STANISLAW LEI'i1

MIHAI GEORGESCU
 REZUMATUL
CAPITOLELOR PRECEDENTE:

Solaris este o pJuneHl oceanică aflaUi

sub influenţa a doi sori, şi datorită It�gi­
lor n1ecanicii cerc�ti orbita sola1·iseană
al' fi trebuit să fil� instabilă� iar exis­
tenţa vieţii }le planeHl - iluposibilă.
J,ă.ntîntenii au constatat insă că oJ�l,Ha
.. hti Solarls este stabilă, ce e a ce at1·:1gea
concluzia că. o i'orţă inteligentă d{�ter­
tnina.se această încălcare a le gilor astro4
l'i�icii. După decenii de zadarnic e efor­
ttni din · 11 artea solal'isticienilor tereştri
de a intra in contact cu presupusul
,,ocean gînditor", explo1·area acestuia
s·a redus, tleasuprn tui nenlaiexîstînd
decît o statie eu trei cercetătoJ·i : Giba­
rian, conducătorul ei, ciberneticianul
Snaut şi fizicianul Sa1·torius.
Pc sta�ia Solaris este trintis şi psillolo ..
gul 1\:ris Kelvîn. Spre uimirea şi groaza
lui, Kelvin işi dă. seama că I>rintrc ei
·

se află "oaspeţi'' trinlişi pesemne de

ocean. In ce-l p1·iveştc, el este vizitat (le
llarey. Sin gura exp licaţie e că oceanul,
toloshul ,,firidc'' tăitl:;Uite ale mentoriei
celor patru pămînteni, a plăsmuit acele
corpuri F ( cutn le uu1nesc ci în n1od
conspirativ) şi Ie-n intt:o(lus pe stn.ţi(l" în
S(.�O}>ul soudă.rii n.�tronauţiJo1·.

Cofecfia "POVESTJRI
ŞTUNJIFI·CO.FANTASTICE"
edifafă de �evisfa

s
·inta
.

c ehniea
Anul
/. j
/X il

·c
STANISLAW
LEM

-- Ascunzişuri ? L u c ru rile începeau sii tnă intereseze!.

- Da, proc<:·se i z o lat e închise în sine, inhibate, capsulate ca
,

nişte focare de i n fe c ti e ale n1emorie.i. Oceanul le-a considerat drept

un n1odel, u n plan de construc ţ:ie nl creierului nostru... ştii cît de
asetnănătoare sint structurile asin1etrice croinozon1iaie cu cele ale
leg{tturilcr nucleidice ale cerebrozidelor care constituie snb stratul
proceselor 1n en1oric i ... Plusn1a genet i că este în defini t i v o plasn1ă de
memorare. Iată de ce oceanul a detaşat din creierul nostru toc1n.ai
aceste structuri, le-a· descifrat, iar apoi... ştii doar ce-a fost npoio
De ce a făcut însă toate astea ? Nu, în nici un caz ca să ne distrugă.
Dacă ar fi i ntenţ ion a t -o i-ar fi fost n1ai uşor. De altn1interi, dispu­
,

n în d de o neli lnita tă libertate tehnologică, putea să facă ori c e, de

pildă să realizeze propriile noastre copli.
- Va să zică de ac.:ea te-ai speriat în aşa hal cînd 1n-ai văzut
p ri rna oară !
- Da ... a recunoscut Snaut şi a adăugat : De alt.:fel poate a şi
făcut-o. De unde stii că sînt într-adevăr bătrînul Sobolan de
• •

treabă, venit aici acun1 doi ani. .. A-nceput să rîdă încetisor, de •

parcă uin1irea n1 ea i-ar fi dat nu ştiu ce teribilă satisfacţie, dar a

•

contenit b rusc. Nu, nu, a n1urn1urat, şi aşa e prea destul... r>oate

că există n1ulte deosebiri, dar nu cunos c decît una : noi puten1
fi ucişi. .
- Ei însă nu?
·
- Nu te sfătuiesc să-ncerci. Estt� un s pectacol îngrozjtor.
- Chiar :cu nin1ic nu merge ?
- Nu ştiu. In orice caz nu recurgînd la otravă, la cuţit sau la
şt reang.
..

� Dar un aru ncătol- atotnic ?

- Ai inceeca ?
1
- Nu. Totusi dacă stih1 că nu i vorba ele oa1neni..,
)
-

- lntr-un antnnit sens sînt. Din punct de vedere subiectiv

�c,9�ti �"oasP.eţi" sînt oarne'ni. Numai că nu-şi dau de loc seama
.... de... o.riginea lor. M ob,&,ervat, probabil ..•

3
 - IJesigu1·. Atunci ce se-nlîn1plă cu ei ?
- Se regenerează .de-a dreptul sub ochii noştri� într-un ritn1
extraordinar, într-un ri11n in1posibil. Şi din nou încep să se
·COlllPOl'te ...
- t.,un1?
- Aidon1a repre:�.entărilor noastre despre ei. .. ac�Je înregistrări
ale n1en1oriei prin care ...
- Aşa e, an1 confirn1at. Nu observasem că unguentul de pe
obr a j ii arşi Îl11Î picu ra pe l11Îini. ()are c;ibarian ştia . .. ? Jll-aln po�·
n1enit înlrebînd. ()chii Jui Snaut n1ă scrut:1u. Oare �tia ceea ce •

cunoa�ten1 noi ?
- l)a. Aproape sigur.
- Ce te face să crt:"'Zi as la ? "fi -a sp us ?
- Nu. Arn găsit însă la Jînsu.J o carte. . .
- "i\I1cul Apocrif" •t ! atn strigat, săr i nd de pe loc.
- Da. l):lr de unde ş tii tu despre asta? s-a c.aJarnlHt brusc
Snaut, aţinlindu-şi privirea pe fHt,a n1ea.
Anl făcut cu capu.l un sen1n de negaţie.
- F11. . . .
. 1 !nt.ş t.1 t ' atn spus. Vezi ca
· • · " t ars ŞI nu n1ă regenerez
.., s1n
'i'") loc? tn cabină era o scrisoare adresată n1ie.
- Ce spui ? ! () scrisoare? Ce con ţ.inea ?
- Prea puţin. De fapt era o notiţă, nu o scrisoare. Referiri
hi bliografice Ia anexa anuarului solaristic şi la "Apocrifu . . . Ce este
t.>l de fapt?
- 1�-o pc veste veche. ]losi bil să aibă Vl'(:-"0 legătură cu toate
astea. Tine-1 ! •
.
Sn&ut a scos din buzunar şi n1i-a înrnînat un volunH:tş subţir€,.
J•nbrăcat în piele şi ros pe la colţuri.
- Dar SArtorius .. . ? atn în t.rebai, vîrînd în buzunar cartea.
- Ce-i eu el? l n t r-o astfel de s itua ţ ie fiecare face ce... poate.
Sartorius încearcă să fie nonnal, ceea ce la dî n s ul însea1nnă 1
oficial.
- Ei, nu znai zi !
-- Chiar a)a. Ne-an1 aflat o dată itnpreun5 într7o anun1ită
sHuaţie. . . nu contea:;ă anu1nuntele . . . e sufici e n t să-ti spun că ne-au
ră1nas pentru opt inşi 500 kilogra1ne de oxigE'n. Rînd pe rînd� an1
p ărăs it îndeletnicirile cotidiene. Spre sfîrşit, un1blarn cu toţii
�

nebărbieriţi... e 1 sirH'{U rul se băr bierea, îşi cură 1,a încăl tărnintea.
lată ee fel de on1 este. F"'ire�te, orice ar faee de acurn încolo ar
j'i i pocri zie, teatru sau ct'ill1ă.
- C�rin1ft ?
··

- Să nu zicen1 crirnă. Trebuie să invenl.:1tn penf ru acest caz

un nou cuvîn1, de piJdă, "divorţ. reactiv". Sună tnai bine?
- Ai un tunoe gr·ozov, atn spus. .: 1

- i\i prefera_ să plîng ? Propune ceva.

- Ah, Jasă-n11ă-t'Y ..paee !
·
- c;rede-n1ă : Vorbesc ser:os.. Ţi-atn Îtnpărtă�it CcU11 tot re
<·unosc. Ai vreun plan_?
- Ştii că eş ti bine ! N-atn habar nici n1ăcar ce voi face cînd .••
\
va r�upărea... T rebuie să apar·ă?
- Mai curînd,. da.
�
-
D e fapt, P.e unde pătrund aici de vren1e ce· sta.tia este în­
�

/chJsă e,rtnetic. Poate chiurasa ..•

 Snaul a dal tiin cap în sen1n că nu.
- Chiurasa e sigură. N u- n ti pot ilnagina cum vin. , dar cel . .

tnai ad esea prin'liln "oaspeti" după ce ne deşteptătn si în defi .... · �

n i l iv, din cînd în cînd t.ot trebuie să 1nai dor n 1 i ru .

- Să căutătn un mo d de a-i in1obiliza ...

- E eficace doar pentru scurtă vren1e.
S-a sculat. .l\1-anl r i di ca t şi eu în picioare.
- Ascultă. Snaut. .. Tu d o res t i .l.ichidnrea sl.a tiei. nurnai că vrei
'

ca iniţiativa ·să fie a rne a

· ·

...

A făcut un gest cu capul.

- Nu i chiar aşa de sin1plu. Fir·eşte că oricînd pute:rn fugi, fie
...

chiar pe saleloid, iar de aco l o să lan să n l un S.O.S. De bună sean1ă,

ne v o r socoli nebuni. Va urnla un s a na t ori u pe Părnînt pînă în
1non1entul în care von1 fi ne voi ţ i să retracl"ărn totul. Doal survin ..

caz uri de iste r i e colectivă în asen1enea baze i zol a te. . . Şi poate

că nici n-ar fi cei tnai rău deznodă rnînt. .. l.i n parc, lini� te, can 1e re
albe, plinlbări în t o vă răş ia infirn1ierelor·...
Vorbea pe t o n ul cel n1ai serios, stînd cu n l îi ni fe în_ buzunare,
c u privirile pierdute într-un col� al cntnerci. Soarele roşu dis­
p ărus e deja la orizo n t , iar valurile zi1n ţnite se con topeau cu un
pustiu ultranun . ·in. Cer ul ardea. Deasupra acestui peisaj b i co lo r, -

negrăit de sun1bru, plut e au nori tiviţi în violet.

- Aşadar vrei s-o ştergi? Sau nu, încă nu?
A zîrnbit.
- Nedo1nolit cuceritor s id e ral .. n-ai gllstat încă din ioRte.
.

All:n1interi n-ai i nsi s ta Nici nu e vorba Je Japtul dac ă aş dol'i sau

.

nu, ci doar dacă este posibil ceva... ·

- Ce să fie posibil ?
- rrocn1ai asta n-o ştiu.
- l)rin urJ na re răn1îne1n aici ? Crezi că se va găsi un n1 i j l oc ?
l\t1-a privit îndelung. Faţa-i brăzdată de zbîrcituri era. trasă,
iar pielea i se cojea.
- Cine ştie. poate n1erită, a spus, în sfîrşit. All.fel nu vo1n
afla nirnie d e s pre el şi poa te că nici despre noi. ..
S-a în to r s, şi-a adunat hîr t i il e şi a ieşit:. An1 vrut să-1 opresc,
dar, deschizînd gurat n-an1 ro sti t nici un cuvînt. Nu era nirnic
de făcut; n u- t n i rărnînea decît să aştept. M-an1 apropiat de fe ..

reastră. căutind din ochi oceanul negru-sîngeriu... Mi-a tre cut

prin rninte că n1 aş putea închide într-o rachetă a staţ.iei. dar
-

nu n1-an1 gîndit la asta în n1od serios ; prea era n ai v ă ideea:

n1ni devre1ne sau n1ai tîrziu tot ar ii trebuit să ies. 1\1-ain aşezat
lîngă fereastră şi ain scos volumaşul pe care mi-I dăduse Snaut.
Văp ăi le crepusculului ce utnpluseră în treaga încăpere n1i-au 1n1-
purpurat p a gin îl e. Era o culegere întocn1ită de un oarecare ·otto
Ravinzer, l i yen ţ i a t îo. filozofie, şi cuprindea ar tico le şi lucrări de
o valoare proble1nati€ă. Orice ştiinţă a fo st în totdeaun a înto vă ­

răş ită �e o pseudonştiinţ�, ci udat ă defor1nare a unor Ininţi sui...

generis : astronotnia îşi 'găseşte o imagine strÎlnbă în astrologie�
chin1ia a d at cîndva alchimia. Este de înteles că nasterea so ia
• •
-

risticii a fost înso ţ it ă de <;> adevărată explozie a unor bizare pro-

•

Cluse itiţelectttale � antolo=gial lui Ravinzer era pli nă de o asemenea

li rană s p i rituală, deşi - tre'buie să adaug în mod loial - autorul
_antologţ?i î�i exprilna în 11ntroducere rezerva faţă de conţinutul

",. 5
cărţii. tn schhnb, el cons ide r i3 pe bună dreptate că o astfel ele
culegere p oate constitui un prcţio_s docu1nent al thnpului atît
pentru istorici, cît şi pentru psihologii ştiinţei.
Raportul-Bcrton (alcătuit din cîteva părţi) ocupă în carte un
loc înse1n.nat. Prima parte este o cop ie foarte laconică· a jurnalu­
lui său de bord.
Incepind de la ora 14 pînă la 17!20, tin1pul locnl al expediţiei,
propoziţiunile sini succinte şi n_egaiive.
"Altitudini dP 1 ono, 1200 sau 600 de metri. Nu se observfl
nin1 ic Oceanul pustiu (Asen1enea notaţ.ii apăreau de 1nai 111ulte ori).
.

La 16,40 : se ridică o ceaţă r-oşie. Vi:z.ibil it atea 700 de n1etri.

()cea rtul pustiu.
La 17,00: ceata SC' indeseş·�C:\ lini�te, vi7.ihilil.cdea 400 111, ('lt
ferestre. Cobor la 200.
La 17.20 :· n1ă aflu în cea\,ă. Alt.Huclinea 200 tu. Viz:ibilitatc)a
20-40 111. l..�.i.ni:?te. U re la 400.
IJa 17,45 : altitudinea 500. Ceata se Jnt.inde pînă la orizont. Ceaţ.a
este spartă de ni�te cratere l.n forn1ă de pllnie pr·in care se stt·ă­
vede suprafaţa oceanului. .în acest0 pîJnii se întin1plu ceva. Incerc
s:1 piitrund în tr un· a dintre ele.
-

La 17,52 : \'«:tel un fel ele vîrtej c;_ t re arUJl(!ă o spurnă galbenă.

Sînt înconjurat de pere tele de cenţă. Altitudinea l 00. cobor la 20."
Cu aceasta se incheie n otele afJnte ]'n jur na l u l de bord. Conti­
nuarea aşa-nun1itului raport constituie un extras din i storia bolii
lui Berton sau, n1ai exact vorbind, textul declara�ieî dictate de
astronaut şi în1rerupte de înlrc}yZtrile rnen1brilor con1i.sici.
,,Be7rton: Cînd arn coborit la 30 nH�i.ri, n1enţinerea înălţin1ii a
devenit dificilă, fiindcă în a cel spuţiu conic, lipsit de cea ţ:ă, donl­
neau vînturi puternice. A trebuit să trec la con1anda n1anuală şi
ele aceea un an.un1it tin1p - poate 10 sau 15 1ninute - n-a1n privit
în afara cabinei ; ca urn1t1re. an1 reintrat din greşeală în ceaţă. An1
fost mînat spre ea de o rafală puternică. Nu era o ceată obi şnu ită ,

n1ai curînd o suspensie, pare-se coloidală, căci n1.i-a acoperit par-·

bri zul Curăţirea lui 1ni-a dat destul ă bătaie de cap : suspensia era
.

foarte· lipicioasă. lntre tin1p, turaţi ile clicei n1i s-au redus cu tnai
bine de 30·0/o din Cf:tU7a fQZÎStenţei pe care O pro vo ca aşa-zisa
ceaţ.ă ; astfel an1 început să pierd din înălţin1e. lntrucît n1ă a:flan1
foarte jos şi tn i era 1.(\tHTlii că voi cap ota a1n a.. pusat cu putere­
- ,

e:unbreiajul. 1\ttaşina îşi piistra altitudinea, dar nu urcn. Mai avearn

patru proiectile-rachetă de accelerare. Nu Ie-a1n folosit, gîndin­
du-n1ă să le păstrez p C' nt ru eventuali La tea că situaţia se va înrău­
tăţ:i. La rotaţia n1axin1ă a tnoto rului a ap[trut o vibratie intensă ;
n1i-a1n dat seatna că c�licea se î1npotn1oleşte in ciudata ennllsie ;
indjcatorul de soJ ici1are ('On t.inua să se rnentină la zero. Soarele a
•

răn1as nevăzut d.in clipa în care pătrunsesern în ceuţ.ă, dar în di-

rec1�in Jui acensla irizn, ·rosu. -Mil rotenrn rnereu în nitdejdea că pînă
la urrnă :voi reuşi st:l ies î nt J�- un .lun1ini�, ceea ce într-adevăr an1
1zbutj;t după vreo juin[ltate· de oră. Arn pătruns într-un spaţiu liber,
t.·a un circ, cu un dhunetru\ de cîteva sute de 1netri. Marginile lui
Prau tivite de Qeata care clo,cotea intens de parcă ar fi fost agitată
da .puternici curenţi Gl.e �bnvec . t)e, De aceea, mă străduian1 să
răt11Î!l"/P.e cîţ .po s ibil in n 1jj l ocul '(<ferestrei»-, unde atmosfera era
/ .ealrnă. An1 co n statat atunci o modificare 1 valurile se potoli seră
"
aproape cu totul, iar stra t ul superficial ai lichidului din care este
con1pus oceanul s-a n1ai lin1pe.iit; pe alot;uri era încă adurnbrit.
d ar petele au dispărut treplat, şi în ·curînd a devenit atît de clar
încît p ut ea tn vedea la o a dîn ci me de cîţiva n1etri. An1 obs e rv a t
ctu11 se strîngea acolo un fel de zgură galbenă, care ur.ca în jerbe
subţiri v�rticale, iar cînd ajungea la suprafaţă se făcea. lucioasă
ca sti cla începea să bolborosească, să spumege. iar apoi se întărea,
.

devenind asen1ănătoare cu un foarte dens sirop de za hăr. Această

z gur ă lichidă se aduna în n oduri groase, se înălţa deasupra oceanu­
lui, crea proeminenţe asen1ănătoare con opidei şi l ua treptat diferite
forn1e. An1 f ost Îlnpins către peretele de ceaţă. Mi-au trebui l, aşa­
dar, cîteva minute ca să n1ă impotrivesc deriveit accelerînd r o c a ­
ţi i.le elicei şi rnanevrînd profundorul, iar cînd atn reuşit din n ou să
privesc în afară an1 zărit sub a vi o n ceva ce a du cea cu o grădină.
Da, o grădi n ă Vedeam c o p aci i pitici şi gardurile vi i şi chiar aleile
.

iluzorii. �roate e rau alcătuite din acea subst an ţ ă care se şi întărise

ea un ghi p s galben ; cam aşa a răta Suprafaţa îi striUucea intPns.
.

A1n coborît cît 1ni-a fost cu putinţ.ă ca să observ ainănuntit totul.

Intrebare : Copacii şi ulte plan te pe (�are le-aj observat aveau
frunze?
Răspunsul lni Be1·to1t: Nu. Viziunea mea avea doar forn1a gene­
rală a une i grădini, era ca un n1oc.le.l al ei. Da ! lV[odel. Aşa arăta.
Un n1odel dar cred că de 1nărin1e · naturală. După cîteva c l i p e a
,

î nc e p u t să crape şi să se frîngă, iar prin fisurile negre ca s1noala

a er up t o n1izgii densă ca re se închega treptat. 'rotul a dat în
<.1ocot, s-a acoperit de spi.ună şi nimic n-an1 1nai văzut în afara
ei. M-am pon1 e nit î1npresurat de c e aţa năpi'tdită de pr etuti nden i .
Am n1ărit dPci turatia si
. . . . atn urcat la 300 de 1netri.
,

-· Jnt1'ebare : Eşti pe deplin sigur că ceea ce ai văzul a mi n te a o

.. - · · ·

.grădină si nu altceva ?
.

I�ăspunstll lui Betton: Da. D eoarece atn· sesizat diverse an1ă­

nunte; îrni a1nintesc, de pildă, că într-un loc stăleau î nşi ra t e nişte
obiecte ciudale.' IVIai tîrziu n1i-a trecut prin cap că ar fi p utut să
fie o st upi nă . .

. ln�reba1·e: Nu-i aşa că ab.ia n1ai tîrzi u ţi-a t r ecut prin cap şi nu
.
cluar In acea clipă?
Răspunsul lui Be1·tan : Nu. Toate aceste obiecte erau ca din
ghips şi an1 re 1n arca t şi al te lucruri.
1nt1..e.bare : Ce lucruri ?
Răsptinsul lui Berton : Nu pot preciza, deo arec e n-a1n avut
thnpul să le privesc cu atenţie. Mi s-a părut că în ve ci n ă ta tea
unor boschete se a fl au cîteva unelte, aidoma unor mici maşini de
grădinărit. Dur nu sînt s igur de asta ! ln schin1b, de celălalt
an1ănunt - da.
Intrebare : Nu te-ai gîn dit că poate fi o halucinaţie ?
Răspunsul lui Bet·ton : Nu. Mă gîndeam la o fata morgana, dar
nu la o halucinaţie, fiindţc� n1ă shnţeam bine şi fiindcă n iciodată
nu mai văzusem în viaţa n1ea ce·va asemănător. Cînd a m urcat
la 300 de metri, ce aţa de '.sqb 1n i ne era destrămată din loc în l oc ,

iar golurile ei aduceau cu 'ace l ea ale -«SCh\veizerului� ; prin unele

intrezăream ocean ul ondulînd, iar în altele clocotea ceva. Am cobo-
/I:ît î ntr�un asen1en.ea spaţiu) iar la 40 de metri am văzut că sub

7
 ni velu 1 oceanului, la o adinci rne foarte 111 iGă, există un· n1eterez,
ca zidul u ne i n1ari clădtri; strălucea intens printre iaJaluri şi avea
o sc-rie de deschideri ce aduc eau a ferestre, ba chiar tni s,a părut
e
că in d reptul unora se rnişcă ceva. De a c s t ultim atnănunt nu sînt
pr't.:\a sigur. Peretele a început să se ridice încet şi să se d esp ri n dă
din valuri. J)e pe el l
se scurgea în' cascade zgura i c h idă şi n i şte
rnucilagii cu o structur�t fibroasă. Deodată zidul s-a de spi c at în
două si s-a surp at atit de repede în adîn a încît n1i-a dispărut
aproa1;e instantaneu de sub ochi. A1n ur cat din nou şi 7..buram
acurn .deasupra ceţii, al.ing\nd-o c u trenul de aterizaj. S-a ivit un
alt crater pustiu. Era poate de citeva ori n1ai 1nare decît pritnuL
lncă de departe arn obs0rvat un c orp ce plutea ; fiind deschis
la cul oar e, aproape alb, 1n-a făcut să cred r.ă esLe scafandru! lui
Fechr!er, n1ai ales că fornla l ui an1inlea de un on1 .. Arn cot.it brusG
a pa ra 1 ul, ternindu-tnă că aş ·putea depăşi acel Joc, iar apoi nu voi
nl ai fi în s t a re să-1 re·pe-rez; trunchiul ace la se rid i ca uşor şi părea
că pJut.eşte sau că stă 1n valuri, cufundat pînă la înăli,in1ea bri'ului.
Anl accelerat şi 1n-an1 lăsat at'it de jos încît an1 sirnUt că aterizorul
se izbe!'Le de ce va nloale ... bănuiesc că de creasta unu i val. ()nlul
acela� (Ja� era un on1. n-aven pe f•l scafandru . . . �-i to1 u�i se Jnişca.
l'tt1·ebare: I-·ai '\!ilzut fata ?
•

J?ă.S]Junsul lui Bert:on: l)a.

Intrebare: Cine era ?
Ră.�p?.rnstt.l hti Berion: l1 n copiL
intrebare: Ce cop i l ? I...�-ai n1ui văzut vreodată ?
1-lăspunsul lui Be1·t;on: Nu. niciodată. În orice caz, lltl-rni an1in­
tesc. lJe a l tfe l. de înda1ă. ce 1 n- an1 apropiat -- ne nlai despărteau
,

cîteva zeci de rnetri - rni·anl dat. sean1a că se Jnt.îrnplă cu el un

lucru nefiresc.
Intreba1·e: Ce v rei să spui ?
Răspunsullni Bertort: An1 să vă răspund îndată. Mai întîi n-arn
sesizat ce este, pe unnli însă n1-an1 liHlH.tl"it că era tnult prea n1 are ;
·ud aş ar fj p rea pu1. in spus : a vea a proa pe patru n1 etri. Itni adu o
perfect de bine an1inte C(i in nlonlentul in care an1 l o vi t cu trenul
de aterizaj val u l faţa nc·ch•i copil venea putin tnai sus de a rnea;
t

deşi şedearn în cabinăt 1ot 1,r0buia să rnă aflu Ja v re o trei n1etri

deasupra oceanului.
lnt1·ebare : Dncă t.:lra atît de rnare, de unde ai dedus că . este
un cop1.1 ?.
J�âspunsul lui Berlnn : "fHndcă era un copil foarte rni c .

lnt1·ebare : Berton, nu consideri că răspunsul tău este nelogic?

Răspunsul lui Berton : Nu, citu�i de puţin. Fiindcă îi văzusem
chipul. I)e a ltfe 1 , proporţ.iil� corpuJui erau de copil. l\1i se părea
că este aproape . . un suMar. Ba nu, exagerez. Avea poate doi sau
.

t re i ani. Părttl îi e.r� negru, iar ()(�hii albaştri, i tn en ş i . Şi era gol

golut. ca un n0u-născut. Era ud sau n1ai curînd lu ne cos căci pielea
,

îi strălucea. Această priveJ1şte in-a h11presionat din cale afară. Nu

_tnai sreJean1 în ni c i o �ata lllorgana ; prea anlănuntit v ăzuse tn
totul. Se înăita şi cob ora \pdată cu valul, dar aYea şi o ·· n1işcare
epropt·ie. Era de-a dreptul 1 dezgustător 1
l
l-nţ_',;ebar� : Dar de ce f · Ce făcea?
�Răspunsul lui Berton :, Aducea, cum să spun... cu un exponat
/ de n>.uzţ?.u, cu o păpuşă, <il�r cu o păpuşă vie ; tot închidea şi des"�!
�
·ehi dea şi făcea diverse ge'\turi -ce-ţi produ('eau repulsie. l)a,
g ura \
fiindcă nu erau 1nişcările lui?
·

Intrebare : Curn adică?

Răspunsul l·ui Berton: Nu n1-an1 apropiat de el la 1n ai lTiuli de
citiva n1etri. nH:li exact poate pîr.ă la douăzeci. Dar v-cun spus
..

cîtde urias era ; graţie acestui fapt l-an1 văzut cu toată claritatea.,
. •
A

-
-

....
__..... , ....
�
.,..".
-

Ochii îi străluceau )i ar fi dat ilnpre�ia unui copil viu dacă n-ar ii

fosb acele tn iş că ri pa1-că u1inuit e de altcineva... parcă alt.ci neva
le-ar Ii exersat. ..
Intrebare: C�aută să explici n1ai aţnănunţit ce însf'an1nă aceasta.
Răspttn.şul- Lui- I-Je1·fon: Nu �tiu dacă voi reuşi. Era o itnpresie ..•

Nu ştiu cun1 aş putea' preciza. .. , dat" rnişcările lui JHi se păreau ne...
naturale.
Intrebare: Vrei să �:firn1i, să zicen1, că n1îjnile i se mişcau în•
tr-un fel în care nu se p,bţ. n1işca n1îinile utiui-�{)111 din c auza lin1i•
telor de' mobflitate a încheieturilor
< i ?
Răspunsul lui Be·,.ton: Nu. Nu asta. Ci numai că acele n1iscă1�i
rt-'îye�u nici un Fost. 1 n .ge,nere, orice ntişcare sen1nifică ceva, serAl
1 1

/ veşte ,la ceva ..•

• 9
 lnu·ebore : A şa crezi ? .l\1 i şcă rile unui .sugar nu trebuie să �n ...

se n1ne neapărat c e va .

Răsp unsul lui Be1· to n : Ştiu as ta. Dar mişcările sugarului sî nt

dezordonate, 11ecoordonate. vagi. Acelea î nsă . . ah, ş ti u ! a celea
.

erau metodice. Se desfăşurau pe rînd, în grupuri şi în serii . Ca. şi

c'tt.m c ineva ar fi vrut să cerceteze ce poate face un copil cu mîinile
lu i, ce poate fa ce cu tors ul şi cu gura. Cel mai bizar îi e ra însă
fa t.a. Poat e din cauză că faţa este cea n1a1 exp resivă, iar faţa lui
era... nu, nu ştiu să redau în cuvinte cele văzute Era vie, î ntr-a­
.

devăr de om şi totuşi n u era o1nen easc ă. In ce pri veş te trăsăturile

şi ochii, era cît se poate de fidelă, chiar şi tenul. şi restul, nu însă
expres1a, n1n11Ica.
• • •

lntreba1·e : Se crispa ? Ş tii cum arată figura unui om în mo­

(n icntele unei c riz e de ep i lepsie ?
Răspuns'ltl lui Berton : Da. A1n văzu t . . . înţeleg. Era cu totul
a l ! ce va Epilepsia se man i fes tă prin convulsii, pe cînd 1nişcările lui
.

erau flue nte şi continue, ar1nonioase sau, ca să zic aşa, tnelo di ce .

N u găseso un alt tern1en. F aţa, iată că revin la ea ... , o faţă nu

poate arăta astfe l încît o j um ăta te să fie veselă, iar cealaltă t ri stă ,

o pa rte a ei să fi e a1neninţătoure sau înfricoşată, i ar cealaltă - vic­

t o ri oas ă ori ceva în genul acesta ; cu copilu l însă lucrurile stăteau
(.1 c.;tfcl. In p l us, atît gesturile, cît ş i jocul milnicii lui se des :fă şurau
cu o repeziciune extraordinară. Am rărnas acolo. un interval foarte
scurL, vreo r.ece secu nd e,. poate nici chior atît. ... ....
1 ntrebare : Şi susţii că ai reu şi t să v ez i totul într-un răstimp atît
· de scurt ? De al tfel d e unde ş l:U cît a d urat ? Ai ve ri fi cat pe ceas ?
Răspu.nsttl lui Be1·ton : Nu. N-am verificat, dar zbor de 16 an i.
· l n profesiunea mea trebuie să pot aprecia tilnpul cu o precizie de
�c'cundă, ba chiar de frac ţi un i de secundă... Doar c vorba de
Tc' 11exe ; sînt însuşiri absolut. necesare. n1ai ales la descindere. Un
p i lot care nu este capabil, in d i fe rent de îrnprejurări, să sesizeze
dacă un fe no1n e n durează cinci. secunde sau zece nu ·va îace ni ci ­

odată prea multe parale .. La fel stau lucrurile şi cu capacit atea

()bservaţiei. Otnul în va ţă ani de zile să s urprin dă totul într-un
ti tnp cît n1ai scurt.
1·
1
Intrebare : Şi as ta-i tot ce-ai văzut ?
.
'
Răspunsul lui Berton : Nu. De celelalte am�1 nun tc însă nu-n1i
..r nai aduo a1ni n tc cu a ceeaş i precizie. Bănuiesc că impresiile erau
p :·ea nu tneroas e . Avean1 creierul parcă blocat. Ceaţa începuse să
se indesească şi trebuia să urc din nou ; zic .c�trebuia,.,., dar nu ţin
n1inte cînd atn făc ut-o Pentru prilna oară în viaţ:ă a proape că atn
.

capo tat. M îi nil e î1ni trenn1rau atî t de tare î ncî t nu n1ai puteam ţine
ca lun1e a con1enzile. Cred că a1n începu t să strig, che1na1n Baza,
d eşi ş lian1 că nu stabilisem legătura. .
, lnt1·eba1·e : Ai încercat să te întorci ?
t Răspunsul lui tier ton : Nu, de o arece cînd am ajuns în sfirşit la
-eltitudinea corespunzătoare n1-am gîndi t că într-unul dintre golur i
voi gă:s.i poate pe Fechne�. ' ' l1ni dau seama că asta sună absurd,
totuşi aşa gî naean1 atunci. ,De vren1e ce se întîtnplă atîtea ciudă -

ţenii, nJ i-anl spus, n-ar fi exclus să dau şi de Fechner. De aceea

a:rn eob orît ca să pătrun d în' cîte c ratere voi reuşi. Dar cînd an1 ieş it
a tre i f.! oară deasupra , 1n-�m con vi ns că nu voi reuşi. îmi era cu
/ neptttintă. T�.e}juie să adapg, lucru de altfel -cunoscut, că mi se
'
facuse ră u �i a1n voJ t l i t al i n c ar t i n g ă. Nu 1nai cun oştean1 o ase<lllf:
SC'JnPa �re ; ni c iodat ă n-avusesen1 senza ti a d e greaţă.
Intrebare : Era cun1va simptornul u n ei intoxicaţii, Be rton ?
llăspunsul lui Be r t on : Posibil, n u ştiu. Dar ceea ce an1 văzut a
treia oară n-a fost o scornire a 1nea şi n ici o co nsec i nţ ă a into-
· ·
xicatiei. ·
intrebare : Cu1n poţi şti asta ?
Răspunsul lui Be'rton : Nu era o halucinaţie... h aluci n aţi a . este
doar cre a tă · de propriul creier.
Intrebare : E adevărat.
llăsptutsu� lui Berton : Iată de ce n -a fost o închjpuire ; nici­
odată nti voi crede una ca a sta.
1ntrebare : Mai bi ne spune ce a fost . . .

Rcispunsul lui Berton : In prealabil trebuie să aflu cu1n va fi

considerat ceea ce a1n spus pînă acu1n.
lntrebat·e : Ce î n sen1 nătate ·are ?
l?ăspunsul lui B.erton : Pentru rnine, esen ţinlă. A1n relatat că a1n
fost n1artorul unor fenon1ene extraord inare. Dacă con1isi a va ad­
xnite că sp us el e tnele sînt verosi111ile n1ăcar în p rop or ţi e de unu la
sută, astfel încît să fi e i ni1{iate în acest sens cercetări ale oceanului,
atunc i voi spune totul . Dacă însă con1isia va conchide că tot ce-an1
afirtnat reprez i n tă nun1ai nişte halucinaţii, nu voi 1nai spune nin l i c ..

Intrebare : De ce ?
Răspunsul lui Berton : Deoarece fondul halucinaţiilor n1ele, ori.­
ef � de pro.fa natoare ar fi ele, e doar o chestiune a n1ea personală.
ln schilnb, fondul experienţelor tncle pe Solaris aparţine tuturora.
lnt1·eba,re : Va să zică refuzi să tnai răspu nzi cît thnp organele
cotnpetente ale expediţiei nu vo1· lua hoti'trîr�a corespunzătoare ?
Căci înţelegi, probabil, con1isia n-nre con1pete nta să ia o hoiărîr�
i n1ediată. ..�·�·

Răspunsul lui Ber tan : A� a este.�'

l\.stfel se term ina primul proces-verbaL l\1ai exista şi un frng�
1nent din al d oile a t -încheiat cu 1 1 zile 111ai tîrziu.
"P1·eşedintele : .luînd în consideraţie toate ac este a, comi si a ,
•.

alcătuită din trei n1.edie!i, trei biol o gi , un fizician, un inginer Jne­

canic şi adjunctul conducătorului expcdiţiei, a ajuns l a cop.cluzia
că în tîn1 plările relatate de B·e rto n constituie continutul unui con1-
plex halucînatoriu, evolui nd sub influenţa intoxicaţiei cauz ate de
ailnos.fera · p l ane tei ; halucinaţiile l u i Berton s-au 111anj festat cu
:feno1nene de an1eteală î nso ti te de ex ci tare a zonelor asociative ale
. '

scoarţei cerebrale. Aşadar, în r eali tat e, acestor evenilnente n u le-a

corespuns n1nuc sau aproape n11111C.
• • • •

Berton : Iertaţi-1nă. Ce în seatnn ă -<�n bru c snu aproape n i n1i c�,. ?

Ce este acel ��aproape nhnic>-,. ? Cît es te el de n1a1·e ?
Pte.�edi1J'tele : încţi n-am s fîrş i t S-a încheiat un proces-verbal
.

aparte pentru votul separat al doctorului în fi zi c ă Archibald 1\lf:es ...

senger,, care a de cl arat că . ilupă opinia sa, evenilnentele prezentate

de Beî·ton puteau să se fL întîtnplat realtnente şi că n1eri t ă o ce rce-.
tare atentă. .4sta-i totul.
Be1·ton : ReP,et
întreibeH�ea pe care am pus-o.
I?reŞ.edintele : Problemp, este shnplă, Berton. -<�Aproape n i n1ic�•;
îns�amnă că anunllite fen�n,1ene reale ti -a r fi putut decJ an�n llalu-..

11
 '(·, n o � i i le . ChJ a r on1 ul c el mal n o rrnal poate în ti rn p u l u n ei n o p p
' :v i j e l i ouse să i a u n copao clrept o s i l u e tă un1ană, c u a t î t mai mu 1 t
; se poate inşela pe o p l u n e tă stră ină un observator a ,c ă ru i Jninte
i � C g ă seşte s u b inf.luenta une i otrăvi. Toate astea nu-�i ad uc nici u n
� p rejudiciu, Bcrlon. Ce hotărîre iei în co nsec i n ţă ?
. Berton : A ş v rea, în pri tn u l rî nd. să afl u care sînt u r rn ă r il e
' v o t ul ui separ a t a l doctor ului Messe nger ?
Preşedintele ; Practic, n i c i una. Ceea ce î n sea m n ă că nu vor
1 ii i ni ţ ia te cercelă ri...
·

I-3erton t Da r d i sc uţia n oa stră este notată în proces ul-verbal ?

f-> re$edintele : Da.
( Berton 1 Dacă aşa sta u lucrurile aş spune atunci că. după con-
.\7 i n �erea n1ea, nu n1ie 1ni-a adus cotnisia un p rej ud i ciu - eu nu
con lez aici -- c i spiritului aces te i expediţii. Confor1n celor declarale
,

pri rna oară, nu voi lnai răspunde l a alte î n t rebări.

Preşedinl:ele : A sta-i tot ce ai d e spus ?
Berton : l)a. Dar aş vrea să rnă - n tîlnesc c u doctorul ·(\lfessenger .
. E s l e po�ibil ?
Fireşte. 'ţ
�
Preşedintele :

Astfe1 se încheie ş i al d oi l ea p roces-verbal. tn subsol ul pagi n i i

�ra i nse ra l ă c:u l i t ere n1ă runte o notă 1'n c a re se arăta că doctorul
Messenger a avu l a d o ua zi o discu ţie i n l i tn ă de vreo trei ore cu
.

B er to n , duplt care s-a adresat Consili ului expedi tiei, cerîndu-i din
nou să i niţiezP cercetările cerute de pil o t El afinna că î n favoarea
.

a c e stor a pledează d atele suplin1entare pe care i l e-a î1npărtăşi t

B e rto n , dar pe ca re le va pu t ea face publice abia d u pă ce Con ...

siliul va lua o decizie poz i tivă Consiliul, reprezentat d� Shanna­

.

han, T i n1 o li s şi Trahier, a dat însă o rezoluţie negativă, după

�are chestiunf:a a fost cla sa t ă .
Cartea mai conţinea foto g r af i a p ag ini i u nei scrisori găsite în
docun1entele pos t u n1 e ale lui Messenger. Era probabil o ci o r nă ;
Ravi nzer n-a reuşit să cons1 ate dacă a ce a scrisoare fusese expe­
dială, n i c i dacă ea a avut vreo consech 1ţă.
n • • • p ros t i a
. lui piraxnida1ă", începea textul. "De tean1ă pe n tru
au to ri t ate a sa, consiliul, vorbind rnai concret : Shannahan ş.i Ti­
m ol i s (fiindcă opinia lui Tr a hi e r nu este luată în sea 1nă) , mi-a
res pi ns cererea. Mă adresez actun d i rect i n s l i lut.ului, dar în ţeleg
că n u e decit u n protest: neoperant.. Deoarece n1i-an1 dat c u vî nt u l,
nu-ţi pot ÎJnpărtăşi cele spuse de Berton.
llotărirea consiliului a fost influenţată în n1od e v i d en t de faptul
că au t o r u l revelatoarelor declarat i i era un otn fără n ic i un fel de
•

grad ş t i i nţific, deşi . nu puţini sint cercetătorii care I -a r p utea

in vid ia pe acest p i l ot pen lru luciditatea n1inţji 1 ui şi pen t ru ta­
lentul său de observator. 'Te rog să-1ni tran srni ţi c:u prirna poştă
urrrtătoar�Je da lt· :
1 ) b i o� rafia ·lui Fechner cu i nd icarea co p il ări ei lui :
2) ţot c� ştii despre fc�unilia şi problen1ele lui fan1 ili a le ; se
pare că a lăsat orfan un\ copil 1nic ;
' \

3) lop o g rafia localităţii [n ca re a crescut Fech ne r .

kş dori să-�i n1ai spun ţ:e cred despre toate as te a . Precutn
ştii-,, au"pă un ti tnp de la p}ecarea l ui Fechner şi Carucci, în centrul
/ s-oârelu'i roşu a apărut o pată, care prin radiatia el corpusculară

12
 a făcut i n1 p( )s i bi lă lP;�ătvra ra d io ; potri'". Jit dr.l1.0Ior sat(.\loid ul11i,
pe r t u rba ţ i a s-a Inanife<;tat. în sp c:-(' i a l în eiTIÎSft:ra � u d i că. a d i că
acolo unde S(' a na Baza n o a stră. Fech ner !�i Caru<-ci s-a ti
î nde­
pli r t a t cel nuti n1ul t d e Buză, i n comparaţie cu ioate cele l a l te
g r u pe de cercetare.
I n p lu s , în tot decursul şederii pe planetă. n - a r n rnai observat
o ceaţă atît de d en s ă ş i nt.ît de persistentă în con d i l,.iile unui calrn
d ep li n c u rn a fost ce aţ a d i n z·iua catastrof(\i.
Consider că ceea ce a văzut Berton făcea parte d i n �<operaţ.ia
on1ul>->-, întreprinsă de n 1 o n s l ru l gelati nos. Sursa rea l ă a tuturor
forn}a ţ.1 ilor obse1·vate de B e rt on era Fec h ner , creierul său snp u s
u ne 1 anaiize p s i h ice p<:�n tru n o i i n i n Lel i gi b ile : PE.'Seinne, oc e a n u l
.

a re p ro d u s experirnen tai. a reconst i t u i t u ne l e urn1e ale n1ernoriei

( pro b âb i l cele n1 a i persi�f ('n te).
S1 i u că a s t a s u n ă carn fnnt astic. �tiu că pot grt:· �L Te rog, pri n
•

u r n1are, să. rnii a j u ţ i ; 1nă a fl u în p r·ezent pe A l a r i c �i acolo .îţi voi

a�1 cpta răsp u n s u l .
Al tău A."4
l)e-abia nHli putean1 ('iti, ail l ele t n u H se î nsc.-' t·ase, cartea d i n
1n i n a n1ea de vPni�e fL unurie, ca an1 urgu l ; î n ce-le d i n un11ă, 1 H e­
re l e n1 i s-au ş ters d i n fa1. a och i lor � parlea nein1 p r i rn a t ă a pHgr n i i
dovedea că a n 1 ajuns l a capă t u l a c e s t e i isto r i i pe care, în l u r n i n a
p t · o p r i i l o r 1nele experi e n t e , o eonskler<1 rn · ca f i i n d foarte v e ro si ­
t n U ă . M-an1 i n to1·s spre fereastră. I.Vl ai p l l p î i a în ea u n violet pro-
t'uncl ; d easupra odzontului 1 n a i stră luceau c) liva nori , asenu1nă­
tori t ă c i u n i l o r ce s e sting. ()ceanul era i n vi:.d biJ : se cufundase in
n o a p t .� . i-\uzeaJn foşne-t u l s l a b a l f1� i i lor de hîrtie puse d ea su p ra
ven t i l a.toarelor. Aerul. n1irosind usor .. a \1zon .. er�a c a l d si. neJniscat.
,
O l i n i � te abso l u tă un1plea întreaga st a t ie . lVf.-an1 gî n d i t că hotă-
rîrc:-a noast ră de a ră rnine n-avea î n e a n i tn i c er oic. Peri oada
H v � n t u r i l o r p l a netare, a exped i �i ilor înd răzneţe, a dispari t i i l or
c u J n p l i t.e -· cu 1 n a fost ac(:� ea a l u i Fec l l n er, PI'l J n a jertfă a ocea­
n u l u i - se s r î 1 ·ş i se de nnl l t. /\. proape c«1 n i ci nu 1 1 1 ă anai i n t.<='r�sa
c i ne (:"S i e "oaspet0Je'' l u i S n a u l sau acel a a l l u i Sart orius. N1.l v a
1 n,ce n 1 u l t ă \'ren1�, rn i-an1 spus, ş i vonl i nce1 a s{t ne t · uş i nă nl de
..

n o i � i să ne i z o l ă tu . l)aeă nu votn .pu tea scc-) pa de ,,oaspe 1,.i " . n(�

von1 ob i $ n U i �i v o t n începe să conviet u l r n cu ei , i a r dacă Autoru l
l o r le va n l o d i ficn regul i l e d e joc, n e vorn adapt:a ce l o r noi, de�i
u n a n tun i t ti.n l p n e vo�n zbale� ne von1 î t npotri v i � sau poate c;1
u n u l sau al t u l d i n t r e noi cl d a r se 'Ta si n u c i de. d a r şi acea s t ă
no11ă � t a re v a aju nge p!nă l a sfir� i t l a un ech i l i bru. I n căperea
e r a Î n Y ă l u it �i de u n î nt u n e r i c t o t n t a i aset nănă1 or <�e l u i teres t r u .
Nutnai c o n i u r ut· il e l avaboului s i ale ogl i nz i i se n1ai străvedcau
1 .

a l b i n(l. Scu l î n d u-n1ă, a n 1 găsit pe pi p ă i te pacheLu1 cu vată ck� pe

poli cioa ră, rn i-arn- sp ul at c u un t.an1pon tunezit faţa ş i n1 ·-a1n
c u l cat ...în pat, întinzlndu-rnă pe spa 1 E'. U nd eva , deasupra n1ea,
a i d o 1n a filfî i t•ii u n ui fluture d e noapte, se auzea suflarea n edc:�sJ u-
ş i t ă a :v en t i l a torul u i . Nu ' lnai vedearn n i c i fereast ra. Tot u l era
cu prins d e b ez n ă .' O lucoare abia bă nuită, strecura1 . ă parră de
nicăieri, a tî r na deasup ra-n1i.�.� proiectîndu-se pe p erete sau departe,
in atlincul cl eşe r tu lu i ae dihcolo de geam. Mi-an1 a d us an1 inte
cum, mă -s�eriase cu o seat,·ă înainte î ntinderea p u s l· ie a �pa tiului
'
--solarisean şi aproa{l)e că a In zilnbit. Nu-nu n1ai era teatnă. Ntl-rni

13
 tnai e ra iearnă de n i ln i c. l\1i-aro dus braţul la î năl ţi n1ea ocl dlor.
C�udrnnul ceasul ui · era lun1ihat. de cununa fosforescentă a cifet·lor.
I)uplt o oră trebui<J să răsnră soarele al ba�tru . IVIă bu c u r an 1 de
î nt u ne ri c ul în care eratn scufundat, re sp i ra n1 adînc, golit şi eli­
berat de orice gînduri.
La un moment d.at, J nişcl'nd u-n1ă , t:nn sir!1ţit lîngă şold carcasa
tna�netofonului. Ah, da, Gibarian, glasul său înregistrat pe ba­
bine . N-avean1 cîtuş i ele puţ i n intenţia să-i n1ai resuscit trecutul�
..

ascultîndu-!� d e altfel singur-ul lucru pe care l-aş 1na.i fi putut

face pentru el.
Am scos din buzunar n1agnetofonul ca să-1 a sc u n d sub pat.
Atunci an1 auz i t u n foşnet şi scîrţîitul slab al uşii care se des­
chidea.
- Kris ... ? an1 d i s tin s un glas s tins: aproape ele so a ptă E�U .

aici, Kris ? Ce intuneric e !

' ·

- Nu-i nilnic� nn1 spus. Nu-ţi fie t e an1 ă . V i no aici !

CONSF Ă TUIREA
�. ·: 1 • "!
•
•
•
. - . �
·•
.
'
' . •

. .
� . • •
.

Stătean1 culcat cu ochii în sus, cu fruntea ei pe umăr, fără să

tnă gîndesc la ni n1 .i c . Noaptea ce u n1plea î n c ăp erea s-a populat.
Au�cam p u ş i . I.>ercţ.ii se făceau nevăzuţi. Ceva se înăl t.a deasu­
pra n1ea, tot 1nai s us, tot 111ai sus, fără lhnită. Invăluit, pătruns,
fără să f i fost atins, atn rămas n e mi ş c a t în beznă. li si mţe arn cu
a c uit a te transparenţa de par c ă ar fi d eve n it un al t văzduh. F'oarte

departe se auzeau bătăile inin1ii. Mi-an1 concentrat întreaga aten­

ţie, ră n1ăşiţele de putere, în aşteptarea agoniei ; nu venea. Deve­
nenm doar 1nai n1lc, i a r cerul in vi zib i l , zările invizibile, spaţiul
atnorf, l i p s it de nori, de stele, dilatînclu-se, luînd d i lnensiuni
enorme, făceau din rnine centrul lor. lncercarn să n1 ă tîrăsc pe
ceea ce eratn culcat, dar sub In in e nu se 111ai a fla nin1ic şi în­
tun eri cul nu-tni mai ascundea n i n1ic. Mi-an1 strîns p u n1 n i i şi 1ni-:un
acoperit cu e i faţa. N-o n1a i avean1. De�etele-1ni trecu ser ă prin
ea, a1n vrut să strig, să urlu...
"

Camera devenise sur-albăstri e. Ap a ratura , rafturile, c ol ţur il e

pereţilor păreau con t ura te pr i n în t re tă i e r ea unor pete 1nari, n1ate, ·

fără c uloa re. In sp a te l e ferestrei se î n trevedea un alb ltuni nos ,

opalescent. Trupul î1ni era leoarcă de transpiraţie. A1n privit într-o

parte, Harey se u î ta la 1nine.
- Ţ·i-a a morţit u1nărul ?
- Ce spui ?
Şi-a ridicat capul. Ochii îi erau de a ceeaşi culoare ca şi încă­
perea, cenuşii, Jumi_noşi î ntre genele negre. Atn silnţit că l d ura
so ap tei ei} i'nainte de a . înţelege cuvi n tele.
•
- Nu. Ş1 totuş1...
• •

1-p.m pus 1nîna J)e br;l'ţ_. Ati nge rea mă furnica. A1n îmbră\işat-O
uş ur el şi cu cealaltă mîn�.�
- Ai avut · un vis urî't\ 1
C �
- Yis ? Da, .aan vi sat I�ar tu n-ai dormit ?
-
. ,

Nu stiu. Poate că nu. Nu 1ni-e somn. Dar dor mi tnal de-

/ PJ�rtc l' De ce mă �triveşti .S.Şa ?
\

14
 Am închis ochii. Simţea1n bătaia măruntă si ritn1ică a in i lnii
•

ei, acolo unde bătea n1a i lent i nhna mea. Un n1anechin, m-a1n
•

gîndit. Dar nu 1nă m ira nimic; nici chiar propria-mi indiferenţă.

.

Teama şi · disperarea ră1nă s e seră în ur1na n1ea. Eran1 absent. o, atît

de absent n-an1 n1ai f�'it niciodată. I- a m atins cu buzele gîtul,
apoi am co b orît spre n1ica adîncitură net e d ă ca lăuntrul une i
scoici, ce se naşte între utnăr şi gît. Şi acol o îi zvîcnea pulsul.
M-an1 î năl ţat intr-un cot. Nicăieri nu zăre an1 vreun semn al
zorilor ; o dungă de un albastru electric incendia orizontul, cea
dintîi rază a . izbucnit în can1eră, ca o salvă ; to tul a prins a
scîntei a de iri zări , curcubeele s-au fr]nt în oglindă, pe clanţe, pe
ţevile n ich ela te ; lumina izbea o rice suprafaţă întîlnită, de parcă
ar fi vrut să dezlănţuie, să arunce în aer strîn1ta încăpere. Nu
mai era chip să priveşti, 111-a1n întors. Pupi1cle lui liarey se
îngustaseră. Irisurile ei cenuşii s-au înălţat spre faţa n1ea.
- S-o fi făcut ziuă ? m-a întrebat cu glas viituit.
Starea Pi adu cea pe jun1ătate a son1n. pe j urniitate a vegh�.
- Iub1to, aşa este airi. · întotdeauna.
- Dar noi ?
-- Ce-i c u n oi ?
- lVIult thnp votn n1ai sta aici '?
f1ni venea să rîd, clar vuietul vag ce 1ni-n if f i t d i n piept n u
. l �

mai semi'tna cu r.îsuL ,

- Cred că încă destul. Nu vref ?
Pleoapele-i erau neclintite ; mă privea cu ·atentie. Oare clipea ?
Ntt eram s·igur. A tras pletlul, şi pe U!nărul ei ain distins n1icul
se mn . triunghiular, cu ,o nuanţă trandafirie.
- De ce te ui t.i aşa la tnine ?
- Fiindcă esti frLunoasă .
•

A zîrnbj t nu era decît o an1abilitate, n1ul �un1irea ptlntru

; dar
<'<)nlplhnentul prirn it.
- Aşa să fie ? Privirc�a ta fnsu pnreă . . . parcă . . .
- Parcă ce ?
- Pareă ar scormoni . ..

- Ce tot scornesti ! •

- Nn. An1 i 111 p res ia că te-ntrebi ee se-ntîn1plu cu n1ine sHu ce

ţi-c:un tăinuit. . .
- Da de unde !
- !)ac ă negi atît de hotărît, atunci e ::;igur. Dar fie eun1 vrei.
îndărătul gea mu r il o r s-au aprins văpăi al bastre, livide. Acoperin­
du-lui cu mina ochii, n1i-a1n că u ta t ochelarii. Se aflau pe 1nasă.
I-an1 luat, apoi, îngenunchind pe pat lîngă I-I arey, i-atn pus la
bchi şi i-an1 observ at t rnag i n c a în ogl indă. Aştepta eeva. Cînd
n1-am culc at din nou , alături d� �n tni-R zîrnbit.
- Dar rnie ?
A.n1 inteles brusc .
•

- ()chelari ? "
\
IVI-a1n sc ulat şi atu .h�·ceput să cotrobăiesc pri n sertare, pe
..

n1ăsuţa de sub fereastră. A ttth găsit două perechi,· dar cnnbele erau
de un JoFn1at prea 1nare ; l le a m întins. I-a în ce r c a t şi pe uni i
-

�i.· p� ceilal ţi ; îi căăea u p e vîrful nasului.

15
 Jaluzelele a u coborît cu un scrîşnet prelung. Tirnp d e o cl.i pă,
înăuntrul staţieL care aid on1 a une i broaşte ţ estoase s-a a sc u ns în
carapacea ei, a domnit întunericul. I-am scos pe d j bu i te ochelarii
şi1 împr e un ă cu ai mei, i-am pus la picioarele patului.
- Ce vo1n fa ce ? a întrebat.
-.- Ceea ce se face noaptea : vom qornli.
__:_ Kris !
- Ce-i ?
- Să nu-ţ i fac un nou b an d a j ?
- Nu, nu-i nevoie. Nu-i nevoie . . . d ra gă.
Rostind acest ultin1 c uvîn t eu însun1i n u nli-c.un dat seama
�

da că mă prefac, şi deodată în în t.uneric i-atn c upr i ns orbeşiP spa­

tele ei s u bţ i r a t i c şi, simţind u--i tr e 1n urul an1 crezu t în ea. De
t

altfel:. nu ş ti u cun1 să spun . . . a n1 avut b ru s c i mpresia că eu s î nt

cel ce m in te şi nu Harey, eăci ea r ă 1n în e a ndelă sieţ;i. Pe urn1ă
atn tnai aţ.ipit de cîteva ori , dar n1ereu tnă trezea d i n sotnnolentă
un sp a s rn , d u p ă care inilna hni bă le a să se spargă, pentru ca
apoi, treptat, să 1ni se lini�lească. Istovit de n1oa r t e o s tri n ge a tn pe
,

Harey lîngă t r up u l n1eu . Ea-J n i atingea obrazul, frunt.P.a, certP ­

tînd î n g r i j o ra tă dacă n-an1 cu n1 va febră. Aceasta era ll urey. Alta

tnai adev ăr at ă nici nu putea e x i s t a .
D u pă
a ces t g î n d ceva s-a sch ilnbat î n tnine. Arn
, înc()tat să
mai lupt. Aproape că n1-arn p răv ă l i t în sorn n .
M-am trezi t l a o mîn�îiere de l i ca tă . Fruntea în1i era cuprinsă
de o răcoare plăcută. Stă teatn culcat cu fa ţ a acoperită d e ceva
umed şi moale, care deodată s-a r i d i ca t u�or. A m văzut-o pe I-Iarey
aplecată asupra-mi. Cu an1bele tnîi n i storcea un bandaj, ale cărui
p icături se prel.ingeau î nt r- o tăvi ţă de p<Jrţela n . A l ături se afla
o sticlă cu un l i chi d îtnpotriva ars uri lor. Mi-a zîtnbi t.
- Dar ş t i i să dormi... mi-a spt�s a p l i cî n d pe cealaltă faţă
ba nda j u l . Te doare?
- N u.
Am căutat să-mi rn işc p i el e a fr u n ţ i i . Intr-adevăr, arsurile nu
n1i't mai s u p ă r au . Şezînd pe rnarginea pa tului, llarey îş.î p usese
pe utneri un halat de bai e bărbătesc, alb, cu d u n g i ...portocalii ;
părul negru i se rev ărsase peste guler. I ş i suflecase tnînecile n1 a i
sus de coate. ca să n-o d era njeze . Sitnţenrn o foatne de-� dreptul
chinuitoare. De aproape douăzeci d e ore n u p usesem n ilnic î n
g ură . Văzînd c ă llarey a ter n1 i n a t c u îngrij irea feţei rnele, tn-am
scula�. Ochii n1 i-nu căzut deodată pe două roch ll albe, cu to t ul
identice, cu nasturi r o ş i i - pe cea dintîi o dezbrăcase H are y c u
ajutorul n1eu ; pe cea de-a doua. în carP venise ier i ş i - o scosese
,

si ngură. lărg i n d u-i cu foarfeca decolteul. Spunea că, probabil, i

se blocase fer1noarul.
Aceste do uă rochii ide11tice mi se păreau l u cr ul cel n1ai teribil
d i n · cîte tră i se tn pînă . atun c
" i. Harey p un ea în ordine dulăpiorul
cu n1edican1ent.e. lVI-am jntors p e furiş cu spatele spre dînsa şi
mi-am m uş c at pînă l a sîn'g\e pu1nnul. Privind mereu la cele două
rochH s au n1ai cur:înd la tina şi a ce eaşi , în două exen1plare, am
înce p u t să n1f.i r etr a g spre ��tşă. A pa curge a încontinuu din robine t,
clipoei.fld, am deschis î n cet uşa, n1-am furiaş pe coridor şi atn în-
,cbis-o în urn1ă, tiptil. Auz,eam şiroitul slab al ap ei şi zăngănitul
__
unor st ic·le-. I)eodală toa te aceste zgon1ote a u con t e n i t . Pe coridor
a r dea u t ubur\le de s u b ta v a n o pată d i fuză de l urniuă că d ea pe
t

suprafaţa u ş i i , î naintea c·ă reia aşteptan1 cu d i n ţi i î n c l e ş ta ţi l'i­

.

ne anl strîns clanţa, d eş i n u n1ă crezusetn în st a re s-o ţ i n . O zm uci·

tură puternică aproape c ă mi-a sn1 u l s-o din n1î ini, d ar uşa nu s-a
deschis, doar s-a zguduit şi a prins să p îrî ie îngrozitor. î n mă r ­
murit, arn d a t drun1ul cl an ţ e i şi rn-am tras îndărăt. Cu uşa aceea
se petrecea ceva d e n e c rez u t . Placa ei d e plastic se c urb as e ca şi
cutn ar fi fost p re s n tă d i n s p re partea 1nea în a d î n c ul camerei..
l..�acul i se desprindea în solzi n1ărun ţi, dezgolind o ţelul canatul ui ,
care se î n do i a tot 111 a i mu lt. D eod a tă a n1 înţeles : in loc să îtnpingă
uşa, care se deschidea spre co r i d o r I�Iarey î n ce rc a s-o desc h i d ă ,
,

trăgîn d o spre e a . ReflE·xul l u n1 i n i i s-a ar c ui t pe pl a st i c ul alb ca

-

într-o oglindă co n c a \ ă , s-a a uzit un scrîşnet i n tens, şi p l aca

r

n1onolit, soli c i t a t ă la 1 itnită , a crăpâ t. ln acela�i t i rn p clanţa. r u p tă

d i n montură, a căzut î n ă un t r ul eanlerei . Jn oriflci u au apărut i n l E•­
d i aL dou�t n1 î i ni î n s î n ger'a te, ca r e Jăsînd d î re roş ii pe plastic, t ră ­
,

g e a u tna i d e pa r te. U�a s-F.l f rîn t în d o u ă , a tîrnînd o b l i c în b a l a­

nlale, şi o f i i n ţă a pt·oape stacojie, cu o figură cadaverică, tui s-a
aruncat la p iept, în neci.nd u-se de plîns.
Ducă n-aş fi fost p a ral i za t de acea s t ă privel i �te, desigur· ('ă
aş fi încercat �-o iau l a goană. liarey respira co n v u l s i v , l ov i n ­
du-şi fru n t ea d e utnăru] tne u i ar p ă r u l îi flutura zbuci un1at. l n
,

clipa în care atn c u p r i ns-o, arn s i tn � i t că-1ni lunecă d i n bra�e. A rn

read us -o în cabină, sirecurîndu-n1ă pe l î n g ă ari pa frîntă a u�ii �i
am întins-o pe pat. Unghiile î i erau rupte şi sîngerînde. Cînd şi-a
răsucit n1î n a , i - atn văzut podul pahnei sfî!iiat p i n ă l a carne. l -a nt
cercetat faţa = O c h i i larg desch i � i , l ipsiţi de ori('e e x p resie. aveaL!
priviri ce treceau d i n colo de 1nine.
- l-Iarev !
.,

Mi-a r ă sp un s e u un n1urnntr near t i c u l a t .

Mi-atn apropiat degeLu 1 de oc h i u l ei. P l eoapa i s-a închis. M -a rn
clus la d ulăpiorul (' U 1nedican1en te. I)t'oda tă patul a fî�îi t. lV! -a nt
in tors . lfarey se ridicase ş i ş i privea îngrozită tnî i n i le î nsîngerate.
-

___. l{ris, a ge n1 u t eu . . . eu . . . c:e rni s-a-ntîn1plat '?

,

- Te-ai ră n i t cîn d ai fo r ţ a t u::;a, a m răs puns sec.

Silnţ.ec-un ceva pe bu z e n1al cu scntnă la cea de jos ; pnrcă -rni
,

tunblau pe ea n i �te furn ici ; an1 s t rî n s -o cu d i n ţ i i .

Jiarey a pri v i l o c l ip ă frînturl le de plastic zltn �uite ce ati r n a n
d e canat, a po j s-a u i tat î n trebător l a n1ine. Bărbia a început să-i
tretnure. Vedearn efortul cu c•ire i nce rca să-�i stăp.în ească spai rn a .
A n1 tăiat fîşl i d e bandaj, an1 scos din d u l ăp ior dezin fectan­
tele şi an1 rev e n i t lîngă pat. Lucrurile d i n n1î i n i n1i-au a l u ne ca t
brusc pe jos. Borcănaşul de sticlă cu 1n e n1b ra nă gelatinoasă s-a
spart, dar nu rn-an1 aplecat ; nu 111 ai era necesar.
I-a1n rid1cat 1nîr1a. Un chenar subţire de sînge închegat î i mai
împrejtnuia u ng hii l e dar setnnele trau1natismului dispăruseră ;
,

podul paln1ei era acoperit de o p i ele tînără, trandafirie, mat des..:·

\
chisă 'la cul0are d e c ît cea învecinată. De altfel c ic a tr i ce a devenea
în mod vizibil tot mai palidă.
· M-am aşezat lîng.ă ea, mîngîindu-i obrajii şi stră duindu-mă să
eîmbes;e, ceea e� însă nu �î nt sigur că n1i-a reuşit..
.
1- De ce ai făcut asta', Harey ?.,

17
 - N r.J. A sta eu ?. . •

A arătat cu ochii spre uşă.

- Da. Nu ţi -a duc i aminte ?
- Nu. Adică am observat că n u eşti aici, 1u-an1 speriat în-
grozitor ş i . .
.

- Şi ce ?
- Am în ceput să te caut, m-am gîn dit că poate eşti în baie . . .
Abia acu1n am observat că dulapul era co1np lct dat la o parte,
iar draperia d i n faţa intrării în baie era sn1ulsă ..
- Dar pe urmă ?
- A1n a lergat spre uşă.
- Şi ?
- Nu n1ai ţin tn inte. S-a-ntîn1plat ceva ?
- Ce s-a-ntîn1plai ?
- Nu ş ti u .
- Dar ce-ţi atninteşti ? Ce s-a-n tîn1plat dup ă ueeea ?
- Şedean1 pe p at .

- Dar că te-an1 adus aici nu-ţi aduci aminte ?

Şovăia. Colţurile gurii i s-au lăsat în jos, faţ a îi era încordată.
- Parcă ... Poate . . . Eu însămi nu mai ştiu.
Şi-a coborît picioarele pe dtu:>unlea şi s-a cul cat. S-a apro piat
de uşa spartă.
- !{r is !
Atn cuprins-o de tuncri pe la spate. Trcnn1rn. Deodată s-a în­
tors spre mi ne şi nJ.i-a căutat privir-ea.
- l{r.i s ! a şoptit. Kris !
- Linisteste-te.
' .

- !{ris .•.n-am cun1va epilepsie ?

- Epilepsie... o, Doamne ! ln1i venea să rîd. Da' de unde,
dragă. E pur şi s i mp l u uşa, ştii, aici sînt ... htn ! asen1enea uşi.
Am părăsit c atnera în n1o1nentul în cnre chiurasa exterioară
a descoperit cu un scrîşnet prel ung fei·eastra, iar d iscul solar s-a
văzut coborind spre ocean.
M-am îndreptat spre chicineta-buciităr-ie a.fl at lt la capătul
celălalt al coridorului. Trebăluian1 în1prcună cu Ilarey, cotrobăin.d
prin d ul apuri şi frig�i dere. Curînd mi-a1n dat sea 1na că nu se prea
pricepea la gătit şi că altceva de c ît să des chid ă cutiile de conserve
nu ş t1 a , adică e xact ca şi rnine. A1n înghiţit con ţi n ut ul a două ase­
n1enea c uti i şi a1n băut mai tnul te căni de cafea. Şi Harey a mîncat,
dar aşa cum o fac uneori copiii care nu vor să-i supere pe ce i
vîrstnici, poate nu chiar în silă, dar m e c a n ic şi j n d j fer�ent.
Ne-an1 îndreptat apoi spre o 1nică saJ ă pentru i n tervenţii ehi�
rurgi c a le aflată Ungă cnbina-radio. A vearn · u n a n un1it p lan Insta­
.

lînd-o pe I-Iarey într-un fotoli u-pat şi s e ot;în d d in sterilizator o se­

ringă şi <leei� n �cesare i-u1n spus cii vrenu s-o exn1ninez pentru
orice eventr.{aHtate. Ltutn1 aproape orbeşte lucrurile de care aveam
nevoie, <:1t1t de bine fuseseră n1 antrcna\i în copia de pe Pă 1nî n t a
staţiei. I-atn luat lui 1-Iarey din deget o p]cătură de sînge pe care
an1 întins-o pe l an1e l ă , �un\ ţtscat-o în exl l a ustor ş i an1 n1etalizat-o
cu ioni de argin t în vid avansat.
H.ealitatea activităţii 1-fţele av ea asupră-n1i un efect liniŞtitor.
A.�ezată pe perhele fot ol i \.:tl'u i desfăcut, - llarey se uita cu atent;ie
la 1nuţţilnea aparatelor ce i·n ţesau săliţa de operaţii.·
\

,
 I.J i n i ştea a f(:st întrer u p tă d e �c r nnnl ul de atJel al- telefo n u J ut
i nterior. Arn ridJcat re ceptorul. . .
- Kel v i n , arn spu s. Nu-mi luam ochii de pe I-Iarey, carE:' d (•
l a o vren1e deven ise a pat i c ă , parcă epuizat� de în t1n1plărl l e ulti­
melor ore.
- Eş ti in sala de operaţii ? în sfîrşit ! s-a auzit glasul lui Sn aut
ea intr-un oftut d(.. uşurare. A ş tepta.m cu rece pto rul strîns lipit de
urec he. Ai un "rnusafir", nu ?
- Da.
--: Şi eşti oc:npat ?
_:._ Da.

- Vreo analiză, h1n ?

___..: Dar ce '? Ai vrea să joci o partidă de şah ?
- Mai las-o, Kelvin. S art o ri us vrea să te v adă , adică vrea să
ne va dă .
- Asta-:i o · noutate am repl icat surprins: Dar ce-i cu . . . m-an1
,

î ntr er upt şi am a dă ugat : Ce, este · singur ?

- Nu. lVf-nn1 exprilnat greşit, vrea să d i � cute cu noi. Ne von1
lega pr i n videofon, dar vom acoperi ecranele .
- Da ? ! At u nci de ce n u n1i-a t ele fon a t el î nsu g i ? Îi e rusine ?
' t

- Oarecurn, a n1ortnă i t ne des l uş it Snaut. A ş a d a r cun1 rătnîne ?

,

- Să stabil irn deci cînd ? Să zicetn, după o oră. Bine ?

- Bine.
Doar faţa i-aJn văzut-o cercetînd u-1nă c uri o s pe ecr an , pentru
că d u p ă o clip ă să şi fie perturbată ele brurnul u ş or al curentu­
lui e le ctr ic .
în sfî rş i t In-a întrebat după o oare care şovăire :
· ·

- Cum îţi tnerge ?

- Destul ele bine. Dar ţie ?
- Mai p uţ i n bine, cred. N-aş p u te a c umva să te . .. ?
- Vrei să n1ă vizitezi , · am ghicit. Ain ar u n ca t peste 1..nnăr o
privire către I:larey. lşi culcase capul- pe p e rn ă şl stătea a�a, întinsă,
p i ci or · p este picior, zvirlind cu un g es t plictisit bila &rgi ntie, care
atirna la capc'J.tul lanţului fix at de speteaza fotoliului.
- Lasă aia, auzi ? Las-o ! mi-a parvenit glasul ri�icat al lui
Snaut. I-atn văzut pe ecran profilul. Altcev a n-am mai reuş i t să
aud , că ci acoperise cH. mîna ndcrofonul, clar îi v e de a n1 buzele c are
i se n1i şcau. Nu, nu pot veni, a încheiat pre c i pi t a t. Poate 1nai tîrziu.
Aşadar, peste o oră. Ecranul s-a stins. Am atîrnat receptorul.
-. - Cine e ra ? m-a întrebat cu indiferenţă I-Iarey.
- Unul, S n au t... ciberneticlan. Nu-l cu n oşti .
- Mult o să mai dureze a sta ?
- De ce ? Te plictiseşti ? am întrebat-o.
Am introdus pr i mul preparat din serie în cas eta tnicroscopu­
lui neutrinic şi a-m apăsat pe rînd b utoan ele colorate ale sisten1u l u i
de conectare. Cîmpurile de forţă au început să zumzăie surd.
- Aici nu există prea multe d istracţii , iar dacă modesta nlea
societate nu-ţi este suficientă, n u-ţi va fi de loc plăcut, am spus,
prelungind an u me pauze�e dintr e cuvinte ; in ac elaşi tin1p. am
potrţvit ocularul microscop.tilui şi n1i-a1n afun da t ochii în alveola
1noale -de gumă. Harex mi-li răspuns ceva, dar n-o mai asc u l tam .
Vedeam de suş, în tr-1.pn raco urci abrup t, un ur iaş p ustiu inun­
/:- dat de o strălucire argintie. Peisajul era înţesat de mici bolovani
'

19
ovali ş i n e t� z i pe alocuri cră pa ţ i şi e roda ţi p arcă i n ,• ă l u i ţ i de un
, ,

abur. Fă ră să-1ni r i dic o chi i de pe ocular, an1 n1 ă ri t puterea de

rezol uţie a tnicroscopul u i . în t i m p ce p ătr un dean1 şi n1ai adînc în
eî n 1p u l vi zual ce p îl p î i a argintiu, tn i şca m cu 1nî na stîngă reglorul
11 1ese i ; în lnornentul ]n care o hen1atie izolată, ca o piatră singu­
r a ti c ă , s-a aflat la încrucişarea ce l or patru fi re negre, atn sporit
F!rndul d e n1ărire. A n1 avut 1 tn p r es ia că obi ec ti v u l cade în picaj
peste eri troei tul ca un d isc con cav care şi l ua s e for111a un ui circ
�

de crater stîncos, cu u tnbre negre şi ascuţite pe adinciturile ma r ­

�i n i i i n e l are . Această creastă, d i n ţ ată de depuner· i l e cristalizate

a l e i o n i lor d e argin t, n1i-a fugit d i nc ol o de h o t arele ob iectivului.
S-au i v i t contur u rile d i f'ttze) pan:ă topite sau privite pri ntr-o apă
opalizan tă , a1 e încol5citelor l a n ţ u r i dt" proteine ; vizînd una d intre
verigile lan ţul u i , arn c on t i n u a t s ă apăs î n t:et pirg h i a d e n1ărire,
a � t epti n d să apară d i n t r -u n L non1ent in a l t u l l i ln ita ac�slei călă­
tori i în p rofu n zi 111�. lh n b r a turtită a une i rnole(· t t l e c e u n 1p l e a în ...

tre·gul ocular s-a conturat tot n1a i c: la r.

N u s-a-n tîn1plat însa n i l n i c d i n ceea ce prevăzusetn. Ar fi tre­
buit să vikl a to n1 i i pulsînd î n n o r u l l ot· elect rordc. d a r n u-i ză­
.
l'Pc.un n i că it,r i . Ecran ul străl u('ea î n tr-un urgi n l i u i n1ac\ llat. An1 Îln­
p i n s pîrgh i a pînă la cap llt. Z u n1zetul s-� i n t e n s i ficat aJne n i n tător.
dnr nlci ac u n1 n-nn1 văzut n i rnic. U n se1nnal strident ce se re p et a
î n tr-una n1i\ t n � t i i n \a că aparatul pste s u p r aso l i c i Ln t. l\II-un1 n1ai
u i t nt o dată în v i d u l argi u l i u ş i arn deconectat n1 i c roscop u l .
.l\1-a n1 în to rs spre 1.-T are .Y . 1"'ocn1ai a tun c i îşi î n tredeschidea
gura în tr-·u n c ă sc at pe c.;ire l-a prescl1in1bat a b i l î n tr-un zîtnbet.
- Ctun sta u l u crurile ? n1-a î n trebat.
.

- Foarte b i n e , an1 răspuns. (�red că... n i c i n u ponte fi

mai bine.
IVl ă u i ta m la ea s i d i n n o n a n1 silnti t act'l.a furn i c ă t u ră 1a buza
• •

i n fPrioară. Ce se-n tîn1pla l a urn1a u rn1 ei cu a cest trup� a parent

a tît de fra g i l şi de l i c a t . dar d e , fapt i ndestructibil ? Curn ele se
p u tea ca, J a l i n1 i t e l e adîncurilor l ui ! să n u fie a l c ă t u i t d i n n i tnic ?
Arn lovit cu rnun n u l în corpul c i l i n d r i c a l tn icroscopul u i . Poate se
defectase ceva . . . Poat€� că n u focal izau <.� î n1pu r i l e . . . Dar n u . . . ştiam
că a parat ura run c t) o n n perfPet. Atn coborît de-a l u n g u l tu tu ror n i-4
vel elor : cc\l u l e , c·on.t.d o tnt•ratP prote1ce, tno lecule. 'f'oate nrfttau exact
l a fel ra rn i i l e de prepa1·ate pe care l e exan1 i nasf·1n. tJ l t i n1 u l pas
î n jos însă clu<'ea spre n .i că i(:"lri.
A n1 l uat sîn J.{e d i n Vt•na ei �i l -an1 t u rn a t în tr·-un rn i e c i l i ndru
grndat. L-;un îrnpărţ it î n cîteva eprubete al cănlr con ţi n ut n1 an1 -

apucdt să-I u n a l izez. Această trea bă rni-a l u a t tnai n1u l tă vretne

decit credearn. dPoareeC' in1j earn pierdusen} obbjn u i n ţ,a. Ileacţiile
erau n o rrnale. Toate. Dar dacă . . .
A rn p ictJra-t- p u 1, i n ackl pes te 1nărgeaua ro:-:;ie � ea a în ceput să
furnege, şi-a pierdut culoarea� s-a a c o p e r i t d e o s p tun ă n1urdară.
Descomrntn ere, denaturare. Mai departe, 1nai departe ! An1 luat o
r i pe1.ă: Cind 1n-·an1 întors 'Spre eprubeta cu p i că tur<t · d e sînge, pi­
peta a :fost cît pe-ac.i să -ni i\ scape din mînă. Sub sptl lna m urdară
de pe fundul e p rHb ete i reîn� ��pea să crească un strat de un roşu i n­
tens. Sîngele, ars de acH:l, se regenera I Dar era un nonsens ! O hn-
posi btliJa te !
·

... - !<;ris ! am auzit ea de la o mare distanţă. Telefonul, Kris 1

c
 -- Cee ? A! da. 1n ul ţu rnesc.
Telefo n ul suna de n1ult� dar abia acurn îl auzeam.
- Kelvln, a n1 spus1 ri d i cî n d receptorul.
- Snaut. AJn conectat li n ia , aşa că pu te tn actun d i sc u ta t o ţ i
trei în acelaşi· t i t n p .
- Te salut, doctore Kelvin , s-a auzit vocea l ui Sflrtorius bă­
n u itoare, deşi aparent stăp î ni t ă ; vorbea de parcă ar fi urnblat p€
o punte ce se cl ăti n a pei"iculos.
- On1agiile mele� d oc tore , a m r ăs p u n s. Voiam să rîd. dar n l l
eram sigur că n1o ti v e l e acestei stări de vese l i e îmi sînt suficient
-
de clare ca s�.-i pot d a curs l i b e r . În fond, de cine avean1 să rîd ?
Ţineam · ceva în tnînă . . . eprubeta ; nn1 ag it a t- o ; sîngele d i n ea se
şi coag u l as e . . . Ceea ce existase acolo cu o clipă tnai înain te poate
c ă n u era dr-c:ît o i l uzie . . .
- Aş fi vru t să p rez i n t colegilor a n u n1i te chest i un i legate
deee . . . fanton1.e, îl auzearn şi n u - n1i venea �ă-1 a s c u l t pe Snr'to r i u s .
Îtni făcea ilnpresia că î ncea r că sf1-rni pătrun d ă î n conşt i i n ţ ă . lV1ă
a păr an1 î n1 p ot ri v a acestui glas privind. ne c o n t e ni t .let epru bE"'ta
c u singe.
A

- Să le n u n1 i n1 corpuri F, a adăugat repede Sn�1ut.

- Pe rfec t .
M i j locul v i d e(J fonulu i era tăia t de o l i n i e verticală c:e ind ica
recepţionarea s i multană a două canale.· In c ele două jtunătăţi ale
ecranului ar fi treb ui t să se afle feţele interlocutorilor n1ei. Ecra­
nul e r a însă i n t une cat şi doar un chenar incandescent, ce se con­
tura în jurul c ad rul ui , stătea n1ărturie că apar atel e funcţionează,
dar ec ranele ce1orl a l ţi sînt ·acoperite.
·

- Fiecare dintre noi a efectuat d i feri te cercetări, arn perceput

din nou a ce a precauţie în vocea fonfăi t ă a lui S artor i us . O clipă
de l i n iş te. Poate ne von1 împărtăşi infortnaţiUe pe care l e deţ.inem,
p entru _ ca apoi să vă po t ad uce la cun o şti n ţă concluziile n1ele ... N -ai
vrea să începi dt1tnneata, doctore I{elvin . . . ? ·
- Eu ? an1 bîi g uit . Deodată atn observa t c ă sînt pr i v i t de
Harey. Arn pus pe n1asă eprubeta, da r atît de distrat încît s-a ros ­
togolit pînă sub stelajele de sticlă, am tras sp re n1ine cu piciorul
un trep i ed înalt şi 111-clln aşezat pe eL Un moment a1n vrut să mă
eschivez, . �ar, in 1nod surprinzător chiar ş i pe n tru n1ine, atn
r aspun s '
..,

- De acord. Un mic colocviu ? B i ne ! N-arh fă c u t aproape ni­

tni c, dar aş av ea ce spune. Un preparat histologi c �i cîteva tnicro­
rea c ţ i i . Ain i mpresia că ... Pînă în clipa aceea n-a ve a n1 hR bar cu1n
·voi con tipua. D eod a tă ca şi cum aş fi a vu t o revelaţie, atTt ur n1 a t :
,

�otul pare norn1al. dar nu-i decît u n ce;unufl a j , o n1ască. Intr·-un

anutnit sens ne aflătn înaintea unei supercopii : a unei reprodu­
ceri . .. m a i perfec te_ decît chiar originalul. C u al te cuvinte, dacă la
om lin1ita granulării, limita , divizibilităţii str uc tu r al e se o preş te la
aton1i, a i ci survine u n salt p înă la nivelul unur că ră tn i zi sub­
atom i ce .
__. Stai, stai ! Cu1n îr1.ţ�Jegi a s t a ? a întrebat Sartorius.
Snaut tăcea. Sau poaţa 1 a l ui era respira ţ i a accelerată ce se
s uzea Î D re c epto r ? Harey şi-a ridicat ochi i spre m i ne . l\tl i-an1 d a t
..

l
seamf!: d e starea de surescftq re î n care rnă aflam : ulti rnele cu v i n te
aptoape .le strigase1n. C a t mîndu-tnă p u ţ i n, n1-arn -aplecat ş i n1ni
 tar·e pe s caun u l tneu- inco1nod şi 1ni-nm închis och i i. Cu1n 1ni-aş
putea exprin1a gîn dul ? .
- Elctnentul final de constructie al organisn1ului n ostr u îl
··

c�)nstituie a to n1ii. ln ceea ce priveşte corp uri l e li' presupun că sînt.

aleătuite . din un i tă ţi n1aj 1n i ci decît aton1ii obişnuiţi, cu tnult
n1a1 tn1c1
• • •

- Din tnezoni. .. ? a sugerat Sartorius. Nu era de loc contrariat.

- Nu, n u d i n tnezoni. .. Ei ar putea fi văzt1t:L P u terea de re-
zol u ţie a aparatului de ai ci atinge zece la puterea n1inus doui'tzeci.
f.\.ngstron1i. n u-i uşa ? Dar n i ci chiar la această limită nu se vede
nin1ic ; aşadar, nu-i vorba de tnezoni. Mai curînd de ncutrini .
. - Cum îţi poţi închipui una ca as ta ? grupftrile neutrinice sîn t
·
doat" i.nstabile...
- Nu ştiu. Nu sînt fizician. Poate că le stnbilizea�ă un cîn1p
de for t; ă . Nu 1nă pricep lu ch estiile astea. in orice caz, da că este aşa
cun1 spun, atunci n1aterial ul de const.ruc ·�je îl constituie part i cul e
de zece n1 ii de ori rrud 1nici d ecît atotn ii şi încă nu-i totul ! Dacll
n1oleculele de--- proteine şi celulele ar fi Jăcute cU rec t din a ce şti
Lnicroaton1i, ele ar trebui să fie corespunzlltor de n1ici. Şi heJna-
1:iile, şi .fermenţii - totul, dar nu sc-ntîtnp1<1 nşa. De unde reiese
eă toate aceste proteine, celule, nuclei sînt dont· o tnască ! Str ue ­

tura reală, care răspun de de. . . :fiziologia "oaspd.(·l u i " este a scunsă
n1ai p ro fund . . .
- Dar, Kel vin . . . ! 1-am auzi t pc Snaut ap ronp<: strigînd.
:

M-a1n întrerupt speriat. A1n spus "oaspeteluih ? ! Da, dar IIarey

nu părea atentă. De altfel, tot n-ar fi înţeles. Privcu pe fereast ră ,

sprij i n i ndu-şi capul în rnîini. Profilul ei delicat ş i pur se con tura

pe fondul zo r ilor învăpăiaţi. Receptorul tilcea, auzeanJ doar respi ..
r·aţiile îndepărtate.
- E ceva în i deea asto ! a mortnăit Snaut.
- Da, nu-i exclus, a adăugat Sartorius. Există totusi posibili.·
tatea ca oceanul să nu fie alcătuit. din ipoteticele pnrticttle ale lui
I{elvin, ci din particule o b işnui te .
- Poate este to tu ş i capabil să le sintetizeze � i pe celelalte ,
a.m re1narcat. M-a cnpr.ins o apa tie. Discuţia nonstră n u era nic-i
rnăcar ridicolă ; era inutilă.
- Asta ar · ex p l i c a extrema lor rezistenţă, a rnurrn urat Snaut.
Şi ritn1ul de regenerare . . Chiar şi energia ş i -o iau de acolo din
adînc. N-au nevoie să n1 ănînce ; le ajunge să . . .
- Cer c uvin tul , a r osti t Sartori us. N u-1 put� a n 1 suferi pe acest
0111. Măcar de-ar fi eonsecvent rolului pe care şi l-a i 1npus . Vreau
să abordez problema m otivări i , a con tinuat. Din ce cauză au apă...
rut corpur ile 1r ? în prin1ul rînd însă t reb uie să răspundem la în­
trebarea : ce sînt corpurile F ? Ele riu sî n t nici persoane şi nici
copii ale anumitor p ersoa n e , ci doar pr oiecţ ii n1aterl alizate a ceea
ce c o nţi ne cr-eierul 1to stru privitor la perso an a respectivă.
Reuşita definiţiei 1n--a frapat. Df•şi antipatic, acest Sartorius
n u (.lra totuşi p rost .
..

__:.E bine, an1 adăugat. Aşa s-ar şi explica clP ce au apărut

astrel de pers . . . astfel de corpuri şi nu a l tele. Au fost a lese cele
tnai persistente u rme ale men1oriei, cele mai izolate d intre to ate ,
deşi. � fireşte, nicj una dintre ele n u p oate fi complet separată ; în
/ <.:. ursul "copieri i•' au fost ŞJlU. puteau fi incluse şi alte rentinisccnţe
aflate întîn1plător în apropiere. De aceea t ,�vizitatorul" ştie cîte­
odată mai multe chiar decît ar fi putut să ştie persoana autentică
a cărei copie este ...
- l{elvin ! a replicat din nou Snaut. l\t1-a . surpri:ns faptul că
ntunai el rip o st a la cuvintele n1ele imprudente .. Celălalt părea să

nu se tean1ă de ele 2 oare indiferenţa lui Sartorius trebuia să-n­

sen1ne că ,)oaspetele" său era n1ai puţin inteligent decît "oaspetele"
lui Snaut ? O clipă mi-a fulgerat prin 1ninte imaginea un ui pitic
cretin ce-l persecuta pe savantul doctor Sartorius.
� (€0NTINUAR� lN NUMARUL VIITOR)

v In româneşte de
() � A.DRIAN ROGOZ si TEOI,.IL ROLL
•

23
 f\1 i H,!\ I .
GEORG·ESCU

ALGORITM DRA M ATIC

b V v ._. 1 • 4.1

CAtrup cenU1HU, senuo seu r, jN! }' 1,l neltl ta, a 1'na ,--
•

rat,tu
•
o

ginea universului. A p roape de o ri:t.ont, SOttrele artificial, p..clid

· iÎ n:ce. Cei doi explorlltori ,.tst ralt 1-.uJ. t.tprins cu veacuri in
unnă. Acunl e pe .c��rle ele a se stÎnJ{e. 'Terr,t, planeta /e,Igăn,
i-a ttitat. O,r.men.ii sÎnt la cdp.:l. tu.l ptt. / e rii.

OMlJt AL/5 : lllt•stcrnat fil' cc�1sul. ..

01\1 V L NEGR U : I=iccarc îşi poarU \ p ro p r i u l s :i u blestern. 1 1 în frîn g e şi
este înfrînt. Ne -am nă�c:ut sub zoJ i.1. vc�n icdor ci1 Lltă r i . .. .A seul t ă
nlttzka tăcut�\ a s f er(•lor !... c:înrul sprr:t n ţelor c nproap(.� , foarte
<tproape . . .
O 1\J V L ALB : La J r a c u nn.1 zica tJ.('u tă a s fe n:lor ! Ş i cîn t ul speranţelor !
N- aud n i m i c . Nu ;n1 (L N c - a u uitat. . .
• � V V /1.

OMUL NEG R U : D::.că v i ata noastră �1 r 1 tost scu rta ram 1 n L·:tnl acoiO,
f '

pc ·Terra. La d r un1 Jung �i v i a ţ<t c l u ng�L E o iege. Renaşt<:.� tn Jin

no[ tnşine, altfel n- a m fi a j un s aici.
OMUL ALB : Trăim, tt·ă in1 J'n1potri Ya voinţei noastre. Pent1·u că a ş a
. .
ne-au pt· ogt·:nn a t cct care uc-au u n at. . .
OA1UL NEGR U .· N u şti m ce s-a îndrnpb.t. Nu put<.\m ştJ.
•

. . . .. .
()Jv/UL A L B : A u fost oare n i 1niciţi ? Sau poate s- ;\ u n llll tC t t stngun.
Olt-fU L NEG R U : La plecarea noastră, Tc.:rra e r a conJu �ă <.i e În ţdep\i,
<lnJ' n u l ipseau n e b u n i i .
O :NI U L ALB : Pc Tcrra l·c h i [ ibrul e fr�lgil. ·rL)tul e fă�ut din jun1ăt�ţi
de adev ă r u r i . . . Pîn:l. şi văzd u h u l se clatină .. . 'Te;H1la, tean1<.t nu fu-
" """ • • .J

sest' tnca tzgo n J ta .

0/YJ U L NEG R lJ : Er"1 u pn.'a tnulti cei care dt\s<.:opercau adevărul abso­
l u t. Prea tn u h a bso l ut pentru o planl'tă rr drunt� . . . ()anH·nii se po t
ui m ici (�tt p ropri i l e ior gînd u r i. . . 'Ti -atninn·şti ? Un ii 1şi :t v îr l e a u în
cap b u d l. ţ i de adt\\'�r. A J cyărul absol ut era. greu de urn i c. Norocul
lur . . . Fii n1ai vcs�t N ik . . .
OA1 UL ALB : La d racu ! Nu mai sîntetn fiii 1'errei. Am devenit propriii
noştri f i i . f n t n:' Î n1 i i de ani �un avttt timp să fitn �1c tOJte. Aia
dre p tul sn n e u i te şi să-i uităn1 (din ce irr ce in ai obo ..;i t) Ce c
acolo ·?... P a t �t acccl. galbenă c,tre n1oarc ?
O M U L NEeiRlJ : E so a re l e nostru, Nik.
OklUL ALB : Hahaha... Soarele n o str u ! Soarde nostru ! Ţi-an1inteşti
noaptea al.:cea srrălucitbare ? Candelabru! nesfîrşit care ne-a dogorit
frţde arunc-i ? P")� 1 c a c e � a a fost soarele f Soarele nostru cel ade ..
ClU vărat. O sitnplă no1Pă 1. l)evorîndu-sc pe sine ş i copiii săi : Terra�
 MJrte, · Venus, Satu r n . . . Poate că t r eb u ie să-i Înţclcgetn şi să-i
icrt ărn pc scJnenii noştri ... An1biţia, serea Jor erau s e t e a şi an1 b i ţ i a
soarcl u a . J n�an descenţa l u i curgea 1n v i n e l e lor. De a c ee a şi noi
sîntcnl a i c i Ncbuni. .. neb uni. . .
..•

0Jldl)L NEGRU : Nu .. nu-i a de vă ra t. Atu calculat . . Ţi-an1inrcşti. Can­

. .
.

dclabrul acela i1nens, c a re ne-a o rb it, o c lipă nova aceea> n-a fost ,

soarele nostru. Explozia a cutren1urat constc1aţia Lirci. Terra ne

a�tl·aptă . . Au să-şi amin tt•ască ·tntr-o zi ...
.

O lv! VL ALB : Nu tn�cleg Şi pata aceea g;,t lbenă care n1oare ?

..•

Oi\ll l)l., NEGRU : E soa re le nostru ! Micul soare artificial. Noi i-arn
dat vi aţă, pentru nevoile noastre, aici. Nu c soardc nostru, dar
pîlpîie, lun1 i IH:'azăt încălzeşte ş i n e anli ntcşte d e Soarele adevărat,
stră l u c i tor şi d<.·părtat care n -a 1nurit. 1V1ă auz i , Nik ? ·

OAJl)L ALB : Te aud� p ri e te n e Sînt obosit, foanc ob o s i t ... Părinţii noş­

.

tri) f1·,1 ţÎÎ n oş t ri , c op ii i ş i s tr ă nep oţ i i stră n<: p oţîlor noştri se o d i hnesc

de n1 u l r . .. Ş i noi . noi sin ten1 aici ! l" i ·�un in tt•şti, prietene ? Dinli­
. .

neaţa ac e < a, cerul şi lin iştea . . , aerul ş i gustul arnar ş i Ycrde al

)

păn1În tul ui şi n o i noi, nenuui to r ii ca re p l eca1n. Era d e o mie de

,

o ri n1a i 1nţe lept să fi n1 u r i t Să fi pu t u t rnuri ! Ne-an1 fi t op i t In

.

pulb<.�re;t stelară. Cînd v a an1 fi coborît Încet... În(l't ş i nc-�·un fi

:tşternut ac ol o de unde plt•cat .. . SÎnt obosit . . .a1n

OA-JLJ!� N EC;R[J : E 1nccputul cidului tnu de regtmcrare, n�naşti d i n

propria-ţi ccn uşă. Nik, i a r t ă -n1�1, · d a r tu ş t ii că aşa t t eb ui e să se
În tÎtnple o dată l a o sută de a n i .. Au l:al c u l a t s�\ nu n i se în..
.

tin1plc o dată U n u l din tre noi tn·buic să fie puternic. Eu sînt

. . •

l În gă tine, f ra t el e titu ...

Div/ UL ALB : P l 1 o e n i x ... Tu ş t i i , prietene, cine a fost Phoen i x ?
0�/l.J/., NEGR U : Pas;1 J:ea acct.>a 1nin unată, Nik� lh.·spn· care vec:hii
t•g i ptcni crl!dl·au că a t1·ăir o jun1ătate dt-. nlilcniu şi :1 nHt r i t a r u n­
�în d.u-�c În foc, pentru a renaşte d i n propri n.-i cenuşă.
OM lJ L A LB : Sînt obosit, prictt•nc. · C<.� n uşa tn c a n u m.:ti poate ren ;.l.şte ....
J>oate că cu sînt Pho�niK, fiul l ui A1n yn tor, rcgdt' d i n Argos, prie­
tenu l l u i Achilh·s. L<tr11 îruo v 3. r �1 şit pc e r o u Ia Troia şi pc fiul său
Nt,optol<·'11 us Ia Întoarcere �i a n1 tn u r i t pc drun1 fără a ajun be
să-1ni rev�J patria . . .
OJlllJL NEG'R U : Njk, t u n u poţ i 1 n u r i Ş l i i bi ne. T'u eşti pasărea
. • .

Phocui:\ ...
OJJ V L A L IJ : U i ţ i . . . u iţi, priL·tt.' nt\ Soart:Je nostru. pata ;lceca galbenă,
n1Î<:ul noscru soare pe care l-ant atîrn a t aco]o sus, pe ca.rc 1-aln
JlUrtat d up ă noi. în haos, n u n1 ai :lr(; p u te r e şi pas n n·a Plioenix n u
1nai poate arde. Cic.lu1 m e u de rt)grnerarc s - .l. .î n c h cÎ<lt. Va trebui
A•
sa ratnH stngur.
•
""" ._

O�JlJL NEGRU : Nu, N i k. Nu-i adevărat nu poate fi adevărat. Tu ..•

t.• şti pasă�·e.a Phgenix şi soarele, soa rele nostru, tnicul nostru soare
n u şi -â isto�it înd\. puterea·. . . vino aici . . Aşază-rc în dreptul lui ...
.. .

Si1nţi ? Stnulgc-i căldura, p u t� r c a !... N u-i aşa, Nik, p rie te n u l n1eu,

te s i n1 ţ i 1nai bitle, 1n ai ,puternic.
·

OMU � ALB : Ne amăgim ' Mă voi pre fa c e În pulbere stc1ară. Voi .pre­
.

. .. •

fjra · lin faţa altor planet� şi p oate �ntr-o . zi� voi ajunge acasă . Tu
ClU
..

.eştj puternic. Te ;vor, g� şi. Vor aduce plasn1a şi la vremea ciclului

L... 9e-· regenerare tu vei t ' i pasărea Phoenix. Ochiul acel a. palid se
..,
v.a aprin de, v a �arde) va străluci şi iti va da putere să te Întorci.

25
 OMUL NEGRU : _Nik, tu. �şti su fle tu l, . "lnintca e x ped i ţi ci noastre, con·
ducătorul ci, tu ai 1ntoc tnit hărţile... Marginile universului şi În•
ceputul altor tnargi n i tu le-ai atins, tu le-ai gî n d it. Trebuie tre· ..•

buie să trăi eşti !

OM·UL ALB : Cun1, prictcQc ?... Cum ?... Ochiul acela galben e nţ7
puti ncios. De · unde pot sorbi puteri ? Atn t ra it prea mult, am;·
rn vins thnpul şi spaţiul. Dar ei ne-au �jtat .' Ne-au uitat. ' Ni.rriic
..

nu m·ă p oate salva.

· ·

OlYJUL NEGR U : Nu-i adevărat '!- Ochiul, ochiul acela gal be n ne-a dat
putere v eacu ri âe-a r�ndu l. El a fost izvoru l vital, forţa noastră
de regenerarc. E palid. şi nepu tin cios pentru că inim a lui a trec ut
. .
1 n not, 111 nunc...
" "
.

OlvlUL ALB : Prietene, să nu ne atnăgitn. Ne-au uitat. S oa re1 c nostru

c rupt din so ar ele lor. Ştiau, dar au uitat... Sau poate au mu rit .

E r1ndul nostru ..•

Olv!UL NEGRU : Nu-i a de v ăra t Sin1t, s in1t că nu p oate fi adevărat.

.

La m ar gi nea luntii n un1ai s i m ţ ur i le noastre cunosc adevărurile.

Vor veni.
OlvJUL ALB : Prc� drziu, pentru că och i u l galben, soarele, j al n i cul
nostru soare va mu ri odată cu noi.
OAJUL NEG'RU : Nu va tnuri. ti voi inapoia căldu ra pc care n1i-a
dat-o. Va fi din n o u strălucitor şi p u tern ic . At�t de puter ni c încît
iţi va d a viaţă. Şi ciclul tău de regcnernre se va Îtnplini pînă la
capat.
...

(JJr! UL ALB : Fu, cu s1nt cond ucătorul cxpcdjţici. Îţi i n terz i c ascn1cnea
g�nduri. N iu1cni nu-ţi dă acest drept. Ai Înţeles ? ... Sper că 111 - a i
..

Înţeles.
OJ1Ul., NEGRU : Eşti conducătorul cxpcdiţici... Ai �ntocmit hărţile,
m argin ile uni versului şi începutul altor marg ini . Le-ai în ti p ăr i t în
n1intea ci, nu1nai acolo, pentru că nutnai acolo puteau fi păstrate
mii de a ni. Ai oare dreptul să le distrugi distrugîndu-te ?

OAJUL ALB (la capătul jntterii) : Nu e vi n a noastră. Ei ne-au uitat.

Ne-au uitat ca pc nişte simple u n el te Nu 1nai au neYoic ... Poate
.

ceea ce facem noi aici cu a tî ta trudă pot face ei acolo, sin1 pl u,

fără să ridice 1n ă c a r ochii sp r e stele... Sau p o ate Terra nu tnai
extst a . .
• V

OMUL NEGRU : Nu, Nik, tu nu poţi muri. N-ai voie .••

OMUL ALB : Nu mai an1 putere. Penttu că e impotriva fi rii să învi n gi

t i mpul şi spaţiul. E răspl ata propriei noastre răzvrătiri. Iată-mă şi
resemnat... E semnul Îstovirii, se1n nul tnorţii (cr-1prins de nelhziştc)
..•

Unde eşti ? Un de eşti ttt, p ri etenul meu ? Omule, intoarce-te ! Pcn

•.• ...

tru numele lui dumnezeu, Întoarce-te (încearcă să se tîrască). Nu

trebu i e ! N-ai dreptul Eu sînt conducătorul... Î n toarc e- te l E za
. .• ...

darnic. lnţele-gc-m.ă ! Zadarnic ! (Ochiul galben se transformă în­

tr-t-en soare strălucitor. Omul alb se ridică. Fltexul �·ital îl cuprinde
o clipă.) Ştiaan. E doar. o a1năgire. O si mpl ă a1năgire.... Nu se
va putea nicioda tă. Za�arnic, priet ene Ai uitat că s1ntcm in alte
.

lumi. Alte legi, alte hotq.re. Pentru că· toate au o lin1ită in acest

ClU ttni yers fără limite. (lZu faţa către lumina care n�oare) Ne vom
L... pre face in p-ulbere stelat�. Vom prefira lin faţa altor plan ete Şi
...

..,
po,�te 1ntn-o zi ne vom tJ)ţoarce acas ă •••
 V LAD I M I R CO L1N

(XI)
ICONOGRAFIA ANTICIPA ŢIE/ (2J
- Ei bine, spune Nannar, m-·ai convins data trct:ută Je faptul
�ă - datorită criteriilor cotn�rcialc cn.rc· cer pron1ovarea naturaJis1nutui,
\\ pl�titudinii, a pros tulu i gust - în Apus s-au creat (Ondiţii d e fa vor a ­

bile i l u st r ă rii lucrărilor d e anticipaţie ...

- E ceea ce intruc1tva rnă consolează (d acă se poate spune aşa)
acun1 c�nd n1ă pre gătes c să-ţi �nfăţişcz. situaţi::t de l a noi . Şi tot u ş i parcă
nu-n1i vine să-n1i iau initna in din\Î.
- Omule, s tri.g ă tnspă.in1Întat Nannar, vrei să ·-ţi n1 ă n î nc i inhna ?
- Nu, nu, c numai o vorbă, aşa .. De n1 f n c at au să tni-o tnănînc<..-
.

alţii ! Vezi tu, e firesc ca unrlc fcnon1cne tipi<:c să se repete tn istoria

încercărilor de a con1ent.1 vi z ual literatura de anticipaţie. Şi l a noi n1a­
turizarca scriitorilor c pc pttn c t ul de a se desăvîrşi în a int e de ajungerea
li\ maturitate a ilustratorilo.r, nici noi n-am p u tu t eluda. prelungirea
"bolii copilăriei" de care suferă, incapacitatea l o r de a descoperi m.arcl<.�
secret al il u strări i, secretul unei autentice u·anspuncri vizuale : reconl­
puncrea substanţei op erei literare cu ajutorul mijloacelor s pecif ic e şi nu
absur<hl strădanie de a fotocopia. nişte ipot�ticc clctncnte de r ecu zită ce ,

J:ătn�n �n chip inevitabil puerile.

- Ca de obicei, presupun că-n1i vei vorbi despre cÎteva caz.uri
concrete.
- Mai bine nu, Nnrmar.. Nefiind critic d,.! artă, ar părea po:lt<.·
n.epotrivită şi prea cutczăto:.trc tnccrcarca n1c� de a st a b i l i ierarhii de
v al o a re şi de-a drept ul obraznică aceea de a da note unor artişti ce se
exercită într-un· don1enin care, fără �-n1i fi străin, n u e totuşi cel al
practicii melc.
- Atunci ?
- Aş prefera să-ţi explic de ce si tuaţi�l poate, d ;.• ce tre huie să fit'
tnai bună la noi decÎt În Occldcn t. Dacă un .editor burghez ţine să
s :.uisfac1 gusturile � n apo ia t c ale publicului căruia i se ad rc�c ază , editorul
.

socialist îşi prop u n e să săvîrşească un act de cultură. E v i d e nt, n in1eni

n u po a te ignora latu ra� com ercia lă a difuzării tipăriturilor, dar trebuie
să con tă tn ...totodată pc rec�unoscuta s et<- de literatură a cititorului din tr-o
ţară ca a noasti·ă, in care , revoluţia a spulberat b:tricrd�� artificiale ce
ţineau dspartc de cultură n�uutnăraţi cititori virtuali. Astăzi, orice librar
po�te, d epun e n1ărturie c ă Q. carte bună dispare din rafturi, n-aş spune
indiferent de cali ta te a ·copcntei, ci in ciuda unei eventu a l e coperte . ne-
'

o;,
cor.csp,uţJzatoare. J4 raf'·1ca d c 'C?-rtc a f'"'acut progrese t n cont�s t ab 1• te şr n u
-u
•

ar ·ţi v;orba, �n dotnen iul ţt.H,ticipaţiei, decît de ajungerea din urmă n.

sectoarclor av,tnsatc:� He relilunţarea la coperte le ncartisticl" în favo;:trl"»J.
/

27
 celor de calitat<.·. Cititorul de li t e ra t ură ştiinţifico-fantastică � şi ştinl
cÎt d e diverse sînt c er c uri le din s1 n ul c ăro r a e rec r u ta t - nu se deose­
beşte d e c i ti to r ul ,,În g e n e re" , citeşte în mod evident ş i a l t fe l de li t e ­
ratură. Pe n t ru ce să-1 fa c en1 să ia c u n e p l ăce re În n1Înă tocmai o carte
tnenită să-i deschidă perspective noi, să - i stinntlezc Îtnag îna ţia ? Şi pentru
ce să d ep ă r t ă tn de an ti c ip aţi e oatnen i i cu gustul for m at, pe ca r e o pre­
ze nt are grafică ades d u b i o asă îi indcamnă să p re su p ună că 1 i se oferă
- �ntt·-un an1balaj de n1ult co1npromis şi coinprotnitător - u n ul d i n t re
p ro d use l e de s u b - lite ratu r ă pe care sînt o bi ş n uiţi să le e v ite ? P ro b l en1 a
a devenit a c u n.1 una a c e l o r ce au un cuvînt d e spus în sectorul edito­

rial. Atîta vrernc dt concepţia as u p ra i l ustrării literaturii de a n t i cip::tţÎc

n u se Ya tnodifîca, atÎta vrcn1c cÎt d e sen u l nu v a deveni comentariul
inspirat al textului, d i n c o lo de to t ce p oa te obnubi la fantezia dese nato­
r u l u i , evident, n1 are l ucru nu se va s c h i n1 ba . Î n acest caz, s ol uţi a edi­
turii "Dcnocl", a cc <: a de a. se nHJlţu1ni c u o c oper t ă ncilus trată, apare n<:t
preferabilă. !)ar p e n tr u c e să renunţărn la a p o r tu l grafici anului ? A vcnl
in · c l ip a de faţă o excelentă p lei ad ă de artişti p reo cu p a ţi de u ni V('rsul
fa n t a s t i c al s i rnb o l ur il,>r, artişti a] c c ă ro r c ă u tări se a pr o pi e de că ut�rilc
anticipaţici, c h i a r dacă nu s e pot identi fica �nto td<.� auna cu ele. Şi poate
tocn1ai caracterul de cele n1ai n1 u l tc ori ncartistic al graficii antîcipaţiei
i-a d epăr t at pînă a c u n1 de la. o problctnatică În C;:trc �i-ar putea re c u ­
noaşte prop r i i l e t en tat i \'C de a dcsci fra ade vărurile ascunse şi aspiratiile
epoc i i noastre. Căci� să n u ne fe1·in1 a sp u n e lucrurilor pc nu tnc, si t t:t at i a.
nesatisfăcătoare din ac<.'St don1eniu a] Hustraţîci a generat vizibila dt·s­
considcrarc a pos ibiUtăţilor lui d i n partea u no r artişti retn arcabiJi. Clon
să ne cxp lic ă nt a l t fe l fap tul că Pc rah i n1, T. N i c ore s cu , I-L Ma v ro di n .,
Ileana Bratu, N. S ăf to i u , FL �·iculin, J-·1. Gutroan sau L. B a r d oczi, pen..,
ttu a da nun1ai cîteva n u 1ne, nu s-au sitn ţi t atraşi de universul antici ..
paţiei sau 1-au considerat cumva "de sus c< şi nu s-au străduit să de�t
intotdeauna m ăs u ra re a.]ă a posibilităţilor lor, at un c i dnd i-au explorat
do.m eniul ? A lătu r i de atn.atorii înzestraţi, ca Duda Voivozcan u , ci ar fi
totuşi cei tnai indicaţi p en t r u a in s u fl a YÎaţă in1aginilor ce n e bî ntu i e1
aducînd artei de an tic ip aţ i e prestigiul la care are dreptul.
- De fapt, cun1 ar trc b u.i să fie un desen de anticipaţie ?
- Ciudată Întrebare.•, pri et e n e. N i m e n i n u i n tcnţione�tză să 1nt{)-c
cuiască un ş ab l o n printr-un alt şabl o n , p rop un 1 n d o manieră decr eta t ă
d rept s ingu r a cu putinţă. To t u l se reduce l a o renunţare şi la o acceptare,
l a reconsiderarea concepţiei pr i v i toar e la il u st ra r'-!a unui text. Căci "tch ..
ni ca" ilustrări i c aceeaşi, indiferent de n at u ra accstu ia. Prcsupu11În d
scrieri de valoare ega l ă , nu văd pentru ce r on1 an ul cutărui sc ri i to r con ..
ten1poran (chilr tn cd iocru) se poate b ucura de fa v oare a unor ilustraţii
dcn1ne de a figura În oricare eX'poziţic de.� grafică, În vrc111e ce ron1anul
de a n ti c ip aţi e al col eg ul ui său trebuie ),Însctunatcc prin tr -o copertă pe
n1ăsu ra c e l o r c e apo.rcau tn co1ecţia ,)celor 1 5 lci'c:, pc care În t l t11pl ător
am pomenit-o )n_ d i �tlogul nos t r u de data trecută. E t i tnp ul să privirn
i l us traţia cu ser iozi ta te, e t itn,p u l să 1 n ţ elege tn că i l ust r a ţ i a trebuie să
sugereze mişcarea ideilor, ,n1csajul c ăr ţii1 şi nu să ad u c ă pe prÎlnul plan
ac ccso r�il l c, recuzita ca�e nu ,r epr ez i n tă dec1t pretextul, pu n ctul de pJe...
care al vcritabilci construcţ,i,f spiritu al e . Oare bogăţia interiorului unei
i ncăp ed de :tn ll Z cu poate fi �sugerată prin desenul cu ambiţii fotografice
al pragului sau al pereţilor ?1 Cînd pînă şi an1b al aj el e produselor cotner­
ciale
_ -, pentru a nu mai vorlJi despr e panou ril e pu b l ici tar e ca şi despre
,.. afişţlc ce vestesc spactacold<; cinen1atograficc sau teatrale -.. tind să.
,

28
tinl pasul cu nivelul general al evoluţiei artelor (şi c vorba, tn cazul
produselor comercial�, de bunuri de constuu, de den1c nre de cea n1 ai
concretă realitate) - dincolo de feri dtc excepţii ctt tin1p vo1n
-

n1cnţine platitudinea în ilustrarea unl"i literaturi prin excelenţă vizionară,

generatoare de sin1boluri, consacrată fascinantului " joc al ielclor'' ?
- Prietene� iartă-tnă că te intrerup, dar n u n1 i c se cuvine să-mi
a d ,·esezi asc1ncnea pat et ic e întrcbăr i. f n ce ne pri vcşte, pe Circa problen1a
a fost dctnult rezolvată.
.'
- ·r 1 us traţ 1 1 1 c . . . >
.
- Au fost: elim i n ate. D� vreo două n1ii de ani că rţile noastre s�nt
i n1 p r i m a tc pc b en z i n1 agnctic(•. Pc tn arginilc b e n z i l o r au fost 1nregis­
tra.tc n i şte s e m n e de natură specială, care Îngăd uie ficcăt·ui ascultător
...:o n1punerc:l u n o r i111agini pc 1n:'isura preferin�clor sale. De două mii de
a n i toată lurnca c m u } {utn i tă.
Poate fi ironic un si1nplu d e d i c ? 0<:" două tn ii de a n i . !ncă două ..

n1 i i de an·i ? Pentru nutnele Anticipaţici, tovarăşi di rectori, directori ...

ad juncţi, n' d actori-şc fi, rcdactori-şc fi de Sl CţÎc, redactori prin ci pali, re­
..

dactori -redactori şi tehnoredactori, anticipa ţi, rog u - ,,ă, şi voi, dovedi ţi el

llU ne-ati ('ÎtÎt tit�gcaba ! 1VIi-c ruşine d e Nr:u·n1ar ..•

Din part._,a redactiei

Nu vrem să pole1nizăm n i ci cu
VladiJnir Colin şi nici cu inte t·Io­
cutorul său extraterestru. Socotitn
c�i părerile lor, ch i a r dacă nu c oi n ­
cid întru totul cu a cel ea ale noas­
tre, sînt interesante şi pot sl u j i
drept preludiu unei dezbateri le­
ga te de i1 ustraţia şti in ţifico-fantas­
tică� dotnenil.t, de altfel, v i rg i n
pentru criticii plastici. Consi derătn.
de asetnenea, că aprcciel'ile lui
Vlnd i m i r Colin, o1n de gust. i n ror­
nutt în geogra fia picturii ş i 1 desi­
gur, însu fleţit de cele n1a i sincere
senihnente cu privire la dezvo1ta­
J·ea desenului a n ti c i pativ, vor stt­
:f.asc.i nat i n că ( i a r acest incă nu va
ţine o{tre c i t va exista şi pictura
.figurativă ?) de iluzia redării tealJ ...
tăţii. Iată de ce, după opini'a
n oa s tră , există în di alogul Colin­
Narmar un anun1it exces în modul
i n care e depistat ,.potnplerisn1.ul'•,
deşi au t.o ru1 .,cet'ătii mo rtllor" se
fereşte s ă den reţete. O r i c e verclict
estetic a l unui o1n este însă prln
natura lui învăluit în haloul unui
subiectivisrn. O gene1·aţ.ie se poate
i n ş el a asupra unui artist. Van Gogh
a 1nurit aproape necunoscut. Zec !
de ani au trec ut de l a n"toartea lut
Bach pînă ce acesta a rost redes­ .

lnu l a pe n u str a to r ii noştri să-şi spo_ coperit şi t�ecunoscut drept titan al

1·ească exigent-ele şi să c'J escopere rnuzicii. Şi . to l.t.tşi Shaltespeare a
zone origi n a l e în care a tît rost gloJ·ios în tinl pul v ieti i, cce�
ce n-a în1pjeclicat să 'fie huht . d u pa
criteriile a r te i , cît şi dol'inteJe p u · .

blicu1ui să 'fie sati sfi' lC u te. E drept moarte. o vreme uitat şi din nou
că dezideruhli nostru n11 va fi real i ­ ridicat la ran�u1 de i1npă 1•at al 1�:
zat uşor. Arta autentică. mai a1es terat.urH. ln ciuda acestor stt·anu
cea phlstică a zilelor noastre, con­ avataruri. valorile a u ten tice au cele
sacră o ruptură cu ilnaglnea mi1e­ 1nai mari ş;:u1se să se cearnă <;U
nară a privitot�uJ u i de ,.frumos" ajutorul publicului (adică r;n�
(îns�h;i no ti u n e a de :frumos poate proba unei epoci) şi al tilnpull;ll
f1 inde-lung _ discutată prin pris1na ( ca re reprezintă. �nn spune, o evl­
în care ştiifiţa con� e pse a7.i obiectele dentiere p 1·in defazarea unor con­
/

teratologice, monstruozităţile natu- cepţii).

xa1e sau in lumina spe.ctr-ală a vi­ întru cît primul f a cto t - J?Ubll­
ziunii · noastre despre extratereştri cul - este imediat abordah1l, le
şi. mu�ţanţi). Pe de altă parte,, ilus­ adresăm pe această cale cititorilor
:trşţia literaturii de anticipaţi'e, 1 ori­ Colecţiei rugătni ntea să ne comu­
cît ar dori autorii ei să-i extindă nice părerile lor în P'rivi n t a coper­
gama vibraţiilor fantastice, nu
pţ>(ite-- ignora gustul n'licilor 1s,a'u al
telor ca re vor apărea de acum

-- îneă foa.rte tinerilor cititori,. gust inainte�

• 29
 DE CE A-TI · ALES
A N T 1 C J ·p A T 1 A ?

G H ENNAD I GOR (U. R. S. S.)

_____
__ ____" , . . ... _
..._ ., _ ___

De ce am ales genul ştiinţirico-fantastic ?

Intrebarea nu e chiar aşa de s im p l ă cum pare a f i şi s per că
cititorul nu-nl i va reproşa că cu caut răspunsul n u atît în bio­
grafia mea interioară cît în istoria şi specificul acestui gen prea
puţin s tudiat, precum şi în istoria t•oma n ului c ontempora n .
Scriitorul modern vede limpede că omul nu e numai o fiinţă
preocupată de condiţiile ele viaţă, ci şi una etnoţional-psihologică.
Dezvăluin(l cu nt ij l oac c artistice esen ţa umană , nu e cu putinţă
să uităm că omul este înainte de toate o fiintă social... eticft si în
• •

afară de a�ta şi o făptură cosndcă.

Acest aspect cosn1ic, acest el entent nou în înţelegerea omului
J a sitn ţit cu toată acuitatea scriitorul d e a n t ic i p a ţ i e llcrbert
...

Wells, iar 1nai inainte Feodor Dostoic,rski. în convorbirea lui Ivan

l{aratnazov cu diavo l ul , în subtextul acestei simfonii artistice cu
ruul1e straturi şi cu n1 ulte nuanţe de sens, mar el e scriitor a atins
şi tema cos Jn i că, pre,·ăzînd parcă şi fizica relativistă, şi me<�anica
cuantică, şi caracterul extrent de paradoxal al gîndii'ii tehnice ..
şti i n ţifi ce din zilele noastre.
Şi Thon1as 1\lann a privit adesea omul p r in pt·isnla filozofici
ştiinţelor naturale tnode1·ne, deschizînd parcă în ţesătura deasă
şi pl i nă de viaţă a roman ului un ochi ba SJH'e lumea fără fund
a Uni versului în evoluţie, ba spt•e 1ainele nlicrocosmosului, ba
spre enignta antropogenezei.
Pînă şi Joyce, altminteri atit d e depih·tat de ştiinţele pozitive,
aproape î n fiecare frază din "Ulysse" su ceş te şi răsuceşte în aşa
fel lumea, o b i e ctul analizat, încît ajunge să examineze toate as­
pectele şi nuanţele cu atenţia unui mo1·folog, bizară la un artist.
Şt ii n ţa a pătruns, . fără ca Jucrnl acesta să-I observe nici isto.,
ri ografi i literari, nici chiar scri i to rii , în sanctuarul procesului lite..
rar, î nno i n d şi în1prospătîncl m o du l tradiţional de a vedea lun1ea
şi om ul .

Literatura ş tii nţifi co....fantastică, în c ele mai bune şi mai înalte

manifestări al e el; ax ap ărut din necesitatea stri ngen t ă de a înţe ­

lege sub aspect artistic noul pe .care l-a adus ştiinţa în lumea co n ­

temporană, ca şi din telldii1ţa imperioasă de a distruge disere"'

panţa djntre lume ş-i om, .c� fiinţă emoţ i onal ă şi psihologică. Anti­
cipaţia contentporană a a�ărut cu această nouă concepţie despre
om şt problcn1ele sale. Dar pentru asta ea a tl'ebuit să învingă o
piedică, o dificultate pesţ1e, care numai puţ in i scriitori au' şt iut
să treacii. Logica eu�oaşteriî ştii nţifi ce se deosebeşte mult de Io..
 gica a.rtci : suplă, aido1na vieţii. Adeseori cad ' ic timă neînţele­
gerii specificului log i cii artistice acei scriitori <le anticipaţie care
privesc acest gen nou ca pe un fel de hibrid, ca · pe un amestec
mecanic de beletristică şi ştiinţă. Această nuanţă popularizatoare,
naiv ă şi un eol'i . prh�itivă, evidentă în lucrările unor autori ce rta ţi
cu niăiestria art i stică, îl îndepărta uneori pe cititorul exigent,
făvînd din producţiile acestui nou geu o lectură n1ai ales a ado­
lescenţilor nepretenţioşi. Şi nun1a i în ·vretnea noastră (în deceniile
a l 6-lea şi al 7-lea) în genul ştiinţifico-fantastic s-a produs
o revoluţie ca.t·e a modificat considerabil s p e c i fi cu l şi c ara cte r ul
genului. Continuîntl tradiţiile d e un înaJt nivel artistic şi autentic
inteleetuale ale lui Wells, au apărut scriitori rentat•cabili ca Brad..
bu ry, fJ�aţii StrugaţJ{i, I�freJno v , Lent şi alţii, care au înţeles că
·

literatura ştiinţifico-fantastică e inainte de toate at:tă şi au scris

rontane, nuvele şi povestiri pe deplin a rtis tice şi originale.
Dacă n u l punen1 la socoteală pc Wells, n1arele pionier, abia
-

În ul t itn i i ani a apărut o l i terat u ră de anticipaţie principial nouă,

care nu nterge în co ad a prozei beletristice, ca pînă de curînd, ci
alături de ca şi adesea chiar inaintea ci, propunîndu-şî o nouă
saJ�cină, aceea de a înţelege omul ca pe un stăpîn potenţial al
Iun1ii, ca pc o încununare a e·voluţici naturii, nu ca pe un moment
accidental din isto1·ia Universului, ci ca pe ce\·a necesat· şi im­
p ort ant
.

Op Un1istnul . i n teligent şi comiJiex al li te ratu rii de a n ti c i paţ ie

,

t�oucordan ţa ei spi ritua l ă cu lun1ea interioară a otnu1ui contempo.:

t an îi şi fac farmecul litcra1·-arUstic şi n1oral-inielectua1.
l\nt răspuns oare la întrebarea de ce am deveni t scriitor de
a n U ci t)aţ i e ? An1 i ntp resia că an1 răspuns. Dar pentru ca răspunsul
meu să p;u·ă con v in găto r e necesar să ating n1ăcar pe st. ur t o •

ten1ă c ă r eia eu i-atn dat mul tii atenţie în O})cra mea.

Omul secolelor XVIII şi XIX era în toate privinţele un ont
al Păntîntulut Patosul său, respectul pe care şi-1 purta se întemciau
în considerabi1ă măsură pc obiectul cucerh•ii geografice a spaţiuiui
terestru. Ştiinţele preferate ale tinet·etului erau geografia şi etno­
logia.. Şi dacă în sec�lul XVIII omul cu predispoziţii r o man t i c e
visa un d i al og cu u n locuitor c.n igntatic al u nu i continent neexplo­
rat azi parc posibil un dialog între raţ i u nea terc�tră şi raţiunea
,

unei alte planete.

înţelegînd a cea s tă problemă - a contactului dintre civilizaţii d9
pe planete diferite -, S(•riito:fUl şi cititorul vf•d lumea într-un fel
nou, proas}>ăt şi original. Lumea se în făţ i ş e a z ă altfel, neobi�nuită,
ca şi cînd spa ţ i il e n�cuprinse ar prinde vinţă. Se pune întrebarea
dacă e chiar atît de hnportant (�a acest contact dintre civilizaţiile
de pe p la n et e di.ferite să se producă, de ' r em e ce on1enirea a trăit
r

sute de ntii de a n i în ,,singu,rătate l!ără a s hn ţi necesitatea acestui

..'t

(!Ontact �? Da-, odinioară a,s'entenea prohletue îi preocupau prea

.

puţin pe o a meni, iar acun1 ele îi frărnîntă pe multi. De ce ? Pentru

/ .

că-omul şi-a dat seama că1 el este însăşi e·\'oluţia Universuluit evo-
ltJlia c,a-1�e a deschis ochii şi a vorbit.

31
 Visul l eg ăt urilor cosmice e î n r udi t cu dorin1a de a accelera
procesul isto ri c şi ştiinţific. de a arăta ceva printipial deosebit de
�peciîicul terestru, de a vedea alte legi logice şi gnoseologice. Acest
vis al o tn ului contemporan îşi găseşte implini rea i p ot eti c ă în ro­
manul ştiintifico fantastic:-.
..

Cititorul a îndrăgit literatut·a d e anticipaţie, văzînd î n ea ex­

presia unui nou romantism : ron1a ntismul c uceriri i Cosmosului, şi
a însu şi spiritului paradoxalei gîndiri ştiinţifice nt o d er ne Dar în tre .

istoJ·iografia literară şi literatura de ant ici pa ţ ie nu există aproape

nici un contact. Literatura stiintifico-fantastică nu se află de loc
• •

pe picior de egalitate cu proza obişnuită, cu cea epică şi cu cea

psihologică. N'imeni nu-i i nvi nuia pe Bu n i n sau pe Kuprin că ală­
t u ri ele e i existau şi lucnau Pota}>enko sau Doborîkin ; în schitub,
SCI'iitori de talia lui Lem şi Brad bury sînt nevoiţi adesea să răs­
pundă de existenţa producţiei mcşteşugărcşti a unora dinh·e colegii
lor lipsi ţ i de exigenţă. Cauza e co1nplexă. Beletristicii, care a re o
existentă seculată, i se iar.tă numaidecît car·ac{erul banal şi ste­
reotip, p e cîtă vren1e noul gen e tratat în tr-un chip 1nai sever ..

De la ron1anu1 ştiinţi fico-fantastic se p ret i nd e ceea ce n u s� aş­

t eatJ tă de la ron1anul tl'aditional : i se cere să dezvăluie elementu\
•

nou din on1., legat de făgăd uielilc v i itorului.

IAteratura de anticipaţie este o l i nie avansată a gi nd i r i i at·tisUce
contctnpon.uJe. Or, st riHorul e dornic, fil'eşte, .să stea in p ri ma linie.
�· r nu�tran nit ia li ( (•tai •u·n'' )U' .l! l nu7)
..

.UJ'I\OR. de C O N ST AN T I N M I H A I

~ � �© � o
,

. .

ClUL...
-----

.., -- Gigel, 'ileconect.eaz(t itnedia.t U]Jaratul de antigra PitaJiel . • fi

Tiparul - executat la Co tnb in a t ul Poligrafic Casa Scîntei i ·

.... ;