ROtvtULUS BĂRBULESCU- GEORGE ANANIA

CONSTELATIA DIN APE

* *

Un �xam�n în taifun

CoP.erta • desen : PUMITRU IONESCU

··Coleclia .,Povestiri şfiinjifico-fanfasfice"

Anul VIII -. Nr. 175 - 1 martie 1962
 Organizarea primufui concurs internaţional
din ţările socialiste pentru cele mai bune
povestiri de anticipaţie

In ultimii ani literatura ştiin(ifico-fantasticâ, oglindind

mersul uieţii. uictoriife omul11i in lupta lui ne lntreru pt c'i cu
fortele naturii, a cwzoscut o 111are dezvoltare. cîştigind tot
mai mult in t e resu l multor milioane de cititori.
Pentru a stimula dezvoltarea pe mai departe a Literaturii
de anticipatie şi pe n tr u a stringe şi mai mult !egâturiie
dintre scriitori şi redacţii . revista sovieticâ .. Tehni/;:a Molo­
dioii'' a iniţiat organizarea u n u i concurs internaţional
pentm cele mai bune povestiri ştiinţifico-fantastice. La
aceastli Olimpiadă literară participă revistele de popu­
larizare .a ştiinţei şi a tehnicii din tările socialiste.
Jlcest concurs se va desfâşura în două etape.
Prima etapă a concursului ua fi realizată, in ţara
noastrâ, de red a ct i a reuistei �tiin(â şi tehnică" şi a
... Co­
lec( iei .,Povestiri ştiin(ifico-fant ast ice".
La acest concurs pot p arti ci pa scriitori .�i oameni de
şiiin{â, ingineri şi studenţi. tineri muncitori şi ţărani, toţi
aceia care iubesc şi se simt atraşi spre genul literaturii
.'jtii nt i fico- fantastice.
Pouestirile trimise la concurs trebuie să prezinte intr-o
fomul int ere sant â şi atrâp,âtoare perspectivele strălucite ale
dezuoltiirii ştiintei şi te/micii. avintul temerarei gîndiri
creatoare. 11precierea schi(elor. a nuvefe!or şi a povestiri­
Lor primite pentru concurs va fi fâcută ele un furiu.
Lucrârile trimise nu trebuie sâ depd>·eascâ 20 de paf!Jni
doftilografiate (la 2 rînduri). Termenul ultim de predare
este de� 1 iunie 1962. Povestirile vor fi trimise în douâ
exemplare pe adresa: R�dacţia Colecţiei Pnvestiri şt1in­ ..

Sc inteii nr. /, 13ucureşti, cu men­

ţifico-fantastice", Piaţa
ţiunea ,,Pentru concurs" .
. Cele mai bune lucrâri vor fi publicate în Colecţia noas­
tră şi premiate după cum urmează :

Premiul 1 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3000 lei

Premiul II ..... . . . . . . o • • • • • • • • o . o 2000 lei
Premiul III ••• • • • • • • o • • • • • o o • o • • 1000 lei
5 menţiuni • • • • • • o • • • • • • � • • • • • �·
a 500 lei

Lucrările meri t orii care tlll vor obtine premii sau men­
ţiuni vor fi publicate în Colecţia noastră.
Povestirile premiate de juriul nostm vor fi trimise spre
examinare ;uriului infemational in cadrul. celei de-a doua
etape a concursului. Autorii lucrârilor care vor fi apreci.rde
ca fiind cele mai b11ne vor fi premioli cu câlâtorii turistice
în una din ţările participante la concurs.
Aceste povestiri premiate în cadrul celei de-a doua etape
vor fi publicate de toate r e v i s t ele participante la concursul
interna ţ ional.
Redacţia nu înapoiază lucrările din cadrul concursu!ui
şi nici nu trimite recenzii autorilor.
 REZUMATUL

CAPITOLELOR PRECEDENTE :

Anul 2196. O explozie vulcanică nimicitoare izbucneşte

în apropierea Marelui Cerc de Foc din Pacific. Seismologul
Atan Along, tri m i s să studieze la fata locului neobişnuitul
fenomen submaJin, piere acoperit de lavă. El mai reuşeşte
să salveze materialul ş!iintific cules.
Au trecut· 58 de ani.
Telmomecanicul Mircea Vrej primeşte o veste neaşteptată.
Naturalistul .şi telecinereporterul Su Mima, prietenul său, îl
anunţă că al>isolicaful "Constelaţia Il" va pomi cu două hmi
mai devreme sil cerceteze lanţul vulcanic submarin "Constc­
laţia din ape".
Mircea, care se pregătise de mult timp să participe Ia
această expeditie, încearcă să obţină o întrevedere cu ilus­
trul oceanolog Jgor Svclloum - supranumit "Stăpînul stihii­
lor" - pentru a··i solicita primirea în rîndurile echipajului
condus de el.
La încr:putul întîlnirii, care are loc în staţia plutitoare
"Pacific Vll", Mircea Vrcj vizionea7.ă cinedocumentarul creat
de Atrzn Along înainte ele a pieri. Apoi asistă la o expc,rientă
cu nişte microorqanismc necunoscute pJnă a/unei de ştiinţă,
aduse din zona "Constelaţiei din ape".
-- <>---

(Urmare din numclnzl trecut)

Igor Svetloum se apropie de fereastră. Rămase aşa,
uitîndu-şi parcă vizltdtorul. Pînă depar t e , la orizont, stră­
luceau oglinzile nemf>.rg:i.nitului ocean, şi soarele gata de apus
se reflecta în apă. Vrej aşteptă.
- Nu doreşti să ne plimbăm puţin ? spuse într-un tîrziu
oceanologul. Mîinile lui începură să joace pe sutele de
butoane albe ale unui tablou.
� Ba.... da, cu plăcere ! răspunse tînărul, contrariat oare­
de- propunere.
�
cum
 Urcară mai multe trepte şi printr-o trapă dreptunghiulară
ajunseră pe ter a sa ce a cope rea laboratorul. Se aflau în punctul
cel mai în al t al staţiei de cer cetar e . Privirile lui Mircea rătă­
ciră de-a lun g ul construcţiei.
Un turn conic, înalt de 300 de me t ri , cu diametru! de
50 de metri la bază, sus ţi n ea uriaşa sferă-laborator fixată în
vîrful lui .In partea inferioară a turnului, pe o platformă
înălţată la 30 de metri deasupra apei, fuseseră construite
mai multe grupuri de clădiri - locuinţele cercetătorilor. Di n
loc în loc, bare p uter n i ce de berilit legau m argi nea supe·
rioară. a platformei de tur n . La o cUstanţă de un kil ometru
de această platformă se găsea un al doilea inel, lat şi înalt
de mai multe zeci de metri. El servea la menţinerea stabi·
lităţii construcţiei şi era unit prin coridoare met ali ce şi corzi
ultrarezistente de corp ul central. Pe inelul ex te r i or se găseau
hangarele vehic u l e lor maritime şi aeriene, depozitele şi
aerogara.
Cîteva grupuri de elicoptere se r ot e a u în aer, alcătuind
tot felul de fi guri geometrice.
- Se pregătesc pe ntru vreun·
program arti s ti c ? întrebă
Mircea amuzat.
- O experienţă ştiinţifică 1 l ămuri repede Svetloum. De
·

altfel, iată şi alte apara te !

In pereţii turnului se deschiseseră plat f orme largi, pe
care erau împ i nse emisfere uriaşe, cu concavitatea îndreptată
spre cer. Dar ochii vizit.atorului se ridicară iarăşi spre minu· ·

natele .,libelule" care evoluau deasupra lor.

- Dacă doreşti să te plimbi, oceanologul zîmbi reţinut,
iti ofer un nou tip de rachetopt2r. E incă în perioada verificării
şi părerile· dumitale de me can ic ne pot fi utile.
Mircea Vrej încuviinţă imediat.
Dupd. ce-i spuse că-I aşteaptă la întoarcere, bătrînul
cob o r î în lab o r a t o r Ajuns jos, se aşeză în faţa celui mai
.

mare e-:ran din încăpere şi ridică de la pupitru un micr ofon :

- Trimiteţi rachetopterui .,Y8" pe terasa DM I 1 Fixati-i
la fotoliu biometrele 0-4-9 ! Care vor fi caracteristicile
taifunului ?
După cîteva clipe răspunse o voce clară :
- Dirc�cţia nord-vest. Intensitatea m axim ă peste 42 de
,

minute. Suprafaţa de manifestare - 400 km radial. S-au

înştiinţat toate navele intercontinentale.
Svetloum stabili un contact şi pe ecran apăru imaginea
directă a elicopterelor care, p urt î nd la bord· radiodeclanşatorii
furtunii, continuau să se rotească;
Din cînd în cînd, la staţia de cercetare erau provo ca te
dezlăntniri experimentale ale naturii ; se culegeau astfel date
pentr•l expediţiile extrater�stre, încercîndu-se totodată noi
tipuri de aparate.

5
 . In sfîrşit, s os i rachetopterul. Vrej. cercetă o clipă cabina
miniaturală. - aparatul nu depăşea 3 m lungime - , iiPOi
desch i s e portiera şi luă loc.
Din acest moment, b ăt r î nu l schimbă c an a lul de recepţje
a imaginii, menţinîndu-1 în ecran numai. pe Vrej ca r e pilota.
Imediat după d e c o l ar e a acestuia, taifunul îşi anunţă sosi ­
rea. Apr oap e de soarele care at i nses e orizontul se contură
dunga m oh or î tă a unui nor ce se lăţea cu repeziciune ; se
deschisese p ar c ă un hău prin c are noaptea cosm ic ă cobora
flămîndă peste ocean. Apoi alţi nori, vinc>ţi, 1iviti cu dant e la
purpurie a apusului, se uniră şi o horă ncbunească prinse
viaţă în înălţimi. Iar mai tîrziu. tot cerul se înveli brusc î nt r - o
haină cenuşie, c are se î ngro ş a cu fiece secundă.
Mircea Vrej nu dădu nici un se mn de tu lburare în fata
taifunului. Cu mişc ă ri precise îşi ri di că aparatul la 2 000· m
şi începu să descrie viraje din ce în ce mai complicate.·
Vîntul se năpustea tot mai fu ri o s asupra turnului, care
vibra îndărătnic şi ne cl intit . Bezna compactă era răscolitu
tot mai des de ful g er e l e imense: Din fundurile zării, valurile
so seau în ş i ru ri largi, lovind î n spu mat e discul metalic al
statiei. Simultan, pe platformele care înconjurau turnu l se
aprinseră sute de proiectoare. ln r azele lor se vedea ploaia,
invăluind c on tu rur i le într-o ceaţă fină.
lgor Svetloum stătea n e mi ş cat în faţa e cranul u i . In difu­
zoarele unilateral rac o r d a te îl auzea pe pilot gîfîind uşoi.
După o vreme însă zări pe chipul lui Vrei un zîmbet de
tri umf ; simţi parcă o dată cu el bu cur i a zborului pe noul
rachetopter.
Aparatul. cu greutate re<lusă, era purtat ca o j u c ăr ie de
răsuflarea vîntului n ăpr a z ni c , iar stabilitatea cerea de la pilot
o măiestrie deosebită. Dar Mircea stăp î ne a acum aparata jul
de bord ; oceanologul îi admiră îndemînarea.
Cînd taifunul atinse qrad u l de intensitate maximă, Svet­
loum apăsă din nou cîteva butoane şi în a ce e aşi secundă "Y8 "
se prăvăli în ape. Ţ intui t prin curele de fotoliu. Vrej s e rosto­
golea o dată cu radu�topterul părăsit de motor tn curînd P-ran
în voia valurilor. P il o t u l încercă să ia le�Jătură cu statia
de cercetare, dar ape l uri le lui rămaserii fă r ă răspuns. Atunci
bătrînul îl văzu î nc runtat, verificînd cu migală comenzile.
Ploaia că de a într-un văl neîntrerupt. Mircea lucra la
lumina tubului cu neon din cabina strîmtă. Schimbările neaş­
tep ta te de poziţie îl stînjeneau. tncepu să r es pi re din ce în
ce mai obosit. lgor Svetloum. care-I urmărea cu aviditate,
recomandă la microfon :
- Urmăriti diaqramele biometrelor !
Surprinse la Mircea o licărire de triumf şi-ş.i dădu ime�
diat seama. că pilotul a remarcat avar ia . Acolo, la o born5
de� contact, conductorul se s(:urtcircuitase. Remedierea dură
cîteva secunde. Motorul porni şi .,YB" săltă vuind pe coama
unui val către cerul apro-_piat. Bătrînul rămase o clipă ginditor
şi, întrerupînd toate legăturile, spuse scurt :
- Stingeţi furtuna !
Marile emisfere de pe platformele turnului se rotiră în
axe. Antenele prinseră viaţă , lungind·u-se pe verticală. Apoi
reţelele filamentelor metalice deveniră incandescente. Undele
emise se scurseră p rin antene în spaţiu, ridicîndu-se către
nori. Ceml se aprinse instantaneu. Sub acţiunea undelor se
produse un fulger uriaş, urmat de îndată de un tunet care
domină toate celelalte glasuri ale furtunii. Apoi alt tunet şi
alt ul. Particulele de apă ale nori l o r se transformară în vapori
supraîncălziţi şi se imprăştiară în cîteva minute. O ceaţă
uşoară coborî peste o c ean ; lkăriră primele stele, iar Luna
apăru la orizont.
Svetloum îşi întîmpină oaspetele pe terasă.
- Ei, cum a fost ?
- Mi-a plăcut 1 răspunse Mircea.
Oceanologul surîse în felul său reţinut, nunni cu buzele.
- Am avut şi o avarie 1 con tin u ă Mircea. Fără însemnă-
tate ! Dar am tras o spaimă ...
Igor Svetloum ştia cd. glumeşte şi se întrebă în ce împre­
jurări şi-ar putea pierde într-adevăr cumpătul omul frumos
şi puternic din faţa lui.
- Să mer g em la cină! propuse el. După aceea, dacă nu
eşti obosit, vom face o vizită la Observatorui şapte, ultima
noastră s ta ţ i e de adîncime. Mă întîlnesc şi cu Su Mima, care
mi-a solicitat o întrevedere. De acord ?
- De aaord!
•

Observatorul şapte, ele forma unei sfere, adăpostea opt·

iuc:iperi dispuse poii9onal. Fiecare cameră dispunea de cîteva
fr�restre-telescop, prin care, cu ajutorul aparatelor, se studiau
adîncurile cufundate în beznă. Peste tot pl uteJ o linişte desă­
virşită; pînă şi automL\tele dispune,�u de izolatori fonici.
- Priviti cu atentie l şopti Igor Svetlomn, aducîndu-şi
înso�itorii în faţa u n u i ecran. Să fac!:!m, ajutaţi ele acvatele-
'
viziune, o mică incursiune !
In cameră se aprinse un bec albostru. Bătrînul manevră
o pîrghie ; pe ecran se p8rindarii culmile al>rup:.e ale fundului
oceanic aflate la opt k i l o m e t r i sub ei. Apoi se contură o
ancoră uriaşă, de care era prins un �ablu tot atît de impre­
s1onanl, care dispărea spre suprafaţă.
- Sistemul de ancorare a staţiei ! explică Sv;:,tloum.
Unele cabluri depilşesc 11 000 de metri. De ele sînt
prinse nervuri elastice, care sustin aceste panouri mari pe
Cilr" le v(,!_deti. Panourile absorb ciildura apei dacă aceasta
depilşeşţe plus 55°. Adevărul este că maximele de tempera-

7
tură au atins abia v reo 300° pînă acum, lucru explicabil prin
pr ezenţa bacteriilor termoabsorbante de deasupra vulcanilor
şi pe eate noi, Vrej şi cu min e, le-am studiat astăzi.
Su Mima notă totul - se î ntîl ni se cu Svetloum pentru
a-şi scrie reportajul ştiinţific - , apoi întrebă ;
- Cum v-au parvenit bacteriile ?
__ - Am înregistrat o mică exp l oz ie în regiunea ,.Conste­
latiei " , după care abisoscaful de s er vic iu a ,.pescuit" la
9 000 m adîncime un tra!}ment de euclaz. In fisurile acestuia
am găsit microorgunismele.
- .,Constelaţia" nu se vede de aici ? întrebă Mircea
Vrej.
- Ba da, cu a ju to ru l convertizoarelor speciale de ultra­
sunete !
Igor Svetloum se îndreptă spre un fel de telescop cu
obiectivul orientat către o placă translucidă. Ecranul se
lumină imediat, apoi păru că se sti.n9e : se stabilise legătura
cu exteriorul. Pe o apă de raze tremurătoare se schiţară
cîteva linii imprecise.
- Iată pentru ce este necesară prezenţa omul u i în abi­
soscafele de cercetare! exclamă bătrînul. Automatele nu m'>
vor da niciodată preci<:ări amănunţite despre lanj:ul vulcanic,
la fel cum nici un convertizor de ultrasunete din lume nu
poate capta o im agi ne clară a .,Constelaj.iei ". Ceea ce vedeţi
aici este fosa ,.Viteaz". Un munte înalt de 500 m despărţea
fosa în două părţi pe longitudine. Iată şi marginile prăbuşirii
produse ulterior. Acum sct dăm intensitate maximă aparatu­
lui. Aşa! Aveţi în faţă imaginea ,.Constelaţiei din ape" 1
Hăul păru că-şi destramă c îte va clipe bez�aa. ln fundul
fosei, departe, lidiriră şase lumi ni ţe simetrice, aducînd cu
forma unei stele de mare.
- .,Constelaţia din ape" ! şopti Vrej.
Luminiţele tainice tremurau necontenit, cu o irezistibilă
atractie.Ca şi înainte, la vizionarea jurnalului lui Atan
Along, Mircea se s i mţi apăGat de semiob.scuritatea încăperii.
- Erupţiile nu pot fi urmările cu ajutorul imaginii ?
întrebă dînsul.
- Nu . .,Constelaţia" se zăreşie atunci ca o singură pată
albă. Acurn, er upţ ia, care manifestă un caracter ciclic, se
află în perioada de stagnare. Abia peste _10 zile va izbucni
din nou. Tot mai multe fapte n.e obligă să credem că aceşti
vulcani comunică chiar cu materie fierbinte din părţile infe­
rioare ale simei. După cum ştiţi, în legătură cu folosirea
acestor energii din miezul planetei, s-au pu rtat o serie de
discuţii la Consiliul planetar pentru problemele energeticii.
De altfel, studierea şi captarea lor constituie sarcinile prin­
cipale ale_ ..expediţiei noastre.
� Su�Mima termină de notat.
 --- Şi acum, Su, zise oceanologul, să coborîm la minele
subacvatice ca să te poţi documenta pentru articolul pro­
iectat . Nu vrei să ne . însoţeşti, Mircea ?
- Ba da ! Num ai s.ă aduc din cabină ceva care vă inte­
resează.

Peste un sfert de oră se găseau toţi trei într-un abisoscaf

de exploatare. Mi rce a purta sub braţ o casetă albastră, bine
cunoscută cinereporterului.
,.Aparatul !" gî ndi acesta s u rprins . ·,.Descoperirea lui
Mircea! Oare a terminat experimentările '?"
Coborhea nu dură mult timp. Igor Svetloum se opri la
intrarea galeriei principale. In stînga se profilau clădirile
din duro!i t ale centrului administrativ. Mine le acestea, vestite
în lumea lnlreagă pentru producţia lor. erau situate la 400
kilometri de .,Constelaţia din ape", în reniunc;il unor întinse
zăcăminLe de cupru, nichel şi fcromnngan. Metoda de lucru,
nu prea complicati!, se baza pe efe.ctul descărd\riior ele-ctrice
la mnri presiuni. :!vfaşinile de exploatare dispuneau de scheme
de descărcare cu mare capacitate şi de aparate tleclanşatoaw
mobile, cu ajutorul cărora dislocc1u blocurile pe care le
ridicau la suprafaţă. Acolo exista o staţie plutitoare de
recep�ie, care trimitea minereurile pe continent.
Aparatul pătrunse în galerie, înaintînd de-a lungul sem­
nalizutoarelor de marcaj. Un automat lumină brusc abiso­
scaful, înrenistrîndu-i indicutivul de control. Spre deos�bire
de Vrej, Su Mima care mai fusese aici, ştia că astfel se
procedează cu toate navele care intră în mină.
Un convoi de transportoare încărcate le bloci:! trecerea
pentru un timp, după care îşi reluară cu viteză sporită
drumul. Au mers astfel m ulţi kilometri. Naturalistul şi Vrei
îşi dădură seama că se depărtau mereu de in t rare , coborînd
prin coridoare oblice spre nivelele inferioare.
Pe neaşteptate, oceanologul îndreptă aparatul într-un put
vertical, care se termina cu o trecere înnustă şi înaltă.
- Din astfel de abataje se extrage minereul ! explidi.
el, întorcîndu-se spre cei doi. Sn, te interesează o demon­
stratie ?
-Da!
Sv:etloum apasa cu repez1cnme butonul. Pe ecrane licări
un fulger prelung, luminînd intens peretii netezi din jurul
Ior. Urmară noi şi noi descărcări într-o succesiune din ce
în ce mai rapidă. Se auzi scrîşnetul rocii sfărîmate. Cu aju­
torul unui dispozitiv special, blocul secţionat a fost scos
afară din peretele galeriei. O avalanşă. de .bolovani se rosto­
goli din toate părţile, acoperind abisoscaful. Peste tabloul
de comandă apărură şuviţe de fum cu mi ro s greu.
Bătrînul tresări vizibil.
�
- Surpare şi scurtcircuit 1 Ce neplăcută ·surpriză ...

9
 - Cum, am rămas aici ? întrebă Su Mima.
- Da, şi d.in păcate nu putem comunica nimănui.
Nimeni nu ş ti e că ne aflăm aici, iar oxigenul ne poate
aj unge cel mult 10 ore.
Naturulistul îl privi pe Vrej şi-1 văzu liniştit. Aşadar,
el nici nu L> ănu ia că bătrînul greşise. T recere a le fusese
inregistrat<\ <le autom atul de la intrare care, dacă ei n-ar ·
fi trecut inJpoi, p e ste cinci .. ore ar fi dat alarma. Voi să
spună acest lucru, dar gîndul fulgerător că Svetloum ştia ŞI
el foarte bine toate ace ste a îl opri. Se petrecea ceva neobişnuit,
tiel>pre ca re Su Mima nu ş tiu ce să creadă. Oceanologu1
HU putea să greşească. Atunci o făcuse conşlient. In ce scop ·ţ
- Exista aici un aparat de emisie cu ultrasunete, dar
nu ne poate tolosi la nimic. Straturile de rocă de deasupra
noastră, ca şi apa oceanului, au densităţi vari a te , astfel
incit ultrasunetele sta ţi ei noastre relativ slabe se pierd.
absorbite de mediul pe care- 1 străbat. Trebuie să încercăm
o degajare. Dar tară repararea instalatiei n-o să putem ...
Mircea Vrej. încruntat, plecase fruntea. S v e tlou m tăcn
şi-1 privi lung incercind să-i ghicească gîndurile. Tînărul
ritlică imeuiat capul.
- E nevoie de adaptări speciale ca să putem ieşi ?
. N u . .. nu cred ! Oceanologul continua să-1 fixeze :
-

Nici nu ştiu cuncrc:t ce trebuie întreprins ...

"Ba ştie!" gîndi Su Mima. "ln tin er e ţ e a fost ·tehno­
mccanic ! ll încearcă pe Mircea '? Acum ar trebui să-şi folo­
sească acesta descoperirea! Ce surpriză ar fi!"
Vre.i işi dezbracii haina, scoase dintr-o cutie de inter­
ve n t i e o griln1<1clă de instrumente şi aparate, deschise casetd
,J.!t>astră şi s�' apu(;ct de iucru.
Igor Svetloum, cu chipul inexpresiv, îi trase deoparte
•1c Su Mima. Ei doi se cuno;;teau de multă vreme ; teleC!­
;tereporterul, naturalist excelent, era consultat a dese ori ·in
:._olectivul oceanologului asupru prol.Jiernelor dificile de
li:t.iologie a organisn.telor din zona abisală. De aceea, el nu
r.:simţea nimk din stialu lui Mircea in fata marelui savant.
- SpulH�·mi, Su l\1ima, nu ţi-e teamă?
� Nu. De ce să-mi tie? doar li avem pe Vrej, unul
dintre cel mai buni t<clwomec<mici ai promotiei sale f Pentru
el este un îleac să ne scoată de-aici !
- Ai nervi tari ! surise Svctloum, trecîndu-şi mîna peste
chelie. Cind ţi-ai fă·cut ultimul control psiholo!=fiC?
- Prin februarie. Am suit medicii î n tr - un acvaplan ş1
i-am rugat să mă asiste la o vînătoare suba cvati c ă liberă.
Mi-au dat la cerere patru. rechini, din care am spintecat
trei. Ultimul o luase la fugă ...
"- Rechini ? ! ln jurul .,Constelaţiei din ape" trăiesc
asociatii bacteriene extrem de interesante . . . Ascultă, Su 1 Ştii

-V
 că exp ed iţi a anterioară a semn alat în p r e a j m a vul c anilor trei
specii de peşti necunoscute ? In o r ice c az, s î nt m ai puternici
decît r e c h in ii. . . Nu cred c ă te-ai încumeta să-i ataci fără
acvaplan !
� C i n e ş t i e ! D ac ă i - a ş întîlni vr e o d at ă . . . D a r a s t a nu
se poate, d o ar în z o n a .. Constel aţiei din ap e " a c c e s u l e inter­
zis. Numai dacă s-ar or g a n i z a o exp ediţie speci a l ă ! Mă i nt e­
resează foarte mult n a tu r a b acteri i l o r d e c a r e vorbe aţi 1 In
orice caz, enigmel e l antului vulc ani c s î n t legate de mul t e
ramuri ale ştiinţei . Eu c r e d c ă expe diţiile de c e r c e tare a r
trebui s ă i a ş i n a turalişti !
Su Mima se opri şi a ş t e p t ă .
lgo r Svetloum z î m b i i a r imperc eptibi l . Aluzia lui Su
Mima dovede a obi şnui t a - i n e r ăb d a r e . Fusese propus s ă
p articip e la a c e s t e c e r c e t ă r i , dar d e o c amd a t ă nu i se c omu­
nicase nim i c . . ,E s t e un e x c el e n t natu r a l i s t . A luat parte la
nenum ă r a te e x p e d i ţ i i sub o c e an i c e şi e x t r a te r e s t r e . Totuşi n u
e sigur c ă va fi p rimi t. Mai trebui e s ă- ş i d e a v o t u l u n
si ngur membru al << Constelaţiei II » ; o r , a c e s t de-al ş a s e l e a
n-a fos t a l e s . S ă - i s p u n ? Nu ! li v o i c o muni c a t o tul la timpu l
p o tr i vi t . I'·Tu s tr i c ă să-şi a n tren e z e r ăbd a r e a " .
O c e ;m o l o g u l î şi r i d i c ă s p r î n c en e l e , apoi s e î n crunt ă ,
derutîndu-şi astfel interlo cutorul :
- Merge tre·aba, Mircea ?
- Nu p r e a u ş o r , dar m e r g e !
Din glasul tînărului răzbăte a o nuanţă c are -I făcu aten t
pe Svetloum. Dar el nu mai întrebă nim i c . Rep o rterul prin s e
ş i el ace a nuanţă şi se b u c u r ă , dîndu-şi se am a c ă p r i e t e n u l
s ă u î ş i va folosi d e s c o p e r i r e a .
A ş a t r e c u r ă 40 de minu t e , într-o tăcere desăv î r ş i t ă .
Oamenii s e adînciseră î n g î ndurile l o r . l g o r Svetloum î ş i
t r e c e a p a l m e l e p e s t e c h e l i e c u u n g e s t m e c· ani c , apr o a p e
obosi t .
- Aici , în această galerie surp ată, ne aflăm cam î n
a c el e aşi c o n d i ţ i i care există ş i în punctul " Co n s t e l a ţ i e i d i n
a p e " 1 e x c l a m ă el p e neaşteptate. Exp ed iţiile de c e r c e t a r e
a r a v e a a l t e ş ans e d e reuşită d a c ă a r p u t e a comuni c a per­
m a n e n t cu s u p r a f a ţ a . Atu n ci to tul ar fi l i m p ede şi mai pul; in
d i fi cil. Undele r a d i o sînt a b s o rbi t e d e ap ă . Singurul mij l oc
de l e gătu r ă rămîn ultrasunetei e , d a r " C o n s t el a ţi a " em ite e a
î n s ă ş i u n fl u x u l t r a s o n o r . M-am gîndit de nenum ă r a t e ori
la a ces te lucruri ! Ştin, dra gă Su, c ă ş.i tu l e c un o ş t i f o a r. t e
b i n e . D a r rezolvarea lor e atît de difi c i l ă . încît a d even i t
pentru no i o obs e s i e . C e -i d e făcut ? Ş tii doar că ultrasu­
netele î ş i m o d i fi c ă intensi t.at e a î n fun c ţ i e de m e d i u l s t r ă ­
b ătu t . D e a s u p r a l anţului vulcanic, ap a c ontine f o a r t e multe
elemen t e î.n susp ens i e , care s î n t e t ajate după greutate a l t> r .
Den s i t a t e a s t r a tu r i l o r creşte o dată cu a d î ncime a, ce ea ce

11
face ca ultras unetele trimise spre sup r a f aţ ă să se pi ardă
prin, absorbţie. S ingurul r em ed i u al acestei dificienţe este
l ansarea la dif e r i t e adîncimi a unor balize au t o m a t e , c are
să a m p l i f i c e ernls iunea ultrasun e telor, transmiţîndu-le mai
departe. Dar lucrurile nu s e opresc ai ci . In j u ru l adîncimii
de 12 000 metri - kilometrul 1 2 , c um î i s p un em n oi - ,

v i b r a ţ i i l e ultrasonor e ale " C ons telaţiei din ape " s î n t atît de

p u t erni c e
, î n c î t produc "un amestec " de microparticule , a
c ărui densi t a t e se s chimbă n e c ontenit, d e rulînd astfel comu­
nicaţiile cu sup r afaţa. Expediţia dispărută s - a l o vit d e a c e st
n e cruţăto r , .kilometru 1 2 " , iar b al i z e l e l < msate pe drum nu
i-au mai folosit l a nimic . . .
- D e ce n u f o l o s iţi pentru c o muni care u n " t u n ]:!Itra­
s o n o r " , care s ă s trăb a t ă prin t o a t e straturile ? · p r o p u s e Su
Mima.
- Ullrasu n e t e l e , . Constel aţiei din ap e " ar bruia c o m u ­
nicarea, intocmai ca la rad i o , cind două p o s t u r i se supra­
pun. Trebuie s ă ş ti i c ă aces te ultrasunete îşi schimbă necozt­
te n i t i n t e n s i t a t e a şi gama d e frecven ţ e .
Mir c e a î ş i î n d r e ptă s p at el e , ştergîndu- s e p e m î i n i d e
res tul s u b s t a n ţ e l o r iz ol atoare.
- P o a t e că ar trebui c o n s t r u i t un aparat cu autore­
glare, c a r e s ă-şi m o d i fi c e perm anent in tensitatea fluxului
ultrasonor după densi ta tea s chimb ătoare a m e d iulu i , sugeră
el.
- Un astfel de aparat a şi fost g ă s i t ! r ă s p u ns e ocea­
nologul. Se află în experimentare. N-a. d a t î n c ă t o ate rez ul­
t a tele s c ontate.
Vrej z î mbi. Işi îmbrăcă haina ş i s e ap r o pi e d e pupitrul
de comandă. Răsu n a r ă d ec l ic u ril e c omutato arelor, dup ă
c a r e ecranul p r i ncipal al n a v e i se lumină, tr a n s m i ţ î n d o
imagine cunoscută.
- Aveţi legă tura cu " P acifi c VII " ! anunţă t ehno m e­
c anicul, a t î t de fire s c , ca şi c înd l u c r u l acesta era aştep tat
de mult.
Su Mima privi spre ecran.
- Eram s iq ur c ă-ţi vei folosi apar atul ! r o s ti el simplu,
î ntorcîndu-s e spre o c eanolog c a şi cum ar fi a ş teptat şi
explkarea compor tării ciudate a ace s tuia.
- De u n d e vorbiţi ? îi. întrerupse u n u l din t r e tehnicienii
s taţi e i , apărînd pe ecran.
- D e l a administrati a m i n e l o r subacva tice ! răspunse
S vctloum. Nu s- a ivit nimic nou ?
- Nu, nimic !
- Mulţumesc !
O chii s a v an t u l u i sclipeau neobişnuit cînd îi strîn s e
mîna l u i Vrej .
� - � Cu� ai r e u ş i t ?
 ----- Ştiam că problema c omunic aţiilor este pun c tul ne­
vralgic al expediţiei. V - a m urmărit îndeap r o ape luc r ăr i l e .
Muncesc de ş a s e luni împreună cu u n colectiv de prieteni
pentru a rezolva a c e a s t ă p r oblemă. Aparatul a fost denumit
teleultr a s o n . Nu l-am exp erimentat încă des tul ; dumneavoas­
tră m i - aţi oferit pe neaşteptate un prilej , luîndu-mă cu a b i ­
s o s c aful . A cum, teleultras onul aparţine echip aj ului p e care-I
c onduceţi .
O c e a n o ! o gul clip i , de p arcă n-ar fi do ri t si'i i se c i t e a s c ă
g îndurile.
- Iar r e z o lvare a t ehni că e următoare a , continuă pilo tul.
Cînd fluxul ultrasonor tre c e prin str aiurile cu framnente de
r o c ă în suspensie , e l produce un ecou slab , care s e î n t o a r c e
la emiţător.
- D a, e c oul e s t e captat ş i acţionează p r intr-un c i rcu i t d e
r e a cţie a s u p r a semnalului emi s , întărindu-i s au s l ăbindu-i in­
tensitatea. D ar sen sibilitate a captato arelor de e c ou trebuie să
fie fan tasti c ă !
- Eu am fo l o s it un sistem de ampli f i c at o a r e molecul a r e .
Semn alul emis de c a p t a t o r n u int r ă dire c t în cir cuitul o s c i ­
l a n t a l gener atorului, ci este amplificat în p r e a l ab i l de e t a j e
cuan tice. *
- Dragă Mircea, dă-mi voie să cons t at totuşi că ultima
dumi tale profesiune şi-a lăsat şi aici o amprentă.
- Care ?
- Ţi-a plăcut să ne serveşti surpriza într-un , . sp e c tac o l "
regizat, î n c are a m făcut fără v o i e p e a c torii !
Bătrînul r î s e din toată ini m a , î mpreună cu Vrej . Su Mim a
s chiţă un z îmbet c are-i dispăru imediat :
,.Am făcut-o pe actorii ? 1 Eu n-am fost « actor» ! Intr-ade­
văr, Mir-c e a a o f e r i t surpriza teleultras onului cu « uri:ă . . .
sc enică» . D a r Igor Svetloum ? . . . Pentru ce a avut o -comp or­
tare atî t d e d u d a t ă ? P e s em ne a provocat -c o n ştient av <J.r i a
abisoscafului . . . " .
- Dragă Su, i s e adr e s ă o c e anologul . N u p omeni î n c ă
în articolu l t ilu d e s p r e c e l e î n t î m p l a t e . S ă proce dăm şi n o i
c a Mirc e a ! E i , şi acu m s ă ne î n t o a r c e m !

CAPITOLUL VI

Un articol alarmant
B ărb atul trinti un pumn grozav pe birou, se încrun t ii ,
p rivi hîrtia într-un m o d curios şi mormăi printre dinti :
* Etaje cuan tice : montaj e care u tiliz ează e l e m e n t e multipola re
cuanti ce, bazate p c ftm o m enul d e emisie d e unde electro magne tice
de- către moJe.culele s u b stanţ.ei excitate (n.r.).
.
1

13
 - Nemaip omenit ! Ai citit articolul '?
Celălalt, un om pirpiriu, cu ochii pe jumătate închişi,
d o rmita în fotoliul l arg. Răspunse nepăsător, r i d i c î n d din
umeri :
- Su Mima l-a scris . . .
- S u . . . Imp o s i b i l ! Absurditate a asta ? Auzi ! strigă el
tot mai agitat.
- N - a u d ! răspuns e omul cu un efort şi-si î n tins e picio a ­
r e l e scurte. N- aud nimic , m a i a l e s c î n d insulţi .
- Co t i di anul nostru n u va p u t e a public a niciodată ase­
menea mos tre pseudoştiinţifice ! Nu va putea ! Vrei s ă fiu
a r ă t at cu d e getul c a un s e c retar ştiinţ.ific novi ce ?
- Ţi-am mai spus că n-am c i t i t !
- C h i ar d a c ă n-ai ci tit; trebuie s ă-mi d ai drep t a te !
- Iţi d cm !
- Nu cumva te înd o i e ş ti · ?
- Cum s ă m ă îndoiesc d a c ă t e a p r ob fără s ă fi citit
ar ticolul ?
- Mda . . .
S ecre tarul trecu la l o c ul s ă u şi colab oratorul d i n fo t o ­
l i u aţipi . D a r nu se scurseră n i c i d o u ă minute şi pumn u l
l ovi i a r b i r o u l .
- Auz i , fantezi s tu l ! Ce i m a g i n a ţ i e necontrolată ! "De p e
fun d u l Pacificului, d e l a 1 4 km a d î n c i m e s e r i d i c ă n e î nceta t
c e a mai fan tas t i c ă ameninţare pe care a cunoscut-o o·meni­
r e a d e.- a lungul î n t r e n i i sale i s t orii . " ... Cine p o ate fi d e acord ?
Cine ?
- D a , da ... S î n t de a c o r d ! m o rm ă i c e l ă l alt.
- Eşti de a c o r d ? Atu n c i luati-vă d e mînă şi t r e c e ţi. v oi
în l o c u l meu ! Eşti de acord ? Şi cu c e , mă r o n ? , . Cinci vul­
cani erup cu intermitenţă pe fund ui oceanu l ui " . Bun ! " C o n u ­
rile l o r se î n a l ţ ă n e c o n t e n i t s p r e sup r a faţa apei " . Pt>rfe c t !
Se î n a l t ă ! E i , şi ? Ascultă î n s ă ce b î i g u i e afu r i s it•.tl mai
dep a r te : " D a c ă nu s-ar fi
l u a t măsuri urnente, O c e anul Pa­
cific ar fi f i e r t c a oo a l ă pc foc ! " Auzi ?
- Aud ! O a l a dă în f o c . . .
- E n . . . I a as c u l t ă ar ticolul ! A s c u l t ă !
Aple c a t asupra televiz o fo n u l u i , s e c r e t a r u l c h c mă n e rvos :
- Al o , Pierre ! Redă-mi banda TM OGS, ind i c a tiv 4-29 !
fnchise l c g i'tt u r a şi se adresă . c o l ab o r a t o r ului :
- Te r o g s ă fii a t ent. Să-ti d a i şi tu p ă r e r e a .
Omul p irp i r i u se î ntinse şi c ă s c ă z g o m o t o s .
Mnemocentra l a l ansă cîteva s emnale lum i n o as e şi ime-
d i a t răsună voc e a r o b o tului :
__:_ Citesc articolul cinetelereporte rului Su Mima, articol
i n ti tulat , . D e la Pompei ş i 1-Iercul anum l a «Const.e laţia din
ape» " : �
'
 . , Eru p tiile vul canice submarine n - a u putut fi studi ate te�
mei n i c decît spre sfî rşitul deceniului 8 a l s e c olului al XX-lea ,
cind pe narta o cean o g r a f i c ă a lumii î ş i făc u s e r ă a p ar i ţi a î n c ă
1 27 de v u l c an i activi.
Unul dintre evenimentele importa n te ale cercetărilor ' sub­
acvati c e a f o s t p rimul C ongres o c e a n o l o g i c din a n u l 1958.
D i n t r e problemele ş t i i n ţific e d i s cutate atunc i v o i ami n t i :
Ipotezele r e f e r i t o a r e l a ap a ri t .i a ap e l o r o c e a n i c e în u rm a
activi t ă t i i vul c an i l o r , şi n u p r i n c o n d e n s a r e a v a p orilor d i n
a tm o s fer ă ; c omun i c ă r i l e a s u p r a c o m p lic a t e l o r pr o c e s e din z o n a
m aqmei s u b c r u s t ale ; i p o t e z e l e d e s p r e izvorul en e r g i e i termi·c e
a p ?�mî n t u l u i ; t e o r i i l e a s u p r a ex i s t e n t e i la 5-B km sub fund u l
o c e a n i c a u n o r imens e d e p o z i t e . d e m a t e r i i p r i m e m i n e r a l e ş i
existenta p e fundul o c e a n e l o r a u n o r z ă c ăminte inepuizab i l e :
concreţi u n i l e de fe r o m a n g a n , cobal t , nichel şi c u p r u "' ; în
s fîrşit r e l a t ă r i l e d e s p r e p r e z enţa î n o c e a n e a b a c t e r i i l o r b ar a ­
f i l e ş.i a a l t o r m i c r o o r g a n isme r e z i s t e n t e chi ar l a p r e s i u ni d e
1 000 d e a tmosfere.
D u p i:i c o n q re s . c e r c e t ă r i l e z o n e l o r o-ceanice p r o f u n d e a u
înrerristrat o d Pzvoltme r a p i d ă . Pr im a expeditie a b i s a l ă de
lunţ� ă durată a e x e c u l a t - o m a. r e l e b a ti s c a f sovietic care a
cer-c e t a t şi fos a K ur i l c-K a mc e atka la 1 0 340 m. Taine l e vi e ţ i i
submari n e î n c c p u s r� r ă s ă s e spu l b e re " .
-- Ei , ce s p u i ? . s e intere s ă s e c retarul întreru p î n d lec­
tura. Inceputul e d i d a c t i c şi monoton !
- Îl1să f o a r t e bun p e n t r u c e i neiniţiaţi şi pen tru cei c m e
au m a i u i t a t c î t e c e v a ! repli c ă i m e d i a t c o l a b o r a t o r u l , p e C in e
s o mn o l ent.a î l p ă r ă s i s e .
S e c r e t a ru l ap •1 s ă d i n n o u p e buton :
. , Ex i s tenta u n o r insul e c o n s ti t u i t e d i n m a t e r i a l vul c n n i c
dove d e ş t e c ă erupţi i ! e p o t a v e a l o c ş i pe funduri m n r i lilri e .
Exem p l u l c l a s i c d e n p ar i ţ i e a unor asemenea i n s u l e î l c o n s t i ­
t u i e Ferdin a n d e a , c r e a t ă de e r u p ţ i i î n 1 83 1 î n t r e Si c i li <� şi
P ante l a r i a l a 32� 8 ' 3 0 ' ' latitudine nordi c ă � 1 2 ° 42' 1 5 " lonoi l n ­
d ine e s t i c ă şi care se va s cu fund a pentru a re ap ă r e a · m a i
t î rziu d e c î t e v a ori " .
- Datel e ş tii nţifice le- aţi verifi c a t ?
- Te c r e d ! r ăs p u n s e s e c r e t aru l . A t î t ne- a r mai lipsi !
. ,Erup ti i l c s u b m a r i n e p r o d u c fenomene s p e c i f i c e , ma i a l e s
c î n d a u l o c i n a p r op i e r e a ţărmurilor. ln u r m a exploz i e i s e
!ransmit in ap ă u n d e lon !.J i t u d i n a l e c u viteza de 1 4 6 0 m / s ,
c g d l ă cu v i t e z a sunetului . Und e l e s e i s m i c e r i d i·c ă valuri p î n ă
l a 1 3 0 m î nld ţ i m e . C a t a s trofele c e însoţesc aces te e r u p ţi i s î n t
c u n o s c u t e . V o i am inti a i c i d e u n a r e l a t i v recent ă , despre c a r e

• B a t i s c a f e l e moderne au d e s c operit p e fumlul o c e a nelor c o n c r e ­

ti u n i d e ferprlli'1 119an, cobalt, n ich«l ş i cupru, a căror origine răm î n e
î n c ă necunoscută ( n . a . } .
·

15
s-a crezut o vreme că este direct legată de ap ariţia «Conste­
l aţiei din ap e » :
3 aprilie 2 1 96 ! Marele Cer-c de Foc al Pacific ului ne
aducea surpriza unor e r u pţ ii submarine riemaiîntîlnite. :Valu­
rile au ·· traversat oce anul, măturînd obstacolele din cale.
Cutremure violente au d i s tr us aşez ări omeneşti. Insule au
dispărut ; altele s-au transfo rmat în arhip elaguri. Temp era­
tur a apei a atins atunci plus 34". Fenomene electromagneti c e
şi furtuni vi o l e nte au bî ntuit ac e a p a r t e a O c e an ul u i Pacific.
Vukani vechi ş i noi au intr.at î n e rupţie. Cercetînd ace s t e
fenomene, ş i- a g ăsit m o artea celebrul s eismolog Atan Along ;
numele lui a fost dat insulei create de vulcanul Dj ang " .
- începe totuşi s ă devină intere s ant !
- , . Un an mai t î rziu abis oscaful << Obi» d e t e rm i n ă în punc-
tul 1 1 :o20 ' 9 " l atitudine n o r d i că ş i 1 42 ° 1 1 '5" longitudine esiică
o fos ă adîncă de 14 200 m . Pentru o c e a n o l o g i a fost o adevă­
rată s ur p r i z ă . Aici s e afl ase r ă înaint e d o u ă f o s e , l a num ai
3 km un a de c e al altă : « Challenger II» - 10 900 m şi
<< Vit eaz>> - 1 1 034 m. Ce a m a i mare ad în c im e fusese consi­
derată pînă atunci a c e astă din urmă fosă, d e s c operită î n 1 958
d e vasul s ov i e t i c «Viteaz>> . Aic i e cazul s ă amintim de cele­
b r a n avă sovietică <<Vi teaz» ale c ă rei cerce tări au i nfluenţ a t
s erios studi e r e a ulterioară a Pacificului.
· Iată doar c î teva dintre des cop eririle făcute a t unc i d e
a c e s t v a s exp e d i ţ i onar. A măsurat p entru prima dat& adînci­
mea unor fos e d e peste lQ k i l o m e t r i : î n Kurile-Kamc eatka
1 0 382 m ; î n apropiere a Capului J ohns o n , în groap a Fi l ip i nel o r
1 0 497 m , iar în g r o a p a Tonga 1 0 8 4 1 m. P� s cuitul la cele moi
mari adîn cimi pentru vremea aceea a fost r e a l i z a t tot d e
« Vi teaz>> , care s c o ate î n p l a s ă d e la 1 0 3.60- 1 0 7 1 0 m î n fosa
lv1ari anelor şase specii de vieţuito are , p r i n t r e c are şi hol o ­
turii ; d e la 7 5 8 7 m , în fosa J aponie i , c e r c etătorii a u prins
în plasă un C a r e p ro-ctus amblystomop s i s .
Era peş tele p r i n s la c e a mai m a r e adîncim e .
Cercetările o a m e n i l o r s o vie tici încununau astfel desco­
p eririle f ă c u t e an terior de vasele expedi tionarc « C h allen­
�rer Il», « G al athe a » , «Bird>> şi « C alyp s o >> .
Dar vestea a d u s ă d e « Obi>> e r a emoţionantă m ai al e s
prin fap.tul c ă puţin m a i tîrziu, in l o cul s emnalat, a apărut
l anţul vu l-c a n ic subm arin « Constel aţia din ap e » . Noi c e r-c e t ă r i
au demonstrat c ă aici avus ese l o c o prăbuşire imp r e s ionantă,
cu diametru! ele 82 km. Am arătat că s - a pre supus existenl:a
unei legături între erupţia din anul 2 1 9 6 şi această pră­
buşire ; ulterior, ipoteza a fost infirmată. Erupţi a aces tor vul­
c ani prezintă o serie de c aracteris tici, cu to tul ne obişnuite.
Cea mai pregnantă d i ntr e el e es te, d e s i g u r , e m i s i a c o n tinuă
de ultrasunete. Ultr asunetele sînt unul dintre cele mai mari
obstacole în c a l e a c erc etării nemij locite a « C o n s telatiei>> .
 L o r se d at o r e ş t e , după toate probabilităţ.ile , disp ariţia
s o n d elor teleghidate şi a ab i s o s cafelor robot in zona adin­
cimii de 1 2 000 m.
Analizele au dovedit că erupţia vulc ankă se m anife s t ă
l ent, f ă r ă explozii , cu int ermitenţe şi intensi tilţi m axime l a
aproximativ t r e i luni . C u m s e explică atun c i ultrasţmetele ?
Nu se ştie nimic p r e c i s . Elementele aflate în suspensie în
apa o c e anului intră în vibrat. i e , distrugînd orice corp ·
care
dep ăşeşte p r agul kilome trului 1 2 . •

Ultr asunetele ·C aptate cu a j u t o rul u � or converti z oare spe­

�
ciale au d a t o i m a g ine d e - a drep t u l fan astică a l anţului vul­
c anic : un c erc luminos central, cu diametru! d e p e s te 70 km,
este înconj u r a t de alte cinci cercur i mai m i c i , dispus e sime­
tri c . Totul seamănă î nt r � a d e v ă r c u o c o. n s t elaţi e .
Fundul fo s e i s e r idică nec ontenit.
T o a t e a c e s t e a au dus la c onstrui r e a unei s t aţii p erma­
nente de c e r c e t ări << P aci f i c VII». L a p a tru ani dup ă izbucni r e a
erupţiei a fost numit conducător al obs ervatorului o c e anologul
Igor Svetlou m " .
- I s toricul , . Constelaţiei " e s t e p r e a cunos cut pentru citi­
tori. Din cauza lungimi i , a r t i c o lul pli ctiseşte.
- Dar nu uita, r e p l i c ă o m u l c e l· pirp i r i u , toate astea sînt
n e c e s a r e unui articol ştiinţific !
- Ştiinţific ! ? Ascultă mai departe !
- "Trim i t e r e a sub o c e an a un o r complexe a u to m a te n - a
dat rezultatele dorit e . I n c e r c ăril c de f o r a'.i şi comunic aţii p e s uh
fundul oc e anic au e ş u at şi e l e . In ac e a s t ă sit u a ţ i e , c e l c a r e tre­
l m i a să rezolve toate problemele rămîne a tot omul. Apli c ar e a
cu suc·ce·s a des c o p e r ir i i fă·cute de a c inc e a exp e d iţie astrală a
dus la construirea unui n o u tip de abi s o s c cd. E s t e vorba d e
ac operirea n a v e i cu oberoniu, m e t a l c a r e r e f l e c t ă total vib r a ­
ţ i i l e şi c a r e a fo s t g ă s i t p e O b e r o n , s ateli tl,tl l u i Ur anus . D eşi
dispunea de un a s emene a ab i s o s c af, p rima expeditie a dispă­
rut fără urmă, tr ansmiţ înd de l a k i l o m etrul 12 un ultim şi
'
s enzaţional m e s aj . F o c u l din a d i ncuri a strins î n b raţele lui

m o n s t ru o as e p e ş a s e dintre c e i m ai buni o ameni de ştiint.ă

c o n t e m p o rani : o c e a n o l o gul S i nii Teci - c o n d uc ă t o rul expe­
d i t i ei şi unul dintre c e i mai s t r ăluciţi reprezentanţi ai genera­
t i e i t i n e r e ; Inn a S v e t l o u m , p i l o t u l a b i s o s c afului - fii c a il us ­
trului s avont Igor Svetloum ; remar c ahilul m i n 0 r a l o g Hans Aal ;
G e o rge Lan - medicul e c h i p aj ului ; Zunq Tanar - ingine r
t ehnom e c ani c şi M a r t Mund - r enumi t g e o fizician.
Toţi a c e ş ti eroi au p i e ri t , şi astfel princip alele enigme
ale << Constel a ţiei elin ape» nu numai că nu s - au clarifi.c at, d
chi ar şi-au mărit num ărul .
S ă m,L · uităm că au mai existat c azuri c î nd e rupţii de
mare intens i t ate au nimidt aşezări omeneşti. Astfel, acum

17
24 de veacur i , Vezuviul a îngropat sub c enuşă o r a ş e l e Pompei
ş i H e rc u l a n u m !
A c u m s i t u a t i a e s t e m u l t m a i g r a v ă . D e pe fu ndul P ac i ­
f i c u l u i , d e l a 1 4 km adîncime, s e ri di c ă n e î n c e t a t c e a mai fan­
t a s t i c ă ameninţare p e care a cun o s c u t - o · om e n i r e a d e - a lungul
î n tre gii s n l e i s t o r i i . "
- Poftim ? Ai a uzit ?
- Aici ai d reptate ! Su Mi ma porneşte de la d a t e ştiin-
ţifice p r e c i s e , dar ajunge la c o-nclu zii ab s u r d e .
- S t a i s ă a u z i fi n a l u l !
- .. I p o t e z e l e s a v a n t i l o r n o ş t r i s î n t în imp a s . R e v olta s t i -
hiilor î n g r eu n e a z ă d i n ce în ce mai mult c e rc e t ăr i l e . Vom
asista l a r e e d i t a r e a m u l t i p l ic a t ă a e rupt. i c i din anu l 2 1 96 ? S o ­
l i c i t ă m r ă s p u n s u r i p re ci s e d i n p a r t e a oam eni l o r d e ştiinţă ! V a
t r e b u i ·s ă l u p t ă m . Aki s e cere a c t i u n e ! L u m e a t e r e s tr ă s ă s e
pronu nţe !"
·

'
-- Asta-i t o t !
-- Ne vom face de r î s . . . !
-- Sigur ne f a c em de r î s ! Nu putem p r ov o c a p a m c a p e
b a z a s im p l el o r b ăn u i e li ale unui fantezist ! O a m e n i i s î n t l i b e r i
s u emită tot f e l u l d e i p o t e z e , d a r asta n u î n s e amnă c ă trebui e
să le şi p u b l ice ! Şi tocmai î n· panini l e noastre !
- Iar Su Mima nu e la pri m a lui b o r o b oaţ ă ! d e c r e t ă
c o l a b o r a t orul p i rpir i u , p ă r ă s i n d , î n s f î r ş i t , fotoliul.
- Nu m i - a i spus· nimic nou, mormăi s e cretarul. Dă-m i
l e g ă tu ra cu el !

CAPITOLUL VII

C e i şas e
La . etajul 1 al b l o c u l u i , M i r c e a se opn m dreptul unei
uşi . p e al cărei panou aruintiu s e puten citi : . , Su Mini a
n a t u r a l i s t , t e l ec i n e r e p o r t e r şi c in e a s t snb ncva ti c " .
R o b o tt1 l c a s n i c î i anunţă viz i t a . Natur a l i s t u l s e grăbi · s ă
d e s c h i dă.
-- Intră !
:rvH r c e a î l u r m a 1 11 c am e r a de l u cru , c e r c e t î n du-1 a t e n t .
C e i s -a m a i î n t împlat '? Aşteptă c a Su M i m a s ă - i exp l i c e ,
d a r C\ C e s t a s e t r î n t i s e î n t r-un f o toliu, î ş i încru c i ş a s e b r a ţ c. l e
p e p i e p t ş i , cu o c h i i î n t a v an , t ă c e a .
. . Hm ! - g î n di V r ej . Cuta dintre sprîncene i s - a adîncit !
E fu r i o s ! D a c ă . m a i î n c e p şi eu c u . . . In s f î r (; i t , să sperăm
ci:i nu voi fi z v î r l i t î n o c e an ! "
- A s c u l t ă , Su ! . . .
- C e s ă as cult ? N - a s c u l t nimic ! Am drep tate ! N · mn
exag e r a t ! . .... . Constelati a d i n ape " reprezintă p entru n o i un
p e r i c o l J O a l. J\ c; ta- i si nur !
 - Fii ceva miii clar !
Naturaiistul î n ce pu să s e p limb e cu paşi mănmţi.
- Am s c ris articolul d e sp r e . , Constelaţi e " !
Si ?
- Ş i . . . nu mai sînt t elecinereporter ! . . .
- Ţi-ai în ainta t demisia ?
- Nu ! M-au sfătuit s ă-mi a l e g altă profesiune . . .
Observă c ă Vrej n u p are d e l o c surprin s .
- Mi-au dat s ă înţeleg c ă nu-i mai intere s e az ă colabo­
rar e a mea.
- Şi bine au făcut . . .
S u Mima s ări c a u n p e ş t e p e uscat. M i r c e a r i d i c ă nevi-
n ovat din umeri :
- D a c ă nu-ţi c o ntrolezi informaţiile ! . . .
- In form aţiile ?
- C î n d pleacă expediţia ?
- Cum c î n d p l e a c ă ! P e s te două z i l e !
- Ai văzut ? Află că p e s t e douii l uni ! lgor Sve tloum
mi-a spus c ă nu e vorb a acum decît de o experienţă. Iar tu
n i c o nfun d a t-o cu plecarea exp ed iţi ei ! M-ai obli g a t să pără­
s e s c s c e n a . . . c u o m i n c iu n ii. . . . cu . . .
Mirc e a ar f i dorit s ă f i e ş.i m a i tăi o s , d a r e xpresi a el e
p e chipul p r ie t e n u l u i s ă u. îl o p ri :
- Am venit a i c i cu d o u ă luni mai devreme .
Su M i m a c ăzu d i n n o u în f o t o l i u . A b i a d u p ă u n timp
s e auzi vo c e a şop tită, î n cure tremurau t o a te s e n timentele
p r i e teniei :
- I a r t ă-mă, Mircea ! Să mă s f î ş i e în a p ă p rimul c a ş a.lo t
d a c ă . . . M i r c e a , îmi e ş t i prieten ! Sfătu ieşte-mă cum să p o t
p a r t i c i p a şi eu la exp e d i ţ i e . . . Aj ută-mă !
Păr ăsind cu u şur a r e rolul ingrat pe c a r e - I j ut a s e , Vrej
s e năpus ti l a el, î l ri d i c ă fără e f o r t d e asupra capului şi îi
s p u s e s implu :
- P l e c ăm amîndoi în expediţie !
Bucuria l u i , î ndel unq s t ă p î n i tă. r ă bufni brus c . După c e
S u M i m a f u aruncat l a loc î n fotoliu, u n d e r ămase f ă r ă ţ:Jlas,
Mirc e a e x e c u tă o pirue t ă , îşi d e sfăcu bratele şi strigă tlin
t o ate pu terile :
- P l e c ăm 1
Se p o s t ă în fat a natura l i s tu l u i , î·şi um flă p i e p t u l şi ele -
c l amă :
- . , D a , te î n frunt ! spre mine te opi n t eşti în v a n ,
Şi ş.tiu c ă e şt i mai tar e , s ă l b a tic uranan,
Dar îndrăznesc acuma s ii -ti spun în fată : nu !
Mă v o i opri d i n c î n t e c c î n d te-i op r i şi tu " * .

• Ovidiu : .,Tristele"' , e l e g i a a XI-a. Ti�;:'Jiiciri d e E . Cami l m

(n.Q .),

l9
 Su Mim a , î n c ă neîncrezător, mai întrebă o dată pe un
ton de student poznaş :
- Eşti . . . eşti si gur că echilibrul meu ps ihofizic nu s-a
. . . asta. . .
M i r c e a r î s e zgomotos.
- Vino -ţi î n fire, o , Nemrod al mării ! Atu n c i eu c e s i:i
mai spun ? Ieri, . , Stăpî nul stihiil o r " s - a hotărît s ă m ă supună
la d o u ă probe. Şi eu habar n- ave am ! M-a trimis în ' timpul
taifu.n u l ui c u un r a chetopter p entru , . a - 1 încerca". A dcfe ct<1t
ap a r atu l ş i . pe cînd căutam av ari a , el îmi urm ă r e a reacţi ile
cu aj utorul bi ometre l o r . Iar a c cidentul din mină a fos t pro ·
v o c a t t o t de d î nsul. As tfel am trecut fără voie şi p rin , . focul "
teh n o m e c anicii ! Mi- a m ărturi s i t adine auri că dorise să m ă
v2rifice p entru a f i l ua t în echipajul c e l e i de-il doua exp e ­
d i ţ i i . Ei b i n e , experient a m e a cu te leult r a s onul a reuşit , i a r
i l us tru l o c e a n o l o g a hotăr î t s ă m ă ia l a b o rdul . . Cons tela­
tiei Il " . C î t despre tin e , m-a î11 treb a t f o u r te si mp l u : , . Pc cine
a i propune c a nuturalist al expediţici ? " , . P e Su Mima ! "
i - a rn răspuns . . . P e S u M i m a ! Comunică-i ! " Ştii c u m este re­
g u l a m entul ! Mai uveai nevoie de un vot. Aşa c ă , d u p ă c e am
fost ales î n echi p aj , a trebu�t s ă-mi d a a şi e u consimVim i n t u l .
Naturalistui s e văzu obl igat s ă adm i tă c ă c e l e auzite s î n t
adevăra t e .
- Mul . . . mulţ . . . mulţume s c, Mirc e a ! P e t oţi r e c�1inii ocea-
nelor . . . mi s e pare că m-am emoţi onat ! M-am mîlb î i i . . .
Asta . . . d a !
- Dragă S u , mă bucur mult că mergem împreună !r
Su Mima deveni ime d i at altul :
- Dacă-i a ş a , hai su ne î nchipuim c u m arată fauna abi-
s u l ă la 10 000 m !
Mircea zîmbi :
�- Nu p r e a înţeleg legătura dint r e . . . .
- Cnm , nu-ţi dai s e a m a ? E x t r a o rdinar ! Dă-mi o armă
e l e c t r i c ă d e 600 de volţi ş i un a cvaplan de adîncime �-n m
p atru ore ţi- arunc afară m a i mulţi pe şti d e c i t p o ate prinde
1m pescador ! str i g ă n a t u r a l i s t u l , a cărui făptură m ăruntă
începu s ă se agi t e , î n timp ce o c h i i îi luciră j ucăuşi,
- Ei, ştiu ! I ti place vînătoarea sub acvatic ă . . .
- Dacă-mi p l a c e ? Sînt u n p a s i o n a t ! A m organiz a t ş i u n
concurs î n preaj ma turnului. M-au recunoscut drept r e c o rd­
man. Ce vrei, adus e s em la suprafaţă d o i caşaloţi, fără a m ai
s o coti şi m ărunţişul ! Iar advers arii mei s - a u vînzolit do ar
pentru şase coşuri de scrumbi i !
Su Mima r î s e c o p ilăreşte şi zgomoto s .
- Imi închipui totuşi c ă l a 1 0 0 0 0 m fauna e atît d e rară
încî t . . � ,..
Rară ? Priveş.te, te r o g !
 Scoase repede dintr-o c as etă un fotodis c, î l introduse în
a p a r atu l de pe b i r o u şi acoperi ferestrele. Pe ecran ap d ru ima­
gin e a unui mons tru de aproape opt metri, cu o gură giganti c ă,
înco.nj urată de un roi de antene l umine s c e n i:e. Ochii r o ş i i ,
bulb u c aţi licăre au lateral.
- Ce zici d e " frumu s e ţ e a " a s t a ? I c h ty o s aurienii şi m e s o ­
s au r i en i i d e a c u m două sute de milioane de ani s î n t j uct\rii
pe lînnă el. Ehe i , şi î n c ă nu-i nimic ! " Pe ş ti ş o r u l " a c e s ta a avut
g hi ni o n u l să mă înti lne a s c ă la 8 800 m !
- S t ai, s t a i , î l întrerupse M i r c e a Vrej . A s e m e n e a exem­
p l are au fost î n t î lnite l a a c e a :> t ă adîncime ? Extr aordinar !
l'a u n a abisală este în g e n e ral d e s tul de r e dus ă ca vo lum. Ce
explicaţii p oţ i aduce ?
- Nici o e xp l i c aţ i e ! A c e as t ă faună e x i s t ă ! P î n ă cînd
ş tiinţa v a l ămuri acest mister s ă trecem mai d e p arte . . . Mai am
o minunăţie de s ă z b o are b a l e n a ! lat-o !
Se ivi un f e l de disc cu marginile zclrenţui te, î n ţ e s a t e d e
tentacule . În p a rt e a s u p e r i o a r ă , m u l t b o mbată, se de s e n au mar­
q inile g u r i i cu t r e i şiruri de dinţi l umin o ş i .
- S a u r o p t e rigienii m e z o z o i c i au f o s t h a n d i c ap a ţ i ! Ten­
t a c u l ele as t e a mi-au înhăţat pe d i b u i t e acvapl anul, cu int enţia
d e a-1 face t o c ătură.
- După fo t o d i s cul tău s-ar părea c ă animalului î i lips esc
o chii. . .
- De altfel, ni c i n u a r e ce face cu ei în b e zna de la
10 000 m.
- C e fel de vînător eşti d a c ă şi o rb animalul te-a putut
înhăţ a ?
Su Mima nu mai r ă spuns e.
Incăp e r e a se ump lu i a r de lumin ă.
- lţi p o ţi închipui ce n e mai aşteaptă ? urmă natura­
li s tu l . E ş t i uimit ! D e s i g ur , ştiinţa n-a c un o s c u t pînă azi ase­
m e n e a s p e c i m e n e . Dar c î te forme d e v i a ţ ă din mări şi o c e ane
cm părut absurde p înă c î n d d e s c o p e r i r e a lor l e- a c onfirm at
e x i s t enţ a l Adu-ţi a m i nte , c ărui om de ş ti in ţ ă nu i s - ar fi părut
bizară des c r i e r e a unui p e ş te cu . , picioare " ? Dar p e ştele cu
f o r m a c apului a s e m ăn ă t o a r e u n e i fete de om ? Aceste două
e x empl are au f o s t năsite t o cmai prin 1 960, la începu tul c e r c e ­
tărilor sub m a r i n e am ănunţite. U l t i m e l e d a t e , cel e ale abi s o ­
expediţiei ante r i o a r e , s e m n a l e az ă prezenţa u n o r p e ş ti necu­
nos cuţi , î n t r e rechin şi caşalot şi încărcaţi cu
cl as ific abili
c a ni ş t e c o n cl en s a t o ar e . Aşa că vezi c î t e vom
e l e c tri c i t a t e
avea de făcu t ! Pentru mine p e r s onal, u ciderea directă a ac e s ­
tor rarităţi e o adevărată c a t a strofă. Obi şnuiesc s ă l e filmez
înainte c î t mai mult timp cu putinţă, c ăci o asemenea docu­
men tare devine apo i n ep r e ţu i tă . D e aceea cinematografia sub­
acvatică mi s e p are şi mai inte r e s antă dec î t vînăto area.

21
 - După cîte văd, apa e pentru tine un mediu la c a re te-ai
adaptat complet ! zîmbi din nou Mircea. Abia s c ăp at de înd a­
toririle cotidiene, te şi retragi acolo !
- Foarte adevăra t ! Probabil că am şi început să devin
nelipsit tabloului vieţii abi s a.le.
- Şi nici n-ar fi exclus c a într-o viitoare enciclopedie
să ci ti m alături d e ichtyosaur şi ichtyorni s, despre specia
, ...

ichtyo-Su ! D ar s-a făcut tî rziu ! Trebuie să trec ş i pe l a cei­

lal ţ i .
Naturali stul zîmbi cu to ată faţa :
- Te î n s oţ e s c . Nu i-am m a i văzut nici eu de i eri !
La geofizicianul şi gravimetristul Arno Pat:terini le deschise
o fem e i e de aproape 40 de ani, înaltă, cu mişc ări graţioas e .
· - Ada P atterini - Mircea Vrej ! făcu naturali s tul pre­
zentări l e . Unde e Arno ?
- Vă a ş t e aptă ! răspunse Ada. Pofti ţi !
In pragul încăperii , Su Mima se întoarse către pilot cu
un gest de tăcere. Inconj urat de cei opt copii, cu sp atele spre
uşă, geofizi c i a nul vorbe a ceva unui puş t i n e astîmpărat care ,
aşezat pe genunchii lui , deschis e s e ochii mari, a uimire.
- Şi spui că celelalte povestiri istorice le-ai înţeles ?
- D a , t ă t i cu l e ! Dar pe cele cu războaie n-am reuşit să
le pricep. La c e foloseau războ aiele ?
- Vezi, Nkol, nu întotdeauna toţi o ameni. i au a vu t d e
t o a t e c a azi. A u existat timpuri c î n d unii tr ăi a u î n huz u r ,
i a r a l t i i în m i zerie. C e i bogati şi- au adun at averile p r i n a su­
prir e a şi exploatarea celor săraci , pri n j e fuirea altor poooare
c n a j u t orul r ăzboaielor. P î n ă cînd cei săraci şi-au dat seama
r i\ ei sînt. m 1 i mulţi şi mai tari . Şi aşa au pornit lupta împo­
triva b o crati l o r . pe care i-au î n vins .
- AstA î n ţ eleg ! Dar dacă un i i aveau mai rriult, d e c e
l mm t o t ei el e la cei s ăraci ? Trebuie să fi fost oameni tare
răi. Si il stă z i . d a c ă oamenii cei. răi nu mai există, de ce se
scri e despre războaie ?
- Pentru ca voi , cei mici, să preţuiţi mai mul t viata de
ac•1m şi să vă străduiţi , atunci cînd veţi fi mari, să faceti
c o p i i lor voştri un trai şi mai fericit.
Su 111ima sco ase o ex clamaţie de încîntare şi îndată se
în toilrs P r ă cu toţii spre el.
- !n orice caz, din Nicol v a i e ş i un om adevărat ! remarcă
Mi rcea, s a l u t î ndu-1 p e gravimetrist.
- Perm ite-mi s ă te fe li c i t pentru admiterea dumi tal e l a
e x p e d i H e ! rosti a.cesta.
- M a i trebuie să felicitati pe cineva ! spn s e pilo tul. Din
e chio a i Vil f a c e parte şi naturaHstul. c .i n e a s tul şi v î n cttorul sub­
·
acvatic S u Mima . In timjml lib e r va scrie reportaj e ! Mi -a
m ă t t.tl'r i s i t .- c ă s e or eqăteşte s ii d t;vină tel e c i n � r e p n r tP r ! !n
s p e c i al �d u p ă înch eierea ciclului s ă u de artic ol e ştiinţifice . . .
 Neses i z î n d ultima ironie, P a t terini se bucură din inima.
Copiii î l î n c onj urară p e naturalist şi-1 rugară s ă l e poves­
t e a s c ă d e s p r e aven turile s ale de vî n ă t oar e . D u p ă c e - i u r m ări
cu privi r i l e , Arno s e înto arse s p r e Vrej .
I a r tă-mi ' indis c r e ţ i a ! Eşti căsătorit ?
-· Nu ! Adică . . . nu î n c ă !
- F a ci rău ! Priveşte copiii - nu e a c e a s t a una din tre
c e l e m a i frum o a s e meniri a l e o mului pe p ămînt ?
- A, să nu i n c e r c i s ă - I c o n trazici ! interveni n aturalistul.
Nu vei reuşi ! De un an î n t r e g mă s f ă t u i e ş t e să mă î n s o r.
Numai c ă l a m i n e e m a i g r e u . Ş i nu p e n t r u c ă n - a ş iubi viaţa
d e famili e . Nu ! D a r în o r i c e moment o v î n ăt o a r e f a t ală . . .
- N u e c h i a r a ş a s implu 1 î l î n t r e ru p s e M i r ce a . Idea­
l u ri l e o m en i r i i nu p ot f i r e a l i z a t e f ă r ă urmaşi. T r e b u i e s ă
r ăm î n ă cinev il după noi p en tr u a n e d e s ă v î rşi a c e s te idealuri
preluate s au n e t e r m i n a t e .
- B r a v i s s im o ! e xc l a m ă P a tterini.
- Te- a c o rupt 1 strigă Su Mima şi c onti n u ă să poves-
t e a s c ă c o p i i l o r d e s p r e aven tura s a c u d e lf i n i i din Marea
1-./e agră.
- S p u ne··mi , te rog, r e l u ă g e o fi z i c i a n u l , nu cumva P ş ti
în p o se s i a f o t o d i s c u l u i cu u l t i. m ul � u m i t a l e r o l ?
- Ba da ! Va t r e b u i e ?
. - Am î n tr e a g a c o l e cţie cu r o l u r i l e p c c a r e l e - a i c r e a t .
Le p ă s tr e z a l ă t u r i d e fo t o d i s c u r i l e . famil iei. Hai s ă ţi l e a r ă t !
- S t a i ! interveni p entru a d o u a o a r ă n aturali s tu l . �eri­
col ! Nu acc epta nici în rup tul capului !
- Nu î nţeleg ! r o s t i n e dumerit M i r c e a , în timp ce P a t ­
t e rini ş i s o ţ i a s a i z b u c n e a u i n r î s .
- Tine r e ţ e , tiner e ţ e l m o rmăi Su M i m a . Ş t i i cîte f o t o ­
cl i s cu ri ar e ? D o u ă s u t e c i n ci ze-c i ş i o p t 1 Ş i nu p o t i scă p a
; • î n ă n u l e vezi pe t o a t e . A c u m m a i d -::.> r e ş ti ?
- M a i mul t d e c î t a d i n e a u r i !
- Să trecem d i n c o l o ! îl invită u r � vime tristul , în tim p
c:e vînătorului sub a cvatic i se ascutise fata ca unui d d fin.
A d a , s e r v e ş t e ceva a c e s t ui in·c o r u p t i b i l !

. . . Dup ă o oră, Mircea şi telecinerepor terul urcau c ătre

e ta j ul cinci.
- M-a impres i on a t P a t t e r ini ! m ă r t u r i s i proasp ătul pi.l o t
ş i tehnom e c an i c a l ex p e d i ţ i e i . Ş tii c u c î t ă căldură mi-a vorb i t
d e s p r e fami l i a lui ? li va v e n i g r e u s ă s e desp artă.
- Şi d a c ă n ic i noi n u n e mai î n t o a rc e m ?
- In nici un caz nu va regr e ta că a ple·c at ! Mi-a spus
p e c î n d î m i a r ă t a p o r t r e t e l e : d acă p i e r , are cine să-mi c o n t i ­
nue munca . . .
Numel e
__:. dv., v ă rog 1 r ăsună î n a c e e aşi c l i p ă glasul
robotului casnic.

2.3
 ._ Lasă prosti i l e , că sîntem cunos cuţi ! se burzului Su
Mima. Anunţă c ă doi vizitatori a:jt e ap t ă l a uşă.
- Re g r et , dar medi cul , p sihiatru! şi cosmobiol o g ul Ny ass
Umbo n u p o a t e pr imi momen tan p e nim � m i .
- h a s c u l t ă , î n c e u z i n ă ai f o st f abr i c a t ?
- Marca aparatajului m e u p o artă s e r i a 0 1 234 şi num e l e
Uzinelor de a u t o m a t e , .Aurel Vlaicu" d i n B u c ureşti.
- Ei bin e , vom m a i sta d e v o r b ă c u c o n :: t r u ctorii de
acolo 1 ameninţă natura lis tul . Ar treb u i s ă s c o a t ă d i n v o i p i e ­
s ele c a r e vă dau putinţ a u n e i c o m p o r tli r l a t î t d e n c p o l i ti. c o a s e .
Anunţă i m e d i a t lui Nyass c ă Mi r c e a Vre i şi Su Mima s t au
şi discută a i c i cu ti n e , c î nd de mult ar fi t r e b u i t s ă-ţi s p ar g ă
centrala ş i s ă-ţi s c o a t ă fumurile d i n c ap !
- I'vlircea Vr e j e s te a ş t e p t a t . Al doilea vizita t o r . nu p o a t e
f i î n s ă p r i m i t . Dispozi tiile . . .
- A-a-a-a ! Inn e b u n e s c ! Cheamă-! numaidecî t p e Nyass !
Hm ! B i.etul Nyass ni c i nu visează p r i n ce primej die i-a t r e cu t
. , p r o tejatu l " ! Altmin l e r i trebu ie să ştii că b l î n d c ţ e ::t şi calmul
a c e s �u i � o!n� au a j u n s proverbiale printre p r i e teni. D e pildă,
odata . . . a - a - a . . .
- C e s-a î n t î mplat o d a t ă ? î n tr e b ă M i r c e a , uimit d e
a ce a s t ă s ub i t ă e z :. t a r e .
- S - a . . . hm ! . . . î ntîmpl a t c ă . . . Ei. v î n a m împreu n ă c a m pe
lîngă Canare. Am . . . hm . . . a m pierdut c i t e v a c lipe direcţia d e
tragere şi m - a m e l e ctrocutat d e s tul de s e r i os l a brate . Ş t i i ,
nu m i - a r ti nici astăzi n e c a z , d a r la mij l o c n u erau decît doi
prăpăditi de rech ini 1 Fus esem predispus s ă fiu inghitit cît a i
zi<:e . . . hm ! . . . d a c ă n u era Umb o . T re bui e s ă-ti mai spun c ă
Nyass U m b o d e s cinde dintr-o familie de medici afr i c a n i . Trei
gene raţii ! Si toti d o c t ori ! Int e r e s ant, nu ? S - a n ăs cut u n d e v a
în centrul A fr i c i i . . . A , d ar iată-l i Dragă Nyass, îti p r ezint p e
n o u l n o s tru c o l aborator !
Ochii mari şi n e gri ai afr i c anului l u cir ă de plăcere. Isi
strînseră puterni c mîin i l e , d u p ă care medi cul î i invită s ă intre.
- De ce colaboratorul . ,nostru" ? îl î n t r e b ă el p e natu·
ralist. P arti cipi şi tu l a expediţie ?
Su Mima ridi c ă din umeri :
- A ş a a hotărî t Igor Svetl oum.
D u p ă care se opri în fata rob otului , pri.vindu-1 v î n ă t o ­
reşte :
- A h , d a c ă l-aş fi întîlnit sub apă . . . I l învăţam eu c u m
să se p o arte !
- Mi s - a raportat ! Ai insultat !
An t r o p ol o gul privi după prietenul s ău , c are se grăbise
s ă tre a c ă d i n c o l o , şi adăugă pentru Mircea Vrej :
- Cu .. ·un asemenea arţăg o s , fundul o c e anul ui va fi trans·
format intr-un uriaş cimitir . . .
 I n c amera de alături se afla o fată tînără, cu ochii uşor
migdal aţi şi p ărul negru. Ea s e ridic ă în întîmpinarea o a s p e ­
ţilor, î ntinz îndu-le m î n a :
- Doina Lan !
Mir c e a Vrej o s a lut ă fără a-şi a s cund e s u rpr i z a . In l u c r a ·
r e a p r e z e n t a t ă l u i I g o r Svetloum folosise comuni c at e l e ei r e f e ­
ritoare l a apariţia l anţului vul c anic submarin , . Constel atia d i n
ape " ' . De altfel , ii cunoştea reputaţia b i n e stabilită p rintre v u l ­
c anolo !l i , iar p e f r atele s ău, G e o r g e L a n , dispărut cu expediţia
anteri o a r ă , î l avu s e s e c ol e g de institut.
- Aici e r ai , D oina ? întrebă neobo situl n a t u r a l i s t. Tin s ă
te anunţ că adîncurile î şi triii e s c u l time l e c l i p e de mister. L?
ora actu a l ă formulez p r o g r a m u l ciberne t i c pentru c alcul ar e a
numărului d e u n i t ă ţ i Q * ce aşteaptă i n p î n t e cele v u l c ăn a ş il o r
de s u b n o i . D r n g i i d e e i ! lşi în chipui s e r ă , p e s e m n e , c ă a m ş i
renunţat l a luptă. Ei , poftim ! Ce p ă rere aveti ? Va trebui s ă
le răs pundem aşa cum m e r i t ă . Eu zic s ă - i p r ov o c ăm ! A ! Am
uitat s ă -ţi spun, pa.rticip şi eu la exp ediţie ! Sau ai şi aflat ?
- S u , ce te f a c e a tit de ex uberant ? z i s e fata .
- Nu, nimic . . . Gata 1 se d o m o l i e l , d î ndu-i l u i Mircea pri-
lej s ă cugete l a c iudăţeni a faptu l u i c ă toti v i n ă. t o r i i , fie sub­
acvatici, fie , . d e noutăţi" , au un m a r e debit verbal.
P e cînd se aşezau î n fotoli i , Ny a s s Umbo î ş i termina con­
vorbirea cu Doi n a :
- După cum ai văzut, între ramu r i l e ş ti i n ţ e i există încă
decalaj e . Nu mai dep arte d e c î t acum d o u ă s ăptămîni discutam
�i ' c u Igor Svetloum a c e a s t ă temă. Pornisem d e l a planuril e
dispozitivului sup limentar de p r o tecţie a abisoscufului ; ne
treb u i a o substanţă a d e re n t ă pentru p l ă c i l e izolato a r e şi n - am
ţ:�ăsit ni ci un a c are să reziste la temperaturile în alte. Igor
Svetl oum a făcut o singură remarc ă : , . Ny a s s , neql i i a r e a amă­
nunt el o r a parent nees enţiale î n p r oqresul s o c i e tăţii e o gre­
ş e a l ă . D ac ă chimi ş t i i ar fi c ă u t a t mai de mult s u b s t a n t a n o a s ­
tră, a m fi f o s t s c u titi a·cum d e o muncă î n p l u s . Tot astfel
dacă s e c o lu l al XX-lea descoperea ceva p entru creşterea p ă­
rul u i , eu, c ar e mă j o c cu sti h i i l e , n - a ş fi f o s t nevoit să renunt
l a p l ăc e r e a de . .a le înfru n ta f ă.ră cască p r o t ecţional ă ! " Şi-şi
arătă cu un g e s t e x p r e s i v c h e l i a .
C î n d rîsul s e potoli , D o i n a se ap r o pie d e V r e j :
- D o r e am d e mult să facem cunoştinţ ă. Am asîstat l a
ultimul dumi t a l e spectacol şi nu pot spune c ă n u regret schim­
barea a c e a s t a a profesiunii. Spun e -mi, te r o g , îţi place atî t de
mult marea ?

* Q - uni t a t e de măsură energeti că, reprezentînd 293 000 d e

miliarde kWh. Pentru producerea un e i asemenea cantităţi de energie
ar trebui să· lucreze în.� ontinuu timp de 1 00 de ani 1 70 de ce n trale
electrice� gigantice de tipul celeia de la Kuib îşev (n . r . }.

25
 Marea ? . . . D a , mult ! Liniş tea, măreţia ei în furtună
m - a u urmărit încă din copil ărie.
Doina ş o văi o c lipă :
- Acum d o u ă s e r i ş e d e am cu Igor Svetloum pe terasa
turnului. , . Omul î ş i învinge m e r e u d urerile - mi-a s p u s e l .
D a r urmele a c e s t o r d u reri r ă m î n î n c o nştiinţa n o a s t r ă p e n ­
tru t-otde auna " . Atunci l-am văzut c o p l e şit de d u r e r e şi am
înţeles că a p a r e n t a lui r ă c e a l ă as c u n d e un s u f l et c a r e s im t e
ş i se z b u c i u m ă i n t e n s . Ap i e c cl t p e s t e b a l u s t r ad ă , a privit î nde­
l u n g ap ele o c e anului c a r e - i r ă p i s e r ă fii c a, pilot p e n a v a pre­
c e dentă . . .
Mircea nu g ă s i ce să r ă s p u n d ă .
- S p e r a n \ a r e g ăs i rii c e l o r d i s p ăruţi e s t e a b s ur d ă ! urmă
f a t a c u u n t r e m u r în g i a s . Se împlinesc aproape 1 1 l u n i de
l a a c e a s t ă imersiune. Trec înd d e p r a g u l ciudat al k i l o m e t ru ­
lui 1 2, a b i s o s c aful n - a mai răspuns la a p e l u r i . P o ate i s - a
d ef e c t a t sistemul an tib ati c . • Dar c e l mai p r o b a b i l e s t e c ă l - a
a c o p e r i t l a v a . Intocmai c a p e A t an A l u n g . . .
D o i n a î ş i m u ş c ă u ş o r buzele, şi m î i n i l e î i căzură. D i s ­
c uţia s e i n t r e r u p s e . Robo tul casni.c anunţă venirea l u i A rn o
P a tterini şi a lui I g ci r Svetloum. C e i .doi salu ta ră, dupct c a r e ·
o c e an o l o g u l s e i n t e r e s ă , rc trăgîndu - s e cu pilo tul :
- V o r b e ai d e s p r e expediţie ?
- Da ! c o n f i r m �1 Vrej , privindu-1 lung , încă · sub impre -
s i a ce l o r a fl a te de la Doina L a n . Am dis c u t a t despre d u m ­
n e a v o a s t r ă , n o i i m e i p r i eteni .
- Spe r c ă ai i n c e p u t să ne c u n o ş ti mai bine.
D a ! Intr - un astfel d e c o l e c liv . . .
- N - a v e m n i m i c d e o s e b i t , r e p l i c ă ime d i a t b ă trînu l .
- I ar e u s i n t i n c re d i n t a t de c o n t r ariul !
-'- De ce ?
- . , C onstel aţia d i n ap e " îşi va apăra cu s t r ă şnicie L d i u e k.
N umai un c o l e c t i v d e o a m en i c a d v . i l e va p u t e a s m u l g e . S î n ­
l e \ i o ameni p e C d r e n u s e p o a te s ă nu-i a dmi ri . D e p i l d ă Doin·l
L a n , c a r e e s t e t o t a t i t de c u r a j o as ă ca şi f r a t e l e ei G e org<.! . . .
- Crezi c ă D o i n a m e r g e cu n o i numai p e n tr u a-l r e ţJ ii s i ·
pe G e orge ?
- N u , s int conv i n s c ă nu ! De a lt f e l cunosc mul te dintre
r e a l izările ei c a om d e ş ti in ţ ă !
- Ai11 a l e s - o d i n t r e c e i c i nc i candidaţi p r o p u ş i . de o a r e c e
i1 U putem u i t a r e z u l t a t e l e s t r ă l u c i t e o b ţ i nute î n c e r c e t ă r i \ ·,�
vulcan o l o g ic e e t e c tu tllD de e a. p e V e n u s . C o n c l u z i i l e l a c a r;,, "
aj uns studiind i n l e r d :c p e n cl e nt a f e n o m e n e l o r vu l c anice p :
c i t e v a p lan e t e a l e s i s t e m u l u i s o l ar au a v u t u n l arg r ă s un e t
p r in t r e q e o fizi c i e n i ş i v u l c an o ! oq i .

• S i s t e m an l i b a l i c - sis tem ce a s i g u r ă a u tomat echilibrul pre­

siunii interne a a b i s o s c afului in funcţie de presiunea mediului în­
conj u r ă t o r ( n oţiune fll ntastică - n.a.).

-V
 - Ştiu ! Am c o nsulla-t şi eu a c e s t e s tu d i i . ·
Su Mima se ap ropie de dînşii strălucitor de mulţumi re :
- Nu v e n i ţ i la c o n c e r t u l n o s t r u ? Umb o n e - a pus )a. d i s -
p o z i t i e î n t r e a g a m a g n e t ofon o t e c ă !
- Ba d a , cu p l ăcere ! In a c e s t moment muzi c a p o a te tăl­
măci gîndu ril e ş i s en timentel e tuturora ! s p u s e pi l o t ul .
- Mai a le s că vă p ot oferi şi un Mnrfiltl a r v e c h i de două
s e c o l e ! compl e tă Nya s s . C e doriţi s ă ascu l t ăm ?
Svetloum se î nt o a r s e c ătr e D o i n a şi f a t a ghici că ea tre­
buie s ă a l e a q ă . S e aşeză î n c e t , c o b o r î n d u - ş i p l e o apel e :
- La î n c e p u t , c î n d ab i a se n ă s cu s e , P ă m î n t u l s - a r o ti t
prin n e guri fără c apăt, î n m i ş c a r e a î n c ă d e z o r d o n a t ă ş i c o n ­
fl.lză a materi e i . A b i a tî rziu, p e s t e z e c i de m i i d e m i l e n i i ,
ţă rm u ri l e au pri n s a se sfăr î m a sub v al u r i l e m ă r i l o r . Trep t a t ,
în a c e s t zgomot monoton a apărut î n s ă c e v a , c a o s c î nteie
neoesluşită. Vi a ţ c1 ! Intr-un timp uimi t o r de s curt e a a c o p l e ş i t
întreaga plane t ă . Ş i i a t ă p ri m a r a c h e t ă l ansată d e comuni şti
zvî cnind im p er i o s c ă t r e î n ă l t i m e . Omul p o r n e a s ă cuc e r e a s c ă
î n drăzneţ infin itul . I n C o sm o s , am en i n t a r e a îngh eţ a t ă şi o a r b ă
e s te mai g r e a d e c î t u ra g an e l e . D a r c u t eză torul n u - ş i p ierde
dorul , ci-I făur e şte ! . . .
- Dacă-1 love ş t e n o a p t e a h a ină, piere-n lumină ! . . .
D a r omul a r e aripi ! Aripi s ă p o a r t e vi s u l d e p a r te . . .
- Tot mai d e p ar te . . .
- Viat ă d i n m o a r t e !
Ochi i !ni I g o r Svetloum rămă s e s e r ă a c e e a ş i taină de nepă­
trun s . Num ai qenele D o i n e i t r e s ă r i r ă î n t r - o str ăfulgerare si
s e deschiseră î n s c î ntei de l acrimi.
Antro p o l o q u l a d u s e b e n z i l e ş i l e fixă î n a p a r a t :
- Vl a d i m i r Orkeatov - . , Rap s o d i <� a s t r a l ă " !
S o l emn e , qrele, p r im e l e n o t e b ă tură în s a s e i ni m i ca într-o
sing ură i n i m i\ .

CAPITOLUL VIII

U ni versul tăcerii
De obi c e i m i s i u n e a pilo tul u i p e n a v e l e mari nu e s t e difi­
c i l ă , c o n d u c e r e a e f e c t i vă a a c e s t o r a c ăz î n d în s a r c i n a a u t o m a ­
telor. Vrej î ş i d ă d e a î n s ă s e ama c ă pe bordul , . C o n s teiaţiei I l "
î n d a t o r i r i l e l u i s e c o mpli c a u . C o n s t r u c t o r i i c r e a s er ă o o r i e n ­
t a re extrem de r a p i d ă a n a v e i , d a r tot p i l o t ul e r a o b l ig a t s ă
r, ă s e a s c ă în a n u m i t e m o m e n t e solutia c e a r fi pu t u t asiţp_u a
reveni r e a l il s u p r a f a ţ ă .
De a c e e a p o s t u l C . N . S . * a l il b i s o s c a fu l u i se afla într-o i n -

* Post . .C . N . S . - post de coordonare a nav i y aţiei subacv a t i c e

(n.u. ) .

27
căpere speci al ă din proră. P e ecranele lui eliptice se trd1�s�
mi te au necontenit ima�inile lumii exterio are .
. . . Pes t e t o t lumini, pîrghii, b u t o an e . Un mecanism y enta.t.
c o mplex, care c r e a un s entiment de siguranţă ş.i de mîndrie
în acel a ş i timp.
·

Mircea î ş i pip ăi din nou c entur a c o stumului sp ecial,

alb as tru, terminat în j urul g îtului cu un guler m e t ali c. Se
apl e c ă u ş o r înainte s c r u t i n d î nc ord at e c ranel e .
D a r e c ra n e l e răm îneau n e q r e , c a şi n o c:ptea adînc u r i l o r ,
comp a c t ă , de nepătruns. Ap ă s ător d e încet, b a timetrul înre­
gis tra a d i n c i m e a : 7 800 . . . 7 880 . . . 7 900 . . . de metri. ·
Ai c i , în univers ul tăcerii şi al întunericului, n av a c ădea
f an t o ma ti c , s u b i m p u l surile ri tmi c e ale motorului. Pil o tul îşi
s urprinse rcspir il fia o b o s i t o a r e şi se g îndi o c lip ă că-i e s t e
fri că. Frică ? ! ş i g o n i g î n d u r i l e c iud ate şi zîmbi stînj enit.
lşi amin ti de p a s i une a cu c are s tudi a s e construcţia abi�o ­
s c afului şi c î t ă î n c r e d e r e d i p ăt a s e în c o mpl exu l ap a r at. Ful­
neră to r revăzu î n minte . ,Constelaţia Il " , cu forma ei de cre­
i o n bine a s cuţit, avînd d o a r l a mij l o c un i ne l mai g r o s c are
ap ăra c onverli z o a r e l e circum e c r anului din c ab in a centrală. La
nivelul ca b ine i .lui, p l as at ă spre proră, existau d ou ă hublouri.
Pereţii m e t alici asigurau s e curitatea ab i s o s c afului chiar ş i l a
p r e siuni de 2 0 0 0 0 de atmosfere. P er e t e l e exterior e r a a c o ­
p e r it cu aliaj ul din oberoniu, care refl e c t ă ultrasun etele . L a
p u p ă s e afl au c e l e c i n c i d u z e al e m o t o rului reactor ş i orifi ciul
h ex a g on a l
al p i s tonului antibatic. L a t e r al a u fost c onst r uit e
canalele de emi si e şi r e c epţie p e ntru c o munic aţ i i . D eşi s - a u
luat toate măsurile p os ibil e , pup a reprezenta totuşi c e a mai
sensib i l ă parte a na v ei.
Tot l a pupă, d a r î n i nte ri o r au fost ins t a l ate m o t o a r ele
compli c ate c e d e s erv e au multilateral a b i s o s c aful. In ap ropier e
se aflau c a m e r a - e c l u z ă , c o m p artimen tul a c v a p l a n e l o r şi ma !la­
zia d e a l imente , t o ate dis p u s e simetric î n j urul pil onului
c entral .
Fiecare dintre cel e trei cabine era forma t ă din d ou ă s fer e
ro tit o ar e , p e ntru păstrarea p ozi ţ iei , indiferent de mişcările
v as ului. L a p os tul C . N . S . s e a j ungea printr-un corido r în clinat,
i a r dinc olo , s p re p r o r ă , se găsea z ona m a r e lui agr egat al e l e c ­
trodezin te gra torului . D e s c ărcările e le c tric e a l e a c e s t e i m aşini
c o l o s a l e ave a u o intens i ta t e de z ec i de milioane d e m i l i o a n e
d e amperi ş i p r o d u c e au co l o a.n ele d e plasmă c a r e , p u l verizind
magma, făceau c a abi s o s caful să p o ată î n ainta prin orice
obsta·c ole.

Jn î n c ăpere intră Su Mima. Mircea îşi goni imaginile,

surprinz i n d ş i p e chipul bunu lui s ău prieten ace2aşi î n c o r d a r e
nemărturi .s,i. < ii. .
� - �Cum te s i m t i ?
 tşi muşcă buzele. Stupidă întrebare ! Ii scăpase fără voie.
Su Mima p r ivea cu toată atenţia aparatel e din j u r . Răspunse
după cîtva timp :
- Ca la-n c eputul fiec ărei expediţii : puţină emoţie, lupta
cu amintirile . . . Şi tr e b ui e să ş.tii că amintirile astea sînt de-o
încăpăţînare n emaipomenită . . .
Pil otul î ş i î n t o arse privirile l a pupitrul d e c omandă.
De ce i-au revenit în min te toate plec ările din expediţi ile
l a care p articipase ? Parcă niciodată nu fus e s e atît d e încordat
ca acum şi parcă niciodată nu-şi amintis e cu atîta forţă de
chipul acela frum o s , înconjurat . c u bucle alb e , de zimbe tul
liniştit şi î ncuraj ator şi de mîna a c e e a puterni c ă ce flutura
înto tde a u n a o b atistă albastră !
- La ce te gîndeşti ?
- La m am a şi la b atista ei alb astră !
- Acum cîţiva ani , spus·e deodată Su Mim a, ne- am
î n t o r s din nişte cerce tări c o sm i c e ! Fuseserăm opt ! Pe Pămînt
am aj uns numai trei ! Eu, Mitk a B o d şi And a . . . An da era o fată
curaj oasă, cu p ărul blond şi ochii mari , neqri şi blînzi . Ne- am
d e s n ărţit p e Cosmoportul central. Atunci n-am avut î n d r ăz­
neal a s ă alerg după ea şi să-i spun : Vrei să mergem prin
via ţ ă , mai d e p a r t e , î mpreun ă ? După un an a plecat într-o
nouă expediţ i e . Az i am aflat c ă s - a -ntors . . .
I n âcel moment, e c r anul s e c u n d ar s e lum i n ă , contu r î n d
chipul prelung al lui Igor Svetloum :
- Ceva n e o bişnuit ?
- Nimic ! răspunse r e p e d e M,i r c e a Vrej . Coborîm în linie
dreaptă deasup r a . , Constelaţi ei • .
- Retransmite p e ecranul c abinei centr ale to ate datele !
Păstrează vitez a . La 9 000 m oprim !
Pilotul e r a în-că s u r p r i n s de mărturis i r e a ne-aşteptată a
bunului s ău p ri e te n .
- Cum o ch e m a pe fat ă ? î ntreb ă el , fără să se î n t o a r c ă .
- Pe .fată ? A n d a . . . Nu-i a ş a că e un n u m e frum o s ? And a . . .
S u Mima făcu repede cîţiva paşi, apropiindu-s e d e unul
dintre ecranele negre. Privi înc runtîndu-se. Şi, fără ni c i o
legătur ă , adăugă :
- Alerg în c abina lu i Igor Svetloum.
Mirc e a nu-i mai r ă spun se .
. . . 8 240 . . . 8 250 . . . 8 270 m .

l n c abina nivelului do i , printre a p a r a t e l e în functiune s e

desena gura t r a p e i ele l a po stul C . N . S . De d u p ă spătarele f o t o ­
liil o r r ăs ă r e a u c apul D o i n e i şi a-c ela a l lui Patterini . Am îndoi
îşi pri veau concentraţi pupitr e l e .
Nyass Umbo i n t r ă î n î n c ăpere şi se apropie de fată :
..::.. N-ai obosi t ?
� - Nu !

29
 - Peste un sfe r t de o r ă opri m . D a-c ă vre i , te poţi odihni.
A, am uitat ! Am com andat b u c ă t arului-ro:b o t o cină b o g ată.
Doina aprob ă , î n c l inîndu-şi c apul, ap o i măr turisi d e o d ată :
- Cel m a i mare p e ri c o l p entru p r i m a expediţie a fost,
desigur, c î mpul ultrasun e telor.
- Nu m ă pricep d e c i t aşa , î n general , spuse m e dicul.
- Nava n o a stră este mult m a i · perfe c ţionată. Cu toate
<:t's t e a, chi ar ş i o fisură de un angs trom • ar p e rmite ul t r a s u n e ­
telor s ă ne dis trugă în c e l m u l t două minute. închipuie:;; t o- �i !
"Cons te l a ţ i a I" avea o cuir a s ă de trei ori mai subţir e .
- Şi c r e z i c ă din c a u za a c e s tei c u irase . . .
- D a ! P e n t r u c ă nu-mi p o t i m a g i n a d in c e a l t ă c a u z ă a r
'
f i p i e ri t !
- Cui r a s a de o b eroniu ' * nu p o a te fi distrusă d e c î t pr i n
explozie s au lovire, inter veni g e o fizicitmul din mij locul ap ara­
telor sale, şi aceste ip o t e z e sîrrt a p r o ap e excluse i n condiţiile
" C o n s t e l a ţiei d i n a p e " . Exp l o z i i nu s î n t , iar p osibilitatea unei
c i o cniri pare absur d ă .
Intorc î n d u - s e spre P a t terini , D o i n a Lan î i spuse :
- M o d i f i d .i r i l e din frecvenţa ultr asune telor p o t produce . . .
Nu ştiu c e u r m ă r i vor ave a . Ş t i u numai c ă . . .
N u m a i ce ? i n t e r veni U m b o .
C r e d cii vom fi ZţJîll,: î iţi z d r a v ă n !
Te referi la vi b r a ţii ?
Da ! To tul depinde ele elemen tele aflate in suspensie
d i n c ol o el e ki l o m e trul 1 2 !
- Cînd s - a c o n s trui t c u i rasa care contine un ali a j d e
o b c r o n i u , nu s-au p u tu t î n d e p ă r t a to tal şi vibraţiile a s t e a ?
i n t r e b tî c o s m o b i o l o g u l .
- N u p r e a ! O g linda <l e o b e r oniu n u r e f l e.ct ă comp l e t
ult r a sune t e l o . D e aceea . . . E i , d a r c e se p e t re ce c u Su Mima ?
Prin trap a c a r e dădea în cabina lui Sve t l o um s e a u z e a
vocea naturalistulu i :
- S î n tem la aproape 9 km adîncime şi nici o vie t ate n u
şi-a făcut apariţia ! Adev[irat f.Jhinion ! Hai s ă spun c ă emi­
s i u n ea asta continutt de u l tr asune.te a dis trus orice urmă de
v i d ţ ti ! Mă roq ! Dar c u m r li m i n e atunci cu r e latările primei
e x p u d iţii c a r e indi c a u p r m: e n � a unor animale necunoscute
a d ap ta te acestu i medi u ? Parc ă s - ar fi trim i s o dep e ş ă - fulqer,
c ar i) a invi t a t toute l iuhioanele s ă dispară . . .
Nyass Umbo u r c ă trep t e l e s p r e intrarea î n cabina supe­
rioară.
- Şi cum s un a d e p e ş a ? î n t r e b ă lgor Svetloum.
- A b i s o sc aful. " C o n s tel a t i a Il " va tr e c e în ziua de 10 iulie

* Angs trii m - unitate de lungime întrebuinţată în spec trosc opie,

de mărimea 1 / 1 0 000 dintr-un micron (n .a.}.
• • Obero-niu - element c u proprietăţi speciale, găsit pe unul
din tre s a teliţii l u i Uranus (noţiune fa ntasticu - n . a . J .

-V
a anului 2253 , î n t r e orele 7 şi 1 2 pe t r a s e u l indi c a t . V î n ă t o rul
sub acvatic Su Mima însoţeşte expedi ţ i a . Zona cup rinsă î n ­
t r e c o o r d o n a t e l e x - y s e d e cl a r ă zonă pericul o as ă ! Nu
răspundem do ac c i d e n t e l e m o r t a l e !
C o s m o b i o l ogul , care auzise tirada "vî nătorului " , izbucni
în rîs.
C o n d u c ătorul exp e d it.iei s e a p r o p i e de e c r an u l ce î n c on­
j u r a . cabina c a un inel n e g r u :
- R ăb d are, Su Mima , răbdare ! Cu răbdarea treci m a r e a !
Pentru dorinţel e tale cinegctice fauna este întotdeauna f o a : te
s ă racă. D a r , răzH î n d i n d u - s e să m a i adauge c e v a , t r ecu în J a ţ a
t e l evizofonu l u i c e n t r a l .
N y a s s U m b o p ă truns e în c ab i n ă . După cîţiva paşi s e opri.
" C e ciu d a t ! P ă s trez ş i ac u m î n fri g u r a r e a cu c a r e am p Ciş i t
prima o a r ă a i c i . I a t ă ! I n mij l o c u l încăperii s e î n alţă ca o
c o l o a n ă - ce u n e ş t e p o d e a u a cu p l af o n u l - turnul cen t r a l
R l comenzilor. Pe el s î n t fix R t e e c r a n (� m a r i şi m i c i , teri:ni n a t e
c u u n minuscul pupitru de dirij a r e . U n b i r o u f i x ş i u n f ci t o li. u
ml î n c (în c a r e s t ă coma ndan t u l e x p e d i ţ i e i ) c o m p l e t e az ă s i n -
9urul m o b i l i e r din î n c ăpere. Dar ceea ce i m p r e s i on e a z ă cel
mai mu l t e s t e c i r c u m e c r a n ul lii t de t r e i m e t r i . Cu aj uto rul
l u i s e p o ai.e << vede il >> î n p e rmanent i1 tot c e e a c e exis t ă în
apele o c e an u l u i pc o di stanţ ă d e l .'i O m e t ri în j urul n a v e i " .
V o c e a l u i I q o r S v e t l o um î i î n t r e r u p s e g î n d u r i l e .
- Arn o ! Ceva n e o b i ş n u i t ?
- Nu ! R a d i o a c t i v i t tl t e s l a b ă . In d i c i i q r a v i taţionali ne-
s c h i mbati . Frecven t a u l t r a s u n c t e l or î n u ş o a r ă c r e ş t e r e . In­
t e n s i t a t e a n urci'lt l a l i.m i l a · c a l c u l e l o r făcute d e dv.
- Do ina ?
- Vă a du c î n d a t ă concluziile.
Chiar a t u n c i
se a u zi şi v o •:: e a p i l o l u l u i :
- Nouă mi i de me tri ! O p r e s c !
Cu un ş oc u ş ·:) r , n a v a a b i s a l ă r ă m a s e nemişcată.
- A d u n a r e a ! T r a n s m i t l a suprafuţă o b s ervaţiil e . M a s a
ş i d o u •1 o r e o d i h n ă o b l i n a to r i e ! Apoi , î n to r c î n du - s e , s e a d r e s ă
l ui Ny as s U m b o : Nu ex i s l ă n i c i o metod ă p entru a temp :'! r a
n e r ă b d a r e a " v î n ăt o r i l o r " ?
- Ne a f l ă m în f a ţ a unui caz i n c u r ab i l ! . . . P s i h i a t ru !
r i d i c ă din u m e r i a m uz a t .
P r e f ă c î n d u - s e c ă n - a a u z i t n i m i c , Su Mima l Ş l agă1 ă
c i n e d i �s;ul de c e n t u r a ! R t ă a c o s t u m u l u i , le întoarse s p a tele
şi începu s ă s e plimbe de-a lunfJul ecranului întun e c at.
- Mir:zea ! L u m i ni l e !
Pe e c r a n a păru r ă i n ii·C d �1 ş i t i m p m a i m u l t e d î r e s tr ă l u ­
c i t o il re s i p r elunq i . P ă r e a u lam c r o t u n rJ e d e pumnal împl în ­
t a t e în h :o·zna l i chidu · d i n j urul l o r .
- V o �n fi r e p e r a t i c u e z acti l e.te d e · p e " P a c ific VI I " .
o - Fări'i î n d o i n l ă, r ă s r;11nsc Arno P a ttcrini , făcî ndu-şi

:H
apariţ.ia în ur m a fetei care aduc e a fi şa obs ervaţiilor. Inain t e
îns ă de a aj ung e l a I g o r Sve tl o um v ă z u p e e c ran c e v a c a r e
o obli9ă să strige :
- Su Mima ! A s o sit vînatul !
Nyass Umbo se repezi în p a rte a c e alaltă a cabinei, acolo
unde n atur ali s tul, transfo rmat î n cineast, filma zo ri t . P e e c r an
apărus e un exemplar ciudat al faunei ab i s a l e . ln j urul s ău
ir a d i a o lumină verzui e . Pe corpul turt i t orizontal cădea un
p l a n vert i cal ceva mai s c und. Intr e unghi uri, străl u c e au ca
două mingi g albene o chii. Deasupra, două fir e lungi şi flexi­
bile o s c i l au prin ap ă c a două bice. S ub bot, animalul ave a
o pung ă a l bi c i o a s ă . Inainte a gurii i se p relunge a o . ,verge a "
lucitoare c u vî rful r amifi cat, i a r c o a d a c enuşie i s e e s tomp a
în ape. ·
Dihani a s e a p r o p i e î n c e t d e abi s o s c af. Lumina ochilor ei
d eveni vi e . O s c î n t e i e violetă izbucni din vîrful . . , ver�jelei ' ' ,
lovind a p a r a tul.
- Toată lumina ! comandă Svetloum.
Ptmg a altm g i t ă d e sub maxilar începu s ă s e umfle c a un
b al o n alb şi monstrul c ă s c ă gura. Cavitat e a buc a l ă , enormă,
era căptuşită sus şi j o s c u ! a m e l e subţiri, între care se d i stin­
g e au două r î n d u ri de puncte ro şii, c a nişte urme de ventuz e .
- - Spe.ci e ne·cunoscută între r e chin şi c aşal o t ! s tr i g ă
naturalistul. E s te o ap aritie surprinz ătoare. Exis tenţa a c e stui
s p e c imen în faun a submarin ă de a i c i rămîne p entru mine
o enigmă.
Monstrul se răsuci c î nd pe o p a rte , cînd p e alta. Planul
o rizon t al i se pr e l unge a în unghi ascuţit spre c o a d ă , părţile
l u i lateral e aducînd c u o membrană zdrenţuită p e c are mii
d e tent�cul e subţiri, negre s e miş c au c ontin uu . ln lungul
b al o n ului ventral se desena o linie î ngustă, lumin o a s ă . -
Hidosul reprez e n t ant a l faun e i ab is al e continua s ă s e
zbengui e cu mişcări viguroase, aj ut î n d u - s e cu coada ş i p r i n
unduirea c o r pului c a r e a v e a p e s t e 1 5 m lu n g i m e .
- Su Mima, ce mai poţi a d ăug a ? întrebă Igor Svetl oum.
Nu-i r ăspunse nimeni ! Na tur a l i s tul n u s e mai afla
p r intre ei !
- P ă r ă s i r e a n a v e i in terzisă ! s t r i gă şeful expediţiei.
Prea tîrziu l Din făgaşul oval al navei ţîşnise un acva­
p l an fuziform , c u prora transp aren t ă ş i două a r ip i o are scurte.
P ărea o j ucărie năstruşnică. Din duzele p o sterioare i e ş e au
g a z e · t a ma r e pre siune.
- Cam n e d i sciplin at ! Vînătorul 1 - a bi ruit p e n aturalist !
se încruntă . , S tăpî nul s tihiîl o r " . Comunicaţi-i să re vină
l a bord !
Dar Su Mima răm a s e mut şi surd la apel uri.

{Con tinuare în numărul vi itor)

"'Tip�rul executat sub corn. nr. 2 1 . 3 1 9 la Combinatul Poligrafic , . Casa Sdnteii"

JV:< - \.....1