SOCIETATEA

$TIINTA & TEHNICA S.A.

anticipatia
Revista lunara de literatura ~i arta SF
Societate cu capital de stat, (nr. 525/august/1995)
funcponand sub egida editata de Societatea "~tiinta & Tehnica" S.A.
Ministerului Cercetarii §i
Tehnologiei, inmatriculata in
Registrul Comeqului
cu nr. J 40/6775/1991

Consiliul de administratie
lOAN ALBESCU- director
NICOLAE NAUM
TURLICA LILIANA
Director onorific
ALEXANDRUMURONOV
Redactor literar
MIHAI-DAN PA VELESCU
Trenul progresului (Ill) -1
Tehnoredactor
PAVEL D. CONSTANTIN Alexandru Mironov
Copertil
VICTOR SFARLEA

Difuzarea Paradoxul literaturii SF - 3

CORNEL DANELIUC Voicu Bugariu
MUGUREL NITULESCU
(telefon: 617 58 33 sau
223 15 30, 223 15 40,
int. 1151)
Adresa: Piata Presei Libere
nr. 1, Bucure~ti, cod 79781
Telefon: 617 58 33 Skull City (•)- 6
Fax: 222 84 94
Tiparul Lucius Shepard
Tipografia "INTERGRAPH"
Telefon: 769 35 68

Abonamentele se pot face Ia

oficiile po§tale, precum §i
direct la redactie. Cititorii din
strainatate se pot abona prin Coroziunea roz - 24
Rodipet SA, PO BOX 33-57. Costi Gurgu
Fax: 004-1-312 9432 sau
004-1-312 9433. Telex: 11995
Piata Presei Libere nr.1, sect. 1,
Bucure§ti, ROMANIA.

Po~ta redactiei -
POLITIQUE FICTION
Trenul
progresului (Ill)
de Alexandru Mironov
. u sper ca, de cand a aparut ulti-
E mul editorial, trenu"I progresului a
~~ imbarcat cati va pasageri de pe
aici (de pilda, pe angajatii firmei bucu-
re~tene SC Omnis, a caror medie de varsta
este de 27 de ani, conditiile de angajare la
firma fiind ca media obtinuta la absolvire
(liceu, facultate) sa fie de peste 9.50, ~i ca
oamenii sa se priceapa la matematica
(auzi !) ~i informatica. Din realizari: insta-
larea unei retele informatice pentru Banci
- vorbesc de programele necesare - ceea
ce le-a adus o frumu~ica cifra de afaceri:
400 000 000 lei!, soft pentru un sistem
international la cateva spitale franceze
etc.
J. Este vorba, bineinteles, numai de
pasagerii "celui de al treilea val", cei pen-
tru care culegem idei de schimbare ... §i
pentru care campania norvegiana
Klaveness a propus un sistem de
§COlarizare pentru meserii. ~i profesii nece-
sa~e navelor maritime de marfa §i
pasageri (in afara de profesia de ofiter §i
maistru, pentru care exista ~coli foarte
bune §i Ia noi). Klaveness propune o
§COlarizare ultrarapida ~i eficienta, CU cat
mai multa practica i'n Romania, in
Norvegia, pe mare, in exercitiu §i se
ar;ltau gata sa colaboreze la dezvoltarea
instruirii pentru meseriile §i profesiile
legate de navigatia pe Dunare unde, clar,
este loc pentru mai bine §i mai mult.
Am comunicat, la t~mp, celor respon-
sabili, intentiile companiei norvegiene §i
sper ca nu ne-am limitat numai la: "lasa,--
Anticipafia
frate, nu ne invata aia pe noi, §tim foarte
bine cum sane gospodarim ...". .
Nu, nu §tim inca foarte bine sane gos-
podarim §i - mai ales - nu ne bantuie
deloc spiritul schimbarii!
2, Tot Klaveness ne~a mai facut , o
propunere, foarte interesantl1, legatl1 de o
latura a strategiei asumata: Romania va
folosi §i i'n secolul viitor gazul metan pen-
tru nevoile casnice, petrochimie etc.
Ceea ce inseamna ca, dincolo de con-
ductele care vor aduce gaz din Siberia,
Kazahstan, Tukmenistan §i care vor trece
prin Ucraina sau Ungaria, va trebui sa
dezvoltl1m (strategic!) §i aprovizionarea
cu gaze lichefiate din Marea Nordului.
Transportate pe mare §i descarcate in
instalatii §i containere speciale, i'n termi-
nalele din CaUlra~i (sau Galati sau Braila
sau Oltenita sau Giurgiu), gazele astfel
dobandite ne vor asigura ... lini§tea
sufleteasca, ferindu-ne de aventurile
politice ale vecinilor.
Subiect de meditatie, nu? ...
3. Globalizarea for[ei de munca este
inevitabiHi, pe o planeta la care cad, unul
dupa altul, toate "zidurile berlineze".
· Exemple: programi~ti indieni (buni la
matematica) foiesc prin californiana
Sillicon Valley; firma Texas Instruments
trimite frecvent din Dallas instruqiuni
pentru lucratorii ei din Bangalore; socie-
tati de asigurare din SUA i~i des-
congestioneaza centreh:! de calcul folosind
procesoare de date din Irlanda §i Jamaica;
dar la filiala companiei japoneze Nissan
din Anglia lucreaza doar 20 de persoane
provenite din arhipelagul nipon, dici chel-
tuielile de reamplasare a lucratorilor sunt
uri a§e §i descuraj eaza trimi terea
speciali~tilor in afara Japoniei.
"Lucratorul model a1 viitorului - spune
· geograful (!) ~i sociologul John Salt- tre-
buie sa fie nu numai un specialist de
inalta clasa, ci ~i un poliglot mobil, capa-
POLITIQUE FICTIOI'I
bil sa faca produqie Ia Boston, Bombay
sau Berlin ... "
Pe de alta parte, mobilitatea fortei de
munca este incetinitl1 de firea umana, in
general stabila §i de predispozitiile
cetllteanului planetar feminin care, eel
mai adesea, vrea la ea acasa! ·
Mesajul care s-ar citi, printre randuri,
ar fi: invatati o profesie, o meserie de suc-
ces, invatati-o pana in profunzimile ei;
invatati 2-3 limbi straine; dobanditi
indemanare in a folosi uneltele prezentu-
lui (electronice, informatice), luati-va
inima in dinti §i ... lumea intreaglt este a
·voastra!
Dar, avand recent o discutie cu doi
"olimpici" de mare capacitate, care toc-
mai capatasera "pa~aportul" (cite~te:
bursa) pentru cele mai galonate univer- .
sitati ale lumii (Harvard §i Massachusetts
Institute of Technology), am cautat sa
2 ======================= Anticipofia
dam de capatul problemei: cum sa va
putem "exploata" dupa ce vep fi muncit,
cu folos, patru ani in universitati ameri~
cane ~i ofertele de serviciu vor fi infinit
mai atragatoare acolo decat aici?
Baietii mi-au raspuns, cu realismul ~i
modestia care caracterizeaza marile per-
sonalitap: invatam pe banii americanilor,
dar vrem sa pastram contactul cu tara, nu
ne uitati, chemati-ne in vacante acasa,
vorbiti despre noi, gasip-ne, peste patru
ani, locuri de munca pe masura
capacitatilor noastre - observap - "uria~e.
acordap-ne incredere, faceti-ne sa simtim
sperarita pe care v-o puneti in noi ~i.
atunci, ne vom intoarce ~i noi cum s-au
intors pa~opti~tii: Anghel Saligny, Victor
Babe~. Cantacuzino, Parvan, Nicolae Iorga...
... Depinde numai de noi pastrarea
aurului curat in compartimentele vagonu-
lui plane tar pe care scrie "Romania".
Ca~tigatorul celei de-a treia
editii a concursului este
domnul Octavian Mogo~. din
Bd1ila, care a numit corect pe
"eel mai publicat autor roman"
in ultimele 23 de numere ale
revistei Anticipatia,
ace§tia fiind domnii
Mihail Gramescu §i Florin Pitea,
cu dHe cinci texte fiecare!

Paradoxul
literaturii SF
de Voicu Bugariu
U n debut editorial intr-o tara §i intr-o
limba straine este ceva cu totul
neobi~nuit. In Romania, insa, unde
totul este posibil, respectiva pcrformanta pare
fireasdl. Drept urmare, cititorul roman are Ia
dispozitie cartea semnata de N. Lee Wood:
Copiii lui Faraday. Debut mondial!, traducere
de Mircea ~tefancu, Editura Nemira,
Bucure§ti, 1995. (Cum enigmatica sintaglllli
"Debut mondial!" nu se afla doar pe coperte,
ci ~i in paginile intai ~i a treia, suntem obligati
s-o consideram ca lacand parte din titlu.)
Trebuie ·spus de Ia: bun inceput ca sotia lui
Norman Spinrad reu~e~te un "debut mondial''
cu totul remarcabil. Cartea sane aminte§te de
unul dinfre paradoxurile gencratoare ale litera-
turii SF: autorul SF este chemat sa echilibreze
doua forte contrare. Prima, centrifuga,
ameninta sli-i dizolvc textul in masa litcraturii
non SF §i sa-i rapeasca cititorii. A doua, cen-
tripetll, il impinge spre rczolvari epice bogate
in clemente SF, dar vaduve de literaritate.
Daca este prea talentat, autorul iese din SF,
daca este prea ingenios, icse din literatura.
Asemenea afirmatii nu sunt butade, cum ar
putea sa para. Tine de natura SF-ului un
echilibru dificil de pastrat intre lileraritate ~i
speculatie intclcctuala, intre cxprcsivitate ~i
extrapolare rece.
Copiii lui F arady dovede§te eli J.ucrurile
stau intr-adevar astfel. Cartea semnata de N.
Lee Wood este atilt de reu§itli in sens pur lite-
rar; incat cititorul SF standard se intreaba daca
nu cumva este prea literatura §i prea putin SF,
Autoarea face mari eforturi de a construi o
lume materiala a anului 2242. Cu toate aces-
tea, ceea ce iese in evidcnta este talentul siu
de a imagina psihologii §i comportamente
Anticipafia
umane. 0 explicatie este §i faptul eli eveni-
mentele au lac pe Pamant, intre cititorul de azi
§i personaje nascandu-se 0 punte empatetidi.
Dadi. memorabilul cuplu Berkeley-Sadonya ar
fi evoluat pe o alta planeta §i intr-un timp
indeplirtat, aceasta punte n-ar fi fost posibilll,
iar relatia de tip urli-iubire, existentli intre per-
sonaje, ar fi parut mai· degraba fastidioasa.
Alegand un posibil scenariu terestru, N. Lee
Wood a ocolit eroarea de-a piasa personaje
expresive in decoruri incompatibile, ce nu
permit dccat dezbaterile reci. Este exact ce n-a
flicut, pcntru a recurge Ia un exemplu celebru,
Ursula K. Le Guin.
Traducerea este onorabila, de§i contine
destule neglijente. In comparatie cu alti tra-
ducatori SF de azi, Mircea ~tefancu poate fi
considerat un maestru. Fapt sernnificativ, vari-
anta romaneasdi devine din ce in ce mai flu-
entii pe masura apropierii de final. A§a se
intfunpla cand traducatorului ii place textul §i
se straduie§te sa se ridice Ia inaltimea lui.
Efectul de enclava
Morali§tii SF spuneau acum §ase ani, cu
dreptate, eli dictatura ii impiedicli pe romani
sa citeasca marile cacti ale genului. Acum, ei
au motive palpabile pentru a fi mai mult decat
satisflicuti. Titlurile editate sunt numeroase §i
se inmul!f!sc in ritrn rapid. Daca lucrurile vor
evolua in acela§i sens, iar cererea de carte SF
va ramane Ia fel de mare, in cativa ani
Romania va deveni o performera in domeniu.
Exista, insa, un amanunt. Pentru a te declara
multu,nit, sau chiar euforic, in legatura cu
produqia de carte SF din Romania, este bine
sa iei CUOO§tinta doar de titluri §i sa fij foarte
circumspect in materie de lecturi. Aceasta
fiindca traducerile situate intre nereu§it §i
lamentabil sunt surprinzator de numeroase.
Visul frumos al unor instrumente de cultura
SF aflate la dispozitia cititorilor romani pare
indeplinit numai daca productia de carte SF
este privitli doar de lao anurnita distanta.
Cum de s-a ajuns Ia o asemenea situatie?
Cum de cacti dorite ani de-a randul de SF-i§ti
au aparut in versiuni romane§ti invalide,
stangace sau aplatizate, fiind, practic, macu-
3
 ._ , Fra.grnente· critice
latura pusa intre coperte sclipitoare? Raspun-
sul eel mai uzitat consta in invinovatirea edi-
torilor. Lacomia acestora, se spune, dorinta lor
de-a obtine profituri cat mai mari intr-un timp
cat mai scurt, iata principalele explicatii.
Editorii apeleaza Ia traduclitori expeditivi,
care beneficiaza de dezinvoltura suspecta a
amat2rului. In schimb, ii ocolese pe profe-
sioni§tii laborio§i, fiindca ace§tia lucreaza
prea incet ~i doresc sa fie platiti pe masura
muncii lor. Intr-un climat de dezinteres pentru
text, redactorii devin dellisatori §i permit sa
treaca texte prost §i repede traduse. Adesea,
trebuie adaugat, ace§tia nu sunt aHit neglijenti.
cat nepriceputi.
Lipsa de scrupule a editorilor este o cautii,
dar §i un efect. In apari!ia valului de carti SF
din ultimii ani au fost implicati. direct sau
indirect, §i cunoscatori. Cum de n-au reu§it
sa-i influenteze pe editori?
Raspunsul la aceasta intrebare este dificil
de gasit pentru cine nu este con§tient de per-
misivitatea consubstantiala mentalitatii SF §i
nu ia in considerare efectul de enclava, speci-
fic mi§cfu-ii SF. Indiferent de cultura sa, sec
fistul este o persoana foarte preocupata de
raspandirea literaturii sale preferate. El are o
vocatie de propagandist. De aici, o anumita
tendinta de a neglija textul §i a-1 subordona.
ideii de raspiindire a literaturii SF. Altfel spus,
sefistul este dispus sa inchida ochii, precum
pe vremuri Heliade, §i sa lanseze inder..nuJ:
Traduceti oricum, numai traduccti! Cat
prive§te efectul de enclavli, lucrurile stau cam
a§a. Cunosclitorul in materie de litcratura SF
are foarte mult de citit, daca dore§lC sa devina
§i sa ramana un om informaL Cartile care-]
intereseaza fiind foarte numeroase, nu-i prea
mai dimane timp pentru lecturi non SF. Ba
chiar, de Ia o vreme, incepe sa ocoleasca
cartile non SF, spre a nu-§i contraria
obi§nuintele de lectura. Se _creeaza astfel un
efect de enclava. Cititorul SF incepe, practic, .
sa prefere un "dialect" literar, se distanteaza
trept~t de scriitura artistli a autorilor non SF,
se "provincializeaza". Intr-un mod cvasivi-
cios, incepe Sa prefere scriituriJe indeob§tC
expeditive, Aadcsca neglijente ale prolificilor
autori SF. Incet-incet, scriitura artistli i se
4 ======================= Anticipajia
infliti§eaza drept 0 zadarnicie, iar preocuparea
pentru stil ii apare ca o dovada de ealofilie
vana. De aici §i pana ~a dispretul pentru text
nu mai este dedit un singur pas. Spre regret,
in Romania de azi, acest pas a fast tacut.
0 "traducere"
Mentalitatea permisiva §i efectul de
enclava sunt ilustrate de o carte recenta: Brian
Aldiss, Helliconia. Primavara, in romane§te
de Elena Daniela Radu, Editura Dante, f. a.
(Voluinul nu este datat,jar localitatea unde
activeaza editura - Craiova - poate fi aflatli
doar dintr-un anunt adresat cititorilor).
Nivelul literar al acestei traduceri este
neobi§nUit de scazut. Frapeaza, in primul
rand, folosirea timpurilor verbale. lata cateva
exemple, alese dintrc foarte multele posibile:
"Lumina pustiul cu voiciune - mic, dar
strlilucitor - discul sau fiind nu mai mare de o
treime din steaua lui insotitoare, Batalix,
totu§i lumina lui Frcyr era mai putemicli, mai
inver§unata. S-a scufundat ·spre' miezul
pamantului §i a disparut." (pag. 15); "Vana-.
torii nu vor plirlisi clitunul in aeeastli zi. In
schimb, toti vor participa la inmonbantarea
batdinului lor conducator." (pag. 102); "Uncle
femei, amintindu-~i de obiceiurile din vechea
religie, aruncau frunze mari de bra<Jsirnp, sin-
gurele plante verzi la indemanli. Frunzele
pluteau in ncsigurantll, rasucindu-se. Uncle au
cazut in groapa." (pag. 103); "Primlivara
SOSise In Slar§it, Vara urma Sa Vinli, iar pe tirn-
puJ verii adaptarea va ajunge la ectomor-
phism." (pag. 375) Poate ca lectura rudimen-
tarli trece cu U§urintli peste asemenea hartoape
stilistice. Gititorul cu oarecare experienta.
insa, are sentimentul eli urea pe treptele
inegale ale unci scan interminabile.
Dad folosirea aberanta a formelor verbale
ar putea fi socotita, sa zicem, o tentativli
sefista de inovare stilisticli, adresata unor citi-
tori masochi~ti, doritori sa se diferentieze cu
orice pret de omologii lor. non SF,
nenumaratele incoerente §i absurditliti din text
n-au nici-o justificare. Simtullirnbii romiine ~i
talentul literar nu suntatuurile traducatoarei.
~i nici cultura generala. In varianta roma-
 Fragrnente critice
neasca, prolixitatea relativa a romanului scm- Spre postura de "secta satanica"
nat de Brian Aldiss este potentata ~i devine
de-a dreptul agr~siva. Ca urrnare, lectura este Intr-un articol aparut in Almanahul
deosebit de trudnica. Cititorul trebuie sa Anticipafia 1995, am propus o paralela intre
invinga Ia tot pasul vascozitatea scriiturii, sa resorturile psiho-sociale ale rni§clirii SF §i cele
tolereze nonsensurile §i sa "ierte" erorile ale unei secte religioase cre§tine. Traducerile
tinand de cultura generala. lata cateva exem- SF, ce depli§esc nivelul critic in materie de
ple, culese Ia intamplare: "Loil Bry i-a expli- . nereu§ita, dovedesc eli respectiva apropiere
cat aceasta. spunandu-i ca parintii lui se aflau este operationala. Cat timp este "secta
intr-o octava de pamant incorecta."·' (pag. cre§tina" §i "crede" in Literatura, rni§carea SF
127); "S upravietuitorii pandemicului i§i rlimane ceva de inteles pentru cititorul
pierdeau o treime din greutatea ..." (pag. 375); obi§nuit, precum un sectant baptist, sli zicem,
"- Aoz Roon, a spus cu o voce putemica, te pentru un cre~tin ortodox. Daca, insa, se inte-
numesc uciga§ul acestui om batran §i bun." meiaza pe negarea sistematica a Literaturii §i,
(pag. 279); "Toate aceste iucruri vechi, de practic, pe dispretul pentru aceasta, mi§carea
aruncat, erau lipsite de rni§care, §i totu§i sufle- SF incepe sa semene foarte bine cu o secHi
tul ratacitor le putea simti furia - 0 furie mai satanica profilata pe negarea sistematica a
intensa decat ar fi putut avea oricare dintre ele valorilor cre§tine.
inainte de a fi chemate in obsidian." (pag. Desigur, litcratura nu este Dumnezeu, iar
245); " ...o femeie tanara, materna §i durduli9, sefi§tii nu taie coco§i negri la rniezul noptii.
care se numise singura §Cfa urmaritoare a lui Cu toate acestea, metafora este corecta.
Shay Tal." (pag. 195); "Oamenii erau dintr-o Printre teoreticienii SF-ului au existat intot-
constructie intunecata §i de esen~. cu trupuri deauna partizani ai autonorniei. Ei au modulat
mari, ca ni§te butoaie §i membre care erau cu obstinatie ideea eli SF-ul nu se bazeaza pe
mo§tenirea fiecliruia de pe planeta. in pcrioada valorile traditionale ·ale literaturii ~i se
aceea." (pag. 103) adreseaza cititorilor sill pe ni§te cai originate.
Cartea apliruta la Craiova semnaleaza un Cultura SF (un concept argumentabil, dar
moment de apogeu. Este greu de imaginat di ttansformat abuziv in mit) s-a dovedit a fi teza
o traducere editata ar putea fi inca §i mai preferata a acestor teoreticieni.' Niciodata,
nereu§itii. Se pare ca lucrurile au ajuns ata~ de insa, nu s-a spus eli literatura SF trebuie sa se
departe, indit o reaqie din partea publicului angreneze intr-o tentativa anti-intelectualista
este inevitabila. Este dificil de conceput di un de dinamitare a limbii sub raport stilistic §i
cititor care a platit §ase mii de ici pe chiar gramatical. Nimeni n-a sustinut pana
Helliconia. Primavara va rnai achizitiona §i acum in Romania ca SF-ul trebuie sa strangli
urrnatoarele volume ale ciclului. Dadi, totu§i, oameni handicapati sub raportul talenlului §i
schilodirile de acest tip ale limbii romane vor al culturii literare. Traducerile proaste fac §i
avea succes, inseamna ca practicantii lecturii acest ultim pas, incercand sa impingli SF-ul
SF au apucat-o hotlirit pe calea unei sciziuni afara din literatura.
nete fat3. de literatudi. In acest caz, critica de
text nu-§i mai are rostul, fiind inlocuita prin-
tr-o pseudo-critica SF, menita sa slujeasca
exclusiv interese comercialc §i tacand in mod
pragmatic abstractie de literaritatea textului
SF. Ceva in acest gen se intrevede deja in
Jurnalul S.F. Aceasta publicatie §i-a dobandit
o .faimli prin perforrnantele sale in materie de
agramatism §i semidoctism. (In ultima, vreme,
lucrurile par a se indrepta, intrucatva.)

Anticipafia 5

Unul dintre cei mai de seama stili~ti ai
genului SF, Lucius Shepard a fast
corespondent de razboi in America de
Sud $i America Latina, inainte de a se
dedica exclusiv literaturii! in nuvela
aceasta (alcatuita din trei episoade), el
face dovada ta!entului sau de excepJie.
P e vremea aceea cram un artist al jafu-
rilor, aveam nouasprezece ani §i se
parea eli nu voi apuca sa implinesc
douazeci §i unu. Cea mai mare parte a timpu-
lui mi-o petreceam in Alphabet City dar, din
cand in cand, pa§ii rna purt;m §i prin West
Village, de§i in acea parte a Broa~way-ului nu
rna prea simteam in largul meu. Imi amintesc
cam-am tinut dupa 0 ticaloasli de grasana
cred eli mai bine de cincisprezece intersectii,
cu ochii lipiti de geanta ei, dar n-am avut
CUrajul sa i-0 §UtCSC. ~j rna simtcam Ca dracu',
mo§ule, asta iti pot spune sigur, cram tot
numai o durere. A veam nevoie de cinci doze
pe zi, §i asta numai ca sa n-o iau razna, iar
acest lucru nu era deloc simplu, pentru eli
pana-§i in vremurile bune, cand "afacerile"
mergeau, puteai da peste vreun nenorocit care
sa incerce sate prindli. Asta nu era viatli,
mo§ule, era dcgradare. Banuiesc ca. cram
destul de bun in bran§a mea, dar nu exista
nimic Ia Gare sa fii bun multli vreme.
Pe Strada ~apte e un magazin mare, porno,
unde toti tinerii bine din ora§ vin sli-§i
_cumpere jucliriile sexuale §i, intr-o noapte de
februarie, m-am tinut dupli o tipa draguta-
din magazin paoli in portiunca ncluminata de
Hinga Charlton Place, uncle i-am in§flicat
geanta §i am trantit-o la plimant, lasand-o sa
tipe duea ajutor.
- Asta-i New Yorkul, tarfo! am urlat Ia
ea. Afurisitul de New York! N-o sa-ti sara
nimeni in ajutor!
6 Anticipafia
de Lucius Shepard
in timp ce rna tndepartam grabit, am
inceput sa golesc geanta. Printre hartii §i
dosare se gaseau trei vibratoare noi, straluci-
toare, iar chestia asta rn-a racut sa rad, pentru
eli fetita purta verighetli - aproape eli i-o
smulsesem in scurta noastra indiierare - §i,
luand in considerare investitia pe care o
racuse in obiectcle actionate de baterii tip AA,
te puteai intreba 'CUm ii merge casnicia. M-am
ascuns intr-o alee, am aruncat vibratoarele §i
diplomatul §i i-am deschis portofelul. Nu erau
multe bancnote §i-am crezut mai intai eli
racusem 0 alegere proasta. apoi am vlizut ca
patru !Hirtii erau de-o suta. A§a rau cum imi
era §i tot am simtit cum se aprinde ceva In
mine. Tineam in mana 460 de dolari. Cat pen-
tru trei zile cu do:ia obi§nuitli sau douli zile de
distractie mare.
Am spart o suta Ia o farmacie din Sheridan
Square §i am cumparat un bandaj Ace. Am
pus noulizeci in buzunarul hainei §i am ascuns
restul sub bandajul pe care mi l-am infli§urat
in jurul genunchiului- prin locurile unde
operam eu era mai intelept sa-ti tii banii in
mai multe locuri.
Apoi am luat un taxi spre centru, spre
Bulevardul Opt §i Strada Treizeci §i ~apte,
Banda Minnesota, §iruri de magazine, cine-
matografe cu filme X, dughene cu pizza, pros-
tituate minore §i tiirfe, totul luminat de tuburi
cu neon §i toata lumea luand aminte Ia ce se
intampla in spatele sau. Apucand-o pe sub o
arcadli §i urcand diteva treptc, dadeai intr-un
magazin condus de un fals Rastaman, cu
numcle de Pepper... §tii, tipul avea codite
de-alea nasoale, pa.Ilirie coloratli in ro§u, verde
§i negru, accent, toate zorzoanele, dar, de fapt,
era din Bed-Stuy. Ceca ce laceai la Pepper's
era sa a§tcpti intr-o camera maronie §i mur-
' darli, cu cateva scaune schiloadc, cu craplituri
In percti. cu o carpetli uzatli mirosind a urina,
in vreme ce el se ducea sli-ti adudi marfa. ~i
pe unna, tot timpul asta picrdut. E un adevarat
mister ce se intfunpUi in camcrelc din spate ale
 unor asemenea pravlllii. Vreau sa spun, oare
ce pot face ei acolo in vrerne ce tu e~ti termi-
nat §i tremuri de marna focului? Invata sa
nurnere? Cornenteaza evenirnentele sportive?
Sau e doar obi§nuita palavrageala tara sens a
drogatilor? Certuri lipsite de orice logicli, por-
nite din nirnic, §i asta in vrerne ce undeva, in
camera, irnaginea televizorului se da peste
cap, tara ca nimeni sa aiM energia necesara
pentru a o flxa ca lurnea.
In acea noapte, doar/alte doua persoane
mai a§teptau la Pepper's - era inca devrerne.
0 negresa adolescentli, intr-o geaca de camu-
flaj §i un tip de vreo patruzeci de ani, cu obraji
supti §i mancati de varsat §i cu plirul In §Uvite
cenu§ii, care trernura in vrerne ce-§i privca fix
varful pantofilor. Mi-am arnintit ca-l rnai ·
vazusem pe Bulevardul Greenwich- fata de
craniu, cu dintii mari §i galbcni §i expresia aia
dispretuitoare dusesera vorba eli era un fel de
geniu in privinta muzicii, a rock and roll-ului.
Treaba e eli unui drogat i se poate parca eli §i
o conserva de tomate este un geniu, mai ales
cand tipul e dus rau. de tot. ~ tii cum e, ei
vorbesc lirnba lor, folosindu~§i panii §i
degetele, incercand sa te facli sa erezi eli se
comportli §i di au manierele unor persoane
exotice §i rninunate, di stilul lor de viatll este
urmarea unci alegeri elevate. Asta nu.diferii
prea mult de felul in care or~enii spun rnereu
eli iubesc New York-ul. Ce absurditate! Cei
rnai multi pe care-i cunosc nici rniicar nu
locuiesc, fir-ar sa fie, In New York; ei se
ascund acolo, pllitind douli sau trei sutare pe
luna pcntru o cllidire cu sistem de securitate §i
cu portar, nu se injosesc niciodata sa coboare
sub nj,velul trcisprczece, mancand sfarcuri de
pauni gl_ace a la Lutece §i mergand peste tot
nurnai cu taxiul. Se arnagesc singuri, spu-
nandu-§i ci'i locuiesc la intersectia Haznalci cu
a Marii Artc, scufundati in acea conflucnta
stralucitoare, §i eli este nevoie de o rasa spc-
cialli - din care ei fac parte - pentru a rezista
stresurilor teribile §i, totu§i, oh, atat de stimu-
lante, deci adevlirul este di "Iubesc New
York-ul" reprezintli doar o mantra pe care au
invatat s-o repete pentru a motiva teama
1
vietilor lor. .. Dar, oricum, 1a§a cum .tocmai
voiam sa spun, luand in considcrare sursa, nu
am avut niciodatli mare incrcdcre in zvonurile
privitoare Ia geniullui Coogc §i, cu· toate aces-
tea, nici ncam putut sa le ignor cu dcsliviir§ire,
pentru eli, dupa dHe se spunea, tipul i§i
Anticipajia
intretinea viciul tara ca sa fl fost nevoit vreo-
datli sa fadi ceva ilegal, iar in ceca ce rna
privea, chiar treaba asta reprezenta o follM de
geniu. A§a incat l-am examinat cu atentie,
stand in odaia aia cu panze de pliianjen
zdrentuite, rahati de §Obolani §i duhori vechi
. de-o suta de ani, diutand sa gasesc sernne de
anormalitate §i intrebandu-ma care putea fi
secretul sau. Tocmai rna pregliteam sll intru in
vorbli cu el, considerand ca n-ar strica sa mil.
pun bine CU tipul, cand U§a de }a intrare se
deschise, izbindu-se de perete §i intra un pll§ti
Rican, care arlita mai rau decat noi trei lao-
laltli, transpirat §i palid §i tremurand atat de
putemic, incat de-abia putea tine rnieul pistol·
automat argintiu pe care-1 atintise asupra
noastra. ·
- 'Aide, spuse impungand aerul cu teava.
'Aide, scoateti-i, rahatilor!
Nu e bine sa te iei Ia hartli cu cineva care
transpirli a§a rau in miezul iemii, a§a eli eu §i
Cooge i-am aruncat banii pe care-i avearn, dar
negresa, inspliimantatli, o tinea una §i bunli ca
ea n-arc bani, ca avea de gand sa plateasca in
natura, §i Ricanul incepuse sli-§i piarda peda-
lele uitandu-se la cei noulizeci de parai ai· mei
§i Ia sulullui Cooge §i zicea:
- Asta-i tot ce-aveati? Rahat, nenica! V-
am zis, fir-ar al dracului, sa-i scoateti, a§a eli
'aide, nenica! ·
- Fir-ar sa. fie! i-am spus negresei. Nu te
mai codi! Da-i ceva!
Blirbia ii tremura, ochii li erau rotunzi ca
ai unci bufnite, dar refuza sa facli vreo
rni§care care sa indice eli ar avea de gand sa-i
dea banii, §i rna indoiesc eli am fl ie§it vii de
acolo dacli, in rnomentul acela, unul dintre
ajutoarclc lui Pepper, tipul ala cu pielea albli
§i plina de CO§Uri, imbrlicat intr-un tricou cu
Giants, n-ar fi intrat pc U§a din spate. Ricanul
a tras, glontul trecand la un fir de par de
accsta, dupli care s-a nap us tit pe scliri in jos.
Tipul cu CO§Urile t§i scoase de sub tricou pro-
pria piesli din dotare §i se lua dupa pu§ti, dar
. probabil eli Ricanul ajunsese in strada §i se
flicuse nevazut, pentru di nu s-au mai auzit
alte focuri. Dupli un moment, tipul cu CO§urile
se intoarse, ineercand sa se poarte ca §i cum
impu§clitura n-ar fi in~ernnat nirnic, insa
vocea ii era trcrnuratli, iar co§urile erau atat de
yizibile pe pielea lui l?alida, incat plir~au un
joe "Uniti punctcle". l§i bligli pocnitoarea la
centurli §i se interesa de cornenzile noastre,
7
cerandu-ne §i lovelele. Negresa imi aruncli o
privire dispretuitoare §i etala cateva hartii
impaturite pe care le avusese ascunse in
cbiloti.
~ Asc.ulta ... , i se adresa Cooge tipului
plin de CO§Uri. Se ridicase in picioare; t§i
sdi.rpina incbeietura unei maini indeajuns de ,
tare cat sa inceapa sa-§i jupoaie pielea, iar
nasul ii curgea. Ce-ai zice sa-mi dai vro' doua
doze pana maine? Tipul rn-a lasat tara nici un
sfant.
A vea o voce slaha §i ascutilii care, am aflat
cu timpul, in orice situatie parea o cerere
plangareat1i, flicand-o sa se auda ca o incru-
ci§are intre cea a unui blitran bolnav §i a unui
baietel plangacios.
- Haide, §tii doar care-i regula, spuse
tipul CU CO§Uri; faptul ca avea pe cine sa se
descarce ii tacuse sa-§i revina cu nervii. Banii
vorbesc §i rahatii se roiesc.
- Jur ca platesc, me§tere.
- De ce nu-ti folose§ti cartea de credit, sa
mai scoti ni§te bani de Ia bandi?
o
- N-am nici afurisilii de carte de credit,
spuse Cooge. Ce-ar rnai trebui sa fac? Sa
prind §i botu' all!_? 'Aide, Pepper rn-a mai
plisuit §i alta data. Intreaha-1 doar.
- Pepper nu-i aieL Maine dimineata faci
rost de. bani §i pe urma vii din nou.
-Pan' atunci o sa rna simt al dracu' de
nasol, mai rau ca un rahat, ticalosule! Daca
paza voastra n-ar fi de doi bani, n-Cl§ fi ...
Tipul cu co§uri 11 imbdinci ditre U§a §i il
urma indeaproape.
- Cum.mi.-ai zis, iubitule? M-ai facut
ticalos?
Atitudinea lui Cooge trccu de Ia sfidator Ia
patetic.
- Cristoase, 'aide, rne§tere! Uite, o slHi
platesc dublu pentru doua doze, ie-n regula? 0
sa-ti platcsc dublu maine.
- Treze§te-te dracu' Ia realitate!
Tipul cu co§uri il rasuci spre U§a.
Cooge se smuci din mana lui. Pe fruntea
transpiratli, plirul i se lipise In §UVite, pielea ii
batea spre cenu§iu, iar ochii ii erau stralucitori
§i negri.
-..,.- Vreau sa-l vad pe Pepper!.
- Ti-am zis ca nu-i p-aci, ie-n regula?
Acti' §terge-o d-aici!
- iti imprumut eu ni§te rnalai, i-am spus
lui Cooge.
Imi arunca o privire rapida, in care para- ·
8 =======================
noia §i U§Urarea se luptau pentru a avea
intaietate.
....,... Ma tii minte, am spus. Sunt un amic
de-al lui Skates, te-am inta.Jnit de vro doua ori
pe Bulevardul Greenwich.
- Ah, mdaa, ;z;ise, inca b!inuitor. Mdaa.
Larson. Asta-i numele tau, nu-i Cl§a... Larson?
- Ascultli, mo§ule. Sa nu 'intelegi altceva.
Nu mi-s Maica Tereza. Am nevoie doar de-un
hoceag pentru Ia noapte: Vreau sa zic ca a§
putea aranja Ia un hotel, dar vazandu-te pe
tine, un amic de-al lui Skates, mi-arn zis te
ajut, rna ajuti, okay? ~tiu cii plate§ti. ·
Ceea ce spusesem era mai mult sau mai
putin adevarat, dar fucepusem §i eu sa cred, sa
simt in adancul meu, ca ajutandu-1 s-ar putea
sa-mi fac §i mie ceva bine.
- Mdaa, ie-n regula, excelent, spuse el,
placandu-i din ce in ce mlri mult ideea. Am o
sofa pe care o poti folosi.
-N-o sa fiu o problema. Am nevoie doar
de-un loc uncle sli-mi priasca doza §i sa rliman
cu ochii lipiti d¥ un tapct.
l-am ofcrit eel mai bun zambct §i, dupa un
moment, imi zambi §i el. Tipul nu prea avea
de ales in aceasta privinta.
N u pot explica cum de §tiam cii eu §i
Cooge vom avea un viitor comun.
Poate un fel de ESP* de drogat.
Antenele care ti se ridica atunci cand simti ca,
multumita unei conjuncturi a timpului §i
stelelor, cineva e tocmai bun pentru a fi
folosit. Oricum, am stat in casa lui Cooge -
..din piatra maronie, pe Strada Charles -in
acea noapte, in urmatoarea §i alte cateva nopti
dupa aceea, taciind comisioane, ocupandu-ma
de masa §i de curatenie, avand grija de notele
lui de plata §i alte chestii de genullista. Nu era
in stare sa se descurce cu marunti§urile vietii
cotidiene §i devenea vizibil ca ne transformam
intr-o unitate, un cuplu de drogati. Mi se mai
intiimplase §i in alte randuri sa ajung in acest
fel de relatie simbioticii, dar niciodata cu cine-
va cu care a§ fi vrut sa petrec mai mult de o
saptfunanl':i sau cam pe-acolo; totu§i, de vreme
ce Cooge era un tip cu dare de mana §i, deci,
capabil sa rna tina crita, m-am hotarit sa rna
fac indispensabil, am preluat eu munca grea
din casa §i l-am Hisat pe el sa me§tereasdi in
* ESP- Percep\ie Extra Senzoriala (n.tr.)
Anticipajia
 atelierul lui.
Lao saptamana dupa noaptea aia de la
Pepper's ~ fiicut afacerea in mod oficial. Era
intr-o dupa amiaza ploioasa de vineri ~i. pe
linoleul ce imita gresia din buditarie se reflec-
tau ferestrele stropite de ploaie, iar eu rna
gaseam la masa, scufundat in contemplarea
extaziata a incredibilelor profunzimi albe ale
chiuvetei de portelan, revenindu-mi de pe
urma unei doze care rna dusese pana la limita.
la un fir de par de prea mult, §i eram inca
cuprins de acea lenta ~i rninunata panicli, cand
Cooge intra tar~indu-§i picioarele, cu obrajii
scofalciti, ochii goi ~i dintii galbeni, totul
incununat de coama lui de ~uvite moarte, un
savant nebun ~i zombi imbracat in tricou §i
jeans, cu o placa de microcipuri atamandu-i
de degetele osoase. Se l¥a sa cada pe scaunul
din fata mea §i mormai ceva ce 'n-am inteles.
- Ce zici, mo§ule? l-am intrebat, cuvin-
tele curgand ca un lichid vascos.
Eram atat- de adancit in neantul dulce al
drogului eli de-abia puteam tine ochii deschi~i.
Afarli, ploaia pomise mai tare, apa incepuse sa
curga §UVoi continuu de pe stre§ini, iar dinspre
strada Hudson zgomotul de claxoane anunta o
blocare de circulatie.
- Vreau ssa §§tiu §e ssse int.funpla.
Judecand dupa vorbirca greoaie ~i el era la
fel de crita ca §i mine. · astfcl incat el sa se ocupe de ceca ce face cu
- Ce se intfunpla, ai?
Ma amuza cat de cuprinzatoare era intre-
barea.
- Vrei sa zici, acum?
- Vreau sa zic toate astca de aici.
Facu o mi§care molatica, ce includea §i
teancul de farfurii pe care tocmai le spalasem.
- Ce vrei tudela mine?
Am recunoscut simptomelc lui Cooge. Ii
U§Urasem viata §i paranoia lui de drogat ii
1 cerea sa banuiasca in spatele acestui lucru
I vreun motiv ascuns. Am incercat sa folosesc
oarece tacticli, ceva logica.
- Nu vreau nimica, i-am zis. Eu tc ajut pe
tine, tu rna ajuti pe mine.
- N-am nevoie de afurisitul tau de ajutor!
- MO§Ule, cand am venit aici, locul asta
putea ca o hazna, am gasit rahat cresdind in
chiuveta, de ziceai ca te afli intr-un film
science-fiction de groaza. Gandacii benchetu-
iau peste tot; a§a de afurisit de fericiti eli ar fi
putut deschide aici un loc de randevu. Era dit
pe-aci sa ti se taie curentul §i telefonul. Ai de
Anticipafia
platit restante aproape pentru fiecare afurisit
de lucru pe care-1 ai. Cand ai o intafnire ofi-
cialli, nu te duci,iar contabilul tliu te irnplora
slHi pui la punct rahatul ala de impozit. pe
venituri!
Am scos un zgomot plin de dezgust.
-La dracu', nu, n-ai nevoie de nici un
ajutor!
lncepu sa spuna ceva, dar am continuat sa
vorbesc, tara sa rna opresc sa-l ascult.
- ~tiu ca nu-s altceva decat un rahat.
Acum am ni§te motive teribile pentru a fi un
rahat. Taica-miu o batea pe sora-mea §i mli
cotonogea ~i pe mine. Vreau sa zic eli n-am
avut de ales §i a trebuit s-o §terg de acasli.
Cooge i~i ridica ochii spre tavan §i am
§tiut eli totul suna tare neconvingator.
- Dar oricare ar fi cauzele, am continuat,
in vreme ce simteam cum incet-incet mli
cuprindea disperarea, nu voi nega faptul eli
reprezint un rise potential. Acu' un an, dacli
treceai pe aleea mea, bop ... te taiam pentru o
afurisitli de moneda de cinci centi, mo§ule.
N-o sa incerc sate conving cam-am schim-
bat. Dar acum am rnai multa minte decat
inainte ~i. cand vad un lucru bun, §tiu eli este
un lucru bun. Mo§ule, am vlizut eli locul asta
se nasole§te §i mi-am zis, al dracu' Cooge, are
nevoie de cineva care sa vada de rahatu' asta,
adevlirat. ~tii, rni-am inchipuit eli dadi pot fi
eu acel cineva, asta m-ar strange de pe strlizi.
A§a incat sa nu mai trebuiasca niciodata sa
mai dau la cap cuiva. Ma pot descurca §i sin-
gur. Poate ca a§ putea sa rna gandesc sa rna las
de droguri.
Am flicut 0 pauzli ca sa-mi trag rasuflarea.
- ~tii al dracu' de bine ce s-a intfunplat
aici, §tii bine eli daca era sa te praduiesc, paoli
acum nu mai erarn aici. A§a ca ce te roade,
rno§ule? Nu te rnulturne§te treaba pe care o
· fac?.
Cooge ramase cu ochii la mine, studi-
indu-ma.
- Omule, la tine pana §i sinceritatea e ci
§mecherie. Daca tu crezi eli poti sa rna duci pe
mine, e§ti nebun.
A rostit asta f'arli sa ridice vocea, ca ~i cum
era ceva ce-§i reamintea, §i nu putearn nega
nimic din cele spuse de el. Eram tare slab pe
vrcmea aia. Extrem de slab. Doar o poveste
tristli, cateva §mecherii de vagabond §i nevoia
aceea irnensli.
9
 -Rei!
Mi-am departat bratele, ca §i cum a§ fi vrut
s~ arnt c~ nu am anne.
-Am zis eu ca sunt o persoana de cali-
tate? Mo§ule, ai nevoie de un om care sa te
ajute. 'Cineva care sa curete rnizeria pe care-o
la§i in urm~ §i care sa rada Ia glumele tacute
de tine. Pe cine a§tepti sa se prezinte pentru
postul ~sta... pe Papa sau altcineva de genu!
asta?
Chicoti slab §i se paru di se gande§te putin
Ia situa\ie. In cele din urrna spuse:
- Cred c~ putem vedea cum merge. Ca sa .
fiu cinstit, rni-ar fi de folos cineva pe-aici.
-Aiurea!
- Nu Ia ceea ce te gande§ti tu. Daca vreau
o femeie de serviciu, fac rost de ea de Ia afu-
risita aia de agentie de plasare. Ceea ce imi
trebuie rnie cu adevarat e un asistent.
L-apt intrebat cu ce se manandi "asistent"
§i mi-aAspus:
- Iti place muzica, Larson1 Jazz, rock
and roll ... chestii de-astea?
- Mdaa, sigur.
- Atunci e§ti exact persoanapotrivita,
fiin'ca tot ce vreau sli facie sli asculti ni§te
muzicl.
Capul sau ca de mort era lipsit de orice
expresie, dar parea sa fi dipatat un aspect §i
mai sinistru dedit de obicei §i rn-a strabatut un
fior de nelini§te. Am simtit dintr-o data
apasarea acelei case bizare, ca §i cum zidurile
s-ar fi apropiat.
- Ce fel de muzicli, m-am inten<sat.
-De-a mea. Ranji. 0 sa-ti placa.
Tacerea ce a urmat dupa aceasta ultima
afmnatie a fost de un tip special - profunda §i
apasatoare, cam a§a cum e dind te strecori pe
furi§ noaptea prin Central Park, singurul zgo-
mot fiind eel al pa§ilor tai, §i dintr-o data te
opre§ti §i ciule§ti urechca, pentru eli poti sa
juri ca ai simtit ceva rau urmarindu-te. Am
auzit ticaitul unui ceas in camera alaturaHi,
scartaituri §i oftaturi ce parcau sa vina din
toa~ casa.
- incerci sa te joci cu min tea mea? i-am
zis.
Cooge i§i strl:1nse parul lung intr-o coada,
se impinse in scaun §i rna privi cu dispret.
- la-o U§Urel, intotdcauna cineva se joaca
cu mintea ta. Nu-rni spune eli nu te-ai obi§nuit
cu treaba asta.
- ~tiil speram doar sa sarim peste
10 ========================
§mecherii de-astea de rahat.
Rase neincrezator §i f'ara tragere de inimli,
cu un amestec de venin §i condescentli, ca §i
cum ar fi vorbit cu un copil retardat rnintal §i
cu probleme deosebite. ·
- Promite-mi un lucru, Larson, amice.
Ramai a§a dulce cum e§ti, okay?
In acea clipa am avut o strafulgerare de
intelegere morbida, simtind di ne gaseam pe
un drum tare cotit, care nu duce catre ceva
bun, dar rna aflam 1ntr-o stare de prea mare
relaxare pentru ca acest fapt sa rna deranjeze
prea mult tirnp.
A m spus despre casa ca era bizara,
dar ea nu reprezcnta dedit o palida
, irnitatie a firii lui Cooge, pentru ca
adevarata curiozitate a locului nu o constituia
nici una dintre posesiunile sale, ci era chiar
propria lui persoana. Pe vremea aceea n-a§ fi
pulut exprima in cuvinte ceca ce simteam in
legalura cu el, de ce rna frapa ca fiind mai per-
vers decal restul pcrveqilor care aldituiau
lumca mea, dar acum privind retrospectiv, imi
dau seama cain jurul lui exista 0 aura de
_polenta; se simtea imediat eli cl este eel care
controleaza jocul, ori asta nu se potrivea deloc
CU imaginea obi§OUita a comportamentului
unui drogat. Mi-a venit atunci ideea ca depen-
denta lui de droguri era numai de fatada, el
considcrand-o doar o· pata de culoare intere-
santa, demna de a fi a§ezata pe paleta vasta a
personalitlilii sale, §i incepeam, din ce in ce
mai mult, sa suspectez care erau motivele
care-1 Bicusera sa-mi ofere adapost. Dupa
felul In care se purta cu mine, parea sa se des-
fete cu ceva, ca §i cum mi-ar fi §tiut punctul
slab ~i se pregatea sa se foloseasca de el. intr-
o anumita masura·; am considerat acest lucru
In conformitate cu caractcrul rclatiei noastre -
el avea toti banii §i, data fiind natura inclinata
spre rautate a mediului in care traiam, era nat-
ural sli-§i afirme supcriorilatea. Mi-am
inchipuit ca in curand v~ actiona din ce in c,:e
mai mult pe fa\3. §i va incerca sa rna plaseze
pe locul unui slujitor, in vreme ce eu aspiram
Ia pozitia de companion credincios. Cu toate
accstea, nu puteam seapa de senzatia ca intre
noi exisla ceva mai mult dedH ceca ce se
putea vcdea.
Ca urrnare a discu~iei noaslre din bucata-
ric, am mai intrcbat §i eu, pe ici pe colo §i am
aflat ca Cooge fuscse producator de discuri.
Anticipojio
Unul barosan. Lucrase cu Guns' n' Roses,
Slayer, o multime de trupe metal, ca §i cu
multi .dintre cei vechi, cum ar fi Roberta Flack
§l George Harrison. Se parea di undeva, de-a
lungul acestui drum, se implicase. puternic in
satanism; bincinteles ca acest lucru se potrivea
Ia fix cu tonul etic din lumea muzica!a, a§a ca
nimeni nu fuscse dcranjat. Padisise industria
spectacolelor pcntru a face cercetari pentru un
proicct independent, dar nimeni nu ~tia despre
ce era vorba. N-am putut afla nimic care sa
rna convinga ell. Cooge n-ar fi corect, eel putin
in ceea ce rna prive§te. Tipul era serios intr-o
dunga, mersesc vorba, dar nu in§ela pe
nimeni. De obicei platca in avans. Nu se §tia
sa fi in§elat pe carcva vreodata. Asta era. Dar
cu toate ell. infom1atorii mei se ariitau comu-
nicativi, am observat ca erau, oarecum,
cuprin§i de nelini§te in toviirii§ia mea §i deloc
intcresati sa-§i piarda timpul, ca §i cum
asocierea mea cil Cooge m-ar fi contarninat
intr-un fcl oarccarc ... §i asta se intfunpla chiar
§i in cazul amicilor vcchi.
Instinctele imi spuneau s-o tai; aceasta
continua evitare a mea de catre cei de-o seama
cu mine putea semnala o alta manifestare a
telcpatiei drogatilor. S-ar putea, mi-arn zis, sa
simla un dczastru imincnt §i sa inccrce sa se
salveze. Totu§i, nu putcam renunta Ia
distraqia gratuita. Mi-am zis ca daca trcburile
incep s-o ia razna, am sa las totul §i 0 §lcrg, §i
am urmarit cu aten~ie toate mi§clhile lui
Cooge, i-arn vcrificat cmcspondenta primita
(in majoritate note de plata §i cccuri) §i i-am
notal pe toti cci care veneau §i plecau din
casa. Cci mai frecventi vizitatori erau cinci
tipi siabanogi §i cu parol lung, dintr-o trupa pe
care o inrcgistra Cooge: Skull City. Cateodata
ii auzearn cum fac repetitii in atelier. Muzica
lor era o trcaba tare plictisitoare, fara prca
multa encrgic adeviirata - o contopire de .·
metal §i ceya fusion. Din cand in dind mai
cantau §i o bucata curata de rock and roll. Nu
vorbeau niciodaUi cu mine §i se purtau ca §i
cum a§ fi fost un fel de excresccn!ll., dar mie
mi se rupca de chestia asta. Tfunpiti cu falci
lasate §i cu piclea ca Ia curcanii de Ia super-
market. Dupa dlt mergeau de tanto§i, iti
puteai da seama ca se credeau buricu!
pamfmtului; dar judcdlnd dupa atitudinca
lui Cooge, mi-am inchipuit eli el, pur §i sim-
plu, ii folosca pcntru a inccrca oarcce echipa-
mcnt sau pcntru a evidcn~ia o alta fatcta a
Anticipafia
plai}.ului cu care i~i cheltuia timpul.
Imi petreceam zilch~ uitandu-ma Ia inre-
gistrari video, plutind pe deasupra orelor cu o
adevarata avere cireulandu-mi prin vene §i
mai pierdearn o buna parte din timp umb!and
de colo-colo prin casa. Fiecare camera era
dccorata conform cate unci fantezii imaginate
de Cooge. Una dintre ele reprezenta conceptia
lui asupra iadului pe Pamant; era mobilata cu
scaune flkute din saci de fasole care semanau
cu ni~te bolovani ro§cati, pe perete se afla o
· fresca prezentand ruinele Manhattanului, ale
carui contururi ie~eau in evidcn!ll. pe fundaluJ.
unui cer cuprins de flacllri pe care zburatoare
oribile se distrau, tinand in cioc ni~te omuleti
minusculi - pe unul din pereti, in coltul de jos
din stanga, era scris cu litere gotice cuvantul
Dys. Exista §i un pod, sub luminatorul caruia
infloreau ghivece cu fcrigi, orhidee §i alte
plante intalnite in jungla , printre ele zll.rin-
dU"Se statui grote~ti de animale ~i oameni
primitivi; apoi o pivnitlJ. lipsita de fcrestre, cu
perctii diptu~iti cu picle neagra, §i scaune din
oase albe cu inchcieturi carnalc, a§ezate in...
fata unui aranjarncnt de arnplificatoare ~i sin-
tetizatoare fixate in suporturi din fier forjat,
parand mai degraba instrumente de tortura
dedit scule muzicale. Singurullucru comun
pentru toate odaile era muzica. Toatc erau
dotate cu difuzoare, prcsarate cu chitare, flau-
turi ~i alte chcstii, un amalgam .ce se revill'sa
prin toata casa pornind de la sursa centrala -
atclierul lui Cooge, alcatuit din trei carnere sit-
uate Ia ctajul doi, ai caror pereti despartitori
fusesera diiramati. Prima mea irnprcsic lcgata
de acelloc a fost ca un nebun daduse buzna
acolo §i distrusese o mul\ime de aparatura val-
omasa. Pe pcrcti fusesera desenate cranii, pen-
tagoane §i alte mizerii care arlitau tare ciudat,
iar pe langa sistemul de inregistrare cu
douazcci §i patru de piste, existau gramezi de
fire §i cabluri, microcipuri §i tot fclul de
marunti§uri elcctronice impra~tiate pe ni§te
lungi mcse de lcmn §i pe jos, impreuna cu
panouri, claviaturi, un aparat de copiat, un
computer IBM, fel de fcl de scule §i un safe
rnic in care Cooge tinea un teanc de caicte cu
spiralc in care tot mazgalca cate ceva.
Aruncate printre aceste lucruri se gascau ~i
catcva cacti legate in piele, ferfcnitite, dlteva
in latinii. vrco doua in araba; cand l-am intre-
bat pc Cooge Ia ce folosesc, a ras scurt ~i-a zis
"lnspiratic".
17
 La o orn tarzie a unci dupa-arnieze tocmai
ie§eam sa fac ni§te cumparaturi de Ia bacanie,
cand Cooge rna prinse Ia U§a de Ia intrare
§i-mi intinse un CD portabil, impreuna cu
ni§te cli§ti.
- Ia verifica-1 pe baietelul asta diu, imi
spuse.
Am aruncat o privire rapida aparaturii.
- Ce-i asta?
- Un produs, imi raspunse, cu ceea ce
parea o veselie neobi§nuita Ia el. Ultimul §i
eel mai bun al meu.
Am mai aruncat o privire playerului; o
prisma aluneca de-a lungul suprafetei argintii
a discului.
- Acum incep sa devin asistent, nu?
Cooge irni zfunbi §i ridica din umeri.
-Mda.
Vioiciunea lui suna fals; rni se paru eli am
detectat in spatele ei 0 privire nesanatoasa.
- Care-i rni§carea? l-am intrebat.
- Doar pune~ti cli§tile, omule, spuse
Cooge, incepand sli-§i piarda rlibdarea.
Asculta-1 in timp ce te duci Ia magazin.
- 0 sli-1 ascult cand 0 sa rnli-ntorc.
- Nu-i dedit un afurisit de CD, omule!
Nu-i o blestemata de bomba. Acum o sli-1
asculti sauce faci? In mod clar, aide ales!
Am ezitat.
- ~i dupli asta ce fac?
Se aratli sdirbit.
- Irni spui dacli-ti place, okay? Isuse!
Se intoarse §i intra in casa.
Am mers paoli Ia veranda din fata §i am
inspectat ca§tile. Imi imaginam di din ele. ar
putea ta§ni ni§te ace care sa-mi plitrundli
adanc in creier §i alte cretinitliti de genul asta.
Dar n-am putut descoperi asemenea §me-
cherii. Atunci mi-am zis eli paranoia lui
Cooge a inceput sli devinli contagioasli.
Numai Dumnezeu §tia de ce vroia sli ascult
discul in timp ce rna duceam Ia cumparlituri,
dar era absurd sli-1 banuiesc de vreo intentie
rea. Tipul era un tlicanit afurisit. Poate eli
vroia sa-l ascult singur, tara ca el sa se uite la
mine, a§a incat sli rna pot concentra. Sau poate
credea di muzica va merge mai bine ascultatli
intr-un spatiu mai vast. Sau poate era un sirn-
plu capriciu. Oricare ar fi fost cauza, nu
aveam de gand sli las ca ~ iaramli de paranoia
sli-rni distruga fericirea. In vreme ce alergam
pe scan in jos §i apoi intram in fuga pe Strada
Charles, mi-am potrivit cli§tile la urechi §i,
72
dupli ce am cotit Ia stanga, spre Hudson,
indreptandu-mli spre centru, am dat drumul la
muzicli.
Era o zi de martie racoroasli, cu vant §i
rafale de ploaie amestecatli cu lapovitli. Nori
negri se adunasera deasupra Brooklynului ori
peste Jersey sau pe undeva pe-acolo, iar
sdarele - o stralucire argintie avand oarecum
forma unei cruci - plirea sa le lipeascli
marginile, transformand partea de cer dinspre
asfintit intr-o splendoare intunecatli §i miste-
rioasa. Majoritatea treclitorilor treceau grlibiti
cu gulerele ridicate, fetele ascunse de fulare,.
alunecand pe portiuni de gheatli murdarli §i
izbindu-se de zlipada innegritli §i intliritli ca o
crusta ce ornamenta colturile; dar eu, o datli
muzica pornitli, am pornit sli merg agale, ca
un plimbliret pe Champs Elysee primlivara.
Ma simteam incalzit §i-mi era bine, rna
rni§cam in ritm, intocmai pe acea§i lungirne de
unda a rythm & bluesurilor. 0 melodic de-a
dreptul banala; nirnic din eforturile de imagi-
natie ale celor de Ia Skull City. Era vorba
despre un nemaipomenit club de noapte, de
boogie mistic, undeva in sud - Martinica -
unde aveau toate §ansele sa se petreacli fel de
fel de rninunate iniracole hippiote. Oricum,
rni~a pHicut. Cooge trebuia sli fi glisit un mod,
mi-am zis, sa incorporeze semnale sublirni-
nale in procesul de inregistrare, ceva straniu,
care te flicea sa te identifici emotional cu orice
gunoi ar fi cantat trupa, pentru eli §tiam eli
dacli a§ fi auzit cantecullista Ia radio, a§ fi
schimbat imediat postul §i, dupli cum se
prezenta situatia. cram a§a de prins de rnuzidi,
incat irni veneasli caut un bar §i sli iau cateva
pastile, in speranta ca rnlicar o parte din
lucrurile fundamentale pe care le dintau cei
din trupa rni s-ar putea intarnpla §i rnie. Acesta
era exact lucrul pe care mli pregliteam sli~l fac.
Cel mai apropiat loc pe care l-am ales era
Blitz Cafe, o oazli de pe strada Hudson, dedatli
Eurogunoiului, unde se servea o nesernnifica-
tivli nouvelle cuisine. Barul era decorat intr-un
stil post-modern insipid. Pe pereti, sculpturi
din neon roz, partea din fatli a barului
cliptu§ita cu piele neagra, videoclipuri muzi-
cile pe marl ecrane TV, un foto-tapet abstract
§i cativa palrnieri in ghivece bine pl'\sate.
iotul curat §i stdilucitor. Genul de loc care
lasa sa se inteleaga cum eli viata ar fi un
cabaret flirli genneni, §i di intreaga culturli
americana poate fi redusa la o referire indi-
Anticipafia
recta Ia un tineret modem, calm §i sigur pe el. ar fi fost, in acela§i timp, doua persoane
Cu toate acestea, cand am intrat, in locul mini-- diferite, una ideala, in carne, frumoasa §i exo-'
mei agitatii androgine, specifice aici, la Blitz, tica, iar cealalta un spirit sau ofantoma imper-
am fost. intampinat de atmosfera exploziva, fecta. Mi-am dat seama ca §i eu trebuie sa am
funky, din Martinica. Scaune din trestie o astfel de imagine remanenta, cu toate ca nu
impo!iobite; mcse luminate de lumfmari §i cram in stare s-o zaresc .. M-am schimbat
separate de ringul de dans prin perdele de intr-un anume mod ... ~tiam asta in adancul
margele rubinii; colaci de fum de havane sufletului. Nu mai cram zapacit §i cu mintea
§erpuind in aerul violet. Pe o mica scena din neclara din cauza drogurilor; rna simteam cu
spate, prins sub lumina fierbinte a unui proiec- capul !impede, §tiind in amanunt ce trebuie sa
tor, un negru gras · §i transpirat, imbracat fac, in continuare un nelini§tit, dar acum moti-
intr-un costum albastru de matase, brodat cu vat mai degraba de dorintJl §i incredere, dedit
modele de pauni, sufla lntr-un saxofon, aple- - cum fusese cazul - de teama §i- rievoie.
cat atilt de mult pc spate, incat capul ii atingea . M-am indreptat agale catre bar §i m-am
aproape podeaua, ca §i cum ar fi baut dintr~un a~ezat lang a una din femeile in verde,· un
corn auriu; trupa de acompaniament era un specimen de clasa cu o piele ca laptele, par
ames tee de petice. de lumina §i umbre, care negru carliontat ~i ni§te sani draguti. de
pregateau o fiertudi luminoasa de blues, peste marirnea unor avocado, impin§i in sus de cara-
care solo-ul sau plutea asemeni unci dare de pacele lor de satin §i aratand ca ni§te prajituri
sange (§i muzica, ar trcbui sa adaug, care era frantuzc§ti. Gura ro§ie era o invitatie pentru
in genul Skull City). In dreapta mea se gasea idci paditoase, iar irisurile verzi erau prcsarate
un bar din lernn de mahon, cu dimcnsiunilc §i cu aur, iadindu-ma sa rna gandesc Ia soarele
rotunjirnile carenei unui iaht; a§ezate Ia el, in . junglei ~i umbra bambusului. Mirosea a vio-
mijlocul unci adunaturi de pc§ti oache§i §i cu lete §i a ncbunie. In coltul buzclor era a§ezata
dinti de aur, de barbati astenici §i palizi, o alunitJi, asemcnea unei pidituri de obsidian
imbracati in haine de seara, SC gascau §aSe §i, in serenitatea chipului sau de medalion
tinere, purtand rochii verzi precum pcnele cxista ceva primejdios. Cand spun "primej-
unui papagal §i muindu-§i, din cand in cand, dios", nu rna gfmdesc Ia imoralitate §i dezor-
buzele in ceea ce pareau sa fie pahare de gin dine, principiile nefastc, conduditoare ale
neon, §i asta in vremc cc· tot priveau cu dimcnsiunii pline de codo§i, dimensiune
nerabdar~ prin salli. Figuri neclare, invaluite sfa~iata §i umpluta de gunoaie §i in ~are
in parfum de mosc, au trecut pe Hl.nga mine §i locuisem dintotdeauna de cand imi parasisem
au disparut in obscuritate. Am simtit mirosuri casa. Aceasta femeie poseda calitatea de a
puternice de mirodenii §i ozon. Pe ringul de radia o amenintare concentrata, tangibiHi, de o
dans am vazut fese lmbracatc In satin §i maini scnsibilitate ce triumfa in posibilitatile §i
asemenea unor palide stele de mare care le dorintele sale, care m-ar fi inspaimantat dadi
tineau strans, am vazut ura intr-un pahar cu n-a§ fi simtit in mine capacitati ~i dorinte
here, am vazut ca nu poate exista frumuscte similare - era ca §i cum, uitandu-ma Ia chipul
tara amaraciune, am vazut viitorul pe un san ei, ~ fi descoperit in mine prezenta unci forte
tatuat. Am zarii mult prca multa stranietate malcfice plina de energie, care gestase in
pentru a crede catu§i de putin in ea §i. cu toate adancul meu §i, dandu-mi seama de acest
ca mi-am dat scama ca nimic din ceca ce ·Iucru, fuscsem cuprins de necesitatea de a o
vedeam ·§i simteam nu era chiar Ia locul sau, face sa se supuna vointei mele. Avcam de
cram a§a de prins de melodia care imi umbla gand sa spun ccva care s-o deranjeze, dar mai
prin cap, incat, in acela§i timp. am simtit ca lnainte de a rna fi hotarit asupra celei mai
prezenta mea aici era perfect normala, di totul potrivitc insulte, i§i tuguie a nemultum'ire
din acest club era real. Am obscrvat totu~i buzele de muisU1 §i-mi spuse ca daca am de
ceva ce rn-a nelini§tit. In vreme cc umblau de gand sa-i iau ceva de baut, e-n regula ... daca
colo-colo, amestecandu-se unii cu altii, nu, rn-a§ supara s-o §tcrg de-acolo?
clientii parcau sa fie urmati pas cu pas de -·Ce-o sa-mi dai daca-ti fac -cinste,
imagini remanente strlHncitoare - ca ni§te papu§a? am intrebat-o. 0 boala ingrozitoare?
desene schitate doar - care nu coincidcau cu - E§ti de-a dreptul bolnav, iubitule,
conformatia corpurilor lor, ca §i cum fiecare spuse. Dar pot tine cont de asta.

Anticioofio 73

Se ridica de pc scaunul inalt de Ia bar cu
mi!iC1irile leganate ale unui §arpe ee se inaltli
din CO§Ul unui fachir §i.InCCpU Sa SC ffii§te §i Sa
pocneasca din dcgcte i'n ritmul batcrici lrupei
Skull City.
- Ei, ce zici? Vrei sa dansezi?
Imagirtea ei rcmancnta p1irca sa se fi ghe-
muit.
in vreme ce dansam, frecandu-ne unul de
ceHilalt, am obscrvat eli imaginea ci rcma-
ncntl'i inccpuse sa se ridice, capul smucindu-i-
se spre spate, de parca ar fi primit un pumn,
dar eram prca excitat pentru a fi atcnt Ia toate·
astea. Cel pu\in, nu la inceput. Totu§i, nu dupa
multa vreme, cantccul inccpu sa se piarda §i,
simultan, imaginea rcmancnta pomi sa capcte
substantli, aparandu-i rudimcnte de trasaturi §i
urme de culoare. ~i atunci, in vrcmc ce mclo-
dia se sfi\r§ea, fcmcia disparu - ca o imagine a
unci proicctii ce se stinge - §.i m-am trezit
14
inapot tn Blitz, eu ea~tile
atarnandu-mi de gat, fapi. in fapi.
eu un tanar palid, cu o privire
dWicita, avand o tunsoare inci-
tanta, care eornbina aspectul
crestei de COCO§ cu eel al coafurii
unui paj. Chipul sau aducea mult
cu eel al ferneii in verde. Purta
haine din magazinele Sotto. ~tii,
jacheta de sport cu maneci sufle-
cate, tricou italicnesc, pantaloni
bufan\i. Gura §i nasul ii sangerau
abundent. Seanci stins §i se trase
inapoi. Mi-am dat seama eli
mana mea, stransa puinn, era
incordatli §i gata sa-l poeneasea
pe rnicutul plangaeios. In ciuda
faptului di rna sirntcam teribil de
dezoricntat, rni -am dat seama,
judecand dupli juliturile de pe
dcgete, eli-1 poenisern deja de
catcva ori. Un barman spilcuit,
· eu par inehis Ia euloare §i tuns
seurt. eu o mina furioasa. tocmai
sc repczea Ia mine, agitand un
baston de baseball, dintr-acelea
ce se vand ea amintiri Ia Yankee
Stadium §i, cu toate di nu §tiam
precis ciH df1 vinovat cram, mi-
am dat seama eli trcbuia sa
invcntcz ceva.
- Hei, hei, mo§Ule! am zis,
tdigandu-ml'i in spate. Tipul mi-a
in§ meat portofclul, asta-i! Ce trcbuia sa fac ...
sa-i zambcse §i sa-i spun "B unli. veeinc"?
-Nul-am atins! tipli ascutit tipul plin de
sangc. Tot ce-am ...
~ Pe dracu' nu m-ai atins! i-am rlispuns,
apoi, adresandu-ma barmanului: Parca era Ia
piata §i incerca marfa, intelcgi! . .
Victirna mea tocmai vroia sa obicetezc din
nou, dar bannanul, care fusese dczorjcntat de
acuzatia mea, se rlisti:
- le-n regula! Amandoi. .. §tcrgeti-o!
Chiar acu'!
- No problcmo.
M-am indrcptat spre U§li.
- Data viitoare cando sa vreau un masaj,
o sa fac o rczcrvare, okay?
· Pana i'n acea clipa reaqionasem Ia tot ceea
ec mi se intamplase cu dcstula vioiciune §i rna
a§tcptam caIn continuare sa fiu afcctat de
oarcce tremuraturi post-traumatiee - eel putin
Anticipajia
 sa mi se inmoaie genunchii sau sa simt cum
vajaie andrcnalina prin mine- pcntru ca fu-
sese un §OC tare de tot sa fiu aruncat de colo-
colo, intre Martinica §i Blitz. Cu toate acestea,
nu am sirntit nici un fel de efect, pastrandu-mi
un calm introspectiv §i am incercat sa-mi .
imaginez in ce fel de caliitorie rna trimisese
Cooge. Ar fi fost foarte simplu ca nu rna
gandesc Ia ceea ce se intamplase §i sa consider
totul un fel de halucinatie, dar acest scenariu
nu se potrivea cu experienta traita de mine ..
A~a cum nu fusesem in stare sa accept atitu- '
dinile lui Cooge fatli de mine Ia adevarata lor
valoare, tot a§a nu puteam accepta ca
intampllirile dupa-arniezii erau atat de simple
pe cat paruscra. M-am hotarit ca, mai inainte
de a trage orice fel de concluzii, sa fac pe
prostu' Ia intoarcerea acasa §i sa vad ce are
tipul de spus. Un lucru §i rnai sernnificativ, am
inceput sa-mi examinez nu numai conditia
imediata, ci intrcaga situatie, §i asta am
flicut-o, crcd, ca urmare a unui strop ramas din
aroganta care rna condusese dlt rna gasisem in
Martinica - tted eli pana in acest moment nu
avusesem curajul sa privesc in fata ceea ce
devenisem. Traiam ascmcnca unui §Obolan in
labirintul lui Cooge; lipsit de orice consi-
dcratie fata de propria persoana ... exccptand
. mtmdria de a fi indeajuns de indcmanatic pen-
tru a supravietui intr-o lume de §Obolan;
ascultand de 0 forta putemidi ce rna irnpingea
spre autodistrugere. Lipsit de moralitate, gata
de orice, fara nici o valoarc. Violent. Era o
adevarata niinune, data fiind intinderea
carentelor mele emotionale, ca inca nu
mierlisem pe nimcni, eli nu ajunsesem inca Ia
conceptul de moarte ca marfa. Am fost
dczgustat de aceasta imagine a mea §i m-am
hotarit sa fac pa§i deci§i in direqia imbu-
natatiril atilt a caractcrului mcu, dit §i a soartei
mcle. Pa§i facuti cu grija §i cu atcntie. Nu
actiunile dispcrate pe care a§ fi fost inclinat, in
mod obi§nuit, sa le in!aptuiesc. Nu era vorba
chiar de un plan, ci doar de o inteRtie formalii,
insa reprezcnta lucrul eel mai apropiat de ceea
ce se putea numi plan, singurul pe care-1
formulasem vreodata §i care oglindea o
intclegere a faptului ca daca nu laceam ceva
repede pentru a-mi schimba felul de viai3., n-
aveam sa mai fiu multa vreme pe aceasta
lume.
Aceasta limpezire a ideilor pe care am
simtit-o nu a fost doar o problema de simpHi
Anticipafia
concentrare interioara. Mergand in josul
Hudson-ului prin intunericul ce se lru.a, era ca
§i cum a§ fi vazut cartierul Village pentru
prima oara, realizand in amanunt toata dulcea
nebunie §i agitatia tara griji a locului. Taverna
Calul Alb, unde Dylan Thomas murise·dupa
optsprezece whiskiuri seci, spilcuiti topliind in
spatele ferestrelor sale aburite, inchinand unul
in sanatatea celuilalt cu voddi finlandeza §i cu
Guiness de cinci parai jumatea; un rnagazin de
trufandale coreene cu ghivece de flori puse in
fatll, un angajat stand in genunchi langa unul
dintre ele §i aranjand ni§te crizanteme, ·0 raza
de lumina !acandu-1 sa para un sfant; taxiuri
care se strecurau prin imbulzeala orelor de
van, claxonand, bestii salbatice din metal gal-
ben stropind cu apa rezultata din topirea
zapezii; agitatia.cclor tara adapost, imbracati
in straturi de zdrente alclituite din haine,
pulovere.§i rochii vechi, avand ni§te pungi
drept manu§i, o imagine atat de obi§nuita,
incat ei ajunsesera sa para ceva absolut frresc;
un uria§ blond cu o povarli de boarfe vcchi; o
punldsta noctuma imbracata intr-un maiou de
balet, cu buze negre, ochi cadaverici §i sani
minunati. rasfoind paginile de anunturi per-
sonate dintr-un Voice; doua tipe de Ia TV in
rochii de petrecere §i cape de blana ieftine -
oameni, tot alit de exotici prin deoscbirilc lor,
pe cat de diferite sunt §i mandirurile intr-un
magazin alimentar. ~i. dominand totul, ofe-
rind zonci Village o relativa intimitate, tur-
nurile din Manhattan, nedcslu§ite §i amcnin-
tatoare pe un cer albastru inchis, constelatii
gcomctrice avand drept stele sute de fercstre
· luminate, simboluri putemice ale altci lumi ...
sau, eel putin, a§a le pcrccpeam. pentru eli a§a
cum ele existau pe cerul rneu, eu traiam
printre ele §i nu-mi puteam irnagina cum ar fi
sa Iocuic§ti chiar in interiorullor.
Vazand toate acestca, respirand aerul acela
rece, cu iz de petrol ars §i de nostalgic, m-am
sirntit plin de viatli, intr-un mod nou. Provocat
§i ncsatisflicut. Plin de dorinte noi, acute,
nevoi pe care nu le intelegeam in totalitate.
Un lucru era sigur- vroiam ca eu sa conduc §i
nu sa fiu eel condus, vroiam o bucata din
stupul asta marc §i nasal, o bucata care· sa fie
numai a mea. Daca in conditii normalc mi-a§
fi evaluat §anscle de a-mi impune puterca §i
vointa in mcdiul in care traiam, a§ fi conside-
rat asta drcpt infumurare absurda; dar ince-
peam sa accept ideea ca imprejurarile erau
15
dcparte de a fi obi§nuite. Transformarea pe . - Nu rna mai tromboni, mo~ule. Daca
care o simtisem In mine dit fusesem in incetezi cu minciunile, poate putem face ceva
Martinica trebuia, mi-am zis, sa indice o irnpreuna.
adev~rat~ schimbare, sa-mi spuna eli mi se • Nu §tiam sigur dita nevoie avea de mine §i
luase ceata de pe ochi; §i daca., intr-adev~. nici cate gogo~i 0 sa mai inghitli ...• iar dupa
asta era situatia. atunci cauza putea foarte bine privirea lui §i dupa buzele stdinse, avealll
sa fie ceea ce imi facuse Cooge, chiar dadi nu impresia eli al dracu' de pupne. Dar aveam de
§tiam despre ce fusese vorba. Ma indoiam insa gand sa intind coarda cat puteam de tare, pen-
eli va fi sincer cu mine in aceasUi privin1li; tru eli- de§i credeam di'va fi sincer- imi
avea planuri personale In legatura cu mine. inchipuiam eli, cu cat ii voi forta mana mai
A§a eli, neavand de ales in aceasta privintB-, mult, cu atat existau §anse sli-i scape o bucatli
neavand aWi calc de lmbunatatire, care sa pro- mai mare din adevar, chiar daca ar fi fost
duca 0 schimbare drastica, m-am hotlirit sli-i irnpachetat intr-o minciunli.
fur secretele. - Oh, n-o sa incerc sa te mint, Larson,
imi rlispunse, aruncandu-se intr-un scaun. Mai

C and am revenit acasli, m-am preracut ales pe i.In tip care se prinde ~a de repede ca
extenuat §i violent, iar Cooge, care tine. Da' numa' sa spui cuiva dli asta, amice,
l§i nota lntr-un carnetel tot ce §i te-a luat dracu', 'teles?
spuneam, pliru sa fie dezamagit. Dupli ce-am Am spus, "lhi" §i m-am llisat sa cad intr-un
terminat, m-a intrebat daca nu rna simt mai scaun de langa el..
altfel §i i-am rlispuns: - Ai auzit vreodat' de discurile alea care
-La dracu', mo§ule, sigur! Ma simt al se zice ca au pe 'ele inregistrari secrete? ~tii,
dracu' de tras in piept, pricepi? M-ai trimis, cum "a fost Led Zeppelin. Chestii in care, dacli
fir-ar s~ fie, legat Ia ochi in plin trafic greu! le ascultai de Ia coada la cap, vocalistul se
Stateam in camera cu scaunele din saci spune eli zicea: "II iubesc pe Satana ... ",
purpurii, avand pe pereti imaginile infernale chestii de gcnul asta?
ale New York-ului in ruine §i, de indatii ce am Am dat din cap eli auzisem..
terminal cu aceast~ ultima izbucnire, m-am - In urma cu ciitiva ani taceam §i eu tru-
rasucit, tndreptandu-ma catrc U§a. curi de fclul lista. Era doar ceva amuzant, dar
- Un' crezi c~ te duci? urla el, -venind m-am implicat mult. !}tii, muzica Di~volului.
dupamine. M-arn gandit ca ar fi o chestie traznet sa fie pe
- Mo~ule, am nevoie de slujba asta, bune ... daca tot timpul oamenii au tot afirmat
okay? !}i nu rna deranjcaza sa fac curatenie ca rock and roll este muzica Diavolului, poate
dup~ tine. Dar nu mi-s gata sa rna las omorit ell asta era realitatea §i a§a am inceput sa
numai pentru distraetia ta afurisita! cercetcz, sa vad care-i treaba.
-l'{u va fi omont nimeni. - Adica, Cultul Diavolului sa nu fie decat
- Sa fii sigur d-asta! un mi§to? l-am intrebat, ridicand o spran-
-Okay, omule! Okay! ceana. A§a-i?
Cooge t§i rididi mainile intr-un gest ce se - Nu era mare lucru. Eram bagat in
vroia conciliator, lini§titor. satanism, okay, dar nu-n mod serios. Treaba
- Poate ca ar fi trebuit sa-ti spun mai asta facea parte din imaginea pe care trebuia
mult. s-o am. Totw~i. o data luasemo dozli mai mare
Am pufnit ba~ocoritor. §i cram dus rau de tot, cand mi-a venit o idee,
- Imi pare diu, ie-n regula? continua. ceva in genul "daca. voi introduce in muzidi o
Data viitoare o slL. adevlirata incantatie ... " va avea vrcun efect?
- Data viitoare? La dracu' tot rahatul - Hai, las-o balta!
lista! N-o sa mai existe nici o data viitoare. - Pe bune, amice! Nu zic ca nu suna a
- Asculta-ma doar, ie-n regula? Lasa-ma ticncala, dar fii atent sa vezi ce-a urmat. Poate
sa-ti explic. Stai un pic. di o sa inccapa sa aiM §i scns.
M-am prelacut eli rna inmoi. Cooge se disuci in scaunul sau §i i§i
- Dcci. .. Ascult. arundi privirca ditre cerul pictat, uitandu-se Ia
Cooge pam sli-§i adune gandurile, .iar eu 0 aratare CU ochi fateta\i ca ai unei IDU§te, CU
l-am intrerupt spunand: mot de vultur §i aripi membranoase, ce cobora

16 ======================== Antlcipafia
in picaj clitre zgarie norii in ruine a1
Manhattanului.
- Ajunsesem sa fiu afurisit de obsedat de
ideea asta. Mai intai am introdus acompania-
merit vocal, background, in latina, araba.
lnvocatii §i alte chestii de~astea. Dar n-au
rezolvat nirnic, a§a di am tacut rost de un tip,
un adevarat geniu in matematica. Se ocupa cu
muzica, dar §tia §i matematica. A transcris o
parte din descantece in limbaj matematic, apoi
a transformat matematica in muzica. Am
amestecat in vreo doua cantece cateva piste
sonore cu inregistrliri instrumentale flicute cu
ceea ce ohtinuse el ~i amandoua au devenit
hituri, ajungand pe locul intai. ~i, amice, al
doilea cantec era doar un rahat afurisit. Un
rahat absolut!
- Unii oameni manandi ceea ce tu poti
considera .ca e rahat. Poate ca a fost o coinci-
dcnta.
- Mda, dar am mai tacut-o de vreo §ase
ori. A mers de fiecare data. ~~am ailat di nu
eram primii care raceam asta. 0 multirrie de
inregistrari, inca de prin anii cincizeci, folosis-
erll o parte din acela§i gunoi intrcbuintat §i de
noi. Vreau sa spun ca, in ccea ce-i prive§te,
fusese ceva tara intcntie, intclegi? Ca §i cum
nu se pricepusera prea bine cum s-o fadl.
Dar ... te-ai prins?, o parte din invocatiile
folosite de noi, o parte din ele fusesera trans-
formate in acompaniament de tobe cu
adevarat puternic ~i un anumit fel de
modulatie sau rahaturi de genul asta. ~i o
grlirnada de discuri 'dintr-astea, n1uzidi de-a
lui Elvis §i a celor de la Stones, Beatles, Jerry
Lee Lewis, toale aveau versiuni mai grosolane
a ceea ce faceam noi. Nc-am zi~ di de-aia
cfmtecele lor au mers atat de bine. Cine §tic?
Poate eli tipul care a inventat rock and rollul
era un adept al Diavolului, poate a facut o
calatorie adevarata, valabila pentru top §i n-a
spus nimanui acest lucru.
- De ce te-ai oprit?
- Aveam toti banii pe care mi-i puteam
dori §i nu mai dadcam nici doi bani pe munca
in studio. Uncle mai e stimularea dadi poti
scoate, de fiecare datli, un disc de platina? Am
vrut sa aflu care-i mersu' cu mizeria asta.
- A§adar, ce sc intfunpli:i?
- Stai cahn ... ajung §i acolo.
Cooge i§i llisa capul sa atame §i-§i inchise
ochii, aratand pentru o clipa ascmenca unui
cadavru dezgropat.
Anticipafia
- Nu puteam pricepe de ce descantcccle
functionau in felul in care .o faccam, dar am
obscrvat ca oamenii alegeau cantecele mele
mai repede dedit se intfunpla cu majoritatea
celorlalte. Dacli mergeau douli sau tr:ei
radiouri, de fiecare dal1i cei mai multi oameni
se invartcau in jurul celui care difuza unul
dif!Lre cantecele mele. Amicul asta al meu.
glumea, intr-o zi, spunand eli muzica le afccta
in mod diferit urechile. Ce naiba, mi-am zis.
Hai sli-i testez in vreme ce ascultli. Am obser-
vat ca atunci cand oamenii ascultau muzica
mea, EKG-urile lor o luau razna. Aparca un
fcl de ecou. Mi-am zis ell poate voi izbuti sa
glisesc o modalitate de a introduce incantatiilc
in echipamcntul de inrcgistrarc - poate chiar
in instrumentc §i in ampliricatoare. M-am
gandit ell asta ar putca face ca efectul sa fie
mai puternic. A§a eli am tnceput .sa proiectcz
placi de circuite, microcipuri ~i inregistratoare
digitalc care aveau incluse din construc~e sis-
teme ce imitau invocatiile. A fost nevoie de o
multime de testari, incercand difcrite
incantatii, difcrite em de acces la circuite, dar
in cclc din urma am obtinut un produs care
tacea ccva mai mult dedit sa 'Crcczc un EKG
aiurit. Asta-i ceca ce ai ascultat tu.
- Asta nu prea explica ceca ce s-a
intiimplat, am spus.
- Nu sunt sigur cum ar trebui explicatli.
Dar halucinatie n-a fost!
- Atunci despre ce vorbim ruci?
Pcntru a man efectul, Cooge flicu o pauza,
tintuindu-ma cu o privirc. gravli.
- Crcd ca-i iadul. Cred ca muzica te
introdti.ce in lad. '
De aici, mi-am spus, incep gogo§ile.
Totu§i. cram multumit ell paoli in accst punct
Cooge fusesc mai mult sau mai putin sinccr §i
nu vroiam sa-l prcsez mai mult, considerand
ell puteam descopcri rcstul §i pe cont propriu.
M-am prefacut impresionat, §Ocat, inspai-
mantat, toate n;~qiile dcsprc care §tiam eli i-ar
face pllicerc sa le vada.
..,..- Chcstia aia pe care ai ascultat-o era ufi
prototip, continua el. Tebaga cam pana la
jumatate. Mai mult decat orice altceva, ai
receptionat partea imagisticli a cantecului. E
grcu de explicat ce sc intampla cu adevarat.
Doar Dumnczeu §tie ce-i intr-adevar acolo.
Lucrurile ar putea fi atat de stranii in iad, incat
e posibil sa nu fim in stare sa intelcgem ceca
ce .vcdem. Cantece\e iti ofera doar .o structura
77
 pentru a te ajuta sa traduci ceea ce exista plauzibiHi in legaturli cu acest aspect constitu-
acolo in ceva de inteles pentru tine. Dar . ia o dovadli a proastei sale pareri des pre
incercam sa imbunatatim traducerea. intcligcnta mea, totU§i nu intentionam sa fac
- Tu ~i trupa, nu? nimic care sa-i schimbe parerea in aceasta
-Exact. privinp. Cu cat rna credea mai prost, cu atat
- Ei §tiu despre ce este vorba? imi cre§teau §ansele de a descopcri ceva.
Ezita pentru o clipa. Prima parte a planuhii meu prevedea
- Nu chiar in totalitate. reducerea drastica a dozelor de droguri. Era
- Atunci, mie de ce-mi spui? incredibil pana §i faptul ca rna puteam gandi
. - Daca e sa rna ajuti. nu-ti pot ascunde Ia ~a ceva, pcntru ca niciodata pana atunci nu
nimic. rna gandiscm sa renunt la 0 ofertli acceptabila.
- Daca vrei sa-mi ceri sa mai ascult a~a Care ar fi ratiunea, mi-am· zis, sa te lipSC§ti de
ceva, am spus, poti s-o la§i balta. N-am nici btinli ·voie de singura doctorie buna pe care
un chef sa rna due in iad. ti-o poate ofe.ri viata? Cu toate acestea, §tiam
- Stai nitcl, omule! s-a repezit Coge §i, .eli nu avcam cum sa ii in§el vigilenta con-
· cu aerul unui agent de la Fcnncle de Stat, ce tinuand sa motm timp de 0 jumatate de zi, ll§a
inceardi sa ajute 0 vaduva in privinta viitoru- ca am initial procesul de dezintoxicare. 0
lui ei financiar, a inceput sa incerce sa-mi . intrcrupcre brusdi nu putea fi ~usa in discutie.
cumpcre ajutorul, ofcrind mai multe droguri, Nu-mi puteam pennite sa-mi iau liber cateva
mai multi bani ~i o prietcnie ve§nidi. zile ~i sa rna retrag undeva sa bolesc; chiar
Nu aveam o idee darii in legatura cu ce ~ daca a§ fi putut face asta, nu eram sigur\ eli
putea dcscoperi dacii reU§eam sa dau de organismul imi putea rezista Ia asemenea
capatul afacerii asteia, dar dupa cum vedeam strcs. Ca atare, mi.am redus dozcle Ia nivel de
eu lucrurile, oricare ar fi fost chestia care era supravictuire §i ceca ce ramanea in plus le-arn
in stare sa-mi inviirtli mintea ~a cum 0 f'acuse schimbat pc pastile de Valium, care sa mii
acel CD, trebuia sa aiba o valoare in sine. ajute sa tree' de clipclc grele. Am avut dlteva
L-am Iasat pe Coogc sa rna convinga. Am momcnte cu adevarat ingrozitoare §i era dificil
facut un tiirg·- el urma sa-mi pliiteasdi 0 suma sa ascimd dH de diu rna simteam, dar intr-o
pentru intrctinere, continua sa rna aprovi- luna imi rcdusesem dozcle cam la doulizeci la
zioneze cu marfa buna ~i imi reducca obli- suta din ceca ce fusesera §i rna indoiam. eli voi
gatiile casnicc; in schimbul acestora, cu intarnpina probleme in a merge panli Ia caplit. ·
aveam sa fiu cobaiul sau. Ar putca sa para frtra In timpul acclci luni am mai ascultat trei
judecata din partca mea ca, luand in considc- CO-uri de-ale lui Coogc. Erau 'mai sofisticate
rare pcricolele posibile, riscam asta pcntru dedit primul, iar imaginilc create erau mai
indifereiit ce recompensa, dar chiar dadi impunatoare §i mai crcdibilc - mi-am
Cooge spusese adevarul atunci cand afirmasc inchipuit ca accst lucru indica ceca ce Cooge
ca muzica te coboara in iad, tot nu era mare ar fi numit o imbunatatire a traducerii. In
bdinza. Nimic din ceea ce vazusem in primul rand, nu mai zlircam imaginile rcma-
Martinica nu rna imprcsionasc ca fiind in mod ncnte ale oamcnilor, cu toatc eli lc simtcam
potential provocator sufcrintc mai teribile prczenta in acr, la fcl de palpabile ca ni~tc
dedit lucrurile inspaimantatoare pe care lc vibratii negative, in al doilca rand, canteccle
lnfruntam zilnic. Se parea di iadul, in com- erau strict instrumcntale §i nu pareau sa
paratie cu viata din New York, era o nimica impuna vrco activitatc anume, cum ar fi fost,
toata. ~i dadi, mai dcparte, rna a~tcptau de exemplu, sa intri intr-un bar; pur §i sirnplu,
grozavii mai mari, putcam sa rna obi§nuicsc - rna introduceau in acel loc bizar, unde
nu rna ~tcptascm niciodata Sa am 0 S9arta roz umblam lara tinta pentru o vreme ~i. cea mai
§i, oricum, nu aveam alte planuri de viitor. Cu mare parte a timpului, fie ca nu auzeam muzi-
toatc accstca, in intclcgcrca inchciatli exista o ca, fie ca o scsizam doar undeva, Ia marginea
ncpotrivire logica implicita care rna ingrijora. COn§tiintci. Cand rna trczcam, dcscopcream
Coogc trcbuia sa asculte ~i cl muzica, a§a ca ca-mi sco~sem cli§tile ~i-mi continu:isem
ce nevoie mai avea de un cobai? Trebuia sa activitatea de zi cu zi. Dccorul fundamental in
aiba §i un alt scop in ceca cc rna privea. Faptul care rna introduceau ccle ti'ei CO-uri era un
ca nu-§i biituse capul sa inventeze 0 povcste ora§ pe care l-am botezat Skull Ci'ty*, din

18 ======================= Anticipafia
cauza aspectului sau malefic §i legaturii sale
cu trupa. Era mare, Ia fel de mare ca §i
Manhattan-ul, cu cladiri chiar mai inalte.
Turnuri cu forme de obelisc, albe ca ni§te
oase, cu aproape fiecare centimetru de piatra
acoperit cu basoreliefuri §i inscriptii stranii -
ni§te zgarie-nori cabalistici, strlijuind, intr-un
vid alb-albastru, prin care coborau in picaj §i
se inll.ltau lucruri negre, asemanatoare cu
avioanele, insa cu aripi mobile. Nu mi-am dat
seama ce erau, dar rna fascinau - imi
aminteau de imaginea murala a Manbattan-
ului apocaliptic de pe peretii lui Cooge. Dys ...
M-am intrebat dacl'i pictura putea fi o
reprezentare a unei transpuneri anterioare.
Cbiar dadi ar fi fost, tot nu acceptam afrrmatia
lui Cooge, conform careia Skull City era
iadul. .. cu toate ca nici eu nu 1-a§ fi considerat
chiar Disney World. Avea o ambiantJi care rna
ducea cu gandul la o fantezie heavy metal, o
tema mutanta rea de tot - binelnteles di §tiam
ca vad doar 0 transpunere §i ca realitatea era,
probabil, cu totul diferitlL Totu~i, din
explorarile mele, 'am capatat simtJimantul ca
ora§ul detinea o realitate mai complexa dedit
cea care ar fi incorporata intr-un loc de
suferintJi §i ca aceasta realitate constituia un
mediu de viatJila fel de complicat., sofisticat §i
ambig1,1u, din punct de vedere etic, pe cat era
§i New Yorkul. · vazut imaginea - mai inahli, mai musculoasa
Strlizile - cu toate di unele coteau brusc in
unghiuri stranii §i apoi se ingustau ca pi~te
alei - semaqau mult cu cele din Manhattan,
,pline de mirosuri grele §i gunoaie, cu muzica
ta'nguitoare ce ie~ea prin U§ilc §i ferestrele
deschise, aglornerate cu pietoni §i ma§ini; cu
toate astea, nu existau taxiuri sau automobile,
ci numai ni§te lungi §i ncgre, conduse de ni§te
umbre (a§a pareau prin gcamurile furnurii), cu
barcle lor cromate rasucite in emblcmc bizare,
toate transportand zeci de pasageri. Cei ce
locuiau in Skull" City erau oameni, insa fizicul
lor apartinea unui spcctru mult mai larg dedit
al eel or din New York, §i Ia fcl §i b~inele §i
activitatile lor erau mai dcosebite. In timpul
unci scurte plimbari, am vazut un coco§at
imbracatintr-un costum care, in New York, ar
fi fost considerat sado-masochist; am vazut o
femeie inalta §i frumoasa, cu ochi albi §i par
negru, lung pana Ia fese, imbracata intr-o
plasa de fire aurii, prcsarata cu geme stra!uci-
• Slcull City - Ora~ul Craniu (n. rro.)
Anticipafia
toare; am vazut un tip genom de Neanderthal
purtand ceea ce ar fi putut fi un coslum de
om-broasca; am vlizut un piti.c cu pantaloni
ro§ii de dantela; am VaZU\ pe cineva intr-UO
costum neted, ca o armudi argintie, fiha
.deschideri pentru ochi sau gudi - sau poate
era un robot; am vazut mai multi copii
iOia§Urati in Sarma ghimpata, sangeranzi §i
ecstatici, rididmdu-§i vocile pitigaiate intr-un
cantec dement; am vazut un grup de dansatori
goi, barbati §i femei, rotindu-se prin multime;
am vazut un batran cu craniul ca un perga-
ment, purtand in jurul §Oidurilor o carpa mur-
dara §i ocupandu-se cu felatia, in vreme ce
trecatorii se a~ezau unul dupa altul, a§tcp-
tandu-§i randul; am vazut doi barba~i.
imbracati in tricouri de corp gri, luptandu-sc,
lovindu-se, paoli ce se umpleau de sange, in
vreme ce altii, cchipati in ace!a~j mod, stand
mai rctra§i, ~U§Oteau intre ei, asemenea unor
critici de arta lao expozitie; am vazut un
barbat cu capul ras, imbracat intr-un ve§mil.nt
lung §i colorat asemenea curcubcului,
plangand cu lacrimi prismaticc; am vazut,
expuse in vitrina unui magazin, §aptc cadavre,
ficcare purtfuld urmele unei morti violentc; am
vazut 0 batrana cu trei brate. Ia.cand minuni cu
un joe gen alba-neagra; §i, in ccle din urma,
m-am intors catre 0 fereastra umbrita §i rni-am
dccat o ~tiam, cu fata mai plina §i cu o cxprc-
sie mai rautacioasa, avand acea amenintare
concentrata pe care o percepuscm pe fata
femeii din Martinica §i, mai apoi, pe toate
chipurile din S)mll City. Eram inve§mantat in
ni§te pantaloni gri, bufanti. o clirna§a ncagra,
mulata pe corp §i o centura lata din piclc cu
tinte din arama, de care atama un cutit bagat
in teaca, ceva ascmanator cu ceca ce ar purta
un pirat. La gat aveam un mcdalion de argint
cu imaginca unui cap de lup.
Din ficcare dintre accste expcriente am
ie§it simtindu-ma mai putcmic, mai intclcpt,
mai incrczator §i arogant, mai con§tient de
pozitia mea in lume; acestc schimbliri i le-arn
ascuns lui Cooge. L-am infonnat dcspre toate
celelalte, eel putin ceca ce aflasem din.primcle
doua cxpcrientc. Cu toatc astca, era nemul-
tumit de rapoartcle mcle.
- Nu faci decat sa te plimbi de colo-colo,
amicc, a spus el. Vreau sa zic, de ce nu
vorbc§ti cu cincva? Baga-te §i tu intr-o afu-
risita de treaba. Asta-i singurul mod in care
79
vom afla despre ce este vorba. Okay?
- Nici o problema, i-am raspuns.
- Larson, incepu el luandu.ma dupa wnar
cu un brat §i inv~luindu-ma intr-o aura de
miros corporal §i Sen Sen. Trebuie sa bati
strada pentru mine, amice. Am nevoie de tot
ceea ce-mi poti zice despre locul asta. ~tiu ca
existi riscuri, dar iti promit - e§ti corcct cu
mine, o sa am §i eu grija de tine. Lucrez Ia
ceva despre care nu pot sa vorbesc, dar 0 sa
iasa ceva barosan, pcntru toata lumea.
Pricepi? ~
E-n regula, §efule, mi-am spus, orice pen-
tru batrantul Cooge.
Adopta o expresie despre care am banuit
di reflecta 0 incercare de sinceritate §i rna
privi drept In ochi. Fa~ de mort, cu imobili-
tatea ei malitioasa, se gasea la nici cinci-
sprezece centimctri; albul ochilor avca o tcnta
galbenii. iar pielea-i cenu§ie §i imbatranita era
asemenea unci imagini marite a suprafctei
lunare. Capul sau cu par zhurlit parea sa fi
cli.patat o trainicie malefica de parca toate
umbrele din camera ar fi patruns in el, §i am
fost strlifulgyrat brusc de o banuiala a profun-
zimii depravarii lui. Pana in ace] moment 11
considcrascm doar un alt drogat cc apucase pe
un drum grc§it, dar acum devcnisc clar ca
tipul era un ncnorocit cc rna baga in spcrieti;
de§i Satan s-ar fi putut sa nu aiba nimic de-a
face cu ceca ce sc intampla acum, el i§i pre-
luase idcile dintr-o sursa de inspiratie diabolica.
- Tu Visezi vrcodatii. Larson? rna intrcbl'i,
cu privirca picrduta undeva, in viitorullumi-
nos. Vreau sa zic, te ui\i in urma §i te gandc§ti
cum ar fi fost sa ai tot ceea cc ti-ai dorit?
- Cred ... sigur.
- Nu m-ai crede ce-i posibil nici daca
ti-a§ spune, amice. Dar pana Ia urma vei
ajunge sa crczi.
Inlinse 0 mana osoasa §i 0 puse U§Or pe
umlirul meu - plirca, mai dcgraba, manat de
dorinta de a-mi transmite ceva escntial §i de
temut, decat de a incerca ·un semn de incura-
jare sau de apropiere.
- Fii cinstit eli mine §i o sa te due
departe, amjce. Vei ajunge IJlai sus ded it ili .
poti imagina.
Avea o expresie bolnavic ioasa §i
indcpartata, de pardi §i-ar fi reamintit ni§te
imagini obscene.
- In cateva zilc o sa am gata un alt CD,
zise. Ar trebui sa se vada §i mai bine.
20
Oare ce dracu' vroia sliinsemne aSta?
In urmatoarea mea raita prin Skull City, in
loc sa ma indrept catre zgarie-nori, m-am
invartit printr-o zona unde cHidirile erau rela-
tiv mici, cca mai inalta avand §ase sau §apte
etaje, unele construite din lemn innegrit de
funingine, altele adevarate rnozaicuri din peti-
ce de de§euri metalice, asemenea unor colibe
high-tech dintr-un co~mar medieval, multe
dintre ele cu fatade impodobite §i vopsite in
culori vii, astfel incat sa semene cu fete gigan-
tice §i monstruoase - pasari, dragoni §i pisici
- asemenea intrarilor principalelor pavilioane
dintr-un pare de distractii. Zona era complet
inconjurata de turnurile albe §i, stand in cen-
trul ei §i privind 1mprejur, aveam impresia di
intregul earlier era o mahala ingractita de oase
imense, care fusesera ascutite precum ni§te
\CpU§e ~i inscriptionate cu rune. Pe deasupra
capului, Ia mica inliltime, se intreceau nori de
plumb, amcstedindu-se cu coloanele frrave de
fum §i intunecand vazduhul, .iar strazite: din
pamant bi'itatorit, erau foarte largi. La colturi
ardeau foc!lri, supravegheate de batrane cu
chipurile acoperite, imbracate in zdrente ncgre
(am aflat ·mai tarziu eli vli.lurile aveau rolul de
a reduce cantitatea de fuin inhalat §i nu
reprezentau o expresie a modestiei), care, in
schimbul unei sume, ardeau dqeuri sau
gateau hrana. Se vedeau mai putine camioane
negre, dar mirosul era mult mai cumplit, mu-
zica tanguitoare rlisuna asurzitor, gloatele erau
mai numeroase §i mai exotice in ceca ce
prive§te imbrlkamintea §i diversitatea fizica,
iar sexul §i violcn~ abundau. Tipii re regulau
pe alei, pe scliri, oriunde le era la lndcmana. In
decursul unci ore (timp subicctiv - pentru ca
in discutiile avute cu Cooge am aflat eli nu
exista o corelare clara in ceea ce privea tre-
cerea timpului in cele doua locuri) am vlizut o
- strangulare, o injunghiere §i mai multe cafteli
sangeroase, diteva din ele avand fcmei drept
principali combatanti. Pe langa ziduri existau
tipi care vindcau mancare, tigan, podoabe ief-
tine ~i pachetele de prafuri dcspre care imi ·
inchipuiam eli sunt droguri; erau inarmati cu
pistoale §i cutite, iar paznicii mu§chiulo§i ce
yegheau in fa~ unora dintre cladiri, ccle care
adaposteau baruri §i cluburi, erau §i rnai bine
inarmati. multi dintre ei avand §i acele ciudate
pu§ti cu tevi cu lumini intcrmitcnte §i paturi
din plastic verde. Zgomotul §i agitatia,
z;_l'ipaceala exotica. ritmul frenetic de rock and
Anficipafia
roll allocului, totul rna ducea cu gandul Ia
New York, pe vremea cfmd venisem pentru
prima oara, ~i pe cand aveam doar trei-
sprezece ani, iar Hididelegile erau mai
numeroase decat in aceste zile. Locul de aici
era mai dur, salbaticia mai Ia vedere, insa.
atmosfera de vitalitate paranoidi era aceea§i.
Am observat ca, dintr-un motiv necunos-
cut, oamenii aveau tendinta sa rna ocoleasca,
Hisand destul spatiu in jurul meu, iar asta rna
multumea, pentru ca nu eram chiar atat de
nerabdator sa rna amestec cu ei; dar ~tiam di
mai bine a§ veni cu ceva pentru Cooge, 3§a eli,
in cele din unna, am intrat pe u~ unei cllidiri
din piatra rozalie, o u~a prin care vazusem
trecand un anumit fel de locuitori, relativ
neamenintatori, cea mai mare parte fiind
barbati mai in varstli. Mi-am scos cutitul -
eram inbracat Ia fel ca in celelalte escapade,
medalion, pantaloni bufanti §i 3§a mai departe
.,... ~i am inceput sa inaintez de-a lungul unui
coridor intunecat, zgomotele strazii ramanfmd
undeva inapoia mea. In fatli se glisea o
indipere luminatli de o lucire galbena. M-am
furi~at, lipit de perete ~i am aruncat o privire
inliuntru. A~ezat pe un scaun de lemn, rastur-
nat pe spate ~i cu picioarele sprijinite pe o
masli, un barbas sch.eletic, acoperit de o plitura
gaurita, atintea 0 arma de vanatoare spre burta
RADIO DELTA
Bucure§ti, Ploie~ti §i Valea Prahovei
93.,5 FM
~MIA "tJEStiM€6~
TEL. (01 )_ 631 73 89 *** FAX (01) 311 34 32
Anticipafia
mea. Paru gata sli vorbeascli, apoi ochii i se
indreptara spre pieptul meu - oprindu-se pe
medalion, cred - dupli care teava pu§tii
coborl.
- Primele doua camere-s libere ... Ia fel §i
cea de Ia capat, spuse, aratand cu arma catre
un hoi care cotea in spatcle sau. Alege.
Nu vroiam sii-rni arat ignoranta, dar nu-rni
pllicea deloc coridorul, mult mai prost lurninat
· dedit eel pe care apucasem pentru a ajunge
aici. Vroiam sa §tiu §i eu ceva. cat de cat, in
legliturli cu ce rna a§tepta.
- Pe care mi-o recomanzi? l-am intrebat.
Chicoti.
- Pai, eu n-am incercat-o personal, dar
am auzit eli numlirul doi, d-acolo, din spate, o
sa te scarmene bine. .
- Multam, am zis, farli sa pricep mare
lucru, insii nedorind sa-l mai intreb altceva.
Atunci cand am traversal incaperca, talpile
cizmelor mele au scrn§nit pe paiele dispandite
pepodca.
- Pune iaba pe ea, bliiete! imi spuse
Mtranul tacandu-mi cu ochiul ~i acest lucru ii
schimonosi toata partea stangl'i a fetei.
In vopseaua U§ii indicate fusese scrijelita
cifra 2. Mi-am lipit urechea de ea ~i, cum
n-am auzit ni"mic, am deschis-o inceti§or.
Dinliuntru rlibufni un aer acru §i stlitut. Pe
21
masa de langa U§a se gasea o lampa cu gaz, a
carei flacara, din cauza sticlei murdare, se
zarea doar ca 0 licarire galbcn-maronie, indea-
juns de stralucitoarc insa pentru a deslu~i
camaruta, f"ara fercstre, iar intr-un colt. 0 fatli,
intinsa pe o saltca patata. Era goala, iar
mainile ii fusescra legate deasupra capului cu
un cablu de plastic, al carui capat era prins de
un inel mctalic ce ie§ea din iencuiala
ingalbenita ~i crapatl'i a pcrctelui. Parulli era
murdar, rasucit in §UVi~e asemanatoarc UflOf
sfori, iar fa~ era manjitii de jeg, cu toate aces-
tea avea pomcti ddiguti. obraji cu gropite §i o
gura larga prccum un mancchin de pe coperta
unci revistc. ~i ochi mari §i intunecati. Ni§tC
ochi fftntastici. Era putin cam slabuta. dar
avea sanii rnari. Trcbuic sa rccunosc ca primul
meu irnpuls n-a fost dcloc nobiL
- Daca rna atingi, a rostit ea, o sa ai
nevoic de cutitul ala.
Dar in tirnp ce rna apropiarn, privirea i-a
coborit sprc pieptul mcu §i inccrcarca ei de a
irnpresiona s-a inchciat. Incepu sa se srnu-
ceasca, tragand de lcgaturi.
- Calrncaza-te ... Nu-t' fac nici un rau,
am spus.
Nu era catu§i de putin intcrcsata de ceca
ce-i spuncam, continuand sa,sc zvil.rcoleasca
pe saltca. Inelul rnctalic incepuse s;l iasa din
pcrcte.
- Hci, oprl!§tC-te, fir-ar sa ficl am tipat
eu.
Card se potoli, rn-am apropiat de saltea §i
am smuls inelul din pcrcte.
- Poftirn, am zis. Acurn ia-o U§urcl, bine?
Se lasii in gcnunchi, uillindu-sc mai intai Ia
mine, apoi Ia inclul care zacea pe podea, Ia
capatul cablului de plastic. Reveni cu privirca
asupra mea §i zarnbi.
- Vczi? am spus eu, incantal. Nimeni nu
va p~li nirnic. · . cunO§tinp. lncantat. Fcrmecat. Hai sa luam
Arunca inclul metalic spre mine, rotindu-1
cu ajutorul cablului §i §Uicrand pc langa frun-
tea mea, tocmai cand m-am ferit lntr-o parte,
rostogolindu-se apoi pana se izbi de U§a §i,
mai inaintc de a-mi fi rccapatat echilibrul, se
azvarli asupra mea, zgariindu-rna pe fata §i
incercand sa rna loveasca cu genunchii.
Cateaua era putcrnica, mo§ulc! N-arn rcu~it
dedit s-o arunc de pc mine §i, in tirr:pul aces-
lei actiuni, am fost zgfrriat pc fa\ii §i am primit
catcva lovituri, dar, in cclc din urma, am
fCU§it s-o lnlorc pc spate §i sa primf cabJu) UC
22
rnanerul U§ii, legandu-1 strans, astfel incat
bratele ii erau intinse bine deasupra capului.
- E§ti lin rahat!
Scuipa spre mine, in timp ce rna ridicam
de pe jos.
- 0 vorbire aleasii, am zis.
lnccrdi sa rna Ioveasd'i, dar ma gasearn'. in
afara razci ei de actiune; apoi trase de cablu,
zguduind U§a.
- Putem face treaba in doua feluri, i-am
spus. Fie imi raspunzi Ia cateva intrebari §i
dupa aia iti dau dtumul. Fie - ~i modalitatea
asta chiar incepe sa-rni surada - te bat de te
sting §i dupa aia ti-o trag pana-ti sar capacele.
~i dupa aia o sa-rni raspunzi Ia intrebari. Tu
alcgi.
Scutura din cap ca sa-§i indcpartcze parul
care-i cadca in ochi, apoi se uitii spre mine; se
parea di o parte din furie i se stinsese.
- N-arn Ia dispoziti~ toata blcstcmata asta
de zi, am adaugat. Jar tu incepi sa arati al
dracu' de bine. '
Dupa o clipa. rni se adresa:
-Ce vrci?
M-am lasat pe vine langa ea.
- ~j lll §i illO§U' ala ciudat d-acolo V-ati
schimbat .comportamentul cand v-ati uitat Ia
mcdalionul mcu. Carc-i §mccheria? De ce rna
ocolcsc toti pe strada?
Chipul i se inaspri.
- Care-i treaba? i-arn spus ~i am inghion-
tit-o U§Or. Crezi ca sunt un tip de treaba, sau
ce? Crczi di o sa stau aici §i tu o sa-ti bati joe
de mine?
Linia buzelor ei paru sa devina mai blanda
§i rna cerccta din nou cu privirea, ca §i cum ar
fi obscrvat pe figura mea o ~ansa de salvare.
- Tu cine C§ti? rna intrcba.
- Cristoasc! am exclamat obosit. Larson,
okay? Numc]c mcu e Larson. Imi pare bine de
masa imprcuna. Ne vom lasa cotropiti de sen-
timcnte. Acum ra~punde dracu' la afurisita
asta de intrcbare! ·
- De ce porti asta Facu semn cu capul
spre pieptul ffiCil, catre tricou. De unde 1-ai
luat?
Cu toate ca-i admiram curajul, rna
sirnt-cam ccva mai mult decal frustrat; totu§i,
in Joe sa-i amintcsc ca cu sunt eel care con-
ducca jocul, m-am hotarit sa urmez regulile ei
§i sa vad daca nu obtin mai rcpcde rczultate in
accst mod.
Anticipafia
 - Mi 1-a dat un tip, am spus, ofcrindu-i
primul raspuns ce-mi aparuse in mintc. Mi-a
zis ca 0 sa-rni dea 0 trcaba de lacut §i chestia
asta 0 sa arate ca am lucmt pcntru cl.
- ~i tu ... lucrezi pcntru el?
- Pan' oi primi o ofcrta mai buna. ~i o sa
lucrez numai daca lreaba e pe gustul meu. Tot
ceea ce am faclit pan' acum a fost sa fac
dlteva plimbari.
- E§ti nou in ora§, <Wserva ea dupa o
pauza.
- Mdaa, sunt din New York ... tocmai am
venit.
- Hililm, zise ea.
- Cuno§ti New York-ul?
- Nu, unde este?
- Mult spre vest. 0 sac~i phica. 0
multime de copaci, apa proaspata, bizoni.
- Bizoni?
- Ce-ar fi sa-mi raspunzi acu' la intre-
bare? Cc zici?
Sc chinui sa ajunga in capul oaselor,
tragandu-§i gcnunchii la pic pt.
- Dezlcaga-ma.
- Nu, multam. ~tii, cutin la outclc mcle.
-N-o sa incerc sa-ti fac rau.
- Cum sa nu - faccm §i pariu!
- Tc rog! o·"sa-ti spun ec vrci sa §tii daca
rna scoti dc-aici. Ii cuno§ti pe Paianjeni?
- Daa, am zis, nevrand sa par mai igno-
rant dedit rna ardtascm pana atunci.
'-- Eu ii conduc.
Spusesc asta cu o simplitate aroganta, care
rna laCU sa banuicsc ca ar trcbui sa fiu imprc-
sionat.
- Vci fi bine protcjat.
- N-am nevoic de nici un fcl de proteqie.
: - Gagiule, n-am vazut niciodata pe cine~
1
va Cfl.re sa aiba nevoie mai mult de proteqic
I decal tine. Sa tc invarti peste tot, purtand lupul
pe J?.iept §i sa nu §tii ce inseamna! 'Aide!
I
l§i agita mainilc legate. . Sorin Casapu
ANUNT lMPORTANT!
Deoarece multi dintre cititorii din provincie ni s-au plans di nu gasesc
Almanahu! Anticipatia 1995, ii anuntam ca il pot solicita direct de Ia se-
diul redactiei noastre trimitandu-ne prin mandat po~tal soma de 4900 lei
In cont 40 34 01 Banca Agricola SA-SMB, specificandu-ne adresa.
Anticipajia
- Scoate-ma de aici §Hi garantez ca vei
ramane in viata.
Nu rna simteam in stare sa obtin informatii
de la ea folosind forta §i m-am hotarit ca ar
trebui sa am incredere in cineva - oricum nu
se intampla nimic.
-Cum te cheama? am intrebat-o.
__:_ Saney.
- Saney, am r~petat. Remarcabil. Cu
adevarat neobi§nuit. lmi place. Okay, Sancy, o
sa mcrg pe mana ta, dar tine minte, nu con-
teaza cat de fraier rna crczi tu pc mine, prostul
tau n-o sa fiu. E clar?
Incuviintii piina de seriozitate, de sinccri-
tate, ca §i cum "cine, cu - sa in§Cl pc cine-
vaT'. Nu m-am lasat pacalit de iniati§area ei,
dar, oricum, cred ca §tia eli vorbiscm serios.
l-am dczlcgat bmtclc, fiil)d pregatit pcrllru
mi§diri nea§teptate-' apoi am_ ajutat-o sa se
ridice in picioare. Imprcuna, ne-am furi~at
de-a lungul pcrctclui, ciitre incaperea in care
se gasea batranul c_u barba sarunta. Am
patruns cu pa§i marunti in conul de lumina
ga!buie, chinuindu-ma sa-nti lnchei ferrnoarul,
ranjind Ia hodorog, precum un motan de Iiceu
~i, tocmai cfmd deschidea gura- probabil ca
sa rna intrcbe cum a fost Numarul 2- l-am
lovit in tampla cu mancrul cutitului. Se
prabu§i intr-o rfma pe podea §i eu i-am inhatat
arma de vanatoare. Saney intra in fuga in
camaruta §i smulsc patura de sub batran. !i
trase catcva picioare in stomac §i in f<t)il.. Din
coltul gurii accstuia sc scursc o §UVi\a de
sange. II mai lovi, apoi i§i infa§ura patura in
jurul umerilor §i o lua inaintca mea,
conducandu-ma pe strazilc din Skull City.
(Continuare in numarul viitor)
Traduce rea:
23

de Costi Gurgu
Pasionafii SF-ului au citit
deja "Coroziunea· intr-o alta
revista de gen. Urmarea de faJa
este extrem de
incitanta ...
S -a spus eli esenta umana o constituie
ansamblul rela~iilor sociale In care
traie~te omul ~i pe care le configureazli
prin existenta §i aqiunea sa. 0 natura umana
eternll, invariabilll, conceputli metafizic nu
existll. Omul este o fiinta sociala, care se carac-
terizeaza prin capacitatea de a tauri unelte, de a
transforma, cu ajutorul lor, realitatea lncon-
juratoare, precum §i prin glindire, limbaj §i cul-
turli §i de a se transforma prin aceast~ pe el
insu§i, a§a scrie in Dictionare.
Un cuvlint inro§it imi arde creierul, topind
trecatori pe traseele circumvolutiunilor -
CAPCANA. E scris cu lilere de jar. Alerg prin
labirintul buret9s, ccnu§iu, spre arsura cuvlintu-
lui Capcana. In spate, respiratia sacadata a
urmliritorului. Sau, mai degrabl!., pa§ii..: Trei
trepte, alunec, rna ridic §i ocolesc un cot. In fata
e u~a. Caplltul de linie. lntru §i o trantesc
inapoia mea. Incaperea e tapctata cu oglinzi. Cu
degete trcmqrinde glisez una dintre ele §i tree in
spatele lor. Imi ocup, in ultima clipa, locul de
unde sa pot urmliri scena. U§a e izbita, aproape
scoasli din balamale. Niciodatli n-am subapre-
ciat forta lui Carlo. Se nlipuste§te drept in
mijlocul capcanei, care, tac, il prinde-n
rlisuflarea-i dogoritoare. Ramline o secunda cu
mana stanga ridicata ca un stindard, arma
mlitlisarului, afi§lind hidos Meduza. Parul ei de
§erpi vlilure§tc agitat. Pricepe. Un in~eput de
tiplit de spaima. Mana ii intepene§le Ia o
fractiune de.gest. Se transforma instantaneu
intr-o stana. Ji vad tipatul disperarii atarnandu-i
pietros de buze §i un nod imi colcaie-Il gat. Ics
din spatele oglinzii §i rna apropii. II ating .
Carnea e tare ca betonul, fisuratiL Caps_ana a
functional. Lunile de pregatire au rodit. Incerc
sa rna bucur §i nodul din gat freamata nervos.
Generalul MiHlisarilor e mort, traiasca noul
General, imi §optesc harait, scotand aerul cu
greu pe llinga ghemul de pe trahee. Privesc fata
impietritli a prictenului §i aliatului meu, Carlo.
24 ========================
Apoi fata MFduzei, cu fricli, de§i acum e doar
un bolovan. Imi face cu ochiul §i tresar. "A Jost
o glumli!", zambe§te Carlo. Capcana imi tope§te
circumvolutiunile. .
Ma smulg din patura. Gafiii. imi trebuie
cateva secunde ca sa disting §i sa recunosc ce e
.in jur. ·Nici urmli de oglinzi. Panza familiarll a
cortului, cele trei femei a§teptlind inerte, atmos-
fera deplorahilli de campanie. Umbra lui Carlo
mll urmllre~te inve~~unatll de ani de .zile,
infierlindu-mi visel@. Indoiala, mucegai, remu§-
cliri, putreziciune, obsesia gre§elii - viermuiala
din creier;.ul unui condudl.tor. Ma numea prie-
tenullui. Ii fusesem insll Prim-Ofiter §i apoi ~ef
de Stat Major in schimbul clanului meu. A
bogatiei noastre, pentru care multi §i-au spart
dintii inaintea lui. "Aratll-mi calea de mijloc,
Doamne!", mll rug am pentru el. De-asta §i
durase atatea luni preglitirea capcanei .. Pentru cl
era, in primul rand, capcana sufletului meu, in
care urma sll pice indoiala. Cand l-am vazut
impietrit de ochii Meduzei am plans, ca in
· copilarie. Apoi n-am mai rcu§it niciodatlt
Cateva luni mai tarziu, reintors in Pe§tera
Clanului Lemnetilor, am aflat ell murise §i
Lemnete Batranu', iar tara luase §efia plinl!. Ia
revenirea mea. Am stat in fata Stlincii Funerare
ore intregi, cu urn:i care-i continea cenu§a, cu
capul pleznindu-mi de durere. N-a curs nici o
lacrimli de§i simteam eli rna umflasem §i clo-
coteam ca un butoi cu smoalli pus pe foe.
Lumea se schimbase pentru mine, timpul se
rupsese de Ia moartea celor doi. Nimic nu
mai arllta ca-nairtte. Glasul Batranului imi tot
§Optea in creier: trebuie Sa ... , trebuie Sa .. ., iar
eu nu §tiam ded.t sa repel: de ce? de ce?
S-a stamit vlintul. Umfla plinza cortului cu
sunete de bici. Ina, cea mai tanlirll dintre cele
trei amante, tresare de fiecare data de parca o
nuia i-ar jupui spatele. Umerii §i picioarele i
s-au mai mlirit de Ia ultima campanie. Mli aplec
§i-i mlingai carnea umflatli, pielea spongioasl §i
incerc sa n-o privesc cu mila, pentru ell asta m-
ar durea mai tare decal pe ea. Exact ca un caine
care a i\:nbatrani t, §i suferi cand il vezi
ingrli§andu-se, albind, ingreunandu-se, orbind,
dar ii vorbqti vesel §i-1 ml'mgai exact ca-n
prima zi. Trezitli de atingerea mea, Ina zambe§te
§i buzele nu i se mai disting, iar gura e 0 tliieturli
mica in revarsarea de came spongioas~ a fetei. 0
slirut afectuos §i rna indepllrtez repcde. Imi inchid
costumul izolant §i-mi pun mantaua de General,
imi verific armele §i ies.
Tabllra e 3§ezatli pe o culme inaltli, pe stlinca
goala, cat mai departe de mla~tina puturoasll §i
acidlL La zece pa§i de cortul meu, ~ panta
abruptli deruleazli planul panllla ea. In fatll,
Anticipafia
intindere. nemarginitli, verde-pumlenta. cupa care contine sporul prizonierilor, recoltat
A§a cum prevltzuse, dupa deceniile de secetl1 cu o ora inainte. Un altul toarna combustibil in
ale Coroziuni.i Verzi a inceput sa ploua. ~i exact groapa, apoi pe panta dealului, dupa care pre-
a§a cum spusese Lemnete Batranu', tot cerul lila sara pe suprafata lichidului mazga acidli din
verde, de ziceai ca stai rasturnat cu o mla~linli mla§tinli. Sporul e aruncat in groapa. Preotul-
bolborosindu-ti deasupra capului, s-a revarsat Ofiter se apropie cantandu-§i rugile cu voce
peste noi in stropi mari dH pumnul, ploaie joasa, inclinli toqa §i dli foe. Flliclirile erup vio-
manclUoare de ziduri, lemniirie, fieraraie, carne. lent parlindu-i masca §i se intind pe firul com-
Mocirla celesta s-a scurs pe pamant pana la ulli- bustibilului pana Ia poalele colinei, llisand in
!_11a piclUurli, acoperindu-1. Tot orizontul e verde. urma 0 dara spumeganda. Groapa clocote§le
lntesat de cadavre, roase incet, incet'. Majo- peste margini, emanand nori albi, ineclicio§i.
ritatea scufundate deja nefiresc, ml~tina topin- . Ofiterul tatist prive§te curios ceremonialul.
du-le intr-o supa plistoasli. Rugile sunt inliltate lui Sumum, Zeul-Natura,
E-n miezul zilei. Razele soarelui palpeaza Tatal Naturii-Pamant, implorandu-1 sll.-§i
fantomatice de§ertul mlli§tinos din sudul intoarcli privirea §i spre noi, §i sa-~i potoleasca
Moldovei, nereu~ind sa strabatli, dedit in micl fiul din joaca lui cu vietile noastre. Sunt cantate
parte, cerul gros, atamat desupra noastra ca o apoi victoria, recoltele §i mamele, triunghiul
prlijiturli cu glazura roz. De cand cerul verde a magic al societlitii. Dupa ce focul se domole§te,
plouat tot pe pamant, a: ramas in urma lui o Preotii se inclina §i se retrag.
intindere vlilurita, gaunoasa §i spumoasli, §i - Dezlegati-1, ordon, intorcandu-ma spre
incredibil de roz. ~i. cum era firesc dupa o prizonier. .
perioada de decenii secetoase, a inceput sa E dczbracat de mantaua protectoare, cu cos-
plouli torential, zilnic, vopsea care nu se mai tumul izolant, de ofiter, ars de acidul mla§tinii §i
poate §terge dedit prin indeplirtarea S\lportului cu masca cenu§ie avand vizorul crapat intr-un
atins. Astfel incat, cu timpul, Jumea intreaga a pliienjeni~ fin. .
devenit roz. Inclusiv oamenii care nu §i-au putut - Am inteles ca .te-ai aratat cooper ant cu
permite o manta protectoare. ofiterii mei, incep sa vorbesc §i translatorul intra
Ma a§ez pe tronul din lemn amplasat in fata imcdiat in rol. Am decis sa-ti dau drumu', ca sa
cortului in a§a fel indit sa domine tabara §i ori- te duci la Tar §i sa-i comunici eli are doar cinci
zonturile. Mi-a fost daruit de clanul meu ca zile sli-§i retragli tiupele din Mold9va.
semn de pretuite. Din lemn· de esenta inchisa Ia Ma ridic §i rna apropii de el. Ii prind mana,
culoare, asamblat numai cu piese lemnoase. ii suflec maneca §i-i strang bratul cu putere. Din
"Asta, spunea taicli-meu, va fi sombolul puterii cinci mi§cliri iu.ti, sa n-aibe limp sa reactioneze,
§i legatura cu originile tale".· . ii fac cu cutitul cinci crestaturi; prima ca o
Privesc iara§i spectacolul din fatli. 0 scenli simpla zgarietura, iar ultima adanca de-un
tulbure-verzuie, punctata cu resturi de rlizboinici deget. Pielea incretita, cu aspect buretos,
roz. Batlilia s-,a terminal in timpul noptii. Din supureaza un lichid alburiu din rlinile artificiale.
armata Tarului ri-au mai rlimas decat cateva Ma prive§te mirat.
palcuri vanate de trupele mele, iar ofilerul lor - Astea sunt cele cinci zile, ii explic. 0 sa
eel mai mare in grad, rlimas in viata, e in: ti se inchida cate una in fiecare zi. Cand pielea
mainile noastre. le va acoperi pe .toate, sa §tii eli vom fi in drum
Dupa ani de lupte interne, reu§isem unirea spre voi. )'\tunci nu vet~ mai avea o a doua
Dobrogei.cu Muntenia §i Oltenia. Moldova se §ansa. A cum §terge-o! In vale, ii arlit spre
implirtise in doua provincii sub dictatori locali capatul povami§ului de sub picioarele noastre,
§i, nu cu mult limp in urmli, fusese ~otropita de te a§teapta o luntre ca sa te mi§ti mai repede. Ia
trupele Tarului ce domnea peste intindcrile §i cartea asta de, Iibera trecere, pentni cazul in
Siberiei. Drumul siberienilor spre capitala era care te intalne§ti cu patrulele mcle.
acum oprit de mine. Dar pentru cat timp? Se inclina tacut §i pleacli. Destul de inge-
- Aduceti-1 pe ofiterul tarist, ordon glirzii. nioasa deplasarea lor cu luntrile. Ccl putin in
Din spatele cortului se apropie preotul-ofiter transpot;tul civil ar fi o gaselnita nemaipo-
al oastci, urmat de o delegatie de preoti-coman- menita. Inguste, U§oare, cu fundul de o palma
danti ai garnizoanelor din zona. Au venit sa-mi pentru· a nu se lovi de pamap.tul tare de sub
prezinte omagiile ora§elor pe care le conduc §i ml8§tina, prevazute cu cate un mic motora§.
sa asiste Ia oficierea ceremoniei victoriei. Fac - Domnule General!
un semn de aprobare §i ritualul incepe. Groapa · - Da, rna intorc spre mlitasarul care gafaie
ceremoniala fusese deja sapata in buza colinei langa mine.
pe care se afla tablira. Un novice se apropie cu o - Unul dintre prizonieri a vorbit. Doua

Anticipafia 25
 m~m1 ta~iste de d(zboi se indreapta spre
Bucure~ti. In timpul batlfiiei s-au furi§at dincolo
de linia frontului, cu misiunea sa curete zona
Biiraganului.
- E§ti sigur de adevar?
- Foarte sigur, rlispunde §i pot sli-i ghicesc
expresia sadica sub masca. · impro§cflnd-o in piirti §i in spate. Cat se vede cu
- Ti..a explicat ce inseamna ma§ina de
razboi?
- Nu §tie prea bine. Ni§te mecanisme pro-
gramate sa distrugli orice suflare. Am inteles eli
ar fi imbatabile cu armele noastre.
Raman o clipli dezorientat. In perioada
Coroziunii. Verzi s-a renuntat la industria polu-
ant:li, clizahd majoritatea liniilor de productie,
inclusiv cea de armament. A§a s-a revenit Ia
armele traditionale, foarte putin perfectionate de
atunci. Nu-mi dau seama ce ma§ini ar fi putut
construi ei, doar dacli nu-i vorba de ingineric
geneticli, Oameni-Armli. Ceea ce ar lnsemna eli,
In directia asta, sunt cu zece ani inaintea
1 noastrli.
- Omorlti-1, ordon imediat, indicandu-1 pe
ofiterultarist, care aproape eli ajunsese Ia luntre.
Patru mercenari l§i intind prli§tiile §i o rafalli
11 plezne§te sec. Cade ca o plipu§li ruplli pe
dinauntru. · ar trebui sa ajungem. Sper doar sa n-apuce sa
- Sunt multi prizonieri? II lntreb pe ~eful
de Stat Major, aflat in permanentli pe lang a
mine.
- Cu JJltimul grup capturat, vreo 80-90.
- Vreau sa-i risipe§ti prin tar~. iar banii
primiti pc ci ii trimiti imediat in capitaHi. Te
ocupi personal de treaba asta. Prim-Ofiterule,
rna intorc spre cealalta umbra a mea, vreau ca
un deta§ament de 100 de oameni sa fi'e gata in
jumatate de ora. Numai mlitasari.
Ascultau in tlkere. La intervale regulate
picaturile obeze plezneau baltile presupuse eli
s-ar fi format in zilele Potopului. Stlitusera
ascun§i pe toatli perioada §i acum vroiau sa iasli.
Aburii fliceau contururile sli tremure. Pic, pic,
picura urma ploii exact ca in ritualul de investire
a ofiterilor matasari. Numai eli de data asta nid
o secure nu mai clidea zzzip. 0 impinscrli cu
putere §i U§a sc dcschisc troznind §i scaqaind §i
fumegand. Rlimase in prag allituri de Carlo.
Strazile Bucure§tiului se transformaserli in
canale prin care curgea o supa verde, clocoti-
toare. Cllidirile erau topite de pardi ar fi fost de
cearli. Iar deasupra lor, ecru! roz §i zgrunturos,
ca un nesfiir§it plafon de bezea. De parcll. sus era
un alt plimant §i solul sliu ciclam fusese jupuit
de mocirla verde ca de ·o blanli puturoasa, de
care sclipase ~cand-o In haznaua plimantului.
Pe George 11 trecu un prim ga11d - cai1alarii,
oamenii-eanal, se inecasera cu totii in mod
sigur. Probabil ell. devenisera un terci
scurgandu-se odata cu mazga groasll..
0 zmucitura rna scoate din amortealli.
Redresez motorul §i redevin atent Ia drum.
Rotile armate, uria§e §i groase, despicll. mizeria
ochii, numai de§ert mlli§tinos. Monotonia care
te face sa pierzi notiunea deplaslirii.
Grupul nostru cort~pact de umbre roz arll
mocirla in urmllrirea celor doua ma§ini de
razboi tariste, plecate spre capitala cu jumatate
de zi inainte. Nu §tim cu ce viteza .se
deplaseazli, ce arme folosesc, care le e
rezistenta, autonomia.
In zare se disting dare d~ fum . Apropiin-
du-ne, devine gros §i negru. In perioada Coro-
ziunii Verzi ar fi lnsemnat infractiune. Acum nu
mai contcazli. Doar sursa lui rna ingrijoreaza,
deoarece e pe drumul spreBucure§ti.
Ajungem langa ceca ce inainte fuscse o
a§ezare omeneasca, inaltata pe o movila ce
domina intinderea acida. Casele distruse
fumega, iar zona e preslirata cu cadavre partial
devorate de mla~tina. Nici un supravietuitor, Ne
relulim imediat drumul spre capitalll.. Pauli seara
distrugli prea mult. • ·
Toamna se insereaza mai repede. Zilele s-au
scurtat din ~auza cerului care nu lasa lumina sa
treacli, iar iama, oea mai scurta zi e de cinci ore.
Aburii mla§tinii incep sa se ridice, inceto§and
orizontul. Mai avem vreo doua ore panli-n ora§.
Deodatll, franez brusc §i toatli unitatea se
opre~te ca o extensie a motorului meu.
Profesionismul matlisarilor lmi provoacli un
oarccare sentiment de sigurantll. Motoarele care
formeazli avangarda, circuland cu 20 de metri
\'naintea grupului, s-au rasturnat, lovindu-se,
probabil, de vreo barierli invizibila. Cei doi
ofiteri, ~iroind de mazgll, \'§i ridicli motoarele §i
le studiaza rapid. Sunt Ia limita perceptiei,
fumul ie§it din costumele atacate de acid ingre-
una!.,ld §i mai mult vederea.
I§i lasli motoarele §i cerceteazli zona din fata
lor. Dupa cateva secunde semnalizeazli prin ges-
turi - "E-n,rcgula. Apropiati-va".
-Cum stati cu motoarele?
- Motoarele sunt intactc, barele de
protcctie grav afectate, in rest e-n ordine.
- Cc s-a-ntamplat?
tJnul din ei imi indic~ Ia cativa p&§i in fatli o
forma greu sesizabilli. Intunericul se lasa cu
fiecare minut mai repede, iar ccata se ridicll cu
fiecare secunda mai densll. Forma care bareazll
drumul pare un tub lung, ridicandu-se putin dea-
supra nivelului ml&§tinii.
Anticipafia
 - Cred ca e §arpcle de mla§tina.
Raman o clipa lnmannurit. Exista o legenda,
cUih ca mla§tina ar fi creat nn monstru. Un gen
de §arpe cu pielea de metal, ascuns In cra-
paturile inundate ale scoar~ei terestre, §i care
noaptea ataca satele, putand lnghitii, dintr-odata,
nn motor.
Comand 1n tacere, doar cu gesturi, §i oamenii
se raspandesc de-a lungul presupusului §8rpe.
Monstrul e putin mai lung de 30 de metri,
coada pierzandu-se nndeva sub stratul acid, intr-
o crapatura din pamant. Gros de doi metri,
avand uncap imcns,cu lUl singur ochi circular
lri.cingandu-i jumll.tate din circumferinta testei,
ca o banda translucida, strabatuta acum de miile
de vini§oare ale nnei lovituri putemice. In botul
cascat, in placa osoasa ce formeaza dantura, i
s-a infipt un fragment ascutit dintr-un material
necunoscut. Dau ordin sa fie scos de acolo §i
lntre limp inspectez restul trupului. Acesta, fere-
cat intr-o plele chitinoasa cu aspect de plato§ll.
metalicli, este contorsionat In pozitia 1n care §i-a
aflat moartea. Ce-or ascunde mutantii aia a§a pu-
ternic \'ndit sa poata omori un asemenea monstru?
Dau ordin sa plecam. Cei doi din avangarda
au costumele protectoare inca in stare de
functionare. Sunt deocamdata doar efecte mili-
tare, fiind prea scumpe sa le scot pc piatll..
Initial, costumele din perioada Coroziun;i Verzi
erau izolate doar contra efectului devastator al
poluarii corozive. Dupa Potop, au fost armate
contra atacului acid a! mla§tinii. La cativa ani de
Ia Potop insa, s-a ivit o noua problema - musca
betiva. Rojuri uria§e au venit din sud, naplidind
a§ezll.rile. l§i produc pentru hrana propriul sorti-
ment de acid din eel al mla§tinii. Foarte rapid au
descoperit ell. locul eel mai bun pentru un "cuib"
uncle sa-§i depuna ouale este in crapliturile din
cauciucuLspecial al costumelor. Jar cand nu
gasesc o crapatura Iibera, printr-o minuscula
ciupitura i§i creeaza o brc§li In textura materi-
alului, unde-§i depun oulile. Dupa catcva zile ics
larve'le care topesc tnncluri, sapand adcvaratc
labirinturi ce impanzesc rapid intreg costumul.
In scurt timp, imbracamirltea protectoarc a
armatei prindeAa viata, avand celc mai imprevi-
zibile reactii. In doar catcva luni de Ia invazia
musculi~elor betivc avuscscra Joe un numlir
record de accidente stranii, in special sufocliri,
§trangulliri, fracturliri §i altcle. Piinli ciind ne-am
dat scama de unde vcnca catastrofa.
Noile costume sunt strabll.tute de o I:ctea de
canale micronice, umplute cu acid §i alimcntatc
permanent de Ia mici batcrii montate In diverse
punctc. Larvele proasplit ic§ite din oua i§i
gliscsc astfel retcaua gata sapata §i incep sa suga
cu llicomie acidul care, oricum, se gasc§te din
Anficipafia
bel§ug in jur. A§a indit acesta nu se mai termina
§i larvele raman intr-o stare vegetativll.,
imbuibate fiind cu hrana. De asemenea, noile
costume sunt dotate §i cu sisteme de alarma
care-§i avertizeaza posesorul, fie de scaderea
nivelului de acid din retea, fie de alta activitate
neobi§nuita a locatarilor.
E deja noapte. Ora§ul se intrezlire§te in
departare prin d.teva puncte luminoase. Ne
apropiem. Periferia e un camp cultivat cu corali,
plante apll.rute dupll. Potop. La lnceput aratll. ca
ni§te nastura§i mici §i solizi, din care cresc altii
§i altii, pauli cand devin colonii pietroase, dez-
voltate haotic, niciodatli in sus, ci numai in plan
orizontal, in apropierea hranei - acidul.
Observandu-le comportamentul i-am cultivat
peste tot in ora§ §i Ia periferie, spcrand intr-o
desecare a mla§tinii in zonele locuite.
Coralii sunt neatin§i. Chiar §i cei rasliriti pe
drumul de acces spre ora§. Pe aici n-a trecut
nimeni de eel putin doua saptll.mani, de cand am
plecat noi. Cele doua ma§ini de lupta au
disparut undeva pe drum. Mla§tina nu ne-a per-
mis sa le tinem urma. ~i totu§i, de ce au ocolit
capitala? Sa aibe alta misiune decat §tia pri-
zonierul? Bincinteles, dar care?
lntrlim In ora§ in tromba. Ca de obicei in
ultimul timp, strazile si.rnt aproape pustii. Dar §i
rarii tre.clitori sunt grabiti. La o intersectie, In
.drum spre centru, ne intalnim cu o patrulli, care
ne opre~te. Ma salutli grabiti, apoi §eful ei se
dcsprinde din formatie §i se apropic:
- Domnule General, doi straini au atacat
capitala acurrt o ora in zona Oltcnitci-Berceni.
-In zona Oltcnitei-Berceni? intreb mirat
de ocolul inutil a! celor doi. Doar dacli n-au
ocolit pentru a nu le c~dea noi in spate. Intrand
pc drumul asta, pe Colentina, Ia Obor ar fi
inta!nit o rezistentli mai mare §i n-ar fi avut timp
sa se descurce pana picam noi peste ei. A§a
insli, din sud, au timp sll.-§i faca de cap.
- Da, domnule. Au distrus in zonli mai
mult dedit Potopul. Se apropic de Unirea §i
nimic nu le poate tine piept.
Fac scmn spre trupa, dar §eful patrulci rna
opre§te:
. - Doctorul Danila va transmite eli va
a§teapta 1'! Laboratoare. Urgenta 0!
- N-am timp de el acum.
-A Sp}lS eli peste c1iteva ore 1ar putea fi
prca tarziu. Insli§i lupta asta cu strairtii ar deveni
inutila. Sunt cuvintele lui.
Doctorul Danila e un tip cat se poate de
sobru. Crcd eli a realizat g.ravitatea ccrerii lui. ~i
daca-i a§a n-am de ales. Impart ordine unitlitii
de motori§ti §i rna allilur patrulei. Trupa de
matasari va lntampina oamcnii-arma Ia Unirea,
27
in timp ce eu rna voi indrepta spre G;ua de
Nord, uncle sunt amplasate Laboratoarele.
Doctor-maior Ishii Shiro privea zambitor pe
fereastrli. Era o dimineatll. frumoasll. de mai.
Soarele aurise valea PinglFang ce se deschidea
in fata Centrului. Padurile verzi umbreau falnice
beteala azurie a rliului care taia valea pe centrul
ei.
Fereastra se deschidea chiar spre poarta de
intrare in Centru, ina!U., albl!., imaculata, cu o
placll albastra deasupra, pe care scria: "Unitatea
731 - Biroul de purificare a apei". Poarta era
deschisa §i pe drum, un infirmier subofiter
implirtea bomboane copiilor din satul Nankin.
Pe o bancli. de pe aleea principalli, un blitrlin
mongol, pensionar al Centrului, manca o
prajitura. Zambea larg cu gura ~tirba §i infuleca
!acorn glazura alba.
- Da, eunose notiunea de responsabilitate,
imi dlspunde doctorul Dlinilli pe un ton jignit.
Problema oameniJor-armli se poate rezolva §i
fara ptezenta ta. In schimb problema asta nu
mai suferli amanare. Va trebui sli decizi acum. E
o ehestiune de ore.
-Cat timp ne mai dai?
- 0 saptamanli, maxim doua. De§i primele
victime au aplirut deja. Cel tarziu maine trebuie ·
sa plcci in cautarea acorozivilor. Pe urma
prepararea lacului va dura vreo doua-trei zile.
-De ce sa ni se-ntample noua asta? mur-
mur cuprins de teamli.
- Mii de ani natura a fost sclava omului. A
fost Jut in mana lui. A transformat-o, a
epuizat-o. A ajuns Ia caplitul rabdarii, sau
poate chinurile i-au lrezit con§tiinta. A intors
foaia .acum §i se joaca ~i ea cu noi. Se preconiza
ell. Pamlintul va deveni un de§ert lipsit de viata
datoritl polullrii. Dar nu vezi eli natura nu piere?
Ease regenercazli continuu, lntr-o pcrmanenta
concurenta cu aqiunea noastra distrugatoare.
Probabil ca a inccput in paraiel sa inventcze ~i
noi torturi pentru oamcni. Nu pot sa crcd eli ne
va !lisa sa murim panli nu ne ispli§im toata vina.
lar sacrifieiul acorozivilor e parte din ispli§ire.
Cine §tie ce va urma dupa cerul roz!
Gandurile astca pc care rcligia le infliti§eazli ·
niult mai ocolit §i eAxotic, rna framanta §i pe
mine de la un timp. Insa, de obicei, le rcsping
pentru eli mli inspliimantli. Multe lucruri rna
infrico§eaza. Lemnete Batranu' spunea eli asta e
bine. Un om fara fricli poate fi un erou sau un
nimie, dar orieum un nebun. ~i e periculos sa
alegi conduclitorii dintre nebuni. Frica e eea
care-ti dl!. mlisura lucrurilor, iar educatia e cea
care-ti coordoneaza scopurile.
28
- Trebuie sa decizi acum, George!
Doctorul hu ml slabe§te oclipl!.. Dupl Potop
apa solidii a redevenit potabilii, pierzandu-§i
efectele corozive, dar s-a retras in adancuri, iar
ell.nd ploull., eeea ce se intamplll. foarte des,
ploua cu vopsea. Oamenii eorodati de apl au
rl!.mas in stadiile in care i-a surprins schimbarea.
Credeau eli, in fine, totul revine Ia normal. Un
alt pericol ne ameninta, incli §i mai rl!.u - lipsa
apei. Dar Natura a gll.sit o solutie pentru
supravieturea speciei, gandeam noi atunci. ~i,
pentru pedepsirea ei, dar ne-am dat seama mult
mai tarziu. Pentru eli in timp au inceput sli aparli
efectele Coroziunii Roz. Ne-am transformat
incet, incet, in bureti ambulanti. Carnea s-a
umflat acoperind mu~caturile Perioadei Verzi,
conferindu-ne o infliti§are spongioasl!., §i am
inceput sa absorbim umezeala direct din aer.
A§a am crezut ca am fost adaptati sl!.
supravietuim lipsei apei. Dar, in curand, ne-am
dat seama eli liehidul absorbit ne coroda pe
dinliuntru. Manca organele, intestinele, carnea,
slipand adevarate cavitliti de depozitat apli.
Oamenii se transformau in bureti imbihati cu
apa.
Primii afeetati s-au uns cu lac a,nticoroziv,
oprind umezeala sli patrundli in organism. Au
murit insa de uscliciune, pentru eli nu exista
· dcstula apa sa-i inti-etii alimentandu-i numai pe
gura. Era necesar sa se ·gaseasca un alt lac anti-
coroziv, pentru interior. A§a am infiintat noile
laboratoare de cercetari dupa moartea lui Carlo.
Pentru ca, ,odaUi ajuns Ia putere, am
redirectionat cercetlirile. Disparand apa s~lidli,
n-a mai existat posibilitatea Transei celor Nouli.
Praguri ale Somnului, ceea ce a dus la impracti-
cabilitatea Ritualului de Initiere a Ofiterilor
Matasari, precum §i ladesfiintarea Programului
de Integrare a Omului in Natura. De acum tre-
buia sl ne ajutlim singuri, tara sa mai apelam la
Natura. A§a incat, directiile principale in
cercctliri au fost- lacul anticoroziv, in noua for-
mull!., §i descoperirea unor noi hormoni care sa-i
permita omului sa supravictuiasca sehimblirilor.
Iar acum, Dlinila vine §i mli anunta eli popu-
latia a intrat intr-o stare criticli, apa incepand sli.
corodeze creierul, transformand-o in vegetale.
Bureti prin§i de peretii cllidirilor, cu unica
ratiune de a absorbi umezeala din aer. Mi-am
zis: nu se poate sa fie asta sffir§itul! Natura va
glisi ~i acum o solutie, chiar daca mai rea pentru
noi. ~i a gll.sit-o. A scos asul din manecli.. 0
adevliratli loviturll sub centura.
ldiotul asta-mi spune cu mandrie: "Uite
. ce-am descoperit!", clind e clar ell Natura i-a
varat solutia sub nas, pentru a ne pune Ia incer-
care capacitatea de a supravietui.
Anticipafia
 Noul lac nu se poate fabrica decf1t din sange
de acorozivi. AdicA oamenii care nus-au arins
niciodata de apa infestatli a perioadei Verzi §i
I! lacuri cu apa curata, neinfestatli. Viata
Lemnetilor cliplitase un nou sens. 0 parte din
clan plecase sa colonizeze noile teritorii, dintr-o
care deci n-au fost atin§i de coroziune. Oameni, pomire pe care, probabil, §i-o infranaserll. cu
precum cei din clanul Lemnete, ascun§i intr-o greu in anii lungi de prizonierat in sp~tiul mic,
pe§tera de peste jumatate de secol. Oamenii dar sigur al ascunzll.torii Pe§terii. In piatra
adevl\rati pe care eu trebuie sli-i protejez. Clanul peretilor, pe malurile lacurilor, atarnate dea-
meu, poporul meu, fratii §i plirintii §i prietenii, supra genunilor, ori chiar in grote naturale,
§i copiii lor. Sangele lore necesar pentru sal- coloni~tii i~i construiserli ferme, raspandindu-se
varea corozivilor. tot mai mult spre interiorullabirintului, in lumea
il in§fac pe doctor cu mana normala §i-1 de bezna, populata de creaturi necunoscute,
izbesc de perete. Ram~ne lipit de zid, il simt albe, lipicioase, oarbe, putemice, viclene, cu un
stupefiat, infrico§at. lmi smulg mant\a §i o riliros §i auz perfecte, cu o foame devoratoare,
trantesc pe pardosealli. cu o tenacitate obositoare. Lemnetii, un clan de
- Dispari dracului de-aici! fermieri §i prducratori in lemn, pa§nici, a§ezati,
Plirase§te indiperea in fuga. · inspaimantati de §tirile din exterior, devenisera
- Poporul meu de oameni, Dumnezeule! un popor de temerari, expeditionari §i vanatori.
Clanullui Lemnete Blitranu', al tatlilui meu §i al Cele mai adanci ferme creaserli o breasla a
fratelui meu. Numele meu e Lemnete, jigodi- vanlitorilor §i a pielarilor. Alt grup formaserli
ilor! urlu ca un apucat, tdintind totul in jur. breasla cresclitorilor de pe§le §i cultivatorilor de
·Numele meu e Lemnete ... licheni §i alge de apa dulce. Un grup
descoperise un filon de carbune, devenind
Stll.teau in fata intrll.rii Tunelului eel Nou, mineri. ~i tot a§a. Lemnetii se transformaserli, in
ml\rita §i rotunjita de ei, a§teptandu-i hotarirea cele douli generatii care trecuserll. de Ia
intr-o tl!cere respectuoasa. Evcnimentul Ursului, intr-un adevlirat statue, cu
- Pe aici a aplirut Ursul, ii explicase fratele ccntrul administrativ in Pe§tera, cu legaturi
lui. Uria§, cu blana scurta §i deasli, lucioasli, comerciale lntre bresle, cu un inceput de sepa-
blanll. de vanlitor acvatic, cenu§ie. E in sufrage- rar.e culturalli. El era leglitura lor cu exteriorul,
ria lui tata. Avea corpul fusiform, cu !abe mici pavliza lor impotriva exteriorului, sursa abun-
§i musculoase, armate cu gheare lungi §i dentci de marfuri din exterior. Prin el aveau o
ascutite. Se deplasa extrem de iute prin apli §i pe identitate in lumea de afarli.
culoa,rele stramte unde se Aajuta cu labele Se intorsese prin acela§i Tune! spre Pe§terli,
impingand in peretii laterali. In spatiu deschis · uncle i1 a§tepta noul Blitran Lemnete, taicli-sliu,
era foarte stangaci. Jar Ia lumina nu mai vedea imobilizat, Ia randul sliu, Ia pat, ·de boala. Nu
nimic. Ii trebuiau dileva secunde bune sa se ori- mai trecuse pe Ia ei de ani de zile, de cand
enteze. A§a am reu§it sli-i venim de hac. muriserli Carlo §i Lemnete Blitranu'. Dar avus-
Omorise aeja doi blirbati §i un copil, pe langli ese grija ca cei din exterior sli-§i onoreze con-
cateva zeci' de gliini. tractele cu Pe§tera. ~j. acum, Ia intoarcere,
Fratele sliu, de-acum solid, putin incliruntit, descoperise o Jume diferitli d& cea pe care o
cu ve§nica-i expresie vioaie, dar avand aerul lasase. l
unui om stll.pan peel, ca un adevliralcap de Strabatea culoarul principal al Pc§terii. Ar fi
familie. Avea trei copii deja mari, iar femeia lui vrut sa mai simta, ca altadata, curentul rece
rllmll.sese de departe cea mai interesan,tli, chiar mangaindu-i obrazul :go! §i rlisfirandu-i pletele.
dacll. nu-§i putuse mentine frumusetea. II privise Sa inspire adanc, liber, aerul c.urat, sa simta izul
insistent inainte sa vorl?_eascll. §i el se oprise din specific al branzei de plim3J:).t, umezeala §i miro-
relatare putin incurcat. In fond George devenise sul de pe§te §i de gaini. Insli nu putea sa se
un strain prin infliti§arc §i mod de viatll, §i dezbrace §i sli-§i dea masca jos, sa-§i expunll
vizitcle lui se transformaserll. intr-un soi de fata umflatli §i spongioasli, ochii bulbucati. N-ar
insp,ectie. De-asta le §i rlirise. fi ajutat nimlinui sa le provoace sdlrbli. Cand
In cele din urmli patrunseserli in Tune!. acceptase sli devinli Prim-Ofiterul lui Carlo §tia
Cobora lent spre inima muntelui, luminal slab, .eli o face pentru totdeauna. Dar o flicuse pentru
cu trepte slipate pentru a U§ura dcplasarea pe ei §i ei o §liau. De asta nici nu-l intrebaserli
piatra Junecoasa. Dupli o ora vazuse .doar a despre masca ori mlinu§i.
zecea parte din labirintul de galerii descoperite Un grup de copila§i i se incurcase printre
de ei in spatele zidurilor muntelui. Pe§tera lor p; ioare §i, ·ca §i atunci, de mult, cand inca mai
corespundea unci retcle ce pll.trundca tot mai in era om, prinse unul dintre ei §i se !lisa pe vine Ia
adancuri. Retca brazdata de rauri §i preslirata cu inaltimea lui .. Era a zecea generatie nascuta in

Anticipafia 2CI
Pe~terlL Mai mici, cu plete albe, fragili, cu ochii
mari acoperind un sfert de fatll., buni cll.tlirlitori
§i inotalori, mari mancatori de hrana cruda.
Baietelulll privise curios, fara pic de emotie.
Oare cat procent de om mai ramasese §i in ei
dupa atata timp ascun§i sub pamant? i§i repetase • acid.
intrebarea de demult. Cat procent de om?
Ma dezmeticesc speriat. Capul imi plei:ne§te
de durere sub masdL E frig. Cineva bate in U§li,
strigll.. Ma ridic §i-mi pun mantaua. Apoi mil.
apropii de intrare.
- Iertati-mli, dom'General! Darla Unireae
prapad.
Ofiterul din fata mea aratli de parcli a trecut
prin iad. Cu hainele rupte, cu fata §i mainile arse
§i cu 0 baltade sange sub mana dreapla, arma
matasarului, ascunsa sub manta. Uitasem de cei
doi mon§trii!
- Unitatea de motori§ti e risipitli,
macelaritlL Am sd.pat numai vreo cinci-§ase.
Noroc eli cei doi oameni-arma s-au oprit in zona
Unirea, care e toatli in f1licari. Par sll. caute ceva pus Sa fabrice cateva tepU§e groase de cate Ull
cu atcntie, cercetand ficcare bucaticli de tcren,
fiecare cladire, In special subsolurile, de§i sunt
sub mla§tinli.
-'-La Unirca?
-Da.
- Atunci c clar de ce au flicut mi§carea aia
de ocplire a Bucure§tiului §i patrundcre prin
sud. Ii interesa sa ajunga cat mai repede la
Unirea, unde in mod sigur cautli laboratoarele
Alba§trilor. Nu i-a spus nimeni Tarului eli
Alba§trii s-au dus de mull §i laboratoarele lor
sunt abandonate, Asta-i bine. Dar trebuie tinuti
departe de Gara de Nord. Probabil eli, intr-un
tarziu, o sli-§i dea seama eli s-au plicalit §i vor
cauta noile laboratoare.
- Da, domnule. Pcn~u asta mi-am permis
sa dau alarma ~neralli. In curand nc vor sosi
intariri de Ia B ~as a.
- Alarma gencrala?
- V -am spus, unitatea noastrli de 100 de
motori§ti a fost flicuta praf de ei doi. Sunt imba-
tabili.
- Ce anne au?
- In primul rand arunclitoare de m.cliri.
- Cumbustibil?
- Probabil din sursli interna. Care este
capacitatea, nu §tiu. Oricum, pana acum au
incendiat deja un sat §i un sfert din capitalli.
- Altceva?
- Unul are un laborator de discuri, ca eel
scos din dantura ~arpclui. A tliiat un om in doull.
ca pe o bucata de branzli de plimant. Discurile le
dezlipe§te de pe el, ~a pe ni§te solzi. Cellilalt Le
un brat-arbaletli, cu ni§te sageti scurte, care-i
cresc pe cap §i pe spate ca o blana. Viteza de
30 ========================
regenerare e foarte mare. Cam atat va pot spune.
- N-a reu§it nici unul dintre voi sl\. se
apropie §i sli-i loveasdl?
- Ba da. Dar pielea e de genu! celei de pe
~arpe. Asta §i explicli, probabil, imunitatea la
- Bine, sa mergem.
M-am a§ezat in mij}ocul Pietii Universitatii,
in picioarea, pe motor. In fatl!., intregul cartier al
Unirii p in flacliri. Ce n-a topit Ploaia Verde a
Potopului arde acum de focul Strainilor.
Probabil eli majoritatea loeuitorilor s-au prajit
deja
Privesc prin binoclu a§teptand ca cei doi sa
aparli. Au glisit, in fine, fostele laboratoare §i
cotrobii.ie prin ele. Au fost obligati sa foreze
adanc pentru a le patrunde. Asta mi-a dat timp
sa ajung. Dezamagirea trebuie sale fie mare.
Am dat ordin ca trupele venite in ajutor sli stea
ascunse §i sli atace doar Ia semnalul meu. l-am
metru §i lungi de cate zece metri, foarte ascutite.
FiecareJepU§li trebuie sli fie trailsportata de cate
zece motori§ti, care sa se napusteasca cu viteza
maxima spre mon§tri, incerclind sa-i tintuiascli,
ceea ce nu cred eli vor reu§i. Dar in spatele
tepU§ei se vor afla alti rnotori§ti care vor arunca
sageti drept in ochii strainilor, in gat, Ia
subtioara, In plex, intre picioare, oriunde ar
put~a fi un punct slab in plato§a pielii.
Insa, am senzatia eli situatia o pot rezolva
numai eu. lar daca. §i eu dau gre§, atunci suntem
pierduti. Pentru eli flira mine n-ar avea cum sa
dea de acorozivi §i in cateva zile ar fi o
Romanie populata cu bureti. Poate eli, de fapt,
a§a ar fi mai bine. N-a§ mai fi obligat sa aleg.
Ce dracu-or face atata acolo? Sli fi uitat noi
ceva ce ar fi trebuit furat dupa ce au cazut
Alba§trii? A
Stomacul1mi tremura de nerabdare. Imi dez-
leg mantia de General a! Matlisarilor mo§tenita
de Ia Carlo §i ii dau drumul pe §aua motorului.
E inca lini§te. Nti. trebuie sa vetific pozitiile
ofitcrilgr mei. ~tiu eli sunt acolo a§teptand sem-
nalul. Jmi SCOt manU§R, pentru prima Oara lU
public, lasandu-mi mana dreaptli, mana-aril!li a
matasarilor, la vederea oamcnilor mei. Imi
inchipui fetelc curioase.
Poate eli, intr-adevar, acum ar fi fost bunli
Meduza lui Carlo, sa-i fi pietrificat pe cei doi.
Dar, oare, ar fi reu§it sa ajungli a§a aproape de
ei? Sper ca arma mea sa se dov~deasca mai
buna. Acum chiar tremur de nervi. Imi amintesc
cand rn-a investit Carlo Prim Ofiter al lui.
Ritualul a fost indeplinit in fata Curtii Generale
a Matasarilor, doar pentru mine. Ploaia picura
Anficipafia
 de pe compact disc. Flaclira lumfinlirilor sfrede-
lea bezna Salii Ritualului. Fratele Mlitlisar
ridicfind securea §i zzzip, bratul meu retezat de
Ia cot s-a rostogolit Ia ditiva metri §i sangele a
bliltit butucul. Am le§inat. De asta mi-cra frica,
sa nu le§in §i sli ratez cele noua Praguri ale
Somnului, tran§a care-ti stoarce cre.ierii §i-ti
modeleaza mana prin intermediul apci solide. A
fost un fel de semicon~tienta. Imi aminteam de
mon§tri-arme create de ceilalti Ofiteri Matlisari
trecuti prin cele noua Praguri: pe§ti-rapitori,
crocodili, capete de mistreti, apoi1 cainii-taur
creati de Carlo din mlitlisarii care n~au reu~it sli
treaca Pragurile. lJria§i, puternici, cu colti-
mamut, negri, cu !aha dreaptli din fata armata cu
gheare de otel. Am 1nccrcat sa rna dcta§eZ de
imaginile lor obsesive, sa intru In planul meu
minutios preglitit luni de zilc, de cand ince-
pusem .sa beau apa coroziva. ~i, In cele din
urmli, am reu§it. lmaginatia a 1nceput sli-mi
lucreze, deta§ata de obsesii, §i eu am fost primul
§i singurul care a parc~s cele nouli Praguri ale
Somnului §i a mers mai departe pana Ia al cinci-
sprezecelea. Eu mi-am prelucrat intrcgul tnip,
nu numai bratul. Mi-am crcat noi hormoni, noi
functii ale organismului. Bratul meu drcpt tin-
dea sa fie o.armli perfccta pcnlru lumea aceastli.
Urma sa aflu acum.
Mi~am construit intai o noua glanda - glanda
mecanica ce urma sa producli un noli tip de hor-
moni. Apoi am introdus funqia pe care ace§tia
trebuiau s-o activeze §i sli o mentinli - ·aeeca de
intretinere §i functionare a bratului-armli Bratul
a fost Ia fel de complicat de creat, lntrucat tre-
buia sli-i urmliresc evolutia in timpul cons-
truqiei panli Ia cele mai mici amll.nuntc, pauli Ia
cele mai infime detalii de genu) diametrului,
ega! de Ia un caplit Ia altul, al ficclirci tcvi, sis-
temul de aerisire, de blocare, de dcblocare, de
aprindere intemli §i altclc. Daca poti sa creezi
un mistret f'arli rat, in schimb nu poti construi o
mitraliera biologica cu una dintre tevi conicli. 0
mitralierli cu patru tevi de douli calibre. Cele de
sus de· calibru mic pcntru proiectile tip glont
care explodeazli in interiorul corpului pcnetr!it,
.cele de jos de calibru mare pcntru proiectile care
explodeazli Ia momentul impactului, dezvoltand
temperaturi urill§e ce pot topi orice fcl de mate-
rial. Teoretic vorbind. Noul organ este hrlinit §i
intretinut de glanda mecanicli. Prin intcrmcdiul
hormonilor, Ia o simpla nccesitate fiziologicli,
glanda urmeazli sa producli proiectilcle ncccsare
in serie. Binelntclcs, intr-un anumit rcgim, dupli
care e nevoie de o relnclircare energeticZ. §i hor-
monalli.
in fine, ideea care m-a dus Ia o limitli a posi-
bilului imaginativ ~i cu care am atins a! cinci-
Anticipafia
sprezecelea Prag, a fost cea a unui radar
pozitronat chiar In locul fostului cot. De uncle
incepe arma. Radarul ii permite sli tinteascli §i
sa traga f'arli ajutorul imperfect al ochiului, doar
prin simple impulsuri nervoase.
Carlo vlizuse minunea cresdind dar, spre
norocul meu, nu lntelesese nimic. A vusese
1ndoieli daca sli mli sacrifice interpretfind eli
n-am reU§it sa tree cele noull Praguri, ori sli-mi
lase o ~ansa. .
Ceva se mi§ca Ia orizont, printre fllicari.
Privesc prin binoclu spre Piata Unirii. Mla~tina
bolborose§te §i un vulcan de spumli erupe. Cei
doi Strliini ta§nesc Ia suprafata prin jetul de
acid. Sunt mult mai lnalti §i mai masivi decat un
om normal, farli picioare, cu §enile crescute in
Joe. Le lipse§tc gatul, iar capul, minuscul In
comparatie cu trupul, are mobilitatea de 360 de
grade. Unul e acoperit cu solzi uria§i, strliluci-
tori care sunt, blinuiesc, discurile-proiectil. Are
brate lungi §i musculoase. De pe piele i se
scurge lntr-un nor de aburi, miizga acidli. AI
doilea e ascmlinlitor cu primul, numai eli spatele
ii este acoperit de o blana tepoasa, iar .unul din-
tre brate se termina cu o arbalctli. ·
Cei doi mli observli. Sc pun in mi§care cu o
vitezli fantasticli. Drumul de la Unirea Ia
Universitate abiaA ar depli§i un ~minut. Imi ridic
bratul §i tintesc. Inchid ochii. In minte, radarul
imi identificli silueta celui cu tepi. Stabilesc
tinta la cap, in ochi, fixcz, proiectil mic, trag.
Sunt deja doar Ia doua sute de metri de mine.
Capul Strainului ochit explodeaza. Celalalt se
opre§te surprins §i, in secunda urmatoare,
obscrv un disc zburand spre m,ine. Mli arunc in
noroi §i tlii§ul §Uierli pe dcasupra omoplatilor. ·
Apoi, o pala de foe imi cuprinde motorul. Trag
o rafalli flirli sli mai ochesc - mici pi§clituri pe
pielea lui. Dar il opresc lndcajuns cat sa rna pot
rctrage spre coltul unui fost spital. Simt flaclirile
parlindu-mli §i aud §Uieratul aerului Ia ·
apropierea Strll.inului. .
Rcalizez eli prin fuga n-a§ reu§i deciit sa
mor. Mli lipcsc de zid cu fata spre piata §i inchid
ochii. Radarul intra In functiune. Vlid pata unui
disc in drum spre mine §i dupa ea o alta. Trag
un proicctil exploziv, apoi altul. Discurile se
pulverizeazli In aer. Apoi tree pe foe automat.
Trag o rafalli §i rasuflu. L-am determinat sli se
deplirteze, Are un brat rupt §i pielea sfii§iatli,
topitli In vreo doua locuri. Selectez imediat tinta
§i lansez spre piept, pentru eli e mare §i Strliinul
e deja departe de mine, c In mi§care, §i n-a§ vrea
sa ratez. Explozia il aruncli pc spate de data
asta. 0 patli de lumina acopera, o fractiune de
secunda, centrul radarului, apoi il vlid culcat,
cautand un disc cu bratul slinatos. Tintesc §i trag
31
in discUJ ce zboara spre mine. Selectez iar capul
monstrului, expl~zibil interior, fixez §i lansez.
Deschid ochii. II vad nemi~cat, cu pieptul
deschis crater carbonizat ~i capul branza de
pamant storcita.
Ma prabu~esc extenuat.
Dincolo de U§li a§teapta Curtea Ofiterilor
MaHisari. Ce sli fac Doamne?
Ma gandeam eli o solutie ar fi sa caut alti
acorozivi. Doctorul Danila mi-a pus Ia dispo-
zitic W1 aparat de "simtit" sange neinfectat, pen-
tru depistarca ascunzlUorilor bautorilor de apa
purlt Poate a~ putea sli-i glisesc pe altii maintea
Lcii}Ileli lor.
Imi dau seama insli eli nu asta-i solutia.
Intrebarea e: de ce ei ~i nu noi? Sunt ei oameni?
Sau SWltem noi? Cine e mai mull om, dupa.toate
transformlrrile suferite de ficcare. Fizic, inclin
spre ei. Dar altfel? Altfel cum? Ce criteriu am Ia
dispozitic? Ficcare are sentimcntcle §i emotiile
inerente oricarui tip de viatli rationala. Ce
lnseamna om, Doamne? Pe cine sa sacrific?
Eu sunt un Lemnete. Am fost crescut ~i
antrenat sa-i aplir, sa-i ocrotesc de exterior. SWJt
Protectorul lor. Acolo se afll!. familia mea,
rudele ~i prietenii mei.
Ma ridi<; tremurand. Sunt gata sa dau
raspunsul. Imi indrept spatele bombat de
umflarea clirnii. Apa-mi pleoscliie In cavitatea
internli, unde lnainte aveam intcstinele. Mll.
opresc lnfrigurat, privindu-mi fata in oglindli.
M-am obi§nuit cu ea. Dar imi pare rau die
dcformata. Sau, mai degrabll. nu lmi pare rll.u
dupll. o fata cat de cat normala, ca Ia acorozivi,
ci de faptul ell. suntem Ia cheremul batjocurii
Naturii. Nu tanjesc Ia statutul pierdut de
acoroziv, a§a cum crcdeam. Am baut apa infes-
tatll. §i m-am supus vietii extcrioare cu buna
~tiintl!., fapt cu care m-am resemnat de mult. ~i
de atatia ani trliiesc §i impartli§esc necazurile
Corozivilor, cu carnea mancata ca §i a lor, apoi . deportate din Mongolia, li s-au servit pr~jituri
umflandu-ma ca W1 halon §i dcvenind spongios
ca §i ei, §i simtindu-ma ros pe dinauntru ca ori-
care altul, cu crcierul amenintat de atacul apci.
Nimeni nu mi-a spus aici, in exterior, Lemnete.
Toti imi SpWl George, Gcneralul.
Generalul Romaniei pe cale de intregire,
conducatorul a mai mult de zece milioane de 'Injectlim in sistemul venos' mliduva recoltatli de
locuitori, a clrror soartli. e in mainile mcle.
Protectorul Cl anului. Cel ce veghcazli
asupra a vreun mil ion de Lemne ti, ori fo~ti
Lemneti, a ciiror soarta o dccid.
imi a§CZ masca pe cap §i-mi prind mantaua
de General peste costumul izolant. Ies In sala de
Consiliu. Curtea se ridicll. In picioare, a§tcptand
In tacere. Mascati cu totii. Am lnvatat sa simt
32
atitudinea unui om din prezenta lui, chiar.~i cu
fata ascunsa sub mascll.. Simt respect §i ·
incredere. ~i doar putina frica. Dar niAcid~cum
teania generalli. din vremea lui Carlo. Imi aduc
aminte de Lemnete Batranu' §i mi-l inchipui
urmll.rind scena cu un zambet pe buze.
- D<}ctore, distribuie Ofiterilor mei
apar;_atele. In jumatate de ora pleclim. .
n simt zambind §i, nu §tiu de ce, W1 nod imi
colcliie in gat. Apoi obrajii incep sa absoarbli.
umezeala cu lacomie.
Doctor~maior Ishii Shiro privea zambitor pe
fereastrlt Era o dimineata frumoasli. de mai.
Soarele aurise intreaga vale Ping-Fang ce se
deschidea In fata Centrului. Padurile verzi
umbreau falnice beteala azuri'e a raului navalnic
care taia valca pe centrul ei.
Fereastra se deschidea chiar spre poarta de
intrare in Centru, inalta, alba, imaculatll, cu o
placll. albastrli deasupra pe care scria: "Unitatea
731 - Biroul de purificare a apei". Poarta era
deschisa §i pe drum, o infinniera-ofiter implirtea
copiilor din satul Nankin, bomboane. Pe o
bancli de pe aleea principala, un pensionar a!
Ccntrului, un batran mongol, manca o prajiturll
. Zambea larg cu gura ~tirba ~i infuleca farli.
odii}na glazura albll..
Intr-adevll.r era una din multele dimineti
superbe ale Manciuriei. Doctorul-maior Ishii
Shiro, directorul Programului de lmWJologie al
~colii Medicate a Armatei Nipone, &e intoarse.
bine=dispus spre masa chiJ:lll'gicalli. Pe ea, intins
§i pregr1~it ~e operatic, W1 than chinez, micut ~
infrico§at. In timp ce asistentii ii pW1eau halatul
§i manecile, incepu sa dicteze secretarei:
- 13 august 1937. Azi, copiilor din Nankin
li s-au servit bomboane produciitoare de antrax.
Li sia notatnumele Ia fiecare in dosarul denumit
Experiment 55 §i vor fi tinuti sub observatie.
Noului lot de pcnsionari ai Centrului, primate
infestate cu bacilul holerei.
I§i privi meticulos ceasul, lull. o seringll.
uria§a in mana, apoi cop.tinua:
· - Este ora 9:15. lncepem prima operatic
din setul de experiente facute pe lotul de pri-
mate sosite din China acum o saptlimanli.
Ia subiecti afectati de encefalitlt
Chinezul se uita speriat Ia el, de§i nu
lntelegea limba japoneza §i nici ce i se intampla
in Centrul de perfectionare a mijloacelor biolo-
gice de extenninare, de Ia Ping-Fang.
Anficipafia
 FLORIN ADRIAN RO~IE. Multu-
mesc pentru propunere; din nefericire multe
dintre numele amintite au contracte de
copyright cu alte edituri (§i cazul lui G.K.).
A§tept insa propuneri de alti autori, mai
putin celebri care n-au intrat (inca) in
caruselul acesta.
SAMUEL CODREANU. Lucrurile nu
stau chiar atat de diu. Cel mai interesant
text mi s-a parut "Wanted", pe care l-am
retinut. De altfel, am senzatia di te d!:!scurci
eel mai bine in zona fantasticului - buni-
cele: "Flowing", "Rootland" §i "Raphael".
In schimb, textele foarte scurte nu-ti ies
prea bine (toate celelalte trimise); poante
finale evidente sau binecunoscute. Mai
multa atentie Ia forma.
IOSIF DOMIDE. Interesante "Aniver-
sarea" §i "Flaviu". In mod sigur, una dintre
ele va aparea ... cand se va ivi un moment
prielnic. Mai trimite.
MOGO~ OCTAVIAN. Regret, dar
"Omul univers" nu are un minim de calitati
epice care sa-l impuna. Construit pe
schema unei fabule pare, mai degraba, o
extrapolare didacta. Calitatile tale imi par
totu§i de bun augur. Trimite §i altceva.
IUHAS MARIAN. Str.Gageni, ~1.128,
sc.A, et.3, apt.9, Ploie§ti, tel.044/138203
are disponibile carti §i reviste SF in schim-
bul altor carti sau contra cost. (Spatiul
RADIO
68, 7FM SluM
tipografic nu ne permite enumerarea aces-
tara.)
LAZARESCU DAN. Str.l Decembrie
1918, nr.43, bl.L.24, et.6, apt.29,
Constanta. Cauta numerele 507, 515 din
CPSF Anticipatia. Dore§te sa corespondeze
cu fani SF. Raspuns garantat.
CATALIN RUSSEN. Str.M.Kogal-
niceanu, Bl.L 11, apt86, Ro§iori de Vede,
Teleorman 0600. Cumpara JSF nr.3, 5-7,
10, 13,20,22,26,29-41,43-45,47,48, 54,
56, 72, 73, 111-114; CPSF nr.466, 467,
480-499, 503, precum §i urmatoarele
romane: Steaua §i biciul , Manuitorii de
zombii, Fudatia §i pamantul, Loterie solara.
Ofera CPSF nr.35, 36, 49, 469, 470 §i
Quasar nr.1, 2, 4.
MOCANU MATEI. Str.Zorilor, bl.V
A, sc.G, et.2, apt.3, Zimnicea. Ofecl CPSF
nr.512-523 fotocopiate §i 516 original.
Cauta Almanahul Anticipatia 1995.
TITUS UDREA. Craiova. Cu unele
exceptii de compozitie §i naturalete a per-
sonajelor, sunteti pe drumul bun. Mai tri-
miteti. Raspuns §i in scris.
OPREA OVIDIU. Bucure§ti. Desene §i
idei bune. Detalii de pus la punct. Raspuns
§i in scris.
Mihai-Dan Pavelescu
Walter Riess