1. M.

ŞTEFAN

RECLAMA PARFUMATĂ
* *

� ·.·,�Coleejia .Povestiri ştiinfifico-fantastiee·

Anul VI- Nr. 131
 RECLAMA PARFUMATĂ
(Rezumatul capilolelor precedente)

'Brenn, un oilz de a/aceri elveţwn, de specialitate chirizisl, cufreieriJ

i:u automobilul statul Mal/o Grosso, din vestul Braziliei. El este insoţli
de reprezentantul său comercial, 1/ardy, un individ beţiv şi limbut.
Cu cîteva zile în urmă, Brenrz a sosit la Por/o Silva, la hotarul
sudic al statului Mallo Grosso. Acolo s-a intilnit, la hanul lui Pedro,
cu Jlardy şi s-au tocmit multă vreme pentru împărţirea cîştigurilor
obţinute din vinzarea unor inseclicide fabricate după reţelele clrimistu­
lui. Tol la han au aflat că în regiune se vorbeşte de o calamitate care
a inceput să bîntuie: mulţi copii se nasc cu malformaţii 1 boli de piele,
necunoscute in trecut, atl inceput să se răspîndească printre maturi 1
cazurile de cancer s-au înmulţit peste măsură.
AJunşi la ferma lui Reis, Brenn şi 1/ardlJ sini invitaţi să intre pen­
tm a lua o gustare. Li se atrage atenţia asupra articolului apărut
intr-un zzar sindical unde se relatează naşterea unui făt monstruos i.!z
familia lui Mtguel Ribeiro. Brenn incepe să citească articolul cu
voce tare ..•

Coperta-desen: DUMITRU IONESCU

 (Urmare din numărul trecut)

In timp ce miner u l cont i nua si vo rbea s c ă , Miguel Ribeiro se

�indea la bă i a t u l lu i . Se ch i n u ia ac um biata Maria, da r avea u să a ibi
şi ei un copi l. Şi neapărat un băiat! O dorea a t it de m u lt, inci t era
s i flu r de asta. 11 ş i ve dea in pitutu l lui din împlet itură d e trestie, pe
care i-1 p re.zătise acasă . 1 se p ărea c ă-I a u d e pli ngi n d, s t r ig i n du - 1 , in­
ti n z i n d miin i l e jucăuşe s pre e l . .. p e urmă - m ai tîrzi u - sp u n i n d
prime le c u v i nte, făcî nd p r i m i i paşi. mergi n d la şc o al ă , cu ghioz d a n u l
i n spate.
Sc irt i i t u l uşi i i l tr e z i d i n vi sare. Sora vene a c u u n fe l de p achet
a l b şi p re l u n.z. de u n d e i z b u c nea u n işte u r l ete neî n trerupte. Se ridică,
im. p i n s ca de un r e s o rt , şi se î n dreptă spr e ea , bucuros de im pl i nire a
v i s u l u i n utrit.
- Inci n u 1 spuse sora. E c o p i l u l l ui se nho r D u va l... Vă felicit,
u n băiat de peste patru k i lo g r ame !
Artificierul aruncă o privire î n d uio şa t ă s pre fata roşie, convul­
s i o na tă de d u reri l e a d a ptării l a nou l me d i u de via ţă. şi ro sti in
·

şoaptă:
- Să trăieşti, băiatu le... si trăieşti mai bine ca noi. Ce face
sotia mea ? m ai î n t rebă el.
- Doarme. N- a d u r u t o prea rău. E doa r al ci n c i lea.
-

- Bravo. Asta-i bine.

li dădu un m i c buchet d e flori .
- Du-i asta. Să-I găsească cîn d se va trezi.
lşi l u ă răma s bu n de la Ribeiro şi de la prieten ul acestuia
ş i p l eci.
Miguel ş i A n t o n io rămaseră s i ng u ri . I nain te de i e şire sor a le
,

spusese l a p i dar « N aşte re grea. Me d i c i i fac tot ce pot . N u va ma i d u ra

m u lb. A c u m ii frămintau to t fel ul de gînduri.
- Dac-ai fi a vu t şi tu bani, ca senhor C o sta era i acu m mai
,

l i ni ş t i t, observă Pravos. Oli v io Costa era d i rector u l f ă b ri cu t ei de

c o n serve de carne d i n Brancos. La naşt erea p ri m u lu i l ui copi l d ă d u se
o serbare .c.u -s ute d e i nvitati şi im.p ă rfi se vi n în piata oraşului.
• Miguel' că uta să respi n gă. presimti riie rele.

3
 Nu, nu se putea ca totul să se nliruie 1 li hotlriserl( doar şi .

nu mele. Avea u sl-1 boteze Domingo, ca pe bunicul lui Mig ue l.

Zor i l e m ijeau la ferestre cind uşa odli i se deschise iar. Inima
lui Mi2"uel incetă să bată. Sora n u avea n i mic in brate.
- Senhora Ribei ro e b i ne, rosti ea i ncet şi s e opri, speriatl de
privi rea lui Mi2"uel .
- Domingo 1 Ce-i cu Doml ng o ?
Sora se fisticl.
- Domin go ? . .. Cop il u l? .
..A murit 1 a d ăug l repede. E mai bine
aşa, crede fl ml l
-

M i g uel s i mti cum timplele I n c e p sl-i zvicneascl.

·- Cum aşa." mai bi ne? Ce-l nerozia asta!? Vreau sl •ăd 1
O dădu pe so ră la o parte şi pătru n se, prin uşa deschisl, pe
c oridoarele sp italului. Incepu si a l e rge in neştire, strigind:
- Dom i ngo 1 Do mi n go 1
Bolnavii ieşeau ta uşile saloanelot'.
Pătru nse in t r-o indpere. Deasupra uşii vlizuse o i nscripţi e :
cSala de naşteri».
Era goali. Numai intr-un coif, intr-u n vas de a lumin iu, zăcea o
mogildeatl car e inspira un s imflmint de groazi şi d e milă. Un
singur ochi stins, da r u riaş, ati ntea increme nit Şi tulbu re nea nt u l.
Miguel se cutremură.
Vorbele sorei ii răsunară în urechi: c. . E mai bine aşa,
.

c redeti-mă h
Incepu să h ohoteascl ca un copil. Din gură -i ieşea mereu, cu
tremurul plinsului :
- Domi n go .. . Domingo ... Domingo ."..

Articolul se sfîrşea alei.

Reis strigase l a a uzul numelui lui Antonio Pravos:
-- Acest invăfătoraş işi bagă nas u l pretuti n den i .

Sotia l u i R eis il privea înspliimintată şi nu putea sl-şi v i nă

tn fire.
- D e c i n d e a rtico lu l? intrebă s cur t Brenn.
Rei s ii explică că a ap ă rut acum mai bine de o l u nl şi jumătat e.
Hardy se infrupta fără să dea ma re însemnătate cel o r spuse aici,
dar mai apoi obrazul lui, de o bice i prelung şi indiferent, se increti
de neră b d are şi grijă. Il trase pe Brenn intr-un col t ; ti ş opti repede
ceva. In răstimp, Rei s perora:
- Aci, in Matto G ros s o ca şi in i n v ec inatu t Goiaz, vin i n ultimii
,

ani tot mai multi colonişti din r egi u ni l e de c oastl, hotărifj sl-şi
incerce norocul. Pri ntre ei sint făran i ru inati d in statele rlslritene.
sărăcime de la pe.-iferiile marilor oraşe de coastă şi ma i ales nwlţi
i migranti d i n Europa. După plrere a mea, sint vicleni, dornici de
inavufire cu ori ce pret, refractari legilor şi iscă majoritatea pticin ilor
care ajung in fata tribunalelor. Numai lor li se datorează specula
fe br} lă_ a PlJl1in tului din ultima vreme. O adevira t i paco ste pe capul
nostr u, �J 'Celor mai vechi 1 conchise el.
 Apoi trecu brusc la alt subiect :
- A�entil lui ,.Overall Exploitation" apar tot mai des prin oraşe.
RecruteazA muncitori pentru mine pe scară aşa de largi, incit ne
lncurci plnl şi pe noi, fermierli, in glsirea miinii de lucru Ieftine. O
serie de societlti braziliene sint şi ele lndispuse de această expan­
siune, care le stinjeneşte Interesele. Se vorbeşte mult despre tratativele
pe care le duce firma americană cu guvernul pentru a obtine mari
avantaje economice in vest. Ati auzit şi dumneavoastri ceva despre
aceste tratative. domnule Brenn ? La Rio ce se spune ?
Chimlstul scuturi umerii şi schită cu mîinile un gest vag, In
semn că nu ştie nimic.
Hardy Il lmboldea : 11 cuprinsese un neastlmplr cumplit şi nu-şi
mal �ăsea locul. Veştile di n articol il tulburueri. işi aminti de
şoaptele de aseară ale oamenilor în curtea hanului lui Pedro.

CURSA CONTINUĂ
Porniri val-virtej. Pe drum se opriri tn fata unul chioşc cu ziare
şi aflară că evenimentele lncepuseră sl se prec:lpite. Desigur că Reis
nu avusese timpul să le impărtişească totul din pricina grabei lor.
Naşterea fitului monstruos al Mar.iei Ribeiro, petrecută cu vreo două
luni in urml, nu era decît veriga unul lanţ ingrozitor de intimplărl
tragice. Un ziar relata că la Brancos, in ultima vreme, din zece copil
trei se năşteau cu malformatii 1 sau fărl vedere. La spitale, medicii
nu mal prldideau cu ingrijirea unor boli de piele pe care nu Izbuteau
să le dla�nosticheze precis, Iar cazurile de cancer se lnmulţlseri şi
ele. O lstovlre grea punea treptat stăpînire pe trupuri şi minti, Iar
semnele panlcii incepuseră să se arate.
Prin apropiere de Brancos, maşina intilni Iar şiruri de oameni.
Se opriseră. Hărmălaia crescuse aşa de mare, incit nimeni nu mal
intelegea nimic. lmi�rantf deznidijduifl discutau aprig şi uneori se
hotirau s-o porneasci inapoi, cu tot calabalicul. lşi reproşau ci n-au
dat crezare zvonurilor pe care le auziseră Inci la intrarea in regiune.
Multi se intilniseră doar cu familii care părăseau oraşul, speriate de
calamitatea de neinteles, ale cărei prime simptome se lvtserl Inel
de mult.
O infrigurare bolnavă pusese stăpînire pe pribegit care volserl
să ajungă la Brancos şi la fermele din apropiere cu nldejdea ci vor
eăsl, în sflrşit, un popas pentru mădularele lor frînte de osteneală.
Dinspre amăgitoarele pămînturi ale figidulnfel bltea o prevestire
haină.
Nu-l credea nimeni că n-au unde si se întoarcă, ci îşi cheltulseră
ultima lăscale Pe drumul făcut intr-aici.
Brenn îşi grăbea şoferul. Se decisese, fără să-I dea vreo explicafie
lui Hardy. si nu mai treacă prin Brancos, el si apuce direc t spre
minele de-manf{an, trecind prin oraşele Montana şi Villa Reale.

'' Maif�!ro��e - defect de conformatie din naştere.

5
 Aflau tot mal multe despre cele ce se petreceau la Brancos, unde
fenome nele neno rocite ajunseserli. la o mare intensitate.
H ardy se schimbase la faţă şH şoptea mereu cî te ceva lu i Bre nn,
cu �rijli. ca să n u·i audă şoferul. Bren n se prefăce a indign at şi
spunea:
- 11 vom chema la telefon pe Al var ez , la Brancos 1 Li n işteşte-te,
Hardy. N-are rost să te pierzi cu firea.
Maşi na gonea spr e Montana, unde spera u să ajungă î nainte de
ora inserării. Hardy băuse mult şi-1 scotea din sărite pe Bren n cu
al u z ii de tot felul. Stabiliseră u n itinera r care ocolea la distanţă de
treizeci de kilometri oraşul Brancos. Bren n spuse tare, m ai ales
pentru urechil e şoferului:
- Ce nenorocire cu boli le astea necunoscute 1
Se bătea cu palm a pe ceafă şi putăi a repede d i n havana a romată.
Aj u ns eră la Montana pe la ora şapte seara. Şi aici se vorbea de
citeva cazuri de cancer cu evoluţie rapidă, iar secţia de b o l i de p i ele
• SIJ) i tal u l u i era plină. Nu er a limpede dacă toate aceste" îmbo l nă v i ri
pu teau să aibă vre o legătură cu calamităţile care bîntuiau l a Brancos.
Tîr�ul zăcea intr-o aşteptare grea. Oamen i i nu m ai îndrăzneau să
lasă pe ulite. De ieri nu sosiseră nici ziare l e , deoarece se răr iseră
oamenii care se ocupau cu treaba aceasta.
Hardy îl grăbi pe Brenn să vorbească cu Alvarez. Păşiră amîn doi
spre oficiul telefonic, două sil uete tepene prin mijlocul drumului
pustiu.
Hardy incerca mereu să- şi îndepărteze cu alcool teama de îmbol­
năvire, De cin d primejdia începuse să planeze deasupra capetelor lor
işi flcea procese de conştiintă. Raţiona c am aşa: de fapt, er a o mare
Iichea; îşi înşelase propriul frate, îşi părăsise logodnica, băga cu
plăcere în buzunar bani nemunciţi, dar, dacă ar sta să se gîndească
mai bine la firea l u i nenorocită, ni meni n-ar fi putut să tăg ăduia sc ă
că este t ot u şi un băiat de suflet.
Il înl!"rozeau neferic irile oamenilor în măsura în care se temea
că se vor abate şi asupra lui. In m aşi nă îi ceruse lui B ren n să-i
permită să pl ece, dar acesta ii poruncise cu străşnicie să înceteze cu
scincelile, deoarece cauza răului ar putea fi in curind înlăturată şi
atunci ce rost mai avea să dea bir cu fu gi ţ i i. Hardy îi spunea mereu
că nu ştie ce amestec are A l var e z . da r b ă n u i e st e cev a necurat la
�
mijloc, căci Brenn fusese t otdea una misterio s în c priveşte l egăt uri le
cu acesta.
Tî rgul arăt a ca îna i n te de un exod. Micile magazine, colorate
striden t, se închiseseră. Dintr-u n aparat de radio, uitat deschis, irupe a
freneti c muzi că de iaz.
Telefonista se osteni aproape jumătate de oră pî nă prinse Bran cos.
De acolo ii venea un răspuns con fuz, car e 0 determină să repete c u
•

îmbufnare de copil:
- Aici este Monta na ... Montana ! ... Montana ! Răs p u nd e, B rancos.
ObruuL-ei smead, cu spri ncene puternic condeiate, se destinse
deodată.� Spuse fericită, deoarece izbutise să facă legătura :
,
 - Trecefj la c a b ină 1
Brenn intră repede! Hardy I ncerc i să se în ghes u i e şi el in eluda
g est u ri l or de a l u n g ar e ale şefu l ui său. Stăru i să stea acolo tocmai
pentru că B renn n u-i îngă d u ia, ş i , c u m era foarte bănuitor din fire,
fereala aceasta il scotea din să ri te . Nu putea să accepte ca el să nu
f ie p u s la c u rent cu e ve nimente le. Poa te că Brenn ar li putut să afle
anumite fapte grave care s-ar fi putut i ndre p t a împotriva lui. Voia să
l e cunoască. De aceea il lmpinse pe Brenn de umăr şi lnchise u ş a
cab inei. Ch im ist u l era furios şi sticlel e ochelarilor ii sc i p ărau . Se
liniş t i ră a mindoi , i ncorsetat! de ingusti m ea loc u l ui unde se aflau şi
de �raba de a vorbi :
Brenn pronuntă aspru, cu ton de comandă :
- Alo 1 A l v arez ? Aici Brenn. Ce este pe acolo ? Alles gul ? 1
Se auzi �lasu l agi tat al lui A lvarez :
- Ati uitat de noi 1 Au trec ut l uni de c ind nu v-am mal văz ut ,
de parcă am fi ciumat!. Aici lucrurile au ajuns într-adevăr la apogeu
d u p ă ce răul, de care ati aflat. s-a insinuat l ent şi a m ăcinat tot mai
a d inc ora ş u l . De ci teva zile sînt şi eu bolnav.
- Şi ce se spune la Brancos d esp re cauza nenorocirii ? Intrebi
scurt B ren n .
- Un medic, stab i l it de curind in loc a l i tate , a scris in ziarul
local un artico l care a s t i rni t v ii d iscu t i i ; el susţine că cel e petrec ute
s in t ra va � i i le bol i i a c ti n i ce, a dică efe ct u l u ne i rad i o ac ti vit ăfj mult
crescute. Circ u l ă şi a l te păreri. A nto n i o Pravos, instit u toru l , agită
sp irite l e şi încearcă să st î rnea sc ă u n p u terni c c ure n t de opinie im po­
tri va a utorităt i lor f i indcă nu ia u măs u ri dest u l de hot ărî te pentru
identificarea cauzei ră u l ui şi pentru protectie.
A l varez repe tă de citeva ori :
- E �rea u rgia, do mn u l e B ren n .
- Cind plec i de . ac o lo . Al varez ? îl întrebă scurt acesta. Nu mal
e cazul să stai.
- As p l eca şi acum. dar mă simt tot mal sfîrşit.
Vocea lu i A lvarez t rem u ra ca ş i c i n d firele ar fi fost zg u d u it e de
o furt ună.
- Nu te lăsa doborit, Alvarez. Eu ră m î n la Mo n ta n a p î nă poi­
miine seară. Am o multime de treburi de ara n j at. Te aştep t neapărat
Lasă bani fa mi l iei şi v i no ; la nevoie adu şi fam i lia. Fă c um vre i ,
dar vino 1
In a parat se auzică pocnituri, apoi o l i ni ş te deplină. Legătura se
intreru p sese.
Har d y a u zis e de s p re actiune a cetăţ eni-lor din Branco s şi zise
s p er iat :
- De ce să m:ti zăbovim la Montana? Hal s- o ştergem cit mai
repede, domnule Brenn. Să plecăm cît mai departe. Nu mai are nici
un rost să mergem spre m i nele de m an ga n. Ci n e ş ti e ce nenorocire
ne aşteaptă ş i acolo. Nu vezi că moartea ne înc o nj ur ă d e pret u t i ndeni ?
Brenn il privi rece:

!l.u.t"?
1• Ali�•-� - Totul e-n regulă ? (in limba germani).

7
 - Nu mi tem, Hardy. Aşa e la tropice. Indivizii se agitll mult
ş1 Inutil, Iar omul care îşi plstreazi c almul in timpul tumultulul
o-are decit de cfştllt'at.
Din clipa aceea incepu pentru Hardy un calvar. Nu mal voia cu
nkl un chip sl-1 urmeze pe patronul slu. lncercă din nou să afle
de la chimist taina ciudati a lelt'ifurllor lui cu Alvarez, dar firl
rezultat.
Brenn incerci să mai ia o dati legătura cu Brancos , da r nu
izbuti. Ce se intimpla acolo ? Hardy voia şi el să ştie neapirat ce se
petrecea. De ce tăcerea aceasta ? Intreba pe toti trecătorii , dar nimeni
nu-i răspundea precis.
Ca să-I linişteascll, Brenn ii spuse fără convingere :
- Cu mijloacele medicinei moderne nu trebuie sll ne temem
prea mult de astfel de boli.
Hardy il cuprinse de umeri, tremurltor şi rltăcit :
- Care e cauza ? De ce i-ai spus lui Alvarez ci el nu mal trebuie
sl rămînă acolo ? De ce te ascunzi de mine ?
De cite ori nu-l vlzuse pe Alvarez conducin d autocisterna pe
care munkipalitatea din Brancos o primi se cadou, acu m patru ani,
de la un �rup de firme americane 1 Toti ştiau eli această reclamă
mobilă nu este un cadou dezinteresat. Societăţile americ ane dădeau
doar lupte apri(le pentru a pune mina pe piata statului Matto Grosso
t
şi pe bog ă iile acestei regi uni , unde zăcă mintel e cel e mai diverse se
Jlilseau răzletite intr-o căldare premuntoasă a vestului brazilian.
In zilele călduroase de vară, cind văzduhul sta incins peste
ambrelele micilor cafenele, pinzele de ap ă frumos mirositoare pe care
le împrăştia cisterna peste caldarîm (parfumul acesta făcea reclamă·
unei firme de cosmeti ce din Los Angeles) izgoneau pentru citeva ore
zăpuşeala, zacerea amortită a oraşului. Alvarez era şoferul zimbitor
al acestei cisterne. Toati lumea il lndrlgea pentru firea lui veselli
şi optimistă. In fiecare an, un vopsitor împrospăta culoarea inscripţii­
lor care se etalau pe ambele părţi ale rezervorului, recomandind
locuitorilor diferitele produse sau servicii ale firmelor americane.
Hardy se glndea că de acum nu mai are nici un sens să strope%ti
un oraş care Incepe si fie părăsit, lovit de cele mal ingrozitoare
molime. Oamenii fugeau de acolo.
Il cuprinse şi pe el o nerlbdar e nebună : i se pirea ci aude
mereu un ropot J{rozav de pe drumurile intesate de niplistuifj. 11 în­
trebă pe Brenn:
- De ce nu vine chiar acum Alvarez aici ?
Acesta uitase probabil ce-i în drugase Imediat dupi convorbirea
telefonică şi spuse ca să scape :
- Probabil că trebuie mai intii si con su lte un medic... Nu-i de
2lumit cu bolile as-tea...
- Mi-e teamă că nu mai vine, bombăni Hardy.
Brenn il privi cu coada ochiului şi-1 întrebă rece :
- De ce te temi in halul lsta ? N-al fos-t niciodatll în împrejurări
srrele in�vhită ?.
 - Ce Impr ejurare poate si fie mal grea decit cea Jlrin care
trecem acum ?
lnfri�urat, il prinse pe Brenn de mini şl-1 rugi Iar si lase totul
balt i şi si pornească cit mal repede din acest loc, care h pare un
coşmar.
Din clipa aceea, ceasurile se scurserl foarte greu. Hardy nu m a l
putea s i rabde această situatie incordati ş i bea tot mai virtos. 1 se
nizlrea ci trlieşte ultimele clipe ale vietii şl-1 ficea lui Brenn
destllnulrl de tot felul.
Traseri la principalul hotel din Montana: .,Don Cristobal Colon".
A doua zi, Brenn alergi aproape toată vremea prin oraş, cu
diferite treburi, p e care nu le destlUoui lui Hardy. Se ara, şoferul
maşinii il aştepta in pragul hotelului ; ii spuse ci trebuie si-1 plră­
seascl, deoarece sotia, care locuia l a Brancos, se imbolnăvlse şi
n-avea cine si vadă de copil. Brenn nu se împotrivi, ma i ales el ,tia
si conduci singur. Lui Hardy 1 se pllru chiar că se bucură, deşi nu
fntele�ea de ce.
Trecu inel o zi.
Alvarez nu sosise, şl·legătura telefoniei cu Brancos continua să
fie intreruptă. Se hotlrirl si plece In zori, spre mulfumirea fui Hardy,
care spera el de la minele de mangan vor porni mal departe, spre
Goiaz şi apoi spre Bahla, pentru a nu se mai intoarce nlclodatl in
locurile acestea bleSJtemate.

BARIERA

Porniri repede pe şosea u a care ducea spre nord-est ; tocmai

atunci, în cealaltă parte a ora ş ul ui Montan a soseau gru puri m a ri d e
reful,!iati din Brancos.
Bren n conducea maşina cu peste o sută de kilometri pe oră, Hardy
era de cele mai multe ori aşa de beat, încît inşira verzi şi uscatr.
- Sint o lichea, spunea el, dar sint un om bun. Tn seara cind
stătealll in hanul lui Pedro din Porto Silva am auzit povestea aceea
despre copilul caraja care a fost sacrificat pentru salvarea poporului
său. Tti aminteşti? ...
- Ce te-a apucat, Hardy? Ai nervii slabi ? îl repezi Brenn.
Chimistul începea acum să se gindeascl şi el la pirblrea regiunii.
Trebuia însă si treacă mai intii pe la mine şi drumul intr-acolo ducea
prin Villa Reale.
Pe la ora nouă dimineata, o pană de motor il opri in dreptul
unui lan de porumb. Brenn se puse să meşterească la motor, dar nu
prea se price.pea. Trebui să se ducă pînă la o fazendă din apropiere
dupl un mecanic. Acesta cercetă motorul, apoi pleci să aduci o piesă
in locul celei care se delectase.
Abia pe seară erau din nou in situatia de a pomi,
Din dep.ărtare se auzi şuieratul de alarmă al unui şir de vehicule
sani' tare.��Atmosfera era apăsitoare şi lanul din faţa lor incremenise

9
 parci sub l(eana tristă a i n serării. Hardy, ameţ it de emoti e ş i alco .JI,•

adormise �(reu. Visă cii. dezgroapă u n mormin t i n care se infipseseră

rădăcinile puternice ale maniocului ; il chema un micut indian care
apă rea ş i dispărea cu atîta repeziciun e c a ş i cin d ar fi trecut prin
luminişuri şi site dese şi întunecate de pă d u re tropicală.
S e trezi bui mac, cu părul vil voi. Strigă :
- Ha i să pom:m c i t mai repede, că ne ajunge di n urmă prime)·
dia. Ce mai aşteptăm? Am presimţirea că ni se va întîm pla o mare
nenorocire. Nu mai pot să rabd s ă stăm aici , pe locuri le acestea
blestema te._ Uită-te i n partea aceea 1 ii arătă el cu degetul lui Bre nn
spre u n no r întu necat. care ad ucea cu umbra u nei fia re gata să se
n ăp ust ească asu pra prăzii.
B renn nu vedea nimi c.
Maşina porn i cu toată viteza. Cîmpul se rotea haluc i nant In
jurul lor ş i depa rte, spre orizontul închis, s e desluş ea clinul negru al
pădurii. Hardy n-ar fi vrut, mai bine zis nu se putea obişnui cu gîndul
că ar putea să pi ară î n preaj ma oraşului V ill a Reale, unde patronul
il trimises e de atitea ori să-i vî n dă insec ticidele m iraculoase.
B renn era un ma re om d e afaceri, rec e şi autoritar, dar acţiunile
lui d in ultima vrem e se p recipitaseră î ntr- o direct i e de care el nu-şi
pu tea da bine seama. H ardy se obişnuise de mul t să aud ă şi să
citească desPre efectul noc i v al s ubst a n ţelo r r a d ioact ive. Cunoştea
bine. de pe ecran ul cin ematografe l or, i m a g i n e a oraşelor japoneze
t ra n s formate în cenuşă, peste care s t a pen t ru tot deau n a î nscrisă
i nd ilmarea oamen ilo r îm potr i va acestor mijloace monst ruoase de
extermi n are; d ar a cu m i l î ncon j u ra, aprop iat şi insi nua nt, spectrul
co piilor născuţi d i formi, al oamenilor palizi, roşi de efectul fata l a l
radiati ilor.
Nu. nu voia să moară !
.,
Prin �eamul deschi s a l maş i n i i s imtea cu to ţi pori i presiunea
aerului vi jiitor, iar sinl(ele ii pulsa in obraz cu o vigoare nouă, redes­
coperită. In ceasul acesta, ci nd la Brancos pieri seră atîţia oamen i, ei
se plimb au între oraşe, fără să mal ştie unde să se oprească 1
Se întunecase. lic ăriri de lumină scinteiară i n zarea noptatică.
Maşin a aj u n se in dreptul unei bariere, u nde stăteau ţ epeni doi
pol iţiş ti. Trepidatia maşinii se opri in mijlocul unei tăceri larg i . Se
a uziră doar paşii unuia d i n tre pol i ţ işti aprop iindu-se de el. Cu glas
p itl�ăi at, omul în uni formă zise:
- V i l l a Reale es te sub ce ntură sanitară, pentru a ne feri de o
eventuală contam.ina re.
- Cum ? Brenn sări din maşină, drept în pieptul omului care
îi ad ucea o veste atit de rea. Nu pu tem si îna i n tim? Bine, dar e
stu p id. Imposibili
- Ba este foarte posibil, domnule, este foarte posibil. Trebuie
să vă i-ntoarceţj la Mo ntana. Nu aveţi altii. modalitate, senhor 1 La
noi , medici i cred că nu e vorba de m alad ii radioacti ve, ci de ceva
co ntal!ios. ,
' Har�y --� cobor-îse şi privea desperat Jur împrejur. In capul lui

/11 Q�� �-�,,�"

"--'-'"'��\,"v
 stăruia un I!'OI inl!'rozitor. Ar fi dorit sll fie in altă parte, foar t e
departe. de pildă intr-un cabaret din Pernambuco. Nu-i intra de loc
in c ap că nu vor putea trece mai departe.
Bren n ii ceru politistului să-I lase cel putin să dea un telefo n
de la po s t . Intentiona să-I cheme la telefon pe Alvarez Şi să afle ce
mai este riou i n Brancos şi de ce nu a venit la Montana.
lncerc ă de nenum ăra te ori să prindă legătura. P olit ist u l sta la
trei metri distanjă de el şi nu-l da cel mai mic ajutor.
Brenn simfj un f e l de f ur n ic a re fierbinte pe şira spinării. Nu
a dmitea că este prim e jdu i !. lşi păstra singele rece. lncercă î ncă o
dati să p r i nd ă Brancosul, dar tonul zbirniia in va n . S tri ga din
rlsputeri, cu J,!"l a su l său a s pru şi poruncitor :
- Aici este Villa Reale . ._ Villa Reale ...
O voce de pe alt fir il întrerupea mereu.
In sfîrşi t auzi distinct răspunsul :
- Da, aici Brancos 1 V i l la Reale? lată si tuat i a ( probabil el la
telefon aştep ta c i neva care da de o bicei informatii pentru un z ia r din
Villa R ea l e , iar legătura se incurcase) : ma la d i i le s-au inti n s şi mai
mu l t. Casele au deven it spitale. Comunicati organe l or d e resort că
avem nevoie de medici şi medicamente. Antonio Pra v os a rid i ca t un
mare număr de oamen i la actiu nea descoperirii cauzelor calamităjii.
Se pare că a şi stabilit ceva important. Dinspre minele de mangan
vin mereu oamenii lui Ribeiro. Multi di nt re ei sîn t foarte rău bolnavi.
In ca rt ie re le centr a le ale oraşu l u i, caz_uri le de îmbolnăvire sint m�l
frecvente_
Grăbit, Brenn rosti :
- Alo ! Brancos! Alo! Aici e ste primarul oraşului Villa Reale.
Chemati-mi-I la t e l e f o n pe Alvarez , pe şoferul autocisternei-stropi­
toare. O rudă a sa din Villa Reale are să-i facă o comunicare de cea
mai mare importantă.
Răspunsul se auzi f oarte clar, de o c l ar i tat e care nu i n g ă d uia
nici un d ub i u :
- Alvarez este int ern a t la spita l şi pus sub supravegherea
politiei.
- Cum ?1 De ce?
- Motivele sînt încă necunoscute.
Brenn lăsă receptorul şi se repezi la m aşi n ii . li f ăc u sem n l u i
H ardy că trebu i e să se grăbească şi po rni in cea mai mare viteză.
Cuvintele auzite l a telefon ii băteau in t im p le ca nişte lo v ituri de
cioca n.
Ce ros t avea expresia "oamenii lui Ribei ro ft ? A d i că cum ai lui
Ribeiro? Pravos şi Ribeiro organizaseră cumva o mişcare populară
impotr i va panicii ? Rosti între d i n ti , sc riş n i n d :
- Dobitoci i ă ş ti a din Vi l l a Re al e 1 Auzi ce i de e ! S e tem de con­
taminare, de o boală contagioasă ! Stupid, a bsolut stupid 1 Răul din
Brancos nu e doa r făcut ca să se ia ca poj arul ...
tlardy izbucni :
- Bren�. d u m n e ata
cunoşti cauza 1 De ce nu mi-o spui şi mie?
Vorbeşte� odată 1 Sintem doar amindoi în acela şi p er i col d e m oa r te .

11
 - Taci, b e t i v u l e 1 il rep�z i chimistul,
Nu-i plăcea de loc .:et-a ce aflase d e spre Pravos şi Ri bei ro. Cînii
masele populare di n Brazilia se puneau in mişcare, pericolul era
totdea u na mare. Un b i tr i n plantator il povestise, cu ani I n urm ă ,

desPre marea r l s coală porniti I n 1925 de gar n izoa na din Sao Paolo.
că re ia i se a lltu rase ră muncitorii, despre eroi cul marş, de 3.500 km,
orl!an i zat de J;!'arnizoanele re vo l u ţiona re din sudul Br azi li e i in
1924-1927. Nu-i plăcea de loc. De-ar li fost acum la Brancos 1 Ar fi
a r u ncat cu a u r in stinJ!a şi In d r eapta ca sl schimbe cursul lucrurilor,
,

eventual să-I compromiti pe cei doi fru nt aşi ai mişcări i populare.

Zburau înapo i spre Montana, căci nu e xi s ta nici un drum care
să ocol ea s că Villa Reale şi si răzbat ă spre mine şi de acolo spre
G oiaz, de unde ar fi p u tut să scape.
Pămî n t u l d i n fată venea sp re ei su p u s, clltinîndu-se. Bren n con­
ducea automobi l u l feb r il.
Hardy se ghemuise in fu n dul maşinii ş i făcea încercări desperate
să prindă între buze Jl itu l sticlei de rom. Se simt ea foarte ne fe ric it şi
nu ştia ce si mai creadă despre toate aceste nenorociri. It rod ea iar
si iar b ă nul a l a că Br en n ştia ceva i n sem nat cu pri v ire la Bran c os şi
nu voia să-i împărtăşească şi l ui fa p t e l e . Ce se in ti mp lase cu
Alvarez ? De ce nu fu.rea Alvarez de acolo ?
- S-a imboln ă vi t ii răspunse de citeva ori Brenn.
.

Accel era cu furie.

Ametit, Hardy fle mea El n u ma.i spera să sc ape din aceste locuri
.

blestemate. Printre s u �r hi t u ri de beţi v, îi aminti lui Bren n de po ves tea

De ca re indianul a s p u s o sub balconul odăii lor din hanul lui Pedro.
-

Un sin�rur copil a fos t sacrificat în tim p uri le străvechi, Iar acum sint
sortiti unui sfîrşit mai riu mii de copii. El era superstitios şi se
întreba ce putea să ,,insemne" aceasta...
S p u n i n d aceste vorbe, văzu că din p a rt e a cealal tă a drumului
venea o maşină cu l umi ni puternice. Bren n stinse farurile şi opri.
In proiectia farurilor celeilalte maşini, noaptea se despica într-un
con l unll, care cuprindea fîşii d e porumblşte şi tufe cu foi late ; peste
ele, umb re mari ş i fulliti v e llOneau ca o c av a lc adă nebună.
Hardy se llindi că cel din ma ş i na aceea n-au ce căuta spre Vllla
Reale şi ar fi fost bine să fie a ve rtizati că vor fi opriţi.
Intr-adevăr, maşina stopă, trăgînd dupi ea o mare coadă de
praf, care t r e ce a albur i e şi lungă prin unghiul farurilor. Două capete
albe ieşiră in dreptul portierelor şi voclle lor răsunară ingrijorate :
- De u nde ve niti, sen hor? Mai este m u lt pînă la Vllla Reale ?
Le ri s pun se Brenn , an unt îndu 1 el nu vor putea trece.
-

Se aşternu o tăcere grea.

Apoi Bre nn ii înt rebă de unde vin. Po rni se ră di n Brancos. Ce se
mai intimpla acolo? B ren n şi Hardy aflară iar veşti rele. O urgie
nemaipome nltli cizuse peste oraş . Panica bătea di n p l in. O femeie.
care se afla i n ma ş i nă născuse cu o slptăminl in urmli un flt mon­
.

struos. Pove_stiră eli o c hi ul său era verde şi gela tinos ca al bro a �te l or.
Capul arăt;(-prelunlf şi cucuiat ca al guşterilor. N11 avea nimic uman,
 şi moaş a , care 11 vhuse prima, se speriase atit de rlu, Incit nlcl
acum nu-şi venise bine In fire.
- Ce se aude cu mişcarea stirnitl lle lnvătltorul Pravos? A
R"isit el oare cau za riului? se inte�sl nervos Brenn.
- Se spune el da, răspunse o voce gTavl. Oameali sint revoltaţi
că nu se întreprinde nimic. Noi - explică omul care vorbea - încer­
căm sl fu�im. Avem maşini. Sîntem bogaţi. Săra cii îşi c ară boarfele
1n clrucioare şi roabe, dar n-au nici un spor la drum.
Brenn făcu contactul şi pomi iarăşi In mare viteză spre Montana.
MIInile îi tremurau pe volan. Năpasta care cizuse peste capul oameni­
lo r din acest colt al vestului brazilian îi incurca acum şi lui toate
planurile.
Se intilniră şi cu alte maşini şi culeseră cele IIUii variate veşti.
Pravos şi prietenii lui procuraseri - aşa se spunea - aparate de mă­
�urat radioactivitatea. Stabiliseră că in Brancos era foarte ridicată.
Ribeiro organiza oamenii penb-u a se opune eKOdului şi a combate
cau za răului. Incercase sl explice celor din Villa Reale că nu a\'ea
nici un r os t caranfina, i ntrucit nu putea fi vorba de aici o boală con­
t a�rio a slt Numai cauza radioactlvitifii trebuia stabiliti.

RĂFUIALA
In drumul lor se lntretăiau cele mal contradictorii veşti. Pe
măsură ce se apropiau iar de Montana, zăreau siluetele tot mal dese
ale refu�riatilor, care pomiseri ln grupuri mari, clutînd să se înde­
părteze, pe cît le era în putere, de locul nenorocirilor. In lumi�ta
farurilor, cetele apăreau fugare, alungite, asemene a unor nă-lu ci tre­
murătoare. care se frîngeau deodată şi piereau tn urmă. Se auzeau
stri�răte ascuţite, ca ale unor pisări rănite.
Brenn �ronea maşina, cu ochii du r i, fixaţi inainte, dar era atit
de concentrat, încît uitase parci de tot ce se petrecea in j uru l său.
Incetini aproape de mar�inea oraşului, de teamă si nu calce tred­
torii, care se inm ulţ l s eri . Sta lncleştat pe volan şi se dovedea din
nou a fi vil!llros şi a�ril, în ciuda ce l er aproape şaizeci de ani. Obrazul
său parcă era cioplit.
Opri in fata hotelului "Don Cristobal Colo n " şi obfinu cu greu
o odaie pentru o sumi mare.
Hardy adormise in maşină ; se trezi cu greu. Bombănea mereu
că li se va întîmpla ceva, deoarece el visase un cop i l îmbrăcat in alb.
Intrari in odaie. covtrşifi de osteneală ; Brenn privea ţintă spre
tavan şi nu a vea chef să vorbească. Hardy dispăru şi se reintoarse
Intr-un tîrziu ca să-i ad uci la cunoştinţă că a l i men tele se sc umpiseră
de trei ori fată de pretul lor obişnuit Puse pe ma să două sticle de
coniac şi bău cu înverşunare. Voia să uite spectacolul de pe dr um şi
îl iscodea mereu pe Brenn daci Alva�z o fi tot la Brancos. Se ridică
brusc de pe .scaun şi-1 întrebă unde este valiza cu care venise de la
Rio, de J�neiro. Brenn răspunse că o lăsase in maşină. Avea de gînd

13
 sll porn ea scă chiar In z o r i , inai ntea orei ci n d sosea va sul clpitanu­
l u i M a n o l l to.
H ardy nu era mu ltum•t :
- Crez i că i l vom putea pri nde ? Atitia oamen i vor doar să fu gi 1
Trebu i e si fie moarte de om pent ru un loc. Eu zic să porni m chiar
acum cu maşina i ncotro vom vedea cu o chii.
Brenn nu-i răspunse n i m ic. J ş i desfăc u guleru l cămăşii şi-i ceru un
pahar mare de coniac. l i d ă d u peste cap cu nesat. Trebuiau să-şi facă
p lanul de bătaie, deoarece altminter i p uteau fi puşi in situatia de a
rămi ne aici, unde nu se ştia ce m ai putea să se i nti mple.
Hardy il pri vea t u l bure pe patronul să u. Ochii lui sticleau cu o
expresie nouă şi ciu dată. Sta in picioare, slab şi deşirat, şi nu se mai
indura să se aşeze t a Joc.
- Ce este ? Ai clpiat ? îl întrebă B ren n acru.
- Cum ce este ? !
De afară răzbăte a z�omot de glasur i i n vuşunate.
Bren n se apropie de fereastră. Trase jaluzeaua. Străzi l e era u in­
tesale de oameni , ca in t i m p u l z i lei . M u lt i vociferau.
Bre nn se lnfioră, d ar n u zăbov i m u l t in dreptul ferestrei.
li ma i ceru l u i H ardy u n pahar de con i ac şi- 1 bău d i n cit eva i n­
�hitituri lacome. De obicei n u consum a mu lt alcool, ba chiar er a de o
sobrietate ri�idă, de nesuferi t pentru col aboratoru l său. Hardy umbla
teapăn p rin odaie şi vorbe a fără şir ; uneo ri se î m pletice a şi trebui a s ă
se sprijine de sca une. 11 în spă im întase fuga de afară. Sp u n ea obsedat,
mecanic :
- Se �olesc oraşele, senhor Brenn. Se �olesc oraşele 1 S-o ştergem
cit mai e timp. Dar pe unde ?
M a i turnă în pahare.
Bren n se imp urpurase in obraji şi privea m ai fix ca d e obicei.
Faptele î n tîmpla te li enervau, deşi parcă ii con firmau un gind ascuns.
De ce auzea m ereu numele l ui Ribeiro ? De ce i l pomeniser ă ziarele
de atitea ori? Acesta era numel e care reprezenta parcă toată suflarea
minerilor din vestul Brazil iei ?
Hardy privea cu ochii impăienjeniti. 1 s e părea el tot oraşul se
sc ur�e spr e cimpuri. 1 s e plrea c ă trupurile oameni lor sint vtăguit e,
betege. li era teamă să mai iasă afară. lşi a_m intl, ca prin vis, cu m
Porn i serl sp re Vi l la Real e şi nu izbut i seră sl treacă de zona de ca­
rantină a oraşului, acea carantin ă de care Bren n spunea că n-are nic i
un s e n s
.••

Erau pri nşi c a n i ş te �indaci i n fu n du l unei căldlri.

- E şti un mare pezevenchi, domn u l e Bren n . U mbl u pe drumuri
Pentru d u m neata de ani şi ani fără nic i un folos. Nu inţele�r de ce
nu t -ai chemat mai i nsi stent pe Al varez. Poate ai ma i aflat ceva de spre
e l , d ar n u - m i spui mie 1 Va muri la B rancos Simt că mă cuprin de u n
. .•

fel de sfirşeală.
Tăcu si se î n ti ns e pe u n divan de piele, aşeza t lî n gă peretele d in
d reapta. S� �î nde a că el este un om bun şi ci nstit, prins liră v i nă in
acest impas- �rozav. Pe drumu l care d ucea spre Port o S i l va porniseră
 desigur cohorte de r e f u giat i pentru a aj u n ll'e la ri u l Pa r a n a Se ri­ .

dică deoda tă c u o e n er Jl' i e s u rpr i n zătoare şi-1 p r i v i pe Br e n n i n albul

ochilor. I l î n t reb ă , c u reproş ş i ci udă amară :
- Ce ai vor b i t cu Al va rez l a V i l l a Rea l e ? De ce te ascunzi de
mine ?
Bren n se i n f o i e, si �ru r pe el . I l scrută cu l uc i ri de cruzime i n ochi.
Nici nu b i n ev o i să- i răsp undă acestui m ai m ufoi beţ i v, care îşi l u a se
nasu l la p u r t are. Mai a uz i o i n t reba re a p r i gă pe care Hardy i-o p u se
,

trem urind d i n creştet pină- n tă lp i :

- Ce tre b u r i î n v îrteşti cu A l varez ? De ce nu f u �re om u l d i n
Brancos ? C e s- a i ntimplat c u el ?
Bre n n nu·i răsp u n se n i c i de rind u l acesta. l i sp u se doar că vor
p lec a in t i m p u l cel m a i sc u rt. Coniacul il învioras e şi se s i mt e a in
!.tare să co n d u că maş i na pînă la ha n u l lu i Pedro.
H a rdy i i c eru să pornea scă ime d iat, deoarece nu mal p u t e a să
suport e z i d u r i le acestei odăi. Era aşa d e beat incit i n c ep u să poves­
te ască, pentru a suta oară, că s-a n ăscut l a San Franci sco, că p ă r in ţ i i
l u i i- a u lăsat o m a r e a v e re J>e care el a r e u ş i t s -o to ace c u femeile
,

şi bău t u ra. N u m a i destrăbălare a şi a lc o o l u l I-au a r u n c a t in b rate le

lu i B r e n n c are nu e r a altcev a decit un a fa c e ri s t ticălos. Ac u m i i era
,

r u şi n e că a a J u n s în hal u l a c e st a .
Se s c ul ă şi i ncep u să zgîlţîie ferestrele şi să str i ge d i n r ă s p u ­

teri, c a şi c î nd s - ar fi adresat u nei m ulţi m i :

- Să te r m i n ati odată cu afaceri l e voastre 1 F u g a d u p ă bani ne-a
n e n oroc i t pe to fi.

A rătă c u de�ret ul pe fereastră. In c e p u să joac e tontoro i ul şi să

'

stri�re că nu vrea să m o ară, deoarece est e încă tî nă r şi nădă j d u i eş te

să-şi inte m ei ez e u n cămin şi să aibă copii . Apoi se gi ndi că pot să s e
n ască mo nştri. lşi amtnti că a văzu t i n Germ a nia , printr e ornamentele
în r e l i e f ale unei clădiri publ ice, capete diforme de copi l, c u och i i hol­
bati, c u �r u r i le strimbe, care n u se p uteau închide niciodată. Nu, n u
m a i v o i a s ă aibă copii.
Se sperie el î n suşi de a m p l oarea i m a g i n i i pe care o întrez ărise ş i,
fără veste, se aruncă c u capul î n a i n te, ca un berb ec spre Bren n . Ac e sta
,

ii p r i n s e capul ca p e o m i n ge şi -! aruncă pe di van .

H a rd y se ţ i n ea de b u rtă şi sc i n c e a îngroz i t or. Mii n i l e l u i se băl ă­
b ă n e a u pe ntru a pr i n de u n spri j i n , d a r, î n des perare de cauză , incepu
să se z bată ca u n c oc o ş tăiat ş i sl b l e s-tem e c e a s ul î n c a re a ac c e p t a t
să-I u r m ez e pe n e m i l o s u l său p a t ro n.
- Vrea u s ă p lec , se zvi rcol i el, fără să izbutească să se r i d i c e .

fereşte-te, Bren n , de răz b u narea m e a . Cin d va ve n i c l i p a ră f u i el i i ...

B re n n i l prive a o biecti v , c u s t ă rui n ţ ă fără co m p ă t i m i re. De citeva
,

zile se tot i n treba ce să facă c u H ard y , d a r a c u m se h ot ă r î s e defi n i t i v

să se d escoto rosea scă de a c est i n d i v i d �răl ă g i o s. A u ze a g l a su r i l e oame­
ni l or de a f a ră şi i ntelegea tot mai b i n e că in t u m ultul i zb uc nit era
nevoie, mai m u l t c a o r ic i n d d e c a l m şi s i n g e rece. A uz i u n g l a s plin­
.

l!'ător :
- Noi caz u ri de boli de piele la Mo n t a n a . Dou ă femei au născut
fet i monstruoşi . H a i d e ţi , oameni bu n i, h a i d e ţ i să f u gi m p e a lte tă-
riiTlu rL.
.·

15
 - I ncotro 1 I ncotro 1 răs u na u c a, n i ş t e ecouri , a l te glasuri.
P l î n setele femei lor hohoteau g-rele şi prel ul\gi.
B renn a s c u l tă c u incordare. Se a p ropie de m:iSl, perfect l ucid,
şi -şi mai t urnă un p ahar de co niac. Hardy era aşa de ameti t, incit
n u - ş i mai dădea sea ma ce vorbeşte. t n găima v r ut e ş i nevrute, c u mare
compasiune p e nt ru toti ceil.tlti o am en i , dar mai ales pentru s ine.
- Vreau si plec de a ici. De o sută de ani se chinuiesc brazi lienil
pe aceste plminturl amăgitoare. Unde sdnt nestematele ? Unde
es te aurul ? U nde sint petro l u l , bauxlta, u r a n iu l ? Cine a cauzat acest
rău îngrozitor ? C ine este vinovat de acest carMgiu ?
I ncerci iarăşi să se r i d ic e , inspiimîntat de propri1le l ui vorbe.
Strigă prelungit ci vrea să plece, să fugi. I ntreba mereu de ce n-a
ve n it ind Alvarez.
In t i m p u l acesta, Pe stradi trecură camioane cu oameni. DrenA
priv i pe geam. Arătau CU9riaşi de friguri. I n mintea lui stărui gin­
dul ci nu mal poate rlmîne, d n-IU'e incotro şi trebuie si ap uc e pe un
drum si �rur, care să-I scoată din această Imbulzeall.
Hardy se ridică şi se repezi spre uşă. Brenn i l prinse de brat şi-1 îm­
pinse s pre divan, u nde căzu ca o ctrpi. Printr-lin mare efort l7buti
totuşi să se ri d ice şi încerci să-I leveasci pe Brenn cu toată puterea.
Chimistul pară lovitura ş i l i strigă sfidător :
- Ce, te-al î nc i ns, cocoşelule 1 So, so, mein l ieber 1 Nur nlcht
zu arg 1 • • •
H ardy se repezi iar, cu toată violenta, spre uşi. dar lk-ellll îi p use
piedici.
Căzu ca an sac.
Brenn rupse, pri ntr-o singuri. smuci turi. şnurul draperiei fi se
apleci să-I le ge Pe Hardy, Acesta arta ca din gură de şarpe. li imo­
biliză mîinile, cu sresturi incete, cu deplină stăplnire de sine, şi-i puse un
căluş in gllfă, făcut d in batista lui albastră d e mltase.
H ardy amuti. Buzele i se contractau şi gura ti spumega. Ochii lui
de �rinsac se înroşiră:
Brenn ieşi calm, ca ş i cum nimic ou s-ac- fi intimplat I ncuie uşa ş i
c obori cu demnitate sclrile.

FREAMĂTUL

Trec use miezul nopti i . ,

Tropotul p aş i lor s e intetea pe ca ld arimu l u liţelor. U n bitrînel cu
părul vîlvoi striga deznădăjduit şi trăgea d u pă el doi copii nluciţl, care
intrebau mereu u nde este mama lor. Bătrînul incerca s ă- i liniştească
sp un î nd u- le ci va veni şi ea ma i apoi, dar ochi i lui ioecati în lacri mi
plin�reau o d urer e pe care nu putea s-o mărturisească. O maşini ele­
�rantă trecu pe li n�ră ei în mare goani.
Din u rm ă se a u zeau gl asuri :
- Alvarez a fost arestat de don Ma rquez.

1 Asa.,�,aşa. dra��:ul meu 1 Numa i nu prea tare , (ln limba ��:crmană) .

..
 O femeie incepu si s t r l� e :
- De ce ? De ce toate aceste nedreptlţi ? I t c u n osc p e Al varez.
Pe v rem uri era un om de treabă.
Alte feme i treceau pe sub porticuri, apoi gTibeau paşii spre m ij­
locul d rum u lui şi pri veau rătlc ite in j ur. U na dintre ele o cunoştea
pe n e va sta l u i A l va rez şi povestea cu voce mcfnotonă ş i ja l nici :
- Oamenii a c eş t i a a u dus-o acum cîţiva a n i foarte gTeu. U neori
nu av eau n ic i Pentru piine. Copiif lor pu r t au hainele c u schim bu l .
Dupi o pauză, ginditoare, feme ia spuse cu obi dl :
- Şi-acum el este greu bolnav-·
- Tot i ne vom îmbolnăvi, strigă o fati scundă , car e v en ea le-
�lnindu-se din UTm ă.
N u mele l u i Alvarez plutea p e st e capetele celor care f u ge a u de
marea primejdie.
la răstimpuri nu se auzea u d e cî t p a ş i i g răbit i ai oamenilor ca o
ir i ndină tare ce bătea in i n imi. Din urmă şo pte au voci t ă r ă gă n at e .
O fa t ă paUdă spunea u nei c u m e tre că ea este vara lui Atvarez di n
parte a tatălui. D e citeva zile s e pome neşte de numele virul u i ei sub
semn ul unei SO"ave ·bănu ieli. Ea nu putea crede niciodată că el a fJcut
un rău, ştia ce om este ...
- Ce fel de o m este ? întrebă cu curiozitate naivă cumătra care
mer2ea alituri de ea.
Fata se �îndi un timp, ca şi cum o umbră uşoari şi curati i-ar fi
t re c u t pest e obr az , dar nu zise n i m ic , speriată de ru m oarea din j ur .
M e rs u l se intetea ca o furtună. Răzbeau p î n ă departe strigăte de fem ei
şi copil. Maşini iuti răscoleau acest mers.
- Ce fel d e o m e s te ? mai întrebă o dati femeia.
Ca treziti, fata spuse foarte repede J
- A lost un om chinuit.
._ Poate s-a lăcomit la ban i şi, liră să vrea, a contribuit la si-o
virşirea răul u i care acum ne dist-ru g e, zise cumltra.
Zorile mijeau î n· depărlări. Şiruri tullnui de oameni cre şteau di n­
spre orizont şi um brele lor se tntretăiau intr-o miş care tot mai v ie,
pe care so a rele avea s-o dezviluiască în c urînd pe deplin.
Pe stradă tre ce a un 'ITDP de metişi, foarte slabi şi istoviţi de
drum. Doi bărbatl tră(leau un căracior plin cu boarfe Şi unelte
de lucru. O feme i e îşi purta c opil u l în spate, intr-llll coş de trestie.
ş i păşea înainte cu stiati.

SPRE PORTO SILVA

Pornind SJJre locu l unde-şi lăs a s e maşina, Brenn se gîndi el

litri de beazi nl.
nu m a i a r e decit citiva
Pretuti ndeni oamenii uitaseri parcă de ocupafil1e lor obişnuite,
cuprinşi de panica ce se i nti nd e a ca o molimă cotropitoare. Era o
fodotă ne:!!lăl p o m e n ită . Nu dormea n i meni . Geamurile străluceau

.1 1
 apri n se. l u n a arăta p a lldll. şi a b u ritli şi s·ta t ocmai in dreptu l şiru l u i
l uni!' de p la ta n i . A u zi u n glas :
- la portile oraş u l u i Brancos, a utori tăţ i le au inceput să opreasc ă
pe refu Jl i a t i in l a Jll r e . d ar s·a i s c a t o i ncă iera re ca re s-a s-fl rş i t c u
morti şi ră n i t i . Oa me n i i s i n t a şa de i n s p ă i m i n l a f i , i n c i t pot să s ă ­
v î rş e a s c ă ce l e m a i n e b u n e ş l i fa pte .
Bren n a s c u l t a i n l i nişte. R ec u n oş t ea că a c eas t ă f u gă de u n duş­
man i n vi z i b i l era tot ce tră i se el m ai c u m p lit.
Jşi zări maş i n a, f e r i tă d u pă un zid. N u m ai avea ce să a ş te p t e
a ic i. Găsi la depoz itul de ben z i nă douăzec i de l i tri, u l t imii . S e g i n d i
a m u za t :
- A vea dreptate bezmet ic u l de H ardy . Era t i m p u l sli p l ecăm di n
M o n t a n a.
Se avintă pe d rum u l c a re d ucea s pre Porto S i l va.
- Timp i te mai s î n t poveşt i l e a c e s t e a c u copi i a l e i n d i e n i l o r , îşi
z i se e l . Obsedează mintile naive, de teap a l ui H a r dy 1
Ce prost a fost eli n -a forţat t r e cere a spre V i l l a Real e 1 Ac u m nu
ar mai fi posibi l , căci ln f a t a puhoiului ref u g i aţ i l or s-au adus, desigur,
in tli r ir i pol iţ i e neşti . . . Era, de altfel, mai aproape de P o r to S i l va .
Vedea că pe d r u m este l u me m u lt ă ş i d e acee a a puc ă pe o ca l e
IUuraln icll., ce- l sclipă de incet i n irea şi fri n a r ea neconte n i tă a ma ş i n i i •
.. . J n r ă s t i m p , H ardy dormea l a hotel, legat c u ş n urut d e l a d ra­
pe ri a aşezată în fa ţ a ferestrei. Susp ina adinc ş i bo l b o ro sea in som n.
V i s a c ă pe m a l u r i l e ri u l u i Paran a refu gi a f i i se scurgeau i nt r - u n furni­
car ne î n t rer u p !
Pe s t r ad ă m işc area se i nceti n i s e o d at ă c u a p ro p i ere a zorilor ...
Brenn apăsă crispat acce l eratoru l, deoarece ave a se nzaţi a că tot ul
s·t ă pe loc şi nu va m a i aju n ge n i c i o d ată la port.
N u se Jli n dise de mult că: ar putea să piar ă . Nu se gîndise n ici o ­
dată l a s u ferinte le celorl a l t i oame n i, deoarece se considera d i n p l ă­
m a d a s uper ioară a celor m en if i să sf' ri d ice dea s u pra legilor omette şti.
11 s u f o c a senzati a că î l vor putea a j u n J!e di n u r m ă radiafj i l e uc i g a şe
(-n u ştia de c e şi le i m a g i n a g al be n e - a uri i ) .
R o t i l e m a ş i n i i slireau peste gro p i a d î nc i .
Pr in foile l u n j!'i ş i late a l e p l a t a n i lo r. l u m i n a zor i l or se stră vezea
sfioasă şi se ridic a treptat p es te pădure. Motorul dudu i a sigur şi
B re n n i i a u z e a z�romot u t p u ternic, da r m i nte a i i era st r ă p u n s a de
Jl i n d u l că f u ll a l u i a r pu tea l u a s f î r ş i t.
li n i ştea d i n jur i i a p ă s a s u f l e t u l ş i - 1 n e l i n i ş t ea .
C u m păn i s i t u ati a c i tev a c l i pe. Se s t r ăd u i s e degeaba 1 A ces t dr um
lă tura l n i c nu- l scot ea d i n i m p a s .
I n cep u să t r a n s p i re d e enervare. A p ucă val i z a , pe ca re o s c o s es e
din !lortb al! a i . d ar era atit de nehotărît incit o aşeză l a loc. Privi
îm p re j u r c u ate n t ia concentrată şi rămase u n t i m p para l izat de nepu ­
ti ntă. In fa tă, drum u l era mocirlos, aproape i m p racticabi l . N u găsi
a l tă so l u t i e dec i t să facă cît m ai repede calea în toarsi.
Pămîntul Brazi liei ii părea n e p ri e t e n o s , a f u n di nd u - se s p re pă d u re a
tai nk ă şl,'pllnli de
pr i m e jd ii . I l era necaz pe s i ne .
 Trebuia să sca pe d e alei !
Mănoa se şi bu ne se ridicau tru nchi urile de manioc, I a r d i ncol o d e
pro f i lu l lor nu se ma i vedea nimic ; bănui a do a r u mbrel e llsate d e
ra m u r i l e dese, p l i n e de foi.
Isi a m i nti deodată c ă i-a mai rămas u n drum, u n d r u m foarte
i n t? u s t, pe care ar putea să se furi.�eze spre port u l sa l va tor.
O si n l!'ură d ată m a i fusese i ntr-o imprej urar e asemlnă toare, i n
Normandia. Comanda o companie S.S., di n corp u t celo r şa se dlvizi i
a le l! ene r a l u l u i Sepp D ietr i ch . Englez i i şi cana d i e n ii i i î nconjuraseră
din toate părti le , prinzind u-i ca pe nişte şoareci intr- o cursă. Şli C� u
că t r e bui e s ă scape sau să moară. I n d i mineata zilei ur m ăt oa re a u
contraatacat cu f u ri e şi a u im p i ns două reg i mente d e canadien i pe
pla jă. Prinseseră opt pr i zoni er i şi el a ordona t să fi e spînzuraţi. l ş i
a m intea bine, c h iar ş i acu m , de ei : cum li se ma i băl ă bă nea u trupu rile
in băt aia c urată a brizei 1 A tunc i a v u sese i mpresia că pot sl l n v i eze ,
doar vorbiseră şi fu m aseră cu citeva c l ipe inai nte ; dar, in acela ş i t i mp,
se buc ura că s i nt mort i ş i n u se mai pot i mpotrivi . l ncă u n contraatac
si şi-a u croit drum, strecurindu -se, ca u n şarpe, printre u n i tăţile d uş­
manului.
Se urcă repede in m aşi nă şi izbuti să întoarcă. După cîţi va kilo­
met r i l!h i d r u m u l pe care- I ştia.

TAINA AUTOCISTERNEJ

La trei d i m ineata. H ardy fu trezit d i n so m n d e nişt e lovituri

z d ravene in uşă. Apoi acea st a fu spartă şi dea supra sa se aplecarl
mai m u l t i oameni. Se Zl!'iiau la el c u a t î t a cu ri ozitate şi neînţele gere,
incit crezu pen tru c i te va c lipe că s- a i m băt at intr-un cabaret şi acum
i n d i v i z i i aceştia vor să-I dea afară.
l ş i det e apoi seama că prima l u i i mp resie era falsă, deoarece î şi
a d ucea aminte, ca pri n ceaţă, de c h ip u l u n u i a di ntre ei. E ra Antonio
P ravos, î n văţătorul di n Brancos ...
Chip u l lu i Pravos era alcăt uit din linii mari şi cute adinc i. Ochii
lui ardeau.
Odată cu el se năpustiră in c l ădire cîţiva oamen i hot ărlj i , gata
să se răzbu ne pe cel vinov at de calamita t e a care bîntu ia. l ncălfămintea
lor bocă nise pe scări ca o amen intare grea.
fn t i m p ce i n sotito r i i săi îl dezlegau pe Hardy, Pravo s ieşi din
odaie şi se apucă să răscolească u n gherele h otel u l ui , u rmat d e trei
m u ncitori, care-I î nso t i seră cu devotament î n zi lele de restri ş te. Sperau
să-I ��:ăsească pe Brenn . M i i ni le lor aspr e dădeau la o parte draperii le
vaporoase ; trînteau cu necaz u şi l e ; stîrniseră linişte a d i n camerele
de baie, l u c ii şi a l b e. Privirile lor s tr ă p u n g eau. U n u l din tre ei, Lorenzo,
il ru l!a mereu p e în văţ ător să facă tot ce-i stă in p u t i nţă pent ru a
dezlel!a firul acestor b lest e măţii . U n al t u l , O l i veiro, s p u nea i n surdină :
-c- Ai�s-pus bi ne , senhor Pra v os , acum citeva z i l e la i n trunire. Tre­
buie să ,_��:__�'t uturăm de j u gu l trust uri lor, B re n n , N u na, Alcal la, toţi ,

19
toti i n d i v i z ii aceşt ia, care acum aleargl in maşini rapide Intre oraşe,
sint a �en tl i tru sturilor. De la ei ne vi ne si gu r şi riu l acesta.
Pravos de schisese, ca o mi ,care suWti, o fereastri ca sl vadi
ce se mai petrece pe afară.
Noaptea pierea In vll url albicioase. Citeva ul ite ale tirgulu i se
�ol iră.
Sta In drep tu l ferestrei şi pri ve a ca un vultur oltoslt. Se mişcau
tot felul de inşi, parci rltidţi, rupti din şale. Cete mari treceau spre
b ari era tirplui. Simtea el aceste imprejudrt au ajutat si trezeascl
mintea oamen ilor obidlfl . ln frigu rile spaimei , el I ncep sl Jlldece multe
lucruri.
Aerul dimineti ! sufla incet, reavln şf primeni t parcă.
Din camera u nile se afla Hardy il skigl clon Marques, cotnisaral
solemn şi acru.
Olivelro se incrudşl cu Pravos pe sclri ; tropotea, scos d in slrite.
repezindu-se SIITe l ocurile mal ferite, unde i se pirea ci s-ar fi P• tut
ascunde cineva.
Hardy se trezi pe jumătate, all i a d upl ce il adarl cu apl rece. l i
c i ocănea i n m i nte întrebarea repetată a oamenilor care pătrunseserl în
odaie :
- U n de este Brenn ?
Deod ată îl recu noscu pe Alvarez. Arăt a bolnav, nervos. Boala
ato m ică i l lovise nec r u ţător şi nu mal avea de trăit decit foarte pu ţ i n ă
vreme. Zăcuse in spitalul din Brancos. Coborise di a p a t ş i , c u energia
înc or d a t ă , sp asmodică, pe care o au uneori muribunz i i, porni s e I n
această cavalcadă.
H o te l i er u l d a explicatii confuze şi se j u ra că nu poat e c unoaşte pe
toti cli entii care vin. H ardy sta acum, parcă prostit, p e un fotol i u ş i
b îi �ui a ceva d es p re cearta l u i cu Bren n, care este un mare co f c a r şi 1 - a
le�at a ic i, ca să scape si n gu r de radioacti vit ate.
Pravos şi A lvarez erau sclldafi i n p raf şi grăbiţi. Nein duplecati
repetau m ere u î ntrebarea care-I năucea :
- U n de este Brenn ? Cind a plecat şi i ncotro ? R ăsp un d e , senbor
H ardy, d acă nu v rei s·o p ăţ eşt i foarte rău ! Hai d e, vorbe şte odată şi
au ne mai t i ne aici. Nu vrem să mai pierdem vremea.
De a f ară se au zi ră stri găte. Apoi, ca p r i n mi nune, ca şi cin d
inima a r f i tresărit d in amorteal a d ul c e a dim ineţilor fireşti, tihnite,
se a uzi ci ntat u l cocoşi lor.
Hardy se frecă la ochi. Nu pricepe a încă prea b i n e ce se întîmplă
cu el . N u cumva m ai visa sau era pradă naluciri lor alcool u l u i ? Le
mărturi si că este inl!"fOZit de imaginea copii lor-monştri. De ce accasti
cumplită calami tate ?
Spuse :
- Să şti i cll şm echer u l a plecat c a si n u-m i dea partea de b ani
ce m.i se cuvine. Să-I p ri n de m 1
- U nde este Brenn, n-auzi ? stri gi Pravos.
Hardy intelese, in sfirşit, ce voiau oamenii. It urmire ... pe Brenn.
Incotro a l u at -o ? Spre Porto Silva 1
sfirşi�
-

, In ,:;._;: coborîri cu totii. Şeful poliţiei din Brancos le spuse el

" · '-.
r
 R ibeiro a p o r n it - o mai de m u l t pe drumul care duce sp re ri u l P a ra na,
c o n v i n s că Bren n va incerca si sc ape î ntr-acolo. A l v arez 11 grăbea pe
comisar şi se interesi daci a gă sit cumva o m aşi ni gata de pleca re.
Acesta rechizitionase un camion vechi ; îl privea lnsă foarte scept ic.
Cer u l se arăta ma i sen i n ca nic iodată, ca prevesti re a c l ară şi Jn ­
ş e l i to a re a u n e i z i le fericite.
Pe strizl, pribe�i i t r i nt i de o s te n ea l l, care adormiseră sub bol ii
ş i ch i a r pe t rotu a r e . se treze a u. O am e n i i umblau zăpăciţi ş i i nfri g u r a t i
de co lo-c o lo. Nim ic n u m a i avea PTet in ochii lor.
Fem e i l e bocea u ; lş i s tr i n gea u copi ii la piept, i m bol dite de fioru l
nivalnic ş i dureros de a -i ocroti, de a - l salva. O femei e d i n Montan a,
care loc ui se pînă acum ci te v a l u ni la Br a ncos, născuse un mon:.Uru
bicefal, c u ochii �elatino� şi p i e l ea uscată ca o gutapercl. Vestea
me r �rea di n g u ră in gură.
H ă rm ă laia se r id ic a indirjitl şi n e vo l n i c i. Multi incercau să f u gi,
dar nu ştia u încotro. Sub un port i c stiteau inlănţuitf doi lo god nid
frumoşi şi atit de nevinov aţi, de uimiti, de nein crezltori că vis u l lor
ar p u t e a să se spulbere, încît z!mbetul nu li se p u tea sti n�e de pe buze.
Aştepta u si se int imp l e cev a nedesluşit şi de necrez ut c u sentiment u l
el el sint in a fari d e acest pericol şi că se v or i ubi plnl l a moarte.
Ci neva s p une a că, de f a p t , in o ra ş nu se I v i se nici un c az d e
lm bolnlvire. Ce le p atruzeci şi dou ă de cazuri se produseserl l a p er­
soane v e nit e d i n alti parte.
A l varez a h i a mai a vea put ere si vorbească. P ravos il arătă c a mi­
onul ş i- i făcu semn să s e urce. Hardy, inel ameţit, vorbea agi tat cu
şeful politiei, un ins ro bu st şi ned orllU t :
- Se goles c oraşele 1 î l s p un e a el . Am in c ercat 9l ajungem l a
Villa Reale, dar loc a litat e a este sub carantin ă. Bren n zicea ci o ca­
rant ină n-are nici u n sens, fiind vorba de o boall actlnkă, Plrea că
ştie m a i m u lte decit Im i spunea mie de s pre cauzele el. In orice caz,
n -am putu t i nainta ditKolo de barierl şi ne-am Intors pe acelql drum.
Nu vezi cîţi oamen i se înd reaptă spre · port ?
Stlitea u amin doi in dreptul intrării hotelu l ui. Pravos flcea semn
celorl alti să se l!răbeasci.
- Al călătorit tot t i m p u l cu Bren n ? lntrebă şeful poliţiei.
Apoi se intoarse spre Pr a vos, ca re se u rcas e in maşină. şl-1 stri g ă
si mai aştepte c iteva m in u te.
- Da, il rlispunse H ardy. N e-am inti l ni t acum citeva zile la hanu l
lui Pedro. Aveam vorbă cu B re n n să ne vedem ac olo pentru a p un e
la p u n ct afaceri le, mai ale s c ă l ipse a de mult d i n regi une. Şi a v r u t
să mă tra l!l pe sfo a ră, ca intot deauna. T re bu ia s1 mergem la m l nele
de ma n�an , dar. Intre timp, c i n d p a ni c a a c reat toatl acea s tă atmosferă
de haos, ne-am răz �ind lt. Daci aş fi ştiut ce se i ntimpll pe - aici, nu m ai
m ă rntorc eam in ruptu l capu lui.
Şefu l poliţi ei curml vorbăria l u i H a rd y fără să- i răspundă. Il in­
trebi răstit :
- Eşti sil!ur că Bren n a f u J:rit spre Porto Si lva ? Cum de al rl m a s
singur ? Te-:âm l!ă s it legat cu şnurul d e la d ra p er ie . De ce v-afi cion-

21
 dăni t ? H a i , nu te m ai u i ta aşa l a mine, c ă pot să In torc foaia, Spu­
ne- m i, unde est e Bre nn ? U n de s-a asc u ns ticălosul ? Vorbeşte 1
- Am m a i spu s-o . Z i c e a că o po r n e ş t e spre Porto Si l va. Voi a si
scape de ac i ş i altă p o s i b i l it at e nu vedea. Spera că va pri n de vasu l l u i
�\ anolito. N u mai ştiu d e c e m-am c er t a t cu el. Poat e P e o chest ie de
bani. Ti p u l vrea să-mi sca pe d i n m ină , ca să mă tra g ă pe sfoară.
H a i de dom n·u l e, n u-ti pierde vremea, se adresă el pri p i t com i saru l u i ,
,

i ndemni n d u - 1 spre camion, cu obrăz n icia befi v u l ui care nu s - a trezit

'

înc ă c u totu l din ameţeală.

Hard y s u st i nea cu tărie că vrea şi el să-I pr i n dă pe pat ron u l să u
p entru a-i scoate măselele. Cînd maş ina porn i , oam e n i i care aşteptau
pe tro tu ar e o ur m ăr i ri u n r ă st i m p ; stri gau şi s e ru gau să fie luati
ş i e l, î i n umea u pe cei din camio n ci i n i . Şeful de p o l i ti e le rispundea c ă
au de urmărit u n i nfrac to r periculos. C inev a îi strigă că p iere lumea,
iar lor le a r d e de aventuri.
In ca m i on , H ardy i se adresă l u i Al varez, c are sta în ti n s , pa l id ,
cu răsuflarea n esigură. I l in treba mereu ce i s-a întîmplat şi ce a
vorbit cu el Brenn l a telefon , A l varez răs p u n d ea în şoaptă, incit H ard y
abi a-1 a uzea.
Străbătuseră oraş u l . Pe şosea l u mea se rărise. Hard y s e aplecase
cu urechea spre gura l u i A l varez, care işi venea u neori i n fire şi pro·
n u nta vorbele mai desluşit.
- E u n u m a i am m u l t d e tră i t. Sînt victima proprie i mele încre·
deri... Şt ii că acum vreo două luni nevasta l u i Ribe ir o a născ ut u n
făt monstruos ...
H ardy se c utre m u ră. Ochi i l u i a l b a ştri, şterşi d o b în d i ser ă un l u c i u
ciudat. Pieptu l l u i A l va rez se u m f l ă deodată, ca şi c u m ar fi î ncerc at
za d a r n ic să aspir e aeru l de care ave a n e v o i e. M i i n i le l u i se i n c l e şt a r ă
pe brat u l l u i H a rdy, care ş i- 1 r et r a s e î n f ric oşat. Ş e fu l po l i t i ei tăcea,
retras într- u n co lt.
- Şti i cu m s -a irnbol năvit M i gu el San k a ? o f t ă A l varez d u pă ce-şi
rev e n i d in c riza de sufocaji e. ( Mi gu el Sanka fu ses! şofer la autoc i s ·
terna dăru it ă ora ş u l u i de firme l e a me r i c a n e . Pi e ri se d i n ca uza u n e i
bol i ci u date, pe care d o c t o r i i nu o d i a g n osti c a s eră ) . Avea in u l t i m a
vreme bănet mult ş i petrecea nQapte d e noapte.
l- am înt re b a t d eseori de un d e are atiti a ba ni şi m i - a s pus c ă
,,re c l a m a s e p lăteşte bine" . Zicea că nu fac e rec l a mă cu vorbe, ci c u
m i ros-u r i frumoase. N-am pricepu t l a ce fac e a l u z ie şi m i - am z i s că - m i
vorbeşte în şarade. El, sărac u l, spu n ea î n să a d evăru l gol - go l u ţ ...
CamiQnul mergea in plină v iteză spre port. Er au pînă acolo ciţi'> a
z ec i d e k i lometri.
Alergau obsedaf i de gi nd u l că Brenn ar p utea să scape.
_ Se auzi >ii' r gla s u l l u i A l varez :
..;_ San'ka a l ucrat vreo doi a n i pe autoc i sternă. După c e a m urit,

""-l ?\� - � -�, c "

���� --\.._./
a venit l a '" i n e dom n u l Brenn. M i -a făc u t o prop u n ere . Zicea că o
m are societ ate americană de cosmet ice şi parfum uri sintetice fa c e
re c l a m ă i n tr- o formă deosebită. N u cu vorbe. c i a l tfel . Şt itJ că Braz i l i a
a fost i n v a d a tă d e a f i ş ele de rec l a mă a l e m u l tor fi r me stră i ne. M - a
i ntrebat d a c ă vrea u sli-1 a j u t. N u ştiam c e să cred . Er am la a n a n gh i e . . •
N -a m i nteles c u m l -a ş p u tea ajuta eu in aceast ă treabă ... Era m doar
şomer . • . Mi-a s p u s să m ă d uc c h i ar a doua zi l a b i rou l m u n ic i p a l itătl i . .•
Să cer să fiu a n �ajat in locu l l u i S a n k a . .. V a i nterven i şi el. .. �int
c a m s u p erstitios d i n fire ş i - mi z iceam el m a ş i n a de stropit poartă
� h i n i o n, d in momen t ce fost u l şofer .. .
In seara aceea am ră mas foarte t u l burat pentru că ...
nu se auzi c i t eva c l i pe, Al va rez a răta o bosit.
G l a s u l şoptit
vlă�u it. Făcea aceste mărt u r i s i ri c u m u l f u m i rea om u l u i care işi des­
c a rc i conştii nta d e povara unui mare păcat. Ochi i i i l u ceau u neori
stra n iu.
- Sear a m-am i ntors i ar acasi cu miinile goa le... Cop ii i mi
aştepta u c u p r i v i rea rătă c ită de foame. ci c i n ev a
l - am spus sotiei
i ntervi n e c a s i f i u a n �ajat in locu l l u i Sa nka... E a m i - a a m i n t i t el
n u se ştie n ici astlz i c a re est e p r i c ina morti i l ui S a n ka .. . dar . . . dar
poate că n u - i n i m ic a ltceva d e flcu t şi, vorba aceea : v i i i c u v i i i ,
mort i i c u morti i .
L-am căutat a doua zi pe chimistul e l ve t i a n . Sta ţeapă n i n
dreptul biroului d e u n d e l şi co n du c e a afacerile... Mi- a spu s că ţine
să fiu n u m it in locu l l ui Sank a pentru a - 1 ajuta si facă o rec l a mă."
parfumati. Trea ba, m i -a expl icat e l , e ste cit se poat e de s i m p l ă :
treb u i a i ntro d u s in i n terioru l a utoc i sternei u n m ic cont e i n er, d i n c are
se desr�fă treptat su\lstante ce d a u apei u n m i ro s p l ăcut.Im i z icea
că operati a aceasta n u trebui e făc u tă decit o d ată la cite va l u ni ş i
ti e fiecare d ati va avea el er i fă să mă ajute. C u Sank a a colaborat
n
i acelaşi fel .
De aceea m irosea aşa frumos c i n d t rece a maşi na, i a r pe bot ul
a u toci stern e i era î n scr i s ă rec l a ma cores p u nzătoa re a f irm ei de cos­
metice. Tot oraşul d e v i n e înm iresm at c a un tra n d a f i r . ..

Totu l era să păstrăm cel m a i depl i n secret asup ra aceste i ches­

t i u n i . N im e n i nu trebui a si a fle cum se parfumeazi a p a maşinii.
M u n ic i p a l itatea işi înc h i p u i a că e r a vorba de o s u bstan ţă persi stentă.
cu care fu sese l ă c u it, incă de l a construct i e, i nterioru l autocisternei.

M i - a oferit bani, m a i m u l fl decit am a vu t vreodată.

Şefu l pol i ti ei Intrebi :
- Voi a deci s ă n u spu i nim ic d espre con t e i ne r u l acela ?
- N u în tele sr c u m d e s- a e x t i n s b o al a radioacti vă la m i n ele de
man�an, i u terven i Pravos t u l burat.
- Cirte ştie. Multi m u nc itor i d e acol o aveau f a mi l i i l e l a Brancos
şi locuiau> ·slptămîni i n tre�i i n o ra ş , observă şeful politiei.

23
 - După v r e un an şi c e v a am inceput si m ă si mt d i n c e i n ce
ma i p rost. .., conti n ui Alvarez. Mi d u rea cap u l şi-mi e ra u incheie t u .
ri i e de c oei -.B re n n m i -a dat ba ni m ulti, c are m i - a u a d u s m t m a i
nenorocire. A u r u l , p i et r e l e sc ump e , m i nele bogate n-au ad us B raz i l i e i
decit nenor oc i re, spuse e l in şoaptă ·adinci..
Perfidă reclamă pa r fu m ată . ..

I nte rv e n i P ra v os :

- Abia după ce femeile a u fost lovite in masi de acest riu ,

a l e clre i prime sem ne s-au arătat mai de m ul t cind noi n -a m şti u t ,

s ă le infele�em prici na, au inceput autorităţile si vorbeascl despre

o p o s i b i l i e p i demie, despre necesitatea de a se l u a m ii.s u r i .

- Asta aşa e 1 intări Alvarez.

- Femeile l ehu z e , conti nuă Pravos, se s i m t ea u foarte ri u şi
unele di n t re ele mu reau l a citeva zi l e după n aştere. Groaza cupri n­
sese Pe oameni.
Deasupra cap u l ui no st ru se stri n geau nori gr e i . Au apl rut pri­
mele cazur i de îmbol năvi re şi l a m i nele de manga n ale societăţ i i
O vera l l . To t O v er al l încerca să c o n c e si o n e z e n oi m i ne. Mu ltă vreme
" "

s-a crezut că sint mine d e fosfatl . dar in u ltima v re m e a tra n spi r at

că ar fi vorba de mine de uraniu .•.

Hardy tres ări şi spuse pătimaş :

- Acum intelee de ce B r en n îl cău ta mereu pe A l varez. Am
b ă n uit tot ti mpul c ă m i asc u nde ceva şi-mi e ra mare c i ud ă pe el.
-

Ba n di-t u l incerca să f u g ă şi voia să ştie dacă proced e ul său ticălos

a rămas tăi n uit.
Cu ochii in altă parte, Alvarez spuse :
- Eu a m căzut la pat. Nu mJ. m a i p uteam clinti.-
H ard y s e ap r opi e de Pravos şi-1 intrebi cu glas hotărît, î n t ă -

rî tat, d ar i n c i nesigur, d e pe urma ameţe l i i :

- H ai, spune, ce s-a mai î n t î mp l at apoi ? Ce s-a i n t i mp l at ?
Pravos c o n t i n u ă cop l eş i t :
- In lunile acestea, Ribeiro, c are a trăit multe dureri ale lui şi
a l e a lt ora, s-a ridicat ca un vultur. A or �a nizat o p u ternicii. mişcare
a muncitori lor d e l a m i n ele de m a n j!a n , apoi a venit la Brancos.
Jşi fă c eau focu l cele m a i n ă st r u ş n i c e versi uni : că ar fi o gra vă
ep idemie sau poate un f lagel necunoscut p î n ă a st ăzi , produ s d e vre u n
m ic r ob d in ju ngla brazi l iană. Eu şi R i be i r o er am î n s ă de altă părere,
căci multe l ucru ri ne pă r e au suspecte. Faptele trebuiau l ămurite .
Mi-am amintit u n u l din profesori i m e i de la Universitatea di n
de
R i o , un om cu vederi înai ntate şi totodată u n f i z ic i an pricep ut, d e
care mi le�rasem f oa r te mull l-am scr i s să vină la Dr an c o s , ară­
t i n d u 1 situatia �r re a in c are se z bltea popu l aţia,
-

1 Q timiJul a c esta mişcarea l u i Ribeiro se t r an sfo r ma se Intr-u n

,

ta l az enorm;· d ar eram orb i in fata pericolulu i ce ne secera in fiecare

11. El se preze n ta acum şi sub i n flfi şarea boli lor c a re se risplndlserl
la ma t u r i , ca şi a a vort u r Hor frecvente ale femeilor lnslrci nate.
Noi umb la m �rei, c a de plumb, cu sufletel e intunecate, firi al
şt im incotro si ne îndreptăm priviril e chinulte.
Sosirea profesoru lui a prod u s o i nviorare. Adusese eu el un
aparat de ulti m ul tio pentru măsurarea radioadi vitlfil aeru l ui. Seara
se lăsase d e mult cind a m ieşit cu p ro fesoru l şi
cu Miguet pe s t r ă ­

zile ora ş u l u L Aştepta m cu lnfriprare să vedem incotro va i ncli n a

indicatorul aparatului.
Me r ge a m pe furiş, pentru a nu atrage oamen i l or atentia.. De la
v
lru:eput, indicatorul dozimetrului do edi că radioadl vitatea mediului
era crescută m u lt peste l i m it a normală şi întrecea considerabil nive l u l
nevlUlmător. In centrul oraşulu i, aparatul Indica Iona c ea m ai peri­
culoasl, In timp ce pe la periferii şi I n parc u l ca re Inconjur! micul
lac natural di n sud, ni velu l de rad iafi i era mai mic. N u am p utut
însă st a b i l i de la I nceput un punct de m a ximă radioactivitate, p e n tr u
a se determina obirşia fe nom en u l u i d l an ă t or.

Am u mbl a t multe nop f i toti trei pe străzile di n Brancos. Oraşul

era trist. Tihn a de o d in l oarl, c are te flcea sl bănuieşti Interioare
f a m i l i are, d ispă ruse ; nu se mai z ăr e a u decit l u m i n i miel, ferite, ca
şi cind o a me n i i s-ar fi ascuns de urgi a de afarl.
Era m şi no i foarte obositi, dar nervi i ne era u aşa de stîr n i f i ,
Incit am avut e n e r � i a si di sc u tă m ceasuri întregi datel e cercetiril
no a s tre . Vă voi s p u n e c it e ceva di n ce am vorbit în nop t i l e acelea.
Imi a m i nt e s c şi ac um m u l te l u cr uri :
- Cum de nu ne-am gi n d i t mai de m ul t 1 i z b u c n i s e intr-o se ară
M i �u e l. Bol i l e ac est ea ş i scăderea n at a l i tă ţ i i sin t i n mo d evident
efectele ra d i o a c t iv i tă t i i Totul e acum l i m pe de
. ,

- Tot ul ? Nu ch iar to t u l 1 i n terven ii eu. De und e vine radio­

ac ti v i t a te a ace asta ? Ce a provocat-o ?
- Aşa e 1 întăr i cineva. N umai d acă vo m c unoaşte cauza rău l u i .
vom putea să- I înlătură m .
Pabl o Pi na, un bătrîne! u scăfiv, s e amestecase şi el i n v orb ă :
- Cauzele pot fi m ultip le. Am c i t i t zilele aces tea I ntr- o re v istl
el ex p er i en t el e cu bomba n u clea r l ln trepri nse de a me r i c a n i i n
Pacific au produs p lo i de cenuşă radioactivă pînă ŞI in Mexic.
- Dar l a noi procesul e p er sis ten t mai mult, se şi intens ifică,
,

remarcase Mi guel. Nu cred că poate fi consec i nta u nei ploi rad io­
act i ve Izolate.
- S-ar p
ă re a el de vin ă sint prospecfiunlle, c a re se fac la noi
pe 0 r
sc a i tot mai Jarl! ă , s pu se i eu. Unele sisteme se bazeazl doar
pe fo los i re a de m ate ri a l e radioactive.
- E Pllfin p ro b a bi l , observi profesorul. Prospecfi uni se fac doar
şi tn alt�> 'Jot � ri i n Brazilia. Totuşi, numai ac i s-a Ivit calamitate a.

25
Ce a m a l m are i ntensi tate a ra d i a ti i lo r se constati i n centru l oraş u l u i ,
deş i cele ma i apropiate prospect i u n l s-a u făc ut, d upă cite şti m , la
vreo zece k i lometri de B r a nc o s ..•

Dezbăt usem m u ltă vreme noua fată su b care se prezenta u acu m

î ntîm p lări le d i n oraş. Aparatul n e aj utase si facem o desco peri re
de m are însemnătate, dar nu ştiam i ncă cum s-o interpretă m.
Oamenii aflaseră de rezultatu l primelor noastre ieş i ri . U n strigăt
de re voltă c utrem uri i ntre�u l Brancos. M ul t i ieşiseră pe străz i, in
p i lcurl dese, foarte a�ifafi, palizi , nedormifi. Acu m i ntelegea u toată
Jrrozăvi a situatiei lor. Malad ia atomică, moartea atomică, l i pîndea
pe toti. Avorturile feme i lor, naştere a prunci lor monstruoşi, bol il e de
piele deveniseră pe dep l i n expl icabi l e. Femeil e noastre aveau să ffe
st�r i le. R i beiro izbucnea uneori in hohote de p lins, a mi n t i n d u-şi de
l nfăfişarea fitu l ui născu t de Maria.
- Am auzit o le�endă despre un copi l care a s a l vat poporul
după ce b un icul său 1 -a sacri ficat, spus e H a rdy intr -o d o ar ă.
C e vrei să spu i cu asta ? il întrebă rece şefu l pol itiei. Nouă
n u ne arde acu m de poveşti ... Lasă-1 pe domnu l Pravo s să poves­
tească totul. Unel e d intre acest e î ntîmplări i m i s i n t cu nosc u te, dar
l i n si aflu amănunte ...
H ardy 11 I ntrerupse , c u o urmă de amefeali in glas :
- Eşti u n slujbaş conştiincios, d ar u i t i că a i pute a si pieri şi
dumneat a. Vor p utea fi răscumpă rate vreoda tă toate ac e st e cri me 1
Pravos ii răspu n se calm :
- Poate că da . Sacrificiu l nostr u va fi o bună povafă pentru
u mani t ate. Oamenii vor deveni m a i c larvăzător i şi n u vor mai l n ­
�ădul repetarea u nor a semenea u n e l tiri mo nstruoase.
Se aştern u o tăcere adî ncă. Apoi Pravos reincep u cu voce
pripită :
- Am i eşit, cu m vă spuneam, c i teva seri de- a rindu l c u apara t u l,
orientiadu-ne spre zonele cu intensi tatea radiaf i i l or ma i ma re , c u
t oa t e că n e dădeam se am a de peric o l u l pe care-I prezintă această
acti u ne pentru viata noastră.
In sfîrşit. profesoru l a p utut stabi li că i n aprop iere a garaj u l u l
u n de se adăposteşte a u tocistern a nivelu l radiafii lor e r a de sute d e
o r i mai mare decit in a lte părli apropiate. De altfel , aici, printre
şoferi, boala atomică făcea rava�i i.
Ne-a m a propiat şi a m constatat că autocisterna constitu ia o
I ntensă sur să de radiatii. l - am povestit pro fesorul ui despre aşa- z i sa
.,rec lamă parfu mati", şi e l a făcu t imediat legătura cu acea stă pu­
ternică emanatie . Şoferul care l u ase, de pufină vreme, locu l lui
A l varez - inter nat l a spital - nu ne-a p utut d a n ici o e x p l icafi e.
Am a nu nt�f pol itia. Tot oraşul era răscol it de emotie . I n sflrşit,
 A l varez a depus in fata noa s tră mArturisirea pe care a ti auzit-o
a di neauri .
Bre n n i l fă c u s e , fără si ş t i e , u n ea l t a u n e i a c ţ i u n i m ons t r u o a s e.
Abia in u l t i me l e zi l e începuse si b ănui asd şi A l varez c u m stit e a u
l ucrurile şi se l! i ndis e să a n u nte a u tori t ă ţ i le. N u pri c epe a însă - ia r
noi mai p u ti n - sco p u l acestei crime od ioa se .
In c e- l Priveşte pe pro fes or, el îşi făcuse cu pt'iso si n tă datoria
şi s- a intors l a Rio.
H ard y i nter v e n i :
- Bren n U nea totdeauna la el o val i d, al cărei continut i l
tăin uia . O singură dată am zărit acolo nişte ciuda·te conteinere
cenuşi i .
Şeful politiei arătli cu deget ul in faţ ă. C rest e l e verzi ale p l ata­
o i lor stăteau in l u m i n a străvezie a soare l ui ca o sp u m ă dantelată ş i
stră luci toare. Se a p ro pi a u de riul Parana.
Se ri d i că i n p i c i o are şi strigă şoferu l u i să se grăbească.
Pe m a l u r i l e apei se scurrzea o m u l t i me pest riţă , re pe z i t ă. Treci­
tari obositi îi priveau cu in vidie şi le făcea u semne vagi.
In Por to Si l va e ra o în g h e s u ia l ă ne i nchi puită. H ardy desl u şi
i ntr- un loc urmele r o ţ i l or de c a u c i u c a le maş i n i i l u i B ren n . Cami oncta
se n ă P u s t i ina i n te c u at î t a putere, incit era gata s ă se răstoar ne. De
pret ut i n deni se auziră strigăte de u i m ire. P ravos i ntreba p e t recători
dacă n u I-a u vă z u t pe R i b e i r o . Cei c ar e se în drepta u a c u m s p re ri u
n u - l văzuseră. Se s p u nea însă că s e af l a î n tr - o urmări re c u mpl i tă.
N imeni nu şti a sigur d e sp re ce este vorba. Jn văz duhul arzător p l u ­
t ea u at i tea şti r i de tem u t, inci t cea m a i m i c ă vorbă stirnea î n m i n tea
o a m e n i lor s pa ime de moarte.
I nd i a n u l care povestise legenda m a n i o c u l u i i n d i m i neat a ve n i rii
l u i B re nn porn i se sp re rî u pentru a co b or i spre al t ă regiu ne şi a se
i n fund a poa te pe n t ru to tdeauna în um bra pădurii tropicale, in locu­
r i l e care s c ăp a ser ă d e tîrnăcop ul şi tract o a rel e a lbilor. Voi a să f u g ă
de u r2 i a c are se abătu se peste tot. 1 1 îngrozea gin d u l că fem ei l e
n u vor ma i n aşte c o p i i şi i nim a l u i c a l d ă şi i u b it oa r e s i n gera. A l b i i ,
m et i şi i , i n d ienii cobora u intr- u n v ă l m ăş al! neintre r u p t de-a lungul
m al urilor, striv i n d u- se, d ar nime ni nu ştia care este ca lea salvării.
I n d i a n u l a j u nsese acu m pe m a l . Se ţ i nu un t i m p d up ă o c eată
ca re voia să tread1 pe celălalt ţărm al riului, pe o plu tă, dar, pentru
c ă n u se ma i 51;ăsi loc pentr u el, răma se c u g ura căscată, t e m ăto r
că nu va m ai putea părăs i aceste păm î nt uri . De pe c el ă l a l t m a l se
a uz ea u s t ri gă t e ascuţi te şi impuşcăt u ri . Vreo i ncăierare ...
J n aces t t imp, cam ionu l i ntră i n c u rte a ha n u l u i l ui P edro.
Prezenta şefu l u i po l it i ei , don Ca ndido Marques de S ouza, făcu
ca tr�otele să se rzo l ea sc ă i m e d i at de adormiti şi bo l n a v i . U n i i u m b l a u
stin ghert şi' inerti, iaF a l f i i se t i r a u a n e voie spre garduri le cur ţ i i.

27
R a rd y voia tocm a i sli coboare, Jnsă, I n a i n te de a o face, se intoar se
sn re A l v a rez : 1 1 vlzu g a lben , cu ochi i lar2 deschişi , intins de-a l atul
pe podea ua c a m lonetei.
Murise fă ră ca cineva sl-şi dea seama. i n timp ce Pra vos vorbea.

URMĂRIREA

Căutaseră m u lt, i stovitor, pretuti ndeni. Ribeiro l i insu fletea .

Treceau pe l î n gă şi ruri l u n g i de case cu l u m inile stinse. Căl�ura
de acolo nu-l m ai chema Pe R. ibeiro ; nu-şi mal lnchl p uia.. ca i na­
int e a na şterii l u i Dom in go, leagănul alb a l cop il ul u i nevinovat :
vedea că zimbetul s en i n a l pruncil or se strîm bi, el ochi i l or puri se
tulburi. Voia să p u n ă capăt tlclloşiei, si răzbune mii l e de tr u p ur i
nenoroc ite. U neori făcea gestu ri mecanice şi arăta mereu, cu mîna.
drept înainte, acolo u n de dr u m u ri l e se tncruclşau : odată ce ajungeau
tn locul acela, nu zăreau tnsă decit formele amăgitoare ale tnchipu irii.
Unde se asc undea B ren n ?
Rlbeiro pri vea încru ntat. N u-şi mal ri d i c a firele de p!r i n ci r­
liontat de Pe fruntea bombată. Ochii lui m i c i puţin p ieziş! scormo­
,

neau Intunericu l. fata lui părea sculptată in bronz, atit de d u re 1 se

incondeiau ac u m trăsiturile. Gura arăta ca o linie aspră, săpată msl
jos de d un fZile amare din margini.
El se flnea mere u i n frunte, şi mersul lui se scu t u ra repede, ca
al l n d ie n i l or ; cind se pornea să a l e rge bitea Iute plmlntu l şi toti
,

ceilalti rămîneau in urml.

Din locu l de fru n te îi striga pe întrecute Pe aceia care m e r gea u
în u rmă, Iar un indian il răspundea pri ntr- un ţipăt de pasăre. Oameni i
care-I u rm au dădeau mereu buzna inainte, cu risaflarea la gură. Se
porne au iarăşi şi iarăşi.
Ri beiro răsufla uşor şi se avlnta mal departe. flacira dreptăţii
ti lucea in ochi. Ta tă l său, R icardo, luase parte la m a rea răscoală a
A l i a n t ei pentru eliberarea naţională, d inai ntea celui de-al doilea
răz boi mondial, şl·l I n sp i ra s e spiritu l de l uptă, d irzenia de nelnfrint.
Era. atît de indirjlt, incit vorbele d e d udă cloc:oteau in glasu l
lui. l ş l în d e m n a mereu soti i de drum :
- Haideti, oameni bun i. N u mai poate fi d ep arte 1
Rostea cuvintele scurt şi cu hotlrire nestrimu tatl_
In totul n o pti i ajunseri la poarta hanului lui Pedro. fugiseră
p î n ă aici ca o vijelie vlnătl şi minloasă.
l ncoltfrl hanul d i n trei părţi, dar Brenn t rec u se doar Pe acolo
ş i -şi p ierd u s e urma t n v a le, poate de-a lungul riu l u i Parana. Citi va
t re c ltorl văzuseră m aş in a albastră, aerodinamici, d ar n imeni n u
p utea să�·spunl c e va si gur, pent ru el a cest eveniment părea prea m ă -

�����J0
 runt fatl d e primejdia morţi i atomi ce. l ntrebase de vasu l l ut M a ­
n o l i to : aflase el nu mai o p reşt e t a Porto St i va şi p l ec ase g răbi t mal
departe.
Ribeiro il urmărea insi c u i ncipit i nare . Cobori, i n sotit de c i n d
tovarăşi avl n tati şi sprinte n i, spre vechi u l d e ba rc ader al corpului d e
pazi teritorială. infi i ntat de portughe z ! la m ijloc u l secolului trecut.
Ves til!iu l acesta le a min(i că a ici u n d p i ta n portughez a masacrat
sute d e i n dieni, pe care il lnv i ta se l a un ospăf. Se mai v edeau punfile
putrede ale vechi l or locuri de debarcare. Prin iarbă se zăreau eule
ru lli n lte, buclti de odllo a ne imbibate in smoali.
AeraJ fierbinte se legăna parci printre liane.
Dinspre s ud venea in t r-alei un drum vechi de care. Ribeiro
zllrise p ri n noro i urmele cauciucu ri lo r u nei maşini. Se rep ez iră toti
intr-acolo, s t r î n ş i in ceată d irz i ş i viforoasl. Erau ate nti la fiecare
m i şc a r e, l a f i ec a re fo ş n et , la orite c ricnU u ră , la ţipăt de p a s ăre , ta
u r l e t de fiară, incordindu-şi t o ate s imturi le pentru i scod irea m i i lo r de
ascunzi şuri posibile.
Un cird de patol zbu ra deas upra capetelor lor.
to ată ziua dupl urmel e de m a ş i nl, care dispărea u şi
Umbl ari
reapăreau mereu . Ri bei ro c u noşt ea foarte bine automobilul c h i mi s tu ­
lui şi se jura ci i-a zărit di r a. Drum u l era frămîntat, zv î rco li t parcă,
intors in repezişuri şi băltoace.
Noaptea i -a prins pe drumul că u t ă r i i atit de frin(i de osteneală,
i ncit s-a u trintit l a pămî nt şi au adormit c u toti i.
A doua zi, în z ori, au auzit un z go m o t parcă de m a şi ni. li mîna
inainte. Osteneala celei de-a doua zile a fost şi mai �ea. U m b l a u

ru pti d i n şale, aplecafl, lnveninati de ace st mers d e- a su rda. lşi

a r u n c ară unii a l tora î nv i n u irea c:i s - a u pripit s ă apuce pe o ca l e
greşită. N uma i Milluet Ri beiro nu se descuraja.
Păsări colorate tirra u printre ramurile pleto:JSe a le ba nan lerilor.
In zi u a a trei a nu ma i găsiră n ici o urmă. Pe l a pri nz , d i n spate
se auzi deo da tă l i mped e mot o r ul u n ei al te maşini. Nu era lnsă auto­
mob i l u l l ui Bren n, ci a u toc am i o n e ta di n Montana.
Recu noaşterea a fost ca un strigăt de înviere, de indemn ni­
praz n ic in urma tică losu l u i . N u , nu putea să rez i ste mai m u l t de
c i teva zil e in mijlocu l naturii vitrege, cărei a el inc e rc ase să-i sti r ­
pească p u t e r ea lleneratoare a v ieti i. C ursa conti nuă infi erbintati.
Pe seară găsiră maşina l u i Bren n . O pără s ise fiindcă i se termi­
n a se ben z i n a . Probabi l că î nc e rca să î na i n t e z e pe jos, pri n regi u n e,
sp re o local itate de u n de m ijloacel e de locomoţie ar fi fost mal l esni ­
cio ase. N u e ra uşor h1 aceste J ocu r i . Sa u poate îşi închipuia că se
poate ascunde în pădure •reme indelungati ?
In maşinii nu glsiră decit o hai nă de sport şi e pere che de
ochelari -�' rezervi. Caroseria era pl ină de pcaf şi noroi.

29
 Au f i n ut un sfat sc urt şi s-a u d e spi r l i t in echi pe de urm lhin.
R i be i ro a l u a t - o s p re s u d- est. peste o c î m p ie străj u i tă d e s ite rare d e
p ă d u re. A nt o n i o P ravo s apucase sp re nord.
Nu voiau să p iard ă nici o c l i pă. Trece au pri n locu ri si nguratic e
ş i r ăz lefe, pe u n d e n u ma i fuseseră d e m u l t oamen i . Ac i creşte a
vegeta t ie g ra s ă, bogată. U neor i l u m i n iş u r i l e se oprea u i n pereti I n a l t i
de umbră.
So arele a rdea. I n ec h i p a l u i R ibei ro mer�e a Fern a n d o, u n i n d i a n
foarte aj!'er. Z i cea c ă u m b l ă pe u rm e d e paş i , P e care ce i lal t i n u le
vedeau de fel. Au trec ut reped e pest e o c i i ni f o a rt e mocirloasă,
s t ă t u tă, n esuferită. Au d at d e o p a rte l i a ne. S p i n i i u n or pla n te agătă­
t o are le-au ln s i n l!'erat frunti l e. Au călca t pest e foi l a t e şi m ustoase.

BRENN

I n d i a n u l mergea c.a tras de un f i r. Apoi au văzut şi ceilalti urma.

se a uzea n i c i ră s u fl a r ea.
S -a u ti rit pe f u r i ş, ca f i a re l e. N u l i
Fernando a văzut primu l u n om nemi şcat, i nti n s l a rădăc i na u n u i
arbust. Dormea ? Ochelari i îi sti c l ea u pe obrazu l g a l b e n .

S -a u apropiat in tăcere des ăv î r ş i t ă . R i be iro tre m ur a. Păşe a in'"et

şi p reca u t , l!'ata să i a atit u d i ne de l u ptă dacă omu l trintit pe jos s- ar
fi r i d i c at impotriva l u i.
I n d i a n u l f l u i er ă i ncet. N u , o m u l d e jos n u se pute a r i d i c a.
Se apropi ară toti : n u se auzea n i m ic i n j u r, doa r răsufl are a lor
pri pită. l nconju raseră pomul intr-u n cerc, ca re se . strlnge a i ncet. d ar
sij!'ur. Foşnetul frunzelor trecu prin tăcere, c a o amenintare. Ribeiro
tres ări . Ţi ne a m i n a pe revolver. Ma i făcu u n pas.
Priveau ţi ntă. Cel c u lcat l a rădăci n a pomu l u i era Bren n. Il cu ­
noşteau. Ce i se intimplase ? I l muşcase vreo vi peră ? U n u l di ntre
ei i s e aşezi d re p t in fată. Bren n ţinea oc h i i desc h i şi . Ribei ro era
sil!ur că priveşte sp re ei, dar parcă n u se putea m i ş c a In sflrşit, .

nec l i n t i rea se c urmă ; trupu l tresări de citev a ori, scuturat d e con­

vulsii.
R i beiro se repezi spre el ş i i se uită drept in ochi . Bre n n il privi
rece ; apoi s e s uc i ta re, de citeva or i . P ri me le cuvinte v e n i ră cu
tot u l neaşteptate, pe j umătate iron ice. Ş o p t i :
- Mai c i n t i d i n chitară ?
- N u chitara m - a făcut să te caut, t icilos u le 1 izbucni Ribeiro.
- De ce ai făcut asta ? st ri g ă u n i n d i an.
Chi m i st u l i l privi c a o f iară r ă n i tă care nu ma i putea să faci
acum nicL u n riu. Cu ultimel e p uteri, prinse a s p u ne :
'
, � Boaf�\ m - a lovit şi p e mi ne. A m căzut in capcana pe care
�- -� .
am inti ns-o aUora. Nu ma i am insl m u l t de t r ă it, a ş a e l rl z bun a re a
voa stri nu mi a tin�e.
- De ce ai făcut asta ? răs u nă d i n nou glasu l .
Bren n con t i n u ă c u v oc e a tot m ai s l a bă :
- Acum puteti s-o a fla ti. Am otrl vit regiunea p e n tru .a red uce
n umăru l pop u l atiei .
- Ce u r m l r e a i ? t u nă Ribeiro . N u - l i m p resio n a u cî tu şi de p u t i n
suferinte le acest u i monstru, c a re a vea să-şi primeasc ă in curind
p ed ea p s a.
- Cum ? N-afi inteles ? Foarte simplu : steri li z area radioacti vă.
Era o idee ca re mă p utea lmbogăţi. Şi pe urmă oamenii s i nt prea
m ulti, Prea m u lfi şi prea p ri m i t i v i I n l agăr am făcut pri mele î n­
.

cercări.-
- In l a�lr ? U nde ? i n t reb i Ri beiro. N - a m a uzit de l a gă re i n
Elveti a .
Chimistul rîse nervos. O c h i i i i sticleau.
- N ici n - avea i c u m s-auzi. N u-s ,el veti an, ci germa n. Am făc u t
r ă zbo i u l pe fr o n t u l de Răsărit şi a p o i i n Apu s. Tim p de vre o do i ani
am e xperimentat la Auschwitz ş i B e rg e n Belsen. H i m m ler v o i a să
-

a p l ice steri lizare a u nor popoare af late s u b ocu p aţie. Ast a făce a p a rt e
din noua ordine ...
Pe urmă a ven it prăbuşirea. Am fost conda mnat pe viaţă, din
feric i re î n Vest ; d u p ă doi ani m -au e l iberat. Mi-au dat ch iar pensie.
N-am vrut l n să să rămi n. Am c um p ărat acte false, de cet ă ţ ea n elve­
tian, şi m- a m s ta b i l i t la \'Oi, în Brazilia.
Doream s ă-m i conti n ui experie nte l e. N - aveam însă mijloace.
Intr-o vară, acum cîţi v a an i a fost p-aei u n director at l u i "Overa l l
,

Exploitation". Un tip splen did, fără acele scru p u le s ti n je n ito a r e pe

care u nii dintre voi le n umiti virtuti. ..
N e· a m î mp rietenit. Era a m ărî t peste măsură. G u ver n u l brazilian
ii cerea prea m u lt pentru a-i concesion a re gi u nea din preajm a oraşu­
lui Brancos i n vederea e x c l u sivităţii exploatării . M i -a mărturisit că
o echipă secretă de prospectori descoperis e bogat e zăcămi nte de
uran i u.
l-am făcut propu nerea radioactivizări i ; lumea v a p ă răs i tinutul,
iar o re.�ri u n e sem ipusti e se cede ază m a i uşor ; d upă obţi ner ea conce­
s·i unii , firma putea să aducă brate de l ucru i e f t i ne di n s t ate le de
nord-est, unde sint m u l t i şomeri, m u l t i ţăran i flăm înzi.
Pla nu l meu era simplu. A l•eam nevoie să-mi pună la dispozitie
deşeuri rad i o a ct i v e de l a uzinel e a meric ane. Restul - er a treaba mea.
Ne-a m inteles repede. Eram m u ltumit. Puteam , i n sfîrşit. să - m i
continui experientele d e s t er il iz a re iar în
, c a z d e succes urma să
primesc
- timp- de zece ani 3 % din benefi ciul net al e xploatări i .
-:�_::

31
 Aşa au I nc e p u t lucrurile. Dacl n-ar fi fost autoc lsterna, mljl.x:
e xcelen t de radloactivi zare, a ş fi glsl t, d e si g u r, al tceva.
- F i arl l Bestie 1
- Ce c u vinte tari ...
U n tremur .r re u il strlbltu tr u pu l. Mal izbuti sl spună :
- Ac u m s-a sfî rşi t... Păcat. .. 1
Cu o iuteală nelachipuitl, prinse intre dinti degetul rros al mii nii
drepte şi strînse. Fiola cu otravi, a f la ti sub �.m�hle, se sparse cu "n
pocnet surd.
Trupul i se cutremuri de doul ori. Apoi se desti nse 1n rigiditatea
morti i.
Ochi.l de i ru a n ai fostului Obersturmfiihrer se atlntiră spre
scoarta b r u n ă, �roasă a copacului d i n fati, pe care se sui au termitele.

(Siîrşit)

' Tipanih Combinatul poli grafic Casa Scinteii .,1. V. Stalin'"