SDCIETATEA

II anticipatia
$TIINTA & TEHNICA S.A.
Revista lunara de literatura §i artl1 SF
Societate cu capital de stat, (nr. 527/octombrie/1995)
funcponand sub egida editatl1 de Societatea "~tiinta & Tehnica" S.A.
Ministerului Cercetfuii §i
Tehnologiei, inrnatriculata in
Registrul Comertului
cu nr. J 40/6775/1991

Consiliul de administratie - Acum 40 de ani -

lOAN ALBESCU- director
NICOLAE NAUM
TURLICA LILIANA
Director onorific
ALEXANDRU MIRONOV . ,
Redactor literar
MlliAI-DAN PAVELESCU
Tehnoredactor
PAVEL D. CONSTANTIN
Coperta
WALTER RIESS
Difuzarea
CORNEL DANELIUC
MUGUREL NITULESCU
(telefon: 617 58 33 sau
223 15 30, 223 15 40,
int. 1151)
Adresa: Piata Presei Libere
nr. 1, Bucure§ti, cod 79781
Telefon: 617 58 33
Fax: 222 84 94
Tiparul
Tipografia "INTERGRAPH"
Telefon: 769 35 68
Abonamentele se pot face la
oficiile po§tale, prccum §i
direct la redactie. Cititorii din
strain~tate se pot abona prin
Rodipet SA, PO BOX 33-57.
Fax: 004-1-222 64 07 sau
004-1-222 41 26. Telex: 11995
Piata Presei Libere nr.1, sect. 1,
Bucure§ti, ROMANIA.
loan Albescu - 1
- 0 declaratie privind viitorul de asHizi -
Alexandru Mironov - 2
- Sentimentalismul traditiei. .. -
C~talin Ionescu - 4
- Alte Romfulii (Antologie realizatli de
Voicu Bugariu)- 13
- Crunta-
Michael HS.ulicll - 14
-Malawi cu capitala la Zomba -
~ Danut Ungureanu - 20
- Camera de tartur~ -
Don Simon- 27
- Plimbarea de dupll-amiaz~­
Florin Pltea - 31
-Tara in carnaval-
Radu Pavel Gheo - 33
- Literatud SF sau sefultur!1? -
Voicu Bugariu - 41
-Skull City(...)-
Lucius Shepard- 44
- Conexiunea -
Barry N. Malzberg- 60
- Mortul care opereazll -
Pavel D. Constantin- 62

- ABC-ul graficii SF -
Walter Riess- 64
 E xista bunul obicei ca, atunci cand de un anumit eveniment te desparte o perioada
rotunda de ani, sa incerci sli marchezi aceastli aniversare tntr-un fel deosebit.
Pornind de Ia faptt¥ ell acum 40 de ani, adiell in octombrie 19SS aplirea Colectia de
Povcstiri ~tiintifico-Fantastice ne-am propus sa marellm §i noi accst important eveni-
mcnt. Cum Ia Palatul Elisabe.t a sau Ia Palatul Parlamentului fcstivitlitile se tin lant,
incit nu mai poti programa nici mlicar o conferinta de prcsa (~i cum noi, oricum, nu ne putem per·
mite luxul de a ne ofensa cititorul - confribuabihil, cum se numeljte in mod curent - printr-o fcsti-
vitate opulcnta) am ajuns Ia concluzia eli ar fide ajuns sa editam un numar special pe care, dealt-
fel, vi-I ~i prezentam. ..
Cu asemenea ocazii·se obi~nuie~te sa se faca o retrospectivli. Ne-am gandit insli di nu este mare
nevoie, pentru di am mai facutco in Almanahul. Anticipatia (pe care o complctlim, de altfel, in
numlirul de fatli). ·
Cat despre perspective, fie la nivel european sau chiar planetar, explorand deceniile ~~ secolele
urmatoare, distinsul nostru director onorific - domnul Alcxandru Mironov - abordeazli de mult
acest sublect in Colcctie, ofcrind o bunli tcma de dezbatcre Ia recentul World Con.
A mai rlimas, dupa cum se observa, prczentul. Ceca ce poate ncdumcri foarte tare pe iubitul
nostru cititor consta in faptul eli, de~i trecutul este bogat incarcat cu ncnumlirate realizliri mlirete,
dc§i viitorul se anunta, Ia scara planctara, plin de promisiuni, prezentullasli mult de dorit (proba-
bil panli in momcntu• in care se va transforma, in virtutea unci lcgi implacabile, in trecut, cind se
va vedea, desigur, altfel). Vom porni, pentru a fundamenta aceasta ascrtiune, de Ia o idee emisli de
"un mai tiinlir gazetar'' de Ia Adevlirul (ca sa citez cuvintcle unui mega-gazetar; care, tarli sli §tie
calchiaza un alt cclcbru iubitor at SF-ului) intr-o emisiune organizatli Ia TV de domnullosif Sava,
avand ca invitati o multime rcprezcntativli de ganditori ~i crcatori SF. Acolo se·spunea, pe bunl
drcptate, cii SF-ul a coborit pe Plimant. ldeea 1-a lasat perplex pe domnul Sava, fapt pentru care,
cu binccunoscuta-i spontancitate ~i profltiind de pcrpctua problema a crizei de timp de Ia emisi-
unile TV, a trecut ~or peste ca, lara sa-i aduca clarificarile necesare. 0 vom face noi, cu permi-
siunea domnului Cri{;tian Tudor Popescu, autorul asertiunii despre care vorbeam.
La o prima vcdere (vom Colosi dcci o strategic de succes, adoptatii in editorialele unui cotidian
de larga circulatie) s-ar parea eli este vorba de faptul eli, de mult - pe Ia inceputurile Colcctici-
actiunile povcstirilor SF se dcsfli~urau in Cosmosul indepartat, Ia marginile Universului, iar acum,
din ce in ce mai multe schite, povcstiri, romane (~i filmc) i~i au ca subiect diverse activitlti
dcsf~uratc pe un Plimant dcvastat fie de bombe atomice (sau cu hidrogen), fie de o schizofrenie de
masli. Asta Ia prima vedere. Pentru eli, daell vom analfza mai profund (~i·o .vom f~ce- tocmai pen-
tru a inllitura blinuiala eli domnul Cristian Tudor Popescu ar fi putut emite o lianalitate de o
asemcnea evidenta) vom vedca eli idcca cste de o mare subtilitate §i vizCazli, pentru moment §i pen-
tn,l Romania, sfcre foarte largi ~i importante ale prczcntului. Adcvlirul cste eli - vrea sli sugereze
autorul -in prezent, in Romania, literatura ~tiinpfico-fantastica, cu accent pe latura fantastiell, a
intrat in toate zoncle ~i domeniile de activltate. D.e Ia antiutopie panli Ia comedic absurdli, cu dcse
§i explozive exprimliri pamtlctarc, viata noastra social politicli ~~ cultural instructivli exprimli toatl
palcta SF-ului cunoscut ~i necunoscut inca. Ca un simp tom pcremptoriu cste dcmn de semnalat
faptul eli multi dintre seti~tii cunoscuti au fost atra§i ca de un magnet de aceasta mareata opera SF
in plinli constructic, contribuind in mod ncmijlocit Ia laurirca ci, allituri de alti literati atra~i §i ei
de accla~i miraj. lata de cc sc poatc spunc, cu dc'plin tcmci, eli SF-ul a coborit pe Pamant in accastli
tara harlizita de soarta, undl) crcatorii de SF au imensul privilegiu de a scrie direct in cartea de
istorie a prczcntului. Probabil vcti fi mirati de ce suntcm atat de nemultumiti de prczcnt.
Explicatia cstc dcoscbit de simpla: pcntru ci scfi~tii ~i litcratii no~tri aplicli din ob~nuintli ceca ce
au citit in ultimii 30 de ani: fie genul antiutopie sau contrautopie, fie SF-ul de proastli calitate.
Din ncfccicire, spatiul tipografic pus Ia dispozitie de redactorul §ef nunc pcrmite sa dczvoltiim
~i consecintele sau perspcctivele accstui amplu fcnomcn. 0 vom face cu o ocazic vlitoare (daell o
vom mai avea).
Cert cste eli, Ia aceasta important-a §i semriiticativli anivefsare implinirile sunt pe-miisurl §i au
darul de a nc umplc suflctcle de bucuric. Cat dcsprc faptul eli se scric din ce in ce mai putin SF de
calitate ~i ell apar din ce in ce mai multe problcmc legate de cditarca accstui gcn literar, acestea
sunt amlinunte nesemnificative, ce nu meritli a fi dezvoltate.
loan Albescu

Anticipajia 7
 0 declaratie privind
viitorul de astazi
de Alexandru Mironov

... "Ce extraordinara persoana este acest

Miguel Angel Martinez!" - gasesc scris, in
carnetelul meu, o _insemnare facuta Ia
Consiliul Europei. II insoteam acolo pe
Pre!iedintele Romfmiei - nu-i !ii asta Science eu gen
Fiction? - §i am asistat Ia un adevarat tir (35 Dupa
de intrebari) despre: privatizare in Romania, lut planetar, ce· n :rat~' acut socotelile,
economia de piata in Romania, prigonirea au pus totul pe hartie - ~i a§a a fost elaborat
minoritatilor nationals in Romania (cunoscutul un importar:tt document de lucru al Diviziei de
dqmn Koenig), democratia in Romania, · Tlneret "UNESCO", ceea ce Arthur Gillette,
situatia bisericii romano-catolice §i suferintele directo ~ul acestui compartiment planetar al
homosexualilor in Romania - ma rog, ·pro- culturii omului avea sa numeasca Declaratia
blema mari pe care le are Europa iri ce ne de Ia Pele:;;. ·
prive§te (§i retin un raspuns al Pre.§edintelui 0 aveti. in conti riuare, :;;i va rog sa o
lliescu, un feJ de repede-privire-inainte: socotiti, stimati cititori, cape un -repel- bun
"Siobodan Milo§evici poate fi eel mai impor- exercitiu de SF aplicat (veti recunoa:;;te, de
tant pion in realizarea pacii in lugoslavia!"; a altfel, sti!ul §i ideile, sunt sigur).
avut dreptate, nu?). ' Deci ...
Revin insa Ia Miguel Angel Martine'z §i Ia '
impresia pe care mi-a facut-o, chiar daca COLOCVIUL INT.ERt-JATIONAL
ulterior avea sa abjure, urmfmd cine §tie ce "TINERET, CULTURA, VHTOR":
·meandre ale politicii continentului. Deci, M. A. DECLARATIA DE LA PELE~.
Martinez, socialist, fost luptator impotriva fas- Romfmia- 3-6 iunie 1995 ...
cismului sub Franco, arestat, apoi expuizat
din Spania pentru convingerile sale, un per- lntroducere
sonaj romantic, tipul de intelectual atras de
ideile stangii. iiH care , Ia un moment dat, ln cadrul activitatilor organizate pentru
prezentandu-1 pe Pre!iedintele Romaniei, marca a 50-a aniversare a UNESCO,
vorbe§te Ia Strasbourg- ciulesc urechile·- Guvernul Romaniei §i UNESCO au organizat,
despre un moment de istorie, fabulosul an ca o incununare a ciclului de intalniri intitulat
· 1968, eel al "primaverii de Ia Praga", an in Prima Universitate internationala deschisa ·
care Romania, politicienii ei, poporul ei !'Tinerii in devenire", un colocv iu pe tema
hotarisera sa se ridice vertical, afirmandu-§i ''Tineret, Cultura, Viitor".
dorinta de libertate. $i chiar daca politica ulte- Ob.iectivul esential al colocviului a fost s~
rioara- lmbecila·- a sotilor Ceau:;;escu :;;i a · permita schimbulliber de experiente. pre-
acolitilor lor a scufundat Romania in bezna, ocupari, idei §i propuneri, intr-o optica accen-
momentul ramane notabil. "Venisem in - tuat prospectiva, de natura a hrani gfmdirea
Romania in 1968 ,, ma mai· surprinde §i actiunea participantilor §i a structurilor in
Martinez -, ca invitat al celui care reprezenta cadrul carora ace:;;tia activeaza, precum §i de
tineretul Romaniei de atunci, pre:;;edintele a contribui Ia programul UNESCO pentru
Romaniei de astazi. Era un moment Ia care perioada 1996-1997, cu deosebi're partea
tineretul lumii a avut o zvacnire, strigandu-§i, care prive:;;te tineretul.
in adun"area internationala de Ia Snagov, I Aceasta ten tativa ant icipativa pentru
dorinta de pace: . .". Ne construiam viitorul imaginarea viitorului a fost comparata, de un
liber, in acea Declarat ie ·de Ia Snagov, partiCipant, cu un ":;;arpe circular".
ne§tiind ca razboiul rece avea sa mai dureze Concluziile colocviu.lui sunt prezentate
un sfert de veac, spune Martinez, l?i ca mili- mai jos, urmarind cele trei teme propuse.

2 =========================== /'. r1.f ICi(lG,

' · riC 1
 Tema 1 -Homo (persona) sapiens superior- Prima condi1ie trebuie sa fie o maniera
o lume verde pe un cer alb~stru radical diferita de a intelege §i de a trata
lumea verde ~I cerul albastru, precum ~~ fiinta
Homo (persona) sapiens nu-§i mai este umana care se afla Ia limita dintre ele §i este,
suficient; de fapt, evolutia mereu accelerata a totodata, garanta pereniti:itii lor.
factorilor care ne conditioneaza viata. in par- Aici, educatia are un rol deter,i1inant de
ticular evolutia tehnologica, nu poate fi jucat §i, .pentru a fi aducatoare de viitor, tre-
stapfmita decat de fiinte umane individual §i buie sa se deosebeasca de simpla instructie
cplectiv superioare (toate, tara sa existe fiinte
infe~ioare), in masura sa gfmdeasca pe ter- care, in general, inculca trecutul; fara a nega
men lung §I sa depa~easca conjunctura actu- mo§tenirea istorlca §I, mai ales, culturala, ea
ala impregnaHi de descumpanire, chiar trebuie sa fie deschisa §i prospectiva, tinerii
angoasa. putand ei in§i§i, in anumite cazuri, sa-§i fie
Aceasta constatare s.e aplica mai intai Ia · profesori, potrivit principiului autqdidacticii. 0
definirea tineretului, despre care s-a subliniat educatie deschisa trebuie sa incurajeze tole-
ca trebuie perceput ~i inteles in toata com- ranta fata de celalalt, de cultura §i ideile aces-
plexitatea sa temporala, psihologica, socio- tuia, intrucat nici chiar intentiile salvatoare nu
lo_gica; ecooomica §i culturala, tinfmd seama pot fi impuse prin dictat.
de diferentele, uneori radicale, ce pot aparea Dlscutarea primei tame a facut colocviul
la,acest subiect de Ia o societate Ia alta. Mai sa formuleze 0 serie de propuneri concrete:
mult, daca pentru unii tanara generatie este - (1) elaborarea, adoptarea: §i larga difuzare
adesea pasiva, adesea conformista, pentru a unei carte a mediului inconjurator, bazate
altii, ea este purtatoarea deschiderii spirituale
~La valorilor novatoare, tinerii putand fi oare- pe texte normative actual mente recunoscute,
cuin "spionii viitorulur. Chiar dadi cea mai dar mergand mai mult in sensu! prospectiunii;
mare parte a tinerilor apartin celor 20% cei (2) lansarea unuipost de radio (§i, unde
mai saraci oameni din fume, ei sunt aproape este posibil, a unuia de televiziune) ecologic
singurii capabili a avea curajul sa viseze Ia · planetar,
proiecte p/anetare. · (3) instituirea unui concurs mondialpentru
Starea §i perspectivele mediului fizic, tinerii cercetiitori care au facut inventii lavora-
natural ~i construit, s-au aflat in centrul pre- bile conserviirii mediului §i a unui campionat
ocuparilor colocviului. in multiple cazuri, o mondia/ a/ initiative/or ecologice colective noi,
dezvoltare economica §i, mai ales, industriala sau care reiau tehnologii/e popu/are
iresponsabila poate aduce ·atingere evolutiei tradition ale;
ecologic a nci.rmale §i puna in pericol (4) editarea §i larga difuzare de texte pen-
- s~natatea fizica §i mentala a speciei noastre. tru copii, privind mediul ~i viitorul, inclusiv
Pe de o parte, patrimonivl genetic este in Y
. pericol, pe de alta obsesia lui "mereu mai benzi desenate;
rnult" duce Ia 0 poluare a valorilor... · (5) utilizarea sportului-aventura ca
:, )n socieUitile bogate, reactia lmpotriva inipativa de cunoa§tere, de intelegere §i de
acestei stari de fapt se exprima prin cautarea respect fata de mediu (a sa vedea exemplul
dn'ei calitati superloare a vietii , inclusiv operatiunii Duniirea curatii*);
recurgerea Ia tehnologii mal modeste: de (6) organizarea (in Danemarca, de exem-
exemplu, transport urban in regim mixt - plu) a unei §Coli de vara a proiectantilor §i
tramvai, troleibuz, bicicleta -, pe langa ma§ina constructoiilor de generatoare eoliene de
individuala cu combustie interna, mai de- energie;
graba decat ma§ina individuala. Tn schimb, cu (7) dezvo/tarea intensiva a reciclarii, atat
cat 0 tara este mai saraca economic, cu atat casnice, cat ~~ colective §i industriale, pentru
-supravietuirea cap at a importanta. fiind de ca aceasta sa devina parte·a condultei cotidi-
in}eles, de exemplu, ca este greu sa opre§ti
despadurirea salbatica atunci cand alte surse ene a populatiei lumii.
de energie decat lemnul nu exista.
Prin ce demersuri poate intra umanitatea, (Continuare fn nr. viitor)
rezonabil ~i cu pas hotarit, in secolul XXI?
·' • propunere romaneasca privind organizarea pe·Ounare a unei expedilii internationale (barci, plute) Ia
care participa tineri locuitori ai jarilor prin care trece Dunarea (n.a.) ·

Anficipafia

. . sau
Revistcl Anticlpatta (COLECTIA POVESTIRI .
. STIINTIFICO-FANTASTICE, serie noua)
., in.ldo~~ia , scienc!-fiction-ul!i romanesc
Pro log
Nevoia de a reveni asupra trecutului este
greu de explicat. Totu§i, o privire de departe
poate surprinde aspecte care, in momentul
aparitiei, au trecut absolut neobservate. · pregnante ale perioadei respective.
Colectia de poyestiri §liintifico-fantastice a
reaparut in anul 1990. Probabil ca numele de
cod al acestei operatii ar fi trebuit sa fie
"Phoenix". Profectul, in sa, era ext rem de
serios. Sa nu uiHim ca anul 1990 a fost
purtatorul undelor de "reconsiderare" §i de
"reparare" a starii dezastruoase in care ~e
gaseawiata romfmeasca, inclusiv cultura. ·lar
Colectia povestiri ~tiintifico-fantastice (CPSf)
a devenit chiar un taram·al confruntarii. In
aprilie 1990 apare Ia Craiova numarul 467 al
CPSF, redactat de Viorel Pirligras, Daniel
Cristian Dumitru §i Dodo Nita. in format 13 x
20 centrimetri, 32 pagirii, coperta color, cu
intentia clara de a prelua "mo§tenirea", adica
faima fostei colectii. Redactia revistei "9tiinta
Iii tehnica" reactioneaza insa repede §i sur-
prinzator de agresiv, fluturandu-le sub nasul
craiovenilor "restauratori" spectrul primului
proces penal de furt de proprietate culturala,
pentru ca fosta colectie era - §i, in con-.
secinta. este in continuare • proprietatea
redactiei revistei "9tiinta §i tehnica". Luati pe
nepregatite, craiovenii spun ca totul n-ar fi
decat o gre§eala, pentru ca. pur §i simplu,
numele revistei lor este "467" lli nu Colectia
povestlri llliintifico-fantastice, incepand
numerotarea colectiei lor de Ia numarul 1 §i
subintitul€md-o ''Colegia romanelor SP'. Desigur,
aceasta mica poveste a fost preluata de pe re-
teaua "oculta" a fandomului romanesc, oficial n[-
mic nu tulbura apele SF-ului §i revista craioveana
"467 va sucomba cam dupa un an de existenta
Furtunos inceput p~ntru noua serie CPSF.
4 ~========================= Anticipafia
.
Sa incercam, a§adar, sa reluam §i noi firul
acesteia. Din motive mai curand subiective
am impartit aparitiile in mai multe grupe,.
tinand cont. pe cat posibil, in primul rand de
continutul fascicolelor §i apoi de alte aspecte
467-473
"Teribil de impovaratoare pare a fi respon- _
sabilitate<! reinvierii COLECTIEI POVESTIRI
9TIINTIFICO-FANTASTICE, disparuta subit,
in anul1974; Ia al 466-lea numar alai", scria
in editorialul numarului 467 redactorul ~ef,
domnul loan Albescu. Se are grija sa se pre-
cizeze, ca post-scriptum al editorialului, ca
denumirea de "literatura §tiintifico-fantastica"
~i genericul "Anticipatia", concepts deosebit
de contestate de criticii literari specializati in
acest domeniu ... au fost adoptate din consi-
derente sentimentale, pentru a realiza jonc-
tiunea semantica cu Colectia de povestiri
§tiintifico-fantastice §i Almanahul Anticipatia.
Aceste cuvinte fiind integrate atat de adanc in
uzul vorbirii curente ne-am propus sa le
past ram, conferindu-le in sa intelegerea ·
corecta §i actuala a notiunii de science fic-
tion."
Privind acum acest numar, apar imediat
catev~ aspecte ciudate. Modelul copertei este
copiat 9upa coperta CPSF dintre anii 1956 §i
1963. Suprapunerea siglei CPSF peste sigla
Anticipalia pare,"in ciuda editorialului, con·
fuza: aveam de-a face, in fond, cu o contl·
nuare a CPSF sau cu sara mai mica a
Alman.ahului Anticipatia? Un raspuns posibil
ar fi ca. pe undeva, ·redactia "9tiinta §i
tehnica" se considera indrepfatita Ia un
anume monopol al SF-ului romanesc,
incercand un hibrid, in aceea§i masura mo-
 dupa doar doua numere (468, 469), tara nici
o explicatie, ultimul capitol fiind iunie 1986.
Din punct de vedere grafic, in primele
numere ploie§tenii Emil Bogos §i Dan Corolu
domina copies. pentru ca mai apoi sa apara
numele lui Calin Popovici ca realizator al co-
pertei §i pe mai multe ilustratii din interior. in
general insa, impresia grafica este dezagre~
abila, poate ~ji datorita conditiilor tehnice §i, in
special, a hartiei de o calitate inferioara.

474-480
Dupa boom-ul romanului lui Clarke, in
ciuda numeh.ii lui Orson Scott Card (dar cine
auzise pe atunci de acest scriitor?) §i a
povestirii "Maimutoii credeau ca totu-i o dis-
tractie.", impresia generala este ca revista
490 Anticipatia bate pasul pe Joe, nereu~ind tra-
duceri Ia nivelul romanului lui Cla:rke §i nici
proze romane§ti semnificative. Mai mult,
dern, dar ~ji continuator al traditiilor. Totufii,
numarul 475 prezinta premiul 1/ ianuarie Ia
din motive cat se poate de practice, CPSF in .
concursul radiodifuzat "Start spre extraordi-
se~ie noua a devenit, in primul rand, Revista
nar", povestirea "Chagrin" de lulia Teodo-
Arfticipatia, pentru ca redactia revistei "~tiinta ~i rescu, fara a intelege ca, Ia urma urmei, din-
,tehnica" actuala se ocupase de Almanahul
colo de caracterul indoielnic al textulul,
Anticipatia din anul 1982, ~i nu de colectia din scopurile unei reviste ~i ale unei emisiuni de
. 1955; de altfel, acest lucru va fi recunoscut radio nu sunt, defel, convergente.
aproape explicit peste un timp -dar sa nu ne . Po~ta redactiei din numarul 476 recu-
· griiliim.. · noa~te fair-play inutilitatea concursului de
· Numerele 467- 473 prezinta, in serial, proza scurta autohtona lansat in numarul 470
excelentul roman "Sfar~Uul copilariei" semnat §i faptul ca nici una din lucrarile trimise nu au
de Arthur C. Clarke, in traducarea lui Mihai putut fi premiate. · Ciudat ins a, contrar
:.Dan Pavelescu. Pe alaturi mai a par Danut parerilor pertinente ale lu'i M.D. Pavelescu, se
: Ungureanu (467), Gheorghe Paun §i Lucian tipare§te alta povestire premiata Ia concursul
; Mer.i§ca (468), Silviu Gen.escu ~i Marian Truta "Start spre extraordinar". _
(469), Ovidiu Bufnila {470), Ovidiu Petcu Atmosfera se va mai inviora cu piesa de
· (471 ), George CeaUfiU (472) §i iar Gheorghe rezistenta a numerelor 476- 480, nuveleta
:.Paun (473), pentru a nu aminti decat,ca.teva (sau romanul?) "Aragua" de Camil Baciu, fara
ltdjn numele mai cunoscute .. De Ia numarul . insa nici o prezentare sau referire Ia biografia
468 apare Cristian Tudor Popescu pe functia acestui atat de putin cunoscut scrlitor roman
'de consultant literar, ceea ce insemna, in de science fiction. Ca "umplutura" a acestor
' principiu, ca el poarta pe umeri o buna parte numere apar traduceri din Bob Shaw (476),
a dispuriderii aparitiei ·colectiei. Dar Cristi Frank Herbert (477), Isaac Asimov (478),
·Popescu se multume§te.cu c~teva prezentari Robert Shackley (479) ~i iar Frank Herbert
de povestiri, cu o interesanta pledoarie pentru (480). Concursul neinspirat al emisiunii "Start
volumul "Visul", semnat de Mircea Cartarescu spre extraord(nar" contin·ua pana in numarul
(469) ~i cu un omagiu de curtoazie pentru 479, ilumar care miroase insa puternic a
Adrian Rogoz, parintele seriei initiale .CPSF- schimbari. Revista "~tiinta ~~ tehnica" devine
povestirea "Mai mult ca perfectul crimei" cu o Societatea "l?tiinta ~i Tehnica" SA, sub egida
introducere intitulata, cat se poate de suges- Departamentului ~tiintei din cadrul Ministerului
tiv, "Un domn batr&n cu aripi uria§e" (471) - Tnvatamantului.~r ~tiintei, apare un Consiliu de
;in rest preferand sa ramfma in umbra. Administratie §i dispare functia de consultant
· Pe de alta parte; "Actualitatea internati- ·1iterar §i numele lui C.T. Popescu.
onala SF" semnata de Jon .Ooru Brana ~ji Dar, de§i hartia numarului 479 este cava
inceputa in noiembrie 1985, su.comba brusc, mai buna, numarul 480 este tiparit tot pe

Anficipafia j
 hartie proasta ~i cu ~n ~~;;;';i&:~'i:::i~j'P~::i::~~"Ztt:%;~i;:·:::::~~~
Cop~rtele sen:nat~ ~e g~aficieni.diferiti ~nu
c~nv1ng def~l, 1ar pa~a Ia mtrarea 1n seen~ a lls~ac Asm:oy §I aparut in "Isaac Asimov's ~
lUI Walter R1ess mal este mult... Oare ch1ar
se va schimba ceva?
481 -489
De schimbat, se schimba, dar lucrurile
evolueaza lent. Redactorul literar al colectiei
devine Mihai Dan Pavelescu §i revista intra
intr-o perioada noua. Numerele 481 §i 482
gazduiesc, in principal, nuvela ''Cine-i acolo?"
semnata Don A. Stuart §i tradusa de redac-
torul literar, care a avut grija §i de excelenta
prezentare de inceput. Fapt ~i mai imbu-
curator, lucrarea este in cadrul rubricii Retro
SF, care nu mai reia povestiri publicate in
vechea colectie §i pescuite de acolo cu
mijloace ce sa apropie de modelele matema-
tice de generare de numere aleatoare {ca sa
nu folosim alte comparatii ... ), ci prezinta
proze SF cu adevarat vechi (John W.
Campbell a scris sub pseudonim textul publi-
cat in anul 1938), dar de o valoare deosebita
~i. mai ales, inedite pentru cititorul roman.
Nu numai ca un act de curtoazie pentru
predecesorul sau, Pavelescu gazduie~te in
paginile numarului 481 eseullui Cristian
Tudor Popescu "SF ca paraliteratu ra".
Numarul 482, in .afara debutului lut Petrica
Sirbu (intr-o colaborare efemera cu 9tefan
Ghidoveanu) prezinta alte douapuncte forte,
excelentul articol "Filmele SF ale u!timului
deceniu" semnat de Mihai Badescu §i invitatia
Ia un "Dialog cu cititorii", lansata de
pavelescu §i completata cu o vitrina literara.
lncepe astfel sa se contureze ideea ca revista
Anticipatia este interesata, cu adevarat, de
fenomenul SF §i nu sa multume§ta doar cu o
.• traducere, mai mult sau mai putin serioasa,
• garnisita cu texte autohtone fara importanta.
de umplutura.
Numerele 483 §i 484 constituie omagiul
pentru eel care a fast Dan Meri§ca, prezen-
tand nuvela "Revolta in labirint", semnata de
Dan §i Lucian Meri§ca. Mai apar traduceri din
Ray Bradbury (483), Philip K. Dick §i William
Gibson. (484). Nu putem trece sub tacere'nici
prima reclama propria pentru romanullui A.E.
van Vogt ce va incepe in numarul 485; ciudat
ca revista nu a uzat mai des de acest mod
lnteligent pentru a-§i face publicitate.
"Fauritor de univers" de A.E. van Vogt se
intinde pe numerele 485 - 488, tradus (mai
este oare nevoie s-o spunem?) de, M.D.
6 =========================== 1\nticipajiJ
1 Gheorgh~ Paun. (485), un articol semnat de ~
Science F1ct1on Magazine" cu doar cateva E!
I zile inainte de moartea sa, alaturi de o poves- 1
1 tire de Ovidiu Bufnila (486), Cristian Tudor l
Popescu §i George Ceau§U (487), Mihnea •
Columbeanu §i- mare surpriza! -Adrian·'
Banuta (eel care avea sa devina, peste ..1
cateva luni - ne aflam in anul 1992 - redac- -~
torul lief al "concurentei", adica Jurnalul SF) ~-.­
in numarul 488. j
Apar Iii alte aspecte interesante: in •
numarul 486 gasim, Ia pagina 9, un anunt ,
care mai mult nedumere§te: «Coleqia poves- N
tiri !itiintifico-fantastice "Anticipatia" este edi- ~
tata cu sprijinul Ministerului Tineretului ~i ~.' .
Spottului, diruia ii multumim, in numele ~
iubitorilor de SF, pe aceasta .cale». in~"~
numarul 487 apare un alt anunt, §i mai ciudat: ;i
«Paginile evidentiate cu sigla "MTS" sunt ""
realizate in colaborare cu Ministerul ~
Tineretului ~~ Sportului, in cadrul programului ~l
national de stimulare. a creativitatii tinerilor». ~.·.:1~
Cuvinte frumoase, care insa nu spun nimic ~
clar: Tn ce consta acest program? in a:cela§t [,
numar, sigla "MTS" se afla pe paginile poves- ~i
tirii "Dincolo de noi, marea", de Alina Popov. ~
Sa insemne acest lucru cii Alina Popou a fost ~
retribuita din subventiile MTS §i asta cu ~
oarece rspor? Sa insemne, oare, acest lucru ~
ca MTS i§i face reclama pe marginea poves- ~
tirii Alinei, sau ca Alina a scris povestirea ~
1 imbracata cu un tricou cu sigla MTS pe el? ~
Singurullucru cert este ca anuntul acesta ciu- ·1·
dat, de pe pagina a 2-a, a fost pastrat pana Ia
numarul 518/519; iar noi vom reveni asupra 1
lui ceva mai tarziu. ~-·
9i. ca sa incheiem perioada, numiirul 489 · ·
prezinta "Raid aerian", semnat de John ·
Varley §i tradus de Mihnea Columbeanu, ~
alaturi de Robert Silverberg ("AI §aselea~
palat') in traducerea lui Constantin Cozmiuc - s
o apropiere ciudata a doi autori extrem de ~~i
I
neinspirati. dar cu merite certe in calitatea de ~
.i traducator. 9i, nu am uitat nici de concursul ':.
pentru decernarea premiului de popularitate
'Mihai lonescu" pe anul 1991, concurs lansat
in fascicolele 485 §i 486 §i finalizat in :489, ",
premiul fiind obtinut de Camil Baciu §i de lti
Editura Multistar; noi vom reveni ceva mai ~;J
tfuziu pe marginea acestui premiu.
. ~
490-499 '~
Numar.ul 490 pastreaza aceea§i fo::!J

g~nerala de prezentare:. o umplutura (un
punct de vedere anti-Culianu semnat de
Cristian Tudor Popescu, un Ray Bradbury §i
un Darius Luca), o crema consistent§. (Danut
Ungureanu, "Ceata") §i apoi o alta umplutura
mlca (Cornel Robu cu "Premii, iopuri, clasa-
mente", o vitrina literara §i o po~ta a
redactiei), terminata cu obi~nuitul rebus de pe
pagina 32. Ceva mai omogen, numarul 491
se deschide cu un alt punct de vedere in care.
Cristian Uizarescu se pregate~te sa ia taurul
·de coarne, §i contine in principal o pro~ de
Marian Truta §i o traducere dupa Walter John
WiliiamS; precum §i continuarea articolului lui
Cornel Robu din numarul trecut Romanul lui
Philip K. Dick, "Loterie solara" se lntinde pe
trei fascicole, 492 - 495/496 (doua dintre ele
au aparut ca numar dublu). Punctul ~e
vedere de pe pagina a 3-a pare aproape o
regula; in rest, mai apar nume ca Ovidiu
Bufnila §i Robert Shackley (492), Mihail
Gramescu §i Leonard Oprea (493/494), Si!viu
Genescu ~i Mihai Haulica (495/496).
Am ajuns Ia 497 §i, in ciuda mi§carilor
masive atat din Consiliul de Administratis a
socieUitii ''$tiinta & Tehnica" S.A., cat §i din
redactia revistei, rezultatele nu par dispuse
sa se arate. Mihnea Columbeanu revine cu
"Mercuria" ~~ e greu de spus de ce; Cristian
L~zarescu simte ca are in continuare ceva de
spus :;;i bine face; apare Danut lvanescu cu
premiul de Ia Festivalul Quasar '92, mai
exista traduceri dupa Raymond Humphreys §i
Mack Reynolds ~i se lanseaza editia a 2-a a
p'remiului de popularitate "Mihai lonescu".
Anficipafia
Orson Scott Card tine capul de afi§ Ia numa-
rul 498 cu un extras din "Jocul lui Ender" (dar
ne aflar:n abia in 1993 ~i mai trebuie sa treaca
un an~~ ceva pana ce Editura Nemira va
Jansa volumul pe piata), secondat de Viorel
Pirligras §i Mihaela Paciuga §ide Mihail
Gramescu, in principal. Fascicola 499 contine
doua traduceri: Racoona Sheldon §i Eric
Brown, pu-nctul de vedere al lui Cristian
Uizarescu, care nu numai di prinde curaj pe
masura ce trece vremea, ci §i abordeaza
lucrurile extrem de clar ~i de direct, cu obser-
vatii pertinente ~i inca doua proze semnate
de Ovidiu Tudoran §i Carmen Neagu (care
proze nu reu§esc sa convinga, nici prima :;;i
nici a do1.,1a, in ciuda siglei premiului "Dan
Meri~ca" de Ia Atlantykron 1992).
Va urma numarul 500, cititorul parca pre-
simte o unda, ·o aniversare, un toast, un so-
bar de preoti. dar exista vreo §ansa ca ceila
sa se schimbe cu adevarat?
500-510
Numarul 500 este, intr-adevar, o surpriza
placuta, "b rugaclune pentru un vechi zeu
bland, tesator de pove~ti §i poeme" (citat din
Alexandru Mironov) - Adrian Rogoz. Coperta
color, 64 de pagini (fara a fi considerat numar
dublu), 28 de toasturi, deschise de rfmdurile
lui Adrian Hogoz insu§i §i apoi povestirea
':Pretul secant al genunii" a maestrului.
Coperta a 3-a poarta rezultatel.e editiei a 2-~
a concursului "Mihai lonescu": ca~tigatori -
nuvela "Revolta in labirint" de Dan §i Lucian
Meri~ca ~i romanul "Ora~ul ~i stelele" de A.C.
Clarke, editat de "Multistar" Piatra neamt.
Deci se poate mult mat mult §i mult mai bine
cu un minim de conditii estetice.: de acum
inainte revista va avea cu adevarat coperte
(unde mana lui Walter Riess §tie ce sa faca).
Din numarul 501 afliim ca exista un director
onorific- Alexandru Mironov ~care prezinta
un editorial de schimbare de directie, intr-o
forma suficient de voalata, dar totu~i bine-
venit. Numarul contine un punct de vedere al
lui Liviu Radu §i o povestire semnata Petrica
Sirbu (doua nume care vor avea foarte multe
de spus in paginile concurentei, Jurnalul SF;
trebuie sa remarcam §i faptul ca, printr-o ciu-
data coincidenta. povestirea "Vremea lupilor"
apare Ia scurt timp dupa ce autorul, Petrica
Sirbu, s-a aflat, pret de mai multe zile, intre
viata ~i moarte pe un pat de spital - dar pe
lume exista §i minuni ... ), urmate apoi de
Raymond Humphreys, Mihail Gramescu, J.G.

Ballard, Robert Kocher ~i Aurel Cara§er.
Mihaela §i Cristian lonescu incep un periplu
prin "Turielul timpului", de Ia anul 1903, serial
ce va continua, cu o singura exceptie, pana
in fasclcola 509.
Numerele care urmeai:a incep sa prifllda
consistenta: un cap de afi§- nu neaparat
strain ~ flancat de nume, in general reprezen-
tative ale momentului, terminat cu date statis-
tice despre premii §i clasamente actuale sau
de-a lungul istoriei SF. Nume semnificative
,de prozatori: Ovidiu Bufnila, Jack Vance,
U.viu Radu §i Walter Jon Williams (502),
Tudor Negoita. Florin Pitea §i Michael P.
Kube-McDowell (503), Geoffrey A. Landis §i
Fritz Leiber jr. (504), Marian Truta, §i Greg
Egan (505), Cotizo Draia §i Ted Chiang
(506), Jack Vance §i Ana-Veronica Mircea
(507), SilviuGenescu §i Michael Swanwick
(508), Mihail Gramescu, Paul J. McAuley,
· Ovidlu Bufnila §i Stephen Baxter (509), Florin
Pitea ~~ Brian Stableford (51 0). · .articolelor lui Cornel Robu de care am amintit
in aceasta peripada de care discutam mal
trebuie amintite: serialul "De Ia A Ia Z in alfa-
betul de ciocolata" semnat de Harlan Ellison·
(505 - 508), banda desenata a lui Walter
Riess (504 ~ 509), punctele, de vedere
diverse (Cristian Uizarescu, ai~Huri de Ursula
K. Le Guin, dar §i David Hess §i Bob Shaw),
toate condimentate, ca.nd a fost cazul, §i cu
referiri Ia evenimentele importante ale fando-
mului. · Numai ca, pe de alta parte, lucrurile foarte
Colectia pare sa-§i fi deschis apetitul de a
~ A se vedea in acest se~s ~~ articolul "Privind inapoi catre suta - Jumalul SF in istoria science-
.fiction-ului rom€mesc•, semnat de Catalin lonescu, i,n Jumalul SF, numerele 120- 121.
8
fi o revista adevarata §i lucrul acesta se vecle.
511 -519/520
Numai ca apetitul de care tocmai am
amintit se transforma, pe nesimtite, intr-o
noua mi§care inertiala. La exterior, revista a
capatat design §i prestanta. Ce se intampla
insa in interior? Cam ceea ce s-a intamplat in
perioada pr~cedenta: capete marl de afi§,
Lucius Shepard (511 ), Nancy Kress (512),
George R.R. Martin (513), Jack Vance (514),
Allen Steele (515),. Bruce Sterling (516), S;
Hutley & H. Waldrop (517/518), Greg Egan
(519/520) §i, se vede extrem de U§or ca, rolul
de cap de serie este atribuit in exclusivitate
~criitorilor "de dincolo"; umplutura autohtona
care, sa nu fim' rai, apeleaza §i Ia nume ale
a§a numitei generatii '90 (fiind vorba de autori
lansati cu precadere de Jurnalul SF noi pre~
feram sintagma de generatie JSF*; Danut
lvanescu (511 ), Sebastian A. Corn (512, 514,
519/520), Mihail Gramescu (513), Victor
Martin (516), Florin Pitea (517/518), pentru a
nu-i aminti decat pe cei mai cunoscuti. secon-
datl ~I de suficient de multe nume noi.
Se mai remarca "Literaturile SF periferice
sau Conspiratia tacerii", un interesant articol
semnat de Mihaela §i Cristian lonescu, intins
pe trei numere (512- 514) ~~ mai beneficiind
in plus §i de o regretabila eroare de montaj
offset, pagina 32 a numarului 513 continuand
pe coperta 3 cu un text din. neant, din seria
celor semnate de Cornel Robu, dar care nu
are nici cap, nici ... semnatura; era totu§i de
a§teptat un mesaj de scuze in numarul
Urmator (514), care insa de-abia reU§e§te sa
inghesuie, literlamente, in pagina 13, sfar§itul
articolului semnat de sotii lonescu §i, deci,
nici verba de scuze - dar despre erate vom
reveni ceva mal tarziu. Ar mai fi, apol, seria
mai devreme, decernarea celei de-a 3-a editii
a premiului de popularitate "Mihai lonescu" lui
Danut Ungureanu ("A§teptand in Ghermana")
§i Editurii Nemira (peritru Frank Herbet,
"Dune") ~i. nu in ultimul rand, seria :•punctelor
de vedere" - din care reliefam absolut remar-
cabilul "Ghetou" (513) semnat de Crlstian
Lazarescu.
Desigur, per total, lucrurile par stabile.
stabile mai §i plictisesc.
 521-525
Numerele 521 - 522 fac valva prin arti-
colul lui Doru Pruteanu, ~·oespre pornografia
$imbolica", un virulent atac ~dresat science
fiction-ului romanesc contemporan, explicit
asupra catorva nume §i implicit asupra
Jurnalului SF.,Materialul (despre care nu are
rost sa discutam aici pe marginea lui) are, In
p'rincipal, marele· merit ca agita apele, cam
apatice, ale SF-ului romanesc. intaniplator
(sau poate nu!) eel care "prinde mingea" este
reputatul critic Voicu Bugariu care intra in
scena in numerele 523- 525 cu ni~te ''trag-
mente critice" de substCJ.nta. in rest, aceea~i
pleiada de mon~tri sacri (Robert Shackley,
521; William Gibson, 522, cu povestirea_ce a
slat Ia baza romanului "Lumina virtuala",
aparut de curand Ia Editura Nemira; Jack
vance, 523; Greg Egan, 524; Lucius Shepard,
lncepand cu numarul 525). secondati de
cativa dintre eel mal prolific! autori romfmi ai
momentuloi (Florin Pitea, Costi Gurgu,
Sebastian A. Corn, Liviu Radu).
Mal remarcam in fascicolele 512-522
incheierea articolului despre "Chipul de pe
Marte", tradus de M.D. Pavelescu §i inceput
in numarul. 517/518, precum §i rubrica "ABC-
ul graficii SF", semnata de Walter Riess in
numarul 524. $i daca doriti sa §titi mal multe
despre aceste numere, dati fuga §i cautati-le·
prin casa; sunt Inca numere recente, le veti
gasi prin vreun colti§or ...
Alte considerente
Revista Anticipatia nu a fost o aparitie
f9arte omogena. Daca veti av-e a vreodata
r~hdarea de a relua lectura fascicolelor, veti
observa multe schimbari de ritm (ezitari,
c~utari), nu toate foarte reu§ite.
. Am putea decela 3 perioade clare In exis-
tenta revistei: 1) aparitia (467 - 480), avandu-1
pe C.T. Popescu Ia carma; 2) tranzitia (481 -
499), M.D. Pavelescu ia locul lui Popescu §i.
apar schimbari In institutia revistei; 3) marile
sperante (500 -: pana In prezent), o noua
estetica §i nu numai. Nu vom pedala totu§i pe
aceasta impartire, pentru simpul motiv di
evolutia nu a fost defel brusca, ci gradata,
lina, ierarhizarea de·mai sus prezentand uri
punct de vedere suficient de subiectiv.
· Aparitia - din motive pe care le vom
detalia putin mal tarziu, vom evita sintagma
Anticipafia
a
"rena§terea"- fost, spuneam, Ull fel de
sarcina de onoare (ca sa nu spunem o
sarcina "de partid"!). Fandomul romanesc tre-
buia sa primeasca inapoi colectia care ii fu-
sese furata in anul1974 §i. pentru ca trecu-
sera totu§i 16 ani a primit o n•oua colectie in
formula revistei Anticipatia. 1'1erent, inceputul
a fost ezitant. Sa ne amintim ca anul 1990 a
fost unul al exploziei presei libere §i· redactia
"~tiinta §i tehnica" s-a simtit, moralmente,
obligata sa-§i reconsidere traditiile. Totu§i, se
simte clar fap.tul ca domnul Cristian Tudor
Popescu nu a avut o conceptie !impede, o
anume strategie de aparitie. Desigur, in mo-
mentul respectiv s-a spus ca nu existau foarte
multe materiale disponibile - dar scuza aceas-
ta nu este foarte functionala, pentru ca materi-
alele totu§i existau, iar dovada stain aparitia,
Ia diferite edituri, a multor volume reu§ite.
Din punctul acesta de vedere, Mihal Dan
Pavelescu a §.tiut de Ia inceput ce vrea:
reconsiderarea lit~raturii anglo-americ;ane
(a§a cum s-a exprimat el insu§i intr-un inter-
viu, in exclusivitate, pentru Radio Prahova,
ce-i drept, lualla sfar§itul anului 1994). $i
strategia aceasta transpare In paginile revis-
tei. Motivatia e lesne de inteles §i chiar
laudabila: SF-ul romanesc pierduse contactul
cu extE!riorul. Anul 1990 a reprezentat §i o
febra a aparitiilor editoriale, dar editu~ile erau
ocupate, pana peste cap, cu umplerea golu-
rilor marilor titluri din perioada 1960 - 1980
de pilda; noutatile - intelegand prin noutat1
scrieri de Ia jumatatea anilor '80- pana in
prezent erau cvasiinexistente, listele de pre-
. mil Hugo §i Nebula, de exemplu, tulburau prin
multitu.:ainea de nume necunoscute in
Romania.
Numai d., din motive mal putin obscure, ·
revista a vrut sa publica in continuare §i
autori romani §i decalajul dintre calitatea
scrierilor acestora din urma §i eel straini era
suficient de mare, pentru ca partea autohtona
a fascicolelor sa apara ca o umplutura, vis-a-
- vis de substanta grea a traducerilor din
partea a 2-a. Unul din aceste motive obscure
a fost - §i este- problema. copyright-ului,
problema Inca insolvabila ~i Ia ora aceasta in
Romania, in special pentru prozele de mici
dimensiuni (de§i, ca tot veni vo~ba, apar inca
§i romane tara copyright); dar, eel putin, daca
tot furam, sa 0 facem in spiritul strabun al
haiduciei §i cu eleganta unui Arsena Lupin, §i
Pavalescu a §tiUt sa fie acel gentleman.
spargator care ia de Ia bogati ~~ da Ia amaritii
de fani romani- pentru ca "a§a merg lucrurile!".

Un al doilea motiv obscur 1-a constituit,
poate, relatia apropiata a SocieUitii "9tiint<li- &
Tehnica" S.A. cu Ministerul Tineretului ~i
Sportului - adica legaturile guvernarrientale
ale redactiei - a§a cum transpar din numarul
500 incoace. Se pare ca Ministerul era intere-
sat de promovarea fenomenului SF roma-
nesc, atat prin proza originala, cat §i prin date
de interes despre activitatea fandomului- §i
acest lucru este, in sine, demn de lauda. Din
acest motiv apare sigla "MTS" pe unele din
paginile revistei- numai ca faptul, neexplici-
tat, a produs confuzie. Pe de alta parte, edito-
rialele domnului Mironov, dinamice §i bine
conturate fac, totu§i, voalat, propaganda
guvernamentala. $i am atin.s astf.el o pro-
blema suficient de delicata. Acest iucru, in
sine, nu este rau. De pilda, de§i autorul aces-
tor rand uri are cu totul alte pareri person ale,
ni se pare absolut firesc sa functioneze
democratic libertatea de exprimare, chiar
daca unele din idei nu ne convin. Dar aspec-
tul delicat sta in faptul ca scriitorul, prin defi-
nitie, trebuie sa-fie in opozitie, indiferent de
cine-i Ia putere (a§a cum spunea Norman
Spinrad Tn cuvantul sau de Ia Conventia
nationala de Ia Ploie§ti, PLOCON '93). Totu§i,
ajun§i aici, trebuie sa remarcam ca in paginile
revistei au aparut, de multe ori, §i idei con-
trare §i nu putem decat sa reliefiim inca 0
data excelentul articol "Ghetou" semnat de
Cristian Lazarescu in numarul 513 - §i faptul
acesta este unul din marile merite aie revistei
Anticipatia.
Totu§i, per total, revista a facut foarte
putin pentru promovarea science fiction-ului
10 ======================= Anficipafia
romfmesc. Semnificativ in acest,sens este §I
faptul ca ambitiosul premiu "Mihai lonescu",
ce ar fi trebuit sa devina un "Hugo" romanesc,
nu a Tnsemnat nimic practic, devenind doar
un alt premiu Tntr-o balta imensa de premii §i
premiute, acordate Tntr-o puzderie de festi-
vale nationale §i locale. in principiu, ca§ti-
gatorul unui premiu "Mihai lonescu" ar fi tre-
buit sa aiba Ia picioarele sale toti marii editori
ai momentului -dar aceasta este doar o
poveste trista de science fiction ... Totu§i; de
ce? Revista .esta citita. Raspunsul sUi poate
in calitatea mediocra a fandomului romanesc
- §i totu§i, in continuare, putini spun iucrurilor
pe nume. Din nou, de ce?
Un aft aspect negativ pregnant consta - §i
lucrul acesta pare de-a dreptul ciLidat, pentru
ca ~~ "concurenta", Jurnalul SF, a sufer-it de
aceea~i boala misterioasa- in lipsa datarii
calendaristice a muitor fascicole; o datare
completa ~i continua apare abia din numarul
504, octombrie 1 993. De ce abia atund?
Despre problemeie aparitiei lunare - ca
tot vorbeam de date calendaristice - S"a
plans chiar Pavelescu, in paginile revistei,
pentru ca, Tn principiu, un numar trebuie
pregatit cam cu 3 luni inainte de aparitie.
Colac peste pupiiza, revista nu a reu§it s~
apara niciodata Tn jurul unei anume date
lunare §i sa pastreza "cadenta"- de exemplu,
ultima aparitie, 525 (august, 1995), a aparut
in jurut datei de 1 o septembrie. Din nefericlre,
·aceasta incertitudine a dus Ia pierderea unor
cititori, nemultumiti ca trebuiau sa caute
revista saptamani in §ir, fiira succes. Oare
cum rE;U§ea domnul Rogoz o ritmicitate bilu-
nara- l?i. Tn uneie perioade, chiar trilunara?
Trecfmd putin lupa deasupra muncii calor
din colectivul redactional, apar cateva
aspecte interesante §i aici. ·
Grafica revistei s-a lmbunatatit conside-
rabil Tncepand cu numarui 500, atat prin exis-
tenta cop-ertelor color lucioase, cat §i pri,n
grafica lui Walter Riess, revista devenind o ...
revista. Totuii, structura grafica de baza,
copiata dupa cea aparuta in vechea colectie,
ridic;:a diteva semne de lntrebare, mai ales ca
formatul general este mai mare decat eel
de-atunci. Oare macar o stilizare pe calcula-
tor nu era mai nimeriUi decat o copiere, Tntr-o
societate Iibera. a ideilor din perioada 1956 -
1963?!
Pe de alta parte, tehnoredactarea lasat a
uneori de dorit. De exemplu, in numarul 491
apare numele Walter John Williams, Tn
numarul 502 Waiter Jon Williams - ~i sa nu
~---- ~ ---- -------- ----~-
.--~ ----.

,I
~ intr~b~t~ cum ~~te co~ec;, ca nu §tim! lar
~~propos de erate, in numarul 515 apare o
erata a artlcolelor din 508- 509 (deci in urma
"cu doar" 6- 7 luni!) semnata de autorullor,
C. Lazarescu - ~~ nu este clar cate scaune a
fantastice. Cu o intrerupere de 16 ani, desi-
gur. $i aceasta precizare duce, implicit, Ia o
intrebare cheie: este revista Anticipatia con-
tinuatoarea fostei CPSF? Raspunsul facil tre-
buie supus unei singure lntrebari suplimen-
transformarLazarescu in rumegu§, Ia sediul tare: dadi da, d& ce?
N r_edactiei, in furia sa oarba, pentru aceasta 0 varianta ar fi, pentru ca falmoasa CPSF
~ erata de jumatate de p.agina de revista ... s-a nascut sub obladuirea revistei "$tiinta §i

11
Fara alte comentarii.
Nu am amintit pana acum de un alt nume
ce merita reliefat, din colectivul redactional,
tehnica". Da, dar 466 de numere ·au purtat
amprenta lui Adrian Rogoz ~i a unei epoci
incalcite. 466 de numere au insemnat nu
~ Constantin D. Pavel, care s-a ocupat, ince- numai dezvoltarea gustului unor tineri (care
i
I
pand cu numarul 481, de tehnoredactarea intra timp au crescut bini§or) pentru science
computerizata, o perioada numele lui apa- fiction, ci §I alte aspecte, de nuanta propa-
rand ~~ ca secretar de redactie. $1 nu l-am gandist comunista. Desigur, a reliefa aceste
amintit pe Constan!in D. Pavel pentru ca el ar lucruri nu inseamna a demola. De altfel, sur~
~~ fi raspunzi:itor de erorile de tehnoredactare prinzator, nimeni nu a incercat pana acum o
~ (9tim ca, in principiu, functiile din redactii sunt privire Iucida asupra acestei perioade de pio·
~ mal mutt pe hartie deca.t in realitate, echipele nierat a SF-ului romanesc contemporan. De
~ ocupandu-se cam de toate treburile, fara o altfel, titulatura "Colectia de povestiri SF
;;i specializare stricta), ci pentru ca el este Anticipatia, editata de revista $tiinta §i
~ interesat §i de scriitura, aparfmd, pe parcursul tehnica, serie nouii, anul .. ." apare ultima data
ifi timpului, mal multe povestiri semnate cu pe contracoperta (de fapt pagina 2) in
~ numele sau sau cu pseudonimul destul de numarul 479, din numarul 480 aparand forma
~~ transparent Pavel D. Catalin - probabil mai "Anticipatia, Revista lunara de literatura ~i
~~ curand pentru a se deosebi de celalalt arta SF, editata de Societatea "$tiinta &
~ Constantin Pavel, care a publicat ~~ el in Tehnica" S.A."; CPSF a murit (dupa ce s-a
It( paginile revistei. lar povestirile lui "CatiHin" mai chinuit nitel. .. ), traiasca revista

1
~- acoperii o tematica surprinzator de larga Anticipatia! - de§i coperta pastreaza inca
(de§i, desigur, se afta Ia inceput de drum), de scris mare "Colectia de povestiri ~tiintifico·
_· Ia nuante cyberpunk ("Mega-Town", 511), Ia fantastice" ... $1 apropo de sigla cea rioua, de
[ nuante retigioase ("S-a pierdut uri suflet .. .", ce oare tot trebuie sa ne intrebii.m incontinuu
~~ 505) ~i chiar fantastic in traditia lui ~~~~de de ce literature nu este considerata arti:i?l
~~ ("Fanfara chema .. .", 519/520), nerez1stand $i mai e un aspect. 16 ani'inseamna prea
~ nici te~tatiei unui. punct ?~ vedere despre mult pentru o continuare. 16 ani ~i o rupturii.
·~ dreptunle de autor m Romama (516), dar care i n societate reprezinta- sau ar trebui sa
·~ punct de vedere este: se pare, ceva mai tran- reprezinte - imens. Atunci, de ce o continui-
~ dafiriu dec at realitatea SF-ului romanesc ... tate a vechii colectii? Po ate veti raspunde,
~ _ Revenind Ia redactia revistei Anticipatia, tre- pentru cii. oamenii sunt sentimental!. Pentru
~ buie sa mai mentionam faptul ca, de§i numele o
ca au nevoie de traditie. Poate ca da. Dar
~ - doamnei Viorica Podina a disparut pe parcurs 1 science fiction-ul roman esc are nevoie $ide
~ din caseta redactionala, dan~a continua, din altceva. Pentru ca, in principiu, daca revista
~~ umbra, sa vegheze asupra revistei, a§a cum, Anticipatia a dorit instituirea unui premiu
~ timp de multi ani, s-a ingrifit de aparitiile "Hugo" in varianta romaneasca, trebuia sa
~ Almanahului Anticipatia sau a revistei "~tiinta §i devln,a §i un fel de "Analog" romanesc.
~ tehnica, ~i nu nu~ai. Nu l-am uitat defel ee In fond, poate ca totU§i lucrurile urmeaza
~ domnulloan Erem1a Albescu, dar numele sau cursu! lor firesc. Pentru ca revista Anticipatia
~ este acum atat de legat de Societatea "~tiinta este o lectura interesanta, dincolo de toate
~ & Tehnica" S.A. §ide evolutia pubticatiilor ininusurite care exista. $i, trecand peste sen-
~ purtand aceasta pec~te de-a !ungul vremii, timentalismul traditiei, in mod cert, peisajut
~ iocat alte comentarii sunt de prisos. science fiction-ului romanesc ar fi mai sarac
.... fara aceasHi revista care apare, nimeni nu
~~ §tie cand, in chio§curi.
~ in loc de epilog
i~
~ Sarbatorim, a§adar, 40 de ani de Ia Catalin lonescu
~ numarul 1 al Colectiei de povestiri §tiintifico-
~~.z;~...a-..-ur:;ro·.rddl!'~~~:ilD:!~~!i!Zi!:J.!l!lilt.OO~inl:mmm:m::i2.iJ.:iai!i!!ilil!'&n!l
~.asmmm~EE~~ml:lim:!iB!It!!llaml!Ei!W!il

'7 1
 . '

..•
..
. : i,

•:

......

~:.

; 7.:~ :,,/.,,~::--A}·.·
- : ..

· ..:..·

esen de Gabriel Balazs

 fllteltomGnii
Antologie realizata de Voicu Bugariu
..
P recizez de la bun

mi-ar placea sa fie.

~nceput
'
ca nu este vorba despre vreo nazbatie
prC?tocronista. Nu cred ca Rpmania este buricul Pamantului, de§i

Proiectui micro-antologiei ce urmeaza s-a nascut dupa ce am citit cartea

lui Norman Spirrrad, Alte.Americi §i apoi Poarta timpului II; ce face parte
din seria Interfete periculo.ase, creata de Robert Silverberg §i Bill Fawcett.
M-am intrebat de ce aritorii romani nil tra:teaza, din cand in cand, teme pro-
puse de altcineva. Raspunsul a fast U§Or de gasit. Fiindca nimeni nu le-a
cerut-o. La scurta vreine s-a dovedit ca ideea plutea in aer. A aparut
Motocentauri pe Acoperi§ul Lumii, o antologie tematica. Spre norocul meu,
textele din acest volum sunt departe de ceea ce aveam eu in vedere.
Tema s-a impus aproape de la sine, poate §i din pricina apropiatului an
electoral, 1996: texte. despre o Romanie aflata la mijlocul secoluiui urmator,
cand realitatile de azi vor fi subiecte pentru istorici. La alegeri, fiecare
cetatean face politica, pfma §i absentii de la urne. Politicul incepe sa-i pre-
ocupe pe toti. Autorii au fast deci invitati sa scrie SF politic.
Marturisesc, m-am gandit §i la un test. Am incercat sa aflu cum este
simtul politic al autorilor romani de· SF, precum §i cat de evoluata este cul-
tura lor in materie.
Rezultatele au fast imbucuratoare. S-a dovedit di, practic, nici un autor
activ nu este neinteresat de SF-ul politic. De unde, la inceput, mi-era te~a
ca nu voi reu§i sa strang suficiente proze pentru micro-antologia din revista
Anticipatia, multimea textelor, comandate §i neGomandate, rn-a obligai la o
selectie. De pe acum exista material pentru un volum §i cred ca nu gre§esc
afirmand di mai multi editori vor fi interesati de publicarea lui. Iar daca
prima antologie romaneasca de. SF politic va fi un succes, nu vad de ce n-ar
putea fi urmata de altele.
Precizez ca eventualele sagestii ale unor optiuni politice, a§a cum ar
putea fi deduse de cititori, le apartin in intregime autorilor. Antologatorul
n-a Ia.cut dedit sa propuna tema.

Anticipajia ====================== 73
 Cainta
, .

de Michael Haulica
I
O,sa-i impu:jte :ji pe O:jtia cineva! casei Ramniceanu viata se infati§a altfel.
Chiar adevlirul era altul. ~i sli nu credeti di in
strada nu §i-1 dorea nimeni. Afi§e electorale?
Nu-i plirea diu de ce facuse. A§a au fost Puah! Sloganuri nenorocite, grafitti oficiale,
vremurile. S-a descurcat fiecare cum a putut. pe care se platiserli milioane din banii
Doar n-o sane lulim gatul, acwna, pentru eli cetatenilor. Zidurile le suportau, insli, pentru
am supravietuit! · ca zidurile suporta orice. De-aia se pi§li toti
pe ele. .
De pe terasa lui, sorbindu-§i sucul de AUJ.turi, sloganurile aurolacilor, handica-
ananas in tihna asigurata de cinci body- patilor; scropozitivilor, scrise direct pe zid,
guarzi, doi caini §i trei echipaje de politie, cu spray: "Noi sunte,m viitoru tarii", "Vom
Anghel Taflan l§i ·privea afi§ele electorate bora §i vom fi Iiberi", "Contati pe noi.
in§irate pe zidul de vizavi( Ii pllicea sa stea Ramanem. Suntem. Toti.", "Moarte
acolo, intr-unul din fotoliile de dichita, bazatilor", "Revolu;ia nu s-a incheiat~",
uitandu-se la afi§e, citind sloganurile elec- "Happiness and Joy" (cineva completase: de
torale, pe stralla §i in casa in acela§i timp, ce joi?). .
dincolo §i dincoace de gardul ce-i imprej- Iar mai incolq, pe alte strazi, departe de
muia proprietatea. Fosta casa Rfunniceanu; in centru, in cartierele populate d~ cei care au
care s-a mutat la primul sau mandat de depu- pierdut §i mica §\ marea privatizare, de 9ei
tat (nu implinise treizeci de ani pe-atunci, care n-au intrat in Parlament, nici ei, nici ·
mai tdua inca batranul rcge), devenise a lui neamurile lor, de cei care n-au di§tigat.la
in 2014, cu ocazia tran§arii definitive a pro- Loto 6 din 49 pe vremea dind se fliceau averi
blemei caselor nationalizate de comuni§ti. Nu CU asta, Se ln§irau chiO§CUrile verzi, auto-
prea i§i mai aducea el aminte cum a fost cu rizate sa vanda aurolac. Se in~irall cum, pe ·
comuni§tii, era destul de tanar pe vremea aia, · vrcmuri, cu nici treizeci de ani in urmli,
i§i mai amintea doar ni§te bane uri ... Dar ce . putcau fi vazute prin statiile de metrou, prin
pret sa pui pe bancuri? Iar in ceea ce prive§te ganguri, de-a lungul trotuarelor, tarabele cu
istoria ... Aproape in fiecare an aparea cate o carti. Cacti! Toate aveau un sffir§it. Singurul
"Istorie a Romaniei", care mai de care mai purtlitor de infonnatie viabil riL.'Msese zidul.
"adevarata", mai ... Dar "adevlirul e al celor De-aia statea Poarta Ecaterina in picioare de
ce §i-1 doresc".· Anghel Taflan citise asta cu sute de ani f'ara sa arda, tara sa se §ifone:ze, ·
multi ani in urma §i tinuse minte, erau tara s-o urunce nimeni la co§. Tot ceea ce tre-
cuvinte dintr-o carte a unui unchi de-al lui, buia ~tiut se scria pe ziduri. Afi§e electorale,
scriitor, sliracul. instruqiuni de circulatie pe timp de noapte,
modul de votare. Aurolac §i buletine de vot.
"Senator in trei legislaturi, deputat in alte Combinatia asta exprima eel mai bine st.adiul
douli, a reprezentat in Parlament aleglitori din societatii in seara aceea, de dinaintea
patru judete. Anghel Taflan, o viata exem- alegerilor. Asta era societatea~ Poporttl.
pllira dedicata Patriei. Viata lui pentru viata Naiiunea care trliia de azi pe maine, fericita
celor multi." ca are un baton de salam pe masa §i un kil de
vin prost. A§a cum a trait mereu, de altfel, in
Multi, da' pro§ti. Dincolo de zidurile ultimii optzeci de ani. FericiHi eli fiec~re

14 Anficipafia
 ~-.,-.,..---,---------.--.--.-~-·--.-~..,....--

. cetll.tean avea '·serviciu. Prost pHi tit, dar ce i ale Patriei!

~important~ avea? Ce mi se pH:itea, se recu- · Noua, C¥tierul seropozitivilor, al siditilor

1
,~ pera, adica se fura. lar statu.I, ca §i patronii, - cum li se spunea in centru sau pe Drumul ·
formati dupa chipul §i asemanarea lui, accep- Poienii, nu era altfel decat celelalte cateva,
tau. Salarii mici, impozite mici, contra unor construite in marile ora§e. Dincolo de
~1 pierderi planificate, de asemenea, mici. Cartierul de Sud, dincolo de Uzinele R'oman-
~ Oricum, mai mici decat ni~te lefuri rezo- 1 Bengescu, la ie§irea spre Bucure§ti, printre
f~ nabile platite salariatilor. ~i cum sa fie.altfel, strazi · intunecate de pe care, in fiece
cll cand ace§tia se multumeau cu putin. cu mult dimineata, se adunau coiltainere intregi cu
~mai putin decat cerusera in '87, in '89, in garouri, seringi, prezervative, fusesera stre-
~ '95? Se multumeau cu acele cupoane de pri- curate blocurile condamnatilor. Spitale deza-
:~. vatizare pentru care se tacuse atata tam-tam, · fectate, izolatoare cu accesul liber, in care
:; actiuni oferite gratis cetatenilor, aducandu-le apa crud~ nu curgea decat din doua in doua
. chiar dividende ce-i scuteau de grija banilor zile, pastditoare de vechi traditii. §i atunci
~de tigMi. Cu pa§apoartele pecare le schim- i numai dadi vroia maistrul de la CET.
~~ bau con§tiincio§i o data Ia zece ani, in rest, 1 Apartamente mizere adapostind oameni §i
~ tin_a9d~-le In sertare, alaturi de diplomele mai mizeri, t~~itori. ~n pros~iscuitat~ §i
:1 uruvers1tare, dadi le aveau. Cu apartarnentele deHisare, robttt boht, savurand-o ch1ar,
~ cumpMate in rate egale cu contravaloarea plimhandu-§i-o cum i§i plimba cucoanele
·~ unei paini, idee geniala, trecuta Ia loc de • pekinezii, pe stdizi aiurite, facute de edili
·~ cinste in "programul de restituire a bunurilor alcoolici §i corupti. rebotezate de diferitele
~ poporului ditre popor'', program initiat ime- ga~ti care se formm In fiecare scara, strada,
ij diat dupa Marea Revolutie din Decembrie 1 clasa sau dracu~ mai §tie pe ce criterii.
;~ 19~9. 0 nation~ d~ ~rop~etari, ~ .acli~n~. ·~ I
~ na~mne de capttalt§h tdund Ia hrmta saractet, Elvis i§i adunase "adeptii" din clasa
'~ cu handicapatii ei, cu urma~ii revolutiona- , fratelui sau mai mic, Emil, dupa ce-i corup-
·~ rilor, ai veteranilor' de razboi, cu homo- sese pe toti, pe Armani; pe Dick, pe Clo§ca,
~ sexuali, cu fo~ti parlamentari avftnd scutire ·Pepe ~i Geronimo, dupa ce le daduse boala
~de impozit pe viata. cu seropozitivi- noile care, prin ei, se intorsese, cumva, In familie,
!:'! minoritati apMute de Ia i'nceputul secolului, la Emil, impingandu-1 la sinucidere. Atunci,
~In numai douazeci de ani. Istoria s-a scris chiar In dimineata inmormantarii, a murit §i
I
1repede pe aceste meleaguri, mai repede decat Clo~ca, cu ·o palnie in anus §i cu o grMfiada .
., a fost ea resimtita de cei.care au trait-a. ~i. de mizerii in mate. L-au plans, 1-au ingropat
·~ intr-adevM,..cine mai §tia ceva de colonelul i ca §i cum ar fi murit de.inima, in somn. N-a
fj VMgatu ~i dictatura lui militar~. cine-§i mai 'I fast nici o ancheta. Cine s-o fi fiicut? ~i de
·~ aducea aminte de cea de-a treia domnie a . ce? Ar fi avut cineva interes sa omoare un
~ regelui, de succesele pe plan extern ale lui , derbedeu oarecare?
~;~ Petre Roman, din perioada cat a fost rninistru I Lui Elvis, cei mici ii ziceau ~efu ~i a~ a
;~ de externe, de Partidul National Democrat · era cunoscut In cartier, a§a se §Optea in urma
~ Popular ~1 p~~ului yre§~dinte a~ c~.lei ~~-a lui cand trecea pe strada, a~ a se prezenta
'~ doua repubhct? Ntmem. Romanu trihau c~nd prindeau vreo prospatura in perimetru.
.~ inchi~i in case, cu aurolacul lor, cu reteaua - Atunci "se inmulteau", violand, intepand cu
~~ ~arele cadou pe c~~ com~nitatea interna- seringile lor folosite ~i disfolosite, pentru ca
;;.·l~ tiOnala.l-a tacut esttcllor, dandu-le de lucru, ce mai conta,, plimbau boala de la unul la
~ scotandu-i din ritm. ~i peste toate, Boala. altul, era "1nfamilie" ~i ce bine §i frwnos §i ~
~. VirusuL Factor de progres, in fapt, daca ne drept era dind aveau prilejul s-o dea §i altora!
~ gandim la multimea de locuinte construite Se simteau cetateni ai lurnii, sdipau de com- ,.
~special pentru seropozitivi. ~i aveau dreptate plexul de minoritari care, e drept, nu-i
~~ .cei care spuneau ca., daca nu era virusul, nici muncea cine §tie ce, dllr putea fi un motiv
i~ dracu' nu mai tacea locuintele alea. ~a. uite, plauzibil. Acolo, in cartierullor, aveau tot ce
~ tara·construie§te, fiti mandri de noile cartiere le trebuia. Mancau, beau, taceau amor, din

A nticipofio 15
c!nd in cfuld votau. Era, de altfel, singura lor - Da, tu e§ti aia flirli dinti in fatli, aia
le~tud cu societatea. care faci ... , incepu el, cablat pe ideea lui fixa
cu Matilda-Cur-de-Fier.
Afi§ele electorale ale lui Anghel Taflan Femeia se dadu, insli, un pas in lateral §i
se in§irau pe ziduri, aratandu-le chipul lumina venitli_ dinspre bee, a§a chioaia cum
zfunbmet (ehei, lecJie veche!) al semitorului, era, ii izbi dintii de aur, ca un bobarnac, §i
dlruia tare-i mai placea sa fie parlamentar, de ace~tia sonara, lucirll, speriindu-l pe Annani,
candida din nou, pentru a §asea oarll Annani amintindu-i de musUitile pe care tocmai le
tocmai ii punea musHlti, era neintrecut Ia punea pe afi§ul unuia Talfan, senatorul,
treaba asta, punea tipul ili§te mustati pe afi§e Omul de Aur, cum i se mai zicea, de cfuld i§i
de aveai erectii toata sapHlmfuta! Asta tacea pusese dinti de aur, lui §i familiei sale.
Annani cfuld, plesclllnd, groh~Hnd, ranjind, - Pe rna-sa! Tocmai p'asta a trebuit .s-o
Pepe se intoarse spre Elvis §i spuse: gasim ... Daca nu ne-o fi gas it ea pe noi...
- ~efu, ~efu; uite-o gaurli! Phu ... la Da' ce seamanll, bll, Clo§ca!
draco'! Dupa moartea lui, Clo§cli intrase in
Dins pre Pasiiricii aparu, intr-adeviir, o vocabularul celor de pe strada, i§i flicuse loc
silueta. Dup!_mi§ciiri, piirea femeie. Prea i§i in expresii, era invocat, luat·ca martor la
unduia§oldun~ · toate alea. Era, intr-un feJ, mai viu decat
~ Exista un Dumnezeu al gohinilor! inainte.
exclama~efu, trezit brusc din somnolenta - Ei, ce-ai rlimas a§a? Iti spune ceva
provocaHi de vodca bagaUi-n el Ia "Trei numele meu? Iti spune, nu? ~i ce-ti spune,
de§te", folosind una din expresiile lui pui§or, ce-ti spune? Ca main~ votezi cu
favorite. Ia, pregateala, gagiilor! Asta seara Goldman, nu? Asta-ti spune. ~i dl-i convinai
ne-nmultim. §i pe impotentii aia de-s cu tine s-o fadl. Ii
- Tu'z'dum ....Ne-nmultim pe draco', convingi? San, poate, vrei sa-i conving eu? Ia
interveni Dick. Uite-o c-a ajuns sub bee. N-o sa-i conving.
cunoa§teti? N~o re-cunoa§teti? P'asta am m~ ~iii repezi un genunchi intre buzunarele
violat-o de vreo trei ori §i i-a pHicut. Al pantalonilor, incovoindu-1, dandu-1 grlbnada
dracu' ce i-a mai placut! ~ peste ea. Apoi incepu s11 strige:
- Matilda-Cur-de-Fier! Asta-i mai - Sariti! Sariti. oameni buni, rna vio-
sidoasa ca noi, ~efu. Asta .ne violeaza ea daca leaza!
ne prinde. La fix. In Noua, un strigat ca asta era
~ Ei, nu, zau! Am inai violat-o eu semnalul echivalent gongului de I~ teatru.
p'asta? Nu vad. Nu vad! Ah! Am orbit, am Lini§tea de pfula atunci fu tacutli terci, praf,
orbit! moltaita, iinsa, inghititli, ferfenitita de ceea
Mergea pe str'ada ca un damblagit, ce urma. ,Luminile se aprinser~ ferestrele se
tinandu-§i mainile pe ochi, sprijinindu-se desferecara, se deschisera §i-n ele aplirura o
intr-un baston de aer. Circ. Paine §i eire, asta · multirne de chipuri zambitoare, ranjite, dand
le_ oferea bmetilor, cu asta ii atragea. din maxilare, chiuind, chitaind, plescaindu-§i
- Daca-i pe-a§a; ad-o-ncoa' atunci, ad-o- limbile baloase,' incepand treaba inaintea
ncaa', ca-ncoa' e fericirea! Spune-i .ca vreau celor de jos, din s~raga, sugerfuldu-le gesturi,
sa rna violeze. Nu rna mi§C de-aici pana nu vorbe, atitudini. In acela~i timp, strigatul
rna violeaza. Sa rna faca ferfenita. Sa mi-o Iuliei Taflan mai adona vreo cine! amliriti de
rupll Sa Ini-o-n pai§pe. prin sciirile blocurilor, de prin canale, con-
Armani se desprinse de grup, se apropie tainere cu gunoi, diu amariti. domnu1e,
de femeie. Aceasta se opri, facu un pas amliriti... ·
inapoi, inca unul. , ~i cum sa nu apara? Ei nu erau oameni?
~Matilda-Cur-de-Fier? Tu e§ti, da? Incercau. Daca le pica ceva de la ospat. bine,
- Ma cheama lulia, dobitocule, lulia daci1 nu ... In eel mai r~u caz, se alegeau cu
Tafl~. iti spune ceva numele asta? Ha? Zii, nasul spart, cu vreo mfula rupta. Dar de elite
rna, itf. spune? ori nu s-au vazut calare pe trupurile moi,

16 Anficipafia
ostenite, nadu§ite, · rqpte ale victimelor
parasite tn rnijlocul strazii §i trase de ei mai
la dos, pe gramezile de gunoaie sau, dim-
potriva, muncindu-le acolo, in mijlocul
strazii, sa fie vazuti. sa-i vada §i pe ei
lumea ... De cate ori? Dar pe ei nu-i vedea
nimeni, nu-i bliga nimeni in seamli, ei erau
oamenii invizibili ai strazii. ~i proscri§ii
aveau proscri§ii lor. Ei nu existau pentru
ceilalti, pentru cei care frisonau, §eicmau,
guitau. ingbesuiti mtre canaturile ferestrelor.
A§teptand spectacolul.
Numai ca, de data asta, nimeni, nici
macar Elvis. ~efu nu se apropia de Julia
Taflan. Nici Dick nu-§i spunea obi§nuitele
tndemnuri porcoase.
In capatul strazii, dinspre Calea Mary
Jane, apliru Victor Emanuel Oberman. 33 de
ani, nascut pe 22 decembrie 1989. Victor
pentru victoria revolutiei, Emanuel pentru ca
taica-su citise o nuvela de Moorcock sau
pentru ca maica-sa citise Biblia. II §tiau toti.
Nu era ca ei, avea sangele curat. Pentru
oricine altcineva, aparitia in acel loc §i la
acea ora, ar fi insemnat botezul, primirea in
comunitate, aplicarea prog'ramului neguver-
namental "Sange, sudoare §i lacrimi", plus
gaura data Ia Hirgit. Dar Victor Emanuel
Oberman era omul in care credeau, era
Mantuitorul pe care-1 a§teptau de treizeci de
ani, eel ale carui postere le atarnau de
zidurile bisericilor, §i le puneau in case, pe
peretii dormitoarelor, in bucatarii, in bai.
Mancau privindu-1 in ocbi, taceau amor sau
stateau pe buda cu ochii Ia el, rugandu-se, in
felul lor, pentru o viata mai buna, pentru
daramarea zidului ce imprejmuia cartierul.
Oberman nu era ca ei, dar credeau in el. De
unde li se tragea asta, cine le-o fi bligat-o in
cap, nu mai §tiau, o fi fost el primul pe care-I
intrebasera "tu e§ti, sau a§teptlim pe altul?", o
fi fost el primul care le-a rlispuns "eu sunt,
eu". Avea 33 de ani §i 11 chema Victor
Emanuel. ii adorau, il venerau §i uite c!i-1
aveau sub nas, in strada. Iar asta, in loc sa-i
bucure, sa-i trezeasca, ii paralizase, le sporise
starea de confuzie, ii tacuse sa aiba draci, sa-l
priveasca cu reprO§, cu ura chiar. Ce se baga?
Ce diuta ella ora aia, pe Aurel, la intersectia
Mary Jane cu Pasliricii, sale strice rosturile?
Sa stea, dracului, pe peretii lui, pe ziduri,
unde-i e'locul! Ii urmareau discursurile
reluate in ne§tire de televiziunea locala, se
incbinau Ia el in fiecare searli, dar acolo,
agatat in cui, a§a insemna ceva pentru ei. In
strada, ca prezenta fizicli, nu era nimic. Un
om oarecare, ca multi altii. Insa asta erau §i
ei! Or, ei aveau nevoie de un supra-om in
care sa creada, un supra-om care d. le
rezolve problemele, sa-i izbliveascll
i
Elvis tacu un pas inapoi. Armani,
Geronimo, Dick §i Pepe 11 imitarll
- Buna seara.
- B unli... Bunli, mormliira ei.
Julia Taflan se uita spre noul venit, auzise
de el, tl vazuse de multe1 ori Ia Telejurnal, il
barfise, il injurase pentru ideile lui, il tocase
mlirunt de cate ori fusese invitata la masa de
frate-sliu, senatorul, dar niciodata nu-§i pu-
sese problema ca el ar putea fi mai mult
decat o imagine, o poza cu arti§ti, un tif in
retea. In ciuda situatiei destul de delicate in
care se afla, primul impuls fu acela de a-i
cere un autograf. 'lampita. Necontrolata. Ca
§i cand s-ar fi sdipat pe ea. Jdioata. reactie de
gascli, din cele care se ascund prin dulapurile
vedetelor de televiziune sau de retea, ori de-a
dreptul in paturile lor.
Sau o fi fost frica?
Cateva ferestre devenira pete negre pe
verdele scorojit al blocului. Cei care le
umplusera cu trupurile lor, pana atunci, ple-
cau injurand cu glas tare.
-;- Ti-ai dracu' de n'enorociti! Nu mai
poate omu' sa vadli un viol pe strada. Am dat
bani degeaba sa pun bee in fata scliri.i ... Huo,
impotentilor! ~i tu, ce zbieri a§a, fa? Ce
zbieri? Jsterice, toate sunteti isterice. Vll.
manca-n cur ... Unde e§ti, ta? Petronelo; unde
te-ai bagat? Jos textila, n-auzi? Hai, pe masll.!
Racnetele barbatului se impletira cu
miorlliitul femeii, trecura prin icnetele
cauzate de lovituri de pumn, "a§a, de rutinli,
las' eli §tie ea de ce", ajungand la gataieli,
injuraturi din categoria "de dragoste", ofta-
turi, gemete care adusera din nou spectatori
Ia "ferestrele de peste drum. Se zgaiau pe
geam in apartamentul ala. infierbantati de
partitura executata cu multa maiestrie de
cetliteanul furios §i femeia Petronela. Se
~··~~ic·I:'-~:Ii:~fl.!i~_.._liLtJ~•iJt~~~JX•l"U~~~~-:-;..~·1.f®-V%¥"..l<;~~i3-1£J)'Ud?rYr 1 VUFE'fMrril~«fiffi"if'F'M:iilJI"iJilftkf:Jl"'·-m:-,.;

.J! plirea di uitasera cu totul de Julia Taflan, de j marinarule, auzi? 'Tu-i crucea mamii ei! t1i
.;: Victor Emanuel Gherman, de cei de jos. I Urmlitorii pa~i. Oberman ii facu mai ~
!;.·; A veau, in sfar§it, .un. spectacol. Altul decat aplisa~, din ce in ~e mai fermi! mai hotlin)i. . !;·!-·:
.:

:·: eel anuntat, dar bun §I-asta, macar nu se scu- - Unde plect? Unde plec1, rna? Nu veZl; ~i
-; laserli degeaba. e§ti chior? Nu rna vezi? Te-am injurat de- d
:: Profitand de mutarea centrului de atentie, geaba, impuptule, pana acum, degeaba te-ani ~~
'•', ~efu se apropie de noul venit §iii strecura injurat, dar o sa vezi tu; o sli... Nu pune :::
~.; printre dinp: mana pe mine! Nu pune... i::
ii - Dadi nu pleci, te mai voteazli dracu', in strada incepu vacannul. Spectatorii ~;
:; maine. Nu intelegi? A§tia vor spectacol. Nu-i urlau, chiuiau, strigau indemnuri, femeia ~;
~i dezanmgi. Ce dracu' caup tu in lumea asta? tipa, cuvintele ei nici nu se mai deslu§eau, [:l
~- Cin' te-a ·pus sa te dai jos de pe pereti? parc1i avea prune in gura, era un urlet, un I';]
~:. Pleaca! ~i nu te gandi Ia ea. Da-o-n rna-sa. raget, asta era toatli. Cateva camere video ~~
;) Nu-i nici prima, nici ultima femeie pe care-o bazaiau con§tiincioase inregistrand, trans- ~l
,:, viollbn. A§a-i Ia noi. Aveam o boala pe care mit§nd direct in retea. 1(!
·. trebuie s-o raspandim. Nu incerca sa ne - Viol cu sora lu' Taflan! Viol cu sora ~~
·:: opre§ti. Dacli ne vrei, acceptli-ne a§a cum lu' Taflan! - :!l
,) suntem. Vestea se rlispandea deja prin earlier, ;;
' Ghennan ezita. Privirile-i fugeau cand Ia siditii sareau din paturi, se desprindeau din ~(
yElvis, cand Ia femeie. Era de-a lui, totu§i, din imbrati§arile lor bolnave, se adunau in fuga ~j
•;! societatea lui. Poate stateau chiar in acela~i Ia intersectia Mary Jane cu Pasaricii. Faclii, •'.i
:; cartier. Facu un pas. Trezitli pardi dintr-un focuri de artificii, televiziune localli, posturi ~~
::; somn de o mie de ani, lulia Taflan sari in de radio. Slirbatoarea alegerilor incepuse. Pe ~~
.'l laturi, ferindu-se, nici ea nu §tia de ce. Aurel, calea. Aurolacului, lumea era in car- i;j
'; - Sa nu pui mana pe mine! Sa nu pui! naval. ~:
. ~ Eu nu sunt... Eu... Undeva, in Schei, intr-o casli aflata chiar ~1
. 0 parte din Acei ~n§irati pe Ia. ~erestre se pes_te dr~m de _Liceul ~ag~a, Urrna§ii Rev~ ~l
] preg~au sale mch1dli, dezamligttt de turnu- lutwnanlor dm D~cembne 1989, Urma§n [~
, rape care plirea s-oia lucrurile. La cuvintde Veteranilor de RaZboi, Handicapatii, Aurolacii ~~l
, ~; ei, in~~ ranjetele le tliiara din nou fetele. §i Mi~ pentru Emanciparea Seropozitivilor ~
,(; - Arde-o! puneau de-o aliru1ta grlibitli, o intelegere peter- :~
··, - Frige-o! men scurt, date ftind ultimele intfunplliri. · :::~
"' - Suge-i sangele! - it sprijinim pe Gherman. Are nume, se il
'ij - Ba, pe-a lui! Ba, pe-a lui! trage din Mure§eni §i yoporului ii place asta, ~~
':; Victor Emanuel Gherman se intoarse spre uitati-va ce lipici are. lmpreuna ii dam gata. ~
:-1capatul strazii, diutandu-~i drumul pe care Pe canalul televiziunii din Noua continua ~l
a venise. Facu un pas, inca unul. Striglitele sa se transmita imagini de pe Strada Petru ~1
.-,~ femii spargeau din nou intunericw. Rare§, cu vanzoleala ai clirei protagoni~ti ;(j
'·' - Ia labele de pe mine! Porcule! erau Elvis ~i ai lui, cu prim-planuri de filme ~;
:~ Ar fi vrut sa nu auda, sa nu fi auzit nici de serie X, cu fetele multimii desfigurate de ~l
·)prima data. Avea dreptate ~efu. Dacli vroia poftli, de satisfactie. Nurnele lui Gherman era ~.j
:l sa Ca§tige, trebuia sa se poarte ca ei, sa le pe buzele tuturor, se scandau sloganuri elec- ~j
; accepte obiceiurile. torale, afi~ele lui erau scoase pe geamuri, li- ib
·;.; Peste §ase ore doar, unnau sa se deschida . pite pe peretii ~ocwilor. In Noua, seAplirea ca ~
; centrele de votare. problema alegerilor fusese rezolvata. In Noua. ,;1
· "Maine. Altli data nu exista. Maine sau ' :~l
~i deloc." In salonul casei Ramniceanu, Anghel ~~
;; · - A§a, marinarule, da-i-o! Plangi pe ea, Taflan statea cufundat intr-un fotoliu, !&l
; freaca-te de ea, transpir-o, nadu§e§te-o! mu~cand din trabuc. Mu§ca §i scuipa. Ochii ~·:
i! Sange, sudoare ~i lacrinrl. Asta ni-i viata. ~i I Inro§* J>endulau intre fereastra ~i ecranul televi• ~
~;Jj.~~~~~~~~~~~.~;;~:~;~~:;,!=;lu:~~=:use~:e..!~
:~ parte purtand pancarte cu af!§t!le lui, strigfuldu-i
.% numele, o parte agitand portretele lui Victor
~ Emanuel Gherman, contra-candidatul opozi~e~
~~ portrete de-ale Iuliei, desenate, scrise ...
:; - Pa~tele mamii ei de dobitoaca! Ce-a
~;, cautat acolo, domnule? 0 manca in fund? ~i
t1 tu, ce ma-ta ai pazit? se intoarse senatorul
r~ ~pre Nicu Toma, eel insarcinat eu suprave-
'i gberea surorii cam judiu§e a candidatului
~
"i partl'duIw. de guvemamant.
A
~ .. -A fugit, am sdipat-o, domnule senator...
~ , - A fugit, ai scapat-o ... il maimutari
~ ~esta pe body-guard. Dadi maine am scapat
~
l §i eu alegerile, te mananc. Bucata cu bucata.
Sa.u. tocat. Te fac sarmale. Sau, poate, preferi
sa te due noaptea in Noua, nu? Da, da .. : Cred
di asta am sa fac ... ~i nu maine, pui~orule, nu
maine. Acum o s-o fac. Sa mai aiba baietii o
;j distractie, nu? Un desert, acolo ... Doar n-or
~l
sa mearga la culcare acum, dupa ce s-au hoi-
; bat in troa§ca sora-rnii! Pai, nu? Buna idee .. ,
I.
~~ Ve~? ~e~asta rn-a pus partid_ul candidat. Ca
~; am tdet. Ca sunt de§tept. Luatt-1!
Patru malaci se apropiara 'de Nicu Toma,
il in§facara, ii pusera catu~e. cu toate ca
Jil.enorocitul nu opunea nici o rezistenta.
Hl Falcile i se incle§tasera,- ocbii ii ramasesera
j mari, doar pantalonii stateau nefiresc pe el,
rrt~ se simtea deja patrons, parca, cercetat, scor-
1:~ monit de bruetii lui Elvis. "Cat o fi de inchi-
·:~ riat o garsoniera in Noua?"
·,
:j Pe strada, lupta intre cele doua tabere era
t; inca in faza verbala. Sloganuri, injuraturi:
~! propuneri iQdecente. De o parte oamenii de
It~ bine, cei cu Cartea de Alegator plina eu
~ §tamplie, femei §i Mrbati in varsta, fo§ti
·1!. ad. mi_ratori ?i ta~ani§til_or, rnonarhi§_ti de
.! oeazte ee-§t tratsera .zllele de glone cu
;~ douazeci de ani in urma, tree uti. intre timp,
3 intre legislaturi, ca ~i partidele pe care Ie-au
;; sustinut, tot mai la stanga, care. stanga?,
~ stanga stangii, ca toti erau de stanga. De
fl cealalta parte, erau cop iii Aurelului, cu
~ pungile-n nas, cu ochii inceto§ati, paraliticii,
tJ mutilatii. seropozitivii, prosperii urma~i ai
;, celor o·suta patruzeci de mii de revolutionari
~ din decembrie '89 §i ai veterdililor de rlizboi.
~ Un camion Rmnben, ie§il pe poarta celebrei
1~ uzine de autocamioane, purta un ecran irnens
~. pe care se derulau irnagini filmate in Noua.
~~~·~mm~~~~~~~~~~~~BH~mmmmmm~mm~~~~·~
.Anticfpafia
Siditii erau pe stdi.zi, agitau steaguri in
mijlocul clirora desenaserli o cruce, sirnbol al
bolii lor, cantau, scandau numele lui Victor
Gherman. Din cand in cand, imaginile o J
prezentau pe Julia Taflan, crucificatil pe ~
peretele. unui bloc, goalii, la dispozi;ia tutu- ~ .1.
ror, dar cine s-o mai vrea, era ca ei, de-acorn, "
nu-i mai excita. Pe pantec ii desenasera 1o ;j
cruce. Boala, moartea, credinta erau cu ea. j
Credinta in ce? Camera i se plimba prin fata, ~
mangaindu-i trupul, cautand ungbiuri de fll- ~
mare "lipite de sentiment" cum zicea opera-
torul, insistand asupra privirilor ei, deloc ;j
moborite, deloc invinse, ci, dimpotriva, "l
trufa§e, sfidatoare. Scuipa §i scuipatul ei se J
lipi de obiectiv, se prelinse. :J
Lui ii era adresat acest gest §i Anghel "
Taflan §tiu asta. Gestul ei se 1mplinise acorn, ·l
gasise decorul potrivit, situatia nirnerita. dar ~i
era inceput de mult, de Ia prirnul lui compro- ~
mis politic, de la b.atjocorirea a tot ce-au 1···
invatat, el §i sora lui, in copilarie, de la dezi- ·
cerea de vechii prieteni de familie, mutarea
in casa Rfunniceanu, alinierea Ia noul cere de ~1
relatii, bazate in exclusivitate pe interese de [i
partid, de la participarea ei Ia toate acestea, ~~
din ziua in care le acceptase, fusese nevoita 1ij
sa le accepte .. ; Anghel Taflan i§i duse mana ;j
spre obraz, sirntea seuipatul ei acolo, i§i privi lJ
degetele, apoi scoase batista, incepu sa se ,l
§tearga, sa se §tearga inro§indu-§i obrazul, ~.;1
fredindu-l din ce in ce mai intens, mai agre- ~l
siv, ranindu-se, luandu-§i pielea de pe el, i;l
insangerandu-1... ~~
.. _"N-~ inteles:o nici_odata pe fe:neia asta, ~1
mcwdata n-am §tlUt ee-1 cu ea. Eu meere s-o i:i
invat ca viata e singurullucru pe care-1 avem ~~
cu adevarat ~i ea se sinucide, toanta! Ce-am i;j
avut §i ce-am pierdut? Gol m-am naseut. Ce-i ~1
pe mine-ide ca§tig. Cam simplu spus", §tia I!J
asta de la Stan, un coleg de facultate, "dar;;.,
asta e. Asta a fost". Cum zieea unchi-su, ~1
scriitorul: "Mai bine slHi para rau de ce-ai ~~
fiicut, dedit de ce n-ai lacut". ~~-
Dar lui nu-i plirea rau de ce flicuse. A§a I\
au fost vremurile. Anghel Taflan statea in ;1
fotoliu, in salonul casei Ramniceanu §i se 1~·~
~tcrgea pe obraz de scuipatul sora-sii. 1:
Ora§ul se pregatea de alegeri. ~
 de Danut Ungureanu
- Ia, serve§te o Coca-Cola, tovarli~e
Pltra§cu!
Nelu Plitra§cu i§i scoasc §apca §i i§i trecu
mAna prin pllr.
- Dumneata locuie§ti, dacli imi aduc
bine aminte, pe Calea Mo§ilor. CAp suntep in
apartament? · - Eu, tovarl§e senator, m-am obi§nuit cu
- Eu, sotia. doi copii §i incli doi tovacl§i.
- Doi copji?
- Sotia e in luna a §asea.
- A§a. a§a. ~i lucrati Ia Sece Aversa Sea.
Montator.
- Depanator, tovarli§e. Depanator de
pompe axiale.
- A§a. a§a. Nu-ti mai torni?
Nelu Plitra~cu inghiti in sec. Coca-Cola
Jlicea sute de bli§ici minuscule §i era rece ca
gheata.
- 'Trwti, tLvara§e! A fost foarte bunll.
- E de-a noastrli, de Ploie§ti. Poti d le
duci o sticlll tovara§ei sotii §i copiilor. Aveti
frigider in apartament, nu?
- Da. tovar~e senator.
Senatorul Niculescu se ridica §i dadu ocol
biroului. Plitra§cu vlizu cat este de solid abia
cartd acesta ajunse in dreptullui §iii a§ezli o
mana pe umllr.
- Ia zi, mli Plitra§cule, Ia ce spu,neai ca
lucrezi acum?
- La un rotor de pornpa axialli, tov~e
senator. E o inovatie Ia care rna gandesc de
anul trecut. Mli scol noaptea §i-mi zic;
"Nelule, dacli nu e§ti in stare s~-i dai de cap,
atunci degeaba a trudit poporullista ca sll te
trimit~ Ia §Coalli". ~i nevastli-mea se scoalli
§i-mi zice: "Da' mai culclHe, mai omule, nu
te mai foi atata". Toata §mecheria e Ia
iniDtimea de aspiratie, tovarli~e senator. Cu
aplicatie in irigatii.
Senatorul fluiedi admirativ.
- Asta nu·i ·rau. Tara are nevoie de
~~~,_mmmmmmmmmmmmmmmmd
;.;
paine, Patra§cule. Cum ziceam, ca s!i te poti
dedica muncii dumitale cum se cuvine pot
sa-ti fac rost de o camerll pentru o lunll de
zile. 0 camera numai a ta. Ce spui?
Plitra§CU dadu pe gat dintr-q singurn sor-
biturli ce-i mai ramasese in pahar.
sotia. copiii §i ceilalti tovar~i. ~titi, prezenw
dan§ilor rna stimuleazli Ia calcule, mai ales la
calculul integral. Mai zice un tovarll§ o
plirere, mai tipli liia mici. Dac-a§ fi singur,
numaicu rigla de calcul, cred c-8§ innebuni•.
- 'Aide, rna Patra§cule, lasli rigla! Mli
gandeam sa te stirnuleze 0 tovarli§li mai
tanlirli, mai, cum sli zic eu? Mai in putere §i
cl! irnaginatie. ~tiin §i noi ce greu e sli fii
geniu. Da' dacli nu vrei, eu unul nu te oblig.
Zici eli te multurne§ti cu cererea asta qe
excursie?
-·Sunt multumit, tovarl§e senator. Leafa
ne-ajunge, copiii invatli bine. Cel mare e
comandant de deta§afent. Tovarli§ii sunt
cumsecade.
- Da. da.
Senatorul Niculescu i§i descheie incet dqi
nasturi de Ia carna§li, llisand sli i se vada p~l
de pe piept §i pielea frumos bi:onzatli. Apoi
i§i sufleca manecile. Tocul pistolului Carpati
se legana greu Ia subsuoara.
- Mli Patra§cule, zise lini§tit, de ce ne
faci, rna, greutati? ··
Celalalt respir~ o dat~ adanc §i rlimase
hipnotizat.:. ·
- Ce ... Nu inteleg, tovara§e senator:
Niculescu rase scurt, fllrli veselie.
- Nu intelegi? Pai s~-ti vorbesc mai pe
inteles. be ce ma-ta nu ie§i mli Ia miting? ,De
ce, rna, tovarli§ii pot s~ iasa §i tu, invent.a-
toru' lu' pe§te prajit, n-ai timp?
- Eu, tovara~e senator...
- Ce tu, nil!., ce .tu? Da "noi" cand o s~
 zici cu gura plinli, Patra~cule? Ori ai prea
multi dinti? Maine te prezinti la miting, in
Piata Revolutiei. Strigi lozinca principala ~i
te urci la tribuna. Vorbe~ti eel putin doua
·~. ~nute.
" - Ce sa strig eu acolo, tovara§e senator?
: Sunt multumit de leata, 1mi place meseria. Ai
~· mici invata bine, tovara§ii ...
;j - Sunt cumsecade, da. Deci n-ai ce sa
strigi alaturi de tovar~ii tai. Toate sunt bune.
. Cand Nelu Patra§CU d~schise gura, ca sa
~. faca unele precizari necesare, senatorul i-o
~(·mchise la loc cu o palma sanatoasll, sonod.
·· Apoi se apleca interesat de frricelul de sange.
- Ai uitat cuvintele Tovara§ului? "in
· democratia originala cetateanul este obligat
sa lupte pentru dreptul concetateanului sau de
a-1 contrazice." Nici acum nu pricepi,
'.tov~e geniu?
Patra~cu dadu lamurit din cap.
- Da' gre.a palma mai aveti. tovarli§e
· senator!
. La 14.04, vagonul portocaliu al tramva-
• · iului 21 lua virajul in intersectia Mo~ilor cu
' Republicii §i se opri in statie, tremurand din
toate incheieturile. Nelu Patra§CU reU§i sa se
·: urce pe scara, printre paltoane cafenii §i
halate de molton.
- inca putin, tovara§i! se auzira din
r' spatele lui vocile celor mai putin noroco§i.
Mai e loc Ia rnijloc!
Tramvaiul porni greu spre intersectia cu
strada Mihail Eminescu, poticnindu-se din
' dind in cand din pricina denivelarilor.
:; Patra§cu apuca strans bara din fata lui. Nu
vedea nici o fata. Picaturi de apa se prelin-
geau pe tabla deformata §i-i patrundeau sub
guler, gadilandu-1. Cand intoarse capul, vazu
ferestrele fadi geam ale blocurilor abando-
nate, defiland oarbe, cu destula repeziciune.
La Bucur-Obor vagonul ticsit dadu pe
dinafara, doborindu-1 pe spate in zapada
aflinata. Se ridica scuturandu-se, .intre maini,
picioare §i spinan cocarjate. Apoi se alatudi
celor patru sute de tovarli§i care se indreptau
.. spre poarta fabricii de pompe. Cand ajunse in
; dreptul biroului expeditie, inca un tramvai se
;" opri in statie.
- Iti dai seama, Petrico, li povesti spre
•. seara nevestei, am" intrat in oficiu §i am gasit
---- ------= ·--;-.
' . ·- ·r-· ~ . .. ~.'
toate calcurile ude. Tovarli§ul Nistor a uitat
fereastra deschisa peste noapte.
Petrica Patra~cu se stranse langl el
'oftapd.
- Nu te mai amrui §i tu acuma, Nelule.
Hartiile se fac din nou, se usuca ele. Tu sa fti
slinatos, ca.ce ai in cap nu-ti ia nimeni.
- Asta cam a§a e, recunoscu el
intorcandu-se pe partea cealaltli.
Dar ea sufla greu,. intretaiat ~i Nelu
Patr~cu se rasuci din nou ca s-o ia in brate §i
sa-i traga c3.ma§a de noapte in sus. Copiii
sforliiau sub~rel, compresorul frigiderului se
opri chiar in clipa aceea, iar unul dintre
tovara§i incepu sa vorheasca. in camera
cealalta, tara sa se trezeasca. Se impreunarl
cu multa grija, ca sli nu dauneze sarcinii
Petriclti.
- Tovar3.§ul senator v-a trirnis o sticla de
Coca-Cola, ii comunica Nelu neveste-si la
postludiu. Am pus-o in frigider, s-o beti
dimineata
- Mai bine o aducem aici, se sperie ea.
Tov~ii se scoala Ia trei §i pleaea mainte sa
ne trezim noi.
- Da' ce, se ineca el de furie, crezi eli
Starn in casa CU ni§te hop?
De fiecare data cand cineva era blinuit pe
nedrept, i se plirea di nedreptatea il love§te
pe el insu§i.
- Mai aveti comenzi Ia export? schimbA.
femeia subiectul cu viclenie.
- Ru~ii iau tot, tacu Plitra§CU. Tot.
- Te duci maine la miting?
El icni de necaz. Uitase.
- Ma due, ce sa fac? Poate se termina
repede §i nu se mai face mar§ dupa aceea.
- Dacli ajungeti Ia guvern, treci pe Ia
Sanda sa iei ghetele.
- Numai de sora-ta n-am eu chef m.aine,
se infurie el din nou.
- Atunci umbHi, mamelucule, prin
troiene descult. pufni Petrica, intorcandu-i
dosul rotund cu care i1 momise mai devreme
Ia un montaj cultural-artistic.
~i indatli se alaturli corului de sforliituri,
spre disperarea lui Nelu Patra§CU. Lui ii
fugise somnul de tot.
- Dormiti. dorrniti, mormlii ridicandu-se
in capul oaselor. Ce §titi voi?
'
Inveli grijuliu copiii §i trecu in camera
~~=:J~{;:i7n;:a:~~=:;::areT~1::;~::;-:sl ·p::;;:;:~:;;;;:l
~ descbisl larg, cu maieul chinezesc ud zgribulit spre statia de tramvai din dreptul ·.
~ leoarcll "0 fi suferind", il comp!timi Nelu, cllidirii ..Cinema Miorita" (unde pe vremuri ~.·
f.cl apropiindu-se atat cat era nevoie ca s! simt! se desfa§urau diverse montaje cultural artis- ~
~~ ~H:osul iut~ ~e rom. le§i. in . vArful tice) ii sp?s~ totu§i femeii: l'f
~.:·i• p1c1oarelor. A§tla erau tovara§l gre1, de la

Ii
- Nimic nu dovede§te di tovarli§ul .
~~ turn!torie §i forjli, tovarl§i de nlldejde. A§tia Marcu ar fi sustras sticla de Coca-Cola din .
!j munceau, nujudrie. frigider.
1~ La cinci §i jumate de§teptlitorul sllna stri- . .
.w,·
.. j dent, facandu-i sa sara ca ar§i. Patra§cu o . Senatorul Niculescu izbucni intr-un bohot .·
~l zbughi spre baie, casli fie primul. Avea vezi- de rlis curat §i puternic. Secretara i§i iti
f.i ca plio! §i un gust amar in fundul gatului. sfioasli caput pe u§&
~ Scuipli de mai multe ori pan! sli-§i dea seama - M-ati cbemat, tovarl§e senator? ~
~~ cl s-a oprit apa. - Nu, tovarl§l Lucretia, spuse ·el ~
ii.l - Mamli, urll bliatul eel mare, ne-a zis §tergandu-§i o lacriroli. Ati tenninat graficele ~
:tl sane ducem azi cu bluzli §i cravati! pe ianuarie? ~l
:ij - Acuma spui? i§i plesni Petrica - Da, tov~ senator. (;
~ palmeie. 0 sa te duci cu ele §ifonate, cl nu - Atunci mergeti acasli, tovarA§a. ~i nu ·~
'U tU§e§ti.
~~ . - Nu. §tiu, ~ene,.se ~miorc~ .ba~at~l, ~e
I uitati sa stingeti luminile la plecare.
J?~pa o vreme auzirli U§a de la intrare ~
~

~J mine.
I A

~.:·mile calci, ca rade ailalt1 tovara§1 p10men de mchiZandu-s.e. , ·~

- Ei, ~ vad ca te pasioneazli geografia, ~
,'·;·J . AI mic incepu §i el sa planga. Ne.lu I tovara~e Patra§CU. ~pune-mi, ai fost in ;.~.
~i Plitra§cu ie§i din baie zlimbind chinuit.
1
Uniunea Soovieticli? &
!ii - Ia, sa n_u ~:i aud oracaieli! Nevastli, I A -De dou~ or!, tovarli~~ sena.tor.. 0 data ~;
~l toamli-le la bliietJ cate o Coca-Cola. 1 cand lucram la pnma mea mova11e §1 o dati ~
II: Fu momentul in care ins~i Petrica izbuc- ! cu delegapa TESA de Ia fabricll Am realizat ~~
~~ ni intr-un hohot inn~bu§it. Pantecele i se atunci o economie de 16 Ia sutli neferoase. . ~
~ zguduia Ia fiecare suspin'. - Bravo! Patra§cule, am sa-ti spun o sin- !!
~.~ - Ti-am zis. ~a aia.se scoalli .inainte.a g~ra dat~. a§a eli ar fi bine sa pricepi din I
~! noastrli, Nelule. T1-am z1s eli lila true, negn- pnma, ca sa nu ml repet. Cand m~ repet, ml ~
~ cios, umbla des Ia frigider. · enervez. Republica Comunista Romlinli ·se ~
~1 - Da' nu e gata ceaiul? schimb! invecineaza la Est cu Uniunea Sovietica. La 1:
~.• Pa.tr~§CU macaz~l din mers. I~ haideti. rna No~d ii avem_ c~ v. ecini pe. tovar~§ii din l
I
~ bliiet1. sa va fac DI§te desene annnate! Umunea Soov1etlca. La fel §1 Ia Sud, peste J
~ ~iii inghesui pe copii langa perete, in Dunlire. Uniunea Soovieticli. Spre Vest ~
) spatele llimpii. Ace§tia inca nu apucaserli sli Republica Comunista Romtma face granitli ~i
~~ se dezmeticeasdi §i sa intrebe ce vrea sli zidi cu Uniunea So9vietica. De asemenea, Ia ~
~ Petrica §i despre ce Cola a vorba, cand Nelu mare altitudine §i in spatiul cosmic. 0 ,
~l porni sa incropeasca umbre din degete.le ·I realizare grandioasli a secolului nostru, a .J
If: impreunate savant, fiecare mi§care un ani- II mileniului nostru este de.barcarea primulpi J
~~mal, fiecare combinatie o imagine. Glisise omsoovietic in oosmos.
~ vorba asta, "desene animate", intr-un ziar 1 - Da, tovad1§e senator. ~tiu, tovarli§e
~ ~ecbi, ba~ar n:~v:a c~ ~acu' ar fi pu~u~ sa 1 senator. . ..
~i msellllle, msa 1~1 mch1pU1a eli s-ar potnv1 la j - A§a. a§a. Ce mru §UI tu, ml Plitra§cule?
~ ce face el acum §i mai Hicuse §i in alte I - Glo~ul pamantesc este acoperit in pro- l

I.
~. dimineti. Chiar Petrica rlimanea de fiecare I portie de 75 la sutli de mare. Marea Caspidl ~
dati cu gura cliscatli, iar acum izbunci dintr-o In afarli de Republica Comunisti .Romlinli §i ~.
dati in ras. Uniunea Soovieticli, mai este §i Republica ~·
~ . - Fie, ~ai Nelule, ca. tare-ti place sa te Comunistli Mal~wi. A ~~
d;:;:;.~te§tl.. k . , . . ,. Senatorul N1culescu se I~c.run~

Anfictpofic
~· - Uite cwn facem: renunp la excursia in - Ce-i aia Africa, Patra§cule? Ce-i aia
~j Republica Comunista Malawi. Ca s~ te poti Mozambic? Ce-i aia engleza? Din 1975 panA
~ dedica muncii dwnitale ~ cwn se cuvine. in zilele noastre, tovara§ii din Republica
41 - Eu, tovar~§e senator, tocmai pentru Comunista Malawi au facut pa§i uria§i pe
~1 munca mea vreau sa merg in strainatate. calea edificlirii' socieHitii comuniste mul.tila-

~
Trebuie s~ ne. raportam la realiz~rile teral dezvoltate. Jn, anii reconstructiei s-au
tovacl§ilor din Occident. Daca nu ... consolidat industria constructoare de ma§ini,
- Bine, bine. Adica ce §tii tu, rna petrochirnia, agricultura §tiiotifica. lrigatiile
P~tra§cule, despre Republica Comunist:'i s-au extins pe tot teritoriul tarii, permitand
~~~~ Ma1Naw i? P" . . .~ . . .
e~1u atra§CU simti ca-1 sare tmma m
d. . productii de cereale record la hectar. Tot mai
, nmlte colective de oameni ai muncii.din ~·
, piept l§i trecu limba peste buzele crlipate. Malawi rapoiteaza realizarea planului la top ~
~ .,..-Stat din Africa, numit in antichitate indicatorii de bazA inainte de termen, depli§iri ~
, Nyassaland. a§ezat pe malul vestic al lacului §i insernnate economii Ia materiile prime §i
' Nyassa, 26 000 de kilometri p~trati, Ia vest energie electrica. Din punct de vedere ideo- n
l
de regiunea Mozambic. Malawi §i-a ca§tigat logic, tovara§ii din Malawi ne urmeaza H
independenta in secolul trecut, in 1964. Are o indeaproape §i ne sustin. Aceasta este ~~
suprafatli de 127 368 de kilometri patrati §i o Republica Comunista Malawi, tovara§e ~~1
'l populape de 4 130 000 de locuitori. Capitala Patra§cu, aceasta, nu imaginea strfunba din "'
: · Zomba. Malawi cu capitala la Zomba. Se larusul dwnitale bun de aruncat Ia groapa de
cultiva tutun, bumbac, ceai. Limba oficiala gunoi a istoriei. ·'
angleza. Nelu Patr~cu dlidu repede din cap.
- Engleza. Bravo, rna Patra§CUle, bravo, - Tovarii§e senator, eu l-am rlisfoit a§a.
bliiatule. Da' de unde §tii tu toate astea? din cuiiozitate. ~titi, mie irni cam plac
.. - Din micul larus, tovarli§e senator. lucrurile vechi.
Editia 1975. -Sa nu-ti mai placlL Suntern in anul
. Niculescu deschise ochii mari, de data 2050. Suntem in rnileniul trei. Sa-ti placa ·
1 aceasta surprins cu adevlirat.
noul, tineretea, progresul. Sa le sluje§ti cu ~-~
- Tovarli§e Plitra§CU, dumneata e§ti un credintli. .
!l tovarli§ cu experienta. dar in acela§i timp plin
~ de energie. De astfel de elemente avem noi - Da §i mie portavocea aia! se rasti ~
,. nevoie acum, in aceste momente hotantoare. Manutanperu, bagandu-se intre ei toti. masiv, 13
· Te felicit, de asemenea, pentru dorinta dumi- irezistibil. ~wl
tale fierbinte de a studia, de a invata. Patra§CU ii intinse respectuos aparatul. '
- Va multumesc, tovarli§e senator. Sa - Ce se strigli, rn~ acilea? ·
inteleg ca veti aviza favorabil cercrea mea - Se striga: "Jos Guvernul mincinos!", '.
~~ pentru excursie? . · ' "Noi v-am votat, voi ne-ati in§elat!" §i i

I
~~ . - Tovara§e Patra§cu, acest mic larus
din ... 1975, sau cum dracu' i-ai zis, este un
"Libertate, libertate!".~~
Manutantieru rarnase diteva clipe pe .
prod us al capitalism. ului de§lintat, care ganduri, cu ochii atintiti spre Nelu Patra§cu. ·
stlipanea o buna bucatli a globului pe vremea Plirea eli evalueaza posibilitiitile.
aceea. Este propaganda imperialista. De bunli

tru ca doar apreciind la justa valoare gre§elile

- Bli, tigane, striga vesel unul de Ia
calitate uneori, trebuie s-o recunoa§tem, pen- CTC, ce faci, ne tii toatii ziua aici?
Manutantieru se propti bine pe picioare,
1

.
I
trecutului putem privi cu incredere spre viitor ca sa nu alunece pe zapada batlitoritli, trase
! §i, mai ales, putem ocfumui cu intelepciune aer in piept cu un vaicr de groaza §i urla,
prezentul. Propaganda, da, indreptatli speriindu-i pe top cei din jurul sau.
.·. impotriva omului ji a aspiratiei sale fire§ti - Jos-gu-ver-nul-min-ci-nos! Jos-gu-~·
1 clitre democratie. lmpotriva lini§tii copiilor Ver-nul-min-ci-nos! ·
' no§tri. Nu-ti place lini§tea, Plitra§cule? Se luarli mai multi dupli dansul. Patra§CU
- Ba da, tovarli§e senator. insu§i reveni de unde fugise, alliturandu-se '·

.Anticipofio 23
 corului de glasuri care, in gerul poleit de pentru angrtmajele cu roti dintate.
soare, se materializau sub forma unor fuioare - Tovarii§i, incepu Nelu Patra§CU,
de abur revolutionar. straduindu-se sli-§i impuna vocea sugrumata
- Jos-gu-ver-nul-min-ci-nos! Jos-gu- de emotie. Tovarli§i, ne-a ajuns cutitulla os·.
ver-nul-min-ci-nos! Tovara§i, pdipastia dintre promisiunile
Piata Revolutiei era alba de zapadlL guvernantilor §i mizeria reala a familiilor
Mitingul se scamo§a §i se inchega la loc, noastre se adance§te pe zi ce trece. Tovarli§l.
manevrand patru mii de oameni, care in pal- trebuie sa facem ceva!
toane, care in scurtele vatuite din inventarul - Tovarli§u' Patra§cu, tovarli§u··
sectiilor. ·Patra§cu, icni unul dintre oamenii lip* de
Nelu Patra§CU striga o vreme cu raspun- platformli, scurtati putin. eli trebuie sa intram
dere, dupa care nu se mai putu impotrivi pe traseu!
senzatiei de mole§eala care, in ciuda frigului.
ii urea dinspre picioare. Prins intre trupurile Senatorul Niculescu, Bebe Niculescil
tari §i calde ale tovarli§ilor, se pomeni cu pentru intimi, Bebe pentru tovarli§a secretar~
imaginea Petricai .pe retina, acolo unde ea se .Lucretia, se apropie de Petrica §i o iua in
straduia sa-i arninteasdi ceva. Iar el nu price- brate, oarecum emotionat.
pea nimic. __; Tovadi§a Patra§CU, ii. spuse, nu va
"Excursie ne trebuie nou~ acuma, mai pierdeti cu firea! Tovara§ul Patra§CU e om in
Nelule? f:ku fantoma ei cu un ton dojenitor. toatli firea §i un tovarli§ de nade]de. ~i apoi,
Tu te duci in Malawi ala §i ala mic ramane fratii no§tri din Republica Comunistli Malawi
corijent. Nici ghete n-ai in picioare." cunosc deja valoarea tovara§ului Patra§CU,
• Nelu Plitra§CU tresliri iluminat.· atat ca inovator de frunte, dlt §i ca element
- Tovara§i, striga el intr-o pauzli, dupa de bazli al farniliei. Am avut noi grijli.
miting urmeazli mar§? Petrica se indepartli sufodlndu-se. Nelu·
- Da, zise unul imbrlcat in negru; cu un Patra§cU o urmliri cu privirea, induio§a.l;1•
baston cat toate zilele la brau. Urmeaza mar§ Simtea di pentru femeia asta ar fi in stare sii
de protest pe traseul Piata Revolutiei- Piata dlirame muntii. I-ar fi spus cateva cuvinte
Victoriei - Piata Romana - Piata pornite din inima, insli stratul de plasturi
Universitlitii - Piata Revolutiei. Sa nu va care-i acoperea gura in scop protector nu-i
pierdeti pe drwn, di dati de dracu'! permitea decat gemete scurte §i subtifi. ,
- Multumesc, tovarli§e badigard, spuse - Ei, tovara§e Patra§CU, spuse senatonil
Nelu. Niculescu, e§ti gata?
. Intinse bratele inainte §i ii dadu Ia o parte Nclu Patra§CU dadu din cap. .
pe cei din fatalui. - Atunci sa trecem.la verificlirile finale.·
- Tovarli§i, dati-mi voie, vreau sa ajung Doi tovara~i din personalul tehnic
Ia tribunll incepura sli se agite incercand bandajele albe
Platforma carnionului era departe. Se ori- in care viitorul excursionist fusese 'infa§tir~t
enta dupa cele douli drapele ro§ii care flutu- temeinic §i racordul tubului de oxigen care se
rau maiestuoase deasupra cabinei. Ii trebuira pierdea sub plasturi.
aproape zece minute Cl/- sli ajunga printre Cand desfl'icura cele patru zavoare ale
tovara§ii de ordine §i sale ceara, cam ru§inat, capacului de la gura de vizitare a magistralei,
sa-l ajute. Zece perechi de brate se impre- un damf puturos if lovi pe toti in fatli.
unara aburcandu-1 pe tesatura de scanduri Senatorul Niculescu aruncli o privire in putul
mirosind a brad umed. Apoi cineva ii intinse negru §i tu~i multumit.
microfonul. - Tovarli§'? Patra§CU, spuse, sunt §i eu
- Uite-1, nea, pe Patra§cu-dintosu', emotionat ca toti cei de-aici. Ia-ti la revedere
striga unul dintre tovaril§ii din sectia de Ia tovarli§a de viata §i de muncli. Foarte
. depanare. curand vei transmite salutul nostru clilduros
Nu pentru eli ar fi avut oarece probleme tovarli§ilor din Republica Comunistli Malawi.
. . ~u ,~_inJi,!~. ~~s,~~~~)~~~·~1~B~;a,.~l<iorisl'illab~i:FlcliJ;.u!i!l'n~eczit!BAi!l!Bii!DimaeB;mli!Si!ol!llralilt5D!cli!iuBloiliir!Sili21emdara.eBIBuilllUlslla.mdae!li!lsmtmaBt? d .

======================= Anticipajia
 --;·--·· ---- --- --- ·::.X.";;;o;..,.·.~:....:..;.,-~-.;. __ -_.._ ___ • ... _;.__- -_. ·- -- . .
Desfaceti plasturii tovara~ului Pl'itr~cu! acelea, ca sa nu se agate in timpul deplasiirii
Nelu Patr~cu trase aer in piept. rapide prin ~gistrall'i §i sa-l dezechilibreze.
- Memorat, tovar~e senator. Avem, pe Il ridicara cu un sistem de scripeti. apoi il
orizontall'i. o paji~te verde, o mare sau un ·lac coborira atenti in gura de vi-zitare. Puserli
de culoare ro§ie §i cerul de culoare neagra. capaculla Joe.
Paji~tea verde merge pana Ia marginea :marii. Senatorul Niculescu mai a§teptli paoli
Verdele e proaspat ~i in tens §i .se termina cand simti pamantul tremurand scurt sub
brusc pentru eli paji~tea coboara abrupt spre tlilpi din pricina §Ocului pneumatic, iar acele
:valurile ro§ii, iar noi nu vedem malul pro- manometrelor zvacnira o singura data.
J),riu-zis. Marea e foarte ro§ie, insa nu din 0 ora mai tarziu, in vreme ce intrezlirea
pricina algelor, ci bagarn de seama eli din viitorul prin aburul dulce al cafelei, tovarli§a
'dmza soarelui care iese pe jumatate din apa. Lucretia dadu buzna peste el in birou, imbu-
0 fi Ia rlisarit? La asfintit? Nu §tim. Are o jorata, cu plirul intr-o fermeclitoare
~ultime de raze ro§ii, imprl'i§tiate pe cerul neoranduialli.
pegru, pentru eli cerul e negru ca srnoala, cu - Tovacl§e senator! Bebe! S-a intfunplat
~<_>ate eli cine-a rnai vazut cer negru dl.nd ceva ingrozitor!
lumineazli soarele. Noi credcm ca ar trebui sa Ca deiiUlitar cu experienta de cinci legis-
fie albastru. Deci asta este, tovarl'i§e senator: laturi, Bebe Niculescu impartea de regula
'cerul negru, soarele §i marea ro§ii, paji§tea crizele in doua mari categorii: pasabile §i
'verde. Probabil ca e rnultli umezeaHi in iarba foarte pasabile. Se ridica zambind ca sa
de pe paji§tea aia, pentru eli v-am spus, e mai inchida U§a biroului in spatele tovarli§ei
v~rde ca un verde obi§nuit. Lucretia. Dupa ce reflecta doua secunde,
.· · Surescitarea §i aerul rece il fliceau U§Or puse §i iala.
~incoerent. _:_ Ce s-a intamplat?
- Bine, bine, spuse Niculescu, Ia - Tovarli§ul PlHra§CU nu a fost
revedere, tovara§e Plitra~cu! Tovarli§a receptionat Ia statia de pompare numarul
Petrica, frumos va §ade, ia spimep? doisprezece. Statia unsprezece confl.lnlA tre-
Petrica Patra§CU se aruncli zguduindu-se cerea dansului, la parametrii Iiormali, insli
de plans peste Nelu, pe care-! sufoca sub statia doisprezece nu 1-a mai repompat pe
burta ei tuguiata, inainte ca tovara~ii de Ia tovarii§ul Patra§cu.
tehnic sa potriveasca din nou racordul tubului Senatorul ta~ intaralat, totu§i prea pupn
de oxigen sub plasturi §i sa-i potri veasca surprins. 0 impinse pe Lucretia spre unul
omului casca pe cap. dintre fo~.>lii.
- Dati-i drurnul, spuse senatorul. Drum - Nu l~a mai repornpat, zici? Adicli, cum?
bun, tovarii§e Plitr~cu! Lucretia suspinli. ,
Frigul nu se numara printre lucrurile - Ultimul raport cu privire-la intreti-
care-i fliceau placere. Nelu Patra§CU asudase nerea magistralei nu era deloc favorabil.
sub coconul de bandaje; dar prin minte ii tre- Posibilitatea unor scapliri accidentale a cres-
~cea ca peste cateva ore 0 sa §ada pe rnalul cut considerabil. ·
lacului Nyassa, cu tovar~ii din Malawi, dis- Spunand "accidental;, §i "considerabil",
cutand probleme tehnice. Nu studiase dorne- nici nu-§i dadea seama in ce stare de excitatie
niul, insli, din cate i§i aducea aminte, magis- : 11 aduce pe Niculescu. Acesta incepu demer-
trala de gaz Bucure§ti- Zomba era una dintre ·. surile febrile, in vederea dezbracarii toVara§ei
cele mai rapfde, rnai ales de cand nu mai cir- · Lucretia §i ii rupse un nasture..
cula nici un centimetru cub de gaz prin - Unde ar putea fi acum?
dansa. De fapt, era singura care ramasese in - Nu putem §ti, spuse ea ajutandu-1.
funcpune. Poate fi intr-un strat geologic. Dar magis-
Doar ochii i se mai mi§cau sub vizorul tralele astea sunt atat de uzate §i indlcite,
~ cli§tii, iar pe spinare, doua capete d«? bandaj incat, practic, poate nimeri in orice punct de
' desprinse f,Iuturau ca doua cioturi de aripi pe globul pamantesc. Daca eu a§ fi in locul
albe. Unul dintre tehnicieni le capsli §i pe lui, n-a§ §ti sa-mi explic de ce am ajuns unde

Anticipafio
 amajuns.
- Fascinant, o aproba Niculescu. Nu vrei
s~ ascultrun radio? Este ceva ce au inventat
tovarli§ii de Ia propaganda. Din nefericire
reda §i voci de imperiali§ti, ba chiar §i
' muzicll. decadentli, dar no. i suntem tovarA§i cu
un efort de memorie.
~ Stay back, son! spuse din nou. I think
this is Big Foot. A legendary giant monkey. A
half-a-man monkey. Big Foot.
Nelu Patra§CU mai facu un pas. Vazu

~
lanul de porumb unduind in jurul lor Ia
discemamant, nu ne lll.sam contaminati_. fiecare adiere a vantului proaspat §i auzi ~
miile de §Oapte vegetale. · 1·
Cand Nelu Patra§CU reu§i sa inlliture - Frumos! striga ca. pentru surzi. Nais!
~· capacul putului, mai avea oxigen pentru vreo Pentru ni§te tovara§i pa§ind pe calea tl
<i patru-cinci minute. Capacul era atat de rugi- edificarii societlitii comuniste multilateral ~~
~~ nit, incat i se. spulberli intre degete: Arsura dezvoltate i se pareau destul de grei de cap. ~~
luminii ii smulse un strigat slab. le§i anevoie - Nais! repeta cuprinzand cu un gest l
! prin gaura stramHi §i reu~i sa se ridice in generos intreg lanul de por.umb. Eu ajut Ia. ·1.•.
picioare, clatinandu-se. In mod normal, voi sa creasca §i mai mare!
~ tovarli§ii din Malawi ar fi trebuit sa-l ajute, -I'm scared, grandpa! scanci baiatul.
b extdigandu-1 din coconul de bandaje. Do sometfzing! · ,~
~ Patra§CU se arata multumit di i->.L scutit de 1:1n Nelu Patra§CU incepu sa se enerveze. ~
~ eforL Cu un gest scurt, l§i rupse plasturii de Propria duhoare il dlidea gata. ~
tl pe gurli. Zoaiele colectate pe magistrala ii - Eu lucrez Ia un rotor de pDill¢ axialli cum J
a curgeau pauli §i din par, pe sub casca. n-a~ mai vazut, tovar3§i. 0 sa obtffiem 0 inaltime :i
•fl Apoi n z&i, Ia numai cinci-§ase metri de el. de aspira~e cu doulizeci Ia suta mai mare dec~ [1
;; -What the hell is that? flicu eel mai in pompele obi§nuite. ~titi dumneavoastrli ce ~~
I! varstli. indreptand spre Nelu Plitra§cu teava inseamnli asta? lncotro e lacul? Lacul Nyassa? . :l
~ unui Winchester antic. Habar n-aveau. ·!
·~ - I don't know, grandpa, ii raspunse - Asta inseamna pierderi compensate pe: 1
~ speriat copilul. Let's get out of here! . traseu. Pentru irigatii este esential. Asta
~ Plitra§CU flicu doi pa§i §i zambi fericit. inseamna hectare in plus de irigat §i o canti-
~ · - Deci asta este angleza? Tovarli§i tate mai mare de precipitatii pe metrul pa'trat.
Hmalawieni, vli aduc salutul clilduros al · Batranul se hotliri brusc sa nu ri§te. Dacli
monstrul strica ceva in rezervatie, in singura ~

I
~ tovarli§ilor de la Sece Aversa Sea §i al
tovarli§ului senator Niculescu personal: Sun~ rezervatie care mai pastra o cultura pipernicita · .i
Nelu Plitra§cU, depanator de pompe ax~ale §1 de porumb, avea sa-§i piarda postul de paznic: t;
inovator. Nais tu mit iu! ~i Nelu Patra§cu mai tacu un pas, ultimul. · W
u Zoaiele ii dMeau mancarimi groaznice §i -Grandpa, Big Foot want to eat us! tipa' ~
~ tot incercand sa se descotoroseasdi de kilo- copilul, acoperindu-§i ochii. . · · !1
1M metri de bandaj in care fusese infli§urat, i§i l>rimul glont il lovi pe Nelu Patra§CU in ~i
~ dlidu seama ca raspande§te o duhoare Hira umlirul drept, facfmdu-1 sa se rasuceascli in '1
~seaman. loc ca un titirez. In vreme ce se prabu§ea, J
'~ - Asta e! se scuza el, schitand o mai incasa unul in stomac. '"t•
~ plecaciune. Dezavantajele transportului. - Tovar~i! zise. ~i
i Transport bum-bum, pompa pneumatica! Batranul se apropie prudent, gata Sa"i dea t;
~ - Grandpa, don't you think it's lovitura de gratie. ;~
I~ dangerous? intrebli bliiatul cu ochii rotunzi -Big Foot! Big Foot! striga copilul. ~'
~( de spaima.
~:~
Pentru Nelu Patra§CU, vorbele acestea ~.
~;
If< - I'm a,ra
,J". id ' . b .
~t zs, 11 r=punse umcu-sau
A• ;!_ >!
aveau ceva familiar §i neru§inat, incompatibil ;t
~i printre dinti. Stay back, s_on! . cu morala comunista. . 1f!
''l Vazuse multe Ia vtata lut, nu era un - Vorbe§te, ba tovara§e, frumos, mor- ~,
~ batran capatanos, cu toate di multe dintre mlii, inainte de a incepe rememorarea rapida ;j
~ evenimente il depa§eau, ba avea un baiat a propriei vieti. cu imaginea tramvaiului 21 !
~ comandant de linie pe relatia cu Selena. Facu oprindu-se·ln statie. !~
t:1-. - 'J

Anlicipajic
 ~
J
~4

de Don Simon ~~
~
f~
t L-ai vlizut printre tufi~urile
aleii, in timp - Mai ai o ~ansl s! scapi. Zi: "tltiascl ~1
i;1 ce te inghionteau spre pavilioanele ospiciu- implr~ul!" .q
~ lui. Avea fata tumefiatlt, iar bustul gol era - Im-pli-rat de ra-bat! sacadat, ca la ('1
~l plin de ace infipte in piele. Sufla in ni§te meci, Ia marginea nebuniei. f,
t~ lumfullri invizibile. Paoli mai ieri tara tuciu- . - Mai am un pic de rahdare. Ce, te crezi ~J
~~ rill de plete. sfll.IJ.t? ~'
~~ . "Tu e~ti politist! N-ai voie sli bati!" ii In manli tine o seringli uri~a r;J

~
stngau --'- Uite, am aici un virusulet de la arabi. ; j
"Aici gre§e§ti. Asta este sliptlimana Asta iti va face ni§te chestii mi§to, n-~ putea ~;
destdiblUlrii." spune ce, eli ml §tiu. Mutatii aleatorii, parcli ~l.
~ ~iA ii blit;a c.ru~t. P~nli -~ai ieri. Astlizi le SJ?une. p;
.
111 sufllt lJl lumanlrile unagmatlel sale

1 .
. ·

Injuri tare, cu tot aerul din pHimani §i cu

. Insotitorul lui iti sffi§ie pantalonul cu un ~~
cutit uria§ §i "doctorul" iti atinge pielea cu ~!
varful acului. ~
, toa~ ura §i scarba. Sudoarea iti curge de-a - Mai ai o §ansa '- ~:
~j lungul fruntii, pe obraji §i parol ti s-a turtit de - Duce-1i-vli dracului! ~j
~ to. t . .Stai.cu nasul intre gratiile de otel §iii Serul intrlt in tine §i toatli camera se ~~
~ injuri. Nu este mare lucru, insli altceva nu umple de ceatll. De undeva, dintre doi munti ~:
~ poti sli faci. Te-au avertizat "cand impliratul indeplirtati, abia auzi: ~i
~ va cli§tiga alegerile, o sli ciufuliti blirzoiul, cu - Sli te-nveti minte, ciumetule. ~J
r, democratia voastrli cu tot", a§a ti-au spus. ~'
~l Cazi in gemmchi. Oboseala este mai tare Unde-or fi displirut peretii imbrlicati in ~
~ decal vointa ta burete §i piele? Te intrebi. Nimic nu mai este ~';
~ P"ana mai ieri cultivau cannabis, sub ochii ca inainte, doar suferinta. · ~j
~j tlii §i ai celorlalti, CAceau trafic cu viru§i adu§i Stai aglitat de caplitul unui Iant incastrat l!l
~j din Federatia Islamicli, cu valu~. paoli §i cu in tavan, cu bratele prinse intr-un belciug ~
~ efi~i~ J!npliratului tac_eau ~afic. Cumplira~ negro.~ [i
~! politt§U, cumplirau pnman, cumplirau leg1, ---'- Imparatii sunt ~cuti ca sli fie respec- wl
,:~ cumplirau tot. ~i acum au c~tigat alegerile §i tati... sa fie respectati... sa... IH
~~ asta nu pentru eli etnia lor ar fi puternicli, ci . Cuvintele~ se pierd ?e-a lung.ul hrubei !f.j
~l pentru eli voi, ceilalti, n-ati dobaodit maturi- J~ase, strecurandu-se p~m gan¥~· pe_dupa ~.· . ·]
~ tateyoliticli. p1etre afumate de l£>rte §t fierul mcms iti arde r;
~ Injuri. Aproape inutil. Ei vor veni sli te pielea §i ti-e fricli. Ip vine sa urli de frica Nu it~
~~ chinuie in camera de torturli. Iti meriti ~oarta, le vezi decat rasele negre §i forfoteala in jurul ~:,
~ dici n-ai crezut niciodatli ca va fi ~a. lnjuri. tliu §i nu auzi decat zgomotul fierului incan- $;
~ Abia auzi tu, in timp ce cheile zornliie in U§li. descent pleznind peste clirbuni §i slirutullui ~\1
l~' cu pielea ta §i urletele tale, asta auzi. ~·
~ - Nu-ti feri muianul. A vern altfel de Ei au glugi trase peste fatll §i dadl nu le !;;
~.. metode. vezi ochii, atunci sunt §i mai infiorlitori. lij
~ Ti-e fricli. Te retragi tari§ in coltul unde 1 - Vei §tii sa respeqi impliratii. .. vei ~
'\ este infipt belciugul deAcare ~ste legat ~antul. 1 §til.__.·. . . .
A • ••11:
~ Clim~a de fortll te strange §1 toatli spmar~a 1 It1 fixeazli plctoarele §1 1\1 bat sub unghu !(;
~~ iti este plina ?e sud<?are. ~ . . . i surcele d~ b~bus. , [.
~ Se aprop1e de tme ranJmd. Are cea mal ' - Ve1 §tn... . ~·

!::.::Pd~:~:=.:~nmw~~~im&rn•L•P-~!:.=:.::;.,:~::~::~~=:~:;~":J
/ ;niicipo]io
vezi venind, parca plute§te §i nu are gluga
peste fatli. Are o figurli crunta, cu ochii ca
dod torte §i gura schirnonosita de ranjet §i
dintii pjliti..
- In tine salli§luie§te Satana
n auzi, clici s-a oprit forfoteala §i fierul §i
durerea..
- Va trebui sa suporti atingerea mea,
dici eu sunt insu§i lngerul Razbunlirii,
Torquemada
Dumnezeule! Inchizitia §i Spania veche!
- A vorbit? mtreabli calugmi.
- Nimic, Prea Luminate.
-A urlat?
-Destul.
-Bine.
~i se apropie §i iti atinge llllllirul, iar din
vfu'ful degetelor sale curge o energie devasta-
toare care te face sa atami ca o cfupa §i vine
noaptea §i nici nu §tii dind.
Ti-e fricli sa deschizi ochii. Ti-e cwnplit
de fricli. Simti o rasuflare deasupra ta §i iti
vine sa vomiti. dar nu deschizi ochii, nu inca.
Rlisuflarea este din ce in ce mai accele-
ratli §i se apropie §i se transforma intr-o
senzatie oribila, ca §i cum cineva te-ar linge
peste obraji §i peste nas §i pe buze, dar tot nu
deschizi ochii.
~i te pipliie, mainile scormonesc, ajung Ia
piele, sar cataramele clima§ii de forta. iti
respira pieptul §i spatele §i este bine, dar
lirnba te linge §i greata este de nesuportat §i
tot ti-e tearna Sa priVe§ti. ~i tU§e§ti §i greata
iti urcli in gat §i mainile straine }ti intra in
piele §i vine din nou suferinta, dar nici nu urli
§i nici nu ti-e dor sa vezi. Oricum, este mai
bine decat in Spania veche, iar atingerea aia
care iti cearta pielea cand greata iti urea in
gura este mai blanda decat uneltele inchizito-
rilor. Iar limba iti linge umarul, ca §i dind ar
vrea sli-ti scormone pielea, te linge, dar nu
vezi cum.
De fiecare data cand auzi zornliitul chei-
lor iti intepenesc mu§chii (§i ai avea atata
nevoie de el!). Vin §i iti desfac Iantul §i iti
smulg clima§a de forta §i te lasa gol in
rnijlocul camerei de tortura.
Te intinzi pe spate §i vrei sli dormi. De
afarli razbat, prin rasuflatori, uralele lor, l§i
aclama imparatul. ~i parca ii vezi mutra
buhaita, cu coroana grea de aur pe cap,
saltimbancul strazilor, inconjurat de eel mai
pestrit carnaval. Imparatul Moraniei §i al
tuturor descendentilor semintiei lui.
Te tara§ti langa rasuflatori tocmai la timp ·
ca sa-i vezi alaiul de prost-gust.
("Morania este placa turnanta a conti-
nentului, tamponul fntre Comunitate §i
Ursia. Fi-vom Ve§nic tntre doua zaruri, ca
vrem sau nul'" urlase candidatul Partidului
Democrat. .
lmparatul s-a exprimat mult mai plastic:
"Morania este !ampaxul continentului."
Rasul lumii. In plina campanie elec~
torala.)
Buf. buf! Iti bubuie ciocane in creier §i
umarul doare cumplit, se umfla §i sta gata sa ·
explodeze, iar ei rad, a§a fac tot timpul. Rad
§i te chinue pentru ca este timpul vanatorii de
vrajitoare.
Pe scaunul electric te intreaba:
____. Mai tii minte propunerea imparatului?.
Cum sa nu? Dar cum sa fiu consilierul
lui? Ar insemna sa-mi tradez idealurile §i
oamenii care cred in mine.
~i. inainte sa raspunzi, trag de parghle §i
a§tepti sa explodezi sub curentul de inaltli .
tensiune, insa nu se intampla nimic §i chiar §i ·
a§a, e§ti ca §i mort. i
- Scuza-ma, ranje§te drace§te opera-
torul. Am uitat sa anclan§eZ statia. .
- Ei, ce zici? te intreabli "doctorul".
-Bine.
Parca e§ti altul. Uite-a~a se intamplli cl
pretuie§ti altfel viata, mai ales ca ai depa§it
un CO§mar grotesc. ~i. pentru lini§tea ta. afU
eli mai bine este sa vezi ce se intfunplli afar! .
§i sa incerci sa tragi sfori.
Te iau in brate. Nici nu mai e§ti in stare
sa pa§e§ti.
- Tine-te bine, Arbore! striga detinutii.
fo§ti lideri de partid, din coalitia ta, din
opozitie, sunt acolo, de-a valma, ca §i cand
toatl'i suflarea de pana mai ieri a politicii ar fi
fost supta de peretii ospiciului.
.,
-Am dizolvat Parlamentul, iti spune cu
ernfaza. ~i asta e numai inceputul. Visul meu
e sa-mi iau un cal alb §i sa rna plimb prin
aula politicienilor.
- Este sub dernnitatea ta. imparate.
- Sa mi te adresezi cu "Majestatea Ta".
Te inclini, greu, dar o faci, plin de scfu'bli
r;;;::":utmt:t:. . . . . . . . . . . . . . . . ei.,mwejt\<.f;;.,~h~bit~~lli sli. j(;"ffianuie:·R.eabnente este
- Gibonii din gardli te privesc circurnspecti ! deconcertat. . •
prin ecranele lor energetice. - Trebuie sli mli-nyeti ce sa fac, trebuie!
- Mlirite, ii zice unul dintre ei, eu il voi De afaril se aud dl.teva focuri de anna ~i
invata respectuf. Sa moara copiii mei, dacli· nori de lacrimogene se plimha pe deasupJ:a •
n-o fac. pietei.
- Vorbe§te frumos, Narcis, il ceartli - Hai sa vedem ce crede lumea despre
impliratul. Acum eu reprezint Morania §i ure- tine.
'chile mele sunt s~nsibile lajurliminte. ' "CNN' prezinta imagini din piata palatu-
Omul sta aplecat §i plexiglasul vizierei i lui, cu o mare de oameni adunata peste
se propte§te in piept. _ . ; peluze, urll!.nd, injurand. Camerele de luat .
- Nu-i baga in seama, ti se adreseazli vederi focalizeazli ziduri impestritate cu
irnpliratul. Sunt copii §i i-a furat vit.eza cu grafitti: caricaturi ale imparatului, toate pe
care se deruleaza reformele. fond negru. "NO COMMENT", scrie sub .
Te sprijini de un birou enonn, eli durerea fiecare cadru.
din umlir gata sate cople§easca defmitiv. - E drept dl nu e§ti lntr-o lumid favora-
- Ti-e rnu? hila, ii spui §i te gande§ti eli panli mai ieri
- Nu ... Majestate. j Comunitatea urla di nu acordati suficiente
- E§ti palid, dar ce zic eu palid, e§ti mai drepturi nationalitlitilor conlocuitoare §i asta '
palid decat calul din visele mele. ti se pare cea mai mare aberatie.
· Umlirul parca ti se dizlocli, iti sirnti oasele - Ei, mli inveti ce sa fac? Aproape te
scornind o nouli temelic, pielea pleznind, roagi.
arzand, te biruie suferinta. iti aleargli prin - Va trebui sli mli gandesc.
sange, este mai tare ca vointa ta. - F~-o repede. Ai o noapte Ia dispozitie.
- Chemati un doctor! urla aspru Pana atunci va trebui sli-mi imbunatatesc
impliratul. Ce stap? Y-am spus: tara viru§i de irnaginea.
Ia arabi, v-am spus doar, b<;>ilor! - §i cum vrei s-o faci? .
Prin ferestrele larg deschise ale cabinetu- - Sa ies printre oam~i. uite-a§a. §i tu sa -
lui te .izbe§te mirosul de fum. Nici nu-ti vine mli-nsote§ti. ·
sa crezi eli ii poti simp din menghina dureriL Mai bine ti-ar fi cazut cupola in cap. Ar fi ·
De afarli razbat cantecele invingatorilor., fost mult mai bine.

Fii §arpe. Dar, mai intai, fri demn.
- Am coclit-o, iti spune plirnbandu-se
nervos, scuipand cuvintele printre buzele lui
groase, dizlocand aerul incins cu toga aurie.
.Comunitatea nu recunoa§te scorul alegerilor~
~au iti convine? Te prive§te blinuitor.
- Ca nu rccunoa§te alegereile, imi con-
vine, ii raspund sincer, ipsa poate fi grava
aceasta decizie.
- Spune-rni repede Ia ce te gande§ti.
- Pai, este posibil ca, in final, sa nu
recunoasdi Morania, asta se poate intampla.
De cand a§teaptli ei o ocazie ca asta.
- Ursia a rupt relapjle diplomatice cu noi.
- Firesc, adrniti, prizonier teoriei pe care
abia ai enuntat-o. Doamne. E§ti pana-n gat.
Sigur ca este grav, grav de tot. Ai uitat sa
i te adresezi cu "Majestatea Ta", dar §i el a
uitat eli trebuie sa asculte exact acel apelativ.
Nu-§i poate domoli nervozitatea, transpira,
este depi:!.§it complet de evenirnente, el §tie ce
§.tie. Neamul lui are parghiile puterii, tara sa
E§ti in gratiile lui, insll. asta se datoreaZl
numai faptului ca are nevoie de tine. Tine
bine minte.
Camera este curata §i odihnitoare.
Bucura-te de intirnitatea ei, atat cat mai ai
vreme. In curand vor v~<ni sa te ia §i te vor
urea in Cadillac-ul blindat. A§a va incepe
martiriul tau.
"CNN" inca prezinHi imagini din
Morania. "NO COMMENT", plii ce credeai?
-Hai! •
Narcis sta in cadrul u~ii. Nici mlicar nu ii .
vezi ochii. Fumuriul vizierei ti-i ascunde §i te ;_,
tine in inferioritate. ~eful glirzii personale a ·
imparatului poarta un costum albastru cu
strasuri argintii §i fireturi galbene. La bmu
are o curea cu o catarama lata pe care scrie
"in love never say: I'm sorry" - o expresie
atat de veche, incat te miri cum de n-a
inghitit-o uitarea. ·
- §tii, Narcis, ce-nseamna cuvintele de
pe catarama?

Anticipajia
 - Ce mli intereseaza?
-'N·ai vrea sll §tii?
- Vrei sli faci parada de cultura ta, zice
cu um. Ei, hai, dacli te nillnancli. Zi-mi. Nu se
poate abtffie sit nu fie curios.
- "lubesc melcii", asta scrie. Rfutje§ti.
- Hai ell mli mlinancll palmele.
Degetele ii bazaie sub curentul de inaWI.
tensiune. In podul palmei fulgerele subtiri se
1• inconvoaie ca ni§te §erpi.
dorinta de recunoa§tere in ochii bulitori ai ..
celorlalte natii, asta ar fi fost bine sli-i spui.
Dar taci §i poate est.e mai bine ~a Lasa-1 sa
gliseascli singur un paleativ la ceva care §i
a§a nu exista. Asta sa fie rnzbunarea Asta sli
'fie plata pentru umilinta ta.
- Sll vina comandantul armat.ei! urlli.
~i tu e§ti cu coada ocbiului spre "NO
COMMENT'-ul "CNN"-ului §i spre revolta
care ia amploare.

~~
Vine §i te ia de guler.
- AR-BO-RE- TRA-DA-TOR! - Nu mi-ai fos~ de folos, iti spune. . ~
I'It Nici nu te-au vazut bine. Ce dezamagire - Tu ce crederu.? .· ~
,~ zace in jo<ml copiUiresc al silabelor! Dincolo ~i te love§te cu mana lui (eticheta pre~ ~
1, de ele le simti privirile frigandu-te §i e~ti venirii), iar tu supof!i §i tot mai ai puterea· sll "l!
~~ neputincios. Nu poti sa le explici §i, p3.nii la ranje§ti. . . ~.
f: umUi., nici nu ai ce.
~· Pe marile ecrane ale pietelor figura !;aznera de tortura este a ta, toata. A mai fost ~
i1 imbuibata a imparatului, fals zugdlvita a

I
In privarea ta de libertate, in felul cum ~~
~~ bonomie, ranje§te 11eprofesional multimii. este flkutli, este spAiritul Evul~i Medi~, acolo ~
Politi§tii abia mai fac.fata presiunii. Ei de uncle strnmo§ulimparatului n-a mru apucat ~
sunt cu sabia lui Damocles deasupra capului, sa evolueze. • ~
ne§tiind sa aleaga intre perspectiva,pierderii Te strang· catU§ele §i iii mi§ti mainile, dar ~
defmitive a serviciului §i furia oamenilor. Ei, clichetii nu fac altceva decat sli sconnone §l' ~:·:·1.;
ei §i cu tine. v v mai a?anc m surerin~ rarulor. Ar_ treb~i sa te A
~ - AR-BO-RE -1RA-DA-TOR! bucun ca nu este ma1 rnu. Nu mru. au ump de .;
~l Va improa§cll cu oua §i rD§ii. Imparatul tine pentru ca nu mai au timp sit se gandeasca ,
~ este galben de furie~ poate §i de frica decat la ei, la cum sli fugli din calea talazului ~
~ - Ai tacut o alegere proasta, ii spui p~Lv. rebeliunii, sli fuga de propria lor ambipe de a ,:

:
~ - Suntem in aceea§i oalll, nu uita. 1\i
intoarce ranjetul.
fi primii, sa se refugieze in umbra din care i.-a J
s@mit orgoliul sa evadeze. . 'l
1·.~. Politi§~i i§i pun m~tile. §i arunca cu lacri-
' mogene pnntre oamem.
·· Cadillac-ul ia viteza §i multimea se da ina-
Pe culoarele ospiciului se aud, I
impu§clituri, tropait de cizme §i zgomotul ~
nelini§titor al cheilor. Rand pe rand, sunt ~
~ poi speriatli de furia motoarelor convoiului. deschise temnitele, numai a ta ramane ~
~ Grupuri rnzlete de skinheads va urmliresc zavoritll, din cand in cand vin ochi sa te ~
~ calare pe motociclete Honda. · urmareasca prin vizetli, intfuzie diteva clipe; t
apoi dispar lasiind loc altora, intr-un periplu ;1
4 - Trebuie sa fie o solutie. Se plimbli agi- •. care pare tara siar§it. Necesara umilin!li, mai
t tat prin cabinetul de lucru opulent. Tu ce mare decat orice ~r fi putut sit scorneascli ,
crezi? imparatul Moraniei dacli n-ar fi existat re" ~
-Abdica. volutia. t1
~ - Asta nu! Am ca§tigat cinstit. Am fost Prin dtsuflatori se aud lozincile care J
~ ales. N-o sa ml1 sperii de o mana de rasi§ti. insotesc orice mi§care popularll. Oamenii le ~
~ Taci, de§i tare ar fi bine, pentru orgoliul urla drogati de isteria libertatii efemere. A§a r;j
f~ tau, sii-i aminte§ti cum neamullui s-a plirnbat este de cand lumea. ~;
~ sute de ani in carute. impins de sangele clo- 0 noua vfmatoare de vrajitoare. A§a va fi.l)
~ cotitor al nomazilor, eli nici mlicar in ~i tu e~ti prins intre ele, in acest interludiu 'll
i amintire nu mai are nimic in comun cu dureros, crucificat intre lanturi, a§teptand o iil
sorgintea lui, ell a in§elat §i furat ca sa noua pedeapsa, caci §tii ca nu existli iertare. ~l
dobandeasca civilizatia stabiliHitii, ell oricum Dar, indiferent cum va fi, indiferent ce ~,­
el nu poate sa conduca Morania, care nu este sufcrinte vor scomi pentru tradarea ta, le vei -
tara lui, eli nu este stapan dedit pe o coroana suporta cu stoicism §i cu spiritul eliberat. ~i ~
inventatll de setea de marire §i, mai ales, de numai tu vci §ti eli biruinta lor este §i a ta. ,~

.)'10 ========================= Anficipa}ic

I. I
-1~Pfiiji{)i@ffi:Jtj " t'iitiJk!r,-i";j,!ffWI~

Plimbare~e ~~n~~~~~~1miaza
! I~
I;~ lmi place tare mult s~ ~ plimb. Locuiesc In fata mea se ive~te
Piata Universitatii.
~
~
~ in Piata Iancului §i, de cate ori am la cu traditionalul s~u loc pentru dezbateri pu- ~
~- dispozitie cateva ore libere, plec la plimbare blice. De o parte a pietei se inaltli Teatrul ~.
!~ prin Ora§. Astlizi am de gand sa merg pe jos National, inconjurat de verdea~ §i incoronat s;
~~ paoli obosesc. de holograme cinetice. De cealaltli parte se :;
~~ Merg pe bulevardul Carol, printre ridicli batrana Universitate, clireia cei mai :;1
itJ arcologii art-nouveau din sticla §i tier fmjat. buni reprezentanti ai §COlii romane§ti de &l
@Unele dintre ele s.unt centre comerciale, restaura{ie i-au re~at toata stralucirea §i fru- i~!
~ altele adlipostesc firme pentru consultantli musetea initiale. In fundal, placat cu sticlli ::J
~! juridica sau companii produditoare de sof!- reflectorizanta de culoarea bronzului, i\
~l ware, iar altele servesc drept locuinte. lntercontinentalul i§i a§teapta oaspetii. In ;i
~ Ori~um, toate sunt pline de verdeatli §i de aceastli searli urmeazli sa aibli loc un hal de ~~j
;c~ lumma. binefacere, la care vor participa industria§i, :·i
~ . Dupa un timp, ajung lfmga Institutui de bancheri, diplomati. politicieni §i stele ale~~
~ Constructii, o impunatoare cHidire modulara, j' muzicii romane§ti, ale caror nume apar ;;
:_, ale carei inteligente artificiale comunica per- . frecvent pe copertele revistelor §ic din b)
;~ manent 9u alte institutii de invatiimant de pe I intreaga lume. Fondurile colectate Ia acest :~
~ intregul glob. Anual, Institutul pregate§te hal vor se~i la ajutorarea copiilor saraci din ~~
II

.~~ pentru doctorat candidati care au absolvit Ia Beverly Hills. ~~

;;! universitati prestigioase precum Stanford sau i Pe bulevardul Balcescu sunt situate se- i'.l
i~: MassachussetsJ:nstitute of Technology, dar dille unor companii multinaponale controlate j
1'

·:;. doresc sli-§i continue preglitirea cu cei mai 1 de puternicul capital romanesc. Cllidiri ~j
::~ colllpetenti profesori. , : enorme, de un desavfrr§it bun-gust, sunt alini- ~;j
::3 Imi continui plimbarea, aruncand priviri ! ate deo parte §ide alta a acestei artere cunos- ;;'
!): distrate in vitrinele aranjate cu gust ale maga- 1 cute in intreaga lume. Zilnic, deciziile care '~
id zinelor. Sunt ani de cand francezii §i italienii afecteaza economii intregi sunt luate aici, pe ?I
f.

i;j incearca sa ne concureze creatorii de moda, bulevardul Blilcescu. ;J

;, insa ~ tern eli mai au de invatat. Las in urma, cu parere de rau, Piata :l
,: Ajung Ia Biserica Armeneasca, ale carei Romana, cu hologramele ei publicitare, cazi- ,j
:;J ziduri sunt admirabil protejate sub un strat nourile §i cabaretele care atrag anual mili- il
'i' subtire, transparent §i ultrarezistent din fibra oane de turi§ti §i pomesc agale pe bulevardul ;;
;~ de carbon. Dincolo de intersectie se ridicli Ana lpatescu. Aici circulatia e ceva mai mol- ;l
J Centrul Xerox pentru Europa de Est, a carui coma, iar sediile multinationalelor sunt <j
n redecorare tocmai s-a fucheiat. inlocuite de fermecatoarele fantezii arhitec- .'\
)'{ La aceasHi ora a dupa-amiezei traficul tonice, expresie a gustului elitei bucure§tene. ;j
!~ este lejer. Pe H1nga mine tree alene vehicule Fiecare villi, fiecare cllidire e o bijuterie arhi- ,,j
;1 elegante, confortabile §i nepoluante, produse tecturala, 0 demonstratie de stil, 0 incantare a ci.
~ de ultima ora ale tehnologiei romane§ti, pe ochiului. Chiar ieri s-a anuntat eli Bill Gates ;~j
i;~ care concernele germane §i japoneze se a incercat sa-§i achizitioneze un imobil pe ~~:
;; straduiesc zadarnic sale intreacli. De§i am un bulevardul Ana lpatescu, dar nu §i-a putut ~
I
;' Lynx Vector produs la Pite§ti, prefer sa rna permite sa plateasca pretul cerut. : :;,
~1 plimb pe jos·, ca marea majoritate a Din grlidini se revarsli mirosul imblitator ~
~~~ bucure§tenilor, de altfel. 1 al florilor §i, din loc in loc, de la U§i deschise <,J
~ I . ~
~Jf,;y@i£d·li1i100i:.1UfB?W~%!Ujili@ffitlfGiFWOOlj•'1t'eRij!Bi'f'i"tr·fi}'9flfjC~jmi£!!00•3ifiFPHflilli'HL-v• 4 ,ii~l!)!i-1~~$!li£jj-l:il:..•t~l

AnfiCJ;oafia 3,
clitre siUi de bal se aud franturi de vals.
Familii imbracate in tffiuta de searli se plimbli
meet. conversand cu voce joasll
Cfuld ajung in Piata Victoriei, rna uit la
ceas §i constat cu parere de rau eli am
intfu-ziat. Descbid in aer meniul DREAM-
WORLD §i apas suprafata pe care scrie
OUT.
Dezbrac data-suit-ul, ini.pacbetez insta-
latia pentru realitate virtualli intr-o valizli de
lemn, cu ladit, §i-o ascund Ia locul ei, sub
pat. lmi pun vesta antiglont. iar pe deasupra
trag salopeta, dupa care imi pun masca de
gaze. Salt tamacopul pe umar §i ies din gar-
soniera confort patru. ~
· Printre ruine ~i mald!ire de gunoaie, m.a
indrept cAtre Piata lancului. Lucrez in schim-
bul trei, ca sapator-adjunct - post pentru care
am dat o §pagli grea.
Bine eli mi-a trimis frate-meu instalatia
asta boa~ din Gennania. ~i mai am un motiv ·
de multumire. Saptamana viitoare ne da ·
salariile indexate. Cu ce mai am acasli, pus ·
deoparte, voi putea sa-mi cump!ir 0 paine
intreaga.
Abia a§tept.

••••••••••••••••••••••••••••••••••
platitudinea. Mai trimitep.

MAIUG (?) MIHAl.

•••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••
lOAN PATRA~CU.
"Charlie" este un simplu
exercitiu literar, lipsit de
defecte, dar §i de calitati. IvJ;ai
trimitep.
. DAN SOCIU. De§i
"Cuibul" este pur fantastic~
lasl impresia clara de talent.
A§tept §i alteeva.
TOMA ANDREI. Ca text
scris pe tema data (sau cu
moto .dat) se putea ~i mai
bine ..., totu§i la dimensiunile
lui pretentiile sunt mai
coborate. Saltul valoric n-a
apruut inell
VIDOR TEODORU.
Schita mi s-a parut mai
degrabli rezumatul unei posi-
bile povestiri; oricum, in
fonna respeetivl n-are §anse
de aparipe.
MOISE MARIUS. 0
povestire mult mai bine reali-
zata, pe o idee similarli, a fost
deja publicatli in revista
(v.nr.493/494)
GEO BRAD. Ideea dublei
personalitati a fost exploatatl
(post-Freud, eel putin) de
majoritatea autorilor SF, §i in
modalitlp mult mai reu§ite...
IHOS AUREL. Nici una
dintre povestiri nu este rele-
vanta, totu§i cred eli exista
suficiente disponibilitlp.
LUCIAN-DRAGOS
BOGDAN. "Strain" este intr-
adevar o variapune banalii- pe
o tema mai vecbe decat
Raymond Moody, cu un final
ce mi se pare fortat. "Gama
900" nu adrice nici ea nimic
nou; sfll.r§itul poanta-revela-
toare este "lipit".
ILEANA ROMAN. Am
retinut "Dialog", care mi se
pare eel mai bun text.
"Convietuire" este fantastic,
iar "Invazie" nu depa~e~te
Pentru un prim text, nu mi-a
putut spune prea multe. Poate · ·
dupli ce qmi eitesc ~i alte. pro-
duetii... · ·
cATALIN SANDU ..
"Omul ploii" este o schita ·
sensibilli, insli monotonli §i
unicordl1, tarii.nimic care sli-i
confere aeel "salt spre uimire ,
specific SF-ului. ·
COMAN IRINA. 0 pili- .
cuta surprizli. A~tept insli j·
ceva mai "consistent".
TEODORA CIOBANU.
Dacli, pe vii tor, dore§ti o
ilnalizli (ceva) mai detaliatl a ·
textelor tale, trimite un plic . ,
timbrat ~i autoadresat. Un ·
prim sfat: ai grija de concor•
danta timpilor verbelor. ·
FELIX CHRYSLER.:,
Proza fantasticli in modE~
declarativ §i reafirmata ~;
staruitor prin leitmotivul \
"peaks"-ian. Poate altceva... ;
Mihai-Dan Pavelescu
 :~1
:~:
de Radu Pavel Gheo ti
··-;
ti~
th
:!<•
~)
··. " ... f4lparJirea sferelor de influenJii, proces voievod, astfel eli acestuia nu i-a fost prea r;
·~· realizai sub stricta supraveghere a ONU §i in greu sa-i faca un senm cu mana unuia dintre *1
;' prezenJa reprezentan{ilor desemnaJi ~i ei. Cel ~hemat se inchinli mai adfmc dedit ~~
:i statelor implicate, s-a focut intr-un mod pe ceilalti §1 pomf spre tron, privind chipul palid if;
_; care domnul Alejandro Ribeira de Bit/lavista, §i excesiv pudrat allui loan-Vodli, fiullui ~!
'· pre§edintele in exerci{iu al Organizatiei Petru-Vodli §i inlocuitorul... dar ~ta era deja f;l
~· Nafiunilor Unite, 1-a apreciat drept alt trecut... inlocuitorul pre,§edintelui 1[i
"mulpunitor pentru toate nafiunile implicate, Vl~ceanu. "Asta e" i§i zise barbatul brunet, [j
chiar daca nu peifect echilibrat in toate1 lat in umeri, ridicandu-§i hlamida verzuie, cu ;j
detaliile sale". Doamna Jamie Esmond, guler d: blanli, pentru a putea urea mai~ U§Or ;~
purtatoarea de cuvant a pre§edintelui SUA, a cele tret trepte ee-l desplirtau de tron. lnge- r1
· fost satisflicuta de termenii tratatului. nunche in fata domnului, ii sarut,!l mana ~i
Domnia sa a apreciat eli degrevarea de intinsli, cu degete usdi~ive, apoi plecli u~or ~1
unele responsabiliU1ti a Rusiei §i implicit a capul pe care cu§ma tintata cu un briliant ~~
CSI reprezinta o mi§care inJeleapta, sclipitor din care rasarea un pana§ alb il tacea ~
. deoarece va asigura, intr-o masura mai sa para mai mic dedit era in realitate. Ceilalti ~
,,; mare, ridicarea nivelului de trai atat in boieri, unnati de echipa de televiziune a pos- ~~
;~ .·cadrul CSI, cat §i - dupa cum a promis dom- tului national, ie§irli din sala. Cel chemat se }j
·' , nul Victor Lejnai, reprezentantul guvernului opri in fata tronului §i zise: ;:
:;. . de Ia Kremlin - in statele-satelit ramase sub - Maria-tal ;!
supravegherea CS/: Bulgaria, Turcia, -Vinal il chemli vodli, ridicandu-se de ~j
i! Romania, Jugoslavia de Est, Estonia, pe t;ron. Trebuie sa ai ceva nou, nu? J
;l Letonia, I.ituania ~i Republica /ndependenta In spatele tronului clidea in falduri o ~
:;i. Nord-Elena. In ansamblu, tratatul de la draperie de mlitase ro§ie, grea. Voievodul o ~1
J Balta reprezinta un pas important... dlidu la o parte §i deschise u~a mascata ce ~
:::0\.
4 dMea spre cabinetul sau. Boierul brunet §i !~
'~ (extras din cotidianul de re{ea Politica zilei, voinic il urmli supus, ~a cum o cereau legile, ~
;~ . 28.05.20... , fllele 1-2, cod 74235, Romania) iar sala tronului clmase pus tie. Cei doi O§teni ~~
1
: ....
din garda elvetianli inchisexa cu zgomot ~ile ~
negre de tier, ramanand afarli, in fata salii. cu ~
- Sfatul s-a incheiat! proclamli solemn halebardele incruci§ate amenintator. Elveti- ~
} voievodul de pe tronul sliu de abanos sculptat enii erau cei mai costisitori, dar §i cei mai ~l
f cu vulturi §i spade. Puteti plecal adauga, siguri mercenari din lume, Ia fe1 ca §i sis- [!1
il inliltilnd sceptrul §i coborandu-1 apoi cape un temul lor de blinci, nu era nevoie sa fii ;~
~: ciocan aurit ce love§te nu fierul, ci dreptatea. logotat de taina ca sa §tii asta. Cel ce intrase ~
~ Boierii se ridicara de pe scaunele lor, in urma voievodului chiar era logo fat de ~
* a§ezate mai jos de treptele pe care se inlilta taina al Romaniei, persoana cea mai infor- ~
~ tronul. Domnul urmliri cele vreo 20-30 de . matli din voievodat ~
~ CU§me im;irate pe doua randuri paralele. de 0 ! - Care-i situatia? incepu domnul, ~
~ parte §i de alta a covorului ro~u ce marca j a§ezandu-se Ia un birou de mahon §i indi- ~
i~ drumul spre tron, §iruri ce se intindeau pana 1· candu-i logotatului un fotoliu adanc, comod, ~
~ la por~le de fi~r ~~m~grit de la i~~ire. Alin!a~ 1 plasat in fata sa. . . . ~
J dup1 rang, boteru dm Sfat se uttau tacutt Ia i Logoflitul se supuse, pnvt la figura dom- ~
ti.J)..;,:\":;i ,;.:.~·~~:.i~·-·.·.-:-;.._:. :;.-. .:~·:;.~:~~·~"::::;.:i;. :.·,~ ,.:.·,.~.,: ;,~: ....;:~;\;.:,~:-;.~·:::~·,..t;·~~1lf~~!~~4;t,-~.;:,.);$~.2;.l';. ~.i._....,~~i,i.~:~':;;\.\:.~
 -- • --, - -~...~1Tii5-·Ui:iijd~::.ii!fH~~ji..._:_:.;•k_fW!i'Vt3'M!•_,~iJi·.a:lJ.WJ~~im•gFi'l~f:t~;~~~~t~~
nului, incruntaHi ~i parca putin ciuntita din
cauza computerului ce trona pe birou §i-i
impiedica privirea. Se gfuldi o clipli, apbi spuse:
- Despre ce gdiie§ti, preamarite?
Referendumul? Ori alte probleme. ale tlirii nu
te lasa. ..
- Referendumul, da, fir-ar el al dracului
de referend'! se incrunta §i ru" tare domni-
torul, azvarlind hlamida ~i coroana incrustata
cu nestemate in coltul camerei, llisand seep-
trul sli cada pe un mal dar de dosare cu
coperti verzi §i pravalindu-se iar Pi scaun.
Dar ce crezi ca rna doare acum? Mai sunt
, doua luni, blestemate de luni ... Da-ti §i tu jos
dracu' boarfa aia, s-a terminal circul, gata!
Calm, lpgoflitul i§i slobozi hlamida de pe
umeri cu o zvacnire calculata, Hlsand-o sll
alunec~ elegant pe spatarul fotoliului.
-In Roma te porti ca romanii, doamne!
zise, zfunbind abia mijit.
- Lasa-ma naibii cu de-astea, Mihneo,
suntem noi doi! Sau... or fi ceva microfoane?
- Dacli sunt, le-au pus baietii no§tri,
nu-ti face gr(ji! illini§ti logoflitul, apoi con-
tinua: Uite cum stau lucrurile...
loan-Vodli, fiul lui Petru-Vodll, ciuli ure-
chile. Mihnea ~erban, logoHit de taina in
. Sfatul Tlirii, se ridicli sprinten §i ocoli biroul,
• ajungand langa domn.
~ - Uite-a§a! pomi el scurt computerul §i
manevra repede cateva taste. Asta e Roma-
nia, nu? Granitele, provinciile: Moldova,
Muntenia, Banatul §i Ardealul...
- Da, di Dobrogea s-a dus ... rosti nos-
talgic §i trist loan-VodlL
Pe ecran aparu numai imaginea Moldovei
I
§i Munteniei, in ni§te ha§uri gri cu verde, in
limp ce logoflitul puncta: . . idiotilor care vin sli supervizeze. Blestematii 1j
'· - Nu s-a dus, e la bulgari. A§a au vrut
~· fratii de Ia Kremlin, ce-ti pas a? Tu poti
~
" merge la mare oridnd vrei. Acum fi atent:
_ majoritatea de-aicea lti vine. Mai ales din
. Moldova. S-ar putea scoate 80-8S% pentru
voievodat. · ' ·lotul boiersc, mai da ceva tliranilor legati. i
- Le place? zfunbi mul\urnit voievodul.
- Da, le place. Mai mult, se tern de
.republica de dincolo de Prut, e pro-socialistli.
~tii cum a fost cu 1ndiierlirile alea de anul
trecut, la Flilciu §i Bogdl'ine§ti, cand ne~au
ucis vreo sutii de soldati. Tii.minte?
-Cum sa nu! ranji domnitorul. l-am
alergat pa:!i::~=~:::,~~~~'~!:ili.~,~~~:~:~~,!.~:!~~.~~~~=~~j~
i Brancu... ~i
! - ... am spus ~era periculos... iii
-'- ... am ras vreo 5-6 sute, cu tancurile, Si
§i-a doua zi pre§ullor §i-a cerut scuze, hli-hli, ~
scuze! · . i'
"~i-ai fugit cu ma§ina blindatli, unnlirit de .·
doua avioane de vanlitoare", gandi ironic~
Mihnea, dar nu spuse nimic despre asta, ci ~
reveni: ~
- Na, deci aici oamenii par sa te placli, ~~
i-ai inipresionat, sunt §i mai Iegati de chestia [_]
asta, §tii: ~tefan eel Mare, turcii, Vrancioaia, l\
poleacii... La munteni merge panllla 40-li
: 4S%. Pot aranja SO%, dar atat, a§tia-s mai [:
i incuiap. ~:
; - Dar cand am scos Clillira§ul din rahat? i'i
: Au uitat deja? ~i-am intrat clllare pana in~;
Bulgaria, in Alfatar! Dacll nu se bagau t·i
ru§ii ... clilliream ~a plinllla Sofia, zliu! i.:
- ... in urma tancurilor, doamne, erai in!:~
, urmll! ii atrase atenpa logoflitul. \!
- Doar nu eram tarnpit! se hlizi iar loan- [,l
• Vodll. [,)
-Nul fu de acord Mihnea. Dar asta e, ~~
a§a-s ei. SO%, poate. Problema e... ..
• Pe display aparu, in ro§U §i verde, harta (
! Banatului §i a Ardealului. :,:
: - Aici e-aici! Muhtenii mlicar se inipart :;:
in tot felul de chestii: legionari, comuni§ti, ~;
' liberali... Dar aici noii republicani au mult, fj
, poate chiar 80-85%. Per total... . [;j
: Din nou harta tlirii, acum parc,li taiatli in~~
doua; in stlinga albastru, in dreapta verde. Lj
i -Fifty-fifty, murmurli loan-Voda. Chiari'
dadi mai "lovim" Ia urne? ::'
! - Da, a§a iese dupa! Am calculat:i
· "eroarea" maxima, cat sa nu le bata la ochi i'
~ liia din Vest, parca n-au alta treaba acolo,la ei! j~i
! - Deci. .. rahat! decise domnul, cu glas ~~
d
sclizut.
- Nu, nu, asculta-ma! Hai, ia §i tu ni§tei~~
! mas uri de-alea populiste. Taie un pic din V
. trante§te un spor neimpozabilla bugetari ... cer:;
' te costa? Da-le §i dreptul de circulatie liberli, 1:~
oricum la unguri dau cu nasul de Zid, dar o sl!!;j
aibli impresia eli au primit ceva libertate. H
-Dar asta le-a dat §i taidi-meu! ~~
- Fa-o iar, acum! De altfel ce-ai de pier-1!l
; dut? Doar capul! zfunbi Mihnea. iH
1
"1 Republica e§uase aici dupa un decenal §i un
1 nou .referendum instaurase "vechea traditie
strlirno§easca", potrivita "sufletului poporului
roman", a§a i se tacuse reclarna voievodatu-
• lui. ~i traditia rezistase, aproape douli dece-
~ nale. Tatlillui loan-Voda "luase" un referen-
~ dum, dar nu-l mai apucase pe al dqilea; il
~~· l:mpu§case in cap un bucovinean din Ucraina
!1 pe cand vizita Cemautii. lar loan lsopescu,
ii adicli loan-V~a, proasplit absolvent ~ ~colii
111 de Conducere de la Moscova, secva mo-
lfi ilarhi-Regi §i Voievozi, urease pe tronul
~ Romaniei §i-1 gasis-e insta~at ca logoflit de
~~· taina pe fostul sliu coleg de liceu, Mihnea
'[' ~erban. Acum loan se temea ca scadenta
sosise, prea curand pentru el. Nivelul de trai
J C::ra sub eel al Republicii Moldova, turma
1
' ridicase deja vocea - mitinguri, revolte
t tlifline§ti, atentate -, cantitatile de grau, me-
tale §i alte cele pe care le cerea mama Rossia
deveneau tot mai ridicate, haosul cre§tea,
cre§tea... loan §tia ca aici cand pica o forma
~ de conducere, pica §i capul ei, ~a fusese tot-
deauna in est. Acuza\ii post festum se gliseau
l
t..
oricand. Nici nu conta asta: cap sa cada. lar
pentru loan-Voda propriul cap era mai
~ important dedit voievodatul-monarhie-repu-
' blica-stat legionar sau ce-o rnai fi.
I' . ~i logoflitul clizuse pe ganduri. ~tia de
~ mult eli oricine ar fi fost "fruntea tlirii",
~ voievod, rege, pre§edinte ori mare§al, intot-
deauna era nevoie de el. Sau de unulla fcl,de
val6ros. Logolat; general de contrainformatii,
§ef al Sigurantei ... astea erau nume. Mli§ti
11 schirnbate de dragul spectacolului. La 30 de
11 ani dupa tratatul de Ia Balta, toate aceste
t. lucruri se incadrau in regulile camavaliilui
necontenit ce inccpuse atunci. Trist, rnacabru
Ill~ §i jegos sau mai bland, mai luminos uneori,
iotu§i carnaval, doar carnaval, mli§ti, jocuri,
jocuri, jocuri ... Multimea credea eli are pu-
terea §i era fascinata de aceasta juclirie. Cand
• se plictisea, cauta ceva nou: dupa un pre§e-
dinte venea un voievod cu Sfatul boierilor,
ori un rege cu coroana §i barbi§on, un militar
plin de decoratii, orice era admis, §i toti
ace§tia salutau demni ceea ce ramanea
.: neschimbat: o Ia§ie de panzli s.oloratli in ro§-
i;j galben-albastru. Carnaval. Iar el- maestru de
:g ceremonii, eel care, ne§tiut de nimeni, dirija
::1 mli§tile.
:~ Vlizand chipul albit de griji al domnului,
Anficipajia
plirul blond splilacit §i trupul sfrijit, In ciuda
multelor exercitii fizice pe care loan ajunsese
sale urascli, Mihnea se indurli:
- 0 sli fac tot ce pot, loane, crede-mli!
Tot ce pot!' ~i blinuiesc ... nu jur, intrerupse
el gestul de recuno§tintli pe care !'I schitli
voievodul, banuiesc eli o sa iasli, panli la
unnli, bine. Dar rnai mult de 55% nu promit! .
-51, Mihneo, 51 pro-voievodat §i nu-rni
mai trebuie niniic! Zece ani, inclizece ...
ajung! Cere-mi ce vrei pentru asta, zi-i, ce
vrei tu! se repezi vodli.
Logotatul zfunbi. Fostul sau coleg uita,
sau voia sa uite, eli puterea din umbra puterii
I obtinea intotdeauna orice i§i dorea. Era mai
1 liber §i mai bine fixat in joe decat domni-
l torul, care era obligat sa se tina tie un orar
1 bine stabilit. ~tia mai multe, putea mai mult
Dar nu Hicea sa-i aminteas~a. a§a eli zise
sup us, de§i putin ironic:
- Dupa referendum, doamne, dacli totul
iese bine ... iese, iese, nu te rnai teme ... dupa
aia dli-mi o luna liber, sa merg macar pan'la
Adriatic a sau la Mediterana, am obosit §i
eu ...
I · - Da, da, cum sa nu, chiar cu dragli
I inima, Mihneo! il blitu. familiar pe umar
voievodul, vrajit de increderea noua ii de
bucuria puterii de a dlirui. Cat vrei tu, orice
vrei... Deci dupli. Numai sa... ·
Voda, bine dispus,.incepu sa fredoneze
un cantec vechi ce-i pHicea Ia nebunie.
Bomblinea fals §i caraghios: "Aoleu, ce greu
mai e/Cand ai bani §i n-ai cu ce/Aoleu, ce
greu iti vine/Cand ai bani §i n-ai cu cine ... "
Logo~tul de taina inteiese eli putea plec:i.
Porni spre ie§ire, pe U§a din spate. Un
zdrahon, cu ochi mici §i incruntati. ll urrna
pana la ~ina - un Feier-Benz negro, imens
-, ii deschise portiera ce glisa in sus cu un
ffisa.it, o inchise in urma boierului, apoi urea
§i el. ~oferul porni, m~ina se ridicli de Ia sol
§i lunecli lent, Hicut, pe ·bulevardul larg,
incadrat de ronduri de flori, plutind ca o
paslire neagra la vreo 10-20 de centimetri
deasupra asfaltului. Dupli ce trecura de
portile palatului §i U§ile de fier forjat Se
inchisera in spatele limuzinei, §Oferul acce-
lerli §i botul ca un pin ten intunecat al Feier-
Benzului se infipse in aerul strazii, §Uierand.
Logofatul privea de dupa geamurile-
35
oglindl blocurile jupuite §i cu gliuri afumate
in care locuiau cei ce urmau sli voteze:
blocuri strambe; ciuntite, sflirarnate ... Nu
arlltau prea bine; dar lui ii plliceau. le§ise
adesea prin zonele locuite, insotit doar de
Roland, body-guardul incruntat §i retardat,
dar extraordinar de rapid §i de brutal. Mihnea
vroia s!i vada, sa simta viata, altfel decftt cea
din parcurile elegante unde tronau locuintele
boierilor din Sfat. De cate ori nu agatase
curve vulgare ce se plimbau prin fala vreunui
bar de subsol jerpelit §i zgomotos! cate betii
nu tmsese, ca "simplu ceHitean". cu tot felul
de bi§nitari autohtoni sau naturalizati, ctJ_ine-
zoi, arabi, cu zilieri, harnali, traficanti, §efi de
cluburi puturoase! Era §i lista un fel de-a §ti,
chiar un avantaj: acum vreun an fiica-sa, o
pU§tioaica de 16 ani, Care abia pUtea Sa
priceAapli 0 judecatli de genul "Vino Ia masa",
ori "lmbradi-te!" §i asta dupli ani de exercitii,
superbli, dar debita mintal, fugise de acasa §i
se pierduse de paznicul ei prin mahalaua
Slirii. Mihnea o gasise pe Ruanda dupa zece
ore ·§i nu prin oamenii sai, ci cu ajutorul unui ·
flu de arab naturalizat care vindea valuta
centreuropeanli in zona. ~ifonatli, violata §i.
zambind proste§te, fata fusese adusa acasa,
iar cei cinci care o sechestraserli intr-un
aparlament de la etajul 10, ultimul, al unui
bloc flirli acoperi§, intrasera pe mana
agentilor-iscoade .•. ce furios fusese at unci
logofatul! Simtea §i acum valul de ura ee-l
inecase atunci. Oamenii sai ii torturascra lent
pe cei cinci, iar ace§tia i§i dlidusera sufletul
abia dupli vreo 30 de ore, 0 satisfactie a
rlizbunlirii implinite, chiar rememorate post
festurn, il imbata dulce pe boier.
in clipa aceea ma§ina fu incadrata de
douli motociclete negre pe care le conduceau
nebWle§te ni§te tineri in gec_i de piele jupuite
§i pline de lanturi nichelate. Toti purtau c~ti
de plexiglas §i ma§ti de azbest, iar bratele
mu§chiuloase, dezgolite paoli Ia umeri, le
erau tatuate cu slogane, desene porno sau
macabre §i semne ezoterice. Mihnea distinse
pe 0 mana semnul yin~yang §i cuvintele
"Sfantl tinerete legionarlL ..". Motocicletele
erau Ia un metru de el, doar ell afara. ~tia:
erau gli§tile de jefuitori disperati. Cei ce con-
duceau motocicletele masive incadrau cate 0
ma§inll., iar cei din spate atacau. Spargeau
geamurile laterale cu ghioag~ cu lant sau le
36 ======================= Anticipajia
sfliramau cu un glont bine tintit, se aruncau
pe capote, fortau portbagajul §i-1 cliptu§eau
cu cate o . gren~ dacl tna§ina era prea secu-
rizatll. Dar Feier-Benzullogoflltului era o
marfa prea tare chiar §i pentru ''ingerii §OSe-
lelor". Roland, paznicul, aplisli pe un buton §i
doua placi glisarll. de 0 parte §i de alta a
tna§inii. Pe un ecran dublu insul masiv §i cu
· frunte te§ita flxli imaginea celor doull. superbe
Honda-Lafayette, annele ascunse proiectarl
doull. rafale de gloante explozive §i... atat.
Cele douli motociclete se preflicurli ill
tlindliri, prabu§indu-se pe §OSea, iar tinerii
"diavoli" se transformarli, urland, . in torte
vii, in timp c;e ma§ina rula mai departe.
Logoflitul se Hisli pe spate §i spuse:
- Lasli-ne in piatli. Dane! Langl
MacDonald, e bine. Venim pe jos.
~oferul opri unde i se spusese, iar Mihnea
cobori in hlinnlilaia pietei Tribor. Roland il
u~li supus, atent sa nu-l piardll prin mul-
timea ce mi§una haotic, intersectandu-~i
lraseele ca o mare de furriici bete. Costumul
lui Mihnea, cu hainli de mlitase cliptu§itll~
verde cu albastru, §i pantaloni negri, bufan~
varati in cizme de piele moale, cizme lungi
paoli la genunchi §i cu toe inalt, nu mai §oca
pe nimeni, era un stil: stilul "boieresc", adop-
tat de snopii intre doua varste. Mihnea era in
pas cu moda.
Presat, inghesuit, · inghiontit din toate
partite, era impins, impingea, inainte, inapoi,
lateral. Se uita, avid de multime, de miro-
surile grele ale pietei, amestec de legume
putrezind in soare, transpiratie, cauciuc §i
metal incins, praf... In urma sa, Ia cativa •
pa§i, permanenta umbrli - Roland - il talona
atent. Mihnea nu intentiona sli ajungli Ia tara•·
bele pe care;taranii i§i intindeau produsel~
ieftine §i bi§nitarii "blanzi" lliudau marfa
"garantat occidentala" fabricatlla la§i, Galati
sau, in eel mai bun caz, Ia Sofia, Chi~liu ori
Vrsac. Nu, in valul de oameni clocotind sub
clildura toropitoare a unui soare nemilos,
acolo Mihnea se simtea liber, dezaghuit,
amintindu-§i de anii in care vindea droguri
contrafacute §i arme fw-ate din fabricli, pe
cand era liceean, mult inainte de a-§i face loc
cu coatele spre culme. 0 nostalgic declan§ata
de arnintiri aurite il flicea sa se simta iar tanlir
in invlilmli§agu\ pietei Tribor care, oficial, se
~--.•· . _-_,_:c ..-:.: ..~._.._. -~ .-____ -,___~~-··:.i·".:.-.::..~:::. .:,::.~..:...-~-~~~:..0...,.:;..;~,.:4.:-~'~-~~-.:.~::u;...;.:.-i.-;:2..·~-o;:_·~,..='~~;;_-i.:..,~J.':ilil'i-:~&;ci::~~:~-~~
_; numea "Piata Petru-Voievod Intaiul", de§i ·
:' nimeni nu ii spunea a§a, nici macar loan-
· Vodlt Inainta sufocat, zgru\Mt, asaltat de voci
; insinuante sau agresive, cerand, oferind,
• lliudand; "Marfli-ntaia, neamule!", "I a
cainele de pazli, cu max:ilar dublat", "Clima§a
. antiglont, tine §i Ia ~nada", "Marci, forinti.
. coroane ... ", "Cumpar rubla", "Nu vrei o pro-
_, tectie hormonaHi, numa' 500, garantata un
": an" ... Un tip Iat in fund se inghesuia in
, barbati, §optind "Doua sute: .. Doua sute ... "
§i o_nd~l~nd mui:r~_§te, o t~ga~ca ori ara·
-: boruca 1§1 arata sanu, urmliritli mdeaproape
.• de pe§tele ei brunet; cativa pU§tani plimbau
.~ sugestiv dintr-o mana in alta gloante argintii,
., gest pe care 11 racuse §i Mihnea odinioara,
·• ore in §ir. Batrani sfrijiti impingeau caru-
cioare cu legume fle§diite, abia facandu-§i
': loc, muzica urla peste tot, melodii peste
: inelodii, "Ia, curvo, americanu'/Numa' slHi
i. pupe bulanu'/Cu dolaru' §i cu recsu' ... ",
: apoi, mai incolo, 0 voce tiganoasli se tanguia
' <'Mi-am Hiiat mama ~i tata/of, inima,
off/Pentru-o §toarfa regulaaaataa ... " §i altii,
. , al.te cantece, ritmuri nebune§ti, occidentale,
., ~ mai ales "de-ale noastre", despre ru~i §i
' hotel uri, •despre bombe §i curve de lux, rime
; de§UCheate, pl~s arhicunoscutul hit
· '.'Balcani-ie, rai..." In toata babilonia, atat de_
, familiam indl.t lui Mihnea i se parea ve§nicli,
c; o voce i se in·sinua Ia ureche logofatului de
; taina:
~; -Am marfa bunli, §efu', a-ntaia, colum-
: biana! Ieftin dau, vad eli e§ti tip lucios...
· Pe logofat il cuprinse un chef de
> distracpe. Se intoarse spre pu§tiul sllibanog §i
J plin de acnee, imbracat intr-im costum de
:: camuflaj cu inscriptii g!!lbene- "U.S.Army",
~i~i zise, irnitandu-1, adicli diftongand "i"-ul
· din "columbian":
·-Columbiana zici? Cat ceri?
"" - 0 zece gramu', numa' una . Pret fix,
: marfli garantata. Cat vrei?
· · · Era ridicol de ieftin. Mihnea se amuza in
: sinea lui, dar paru sa se lase convins, a§a ca
. tanarul il trase intr-un loc ferit, Hinga o
: ghereta de tabla ondulata, gri, unde se vin-
deau hamburgheri, !igari autohtone "Rovine"
. §i vodca moldoveneascli.
-Sa vad marfa! pretinse boierul. Zece
grame mi-ajung.
- Mar eli recsu' -ntai! icni Hinarul ~i
___ -~--· _
Mihnea ii intinse o bancnota de-o suta, cu ~
chipullui Decebal §i columna lui Traian. ~
Tanarul ii dadu o pungulita de plastic ~l
lipita la cald §i vru sa piece, dar logoflitul il ~
inhata de gulerul hainei. ::,j
- Ia stai un pic! Vreau sa-ncerc marfa. il.l
Pu§tiul se smuci. Era evident ca ceva nu-i ~
placea. Scoase din buzunar un cutit ucrainean ~~
cu dcclan§ator, iar lama acestuia tli§ni afarli, · ~
lucind amenintator. ~
- Nu-mi face greturi, gagiule, ca intrli ~
lataretu'.! . ~ .. ~
Raptd, Mthnea sufla m camnul stling, ~
unde avea implantat un fluier ultrasonic. Trei ~~
fluiedituri scurte, semnalullui Roland. Apu- ~
candu-se de o ureche, namila navali intr-o ~
clipa din multime §i se pdivali peste pu§ti, ~(
rostogolindu-se la pamant cu tot cu el. ~
Mihnea gusta "marfa". ~
-Columbiana suta-n sutli zici? ranji el ·~f.
§i-i arunca pu~tiului punga in fatll, golindu-i'
continutul pe obrajii acestpia, pe par, pe gurli. ~.
Asta-i de p-aici, Ucraina, Moldova. Ia zi, al
cui e§ti? De cine tii?
Tanarul inghiti in sec, presat de matahala
.
tacitumli, §i aspirli praful alb, stranutand apoi
de cateva ori. Roland ii plasase un pistol cu
raza scurta Ia baza gatului, a§a ca baimaji: '
1
- ~efu', n-am §tiut, zau! N-am §tiut cl '
e§ti de-aia barisanii, altfel io ... io-am luat .
marfa de la unu', a§a ...
- Nu rna prosti, rna! se auzi vocea lui
Mihnea, taioasa ca o lama. Nu e§ti primu'
fraier p-aici! Zi-mi al cui e§ti, a§a, de ciungli,
allui Gagiguta ori allui Aluned Planta?
Uimit, liceeanul cakca ochii mari, apoi
§Opti:
- Allui Aluned.
-OK! se americaniza satisflicut logo- •
iatul. Roland, lasa-1. Hai acaslt
Abia plitruns in curtea largli, incarcata de
pomi §i ronduri cu flori, Mihnea fu §OCat de o
imagine ciudata: pe marginea de marmura
neagra a fantanii arteziene din centrul parcu-
lui sau, Ruanda, fiica lui, goala §i cu
picioarele larg desracute, i§i expunea corpul
cambrat nefiresc §i se masturba frenetic cu ·
degetele, gemand furioasa §i urland:
"Doamne, Doamne-Dumnezeule, 3§3 Doarnne,
a§a ... !", iar in jurul ei o grlimada de obiecte
pluteau ireal prin aer. Un biet ditelu§ negru, ~
..... __ .•.
tuns scurt, dlidea disperat din !abe la vreo ~ ::i,
,._,;.~.._.:...-. .......:.....v:-.:...•.:..:..-·c~.:· .. ~--·. -_..;.,.;~,·:.;•;_.:_•_:~_'":.•,,.,.:,·~.--~·-~~::i ....r:"_::·:{A.{j.'j\1~3) .,_ '·';
 ~;~ed=~~;~~!~~E::E~riJ::~:1nE:!E£:~:F~=:zil~~~'i:;;~~~~
pachet de tigari zvacnea ca un fluture peste I - Da, luminate! rnspunde umil pisarul, I
capul logofatului, iar hainele fetei pluteau, I dar ochii-i fugira o clipa la frumoasa Ruanda, ~
pasari lente, peste stropii de apa aruncati din I care intrase in sufra.gerie, impudica, goala §i ~.'.i.l
ochii unui monstru din marmora alba cu chip halucinant de frumoas~. . !?j
de leu §i trup de vultur. I Mihnea il vazu. Il dispretuia pe acest ~
-Ruanda! tipa iritat Mihnea, iar fata se necesar accesoriu uman, absolvent al 'fl i
sperie §i tipll, intrerupandu-§i actiunea. ! Literelor, tanro- meschin, umil §i domic sll. ifl
Toate lucrurile ce incercasera sa zboare . parvina. "Eu macar eram mai demn!" gandi :1:
se pdibu~ira in iarba sau 1n apl:i, impro§cfu:ld el §i striga iritat Vocea lui biciqi aerul: .
marginile bazinului. Fata se ridica inspai- - Ei, §i? i·
mantata, se ghemui, 1ncercand sa-§i acopere - ~i... au dreptate, §Opti pisarul, It·
goliciunea §i alungand cu piciorul cainele ud garbovit de spaimli sau doar prefacandu-se. E t
leoarcll, care o amu§ina Inflacarat. a§a cum spun ei: angajatul lnliltimii-voastre :;
- Mi s-a arlitat Dumnezeu, tata! scanci delapideazll. anual 200 000 de reqi din ~
ea justificativ. A venit ... mi-a zis di a~a e venitullor §i 500 000 ce se cuvin de drept it·
bine ... sa fie lumea mai bunl:i, eu... domniei-voastre! !;,
- Imbradi-te, Ruanda! otdona scurt -Bun! conchise Mihnea. Ai facut actele !1.
logoHitl!l. ~i sa nu mai aud tampenii din pentru ancheta penaH1? Nu? Fa-le, Sfatul o [:·
astea, di iau iar biciul! s-o aprobe cu priori tate! Aresteaza-1 pe aren- IL
-Dar, tata! da§ §i inlocuie§te-1 temporar cu capul it
- Am terminat! arunca dur boierul, apoi razvratitilor aia, pana gase§ti altceva. Sper I '
navali in casa imensa, cu douli etaje, urmat c-o sa gase§ti repede, taranii furl!. mult mai /
tacut de fiica lui, Ia a carei goliciune se hoi- de~tept Adu-mi §i hartiile sale semnez. Azi! l[•
bara pofticjo§i ochii ~dina:nlui. . Apropos,. cum il cheama pe asta, pe hot? ~;
"Hotarat lucru, aZl e-o zt proasta!" dectse - Trifonov. •
logofatul, patrunzand in casa, de§i pana - Liftli spurcata! scuipa logofatul, uitand ~·
atunci totul decursese normal. Cu un gest di nici el nu era decat pe un sfert roman. f,'
care-i devenise reflex, apuca scurt rola de Numele de ~erban §i-lluase de la mama ~~
hartie ce se stransese pe fax §i o desprinse, sa, care §i ea 11 pllstrase de la bunica ei. ~~
tara a se opri din mers. In drum spre sufra- Bunicul din partea mamei fusese un chinez ~.:
gerie fu oprit de pisarul sau, "secretaire"-ul, naturalizat, iar tat~H logofatului un colonel ~\
cum il _!achina Mihnea cand era bine dispus. rus, ucis intr-o incaierare revan§arda la ~~
- Ingaduie-mi, stapane! incepu acesta Ploie§ti. Boierul Mihnea urcll nervos in !:;
ceremonios. camera, 1~i arunca hainele de protocol, lua !1
Mihnea il privi furios. Tanlirul, emotiv, din dulapul incastrat un costum alb de golf, ii:
pleca ochii in covorul vi~iniu de pe podeaua sterilizat, apoi se tolani in fotoliul sau favorit, ~i
mozaicata §i amuti. in dreptul ferestrei mari, securizate. Rasfoi ~:
- Zi-i acum, ce stai ca vita? §tirile de pe fax. Majoritatea ii erau cunos- f.·
- Ni§te tarani, stlipane, de pe mo§ia cute, iar celelalte nu contau prea mult: jl
inaltimii-voastre ... au venit cu o jalbli din "Turcia §i Grecia Sudica §i-au ucis reciproc ![:
aia ... Cica arenda§ul fud'i din di§tigullor §i cateva mii de prizonieri. D~tele exacte nu ... 1;:
ciupe§te - sa-rni fie iertat - §i din venitul Imperiul Chino-Nipon li incercat. .. La ~•.
lurninatiei~voastre ... Zic, ei zic ca au dovezi, Moscova s-a inaugurat un nou centro de ~·~,.•
au intrat in bane a de date la arenda§ ... , turui studii anti-SIDA... Se estimeaza ell epidemia t
gafait ~isarul. de ciuma izbucnita in sudul Olteniei s-ar if
-In banca de date a astuia? ... de~tepti. extinde ... Explozia posibilli a centralei ~:
gagiii ... La care mo§ie, aia de Ia Clilugareni? nucleare de la Cemavoda III ... "P~ind tacut, i1;
- Nu, de Ia Pojorata ... ~titi. a§teapta de subreta ii aduse o cafea; iar Mihnea, citind if;
vreo trei ceasuri pe luminatia... nepasator, sorbi din lichidul cald §i amlirui. i!:
-Sa a§tepte! i-o true Mihnea. 1-ai verifi- j E~au momentele lui de relaxare ... "lugo- ~:
hk!ii!i!I!lmci!Dill'lhl-:£;•'ii:i4.l!ll>ro<!J•f•Qj;1i~'tlli:ili.i~~.hl~\!if"i•i1t;•··--·-ft-·a. h. !.ft..l•.'ifM;i•.tfl~\i_.t~ktrilil~£1.1(,~~·,!;.i:..;id!!~,ij!i,;?ii.f~rJj:Ji1!J.!i!dijj/I~;t:1,i~Hti!i.H,\~~it:i:.I.L~J!~~

38 ============================= /""', '[•t,~v,:l~~·~:.,·,if(..J

"~ slavia conc.entreaza trupe la granita cu
i Romania ... " Da, §tia asta, dar il chinuia o
r: amintire. Nu, nu putea avea lini~te nici acum!
I! Jugoslavia... ~i fiullui. Speranta, frantl'i...
~~~ Pit; adica Petru-Mehmet (fosta lui sotie,
~.•. lbana, o turcoaica superba stabilita intai in
li Grecia Nordica, vroise sa dea neaparat nume
~ cu rezonanta orientala odraslelor ei, iru;: apoi
[~J fugise Ia Paris cu o valizli de acte ~i cu
ill primul cllmilra§ al Palatului), fiullui... Pit era
~
iC un nai"' Un idealist. .. acum ar fi avut 23 de
~ ani. Murise la 22, sfartecat de gardul electric
; ce separa Romania de Jugoslavia. "Putea sa
I! priceapa!" se infurie - a cata oadi? -
f:~ logotatul, parca incerdind sa scape de o vina
I
~ pe care §i-o simtea nelamurit. "Putea pleca
tl oricand, oriunde, ca §i curva de rna-sa! A
~1 vazut Europa, China, Japonia, Americile, s-a
~~ distrat trei luni in Rio de Janeiro, Ia Paris...
Havea pa§aport, vize Ia discre!ie, doar era fiul
.:~ meu! Nu, el im! El a vrut sa fie erou, sli-§i
Hdovedeasdi dreptatea, prostia... Existli dem-
::: nitate, adevlir de-ala! Existl'i libert~te a spiri-
ilj tului, cidi! Cacat! 0 mascarada, una de sute
~l de ani, urata §i rea! Doar i-am dovedit!" Pit
,;l se plimbase prin toate partidele antivoievo-
!t1 dale, el le zicea "democratice". Fusese la
~jlegionari §i Mihnea ii aratase ce afaceri cu
::l droguri §i diamante invartea pe tacute liderul
!ii. a<cestora, unul Lozeanu. Se inscrisese Ia
i[l republicani. Logotatul il dusese pe tanar Ia o
!:; otgie a "varfurilor" republicane, uncle §efri i§i
::J dlidused'i drumul, porcos, cu dame selectate
i~' pe spranceana §i prafuri de ceata. La monar-
;;j hi§ti ii aratase cum se tacea traficul de arme,
!i; §i comertul cu dame din Orient. Peste tot
h coruptie Ia varf... Ca §i in Sfatul Tarii,
:;, Iogotatul o recunoscuse, numai ca ... "Numai
,fi di ceea ce cauti tu nu exista, fiule! Nu in
;~; realitate sau, eel putin, nu aici! N-a existat
'.i1 niciodatli. Sclipiri, uneori. Fanatici, nebuni
i; de care se scapa sau se profita, cand reu~esc
.:, ceva. E[oi ... un nume pentru morti. a tat."
:: Dar Pit nu acceptase. Inteligenta lui tanlira,
i sclipitoare §i naiva, ochii lui senini, toate
:f astea nu mai erau. Intr-o zi a disparut.
'li Noaptea urmatoare i 1-au adus: zdrente carne
i ciuruita de gloante. Abia il recunoscuse.
:; Mihnea se scutura. Mania i se intorsese
;; spre zona aceea. Sarbii erau sigur fanatizati §i
!ii finantati de blocul vestic, alora nu le-ar fi
iil prins rau un razboi locaL Se pomp au bani
:~--:_iJI-!~i.!·~"'~B!\ 1 A!Vihl:D.i_!l~'l!l:1!iJ- -~:-;)'" -,- , i.'f,T.-,C£(1~...
_.-;i.-:1.1i-
. \nficipofio
multi in asta, veniturile ar fi fost mai mari
decat investitia. l§i imagina tara devastatl'i de
bombe, ora~ele distruse, apoi mediatorii
ONU, reconstructia, imprumuturile, ajutorul
zambitor ... ~i plata datoriilor. "Dupa tot
balamucul noi am pHiti iar, zeci de ani, cum
am tot tacut-o! Cum pll:itirn §i acum ... Dar
asta n-o sa se mai intample, NU!" stranse
logotatul din dinp. Trimisese un om care ar fi
trebuit sa-l ucida pe pre§edintele sarb Jovi'C.
Poate reu~ea. Se mai purtau tratative secrete
cu Austro-Germania §i cu Nord-America
UnitiL Urma referendumul, voievodatul.
Camaval pe sanna.
Pit ii aruncase odata, Ia furie, vorbe grele:
daca nu era in stare sa se ingrijeasca de o
familie, cum putea sa aibl'i grija de o tara? Sa
fi avut el dreptate? Ibana, Pit chiar ... mai
· dimasese cu nenorocita de Ruanda. Dar
tara ... ce tara? Intotdeauna supusli, in tot-
deauna apasatl'i, unde lucrurile se invarteau
oricum intre ~·ai no§tri", balci de Orient,
Balcani-ie rai, tarfe §i politica, atentate,
droguri, haos, pre§edinti. regi §i Iideri,
muzica languroasa din instrumente zorna-
itoare, dans din buric, daramaturi, mizerie ...
Pit, naivul, credea in schimbare. Mihnea i§i
aminti cu nostalgie cum credea bunica sa eli
or sa vina americanii sa salveze tara. ii
a§tepta de un veac. Altii erau convin§i eli
pamantul nostru sacru urma sa-l nasca pe
Noul Is us ... pana acum aparuserli vreo cinci,
unul era gata sa fie recunoscut chiar de
mitropolit.
N-a venit nimeni. Nu va veni nimeni,
niciodata. Daci, romani, goti. vandali, turci,
ru§i, nemti §i-atipa altii .au trecut, au luat cate
ceva, au plecat, unii au rlimas, dar de schim-
bat nu se schimbase nimic. Mihnea ~erban,
omul care §tia tot ce mi§ca in tara asta, raul,·
ramul, nu mai credea. A§tepta doar, o zi, alta,
§i alta...
Arunca scarbit folia cu §tirile §i tastli un
numlir Ia videofonul din bratul fotoliului:
- Doamna Clara, ce placere! Zfunbi el1n
fata ecranului luminat in azuriu. Tot eu va
inoportunizez! Sunteti prea amabila, zliu... 0
bruneta a~ vrea a§a, §titf dumneavoastra
cum ... Pe la 8-9, deseara ... Noaptea asta,
' sigur ... Nu, nu cred ell o sa mai vina... Daca
e cazul, am eu grija de inmormfmtare ... ca db
obicei, nici o grija ... Da, pisarul o sa va
~ "4 .Ji!•.:i•Ji'J'=~Sliliimlmim!iillWimi!iJill!ii!E!a!il!illili!i!iljmE!i!Bi!2Bil!li!il!li!iJ!li!il!i!1211i!i!l!illi!llili!Biliil
39
 transfere swna... Cwn doriti. la revedere!
"ScarM nesatuHi!" arundi logo!atul cand
· ecranul se opaciza, apoi ~cobori in sufragerie,
pentru masa de pranz. In hoi afla ca Ioan-
Voda fusese victima unui atentat: se tdisese
asupra lui pe cfmd rnergea la castelul
Verbinei §i domnul fusese ranit in urnar.
Exact a§a cum pianuise logofatul, existau §i
martori oculari. Nu mai insemnau ei mare
hit:ru in fata judecatorilor, caci oricine putea
purta o masc!i mimctica realizata de un spe-
cialist, dar opinia publica ar fi fost mai U§Or
de manipulat, mai ales dind urma sa afle ca
cei doi atentatori aveau chipul a doi tineri
republicani fanatici care nu-$i puteau gasi un
alibi. Mihnea avusese grija §i de asta: in
momentul atentatului cei doi tineri ce urmau
sa fie acuzati se distrau cu doua agente ale
logotatului care nu vor mai fi gasite nicio-
data. Chiar daca nu obtinea condamnarea
celor doi, ar fi obtinut, oricum, curentul de
opinie favorabillui Voda. Dadu doar diteva
videofoane, apoi se lndrepUi spre masli.
Ruanda, acum irnbrac'ata intr-o rochie gri,
lunga pana la glezne, il a§tepta infrico§ata in
fata ~nui scaun cu spatar capitonat.
- Ru, e in ordine, ii zise bland tatal ei.
Deseara tata iti aduce o frurnoasa, numai
.pentru tine, sa faci ce vrei cu ea. Dar sa nu
§II!
/~h>.··· BAD~~
.
~~LTA
Bucurc§tl, Plme~tJ §I Vafea Prahovc1
.z .... .93,5 FM
·DESERVICHPROJJ-1£
TEL. (01) 631 73 89 *** FAX (01}311 34 32.
40
mai faci ce-ai tacut. bine?
Ochii fetei se luminara. Mihnea o ld in
brate §i 0 saruta lung pe frunte.
- Hai sa mancam acum, mormlii el
induio§at.
Oricat de putin ii ramasese, avea totU§i
ceva. Ruanda era frica lui, fiunilia lui. Ochii
ei il urmareau acum cu adoratie §i r
recuno§tinta tampa, iar logofatul era ;
multurnit. Se gandi eli §i neamul asta, ·
poporul pe care il dirija ne§tiut, era Ia fel de ,
setos de 'sange, distractii §i recompense. De ~
undeva ·din gradina se auzea un radio, proba.,,
bil eel al gradinarului bulgar ce devenise de .
vreo doi ani un nationalist roman infocat, ~
fiindcli rnelodia cantata §i rascantatli sugera '
asta: "Nu uita ca e§ti romful/Ca radacina ta ere'
veacuri/Sta J:nfipHi in ogor/~i nu o poate.·1:
smulge-un vifor trecatooor... " ·
"AI dracu' bulgar!" gandi logofatul de 1M
taini1, putin mai inveselit. "Dar cine i-ar lasa If!
sa uite ~a ceva?" ,: ~
:I
. :
.
Anficioofic"~
L-iteratura SF
·de multimea traducerilor proaste. Edituri mai
sau sefultura?
de Voicu Bugariu
0 parte a SF-ului romanesc se inde-
pih'teaza de literatuflt
Mai intai, prin ca;mpania antiliterara
sustinuta Ia Jurnalul S.F. Sefi§tii de la
aceasta publicatie pleaca de Ia premisa, tipic
avangardista, eli literatura §i critica SF scrise
panli acum in limba romanli sunt depli§ite.
Drept urmare, se considera indreptatiti sa
~meascli de la zero, negandu-§i orice ascen-
dentli literara §i refuzand sa discute macar
despre autorii care nu fac parte din grupul
lor. Antologia Motocentauri pe Acoperi~ul
LMmii (Editura Kannat Press, Ploie§ti, 1995) ·
este concretizarea unei poetici bazate pe
obscurizare §i parodiere. Unele texte ale
antologiei sunt interesante, dovedind eli
autorii lor sunt talentati. Cele mai multe,
insli, nu reu§esc sa atinga ace! nivel stilistic
unde incoerenta devine poezie, ramanand
ni§te exercitii de antiliteratura oarecare.
1 Grupul de la Jurnalul S.F. are §i teoreti-
cieni. In textele acestora, fronda antiliterara
devine vorbarie incompetenta. Daca Ionut
BlinutJi §i Mihail Gramescu ar fi fost mai pru-
denti. ar fi recurs Ia formule metaforice,
practicand a§a-numita critica de scriitor.
Apeland, insa, la concepte, au obtinut rezul-
tate intrisUitoare. Dupa cum se §tie, antilite-
ratura §i-a avut esei§tii ei straluciti.
Deocamdata, spre regret, Jurnalul S.F. nu
este Tel Quel, iar·cei mai sus amintiti nu sunt
Maur~ Blanchot §i Roland Barthes. Ma
intreb chiar dadi bravii no§tri teoreticieni au
auzit de emulii lor francezi.
Culmea in materie de pseudp-eseistica o
atinge Mihail Grlimescu in numlirhl 133 (30
august - 6 septembrie) al Jumalului S.F.,
prin SF-ul §i elita. in acest text, acumularea
de incoerente. erori de informatie §i preluliri
duQa ureche ale unor concepte este unica.
Anticipajia ·===~=====================
irideplirtarea de literatura este sustinuta §i
mult sau mai putin prestigioase gireazli
tlilmaciri semnate de amatori lipsiti nu numai
de talent literar, dar §i de cuno§tinte ele-
mentare in materie de limb~ romana literarl.
tartile SF neredactate in editura nu sunt
exceptia. ci regula. 0 limbli cliznita §i dificil
de parcurs a 1nlocuit textul fluent Ia care ar
avea dreptul amatorii-platitori de SF.
Sa admitem, insa, eli afirmatiile de mai
sus sunt ifose de literat calofil, care nu tine
cont de gusturile reale ale cititorilor de SF. in
acest caz, trcbuie sli admitem urmatoarele
ipoteze: traducerile nereu§ite §i Jurnalul S.F.
se vand tocmai pentru ca. literar vorbind,
sunt de proasta calitate; exista o cacofilie
esentiaHi a cititorilor de SF, o iubire a lor
pentru urat, 0 preferinta pentru alcatuirile
antiliterare §i anticulturale; cititorii SF sunt
posedati de un demon al masochismului,
care-i obliga sa aleaga proza prost scrisa §i
critica sernidocta; coeziunea mi~clirii SF este
asigurata de 0 preferinta comuna pentru
minus-literaritate; drept urmare, transfor-
marea literaturii SF in sefultura este un pro-
ces frresc. -
Daca luam de bune aceste afirmatii.
lucrurile apar intr-o alta lumina. Textullui
Mihail Gramescu, arnintit mai sus, nu mai
trebuie criticat, ci considerat o parodie tacuta
cu buna ~tiinta. o batjocura antiintelectualista
adresata celor care au pretentia de a citi
eseuri coerente. Cat prive§te traducerile
proaste, acestea trebuie privite ca rlispunsuri
editoriale Ia a~teptlirile unui grup distinct de
cititori. .
Existenta unui.asemenea cbmplot cinic
este, totu§i, improbabiHi. Lucrurile stau mai
degraba a§a cum par a sta. Mihail Grlimescu,
un autentic poet in prozele sale, a slirit peste
cal, nu pentru prima oarli. Incurajat de faptul
eli Jurnalul S.F. 1i publica absolut tot ce
scrie, s-a aventurat In directii necunoscute.
Din pura §i simpla ignoranta. nimeni din
redactie n-a bagat de seama di eseul sau este
incoerent. Traducerile proaste, Ia randul lor,
apar fiindca editurile respective nu apeleaza
41
.---~~~~~~~~~~~~~~~mg~~~~~~.~~
la oameni de me~erie.
Viitorul apropiat va arata dadi epidemia
de sefulturli va produce sau nu o mutatie in
,materie de Iecturli SF. Pronosticul probabil
este negativ. De pe acum, maculatura SF a
inceput sa zae1li pe tarabe. In ceea ce-i
prive§te pe eumparntorii Jumalului S.F., este
de presupus eli nu vor mai fi multa vreme
flatati de ideea eli participa Ia un joe anticul-
tural.
Polemici SF
Inainte vreme, la noi nu prea existau·
polemici SF. Din solidaritate, membrii
mi§elirii SF evitau sa se eritiee reeiproe.
Lucrurile s-au schimbat. BHinzii sefi§ti, care
nu doreau decat sa participe Ia conventi~ §i sa
publice povestiri, s-au radicalizat. Intre ei au
aparut dispute aprige. Una dintre ele razbate
din paginile revistei timi§orene, Helion.
Magazin al Asociatiei Romfine de Science-
Fiction, Anul II, nr. 1 ($), august 1995. Cu
riscul de-a nu mai fi invitat la manifestarile
SF din Timi§oara, imi ingadui sa nu, fiu de
acord cu unele dintre afirmatiile din edito-
~rialullui Cornel Seeu. In primul rand, ered eli
este riscanta etichetarea atat de neta a unor
oameni aflati la varsta formfuii. Este posibil
ca unii dintre eei trecuti pe lista desca-
lificatilor sa devinli buni profesioni§ti.
Plirerile despre Almanahul AnticipaJia 1995
mi se par, de asemenea, exagerate. Edito-
rialul Almanahului, semnat de loan Albescu,
in§idi ni§te realiHiti §i nu exprima nostalgie
politidi. Cat prive§te conp.nutul, recunosdlnd
·anumite deniveHiri valorice inerente (§i
He/ion are vrco doua-trei proze mai slabe),
nu cred ell Almanahul poate fi considerat o
"confuza parodie", cum scrie Cornel Secu.
Nu-i mai put}n adevarat (§i acum_mli pun
rau cu loan Albescu) ea in Almanahul
AnticipaJia 1995 exista un text ce opereaza
discriminari nedrepte: Dragostea, fntre nece-
sitate §i suficienta sauAlmanahul AnticipaJia
in istoria science-fictionului romfinesc.
Autorul, CaHHin Ionescu, in loc sa adopte
tonul neutru potrivit imprejf.ldirii, ~e deda
42 ======================== Anticipafia
partizanatului literar. Anumiti prozatori §i
traduditori sunt ridicap. in slavi, iar al~i sunt,_
pur §i simplu, dati afarli din literaturli. In mod
special nedrepte sunt refer:irile Ia prozel~ ~
semnate de Gheorghe Paun §i Constantin~
Cozmiuc.
• •
Un istoric
•
literar,
•
chiar §il i:<!9
tmprovtzat, nu-§t poate permtte a~a eev&, !;j
Daca tinem eont de faptul di Gheorghe Paup: i[1
este antologat de Cornel Robu, la Timi~oara, ~~~
printre cei mai buni autori romani de litera:.: ~~
tura SF din toate timpurile, iar Constantin lrJ
Cozmiuc este un bun prozator §i traduclitot ~~
timi§orean, incepem sa intrcvedem ni§te "ite'' ~
nu tocmai elegante. Sa fie vorba de apart~.
nenta· Ia una sau Ja alta dintre asoeiatiile ·
sefi~tilor romani? ,,
In rest, He lion se prezinta bine, fiind n ;
1
revista literarli scrisli 'de profesioni§th ~
Amatorii de sefulturli o vor piasa, probabil: It
in catcgoria retro. . ,: I
Un roman al exilului ' . i!·
Am citit cu intarziere un roman . ~ d;
Gheorghe Slislirman: Cupa de cucuta, Casa ·
de Editura Sedona, Timi§oar~ 1994. Cartea a
fost scrisa Ia Miinchen intre 1986 §i 1990,
tacand deci parte din literatura exilului. :.;
Rmrtanul este §i nu este literaturli SF~
aceasta ambiguitate fiindu-i favorabila~ ~
Autorul reu~e~te. sa foloseasca mai multe re~ •·
gistre estetice, rezultatul fiind un text a clirui
stranietate se mlire~te progresiv. Mai, intai;
aflarn eli un occidental dispune de echipa-. :
mentul neeesar patrunderii intr-o existenta .
virtual~. El trliie§te astfel evenimentele unui
autoroman, avand la dispozitie posibilitatea ;
de a-1 substitui pe oricare personaj §i de-a ~
victui in contul acestuia, f'arli nici-o leglitura ~
con~tientli cu lumea sa reala. In qele din fl
urma, arnatorul de vieti fictive devine de-a"
binelea un jurnalist dintr-o tara cu regim
totalitarist, ce seamana foarte mult cu
Romania din deceniul al noualea al acestui
secol. Aici, pr_actic, partitura SF se intrerupe ,
§i avem de-a face cu un roman cvasirealist
des pre viata unui intelectual sub un regim ~
politic mult asemanator celui a] lui c.eau~J
r=~~7o:;r:J<=~~=:~i:;:?lilt!H!IM~=·'
E$ sive, naratorul transfoonn realismul in pam- !
,
Pe de alta parte, corect este sit spunern: e
~ flet. Evenimentele alunedl in ucronie §i per- ! posibil ca sefultura sa devina o subcultura cu
~ sonaj~le trliie~c intr-o. tara cum ar fi putut 11 t<;>tul Aseparatli de literatura SF, incepand sa
~! devem Romama daca dtct!torul ar fi rlimas Ia ruba m comun cu aceasta Ia fel de mult dit
[! putere. Viziunea unei industrii a recicllirii f are muzica heavy metal cu simfoniile clasice.
~j reziduurilor umane in alimente §i cea a unei i Nimic rau in asta. Deocamdata, insa, eel

'I
i~ literaturi unde dictatoarea. tinde sli deyinli ~in- l
" gura autoare due lucrunle la absurd, dand i literantlitn.
~utin ~ ~ornfutia, vizibilli este doar stricarea

respectiv.elor capitole o stralucire aparte. ·1. · Profit de ocazie pentru a-1 asigura pe
Consecvent metodei sale narative de pendu- J amabilul corespondent al Anticipafiei cit
lare intre fantastic §i documentar, Gheorghe ! gre§elile de ortografie pe care le-a descoperit
·

, Sasiirman i§i duce apoi personajul intr-un (trei la numar) nu-mi apaqin. Inca douli pre-
~ co~flict deschis ~u autoritlitil~, pentru cain ci~ari:. Publ~citatea pe _care am fac~t-o
~~ ultt~ele fraze ale romanul~.u sa ~flam ca E~1tur1_t Nermra a fos~_mru degraba ne~atlvll
irJ. occtdentalul amator de realttate vutualli a Tttlul mtegral al dirtn In onoarea luz Isaac
~~ reu§it sa iasli, in fine, din existenta atroce ce Asimov. Prietenii ]i'undatiei... con tine- 66 de
~ plirea eli 1-a rlipit pentru totdeauna. ' cuvinte.
~ La prinia vedere, Cupa de cucuta ar RUtea
~ fi acuzat de discursivitate. Pe mlisura ce lee- Do!sprezece
!!J tura inainteazli, insli, cititorul incepe sa fie
~ captivat de complexitatea personajului §ide A aparut, in conditii grafice foarte bune, o
U adancimea sugestiilor. antologi_e: , Twelve. Twelve of the Best
~~ Romanian S.F. Stories. Selected and intro-
~-~ Un amator de sefi.J!tura duced by Cornel Robu, Sedona Publishing
~ House, Timi§oara, -1995. Au fost selectate
~ La redactie a sosit o epistoHl semnatli I. proze semnate de: Victor Papilian, Mircea
I Mantoiu, str. Stadionului 10/9, Bolintin-Vale, Eliade, Vladimir Colin, Ovid S.

I
~jud. Giurgiu, cod. 8139, scrisa parca anume

discutii despre sefu\turll

Crohmalniceanu, Gheorghe Saslirman,
pentru a fi comentata in contextul unei Mircea Oprita, Gheorghe Paun, Mihail
Gramescu, Lucian Ionica, Cristian Tudor
Sefultura, cum am incercat sa argumentez Popescu, Alexandru Ungureanu, Silviu
mai sus, contine texte care se disting nu Genesco.
numai prin marca SF, ci §i printr-o sistema- Cornel Robu este un critic §i un istoric

~
tica indepartare de literaritate §i de cultura literar din familia de spirite a lui
literara. Sefultura -_eel putin pauli la o dis- Perpessicius, amabilitatea sa fata de autori §i
cutare mai amanuntitli a conceptului - este o bunavointa sa fata de textele acestora fiind
stricare a literaturii SF. Ca din actiunile de ie~ite din comun. El pare predestinat pentru o
demolare intreprinse de adeptii ei, cu uneltele cariera de antologator entuziast. De remarcat
~ runatorismului, pot sa apara §i texte expte- §i excelentele sale teoretizllri referitoare bt
'1 sive, este o chestiune de statistica. condit).a literaturii SF.
[~ Autorul scrisorii iini repro§eazli, intr-un
~ stil panlfletar destul de bun, tocmai criticile
~ aduse sefulttirii, obligandu-ma sli conchid ca
~~ face parte dintr-un public care nu cautli lite-
; raritatea in SF, ci altceva, poate gesticulatia
!II antiliterarli §i anticulturala aflatli la indemftpa , .
[;!~:,~~~~~~~:::,:;;~,,~EWJWmEWNwaamM•
43
 {o o._ o)
R------------r--------~-----w----~--
C
and am revenit in Skull City
ploua, o ploaie torenpala. ce
curgea in ritm egal, udan-
du-te pfma la piele ~i care
dMea n~tere la battoace pe strazile pline de
§anturi din Jaddo, oferind locului un aspect
mai real dedit avtisese in escapadele mele
anterioare ... aceasta fiind o dovada a puterii
discului original al lui Cooge. Erau la fel de
vizibile §i alte calitati ale originalului, in
principal faptul eli aHituri de amintirile rnele
din New York, posedam amintiri ale unei
viep in Skull City- sau creasern eu insurni o
poveste mai complexa pentru a completa
golurile - in mod special ultirnele diteva luni
in timpul carora devenisem consortul lui
Saney §i ajunsesem sa-mi di§tig statutul de
Paianjen matur, plus un costum de piele
neagra. M-am trezit stand impreuna cu ea pe
acoperi§ul gudronat al cladirii Pll.ianjenilor, la
adapostul unei prelate mari, fixate de CO§,
acesta fiind un colli§or unde-i pHtcea sa se
relaxeze in zilele ploioase. Tocrnai ii aratam
hartile pe care le gasisem la Cooge acasa,
una dintre ele fiind copia Hicuta de mine.
Deasupra capului nostru, zburau cateva crea-
.turi negre, inaripate, mai jos decat de obicei,
dar inca anonime, scopurile lor fiind deocaril-
data necunoscute - aveam simtamantul ca
dadi mi-3§ fi cercetat memoria, a§ §ti ce sunt,
dar acest lucru nu constituia o prioritate. Mai
jos de noi, intinzandu-se in toate directiile se
gasea o mare de...ncoperi§uri, cele mai multe
pustii, unele impodobite cu mori de vant,
altele gllzduind tabricute unde - multumita
amintirilor mele reactualizate - §tiam ca se
produceau rnunitii §i droguri, altele acoperite
de gradini, iar altele, respectiv cele care
adapostefiu diferite afaceri, etalau fortificatii
puternice. Ploaia facuse ca multimea sa se
retraga prin' case, iar cerul acoperit cu nori
44
.I'
de Lucius Shepard
~
intunecase culorile vii ale cUidirilor. In ciuda
fatadelor ornamentate §i a intortocheatului
labirint de alei §i strllzi ce plirea aranjat dupa
modelul unei rune complicate, intregulloc
parea plicticos, obi§nuit. Numai turnurile +
in§irate asemenea unor tliru§i necrutatori de
jur imprejurul districtului §i impartind cerul
'intr-un §ir de fanioane cenu§ii atamate intre
ele - i§i pastrasera singure simplitatea vitala.
~i asta nu era dedit o aparenta, pentru c~
dadi era sa-l crezi pe Cooge, ele conpneau o
realitate complexa, deloc U§Or de manUJi.t.
Pareau incredibil de solide in spatele
picliturilor piezi§e de ploaie, asemenea unor
idei albe §i ascutite, asemenea dintilor lui
Dumnezeu.
-De unde ai astea? rna intrebli Saney,
arundindu-mi o privire neincrezatoare in
vreme ce rasfoia pergamentul grosolan - a§a
aparusera hfu'tile in forma transpusa.
- .Le-arn furat.
-Din locul care a ars?
-Mda.
- E~ti sigur ca sunt corecte?
-Credcada.
- Dar nu e~ti sigur?
- Sunt hlirtile lui. Kaj ... de asta sunt
sigur.
- Nu ~tiu, raspunse ea dupa o pauza. .
- Ce nu §tii? Asta-i §ansa noastra sa;-1
frigem pe puiul de catea. Hai s-o facein! ~:i
repede! Astazi, sau la noapte. Mai 'nainte
sa-~i poata reveni. '
- N-o sa fie U§Or sa-i convingem pe
ceilalti.
-Dece?
I - Pentru ca ....: Saney ofta indurerata -,
I pentru ca unii dintre ei cred ca tu lucrezi inca!
pentru Kaj.
1 Am privit spre capatul acoperi§ului;
mijindu-mi ochii, am transformat suprafata
lui neagra, ondulata, ~i adanciturile sa1~1.
umplute cu apli intr-un teren cu dealuri §if
1f1opa/ta
 lacuri negre ca abanosul. A veam sentimentul
eli. Ia fel ca ~i cu acoperi~ul, vazusem totul
din Skull City dintr-un singur punct de
vedere, tar~ s~-mi dau seama c~ ei ar putea
vedea altceva.
- Dar am dovedit d nu-i ~a. am spus.
Am dovedit acest lucru de o suta de ori. Ce
draco' vrei mai molt de-atat de la mine?
l:; ~ Nu-i vorba de ceea cevreau eu, e ...
- Stai sa te-ntreb ceva. De ce m-ai ados
aici? Pen' ca te-am ajutat, sao pen' c-ai
·crezut eli sunt agentullui Kaj §i \i,-ai inchipuit
d pop sa rna duci?
<' Nu raspunse nimic.
- Isuse, chiar m-ai convins, iubito!
Chiar ai flicut-o!
- Nu m-am pretacut, replicll·ea. Nu in
Jtotalitate. · Saney. Simteam in mine imbolduri violente,
:>: - Sunt sigur.
J • Am scuipat in ploaie §i am incercat sa rna
igfuldesc cum sa maneyrez situatia.
' ,; '· - Uite, poate eli hartile nu sunt corecte.
~i chiar daca sunt, poate eli cineva 0 sa fie
t1cis daca le folosim. Dar nu am nevoie de
mai molt de trei, patru oameni, §i cei-i aici e
eea mai buna ocazie pe care ai avut-o vreo-
datli ca sa pui mfula pe el.
·'·. Am flicut o pauza s~-mi trag sufletul.
- Sa nu-mi spt!i c1i daca ti-ar fi adus
altcineva harple, ai fi reactionat ~a cum faci
acum?
- Nu, n-o sa-p spun asta.
Am privit-o in ochi, tara sa c~ipesc - cre-
dea in limbajul ochilor.
- Acum ai incredere in mine? am intre-
bat-o.
---' Nu am incredere completli in nimeni.
- Nu asta te-am 1ntrebat.
- Este singurul raspuns pe care-1 am.
Impaturi hartile. Cunosc mai multe locuri
dintre cele reprezentate pe hilrti §i cred di ar
putea fi corectc. Dar asta nu inseamnli eli ne
putem increde in ele. . ochiului.
- Vrei sa spui di-ncerc sa va intind o
· cursli? ' ill celc din unnli.
Ridica din umeri.
- Ti-am salvat afurisita de viata. i-am
rearnintit.
- ~i aia putea fi o chestie aranjatli... dar
nu spun eli e§ti §i tU amestccat in treaba asta.
KaJ poate eli Sl llisat harta in U§a fel i!ldlt sa
fie furata, sao poate Ca ea Contine ni§tC
, nepotriviri care sa ne condL;;a intr-o capcana.
, Am izbit cu pumnul in acoperi§.
\
Anticipafia
- Sigur, §i poate di o sa dea peste noi un
camion, sau poate eli o sa se prabu§eascll
cli'i.direa. Rahat! Pentru voi, numele de Paian-
jeni e al dracu' de potrivit Exact felul vostru
de a va ascunde in cdipaturi afurisite §i de a
a§tepta pana se-ntuneca pentru a ie§i
de-acolo!
l§i repezi mana dreaptli spre mine, insa -
in vrem.e ce m-am ferit -'- aceasta doar imi
atinse obrazul. Am prins-o de braie, am
ll:npins-o pe spate §i am pntuit-o jos.
- Da-mi druinul! spuse ea.
Am privit in jos, ditre acel chip adorabil,
frumos, cu gropite in obraji §i ochi negri §i
stralucitori, §i am avut senzatia di rna uitam
in acela§i timp la o aM fatli, una cu triisaturi
identic;; dar lipsita de lacomia tenace a lui
vointa de a domina, de a poseda, tOtu§i incer-
cam ~i o emotie mai delicata - discul original
al lui Cooge i§i tacea treaba. Am crezut cl
pot sa vadr cum intreaga Ainsley era in
Saney, §i m-am 1ntrcbat dadi aceste calitliti
delicate se gaseau intr-adevar in ea,
inlibu§ite, tinute departe, fiind considerate
ni§te impedimente in acest loc dur. Bine-
1nteles eli ea nu era rcala, ~tiam asta - eel
putin acceptasem §i eu versiunea lui Cooge
asupra notiunii de real; dar i':U mli puteam
ll:npiedica sa n-o asociez cu camea, sfulgele '§i
min tea.
- Da-mi drumul, repeta cu amenintare
clara in ,voce.
M-am aplecat peste ea §i am sarutat-o,
le-arn sarutat pe amandoua, un sarut prof~n~
iar dopa un moment mi-a raspuns la fel. Insll
atunci cand m-am retras, se uitli flx la mine §i
spuse:
- Asta nu inseamna nimic.
- Pacat, am' comentat §i m-am 10stogolit
de pe ea.
Rarnase intinsa, urmarindu-ma cu coada
- Chiar vrei sa te pui la incercare? rosti
- Mli indoiesc ca este posibil.
-Este.
- Da? Ce-o sa rna coste?
- Putina nepli'icere ... dadi nu minp.
Ne-am incruci§at din nou privirile.
- Orice, am spus. M-am saturat de raha-
tul asta de jumatati de masurli.
Chipul ei era indcscifrabil.
- Ma-ntorc intr-o c,ra, imi zise. Trebuie
45
 s~ vorbesc cu ceilaW. Se ridica in picioare §i ·
privi in jos catre mine.
- Trebuie sa faci ceea ce trebuie sa faci,
i-am replicat. Sunt inca cu tine.
Pliru eli vrea sa spunli ceva, dar se
multurni sa incuviinteze din cap. Am privit-o
in vreme ce se indeplirta. Avea un fund
grozav, chiar daca nu rna iubea. Dar rna
iubea. Doar ca nu §tia cum sa exprime acest
lucru, cum sa reactioneze fata de el, insa era
limpede.
Am incercat sa rna concentrez asupra
problemei imediate, dar mintea mea rataci
inapoi catre apartamentul lui Ainsley. M-am
intrebat ce se intfunpla cu ea. de ce lucru§or
bun rna lipseam. Ploaia continua sa cada
piezi§. marind baltoacele mari §i negre,
impro§cand evantaie de picaturi argintii,
batfmd darabana pe catranul rece, flidind ca
strllzile din Jaddo sa devina neclare, §i
gandurile mele incepura sa capete o simetrie
oblica, un ritm repetitiv §i cenu§iu, asemenea
bl!.taii lipsite de vialll. a unei to be mecanice.
Jar de jur-imprejur se parea eli auzeam pulsul
unei melodii condud.toare, tipatul de vultur
electronic al chitarei solo din trqpa Skull
City. Ma simteam temator §i pu1in posomorit,
dar in general m-am descurcat in vreme ce
rninutele trece~,u.
Cand San~y s-a intors, era urmata de un
pu§ti .murdar pe care-I chema Rabbit - un tip
costeliv, de vreun metru optzeci §i trci, cu par
incalcit, galben murdar, o barbie moale, ochi
alba§tri Hicrimo~i §i pielea alba ca varul.
Rebel cu tatuaje. Tatuajcle contraslau atat de
puternic cu ir;tfati§area lui gencraHi, incfH
plli"eau lipite. l§i scarpina tot timpul intcpa-
turile de tantar~ care-i acopereau gatul §i
umerii, iar uniforma din picle neagra atarna
pe el di: parcli, in vreme ce mergea, cineva ii
aruncase o piasa peste umcri. SUitea in spa-
tele lui Saney, cu bratcle lncruci§ate, ranjind
clitre mine. J-am trimis o bezea §i el mi-a
rlispuns:
- Hai sa vedem cat o sa te mai distrezi,
peste c~teva minute, ncnicli.
- lntotdeauna rna distrez de minune
cand e§ti §i tu pe-aproape, iubitel, i-am zis.
- Tineti-va gura, amandoi!
Sancy se lasa pe vine §i mii privi, iscoditoare.
- Nu-i nevoie sa faci asta.
- Ce sli fac? am intrebat-o, continufmd
sa rna lncrunt spre Rabbit.
.;...._ Uite, asta d-..:d, riispuse Rabbit.
llL!lill!l!lli!l!li!l!lll!I!Di!lmw•~mmi!iiilai!ml:ilmiOO!fiS!Dli!i!immilil:mEiml~lm:i:!iilil~
46
Scoase o cutiuta ingusta de lemn, asema-
. natoare cu un penar, §i 0 deschise brusc;'
inauntru era o seringa metalicll Un model de
profesionist, cu toate eli avea un design
neobi§nUit. Ceva ce, in mod sigur, ar fi fast
folosit de Flash Gordon, daca s-ar fi drogat. ::
- Ce-i asta? · l
- Adevarul, rlispunse Rabbit. ~!
- Vrei sa spui, un drog al adevlirului..;.;; ':!
asta e? ,J
- Da, incuviinta Saney. ~ · ''
- La cap nu-ti face nimic, spuse Rabbit; ~~;
cu vocea ironicll 'i
- ·Te doare vreun minut, zise femeia~·- ~
A~i te simti ~e parcli ai ~ fast le§inat. Nu-v ~j
Vel aduce ammte, dar Vel putea sa vorbe§U. i;
Noi iti vom pune i~trebllri, §,i dacli vei ~
raspunde corect, atuncl... .i
- Atunci vom merge dupa Kaj, am adaugat.i [1
Ea aproba din cap. · _lr;
- Dar raspunde grqit, interveni Rabbit~· In
aproape cantand cuvintele. §i n-o sa te mai rJ
treze~ti. Sc apleca spre mine. E§ti speriat? • f.: ri
- Tfunpitullista e bun de ceva? am inlrefl B
bat-o pe Saney. Vreau sa zic, intr-o incltie;, !1
• "b"me.?
rare, se llll§Ci:1 ,;; •IH
Ea Jmi rlispunse eli tipul se descurca. • , !J
-II vreau cu mine dilld mergem dupa Ka}~ 1~1
Ranjctullui arlitli ni§te semne de nelini§te. [il
- De§i nu cred c-o sa fie cazul, comen. ta ~
el, dar dc-o fi sa fie, e-n regula! , !!l
Oare cc voi spune sub influenta drogului? I~
m-am intrcbat. Voi incepe oare sa vorbesc r··1
despre chestii din New York §i, de va fi a§a.. '!.
acest lucru va fi considerat un dispuns1 ,l
incorect? ~i oare ce faceam in acest timpr 1~
acolo, in New York? Oare cram un dobitoC•§i:it:
rna pregatcam sa-mi injectez o doza tn'IL
apartamentul lui Ainsley? Nu puteam obtine. ifl
o idee clara des pre ce se intampla acolo;: i:•
oricat de tare incercam sa s,trapung vlilul; creJ it
deam eli lucrurile sunt in reguHi, dar nu,l[,
puteam fi sigur. In orice caz, mersese~ pre~ it:
mult pe drumul acesta pentru a rna mat'[;
intoarce. Aceasta constituia, dupli toate !r: I;·'
apa~e.n.tele, ·Una din:re cap¥canele puse d~ iii
Pos1b1htate celor ce mcearca s-o altereze, §1 l'i
nu avcam alta alegere dedit sa 0 infrunt. . ~l
-Cine va ju~eca .dadi un raspuns este .~..;·:.
corect sau nu? am mtrebat. · li'
- Eu, mi-a raspuns Saney. ,;;
- Atunci, sa-i dam drmnul, am zis eu, cu !~:
• .... • ;l't
o stguranta pc care n-o Slmteam. ·i~ ;
Ranjind, Rabbit ingenunche langa mine i~i ,1'! 1
· ·:U<Eir-~!L-!i!~~~-rJ({,.~.f-fillt~13J...r1,..:. .•tJ
-6~'fi.'ll!l_;ffi!!.~~if:!!!...~L~~~FJ..:i~N".!i~f·:.Ji!,.,7~li..~~~li'.thl~lli-.i.!Cf"i~~~~!'..!..:il:::i~WU~·::.a:~-,---..---,-,-,-,-,

J~ §i-mi apucli bratul. exptinandu-mi vena de la jos, clitre ace! loc din adfulcuri, unde lumina '•
;:; incbeietura cotului. Mi-arn tras bratul inapoi. §i intunericul nu rnai insearnna nirnic.
•; - Mli ocup eu de asta! Trebuie sa fi spus adevlirul, sau destul
,li :;:-Cum dore§ti, nenidL adevar incat sa-i multumesc pe zeii Posibi-
;~' Imi inmanli seringa §i-mi flicu cu ochiul, litlitii, pentru eli., trezindu-mli., am glisit-o pe
:A prietene§te. Saney aplecatli peste mine, pe cbipul ei citin-
i[: -Toto sate doarli. du-se ingrijorarea. Rabbit stlitea pe vine,
s: Am strans §i-am desflicut pumnul de Hinga ea, cu un aer grozav de posomorit.
:~ cateva ori, flicand vena mai proeminentli. Ploua mai tare ca oricand §i zgomotul acela
~~, - ~tii de ce fac toata treaba asta, am de darabana rna flicea sa rna simt ametit §i •
i~ spus, uitandu-ma in ocbii lui Saney. Imi lipsit de pofta de viata. Atunci Saney imi
!;; inchipui di-mi vei oferi o §anSa. De exemplu, trase un ghiont.
ii, de-oi incepe sa vorbesc tampenii, o sa rna -Cine e Ainsley? intreba ea, incrun- .
[:': asculti paoli la caplit §i o sa fii cinstita in tlindu-se.
~· aprecieri. . - Ali?
'~ Vocea ei suna slab §i incordat: -Ainsley ... , ai tot vorbit de cateaua asta ~
I~ - Voi fi cinstitli. cu numele de Ainsley.
~-~ Cbiar inainte ca acul sa-mi intepe mana, : Pe trlisaturile ei incordate era scris mare - '
,; imi trecu prin minte eli in felul acesta rna Gelozie. Minunat, mi-am zis; dacli toate astea
li1 a§teptase~ sa mor, cu un ac in venli., §i atunci f nu erau dedit o poveste pe care o spuneam,
;:~ am avut o clipli de panica, dlindu.mi seama iatli eli tocmai incercam sa-mi bag singur
'·i eli acest lucru se poate intfunpla foarte bine bete in roate. Nu eli ar fi insemnat ceva nou,
!:t acorn, acasa la Ainsley, eli intr-o secunda taceam lucrullista de destul timp, in schimb
::.~rn-a§ putea alblistri pe podeaua bliii ei. Intot- era relevant in legatudi cu profunzimea senti-
!:i deauna imi spusesem di o supradoza ar fi mentului de auto-distrugere.
::1 modul eel mai potrivit pentru a plirlisi scena, - 0 prietena veche.
Hun amestec rapid de pHicere §i durere, dar M-am ridicat in picioare. Cristoase! Ml .
,.~ acorn aceastli idee imi repugna atat de tare, · sim~eam ca un rahat. Picioarele imi tremurau,
n incat n-am nimerit vena. : capul imi zvacnea, matele imi erau pline de
~J Rabbit chicoti §i chestia asta rna flicu sa otrava.
;: nu-mi rnai tremure mana. - Ea unde-i? intreba Saney;
i: In vreme ce aplisam pistonul seringii, am -Ali?
::1 simtit o senzatie arzlHoare care acoperi -Ainsley asta... unde locuie§te?
~1 ciupitura acului. ~tiam c~ mli "imbarcasem" - E o treabli veche. Uitli de ea, bine?
ii~ pentru o c~l~torie dura. In clipa urmatoare, 0 crampa imi fulgedi prin stomac §i
~: !nc7ndiul se int!ns~ in tot corp~ul §i ~ c~ut m-am indoit ca sa atenuez durerea.
;i' mamte, cu fata m JOS, cu acul mfipt m mana. - Isuse!
~~~ Ceva din interiorul meu se desprindea, §i Dupli dlteva secunde crampele au trecut.
lfj:i mi-am dat seama eli era sufletul meu, v_9inta M-am ridicat, inca nitel ametit, tinandu-ma
mea, care se preda in fata durerii, ridican- de unul din stalpii care sustineau prelata. Am :
l:j du-.se dintr:un ocean~ d: durer.e. Lumini privit tumurile de afara §i am simtit cum mli
l'l orb1toare se mvolburau m mtunecnne, sau eu cuprinde hotaruea. ·
ib eram luminile, §i restul se rotea. Totul - Haideti s-o facem, am spus.
1:1 scapase de sub control, viata mea, drogul, Saney veni langa mine.
1:; totul era rasucit intr-o centrif)lgli, iar cand ~-AI trebui sa te odihne§ti.
'!:] rotapa acea sli incetineascli in cele din urmli., - Ladracu! Am pierdut deja destul timp.
~~ ceva urma sa fie azvlirlit afara, ori eu, ori Mai fli-mi rost de trei oameni. l-am aruncat o
1:
:~ otrava pe care o luasem. Doream sa rna privire rece. Oameni in care sa pot avea
:; impotrivesc, dar nu puteam face absolut incredere.
~: nimic. Vartejul rna zlipacea, invartindu-mli Nu comentli nimic, doar incuviinta din
r~ din, ce in ce mai repede, §i incepeam sli cap.
bj cedez, luminile stingandu-se una cate una, - ~i anne. Yom avea nevoie de arme.
I'' bezna cuprinzandu-mli cu faldurile-i fierbinti. - Nici o problema.
i;j Apoi m-am pierdut cu totul §i am pornit in Cu cat rna gandeam mai mult la lipsa ei
~~~~-,.._;-,~\.";:::·~~~..~~~-'l!i:F\!if.Q-c:J;jj·-~-'"itil-:i:~~~tft:;.ffd]Hi~~:~1!!J:-~.:!.~~i'.!~iTE·~:~~:j~fj_O.,:~i!cilr-!ii.i:J.i'.ii;.'ci..1\.~.~.i~:.-~e,&E-i~'~f)Wi•~iill.il~i!Wi!W<!i!ii:.kJ

47
- -- . ' . -·. -- - -- . ~
;;'«' .. '· .) _,,:... •-::;..:~jf.'.~~- "2 :·.·--:
•1
~·.;
Desen de Dan Farca§
, de incredere fata de mine, cu atat senti-
mentcle mele pentru ea se raceau. M-am
intrebat daca nu cumva nestatornicia lui
Saney lacea parte din caracterul lui Ainsley.
Poate, sub influenta muzicii, Diavolului
facusem o mare gre§eaHi de apreciere.
Saney mai ramase cateva clipe Hinga
mine, apoi se indrepta ditre u~a de pe
acoperi~. Rabbit pomi dupa ea.
-Rabbit! l-am strigat.
Se rasuci spre mine, aruncandu-mi o
privire care avea intenP.a sa rna distruga-
l-am sustinut privirea, ~i apoi, injectand
in cuvinte toate promisiunile pline de
arnenintliri pe care le-arn putut aduna, frind in
intregime in pielea personajului meu din
Skull City, am spus: · dente, daca nu ignori §Obolanii, zgomotul
- Hei, cum e cu rahatul ala, nenidi? Se
·c
pare di pana la urrna vom fi in aceea§i §a.
ei trei Paianj_ eni ale§i pentru raidul
.
nostru in turnuri, carne de tun in
adevaratul sens al cuvantului, erau
toti ni§te drogati pe care-i §tiam din
Manhattan. Carmen: un tip micut cu cicatrice
pe fata. tot timpul<agitat, psihopat §i cu o
musculatudi de candidat la categoria semi-
mijlocie. Lady: pe dinafara o pisicuta alba §i
dulce, de un metru optzeci, cu par ro§cat, dar
dependenta de un extract de cocaina care o
transformase in prostituata §i ocazional in
hoapi. Champagne; un negru inalt §i slab,
aproape des earn at, cu par ca de sperietoare.
.:-~-.~C.".!:"':~:·,-;-= -_;z;._
ce-i ie§ea de sub bereta, §i care - du¢ cate se
vorbea pe strazi - ar fi omorit pe oricine
doreai p~entru cincizeci de parai §i ceva
marunt. In Skull City aveau alte nwne, dar _
pentru mine asta erau, a§a rna gandeam la ei
pe parcursul scurtei §i violentei noastre -
asocieri. Cu totii erau ni§te tipi pe care nu~i
dorea nimeni, §i daca mureau aici §i acurn, nu
reprezenta cine §tie ce pierdere pentru socie-
tate, scurtandu-le vietile probabil doar cu
cateva luni sau un an-doi. Ma gandeam Ia ei
in acela~i mod in care rna gandeam la Rebel
§i nu intentionam sa rna las afectat de a~a
ceva ... nu atunci. A vea sa urmeze o con-
fruntarb pe_viata §i pe moarte §i trebuia sa
folosesc uneltele pe care· le aveam la
indemana. Oricum, mi-am spus, erarn puter-
nic inarmati §i periculo§i, cu §anse mari de- a
.. , .... scapa din toata afacerea cu fundurile intregi .
Tocmai aranjarn ceva ce parea sa_ fie o rudli
apropiata.cu un Smith and Wesson. calibrul
0,45 cu amortizor §i o pu~ca semiautomatli cu
maner de pistol. Champagne, pe langa o
arma de mana mai avea §i una din pU§tile
acelea cu tevi evazate, favoritele paznicilor
din districtul Jaddo, iar Rabbit adauga acestui
arsenal un pistol"automat cu design ciudat;
vreo jumatate de duzina de incarcatoare de
rezerva ii erau prinse la centurli. Daca a§ fi
vazut §aSe personaje asemanatoare noua,
echipate in costumele noastre de plasa din
piele, Indreptandu-se catre mine, a§ fi incer-
cat sa rna transform intr~un stalp.
Calatoria noastra prin sistemul 'de
canalizare - eel din Skull City fiind analog
cu liniile de metrou din New York (buna
potrivire, mi-am zis) -a fost lipsita de inci-
picaturilor de umezeala, aerul imputit. §i
lumina lanternelor noastre reflectate de .
peretii acoperiti cu mazga. Am mers aseme-
nea unor soldati in patrulare, dispu§i intr-un
§ir lung astfel incat o singurli rafala sa nu fie
in stare sa ne rada pe toti. apudind-o pe
locuri de trecere inguste, uneori frind nevoiti
sa trecem prin haiti de apa neagra Pe cat am
putut de mult, pastrarn tacerea, comunicand
prin §Oapte ~i gesturi. Dupli vreo patruzeci §i
· cinci de minute am ie§it de sub districtul
Jaddo §i am intrat in canalizarea de sub tur-
nuri. Rahatul nu mirosea mai bine, §i mediul
nu era mai putin imputit, dar am simtit o _
diferenta, o anume vibrap.e noua in aer. Am
flicut semn sa ne oprim §i, stand in apa pauli
:----=:t} - -.- - -- -~~-- -. ~ _. ~~ --- ,.· -'·~
Ia genunchi, aditand - cu fetele noastre lumi-
nate de jos - aidoma unor varcolaci de-abia
ie~iti diritr-o ml~tina, am mai verificat o data
hlirtile ~i am repetat planul de atac.
Existau trei drwnuri care duceau Ia tumul
in care Cooge i~i avea apartamentul. Primul
fusese desemnat ca intrare principaHi; al
doilea - 0 scara abandonata, cllldita pentru
folosinta celor care construisera turnul -: urea
lipita de un perete exterior, gros de vreo cinci
metri, iar eel de-al treilea mergea paralel cu
un put de ascensor ce se gasea in partea cen-
trala. Planul meu impunea implirtirea micii
noastre forte in doua grupuri, ce urmau sa se
apropie de apartamentul lui Cooge pe cele
doua scan. Una dintre· acestea avea un acces
catre un soi de coridor de serviciu, aflat langa
apartamentul lui Cooge. Rabbit urma sa se
posteze intr-o debara, pazind U§a principala,
in vreme ce eu ~i Saney ramaneam pe scan,
a§teptand in fata unei intrari secrete a aparta-
mentului, sperand dial doilea grup- Lady,
Carmen, Champagne - il vor surprinde pe
Cooge, patrunzand printr-o altli U§a secretli
~i-1 vor tennina; daca nu, speram ca macar
sa-l goneascafie pe intrarea principalli ditre
Rabbit, fie spre mine ~i Saney, casa-l putem
rade noi. Nu le-arn spus celorlalti despre
sectiunea din harta pe care o ~tersesem­
aceea arata o alta U§li care ducea ditre o
indipere aflata intr-un perete, apoi spre un
coridor ce urea in tum. Intentionam ca dupa
ce Rabbit i~i ocwpa postul, sa rna prefac ca
am descoperit intamplator aceasta odaitli §i
s-o pun pe Saney de paza acolo. Daca lucru-
rile luau o intorsatura proastli, ea ar fi fost in
afara unui pericol imediat, iar cu Rabbit §i
ceilalti care sa atraga fortele de aparare ale
lui Cooge, noi am fi putut sclipa in partea
superioara a tumului.
Era eel rriai bun plan pe care-I putusem
imagina pentru a-i asigura securitatea lui
Saney, ~i mi-am zis diva fi indeajuns.
Apartamentullui Cooge se gasea Ia nive-
lul zece, iar cele doua scan urcau piezi§ spre
el, pornind din sistemul de canalizare din
doua puncte aflate cam Ia cincizeci de metri
unul de cellilalt. Rabbit, Saney §i cu mine am
pomit pe scara lipita de zid, lasand-o pe cea
centrala pentru Champagne, Carmen ~i Lady.
Cand ne-am desplirtit, cu toate eli pe fatli nu
mi se putea citi nimic, nu rna a§teptam sa-i
mai vad vreodata; ei constituiau trupele de
§OC, primul val, iar daca in tumuri lucrurile
Anticipafia
state~u ata't de rau pe ca;,lasase Cooge s~·~;"~
inteleaga, existau toate §ansele ca sa !~'
sffu'§eascli pe post de pierderi. Era o U§urare ~
sa te ~tii departe de mirosul pestilential al sis- ~l
temului de carializare, dar scarile ca atare nu ~
aduceau nici o imbunatatire in ceea ce privea ~~
atmosfera Bezna sa-ti bagi degetele in ochi; ~
cald, mucegai, panze de paianjen atamand in ~
adevarate vlHuri, §Obolani §i numai- ~
Dumnezeu-§tie-ce altceva strecurandu-se ,~~
grabit printre bucatile prabu§ite de beton. ~
Lumina lanternelor noastre a scos la iveala el
din intuneric, forme zbarcite, acoperite de ~
proeminente. creaturi de mlirimea unor bur- ~l
suci avand drept ochi mici margelute ro§ii, ~
strlilucitoare - car~ s-au retras inainte de a le ~
putea identifica. In mai multe randuri, am ~1
auzit deasupra capului ni~te fo~nete; ca §i ~
cum ceva s-ar fi tant de-a lungul suprafetei ~
interioare a urmatorului palier, totu~i n-am ~
fost In stare sa lwninez sursa acestor zgo- ~
mote. A veam senzatia ca un puis puternic ~
zvacnea de cealalta·parte a peretelui de ~~
be ton, ca §i cwn tumul ar fi fost un organism. ~
viu, iar noi am fi urcat de-a lungul peretelui -~
exterior al camerei ce-i adapostea inima. ~
De~i aceastli perceptie era In principai pro- .~
dusul ·rricii, nu ma indoiam ca avea Ia bazA ~
ceva real, un indiciu al puterii, prea sub til '~
pentru a pute~ f~ cataloga~ d~ mintea mea. ~.~
Treceam granJ.ta mtr-un tentonu cu adevlirat r;t
strain, asemenea unor ~oricei care, prin f
spatele scandurilor, se strecurasera in
bucl'itaria lui Dumnezeu - n-aveam nici o
idee ce fel de capcane puteau fi. Cu cat
urcam mai mult. cu atat mai putina incredere
aveam in privinta planului meu ~i cu atat mai r
mult speram intr-o ~ansa incredibilli, intr-o ~
tornada care sa apara din senin, anuland S
legile norocului. Singurul lucru ce rna intarea ~
era faptul ca §ti~m ca ~o~gev tr:buie sa fi ~
facut o ascenslllne s1mllara m Dys. E ~
adevarat, fusese pregatit pentru asta - ~
oricum, mult mai bine pregatit decat mine - ;
dar nici el nu fusese perfect §i simtise din
plin teama.
Ca sa fiu cinstit, am fost oarecum sur- ,·
prins cand am ajuns la etajul zece fara sa fi
intarnpinat nici o rezistenta. Poate estimarile
lui Cooge in legatura cu pericolele existente
fusesera exagerate, sau poate realitatea era '
mai dura in Dys decat In Skull City. U§a care
dadea in coridorul de serviciu era blocata ~i
ne-a dat ceva bataie de cap s-o deschidem
ntrli sa facem prea mult zgomot. ~~na la cand =~=·~%~~"~;~~''::i:·~~;;-:,
ll11Ill am reu§it §i, de indatl ce Rebel a'Tintrat 'I incepe sa urle, §i negrul din patul de deasupra !l
pe coridor, care parea normal, bine luminat §i Ingana un cantecel In care poveste§te cum o ~~
cu un covor gros ... §i dupa ce §i-a ocupat ·J sa ti-o tr~g~ §i o s.li te mierleasca, §i e ora ~
pozitia In debara, cu U§a intredeschisa ca sa nouli, lUIDlrnle se sung, mult prea devreme ca ~
poatl supraveghea coridorul principal, eu am I sa poti dormi, toata lumea mormliie, fredm- ~
flicut un intreg spectacol din descoperirea I du-se §i rasucindu-se in paturi, avand ganduri
unei cdipaturi in peretcle sci'irii, care semnala l fierbinti §i vis and la femei, cd mai nebuni ~.~
I
prezenta odmi secrete. vorbesc cu propriile picioare, §i tiara bantuie r;l
- Ce-i asta? §Opti Saney dupa ce am prin celule, §i se vorbe§te di raurile de sange ~
deschis-o aproape pe jumatate. 1' §i mantuirea sunt unul §i acela§i lucru, iar ·~l
- E o camera aici. .. o alta scam. , paznicul dependent de beroinl1 §i cu un ~
Am luminat cu lanterna o intrare ingusta I zambet asemenea unei cicatrice incretite §i-a ~
I
- puteai vedea urcand primele opt sau .noua notat numele tau, iar tu nu e§ti cbiar sigur eli !Y
trepte ce pomeau din spatele incaperii minus- vrei sa apuci dimineata; chestii de geoul ~l
cule, nitel mai mare ca o debara. Beton gal §i celor pe care le faci cand tata se opre§te in ~
cateya carpe mototolite. pragul U§ii tale~ la miezul ooptii, vizibil doar ik
- Intra §i fii cu ocfiii in patru. ca o silueta incadrata de lumina de pe hoi, ~j
Am unpins-a inauntru. I enorm, un uria§ negru ce se clatina din cauza ~'
-De ce? Este... I bl'iuturii, mai mare decat Dumnezeu, atat de il
- S-ar putea sa dea in apartamentullui · mare incat are propria sa forta de gravitatie, [~
Kaj. 'Aide ... o sa fii acolo in fata. j §i atrage totul c~~e sine, m?b}li:_rul, l~a, ~
Fadi tragere de inima, intra §i se pasta I speranta. totul fund absorb1t m mtunec1mea li!
langa trepte. , sa, §i mormaie ca un troglodit, blesternli, apoi tl
- Cand or incepe impu§caturilc, i-am i se porne§te sa-ti rosteasdi numele, tepe- ~;
spus, sa stai aici. Kaj s-ar putea sa se· mi§te tandu-1 mereu, de parca ar fi un sunet mar~ '\
rapid. Chiar dadi n-o va face, daca lucrurile malefic ce i-a intrat in cap §i 1-a flicut sa-§i iH
se nasolesc, s-ar putea·sa avem nevoie de i piarda mintile, iar acum nu mai poate dedit ;,{
scara asta. Tine-a Iibera. E important, okay? ! sa-l repete intruna pana cand va smulge raul !l
Nu-i placea, totU§i incuviinta din cap. i din didacini, §i tu iti dai brusc seama di in·~
Am urcat urmlHorul palier, ocupand o 1 mana nu tine obi~nuita sticla de vodca, ci un it
pozitie chiar deasupra locului unde pe planul i cutit. Scapa-mli de asta, Doamne, te rogi, ·~
i
lui Cooge era marcata o U§a §i am a§teptat in scoate-ma din locul:-asta blestemat, te rog, §i ~
intuneric. : jur ca n-o sa mai fac niciodata lucruri rele, ~
M-am uitat la cca~. Mai erau §ase minute rna voi pleca §i rna voi inchina, voi milui [l
pana dl.nd Champagne, Carmen §i Lady tre- , doll!_llnele batrane §i cer§etorii, voi Iuera pen- !f!
buiau sa patrunda prin cealaltl1 U§a secreta §i ·~ tru Imparatia Cerurilor, §i nu voi mai spune :1
sa inceapa atacul; mi-am petrecut aceste i niciodata minciuni. Singuratatea acelei scan :H
minute regretand totul, dorindu-mi o mie de irni rede§teptase aceasta teroare §i disperare, ![f
schimbari in trecut §i in prezent, §i rugandu- evaporfmdu-mi toata aroganta, §i inca ::l
rna- cui, nu §tiu. Doar rugandu-ma, trimi- stateam cu capul plecat, strangand putemic ~
Jllnd spre nicaieri rugi fierbinti. in vreme ce armele in maini, facand inca prornisiuni, i~
bezna imi oferea un lintoliu negru de para- cand am auzit prin impu§cl:lturi, bubuitura ·~
noia. Am facut promisiuni lui Dumnezeu, putemica a pu§tii lui Champagne, .dum, dum, 1;l
§tii, de genul acelor pe care le inventezi in dum, apoi un tipat slab de agonie. ~
posturile de politie, atunci capd sticletii iti Am treslirit §i am indreptat pU§Ca spre U§a ~
spun c-o sa-ti faca o injeqie, ca sa te calmeze 1 de langa mine, a{teptand sli se izbeasca de ~l
pana apari in fa1ajudeditorului, dar §tii c-ar perete §i Cooge sa o zbugheascli prin ea. ~

II
piltea fi altceva, pentru'ca atitudinea lor fata Nimic. Au trecut secunde, apoi minute? mi
de tine este asemenea cu cea a unui tip de Ia incete asemenea picaturilor unui sirop. Saney ~
dezinsectii fata de un gandac de buditarie., .. rna striga, intreMnd ce se intampla. l-am~
fiindca atata vreme cat e§ti in viata, tu 1 spus sa nu se mi§te. Treaba nu mersese bine; ~
reprezinti pentru ei o problema de hartoga- l §tiam asta, dar era prea tarziu acum ca sa ne ~~
raie; chestii de genul celol' racute Ia Rickers, ; intoarcem. Trebuia sa intru in apartament. Nu ~
aa-.~~m&~mD~~~~~~--~~mmau~~~~~~~~··~~~~

50 ============================= Anticipcjiu
 aveau si1 existe nici un fel de dtiminici calrne
impreunli cu Ainsley in New York, nici o
:viata tihnita, daca nu intram ca sa termin
.treaba cu Cooge. Facusem o gre~ealli seri-
oasli atunCi dind calculasem gradul de difi-
cllltate al actiunii, ~i acum I)U mai era o
simplli problema de neimplicare, de evitare;
devenise o chestiune de supravietuire.
· · Mi-a trebuit cam o jumatate de minut ca
sli intredeschid u~a. Prin ea ta~ni o raza de
lwnina. Stral.ucitoare ca ladul. Era o singura
indipere, dar una imensa, cu suprafata de un
·pqgon. A vea forma unei litere L - roll.
g~eam la capatul laturii mai scurte, de-abia
putand vedea inceputul celei lungi. Mi se
plirea insa ca privesc in adancurile unei
jungle impodobite in mod straniu cu frilnzi§
metalic, auriu §i desi§uri de trunchiuri subtiri
¥ albe ca .filde~ul, asemenea unor randuri de
bambus alb sau paJ.curi de mesteceni vazute
~-· la distanta. Tavanul era brlizdat de dungi
intunecate precum increngatura unor rarnuri
vlzuta prin coroana aurie §i masivli a unui
capac gigantic, doar di erau prea netede pen-
tru a fi reale, iar pe jumatate ascunse printre
frunze se intrezlireau cateVa fructe fO§ii,
~traJ.ucitoare, §i cateva ridicaturi ale covoru-
lui de mu§chi auriu t¥odelate in forma .unor
canapele §i fotolii. lmpra§tiate peste tot,
aplirand din carpetli, clipind cu lumini verzi
ascunse prin crapaturi, fixate in centrul frun-
zelor, itindu-se printre mu§chi, mici perle
pa.Ipaitoare. Senzori, mi-am inchipuit. Verifi-
candu-ma. Sau poate ca erau doar omamcnte.
in ·cea mai mare parte, peretii erau ascun§i in
spatele ferigilor, tufi~urilor §i florilor, toate in
nuanJe de auriu, alb §i verde-albastru. Jar la
vreo cincisprezece metri de-a lungul l'aturii
'cia L-ului, in frunzi§ se ziirea o gaura de
forma unei u~i; prin ea puteam vedea o
c~erli obi§nuita. Un scaun, marginea unei
ese, lumina fluorescenta...
. • Nici urmli de Cooge.
Singurele urme llisatc de Lady, Carmen
sau Champagne erau ni~te gauri fumegande
rin frumosul frunzi~ auriu, terminandu-se in
i~te cratere in betonul dinapoia lor. Cei trei ·
'ntraserli prin latura lungll a L-ului §i,
'udecaad dupll. localizarea gaurilor•. mi-am
nchipuit ca trebui6 sli fi dat peste ceva mai
ainte de a ajunge in locul unde rna afiam.
.' Am intrat in incapere; nu voiam sa fac
sta, totu~i am ntcut-o §i am mers inainte,
hemuindu-ma in spatele tufi~urilor, cu
Anficipafia ========================
annele pregatite, a~teptandu-ma la ceva care
sa sara de dupa un tufi~ sau bolovan, nervii
fiindu-mi intin§i la maximum. Cand Rebel
s-a furi§at iRdliratul meu, aproape ell. l-am
impu§cat. Era mai palid decat de obicei, avea
pupilele enorme §i respira sacadat. Baiatul
era mort de frica.
- Ce faci? am ~optit.
- Nenica, §Uiera el. Holul lila... n-am
putut sa stau acolo, nenidi.
-De ce?
Nu-mi raspunse, ci scuturli capul, uitan-
du-se cu ochii holbap la jungla artificialli.
- Nu-ti face griji despre Kaj c-ar scapa
pe-acolo, nenica. Nu-ti face griji in privinta
asta. .
Era prea inspltimantat ca sa minta.
1 - le-9 regula. Am tacut semn cu arma.
Samergem. .
Nu rna contrazise. Cred ca - la fel ca §i
mine - intelesese eli nu exista nici o modali-
tate de a evita ceea ce aveam de tacut, cumva
trebuia sa fie 0 rezolvare §i, cu toate di 0
solutie favorabiH\ era improbabiUi, nu ne
rfunll.sese dedit sa mergem inainte.
Am patx:uns mai mult m· camern, apropiin-
du-ne de U§li, sucindu-ne gaturile in stanga
§i-n dreapta, atenti la orice sunet sau mi§care,
dar nu exista.nici omi§care §i nici un zgomot
in acea jungllt Parcursesem vreo §apte metri,
cand Rebel se opri §i rlimase cu gura cascatll. :
holbandu-se in sus, la frunze. Mai exact la'
unul dintre fructele ro~ii, care se vedeau
51
l!fiiiiiliiiiia!i!~~Biilijiilil~Wiii~~m;;;~=~wm~w;i.i:iJiii.i•Jijji;•i<i"""ii_:l'Wl'uj];jjcyw:i:i.,~·p·,~.-,-•Hl-t'or•~w{~t•U!af!
complet din acel ungh~. Atunci mi-a_m dat j c~a mancat, dar ~mpn§diturile ... 0 sli
seama eli nu era fruct, ex o parte a unut corp, i vma-ncoace dupa vo1. ·
indesatli intre crengi, atat de mutilatli incat nu - pespre ce dracu' vorbe~ti?
puteam ghici cui apartinuse sau macar ce -'lnchide-o! Pli bune, me§tere! Daca n-o
parte din trup fusese - poate o bucaUi dintr-o inchizi, sun tern morti!
pulpa. 0 scarbo§enie de carne, sclipind Rebel inchise U§a §i sprancenele blondu-
tnsangerata. Undeva, printre frunzele aurii, ·lui se coborira; oftli §i se relaxli. Nu vroiam
mai era eel pupn inca un asemenea obiect, cu sa se simtli prea fericit. l-am impins cu putere
toate ca nu-l puteam zari din locul in care teava in mlirullui Adam.
stliteam. 0 picaturli ro§ie se scurse de peel §i __:. Ce dracu-i acolo?
stropi solulla picioarele noastre. M-am intre- - Kaj ... e unul din copiii lui.
bat dacli supravietuise vreunul dintre merce- --:- Lasa rahaturile!
:narii mei. - Jur pe Dumnezeu ... §tii ce vreau sa
De-abia imi mai puteam mi§ca picioarele, spun; Obi§nuitii lui, ~tii ...
CU toate acestea am pomit catre. U§li, mi§Cao- ' Am lasat baltli problema.
du-ne inapoia tufi§nrilor ce se gaseau in - Unde-i Kaj?
apropierea peretilor. Cand ne-am apropiat de . Ochii lui vroiau sa spuna o minciunli.
U§li, am auzit o voce. 0 voce necunoscutli, de l-am spart dintii din fata cu patul annei.
.barbat. I-a dispuns un alt glas de bariton, §i ·li Sangele din gura lui mi-a ta§nit pe dosul
altcineva a riis. Am aruncat o privire inauntru. mainii, iar el cazu de pe scaun, in patru labe.
Era 0 buditiirie, avand in pcretele opus 0 U§a Am repetat intrcbarea.
.metalica cu aspect impunator. Lao masa 1 - Ie ... , bolborosi blondul, scuipand
.statea un'barbat blond, bronzat ca Ia Palm I bucap sangerande. Bi'oullhui.
Springs, cu obrajii brazdati de cicatrice de I
Mi-am dorit sa rna fi abtinut de Ia chestia '
acnee. Un alt tip, dur, cu parul dat cu gel cu dintii- traducerea plirea safle o problema.
strans la spate in coada, §i purtand geacli in· :-Biron? am spus. E in biroullui?
dungi se sprijinea de frigider mancand un lncuviinta.
sandvici, iar un alt blond, mai bine tacut, cu - Pe acolo?
~I lung §i imbrlicat intr-o clima§a larga .din ·Am ariitat spre U§a de metal.
l>umbac §Lpantaloni de piele, taia ni§te salate - Mmm.
pe masa Thor, stapanul Hiptucilor. Un pistol Din gura blondului se scurgea sange.
se gasea chiar langa mana lui. Am comunicat SUitea cu un picior sub el, iar celalalt intins;
prin gesturi cu Rebel, 1ndicandu-i sa rna bronzullui i§i pierduse culoarea slinatoasa. . .
acopere. A poi, raman and aplecat, m-am - Cine-i cu el? am 1ntrebat
napustit in camera. - ·u §tiu.
Tipul solid se repezi spre pistol. L-am Am inceput sa Iegan din nou pistolul. Se ·
iinpu§cat o -data in piept §i o data in partea flicu mic, spunand:
laterala a trupului. Amortizorul Hicu doar - ~ur pe Durnnejeu, 'u §tin! ,Srei. Poate
vum, vum. Gloantele II oprirli, il saltarli de Ia ~rei, poate mai mulji.
.plimant §i-1 rasucira ~re masa intr-o.piruetli ~rei ... grozav!
greoaie, apoi cazu. In.. spatele meu se auzi I
L-am saltat in picieare §i i-am pus teava
rlipaitul SMC-ului lui Rebel. Tipul cu gel in inapoia urechii. . ....
par primi un glont in ceaHi §i scuip!i I - 0 ~a-i facem o vizita batranului Kaj,
sandvi§Ul din gura. Se prabn§i pe spate, ~- spus. Imi poti zice ~ m-a§teapta inapoia
tinandu-se de gat §i zvacnind. Blondul cu U§ll? 1

acnee nu-§i mi§case nici un mu§chi. Mrunile A mormait ceva ininteligibil. Dupa o a '
ii ramasesera lipite pe mas1L Ochii i se plim- dona incercare, am priceput ca intre bucatlirie
barn de la mine la Rebel. Am avansat rapid §i ~i biroul lui Kaj mai exista o camaruta.
i-am infipt teava armei sub blirbie. Cineva era, probabil- "pro'a'il"- de garda
- Ce s-a intamplat acolo? am aratat catre acolo.
inclipe~a c,ujungla aurie. L-am atentionat sa nu incerce nimic.
A

- lnchide afurisita de U§li, spuse, rosto- lncuviintli din cap, holband ochii in incer-
golindu•§i ochii, cuprins de panica. Nu-i plac carea de a-mi comunica sinceritatea- puteam
impn§caturile, me§tcre. E somnoros pentru paria eli era de partea noastra, o suta cinci-

52 Anficioafia
zeCi Ia suti.
Rebel deschise ti§a metalica §i l-am
impins pe blond intr-o mica incl'ipere verde
do'tata fU un CO§ de hfutii §i doua scaune me-
talice. In peretele opus exista o u~a. ,
· - Ce dracu' ti s-a intamplat? il intreba
•I
ct_neva. . .
· M-am aplecat dupa colt §i l-am impu§cat
pe acel cineva - un tip gras intr-un halat alb -
in cap. Apoi, folosindu-ma de blond ca de un
scut, §i cu Rebel pe urmele mele, m-am
n~pustit in biroullui Cooge, o odaie doar cu
plitin mai scurta decat holul lui Grand
Central*, mobilata cu grupuri de canapele,
fotolii §i 0 lunga masa de banchet in partea
stan,ga. "'
In afara de Cooge, inauntru mai era o per-
sqana, nu §rei. Cooge se gasea in spatele unui
birou din tck indeajuns de mare pentru a fi
CO§ciug pentru o goriHi. Purta un costum
s~do-maso gen raufacator din Star Trek, o
chestie de dizboinic cu o gr~mada de
§Ip.t;:cherii din crom §i curele de piele; cu
p!rullui carunt de vrajitoare §i cu chipul
scotalcit, semana mai mult cu un Romulan
decat cu un Klingonian.
Undeva, intr-o parte, pazind o U§a inchisli,
se gasea candidatul meu pentru Criminalul
Anului. Un negru intr-un tricou plin de
mu§chi §i pantaloni. Mustata aranjata. Fara
cicatrici, fara lanturi, fara haine care sa
aminteasca de mo§tenirea africana. Daca ar fi
fost ad us Ia normalitate, ar fi putut trece
drept un functionar mediu; numai ca avea
aproape doi metri §i zece tnaltime §i cam
jumatate din asta in Iatime. lndliratullor, pe
perete, existau mai multe randuri de ti:ofee,
fiecare reprezentand o parte oarecare a cor-
pului, cele mai multe fiind maini §i urechi,
pl,us cativa sani de fcmeie. La masa de
banchet, aranjata cu argintarie §i §ervete §i
indircata cu curcani, fripturi §i a§a mai
departe, stateau opt miracole ale taxidermici.
Cihci blirbati §i trei femci. Puternic fardati.
imbracati in fineturi de satin, coliere din
smaralde §i rubine pentru doarnne, inele pen-
tru domni, erau a§ezati ca §i cum s-ar fi
pre!acut in statui chiar in timp ce flecareau
fericiti. Un tablou plin de viata. Singurul
inc;onvenient care tdida situatia reala,
e~9Iuzand imobilitatea §i paloarea lor
nefrreascll; erau cateva rani'vizibile- taieturi
* Grand Central - statie de metrou din centrul New York-ului (n. tr.)
Anticipafia
prea adanci §i prea largi ca sa poata fi
ascunse in mod adecvat de niachiaj.
Daca lucrurile ar fi mers mai mult,sau
mai putin conform cu ce planuisem, ~~~ fi
terminat pe Cooge imediat, dar dupa cum
stateau lucrurile, m-am gandit ca s-ar putea
sa avem nevoie de el ca ostatic pentru a putea
sdipa. l-am spus sa iasa din spatele biroului.
- Baiat prdstut. rilnji el.
Langa el, Mandingo rase, iar zgomotul a
fost asemanator cu eel scos de un leu dind
tU§e§te in savana. ·
L-am pocnit pe blond in ceata cu pistolul,
lasandu-llat, §i dup1\ asta, a§a, ca un avertis-
ment, am tras mult deasupra cap.ului lui
Cooge. Gloantele au Iasat ni§te urme dragute,
grupate pe suprafata aproape invizibila a sti-
clei anti-glont car~ ne desplii"tea de b'iroq.
- Hopa, spuse Cooge, plin de veselie.
I'
I
Ceva rece §i tare rn-a apasat in ceafa.
Aproape eli m-am scapat in pantaloni.
- Arundi armele, rosti cineva. ,
Am facut cum mi s-a spus. Cu coada
ochiului, 1-amvazut pe Rebel imitandu-ma;
era supravegheat de un alt tip.
Cooge apasa un buton de pe biroul sau;
geamul se ridicli, intrand in tavan. •
' _:_. Love~te-1 pe eel scund, ii spuse lui .
Mandmgo. ·.
Nu rna considerasem niciodatli un tip.
scund, dar de vreme ce Rebel era cu ditiva
centirnetri mai inalt decal mine, nu aveam
nici o indoiala Ia cine se referea Cooge. Am
vrut sa fug, dar individul care avea arma
indreptata asupra mea rn-a Iasat tara suflare
cu un pumn in rinichi §i, pana ce durerea
exploziva a loviturii incepu sa se reducli,
Mandingo rna apucase de subsuori §i rna ridi-
case de Ia podea. Radia - ca §i cum, acum o
sa ne distram §i n6i putin. amice. Am incer-
cat sa-llovesc cu capul, insa n-am reu§it ·•
dedit 'Sa capat ~ durere de cap. Ma purta
cativa pa~i §i apoi rna arunca pe masa de
banchet. Am aterizat pe spate, spargand far-
furiile §i i'mpdi§tiind argintaria. L-am auzit,
in mod vag, pe Cooge atragandu-i atentia lui
Mandingo sa nu-i strice trofeele_. Am privit in ,
sus, spre chipul scoflilcit §i palid al unei
femei imbracate intr-un halat cenu§iu-
albastrui. Unul dintre ochii ei de sticla era.
indreptat lateral catre cadavrul cu care dis-
cuta, iar ceUilalt, care alunecase in orbita, era
53

indreptat ditre mine. Deasupra capului meu,
mana ei schelcticli tinea o fo.rculitli, ca §i cum
s-ar fi pregatit sa ia 0 inghititura de viata.
Mai inainte de a putca reactiona, Man-
dingo rna ridica iara~i. tinfmdu-rna de ceara.
Pentru o vreme se amuza, mentinandu-rna la
cativa centimetri de podea §i strangandu-mli
de gat. Am tras de degetele lui §i am incercat
sa-llovesc ..Continua sa zfunbeasdi. Dintii lui
albi incepura sa devina neclari. Din partile
laterale ale cfunpului meu vizual incepurli sa
apara §i sa se intinda ni§te chestii intunecate
§i neclare. Cooge rfidea - se plirea di rnoartea
mea constituia un spectacol la care te aml!Zai
copios. Eram pe punctul de a-mi pierde
cuno§tinta, cand Mandingo imi trase cativa
pumni in btirta §i in coaste, §i rna aruncli din
nou la mare distant1:L Aveam eel putin o
coastli ruptli. De-abia mai puteam respira §i,
cand mi-am scuturat capul incercfmd sa-mi
limpezesc ideile, din intcriorul lui o lama imi
Sia§ie carnea. Eram intins pe burta, uitan-
du-ma in lupgul covorului, aidoma unui
juditor de golf hotarit sa descopere toate
problemele unui teren dificil. Doua umflaturi
negre §i stdilucitqare imi aparura in fata
ochilor. Pantofi? !ham, nici o indoiaHi in
aceastli privinta. Erau pantofi. In ciuda faptu-
lui cl'i cram inspaimfintat, rna simteam totU§i
indeajuns de ametit indit sa fiu oarecum
incfintat cat de bun cram Ia idcntificliri. Nu-l
poti pacali pe b~tranul Larson. 0 sa observe
o percchc de pa_!ltofi oricand, nu contcaza cat
de ametit va fi. In secunda unnlitoare, o mana
mare cobori §i am fost ridicat din nou.
Pentru o vrcme am lqinat, §i probabil eli
asta a stricat distractia, pcntru eli atunci cfind
mi-am rcdipatat CUnO§tinta rna gascam U§ezat
intr-un scaun, la mas a de banchet. A veam
locul din capul mesei, lfinga un blitrfin domn
gras §i putred, lmbracat in redingota, cu o
lavaliera mucegaitli, care privea cu o pllicere
diabolica - cu buzele deplirtate de un rictus
ca un ranjct - ditre 0 bucata de friptura.
Mandingo, cu bratele incruci~ate, statea
lnapoia lui Cooge, care se aplecase peste
masa, in directia mea. Rebel era tinut de
haidamacii care veniserli prin spatele nostru.
0 percche urata la vcdere. Exceptand meda-
lioanele cu lupul de argint §i hainele din piele
cu §tnccherii de argint, In genu! celor purtate
de Cooge, ar fi putut fi ni§tc batau§i ieftini
din Mafia.·
- Ah! spuse Cooge. Bun!
54 '====;:::=======================
·---- ·~--.-----~
Am ~nce~c~t sa-mi indre;;";::~~:;:·1
scaun §i am regretat imediat acest .1· ucru. In 1.·
mod sigur aveam o coasta rupta. ·
- Tfunpitule! relua Cooge. Ce credeai di :,
faci ... c-o sa rna aranjezi? . [;
Mli dureau toate prea tare ca sa rna gan- I~
desc la~o replica buna. Era greu sli gandesc, ~
punct. · Incercam un sentiment de dislocare. ~
Toate astea erau, pur §i simplu, prea stranii, ~
toatli aiureala asta despre tliramul Posibili- ~
tatii. De exemplu, Cooge. Nu §tia nimic Jil
despre incendiul din strada Charles, nu fu- ~
sese nici macar dire.ct implicat in eveni- ~"~
mentcle serii. ~i cu toate acestea, iatli-1, urat '·
ca un neg, §i asflxiindu-ma cu rasuflarea lui ~l
i!llputita. intelegeam, dar tot nu pricepeam. ~
Poate eli as.ta nu era altceva dedit efectul~.
ascultarii unci inregistrliri nenorocite. '
- Ce s-a-ntamplat, rahatule? zise Cooge. ~~
Ai rlimas tara materie prima? '"1
Man dingo §i h. andralliii se hlizidi. Rebel ~ 1.·
inchise ochii. "
Ochii imi joaca feste, mi-am spus.- ;
puteam sa jur eli vazusem 0 mi§care in ffi;
spatele biroului. Apoi am observat eli U§a ~i
fusese intredeschisa capva centirnetri. ~~
. Se ~uzi u? §Uierat slab,, ca ~tunci c.and ~
desfact o cutte de here. Unul dmtre hatda- ~;
maci p~vi in jos, ~rat, la. o. patli r~§ie de pe ~
burta lut. Un alt §Ulcrat. Ptcwrul lut drept se ~~
mi§cli ciudat, ca §i cum ar fi vrut sa scuture o ,,
fumica, apoi tipul se pdibu§i cu fata in jos pe Iii
rnochetli. Dupa o fractiune de secunda, ~
Malliului Numarul Doi ii apliru pe obraz o ~
alunitli ro§ie §i se prlivllli §i cl. Cooge sari ina- ~
poia mea, rna in§facli de plir §i-mi trase capul ~
spre sp~te. Ceva ascutit rna intepli in gat. ~l
--II tai! anunll! el. Joaca-tc cu mine §i-1 tail ~]
Din cauza unghiului in care imi era~!
riisucit capul, n-am putut vedea cu cine vor- ~!
bea, dar am recunoscut vocea lui Saney. ~~
- Asta n-o sli te ajute, vorbi ea. . ~~
Apo[ un alt §Uierat, urmat de o bu§iturli ~j
putemicli. . ~i
. Mi-am spus eli puteam sli-1 tliiem §i pe ~ !.·
Mandingo de pe lista. ~l
-Rade-l! interveni Rebel. ~i
- Taci! se auzi o voce cultivata, de if!
barbat;. apoi, ~e ~n t~n mai lini§tit: ~tiam eli~
va vem aceasta zt, KaJ. ;,,
Cooge rna smuci In picioare, tinandu-mi ~~
cutitul Ia gat, §i am lnceput sa ne retragem ~J
clitre vestibul. ~i
- N u vaw aproptatt,
• • •
ztse e1. . ~l
w•
. , • qi!H";jlii:JjODjJifs!tl~~~~
.•,d n!'r:r,aU,-,
--'1-.J ,,._
1/Jit
 - M-am intaJ.nit cu aceastli interesantli. Scapat din mana lui, rna sirnteam indea-
tanadi in camera de la capatul sdirii exte- juns\rle bine ca sa fac din nou pe §mecherul. ·
rioare, rosti noul venit. ~i am co:pvins-o ca - Lasa-ma sa ghicesc. E putulica ta. .
trebuie sa ne"'unim fortele. Nu ti-am mai spus Cooge incepu sa rfu:la'
ca n-ai destui oameni in' sistemul tliu de secu- - Naaa. e ceva mult' mai groz~ •
.ritate? Pur §i simplu, n-a fost in stare sa (aca me~tere.
fata unui atac din trei directii. Era gata sa sufle in el cand ceva mare
Dandu-mi ochii peste cap, am reu§it sa-l cazu din frunzi§Ul de deasupra. Un ceva
zaresc. Scund, cu pielea inchisa la culoare, extre:m de ingrozitor, indeajuns de inspai-
avand aerul unui mediteranean. lmbracat mantator incat sa rna facli sa tip de groaza.
intr-a mantic neagrli cu gluga. Statea langli Ca un demon dintr-o poveste medievalli.
Saney, in apropierea biroului. Rebel venise Biped. Umanoid - de§i Ia limitli - §i· de doua
Ilingli ei §i cauta de zor prin sertare. ori mai mare decat un om. Cu ·piele palida §i
- Da-i drumul, spuse Saney. atfunanda, precum cea de pe un corp care a
Dupa dit imi dadeam seama, ajunsesem stat uri timp sub apa. Chiar mirosea ca un
aproape in vestibul. Conti:nuam sa sper di inecat; Jilav, vechi, putrezit. Avea maini
stransoarea lui Cooge va slabi pu1in, dar n-a uria§e cu gheare §i picioare cu gheare, plus
fost a§a, §i rn-a tarit mai departe. Apoi rna un set complet de organe g.enitale atat
r~suci intr-o parte, §i nu i-am mai vazut pe femeie§ti cat §i barblite§ti. Uscativ, cu
cei ~rei de langa birou. picioare noduroase, stomac supt §i brate
· - N~o face, zise ti pul oache§, dupa toate ffiU§Chiuloase. Plirul era cenu§iU §i sarmo~.
aparentele adresandu-i-se lui Saney, pentru iar craniul alungit. Ochii bulbucati aveau o
eli ea incepu sa protesteze: 0 intrcrupsc: Nu forma ovalli, ca ni§te oua rliscoapte cu mici
.va pati nirnic, iti promit. pete negre de putreziciune. Un fel de Cooge
' Cooge mli tari in vcstibul, uncle paznicul mutant. Mi-am amintit de ceea ce 'spusese
mort zacea ~ntr-o baltoacli de sange ce ince- tipul blond, cum eli ar fi copilullui, apropi-
'p\lse sa se inchege,, apoi mai departe, in atullui. Nu parea catu§i de putin spedat de
·'i'ncaperea cu jungla. Tranti u~a dupa noi, el: .. ci mai degraba rnirat. Se uitli la fluier,
chinuindu-se cu ceva metalic. Lacatul, am apoi la creatura. Arata cu mana spre mine §i
Mnuit. In vreme ce treceam pe sub frunzele .· rosti; ·
aurii, am auzit un fo§nct deasupra capului. In ~ Omoarli-1.
acela§i moment, sli'ibi §i stdinsoarea)ui Fiirita scoase un carait V~SCOS care-mi
Cooge - trebuie sa-l fi auzit §i el. Imi inghetli sangele in vene. Facu un gest de frus-
dadusem seama mai de mult eli nu-l puteam trare furioasli- sau eel pu~n a§a l-ain inter-
·lasa sa rna ducli pana la scari, pentru ca. 0 pretat eu - agitandu-§i in mod salbatic
<data ajun§i acolo, in siguranta, rna va ucide, mainile 1naintea fetei, ca §i cum ar· fi negat
a§a di mi-am inccrcat norocul. M-am rasucit ccea ce vedea. Mi§carea fluida, §i in acela§i
:brqsc; i-am tras Ufl COt in burtii. Am fCU§it sa timp, ciudat de stangace §i necontrolabilli, ca
:soap din mai~ile lui, dar nu inainte de a §i cum n-ar fi fost obi§nuit cu foqa de gravi-
·e~.'ipata o Uiieturl'i nasoala la ceafli, §i m-am tatie ... era fascinanta de privit, la fel cum
indepartat clatinandu-ma §i strambandu-ma poate fi fascinanta ridicarea capului unei
din cauza durerii laterale. Cooge caiuse in . cobre. Eram tcrorizat, dar n-a§ fi putut fugi
"genunchi. Nu scapase cutitul din mana, dar chiar dacli toate coastele mi-ar fi fost in'
nici cl nu arata mai binc dedit mine. Gafaind, regula.
palid, §uvite de par atarnandu-i peste fata ~ Da-i drumul! spuse Cooge §i in voce i
cenu§ie. Reu§i ~ se ridice in picioare, tinan- se simti o urma de disperare. Omoara-1!
du-se de stomac. M-am retras clitre vestibul, Creatura pli§i spre Cooge §i scoase o
dar nu eram sigur eli voi putea ajunge pana la caraitura mai puterniclL Sfa§ie aerul cu
u~a. Coastele imi erau cuprinse de flacari .• ghearele mainii, i§i scutura ciuful cenu§iu §i
- Okay, omule, spuse Cooge. Deci, a§a sfumos, §i smulse cu ghe~le de la picioare o
vrei sa joci. bucata de mu§chi auriu. In mintea mea nu
Scoase dintr-un buz,_unar de la pantaloni un mai exista nici o indoiaHi, tipul era §Ucarit
tub argintiu. Un fluier. Il ridica, aratandu-mi-1. rau de tot.
- ~tii ce-i asta? rna intreba. Cooge parea inspaimantat acum. Se,

Anticipafia 55
retrase catre u~a ce ducea catre scara,lipand sub o talpa grea. Zgariam cu unghiile mar~
I~ fliptura stranie §i indemnand-o sa rna ginea u~ii. tipand dupa ajutor, §i eram gata si
ucidli. Inspirat de retragerea lui, nemaifiind le§in din nou, ametit de groaza §i de durer<>,
chiar aHit de ~tupe'fiat ca Ia inceput, m-am cand aceasta se deschise §i cineva rna trase in
tras §i eu clitre vestibul. Poate di U§a nu era vestibul. Chiar §i dupa ce Saney trantise U§a
incuiata, ori poate eli ceila}ti incerca'u sa §i o inchisese, eu am continuat sa vorbesc
ajunga Ia mine. ., !lira §~r. ag~a~andu~m~ de salvatorii mei, ~i·
1
- Omoara-1! urla Cooge. Omoara-1! mcercand sa-1 prevm m legatura cu ce se afla
. Bratul drept al creaturii paru eli se j acolo, afara Ma indoiam ca putea fi oprit de~
lunge§te atunci cand se intinse dupa Cooge. 0 prapaditli de U§a. Saney nu parea insa deloc
Q mana enorma il prinse de mij}OC §i ingrijorata, iar barbatu} Oache§ Imi SpUSe Sa I
ghearele i se infipsera in burta §i m spate. rna calmez, dupa care rna lull pe sus in biroul
T~ni s~gele. Cooge zbiera §i fu aruncat in I lui Cooge §i rna intinse pe una din canapele.

o linie ro§ie, subtire, de-a lungul talcii.

I
sus. lzbi cu cutitul in fata tapturii, crestandu-i Rebel statea pe un fotoliu din· apropiere; in.
brate ti'nea·un sac de panzli plin cu prac:Ia.
Am ajuns Ia U§a. · - Hei, ce dracu' ... , am inceput eu. :
Era incuiata. Brunetul duse un de get la buze. Se·
Am batut cu pumnii in ea ~i am auzit intoarse catre Saney §i Rebel §i le spuse eli
ni§te voci slabe. • sunt liberi §i pot pleca. Adauga eli vroia
Stand chiar sub acopcri§ul din frunze sa-mi vorbeascli ~i di rna va trimite §i pe
aurii §i crengi negre, precum un co§mar in mine mai. tarziu. Cei doi se topira... efectiv;. · .
~aradis, creatura il zgaltaia pe Cooge, Pur §i simplu disparura, devenind.cenu§ii, Ia:
cmmnd §i scotand mici sunete tanguitoare,_ ca I fel cum sc intamplli dupa aceea cu intregul ,
§i.cum ar fi fost f11rioasa, dar, in acela§i timp, birou, mobilierul ~i cadavrele, culorile lo.. r;•·i"'
s•ar fi §i distrat. Incepu sa topl'iie, bl'itand cu totul ajungand sa fie doar schitat §i neclar, ca ·
un picior, scurmand tot IDU§Chiul CU gbearele 1 in cele din Urma Sa se amestece CU culoarea tj
intr-un fel de gimnasticl'i aerobicaApentru cenu§i.e ce incepuse. sa acopere tot~l ~n jurul ~.
casele de nebuni. Exe~citii De Facut In Timp . meu §1 al blirbatului smead. Am pnvlt mtre- ~
Ce-Ti Ataci Victima. In tot acest timp conti- 1 gul proces fara sa rna alarmez, pr~a epuizat ·
nua sa-l scuture pe Cooge. Firi§oare de saliva nervos ca sa rna poatli speria ceva. In cele din
i se scurgeau printre buze. Scoase un galgait 1 urma, din intregul sanctuar allui Cooge nu
tandru, tanguitor, apoi deschise gura mai I mai ramase decat o canapea §i un fotoliu,
I
mult decat a§ fi crezut ca este posibil §i-l plutind in limbo. ~i sacul de panza allui
decapita pe Cooge. Un §UVOi de sange ii ta§ni Rebe~, p~ fotoliu: I~(li~idul cu piele into-
peste fata. Se opri din dans §i .rllinase perfect ··1 necata mt-1 arunca §1-mt spuse sa-l pastrez. : .
nemi~cat, cle parca ar fi vrut sa simtli aroma L-am privit atent. Un prinLmicut §i agil.·'
imbucaturii pe care tocmai o luase. A poi i Cbipe§. Ocbi negri §i ageri. In lume. a reala, ~
scuipa capul afara, iar acesta sari §i se rosto- mi-am zis, ar fi o persoana speciala. Nu un tip. •li!
goli peste mu§chi, las and o urma de firicele oficial, ci eel care pune o treaba in mi§care, • ~
purpurii. lzbi dupa aceea cu corpul de eel care poate schimba cu adevarat ceva.
pamant; o uria§li §i palida rnaimu1a a morlii 1 - Tu cine draco' e§ti? am intre'bat, U§U- ·
stricand o papu§a. Repeta actiunea de mai I rarea mea fUnd inlocuita de o noua nelini§te.
multe ori, pana cand ceea ce mai rarnasese I - Asta depinde, spuse el. A§ putea fi eel
din Cooge se legana moale, fara oase, in I mai bun prieten al tau, sau eel mai mare
mana lui cenu§ie •
§i cruda. Ridica le§tjl in I du§~an.
~ r•
dreptul ochilor, mspectandu~§i reu§ita, apoi [ In mod clar se sirntea.tn largul sau,
cocota terciul oribil intr-un desi§ auriu. !I afi§fuld un mic zambet multumit, §i atunci am -~
Se intoarse catre mine §i scoase un carait. §tiut cine este. Trebuia sa fie un juditor, unul
F~ii de piele atfunau de dintii lui strfunbi. dintre adversarii Satanici ai lui Cooge. Nimic
. PB.§i sal tat in directia mea. i altceva nu ne-ar fi putut salva din planul meu
Am incercat sa fug de-a dreptul prin U§li, llacut Ia intfunplare.
sa o dobor, aruncandu-rna asupra ei. Coastele - Deci tu e§ti unul dintre tipii cu magia :
rupte rna taiau pe din~~ntru. Un carait, mai I neagra, ai? am zis §i apoi am incercat sa-mi
apropiat, §i un val de miros fetid. Ccva trosni i ridic moralul flicand pe §mecherul: Te ocupi fl
imBm~~~~mm~mm~~mm~~~~~~·ri£·~·~~·~~~~~~i~~~mm~vE,.~!~~

56 Antici.oafia
 de taiat gaini §i vorbe§ti latina de-a-ndoase- 1 + Trebuia sa existe o victima, imi
lea... toate aiurelile astea? explica. Va fi omorit intr-un schirnb de focuri
- Asta e un mod de a prezenta problema. cu politia. Se va crede_ca a fost complice co
Se a§eza in fotoliu, picior peste picior, cei deja rnoqi. Tu nu vei fi amestecat.
apoi i~i irnpreuna :mftinile. Nu m-am sirntit deloc bine in legaturli cu
- A fost o incercare frumoasa, mica ta asta... poate eli Ia urrna fumelor nu eram un
operapune ... de§i lipsita de pricepere. Totu§i, tip atat de dur.
a reprezentat un p11favan excelent pentru pro- - ~i nici Ainsley nu va fi, continua el.
pria mea actiune. Jti sunt indatorat, Doar daca nu faci vreo mi§care impotriva
, - Nu §tiu de ce, dar rna indoiesc de asta. mea. Dadi te gande~ti vreodata sa rna tradezi.
lzbucni in dis - un ras pHicut, elegant, cat de pupn, eel mai bun lucru care se poate
care p&-ea o dinlensiune a puterii. . intfunpla este eli voi difuza ni~te dovezi care
..---- Cum ai tacut? l-am intrebat. ,. va vor irnplica pe amandoi in moartea lui
- Sa rna arnestec cu operatiunea ta? A Cooge. Cel mai rliu lucru ... ei bine, las asta
fost destul de sirnplu, dar n-ai in~elege. in seama irnaginapei tale.
Te-am Ullllarit de catava vrerne. ~tiarn ca, in - De ce facHoate astea, me~tere? Care-i
. cele din urma, vei actiona irnpotriva lui ca§tigu! tau?
Cooge - a§a ca l-am lucrat pe la spate. - Iti admir agresivitatea, punctul de
Nirneni nu poate fi absolut sigur, niciodata; vedere pragmatic. ~i m-ar costa mult timp ~i
pe efectele pe care le creeazli, dar unul di'ntr- efort sa recrutez §i sa antrenez pe altcineva.
ale mele - eel putin in phinul tau -_ era sa Vreau sa iei locullui Cooge. El era... subor:
introduc in ruda lui dorinta de a gusta sangele donatul rneu, cred ca acesta este termenul
lui Cooge. In ciuda acestd pofte, dupa toate potrivit. El nu §tia asta, bineinteles. Tipul era
aparen~le, nu 1-a gasit pe gustul sau. Parea al un prost. Era convins ca acponeazii singur, eli
naibii de dezarnagit. i~i apara proprietatea irnpotriva unor oameni
Chicoti intr-un fel morbid. care-§i dedicasera intreaga via~a Marii Arte.
Nenica, mi-arn spus, Peter Larson ar Nu ~i-a dat niciod~ta searna eli l-am foloSit
putea lua lectii de Ia ciudatul asta. M-arn chi- inca de Ia inceput. Insa in legatura cu proble-
nuit totu~i sa ranjesc ~i am chicotit §i eu slab. ma noastra ... iti voi cere sprijinul in opera-
- E§ti intr-adevar aici, rne§tere? l-am tilini sirnilare celei pe care ai incercat-o.
intrebat. Vreau sa zic, ce se intfunplii acurn ip Zarnbi din nou. Similare, dar mai bine puse
New York? Cum merge treaba asta ... adica Ia punct. Atata vreme cat imi vei urma
sa vorbe§ti cu mine acum? ~i ce-i tot rahatu' instructiunile, riscul va fi reclus Ia minimum.
asta cenu§iu? · Nu eram sigur ca-l credeam, dar nu
- S-ar putea,sa-ti explic rnai tarziu, 1 aveam de ales; daca-1 refuzam, avea s~ mli
replica sec. Deocamdata, fii :multurnit ca ai distruga cu una din operatiunile lui. A§a eli
supravietuit. Se a§eza pe fotoliu, in fata mea. mi-am tinut gura.
Cand te vei intoarce in New York, vei - Sacul de acolo - mi-l arata - va
descoperi ca Ainsley n-a plecat din aparta- contine, Ia revenirea ta ill New York, o serie
mentul ei. Nu va §ti nimic. Te va iubi intot- de casete ~i documente. In ele se aflii,infor-
deauna. ~-- matii in leglitura cu un numar de oarneni pu-
Ma biitu pe genunchi, a§a cum faci unui ternici din ora~. Detalii in legatura cu §per-
came ascultator. tori, perversiuni sexuale §i ~a rnai departe. ·
- Da-mi voie sa-ti spun cii rn-am striiduit - ~antaj? ain intrebat. Cooge se ocupa
ceva munca a face asta. Ai 1ncurcat teribil cu §ahtajul?
lucrurile 1n partea asta. Tipul cu pielea intunecata rna studie.
L-am crezut, convins ·de aerul sau de tip - Te deranjeaza perspectiva de a fi un
care da ordine, §i m-am gandit ca se putea §antajist? Mai inl!,inte de a-i fi putut
comporta ~a oricand. L-am mit pentru ches- ,.raspunde, continua: Irni inchipui ca a§teptai
tiaasta. sa te schimbi. Din punct de vedere moral ...
- Cum de §tii de Ainsley? · spiritual. Oamenii se a§teapta intotdeauna la
.. Nu-mi lua in seama intrebarea. asta atunci cand au de•a face cu Marea Artll
; -A trebuit sa-l sacrific pe prietenul tau. Tijml acesta de evolutie interioara pare sa fie
• -Rebel? un corolar Ia practicii. De fapt, in cea mai

Anticipafia 57
 mare parte, ei devin doar mai mult din;:peea erau miriadul intr-unul, §i m1icul hicru pe
ce sunt. Te vei adapta, sunt sigur de:asta. care l-am inteles tara §OVliiala a fost prapastia
· Trebuie' doar sa tii minte ell tipii pe care~i vei neagra a intensitatii lor, credinta pura §i unlcli
§antaja sunt doar ni§te rechini bine imbracati. fata de principiile §i materialitatea unei lumi
Mon§tri. Nu va trebui sa ai mai mult respect pe care o cuno§team prea bine.
pentru ei decat ai aratat fata de tine. Iar in - Nu, am spus, intorcandu-ma §i coho~
pfivinta operatiunilor pe care le vei executa rindu-mi ochii. Nu, cred eli n-are.
in numele meu, nu uita eli asemenea aqiuni, Aprobli din cap, ca §i cum ar fi fost de
cu rezultate la fel de ingrozitoare, sunt acorq cu ceva ce vazuse pe chipul meu. ·
jnfaptuite zilnic de catre politicieni, bancheri - Ei bine, rosti dupl'i un moment. ridi-
§i agenti de bursa. Diferenta este ca opera- candu-se in picioare. E timpul sa mergem. .
'tiunile tale nu vor fi atat de distrugatoare. Fadi sa pun intrebliri, l-am urmat. Era ciu~
Dadi te lini§te§te intrucatva, gande§te-te in dat Sa merg peste nimicu} acela cenU§iU §i Sa
felul urmator - nu vei face lucruri bune, in nu-mi fie teama c-am sa cad .. , ,poate §tiatri
schimb vei practica un fel de economic pana in maduva _oaselor ca rna prabu§isem
·neortodoxa. N u vor exista a tat de multe deja pana la ad!incimea finaHi, gasindu-mi
efecte secundare nefericite. adevaratul nivel. Se parea eli de jur-imprejti~' ·
l§i plesni palmele de genunchi, sublini- · rul nostru existau numai cuno§tinte. Literal
indu-§i ideea. vorbind. Posibilitatea incremenita in cuno~.:'
:. - Sa speram eli nu vei face gre§elile lui tinte de cauza §i efect palpabile. Rezultatul ·
Cooge §i ell vei §ti pana unde sa te intinzi. operatiunii trebuie, intr-un fel oarecare, sa fi
Am ramas tacuti pentru cateva minute. ajuns Ia mine, pentru eli in vreme c.e mer·.>
Nu rna simteam bine in prezenta lui, eram geam §i contururile unei.strlizi din New Ybrk>
intimidat. Nu. gaseam un loc pe care sa-mi incepeau sa apara din ceata sura ce parea sa'
odihnesc ochii, §i incepeam sl1 ml1 urnsc pen- se retragli, am inteles c~ trecusyra mai multe'·'
tru ceea ce §ti.am-cl'i se va intampla. Tipul luni, ca Ainsley §i cu mine locuiam intr-un·',
urma sl1-mi fie stapan, a§a cum imi fusese zgarie-nori din East Fifties, iar alianta mea cu·
.stapana hero ina, §i n.u puteam face ~ici un barbatul smead fusese pecetluita. Toti trei ne'
_afurisit de lucru in aceasta privinta. In cele plimbam, intr-o dupa-amiazl1 cenu§ie §i rece,
din unna am vorbit: de-a lungul strazii Treisprezece, indreptandu-
- Te deranjeaza daca te intreb ceva? ne spre bulevardul C din Alphabet City. Era
Un alt ranjet mincipos. zona uncle, nu cu mult timp inainte, tentasem
- Nu-ti promit un raspuns. moartea coridoare parasite §i pasarele sus-
- Cooge credea ca Diavolul §i Iadul §i pendate Ia inaltimea a §ase etaje. Tipul cu
.tot restul, chiar §i Skull City, nu erau dedit pielea intunecata spunea o poveste amuzant~·­
frectH. intelegi? Un mod primitiv de a privi i~ Ainsley r~dea ~a toa.te.!momenteh: potri~
spre ... §tii, spre posibil. Spre principii... v1te. Eram pnetem, arruct. Toata lumea era
Legi matematice ... chestii de-astea ... fericita, toata lumea avea succes. ~i totu§i;,'
Unna o pauza. nimic nu parea·Ia locullui. Ma simteam stan,:
~ Vrei sa §tii ce cred eu? spuse tipul eel jenit~ ca §i cum a§ fi aterizat pe o planetli ~ .
oache§;. clirei atmosfera §i gr~vitatie erau diferit~.
· - Ihfun, am incuviintat. putin de cele nonnale. In ciuda chipului fru- ·
C~u pe ganduri. mos allui Ainsley, in ciuda sentimentelor '.
- Imi inchipui ca eel mai bun raspuns ar mele pentru ea, acum 6 simteam ca fiind ·
fi sate intreb eu ceva. Ma fixa cu o privire impura, lipsita de viatli. ~i ml'i intrebam daca
plina de gravitate. Chiar are vreo importanta? noul :rpeu §ef n-o atinsese intr-un mod male-
Ochii i se frxara intr2ai mei. Erau negri §i fic, extragand din ea o picatudi de esent~L
stralucitori, precum obsidianul, §i cu toate Vantul salta §i tan bucati de celofan pana in
acestea, uitandu-main ei, i-am vazut pal- rigole. 0 grfunada de zdrente cu maini §i,
paind asemenea unor fHicari negre, am putut picioar~ dormea in spatele unui cazan (le,
vedea suflete rasucindu-se in chinuri, fractii gunoi. Inghesuiti intr-un intrand de peste
pe 0 paginli, am putut zan reflexii §i profun- strada, doi drogati car6ra le curgea nasul;
zimi, goliciune §i plinatate, lumina §i in tune- po§teau o tigara, arpncand priviri nelini§tite
ric. Constituiau o dovada impotriva dualitatii, in lungul strazii. l§i a§teptau furnizorul,

58 Anticipajia
~~ a§teptau sosirea viselor rapide §i frumoase. 0
~l cer§etoare trecu pe-acolo, mormaind moqilor,
~~ vantului, doar Dumnezeu §tie dirui fragment
~·~ din pierduta ei sanatate :ffiintala. Dintr-o
~"~ fundaturn. o pereche de picioare ie§ea de sub
r -
~
~
o bucata m?totolita de cart~n.
Nu-1 a§a, Larson? mtreba brunetul,
batandg-ma pe umar.
~ - Ihfun, i-am raspuns. ·
ifi - Ce nu-i in regula, iubitule? rosti
~ Ainsley, apudindu-ma de brat §i lipindu-se
~ U§Or de mine.
~ - Nimic, am spus. Doar rna gandeam,
~ asta-i tot.
~ - Sa te gande§ti prea mult e un lucru
~ periculos, Larson, chicoti incantat de sine
i; tipul cu pielea smeada. Bucura-te!
~ Uitandu-ma Ia el, am §tiut ca nu rna voi
~~ opri. Mai devretne sau mai tarziu, avearn sa-l
fi pun Ia incercare. Acest lucru era ceva impli-
tJ cit in relatia noastd\, a§a cum fusese §i in
~~ relatia mea cu Cooge, insa inevitabilitatea
~~~ confruntarii noastre nu Jilli tulbura, cum nu
~1 rna speria nici posibilitatea infdingerii. Erarn
:~ incordat din punct de vedere spiritual, ca
~ urmare a trecerii bru§te de Ia violenta din
~ Skull City Ia strada aceasta moarta, dar nu
~~ asta constituia motivul tristetii mele. Ceea ce
~~ rna deranja era faptul eli §tiam; ceea ce
~ otravise aceasta clipa era faptul ca eram
~~ con§tient de circumstante §ide aceea indem-
~ nul brunetului- "Bucura-te!"- fusese o
~ cumplita ironie. . Imi dlideam seama di ea credea eli §tie ce
i!J Pe vremea cand rautatea inerenta lumii
~ parea un mediu potrivit pentru ostracizare §i
~ disperare romant~ca, pe vremea cand pana §i
~ chinurile mele pareau emblema unei
~ razvri\tiri, iar New York-ul avea pentru mine
~~ ceva misterios §i supranatural, care-i ascun-
~ dea uratenia ... pe vremea aceea, viata era un
:;1 ocean care curgea pe langa mine, stimulan-
~ du-ma cu varietatea curcntilor slii, prea vast
~ §i complex pentru a fi inteles vreodata.
~ tru faptul di §tiam, imi doream sa fiu golit, sa
1
~
Acum, mzestrat cu vederea de ansamblu care
vine odata cu controlul. n intelegeam mult
prea bine. Mi-am dat seama ca raul nu este
~J gre§it in esenta. Ceea ce ne face sa devenim
~ ticalo§i este cunoa§terea pe care o avem
~ d~spre. ra~; intelegerea ~~schinanei plina de
~ v1cleme §1 a preDicatonet noastre, este ceea
i
l
i\l
ce schimba raul simplu in .complicitate
adevarata §i vina. ~i. o data ce aceasta trans-
formare se produce, suntem aruncati undeva
~ sus, departe de restul omenirii, devenind
~~~~~r~:~;~~1~~:C~~!~i~~~~~~~~sm~~~mm~Smor~i~nECa&asEa~p8u~
1\ntio;oa/!a ===============================,59
sunt arse de flacara cunoa§terii, asemenea
vulturllot de piatra visatori caie privesc in jos
catre Wall Street cu ochi goi §i neindilratori,
sau poate asemenea acelor ciudate Dipturi
inaripate care stdibat cerul de deasupra lui
Jaddo. ~tim, §tim, dar nu putem uita nici
mlicar pentru o clipli conditia de bazli care
ne-a permis sa §tim... §i asta mai ales in New
York, orR§ul care are eel mai mult con§tiinta
rliului din el, unde in fiecare zi, prin~i in acel
stup in putrezire, suntem nevoiti sa infruntam
rezultatcle jalnice ale complicita1ii noastre,
blestemati sa gandim, sli vedem. sa simtim §i
Sa traim impreuna CU oameni rai, Cll ffiOn§tri
§i cu oameni imbracati in costume, ai caror
ochi nu coniin nici un raspuns. M-am uitat cu
un sentiment asemanlitor invidi~i la drogati, la.
cer§etoare, Ia barbatul tara un carnin care se
rasucea sub plitura lui de carton; Pareau ni~te
ingeri ce locuiau pe fundul cerului meu.
Crlipati, inspaimantali, stricati. indurerati. Cu
toate acestea, desavar~iti in ignoranta lor, capa-
bili sli poata folosi ragazul oferit de Iipsa de
gandire, golul total din sticle §i ace de seringli.
- Haide, Larson, spuse barbatul cu piele
intunecata §i privirea lui fixli pliru sa rna
avertizeze; cred di intelesese ce simteam §i
rna sDituia sa nu incerc sa mli impotrivesc
inevitabilului. 0 sa intarziem la petrecere.
Ainsley rna lua de mana.
- Haide, iubitule, spuse ea tandru. Hai
sa pJecarn de-aici:
simteam eu - vreo urma de remu§care in
legatudi cu trecutul, vreo vibratie morbidli
provocata de mediul acesta. Dar atunci cand
am pomit spre centrul ora§ului, indreptan-
du-ne catre viala noastrli din cer, spre cuibul
nostru plin de lux §i de putere, nu rna
gandeam Ia trecut sau Ia pllicerile ce mli
R§teptau, §i nici mlicar la problemele pe care
llffi1<l sli le am de infruntat cu tipul eel smead.
Imi dorearn doar sa rna pot ierta pe mine pen-
plutesc, sli planez, imi doream ca prin magie
sa pot intoarce lucrurile §i, indiferent dit de
ingrozitoare ar fi urmarile, sli trliiesc din nou
o viata .0are sa nu fie examinata, aid, in acest
loc cu posibilitliti nelimitate, in OrR§ul atat de
frumos, incat i-am repetat numele, in orli§elul
cu rechini §i turnuri.
SFARSIT
Traducerea:
 in ...
CONfXlUNfA - ~tiam eli veti spune §i asta. Am traris-
mis creierului dumneavoastdi sa va fadf sa
pronuntati: "Trebuie sa progresam". Tot ce~
ce faceti este in urma ordinelor mele. Dr.
de Barry N. Malzberg . Nevins da cu pumnul in birou dupa care,:Se
ridica iritat. Acesta este modul in carifse
sfiir§esc, de obicei, discutiile noastre. . :::
'Numele meu este Donald Alan - N-a§ vrea sa-mi pierd dibdarea cu·tine,
Freem. Am opt ani. Pot face orice zice el, dar nu cooperezi deloc. Nici ma9ar
prin puterea mirttii mele. ii pot face nu incerci sa. . . . . ·'
pe oameni sa spuna exact ce doresc eu; ii pot - ~tiam c-o sa spuneti §i chestia as(a.
face sa se comporte conform predetenl1i- ~tiam inca inainte ca dumneavoastra s-o §titi•
.·narilor impuse de mine: Am avut din totdea- §i tot eu v-am tacut sa dap cu pumnu-n birou.

I.
~ una acest dar. Va tcmeti de mine, ii mai spun, dl\f nu· tre-
Din pricina capacitatilor mele, oamenii se buie sa va fie teama. N-a:rn sa va fac ri.ido-
tern de mine. ~tiu c~-i pot controla §i ca le data nimic rau. N-am sa-i fac niciodat.a ~e
pot anula vointa, §i asta-i inspai.manta fiindca oamni s-o incurce.

1,.
~ ei nu dorei;c altceva decat sa-§i mentina Dr. Nevins ofteaza zgomotos, i§i um~a
iluiia ja.lnicelor lor libertati. Drept urmare, obrajii, i§i ba!B-ie capul.
~am fost pnut sub supraveghere de la varst~ de - Vorbim noi de asta data viitoiife,
· ;·

cinci ani, cu deplinul acord al plirintilor mei, Donald, zice el. Sa te mai gande§ti la c~ef-
~ pe, spezele societatii care rn-a prins in cap- tiile as tea... .
canll - Eu am vrut sa spuneti a§a, ain sublijif,at
. Dar nu sunt ingrijorat. Aceasta institutie eu, §i pe cand dr. Nevins se ridica, iar rniii~
nu-mi poate controla puterile. Min tea mea se mea i-a ordonat sa-mi deschida U§a §i ~a ri,ta
zbate §i erupe, rna duoe dincolo de eforturile expedieze afara cu un mic gest furios~.Jn
lor deplorabile de a rna tine sub cheie. Pot vreme ce pe obraji ii aplirusera mici pete ro~ii
face tot ce vreau. Intotdeauna a fost a§a. din cauza nervilor. Face exact a~a. Plec. La
capatul coridorului ii mai trimit un mesaj, sa
§i trlinteasca u~a ceea ce se §i intlimpla, eli un
...,... Trebuie sa privqti adevarul in fata. clamplinit metalic.
Donald, imi spune dr. Nevins pe parcursul
· uncia dintre intrevederile noastre sapHi- Nu mi-am educat aceste puteri ale mih~i.
1 rnanale. Daca nu te hotadi§ti sa faci fata Mi-au venit din plin. Nu-mi amintesc vre-
n realitatii, vei trai in acest fcl pfula la Sfiir§itul mea, nici chiar cand eram §i mai mic, in 'care
< zilelor tale, iar eu nu doresc ·sa se intlimple sa nu fi putut sa-i oblig pe oameni sa f~ca
asta. E§li foarte talrtir, extrem de inteligent, ceea ce doream. Cand aveam §aSe ani,.'~~
· dar. e§ti maleabil. Credem eli vei fi capabil sa fost vizitat de un individ ciudat cu car~:~
. te dezbari de aceste apudituri. Dar §i tu tre- avut o disct,ttie indelungata. El mi-a dezva,l~it
buie.sa ne aj uti. ca eram primul dintr-o super-rasa, pripia
Ma afund in scaun §i privesc mutra fiinta umana cu aceste capacitati §i dl el' 'fh-
rotunda §i crispata a doctorului Nevins, apoi. sese trimis din viitor sa faca cercetru-i pe
rna uit pe fereastra, spre locul de joaca unde . ace(\sta tema §i sa aiba grija de sanatatea
copii de varsta mea bat mingea la nesfiir§it in mea. Mi-a promis eli puterile mele se vor
distractiile lor smintite. dezvolta de-a binelea §i ca la varst'a adultli
- Eu v-am facut sa spuneti asta , am voi fi capabil de reproducere, §i eli o feineie
subliniat eu. Ati spus-o fiindca v-am ordonat va aduce pe lume copii ca ~i mine. Peste. zeci
eu s-o faceti. , de mii de ani; urma§ii mei vor fi rasa d9mi-
- Donald, nu mai poti continua sa te nanta pe aceasta planeta, iar· cu puterile lor
comporti in acest mod. Trebuie sa progresam vor cuceri cosmosul §i vot inventa tna§ini ale

60 ========================= Anticipafia
 tiillpu~ui. Un~ ~;~::::::·~,~~~:a';";~··::~T''"'r -
Da, spune dr. Nevins batandu-mii pe
savant de-al lor pentru a ajunge la mine sa I umar §i conducandu-ma la U§a. asta este de
facii cercetiiri, sa estimeze progresele mele §i 1 mare ajutor, Donald. Pune capat intrevederii
sa rna asigure ca. pe termen lung, toate difi- noastre atat de rapid incat imi dau seama prea
cuWitlle mete vor disparea. "Vei fi tinut tfuziu eli n-am avut nici o posibilitate sa~l fac
multa vreme intr-a anumita institutie", rn-a s-o sf'ar§easca a§a cum i-am ordomit eu. Este
prevenit individul, "dar, in cele din ~ la prima data cand se intampla a§a ceva,§i ml
adolescenta. vei invata sa minti §i sa-ti simt, pe undeva, dezorientat. lmi amintesc eli
~. cunzi forta. Vei declara di ti-ai dat seama ~pa.na §i dr. ~evins are o anumita viclenie in
eli nu mai controlezi pe nimeni, iar ei te vor el §i eli trebuie supravegheat.
elibera crezandu-te vindecat. Pe tlicute, iti vei , - .·.
planta srunanta §i 3§a mai departe". .• ' .
----,Dar eu nu vreau sa-i mint, i-am spus ' Creatura vine la mine chiar in noaptea
eu. Sunt nW:ndru de puterile mele §i §tiU di:i urmatoare §i-mi spune ca este extrem de
scoate din sarite cand mii ambalez §i nu vad afectat. ii simt agitat.
nici un motiv pentru care sa-i tratez pe ace§ti - Nu trebuia sa le spui de mine, zice.
inferiori mie cu orice forma de curtoazie. N-a fast o chestie foarte de§teapta. Donald.
Poate ca n-am spus chiar a§a. A veam Poi sa ne dai peste cap toate calculele, intre-
doar §ase ani. In ultimii doi ani am invatat sli gul proiect al viitorului. Acum se vor ({.Oncen-
citesc foarte bine §im-am deprins sa ina tra asuera acelor elemente care sunt mai
exprim intr-o rrianierli mult mai sofisticata. . importante. ·
Probabil, reU§isem sa-i spun extraterestrului ' - Nu,mi pasa, raspund. §i in afara de
ca voi face ce vreau eu §i nici el, nici altci- asta, eu te-am tacut sa spui asta. ·
neva, nu rna va putea opri. La §ase ani eram , - Nu, Donald. Asta este o treaba foarte
maret, dar de atunci parcli m-am mai potolit. important~L Trebuia sa rlimana secretul no~­
Vorbesc §i rna simt ca atunci, dar am irivatat tru. Sunt foarte ingrijorat.
sa nu exagerez cu lucrurile astea. - Eu am vrut sa fii 3§a. T!-am umblat la
- Am sa mai revin ca slHi mai observ creier ca sa fll irigrijorat. ·
progresele, mi-a zis tipul, dar tu trebuie slHi -Se vor concentra pe chestiunile de
duci propria ta existen{a. baza, Donald, §i te vor convinge ca totu-i o
~i mi-am dus-o. El a revenit numai o data aiureala. Poti zdruncina intregul tr'aseu tern-
de atunci pentru o scurta convers.atie. Accept poral. 1

faptul ca sunt pe cont propriu. -Dar chiar §i vreau asta, zic, traseul
Dr. Nevins I§i pierde rabdarea §i bol- I temporal este tot ce vreau; cred c-am sa ml
borose§te ceva despre cum o sa-mi dea mai descotorosesc de tine, §i atunci fac ceva cu
I
multe "injectii" §i "ace" §i "medicamente" mintea mea care face ca.individul sa disparl
daca nu cooperez cu el, §i pentru prima data j cu un huruit pro fund; de parcli nici h-ar fi
chiar ca rna scoate din sante. li povestesc de· fosi vreodata aici, §i de fapt, nici nu m-am
creatura aceea §i de pactul pe care 1-a tacut intainit vreodata cu asemenea specimene.
I!

cu mine pentru viitor. Dureazii pana ce ter- Ba-mi trece prin cap cain toti ace§ti ani; dr.
rilin §i, cand se intampHi asta, dr. Nevins da Nevins n-a flicut altceva decat sa incerce sll
din cap cu o expresie amabilli §i zice §i el: rna ajl).te §i ii datorez cooperarea mea:
- Ma bucur foarte mult, Donald. In impreuna, noi doi vom rezolva toate astea, §i
sf'ar§it mi te destainui: incep sli constat eli este de-a dreptul plictisi-
- Eu v-am tacut sa spuneti asta. (or sa faci ca toate sa se iritample dx_act cum
~. incep sa intrevad fantasmele care stau dore§ti. Cealalta cale este mai interesanUl.
la originea conditiei in care te afli. Acum Ani sa-i las pe ei sa faca ce vor. Pentru un
putem incepe sa lucram. Ne-ai creeat posibil- timp.
itatea unui inceput. Sunt foarte multumit. . I
- Eu v-am ordonat sa spuneti mul{Umit. Traducerea':c
Grice va spun eu, dumneavoastrli executati. 1 Silviu Genescu.
. '. . l"~<±'£·''fi'•'Tii'h.F<'<l'•liii•Tl'iHiJ:·w;
~''ili>u~··••<iti;·"·u"'ill!'"'i!l:'!Emlmi!l!mi!Bili!i!l!!ml!li:l'mi!mi:ii!lliil!mll!ai:IWl!li!ml!mi!lli!li!iD:Id

Anticipajia 61

SF SAU IPOTEZEiL
T otul se petrece din doua in
doua zile, intr-o casa
obscura din marele ora~
brazilian Recife, Ia trei ore
de zbor departare de Sao Paolo.
Aproximativ doua sute de pacienti
. a!iteapta rabdatori aparitia unui spirit.
In orice caz, bolnavii sunt term convin~i
ca sunt operati de forte supranatur·ale.
Ace~ti oameni provin din cele mai
diverse medii ale societatii braziliene;
M (Q)rt1t1lllll
cu~ (O)]p~Jt~uli
multi dintre ei nu-§i pot permite sa
apeleze Ia un medic, altii sunt oameni
de afaceri bogati, academicieni,
oameni politici - cu totii convin§i ca aici
i~i vor gasi vindecarea atat de dorita. ·
Misteriosul medic pe care Tl a§teapta
toti ace~ti oameni are 35 de ani ~i este
doctor in medicina; numele sau: Edson
Queiroz. Tn ciuda tineretii sale, a
devenit deja o legenda vie, fiindca-
dupa cum declara el insu~i - if reincar-
neaza pe celeprul §i de mult decedatul
chirurg german Adolph Fritz. Mai exact
spus, spiritul acestuia popose§te
vreme de cateva ore in trupul colegului.
sau brazilian ~i-i dirijeaza mainile, lfl
timpul operatiilor chirurgicale.
Un bluf? Un true extrem de rafinat?
~arlatanie? Chestiunea nu-i tocmai
simpla. Pentru a incerca intelegerea
.tenomenului, vom aborda cateva.
cazuri tratate de Queiroz. Unul dintre
62 ======================= Anticipajia
cele mai reprezentative este cazul
judecatorului Carlos Gama din Sao
Paolo, caruia dr. Queiroz i-a tratat fiul
de 8· ani, bolnav de sindromul imuno;;
depresiv deficitar, "medicul cu doua;
suflete" fiind unica speranta a,
judecatorului.
Ceea ce s-a petrecut cu micutu!
Philippe este de domeniul fantasticului~
·
lata ce declara insu§i judecato~ul
Gama: "Edson Queiroz, care, dupa·o
scurta meditatie, a intrat in transa, s7"a
transformat, pur §i simplu, in alta per-
soan a, Tn fata ochilor mei. N-a mai
ramas nimic din vechiui chip. Fata i-a
fost invadata de transpiratie, ochii i
s-au afundat in orbite §i, ceea ce a fo~t
eel mai ciudat, vocea i s-a schimbat
complet. Suna straina, aspra, iar por-
tugheza sa avea un puternic accent
german". Dar nu aceste lucruri 1-au
impresionat in mod deosebit pe
judecatorul Gama. Ceea ce 1-a dete~~
minat sa creada nezdruncinat rn
fenomenul Queiroz, .este faptul ca fiul
sau a fost vindecat, in urma unei
simple intepaturi cu un ac de lungime~
unui deget, introdus in coapsa stanga
a copilului. Judecatorul i~i continua
marturisirea: ".In acea clipa, fiul meu
s-a speriat §i a vrut sa tipe; Dar ccdr.
Fritz» - caci a§a trebuie sa-l numesc-
1-a lini~tit'. Abia dupa cateva minut,e.,
cand i s-a extras acul din'coapsa,
Philippe ~i~a revenit complet, pararnd
chiar vesel. Mai tarziu mi-a marturisit
~~~~~w;~~'l..W.!I!~~WFrUW-trerwfliJ(I·r"''''" -

~~ can-a simtit nici o durere". ochiul drept. Unei batrfme de 60 de ani

'i1 La un consult ulterior, Ia Clinica i-a extirpat o excrescenta de pe §oldul
:; Universitara din Sao Paolo, medicii au stfmg. Unei tinere coco~ate i-a indrep-
~~ ramas stupefiati: raportul globulelor tat coloana prin ruperea §i apoi rearan-
}f sanguine se reglase, compozitia 1 jarea vertebrelor in mod firesc.
t~ sfmgelui redevenind normala, astfel i Dr. Gerardo Guytterez,de Ia Clinica
I
r1 incat apaticul pacient de tiumai 8 ani Centrala din Sao Paolo, care
~i se·transforma:se din nou intr-o fire I ,urmare§te de multa vreme activitatea
.\~ vesela, bucurandu-se de copilarie. ciudatului medic, declara, Ia randul
~~ "Nu a existat nici o legatura cu J sau: "Din punct de vedere medical nu
;,j acupunctura. Vindecarea se produce sunt in s!are sa-mi explic ce se
j
t-~ prin transferul de energie pe care o intampla. In condilii norma!e, ace§ti
j;j primesc de Ia dr. Fritz. Eu sunt doar . 9ameni ar trebui sa urle de durere.
!1} mediumul sau ... ", declara insu~i I lnsa, nu se intampla a§a §i nu §tiu
!1Jr Queiroz. ! care-i motivul. Ciudat este ca ranile se
W' Adevarul este ca ceea ce se I inchid deosebit de rapid !?i uimitor de
\;~ petrece in timpul operatiilor ar pune pe 1 perfect. Aproape ca nici nu ramane
fJ fuga orice pacient: tara anestezie, tara ! vreo cicatrice dupa astfel de interventii.
~~~ o igiena minima, Queiroz opereaza ba 1 Ceea ce se petrece incasa dr. Queiroz
1;~ cu bisturiul, ba cu un cutit simplu de n-are nici un fe·r de legatura cu genu I
bucata.rie, disloca tumorile cu mainile 1 de chirurgie cunoscut. Dar asta nu
r::_:_

~ goale, coase cu un simplu ac, folosind inseamna ca el e un §arlatan.

I
~ ata de cusut obi§nuita. Trateaza astfel Rezultatele interventiilo_r sale- nu
~~ pan a Ia o suta de cazuri pe noapte, denota absolut deloc a§a ceva!"
l'~ caci operatiile incep intotdeauna dupa Explicatii pentru acest 'tenomen se
~; apusul soarelui. intre "interventii" nu-§i pare ca au doar speciali§tii in parapsi-
ij spala niciodata mainile. lnstrumentarul hologie. Ei sunt de parere ca bioener-
~ cazut pe jos il ridica §i continua sa-l gia §i puterile spiritului impiedica ivirea
~ foloseasca, tara a·se interesa catu§i de 1 complicatiilor §i determina, in scurt
~~ putin de o minima sterilizare. · , timp, vindecarea.
~3 lata c.ateva cazuri, descrise de Un fapt es-te cert: de ani de zile,
~ reporteri ce au asistat Ia operatiile doc- autoritatile brazlliene supravegheaza
~ torului Queiroz: activitatea dr. Queiroz-Fritz, in spe-
~j Pe masa din bucatarie se afla o ranta ca pacief)tii lui vor acuza compli-
~l femeie intre doua varste, cu bustul catii ale interventiilor ciudatului medic,
lJ dezgolit. Nu este anesteziata. Cu o ciu~ pentru a-i inchide clinica. lnsa -tocmai
il data taietura rapida, Queiroz-Fritz Ti pacientii sunt cei care il sustin. Ei
~l despica sanul stang §i, cu ajutorul unui declara razand: "Criticii doctorului
J cutit obi§nuit, ii extirpeaza o tumoare Queirqz nu au nici o §ansa,' tiindca
~ de marimea unei cire§e. Degetele sale secretul sau e eel al credintei in pute-
4fl cauta cu profesionalitate §i alti noduli, rile spiritului care-1 viziteaza".
~ ii indeparteaza ~i pe ace§tia, ·dupa 1 · ·
1H care inchide rana cu o cusatura in I Traducere ~i adaptare:
j[f zig-za.g. ii aplica apoi t7m~ii un plas: l Pavel D. Constantin
lP. ture §I o conduce spre 1e~1re. AJunsa
I;~ afara, pacienta le spune tuturor: "N-am 1
IU simtit nimic!" ,
!t} ln aceea§i noapte, i-a indepartat I
~~ unui tanar de 14 ani o tumoare de pe
iikz.rr-~~;~:e._..,-.L\)j;\iJim~~~,-[j!-~'mi:!1121!~i!Ifllll!imllili!mi!E!Smiili!Bi5!1'5mll!B:m!2E!llill!lili!Eii!i!ISI!II

63
l~~rrvir<ntJ"r'..."- • ' '

''i
~
ABC
· - U
I . le vom enumera: calc pentru tu~ ~i
creion colorat, film- pe care dis-
t• •e SF punerea culorilor se face in ordine
·1
.• gra ICII · .(Ill) ~i
!!1.

inversa (mai intai conturul, detaliile

apoi suprafetele de culoare), panza,

1-
lemn. in general acestea se reco-
de Walter Riess manda pentru alte genuri artistice,
. cum sunt: arhitectura, animatia, pic-
.
~
~;~.
~.: ·
:
A
.1 tura de ~evalet.
Pe suportul ales va trebui sa
ntrebat fiind adesea des pre schitam mai intai, in lin if mari,
·

tehnicile folosite, despre culo- desenul asupra caruia ne-am hotarit.

rile ~i suporturile pe care Va recomand sa nu lucrati direct pe
~~ desenez, am realizat ca suportul pe care 1-ati ales. Daca veti
~ raspunsul· nu poate fi dat in d~sena mai intai pe altceva, veti
Ill grabs ~i ci toate acestea reprezinta observa ca poate trebuie sa faceti
tl un tot unitar. Cele ce urmeaza vor sa mai multe schite, ca este r'nai nimerit
ll va spuna in sa ~i ca, dupa o perioada sa incadrati desenul mai sus, mai jos,
i1 de cautari ~i experiente, fiecare dese- sau cine ~tie. cum, ca ati ~ters ~i .
~~ nator i§i stabile§te propria sa hartia s-a deteriorat etc. Dar, este
~ maniera de lucru, elaborand creatii foarte u~or sa transferati o schita
:~1 proprii, inconfundabile. buna, de care sunteti multumiti, pe
~i lata ~i jaloanele principale: suportul pregatit, cu ajutorul hartiei
~i Suportul, materialul pe care de calc. Se copiaza desenul, se da pe
!I desenam, e bine sa fie nedeformabil. spate cu creion negru, se plaseaza
~~ Veti scapa ·de multe neajunsuri daca · pe suport, se redeseneaza. Astfel,
~ veti li~i o hartie de desen bur:' a pe- o desenul apare acolo unde dorim, fara
~ bucata de mucava de 3-4 mm stangacii. in plus, sllnt situatii in care
~ grosime pe care veti pune dupa am acoperit schita cu culoare ~i nu
r~ aceea culoarea. Lipirea se face cu ·. mai ~tim ce e dedesubt; atunci, faptul
·~ aracet; este insi indispensabil s'a ca avem un desen martor, e foarte
t.:i urmariti procesul ca~erarii 'Stand bine. ·
1tj langa cineva care a mai ·facut a~a Tn cele ce urmeaza, considerand
::1 ceva ~i exersand apoi singuri. ca al?ternerea culorii cu pensula este
:f~ Fiecare operatiune are tainele ei, cat de cat cunoscuta, sau ca, oricum,
!~~ imposibil de transmis oral sau in nu poate fi deprinsa decat exersand,
j!l scrls. Se poate Iuera l?i pe hartie lipita am sa rna opresc asupra unei tehnici
:;1 pe contur (1 em de jur imprejur) pe o spectaculoase ~i care, cred, repre-
l ! plan~eta de desen. Hartia se uda·~i . zinta visul fiecaru! realizator de
I
~ se intinde, apoi se picteaza; dupa desen SF: aerograful. Cuvantul
k1 uscare, se decupeaza, partea lipita definel?te aplicarea culoriipe suport
I
!~ ramanand pe1Jian~eta. Totul areca cu ajutorul unui jet de aer dirijat.
~l seep evitarea ondularii desenului in Aparatura necesara este urmatoarea:
~j cazul in care se lucreaza cu te~pera, - compresorul, care scoate aerul
irj acuarele sau vopsele de apa care cu o presiune de aproximativ 2,5
;~ deformeaza suportul. Mai exista l?i atmosfera; se cumpara de Ia firme
[l:.~~";!~J!?.!!!!!:,!.e?!t, pe car~ d.o~':w specializate (ROTRIN.G - Repre-

64 ========================== Anficipafia
zentanta) sau se folose~te compre-
sorul unui frigider dezafectat.
- aerograful propriu-zis, Ia care
aerul de Ia compresor ajunge printr-
un furtun de cauciuc. Arata aproape
ca un stilou, fiind prevazut cu un mic
recipient in care se plaseaza culoarea.
Aceasta este apoi pulverizata pe
suprafata cu ajutorul unui tragaci,
prin jet controlat. Grosimea de pul-
verizare variaza de Ia cativa mm Ia
cativa centimetri, granulatia (stropii),
de asemenea, este variabila (pulbere
sau vizibila). E nevoie de multa
indemanare, care se capata lucrand,
pentru a controla toti parametrii, Ia
care se adauga vascozitatea vopselei,
inclinatia suportului etc.
Se pot folosi bucati de carton
decupat (l?abloane) pentru a controla
suprafetele colorate, fixate cu mici
greutiiti pe suport. Daca ne propunem
sa desenam, de exemplu, o planeta pe
cerul noptii, vom proceda astfel:
dintr-o hartie mai groasa decupam un
disc, cu diametrul planetei; il plasam
Ia locul lui pe cer §i il fixam cu o mica
greutate (o piulita, spre exemplu); pul-
verizam apoi tot cerul cu negru. Dupa
uscare, ridicam discul. Dispunem de
o pata alba, perfect rotunda. Luam
acum hartia din care am decupat dis-
cui §i o plasam cu gaura peste "plan-
eta". Pulverizam cu albastru deschis
radio media buzau
Aleea 1ndus1tiilor, 1
O.P. 1. C.P. 101
planets. Ridic~m cartonul cu gaura,
suflam o umbra neagra semicirculara
intr-o parte, apoi o pata alba
(suprafata luminata de soare) de
cealalta parte. Priviti apoi efectul; cu
nici un alt instrument nu puteti face
a§a ceva.
Vopselele folosite pot fi speciale,
de§i Ia noi ajung mai greu §i Ia un pret
considerabil. Puteti folosi insa tem-
pera, pe care s-o diluatl pana curge
din pensula, dar nu mai mult, Ia care
adaugati 2-3 picaturi de aracet pentru
fixare.
Daca peste suprafetele pulverizate
marcati cu pensula, clasic, detaliile,
obtineti efecte deosebite, care va vor
da satisfactie. Aceasta este o tehnica
laborioasa, care necesita exercitiu 'i
spatiu de lucru adecvat. Nu poate fi
folosita in graba, pe coltul mesei, ea
necesitand §i o investitie prealabila.
incheiem aici succinta noastra
prezentare, cu speranta ca SF-ul se va
bucura '' pe viitor de interesul dum-
neavoastra, beneficiind in plus de o
grafica spectaculoasa, ale carei viziu-
ni §i culori sa ne poarte spre galaxii
inca nebanuite.
tel. 40-38-446605
fax. 40-38-446604
R 0

• LUCIUS SHEPARD
• BARRY N. MA.LZBEilG
AVEL D. ~ONS1' N
ALTE RIESS ~· · ..