GH.

SĂSĂRMAN

·R. U.- 707 la strimtoare

Coperta- desen: VICTOR WEGEMANN

Colectia .Povestiri lfllntitico-fantastice·

E OITATA-
DE REVISTA

Anul X - Nr. 230 - 15 iunie 1964

 GH. SĂSĂRMAN

R. U.- 707 la strimtoare

r.
Pentru a înlătura orice Cotlfuzie care s-ar putea iol, tr�buie
siJ oă prevenim de la bun inceput ctl �.V.-707 nu este, aşa
cum s-ar putea crede, un dosar conţinînd planurile uttel inven­
ţii epocale. El nu es t e noul sateUt artificial al lui Sirius şi cu
atit mai pufin un p11euclorlim literar.
R.U. nu are umer i metolici li brat e articulate, 11u are un
cap sferic din material plastic n:tradur, tran.'1mrent şj nici ochi
cu vizibilit ate in infraroşu. Nu poartiJ tm tru11 birw wgaJ fJe
nişte picioare cu 10. grade de libertate, iar pu mn ii lut fiU cin­
tăresc 500 kgf, pentm că pur şi si mplu . nu are aşa cet:·a. Şi cu
toate ciJ nu mele lut a rezultat win prescurtar ea ctwintdor ,.ro­
bot universal", n-are nici wu1 1lintre trăsături le fmlropomorfice
pe care scriitorii unor sct:ole apuse lf1 atribuirm m aşi nilor au­
tomate.
R.U.-707. la fel ca şi R.U.-706 şi ca toti ceilalti şa71tc sute
cinci care I-au precedat, aratcl cu totul altfel. Cum anume, o
I>Om ariita atunci cind vr1 fi cazul. Deocamclatil e suficien t să
SJ!UIIem CiJ este in Î ntregime JJTOdUS in UZinele şi ltzboratoarc[c
biitrinrllut nostru Ptlmint.
N-am vrea ,ţt'J devenim plictisttori, dar tocmai aici şi nu alt­
undeva c neapărattl nevoie stl amintim, in treactlt, ciJ R.U.�707
are un motor nuclear ilc zece mii de megarvaţi, cu po.,l bllitiltl
de deplasare in toate mediile cunoscute (inclu.ţiv spaf.lul co�'fltlc
şi cel subteran), cd are ŞtiJ1ie viteze, manevmbilitate ol1.ţolutiJ
şi un gabarit fY'd1ts fată de t�lte protolipflri cu caracteristici ai·
mllare. Este dotat cu 1111 sistem cibernetic r.u tmtoiJrogranwre şi
autoperfecţionare, db·punind de 217 4.56 .32.5 707 de celt�le, are
cunoştinţe temeinice in do meniul ştiintc7or c:racte rf al filom­
f;el, BB descurcil uşor în literaturii şi e.de un mare ,.amator" ,cUI
artiJ. In timpul liber comJIUne simfonii pe motive tradiţional• .fi
scris un studiu despr� viata , rohotill)r celchrl.
 ln momentul d6 faţd, R.U.-707 .e află incd in etapa d6 pr�
lucrare. Tre1Jui6 să 1tili că se pregăteşte in vederea apropiatei
salo vlecdri ve o planetă dintr-un .nstem stelar situat in wna
cercetatd a Galaxiei. Totul va avea loc sub atUpiciile Soci6-
tillii pentru Descoperirea Omenirilor EJCtraterestre (S.D.O.E.),
care deocamdattJ ili indreaptd eforturile 8pf'e stabilirea lungimii
de undă pe C'are ar trebui difu:.ate emisiunile $f)eciale destinate
restJectivelor omeniri.
DuJ)d cum am mai arătat, R. U. inoofd . Vtl veţi In treba poate
la ce bun. Ne vom multumi stJ vd rtlspundem printr-un cttat
din cuvintarea - d6 altfel destul de interesantă - a lui B. Tulb ,
pre�cclintele S.D.O.E., ţinută cu pril e;ul plecării primului lot :
.,Aceşti min unaţi R.U. vor purta suma cuno,tlnţelor noastrtJ
pind la hotarele Galaxiei. Ei pot traduce p retroversa orice .dsttma
de comunicare logic. In acest fel. făpturile raţionale cu care vor
lua contact - fi nu mt1 indoiesc ctJ aceste fiJpturi erifld şi vor
veni pind la urmd sd ne întilneascd - vor putea să intre d8 la
bun inceput In po.eria unor Informaţii complexe in legătură cu
omenirea noastril. O noud dovadă a mdreţiei geniului omenesc se
naşte azi. Materid ajunstJ la forma ce.a mai lnaltd de eJCis­
tenţtJ a ei .....
Ne oprim alei.
Ar mai trebui, poate, pomenit faptul că ultima (razd citatlJ
va luca un oarecare rol in desfăşurarea ulterioaril a evenimente­
lor. Dar sit nu anticipdm.

Oricine a călătorit, miJcar o singură dattl, cu erpresul cosmic

041 inţelege, ftJră prea multă biJtme de cap, motivul pentru carti
pasagerii salonu lui S al cursei do Altair nu prea au chef de vorb4.
Pentru cititorii care n-au beneficiat de sus-pomenita pliJcere,
precizitm cd fn salon se afltJ şapte cdliJtori - dintre care unul
dispare, nu se Jtie unde, din zece in zece minute -. pe carti
nnguriJtatea i-a gonit aici din confortabtlele lor cabine.
lA o masll, trei indivizi incearctJ, făriJ prea multe şanse de
rBUJitiJ, stJ intreţind o conversaţie. Se vede de departe ciJ fiecartJ
esUl preocupat de cu totul altceva. Un fotoliu tJfeztJt, in mod
inerplicabil, in mijlocul salonului este ocupat cu lntermit enţe de
per110najul acela a cifrul pre::enţă in salon ridicd dubii in prlvlnf4
numdn1lul de pasageri.
Retrasa intr-un ungher. o tinilriJ, care, dupif toate aparenfele,
obla li-a 6/ir,U ltudllle univerBitare, ifl roteştt1 priolrea prin In·
odpert�. Erammeazit crlllc feţe'/8 celor din fur fi, cu toate ctJ •
puted oonsNhll obiectul alenflel generale, re�J�eşf6 ld tred _..
obHroatd. .._ _li
_

1
 In line. in ".,.,_ optlllil • sslonrdui se pese 11lţii doi, Bingwii
core par a H CUfiOOJ'Ie. ŞedfaţlJ in fnflJ ,; lac.
Sintem fn mifBuriJ siJ oii milrturisim cil tăcerea lor nu este
lntt'U totul lipritil de inte re s. Este cazul sil fim ceva mtd DtfmfÎ.
Cum ar fi o indiscreţie siJ-i ntgăm să-# dezvăluie numels, o să
vi le spunem nni: Mel şi Son.
O singurii privire e suficien til ca sil· ţi dai seama clJ defl nici
unul dint re ei nu scoate o vorbă, cel care tace mai mult esto
Alei. Dacif n -a r avea ochii desch4i, ai crede ciJ doorme. Şuşote­
lilo nici n u le bagil i n seamil, iar veşnicul du-te-vino al celtd
de -al şaptelea pasager il lasil indiferent. Prloeşte fix in fundul
paharului pe care i l are în faţiJ. Pe o brazul său p istr uiat nu tre·
sare nici u n muşchi.
Son e t ipu l opus. Unnitreşte cu un zimbet condescendent con­
versaţia de la masa de alllturi fi, din cînd in cind, soarbo cite o
înghiţituriJ din bifutura lui prefe ratiJ. O vreme bate uşor - filrlJ
:gomot - darabano cu degetele pe blatul mesei li işi fuguinzt'J
buzele a fluierat. Apoi arunciJ o privire iscoditoare ciltre fotoli u l
rămas din nou liber şi rld icji nedumerit din u meri. Tace fonrt8
·

gălăgios.
latlJ că, in sfîrşit, a descoperit-o pe 1, tînilra din colţul opus
a l salonului. Rămîne o clipil nemişcat, îşi goleşte paharul cu un
gest scurt şi apoi, cu fin aer familiar, se scoaliJ li se inclreaptă
intr-acolo. l :dmbeşte. ll pofteşte sil ia loc.
Cei trei indivizi şi-au curmat brusc discuţia. Nici unul nu fşi
întoa rce capul. Unul cîte unul se ridicil in p ic ioa re �; ptlriJsesc
salonttl . Bineinţeles, Mei n-a o bservat nimic şi continuil 1if prl­
vea.sclJ fix in fundul paharului. Linişte. Totul a durat cUev a
secunde.
- Prima călătorie P
-Se vede?
- Nu...
Purtarea degafată a fetei ii sugereaU luă Son o aeninătatll
descivirşitlJ. Simle in rifspumul ri o nuanf4 de emotie ·şi or vre a
1-0 incura;eze.

- Nu-i cine ştie ce. In definitiv lui Pascu i-au trebuit, cindva,
două luni CG sil ajung4 de la Pilrmnt la Marte.
Asta ştie şi ea. Ştie oricine. Sint citeva date in lsto,U pe care
nu le ui# nici in .mnn. 1 ofteazil :
- Pascu.. .
Ceea ce inseGm.n4 : unele sint oremurile aceleD... Adkj admi­
raţie, regret p puţ;nil inoidk.
Ltd 1 omul a.c� ii ifa.lpira o ciudatil stare de mapondernbilf.
..,.., 1• apune (runnai lui...) cii i-a tem puţin rcJu la plecore.
- Aşa e la inceput.
 Ş4 Son i� amlnkşk, cu lux d. dmdnunfer, celcr dmeii drumuri
Ilie Mile.
- Acum m-am obi.rnuit.
S• ,. fH!de. SB
aocote,e e ţJe8tş tot ca tiCtUL De aceea lfi �
fo acum tonul confortabil d. gazdd primilo«�. dar ponderata :
'
- Vino sil-I' arcit "Expruul".
- L-am oclzut.
-Si?
- Nu-mi plot:e.
Son e puţin d"cumpănU.
- Bine, dM la ce te aşteptat ?
1 nu rifspunde. Priceşte într-un anumit fel, din CCJrer H poate
tleduce ciJ a citit prea multe romane cosmice. Apoi il lntreabcJ
pe Son oocd a oozut oreodati! o astronaoiJ tnpediţionarcJ. Son
a oifzut. De foarte aproape. A intrai fi iniJuntru. Nu filcea port•
din echipa#. Nu, nu era pe un cos modro m. La Muzeul tehnic
central. Per Pdmint. Ser poate o izHa in fiecar' zi Intre orele ll
fi 19. Lum Inchis.

O şcoal4 pentru roboţi nu seamdnă de'it foarte puţin cu uno

pentru oameni. Singura asemclnare ar fi aceea ciJ legiltura cu
elevii se realizeazi'l ve calea u nde l or electromagnetice. Incolo, to­
tul diferiJ, incepind cu programa an al itici! şi terminind cu limba·
iul emisiunilor.
Şcoalll la care f'"'aţlJ. ultimul lot de maşini R.U. este o cliJ·
dire cu 80 de etate, situatiJ in apropierea sediului central al
S.D.O.E. Ea e't6 cleservHiS d8 un personal numeros,· a lciltuit din
cele mai variate profesiuni. Materialul eate fumizat de cele cind
mari retele de documentare şi informaţii de pe glob. ln fiecme
ramurtl, tm grup de specialişti progromeaztl selectoarele electro­
nice care retin elementele esenţia le şi determinante. ln fine, un
creier central sistematizeaztl toate aceste date, le codificlJ fi le
transm iY staţiei de emisie. Dor acesta ar fi nu11Ull ciclul intii,
de cunoştinţe generale. Memoria fiecdrei maşini cuprinde un nu­
rnclr de sectoare clfrora, in paral el, 11 se diJ o prelucrare specialil .
corJform programelor concrete de indeplinit. Aceste sectoare sint
fJ li mb ate prin institute de cercetări şi lllhoratoare pentru a de·
siivirşi pregătirea i11jormalict1 a creieru lui intr-un domeniu precis
al cunoaşterii.
"Elevii" sint pe şantier. O com isie de erpcrţi ai S.D.O.E. s·a
dcpla.ţat la fato locului pentru a constata dac4 totul merge cum
trebuie. Şeful comisiei, Kan, se întreţine cordial cu lucrătorii de
pc şantier·. Aceştia, in număr de doi, nu imptlrtiJ.jesc intru totul
pilrerea şef ulu i în legătrmJ cu nccesitafl'a dublării st ra tul !d de

5
JWOtecţie fermiciJ al rBQctoMelor. ln schimb, au unele mici su�c�s­
tii (ba chiar propuneri) privind si.stemul .de orientare telemetrie.
- Şi, de altfel, cum o duc elevi• noştri P
E întrebarea de rigOMe. Kan ştie ciJ la întrebarea aceasta nici
nu e caz.ul siJ 1 se răsmmdă. li vine şi lui siJ zim/Jeosctl şl diJ
sil treaciJ ma( deParte. 'cei dm lucriJtorl schimbiJ o J)1ivire 11linlJ
ele intelesuri. Şeful devine atet&t. Aici se ascunde ceva.
- Not1ă ni se pare...
- La.sd-miJ pe m ine. NouiJ ni se par e ciJ...
- Ce mai incoace încolo 1 707 &-a. . scrintit.
- .

- Ce-oti spus?
- S-a scrintit.
- Ieri a recitol toaia dupll-masa fragmente din .,llomeo şl
Julieta". La 8/irtlt am at)IJt clliar i mpresia că vrea siJ se auto­
distrugiJ.
Kan a inteles. De fapt el a fost ir�totdeauna de piirere ciJ nu
,

e bine siJ se meMgiJ atit de departe cu creşterea enormă a ca­

pacitătii de memorizare a roboţilor universali. Apilreau premisele
unor fenomene care erau practic i mprevizibile. Dar i s-a riJspuns
de fiecare datiJ cii Mgumen tele sale sint teoretice, ciJ nici ut&
caz real nu le-a confirmat piniJ In prezent Acum Me ·o confir­
.

mare vracticiJ.
Seful comisiei de erperll se intereseazll amifraunlit de ciudll­
ţeniih co mportll rii lu• R.U.-707. Va cere în primul consiliu iei&·
nic lim itarea capacităţii acestor maşini. Trebuia preintimpinalll
orice survriză.
Cei doi ·.lu�rătorl devin Clintr-o "clotiJ mai rezervaţi. ln�e..sul
subit a l şefului fiU le este pe plac. SchlmbiJ din nou o· privire
BemnlficatlviJ şi, dupiJ ce mal adaugiJ citeva fraze, bat in re­
tragere.
- De fapt 11u e nimic deose bi t . E vorba de un monolog -
doull... Pregllt eşte poate, o dramll muzicală.
,

- Iar povestea aceea cu autodistrugerea este o simpliJ f•guriJ

Cle stil. Voiam stl spun ciJ recita cu multiJ convingere.
Kan le mtdtumeşte pentru informaţii.
- o menirea t:�ll va fi recunoscătoare. V-oţl fiJcut datoria.
·
·

Lucrlltorll sint ingrcnif•·

- Cred ciJ ne aţi înţeles greşit.
-

' Seful ride. .

- Dacă se mai intimpla ceva, comunicaţi-mi urgent (

� ptecat. A plecat toatl comisia. Cei doi oameni tac, ob(diţl.·

f.....;... Citii ·ne-a pus.. , •

�-.
 - Tocmal lul f Aroma iar se vor ()J)rl lucrdrile. larilfi uor.
trece dorMI luni pfncl as va stabili ctJ e vorl1a de o confuzie ..•

- SiJ nu He mai rifu 1

..
De.sip,ur, meseria de mecanic elcctronJ6& nu �H: cu nimic
feşitd din comun. S-ar ,.utea apune chiM c4 .em banald. Dar JH
Son nu l-a preocupat nlciodattJ o asemenea pr oblemiJ. Ala se
explică cum, cu coate că tat4l sdu ar fi on.t sd-l vadJJ atrofizi­
cian, iar mama - cosmobiolog, el şi-a vdzuc liniftU ds pomirlltl
fUeşti ale copiliJrlei li adolescen ţei, iar cind a trebuit 14-11 aleagil
o meserie, a ales -o la intîmţ1larc. Moştenise ins4 darul de a punti
sufle� In tot ceea ce făcea şi ds aceea nu s-a văzut niciodattl
in .situaţia d11 ti se intreba dacd procedase bine 8iJU nu. Tot ceeo
ce i se intimpla 1 Sti piJrea firesc fi, uneori, avea chiar crrt i tu­
dineo ctJ ar fi prdut 1t1 dinainte cum se vor petrece lurm rile .
Pe Mei l-a cuno.Jcul intr-un club, unde îşi p etrecea intr-o bunii
zi cele citeva ore lUJere. Altfel 11oate că nici nu ar fi aflat ctl
eri8td t1 IOCietate care poartă straniile iniţiale : S.D.O.E. Mei i-n
vorbit puţin. Dar Son fi-a dat de indatlJ seama ciJ nimic nu- l
impiedictJ sd se inregistreze in rindul lucrătorilor acestei societă ţi.
Şf cu aerul cel mai senin din lume s-a aldtural noului $ău tova­
ră� intr -o muncă drspre care nu ştia mai nimic.
De la bun încr put totul a mers ca de la sine. ,u fi putut
#ura că Son n-a făcut altceva toatil viola decU alJ verifice # sil
repare complicotele meca nisme eleclroniu ale roboţilor. Au ur­
mat staţiile automaltl fi, imediat, primele zboruri cosmice.
De cum se cunoscuseril, devenlsBt'iJ ds nedupdrţit. Lucrou
mereu In aceeaff echlp(l, completfndu-11 de minune atit d o menHle
apeciallziJrli cit # firile.
MP-1 ştirile incd de mic ce t;Oia sti devină. Era un COJJil sir·
guincios sl o rdonat. A fost. intotdeauna printre cel mai buni elevi
al �rupulul, filril a fi vreodată cel mal b un. A a/un.v un cibeme­
tlc ian apreciat, dar n im ic moi mult decit un conştiincios specia·
li.vt. Era convin� că meseria lui e.<rle cea moi fmmoaaă cu pll­
tin lil. Ziua in care a fost chemat in rindul S.D.O.F.. a în.!emnat
pentru el îndeplinirea unei lungi strădonii.
Aceste detalii trebuie nea11ărat cunoscute de cei care vor să
urmăreascil de.�filşurarea ulterioarti a evenimentelor. D eşi la ura
rnomnat dnt rllinr $1 rlr. nr putea scl parii in.tuflciente.
*

In rraotkstul a mfiteatru di11 blocul 13 al orilfelulu i S.D.O.E.

domneşts o atmosferil de sfîrşit de taifu n. Bineinleles, toate acm•·
neh lint la locul lor. Pe maso rmnldenţială se intinde făril cen
mal miNI îndoitură o fi#c ds clectropluş vlşiniu. Cana, pc junui-

.,
ta14 pliM cu apl, se odihneJie perfect inlactl rmgd PQiwrul el
de crlnal.
&114· • 10111t'1. Oamenii au plectll. Şi totuşi talazurile faifunulul
..., fn ur. Centrala de condiţionat 11-a reuşit S(l împrăştie.
101 fumul norilor. Dar poate fi numai o nmpld iluzi e.
PlfJa OCMiria din lemn înnegrit - oare cite secole t.lD fi diU­
nuU P - este cea mai valoroasă piesd a celebrei colectii ·a lui
.Kan. Pipa aceasta, zdrobită, părăsitd pe un pupitru, asemenea
epaoelor sfiirimate de ţărm (o, istorie a navigatorilor !...), piptl
ace08ta, de care Kan nu se despllrţea niciodată, e singurul indi­
ciu al uraganului care a trecut. Şi e copleşitor.
Cu citeva miraute mal ÎTUlinte, ultimul om a piJrăsit sala. Cu
o fumătate de oră in urmă, pipa era incd întreagă. Cu o ord
in urmă, B. Tulb şi-a inceput raportul wivind rezultatele Cltr­
cetărilor întreprinse in cazul lui R.U.-707.
S-a stabilit ciJ fiU fusese vorba decit de un simplu incident
'de montat. Unul dintre circuitele de control funcţioruJ cu intre­
ruperi. Cite va contacte erau in.su fici en& asigurat•. Totul o fost
ldmurit. Lipsurile s-au remediat. S-a flcut o nou4 reobuire a in­
tregului lot. S-au luat toate măsurile de siguranţiJ. Orice 1urprizi'l
este exclusiJ. K.an poale siJ fie lfnlştU. lor pesl6 o BtJptdmind oo
avea loc lansarea noului lot.
Ştiuse ciJ Of6 se va t ermina. Ata s-a Intimplat intotdeauna.
1\ foat considerat ca un alarmist. Kan tace. Dar nu e şi nici nu
poat e fi liniştit. Tonul ferm, uşor exaltat al preşedintelui il encr­
vea:if. Acum va urma binecunoscuta incheiere. li vine să se ri­
dice şi sd plece. Toţi il privesc cu o vădit ă curiozitate. Da, o siJ
plece. Mai mult decit atit nu poate face. Se simte puţin laş.
Stringe pipa in pumn. Mai tare!
Kan a plecat. In sală au rămas sflJrimdturile innegrite ale
pipei. Şi liniştea. Şi oamenii. De la tribund, B. Tulb rosteşte grav :
- Se va intoarce.
Dar nici el măcar nu crede ceea ce 1pune.
*
In cursa de Altair există- ca ,a fn toate cursele ertrasolare-
un mic observator astronomic JJ07JUlor, al ciJrui aporafaf autoTTUlt
pw la dispoziţia publicului larg de clJliJtori oferiJ acestuia posi­
bilitatea r.ontempl/Jril universului in condiţii de vizibilitate mult
ameliorate faţiJ de cele planetare. FIJriJ slJ constituie ceea ce se
cheamlJ unul dintre principalele puncte de· atractie, observatorul
nu rllmine niciod.atd gol. Son şi 1 moi au inciJ de aşteptat pînă
slJ le vind rindul slJ prlve08ciJ prin marele telescop, aşa ciJ deo­
camdatlJ se multumesc siJ se apropie cU mai mult de unul dintre
panoon1e lran.�ptlf'ente ale pereţilor şi să admiro feerla comalciJ
Of(J cam ie vetk cu oclliul liber.

8
 Să nu credeţi cumva ciJ discută despre mifc41otm!l4t cmtSle·
laţii ale firmamentului. Son ii povesteşte o păţanie cu haz din
J>Timii săi ani de şcoală. 1 il mcultd. DtJr pare siJ se gindeoscă
in cu totul altiJ parte. Cu toate acestea, il intrerupe din cind în
cind cu cite o intfpătură nevinooatif Ji il zimbeffe. Son şi-a ispră­
vit povestea li se �dts,t• 111-i 8pun4 4lh4. l fi opreşffl :
- Uite, vezi steaua aceea micii dfl tzCOio P Ji u ttrat4 cu mîna
un punct aproape Imperceptibil.
- Care anume P
- ln stînga aceleia galbene şi strălucitoare 1
- ln stinga ... Da, o văd.
- Dar Pfl aceea de moi #os o vezi P
Sora işi conct<ntl'ează IJienfiG. ln cele din urmd q gdHfle. E
41tit de incertă, încît o zăreps numai in riJBiimpurl.
- o t;iid. .
- Dar 1'6 Getllaltd. de ling4 ea. Acua mică de lot. ln dreapta • .

Son tace incurcat. De astă datiJ e sigur cd nu mai vede nimic.·

- N-o vezi P
-Nu.
- PiJcat...
Lui Son îi -pare atîC de rău ctJ n-o vede, incit nici nu mai
§tie ce slJ . spună. Dar l vorbeşte din nou :
- Vrei să-mi arăţi spre care dintre ele te duci P
- E cam ,;.:reu ... Nici nu se vede cu ochiul liber. O s-o cău-
tăm la telescop.
lntr-adevdr, le-a tJenil rindul. Prin cimpul optic trec dire lu­
mirwase. Acum se pot distinge puncte iJ:Qlale, care se deplaseazil
tot mai incet. In #rw�, s-au oprit. La inci'Udşarea l'eticolel'or sciB­
teiază o micii votiJ giflbuie.
-Asta e.
AJJlecatlf (leasupra ocularului, 1 nu răspunde. Oare la ce s-o
fi gindind P
- Vrei siJ vezi soarele P
Ea iti inaltiJ fruntea:
- Crezi ciJ mi-e dor de Pămint P
- Nu. Te-am intrebat, tJia.
- Atunci vreau.
O noud fişif. Din nou dire lvmi.nosse. Şi o aliA paliJ gtllbuie.
Trebuie să crezi. SlJ te enwfionezi. SiJ te gindeftl- cit in 1urul
petei acelria roiesc puncte . invlubile. CiJ acolo vfeiW.,te o ome­
nire . Cu toiJte că nu vezi decit o p41t4 g4lb�. intlu totul asemă­
nătoare altor4J.
- li
��···cut ro P
, ._, Ttti:(�
- ->-clo-:_
__

9
 -Aşa...
- La intimplare r
-Ei/...
- Nu te atrage ceva anume i'
- Mă atrage orice.
- Vrei sa di.,cutăm un itinerar i'
11 priveşte fix. Ce-,; Închipuie el Pl
- Nu. Mi-I găsesc singura.
Son ridică din umeri.
-Cum vrei.
..

Are loc lansarea lotului R.U. E momentul sti vd descriem i,..

făţişarea lor, atit de enigmatic dezbatuta in primele pagini.
Ne a/ldm pe platforma de lansare. Intr-o alini�e p�fectil,
cei 1tJf1fe membri ai lotului a,Ceapta semnalul de plecare. Fiecare
R.U. este un colos, cîntărind cîteva mii de tone. Un Aespecialist
s-ar putea înşela, crezînd că are de-a face pur li simplu cu nişte
nave cosmice pitice. R.U. seamănil intr-adevar cu aşa ceva. Nu­
mai cil interiorul acestor nave nu contine nici un fel de cabine.
săli sau coridoare. Spaliul este ocupat de reactor, motoare, creier,
rez�voare şi acumulatori, ·dispozitive de adaptare la deplasarea
în medii variate, mijloace de semnaliZDre, aparate de cercetari#,
prefabricate polivalente, utilafe univNsale fi alte sute de meclt-'
nisme li materiale.
Maşinile care alctltuiesc lotul au ca program principal sarcina
siJ ia legătura cu eventualele făpturi ginditoare cu care ar ueni
in contact. In cazul absentei unor IJ8emenea fapturi, intră in func­
tiune programul auxiliar de explorara şi valorificara a resurselor
respectivului corp ceresc.
Citiva oameni străbat platforma, pentru o ultimil trec�e în
reviaflJ. Apoi se indreapta către centrul de comandă. �ici ii Qf­
teaptă vechea noastră cunoştin(if, B. Tulb, care conduce personal
operatiunile. Inainte de lansare, tine sa rosteascfl citeva cuvinte,
care să se intiptlreiJ8ca aşa cum se cuvine in memoria tuturora.
Face apel din nou la fraza sa preferată despre forma cea mai
lnaltă de organizare a materiei. Aoougă ceva in legătură cu po­
sibilitatea iminent4 de intilnire cu alti oomeni, cu reprezentanţii
unor lumi necunoscute. Se dă semnalul.
La citeva mii de kilometri, intr-o odaie spaţioosă, Kan urmti­
refte pe ecranul stereo-ului sifu cum una cite una maşinile se
saltlJ de pe platformiJ, ca sil se facă apoi nevtlzute. Urmea�.il
R.U.-707. Kan ara o tresărire. lşi aminteşta de "Romeo şi Julieta"
,. o presim1ire dureroiJ81J. Il cuprinde. li pare ri1u că s-a retras.
S-a dai biltut.

11
 Mai cretle şi acum in dreJJtatea lui . Nu trebuia să plece. Tre­
buia aiJ l u pte. Acum e cam tirziu..•
•

1 regret ă (pe,ltru a cila omii ?) cii nu IJTe un furnal. DIICil ar

fi avu t,ar not a probabil cele ce ·urmează :
"Niciodată nu mi-a pcUut· lumeG otit ele necupriru de mare.
TDtuşi, oom eni i o nriibat, neobositi, in toate· directiile. ŞI tnca ce
oaml>fli...
Tare aş vrea sil �t iu cam c e crede Son despre mine. Cite­
odatu 11m impre,ia că mă priveşt e ca pe un copil. Atunci Imi vine
să nici nu mal vorbesc cu el. De ce sil creadil că eu nu rint In
stare să-mi aleg ,,ingură un itinerar P E doar proprlo mea ciJ­
wtorie.
De altfel, imi face impresia ciJ e un om de treabiJ. El nu e
'de vină ci1 nu mă poale înţelege . Doar nici nu mtJ CtlftOtl#e.
Celălalt e ciudat. Vite, nu ştiu n ici măcar cum il cheamll. Dar
miine am sll-l intreb. Sint curioasă ce figură o să faclJ 1 Nici nu
mă ba,glJ in .scmmtl. Şi doar mă vede ciJ s tau mereu de vo rbil
cu Tme ten ul lui. Oare sîut prieteni într-adevăr ?
Unde pleacil ei P Son mi-a ariltat neaua aceea. Dar nu mi-a
spus n im ic. Şi m i-a fost teamd sil-l întreb. Aş orea sil mi spunlJ
-

el 1ingur. Am int el es eu cite ceva, dar nu cine ştie ce. MI-a

vorbit despre meseria lui. lnsă nu pricep ce $ă caute tocmai acolo,
atît de departe jJ
. Pe natJă sint mulţi pasageri �1 toţi SÎtlt prinşl in treburile lor.
lnqinte de a-l intilni pe Son, am cutreierat saloanele. Fie­
care. om era preocupat de ceva şi avea aerul eli lucrul pe
'Cţlre il face este cel mai important pe lumea asta. Cîţiva mi-au
arunca t priviri scr�rte, din care am înţeles numai eli le pla c ge­
nunchii mei. Unul m-a privit tore lung, Incit fml venea slJ-l In­
treb daciJ nu cumva e suferind Nimeni n-a intrat în vorb lJ cu
.

mint!. Şi nici nu simţeam nevoia.

Son s-a purtat de parcă m ar fi cunosc11t dintotdeauna. Dar
-

'dru m ul vreau sti mi-l aluf!. singură.

Oare m ar lua cu ei ?
-

Nu i-aş in cu rc a de loc. Crecl eli le-� put ea da chiar o mlnll

de ajutor. Şi a poi tare aş m ai vrea st'f cuno.�c planete depilrlate,
pe care inct'f n-a călcat picior de om . Cursele te duc doar f'6
aici, pe clli de mult bt'ftute.
Da, oreau să merg cu ei. Am slJ-i spun ch iar mîine. Abia
�tept. Ştiu ciJ fn· mod normal aşa ceva nu se poate. Dar o sil
.

mă înleleaglJ... Son o sil mă tnţeleagll".

·

. l H rcbuceşt e fn pat. li pore rifu o4 n are un fumal. Ar vrea

-

aa scrie tot ce simt e acum ...

 • .Niciodotd na. mi s-a p(i1ut lumea atU de necuprin.t de
tnMe /" .••

In bVoul lui B. Tulb se di�cută aprins. Au trecut trei luni

Cle cind R.U.-707 şi-a fncetat subit cmaisiunile. Preşedintele l$1
trece polma peste lairtifl8 conţinând dl!!ci/Tarea muajelor primUs
pind la tJcea d4tiJ. Deoparte sfnt tJfe::.als citeva mtif importante,
care conţin datele-cheie ale actfvitift" luf R.U.-707 dupil aosirea
lui la destinatie.
S4 14 r4s/olm. Iatll primul rMSII/:
..172.95.8 043. Condiţlfl. cor&pund celor. prsoo;ute. ConttJc­
eul cu terenul 1-11 lnfiptwll /lkl aocarff. CoordonateltJ fixate prin
calcul au /OII rllf16cflitfl lntocmGi. Constat o micii defecţiune la
tJnlell4 de tflceplie, &parobil4 In 15 minute. Totul e in ordine".
AlliU:
,.l'IS.02.1 i08. Progra mu l de mă&urlltorl electrice şi magne­
tice inclwdat. (UrmeoziJ date care nu sint esenţiale pentru p oves­
tirea noastriJ.) M iine trec la stru:liul m ineralogie şi topo morfic . "

"201.19:3 745. In zona limjtaUJ ds urmdtoarele p uncte (ur­

meazd serii de coordonate) - bogate :Wctlminte radioactlve. Con­
cenlrtllătJ 15'1•. lntensitotea rlldiaţi ilor - 0.12 R/11. ExistiJ con­
diţii optime de valorificare. Trec la erploatare."
ln fine, ultimul me,ţaj :
"305.61.4 327. lnclleiat montaful utila/ului in v arianta extrac·
tioo 4. Pare a fi insuficient pentr u amploarea z.ăcămintelor. E
necesar un tip de maşină m��i adaptatif, de dimensiuni r eduse şi
cu o fllilre independenţă in mişcilri. Caut o soltlfle corespun­
utoar e . "

- Ce propuneri sînt ?
Cum raiDwni na. nJ,ţpunde. B. Tulb continuă pe acela# ton :
- P/Jrereo fJU!a utfl QJ tlebui6 Ml trimil4m o echipiJ de lnler-
velltic. Cred ct'f e vorba de un .mcitlsnl INmal.
- N-m tl nlu 8/J Il• llfa;.,
Unii li au adus aminte ds tmpQiriqltea lul ICtm.
-

- SiJ-1 punem in temil şi pe eL

- Sil� chemilm ...
- A.�ta nu, A plecat singur. Sil vind singur Inapoi.
B. Tulb e de neclintit. CeUalţl tac.
Care echipiJ urmeaZtl ?
-

- !\.'umărul zece.
- Pentru ei am altiJ treabă. Următoarea. Unsprezece. Cine
sint cei doi ?
lritt-:�itt;;
. oll 16. răs/o_ieţte un refi:istru Un glas liniştit răs·
. .

puilClj, ;_; ;:��\ - ·

� -· ·.'-1 -·�<

13
 - Mei şi Son:
- Foarte bine. Chemaţi-i la mine. In cel mai scurt timp f)M
pleca acolo.
- Si cu Kan cum riJmine ?
- Cum am hotărît.
- Ar fi bine totUfi ...
- Bine, bine, comunicaţi-i şi lui, dar neoficial.
..•

*
- Vreau siJ merg cu voi 1
E pentru prima datll cind lui Son i se intimplil ceva la care
nu s-ar fi putut aştepta. 1nstruqiunile de serviciu .rint clare şi
nu admit nici un tel de interpretare. Totuşi il venea greu să
spună tiU.
Si in fond de ce siJ spund ? Nimeni nu va afla ciJ n-au fost
singuri. Oare il va putea convinge pe Mel ?
- Aşteaptif-miJ aici.
Trebuie să-l convingif. O să-şi punil in ;oc toate mijloacele.
Fata asta era atit de sitlCeră in dorinta ei de a cunoaşte lumea,
Incit nu poate fi impiedicatli de nişte instruqiutli oarecare.
Son se îndreapttl spre cantina, unde tovarilşul siJu se pregil­
teşte sd la o gustare. HotiJrit lucru, in ziua asta i se intimpltl
numai lucruri nof. Pur fÎ simplu, habar n-are cum sa inceapli şi
simte ctl indati1 ce va da ochii cu Mel lrtmătate din avint ii va
pieri. Nu i-a pomenit nimic despre discuţiile cu 1, iar el se face
mereu ciJ nu obseroil.
1n salonul-restaurant e lume multii. Son îşi cautif cu priviretl
prietenul. Stil la masiJ cu o femeie cu coc fi un bilrbat. Femeia
e cam trectllă # foloseşte probabil o pomadiJ impotriva ridurilar.
Mel stiJ cu spatele qwe Intrare, uşor aplecGt peste masiJ. Mli­
nincil cu aceea# conştifnclozitat• cu care i# rezolva temele in
1coaliJ. Son e acum lingiJ el, il bate uşor pe umilr #-1 face semn
11il vind. Mel bdnuleşte ciJ 11-a intimplat ceva deo&ebft, altfel nu
l-ar fi ciJutat tocmai in timpul gustlirif. Se ridică grav, după ce
mai intii ifi �terse buzele cu şeroetul, şi il urmea::ă cu ptqi mă­
ruraţl. Aşteaptif. Celălalt se opreşte brusc şl, fără a-şi întoarce
privirea, rosteşte repede, poate ceva mm tare decit ar fi fost
necesar:
- 1 orea sli vinii cu noi.
- Fata aceea cu ochi mari ?
-Negri.
- Da. Nid nu puteau /1 decit negri. Şi ce spui ciJ vrea ?
- SiJ ne insotească.
- Şi orei # tu ?
Son se intoarce, in sfîrşit, spre el.
- Eram sigur ciJ ai siJ mii intrebi aşa ceva.
 - Ştiu : tu nu poţi să te îmr1otrlve#i dorinţei unui copil d6
11 cunoaşte lumea... Probabil cd asta-i tot.
- Bineinleles.
- A•unci m-am lini#it. lnseamnd că nu te mihncsc prea
muh dtu:l n-o al fiu de acord.
Son tace.
- Tu probabil că ai fost 1
- Sint. Dar ei nu l-am apus nimic.
- Mda... Ştii bine cii. aşa ceva nu se poate. Du-te şi spune-1
acum 1 Sau nu. Mă duc eu. E in salon ?
Son il urmea%ă la doi paşi. DeodsUi, 1-o ia înainte şi il
opre#e:
- Tu nu poţi 84 înţelegi 1 Daci!. l ai fi văzut oclaill
-

- O să-i văd acum.

Mai fac ciţi oo pafi.
- Ascultif, Mel. Du-te singur 1
- Asta şi fac.
Son ,ţe îndreaplă spre cabina lui.
ln salon, 1 a rămas singurii. E emolwnală. U1a se d4 ira·
lături, şi în prag se aratiJ silueta celulloh. Oare cum l-tJ fi clae­
mînd P E mai impenetrabll decit o placiJ din blindaful navlrl.
Acum va incepe liJ oorbetJiciJ fi atunci Cotul 66 oo •firfi.
- Prietenul meu mi-a comunicae dDrinld dumnea tXXJStrif.
Och*' lui cenuşii nu .tptm nimic mal mult. 1 (JfteaptiJ. Nu
întreabiJ nimic.
- Eristd in.dnccţiuni care nu ingifduie amestecul peraoaneWr.
stritine in problemele de servici u. Cred cif m-all fnţeles...
Mei dă sit plece.
- Stai 1 Voiam siJ te întreb cevca. Nici nu ştiu cum te
cheamă.
- Mel. Dar asta nu schimbif nimic. La revedere.
1 simte cll toate visurile ei se clatinif. Dacd exlstiJ oameni atîe
do impietriţi nimeni nu mal are dreptul si viseze. Oare trebuHI
,

să renunte ? ŞI C6 dociJ sint ni#e instrucţiuni ? 1 roste1te apdsat :

- La revedere 1
Mel se intoarce brusc. Copilul acesta se încdpdţîneaw 1
- Ce vreli siJ spuneţi P Poate cll aveţi de gind siJ vif opu­
neţi 1 Sil-I influenţaţi pe Son. S-ar putea siJ reuşiţi. Ori poatB
că o să vd strec uraţi pe bordul na vei noastre, înaintea pleciirii,
într-un ambalat de ladti cu provizii. Asta ar fi eract ca in vecllil6
romane de anticipaţie 1
- Nu. Am slJ mif ur c pur şi simplu la bord, in pllniJ zi şi
sub oclaii voştri. SI n-al si!. mll poţi împiedica N-al cum 1 1n­
.

.tnlcfiunile tale sint bune pentru mecanisme. Oamenii nu 8fJ

conduc dupiJ instructiuni.

14
 Biirbatul vine cu · paşi hotărîţi lf}te ea. Se orwelfe la dte1>a
palme şi ii spune
·
:

- N-Gi sil indriizneşli 1

1 ro steşte simplu,c11 lonu l cel mai lifii#it � 'Pe lume :
-Ba Ja.

u.
Nimic nu e omenesc in natura cutre murotă a pJlanelei. Nimic
care siJ-ţi omlntear-41 mina unei făpturi rofionale. Orele se succed
Clllm # egal printre curcubeiele de cristal peste tot prezente. Lu­
mina se riiBfrînge caleidoscopk în mii şi m ii de raze. Tabz.ul
twesta incfntJJ ochii, dar rcJmîne străin şi rece.
Undeva, la mai f}fJfin de zece minute distanţiJ, se intinde pla­
toul "e care ar trebui să se a fle R.U.-707. Mel lşi comultă cea­
StJl şi harta. l contempliJ visiJtoore panarama care se uschide
dincolo de gea m ul cabinel. Şi deoda tiJ., vocea lu i Son rupe
"tăcerea:
- lată 1
· 1ndăriJtul unei creste îşi face apariţia o reţea metalică, care
se continuă treptat într-o formlJ de paraboloid. E antena na­
ţiei automate. Cr�rind, orizontul se deschide şi pe platoul neted
răsar presăl'ate constmcţii argintii. Dintre ·ele zvîcneşte silueta
cosmiccJ a lui R.ll.-707.
Aparatul intriJ trdr-un vfraj larg, îndreJJtindu-se spre mica
aşezare, şi coboartl lin. Aiuns la sol, se consolideaziJ intr-o pozi­
ţie de echilibru şi vuietul mrd al motoarelor inceteazif.
In scurt tim11, trei persoone in costum albastru pun piciorul
pe terenul solid pe care de atîta timp nu l-au mai simţit. E o
senzaţie asemănătoare vederii unei vechi cunoştinţe.
lncordarea tiJcuttJ din cabina pe care au ptlrăsit-o a dispiJrut
ca prin farmec. De aici î nainte totul e simplu. Nu mai are ce
,

siJ le pună probleme. Mel şi Son' discuttl cu multiJ î n sufleţire .

So pare ciJ e vorba despre ultimele ştiri pe care le-au receptio­

nat pe astrona�iJ. Intr-un laborator de pe Marte s-a o b ţinu t pe
cale sinteticiJ un embrion de mamifer, care a trăit cinci să1)1d•
mini. Organisme inferioare s-a izbutit stl se realizeze de mult.
Noul succes reprezint iJ u n progres însem na t .

1 a luat-o înainte şi acum s-a oprit şi le face semne cu mina.

Cei doi iutesc 11asul.
- Ce s-a intimplat P
- Prioiti 1
Şf le ar�;�tă o stranie mogildetJiiJ. Pe mifsură ce se apropie, se
CUsting tef mal bine triJsMuri tJI6mifftlltoare cel� omenepa.

11
 -. A.ta-i btlftd 1
Fdptura aceaşta atiJ nemişcotiJ şi pa·re Bif-i . privea.Ycif. Are un
costum core il ascunde proporţiile. Capul luce,ee ca o calold d6
astronaut. Dar e o ater• melalică opacă, argintie.
Oamenfj 1e opresc. Deodata, M el inainteazd oiftre ciudata
ariJtare şi se opreşte la un PtJI de ea. Mogîldeaţa nu schiteaz.d
nici un gest. 1 îl apucă strins de braţ pe Son şi se lipeşte de el.
Trec citer;a clipe.
Mei intinde m îna. Nimic. ApuctJ pot1iunea care ar fi putut
fi palmif şi o lasă brusc la loc. Mîna strdind cade inertă şi oscs·
lează de citeva ori. Mel se propteşte in călciie şi i mpinge cu
pumn ul iti pieptul împietrit. Mogildeafa ss rifstoarnd şi cade cu
un zgomot metalic de ce.asomic stricat. Se apropie fi ceilalţi. Se
apleaciJ. Pe sub costumul desfăcut se vdd luciri de oţel.
- ParclJ ar fi un robot, şopte,te 1.
- O pllpuşlJ, adauglJ Son.
- Ce glumlJ sini.strlJ 1
Mel e intrigat.
- Uite alta 1
- Si inclJ una 1
- Si fnetJ...
lntr-adeulJr, kJ tot poaul fntflneac asemenea filptun metalice
împietrite, draf}Gte In coatume lungi, cenuşit
- Eu cred totuşi cil sint nişte roboţi.
Son o priveşte din nou ca atunci, la incqut, cind 1 i-a spm
clJ nu o impresion ase vizita prin saloanele cursei de Altair. Ca
61 atunci, pare a fi atlJpin ită de descrieri culese prin cine ştie ce
romane. l-ar sp uue că e lipsită de sens conceperea unor roboti
cu in făţi.�are de om, clar simte şi el că asta ar suna a dădăceală.
Si apoi nu ştie ce an um e pot fi păpuş-ile acestea, cum au ajuns
nic1 şi la ce au folosit. Fiindcă acum, după cît se vede, nu mai
folosesc la nimic.
- Tu ce zici P
Mei Be fac6 el! nu aude. Pur " .tmplu, facs abştracţie ae
p rezen ţa feteL Ea nu are ce ctJuta aici fi pentru .el nici nu exist ă.
1i spune lui Son d6 parcll ar contint�a o di1cuţie lntreruptl.f :
- Si acum hai sa vedem ce e cu R.U.
*
Blocul de control al " robot u lui tmir;ersal" seamănii cu o în·
că11ere rotundă, ai cărei 7Jereti sî n t ocupaţi in i n tregim e de tn·
blouri cu scheme şi sist e me semnalizatoare. In centrul incăperil
se află trapa prin care urcă liftul şi in turul ei, ca un inel, o
m asă .CII sflte de · radranc şi ecrane. Son şi Mel şi-au lepădat
costumds ri de cifl't:n ore verificll pe porţiuni slaT(•a complica·

16
tulili or�mri.m elsclftHalc. Totul 'Pflr� t1 # in ortlin6. Toev,i R.U.
• �- 8eoolottJ r oprit, curentul fnt,..,.",t, creierul dotlnrw,
far ffiiBCmrismele .rint �CtJfe. TrebuifJ 6d o fG din nou de la
Inceput.
- la &ttli puţin 1
Son a intre:zdrit CBW. lntr-fUieolr, fn cfrcuilul motor imen-
sUGtea de control e zero.
- VerificiJ riguranţele 1
Sigurantele &înt d«u-plate.
- Ei driJcie 1
- Ana in.ftMmnd el temiuruta a trecut peste limltil 1 ·

Son cu"Zeou'J siguronţele. Intensitatea riJmîn6 zero. Circuitul

e Intrerupt fn ahiJ parte.
- E clar.
Trebuie 6d găsetUCd porfiunea deteriorata fi .a o renabilfUlscil.
- Asta inseamnd citeva ore de chm 1
- Poate avem noroc.

l riltiJceşte ;a intimplare printre construcţiile metalice. E tristiJ.

Oricit incearcă Son s o inveseleasciJ, nu poate siJ nu observe osti­
·

litatea lui Mei. Acum fi pare riJu . că l-a infruntat. CiJ li s·a alll­
turat impotriva vointei lui. Se simte de prisos. Era mai bine sd·li
fi văzut de drum. Să se fi mulţumU cu ceea ce putea să-i ofere
itinerarele exprerului cosmic. Era şf asta ceva. PînlJ cînd nu l-a
cur1oscut pe Son, nici nu-şf dorea mai mult.
Aici, ce·i drept, a lnHlnlt lucruri nea,teptate, &lranii, atriJgil­
toare. Dat se simte slngurtJ. tare singurlJ Ar dori siJ le fie d8
.

folos. Ar putea tace orice. lşi termfnase doar studiile. Simte ne..
voia siJ mtmceasciJ.
DaciJ I-ar spune asta lui Mel i' Nu, ştie ce i-ar Pt•tea rils­
ptmde. ClJ n-a chemat-o. Că a venit singuri!. Cd nu se JJOate
ocu1Ja cu dădăcirea cop iilor. CiJ a venit aici pentru o treabă im­
vortantlJ ca:e cere concentrarea tuturor eforturilor. CiJ şi aşa e
destul de m ult timpul pe care i-l rlJpeşte lui Son.
1; vine să plece. Sii se ducli oriunde Dar ştie ciJ e cu llCpu­
.

tintlJ. E legată de el. Singură s-a legat.

Ce să facă ac u m i' Scl se tnchidtl in cabinlJ i' Să :zacil acolo
pincl la plecare ? Su-l roage pc Son s-o clucă piniJ la astronavă P.
Poate clJ lista ar fi lucrul col mal bun. Da. Clatar acum trebuie
Să·l TOfl{!.C.
*

Portl�ea intrcru1ltd se afllJ undeva In 'awopierea grupului de

al;meftfelit._·ti acumulatorilor. Son se strecoară prin cant�lele ela in..
treţinere 11 cu cit se apropie mai mult de locul accident ului mi·
rosul inecilcios de i:wlaţie MsiJ devine tot mai greu · de· suportt1t.
.Ar fi foii mal bine sif-şl pună costumul. Acum ·nu se moi in­
toarce. lnclJ J1Ui in li a a/uns. Desclude nişa prin care trec con­
ductorii il mirosul răbufn it il iniibuşif. Firele s-au topit fi trebuie
. inlocuUe pe un interval · serios. Treabs se face cu multă mi�fllti
� tmapul trece cllinuitor de incet. Ar bea pe nerăsuflate o canil
tie apa, li e sete.
Gindurile il fug kl palaţele acelea metalice pe care le intil­
niseril pelle tot S4 fi fost oare opertJ lui R. U. P lşi amin tea Cfl"
vi ntele ultimului mesaf : ,.E necesaril o moţind mai atklptaliJ, de
dimemiunl redu1e li cu o mare independenţă in mişcări".
Dar de ce sif aibă înfăţişarea aceea omenea1că P Parci tJr Il
nişte caricaturi.
Son i# concentreazil din nou atenfia la ceea ce face. Mai are
de iwlat contactele li a isprăvit.
De ce siJ 11em ene cu oamen ii ?
Acum se furişea:M din nou prin canalele strîmte. Aerul de­
vine, in -tfrşlt, respirabil. RiJsuflil uşurat. Trebuie 1ă 11e sfittu­
iallciJ cu Mel.
Mel il IJfteaptiJ fn atlW blocului de control. Il vede pe Son
leflnd din lift, # fata lui 1fambl1oare, mînfitlJ de ulei il linişteşte.
- f: în ordine;
- Să lncercilm.
Mel conecteazit circuitul motor. Cadranele oscilează. Vitlla
·

pulsetnă din nou. Releele creierului rein trli in functiune. Se aprind

ecranele. .
Cei doi bărhati iri .�trîng mîinile. Mel are însă o umbrtl de
fndoialtl. P rea sint toate simple. Şi, ca o cobe, cîteva 11clipirl
roţii stropesc cadmnul ele alarmll. Tensiunea creşte vert ig inos,
oşcila ţiile se amplifică haotic ; bmsc, un zgomot slab stinge toiul.
Sala aratll din nou ca atunci cînd a11 intrat aici pentru prima dat/1.
- S-o luilm de la capăt.
Son a plecat sil in lliture noua avarie. Mel vorbe,te de unul
sin�ur. cu voce tare :
- Degeaba ne atrildtJim nof siJ înldturăm efectul. Undeva
t rebuie sd fie o greşealif. O greşealil cme n-a existat de 14 bun
început, dar nici nu· 8-a ivit din senin. Creierul treb uie verificat.
Dar cum să citeşti "gîndr1rile" umri creier ca re doarme P
E:dstiJ aici un cerc vicios : nu pot afla cauza uvaricl pintl nu
o înlăturif li nu pot s-o înlăture pîrilJ ce nu-i afkl cauza. Sitooţia
pare fiJrll ieşire. Rezolvarea trebuie căutată în altă parte.
Dar unde P
$0n • Jntoarce. E murdar din cap pfnă-n picioare. Rifw(ld
greu. ·_E -�"'' d11 obo."•allf.

18
 Gata /
Defl,eaba. Se va intimpla la fel ca prima Clatit
lncearcd totuş:.
Inutil. Dar fie 1
Acum aşteaptii amindoi, plini de incordare. Din nou prind
viaţil cadranele. Din no11 se treze&e celulele creierului. Apoi iarăff
acei� stropi roşii, zgomotul sec fi sub tensiunea urltqă reţeatl4
cedt>a%ă din nou.
•

Son nu poate pricepe unde greşe:Jc. Rămine aşa, frint, fi br�

boane d8 sudoare ii mai scaldil tîmplele inct'f.
- Hal sd mergem 1 Trebrde srl te odihneşti. Şi pe drum o
să-fi povest.esc la ce m-am gindit in timp ce te căzneai să dregi
fJOrţirmile ar.ft'.
*

- Ciudată conatmcţie 1
1 s-a oprit in fata rmtd imerv turn clllndric.
- Lo ce-o fi .flllfind ?
Se roteşte in ;urui lul şi curiozitatea brusc stirntetl o ducB
pint1 la uşa masivif, fnchisil ermetic.
- Uşa asta duce undeva. Deşi nu văd cum s-ar deschide.
1 rămfne descumpănită in faţa uşii. Şi ca la un semnal, ma­
sivul panou de otel se diJ in lifturi atît de lin de parcă ar pluti
un fulg. Sif int re ?
- Ce-o fi o fi 1
Uşa .e Inch ide la fel de lin şi Implacabil. E un intuneric ds- ,
ltlvirjif. l işi aprindfl prolectorul portativ fi examineazil fnccl.., ;
peretJ in care se afliJ. E ,.,nmtcJ fi are perqli nele:ri. Se aude un
fUieraf uşor, cea cat unei cind ,. dezumflă tm balon. O scurltl pri­
vire spre cadranul th la braţul drept fi l pricepe cii preriunea
creşte treptat.
- Sper sd IB oprească la timp 1
Intr-adevăr, aturuif la valoarea presiunii at mosferice terestre,
�Uieratul inceteazif.
- Aer.
III desface casca. Respiră in voie.
Din nou se diJ în lături un panou şi 1 se pomen eşte sub o
bo1tc1 prelungtl, inrmdată de o lumină aidoma celei solare. Peretii
sint alciJtuiti clintr-o com plicatii ţesătură argintie de tuburi, fevl
şi cabluri. Pe o politii lungrl sint înşirate reclpfente tran.fparente
continind substanţe cu aspect uleios.
In ml;locul sdlll. pe un soclu inalt, se afUJ un vas sferic pe
#umătate plin· cu lichid incolor. In lichidul acesta plute1te un
corp hfdol. cu 41J)6Ct de meduzll . Pluteşte inert la suprafalif p
din al otirlitl prelungiri gelatinoase.

11
 PrimG reacţie e slJ iaslJ Imediat ae nici. Dar anii de şcoaliJ
işi spun cuvintul. Interesul ftiinţific e tnai pulernic Ji, invin­
gindu-fl scirlul, l se apropi8 de vasul aceln cJfrultJ pare siJ-1 fie
.ubordonatiJ intreaga construcţie, cu toatiJ incilceala ei de forme
metalice.
Brusc îşi aduce aminte de unul dintre laboratoarele de sin­
te:UJ orl(anică pe care il vizitaseriJ încă in primii am dş studii
superioare. Acolo însă, intr-un receptacul 118efflănăt.or, s-a nifscut
din materie moarta un organism viu, un corp armonios fi perfect
adnptat, care a continuat siJ trăiasciJ apoi al4turi de exemplarele
clădite de naturiJ.
Are şi acum in faţa ochilor Imaginea fiinţei aceleia - un
crustaceu minuscul şi incolor -, cu firele sensibile ale antenelor
indreptate lacom spre căutarea hranei. Dar bulgiJrele uanslucfd
care pl11teşte in sfera de cristal nu putea siJ fă fost niciodata mal
mult decit o ingrămădire diformă şi dezgullill oare.
1 işi aminteşt6 roboţii antropomorfi care zac nemişcaţi la tot
pasul. Gindul ii merge in urmiJ, la zllele in care R.U.-707, abia
poposit p8 aceste meleaguri nerpe, H irtilţa smguralic la poalele
munţJlor. Şi visul o poart4 dincolo d8 realitate, căh'e cele mal
năstruşnice focuri ale fontezieL
Si-l inclllpule pe R. U. tare singur şi trist, aid, printre nincile
mult icolore Il ştie dornic, adicif programat, sd intilMascd din nou
.

oamenii, freamiJtul vieţii lor pliu de muncii neistooită. 11 vede

făcindu-,. fucăril - omuleţii de oţel, inveşmintclţi in costumele
lor largi, fi griul faldurilor ii pare lin4titor şi CGld iA lumen
aceasta scUpitoare.
Dar piJpUfile sint simple păpufl. Satisfactia e twtificiolif fi
searbădd. Şi in visul ei, l il vede pe R.U. populând planeta cu
fiintele pe care le prepariJ in ciudatele 6dle lsboratoare cilindrice,
ft4b bolţi inundtde d8 lumina unui M){JN'J nevifzut.
Ar vrea să le spună asta şi lor, lui Son fi lui Mel. Mal ales
lui Mei. Acum a uitat ciJ voise siJ plece. Acum parcll Inţelege aspri­
mea de stincll a acestuia. V;afd lor, Intr-o ve1rricil singurdtate călă­
toare, e ea însăşi durll şi colţuroas4 fi urmele el se intip«esc adînc
in suflete. Şi cu atit mai mult o uime.fle purtarea coldiJ a lui Sora.

Descoperirea lui 1 l-a făcut pe Mel să-şi indrepte atentia spre

cladirile pe linga care treet��erll fără să le bage in seamll. l nu le-a
spus nimic din gindurile ei ; pe drum fi-a mai potolit avintul.
Nici acum Mel n-o bligiJ mai mult in seamă. Dar 1 nu se mal
simte ilti prjsos. Atutnse şi ea cu ceva la mersul inainte al cercetiJ­
rilor, :P _aiia il dtldea dreptul să păşească alilturl de ei. Mai alei

20
dtr cind o a flat ele lo Son in ce fel decurg ciudoteU, avarll .Z. lul
llU., eo ş1-a pus tot sntletul pentru dezlegarea tainei.
·

- Sil le ltMJm lo rind !

Se opresc toţi t rn in fato unei clddirl acunds ; conţint.dul nu
prezintă Interes ; e vorba de un depozit de piese de schimb pentru
u tiw;ul minier. Atai depone, intr-un lttJn�ar. H GfliJ alinia te com­
plicatele combine automate, destirttJte Btl sape roca fi scl prelu­
cre:r.e minereul .

In sfirşit o construcţie deasupra cilreia se inaltii o antenil cu

,

mai multe braţe pare scl merite toa tif atenţia. In teriorul doved�e
că aceasta eate o centrală teleenergeticd.
- Nu ne-a trecut prin cap 14 n ici utml l Vacd palalele .rint
intr-adevtlr nişte roboti ele trebuie sil fie alimentate Intr-un fel
,

cu merg11:1.
Centrala nu funcţwMazJJ. NiciJierl nu nlriil nici o BtJiiJ, nid un
tablou de comandtl.
- Era dirifatiJ direct de R.U •• .,. dtJ cu pilrerM Son.
- Totuşi t-tebuie sil aibil undeva un releu, un ritte m de J"lnere
in functiune.
Ctlutarea nu dureazil mult. YmcJ lo urmil, releul este giJslt fi
curind bratele antenei incep siJ emitd fluxuri energetice.
Afartl totul a inv iat ca sub o lovituriJ de baghetil magiciJ.
,

Roboţii mişunif core inco tro, purtaţi pe traiecWrii capricloase fi

in8%1J/icabile. Ortlşelul pare a fi un fumicar răscolit de un copil
răuttfcios, in ca re bietele vie{uitoare aleargă in toate vărtile, neîn­
ţele�înd ce anume s-a putut întî mpla .

Oamenii au ieşit şi urmifresc nedumeriţi dezlilnţuirea ,ftlpturilor

metalice. Privite mai cu atenţie, ele îşi dezviJluie nof ciudt1ţen ii .
Cu toate ciJ drumurile le sint evident necoordonate, nu se cioc­
nesc niciodatil. Ajun# lo cîţiva paşi, se ocolesc fi schiţeazif un gest
cu mîna dreaptă, maimutiJrind parcil un &alut.
Dar punerea in f unctiune a centralei a mai atras dupd sine o
schimbare : de kz ultima cllldire, singura rilmasiJ necercetatil, se
aude un zgomo t monoton şi neintrerupt. ln timp ce se indreapttl
intr-acolo, cei trei se oprc>sc uimiti. Brusc, se deschide o poartil şi
îşi face apariţia un nou grup de roboţi, care se integrează de
in datiJ în n eastimpi1rul general.
Acum au ajuns fi pătrund in cliJdire. Aici funcţionear.d o linie
at�tomatil care produce roboţi pe bancliJ rulantt'J. Şi se pare cii nu
aceGBta este ultima surpriză pc care le-a fost dat s-o trifiascil pe
meleagmile incle.pilrtatel planete .

Kan �st>,,. 1)limbă cu mişci1ri ag ital e măsurînd· bi·roul. în lung şi

,

in lOt. Jl;"_ Tulb ii mmărc>�te fiec(lre gest cu o J11it:>ire de parcil ar

21
IJ)CIM : "E UlM sJJ te opui trimiterii lui R..U.-707. Dar e mm
greu 81 .•. "

. lntr-adtroiJr, duJ)d primirea mesofului din partea grupului ele

lnteroenţie, apecioliştfi S.D.O.E. au fost puşi în încurcătură. Era
clar cd nu putea fi oorba de un simplu occident.
- Cred cd t.re�ala e undeva in fJ'Ogramare.
- Cre2i ? Inainte spuneai ceva de111re ordinul de miJrlme al
numiJrului de celule. ·· '

- Şi asttJ 6 foorle aJeoorat. Aşa au qărut premisele im711e·

t>izibilUiţii... ·
TotUÂ deocamdata lucrurile sfnt inccl fOtlrle neclare. Kan simtu
ctJ 1� ceva, nu 1tie ce anume, dar dotele par insuficient e
pentru a putea trat.e o concluzie.
- Trebuie sit plec4m de la faptul clJ programul principal a
fon obţinerea legiJturilor cu fiinţe raţionale şi inciJ Intr-un mod
."ecific acestora.
- Da, dor programul auxiliar...
Kan il întrerupe :
- Tocmai asta e. Prol{ramul de cercetare a suferit alteriJri din
�auza dominanţei celui principal.
- Nu -oiJd cum.
- Nu crezi el lsta 6 smgurul motlo pentru care roboţ ii lui
R.U.-707 aduc ca lnftlfilare cu nişte oameni P A fncerc at. atl .'

conceapd nişte maşini miniere fi au rezultat pilpfAiilc ·acelea cma­

ghioase cu pelerinele lor cenuşii 1
- Ar fi o ipotezif .

__. · Auzi : se salutiJ 1 Pur şi simplu se ma im u ţ ăresc imită pur­

,

tarea oamenilor.
- Ast.a însă 11u explică rostul laboratoarelor de sinteză orga­
nlctl. Stl li încercllt intr-ade11ăr R . U. st'J creeze fiinte vH ? .
- l'are absurd. Şi toiUfi e singura explicaţie. lmi amintesc eli
tmul dintre sectoarele speciale ale memoriei lui a fost prelul'llll
intr-tm institut de cercetilrl biologice. Dar datele de care dispunea
ar fi fost cu totul ins11/lciente pent ru o in cercare de sintezcl a
materle{t>ii. De aceea nici nu a reuşit.
Discutia mai contim··� multd vreme pe acelaşi ton. Pare se el -

vech ile ciocniri din t re cele doulJ personalit iJU marcante ale
S.D.O.E. s-au aplanat pen t ru moment, sub imperiul u nor necesitiili
t;itale. De rezultatul cercetărilor depinde soarta intregii orienttlri
tdterioare a eforturilor. Va fi oare necesar sit se lim iteze capad·
tatea R.U. ? O nouif proporţionare in stabilirea prograrrulrilor ini­
tiale ? Sau poate renuntarea totală...
Deocamdată nu se poate stabili nimic sigur. După incif o orit
tle dezbateri. B. Tulb dictea:W secretarului automat un mesaj de
riJspuras cifire echipa de intervenţie, Esenţa con tinutului se poot�
rezuma in următoarea frază cu care mesaiul se incheie : ., Repuneţi
in functiune, cu orice n reţ , creierul lui R.U.-707".

ln micul adăpost pneumattc domnefte o linişte apăaă t oare.

Judecind dupiJ chipul lui Son, toats incerc4ril6 au elf.UJI. Oricic
s-au strildni t , indată ce era repus in funcţiune, R.U.-707 ae defecta
din nou. Si cauza rlillli nea de nepătruru.
Pc chipul lui Mei rau se poate citi n imic. Doar t riJsiJt urilB feţei
1 s-au conturat nu�i puternic. Ochii de culoarea otelului i s-au liJcul
mici, iar pleoar1cle nici nu clipesc.
1 nu face nici cel mai mic zgomot. ln ultimul timp #-a asumat,
rind pe rind, toate atributiile uraui aecretar : ţine la curent rapoar­
tele ora 1 e, se i n�ri;eştc d6 funcţionarea aparatelor, verilictJ Înre­
gistrările sa sf.ă de veghe pe recepţie. Mel 1-a aruncat o .Hngurtl
datti o privire, dar nu era lifgeata aceea de gheaftJ pe care o
c un o$t ea şi, neinţelegind ce anume s-a sch imbat, 1 a roşi t. A simţi&
numai cd trcbr4ie stl duciJ mai departe toc ceea ce incepuse, şi
on de cito ori Son işi p un ea costumul fi o lua razna pc vlatou
ea il inlocuia cu multii conştiinciozitate.
Acum sta" t(Jţi trei şi tac. De a/arlJ incepe aiJ se audti un
biziit slab, care creşte treptat in intensitate. 1 ae ridică şi ae
apropie de geam. In neintrerupta forfotiJ a roboţilor a interveniC
o schimhare : tind sit se organizeze pe grupuri.
- Priviti 1
Son 1-a ridicat # el. A/artJ, grupurile d6 roboţi incep parcă sil
capete o orientare şi 1e lndreapttJ Intr-o direcfifl din ce in ce mal
vrccisă.
- Mel l StJ Ieşim 1
Se imbraciJ fi les In grabJJ. Roboţif s-au lndepiJrtat. OamenU
se ţin pe urmeZ. lor. ln faftJ, roboţif fac un zgomot confuz.. Dira
toatiJ t��C%area, grupuri, grupuri, el se string in centrul platoulul.
S-au adunat cu toţii.
Comvortarea lor ciucrotlJ este surprinzdtoare. De la repunerea
tn f uncţ iune a cent ralei teleenergetice, roboţii îşi vă::;u.�eră de inex­
plicabilele lor traiectorii, flJrlJ slJ se întîlneasciJ şi filrlf slJ 1coatiJ
vreun sunet. Nu se apropiau, nu intrau în leglJturiJ, nu 1chimbau
nici o informatie. Procedau ca şi cum fiecare ar fi fost ab1olu t
singur.
Mel le face tovurtlşilor sili semn sd se opreasciJ. E riscant slJ
te apropii prea mult ele grupul compact al maşinilor cenuşii. Masa
lor enormă de filpturi m etalice te face siJ te înfiori fiJrlJ 1il wei.
Rru.,c se lasiJ o linişte deplină. Apoi, ca In un semnal, roboţii
incep ,a V()rbeasciJ. Toti. Repetă acela,f lucru, cror· aint atîţia ,.
ah"' de -dii%0rdonat rostesc c uv intele, Incit nu 1e poate diltinge
_
_

2:l
nimic. Treptat, ouidul ,. intelelfe, devenind din ce in ce m4i
greu de suportat. Roboţii au riJmas nemişcaţi. Iar deasupra făptu­
rilor impictrite pluteşte un vacarm de uragan dezltlnţuit.
Son 11-a pus miinile in şold şi priveşte intrigat. li strigtl cet>a
lui I. dar e Imposibil siJ se inţeleagil. Mel ridiciJ un deget. Simte
ciJ acum trebuie siJ se fntlmple cet:a deosebit. latiJ ,ciJ incepe siJ
deslU�easciJ citeva cuvinte : "formiJ ... noi... materie... " Şi deodatiJ
ooclle stranii, aduse, in şfirşit, la unison, prin ci11e ştie ce operaţie
de acordare, scandeaziJ riJspicat, cu bubuituri de trdsnet :
- Noi sintem forma cea mai i naltiJ de organizare a materiei 1
Fraza aceast6 se repetiJ obsedantiJ. de zeci de ori. Ai putea
erede ciJ ai in faţa ochilor o adrmiJturiJ de maniacl. Nervii încor­
daţi se apropie de capiltul riibdJJrli. 1 il zgiltiie de umilr pe Mel.
Son o ia la fuglJ spre centralil. La citeva clipe dupil ce piJtrunde
in cliJdire. vacmmul inceteaziJ brusc. Trec înt:et seetmde de linişte
mârmîntaliJ. ParciJ amu::nt. Son cuplea::Jl din nou releu[.
- Noi sîntem forrna cea mai innlttl . ..
Si din nou tiJcere desiJvirşitiJ. OriJşelul e cufundot in nemiş­
care. Alimentareo cu e.nergi41 e intreruptiJ definitiv. Son apare #
se apropie.
- Ce-o mai fi şi ata...
- Creaturi ldioate 1
Mel i1l intoarce priviretJ spre .Uueta mul41 o lui R.U.-707.
Oare il oor J)Uiea sili siJ-şi dezvdluie taina P
l · •e opreşte. A găsit ceva. O ilke. Nu prea îndrăzneşte sif o
spunif. li e teamiJ şiJ nu ridiJ de ea.
- Stiti, mie mi se pare ..•

Si tace. Mcl o priveşte.

- Spune f
- Cred clJ inteleg ce rost avea laboratorul.
Son se repede la ea :
- Dar zi odatiJ 1
- Voia � le demonstreze practic cii nu Me dreptate. SiJ le ·
ilovedeil&cd existenta unei forme superioare : materia vie.
· - Unor mo.şini P
- Unor maşini core lmătau oomenii. Doar minunea lu4 R.U.
era siJ stabileascd legiJturi logice cu oamenii... Iar aceştia nu­
veneau. Cred că tinleo pur şi .rimplu dupiJ oameni.
Son intelege. lfl aminteşte continutul mesa;ului trim48 de·
B. Tulb. De fapt, programul principal al lui R.U. il făcea siJ aibd
o Mvoie imperioasiJ de oameni fi siJ ia miJsuri pentru satisfacerea·
acestei neooi.
� AftiJ..ftumeJte Ktm dominanta necontrolabiltJ a programului
pma�·L·
�- ·r -
�,

14.
 - IA inceput credeam că R.U.-101 awa d6 gind si1 popul�
planeta cu organimJe oii. Cel S8 Blmfea dngur printre ştfnciN .

acestea colţuroase. Dar e ra un vis.

Mel zimbeşte. E pentru prima datlJ clJ il oeu zimbind. l 8imte
o bucurie ciudatiJ. Şi izbucnind fntr-un hohot vesel, o la lo fugi
către apa ratul ele :hor. care ii aşteapt4 la marginea orlJfelului.

ln Sillon ul trei al cursei de Soare e giiUfgie. Un grup de tineri,

care 88 reintorc probabil dintr-o excursie, s-uu adunat in furul
unei mese şi discută zgomotos. Se aud rîsete şi, din ci nd in cînd,
o voce încearciJ un acelari început de cintec .

lntr-un ungher, la o mdsuţd retrasă, doi oa meni stau fafă in

�aţiJ. Privesc amindoi in fundul palulrulul �tol şi toc. N-am putea
spune care tace mal adinc.
1-ati recunoscut, nu-l 04a, pe Son şi Mel ? Son sttl nemişcat şi
'pleoCITJele I-au incremenit intredeschlse. E po10morit fi grav. Mel
zimbeşte, abia perceptibil, ca unei amin tiri. Din clnd in cind, bate
cu degetele darabana pe blatul me!ei, fllrll sll tulbure, bineinţeles,
liniştea celuilalt.
Am fi in stare să ;urăm că nici unul nu 118 gîndeşte la rezul­
'tatele interventiei lor pe planeta de stîncă # cri&tal. Ba · chiar mai
mu lt, s-ar părea că pentr u ei nu mai prezintil nici o lmportanţd
faptul eli s t ran iile defeclifri ale lui R.U.-707 rcJmdseseriJ tot atit de
nelii murite ca şi la inceput. De altfel, strădaniile lor s-au dovedit
infructuoase. Au cules toate datele care ar putea prezenta interes
fÎ se reintorc, chemaţi de consiliul tehnic al S.D.O.E. , pentru a
participa la dezbateri. Aduc cu ei cele şase sectoare speciale ale
memoriei lui R. U.-707. Ele vor fi descifrate intrucit se biJnuieşte
,

·că în imprimarea lor s-a mecurat o eroare.

Ar fi inutil s-o ctJutaţi în salon pe l. Făpt ura el e purtată pe
cu totul alte traiectorii, apre descoperirea lumii core i se pare,
mai mult ca niciodatlJ, de necuprins.
Son şi Mel stau in faţa paharelor goale şi vll lbtlm pe dumnea­
voastrll să gh iciţi de ce tac şi la ce se gîndesc.
1n mijlocu l salonului, un grup găldgio� de tineri adunaţi in
turul unei me.�e mari iti spun glume, �chimblJ impreBii şi amintiri,
croiesc planuri Nici prin cap n11 le trece clJ ar putea sil mai exist e
.

ceva JHJ lume in atariJ de �indurile lor nestru•dte.

Iar expresul cosmic îşi continuiJ cursa, absolut neptfsător la tot
ce se petrece în saloanele sn.le.

Desclfrqrea sectoarelor speciale se desflişoarll flJrll aurpriz.e.

j\ mai r4111as sectorul de biologie, unde Kan presupune ciJ s-ar

25
pUtea id H fi .Crecurat vreo eroare. lnregistrarea se făcwe pe cale
oeu&tlcif, lor acum un descifrator automal triazd materialtd inrnaga­
zinot de memoria lui R. U.-707, pentru a selecta toate elementele
parazite. LtJ urmiJ, aceste elemente - r.gornote de fond sau acci­
dentale, c-uvinte sau propoziţii neconforme programului - lint
studiate cu atenţie.
Pe măsură ce parcurgerea materialului se a,�ropie de sfirşil,
creşte 11 incordorca celor de falif. Dacd nici aici nu s-a intimplat
vreo incurcifturiJ, inseamntl c.d lingura erplicaţie valabilă cade, şi
ipoteza lui Kan r4mln6 in picioare, in.teamntJ cii oamenii au ajuns
.M nu mal poatJJ .C4plnf li prevedea reacţiUe mtlflnilor pe C4re le
creear.iJ.
Trec oU6N clipe in C4re se desflişoartl un fir de zgomohl
cunoscule. Deodatif in difuzor răsuntJ doulJ voci antrenale intr-un
dialog aprins. · B. Tulb devine atent 11 le face celorlalti aemn atl
Cacă.
- Ce facem noi acum e un fleac, afirmă pe un ton mperior
o voce piţigăiattl. Organisme inferioare...
- Unde a avut loc aceast.d diacuţie P lntrerupe Knn.
- LtJ loboratorul de bioainter.if anima/4.
- Continuaţl, spune B. Tulb.
- Totuşi e o realir.are stl creezi organilme vii in laborator, se
aude replica unul glas mal grau. Cu un aecol. dou4 In urm4 asta
ar fi ţinut de domeniul fantasticului.
- Aşa s-a :W despre fkcare realir.are a ştiinţei.
- Si era adevifrat.
- Cind vom reuşi si! creăm omul in laborator, atunci voi
rectmoaşte şi eu...
- M-ar mira. fn orice car., o aii ai mtdt de aşteptat ...
- Crezi ciJ e imposibil P
- Aproape. ln laborator... Si! parcurgi In citeva z.lls, luni siJ
zicem, hai, fie chiar ani, o cale pe care natura a parcur�-o In sute
de mii de milenii /
- Bine, dar...
- Mal degrabif aş accepta cif vom ajunge stJ obţinem modelul
unui om prin continua perfecţionare a creierilor electronici.
Alei discuţia la sfîrşit. Kan nu se poate opri aii nu iz.bucneasc4 :
- Ce neglijentif l Au uitat butonul deschis şi au pornit stl trăn­
cănească.
Lucrurile ir�cep sif se clarifice. Acum pare mai de inteles de
ce robolfi creati de R.U. au o înfăţişare ciJuCat-omeneasctJ.
- M(Jfina noastriJ n-a avut o idee eractif despre ceea ce repr8-
zfală ira nMtif omul, conchise B. Tulb.

28
 - Am putea merge acum pe unnele gindirii lui R. U.-707,
f'JfOfJUne c ineva.
- La inceput, pentru el, totul .ye reducea la Memănilri morfo­
logice. Avînd nevoie de ma,şini pen tru CXJ>loatmea :z:iJcămintulul
descoperit, le-a conferit treptat o formil umanif.
- V-Gm �·pus eu, intervine Kan. E drept el dlscuţlo pHJI'GZitil
explică modul in care R. U.-707 a Izbutit 8/J produci mGfinl cu
osjJtict omenesc şi slJ Incerce slntew vieţii. Mal nlmfne Coftqf du­
chisii problema echilibrtlrii şi a in t et'candiţionifril celor dou4 pro­
grqme.
- Dar porcd e singum problemil care a mai riitn48, nclomiJ
B. Tulb. Do pildiJ, cum s-a putut ca R.U.-707 si! le imprime robo­
tilor ideea superioritiilii lor, pentru ca după aceea &if-i combatil,
fn felul ve cnre-l cunoaştem P
- Referitor la prima chestiune, apune zimbind Kan, om eu
bănuielile mei�'.
- Doar rzu-fi închipui că...
- Ba da, prietene Tulb. Duţid cite imi amintesc, In cuvin-
tarea pe care ai rostit-o cu prlletul lansiJrii, n-ai uitat să subliniezl
atributele materiei ajunsil in fonno ei cea mal lnaltiJ de tnlsten(iJ.
- Cred că ai dreptate. Recunoşti deci clJ mult trimblţata lm­
previzibllitate cu cara ne a.surzeai nu-i o problemil de principiu.
- Intr-adevăr, nu e. Oricum, din pilţanlile lui R.U.-707 reiese
clar că fiecare element informativ poate avea consecinţe dintre cele
mai in.�emnate.
.:__ Intr-un cuvint, reia Tulb, dupil ce roboţH au primit pome­
nita caracterizare a omului, ei .r-au şi socotit oameni, lihindu-se
înşelaţi, chiar de eroarea lui R. U.-707. Acesta fnsil, dupif ce �'i-a
vifzttt "creaturile , şi-a dat seama că ele n-au nimic uman.
..

Cu tot progresul vădit pe care-I inregistreazil discuţia, incllpil­

tinarea lui R. U. de o se defecta rămine "o scrinteală" ine:xplicabllil.
- Sd consultăm părerea unei maşini 7>entru calculul probabl­
litătilor, propune Ktm.
Un panou se dfl în lături, scoţînd la iveald obişntdtul tablou de
comandtl şi programare. Cîţiva specialişt i se ocupiJ cu introducerea
'datelor in calculator.
KaTJ este dus pe ginduri. Oare ce l-o fi preocupind P Sfl pre­
.upunem că i-am putea Mculta re/lectiile şi sil fim atenţi :
"Oricit s-ar fi .rtrilduit R.U.-7()7 siJ le dea roboţilor •lfl o fn/4-
�işare BaU o comport�re omeneascll, ei n-ar fi afuns niclodatlJ să
.

fie nimic âltceoo decit nişte maşini. In tJCe"iafl timp, cu tot aţpectul

2'l
ltJu ile colos mettllic, "rin Mmic aNfrWJnMer co,.".Jui 0111enuc, el
NJ dovedte mult mai apropiat de om thcit am fi "Wtd·o ".,...
noi. cei c.re l-Gm conceput.
lntr-tJdet:JJ r, eunta uman.J nu tine ds forrntJ erterioMtJ. Trebvi6
să fim pregdtiţi pentru a intimpina oameni pe care nici nu ni...S
put em im�. Cdci e mult mal probabil scl se deosebeasciJ de
infăţlfarea noastra decU ..... aemene. Esenta noastr• huli Od n
com rmă prin aceea ctJ oom fi posesori al COBftiinţei, ca manifestare
a materiei a#tmle la cea mal Inaltii... .
Ei, fir-ar stJ fie 1 Acum o sd incep p eu cu fraza aceea.....
. Aici gindul se frînge brusc, cifcl difuzoarele lanseaza semnalul
,,Atentiune"'. Calculatorul urmeaza sti dea rezultatul. Toatil lumetJ
aşteaptiJ, plina de Incordare. Şf iatl ciJ glMul sonor se aude
limpede :
- Pe baza datelor existente se poate ţWesupune cu o probtl­
bilitattl de 71,38'1• ciJ defectarea lui R.U.-707 este o incercMe do
autodistrugere.

In loc de sftrşlt
Manuscrisul acesta l-am gifslt din inflmplore printre l.trtille
unei arhive In curs de lichfdtlre. Este oorbtz de amloo unei bibli�J·
teci electronice foarte tJechi, e«re " 18nletJ inlfUil de ciţiotJ robo(l,
destul de prlmitioi, pentru preltlCTarea materialului informativ.
Filele manuscrisulul au upechll fişelor folosite pent1'U cmpri·
marea sintezelor documentare. Profund intrigat, am cerut părerea
conduclfforului nostru lfiinţific, care inscJ nu me-a putut da nici o
lilmurire. Am preluat deci pe cont propriu continuarea cercetă­
rilor.
ViJ mdrturlsesc cii au trecut cîţiva ani făril să progresez cit de
cit cu cercetifrfle mele. De cîteoo ori eram gata chiar scJ llJI totul
baltti. PincJ cind intr-o buniJ ::l am fiJctJt cunortit•ţcJ cu un biJt rin
respectabil, de o vfrstc1 rf moi respectabiU. Purtam manuscrisul la
mine 11. minat de o pornire pe caTe n·o pot pune decît J)8 seama
întîmplării, i l-am artJtat, mai mult ca să·l distrez. Pe mifstJră ce
il citea. a deoenU tot mal atent Jf, în cele din urmli, m-a fntreiJat
de unde il aveam. l-am spus şi l-am întrebat ce pilrere are. Nici
prin cap n u-mi trecea C'ă mă aflu atit de aproape de aclevllr.
M-a rugat siJ i-l dau lui. Imi spuneam că ar fi cel mai bun
lucru pe CIJre aş putea scJ-l fac. Scăpam de o obsesie care uneori
mă scotea. din toate rilbdările. Nu ştiu ce mi-a venit să·l Intreb
totu# ce ant4 me a giisit afît ele interesant. S-a ferit să-mi rlispundd.

28
 "4na aevenit aeOdold atent, ciJci purtarea biJtrinulul dt'l"JfletJ
7fA'IH4in citldt.d&. Ain i...u&G cu intrebbile, din ce în ce mai con·
"ms cit mii aflu pe o aout astfel prile/ul siJ aflu
W'miJ buniJ. Am
ciJ moşneagul c" care miJ intreţlnusem plftiJ atunci fusese îr1 t ine·
� documentarist. Nu prea era preocupat de munca Jle care o
flcea. Pe atumi mcepu«riJ sd-l po8ioneze alte probleme, cărora
�a dedicat, de altfel, tot restul 1)ieţii.
Intr-o buniJ zi a dat, din greşeal4, ,,si1 citească" unui robot 1)TCO
douiJzecl de romane ştiinţifico-fantastice, datind de pe la mijlocul
secolului al XX-lea. Rezultatul lecturii a fost manuscrisul pe care
il d&coperisem şi pe C4re şeful blbUotecii l-a aruncat la coş, inso­
tindu-şi gestul cu o muştruluială zdravilnă la adresa tînărului
distrat.
Ctsm a aiuns mantucmul de la coş in tll'hivli nu am mai izbutit
siJ aflu. l-am promis bătrînului sd-i dau manuscrisul duplJ ce, mai
intii, il voi transcrle. S-a invoit.
Cam asta ar fi pooestea.
DIN
TAI NELE ELECTRI CITA TII
ORIZON'J'AL : Conuuclo• �u �a•cmâ nt·gativă iu t u buri le elec­
tronice cu vid sau gaze - Operaţie realizati pe baza tuburilor elec­
tronice sau a tranz istoarelor şi care face si se menţină constant sau
16 varieze dupA un program stabil un sis tem tehnic 2) Su fix In ehi·
mic - In electricitate reprc-.�: i n tă enl'rgia primită sau cedati de un
sistt."Dl in unitatea de timp - Milivolt 3) Tra nsm i terea la distantă a şti­
rilor prin fire conducătoare de electricitate sau fără fi r , utilizind tuburi
dectronicc 4) Maşină pentru tra nsform area energiei mecanice in energie
dcctrică - Simbolul titanului - Pronume posesiv 5) U nghiul dintre
d1recţia de deplll.!lare dorită a unei nave şi directia realll. determinată de
curenti, care pe baza sistemelor electronice este corectat in mod a u to ­
mat - Carte mare 6) Metru cub - Localitate in R.S.S. Cruzini - Cr1
ondulaţii 7) Eroi (pop.) - Pastă de dinti - Statiune de radiotelegrafic
deschisă numai pentru corespondenta oficială (sau si m bolul cobaltului)
8) Succesiune - Comparativ - Livadli (trans.) 9) Sint - Grăunte "ele­
men tare" de materie 10) Folositor - Simbolul argonului - Carbonat do
p lumb 11) Orice metal necombinat cu alte substanţe, gAsit in scoarta
pămîntului - Industria OpticA Rominil - Pronume personal 12) Ra·
mu ră a f izicii care se ocupă cu producerea, dirijarea si folosir<"R fluxu­
rilor de ell"C.•troni.
VERTICAL : 1) Formă de plată sau de d.·puUt:ac a ccunom1ilur -
Punerea tn ___libertate de ciltre un catod a unor particule incilrca te cu
l'lretrieitate .2) Elcctrodul pozitiv in tuburile electronice - Parte rotllti-
tutivă a unui tranzi s tor 3) Fiord in nord-estul Islandei - Monedă scan­
dinavă - Fire -4) Rezistenţe - Scrisoare (fam.) 5) Mue fluviu care tn
viitorii ani va fumiza patriei uriaşe cantităţi de energie elecbică -
Calciu - Valentin Teodorian 8) Centru universitar elin ţara noastră
unde au fost reali1.atc o serie de maşini cibernetice de caleul, pn·l·um
5i lllte numer011$e Jlroduse electrotehnicc 7) Bară fixil de gimnastică -
Spatiu gol utilizat in unele tuburi clectronico - Grup din trei perst�ano
care executi o bucată nmzicală 8) Listă : de greşeli tipografice - X 1
- Oprea Nicul<-SCu 9) Străvt!'Chi locuitori ai patriei uoastrc - Deterio­
rarea unor condensatori electrici (pl.) 10) Măsuri agrară - Denumirea
tehnidi a unei aşa-zise lămpi electronice 11) Denumire pentru circuite
bexupoli, avînd douii perechi de borne de intrare şi o pereche de ietire,
la intrilri aplicfndu-se semnalul recepţionat şi al oscilatorului local, iu
la it-şire obţinindu-se semnalul de frecvenţă intermediarii - Fire de
metal răsucite, utilizate in transportul energiei electrice 12) Jean Vasi·
lescu - Aparate care funcţioneazl fără intervenţia omului, fiind con·
trolate cu ajutoml unor sisteme electronice.
A. POSTELNICARU.

MONOVERB ELECTRONIC I N ELECTRICITATE MONOVERB MATEMATIC

(!S-8) (Monot,erb iltutrat 3 -5}. (5 -n

MIE d_ LE
DEZLEGAREA JOCURILOR DIN· NUMARUl: 229
NOTIUNI DE GEOLOGIE : 1 - Geologie; şti; 2 - Arhalca;
fier ; 3- Lo ; mn ; silur ; 4- izobar ; no ; T.S. ; 5 - Li ra ; scorpie ;
6 - Euo; Arad; 7 - Ingineri ; Eri; 8 - Ee; Ida ; os ; 9 - Numu­
liticc; 10 - Cretaclc; urn; 11 - Auz; la ; sunet; 12 - Planeta ;
·

teme.
IN MEZOZOIC : Trl-a-şi-c - Trlasic.
REPTILE FOSILE : Dh'l·o-z-au-r-1 =Dinozauri.
DIN ERA PRIMARA : Tri-1-o·bl-t ,.. Trilobit.

31
 ÎntÎmplări hazlii
Elnsteln şi Charlot

Alben Etmtein t�dmtf'CI filmele lui Charlie ChapUn şt-t ma­

pati%11 pe eroii sdl, mcd Intotd eauna oameni simpli care nu şti"
aă se descuTCe h\ hdfiŞttrile vleţH. lntr-o scrisoare Cldreşcatd
eineost111uf. pe t�remeCJ cfftd Chc&r:ot M CJfla încă la incqnUul stră.­
lucitet aole eorieTe, MCJtematicillnul ii declCJră :
.-MI-CJ pldcut focrte mul t filmul d� . Goana dupi aur. E pe
lnfeleaul tuturor fi afnt convtns cd �� deveni un om mare" .
_ . .Eu .,4 ildmir şi mt�i mult - i-11 răspuns Chapltn. Teoria
d�. despre relt�tttrltate nu e inţeleasd de nime11 i şi t ot uşi aţi
devenit un om mare".

Simplu ca bună ziua

Un matematician celebru se fntitm cu un pneten ca·re-a dddu

numărul său de telefon, rugtndu-l să şt-I noteze, deoarece e
foarte greu de reţinut (era pe timpul cind abia se introdu seserd
telefoanele mu tomo t eJ : 24361.
- Dar nu-l de loc greu de reţinut 1 exclamă matematicianuL
· E simplu ca bună ziua : d01eă duzini şi 19 la pă trat 1

O lecţie...

Intr-o seară, fizicianul ERNEST RUTHERFORD, intrind

hltr-unul din laboratoarele sale, găsi, in ciuda orei înaintate, un
student aplecat deasupra aparatelor.
- Ce faci atei la ora asta ?
- Lucrez, domnule profesor.
- Şi dimineaţa ce taci ?
- Lucrez, fireşte, răspunse studentul cu mindrie, aşteptînd
parcă să fie lăudat pentru sirgumţa sa.
Dar Ruthe rford U spus e cu asprime :
- Bine, dar cînd ai timp să gindeşti ?

Basme şi matematici

ln timpul său liber LEWIS CAROLL, p rofesor de mate.ma­

tică la Universitatea din Oxford, a scris celebru& sdu basm
,.A lice in ţara minunilor". Regina Angliei, după ce a cHit basmul,
care a incintat-o, a cerut să i .se aducă toate celelalte cărţi ale
autorului. Mare i-a fost mirarea cind ln loc de cărţi de pove§ti
1 s-au adus nişte aride tratate de matematici superioare....
·

Ttp.a:rut executat )a Combinatul pollgraflc ,.Casa Sclnteu-