tliPtAtAtktittAile.

1001MV/fitAttT'
e JUL11.11.11-11.11.11-11.1-11-11-1-11.11

.1)
FOI VOLANTE
J ;! . rear
I. L. CT\RFIGUILE
rarara r7.1 21Plarariln?..laraf?J-29212,
3

.4 1907 'I
Uln 111.101111 PGhG 'N THAI
CITEV/1 NOTE . :4,

/. I

a . t r v 4 i
V
, r A (1 ' fflj 1

I , v I
1.,
I.
., 4 ...
,
1 ,

f
.t 1.
f . 1A S 1 r . ; :- 1,, !.
MIURA ,,VIATA ROMINEASCA4 S. A. 1..

t'
- I , 1920 'xk'

www.dacoromanica.ro
Liaralarant_121212.1-a7 _21-2.1af=arefararal2_17_
 FOI :NOLAN TEte

Foi Volante este o biblioteca de raspindire,

fara sA fie o biblioteca de popularizare. In aceastA
colectie Institutul de Editura Viata Romineasca"
va tipari operele celor mai insemnati scriitori
romini si strAini.
Formatul volumelor fiind mic, opera scriitorilor
tipariti va fi selectionatA. Se va alege numai
ceiace este eminent, numai ceiace poate avea un
interes deosebit pentru cetitor.
Acest format redus va face cu putinta ca pretul
fiecArui velum cA fie destul de modest si deci
suportabil in momentele acestea cind, din cauza
scumpetei generale, cartile au ajuns la preturi
exorbitante. .
Asadr prin colectia Foi Volan :.." Institutul de
Editura Viata Romineascd" pune la indt'imina
publicului o serie de were scurte, ,bune si eftine.
PAna acum au aparut :
Caragiale, Culegeri Postume
C. Dobrogeanu-Gherea, Poetul tArAnimei (G
Cosbuc).
G. Galaction, Alustafa Efendi si Paiata Maicii
Domnului de Anatole France.
ilihail Sadoveanu, In amintirea lui Creanga
II. Le entov, Demon it
M. Sei z.sto, Rime sprintene.
D. D. Potravanu. Strategie si 0 escursie de
placere.

www.dacoromanica.ro
 1
din primavara
pane 'n toamna
CITEVA NOTE
DE

I. L. CARAGIALE

........-4%

IA SI
EDITURA ,VIATA ROMINEASCAR S. A.-D. 823
www.dacoromanica.ro
1921
 I.

Europa era deprinsa de atitia ant sA stic A

tinarul Regat Romin e cel mat solid element de
civilizatie intre State le balcanice, iubitor de pace
si buriA Intelegere, atit In relatiile claselor sale
sociale, cit si in relatiile internationale, un
Stat de ordine par excellence. Anul trecuf, pi-a
serbat acest tinAr Regat patruzeci de ani de
domnie pasnica si glorioasa a inteleptului sau
suveran ; ca o incoronare a operei de progres
savirsit in acest timp, el a facut o frumoasa
expozitie kabilarA, care a repurtat atita succes
fata de reprezentantii Europei civilizate. A lost
un adevarat triumf al muncii si at pacii, si Re-
gele a avut de ce sa fie mindru fericit.
Fireste dar CA recentele rascoale ale maselor
targnesti, care au luat proportiile unei hotArite
rivolutinni_teroriste, aproape ale unui crunt raz-
boiu civil, trebula s5, producA in Europa eci o
www.dacoromanica.ro
4 I. L, CARAGIALE

tiune si uimire. Cine insa cunoaste ca not dea-

proape organele acestui Stat sl functionarea for
se miry acuma, nu de ceiace se 'ntimpla, ci
daca a existat (precum era indreptAtit sA nu
mai creaza) atita energie in acele mase cum
de n'a izbucnit acest enorm scandal public cu
molt mai nainte. In adev5r, poate ca nici intr'un
Stat, din Europa cel putin, nu exista atita ex-
travaganta deosebire intre realitate si aparenti,
intre fiinta si masa
...Tara romineasca este o Cara aproape ab-
solut agricola ; citeva inceputuri de industrie,
protejate intr'un mod- scandalos de catra Stat
ii chiar inceputurile de exploatare a petrolului,
stau, ca producte de avutie natIonal5, intr'o
proportie infim5, aproape neglijabila fatA cu
productia agricola. PAmintul Orli este stapinit
1. cluxoprietarii mari; intre acestia, cel mai
mare e Statul ; apoi Coroana, cu domeniile de
apanaj ; fundatiile de binefacere, ca Eforia Spi-
talelor ;_ cele culturale, ca Academia, etc.; si
mad' proprietari particulari;
2. de proprietarii mijlocii, si
3. de proprietarii mici, masa enorma a t5ra-
nilor, improprietariti dela 64 si dela 88.
TNT t5ranii sint plugari ; ei cultiva micile
for proprietati si propriet5tile marl §i mijlocii.
www.dacoromanica.ro
 1907 5

Acestor proprietari mici (aproape 5 milioane

suflete,la o populatie totals de vreo 6 milioane),
nu le poate ajunge productia proprietatilor lor;
cAci, pe deoparte, nevoile traiului ei darile au
sporit el sporesc mereu ; iar pe de alta, pA-
minturile for s'au mic5orat 5i se mic5oreazA ne-
contenit, trecind prin fragment.e Ia copii prin
mo5tenire dup5. dreptul comun,alienarea fiind
proibitA prin lege si fiind permis numai schim-
but prin compensare dela Oran Ia tatan, -7- 51
se fragmenteazA in portiuni a5a de mici pinA
in fine, incit ar mai putea servi doarA la o ra-
finatA cultura int(nsivAun fel de muncA im-
posibila aci din cauza deprinderilor stravchi,
tipsei de inteligenta specials 5i de rAbdare, ig-
norantei metoadelor pentru a5a cultura savants,
5i -din cauza lipsei de capital 51 de credit.
Pe de alta parte, proprietatea mare s1 cea
mijlocie nu au forte pentru cultura for exten-
sive decit bratele taranilor. Ace5tia solicitA por-
tiuni de pAmint pentru a munci 5i produce cit
mai mutt, dupA putere. Ei platesc pentru por-
tiunile arendate, on in bani 51 'n muncA, ca in
Moldova, dupa obiceiul locului; on in naturA,
ca in Muntenia. In cazul acesta, tAranul mun-
ce5te patnintul, iar produsul it imparte cu pro-
prietarul mare, dupA cum s'a prevAzut in anume
www.dacoromanica.ro
6 I. L. CARAGIALF

invoiald, intarita prin autoritatea comunala. Ta-

ranul mai este silit la aceasta Involald si grin
faptul ca proprietatea mica nu are de loc pa-
sune pentru vitele lui ; pasunea o stapineste
exclusiv proprietarul mare; Invoelile agricole,
deli sint obligatiuni de naturd civild, sint exe-
cutate, la nevoe, de catre autoritati, manu mi-
Mari, casi asa numita in dreptul penal ,,-muncd
silnica". (Constringerea corporala s'a desfiin-
tat in 1881 prin legea modificatoare a barbarei
legi anterioare. De drept nu mai exists ; dar
de fapt se= aplica inainte. Acesta e un adevar
ce nimeni nu 1-ar putea tagadui, tot asa precum
nici un taran n'ar indrasni sd se prrevaleze de
desfiintarea constringerii corporale prin lege,
stiind bine ca atunci s'ar expune la pedepse
corporale, deshintate si mai demult, prin Con-
stitutia din 1866).
Aceasta este generalitatea... Mai este insd din
nenorocire, ti o alts generalitate. Dintre pro-
prietarii marl si chiar dintre cei mijlocii, foarte
putini iii cultivd singuri domeniile ; cei mai
multi, foarte multi si le arenieaza in bloc la
cane cid mai mult. Particularii fac arenclarile pc
cale de contract intre particulari ; iar Statul tt
fundatiunile, pe cale de licitatie publics, potri-
vit legii contabilitdtii Statului ; numai domenide
www.dacoromanica.ro
 1907 7

Coroattel 'shit administrate de-a dreptul, farA

amestec de arenda5i in bloc. Cu oarecare ca-
pital dar 5i cu potrivit credit, oricine poate con-
cura la acapararea mo5iilor marl 5i mijlocii. In
Moldova trebue5te mai mutt, deoarece, dupa o-
biceiul locului, paminturile se subtarendeaza la
tArani pe bani i muncA, 5i arenda5u1 mare are
nevoe de vite, care, ma5ini, etc. ; in Muntenia,
trebue5te mutt mai putin : aici ai luat mo51a,
plate5ti o rata de a rendA, ai citiva;bani pentru
sAminta si pentru avansuri ca imprumut taranilor
nevoia5i ; dupa aceia, rearendezi aproape tot
in portiuni la tarani. Ace5tia lucreazA .din pri-
mAvarA panA in toamna, din revArsatul zorilor
51 /Ana in rAsAritul stelelor ; iar toamna, po-
trivit invoelii, taranul li cara intaiu areda5ului
partea acestuia la hambar sau la garA, 51 nu-
mal in urma are voe sa-5i ridice 5i el partea
ce I se mai cuvine 51 lui.
SA nu uitam a spune ca taranii nevola5i,
peste iarnA, drift nu au de lucru 51 nu pot pro-
duce in genere nimica, avind nevoe de bani,
fac imprumuturi, cu camata, mai mutt sau mai
putin infamA, tot dela arenda5, raminind a se
raftsi la soc oteala din toamna viitoare. Adesea
tgranii dupa o munca de peste opt luni, se \rad
rarna51 datori pe anul urmAtor. Si far vine
www.dacoromanica.ro
 L L. CARACI1ALE

o lama asprA peste tristele si umilele for vetre,

§l tar Tugaminti cu caciula 'n mina pentru un
nou fmprumut... 5i aka mai departe...
Concurenta arenda0lor a ridicat §I ridica ne-
contenit pretutarenzilor, lucre ce Convine pro-.
prietarilor, $i din aceasta, fire0e, reztilta cr es-
arida ingreunare, pentru multimea plugarilor,
a conditiilor de subarendare. A§adar, avem ur-
mAtoarea formula stricta coarda indrasnelli
la concurenta din partea arendmilor marl se
intinde pe masura supunerit la inv9eli din par-
tea arenda0lor mid, a plugarilor.
El act. sta Jadacina raului ; aci sta ascunsa
cauza actuate' start de lucruricoarda s'a in-
tins peste masura. Si raul mai are §i alte ra-
clacIni, cum vom arata indata...
SA notam in treacat ca marea majoritate a
arendnitor mart este compusa din strains, In
Moldova, Evrei; in Muntenia, Greci, Bulgari,
Albaneji §i putini Romfni ardeleni supu0 unguri,
In genere, afara de rare excestiunj onorabile,
oameni de joasa extractiune, aspri la ci§tig,
fara sentimente omenoase §i lipsiti de orce e-
lementary educatiune. Cruzimea interesului, co-
muna lumil, se mai inaspre§te aici prin Ilpsa
de solidaritate nalionala, prin nesocotirea tra-
ditiilor At opiniei publice, prin indrAzneala ce
www.dacoromanica.ro
 1907 9

o dau pe de o parte coruptibilitatea adminis-

tratiel publice, pe de alta protectia for a pa-
vilionului strain, or a cine stie care' puternice
Aliante universale, printr'un manifest dis-
pret brutal fata cu taranul incult, umilit §i in-
delung-rabdator.
Ce a rezultat din aceasta sistema ? latA :
1. Scapatarea atitor proprietari marl, care st-au
sporit cheltuelile pe masura cresterii arenzilor,
innecindu-se in risipe de lux din ce fn ce mai
exagerate pe speranta unei continue progresiuni
a veniturilor ;
2. Prosperitatea fenomenala a clasei aren-
dasilor marl si, pe linga asta, avintul prodi-
glos al bancilor si institutelor de credit, "din
cale afara disproportional cu o tarn agricola ; si
3) Mizeria taranilor.
Trebuia sa fie asa. Din stoarcerea fortelor
acestora din urrna a rezultat si luxul nechib-
zuit al proprietarilor, si inavutirea netnasurata
a arendasllor, si cistigulite enorme ale Banci-
lor, si bacsisurile administratiei publice si,
mai Inca, ridicarea mereu crescinda a venitu-
rilor Statului.
Pe de-asupra acestei realitati, is sa vedem a-
cum. ce politica, ce administratie, ce culturi in-
telectuala se www.dacoromanica.ro
fac fn .acest Stat.
10 I. L. CARAGIALE

Partide politicejn intelesul european al cu-

vintului, adica intemeiate pe traditiune, pe in-
terese vechi sau noun de class $i prin urmare
pe programe de principii si idei, nu exists in
Rom inia.
Cele doua asa numite pa rtide istorice care
alterneaza la r Were, nu sint, in reatitate, dectt
douA mars factiuni, avind fiecare, nu partizan',
ci clientela. Capii factiunilor sint mat mult sau
mai putln ambitiosi politiciani. Fireste cA nu
punem la indoiala nici patriotismul, nici cura-
tele for intentiuni : toll, toti, cum zice Antoniu,
sint barbati onorabili !" lar clientela este ple-
bea incapabild de munca si ne-avind ce munci,
neg ustorasi si precupeti de mahalale scApAtati,
mica primejdiosi a gitatori ai satelor impre-
jurimilor oraselor, agent' electorali bAtAusi ; a-
poi productul ibrid al scoalelor de toate gra-
dele, intelectualli semiculti, avocati si avoca-
lei, profesori, dascali si dAscAlasi, popi liber-
cugetatori si raspopitl, InvAtAtori analfabeti
toti teoreticieni de berarie ; dupA acestia, marl
functionari si impiegati mittei, in imensa for
majoritate atnovibill (Comertul e cea mai mare
parte in minile stramilor in Moldova, Evrei ;
in Muntenia, Greci, Bulgari, Albaneji, Romtni su-
pusi ungurt toti strAinl fArA drepturi politice,
nici comunale),
www.dacoromanica.ro
 1907 11

Dupa Constitutia si Legea electorala in vi-

goare, reprezentatia nationals este a proape 70
produsul acestor elemente; 30 o, fiind date de
proprietarii marl si mijlocii si de citiva corner-
cianti si putini industriasi romini. Imensa clasa
a tAranilor no are, propriu vorbind, niciun re-
prezentant natural at intereselor ei in Carnere ;
deli aceasta imensa clasa ar avea dupa lege
dreptul sa trirnita (ca at III colegiu electoral)
din toata Cara cam 20 la suta din mentbrii Ca-
merei deputatilor. Dar colegiu! at III voteaza
pr,in delegattune, iar delegatii sint recrutati tot
din plebea de care vorbim mai sus si impusi,
Para putinta de impotriv ire, maselor satesti
Astfel dar, Camerele sint in marea for majo-
rItate reprezentantele intelectualtlor 5i ale ple-
bei oraselor. Pe lingd agriculturA deci, trebue
sa 'nfloreasca in Rominia 51 o vasty industrie,
industria politica, si, ca orce Industrie bine si
inteligent dezvoltata, trebue sa prospereze.
Administratia e compusa din doua marl ar-
mate. Una sty la putere 51 se htdneste ; alta
asteaptA fiaminzind in opozitie. Cind eel hra-
niti au devemt impotenti prin nutrke ex:esiva
iar cei flAminzi au ajuns la cornplectA famind,
incep turburartle de strada... Plebea, clientii, cu
studentii universitari si scolarii din licee, con
www.dacoromanica.ro
 12 I. L. dARAGIALE

dusi uneori de profeso-i uiiversitari, cer nu-

maidecit rAs turnarea guvernultil. Factiunea de
la putere, supranutrita, este incapabila a mai
Linea piept torentutui popular, adica factiunii raz-
bite de foame ; iar Regele, gelos de reputati a
-europeana de liniste 51 ordine a Statului sau,
este silit sä congeiieze, avec force compliments,
cab inetul, care avea aproape unanimitati in Par-
lament, pentru a insArcina pe capul opozitiei
cu formarea unui nou cabinet, cu dizolvarea
Pa rlamerfului si a tuturor consiliilor judetene,
urbane si rurale, cu convo .area.colegiiloc elec-
torate pentru constituirea unui nou Parlament
si unor noun consilii, care toate dupa bunu-
rile obiceiuri consacrate, slut fireste aproape u-
nanime partizane ale ncrului guvern.
Care va sA z.ca, in loc O. derive guv ernul
din majoritatea reprezentatiei nationale, deriva
unanimitatea acesteia de la guvern. Si asta se
intimpla, rpgulat, in cazul eel mai bun, din trei
in trei ani ; adica cu un an mai putin decit o
legislaturA intreaga . A cALut un guvern si a
venit altul, indatA, toata administratia tad', si
cea de Stat, 5I cea de judet, si cea. comunala
dela prefect' 5i secretari generali de minis-
tere, pAna la eel din urmA agent de politie si
pans la molsa de mahala se into2ueste.., pen-
www.dacoromanica.ro
 1907 13

tru mai mare expeditivitate pe cale te-

legratica. 0 clienteld pleaca, alta vine ; flaminzii
tree la masa, satuii la penitentd. Si asta ass,
mereu si pe rind din trei. in trei ali, ba si mai
des uneori.
Dela o administratie astfel recrutata si cons-
tituita pe termene provizorii, se intelege ca nu -
mai seriozitate si scrupuluri nu se pot pretinde.
Toti oamenii de afaceri, incepind dela aren-
dasul care plateste milioane arenda at sfirsind
cu micul precupet care invirteste in mizerelei
daraveri abia citiva lei, sint ranconnes, in pro-
portie, de catre acesti baroni feudali marl st
midi, care se numesc agentii administratiei Sta-
tului romitt. Si oamenilor de afaceri asia tre-
bue sa le convina ; in asa stare de luzruri, nu-
mai astfel pot exploata fara nicio sfialapoate
nedreptati mare pe mic, poate insela mic pe
mare,putini reducind in mizerie pe multi. Rar
din cind In cind, ca pentru paradd de lux, se
aruncd un homme a la mer cine stie ce ne-
norocit agent care, lipsit de cel mai elementar
tact, a facut prea brutal o flagranta delapidare
zau s'a lasat prea itingdceste mituit. Incolo,
slate ma lucreaza fara suparare pe toata bola,
afara de netAgAdulte rare exceptii onorabjle, De
aceia, cu un zimbet plin de amAraciune, Romi-
www.dacoromanica.ro
:14 t. I. CARAOIALE

nul numeste Cara lul patria bacsisului si hati-

rului,
Cu asa parlame tte se fac legi peste legfcu
asa administratie se aplica.
justitia ?... judecatorli de pace si membril tri-
bunalelor de prima instants, afara de prezi-
denti, sint amovibilt, casi agentii si functio-
narii ordinari. In justitie, poporul n'are incre
dere ; ea are, astfel, autoritate, dar nu si pres-
tigiu ; yi intre aceasta justitie fara presttgiu si
poporul sceptic, se resfat5 formidabila si ex-
cesiv numeroasa clasa a avocatilor cea mai
prospers ni Rominia dupa a arendasilor marl
Avocatii constituesc grOsul intelectualilor ; clasa
for este pepiniera cea mare a bArbatilor de Stat.
Sa vedein acuma cult se fa::. in Statul romin
educatia .caltura publicA, in ce scop se fac
si ce rezultate dam.
Toate scoalele, dela cele populare panA la
Universitatiscoale primare, secundare, profe-
sionale, agricole, comerciale, de popi, de moase
de muzica, de alte arte, facultSti de toate ra-
murile cultui ii inalte toate dau mai mutt satt
mai putin n'emblee absolventilor for drepturi
la dignitati fur,ctiuni publice. Astfel scoala
romini in loc de a fi un mijloc de educacune
si cultt ra a poporultti $i a Llaselor dirigente,
www.dacoromanica.ro
 1907 15

devine un canal de scurgere al poftelor de fn

tiitate intre cetAteni, de eftina parvenire, de
scutire de indatoriri, de sporire de drepturi Si
privilegii. Si din ce in ce, din gradul eel mai
de jos pans la .eel mai de sus, scoalele sint
ruste fabrici de functionari, de salariati publici
si de avocatio pletora de 'entidocti, fara ca-
ractere, fArA omenie, adevarati cavaleri de in-
dustrie intelectualA, cArora le trebuesc numai
cleat onoruri cit de multe fara .niciun merit §i
cistig cit de mare fArA multA osteneala.
Aceste fabrici alimenteazA oligarchia ce sta-
pfneste exclusiv Cara romineasca. Din aceste
fabrici ese si se premeneste si creste, in oarba
lupta de concurenta pentru repurtarea rangu-
rilor, distinctiunilor si profiturilor, oligarchia
de aventura. An cu an, apar proaspeti pe arena
publics, in poze teatrale, teoreticienii, reforma-
torii §i patrtotii, placizii fAuritori de sisteme
nod, instigatoril exaltati §ovinisti, nationalisti,
iredentisti, antisemiti, xenofagi, calarind pe in-
trecute fiecare pe calul salt de batae; spre ui-
mirea naivei trindave plebe, servanta oligarchiei.
Familiiie sArmane din plebea orasen eascA, lipsite
de once mijloace de productie, traind din mica
precupetie, or din slujbe sau slujbusoare, or
din circiumAritul de wahala on din meserii mal,
www.dacoromanica.ro
16 1. L. CARAGIALE

putin usor de mdrturisit toate aspira, gratie

scoalelor nationale, sa -si vadd copiii cit mai
degrabd, dupd vrista majoratului, in cel mai rau
caz functionari ; in cel mai bun, mdcar deputati
ministeriabili, daca nu chiar ministri... Si, ca la
cele mai absurde loterii, si aci, nu toate ilu-
ziile shit amdgile.
Asa se recruteazd oligarchia care stapineste
Cara romineascd. Nu este o oligarchie Wear
statornica, de traditie !storied, de bravura, de
obligatiuni morale, de nobilitate, on de merite ;
este o oligarchie mutabild, de perpetud preme-
neald, accesIbild orcul prin nemereald, prin lo-
terie, prin aventurd. Indrazneald multd, lipsd
de orce scrupuluri, renuntare la deinnitate per-
sonald, la onoarea familiei, infamie chiar, dad
trebue, si putintel noroc si cariera strAlu-
cita e gata. Asa se face concurenta ; asa se par-
vine ; asa se intrA in rangurile nobiliare ale o-
ligarchiei romine. Astfel dar, niciun salt social
dela o generatie la alta, orcit de enorm, nu
este exclus. Dintr un flu de tircovnic ese un
barbat de Stat care umple lumea cu persona -
lilatea sa marcanta ; dintr un fiu de familie is-
torle6, marl boeri pang eri, ese tin excroc, care
moare victima vitiului, cind a sedpat de pused-
riel gratie interventiei rudelor influente ; din-
www.dacoromanica.ro
 1907 17

tr'un copil de circiumAra5, un avocat ilustru,

care, in ciliva ani, din sArac lipit, ajunge mili-
onar ; dintr un fiu al until ministru retnarcabil,
un mititel agita!or,i trepAdu5 electoral, la solda
unui ambilios politic deja ajuns la culme, fost
odinioarA fecior in casA la rAposatul ministru.
Asta, in Cara romineaszA, se nume5te cu tot
seriosul sistema democraticA... Si oligarchia asta,
semicultA sau, in cel mai bun caz, fals-cultA, pe
cit de incapabila de productie utila or de Bin-
d re, pe atit de lacoma la cf5tiguri §i onoruri
i5i aroga puterea intreaga a Statului : cu o cruda
5i revoltatoare neobrazare, ea tagadue5te ta-
ranilor (imensei mase, supusa Si cuminte pro-
ducatoare- a avutiei nationale), subt pretextul
ignora ntei 5i lipsei lor de maturitate politica,
orce drept de amestec, fie macar pur consulta-
tiv, la cirmuirea intereselor lor, la dirijarea des-
tinelor lor. lmpartita in douA bande, ce se nu-
mesc cu pretentie istorice"liberal Si conser-
vator, bande mai nesocotite decit ni5te semintii
barbare in trecere, fall respect de lege, f Ar5.
mild de omenire, farA frica de Dumnezeu,
aceasta oligarchie legifereaza, administreazA,
calca astAzi legile pe care le-a f Acut eri, pre-
face mine legile (acute azi, ca poimine sa le
calce §i pe acelea, fAra spirit de continultate gi
www.dacoromanica.ro
18 I. L. CARAGIAL E

far5 alts sistema decit numat impAcarea momen-,

tata a exclusivelor ei interese,pentru perpetu-
area sacrei organizatiuni numite aci democrattce.
Se 'ntelege dela sine el tot ce spunem Si aici
priveste generalitatea ; fireste, intre politicienii
romini si in rindurile profesiunilor liberate, se
gAsesc si multi oameni de tnitna, de caracter
51 de isprava; ei vAd 5i depling, ca5i not, rAut
patriel dar, pierduti in multirnea celor rat n'au
puterea sä rastoarne blestemata ststema, in care
sint tinutt captivl, cu zAlogirea intereselor for
vitale..:

latA ce se petrece deasupra ; ceia-ce se pe-

trece de-desubt am spus, §i lumea uimita asist5
la prApAstiosL1 fallment al oligarchiei de strin-
surd dm Rominia, la catastr fa care era ine-
vitabilA
Care ar f r leaeul la aceste adinci rele ?.. Cu
constlinta patrunsa de nevoile mult-incercatei
patrlei romine, rAspundem.
Fatalitatea 'stoma cere, se vede, jertfe, de
ingopat subt ten eliile unei sanAtoase clAdiri de.
Stat. Revolutta oarba de jos s a produs: era,
cum am vAzut, inevitabilA : ea kt cid fdra cru-
tare jertfele ei.. Faca Dumnez u si fie jertfirea
cit mai putin dureroasa 1... Pentru ridiLarea Ro-
rniniei la situatia si dignitatea de Stat 'ormal
www.dacoromanica.ro
 1907 IS

"european, ar trebui numaidecit acum o reyolutte

iuminata conpenta de sus... $i citi aliati de-
votati n'ar g5si in captivti de care pomenim mai
sus, sAtui de a-si calca mereu pe cuget §1 pe
inimA, de a-g tertfi zilnic, pe altarul minciunii
5i inichitatii, convingerile for adinci, dragostea
de adevar si de patrie I... Prinsa intre dota re-
volutiuni egal de intemeiare §i de puternice, 0,
ligarchia despotica de strinsura, ea singura vi-
novata §i r5sFunzatoare de tot dezastrul, ar fi
u§or Ingenunzhiata §i funesta ei sistemApeveci
abolita. Ar trebui .o franc,A loviturA de Stat pen-
tru realcatuirea acestula din temelii, pe temelul
IndreptAtirii rationale §i echitabile a producAto-
rilor, §i infrinarii speculatorilor de tot soiul.
Altfel nu se mai poate lini§te in Cara. Cele
doua fa ctiuni se pot perinda la putere din an
in an, spre a decreta pe 'ntrecute fel de fel
de paliative ; raul va raminea ; va coace, cu eft
mai nAbu§it cu alit mai profund, §i va lzbucni
pert odic gt din ce In ce mai grozav, pana la o
statornicire adevarat sAnAtoasa sau la un de-
savirsit dezastrufiindcA dcspotismul bizantin
al oligarchiei de str/nsura uu mai poate fl de
suferit.
Dar pentru o lovitura de Stat, pentru o sar-
cina a§a de eruica, ar trebui un barbat intreg,
www.dacoromanica.ro
20 1. L. C ARAI:HALF:

care mine sä 'nfrunte de sus funesta sisternA

actuala cu acela0 nebiruitA energie cu care o
infrunta astAzi de jos rnasele plugarilor. Si este
unul care ar putea-o face... El ar avea tot pres-
tigiul cerut in avt inane imprejurAri Regele.
Da. El ar putea dar ar trebui SA §1 urea..
1907. Marie

www.dacoromanica.ro
 It.
Niciun om cuminte nu poate da dreptate de-
plinA tAranilor rasculati. Pretentiile for cind,
foarte rar, pe ici pe colo, si be formulau, erau
exorbitante si imposibile de satisfacut ; iar furia
de element orb cu care, fAra a sti in genere
ce vor, s'au pornit sa prapastuiasca orice sta-
tornicire de drepturi, si faptele la care s'au
dedat, in pornirea for vulcanicA, shit in ade-
vAr vrednice de toata osinda. Dar iarasi, oricare
om cuminte peste putintA sA nu gindeascA...
Bine, asa de surda nu se ridicA un popor tam-
nisam, fara sA aibA cftusi de putin vreun cu-
vint, mAcar ca, luat de scurt fiecare din grA-
mada, n'ar putea spune 15murit pentru ce a
pornit asa val-virtej la pierzare...' De unde sA
vie concertarea, solidaritatea ?... de unde acea
comunitate vastA a unui fond parcA logic pen.trit
sAvirsirea unei astfel de nebunesti actiuni in
www.dacoromanica.ro
 22 1. L. CARAGIALE

masa ?... Cind arde un lucru, arde nu numai

fiindca s'a aprins cine §tie cum, ci s,i filndca,
de felul lui, era un lucru ce se putea aprinde.
Citi taciuni nu poti irunca pe tin morman de
nisip-?.. iar la o magazie plina cu iarbA de pupa,
o scintee de nimi:, d'abia sa-ti pars bezna, prea
destul ..
Trebuia stins focul ?Mai incape vorba ?...
Numai nebunii se joacA cu asta... Si ni se pare
curatA copilarie a mai sta cineva acuma sa so-
coteasca cu deamanuntuficite grepli §i city bru-
talitate gratuity s'au comis, on prin exces de
de zel, or; prin nedibacie, on prin simply cru-
zime, la nAbu§irea primejdiei... Cind e foc, e
foc ; s'a isprAvit ! trebue bit uit cit se poate mai
degrabA cu mijloacele de care dispunemi bune
rele... Trebuia stins ! .. SA facem acuma o cer-
cetare sumara asnpra sinistrului, pentru a sta.-
bill, pe cit posibii, responsabilitatile. SA vedem...
Cum au izbucnit primele Haar!, guvernul
conservator (subt barba carula pe'ndelete, Inca
din vara anului trecut 1906, pe vremea Expo-
zitiei jubilare, se organizase mivarea maselor
tarAne§ti) s'a declarat cu toata candoarea Inca-
pabil sa tiny piept elementului deslantuit. Re-
gele, fire§te, acne ingrijat $1 banuind, cu .drept
cuvint, El care -si cunoaVe bine oamtanii, ca II-
www.dacoromanica.ro
 1907 23

beralii nu erau alit de Ignoranti in privinta e-

venimentelor, a facut apel la patriotismul sefu-
tut lor. Acesta a primit zdrobitoarea sarcinA a
puteril numai cu conditia ca factiunea conser-
vatoare si. majoritAtile ei sd-i promitA concursul
fart nici o rezervA ; bar conservatorii, ru§inati
Ingroziti de mo§tentrea ce lasau, s'au plecat
tnvoelii.
Au urmat, In Camere, daloase scene teatrale...
In publicitatea romineasca, foarte inclinatk la
ocaziuni marl, catrd nota sentimentalA, astfel
de exibitiuni se numese scene inAltAtoarea. Toa-
td lumea a plins, mini§tri de azi, ministri de
eri, deput iti, senatori, publici§ti, reporteri §i
tribune publice ; §i'n fata lumii acesteia atit de
emotionate, doi marl kntre marl frunta51, un con-
servator §I un liberal, s'au strins in brate cu
efuziune 91 s'au grutat solemn, spalind cu la-
criml fierbinti tot trecutul care, ce-i drept,
cam avea nevoe de spalat : in aldura luptelor'
de pans era a celor dottA factiuni, rimul nu
numea pe al doilea decit tradator de neam",
ar acesta pe acela nfiul tut Belzebut". RAscoa-
tele faceau deci o minune : IrAdAtorUl de neam
de pAna era se preschimba in salvator al patriel ;
iar fit Iui lui Belzebut ii crescusera peste noapte
aripl de chieruvim. In fata primeidlei pentru a-
www.dacoromanica.ro
 24 L L. CARAGIALE

mindota egal de amenintatoare, factiunile de

guvernAmint du§mane iii dau mina spre resta-
bilirea ordinii. Care va sA 2/4 un guvern In-
capabil, deli dispune de majoritAti formidabile,
cade ; vine altul la putere declarindu-se §I el
dintru inceput incapabil dacA incapabilul cAzut
nu-i dA, fArA nicio rezervA, concursultocmai
dupA principiul gramatical cA cloud negatiuni
fac o afirmatiune : doua incapacitAti mArturisite
dau o capacitate netAgaduitA.
Intre masa poporului si clasele stApinitolre
este (cine ar putea tagaclui ?) o prApastie de in-
terese 1i de sentimente, pe care aceste clase
n'au §tiut-o umplea incetul cu incetul, ba chiar
0-au dat toatA osteneala s'o sape cit mai adinc.
Solidarizarea celor doua factiuni, adversare la
cutite paid eri cu uitarea orcArii vechi dt4-
mAnii, cu calcarea peste toate scrupulurile per-
sonale, cu excentrica paradA teatralatrebuia
fire0e sA fie considerate de poporul intreg ca
o ultimA opintealA a politicianilor pentru pas-
trarea privilegiilor oligarchiei A§adar, nu ne
aflam in fata unor dezordini pe care un guverif
fusese incapabil sA le astimpere, iar altul, cu.
mai multA autoritate §i cu mai mutt spirit po-
litic, se bizula sA le nabu§e ; ne aflanarfasta
rAzbolului civil al maselor producA,toare, sA-
www.dacoromanica.ro
 1907 25

tule de prea indelungatd nesocotire a for in dr-

muirea intereselor publice, contra oligarchiei
uzurpAtoare,prea nume.roasa si prea scumpA
pentru a mai putea fi intretinuta, prea cinica
pentru a mai putea fi suferita.
Cum vine noul guvern, arunca in tall un ma-
nifest prin care implora dela lume linistire $i
promite solemn satisfacerea cit mai neintirziata
a revendicarilor celor razvratitirevendicAri pe
care, cum spuseram, nici cei rAzvratiti nu be
stiau formula. In vreme ce'n unele pArti trage
tunul asupra maselor compacte, in altele, unde
riscoalele s'au potolit si mai ales acolo unde
n'au inceput inc5, se ceteste lumii solemn ma-
nifestul guvernului (liberaiii zic al Regelui" §i
lumea crede) ; iatnoii prefecti convoad la
prefecturi pe reprezentantii chip $i seams ai
razvratitilor, pe proprietarii $i arendasii devas-
tafi sau ameniMati de devastare, pentru a dez-
bate impreuna asupra amendAtii invoelilof a-.
gricole. Prefectii, fAra nici-o atributie legala in
materie, arbitri improvizati in mod arbitrar, o-
bliga pe proprietari si arendasi sA admitd nu-
maidecit, fAr'a circni, un oarecare regim de
minimum de salariu si de maximum de diftnA ;

daca nu, prefectii declarA, fat5 cu tAranii venni

dela rAscoale, ca autoritAtile cu greu ar mai pu-
tea taspunde de www.dacoromanica.ro
restabilirea ordinii... Ca re va
 26 I, Le CARACIIALE

sa. zicA, pe de o parte bombardare ; pe de alta,

congrese diplomatice... Biruiti in rAzboiu pe cim-
piile largi, taranii, in congresele din strimtele
incAperi ale prefecturilor, dioteaza conditiile pA-
cii... Biruitor in razboiu, guvernul capituleazA
in pace... S'ar zice cA e absurd. Nu ; din contra,
e logic §i consecuent cu principiul de Stat...
Se rAstoarna sacra sistemA !... Orice I numai
sA salvam pentru moment oligarchia de pri-
mejdia iminenta !".
A fost o neinchipuita aiurealA generalA. In
Camere cit §I prin organele ckficloase, guvernul
declara sus §i tare cA JAscoalele sint fapta
unei mini strAine de undeva". Imediat, de run-
deva", pica o fulgeratoare protestare. Atunci,
acela§i guvern dezminte, iar sus §i tare, prin
Iegatiunile regale, orce §tire de a§a fel ca o
curatd ndscocire ". La un moment, oligarchia di
semne de curata dements : iii inchipue ca sor-
gintl ale dezastrului, fel-de-fel de conjuratiuni
anarchiste, din Barcelona sau Paterson, din
Honolulumai §tim de uncle ? Nu mai vede ni-
caeri decit instigatori, 'nu mai viseazA, nu mai
cautA, nu mai ginde§te decit sä gAseascA pe ins-
tigator! fenomen §i ridicul §i'deplorabil, ca
totdeauna a§a numitul delirium persecutlonis.
Nu le vine politiclanilor no§tri sA creazA cA de-
zastrul este urmarea fatala a sistemei for po-
www.dacoromanica.ro
 1907 27

Mice, si-I cautA explitatia la chitometri departe.

cind, dacA ar fi in stare sA se uite bine, ar pu-
tea-o gAsi subt virful nasului. Trebue- numai-
decft sA fi fost o vrajA care sA fl deslAntuit asa
din chiar senin un uragan, sA fi fost neapArat
instigator!, ca sA se fi rAsturnat o lume Intrea-
g5, linistita pAnA adineaori, intr'o clips cu jo-
su'd sus Ca baba chioara punind tingirea pe
pirostria schioapa : cind se rastoarna tingirea'n
foe, se cruceste baba, si scbipa si cautA'n spuza
urmele Necuratului care i-a rasturnat hiertura.
Dar orce am spune not despre pAcatde oli
garchiei noastre pt despre rAspunderea ce cade
asupra- i pentru cite s'au intimplat $i se mai
pot tntimpla, nu ar avea nicio autoritate daca
un glas mai presus de orce- bAnuialA nu le-ar
da o Naha consacrare.. In toiul rascoalelor
crud toatA lumea e cuprinsA de teroare panicA,
o delegatie vine sA depuna la pizioarele Tro-
nului doleantele proprietarilor $i arendasior a-
menintati cu ruina averii g1 pierderea vietti. Re-
gele, fntr'un moment de profunda mihnire, nu
se mai poate stanini ; it birue nevoia de a iz-
bucni °data din fundul sufletului, de a spune'n-
fine adevarul fArA incunjur ; situatia este prea
inaltA ca El sã nu rosteascA in gura mare ceia-
ce, cu atita inclArAtnicA ingAduinta, a tAcut in-
delung tutulorwww.dacoromanica.ro
:"
28 I. L. CARAGIALE

Cauza dezastrului to care a a zut taro este

numai da, numai nenorocita politica, ce o fac
partidele fi barbatii no#ri de Stat de patru-
zeci de ani incoace r ')
Dar sinistrul s'a potolit demult... A trecut
parcA un veac de asta primAvarA Toate sint
cu totul uitate.
Cum" i-a venit sufletul la loc, oligarchia ¢1-4
luat iar bunele clasice nAravurl ; a inceput iar
jocu-i normal de cacialmale intre factiuni, gru-
purl §i grupupare §1 in sfnul acestor, ca in fru-
moasele senine zile de pace... $oapte .§i intrigi
de culise ; sfori §i sforicele, cit mai, subtirl dad
trebuesc, cit mai groase dacA merg : emulatie
de subtile ergoterii .bizantine pe fatA ; concurs
de pi§icherlicuri pela spate : adevarul curat, sire-
curat la ureche cu acele clipeli din ochi §i cu
acel tremor de buzA, caracteristice minciunii ;
minciuna rostitA tare in vileag cu glaciala ne-
§ovAire, pecetea sfintului adevAr...
$i cite grip pentru atitea grave piobleme pu7
blice !... De exemplu...
Un aka numit gheceft (ce barbarism! ce gro-
1) Vezi ziarele europene de pe atunci, cum d. ex,
Frankfurter Zeitung", Berliner Tageblatt", scl.
Istoricul, chemat odinioara s6 povesteasca viltorimll
necazurile vremilor noastre, nu poate desigur gas!
pentru opera Iui un mai Demerit motto.
www.dacoromanica.ro
 1907 29

zavie nemai pomenitA la tjoi I) cu niscai furni-

turl publIce:
dupA asta... o recidivA de indelicateta sau de
abatere dela seninAtatea orl gravitates impuse
unui Malt magistrat, care a Indraznit, unde si
kind nu se cuvenea, sA spunA si el ce avea pe
suflet ;
pe urmi... trebue sau nu sA se permits plu-
tonierilor bacalaureati a purta sable ca sofiterii
titular'?
apoi... rezultatul unel alegeri comunale din-
tr'un orAsel de provincie, adApostit In cine-stie
ce vagAunA de munti, cu patru-cincepii de lo-
cuitori si cu. de vreo trei ori pe atitia decalltri
de tuicA pentru consumatia anualA I
dar in fine, instituirea Doctoratului in drept I
aceasta ridicare absolut ImperioasA in momen-
tele de fats ? aceasta Inalta re cu un etaj mai
sus a prosperelor noastre fabrici nationale de
bArbati de Stat ?...
an stilt astea atitea s'atitea chestiuni .destul
de arzAtoare ca sA dea insomnii sacra noastre
oligarchii ?

In cluburi sumptuase, unde *se aruncA pe o

carte arenda unui vast domeniu ; in cabinete
particulare, uncle un mic souper fin se plAteste
cu pretul citOrva chile ae mAlaiu; In berArii
www.dacoromanica.ro
 30 . 1 L. CARAOIALE

pormlare, uncle meschini impiegati azvIri lute°

sears la chef leafa-le pe o sAptAmlni; fn cir
ciumi de mahala, unde se string baita$11 electo-
rail sA se cinsteascA cu tulburel nou prefacut
din vin vechiu ; pe cane publice la colt ul
bulevardului, subt splendoarea lampilor elec-
trice, sau la raspIntia depArtatA, subt licArirea
unui felinar afutnat, in tranivaiu, pe jos, In mus-
cal cu cauciuc ; in vagon-lits, in clasa doua or
a treia ; dela spuma oligarchtei pita la droj-
dia clienteleitoti roesc $i forfotesc... Soptesc,
discuta 51 peroreaza $i lzbucnesc $i pun lumea
la cale, gindind la... persoane ; vorbind de ..
persoane ; aplaudind sau condamnind... persoa-
ne; expulzind sau decorfnd... persoane ; exal-
and sad calomniind... persoane !... Persoane si
iar persoane ! Fire$te, sistema trebue sa fie
consecuenta. Aci, lumea e a persoanelor, nu
persoanele slut ale lumil... Aci slut slujbe pen-
tru slujba$i, nu slujba$1 pentru slujbe ; biserici
pentru popi gi paraclisieri, nu paraclisierl $1
popi pentru -biserici; gkte pentru hahami, nu
hahami pentru gi$te ; catedre pentru profesori,
nu profesori pentru catedre... Act e, In fine, o
patrie pentru patrioti, nu patrioti pentru o
patrie .
Firege iarA$1 cu rezerva multor exceptiuni
onorabile, netAgAduit oameni de ispravA, no-
www.dacoromanica.ro
 1907 31

molitl fn nenorocita sistema politica socials...

Acestea toate se petrec deasupra pe o poj-
ghita foarte subitre, subtire de tot, gata sA cra-
pe subt prea grea apasare... In acelqi timp, de-
desubt, in adinc, clocotesc aproape and mi-
.1ioane de creaturi umane, sufletele ofensate de
prea Indelungata obijduire.- Mintile care an In-
ceput sl ele sA se lumineze le and de gindul
rAsturnArii uzurpatorilor, de dorul cuceririi unel
pArti mAcar din stApinirea intereselor gi des-
tinelor proprii... Acolo, pe cind d'asupra se 'n-
virte§te tot cu mai mult avint veselul cancan
fArA solutiune ; acolo, in adinc, gem uriap ne-
voi materiale §i -morale ale unui popor Intreg
singura temelie, singura realitate, singura ra-
tiune de a fi a Statuiui national roman... Acolo
in adinc, o fume care §tie mai bine ce Inseam-
na a muri ca vitele, decft ce va sa e.c1 a trAi
ca oamenii, scrf§neVe : Noi vrem acum nu
Boar pamfnt I... vrem gi pamint §i omenie"...
Acolo, subt lumina candelei, sta attrnat Intre
sfintele icoane manifestui regal a§teptfni
SA 4epte I
1907. Septembrle

www.dacoromanica.ro
 Inca putine cuvinte deocamdata...
Zile le acestea se deschide Parlamentul (am
aratat mai sus de unde derivA a§a numita re-
prezentatiune nationals), ales in urma strapi-
cei represfuni a rAscoalelor, sA avizeze asuprA
raului de care s'a dovedit in d-stul eft sufere
tara. Dupa cele ce vedem pans in ultimele mo-
mente, toti barbatii no5tri de Stat, dela nulitati
panel la somitati, precum Si toatA presa noastrA
urmeaza a crede Ca la not n'ar fi vorba decit
de o chestiune economics adica tara n'ar a-
vea alte nevoi decit economice ; nu i-ar mai
lipsi Statului nostru, ca sA -i meargA perfect de
bine, decit ni§te reforme economice... In adevAr,
lucru de mirare ! Cum nu vad oamenii ca mai
mare amAgire nu se poate ?... Cine ar putea
tAgadui importanta chestiunilor economice ? Dar
www.dacoromanica.ro
P4 1. I. C.ARA(rIALE

, Chicle reforme s'ar face In aceasta directi

une'l mai ingenioase sau mai simpliste, mat
mult sau mai putin originale, (tacit alteletoate
vor fi doar ni5te paliative. RAul de care su-
fere Cara va raminea, cum am mai spus, 51 va
coact cu cit mai acoperit cu atit mai acEnc.
Tara are nevoe de o fun damentala reforms
politica. Ba, ceva mai mutt: cu cit pentru mo-
ment starea intereselor materfiale f se va inbu-
nAfati, cu cit echilibral acestora se va repara
provizoriu, cu atit ne-voile mtntale 51 morale
vor deveni ma imperioase 5i deci mai_ v:olent
strigAtoare ; fiind.:a tot raul vine numai 5i
numi dela fal5a ahlatuire politick ce nu se mai
poate tine astiizi in p11 are dela deploral-)ila
noastri sistema oligarchick fara restringere de
n nmar, .fara limite de ranguri, fa a ratiune is-
tonca, fAra tradi,ie pi farA posibilita-ea de a
5i le crea ma'car cu timpul ; a vini pentru vista
publicA, pentru interesele generale ale Stafului,
toate pAcatele oligarchiilor senile 51 putrede 5i
neavind vreunul dintre meritele oligarchiilor
voinice 51 sanatoase.
I-or ft trebuind, fire5te, tariff multe reforme e-
COnorni2e ; dar pe acestea nu oligarchia noas-
tra, cum o ctinoa5tem ar avea interesut, 51 mai
putin capacitatea 51 au toritatea, sa le faca din
www.dacoromanica.ro
 1907 "5

:tr1odat ti11.1. ma .tarn "Irrs1-4i $i loar

face-,incet4hcet potrivit-trebuintelor gi iritere-
'stior ei.,Rentrn, aceasta, ileum
de o Sinn ra re forma $i precutn 'rice turiljn-
-telept istorio,cfnd a ajuns neaparata o refO:rain,
sl i-a sosit ceasul indeplinirii,- reo. .mai
impiedica ; ba, totul o aluta" .o Singtirt- Pe-
forala 7. 7. : ". . :.. .. .

ab :tired aientuirii politice -de uturpate, 'des-

fiintarea cet mai odioase siste,me boereoi, fata
1

boeri $i hoer ntimar-ati, ci etc, nenumrati

ciocoi ;i intrarea, intregii fari in
stapluirea orptului ei Intreg; de.a hotarl asupra
aytitultti i onoariteii, ,asupra soartei $i desti-
odor ei, dupa. vointa lui Dumnezeuotumari prin
vointa ei,2 .

* C inc liu ;tie-Obiceiulclas:c.al oligarchiui noastre ?..,

cind t chiArw vreunor interese econo Aice frosneAe de
-Kea pete .sari incOrdare,-L-intiiii se aiuna in fuga
mare tt! incur d statistice si anutt,sau ma
putin antazi.,le ; dupa asta se n'umeste o cnotabila co-
misiune, ma; !milt sau mai putin cOmpetent?,-, $i fireste
n3, Sall mai .mult numerolsa si retribuita?, insar-
cinata sfi stuciieze- numai dicit chestiiinea, cu mai multa
,
sau!mai Outina.,asictilitate ; pc trot
tigste, vrafurile de dosare mai multe sau
mat putme c,-asuri; Si mai putiue sat) mai multe lila'', Vii,
klei, (Mine, solutia, potrivit elocuentei cifrelorc este mai
omit .au mai putin .gAtA.: Bine ar fi sa nu mai fie raul,..
Giiverntil deci e.rugat sa avIzete." De prisoS'sa sputiem
cd'n vremea asta Interesatii au restabilit, cum au putut
mai bine, echilibrul intereselor.
www.dacoromanica.ro
36 I. L. CARAGIALE

Atft in ai rAti, pentru cine, oib sau orbit, a

mAgit de altii or de sine, nu inteIege aceasta
supreml necesitate a existentei Statului romin!
Madar, mai intAiu : destul cu casta de strin-
surA din vlrfuri pana'n eutioae ! destul cu ma-
rnelucaria laical destur cu absurdul anachro-
nism, ibrida Constitutiune archontologicA, pe care
ar trebui s'o punem cu minte §i cu lini§te la
archivA, fail a mai ntepta momentul chid s'o
vedem arsa cu un alaiu *i cu o pompa malt
mai put in vesele cleat cele cu care a fost ars
odinioara Regulamentul organic!
Si pe urma ?... Pe urma Cara intreaga, che-
mata sd-§i exercite dreptul ei Mint, lard da se...
Vaza-0, dupa intelezerea §i judecata ei, subt
paza Celui de sus, de nevoi ! Si daca nu va §t
deocamdata destul de bine, atunci... $A fnvete!
sA invete, cu necazuri §i jertfe, cum, a invatat
toata lumea civilizata. Are pentru asta vreme
destula : Dumnezeu, fie laudat numele lui ! n'a
pus hotar viitorului...
Numai asta i-e leacul... Incolo, degeaba orce
;1 orcite paregorice 1... Iar barbatul de Stat care
azi sau mine, 4i va lua cu pieptu 'nainte eroica
sarcina si aduca leacul, va insemna in istoria
Patriei un nu ne In adevAr maret §i nepieritor

www.dacoromanica.ro
 1907 47

fntre nenumAratele mititele," mi. nite sã fie nitate

cu atft mai degraqa u cft o zi or fi fost m i
importante i or fi 'acut mai mula larma fm-
prejurul nimicnio,iei 16r !
1907, Octombrie

www.dacoromanica.ro
 Viata Rornineasca
Revista literara §i §tiintifica
A pare lunar cu cel putin 150 de pagini

REDACTIA §i ADMINISTRATIA:
IASI, SIR' LAP1.1$ NEANU 33

Prep abonamentului este:

IN TARA:
Pe un an 100 lei
Pe jumatate an . . 50 ,,
Un numar 10 ,,

IN STRAINATATE :
Pe un an 1401e.
Pe jumatate an . 70
Un numar 14

Pen tru SocietAti comerciale, financiare

§i autoritAti, abonamentul pe un an este de 200 lei.

www.dacoromanica.ro
 In editura Viata Romineasch"Iasi
Au aparut:
V1ihail Sadoveanu. Umbre. Pretul 10 Lei.
G. Toptrceanu. Strofe Alese: Balade vesele §i
triste. Pretul 6 Lei.
Radii Rosetti. Povesti Moldovenesti.Pretul
12 lei.
C. Ibreilleanu. Note si Impresii. (Studii critice).
Pretul 12 Lei, editie pe hirtie ye-
find. Pretul 25 Lei.
W. de Kotzebue. Lasca Viorescu: Roman din
Viata Mo Novel. Pretul 10 Lei.
W. de Kotzebue. DMoldova.Pretul 10 Lei.
Mihai Codreanu. Cyrano de Bergerac: ver-
siune in romine0e premiata de 'irectia
Genera Id a teatrelor. Pretul 15 Lei.
M. Codreanu. Cantecul D asertaciunii. Pretul
8 lei.
E. Daenell. Statele-Unite din America. Pretul
6 Lei.
Andreas Latzko. Oameni in RAzboi. Pretul 8 lei.
I. 1. Mironescu. Oameni $i Vremuri. Pretul
10 lei.
O. Galaction. Mop pe bradul verde. Pretul
9 lei.
Demostene Botez.Floarea Pamintului. Pre-
VI 10 lei.
Romulus Cioflec. Lacrimi CalAtoare.Pretul
10 lei.
In curind v( r aparea :
Constanfa Marino-Moscu.F1 clii in noapte.
D. D. Patra$canu.Politicate.
Luca I. Caragiale. Jocul oglinzilor.
Radii Rosetti.Alte povesti moldovenesti.
Radii Rosetti.Cu palosul (roman in 2 vol).
C. Dobrogeanu-Gherea.Op ere compLcte.
www.dacoromanica.ro
Knut Hamsun.Pan (roman).
www.dacoromanica.ro