ROIV1ULUS BĂRBULESCU- GEORGE ANANIA

CONSTELA TIA DIN APE .

* * *

P �şt�ra cristal� lor

Copert� · desen : DUMITRU IONESCU

··'Colectia .. Povestiri ştiinfifico-fantastice ..

Anu! VIII - Nr. 176 - 15 martie 1962
 Organizarea primului concurs internaţional
din ţările socialiste pentru cele mai bune
povest;ri de anticipaţie

f n ultimii ani literatura ştiinţifico-fantasticâ, oglindind

mersul vieţii. victoriile onwlui în lupta lui neîntreruptă cu
forţele naturii, a curz(Jscut n more dezunltare. dştigind tot
mai mult interesul multor milioane de cititori.
Pentru a stimula dezvoltarea pe mai departe a literaturii
de anticipaţie ·>·i pentm a stringe şi mai mult legăturile
dintre scriitori .�i redacţii. revista sovietică .,Tehnika Molo­
dioji" a iniţiat oruanizarea wwi concurs intemaţional
pentnL cele mai bune povestiri ştiinţifico-fantastice. La
această O!impiadâ literarâ participă revistele de popu­
larizare a ştiinţei şi a tehnicii din ţârile socialiste.
llcest concurs se va desfâşura în douâ etape.
Prima etapă a concursului va fi realizată. în ţara
rwastrâ, de redacţia revistei .,Ştiinţă şi tehnicâ" şi a Co­
Lectiei ,.Povestiri ştii nţifico�fantastice".
La acest concurs ppt participa scriitori şi oameni de
ştiinţă, ingineri şi studenţi, tineri muncitori şi ţărani, lmi
aceia care iubesc şi se simt atra.�i spre genul literaturii
ştii n{ifico-fani astice.
Povestirile trimise la concurs trebuie sâ prezinte intr-o
forlllă interesantă şi atrăgătoare perspectivele strălucite ale
clezuoltării ştiinţei şi tehnicii, avintul temerarei gîndiri
creatoare. Aprecierea schiţe/ar, a nuvelelor şi a povestiri­
de un juriu.
Lor primite pentru concurs va fi făcută
Lucrârile trimise nu trebuie să depăşeascâ20 de pauini
daciilografiate (la 2 rînduri). Termenul ultim de predare
este de- 1 iunie 1962. Pouestirile vor fi trimise în douâ
exemplare pe adresa: Redacţia Colecţiei .. Povestiri ştiin­
ţifico-fantastice", Piaţa Scinteii nr. 1, Bucureşti, cu men­
ţiunea .. Pentru concurs".
Cele mai bune lucrări vor fi publicate in Colectia noas­
tră şi premiate dupâ cum urmează:

Premiul 1 3000 lei

Premiul II 2 000 lei
PremiulUI 1 000 lei
5 menţiuni � 500 lei

Lucrările meritorii care nu vor obţine premii sau men­

ţiuni vor fi publicate în Colecţia noastră.
Povestirile premiate de ;uriul nostru vor fi trimise spre
examinare ; uriului internaţional in cadrul celei de-a doua
etape a concursului. :1utorii lucrărilor care vor fi apreci;Ile
ca fiind cele mai bune vor fi prelltiaţi cu călătorii turistice
in una din ţările participante la concurs.
Aceste povestir.i premiate in cadrul celei de-a doua etope
vor fi publicate de toate revistele participante la concursul
internaţional.
Redacţia nu înapoiază lucrârile din cadrul concursului
şi nici nu trimite recenzii autorilor.

--<>·---'
 REZUMATUL CAPJTOLELOR' PRECEDENTE

Anul 2196. O exp lo z ie vulcanică nimici/oare izbucneşte

în apropierea Marelui Cerc de Foc din Pacific. Seismoloqul
Afan Along, trimis să studieze la fata Jocului neobisnuitul
fenomen submarin, piere acoperit de lavă. EJ mai reuşeşte să
salveze materialul ştiinţific cules.
Au trecut 58 de ani.
Tehnomecanicul Mircea Vrej primeşte o veste neaştep­
tată. Na!ttraiislul şi telecinereporlerul Su Mima, prietenul
sdu, îl anuntă că abisoscaful "Constelatia Ii" va pomi . cu
două luni mai devreme să cerceteze lantul vulcanic submarin
"Conslelatia din ape".
Mircea, care se pregătise de mult timp să participe la
această expediţie, încearcă să obţină o întrevedere cu ilustrul
ocecmolog Igor Svetloum - supranumit ,.SliltJÎmzl stihiilor" -­
pentru a-i solicita primirea în rîndurile echipajului condus
de el.
La începutul întîlnirii, care are loc în statia p/utitoare
"Pacific VII", Mircea Vre; vizioneazc'i cineciocumentarul creat
de Atan Along înainte de a pieri. Apoi asistil la o experi<:.'nfc1
cu nişte micmorganisme necunoscute pînă atunci de şliin!ă
aduse din zona "Constela{iei din ape" .
.,Stăpînul slihiilo.r" intentiona să-I primeoscă pe Mircea în
echipaj. To tu ş i îl supune unor examene ciudnte, dorind să-i
verifice cunoştinţele. Cu această ocazie, Vre; îi prezintă bă,
trînului oceano l o g leleultiQsonul, aparat cu ajutorul căruia se
poate stabili legătura cu suprafata în timpul cercetărilor abi­
suie. In schimb, Sve tloum îi comunică lui Vrei noi date asupra
ultimului mesaj trimis de expeditia anterioară, .,Constelatia 1",
care dispăruse.
lntr-un
articol şliintific, Su Mima subliniază ciudăteniile
"Consteiatiei din ape". AfiCim astfel că ullrasunetele emise de
vulcani dezagregă orice corp ce intră în zona lor de actiune.
Cer cetătorii dispun însă de o carcasă protectoare din oberoniu
- metal descoperit recent şi ca re reflectă vibratiile.
 Mircea Vrej
·este numit în cele ·din urmă pilot al·"Ca:nste­
latieiII" şi dată cu el Inai este ales in echipa; şi Su /Vli:nu,
o
ca naturalist şi cineast subacvatic. Noul pilot face cunoştinţă
cu ceilalti membri ai expedifiei: geofizioianu1 şi grc:vimetristu/
Arno Pat:terini, medicul şi .cosmowiologuJ Nyass Umbo şi vul­
canologul Doina Lan.
Abisoscaiul "Con.stelaţia Il" îşi începe cercetările subo­
ceanice. Su Mima, oare în tiznpul liber e un pasi-onat vînător
subacvatic, lupUl cu un monstru a:}JJsa/ necun0Rcul.
····-·-·<> ·---

.(Urmare din numă:TuJ trecuti

După -ce se ridică deasupra dihaniei, care nu-i simtise pre­
z enţ a, acvaplanul căzu într-un p-icaj spe-c·taculos. Două orbi­
toare dungi luminoase atins:;;ră <:apul animalului. Acesta
încremeni pentru G> sinqură clipă, după care se întoarse ful­
qerător spre aparat.
- Dacă nu mă înşel, vînătorul devine vînat ! observă
Nynss Umbo neliniştit.
- Credeţi că poate fi periculos ? întrebă Doina.
Su Mima o;.rise acvaplcmul cu prora îndreptată spre
uura haotkă a monstrului. Loviturile se suc-cedară rapid.
- ... patru, cin·ci, şase ! n u m ă ră cosmobiologul încordat.
Este invulnerabil ?
- Trebuie lovit in abdomen, în păl'(.ile mai puţin apărate.
Ajută-i ! ri:'tspunse Svetloum.
Och.ii straniei vietăţi se stinseră iar. şi fulgerul l o vi cabina
tra111s:p<uentă. Derutată de apcuenta imobilitate a aparatult<i,
dihania ţîşni înainte, clar ni.l.luralistul trecu pe sub gura ei,
redresă în dreptul cozii, exe-cută un luping graţios şi reveni.
Un nou zig-zag a.lbă.strui, ullimul, brazdă apa. Apoi a-cvaplanul
-cu acumulatoareJ.e descăr,cate şi animalu1 -furios dispărură in
intuneric .
.
- Mir-� ea ! Urmăreşte-i ! comandă şeful expeditiei.
Abisoscafu-1 se urni incet, prea încet pentru ner-ăbdarea
lor. Cînd cel de-a! doilen acvaplan se desprinse în viteză, o:·o­
iectoarele dezvăluia.u gura clihaniei încleştată de aparatul lui
Su Mim.a. Nyass Umbo se apropie linişt-it, a·lese }ocui lovituni
şi descăr:că într-o singură declanşare te>ată cantitatea de el<"r:­
tricitate de pe bord. transformiil tă într-un jet albastru de
plasmă.*
Peştele tresări din tot corpul, îşi scăpă prada şi, înainte
de ase mai intoarce spre noul duşman, for�ele î1 părăsiră ;

• Pnn plasmă înţelegem substanţa complet ionilal:ă. De obicei

este vorbu de un mediu gaz,os, care se prezintă sub forma uncli
amestec de. ..toni şi electrom. In ultimul timp, plasma a fost denumită
cea de-a patra stcue de agregare a substantei (n.r.}.

5
spintecat de limba de foc de zeci de mii de g ra de a plasmei,
începu să cadă spr e fund şi pieri în beznă. Ac v ap l an ul natu­
ralistului se rotea în loc.
- Su Mima, r ăspund e ! P e ric o l !
Vînătorul ghinionist îşi ridică greoi capul şi cu un ultim
efort se î n d r e pt ă spre abisoscaf.

Ap l eca t deasupra a-ccidentatului, Umbo îi ur măr.e a reac­

\i ile . Din cabina ce nt r al ă răzbătea prin t rapă glasul lui Iqor
Svetloum, care vorbea cu s t aţia de u r mărire de pe "Pacific
VII". Su Mima îşi revenea în c e t . Respi raţia îi era scurtă şi
anevoioasă.
- Um bo, primu l meu ins uc ce s ! Dar i-am g ăsi t măcar un
nume ca lumea : Ele·ctroferens c u rios;us ! Ei ?
Cosmobiologul clipi îngăduitor :
- Teribil ! Dar acum dormi !
Fixă emiţătorul unui aparat deasupra prieten ulu i său şi
coborî repede, închizînd trapa.
- Vom re veni înainte de kilometrul 12 ! î nc h e ie Svc:t­
loum. La re ve d e re !
Intrerupse legătura, se ridică şi privi t ăcut chipurile celor
din jur. D o ina , Nyass, Ar11o Patterini cel tăcut... Iar jos - ne­
cunoscu tul , poate mo artea . Incotro vor îndrepta asaltul? ...
- La mas ă ! spuse el s cu r.t . Odihnă obligatorie ! Mi rc e a
va rămîn e la postul C.N.S. şi va dormi acolo. T r e bui e să fim
pr e g ă tiţi p e nt ru o ri ce su r pri z ă ! .
Fără a cere lămuriri, membrii echipajului urcară treptele.
Rămas cel din urmă, Sv etlou m su rprinse o înt reb ar e a fetei :
- Su Mima a făcut b ine ce-a f ă cut , Nyass? Ar t reb ui să
ne păstrăm forţele pent r u marea încercare !
Medicul îi p rinse mîna plăpîndă şi i-o mîng îie cu gin­
găşie.
Conducătorul exp ed i ţ iei interveni însă cu asprime:
- Orice gre ş eal ă poate duce la e şu ar ea cercetărilor. Doar
disciplina cea mai stri·ctă asigură succesul exp e diţiilor ...
Savantul trecu grăbit pe lîngă ei, cob o r î nd spre cabinu
inferioară.

După-masă, Doina, Umbo şi Patterini s-au re tra s în cabinu

ele· studii şi odihnă de dea sup ra încăperii ·centr.ale. Pilof ul a

r ob o rît la p os tul său, iar I gor Svetloum a rămas sinqur în faţa

hărţii ce re p r e zen t a "Constelaţia din ape". Un timp s t ă tu
aplec at peste ea, gîndindu-se la e t a p a următoare. Apoi se ri­
dică înc et şi cu miinile la spate începu să s e plimbe. Nu-i era
de lo c somn .
,.Să sp.erăm că agitaţia mea p sih ic ă nu se manifestă şi la
ceilalţi!" ,--
 Şi poate că s-ar fi piiml>at a şa timp de două ore da-că nu
i-ar fi a tr as atentia nişte z g omot e uşoare ce veneau din d.irec­
ţia un ui difuzor al ecranultui intern. Se în dre pt ă curios spre
pupit rul de comandă. Pe ec r an apăru în semiobscuritate ca­
bina de odihnă. unde se aflau fotoliile-pat al e echipajului.
,.Nyass Umbo do a rm e liniştit. Arno Patterini. . . hm ! stu­
diaz ă mereu totogrdfia sotiei incon)urată de copii şi JU.căria
dăruită la plecare de Nicol... Su Mima . .. Da ! l-.!aturalislul lip­
seşte din cabină. Aha ! Uşa grea a ma�Jaziei acvaplanelor a
rămas deschisă ! Desigur, îşi cont rolează iar a par a te l e ... Cred
că D oin a , influenţată de calmul psihiatru lui doarme ... "
Bătrînul oceanolog se încruntă. De după paravanul mat
al patulu i . tata privea in t oa t e părţile. Ea păşi In vî rfu l picioa­
relor spre trapa des-chisă. Patterini nu s esiză nimic. lqor
Sv etl o u m pricepu imediat că Do i na va coborî. Se aşeză în lo­
toliu, prefăcîndu-se adormit. Auzi cum fata tre ce tiptil. Cind
deschise ochii, ea d i spăruse spre postul C.N.S.
ln p r. imu l moment, lgor Svetloum a fost tentat să proce­
deze aspru. Imediat î ns ă se răzgînd.i. lşi amintise de tinerete .
,.tnpr im ele expediţii adormeam întotdeauna cu g reutat e " .•.
De altfel nici Mircea Vrej nu se odih11ea. Nu rămase
surprins de aparitia fetei.
- Mircea, nu pot dormi 1
- După cîte vezi, n i ci eu ! Da-că-1 runam, Umbo ne - ar fi
procur.at o po rţ i e bună de . .. somn fără vise !
Cîteva clipe Doina tăcu. gîndinclu-se la ceva.
- Ei hai, spune-mi, de ce-ai v en it ?
- Cum a r ată ,.Constelatia din ape" privită de aici?
Mircea p ufni in ris.
- Asta era ?
Pilotul m înui cîteva pir9hii, răs1uci un comutator şi in ca­
bi nă se făcu întuneric. Pe e-c ranu l central începură să tremure
citeva l um iniţ e. Aminteau d·3 imaginile cerului văzut noaptea
pe su p r afaţ a une i ape tu lbu r a t ă de p ietr i cica aruncată de
v reun copil.
- ,.Constela ţ ia .. ? întrebă Doina.
- Da ! Dar trebuie să aştepţi, nu glumă, ca să poţi prinde
o imagine clară.
- Şi eu care c re d eam că de-aici am p utea observa ...
Glasul fetei se frînse. M ircea Vrej nu m ai întrebă nimic.
Pr.iveau ne mi ş caţ i ecranul. Ce tăcere ne ob işn ui tă ! Dacă-ţi
apleci ure-chea, poţi auzi inima pulsînd sub costumul albasttu
de protecţie. Ce lini ş te grea ! Cum poţi goni teama aceasta
nemărtmrisită că te afl i agăţat u n de v a , deasupra h ău lu i lichid
şi că din clipă în clipă te poti prăvăli în afunduri ? Dacă n-ai
zări luminiţele palide licărind jos, d ep ar t e , noaptea din jnr
ar fi la fe_l. de nepătrunsă ca şi intuneri-cul mortii.
o Mircea se scutură. înfiorat ca de o adiere rece.

1.
 - .,CI!mstelatia l" a c.juns a-colo, sînt sigur, aşa cum vom
ajunge şi noi. Dar dacă ei mai sînt sau nu în viaţă nu ştiu.
Fata se depărtă cîţiva paşi. apoi se-ntoarse şi şopti :
- Mulţumesc, Mircea,.
După care dispăru pe coridorul îngust.

Abisoscaful -cobora -c ătre fundul o.ceanului. In stînqa se

conturau porţiuni din peretele rămas în urma prăbuşirii, pe
care se observau su c c es i u nea milenarelor pachete de strate.
Stu di ul lor avea o importanţă deosebită pentru cer·cetările
geologke f ăcu t e de Doina. Un mîl fin, roşiatic acoperea panta
abruptă. Părea un abur uşor, plutind pe suprafata peretelui,
din fundul neguros, încremenit şi mort.
- Cinci milimetri pe milen iu ! Acesta este ritmul de se­
dimentare ! sp u se încet Doina.
Su Mima developase în cabina centrală discul automatu­
lui care înregistrase lupta sa cu monstrul mar.in. Strîmhlnd
din nas, îşi revăzuse la microvizor infrînqerea cinegeti<:: ă.
Apoi părăsi jenat -cabina. Trebuia să-i povestească pilotului
aventura aşa nun se întîmplase, nu aşa cum putea fi interpre·
tată.
... 9 800 .. . 850 ... 890 ...
Mircea Vrej îşi întoarse faţa spre ,.vîn�ltor" :
-·· O mie de atmosfere ! O tonă pe fiecare centimetru pă­
trat ! Şi această presiune creşte. Nu ţi se pare d'i ne-am afla
pe o rachetă -cosmică? Numai. în spaţiul extraterestru am mai
întîlnit asemenea beznă. Acolo îns5 tot mai zăreai ceva stele,
pe -cînd aici, nimic ...
- Şi ce folos -că în stînga, la cit.iva metri de noi. se vede
Pămîntul ! îl completă Su Mima.
- Puneţi�vă căştile ! riisuni:'t qlasul ferm al conducăto­
rului. Mircea ! Două nrade spre dreapta ! Ne apropiem prea
mult de versantul sudic.
- Atenţie ! întrerupse Patterini. Temperatura apei a atins.
29°. Indicii !=Jravimetrici anormali.
- Stop ! comandă Sveiloum. Adîncimea ?
10 615 metri! răspunse Mircea.
- Analiza indi·că prezenţa unui z ă că mînt de sienit nefe­
linic •.

"Stăpînul stihiilor" se aplecă asu p ra hărţii. De�;etele lui

se miş-cau nervoase de-a lungul diferitelor linii şi însemnări.
Liniştea, întreruptă doar de loviturile ·cronometrke a le apa­
ratelor, căpătă o prezenţă apr.oape fizică, apăsîndu-le umerii
ca o greutate nevăzută.

* Roci'j.. eruptivă abisală compu&ă din feldspat,

nefelină şi un

mineral feromagnezian (n.a.).

_
 - Comunicati .. imediat orice schimbări importante ! Su
Mima ! Treci în compartimentul acvaplanelor ! Poate va. fi
nevoie să faci o mi că deplasare. Nyass·, rămîi pe loc.! Start!
Supapele · tre să riră şi se retraseră în. cilindr.i, actiona t e de
tijele de durberil.
1 o 650. .. 700... 760 ...
- Schimbări. importante în frecvenţa ultrasunetelor 1
anunţ ă Patterini.
Un bîzîit abia perceptibil înce p u să se audă din toate
părţile.
- Da·că viteza. descreşte; foloseşti din plin motoarele 1
recomandă Svetloum.
In spatele vizorului oval. ochii pilotului căpătaseră re­
flexe metalice.
Adincimea?
- 11 000 !
- Stop şi lumina !
Prima rază alune·că în lungul peretelui, pipăindu-1. Apoi
se dcsennră alta şi a lt a , pînă cînd, pe o distanţă de cîteva Zeci
ele metri, bezna se retras e tot al . Acolo, sub limita superioară
a prilbu;;;irii, se ivi un pran imens de piatră, ale cărui povîr­
nişuri se e.stompau în clarobscurul înconjurător.
l'ără. a mai aştepta comanda, Mircea răsturni:i abisoscaful
în pozitie orizontală. Nava coborî şovăito:·, se apropie cu pru­
dentă de perete şi pe ecrane apăru atunci o arcadă masivă,
întunec<,t[t, sprijinită l a t e ral pe praqul uridş.
- h1ir·cea, încet. înainte ! Am respectat cu strictete coor­
donatele tran.sn1jsc C.c� ::::inii T0c:i. /' .. ici trC'bule să se afle
P;:!ştera Cristale!or.
Pătnmseră sub bollu unei qrote ale cărei marnini nu se
zurcau. Apa, limpede, lăsu Inmina să pătrundă pînă depilrL·.
- Vibra!,iile aparatului au încetdt! Ne afliJm într-o ZOJ!!:i
nr�utră, comunică qcofizicianul Arno Putterini.
- Mirced, descoper5. hublourilc;!
Doina tresitri ·Ja pupitrul ei. Îşi desfăcu rcpr)dc rcntu:·il
care-o fi.xa de fotoliu şi se repezi în calJinu pilotului, unde
işi lipi casca de cuarţu] ultradur, privind încordată.
Se apropiaseră de peretele oval şi neted. Lumina proie·c­
toarelor se răsfrîngea în c u lori diferite, ca în jon1l atrăqător
al unor artificii. Sub ochii cercetători lor strînşi în jurul cc�n­
nelor apăru o aglomerare ciudată de cr ist a l e străludtoare,
roşii, ve r z i , galbene, albastre, de forme şi mărimi variate.
- De necrezut ! murmură Doina. Această aglomerare de
cristale pure într-un singur depozit este ceva unic pe pămînt !
Şi to ate sînt de beriliu !. ..
- Ceea ce nu pot înţelege, adăuqă Arno Patterini, care
venise lîngă fată, este această şle fuire a peretilor. Grota. parc a
a 'fost s_ăpată în acest depozit.

9
 - Stop ! comandă Igor Svetloum. Arno Patterini. deter­
mină volumul zăcămîntului. Su Mima, ieşi cu acvaplanul de
tracţiune 5 D-8 şi adu-ne citeva probe de cristale 1
•
- Pot intrebuinta cincdiscul ?
- Da ! Dar în 20 de minute revii ! Arno şi Doina, incepeti
cercetările in peşteră !
Ce costum de s·cafandru să f o l osim ? întrebă Patterini.
- Vă indic modelul M. 1.
In timp ce Ig or Svetloum tre·cu în fata ecranului princi­
pal pentru a urmări actiunea, Su, Arno şi Doina se qrăb!ră
spre magazia acvap!anel o r pentru a-şi lua costumele si pentru
a alege materialele necesare incursiunii. Nyass Umbo le oferi
ajutorul său.

Totul incremenise in noaptea şi în tăcerea oceanului. Cîte

un peşte speriat şi singuratic fugea de lumină.
Aparatul condus de Su Mi m a tîşn i primul din abisoscat.
După ce descrise cîteva volute largi, se aşeză lin pe o
platformă galbenă ieşită foarte ciuda t din perete. Naturalistul
părăsi imedi at acvaplanul. Ţinea în mî na stînqă cinediscul
subacvati-c. Dispăru în întunericul peşterii. Pe ecranele abisos­
cafului se mai zărea numai fasciculul galben al farului de la
costum.
Fo rme de viaţă lum ines·cente se mişcau de colo-colo. Ai­
tele rămăseseră ţintuite pe loc. Cine erau cutezătorii care des­
trăm a u bezna şi tăcerea mileniilor ?
Doina şi geofizicianul pă răs i ră şi ei abisoscaful.
lgor Svetloum se aplecă deasupra mkrofonului. adresin•
du-l i-se :
- Atentiune 1 Doina, Arno, determinati şi măr. i mea peş­
terii.
- Am înţeles, r ăspunse Doina.

Nyass Umbo, care venise în cabina pilotului, i se adresă

după o tăcere îndelmi�Jată :
- Mă simt ca un copil ajuns în mijlocul unor minunătii
de basm ! Teamă şi uim ire, bucurie şi îndoial ă ! Gindeste-te !
"Conselati a l" a trecut şi ea pe-aici. Sîntem deci printre primii
oameni ce-au pătruns sub această b o ltă ... A ! Iată-! oe Su
Mima care a şi început să-şi încarce acvaplanul cu fragmente
de cr.istal.
Cei doi priveau pe ecr ane munca natural.istului, cînd din
difuzorul central răsună deodată un striqăt de femeie :
·- Arno ! Ce crezi că poate fi �'?
- Nu ştiu ! răspunse vo·cea geofizicianului.
- Dar acesta este un semn ! Un semn fă.c ut de o mînă
omeneas · c ă !
- Nu· este exclus ...
0 --Ce s-a întîmplat? întrebă Igor Svetlourn.
 - Am des-coperit un tunel îndinat. Intr-un loc e desenat
ceva. P arcă sînt n iş te cuburi s up rapuse în jurul că r ora se în­
colăceş te o spirală.
Abisos-caful poate ajunge acolo ?
- Da ! Galer i a este largă şi c ilind rică ! Perfect cilindri·că.
- Continuaţi cercetările !
- Bine, am înţeles !
Şi în timp ce Su Mima aduce pe abisoscaf probele luate,
să ne grăb im să-i ajungem d in urmă pe cei doi membri ai
echip.ajului care continuau să înainteze prin tunel.
Doina era tulburată. Se mnul văzut nu putea fi un fenom�n
natural. Erau pe cale de a fac - e o descoperire neobişnuită ?
Pe aici trecuseră oameni ! Cî nd şi cum se întîmplase aceasta ?
Arno Patterini îşi p rive a tot mai des cadranele contorului de
la mîna stîngă. Acul subţire oscila nervos.
- Ne aflăm în apropierea unei formatiuni maqmatice.
Radiaţiile sînt destul de slabe. Ar putea pr.oveni...
Se î ntrerup s e brusc. Trtmelul se t ermin ase . Pătrunseră în­
tr-o altă grotă.
- Avem prea puţin ă lumină! Ori :Chemăm abi sosca !ul
aici, ori ne în t oarc em , spuse fata.
. - Trebuie să cercetăm neapăra·t şi a-ceastă peşteră 1 Să
chemăm abisoscaful !
li cerură lui Igor Svetloum să vină cu nava.
lntordridu-se spre intrarea în peşteră, răma.seră surprinşi :
în lumina· farur.ilor de la costum, văzură doruă arca de neqre,
susţi nu te de colonade subtiri.
....:_ Par că - i o poartă 1 murmură Arno Patterini.
- Poartă ? Aşa s-ar părea ! răspunse Doina, tresărind
la apariţia unui peşte care fugi imediat.
La venirea .,Conslelaţiei II", urcară amîndoi pe bord. In
scurt timp, îşi dădură seama că această a doua grotă era mult
mai mare .
Şi deodată, sub abisoscaful în mers, l.a lumina proie-ctoa­
relor prinseră a defila cristale ur.ia.şe, aşezate în c e r-c u ri con­
centri-ce. In centru se deschidea o galerie verticală care se
prelungea probabil undeva, în jos. A ce ea şi tăcere de moarte
plutea peste tot. Cîteva viet.uitoare se rostogoliră lent pe su­
prafaţa unui cristal.
- Un oraş?...
- Poate ! îngăimă Su Mima ca re filma în dr-eptul hu-
bloului.
- Cristalele sînt străbătute de canale cilindric e .
- Să p resup u n e m că în condiţii pe care noi nu le cu-
noaştem nişte oameni au ajuns aici ! spuse Arno P a tterini .
Pentru că altfel ar înse mn a . că această constru-ctie a fost rea­
lizată la .suprafaţ.ă şi a ajui1s aici în urma unei scufundări.
Există deja o legendă a Atlantidei, şi noi nu mai putem crea

ll
î n că una ! Fundul Oc e an u l �li Pa·ci:fk nea ! o s t ni: d o dată usc a t
Aşa .c ă . . .
- Ai d r e p t a t e ! Înseamnă că o r a ş u l a f o s t c ons truit di r e c t
a i·c i , î l întrer.u p s e n a t ur alis t'l.l i .
- D e c ătre c i n e ?
- L - a i u i t a t pe c ă p i ta n u l Nemo ? Echipaj u l s ă u ar fi
fos t inte r e s a t să r i d i·ce a c e.s t o ra ş şi s ă nu divu l n e s e c r etu l .
- Prietene S u , int e r v eni oceanolo g u l , nu t e hazarda i n
i p o t e z e n ec on t r o l a b i l e ! P r op u n s u i.nce tăm dis c u ţiile. C e rce­
Uirile ult e r i o arB vor d e s c i f r a şi a•ce.as tă p r.o b l e m ă . Să tri m i t em
ime d i at l a s u p r a f a ţ ă obser v atii le n o ast r e . Pr i m a s a r c i n ă n e - a m
îndep linit-o. Exp loat2r e a cristal e l o r de b e r i J i u p o a te s ă în­
ceapă . .,E G A 1 8 " aşteap tă ! Mi r c e a , înt o ar c e m ! La i eşi rea din
p e ş te r ă o p r e ş t i . D o in a şi Arno P a t te r i ni , an a li z a f r a u m c n V· l n r
<Hi u s e p e bo r d . I m i daţi fişa c oncl L1 Z i i l o r . . .

Ş i a ş a a fost trimis mes aj u l .

D ur î nainte el e . a p o rni s p r e "Con stelaţi a d m a p e ' " , e c hi­
p aj ul abis o s c a fu l u i l i:l c u o n o u ă d e s c o p e r i re : sub pra�1ul p e ş ­
t e r i i , î n tr - o s c obitură, a u g ăsit e p a v a u n e i r a ch e t e _ S u Mima
a adus-o JP e b o r d .
R a che t a a p a rţ i ne a . e x_p e d i ţ i ei a n t e ri o a r e . D e unde fus e s e
t r.imi s ă ? P r o r a ei p r e z e n t a urmele u n ei c i o c ni ri vi o l e n :. e .
Banda mes aj u l ui, închi s ă e t anş într-o s feră rn e t a li c ă . e r a în
p ar t e cli strus.ă.
Igor Svetloum nu r e uş i să d e s cifreze d e c î t cîteva cu­
'linte : " . . . aj uns . . . din ap e . . . p r a g bacterian . . . ergem mai de­
p a r te . . . " ·

"Mergem mai d e p cu t e " ! Pînă unde aj unseseră o.a r e ?

Unde au dispărut ? " C ons telati a din a p e " a s c u n d e a şi ac e a s t ă
taină.
Abi s o s-c a f u l porni i a r , în t i m p c e fi e c a r e se q î n d e a t ă c u t
la ac e l e a ş i
p r o b i P- m e :
Cine -construit O r a ş u l m o rt ?
a
Unde a dis p ftru t "Con s t e l a t i a I" ?

Igor Sve L o u m îi chemă la el pe Ny ass Umbo şi pe Su

Mim a . D i s c u ţ i a di n tr e ei a fost scurtă :
- Ce p o ate reprezenta pr agul b a cterian amintit în
mesaj ?
- Nu p o t şti nim i c preds 1
- Ni ci eu, răs p u n s e · s u Mim a .
- L u a ţi to ate m ă s u r i l e p os i bi l e , p e n t r u c a o e v en t u a l ă
i n v a z i e a ace s t o r b a c terii s ă n u s e transforme într-o a doua
trage d i e . . .
- V ă g î n d i ţi . . .
D a ! Ni ci o ipot€!Ză n u tre b u i e e x c l u s ă 1
o
..
 . . . 1 1 201 . . . 1 1 275. . . 1 1 390 . . .
Nava abisală alun e c a pe lîngă u n p e r e t e nereq u l a t , de
culoare c afeni e . Straturi de gr·os inii var i ate , cu un c o l o ri t
s·chi m b ă t o r , se suprapuneau intermitent.
- Ce admi r ab i l e des·chideri st r. a t i q r a f k e ! striqă e ntu­
z i a s m a t ă D o i n a . Aici za·c e i s t o ri a mută a Pămîntului.
... 1 1 850 . . . 1 1 900 . . .
B î zîitul a·c e l a îndep ărtat s e trans formase a·cum într - u n
hu r uit m o n o t o n . Cru t o a t ă c o n str u c ţ i a lui sp e c i a l ă , u l t r a s une­
t e l e î ş i t r a n s m i t e a u vibraţi i l e asupra abiso·s·c a fului.
- F r e c v e n ţ a c r e ş t e r a p i d ! Int e n s i t a te p er ie . . .
R e s t ul cuvintelor s e pierd u r ă într-un v î j î i t as u rzitor, ·c are
se năpustise din toate d i rec ţ i i l e . Ca la un semnal. ind.i c a ­
t o a r e l e ap ar ate l o r o sd l ar ă n erv o s .
In ac el moment, p r o r a n a v e i se răsuci î ntr-o s p i r al ă l a r g ă ,
ap o i devie cu repezidune s p r e d r e a p t a , azvî r l i t ă l i t e r alm ente
î n sus dup ă un unghi de apro a p e 90°. Vibr atiile p r o duc e a u
a c u m un v a c arm d e n e s u p o rtat.
M o t o rul s e t r e z i cu v a i e te p re l u n g i . Cu un Ş O·C p e c a r e
a m o r ti z o a r e l e h i d r a u l i c e n - a u izbutit dec î t în p a r t e s ă -1 di mi­
n u e z e , . , C o n s t e l a ţ i a I l " se r e p e z i î n j o s . Timp d e o s i n gu r ă
c l i p ă p r o r a s e s m u c i c ătre d r e d p t a , a p o i r e v e n i i a·r l a l o c.
P e r e t e l e d e p r e s i u n ii se a p r o p i e fulge r ă t o r , p e n tm1 a se m is tui
î n ap o i înc ă ş i mai r ep e d e . Ab i s o s·c aful s e c u t r e m u r ă c a o f i i n t ă
vi e , şi o c h i i lu i c li pi r li s c u r t , n e d u m e r i t i p a r c ă .
O ame n i i , cupr i n ş i de o stare ciudată. a m e t i s e ră . A u î n ­
c e p ut s ă-i d o a r ă d i n ţ i i . D u r e r e a a s c u ţ i t ă s - a l o c a l i z a t a p o i î n
r e u i u n e a f r o n t i1 l 5 il c rcm i u l u i . P u t e r i l e î i p ă r ăs i r ă . M i r c e a m a i
a p ă s ă. c î t e v a bu toane, smuci p î rghi i l e directionale, apoi se
în covoie î n c e t . p r i n s î n c e n tu r i ; capul i se izbi d e t nl..J l o u l
c o m e n zi l o r .
D i n c o l o d e p e r e ( .i i n a v e i a p a c ă p ă t a s e o v a n ă n u a n ţ ă ro­
şie. E i î n s ă n - o m a i văzu r fL Cu m o t o a r e l e o p r i t e . n ava c ă ­
d e a î m p i ns ă d e i n er t i e i n h ă u l s i n q e r i u , d i n c o l o d e c are s e
p ă r e a c ă v i <, t a a l u a t s f î r ş i t .
i n c a b i n a c en t r a l ă s e a u z i p e n t r u u l ti m a d ată a p e l u l sta-
tiei de urmărire :
- , . C o n s t e l a t .i a " i . , C o n s t e ! a ţi a " , răspund e ţ i !
Apoi t o t u l a m u ţ i .
O p t . z e c e , t r e i z e c i de m e t r i nava c ă z u a ş a , vie şi t o t u ş i
l i p s i t ă d e vi a ţ ă , p î nă c î n d f o r t a c e a n ă p r a s n i c ă o p r i n s e i a r ,
o s·c u t u r ă , o z v î r l i d i n n o u s p r e p e r e t e , o r o s t o q o l i d e c î t e v a
o.r.i. ş i o î mp i n s e u n d e v a , în j o s , l a î n tî m p l a r e .
D e d o u ă o ri s e repetă j o chl a c e s t a s ă l b a t i c . fn d o u ă r î n ­
du ri navigat o rii pl uti r ă s ub l.tmb r a n e d e s l u ş i t ă a mo r t i i . f ă r u
a m a i g ăsi puteri s ă i s e î m p o t r.i v e as c ă . I a r i n s p ă i m i nt ă t o a r e a
p r ă b uşire . .dur ă mult ti mp . Numai vu i e t u l v i o l ent v î ntura n a v a
d e la un cap ăt l a altul. A b i s o s c aful avea par c ă o mie d e

J. 3
 corzi, prin care t o a t e furtunile lumii se î nvolburau la nes­
fîrşit...
C î n d se opri ş i rămase nemişcată, . , Constelaţia I I ' ' tin t e a
c u p r o r a u ri a şul c erc de l um ină de ·sub e a , cerc din ale cărui
p e rifer i i se rid i cau văluri de ru bin către suprafaţă.
D a r s u fle tul na vei pă r ea ·că se sti ns e s e.
Tă·c ere . . .
T ă c e r e a'p ăs ăt o are şi n es f î r ş i t ă .

CAPITOLUL I X
•
1
Lanţul s urpn z e 1or
Su Mima deschise încet ochii, aruncînd î n j ur o privire
n e sigură. O z ă ri p e D o i n a r o s t o g o l i t ă pe lîngă perete. Cen­
turile care o fixase ră în fo toliu fus eseră d e z l e g a t e şi atî rnafll
l e gănîndu-se încă. E r a exclus s ă se fi desfăcu t singure. Deci
fa ta d o ris e s ă-i o fere cuiva aj utorul. Cui oare ?
Natur alistul s e ridi·că Qreoi şi. c l ătinîndu-sc , păşi c ă t r e e a .
- C e s e î n tîmpl ă aid ? şopti U m. b o , în-că buimăcit
- R e p ede ! Doina ! V e z i ce i s -a î n t î m p l a t !
Cob or î ră î mpreună s p ătarul fotoliul u i , o:1ld n d - o pe fată.
Umb o o c e rc e ta atent, pe c i n d Su Mima îi s cot e a casca.
- L e ş i n tre·c ă t o r , provo c a t d e o p u t e r n i c ă stare d e inhi­
b i ţi e a ·c e nt r il o r n e rvoşi r e s p i r atorii , l a c a r.e s-a asodat ş i o
t u l b u r are funcţională a c o rdulu i . Proba unei emotii d e o s ebit d e
inten s e .
- Frumoase u r m ă ri m a i a r e . ,d ansul " no s t r u ! c o m en tă
S v e t l o um , apăsîndu-şi tîmplele.
Patte r i ni o ft ă.
După inj e c ţia adm inistrată, D o i na î ş i r e v e n i s e . Infdqurate,
p rivi rile-i rătăciră <W'J p r a c elui a p l e cat către ea.
- Nyass. . . Nu ţi s-a întîmp l a t n i m i c ? !
O c h i i lui Svetloum lic ă riră d e î n ţ eleQere.
- U m b o , te r o g , vezi de ce tac e Mi r c e a !
Pilotul z ă·c e a n e mi ş c at, c u fruntea pe tabloul met a ! k .
C a sca a v e a viz orul s fă rîma t de o lo vitur ă p ute rnică. Med ic u l
î ş i l u ă t r.us a şi c o b o r î !.a postul C. N . S. Aj uns a·c o l o , î şi str î n s e
b uz e l e , con trariat. Fruntea l u i Mi rc e a e r a b r ă z d a t ă de o t ă i e ­
t u r ă a d î n c ă , i a r s î n g e l e î i cursese p î nă pe p i e p bul c o s t u mul u i .
P i l o t u l î ş i tre c e a într-u n a p almele de-a lungul obraj ilor, î n­
c e r c î n d s ă î n l ăt u r e s î ngele , şi veri fi·c a aparataj ul .

Nu p e s te m u l t ti. m p , Sve tloum transmi s e s t a t i e i de u rm ă ­

rire ! C e l e î n t î mp l a t e :
- C auza ·c a r e a determinat a.c es t fenomen s î n t tot u l t r a ­
s u n e te l e. l n stratul ultim, d at o r i t ă intensi tăţii e n o r m e a ·,· i ­
b r a ţ i i l o r , e l e m entele în s us p ensie s - au a·n trenat î n tr-un dan:>
h a o tic , i a r c o nverti z o a r e l e a u t o matel o r de directi e , c ă u t î n d
z o n e l e de p e r.i c o l m i n i m ş i n e g ăs i n d u - l e . ne - au d a t p e s t e c a p
a b i s o s·caful !
A d u n a ţi în j u r ul b ă t r î n u l u i s a v a n t , a b i s on a u ţ i i î ş i c on­
centras e r ă a t enţ i a a s u p r a n o u l u i p e i s aj ap ărut p e e c r a n e . Cu
un p an s a m ent u ş o r l a frunte , M i r c e a Vrej a.-;; t e p t a c o m e nz i l e .
O l u m i n ă r o ş i atic ă î i î n v ă l u i a c a un n o r g i ganti.c . Sub
d î nşii - la c e a d î n c i m e o a r e ? - t r e m u r a î n i r iz a t i i p alide
o centu r ă ale c ăr e i marqini s e p i erd e au d ifuz d e jur î m p r e j u r .
U m b r e f a n t n s t i c e d ă n ţ u i a. u a·c o l o , l a p e r i f e r i e , î n c u l ori n e o ­
b i ş n ui t e , c î n d al b e ş i s tr ăl u c i t o a r e , c î n d p o rt o c a l i i , q a l b e n e
s a u v e rz i . Se r o s t o g o ! e a u , s e î m p r e u n a u în văl ătuc i d e n ş i ş i
greoi , s e s u b ţ i a u a p o i în î n ă i ţ i m i , ş e rpuiau ş i d i s p ă r e a u .
- Tem p e r a t ur u a p e i ? î n t r e b ă Igor S v e t l o u m .
- P l u s 1 9"C ! r.ă s p u n s e M i rc e a .
- P r c.s iunea ?
1 230 de atmo s f e r e .
I n t e n s i t a t ea u ! t r as un e t e l o r ?
Medie !
Arn o , o b s e rvaţiile !
Anom a l ii gr avi t a ţ i on a l e a b s u r d e m ă o b l i rr ă s ă nu p o t
efectu a n k i un c a lc u l !
-- M d a !. . . I a t ă-ne, a ş a d a r , î n i m e d i a t a a p r o p i e r e a . , C o n ­
stelaţiei din ap e " ! Mirce a , cob o a r ă , te r o g , pe d i agonală !
Să c e rc e t ă m, m a.r ginile ·conului vul·c ani·c !
Afun d a r e.a r e î n c e p u . L u m i n a c r,e ş t e a r apid în intensita t e
eli c î t s e apropiau d e marginea c r aterului . Inel u l p eriferic
p ă r e a format din m i l i arde de b e culeţe a ş e z at e unul l î n q ă ce­
lălalt. Supr. afaţa lui s e e s t o m p a î n î nvolburăril e norilor de s o ­
l uţ i i p o l k r o m e , c a r e s e difuzau î ncet în . u r,ia.ş a masă lichi d ă .
in cu r î n d , ac e s t e a ii î nvălu i r ă . Vizib i l i tatea s'c ăzu simţit o r .
Navi g a t o r i i o b s e r v a r ă c ă sub ine l u l l um i n e s c e n t , l a v r e o
ze•ce metri mai j o.s , s e g ăs e a un oan a:J l a t d e p e s t e 400 m , din
c a r e s e înălţau tumultu o a s e l e emanaţi i . D i n c o l o d e a c e s t
c a n a l , unde s e p ăr e a c ă m a t e r i a c l o cote ş te , î nc e p e au margi­
nile n e g r·e şi neregulate ale conului vul c a n i c .
Un r o bo t trimi.s d e o·c e a n o l o g l u ă o p r o b ă d i n -c e n t u r a l u ­
min o a s ă c e acope·re a l uv a . D o i n a c a l c u l ă ·c eva · C U r e p e z i-ci u n e ,
']J r i v i nd i n d icat o a r e l e vulc a n om et r e l o r . U m b o î ş i d ăd u s e a m a
c •J. s - a p r o d u s cu e a o transformare n e aşteptată, un f e l d e
u i tare de sine î n faţa a c e s tui m oment a ş teptat ş i p regătit d e
a t î ta v r e m e . Căuta f a t a r e t r a s ă , tăcută s i puţin t i m i d ă ş i n u
g ă s i de c î t un om d e ş t i i n ţ ă !enac e , ale -c ă r u i t e m e ri si î n d o i e l i
s e a s cun s e s e r ă u n d e n i c i el n u pute a gh i c i . Su Mim a î ş i l ă s a s e
c i n e discul î n m i i n i l e l u i P a t t e r i n i , a ş teptî n d î n c o-r d a t . a l ă t u r i
·
de S v et l o u m , a d uc e r e a p r o b e i .
·
s
In s f î J .Ş i t , ro b o t u l se î n t o a r e . S f er a de sub o b i e-c tivul m i ­
c r o s c o p u l u i s e u m p l u cu l i ch i d .

15
 - B acterii r e x c l amâ Svetlomn. B a cteriile c a r e n e - a u p ar­
venit l a , .P ac i f i c V I I " o d a t ă cu fr agmentul d e e uc l a z . Era şi de
a ş teptat !
- E o a s o·c i a ţ i e imensă ! c ompl e t ă febril n a t u r al i. st u l . Aşa­
dar, t o c m a i inelul a c e s t a d e bacterii l umin e s c e nte e o b s er v a t
p e staţi a de l a s up r a f a ţ ă , In t e r e s a n t ! D o i n a , d.e ce e r u p ţ i a s e
manifestă c i rcular ?
- Pentru ·c ă există p r o b a b i l c e v a c a r e împ i e d i c ă magma
să iasă prin c e ntru ! Trebuie s ă v e r.ificăm !
- Să fie un d o p de l a v ă s o l i d i fic a t ă ? i n t e r v e n i Arno.
- Erupţia e d e tip h awaian , ad i c ă o s c u r n e r e lentă şi c o n -
t i n u ă d e m a u m ă , f ă r ă e x p l o z ii ; c o n s i d e r î n d ş i t e m p e r a t u r a s c ă­
z u t ă a a p ei d a torită a c e s t o r bacterii termoabsorb ante, s-ar
p ă r e a c ă a i d r e p t a t e , A rno ! E n e c e s a r ă to tusi o i n c ursiune s pre
centrul c o n ul u i .
- A ş a d a r , b acterii l e l e - am n ă s i t ! se m u l ţumi o c e a n o l o g u l
s ă c o nc: h i d ă .
M i r·c e a p u s e n a v a î n mi ş c ar e . Nu p a r c u r.s e s e r ă î n c ă p r i­
m-e l e s u te d e m e t r i c î nd Svetloum o b s e r v ă o s c l i p i r e a l b a s tr ă .
- Iată !
Un n i n a n t i c c ri s t a l p i r am i d a l p ărea un q iu v a i e r al o c e a­
nului. Pe fete l e l u i j u c a1u r e f l e x e p u t e r n ic e .
- Ar fi i n t e r e s ant de ştiut cum a a j uns aici , l î n q ă c i r ­
c umfe r i n ţ a i n t e r.i o a r ă a i n elului ! C i u d at ! Maqma de dede s u b t
nu s - a ridi c a t p î n ă l a e l . . . S - a r p u te a î n t î mp l a c a î n s t r ă lun­
durile p l an e t e i s ă existe un adevărat ză·c ămînt de b e r i l i u , î n
c a re m a t e r i a fierbinte s ă f i f o r m a t o s p ărtură, l uînd cn.1 s i n e
c r i s t a l e l e . As tfel am a v e a ş i o ex p l i·c a ţ i e astt p r a a p a r i ţ i e i p e ş ­
t e r i i · C U c ri s t a l e .
- Treb u i e să mai existe şi altele ·
1 spus e Vre i . p o r n i n d
din n o u m o t o a r e l e . .

fntr-adevăr, ceva m a i dep a r te qăsiră un qrup de cris t a l e

p u t .i n m a i m ic i d e·c î t p r i m u l . Unu l d intre e l e e r a s P a r t . S u
M i m a l u ă cinediscul de 'la Patterini , începu s ă filmeze şi e x -
clamă c a pentru sine : •

- Ei , ar trebui să i e s cu un acvap l a n ca s ă p o t t.u a i m a ­

ffi n i l e c a l u m e a ! E c r a n e l e' deform e a z ă orice c o n t u r !
- E c r a n e l e nu d e f o rm e ază nki un c o n t u r ! îi răspunse
o c e anoloqul p a r c ă sup ărat că e î n trerupt din !=] Înduri. Şi nu-ti
p e r m i t e m să-ţi mai r i ş ti vi a ţ a . Mirc e a , revino c!ee1s up r a c r a ­
terului ! Treb uie s ă g ă s i m l o cul ' pe u n de a p ăt nu n s m a i de-
p ar t e , . Con.s te l a t .i a 1".
- Cum, şi ·cr i s t a l e l e rămîn a i c i ? s ări n a t u r a l i s tul.
- Le vom lua la ·î n t o a r c e r e ! Puneti-vă căşti l e , vă r o g ,
şi ri'i mîneţl l a p o s turi ! Legătur.a c u s t a t i a d e urmărire !
R e l a t ă ultimele d e s c operi r i , transmiţînd t o t o d a t ă ipotezele
l o r şi c al e u l e l e D o inei . Su Mima, deziluzionat oa r e cum d e
re'fuz u l b ă. t r înului, încercă s ă s e desp nquh ească filmînd q 1l rup:
de cris tale. inainte de a - ş i p u n e c a s c a, fata se adresă lui
Umbo :
- Nya s s ! N-ai v ă z u t n i c ă i e ri . . . v r eo urm li a c e l or d'i s ­
p ă ru t i ?
- Nu , D o i n a 1 Medicul se-ndu i o ş ă de nelinişt e a e i . L a s ă . . .
V o m cer·c e t a n o i m ai tîrziu !
Ea s uspină a b i a auzit .
Ab i s o s.c aful a junsese e x a c t în c entrul conului v u lc a n i c .
Lumina î mp r ă ş t i a t ă d e inelul exterior n.u p ătrun d e a .p înă 1.1id ,
şi l a com anda l u i S v e tl oum fură ap rins:e p r o i.e cto a r e l e . Cu
uj uto r u l l o r clis t i n s e r ă l a o adîncime d e c ir c a 2 0 0 m de qura
cra ter.ului o masă c o n ve x ă întunec ată.
- S ă luCim şi d e a i ci o p r o b ă ! c e r u D o i n a .
Mkr o s c o pu l intră d i n nou in functi un e.
- Bacterii ! Su Mim a , cum l e - a i putea c l asifi c a ?
- Sp e-c i e i n c d. ne cunoscută ! veni răs p u n s u l . Asemănă-
to ar e î n mod p arţi al c u cel e lumin e s c ente . ' N u pot g ăsi însă
t o a te c ar a c t e r i s ti c i l e , f.ăr ă o e x p e rimentare prealabilă. Pr.esu­
p u n do a r c ă ar c o n ţ i n e cuarţ şi că . . . p ro d u.c ultr a s unete l e !
- A ş a d a r , c e e <�. ·C e l u arn n o i drept dop de lavă e de fap t
u n prag b .a cteri a n . Nu po ate f i d e c î t pragul b ac t e r i an ami n ti t
în mesajul " Conste!aţiei I " !
Ce l e S j.l u s e acum de Doina c l a rifi·c a deci i p o t e z a drumului
u r m at de expecli!i a anl.erl o ar ii .
- C o m unic <:t ti l a supra f aţ ă to ate d a te l e , c o m an d ă Iqor
S v e t l o u m . h1irce u , vom p utea f o l o s i p l asma ?
- Da ! D a r nu ş t i m î nc ă ·C e e s te de d e s u b t !
- D ed e s u bt nu po ate e x i sta d e c i t d o pul l avei s o l i d l f i -
cate.
- Şi ·eU c red a ces t l u c r u , s p u s e Doina. !n cazul c î n d a r
fi exista t m agmă, p r agul bacterian ar f i fo st distrus d e tem­
peratura f o arte r i d i c a t ă . . . Această ipoteză mă obligă să c re d
c ă exp e di ţ i a ant.Jri o a r ă n - a p a tut s ă dis p a·r ii d i n c au z a l a v e i .
·
Trebuie s ă m e r g e m m a i d e p a r t e .
- Sînt de a c o r d , zis e o c e a n o l o g u l . Vom c o b ori p î n ă
u n d e s e po ate î n j u rul c on v e x i tăţii ş i abia a p o i vom trece
prin b a c terii. L a s ă c o n vertizoare l e de directi e î n functiune,
d a r b l o cheaz ă - l e pentru 1500 m e g ahertzi şi intensit a te a Z 4.
Nava s e va î n toarce automat dac ă vibraţiile trec pes te a·c e as t ă
l imită ! G at a , Vrej ? B i n e ! Atun.ci a t e n ţ i e şi - s t a r t !
Abisoscaful c obo r î a j utat do a r de c am e r e le de b al ast.
Curînd prora lui a ti nse s up r afaţa b o m b a.tă. Se p r o d us e rc�n
şoc.
- Duri·tate de mcă ! ro s t i . V· r e j , dec l a n ş î n d e l edr o d e -
z a gregatoru l .
F u l u e r e i e imense se s u c c e cl a r ă la intervale s c urte sub
i m p u lsul ..a u tom atului c u p l a t c u ·c r o n o m e t r u ! d e b o r d . N a va
a b i s a l ă_ r.ămase o cl i p ă nem i ş c at ă ca şi cum n-ar fi p u t 'Ll t.

17
trece, apoi se î n c l i n ă a b i a s i m ţi t s p r e d r e a p t a ş i - ş i c o n t i n u ă
c o b o r i r e a . l n c u r î n d s e · afund ă c o m p l et , l ă s î nd î n u r m ă un
tunel l a rg , c a r e d i s p ă r u instan t an e u .
Făr ă a m a i c e r c e t a i nd i c a t o a r e l e , p i l o tul c o n s t a t ă c ă s e
afla u î n mij l o c ul unui flux u l t r a s o n o r c a r e intrigas e a t î t a
v r e m e p e p ă m î nteni. Totul p r i n s e a vib ra î n j urul s ă u , i nc e ­
p i n d c u g e a m u r i l e s c-al e l o r ş i t e r m i n î nd cu el î n s u ş i ; î ş i s i m ţ i
dinţii izbindu-se cl<ure r o s intre ei şi î n faţa o·c h i l o r p r i n s e r ă
s il - i j o a c e p u n c t e l um i n o a s e . D a c ă n - ar fi e x i s t a t o b e r oni u l ,
. , Constelaţi a I I " ' s - a r fi sf ă r î m a t de m u l t , i a r p a s a g e r i i ei ş i - a r
fi g ă s i t m o a r t e a î n b e z n a ap e l o r . O r ic a r e ar fi f o s t î n s ă p u ­
t e r e a d e r e fl e c t a r e a acestui m e t a l , v i b r a ţ i i le t o t i s e transmi­
t e a u, f ă c î n d s ă vui a s·c ă intre a g a navă. P e eG anul din f a t a
s a , Mi r c e a V r e j o b s e rvă c ol o an e l e d e p l a s m ă umpl î n d c u s t r ă ­
l u c i r e un sp a ţ i u r e s t r î n s , î n g h e s u i te p arc ă şi î n c e rdnd să
s·c a p e i n a f a r ă .
l n c e t , du p ă mai mult e minut e , g o l u l d e sub p r o r a ab i s o­
s c a fului i nc e p u s ă se măre a s c ă . P i l otul deveni ş i m a i atent.
Un v a l de lumină, p e c a r e !liU- 1 putu observa la î nc e p u t d a t o ­
r i t ă s c î n te i l o r e l e ctri c e , î n e c ă e c r anul . Ful g e r e l e s e p ie r d e au
acum în q o l .
în ainte de a l e î n trerup e , n a v a c ă z u b r u s c în m as a J i c h i d ă ,
u n d e nu m a i e x i s tau b act e r i i . M a i m u l t de o t r e i m e din e a
p ă r ă s i s e m a s a m i c r o or g a n i s m e l o r , d n d un b u b u i t î n s p ăi m î n­
t ă t o r î i ·c u t r e m u r ă p ereţii , u r m at de sdntei'le î m p r.ăşti a t e p e
t o ată suprafaţa p anoulu i de b o r d . Lumi n i l e s e stins e r ă c a l a
u n s e m n a l , i a r c o r p u l a p a r a t u l u i s e r ă s uc i ci u d a t p e o parte,
r i g i d. ş i v l ă g u i t d e put e r e .
N u m a i a u t o m a t u l , s c o s d e sub c omenzi d e către s c urt­
circuit, c ontinua s ă d e clanş eze o p l o a i e de fulg e r e inuti l e . Im­
p res i o nanta s c î n t e i e c e învelise o di,pă n a v a se s t i n s e s e , dar
nu m ai înainte d e a o fi rănit de m o a r t e . E a î şi continuă c ă­
d e r ea şi ori·ce efo r t al pilotul u i de a o o p r i a f o s t z a d a r n ic ..

C i nd s e d e z m e t i ci r ă , se a f l a u î n t r - o c avitate enormă , p e
c are u n timp o s o ootiră d r e p t g r o t ă şi ·c ă r e i a nu-i p u t e a u cli s ­
t i n g e c u c l a r.itate p e r e ţ i i d i n p a.r t e a opu s ă . . , C o n st e l a t i a I I "
s t r ă b ă t u s e o b l i c p r agul b a c l e r i an , a s tfel c ă i e ş i dintr - i n s u l l a
c i.r·c a 3 km de m a r g i n e . P ri m a m ă s u r ă a p i l o t u l u i a fost să
c o n e c t e z e r e t.e a u a de a l i m e n t a r e a s u r s e i e n e r g e ti-ce de r e ­
z e rv ă . P r o i ec t o a r e l e s e r e a p r i n s e r ă , m ă rind i n t e n s i t at e a lumin i i
i n c on j rc1 r ăt o a r e . Atunci au a p ă r u t pe e-c r a n e d o u ă ş i ruri de
li n i u t e a r g i ntii v e r ti c a l e , ·Ce î n c on j u r a u p e r i fe r i a b o l t e i d e m i ,
c r o o r g a n i s m e , c h i a r p e l i n i a d e c on t a c t a a c es t e i a cu p e r e t e l e
grotei .
- Mţr<: e a , c are e s te g r a d u l avari e i ? î n t r e b ă c ond u c ă­
toTul.
 - G r adul d o i ! r ă s p u n ;; e nep utinc i os p i l o t u l . S - a pro d us
un s c u rtci rc u i t c a re n e - a b l oc at a p r oa p e î n t r e � s i s temul c o ­
menzil or. T r.e b u i e s ă sc o t a p a d i n c am e r e l e d e b a l a s t şi s ă
o p r es c d e c l a n ş a r e a des·c ărc ă r i l o r e l e c tr i ce !
- Ap u·c ă-te i m e d i at de l u c r•u ! Dumn e a t a , A r n o ?
- Toat e a p a r ate l e s·c o a s e d i n uz !
- A ş a ! . . . Su M i m a , î n c e a r c ă d e o camdată să filmezi l u -
m i n i l e ace s t e a v e rtical e , c a r e î n c onj ură p e reţii g r o t e i . D a t o ­
r i t a avarii l o r nu ne putem a p r o p i a s ă l e c e r c e t ăm d i r e c t 1
- M o t o a r e l e a tomke d i n p u p ă nu r ăs pund l a c o menzi !
c om u n k ă Mirc e a Vrej . Ca s ă p o t g o l i wa tterb a l asturile •, e
ri :} C e s a r să des·chid s u p a p e l e p rin exterior !
- Int o·arce n a va !
- C î r m e l e nu m a i func ţ i o n e a z ă !
- A t u n c i o p r.eşte d e s c ăr c ă r i l e şi aşte a p t ă să c o b o r î m
pînă l a fundul c a vi t ă t i i . O u c e v i t e z ă c ă d e m ?
- Circa 20 r m / s ! A p a r a t e l e de m ă s u r a t au .ie şit din
c i rc u i t !
l g o r S v e t l o u m îşi p l e c ă frun t e a , î nc r u n t î ndu - s e .
- L e g ă t u r a c u s u p r af a t a !
- - . . . Statia nu r ăs p u n d e l a a p e luri !
C l i p e l e î n·c epură să t r e a c ă g r e u , l o vind în t i m p l e ca ni ş,te
c i o c an e , fără ·c rutare şi fără r ă g a z . D i n tre t o ţ i , n•umai Su Mi­
m a . îşi p ă s t r a s e obişnuita e x p an s i v i t a t e , i g n o r î n d p a r c ă dra­
m atismul s i tu a ţ i e i în care se � ă s e a u .
- Am f o l o s i t f i l m a r e a a c c e l er a t ă ! î i s p u s e el lui Svet.­
l o um , s c o ţ î n d f o t o d.i s c u l din c i n e i mp r i m a t o r . F i l m a rea a c e a s ta
e s t e indi·c a tă î n gener a l p e n tru c e r c e t a r e a fen o m e n e l o r n e c u ­
n o scute. S ă vedem c e a i e ş i t ! . . . A , u i t e c e v a i n teresant !
O b s ervaţi ? L i n i a lumin o a s ă văzută de noi e s t e în r e alit a t e
u rm a l ă s ată p e retina n o a s t r ă d e un p u n c t s tr ă l u c i t o r ce s e
m i ş c ă p e v e r t i c a l ă o u o v i t e z ă u l u i t o are ! . . . M ă d u c s ă o r e q ă ­
t e s·c un a c v a p l a n !
- B acterii ! s t r i g ă M i r c e a V r e i tăin d u - i t o t e l a n u l . Din
nou b ac t e r i i . Des c ă rc ă r i l e p l as m e i n u pot fi întrerupte c u nid
un chi p , l e g ă t u r i l e p a n o u l u i de b o r d fi ind a v a r i a t e .
- S·co.a t e din c i rc u i t a p J r a t e l e c a r e a u m a i r ă m a s î n t r e qi
şi ecranele d e comunic a re ! Vom t r e·ce şi a c e s t p r u q bacte-
·

rian . Nu p ă r ă s i ţi foto l i i l e !
Mi r c e a î ş i d ă d u s e a m a şi f ă r ă aj u torul i n d i c a t o a r e l o r d i
e fectul f1.1l g e r e l o r e s te s c ă z u t . Vui e tul vibr a ţ i i l o r s·c ă z u s e , de
as eme n e a , î n inten s i t a t e . P ă t r un d e r e a î n n o u a c u p o l ă d e mi­
c roo r g a n i s m e s e făc e a m a i g r.eu, mărin du-i s e ntim e n t u l d e
n e pu t i n ţ ă , ·care s e amesteca t o t u şi c u u n f e l de m î n i e d i n ce
î n c e mai vi o l entă.

* W a l lerbalas t uri : compa rtimente speciale prin c a r e apa, a b s or­

bită ori eliminată, produce scufun darea s a u ridic area submersibilelor
(n.a.).

19
 Pe dibuite trase din c aseta uneltelor un cablu multifilar,
lung şi sub ţire, hotărit să înce r ce cu el .un ultim mHloc d e
r es t a bi l ire a legăturilor, un mij.loc primej dios, dar r.e al:izabil.
Nu mai lu ă în s e amă tr os neiul c e lei de-a doua sdntei c a re
s t r ă b ătu abi s osc aful. M î i n i le lui p r i c epute conectau un c apăt
a l c a b lu l ui la b o r n e.l e pe jumătate to p ite , în aş:lie·pt<uea luminii
c a r e va ajluta să facă restul.
ln sfî rşit, auzi î n ra d i o t e l e fon glasul o c eano·l o9ulu i , ·C are-i
c e r ea s ă restabi l e as·c ă circuitele de alime n t a r e cu sursa de
rez ervă. Tubul f l u o r es-c ent din c abi n ă s e r e ap r i ns e . Mi rc e a ,
v î r î t c u tot c o r p u l sub panou! de c om a n d ă , deschise· d a p e t e l e
c a r e comuni c a u cu extrema p r o r e i . Orifi c iile c l a p e t e l or sîn t
d e s t u l de l a rg i c a să p e rm i t ă trecerea unru.i om, chiar da c ă
a c es t a p o a r t ă c o s tum spec i al de protectie . . .

- A c e l a ş i p e i s aj ! C (}nstată D o in a , ieşind pentru pri m a

o a r ă din t ă c e r e .
- S î n t c u r i o s s ă ş t i u c a re p o ate fi o r i n i n e a acestor dunqi
luminoase . . . D e fapt, n i c i nu s în t dun�fi ! o ft ă S u Mim a . Pc
fi l m s e v e d e clar c ă razele trec p r i ntr-un c r i s t a l , ba ch i a r
n - a s e x a rr e r a s ă p r e s u p un c ă e v o r b a d e f e n o c i t u l r o ş u , d e ş i
f aptu l c ă l u m i n a n u 1 - a de·c o l o r a t es te într-•un f e l o infirm iJ r c
a i p o te z e i . . .
- Nki n u - l p u t e a d e c o l o r a ! î l a s i g u r ă P a t t e r i n i . C r i s t a ­
J e l e r e f l e c t ă d o a r r aze l e p r o i e c t o a r e l o r n o a s tre. După părerea
m e a , c ri s t a l e l e s - a u p r o d u s î n t r - u n z ăc ă m î n t m e w m o r f o z a t d e
ve c i n ă t a t e a m a rrm e i şi a u a j u n s aici a d u s e d e m a t e r i a f i e r ­
b i n t e în e r u p t i e . Iar � u r s a c a r e s e mişcă p e v e r ti c a l ă c u vi­
t e z ă fa n t a s ti c ă e s t e p u q. c tul de c o n c e n t r a r e a u n e i n o i f o r m e
de enerrri e contimt t ă de cristal
- Nu t e h a z a r d a în a f i r m a \.i i ne-c o n t r o l a t e ! rip o s t ă ,.vînă­
tom! " , c u e x p e r i e n t a t r i s t ă a a r t i c o l u l u i s i.\ u ş t i inţific.
Di scutia s e o p r i ai c i . f i i n d c ă Svetloum î l c h e m a p e pi \ 0 t
ş i n u p r i m e a răspum . N a v a c o n t i n ua s ă c a d ă c u a c e e a ş i v i ­
tez ă . ş i n i c i d e s c ă r c ă r i l e e l e c t r i c e nu s e o p r i s e r ă . D u p ă m a i
m u l t e ap e l uri , b ă t r î n ul c o b o r î p r i n t r a p ă l a n i v e l u l i n f e r i o r .
To c m ai a tu n c i î ş i fă c•u ş i V r e j a p a riţia. C o s tu m u l î i e r a r u p t
l a u m e r i şi l a c o a t e , i a r p e m î i n i i s e v e d e il u î n c i t e v a l ocu r i
arsuri m ic i . P a n s a m en tu ! d e p e frunte i s e u mp l u s e d e s î nge .
.:..._ C e - i cu d um n e a t a ?
� Nim i c ! z î mb i o b o s i t t e h n o m ec a n i cu l . Am făcut o r e ­
p a r a ti e .
Mînui com utato arele ş i l u m i n a şe r p u i t o a r.e a t răs n e tel o r
din pror a a b i s o s c afului s e s tin s e . N a v a m a i alune c a încă ,
l e n t , p r i n a p a o p a c ă , s p r e terenul s o l i d p e c are încă nu-l în­
tîlnise.
- M e riti c e a m a i a s p r ă ped e a s p ă ! ameninţă oce an oloqu [ .
î n ţ e l e g înd p e r i c ol u l l a c a r.e s e s u p u s e s e Vre j . H a i r e p ede s u s ,
la Umbo ! Tine minte bine : a d o u a o a r ă să nu se mai în­
tîmple !
Pilotul se s.trec urase p î n ă la m e c anisme l e de tr ans m i s i e ,
r esta b ili n d l e n ătura l o r cu întrerup ă t o arele prin c a b lul mul li·
f i l a r . E r a de aj•uns o s i n g u r ă n e aten ţ i e î n m înui r e a <: o n duct o a·
r e l o r e l e c t ri c e şi a v a r i a nu m ai p u t e a fi î n l ă t u r a tă.
S u Mima ap ăru pe e c ranul d e c o m unicatie cu o mi:nă
contrari a t ă ş .i z ă p ă c i t ă :
-- Un n o u s tr a t de b act e r ii ! Al tre i l e a !
- O p r e ş t e n a va ! c o m an d ă S v e t l o um. H a i de s u s !
Aj uns in cabina c e n t r al ă , bătrînul s a v an t sc r u t ă -chi p u l
colaborator i l o r săi, după c a r e s e aşază fi:iră grabă în fo toliu.
Nimi-c d i n ceea c e c r e z u s e r ă -c ă v o r găsi ai-ci nu li s e in­
f ii ţ i ş a navigatoril o r . S e a ş t e p t a u l a ru. n focar c l o c o titor de
m a gmă, l a o l u p t ă a p r i g ă c u tem p c r a t u r i l e uriaş.e, la m o m ente
de ho t ă r î r e şi er.o i s m , l a or i-c e al t c e v a d e c î t la a c e s te c a v.ită t i
S c) p a r a t e d e -c ă t r e b a c t e r i i l e di s p us e în c u p o l e înalte şi l a r g i .
; .:. c a l i t a t e a c o n tr azi-c e a i p o t e z e l e l o r .
- P r i eteni , î n c epu l g o r Svetl o u m , nu p o t qftsi d e o-c a m d a t ă
d ec î t o sin g ură exp l i c a ţ i e p e ntru ulti m e l e n o as t r e d e s c o p e r i r i .
U n d o p el e l a v ă î n tărită a a s t u p a t l a un m o m e n t d a t c r aterul
c e n t ral al , . C o n s tel a ţ i e i din a pe " , s i l i n d m a t e ri a f i e r b i nte să
erupă l a t e r a l. A p o i a u apărut a c e s t e b a c t e r i i , de exist-ent a
c :i r o r.a nu şti u s em p î nă acum. Prin u l t r a s u n e t e l e pe care le
c.nit, e l e a u d e z a greg a t do p ul d e lavă, adunîndu-se î n aso­
ci atii acolo unde cristalele o b se r v a t e d e Su Mima degaj ă
energi a ne-c e s a r ă p r o-c e s e l o r l o r vita l e . Arn o a l ă m u rit pro­
venienţa a c estor cri s t a l e şi eu îi adopt punc tul de vedere. Am
t r e-c ut două praguri b a ct e r i e n e , p e n tru a î n t î l ni ac m n u n a l
_treilea . . .
- D a r mai d e p a rte , î l î n trer.u p s e naturalistu l . mai d e ­
p arte c e n e - o a ş t e p t a ?
- M a i dep a rte , p'll tem pre s up un e că v o m da p.es te res tul
tlopul u i d e l a v ă s o li d ifi.c a t ă . Bineînţel e s , d a c ă nu m a i e x i s tă
alte strctturi de b a c t e r i i . Dumne a t a c e c r ez i , D o i n a ?
- Păre r e a mea e că pragul de mi-c r o o rţJanisme întîl n i t
e s t e u l timul . D o p u l de l a v ă n u p u t e a avea o g r o s i m e p r e a m a r e .
- D a r d.e c e n - a u f o s t dez a g r e g a t e d e b a·c t e r i i si m a r ­
g.i nile lavei întărite ? î ntrebă Su Mima.
- Po ate f i i n dc ă u lt r a s u n e t e l e s î nt d i r i j a t e drept î n s u s ,
î i răs p unse P a tt e rini.
- ln c o ncl u z i e , rd u ă c u vî nt: u l c o m .:m d a n t u l ab i s o sc a f u ­
l ni , s- ar părea c ă î n l i n i i m a r i mis i u n e a î n c r e d i n ţ a t ă n o u ă d e
o m e n i r e s - a i n c h e i a t.. D u p ă noi vo"r v e n i a l t e exped.iti i , c a r e
s lt sup ună şi s ă c apteze e n e rgia vul c anul u i . Aş a c ă ar trebu i
s ă n e înt o a r cem . Şi t o c m a i a·c e a s t a e pr ob l em a p e c are vre a u
s - o d i s c u ţ_ăm . Abis o s c a f u l nostru es t e a vari a t , aşa c ă n u n e
putem înapo i a i m e d i at. A f a r ă d e asta, n - am reuşit s.ă d o v e -

21
d im că dincolo de c e l de- al tr�il e a p r a q b a·cterian se q ă seşte
Lava soli difi c a t ă . . .
B ă trî n u l savan t t ă cu o c l i p ă . Avea p ri vir.e a ·C o ncentrată
şi gravă , f a t a obosită . T o ţi s e uit ară � i:>. e l cu inima strînsă.
Ştiau prea bine ce se p e t rece în su f l e tul s ău.
- în sfî r ş i t un alt o b i e c tiv, pe car e nu l - am dus p î nă
l a c ap ă t : n-am fost în s t are să d e scoperim ce s - a întîmpl'at
cu "Constel aţia 1 " . Noi ştim că e·c h i.p a j ul ei avea p o si bi l i ­
tatea s ă f a b ri c e o x i g e n din a p ă ş i dispunea de hrană p e ntru
un an de zile . A ş a d a r , excluz î n d cazul c ă s - a produs o explo­
z i e , s-ar pute a c a pe fundul a c e stui crater să dăm p e ste m e m ­
b r i i e x p e d i t i e i anterioare. C u r i o z i t a t e a ştiinţific ă ş i d o r i nţa d��
a-i s a l va pe t o v arăşii eşuaţi aici. . . ca să nu mai vor b e s c d e
simţămin tele m e l e de t a t ă , m-ar î n demn a să aleg continu a r e a
d rumului nostru s p re fund. Datoria î ns ă d e a n u primei d u i
viaţa voastră mă obligă să mă feresc de hotăr î ri Dri ni t e ş i
s e ntimentale. I a t ă c e e a c e treb u i e s ă dis c utăm a c u m . F i e c a r e
d i ntre n o i e n e·c e sar s ă ai b ă c on ş tiin ţ a c ă , o r ic a r e v a f i d e c i ­
zia e labor at ă în comun, ace a sta este cea mai bun ă .
Nici unul di ntre c e i d e faţă n u s - a r f i d a t î n apoi s a- ş 1
s ac rifice viat a pentru succesul exp e d itiei l o r , deşi ul t i m e l e î n ­
t î m p l ări l e p r i c in u is eră o leg itimă nelini ş t e . E d u c ati a p e care
o primiseră de la cea mai fragedă vîrstă era mai p uterni c ă
d e c i t o r i c e fri c ă . F e l ul î n c are l e vorb i s e Svctloom l e ri sipise
însă şi aceste fireşti temeri p e care cei mai căliti oameni le
a u în fa ţa n e.cu n o s c utul u i . U m a n it ate a şi înţelepciun e a .c om a n ­
d a n tului lor le ump l•use tuturora sufletul d e o m are c ăld u r ă .
- Fără doar şi p o ate, izbucni entuziast Su Mima, vom
cob o r î !
Şi dorind cu tot dinadinsul să aducă a rgumente în f a ­
v o a re a aces t e i i dei , s p u s e :
- La urm a urme i , de ce să nu v-o declar : fa ntezi a îmi
dict e a z ă s ă p resupun c ă toate dud a t e l e fenom ene î n t î lnite
d e noi sînt oper a u n or fiin ţ e gi n di toare . Nu 'Uitati o r aşu l pe
c a re l - am d es c op e r i t . . .
·
- A·ce l a e r a un oraş păr ăsit , un o r a ş m o r t , ob i ec tă Ny a s s
Umbo.
- C î t priveşte ipoteza că ne-am afla î n a i n t e a ve stiqi i l o r
l ăsate d e n i ş t e astronauţi veniţi din alt ă lume . . . a c e a s t a e s t e ,
d i n p ăc a t e , d o a r o poveste bună pentru f i u l m e u , Nicol.. . N e ­
ve-ro-si-mi-lă !
- Şi totu ş i , nu s e dădu b ătut n aturali s tul, urmele un o r
asemenea vizitatori reprezint ă u n fapt cert !
- Dă-mi v o i e ! se î m potrivi P a t t e r i ni . Nu neq valoarea
ş tii nţifică a pale o astro n au ticii, dar nu c r e d c ă c e r;e e t ările e i
de pînă a5:um s înt satis f ă c ăto ar e .
o - _ Desi gur , multe prob l e m e au răma.s de s chise p î n ă a z i ,
in t e r v e n i d i n n o u Umb o . Totu:şi exis tă f a p t e c o n c r e t e , de n e ­
c onte s t a t . . .
- C r e d şi e u ! strigă S u Mima, b u cu ro s de a j ut o r u l pri­
mit. D e p i l d ă , b i z a r a c o n s t r u cţie d e p e L u n ă .
- C e l e două f i g u r i î n formă d e p o d ş i t u n e l ? întrebă
A r n o . P r i m e l e z b o P u r i extr a t e r e s t r e l e - a u c o n fi r m a t e x i s t e n t a ,
d a r n u ş i a u t e n t i-c it a t e a . D e <: e n - a r fi a p ă r u t p e c a l e n a t ur a l ă
î n u r m a c utremure l o r c a r e a u î n s o ţit activi t a t e a vulcanică
selenară ?
- D ar , r e l u ă me d i c u l , de s p r e t e c t i t e ce zid ? D e s p r e b o ­
b i ţe}e a c e l e a sti c l o a s e , c onţinî n d iz otopii r a d i o a c ti vi d e a l u ­
miniu şi b e r i l i u ş i a c ă r o r v î rstă a t i n q e â o a r z e <: e m i l e n i i .
- Poate fi o p r o b ă , d a r n i m i c n u ne op r e ş t e s ă a d m i tem
p ro v eni e n t a lor d i n m e t e o r i ţ i !
- Şi h a r t a din An z i ? Pe un p l a t o u de la 6 000 m a l t i ­
tudine s - a d e s c o p e rit o h a r t ă a ce r u l •u i s ă p a t ă i n p i a t r [t , c u
s t e l e v i z i b i le numai p r i n t e l e s c o ape putern i c e . Să n u p r e t i n z i
c ă i nd.i e n i i a r . fi d e s e n a t h a r t a , d u p ă c e au d e s c op e r i t t e l e s c o­
pul ! continuă Su Mima.
- D u p ă c u m nici t r i b u r i l e a f r i c a n e a n t i c e n-ar fi p u t u l
r i d ic a p l a t f o rm a d i n p l ă·ci u r i a ş e de p i a t r ă de la B a al b e k !
Ace s t o r r e a l i t ăţi nu mai am ce să le o p u n ! D a r de unde au
venit a s t r o n auţii ? Pe p l anetele s i s t. e m e l o r a p r o p i a t e de noi
ştii b i n e c ă n u e x i s t ă fiinte r a ţ i o n a l e . . .
- D a , î n s ă acum 54 de a n i n - a m rece p ţ i o n a t un m e s a j
cosmic p e unde gr a v i t a t i o n a l e ? M e s a j ul n u vine d i n p a r t e a
u n o r o ameni c a ş i n o i ?
- Hm ! Nu p o t să a d a u g i a r de c î t . . . n e - v e - r o - s i - m i l ! şi
Arno P a t t e r ini făcu o figur ă ca şi cînd ar fi vrut să încheie
d is cuţi a a s t a a b surdă.
- Mă faci s ă s ar î n s us c a un delfin ! s triqă Su Mim a .
D a r ·ac e s-t m e s a j nu c o n f i rmă d i n p l i n l e g ătura c e - ar p utea
exi s t a î n t r e e l şi i m p r e s i u ni l e n i g anti cului radiote l e scop des­
coperit î n Rhodezi a ? E i ? Nu e v e - r o -si-mil ? . . .
O c e an o l o g u l z î m b e a a m u z a t . A t î t q r a vimetri s tul c î t şi
naturali s t u l s e m e n ţ i n e a u ct î r j i p e pozitii l e l o r şi n u s- ar fi
p utut p r e v e d e a c a r e d i n t r e c e i d oi îl va c o n vi n g e pe c e l ă­
l a l t.. B ă t r î n u l o b s e r v a s e însă că i n c o r d a r e a p r o dus ă de s u r­
priza ultimel o r d e s c o p e r i ri se r i s i p i s e compl e t . Şi a t u nci , spre
uimirea tu t u ro r a , c o m a n d a n t u l n a vei g il. s i cu cale s ă-i d e a o
, . lecţie" în p ub l i c l u i Su Mima, d e ş i i n te n t i i l e l u i fuseseră
-c e l e mai b u n e .
- S u tvl i m a a r e o arecum d r e p t a t e ! s p us e Iqor Svetl ou:n .
Dar s-a s i t u a t p e un punct de v e d e r e e x tr e mi s t . Susţinînd
i ntru t o t u l t e o r i a l u i , putem intra î n f a n t a s ti c . în d i s cutiile de
:tce�>t nen e s te n ec 0 s a r ă o a r m ă t u r ă ştiinţi fi·c ă s o l id ă . D e o c am­
tată nu o:- a v e m . S e m n a l e l e d i n C os m o s tre b u i e m a i î n t î i d e s­
: i trate. P f n ă a tunci nu p utem ş t i nici m ă c a r d a c ă s î n t s e m n a : e .
Am o b s e r.v a t de mult, d r a g ă Su, că e şti f o a r t e p r i pi t . Asta te
împinge la afi r m a ţi i şi la fapte n e c u n e t a t e î n d e aj un s . Acum
c î teva ore ţi-ai riscat viaţa lu p t î n d c u p e şt e l e ac e l a ne-cuno s ­
c ut, iar î n a c e s t m o m e n t a i fă cut c î t e v a afirm a ţ i i necon tro­
late.
- E u . . . d o risem s ă mai destind a t m o s f e r a . . .
- Ştiu, a i r e u ş i t s - o fad ! Dar î n c li p a d nd t e vei m a i
pripi, t e voi t r im it e c u u n a·c v a p l a n î n ap o i l a s u p r afaţă. N u
trebui e s ă pi erzi tim p u l a t î t de preţi o s cu as tf e l d e lucru r i .
Nu vedeti c e b o g at ă e re a l i t a te a in m an i festările e i '? C i n e s e
a ş t ep t a s e s ă g ă sim aici î n l oc d e m a g m ă b acterii '? C i n e şti e
ce m o n ş t ri s - a u p u t u t r e fu cr i a a i c i '? In m e z o z o ic au existat rep­
t i l e g i g a n t i c e d e zeci de t o n e şi d e z ed d e m e t r i . Nu e d e l o c
exc l u s s ă l e î n t î l nim aici !
- A ş a {�u m l i s - a -ntî m p l at m a r in a r i l o r de pe s u b m a r i n u l
. . Pi o n i e r " , a c ă rui călti torie p r i n o c e a ne l e Atlant i c şi Pacifi-c a
f o s t r e l a t a t ă de G. A d a m o v în . , T a ina c e l o r d o u ă oce ane " !
spuse Arn o P at t e r i n i .
- A t u n ci s - a r put e a c a a s t f e l d e monştri s ă fi d i s tr n s
, . C o n s t: P i a ţ i a I " .
-· · Nu s p un c ă e s t e ch i a r a ş a ! r ă s p u n s <:' oc e a n o l o q u l . D a r
t o a t e o r e s l: e a t r ehu i e s ă n e f a c ă s ă fim m a i c i r c u m s pecti. N - a ş
vrea c a t o cm a i S u , ' c e l m a i i n d i c a t dintre n o i s ă d e s c o p e r e
ş i s ă s t u d i e z e a c e ş t i m o n ş t r i , s ă p i a r ă dato r i t ă c u t e z ante i l u i
e � a q e r ate To·cm a i f<tp tu l c [t exp e d i t i a ante rioară a d i s p ă r u t e
un i n cli d u c a r e s ă ne m ă r e a s c ă a t e n ţ i a . De a c e e a r.e p e t , S u ,
I a p r i m a a v e n t u r ă n e s 2 b u i t ă te t r i m i t î n a p o i !
Apoi o·c e rm o l o q u l se î n t o a r s e c ă t r e c e i l a l t i c e r c e t ăt o r i .
- E i , ce c r e d eti . s î n t e m .îndeaj uns d e p r e rriltiţi pentru a
c ontinu a c e r·c e t ă ri l e ? Vă a scu l t ! P o ft i m , M i r c e a !
- E n e c e s a r să c o b o r î m m a i .i o s p e n t r u că tr.ebui e s ă
e fe c tuez u n c o n t r o l a m ă n u n li t a l n a v e i ş i s t\ - i r e p a r d efe c ­
ţiuni l e . In afară d e asta , v o m p u t e a verifi c a i p o t e z a dv . , d e c i
vom p u t e a ş t i t o t u l ne m a l r i sd n d n i m i c în plus faţă d e c e
am ris c a t p î n ă a c u m f ă r [l s ă v r e m Astfel t e m e r i t a t e a c s ! P
exclus ă !
Sve tloum n u - ş i putu r e t i n e un z i m b c) t .
- Şi e u s î n t p e n t ru c o b o r î r e ! z i s e D o i n a L a n . C a s ă - �,1 i
d au s e a m a de t o a t e fenome n e l e p e t re c ute cu a·c e s t vul c a n t re­
bu i e să fac o s e ri e de c e rcet ă r i , p e c a r e el e a i c i sint î n impo­
s i b i l i t a t e s ă l e e fe-c t u e z .
- Pină a i c i d o z i m e t r e l e şi contoarele m i - a u a tr a s a t e n t i a
a s u p r a u n o r r a d i aţii d e s tul de b i za r e . N· a r fi exclu s ă c o n c e n ­
trare a î n magmă a u n o r e l e m e n t e grele, preţioase p e n t r u in­
dus tri e . O p t e z d ec i p entru c o b o r î r e , î n ch e i e Arno P a t t e rini.
- I a r eu , interveni Su Mima, vreau s ă c o n t i n u ăm cobo­
rîrea p e n .tru că t r e bu i e s ă facem c e r c etările pînă la c ap ă t .
Numai a ş a ' vom putea d e�·c o peri c e v a . . .
 - Ca m ă s u r i de p r o t e cţie, vorbi şi Ny a s s U m b o , s u ne·
rez u n s-c u r t tratament anti r adiant şi î n t ă ri t o r , p e c a r e - I v o m
c o mp l e t a a c.o l o , j o s , cu c î t e va o r e de odi hnă.
Conducătorul expediţiei î i privi î n o chi pe f i e c a r e . S-a
bucura� o a r e văzîndu-le tăria şi e r o i sm u l ? N i m i c din a ti t u ­
di n e a s a n - a l ăs a t s ă s e ghi c e a s c ă l a c e gî n de a . . .

- U mb o , ş o p ti D o i n a pe c î nd străb ă t e a u , cu t o a t e lumi·
nile stins e , masa b a-cte r i i l o r , p o ate acolo vom q ăsi vreo
urmă . . . D a ?
El î i luă m î n a subtire şi p l ă p î n d ă şi i - o s ăr ut ă cu d ui o ş i e .
- Ac o l o ! A c o l o ! P r i viţi !
Sub e i , l a a p r o a p e 1 00 de metri a d î n c i m e , într-o lumi n ă
du r e r o s d e i n t e n s a se v e d e a Lt p e e c rane d e n i v e l ă r i l e u s o a r e
a l e u n o r r o c i v i u c o l ora t e .
- Pregăte s c a c v a p l an e le ! anunţă natur a l i s t u l , d i s p ărî n d
c a t r e ·c a m e r a de e c l uz a r e .
M i r c e a l ă s d. a b i s o s c a f u l s ă c o b o a r e , nep u t î nd u - 1 a ş e z a î n
p o z i ţ i e r e 9 l e m e n t a r ă d a t o r i t ă d e fe c ţi u n i i c î r m e l o r . P e s t e c î t e v n
minut e , a cvap l a n u l c u S u M i m a l a b o r d a p ăru î n c entrul
e c r an e l o r . P a r c u r s e c î ţi v a metri p r i n v i t e z a i m p r.i m a t ă ele c a ­
t a p u l t a d e l n n s a r <-� . a p o i m o t o r u l ap aratului i n t r ă î n f u n cţ i u n e .
P r i n t r - o c iud ăţen i e i n ex p l i c a b i l ă , Su l\'lima n u - l d i ri i ă îns i\
în v o l u t e l e s avante cu c a r e - ş i o b i ş n u i s e p r i e t e n i i , c i - 1 l ă s [i s ă
î n a i n t e z e d e z o rd o n a t , p e o d i r e cţie o b li c iî . M k a n a vă ati n s e
r o c a d e d e d e s u b t şi s e o p r i . Nat n r a l i s t u l de s ch i s e p o r t i e r a
cu un g e s t l in i ş t i t , i e şind a f a r ă .
T re cu ră c î t e v a c l i p e el e b u i m ă c e a l ă . . .
-- P r e s i un e a ! s t r i rr ă I u o r S ve t l o u m p r i n r a di o , Care e
p re si un e a !
- 1 2 , 3 ulm o s f c r e ! îi r ă S ]> Un s c n a t u r a l i s t u l f ă r ă c e a nn i
m i c ă u r m ă ele t u l b u r a r e . Ven i ţ i şi v o i !
- C o ntr a v i n e t u t u r o r l e uil o r ş tiin tr; i !
A t î t m a i putu ex c l a m a o c e an o l o n u l . Se r ep e z i , n r m ct t d e
-ce i l a l ţ i , s p r e i e ş i r e . P e a c e s t m i c d r u m , fi e c a r e î ş i <:: o nt w l. ':i
cu r e p e z i c i u n e e t a n ş e i t a t e a c ă ş ti i .
D a r t r a p a e r a i m p o s i b i l d e des ch i s .
- Efec t u l a v u r i e i ! s p u s e M i r c e a Vrej . P r o b a b i l că m r f a­
l u l a S' Ll fe r i t m o d i fi·c ă r i î n s tr a turi l e inte r i o a r e . S ă tre c e m p r in
l o c a ş u l a c v a p l an e l o r .
L ocul u n d e s e o p r i s e . , C o n s t e l a ţ i a I I " e r a u n fel de platou
n e t e d , termi n a t s p r e dr.e a p ta cu un p r a g u ş o r r o t u n j i t , d i n·c o l o
d e care terenul cobora într-o p antă mult î n c l i n at ă . S u Mima
î n o ta s� c u m i ş c ă r i largi p î n ă î n m argin e a p r a gului ş i î m p : e ­
trise a c o l o . Grupu l abi s on a u ţ i l o r s e a v î n t ă c ă t r e e l .
I n t r - o f i r i d ă s c o b it ă sub pl a t o•u , pi erdu t ă î n umbr e l e s t ru ­
n i i ş i ner�gu l a t e a l e r o c e l o r , z ă c e a n a v a abi s a l ă a tît d e c u­

n o s cut ă t utu r o r a·, n ava c a r e a d ăp os t i s e expediţi a anterioară . . .

25
 Z a d a r n i c î şi H p i r ă m î i n i l e de î n ve l i ş u l e i , c ă u tî n d u r m e l e
vreune i s p ă r tu ri . . . Constel a ţ i a I " e r a î n t r e a g ă . l a l e i d e i n ­
tre a n ă c a şi taina ce o i n v ă l u i u .
C e rc e t ă t o rii ?
V o r fi p i e r i t , d e s i g u r , din p r i c in a l i p s e i de a e r s <; .: poa �e
el in c a u z a f o a m e i , d u p ă c e c o n s u m a s e r ă mai i n t i i c o m b u s t i b i �
l u i m o t o a r e l o r î n î nc e r c ă ri z a d a rn i c e d e a i e ş i l a s u p r a ! cl \ ă .
D o i n a î şi l i p i s e v i z o ru l c ă ş t i i de l u p a h u b l o u l u i n e a c o p e ­
r i t de o b l o a n e , î nc e r c î n d p a re ti s a z ă r e a sdi î n i n t e r i o r ul a b i ­
s o s c a f u l u i v r e o u r m ă d e m i şc a r e . . .
Sic r i u ! c o m u n d e m e t a l ş i s t i c l ă , a c o p e r i t c u o n l i n da o b e ­
r o n i u l u i ! Ce z gu d u i t o a r e cl r a m ă s - a p e t r e c u t î n t r e p e r e t i i liii ,
s i c r i u c o m u n de m etai şi s t i c l ă ?
Cu m i i n i l e c ă z u t e d e - a l u n g u l c o r p u l u i , p ă r ă s i t ă de p u ­
t e r i şi n ă d e j d e , f a t a p r i v e a s i l u e t a n a v e i . N u s p u s e un c u v i n t .
l i lune c a u u ş o r p e o b ra j i i p a l i z i f ă r.i me d e d i a m a n t l i c h i d . . .
C u o·chii p e j umătate î n c h i ş i , o·c e a n o l o g u l atins e b r a t u l q e .:l ­
fizici a n u l u i :
- A r n o . c a r e c r ezi că e s t e c a•uza S·căd e r i i p r e s i u n i i ?

CAPITOLUL X

Taina destrămată
Ab i s o s c aful se o d ih n e a î n p o z i ţ i e v e r t i c a. l ă p e f un d u l f o ­
sei. P i l o tu l , î n c o l ab o r a r e c u Ny a s s U m b o , c a r e a vea s tu dii
a v a n s ate ş i î n d o m e n i u l m e·c a n i·c i i , a p re c i c t i m p u l . n e c e s a r r e ­
v i z i e i l a circa ş a s e o r e . Ce i l a l ţ i m e m b r i a i ech i p aj u l ui h o t ă ­
r î ră s ă c e r c e t e z e g r o t a î n a m ă n u n t i m e . I n a r m ati c u f o reze
e l e c t r i c e , c a p s u l e exp l oz i b i l e ş i c o n t e i n e r e s p e c i a l e , a c o p e r i n­
d u- ş i viz o a r e l e c ă ş t i l o r cu f i l t r e c en u ş i i i m p o t r i v a l um i n ii p r e a
t a r i - l u m i n ă c i u d a t ă a cărei o r i g i n e n u p•u t e a fi b ăn u i t ă - ,
e i s e d e p ă r t a r ă c u r î n d d e n a v ă . M i rc e a şi m e dicul î ş i î n c e p m ă
lucrul.
Su M i m a îşi l u a s e c i n e d i s c u l c u d o u ă b enzi de rezervă
şi, î n t r - o c a s etă nu prea m a r e , o a r m ă e l e c t r i c ă . L a p l ecare,
Mi r c e a î l c a m i r o n i z as·e :
- Să m ă chem i , dragul m e u , s ă - ţ i aj111 t la t r a n s p o r t u l
p r a d ei !
- In a c e a s tă l u m e a . , m i n u n i l o r. " şi f a una se p o at e n a ş t e
d i n me t a l ! c o m ent a s e v i n ă t o r u l , s u r î z î nd e n i q m a t i c .
D o i na î n o t a t ă c u t ă . lşi aminti d e o v a c an ţ ă p e t rec u t ă !a
m are cu fr at el e e i . l n o t a s e r ă d e p a r t e , p i n ă n-au mai z ă r i t n i c i
ţărmul. Priveau p e s c ă ruşii rotindu-se i n i n alt, ş i s u fletul l e
e r a seni n , fără n i c i u n g î n d ş i f ă r ă nid o d o r i n t ă . Dar n u tre c u
mult timp , c î n d d i n radi o u l - b r ăţ a ră p e c a r e - I p u r t a e l a u r ii­
sunat apel:urile n e l ini ş t i t e ale C o rnel i e i . . . S o t i a l ui G e o r q e e r a
d i n c a l � - a f a r ă de g r i j u l i e şi n u -l l ă s a s ă s e d e p ărteze nidodată
p r e a m u l t d i n p r e aj m a e i . . . Geo r g e . . . I l i u b e a t o t a t î t de m u l t
c a şi pe Nya s s . G ă s i s e m u l t e a s e m ăn ă r i m o r a l e î n t r e e i . . .
- D u p ă p ă r e r e a m e a , c o n t i n u ă Patt e rini s ă a r g umentez e ,
b a ct e r i i l e p r.i n c a r e a m trec u t s i nt a ş e z a t e c a n i s t e t a m p o a n e
rn c a l e a presi u n i i d e p e fun d u l o c e a n i c . E c e v a f o a r t e c i u d a t ,
recu n o s c , d a r n u v ă d d e o c a m d a t ă n i.ci o al t ă exp l i c aţ i e .
- Abs u r dl\1 1 î ş i c o n t i n u ă j o c u l ! r e z u m ă Igor Svetloum.
- Cum s - a r s p un e , p l u t im î n p l i n m i s t e r ! I n t e r e s a n t . . .
Apa foarte li m p e d e l ă s a s ă s e o b s e r v e t o ate n e r e qu J a r i ­
l ii t i l e t e r en u l u i. R o c a q ă l h n i e e r a s t r ă b ă t u tă d e f î ş i i r o ş i i , v e r z i ,
n e g r e , au:- i i ca b r o n z �1 ! . De p e s t e tot r ă s ă r e a u m o v i l i t e m u l t i ­
c o l o r E' , d e a l u r i d o m o a l e şi î n g r ă m ăd i r i h a o t i c e d e b o lovan i .
C o n d u c ă t o rul expediţiei se op r i p e o ri d k ă tu r ă , î n i ur u \
c ă r e i a s•trălu c e a•u m ai m u l t e b l o c uri a l b e . · D u p ă c î t e v a m i n u t e
d e strădanii , p e r fo r a t o rnl l 1 1 i S u M i m a desprinse un c o l t p o r o s
d e r oc ă .
D o i n a studie î n delung fragmentul :
- Al i aj rezultat d i n s e p a r a r e a m e t a l e l o r în m a s a m a q ­
m a t k ă p r o fund ă , foarte b o 9 a t î n v a n a diu ş i b e r i l iu , l a c a r e
s e ad au gă u n p r.o centaj s·c ă z u t d e fi e r .
- V a n a di u ? r e p e t ă A r n o . V a n a d i u l e s t e metalul J o curi ­
l o r l i p s i t e de a p ă , d e ş i f o rm e l e l u i h i d r a t a t e se p o t î n t î ln i î n
s u b s t a n ţ e l e o r g ani·c e . Ab s o l u t de n e î n ţe l e s ! D ed c o l o ri t u l
a c es t a fantastic e s t e d e t e r m i n a t de p r e z en t a s ă r u ri l o r de v a ­
n a d i u , ·ca r e s î nt c o l o r anţi s t r a ş nici !
- T o a t e l e gil e n a t u r i i s î n t a n a p oda a i c i ! interveni natu­
r a l i s t u l . P e m i n e ap r o a p e m ă s u r p rinde l i p s a florei ş i a faun e i .
Anal i z atorul î m i a r a t ă c ă a p a e f o a r t e b o g a t ă î n o x i g e n , fap t
din n o u ineX'p l ic a b i l p entru a c e a s t ă ad î n c i m e unde ar t r e b u i
s ă p r e domin e bi oxidul d e c a r b o n .
I ntr-un d e f i l eu î n g u s t , S v e t l o u m aşeză o c ap s u l ă c u d e ­
t o n ant. Du p ă ex p l o z i e . c e r t i tu d i n e a l o r c r e s•cu , Er.au î nc o n j u ­
r a ţ i d e aliaj m e t a l ic ! N u r e u ş i s e r ă s ă d i s J o.ce n k i m ă c a r o
făr î m ă d i n b o l o v a n i i a fl a ţ i la p i-c i o arele l o r.
Su Mima , spunînd c ă î n calitatea lui d e natur a l i s t n u
e s t e d i r e c t i n t er e s a t d e a c e s t e c e r·c etări g e o l o �Jke , obţinu de
] a l g o r S v e tl oum p e r mi s i u n e a s ă s e î n t o a rc ă l a abis o sc a f u l
, . C on s t e l aţ i a I " . Ap a r a tul t r e b u i a ·c e rc e t a t c u a t e n t i e . E r a i m ­
p o s i b i l s ă n u d e s c o p e r e vre o urm ă .
P î n ă l a p l atou m a i a v e a p u ţ i n .
D e o da t ă se ghemui cu r e p e z i·c i une şi r ă m a s e ne m i s·c a t . [
se părus e , o r i în a c e e a ş i d i r e c ti e cu el se d eplas a o umb r ă ?
S u n rafaţ a imens ei ·c a v i t ăţ i e r a p l i n ă la tot p asul de q r o p i ,
f a l i i , c r e s t e ab r u p t e , între c a r e lumina s c ă d e a în intens itat e .
E l f o l o s e a t o a t e a c es t e acdd Emte d e t e r en ş i , a ş a cum î n o t a ,
p ă r e a c ă s·e t î r.ăşte . Se c onvins e , î n s f î r ş i t , c ă î n a i n t e a l u i t r e ­
c e a o vi e t a t e . Instinc t i v , î n o t i n d n u m a i c u o m î n ă , î şi p r e g ă t i
a r m a e l ec t ri c ă .

27.
 D e s p i·c ă apele c n i u ţ e a l ă . Sări p e s t e culmea u n ui deluşor
n e gru şi al unec ă fe l i n de- a l ungul ve r s an t u l u i o pus. Zări a b i ­
s o s c aful s cl i p i n d a r g i n ti u . V i e t a t e a înainta d i r e cţ s p r e el.
, . V î n ă torul " s e o r i e n t ă şi h o t ă r î t fă-c u o c u r b ă l a rqă, aj ung î n d
chi a r d e a s u p r.a n a v e i. O exp l o z i e î n d.ep ă r t a t ă icni s u r d ! V i e ­
t a t e a încremeni în a s cul t a r e . Su Mima se r ă s u ci şi cu un s a l t
d e m n de un delfin aj u n s e î n a p r o p i e r e a ei. C o r p u l fuz i f o r m
al animalului , c a şi m i ş c ă r i l e \ u i e r au d e s t u l d e ciud a t e . P e
l a turi l e c a p u l ui , a i d o m a u nu i c o n tu r t i t f r o n t a l . l u·c e a u d o l! ă
puncte lum i n o a s e . D o u ă p e r e chi de î no t ă t o a r e ven t r a l e a t î r ­
nau, n e p u tin cioase p a r c ă , i a r c o a d a l i :) s e a c u d e s ă v î rş i r e .
Su r-.nm a holbă întîi o c h ii , ap o i t r a se f ă r ă şovăi r e . S c î n ­
t e i a r ic o ş ă p e c o r p u l c u sd i p i r i m 3 t a l i c e ş i s e d i f u z ă î n m a s a
l i c hi d ă . Tot a t î t de s u rp r i n z ă t o r , î n d i p a urmă t o a r e , ani m a ­
l u l s e î n t o a rs e brusc ; lumina a ş a s e p r o i e c t o a re c 8.zu p e fa t a
n a t u r a l i s t u l u i . Dezori entat., z ă p ă c i t c u t o tul , el s-căpă a rm a d i n
m i ini.
- Eu ... i ar t ă - m ă , eu c r e ;l e <un . . .
L a u r e c h i î i a j u n s e r ă c l i nc h e t u l c i t o r v a c o n t a_-c t e s i z u m -
;diitul m o n o t o n al unui a p a r a t . A p o i o v o c e omen e a s c ă rosti ;
- As cu lt !
Vietatea raportă cu v o c e inexp r e s i v a :
- In s e c t o r ul 4 E - 1 2 a an · ă r u t un o m străin c u c om :) o r­
tilri ciudate. A d e s c ă r c a t a s u p r a mea o m a r e c an t i t a t e de e l e c ­
t ricitat e , fără să c u n o s c m o t i ve l e . A m ai a v u t l o c î n-c ă o ex­
p lozie acum 68 de s e c unde. Aş tept dispoz iţi i l e !
R ă s u n ă o excl a m a t i e p n t e rni-c ă şi vo-c e a r o s ti cu q r e u· ta t e :
- . . . bine . . . r ăm î i pe l o c . . . Vom . . . Vin imed i :t t !
.. Ani m al u l " l u ă poziţie verti c a l ă , a ş e z î nd u - s e pe trei pi­
c i o a r e apărute d i n p a r t e a posterioară a . c o rp u l u i . după c a r P.
s e a d resă lui Su Mima :
- Ce- a i a v ut cu m i n e , o m u l e ?
N a t u r a l i.stul î ş i m uş-că l i m b a . Nu visa ! V ă z u că a ut o m a ­
t u l , c ă c i c e e a c e v e d e a nu era de c î t u n robot, ţ i n e arma s a
c u una d i n tre ten t a-eu le şi o p r i v e ş te c u r i o s . T i m p d e o s e ­
c und ă î l stăp î n i g î n cltul c ă a r p utea t r a g e a s u p r a lui ; p î n ă
s ă se dezmeti ce as-c ă , a r m a d i s p ă r us e î n s ă î n p î n t e-c u l m a şi n i i .
Ş u i e r î n d p u t e r n i·c, apăru u n vehi c u l asemănător vechi l o r
a ut o m o b i l e , cla.r -c u f o r m e a erod i namice i d eale, construit n u m ai
în ungh i u ri o b t u ze şi s tr ăbă t u t de s t r i a ţ i i a d î n c i . l ongi tudi n a l e .
A p a r a t u l s e o p r i . Şi din el coborî şovăind u n o m îmbrăc a t
i n tr-un c o s b u m s p e c i a l . a l b a s t r u , aidoma c u c e l · purtat d e na­
t u r a l i.st.
Su M i m a s e repezi :mre e l . c ă u t î nd parcă s alvar e a din­
t: r-un p e r i-c o l i n �J r o z i t o r ş.i i m i n e n t . Omul s e c l i:i t i n a c a b ă t u t
d e v î n t , c u m i i n i l e î n ti n s e s p re v î n ă to r .
- M ă - n um e s c . . . G e o r g e L a n ş i s i n t memb r u al expeditiei
c are. . . d v . ?
 - Noi . . . adkă eu. . . Stai', că am. uitat şi cum mă- �;:heamă, 1
s e b îlb îi Su Mima, oprindu-se brus c .
Inte r l o cutorul l u i plîng. ea. Pling:ea. liniştit, . nemişc at.
F e r icir ea doare şi ame. ţ eşte în: acelaşi. timp· ;: pătrunde c a
un fir k el de sînge fi erbinte spre illiim;a . c ar e pulse·ază. p l i n ă
î n c ă d e ne î nc r e d e r e ş i sp aimă. C e i d o i bărbaţi căzură unul
în b r aţe le c e luil alt.
- Am venit după voi. ! zise Su Mim a.
- Ştiam că· veţi veni, c ă nu se p o a te s ă na veniti 1
Vocea m o n o to.nă: a au t o m a t ul u i r ăs ună din nou :
- Vă, predau ob ie·c tul cu care· a c est str ăi n a î nc e rc a t s ă
împi edi·c e făr ă motiv functi o n a r e a normală a ap a mt a j u l u i meu !
G e o rge Lan p rivi arma e l e ctric ă, a p o i s p r e p o s e s o1 ·u1 ei
şi rosti vesel :
- Credeai că este vreun m o nstru s ub ac v a ti c ? Nu-i decît
un robot !
- A, robot ! Bravo ! şi, cu un gest amical, Su Mim a· b ătu
maşin a pe t e n t ac ul ă . l n c ă de c î nd am văzut b a c t e r i i l e . crista­
lel e . . . Igor Svetloum zicea . . .
A ve n i t ş i l g o r S v e t l oum ?
-- C r e d şi e u , îi r ă s p u ns e v e s e l c e l ă l al t . T r e b u i a s ă fie
c i n e v a c a r e s ă m ă muştrului a s c ă. O r , din t r e t o ti a c e i a pe
c a re - i c u no s·c , mu-1 a dmit de c î t p e el . . . A, n u - ţ i poţi înch i p u i
c e mi - a f ă c u t ci nd a m s us ţ i n u t c ă to a t e c i u d ă ţ e n i i l c as t e a s - a r
d a t o r a u n o r as t r o n a uţi v eniti d i n a l t ă l u m e '
L an iz b ucni i n t r- u n h o h o t de r î s n e m a i p o m e n i t . c e e i:1 c e - l
entuz i a s m ă ş i m a i mult p e exu b e r a n t u l n a t u r a l i s t . V d n d p a r c ă
s ă - s i e x teriorizeze bu curi a , Su Mi m a execută p ri.n apă tot
f e l u l d e fi9,1uri c o mp l i c at e , aid o m a u n u i d e l f i n a d e v ă rat ; a p o i
s t r i g ă u n a d i n t r e e x p r es i i l e - i f a v o r i te :
- U r a , p e n tru c e a m a i î n a l t ă. f o r m ă de c rq a n i z are a m a ­
teri e i ! C r e d c ă D o i n a va l e ş i n a c î n d . . .
- D o i n a ? ! D o i n a e c u v o i ? U n d e e s te ? î n q ăi mă G e o r q e ,
c op l e ş it d e at î t e a s u r p r i z e . Ş i c e i l a l ţ i ?
- L u ă m l e g ă t u r a i m e d i a t cu e i ! Să m e r g e m !
Umăr la u m ă r , cei d o i î n o t a u cu m i ş·::: ă ri r e p e z i . In u r m a
l o r , u m b r e l e s e g h e m u i r ă u n e l e î n t r - a l t e l e , a l un g a t e de l u m i n a
c a r e -i î n t î m p i n a s t r ă l ud n d , v i e c a î ns ă ş i b u-c u r i a re v e d e r i i .

B r a ţ e l e D oinei rnu m a i c o b orau de pe umerii lu i GeoJ qe.

S e ghem u i s e l a p i e p tul lui, î n chiz î nd o ch i i . S p e ras e , a ş t e p t a s e
a ce astă c li p ă t i mp de a p r o a p e u n an, gîndi n d u -s e la e a î n ­
t otd e au n a . I a r ac um n u simtea d e c it o l i ni şt e im ensă c o b o ­
r î n du-i în s u f l e t , o l i n i şte odihnito a r e , c a r e n u t e m a i l a s ă s ă
g î n d e ş t i l a n i m i c . Tot a s t fe l marea ado a r m e' d up ă furtu ni l e
l u n g i , u i m i n du - n e Şi î nd n t î n du-ne c u fru mus·e ţea. e i .
I n j ur·u ! lor, b ăr b aţii t ă c e a u înduJ o ş a ţL Exis t ă m o m e n ! e
î n ·c are_ cuvin tele nu-şi găsesc rostuL D o ar I g o r S v e tl oum îl

29-
a t i ns e pe G e o r g e cu o m î n ă trem u r i nd ă , r u g î n d u - ! p a r,c ă s ă
p ri vească ş i l a e l puţin. N u î n t re b ă , fii n dcă n :u î n d r ăz n i s ă
î n t r e b e , d a r L a n îi c i t i s e totul î n o c h i .
- D a , t r ă i es c . . . Adi c ă . . . ş i e a , I n n a ! ş o p ti d î n s u l .
M î n a o•c c ail <> ' og u � ui t r e s ă r i şi c ăz u ap oi î n c e t p r i n a p ă . . .

--- P o ftiţi ! î i invi t ă G e o r g e c u un g e s t lar g , d e s ch i z î n d

p o r ti e r e l e . A c v a m o b i lul vă a ş t e ap t ă !
Abiso n auţii se aş e z a r ă pe b anch e t e l e e l as ti c e . sub a p ă­
r ă t o r i l e t r a n s p a r e n t e c e - i p r o tej au de c u r enţii de a p ă f o r m < rt i
î n flan ouri l e v e h i c u l ul u i d e.c a p o t a b i l . R o b o t u l s e a q ă t ă d e
a p a r a t s p r e pupă.
- A m a u z i t e x p l o z i i l e d e c l a n ş a t e d e v o i şi am v e n i t î n
t o a t ă g r a b a s ă v e d e m d a c ă n u s - a în t î m p l a t i a r un a c c i d e n t
c u c ri s t a l el e ! e x p l i c ă L a n , p o rnind a c v a m b b i l u l . S - a mai p e ­
t r e·c ut aş a c e v a c u un c r i s t a l d e p e m argi n e a c r a t e ru.l u i . l n ă ­
u n t r u e r a un aut o m a t de o b s e r v a ţ i e care s - a a u t o d e r e q1 a t şi
a fd..cu t exp l.o zi e .
- O b u c a t ă din c r i s t a l a a j uns p î n ă l a " P a ci fic VII " 1 i l
a n u n ţ ă S v e t l o um.
Nu m ă miră. A l o ! VK 1 6 , i e i c o nd u c e r e a e c hiP ei a
8 -a de c o n t r o l şi o d u c i î n o r a ş .
- Inteles 1 se a u z i o vo·c e m o n o t o n ă .
R o b o tul c ar e - i î n s o ţ e a p ii răs i a c v a m o b i l u l , d i s p ă r î n d î n
grab ă .
- O r a ş ? Ce f e l de o r a ş ? izbucni S u Mima. C r e d că ar
fi tim p ul s ă n e explici t o t u ş i şi nouă . . .
- N u a cum ! M a i a ş t e p t a ţ i p uţ i n .
Aj u n s es e r ă l î n g ă un c o n n u p r e a m a r e , s i tuat î n c entrul
c avităţii. M a ş i n a luă înălţime. In acest c o n s e de s c hi de a u n
o r i fici u c i r c u l a r d e aproxi m u tiv 5 0 0 m d i a m e tr u , p r i n care s e
vedea apa luminată uniform p înă în a d î n c ur i . Ac vamobil u l
î nc e p u s ă c o b o a r e î n s pi r a l ă .
. . . C e r c etăto r.ii s e aflau î n t r - o l u m e la f e l ele c i u d a t ă c a
şi p ri me l e p e i s aj e v e n u s i e n e a d m i r a t e d e p ăm î n te n i . l a l e i
d e b o 9 a tă c a ş i o a z e l e găs i te p e M a r t e . N i c i c e a m a i avî n t. a. t ă
i m a g i n a ţ i e n - a r fi pu tut c o n c e p e un t a b l o u a t î t d e n e a ş te p t a t
ş i do original !
N a t u r a l i s tul î şi pus e c i n e d i sc u l în m i ş c a r e . N i c i un u l din­
t r e membrii " Conste l a ţ i e i II " n u ş t i a c ă e x i s t e n t a a c e s t e i l u m i
î nc o nj u r ă t o a re c u c a r e a b i a f ă c e au c u n o ş t i n ţ ă e r a n u ma i i !'l.­
c e p u tul u n o r extra o r d i n ar.e î ntîmpl ă r i . Z a d a r n i c î nc e r c a u s ă - şi
s p u n ă ·C ă t o t c e ea ce v e d e a u e r a o p l ă s m u i re a. f a n t e z i e i ! Im­
p re s iil e e r au p r e a vi i , prea puterni c e s i b o q ă ţ i a i m a g i n i l o r
i i re a d uc e a î n p e rm a n e n t ă l a u i m i r e .
Coborau d e - a l ungul uno r terase c i r c u l a re c ar e s e p i e r ­
d e a u undeva, s p r e m a r ginile a c e s t e i l u m i . Ap a de o p u ri t a t e
a b s o l ut ă e r a luminată c ons tant într-un a rqint.iu c u nuante d e
b ronz . T e r a s 2 l e , în num ă r de t r e i , c o n s truite l a apr oximativ
8 0 m una d e a su p r d c e l e i l a l t e , se s u s ţ i n e a u prin c o l o a n e s u b ­
tiri , s p i r a l at e . In n u m e r o a s e l o c u r i a l b u l c o l o an e l o r i n d i c a p r e ­
z e n ţ a c alcarului c r i s ta l i n . t n in t e r i orul t e r a s elor î ş i q ă s e a a d ă ­
p o stul o vegetaţie c u m r a r au întîlnit î n c e r c e t ăr.i l e l o r
s u bmarin e . P ă d u r i i m e n s e d e a l q e s e l e q ăn au î n t r - o c ontinu ă
m i ş c a.re . Ce p i·c t o r p u t e a g ă si p e p a l e ta lui infini t a t e a de c u ­
l o r i a a c e s t e i f l o r e ? Roşu!, verdele, galbenul ş i alb astru! s e
a m e s t e c au î n s u t e şi m i i de n u a n ţ e î n l u n g u l p e r e ţ i l o r \' i i .
O f a u n ă la fel de b o g a t ă p op u l a a c e astă a d o u a i n s u l ă C r e s ­
p o * . R e uş ea u s ă d i s ti n g ă p î l curi î n t r e g i de vi etăţi inotînd în
toate directiile.
- M a r c a Sarg a s e l o r ş i r e g i u n i l e r ec i f a l e ale Oc eanului
P a c i fi c s î nt d.in tre c e l e mai î n c î nt ă t o a r e cre atii ale naturii
oceanke ! s p us e natu r a l i s t u l . Ceea c e v e d em. aic i î n s ă depă­
ş e şte ori·c e . . . l n c o n d i ţi i l e abisale . . . î n s e amnă c ă . . .
S u Mima î ş i î ntreru p s e v o rb e l e , înăbuşindu-se p a r c ă d. e
a d m i r a ţ i e ş i uimi r e .
- Nu î ns e amnă n i mic , inte rveni c o s m o bi o l o qul Nya s s
Umb o . Cum p u t e m t o t u ş i l ăm ur i exi s t e n t a a c e s t e i faune ş i
f l o r e l a a d î n c i m i a t î t de m a r i ? Multe dintre s p e c i i l e d i n f a ţ a
n o a s t r ă · tr ă i e s c n u m a i î n p ăt u r i l e d e a p ă de l a suprafata m ă.­
r i l or şi a oc e a n e l o r ! Cum au a j u n s ai-c i ? A d a ptare l a mari l e
p r e siuni ? In a c e s t p r o c e s s - a r f i p rodus schimbări r a di c a l e .
O r , c e e a c e vedem n - a r p u t e a f i e xp l i c a t d ed t p r i n interven­
ţ i a o ameni l o r !
- V r e i să spui c ă d u p ă ce li s - a u c r.e at c o nditii identi c e
a u fost a d u s e a i c i d e l a s u p rafaţă ? s p u s e Arno P a tterini.
- D a . Altă e x p l i c aţ i e nu exi stă.
- Dar cine ? Cine ? murmură Arno, învins totuşi d e lo-
g ic a fap tel o r .
Ş i , c a ş i cînd a r mai f i e x i s t a t ş i o a l t ă s o luţie c a r e s ă
infirme ipoteza, o î n t r e b ă r e p e d e p e Doina :
·
- Tu ce p ă rere ai ?
- N u · p o t afirma n i m i c pe m o m e nt ! R e a.J i z a r e a e s t e î n s ă ,
după c u m spun e a i t u , ne-ve-ro-si-mi - l ă !
Atunci g e o fizicianul căută s c ă p a r e t ocmai la cel cu c a r e
a vea c e l e m a i •crunt e d i s c u ţ i i c ontra·di·ctorii :
- P o a t e fi a devă r a t , d r a gă Su ?
- De Ia ultima · d i s c uţie î n s ufleţită cu .coman d a n t u l n o s -
t r u , răspunse Su M i m a a p r o a p e b ăţos , .a m c ăp ătat re flexul
p ru d e n ţ e i ştiinţi fic e .
C u t o a t ă b u n ăvoinţa d e a-ti da ac um
d r eptate - pentru că, î ţ i dai s e am a , a ş c o m b a t e p r o p ri i l e - ţ i
teorii ant e r i o a r.e - s î nt constrîns să-ţi spun : m ă simt ca bu­
sola l a p o l u l · m a g n e t i c !. . .

•. I n sulă despre care scrie Jules Veme î n romanul , .20 000 de

leghe S!f:b mări" (n . a . ) .

31
 - Bravo , dr a g ă Su ! V ă d că pe c a l e a a s t a în curînd ai
:; u-ti rei.ei cic lul de ar ti·c ole ş ti-i n ţ i fi c e 1 î l şi.c ană Mi r·c e a Vrej .
Putem c ere î nsă informaţii de l a George Lan . . .
P e semne al uzia făcută d e p il o t n-a fost întel-e asă. d.e o a­
r e·c e G e o r g e nu răs pun•s e nimic.
Jos, sub ultima .t e r asă . s e î n ă lţa c e e a c e Lan numi s e
. , o r a ş " . .Cuvîntul p o.ate n u era n i m e rit p entru a defini n ri a ş a
c g lom erare d e c r i s tale , ş ! e fu i te în c e l e m a i s u r prinzăt o a r e
c i:J. i p u ri . E l e amint e a u pe .a·c e l e a din ci u d a t a cetate m o a r t ă d e s ­
cope r i tă î n Peş t e r a c r i s t al e l o r . C o l o r i tul predomin an t î l c o n ­
s ti tuiau aki r o şu! ş i a l b astrul , d a r. c î t e f o r m e ! Rotun d e . p i r a­
m idale, conke , cu b i c e , p aral:eli p i p e dice , fără ca n ic i u n a din tre
ac este figuri !1eometrice s.ă apară aş a c um le ştim noi. 'To ate
e r a u c o m b i 11 at e , î ntretăiate , s up r a p u s e , uimind prin linia !or
n � a ş t ep t a t ă şi e•l egantă. Ace,;te c r ista l e u ri a ş e formau z e ce
cercuri c o 11 c e n t r i c e , s ep ar ate p r in c o r i d o are v e g e l a l e .
D i n centrul o r a şu l u i s e î n ă l ţ a o c o n d u·ctă cu di ametru] d e
ap roxi m a ti v 5 0 m . Ram ifl·c aţii n umer o a s e se d es p ri n d e a u din
e a . Unele s e p i e r d e.au î ntre t e r a s e , altele s e î nc o l ă c e au d e a ­
s u p r a . P r i n a c e s t sistem d e dirij a r e ·ci r c u la o m a t e r i e i n c an­
d e sce.n tă ele cu l o ar e a fontei topite . . .
Stîrniţi d e c u r i ozitate, c u toţii s e î n to a rseră s p re G eo r g e
L an. A·cesta îns ă , fie c ă e r a p re a fe r ic it de reved e r e . fi e� c ă
avea motive s ă n u le destăinuie î nc ă ad evăr u l , nu s e qrăhe a
.
s ă. l e d o m o1 e as<e ă n e r ăb d ar e a . D e ac e e a n i m e n i nu mai î n c e rc ă
s ă - I i scode as c ă .
. , D a , d a " , î şi ·S-pus e vis ător Svetl o u m . . , O am en i i s u punînd
n a tur a p o t ·cr e a n o i l u mi uimi t o a r e . . . " Şi d e o d ată n e n u m ă r a ­
te l e - i întrebări nerosti te s e r.e v ă r s a r ă spu s e c u voce tare :
- Cine o a r e s ă fi dezl e q a t t ă·c e r i l e închise d e mi l ; o ane
d e vea·c uri în aceste l o c uri '? . .'.
E r a limp e d e .c ă între b a r e a nu mai e r a a d r e s a t ă l u i G e o r g e
L a n . Ş i t o tuşi a c e s t a răs p u n s e :
- Vi aţa de pe Pămînt r;; i de pr.e tuti n deni din u n i v e rs !
V i a ţ a , ivită din m a t e r i a fără viaţă, d e z v·o1 'tată p î n ă la niv�l ul
c onştiinţei şi c u c eritoarea infinită a ne·c u n os·c u t u l u i ! Eil a
z ă m i s li t prin geni.ul ei tot C€ exi stă în preajm a n o astră. D e o ­
c a m d a t ă nu c r e d c ă e bine s ă spun m â i mult. Vă l a s s ă v ă
d e prindeti c u. . .
- . . . ne-ve-ro-si-mi-lui
! striqă S u Mima ! Arn o , fantezia
me a î noe e p.e s ă c apete b aze r e a l e !
De d ata asta însă vorbele lui Su Mima, în l o c s ă - i î nv e ­
s ele asc ă , îi nel iniş tiră . Aş a d a r , c r e a. t o rii a·c e stei l umi nu e r a u
nişte p ămînteni ? Atunci cine e rau ? Cînd a u venit şi d e und(' '2
Tu l b u r ăt o a re întrebări ! . . . C î t t i m p va m a i înt i rz i a ras­
p u nsul ? . . .

o (Continuore în n um ărul vii tor)

! - ---··--·

�'Tipanll executat sub com. nr. 2 1 . 3 2 0 la Combinatul Poligrafic ., Casa Scîntei i"
'-"'0c - _._ v