Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
, I VAUD: NETS
VIATA STIINTIFICA I
-
REVISTA REVISTELOR
INSEMNARI I 1. e t
NOTE --'GRAFICE
TOMU L 21 1968
EDITURA ACADEMIEI
www.dacoromanica.ro
REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA
ACADEMIA REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA
SECTIA DE "I'IINTE ISTORICE
COMITETUL DE REDACTIE
Ols(
Adresa redactiei
B-dul Aviatorilor nr. 1
Bucuresti
telefon 18.25.86
www.dacoromanica.ro
ss
REVISTA oe ISTO RI E
S11AlAR
Paz.
...... . . . . . . . ......... .
CONSTANTIN NUTU, Partidul National Roman din Transilvania si problema
unirii . . . . . . . . .
AL. PORTEANU, Miscarea muncitoreasca din Transilvania desavIrsirea unitatii statu-
1009
lui national roman 1039
I. KOVACS si V. POPEANG? igh3upta taranimii din Transilvania din toamna anului
1918 pentru unirea cu Igprania 1071
I. D. SUCIU, Banatul unirea din 1918 1089
VIATA STIINTIFICA
Aniversarea a 150 de ani de la nasterea lui Ion lonescu de la Brad (Gh. Cristea) ; Calatorie
de studii in Polonia (Ilie Corfus) 1213
RECENZII
* Nicolae Titulescu. Documente diplomat ice, Edit. politica, Bucuresti, 1967, 996 p
(loan Chiper) 1219
CAPESIUS BERNHARD, Sie forderten den Lauf der Dinge. Deutsche Humanist en auf denz
Boden Siebenbiirgens, herausgegeben von ... Bukarest, Literaturverlag, 1967, 342 p
(Adolf Armbruster) 1223
FERNAND BRAUDEL, Civilisation materielle et capitalisme (XVe XV I Ile siecle),
tome Ier, Paris, Librairie Armand Cohn, 1967, 463 p. + + pl. (Paul Cerno-
vodeanu) 1228
EBERHARD JACKEL, Frankreich in Hitters Europa. Die deutsche Frankreichpolitik
dm zweiten Weltkrieg. Deutsche Verlag-Anstalt, Stuttgart, 1966, 396 p. ($erban
liddulescu-Zoner) ;I 1234
www.dacoromanica.ro
REVISTA REVISTELOR
Pag.
Revue Roumaine d'Histoire", Editions de l'Academie de la Republique Socialiste de
Roumanie, Bucuresli, torn. V, 1966, nr. 1 6, 1 036 p. ; tom. VI, 1967, nr. 1-6,
1 036 p. (Alexandra Porfeanu) 1241
Kwartalnik Historyczny' (Revista trimestriala de istorie), tom. LXXIV, nr. 1-4,
Paristwowe Wydawnictwo Naukowe, Varsovia, 1967, 1 164 p. (Ilie Corfus) . . 1246
IN SEMNARI
CONSTANTIN NUTU
22 Ibidem.
23 Gazeta poporului ", Sibiu, I, nr. 42, 20 oct. 1918, p. 1.
24 Aradi Hirlap", II, nr. 269, 15 oct. 1918, p. 7.
23 Arad es videke", XXXVIII, nr. 232, 15 oct. 1918, p.7.
" Aradi KoziOny", XXXIII, nr. 232, 15 oct. 1918, p. 2.
27 Az Ujsag'f, XVI, nr. 245, 19 oct. 1918, p11 -2; Kolozsvari Hirlap",XIX, nr. 246,
19 oct. 1918, p. 1.
28 Aradi Kozlony", XXXIII, nr. 236, 19 oct. 1918.
www.dacoromanica.ro
1014 CONSTANTIN NUTU 6
Ibidem.
se Ibidem, nr. 8, din 17 nov. 1918, p. 2.
59 Arad es videke", XXXVIII, 257 din 12 sept. 1918, p. 4.
" Kolozvari Hirlap", 13 nov. 1918, p. 3.
Aradi Ujsag", XVIII, nr. 259, 14 nov. 1918, p. 1 2.
62 Arad es videke", XXXVIII, nr. 259, 14 nov. 1918, p. 1 -2; Fiiggetlenseg", XVII,
nr. 262, 14 nov. 1918, p. 1-2.
63 Aradi KlizIony", XXXIII, nr. 259, 14 nov. 1918, p. 8.
64 Aradi Ujsag", XVIIII, nr. 261, 16 nov. 1918, p. 1.
es Glasul Ardealului", I, nr. 8, 19 nov. 1918.
www.dacoromanica.ro
1020 CONSTANTIN NUTU 12
2-0.5919 www.dacoromanica.ro
1024 CONSTANTIN NUTU 16
78 Ibidem.
Aradi Ujsag", XVIII, nr. 265, 21 noiembrie 1918, p. 3.
www.dacoromanica.ro
1026 CONSTANTIN NUTU 18
95 Ibidem.
96 Aradi Hirlap", an. II, nr. 302, 21 nov. 1918, p. 3.
97 Arh. C.C. al P.C.R.,www.dacoromanica.ro
fond. 103, dos. 8 872, f. 487.
21 P.N.R. DIN TRANSILVANIA $1 PROBLEMA UNIRII 1029
110 Ion Clopotel, Revolufia din 1918 i unirea Ardealului cu Romania, Cluj, 1926, p. 116.
111 Vasile Goldis, Discursuri roslile In preajma unirii gi la Asociafiunea culturalli
Astra", Bueuresti, 1928, p. 15-20.
112 Romanul", Arad, VII, nr. 15, 27 noiembrie 191.8, p. 1.
113 Ibidem. www.dacoromanica.ro
1032 CONSTANTIN NUTU . 24
119 Arh. Bibl. Fil. Acad. R.S.R., Cluj, Sectia mss, §i documente, pachet 8.
120 Aradi KOzIOny", XXXIII, nr. 255, 9 nov. 1918, p. 3.
Ui Glasul Ardealului", I, nr. 9, 20 nov. 1918.
122 Ibidem, nr. 11, 23 nov. 1918, p. 3.
12s Arh. C.C. al P.C.R., fond. 103, dos. 8 872, f. 19. nr. 3 202 din 14 nov. 1918.
124 Ibidelri.
125 Ibidem, f. 20 nr. 3 214 din 14 nov. 1918.
zzs Ibidem. www.dacoromanica.ro
1034 CONSTANTIN NUTU 26
www.dacoromanica.ro
29 P.N.R. DIN TRANSILVANIA 91 PROBLEMA UNIRII 1037
AL. PORTEANU
8. - c. 5919 www.dacoromanica.ro
1040 AL. i3ORTEANIT 2
fost infrinta din cauza masurilor represive ale guvernului si a lipsei unei
conduceri consecvente. in parlamentul din Budapesta, un deputat con-
stata ca, armata, care a tras in muncitori, este mult mai bine preva'zuta
cu munitii in interiorul Orli, decit la Piave".
Dupe congresul din 5 mai, elementele mai constiente din fruntea
miscarii muncitoresti initiaza, acDiuni de organizare a taranimii. In prac-
tice insa, organizarea taranimii era sporadica, intirziata de masuri biro-
cratice, greoaie, care scoteau si mai mult in evidenta neajunsurile indru-
marii de la Budapesta a miscarii muncitoresti $i taranesti din Transil-
vania. in citeva localitati rurale din Cojocna, Nasaud, Alba de Jos v.a.
existau chiar organizatii locale de partid, la care se adaugau membrii
de partid din numeroase alte comune si o mare mass de simpatizanti
activi. Soda listii romani s-au preocupat de situatia grea a taranimii din
Transilvania, de framintarile acesteia, de agravarea conditiilor ei de trai,
cauzata de impletirea tot mai strinsa a exploatarii mosieresti cu asu-
prirea nationals, care st'tea la baza politicii statului grofilor $i burghe-
ziei maghiare. Cu toate acestea insa, activitatea de partid la sate era
foarte slabs. Evenimentele revolutionare din toamna anului 1918 au
surprins partidul social-democrat nepregatit la sate. Folosirea doar par-
tia15, a potentialului revolutionar din rindurile taranimii a diminuat forta
de soc a luptei maselor in momentele decisive.
*
Lupta de eliberare nationala are ca obiectiv formarea statelor
nationale, independente, unitare. Cauza desavirsirii unitatii statale
era o cauza a intregii natiuni romane, a tuturor claselor sociale. Uni-
ficarea provinciilor locuite de romani era considerate de masele populare
ca o necesitate absolute si urgenta a infaptuirii Orli for firesti, a liber-
tatii Rationale si a dreptatii sociale. Totodata, aceasta era o cauza a
intelegerii intro popoare. Unitatea politica, deplina, nu constituia un
obiectiv oarecare, paralel, juxtapus, ci, se afla organic in medias res.
In coloanele presei socialiste romanesti din Transilvania au apa-
rut numeroase articole care luau atitudine hotarita impotriva asupririi
nationale, facindu-se distinctia necesara intre sovinismul claselor sta-
pinitoare maghiare si constiinta nationala a maselor populare romfinesti.
Embrionul semnificativ, simbolul desavirsirii unitatii statale a
poporului roman, 1-a constituit statornicirea din cele mai vechi timpuri
si dezvoltarea neincetata a legaturilor dintre romanii din toate tinuturile
romanesti; in acest cadre, legaturile dintre miscarea muncitoreasca din
vechea Romanie si cea din Transilvania au jucat un rol de seama, nu
numai pe planul social, al intaririi constiintei de Oa* ci si pe planul
luptei de eliberare nationals, contribuind la consolidarea unitatii sta-
tale a poporului nostru. Legaturile dintre miscarea muncitoreasca din
Transilvania si cea din vechea Romanie nu pot fi confundate cu lega-
turtle internationaliste ce se stabilesc intre miscarea muncitoreasca din
diferite t 'AA.
www.dacoromanica.ro
1048 AL. PORTEANCT 10
9 Adevarul", XIII, 1917, nr. 9 din 3 16 decembrie, p. 1-2 ; vezi sl ibidem, XIV. 1918,
nr. 10, p. 1.
'° Cf. ms. ing. Enea Grapini (fost membru al Consiliului national roman central din
partea socialistilor) intitulat Calendarul evenimentelor premergatoare $i revolutia din 1918, Bucu-
testi, 1961, lucrare depusa la Institutul de istorie Nicolae lorga" al Academiei, p. 7 10.
www.dacoromanica.ro
1050 AL. PORTEANU 12
13 AdevAral", 1918, XIV, nr. 40 din 6/20 octombric, p. 1-2. Vezi §i Tiron Albani,
Doulizeci de ani de la unire, Oradea, 1938, p. 186.
www.dacoromanica.ro
1052 AL. PORTEANII 14
20 Gt. Ion Fluera§, op. cit., p. 1 279 ; Enea Grapini, op. cit.
21 Ion Fluera, op. cit., p. 1 281-1 282.
22 Tiron Albani, op. cit., p. 157-158.
www.dacoromanica.ro
17 MIiCAREA MUNCTrOBEASC/1. 81 DESAVtR$IREA UNITATEI STATALE 1055
32 Revista economics" Sibiu, 1918, XX, nr. 47 din 23 noiembrie. Vezi Arh. ist..
centralA, Fond C.N.R. Caransebes, nr. 88/7365/1918.
33 Adevarul", XIV, 1918, nr. 43 din 28 octombrie/10 noiembrie, p. 1 (subl. ns.).
www.dacoromanica.ro
1058 AL. PORTFANU 20
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
LUPTA TARA,NIMII DIN TRANSILVANIA DIN TOAMNA
ANULUI 1918 PENTRU UNIREA CU ROMANIA
DE
I. KOVACS §i V. POPEANGA
2 Arhiva istorica a Institutului de istorie arheologie din Cluj, fond. Problema natio-
nala, an. 1918.
22 Pentru Intreaga probleml a avIntului de lupta revolutionar5 to ultimii dot ant at
rAzboiului vezi I a desagreryation de la Monarchic auslro-hongroise 1900-1918. Publides sous la
redaction de C. Dqicovicill et Miron Constantinescu, Bucarest, 1965.
www.dacoromanica.ro
1074 I. KOVACS rill V. POPEANGL 4
3 Apathy Istvan, In IA magyar szemle" (Noua revista ungureasca), an. 1920, p. 155.
In articolul de fats peste tot a fost utilizat stilul calendaristic gregorian.
4 Romanul" din 25 noiembrie-8 dccembrie 1918, p. 3. Vezi si L. Vajda, Doeumente
despre misearile faranesti din Transilvania din noiembrie 1918, In Analele Institutului de istorie
n partidului de pe lingil C.C. al P.M.R.", nr. 5, 1957, p. 146.
5 Az 1918-as novemberi parasztmozgalmak (Miscari taranesti din noiembrie 1918), In
Szazadok", 1956, p. 406.
www.dacoromanica.ro
5 LUPTA TARANIMII PENTRIJ UMBRA CII ROMANIA 1075
6 Ibidem.
7 Arhivele statului Arad, Acte administrative ale judetului, an. 1918, nr. 50.
8 V. Liveanu, 1918. Din istoria luptelor revolutionare din Romania, Bucuresti, 1960, p. 494.
9Aradi Kozlony" (Buletinul din Arad), 7 noiembrie 1918, p. 2.
10 Ibidem, 8 decembrie 1918, p. 2.
11 Petre E. Papp, Din trecutul Beiusului, Beius, 1928, p. 203-204.
12 Nagyvaradi Naphi" (Jurnalul din Oradea), 5 noiembrie 1918, p. 5.
Arhivele statului Oradea, fond. Acte administrative ale judetului, nr. 950 din 1918.
14 ,,Ellenzek" (Opozitia), XXXIX (1918), nr. 195, 1 septembrie.
15 Filiala Arhivelor statului Sighetul Marmatiei, fond. Prefectura judetului Maramures.
Arhivele prez. ale subprefectului, nr. 17 din 1919.
15 Filiala Arhivelor statului Sighetul Marmatiei, fond. Prefectura judetului Maramures.
Arhivele prez. ale subprefectului, nr. 16 din 1919.
www.dacoromanica.ro
1076 I. KOVACS ei V. POPEANGA 6
din Oradea 39. Totusi atacurile fa,tise ale Omni lor Impotriva marilor mosii
au ramas forma de lupta generalizata, pe tot teritoriul Bihorului si dup.a.
aceea. Astfel, In multe comune din apropierea Alesdului, taranii i-au
alungat pe mosieri 40. La Be lis an dat f oc castelului grofilor Urmanczy,
dup6 ce au intrat in domeniul f orestier al acestora, au o suprafat'a" de
28 000 de iug`dre 41.
In Maramures, tinta atacurilor maselor tgranesti, dufa alungarea
organelor locale, era proprietatea fiscului, anume pAdurile si pgsunile.
Taranii din SAplaca §i Saeasau din Valea Izei, care In 1907 s-au ridicat
cu coase impotriva nelegiuirilor, acum pornesc la atac Impotriva marii
propriefati cu arme procurate de la soldati 0.
In Salaj Solnoc-Dobica, dupa alungarea mo§ierilor §i d,istribuirea
alimentelor ascunse de ei, tgranii an trecut la ocuparea parnInturilor.
Actiuni de acest fel au avut loc la Lgipus, in domeniul forestier, In omcuta
Micg, unde satenii au hotarit la o adunare, In primele zile ale lui noiembrie,
ca vor ocupa pgnaInturile mosieresti, iar mai tirziu an i trecut la actiuni 43.
In raportul din 28 noiembrie 1918 al notarului din Dej catre Ministerut
de Interne se scria cg, marea majoritate a tgranilor s-au fasculat si au
pornit pentru cucerirea tuturor averilor 44.
In judetele Cluj si Turda 13i In Muntii Apuseni, de asemenea, s-au
rAsculat %mail impotriva mosierilor. La Mihesu de Clmpie si la Cuzdrioara
rasculatii au inceput ajar sa ocupe psamInturile mosieresti Inca, In primele
zile ale lunii noiembrie 49. Rapoartele oficiale ne informeaza i i despre ata-
carea de tarani a domeniilor Inspectoratului colonizarii j directiei forestiere
din Cluj 46. Deosebit de puternice erau actiunile impotriva mosierilor In
jurul orasului Turda. Documentele vremii relateaz'a importante miscari
la Hidris, Agirbiciu, Sacel, .Copand, Ceanu. Mare, Iara etc. In aceste sate
taranii intentionau, dupa', alungarea mo§ierilor i Impartirea vitelor si a
cerealelor, sa; ocupe si paminturile, i p'adurile 47. Ins apropierea orasului
Alba-Iulia atacul taranimii impotriva mo§ierilor era atit de puternic,
Incit autoritatile s-au temut de o revolutie a poporului" 48. In centrul
atentiei maselor stateau moiile episcopiei romano-catolice din Alba-Iulia 49
Taranii din Scarisoara, Albac imprejmimi an ocupat domeniile forestiere
ale episcopiei din Oradea si pgdurile particularilor. In general ocuparea
ungare pe fronturi ,
Toate acestea arata ca la sfirsitul primului razboi mondial, la incepu-
tul lunii noiembrie 1918 In conditiile InfrIngerii monarhiei austro-
In Intreaga Transilvanie s-a aprins flacara unor
puternice luptetaranesti Impotriva asupririi sociale i nationale, lupta care
a constituit o parte integranta a miscarii revolutionare burghezo-democra-
tice desfasurate In acel timp in Transilvania. Aceasta mare miscare a
reprezentat o contributie de cea mai mare Insemnatate adusa de taranime
la destramarea puterii locale a monarhiei austro-ungare. In legatura cu
aceasta e semnificativ raportul subprefectului din Hunedoara care arata
cg, nu mai exists putere publica, jandarmerie, deoarece poporul a gonit
pe jandarmi ca 0, nu fie stavila In calea actiunilor... poate ca si pentru
faptul el In acestia a vazut intruchipata puterea de stat" 56. Participind
la actiunile care au dus la destramarea aparatului de stat burghezo-
mosieresc maghiar, taranimea din Transilvania ti-a adus contributia la
crearea conditiilor care au permis unirea Transilvaniei cu Romania $i
desavirsirea, prin aceasta, a procesului de formate a statului national
roman. Impreuna cu masele largi din intreaga Cara, taranimea a fost una
din fortele motrice ale miscarii revolutionare burghezo-d,emocratice,
5° Arhiva Institutului de istorie al Academiei Republicii Socialiste RomAnia, Filiala Cluj,
fond. Arhiva Asociatiei economicc din Transilvania, nr. 321 din 1918.
51 Arhivele statului Deva. Acte administrative ale judetului, Hunedoara, -an. 1918.
Pachet 411, dos. 2 441.
52 Ibidem.
53 Arhivele statului Tlrgu-Mures, fond. Prefectura jud. Mures-Turda. Arhiva subpre-
Tectului, nr. 14 586 din 1918.
54 Ibidem, nr. 12 981. Vezi si Elleniir" (Revizorul), XII (1918), nr. 180, 18 noiem-
brie, p. 2.
ss Arhivele statului TIrgu-Mures, fond. Prefecture jud. Mures-Turda. Arhiva subprefec-
tului, nr. 13 084 din 1918 si 14 427 din 1918.
56 I. Kovacs, Date cu privire la lupla taranimii din Transilvania !n loamna anului 1918,
iin Anuarul Institutului de istorie din Cluj", 1958-1959, nr. III, p. 334.
www.dacoromanica.ro
11 LUPTA TARANIMIIPENTRII IYINTIREA CU ROMANIA 1081
I. D. SUCM
Cavaran 29. Cine parcurge listele de subscriptie pastrate intre actele rama-
se de la Valeriu Braniste ramine impresionat de numarul mare al colec-
tantilor. Pe linga toti fruntasii din Banat, gasim §i nume de femei : Cor-
nelia Brediceanu, vaduva lui Coriolan, Alma Pop, Aurora Pop din Sara-
zani, Ecaterina Ursulescu, Anastasia Ignea ni numeroase altele 39.
Locuitorii comunei Seceani de linga Vinga au fost dati ca pilda,
deoarece cei ce aveau alimente se obligau sa le dea si celor saraci, iar
membrii garzii nationale au renuntat la salariu 31. Acte de entuziasm
se inregistreaza si la Pesac, unde, in cadrul unor marl serba'ri populace,
la 7 noiembrie se arboreaza tricolorul pe primarie 32. La Ghilad, intr-o
atmosfera de sarbatoare, dupa constituirea ga'rzii si consiliului, se face
lista de subseriptie pentru delegatii la Alba-Iulia 33.
Entuziasmul maselor primeste si confirmarea oficiala. Pe ziva de
7 noiembrie 1918, episcopii romani, indiferent de confesiune, se Intrunesc
si declara ca recunosc Consiliul national roman ca reprezentantul si
eonducatorul politic al natiunii romane din Ungaria si Transilvania"".
Drept urmare, episcopul de Caransebes ordona preotilor ca in biserici
sa, nu mai fie pomenit imparatul, ci Inalta noastra stapinire na-
tionala."35.
Ali-
mai sus, era dezvoltat, atit in rindurile intelectualilor, cit si ale tgranilor,
dar pentru o republicA care sA cuprind6 pe toti romanii, iar nu banateana.
Singura populatie printre care republica bAnatean'a" Isi avea sus-
tinatori era o parte din populatia svabeasca. Dar si aceasta era despar-
WI in mai multe grupe. Unii, la indemnul ziaristului§i scriitorului Viktor
Orendi Hommenau, erau pentru unirea cu Romania. Altii, in num'ar foar-
te mic, sub conducerea lui Muth Gaspar, pledau pentru republic si
mai tirziu pentru Incorporarea la Serbia 76. Sasii s-au pronuntat pentru
unirea cu Romania si acest lucru a influentat si aeupra orientArii svabi-
lor. De aceea, Inc, din timpul vizitei generalului Berthelot la Arad, o
delegatie a svabilor fi inmineaza un memoriu in care cereau unirea popu-
latiei ,svabesti cu Romania. Mai tirziu, la 15 aprilie 1919, svabii tin o
mare intrunire la Timisoara, unde particip6 toti sefii de grupuri, care
iau hotarirea ca populatia svabeasca sg, se uneasca cu Romania 77.
Introducerea administratiei franceze in Banat a adus si unele
Imbunatatiri. Una dintre primele mAsuri a fost reluarea traficului fero-
viar pe liniile Lugoj-Ilia si Caransebes-Boutari 78. MIsura era binevenita,
deoarece in acest fel se putea stabili legatura directs cu trupele roma-
nesti care erau deja la Ilia. Din Romania a venit profesorul
George Oprescu, care intre 22 martie si 13 mai 1919 a redactat un
supliment din Drapelul" in limba francezA, Pour nos amis et allies".
I s-au promis si colaborgri din partea trupelor de ocupatie franceze 79.
Generalul Leon Farret a reorganizat zona francez de ocupatie
din Banat. Prin ordonanta nr. 418/2 a comandantului Diviziei 11 coloni-
ale franceze din Banat, teritoriul francez de ocupatie alcatuia un judet
separat, denumit judetul Lugoj. intreg judetul cuprindeapatru cercuri
(Lipova, Resita, Orsova si Lugoj) si 15 plasi (Bega, Bozovici, Buzias,
Faget, Caransebes, Lipova, Lugoj, Mures, Orsova, Resita, Anina, Timis,
Recas, Teregova si Aradul Nou). Pentru supraveghere, in fiecare cerc
se numeste cite un francez de la gradul de capitan in sus, iar pe ling&
fiecare protojude districtual alt ofiter francez. Generalul francez suprave-
gheaza intreaga administratie eivild, cgruia fi este subordonata forts
executive. Pinl la hotarirea conferintei de pace, Banatul ocupat apar-
tine si pe mai departe Tingariei si administratia se exercit6 prin vechii
functionari in numele guvernului angar. in schimb, guvernul maghiar
nu poste numi nici un functionar far& avizul generalului francez.
Prin acelasi decret se desfiinteaz1 garzile nationale indiferent de
nationalitate, se interzice purtarea cocardelor si arborarea drapelelor,
se introduce cenzura ziarelor si justitia se exercit6 prin vechile judec'a-
torii maghiare. Valuta legala a zonei Amine coroana 80 .
Masurile generalului Farret au nemultumit populatia romans. in
urma protestelor fruntasilor rom'ani, generalul Farret a fost inlocuit en
76 Pompiliu Ciobanu. Unirea Banatului $i incorporarea Tirn4oarei la Romania Mare,
Timi.oara, 1934, p. 28-38.
77 Ibidem, p. 45.
78 ,.Drapelul ", 1919, nr. 12 (29 lanuarie/11 februarie), p. 3.
79 Scrisoarea lui George Oprescu entre Valeriu Braniste din 18 manic 1919 (in poscsia
d-nei CAliman).
80 Drapelul", 1919, nr. 32 (23 martie/5 aprilie), p. 2.
www.dacoromanica.ro
7 - C. 5919
1104 I. b. StICII7 16
EUGEN STANESCU
Ptolemeu din 1530, in harta nautica a lui Diego Homen din 1570, ca
0, dam exemplul unor harti de geografie universala12. Ace lasi sens se gases-
te Insa si In hart& din aceeasi colectie, privind mai special regiunile
centrale §i sud-estice ale Europei, ca harta bazinului dunarean din 1546,
cea similara din 1559, harta Ungariei din 1579, precum §i hartile Europei
din 1570, 1572, 1597 s.a.13. Harti din alte colectii ilustreaza aceeasi situa-
tie. Asa este harta lui Battista Becherus din 1426, cea a lui Bartolomeus
de Pareto din 1455, a lui I. Honterus din 1572, cea a lui Iaeopo Gas-
taldo din 1550, reprodusa ulterior de mai multe ori, cea a lui G. Mer-
cator din 1584 etc.14.
Ca atare, izvoare de categorii diferite - documente §i scrieri isto-
rice, relatii de calatorie §i ha'rti geografice - atesta ca Inca de la ince-
putul primului contact al lumii europene cu realitatea romaneasca
notiunea de Valahia" a avut sensul desemnarii teritoriului organizat
statul in regiunea dintre Carpati, Dunare §i Marea Neagra. Tocmai din
aceasta cauza, pentru a nu se pune intr-o lumina gresig ceea ce trebuie
sa se considere numai o pondere particularista, e necesar de subliniat
ca se inregistreaza chiar in aceasta perioada initiala tendinte care par
sa vadeasca intentia delimitarii acestui sens al notiunii de Valahia"
de alte sensuri posibile.
Astfel, chiar de la inceput, cancelaria regilor maghiari tirade SA,
foloseasca pentru voievodul de la sud de Carpati o denumire adjectivala,
cea de Transalpinus", care pare sa-1 diferentieze pe acesta de voievozii
altor Valahii". Asa procedeaza cancelaria regilor Carol Robert si Ludo-
vic I In anii 1331-1365, ca sa ne referim numai la rastimpul de inceput
al dezvoltarii acestei tendinte18. Este interesant ca, in documentele pas-
trate in limba latina, domnii roman, ca Vlaicu §i Mircea cel Batrin, se
intituleaza In acelasi fel18. Dar nu numai voievodul, ci intreaga Cara este
denumita in acelasi fel, si anume Terra Transalpina", pe care o intil-
nim, de pilda, in actele regilor maghiari din secolul al XIV-lea, Carol
Robert si Ludovic, intre 1332-137711. Aceeasi tendinta e vadita si in
folosirea expresiilor in partibus transalpinis", ad partes transalpinas",
partium transalpinarum", cum se constata in chip obisnuit In practica
eancelariilor regilor Carol Robert, Ludovic §i Sigismund18. D e aceea,
data fiind aceasta tending de precizare, nu poate sa surprinda tocmai
existenta termenului de Transalpinia" Intr-un act din 1359 de la regele
Ludovic18. Se ilustreaza In acest fel faptul ca pentru cancelaria regilor
maghiari, chiar de la inceputul istoriei raporturilor d,iplomatice romano-
rnaghiare, statul de la sud de Carpati era o anumita Valahie", §i anume
transalpina".
12 Monumenta Carlografica Valicana..., I, tay. X, XX, XXIII, XXX $1 XL1V.
12 Ibidem, II, tay. VI, IX, XIV, XXIV $i XXVIII.
14 Marin Popescu- Spineni, Romdnia in isloria cartojrafiei pina la 1660, I. Bucure$U,
1938,p. 78-79, 118-119, 128-129 $i 146.
15 Hurmuzaki-Densusianu, op. cit., I-1, p. 601, 616 $i 623 ; 1-2, p. 37 $1 92.
r6 Documenta Historica Romaniae, B, Tara Romdneascd, I, p. 12 $i 14 ; Hurmuzalii-Densu-
sianu, op. cit., 1-2, p. 144, 148, 198, 315, 334, 359 $i 472.
17 Hurmuzaki-Densu$ianu, op. cit., I-I, p. 625, 633, 636 $i 646; 1-2, p. 35, 49, 53 $i 243.
18 Ibidem, p. 638; 1-2, p. 14, 23, 87, 274, 284, 366, 371, 377, 383, 431, 534, 540, 542,
567, 583, 589 $i 697.
18 Ibidem, 1-2, p. 60.
www.dacoromanica.ro
1108 EIIGEN STANE8C13 4
XI (1925), p. 22.
101 M. Popescu-Spineni, op. cit., I, 34, II, carte nr. 34.
102 Ibidem, p. 106-107, II, carte nr. 37.
103 N. Buto, I raguagli di Claudio Rangondi, In Diplomataritun Hallam, I, p. 336-337.
104 Publicata de G. Constantin, Tagebuch des schwedischen diplomatischen Agenten...,
In Balcania", III (1940), p. 367 qi 370.
105 publicat de B. P. Hasdeu in Arhiva istoricl a RomAnier, 1-2, p. 8 ; traducere In
I. romAni In Cttlatori stroini despre lorile romdne, I, p. 125 (n. 3).
106 A. Veress, Documente pritntoare la istoria Ardealului, Moldovci ,si Tdrii Romdnefti...,
II, p. 61.
107 CI. Isopescu, Alcuni docurnenli inediti della fine del cinquecento, In Diplomatarium
itaficum, I, p. 378-405 passim.
108 Publicat de P. P. Panaitescu, In Caltori poloni in Virile sonatas..., p. 19.
www.dacoromanica.ro
1118 KUGEN SIANESCU 14
Linea de asemenea ca, Dacia este intreg teritoriul locuit de roman, nepu-
tindu-se preciza and s-a schimbat acest nume In Valahia"117. Aceasta
arata cum la uman1stii perioadei de care ne ocupam posibilitatea ca In
termenul de Valahia sai se includa, 1i Transilvania era deplin luata in con-
sideratie.
Termenul de Valahia" folosit pentru. intreg teritoriul locuit de
roman reiese si din faptul ca, el desemneaza uneori i regiuni mai mici,
ca, de pilda, Oltenia si Banatul. In ce priveste Oltenia, constatam, ca
sa dam un singur exemplu, ca la sfirsitul secolului al XVII-lea generalul
austriac Federigo Veterani 11 considera pe marele ban al Craiovei ca
Il bano di Valachia"118. De altfel adesea, dar mai ales In secolul al
XVII-lea, Oltenia era desemnata ca Mica Valahie". In ce priveste Bana-
tul, o harta italiana din 1453 11 arata ca prinzipio della Volachia"119.
De asemenea, in veacul urmator, Giovanandrea Gromo denumeste Bana-
tul Valachia Citeriore", Intelegind, poate, prin aceasta numai partea
fasariteana a Banatului12°.
Rezult/ din toate acestea ca termenul Valahia" cunoaste patru
sensuri : doua, sensuri regionale i doug sensuri unitare. Aceasta Inseamna,
ca definirea problemei, cum am facut-o la inceputul acestei Incercari,
anume existenta Valahiei Si a Valahiilor acesteia, ca un Intreg cu par-
-tile sale componente ailate intr-un raport de determinare istorica, poate
fi luata in consideratie. Acest raport nu este altceva decIt sistemul termi-
nologic al denumirilor folosite pentru intreg teritoriul locuit de roman
de catre observatorii i comentatorii straini, ceea ce nu este MA semni-
ficatie istorica. Se poate considera ea sistemul terminologic folosit de
straini tii avind ca notiune fundamental/ Valahia" corespundea in fapt
unei generalizari terminologice, vehiculata of utilizat& de Insusi poporul
roman. Cum am incercat sa aratam in alta parte, un asemenea parale-
lism nu poate fi decit cauzal, fiind dificil de conceput ca s-ar putea datora
hazardului istoric.
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
VOLUNTARII ROMANI DIN TRANSILVANIA
IN LUPTA IMPOTRIVA PUTERILOR CENTRALE,
PENTRU ELIBERARE NATIONALA. §I UNITATE
(1916-1918) *
DE
D. TUTU
www.dacoromanica.ro
.,STUDIP., tomul 21, nr. 6, p. 1125-1143, 1968.
1126 D. TUTU 2
1 V. I. Lenin, Opere complete, ed. a II-a, vol. 30, Buctirqti, Edit. politick, 1964, p. 355.
2 Nicolae Ceau§escu, 0 jumdtate de secol de to marea epopee nafionald a Mdrasestilor, In
Romdnia pe drumul desduirsirii construcliei socialists, vol. 2, Bucure.ti, Edit. politick, 1968, p.467.
www.dacoromanica.ro
3 VOLVNIARII ROMANI IN LIIPTA PENTRTJ EIIBENAREA NATIONALA 1127
3 Arhiva Ministerului Fortelor Armate Mamie Stet Major (In continuare A.M.F.A.
M.St.M.), fond. Corpul voluntarilor, dos. 2 (Raportul nr. 97 din 30 iunic 1918 al Serviciului cen-
tral al romanilor ardeleni si bucoNiruni ; Mcmoriul aceluiasi serviciu din iulie 1918) ; vezi si
Romania Mare", an. I, nr. 2 din 27 iulie 1917.
4 Universal", XXXII, nr. 129 din 13 mai 1914.
5 Arhiva Institutului de studii istorice si social-politice de pe MO C.C. al P.C.R.,
fond. 10, dos. 1, Relatarea capitanului rez. pensionar Popp V. Emil.
6 Romania Mare", an. I, nr. 2 din 27 iulie 1917.
7 Ibidem.
8 Ibidem.
9 Ibidem.
10 Ibidem.
11 Ibidem, nr. 8 din 7 septembrie 1917.
www.dacoromanica.ro
1128 D. TUTU 4
cererea ..." 29. Iar la 12 ianuarie 1917, lt.-col. Pietraru Gh. Constantin ",
trimis al Marelui Cartier General Roman, a vizitat din nou Darnita, pentru
a se informa asupra moralului si stgrii de spirit a voluntarilor. El a ramaa
placut impresionat de entuziasmul voluntarilor, care -ui manifestau dorinta
de a -ui da contributia la eliberarea patriei, grew Incercat6 In acele zile ".
La 1 februarie 1917, lt.-col. Pietraru i-a Instiintat &á in principiu
s-a trasat sarcina Infiintlrii Corpului voluntarilor roman ardeleni si bucovi-
neni sub comanda generalului Coand6", iar ca sef de stat-major, lt.-col.
Pietraru 32. Practic, la organizarea Corpului de voluntari s-a trecut la
23 februarie 1917 33, cind lt.-col. Pietraru a fost imputernicit de &Atm
Cartierul general al armatei romane a se ocupe de aceasta problema,34.
De la acea data a Inceput o adevAratI lupt5, cu autoritatile rusesti, care se
opuneau eliberarii prizonierilor roman. Cu toata opozitia marilor proprie-
taxi de pamint si Intreprinderi, guvernul rus a fort nevoit sl cedeze presiu-
nii exercitate de cei 120 000 de prizonieri roman, care cereau insistent
punerea for in libertate $i trimiterea In Romania, aliata Rusiei. Fatl de cei
15 000 de .prizonieri promisi la inceput, guvernul rus a convent sä elibereze
numai 5 000 35.
Revolutia din februarie 1917 a schimbat situatia din Rusia. Infrin-
gerea tarismului a inlesnit actiunea revolutionary a maselor populare, a
slAbit puterea claselor exploatatoare, ceea ce a favorizat miscarea de eli-
berare a prizonierilor roman din lagare, grabind trecerea for In Romania
pentru a participa la razboi. Astfel &A, In viltoarea acestor evenimente,
la 3 martie 36 1917 s-a anuntat oficial Infiintarea Corpului voluntarilor,
iar la 5 martie, ofiterii , subofiterii $i soldatii aflati in lagArul de la Darnita
au semnat urmatorul angajament : Noi, ofiterii, grad atii $i soldatii ro-
man de neam, jurgm pe onoare si constiint5, Ca voim s'a luptAm in armata
romans, pentru dezrobirea tinuturilor noastre romanesti de sub dominatia
Austro-Ungariei si pentru alipirea for la Romania 9) 37.
Numarul celor care au semnat angajamentul reprezenta numai 1%
din totalul prizonierilor roman aflati In Rusia. De aceea, la 8 martie 1917,
s-a cerut guvernului provizoriu rus, prin Legatia romans din Petrograd 38,
sl aprobe crearea unei comisii roman -ruse, pentru recrutarea prizonierilor
si fixarea unui loc de concentrare unde militarii sa, fie echipati, hraniti si
instruiti 39. Ca urmare, la 3 aprilie 1917 ministerul de razboi al Rusiei
a decis s5, aprobe ca 30 000 de prizonieri roman 0, fie Inrolati in armata
romang4°. Dar aceasta nu satisf5,cea dorintele prizonierilor roman din
provinciile aflate sub stapinirea monarhiei austro-ungare 41. Aduna-
rea care a avut be in ziva de 11 aprilie 1917 a hotarit trimiterea unei
29 Ibidem.
3° Ibidem, nr. 38 din 21 noiembrie 1923.
31 Ibidem.
32 Ibidem.
33 A.M.F.A.-M.St.M., Serviciul istoric, dos. 2, nenumerotat.
36 Ibidem.
35 Ibidem.
36 Ibidem.
37 Ibidem ; vezi $i Gazeta voluntarilor" an. 1, nr. 38 din 4 noiembrie 1923, Cluj.
38 P. Nemoianu, op. cit., p. 37.
39 Ibidem.
4° Ibidem.
41 A.M.F.A.-M.St.M., dos. 3, fond. Corpul voluntarilor", cuvintarea dr. Pompiliu Nistor.
www.dacoromanica.ro
7 VOLON/ARII ROMANI IN LUPTA PENTRU BLIBERARRA NATIONALA 1131
La fel ca prizonierii romani din lagarele rusesti, i cei din Italia si-au
manifestat Inca din 1915 dorinta de a participa la lupta impotriva pu-
terilor centrale pentru eliberarea nationals ti unirea cu Romania a provin-
72 Ibidem.
Ibidem, dos. 40 001/3 X. fila 535.
74 Ibidem, dos. 11 (declaratia original5).
Ibidem, dos. 2.
7 Ibidem, copie dupa referatul nr. 23 din 1 noiembrie 1918 at Serv. central at Corpului
voluntarilor romilni A.B.
Ibidem, fond. Corpul voluntarilor, dos. 6, Ordinul nr. 979 din 3 decembrie 1918
at Marelui Cartier General.
71 Ibidem. Ordinul circular nr. 53 at Pre§edintiei Consiliului dirigent, decembrie 1918.
www.dacoromanica.ro
11 VOLUNTARII ROMANI IN LIIPTA PENTRU ELIBERAREA NATIONALL 1135
Padova99 s-a constituit prima companie de roman, sub comanda It. Piso
EmilianiN. In acea zi s-a inminat drapelul tricolor, Intr -un cadru festiv,
la care a participat si generalul Diaz, comandantul suprem al armatei
italiene. Aceasta companie a fost Incadrata in Armata a VIII-a in zona
de operatienu.
Intre timp, soseau not cereri de la prizonierii care solicitau sa lupte
contra Austro-Ungariei. Consulatul roman din Torino a primit cererea
a 12 plutonieri romani prizonieri in lagarul de la Fenestrele102. Frunta-
sul Adega Simion §i Vargalchi Constantin reveneau asupra cererii adre-
sate Legatiei romane Inca de la 18 ianuarie 1918, in care aratau ca, mai
bine vrem moarte in frontul roman decit reintoarcerea in Austro-Unga-
rie 103.
Asupra guvernului italian se fac presiuni si de opinia publica. Pentru
a grabi constituirea legiunii romane, Comitetul italian Pro Romeni"
a organizat in ziva de 25 august 1918 o puternica, manifestatie pentru
cauza Romaniei. Manifestatia a avut loc in Forul Traian din Roma.
Columna lui Traian a fost imbracata in drapele italiene §i romane, iar
onorurile militare au fost date de un pluton adus de la cele trei cora-
panii romanesti care luasera flint./ in zona frontului104.
Au participat numeroase personalitati of iciale i politice italiene,
printre care ministrul Berenini, Bonicelli, subsecretag de stat la interne,
principele Colonno, primarul Romei, Maria Rygier,' membra in Comi-
tetul italian Pro Romeni", senatorul Ruffini 1i altii. Au rostit discur-
suH Inflacarate cu privire la Romania, Maria Rygier, principele Colonno,
pronu.ntindu-se pentru unirea provinciilor romanesti din monarhia Aus-
tro-Ungara cu Romanial°6. Dupg, aceasta entuziasta manifestatie, guver-
nul italian a trecut concret la, organizarea legiunii romane. Scrisorile
militarilor romani continua sa bombardeze cancelariile statului italian.
Un mare numar de soldati, printre care caporalii Bara Petru, Sim-
cilian Ion, Ventila Dumitru $i sold atii Sandu George, Degetari Grigore,
Capusan Toma i i altii, la 10 octombrie 1918, au revenit asupra
cererii for din 6 decembrie 1916, prin care solicitau sa lupte contra
puterilor eentrale106,iar soldatul Firu Mihail stria Comitetului de actiune
al romanilor din Transilvania, Banat si Bucovina : patruns hind de
cea mai sfinta datorie de neam 1i Vara, rog sus-numitul comitet ca sa
binevoiasca a ma accepta in legiunea roman/ pentru a lupta efectiv
pentru infaptuirea idealului national."197. Cereri au adresat lt. aviator
Draguseanu Marcel, plut. Dumitrescu N. Ion si alte sute de ofiteri si
soldati, care insistau sa fie. primiti in legiunea romana, pentru a lua
99 Ibidem.
100Ibidem.
101 B.C.S., fond. Saint-George, V/9.
1°2 Ibidem, V/17.
103 Ibidem, V/7.
104 S. Mindrescu, op. cit., p. 37; vezi §i Gazeta voluntarilor", an. VIII, nr. 13 din
10 august 1933, Cluj.
103 Ibidem. Vezi si A.M.F.A.-11.St.M., fond. M.C.G. 1917, f. 95.
1" Ibidem.
109 Simion Mindrescu, op. cit., p. 69.
110 Ibidem, p. 74.
111 A.M.F.A.-M.St.M., fond. M.C.G. 1918, dos. 6, f. 95 ; vezi si B.C.S., fond. Saint-George,
V/7 ; Gazeta voluntarilor", an. VIII, nr. 13 din 10 august 1933, Cluj.
112 B.C.S., fond. Saint-George, V/7.
113 Romania Mare", an. II, nr. 31 din 13 februarie 1919 ; vezi si Gazeta voluntarilor",
nr. 13 din 10 august 1933, CIO.
1" ',Romania Marc", an. II, ns. 31 din 15 februarie 1919.
113 "Gazeta voluntarilor", nr. 31 din 10 august 1933, Cluj.
116 A.M.F.A.-M.St.M., fond. M.C.G. 1918, fila 96; vezi Gazeta voluntarilor", nr. 31,
din 10 august 1933, Cluj.
11? Ibidem.
www.dacoromanica.ro
1140 D. TUTU 16
www.dacoromanica.ro
1 142 D. TUTU 18
116 Ibidem.
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
LUPTA EMIGRATIEI TRANSILVANE PENTRU
DESAVIRIREA UNITATII DE STAT A ROMANIEI
Dr
VASILE NETEA
5 Vezi N. Iorga, Isloria literalurii romdnesli in veacul al X IX-lea, yol. III, Bucuresti,
1908; idem, Parlea romdnilor din Ardeal si Ungaria In cullura romdneascd, Bucureti, 1911 ;
idem, Isloria invaldmintului romdnesc, Bucuresti, 1928 ; A. D. Xenopol, Isloria romdnilor din
Dacia Traiand, vol. IX, ed. a 3-a, Bucuresti, 1930; Din istoria pedagogiei romdnesli, vol. III,
Bucuresti, 1967, studiul lui Octav Ionescu, p. 104-106.
5 C. Bacalbasa, In Universul", 1929, nr. 114.
www.dacoromanica.ro
3 LIIPTA EMIGRATIEI TRAlimivANE 1147
imitate culturalei Ara o unitate politica nu are nici o chezasie. Pentru pas-
trarea unitatii culturale ni se impune unitatea politica. Din reizboiul arias
care a unpins toate neamurile se anunta in mod profetic va iesi
o lume noun. Dreptul invinge forta, voinfa popoarelor inlocuieste cucerirea.
8teipinirile care MG se bizuie pe voinfa popoarelor slut rasturnate pentru
totdeauna si din aceste mine rasare domnia dreptatii. Alcatuirile vechi se
desfac, iar voile alcatuiri se intemeiaza pe dreptul fiecarui neam de a trai
laolalta o viata nationals si libera" 13.
Datorita precipitarii evenimentelor §i noului aflux de combatanti
venit de peste munti, concomitent cu Liga" iau un mare avint §i socie-
Utile transilvane intemeiate in deceniile anterioare §i totodata se inte-
meiaza not asociatii patriotice : Actiunea nationals" (1914), Le giunea
ardeleana" (1914) §i Federatia unionists" (1915).
La 15 martie 1,915 se tine la Ateneul Roman, urmat de o mare ma-
nifestatie in sala Dacia", congresul romanilor de peste hotare, organi-
zat de profesorul Simion C. Mindrescu, la care participa, mii de ar-
deleni, banateni, cri§eni, maramure§eni. Deschiderea congresului a fost
precedata de intonarea mar§ului patriotic Desteapta-te romelne! in caden-
tele caruia luptasera la 1848 legiunile lui Avram Iancu, vechile che-
mari revolutionare pastrinduli aceea§i forts, de mobilizare nationals.
Din insemnarile unui cronicar al congresului aflam ca la cintarea ver-
surilor lui Andrei Mure§anu intreaga sada, a fost cuprinsa de un ade-
varat delir, care a electrizat pe toata lumea, topind sufletele tuturor in
acela§i _cald §i nestapinit entuziasm". 0 pliternica impresie an produs
expunerile istorice asupra situatiei romanilor din provinciile robite §i a
nazuintelor lor, facute de profesorii Simion C. Mindrescu, Vasile Stoica,
Emilian Slu§anschi §i Ion Gramada, precum §i emotionantele discursuri
rostite de Barbu Delavrancea, istoricul loan Ursu, ziaristul C. Mille §i
alti militanti pentru desavir§irea unitatii politice. In motiunea votata de
congres s-a protestat impotriva afirmatiilor guvernt.lui maghiar ca ro-
manii ardeleni ar fi multumiti cu stapinirea austro-ungara §i nu ar dori
unirea cu Romania, manifestinduli totodata, solidaritatea cu lupta Ince-
puta de frunta§ii romani de pretutindeni pentru realizarea unitatii po-
litice14.
Sensul politic al congresului de la Ateneu, ca §i justificarea organi-
zarii lui, a fost concludent relevat de N. Iorga printr-un entuziast arti-
col publicat in ziarul Neamul romanesc". Numarul mare al partici-
pantilor scria marele istoric a fost cel mai decisiv raspuns fats
de aceia can afirma ca oamenii ace§tia nu ne vor, ca ne resping chiar,
ca la Bucure§ti ei cauta numai o piine. Nu sublinia N. Iorga in inche-
iere , ei cauta un ideal, pe care 1-au gasit" 15.
Activitatea emigratilor din provinciile oprimate s-a relevat prin
contributia for la organizarea intrunirilor §i manifestatiilor publice ini-
tiate de Liga pentru unitatea politica a tuturor romanilor", de Actiunea
nationala", de Federatia unionists" §i de celelalte societati patriotice,
§i mai ales in domeniul publicistic.
13 Epoca", din 28 decembrie 1914.
14 Vezi bro. ra Congresul romanilor de pesle liolare aflalori in ford. 15 marlie 1915, Bucu-
re§ti, 1915.
16 Neamul romanesc" din 22 martie 1915.
www.dacoromanica.ro
1150 VASILE NE1EA 6
10 c. 6919
www.dacoromanica.ro
1152 VASILE NETEA 8
23 Vezi numele for In Epoca" din 15 iunie 1915 si In volumul lui Octavian C. Ths15uanu,
Sub ftamurile nalionale. Note ai documente din rchboiul de Intregire a neamului, Sighisoara,
1939, p. 50.
24 Vezi textul complet al declaraliei si semnAturile sale in Universul" din 14 mai 1938,
publicate de Emanoil Hagi Moscou, si In 0. G. T5slauanu, op. cit., p. 121-124.
www.dacoromanica.ro
1154 VASILE NETEA 10
ae Vezi pentru detalii Vasile Stoica, In America pentru cauza romaneasca, Bucurelti, 1926.
Devi subiectiva pe a]ocuri, mai ales In ecea ce priveste relatiile autorului cu uncle personalitAti,
cartea lui Vasile Stoica a ramas totusi pina astazi principalul izvor asupra activitujii desfA-
surate de romani In Statele Unite In perioada 1917 -1919; vezi si Eliza Campus, La tulle pour
l'achavement de !'unite nationale roumaine (1911 - 1918), In Revue Roumaine d'Histoirc", an. IV,
nr. 4, 1965, p. 765-790.
www.dacoromanica.ro
1160 VASILE NETEA 16
ELIZA CAMPUS
www.dacoromanica.ro
3 RECIINOASTEREA DESANIRSIRII IINITATII STATALE 1167
siecle, vol. II, Milan, Marzorati, 1961, p. 959 (citeaza pe Pierre Renouvin); Pierre Renouvin,
Jean-Baptiste Durosclle, Introduction a l'Ilistoire des relations internationales, Paris, Armand
Colin, 1964, p. 178.
c. 321D www.dacoromanica.ro
1168 ELIZA CAMPUS 4
38 Ibidem, radiograms 7587 din 30 noiembrie 1918 de la Legatia din Washington trans-
misA prin Paris, semnatA Cretzeanu.
33 A.B.C.S., fond Saint-Georges, CXC 'VIII/7, Ecole Interalliee des Hautes Etudes so-
ciales, 16 rue de la Sorbonne, Ciclul de conferinte I a Ficumanie".
4° A.M.A.E., fond 71/1914, E 2, partea a II-a, Conferinia pdcii, La Romanic devant le
Congres de la pair. Ses revendications territoriales, Mernoire presente A la Conference dans la
seance du 29 Janvier 1919 ; memoire presente A la conference dans la seance du 1-er Ft vrIer
1919 ; Gh. I. BrAtianu, Ac(iunea Rorndniei In 1919, Bucuresti, Cartea romaneasca", 1939,
p. 47-49.
41 A.M.A.E., memoriul citat de Ia 1 februarie 1919.
42 Ibidem.
43 Ibidem ; Sherman-David Spector, A study of (he diplomacy of loan I. C. Brdttanu,
New York, Bookman Association, 1962, p. 91 si 92.
" Gh. I. BrAtianu, op. cit., p. 49, sustine In alte forme ideea depAsiril tratatului din 1916
considerindu -1 ca o concesie" falA de Intiuderea revendicArilor rorAnesti.
www.dacoromanica.ro
1170 ELIZA CAMPUS 6
45 A.M.A.E., fond 71/1914, E 2, memoriul citat de in 1 februarie 1919 ; A.T.C., fond Casa
regale, d3sar 92 1918, m,m9riul atasatului militar francez care a venit la Bucuresti In iulie 1916.
Mem3riul este clni at eolonelului D6pres.
45 A.M.A.E., fond 71/1911, E 2, memoriul citat de la 1 februarie 1919.
47 Ibidem.
49 H.W.V. Temperley, op.cit., vol. IV, p. 130.
40 Ibidem, p. 142.
5° Ibidem, p. 137.
51 Ibidem, p. 129.
53 Henry Wickham Steed, Mes souvenirs 1914-1922, vol. II, ed. Plon, Paris, 1927,
p. 256.
53 H.W.V. Temperley, op. cit., vol. IV, p. 14.
78 Ibidem.
78 Ibidem.
77 Ibidem.
78 Paul Mantoux, op.cit., vol. II, p. 239 241.
79 Ibidem, p. 261. 262.
89 A.M.A.E., land 71/19t4, E 2, partea a II-a. La Roumanie devant le Congres de la paix ;
A.I.C., fond Casa regalA, dosar 13/1919, Traild de paix avec I' Autriche.
81 Ibidem.
88 Ibidem.
69 Ibidem.
9° Ibidem, p. 318.
91 Ibidem, p. 332.
92 Ibidem.
93 Ibidem, p. 370.
99 Ibidem, p. 396.
95 Ibidem, p. 416.
www.dacoromanica.ro
11 RECIINOASTEREA DESAVIRSIEll ENITATII STATALE 1175
sint in acest caz posibile modificari" 96. Consiliul ajunsese, asadar, singur
la ideea de a face modificari, convingindu-se ca romanii aveau dreptate.
Dar tot atit de sigur era faptul ca cei patru nu voiau sa-i dea vreo
satisfactie Romaniei. Primul ministru Isi dadea seama de Intreaga
situatie ce se Crease. De aceea, dupa ce la 28 iunie §i -a pus semnatura
pe tratatul cu Germania, luind parte la solemnitatea ce a avut loc in
istorica Sala a oglinzilor de la Versailles, a parasit Parisul la 2 iulie 1919.
Puterile aliate si asociate, care of icial proclamasera egalitatea Intre
statele magi si mici, creind impreuna cu ele Societatea Natiunilor, nu
puteau sa" paraseasca insa usor, in practica, vechiul sistem dictatorial
de a-si impune vointa de mare putere. Lucrarile Consiliului celor patru
dovedeau cu prisosinta aceasta stare de fapt.
Romania avea sa se izbeasca, asadar, Inca de multe dificultati,
dar pins la urma a ajuns, pas cu pas, sa-si impuna punctele de vedere,
consimtind sa fad, concesii mici pentru a cuceri esentialul. La Inceputul
lunii iulie, la Paris, au inceput sa se produca si unele lucruri pozitive".
Tot atit de adevarat este si faptul ca Franta incepuse sa sprijine
deschis punctele de vedere romanesti si ca multe personalitati de seama
au vorbit in favoarea ei in fata Consiliului Suprem98. Climatul pentru
Romania in acest for al conferintei se mai ameliorase, cu atit mai mult
cu cit, alarmat de progresul revolutiei sovietice din Ungaria, Consiliul
celor patru acceptase in principiu la 11 iulie planul militar al lui Foch,
cerind colaborarea armatei rom'ane99 si a celorlalte state nationale din
Europa centrals. In august, atmosfera s-a Inveninat insa din nou pro-
ducindu-se not frictiuni.
Incontestabil ca toate acestea nu erau de loc prielnice pentru
discutiile ce se purtau in comisii in jurul proiectelor de tratate cu
Ungaria si cu Austria. De pada, in Comisia economics, E. Pangrati100,
reprezentantul Romaniei, lupta din greu pentru a indeparta din textul
tratatului cu Austria puncte ce lezau interesele Romaniei. Astfel fuse-
sera facute modificari la articolul 232 alin. a si k, i la articolele 262,
267 si 270, fara ca reprezentan1ii Romaniei sa fie consultati. In con-
secinta, delegatia economics romans cerea comisiei sa revina, asupra,
punctului ce interzicea lichidarea bunurilor inamice din teritoriile elibe-
96 Ibidem.
97 A.1.C., fond Casa regall, dosar 49/1919, Conference de la paix, Secretariat general,
scrisoarca din 2 iulie 1919 catre delegatia romans.
98 A.M.A.E., fond 71/1914, E 2, partea a II-a, Conferinta pacii, telegrams din 4 iulie
1919 de la Legatia din Paris, semnatA colonel Toma Dumitrescu, catre I.I.C. Bratianu, Bucuresti.
9° A.I.C., fond Casa regala, dosar 47/1919, Delegation de la Roumanie A la Conference
de la paix, Séance du Conseil supreme des Puissances alliees et asociees du 11 Juillet 1919;
A.B.C.S., fond Saint-Georges, dosar 497, telegrama 173 din 15 ianuarie 1922 de la Legatia din
Roma, semnata Lahovary, care Ministerul de Externe, Bucuresti.
no A.B.C.S., fond Saint-Georges, CXCVIII/7, nota din 11 aprilie 1919, semnatii I.I.C.
Bratianu, catre Ermil Pangrati. www.dacoromanica.ro
1176 ELIZA CAMPUS 12
rate 101, caci aceasta clauza, fiind admisa in tratatul cu Germania, insemna
sa se introduce dou'a moduri diferite de procedure fata de aceiasi inamici192.
In plus se arata ca nu numai Germania a lichidat bunuri comune aliate
in Romania ocupata, ci si Austro- Ungaria. Era firesc, asadar, ea ea
sa suporte acelasi regim ca i Germania103.
In genere, tratatul cu Austria, cu toate dificultatile ce prezenta,
ar fi putut fi semnat dace s-ar fi produs modificari in articolul 5, ca
si in preambul. Delegatia Romans se situa pe pozitia de a refuza semnarea
lui in cazul ca punctele mentionate nu ar fi fost amendate 104. In
august Si la inceputul lunii septembrie si-a mentinut pozitia109, trimitin.d
unele mici modificari la textul declaratiei de refuz.
In septembrie, tensiunea dintre conferinta de pace si guvernul
roman crescuse, alimentata fund $i de fricDiunile dintre reprezentantii
puterilor aliate i asociate de la Budapesta i reprezentantii Romaniei, ceea
ce a avut drept urmare o not foarte drasticam, semnata de Clemenceau,
ca presedinte al conferintei, la 5 septembrie. Cea mai dura pozitie impo-
triva Romaniei au avut-o atunci reprezentantii Statelor Unite107. Ei
reprosau Frantei ca nu admite masuri riguroase impotriva acestui stat
§i ca incurajeaza rezistenta Romanieim. Adevarul era ca opinia publics
franceza era in favoarea Romaniei si ca la 5 septembrie, clad Frank-
lin Bouillon a vorbit In Camera in termeni caldurosi despre Romania,
Camera a aplaudat i s-a strigat : Vive la Roumanie !" 109.
Toate aceste semne de simpatie nu au putut insa sa convinga
conferinta ca Romania sa semneze tratatul fare articolul 60 privitor
la minoritati, tranzit i comert11°. La 9 septembrie, Clemenceau a raspuns
In numele conferintei ca tratatul trebuie semnat in ansamblu sau de
ioem.
133 A.B.C.S., fond Saint-Georges, XCVI1,6, Ministere des Affaires F.trangeres, Bucarest
le 28 nov. 1919, Note du gouverneinent ronmain; nota din 30 noiembrie 1919 catre generalul
Coandil.
131 Ibidem.
132 Ibidem.
133 Ibidem.
134 Ibidem.
135 Spector, op.cil., p. 209-213.
136 V. V. Tilea, Actinneu diplomaticei a Romaniei, noiembrie 1919 marlie 1920, Sibiu,
Tipografia Poporului ", 1925, p. 32 si 211-214.
137 A.B.C.S., fond Saint-Georges, XCVIII6, nota 18516 din 7 decembrie 1919 catre Le-
gatia din Paris, semnatil Al. Vaida-Voievod ; Trade de Saint-Germain, Paris, Berger-Levrault,
1919.
138 The New York Herald" din 11 decembrie 1919, articolul Having Won Concessions,
Rumania Signs Treaties.
www.dacoromanica.ro
1180 RECONOASTEREA DESAVIESIRIl 13N1TATII STATALE 16
146 Ibidem.
147 Ibidem.
148 Ibidem, dosar 302, raport 1 579 din 28 iunie 1920 de la LegaAia din Variovia, scmnat
A. P. Florescu.
149 A.B.C.S., fond Saint-Georges,VIII/7, scrisoare din 3 august 1920 de la Legatia din
Paris, semnata D. Ghika.
150 Ibidem.
151 Jacques Droz, Histoire de l'Autriche, Paris, Presses universitaires de France, 1946,
p. 111 ; James Donadieu, Ofx va l'Aulriche? Paris, Jules Tallandier, 1932, p. 199-200.
162 Bertrand Auerbach. Le rattachement de l' Autriche & l'Allemagne, Paris, Berger-Levrault,
1927, p. 87 ; Bertrand de Jouvenel, D'une guerre h l'aulre, Paris, Calman Levy, 1940, p.
123 -124; Jacques Droz, L'Europe Centrale, Paris, Payot, 1960, p. 246.
153 Pierre Rain, L'Europe de Versailles, vol. II, p. 289.
154 Jacques Droz, L'Europe centrale, p. 240.
156 Eliza Campus, Mica infelegere, Bucuresti, Ed. stiintifien, 1968, p. 43 si 44.
www.dacoromanica.ro
1182 ELIZA CAMPUS
18
163 Ibidem.
1641 Ibidem.
166 Tratat de pace Intre puterile aliate si asociate si Ungaria. Protocol si declaraliuni din
4 iunie 1920, Trianon, Bucuresti, Imprimeriile statului, 1920.
166 La 16 noiembrie 1920, Ungaria a ratificat tratatul de la Trianon.
www.dacoromanica.ro
12 C. 691P
www.dacoromanica.ro
UNIREA DIN 1918
I PROBLEMA UNIFICARII LEGISLATIEI
IE
al respectului maxim pentru asezdrile si asezdmintele juridice ale popoarelor cucerite si supuse.
Unitatea reald si energica se manifesta numai la nivelul intereselor poli lice ale statului roman,
ale arid vointd si putere de cornanda in caz de conflict se impuneau totdeauna, in ultim resort,
In mdsura necesard (vezi Maxime Lemosse. Le regime des relations internationales dans le Haut
Empire romain, Paris, 1967, $i rec. In Revue roum. d'hisloire", 6 (1967), p. 1001-1004).
Unitatea realizata prin generalizarea cetateniet romane a venit abia cu Edictul lui Caracalla
(212 e.n.) $i a fost mai putin unitard decit s-a crezut mulld vreme. Unitatea maxima s-a rea-
lizat numai prin codificarea lui Justinian, care, ca un act de delegatie din partea dreptului scris,
lasd Med obiceiurilor si autonomiilor locale o larga sferd de manifestare, afirmind totust supre-
matia legii sense si a vointei legislative a statului Intruchipat de imparat.
Lumea feudald a Inceput prin a trdi pe baza principiului personalitdtii legilor, care n-a,
dispdrut, ca principiu fundamental, decit In statul modern. Unitatea legislativd n-a fost niciodatd
un principiu de guvernAmInt al itnperittlui otoman, pentru a Ilia un exemplu direct legal de
istoria noastra. Regatul ungar, cu structura lui de conglomerat, se lntemeia pe principiul auto-
nomiei juridice a etniilor componente, iar dreptul civil ungar a tncetat de a fi consuetudinar
abia In 1939. Si In lumea occidentald si In cea orientald, principiul receptarii dreptulni romano-
iustinianett In Apus si a celui romano-bizantin In ritsdril si Indeosebi In Virile noastre, ilustra o
poziiie pluralistd si. anti-unificatorie In ceea ce priveste sistemele de drept aplicabile Intr-un
stoat anumit. Faith)l cd dreptul roman si eel bizantin erau opera unor suveranitati istorice defuncte
si juridiceste strAine nu ridica atunci nici o dificultale.
2 Expose general du systeme du Code civil, Locre, La legislation civile, commerciale et cri-
minelle de la Prance, Paris, 1827, 1, p. 348.
3 L'introduction en Alsace et Lorraine de la legislation civile frangaise, in But. Soc. li gist.
comp. roum.", 1934, p. 164.
4 Referat prezentat Consiliului de Ministri la 27 iulie 1862, Andrei Riidulescu, L'ni ficarea
egislativa, Buctiresti, 1927, p. 20.
www.dacoromanica.ro
3 UNIREA DIN 3918 $1 IINIFICAREA LEGISLATIEI 1187
1905, de cind toata lum3a cere un nou cod civil, Franta, unde dupes al doilea razboi mondial
o impunatoare comisie a elaborat proiecte savante si a publicat materiale pretioase, nu are decit
tot vechiul cod din 1801. Gnminiei In secolul al XIX-lea i-a trebuit un secol pentru a ajunge
la codul civil din 1900, atit de celebru $i totusi attt de criticabil. Oricum, de atunci el n-a putut
fi Inlocuit, nici to R.F.G., nici In R.D.G. Austria nu poate substitui un cod modern vechiului
cod din 1811, care si el fusese rodul unei dramatice opere legislative sub Maria Theresa si Josef
al II-lea. Uneori codificari dinamice si eficace se leaga de stilul unor personalitati ca Napoleon, de
lovitura de stat a lui Cuza $i de entuziasmul romantic, atit de criticat dupa aceea, a celor care
la 1864 an avut curajul judicios de a pasi la o receptare a dreptului burghez francez, cu baza
lui romanistica $i jusnaturalista, apropiata de traditiile noastre juridice In parte multiseculare.
Alte codificari izbutite se leaga de opera devotata si luminata a unei personalitati ca prof. Huber,
lasat sa realizeze, pe /ndelete dar sigur, un cod civil pretios, ca eel elvetian. In fine, ele se leaga
de formula japoneza, chineza, dinainte de razboi (comandarea codului la un specialist strain)
sau cea turca din 1925 : traducerea rapida, integrals si intrarea in vigoare a unui cod strain,
socotit cal mai indicat pentru aceasta, In speta codul civil elvetian. Dupa 40 de ani, aceasta
masura, aparent absurda ti mutt criticata, se dovedeste a fi fost singura solutie pozitiva si a
fi dat rezultate bune. Procesele semnalate mai sus oglindesc conditiile generale de dezvoltare
ale orinduirii respective.
www.dacoromanica.ro
1190 OVID SAO:MI...ARID td VALENTIN GEORGESCII 6
pozitiilor privitoare la cgrtile funciare (27 aprilie 1938), legea pentru drep-
tul de mostenire al sotului supravietuitor 3° (10 iunie 1044).
B. Opera de codificare unificatoare. Dar opera de mare amploare, la
care se referea si art. 137 din Constitutie in mod special, era revizuirea
prin unificare a marilor ccduri : penal, de procedurg penala, civil, de proce-
durg civila si comercial. Toate eforturile emu indreptate in aceastg.
directie.
Dupg aproape 19 ani de la Unire, s-a ajuns, in sfirsit, sa, se pung in
aplicare Codul penal si eel de procedurg penala. Publicate respectiv la 18
tai 19 martie 1936, ele intro in vigoare la 1 ianuarie 1937, realizind unificarea
legislatiei penale si abrogind prin art. 597 C. pen. si art. 664 C. pr. pen.
codurile si legile existente pe tot teritoriul -Orli si care sint anume enume-
rate in acele texte. La 20 mai 1937 intra, in vigoare si Ccdul justitiei mill-
tare unificat.
Opera de unificare a legislatiei penale a insemnat, desigur, o realizare
importantg si de mult asteptatg. Dar nu putcm. sa" ne amintim de ea farce
a nu remarca faptul cg intirzierea cu care a venit nu a adus dupg, sine si e
inabungtatire a ei. Intr-adevar, este scnanificativ in aceastg privintg ca
in primii patru ani de aplicare Ccdul penal a fost modificat si rectificat
de 13 on si eel de p rocedurg penalg de zece ori, pentru ca abia dupg aceste
numeroase transformgri gray clgunatoare, bineinteles, prestigiului
legii sg se poatg spera ca legea noua este superioarg, celor vechi.
5. Noua etapd de unificare prin extindere. Dupg cum s-a putut vedea,
opera de unificare mergea foarte Meet. De accea, in afara de extinderea cite
unei legi, cum s-a intimplat in cazurile pe care le-am semnalat deja, s-a
simtit uneori r evoia sg, se recurga la metoda extinderii in bloc a unei impor-
tante parti a legislatiei rcmanesti in anumite provincii ale tarii, care erau.
Meg guvernate de legiuiri strgine.
Asa s-a procedat mai intii dupg zece ani de la Unire prin legea de la
4 aprilie 1928, extinzindu-se de la 1 iunie pe un teritoriu limitat pe
lingg, dispozitiile introduse ping atunci in vederea unificgrii tumatoarele
legi rcmane : Codul civil, Codul de procedurg civilg si regulamentul pentru
facerea si executarea hotgrniciilor, rinduielile de procedurg cuprinse in Codul
comercial, precum si regulamentele lui, legea asupra drepturilor proprietari-
lor rezultind din contractele de inchiriere si de arendare, legea pentru jude-
calorific de ocoale tai regulamentul ei, legea pentru autentificarea actelor.
Se mentineau ins in vigoare dispogitiile din legile locale referitoare la
capacitatea femeii mgritate, cgutarea paternitatii, dreptul de mostenire
al sotului supravietuitor, drepturile copiilor naturali si ale parintilor lor,
ca fiind superioare celor romanesti. Prin dispozitii tranzitorii se reglementa
situatia notarilor publici existenti, aceasta institutie fiMd desfiintatg prin
lege, dar cu respectul drepturilor notarilor in fuiactiune.
Zece ani mai tirziu, la 1 octombrie 1938, o mgsurg similar este luatg
de asemenea tot pentru un teritoriu limitat. .
ECATERINA CIMPONERIIT
www.dacoromanica.ro
1202 ECATERINA CIMPONERIII 4
erau fierul, otelul §i alte metale importante sub forma de materii prime
§i mai ales de semifabricate.
In Transilvania §i in Banat, unde existau bogate rezerve de carbune,
in Valea Jiului §i Muntii Caraplui, unde se gaseau rezerve destul de
importante, deli insuficiente, de minereu de fier, in regiunea Hunedoara
(Poiana Rusca, Gherla si Teliuc), in Muntii Apuseni (Trascau si Vascau),
in judetul Ciuc (Vlahita si Lueta), in Maramure§ (Borza §i Mara), in
Banat (Dognecea §i Ocnele de Fier) 11 au existat inca la Inceputul seco-
lului al XIX-lea posibilitatile crearii unei industrii siderurgice §i metalur-
gice destul de puternice. Aceasta a avut ca urmare dezvoltarea unei indus-
trii de prelucrare a fierului, care a permis aprovizionarea cu unelte
agricole, casnice si mai tirziu cu constructii de fier, cu vagoane
si locomotive, nu numai a acestor provincii, dar si crearea unor stocuri
importante pentru export.
Dupa unele date statistice, in 1919 situatia industriei metalurgice
era urmatoarea : 12
Productia de fonla 19 007 30 362 30 210 51 644 58 241 I 64 013 62 976 I 63 203
Productia de otel 31 736 44 802 67 852 82 124 86 688 100 638 111 566 130 060
Werke a pus mina pe acele actiuni ale UDR -ului si ale intreprinderii
Coma Mica-Cugir care inainte erau in posesia monopolurilor cehoslovace.
Hermann Goring-Werke nu a participat astf el cu capital propriu la pro-
ductie, nu a dus la o crestere a potentialului industriei metalurgice, ci
la exploatarea ei pradalnica si la istovirea rezervelor sale, corespunzator
cu planurile Germaniei hitleriste de a desfiinta dupa razboi industria
metalurgice din Romania, care trebuia sa devina un simplu hinterland
agrar in cadrul marelui spatiu vital german.
Dictatul fascist de la Viena care a dus la cedarea nordului
Transilvaniei Ungariei horthyste, lovind gray in interesele maselor popu-
lare, nu a avut o influents directa asupra dezvoltarii industriei metalur-
gice, intreprinderile din nordul Transilvaniei nereprezentind decit 2,23%
din totalul acestei ramuri 56, dar a ingreuiat desfasurarea normal& a pro-
ductiei si a desfacerii marfurilor. Foarte mult a avut de suferit nordul
Transilvaniei, rupt de restul tarii, de care era organic legat.
Dupa instaurarea dictaturii militaro-fasciste si intrarea Romaniei
in razboi alaturi de Germania hitlerista, productia industriei metalurgice,
direct subordonata necesitatilor razboiului fascist, a crescut considerabil.
In acelasi timp ea a suferit insa si o degradare permanents. Ca urmare a
uzurii utilajului, a secarii rezervelor de materii prime si nu in ultimul
rind a actiunilor de sabotaj ale muncitorilor metalurgisti, care isi mani-
festau opunerea impotriva mizeriei si teroarei, impotriva regimului fas-
cist si razboiului, lucrind Incet si prost, sabotind marina de razboi hit-.
lerista, precum si ca urmare a distrugerilor provocate de bombardamen-
tele anglo-americane, in anii 1943-1944 productia industriei metalurgice
a inceput sa scada v ertiginos57.
Ruinarea generala a economiei, pierderile suferite pe front au dus
Cara la un pas de cea mai mare catastrofa a intregii sale istorii zbuciu-
mate. Din aceasta situatie nu exista decit o singura iesiremobilizarea
tuturor f ortelor politice patriotice, democratice, antifasciste pentru ras-
turnarea dictaturii antonesciene, intoarcerea armelor impotriva Germa-
55 La Transylvanie", Paris, 1946, p. 241.
56 Analele economice statist ice ianuarie-martie 1941, p. 66.
69 N. N. Constantinescu, op. cit., p. 415.
www.dacoromanica.ro
1212 ECATERINA CIMPONERTU 14
www.dacoromanica.ro
VIATA S T I INTI F ICA
Dintr-o scrisoare trimisa (la 2 aprilie 1872) din Brad lui Anastasie Fatu la Iasi rezulta
ca Ion lonescu recurge si la sprijinul cunoscutului medic si naturalist, profesor la Universitatea
din Iasi, pentru dezvoltarea gradinii sale botanice (cu circa 700 de specii, varietati si soiuri de
plante agricole din 86 de familii; probabil gradina a disparut iinediat dupe 1891), ca aceas-
ta sa devina un puternic focar pentru promovarea stiintei agricole si practicii Inaintate
0 scrisoare de la 1 mai 1884 catre George Baritiu (relatiile cu acesta erau mutt mai
vechi si aveau In vedere publicarea In ziarele din Transilvania a unor arlicole refer:toare In
starea taranimii si la problemele agriculturii si ale Invatamintului din Tara Romantasca si din
Moldova) reflects lupta dusa de Ion Ionescu de la Brad contra unor neghiobi" si medio-
critati" care se unisera sa Impiedice intrarea In invatamint a adevaratilor barbati luminati
si romani ".
Uncle aspecte ale relatiilor cu N. Balcescu reies dintr-o scrisoare trimisa acestuia la
14/26 februarie 1849 din Semlin (localitate aproape de Belgrad) ; se dau informatii despre
activitatea lui Ion lonescu In Transilvania, unde a vizitat pe Avram lancu si taberele revo-
Itilionarilor romani, despre plecarea spre Turcia si calatoria prin Jugoslavia, despre situatia
politica si economics din provinciile locuite de romani.
Date interesante cuprinde si scrisoarea trimisa (august 1855) din Domenico-Tesalia,
prin care Ion Ionescu fi raspunde lui C. Negri In legatura cu ajutorul pe care i-1 putea da
referitor la litigiul privind averile manastiresti si In Imprumulul banesc necesar Moldovei
(pentru rezolvarea acestor probleme, C. Negri sosise In misiune la Constantinopol si cerea
sprijinul lui Ion Ionescu).
Acad. Amilcar Vasiliu a tinut, de asemenea, comunicarea Ion lonescu de la Brad si
silvicullura. Un document inedit. Manuscrisul prezentat cuprinde husemniiri despre pasunarea
muntilor, exploatarea padttrilor si comertul lemnului elc.
Din activitatea publicistial a lui Ion lonescu de la Brad la periodicele iesene din prima
jumalate a secolului at XIX-lea, comunicare de Al. Andronic, cereetator principal la Institu-
tul de istorie si arheologie A. D. Xenopol" at filialei Iasi a Academiei, st ing. Th. Ville, D.
I. F. 0. T. Iasi, a cuprins uncle concluzii la care au ajuns autorii In urma studierii tuturor
articolelor publicate de Ion Ionescu In Albina romaneascit", Icoana lumii", Spiciuitorul
moldo-roman", Propasirea", Foaia sateasca", Foaia pentru agriculture, industrie si negot",
Povatatitorul sanatatii si a economiei" ( concluzii privind pregatirea multilaterala a lui Ion .
lonescu nu numai In problemele variate ale productiei agricole, dar si In probleme de indus-
trie, comert, economic politica, literature, picture etc., eficienta economics a articolelok sale,
documentarea bibliografica bogata si la curent cu ultimele scrieri aparute etc.).
In aceeasi zi au mai prezentat comunicari dr. Ovidiu Budina de la Universitatea din
Bucuresti, Ion lonescu si scoaia de la Pantelimon; dr. doc. I. Lungu, sef de sectie cercetare
stiintifics, si ing. I. Eftimie, D. I. F. 0. T. Bacau : Organizarea teritoriului la Costa fermd
model de la Brad reconstituire aproximativd; dr. doc. I. Lungu si Al. Nicolau, cercetator
principal, Statiunea Secuieni-Roman : Adevdrul cu privire la data incetdrii din viaia a lui
Ion Ionescu de la Brad (autorii dau ca data a mortii lui Ion Ionescu 16 decembrie 1891, con-
firmata si de actul de deces, recent descoperit).
In ziva a doua a sesiunii au fost prezentate 14 comunicari privind rezultatele cerceta-
rilor agricole si zootehnice efecluate de cadrele stiintifice ale Statiunii Secuieni-Roman.
In cadrul acestei sesiuni au fost prezentate comunicarile ; Ion lonescu de to Brad 1818
1891 (C. Sandu-Ville, membru corespondent al Academiei) ; Profesorul Ion lonescu de la
Brad (Al. Andronic, VI. Gheorghiu, I. Antohe, M. Avadanei si P. Paulin) ; Ion lonescu de
la Brad, agronom organizator at fermelor agricole (F. Cantar, Gh. Dragan, P. Magazin si N.
Davideanu) ; Ion lonescu de la Brad economist (D. Rusu, M. Todesia, V. Nechita si A.
Tataru) ; Ion lonescu de la Brad statistician, monografist si precursor at cooperaciei (Al. Bar-
bat, Gli. Stoica, Gh. Ungureanu, P. Nicolicioiu si V. Gireada) ; Activitatea social-politicd
a lui Ion lonescu de la Brad (D. Berlescu, N. Stoica, C. Niculicioiu, I. Saizu si D. Sandru).
Cu prilejul Implinirii a 150 de ani de la nasterea lui Ion Ionescu de la Brad, In aula
Academiei Republicii Socialiste Romania a avut loc to ziva de 24 iunie 1968, o sesiune fes-
tiva, organizata de Academie, Ministerul Invatamintului si Consiliul Superior al Agriculturii.
Cuvintul de deschidere a lost rostit de acad. Aaron Nicolescu, presedintele Academiei.
In cadrul sesiunii au fost apoi prezentate urmatoarele comunicari : Ion lonescu de la Brad,
agronom romdn de Malt prestigiu (acad. Amilcar Vasiliu, acad. Eugen Badulescu, Nicolae
Giosan si David Davidescu, membri coresponden%i ai Academiei) ; Ion lonescu de la Brad,
economist agrar (acad. Vasile Malinschi) ; Ion Ionescu de la Brad, primal tndrumdtor stiinfific at
zootehniei romdnesti (Nicolae Teodoreanu si Virgil Gligor, membri corespondenti ai Acade-
miei) ; Contribufia lui Ion Ionescu de la Brad la lnlemeierea si dezvoltarea siluiculturit romd-
nesti (I. Popescu-Zeletin, mernbru corespondent al Academiei) ; Ion lonescu de (a Brad, patriot
progresist romdn (Nichita Adaniloaie, sef de sector in Iustitutul de istorie N. Iorga al
Academiei Republica Socialiste Romania).
Cuvintul de Inchidere a sesiunii a fost rostit de acad. Grigore Obrejanu.
Gh. Cristea
Calatoria facuta intre 22 mai si 4 iunie 1968 In Polonia a avut scopul de a ma pune
In curent, chiar si sumac, cu rezultatele obtinute de istoriografia polona In ultimele cloud deco-
nii In domeniul istoriei polone In general si In cel al relatiilor polono-roman de-a lungul
secolelor In special. In acelasi limp am fault o succinta recunoastere, alit cit timpul foarte
limitat mi-a stat la dispozitie, a materialului documentar manuscris ce se pAstreazit in arhivele
polone si care se referd la istoria raporlurilor romano-polone In cursttl veacurilor. Aceste cer-
cetari cu caracter de orientare le-am efectuat la Varsovia si Cracovia, principalele centre de
cultura polona, cu cele mai bogate biblioteci si arhive si in care se desfasoara o vast('
activitate istoriografica.
La Varsovia am lucrat la Institutul de istorie al Academiei Polone de *tante si la
Institutul de istorie at universitatii. In biblioteca Institutului de istorie al Academiei am frun-
izarit productia istoriografica a institutului de la infiintarea lui 'dna In prezent. Cu aceasta
ocazie mi-am notat titiurile celor mai importante aparitii si am citit in fuga introducerile la
unele dintre ele. Am constatat ca institutul desfasoara an de an o ampla activitate editoriald,
www.dacoromanica.ro
14 c. 5919
1216 VIATA snarITFICA 4
Dar dacA colegii nostri poloni Psi pot permite sd scrie istoria patriel for pe baza boga-
telor arhive polone, oamenii de stiinta romani sint nevoiti sa apeleze mereu la arhivele din
Polonia pentru a putea scrie istoria, in special cea medievald, a tdrilor romane. De aici dezi-
deratul trimiterii in Polonia pentru un timp mai indelungat a unor cercetdtori romani care
sA stie polona, cu misiunea de a face cercetdri sistematice, aprofundate si, dacd este posibil,
exhaustive in arhivele de acolo si a culege (microfilma) bogatul material manuscris privitor la
istoria noastrA.
In sfirsit, contactul cit mai frecvent si mai strins intre istoricii romani si poloni in
vederea unei colabordri stiinlifice cit mai largi ar inlesni elaborarea unor lucrdri cit mai apro-
piate de adevAr asupra a tot ce a fost constructiv si trainic in trecutul comun al ambelor
popoare.
Me Corfus
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
R E C E N Z II
* .Nicolae Titulesca. Documente diplomatice, Edit. politica, Bucure§ti,
1967, 996 p.
nalitatii lui N. Titulescu. Una dintre acestea la 1 iulie 1936 ca marile principii menite sa
este evolutia asupra careia ni se pare a restabileasca increderea internationals $i sa
nu.se fi staruit suficient in studiul introductiv dea un nou impuls fortelor creatoare ale
a pozitiei lui Nicolae Titulescu, evolutie unei lumi noi" erau egalitatea natiunilor,
determinate attt de problemele situatiei Inter- pace indivizibila, respect datorit contractelor,
nationale, cit $i de o intelegere superioara a securitate colectiva, Intdrirea pactului Ligii
situatiilor si solutiilor, concretizata In expre- Natiunilor". Sublinierea tuturor trasaturilat
sia atIt de fericit aplicata In cazul activita- marelui diplomat In acest sons culegerea
tii lui N. Titulescu a ideilor-forp. putea fi Imbogatita $i cu alte documente -.-
Ar fi fost de dorit ca studiul introductiv constituie In primul rind o datorie fats de
sa staruie de asemenea asupra altor trasaturi memoria lui N. Titulescu, dar si o obligatie
ale diplomatului roman. In perioada inter- pentru cercetatorii politicii externe romane
belied, Romania a avut numerosi ministri de sau ai relatiilor Internationale to deceniul al
externe $i, firesc, mult mai numerosi diplo- patrulea al secolului nostru. Intre aceste call-
mati. Multi dintre acestia au Impartasit si tati ale sale, principiile pe care le formula $i
au militat pentru aceleasi principii ca $i N. activitatea sa practice exists o legatura indi-
Titulescu. Prin ce s-a deosebit Irma N. Titu- solubila, numai toate la un loc reconstituind
lescu de ceilalti diplomati romani, prin ce s-a fidel si dind masura personalitatii lui N.
afirmat si s-a detasat pe plan international? Titulescu.
Un raspuns de genul : N. Titulescu a aparat In acest sens, problema securitatii colec-
interesele nationale, independenta, suverani- iive, de exemplu, permite, pe de o parte prin
tatea si integritatea teritoriala a tarii este numeroasele sale implicatii In cursul anilor,
partial, pentru ca acelasi lucru 1-au facut sau pe de alta parte prin calitatea si numarul
aveau datoria sag facd si ceilalti ministri de documentelor incluse In culegere, o observa-
externe si diplomati romani. Un asemenea tie multilaterala a personalitatii lui Titu-
raspuns nu poate cleat provoca Intrebari lescu.
suplimentare. Am sublinia printre calitatile Nicolae Titulescu. Documenle diplomatice
lui N. Titulescu o serie de trasaturi pentru a constituie o culegere selective $i nu i se poate
raspunde, fall a epuiza, la Intrebarea de mai pretinde sa fi inmanuncheat marea majo-
sus. Se remarca astfel la marele diplomat ritate a documentelor care ilustreaza acti-
deosebita capacitate de a intelege directia evo- 5vitatiea diplomatului roman. Dar dace uncle
luttei evenimentelor $i de a gasi si folosi solu- criterii de selectie ale comitetului de redactie
tiile cute mai eficipnte. Cele mai neasteptate slut usor descifrabile, este mai dificil sa trite-
evenimente, poate cu singura exceptie a ace- legem de ce nu au fost incluse documente care
luia care i-a pus capat carierei de diplomat, se supun normelor de selectie $i, oricum, erau,
nu-1 gaseau pe N. Titulescu nepregatit. Atrage credem, necesar a fi prezente In volum.
atentia in acest sens marea previziune si Era astfel salutara sporirea numarului de
repeziciunea reactiilor diplomatului roman. documente publicate referitoare la activita-
Spiritul creator, pus In evidenta In studiul tea lui N. Titulescu In anii presedintiei sale
introductiv si ilustrat prin documentele incluse la Societatea Natiunilor $i In anii 1933-1936.
In volum, constituie o alta trasatura a lui Era mai ales necesar sa se acorde mai mutts
Nicolae Titulescu. Dar Nicolae Titulescu s-a atentie documentelor care reflects pozitia lui
mai remarcat prin combativitate, fermitate, N. Titulescu fats de relatiile cu Polonia,
Italia, Germania etc. Este de asemenea cazul
claritate st consecventa, calitatt care pot fi
documentelor care, reflectind pozitia diplo-
de asemenea descifrate In activitatea sa, ast- matului fate de vista politica interns din
fel Cum este ea oglindita prin documentele Romania, ramin In primul rind documente ale
culegerii. Nicolae Titulescu sublinia in decla- crezului ski In probleme de politica externs,
ratiile neincluse In volumul pe care-1 dar contribuie totodata la intelegerea con-
recenzam facute ziarului L'Intransigean t" ceptiei lui Titulescu despre actele de guver-
www.dacoromanica.ro
1222 11E( ENZII 4
mare gi regimul politic intern, ca si despre fata de cele asteptate la problema pozitiei
reiatia dintre politica interns gi externs. lui N. Titulescu fats de politica lui J. Beck si
Unele dintre aceste documente ar fi aratat de politica guvernului Stoiadinovici, cerce-
limitele si evolutia conceptiilor lui Nicolae tatorii romani si mai ales straini thud nevoiti
Titulescu, ceea ce nu ar fi servit dectt adeva- In continuare sä faca apel la alte surse de
rului istoric, dar mares majoritate ar n demon- informatie.
s trat si mai mult tocmai ceea ce separa lar- In sfIrsit, citeva cuvinte despre instrumen-
gimea si superioritatea conceptiilor lui Titu- tele auxiliare si aparatul critic ale volumului.
lescu de conceptiile altor factori de raspun- Culegerea de documente este Insotita de un indi-
dere ai politicii romanesti sau internationale. te mixt, de nume gi materii, si de un sumar In
Observam, totodata, ca este discutabila selec- care cele 491 de documente shit prezentate
tionarea si includerea ca documente repre- cu data completa 1n ordine cronologica si
zentative pentru activitatea diplomatului un scurt rezumat al continutului tor. Evident,
roman a unora din discursuri (toasturi etc.) atft indicele, eft si sumarul faciliteaza In mare
de uzanta, cu valoare documentary redusa. masura depistarea informatiilor. Telegrarnele
In sftrsit, consideram Ca la selectia docu- si rapoartele diplomatice shit insotite de locul
mentelor trebuia sa fie luat in considerare cu data emiterii si de numerele de expeditie
mai mita atentie faptul ca In acest moment si de friregistrare. Documentele din afara
se afla In circulatie un mare numar de coleCtii arhiveiM.A.E. au indicate de asemenea coor-
sau culegeri de documente referitoare la poli- donatele locului de depozitare, In cazul celor
tica externs publicate In strainAtate, ca si de din arhive, sau publicatia din care an fost
volume de memorii ale unor politicieni si reproduse.
diplomati straini, dar Ii romani, din perioada In publicarca volumelor de documente
interbelica. Prin rolul important jucat de diplomatice s-au impels pc scars internatio-
diplomatul roman pe sccna politica europcana nald gi alte practici, care, In cazul de fata, nu
este aproape exclusa depistarea unor lucrari au fost luate fn considemre. Singurele note
dintre cele mentionate care sa nu contina ale aparatului critic, revenind din dud In
referiri la N. Titulescu. Din propria noastra chid, mentioneaza lipsa In text sau precizeazii
experientd de cercetare stint ca de multe ori, limbs sau traducerea cite unui pasaj at textu-
dintr-un moth, sau altul, notele asupra convor- lui. Nu se indica, atunci and documentele
birilor Ii avem in primul rind In vedere contin referiri la alte telegrams sau rapoarte,
minutele cu caracter oficial intocmite de diplo- daca acestea din urma shit incluse si sub
rnati nu reproduc fidel pozitia interlocuto- ce numar in culegere sau, In cazul In care nu au
rilor II uneori chiar problemele discutate. fost incluse, la ce anume se refers ele. De
Trebuie sa se alba in vedere de asemenea asemenea shit numeroase documents cu refe-
ca interesele diferitelor comitete de redactie si riri la diferite probleme despre care cititorul
cu atit mai mult ale memorialiltilor nu an aria prea putin sau nimic din textul docu-
coincis In toate cazurile cu interesele adeva- mentelor respective sau ale celorlalte incluse
rului istoric. Documentelor sau informatiilor in volum. Fara explicatii suplimentare in
puse In circulatie in strainatate trebuie sa li astfel de situatii, informatia Iii pierde din
se alature sau sa li se opuna, fn cazul prezen- valoare sau poate chiar provoca interptelari
tarii deformate sau unilaterale a realitatii, eronate. Exemplele pot Ti numeroase, dar ne
documentele romane. Mentionam ca am fi dorit voin limita la unul mai concludent : ce poate
in acest sens sa se is mai mult In consideratie afla cititorul despre punctul 2 al rezolutiei
prezenta unor documente din colectia Docu- Consiliului de Ministri din 14 iulie 1936?
ments on German Foreign Policy, seria C, dar (document nr. 470, p. 796). Chid s-a pus
si din Documents on British Foreign Policy prima data problema pactului de alianta
sau din volumele ambelor serii ale colectiei unica fare Franta si Mica intclegere contra
Documents diplomatiques franfais. Volumul oricarui agresor ar Ti", care a fost soarta
recenzat ofera de asemenea putine raspunsuri acestei propuneri de mare importanta, pro-
www.dacoromanica.ro
5 RECENZII 1223
punere facuta precizam not de N. Titu- documente de politica externs $i nu mai putin
lescu? In situatiile la care ne-am referit, traducerea pentru care insistam din non
comitetele de redactie ale colectiilor de docu- In mod deosebit a documentelor culegerii
mente diplomatice intervin cu precizari. recenzate In limbile de mare circulatie. Un
Orice eolectie de documente de politica bilant al impresiilor provocate de aparitia si
externs este, In ultima instants, selec- de parcurgerea volumului de documente
tive, dar cu atit mai necesare se lac ramtne Insa net favorabil initiativei rI stra-
astfel de interventii ale comitetului de duintelor celor care au asigurat acest impor-
redactie In cazul culegerilor Intr-un volum. tant eveniment editorial, servind atit memo-
Ar fi lost util ca exigenta stiintifica din punc- ria marclui diplomat roman, ctt si interesele
tul de vedere al editdrii documentelor sa fi cunoasterii istoriei noastre. Aicolae Titulescu.
calauzit deplin si publicarea culegerii recenzate. Documente diplomatice s-a impus din chiar
Ne-am exprimat In cele de mai sus deo- momentul aparitiei sale ca instrument indis-
sebita satisfactie pentru aparilia volumului pensabil pentru cercetarile prezente $i viitoare
Nicolae Titulescu. Documente diplomatice, dar ale politicii externe romane In perioada dintre
am formulat ci observatii critice. Acestea din cele doua razboaie mondiale.
urma au avut in vedere nu numai volumul de
talk ci p editarea unor viitoare culegeri de loan Chiper
difcritele puteri slraine. Creatia umanista este precum si faima unor eruditi si oameni poll,-
In mare parte o replica, o luare de pozitie tici umanisti. Mult mai importanta ni se pare
NO de acesti competitori straini. Umanistii Insa cealalta latura a acestei caracteristici a
au adoptat diferite pozitii, dictate fie de inte- umanismului transilvan, si anume natura
rese personale, fie de interese de ordin eco- raporturilor dintre umanistii transilvani pc
nomic si social-politic si, In oarecare masura, care li deosebeau limba inaterna, confesiunea
de mobiluri nationale si religioase. Toate si convingerile politice. Ilustrative In acest
aceste preocupari 1st gasesc reflectarea In sens sint relatille dintre umanistul roman Nico-
operele umanistilor sasi. lae Olahus si cel croat Verantius si intre
Un mare merit al umanismului, releva acesta din urma si umanistul si reformatorul
autorul, consta In stimularea, perfectionarea sas Honterus. Verantius tsi exprimh dorinta
si generalizarea invatamtntului (bineinteles eft de a veni la Brasov, si aceasta nu eft din
era posibil in conditiile epocii). E drept ca in dorinta de a cunoaste orasul, cit mai ales
Transilvania a existat si inainte de actiunea pentru a-1 cunoaste personal pe Honterus.
umanismului si a Reformei un invatamint Exists un element insesizabil in relatiile din-
urban si chiar rural, invatamint specific medi- tre acesti umanisti, unic In felul sau si inexpri-
eval, complet dependent de biserica catolica. mabil printr-un singur cuvint, tocmai pentru
Or, decaderea acesteia s-a rasfrint si asupra ca reflects o mare parte din lumea umanis-
invatamintului. Se impuneau deci masuri mului, pe care eforturile cercetatorilor zilelor
grabnice. De aceasta necesitate si-au dat noastre nu o pot reconstitui decit In imagini
seama umanistii st reformatorii oraselor Tran- palide.
silvaniei. Umanistii sasi au fost si propagatorii Dupa aceasta Introducere", de ansamblu,
Reformei in Transilvania, ei fiind cei care unneazd prezentarea vietii si operei celor
i-au dat impulsul initial si au realizat-o. In noun umanisti, care constituieobiectul propriu-
aceasta dubld calitate, caracteristica mai ales zis al volumului. Seria for este deschisd de
pentru umanistii europeni de limba germana, Studentul din Rumos", cunoscut si sub denu-
umanistii sasi au depus eforturi sustinute pen- mirea de Anonimul de la Sebes sau Anonymus
Ira raspindirea Invatdmintului laic (ceea ce Septem Castrensis, autorul unui Tractactus
nu exclude strinsa lui legatura cu biserica de moribus conditionibus et nequitia Turcorum,
protestanta) in orasele si satele locuite de lucrare care are meritul, pus in evidenta de
populatia saseasca. Eforturile for au fost bleu- Bernhard Capesius, de a fi deschizator de
nunate de succes, numerosi savanti de renume serie In clteva directii de seama ale culturii
provenind din mediul populatiei sasesti. In transilvane si europene. In adevar, lucrarea
acelasi timp, numerosi absolventi ai gimnaziilor anonimului din Sebes a fost prima opera
sasesti si-au desavirsit studiile In universil tiparita a unui autor transilvan (1481), pri-
Utile europene. Si cu aceasta am ajuns la mul monument literar al unui sas din Transil-
cea mai semnificativa caracteristica a uma- vania, prima expunere amiinuntita a obiee-
nismului sas : trasatura sa internationalista". iurilor turcesti redactata de un german ; in
Viata spiritual's saseasca nu a Intretinut In sfirsit, opusculul, pe drept cuvint celebru,
nici o alts perioada contacte mai strtnse decit reds pentru prima oars texte turcesti intr-o
arum cu reprezentantii altor grupuri natio- transcriere europeana, respectiv latina. In
nale conlocuitoare sau cu strainatatea. In traducerea autorului volumului se redau pasa-
aceasta privinta, epoca umanismului transil- jele referitoare la asediul Sebesului de catre
van se situeaza In frunte. Reprezentantii turd In 1438, dupil care urmeazd cele mai
umanismului transilvan au luptat in net- ilustrative fragmente ale tratatului, care con-
mele ideilor umaniste pentru acelasi ideal firma opiniile lui B. Capesius cu privire la
social si cultural. S-a amintit mai acest prim umanist transilvan (Intrucit ne
sus de masiva frecventare a universitatilor priveste, am inclina mai mult spre termenul de
europene de titre studentii din Transilvania. preumanist transilvan). Pc bund dreptate se
www.dacoromanica.ro
7 RECENZII 1225
remarca atitudinea obiectivA", franca si dega- vitatea sa politica ni se par insd realizarile
jata a studentului" fata de aceasta lume atit sale literar-istorice. El este primul umanist
de diferita de cea crestina. Prin aceasta el se de- transilvan care a intreprins o descriere a
taseaza oarecum de marea majoritate a scrieri- Moldovei (cunoscuta Moldaviae, quae olim
lor veacului al XVI-lea cuprinse In general sub Daciae pars, Chorographia, 1541, §i Chorogra-
denumirea de Turcica. Scrierea anonimului phia Transilvaniae, quae Dacia olim appellala,
transilvan se desprinde din mentalitatea me- 1550). Cu toate ea -critica tinde sa le nege
.dievala, Incadrindu-se de fapt In dezideratele once valoare sau sit le reduce la una minima,
formulei umaniste, respectate de altminteri aceste scrieri sint totusi realizari remarcabile
doar de foarte putini umanisti ; aceasta carac- pentru epoca for si ele au influentat foarte
teristica a operei sale adauga Inca un element mult posteritatea dovada aprecierile date
la lista enumerate mai sus a meritelor de acestor scrieri ale lui Reicherstorffer.
'originalitate" ale Studentului dinRumos". Umanistul cel mai complex al Transilva-
Al doilea In sirul umanistilor sari, Iacob niei veacului al XV I-lea este lnsa fare tndo-
Piso, provine din Medial ; viata si opera aces- iala brasoveanul Johannes Honterus. Din
tui om politic la curlea ungard si poet lau- multipla sa activitate refine atentia, in primul
reat" se sustrag Inca In mare masura cunoas- rind, cea desfasurata In slujba Reformei ; nu
terii noastre. Elementele furnizate de auLor trebuie Insa sa uitam meritele sale deosebite
lass sa se recunoasca tOtusi In persoana lui de stimulator al invatamintului $i tiparului
Iacob Piso un umanist transilvan de prim (ambele activita(i fiind de fapt puse In slujba
rang, care s-a bucurat de cele mai frumoase Reformei), precum si realizarile sale In dome-
aprecieri din partea unui Erasm de Rotterdam. niul geografiei. Personalitatea lui Honterus
Mult mai cunoscuti declt Piso sint urma- fiind prea bine cunoscuta, el bucurindu-se
torii doi umanisti Stefan Taurinus si Georg pina acum de cele mai numeroase, dar si
Reicherstorffer. Primul dintre ei nu este sas controversate aprecieri, nu vom aminti In
transilvan, dar si-a desfasurat cea mai mare acest cadru deat rolul sau In dezvoltarea
parte a activitatii sale in Transilvania, unde Invatdmintului primar In mediul sasesc ; cine
a si murit de altfel In 1519 (la Sibiu, unde a citeste scrierile sale normative si programa-
fost inmormintat). $t. Taurinus este autorul tice destinate scolilor famine surprins de pros-
unui poem intitulat Slauromachia, care se petimea si caracterul for practic, trasaturi
ocupa In principal de rascoala populara con- care le apropie simtilor de scrierile pedago-
dusa de Gh. Doja. Epopeea este din pima gice moderne.
de vedere lilerar-stilistic un produs tipic al Colaboratorul cel mai apropiat al lui Hon-
umanismului ; ca izvoristoric, ea este de insem- torus a fost Valentin Wagner, elevul, ajutorul
natate deosebita pentru evenimentele de la si succesorul sau, care a implinit pe lInga
Inceputul secolului al XVI-lea, $i in special Honterus un rol asemanator celui al but Mela-
pentru rdscoala lui Doja. Cuvintarea acestuia nchthon pe MO Luther. Din activitatea sa
catre rasculati, In redarea careia Taurinus dd multilaterald, asemanatoare cu cea a lui Hon-
dovada de o surprinzaloare obiectivitate, terus, refine alentia o scriere dramatics
cuprinde toate acuzatiile capeleniei rdscu- scrisa pentru elevii scold din Brasov, scriere
latilor impotriva nobilimii ; ea pare sa fie ce este, din pacate, pierduta azi, dar care mai
versificarea unor povestiri provenind de la era cunoscuta in secolul al XVIII-lea. Ori-
marlori oculari. Insemnatatea Slauromachiei cum, aceasta comedic (Amnon incesluosus) se
mai consta $i In faptul ca cuprinde In anexii situeaza la 1nceputurile teatrului din Tran-
si prima culegere de inscript,ii romane din silvania.
Transilvania, datorata unui umanist. G. Oarecum umbrit de acesti doi umanisti
Reicherslorffer este singurul umanisl german brasoveni se afla Johannes Lebel (Lebelius),
din Transilvania care a jucat vremelnic un despre care contemporanii nu stiau mai nimic,
rol destall de important in viata politica a deoarece nici o scriere do a sa nu s-a publicat cit
sailor transilvani. Mai importanle declt acti- timp a fost in viata. Redescoperirea sa are loc
www.dacoromanica.ro
1226 RECENZII 8
publicat putine dintre lucrarile sale, majori- cunoscutei Geschichte der Sibenburger Sachsen,
tatea for fiind editate de catre prietenii scri- Fr. Teutsch este de fapt doar autorul ulti-
itorului dupa moartea sa. melor trei volume (din 1700 pins in 1919 si nu
B. Capesius retipareste in volumul sau In 1918 cum se afirmS), primul volum (pins in
traducere excerpte din Viola lui Jacob Basi- 1699) apartinind Itti G. D. Tetitsch. La p. 128
likus Heraclides (1587), trei fragmente din si 150 (nota 1) se atribuie lui G. Reicher-
Regii maghiari (Reges hungarici, 1580) si doua storffer etimologia termenului Viachus din
din Nenorocirea Moldovei (Glades Moldavica, numele generalului roman Flaccus ; to fapt
1589). Activitatea gi Insemnatatea lui loan etimologia a fost adoptata de Reicherstorffer
Sommer fiind prea bine cunoscuta, nu mai din opera lui Eneas Sylvius Piccolomini2
insistam asupra tor. (papa Pius al II-lea), care a trait cu o sutu
Volumul se Incheie cu un tabel cronologic de ani Inainte2.
gi cu o lista bibliografica, continInd editiile 0 ultima nuantare se impune la p. 122,
scrierilor umanistilor tratati In volum si care nota 1, In care titlul lui Ferdinand I de
au stat la baza traducerilor efectuate In Rex Romanorum este pus pe acelasi nivel
majoritatea for de Insusi autorul volumului.
Fara indoiala ca volumul discutat reuseste cu cele de Rex Bohemiaes Ungariae etc. Dar
sS umple un gol al istoriogratiei mai not primul este evident un titlu onorific, pe care
din Cara noitstra. care se fScea simtit de mai 11 poartS dupa Konrad al III-lea (1138
mita vreme. Volumul este de fapt prima 1152) orice succesor al Imparatului german
lucrare care intruneste In cuprinsul aceleiasi (se tie ca in 1531 Ferdinand fusese instituit
expuneri un numar alit de mare de umanisti, succesor al fratelui sau pe tronul imperial
anterior scriindu-se doar studii de detaliu german). Celelalte titluri purtate de Ferdi-
dedicate In eel mai bun caz unei singure nand corespund, in schimb, minor situatii
laturi (cea geografica) a activitatii unora politico reale, neav1nd continutul ideologic
dintre cei mai cunoscuti umanisti sasi. Con -
medieval al celui dintli.
fruntind gi conaparind.Insa acum pentru prima
data pe cei mai reprezentativi umanisti sasi,
autorul a reusit In mod stralucit sS surprindS Adolf Armbruster
trSsSturile generale ale operei tor, trasaturi
comune umanismului european, dar mai ales
pe cele specifice ale variantei sale, cSreia se 2 Credem ca si In privinta aceasta se im-
pune o nuantare a tezei traditionale. Se poate
poate apnea termenul de u-nanismul sass. stabili astfel ca Inca cu mull timp Inainte
Malta tinuht stiintifica si stilul ales fac de epoca lui E. S. Piccolomini apare forma
Flaccus, Flaccia pentru romani", Tara
din aceasta lucrare, datoritS unui eminent Romaneasca, respectiv Moldova". Fenomenul
specialist, o realiz tre remarcabila a noii isto- este perfect explicabil din punct de vedere
riografii romanesti. Valoaraa incontestabila a fonetic. literele o si f avind aceeasi valoare
lucraril nu este prin nimic ditninuata de unele fonelica to limba germanS, de unde si-a
mid inadvertente pe care le semnalSm Iii tras originea termenul respectiv. De la aceasta
forma si pins la identificarea cu numele
Incheierea recenziei de fata. Se afirma astfel generalului roman nu este declt un pas foarte
la pagina 9 ca Friedrich Teutsch ar fi autorul mic, pe care 1-a fault Intr-adevar eel dintli
viitorul papa Pius al II-lea. De altminteri,
fenomenul nu trebuie sa ne surprindS, deoarece
Reluind o expresie a poetultti sas Micha una dintre caracteristicile Renasterii a fost
Albert, B. Cipesius a intilulat setnnificativ tocmai aceasta cSutare a unor etimologii
antologia sa Sie ford Tien den Lauf der Dinge etnice cu suport istoric real, chiar dacS in
(,,Ei au graait mersul lucrttrilor"). Si tutul se acest scop s-a facut apel la cele mai ciudate
justifies pe deplin. S- poate constata astfel combinatii. In orice caz, In aceasta perioada
Inca o data cat depresiunea econotnica si de- s-a renuntat la derivarea biblica-mistica a
elinul politic al unei tali nu atrag automat nutnelor de popoare. Flaccus se alatura astfel
dupa sin si un fenomm similar in dom niul cunoscutilor stramosi 'talus, Hispanus, Bri-
spiritual si cultural. tanus, Francus, Danus, Germanus, Turcus etc.
www.dacoromanica.ro
1228 RECENZII 10
ei, a constituit o singulars exceptie, cu toate marginea doar la peste $i foarte rar la came
ca echilibrui dintre agriculture si cresterea de pore sau de pasare).
vitelor a fost si aid adeseori radical modificat. Yn ceea ce priveste alimentele complemen-
Dintre cereale, grlul, orezul si porumbul $i -au tare, consumate pe o scary mai mult sau mai
disputat Indelung terenurile agricole ale con- putin larga mai cu seams In mediul european,
tinentelor european, asiatic si american. Griul, autorul enumer5 lactatele, ouale, fructele
planta cerealiere cultivate cu precadere In binetnteles, sarea ; mirodeniile (cuisoare, nuc-
Europa medievala si moderns, dar prezentind soare, scortisoara etc.) $i condimentele (printre
dificultati de aclimatizare, n-a reusit s5 acopere care piperul) au constituit adevarate produse
cu total aprovizionarea populatiei, fiind supli- de lux pins in secolul al XVI-lea, ca $i zaha-
mentat prin plante cerealiere secundare (secara, rul, cultivat din trestia originara din America
mei s.a.), ca $i prin legume (in special linte, si devenit din secolul al XVIII-lea ingredient
f asole, mazare), iar mai ttrziu cartofi. In nelipsit de la masa celor instariti. In privinta
general, pentru mediul urban european din lichidelor, autorul analizeaza fn primal rind
secolul al XVIII-lea nivelul consumarii de problema fundamentals a aprovizionarii cu
pline se cifra aproximativ la 2 000 de calorii, ape, care a constituit o problema dificila
pretul ei de vinzare oscilind de Ia tars la tail pentru orasele medievale, lipsite de canalizare
dupa calitate si greutate, precum si datorita si conditii higienice adecvate, si atacd apoi
faptului ca Intre producAtorul de Ia Ora $i chestiunea atlt de complexa a consumului
consumatorul de la oral se mai interpunea si de bauturi alcoolice, vinul ocuptnd, fireste,
intermediarul (brutarul negustor). Autorul primul loc. Vita de vie, cunoscuta la Inceput
arata apoi ca orezul a constituit prin excelenta doar In Asia $i Europa, a fost aclimatizata
hrana populatiilor din Extremul Orient, ulterior $i in coloniile americane si alte
atentia sa Indreptindu-se spre productia din regiuni ale lumii, consumul vinului provoclnd
China, India $i Japonia, pentru ca apoi sa o adevarata specializare a unor ramuri de
analizeze cultura porumbului, planta obisnuita mestesuguri pentru conservarea pretiosului
a populatiilor precolumbiene din America, lichid (butoierii fiind cei mai de seams) si
raspIndita apoi, dupa conquista" europeana, dtnd nastere la pravaliile de desfacere a lui
in tot restul lumii. (cfrciumile).
Capitolul urmator al lucrarii, privind Pe de alts parte, In Europa a mai fost
Prisosul si hrana obisnuita. Alimente si raspindita si berea, obtinutil din mei sau se-
bauturi", trateaza In special problema alimen- ma, cunoscuta de altfel din antichitate $i
tatiei complementare, Inglobind carnea (de raspindita mai ales In nord-vestul si central
vita, pasare sau peste) zaharul, fructele, Europei. In schimb, aparitia rachiului $i a
condimentele s.a. Autorul face o separatie alcoolului obtinut din grille In secolul al XVI-
Intro hrana obisnuita, mai mult decit modesty, lea prin distilare fn alambic a jucat un rol
a maselor producAtoare $i hrana de lux" a tnsemnat, deoarece raspIndirea sa a fost
privilegiatilor soartei. Astfel arta culinary se fulgeratoare, devenind in scurta vreme bautu-
dezvolta In Europa ca un rafinament de lux ra cea mai ieftina $i mai accesibila maselor.
din secolele XV XVI, integrindu-se In eti- Ciocolata, cafeaua $i ceaiul, produse exotice,
cheta fastuoasa a curtilor princiare si senioriale ; au patruns de asemenea to protipendada euro-
consumul de came este accentuat la banchetele peana mai ales din secolul al XVII-lea, aduclnd
si ospetele protipendadei, servindu-se din venituri apreciabile marilor companii comer-
abundenta nu numai carnea de vita, dar $i de dale vest-europene care se Indeletniceau cu
pasare, vinat, peste etc. In afara continentu- desfacerea for ; In sfIrsit, tutunul, stimulent"
lui european, dupa cum arata autorul, consu- compensator de multe on al unor populatii
mul de came In perioada cercetata era foarte subnutrite extraeuropene, facut intrarea
redus (In Japonia se rezuma doar la vinat, triumfalA" In continentul nostru in secolul
In India era ca $i inexistent, iar In China se al XVI-lea, pentru a se raspindi treptat nu
www.dacoromanica.ro
1230 RECENZII 12
adevarata istorie, reabilitind genul acesta atit extraeuropene din secolele XV XVIII si pe
de vitregit In luerari de popularizare sau care numai partea a II-a a lucrArii sale ni le
chiar de vulgarizare de slabA calitate. Mai va dezvalui, nu putem tncheia sumara prezen-
trebuie sa remarcam de asemenea sugestiva tare de lapa fara a sublinia meritele excep%io-
si bogata ilustratie a volumului, iconografia nale ale monografiei atit de solide $i de vaste
transformtndu-se to acest caz 1ntr-o parte proportii a lui Fernand Braudel II felul sau
intrinseca a lucrarii, complementary intele- magistral de expunere, reusind printr-un stil
gerii subiectului, si nu un agreabil supliment viu, atractiv, colorat i adeseorl polemic sa
vizual. captiveze de-a dreptul pe cititor, sporind
Cu toate semnele de Intrebare lasate Inca farmecul unei lucrari accesibile fl totodata
In suspensie de autor mai ales In ceea ce pri- folositoare oricarui om de cultura.
veste modul In care va reusi sa asocieze
notiunea de capitalism realitatilor socioecono-
mice atit de diferite prezentate de societatile Paul Cernovodeanu
Dupa ,case ani de la aparitia lucrarii lui morialistica, autorul folosestc o scrie de docu-
Gtinter Geschke Die Deutsche Frankreichpo- mente din arhiva Ministerului de Externe al
litik 1940 von Compiegne his Montoire, istorio- Republicii Federate a Germaniei, din arhiva
grafia vest-germana aduce prin monografia federala military de Ia Koblenz, cit gi acte ofir
lui Eberhard Jacket o noun contributie Ia dale aflate la Dokumentenzentralc des Mill-
cercetarea politicii germane fata de Franta targeschichtlichen Forschungsamtes din Frei-
maresalului Petain. Acest aspect at politicii burg, Hauptarchiv Berlin-Dahlem, Institut
naziste, cu toate ea este prezent in inasiva fur Besatzungsfragen din Tubingen, Berlin
literature istoriografica consacrata regimului Dokument-Center, Institut fur Geschichtc din
de la Vichy, a Post Intr-o masura mutt mai Munchen, Centre de documentation juive.
redusa obiectul unor studii de sine staLatoare. Dupa o parte inlroducliva, de prezentare
Cele existente s-au Ihnitat la proportiile unor a problemei franceze" in cadrul ideologiei
articole aparule In reviste de specialitale cu expansionismului nazist, autorul urmareste
un caracter tematic restrins sau nu au parcurs In cele 19 capitole ale lucrarii diferilele faze
Intreaga perioada a colaborationismului prin care a trecut politica germana fats de
franco-german" p. (164), cum este cazul lucrarii Franta de la semnarea armistitiului i pins Ia
amintite a lui Geschke. De aceca volumul lui eliberare. Dupa cum arata Ii istoricul german
Eberhard Jacket, publicat de Institutul de Karl Dietrich Bracher, problema franceza a
istorie contemporand din Miinchen in colectia ocupat penlru diplomatia de in Wilhelmstrasse
Quellen and Darstellungen zur Zeitgeschich- din anti 1940-1944 un be de seams, in pri-
te", prezinta interes alit prin complexitatea
problemelor pe care le abordeaza, oft i prin mal rind din cauza imperiului colonial aproa-
bogatul material documentar folosit. Astfel, pe inaccesibil armatei germane", cit datorita
In afara materialului de arhiva publicat plat flotei Inca hilpunatoare, careia strategia marl-
la ora actuala, la care se adauga o bogata me- tima britanica ti acorda o deosebita importance
www.dacoromanica.ro
17 RECENZ1I 1235
la" 3. Pe de alta parte, cel putin dupa aparente nelncrederii lui Hitler Intr-o politica de cola-
pe care Jackel le considers ca o certitudine, borare cu Vichyul, promovata de Otto Abetz,
Hitler spera In vara anului 1940 in Incheierea iar pe de alta amestecului din cc In ce mai
unei paci cu Anglia, pe care, desigur, ar fi brutal al administratiei represive naziste.
facut-o pe spinarea imperiului colonial francez2. De pe aceasta pozitie Jackel cerceteaza $i
In consecinta, fiihrer"-ul nu si-a dezvaluit urmareste In desfasurarea for tratativele pre-
de la Inceput planurile referitoare la viitorul mergatoare Ii convorbirile de la Montoire,
Frantei, ceea ce, dupa parerea autorului (p. evenimente care au dus la Inlaturarea lui
52), ar fi dat nastere Inca de la Inceputul armis- Laval din guvern gi pozitia diferitelor foruri
titiului si al ocupatiei germane la asa-numitul politice ale Reichului fats de schimbarile sur-
conflict de competenta" intre diferitele foruri venite la Vichy, contactele diplomatice ale
ale puterii naziste In legatura cu politica ce amiralului Darlan cu diferite personalitati poli-
trebuie adoptata acct pe teritoriul ocupat, cit tice naziste, semnarea, dar neaplicarea proto-
1i faVa de guvernul de Ia Vichy. Astfel s-ar coalelor de la Paris, relatiile franco-germane In
explica diferendul dintre Ribbentrop II Goring lumina evenimentelor internationale din nolem-
din 1940 In legatura cu Incercarea maresa- brie 1942, problema deportarilor si masurilor
lului german de a dirija exploatarea economics represive, progresele rezistentei franceze, stir-
a Frantei ocupate In calitatea sa de delegat situl ocupatiei. Lucrarea se Incheie prin citeva
al fahrer"-ului pentru supravegherea planului pasaje din confidentele facute de Hitler lui
economic de patru ani al Reichului. Jackel, Bormann In prhnele zile ale lui aprilie 1945,
spre deosebire de istoricul german Martin In care acesta constala greseala pe care a fa-
Gohring 3, considers $i asa-zisa miscare de cut-o prin subaprecierea Frantei neurmind
autonomie din Bretania drept rezultat al unor planurile sale schitate Inca In 19234.
actiuni personale ale lui Rosenberg $i Goring, Scrisa In mod vizibil sub influenta memorii-
de care Wehrmacht-ul 1i Ministerul de Externe lor lui Otto Abetz, fostul ambasador al Ger-
nu erau nici macar informate. Pozitiile uneori manic' Ia Paris in anti 1940-19445, monogra-
contradictorii ale forurilor conducatoare ale fia lui Jackel nu este lipsita In majoritatea
Reich-ului sau ale autoritatilor de ocupatie cazurilor de obiectivitate $tiintifica, aducind
fats de problema franceza, atit ca fond, cit date not sau subliniind unele aspecte mai
$i ca maniera de rezolvare, constitute de altfel putin cunoscute ale diplomapei naziste. In
firul diriguitor al intregii monografii. Pe tot acelabi timp, autorul is pozitie In controversata
parcursul lucrarii, autorul, Incepind cu o de- caracterizare a politicii guvernului de la Vichy,
scriere nuantatii a diferitelor organe ale ocupa- marcind astfel un punct de vedere al istorio-
tiei naziste din Franta, cauta sa demonstreze grafiei vest-germane In aceasta problema.
ca esecul politic al Germanic' din aceasta Faptul ca In cadrul regimutui de ocupatie
parte a Europei s-ar fi datorat, pc de o parte, din Franta, care a avid, la Inceput o alta fatada
dectt cel din Polonia sau din alte state cam-
1 K. D. Bracher, Zusammenbruch des Ver-
sailles Sg.slems und zweiter Weltkrieg, Propy- pile ulterior de german', existau unele pozitii
Jaen Wellgeschichte, Das Zwanzigste Jahr- diferite ale autoritatilor de ocupatie in ceea ce
hundert, vol. IX, Berlin-Frankfurt-Viena, Pro- priveste politica germana fats de Franta este
pylaen Verlag, 1961-1965, p. 437. astazi In general un lucru recunoscut. Ceea
2 Acestei teorii i se opune cea cu privire ce aduce nou Jackel In monografia sa este
la caraclerul inselator al propunerilor germane
de pace facute Marii Britanii fn discursul lui Incercarea de a explica aceste luari de pozitie,
Hitler din 19 iulie 1940 ; vezi Hans-Adolf considerIndu-le ca o consecinta a unor diver-
Jacobsen, 19.39 -1945. Der zweile Weltkrieg in gente existente Ia nivelul forurilor conducii-
Chronik und Dokumenlen, Darmstadt, Wehr
und Wissen Verlaggesellschaft, 1961, p.482.
3 Martin Gohring. Le Troisieme Reich, 4 Citatele au Post extrase de autor din
In L'Europe du XIXe et du XXe siècle (1914- lucrarea The Testament of Adolf Hitler, 1960.
aujourd'hui). Problemes et interpretations his - 5 O. Abetz, Das Offene Problem. Ein
loriques, vol. II, Paris, Milan Marzorati, 1964, Riickblick auf zwei Jahrzehnte deutscher Frank-
p. 1104. reichpolitik, Mtn, 1951.
www.dacoromanica.ro
1236 RECENZII 18
toare ale Germaniei hitleriste. Din acest punct singur" decit in ceea ce priveste Intinderea
de vedere, el se incadreazA in rindul istori- sferei colaborarii, dcoarece monografia lui
cilor vest-germani care contureazd unele diver- Jackel abundii de material documentar refe-
gente Intre armatd si SS sau intre diplomatia ritor la cererile continue ale Wehrmacht-ului
germand $i administratia nazistil Intr-o formd pentru o colaborare milliard. Nu putem fi
Ingrosatd, ridictnd particularul la nivelul unet insii de acord cu caracterizarea fticutd de Jac-
legi generale. Este drept c5 Intre unit fruntasi ket personalului ambasadei germane, Si In
ai armatei germane si conducatorii SS-ului special cu termenul de national-socialist
au existat unele antipatii, rivalitati sau chiar netipic". Toti membrii ambasadei fliceau parte
divergente, estompate In perioada succeselor din partidul nazist, iar Karl Epting avea chiar
germane si agravate pe mdsurd ce infringerea un rang in SS. Singura deosebire dintre acestia
celui de at treilea Reich devenea iminentd. $i oamenii lui Knochen, Oberg sau Saint:el
Asta nu inseamnd insa ca nazismul nu era consta, dupd parerea noastra, in deosebirile
atotputernic in armatd sau In diplomatia ber- de comportament $i de procedurd in vederea
linezd. Jackel mita Insii sa feed anumite spe- ingenuncherii Frantei.
culatil politice pe marginea unor diferente In ceea ce priveste actiunile diplomatice
de nuanta sau de manierd din mentalitatea ale lui Abetz pentru a Impinge atit Franta,
conducAtorilor diferitelor organe ale ocupatiei cit si Germania spre colaborationism, JAckel
germane. El face astfel o diferentd neta Intre vine cu unele amanunte not sau trage anumite
administratia nazista si armatd, specificind concluzii interesante pc baza documentelor
la pagina 65 cil in Franta nu domnea brunul cunoscute. Toald corespondenta dintre am-
functionarilor de partid, ci griul armatei de basadorul german I ministrul ski de externe
ocupatie", care 90 avea centrul la Hotel din ianuarie-februarie 1941 este considerate
Majestic", unde nu era preponderent spiritul de autorul tnonografiei Frankreich in Hitters
autrans national-socialist, ci cel al militaris- Europa drept urmare a initiativei proprii a
mului prusac de modd veche. Pe de alta parte, lui Abetz In vederea reintroducerii lui Laval
cercul ambasadei germane de la Paris de sub In guvernul francez pentru a se putea astfel
conducerea lui Otto Abetz este, dupd pdrerea continua politica de colaborare, cdreia insd
autorului, format din national-socialisti neti- Hitler nu-i acorda in acel moment nici un
pici" (p. 70), care cdutau sii influenteze diplo- interes (p. 153-155). Jackel relateaza cu
matia gormand spre o politica de colaborare cu acelasi lux de amdnunte inceredrile ambasado-
Franta In cadrul noii ordini europene" pre- rului german din ianuarie 1942 de a impinge
conizata de Hitler. Pozitia aparent diferitii a Franta la tin rdzboi cu Mama BriLanie si a
ambasadorului german este de astfel semnalata deschide astfel epoca marii colabordri franco-
si In istoriografia franceza. Astfel Henri Michel germane, punind in acelasi limp pe fiihrer"
considerd pe omul colabordrii dialogate" 6 in fata unui fait accompli" (p. 213-215).
din anii 1940-1942 aproape singur" In atitu- Dace pdrerea autorului in legAturd cu pozi-
dinea sa, ajungind in ultima parte a rdzboiului
tia ambasadei din Rue de ',tile ar putea fi
sd cadd In disgratie 7. Insemndtatea descres- considerate partial valabila. In schimb ipo-
cIndd a ambasadei germane de la Paris, care tezele sale cu privire la atitudinea lui Ribben-
ajunge treptat un simplu organ de transmi- trop trebuie respinse in totalitatea lor. Acesta
tere al ordinelor naziste", este semnalatd In nu a avut niciodata vreo pozitie proprie $i nu
acelasi limp de Andre Brissaud v.a. Dupd a fost decit un simplu executant at lui Hitler.
pdrerea noastra, Abetz nu poate fi considerat De aceea nu putem fi de acord ea autorul,
6 H. Michel, Aspects palatines de l'occu- care afirma la pagina 156 a in februarie 1941
potion de la France par les Allemands (juin Ribbentrop ar fi urmarit o colaborare de
1940dicembre 1944), In Revue d'histoire de marl proportii" cu Franta. Cu atit mai Win
la deuxieme guerre mondiale", 14, nr. 54, putem subscrie la ipoteza lui Jlickel de la pagi-
aprilie 1964, p. 24, 36 si 37.
7 A. Brissaud, La derniere annee de Vichy, na 166-167 cu privire la incercarea minis-
trului de externe german de a complica In
(1943-19411, Paris, Perrin, www.dacoromanica.ro
1965, p. 35.
19 RECENZII 1237
mai 1941 situatia military din Occident prin Henri Michel Abetz, adus In scena ca o mo-
eventuala an trenare a Frantei In razboi, pentru meala, se reintoarce in culise and forta este
a lmpiedica astfel in ultimul moment proiectata preferata diplomatiei"n.
Camparie din U.R.S.S. 8. Pozitia ministrului Dace asupra acestui aspect at raport ttrilor
de externe german in problema franceza este germano-franceze pitrerile noastre se cleosebesc
de altfel foarte bine conturatil, nemaiputind de concluziile lui Jacket, sintem In schimb de
exista nici un echivoc fn instructiunile trimise acord cu tezele sale In legatura cu esenta
la Paris Jut Abetz si prelucrate cu membrii regimului de la Vichy. Dupd cum arata autorul,
ambasadei la 17 august 1940. Potrivit aces- In zilele hotaritoare ale lunii iulie 1940 nu a
torn, interesele Reich-ului impun mentinerea existat la Vichy nici un reprezentant german,
Frantei lntr -o stare de slabiciune In interior nu s-a exercitat nici o presiune, nu s-a formulat
si In tndepartarea acesteia de puterile straine nici o dorinta din partea germanilor, care
dusmane Reich-ului... Totul trebuie Intre- manifestau chiar incliferenta" (p. 86). Dupa
prins de partea germana suns In continuare parerea noastra, revolutia nationals" nu a
aceleasi instructiuni pentru a se ajunge Ia o Post rezultatul unor presiuni din afara, ci at
neintelegere interns si in o slabire a Frantei. evolutiei politice a curentelor de dreapta
Reich-ul nu are, prin urmare, nici un interes din Franta.
de a sustine adevaratele forte populare sau Yn ceea cc priveste pozitia germana si
nationale din Franta. Din contra, trebuie spri-
franceza fatil de problema colaborarii",
jinite fortele ce pot crea discordie 8". Prin
Jacket vine cu o documentare bogata, extrasa
urmare, Ia Ribbentrop nu poate fi vorba de o
de la Dokumentenzentrale des Militargeschicht-
politica de colaborare, cum ar fidorit-o Abetz.
lichen F'orschungsamtes si din Arhiva
Pe de alta parte, ministrul de externe nu este
fecterala de la Koblenz, pentru a demonstra,
Insa de acord nici cu masurile de exploatare
dupli cum am mai aratat, ca aceasta ar fi fost
brutala a Frantei, preconizate de Goring ".
tot timpul ceruta de conductitorii Wehrmacht-
Dupa parerea noastra, existenta unor deosebiri
ului Inca din octombrie 1940. El an cade in
de vederi sau de procedure Intre diferitele
extrema lui A. Latreille, potrivit careia dorinta
foruri ale aparatului de stat nazist nu are nici
de colaborare ar fi provenit numai din partea
o insemnatale. In pofida acestora, Franta nu
germanilor12, dar nici In cea a lui Henri
se gasea In fats unor organe ce se conduceau
de pe pozitii diferite, ci In fata unei actiuni Michel, care considers pe maresalul Petain
drept principalul promotor al colaborationis-
bine organizate In frun tea careia se gasea
Hitler, care acorda o influents mai mare sau
mului. De altfel pozitia maresalului este In
istoriografia franceza Inca viu dezbatuta.
mai mica unuia sau altuia In functie de condi-
Andre Siegfried, de exemplu, nu considera pe
tiile internationale si de politica promovat a
Petain nici progerman si rid colaborationist
de guvernul francez. Dupa cum bine remarca
Henri Michel, dupa cum am mai aratat, are
o parere cu totul contrail 14, iar J.B. Duroselle
8 Potrivit celor aratate de Jacket, Rib- clemonstreaza ca seful regimului de la Vichy
bentrop ar fi cerut, in cadrul convorbirii Intro ar fi fost, datorita vlrstei Inaintate, foarte
patru ochi cu Darlan din 12 mai 1941, ca Franta
sä intervina imediat In razboi Impotriva Marii
Britanii. Cum aceasta intrevedere a avut loc
o zi dupa cea dintre Darlan si Hitler de la u H. Michel, op. cit., p. 24.
Bcrchtesgaden In cadrul careia nici pe departe 12 A. Latreille, La seconde guerre mondiale,
nu s-a pus aceasla problema, Eberhard Jacket Hachette, 1966 ; vezi recenzia lui H. Michel
considers ca propunerea lui Ribbentrop ar fi in Revue d'histoire de la deuxieme guerre
fost o initiative proprie pnitru a provoca des- mondiale", 16, nr. 64, octombrie 1966, p. 120.
chiderea unor ostilitati de marl proportii cu 13 A. Siegfried, Le Vichy de Petain, le
Mama Britanie, ImpiedicIndu-se astfel In ulti- Vichy de Laval, in Revue frangaise de science
Intll moment planitita campanie. politique", VI, nr. 4, octombrie-decembrie,
9 Citat (le Robert Aron, ffistoire de Vichy. 1956, p. 747.
1940 -1944, Paris. 1934, p. 272. 14 H. Michel, op. cit., p. 30 ; vezi si H. Michel,
to ADAP D, X, nr. 82, 142 st 168. Vichy Armee 40, Paris, Robert Laffont, 1966.
www.dacoromanica.ro
1238 BECENZ1I 20
influentabil, avind din aceasta cauza o pozitie lui Main. Pe de alta parte, nu considers asa-
continuu contradictorie ". Eberhard Jackel numitul protocol secret de la Montoire si
analizeaza si el, In capitolul Contacte la Inca trci documente anexe 17 drept un rezultat
Paris", politica guvernului de la Vichy cu al convorbirilor dintre Hitler si Petain, dupa
privire la relatille franco-germane. El consi- cum crede istoricul german Gunter Geschke.
ders astfel pc Main drept un neutralist, Dupa parerea lui Jackel, aceste patru docu-
exponent al pozitiei de expectativa In condi- mente, potrivit carora la Montoire s-ar fi
tiile unor tratative cu ambele parti beligeran- ajuns la un acord deplin asupra colaborarii
te. Dupa parerea sa, maresalul francez nu ar franco-germane, nu ar fi fost declt niste pro-
Ii avut decit o singura dorinta, si anume de a iecte, Intocmite fn cadrul Ministerului de Ex-
conduce corabia tdrii sale cu cit mai putine terne al Reich-ului, care nu ar fi fost Insa
avarii prin vicisitudinile acelor timpuri ne- Inaintate francezilor niciodata si nici supuse
norocite" (p. 243). Aceasta politica s-ar fi vreunei discutii (p. 114). Pe de alta parte,
diferentiat de cea pe care au Incercat s-o esecul politicii de la Montoire nu este atribuit
imprime in 1940 Paul Baudoin sau generalul de autor doar hotartrii lui Hitler din noiem-
Weygand, respingind once tratative cu Germa- brie 1940 de a ataca Uniunea Sovietica si
nia, sau de cea a unui renversement des deci de a muta centrul de greutate al operatillor
alliances", promovatd de Pierre Laval. Din militare fn rasarit, ci si nefncrederii acestuia
acest punct de vedere, autorul se apropie mutt In armata franceza din Africa. La acestea
de parerile lui Duroselle chiar si In ceea ce s-ar mai adauga Inlaturarea din guvern a lui
priveste caracterizarea lui Laval 18, considerind Laval la 13 decembrie 1940, pc de o parte, si
ca acesta nu urmarea cleat interesul tarii masurile de gcrmanizare ale gauleiter"-ilor
sale, politica sa nedeosebindu-se principial de din Alsacia si Lorena, pe de alta. In general
celelalte atitudini decit printr-o apreciere Jackel acorda prea mare importanta politicii
diferita a situatlei razboiului si prin tempera- de la Montoire. Aceasta, dupa parerea noastra,
mentul sau activ" (p. 97). Desigur, Laval nu a constituit doar un caz izolat in pozitia
poate fi pus alaturi de colaborationistii Ddat, Reich-ului fata de Franta si a fost determinate
Doriot sau Darnand, dar, indiferent de moti- de esecul diplomatiei naziste de antrenare in
vele care 1 -au determine t si de opinia sa cu razboi a Spaniei franchiste.
privire la iminenta victorie a Germaniei, el nu In ce priveste miscarea de rezistenta, au-
poate fi considerat, dupd parerea noastra, o torul, fare sa neglijeze relatarea principalelor
victims a Imprejurarilor sau un personaj evenimente, nu-i acorda o Insemnatate prea
politic care s-a compromis, dar care a adus mare, considerind, potrivit documentelor germa-
totusi servicii momenlane %aril sale. Colabo- ne, ca. maquis-ul nu a avut o influents hotari-
rationismul nu a schimbat con ditiile de viata toare asupra razboiului", nici chiar to momen-
din timpul ocupatiei, nu corespundea pc plan tele de vlrf din iunie-iulie 1944 (p. 329). In
politic nici intentiilor guvernului german si schimb sint din nou scoase In evidenta diferen-
nu a contribuit declt la stirbirea prestigiului dele dintre administratia military germana
mondial al Frantei, care era deja in declin din Franta si organele represive ale statului
prin InfrIngerea din primavara anului 1940.
In domeniul aspectelor concrete ale rela- 17 Cele patru documente la care se referd
tiilor germano-franceze, Jackel educe uncle autorul sint urmatoarele : I. Propuneri pentru
precizari interesante In primul rind cu privire concesii catre francezi. Nota intocmita de
domnul ministru plenipotentiar Hemmen In
la continutul si la urmarile convorbirilor de la timpul calatoriei la Hcnclaye (vezi DGFP,
Montoire. Bazindu-se pe notele dolmetscher- seria D, XI, nr. 206) ; II. Proiect al unei seri-
ului Schmidt, el subliniaza reticenta maresalu- sort a ministrului de externe al Reich-ului
catre primul ministru francez Laval (vezi
" J. B. Duroselle, La France el !'Europe, DGFP, nr. 207) ; III. Protocol (vezi.DGFP,
in L'Europe du XIXe et du XXe siècle (1814 op. cit., nr. -208); IV. Anexa la protocolul
aujourd'hui). Problemes et interpretations his - secret (tiparit de G. Geschke, op. cit., p. 153).
loriques, II, p. 980. Continutul documentelor este comentat pe
1. Ibidem, p. 984. 1 arg de Jacket la p. 111-114.
www.dacoromanica.ro
21 RXCENZII 1239
nazist, prezentindu-se intr -o noua lumina le 195-196 a lnsusi noul numit, generalul
cauzele care au dus la Inlocuirea comandan- Karl Heinrich von Stalpnagel, ar fi cerut-o
tului trupelor germane de ocupatie din Franta, pentru a nu mai raspunde de problema ostatici-
generalul Otto von Stalpnagel. Facind o lor $i In general de masurile abuzive ale politiei
trimitere la documentul nr. 75 455 aflat la secrete germane.
Dokumentenzentrale des Militargeschichtlichen Date interesante si partial originate slat
Forschungsamtes, Freiburg im Breisgau. 18, furnizate de autor si In ccea ce priveste admi-
autoru.l dovedeste ca generalul von Stalpnagel nistrarea Alsaciei si Lorenei, politica de
a cerut el lnsusi demiterea sa, nefiind de acord expulzari Inceputa chiar in zilcle Intrevederii
cu impuscarea abuziva de ostasi francezi pe de la Montoire gi tncercarea nereusita a lui
care trebuia continuu s-o ordone conform Abetz de a neutraliza aceste actiimi ale
dispozitiilor ce-i soseau din Berlin. gauleiter"-ului Joseph Biirckel pentru a nu
Spre deosebire de Michel de Bollard ", fi torpilat climatul de colaborare franco-
Jacques Delarue 20 sau Henri Michel ", care germana la care se ajunsese, concentrarile si
considers scoaterea sarcinilor politienesti din deportarile ulterioare, lupta de rezistenta sau
competenta noului Militarbefehlshaber" pen- de germanizare fortata a regiunilor amintite
tru Franta o urmare a cresterii miscarii de cu colonisti germani adusi din Bucovina si
rezistents si a presiunilor (acute de Himmler Dobrogea.
si Heydrich, Jacket demonstreaza in pagini-
Cu limitele si rczervele amintite mai sus,
18 Document nepublicat : scrisoarea gene- Frankreich in Hitters Europa a lui Eberhard
ralului atilpnagel catre generalul Keitel din Jacket constituie In ansamblu o cercetare
15 februarie 1942. reusita a politicit germane rata de Frantz din
18 Michel de Boiiard, La rt4pression alle-
mande en France de 1940 a 1944, in Revue anii celui de-al doilea razboi mondial, in primul
d'histoire de la deuxieme guerre mondiale", rind sub aspectul documenlarii, dar st sub
XIV, nr. 54, aprilie 1964, p. 68-69. cel al analizei.
20 Jacques Delarue, Istoria Gestapo-ului,
Bucuresti, Edit. politica, 1964, p. 317.
21 Henri Michel, Aspects politiques de !'oc-
cupation de la France . . p. 16. ;ierban Rddutescu -Zoner
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
REVISTA REVISTELOR
Continuind sa Indeplineasca cu succes ale istoriei tarii noastre In mod eronat sau
functia de a ofcri strainatatii unele rezultate tendentios : precizfirile, punerile la punct In
la care a ajuns cercetarea istoricA din tara aceasta privinta slat deosebit de utile chiar
noastra, Revue Roumaine d'Histoire" a atunci chid lucrarile sau punctele de vedere
intrat in eel de-al saptelea an at aparitiei sale ; analizate fac necesara o critics mai several.
faptul este deosebit de Imbucurator, obligInd Ca $i in anii anteriori, perioada ce ne pro-
totodatil pe redactor' $i pe colaboratori la o punem s-o prezentam aici a cuprins o serie de
gripi sporita pentru dezvoltarea acelor laturi manifestari dintre care uncle au depasit Ca-
ale publicatiei care au fost apreciate constant drul strict at unor bilanturi istoriografice,
phial acum, precum *i la eforturi indreptate marcind adevarate evenimente In viata publics
In directia gAsirii unor not modalitati menite din tara noastra aniversarea Unirii Princi-
sr' contribute la afirmarea mai sustinuta a patelor ; comemorarea unui sfert de secol de
istoriografiei romfinesti actuate In viata la moartea marelui diplomat roman Nicolae
pilot internationlla. No vom mai starui asupra Titulescu ; centenarul Academiei Romane ;
unor constatari de ordin general privind prin- sarbatorirea jumatAtil de veac de la eroicele
cipalele directii tematice ale revistei, struclura fapte de arme romanesti savIrsite la Marasti,
rubricilor, critcriile ce se desprind din orien- Marasesti si Oituz ; Implinirea a 90 de ani de
tarea redactiei in selectionarea materialelor la cucerirea independentei de stat a Romaniei ;
si colaboratorilor, forma studiilor sl articolelor centenarul sistemului monetar at leului ; vase
publicate etc., care au fost relevate si cu prile- decenii de la marea rascoala a taranilor din
jul unor analize anlerioare consacrate activita- 1907 ; aniversarea jubiliara a Marti Revolutii
tii revistei 1. Vom mentions in mod deosebit Socialiste din Octombrie, a ecoului acesteia
Boar faptul pozitiv CS Revue Roumaine In tam noastra ; sarbAtorirea a dour' decenii
d'Histoire" se preocupa pe mai departe de de la proclamarea republicii noastre. La acestea
dezbaterea critics a unor lucrari ce apar In se adauga alto aniversari, cum au fost cele
strainatate, care trateaza probleme gi aspecle ale monumentelor de straveche cultura roma-
neascA de la Putna (o jumatate de mileniu)
Pentru anii 1962-1963, vezi Sludii", $i de la Arges (450 de ani), comemorarea unor
t. 17 (1964). nr. 5, p. 1187 1193. recenzie personalitati ale istoriei noastre culturale, ca
de Marina Vlasiu, tar pentru anii 1964-1965 Glieorghe Sincai (150 ani de la moarte), Ion
Studii", 19 (1966), nr. 6, p. 1 223-1 229,
prezenlare de Al. Porteanu. Ghica (150 ani de la nastere), A.D. Xenopo
(120 ant de la nastere), Vasi le Parvan (40 ani majors. Evul media este prezent prin stu-
de la moarte) si altii. Nu putem cleat sa ne diile de istorie economics si socials semnate
reinnoim aprecierea plina de satisfactie In de Damaschin Mioc si Nicolae Stoicescu,
fata multitudinii si a amplorii acestor ma- Mesures el instruments medievaux de mesure en
nifestari, care constitute atit prin ele Insele Valachie et en Moldavie (nr. 3/1967), Ion
eft si prin modul in care au loc o marturie Donat, Le domaine princier rural en Valachie,
In plus asupra bogatelor traditii Inaintate, XIV ° XV le siecles (nr. 2/1967), Vasile
asupra valorificarii for creatoare si a continui- Neamtu, Contribution a l'etude du probleme des
tatii unei Inalte vieti spirituale a poporului instruments aratoires utilises au Mogen Age en
nostru. Revue Roumaine d'Histoire" a fost Moldavie (nr. 4/1967), si D. Todericiu, The
prezenta la toate aceste sarbatoriri prin studii Sibiu manuscript (nr. 3/1967). Damaschin
si articole de ansamblu sau de detaliu, prin Mioc a mai publicat prima parte a unui studiu
dari de seana si alte materiale cu caracter distinct, consacrat unui aspect lnsemnat al
informativ, care au corespuns asteptarilor si economiei romanesti medievale, viticultura,
au satisfacut exigentele cititorilor sal, Yndc intitulat Les vignobles au Mogen Age en Vala-
plinind nu ne lndoim functia esentiala a chie, I, Les formes de la propriete viticole
revistei. Exceptie a facut articolul despre (nr. 6/1967). Aceluiasi autor, preocupindu -se
Gh. $incai, aparut cu Inttrziere. Consideram si de istoria politica a Principatelor Romane,
ca o omisiune redactionala faptul ca din bogatul Yi apartine si studiul intitulat Les assemblies
repertoriu al aniversarilor cu caracter istoric a d'etals et la fiscalite en Valachie et en Moldavie
lipsit de asta data cea consacrata Implinirii (nr. 2/1966). Unor institutii medievale roma-
unui secol si jumatate de la nasterea lui nesti be shit consacrate si studiile lui Valentin
Mihail Kogalniceanu, sarbatorita tntr -un cadru Al. Georgescu, L' Assemblee d'etats ou la Grande
larg international, din initiativa UNESCO si Assemblee du pays comme organe judiciaire
care, tocmai datorita acestei situatii, putea en Vatachie et en Moldavie, Xvir et X VIII'
spori eficienta publicatiei. siecles (nr. 5/1966), Emil Virtosu, L'apparition
Consemnain cu multa satisfactie faptul ca et le rale politique et juridique du sceau princier
In perioada de care ne ocupam revista ti-a (nr. 1/1967), Nicolae Stoicescu, Contribution a
Imbunatallt simtitor ritmicitatea aparitiei l'histoire de l'armee roumaine au Moyen Age,
numerelor, Mild de dorit ca aceasta sa fie XVe siecle premiere moilie du XV !Ile
mentinuta si cu ajutorul editurii Im- siecle (nr. 5/1967) si din nou Valentin Geor-
bunatatita In continuare pentru cititorii din gescu cu studiul La place de la coutume dans le
strainatate ; alte publicatii pentru strainatate droll des Etats feodaux roumains de Valachie et
editate In terra noastra apar chiar Inainte de de Moldave jusqu'au milieu du XV Ile siecle
data anuntata, astfel ca la acea data ele sa Om 4/1967). Aspecte de istorie politica tra-
fie deja difuzate In diferitele colturi ale globu- teaza si articolele semnate de George Cront,
lui. Les Noodles de Leon le Sage dans les Pays
Yn comparatie cu anti precedenti, Revue Roumains (nr. 5/1967), si V. Mihordea, Les
Roumaine d'Histoire" a publicat mai putine agents politiques des princes de Moldavie du
studii de istorie veche. Se poate remarca doar X V1 Ile siecle : Jean Locman et ses fits (nr.
contributia prof. M. Petrescu-DImbovita, 5/1967). Probleme de istorie universals strins
Consideration sur le probleme des piriodes de legate de dezvoltarea tarilor romane In evul
la culture materielle en Moldavie du V le au Xe mediu shit abordate In articolele semnate de
slides (nr. 2/1967), tar In domeniul arheologiei Carol Winer, Betrachtungen zur iiffentlichen
Meinung fiber die Schlacht von Mohdcs, 1526),
medievale cea a cercetatorului Radu Popa,
si Paul Cernovodeanu, England and the question
Recherches d'archeologie medievale au Maramures
of free trade in the Black Sea in the 17 th century,
(nr. 5/1966). Credem ca revista poate publics,
Intr-un interval de doi ani, Inca unui -dour ambele aparute In nr. 1/1967 at revistei.
articole din acest domeniu care s# sintetizeze Nu lipsesc pentru aceasta epoca nici contribu-
rezultatele unor cercetari de Insemnatate %iile de istorie culturala ; ele apartin but Virgi
www.dacoromanica.ro
3 REVISTA REVISTELOR 1243
www.dacoromanica.ro
1244 REVISTA REVISTELOR 4
nr. 4/1966. Aspecte partiale, dar semnificative, que Andre Veress de L. Demeny (nr. 1/1967',,
ale situatiei internationale a Romaniei din Redactia ezita Inca sa deschida o rubrica
aceasta perioada shit tratate In articolele sem- distincta de istoriografie, preferind sa publice
nate de : acad. Petre Constantinescu-Iasi si Ion articolele de acest fel fie la rubrici festive
Babici, La participation des delegations ocazionale, fie la rubrica Melanges", fie
roumaines aux Congres internalionaux contre le chiar fart nisi o altd punere a for In evidenta.
fascisme el pour la pair des annees 1932 1936 Yn functie de portofoliul de care dispune si de
(nr. 2/1966) si La tulle des travaitleurs de Rou- perspectivele fn acest domeniu, considertm
manic pour la liberation des antifascistes alle- cs valorificarea mai sustinuta a mostenirii
mande, Ernst Thalmann en tete (nr. 4/1966), noastre istoriografice ar fi utilt, tinInd seama
precum si In cele apartinInd lui Ion Babici, si de menirea publicatiei.
Actions de solidarile du peuple roumain avec la Rulirica Melanges" (din care am amintit
tulle heroique du peuple d'Elhiopie contre l'a- deja pint acum articolele semnate de N.
gression fascisle de 1933-1936 (nr. 2 1967) si Mironescu, Paul Simionescu si Maria Turzai),
Jul R. Deutsch, La Roumanie el le probleme des mai cuprinde citeva contributii interesantc :
Detroits a Montreux en 1936 (nr. 1/1967). o sinteza dcspre manastirea de la Arges de
Ultimilor ani din ajunul celui de-al doilea Corina Nicolcscu (nr. 6/1967) cu prilejul sarba-
razboi mondial le stint consacrate articolele : toririi, o Incercare de incadrare a iluminismu-
La place occuple par la Roumanie dans la lui moldovean in contextul sud-est european,
division mondiale capitaliste a la veille de la datorata lui Al. Dutu (nr. 2/1967), consideratii
seconde guerre mondiale de Victor Axenciuc asupra luptei poporului roman pentru unire
(nr. 4/1966), precum si Actions diplomatiques in perioada 1856-1859 de Al. D. Vasile (nr. 3/
de to Roumanie au secours de la Tchecoslovaquie 1966) si o prezentare a ecoului rascoalei
a la veille du pacte de Munich (nr. 3/1967) si poloneze din anii 1863-1864 in presa roma-
Orientations dans la politique exterieure de la neasca a timpului de V. Jeglinschi (nr. 3/1967).
Roumanie apres le pacte de Munich (nr. 2/1966), Merits a fi retinae de asemenea cele cloud
ambele semnate de Viorica Moisuc. Insurectia materiale, aparule la rubrica Discutli", apar-
nationals antifascists din RomAnia din august t,inind lui Pare Diaconu, Realites archeologiques
1944 si ecourile sale in Franta formeaza obiec- el considerations hisloriques. Nouveau travail
tul studiului lui Gheorghe Matti aparut In sur les cultures materielles du Has-Danube, au
nr. 5/1966 al revistei. Cu pi ilejul aniversarii a VII' Ye siecles (nr. 3/1966), si lui Aurel
20 de ani de la proclarnaria roublicii, Aron Decei, Ismail Hami Daniqmend Izahli Osmanli
Petrie publics un articol in nr. 6/1967, in 7'arilli Kronolojisi. Chronologie de l' istoire
care expune istoricul luplei pentru inslaurarea Ottoname commentee (nr. 1/1967).
republicii si face un succint bilant al dezvol-
tarii socialiste a tarii noastre. Dupa cum reiese din prezentarea dc ping.
actin', in Revue Rouniaine d'Histoire" au
Revue Roumaine d'Histoire" a continual continuat sa apart unele studii si articole In
de asemenea In acesli ullimi doi ani si preocu- alte limbi decit cea franceza In engleza,
0
parile sale anter'oare de istoriografie, desi nu en germana, rust, spaniola. De asemenea au fort
aceeasi staruin0. Yn afara studiilor prilejuile
publicate studii si alte materiale apartinind
de centenarul Acadeinici, dintre care unele
trateaza pe larg proldeme de istoriografie unor savanti din strainatate, care, pc baza
nationals, precum si in afara articolului acad. unor izvoare inedile si cu autoritatea de care
D. Prodan consacrat lui G. Sincai aid ca se bucura In cercurile stiintifice internationale,
personalitate istorica, cit si ca istoric propriu- aduc not marturii istorice pozitive referitoare
zis, a mai aparut un articol care Isi pro2une la istoria zbuciumata a poporului nostru,
sa fact o privirc d. ansamblu, intitulat I e susccptibile de a atrage atentia specialisti-
sud-est europeen dans l'historioj aphie fou- lor de pesle holare.
maine de Paul Simionescu (nr. 5/196(1). pre- Yn afara rubricilor studii, discutii si
cum si contributia De l'activite historiogt aphi- melanges, revista mai cuprinde In partea a
www.dacoromanica.ro
1246 REVISTA. REVISTELOR 6
hitlerist. Publicatiile nationaliste germane Prusia, arata Ca 1n, perioada cuceririi Pome-
au mobilizat minoritatea germana, trecind-o raniei Occidentale de Danemarca au fost
apoi sub steagurile hitleriste (nr. 4). fundate acolo doua abatii daneze, iar o data
In sfirsit, fn articolul intitulat Starea aclua- cu expansiunea daneza spre estul Balticii a
Id .piperspectivele cercetarilor asupra isloriei fost infiintata abatia de Oliwa din apropiere
economice a Poloniei dintre cele doud rdzboaie de Gdansk. Activitatea acesteia Incepe din
mondiale, Zb. Landau si J. Tomaszewski 1186, avind ca misiune de a contribui Ia
arata ca aceste cercetari au fost initiate abia cucerirea Pomeraniei Orientale de catre danezi.
In 1948, imbogatindu-se apoi mereu pe masura Aceasta cucerire a avut loc In 1210, dar Dane-
ce s-au format cercetatori tineri. Numeroase marca n-a avut trupe suficiente pentru a se
publicatii au aruncat lumina noun asupra putea mentine acolo. De aceea ea a fost nevoita
diferitelor aspecte ale dezvoltarit economice a sa dea clteva castele de acolo sefului misiunii
Poloniei interbelice. Autorii arata ca perioada catolice din Prusia. Gaderea In 1223 In capti-
de dupa anul 1960 a adus un numar considera- vitate a regelui Danemarcii a pus capat ex-
bil de luerari, iar deosebirile de opinii asupra pansiunii acesteia II ocuparii efemere a Prusiei
economiei polone din perioada mentionata (nr. 4).
s-au cristalizat. In acelali timp insa un mare Yn articolul Vendee. Analomia unei contra-
numar de cercetatori $i -au parasit preocuparile revolulii populare, St. Salmonowicz exami-
In acest domeniu. Pentru a remedia situatia, neaza originea rascoalei taranilor din provin-
autorii pledeaza pentru reluarea cercetarilor cia mentionata In lumina cercetarilor recente,
pe baza unui program de lucru proiectat pe a consideratiilor generale asupra radacinilor
mai multi ani, In care sa se elaboreze biblio- acestei rascoale 1i a aprecierilor istorice asu-
grafia si statistica de baza $i a se efectueze pra miscarilor contrarevolutionare. Dupa ce
cercetari comparative si studii regionale. prezinta istoricul problemei gi rezultatele
Revista publics apoi o serie Intreaga de studiilor recente, Intemeiate mai ales pe meto-
articole dedicate istoriei universale medii, dele istoriei economice O. ale sociologiei isto-
moderne gi contemporane. Astfel D. si A. rice, autorul Incearca sa raspunda la intreba-
Poppe, In studiul intitulat Taranii mosieni- rea : care au fost cauzele rascoalei taranilor
tort" din Rusia medievald, arata ca slavii de din Vendee impotriva ordinii revolutionare?
vest $i cei de sud au cunoscut in evul mediu Starea actuala a cercetarilor nu permite Inca
timpuriu o categorie de sateni numiti In izvoare un raspuns definitiv la aceasta Intrebare.
dedici" sau haeredes", adicd mostenitori". Pins acum s-a neglijat sa se studieze problema
Situatia socials a acestor tarani variaza de la constiintei de class 1i mentalitatea diferitelor
un timp la altul $i de la o tars slava la alta, grupari sociale din provincia rasculata. Dupa
pastrindu-$i totusi trasatura comuna, si anume autor, cauzele rascoalei trebuie cautate In
dreptul de ereditate (proprietate, uzufruct) contrastul dintre oral si sat. Gontradictiile
asupra pamIntului. Sursele documentare pas- dintre viata oraseneasca Ii cea sateasca s-au
trate se raw% la perioada chid aceasta patura accentuat simtitor In cursul evenimentelor
se gasea In curs de disparitie, si de aceea ea este revolutionare din 1789-1793. Scoase Ia
grew de studiat sub toate aspectele. Autorii iveala de rascoala din Vendee, de li -au gasit
dovedesc Ins& ca mostenitorii" au existat Ii un catalizator ideologic in aspectul religios
Is slavii de est, fiind mentionati in privilegiu] al miscarii. Satul din vestul Frantei ridicat
de Infiintare a episcopiei de Smolensk din Impotriva ordinii revolutionare burgheze a
1136. Aceasta mentiune a trecut neobservata ramas pina astazi fieful electoral al dreptei
pina acum, deoarece se credea ca numele de Ii cimpul influentelor clericale (nr. 4).
dedici" marca o localitate, iar nu o patura K. Groniowski, In Febra Braziliei, se
socials rurala. In realitate este vorba de ocupa de emigratia muncitorilor poloni in
dedicii" din satul Puttino (nr. 1). aceasta Ora In perioada de trecere de la
St. M. Szacherska, In articolul Abafia de secolul al XIX-lea la veacul urmator 'Ana la
Oliwa si Incercdrile de expansiune danezd In primul razboi mondial. Primele colonii de
www.dacoromanica.ro
9 REVISTA REvISTBLOR 1249
emigranti poloni provenind din teritoriile terici predate sub diferite forme : curs, predare
anexate de Prusia au fost create In 1871. de probleme alese, colocvii etc. Inainte de
Cele mai marl valuri de emigranti din Regatul aceasta, autorul trece In revista mijloacele
Poloniei dateaza din 1890-1891 si 1911-1912, tehnice de transmitere a invatamintului
far de emigranti din Galitia din 1895 folosite In universitatea contemporana (nr. 1).
1897. Emigrarea a fost provocata de situatia Si R. Heck, In Problema cursurilor de istorie
defavorabila a agriculturii din Polonia, de la universilate, isi expune parerile In acest
anti de seceta, de dificultatile economice domeniu (nr. 2). T. Lagodorski publics Obser-
ale marii proprietati funciare, de situatia valii cu privire la noua concep(ie a Allasului
grea a muncitorilor agricoli si de stagnarea istoric polon", facute pe marginea discutiilor
din industrie. Emigrarca In Brazilia s-a ce se desfasoara In legatura cu elaborarea
situat In cadrul miscarii de emigrare a acestui atlas. Discutiile au avut toe In cadrul
populatiei muncitoare din tarile europene conferint.ei organizate In acest scop de Institu-
slab dezvoltate care tarile putin populate ale tul de istorie al Academiei Polone de 5tiinte
Americii de Sud (nr. 2). la sfirsitul anului 1964 si continuate de atunci
Numarul 3 al revistei este dedicat in Incoace fn articole publicate in rubrica de mai
intregime aniversatii Revolutiei din Octom- sus (nr. 1). Printre ele se remarca si cel semnat
brie. Cele mai importante materiale publicate de Wl. Palucki, Atlasul istoric at provinciilor
cu aceasta ocazie skit : P. Lossowski, Chestiu- polone din a doua jumatate a secolului al
nea nalionald In revolufia si in rdzboiul civil XV I-lea (nr. 1). Polopul lui Sienkiewicz
din Rusia (1917-1920), A. Czubinski, Revolu- continua sa preocupe istoriografia polona.
fia din Octombrie dirt Rusia si schimbdrile Astfel \V. Majewski polemizeaza In articolul
interne din Germania, W. Najdus, Polonii in Oare Sienkiewicz s-a gIndit sd reproducd
organele puterii dirt Republica lituano-bielo- adevdrul istoric? cu A. Kersten, autorul
rusd dirt 1919, Z. Lukawski, Politica organiza- lucrarii Sienkiewicz, Polopul" istorie, apa-
liilor polone din Rusia In materie de repatriere ruta la Varsovia In 1966 si In care se ocupa
a exilafilor (1917 - 1918), H. Slabek, Atitudinea de adevar si de legends In romanul marelui
socialistilor poloni fold de experienfele revolu- scriitor polonez. La aceste discutii iau parte
fiei agrare rusesti (1917-1919), A. Deruga, cu observatii publicate si J. Tazbir (nr. 2),
Liluania in primii ani de dupd Revolulia din precum si din nou M. Majewski cu materialul
Octombrie (1917-1918) si, in sfirsit, J. Kuma- In controversa Potopului" lui Sienkiewicz
niecki, In jurul tratalivelor comerciale polono- (nr. 4). Miscarii muncitoresti polone de dupti
sovielice din anii 1921-1923. primul razboi mondial Ii consaera atentia
Cele patru numere ale revistei cuprind A. Litwin cu articolul Dirt istoria sfaturilor
apoi fiecare cite o ampla rubrica de Discutii muncitoresti din Polonia (februarie-iunie 1919),
si polemici", in care se publics materiale organisme Infiintate sub influenta Revolutiei
variate si interesante. Astfel K. Tymieniecki, din Octombrie, dar care n-au putut conduce
fn articolul Inceputul evului mediu, aduce miscarea muncitoreasca polona din noul stat
observatii In legatura cu lucrarea prof. T. (nr. 2). Pe marginea lucrarii lui J. Kowalski,
Manteuffel, Istoria universald. Evul mediu, Anii grei. Probleme ale dezvoltdrii miscdrii
aparuta la Varsovia In 1965, ca al doilea volum muncitoresti poloneze din 1929-1935, aparuta
at tratatului polon de istorie universals, la Varsovia in 1966, Isi publics observatiile
Hisloria powszechna, publicat de Editura J. Bardach si M. Drozdowski (nr. 3). Alte
stiintifica de stet (nr. 1). Prof. Al. Gieysztor observatii prilejuite de aparilia earth lui
publics sugestii si observatii privitoare la W. Bienkowski, Problemele teoriei dezvoltdrii
Predarea istoriei in universildfi. Autorul sociale, Varsovia, 1966, to semneaza J. Topolski
supune unei ample analize termenul de curs" si J. iarnowski (nr. 3.).
folosit In practica universitatii de astazi, era- In aceeasi rubric5, J. Topolski publics un
ttna ca aceasta notiune Inseamna modul de a interesant articol In care se ocupa de Indicele
transmite verbal de la catedra cuprinsul ma- dezvoltdrii economice a Poloniei cu tncepere
www.dacoromanica.ro
1250 REVISTA REVIWFELOR
din secolul al X-lea fi pind In secolul al XX-lea. rii sociale din perioada de mai sus nu intrA Is
Observant metodologice ft Incercdrt de eslimare. Intregime In sfera nici uneia dintre stiintele
Autorul Incearca sa facd o apreciere sintetica a sociale traditionale. Ea se af111 la periferia
dezvoltarii economice a Poloniei In curs de istoriei, sociologiei generale si istoriei filozofiei.
un mileniu. Indicele adoptat de autor is In Aceste cercetari nu pot fi considerate drept o
considerare productia de cereale (iar cu disciplind speciald istoricd, deoarece scopul for
tncepere din secolul at XIX-lea vi productia nu este adunarea de fapte din anumite domenli
de cartofi) vi consumul de tier (In veacul al de activitate umand, ci cercetarea proceselor
XX-lea productia de otel), ambele pe locuitor. de creare si de prefacere a unor mdnunchiuri"
In componenta indicelui au intrat 300 kg de de idei privitoare la relatiile dintre oameni,
cereale (adicA consumul mediu anual In era cercetarea legaturilor dintre aceste idei vi
preindustriald) si 1,8 kg her pe locuitor (con- situatia sociald dintr-o perioadd data (nr. 4).
sum atins In Polonia la sfirsitul secolului al In sfirsit, tot In aceasta rubrica, K. Buezek
XVIII-lea). Lutnd ca bazA acest indice, folo- Isi publica observatiile In legAtura cu Problems
sind apoi materialul statistic existent si re- Inlemeierii orasului Plock, care resping teza
curgtnd la metodele de evaluare statisticd, istoriografiei vest-germane dupd care acest
autorul ajunge la anumite concluzii de sintezd oral, capitals a ducatului Mazoviei, at' fi lost
care an un caracter de orientare si care se Infiintat pe baza dreptului german vi cA dr fi
preteazd in acelasi timp la discutii. Conclu- avut un caracter german (nr. 4).
zlile sale permit sfi ne facem o idee nu alit In rubrica inlitulatd, Materiale" se publics
asupra nivelurilor exacte ale cresterii econo- con tributii interesante, printre care se disting
mice, cit asupra corbel acestei cresteri. Ele cele semnate de K. glaski, Documente privi-
scot in evidenta diferentele economice dintre toare la Polonia In arhivele si colec(iite suedeze,
epoci. Astfel, In feudalism economia se dez- norvegiene ,si daneze (nr. 1), J. Zdrada, Con -
volta, dar nivelul pe locuitor nu se schimba tribu(ii la problema ideologicd a emigranfilor
mutt (1,2 care anul 1000 si 1,7 care anii poloni dupd insureclia din 1863 (nr. 2) si
1780-1790). Cresterea productiei era absorbitil L. Hass, Aclivitatea masoneriei polone din
de cresterea demograficA. Perioada de tranzitie anti 1908-1915 (nr. 4).
dintre feudalism si capitalism marcheazd o In rubrica inlitulata Revista cercetAri-
oarecare tendintli de crestere. Indicele se Ion", J. Reychman prezinta rezultatele obti-
ridicd de la 1,7 la 2,8. Numai perioada capita- nute de istoriografia hired din 1940 pind In
listd educe o accelerare a cresterii indicelui, vi 1965 (nr. 1), R. Wojna situatia publicatiilcrr
aceasta cu toatil dezintegrarea economics a apdrute In U.R.S.S. dupd 1956 asupra Revo-
Poloniei. Cdtre anul 1913, indicele atinge un lutiei din Octombrie si asupra rdzbolului
nivel de circa 20 si raintne aproape stationar civil din Rusin (nr. 3), iar Z. Kormanowa
Mild la al doilea rdzboi mondial. Dupd acest lucritrile recente asupra isloriografiei primu-
rdzboi indicele creste de vase ori, ca rezultat al lui razbol mondial (nr. 3).
industrializarii trail( (nr. 4). Dar cea mai amply rubrica a revistei este
Tot in aceasld rubricd se publicA si ma- aceea care cuprinde recenziile. Jumatate din
volumul fiecarui numar este ocupat de rubrica
lerialtil semnat de J. Skowronek, Istoria ,si
aceasta care dit vials revistei. Sint recenzate
sociologia. Observant in legiiturd cu cerceldrile
aici ultimele aparitii polone si straine. Publi-
asupra gindirii sociale de in sfirsitul secolului al catifie romanesti nu pot fi recenzate, din
XV I II-lea fi Incepulut cella urmdtor. Autorul cauza necunoasterii limbii.
aratd cA problematica lucrdrilor apdrute Urmeazd apoi rubrica dedicatd cronicii
recent in Polonia to domeniul cerceldrii g1ndi- interne si externe. Din cronica intern& des-
www.dacoromanica.ro
11 REV1STA REV1STELOR 1251
prindern informatii In legaturd, printre altele, Din sumara prezentare a cuprinsului celor
Cu discutiile care au avut loc in vara anului patru numere ale revistei pe anal 1967 rezultd
1966 la Institutul de istorie al Academiei cd aceasta continua sa-$i mentina locul de
Po lone de $tiinte asupra machetei partil Int Si frunte In publicistica istoricA polonA. Prin
a tomului al IV-lea din Historia Po [ski (Isto- materialul publicat in diferitele sale rubrici.
ria Poloniei), parte care cuprinde istoria aces- revista Institutului de istorie de la Varlovia
tei tad din anii 1918-1938 (nr. 1). Mai afldm al Academiei Po lone de White se impune ca
apoi cd manifestarile stiintifice consacrate sat.- principal organ de criticA, orientare O
difuzare
batoririi Mileniului Polon s-au Incheiat In a rezultatelor obtinute In vasta activitate
1966 la Cracovia, printr-o sesiune stiintifica istoriograficA polond actuala.
organizata de Academia Po lona de tiinte si
de Universitatea Jagiellond. Die Cor /us
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
A
I N S E M N A R I
ISTORIA ROMANIEI
condusd de generalul Gh. Magheru, care 15i lul at XIX-leas, o noun lucrare valoroasa pune
marturisea convingerea ca numai Wind o la dispozitia cercetarii ;tiintifice, din dome-
Impotrivire disperatil am putea scapa onoarea niul istoriei in primul rind, un bogat ;i relativ
revolutiei noastre si viitorul poporului roman" variat material arhivistic cc reflectA aspecte
(p. 115). Superioritatea numerics a fortelor esentiale privind relatiile agrare In Oltenia :
turco-ruse, ezitdrile unor conducatori ai revo- conditiile social economise din aceastd regiune,
lutiei in fata unei confruntdri armate ;i evoititia contractelor de Invoieli intre dep-
lndemnurile stdruitoare ale consulului bri- natorii de pamInt ;i locuitori, miscdrile si
tanic la Bucuresti 1 -au determinat pe Gh. framintarile tardne;ti ce vor culmina cu marea
Magheru sil desfiinteze tabara. Autorii releva rascoala din 1907, care aici, In judetele °Rene,
caracterul popular al oastei comandate de va fi deosebit de puternica.
Gh. Magheru si subliniaza Insemnatatea aces- Autorii (volumul este Intocmit de Ileana
tui nucleu revolutionar pentru difuzarea In Petrescu, Vladimir Osiac, Luchian Deaconu,
masele taranesti din Oltenia a ideilor pasop- Viorica Pervain) ;i-au propus ss publice dupd
tiste. criteriul selectiv cloud volume de documente
Clteva anexe (tabel cu unitatile si subu- inedite primul, pe care 11 prezentam acum,
nitatile armatei permanente din Tara Roma- are ca limitA anii 1900-1910, iar al doilea
neascA, schema organizArii unui regiment din va cuprinde materiale din deceniul 1911-
armata nepermanenta, schema organizarii 1920. Pentru alcatuirea celui dintli s-au cer-
armatei permanente a Tarii Romane;ti in cetat o serie de fonduri arhivistice : Minis-
ajunul revolutiei si schita dislocArii armatei terul de Interne, Consiliul Superior al Agri-
permanents In mai 1848) oferd cititorului o culturii (Arhiva istorica centrald din Bucu-
orientare rapida asupra structurilor militarc resti); Prefectura Dolj, Fundatia Jean Mihail,
;i Inlesnesc Intelegerea textului. primariile unor comune urbane ;i rurale
Prin cartea prezentatd aici, Editura mill - (Arhivele statului Craiova); Prefectura ;i Tri-
tars adauga o noun contributie de valoare la bunalul Mehedinti, antierul de constructii
;irul interesantelor lucrari publicate in ulti- navale Tr.-Severin etc. (Arhivele statului
mii ani privind arta military a romanilor. Tr.-Severin); Prefectura si Tribunalul Roma-
Reinnoirea remarcabilA, documentary ;i inter- nail (Arhivele statului Caracal); Prefectura
pretative, realizata prin aceste lucrari Indrep- Vilcea (Arhivele statului R.-VlIcea).
tate;te a;teptarea In viitorul apropiat a unei Un loc de prim ordin in aceastd lucrare
sinteze a istoriei armatei romane;ti la nivelul II ocupA raporturile dintre proprietarii sau
cuno;tintelor si exigentelor stiintifice de arenda;ii de mo;ii si %Aran'. Printre docu-
astazi. mentele selectate exists din pacate Intr-un
numar redus acte de Invoieli agricole care
evidentiaza agravarea conditiilor de munca si
Fl. Constanliniu
de vials ale taranilor (de exemplu contractul
de Invoiala agricold dintre arenda;u1 mo;iei
Plaviceanca si 23 de locuitori din comuna
Gradinile, judetul Romanati doc. 50; Invo-
iala dintre 25 de locuitori din catunul Urzica-
***Documente privind problema lardneascd Dolj si arenda;u1 mo;iei Ceratul doc. 90;
din Oltenia In primele cloud decenii ale actul agricol" Incheiat Intre arenda;ii
veaculut al XX-lea, vol. I (1900-1910), mo;iei Calafat si 126 de locuitori din comuna
Academia Republicii Socialiste Romania, cu ace14 nume doc. 115; contractul de
Centrul de istorie, filologie Si etnografie Invoiala dintre arenda;u1 mo;iei Gingiova 5i
Craiova, Craiova, 1967, p. 475.
locuitorii din Gighera-Dolj, neiscalit Insd de
aeestia din urma doc. 56, anexa I; act judetul yucca etc. (doe. 17, 70, 117, 125,
de tocmeala agricold", stabilit" de gene- 228). Desi actualele contracte shit redactate
ralul de divizie Gh. Anghelescu, proprictarul conform legii - se arata Intr-un document
mosiei Mologesti din comuna Lalos-VIlcea, pe privind Invoielile agricole Incheiate de locu-
-
care Insa locuitorii nu 1-au iscalit doc. 133). itorii comunelor Bailcsti, Galicea-Mare, Goli-
Numeroase rapoarte ale autoritatilor locale ciuica, Giubega si Mot,Atei cu fratii Naiculescu
si plingeri ale taranilor informeaza despre acte si I. D. Gabroveanu, mad arendasi totusi
de Involeli cu stipulatii ilegale, ce contravin acele conditiuni din trecut (cind se obtineau
legii tocmelilor agricole (Intr-un singur judet. contracte spoliatoare pentru satean n.n.
- Gorj , de exemplu, la sfIrsitul anului Gh. C.) n-au disparut, se mentin chiar cu ten-
1909 s-au gasit 43 de contracte ce cuprindeau dinta de a se mari, iar celor rebel!, drept
obligatiuni prohibite de lege privind dijma sau pedeapsa foarte cumplita si totodata eficace,
preturile muncilor agricole. doc. 311 ; li se refuza orice Invoiala de pamint. 31 asa,
semnificative shit, de asemenea, si uncle date Inca din toainna cind a Post sa se hotarasca
din tabelul Intocmit de Inspectoratul agricol oamenilor pamint de semanat griu, arendasii
al judetului Romanati In legatura cu actiu- neputInd core prin contract decit cele fixate
nile intentate proprietarilor si arendasilor in de lege, au pus si conditiunea ca *nu vor da
cazurile de Incalcare a legii Invoielilor fn anii pamint decit celor care se vor recunoaste
1908, 1909, 1910 -doc. 363). datori cu suma de 100 de lei, ca bani primiti
Deseori Insa proprietarii sau arendasii in contul muncilor viitoare a" (doc. 300).
eludau legea, incheind, ani de-a rindul, Invo- Pentru a-i constringe pe locuitori sa
iri nescrise" fara nici un contract Inregistrat. cedeze si sa accepte conditii Inrobitoare, pro-
Intr-un raport din 16 iunie 1907, de exemplu, prietarii si arendasii refuzau sa facd dijmuitul
primaria comunei Balotesti aduce la cunos- In timp (doc. 15, 21, 46, 72, 73, 91, 92),iar
tinta inspectorului comunal al plasii Oco lu, uneori, dupa dijmuit, opreau pe sateni salt
judetul Mehedinti, ca Intro locuitorii din ridice partea for de recolta, care ramInea
aceasta comuna si d-I arendas local nu este astfel pe clmp expusa intemperiilor precum si
nici un contract de tocmeli agricole, locuitorii stricaciunilor din partea vitelor (doc. 143);
find Invoiti verbal cu doinnul arendas de de asemenea, pentru aceleasi motive, nu voiau
10 ani si plat In prezent" ((loc. 203). Proprie- sa dea pamtnt de munca locuitorilor, deli
tarul din comuna Ghidiciu, jud. Dolj -
se acestia aveau Incheiale Invoieli agricole cu ei,
arata Intr-un alt document -dd locuitorilor legalizate la primarie (doc. 80, 107, 134, 325),
paiele si cocenii (partea cuvenita proprieta- iar atunci cind asemenea contracte scrise nu
rului) si li se impune sä facd in schimb munci. existau, locuitorii erau pur si simplu izgoniti
Cocenii si paiele se socotesc pe un pret ridi- de pc mosie (doc. 324).
cat, muncile pe un pret sub tarif. Invoiala In acelasi timp numeroase documents
se face verbal. Locultorii primesc conditiile, selectate de autori scot In evidenta reactia
le executd si nici until nu reclama de frica taranilor Impotriva asupririi si exploatarii
ca nu i se vor mai da locuri de munca si va permanentizate, pc mosiile for sau ale statului,
fi gonit de pc mosie, pe care nu 1-ar mai lasa de proprietari si arendasi. In volumul pe care
nici sa calce..." (doc. 349, anexa III). 11 prezentam slut publicate o serie de acte
Chiar atunci chid Intelegerea" dintre care aduc marturii despre protestul taranilor
proprietari sau arendasi si locuitori era alca- Impotriva abuzurilor si ilegalitatilor sav1r-
tuita conform cu dispoziliile legii tocmelilor site, despre refuzul for de a-si Indeplini obli-
agricole, ultimii erau siliti sa execute In plus, gatiile Inrobitoare prevazute sau nu de con-
peste ceea ce prevedea contractul scris de tractele de tnvoieli (doc. 11, 12, 14, 23, 35,
Invoiala, o serie de obligatii to conditii din 41, 94, 142), refuz caracterizat uneori de auto-
cele mai Impovaratoare, asa cum s-a petrecut, ritatile locale ca greva agricola (doe. 224,
de exemplu, in comunele Sfilcuta, Predesti, 273), despre actiunilc prin care locuitorii
Rast, Intorsura din judetul Dolj, Scundu- sateni, exasperati de taraganarea si partinirea
www.dacoromanica.ro
1256 INSIOANAlu 4
autoritAtilor administrative cautau sA-1i facii cumpararea unor mosii ale statului (doe. 130,
singuri dreptate, culegind, cu de la sine putere, 189, 257, 270, 339).
recoils de pe lanurile cultivate de ei (doc. De asemenea, vom aminti doar In treaedt
64, 69) si, mai mult, Incercind chiar sA pima ca exista numeroase materiale ce dezvaluie
mina cu Jolla pe izlazuri sau pe parnIntul pe abuzurile savtrsite de autoritatile locale : pri-
care-1 munceau (doc. 13, 52, 54, 65, 83, 259, mari si alti membri ai consiliilor comunale,
270). Unele din aceste actiuni au Imbrdcat revizori, perceptori (doe. 6, 25, 29, 36, 44,
forme violente de adevarate revolte, durata si 48, 49, 116, 149).
intensitatea for au fost tnsa foarte reduse
Relevdm, In acelali timp, importanta acelor
(doe, 2, 31, 40, 51, 53, 71, 75, 77 cu anexele
documente, deli restrinse ca numar si eon-
II si V, 97, 122).
tinut, care trateazd despre r5spindirea revis-
Nu vom insista asupra documentelor pri- telor sl brosurilor socialiste la sate, Incerefirile
vind marea rascoald din 1907, care ocupa In de a Infiinta cercuri socialiste 5i despre urrna-
colectie un spatiu relativ destul de mare si rirea unor militant' socialisti de catre aparatul
care, dui:id pArerea noastrd, ar fi fost mai de represiune (doc. 114, 196, 198, 248, 256,
util - datorita si abundentei de materiale 289, 299).
valoroase existente In arhivele din Oltenia - Subliniind din nou valoarea colectiei pre-
sA fie publicate Intr-un volum aparte ; nu zentale, precum si munca autorilor de depis-
vom insista nici asupra acelor documente care tare $i triere a documentelor pentru ca cele
reflects lupta tardnimii pentru apdrarea lotu- mai semnificative marturii sa vadd lumina
rilor de painInt primite In urina reformei tiparului, ne punem totusi Intrebarea dacil
agrare din 1864, tinpotriva cotropirii for de nu era cazul ca publicarea materialului bogat
catre proprietari $i arendasi (doc. 3, 19, 26, si variat aflat la serviciile Arhivelor statului
37, 124, 132, 236) sau actiunile pentru obti- din judetele oltene 'sa se publice exhaustiv
nerea de pamtnt de munca prin arendarea si si nu dupd criteriul select iv.
Gh. Crislea
ISTORIA UNIVERSALA
Byzanz und den siidslavischen Landern (1951); pective o mai bunA Intretinere bj administrare.
F. Barisid, Miracles de St. Demetrius comme Dar practica harAzirilor a dat nastere la abn-
source historique (1953); B. Krekici, Dubrov- zuri ; beneficiarii risipeau bunurile destinate
nik and the Levant (1956); I. Nikolaievici- scopurilor de binefacere. Masurile prohibitive
Stoikovici, La decoration archilecturale sculp- lake si bisericelti de la sfIrsitul secolulul al
t& de l'epoque bas-romaine en Macedoine, en XI-lea n-au Inlaturat Intru total practica
Serbie et en Montenegro (1957); J. Ferluga, harazirilor.
L'administration byzantine en Dalmalie (1957), SIntem de acord cu rezultatele obtinute
B. Feriancici, Die Despolen in Byzanz und de autoare. Explicatiile lstorice ar putea fi
den sildslavischen Landern (1960) ; G. Ostro- largite, relevindu -se progresul concentrarii
gorsky, La principaute serbe de Serres (1965). bunurilor funciare feudalizarea proprie-
Din cea de-a treia serie de publicatii, tali; bizantine, fenomene amenintatoare pen-
intitulata Fontes byzantini historiam populorum tru averile asezamintelor pioase din secolele
Jugoslaviae spectantes, au Yost editate trei X XI. Pentru apararea bunurilor acestor
volume : I (1955), II (1959), III (1966). Pe asezaminte, bizantinii aveau o veche si fermi
lInga acestea, Institutul de studii bizantine legislatie nomocanonicA privind inalienabili-
din Belgrad a mai publicat trei volume inti- tatea averilor bisericesti. Am Invederat aceas-
tulate Actes du XII° Congres international ta legislatie bizantina In lucrarea noastra
d'etudes bizantines (1963 1964). 'H ixxArjauxCFTLX4) r.cpLovatoc xCLTeC Tok
Volumul al X-lea din Culegerea de lucrdri 6x.reu 7rpcfyrou5 caclivag, Atena, 1935. Ne-
euprinde 16 studii de dimensiuni diferite, respectarea acestei legislatii a Post o con-
dintre care vase shit redactate In limba serbo- secinta a feudalizarli societatil bizantine.
croata cu rezumate In limbile franceza sau Receptate In tarile romane, dispozitiile bizan-
engleza, unul se publica In limba engleza, tine referitoare la inalienabilitatea bunurilor
jar opt In limba franceza. Din studiul In serbo- fundatiilor pioase au Post In general respectate
croata semnat (le Voislav Djuridj, Compo- cu toate ca n-a lipsit nici aici lupta dintre
zifiile istorice in pictura strbd din evul mediu feudalii laici $i feudalii ecleziastici pentru spo-
paralelele lor literare, se publica In acest rirea stapinirilor lor funciare, precum au dove-
volum (p. 95-148) numai prima parte, dit cercethrile noastre mai recente (Dreptul
anuntindu-se un rezuinat In limba franceza la de ctitorie in jdrile romdne, In Studii si mate-
sftrsitul celeilalte parti. Hale de istorie medic, vol. IV, 1960).
Primal studiu din acest volum se intitu- In studiul sau intitulat Doua contribujii
leaza Hdrdzirea .i able forme de alribuire privind demele si factiunile din Bizant in
avind ca object funda(iile pioase din secolele secolele VI VII, John V. A. Fine sustine
XXI $i este semnat de H. Ahreiler. CA identificarea demelor eu factiunile se
Cercetind izvoarele, autoarea constata ca fn explica prin imprecizia termenilor foiositi In
secolele X XI, Impa'ratii bizantini, unii izvoarele secolului al V-lea $i ea Heraclius a
ierarhi ai bisericii gi unii ctitori (landau per- obtinut tronul In antd 610 printr-o revolts
soanelor particulare fundatii pioase, mai ales sprijinita de partidul verzilor". Problema
manastiri, orfelinate si ospicii lmpreuna cu ramine deschisa. Autorul nu foloseste ultimele
bunurile ai cu veniturile acestora, beneficiarii cercelari asupra partidelor politice din Bizant
unor asemenea danii avind dreptul de a folosi In secolele VIVII p asupra domniei lui
1 a timpul vietii lor, uneori $i de a transmite I Ieraclius. Pentru o bibliografie mai recenta
mostenitorilor lor, avantajele rnateriale asi- semnalarn autorului ampla cercetare publi-
gurate prin actele de harazire. Citeodata cata de Andreas Stratos, TO Mitrrcov
asemenea danii deghizau acte de vinzare. crr6v z' ocILiva (Bizanjul In secolul al
Imparatii harazeau asezaminte pioase pen- VI-lea), torn. I II, Atena, 1965 1966.
tru a rasplati serviciile unora dintre susti- Mai poate fi utilizata $i cercetarea despre
nAtorii politicii lor, jar patriarhii, mitropolitii Deme fi facliuni din studiul Empire et demo-
gi clitorii pentru a asigura fundatiilor res- cratie" a Byzance, publicat de Gh. I. Bratianu
www.dacoromanica.ro
1260 snix Ain 8
iugoslavi si spiritul for de cooperare interna- acesteia fn ansamblul culturii medievale ruse
tionalk. si chiar ale culturii universale (Marele Novgo-
rod In istoria culturii universale; Moscova si
Gh. Cron/ dezvoltarea culturald a poporului rus to seco-
tele XIVXVII). Desi unele probleme ale
vechii culturi odisenesti an fost dezbatute
de M. N. Tihomirov In lucrarea sa consacrata
Istoriei vechilor orase rusesti (Moscova, ed. 1,
1946 ; ed. a II-a, 1956, vezi cap. VII : Cultura
M. N. TIHOMIROV, Pyccsalt Kg.ftwitypa oraseneasca), totusi Intr-unul din articolele
XXVIII eenoe, Moscova, Edit. Nauka", de fats (Literatura oraseneasca In vechea Rusie
1968, 446 p. In secolele XI XIII) el reia una din aceste
probleme pentru a dovedi, pe de o parte,
raspindirea scrisului nu numai fn rindul de-
In general, lucrdrile consacrate istoriei rului si boierilor, ci si al unei anumite cate-
culturii slut putine la numar si de aceea gorii de mestesugari (zidari, zugravi, argin-
aparitia tor, de proportii mai mad sau mai tad, aurari), far pe de alts parte participarea
mici, atrage intotdeauna atentia in mod acestora la redactarea unora din vechile
deosebit. Cartea de laid este o culegere de letopisete. Valoarea acestui studiu este cu
studii, arLicole, recenzii, lectii universitare si atlt mai mare cu cit el a lost publicat si
rapoarte stiintifice privind istoria culturii Intr-o revista de istorie de circulatie univer-
ruse In epoca feudalismului, pe care defunc- said (Cahiers d'histoire mondiale", 3(1960).
tul academician sovietic le-a elaborat si Tot relativ la istoria scrisului rusesc pot fi
publicat intre anii 1940 si 1965. Cele 32 de consultate si alte materiale, indiferent data
contributii stiintifice ale prezentei culegeri se ele se refers la vechimea unei inscriptii (Cea
referd la cele mai variate aspecte ale culturii mai veche inscrip(ie ruseascd) sau la evolu %ia
medievale rusesti, ca, de exemplu : istoria scrisului In secolul al XIII-lea (Refacerea tra-
scrisului, a literaturii populare, religioase, ditiei scrisului rus in primul deceniu al jugu-
istorice, filozof ice, juridice si didactice, Ince- lui tatar).
putul tiparului, vechile biblioteci ale tarilor,
dezvoltarea Invatamintului de toate gradele, De o deosebita importanta shit acele arti-
cote consacrate poemului eroic rus din secolul
a artelor plastice, miniaturisticii etc. In tra-
tarea for M. N. Tihomirov a cdutat sa aduca al XII-lea, Cintec despre oastea lui Igor, pe
puncte de vedere noi, bazate pe o bogata si care autorul Incepuse din 1950 sá-1 studieze
eft mai variata documentare edits si inedita, In mod sisternatic. Dona din etc se refers la
cum ar fi : materiale arheologice, manuscrise autorul poemului si la cadrul geografic unde
si documente, izvoare folclorice si etnogra- se desfasoard expeditia lui Igor (Boian si
fice, piese reprezentative din domeniul arte- tarn lui 7'roian; Nouta(i privind « Ctntec
lor plastice si al arhitecturii. Dar nu numai despre oastea lui Igor s). In altul slut sinteti-
attt. Savantul sovietic a utilizat In acelasi zate, dupd 15 ani de cercetari, principa tele
timp o varietate de metode in ccrcetarea probleme cu caracter istoric ridicate de acest
istorica potrivit cu izvoarele care i-au fost monument al literaturii vechi rusesti, dar si
al literaturii universale (Orizontul istorico-
accesibile.
geografic al CIntecului despre oastea lui Igor *
Unele din materialele cuprinse In cule-
ca opera a secolului al X I I-lea) si care era des-
gere se referd la problemele generale ale
istoriei culturii medievale rusesti (Stravechea tinat sa fie prezentat In cadrul unui raport
la al V I -lea Congres international at slavistilor
culturd a poporului rus; Viala culturald In
Rusia In secolele XIV XV ; Cultura Rusiei tinut anul acesta la Praga. In fine, el s-a ocu-
In epoca formdrii slatului national rus; Monu- pat chiar de precizarca datei and a fost alcd-
mentele culturii rusesti). Altele dezbat pro- tuit acest poem eroic (Strunele fatidice ale
blemele dezvoltdrii culturii orasenesti si locul poeziei ruse). Aceeasi valoare prezintet si arti-
www.dacoromanica.ro
1262 ItisE1NARI 10
colul relativ la Filozofia In vechea Rusie, riale documentare. De aceea, editarea sau
In care se face o analiza a conditilor $i a parti- simpla for semnalare, asa cum a procedat
cularitatilor dezvoltiirii gindirii sociale to de multe on gi Nicolae Jorge, nu e numai un
vechea Rusie In epoca feudalismului timpuriu fapt de cultura, ci gi o contributie la cunoas-
si dezvoltat. terea modului gi mbsurii in care diferite eveni-
In prezenta culegere isi mai gasesc local mente istorice gi aspecte ale culturit materiale
gi alte aspecte ale vechii culturi rusesti. Ele gl spirituale din trecut se reflects In tnsemna-
dezvaluie fie probleme de datare a unor leto- rile calatorilor strhini. Cartea pe care o semna-
piseti de target circulatie (Uncle $i clad a fast lam aci se tnscrie pe aceasta linie, adica este
scris CIntec despre pieirea pamintului rusesc e ; vorba de un numar de 60 de titluri, de texte
Povestea despre yenirea tut .Stefan Bathori In gi publicatii, care cuprind descrieri gi infor-
orasul Pskov), fie precizari relativ la Incepu- matii despre popoarele din sud-estul Europei,
turile tiparului In Rusia (inceputul tiparului Orientul Apropiat $i din bazinul Marl Medite-
rus), fie particularitatile primelor biblioteci rane. Ele apartin unor calatori gi pelerini din
rusesti medievale (Des pre bibliotecile (arilor Occident care, /ntre 1322 $i 1684, au pornit
moscovili), fie aportui adus Invatamintului sa viziteze aceste tinuturi, situate la mari
superior rusesc de care savantul M. V. I.omo- departari de locurile de bastina, In scopuri
nosov (Lomonosov ri Intemeterea primei univer- legate nemijlocit de condiVile vietii medievale.
sitali to Rusia), fie problemele artei vechi Cei mai multi plecau sa viziteze locurile
rusesti din secolul at XV-lea (Andrei Rubliov sfinte, altii urrnareau scopuri politice, corner-
.si epoca sa ; l'erhile miniaturi rusesti ca izvor dale sau chiar secrete. N-au lipsit nici aven-
isloric). turierii, care porneau la drum cu dorinta de
Culegerea insotita de Anexe si Comenlarii jaf si Imbogatire. Au existat, de asemenea,
$i de un bogat indice de nume, publicata sub gi calatori cu preocupari mai mult sau mai
redactia lui M. T. Beliayski $i S. 0. Schmidt, putin instructive : cautau sit descopere monti-
reprezinta nu numai un pios omagiu adus lui mente ale antichitatii, sa studieze flora $l
M. N. Tihomirov de catre elevii sai, ci gi o fauna acelor tinuturi, sa execute harti lopo-
pretioasa contributie la cunoasterea unora grafice sau sa converteasch necredinciosii gi
dintre problemele de baza ale vechii culturi schismaticii.
rusesti $i a locului pe care aceasta 11 oeupa Insemnarile for imbraca forme diferite :
In cultura universals din evul mediu. jurnal de calatorie, scrisoti gi memorii, redac-
tate uneori sumar, alteori invesznintate Intr -un
C. .5erban slil descriptiv $i poetic. Stirile sint foarte va-
riale $i de valoare inegala. Istoricii, arheologii,
etnografii, folcloriitii, geografii gi economistii
gasesc In aceste texte date $i informatii care,
selectionale gi utilizate dupa o metoda compa-
DENIOCRATIA HEMNIERDINGER ILIA- rativa riguroasa, Mira In circulatia valorilor
DOU, La Crete sous la domination veni- istorice. In ccea cc priveste limba acestei lite-
tienne et lors de la conquele !argue (1322 raturi narative variazil evident de la tin calator
1684), Leo S. Olschki Editore, Florenta. la altul, dar $i de la o epoch la alta. In general,
Extras din Studi Veneziani", IX (1967', lnainte de secolul at NNI-lea textele sint
p. 535-623. redactate In limba latina, fora a fi Irish vorba
de o regttla, In aceasta epoch se tntilnesc $i
calalori care Igi scriu itnpresiile $i Insemnarile
Dupa cum se 'tie, Msemnarile $i memoriile In limba materna. De obicci, latina epocii e
de calatorie constituie pentru disciplinele isto- pigmentath cu galicisme, italienisme sau alte
rice tin izvor narativ de mina Intii. Ele sint forme dialectule, total depinde de Cara de ori-
cu attt mai importante, cu eft pentru anumite gine a aulorului. Uneori cuvintele Igi pierd
perioade din cursul evului tnediu lipsesc mate- sensul for clasic, fie in intregime, fie numai
www.dacoromanica.ro
11 /IisE Kis AEI 1263
In parte. In secolul at XVI-lea, calatorii incep circulatie de Nicolae Iorga, Inca din 1928.
sa scrie in limba for nationals, ba chiar se E vorba de le seigneur de Caumont" (1418),
I Intilnesc p doua redactAri ale aceleiasi descrie- Pierre Beton du Mons (1589), Henri Castello
ri una In limba latinl, cealalta in asa-zisa
: (1603), Pere Boucher (1620)1, G. Sandys
Iiinba vernaculard", cum se spunea atunci, (1615)2 §i Giovan Battista Donado (1680)3.
in care abunda sintagme latinesti sau forme Cu toate aceastea, autoarea aduce o contri-
estropiate si corupte, apartinind tinuturilor butte valoroasA la istoria cAlatorilor europeni.
vizitate.
Calatorii Si pelerinii porneau dip Occident Tr. lonescu-N iscou
pe doua cili : pc uscat si pe mare. Drumul
pe uscat urma trei rote : a. Ungaria-Moldova-
Tara RomaneascA-Bulgaria-Constantinopol ; b.
Austria-Iugoslavia - Bulgaria Constantinopol ;
c. traversInd Europa piny la Venetia si de acolo
cu corabia spre Dalmatia, In continuare, pc * , Della fabbricazione della carla in Amalfi,
uscat, spre Istanbul. Pe mare, se pleca fie de a cura di Nicola Milano fu Filippo, Amalfi,
la Venetia cu corabia, fie de la Marsilia, Genova 1965, 46 p. + 80 figuri
sau dintr-un port spaniol.
Dupil informatiile autoarei, toti cei saizeci Orice publicatie de istoria hIrtiei italiene
de cAlAtori, cu preocupAri foarle diferite In secolele XV XVI intereseaza In mod
sint printre ei preoti, `calugAri, misionari, direct specialiilii romani, deoarece hirtia din
negustorl, diplomati, aventurieri, mercenari diferitele oraie ate Italiei, dar mai ales hirtia
xa. mentionati in aceasta lucrare, In dru- venetiana eratt foarle larg raspIndite In Tara
mul for spre Orientul Apropiat s-au oprit RomAneasca si Transilvania. Am putea chiar
M Creta. Intrucit autoarea se intereseaza spline cii In Tara Romaneasca p sudul Transit;
numai de istoria Cretei sub stAptnirea vene- vaniei hirtia italiana era dominant:{ pins la
tienilor (1194-1669-1715), In partea a doua aparitia morii de hlrtie din Brasov in 1546.
a Iticrarii reproduce pasaje din fiecare text Pe hirtie italianii an fost scrise multe acte
referitoare la cele dotty insule din Mediterana, oficiale, ea era folosita in manastiri la copierea
Candia 0 Creta. Din ansamblul Insemnarilor manuscriselor religioase si, in sfIrsit, atunci
de caTatorie din toata aceast& perioada (1323 cind Macarie a introdus la not tiparul a utilizat
1680) se desprind urmatoarele probleme preg- tot hirtte italiana. Aceasta hirtie avea calitati
nante : organizarea military a grecilor sub con- deosebite $i se poate afirma ca se situa printre
ducerea venetienilor (XV XVI) ; incercarile Maine de cea mai bunt calitate din toata
Reformei de a converti pe greci la noua ideo- Europa. Char gi hirtia de tipar era albs $i
logic religioase ; o serie de nume de domnitori frumoasa si a rezistat secole de-a rindul, cum
si slujbasi venetieni si greci ; pretul diferitelor ne dovedeite foarte elocvent until din exem-
produse si comertul intern si extern al insulei plarele Telraevanghelului slavon din 1512 al
Creta ; rascoalele cretanilor din 1475 $i 1560 lui Macarie, pAstrat azi la Muzeul central de
1565 ; nume de manftstiri Cu biserici necunoscu- istorie din Moscova.
te pied acum ; existenta unui stat semiindc- Nicola Milano fu Filippo, omul care fabrics
pendent Inlauntrul caruia, la Inceputul seco- la Amalfi Si azi !Artie cu metode mestesugA-
lului al XVII-lea, venetienii stApineau numai resti, marinate intr-o moara de hIrtie reconsti-
oralele5i fortaretele ; stiri folciorice ; cere-
monialul inmormintarilor, dansuri populare, 1 N. Iorga, Les voyageurs franfais dans
l'Orient europeen, Paris, 1928, p. 8-9, 34-48,
existenta continua a Icolilor atit sub vene- 51-52, 53-54.
tieni, ctl 1i sub dominatia turceascA. 2 Idem, Une vingtaine de voyageurs dans
Desi autoarea afirma in subtitlu cif stirile l'Orient europeen, Paris, 1928, p. 22.
3 Idem, Calatori, ambasadori pi misionari in
stilt not $i putin cunoscute; totuli nuinele larile noaslre i asupra (drilor noastre, Bucu-
cltorva din cei 60 de calAtori au fost puse In resti, 1899, p: 15-20.
www.dacoromanica.ro
1264 rwsEmicAni 12
tuita Intocmai precum functionau acesto mori ordoneaza si se leaga Intre ele, punind in lu-
cu secole In urma, a adunat Intr-un volum tot mina omul In societatea secolului al XVII-lea
cm se cunoaste azi In literatura de specialitate In raporturile sale cu domeniul credintei, cu
italiana despre fabricarea hirtiei la Amalfi biserica, adica cu organizarea legala a oameni-
In secolele XIII XVI. Volumul este Inchinat lor de acecasi confesiune, cu comunitatea
memoriei regretatului filigranolog italian An- umana Impreuria cu implicatiile si consecin-
drea Federico Gasparinetti, care In perioada tele acestora pe plan social, politic si spiritual.
postbelica a Post reprezentantul cel mai de Prima parte prezinta asa numitele perso-
seams al filigranologiei In Italia, recunoscut naje istorice ale epocii (filozofi, pedagogi,
ca unul din cci mai bun! specialisti In Europa. principi, teologi) care au adus o contributie
Gasparinetti a Post de fapt si initiatorul Infiin- la viata spirituala si socials (J. Gerhardt,
tarn Asociatiei internationale a istoricilor J. Arndt, J. Boehme, J. A. Komensky, Elisa-
birtiei. beta de Herford, V. L. von Seckendorff,
Nicola Milano fu Filippo a adunat In cartea P. Gerhardt, Sofia de Hanovra, G. W. Leibnitz,
sa o serie de studii publicate mai demult. C. Thomasius, J. P. Spener, G. Arnold etc.) ;
.Astfel, el extrage din monografia lui Matteo personajele nu sint insa diferentiate de contem-
Camara : Memorie slorico- diplomatiche dell'an- poranii tor, nu li influenteaza de la 1nallimea
lica cilia e ducalo di Amalfi tot ce se refers personalitatii", ci sint Incadrate in comuni-
la fabricarea htrtiei In acest oral ; apoi repro- tatea umana, supusa actiunii fortelor sociale,
duce studiul lui Nicola Barone : La filigrane ce creeaza un climat particular de generatie,
delle antiche cartiere ne' documenti dell'archivio in functie de evenimenlele epocii respective
di stab in Napoli dal XIII at X V secolo. (de exemplu generatia de la 1618, generatia
Sint prezentate apoi in ordine cronologica de la 1635, generatia de la 1645, generatia de
cele 80 de filigrane reproduse la marimea na- la 1660 etc.). De altfcl, ele se Intllnesc In toata
turals In partea a doua a carpi, La ficcare lucrarea dezbatInd si influentind problemele
descricre se indica numai anul In care fili- epocii in functie de apartenenta for socials si
granul a Post gasit pentru prima data pe docu- politica, de rolul for Ca filozofi, juristi, peda-
mente si izvoarele, actele, manuscrisele pe gogi, teologi, conducatori de state. Atitudinea
care a Post identificat. Cartea, tiparita cu grija for spirituala si socials este pusa in serviciul
deosebita, pc o hirtie de o calitate superioara, grupurilor si statelor carora apartin (Saxa,
purt1nd filigranul morii de hirtie a lui Nicola Mansfeld, Hanovra, Brandeburg etc.).
Milano fu Filippo, va interesa pc specialistii Pentru a intelege mai bine epoca, autorul
nostri. Ei vor putea regasi si identifica o serie li defineste In prima parte cadrul temporal
de filigrane gasite pe hirtie folosita la not In si geografic, prezentind structura politica,
secolele XV XVI, filigrane care, dupa cum economics si sociale a secolului al XVII-lea.
am amintit, sint reproduse In cartea prezen- Prezpntarea este cu alit mai importanta, cu
tata succint. ctt secolul respectiv a servit drept cadru si
martor razboiului de treizeci de ani, evenimert
L. Deming cu consecinte alit de contradictorii si innoi-
toare.
Partea a doua este consacrata problemelor
societatii ornenesti In functia ei de comu-
nitate crestina (functie specifics spatiului
JEAN B. NEVEUX, Vie spirituelle et vie dintre Rhin $1 Baltica si in gencre Europe! In
sociale entre Rhin et Baltique au XV I l-e evul mediu), problemelor ivite in urma rapor-
siècle, Paris, Librairie C. Klincksieck, 1967, turilor spirituale dintre om si divinitate.
935 p. In secolul al XVII-lea problemele spirituale
(religioase) constituiau lnvelisul, suportul a
I.ucrarea este expusa In patru carti, fie- numeroase actiuni sociale si politice. Adesea
care parte cuprinzInd 3 4 capitole ce se nelutejegerile In cadrul aceleia$1 biserici con-
www.dacoromanica.ro
13 las sEuNAni 1265,
ducatoare, a unei comunitati omenesti, !litre geografic, Inllrziind astfel crislalizarea senti-
biserica ai autoritatea laica, lntre biserica mentului national, pastrInd diversitatea Si
comunitate, Intre diverse state erau legate instabilitatea social-politica ; exemplul conclu-
de stapinirea acelui droit de regard" politic, dent fiind spatial dintre Rhin si Marea Baltica.
exprimat fn societatea crestina medievala Teologia, dominlnd viaja socials, ulna dezvol-
prin ius episcopate. Acest lucru este pus In tarea altor stiinte (dreptul, psihologia,
evidenta prin MOO urmarirea tezei autorului tele naturii), care puteau explica gi influenta
in spatial cuprins intre Rhin si Marea Barna, ansamblul activitatilor umane ; In acelasi
spatiu care, de'i este denumit In sens national timp Insa, nedind raspuns individului, societatii
Deutschland, a ramas farlmitat sI cunoscut la lntrebarile sale vitale, favoriza aparitia
pIna tlrziu numai ca notiune geografica Ger- diverselor curente Si secte, pastrind In conti-
mania (In sensul antic folosit de Tacit si in nuare dominatia asupra societatii omenesti ;
sensul medieval de renovatio imperil"). se nasteau si se perpetuau astfel Intre indivizi
Aceste lucruri fac obiectul partii a treia a conflicte de ordin social, economic, spiritual
luerArii. $i politic, numeroase idei utopice care atacau
Yn ultima parte se analizeaza relatiile dintre In rapt bazele societatii medievale.
indivizi pi grupuri de oameni, privite nu ca Lucrarea, fiind In esenta o teza de doctoral
organizare bisericeasca, ci din punctul de constituie o contributie la istoria medievala.
vedere al legaturilor nationale (daca In secolul Relevam putcrea de investigatie si sinteza
al XVII-lea exista o naliune germana care sa desi problemele sInt deosebit de dificile Si
alba constiinta de sine, relatiile dintre imperial de complexe.
german si vecinii sal), din punct de vedere al Lucrarea este Insotita de un aparat critic
integrarii sau nu a tuturor indivizilor In comu- abundent, de ilustratii Ii un tabel sinoptic.
nitatea cresting sub aspect economic, social, Bibliografia este trisa trecuta doar fo subsolul
politic. In genere, In secolul al XVII-lea socie- paginilor pi ca index tematic al tezei ; ea
tatea omeneasca a fost framIntala de grave urmeaza a fi publicata aparte sub WW1 :
contradictii, elementele vechi feudale cautInd Elements de bibliographic raisonnee du Saint-
sa o mentina pe loc. Dreptul episcopal si drep- Empire et des regions amisinantes an XV I 1-e
tul 'feudal laic cautau sa -$i extinda stapInirea siecle.
asupra a eft mai multor indivizi sau state,
nerecunoscind barierele existente ni i In s^.ns Lucia Dumilrescu
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
NOTE BIBLIOGR AFICE"
INSTRUMENTE DE LUCRU
The American Bibliography of Russian and East European Studies for 1963, ed. Fritz T. Epp-
stein, Albert C. Todd, Stephen Viederman $i Cynthia H. Whittaker, Bloomington and
London, Indiana University Press, 1966.
*
Bibliographic de la byzantinologie lehecoslovague (y compris les travaux des byzantinistes stran-
gers actifs en Tchecoslovaquie) I, II, Prague, 1966, 367 p. (Academie tchecoslovaque
des sciences. Institut d'histoire des pays socialistcs europeens).
*
Bibliografie Oeskoslovenske historic za lila 1962-1963, ed. Dr. Wroslav Mygka, Dr. Lumir
Nesvadblk, Anna korupova, Praga, Edit. Academici de stiinte, 1967, 741 p.
Excelentul sumar bibliografic al istoriei cehe cuprinde in numarul de fall publicatiile
stiintifice din anii 1962-1963. 0 subdiviziune este consacrata lucrarilor privitoare la rapor-
turtle ceho-romane p studiilor editate de cercetdtorii romani in publicatiile de specialitate eche.
*
Bibliografia historii Polskiej za rok 1965, ed. J. Baumgart si A. Malcdwna, Wroclaw-Warszawa-
Krakoff, P.A.N., 1967, X ± 334 p. (Instytut Historii Polskij Akademii Nauk. Zaklad
Dokumentacji)
Remarcabilul instrument bibliografic realizat de stiinta istoricd polona a ajuns, cu
numdrul acesta, la lucrdrile aparute In anul 1965. Potrivit principiilor care stau la baza suma-
rului bibliograrie stilt inregistrate nu numal lucrdrile care privesc direct sau tangential istoria
Poloniei, dar si recenziile asupra for apdrute In tarn sau peste hotare.
Ca de obicei, gi In numdrul de fatb istoricii romani vor gdsi indicatii utile pentru cerce-
tdrile lor.
*
International Bibliography of Historical Sciences, XXXI1I (1964), ed. by Michel Francois
and Nicolas Tolu, Paris, Armand Colin, 1967, XXVIII + 509 p.
MEYER, KLAUS, Bibliographic der Arbeiten zur osteuropiiisclaen Geschichte aus den deutsch-
sprachigen Fachzeitschriflen 185B-1964, Berlin, Freie Universitat Berlin, 1966, 314 p.
*
KI`RBIS, BRYGIDA si JERZS LUCINSKI, Les editions polonaises des sources medievales
entre 1945 et 1965, In La Pologne au XI I-e Congres International des Sciences Historiques
a Vienne, Warszawa, P.W.N., 1965, p. 203 227.
Amp la trecere in revista a publicatiilor de izvoare referitoare la istoria medievala a
Poloniei in ullimii dotiazeci de ani.
ISTOR1E MEDIEVALA
PHIL IPPUS, CALLIMACHUS, Epistulae seleclae, ed. de Irmina Liclionska si Gabriela Pianko,
comentarii istorice de Thaddeus Kovalewski, \Vratislawiae- Varsoviae - Cracoviae,
W.P.A.N., 1967, 175 p. (Academia Scientiarum. Institutum Studiis Classicis Promovendis)
Noua editie selective a corespondentei celebrului umanist venetian stabilit in Polonia
pu-e in circulatie large, pe linga texte cunoscute, dar editate In colectii mai greu accesibile, si
materiale inedite. Din punclul de vedere al istoriei romanesti, retin atentia, in afara informatiilor
generale privitoare la relatiile polono-ungare si polono-turce, datele referitoare la incordarea
foarle accentuate a raporturilor moldo-polone in 1479 si sugestia lui Callimachus de a se iezolva
conflictul cu Stefan, Inainle ca Moldova sa-si fi vindecat ranile provocate de marea campanie
olomana.
*
WOLINSKI, JANUSZ, Materialy do dziejow wojny polsko-tureckiej 1672 -1676 (Materiale cu
privire la istoria razboitilui polono-turc din 1672- 1676), In Stadia I materialy do
hislorii wojskowogci", X (1964), 1, p. 229 267.
ANDRITSCH, JOHANN, Studenten und Lehrer aus Ungarn und Siebenbiirgen an der ('nicer -
sitdt Graz (1586 1782), Graz, 1965, 321 p.
*
ANGIIELOV, DIMITR si STEFANESCU, 5TEFAN, O6uiu nepmu u paanunua e ooutecmoo-
ocno-ukonomwocxonto passumue Ica Esiteapua u Bitaturw npea XIII XIV eeK (Trasaturile co-
mmie si deosebirile In dezvoltarea social economics a Bulgariei si Tarii Romanesti in seco-
lele XIIIXIV), in Bwirapo-pysrbncurt BPbaux N oucuneunn npea BeiconeTe", Haute-
Tv natina, t. I (sec. XIIXIX), Sofia, BAN, 1965, p. 55-111.
BAI.ARD, MICHEL, Les Genois en Romanie entre 120-4 et 1261.- Reeherches dans les minutiers
notariaux genois, In Melanges d'Archeologie et d'Histoire de l'Ecole Francaise de Rome,"
LXXVIII (1966), nr.www.dacoromanica.ro
2, p. 467-502
3 NOTE' BI13LIOGRAFICE 1269
Studio asupra comertului genovez in teritoriile europene ale Imperiului bizantin, Intre
data cuceririi Constantinopolului de catre cruciafi $i restauratia bizantind. Se constatd slab
activitate comerciala genoveza, stingherita de hegemonia venetiana. Manta cu Imperiul de lit
Niceea a pregatit revansa genovezd si a deschis drumul marii ei expansluni comerciale In Marea
Neagra. Studiul e urmat de 19 documente din arhivele notariale.
*
BABA, V., T6 Lia66.co .str; &Fein; 'Hrccipu xal oI yet.rovotxs; Toti reptcy_k (Delvinul din
nordul Epirului p regiunile Inconjuratoare), Atena, 1966
0 monografie a regiunii Delvinului, cu unele date privind Ii pe cei mai de seama Invatati
greci din secolul al XVIII-lea, printre care Evghenie Vulgaris, Daniel Vascopolitis s.a., juclnd
un rol fnsemnat si In viata culturala a tarilor romane.
*
BELDICEANU, NICOLAE I BELDICEANU-STEINHERR IRENE, Quake odes de Mehmed
II concernant les Valaques des Balkans slaves, In Stidost-Forschungen", XXIV (1965),
p. 103-118.
Patru documente din anii 1461-1477, emise de sultanul Mehmed II pentru vlahii
sud- dun5reni.
1
Monografie consacrala uneia dintre cele mai Insemnate etape ale conflictului dintr6
regatul polon si Ordinul tectonic, razboiul de treisprezece ani. Rod al unei imense activitati
de cercetare arhivistica si bibliografica, studiul cerceteazd razboiul polono-teuton atit din
www.dacoromanica.ro
1270 NOTE BIBLIOGRATICE 4
punct de vedere militar, clt si In implicatiile sale politice (interne si internationale), economice
qi financiare. In cadrul expunerii de ansamblu a situatiei Internationale lucrarca discuta si
pozitia Moldovei si a Tarn Romanesti. 0 mentiune specials merits faptul ca Intre semnatarii
tratatului de pace de la Torun (1466), care a pus capat razboiului, se afla si Stefan eel Mare,
elaturi de alti vasali ai coroanei polone (p. 704).
*
BUSTYA, ENDRE, A marosodscirhelyi Teleky Teka elliinl Piccolomini kddere egy Ameri-
kdban felbukkant Piccolomini korvina (Codicele Piccolomini disparut din Biblioteca
Teleki din Tlrgu-Mures gi o corvina Piccolomini ivita In America), In Magyar Kiinyv-
szemle", 1965, nr. 4, p. 329-333.
www.dacoromanica.ro
5 NOTE HIBLIOGRAFICE 1271
Studiul cuprinde date despre misiunile lui P. Parcevici la Viena, Varsovia, Venetia
si Roma In calitate de sot al populatiei Bulgariei de nord-vest si al domnilor din Tara Roma-
neasca p despre tratativele lui P. Parcevici cu Bogdan Hmelnitki.
*
HASSINGER, ERICH, Religiiise Toleranz im 16. Jahrhundert. Motive, Argumenle, Formes
der Verwirklichung, Basel, Stuttgart, Helbing & Lichtenhalm, 1966, 35 p. (Vortrlige
der Aeneft Silvius Stiftung an der Universitat Basel, VI)
Prima parte a comunicarii cunoscutului medievist german este destinatil celor mai
reprezentativi aparatori ai ideii de toleranta religioasa din veacul al XV I-lea (printre altii
Fausto Sozzini). In partea a doua a lucrarii se arata ca realitatile din Transilvania si Polonia
veacului al XV I -lea tlrziu se apropiau cel mai mult de revendicarile literare ale autorilor tratati
In prima parte a lucrarii.
KLEIN, KARL KURT Terra Syculorum, (errae Sebus. Ein Beitrag zur Interpretation des
Goldenen Freibriefs" der Deutschen in Siebenbiirgen, In Stidostdeutsches Archiv",
IX, 1966, p. 45-64.
MILKOVA, F. G., Sur la leneur et le caractere de la propriele d'Etat des terres miriye dans l'Empire
ottoman du XV-e an X IX-e siecles, to Etudes balkaniques", t. 5, 1966, p. 155-175
PETRI, ANTON, Stand die erste bekannle Buchdruckerei im Banal in Temeschwar? Einige
aufschlussreiche Briefstellen sus dem Jahre 1.574, in Stidostdeutsches Archiv", IX, 1966, p.
240 248
www.dacoromanica.ro
1272 ROTE BIBLIOCRAFICE
0 scrisoare din 1574' dovedeste existenta unei tipografii la Simand adusS de un oare-
are Paulus.
TIETZ, HERTA, Die Einric'hligiing cines Schultvesens far Rumiinen and Serben ill? kaiserlichen
Banal (1718-1778), In Siidostdeutsches Archly", IX, 1966, p. 185-219
Articol bazat pe multe documenle inedile din Viena.
*
TIVCEV, PETAR, The war between Cyprus and Genoa in 1373 1.374 and the participation
of Bulgarians in it, in Etudes historiques", Sofia, t. 3, 1966, p. 125-144.
*
WEISE, ERICH, Die Beurleilung des Zweiten Thorner Vertrages von 1466 dutch die Zeilgenossen
bis vim Ende seiner Rechtswirksamkeit im .icthre 1497, In Zeilschrift fur Ostforschung",
XV (1966), nr. 4, p. 601-621.
Articolul trateazil aprecierile contemporane dale tratatului de la Torn din 1466, bazIn-
du-se In special pe documentele din arhiva Ordinului teutonic, editale de autor (Die Staats-
vertrage des Deutschen Ordens in Preussen im 15. Jh. Hog. von E. Weise, Ill. Bd.
Marburg, 1966). Re-15 critic si aprecierile date evenimenlelor din 1466 1197 de catre
istoriografia modernA.
ISTORIE MODERN k
DAK IN, DOUGLAS, The Greek Struggle in Macedonia, 1897-19fl, Thessaloniki. Institute for
Balkan Studies, 1966, 538 p. + 28 pl.
pene din aceeasi perioada. In acest cadru Isi gasesc un binemeritat loc si probteme de istorie
romaneasca in masura in care an tangente cu evenimentele de la sud de Dunare intre 1893
si 1913.
4DTETEA, ANDREI, The Rumanians anct.lhe Disintegration of the Habsburg Monarchy, In Aus-
trian History Yearbook", vol. III 1967, 2, p. 450-476
r,
Se studiaza lupta politica a romanilor din Transilvania, dusa In cadrul Imperiului habs-
burgie, pentru recunoasterea for ca natiune cu drepluri egale si modul In care aceastaactiune a
contribuit la dezintegrarea monarhiei austro-ungare.
PANAIOTOV, I., Die Politik osterreich-Ungarns and die Befreiung Bulgariens ( 1876 1878),
In Etudes historiques", Sofia, t. 2, 1965, p. 255-287
STOROJUK, V. P., Ho.abcsaa 3.44uapaquit e Py.Aoluuu u eoccmanue 1863 soda. (Ho mame-
pua.aa.u. aonecenuii dunitomamunech-ax npeacmaeumeaeii Poccuu), in. YYenne cicu
1Itieturyra caanntioseAeunn All CCP, 1965, t. 29. p. 77-89
www.dacoromanica.ro
1274 NOTE EIB1.100EAFICE 8
VELEVA, MARIA, II paeumeAcnzeenatna Npuaa npea atazi-lo.au 1913. (Criza de guvern din
mai iulie 1913), In r0AIIIIM111{ Ha Co(palicaan yHtinepcirrer. eilIJIOCOCbCNO
croptuiectin Ipaxyarer", t. 59, 1965-1966, nr. 3, ficTopHH, p. 81-128.
ISTORIE CONTEMPORANA
Autorul analizeaza atitudinea guvernului iugoslav fata de planul Krofta privind transfor-
marea Micii Intelegeri intr-o alianta mutuala, indreptata Impotriva oricarei agresiuni, precum
.i tap de propunerea pactului de asistenta mutuala Intre Mica Intelegere 8i Fran%a.
*
BROSZAT, MARTIN, Deutschland Ungarn Rumiinien. Enlwicklung und Grundfaktoren
nationalsozialistischer Hegemonial- und Biindnispolitik. 1938 1941, in Historische
Zeitschrift", 206 (1968), p. 45-96
Studiu consacrat raporturilor dintre Germania, Ungaria 1i Romania intre anii 1938 si
1941. Dupa un scurt istoric al relatiilor germano-maghiaro-romane de la preluarea puterii
de catre partidul nazist pins la dictatul de la Munchen, autorul urmareste in continuare aceste
raporturi OA la inceputul invaziei pe teritoriul Uniunii Sovietice. Ideea de baza ce se degaja
din acest studiu este aceea ca Germania hitlerista a stint sa exploateze la maximum
contradictiile maghiaro-romane.
*
GRIMM, GERHARD, Churchill's The Second World War" als Quelle (lir die Polilik und Stra-
legie der Westalliierten in Siidosteuropa, in Stidost-Forschungen", XXVI (1967),
p. 276-338
www.dacoromanica.ro
9 NOTE B1131.10GRAFCIE 1275
FIEGEMANN, M., Die ungarisch-rumanischen Verhandlungen von 1940 im Schallen der deutsch-
faschislischen Balkanpolitik, In Wissenschaftliche Zeitschrift der Karl-Marx Univer-
sitat", Leipzig, Gesellschafts- and Sprachwissenschaftliche Rei he, 1966, 3, p. 453-461
*
Hungarian Jewish Studies. Edited by Randolph L. Braham, New York, World Federation
of Hungarian Jews, 1966, XIII + 346 p.
Opt studii dedicate istoriei evreilor din Ungaria. Confine, Intre allele : Bela Vago, The
Destruction of the Jews of Transylvania. Dupa o scurta introducere, trattnd istoria evreilor arde-
leni, autorul se ocupg pe larg de politica antisemita a guvernului fascist maghiar, respectiv roman,
fata de evreii din nordul 0 sudul Transilvaniei intre anii 1940-1944. Articolul se bazeaza pe un
amplu material inedit, depozitat In mare parte In arhivele din Ierusalim.
*
PAPATSONIS, T. K., Mo)68o6Xaxt.x& Tou (A0ou (Moldo- Valahia din legenda), Editions
Ikaros, Athenes, 1965, 192 p.
Impresii de calatorie din Romania, dintre cele dotta razboaie mondiale, cu observatii
privind istoria poporului nostru si elementele sale de traditie culturala. vadita exagerare a
nfluentei fanariote In trecutul tarilor romdne.
*
YOST, CHARLES, The Insecurity of Nations. International Relations in the Twentieth Century,
New York, Washington, London, Frederick A. Praeger, 1968, 276 p.
Lucrarea este dedicata relatiilor internationale din veacul nostru. Autorul insista lndeo-
sebi asupra conferintelor internationale din timpul ultimului razboi mondial, precum II asupra
evolutiei relatiilor internationale de dupa cel de-al doilea razboi mondial. Lucrarea se ocupa
ca atare, si de locul Romaniel In cadrul acestor relatii internationale.
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
S
REVISTA DE ISTORIE
INDEX ALFABETIC
Islorie medic
Nr. Pag
ALEXANDRESCU-DERSCA, M. M., Economia agrarA a Tarii RomAnesti
si Moldovei descrisa de cAlatorii strAini (secolele XV XVIII) 5 843
BINDER, PAVEL, Contributii la geografia istoricA a Banatului de Severin 4 625
CERNOVODEANU, PAUL, Relatiile economice ale Anglici en tArile romAne In
perioada 1660-1714 2 260
CIHODARU, C., Litoralul de apus at Marii Negre si cursul inferior at DunArii to
cartografia medievala (secolele XIIXIV) 2 217
COLUMBEANU, S., Sistemul do impunere pe lude din Tara RornaneaseA (1800-
1830) 3 469
. ......
DUZINCHEVICI, Gil., Date noi asupra rascoalei tAtArasenilor din Iasi si asupra
sfirsitului dotnniei lui Scarlat Callimachi (1819) . .
GRIGORAS, N., si I. CAPROSU, Documente moldovenesti inedite din secolele
. 1 63
at XVI -lea si at XVII-lea 2 243
HOLBAN, Th., Contributii la problema originii si localizArii bolohovenilor . . . 1 2.1
LEHR, LIA, Comertul ti Aril Romanesti si Moldovei in a doua jumAtate a sec.
at XVII-lea 1 29
MACUREK, JOSEF (Brno), A influentat actul cell de cancclarie docutnentele
moldovenesti In a doua junnitate a sec. al XV-lea ? 1 3
MIHORDEA, V., VAcAritul, dare temporary 3 449
XV III-lea . . . ........... . ..... .
MOLDOVAN, V., MiscArile tarAresti din Valea Rodnei de la mijlocul sec. at
. .
NEACSU, I. I., In legatura cu componenta social:1 a pandurilor din Oltenia par-
1 53
ticipanti la rAzhoitil ruso -turc (1828-1829) 1 83
PAPACOSTEA, SERBAN, Organizarea fiscala a ClEcniei In timpul st5pInirii
austriece (1718-1739) 4 641
PATRWU, CORINA, Uniformizarea mdsuillor si greutatilor folositc In comer-
tul Tarii Romanesti, o actiune de uni icare a pietii interne (1829-1840) 4 667
PENELEA, GEORGETA, Organizarea vamala a Tarii Romanesti In epoca regu-
lamentarA 3 481
RANCA, I., si L. MOLDOVAN. Contributii privind rAspIndirea rilscoalei lui
Horea In partea centrals si r5sAriteanA a Transilvaniei 2 273
STANESCU, EUGEN, Unitatea teritoriului romanese In lumina mentiunilor
externe. Valahia" si sensurile ei 6 1105
STANICA, VITALIE, Date noi dcspre documentele romano-slave pAstrate In
Biblioteca nationalA din Sofia . . . . . . . . . 5 865
STRIHAN, PETRE, Divan-Effendi In Tara RomaneascA si Moldova In secolele
XVII XIX 5 881
Istorie modernd
ma unirli . . .......
NUTU, CONSTANTIN, Partidul National Roman din Transilvania si proble-
. . . . . . . .
PORTEANU, Al., Milcarea muncitoreasca din Transilvania si desavirsirea uni-
. . . . . . . 6 1009
Islorie conlemporand
DOCUMENTAR
CHIRITA, Gr., Pe marginea unei scrisori inedite din 1859 a lui M. Kogal-
niceanu 3 533
CONSTANTINIU, FLORIN, Dijma din porumb In Pravilniceasca condica
(1780) 5 915
CORIVAN, NICOLAE, Contributle la cunoasterea cislei In perioada regulamen-
tard 5 931
MEHMET, MUSTAFA, A., Dona documente turcesti despre Neagoe Basarab 5 921
OLTEANU, ST., Cu privire la data mortii Jul Nicolae Alexandra Basarab . . 3 523
sulger (24 mai 31 decembrie 1705)
VELCIU, D., Neculce marewww.dacoromanica.ro 3 527
3 INDEX ALFABETIC 12 79
CAMPUS, ELIZA, Curente not In istoriografia Statelor Unite ale Americii . . 5 937
.......
. . . . . . . . . ........
GOLLNER, CAROL, Lucrari cu privire la istoria monarhiei habsburgice aparute
In ultimii ani
LIVEANU, V., Discutii despre not metode ale stiintelor sociale in isicrie . . .
1
2
141
355
RUSENESCU, M., Lucrari consacrate semicentenarului Marii Revolutii Socia-
liste din Octombrie 4 737
SIMIONESCU, P., Contributii ale istoriografiei romanesti privind anul revo-
lutionar 1848 in tarile romane 3 539
VIATA STIINTIFICA
rino . . . . . . . . . .........
BERINDEI, DAN, Congresul de istoria jurnalismului de la Rimini San Ma-
BEINDEL DAN, Reuniunea comisiel internationale de istoria jurnalismului
. . . . . . . 1 165
Brad 6 1213
CRONT, Gh., Calatorie de studii in Republica Populara Polong 1 166
DEMANY, L., Congresul international al istoricilor hirtiei de la Oxford . . . 1 162
IORDACHE, An., si C. REZACHIEVICI, Sesiunea de comunicari a Institutului
de istorie N. Iorga" 5 949
LIU, NICOLAE, Centenarul Bibliotecii Academiei Republicii Socialiste Romania 1 155
OLTEANU, ST., Calatorie de studii in Republica Populara Polong 3 558
OPRESCU, PAUL, Academicianul Constantin Daicoviciu la 70 de ani . . . . 2 429
PLOESTEANU, GR., Expozitia Mihai Viteazul de la TIrgu-Mures . . . . . . 5 957
PORTEANU, AL., A sasea sesiune stiintifica a Institutului de stiinte pcdagogicc 2 368
PORTEANU, AL., Sesiune stiintifica comemorativa [V. Braniste] . . . . . 2 366
PORTEANU, AL., Jubileul Gazetei de Transilvania" . . . . . . . . . . . 4 750
PREDA, ELVIRA, Conferinta pe tare a Societatii de still* istorice §1 filologice
din Republica Socialists Romania . . . . . . . 3 551
TEODOR, POMPILIU, Simpozion consacrat umanismului romanesc . . . . . 4 748
SENDRULESCU, I., Sesiunea stiintifica de comunicari a Facultatii de istorie din
Bucuresti . . - 1 159
SERBAN, C., Calatorie de studii In Italia 5 960
SERBAN, C., Prima reuniune internationals de istoria civilizatiei vcnetiene 5 959
TEODORESCU, VENERA, Simpozionul romano-cehoslovac 2 363
UDREA, TR., Sesiune stiintific& consacrata implinirii a 50 de ani de la Marea
Revolutie Socialists, din Octombrie 1 150
*** Sesiunea stiintifica Marxismul si contemporaneitatea" 4 745
*** Cronica 1 170
,** Cronica 2 373
*** Cronica
*, Cronica . .
* Cronica
. ...... .
. . x
3
4
5
559
755
962
Tezg de doctorat 2 372
Teze de doctorat 4 753
www.dacoromanica.ro
1280 114bEt ALFABETIC 4
RECENZII
N r. rag
ADANILOAIE, N., DAN BERINDEI, Reforma agrara din 1864, Edit. Acade-
miei Republicii Socialiste Romania, Bucuresti, 1967, 361 p.( V. Mihordea) 2 377
AYMARD, M., Venise, Raguse et le commerce du Isle pendant in seconde nsoitie
du XVI-e siecle, Paris, S.E.V.P.E.N., 1966, p. 183 (M. Grosu) . . . . 2 387
BODEA, CORNELIA, Lupta romanilor pentru unitalea nationala 1834-1849,
Edit. Academiei, Bucuresti, 1967, XVI + 390 p. (Vasile Maciu) . . . . 4 761
BRAUDEL, FERNAND, Civilisation materielle et capitalisme (XV -XVIII-e
siècle), tome I-er, Paris, Librairie Armand Colin, 1967, 463 p. + it + pl.
(Paul Cernovodeams) 6 1228
CAPESIUS, BERNHARD, Sje Forderlen den Lauf der Dinge. Deutsche Huma-
nisten auf dens Boden Siebenbtirgens, herausgegeben von..., Bukarest,
Literaturverlag, 1967, 342 p. (Adolf Armbruster) . . . . . .
. . . 6 1223
COPOIU, N., Refacerea Partidului Social-Democrat din Romania (1900-1910),
Bucuresti, Edit. stiintifica, 1966, 300 p. (1. lacos) . . . . . . . . . . 5 968
CUP;,A, col. I., Armata romana In eampaniile din anii 1916-1917, Edit. mill-
tara, Bucuresti, 1967, 342 p. (General -maior Ion Su(a si dr. Augustin Deac) 4 767
DEDIJER, VLADIMIR, Sarajevo 1911, Beograd, Edit. Prosveta, 1966, 1 066 p.
(S. lancovici) 5 973
DIMA DRAGAN-GORNELIU, Biblioleca unui umanist roman: Constantin Can-
tacuzino stolnicul. Guvint Inainte de Virgil Candea, Bucuresti, C.S.P.C.A.,
Consiliul asezamintelor cullstrale, 1967, XVI + 407 p. (D. Simonescu) 5 965
GIURESCU, CONSTANTIN C., Istoria Bucurestilor din cele mai vechi timpuri
piny in zilele noastre, Bucuresti, Edit. pentru literature, 1966, 450 p. +
ilustratii + 8 pl. + 5 h. (Dan Berindei) . . . . . . . . 2 375
JACKEL, EBERHARD, Frankrtich in Hitters Europa. Die deutsche Fran-
kreichpolitik ins zweiten \Veltkrieg. Deutsche Verlag-Anstalt, Stuttgart,
1966, 396 p. (Serban Radtdescu-Zoner) . . . . . . . .. . . . . .
. 6 1234
KOSEV, D., GH. HRISTOV, D. ANGHELOV, Precis d'Ilistoire de Bulgarie,
Sofia, 1963, Editions en Wipes etrangeres, 474 p. (Vasile Nelea) . . . . 4 770
LAPEYRE, HENRI, Les monarchies europeennes au XVI-e siecles. Les rela-
tiones internationales, Paris, P.U.F., 1967, 384 p. Nouvelle Clio", nr.
31 (A. Armbruster) 5 977
LE GOFF JACQUES, Il basso rnedioevo, Milano, Edit. Feltrinelli, 1967, 382 p.
(Storia Universals Feltrinelli, vol. XI) Papacoslea) . . . . . . . 1 185
PROTOPOPESCU, LUCIA, Contributli la istoria invatamintului din Transil-
vania (1774-1805), Edit. didactic si pedagogica, Bucuresti, 1966,
350 (-353) p. (Nicolae Albu) 1 177
SELEJAN-SUTA, SULTANA, Gindirea economics a lui Nicolae Balcescu, Edit.
Academiei Republicii Socialiste Romania, Bucuresti, 1967, 495 p. (G. D.
Iscru si A. Stan) 1 171
TOTH, ZOLTAN, Magyarok es romanok. TOrtenelmi tonulmSnyok (Ungurii gi
romAnii. Studii istorice), Akademiai Kiad6, Budapest, 1966, 496 p. (L.
Deming, V. Nelea) 1 181
* * * Acta Tomiciana, torn. XVII, Edit. Zaklad Narodowy ins. Ossolinskich,
Wroclaw, 1966, IX + 903 p. (Hie Corfus) 3 572
* * * CeM a polici vminulosti (Cehii gi polonezii in trecut), Edit. Academiei
Cehoslovace de stiinte, Institutul pentru istoria tarilor socialiste europenc,
Praga, I (1964), 434 p.; II (1967), 710 p. (Tr. lonescu-Niscov) 3 577
* k * Kurze Quellenkunde des westeuropaischen Mittelalters. Eine typologische,
historische and bibliographische Einfithrung. Von R. C. van Cacnegem.
linter Mitarbeit von F. L. Ganshof. Guttingen. Vandenhoeck & Ruprecht,
1964, XIV + 356 p. (A. Armbruster) 2 384
* * * Marea rascoala a taranilor din 1907, Bucuresti, Edit. Academie', 1967,
907 p. (Gh. Matei) 3 563
* * * Mihail Kogalniceanu - Texte social-politice alese, Bucuresti, Edit. poli-
tica, 1967, 423 p. (N. Adaniloaie) 3 568
* * Nicolae Titulescu. Documente diplomatice, Edit. politics, Bucuresti, 1967,
996 p. <loan Chi per) 6 1219
* * * flpoNlektu conercuo-nranbrnicnon ucTopstorpadnut, Rut. Ilayna",
Moscova, 1966, 404 www.dacoromanica.ro
p. (Alvina Lazea) 4 775
5 INDEX ALVABETIC 1281
REVISTA REVISTELOR
Nr. Pair.
PREZEANU, ST., Journal des Savants", Institut de Prance, Academie des
Inscriptions et Belhs- Lettres, Paris, nr. 1-4, 1965, 670 p., nr. 1-4,
1966. 256 p. 1 191
BUZATU, GH., ,,Revue d'Histoire de la Deuxieme Guerre Mondiale", nr. 61-64/
..........
1966 (an. XVI) si nr. 65-68/1967 (an, XVII), Paris, P.U.F., 519 p.
+ 527 p.
C,ONSTANTINESCU, R., Revista arhivelor", organ al Directiei generale a
'3 591
INSEMNARI
Istoria Romtiniei
...... .
In secolele XVII-XIX. Documente din Arhivele statului Sibiu, vol.
I-II, Bucuresti, 1966-1967, 581 + 523 p. (C. .5eYbari)
* * * Documente privind problema ti rlineasca din Oltenia In primele donit decent'
4 793
Nr. Pig.
* a' * Nicolae Titulescu, Discursuri, Edit. qtiintifica, Bucure§ti, 1967, 621 r. Cu
un studiu introductiv si note de Robert Deutsch (I. Gancea) 2 407
* * * Problema taraneasca In Oltenia in secolul al XIX-lea. Documente, Direc-
tia General a arhivelor statului din Republica Socialists Romania, Bueu-
reqti, 1967, 600 p. (Apostol Stan) 3 597
Isloria universala
Nr. Pas.
NEMES, DEZSO, A Bet len Korm any Kiilpolitikaja 1927 1931-ben Az
aktiv ktilVolitika" kifejl6dese bs kudarca (Politica externa a guvernului
Beth len In 1927-1931. Dezvoltarea si esecul politicii externe active"),
Edit. Kossuth, Budapesta, 1964, 422 p. (Octavian Nearrtful 2 409
NEVEAUX, B. JEAN, Vie spirituelle et vie sociale entre Rhin et Baltique an
XVII-e siecles, Paris,,Librairie C. Klinsks, 1967, 935 p. (I ucia Dumilrescu) 6 1264
PRECIADO, MARIA, TERESA, HUERTA, Rebeliones indigEnas en el Noreste
de Mexico en la epoca colonial, Mexico, Instituto Nacional deAntropologia e
Historia, 1966, 108 p. (I. Neacsu) 1 211
RAY13AUD, L. R., Le gouvernement et l'administration centrale de l'Empire
byzantin sbus les premiers Paleologues (1258- 1354), Edit. Sirey, Paris,
1968, 293 p. (E. Frances) 6 1256
SPIERALSKI, ZDZ., Po klesce bukowinskiej 1497 roku. Pieswsze najazdy
Turkdw na Polske (Dupii infringerea din Bucovina din anul 1497. Primele
navAliri ale turcilor in Polonia), in Studia i materialy do historii wojsko-
wo§ei", Varsovia, torn. IX, partea Mtn, 1963, p. 45-58 (I. Corfus) . . 2 412
SPIERALSKI, ZDZ., W sprawie udzialu Moldawian w bitwie pod Grunwal-
dem (In legiturii cu participarea moldovenilor la lupta de la Grunwald),
in Zapiski Historyczne", torn. XXIX, nr. 4, 1964, p. 7-14 (I. Corfus) 3 605
SERCZYK, W., Gospodarstwo magnackie w wojewodztwie podolskim w drugiej
polowie XVIII wieku (Gospodaria magnatilor din voievodatul Podoliei
in a doua jumatate a secolului al XVZI-lea), Wroclaw Varsovia Cra-
covia, Edit. Academiei Polone de stiinte, 1965, 168 p. (I. Corfus) 5 991
SCEPK IN, V. N., PyccHan naneorpatpirg, Moscova. Edit, Nauka", 1967,
240 p. (L. Denting) 5 992
SCHREINER, P., Studien zu den eptxxia xpovt.xc'e, Miscellanea Byzantina Mona-
censia 6, Edit. Institut fur Byzantinistik and Neugriechische Philologie
der Universitgt Munchen, Miinchen, 1967, 237 p. (E. Frances) 5 986
TIHOMIROV, M. N., PyccnaH HyaLTypa XXVIII BexoB, Edit. Nauka",
Moscova, 1968, 446 p. (C. ,erban) 6 1261
VINCOURT, JORGE, CANSECO, La guerra sagrada, Mexico, Instituto Nacio-
nal de Antropologia e Historia, 1966, 143 p. (loan I. Neacsu) 3 609
* * * BYZA\NTINOBULGARICA, II, Edition de l'Academie Bulgare des Scien-
ces, Sofia, 1966, 396 p. (Gh. Cron() . . . . 2 414
* * * B.K.P. I delota na oktovri (1917-1944) (Partidul Comunist Bulgar $i
cauza lui Octombrie (1917-1944), Edit. P.C.B., Sofia, 1967, 488 p.
(C. Iliescu) 4 795
* * * Della fabricazione della carta in Amalfi a cura di Nicola Milano fu Filippo,
Amalfi, 1965, 46 p. + 80 fig. (L. Derndny) 6 1263
* * * ,TionymeuTH as 61arapcnaTa H clp6cHaTa we'ropun Ha mamapcnnTe
gepacannn apxwmi, 1868 1878 (Documente privind istoria Bulgariei
5i Serbici din arhivele unguresti, 1868-1878), Edit. Academie] Bulgare
de stlinte, Institutul de studii balcanice, seria Izvoare" ; adunate si pu-
blicate de Petar Mijatev, Sofia, 1966, 183 p. (Tr. lonescu-Niscov) . . . 3 601
* * * Dona izvoare otomane despre asediul Vienei (1683). Kara Mustafa vor
Wien, tradus, prefatat gi adnotat de Richard F. Kreutel, ed. a 3-a, 1966
(H. Jaeger) 3 607
, * , EBpona B HoBoe H HoBeinnee ripemff. C6opiin cTaTeil 118MATH anaH
H. M. aymma, Moscova, Nauka", 1966, 688 p. (Alvina Lazea) . . . . 1 207
a * * Georges Kastriote-Skanderbeg et la guerre albano-turque au XV-e siècle
(Universite d'Etat de Tirana, Institut d'Histoire et de I.inguistique), Tirana,
1967, 149 p. (Gh. Zbuchea) . 3 608
* , IleTopriorpapn noaoro Bpemerin cTpaH Enponat 14 AMepl4B14, MOCK013-
CE11ft roc ygapcmBenniat YHHBepurrem, VIcTopntlecnidt cDanynbTem,
sub redactia lui B. G. Veber, I. I. Galkin, I. P. Dementev, N. E. Zasten-
cher, A. D. Colpakov si L. M. Rtbina, Moscova, 1967, 670 p. (C. Re-
zachievici) . . . 4 603
www.dacoromanica.ro
1284 INDEX ALFABETIC 8
Nr. POO.
4,
beanu) . . . . .............. . . ..... .
tino Pertusi, Venezia Sansoni", (1966), XV + 594 p. + 6 f. (S. Colum-
* * 36optant pagona naaairroaounior 11HCTFITyTa (Culegere de hicriiri ale
. 1 206
NOTE BIBLIOGRAFICE
..
Note bibliografice 4
Note bibliografice 5 997
Note bibliografice \ 6 1267
P. P. Panaitescu I (Acad. A. (*tea) 1 214
Index alfabetic, t. 21, 1968 6 1277
www.dacoromanica.ro
Studii, revista de istorie, publics In prima parte studii, note si comunicAri
originate, de nivel stiintific superior, din domeniile istoriei medii, moderne ii
contemporane, a Romaniei si universale. In partea a doua a revistci de
rinformare stiintificA sumarul este completat cu rubricile : Problcme ale isto-
iografiei contemporane (studii documentare), Discutii, Viata yliintifica, Recenzii,
Revista revistelor, Insemnari, Note bibliografice In care se publics materiale pri-
vitoare la manifestari stlintifice din tarn 51 strAinatate si shit prezentate cele mai
recente lucrari qi reviste de sPecialitate aparute In tall 51 peste hotare.
www.dacoromanica.ro
REVISTE PUBLICATE IN EDITURA ACADEMIEI
REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA
www.dacoromanica.ro
LUCRARI APARUTE IN EDITURA ACADEMIEI
REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA
i
* * , Istorla Rom :mid, vol. I, 1960, 891 p. -I- 190 fig. + 16 pl., 45 lei ; vol. II; 1062, 1 159 p. 7;-
20 pl., '45 lei ; vol. III, 1964, 1 259 p. -1- 11 pl., 45 lei ; vol. IV, 1964, 863 p.-'-f- 16 pl.,
45 lei. . . .
, * Din Istorla Transilvaniei, vol. I, ed. a 3-a, 336.p.+ 15 pl. ; vol. II, ed. a 2-a, 552
1 pl., bantlerolate
.., 65,60 lei. ' ., - 7- -..
D. TUDOB,.. Oltenia ramanii, ed. a 3-a, reviznit A- si adangitil: 1068, 1101 p.. 5 pl., *lei.
.
Arlteologiti V, 1967, 341 p., 36 lei. . .
., .. -- ..
4.
;:(..r(IIit:i 54 picee;a1r1 romfine5ti versiiieate, vol. I (sec. XVII XVIII), Cranicile medic-
1
.,. ,v,alw-.ale Homanie'r, VI, 1967, :152 p., :15 lei. .. , ` ''..-
I). P110DAN, IobAnIa, in Trausilvania in see. al kaki', vol. I, 1967, 596 p., 37 lei ; vol. At.
.1
, Smith Ile ISfillie ;III) Feihietia 11.11 S. Mick, 1968, 171 p., legal, 8,50 lel,
...