En

. ,

VIVA L1TERMeik 51 AR713716,1

A41' ih

/ .ATts*

:
E
-

f f4 Anti] T. \No. 1.
'

S Li PVII R LII:
E. Lovinescu . . . Sburätorul
1 'Elena Farago . . Si far mi-e sufletuf t
la tine
.. D. Nanu . . . . Ploae de noapte,
Caton Theodorian . Urgla
A.
Al. T. Stamaliad . Psalm
Hortensia Papadat-
Bengescu . . . Fern eea in fata ogflnzil
Alfred Mofoiu . . Suffetul gradinei
Victor EfIlmiu . . Secetft
CRONICh '

E. Lovinescu : Cosbuc ;fret, Doamne, si

toti tre ; L. Rebreanu : Hangioalea; Tudor
z-4 Vianu: Prolegomene, Determinism literar,
CArtile si Viata ; F. $trato: Despre pfctura
româneascii de eri si de maine Insemnri
informative : (Convorbiri literare, 'Viata Nou5,
Literatorul, Fapta).

Editura ALCALAY & Co.

www.dacoromanica.ro
UN 'LIEU
 -

SBURATORUL
REV'STA SAPTAMANALA LITERARA, ARTISTICA SI CULTURALA

COLABORATORI:
Z. Batman, Al. Cazaban, G. Cair, Nichifor Crainic, Radu Cosmin, N. Davidescu,
V. Demetrius, I. Dragoslav, Victor Eftimiu, Elena Farago, Ion Sän-Giorgiu, G.
Gregorian, A Mosoiu, Constanta Marino-Moscu, A. Mandru, Claudia Milian,
Cornelia Moldovanu, I. Minulescu, D. Nanu, Horten sia Papadat-Bengescu,

--
Mircea Ridulescu, L. Rebreanu, G. marina, Radu D. Rosetti, Al, T. Stamatiad,
Alexandrina Scurtu, M. Sorbul, G. Stratulat, Caton Theodorian,
T. Vianu, C. Vissarion.
. .

ABONAMENTE:
UN AN , LEI 50 = SASE LUNI . . . . LEI 30
Petting inuititeri, preoti #i stadenti
UN AN . . . LEI 40
PRETUL UNUI EXEMPLAR 1 LEU
SBURATORUL. se gäsepe de vanzare la toate librirille si chins.-
rile de ziare din Romania Mare
Abonamenlele se primesc la Librria Alcalay 6 Co. si la administraffa
revistei.

Redactia l AdmInIstratia: Strada Sárindar No. 14

-BUCURETI -
Manuserisele. corespondeuta si schimbul se ;or trimite pe adresa
D-lui E. Lovinescu, Str. Carnpineanu, No. 40.

LwaNyz,=.,31:0::,31:91Nyyn,y::
10......11

S ULTIMA NOUTATE
g EDITURA LIBRARIEI ALCALAY & C°
i :

S.. RAFUIRLA
g SCHITE $1 NUVELE DE
L. REBREANU
050 : :
. :
Se MIA la toate libräriile din Romänia Mare
PRETUL 5 LEI
E1;0.1.SIMM.P00'Y..(SK&:'M'M*§&:\Agl

www.dacoromanica.ro
 - .

:.-; -
Ertai01-C.A
fAfr..EST,1

SBURt-ITORUL fnveiltar Nr. . .

REVISTA LITERARA, ARTISTICA SI CULTURALA

- Director; E. LOVINESCU
ANUL I, No. 1. 19 APRILIE 1919.
.= -,715r4z-AUW ' -wrar

SBURATORUL
Sburätorul poeziei gliadice ne evocal palidul chip al tâ-f
närului ce tulburá visurile feteor. Simbol al primilor fiori
ai vrästniciei, aurorä a dragostei necunoscute si neintelese ce
imbujoreazd obrajii pentru a-i ingálbeni apoi de odatä. ochi
rätäciti in vagul inserarei in asteptarea neasteptatului, dor
impetuos de viatä si subitä aspiratie spre neantul Mortii, foc
'
thuntric ce mistue, gheatä ce infrigureazä, neliniste .si hni$te
- iatä ce intrupeazä palida fantomd a simturilor ce se (des-1.
, feaptä la dragoste.
de altA parte, atátea senine frunti ce se apleacä
peste o foaie de hârtie aíbä. Fiori neläm.uriti, eäldurä-si rH
--"- cealä, aspiratii spire frumuseti imposibile si, deodatä, toro-,
Pealä, o adâncä rscolire a intregului suflet, siiiciune
bizuire nebunä, fugä de lume si de realitäti unitä cu credinta
in .himere, neastâmpär si sete de odihnk... E acelas Sburä-i
tor" acelas palid damn al visurilor tinere, acelas sdrut at
buzelor calde pe fruntile red, aceeas Misticä logodnä cu ee
va ä fie. Cäci SburAtorul e si apropierea tainicä a 'Muzei...
z
* -._ ,
* -

...Cei ce pornesc aceastä revistä au primit de Mull sártD-1

tarea Sburátorului. Sunt la mijlocul cärdrii vietii. N'au uitat
insä fiorii de odinioard i nici gustul si desgustul de lume,
incapacitatea adaptärii si credinta in himere imposibile. N'au
abdicat dela idealismul lor.
. Palidul domn al visurilor nelknurite nu se mai lasä ,pe
- ,
raza argintie a lunei. A plecat spre alte generatii ce se ri-
-` dieä. In noi si-a desävärsit -insá opera. Nu mai simtim forii '
de odinioarä. NecunoScutul nu ne mai chinueste. §tim ce voim ' -

dar voim cu botiirare ceeace simteam odinioara ea un .fior -

tulburktor. Cu sange rece i in deplinä' constiintä a unei da-1 f
torii supericare, -tretem pe ratio larma vietii, renuntänr la
bunuri mai infloritpare, pentru a ne terne gandurile Si vi-
surile pe pagina albA de hârtie ce se va duce spre tinerii. pe :

care-i siirutä astä-zi buzele de foc ale zburätorului.

www.dacoromanica.ro
 ;
< '
.
2 SBURATORUL

Caul n gândim si la cei ce. vin. Virilitatea noasträ se

apleacd fratern peste pubertatea Melancolica a generatiilor ce
se ridick pentru a le limpezi greutätile inceputului. Le vom
fi de folos poate. $i vom fi fericiti de vom reusi sd-i smulgemi
din ghiarele rdzvrätirii in care-i aruncä cele dintai deceptii li-
terare. Scriitori maturi si incepatori, pornim deci la lucru sub
ocrotirea aceluias tâniär palid care initiaza in dragoste sli
in artä.

: Cat despre program, va iesi din talentul celor ce vor pu-

blica la Shard/oral Meritul revistei va sta in linutele scrisului co-
laboratroilor lui. Faptele vor dovedi de suntem la inaltimea
gandurilor noastre bune. Mat. De vor vol, cititorii vor trage
un epilog la sfarsitul ihcerodrilor noastre. De prolog nu e
nevoe. Cum nu suntem nici prea tineri, nici prea hätrâni, n'a-
vein nici nesigurantele indrUznete ale incepatorilor, nici star-
seala prertentioasä a batranilor maestri. Credem cd avem o
cumpätare maturd. $i ca unicä fagaduialä, speram sä punem .
. .
iutre paginele Sburätorului o floare presatä: floarea bunului
simt, care e mai putin rdspandit d. deck s'ar crede.
- E. LOVINESCU

iar mime sufletul la tine

...$i iar mi-e sufletul la tine.-
- k.

At& de 'ntreg; at& de tot, .

Cd-mi sorb o lacrim si-mi pare

Cd cere, mangdie, si doare
De par'cil tu ai phins-o 'n mine,-,

De poem)" fi-am vend de tot...

Asa L. d-mi mdinele-ameindoud,
$i ochii amtindoi mi-i d,
Deschisi adeinc si mull i-aproape,,-
Pein' vom inchide-o sub pleoape
Aceiosi stea topit 'n cloud' ,

De Mull ce iea, de mull ce dd...

$i &ilea gdndului se 'nchide,-
Doar lacrimile vad îi
cer...
$i nu mai am nici ochi, nici gur -
Pe valul mdrei ce md furd,
Privirile nu-si pot deschide .t,
De cert fereastra din spre cer....
-
-
- ELENA FARAGO

' .

www.dacoromanica.ro
 SBURNIORUL 3

PLOAE DE NOAPTE
E noapte mica .

- Misterioase, fortele Naturii ,\.

-
.

: Desfdsurd prin orbul intuneric

- Fâlfilitoare steaguri de lumina.

Fluide se descared din adâncuri ;
Ca dintr'un Tuba mirum spargens sonnum"
Si tutid. - _ .

- O cerease slujbei 'ncepe:

Re 'ncepe fapta, - poate ceadintdia
Ce-a reveirsal vieata pe Omani,
, Cu primal strop de apd ldcrimat i .
:: Si supt adeinc de peintecul tdrinei!
,
,
. Un freamdt vag 'de orgd respirând
Din depdrtdri, neletaturit reispunde.
.

-
- S'apropie... trec pasurile ploaei j -

- Pe coperisuri, strade, peste câmpuri .

-
Mdrunte si continue, fecunde...
Stint pasuri neildzute 'de zeite ,
De camp, de.luminisuri, de ZdvOae
Aleargd nebunatece prin plode,
Sburdalnic le gOn-ete vântul sprinten;
.. 5i pletele si faldurile flututjä -=, .
$i sânurile fragede se
Inpanse tainic, de-al !al Eros
Deschid fereastra i rn nit in noapte
- La fuga lor. Fiorul de trezire
'
Cutreerd pe pajistile coapte, ' ' ..--,'-.
- ,.--

Prin tarine. Sbacnesc in risipire -

Comorile puterii lor ascunse ' ._..
.
s

Minunea noptii si a diminetii -

-L-
.,,...'l Cdci ele trec in mersul lor eu Mina( '...
r- .

,-. Zdmislitoare-a mortii

-
si-a vietii! I-
:.,..
. . . ..

www.dacoromanica.ro
 4 SBURA*1 OttUL.: .
: Drape le de lumina 'nainteazez
Si flutura biruitoare 'n vânt. . .

,Tot mai departe oastea tar iteazY

Pe lanarile care inseteaz?i,
Revars;4.adaparea celui Sfânt. ,

: Cdci mirul apei rOpPiteste track- .

Saimanelor; muncitelor mâini asple

"Çe n'au. lbst rdspldtite pe Omani!
- ,
,D. NIANU

SCHITE DIN. PRIt3EGIE

LI
'De iece Zile ,tunul bubuia späimântdtor pe valea Mateiasului.
Dealurile se infiorau, bätrânii si femeile ii ldsau hicrul si Mere.-
meniau cu Urechea plecatá spre granitele siluite ale tärii ; chiliile schi-
tului Nâmdesti se cutremurau si, Sntr'un asfintit inrosit de vápäile ur---
giei, crucea de pe vârful bisericutei de stands a Doarnnei Kiajnei, se .
' sminti pe märul ei de aur- si rämäse, cunfplitä in mânie, cii bratul-
ridicat spre zdrile. insdngerate ale României ränite. Din linistit si pas
nic, cum fusese pdn'aci, satuIîi schimba cu incetul intreaga-i Infd-
tisate. Frati de dincolo veniau din satele lor pustiite, figäriti de un- '

guri si cdtând oplosire la noi. Fetele si nevestele se incfreptan cu .

jertfe spre altar. Rupturi de regimente se scurgeau de peste dealuri. '
Ofiterii rätäcitori cdutau intärire la Maica Domnului fácAtoare de mi-
nuni si plecau in cutarea formatiilor lor rdsletife. Cienele väduvelor
incepurd gä se umple de lacrimi si maieele dela schit aprinserä lu-
mândrile, inältând rugi, duios cântate, din mijloul norodului Inge-
nunchiat.
Zadarnic. Inteo dimineatä de sfarsit de Septemvrie veni un zvon
gozav. Patrule nemtesti se strectiraserd hoteste pe poteci, ajunseserä
¡Ana fn poalele codrilor vecini, si ' se' bateau eu paznici pdclurari
i

- -clezarmati. Satul era' in primejdie. Echipe de jandarmi se Intocmird:

repede si alergard Intr'acolo ; ofiteri de artilerie venird pripiti, in auto-
mobile si incepurä sd áleagd !ocurile 'din preajma satului uncle aveau.
Sä se aseze tunurile de apärare ale ampulungului. Comunicárea tele- -
fonicd cu satele se rupse. Puhoiul ii umflá matea sub inilltimile Ru-
carului.
. Nu mai era vrenie de pierdut: Cäpätardm un car de-al staretiip,
incArcaräm buclucurile aduse pentru iarnd si inceputim sä ne gatirre -
de dud. Rand la prânz groaza se mai potoli si chipä aniiazd, -cu toaté- '

sborurile blestemate ale aeroplanelor sdrudndloare de morti, acne 4i-is

_ .

.1, .

7".

www.dacoromanica.ro
 's -
.:
-SDURATORUL 5
-
.
Nun vântulet de n'Adejde,- azAnd Cum se aduc ferecati $i tree pe 'Iângi
-noi cetele de prizonieri, nemti, austriaci $1 unguri, birulti in luptele
cu jandarmii. Intr'o MAsurA, vitejia româneascA trAia sub ochii _nostri
-chiar, si se arMa minunatA.
. Dar n'apucA sA se insereze, când incepurâ ropotele $i Vnetele.
CAldreti lungiti pe- gretiene de cai nervc0 "treceau in goana mare, $ta-
fete veniau sAgeti si se intorceau fulgeer zAngAnit de otele prinse sl
-ne ia auzul, uruit de drute incepu sA se aleagd apropiând, si din
fuga lui nebunA, 'un vAtAsel scApA un .strigAt dureros celor ce-I in-
rtrebau cù priviri rAtAdte : . - -

- Fugiti, plecati vin ! -'"

Peste o oil tot asa ne $opti, innecdt, .$i administratorul plAsii ;
- SA nu vA prindA noaptea p'aci !
MasinAria, masinAria blestematA, biruia avântul cel mai nobil si
gAuria zidul de piepturi otelite ce apara cu bArbâtie pâmântul strA-
m o$esc.

-
InjugarAM boulenii, ne strânserAm mai multi si
-trâni, bolnavi, copii,
-
femei, bâ-
cu inimele. sfAsiate, ne despArtirAm" tristi de ,
plaiurile frumoase ce- ne adápostiserA, prieteneste, o, intreagd hind de
cbune nAdeidi. . -

.
,

-- *

Drumul era greu. Pe soseaua nationarA invAlmäseala crestea. Pe -

-vAi se revArsau q$nle sArAcite de munitii, tunurile ce se. intorceau os- I

4enite dela RucAr, coloanele de râniti, chesoanele, carele cu provizii.

La deal urctu alte trupe. noi, aduse dela bundre sr din alte locuri de
-1uptd.. Coloanele se indeeau, se ingro$eau, se ingrâmddeau. Cai obo-
siti poticneau din greu in rcApestre, vitele läpAiau in marea de pul:
-bere eat omätul si sufletele Jignite fsi purtau resemnarea, pbsomorat.
Din când in când se aprindea cite un chibrit, ori scApAra vre-un am-
_ nar la gurA de lulea ori canal de tigarA. Atunci auzeai pe die un

-
comandant, negru de zgurA, $i rAgusit:'
N'aprindeti stingeti, nici o tigarA !
LicAririle de o clipä se topiau ca ni$te pAipAiri de lictirici, pen-
--

-tru ca drumul sA nu fie ghicit, cumva, de vre-un ochiu dusman, saú

. de vre-un spion din aceia ce se desCopereau uncle nici cu gândul
n'ai fi gândit. In vremea asta, pe bolta unui-cer albastru,. ca poalele
vesmintelor ingerilor cu priviri uimite, iisAriau miile de - candele'
-Dumriezee$ti $i o lunA aprinsk ca un chip mâniat, impurpura mun-
7-celele frAmäntAte de huet.
Si asa, pe urma carului snostru dus de moS Gheorghe, -yacarul
tnanistirei, am mers o noapte intrelgä, cu popasuri silite pe la trece-
.. -rile -de nivel ale t, enurilor negre pa niste balauri, -ce veniad Cu muni7-
-tii ori ajutoare, sau dispäreau .la vale, pline de rAtliti si evacuati ; .ti-
' nuti pe loc de coloanele nefericite ce, de siptAmâni, se intorceau dela
.

TAgAras, la aciuli ea florile cuceririi vestede ; ferind din calea cire-

.

' zilor de vite ce ridicau norI innecAto0 de pulbere subtire i urmsä-

riti de strifulgerArile rosii al& luptelor, ce crâncene, se dädeau incâ
In Carpatii pingäriti de ,picior dusman. $i îricet, ne depärtarn.....

www.dacoromanica.ro
 6 SBURATORUL

In revärsatul zorilor, si uzi de bruma intâielor nopti de toamnä, "

ajunsetim in Furnicosi, un sat risipit pe $es $i pe coastä ; traseräm .
in curtea unui han, tixitá de caravane ce purtau avutul celor ce-si pd- .

. räsiau vetrele $i ne strânseram inteo odaie rece, cu miros de gutui,,

. -
, la un foculet de vreascuri, aprins intäia oard pentru noi, din bund-
tatea inirnii hangitei. Pârjolul rämäsese inapoi cu vreo cloud' postii..
Dar urmele urgiei se deslu$iau in& ..
Din când in când cre$tetele muntilor apärätori se iveau intro
tiviturd de para., i dupä câte un bubuit surd, tot fundul apusului . -
apärea strMulgerat. Ce se mai petrecea in urmd-ne, cine putea sä mai-
. - $tie. Inmärmuriti, priveam i noi de pe prispa hanului si vedeam,
bine cd puterea rämäsese numai la Dumnezeu. Därddind de frig in- .
'
.

.
tratim in casä. Spre a risipi putin intipárirea chinuitoare ce ceicame -
pe fetele intunecate ale tovaräsilor mei de pribegie, rna gandii sä le '.
impärtäsesc o istorisire de putin haz, stiutd dela bunica. si, cdutând'
si imprumut povestei mele o header de zambet apus, le spusei :
. -- «Parch' bátrânii nostrii au fost mai fericiti de cat noi. Asa .

au suferit $i ei. A fost scris neimului nostru ca din multe (lured,

. sä-si impleteascd amintirile. Vreti sä auziti ce-mi povestea in copild- '

ria mea,bunica ? Ascultati, cá e o intâmplare mai mall veselä, pe care

ne-o spunea dânsa and i se I-Area cä ne-a prca inspäimântat cu alte
povestiri, cumplite acelea, despre cotropirile hoardelor-
Cum se trântiserä pe a$ternuturi de scoarte, pe plocaturi, intinse
. pe scânduri, si pe chilimuri despäturate din zestrea hangitei, se ridi-
- card tot in capul caselor. Si eu incepui : . _
- «Pela paisprezece ani bunica se plain, fugitä de groaza turci-
, «lor, la o mosie a neamurilor noastre din Zdvidenii de Válcea. Mätusa ei,
«cucoana Stanca Caragic, o luase cu ea, spre a o avea mai aproape
"de sânul ei iubitor i spre a o tine mai la adApost de primejdii.
- «Dar nici acolo, in preajma muntilor, si intro casä cläditä pe
- . '

«un sui$ rapos si cu o culä infiptä cu rádácini adânci in sâmburile

«pämântului, nu-$i gäsiserä pacea bietele femei.
. - «Turcii, intrati in Oltenia, cutropiau tinuturile $i-$i intindeau
. «obrdznicia spre plaiuri $i munti. Veniau add pe cai näpraznici,
«jefuiau, siluiau si ucideau färä pic de mild, ori omenie. In dasa ei,.
«ziditä ca o cetate, cucoana Stanca incepuse sd se sima tot atat de
»nesigurá ca si in oras, la Craiova. Basibuzucii se iviserd prin veci-
«naiad. Bunica, copilä incd, îi cládea destul de bine seama de ce se
"petrecea, si nu uita cä mätusa ei ii spusbse soptit la ureche, sd se
«fereascd de unii robi ai curtii, pe cari îi simtise gata si le vândä.
. " «Seara, dupd ce tiganii se culcau si-i stia pe toti potoliti, cu-
.

"coana Stanca, cu bunica, clesfäceau asternuturile paturilor, îi luau ,

qiecare cite o pernd si câte o plapumd, e$iau tiptil din cask se stre- .

«curau in culä $i de-acolo, pe sub bolti lungi; negre $i pitice, e$iau

«afará din imprejurimele conacului. I$i asterneau si se culcau prin. ,- -
;
«porumbisti, prin ogräzile de pruni ori prin zävoaie. Läsau casa in
I.
«paza lui Dumnezeu $i in prada Turcilor, ce nu crutau pe nimeni
"si nimic. Din porumbisti locurile lor de ascunzis, ce nu erau nici
i

- "odatá cele din ajun, spre a fi sigure cd nu le-a urmärit vre-un rob,
_

www.dacoromanica.ro
 SBURATORUL 7
, .

"necredincios, spunea bunicA-meâ ck dela un ceas in colo, in fiecare

«noapte, incepea sä se aleagd tropotul de. copite al cailor tätäresti si,
"cu sângele inghetat in vine, tremura toga' la sânul bätrânei ei rude,
spina' nu se mai auzea nimic, si primejdia trecea. lar spre ziuä, in-
«nainte de cântatul cocosilor, îi strângeau iarä asternuturile, pe cari
«numai cä-si odihneau putin obasele,-cAci de dormit nici vorbá nit
«putea fi,-si se intorceau, iark la conac, cat puteau mai in taini
«spre a nu destepta pe robi.
«Intr'una din nopti, vestindu-se furtunk fura gonite de pe câmp
«mai de timpuriu. Venind acasá mare le fu spaima când gäsirá usa
«cerdacului deschisä si deslusirk in nAuntru, dupäit, sgomot, mobile
. «rästurnându-se, si, in aceeas vreme, descärcäturi de pusti si-o funtä- "N.?

, «rie ce le orbia. Inmärmurirä bietele femei si-si asteptau moartea de :

«la págini, fárá sä cuteze a face un pas inapoi, ori a stripa dupä
- «ajutor. Dar tocmai când se pregAteau sä-si dea sufletele lui Dumne-
"zeu,-sdup si ästi l-dete busna din cask sglobiu si näbädäios, un - .
«tap al lor, cam prea rásfátat. Dobitocul gäsise usa cräpatk o impinsese,
_
«intrase, s'apucase de joacä si sbeg pe mese, pe canapele si pe du-
«lapuri, Oita- ce, topäind, rásbise in iatacul turcesc. Nimerise in pa-
"noplia cu pistoale, unele cu cocoasele ridicate, le trântise jos si ele
. "cäzând, se descárcaserä». .

*
v' ' ::. .
. -- ' --- '
.

' Spusä de mine, dura cele de curând 'väzute, simtite si auzite

. . - '
' in noaptea noastrá de bejanie, povestirea nu fu spre vreun haz. Un
- zâmbet zilnic jucd o clipä pe buzele celor ce ascultaserä, dar pieri re- \
. pede i acela, si fruntile rämaserä tot incruntate. _- .

t . - 0 fatá titlark care ascultaSe cu luare aminte - si stätuse tristä, - -,

,, --
- cu obrazul fraged in podul palmei deschise, ridicd spre mine privi-
rile-i ingrijorate, si, clipind repede din gene, si impurpurându-se usor,
"- -_- '-. . imi zise : ,. _ ,., ., ;.....4
. . .
- «P'atunci, vezi, printre lacrimi si plânsete, aveau si de ce
-- «mai ride oamenii. Noi... noi tatk noi ce-o sa spunem urmasilor - -....
. '
.
"nostri
.
spre a indulci zugrávirea vremilor ce träim». ., - ., .
-:
- -'
. li mângâiai obrajii aprinsit si-i räspunsei strati, l'o : .

.-7 - «Voi... voi o sä spuneti urmasilor vostri, ea' in vremile pe

- «cari le-ati trait voi, n'a rimas piept românesc ne ars de dorul im-
«plinirei unui vis scump si ck pentru izbândirea lui, nici o jertfa n'a .

'-' "fost prea mare». ' ..

- .
- .
,. .

_ 1, 4,

Un scar-fait prelung in Otani le ne unse, si in prag se ivi mos

.
-1' Gheorghe, chirigiul, arätându-ne rdsdritul cu zäri mohorâte.
- «Hai, boerilor», ne zise el zorit, si trägându-si suba pe
. mâneci, «6 se face ziud. Uite, n'a mai rämas picior de om in curtè
: . «si auziti cum a inceput iar sd dudue tunul si si se cutremure dea-
:,. "lurile. Si incotro apueäm de-acurn in colo ? Spre Arges? Spre Dam-
bovitä ? Ce facem ?» -

www.dacoromanica.ro
_ _

.,
8 SbURATORUL
_11

Ne uitatim unii la a/tii, nehotärâti, si imblitisardm zärile cu

priviri indoioase. 0 pard galbend incingea tot brâul de codri si de
.

: colnice.
- «In cotro? rupsei eu insfarsit. Dupä sufletul românesc si cu . -
- Dumnezeu mosule, unde ne-o duce el».
Si dupä carul lui incárcat cu boarfe udate brumd, sprijiniti in
toiege, Meet, Wand, o intinseram iar pe drumul pribegiei....- - .
CATON THEODORIAN
Paris, 25 Ianuarie 1917

PSALM
'

Fli läudat, Isuse, -

Al nostru Impärat, -

Cáci Tu esti poarta vietei

visul aripat!
.. .

fii läudat, Isuse,

Ai nostru Impirat,
Cici Tu esti mângâerea
Si zâmbetill curat!
fii läudat, Isuse,
Ai nostru impärat,
-
, Cáci Tu esti casa noasträ,
Si crinu 'mbälsämat!
fii läudat, Isuse, ,

nostru !Ware,
Cáci Tu esti painea noasträ
vinul aromat!
fii läudat, Isuse, :
AI nostru Impärat,
Caci pentru noi, umilii, -
: ,
, Ai plâns si-ai sângerat!
ALEXANDRU T. STAMATIAD
Din volumul de poeme Pe Drumul Damascului", care va spare.

www.dacoromanica.ro
 SBURATORAIL 9

FEMEEA IN FATA OGLINZEI ,

. .
-- Volubilis "

. .

Uneori simtirea Manuelei se clarificA in irnagini.

- Se mira cum oamenii nu ,simt mai bine cii natura vegen
- talä e una cu noi. Ea insäsi isi simtea fiinta -la fel cu edera:
cu toate acele plante care se incoläcesc. - s

" Cu o tärie care era constiinta desperatä a prirnejdiei, se ,

aparti cu toatä puterea, pentru ca apoi, impinsa de instinctul
covârsitor al atractiei, sä se lege de lucruri, de idei, de oameni, .

si atunci ceeace se petrecea in faptura ei trebue sä fi fost toc-,

mai obscurul proces petrecut in plantele acätoare. .

Fiinta ei 7avei in aparatul ei sensibil acele mii de firei J

tentaculare purtMoare Ide substante aderente si gestul Meet care
incoläceste vrejul.
In epotele eide indiferentä si de 'pustiu, era ca una din
acele vegetatii falcute sä se urce pe un reazám si tare fdra
de acest reazäin pentru care le e treat organismul zac fat
;A suferintä, serpuindu-si in durere si in vid inelele imbrätiserei,
pe când sucul lor zadarnic isi trage dâra lipicioasä dealungul
unui drum strain. In epocele and sulletul ei se däruia, simtea, ---
puful destnierdator i carligele tart ale afectiunei, uneori ca
S o rnangaiere si o ondulare, alteori sugând si inclestându-se cu
toga puterea acaparärei i durand-o din incordarea lor ; -

jar daa i se Smulgei sprijinul in jurul cdruia träise aceelai

infäisurare (dare era noima ei, ca Si acele plante nu se deslega
treptat pe turbele aceluiasi drum, ci ckleâ dintecidatä, si stt
Iletul ei pästra in golurile lui inelate, forma trupului de care
fusese smuts si pe locurile sinulgerei räni neVindecate. .

, Mersul dragostei, ea nu Par fi putut cântäri in peculate, :

nici evaluà in aur, ci îl simteâ infäsurându-se in jurul obiecL
tului iubirei in cresterea lui asemeni cu a unei tulpine ade
rente, i senzatia asia de intindete elasticö din sine cAtre alt-
ceva, îi da o suferintä fizicä. .
t
De aceea Manuela când nu itt:bea..niinic deci când nu träià,
- sau cand träià si iubeä si mureä la fiecare smulgere odatä cu
gandurile, locurile, fiintele, odatä cu iubirile, pierdeä notiunea
umanitätei sale si aveä simtirea vegetativä a unei plante ur
cätoa re.
byte() zi privind din intârnplare .pomii care stälpuiau. un :-
pavilion, se uirnise de un sarpe de lemn care inconjurà trun-
child .unui brad. Sarpele asta-infipt adânc in läptura copa
cului celälalt, 'Area dirt aceeasi teslätuOi cu el, fälceatt un
singur trtip indivizibil din care nuMai forma inelärei '.arätzl '
,viata trecutä. -

, Timpul Si puterea care trebuiiser6, pentru a s:aija inseparai

_

www.dacoromanica.ro
 10 - stinATORLIL
. .
bil faptura unuia in a celuilalt, si pentrit ca unul sä se indbiA
.reze fibrä cu fibrä din cellalt, o litsara ingânduratä adânc:
-. Soaarta plantelor agripante când nu se desprind de reaza.
mul lor, si nu cad vaduvite, ci Se insotesc desávArsit, o în
späintânta. ._ , ... t .
-

Ace!' sarpe cenusiu de lemri tesut in ninsculatura bra-4

' dului fusese odata o madioasä si fragedä ramurd de iubire.. -

In verdeata stufoasä care _umibrea adäpostul racoros se mai '

vedeaft incâlcite capricios printre ramuri, crâci tinere din a-4

ceeasi pasionatä plantä. ' - . ,
.

.
$i gânditoare, Manuela culesesedona. frunze de ederä.
HORTENSIA PAPADAT-BENGESCU
.
-

11=6MMINIli

SLILETLIL GRADINEI
S'a scuturat o chiparoasii
ftortle se-apleacli toate
: S'o 'cadet cat e de frumoa,tet
COnd moare Ara de pacate...
Crádina ',treat*, se *ncocoae,
Verblne cloud cate data's,
)11, Viorelele vioaie °

0 plang cu picetturi de rona... -

-
Nu-i suflet norocit de soartit
Cu-atdtea flori la ingropare,
Cu-atdtia trandafiri CC poartli
0 amintire, fiecare... -
Cu-attitia mact sceadorl in sdnge
Cu-atatea tainice zorète...
- Gland floarea sit pe noi ne pletnge
Cum n'o sä planget pentru ele? .

Un jiutur de-ar sträbate firea

N'ar vrea nácar sit le priveascii.
- Sant cline cind si cu privirea *

Reinesti darer,' omeneascet... 1,-

ALFRED MOSOIU

*) Din volumul cu zinnia§ Hilt', care va apare.

-:.

www.dacoromanica.ro
 '
13URATORUL 11 ;

SECETA 111
-
Era domn slävitul Baldovin Vodä, 'mare 'ctitor de biserici, in -

anul când cea mai curnplita secetä bantui- tinuturile romanesti. Stele
mari si rosii, de cu iarnä, s'aprinseserd din plin vestind räzboaie-
multe si citimä. lar oamenii se pregatjrk de lupte si de boalä, ridi-'
dud asezeminte notfá Domnului, ascUtibd lánciile, i curatind bältile
de vechile námoluri.
Dar dusmanii nu s'arätarä i nici cumplitä molimä, mäcar cä luna
lui Ciresar trecuse.
-
Firä bob de ploaie trecuse luna lui Cirepr. Pe urmä se mai
- Scurserä sapte säptämani si ploaia tot nu venea.
- Secetä ! strigau táranii privind cum ingalbenesc'çarnpurile ca'n,
luna lui cuptor.
- Secetai strigau oräsenii, Vizand cum pe subt podurile de
lemn, riurile se subtiau, se micsorau, s'adunau in cate un firisor de
apä ascuns printre pietrele albite de, soare si pilfuite ca'n mijlocul
drumului.
_ - Secetä! striga pretutindeni un mosneag cu ochii de foc, care
..'sträbätea satele i targurile, asemeni unui vifor.
«Pedeapsa lui D-zeu .cade pe aceste Dämatituri ! Pofta ' de ml-_
.

rite si avutii vá coace pe toti. Fiecare' se'ngrijeste nurpai de sine, '

fiecare numai lacomia sa o cunoaste si numai a sa imbelsugare; ni-
meni nu e vrednic* de o faptä 'naltal.. Pe cei Arad i-ati uitat j ati
' uitat pe Dumnézeu! .

«V'ajungeblestemul celor nevoiasi! Blestemul Domnului Vajunge!.

Si idrentärosul mosneag, cu toiagul ridicat ca o sabie cutreera tara
in lung $i'n lat; e unde trecea- el mai mare se'ntindea parjoluk
läcäri albe cutreerau -cerul ars ; pulberéa se ridica pe pämant
si acoperea toate. Secaserä garlele'n câmpie si chiar parade muntilor
secase. Nu mai erau nici isvoare prin -páduri si nici fantani in vale.
Oamenii umblau näuci cu ochii arsi de fulgerid seeetei ; vitele
inureau una cate una, cu limba- uscatá in gurá si tare ca lemnul. Ru-
peat un fir de iarbä i te'ntePa ca spinul. Sdrobeai un mär si nu
esea pic de ieamä. Striveai o frunza intre degete si frunza pataia ,
ca sticla. .
Baldovin Vodä puse clerul tärii sä fad' rugáciuni, dar Domnul
nit se indura sä räcoreaseä lumea. Icoane vechi, moaste sfintite furä
luite 'n brate i purtate pretutindeni. In zadar !.
- In zadar ! striga mosneagul çu ochi de foc, cu vinele gâtu-
lui umflate. .Nu cu prefäcute rugAciunj i ridicäri de biserici yeti
indui'osa pe D-zeu! Dati-i o jertfä, o adeväratä jerttä si -numai atunci
vá va ierta picatele ! . .

Domnul tärii tr:mise slujitori "sä-1 cherne pe acel bätran näpraznic

prevestitor de rele, dar eare-i putea mat-Atli de flacara Ghehenei.
,
- Ce stii ? II intrebä voevodul..
.

www.dacoromanica.ro
 ' 1

12 SBURATÒRVL
1.

-- Stiu ca urgia cereascil va pandeste ! Atata stiu si atat vA spun!

Cine esti tu ? ' .

Eu sant cel ce vorbeste cu ingerii Domnului.

.

-
- Nu ti-au spus nimica ingerii despre a noasträ mântuire? . '
Veti fi mântuiti atuncea numai când until dintre voi va jertfi
ceia ce are el mai scump pe lume, spre fericirea tutulor. Eu am fost
cel mai hogat om din tara aceasta si am impärtit averea mea sära-
cilor din cea dintAi zi. Dar seceta nu s'a oprit. Adevär zic voila ca
.. nu bogätiile mete erau ceia ce aveam eu mai scump pe lume, ci dra-
gostea de oameni. $i aceasta n'o poti jerfi ! Si de-aceia, vä cer trout .

sA ne scapati ! In ziva and unul dintre voi va da ceiace are ma', .

scump pe lume, cerul se va inora, si ploaia va imbelsuga pärnântul !
BAtrAnul vorbi si plea sä provaduiasca mai departe. ,

. ' Dar nimeni nu se 'ndura sä se jertfeasca, pentru binde obstesc.

Orcare ar fi dat ceva dar nu ceiace avea mai scump.
.
lar seceta sporea din zi in zi. Vitele incepurä sä crape de sete
si fiindcä pAmAntul era tare ca piatra, nu le puteau ingropa. Cadeau
si putrezeau in drum, la lumina soarelui si din stârvurile lor se hill-
tau bAzAind muste verzi si albastre, cari oträveau cu muscatura lor
' pi celelalte dobitoace.
- Oamenii erau istoviti ; abia se puteau misca din loc. .

. Aflând aceasta, impäratii vecini se sfatuirA si hotArAti c'a sosit

-' ceasul sa näpädeascA tara lui Baldovin si s'o impartä. Atuncea Dom-
-
nitorul chemä la el pe toti sfetnicii i capitanii säi si le zise:
! ' - Fiind-ca nu s'a gash niciunul din supusii mei, care sA scape
tara, m'arn hotArat sä ma jertfesc eu. Ce are mai scump un voevod '
,
cleat schiptrul si coroana sa ? lata eu ma dau jos de pe tronul stra-
mosilor mei si las pe fratele meu Boldur sa domneasca! Fad Domnul
. ca aceastä faptd a mea s'aducA mantuirea neamului ! CApitanii si sfet-
, nicii furä uimiti de aceastä nitre* Okla' a stäpAnului lor si-i multu-
, mirk in numele tärii, cä i-a scäpat de secetd. -
Dar ziva trecu i nici un colt de nour nu se ridica din zare.
Trecura trei zile si trecurä nod', urgia sporea din zi in zi. lar a noua
zi iaräsi se ivi la curtea donmeasca omul care vorbea cu ingerii.
- VA mirati cA nu vA milueste Cel de sus cu potop racoritor?. : ,
Dar ce facut-ati voi sa' dobanditi aceasta?
.

«Au credeti ca e mare jertfa sa te lepezi de domnia unei tari

Mute de nevoi, amenintatä de dusmani din toate partite si data p:ada
celei mai cumplite morti !?
.; «Nu, oameni buni !... Ceia ce vä cere D-zeu, e pocainta desä-
. varsita, e jertfirea, cu inima curatä, a celei mai scumpe dintre bogä-
tine voastre!
Voevodul cel nou chemä curtea i vorbi :
- Fiind-cA nu vrea nimeni sä ne scape, am sa scap eu nea-
. mul de urgia lui Dumnezeu! .

«N'am s'arunc coroana tärii, caci nu aceasta mi-e cea mai mare -
" bogatie. Asemenea acclui tati din cartile sfinte, vomit da mortii pe
insusi fiul mein Cu mina mea voiu junghia singurrr-mi copil, co-
moara mea i nädejdea tärii !
. .

E.

www.dacoromanica.ro
 1. 77

SBURATORUL, 13
. _
. ,, '
- ,
.- - . Intregul neam se ctitretriurä de grozaVenia acestii fapte; intregul
'

s:- -- neam binecuvanta 'pe Voevod i ochii ttiturora se umplurd de fericire :

/Ana seara nouri mari se l'ior aduna si ploaia va ropoti veselitor.
Erlt toti preotii si toate capeteniile ,tarii de fatä, inrceasul and -

mâna Domnitorului infipse fierul Caicos in gatlejul copilului de cinci- ..

. ' sprezece ani si-i- retezä grumazul. Se infiorarä toti când väzurä sangele
' againd si când nevinovatul trup se sgudui in ghiara mortii.
Cu ochii la cer, curtenii asteptati. $i cerul era alb,.. ca fierul
- inrosit la foc, cam'. albeste. Un vestitor sosi. .

. - Ati vazut veo aripa de nor ? Intreba voevodul, gifaind. '

- - ' - Nu. ,Am venit sa vestesc Märiei-Sale cä a murit un pm de
. ciuma! .

Cäzu noaptea, plinä de. stele. Venira zorile färä de mtg.

' lar 'ziva veni, ducând in card molima grozava. $i'n tref-zeci de .
zile, toatä tara fu plink' de ciumati. lar dumanii nu.
.
mai indräznira ' . . ,,
sa inainteze de frica mórtii ce-i pândea:-
lata din nou pe mosneagul 'sdrentáros... -
7 - Au nu 'se gäseste in tara aceasta un singur otn care sa dea
ce are mai scump, pentru fericirea obsteasca ?
- Mânios, Voevodul puse slujitori sa lege pe mosneagul co bi- .

tor si sal batä si sä-1 dea' mortii.

- Cum vrei sa ne mai jertfim, bateau- titalos ? Nu'ti ajtirigé
sângele copilului meu ?
- Dumnezeu nu ti-a cerut VA-mare de sâtige !
- Mi-a cerut sä dau ce am, mai. scump !

- Minti, Voevoade !...

-
- Au flu!' tau era ce aveai mai scump inluthe ?
Fireste!...
-

g$tii bine ca acel copil nu -era al tau! E copilul unui päcat. al-'
räposatei tale boamne. i crezi cä numai tu tii lucrul acesta ? Tu
urai pe nevinovatul prune si ai asteptat :prielnic ceas .de razbunare.
Numai din urä i-ai dat moartea cu Infirm ta. Din till i din dorul_
de a castiga dragostea multumirile poporului tau. Dar D-zeu ei-
i

teste in fundul sufletelor. Pe el nul poate nimenea minti !

. $i acest neam e blestemat 'sä piati, dad nu se va ridiea din "
sânu-i un isbavitor !... . : ..
$i oinul care vorbea cu ingerii' se departa,si'n mina lui, toiagul -

stralucea ca palosul unui ANhanghel.

. Rana' seara) Boldur Voda muri de ciurn.
- Ogoarele arse nu daduri NA) de grâti, iar in hambare, grâttl '

vechi putrezi. Si-o foámete curnplitä se'ncinse. Mureau bogatii cei

. dintAi, cad foamea n'o puteau indura. lar cei säraci, parca-i pazea -.
D-zeu, caci Invatali sa -rabde de când lumea, rabdeu i acuma si nu
se präpacleau de foame. ' . 1

In vremea aceasta, din toate colturildtarii, veneau oameni s'a-

ducä daruri la icoana Sfântului lije,, stapâttut norilor si al ploaiei .5y;
binecuvântate. Movile 'ntregi de scule pretioase cresteau :in jurul icoa-
nej, timpleau.biseriçar0 se'ntindeau departe. Dar sfântul nu se indura,

www.dacoromanica.ro 7..1
 14 SBURATORUL ,

- - De mai tine seceta trei zile, nu mai "amine om in tara a- -

ceasta! spuneau mosnenii si se pregateau si moarA.
Dar iatä el a treia zi, cerul se intunecä din patru zäri deodatä.
Norii alergau unul cätre celalt si cat ai clipi din ochi se'mpreunarA.
lunetul -dudui, undeva departe : Jtecea sfântul Ilie'n carul säu, pies- .

nind din bice de foc si alergand de la un capät al lumei la cellalt.

Norii se sparserä si o ploaie bogatA inecä pämantul. -

Faradic: se umplurA i alergau repede spre garlele cari Cresteau,

tulbure si inspumate. Curgeau apele din cer, se repezeau din munti
si curAtau cuprinsurile de starvuri ducandu-le departe-, spre matca Du-
nirei Maine si de acolo, in marea färd de sfarsit a pAmanturilor
.
tätäresti.
Trei zile si trei nopti tinu ploaia. Acuma, apele erau lirnpezi
si deasupra ogoarelor inviorate, räsäri soarele. Pisärile ciripirä din
nou si larma lor veselä umplu väzduhul. .

Si'ntreg norodul veni sä'ngenuncheze si sä multumeascA sfan-

tului cA i-a scapat de secetä.
$i'n mijlocul darurilor aduse icoanei fädtoare de minuni, ochii -

tuturora cAutau cununa fárá pret, nepretuita comoarA de nestimateadusä -

in ajun si care-i cäpase de moarte.

Dar nu vAzurA nimic strälucitor, in mijlocul strälucitelor prinoase.
Erau tot aceleasi daruri inainte de furtunä : nici o sterna noud nu
sporea comoara sfantului. La picioarele lui insk un copil gäsi un
biet flaut de soc, o jucArie de tar& cioban, unealtä tirO pret... Era
singurul lucru nou inchinat sfântuliti si era tocmai jertfa asteptatä
de Dumnezeu. ;
- Nu se poate striga multimea.. .

(Noi am adus lucruri mult mai pretioase Darul meu ne-a man-
- Eu am jertfit ce aveam mai scump pe lume ! Eu v'am scdpat
tuit ! .

de moarte! Eu am sä fiu voevodul vostru

Asa strigau felurite glasuri. $i fiecare credea cA el era izbävitorul.
16' Deodatä insä se fäcu firer,. Ca si cum insusi sfantul Die s'ar
fi-desprins din icoank räsäri in mijlocul lor bätranul infricosat, care -

vorbea cu ingerii.
. Marla lui dreaptä era rezematä de umärul unui tanär fecior de
"

Oran imbräcat ca vai de lume si cu glasul puternic asemenea tune-

.
-
tului, mosneagul vorbi :
Ingenuchiati !...
$i multimea ingenuchiä.
0

- latA cine este 'acela care v'a mantuit!... V'am cerut tuturora .
snit! jertfiti ceva si m'ati mintit cu totii. Acest Mat, singur pe lume,
cutreera satele i cânta din flautul säu, mangaind i inveselind fäptura.
$i flautul era singura-i avutie. Si. dud i Yarn cerut spre mantuirea
tuturora el n'a pregetat o clipá ci mi-a intins comoara lui cu sme-
renie si atuncea farmecul s'a deslegat, obezile cerului s'au frânt i
ploaia binecuvântatä s'a risi pit pe fume !...
El a faun minunea! Lui D-zeu nu-i trebue daruri bogate, ci
jertfe din toatä inima aduse. $i fiindcä bäiatul acesta este alesul lui
Dumnezeu, vi-1 las vouä stäpin... .

www.dacoromanica.ro ,
 z

. '- *- '
. .
. ' -
"

. z.
snpivroRtit. _
13
.

.Cu mina mea ii pnn pe frunte cumma domneascä ! Ascultati-I

pre el, ca pe. cel mai falnic dintre voevozi si pilda lui, sa fie pildá
tutuloral... :

Mosneagul binecuvintä pe Mau apoi se 'nvesmintiLin lumin

si se'nältd in slava cerului.
- ' far- tänärul fecior de (Aran se urcä pe scaun ul ärii, spre m
tuMirea intregului neam si subt domnia lui, relele se Indreptark oa-
menii se facurii mai buni, incepurd sä s'ajute intre ei si sä se :hi-
,
beascä si de atunci tinuturile românesti propäsiri foárte.
Spun bätrânii ca mosneagul care vorbea- cu ingerii a fost biro-
to.nisit sfânt si-i zic liii Vichentie. El a särbätorit in aceiasi 'zi. cu
sfintii Mina si Victor.
far tânärul Mau ce--a mântuit lumea de secetä, n'ar fi altul 4
decât Negru-Vodä, cäruia ii datorim mânästirea Curtea de Arges, ri-
dicatä de vestitul zidar, mesterul Manole.
. -

VICTOR EFTIMIU '

Lausanne, 30 Oel. 1918.

CRONICA 'LITERARA'
Coptic: Trei, boamne, pi toll tréi
(Fragment dintr'o Revizuire")
Prin însiii natura inspiratiei lui, Cosbuc era. pornit spre ImPru:
muturi litérare. Rar se va gfisi un artist atilt de mare, care sk se mentinä
!Anil la sfiirsit in cea mai strictä obiectivitate Dela cele dinUii balade ai
paint la traducerile din urniä, nu-i gsim: nici o atitudine liricä. Poet al
naturii si al äränimii idilice a Inceput, si poet epic a rilmas. A cantat -

*sentimentele altora. Nici tineretea ispititoare nu l'a Indemnat sä se,uite

In propria 1ui inimä. A-1 !nine aläturi ,de EminesCu, Inseamn a apropia
doui talente cu totul deosebite : un brio si un epic.
Substanta poeziei lui Emblem' vine din el Insusi, din marele suflet
sbuciumat, din clocotirea de pasiuni, din Inclestarea durerilor, din aspi-
ratia supremii spre linistea neflintei. Poe ia lui Cosbuc e. din afarä. Ele-
mentul pasional Ii lipscste cu totul. Poetul.nu-si trilmäeeste deck emoliile -
impersonale. E un artist ce-si potriveste sunetele si icoanele In fata unei
privelisti a naturii sau a unei idile sentimentale. .
Dacil n'am gäsi tot In Eminescu cele mai muzicale si mai plastice
-

versuri ce s'au sells In romfineste, am putea spune o poelul ardelean a

fost cel mai desfivfirsit mestesugar al versului.nostru. Cosbuc nu rijunge
pang la perfectia unora din versurile lui Eiiiinescu ; are MO d'sripinire
de formä suveranä. Pe, cat e de inegal Eminiscu pe atat e de egal Cosbuc.
Nu e poet ca-e sui -fi mliidiat mai bine limba româneascä In fine lamèle
sonore. Fraza poetic5 se strecoarà In soiStitoare versuri; versurile. se
a , Incheagii in strofe ce curg pe nesimtite In cea mai nesilitä- alergare.»,
- '

a
-Prin natura epicii a inspirptiei lui, era deci firese ea poetul sa -

pre'ucreze si'mateeialul altora. Ne scoborându-se In sine, poetul trebuia

sä caute îualtii. Poeziile lui pornese uneori Insä dintr'o emotie adevá-
ratá; alteori sunt simple Versificatii Pe teme impumutate. 0 ilustralie
nn
r,

www.dacoromanica.ro
 16 StiURATGRUL

Inspirat de o poezie a lui Lermontow, i-a. dat prilejul s scrie Raga-

. .mintea din mina. Reminiscentele din lecluri se versifica' astfel dela sine
cu timpui.Stpân pe form, poetul toarni In admirabile ver uri roma-
nesti luciaH cetite sau povestite. Ia.tä pentru ce a fost o mare emotie,
cfind, aeurn vreo douzeci de ani, s'au descoperit In Balade si Idile si
cfiteva renainiscente, pe care poetul nu le putea tgädui. E.nelndoios c
.poetul a prelucrat si In material 'Strein: uneori inconstient, alteori Insá
In chip cu total constient. Simtal nostru moral se simte atins. N'avem ce.
face insri. !nainte trece adevilrul. Istoria literar Ni are si ea drepturile ei/
4 4 '

Voi arita deocamdat c populara poezie Trei, doamne, si loll ire!

- este o prelucrare constientii a poeziei An Anfrag a lui Karl Stieler, scris
. In dialect bavarez i inspirat de rzboiul din 1870. (Bern, Deklamato-
"s-
_ dam, p.. 478, Reclam). Din 6 strofe de ate 4 versuri, Cosbuc a fcut 13
strafe de cite 6 versuri; dar nici un moment din mica dramá a lui
.

Stieler nu lipseste din poezia lui Cosbuc. Niceri nu se poate urmri mai
:
bine, felul de preluerare a poetului nostru, darn! lui de amplificare hi
. retorica spre care-1 Impinge' usurinta versificatiei. CAef nu trebue sä
- uitäm ci in Cosbuc, pe Ping poetul sincer emolionat, mai gäsim i un
virtuos al desvoltärii retorice. In Trei, doamne, si loll trel, avem tocmai
. putiMa de a intra in atelierul acestui mestesugar.
" Iatä strofa întâi á lui Stieler :
-

Un Wan are trei coati la razboiri,

.
Despre care nu se mai aude nimic.
de' - 'Acum se duce la München
r . Ca s intrebe la cazarma.
- Actastri simpla stroM se preface la Cosbuc-In 5 strofe, adic ta
30 de versuri I Poetul desvoltil idea riázboiului cu Turcii, eroismul solda-
tildr_nostri (Momente neadositoare pentru actiunea poeziel) i nelinistea
cres6ndâ a batrânului tata, - ceiace e interesant psihologiceste :
' Avea si cansul trei feciori, . Scria'n gazeta, ca s'a dal
$i i-au piece' toli.trel de-odata - Porunca sd se'nloarca in lard
La tabar, sarmánul laid I Toli cei piece" de ask! vara -
I ; ' Ce grill pe-dansul, ce fiori, - $i rand pe rand veniau in sat
Cand se gandia c-i greu rzboinl, $1 ierl si astazi ate unul
.
' .
.N'ai limp è stmli ca Mori . .
Din cei care-au piece'.
. -
Si hini lrecul-au dup MO -
1

. $i-ai lui intarziau I Plangand .

$i-a Jost de veste lumea Nina, De drag c are s-i revad,

'Ca steagul Turcului se'nchin; ''. Sta ziva 'n prag, iesea pe stradd
$1 mandril codrului pauni, ` Cu ochii zarea msurand,
: Romanti - au isprult razboiul, $i nu veniaul $i clintr'o creme
Ca s'au &Mil nebuni . Gemea, band de un gand.
.

. .1Vadejdea cola 'n el slam

". Pe cal creglea de rece gandul.
El a 'ntrebat pe toli d'arandul
Dar nimeni stire nu-i stia.
-
El pleac'h urma la .cazarma
Sa afle, ce dorea.
Cele patru versuri ale lui Stieler se gsesb deci aproape intacte. t
Cosbuc a mai adaos 26 de versuri, uncle de jirisos, cele' mai matte ii-
grävind Ins sbueiumul bátranalui In chip progresiV. '
. - Jar& strofa a doua a 'lid Stieler :
Cum merge Toni al meu?" intreb el,
Pe ,clansul It prefer tuturor ;
Atunci ei fi privir si-i raspunsera ;
,,A cazut la Woerth".

www.dacoromanica.ro
 SBURA.TORUL 17
7

La Cosbuc avem o traducere literalä" :

Cprarul uechiu ti ese 'n prag
Xe-mi face Rode?" El tnlreab,
De Radu-i este mai cu grab&
C Fadu-i este cel mai drag.
E mort I El a ceizut la Plevna
In cel d'inl6i sirag
La auzul vestei nilpraznice, bAtranut lui Stieler nu poate scoate
decilt : . -
--.k 0:mein Gott nein r ..,"
Cosbuc dilueazjí efectul concentrat al tipiltului bátrrmului, printr'o
tradä retorica :
0, bietul om I De mull simlea
C Radu-i dus de pe-ast lume,
- Dar astzi, and stia mutate.
El sta refire si nu credea
-
S-i moar Radu I Acest lucru
I e El nu-1 trzfelegea. .

, - .

Strofa a treia la Stieler este :

- Si Hans al nostru?"
Impreun cu 70 de oameni
-
A ceizut la Sedan" - Si Sepp ?" .

Zace la Orleans!"
La Cosbuc avern o simplá traducere:, -
,

Dar Gheorghe-al nostru cum o duce?"

Sub glie, taic si sub cruee,
Loy!' tn piept d'un iatagan !" -
Dar bietul Mircea?" - Mort l Mircea
Prin vi pe la Smârdan"
Strofa a patra la Stieler este :
Beitrânul nu spune nici
Se sprijine de dulap,
o vorb si
.
!Ileac&
,

' -

De scaun, de u$ä, de scar,

Ar urea s se odihneasc pufin.
La Cosbuc gilgim In loc douti strofe In care pateticul concentra
.al lui Stieler este tarns desvoltat retoric :
.EI n'a mai zis nici un cuant ; Cu pasul slab, cu ochii bell
Cu fruntea 'n piept ca o statue, - El a plecat, gemând p'afar, .

Ca un Hristos &Slut in cue, ,i-mpletecindu-se pe scare,-

Tinea privirile 'n pmânt, Cherna pe nume pe befi,
Prea c vede din nainte-i Si- se proptea, de slab *menu!,
Trei morli intr'un mormânt. Cu Inane de prefi.
Strofa a cincea a lui Stieler este:
Jos pe o treaptä dinaintea casei
Se aseazei btrânul,
El isi fine in mane:" pálria
uit de Mate.

www.dacoromanica.ro
 18 SBURATORUL
. .

. La Cosbuc barmier.] de desperare muta a loAtránului "Se diluiazti

. iaräsi tu dong strofe :
Nu se simfea de-i mort dri treaz, $i-a stet asa, pierdut si dus. -
N'avea puler s se simteascil : Era 'n amiazi si 'n miez de var
El trebuia s s'odihneascei - $1 soarele-a sczut spre searö, .

Pe-o piatr'n drum sub un zplaz $i-n urmei soarele-a apus

S'a pus, inmormânteind trr palme-i lar bietul om sta tot acolo
Slbitul lui obraz. Ca mort, precum s'a pus.
bi acum strofa din urm5 a lui Stiele.r ,
Stieler :
Ji treceau pe dinainte multe mii de oameni
$i multe sute de träsuri,

-
.
-

Trei copii si '

Tat& steitu muM vreme acolo...
trei !" -
La Cosbuc o Onion cu toate amilnuntele. Nu lipsesc nici trásurile
nici oamenii si nici energicul soiled dela units : ' , '

Treceau brboli, treceau femei, '

- Si uruiau träsuri pe strode'',
,r
Soldafi treceau fceind parad,
Si-atunci destept privi ia el
.rt

sSir.si duse pumnii skeins pe /ample:,

Trei, Doamne, si toli trei I"
,
Ne af15m deci In tata unei traduceri. Nici until din momentele ,
poezieLlui Stieler nu e Hoot la o parte. Cate va au fost numai desvoltate,
dintr'o necesitate psihologic5 uneori. din amplificare retoricä cele mat.-
adese. E i acesta tin punct de istorie literarii. "-
1

E. LOVINESCU
. .
CRONICA TEATRALA
Teatrul National : HANGIOAICA
Mai mult decât commedia dell'arte i mai putin decât comedia de
caracter : Goldoni, impreunä cu Gozzi, pärintele comediei italiene. Cam. '
präfuitá, cam mâncatä de vreme Hangioaica. lar adaptarea româneascd
" îi mai ingroasä rugina. (Ce-o fi "senioria voastrá ?»)."
Un Goldoni pieptänat si jucat cum se cade ar fi o cinste pentru
repertoriul Teatrului National. Desigur cä s'ar fi putut prefera "Slugä
la doi stäpâni», care s'a pästrat mai bine si reprezintä mai onorabil
pe Goldoni si aiurea. Dar repertoriul acestei nenorocite stagiuni a fost
alcatuit de toanele si ambitiile artistilor, si in deosebi ale artistelor...
De-aceea trecem.
Hangioaica cere o comedianä desdvarsitä. Altminteri toatá co-
media se näriie. Mirandolina intruchipeazá farmecul femenin. Trebue
deci sä fie frumoasd, gratioasä, cochetd, seducátoare, sentimenialä, bat-
jocoritoare, ispititoare... Misoginul cavaler de Ripafratta are dreptate
când spune cá «femeea aceasta are ceva. ceva extraordinar.» Pe,
Mirandolina aceasta vrea s'o personifice d-na Barsan. Nu poate. Dealt-
fel nici o artistä romând de azi nu poate s'o joace. Nu face nimic..

www.dacoromanica.ro
 -1
SBURATORUL -
Nici in alte täri nu prea se afla cine s'o intrupeze. Greseala nu este
19

- cd d-na Barsart are curajul explicabil de-a face pe Mirandolina. Orice

artist e liber sa-si suprapretuiasca ptiterile. Vina cade asupra celorce
- ingadue incercäri condamnate mai dinainte.
: Lipsa Mirandolinei rästoarnä insAsi temelia piesei. Dad Miran-
delina nu e cum ar trebui sä fie, apar pretutindeni semne de intre- -

bare. Hangioaica lui Goldoni e atat de frumoasa, seducatoare, gra-

tioasa, vioae... in cat toti barbatii o iubesc, incepând cu contele
Albafioritta si sfarsind cu d. Romano. Asta presupune ca si sala, in-
cepand cu lojile si sfarsind cu galeria, trebue s'o indrägeasca mai re-
pede decum se zäpäceste Ripafratta. Conflictul comic chiar aici isi
.

are obirsia. Mirandolina, obisnuita s'o adore tatä lumea, se simte

- aproape jignita cand ell peste unul care îi rezistä. Deacea isi pune
in cap sä-1 cucereasca si sä-1 pedepseasca. Si fiindcd noi, sala, o iu- '

bim intocmai ca si marchizul Forlipopoli, impotrivirea cavalerului ni .

se pare ridicold. Asa se face ca sbuciumdrile cavalerului starnesc ra- .

. .
sul si CA' simpatiile noastre intoväräsesc toate viclemile Mirandolinei.
Pe urma umorul lui Goldoni are o notá particularä. E primitiv.
Se apropie intru catva de faimosul humour anglo-american. Goldoni
- - vine imediat dupä commedia dell' arte, in care spiritul era furnizat
. de vesnici,i«arlechino», <<dottore», «pantalone" si alte cate-va tipuri re-
, prezentafive ale umorului popular. Goldoni nu poate rupe brusc cu
favoritii publicului. Pastreaza deci cate ceva din strâmbaturile care-i
.; asigura simpatia spectatorilor amatori de improvizatii burlesti, dar a-
daoga si träsaturi sobre, puternice, individualizatoare, menite sä tran-
sforme papusile in oameni. Astfel comediile lui sunt o legänare intre
sablon i viata. Dealtminteri ' aceasta .constitue .farmecul umorului gol- .

. donian.
Reprezentarea deci trebue si scoata in evidentä amestecul de reali-
tate i joc, ce caracterizeaza pe Goldoni. Sarcina regisorului e grea.
Prea grea pentru umerii d-lui Nottara.' Deaceea in Hangioaica ern,
vizut numai fantose. '

. Greutatile incep cu distributia rolurilor. Ce cautä d-nele Ana

Luca si Marioara Zimniceanu, altminteri elemente bune, in cele cloud
actrite care vor sa para cucoane? Aid trebuiau cloud temperamente .
de comedie, vioae, sburdalnice: .
-
Pe urma regisorul are chemarea sa reglementeze stilul si ritmul
piesei. Au lipsit. Hangioaica se joacä intocmai ca o farsd oarecare.
Minus miscarea trebuincioasa, desi Goldoni inseamnä vioiciune in fie- '
care replica. Mirandolina stä mereu cu mainile in buzunarele sortului,
intepenitä cand in dreapta, cand in stanga, recitand pasagii. Asa vrea
- sa cucereascä pe dusmanul femeilor !
Conventionalismul merge in cömediile moderne fará culoare. In
.

clasici e insuportabil. li ucide. Superioritatea lor este ca, pot rämane

vesnic tineri. Cu conditia, fireste, sa fie jucati omeneste. Deaceea o-
ferá Glut regisor iscusit atatea posibilitäti de realizare.
. Teatrul National s'a impietrit inteun sablon nenorocit. Orice
pink in costume revine d-lui Nottara. Räu. Tocmai piesele in cos- .

tume ar trebul date pe mana regisorilor tineri si ambitiosi.. Numai -

tineretea ne poate scoate din conventionalismul ucigator de initiativa... E-

www.dacoromanica.ro
\
 20 SI3URATORUL

Ceva mai mult noroc A avut Hangioaica cu bärbatii. Rolurile,

incband pe maini de comediani, Vau reliefat mai binisor cu toate . .

cdtusele regiei conventionale. D-nii Soreanu, Toneanu, Atanasescu s'au

-
apropiat pe ici-colo de ceeace cere Goldoni. Succesul, mull- pntin Cat '
a fost, lor li se datoreste.
' '
-
L. REBREANU
,

CRONICA IDEILOR
z
Prolegomene. - Determinism literar. -
Carti le si Vieata. '
.. . -

La capatul acestei marl Incercari oamenii afirma din nou valoa-

Tea ideei. ,
Desadaptarei rasboinice i se opune viziunea unei adaptari ratio-
nale. Dupa afirmarea instinctului i triumful spontaneitMii, Invingatorii
vor sa-si consolideze victoria prin metodä i s'o aureoleze prin delibe-
rare. Niciodata nu s'a produs o interpretare mai larga a experientei
-recente ; niciodata, o 'mai indarätnica dorinta de organizare generald a
vietei de maine ; niciodata mai multa sociolOgie, niciodata mai mull('
'economie; nicicand dogmatismtil n'a Inflorit atilt de bogat. Lucrurile nu
se .vor opri de altfel numai aci: pretutindenl spontaneitatea va fi sub
ordonata conceptului ; vieata calda i dontradictorie, recilor' armonii
_. rationale. Vom avea o lame ce'si va cugeta existenta : o moralitate ce'si
va Inmulti perceptele si o artá In care vorn putea deosebi ,,atitudinea".
' -Desigur, noua orientare nu angajeaza viitorul Mai departat. Impotriva
-adaptrilor rationale o reactiune se va produce, fireste - mai curand
sau mai tarziu se va Intelege ca rasboiul acesta a fost o vastä experi-
-enta si o definitiva valorilicare; a spontaneitatii.
Dela aceste incercari de adaptare rationala, Insä, 'ziva de maine
îi va primi caracterul. Pe acesta voim a-1 iuregistra : cu ocazia preo-
cuparei de idei a zilei ; surpriuzand In operile de creatiune gestul inte-
lectual ; la noi ca i in strainatate.
Pretul i functiunea ideei ar putea alcatui concluziunele unei ase-
menea cercetari, care, deocamdata, ne apare, numai, ca Indelungata
_rabda.toare. E un studiu totdeauna instructiv i uneorl, privindu-ne obie-
tul in perspective mobilä a relativitatllor omenesti, un lipsit:de agrement.
e s
-
Viitorul e ispitit din toate pärtile. Niciodata clipa prezenta nu nl .

-s'a pärut mai provizorie. Ne apasa cu data neliniste tresaltä In sanul -

situ si goana timpului e prea mica pentru grebe nOasträ. -

' - - Care va .fi organizatia politicá internationalä de maine ? care '

-va fi regimul sub care, maine,-popoarele vor tali? care, industria, stiinta
economia ? ate taine atatea Intrebari. Chid nu sunt destule, oamenii le .

inventa. Nimic nu scapa pronosticului. Nedeterminatul e Inlantuit in for-

t

www.dacoromanica.ro
 t
_ STaIRATORUL 21' -
Mule ; neprevisibilul,, prevazut. E un desfrilu de ipoteze i de haluci- '
natii. In nelinistea cu care oamenii apropie ViflOrUJ, problema literature#
de mane isi are si ea local. Care va fi, deci, aceasta ? Cum si din ce
motive? E o chestiune de metod si, In solutiile ei, nu e deck obiec-
tivarea unor preferinte personate. S'ar ptitea face o ancheta; tonul va fi
S,
feluriC Ea àr 'avea intreg interesul ce i se cuvine : n'am 'cuprinde nicio- '
. certitudine, dar am pipiii cateva perionalitäti. Poetul neinteles .se va ' ".

vedea confirmat in viitor : glasul sau va urea pe arpegii sclenane:E1 e

profetul. Viitorul?
- Asa va fi!
Omul de stiiata spectand câmpiile iluzorii, ale unor manifestafb.
ce Inca nu s'au produs. are ocazia sa'si aplice cu succes metoda. Ce va
.fi literature de maine?
Criticul revistei Insemnäri literare-in scrisul caruia cred a re-
cunoaste notatiunea samara si metoda preferata a d-lui.G. lbralleanu-ne-
, da un räspuns. .

Literatura de maine va fi. desigur, alta deck cea' de p anä aaum.

Intregirea neamului si dezrobirea taralimei. vor face Sh dispa.ra din
literatura acele accente de protestare, de revendichri, de milä, de pro-
paganda', care dadeau tonul unei mari parti din opeile noastre cele mai.
pretuite". Aceasta nu va mai fi; ea va fi insä aceea pe care o va cere
vieata complicata, tu proportii mari, cu miile ei de nevoi noua si de
probleme arziltoare.:. i daca , va cere, ea se va produce". Cu aceasta
desigur, viitorul nu ne apare lintr"o lumina mai deosebita. Criticur In-
semndrilor urmeaza, Tusk cu ispitirile sale. El prevede ronzanul social
sau rolul fenteii in literaturä. Determinism literar, deci; dar numai cu .\ -

pretul acesta : izolând, din realitatea multiplä, vie si neasteptata, o sin--

gurá latura despre care. apoi, afirmi perpetuarea sa *rnecanicry. In do- -_
meniul faptelor morale (nice determinism e cu acest pret.
Se spune. Au existat i vor exista raporturi sociale : a existat
va exista o transcriptie artistica" a lor. Nu vkl cata noutate i eat
castig asupra viitorului se va fi cuprinzând Inteo asemenea afirmatie..
E ca si cum asi spune: au existat i vor exista flori - a existat si va .
. ,
exista o poezie a lor. lar dacil sub ochii mistrit in flora pamânteank o
noua spew, intinsa Si luxuriant& s'ar ivi,'asi fi indreptatit a spune: poe-
zia le va ante si pe elt. Nu voi putv spun Irish dacä poezia de
maine- va cânta in special florile; caci nu voi putea spune daca marele,.
lor poet se va naste Maine si daca, mail* Va fi ziva cântecultii. lor.
Balzac s'a näscut, In conceptia determinismujui literar, pentru a fixa -

sbuciutnul social cc :a urmat ichimbarilor de regim din Franta trecutu-

-lui inceput de veac. El s'a Miscut Insä numai atunci, desi ar fi fOst bine
venit si dupa rasvádtirile, rfine0i din evul mediu ;, i dupA sfingeroasele:-
,
ra-zboae religioase din sec. XVII-lea ; si Orland_ Cum orictind.si-ar Ifi '
. caracterizat vremea sa Shakespeare sau Goethe : un Shakespeare sau.
Goethe al epocei respective. Aparitia lor insa In forma absolut originalk :
si ireductibilil In care li curniastem sedatoreste unui intangibil la care- -2 -
se adauga Imprejurari de cultura ari, reprezeiilând o crestere in men--
-4
_
talitatea generalä, scapa oricarei prevederi, ca unele ce nu pot fi hduse -
la niciuná din imprejurtiffe trecute i cunoscute. De acesti factori cul..

2 www.dacoromanica.ro
 ! .

-
)' -. .. 22 »
.
......
ttirali, omul de stiintrt ia cunostintä, numai, a posteriori; de acel intan -
.
SBURATORiii;
. .
-

:-.
,

'... .--.; e:,- ._ % gibil el nu ia eunostihtä- niciodatil ; If aflá In manifestärile sale, 11 ignó-
...,.- . reaz6 in esenta sa: el alckiteste misterul surprinzkor al creatiunei $ iv

_
---
-
.
....-
.-_,
.
' ,
.
libertatea inexplicabllä a procedeelor sale.
-
. ---,
. ..
-.

Literatura de mâne va II o literatura socialä ? Pang a o putea afirma ... '

. .
.
\
trebue sä ni se dovedeascä c marine se va naste marele poet social si , ---..
câ Imprejuiärile de culturä, In cari glasul säu s'ar putea face auzit, se \,-..". :.
- ,.'
. - ...
- ,
..
vor desävärsi pang mAine. . . ..
\
.
_
'
..
..
...-, . . ., , .
. ,., ,
. ..-..:--- ,
.
.
,. \
Str äinätatea nu ne trimete earth Izolarea rázboiului continua sä fie o
-erizA a economiei actuate. Piata noastrá e e privata de inpiratia sa. S'o recti-
noastem. Intreaga noastrá vieata n'a fost, prea adese, deck o vastä. $i -
uneori nedegbizatä localizare. Lipsa de informatie nu este dar o pricind
mai molt la neadaptarea noastrá Suferim din lipsa cári1or. Imi place
Insä sa descopár In aceasta un Inteles mai antic: frätia omului cu fila
tipáritä. .Mi-amintesc de gandurile acelui profesor italian, Dino Proven- .
in!, care, sub därätnäturile cutremurului dela Messida, astepta clipa pea-
imsirel finale. In pragul mortei cugetul li era sträbitut de imaginatiile
lui Pirandelle, Villon, Pascoli sau Jules Vallés. 1) Cärtile îi trimeteau so-
lia lor. Omul îi preggtea intalnirea cu misterul prin câte-va pagini ce- -

tite altädatä. Vechett antitezi nu se mar poate face. Cärtile i Vieata .

nu mai stint lururi deoscbite. Ele ne pitrund esenta : Imprumutil dela

aceasta intima sa co dard, ii därueste idealitatea lor. Curand nu vom
mai fi noi deck In .mäsura universalitätei noastre. Vrem sii euprindem t-
cat mai mull : calea e aceasta... i ce lucru minunat o carte! 0 carte ,
e o sfortare organizati : un suflet si o compozitie.- Sanulgi un fragment
de vie .vieatä si li modelezi la lumina zilei. Porneste dintr'un suflet si --
se Infige In altul. E o comunicatie subtili si desiivfirsitä. Uneste vea- _ .

curile si scurteazi dePärtärile.-Mä tern, Insä, de piatra ipocritului...C5r-

. tile si Vieata Vieata, numai. In unitatea ei. artile Isi au. locul : o ex-'
primä, ca gestul ; o stimuleazá, ca lumina.
;. TUDOR VIANU
.
CRONICA ARTISTICA
Despre pietura románeased de ieri si da ratline - , ';":"

Prin vuetul präbusirii intocmirilor politice arbitrare i la flacgra -

incendiarä a ideilor de libertate se aude, de pretutindeni, därz si su-

prern, strigdtul constiintelor nationale. In- artá, la noi, acest strigat bled - .. _

nu si-a gisit räsunetul. si-1 va gási Insa, dupä ce rostuirile noi ale po-
porului rornânesc se vor putea in toatá alma Inghegâ, cu diferitele forme,
in tiparnitele de culturä. Va fi si la noi astfel, pentruci in toate epocile
.
de renastere a constiintei de sine a popoarelor, arta a fost consideratä
ca un important factor de cultUrä. .Pand ieri nu a fost ash. Contra
11 vd. culegerea recentS: Aspecte din filosofia contimporcoui. ed, Studii filosò-
lice" 1919.

www.dacoromanica.ro
 - - .
7. 1

.
SBURATORUL 23 .

. - '
acestei constatäri nu protesteaza nici faptul supra-productiunei artistice
.-."- din ultimii ani; cAci nu poate fi interpretat in senzul unei necesitäti :de
culturalä alimentatie artistica: daca ar fi, picture de industrie nu s'ar
practica pe o scara asa mare, in expozitiile noastre. Oepinde de dome-
. niul industriei sä reproduci la infinit, cu mici variatiuni i fiirä adâncirea
, subiectului, aceleasi terne ca cuprins al unei activitati artistice de o
,
"

- _ viata intreaga. 1
. ,
, .

- Orice activitate a unei organizatiuni omenesti e supusä evolutiunei,

care h. Insearnnä progresul; inertia fiind egalA inexistentei. Evolutiunea
ártistul, sufleteste superior organizat, trebuie sä o inteleaga in sensul
. - unei desvoltari si exteriorizari sufletesti, maxime si reversibile, a (flute-
rilor de creatie, initiate. In arta, mai cu seama, mai hula deck tin '-
°rice alta ramura de activitate umand, productiunea e conditionatá de ko .

irezistibilä: pornire launtrica si activä in serviciul acestui principiu al .

evolutiunei. Rostul cultural al unui produs artistic e, Insä, numai atunci

complect, and e consumat de altii, and trece ca aliment in organismul
-nostru sufletesc, uncle activeaza si rodeste cu ajutorul sensibilitatei noa-
. stre. In acest moment se stabileste comertul sufletesc intre producator,
' artist $i consumator publicul. Inteadevär si-ar cömpune intealtfel
-
artistul opera sa din elemente luate din viata si natura si care se Adre-,
seaza direct facultätilor noastre senzoriale? Numai and accasta nevoie
-1- .; - de alimentatie sufleteasca e real existenta, rolul artei ca factor cultural
e stabilit.
S. - Daça artistii au neglijat fondul artei lor in schimb au millivolt
mestesugul pana la aspectul de rafinament technic. Tablourile lor au
Insä uh cachet" strain, deci rafinamentul e luat de imprumut, se vede,
dela Mrienchen sau Paris. Ca opera artistilor nostyi sa fi 'carat de
'acest aspect strain. ar fi trebuit cäutat un mod de expresie technici
potriv. t forme or neexploatate incä a vietei si tärei noastre cu ajutorul
conceptillor artistice straine care nu se exclud de sine.
Trebuiä studiat earacterul fizic, inidividual national al solului sf
' poporului roman si prin excluderea a tot ce este accidental si agrement.
Nu o copie servitä a naturei sa urmarim. ci revelarea individualului
Prin r evelarea individualului printr'o spiritualizare, sintetica, a elemen-
telor fiziologice si fizice, forme , colori , etc., din natura vom ajunge
la relebarea unui idealism artistic cu Inteles national telu ric.
In faptul creatiei, din elementele constitutive, scoase din adâncul,
din nedonditionatul naturei - forma, culoarea, atmosfera etc. - se
evidentiazA curat, nealterat, liberul $i neconditionatul firei si fiintei noa-
stre. Cat timp arta, in serviciul naturei e numai oglinda obiectiva
cum e cazul cu impresionismul - care resfrange imagine ei; ,cu tot
-
. complexul formelor si aspectelor trecatoare, atata timp ea nu poate fi
' liberd; nu poate fi o reprezintare a fiintei si firei noaStre, In superi-
oara potenta. Prin elirninanea arnuzantului, ornamentului- si prin concen- ".
trarea sintetica a elementelor constitutive se produce extractul material, "-
. pe p anza sau in piatra', al individualului coprins in plämada etnica a po-
. _ ' porului românesc.
Daca acestea vor fi preocuparea spedulatiunilor noastre artistice, dupa
o namcd serioasä, va veal momentul in care vom fi adus aportul nostru .
- i sirigurul posibil - la Imbogatirea tezaurului artistic al omenirii î "

numai atunci va exista, de fapt, o artä româneascd. .

_ . --- F. SI RATO
.
.

.
.-
:
COLECTIUNEA CARTILOR GALBENE -.
Se artuntä aparitia apropialä a
unor publicatiuni sub titbit de
Note din viala americana" de
Virgil Barbet.
- "-
Colectiunea Carlilor Oalbene". Liu apostol al vietii moderne :
Primele volume ce vor apare Viliam James" de D. [nestles.. -

in curand sunt : . ,

www.dacoromanica.ro
 .

.
- 24 - SBURATO-RUL

Insemnäri informative
Sub acest tillu Dom publica nolite de caracter informally asupra
miserei noastre literare si culturale. Notilele sunt scrise de diferiti scrii-
tori, ce vor semna cu initiate. Sperörn cd-aceste initiate isi vor cplita,
cu öremea mica lor indiuidualitate. Scopul cronicei nu este polemic. ci- -
informally. Polemica va imbraca la nevoe caracterul redactional. Deo-
camdata voim s Punem publicul in curent cu toate undele miscrei noas- .
tre intelectuale. Pentru aceasta, vom lua calea cea mai simpla. Vom pune
I / in genere pe tinerli publicistt s rezumeze cu cdt mai multä sobrietate . si -

rizösur manifestrile curentelor din care lac, ei insist parte. Nu li se va

putea deci beinui lipsa de simpatie. Cat despre o orientare mai generate!,
o vom desprinde cu tneetul-si aiurea de cat in aceasta cronica.
Convorbiri literare (Anul I, No.
2, Febr.919).
Monotena din cauza lipsei de
- gradatiesi a repetitiunilor devenite
maniera, Rugaciunea d-lui Stama-
tiad. Netäm interesanta schitä
psihologica socialá semnatd D.
loanitescu, In care se aratfi, cu
. un farmec literal- particular a-
vfinturile generoase ce au fost
la baza tutulor marilor fapte in-
- - registrate de istoria omenirii,'ca
nefOndalteeva dec fit desciircarea
prisosului de energie acumulat In
-suflete si care odatá chelluit, re-
.cädem iar in lanturile, prejude-
-cätilor i egoismului.
Traducerea sonetului Viziunea
lui Kern de Hérédia, in versuri
lungi de 13-14 silabe, desi având
unele rime särace, redä bogatia
de culori i preciziunea de am-2
Versurile d-lui B. SoIacolu din., .
Cantrile albe au un prea corn,
plicat vestmfint de imagini rare,
care nabuse simtirea caldä, dar
delicatá a poetului.
Literatorul (Anul XXVI No. 26. '
Martie 919). Reapärut pared a-
nume s'a exibeze portretele in ati-
tudini ganditoare ale comicului
candidat al intelectualilor", allí-
turi de proza si versufile gaie-
tarilor semiti de sub ocupatiune,
,,Literatorul" nu &I nimic de searná
afará de cunosputele poem e
Noapte de Decembre ori Levki,
ce au fiicut gloria literarä a poe-
tului de o inspiratie avântatá si
largä AI. -Macedonski, a cärui 1)5--
trânete desorientatfi are ceva din
- tragi-comicul reaparitiei reviste,
pe care o conduce si care a
- -

jucat totusi un \Dui insemnat pe

nunt a originalului, inteo limbá
r- de o trie plasticá remarcabilä,
care ne face sä sperärd din par-
'tea d-lui I. Marin-Sadoveanu till-
mácirea i a.altor sonete ale int-
- pecabilului autor al Trofeelor.
Viata Noui (A.nul XIV. No. 1-11-
- , 1 Martie 918-1 Ian. 919). Schi-
. tele Minciuna si $arpele ale
D-lui N. Budurescu, ffirá a avea co-
loratura caldá, totusi discrerá a
prozei lirice a lui D. Anghel, au
ceva din eleganta lor.
Insemn6rile din rásboiu ale lui ,'
Const. T. Stoiká, prin sufletul ar-
'vremuri alfituri de Contemporanul r
Fapta (Anul I No. 10, 25 Martie
919). A firmándu- i neafecta CA in-
dependenta de partidele politice-
vechi, revista aceasta, cu înfáti-
*area Paclei painfletare de odi-
" nioard de care se deosibeste to-
tusi prin tonul serios, se face- e-
. coul tendintelor alatuirilor so-
. ciale nouä cerute de timpurile de
astrtzi. De notat pentru limbajul
säu deschis si nesováitor artico-
lul d-lui Eug. Crácitin despre par-
tidul täränesc. Cuvinte calde 91 -

zAtor 0 de un entuziasm tainic pline de Intelegere in amintirea

ce vibreazá In ele; se deosibesc
de atátea pagini de deciamatii
räsuflate, pecari le-a prilejuit efis-
beiul acelora, ce n'au cunoscut
jiocul mistie al sacrificiului simtit
de poetul .acesta mort In luptä.
- -
lui Ch. Péguy semnate E. Filotti,
urinate de Intepturi fine de a-
- celas. 0 minunatä fabulti reac-
tionara" de Al. Teodoreanu ins-
, piratá de anarhia,bolsevicä din
tara vecinä.
A. R. :T.

-
.k

www.dacoromanica.ro
 11 NMI El Mel faX1 wow MCI I SEMIS la INEZ WHIHNI UMW 1111111111111MM

I , I
! , DRAMA P.

I
. I
ALCALAY $i C°mP- i
1 BUCURES:TI I
I -
CENTRALA : Calea Vietoriei, 37 !
1" SUCURSALA: Str. Lipscani, 88 I
,- imisouni -
.
I
1
I i
! Moufáti Liferare I
I I
,
1 Infunerio fi Lumina de Ion Al. Bràtescu-Voineti. 4.50 !
In Iumea Drepf4fil de Ion Al. Brät(r!scu-Voinesti. 5.-
i Pagini de Riizboi de E. Lovinescu 4.- I
i
1 Da Capo de Radu D. Rosetti 5.-
, 11 Ape adanol de Hortensia Bengescu.Papadat . . 7.- i
I IDimba?a Sava de I. Peretz 6.- 1
1 Toader Neknanui de A. Mosoiu _
6.- 1
!
DezerioruI de M. Sorbul . , ,. .. 5.- I
IRazhanarea de M. Sorbul 5.- i
I .

Rozina de Claudia Milian 6.-

. I
*

1 Garoafe Rogii de Claudia Milian 2.-

1 Fata din Dahl de Sc. Froda ,i A. Maniu . . . 5.- i
1 , I
% NNW EIRE SIMI WM NET NMI Ill fit WWI MIMS EMI MEMO MIMI"

t, www.dacoromanica.ro
 221apäruf Ala 4-c11n

LECTURA PENTRU Top

:: MAGAZIN ILUSTRAT LUNAR I:
SUB DIRECTIUNEA D-UI E. LOVINESCU
,
Cu urnultorul aumar
Jalnica Moldovii intiimplare" . . E. Lovinescu
Prometeu (tragedie in versuri) act. I. Victor Eftimiu
Rozmarinul (nuve16) . . . . Constanla Marino-Moscul
Pápusei (poezie) -Alexandrina Scurf('
Verhaeren . . . . . . . . . . Elena Farago
Dona' momente marl din Jalniea
Moldovii IntâmpIare" :
10 Mai 1917 .
Sosirea voluntarilor ardeleni si
. . . ... .. Radu Cosmin ;
bucovineni . . . . . . .
Rugitciune (poezie) . . . . . AI. T. Stamatiad
Epopea Ceho-Slovacilor . . . . E. Louinescu
Literature de
rrizimiu r-
Miscarea 1iterarii Note de Inehi-
soare de D. N.
Burileanu
( Rozina de Clan-
Miscarea dramaticá ', die Milian-Mi- 0 4,
1 nulescu.
- - Prizonierii ro-
mtinl In Bul-
garia_ Colonel Virgil Economa
Documentele vre- Cei doi oameni
mei. ai rAzboiului.
' Teroarea bol- *
1 sevia

Abonamentele se fac la Maria ALCALIY & Co.

Lei 36 pentra un an
18 ,, 9ease luni

.
Pretul unui pumär Lei 3 .
'

STABILIMENTUL DE ARTE ORAFICE UNIVERSALA"

IANCU IONESCU s-som
BUCURESTI, STRADA COVACI, No. 14 .

www.dacoromanica.ro