dar refuz@ s@ depun@ jur@mântul de fidelitate, ca urmare a motivelor invocate
în declara]iile lor, pe care le anexeaz@ la acest proces-verbal.
Ca urmare a acestei declara]ii, Dr. Pu}cariu Emil le comunic@ faptul c@, în confor-
mitate cu prevederile articolului 7 al documentului sus-men]ionat, din acest moment
nu mai au dreptul de a-}i continua activitatea oficial@ în func]iile pe care le-au de]inut
}i, în m@sura în care ar dori s@ continue aceast@ activitate, va împiedica acest lucru
utilizând mijloacele folosite }i fa]@ de conduc@torul judec@toriei de ocol, dar le-a
solicitat, totodat@, s@ rezume în scris, cât mai curând posibil, verdictele pronun]ate
oral dar nu }i în scris, }i s@ le predea lui sau birourilor corespunz@toare.
Judec@torii de ocol enumera]i solicit@ întocmirea, pentru fiecare, a unei copii
legalizate dup@ acest proces-verbal.
Cu aceasta procesul-verbal a fost citit }i semnat.
Conduc@torul judec@toriei de ocol }i judec@torii de ocol enumera]i, din motive
necunoscute, au refuzat s@ semneze procesul-verbal.
s.s. Dr. Pu}cariu Emil – conduc@torul judec@toriei de ocol; s.s. Brehar Lucre]ia
– grefier@; s.s. Dr. V. {iorban – subprefect; s.s. Rokás – c@pitan.
Dosar 2. Originalul în lb. maghiar@.

95.
1919.El.XIII.L.33.

Subsemna]ii, judec@tori de ocol ai judec@toriei de ocol din Dej, d@m urm@toarea


declara]ie, ca urmare a solicit@rii avocatului Dr. Pu}cariu Emil, numit – chipurile –
conduc@tor al judec@toriei de ocol din Dej de c@tre Consiliul Dirigent Român din
Sibiu.
Declara]ie

Nu recunoa}tem Consiliul Dirigent Român din Sibiu în calitatea sa de autoritate


legal@ de conducere. În conformitate cu articolul 1 al Conven]iei de armisti]iu încheiat
cu Puterile „Antantei”, administra]ia civil@ – c@reia îi apar]ine }i justi]ia – r@mâne în
subordinea guvernului maghiar, pân@ la semnarea tratatului de pace; iar, conform
articolului XVIII al Conven]iei, alia]ii nu se pot amesteca în administra]ia intern@ a

206
Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

statului maghiar. Având în vedere dispozi]iile Conven]iei de armisti]iu, ale acordurilor


interna]ionale de la Haga, ale legilor maghiare, jur@mântul depus fa]@ de statul maghiar
ca }i îndatoririle }i r@spunderile care deriv@ din statutul lor public, subsemna]ii, jude-
c@tori de ocol ai judec@toriei de ocol din Dej, declar@ c@ nu sunt dispu}i s@ depun@
jur@mântul de fidelitate solicitat.
Dej, 28 martie 1919.
s.s. Vass Zsigmond – judec@tor de ocol;
s.s. Lanyi Albert – judec@tor de ocol;
s.s. Kenyeres László – judec@tor de ocol;
s.s. Móricz István – judec@tor de ocol.
Dosar 2. Originalul în lb. maghiar@.

96.
Prezidentul Tribunalului Dej
Nr.I.C.66-1919, pres.
Domnule Ministru,

Aici sub A., am onoare a transpune raportul de preluare a judec@toriei de ocol


din Dej.
{ef-judec@tor e Dr. Emil Pu}cariu, a c@rui coal@ de conduit@ personal@ o aclud
aici sub B., jur@mântul l-a depus în 27 martie a.c. /vezi C./ la primul meu raport.
Ceilal]i oficiali}ti sunt urm@torii:
1. Iuliu Moldovan, fost diurnist, acum numit conduc@tor la cartea funduar@.
Coala-i de conduit@ al@turat@ /aici sub C./; jur@mântul l-a depus în mâna }efului
judec@tor.
2. Lucre]ia Brehar, diurnist@; coala-i de conduit@ se afl@ la raportul al@turat aici
sub A. Jur@mântul l-a depus cu ocazia prelu@rii. Recomand cu insisten]@ s@ fie numit@
de cancelarist@, c@ci }i merit@ }i corespunde perfect.
3. Mezei Albert, cancelist; coala-i de conduit@ aici sub D.
4. Kászonyi István, inmanuator }i
5. Matis Péter, servitor; coala-i de conduit@ aici sub E.
Ace}tia de sub 3-5 au f@cut declara]ie solemn@ cu ocazia prelu@rii, conform
raportului de sub A.
6. Gombár Ferencz, conduc@tor de carte funduar@,
7. Bányai László, cancelist }i
8. Kerekes Mihály, cancelist, î}i continu@ func]iunea – la dorin]a lor – for]a]i de
}eful judec@toriei.
Executorul Szentpéteri János, care f@cuse declara]ie solemn@ cu ocazia prelu@rii,
conform raportului al@turat aici sub F, a abdicat.
Dej, la 29 aprilie 1919. s.s. Dr. Ioan Chereche}, prezidentul tribunalului.
Dosar 2.

207
GHEORGHE IANCU

JUDEC~TORIA DE OCOL GHERLA

97.
1919.LI.F.4.
Proces-verbal,

Întocmit la Gherla, în data de 28 martie 1919, ora 10, în cl@direa judec@toriei


de ocol, privind preluarea judec@toriei de ocol din localitate, ca urmare a dispozi]iei
Consiliului Dirigent Român din Sibiu.
Sunt prezen]i:
Conduc@torul judec@toriei de ocol, judec@torul de ocol Haris Andor; conduc@torul
judec@toriei de ocol, judec@torul de ocol Drago} Vasile, numit în aceast@ func]ie de c@tre
Consiliul Dirigent Român din Sibiu; judec@torul de ocol Florián Gerõ; judec@torul de
ocol Rend Aurel; primarul Ancean Alexandru; c@pitanul de poli]ie Pintea Augustin }i
grefierul Hirschler Solomon.
Judec@torul de ocol Drago} Vasile comunic@ celor prezen]i c@, în virtutea docu-
mentului nr. 121/1919 just., emis la data de 21 februarie 1919 de c@tre Consiliului
Dirigent Român din Sibiu, a fost numit în fruntea judec@toriei de ocol din Gherla }i
solicit@ actualului conduc@tor al judec@toriei de ocol din Gherla, judec@torului de ocol
Haris Andor, s@-i predea lui, neîntârziat, conducerea judec@toriei de ocol care, în
virtutea punctului nr. 1 al ordonan]ei anun]ate, a fost trecut@ sub jurisdic]ia statului
român, împreun@ cu cl@direa judec@toriei }i a închisorii, cu inventarul aferent, sumele
de bani, valorile, respectiv actele oficiale, c@r]ile }i cataloagele.
Haris Andor a protestat împotriva acestei solicit@ri }i a declarat c@ nu va preda
conducerea institu]iei, deoarece a fost numit în aceast@ func]ie de c@tre guvernul
maghiar }i, prin urmare, are datoria de a îndeplini aceast@ func]ie pân@ când va fi
schimbat de c@tre guvernul maghiar, respectiv, va primi instruc]iuni de a preda
conducerea institu]iei.
În consecin]@, Drago} Vasile s-a adresat primarului Ancean Alexandru în vederea
folosirii for]ei }i, întrucât Haris Andor a refuzat }i în continuare s@ predea conducerea
institu]iei, la dispozi]ia primarului, c@pitanul de poli]ie Pintea Augustin a atins um@rul
judec@torului de ocol Haris Andor, în semn de folosire a for]ei }i a accentuat c@, în
cazul în care demersul s@u va r@mâne f@r@ rezultat, va folosi for]a public@ care l-a
înso]it. Ca r@spuns la aceasta, Haris Andor a declarat c@ cedeaz@ în fa]a for]ei, având
în vedere faptul c@, într-adev@r, în anticamer@ se afl@ jandarmi înarma]i sub condu-
cerea prefectului poli]iei }i c@ pred@ lui Drago} Vasile – dup@ o modalitate de predare
stabilit@ de comun acord – conducerea judec@toriei, cl@direa judec@toriei de ocol }i
a închisorii, sumele de bani, valorile, contabilit@]ile, inventarele, documentele, c@r]ile
}i cataloagele.
Drago} Vasile ia la cuno}tin]@ aceast@ declara]ie }i preia efectiv conducerea
judec@toriei de ocol. De asemenea, comunic@ judec@torului de ocol Haris Andor c@,
în conformitate cu prevederile cuprinse în documentul nr 121/1919 just., emis de
c@tre Consiliului Dirigent Român din Sibiu, începând cu data prelu@rii conducerii

208
Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

judec@toriei de ocol, este considerat a fi în concediu pe o perioad@ de timp nelimitat@,


iar în cazul în care va depune jur@mântul de fidelitate prescris de c@tre Consiliului
Dirigent Român din Sibiu, în cel mai scurt timp posibil se va îngriji – potrivit dorin]elor
sale – s@ fie pensionat sau s@ fie numit într-o alt@ func]ie.
Haris Andor în r@spunsul s@u, a accentuat faptul c@ nu depune jur@mântul de
fidelitate solicitat, deoarece, pân@ la decizia final@ reglementat@ prin tratatul de pace,
teritoriul acesta apar]ine Ungariei.
Haris Andor a convocat membrii corpului judec@toresc }i le-a adus la cuno}tin]@
cele întâmplate }i consemnate în procesul-verbal.
Conduc@torul judec@toriei de ocol, numit de c@tre Consiliul Dirigent Român din
Sibiu, judec@torul de ocol Drago} Vasile le-a comunicat judec@torilor de ocol convoca]i
c@ a preluat conducerea judec@toriei de ocol de la judec@torul de ocol Haris Andor,
ca urmare a utiliz@rii for]ei }i a solicitat judec@torilor de ocol depunerea jur@mântului
de fidelitate cerut de Consiliul Dirigent Român din Sibiu, comunicându-le, totodat@,
textul jur@mântului, regulamentele de func]ionare a corpului judec@toresc, stabilite de
c@tre }eful resortului justi]iei din cadrul Consiliului Dirigent Român din Sibiu, ca }i
consecin]ele care rezult@ în urma refuzului de a depune jur@mântul de fidelitate. Ca
r@spuns la aceast@ solicitare, to]i judec@torii de ocol, nominal, Haris Andor, Florián Gerõ
}i Rend Aurel au f@cut , în unanimitate, urm@toarea declara]ie:
„Conform articolul I din cadrul acordului de armisti]iu semnat cu comandamentul
for]elor aliate, administra]ia civil@ – c@reia îi apar]ine }i justi]ia – pân@ la încheierea tratatului
de pace r@mâne în subordinea guvernului maghiar }i în conformitate cu prevederile arti-
colului XVII, alia]ii nu se amestec@ în administra]ia intern@ a statului maghiar.
Noi, judec@torii judec@toriei de ocol din Gherla, având în vedere acordul de
armisti]iu, respectiv,acordurile interna]ionale de la Haga, legile maghiare, jur@mântul
de fidelitate depus în fa]a statului maghiar, declar@m c@ nu depunem jur@mântul de
fidelitate solicitat }i nu p@r@sim func]iile noastre”.
Ca urmare a acestei declara]ii, Drago} Vasile le declar@ judec@torilor convoca]i
c@, în conformitate cu articolul 7 al ordonan]ei prezentate anterior, din momentul
prelu@rii conducerii judec@toriei de ocol, nu mai au dreptul de a-}i exercita profesia,
iar în cazul în care ar dori acest lucru va împiedica aceasta prin metode similare cu
cea folosit@ la preluarea conducerii judec@toriei de ocol. Totu}i, le-a cerut s@ rezume
în scris verdictele pronun]ate verbal, dar nu }i în scris }i, în cel mai scurt timp posibil,
s@ le înainteze lui personal în calitate de conduc@tor al judec@toriei de ocol.
Acest proces-verbal a fost întocmit în 3 exemplare originale, un exemplar a fost
dat judec@torului de ocol Haris Andor, celelalte 2 exemplare au r@mas la dispozi]ia
judec@torului de ocol Drago} Vasile.
Procesul-verbal a fost citit }i semnat.
s.s. Ancean Alexandru – primar; s.s. Pintea Augustin – c@pitan de poli]ie; s.s. Vasile
Drago}; s.s Haris Andor, conduc@torul judec@torie de ocol; s.s. Florián Gerõ – judec@tor
de ocol; s.s. Rend Aurel – judec@tor de ocol; s.s. Hirschler Solomon – grefier.
Dosar 2. Originalul în lb. maghiar@.

209
GHEORGHE IANCU

98.
Judec@toria de ocol Gherla
Nr. 1919I.F.9.

Consiliului Dirigent, Resortul Justi]iei Sibiu

În urma ordinului 121/1919 just., am onoare a V@ raporta c@ în 28 martie 1919,


am preluat conducerea judec@toriei de ocol Gherla.
Pe lâng@ su}ternerea proceselor-verbale, conform sus-numitului ordin, V@ raportez
urm@toarele:
Dintre ofician]ii de la judec@torie, jur@mântul recerut singur George Horea Benedek
l-a depus, iar Grigorie Moldovan, oficiant }i Oliver Gyelán, executor, au f@cut declara]ia
solemn@. Cu ace}tia am luat procese-verbale separate. D@nil@ Bitai, servitor, nu s-a
putut prezenta, deoarece înc@ în anul 1914 a intrat la mili]ie }i de 4 ani nu se }tie
unde este, asertive e prisonier în Rusia.
Luând în socoteal@ circula]ia din timp de pace a judec@toriei de ocol, aflu de lips@,
s@ se sus]in@ personalul de pân@ acum, care a stat din 4 judec@tori, 2 conduc@tori de
c@r]i funduare, 6 oficiali. 2 diurni}ti, 2 executori, 3 servitori }i un vigil. Pe lâng@ circula]ia
de azi, deocamdat@ e necondi]ionat de lips@ s@ fie numi]i 2 judec@tori, 1 conduc@tor
la c@r]ile funduare, 4 oficiali, 2 diurni}ti, 2 servitori }i un vigil. De executor în prezent,
fiind cauze pu]ine, nu e lips@, ca din caz – în caz cu înf@ptuirea execu]iunilor pot încre-
din]a pe careva dintre oficiali.
Din personalul actual propun s@ fie numit ca }i conduc@tor la c@r]ile funduare
George Horea Benedek }i, luând în considerare c@ are serviciu de 21 ani }i de
prezent e oficial superior de clasa a IX-a – recomand s@ fie numit în clasa a VIII-a,
gradul I. Pre Grigore Moldovan care are un serviciu de 12 ani la judec@torie }i pe
Oliver Gyelán, care a servit 14 ani ca executor, îi propun s@ fie numi]i oficiali superiori
în clasa a IX-a, gradul I.
To]i ace}ti oficiali sunt români }i posed limba român@, ce-i drept: în scris nu de
tot bine.
De prezent sunt sub pertractare }i de rezolvat 245 procese civile, 177 cauze
penale, 58 cauze de l@s@mânt, 19 cauze de execu]ie, 181 cauze la c@r]ile funduare,
de indus în c@r]ile funduare sunt 170 buc@]i, iar de descris la întreaga judec@torie 430
buc@]i.
Cauzele restante numai în cazul acela vor putea fi rezolvate, dac@ va fi numit
întreg personalul mai sus propus, dar }i atunci pe lâng@ o munc@ încordat@ }i cu
persoane versate în lucru.
Gherla, la 1 aprilie 1919. s.s. Vasile Drago}, }eful judec@toriei de ocol.
Raportul de sus îl întregesc cu acea rugare ca s@ fie numit de judec@tor dr. Vasile
Pap, notar la tribunalul din Zal@u, care are cenzura de judec@tor.
Sibiu, 1919.5 aprilie. s.s. Vasile Drago}.
Dosar 2.

210
Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

JUDEC~TORIA DE OCOL N~S~UD

99.
1919.I.E.1.
Proces-verbal,

Susceput în 28 martie 1919 la judec@toria de ocol din N@s@ud, în cauza depunerii


jur@mântului oficios.
Prezen]i:
Dr. Alexa David, }eful jduec@toriei, Vizy Ferencz, conduc@tor al c@r]ii funduare,
Dumitru Ne}cu]iu, cancelist, Nagy Béla, cancelist, Bazil Nestor, cancelist, Constantin
Drago}, diurnist de cadastru, Leszkeu Lenke, diurnist@, George Ciot, servitor, Avram
L@sc@u, servitor, Ion Orosz, vigil de prinsoare, Székely Lajos, executor.
Dr. Alexa David, }eful judec@toriei comunic@ celor prezen]i c@ dânsul în 21 martie
1919 a depus jur@mântul oficios la pre}edintele tribunalului în Bistri]a, }i are indemnizare
a lua jur@mântul de la amploia]ii judec@toriei.
Comunicându-se aceasta, cei prezen]i au declarat c@ sunt aplica]i a depune jur@-
mântul oficios.
Vizy Ferencz }i Nagy Béla, cu toate c@ posed în parte limba român@, pentru a în]elege
mai bine }i pentru lini}tirea sufleteasc@, î}i exprim@ dorin]a s@ depun@ jur@mântul în limba
maghiar@, ceea ce li s-a permis.
Dup@ aceasta, cei prezen]i au depus jur@mântul oficios în ordinea urm@toare:
I.„Eu, Vizy Ferencz, jur pe Atot}tiitorul Dumnezeu, de a fi credincios regelui Ferdi-
nand I }i Statului român, de a respecta cu sfin]enie legile ]@rii }i decretele, ordonan]ele
Consiliului Dirigent }i de a îndeplini cu onoare, con}tiin]@ }i nep@rtinire func]iile ce
îmi sunt încredin]ate }i a p@stra secretul oficios. A}a s@-mi ajute Dumnezeu” s.s. Vizy
Ferencz ...
II.„Eu, Dumitru Ne}cu]iu, jur pe Atot}tiitorul Dumnezeu, de a fi credincios regelui
Ferdinand I }i Statului român, de a respecta cu sfin]enie legile ]@rii }i decretele, ordo-
nan]ele Consiliului Dirigent }i de a îndeplini cu onoare, con}tiin]@ }i nep@rtinire func]iile
ce îmi sunt încredin]ate }i a p@stra secretul oficios. A}a s@-mi ajute Dumnezeu” s.s.
Dumitru Ne}cu]iu …
III.Eu, Nagy Béla, jur pe Atot}tiitorul Dumnezeu, de a fi credincios regelui Ferdinand
I }i Statului român, de a respecta cu sfin]enie legile ]@rii }i decretele, ordonan]ele
Consiliului Dirigent }i de a îndeplini cu onoare, con}tiin]@ }i nep@rtinire func]iile ce îmi
sunt încredin]ate }i a p@stra secretul oficios. A}a s@-mi ajute Dumnezeu” s.s. Nagy Bela …
IV.Eu, Bazil Nestor, jur pe Atot}tiitorul Dumnezeu, de a fi credincios regelui
Ferdinand I }i Statului român, de a respecta cu sfin]enie legile ]@rii }i decretele,
ordonan]ele Consiliului Dirigent }i de a îndeplini cu onoare, con}tiin]@ }i nep@rtinire
func]iile ce îmi sunt încredin]ate }i a p@stra secretul oficios. A}a s@-mi ajute Dumnezeu”
s.s. Bazil Nestor …
V.Eu, Constantin Drago}, jur pe Atot}tiitorul Dumnezeu, de a fi credincios regelui
Ferdinand I }i Statului român, de a respecta cu sfin]enie legile ]@rii }i decretele,

211
GHEORGHE IANCU

ordonan]ele Consiliului Dirigent }i de a îndeplini cu onoare, con}tiin]@ }i nep@rtinire


func]iile ce îmi sunt încredin]ate }i a p@stra secretul oficios. A}a s@-mi ajute Dumnezeu”
s.s. Constantin Drago} …
VI.Eu, Leszkeu Lenke, jur pe Atot}tiitorul Dumnezeu, de a fi credincios regelui
Ferdinand I }i Statului român, de a respecta cu sfin]enie legile ]@rii }i decretele,
ordonan]ele Consiliului Dirigent }i de a îndeplini cu onoare, con}tiin]@ }i nep@rtinire
func]iile ce îmi sunt încredin]ate }i a p@stra secretul oficios. A}a s@-mi ajute Dumnezeu”
s.s. Leszkeu Lenke …
VII.Eu, George Ciot, jur pe Atot}tiitorul Dumnezeu, de a fi credincios regelui
Ferdinand I }i Statului român, de a respecta cu sfin]enie legile ]@rii }i decretele,
ordonan]ele Consiliului Dirigent }i de a îndeplini cu onoare, con}tiin]@ }i nep@rtinire
func]iile ce îmi sunt încredin]ate }i a p@stra secretul oficios. A}a s@-mi ajute Dumnezeu”
s.s. George Ciot …
VIII.Eu, Avram L@sc@u, jur pe Atot}tiitorul Dumnezeu, de a fi credincios regelui
Ferdinand I }i Statului român, de a respecta cu sfin]enie legile ]@rii }i decretele,
ordonan]ele Consiliului Dirigent }i de a îndeplini cu onoare, con}tiin]@ }i nep@rtinire
func]iile ce îmi sunt încredin]ate }i a p@stra secretul oficios. A}a s@-mi ajute Dumnezeu”
s.s. Avram L@sc@u …
IX.Eu, Ion Orosz, jur pe Atot}tiitorul Dumnezeu, de a fi credincios regelui Ferdinand I
}i Statului român, de a respecta cu sfin]enie legile ]@rii }i decretele, ordonan]ele Consi-
liului Dirigent }i de a îndeplini cu onoare, con}tiin]@ }i nep@rtinire func]iile ce îmi sunt
încredin]ate }i a p@stra secretul oficios. A}a s@-mi ajute Dumnezeu” s.s. Ion Orosz.
X.Eu, Székely Lajos, jur pe Atot}tiitorul Dumnezeu, de a fi credincios regelui
Ferdinand I }i Statului român, de a respecta cu sfin]enie legile ]@rii }i decretele,
ordonan]ele Consiliului Dirigent }i de a îndeplini cu onoare, con}tiin]@ }i nep@rtinire
func]iile ce îmi sunt încredin]ate }i a p@stra secretul oficios. A}a s@-mi ajute Dumnezeu”
s.s. Ludovic Székely.
Procesul-verbal s-a încheiat }i subscris.
D.c.m.s. s.s. dr. Alexa David, s.s. B. Nestor.
Dosar 2. Originalul în lb. maghiar@.

100.
De la }eful judec@toriei de ocol N@s@ud
Nr.1919.I.E.5.Pres.
Domnului
Pre}edinte al Tribunalului în Bistri]a

Cu provocare la rescriptul }efului de Justi]ie nr. ad. 121/1919, transpus sub nr.
1919 El.IV.E.b.3, fac urm@torul raport:
Afar@ de Dr. Hutira Carol, notar }i Kiss Torma József, cancelist, ceilal]i func]ionari
de la Judec@toria de aici înc@ în 28 martie 1919 au depus jurâmântul oficios, despre
care am luat procesul-verbal trimis în 29 martie 1919.

212
Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

Dr. Hutira Carol }i Kiss Torma József în locul jur@mântului au f@cut declara]ia
solemn@ prescris@, în 8 aprilie 1919, protocolul luat cu aceast@ ocazie îl al@tur sub ./
. în dou@ exemplare, un exemplar l-am re]inut.
În forma aceasta cu to]i amploia]ii de la judec@toria de sub conducerea mea sunt
în ordine.
Sub 2., al@tur lista amploia]ilor de la judec@torie, cuprinzând în sine datele referi-
toare la depunerea jur@mântului }i facerea declara]iei solemne, precum }i r@spunsul
la întreb@rile din punctul 1, a rescriptului }efului de Justi]ie.
La punctul 2, în timp de pace au fost aplica]i la judec@torie: 3 judec@tori, 1 notar,
1 conduc@tor de carte funduar@, 4 canceli}ti, 2 diurni}ti, 2 servitori }i 1 p@zitor de
prinsoare. De atâ]ia amploia]i va fi trebuin]@ }i în viitor, pentru a fi prev@zute toate
agendele.
La punctul 3, executorul actual e vrednic s@ r@mân@ în func]iune }i în cazul statific@rii.
La punctul 4, translator nu este }i nici nu e de lips@.
La punctul 5 sunt restan]e: a). cauze civile: 198; b) cauze criminale: 274 (cu cele
suspendate din cauza r@zboiului); c). cauze de ereditate: 252; la cartea funduar@ nu
este restan]@.
Pentru a rezolva cauzele restante }i pentru a se putea aduce toate agendele în
curent, e neap@rat de trebuin]@, ca în scurt timp s@ fie denumit barem înc@ un judec@tor.
N@s@ud, la 12 aprilie 1919. s.s. David, judec@tor-}ef.
Dosar 2.

JUDEC~TORIA DE OCOL TÂRGU L~PU{

101.
Proces-verbal

Întocmit la Târgu L@pu}, în data de 31 martie 1919, orele 10, în biroul conduc@-
torului judec@torie de ocol, în chestiunea pred@rii conducerii judec@toriei de ocol,
dispus@ de c@tre Consiliul Dirigent Român din Sibiu.
Sunt prezen]i;
Judec@torul de Curte de Apel, Weeber Gyula – conduc@torul judec@toriei de ocol;
judec@torul de ocol Topán József; dr Buzura Gabriel, în calitate de judec@tor de ocol,
numit de c@tre Consiliul Dirigent Român din Sibiu }i îns@rcinat cu conducerea judec@-
toriei de ocol; Fetke Victor, în calitate de pretor al pl@}ii L@pu} }i reprezentant al
prefectului; sublocotenentul român de jandarmi Hereciu Livius }i grefiera Farkas
Victoria.
Dr. Buzura Gabriel comunic@ faptul c@ a fost numit conduc@torul judec@toriei de
ocol din Târgu L@pu} în conformitate cu documentul emis de Consiliul Dirigent Român
din Sibiu la data de 20 martie 1920 – pe care îl prezint@ – }i solicit@ lui Weeber Gyula,
actualul conduc@tor al judec@toriei de ocol s@ predea conducerea institu]iei – care în
virtutea punctului 1 al dispozi]iei emise de }eful resortului justi]ie din cadrul Consiliul
Dirigent Român din Sibiu – a trecut în subordinea jurisdic]iei române}ti. De asemenea,

213
GHEORGHE IANCU

îi solicit@ predarea cl@dirii judec@toriei de ocol, împreun@ cu toate utilit@tile, sumele de


bani oficiali }i valorile existente în cl@dire, actele oficiale, c@r]ile }i registrele.
Judec@torul de ocol Weeber Gyula protesteaz@ în contra acestei solicit@ri }i
declar@ c@ nu va preda conducerii institu]iei, deoarece el a fost numit în aceast@
func]ie de c@tre guvernarea maghiar@i, prin urmare, el este dator s@ conduc@ institu]ia
pân@ în momentul demiterii sale de c@tre guvernul maghiar sau pân@ ce prime}te
dispozi]ii referitoare la predarea conducerii institu]iei. Totu}i, el cedeaz@ în fa]a for]ei.
În consecin]@, dr. Buzura Gabriel ia la cuno}tin]@ aceast@ declara]ie }i arat@ c@
el este dispus s@ preia conducerea institu]iei chiar }i f@r@ utilizarea for]ei.
Dr. Weeber Gyula comunic@ c@ el poate preda cl@direa judec@toriei de ocol,
actele oficiale, contabilitatea, sumele de bani, utilit@]ile, c@r]ile }i registrele.
Dr. Buzura Gabriel ia la cuno}tin]@ aceast@ declara]ie }i preia conducerea institu]iei;
totodat@ îi comunic@ judec@torului de ocol Weeber Gyula c@ - în virtutea dispozi]iilor
prev@zute în documentul nr 121/1919 just., emis de c@tre Consiliul Dirigent Român
din Sibiu – prezentat anterior - începând cu momentul prelu@rii conducerii judec@toriei
de ocol, este considerat a fi în concediu de odihn@ pe o perioad@ de timp nelimitat@.
În m@sura în care va depune jur@mântul de fidelitate prescris de c@tre Consiliului
Dirigent Român din Sibiu, se va îngriji ca, în cel mai scurt timp posibil s@ primeasc@ o
func]ie corespunz@toare dorin]elor sale sau s@ fie pensionat.
Conduc@torul judec@toriei de ocol, Weeber Gyula, declar@ c@ nu poate depune
jur@mântul de fidelitate solicitat, deoarece, pân@ la hot@rârea final@ a conferin]ei de
pace, teritoriul în cauz@ apar]ine Ungariei. Oricum, el inten]ioneaz@ s@ plece din Târgu
L@pu} în Ungaria, iar acolo va întreprinde pa}ii necesari.
Dup@ aceea, conduc@torul judec@toriei de ocol – Weeber Gyula – l-a convocat pe
judec@torul de ocol Topán József }i i-a comunicat cele întâmplate. În calitate de condu-
c@tor al judec@toriei de ocol numit de c@tre Consiliul Dirigent Român din Sibiu, dr.
Buzura Gabriel îi arat@ judec@torului de ocol Topán József c@ a preluat conducerea
judec@toriei de ocol de la Weeber Gyula – în pofida protestelor acestuia }i f@r@ a recurge
la utilizarea for]ei – }i îi solicit@ lui Topán József c@, în conformitate cu punctul nr. 4 al
ordonan]ei nr. 121/1919 just. emis@ de c@tre Consiliul Dirigent Român din Sibiu }i
publicat@ în Gazeta Oficial@, s@ depun@ jur@mântul de fidelitate prescris. Totodat@,
i-a adus la cuno}tin]@ regulamentele de func]ionare privind magistra]ii, stabilit de c@tre
}eful resortului justi]iei din cadrul Consiliul Dirigent Român din Sibiu, respectiv, textul
jur@mântului solicitat ca }i consecin]ele care rezult@ în urma refuzului de a depune
jur@mântul de fidelitate.
Ca r@spuns la aceast@ solicitare, atât jduec@torul de ocol Weeber Gyula, cât }i
Topán József, separat, dau urm@toarea declara]ie: Ca urmare a faptului c@ am fost
numi]i în aceste func]ii de c@tre guvernul maghiar, ne consider@m cet@]eni maghiari
}i în acest@ calitate nerecunoscând autoritatea regelui României, nu suntem dispu}i
s@ prest@m jur@mânt de fidelitate unui stat str@in.
În urma acestei declara]ii, dr. Buzura Gabriel arat@ c@ judec@torii de ocol nu mai
pot exercita activit@]i în func]iunile de]inute – în conformitate cu punctul 7 al dispozi]iei

214
Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

amintite – iar în m@sura în care ar dori s@-}i exercite în continuare activitatea, el va


împiedica acest lucru folosind for]a public@; în acela}i timp îi roag@ s@ finalizeze procesele
aflate în curs de derulare, s@ finalizeze verdictele înc@ nepronun]ate }i, împreun@ cu toate
documentele birourilor s@ fie predate lui.
Acest proces verbal a fost întocmit în 3 exemplare identitce, dintre care un exemplar
a fost luat de c@tre conduc@torul judec@toriei de ocol Weeber Gyula, iar celelalte dou@
exemplare au revenit dr. Buzura Gabriel, conduc@torul judec@toriei de ocol numit de
c@tre Consiliul Dirigent Român din Sibiu, spre a fi a}ezate între documentele oficiale
ale judec@toriei de ocol }i a fi trimis un exemplar }efului resortului justi]iei din cadrul
Consiliului Dirigent Român din Sibiu. Numitul judec@tor de ocol Topán József solicit@
primirea unei copii autentificate a procesului-verbal.
s.s. dr. Buzura Gabriel, în calitate de conduc@tor al judec@toriei de ocol, numit
de c@tre Consiliul Dirigent Român din Sibiu; s.s. judec@torul de ocol Weeber Gyula;
s.s. judec@torul de ocol, Topán József; comandantul plutonului de Jandarmi s.s.
indescifrabil; s.s. grefier@ Farkas Victoria.
Dosar 2. Originalul în lb. maghiar@.

102. Proces-verbal

Întocmit la Târgu L@pu}, în data de 31 martie 1919, cu prilejul prelu@rii conducerii


judec@toriei de ocol, privind prestarea jur@mântului de fidelitate prev@zut de ordonan]a
nr. 121/1919 just. emis@ de c@tre }eful resortului justi]iei din cadrul Consiliului Dirigent
Român din Sibiu. Au fost prezen]i: Miklós Farkas – condicar funciar; Jeo János –
cancelarist condicar; Kinka Gyula – primoficial; Dragomán Gusztáv – cancelarist; Szász
András – cancelarist; Lõrincz Sándor – administrator judiciar; Molnár Sándor – gardian;
Kelemen János – aprod; Kerekes Sámuel – aprod diurnist, respectiv, Farkas Victoria
– copist@ interimar@ în calitate de grefier@.
Judec@torul de ocol le aduce la cuno}tin]@ func]ionarilor sus-numi]i textul
jur@mântului solemn solicitat de c@tre }eful resortului justi]iei din cadrul Consiliului
Dirigent Român din Sibiu }i încearc@ s@ îi conving@ – recurgând la argumente potrivite
– pe cei prezen]i s@ depun@ jur@mântul prescris }i s@ î}i continue activitatea.
Exceptând-o pe Farkas Victoria, cei prezen]i au declarat, separat, c@ refuz@ s@ fac@
declara]ia solemn@ solicitat@, deoarece nu au fost elibera]i de prevederile jur@mântului
depus fa]@ de guvernul maghiar.
Judec@torul de ocol ia la cuno}tin]@ aceast@ declara]ie, dar dispune în mod cate-
goric s@ î}i continue activitatea pân@ la prelucrarea restan]elor. Dintre cei prezen]i,
Farkas Viktoria a declarat c@ ea depune declara]ia solicitat@. Condicarul funciar Miklós
Farkas declar@ solemn c@ nu va preda c@r]ile funciare aflate în custodia sa }i c@ nu va
da spre utilizare aceste c@r]i, deoarece nu a primit dispozi]ii în acest sens de la fostul
conduc@tor al judec@toriei de ocol.
Conduc@torul judec@toriei de ocol declar@ c@ în m@sura în care va refuza predarea
c@r]ilor funciare ca }i utilizarea acestora va fi nevoit s@ apeleze la folosirea for]ei publice.

215
GHEORGHE IANCU

Procesul-verbal a fost citit }i semnat.


s.s. dr. Buzura Gabriel – conduc@torul jduec@toriei de ocol; s.s. Farkas Victoria
– grefier@; s.s. Miklós Farkas – condicar funciar; s.s. Kinka Gyula – primoficial; s.s.
Dragomán Gusztáv – cancelarist; s.s. Jeo János – cancelarist funciar; s.s. Szász András
– cancelarist; s.s. Lõrincz Sándor – administrator judiciar; s.s. Molnár Sándor; s.s.
Kelemen János; s.s. Kerekes Sámuel; s.s. Farkas Victoria – copist@ interimar@.
Dosar 2. Originalul în lb. maghiar@.

103.
Domnule Ministru,

În baza denumirii mele de }ef-judec@tor al judec@toriei din L@pu}ul-Unguresc,


imperiul l-am preluat în 31 martie a.c. st.n. }i procesul-verbal luat cu aceast@ ocazie
îl al@tur aici sub 1 ./.
Tot cu aceast@ ocazie, am luat al doilea proces-verbal, cu subalternii de la judec@torie,
c@ încât sunt aplica]i de a depune jur@mântul, respectiv promisiunea solemn@, prescris@
în ordonan]a nr. 121/1919. Procesul-verbal se al@tur@ aici sub 2./.
Este de a se nota c@ cu ocazia prelu@rii imperiului, jur@mânt nu au depus nici un
jude, iar dintre subalterni, declara]ie solemn@ au f@cut numai diurnista Victoria Farkas,
iar în ziua urm@toare, reîntorcându-se servitorul Ioan Kelemen, revocându-}i declara]ia
din ziua premerg@toare, a depus }i el jur@mântul prescris.
Procesul-verbal luat cu depunerea jur@mântului îl aclud aici sub 3./.
P@r@sind to]i servitorii }i diurni}tii judec@toria, ca agendele cursive s@ nu stagneze,
am provocat, cu amenin]area for]ei bra]iale pe scriitorii Gustav Dragoman }i Iuliu
Kinka ca numaidecât s@-}i ocupe locul }i s@-}i împlineasc@ datorin]a, ce apoi acestei
provoc@ri au }i satisf@cut, }i azi se afl@ ambii în oficiu.
Tot cu aceast@ ocazie v@zând lipsa ardent@ de a avea }i alt ajutor, deoarece fo}tii
ceilal]i scriitori nu sunt ap]i de a satisface trebuin]ele, am primit la judec@torie pe Carol
Fügedi, fost scriitor în cancelaria advoca]ial@ ca }i pân@ la denumire s@ fungeze }i
s@ umple locul unui scriitor.
Prin del@turarea juzilor }i ofician]ilor din cauza nedepunerii jur@mântului }i a
declara]iei solemne, conform st@rii anterioare – fac propunerea:
C@ ar fi de lips@ s@ fie denumi]i cel pu]in doi juzi, un notar /secretar/ }i încât ace}ti
doi scriitori }i-ar men]ine }i pe mai departe locurile ocupate, atunci înc@ doi scriitori
}i 2 diurni}ti la judec@toria de ocol din L@pu}ul-Unguresc.
Raport, în ce prive}te vrednicia executorului de a r@mâne în func]iune – precum
raport }i despre cauzele restante, am s@ înaintez la timp, dup@ ce le voi lua în seam@
}i mi se vor preda, s@ pot statori num@rul lor - iar în ce prive}te executorul – dup@
ce îmi voi câ}tiga datele necesare cu privire la ]inuta lui.
L@pu}ul-Unguresc, la 3 aprilie 1919.
Cu deosebit@ stim@: s.s. dr. Gabriel Buzura, jude-}ef de ocol.
Dosar 2.

216
Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

JUDEC~TORIA DE OCOL BECLEAN

104.
Proces-verbal

Întocmit în Beclean, în cl@direa judec@toriei de ocol, la data de 3 aprilie 1919, ora 10.
Sunt prezen]i subsemna]ii:
În fa]a actualului conduc@tor de ocol, judec@torul de ocol Kerekes Károly, se prezint@
dr. Moldovan Ioan, avocat din Beclean, care comunic@ faptul c@ este împuternicit de c@tre
Consiliul Dirigent Român din Sibiu s@ preia conducerea judec@toriei de ocol, împreun@
cu inventarele, avutul }i cl@direa }i tot ceea ce apar]ine judec@toriei de ocol. Pentru a
demonstra veridicitatea afirma]iilor sale a prezentat un document, respectiv, decizia nr.
121-1919 just. a Consiliului Dirigent Român din Sibiu. Ca martori el i-a convocat pe
avocatul dr. Pavelea Octav }i pe preotul greco-catolic Bu}i]a {tefan, locuitori din Beclean,
care sunt, de asemenea, prezen]i.
Ca r@spuns la aceast@ solicitare, conduc@torul judec@toriei de ocol, judec@torul
de ocol, Kerekes Károly, declar@ c@ nu recunoa}te Consiliul Dirigent Român din Sibiu
în calitatea de factor de putere împuternicit s@ dispun@ preluarea judec@toriei de ocol
}i, prin urmare, refuz@ s@ dea curs solicit@rii privind predarea conducerii judec@toriei
de ocol din Beclean.
Dr. Moldovan Ioan îi solicit@ primpretorului dr. Butta Ioan, aflat de fa]@, s@ utilizeze
for]a, în fa]a conduc@torului judec@toriei de ocol, judec@torul Kerekes Károly, pentru
a da curs solicit@rii de predare a judec@toriei de ocol }i a mai declarat c@ în cazul în
care judec@torul de ocol Kerekes Károly refuz@ }i în continuare s@ predea conducerea
institu]iei va fi îndep@ratat cu for]a din cl@direa institu]iei, iar predarea (prelurea) se va
efectua în absen]a sa.
În continuare, judec@torul de ocol constat@ c@ este prezent primpretorul din
Beclean, dr. Butta Ioan, în calitate de îns@rcinat al prefectului român de Solnoc-
D@bâca }i c@ în camera de a}teptare se afl@ doi jandarmi care, la cererea lui Kerekes
Károly, au refuzat s@–}i dezv@luie numele, dr. Butta Ioan interzicându-le acest lucru.
Dr. Butta Ioan, primpretor, i-a solicitat judec@torului de ocol Kerekes Károly s@ dea
curs cererii înaintate de dr. Moldovan Ioan, în caz contrar va utiliza for]a }i îl va
îndep@rta cu for]a din cl@direa judec@toriei de ocol, unde nu i se va mai permite s@ intre.
Ca semn al utiliz@rii for]ei, a atins um@rul drept al judec@torului de ocol Kerekes Károly.
În consecin]@, judec@torul de ocol Kerekes Károly declar@ c@, cedând în fa]a for]ei
}i în interesul men]inerii continuit@]ii actului de justi]ie, este dispus s@ predea avocatului
din Beclean – dr. Moldovan Ioan – conducerea, cl@direa, actele, casieria, biblioteca
judec@toriei, de asemenea, închisoarea care apar]ine judec@toriei cu toate înzestr@rile.
Avocatul dr. Moldovan Ioan a luat la cuno}tin]@ declara]ia anterioar@ a judec@-
torului de ocol Kerekes Károly }i a declarat institu]ia ca fiind preluat@.
Dup@ aceea, la solicitarea avocatului dr. Moldovan Ioan, conduc@torul judec@toriei de
ocol, judec@torul de ocol a convocat personalul judec@toriei de ocol, dup@ cum urmeaz@:

217
GHEORGHE IANCU

1.Judec@torul de ocol Kerekes Károly; 2. Judec@torul de ocol Csipkés Ödön; 3.


Judec@torul de ocol Vályi Pál; 4. Conduc@torul funciar Vida Gyula; 5. Condicarul
funciar Papp Lajos; 6. Copistul Kállay Sándor; 7. Copistul Daka János; 8. Diurnista
permanent@ d-na Vida Gyula, n@scut@ Székely Izabella; 9. Servitorul Nagy András;
10. Gardianul Demeter Sámuel; 11. D-na Demeter Sámuel, servitoare zilier@.
Conduc@torul judec@toriei de ocol, judec@torul de ocol Kerekes Károly remarc@
faptul c@ notarul dr. Morár Károly se afl@ bolnav acas@, ca }i diurnistul permanent
Ferenczi Róza }i c@ slujitorul zilier Demeter József, începând cu data de 1 aprilie 1919
nu mai lucreaz@.
În continuare, avocatul dr. Moldovan Ioan le-a cerut judec@torilor de ocol prezen]i,
Kerekes Károly, Vályi Pál, Csipkés Ödön, s@ depun@ jur@mântul de fidelitate prescris
de dispozi]ia nr. 121/1919 just. a Consiliului Dirigent Român, în caz contrar vor suporta
consecin]ele prev@zute în dispozi]ie.
La solicitarea prezentat@ anterior de c@tre dr. Moldovan Ioan, judec@torii de ocol
Kerekes Károly, Vályi Pál }i Csipkés Ödön au f@cut urm@toarea declara]ie: „Este în
contradic]ie cu onoarea }i con}tiin]a lor s@ depun@ jur@mântul de credin]@ românilor
deoarece:
1.Transilvania înc@ nu a fost anexat@ de c@tre România, cu atât mai mult cu cât,
conform reglement@rilor interna]ionale anexarea se efectueaz@ în urma unui tratat
de pace acceptat de ambele p@r]i;
2. Deoarece, deocamdat@, exist@ un armisti]iu între p@r]ile beligerante }i în confor-
mitate cu articolul de lege nr. 43 din 1913 – acordul interna]ional de la Haga acceptat
}i de România, puterea care ocup@ un teritoriu are doar dreptul de a men]ine ordinea
în acel teritoriu, ceea ce este reglementat, în detaliu, de acordul interna]ional men]ionat;
3.Deoarece, conform articolului 45 din legea men]ionat@, la punctul 2 - puterea
ocupant@ nu are dreptul de a solicita jur@mânt de fidelitate de la locuitorii ]@rii ocupate;
4.Deoarece, în calitate de judec@tor, mi-am îndeplinit func]ia în conformitate cu
legile }i respect în continuare legile de la care nu m@ pot abate ca judec@tor;
5.Deoarece, am depus jur@mânt de fidelitate fa]@ de republica maghiar@ în luna
decembrie a anului 1918, jur@mânt de sub inciden]a c@ruia nu am fost eliberat, }i
m@ aflu }i ast@zi în calitate de func]ionar al republicii maghiare, astfel c@ nu îmi pot
înc@lca jur@mântul de fidelitate f@r@ tr@darea de ]ar@.
Declara]ia noastr@ nu reprezint@ un refuz categoric la cererea de a depune
jur@mântul. Noi putem da un r@spuns definitiv în privin]a depunerii/nedepunerii
jur@mântului abia dup@ ce vom cunoa}te decizia final@ reglementat@ prin tratat de
pace. Cu alte cuvinte, având în vedere faptul c@ nu cunoa}tem înc@ decizia definitiv@
a Conferin]ei de Pace privind Transilvania, nu excludem ipoteza de a depune jur@-
mântul de fidelitate, la timpul potrivit, dac@ Transilvania va fi anexat@ României”.
Avocatul dr. Moldovan Ioan a luat la cuno}tin]@ declara]ia prezentat@ anterior a
judec@torilor de ocol Kerekes Károly, Vályi Pál }i Csipkés Ödön, dar o consider@ ca
un refuz la solicitarea de a depune jur@mântul de fidelitate }i declar@ c@, începând
din aceast@ zi, îi consider@ ca fiind demisiona]i din func]iile ocupate }i le interzice

218
Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

dreptul de a profesa ca judec@tori. De asemenea, le solicit@, s@ rezume în scris verdictele


care au fost anun]ate deja oral }i s@ le înainteze în termen de 8 zile.
Judec@torii Kerekes Károly }i Csipkés Ödön comunic@ c@ ei au verdicte anun]ate
oral dar nu }i în scris. Judec@torul Vályi Pál comunic@ c@ are 10 cauze în care a pro-
nun]at verdictele oral dar nu }i în scris }i va înainta acestea d-lui avocat dr. Moldovan
Ioan, în termenul prev@zut de 8 zile.
Dup@ aceea, avocatul dr. Moldovan Ioan aduce la cuno}tin]a condicarului funciar
Vida Gyula, copistului Kállay Sándor, copistului Daka János, diurnistei permanente
d-na Vida Gyula, n@scut@ Székely Izabella, servitorului Nagy András, gardianului
Demeter Sámuel }i servitoarei ziliere d-na Demeter Sámuel, partea referitoare la
personalul auxiliar }i administrativ din cadrul ordonan]ei nr. 121/1919 just. Consiliului
Dirigent Român din Sibiu }i le declar@ acestora c@, atât el, cât }i Consiliul Dirigent
Român nu solicit@ în acest moment de la ei prestarea jur@mântului de fidelitate, ci doar
efectuarea declara]iei prescrise de ordonan]a anun]at@, pe care o cite}te în traducere
maghiar@ celor prezen]i. De asemenea, le declar@ acestora c@, în cazul în care nu î}i
îndeplinesc atribu]iile vor fi - la rândul lor – considera]i demisionari, î}i vor pierde toate
drepturile ob]inute pân@ acum }i, în caz de necesitate, îi va obliga cu for]a s@-}i
îndeplineasc@ atribu]iile. Ca r@spuns la aceast@ solicitare, condicarul funciar Vida Gyula
declar@ c@ va da declara]ia cerut@ }i î}i va îndeplini atribu]iile în continuare.
Condicarul funciar Papp Lajos, copistul Kállay Sándor, copistul Daka János,
diurnista permanent@ d-na Vida Gyula, n@scut@ Székely Izabella, servitorul Nagy
András declar@ c@ nu vor da declara]ia dorit@ }i, având în vedere faptul c@ superiorii
lor sus-men]iona]i nu î}i pot exercita atribu]iile, ei vor continua s@ activeze în func]iile
pe care le de]in doar în cazul aplic@rii constrângerii prin for]@. Gardianul Demeter
Sámuel }i so]ia sa, servitoarea zilier@ d-na Demeter Sámuel declar@ c@ vor da decla-
ra]ia cerut@, având în vedere faptul c@ au 6 copii }i nu au unde s@ locuiasc@ }i c@ î}i
vor îndeplini în continuare obliga]iile.
Avocatul dr. Moldovan Ioan a luat la cuno}tin]@ declara]iile celor prezen]i }i a
comunicat c@ Vida Gyula, Demeter Sámuel }i so]ia sa î}i pot continua activitatea în
func]ia avut@ pân@ în prezent, în timp ce celorlal]i, respectiv, Papp Lajos, Kállay Sándor,
d-na Vida Gyula, Nagy András, le-a interzis s@-}i continue momentan activitatea.
Dup@ aceea, judec@torul de ocol Kerekes Károly a predat avocatului Moldovan
Ioan, sumele, valorile, c@r]ile, actele, c@r]ile funciare, arhiva, notele aflate în cadrul
judec@toriei.
Valorile predate sunt urm@toarele:
1. 47 de testamente înscrise în rubrica nr. 4 a registrului nr. 1918.E.VII.A.25;
2.Registrul de depuneri, rubrica 1-128 coroane;
3.Registrul de depuneri, rubrica 2, carnet de depuneri cu 500 coroane, 110
coroane }i 4 obliga]iuni;
4.Registrul de depuneri, rubrica 3, 14 coroane;
5.Registrul de depuneri, rubrica 4, 86 coroane }i 88 filleri, 1 pung@ de ]inut tutun
din piele, o moned@ de 10 pfenigi;

219
GHEORGHE IANCU

6.Registrul de depuneri, rubrica 5, 22 coroane }i 24 filleri;


7.Registrul de depuneri, rubrica 6, 20 coroane;
8.Registrul de depuneri, rubrica 7, suma de 1.250 coroane din 5.000 depuse;
9.Registrul de depuneri, rubrica 8, 195 de m@rci }i 12 pfenigi
10.Registrul de depuneri, rubrica 10, 70 coroane }i o carte de rug@ciuni;
11.Registrul de depuneri, rubrica 12, carte de depuneri cu 5.415 coroane, 75 filleri;
12.Contabilitatea juridic@ care este în vigoare de la data de 1 noiembrie 1918,
ast@zi mai exist@ suma de 1.191 coroane }i 88 filleri, împreun@ cu documentul de
plat@ nr. 18/1;
13.Registrul amenzilor, care începe de la data de 1 ianuarie 1913, în prezent nu
exist@ la judec@toria de ocol sume provenite din amenzi;
14.Seiful întrebuin]at pentru p@strarea valorilor, împreun@ cu cheia aferent@;
15.Cheile bibliotecii }i a birourilor judec@toriei de ocol, care se afl@ în fiecare u}@,
marcate, cu men]iunea c@, cheia de la intrarea principal@ în judec@toria de ocol se
afl@ în grija gardianului.
Judec@torul de ocol care efectueaz@ predarea men]ioneaz@ c@ închisoarea cu
inventarul ei constituie, de asemenea, parte a procedurii de predare/preluare.
Întregul personal al judec@toriei de ocol declar@, în conformitate cu }tiin]a }i
con}tiin]a lor, c@ nimic nu lipse}te din arhiva, inventarul, înzestrarea material@, c@r]ile
funciare apar]inând judec@toriei de ocol, totul se afl@ în cl@direa judec@toriei de ocol
}i constituie parte a procedurii de predare/preluare.
Din acest motiv, judec@torul de ocol care efectueaz@ predarea, ignor@ procedura
de predare separat@ a arhivei, c@r]ilor funciare }i a înzestr@rii materiale.
Dr. Moldovan Ioan recunoa}te preluarea obiectelor de valoare prezentate anterior,
ca }i modalitatea de predare a arhivei, c@r]ilor funciare, înzestr@rii materiale, apar]inând
judec@toriei de ocol.
Judec@torul de ocol Kerekes Károly men]ioneaz@ c@ stadiul actual al cauzelor
reiese din registrele administrative }i c@, în momentul prelu@rii, num@rul cel mai mare
este de 614 }i c@ num@rul de înregistrare al c@r]ii funciare este 1.150.
Judec@torul de ocol Kerekes Károly i-a solicitat avocatului dr. Moldovan Ioan s@
conduc@ în continuare activitatea judec@toriei de ocol, cu respectarea obiectivit@]ii
}i a drept@]ii, a}a cum a fost condus@ pân@ acum.
Avocatul dr. Moldovan Ioan a cerut personalului, în repetate rânduri, s@-}i continue
activitatea }i a promis s@ men]in@ func]ionarea judec@toriei de ocol în spiritul activit@]ii
de pân@ acum, cu respectarea obiectivit@]ii, preciziei }i a drept@]ii.
Se comunic@ faptul c@ procesul-verbal este întocmit în dou@ exemplare; un exemplar
r@mâne d-lui avocat Moldovan Ioan în vederea folosirii lui în mod oficial, al doilea
exemplar r@mâne la judec@torul de ocol care este împuternicit s@ fac@ copii legalizate
pentru personalul aflat pân@ acum sub autoritatea sa.
Dup@ citirea }i aprobarea procesului verbal, s-a semnat:
s.s. Kerekes Károly – conduc@torul judec@toriei de ocol; s.s. Csipkés Ödön, judec@tor
de ocol; s.s. Vályi Pál, judec@tor de ocol; s.s dr. Moldovan Ioan; s.s. dr. Ioan Butta -

220
Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

primpretor; s.s. {tefan Bu}i]a; s.s. dr. Octav Pavelea; s.s. indescifrabil; s.s. indescifrabil;
s.s. Vida Gyula; s.s. Papp Lajos; s.s. Daka János; s.s. Kállay Sándor; s.s. d-na Vida Gyula;
s.s. Nagy András; s.s. Demeter Sámuel; s.s. d-na Demeter Sámuel.
Dosar 2. Originalul în lb. maghiar@.

105.
Domnule Ministru al Justi]iei,

Am onoare a V@ comunica c@ fiind denumit din partea Consiliului Dirigent, judec@tor


}ef la judec@toria de ocol din Beclean, la 3 aprilie 1919, m-am prezentat la judec@toria
de ocol Beclean }i am pretins predarea oficiului }i explicându-le în mod demn ordo-
na]iunile referitoare aici, am pretins depunerea jur@mântului de fidelitate }i a declara]iei
solemne. Despre toate acestea am luat proces-verbal, pe care-l al@tur sub A.
Dup@ cum apare }i din procesul-verbal al@turat, to]i judec@torii au denegat s@
depun@ jur@mântul de fidelitate. Dintre func]ionarii subalterni numai Iuliu Vida,
conduc@tor la registrele funciare, precum }i Samuil@ Demeter, pandur }i muierea lui
s-au declarat c@ fac declara]ia solemn@ cerut@. Ace}tia f@când declara]ia solemn@
pretins@, despre acestea am luat procesele-verbale al@turate sun B.,C. }i D.
R@mânând singur cu Iuliu Vida, conduc@tor la registrele funciare, toat@ activitatea
s-a redus la minimul posibil. Pân@ la completarea ofician]ilor, abia vom putea ispr@vi
lucrurile de tot urgente, fiind 60 comune care se ]in de judec@toria de ocol din Beclean.
Fiind interzis@ solvirea salariilor oficina]ilor de la Justi]ie, printr-o depe}@ a
domnului Ministru, trimis@ la perceptorul din Beclean, la 1 aprilie, nici un oficiant
de la Judec@toria de ocol nu }i-a putut ridica salariul. Fiindc@ Iuliu Vida, conduc@tor
la registrele funciare, Samuil@ Demeter }i muierea dânsului au r@mas }i mai departe
în oficiu, rog pe domnul Ministru ca, în timpul cel mai scurt posibil, s@ face]i pa}ii
de lips@, ca ofician]ii r@ma}i s@-}i poat@ ridica salariul, competin]a de pe luna aprilie.
Prezentându-mi raportul acesta, semnez
Beclean, la 5 aprilie 1919.
Cu profund@ stim@: s.s dr. Ioan Moldovan, judec@tor-}ef.
Dosar 2.

JUDEC~TORIA DE OCOL RURAL~ CLUJ

106.
Pres.:1919.I.E./5.
Proces-verbal

Întocmit la 3 aprilie 1919 la judec@toria de ocol comunal@ (rural@) din Cluj, în


chestiunea pred@rii depunerilor de bani }i obiecte existente în cadrul judec@toriei de ocol.
I.Judec@torul de ocol Gáspár Miklós care s-a prezentat în urma chem@rii sale de
c@tre poli]ie, pred@ urm@toarele sume de bani }i registre care, pân@ în acel moment,

221
GHEORGHE IANCU

fuseser@ p@strate în seiful judec@toriei de ocol: registrul de depuneri prezidial, rubrica


1 nou }i 20 vechi – 48 K., 70 fil; rubrica 2 nou }i 23 vechi; 2 poli]e; rubrica 3 nou }i
27 vechi - 310 K.; rubrica 4 nou }i 66 vechi – 120 K; rubrica 5 nou }i 67 vechi – 250
Kor.; rubrica 6 nou }i 70 vechi – 145 K., 4 fil.; rubrica 7 nou }i 71 vechi – 7 Kor.; rubrica
8 nou }i 72 vechi – 155 K., 46 fil.; rubrica 9 nou }i 74 vechi – 200 Kor.; rubrica 11
nou }i 76 vechi - 310 Kor., 67 fil.; rubrica 12 nou }i 77 vechi – 25 Kor.; rubrica 13 nou
}i 78 vechi – 10 m@rci, 10 copeici, 36 pfenigi; rubrica 14 nou }i 79 vechi – 2 K., 80
fil.; rubrica 15 nou }i 80 vechi – plic nedesf@cut, 2 K., 82 fil.; rubrica 16 nou }i 81 vechi
– plic nedesf@cut, 2 K., 10 fil.; rubrica 17 nou }i 82 vechi – 10 pfenigi; rubrica 18 nou
}i 83 vechi – 6 K.; rubrica 19 nou }i 85 vechi – 208 K., 38 fil.; rubrica 20 nou }i 89
vechi – 12 K., 10 fil.; rubrica 22 nou }i 92 vechi – 5 K., 60 fil.; rubrica 23 nou }i 94
vechi – 13 K.; rubrica 24 nou }i 98 vechi – 16 K., 88 fil.; rubrica 25 nou }i 102 vechi –
5 K., 26 fil.; rubrica 26 nou }i 103 vechi – 1 K., 60 fil.; rubrica 27 nou }i 104 vechi –
15 K.; rubrica 28 nou }i 105 vechi – 1 inel de aur, 1 poz@; rubrica 30 nou }i 107 vechi
– 1 K.
În continuare, din 9 rubrici care urmeaz@ s@ fie înregistrate separat - 390 K., 20
fil; din aceast@ sum@, 8 depuneri testamentare care au sosit de la sec]ia de depunere
testamentar@ de pe lâng@ fostul comandament militar din Sibiu }i au sosit de la
sfâr}itul lunii iunie pân@ în prezent, iar 32 K. }i 10 fil. au fost expediate de c@tre
locuitorul Miron Vazul din Cluj, sub nr. 2405/1917.
II.Taxe judiciare:
Rubrica 9/1918 a registrului de corpuri delicte – un ceas }i un inel de aur; rubrica
34/1917 a registrului de corpuri delicte - B.440/1917 nr. cu un ceas de aur; rubrica 13/
1917 a registrului de corpuri delicte, nr. B.5467/1916 – în chestiunea Lakatos Sándor,
22 Kor.; rubrica 12/1917 a registrului de corpuri delicte – Szõcs János, 56 fil; rubrica
12/1917 a registrului de corpuri delicte – 19 Kor.; rubrica 7/1917 a registrului de corpuri
delicte – 2 kor., 75 fil.; rubrica 8/1917 a registrului de corpuri delicte – o moned@ fals@
de 20 Kor; rubrica 27/1900 a registrului de corpuri delicte – un timbru din 1898.
III.Sume judiciare – 113 Kor., 12 fil.
IV.Pu}culi]@ creat@ în favoarea asocia]iei na]ionale a juri}tilor }i judec@torilor – neatins@.
V.Testamentele din anii 1896-1918, conform registrului, cu excep]ia testamentului
nr .1896, V/I./1-3 }i 1910.V./I./32.
domnului judec@tor de ocol dr. Runcan Ioan care recunoa}te, prin aceasta, predarea.
Cu acestea procesul-verbal a fost încheiat cu men]iunea c@ documentele prezidiale,
respectiv, registrele prezidiale se vor prelua ulterior de la cancelaristul Todorovics Gerõ.
s.s. Gáspár Miklós – predare; s.s. dr. Runcan Ioan – primire; s.s. Leca Ilie – grefier.
Dosar 2. Originalul în lb. maghiar@.

107. Protocol

222
Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

Întocmit în 22 iulie 1919 la judec@toria de ocol rural@ Cluj, când Alexandru [iplea,
conduc@torul judec@toriei de ocol, a primit banii }i obiectele scrise în protocolul de mai
sus, de la dr. Runcan Ioan, judec@tor.
Protocolul s-a închis.
D.c.m.s.
s.s. dr. Ioan Runcan, s.s. Alexandru [iplea.
Dosar 2. Originalul în lb. maghiar@.

108.
De la prezidentul Tribunalului Cluj
XIX.K.1/1919.Pres.
D-sale Domnului
Prezident al Cur]ii de Apel din Cluj

Aici al@turat sub A. }i B., am onoare a V@ su}terne procesele-verbale redactate


cu ocazia prelu@rii judec@toriei de ocol rural@ din Cluj, cu rugarea s@ binevoi]i a le
înainta Resortului de Justi]ie.
Cluj, la 20 mai 1919.
s.s. dr. Lauren]iu Nestor,
prezidentul tribunalului
cu 2 acluze, sub A. }i B.
Dosar 2.

JUDEC~TORIA DE OCOL ILEANDA MARE

109.
1919.El.II.C.2.
Proces-verbal

Întocmit la Ileanda Mare, în data de 3 aprilie 1919, orele 9, în biroul conduc@torului


judec@toriei de ocol, în chestiunea pred@rii conducerii judec@toriei de ocol, dispus@ de
c@tre Consiliul Dirigent Român din Sibiu.
Au fost prezen]i:
Judec@torul de ocol dr. Bottlik István, în calitate de conduc@tor al judec@toriei de
ocol; dr. Mure}an Ioan, conduc@torul judec@toriei de ocol, numit de c@tre Consiliul
Dirigent Român din Sibiu; Rusu Ioan, administrator de plas@, reprezentantul prefectului
de Solnoc-D@bâca; slt. C@ciul@ Ioan – comandantul jandarmeriei române.
Dr. Mure}an Ioan arat@ c@, în virtutea documentului emis de c@tre Consiliul Dirigent
Român din Sibiu, la data de 19 februarie 1919, nr. 121/1919 just. – pe care îl prezint@
– a fost numit conduc@torul judec@toriei de ocol din Ileanda Mare }i solicit@ actualului
conduc@tor al judec@toriei de ocol, dr. Bottlik István, s@-i predea neîntârziat conducerea
judec@toriei de ocol din Ileanda Mare, care, în conformitate cu dispozi]iile punctului 1
al ordonan]ei emise de c@tre }eful resortului justi]iei din cadrul Consiliul Dirigent Român

223
GHEORGHE IANCU

din Sibiu, a fost trecut@ sub jurisdic]ia româneasc@, birourile judec@toriei de ocol,
utilit@]ile, sumele }i valorile oficiale, actele oficiale, c@r]ile }i registrele; în caz contrar,
el fiind silit s@ apeleze la folosirea for]ei publice, la reprezentantul prefectului Rusu Ioan.
În fa]a acestei solicit@ri, dr. Bottlik István a protestat declarând c@ el pred@
conducerea institu]iei doar în cazul utiliz@rii for]ei, deoarece el a fost numit în aceast@
func]ie de c@tre guvernul maghiar }i, prin urmare, este de datoria lui s@ conduc@
institu]ia pân@ când este demis de c@tre guvernul maghiar sau prime}te dispozi]ii
referitoare la predarea conducerii. Dup@ aceea, dr. Bottlik István l-a întrebat pe
administratorul de plas@ Rusu Ioan, dac@ în m@sura în care nu d@ curs solicit@rii
anterioare va da dispozi]ii reprezentantului for]ei publice în vederea folosirii efective
a acesteia, la care administratorul de plas@ a r@spuns pozitiv, dup@ care dr. Bottlik
István, accentuând c@ cedeaz@ în fa]a for]ei, s-a ar@tat dispus s@ predea conducerea
judec@toriei, cl@direa acesteia, respectiv, utilit@]ile ei.
Dr. Mure}an Ioan ia la cuno}tin]@ aceast@ declara]ie }i preia efectiv conducerea
judec@toriei de ocol; totodat@, îi comunic@ dr.-ului Bottlik István c@, în conformitate
cu dispozi]iile documentului emis de c@tre Consiliul Dirigent Român din Sibiu –
prezentat anterior – el poate s@-}i continue activitatea în calitate de judec@tor de ocol
sau poate solicita pensionarea dac@ depune jur@mântul prescris de punctul nr. 4 din
cadrul ordonan]ei nr. 121/1919 just., emis de c@tre }eful resortului justi]iei din cadrul
Consiliului Dirigent Român din Sibiu.
Dr. Bottlik István a declarat c@ nu depune jur@mântul solicitat, deoarece dore}te
s@ r@mân@ credincios statului maghiar }i legilor sale.
În continuare, dr. Mure}an Ioan i-a comunicat judec@torului de ocol convocat -
dr. Basa Árpád – cele petrecute }i consemnate în procesul-verbal.
Dup@ aceea, dr. Mure}an Ioan i-a solicitat judec@torului de ocol dr. Basa Árpád
s@ depun@ jur@mântul de fidelitate prescris de c@tre punctul nr. 4 din cadrul ordonan]ei
emise de c@tre }eful resortului justi]iei din cadrul Consiliului Dirigent Român din Sibiu
nr. 121/1919 just., comunicându-i textul jur@mântului ca }i consecin]ele care rezult@
în urma depunerii/nedepunerii jur@mântului.
Dr. Basa Árpád ia la cuno}tin]@ cele ce i s-au comunicat, dar nu este dispus s@
depun@ jur@mântul oficial, iar func]ia }i-o va preda doar în urma folosirii for]ei. Consi-
der@ c@ for]a aplicat@ fa]@ de conduc@torul judec@toriei de ocol este valabil@ }i în cazul
s@u }i cere, totodat@, consemnarea în procesul-verbal a urm@toarei declara]ii:
„Ne afl@m sub inciden]a legilor }i dispozi]iilor aflate în vigoare. Din acest motiv,
în calitate de judec@tor de ocol aflat în slujba statului maghiar, a} comite un gest
îndreptat împotriva convingerilor mele de drept, religioase }i umane }i chiar delictele
prev@zute de c@tre punctul 3 al legii 127 }i legea 142, dac@ a} depune, în condi]iile
actuale, f@r@ a fi eliberat de prevederile jur@mântului fa]@ de statul maghiar, jur@mântul
de fidelitate prescris. Refuz s@ depun acest jur@mânt }i iau la cuno}tin]@ interdic]ia de
a profesa în calitate de judec@tor de ocol. Referitor la p@r@sirea func]iei, respectiv,
îndep@rtarea silit@, comunic faptul c@ dispozi]iile cuprinse în articolul nr. 72 al
ordonan]ei 429 din 1891, respectiv art. 12 din legea 17 din 1891, decid în privin]a

224
Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

conducerii judec@toriei de ocol, iar articolul 62 al ordonan]ei men]ionate reglementeaz@


înlocuirea conduc@torului judec@toriei de ocol. În privin]a atribu]iilor de control ale
judec@toriei de ocol, acestea sunt reglementate de articolul 75 din cadrul amintitei
ordonan]e.
Atribu]iile judec@torilor }i ale func]ionarilor sunt cuprinse de c@tre articolele 1-17
ale ordonan]ei amintite, iar modalitatea de depunere a jur@mântului oficial }i
modalitatea de ocupare a func]iei sunt reglementate de c@tre articolele 23-29 ale
ordonan]ei respective. Constat c@ preluarea judec@toriei de ocol s-a efectuat prin
înc@lcarea acestor dispozi]ii }i sunt nevoit s@ las, ca urmare a condi]iilor actuale, cheile
dulapurilor, actele oficiale, procesele-verbale, iar exercitarea activit@]ii mele în aceste
împrejur@ri este imposibil@. Ca încheiere, citez cuvintele lui Isus Hristos: «Ferici]i sunt
cei care sufer@ nedrept@]i pentru dreptate, deoarece acestora le apar]ine raiul»”.
Ca urmare a acestei declara]ii, dr. Mure}an Ioan le aduce la cuno}tin]@ faptul c@,
în conformitate cu articolul 2 al ordonan]ei amintite, din acest moment nu î}i mai
pot exercita activitatea în calitate de judec@tori de ocol }i în m@sura în care ar dori
s@ fac@ acest lucru, îi va împiedica prin folosirea for]ei ca }i în cazul prelu@rii
conducerii judec@toriei de ocol. În schimb, le solicit@ s@ rezume în scris verdictele
pronun]ate dar neredactate, iar dup@ aceea s@ predea aceste cazuri birourilor
corespunz@toare, iar celelalte documente lui personal.
Un proces-verbal separat va fi redactat în ceea ce prive}te modalitatea pred@rii
judec@toriei de ocol.
Procesul verbal s-a încheiat }i s-a semnat.
s.s. dr. Mure}an Ioan - conduc@torul judec@toriei de ocol; s.s. Ioan Rusu – admi-
nistrator de plas@; s.s. Braica Iuliu – grefier; s.s. judec@torii de ocol dr. Bottlik István
}i dr. Basa Árpád au refuzat s@ semneze procesul-verbal; s.s. dr. Mure}an Ioan –
judec@tor de ocol; s.s. Braica Iuliu – grefier.
Dosar 2. Originalul în lb. maghiar@.

110.
1919.El.II.C.11.

Mult Onorate Domnule Ministru,

Subscrisul fiind numit prin ordina]iunea Dvoastre nr. 121/1919 jude conduc@tor
al judec@toriei de ocol din Ileanda Mare, dup@ primirea ordona]iunii în 3 april st.n.
1919, m-am prezentat la judec@toria de ocol din Ileanda-Mare, unde am provocat
pe judele conduc@tor {tefan Bottlik, ca s@-mi predea conducerea judec@toriei.
Numitul a denegat predarea, din motivul acela c@ nu a primit, referitor la predarea
judec@toriei, nici un ordin de la guvernul maghiar la care este supus.
Dup@ aceasta i-am declarat c@ am ordin ca cu for]a s@-l constrâng la aceasta.
Dup@ declara]iunea aceasta s-a exprimat c@ e aplicat a-mi preda conducerea, înzes-
trarea, valorie, banii }i scriptele judec@toriei. Dup@ ce am provocat pe sus-numitul

225
GHEORGHE IANCU

jude conduc@tor ca s@ depun@ jur@mântul prescris, atât el, cât }i judele, dr. Árpád
Basa, au declarat c@ nu depun jur@mântul, deoarece pe amândoi îi opre}te de la
aceasta jur@mântul pe care l-au depus la statul maghiar, pe constitu]ia maghiar@. La
judec@torie numai ace}tia doi juzi au func]ionat.
Dup@ aceasta, am provocat ca s@ se prezinte înaintea mea personalul ajutor în serviciu,
la care le-am comunicat c@ }eful de Resort al justi]iei al Consiliului Dirigent Român de la ei
nu cere jur@mânt, numai declara]iunea solemn@, textul c@reia l-am comunicat.
Iuliu Braica, }ef de cancelarie, de na]ionalitate român, la provocarea mea a depus
jur@mântul prescris.
Ceilal]i din personalul ajutor, }i anume: Bogdán Nuridsán, Sámuel Fenyõ, condu-
c@tori la cartea funduar@, Dezideriu Kovács, Dezideriu Szász scriitor, Alexandru Szilágyi,
Vasile Dene}, servitori la oficiu, Antoniu Papp, vigil la închisoare, s-au exprimat c@
declara]iunea cerut@ nu o fac din cauz@ c@ nu sunt absolva]i din partea guvernului
maghiar de la jur@mântul depus aceluia.
Nuridsán Bogdán, în 8 aprilie 1919, s-a prezentat din nou înaintea mea }i a
declarat c@ e aplicat a depune promisiunea solemn@, care am }i luat-o de la el.
To]i ofician]ii care nu au depus declara]iunea solemn@ sunt unguri, afar@ de Vasile
Dene} care e român.
Vasile Dene}, mai târziu, în 8 aprilie 1919, s-a exprimat c@ }i el ar fi aplicat s@
intre în serviciul statului }i declara]iunea solemn@ a }i depus-o.
Dr. Carol Czettele, încredin]atul procurorului, înc@ a denegat depunerea jur@mântului.
Preluarea înzestr@rii, scriptelor }i a foilor funduare s-a întâmplat în 3 aprilie 1919.
Preluarea s-a f@cut f@r@ piedici, pentru c@ am g@sit toate în ordine, restan]@ înc@
nu am g@sit.
Pân@ ce s-a finit preluarea, personalul ajutor l-am silit ca s@-}i fac@ datoria r@mâ-
nând în func]iune, dup@ aceasta pe Sámuel Fenyõ, Dezideriu Kovács, Dezideriu
Szász, Alexandru Szilágyi i-am eliberat. Am re]inut în serviciu }i pe mai departe pe
Anton Papp, vigil la închisoare, fiindc@ are cvertir în natur@ în edificiul judec@toriei,
}i pân@ la 1 mai 1919, nu se poate muta.
Personalul judec@toriei deci const@ din: Bogán Nuridsán, conduc@tor la cartea
funduar@, Iuliu Braica, }ef de cancelarie, Vasile Dene}, servitor de oficiu.
V@ rog s@ dispune]i ca plata acestora s@ se asigneze.
Pentru a putea ispr@vi în ordine normal@ afacerile judec@toriei din Ileanda-Mare,
e lips@, ca s@ fie la aceast@ judec@torie doi juzi, doi conduc@tori la cartea funduar@,
doi scriitori, doi servitori }i un executor }i vigil la închisoare.
Postul executorului nu a fost întregit.
Ileanda-Mare, 8 aprilie 1919. Cu deosebit@ stim@: s.s. dr. Ioan Mure}an, jude-
conduc@tor.
Dosar 2.

JUDEC~TORIA DE OCOL IARA

111.

226
Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

Proces-verbal,

Luat în 3 aprilie 1919, în Iara de Jos, în localitatea judec@toriei de ocol din Iara
de Jos, în cauza prelu@rii judec@toriei de ocol.
Prezen]i subscri}ii:
Dr. Ioan Titieni judec@tor de tribunal în Turda, ca încredin]at din partea pre}edintelui
tribunalului Turda (No.1919.J.V.L.33.) se prezint@ la dl Iosif Butka conduc@torul jude-
c@toriei de ocol de mai sus }i l-a rugat, ca s@ adune pe to]i magistra]ii }i ofician]ii
judec@toriei, ca s@ se declare dac@ sunt aplica]i a depune jur@mântul oficios, sau nu.
Magistra]ii }i ofician]ii adunându-se în sala conduc@torului judec@toriei, au fost
f@cu]i aten]i c@ în caz contrar, dac@ nu depun jur@mântul se consider@ ca }i când ar
fi abzis de oficiu; dup@ aceasta au fost provoca]i, ca s@ se declare fiecare personal
c@ depune jur@mântul sau nu.
Magistra]ii }i ofician]ii au declarat cu to]ii cum c@ dân}ii nu abzic de drepturile
câ}tigate pân@ acuma, vor s@ serveasc@ mai departe con}tiincios, îns@ jur@mântul
prescris nu vor s@-l depun@ pân@ când Ardealul nu va fi predat oficios României,
fiindc@ ei au depus un jur@mânt }i dac@ ar depune jur@mântul prescris, atunci s-ar
considera ei în}i}i ca c@lc@tori de jur@mânt.
Urm@torii magistra]i }i ofician]i au denegat depunerea jur@mântului: 1. Iosif Butka
judec@tor-conduc@tor, 2. {tefan Lengyel judec@tor, 3. Iuliu Bakkay judec@tor, 4.
Coloman Némethy , 5. Ludovic Szabó, 6. Ioan Kroner, 7. Eugen Jovian cancelist,
8. Gregoriu Szász manipulant, 9. D-na Elvira Szász n. Szabó diurnist@, 10. Petru
Bacsó executor }i diurnist, 11. Ioan Homonnai servitor. Urm@torii ofician]i au declarat
c@ depun jur@mântul: 1. Avram Pavel p@zitor de temni]@, 2. Petru Vutca servitor, de
la ace}tia s-a luat jur@mântul oficios conf. procesului-verbal al@turat, iar dân}ii au fost
provoca]i ca în termen de 3 zile sa se prezinte la Turda la pre}edintele tribunalului.
– Aca]iu Fülöp notar la judec@torie nu a putut depune jur@mântul, fiind în concediu
pentru depunerea examenelor. Iuliu Kovács diurnist este morbos. Andrei Homonnai
conduc@torul c@r]ilor funduare este concediat pe timp nedeterminat, fiind grav
bolnav. Anton Debranczky cancelist este de prezent prizonier de rezbel, notându-se
c@ familia i-a fost împ@rt@}it@ de întreg salariul. Cu acestea procesul-verbal s-a citit,
explicat în limba maghiar@, încheiat }i subscris.
D.c.m.s.
s.s. Dr. Ioan Titieni, s.s. Adrian Costin notar-secretar comunal, s.s. Butka József,
s.s. Lengyel István, s.s. Bakkay Gyula, s.s. Némethy Kálmán, s.s. Szabó Lajos, s.s.
Kroner János, s.s. Jovian Jenõ, s.s. Szász Gerõ, s.s Szász Gerõné, s.s. Bacsó Péter,
s.s. Homonnai János.
Dosar 2.

112.
Proces-verbal

227
GHEORGHE IANCU

Întocmit la Iara de Jos, în data de 4 aprilie 1919, în cauza pred@rii respective


prelu@rii judec@toriei de ocol. Înaintea prelu@rii, conduc@torul judec@toriei de ocol,
judec@torul de ocol Butka József protesteaz@ împotriva prelu@rii }i refuz@ s@ efectueze
predarea în temeiul articolelor 43 }i 45 ale Acordului interna]ional de la Haga din
18 octombrie 1907. El arat@ c@ a depus jur@mânt de credin]@ fa]@ de Republica
Popular@ Maghiar@ }i întrucât nu a fost eliberat de prevederile acestui jur@mânt de
c@tre autorit@]ile maghiare, el nu poate recunoa}te existen]a altor autorit@]i de stat.
Ca urmare dr. Titieni Ioan a recurs la folosirea for]ei publice, gest în urma c@ruia
conduc@torul judec@toriei de ocol declar@ c@, cedând for]ei, efectueaz@ predarea institu]iei.
În continuare conduc@torul judec@toriei de ocol Butka József pred@ }i dr. Titieni
Ioan preia conducerea judec@toriei de ocol, împreun@ cu urm@toarele obiecte: sumele
de bani }i obiectele înscrise în registrul de depuneri preziden]iale rubricile nr. 50f/1916;
110, 112, 124f/1918; 13, 14, 15f/1919, respectiv 510 k. }i 80 filleri. Registrul de conta-
bilitate judiciar@, anume încas@rile }i pl@]ile efectuate la rubricile 1-55 anul curent,
încas@ri cifrate la 3534 k. }i 86 filleri – pl@]i de 3494 k. }i 86 filleri. De asemenea se
predau documentele aflate aici, înscrise la rubricile 38/1-55/1 anul curent.
Registrul de amenzi, rubricile 1-19 cu 934 k. încas@ri }i 844 k. pl@]i }i cu rest de 90 k.
Cl@direa judec@toriei de ocol }i a închisorii respectiv inventarul birourilor.
Bunurile mobiliare în conformitate cu inventarele existente. Biblioteca judec@toriei
de ocol, în conformitate cu inventarul bibliotecii. Materialele de consum ale birourilor
în conformitate cu chitan]ele de comenzi }i de consum.
Inventarul închisorii judec@toriei de ocol cu observa]ia ca îmbr@c@mintea exist@,
dar cea mai mare parte a acesteia este zdren]uit@, câteva au fost casate }i au fost
transformate în cârpe de }ters geamurile.
Documentele importante împreun@ cu registrul de intr@ri, rubricile 1-122, corpurile
delicte în conformitate cu registrul aferent. Registrul con]inând taxele de timbre cu 252
de rubrici, 970 k. }i 78 filleri – încas@ri din care bancnote: 4 buc@]i a 200 k., 6 buc@]i
a 25 k. respective 78 filleri bani m@run]i.
Suma aceasta de 972 k. }i 78 filleri este preluat@ de dr. Titieni Ioan }i semneaz@
pentru preluarea registrelor administrative.
Arhiva judec@toriei de ocol (documentele privind cazurile civile, penale, mo}tenire,
executorii, cu excep]ia cauzelor funciare). Dosarele aflate în curs de solu]ionare ca }i
cele nesolu]ionate. C@r]ile funciare în func]ie de numere }i de comune ocazie cu care
s-a constatat c@ urm@toarele c@r]i funciare lipsesc: Po}aga de Jos }i de Sus, numerele
363 a 1053; S@lciua de Jos }i de Sus, num@rul 488; Ocoli}el num@rul 272; Fini}el
num@rul 253; Râmetea num@rul 850; V@li}oara num@rul 608 }i Col]e}ti num@rul 81.
registrele funciare. Conform celor spuse de Szabó Lajos, în calitate de condicar funciar
adjunct, nu exist@ dispozi]ie sau cauz@ aflate în curs de solu]ionare, taxe de timbru sau
sume de bani provenite din cauze funciare.
Conduc@torul judec@toriei de ocol pred@ persoanei care efectueaz@ preluarea
cheile judec@toriei de ocol }i a închisorii.

228
Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

Procesul-verbal este citit }i semnat.


4 aprilie 1919, orele 15,00.
s.s. pentru predare Butka József, pentru primire s.s. Dr. Titieni.
Dosar 2. Originalul în lb. maghiar@.
113.
De la pre}edintele tribunalului din Turda.
No.1919.El.IV.L.39.

Consiliului Dirigent, Resortul Justi]iei,


Sibiu,

Raportez, cum c@ în urma dispozi]iei verbale a Domnului Ministru primit@ în 1


aprilie, prin Dr. Augustin Ra]iu pentru preluarea judec@toriei de ocol din Iara de Jos,
am esmis pe Dr. Ioan Titieni.
Dr. Ioan Titieni în 3 aprilie a preluat judec@toria numit@ }i dup@ ce to]i juzii }i
func]ionarii, afar@ de servitorul Petru Vutca au denegat depunerea jur@mântului
oficios, judec@toria a încuiat-o.
Procesul-verbal luat despre preluarea judec@toriei, despre denegarea }i despre
depunerea jur@mântului lui Petru Vutca, aici al@turat înaintez.
Pe servitorul Petru Vutca cu ziua de 8 aprilie, pe timp de o s@pt@mân@ l-a concediat.
Turda, la 10 aprilie 1919, s.s. Alexandru F@rc@}anu prezident.
Dosar 2.

JUDEC~TORIA DE OCOL HUEDIN

114.
Pres.1919.Apr.14.
Nr.Pres. 1/6.
Proces-verbal,

Susceput în Huedin, anul 1919, aprilie 7 în localitatea sus-numitei judec@torii,


pentru preluarea judec@toriei }i pentru depunerea jur@mântului oficios.
Fiind de fa]@: 1. dr. Alexandru Boh@]iel, judec@tor, 2. Edmund Szabó, judec@tor
de Curte de Apel, 3. dr. Anton Litvay, judec@tor, 4. Benedict Talvaly, judec@tor, 5.
dr. Ludovic Tolcsvay, procuror delegat, 6. Izidor Izsák, executor jud. de ocol, 7. {tefan
Bethlendy la c@r]ile funduare, 8. Anton Pozsonyi, cond de c.f., 9. Moritz Sielbermann,
prim-oficial, 10. Ioan Hartig, prim-oficial, 11. David Fogel, oficial, 12. Buzás Ludovic,
manipulant, 13. Irma Antal, diurnist@, 14. Bede Gheorghe, 15. Nicolau Antal, servitor
judec@toresc, 16. Gheorghe Csüdön, servitor, 17. Daniel Suciu, p@zitor de închisoare.
Se statore}te c@ oficiantul Ioan Zentke }i Ernest Szentpály sunt în concediu, fiind
de fa]@ înc@ Mihail Z@voianu, oficial, care deja a depus jur@mântul oficios.
Dr. Alexandru Boh@]iel, judec@tor-}ef de ocol, comunicând cu respectivii ordo-
nan]ele date de Consililiul Dirigent din Sibiu, nr. 121/1919 just., cu privire la cuprinsul

229
GHEORGHE IANCU

jur@mântului oficios, respectiv a promisiunei solemne }i totodat@ pe baza ordinului Pres.


1/3/919, i-a provocat pe susnumi]ii de sub nr. 2-17, pentru predarea judec@toriei }i
pentru depunerea jur@mântului oficios, respectiv, a promisiunii solemne.
În urma acestei provoc@ri, judele Cur]ii de Apel, Edmund Szabó, atât în numele
s@u, cât }i în numele celorlal]i susnumi]i de sub nr. 3-17 declar@, cu privire la aceea,
c@, la preluarea judec@toriei, pentru sus]inerea ordinei fiind de fa]@ Ioan Jucan,
sergent jandarm }i Mihail Covaci, jandarm, din cauza aceasta nu se opune }i judec@-
toria o pred@, despre ce s-a luat un alt separat protocol.
Totodat@ declar@, atât în numele s@u, cât }i în numele colegilor s@i, cum c@ sunt
aplica]i }i deci}i a func]iona }i pe mai departe ca ofician]i }i a-}i împlini datorin]ele de
func]ionari con}tien]io}i }i, întrucât teritoriul judec@toriei Huedin, în urma pertract@rilor
de pace, ar fi al@turat României Mari, în cazul acela ca ofician]i civili ai acelui Stat sunt
deci}i a-}i împlini datorin]ele conform legilor, dar pân@ ce, referitor la aceasta nu s-a
adus decis final }i nu le este cunoscut, ca s@ nu vin@ în contrazicere cu jur@mântul deja
oficios depus, cer ca, pentru depunerea jur@mântului oficios s@ se defig@ un alt termen
de }apte zile, în intervalul c@rora î}i vor câ}tiga despre starea faptic@ informa]ii sigure
}i cu privire la depunerea jur@mântului oficios au a se declara.
Dr. Alexandru Boh@]iel, judec@tor-}ef de ocol, a declarat cum c@ al@turarea teri-
toriului judec@toriei Huedin României Mari e deja fapt@ terminat@, dar întrucât în
privin]a aceasta dimpreun@ cu ceilal]i colegi din Cluj, Dej }i Turda voie}te s@-}i câ}tige
informa]iuni sigure, de}i e dispus@ preluarea imediat@ a imperiului, pentru depunerea
jur@mântului oficios s-a defipt ziua de 14 aprilie 1919, în calitatea oficioas@ a acestei
judec@torii, cu acea observare, c@ pân@ atunci s@-}i câ}tige informa]iuni sigure.
Aceast@ hot@râre verbal@ s-a publicat.
Acest protocol, dup@ cetire, s-a închis.
s.s. dr. Alexandru Boh@]iel, judec@tor }ef de ocol; s.s. Szabó Ödön judec@tor de
Curte de Apel; s.s. Talvaly Benedek, judec@tor de ocol; s.s. dr. Litvay Antal, judec@tor
de ocol; s.s. dr. Tolcsvay Lajos procuror delegat; s.s. Izsák Izidor executor; s.s. Bethlendy
{tefan conduc@tor de c.f.; s.s. Pozsonyi Antal conduc@tor la cartea funduar@; s.s.
Sielbermann Moritz prim-oficial; s.s. Hartig János; s.s. Fogel David; s.s. Buzás Lajos;
s.s. Antal Irma; s.s. Antal Miklós; s.s. Csüdön György; s.s. Szõcs Dániel.
Susceput continuative anul 1919, luna aprilie, ziua 14, în localitatea oficioas@ a
judec@toriei Huedin, în cauza depunerii jur@mântului oficios.
Fiind prezen]i, afar@ de Ernest Szentpály, care e în concediu.
1. Alexandru Boh@]iel, judec@tor }ef de ocol, 2. Edmund Szabó, judec@tor de
Curte de Apel, 3. dr. Anton Litvay, judec@tor de ocol, 4. Benedict Talvaly, judec@tor
de ocol, 5. dr. Ludovic Tolcsvay, procuror delegat, 6. Izidor Izsák, executor jud., 7.
{tefan Bethlendy cond. c.f., 8. Antal Pozsonyi, cond c.f., 9. Moritz Sielbermann, prim-
oficial, 10. Ioan Hartig, prim-oficial, 11. David Fogel, primoficial, 12. Ludovic Buzás,
manipulant, 13. Ioan Zentke, oficiant, 14. Irma Antal, diurnist@, 15. Nicolau Antal,
servitor de jud., 16. Gheorghe Csüdön, servitor de jud., 17. Daniel Suciu, p@zitor de
închisoare.

230
Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

Se statore}te cum c@ Gheorghe Bede, diurnist a abzis de oficiu, iar Ernest Szentpály
de prezent e în concediu.
În urma hot@rârii }i provoc@rii cuprins@ în protocolul precedent, sus-numi]ii de
sub nr. 2-17 se declar@ în modul urm@tor:
Cu privire la apar]inerea teritoriului Huedin, dup@ }tirea noastr@, înc@ nu s-a adus
decis final, ci numai din jurnalele române, ce ne stau la dispozi]ie }i la îndrumarea
conferin]ei de pace din Paris, b@rba]ii esmi}i din sânul Monarhiei austro-ungare
pentru statorirea hotarelor politice prima dat@ trebuie s@ ]in@ conferin]a }i cu provo-
care la paragrafii 43-45 ce se cuprind în conven]ia na]ional@ din anul 1913. Art. de
lege 43 deneg@m depunerea jur@mântului oficios, respectiv, a promisiunei solemne
}i declar@m cum c@ datoriile oficioase, în în]elesul legilor }i ordonan]elor de pân@
acuma, le vom împlini credincios }i con}tiincios.
Înaintea încheierii protocolului se face observare, cum c@ Benedict Talvaly, judec@tor,
e morbos }i rugarea de pensionare a înaintat-o la forul competent înc@ în decursul
anului curent, luna martie, ziua 8, dar decis referitor la aceasta înc@ nu a primit.
Primoficialul Moritz Sielbermann e bolnav înc@ din anul 1918, luna decembrie, ziua 22.
Gheorghe Bede, diurnist interimar }i-a dat demisia în decursul anului curent, luna
aprilie, ziua 6.
Sus-numi]ii ofician]i, pân@ la deciziunea mai înalt@, s-au l@sat }i mai departe în func]iune.
În fine, se observ@ cum c@ judec@torul de ocol Benedict Talvaly e bolnav din anul
1918, luna octombrie, ziua 11.
Acest protocol, dup@ citire s-a închis. s.s. Szabó Ödön, judec@tor de Curte de
Apel; s.s. Talvaly Benedek judec@tor de ocol; s.s. Tolcsvay Lajos procuror delegat;
s.s. dr. Litvay Antal; s.s. Izsák Izidor executor judec@toresc; s.s. Bethlendy István
conduc@tor de carte funciar@; s.s. Pozsonyi Antal conduc@tor de carte funciar@; s.s.
Sielbermann Moritz primoficial; s.s. Hartig János primoficial; s.s. Vogel Dávid; s.s.
Zentke János; s.s. Buzás Lajos; s.s. Antal Irma; s.s. Antal Miklós; s.s. Csüdön György;
s.s. Szõcs Daniél; s.s. Mihail Z@voianu cond. de prot.; s.s. dr. Alexandru Boh@]iel
judec@tor }ef de ocol, s.s. Szabó Ödön judec@tor de Curte de Apel.
Protocolul susceput continuative înaintea judec@toriei de ocol Huedin 1919,
aprilie 24, în cauza depunerii jur@mântului oficios.
Ernest Szentpály, cancelist din concediu nu s-a reîntors înd@r@t, fiindc@ dup@
raportarea sa }i de prezent e morbos, }i în cauza aceasta jur@mântul de la dânsul nu
s-a putut lua.
Protocolul dup@ citire s-a închis.
s.s. dr. Alexandru Boh@]iel, judec@tor-}ef de ocol; s.s. Mihail Z@voianu, cond. de
protocol. s.s.
Dosar 2.

JUDEC~TORIA DE OCOL GÂRBOU

115.
Proces-verbal

231
GHEORGHE IANCU

Întocmit la Ciachi-Gârb@u, la data de 8 aprilie 1919, ora 10, în cl@direa judec@toriei


de ocol. În urma dispozi]iei Consiliului Dirigent Român din Sibiu, în chestiunea prelu@rii
judec@toriei de ocol.
Sunt prezen]i:
Întrucât, conduc@torul judec@toriei de ocol, judec@torul de ocol dr. Veredy Gábor,
nu este prezent, fiind bolnav, }i în cadrul judec@toriei nu mai activeaz@ momentan nici
un alt judec@tor de ocol, judec@torul de ocol dr. Morar Iulian, trimis s@ preia conducerea
judec@toriei de ocol în urma dispozi]iei nr. 121/1919 just. a intrat în leg@tur@ cu notarul
Amanth Béla în vederea îndeplinirii îns@rcin@rii sale.
Notarul Amanth Béla declar@ c@ nu a fost îns@rcinat cu conducerea judec@toriei
de ocol, nu r@spunde de valori }i, prin urmare, el nu poate preda conducerea institu]iei.
În cl@direa judec@toriei de ocol }i-au f@cut apari]ia primpretorul dr. Mure}an Dumitru,
în calitate de reprezentant al prefectului }i sublocotenentul de jandarmi C@ciul@ Ioan,
ca reprezentant al autorit@]ilor.
Dr. Morar Iulian a convocat personalul judec@toriei de ocol, notarul Amanth Béla,
condicarul funciar, Horváth István, administratorul juridic Kulcsár Ferencz, admini-
stratorul juridic Tarkó Sándor, administratorul juridic Nyamcz Aurel, diurnistul Csatlós
Aladár, diurnistul Gamenáczy Gerõ, slujitorul Nagy Sándor, c@rora le-a comunicat
scopul venirii sale.
Le solicit@ acestora s@-i pun@ la dispozi]ie cl@direa judec@toriei de ocol, inventarul
acesteia, c@r]ile, valorile }i în m@sura în care nu vor face predarea pe cale amiabil@,
declar@ c@ va apela la folosirea for]ei.
Personalul judec@toriei de ocol, prezentat anterior, declar@ individual, c@ nu
doresc s@ efectueze predarea judec@toriei de ocol }i vor da curs acestei solicit@ri doar
în urma folosirii for]ei.
Dup@ aceea conduc@torul judec@toriei de ocol s-a adresat primpretorului, la a c@rui
îndemn sublocotenentul de jandarmi a atins um@rul fiec@rui membru al personalului
judec@toriei de ocol, în semn de folosire a for]ei, declarând c@ prin aceasta îi oblig@ s@
predea institu]ia pe cale silit@. Dup@ aceea, judec@torul de ocol îns@rcinat cu preluarea
conducerii judec@toriei de ocol, declar@ c@ preluarea a fost efectuat@.
Dr. Morar Iulian aduce la cuno}tin]a personalului prezent con]inutul paragrafului
4 al ordonan]ei emise de Consiliul Dirigent Român din Sibiu, ordonan]@ prezentat@
anterior, potrivit c@reia func]ionarii care doresc s@-}i p@streze func]iile trebuie s@ depun@
jur@mântul de fidelitate sau declara]ia solemn@, prev@zute în punctul la care s-a f@cut
referire. De asemenea, le-a comunicat con]inutul paragrafului 7 al numitei ordonan]e,
care stipuleaz@ c@ cei care nu doresc s@ depun@ jur@mântul de fidelitate sau declara]ia
solemn@ sunt considera]i ca demisionari din func]iile pe care le-au ocupat }i î}i pierd
drepturile la pensie sau alte drepturi în fa]a statului român. Cei care r@mân în func]iile
pe care le-au de]inut, î}i men]in în continuare drepturile b@ne}ti }i gradele pe care le-au
ob]inut de la guvernul maghiar pân@ la data de 18 octombrie 1918.

232
Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

Avans@rile, numirile }i retribuirile efectuate dup@ acest@ dat@ de c@tre guvernul


maghiar vor fi rev@zute de c@tre Consiliul Dirigent Român.
Din cadrul personalului judec@toriei de ocol, doar copistul Nyamcz Aurel se declar@
dispus s@-}i continue activitatea în conformitate cu condi]iile prezentate anterior }i se
declar@ gata de a depune jur@mântul de fidelitate sau declara]ia solemn@. Ceilal]i
declar@ c@ nu doresc s@ presteze jur@mântul de fidelitate }i nici s@-}i continue activitatea,
deoarece nu au fost elibera]i de sub inciden]a jur@mântului depus în fa]a guvernului
maghiar.
Dr. Morar Iulian ia la cuno}tin]@ declara]iile personalului judec@toriei de ocol, reamin-
tind înc@ o dat@ consecin]ele care rezult@ în urma refuzului de a presta jur@mântul.
Între timp s-a prezentat Sófalvy Zoltán – îns@rcinatul parchetului, c@ruia i s-au
comunicat cele de mai sus. Declar@ c@ demisioneaz@ }i este dispus s@ predea actele
aflate în posesia sa.
Judec@torul de ocol îns@rcinat cu prelurea judec@torie de ocol le comunic@ celor
care au refuzat s@-}i continue activitatea c@ sunt demi}i din func]iile lor }i nu mai au
dreptul de a intra în cl@direa judec@toriei de ocol f@r@ permisiune.
Se constat@ c@ dr. Novák Béla, judec@tor de ocol, fiind bolnav, lipse}te de câteva
luni }i, dup@ câte se afirm@, se afl@ în Cluj. Cancelaristul Kontros István se afl@ în
concediu de odihn@.
Gardianul Bartha Dénes a primit concediu pentru perioada 3 ianuarie-24
ianuarie 1919; se pare c@ se afl@ în comuna Gurbediu, dar de atunci nu }i-a mai f@cut
apari]ia.
Procesul-verbal a fost definitivat }i semnat la ora 1130, cu men]iunea c@ a fost
întocmit în 3 exemplare.
s.s. Dr. Moraru Iulian – conduc@torul judec@toriei de ocol; s.s. Dr. Dumitru Mure}an
– primpretor; s.s. C@ciul@ Ioan – sublocotenent de jandarmi; s.s. Gomenczy Gerõ –
grefier; s.s. Amanth Béla; s.s. Horváth István; s.s. Kulcsár Ferencz; s.s. Tarkó Sándor;
s.s. Neam]u Aurel; s.s. Csatlós Aladár; s.s. Gomenczy Gerõ; s.s. Nagy Sándor; s.s.
Sófalvy Zoltán.
Dosar 2. Originalul în lb. maghiar@.

116.
1919.El.I.F.39.
Domnule Ministru,

Ca întregire la raportul meu prim, aclud aici sub A., procesul-verbal luat ulterior
cu cancelaristul Kontras István, care cu ocazia prelu@rii judec@torie nu a fost prezent.
Nici acesta n-a depus jur@mânt.
Raportez mai departe urm@toarele:
Prin ordinul Nr. 121/1919 just., fiind încredin]at cu preluarea }i conducerea
judec@toriei de ocol din Ciachi-Gârb@u, m-am prezentat în 8 aprilie 1919 st. n. la
sediul judec@toriei.

233
GHEORGHE IANCU

Evenimentele prelu@rii le contempleaz@ procesul-verbal înaintat.


Conform dispozi]iunii numitului ordin, raportul meu la punctele 1-5 îmi este
urm@torul:
1. Dintre oficiali, singur cancelistul Aurel Neam]u s-a insinuat a-}i continua serviciul;
în urm@, acesta a }i depus jur@mântul oficial, care fapt îl documenteaz@ procesul-verbal
luat }i al@turat la procesul-verbal despre preluarea judec@toriei.
Numitul oficial e român }i, ca cei mai mul]i de acum, are a-}i însu}i termenii
tehnici. [inuta lui din trecut este neexcep]ionabil@.
Judec@torii sau al]i ofician]i n-ar fi manifestat, mai cu seam@ sub durata
r@zboiului, o atare atitudine politic@, social@ sau de orice alt caracter, nedreptate }i contra
românilor, care nu mai permite men]inerea lor în func]iune f@r@ jignirea opiniei
publice pân@ acuma nu ni s-au adus la cuno}tin]@.
2. De prezent, e o necesitate de 2 judec@tori, 1 notar, de procuror delegat, de 2
canceli}ti }i 2 diurni}ti.
Aurel Neam]u are praxa necesar@ recerut@ la cartea funduar@ }i e apt a îndeplini
tot ce cade în resortul unui conduc@tor la cartea funduar@.
3. Executorul deja de 2 ani este absent în urma unui morb grav. Aplicarea unui
executor este de lips@.
4. Atari persoane la judec@toria aceasta n-au mai fost angaja]i.
5. La ziua prelu@rii, în restan]@ am aflat 95 procese civile, care sunt de a se fini
cu pertractare contradictoric@, 70 procese criminale, 60 de cauze care apar]in de
refererada cancelariei centrale, 10 acte nereferate la cartea funduar@ }i, tot la resortul
acesta, 30 nedecopiate }i 100 neexpediate.
Rezolvarea condi]ioneaz@ personalul amintit în punctul 2.
Sub B. trimit protocolul despre continuarea prelu@rii.
Ciachi-Gârb@u, la 17 aprilie 1919 st.n. s.s. dr. Iulian Morar, judec@tor-}ef.
Dosar 2.

JUDEC~TORIA DE OCOL ABRUD

117.
Proces-verbal

Întocmit de c@tre pre}edintele tribunalului Alba-Iulia, în localitatea Abrud, la data


de 17 aprilie 1919, privind depunerea jur@mântului de fidelitate de c@tre judec@torii
de ocol }i func]ionarii judec@toriei de ocol din Abrud, respectiv, instalarea noului
conduc@tor al judec@toriei de ocol.
Sunt prezen]i:
Subsemna]ii:
În urma dispozi]iei telegrafice a }efului Resortului justi]iei din cadrul Consiliului
Dirigent Român din Sibiu, pre}edintele tribunalului din Alba-Iulia s-a deplasat la
Abrud, în cl@direa oficial@ a judec@toriei de ocol, unde, la solicitarea sa, s-au prezentat
judec@torii de ocol, func]ionarii }i gardienii judec@toriei de ocol.

234
Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

Pre}edintele tribunalului le-a explicat celor prezen]i con]inutul deciziei nr. 1 din
24 ianuarie 1919, respectiv, al Ordonan]ei nr. 121/1919 al Resortului justi]iei, dup@
aceea i-a chestionat pe cei prezen]i dac@ doresc s@ presteze jur@mântul de fidelitate
sau nu?
Conduc@torul judec@toriei de ocol, judec@torul de ocol Folly Emil, judec@torul
de ocol dr. Szilágyi Károly, condicarul funciar Kiss János, prim-oficialul Molnár
Ferencz, cancelari}tii Lõrincz György }i Telegdy Géza, copistul Nagy József, diurnistul
de remaniere Gendel Miklós, diurni}tii Schubert József }i Szlavik Jolán, servitorul Cre]u
Alexandru }i gardianul Asztalos József declar@ c@ sunt dispu}i s@ depun@ jur@mântul.
Judec@torul de ocol dr. Kelemen Ede }i slujitorul Gajer Lajos declar@ c@ refuz@
s@ depun@ jur@mântul, respectiv, Gajer Lajos comunic@ c@ dore}te s@ fac@ doar o
declara]ie solemn@.
Judec@torul de ocol Folly Emil, judec@torul de ocol dr. Szilágyi Károly, condicarul
funciar Kiss János, prim-oficialul Molnár Ferencz, cancelaristul Telegdy Géza, copistul
Nagy József, diurni}tii Schubert József }i Gendel Miklós depun urm@torul jur@mânt:
„Jur pe Atot}tiitorul Dumnezeu, de a fi credincios Regelui Ferdinand I }i Statului
Român, de a respecta cu sfin]enie legile ]@rii }i decretele }i ordonan]ele Consiliului
Dirigent }i a îndeplini cu onoare, con}tiin]@ }i nep@rtinire func]iunile ce îmi sunt
încredin]ate }i a p@stra secretul oficios. A}a s@-mi ajute Dumnezeu”.
s.s. Folly Emil; s.s. Szilágyi Károly; s.s. Kiss János; s.s. Molnár Ferencz; s.s. Telegdy
Géza; s.s. Nagy József; s.s. Gendel Miklós; s.s. Schubert József; s.s Alexandru Cre]u …
Cancelaristul Lõrincz György declar@ c@ jur@mântul este în contradic]ie cu convingerile
sale religioase }i, prin urmare, va face doar o declara]ie solemn@.
Cancelaristul Lõrincz György a f@cut urm@toarea declara]ie: „M@ angajez, pe con}tiin]a
}i onoarea mea, s@ fiu credincios Regelui Ferdinand I }i Statului român, s@ respect legile
]@rii }i decretele }i ordonan]ele Consiliului Dirigent }i s@ îndeplinesc cu onoare, con}tiin]@
}i nep@rtinire func]iunile ce îmi sunt încredin]ate }i a p@stra secretul oficios”.
s.s. Lõrincz György.
Diurnista Szlavik Jolán, servitorul Gajer Lajos }i gardianul Asztalos József fac
urm@toarea declara]ie solemn@: „Declar solemn c@ voi respecta legile ]@rii }i decretele
}i ordonan]ele Consiliului Dirigent }i voi îndeplini cu onoare, con}tiin]@ }i nep@rtinire
func]iunile ce îmi sunt încredin]ate }i voi p@stra secretul oficios”.
s.s. Szlavik Jolán; s.s. Asztalos József; s.s. Gajer Lajos …
Dup@ citirea procesului-verbal acesta a fost definitivat cu men]iunea c@ conducerea
judec@toriei de ocol a revenit judec@torului de ocol Folly Emil.
s.s. Constantinescu Victor – pre}edinte; s.s. Schubert József; s.s. Folly Emil; s.s.
dr. Kelemen Ede; s.s. Gajer Lajos.
„Conformitatea prezentului proces-verbal cu originalul se dovede}te”. Alba-Iulia,
la 23 aprilie 1919, s.s. Victor Constantinescu, pre}edintele tribunalului.
Dosar 2. Originalul în lb. maghiar@.

118.

235
GHEORGHE IANCU

De la prezidentul tribunalului Alba-Iulia


Nr.ul ad. I.G.15-1919.Prez.
Domnule Ministru,

În urma încredin]@rii D-voastre telegrafice din 15 aprilie 1919 }i cu privire la ordo-


nan]a nr. ad. 121/1919 just. din 8 februarie 1919, am onoare a V@ raporta c@ în ziua
de 17 aprilie 1919, m-am prezentat în Abrud pentru introducerea conduc@torului
judec@toriei de ocol, Emil Folly }i pentru luarea jur@mântului magistra]ilor }i func]io-
narilor de la aceast@ judec@torie.
Dup@ cum arat@ procesul-verbal al@turat în copie /al c@rui original este depus la
dosarul prezidial/, to]i magistra]ii cu func]ionarii – cu excep]ia magistratului evreu dr.
Kelemen Ede – au depus jur@mântul, respectiv declara]iune solemn@.
Îmi ]in de datorin]@ s@ raportez c@ rezultatul acesta îmbucur@tor este a se mul]umi
în prima linie ]inutei calme }i obiective a celor doi magistra]i, Emil Folly }i dr. Carol
Szilágyi, care, dup@ informa]iunile câ}tigate la fa]a locului, deja de la preluarea
imperiului român, au dovedit o atitudine foarte loial@ fa]@ de noi, având }i în trecut
fa]@ de poporul }i publicul român o ]inut@ în toat@ privin]a corect@ }i exercitând o
influen]@ bun@ asupra ofician]ilor supu}i.
Ace}ti doi magistra]i }i-au exprimat dorin]a }i s-au rugat ca s@ binevoi]i a-i l@sa
deocamdat@, pân@ la regularea definitiv@ a justi]iei, în posturile lor prezente, deoarece
o mutare între prezentele împrejur@ri }i pe lâng@ mijloacele de transport de azi le-ar
cauza mari }pese }i greut@]i.
Aceast@ rugare a lor – care este sprijinit@ }i din partea avoca]ilor din localitate –
o sprijinesc }i eu cu toat@ c@ldura }i din partea mea m@ rog }i eu s@ binevoi]i a-i l@sa
deocamdat@ în posturile lor prezente.
Terminând cu judec@toria, am purces cu preluarea jur@mântului avoca]ilor din
localitate.
Avoca]ii afl@tori în Abrud – cu excep]ia avocatului dr. Ürmössy Károly care nu
s-a prezentat – au depus jur@mântul. Procesul-verbal referitor îl al@tur în copie.
Avocatul dr. Ürmössy Károly va fi din nou provocat de conduc@torul judec@toriei
de ocol s@ depun@ jur@mântul. Despre rezultat voi raporta ulterior.
Notarul public de prezent nu se afl@ în Abrud; fostul notar public, înc@ în anul
trecut, cu ocaziunea revolu]iei maghiare, a abzis de post }i s-a dep@rtat din localitate
în loc necunoscut.
La punctele 1-5 din ordonan]a nr. ad. 121/1919 just., raportez urm@toarele:
Ad. 1. Conduc@torul judec@toriei de ocol, Emil Folly, vorbe}te bine române}te;
a concipia în limba noastr@ nu }tie înc@ – î}i d@ îns@ silin]a serios a-}i însu}i }i în scris
limba român@.
Conduc@torul de c@r]i funduare, Ioan Kiss, posed@ limba român@ în a}a m@sur@,
c@ poate conversa cu partidele }i le poate da deslu}irile necesare.
Oficialul suprem de cancelarie, Francisc Molnár, vorbe}te bine române}te.
Cancelistul George Lõrincz vorbe}te pu]in române}te.

236
Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

Diurni}tii Nicolae Gendel /român/, Iosif Schubert, Jolán Szlavik }i temni]erul Iosif
Asztalos vorbesc bine române}te.
O manifesta]ie du}m@noas@ fa]@ de poporul român în trecut n-a dovedit nici un
magistrat sau oficiant de la aceast@ judec@torie.
Ad. 2. Luând în socoteal@ circula]ia de pace a judec@toriei, ar mai fi de lips@ cel
pu]in de un judec@tor }i de un notar. De ofician]i de birou nu e nevoie.
Ad. 3. Executor de prezent nu se afl@ în Abrud, cu toate c@ ar fi de lips@, fiind
multe agende.
Pe baza propunerii conduc@torului judec@toriei }i la recomandarea avoca]ilor din
localitate l-am provocat pe fostul cancelist avoca]ial, Rosenberg Emanuil –, care a
practicat mult timp în cancelaria avoca]ial@ a Dlui dr. Lauren]iu Pop }i care are
diplom@ de executor – ca s@-}i înainteze rugarea pentru denumire. Rugarea, dup@
intrare, îndat@ o voi su}terne }i m@ rog s@ binevoi]i a-l denumi în grab@, notând c@
respectivul mi-a fost recomandat din toate p@r]ile ca om cinstit }i de încredere.
Ad. 4. Translatori nu sunt.
Ad. 5. Num@rul cauzelor în restan]@ la judec@toria de ocol Abrud este urm@torul:
a) Cauze de l@s@mânt: 421
b) Cauze executorice: 47
c) Delicte }i transgresiuni: 190
d) Cauze civile: 30.
Cauza c@ num@rul cauzelor de l@s@mânt este a}a mare este c@, dup@ cum arat@ mai
sus, notarul public din luna noiembrie 1918 a abzis de postul s@u }i a p@r@sit localitatea.
Cauzele restante vor putea fi în scurt timp rezolvate dac@ va fi denumit înc@ un
judec@tor }i un notar, respectiv, dac@ va fi denumit }i notarul public.
Alba-Iulia, în 23 aprilie 1919. s.s. Victor Constantinescu – prezident.
Dosar 2.

JUDEC~TORIA DE OCOL OCNA MURE{

119.
1919.El.VIII.A.17.
Proces-verbal,

Întocmit la Ocna Mure} în data de 30 aprilie 1919 de c@tre nou-numitul conduc@tor


al judec@toriei de ocol din Ocna Mure} în chestiunea depunerii jur@mântului de credin]@
de c@tre judec@torii de ocol, administratorii }i func]ionarii judec@toriei de ocol.
Au fost prezen]i:
În cl@direa judec@toriei de ocol se prezint@ dr. Moldovan Aurel, noul conduc@tor
al judec@toriei de ocol din Ocna Mure}, numit de c@tre Consiliul Dirigent Român din
Sibiu. În urma dispozi]iilor sale se prezint@ judec@torii de ocol, administratorii, servitorii
}i gardianul judec@toriei de ocol.

237
GHEORGHE IANCU

Conduc@torul judec@toriei de ocol le explic@ con]inutul decretului nr. 1 din 24


ianuarie 1919, respectiv, dispozi]iile stipulate de c@tre ordonan]a nr. 121/1919 just. a
}efului resortului justi]iei din cadrul Consiliului Dirigent Român din Sibiu }i dup@ aceea
îi chestioneaz@ pe cei prezen]i dac@ sunt dispu}i s@ depun@ jur@mântul de credin]@.
Judec@torul de ocol Szathmáry Mihály, condicarul funciar Toncsán Tivadar,
copistul Szövérffy Dezsõ, diurnista Sima Berta, diurnista interimar@ Balogh Anna,
aprodul Soós István, aprodul Szász János, gardianul Kereki Zsigmond declar@ c@
depun jur@mântul de credin]@, respectiv, declara]ia solemn@, prescrise de dispozi]iile
Consiliului Dirigent Român din Sibiu.
Judec@torul de ocol Szathmáry Mihály, condicarul funciar Toncsán Tivadar,
copistul Szövérffy Dezsõ, aprozii Szász János, Soós István, gardianul Kereki Zsigmond
}i translatorul Czakó Mátyás depun urm@torul jur@mânt:
„Jur pe Atot}tiitorul Dumnezeu, de a fi credincios Regelui Ferdinand I }i Statului
Român, de a respecta cu sfin]enie legile ]@rii }i decretele }i ordonan]ele Consiliului
Dirigent }i a îndeplini cu onoare, con}tiin]@ }i nep@rtinire func]iunile ce îmi sunt
încredin]ate }i a p@stra secretul oficios. A}a s@-mi ajute Dumnezeu”. s.s. Szathmáry
Mihály - judec@tor de ocol; s.s. Toncsán Tivadar – condicar funciar; s.s. Szövérffy
Dezsõ – copist; s.s. Szász János – aprod; s.s. Soós István – aprod; s.s. Kereki Zsigmond
– gardian; s.s. Czakó Mátyás – translator.
Copi}tii Sima Berta }i Balogh Anna depun urm@toarea declara]ie solemn@: „Declar
în mod solemn c@ voi respecta cu sfin]enie legile ]@rii }i decretele }i ordonan]ele Consiliului
Dirigent }i c@ voi îndeplini cu onoare, con}tiin]@ }i nep@rtinire func]iunile ce-mi sunt
încredin]ate }i c@ voi p@stra secretul oficios”. s.s. Sima Berta; s.s. Balogh Anna.
Dup@ citirea procesului-verbal, acesta a fost aprobat cu men]iunea c@ jur@mântul
de fidelitate nu a fost depus de judec@torul de Curte de Apel Nagy Dénes care se afl@
în concediu de odihn@.
Dup@ depunerea jur@mântului de credin]@, conduc@torul judec@toriei de ocol va
dispune.
s.s. dr. Moldovan Aurel – judec@tor de ocol; s.s. Szövérffy Dezsõ – grefier; s.s.
Szathmáry Mihály – judec@tor de ocol.
Dosar 2. Originalul în lb. maghiar@.

120.
1919.El.VIII.A.22.
Proces-verbal,

Întocmit la Ocna Mure} în data de 5 mai 1919 de c@tre nou-numitul conduc@tor


al judec@toriei de ocol din Ocna Mure}, în chestiunea depunerii jur@mântului de
fidelitate de c@tre judec@torul de Curte de Apel, Nagy Dénes.
Au fost prezen]i subsemna]ii:
În cl@direa judec@toriei de ocol, în fa]a judec@torului de ocol, dr. Moldovan Aurel,
s-a prezentat dl judec@tor de Curte de Apel Nagy Dénes.

238
Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

Conduc@torul judec@toriei de ocol explic@ domnului judec@tor de Curte de Apel dispo-


zi]iile prev@zute de decretul nr. I din 24 ianuarie 1919, respectiv, de ordonan]a nr .121/1919
just., emis@ de c@tre }eful resortului justi]iei din cadrul Consiliului Dirigent Român din
Sibiu }i îl întreab@ pe dl judec@tor dac@ dore}te s@ depun@ jur@mântul de credin]@.
Dl judec@tor de Curte de Apel, Nagy Dénes, declar@ c@ depune jur@mântul de credin]@.
În continuare, dl judec@tor de Curte de Apel, Nagy Dénes, depune urm@torul jur@mânt:
„Jur pe Atot}tiitorul Dumnezeu de a fi credincios Regelui Ferdinand I }i Statului
Român, de a respecta cu sfin]enie legile ]@rii }i decretele }i ordonan]ele Consiliului
Dirigent }i a îndeplini cu onoare, con}tiin]@ }i nep@rtinire func]iunile ce îmi sunt
încredin]ate }i a p@stra secretul oficios. A}a s@-mi ajute Dumnezeu”. s.s. Nagy Dénes.
Dup@ citire, procesul-verbal a fost aprobat.
s.s. Sima Berta – grefier; s.s. dr. Moldovan Aurel – conduc@torul judec@toriei de ocol.
Dosar 2. Originalul în lb. maghiar@.

121.
De la }ef-judec@torul Ocna Mure}.
Nr.1919.El.VIII.17.
Domnule Ministru,

Am onoare a raporta urm@toarele:


Conform instruc]iunilor nr. ad. 121/1919 just., la 30 aprilie, am preluat judec@toria
de ocol din Ocna Mure}.
Preluarea s-a întâmplat f@r@ nici un incident, a mers de tot lini}tit, conform instruc-
]iunilor, dup@ preluarea oficiului am luat jur@mânt de la to]i cei afla]i de fa]@, dup@
cum reiese din procesul-verbal aici ./. al@turat.
Am onoare a observa c@ fostul }ef-judec@tor Nagy Dénes era în concediu de 3
zile, dup@ reîntoarcerea lui voi lua }i de la el jur@mântul, c@ci, cum mi s-a spus, }i
dânsul e aplicat la depunerea jur@mântului.
Cu deosebit@ stim@, s.s. dr. Moldovan, }ef-judec@tor.
Dosar 2.

JUDEC~TORIA DE OCOL NOCRICH

122.
Proces-verbal

Dresat la Judec@toria de ocol Nocrich, prin pre}edintele tribunalului Sibiu la 2 mai 1919.
Prezen]i:
Iuliu Muntean prezident, Andrei Jankó }ef-judec@tor, Gheorghe Loloiu grefier.
Pre}edintele tribunalului, f@cându-i cunoscut dlui judec@tor de ocol scopul venirii
sale la judec@torie, în urm@ l-a somat pe dl judec@tor ca s@ se declare referibil la jur@-
mântul normat în ordonan]a 121-1919 just. §. 4, c@ este aplicat s@ depun@ acest

239
GHEORGHE IANCU

jur@mânt sau ba ? La somare, dl judec@tor Andrei Jankó declar@ c@ pân@ la finalizarea


p@cii nu este voios a depune jur@mântul }i se roag@ }i de Consiliul Dirigent Român,
ca s@ abstee de la postulatul acesta fa]@ de dânsul, cu atâta mai vârtos, c@ el este deja
}i înaintat în etate }i are deja 34 de ani de serviciu }i, pân@ în prezent, }i-a f@cut datorin]a
fa]@ de interesul public cu cinste }i onoare spre mul]umirea general@ a publicului, ce
apar]ine judec@toriei de ocol Nocrich. Totodat@, promite solemn c@ va satisface
agendelor oficioase }i f@r@ jur@mânt, cu diligin]@ }i cu credin]@ }i pân@ }eful de resort
al Justi]iei va afla modul de dispunere peste conducerea }i soarta acestei judec@torii.
Pre}edintele constat@ din actele puse la dispozi]ie c@ judec@torul de ocol a primit
mai toate rescriptele pre}edintelui actual al tribunalului, precum }i ordonan]ele }efului
Resortului de Justi]ie }i la acestea numai într-atâta a satisf@cut c@ emblemele statului
maghiar }i tablourile regilor maghiari le-a dep@rtat }i le-a pus în arhiv@, de pe }i din
edificiul judec@toriei. Ordonan]a }efului de resort al justi]iei cu nr.ul 31-1919, înc@
nu este ispr@vit@; referibil la aceast@ ordonan]@, declar@ dl judec@tor c@ afar@ de }coala
elementar@ }i azilul de copii din Nocrich, statul maghiar, pe tot teritoriul de ocol al
judec@toriei Nocrichului nu are nici o realitate ca proprietar }i men]ionata }coal@ }i
azil este deja }i ocupat@ din partea }coalei elementare a statului român.
Tot acea declara]iune o face }i dl conduc@tor al c@r]ii funduare, Biró Endre, cu
acea completare, îns@, c@ dl judec@tor, prin decisul 234-1919, a denegat înscrierea
interdic]iei „de înstr@inare }i îns@rcinare în favorul statului român”. Decisul acesta înc@
nu este estr@dat }i copia acestuia se aclude la protocolul prezent.
Dl judec@tor Andrei Jankó declar@ c@ deoarece judec@toria de ocol a Nocrichului
pân@ în prezent înc@ nu s-a preluat din partea justi]iei române }i pân@ se va prelua
cu tot dreptul se consider@ de amploiat al statului, respectiv, al republicii maghiare.
Cu toate acestea din nou declar@ c@ }i pân@ la preluare î}i va face oficiul cu credin]@.
Dup@ acestea, pre}edintele a conchemat pe to]i amploia]ii }i anume: Biró Endre,
conduc@tor al c@r]ii funduare, Mih@il@ Horváth, prim-oficial }i Mih@il@ Izsáky, cancelist
}i, la somarea pre}edintelui referitoare la chestia jur@mântului, mi se declar@ c@ ei }i
f@r@ jur@mânt sau promisiune solemn@ au voie a-}i întregi oficiul }i a-}i face datoria
oficioas@ cu credin]@ deplin@, referibil îns@ la chestia jur@mântului sau a promisiunii
cer a li se acorda amânare pân@ în ziua urm@toare, ceea ce li s-a }i acordat.
Pre}edintele a dat ordin verbal conduc@torului c@r]ii funduare ca s@ execute
necondi]ionat ordonan]a }efului de resort al Justi]iei cu nr. 31-1919, despre executare,
introducând în cartea funduar@ interdic]ia de înstr@inare }i îns@rcinare pe realit@]ile
ce sunt propriet@]ile statului ungar, în favorul statului român, s@ fac@ raport la prezidiul
tribunalului }i celelalte locuri competente. Constat@ pre}edintele c@ la cartea funduar@
în anul trecut cauze nerezolvate n-au r@mas, în anul curent îns@ a incurs 353 cauze
din cari s-au rezolvat 345, nerezolvate sunt 8.
Cauze civile: din anul trecut au r@mas 13 buc@]i, a sosit în anul 1919, 17 buc@]i.
Au fost rezolvate 17, sunt nerezolvate 13 buc@]i, cauze criminale: restan]@ din anul
1918, 23 buc@]i au sosit în 1919, 19 buc@]i au fost rezolvate 2, de prezent nerezolvate
40. Cauze de l@s@mânt: restan]@ din 1918: 191 buc@]i, au intrat în 1919: 66 buc@]i,
au fost rezolvate 45, de prezent nerezolvate: 212 buc@]i.

240
Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

Tabloul acesta a cauzelor prezint@ starea din ziua de azi. Fiind timpul înaintat
procesul-verbal pentru ziua de azi se încheie }i subscrie.
D.c.m.s.
s.s. Iuliu Muntean, prezident; s.s. Gheorghe Loloiu, grefier.
Continuat la 3 mai 1919. Prezen]i to]i aceia.
Tot referibil la ordonan]a nr. 121/1919, a }efului de resort al Justi]iei, constat@
pre}edintele c@ decisul cu nr. 234-1919 a d-lui judec@tor înc@ nu este nici mandat,
nici estr@dat. Pre}edintele interzice madarea }i estr@darea acestui decis }i îl îndrum@
pe conduc@torul c@r]ilor funduare ca ordonan]a nr.ul 31-1919 a }efului de resort s@
o prezinte dlui }efjudec@tor de ocol care va fi în curând denumit pentru conducerea
judec@toriei de ocol Nocrich. Conduc@torul c@r]ii funduare, Biró Endre, dispozi]ia
acesta o ia la cuno}tin]@ }i promite a se conforma acesteia.
Dup@ aceasta, pre}edintele ia la revizie jurnalele diferitelor parale ce stau sub
administra]ia judec@torului de ocol }i constat@ c@ conducerea acelora este corect@ }i
în manipularea }i administrarea paralelor ce incurg la judec@torie este corect@ }i
neexcep]ionabil@.
La întrebarea ce i s-a pus din partea prezidentului, judec@torul de ocol declar@
c@, pân@ în ziua de azi, sentin]ele }i deciziunile meritorice le-a enun]at în numele
republicii poporal@ maghiare, nefiind din partea guvern@mântului român preluat@
judec@toria de ocol a Nocrichului.
Pre}edintele interzice judec@torului de ocol a practica }i de aici încolo procedura
aceasta, pentru c@ de}i de fapt nu este preluat@ judec@toria Nochrich din partea
justi]iei române, dar }i dl judec@tor a primit decretul acela al Consiliului Dirigent, prin
care se decreteaz@ preluarea imperiului }i extinderea lui asupra tuturor consulatelor
transilv@nene, prin urmare }i-a putut câ}tiga cuno}tin]@ deplin@ c@ ingerin]a republicii
maghiare asupra acestor teritorii este în total sistat@, dar nici de aceea nu se poate
justifica procedura dlui judec@tor de ocol, pentru c@ forma constitu]iunii de Stat, în
numele c@ruia a enun]at sentin]e }i decizii deja, nici nu mai exist@.
Dl judec@tor interzicerea aceasta o ia la cuno}tin]@.
În fine, pre}edintele îi aduce la cuno}tin]@ d-lui judec@tor c@ misiunea sa prin cele
premerse este examinat@, judec@toria azi nu o preia, ci }i pân@ când se va denumi noul
}ef judec@tor la aceast@ judec@torie, o las@ sub conducerea d-lui judec@tor actual Andrei
Jankó, dar, totodat@, îl face responsabil pentru ori}ice soi de deterior@ri ce s-ar s@vâr}i
în detrimentul judec@toriei, pân@ la predare. Protocolul se încheie }i subscrie.
D.c.m.s.
s.s. Iuliu Muntean, prezident; s.s. Gheorghe Loloiu, grefier.
Dl judec@tor Andrei Jankó nu are voie de a subscrie procesul-verbal.
Dosar 2.

123.
De la conduc@torul judec@toriei din Nocrich
1919.El.II.E. 31.

241
GHEORGHE IANCU

Proces-verbal

Întocmit la Nocrich, în cl@direa judec@toriei de ocol, în data de 19 mai 1919, în


privin]a pred@rii/prelu@rii judec@toriei de ocol din Nocrich.
Au fost prezen]i:
Judec@torul de ocol Jankó András – pentru predare, Pildner Carol – judec@tor
de ocol din Sibiu – pentru primire, Izsáky Mihály – copist din cadrul judec@toriei de
ocol, în calitate de grefier.
Judec@torul de ocol din Sibiu – Pildner Carol, pe baza dispozi]iei nr. Pres. III.J.119
din 15 mai 1919 a pre}edintelui tribunalului din Sibiu, s-a prezentat în cl@direa judec@-
toriei de ocol din Nocrich, în data de 19 mai 1919 (adic@ ast@zi) }i i-a adus la cuno}tin]@
conduc@torului judec@toriei de ocol, judec@torului de ocol Jankó András, motivul venirii
sale. Dup@ aceea, judec@torul de ocol trimis din Sibiu a luat jur@mântul de fidelitate
al personalului din judec@toria de ocol, jur@mânt prescris de dispozi]ia Consiliului
Dirigent Român nr. 121/1919 just. Despre prestarea jur@mântului de fidelitate a fost
întocmit un proces-verbal separat.
În continuare, judec@torul de ocol trimis din Sibiu, i-a solicitat judec@torului de
ocol Jankó András s@ predea imediat conducerea judec@toriei de ocol. Jankó András
a protestat împotriva acestei solicit@ri, argumentând c@ el a fost numit în func]ie de
c@tre guvernul maghiar }i nu a primit dispozi]ii în privin]a pred@rii conducerii judec@-
toriei de ocol. El a mai ar@tat c@ în conformitate cu articolul I al armisti]iului încheiat
cu Puterile Aliate, administra]ia civil@ r@mâne în subordinea guvernului maghiar, iar
conform articolului XVII, Alia]ii nu se pot amesteca în administra]ia intern@ a statului
maghiar.
{i dup@ aceast@ declara]ie, în conformitate cu instruc]iunile primite, judec@torul de
ocol trimis din Sibiu a reînnoit solicitarea de predare a judec@toriei de ocol, totodat@,
comunicând faptul c@, în caz contrar, se va vedea nevoit s@ ia în considerare utilizarea
for]ei. Judec@torul de ocol Jankó András - conduc@torul judec@toriei de ocol – declar@
c@ este dispus s@ predea conducerea institu]iei }i cl@direa cu toate inventarele, ca urmare
a situa]iei de for]@ rezultat@ în urma declara]iei trimisului din Sibiu. El a predat imediat
cheile seifului în care se g@seau, conform registrului de încas@ri ale amenzilor, suma
de 50 de coroane }i, conform registrului de depuneri, rubrica 20-1918/1919, suma de
41 coroane }i 89 filleri. Aceast@ ultim@ sum@ fiind în leg@tur@ cu mo}tenirea lui Galaftián
Ignát. Alte obiecte de valoare nu s-au g@sit în seif.
Ulterior s-au predat/preluat – registrele judec@tore}ti, înzestrarea judec@toriei }i
biblioteca, aceasta din urm@ nu s-a preluat separat, dup@ inventar, ci a}a cum au fost
g@site în birouri. De asemenea, a fost preluat@ arhiva, în maniera descris@ anterior.
Conform declara]iei judec@torului de ocol Jankó András, nu s-au constatat lipsuri
în ceea ce prive}te obiectele }i documentele enumerate anterior, nu s-a putut dovedi
acest lucru acum, deoarece preluarea separat@ a fiec@rui obiect }i document ar fi
necesitat s@pt@mâni dac@ nu luni. S-au preluat, de asemenea, chestiunile judiciare
civile, comerciale }i penale, ca }i chestiunile extrajudiciare aflate pe masa de lucru a

242
Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

judec@torului de ocol Jankó András, al c@ror num@r va fi inclus în raportul pre}e-


dintelui. S-au preluat numerele 1, 3-28 ale „Gazetei Oficiale”, nr. 2 lipse}te, s-au
preluat nr. 1 }i 2 ale „Revistei de Drept” }i, în sfâr}it, portretele Majest@]ilor regelui
Ferdinand I }i reginei Maria.
Conform declara]iei condicaruluui funciar, nu exist@ lipsuri în ceea ce prive}te
arhiva c@r]ilor funciare }i a registrelor funciare.
Cu acestea, predarea/primirea s-a încheiat în jurul orei 16 }i judec@torul de ocol
Jankó András a p@r@sit cl@direa. La solicitarea sa i s-a dat un exemplar al acestui
proces-verbal, un al doilea exemplar se va p@stra în arhiva judec@toriei de ocol, iar
exemplarul al treilea se înainteaz@ pre}edintelui tribunalului din Sibiu.
Dup@ aceea s-a citit, aprobat }i semnat prezentul proces verbal.
s.s. Jankó András, conduc@torul judec@toriei de ocol din Nocrich – pentru predare;
s.s. Pildner Carol, judec@tor de ocol din Sibiu – pentru primire; s.s. Izsáky Mihály – grefier.
Dosar 2. Originalul în lb. maghiar@.

124.
Prezidentul tribunalului Sibiu
Nr. 1919. Prez.III.J.123.
C@tre
Domnul }ef de Resort al Justi]iei Sibiu

Judec@toria de ocol Nocrich, înc@ nefiind preluat@ prin Justi]ia român@, pentru
a efeptui preluarea, în 15 a l.c. în sensul ordinului verbal al Domniei-Voastre, l-am
esmis pe magistratul de la tribunalul Sibiu, Carol Pildner, }i–am concrezut în mod
provizoriu }i cu conducerea acelei judec@torii.
Satisf@când mandatului în 19 l.c. mi-a prezentat procesul-verbal aici ./. aclus,
despre ce V@ rog respectuos a lua act.
Sibiu, la 22 mai 1919, s.s. I. Muntean, prezident.
Dosar 2.

125.
Prezidiul tribunalului Sibiu
No.1919.Prez.III.J.120.
Domnnului
Pre}edinte al Cur]ii de Apel, Cluj

Raportez c@ Jankó András, }ef-judec@tor la judec@toria de ocol Nocrich a denegat


depunerea jur@mântului de fidelitate, }i la propunerea verbal@ a dl.lui secretar general
al Resortului de Justi]ie am designat }i esmis pe judec@torul de la judec@toria de ocol
Sibiu, dl. Carol Pildner pentru preluarea judec@toriei Nocrich care în ziua de 19 mai
va }i pleca la locul destinat.
Sibiu, la 16 mai 1919. s.s. Muntean, prezident.
Dosar 2.

243
GHEORGHE IANCU

JUDEC~TORIA DE OCOL MOCIU

126.
Nr.VIII.B.35-1919.Prez.
Proces-verbal

Întocmit la Mociu, în data de 26 mai 1919, în chestiunea pred@rii conducerii


judec@toriei de ocol.
Au fost prezen]i subsemna]ii;
Ast@zi s-a prezentat dr. Mure}an Emil care i-a comunicat conduc@torului judec@-
toriei de ocol, dr. Szász Albert, c@ a fost numit de c@tre Consiliul Dirigent Român din
Sibiu în calitate de conduc@tor al judec@toriei de ocol }i i-a solicitat judec@torului de
ocol Szász Albert s@-i predea conducerea judec@toriei de ocol.
Conduc@torul judec@toriei de ocol, dr. Szász Albert, arat@ c@ el nu a primit dispo-
zi]ii privind predarea conducerii intitu]iei }i, prin urmare, nu este dispus s@ predea
conducerea judec@toriei de ocol.
La solicitarea dr. Mure}an Emil, în c@direa judec@toriei de ocol s-a prezentat prim-
pretorul, dr. Dan Liviu, care, cu folosirea simbolic@ a for]ei, l-a obligat pe dr. Szász
Albert s@ predea conducerea judec@toriei de ocol dr.-ului Mure}an Emil.
Dr. Szász Albert a comunicat faptul c@ este dispus s@ predea conducerea judec@toriei
de ocol, ceea ce s-a }i întâmplat.
Procesul verbal a fost citit }i semnat cu men]iunea c@ este redactat în 3 exemplare.
s.s. dr. Szász Albert – conduc@torul judec@toriei de ocol / pentru predare; s.s. dr.
Mure}an Emil / pentru primire; s.s. dr. Liviu Dan – primpretor; s.s. Mayer Lajos –
grefier; s.s. Lukács Gyula – martor.
Dosar 2.

127.
{eful judec@toriei de ocol Mociu

Proces-verbal

Luat în Mociu, la 26 mai 1919, în cancelaria }efului judec@toriei de ocol Mociu,


fiind prezen]i subscri}ii:
Obiectul: Denegarea jur@mântului oficios din partea Dlui dr. Albert Szász, judec@tor
în Mociu, la judec@toria de ocol.
„Eu, dr. Szász Albert, judec@tor de ocol, declar c@ nu sunt dispus s@ depun jur@mântul
de fidelitate”. s.s. dr. Szász Albert judec@tor de ocol.
Dup@ acestea, procesul verbal s-a încheiat }i isc@lit. s.s. dr. Emil Mure}anu }eful
jud. de ocol.
Dosar 2.

244
Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

128. Proces-verbal

Luat în Mociu, la 26 mai 1919, în cancelaria }efului judec@toriei de ocol Mociu,


fiind de fa]@ subscri}ii:
Obiectul: Denegarea depunerii jur@mântului din partea dlui Dr. Vilmos Halász,
judec@tor în Mociu, la judec@toria de ocol.
„Deoarece Conferin]a de Pace nu a luat înc@ o decizie, momentan nu sunt dispus
s@ depun jur@mântul de fidelitate”. s.s. dr. Halász Vilmos.
Dup@ ce procesul-verbal s-a încheiat }i isc@lit. s.s. dr. Emil Mure}anu, }eful
judec@toriei.
Dosar 2.

129. Proces-verbal

Luat în Mociu, la 26 mai 1919, în cancelaria }efului judec@toriei de ocol Mociu,


fiind prezen]i subscri}ii:
Obiectul: Denegarea depunerii jur@mântului oficios din partea Dlui Andrei Kovacsik,
conduc@tor al c@r]ilor funduare Mociu.
„Eu, Kovacsik András declar c@ nu sunt dispus s@ depun jur@mântul de fidelitate”.
s.s. Kovacsik András, conduc@tor al c@r]ilor funduare.
Dup@ acestea, procesul-verbal s-a încheiat }i isc@lit. s.s. dr. Emil Mure}anu, }eful
judec@toriei.
Dosar 2.

130. Proces-verbal

Luat în Mociu, la 29 mai 1919, în cancelaria }efului judec@toriei de ocol Mociu,


fiind prezen]i subscri}ii:
Obiectul: Denegarea depunerii jur@mântului din partea Dlui Ákos Sárdy, încredin]at
de procuratur@ în Mociu.
„Eu Sardy Ákos, încredin]at de procuratur@, declar c@ nu sunt dispus s@ depun
jur@mântul de fidelitate”. s.s. Sárdy Ákos.
Dup@ acestea, procesul-verbal s-a încheiat }i isc@lit. s.s. dr. Emil Mure}anu, }eful
judec@toriei de ocol.
Dosar 2.

131.
{eful Judec@toriei de ocol Mociu
Nr.I.A.66-1919.Pres.
Domnule Pre}edinte,

245
GHEORGHE IANCU

Conform ordina]iunei primite din partea DVoastr@, sub A., al@turat, am onoare a
su}terne procesul-verbal luat din incidentul prelu@rii conducerii judec@toriei de ocol Mociu.
Sub B., al@tur procesele-verbale ce s-au luat cu to]i cei interesa]i, în urma som@rii
mele de a depune jur@mântul oficios.
Sub C., al@tur conspectul acelor ofician]i actuali de la judec@toria de ocol de aici,
care au f@cut declara]ie solemn@.
Preluarea dup@ inventar înc@ n-am f@cut-o.
Lipsesc câteva obiecte }i c@r]i, despre care antecesorul meu dr. Albert Szász a predat
la protocol, c@ parte s-au strictat în urma folosirii îndelungate, parte, probabil, c@ sunt închise
în dulapul judec@torului de ocol, Dr. Coloman Tóth, care de prezent nu se afl@ aici. Cere
ca aceste obiecte s@ se }tearg@ din inventar, dup@ ce }i dealtcum sunt de pu]in@ valoare.
Procesul-verbal l-am acludat la actele judec@toriei de ocol.
Observ c@ Iuliu Lukács, cu 31 dec. 1918, a fost înaintat de oficiant }i, ca atare,
denumirea lui vine sub revisiune.
Din parte-mi îl cunosc o putere de munc@ bun@ }i înaintarea lui s-ar fi f@cut în
mod natural.
Mociu, la 29 mai 1919. s.s. dr. Emil Mure}an, }eful jud. de ocol.
Dosar 2.

132.
{eful judec@toriei de ocol Mociu
Nr.I.A. 66-1919.Pre}.
Conspectul

Acelor ofician]i actuali de la judec@toria de ocol Mociu, care au f@cut declara]ie


solemn@ }i au depus în scris:
1. Iuliu Lukács, oficiant
2. Ludovic Mayer, cancelist
3. Ignatie Rosenberg, diurnist
4. Alexandru Rus, plutonier peste întemni]a]i
5. Iosif Pálfy, servitor
6. Mihail Simon, servitor.
Mociu, la 29 mai 1919, s.s. dr. Emil Mure}an, }eful judec@toriei de ocol.
Dosar 2.

JUDEC~TORIA DE OCOL VIN[UL DE SUS

133.
Proces-verbal

Întocmit la Vin]ul de Sus, în data de 28 iunie 1919, ora 15, în chestiunea pred@rii/
prelu@rii conducerii judec@toriei de ocol din Vin]ul de Sus.
În fa]a conduc@torului judec@toriei de ocol, Szöllõsy Miklós se prezint@ judec@torul
de la tribunalul din Sibiu, dr. Ban Maximilian, care prezint@ ordonan]a nr. 563/1919

246
Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

emis@ de c@tre resortul justi]iei din cadrul Consiliului Dirigent Român din Sibiu,
potrivit c@reia a fost îns@rcinat cu preluarea conducerii judec@toriei de ocol din Vin]ul
de Sus }i solicit@ s@ i se predea conducerea judec@toriei de ocol.
Conduc@torul judec@toriei de ocol, Szöllõsy Miklós declar@ c@ nu pred@ conducerea
institu]iei deoarece Conferin]a de pace înc@ nu a decis apartenen]a Transilvaniei.
În prezen]a primpretorului pl@}ii Vin]ul de Sus, Migia Tr@ian, a comandantului
de jandarmi V@car Vasiliu, a comandantului plutonului de jandarmi Mircea Ioan,
judec@torul dr. Ban Maximilian declar@ c@ în condi]iile în care judec@torul de ocol
Szöllõsy Miklós va refuza s@ predea conducerea judec@toriei de ocol, se va vedea
nevoit s@ apeleze la folosirea for]ei }i va prelua conducerea judec@toriei de ocol în
lipsa sa.
În consecin]a acestei declara]ii, conduc@torul judec@toriei de ocol, Szöllõsy Miklós
declar@ c@ cedeaz@ în fa]a for]ei }i c@ pred@ conducerea judec@toriei de ocol.
Cu aceasta, procesul-verbal a fost încheiat cu men]iunea c@, în ceea ce prive}te
inventarul, se va întocmi un proces verbal separat }i c@ procedura de inventariere a
demarat ast@zi }i va continua în zilele urm@toare.
s.s. dr. Ban Maximilian, pentru primire; s.s. Szöllõsy Mikós, pentru predare;
Tr@ian Migia, primpretor; s.s. Bíró Sándor, grefier.
Dosar 2. Originalul în lb. maghiar@.

134.
Nr.1919.Pres.IV.A.29.
Proces-verbal

Întocmit la Vin]ul de Sus, în data de 28 iunie 1919, în chestiunea depunerii


jur@mântului de credin]@, prev@zut de ordonan]a nr. 121/1919 just. a }efului resortului
justi]iei – de c@tre judec@torii de ocol din Vin]ul de Sus.
Sunt prezen]i:
Judec@torul de ocol Szöllõsy Miklós, conduc@torul judec@toriei de ocol din Vin]u
de Sus }i judec@torul de ocol Hammer Jenõ, respectiv judec@torul dr. Ban Maximilian
de la tribunalul din Sibiu }i grefierul Bíró János.
Judec@torul dr. Ban Maximilian le comunic@ sus-numi]ilor judec@tori de ocol c@ a
preluat conducerea judec@toriei de ocol în virtutea ordonan]ei nr. 563/1919 pres. just.
a Consiliului Dirigent Român din Sibiu }i cere domnilor judec@tori de ocol Szöllõsy Miklós
}i Hammer Jenõ s@-}i exprime punctul de vedere în privin]a depunerii/nedepunerii
jur@mântului de credin]@ prev@zut de c@tre ordonan]a nr. 121/1919 just. Totodat@, le
atrage aten]ia asupra drepturilor de care beneficiaz@ în cazul depunerii jur@mântului ca
}i asupra consecin]elor care rezult@ în urma refuzului de a depune jur@mântul.
În urma acestei solicit@ri, conduc@torul judec@toriei de ocol din Vin]ul de Sus,
Szöllõsy Miklós, declar@ c@ nu este dispus s@ presteze jur@mântul solicitat.
Judec@torul de ocol Hammer Jenõ declar@, de asemenea, c@ refuz@ s@ depun@
jur@mântul de credin]@.
Procesul verbal a fost citit, aprobat }i semnat.

247
GHEORGHE IANCU

s.s. dr. Ban Maximilian, judec@tor; s.s. Bíró Sándor, grefier; s.s. Szöllõsy Miklós;
s.s. Hammer Jenõ.
Dosar 2. Originalul în lb. maghiar@.

135.
Nr.1919.Pres.IV.A.29.
Proces-verbal

Întocmit la Vin]ul de Sus, în data de 28 iunie 1919, în chestiunea depunerii


jur@mântului de credin]@, stipulat de ordonan]a nr. 121/1919 just. a }efului resortului
justi]iei – de c@tre administratorii, aprozii }i gardianul din cadrul judec@toriei de ocol
din Vin]ul de Sus.
Sunt prezen]i:
Harmath János, condicar funciar, Jankó András, copist, Takács Ferencz, admi-
nistrator, Bíró János, diurnist de carte funciar@, Szilágyi Andor, aprod, Dulló József,
gardian.
Judec@torul de ocol dr. Ban Maximilian le comunic@ sus-numi]ilor c@, în virtutea
dispozi]iior ordonan]ei nr. 563/1919 pres. just. a }efului resortului justi]iei din cadrul
Consiliului Dirigent Român din Sibiu a preluat conducerea judec@toriei de ocol din
Vin]ul de Sus }i le solicit@ lui Harmath János, Jankó András, Takács Ferencz, Biró
János, Szilágyi Andor }i Dulló József s@ declare dac@ sunt dispu}i s@ depun@ jur@mântul
prescris de ordonan]a nr. 121/1919 al c@rei text a fost citit în fa]a lor.
Totodat@, le-a atras aten]ia în ceea ce prive}te consecin]ele care rezult@ în urma
depunerii/nedepunerii jur@mântului.
Ca urmare a acestei solicit@ri, condicarul funciar Harmath János, copistul Jankó András,
administratorul Takács Ferencz, diurnistul de condic@ funciar@ Bíró János, aprodul Szilágyi
Andor }i gardianul Dulló József declar@ c@ sunt dispu}i s@ depun@ jur@mântul.
Dup@ aceea, condicarul funciar Harmath János, Jankó András, Takács Ferencz, Bíró
János, Szilágyi Andor }i Dulló József au depus urm@torul jur@mânt în fa]a judec@torului
dr. Ban Maximilian, temporar conduc@tor al judec@toriei de ocol din Vin]ul de Sus:
„Eu … jur pe Atot}tiitorul Dumnezeu, de a fi credincios Regelui Ferdinand I }i
Statului Român, de a respecta legile ]@rii }i decretele, ordonan]ele Consiliului Dirigent
}i de a îndeplini cu onoare, con}tiin]@ }i nep@rtinire func]iunile ce îmi sunt încredin]ate
}i a p@stra secretul oficios. A}a s@-mi ajute Dumnezeu”.
Dup@ aceasta, procesul verbal a fost citit }i aprobat
s.s. dr. Ban Maximilian, conduc@torul judec@toriei de ocol; s.s. Biró János grefier;
s.s. Harmath János, condicar funciar; s.s. Jankó András, copist; s.s. Takács Ferencz,
administrator; s.s. Bíró János, diurnist de carte funciar@; ss. Szilágyi Sándor, aprod;
s.s. Dulló József, gardian.
Dosar 2. Originalul în lb. maghiar@.

136.
1919.Pres.XV.H.2.

248
Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

Proces-verbal

Încheiat la Vin]ul de Sus, în data de 1 iulie 1919, ora 10, în prezen]a conducerii
judec@toriei de ocol, privind prestarea jur@mântului de fidelitate de c@tre avoca]ii care
activeaz@ pe teritoriul aflat sub jurisdic]ia judec@toriei de ocol din Vin]ul de Sus,
jur@mânt prescris de dispozi]ia nr. 121/1919 a }efului resortului justi]iei din cadrul
Consiliului Dirigent Român.
Sunt prezen]i:
Din partea judec@toriei de ocol dr. Bán Mikes - judec@tor, Biró János – condicar
funciar, dr. Veress Zoltán – avocat.
Conduc@torul temporar al judec@toriei de ocol, dr. Bán Mikes, constat@ c@ solici-
tarea privind depunerea jur@mântului de fidelitate a fost adus@ la cuno}tin]a
avoca]ilor practican]i pe teritoriul aflat sub jurisdic]ia judec@toriei de ocol, respectiv,
la cuno}tin]a avoca]ilor dr. Veress Zoltán }i dr. Veress Sándor (Kövendi). De
asemenea, constat@ c@ doar avocatul dr. Veress Zoltán s-a prezentat, în timp ce
avocatul dr. Veress Sándor }i-a motivat absen]a prin îmboln@virea sa, urmând ca s@
trimit@ ulterior o adeverin]@ în acest sens, întrucât momentan nu exist@ doctor în
Vin]ul de Sus.
În continuare, judec@torul de ocol îi comunic@ avocatului dr. Veress Zoltán textul
jur@mântului ca }i consecin]ele ce ar rezulta în urma refuzului prest@rii jur@mântului }i solicit@
numitului avocat s@ declare dac@ este dispus s@ depun@ jur@mântul prescris sau nu.
Avocatul practicant dr. Veress Zoltán declar@ c@ este dispus s@ presteze jur@mântul
de fidelitate prescris de dispozi]ia nr. 121/1919 a resortului justi]iei din cadrul Consiliului
Dirigent Român.
Dup@ aceea, avocatul dr. Veress Zoltán a depus urm@torul jur@mânt, în fa]a
conduc@torului judec@toriei de ocol din Vin]ul de Sus:
„Jur pe Atot}tiitorul Dumnezeu, de a fi credincios Regelui Ferdinand I }i Statului
Român, de a respecta legile ]@rii }i decretele, ordonan]ele Consiliului Dirigent }i de
a îndeplini cu onoare, con}tiin]@ }i nep@rtinire func]iunile ce îmi sunt încredin]ate }i
a p@stra secretul oficios. A}a s@-mi ajute Dumnezeu”.
Dup@ depunerea jur@mântului s-a citit }i aprobat prezentul proces verbal, cu
men]iunea c@ în privin]a avocatului dr. Veress Sándor se ofer@ o perioad@ de 15 zile
în vederea prezent@rii adeverin]ei medicale, iar dup@ trecerea acestei perioade se vor
lua noi m@suri referitoare la avocatul dr. Veress Sándor, în timp ce avocatului Veress
Zoltán i s-a eliberat adeverin]a privind depunerea jur@mântului.
s.s. dr. Ban Maximilian –judec@tor, conduc@torul temporar al judec@toriei de ocol;
s.s. Bíró János, condicar funciar; s.s. dr. Kövendi Veress Zoltán, avocat.
Dosar 2.

137.
Domnule Ministru,

249
GHEORGHE IANCU

Conform raportului meu verbal de azi, referitor la preluarea judec@toriei de ocol


din Vin]ul de Sus, am onoare a V@ raporta c@ circula]ia sus-numitei judec@torii, e a}a
de mic@, încât f@r@ mari greut@]i s-ar putea sista. Dar }i timpul cât func]ioneaz@,
agendele judec@tore}ti ar putea fi împlinite de un judec@tor din Uioara, care e în
apropiere de 5 km. }i care la dou@ s@pt@mâni odat@ ar putea rezolva pertract@rie }i
agendele de la cartea funduar@, care ar fi referate de un conduc@tor iste].
Totodat@, am onoare a aclude conspectul func]ionarilor care au depus jur@mântul
}i care de prezent sunt în func]iune, afar@ de Ioan Harmath, care de prezent e bolnav,
precum }i conspectul despre competin]ele neridicate ale func]ionarilor.
Cu distins@ stim@: s.s. dr. Ban Maximilian, judec@tor }ef provizoriu la judec@toria
de ocol Vin]ul de Sus.
Dosar 2.
JUDEC~TORIA DE OCOL HIDA

138.
Proces-verbal

Întocmit la Hida, în data de 16 august 1919, în chestiunea prelu@rii judec@toriei


de ocol }i a închisorii aflate lâng@ cl@direa judec@toriei de ocol.
Sunt prezen]i:
Din partea administra]iei: dr. T@ma} Simion – prefect; din partea tribunalului:
dr. Nestor Lauren]iu – pre}edinte; Hatházi Béla – director de birou.
Din partea judec@toriei de ocol: Bereczky Jenõ, judec@tor de ocol, Szilágyi Zoltán,
grefier.
Comisia sus-numit@ s-a prezentat în cl@direa judec@toriei de ocol aflat@ pe strada
Drági, cl@dire ce apar]ine Trezoreriei, }i acolo i-a întâlnit pe func]ionarii afla]i în serviciu.
Judec@torul de ocol Bereczky Jenõ, condicarul funciar Klincsitt Gergely, cance-
laristul Szilágyi Zoltán, copistul Horváth Mór, aprodul Szász József, aprodul Gombás
Károly, gardianul Orbán Lajos }i d-na Paska Zoltán – copist@ diurnist@.
Pre}edintele tribunalului solicit@ conduc@torului judec@toriei de ocol s@ predea
conducerea institu]iei. Conduc@torul judec@toriei de ocol declar@ c@ este dispus s@
efectueze predarea institu]iei.
În privin]a pred@rii conducerii judec@toriei de ocol }i a inventarului acesteia a fost
întocmit un proces-verbal separat sub nr. A./.
Pre}edintele tribunalului solicit@ – în continuare – judec@torilor de ocol }i func]ionarilor
prezen]i depunerea jur@mântului de fidelitate, respectiv, a declara]iei solemne.
Judec@torul de ocol Bereczky Jenõ, condicarul funciar Klincsitt Gergely, copistul
Horváth Mór, Szász József, Gombás Károly }i Orbán Lajos declar@ c@ nu depun nici
jur@mântul }i nici declara]ia solicitate.
D-na Paska Zoltán – copist@ diurnist@ - se afl@ temporar în pat, fiind bolnav@ }i din
acest motiv nu a fost prezent@. Cancelaristul Szilágyi Zoltán declar@ c@ este dispus s@
fac@ declara]ia solemn@ solicitat@, ceea ce se }i întâmpl@, despre aceasta se anexeaz@
separat, procesul-verbal sub nr. E./.

250
Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

Pân@ în momentul în care noul conduc@tor al judec@toriei de ocol î}i va prelua


func]ia, pre}edintele tribunalului îl îns@rcineaz@ pe cancelaristul Szilágyi Zoltán cu
supravegherea }i p@strarea cl@dirii judec@toriei de ocol, a arhivei }i a bibliotecii }i în
acest scop pre}edintele tribunalului dispune, de asemenea, ca aprodul Szász József
}i gardianul Orbán Lajos s@ îl ajute pe Szilágyi Zoltán.
Totodat@ el mai dispune ca în privin]a chestiunilor oficiale care vor ap@rea, Szász
Zoltán s@ se adreseze preturii din Hida de unde va primi instruc]iuni.
Cu aceasta, procesul-verbal a fost încheiat }i întocmit în 3 exemplare }i semnat.
s.s. dr. S. T@ma} – prefect; s.s. dr. Lauren]iu Nestor, pre}edintele tribunalului; s.s.
Hatházi Béla, director de birou; s.s. Bereczky Jenõ, judec@tor de ocol; s.s. Klincsitt
Gergely, condicar funciar; s.s. Szilágyi Zoltan, cancelarist; s.s. Horváth Mór, copist;
s.s. Gombás Károly, aprod; s.s. Orbán Lajos, gardian.
Dosar 2. Originalul în lb. maghiar@.
139.
De la Prezidentul Tribunalului Cluj
Nr.XIX.M.5-1919.Prez.

D-Sale Dlui Prezident la Curtea de Apel din Cluj


Domnule Prezident,

Am onoarea V@ raporta c@ în sfâr}it mi-a succes s@ ob]in din bun@voin]a D-lui


prefect al jude]ului Cojocna un automobil }i în societatea D-sale ie}ind la fa]a locului
am preluat în ziua de 16 august a.c. judec@toria de ocol din Hida. Procesul-verbal
luat cu aceast@ ocazie, Vi-l su}tern aci al@turat sub ./. cum }i anexele sub A/1, A/2,
A/3 }i A/4, pentru a fi înaintate Resortului.
Preluarea aceasta s-a f@cut de fapt în ora suprem@, de vreme ce m-am convins c@
domnii de acolo, de luni de zile nu mai lucrau nimic, pertract@ri nu s-au mai ]inut din
ianuarie a.c. }i ac]iunile }i peti]iile intrate erau aruncate într-o gr@mad@, f@r@ ca m@car
s@ fie improtocolate. Într-o parte a zidirei judec@toriei de ocol, s-a fost incvartirat judec@-
torul de ocol Bereczky, cu întreaga sa familie }i neamurile refugiate din alte locuri a
familiei sale, astfel c@ edificiul judec@toriei seam@n@ mai mult a hotel decât la un local
oficios. Am sosit la 12.ê a.m. la Hida }i în birouri am g@sit paturi desf@cute }i sofele
a}ternute ca paturi, a}a cum le l@sase cei care au dormit în ele }i se vedea c@ nu erau
p@r@site decât cu foarte pu]in înaintea sosirii noastre. Astfel, judec@torul nu m-a putut
primi în biroul s@u oficios, fiindc@ nici nu mai avea atare birou, ocupat fiind }i acela
de familie }i oaspe]i, odaia celui de al doilea judec@tor înc@ era deranjat@, a}a c@ am
putut intra numai în biroul c@r]ilor funduare, unde am redactat procesul-verbal }i am
f@cut preluarea.
Cum reiese din procesul verbal al@turat, un singur func]ionar a depus jur@mântul
oficios, respective, declara]ia solemn@, constatând astfel c@, de}i înainte cu câteva
s@pt@mâni întreg personalul declarase c@ r@mâne în serviciu, cu ocazia prelu@rii, to]i

251
GHEORGHE IANCU

ceilal]i func]ionari s-au solidarizat în a p@r@si serviciul }i a denega depunerea jur@-


mântului oficios, ori m@car a declara]iei solemne.
Aceast@ împrejurare am explicat-o prin faptul c@ judec@torul Bereczky fusese cu
câteva zile mai înainte în Cluj, unde înc@ mai func]ioneaz@, din neîn]eleasa }i admirabila
indulgen]@ a autorit@]ilor române, a}a-zisa „Maffia” func]ionarilor dezerta]i }i aici a
primit noi for]e }i resurse de rezisten]@.
Preluând judec@toria, am încredin]at zidirea }i arhiva judec@toriei singurului
func]ionar r@mas, dl Zoltán Szilágyi, recercând pe dl primpretor al plasei Hida, dl dr.
Cristea, s@ binevoiasc@ a-l sprijini }i totodat@ a eser]a supravegherea de lips@ pân@
la sosirea unui judec@tor-}ef la Hida, }i pân@ atunci r@mânând s@-mi raporteze
telefonic asupra evacu@rii imediate a localit@]ilor judec@toriei din partea func]ionarilor
care au p@r@sit serviciul.
Totodat@, considerând c@ atât dispozi]iile noii legi electorale cât }i a celei agrare,
în cel mai scurt timp vor fi solicitate, activitatea deplin@ a tuturor judec@torilor de ocol,
}i astfel }i a aceleia din Hida, }i cunoscând lipsa extrem@ de magistra]i, de care suferim
}i c@ mai cu seam@ la Hida, cu greu se vor g@si amatori, l-am rugat }i, dup@ lungi }i
grele capacit@ri, mi-a }i succes, s@-l determinez pe dl Vasile Nossa, avocat în Hida,
c@ la caz c@ nu vom putea trimite alt judec@tor acolo, s@ aduc@ D-sa acest serviciu
justi]iei române }i s@ primeasc@ a fi }ef-judec@torul aceleia, barem pe un interval de
3-4 luni, luându-i cu o cale }i jur@mântul oficios pentru a-l scuti s@ mai fac@ calea la
Cluj în acest scop.
Procesul-verbal asupra depunerii jur@mântului din partea D-lui dr. Nossa îl aclud
aci sub B, iar al d-lui Szilágyi sub C., cum }i lista de conduit@ a acestui din urm@ sub
D., cu rugarea s@ binevoi]i a le înainta Resortului.
Dl dr. Nossa e avocat de 7 ani, serviciul militar în r@zboi n-a f@cut, fiind foarte
miop, iar informa]iunile primite de la dl prefect al jude]ului, dr. Simion T@ma} /care
înc@ a fost mai înainte avocat în Hida/ sunt acelea mai bune, astfel c@-l propun cu
cea mai bun@ convingere pentru a fi numit }ef-judec@tor la Hida.
Pe custodele penitenciarului, Orbán, }i pe servitorul de birou, Szász, i-am îndrumat
c@ de}i n-au depus jur@mânt, ca s@ r@mân@ }i pe mai departe în serviciu, pân@ vor fi
înlocui]i cu al]ii.
Cluj, la 19 august 1919.
Cu 9 anexe, sub ./. apoi A, A/1, A/2, A/3, A/4, B, C }i D.
s.s. dr Lauren]iu Nestor, prezidentul tribunalului.
Dosar 2.

140.
Stimate domnule conduc@tor al judec@toriei de ocol

De}i este departe de mine gândul de a sfida m@surile luate de c@tre Consiliul
Dirigent Român din Sibiu care de]ine momentan – în mod real – puterea }i de}i nu
doresc s@ protestez împotriva pre}edintelui tribunalului din Cluj, numit de c@tre

252
Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

Consiliul Dirigent Român din Sibiu, de altfel o persoan@ care se bucur@ de o stim@
}i un respect deosebit din partea mea, totu}i, m@ v@d nevoit s@ declar, cu regrete
sincere, c@ ascultând de vocea con}tiin]ei mele care îmi interzice acest lucru, nu pot
depune jur@mântul de credin]@ sau declara]ia solemn@ – pretinse de la mine, dar pe
care eu le consider ca fiind gesturi timpurii – care con]in jur@mântul de fidelitate fa]@
de statul român.
În calitate de func]ionar public al statului maghiar, care am depus jur@mânt de
credin]@ statului maghiar, nu m@ pot ast@zi înc@ considera ca absolvit de inciden]a
acestui jur@mânt, deoarece conferin]a de pace nu a decis înc@ în ceea ce prive}te noile
frontiere ale statului maghiar }i a apartenen]ei viitoare a Transilvaniei (cel pu]in nu
a fost publicat înc@ nimic în acest sens).
Probabil c@ decizia final@ a conferin]ei de pace va fi cunoscut@ în viitorul apropiat
}i dac@ aceast@ decizie va trece Transilvania sub suveranitatea României, atunci
aceast@ decizie m@ va elibera }i pe mine de prevederile jur@mântului de credin]@ fa]@
de statul maghiar }i în acele condi]ii voi fi dispus s@ jur fidelitate statului român, cu
atât mai mult cu cât }i eu sunt n@scut aici, am locuit întotdeauna aici, iar rela]iile
familiale }i de rudenie m@ leag@ de aceste locuri.
Dac@, stimate domnule conduc@tor al judec@toriei de ocol, ve]i renun]a momen-
tan la solicitarea de a depune jur@mântul de fidelitate sau declara]ia solemn@,
respectiv, ve]i l@sa în suspensie aceast@ chestiune pân@ la decizia final@ a conferin]ei
de pace, sunt dispus s@-mi continui activitatea în cadrul judec@toriei de ocol, ca }i
pân@ acum, cu cea mai mare h@rnicie, corectitudine }i con}tiinciozitate – chiar }i în
condi]iile în care retribu]ia mea va fie re]inut@ de stat pân@ la depunerea jur@mântului
de fidelitate. În caz contrar, m@ voi supune deciziei domnului conduc@tor al jude-
c@toriei de ocol – pe care mi–o va comunica în scris – }i, fie aceast@ deciziune oricât
de nefavorabil@ pentru mine, o voi respecta. Totu}i, nu voi renun]a la drepturile care
mi se vor da prin decizia respectiv@.
1919, 15 septembrie. Cu stim@ deosebit@, s.s. Csányi Árpád, judec@tor de ocol.
Dosar 2. Originalul în lb. maghiar@.

JUDEC~TORIA DE OCOL TEACA

141.
De la }eful Judec@toriei de ocol în Teaca

Conspectul

Judec@torilor }i func]ionarilor la judec@toria de ocol în Teaca, care au depus


jur@mântul oficios.
1. Indrei Müller, judec@tor, 2. Iosif Kiss, notar, 3. Emil Ászmán, conduc@tor de
carte funduar@, 4. Johann Wagner, prim-oficial, 5. Mih@il@ Barthmes, cancelist, 6.

253
GHEORGHE IANCU

Alexandru Orbok, suboficial, 7. Mih@il@ Czaig, manipulant , 8. Mih@il@ Thumes,


manipulant, 9. George Gergely, vigil de temni]@, 10. {tefan Szabó, servitor interimal.
Teaca, la 17 sept. 1919. s.s. Mihail Kasper, }ef-judec@tor.
Dosar 2. Originalul în lb. maghiar@.

142.
De la }eful Judec@toriei de ocol în Teaca
1919.El.XIII.J.17.
Proces-verbal

Luat în Teaca, la 17 sept. 1919, în cancelaria }efului judec@toriei de ocol Teaca,


fiind prezen]i subscri}ii. Obiectul: depunerea jur@mântului din partea lui Indrei Müller,
judec@tor la judec@toria de ocol Teaca.
Dl Indrei Müller depune jur@mântul oficios dup@ textul urm@tor:
„Eu Indrei Müller jur pe Atot}tiitorul Dumnezeu, de a fi credincios Regelui
Ferdinand I }i Statului Român, de a respecta legile ]@rii }i decretele }i ordonan]ele
Consiliului Dirigent }i de a îndeplini cu onoare, con}tiin]@ }i nep@rtinire func]iunile
ce îmi sunt încredin]ate }i a p@stra secretul oficios. A}a s@ m@ ajute Dumnezeu.” s.s.
Indrei Müller.
Dup@ aceasta procesul-verbal s-a încheiat }i isc@lit. s.s. Indrei Müller; s.s. Mihail
Kasper, }eful judec@toriei; s.s. Johann Wagner, notar.
Dosar 2.

143.
De la }eful Judec@toriei de ocol în Teaca
1919.El.XIII.K.2.
Proces-verbal

Luat în Teaca, la 17 sept. 1919, în cancelaria }efului judec@toriei de ocol Teaca,


fiind prezen]i subscri}ii. Obiectul: depunerea jur@mântului din partea lui Iosif Kiss
notar la judec@toria de ocol Teaca.
Dl Iosif Kiss depune jur@mântul oficios dup@ textul urm@tor:
„Eu Iosif Kiss jur pe Atot}tiitorul Dumnezeu, de a fi credincios Regelui
Ferdinand I }i Statului Român, de a respecta legile ]@rii }i decretele }i ordonan]ele
Consiliului Dirigent }i de a îndeplini cu onoare, con}tiin]@ }i nep@rtinire func]iunile
ce îmi sunt încredin]ate }i a p@stra secretul oficios. A}a s@ m@ ajute Dumnezeu.”
s.s. Iosif Kiss.
Dup@ aceasta procesul-verbal s-a încheiat }i isc@lit. s.s. Kiss József; s.s. Mihail
Kasper, }efjude; s.s. Johann Wagner, notar.
Dosar 2.

144.

254
Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

De la }eful Judec@toriei de ocol în Teaca


1919.El.XIII.P.5.
Proces-verbal

Luat în Teaca, la 17 sept. 1919, în cancelaria }efului judec@toriei de ocol Teaca,


fiind prezen]i subscri}ii. Obiectul: depunerea jur@mântului din partea lui Alexandru
Orbok suboficial la judec@toria de ocol Teaca.
Dl Alexandru Orbok depune jur@mântul oficios dup@ textul urm@tor:
„Eu Orbok Sándor jur pe Atot}tiitorul Dumnezeu, de a fi credincios Regelui
Ferdinand I }i Statului Român, de a respecta legile ]@rii }i decretele }i ordonan]ele
Consiliului Dirigent }i de a îndeplini cu onoare, con}tiin]@ }i nep@rtinire func]iunile
ce îmi sunt încredin]ate }i a p@stra secretul oficios. A}a s@ m@ ajute Dumnezeu.” s.s.
Orbok Sándor.
Dup@ aceasta procesul verbal s-a încheiat }i isc@lit. s.s. Mihail Kasper, }eful
judec@toriei; s.s. Johann Wagner, notar.
Dosar 2.
145.
De la }eful Judec@toriei de ocol în Teaca
1919.El.XIII.Sz.7.
Proces-verbal

Luat în Teaca, la 17 sept. 1919, în cancelaria }efului judec@toriei de ocol Teaca,


fiind prezen]i subscri}ii. Obiectul: depunerea jur@mântului din partea lui Mih@il@ Czaig
manipulant la judec@toria de ocol Teaca.
Dl Mih@il@ Czaig depune jur@mântul oficios dup@ textul urm@tor:
„Eu Czaig Mihály jur pe Atot}tiitorul Dumnezeu, de a fi credincios Regelui Ferdinand
I }i Statului Român, de a respecta legile ]@rii }i decretele }i ordonan]ele Consiliului Dirigent
}i de a îndeplini cu onoare, con}tiin]@ }i nep@rtinire func]iunile ce îmi sunt încredin]ate
}i a p@stra secretul oficios. A}a s@ m@ ajute Dumnezeu.” s.s. Czaig Mihály.
Dup@ aceasta procesul verbal s-a încheiat }i isc@lit. s.s. Mihail Kasper, }eful judec@-
toriei; s.s. Johann Wagner, notar.
Dosar 2.

146.
De la }eful Judec@toriei de ocol în Teaca
1919.El.XIII.T.8.
Proces-verbal

Luat în Teaca, la 17 sept. 1919, în cancelaria }efului judec@toriei de ocol Teaca,


fiind prezen]i subscri}ii. Obiectul: depunerea jur@mântului din partea lui Mih@il@
Thumes manipulant la judec@toria de ocol Teaca.
Dl Mih@il@ Thumes depune jur@mântul oficios dup@ textul urm@tor:

255
GHEORGHE IANCU

„Eu Thumes Mihály jur pe Atot}tiitorul Dumnezeu, de a fi credincios Regelui


Ferdinand I }i Statului Român, de a respecta legile ]@rii }i decretele }i ordonan]ele
Consiliului Dirigent }i de a îndeplini cu onoare, con}tiin]@ }i nep@rtinire func]iunile
ce îmi sunt încredin]ate }i a p@stra secretul oficios. A}a s@ m@ ajute Dumnezeu.” s.s.
Thumes Mihály.
Dup@ aceasta procesul verbal s-a încheiat }i isc@lit. s.s. Mihail Kasper, }eful judec@-
toriei; s.s. Johann Wagner, notar.
Dosar 2.

147.
De la }eful Judec@toriei de ocol în Teaca
1919.El.XIII.L.3.
Proces-verbal

Luat în Teaca, la 17 sept. 1919, în cancelaria }efului judec@toriei de ocol Teaca,


fiind prezen]i subscri}ii. Obiectul: depunerea jur@mântului oficios din partea lui Emil
Ászmán conduc@tor la cartea funduar@ din Teaca.
Dl Emil Aszman depune jur@mântul oficios dup@ textul urm@tor:
„Eu Ászmán Emil jur pe Atot}tiitorul Dumnezeu, de a fi credincios Regelui Ferdinand
I }i Statului Român, de a respecta legile ]@rii }i decretele }i ordonan]ele Consiliului Dirigent
}i de a îndeplini cu onoare, con}tiin]@ }i nep@rtinire func]iunile ce îmi sunt încredin]ate
}i a p@stra secretul oficios. A}a s@ m@ ajute Dumnezeu.” s.s. Ászmán Emil.
Dup@ aceasta procesul-verbal s-a încheiat }i isc@lit. s.s. Mihail Kasper, }eful judec@-
toriei; s.s. Johann Wagner, notar.
Dosar 2.

148.
De la }eful Judec@toriei de ocol în Teaca
1919.El.XIII.N.4.
Proces-verbal

Luat în Teaca, la 17 sept. 1919, în cancelaria }efului judec@toriei de ocol Teaca,


fiind prezen]i subscri}ii. Obiectul: depunerea jur@mântului oficios din partea lui Johann
Wagner, primoficial la judec@toria de ocol Teaca.
Dl Johann Wagner depune jur@mântul oficios dup@ textul urm@tor:
„Eu Johann Wagner jur pe Atot}tiitorul Dumnezeu, de a fi credincios Regelui Ferdi-
nand I }i Statului Român, de a respecta legile ]@rii }i decretele }i ordonan]ele Consiliului
Dirigent }i de a îndeplini cu onoare, con}tiin]@ }i nep@rtinire func]iunile ce îmi sunt
încredin]ate }i a p@stra secretul oficios. A}a s@ m@ ajute Dumnezeu.” s.s. Johann Wagner.
Dup@ aceasta procesul-verbal s-a încheiat }i isc@lit. s.s. Mihail Kasper, }eful judec@-
toriei; s.s. Alexandru Orbok, notar.
Dosar 2.

256
Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

149.
De la }eful Judec@toriei de ocol în Teaca
1919.El.XIII.P.5.
Proces-verbal

Luat în Teaca, la 17 sept. 1919, în cancelaria }efului judec@toriei de ocol Teaca,


fiind prezen]i subscri}ii. Obiectul: depunerea jur@mântului oficios din partea lui Mih@il@
Barthmes, cancelist la judec@toria de ocol Teaca.
Dl Mih@il@ Barthmes depune jur@mântul oficios dup@ textul urm@tor:
„Eu Barthmes Mihály jur pe Atot}tiitorul Dumnezeu, de a fi credincios Regelui
Ferdinand I }i Statului Român, de a respecta legile ]@rii }i decretele }i ordonan]ele
Consiliului Dirigent }i de a îndeplini cu onoare, con}tiin]@ }i nep@rtinire func]iunile
ce îmi sunt încredin]ate }i a p@stra secretul oficios. A}a s@ m@ ajute Dumnezeu.” s.s.
Barthmes Mihály.
Dup@ aceasta procesul-verbal s-a încheiat }i isc@lit. s.s. Mihail Kasper, }eful judec@-
toriei; s.s. Johann Wagner, notar.
Dosar 2.
150.
De la }eful judec@toriei de ocol în Teaca.
1919.El.XIII.I.17.
D-lui Prezident al Tribunalului Cluj,

Înaintez, exemplarele originale ale proceselor-verbale întocmite cu prilejul depunerii


jur@mântului de fidelitate de c@tre func]ionarii din judec@toria de ocol aflat@ sub condu-
cerea mea, respectiv judec@torul Indrei Müller, notarul Iosif Kiss, conduc@torul la cartea
funduar@ Emil Ászmán, primoficialul Johann Wagner }i cancelistul Mih@il@ Barthmes.
Totodat@, raportez c@ dintre func]ionarii din cadrul judec@toriei de ocol aflat@ sub
conducerea mea au refuzat depunerea jur@mântului de fidelitate judec@torul de ocol
Csányi Árpád }i servitorul {tefan Székely. Ca urmare a refuzului de a depune
jur@mântul de fidelitate eu le-am comunicat respectivilor func]ionari c@ potrivit deciziilor
Consiliului Dirigent ei sunt considera]i a fi depu}i din func]iile lor }i trebuie s@ p@r@seasc@
localul judec@toriei de ocol, la care judec@torul de ocol Csányi Árpád mi-a remis nota
al@turat@ }i m-a rugat s@ o transmit domnului pre}edinte al tribunalului, ar@tând c@ pân@
la decizia pre}edintelui nu va îndeplini atribu]iile din cadrul judec@toriei de ocol. O
solicitare asem@n@toare mi-a fost înaintat@ }i de servitorul {tefan Székely.
De}i eu regret plecarea acestor doi func]ionari din cadrul judec@toriei de ocol,
totu}i, având în vedere faptul c@ ceilal]i func]ionari ai judec@toriei de ocol au depus
jur@mântul de fidelitate prescris, consider c@ solicitarea lor de amânare a depunerii
jur@mântului de fidelitate pân@ la decizia Conferin]ei de Pace nu poate fi amânat@
}i în consecin]@ trebuie s@ soma]i s@-}i predea func]iile în cadrul judec@toriei de ocol
}i s@ p@r@seasc@ localul acesteia.
Rog decizia urgent@ a domnului Pre}edinte.

257
GHEORGHE IANCU

Teaca la 17 septembrie 1919, s.s. Mihai Kasper }ef-judec@tor.


Cu 14 acluze sub A-P
s.s. dr. Lauren]iu Nestor, prezidentul tribunalului .
Dosar 2. Originalul în lb. maghiar@.

151.
De la Prezidentul Tribunalului Cluj
Nr.XIX.H.11-1919.Prez.

D-Sale Dlui {ef al Resortului de Justi]ie Sibiu


Domnule Ministru,

Al@turat sub B, am onoare a V@ su}terne raportul dlui }efjudec@tor al judec@toriei


de ocol din Teaca, asupra depunerii jur@mântului oficios din partea magistra]ilor }i
func]ionarilor judiciari de acolo, cu anexele de sub B, C, D, E, F, G, H, I, L, M, N }i
O, cu procesele verbale luate asupra actului depunerii jur@mântului din partea dlui
Indrei Müller magistrat, Iosif Kiss notar, Emil Ászmán conduc@tor de c@r]i funduare
}i Mihail Barthmes cancelist, Alexandru Orbok suboficial, Mihail Czaig manipulant,
Mihail Thumes manipulant, George Gergely vigil la penitenciar, {tefan Szabó }i
{tefan Székely servitori de birou, apoi sub P, mo]iunea judec@torului Árpád Csányi,
în care î}i motiveaz@ denegarea depunerii acestui jur@mânt, observând c@ am îndrumat
imediat telefonic pe dl }efjudec@tor de acolo s@ demisioneze numaidecât pe dl Csányi
}i dac@ este nevoie s@-l dep@rteze chiar din oficiul judec@toriei de ocol, neputându-se
închipui }i nici permite, ca un func]ionar de Stat, mai ales un magistrat, s@-}i poat@
exercita func]iunea f@r@ a fi depus jur@mântul oficios.
Mai observ c@ su}ternerea acestor procese verbale a întârziat fiindu-mi su}ternute
în trei rate de la Judec@toria de ocol Teaca.
Cluj, la 22 octombrie 1919.
Dosar 2.

CURTEA DE APEL TÂRGU MURE{

152.
De la pre}edintele Cur]ii de Apel
Târgu Mure}
1919.XX.Z.2.

Ca urmare a ordonan]ei nr. 121-1919 J. pre}. emis@ de Consiliul Dirigent român


din Sibiu am preluat Curtea de Apel Târgu Mure} al c@rui pre}edinte am fost numit.
Solicit Excelen]ei Voastre ca „potrivit prevederilor ordonan]ei privind depunerea
jur@mântului de fidelitate” s@ binevoiasc@ s@ asiste în data de 20 martie, ora 10, la

258
Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

solemnitatea depunerii jur@mântului de fidelitate, ce va avea loc în sala de Consiliu


a Cur]ii de Apel.
Conform prevederilor dispozi]iei mai sus men]ionate, neparticiparea la aceast@
solemnitate va fi considerat@ ca refuz al prest@rii jur@mântului de fidelitate. Iar cel care
refuz@ prestarea jur@mântului de fidelitate î}i pierde func]ia iar dreptul de pensionare
nu va fi recunoscut de c@tre statul român.
Târgu Mure}, 18 martie 1919
s.s. Popp, pre}edintele Cur]ii de Apel.
Dosar 5.

153.
Proces-Verbal

Încheiat la 7/20 Martie 1919, prin pre}edintele Cur]ii de Apel din Târgul-Mure}ului,
despre denegarea jur@mântului nou din partea judec@torilor de la aceast@ Curte }i
procurorii procuraturei supreme.
Dup@ ce judec@torii }i procurorii aminti]i }i anume: pre}edintele de senat: Göldner
Károly, judec@torii cu rang de cons. Jakab Rudolf, Dr. Simó Balázs, Végh Ferencz;
judec@torii: Csipkés Árpád, Széplaki Ödön, Császár Béla, Lokodi Géza, Bella Ede,
dr. Csiky Kálmán, Orosz Mihály, Lázár Kálmán }i dr. Galló Jenõ, procurorul suprem
Bodó Sándor }i substitutul s@u: Sztupjar Samu nu s-au prezentat la }edin]a plenar@
convocat@ în sensul scrisoarei ad Nr. 121/919, just. din 8 februarie 1919, a domnului
}ef a Resortului de Justi]ie, am convocat pentru azi la orele 10 o nou@ }edin]@ plenar@,
la care am invitat susnumi]ii domni prin invitarea de sub Nr. Prezidial XX.Z.2. aci
acludat@ sub ./. în scris. - Invit@rile au fost la timp admanuate, ce atesteaz@ coalele
de sub 2, 3, 4 de înmanuare. –
Invita]ii domni nu s-au prezentat, nici nu }i-au motivat absentarea.
Prin urmare constat în în]@lesul scriptei mai sus amintite c@ numi]ii au denegat depu-
nerea jur@mântului prescris în § 4 al ordonan]ei resortului de justi]ie de sub Nr. 121.
Despre ce am încheiat acest proces verbal. – Pre}edintele s.s. Popp.
Dosar 5.

154.
Pre}edintele Cur]ii de Apel Târgul-Mure}.
Nr. Pres. XX.Z.6.
C@tre,
Consiliul Dirigent, Resortul Justi]iei, Sibiu.

La ordinul din 8 februarie 1919 ad. No. 121 just. raportez:


1.Preluarea oficiului prezidial s-a f@cut în 5/18 Martie aplicându-se for]@ în effigio,
dup@ ce pre}edintele a declarat c@ numai for]ei cedeaz@. Drept preluare s-au dresat
procese-verbale atât prin fostul pre}edinte, cât }i prin mine.

259
GHEORGHE IANCU

2.Pre}edintele a denegat depunerea jur@mântului.


3.Secretarul presidial, judec@torul Szirmay István asemenea, }i totodat@ a cerut,
c@ fiind postul s@u de încredere, s@ fie absolvat de agende }i pân@ la sosirea noului
secretar, obligându-se c@ la acesta îi va preda la timpul s@u agendele în toat@ regula.
Cererea i-am împlinit-o.
4.Judec@torii }i procurorii invita]i în scris la depunerea jur@mântului, conform
procesului-verbal acludat sub A., au denegat depunerea jur@mântului.
5.Notarii de senat dr. Friedrich Péter, dr. Rutter Kálmán }i dr. Gábos István, de
la cari nu am poftit nici jur@mânt, nici declara]ia solemn@, de}i i-am obligat a-}i face
serviciul, nu s-au mai prezentat în oficiu. Prin urmare i-am provocat în ziua de ieri,
în scris cu ordinul nr. XX.Z.1, ca s@ se prezinte imediat în oficiu, dar nu s-au prezentat
nici azi.
6.Func]ionarii subalterni: Vékony József, Sipos Béla, Tóth Gyula, Pandula Károly
}i diurnista Várbeli Eszter în ziua de 20 martie nu s-au mai prezentat în oficiu.
Provocându-i sub Nr. XX.Z.1., în scris, ca s@ se prezinte }i s@-}i continue activitatea,
punându-le în vedere, c@ la caz contrar, voi dispune s@ fie excorta]i, în 21 curent s-au
}i prezentat la serviciu, dar au cerut s@ fie aplicat@ }i fa]@ de ei for]@ în effigio, ca în cazul,
dac@ cândva ar mai putea fi tra}i la r@spundere din partea guvernului maghiar, s@ fie
acoperi]i. Eu aflând, c@ numi]ii func]ionari ar fi aplica]i a servi }i mai departe, dar sunt
teroriza]i din partea concet@]enilor lor, am satisf@cut dorin]ei lor, ordonând, ca sergentul
de poli]ie trimis din partea poli]iei, s@ ating@ um@rul fiec@ruia în semn de aplicare de
for]@. De atunci ei î}i fac slujba.
Observ, c@ directorul suprem de cancelarie î}i prevede oficiul }i de la preluare
în conce punctuos.-
Directorul de cancelarie Bodola Gyula e morbos de moarte, iar diurnista Érsek
Ágnes zace bolnav@.-
7.Servitorii î}i fac slujba regulat.
II.Sub B, aclud conspectul magistra]ilor }i func]ionarilor din care se vede }i acea,
c@ cari posed limba român@. Despre aceia, cari ar fi manifestat o atitudine contrar@,
înc@ nu am informa]ii, deci voi raporta ulterior.
III.Dup@ ce fo}tii judec@tori to]i au denegat jur@mântul, chiar }i domnul pre}edinte
de senat Carol Göldner, care în conspectul magistra]ilor a fost designat ca unul dintre
judec@tori, iar judec@torii nou numi]i, dnii dr. Ioan Popovici }i dr. Nicolae St@nil@ înc@
nu s-au prezentat, nu am la dispozi]ie judec@torii de lips@ pentru a putea forma momen-
tan cel pu]in un senat, care s@ rezolve cauzele urgente, ce pot fi su}ternute, m@ rog, s@
se ia m@surile de lips@, c@ cel pu]in doi judec@tori }i un notar de senat s@ se prezinte
aici f@r@ întârziere.
Pentru viitorul cel mai apropiat va fi neap@rat de lips@, formarea altor dou@
senate, unul civil }i unul criminal, fiind deja acum restan]@ în cauze civile 94, iar
criminale 40, nenum@rând cauzele suspendate. Binevoi]i deci a denumi un pre}edinte
de senat, cel pu]in înc@ 3 juzi }i un notar, eventual a lua m@suri în contra notarilor
de senat reniten]i.

260
Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

În fine m@ rog, s@ fie denumit secretarul prezidial f@r@ întârziere.


Târgul-Mure}ului, la 9/22 Martie 1919.- Pre}edinte: s.s. Romul Popp.
Dosar 5.

TRIBUNALUL DUMBR~VENI

155.
1919.El.I.A.1
Proces Verbal

Luat în 10 Martie 1919, st.n. în chestia prelu@rii oficiului preziden]ial la tribunalul


din Iba}fal@u pe baza ordonan]ei Nr.121/1919, just. a Consiliului Dirigent Român,
Resortul Justi]iei Sibiu.-
Prezen]i:
dr. Simeon Che]ian, ca pre}edintele subscrisului tribunal, dr. Ioan Roman, ca
protocolist, dr. Dionisie Roman, prefectul jude]ului Târnava-Mare, dr. Marcian C@lu]iu
prefectul jude]ului Târnava-Mic@, - Kovácsy Albert fostul pre}edinte al tribunalului,
denumit de guvernul maghiar }i consilier la Curtea de Casa]ie.-
Prezentându-se Dl dr. Simeon Che]ian în societatea susnumi]ilor domni prefec]i,
în cancelaria prezidial@ a tribunalului, unde a aflat pe dl Kovácsy Albert pre}edinte,
îi comunic@, c@ Consiliul Dirigent Român din Sibiu, l-a denumit pe domnia Sa de
pre}edinte la acest tribunal.- Îi comunic@ mai departe Decretul No. 1 }i din ordonan]a
Nr. 121/1919 p@r]ile referitoare la oficiul preziden]ial, mai departe îi comunic@ c@,
domnia-Sa este concediat pe timp nedeterminat, îns@ întrucât depune jur@mântul,
în scurt timp chestiunea pension@rii, eventual a transfer@rii va fi rezolvat@ de Dl }ef
al Resortului de Justi]ie.-
Dup@ acestea invit@ Pre}edintele pe Dl Kovácsy Albert, ca s@-i predea oficiul
prezidial, precum }i averea, respective valorile, ce cad sub administra]ia prezidentului
de tribunal.-
Dl Kovácsy Albert la aceasta face urm@toarea declara]ie:
„Eu de la Autorit@]ile mele superioare de pân@ acuma, nu am nici-o îndrumare
ca s@ predau cuiva oficiul prezidial, deci din buna mea voe nu sunt dispus a-l preda;
îns@, dac@ DVoastr@, cu provocare la ordinul Consiliului Dirigent Român, Resortul
Justi]iei o cere]i aceasta, sunt aplecat a preda oficiul prezidial, precum }i averea }i
valorile, ce cad sub administrarea pre}edintelui, la pre}edintele denumit din partea
Consiliului Dirigent Român.- Eu nu sunt dispus a depune nici-un jur@mânt, de vreme
ce, eu deja în luna februarie a.c. mi-am înaintat cererea mea pentru pensionare, la
forurile guvernului maghiar }i a}tept numai rezolvarea acestei cereri, f@r@ a avea
inten]iunea de a mai servi pe terenul justi]iar, c@ci am servit deja 41 ani”.-
In urma acestora se purcede la predarea oficiului prezidial }i a valorilor }i lucrurilor
administrate de pre}edintele tribunalului.
Dl Kovácsy Albert pred@ Dlui Simeon Che]ian:

261
GHEORGHE IANCU

I. Mobilele cuprinse în inventarul tribunalului, f@cut pe anii 1915-1920, despre


mobilele de cancelarie }i obiectele de adjustare a cancelariilor, cuprinse sub grupurile
I-XLIX }i grupul I titlul Diverse Nr. poz. 1-21.-
II. C@r]ile }i revistele cuprinse în inventariul tribunalului pe anii 1915-1920, scrise
sub grupurile I-XII.-
III. Obiectele p@strate la tribunal ca „corpus delicti” scrise în pozi]iile 1-142 a
registrului a acestor obiecte, excep]ionând pe acelea, cari dup@ notele scrise în acest
registru, pân@ azi deja s-au estr@dat.-
IV. Depozitele prezidiale cuprinse în registrul acestor depozite sub pozi]. 1-146,
cu excep]iunea acelora, cari dup@ notele }i reversele induse în acest registru, pân@
in ziua de azi au fost estr@date.-
V. Notele de garan]@ (2 buc@]i) estr@date de firma Chrestol }i Gaál zidari, ambele
împreun@ despre suma 13.715 cor., cari se p@streaz@ în casa wertheimian@.-
VI. Protocoalele de eviden]iare a matriculelor }i listelor de conduit@ a func]io-
narilor }i a celor 8 judec@tori, apar]in@toare acestui tribunal.-
VII. Ratiociniile, precum }i adnexele referitoare la intratele }i ie}itele biroului
prezidial }i a fondurilor administrate de pre}edinte, constatându-se, c@ în numerar
nu se afl@ nimic.-
VIII. Cheile dela casa wertheimian@ în duplicat.-
Dup@ cetire s-a subscris de cei prezen]i.- D.c.s.
s.s. dr. Ioan Roman protocolist, dr. Dionisie Roman, s.s. dr. Marcian C@lu]iu, s.s.
dr. Che]ian, s.s. Kovácsy Albert.
Dosar 5.

156.
1919 Pr. I.A.11.
Ilustr@]ei Sale Domnului,
dr. Aurel Laz@r }eful Resortului Justi]iei, Sibiu.-
Ilustrisime D-le {ef de Resort !

Domnul prefect al jude]ului Târnava-Mare în 8 l c. m-a avizat c@ on. Consiliul


Dirigent m-a denumit de pre}edinte al tribunalului Iba}fal@u, }i m-a invitat ca deja
în 10 l.c. s@ preiau oficiul prezidial.
În urma acesteia nemaiavând timp de a-mi face datoria, ca mai întâiu s@ m@
prezint la Domnia Voastr@, m-am prezentat în 10 l.c. la Iba}fal@u, unde în prezen]a
domnilor prefec]i dr. Dionisie Roman }i dr. Marcian C@lu]iu, am preluat oficiul de
pre}edinte al tribunalului.
Modul, cum a decurs aceast@ preluare }i declara]iile f@cute de fostul pre}edinte,
Ve]i binevoi a-le ceti din procesul-verbal adnexat sub 1./..-
Pe judec@tori nu i-am invitat la jur@mânt pe aceea}i zi. {tiam adec@ acea, c@ sunt
deci}i to]i judec@torii }i func]ionarii ca s@ p@r@seasc@ Tribunalul }i voiam deci, ca mai

262
Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

întâi s@ încerc, ca pe aceia, cu cari aveam oare}care leg@tur@ de prietenie, }i despre


cari }tiam, c@ sunt buni judec@tori s@-i înduplec ca s@ r@mân@ în oficiu.
Voiam deci, ca numai în 13 l.c. s@-i invit pe judec@tori la depunerea jur@mântului.
Mi-a ajuns îns@ la cuno}tin]@ în 11 l.c. înainte de amiazi, c@ un senat al tribunalului
a dresat procesul-verbal sub 2./..-
În urma acesteia în 11 l.c. i-am invitat pe to]i judec@torii de la tribunal, cu excep]ia
judec@torului dr. Aloisiu Kerner, care este în concediu }i Zsakó Andor, care este înc@
prisoner în Rusia.- Neinvita]i s-au prezentat }i judec@torii Sziklay Dezsõ }i Száva Antal
de la Judec@toria de ocol din Iba}fal@u. Cele întâmplate }i declara]iile judec@torilor
le Ve]i afla în procesul verbal adnexat sub 3./..-
F@cându-le la judec@tori observarea c@ eu din celea predate de ei, am impresia, c@
chiar }i la cazul, c@ nu li s-ar cere jur@mântul oficial, nu ar fi dispu}i a servi la Justi]ia ajuns@
sub imperiul Consiliului Dirigent, judec@torii au declarat c@ nici f@r@ jur@mânt nu sunt
dispu}i a servi sub Consiliul Dirigent. Aceast@ declara]ie am luat-o în procesul-verbal.
Tot în 11 l.c. am invitat personalul auxiliar }i de administra]ie, scriitorii }i diurni}tii,
precum }i pe servitori. Declara]iile acestora se cuprind în procesele verbale adnexe
sub 4./. }i 5.
Pe procurori nu i-am invitat deodat@ cu judec@torii, fiindc@ dl procuror dr. Erich
Schuller înc@ nu venise }i voiam, ca procurorii cu personalul lor s@ r@mân@ în oficiu
pân@ ce va sosi dl dr. Schuller. De aceasta avem lips@, pentru a încunjura încurc@tura,
ce în lipsa de procuror }i a pârc@labilor ni-ar fi putut cauza cauzele penale urgente.
În 13 l.c. a sosit dl primprocuror dr. Erich Schuller, care a depus jur@mântul
oficios, dup@ cum arat@ procesul-verbal anexat sub 6./.
Tot în 13 l.c. am invitat pe procurorii Makkai Jenõ }i Bárdocz Árpád. Ca }i ceilal]i,
}i ei au denegat depunerea jur@mântului }i au declarat, c@ nici chiar dac@ nu li s-ar
cere jur@mântul, nu sunt dispu}i a servi Consiliul Dirigent.
Declaratiile date de ace}tia ve]i binevoi a-le ceti din procesul verbal adnexat sub 7./.
Din celea predate mai sus, este evident, c@ judec@torii de împreun@ cu func]ionarii,
diurni}tii }i servitorii tribunalului s-au în]eles anume, ca nici unul s@ nu r@mân@ în oficiu,
ceea ce au }i f@cut. Ei adec@ credeau }i aceasta o vorbeau }i în public c@ Justi]ia român@
nici dou@ zile nu se va putea sus]inea la tribunalul din Iba}fal@u. Acum îns@ ni-au
prelungit termenul de 2 zile la trei s@pt@mâni dup@ ce v@d, c@ înc@ nici o pertractare
nu am amânat, }i c@ Justi]ia func]ioneaz@ cu toate c@ judec@torii în a}teptarea prelu@rei
tribunalului anume au pus mai multe pertract@ri pe luna aceasta.
Cum am amintit mai sus, am încercat, ca pe unii dintre judec@tori s@-i înduplec,
a r@mânea în oficiu. Mi-a succes îns@ aceasta numai fa]@ de dr. Aloisiu Kerner. Acesta
acum e în concediu, dar a declarat c@ el mai târziu va depune jur@mântul, de vreme
ce este decis a r@mânea în serviciul Justi]iei române.
Impresia ce mi-am câ}tigat-o din vorbele acestui judec@tor este c@ el ar depune }i
acum jur@mântul, numai cât se teme de boicotul social al tovar@}ilor s@i. Fa]@ de jude-
c@torul dr. Kerner nu am aplicat riguros instruc]iile ce mi le-a]i dat, deoarece este un

263
GHEORGHE IANCU

judec@tor foarte talentat }i sârguincios, chiar de acea nu a} vrea ca s@-l pierdem. L-am
l@sat deci deocamdat@ în pace }i-l voi chema la depunerea jur@mântului mai târziu.
Justi]ia la judec@torii înc@ nu s-a preluat decât la Iba}fal@u }i Husus@u, deoparte
fiindc@ de judec@torii denumi]i pentru Sighi}oara }i Sânm@rtin am avut lips@ urgent@
la tribunal, de alt@ parte din acel motiv c@ judec@torul dr. Paul Petersberger numai
azi s-a declarat c@ prime}te postul de judec@tor }ef la Cohalm.
Notarul public din Iba}fal@u de asemenea a denegat depunerea jur@mântului,
ceea ce apare din procesul-verbal adnexat sub 8./..
Ce prive}te pe judec@torii }i func]ionarii care au p@r@sit tribunalul, aici se sus]ine,
c@ ar fi prev@zu]i cu bani din partea guvernului maghiar.
A}a cred, c@ contra notarilor de la tribunal, scriitorilor, diurni}tilor }i servitorilor de
vreme ce acestora nu li s-a cerut nici jur@mântul }i nici promisiunea solemn@ }i cu toate
acestea au p@r@sit oficiul, s@ se pun@ în curgere procedura criminal@ pe baza § 481 din
legea penal@. În scopul acesta nu am f@cut înc@ nimica, crezând, c@ DVoastr@ poate
din considera]ii de ordin politic nu o ve]i aproba aceasta. Întrucât îns@ nu voi primi alt@
îndrumare, voi recerca procurorul s@ pun@ în curgere procedura penal@ contra func]io-
narilor auxiliari }i a celorlal]i func]ionari, care f@r@ motiv just au p@r@sit oficiul.
Referitor la dispozi]iile cuprinse în punct. 1-4 a scrisoarei Dvoastre Nr. 121/1919
din 8 Februarie a.c. acum înc@ nu V@ pot da r@spuns, fiindc@ nu am nici timpul fizic
necesar pentru lucrul acesta }i nici personalul de lips@.-
Referitor la punct. 5 din aceea}i scrisoare V@ comunic c@ dimpreun@ cu ceilal]i
judec@tori }i judec@torul de instruc]ie Fülöp Imre a p@r@sit oficiul, deci acum judec@tor
de instruc]ie nu avem.
Cu agendele judec@torului de instruc]ie am încredin]at în mod provizoriu pe dl
judec@tor }ef denumit la Diciosânm@rtin [Târn@veni] dr. Nicolae Solomon. Aceast@
dispozi]ie era de lips@, de vreme ce erau a se ispr@vi cauze ce dup@ dispozi]iile cuprinse
în procedura penal@ nu sufer nici-o amânare.
Pentru ca serviciul justi]iar s@ nu sufere piedici, nici m@car pe o zi }i ca s@-i lipsim
pe unguri de satisfac]ia a vedea încurc@tura ce au voit s@ o produc@, am f@cut urm@-
toarele dispozi]iuni:
Pe domnii judec@tori dr. Nicolae Solomon denumit judec@tor }ef la Diciosân-
m@rtin, dr. Romul Moldovan judec@tor }ef la Sighi}oara, dr. Ioan Roman judec@tor
}ef la Iba}fal@u i-am invitat, ca s@ r@mân@ deocamdat@ în Iba}fal@u }i s@ fac@ serviciu
de judec@tor la Tribunal pân@ ce vor fi denumi]i judec@torii Tribunalului.
Pe dl dr. Nicolae Solomon l-am încredin]at cu agendele judec@torului de instruc]ie,
cu ceilal]i doi am compus senatul }i am ]inut pertract@rile civile. Pertract@rile civile.-
Pertract@rile penale nu le-am putut ]inea din motivul c@ dintre procurorii Makkai }i
Bárdocz nici unul nu a voit s@ se prezinte la pertractare.
Pe notar la tribunal am aplicat pe dl Emil Dan candidat de advocat, care interimal
a primit acest post, ca s@ ne ajute a putea încunjura încurc@tura, ce au voit s@ o
produc@ func]ionarii unguri.

264
Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

Am dispus pe cancelistul Francisc Vándori de la Judec@toria din Agnita la Tribunalul


din Iba}fal@u. Pe acesta l-am încredin]at cu agendele directorului de cancelarie }i cu
conducerea tuturor registrelor }i cu instruarea diurni}tilor, ce i-am denumit acum. Tot
acesta înregistreaz@ }i la foaia funduar@. Pe lâng@ ace}]ia am denumit diurni}tii }i
servitorii numi]i în lista al@turat@ sub 9./. }i cu aprobarea ulterioar@ perspective în
speran]@, c@ Domnia Voastr@ îi Ve]i denumi, am încredin]at cu conducerea postului
de inspector al temni]elor pe Ioan Cri}an,
Denumirea p@zitorilor de la temni]@, ce e drept cade în competin]a procurorului
suprem de la Curtea de Apel.- Dar de vreme ce p@zitorii de pân@ acum }i-au p@r@sit
oficiul, nu mai era timp, s@ a}tept@m denumirea din partea procurorului suprem.-
Astfel cu aprobarea ulterioar@ I-am denumit eu în con]elegere cu dl primprocuror dr.
Schuller.-
Dup@ acestea în interesul mersului normal al justi]iei V@ rog a binevoi:
1.S@ denumi]i cel pu]in 4 (patru) judec@tori }i 2 notari la tribunal }i doi scriitori
cu prax@;
2.S@ denumi]i un judec@tor de instruc]ie;
3.S@ denumi]i de conduc@tor la foile funduare în Iba}fal@u pe Francisc Vándori,
care în strâmtoarea care am ajuns ne-a f@cut servicii foarte pre]ioase;
4.S@ denumi]i pe Petre Nicolescu de oficiant de cancelarie;
5.S@ numi]i pe Ioan Cri}an de custode al temni]elor;
6.S@ m@ autoriza]i, ca domnului Emil Dan aplicat ca interimal ca notar s@-i pot
pl@ti din cassa Tribunalului atât, cât i-se cuvine la zi la un notar de tribunal, plus
diurnele urcate conform ordina]iunilor în vigoare;
7.S@ aproba]i denumirile }i dispozi]iile f@cute din partea mea;
8.S@ dispune]i ce procedur@ am s@ urmez fa]@ de notarul public, care a denegat
jur@mântul.- Fa]@ de acesta deocamdat@ am dispus ca s@ i-se ieie sigiliul oficios }i
l-am oprit de a mai func]iona pân@ la alt@ dispozi]ie a DVoastre.-
9.S@ dispune]i, ca tinerii, care au absolvit drepturile, s@ fie absolvi]i dela posturile
de subcomisari }i alte ocupa]iuni de la alimenta]ie.- Astfel în Sighi}oara ca subco-
misari de alimenta]ie sunt aplica]i doi juri}ti, unul pentru ora} }i altul pentru plasa
Sighi}oara.- Despre ace}tia am cuno}tin]@, c@ au avut inten]iunea de a trece la Justi]ie.-
Vor mai fi }i al]ii ca }i ace}tia aplica]i la alimenta]ie, unde nu este nici o lips@, ca s@
fie aplica]i juri}ti atunci când Justi]ia are lips@ de ei.- De sine în]eles, c@ pân@ când
tinerii absolven]i de jur@ au ocaziune de a putea face câ}tiguri bune la alimenta]ie, -
nu se îndeamn@ s@ treac@ în serviciul Justi]iei, iar deda]i odat@ cu venite mari, atunci
când la alimenta]ie nu va mai fi lips@ de ei, }i vor voi s@ treac@ la Justi]ie, vor avea
aspira]iuni exagerate.-
10.S@ dispune]i ca s@ se ieie jur@mântul }i de la advoca]i.-
Aceasta o aflu de lips@, pentru c@ advoca]ii unguri direct }i indirect agit@ partidele
contra Justi]iei române.-
Primi]i Domnule }ef asigurarea deosebitei mele stime:
Iba}fal@u, la 14 martie 1919. s.s. dr. Simeon Che]ian, pre}edintele Tribunalului.

265
GHEORGHE IANCU

Dosar 5.

TRIBUNALUL TÂRGU MURE{

157.
Proces-Verbal

Întocmit la Târgu Mure}, în data de 15 martie, în chestiunea solicit@rii Consiliului


Dirigent Român din Sibiu, referitoare la predarea conducerii tribunalului
Au fost prezen]i:
dr. Konczvald Endre, pre}edintele tribunalului; Márton Imre, pre}edintele senatului
tribunalului; dr. Medgyesy Ferencz, judec@tor de tribunal.
dr. Vescan Ioan, prefectul ora}ului }i al jude]ului Mure}-Turda; dr. Suciu Victor,
subprefectul jude]ului Mure}-Turda; Repede Gheorghe, numit pre}edinte al tribunalului
de c@tre Consiliul Dirigent Român din Sibiu; dr. Albu Cornel, procurorul numit de c@tre
Consiliul Dirigent Român din Sibiu; dr. Eugen Branea, consilier de prefectur@; Theodor
Pa}ca, locotenent regal român.
Dintre cei prezen]i, dl. Repede Gheorghe – care era cunoscut personal de mai
mult timp de pre}edintele tribunalului }i de dr. Medgyesy Ferencz – declar@ c@ el a
fost numit pre}edinte al tribunalului din Târgu Mure} în virtutea dispozi]iei nr. 121/
1919 din 8 februarie, a Resortului de justi]ie din cadrul Consiliului Dirigent Român
din Sibiu }i solicit@ actualului pre}edinte de tribunal, în conformitate cu dispozi]ia
}efului Resortului justi]iei din cadrul Consiliului Dirigent, predarea neîntârziat@ a
conducerii tribunalului din Târgu Mure} – subordonat administra]iei juridice a statului
român – a cl@dirii tribunalului, împreun@ cu toate inventarele, fondurile de bani }i
valorile oficiale, respectiv, a actelor oficiale, a c@r]ilor }i a proceselor-verbale.
În urma acestei solicit@ri, dr. Konczvald Endre a declarat c@ Transilvania }i, prin
urmare, }i teritoriul de jurisdic]ie al tribunalului din Târgu Mure}, în conformitate cu
prevederile articolelor nr. 7 din 1848 }i nr. XLIII din 1868 ale parlamentului maghiar,
respectiv, nr. I din 1848 a dietei din Transilvania, constituie teritoriu inseparabil al
Ungariei }i, în consecin]@, se afl@ sub autoritatea guvernului republicii maghiare.
Întrucât discu]iile din cadrul Conferin]ei de Pace de la Paris – ini]iate în urma
încheierii armisti]iului cu statele inamice – nu au decis înc@ anexarea acestui teritoriu
unui alt stat }i având în vedere prescrip]iile articolului de lege nr. XLIII din 1913 privind
înarticularea conven]iilor interna]ionale adoptate la Haga în 1899 }i 1907 – recunoscute
}i de c@tre statul român – el nu poate recunoa}te autoritatea statului român }i, prin
urmare, se vede nevoit s@ protesteze fa]@ de subordonarea de c@tre statul român a
tribunalului }i s@ refuze predarea conducerii tribunalului, cu atât mai mult cu cât doar
judec@toria penal@ sau disciplinar@ sunt împuternicite de a-l îndep@rta din func]ia sa
de pre}edinte al tribunalului.
Dl Repede Gheorghe, fa]@ de protestul pre}edintelui tribunalului, Dr. Konczvald
Endre }i fa]@ de refuzul acestuia de a preda – la solicitatrea sa – conducerea tribunalului,

266
Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

cere domnului prefect dr. Vescan Ioan, prezent la fa]a locului, s@ intervin@ pe lâng@ dr.
Konczvald Endre în scopul pred@rii conducerii tribunalului.
La aceast@ cerere, dl prefect dr. Vescan Ioan repet@ cele afirmate de dl Repede
Gheorghe }i declar@ c@ în cazul în care }i solicitarea sa va r@mâne f@r@ rezultat, va fi
nevoit s@ dea dispozi]ie reprezentantului puterii – locotenentului regal român Theodor
Pa}ca - de folosire a for]ei.
Deoarece dr. Konczvald Endre a afirmat din nou c@ î}i men]ine punctul de vedere
prezentat anterior, ca urmare a dispozi]iei domnului prefect, locotenentul Theodor Pa}ca
a atins um@rul drept al pre}edintelui tribunalului – dr. Konczvald Endre – ca semn al
utiliz@rii for]ei }i i-a declarat c@ în cazul în care dr. Konczvald Endre nu se va supune acestui
mod de folosire a for]ei, se va vedea nevoit s@ foloseasc@ o for]@ militar@ mai mare.
Dup@ cele întâmplate, dr. Konczvald Endre a declarat c@ cedând for]ei utilizate
împotriva persoanei sale, pred@ domnului Repede Gheorghe – în maniera pe care
o dore}te domnia sa – conducerea tribunalului, cl@direa, sumele de bani, valorile,
contabilit@]ile, dot@rile, actele, c@r]ile }i procesele-verbale.
Domnul Repede Gheorghe ia la cuno}tin]a acest@ declara]ie }i preia conducerea
tribunalului, totodat@ îi aduce la cuno}tin]@ dr-ului Konczvald Endre c@ în conformitate
cu prevederile documentului nr. 121/1919 just emis de Consiliul Dirigent Român din
Sibiu, din momentul prelu@rii conducerii tribunalului, este concediat pe o perioad@ de
timp nelimitat@.
În cazul în care depune jur@mântul oficial solicitat de Consiliul Dirigent Român,
în cel mai scurt timp posibil, se vor îngriji ca, în conformitate cu dorin]ele sale, s@ fie
pensionat sau s@ fie numit într-o func]ie corespunz@toare.
Acest proces-verbal a fost întocmit de noi în 4 exemplare originale, trei în limba
maghiar@ }i unul în limba român@ }i a fost semnat de urm@torii:
s.s. Repede Gheorghe, noul pre}edinte ale tribunalului; s.s. I. Vescan, prefect; s.s.
dr. Konczvald Endre, pre}edintele tribunalului; s.s Márton Imre, pre}edintele senatului
tribunalului; s.s. dr. Medgyesy Ferencz, judec@tor de tribunal.
Dosar 5. Originalul în lb. maghiar@.

158.
Pre}edintele Tribunalului Târgul-Mure}.
Nr.Pres.XXVI.L.36-1919.

C@tre:
Consiliul Dirigent, Resortul Justi]iei, în Sibiu
Târgul-Mure}, 17 Martie 1919.

Domnule Ministru,

Cu provocare la ordinul DVoastre No. 121/919, just. din 8 februarie 1919 st.n.
am onoare a V@ raporta:

267
GHEORGHE IANCU

Preluarea tribunalului din Târgul-Mure} am efeptuit-o în 15 martie n. 1919;


referitorul proces verbal îl al@tur.
Totodat@ al@tur în original procesul verbal luat în }edin]@ plenar@ ]inut@ tot în ziua
de 15 martie, din care reias@, cum c@ atât pre}edintele, cât }i judec@torii prezen]i, au
denegat depunerea jur@mântului.
Din întrevederile confiden]iale avute cu unii din judec@tori, am constatat, c@ to]i
stau sub un „boicot” social covâr}itor, care delaturându-se cu timpul, cei mai mul]i
se vor gr@bi a-}i oferi serviciul, cerând reprimirea }i rehabilitarea.
De la acest@ }edin]@ plenar@ a absentat numai judec@torul contele Nicolae Lázár,
care s-a refugiat la Budapesta înc@ în timpul revolu]ionar din toamna trecut@, f@r@ a
mai da semn de via]@.
De la personalul ajut@tor }i manipulant n-am pretins nici jur@mânt }i nici
declara]ie solemn@, pentru a evita nepl@cerea de a-se dep@rta }i ei.
Pe pre}edintele camerei advoca]iale din loc., l-am recercat azi de-a lua jur@mântul
advoca]ilor. Cum sunt informat, advoca]ii de asemenea vor denega depunerea jur@-
mântului, cu excep]ia românilor.
Pe ceilal]i obliga]i la jur@mânt, i-am convocat pe 18 martie.
Raportul detaliat referitor la punctele 1-5 din ordina]iunea mai sus men]ionat@,
îl voi trimite în câteva zile.
De judec@tor la tribunal am deci numai pe noul numit dr. Vasile Covrig, care
absentând în 15 martie din motive juste, va depune jur@mântul oficios în 18 martie.
Ca continuitatea de drept s@ nu fie întrerupt@ }i pentru a putea rezolvi cauzele
judiciare, cari nu sufer amânare, V@ rog, s@ binevoi]i a numi }i al]i judec@tori, îndru-
mându-i a-}i ocupa imediat postul.
Din partea mea propun spre urgent@ numire de judec@tor la tribunal în cla. VII pe
d. dr. Virgil Mure}an advocat din T@}nad, de prezinte primpretor aici în Târgul-Mure},
despre care am cele mai favorabile informa]iuni }i pe care îl cunoa}tem personal eu }i
dl consilier ministerial dr. Cornel Cr@ciunescu, fiindu-ne coleg în gimnaz }i la
Universitate. Respectivul are 41 ani, continu@ praxa de advocat din anul 1913, e
c@s@torit, având so]ie }i un copil.
De încheiere V@ rog binevoi]i a dispune ca competin]ele mele, ale d. judec@tor
dr. Covrig, eventual }i ale d. dr. Virgil Mure}an s@ fie asemnate, observând aci, c@
eu sunt c@s@torit, tr@ind cu so]ia }i 2 copile minore /Maria }i Ana/ 12 }i 10 ani/,
împreun@, iar dl judec@tor dr. Covrig este nec@s@torit.
Ar fi de dorit, cum c@ judec@torilor s@ li se asemneze }i adausul de activitate, de
care au beneficiat pân@ acuma.
Procesele-verbale al@turate a le retrimite.
s.s. Gheorghe Repede pre}edinte de tribunal.
Dosar 5.

TRIBUNALUL MIERCUREA CIUC

159.

268
Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

Proces-verbal

Întocmit la Miercurea Ciuc, în data de 28 iulie 1919, in chestiunea prelu@rii


tribunalului ca urmare a dispozi]iei nr. 3726 a Consiliului Dirigent Român
Sunt prezen]i urm@torii:
Din îns@rcinarea Consiliului Dirigent: dr. Olteanu Aurel, subprefectul jude]ului
Ciuc; Alexandru Vladone, consilier principal la Curtea de conturi; maiorul de jandar-
mi regal Bogdan Aurel }i Ganea Carol, directorul de cabinet al prefectului; din partea
tribunalului: Csiszér János, judec@tor de tribunal, adjunctul pre}edintelui; Folkusházy
Sándor, judec@tor de tribunal }i Berze Árpád, judec@tor de tribunal; din partea
func]ionarilor: Lacz Sándor, director superior; Kozma József }i Csató Pál, oficiali
superiori; Fazekas Gyula, oficial de birou; László Ilona }i Nyírõ Károlin, diurniste;
Kovács Márton }i Bálint János, suboficiali }i, în fine, dr. Balogh János }i dr. Lõrinczy
Gyula, notari.
Dr. Olteanu Aurel, subprefectul jude]ului Ciuc, dup@ ce le comunic@ func]ionarilor
prezen]i – verbal – prevederile dispozi]iei Consiliului Dirigent, le solicit@, pe rând,
domnilor func]ionari, depunerea jur@mântului de fidelitate fa]@ de noul stat.
Func]ionarii refuz@, pe rând, depunerea jur@mântului }i, dup@ ce acestora li se
atrage aten]ia în prealabil asupra consecin]elor ce rezult@ din punct de vedere juridic,
ca urmare a nedepunerii jur@mântului, sunt solicita]i s@-}i predea func]iile, în sensul
c@ odat@ cu men]inerea – deocamdat@ – a situa]iei actuale, predarea s@ se efectueze
f@r@ inventar. La aceast@ solicitare corpul de func]ionari arat@ c@ este dispus s@
efectueze predarea doar în circumstan]a utiliz@rii for]ei. Ca urmare, subprefectul pune
în vedere utilizarea for]ei, solicitând maiorului de jandarmi, Bogdan Aurel, utilizarea
acesteia. Numitul maior arat@ c@ va exercita imediat for]a cu ajutorul jandarmilor
afla]i la dispozi]ia sa. În consecin]@, to]i func]ionarii declar@, pe rând, c@, cedând for]ei
militare î}i predau func]ia }i biroul susnumitului subprefect f@r@ inventar }i c@ p@r@sesc
imediat cl@direa tribunalului.
Func]ionarii men]ioneaz@, de asemenea, faptul c@, referitor la predarea func]iilor
}i a depunerii jur@mântului, dl subprefect nu a cerut nici un fel de explica]ie, astfel c@
în acest@ chestiune func]ionarii nu puteau s@-}i prezinte – separat – propriile explica]ii.
În ceea ce prive}te modalitatea efectu@rii pred@rii, subprefectul – partea care preia
– dispune ca predarea, deocamdat@, s@ se efectueze în bloc, f@r@ întocmirea de inventar
pân@ la predarea definitiv@. Cl@direa tribunalului, ca }i birourile vor fi închise, iar cu
p@strarea cheilor este îns@rcinat directorul de cabinet al prefectului, Ganea Carol.
Întrucât cei prezen]i nu au avut alte observa]ii, dup@ citirea }i aprobarea
procesului verbal au semnat:
s.s. dr. Olteanu, subprefect; s.s. maior Bogdan; s.s. Ganea, director; s.s. Csiszér
János, judec@tor de tribunal, adjunctul pre}edintelui; s.s. Berze Árpád; s.s. Folkusházy
Sándor; s.s. dr. Balogh János; s.s. dr. Lõrinczy Gyula; s.s. Fazekas Gyula; s.s. Kozma
József; s.s. Nyírõ Károlin; s.s. Lacz Sándor; s.s. Csató Pál; s.s. László Ilona; s.s. Bálint

269
GHEORGHE IANCU

János; s.s. Kovács Márton. La declara]iile colegilor no}tri func]ionari ne al@tur@m }i


semn@m ulterior procesul-verbal.
Miercurea Ciuc, 1919, 2 august 1919. s.s. László Géza; s.s. Bocskor Antal; s.s.
dr. Muzsnay József; s.s. Szopos Gáspár; s.s. Sató Dénes.
Dosar 5. Originalul în lb. maghiar@.

160.
Subprefectul Jude]ului Ciuc
Nr. 405.1919.
Resortul Justi]iei, Sibiu

În executarea adresei f@r@ num@r, a Cur]ii de Apel din Târgu Mure}, semnat@ de
pre}edintele R. Pop }i procurorul general dr. M. Grop}an, sub ./. am onoare a înainta
tabloul fostului personal la tribunalul din Miercurea-Ciuc, sub .//., tabloul fostului
personal pe lâng@ Parchetul acestui tribunal, sub .///., tabloul fostului personal de pe
lâng@ Judec@toria de ocol, tot de acolo, sub .////., tabloul judec@torilor }i personalului
auxiliar de la judec@toria de ocol din Gheorghieni, iar sub. ./////. a personalului judec@toriei
de ocol din Sânm@rtin.
Dup@ cum reiese din procesele-verbale 1, 2, 3, 4, 5, nici unul din ace}ti
func]ionari n-au depus jur@mântul de fidelitate.
În consecin]@, conform adresei primite, toate localurile acestei judec@torii au fost
închise, tribunalul, judec@toria de ocol }i parchetul din Miercurea-Ciucului, au fost puse
sub îngrijirea dlui director de prefectur@, C. Ganea, judec@toria din Gheorgheni a r@mas
în paza dlui primar dr. Emil Precup, iar acea din Sânm@rtin în a dlui primpretor G.
Gábor.
O luare în primire pe lâng@ un inventar deliat }i în regul@, cu considerare la faptul,
c@ prefectura noastr@ în centru, în afar@ de subprefect nu are nici un om în bran}a
conceptului, nu s-a putut face. Ea se va realiza numai dup@ numirea }i sosirea noului
personal. Asemenea s-a constat }i numerarul g@sit în cass@, care dup@ num@rare }i
închiderea jurnalelor s-a încuiat în cassele de fier. Notez, c@ sumele acestea sunt cu
totul neînsemnate.
Cum judec@toriile au fost închise, conform adresei primite, am ordonat din ziua primirei
„juristi]iu”, ce am adus la cuno}tin]a publicului prin afi}e puse la intrarea judec@toriilor.
În penitenciarul tribunalului, dup@ cum se vede din tabloul anexat aici sub 6, sunt
depuse în preventiv 15 persoane. În considerarea acestui fapt n-am cerut de la garda
penitenciarului, care dup@ cum reiese din anexa 7, num@r@ 10 persoane, jur@mântul
de fidelitate.
Pentru acoperirea speselor împreunate cu sus]inerea penitenciarului sub rezerva
aprob@rii D-Voastre, am ordonat la casieria statului din Miercurea-Ciuc ca s@ pun@
la dispozi]ia personalului suma de cor. 5.000. V@ rog a-mi aproba acest pas.
V@ rog în interesul justi]iei a ne trimite de urgen]@ personal pentru acestea judec@torii.
Miercurea-Ciuc, la 13 august 1919. Subprefect: s.s. dr. Oltean.

270
Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

Dosar 5.

161.
România, }eful Judec@toriei de ocol
Miercurea-Ciucului.-
No. I.D.11/1919. Prez.

D-Sale Domnului: Pre}edinte al Tribunalului Bra}ov


Domnule Pre}edinte

La adresa Dvoastre cu data de 22 septembrie 1919, de sub No.I.B. 71/1919 pres.


am onoare a V@ raporta, c@ personalul auxiliar de la aceast@ judec@torie n-a depus
jur@mântul de fidelitate }i pân@ la alte dispozi]ii a fost re]inut în serviciu.
Pentru asigurarea bunului mers al justi]iei, la aceast@ judec@torie e lips@ de un
personal auxiliar mai mare, deoarece }i comunele apar]inute judec@toriei din Sân-
m@rtinul-Ciucului au fost încorporate judec@toriei de ocol Miercurea-Ciucului.
Miercurea-Ciucului 6 octombrie 1919.
Judec@tor-}ef delegat: s.s. dr. Romulus Olteanu.
Dosar 5.

162.
Tabloul
fostului personal al Tribunalului din Miercurea-Ciuc

1. Antal József Prezident


2. Bocskor Anton Jude
3. dr. Muzsnay Iosif Jude
4. Nagy Mózes Jude
5. Berze Árpád Jude
6. Szopos Gáspár Jude
7. Folkusházy Alexandru Jude
8. Csiszér Ioan Jude de tribunal
9. Elzenbaum Viktor Jude de tribunal
10. Gözsy Petru Jude
11. László Géza Jude
12. dr. Lõrinczy Iuliu Notar
13. Demény Francisc Jude de tabl@
14. Lacz Alexandru Director superior
15. Kozma Iosif Oficial superior
16. Csató Paul Oficial superior
17. Fazekas Iuliu Oficial de birou
18. Sató Dionisie Oficial de birou

271
GHEORGHE IANCU

19. Botár Carol Diurnist


20. László Elena Diurnist@
21. Nyírõ Carolina Diurnist@
22. Kovács Martin Suboficial
23. Bálint Ioan Suboficial
24. Nagy Francisc Suboficial
Dosar 5.

TRIBUNALUL TÂRGU SECUIESC

163.
Proces-verbal

Întocmit la data de 1 august 1919 în Târgu-Secuiesc, în biroul pre}edintelui tribu-


nalului, referitor la preluarea tribunalului }i a parchetului, în prezen]a subsemna]ilor:
dl prefect dr. Vecerdea Nicolae cite}te lista cu numele judec@torilor, respectiv,
procurorilor prezen]i, dup@ cum urmeaz@:
Hász József, pre}edintele tribunalului; dr. Nagy Emil Pál, pre}edintele senatului;
Kiss Jenõ, judec@tor; Gábor Elek, grefier; dr. Verness István, prim procuror; Kovács
Károly, procuror; în continuare: dr. Botos József, Mochai Géza, dr. Draskóczy Aladár,
dr. Kádár Ferencz, notari, respectiv practican]i.
Cu acest prilej, în prezen]a autorit@]ilor civile }i militare române ca }i a domnilor
magistra]i, dl prefect aduce la cuno}tin]@ faptul c@ Consiliul Dirigent î}i extinde auto-
ritatea }i asupra jude]ului Trei Scaune (tribunale, procuraturi }i judec@torii de ocol)
}i, prin urmare, preia administra]ia juridic@.
Se ia la cuno}tin]@ în unanimitate.
În continuare, dl prefect relev@ importan]a func]ion@rii în continuare a institu]iei,
solicitându-le domnilor judec@tori }i procurori prezen]i s@ depun@ jur@mântul de fidelitate.
Pre}edintele tribunalului declar@ c@, de}i este preg@tit s@ depun@ jur@mântul, totu}i,
având în vedere un eventual boicot din punct de vedere social, solicit@, momentan,
amânarea depunerii jur@mântului de fidelitate, iar declara]ia sa o înainteaz@ }i în scris,
ce se anexeaz@ sub anexa nr. 1.
Dl prim procuror Verness István declar@ c@ el, în calitate de bun cet@]ean }i
func]ionar maghiar, nu poate depune jur@mântul de fidelitate fa]@ de statul român
}i î}i prezint@ declara]ia }i în scris, ce se anexeaz@ sub anexa nr. 2.
Dl prefect îl asigur@ pe dl pre}edinte de tribunal c@ nu va avea nici un fel de
nepl@ceri din punct de vedere social }i îi solicit@ din nou, în interesul legalit@]ii, s@
depun@ jur@mântul de fidelitate.
P@truns de importan]a momentului }i în interesul legalit@]ii, dl pre}edinte de
tribunal declar@ c@ este preg@tit s@ depun@ jur@mântul de fidelitate }i, prin urmare,
dl prefect îi ia jur@mântul cu urm@torul con]inut: „Eu, Hász József, pre}edinte de
tribunal, jur credin]@ regelui României, Maiest@]ii Sale Regele Ferdinand I, }i jur c@

272
Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

voi respecta legile }i dispozi]iile Consiliului Dirigent Român, voi ap@ra cinstea, demni-
tatea }i interesele statului român }i ale cet@]enilor s@i }i voi p@stra secretul de serviciu.
A}a s@ m@ ajute Dumnezeu”.
Dl pre}edinte de senat, dr. Nagy Emil Pál solicit@ domnului prefect s@ amâne
depunerea jur@mântului, având în vedere starea sa de s@n@tate }ubrezit@, dup@
revenirea din concediu, când îl va depune. Declara]ia sa o înainteaz@ }i în scris, care
se anexeaz@ sub anexa nr. 3.
Dl prefect ia la cuno}tin]@ solicitarea. Ceilal]i judec@tori, procurori }i grefieri se
al@tur@ declara]iei domnului Verness István, refuzând depunerea jur@mântului, dar
se oblig@ s@ rezolve con}tiincios chestiunile curente pân@ la data pred@rii, respectiv,
a prelu@rii func]iilor lor.
Dl prefect ia la cuno}tin]@ acest fapt }i îl împuternice}te pe dl pre}edinte de tribunal,
ca în interesul func]ion@rii institu]iei s@ procedeze dup@ cum crede el de cuviin]@.
Dup@ citirea în limbile: român@ }i maghiar@, încheiat }i semnat.
s.s. dr. Vecerdea, prefect; s.s. dr. Roman, subprefect; s.s. maior Cernea, comand.
comp. jand. Trei Scaune; c@pitan s.s. indescifrabil, comand. garnizoanei Tg. Secuiesc;
s.s. Ioan Hamnea, grefier; s.s. Hász József, pre}edinte de tribunal; s.s. dr. Nagy Emil Pál,
pre}edinte de senat; s.s. dr. Verness István, prim procuror; s.s. Kiss Jenõ, judec@tor; s.s.
Kovács Károly, procuror; s.s. dr. Botos József, notar; s.s. dr. Mochai Géza, notar; s.s. dr.
Draskóczy Aladár, notar; s.s. Gábor Elek, notar; s.s. dr. Kádár Ferencz, practicant juridic.
Dosar 5. Originalul în lb. maghiar@.

164.
Proces-Verbal

Ast@zi la 25 septembre 1919, prezidentul tribunalului Bra}ov, în urma ordinului


Dlui }ef al Resortului Justi]iei No. 5842/919, prez. Just. prezentându-se la Târgu
Secuiesc pentru preluarea tribunalului desfiin]at, a procedat dup@ cum urmeaz@:
I. A convocat în sala de }edin]e a Cur]ii cu Jura]i, pe to]i func]ionarii }i amploia]ii
tribunalului }i Judec@toriei de ocol Târgu Secuiesc, pe cari i-a invitat s@ declare, dac@
voiesc a depune jur@mântul oficial, explicându-le urm@rile posibile.
a) Fiind apoi întrebat fiecare aparte, s-au f@cut urm@toarele declara]iuni: a). dr.
Nagy Emil Pál, pre}edinte de Sec]ie }i Kiss Jenõ judec@tor la tribunal au semnat
declara]ia înscris@ al@turat@, f@când promisiune solemn@ c@ vor respecta legile ]@rii
}i decretele, ordonan]ele Consiliului Dirigent, rugându-se, ca cu considerare la situa]ia
social@ din ora}, în interesul public s@ fie l@sa]i în serviciu.
b). Jancsó Géza, directorul cancelariei }i Telmán Aladár, cancelist, au depus
jur@mântul oficios.
c). Madaras István, cancelist la tribunal }i Kiss Lajos, conduc@tor la c@r]ile funduare
au cerut amânare motivat@ spre a-se declara, ce li s-a acordat.
d). dr. Botos József, dr. Mochai Géza, dr. Draskóczy Aladár, Gábor Elek, notari, dr.
Kádár Ferencz, practicant, Hollanda Sándor, grefier, Sipos Andor, Bodor Iván, grefieri,

273
GHEORGHE IANCU

Megyaszay Mária, diurnist@, Sánta Mihály }i Tompos János, servitor de la tribunal. – dr.
Nyaguly Béla practicant, Komlossy András cond. de c.f., Farkas Miklós, Szabó Tamás, Vajna
Ferencz, Györbíró Imre grefieri, Szabó Gyula, Horváth Miklós, Szõcs Lajos canceli}ti, Szõcs
Endre, Rácz Mariska, Oláh Pál, Tompa Gábor, Vantsa István diurni}ti, Manya Ágoston }i
Molnár István executori diurni}ti, Bardócz János }i László István servitori, to]i de la
judec@toria de ocol Târgu Secuiesc au declarat, c@ nu depun jur@mântul oficial.
e). Servitorul Szijgyártó István este în concediu.
Pre}edintele tribunalului a invitat pe to]i func]ionarii s@-}i continue serviciul pe
lâng@ competin]ele vechi, pân@ când nu vor fi absolva]i de la serviciu.
Încheiat }i semnat. D.c .m.s. Prezident: s.s. dr. Petru Mete}.
Continuare la 27 septembrie 1919, în Bra}ov.
Directorul cancelariei dl Kiss Zoltán întorcându-se cu valorile tribunalului Târgu
Secuiesc, raporteaz@ c@ servitorul Szijgyártó István, care era în concediu, s-a prezentat
la 26 septembrie 1919, înaintea dlui Hász József pre}edintele tribunalului }i a declarat
c@ nu depune jur@mântul oficial.
D.c.m.s.
Prezident: s.s. dr. Petru Mete}.
Dosar 5.

TRIBUNALUL ODORHEIUL SECUIESC

165.
De la Pre}edintele Tribunalului Odorhei
1919.Pres.XXVI.Sb.62

Domnului {ef de Resort al Justi]iei, Sibiu

Domnul prefect al jude]ului Odorhei în 29 iulie 1919, declarând justi]ia din


Odorheiul-Secuiesc preluat@ sub imperiul român, pe to]i angaja]ii justi]iei afl@tori
atunci în func]iune }i cari n-au depus jur@mânt, i-a obligat s@ r@mân@ pân@ la alt@
dispozi]ie la locul lor.
Când eu, ca pre}edinte interimal în 31 august a.c., am preluat conducerea acestui
tribunal, pe unii dintre angaja]ii justi]iei i-am constrâns s@ r@mân@ mai departe în
func]iune, pe ceilal]i i-am absolvat din post.
Pe câ]iva dintre fo}tii func]ionari, ulterior i-am provocat s@ se prezinte în oficiu
}i s@ fac@ serviciu în interesul justi]iei.
In conspectul al@turat sub ./. sunt în}ira]i to]i aceia, cari f@r@ jur@mânt stau în
serviciul statului român în ora}ul Odorhei.
Afar@ de ace}tia mai este la Judec@toria de ocol Cristur oficialul Vass Ferencz,
care la provocarea prefectului din 31 iulie a.c. începând st@ f@r@ jur@mânt în serviciu.
Pe acesta anume în 22 oct. a.c., când pe ceilal]i func]ionari ai judec@toriei din Cristur,

274
Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

din cauz@ c@ nici f@r@ jur@mânt n-au vrut s@ r@mân@, i-am absolvat, l-am constrâns
s@ stea mai departe în func]iune în interesul justi]iei.
Atât cei ce sunt cuprin}i în conspect, cât }i Vass Ferencz, de când stau în serviciul
statului român, nu }i-au primit retribu]iunile.
Deoarece to]i ace}tia î}i îndeplinesc oficiul cu con}tiinciozitate }i fiindc@ de alt@
parte pentru sus]inerea traiului sunt aviza]i la competin]ele lor:
V@ rog, s@ binevoi]i a le asemna de urgen]@ toate acele retribu]iuni, cari dup@
dispozi]iile referitoare le compete.
Aici m@ provoc la asemn@rile f@cute sub Nr. 13102 }i 13103/919, Pres. just.
referitor la competin]ele lui Simó József oficial la Procuratura de Stat Odorhei, care
asemenea numai constrâns de procuror a r@mas f@r@ jur@mânt în serviciul statului
român.
Amintesc c@ datele, cari nu se afl@ în conspectul al@turat, se cuprind în conspectele
su}ternute în urma ordinului de sub Nr. 1388/919 Pres.Just.
In leg@tur@ cu acesta raportez c@ diurnistul Reichert Gustav, fost la Judec@toria
de ocol Ocland, acum în Odorhei, a depus jur@mântul în mâna prefectului în 12
august a.c. – Numitul diurnist înc@ nu }i-a c@p@tat competin]ele }i anume:
1.Diurnele de 4 cor. 40 fl. din 1 febr. 1919 pân@ în 12 aug.a.c.
2.Ajutorul de r@sboiu de 80 cor. lunar din 1 martie pân@ în 31 aug.a.c.
3.Ajutorul de r@sboiu de 10 cor. lunar din 1 febr. pân@ în 31 aug.a.c.
4.Adausul de scumpete de 300 cor. lunar din 1 april pân@ în 1 iunie a.c.
5.Retribu]iunile stabilite în normele Consiliului Dirigent: 5.50 lei diurn@ }i 4 lei
adaus de diurn@ din 13 aug. a.c. începând, precum }i 400 lei ajutor de ve}tminte pe
anul curent.
V@ rog, ca }i competin]ele aceste ale lui Reichert Gustav, s@ binevoi]i a-le asemna
la perceptoratul din Odorhei, care oficiu va avea s@ detrag@ taxa pentru pensiune de
un percent, în în]elesul aliniatului penultim din articolul 19 al instruc]iunei executive
al normelor de serviciu, Nr. 9500/1919.
Odorhei, 2 nov. 1919, s.s. Alexandru Breban, pre}edinte interimal.
Dosar 5.
JUDEC~TORIA DE OCOL DUMBR~VENI

166.
1919.Pr. I.A.10.
Proces-verbal,

luat în 12 martie 1919 în chestia prelu@rii oficiului de }ef-judec@tor la judec@toria


de ocol Iba}fal@u, pe baza ordonan]ei Nr. 121-1919 just. a Consiliului Dirigent Român,
resortul Justi]iei.-
Prezen]i:
dr. Ioan Roman }ef-judec@tor, dr. Papp Lajos, Emil T. Dan protocolist.-

275
GHEORGHE IANCU

Prezentându-se dl dr. Ioan Roman în societatea dlui Emil T. Dan în biroul


}efjudec@torului dr. Papp Lajos, îi comunic@ c@ cu conducerea judec@toriei este
încredin]at dânsul, iar dl fost }ef-jude va func]iona de acum înainte ca judec@tor
la aceea}i judec@torie. Îl roag@ s@-}i predee oficiul, la care dânsul protesteaz@ }i
declar@ c@ silit fiind totu}i îl pred@, jur@mântul îns@ nu-l depune, fiindc@ dânsul deja
în 26 febr. 1919 }i-a înaintat la forurile competente maghiare cererea de pensionare
din cauze sanitare, }i având deja pe terenul justi]iei 35 ani de serviciu. Declar@ mai
departe c@ dânsul din cauza morbului deja de 7-8 ani a fost provocat în anul 1913
s@-}i înainteze cererea de pensionare, la care dânsul }i-a înaintat peti]ia de
concediare, ceea ce i s-a }i oferit, iar dup@ acea reîns@n@to}indu-se, }i-a continuat
oficiul. Declar@ mai departe c@ dânsul dup@ ce deja de 17 ani e }efjude, nu r@mâne
în oficiu nici f@r@ jur@mânt.
Dl dr. Papp Lajos pred@ dlui dr. Ioan Roman:
I. Depozitele prezidiale, cuprinse în registrul sub pozi]iile 2-4 din anul 1918
II. Registrul de pedepse, unde în numerar nu se afl@ nimica, }i în general în numerar
nu se afl@ nimica.
III. Cheile de la cassa wertheimian@, unde se afl@ trei cambii }i testamente. Dup@
cetire s-au subscris de cei prezen]i. s.s. dr. Papp Lajos, s.s. dr. Ioan Roman }efjudec@tor,
s.s. Emil T. Dan protocolist.

Proces Verbal continuativ.

Dl }efjudec@tor dr. Ioan Roman constat@ c@ dnii judec@tori de la judec@toria de ocol


Iba}fal@u }i anume Szava Antoniu }i dr. Sziklay Desideriu nu sunt în oficiu, deoarece
dân}ii au fost de fa]@ la luarea procesului verbal încheiat în chestia jur@mântului
judec@torilor de la tribunalul din Iba}fal@u, la 11 martie 1919, în biroul pre}edintelui
de tribunal, dr. Simeon Che]ian.
Declara]iile dân}ilor sunt cuprinse acolo.
Iba}fal@u, la 12 martie 1919, s.s. dr. Ioan Roman }efjudec@tor, s.s. Emil T. Dan
protocolist.
Dosar 5.
167.
1919.Pr. I.A.9.
Proces-verbal,

luat în biroul }ef-judec@torului de la judec@toria de ocol Iba}fal@u, la 12 martie


1919 st.n.
Obiect:
{efjudec@torul invit@ înaintea sa personalul administrativ }i servitorii de cancelarie,
spre a-i provoca, ca s@ r@mân@ }i pe mai departe în serviciul de pân@ acuma }i a-}i
îndeplini datoria con}tiencios.
Prezen]i:

276
Justi]ie româneasc@ în Transilvania (1919)

dr. Ioan Roman }efjudec@tor, Emil Dan protocolist.


La invitarea primjudec@torului s-au prezentat urm@torii: Finta Géza, cond. c.f., Papp
János, Lurcz János, Lengyel Endre, Czibula Mária, Huber Ernõ }i Wilhelm Emma.- Primii
trei declar@ c@ au serviciul de peste 30 ani, rug@rile pentru pensionare }i le-au înaintat la
forurile competente maghiare, în luna trecut@, to]i trei declar@, c@ nu se simt ap]i de a
mai servi. Lengyel Endre declar@ c@ dup@-ce dânsul a depus jur@mântul pe Republica
maghiar@ }i de acest jur@mânt nu e absolvat, nu e aplicat a servi Consiliului Dirigent, tot
asemenea }i Czibula Mária, Wilhelm Emma }i Huber Ernõ. Toate susnumitele declara]ii
s-au f@cut dup@ ce au