$1*

vITÁ MANTA

.cs

,34itte.,
A rill - No. 15.
qZ?

E. Lovinescu
5?JMiL
tir
. . Un idol national
Ion AL George ;Ares
llotteusia papadat-seng scu Trecutul matt
Alexandrina Scurtu Vfiltoare... "

Cornelia Moldovanu TAcere

George L Stratu/at. Shrrnan suflet -
Victor Eftimiu . . S'a prvIi Olimpul
L Petrovici . . . Tata Sevastita
Alfred Mcwiu . . Ploae
Maria Cunlan . . Din Foisor
CRONICI:
N. Davidescu . . Pant Elaudek Corona Be-
nignitatis Asini Dei
Tudor Viariu . .- . Antiintelectualism --
E Lovinescu . . Antoine
F. $irato . . . . Expozitia societAtii
.Tinerimea Artisticá»
"L. Rebreanu . . Teatrul ilationallitantelstagiunei.
Ion Foti . . . . InsemmYri.- Pauniá pagan
7. V. . ... -
. . . Tradeceri din Oscar Wilde -

www.dacoromanica.ro
Editura ALCA LAY & Co.
 SBUKATORUL
REVLSTA SAPTAMANALA LITERARA, ARTISTICA i CULTURALA

COLABORATORI:
Z. Barsan, Al. Cazaban, G. Cair, Em. Clomac, Maria Cuntan, Radu Cosmin,
N. Davidescu, V. Demetrius, I. Dragoslav, Victor Ettimiu, Elena Farago, Ion
San.Glorgiu, Ion Al.George, G. Gregorian, e. Lovinescu, M. Lungeanu, A. Mosolu,
Constanta Marino.Moscu, A. Mandru, Ion Gorun, Liviu Marian, Claudia Mi Illan,
Cornellu Moldovanu, i. Minulescu, D. Hanu, Maria Pamfile, Hiirtensia Papadat.
Bengescu, Dragos Protopopescu, L. Rebreanu; Eugen Relgls, G. Roticä, Radu D.
Rosetti, H. SanielevIci, F. virato, Al. T. Stamatlad, AlezandrIna Scurtu, G.
Stratulat, Caton Theodor lan, A. Tom, Ada Umbrä, T. Vlanu, I. C. Vissarion,
1. Petrovici,

ABONAMENTE :
UN AN LEI 50 = VASE LUNI . . . . LEI 30
Padre Infitori, preoti i studenti
UN AN . . . LEI 40
PRETUL UNUI EXEMPLAR 1 LEU
SBURATORM., se gäseste de vanzare la toate librirille si chtoscu_
rile de ziare din Romania Mare
Abonamenlele se primesc lo- LlbrrIa Alcalay 4 Co. fi la admintstrafta
revalei.

AdmInIstrapa: Strada SarIndar No. 14

r .
- BUCUAMITI -
Manescrisele, corespondenta i schimbal se *or trimite pe,timpal verei
pe adresa d-lui E. Lovinescu, Fälticeni.
:$W*0.1$: iS1 XXX i&I;;:? 1:::1

:(4 ULTIMA NOUTATE

-
EIDITURA LIBRARIEI ALCALAY & CcL '

o Ji BIKE
:

Roman de E. TODIE

Se MIA la toiltelibrarine din Rorn5nia Mare

4 PRETUL 5 LEI
9

El 060VS..04.0MO:Ws000Mti
www.dacoromanica.ro -
,r
 SBURATORUL
REVISTA LITERARA, ARTISTICA SI CULTURALA
Director: E. LOV1NESCU
ANUL I, No. 15. 26 IULIE 1919.
"

Un nou idol national -iN1=1--

Imi inchipuiam ca, Academicianul, care n'a scris nimic,

mi-a sleit toate puterile admira0ei. Era numai o iluzie.
Forte le noastre sufletesti sunt intense. Din exercitiul
lor nu iese o descrestere ci, dimpotriva o inviorare. Capa-
citatea lor se desvoltá pe masura functionarii. Natura nu
pune nici un frau in cresterea afecOunilor noastre doar
spargerea vasului pamantesc in care se prepará cultura
sentirnentelor. Pána la suprema nimicire nu cunoastem
_ altà. in frAnare.
lubind, iubim i Admirând, puterea de
trial mult.
admiratie creste si ea. Devine o adevarail necesitate sufle-
teasca... Atâtatä, ii cautá obiectul sacru asupra caruia
sa se poata revarsa, slobodâ.
Ratacindu-se in lumea nazalelor, si a arotacismuluk
d. Procopovicl s'a desprins brusc din inclestarea admi-
ratiei mete, care-1 tinea irqepenit pe un piedestal. lnselat,
l'am prabusit in tina, prefacandu-1 in mii de farâmi. A
lamas un soclu liber... Puterile mele afective, puse in
n miscare, nu si au gasit Insá ragaz pant ce n'au inaltat o
- noua statuá. Avem nevoe de idoli. Suntem inca idolatri.
Ne concretinm nevoile sufletesti in obiecte tangibile de
cult. Din amurgul unui zeu se Maltá aurora unui alt zeu.
Credinta se proecteaza astfel sub forme deosebite, când
se prabu¡este una, rasare alta In loc, ráspunzând aceleiasi
nevoi de -adoratie a unor puteri mai mari cleat noi.
* *
Din farâmiturile statuei zdrobite a unui Procopovici
ideal, vor ridica statua port a unui alt erou. De data
aceasta cred câ a-si trece posterita0 un exemplar unic al
vremilor noastre lipsite de eroi. Voi inalta statuia d-lui
Cezar Petressa---- , .

SîiiToarneni cumin0 ce má'nvinuesc de a pune plumb

'

www.dacoromanica.ro
 330 SHUR All'ORUL

in aripa Sbureuorului. In locde a-1 ldsa sit strAbatá cAile

vdzdühului, il cobor in ponoare. Cu putintä. Mergem pe
pâmânt, dar gânchil pe sits. Nu ne mulp.imesc abstractiile..-
Din tina frâmântatd, voirn sd scoatem elementele unei
umanit0 superioaré..Cu cât ne cobordm mai jos, cu atAt
meritul e mai mare." Descoperim comori nebänuite. De
pildd, acest Cezar Petrescu ar fi stat multd vreine necu-
noscut in galeria lui intunecoasä de cârt-41 harnirCA, dacd
admiratia noastrá n'ar fi proiectat deodatd o lull-kind vie
peste importat.qa lui simbolicd. Dinteo rimâ. obscurd, d..
Cezar Petrescu, trece la apoteza unui simbol.
*,
* -*
Un Moralist e de obicei un oM lipsit de orice senti= LI

ment Moral. El ciutd, insä, cu o atAt mai mare inversu-

nare In -altii ceiace nu gdseste inteinsul. Natura cunoaste.
jocul unor astfel de comp.ensatii. and ne lipseste ceva,
devenim maj rigurosi cu ceilal;i. Ne urmärim lipsurile, fla-
gelându-le, in contemporani. Simim poate o vagg räscum-
Ware a propriilor noastre defecte: Biciuindu-le in altii,
ne inchipuim cd ne-pufificdm. Nimic deci mai fir'ec cd.
din galeria moralistilor nostri sd se desprincld figurile
märete i impunatoare ale d-lor Bogdab-Pitesti, Tudor..
Arghezi i N. D. Cocea. Pe doi dintre dânii, societatea
geloasd de orice suprematie inielecakald, sau .morald, i-a
'trimis in umbra puscáriei. Celalt sta. Incá ve§nic apárátorl
al moralei politice, Cerber nemilos al corupOei politice-
Nimic nu l'a doborât:, niCi destdinuirile asa'sinului lui Davila,.
nici revela;iile brusce ale dosarului anther' nici atâtea
*i atâtea descoperiri. "Ca si pe eroul lui Hdraftu, însál
ruinele cerului Par gasi neinfriosat, cu arma la picior,_
lupidtor al binelui si al frumosului.
.* * ,.
- Amurgul zeilor...
Pe ruina acesior- eroi ai moralei noastre se inaltd
hstdzi gloria ta.n5.11 a d-lui Cezar Petrescu, care adum--
breste tot qe s'a mai vazut /Ana' acum. Cazul lui e din ,

cele- se se pot sap in marmOrä. De-am" fi pe vremea:

vechilor Eleni,-poetii gnomici_i-ar fi pus viata in stihuri...
Numai frumusetea-poeziei i-ar putea cetlui in forme nepie-
ritoire frumusetea eticd:

www.dacoromanica.ro
 SBURATORUL 331

Fiind funck;onar public, d. Cezar Petrescu a delapidat

suma de 70.000 de lei. 'Banii Statului,- deci banii nimänui,
Ca un martir d. Cezar Petrescu a intrat in puscarie, cu
fruntea sus. 0 singurd slabicfune l'a incercat in aceastä
urcare a Calvarului. Intr'o clipä de adormire a constiintei,
d. Cezar Petrescu a incercat sá se sinucida. 0 clipá tre-
. cátoare. Martirul a scApat, tusk de ispitele minkei. Si din
,

puscarie a trimis o scrisoare comisarului regal, recunos-

când delapidarea si ai uncând vina pe conruptia societatii
- in care tráia. In d. Cezar Petrescu veghia de pe atunci
,

mora listul...
A.
Banii nu i-a pus la loc, dupá cum am crezut o clipd.
' Ar fi fost mai pe jos de eroul nostru... Puscaria a redat
totusi societatei, in chip provizoriu, pe d Cezar Petrescu.
- Curtile martiale au mii de procese de felul acesta. Pu§cd-
riile tärii românesti nu incap pe toti Cezarii Petresti ai
razboiului. Fiecare la rândul lui. PAnd la judecarea proce-
sului, d. Cezar Petrescu e unul din cei mai vajnici apárá-
tori ai moralei publice.
.
* *
D. Cezar Petrescu nu e mare §i simbolic prin mar-
tiriul puseariei lui, nici prin eliberarea provizorie, nici prin
noul martiriu ce-1 asteapta ; d. Cezar Petrescu e mare si
unic prin felul cum a stint s6-si intrebuinteze timpul -
intre cele douá pu§cdrii... -
Omul e un punct mobil intre douä." nuante. Intre

.
neantul nefiintei si al mortei ; el i§i inseamná dâra lui de
' acti.,ritate infriguratä. Spectacol maret al unei energii, pe
care n'o inspaimântá nici amintirea noptii din care vine,
' nici spaima noptii care o a§teaptá ca s'o inghita I Prive-
.
liste vrednicd de cele mai adânci meditatii...
In aceastá viatá limitatá dela sine, d. Cezar Petrescu
_ a mai pus alte douá limite : cele douá puscArii. DOuä
nuante provizorii inaintea marelui neant al mortei... Clipa
dureroasá i tragicá, clip. de 'spaimA si de lasitate pentru
orice constiinta debila, strivitä de amintirea pnei puscArii
si de perspectiva celeilalte...
Pentru d. Cezar Petrescu, moment unic de exaltare
sufleteascá si de inAltare erOica. In astfel de momente,
se zámislesc supraoamenii. Intocmai ca floarea cginestrei
-
,

www.dacoromanica.ro
 332 SBURATORUL

caresi atArnA efemeia-i viatä pe lava Vesuviului, tot astfel

d. Cezar Petrescu i.á afirmat. expresia superba a vóintei
-Iui, de a moraliza, in clipa trecatoare ce desparte cele
' .doua puscarii. Un altul i-ar f simit secate insasi izvoa-
rele vietei in tata marei spaime a mortei morale. Dimpo-
triva, d. Cezar Petrescu vi-a recules fortele sufletesti. In
pragul puscariei apropiate, d sa scoate sublimul strigát al
unei constiinte iritate, al unui sing moral ascutit, al unui
'Western de cea mai fnalta frumusete etica...
-Un astfel de erou e Vrednic de administratia noastrA._
Sburdtorul e fericit de at, se face piedestalul acestui nou
dol national: . e

E. LOV1NESCU

,ARES :
Pe culmea- rascolita, in spadd rezemat,-
Cu ochii plini de fulger drapelul ni-1 destrama ;
Tunica-1 e de sange, lorica de aramei - :
Si pärul safrt pe frunte retezat. . ,
g

Si sCirmele pe dealuri aleargâ. sclipitoare...

Asemeni unui spate de viperâ e dealul,
Traneele fug friinte sub arbori, sub ponpare
Si negru 'n, al meu suflet e Ardealul.
Dar, qanturile pline de starvuri. au idcut,
Tcurd si sunt albe sub varul recei luni;
Copaci treisniti pe margini de genuni
Prin care-otelul ro§u §i moartea au trecut=-
Sunt albi qi ei... qi.' albet e zarea: fumurie,
Un vast lintoliu-i totul ca- toga'n care eu
Voi imbreica-o maine cu-qtata bucurie,
Cu cad nepäsare met bati, nernernic zeu !...
?IWO, 1917 lulie. . ION Al. GEORGE. .

www.dacoromanica.ro
 sauRATortuL 333-

TRiCUTUL, MORT
din Feineia In fata'oglinzel.
In adevar unde' era trecutul ? El e ,urzeala peSte care se coast
inereu deasupra, fiecare ceas al prezentului. Tuturor le stä inapoi
aceasta oglincla i toti se inforc i ii 'surid lor, surid altora inteinsa.
Trecutul cd mai trist gäseste Ma, in prezentul cel mai infloritor, o
mild .indulgenta.
Cum de nu avea ea, pentru al ei, cleat urä sau cel mai putin
indiferenta, dar mai ales o uitare care-I nimicea ?
and i se pomenea de el, îi pdrea un basdni fad si strain. Ea
singurd nu si-1 amintea decal ca sä-1 tagaduiasca ; if târa totusi, si
era !egad de el -lard scapare. Il tira cum tariste o pasare ata rupti
de priporul care a limas legatä de piciorul ei ; ca o pasare nascuti
dintr'un ou ritacit inteo livadä .si care se intoarce spre cuibul necu-
noscut tragand dupa ea baerh muceiiti a .timPurilor ei de captivitate.
Cu ce ochi uscati si care nu recunosc, se uita ea la trecut, can&
ii punea cineva dinainte ierbarul lui vested ! -
Ar fi putut privi acel trecut färä necaz ca pe o fasie desprinsa,
sau ar fi putut si se intoarca spre el cu ingaduintä. Dimpotriii, se
impiedica de el ca de un streang rupt si totusi nedeslegat i atunci
trecutul I se !Area un monstru care inghite timpul, timpul. care si et
ne inghite. Tim pul ei,. cel de cloud ori pierdut I
In oglinda unde cauta acum acel trecut, vizu cernându-se un
moloz, care se mdcina pe másurä ce se urca cladirea lui aburitä, îmr
pristiat 'apoi ca un fum cerfusiu care se târa,pe o miriste pârlitä. Era
trecutul ei mort.
Eru tot, $i ghipuri i ceasuri care nu se stersesera si îi suri-
deau si ei in oglinda trecutului. Ce facea ea cu de?
Nu le cäuta cu dor; dar dud le era lor dor sa se'ntoárca, le
lua pe toate in primire si le diruia acelor pe care-i cauta ea cu pri-
virea îri oglinda prezentului lor, ce lacea darul .bogat al amintirilor.
Ea era. femee. Pentru ea nu existä cleat fiinta si ceasul de atunci.
TEle o covirsiau si lor le asvirlea darul covirsitor al trecutultii, al
1
prezentului, al Motel ei intregi. Gaterile acelea scuriipe mai slujiserä,
oare le mai purtase ? Nu si aducea aminte. Desticute si reticule intr.o
podoabá notra eft mult mai minunatä, nici nu mai erau aceleasi. Mai .

palpitase, mai prinsese, mai visase? Colanul asta de märgäritare si-I

prinseFe pentru intaia oard! Ingratitudinea asta era inocenti si puter-
nick era in Masi firea ei. Asasinatul. ista, uitarea omucicid era o_ lege
feniinind. Cruzimea asta .era un drept si un privilegiu femeesc. Cei
care mureau, inviau in altä. forma ca si in natura cea in eterna trans-
formare.
Pe dud rbatul trideazä, femeea-cu orice amintire ca si Ca
orisice dorinti imuä, - ti daruieste- lui incoustient toate trädärile ei
trecute si viitoare; sau când îi aminteste sau 'doreste; când nu-1 mai
iubeste deplin it' ucide. Pe când cuvintele si gesturile iubirei trezesc
in. bärbat spectri, care injosesc femeea, ea ii di iglasul, desmierdarea
-

www.dacoromanica.ro
jt
I
 334 SBURATORUL

depline, bogate, incArcate de toatA cAldura focuiui ,prin care au trecut

pAnd sä ajungd la el, fArd 6 umbra.
Fantomele trecutului masculin sunt trupuri imbAlsainate trite()
criptA sacrA. Femeea le .arde si spulberä cenusea in vânt i torta fiintei
ei, alimentata de incendii, lumineazi un singur chip viu, al celui de
acum. PArintii, strAmosii, fratii logodnicii, amantii îi incinereazä cu o
cruzime semn i incontient i intinde aceluia unul, urna ei proas-
patä, i dacA fantomele ridicA umbre cumva; le urAste, le- tägAdueste
le indepärteazA sincer si violent ca pe niste dusinani necunös,cuti. Asa
femeea! Poate ea" nu, $i... femeile.
Manuela nu stia lucrurile astea. Nu itil;ea Ina Se pregitei
pentru iubire. Dar amintirea ei, era pustie. Nu era nimeni in memoria
ei, desi avea un trecut i o viatä in care-ca intea fiecäruia-exista un
cortegiu de fiinte indispensabil asezate acolo. Ii plâcea sä uite ceeace
nu se putea ierta. SA astepte ceeace lipsea.
Manuela resemnati si tristä cu traiul ei melancolic, pe care nu-I
mânjiserd trecAtorii, era totusi gata sä ucidä cu cruzime si inconstientä
toate fApturile dror le apartinuse pentru o alta. Dar poate cA nu era
asa. Poate cA amoru pe care nu-1 cunostea; amorul pe care-I va
eunoaste cAndva, va !Asa amintirei, semne?
Dar ce ar fi fäcut ea cu umbrele care s'ar fi plimbat la ceasuri
hotärâte ale memoriei amoroase, sub fruntea celuilalt, care durau Inca
in sAngele lui. Fiinta, lui era insemnati de treceri, ca o CupA pe care
degetele au. läsat urme indelebile pe argintul tocit. Putea ea ucide
fantomele ? Putea ea sufla argintul proaspät al iubirei pe cupa aburitä
de amintiri?
In adevär, unde era trecutul ? El e urzeala 'peste care se coase
tecare ceas al prezetului, si pe care se va smälta floarea viitorului?
HO RT EN SIA PAPA DA T-BE N OESCU
' r

ITAitoare...
-

Un Böcklin-
Plerdutä 'n visul el o nereidä,
,0 Cu ochii mari, privirea 'nfioratä, "
Se reazärnS de stänc5i nemiatä, lu.
PläpAndä 'n fr5gezimea el splendida.'
lar marea o admirä 'ntunecat5t
Din adâncimi de purpura fluidä
§i 'n valuri largi alunecá avidä
Spre floarea - trup de grotä incadratti.
E Iâng5 ea, o simte, o atinge,
Se 'nalp 'n ondulare'p5tima5 ,

'n dorul ei; nAvalnica, o 'ncinge...

. . '
Stráluce zâna zárnbind trufa,ä,
Rig
Resfirá 'n'pärul ei märgaritare
In sbuciumul amelitor, - de mare.
' ALEXANDRINA SCURTU

www.dacoromanica.ro
 c't
8BURATORUL 335r

TACERE
Coboard noaptea. tainicele scdri
Dela al umbrei uria palat,
.,Si reind pe rand, in ritm heregulat,
S'aprind lumini pe drum un i ccirdri ;
Se hchid &wet ferestrele stinghere,
Ecourile zilei mor curiind,
Ceite-un drumel grad din dind in \cad,
Arare ori un glas, tacere..,

" '17
Cu lampa stinsd,.cugetul strati,
,i4tept s atipeascd in ccimin ,

cel din_ iirmci licdrzt feeric,-

,91 .
Nu pot sci dorm, mi-e fried de 'ntluneric,,
Ai vrea s'aprind, mi-e groazd de veghere,
Si tot mai mull nconjur de Mcere...

Ridic perdeaua... Panda vdpae

A uhei stele, lunecd sdracci
Si 'nsufletihd tdcerea din odae
Cu giulgiu de lumind o imbracd ;
Privirea in oglindd de mi o port
,5;-ascult plutind al lin4tii ecou,
lau toate 'n/dti,Farea de cavou
- I
Deen odctia mea nu-i nici-un Mort...

Md scot din cternutu 'nfierbeintat, ,

De geamul rece fruntea mi-o ating;

fierbinteala mdinilor o sting
Cu umedele broniuri dela pat...
Pe nesimfite, adieri de frig
Pdtrund in' ostenitele unghere,
Se risipe#e limpedea hicere,
Vin zorde.- întâiul cupurig I
CORNLIU ,MOLDOVANU

%AO

www.dacoromanica.ro
 336 SBURATORUL

Sfirman suflet
SArman suflet - o, vioarà I -
In sicriul Mu de luf
Cantece care - au frecuf
Pin frecut mai InfloarA...
SArman suflet - o, vioarA L.
Rare ori s'a increzut
Lin arcus, ca 'ntr'un sAruf,
SA re'nvie glasu-li larA.
Val visatele amanfe,
nop/i de-argint vi diamante...
I
privighetoarel tril,
In uscatull lemn trAeqte
Pentru cel care iubeqte -
Pentru geniu vi cool!.
GEORGE I. STRATULAT

S'a prävälit Olimpul...

Mt de ani au tread de &Ind Prorneten,
talarquit de zei, alungat de uumeni, rats-
eelte pe petulant... Hefaistos, zeul tocului,
li ese'n cafe 0-i povestute schintbarea ce
s'a f (Feat in ceruril.
HEFAISTOS
Da, dragul meu, Olimpul s'a prävälit deapururi
Door tu mai porti in villa pierdutele-i contururi !
Ceilalli titani ,si zeii, zeite, semi sei,
Cum schimba toate'n lume s'au lost schimbat i ei I
Dar n'avea grije! Insu-li tu Prometeu, ca mains
Y e vei schimba la nindu-ti, precum vultural-cdine
Divinitate noud, se schimbeen porumbell .
.1

. PROMETEU
Nu te 'nteleg, met credit... Imi pare di md 'nsel
.1
La fiecare vorbd ce-o svarli urechei mele...
_
-
HEFAISTOS
Cum? Uiti? N'ai spas tu singur in clipele-ti rebele
Cd Zees clidea-vcin fundul lartaralui? Arai spa
Cd toti tiranii lumei s'or prdvdli de sus, 0

Ceen locul lor domni-va altä divinitate?! ri

r '
Ei bine, ea domneste, se chiamd...
PROMETEU (infläckat)
- Libertate!...

www.dacoromanica.ro
 0

ShURATORUL 337

-
Fii bine cuvantata zeita L.. in sfarsit!...
Incantatoare zana salut bine-ai venit!
HEFAISTOS
Met rog!... Met rog nu-i vorba de zane 'ncântatoare
-
'Egi rent projet sau poate vezi vremuri viitoare,
Prea departate vremuri! s'a pravalit de sus
Ce-i drept, Despotul lumei... Olimpul a apus,
Dar zorile cantate mai au pad sa vie! .

Nu s'a schimbat nimica din vechia tiranie

Din vechia nedreptate nimic nu s'a schimbat!... .

O noad strauCire in ochi a scaparat

Cuvantul nou vesteste lumini de primavara -
Dar sagged ramâne in noaptea-i milenaral...
PROMETEU
ilefaistos, reispunde-mi: cine e azi stapetn?

- HEFAISTOS
E Sabaoth Iehova. Un Id de Zevs beitran
Ce s'a lasat de arte, femei si de betie...
Un zeu cu fruntea Fruntä, dar plin de viclenie
Solemnar batraneasca... Dintr'un tinut barbar
Veni, ca vijelia. Trimise in Tartar
Pe Zevs, sit stea de vorba cu Cronos, scumpu-i tata
Si ne-a chemat în juru-i pe ceilalti zei si, indata
Ce i-am jurat credinta, ne-a dat la loft ceva...
Astie sa domneasca bâtretnul Iechoval...
N'a mai pastrat simbolul cumplit de vijelie
Ci treiznetul îi dete unui &grim, Eie...
Cuvantul zeu" il terse, l'a 'nlocuit cu, slant"
Cei tineri Ant Arhangheli", copii ingeri stint-
Apolon, care si-astazi in aur straluceste
ii cel dint& Arhangel: Mihai el se numeste !
Cum artele sunt moarte (ti-am spas, lui Sabaoth
Nu-i place armonia) s'a infumurat de tot:
Cu palosul in Wind a 'nlocuit pe Harte
$i pare cd dreptatea in lame el o 'mparte..,
PROMETEU
Dar ceitalti, toll ?
HEFAISTOS
Ei bine, batranul ipocrit
Pe zei si pe zeite ca sila ne-a sfintit .-
Smulgandu-ne podoaba deosebirei noastre
i. ne-a lacut Arhangheli ai zeirilor albastre!
Si-acum suntem cu totii smer4i,.nevinovali
Pe insäsi Afrodita n'o sa mi-o mai luati '
Caci nu ma mai inseala ca zei batrani i tineri:
4
A 'mbeitranit; Aram, ei-o chiamd Sfanta-Vineri!...
VICTOR EFTIMILI

www.dacoromanica.ro
 338 SBURAtORUL

TATA SEVASTITA
(Sehiti)
Cind sä intru in curie la prietenul men Paul - asta se petrecea
acum câtiva ani, - m'am izbit de o doamni care tocmai iesea. Mi-am
scos automatic piliria, in timp ce dânsa duta sâ se suptie, ca sä pot
trece poarta odatä cu ea. N'am putut biga de seamä, in scurta
incrucigre, deaf ci era o persoani in virstä, inteo rochie tot asa de
in liars* cu pärul foarte negru, de un negru suspect. 1:Sa, fncil ceva :
degetele pline de inele, In contrast profund cu Imbradmintea-i uzati.
Am gäsit pe prietenul Paul In camera-i de lucru, imbrincindu-,i
-
f e east ra.
Nu-ti pare ci miroase putin a acru ? mi Intrebd el.
- Pard...
-- N'o cunogi pe tata Sevastita! Cel mai
- Dad a fost tata Sevastita !
Doamna cu care m'atn întâlnit acuma?...
teribil Harpagon...
nu numai din toati Moldova... dar cred din toati omenirea !
- Totusi avea in degete tot felul de nestimate...
- Astea's amaneturi ! E foarte bogati in inele mai ales la fiecare
sfir$it de luni. Bietele ei prietene, cärora nu li se ajunge pensia si
care sunt nevoite sä-i cearä un pol - cici mai mutt deck atita nu
imprumuti niei spänzurati ! - nu-1 capitä nici-pe acela fard sä-i depue
o piatri scumpä, de multe ori singura pe care o au!
Insufletit, Paul continua portretul cu aminuntele urtnnoare :
- Are aproape un milion, si trieste ca o cersetoare. Asa ii
este sgfircenia de cumplitä, ea' desi it pierde din ochi pe birbatu-siu-
pe mosu-meu Ilie- cu care a fugit de la intiiul ei bärbat, nu-i pre-
giteste odati o mâncare mai deosebiti - si doar il vede ci se plânge
la toati lumea, - nu plead vara nicäeri, cu toate ci lui atita ii este,
$i dad dânsul îi cere vre-un leu de cheltuialä - fiindd pensionara
lui de cipitan se vânturi repede - ei bine $i lui nu'i di de cat tot
subt formä de imprumut si cu amanet in regulä... da, da, pe ace de
crave& pe lantul de la ciasornic.
- Va si zid intre amor $i avaritie, birueste asta din urmi.
- Da, birue si fill lupti prea grea. Pe urmi, natural, se plânge
de infidelititile» lui, e gata la orice, ca sä-1 aduci la sentimente mai
bne, 'data bineinteles de-a$i incirca bugetul cheltuelilor, care nu tre-
bue sä-i tread de-o oarecare sumi de nimic. Pensia lui, chipurile i-o
lask desi nu WA murmuriri. Bine inteles nu numai cu ban de bu-
tunar. Trebuie sä-$i pliteasci de-acolo croitorul, de acolo gulerile la
fabrick in sfirsit tot ce priveste mai deaproape sau mai de departe
persoana lui. Destul el a consimtit sä-1 scuteasci de contributie la
menaj ! i fiindd acuma te-am pus la curent, ai si intelegi tot far-
mecul celei d'intäiu vorbe, care mi-a spus-o triumfitoare, astäzi, dud
a intrat pe usä ;
- Nu $tii Paule, c'am isbutit, pentru intiia oari de and trä-
esc cu mo$u:tiu. si capät i eu doi lei din pensie. Chiar astizi
r

www.dacoromanica.ro "A
 SBURATORUL 339

dupä o doroväiali, a scos din buzunar si mi-a spus : Sevastito, tine,

iti dau de la mine, du-te te rog la baie !»
Nu mult dupä aceia am fAcut $i eu cunostintä personald cu a-
ceastä mätusd a amicului meu. Dupä vesnice descordii, potolite cate-o
clipä, cmosul Hie» plictisit de rolul de sot de milionara care totusi
badge din mici imprumuturi pe amanet, îi luase câmpii si acuma
erau in divort. Am cunoscut-o la o berärie unde se afla cu Paul si
cu nevasta lui, pe care nu-i lása sä respire, ca s'o «impace» cu llie
al ei. Am cäzut asupra unor socoteli pe care dânsa le intoväräsea de
gesturi animate si pe care nu le-a intrerupt de cât putin, momentul
,<prezentärii>>.
- Nu, nu Paule, seara asta este rândul men. Voi mi'ati fAcut
tratatie de nenumirate ori, trebue sä-mi iau revansa... Iaca sä facem
o mica socotealä si sä-ti dau tie paralele, fiindca... (si aci îi roti
ochi gratios) nu merge si facA plata o femeie, când e la masä c'un
domn...
En ma uitam la Paul si dânsul la mine, in timp ce ctata Se-
vastita» deschidea i inchidea nervoasá un portmoneu däräpAnat
- Asa sä sccotim Paule : un tap pentru mine si unul pentru
nevastä-ta, odatä saizeci de bani ; tu bei o bulbS 'Inca patruzeci, face
un leu. SA zicem trei cornuri, de i eu una ma pot lipsi, vine un
leu i trei zeci. Stai, mai este ceva : in cloud ciasuri, cam cât o sä
stätn, se cântä... nu-i asa ?... Cam cinci cântece, prin urmare cinci chete

-
la lAutari, a cite zece bani...
Lasä chetele tata, räspunse Paul c'o mutra indignatä.
- Nu se poate, nu vreau astäseard s'A cheltuesti tu nici o para...
Cinci chete, - ori credeti cä se cântä mai mult de cinci ?.... Ce zici

--
mata ?... si se uitä tintä la mine.
Poate chiar mai putin, i-am rispuns, ca sä fiu in nog...
Patru ?... Sá zicem tot cinci, va sä zicA hied cinclzeci de bani...
Totalul face un leu si opt zeci.
Dupd o nervoasä puricare a pungii, neputând cu toate silintele
si combine suma exactä, ii intinde lui Paul o moue& de doi lei.
- Ai sa.mi dai tu doudzeci de bani rest.
Paul nu gäsea nici dânsul märunte, si o privire a tatei Sevas-
tita m'a Matt si pe mine sä-mi scotocesc buzunarul, pentru a vedea
dacA n'am cumva sä-i schimb. Tocmai ii numiram zece buati de ni-
che!, dud chelnerul s'a infätisat pentru comandi si vioarele au inceput
tremuratoare o cunoscuta romantA de amor...
De cum s'a pronuntat individualitatea romantei, tata Sevastita
porni sä-si legene capul cu vioiciune, si sä-si schimbe complect iota-
tiarea c'un suras cat o brazda, adevärat zâmbet de negru. De altfel
1 - am constatat-o pe ;ulna - nu avea mai niciodati aspect posomo-
rat. Sgarcenia, mai ales când nu-si dîi seama de sine, se poate into-
väräsi cu tin suflet vesel;sociabil, sentimental... Fireste in clipele ei
de spasme, spulberä vijelioasä tot ce nu este ea... Dar le'ndaid C"..c nu
mai simte pericol se inchide in tainita-i- retrasa, läsAnd de mcc ori
sá salte slobodil o sburdilnicie nevinovatä, ca pulberea care se ¡ow:4
in dunga unei raze de soare...

www.dacoromanica.ro
 340 SBURATORUL

- Ce esti asa de transportata, o intrebä Paul. E vre-o romanta _

-
din vrernea dud l'ai luat pe mosul Ilie ?
Ba nu dragutä, atuncea se canta alta...
_

Si cu ochii la mine, care jenat de astfel de lucruri delicate, ma

faceam ca ma uit in tavan, mä intrebä de odatä dacä cunosc neca-
zurile ei. Si la räspunsul meu in doi peri, incepu sa-mi istoriseasca
insufletitä, rätacirile,s6tului necredincios, tot ce Meuse pentru dânsul
si tot ce mai era gata sa fad, arätând ea e dispusä sal ierte toate
imprurnuturile pe sare i le "avansase» si chiar e hotärâtä anul asta
sä mearga, fireste nu in sträinatate, asa cum se indärätniceste dânsul
sa-i pretinda, dar la Agapia, unde avea o verisoara calugaritä...
Povestea se lungea si Paul stetea pe ghimpi. Ar mai fi vrut
omul o bere, dar el nu «trebuia» sa cheltuiasca nimica, iar de la
"tata Sevastita», nu putea smulge nici un supliment. Atunci pri-
cepând situatia i-am rugat sa-mi filch' onoarea cu totii, a primii un
rand de la mine. Cine m'a räsplätit cu mai multä bucurie a fost
«tata Sevastita» insasi careia povestirea ei rniscatä î pricinuise o stras-
nica sete, - ba Inca si putind foame.
lar dud la plecare. dupa ce am achitat si partea ei un tap
cu doua cornuri sä:
-
ne-am dat buna seara, n'a stiut cum si-mi
spue mai cald si mai dulce, cat este de «incântata de cunostinta
mea !
0 bucatä de vreme dupa asta o intalneam destul de des. Ba
chiar m'a poftit stäruitor, trimitandu-mi pe Paul acasa si la o mica
sindrofie indelung amânata, revansä pe care o &idea cunoscutilor säi
Fusese peste putinta impacarea cu «Mosul The», care pusese conditii
prea grele. Divortul se inscrise si ctata Sevastita» se resemnase, aju-
tata- de vartejul afacerilor ei banesti, pe Iânga buna/ei dispozitie natu-
raid, pe care nu prindeau supärärile radacini prea adânci si nu se
desvoltau in forme prea chinuitoare. Ramasä definitiv singurä, &Muse
cu chirrie dou camere din patru, printre care $i salonul cu pian cu
tot, unui nearnt, care pleca desdediminertä si se 'ntoarcea la culcare
Pentru seara sindrofiei, neamtul îi fägaduise cä nu se va intoarce pänä
pe la doua dupa miezul noptii, asa ca dänsa 'si putea primi mosafirii
-
in salonul inchiriat. Paul ma asigura ca n'o sa-mi <Tara slat» daca
voi merge si m'am dus, ce-i dreptul la o orä tarzie, cand lumea
se stransese de mult. In afará de familia lui Paul nu mai cunosteam
pe nimeni. Intr'o odaie scunda, cu mobilier de _salon, dar tot odata
având un pat s'un lavoar, -in jurul a dou mese de cärti cu postav
odatä verde, cateva conternpoane de-ale gazdei, jucau adânc absorbite
in nouri de fum de tutun. Semanati printre ele, doi domni bärbosi
in redingote, se sileau necontenit sä fad glume, aruncand impunsä-
turi dud uneia dud alteia, din care eu unul nu intelegeam nimic.
Dupä ce am salutat pe toata lumea, am luat loc la spatele lui Paul,
care juca si dânsul - «pentru a face haz»: Nd väzusem incä pe sta.-
'Ana casei, in momentul aeela lipsea din salon, când viu preocupatä
aparu in usä si incepu sa-si numere mosafirji cu degetul aratator.
- Unu... doi... trei... patru... A !,.. aci erai ? dar cum de nu te-am
vazut ? cad ai picat ?
r..

www.dacoromanica.ro
. SRURATORUL - 341

- Chiar adineauri, - $i
pentru intârziere.
m dus repute sd-i ingAn o scuza
- Era sä mä supdr
Mci cA se putea s nu viu.
- Sezi te rog mata...
$i 'si reincepu numärdtoarea dela stânga spre dreapta si apoi --
pentru probd - de la dreapta spre stânga. Dupd asta dispdru.
Ca räspuns la orice nedomirire din parte-mi, i-am auzit apoi
glasul in tinda casei:: cCatinco sunt unsprezece persoane, ai sd te
duci sd cumperi unsprezece chifle... unsprezece... ai inteles ?»
Dupd putin, ziimbitoare $i inrurnenitd, gazda reapdru in odae
venind intins dare miue.
-0 sä te plictisesti, fiindcd toatA lumea joad
. - Ce are aface ?
- Cu ce sA te distrez ? Dad n'a venit Eleonora, Inca
ne-ar fi cântat la pian. Ti-a$ cânta $i eu ceva, dar n'am mai pus
maim de mult
A ! tocmai, minunatä ideie ; si'mi aruncai ochii spre clavi-
nil de aldturi, ale anti clape ingdlbenite päreau ni$te dinti nespälati .
- SA incerc, cA tot oi mai $ti ceva.
Cu miscdri iuti de persoani pururea activd, imprimd o miscare
rotativä taburetului de la pianu, fäcându-1 sä nitric ca o ascutitoare.
Dupd putin îl opri, se asezd, îi potrivi rochia sub dânsa $i privind
printre gene pentru a-si aduce aminte, incepu sä incerce o clapA, care
dAdea un sunet nazal, gutunärit. Toati lumea îi intoarse capul si
toti exclamard un Aal... prelungit, cum s'aude la teatru când se face
luminA.
. Dupd hied o clipä de chibzuiald $i dupd ce-$i mai potrivi ro-
chia odati, se ndpusti pe clapele suferinde, silindu- le sd ante, de
voie de nevoie... «Suspine crude pieptu-mi sdrobeste, sunt pentru tine...
etcetera».
Teribila cheldlditurd muzicald, care dad* ar mai fi durat o clipd
ar fi desläntuit hohotele asa de greu stdpânite ale tutnror, a speriat
pe însái pianista, care s'a oprit deodatä scuzându-se cd nu mai poate
continua, pianul fiind prea dezacordat ; schinabdua vörba : am intre-
bat-o al cui era marele portret aplecat, care stetea la locul de onoare,
In mijlocul peretelui.
- E al lui llie... Ce mata nu l'ai cunoscut ?
- Ba da, insä nu la tinerete si acolo e june de tot.
- Acolo era locotenent... fotografia e din vremea când ne-am
cunoscut...
Si iards m'a inghesuit inteun colt pentru a-mi povesti istoria
suferintelor sale si a tuturor incercdrilor neisbutite de a-I readuce acasä
Din ce in ce vorba îi devenea mai aprinsd, asa cA putea sä s'audd
de toti.
- Laud coma Sevastie, li arund vorba unul din cei doi bdrbosi,
c'avea si el dreptate. Prea 'I tineai strâns de la parale.
, Ca i-o fi mai bine acuma când trebue sA-si pläteascA din pen-
,

www.dacoromanica.ro
 342 ATORUL

sie i casa $i masa... si and... tot la mine alearga dupa imprumut !

ma' rog and avea mai mult, atuncea ori acuma ?,
- Lasä, lasä cä prea 'I tineai strâns...
- Mi rog mata - repeta cu logica-i implacabila - spune-ini
cad avea mai mult ?...
Si s'a mai intors $i-a treia oara aceastä neschimbata incruci$are
de replici, in care nu raspundea nici unul la chestiune, dar se tineau
si unul i altul, tare pe pozitia lui.,. In cadrul u$ei aparuse de cateva
momente o tava cu ciaiuri spälcite, in pahare cu peretii grosi. 0
movilitä de chifle pe farfurie complecta perspectivele si tabloul... Gazda
isi uita de polemica ei neterminata, sari de pe scaun si alergä intrn
intimpinarea acestei dovezi supreme de bnna primire si darnicie, cu
care se achita fatä de oaspetii sal... Apoi, dupá o ordine ierarhica pe
care nu mi-am batut capul s'o inteleg prea bine, fäcu distributia la
toti. Dupi ce fiecare si a ispravit portia care-i fusese destinata, jocul
de carti reincepu, intetit neincetat de cei doi domnii bärbo$i cu gluma:
.Grabitiva ca vine neamtul si ne da afarä».
Stapana casei a protestat la inceput, zicând ci mai este vreme
pentru ca mai apoi, cu ochii tintá la pendula si Wand nervos cu
piciorul, sa ne atragi luarea aminte asupra inevitabilului sffirsit. Caci
toti ziceau ca plead indatä, fall a urni nimenea din loc....
Plecarea de la sindrofie,, efectuata la doua WA' o minuta, se
facu grabnic $i precipitat...

N'o mai vuzusem de foarte multi vreme, aproape o uitasem pe

«tata Sevastita», pand iarna trecuti, dud am intalnit-o intamplator.
- Cum ti -a mers cu rasboiul, o intrebam.
- Pe neatnt,-pe chiriasul meu, l'au trimes in lagärul de pri-
zonieri, 5i 'n odAile lui am pe altii.
- E5ti in profit sau in pagubä ?
- De ! $i in profit si 'n paguba. Pe salonul cel mare, pe care
el imi platea o surd de lei, acuma primesc trei sut'e. Dar pe odaia
-
pe care luam patruzeci, m'a fortat comenduirea s'o dan cu treizeci.
Asa ?...
- Unui ofiter... de altfel Mat gentil... ma aprovizioneaza cu
zahar...- cu ciai
- Deci, ai avut noroc.
- Asa e, adaoga ea, codindu-se o clipä, dar ori si cat, ma
doare in suflet, ca astazi, când chiriile s'an suit peste tot, ian pe o-
diita cea mica chiar mai putin ca inainte.
Ai toata dreptatea, raspunseiu, convins,-cil nu face s'o contrazici
niciodata.
- lam dat eu a intelege ofiterului ,cu vorba, cad ce-ar fi pen-
tru el un zece lei ! Dar...
Si îi continua gândul ridicând sprâncenele a desnidejde.
I. PETROVICI
111.1211111110M1111111M1,

ti www.dacoromanica.ro
fl
 §tiuRAToatiL - j43

PLOAE
Azi cerul meta e far' de niei o stea.. ,
Ca nourii pierduti in munti pe creste,
Piutese de-asuprii-mi elipele aceste
qi plena gAnduri pe fiinta mea...
I-0 amintire 'n fiecare nor,
Ce-si micá fantazia ei de aburi,
i plange plansul ploilor in jghiaburi
Din cc in ce mai trist i mai sonor...
Azi eerul meu e far' de nici o stea
kill plane ganduri pe fiinta mea...
ALFRED MOWLI
awIIMO

.
Dil2 F0401'
n 5

' Ce dor mi-era de voi - coline Dar scdrfaiul ei imi pare

Cu nuci plecati spre araturi, Ca o poveste de &mutt,
De culmi ce seaman-a ruine fi ca un sand de cantare
$i de verdeata de paduri. $terg lacrimile vi-o ascult...

Cautei din zeivoi... chilie Ea-mi povesteste de lumind

La umbra codrului de fag, De glinduri ce tresar si fug
Te-au inecat vita de vie De ramuri frânte ce se'nclind
Iti creste iarba piina'n prag. fi mor sub infloritul rag.

' rant and langei trecatoare De-o iabire ne'ncaputd,

Cu muscat in putrezitulsgheab De adâncime, de un-pustiu,
Cumpana ta scartetiloare $i de durerea nestiutti
S'apleacd 'used, ca anal slab. De cei care credeau c'o $iu.

De-un mire Ord de mireasd,

De valuri care tree si vin
De-o stralucire ne'nfeleasei
In lumea de placeri si chin.
MARIA CUNTAN

www.dacoromanica.ro
 344 SiiUrtATORUi,

CRONICA LIT ERAIIIRII STRAINE

Paul Claudel: Corona Benignitatis Asini Dei
Volumul acesta al lui Claudel lasil impresia stranie a unei Mutest
prea taxi sau a unei doctorii. In timpul lecturei e enervant, obositor a- t
deseori, sau straniu ; ultimele pagini, îns, aduc,si regretul eh' si un lucru
de pret trebue sii aib un sfrsit. Dorinta de-a arunca din non o pri- 4
vire atentg asupra acelorasi lucruri proaspete, pline de vieatg si de stil
nu e departe. Claudel face impresia unei cglgtorii facute pe un drum
nude pasi de uriasi rsun pe cale din ecou In ecou ; multiplicitatea
sunetelor intuuecii vocile confuse, ca suzurul stejarilor cu coame scu-
turate de idiot, care povestesc miracole dealungUl drnmului. Impresia '
unni amestec ciudat de mineral masiv ca stâncile si de vegetatie pro- )
fund 'ca pgdurile, se desprinde din fie-ce. paging. Peisagiul acesta stra-
niu e strabgtut de autor In costum hieratic, cu grave cuvinte de pre-
died pe buze. si cu credintg de fier in inimg. ---
Claudel e, Inainte de toate, un credincios i un catolic, in sensul
misionarilor. Atitudinea lui in acest sens e poate cuprinsä In parte In
urmkoarea strof din Hymne de Saint Beni?"' :

Benoit, quand il sort de'renlance, entend celle parole de blame

Que nous adresse Jésus-Crist:
Tous les bien de ce monde el l'homme, s'il perd son time
Sont des choses de nul prix' ;
Le" Si ses ;duffles aux hasard, ses passions et ses pensées,
Comme les chévres qui vont pattre,
De ea de la', par haut par bas, rebelles et dispersées
-
Sont les mattresses de leur mattre.

Paul Claudel nu primeste si fie stäpánit de reveriile si de pasiu-

pile sale proprii. Intelege viata ca o vocatie datá odatá pentru totdeaana
de Dumnezeu oamenilor :

Lumen ad revelationem gentium I La lumière pour la Mutilation

(des gens I
Non point le soleil propre a tout qui sur tous reluit indiffirement,
Mais le feu confidentiel et fragile d'un cierge pur
Qui nous serf moins â voir qu'd faire voir votre figure.

Ii adunii de pretutindeni si cu grije, cu patimg, toate puterile su.

fletesti, de teamä de a nu si le vedea pierzändu-se prin noroiul vietei ;
vrea sä feed din ele un far pentru altii, strAlucitor In numele lui Dum-
nezeu, i o scäpare crestineascg pentru sine :

Pour la laisser ainsi se rompre et s'éparpiller,

Avons nous done une time de Mehange?
Eaux adultéres ! coupe en amertume tournée I
N'est-il source en nous que de lunge?

$i Paul Claudel, cu crucea in luring porneste i, In fruntea odor '

sale neascultgtoare, pe drumul nevgzut i sigur al credit) tei,Isi conetuee

www.dacoromanica.ro
 SBURATORUL 345 u_
*a

, . turma spre vesnica rasplata a cerului. Pämântul cn omenescul lui ine-

rent, Il doare aproape:

0 mon Dieu, la plate, la null, la boue, durent depuis trop longtemps I

Nous en croons assez et trop de l'hiver, de ce sombre et douteux printemps,
De ce monde malade et noir qu'a peine un rayon pale corrige.
r
Credinta sufletului sett a reusit sa corijeze, cel putin pentru sine,
aceasta lume boluavä, sii transforme lama intr'o primävara vastä, eterná,
§i profundä, sii curete drurnul vietel de latuneric, de noroi, de ploae,
si sá-i creeze fericirea cea mull dorita:

Heureux qui a planté la croix au centre de son carrefour .

Heureux qui loge Dieux dans son coeur

El dont toutes les pensées vers Ltd reviennent sept Jots par jaur
Ainst que les moines au choeur.
'aa
Crestinismul lui Claude! se deosebeste de al celorialti poeti reli-
giosi prin faptul c e definitiv, in credinta lui. integral, fare reticente.
Verlaine, de Fula, era un cupil al paratului care se intorcea fare preget
spre Dumnezeul iertarei. Baudelaire iubea suferinta, i tentatia siremusi--4
came.

Comme un divin rémkle a nos impuretés.

.

Claudel Time nu admite de cfit pe Dumnezeu si calea (ragtag on-

menilor de fiat lui In a ieata privinta poate chiar sa.si impingä puri-
tanismul panä la oarecare eresie fail de crestinizmul (atulic care ad-
mite infernul i purgatoriu, ca parti intriusece din dogma:
k
.

Mange ton Dieu et tais-toi I Marche, travaille, aids!

a grâce sur tot repose.
Et quand Dieu parle lui mérne et dit que cela suffit,
Pourquoi demander autre chose?
Plutôt que de vaincre Satan, it est plus simple de s'en garden

Aceast poesie reprezintá azi poate cea mai puternicä si cea mai
cla 1-ernáre--(1-e-poesie r,eliaioasa. Ea urcä panä la poesia religioasd
in secoiul al cincilea incep5nd-Vslársind cu secolui al trei spre-zece- -
lea, si se mista Intre fântul Augustin si Thomas A Kempis, intre Con. -
feet: si Imitatie".. De la aceasta poesie are mai brit forma specials a

himnului latin dintr'al zecelea si al unspre-zecilea secol, pi eiungit de

Mental Hildegard si de Mid, si reluatá la sfarsitul evul.i. mediu de ea-
tre Thomas a Kempis.
Poesia lui Claudel, Inteadevar, e scris anroape In intregime In
stilul i cu mij oacele decantei. Alcatueste, cu alte cuvinte, un psalm,
indiferent aeum de lungime, Meal-cat cu aliteratii, cu verbe fante-it In-
trebuintate, cu rime si cu asonante finale si interioare care, singure, Il
dau u aer de poem. In mijlocul acestor sunete desfasurate cu amploa-
rea valurilor mirei si la o sonoritate egali numai lor, Osman, violente,
caract, ristice si noi, imaginde eu care poetul tat iexprima sintetul dra-
gostea lui pentru credinta i pentru In general, obieciul cántecului sin.
In acest sees s'ar" putea alege pagini minunate din Clandel. latá de pildá
aceasta Inoptare:

www.dacoromanica.ro
 346 SBURAToRUL
.10

La Dille autour de lui, loft sur loll, mur â mur,

Jusqu'au Château Royal s'étage vers l'azur.

San aceastä minunatä icoanä a Sfintei Odila, pretioasä ca o tesä-

- tnr pe mätase din evul mediu, si i tot asa de plinä de dragoste si de
naivitate :

' Ma fille d'Alsace en or, chargée de sole comme une quenouille

,
Tousetle,....°1
Cite= filed din acest strigt teribil, tntitulat Inluneric", tEmputul:
'-"jési-7irret-ráúri:ré";rcréu'rs-e-7e-s-irz;;--;;rmme :
Nous somme des malheureux et Satan non vanne dans son crible, .
Je souflre, el' l'autre souffre, et il n'y a point de chemin
Entre elle et moi, de l'autre ö moi point de parole ni de Main.
Rien que la nuit qui est commune et Incommunicable,
La null ou l'on ne fait point d'oeuvre et l'affreux amour iMpracticable,
Citatele noastre au fost fäcute Inadins ca sä serveas, si de pa-
gini alese, scurte fireste, ale acestui poet. Nu ne-am gândit inset sA re- N
am In câteva rânduri toatä amploarea lui sufleteascä, si toatä abon-
denta verbalä de care dispune. Aceasta ar implica sau un studiu In mult
pi ea mare. sau pur si simplu reproducerea tota IA a volumului. Ne-am
emit SA Exam aid locul lui In evolutia poesiei religioase, Claudel
InsemneazA astfel reluarea Infreruptä. In secolul al treispf ezecelea a
firu ui poesiei de predicá si de credintä, lipsitä de literatura ca tintá
finalä, i continuarea sub forma unei incarnatii moderne, a geniului
aprig al lui Adam de Saint Victor, a sfántului Augustin sau Tertulian.
'f
N. DAV1DESCU.

CRONICA IDEILOR -

Antiintelectualism. -

Colectia Cärtile Galbene" ne dá primele sale trei publicatii: Ce

orem, un catehism pentru sufletele nehotärâte; Glossa Spiritului Crtu-
Hires, o Incercare antiintelectualistä de d:1 Const. Beldie si sub aus-
piciile lui William James despre care scrie c1-1 loarritescu, tsi braugur eazi
o activitate de o tendinta precisä care, printre spatille aerate ale artei
pi doctrinei noua, vrea sA sträbatä adinc i sä lucreze eficace In spiriul
public al tärei. E o incercare bärbäteascA pornitä cu un gest indriznet.
Printre accentele depropagandä i deschizäturile tâjnitoare ale aforis-
melor d-lui ( oust. Beldie. perspectivele ni se deslusesc.
E vorba de o chemare la vieatä si la actiune. In violentele ges-
tului i bucuriile afirmaliei, auto:ii brosurilor apärute yid temeiul unei
desvoltari mai sinätoase. Directia aceAsta are. In Europa, o ecbirue
de cel pupil trei decen i si ea alatueste, In orice caz, ona din carac-
teristicile cele mai limpezi ale veacului nostril. Tárzielnici, la noi-ea
este totusi bine venitä... Dar mai IntAin o distinctie. Vitalismul In care

www.dacoromanica.ro
 SBURATORUL 347

:moult curent se incearcd este un refinement; masele n'au a se impär-

-Mai de la el. Si, doctrinä de vieatä, sfera sa nu poate fi deck restránsk
Multimea s'a sbätut totdeauna In arena actiunei vii. Nimic artificial,
acolo. !Ara de Mime care inseamnd drumul muncei dovedeste cu pri- -
sosintd cd actiunea-c in adevär vie. Inutil, deci de a mai chema pe mun-
citorii cámpului la partidele noastre de tents. Dimpotrivä, pentra obo-
sitii cetätilor, chemarea la florile de sevá. des EsseinteS, personagiul lui
Iluysmans, ia hotärfirea drutnurilor largi si a tärilor .noui; ajuns insd
la gard, oboseala sdditd adánc in el il intoarce inapoi. I.J5 de ce nu
pot acorda todd increderea unei directive care o pretuesc totusi in de-
:ajuns. Eu stiu ca printre chemärile violente la vieatä se amestecd t gernete
de mimosa ; dar, irdi, stiu cd in acelea sunt culmi de bucurie si voluptäti
neintrecute. $tiu cd In muschiul ce se incordeazil Intreaga vieatá se
revarsA impetuoask si cd In connetnplarea lui, bucuria atinge un paroxism.
Incercarea dela noi porneste insd pe calea tägliduitoare a cärtei."
si a ideei". lath' Ina un punct asupra cáruia se pot face distinctii. Sd
-recunoastem siateza de vieatä care este o carte" sau o idee". In infl-
nitul mic al ideei, vieata interiorizatä, scapatä de materialistnul deaf&
-surilrilor sale exterioare, concentr ,td si p ,tentatä, este oare mai Patin ?
De ce in identitatea sa si primin numai ceeace gesticuleazá vast
în afarii-si nu i ceeace se inclind manna inläuntru? Oare !arnica ca
exploreazii cativa centimetri pitfall de plimânt exprimä mai. putin ne-
Infranta aspiratie atre existenta ce murmur:A la bazele creatiunei, deck
vulturul ce sägeteazâ drept spat* ittighetate ? Indoiala poate fl aci ; dar
In ce mä priveste rdspunsul nu poate fl deck unlit. Ceeace se opune
antiintelectualismului, nu este intelectualisrnul, - dung cum etimologi-
ceste s'ar putea crede. Dusmanii ski sunt lipsa de pasiune si de interes.
creator, uniformitate si plictisea IA.
Ideea se poate tusk' insoti cu puterile vietei. Pasiunea noate sä-si
roteascii vârtejul imprejurul sän. Pornind lupta impotrivacärtei` si a
ideei" initiatorii nouei colectiuni bleep cu cateva cärti si cAteva idei;
4florim ca numärul lor sA sporeascä pentru izbanda cauzei si multumirea
-conternplatorului care sfie sä desprindi i alte Infifigári...
. TUDOR VIANU
,

CRONICA DE VARA
Antoine o

Q notitä dintr'un ziar anuntá cli Antoine va juca la Mayol.

Creatorul Teatrului fiber, ornut care a adus o contributie atat de
mare si de personalä in evolutia teatrului modern, joacji aläturi de
eroul cântecului plat, al romantei sentimentale sau bulevardiere...
Cruntä intorsilturä a destinuluil Neasteptatä urmare a räsboiului
mondial : aläturi de bodes fatalá, lasatä pe frunte, aläturi de chipul
.gräsuliu si de celebritatea lui Mayol In care intrá atata mireasmä de
vitiu si de scandal, aläturi de aceastä floare ofilitli de bulevarde, masca
energicá i virilA,
. corpul atletic clryechiu luptkor al lui Antoine L.

. . Dacá in tumultal vietei, Antoine ar avea titnp sa se gandeasci si.

_ la &Smut, si-ar situp sufletul cuprins de o mare amárliciune. Antoine e
an invingkor !mina. ,

,
SA pleci dintr'un obscur birou al unei companii de gaz, ad ii

www.dacoromanica.ro
 348 ;BURATORUL

!valet de un ideal de artä i ail lupti din rasputeri pentru a-ti impune..
conceptia ta, si sä ajungi, in sfársit, a fl o mare personalitare teatralä,-
sä cuceresti Parisul, si ai pe mana ta aproape zero ani un teatru ca
Odeonul" - dupi ce ai deschis portile marl ale celebrit5tei, dunk,
ce at läsat o alma de lumina Indärätul tin, sii naufragiezi pe scena
Ingusth a .lui Mayol. In mijlocul cnthretilor cu talent Indoelnie!
Nu poate li tristete mi mare pentru un artist. Nu poate fl, mat
ales, durere mai mare pentru tin luptrtor ca Antoine. 'Din nimic si te
ridiei pfititi la situalia lui, - pentru a adea din nou !' Sa te ridizi din
pulberea anonimä a Parisului, Nth mime, fur§ bald, färä scoali si färä
- un talent de acior p.-ea mare, pentru a t Wigs si nume i bani i un.
talent de reg sot." neilis-utat, printeo munch Incipiithnatä de rob ai
idealului, i, dupi ce le vei fr cistigat sä lunge, de pe scena Odeonulut
pe scena artei,banale si lierimouse a lui Mayol -

Si fi ereiat Teatrul liber, Aitti un teatru care, pe laugh multe

excese de cruzime voluntari, a Insemnat biruinta realismului scenic a. r,

jocului sobru si natural, a unei reactiuni atilt de necesare impotriva 'L

romantismului, sii fii descoperilorul lui Francois de Curet. al lui Henry-
Becque si al lui Bileux, si fi jucat Le repas du lion, Les Hannetons,
La Parisienne sau pe Boubouroche al lni Courteline, -pentru a ajunge
alfituri de canta etul lu. :
Vtens, pou-poule, elem.. si al riturnelei sentimentale si neroade-
ce face ocolul mahalalei parisiene I..
If

Arta e inaratá
.
.

E Meru vechiu ca lumea: nu existä re.zunostinti in artä $ i mat

ales in teatru.
Poti revolutiona o art§ Intreagä, poti fi un mare talent, seceritor
.

de aplauze si de ban:, poti ajunge sä ti ctigi o celebritate moudiali

din ciipa din care te paräseste succesul, esti o tristi rinthsiti orne-
-
neasch strivitä in picioar e. Nimeni nu se mai uitä la tine. Esti o umbra-. ,

nefolositoare...
. A, toine fusese la Ireeput nn mare cuceritor. De pe scena obscur
a Teatrului liber ajunsese pe scena Odeonului. recunoscut de tali ea un
inovator. Au urmat apoi zece ani de incordare si de munch: decoruri,
noui, feerice, reconstituiri migiI ase ale epocei, amnia dupi situare-
exactä si amänunfiti, -,obrieiate in joc, armonia ansamblului p peste tot-
pumnul seve al stipAnului i ochiul lui sigbr'..
Munch zadarnici. Nimic n'a putut nape Odeonul pierdut in Odeonia-.
lui Indepirtatä. Am luat si eu parte multi ani dearindul la svireoliriler
agoniei lui. Gfirmatiul, care contiusese ark de bit.e barca Teatrului liber,
n'a putut domina linistea moarti a apelor stitätoare prin care galera.
Odeotiului n'a isbutit sh inainteze. Era sells ca Antoine si gu,te amra-
ciunea din urmi : falimentul. -

Si lat& ci dup cîva ani de ticere, ne vine o veste tristi . crea-

torul la Pa, is al pieselo, lui Ibsen, Hauptmann, Tolstoi si Strindberg, at.
, ant pe scena bulevisdierä a JUi Mayo!, pe care se. aura. :
Viens, pou-poule, viens...
E. LOVINESCU

4 - .
D'

A
'

www.dacoromanica.ro r
 ,SBURATORUL 349

CRONICA ARTISTICA
Expozilia Societatii Tinerlmea Artistic6"

VI

Desenul, re:ieful i coloarea ereau cele trei elemente artistice care

au servit de baza regulelor fundamentale ale picturei-vieux style-de
.altä data
Picture modernä- cu technica ei sumarä si revolutionarä In ten-
dintele ei de interpretare personala ale imaginilor naturei-a abandonat,
cu totul, acest stil de imitare a obiectelor.
. Pictorul, de azi, nu mai este un portretist al oraselor. al aspec-
telor de tot' whit din natura. Nu, el ne va transforma natura conform
elemeutelor - forma, coloare atmosferä, lumina', etc. - expresive, ce le
va contine subiectul ales. Tendinte de acestea se observä si la d-soara
Nina Arbore dar, prea ru tine d-sa searna de faptul c4 consiatenta pastei
de coloare e neapirat necesard mai -ales, arid contureazb silueta lucru-
ritor: ca sa lege toate elementele tabloului intr'un organizm pictural
anitar.
In tablourile d-sale scheletul desenului -ins coloare neagrä - no
face impre.ia desolanta a until copac, lama, despuiat de podoabele sale
de vara.
Cu totul opas5., ca personalitate ni-se Infäliseaz5 d-na Dona-Dela-
crancea..Portretele expuse, au far necul, gratia si inexpresivitatea pápn-
siior de portents; desenul si coloarea rärnfin in aceste limite.
D-soara Rezeda Moga are aceiasi preocupare : de a pieta ogreabil`
inteo pasta mai compact§ Insä.
Din aquarelele d-rei Rodica Mania, surori gemene, repauzându-se
pe canapele. privesc In vag, printre pleoape Invinetite de visuri nos-
-talnice. 0 tesáturä mätäsoasä i sombrii Invälue farmecul accrete, lor
scheletul de al canapelelor. Peste total pensula d-sa!e Intinde
perdele de umbra, iar misterul lor stabileste o aderentli. complectil intro
,
:Mute i lucruri
Liniile desenului tug, se resping, se cheamä si se Intálnesc intr'un
ritm ascuns In cumpäneala colorilor si al formelor ce se acorda cu o
sobrietate de tonuri, de o armonie odihnitoare, si rare sunt izvoráte
-dintr'o unitate de sentiment de o gr:ivitate expresivä. i nici o coloare I
stridentá nu esaltä vre'un ton; dirnpotrivil : tonurile locale sunt indicate
In valori minime Desenul si coloarea nu duc o existentd separatá ca
sä ne indice, pe tablou, locul ocupat de opera arhitectului, coaforului,
croitorului sau cismarului.
Numai aceastii unitate de sentiment, deplinii, a Writ posibilä sua- 11'

vele apa itiuni din operile d rei Mania. --

_ Aquarelele d-sale nu ne ciaceresc, pe data, prin splendoarea colo-

rilor sau prin milestria de technica factice dar, ne vrajesc, ea cat le
privim mai malt, si Para ca si ne violenteze idealitatea noastra, In -

materie de fartä Vraja lor coboara in profunzimile Metal noastre des-

-coperindu-ne un colt singuratec i pur.
. F. SIRATO

www.dacoromanica.ro
 350 _ SI3URATORUL,..,

MONICA TEATRALA
Teatrul National: Bi1anu1 stagiunei.
9

Stagiunea Teairului National a fost o sbuciumare dela incepur

piing la sfârit. Ar fi greait s6 se arunce vine lbiciunilor asupra unui.
singur orn, sau chiar asupra cAtorva. Vina adevAratA, sau vine de
ctipetente, este a imprejurtirilor.
Nu trebuie sí uitilm c stagiunea s'a pregtitit si chiar a inceput'
sub regirnul ocnpallei duamane, c5 teatrul.n'a avut director tocmal in
vremea cAnd ar fi trebuit s6 se hotArascA directia muncii, cA pe tuna,
s'au schimbat vreo trei director!, care fiecare a venit cu cite o direc-
tjvA nouil, cii dupA izgonirea germanilor a trebuit sti se rAstoarne reper-
toriu ail se infiripase...
CAnd vrei deci sA fact un bilant dre¡it .al acestei stagiuni. neferi-
cite, se cuvine sA nu scapi din vedere imprejurarile acestea.
Pe urmA, inainte de a cumprtni rezultatele, trebtrie dat glas cifrelor,..
Care deseori vorbesc mal liimurit dealt cuvintele cele moi expresive.
Inermiti cu toate considerallile acestea, vorn_ reaminti c6 sta.?:
giunea s'a deschis la 5 Octombrie 1918, sub- direetia lul Rficlulescu-
Moira, at s'a incheiat la 30 Aprilie 1919, director general filnd d. Ion
Peretz. In total s'au dat 238 spectacole de zi at de searà, in care intl.& . -
si 12 inchirieri (baluri mascate,
.
roviste de actualitate,. chiar b repre-t , '
-
°
zentajie de opera, etc.).
S'au jucat 21 piese rometneati si 17 piese 'sträine, cele roinAneati-
avAnd 149, iar cele strAine 99 reprezentaiii. Ceeace inseamnA'cli, oricAtz
de tristii a fost stagiunea, un merit totua a avut : a dat Inthietate ope-
relor romitnesti. SA n'ediljduim cii intAielatea aceasta va fi pAstratil al
-
intfirit6 i pe viitor.
Dintre piesele romtin4ti. jucate au fost premiere (cifrele din paran- -

teze Insemneazil numrul reprezentaliilor si data premierei): load'

apelor, piesä in 3 acte ee d. 5.1fred Moaoip (13,-729 XI); Dela Marna,.
un act de d. Emil Nicolau (8-18 XII ;) Bimtwa Sava, dram istorick
in cinci acte si in versuri de d. ion Peret (17-27 I); Rozina, piesâ in
trei acte de d-na Claudia Millian (7-3 IV); Letoptselit, tragedie in cincl
acte si in versuri de d. M. Sorbul (2;-21 IV). Au fost apoi cAteva jumii-
tall de prernierk adici jucate la feat at reluate aid : Crarea, un act
de d. Paul Prodan (5-24 XI); Puiu de cue, trei acte de d. Ion Peietr.
(12-2 XII); Pe aid nu se trece ! un act in versuri de d-nli Corenlin.
Moldovanu at Mircea RAdulescu (3- 9 ill); Dezertorul, treT acte de d.
Sorbul (15-6 I); Inaierea lui Stefan cel Mare, cinci acte de d. N. lorga
(5-6 II); Femee I trei acte de d. Emil Nicolau (7-24 III) ; In Intuneric.
fret acte- de N. Beldiceanu. (6-25 IV). lar restul au fost reluAri : ViJorul,
(13-3 X) ; ScrIsoarea plerdut, (10-8 X); FtinMna Blanduzlei, (5-13 X) ;:
Noaplea furtunoas, (4-24 XI); Apus de soare, (4-24 XI); Ce tie satul...
(5=9 XII); Se face ztud, (4-9 XII); Trandafirii roVi, (2-10 III); Rözuan:
fl Vtdra, (1-20 IV).
Adiefi 5 premiere, 7 semr-premtere, 9 reluArt romdnesti.

www.dacoromanica.ro
 . EIBURATORUL 351

latii acuma al piesele straine reprezentate in româneste pentru

întâla oarii Talismonul, (eerie de L. Fulda, tradusa in vercurt.de St.
0: 1osif 1,6-28 X); Pentru patrie, trei acte de H. Lavidan (4-17 XII);
John Gabriel Borkmann, drama in cinci acte de Ibsen (9-7 II); Casa
de 1114trei-acte de Emile Fare (6-28 III); Hanglooica, de Goldoni
. (6-7 IV ; Toate celelalte au fost -reluari mai vechi sau mai noi, i
anume : Amoral uegheaz, (18-14 X); Azilul de noapte, (6-17 X); Avaruf,
(8-24 X"; Messalina, (1-8 XI) ; Siutul, (6-8 XII) ; Cartea a tr'gia, (1-22
X11); -Brbatii Leontinei, (4-5 1); Secretarul general, (2-15 I) ; Polyeucte,
(6-21 I); Romanlio0i, (8-17 II); InstinctUl, (4-12 'III), Linitea casei,
(4-15 III).
Va sa zica ; 5 premiere si 12 reluári striline.
Piesele straine, Pe nalionalitatea autorilor, au .fost : 10 franceze,
3 germane, 1 norvegianii, 2 itallene si 1 ruseasea.
PânA aici cifrele si delete staristice.
Inviittimintele trebuie sa le tragem pe rènd.
L. REBRE4NU.171

I E MN AR
Poeme Pagane de Ion Foil.-
Este 'titlul volumului de curand
' aparut si care, intr'un text com-
pact, reprezinta 6 muncit poetica
II de ani timizi, in afará de sgomo-
tul revistelor si de multumirile
succeselor saptamanale.
E o poezie erudita care ne
- '
Pe cer s'agal hint de flori de mac.;
$i'n zri o pate!" roste de siinge
Zvdcneste, pâlpde prehmg, se A
. fstinge... .1
lar noaptea lenesd ca'ntr'un laimac
De trended si de senin se'mbracd;
Cdnd &Ink' sfluil aloe' sA teed
Pustia necuprins aromeste

poarta prin mai multe mitologii

si religii: E de observat totusi
4, ca reveriile greco-romane n'au
fecundat propria reverie a poe-
. tului. Viziunele sale se indreapta
. mai ales catre Egipt si catre Asia
hindusä sau ebraica. Preferinta
" care trebue sa'si aiba o exPlica-
tie. lmaginatia autorului iubeste
cerurile aride i nisipurile inflä-
carate, umbrele albastre si ne
miscatoare ale pomilor de oaza,
amurgurile vii si necuprinse. Este
imaginatia unui oriental, In sufle-
tut caruia lucritrile §e aprind si
materialul insi pninde trup plin
si palpabil. In aceasta de altfel
'sta prim ipalul interes poetic al
volumului. Nici lal gimea perspec-
tivelor nici entimentul unei vpgi
aspiratii nu ii este de altfel strein.
lnteresant pentru acest caracter,.
dar si pentru viziunea vie si co-
lorata e strofa:
- Step-. let() i.. Carauana se
fopreste
Si catö'n larg
E un descriptiv. Titlul volu-
mului - Poeme Pagane - ne vor-
beSte de tendintele parnasiene
ale autorului i introducerea ne
pune in curent cu preocuprile
sale filosofice.
Traduced din Oscar Wilde.-
Poemele in Proza - rie ofera In-
tr'un mic volum d.1 Alexandru T.
Stamatiad.. Mind cu griji de mi-
niattirist In metalul etern al 'ea-
vintelor, d-1 Alexandru T. Sterna-
/tad reuseste sa dea o existenta
independenta si romaneasca artet
complicate si spirituale a lui Os-
car Wilde. Este o opera, in pri-
mul' rand, de demnitate,.. Dupa
literature traducerilor profane-
toirei d-1 Alexandru T. Stamatiddi
prin Intreaga sa !mina 'de tra-

^ www.dacoromanica.ro
 352 SBURATORUL

dueeri din Wilde ca si din Mae-

terlinck sau Baudelaire si aláturi
de ceilalti traducatori-artisti ca D.
Nanu, St. O. losif sau D. Anghel
inaugureazd aceastá fatá noud a
oricarei literaturi si care trebue
sa Insemne, pe lâng sporirea
frurnosu'ui original, un mai vast
teren de experimentare a limbei, CENZUR AT
o mind noud pentru aurul expre-
siei. ; T. V.

PO$TA REDACTIEI
Ciornahora... In frantuzeste ceia
ce mi-ati trimis in prozd si ver-
suri s'ar numi ..jumisterle". De
te iei insá in serios, e Ingrijo-
rdtor.
Florentin D. B. M.-Dupá entu-
siasmul u care anal Bacdul,
esti unul din cei ce nu si-au
gAsit Bacdul la Bacdu deci ci-
CENZURAT tarn:
Hull! tu esti de loft pe strain'.
(bdtate,
Locas ce'n culmea gloriel at
(fost I
Sub zidul Iu, lovind ca 'ntr'u
(cetate,
S'au frdnt Wine hoarde 'noel
.

(nInate
Ce au oral s-si cafe In sdnu-li
(edam's( L..
, Trecem posterittii aceast noud
glorie a Bardului. Celelalte ver-
suri sunt mai putin memorabile.
Cazian. - Reproducem pentru
satisfactia D-sale personald nu-
mai o strait din Cântec:
fi
In fund stau eu, zicandu-Int .*

Cu brafele trudite: - - - .
II. De-ce nu mat revine
_. lubita-ntre ¡Witte? ..
-

Manuscrisele. corespondents si schimbul se vor trimite de z

avant inainte pinta la o noull instlintare pe adresa d-lui E. Lovi-
neseu la Millicent. .

www.dacoromanica.ro
t
 , f..

anno maassaas111111111111111W111111111111116sammanamosaatassam
a
Ia A Odra Ala 7 din I
a
I I
iaa tectura pentru 'oh i a
1
a :: MAGAZIN ILUSTRAT LUNAR :: IE
1
si SUB DIRECTIUNEA D-LUI E. LOVINESCU
Ia
a
Ia Ia
.
Cu urmfitorul Samar:
i: CarpatH E Lovinesaz
I
I Judecata lui Prometeu (teatru) . Victor Eftimiu
I Suveranii in Ardeal (Oradea Ia
: Mare, Careii Mari, Bistrita-Nä-
1 säud, Cluj, Turda, Alba lulia,
, a Sibiu, Fägär4) . . . . . . N. Davidesaz I
1 Suveranii in Ardeal (In judetul
-
- '
ia Hunedioara, Brad, la minele de
aur, la mormântul lui Avram lancu Il
si
I in Abrud) . . . . . . . . Rack Cosmin
1.
a Refuglatil (poezie) Alexandrina Scrota Ia
a Gornistul (schitä de rázboiu) . Maior St. Tdtdreiscu
1 Literatura prizonierilor nostri
is din Germania : Mci Criciun . Ion Rohan Iat
Acest numAr este ilustrat cu 50 de vederi luate din
- to Ia
a vizita Suveranilor nostri in Ardeal , a
II ç

Ie
IAbonamentele se fac la Librgrla AURAS, & Co. 1
E
Lei 36 pentru -an an a
1
a ,9 18 ,9 ease hint
;I i -
3
-r. Pretul unui numár Lei 3 ;
r.
e
szonntammesan MalatIMEMICILEICSESSERISIMISMMOVIMMATESS22
www.dacoromanica.ro
 _

.4
".t-;.
_ . "liAX
-.. ,,, , ------
' 1. 1--- -; .- - -
- - . .1 : - '
7
..
.. -

- ........... ... ..1......:: t.

.... :.,- .
,g
vr... . :.., '-' - ... ' . ..-- .... - . ------- ----
oa ,
-
.
., ..'
301 -r1 1-r`l° _..., ...,';.'
i
. -- .. 1' .. -- . ..........

...f. ........ ......-...,,'Ir6-.. -.",. 1'13 .1--

, -,. -:.
'......i ....... ...
-,
- - -..--:'.... - :
9713S-G
,
::-.,.., -17
I .
..
..?' ..
, 4,f ,
- iiz, ail
,i'- .t
7
Viliv.atu.si3vIcálviviiiiiov ,
.-.15f ."---,--;,-
ilt 1,13111v:s3visiavillAssot
'3 v.i.s .tn-11.
fl3sgtoliMal N-11vNlivilitici..
...:).e..,:4,..1_,,-,_
,
.
tialri .

-f'' : ' '

uSLIL3IY 'it Vsv
-
''-,
0-013
--..'l ' - 111:IA1V
.
t
.....,,,,,-....
- .r-74..
. I
,
-"
1
1 1
a
i - Noufáfi Liferare 1
1 a
a . ,

1 Intunerio pi LumInA de Ion Al. Brätescu-Voinesti. 4.50 I "toy

I In lumea DreplAtil de Ion Al. Bratescu-Voinesti. 5.- 1

Pagini
. de Raze& de E. Lovinescu 4.
a .

e Da Capo de Radu D. Rosetti . . 5. n

Ape ad.finoi de Hortensia Bengescu- Papadat 7.-
/, 1 - Bimbapa-Sava de I. Perez 6.- 1
Toader Nebunul de Alfred Mosoiu 6.- Ia
Dezerlorul de M. Sorbul -

i Räzbunarea de M. Sorbul
5.
5. 11

I Rozina de Claudia' Minim 6.- Ie

a Garoafe Retell de Claudia Millian , 2,-
1 Fates din Oath, de Sc. Froda si A. Maniu . . 5.- I
1 Ruguri de Ion Sin-Georgiu 3.-
I Cele cloud Românii de G. Rotted . . 0
4._ I
1-- O iubire, roman de E. Todie 5.-
1' In Roble, Amintirile unui prizonier român in Bulgaria, I
de V. Panta 5.- 1
!
ii In , shorn! $oimilor de N. Popescu-Dutu . . 2.50 :
i .. De allure la tote librärille din Capitali i Provincie :. I7
i
16 as ass stansmassalav wammannessatiormausamtumemesm#
Tipografia (Universsda» lancu lonescu S-sori, Str. Covaci 14. - Bucuresti
www.dacoromanica.ro