-n tr;

s1&
'$
+
,6 "e
%,# '0!

dri ., :r.r,, .,. 1

-, :ri'; r$il:r:-,+.., r! i,:. ii:rrtri i :;:i. i,i,.", i.i;i, r,_, t.

*PWih"ffiffiror
ffii ffi&#ei&
t! Q{t,
-j':q@,ts,'*'aq i. ;ittilii
'€-;,+*frti--*:
{JF/
:'{

F
Coperta cle arh. DAN RUSIJ CORNEI- UDREA

DUMHNHCA -
[-A HARffiA VERI}E

EDITURA DACIA
CLUJ.NAPOCA, 1985
Motto: MAts'r'I ]lilslrtE
,,Bade-nslrund-ti cetere
Ctntd-mi an etcaetera((
(strigdturd disco)
Llnrolisl.ul, dupd opinia majoritSlii, este o fiin!6 ciu-
rlati, cam neserioasd, in orice caz atinsi de aripioara roz
;r frivolit5lii. Prozatorii il numesc romancier ratat, poelii
ii strigd, de pe Pegas: ,,fereEte, neicd, aici e drum lite-
rur!", iar criticul, care in intimitate ride cu gura pind Ia
urechi de Donald Rdloiul, tugeEte in pumn Ia vederea
r,rnei cdtti de umor qi ridici din umeri, dar nu ridicd sti-
loul si s<:r'it' r:<.va. Dacd totuqi scrie, o face ca pentru
l'drul vcrrit rlr. l;r f;rrir, cu nepotul 61 mic, si-I inscrie la
Scoala. . .
Alfii au irnprcsi:r r.ii rrrnori:;l.ul ride cu gi fdrd motiv,
scoate porumbeii vorbci cl<' slririt pc guri chiar qi atunci
cind pupd mina unei proaspdt virtluvr:, co<:olrrtzi de dantele
ln bernS; este capabil si transforme noapl,r'ir nunlii in-
tr-un calambur care di mireasa jos din pirl in <:ititar.e
rie oxigen, Etiut fiind cd oamenii au prostul obicci clr ;r
irii cu oxigen.
Eu, de exemplu, ca sI folosesc prenumele modestiei,
nn mai rid de mult: un medic stomatolog mi-a inceput o
rit:lit';r1.i ltr<:rare de' arhitecturd dentard vorbea de un
porl, prrrir;rcrrrrr rr--ir reu;it decit si imi pund- la punct pi-
lonii :;i urr tirblir.r' si s-ir pcnsionat lSsindu-md cu un
.plirl,itr gol in cnvitirtc, pe clrr"e 1r'cbuie s-o
{in inchis6, fiind-
<ii ct':r rrrai v;rgi pala de aer imi prodr-rce un curent grozav
;i inri lx)cncsc urechile ca pietrele-n deqert.
Un alt stomatoLog la care m-am dus, vdzind cofrajul
lentar facut de confratele sdu de breasld, a spus ci eI nu
bagd mlna in gura mea, dupi cele zirite. . . nici eu n-am
i:dgat mina in buzunarn dar bag mina in foc cd daci a;
i:dga-o in buzunar gi-ar viri si dumnealui degetele in gura
mea. Lipsindu-mi mie, deci, utiiajul cu care sd atac Ei fic.r'
"u*:chi (mestec pline moale
Ei o rumeg gi pe asta ca un llou
gindit) nu nd-a mai ars de zirnbit, darrnite de ri:;!

5
 Ar;l,fcl, r-iri-a ieEit un col! de poltret: om rdu, dotn'ne'
nu-l vezi cum stringe gufa ca o "e
pungd de un ]eu si
lx)rjit(',
lotcste ochii in cdutare de victime?(
Cu rotitul ochilor s-o ldsdm mai moale' daci se poate
foarte moale: am dioptrii cu care pot sd vdd in locul tutu-
ror cetilenilor din Europa cum igi dojenegte cangurul
puii in Australia cind ziua se ingini cu. noaptea' Cit des-
pre
-asta,
rotitul ochilor, dacd am curajul nebun sd fac treai-ra
mi-i adun de jos cu aspilatorul.
Da, sint tdcut ca un pegte care salte pe plitS' cind n-am
ce face vorbesc singurf zbier fragmente din marii umc- [tr, Q
ri;ti, citesc contorul qi modul de intrebuintare al deter-
genfilor, pun cartea de telefon in versuri si prefixele nu-
i'tat a"'pantofi. Dupd aia imi inchipui cum aratd un ttp
cu piciorul 908.
ba, sint curaios,-chelneri poate nimeni sd nege! Nici
asta nu -criticat,
nu mai qtiu clli am cili goferi am ddri-
mat cu muzicu{a, am izbit berbecegte ln coafezele care in-
carci nota de plati la ,,permanente'(, fiindcd nu sint pieir
mari spet'anfc cir in uimdtorii 230 de ani si mi duc si
md coifcz, riurrtrri rlrtci n-lrrr si ics si prclincl 9tt]",9 il
piatd cZr cu sin1, llrrrt.tst's bis lii sint.nt't:irji1', fiindcb bdielii
- rlat invcstifia la timp,
n-au r'espr:ctiv piramida'
art ajuns umorist ln urmi cu un deceniu, pe Iaminte o.rele
17, dar bitt c" cattzd nu aq putea .s[ spun, lin
oru, l rrru, anul, qtiu cd ploua !i eu imi ciutarnl umbrela
in Lutia de poEtdL, dar db ce, asta nimcni nu cum qtie, poate
uq qa
nosteritatea va'afia ceva ci o si ma mir ;i cu'
ului-
de atunci viafa mea s-a
i"i. t" orice caz,satisfaclie, sa vezi oamenii tiemurindschimbat
in
ior de mult; ce
fata ta. . . cind agteapti un autobuz, in decembrie!
Uite-aga, vorba loiotenentului de a!5, Dub, pinS acum
mi-afi cunoscut numai partea bund . ' '

EGO $I FBATE-SAU, ALTER EGO
Un reporter novice, cdruia cred cir i s-a urit cu binele
gi foarte bineie din caracterizarea irnurrlir, mi-a soiicitat
un interviu intrebdrile le-a pus in plic ca Eahiqtii, sr
dupi exact 48 - de ore a fost prezenl, la dorniciliul meu, in
timp ce eu fdceam baie. L-am invitat in vani, dar m-:r
refuzat, alunecind pe sipunul care-mi scdpase din mini.
A ieEit din baie cu un pieptene in gurd, care se afla
tot pe jos, a smucit plicul din gurila ciinelui de salon p;
care-I am de la frate-meu, lSranul agrar (ca sd nu fugi
prin odaie, eiinele, nu reporterul, ii lisasem Ia git lemnul
acela, cam groscior'; lrrat pe phrti, ciinele era simpatic, irr
totalitate duliru) ;i n lnct'rcirl, sii iirsir pe usii, dar nu a {inut
cont de rrn itrlcvir <.lcrrrcnt,irr': lrlcuit's<: numai de citeva
zile intr-un apartament nou-nout qi imblinzirea uEilor n-o
incepusem lncd, adicd n-apucasem sd Ie conving cd locui
lor e ln tocul uEii . . .
S-a lipit de geam, s-a uitat jos, etajul V rdmine toi
Ve, oricit ai vrea sd negi chestiunea asta gi, resemnat, s*e
prins de inimd, am ieqit din baie cu halatul meu strategic
flori portocalii pe fond negru Ei guler verde qi l-arrr
-poftit si ia loc intr-un fotoliu lips6, fiindci adusesem - nu*
mai un pat pliant, Ei in el a rdbufnit adolescentul recent
pensionat: ,,Iasd-md, nene, sd ies, nu mai fac!(
In dst timp dulSul se eulcase lingd mine Ei visa cd iu*
pul s-a prezentat la stlnd; cind a zgiriat parchetul a ridi-
cat tot linoleumul, plus ci a umblat gi prin structura ce
Iui de jos, fiindci a inceput sd salte vesel prin camerd clr
o lampd cu cinci brale, prinsd de gheare. Mie mi-a pl5cut
Ia nebunie inocenla lui, reporterul a trecut in baie gi nu
L-arn scos de acolo, numai dupd ce i-am virit buletinui
meu de identitate pe sub uEe se putea lesne
- ;i iir
c
- de nas, pini ajunge
declaralie scrisd cd nu-l voi muEca
curte. Cu ocazia asta am aflat qi cine l-a trimis la mine
'.r r;;1 rrri solicite un interviu despre cunogtintele mele ln
.l,rrrrr,niul informaticii; eu incd din clasele primare fac
;rtr'rgit' ;i corigenfe Ia aritmeticd; dificutt6{i1e numdratu-
lrri rlin rloi irr doi pind ia 500 le-am invins num.ai dupi
r r' iuil sli|ul,irt prima fati din viafa rnea. In rest am avut
,lr,ir l';rt'r,numai cu femei, inclusiv sofia carc este o fati
irrtn;r. !
A rlisc'ul,a despre mine ;i informzrticd e ca Ei cum ai
r'(,r'(.rUlui tr'rttcirnic de locomotivi sd-fi interpreteze singur
,,1,;rcul lcbedelor6.. Reporterul Ei-a luat valea Ei magneto-
lr.rrrrrl, un capdt de bandi i=a rdmas pe scdri
Ei cu ajutorul
,i recuperat aproape sugrumal ca s6-i lnmlnez pii-
r ul.l-am
cu rdspunsurile mele, fiindci, impertinent cum sint,
lr'. ; rrn scris.
l; rl t"r-lc:
,,lnfounirl.ica m-a interesat de timpuriu: incd de la
r rr':,[;t rlr. r,ilr,r';r lrrrri rrri r'nlrlr.mirnr cincl mi schimb;]i
r)lilnlir lrtrra il:,lilzi till ilr;l l:r'lrirrrlr;r1,, r,;r rlovircli-t ci a cli11.
'rrr\;tr.t'r, lilttU t.lr'll|r.ttl sot.trrl lrrttr, ttlil, lrirt.trir., (.;ll,(, si-lni-l_
l:rlr. s;l l'it. 5i llr rlrlrrrtrr';rv,:l;lr.t-t lirrrl, rrlr'rr;rl l;r ,,lrr[olnt;r_
tir';t llult-tlcEtiului(;i, irt gorrr,r.;rl, <'it,r.:;r, l,ol. r.t,rrri r.;rrlt,
r,rirrir. H.r.r:cnl, mi-a cdzut un fier do <,i1l.irt;i lrr, <.it.il; rir._ 1>t.
Iirr<l insl,r'ur'{iunile de bdgare in prizf,, aflatc pe o
1:lirc:u!a
, ;rrr' l'r'igea cumplit. Md. intereseaz6 foarte de indeaproape
rrrfornratica spaliaiS, respectiv lingd mine s-a mutat^ o
'irrdrd colocatard qi seara mai ascult cite ceva din singu-
'atatea ei cosmic6.
Am depus activitate obgteascd la strins fier, la curdlai
_
lr."Iuza . de suporteri adverqi, sint fruntag in activitatea
,rrgentropi"cd, iar faptul ci E(x):E pi log, pi(bit) nu mi_a
rl;iunat mersul.ui pe jos gi incAlzirii supei.
Nu gtiu dacd robotul este inteligent sau timpit, fie_
rsfe om cu ale sale,. iar cit despre eidetism sau imageria
,,izuald voluntard atita pot sd spun cd n-am fost de"fa!a,
,lr:ci nu dau nimic in scris, nici in citit, de acolo de unde
r, -ilrit rnutat, vecinii pot sd spund numai lucruri bune, da_
loritd faptului ci am locuit singur ln curte. ln viala mca
i rr irm iisistat Ia cum funclioneazl un computer, dar
,r;u'l.c' bine cum nu funclioneazd o maginil Etiu
de tocat nuci
r ,rlr,i;r ii lipsegte partea de sus(.
l, ;rrn vdzut recent pe prietenul rneu, reporterul, dis_
, rll:l rrr rlr';rd5 cu un tip mustdcios gi cind m_a
zdrit, L-.a
 )N lr1-rurc irt cartea de telefoang 1slnfillcitstlft ltr
luat ln brale qi I-a sdrutat, chipurile aplica scene din fil- l(
67,4a/0, ceea ce este - qi spune mullt't
mult
me vAzute, cind doi tineri care doreau sd scape de urmi* lrr'olrrrr'fic'clc
'r'0g'
Va r'r'sltcctuos verificali Ei dumneavoastrd, trezifi stit-
rire se pupau. Nu Etiu ce a inleles mustdciosul, dar a in- ti'ilicirrntrl ...
ceput se iecneascd, si fluture miinile, -ial'- reportelul a N ici nu l*iun mai aEteptat pe director, pentru a fi re-
luit*o Ia fugd, chiar dacd l-am strigat afabil Ei pe nume' ,'orrrirrrtlirl, Directorului; m-am dus a!6 acas6 (nu Etiu cum
N-am fugit clupd eI, mi l-a adus clulirul inapoi, din- t.irslir, rlar aga am citit 9i auzit, aEa redau)$i aq trimis
tr-un aprozar, uncle se deghizase ln conopidd " ' ,r s;r'r'ir;,,irrc la ,,Cartea prin pogtd(( cu rugdmintea de a-mi
lr1.rt'rliir, <:otrtt'a cost, 4 manuale de geografie, -un atlas
lin(vistic australian, 5 studii de onomasticd, B referqte de
lrr r"iltimul Congres internalional de topontirnasticd. Mi-au
tlinris cu promptitudine: o carte p<-'tlt.t'tt t:opiii dornici de
niuncd de la viiste fragede, ,,I),otttlot'r'l irlvald o meserie((,
,,Sculc agchietoare ;i prt'lrtcr';rt't';l lltlrt'ltllor de strung cu
virliir(6 ;i ,,Istoriir lilt'rttlttt'ii tottriirr{"' il lui Cdlinescu' pe
SUPREMATIE OhIOMASTICA <'itl'c lt'-ittn trinris tt'lttl', r'll It lIlllr,ltt';l t:omenzii.
l)oltrici r:;"t-rii t't'lrirrr' ;1 tr".,': tlrr, tlt' altfel unicd in acel
:rrr, rrri :ir.rrtt'f., lri tlll tttrot;ll. rlrtlt'it'l r[clc, addugind de ]a
t,i ;r cttt'l.t,rr rlr lrlr'lriull ir ot lt:ltlltti Singirpore (fdrd uni-
ln ut-rrti tovardg dir-ector Ia care fusesem
itryl,r'1tl.at't'ir t.;r!ilr't'<:rlrrotrtict') I,rt (' lnlr'tr':,illrl;i ilrl.t'l'1ltt'l,ltre a psihoio*
trimis tlc in ftlsl, tli.t'r:t't', p.tt1l'u :t mit t'r't:om'nda unui gir:i srrrnuLttilor', irt litttlri r r;;tttr;r't'tllt-
ijir""tn,., irrn lt,lilirt tlr. lilis;r sr.r't'r't,itt't'i ;i irm indlAznit Irr clipa:rcecit mi s-at clt's<.:ltis irr lir[;r ot'ltilt.rr uimili qi
s5 risfoicsc r.r .ir't. rlt, t,t,li.l',rrrrr', rlrrl:ir ce am recitit (gi cxirll,ir{i un olizont formidabil, tni-atn ditt st'irtttit cd atn
;;"tf"t) anunfurile publit:itart' 1lt' pt' un calendar Ei-- am :;irrrstr clc a intra in rindul nemuritorilor pe uEa clin fala
numdrat floriie zug;Avite disclt'l 1rt' 1rt'r't'fi 2 344 qi si cu fruntea sus; am hotdrii s5.-mi dedic cei mai buni ani
una-qteatsa, care Jemina cu orice' irt fLtrrt'tit' tlt: timpui ikr mine merge aga: unul bun, altul rdu) studiului com-
il- gi imaginalia celui care plirrclt'ir mugchi parat aI numelui ION, date si indice bibliografic, o aden-
"*;pdre
pe un scaun' da de intimpldri neokliEnuite cu oameni care poartd siiu
-
acolo,
au purtat acest nume.
nldt"otc, prima oare am deschis Ia litera LT, etam
fdcui Eu respect redactorul de carte Ei munca sa, pe cule-
acoto,-iuaticat, incd o dovadi ci atunci cind mi-am
u"lofJiogtufia qi am menlionat locul debutului nu am mil1- gdtorul de tipografie, drept care nu vd redau decit esenfa
e aproape clinic ceea ce am fdcut, dar nu esenlei, un eqantion de maximd concentrare din cele ce am
1il. O riEinos,
'attrii'proc-"deizd altfel, ori deschid la Agrosent' r'lc'sc'operit. Comentariile le-am suprimat cu tottr,l, din ace-
"t"a
a"aa "a cevi rude acolo' ori nevoie de seminle penti'u 1ca;i motive.
-- gi,"-u"
scatiu.
cum stdteam eu aEa citind acest roman palpiirttri'
dacd ai privilegiul de a cunoaqte ciliva protagonifli -
,lon este un nume scurt, economicos, mogtenit de la
-am remarc"t ttu qtiu cum' dar unele lucruri sint frtrtrtottse lonrani, presat, compresat, sucit, invirtit in timp qi
de ce sint ft'ttrtto;tse :,1urfiu -
dovedindu-qi etangeitatea, inoxidabilitatea, vi-
-" -;t ce nu simti nevoia sd explici
uentru
cel mai mult; itvt'rtttt la t,();u'('a, -structura, arhitectura. Suportd doar diminutivele,
numele de lon se repetd \'.r'; rt.ivele regionale, savuroase toate: Nelu[u, Ioanea,
*i""-fririie qi creion, am irezit statisticianul tlirr rnine
'\l ttltt, Ionel, Neld. Face frumos gi Ia feminin, dar pe noi
(fii"d.;;"istb Ei nn ituti.ti"ian in orice om ctt ';t'ttrtn la rru rr, irrtcreseazd ce face la feminin.
cap) qi i-am dat de lucru!
71
L0
 lrrl.r-un Gwiness Book ad-hoc, citeva fapte ale
oirrrrcni purtdtori ai acestui nume, credem cir si_ar g6si cu
r::ro.r.
plisosinfd locul:
1608, {rtestat documentar. Ion Brasov, cioban djn.
tatd- in tatd (pdrinlii pdrinliior s6i neavind'urmasi in linie
dreaptd de sex bdrbdtesc) in timp ce mulgea oile la stinio
a fost atacat de 15 turci ieqili la pincia in sectorul ovinej
apropiindu-se ramadanul. Ciobanul Ion B. nu s-a oprit
nici o clipd din indeletnicirea lui sti:imogeascd: cu o mind
mulgea oaia (multuminrl lui Dumrrezeu in gincl, penir;-l
prima oar5, cti std ca 1:roasla) i;rr r,rr c,r'r rlirli.ii in;facd cie
grumaz cite-un agresor pe care il lov0lr r:u r.rrpul de co-
pita m6garului care o linea ridicirtir ;i inclica astfel prin
rigete numdrul celor venifi de la Sublima poartd idr:l
delega$ie, care zdceau deja in iarb5. Ultjmul atacant a
vrut s5 fugi cu calul, dar acesta I-a aruncat jos, intr-it
vale, calul fiind Ei el de furat. Pe cind lon termina di.
flcut urda, a poposit la stina un folklorist florentin, mes..
ser Balduccio Fioravanti. Mdgarul a ridicat copita, dar
Ion l-a plc'srrit cr.r cion.rlgu[rr1 sesizind confuzia ace._r;tuial
flolentinul ir irvut 1:;trl,r'irsl,l'<tl .- r-rcsltq'1';11. cle urd6
proaspdt6 gi de o povestc t'alrlir. - ll) irni. Postul lui s-a pistrat (era gospodar.cu pccc[ile clc
legendd orald", scris(t pe frunze de ar{ar (mindsti-
rea-Cupqa). CSlugdrul Ioan pre numele sdu mirenesc
fratele Eudoxiu, dupd cin,- a avut 34 de copii, toli trili-
-tori, care au crescut la Cupga. Cdlugdrii cei mititei au
invdfat psaltirea, grddindritul, paremiile, trasul vinului
din butoi fdrd a se umbla l.a cep, Ei la rindul lor au avr-lt
200 de urmaEi, de ambe sexe, care au puit gi ei, astfel cd
Ia virsta de 87 de ani, cind s-a stins din viald, Ioan avea
urmaEi care ldsau urmagi deja, chiar Ei la curtea unui Eef
de trib african, fapt sesizat de un explorator englez, stu-
pefiat de prezenla acelor blonzi acolo, care foloseau graiul
local, dar strecurau ne-nfelese cuvinte pe care le-a cr.c-
zut de cult - pe buzat sd-n-u
de genul ,,foane, strig5-I
-
deie qi mie glaja!'6
Cdlugdrul a murit impicat, ultimul sdu descenrlcir'i
direct fiind cel care a inspirat textui romanlei ,,Cii lrr;1ii-
lui din vechiul schit". Procesul legat de acordill'(';l l!l)(l'
tantieme nu fine de studiul nostru.
Balcani: luan Goreu, haiduc bulgar, linteir lrr llinta
o monedd de 5 {echini. Dar n-o nimerea. El rr r';rrrrirs in
cintece prin frumuselea sa neobiEnuitd, ncor,l;r;it;"r chiar,
12
!rlti
1,,'nlru cirrr. I lle mai spunea si,,IJritu('. l)rrpX tlct't.:r,
ilirrl;r.r :r.iuns la un alt haiduc care nimerea, dar nu tin-
rr :r ,\:;llizl flirrta a dispirut, i-a rdmas doar cocoqul care
l;rlr. r'rrllu'ir;rr rle pe turnul prirniriei din Starii Drago.
ltirtrtis (iristomatos, palicar, l-a invdtat pe Byron ino-
lrrl \ lr';-rit 104 ani, fdri a se atinge de trup*de femeie,
,, .r\,rl qrijd pinS la propria,moarte, surveniti in 1881,
,lr, lrrrrn sa mdiculd care l.*a crescut Ei ingrijit. Un pisc de
rrrrrrrlc in Pind Ei o stalie de benzin6 ii poarti numele.
l,ll ;r nimas in istoria nescrisd balade .- prin faptul r:a
:r Lr':i il. zrtit de mult Ei pentru- Etiinla sa de a cinta din-
ll rrri iluier fdri gduri. tr'luierul a dispdrut, s-au gdsit gdu-
lilr'.
Irtstt.f ben Din, agd de ieniceri sub Mahomed al ll-lea,
,'rrlllilorul Rizantului, om inzestrat cu o forli neobignui-
l,r, prrrpor'fionirlir r:u pofta sa de mincare. DuEmanii l-au
lrrlrilrrl, l;r rrrr orrpiI Jrrrrrin<lu-i carne de porc in talger.
lrr,:rrl' ;r rlnvr.rlil ,;r rr.rlilclrl.: rlr. l;rlt'nlr. rle arhitect: este
.rulot'ttl ttrrrrt'piirrl'i lrr llr.r'r'(ii lir.r';rirrlrri . ..
I txtrt llhrnttlrult.l, t't,trrtr i t, ;r:;r'r'1., (,;u.(. ( ltr p;i o inrlt'lrtngrl
rr
vi;r{ir rlr. post Ei mctlitafit: s-.tr sl.ins l;r l'r.trrrrotrstr vir.st,lr rlc
r.rlir,t.c irnpdrdtegti) ca gi postul: apa cu apd sau in zi-
It.lr, tkr rluminicd coaji de pin cu apd, ori ca- puni{ie
pcnl.ru un pdcat sau - altul, adesea inventate, nimic cu apil
'j-a stins lin, ca o apd. Ultimele sale cuvinte au fost: moi
,rr.ttLt[t a-pd! Sanctificarea sa a avut loc pe o plutd.
Eur"opa: Iuan (Broukin Adelardouici) 1obag, autodidact,
r inventat o rnoard. de vint care mergea cu ap6, un apa-
liit de zburat in jos, o lampd fere fiail, fdrd petroi, fbrd
nimic, ce dddea Iumini si ziua, un abur fdrd-Iocomotivd
'- in cola.borare si a fost ntatroz pe corabia ,,Kreposti(
la asediul Narvei,- in rdzboiul ruso-suedez din 1206. -
Cinta neasemuit cle frumos la armonicd, a infiinlat
i'hiar.o_ formalie, destrdmatd insd de regutiie aspre ale
tiizboiului respectiv. A cdzut vitejeqte de fe cal, fiind ime_
,liat in. picioare qi a stirnit chiar qi admiralia \ui Carolus
,r'.u prin felul mdiestrit in eare a suduit negansa. Mor.-
rrrin',r.rl Lui este necunoscut de alte popoare, de exemplu
l', l;rprrri.
Lnthani Nanuk
.l tatd de famiiie exemplar, autor ai
lrrrrr i'1p11-uri din -prefabricate (pFL de glieafd), iscusit
.'rrr;rlol rle foci, mare cintdre{ din os de balend (putea sa
13
(iinte o iarnd polard, avind in vedere ci lolosca tot sche-
ietul balenei) rapsod popular Ei din os dc ca;iiriot. S-au
pdstrat unele refrene: ,,FluieraE de os / Casalot fr.r,rrnos /
Fluierag de fag / Mult zice cu drag.., evident influenld
balcanicS, in a doua parte. Cintecul cagalotului a fost pre-
luat in varianta teutonicd ,,Oh, brad frumos((, minus ali-
pioarele dorsale.
Johan Kremuurstch, un bavarez solid, rumen ln
obraji, straqni<: ltirutor de bere, meqter ceasornicar, a in-
ventat cucul. Lir 1tr'1,r'r-r:o'ilc de primivard sc imbita
Krupp, di.rr nu t'r'ir violt'rrt, sr'{irrcir nunriri de pozite care
fdceau deliciile nrir:ik-rr kirrrk'r'i, lrllrr{.i ln lrlcirjrrrii. Una
dintre acestea a rhrrr;rs rlr. pr.rrrrirr;i: :r t.r'irtlus ,,,-intecui
Nibelungilor(( in gur-matrri. A I'ost frrcor'1torirl. la panzere,
linitor de cai Ei s-a intols ercasi cu clouir rini;i un deget
Iips5.
John Neuermore conte de Bird descendent ai unei
ilustre Ei strdvechi familii, de pe timpul- lui Richard Inimd
de Leu; a terminat studiile la Cambrigg ssr'3] qi a
impdr{it toatd averea mogtenitd, ceea ce i-a - atras -sinrpa-
tia popula{,ici ;i inl,ernarea. lnaintetr lui Darwin a vizitat
Insulele Gulapirgos rrnclc l clrrs rtrr rrunrirde 160 de broa;te
testoasc ulitr;c (din gr'6dina lui) apoi a incercat sd-i in-
vele pe chinezi cultivarea viermilor de mitase, drept care
a fost din nou internat, cu domiciliui chlar pe mogia sa.
Ultima oard a fost vdzut la Derby, par:ticipind Ia un .d.erby,
pe care I-a ciqtigat lejer. Pe post de cal.
UN II{TEtsLOCUTOR AGIiE.{EIL
Cind am intrat in biroul redactorului-;r'f rrti ;int dat
seama ci nu voi fi pupat,pe frunte: tocnrrti t'itcit ariico-
lul meu. A ridicat ochii, apoi a reluat lt't'l,ttlrr, eu sta-
1-4
t,';rrn r:;r frunza frdsinelului qi am studiat indelung gi ctr
,irrclr intcres zugrdveala de pe pereli 9i urechil'e m:rri
,t lr, r'cclirctorul ui-Eef .
l)trpii citcva minute a ridicat iar ochii la miue, a in-
';l';it';rl tlin nou nranuscrisul qi l-a recitit; probabil vroia
:;i-l irr'"'r.l{e pe de rost, ca sii-I dea exemplu celorlalli
lolr'tr1i. (lincl a reluat lr-.c:ttu'r,t pcntru a treia*oard, rn-am
,pr,r'iirt, rlrrr m;ri sllcriirl, 1-liirea eI fiindcd urechile sale
nrrrli, r'r'rspttrrzinrl rtrror cine stie ce tare atarrice s-au ridi-
cr rl, lltrr';i sinrplu in sus qi au inceput sd freamdte. Am
rrrrzit, rrrr zgomot enervant, fdcut cu piciorul, un fel de
lilrr rlc sambd, picioarele lui erau nemiEcate, era clar
t';-r r,rr b:iteam ritmul dla. .. am tras aer in piept cd mi-a
r;;iril, rrn nasture de la haind gi am agteptat cu calmul
.t'lrri care n-are de pierdut altceva decit viala, debutul
,li;rltrilrrltri. $i a dcbutat:
,Slrur-rr', priclcnt., in collilarir. pirrin!ii 1r'-rr,r ncgli-
j;rl'/
Arrt rl;rl. ,lltr rttnr,r'1.
Al rrvrtl, scirrl;rl.irrii'/
,'\rrr clrrL afirm,ativ clin czrp.
'
Oeva Ia cutiuld n-ai avut?
Arn clirt in chip negativ din cap.
--- I3a, eu cre'd cd totugi ai fost scdpat din brafe! f,i-:ri
t'ilit articolul inainte si mi-l predai?
'- L-am citit in timp ce-l scriam! m-am sumelit eu,
llcdincios logicii.
- Ti sd-l contrazic? Dacl. eram eu in locul lui nu
se pare!
Puteam
rnai apuca sd-mi vadd urechile ln miscare, aia-i sigur,
,c1ar aEa . . . ca sb vedeli cd era pus pe qicane, vd redau
rrrticolttl meu; in numele adevdrului, vreau si specific
numai faptul cd nici eu, personal, nu-l consider ca un re-
portaj care face gaurd in cer, dar nici aga, s5-1 citeqti cu
o vini pe frunte qi s5-i mototolesti spasmodic collurile,
irrr accept.
'fot pentru a dovedi bunele mele intentii fdrd os-
t,rrlrrtie doresc sd specific cd numai in urmd- cu doud
.,rpliirrrini- am fost avansat disciplinar, de la seclia cuitu-
r.rl;r l:r cca economicd, profil agrar, ceea ce inilial mi-a
r'r,,rl rri::irt cogmdrele, dar pe teren mi-au trecut cu re-
f rt,.rit irtrrr.
L5
 _ Optimismul meu,robust -_ nu gtiu daci e rnoEienit _-
fiindcd toate mdtu;ile mele au scrii poezii la viaia lci,, in
care cavourile, cn'ucile putrezite de ploaien fetele poiia.
in..geam pindind dupd vreun amploaiit care s5 te si,Cucd,
mdcar prin gestrrr.i, ci:au recuzita de bazi _ deci. incre_
derea mea in viil,rtrul- personal ascendent in chilt c,tnti_
:uq nu mi-a inglt:nuncheat entuziasmul cu care am pornit
la drum.
Mirturise,sc ci stiin{a mea intr-ale agriculturii se re_
zuma la foarte prrline no{iuni, extrem cle-teoretice, indis_
cutabil vagi, dar nu era momentul sh nri pie.rcl cu firea
cind, in sfirgit, putearn sd dovedesc r:ir ur-r zi.artsl, de ca-
librul- meu nu-l g6segti zilnic in tciate redacliile. lVlie ar-
ticoluj pe care imi permit sd vi-l reproduc, nu ca un ar-
gument, mi-a piScut, iar interlocutorul meu, pin5 m-arn
suit ln tren, mi-a tot zimbit:
llrt,ilrt la haini Ei smulge un fir de pdlSnridih ltt' citrl rli I
l)un(: cu o gralie bdrbdteasci ln colful gurii. lticle i;irgrrl
rri<: ;i mi invitd sd vizitdm ferma de reproduclie, cu tauri
rrrirr;i, unde harnicii mulgdtori tocmai se apuci de treabd.
Cit l;rpte veli obline de la aceste exemplare super-
lrr'? il inIrc,b eu.
lit' gindegte o clipd, apoi mA intoarce cu
ospatele spre
sirivirnul oilor unde nu e nimeni, oile fiind la munte. Car-
rrctul ntt,tr dc irrst'mndri se umple repede gi interlocutorul
rueru zimbeEte din ce in ce mai des, aplecat peste umdru1
rncu. Md intreabd dacd voi publica cele ce le-am scris si
c rindul meu sd zimbesc. Zimbim amincloi gi vintul se
.joaca in pdrul nostru. Factorul de la ceapeu poartd o ci-
ciuli brumdrie si copiii ies de la gcoald umplincl satul cu
glasurile lor cristaline.

l5ranul e cilare pe cai putere

Redactrtru l,;cf r

ar rrebui se cc,n s ur le :l*Sr: i"tlh J]:,' r'l iill i

Iri basrrrt'lc nro;ilor.;i slrimogilor no;lri, r,tr si ir.l rule- ":':u:oii':"'
unchi de-al meu: s-a fdcut albastru si aEa a iimas.
gerile de folclor, firrarrii ;r',1.;r11.rriryti irlllir.t,;rtr 1.rt, bic{ir,'ii cle Teanc de ingrdEdmint natural, zici? morrndie ej
foc care sd hrdneau cu jirrrrt.it,, ri(.otr.;rrr l'or: pt: rrari -qi cli- gros.- Mulgdtorii se apucd de treabd, zici? ridicd el glasul.
deau cu copita in zmeu. Am mdsluit un pic realitatea, tovardge reclact6r-gef,
Fdt-Frumosul contemporrlrr rru truri :;;rll.ti 1te armisari inci- nu incepuseri rnulsul, dar aveau gdleiile in mind qi
cu combusiie extern6, nici nu se mai lirzltoit'..,,t.r' cu zrrieii, st: indreptau cu ele spre tauri. Frumoqi, unul gi unul, cit
ci declard incompatibilitatea sa cu neghina ;i rirsarlui'il.l. lnsa !

Aceste ginduri mi-au rrenit lingd r_rn pat germinativ, unCe

*- $tii ceva? Agteaptd rdspunsnl meu.
(lito gi eu, cd am f6cut carte ia viala mea,
Ia 9 dimineala nu eram decit eu qi paturile, cu un factor , rrrr :;lirr irr stiu
rl;rl
t'eva
<'r'rlonteni'.l vrca s,i m.E incerce.
de la ceapeu care imi zirnbea deschis .. . la haind.
Tn aceste cutii de lc.mn cresteau alcne fire ctre rogii, l)rr l. l;r rlr;rlrr! rrr.li r,l $i sai.e de la birou.
ardei qi spanac timpui:iu; tovardEul factor, w,,tu Migoigt; lr':; irr ;rtrlir.;rtnr,r;t r,,i r,,;l 1lrrr. l;r S,.tttl)rot-ria Camfor, se_
lt t't;tt ;r tro;t:;lt'li.
specialist in zootehnie, mi-a explicat pe indelete <lr si cunl
r: cu rdsadurile tlrzii si timpurii. Dupd spusele sale, ani Ir;i-mi o clckrg;rfie pcr lirnp nelimitat! M6 cluc la
inlc.les cd e bine. Sdrim sprinteni peste un teanc de ingra-
rlrlcuI
sAmint natural. Al5turi se unduia in bdtaia vintului o Burrr nri;rstrd colegd alunecd uEurel de pe scaun de
j.'s mi irrln'abi dulce: Ei
iroldS de porumb cu Etiuleli mustdcioEi, din care se I;ri:e Iei gi bani de deplasare?
rlilaiul siloz. Pe o tarla mai indepdrtatS, porumb nclrrlt,s, - $tiu eu? Pune vreo 800 acolo, cine stie. . .
car"e stdtea in grdmdjoare aurii, iar Ei mai depaltt' I'clrna, -Imi completeazd delegalia gi mi mir cd stiloul ii sare
pomicola unde mieii zburdau fdrd grija zilei rlt. ririine. rlr.pe hirtie pe masd. O fi avind necazuri, sa.*u"",..ii"
Aldturi berbeci din renumita rasd Hotel Palacc rrrclinos r':r rurul dintre colocatari l-a bdtut pe solul ei; am inier_
igi poartd cu gralie podoaba capilard coronolLsJr. ,,Vorn vr,nil <'rr, in calitatea-mea de coieg ai ei. M_a tdtrrt
avea lind bund anul acesta!(( spune mindru flctorul des- tnlrr,',,1;rl asta n-o Etim decit noi doi, fiindcd a fdcut_oin Ei ir*

76 :f I)lltulnl|il ljr ljll):t vcrde

1T
pivnild iingd un butoi de varz6.; nu ne-a vdzut decit bu- C
toiul.
Md intorc in birou si imi adun hirtiile, colegii md pri- ' - Srrcccse profesionale?
vesc in tdcere, unul isi face de lucru cu un capsator de Nrr mi"r pling. . . dar trebuie sd spun cd ie-am aflat
vreo jumdtate dc l<ilogram pe care-l cumpdneEte ginditor lirrr;lrrl si slrvoarea deosebite, numai cind am trecut peste
in palmi. Tipul iist,ir nu mi-a pldcut niciodatd, pe cuvintul irr:ur:r'csc. Ele fac parte din noi inEine, dar;dupd izbinda
meu, are gura p)irr;i cu dinli de metal, cu un magnet pofi ir$ul)l'a .lor, am trecut cu Ei mai multd inverEunare la dr5-
sd-l duci unde tlolt,;t,i. (iov(fr^lii . . . am un colectiv de draci minunat, media de
lmi pun pcrdt.sirrl ;i ics salutincl elegant cu capul. Mi virsltr 2 345 dc ani, deci tineri to!i, cred cd le-am insuflat
se rdspunde tot. r'rr t'rprrl, rlrrr clirl.inll. rit' ltr rlrcapta 1a clorirrla dc. a face pe dracul in patru pentru a fi mereu
stinga . . . ctr fruntea Ei cornilele sus.
i
D
Aqa cum mi-a sugerat mi. rog, tonul putea si fie ' l'ovcstil,i-nc o ir-rl.implarc plicuti rlin viala dunrnea-
unul mai potolit -
redactorul-Eef, m*am dus la dracu; t,o;r;lt'iil
era foarte ocupat,-s-a scuzat ci nu ma poate primi, dar Itrlr ,r;i l;rtrr;rirrl;rl l){,ulr lr,tlrIr';rrr r;i'r tlr';rr':"r ltttrr-
rn-a rugat s6-i trimit o listd cu intrebSri Ei intre picdturi prttr tlt'or;r'l)it,, clirr rltr;rii lrcr'crtll
1r'rr; ;rrrrrlr',r'fl 11r'l,lttl trrr
o vil complota. intr-o jumdtate de ord am insdilat lntre- ;ltrtr[ii, crlilii;i-iru rllrt r;t'rrtr;r tlc stirt'r:a pr-rnlii;i lrLr fir-
bdrile ;i, irvintl il(:ulr expcrinrfrr ncccsarir rlc a ataca un r:ul-o t'rr ltou-nou1ir.
domeniu nour lll'.iuu lrx;rt, 1lt, rrrrpt,r'tttl utnan al problemei.
Anexez si lis[a, t'otttplt't;rlii. E

Ce intrebare ali dori sd vd pun in finalul discu"fiei

,,1

-'.t-l-1r-rulnte de toate, v5. rog sd vd prezentali . . . Ciine v-a trimis la mine?
Dracu!
- V-a mai spus cineva, aEa cum o ficea in copilSrie
- dumneavoastrd mame, altfel decit Dracu?
buna
Da! Ghiauole! Fiindcd mimica mea era o femeie
-
simpld. Eh, copildrie ce pulin ne aducem aminte de ea. . .
B lrrivit, a vrrrt si spund ceva, dar a incepuf sd sughile cum-
Dacd n-a!i fi fost ce sinteli, ce-ali fi dolit sa fi[i?
- Nu m-am gindit la treaba asta' drac sirrl. rlc t'irrd
md-gtiu, lmi plac driciile, n-aE putea trdi frlr'a llt'- Ve-
cleli dumneavoastr6, cind omul, adicd dractrl, irrtlrigeqte
un Iucru, greu renun!6 la el.
18
r
-
rolstre?
'l'ol. tlntctu'l
Arrr rlrrt, si <'rr o mini de ur.rro, la cdratul tdrgii pe care
rc:rlactorul-;r'f statea acoperit cu o peturd pind sub bir-
bie. A rlcschis ochii inainte de-a fi suit in maEin6, m-a
1rlit. Un picior ii atirna afard Ei i l-am pus sub pdturd,
Iinsi mind, cred.
Ma duc sd bat interviul la ma;in6, am timp acum, mai
,rlcs <rir redactorul-Eef adjunct a plecat subit in concediu;
rr. r n r-it primit in biroul lui, cred cd vorbea Ia tel.efon cu
('rr,,\,;r, I'iindcd I-am auzit strigind: ,,ai mild de mine, co-
pil lrr,;r rr-au implinit 5 ani!((
19
 cul\.{ AM DEVENIT UMORTST gr CUM nn/x
SA AJ{JNG REDACTOR-$EF
Acum, dupd atilia ani
nu sint chiar aqa de mulfi"
insA face impresie lmi -dau seama cd a fost simplu;
dar nu o spun nimlnui, - pentru cd e vorba de simpliltatea
mea, in fond, r-ru? Tot.rrl r'r inceput la birou.
trucrorrr la o rn;rlc inlrcl,lr'irrrlr,rc'rlc lrrinzir, acolo md
:rngajase tata, dupir cele doLrir nc.reugite prezentdri Ia
I.A.T.C., Ia ultima uitind sd mA inscriu. M-arn inturs acas5
cu coada intre picioare (figurd de stil destul de echivocS,i
qi cu nasul in pdmint. Am impresionat favorabil, mai ales
partea femeiascd a familiei, astfei ci o jumdtate de an
am fost ldsat in pace Ei dupd aceea, la 1 an gi 4 luni, lisat
la vatrd.
Era timpul sd rnd apuc de ceva; m-am apucat .cu n:i-
dejde de tocul uqii in timp ce tata lucra conEtiincios Ia
citeva aspecte anatomice proprietate personali. In doud
zile erant lir firbricl tlt' irrinz;i inlr-rrn birorr rrnde scriam
cifre cle srts ltr .jos, lrpoi lr, rrrlrrrrrrl rlt. jos in sus, si le rte-
rlfic pcntnr ir nr.t it';i ctt llrirrz;r lill:;i. N-am avut lipsuri:
n-am intirziirt niciorlaLii rlt' l;r scrt,iciu, <'irrrl mi s-a spus sE
combat am dat, am scris ;i proccse vcrbllc ;i :rnonime,
in fine duceam o viald de om normal. Intr'-una <lin zile,
dupd ce terminasem cu adunatul . . . firimiturilor cle pe
mas6, m-a lovit exact in moalele capului o idee: ce-ar f!
sd scriu ceva? Spun asta pentru cd am vdzut ciliva scriitori
in rriala mea cu ocazia venirii lor la intreprindere gi mi-a
placut cd ei aveau voie sd fumeze in club gi noi, care pe
cleasupra ii mai gi ascultam, nu. Plus cd tovardga de la
cultural a bigat capul pe ugd de citeva ori qi a fdcut semn
cd e gata cafeaua, parcd noi, dgtialal{i, ,,un grup de citi-
tori" nu simleam aroma gi caimacul.
Zis Ei fdcut, mi-am golit biroul de dosare Ei m-am pus
pe treabd. Inilial am pornit cu intenlia de a scrie o poe-
zie, clar Ia sfirqit mi-a ieqit proz6. curatS. Am citit-o logod-
nicei mele, Melisancla, care a ris gi m-a intrebat rle ce
i-am citit-o, vreau si ne despirJim? Eu i-am zis: ,,'faci
tu, proastl micd, aEa fdcea Ei Molidre cu bucdtirrcrsa lui{6
qi ea a ris din nou, dacd tu crezi cd am sd-!i girlcsc'atunci
e bine. . .
20
r\rlr,vr'rlrtl c r::1 firtir asta, cle care imi i.rtlut'trrrrintt,r,rl
yrl;rlt,r'r', r)u era nici pe departe ceea ce eu Ii spuscrscrrr,
l),;ll,r, lt;triul rrrr pic cam borcdnat ii dddea un aer imposi-
lril, rl;rl irr rr,r;t. crtr cle familie bun6; taic6-s5.u, dupd citeqtiu
,lirr ;rrrzitr', ('r'ir un bun stomatolog, sau orelist de femei.
t )rr.lr,' fiind inaintate, m-am despdrlit de Melisanda qi
ur rrr tlrrs acasd unde n-am dormit toati noafltea, la noi
liirrrl l,rutez: ndscuse sor6-rnea. Tat5l copilului plecase sd
rtlrrt'i"r r-rigte vin, in urmd cu doud siptdrnini gi n-a mai ve-
rrit. [,'ami]ia plictisita de asteptare a ficr-lt botezul in iipsa
Iui. z",iir-i rdu cd sor6-mea, fiinld etericd, toatd ziua um-
lrl:r ctr c'ter, lucrind la o farmacie, n-a {inut minte clecit
nrtrni,lc mic al lui Miticuli, dar vorba aia, cili Mitici sint
rrr l,ltrroplt itsta?
,\ tlorur zi dimineala m-am invoit de ia contabilrrtr-sef
";rlr ,r.r'rr pler';rt;i nr*am dus la reclactia unei reviste cie
rult{,r'. r\lrr ri,l r';i rrrr i lrirrt'rili rrr;-r irrcri rc crt oricte reclac-
lrtl',;t:i;t r'.t,lll lr;'rlttl l;r tt:i;t rtrrtlr.r'r'lr rtt;ti rlirpr'litristCa si
r'ill)llott;rjrtl rrr;rr lr;rr.rr;;rrr, Nlrut,r.irlt,rrr lrirrr,, irrlici Ilr,,,tntri-
lrilil;rlt'rr l,r, irnrlr,trrr t,vlrlii; rrri ;r licnl, s(,rnn cu abacrrl,
p.irrrr 1r. sl.inga. Arn intrirt llr prima 1;e, stinga gi acolo ilrl
,lrisit trn ins care se uita in tavan si roclea un capdt de
r'irri.t';r v.r'rlr'. Deh, gesturi gi gusturi. Carioca ,r, .*'"rorl"
; rr (,()st,unlul lui bleumarin.
I-rrm spus cd sint un tindr al zilelor noastre si am ve_
rrit c:tr o proz\, umoristici.
Ade! face el qi-mi
- E bund? lntrebareaiaam alene rnanuscrisul din mind.
lansat-o inainte ca el sd
-
r'iteascd, aEa, numai ca si vadd cd sint spiritual.
E foarte bund! mi-a rdspuns, ca ia-mi arate cd e
-
,piritual.
Dupd ce a citit-o a mormdit amabil:
Ai vind, bdiete! Aveam o vind pe frunte, e adevd_
rat, cd imi intinsesem gitul sd vdid ce clteEte, era o revistd
'it poze, in nici urt caz ,,Paza contra incendiilor(. Toati
lrovestea, zice el, e scrisi bine, curge, are gi poante, dar
nrr e umor, pricepi... ce-i aia, sd te legi de un director
,,'rreral care a citit la o gedinld raportul
din anul trecut?
- PAi, m-am inspirat din viafd!
- Foarte just, bdiete, dar viala asta trebuie trecutd
1,r rr r I'i ltrul metaforei, pricepi?
('rr',1 la figura mea l-a ldmurit
. rl;ril ,.il un fiindcd a addugat: Uite,
r[i subiect, aqa la intimp1are... scrie ieva des_
27
 pi:e un om care la cofetdrie iEi scapd o savarind pe panta-
loni. Bine? tr'6 lumea sd ridd, e un subiect, trebuie sA re-
cunoqti! Dar sondeazd problema, gdseEte-i resorturile, pu-
ne-o in ecualia gcneralizdrii. . . la revedere!
$rn ieqit ca vai de capul meu. Ce problematicd poate
sd fie intr-un crac de pantalon murdar de friscd, ce scot
eu din savalit);i, eventual, untul . . . ei, cu ideile astea
m-am dus a<'lrsti qi m-am pus pe lucru. Iatd ce am scris:
,,Dupd o zi plind de bogate satisfac{ii, Ion I. Ion a in-
trat intr-o <'ol'r'1lrie. Ion T. Ion n-a pus in viala lui strop
de alcool in 11rrlii, n-rr gr-rst.irt :tr-n;rnrl nicotinei, face gim-
nasticii du1-li rlrdio (urc un nr<lio*r:onrllinir, ll trage in rnij*
locul camerei ;i acolo executa miqciri ca sd nu-l vadA
vecinul carc. este un mic dusman de al sdu), face munca
obsteascS, stringe fier, la qedinlele de bloc vine cu idei, in
fine savarina din ziua aceea i se cuvenea pe drept.
in timp ce minca, un copilaE fermecdtor qi zburdalnic,
ce alerga prin cofetirie, s-a impiedicat din greEeald cle
masa lui, iar savarina a aterizat pe 340-uI lui Ion f. Ion,
tergal. Calm, zimbind, fiindcd avea qi el copii mari dar
carc nu irlt'rllrrrr prin r:ofetirii, ;i-a scos bal;ista 1i Ei-a tn-
tins fri;c;r, clnn ir prrlrrl. rruri llirrr, ltc rriirlllgi. Sclpind ba-
tista dirr rrtirrir, s-lr lrplcr'lrl, tlrrpri clr;i s-a lovit la cap in
collul de ficr irl rrrr+;t,i. l)irr lovilrrrir i s-li declangat o con-
gestie cerc,brali;i s-rr pnibrr;il, irr ;rlinir c'ofetdrie dind
din picioare spasmoclic, cir un llirrrl;rr: rlc llrrr:ilirlie, ori ca
o brosculd lestoasd intoarsd cu lostoasil in sus.
Oamenii au incercat sd-l anime cu diverse sur:rrri, dar
mai rdu i-au fdcut, fiindcd aceste sucuri sint fabricatc ciin
plante aromate gi aroma i-a dat gata. Salvarea n-a nrai
avut ce sd transporte decit un trup inert, un Ion L Ioir
chiriaq al veqniciei.
Toate eforturile bravilor medici de gardi gi avangard6
au fost inutile slgglr6sardiograful emitea o l:irit'
-
dreaptd ce parcd acuza nefasta sava-rind.
Acasd, Ion era aEteptat cu masa pusd Ei dorit sirbato-
reste de o familie emolionata ce vroia sd-i aducd un nro-
dest omagiu cu ocazia zilei sale de naqtere. La ort'lt' 20
impacienla puse stipinire pe cei trei membri ni f:rrrriiltri:
so{ia, fata cea mare Ei mezinul. Cei doi copii irrcr'ptrla si
mdnince qi terminard repede cu aperitivele.
In momentul cind buna sa solie ducca l;r llrrrir a 3-tr-a
sarma, sund telefonul, un telefon negrtl, I'ttrr,'lit'Ll, posac-
22
Vt,r;tt'ir sr,rrbitttt itijupra lor ca un taifun itstll-)l';t trrrrrl lt;il
lr.r'lrillri[.
lrrrrtorrttirrt,area lui proporliile la care nu se agtelrtil
rrirnt'ni: tlt' :rll.ft'l, cofetarii oraqului, bdnuind diversiunett
irr oplrir[iilt' ttrcntale ale multora dintre invitalii la groa-
prrr liri lon, rimaserd acasd, in laboratoare, frdmintind cu
i.lcst,rrri aparcnte qi nepisdtoare coca' qi vanilie.
l''rrrilirL suportd cu stoicism avalanga de prostii spuse
rlt' rrrrlt,si crrrro:;cufi in asemenea ocazri, bdiatul cu o ener-
rlin rniraculoasi centralizi conlinutul telegramelor, pe ca-
lc-l prezcnta mamei abanclonati unui fotoliu, pentru a nu
o mtri deranja din sornnul itr care se pribuqise ripusd de
cvcnimentul ziiei.
A cloua zi viala iqi inirS in normal, dar resortul male-
lir';rl dcstinului nu era decit pe departe des'tins total; ur-
rrrilrr;rlr':l sir zvicnire mai aduse o vizitd Ia cimitir: mama,
t'rr rrrirrtr';r r';ivliriil.a, Irr'<'tt r;lt'rrtllt ptt lttc nemarcat;i o ma-
riinir, lrnrlrtt rr o lvillr irrlril irrlr'-ttrr stlllt; 1n ntlr;ini sc
;rflltrt tloi litrrt'l lr'rrr't=ll{';rrt ltr voi;r.i rlt'rrttrrl,ti - lltr:t'1tir-
lor'rrtilt,lc lrrr'ttuurtlt v,lzltrrlrr i;1r';rv r';rrrili l:;i pit'r'rlrr si
IrlLrnlrr rlt'tttittt,c;i l'tt tltt:ii"t pc llrlt{r'l;r trr'11t'rrtii tltttlt'tllt'-
rlicrii, a<:ci;11i tlir-r picatele lor, ttu itvttt'i <rc fttct'rlt'<'it. sl-t
lonr;trrl.r,r'ir lliata ci inimd de casnicd intrase in cin-rpul cli-
;t,rr, undc' inimile nu mai au treabd.
Evenimentele se derulau infricoqdtor; fata cea mare
,;c dddu, trup qi trup, unui om pe care nu-I iubea, iar
riupi o sdptimind b5u niEte bicarbonat pe care-l confun-
'.lase cu bund gtiinld. Mezinul sparse geamul unui maga-
;;in cu cotul gi furd in plini zi o roatd de brinzd penteleu,
'-rga cd iEi incepu restul zilelor in
pavilionul II. Savarina
Iucrase pind la capdt'(.
Cu povestioara asta, pe care n-am mai recitit-o, fiind
iroapte cind am pus punct savarinei, m-am dus la redac-
lor. A citit-o Ei pe mdsuri ce eu dddeam la cap persona-
jelor, a in'ceput si ridd cu lacrimi cit dovleacul, i-am im-
irrumutat batista qi pind in ziua de azi tot Ia e] este.
M-a iuat de mini qi tot rizind m-a plimbat prin toate
iiirourile spunind ca sint des,coperirea sa, cA e mindru de
I lcrul ce-l are. Toli au fost de acord, iar unul dintre ei
rrr :r introdus Ei la redactorul-Eef care a ris in chip ierar-
liir' :ii m-a invitat si trec pe lu el sdptdmina viitoare.
I\l ;rrrr tirrs la el sdptdmina viitoare Ei mi-a propus sd lu-
ut
EJ
 ('r"('r lr.olo fiindcS are nevoie de lnfuzie clc
tineret Ei m-a
pus in locul redactorujui care md descopcrise
Acesta lucreazd acum Ia fabrica de brinzd, eu fiind
acela care i-am sugerat postul. A incercat, ia inceprrt sd
ma la cu niscaiva aluzii, cum cd unul Capek a scrii ceva
similar, dar i-am retezat-o scurt, nu cuno-agtem, mai bine
s6-Ei vadd de brinzd, sd mai incerce s6 scrie qi il
in care descopdr weo vind la el, iI p.ogrume, intr_unul "ur"I
din numerele viitoare.
De cind sint in noua func{ie nu am scris nimic, aEtept
sA md cherne redactorul-Eef qi eru nm sii-l r"og rlrnil ,'a_-;
dea un subiect de umor.
Cine nu crede cd aqa am ajuns umorist sir dea o rait6
pe la fabrica de brinzd, birouf 12 gi acolo va gdsi un ins
care-i va povesti totul. Sd aibd o batistd curati la eI.
l,a$[]$'r.E cu DREP"T.UL!
nd. 'Ie-am primit, tinere, in casa mea, fdrd sd-!i vir in mi*
pereche de paprrci, aga cum face Ahile BiId, care
9 {,..1 in ceea ce se nume$te subiect major Ei minor gi, ast_
igi dd aere_de parcd ar locui in palatul lui Taileyrand de
pe strada Bac. Te-am v6zu.t uimit, te-ai fi agteptat sd m6
gdseEti in dosul unui birou barosan pe care s6 se aftre in
mare Ei esteticd neorinduiald manuicrise, cdrli subtile,
reviste colorate Ei fotografia_ unei admiratoare di", Singa_
pore care m-a cunoscut la balul fruntagilor.
Iartd-mi cd i{i spun ,,tinere.., chiar dac6 ne despart
numai ciliva ani, nici mdcar zece la numdr, dar eu am vd_
zul, 7a timpul meu Ei numere interesante ale revistei
,,Urzicacs qi umor de ris la televiziune, ceea ce nu Etiu dacd
poli afirma Ei tu. Bdnuiam de ce ai venit la minc, varza
aia albd care-li iegea din buzunar era un manuscris pe
care l-ai plimbat prin redaclii gi I-ai citit cunosculiJor pe
unde ai apucat, urlind interior ci tu eqti umor.ist, cd egti
24
l!rrtlllnr r,rr rrlfll, rle cc, nalba nu te ia ninrcni ln scarnir?
llilr rle irla; ;tiu cd egti umorist, figura ta prelungd qi
rlr,znirrliijrlrril,,i"r, conversalia ponderatd, sub care
insi se as-
('urr(l(fil lrrirfrrl de aur al spiritului dinamic, m-au convins
;i fii slgur r,;i ;i eu aveam asemenea manuscrise, a,seme-
rrr';r fig.1trrl1, cind md postam pe la uEa vreunei redacfii, ser-
r.irrrl crrri_erul cu ligdri lungi gi punind la prgtct unele gi
Irltt,lc, nc.ldmurite, din genezb gi partenogenezd.
'l'tr c;ti un clriguf, ca si nu folosesc alt cuvint, vrei
si inl,r'i in cetatea umorigtilor pe uEa din fa!d, fdrd cal
troiirn gi h-rptdtori dibaci; de incercat poli sd incerci, efor-
tul t6u meritd laud.e, chiar magna cum, insd eu nu gtiu
rl:rcl am si mai trdiesc atunci cind vei reuqi prin aceasti
rnctodS. De aceea, gi nu e pentru prima oarh, i1i intind
mina Ei cu ea gi ajutorul meu, aga cum nu mi_a-intins_c
nimeni mie, cu o singurd exceplie, la un col! de stradi,
un paralitic care la- vederea mililiei a luat-o'Ia fugd cu
un fulcu (';rr(! (lovcrl<'rr ccva atletism fdcut cu rivnil
To<rrrr;ri ir.'nl mi-lrrr ltlt'c'.t rli. casi arlmirttorii, un
t'ircl de fetiqcane inteligenlc' qi ncrvoase 5i rloi ,,,,,,,.i,-,os_
cu{i importanli care m-au felicitat prin viu grai pentru
curajul cu care am nimicit in schila m"u, ."""rr--t pubticatd,
pe o vecind de la parter care avea in dotare doud pisici,
una clesigur nebunS, fiindcd nu mieuna deloc, clormea
tot timpul zilei pe o cutie de scrisori, cea a stdpinei, 9i
r:ind venea poEtaEul, ii lua scrisoarea din min6 ,f o
ta intii. "itu"
_
Acum sint singur Ei a venit vremea sd te iniliez ni_
fel, sd-!i dau pe ,,la( de jos, cu care tu si ataci simfonia.
[Inde lovim, deci?
Lovim unde doare mai tare. Ca sd se simtd. Sd alegem
.:cel moment in care victima noastrd este imbrlcatd "mai
ugor, fie qi lejer, ca sd simtd usturimea satirei
Ei sd se in-
Crepte, in cel mrilt 24 de ore. Cum lovim, d.eci?
Fdrd menajamente. Nominalizdm, nu ne uitdm dac6
scaunul e capitonat ori nu, uEa idem sau nu, dacd are
ore
ilt-' audiente, magind mici Ia scard gi nevastd care merge
l;r ;riafd cu magina statului, sd-i infunde portbagajul Eu
1,,rro:iilri, pregdtili din timp.
l)r'r'i, cu aceste doud direclii principale in fala ochilor,
llurrrrr prrrrctul pe I qi ii ludm pe rind, fiindcd datoria
 rr()lslril sircra este ca sA indreptdm uritul, sir {accm oame*
rrij. si gindeascd, nu numai sA ridd, fiindcir fonescu a in-
tirztat de 1a serviciu qi geful de birou iI asteapta. trlecunoa;-
te, totugi, cd e un subiect colosal, !i-l las ieftin, pe gratis.
Un subiect grav ni-I furnizeazl, de la Villon ?ncoace,
chelnerii, poli sd te desfdqori in n'rai multe volume, ele
vor primi girul binevoitor, fiindci anumite lucruri nu
merg bine tocmai din cauza acestor pinguini mieroEi care
ili vind un secret -- incarcd nota de platd Ei nu purl
-ghea!6 in frapiere. Ca Twain, Ilf Ei Petrov, IIaSek si
Caragiale s-au ocupat de ci, rrrr 1.r'cbuic: si--r te demobilizeze.
Inteligenla mea i-a descoperit, filr-rri crurat gi necercetat,
arde-i!
Dupd ce !i-ai fdcut cit de cit mina, treci Ia subiecte
care cer o anume mlddiere de spirit, o aplicare, cea opti-
md, a nuanlei: de pildd, poli sa pui oamenii pe gtnduri,
descriind fdrd a s6ri in clinic negul de pe nasul
-
administratorului de bloc, ori marile - urechi cl5pduge aie
fiului sdu. In treaclt, atinge gi problema butoiului cu
v'arz.6, pr' <rnrc-l line pe balcon. Nu te feri de subiectele
rlai ltrrrt.r'oir:ir', (';r lrccsta, (\ vronr(\iI sir invt'{i sir patinezi
si pc illrt';r\.ii 1i lrt'rri:li1l. l)rtr';'t :tcrr.;1.;rrltrtirtistralor veros gi
oneros i;i vir t';rtll.t'tizit trt'11ttl oli v;t rrilcu cu fierul ure-
chile progcniturii, si;tii t'ii tl.lli pc rlnttnul cetr bun care
duce musai acolo unde ntuzit o r;rr \i ltrrlcst' pc (riip o cu-
nund cu lauri, cd n-ai sd mai vczi rritttic tlt' lt'ttnze.
Mi-ai adus printre filele manuscrisrllrri 5i o st:hitd cies-
pre un cineva care igi inqald nevasta Ei indrlzrrc;tc in Ee-
dinle s5 propovdduiascd, improEcind cu saliva elocinlei,
curdlenia morale, dacd il dai qi cu numele, cu locul cle
muncd, te asigur cd pubiicarea nu va fi decit chestiuire
de aleger.e a literei cu care sd apari Ei a avocatului cu c:Lle
sd te aperi.
Uite, gospodinele nu gesesc praf de copt; dospeqte lra-
tale un material acolo, demoleaz5-i pe producdtorii tit
praf de copt, f5-i praf, coace-i la focul mic 9i iute al sati-
rei; lnlelegi, deci, cd subieotele nu lipsesc, ceea cc' ifi 1ip-
seEte este curajul qi nu cred ce vreo redaclie te vil rt'fu,:a'
Povestea asta cu generatiile este un basm; tocmai cci care
de ani de zile lin rubrica, cu dinlii, cu scrisul, t:tt pixul,
{i-o vor ceda qi sd nu te miri dacl !i se va spunc:,,eqti
mai bun ca mine, tinere, m-ai invins,;i inr:ti lrumos. De
miine rubrica mea e a ta((.
26
l'r'rrll'tt rr tr(l rl|li1r;1r'fi itr tor'tttct'ti c'tl|tliitli, lfi vlrrtl, irr
l,r, ,lr' ,,llr rt'vt'tlt't'c((, un pont bun, sint convins cit-l vci
{,\l,l(rrli' r,,,'i lri.. ca mine: vinzdtoarea de 1a alimentara
rlir'r loll rrri ;r rllrl itr loc de compot 'de mere compot de
lrr,rl Sir tl vt'rlt'rrr sdndtoEi!
',
PROBLEME NEREZOLVATE
in linrlr ltttt fosl; mlrtor llasiv aI stdrii conflictuale'
t
r.[irI itt trtomctrLul t'itltl lrtttt'ttirr\ll sir sc: 1,t'ilt-isforme intr-o
ircvocabili tragedie, cLt cotrst:t'itll(. grt'tt tltt t'itlt:t.tlat, ant
pus piciorul in prag qi am hotiirlt sli irrr;l;rr'(';ll)l'it (rtl \/ilr-
,u. i.u invers, nu conta ordinea vcrzci ;i t'lt1.rl't:i, irtrllor-
l,ant era si le aEez pe masa verde. Desigur cd nu-ma gin.-
delrrr nici un moment ca din roiul meu de mediator sd
trag vreun folos, mie publicitatea imi repugnd qi cel mai
rnult itni displace publicitatea TV.
Am disculat intii cu capra, ea fiind mai aproape de
mine, chiar gi din suferinla regnului comun; m-a urmirit
cu atenlie distributivd, Ei-a mingiiat ginditoare birbila qi
rni-a behdit destul de suburban s-o las in pace fiindci de
atilia ani umbld pe propriile picioare,- plus ci mai are 9i
trei iezi de crescut, lucru care nu-i deloc uEor pentru o
femeie, mai ales la virsta ei.
Vizita ce am ficut-o verzei n-a fost nici ea mai ditS-
toare de speran!6; s-a fAcut roEie in fala monologului m-eu
pe care l--am impdnat cu gesturi patetice, apoi a dat din
irmeri cotor gi a inceput si se joace absent cu o
grtun5joard - de superfosfali depreciali.
l\'fi-am l6sat demnitatea la garderobd Ei am implorat-o
r;rr oarticipe mecar Ia o intrevedere cu capra; dupd citeva
orr'. r'ind gura imi era deja un colliEor fermecat de Saha-
lir, ,r rrcceptat bornbdnind si vind a doua zi sd se intil-
ll(filri,,l crr ,,beStia aia rUmegdtoare'(.
 M-am imbrdcat frumos, pus casa ln ordine Ei ari lrrl lrr llll, r';r;rllr l*ir firttrt vt'r'ztli trlit ltirril ltt:t'itsl.lt r,'l;t
agteptat cu emo{ie sir se facd-am o.i intilnirii il-c;;; irr,.l;rl;rl corrftrrl.lrbil frunzele Ei, ca niciodata, liftLtl it fttttl
imi pusesem atitea speran{e; varza aora
12,
conciliere, dar Ei-a pus miinile ra spate
venit punct""ia-j" !iorrrrl ;r,,r'Ir'r'1,. Arn constatat cd ]iftul, ca gi amurgul, citrtl
Ei i-a e;tt, l;r r,l;r.i collorrri de sus in jos. Caut acum o cale sd in-
tg,p"t pe geam, astfel cii am vorbit "il"i-t"I
de unul si.rpu.-"i lit l;r rrrr rlirrloll sincer amurgul qi liftul.
oln- cauza emotir,i am ajuns sd md qi intrerup in
vorbeam.
tiitp ce
g
^ Caprao. anuirnfa
inceput
apitr.rrt.pe
]a seara gi, pentru a pune de la
lipsitd de echivoo in atitudinea ei- fail
de aceastd intilnire,-in primul rind fald d" ;l;;,
de te trdsnea a glihovifd. Cunosc u""it -;";;
portan{d dc unde, dar cred cd ar fi putut si miroasi a -i.or, n_are im_
whrsky, chiar si dintr-un- respect pur teoretic REZOI,VAIiE PBOMPTA
rant. Cind i-am propus sI facd prima gestul ."p'u.ut-"ii Ei inope_
ris de i s-au indreptat coarnele- gi a tnceput Ja scu.-u 1
prostegte cu copitele pe covor pin6 mi-a scdmoqat bundta_
tea de iutd din Persia, via Cisnddie.
Am ficut aceeaqi invitafie verzei qi a umflat_o qi pe Incep sd pling incet Ei md ridic din pat, fiindcd nu are
t';t risul. Cind le-am spus: ,,intinde!i-v6 miinilels _'._iu nir:i trrr sens si mai veghez cu genunchii la gurd, privind
rJrsturnat in fotolii gi-au inceput sd necheze pur gi sim_ (:a un timpit in intunericuL cai'nerei unde, in ccliilalt cit-
p;it, <:olegul meu de camerri'r sfrlriii<'. Minl. r'lr rrrr llr;! Nu
1rltt, f;i.irrlrr-;i, nrr ;tiu de c"f c., ochirtl. Anr-<:lrzut si eu r.;fori'rir', sc lasd injunglii;rt rlc rri;l,r'slirrttttr;ri i.s[crici;i gcme
pc ul'r ri('irurrr rlrrlrri. vir.rii rrrrrl;i ir rlt,zrrirtlt,.irlii, sii amstat ('ir llll l)(tl'('r,l lrr vt'rlr'r'r';r rrlirrrlrti t:rrc l-a alungal pe Adam
sA ne uil,i'ir'('ul'l.;t. l;r:;i1 irrrrrrr'11rrl Arrr :rju's la concluzia
rlirr r';ri 1i crrrr. li vir I'i ;rrr; irr 1.iurd, cind va sta in pielea
cd amurgul .sc llrsir tlr. r;rr:i irr .jo,;
Pe la 10 caprir s-ir rrjt,trl. l;r t.r,lr:; r.;i rr zi:; vt,r.zci :
llolrlii Jrr,tirvt'r.
I.)xplicafia e lungd, dar incomplet5; fondul principal
Fetilo, e tl.rzior, miinc irrrr rrrrrll, rlc lrrcr.rr, :rpoi m-a r.lc cuvinte n-are inc5. echivalente lingvistice pentru ceea
bdtut pe umdrul sting: Dorn'le, ifi irlrrccilrrr ;1t,stul, e ce face omul esta in noapte. . . ieri diminea{5 am cdutat
mi;teaur; gtim cd eqti prost de sincer Ei pus pc irrlrlt,bu- in diclionarul de neologisme. . . mint ca un laE! Am vrut
ne, asa cd ifi vom dezvdlui adevdrul. sd-i dau cu el in cap in timp ce se bdrbierea in fa{a ogiin-
Varza m-a bdtut pe umdrul drept Ei mi-a Eters o fo;rie zii qi fluiera printre dinli cintece, am gindit cu cruzime
peste obraz, in chip de consolare:- zeci de variante cu care s6-1 qterg de pe fa{a pdmintului.
Noi doi sintem demult impica{i, pot sd spun cI prie* Dupd plecarea lui din camerd m-am azvirlit pe pat cri
tenie- ca a noastrd n-au pupat nici O"este Filu,l""^Da. intenlia fermd s6*i trag un pui de somn, dar de vreo doud
nu se face sd deteriordm legenda despre noi. "u Aga, sinlenr decenii n-am mai dorrnit de la ora B in sus: pleoapele par-
ldsaJi in pa.ce, ne doare in cot... or de ce zic unii'gi alliil cd-s de gum5, am nisip in orbite Ei ajung in fala ogtrinzii
_In continuare, fdcind eforturi sd imi inchid guia cas_ de unde md priveEte un tip holbat, cu pdrul vilvoi qi
catd, arn aflat cd varza urma cursuri de lirnbd vllonil, iar -- aga in general cu un aspect care nu insiprl mare
capra se perfec{ionase intr-atit incit ob{inuse o rliJrlomi -
incr"edere in capacitSlile lui de a numSra rar, pind ta
de caprd de lemne. i:inci, pe degete.
Cel mai bine ar fi si incerci in altd partel :r r;tri* La combinat unde aveam treabd, am ajuns cu o intii'-
gat -voioasi capra. La ciine Ei pisicd, la qoarece r;i pisicd, .riore zdravind gi primul lucru care l-arn fdcut a fost sd
]a om.. . nr,r ;rsez pe un scaun, sd dorm cumplit zece minute, apoi
Dupd asta au spus frumos ,,noapte bunij,, :-i s-au ur* s;,r I,' l)ropun oamenilor 51ora cumsecade sd le achizifione;:
 t,rl ulil;rjrrl fiindcd seara plec cu primul tren in oragul
rrrcu, ,,irf pat ia mine((.
'I'oate hirtiile pe care ar fi trebuit sd le semnez au
clispirut de pe masd duse de un curent misterios, mi s-a
oferit apd cu paharul gi cana, ;i o maqind care m-a dus
inapoi 1a hotel; Eoferul m-a con'dus pind sus in carnerd
gi cind eu arn intrat in baie sd rid nu stiu de ss sl
a intrat in clulap, t-am gdsit acolo- cind -i-um luat- cra-
vata pe carc nri-am pus-o la pijama. S-a enervat qi el, dar
de pe hol, fiindcd o'a evident: cravata aia albastrd nu
mergea la pijanrirtrlr lll('ir vt'rrlt'.
M-am imbrircat fruntos si sofcrul, mlscat acum in
ficusul mare din hol, m-a urmdrit discret pind am ter-
minat de citit toate anunlurile de la receplie, a ris deq-
teptul, de a cdzut din hirddul cu pirnint, cind am rugat-o
pe receplions1f, o blondd fdri experienli de viald
sd md asculte pe-dinafard tarifele in lei gi valutd. - nat varul de pe pereli cu paltonul cel nou. . .
Dupd asia am vdzut, un film, am vizitat o expozilie de
artd plasticd, m-am cam amelit la cel mai bun restaurant
clin oraE, iar m-am dus Ia film, am acostat la iegire o ti-
ntirir <rrr plctc Lrrrclrrioase care s-a dovedit a fi un tindr cu
mustir{i 1n fttrt'rrli{ti, nl-lll frr,r,lrt pc ol)rilzul unc'le-mi li-
pise o lopirtir c'rr tlr'1illr. li l;r onr 2iJ trr lrrn cl Lrs inapoi la
hotel. Pe Eofcr l-anr lnr:ltis lrrlr o rrlln)to instalalie sani-
tard de ia cinematograf si 1to;rlii lrry,r'll irr liniEte despre
deznoddmintul filmului . . .
Vecinul meu, joagdrul Europci, cnr lrr 1rlrt. rlr.jrr ;i citea:
m-a privit pe sub sprincene, a mormiit Ei cl trn ,,bun5
seara, tovardse(', cu care puteai bdga in boale un piton qi
s-a virit bine sub plapumd, eu am stins lumina gi cu ini-
ma ticdind de emolie m-am culcat. . . in ciipa cind cetii-
leanul Ene a trecut Ei pe la mine pe la gene, individul r:u
polipii cit parimele a inceput tdiatul lemnelor; intii a fir-
cut surcele pentru un foc de tabdrd, dupd aia a atacat cei
mai barosani copaci din codru, iar peste jumdtate de orei se
opintea si scoatS. pe nas un munte, in interiorul cdruia
orchestrele James Last, Ray Coniff gi Sile Dinicu se bir-
teau cu viorile qi pianele. Foarte repede au ciEtigat conl,rtr-
basigtii, eu m-am dat din nou jos din pat qi de ast;i da-
td m-am dus la el, hotdrit sd-i curm mirgava existcn!5
de noapte pe care o dezvdluia unui intreg judct; zi'rcca cu
fala in sus, cu miinile lnqirate cuminte pe lrlrrlrrrrnii si
zimbea ca un cal.
Mi-am adus aminte de diferitele sistorrrt' r'rr care poli
ri.r I litli l)(' ttll tilt care sforaie sd rcnunft' lil ol)('l'ir(iil rrsl,r,
prirrrul lttcru ce mi-a venit in minte a fost,,titt:i <'tt ttltt-
rrrirl", tiprtl chiar a tdcut Ei m-a lntrebat destul dc spcriirt:
,,vi1 c riru, r'umva?'(; m-am dus inapoi la patul meu de su-
fcrinfir ;i rlc acolo am inceput si fluier cu triluri. DeEer-
liir;itrnea cleEertdciunilor, toate-s deEertdciuni, inclusiv
Sahara... q
Cind zoriie se blteau cap ln cap cu noaptea qi eu cap
in cap cu nopticra, col<igul mcu de 234 a trecut la o altd
interpretare, recunosc, sur'prizi irbsolutd care m-a suit pe
masa; a inceput sd vorbeasca limpede Ei rar, tr6ind cu
zbucium Ei plapumd zvirlitd jos, cele relatate. De
exemplu:
Mai dau eu un rtnd!
- Nu, Mi.[i,;inuuu! Probabi] Mili ii pdlea cu obiecte
--
contondente, fiindcd a venit tirziu acasd gi pe scdri a adu-
Bate Rapidul, nu m.d inueli cd mi-i cald, tot nu te
iau-de sofie! Aqa deci, pro,mili marea cu natriu-c]or cu
tot Ei dupd aia ii vorbeEti de fotbal. ..
- Sint cardiac, touard;e inqitm, de nic ntfdr r:it,
giLul,!
M-;rrn r;rrit. rlin rrorr ?n plrt, si irnr ustcptat cu perna pc
urt'r:lri rlirrr irrllr(,a ;i ltlcc'lrrcl cctileanului stereofonic, apoi
m-am dus .jr:s la receplie qi am cerut o altd camerd care
mi s-a dat pe loc, fiindcd colegul meu sforditor a ldsat o
piingere scrise la receplie, cum cd i s-a repartizat un tu-
rist de apartament, poate scdpat de Ia giumeli, care noail-
tea umblS prin odaie, std pe mas5, spune rugdciuni qi igi
fringe cu zgomot miinile in intuneric. . .
O STTUATIE 9
De mic copil mi-au pldcut hirtiile, toate accesoriile le-
g;rlc de munca de birou; la un an am beut o cAlimard cu
(:t'r'rrlrrlii verde qi medicul a agteptat sd infrunzesc, dar
31
 lr'-;ur pdlit nimic. Mama md culca seara intr-un sertar cle
birou Ei odatd, desigur din greEeald, tata
-_u ""p.ut .j
m-a anexat la un dosar de succesiune matrimoniaia.
eri,
fcst inapoiat familiei, invelit in indigo, fiindci smtecete
cu care fusesem imbricat au rdmas lalosar, ca probe-mu_
teriale.
Revelatia cea mare am avut-o in ziua cincl am deslu*
git taina cifrelor: am inleles cd am 2 (doi) pdrinli, tata a
primit numdrul 1, mama, in chip firesc,'numdr-ui 2; cu
bunicii a fost mai greu, c.lar i-am numerotat qi pe ei, cu
j A. _!i 1 B; sora mea cea ntilr(' n-ir plirrrit numdri fiindcd
ia 17 ani a fugit de acas6 cu un irvirrlor rlirr aviaiia utili-
tar5, care a dus-o sd-i arate cum stir'pr,:ilc cl gindacii de
Colorado. La virsta adolescenlei m-arn inrllagostit nebu-
neEte de fiica unui arhivar cu minecufc si limbii albastrd
de atita creion chimic. . . cu fata aceasta, ce picat c6 n-a
inleles nimio din farmecul tinerelii, ne plimbam prin parc,
eu linincl-o de 5 degete qi ii povesteam despre capiiolui
pasiv .si activ, despre bilanluri trimestriale, ea stdtba pa-
sivii si irnr aflat mai tirziu cd s-a m6ritat cu un spoitiv
carc nunraltr rlin rloi ir-r doi pind Ia zece, dupii care ii
apuca sonln u I.
Visul cel marc nri s lr irrrplirril r,,i rrrn fost angajat in-
tr-un birou, unde rAspunrlr.;rrrr rlr, lrirt.ii -- cred ci numai
marii descoperitori trdiarr ;lri(,nr(,n(';t voltrpl.i"t{i, ca mine,
atunci cind aplicam sub ;tarrrJril;i :;r'nrrr;il.ru.;r, rruntirul cle
lnregistrare,gi, ce fericire!, crinrl sr:ri;rrrr ;rpi'istrt ;i cite!:
,,nu se aprobS, revenili.(. Unchiul mcll il vt'rrit irrl,r.-o zi
cu o cerere de reparalie a unui burlan, dar in bulctin t,ra
trecut in loc de Marin, Marina gi n-am putut sd-i elibr:-
rez aprobarea de reparalie. L-am plimbat vreo 6 luni .
.
inmormintarea a fost foarte frumoasd Ei mdreafd, au piir.-
ticipat 110 oameni si un popi.
In biroul aldturat lucra o frumusefe de domnigoarir br'r-
trin5, aproape de virsta mea gi i-am inaintat in dubltr
exemplar o scrisoare de dragoste. Mi-a r6spuns printr-o
aprobare, dar pind sd fac referatul, sd md interesez la ca-
ilre de viala ei, s-a miritat cu un altul, tot de la noi,
care nu i-a cerut date biognafice Ei nici ce au fdcul. pirin*
,tii. Am rdrnas singur, dar nu aq putea spune cir rrri ilis-
place. Am imbdtrinit, e drept. O cdlimard cle ct'r.rrclld pe
care am bdut-o de ziua mea, mi-a produs niqtc irr.suri gro-
zave Ei medicii mi s-au adresat cind imi firt'r,rrrr spildturi,
?D
r.u l(rr'(rirr,\(, <'on[,<.t fiinrlci avcati] singcle ulllirr;t,r'tt. I)t' t'l
lr.v;r zilc ttrii sund insistent o femeie imbricati in tttlgrtt,
:;t.ii llr trlll r:itc o ord Ei sund . . . are la ea o coa-qd, inventar
l'ix. (lrt'tl t';i vine de la muncile cimpului ' '. vrea sd dis-
('ut,(. ('u rrrirrc, ciar arn rugat-o pe vecind s5-i transmitS
r;rr virri lr-rna viitoare. . . chiar dacd e femeie, n-are dreptul
si rnii deranjeze cr-i probleme de serviciu in afara orelor de
Lucru Ei apoi, n-a prezentat nici o dovadd din cimpul
muncii, ni<'i o aclrt'sit. [Jnclc ujtrrr{crr dacf, vinc cine vrea
gi cine nu vrea qi se' prezinti ctr tot fclul cle cereri . . . de-
sigtrr cd arn sd-i scriu pe hirtia ce mi-o va prezenta ,,Itu
s;c aprob6(( . In caz cd directorul imi spune sd ii satisfac
cc'r'erea, asta-i altceva . . .
TiRACTIIJ lN LAN'fr
,\cum imi este evident de ce m-au invitat lcsuleqtii Ia
rnasa de prinz! Nici vorbd sI pice jos Ce admiralie pentru
nelnuritoarele meie proCr:clii literarc. Cred ca nici nu
te-au eitit, au auzit de la al{ii cd sint ,,un tindr care vine
puternic din urrnd(( gi au hotdrit sd fie iinpreuna cu rnine
la finig, sir iEi inmoaie gi ei gurilele in cupa de Eampanie
care se oferd, de obicei, invingdtorului.. .
De unde am certitudinea asta? De acolo. Tocmai cind
ne pregdteam sd ne aEezdm la masi, Icsulescu, desigur
dresat pind la cele mai mici arnSnunte, se uitd la ceas gi
zice fals jovial:
-- N-auzi, frate, ci sund? O fi Mirandolica! $tii, se
apLeacd el spre mine gi roqeste cind il privese fix, noi
ilvem o feti!5; ai s-o cunogti imediatl
Nenorocirea pentru el era ci incd nu sunase nimeni,
J.rrobabil ,,feti!a( nu-gi potrivise ceasul cu al 1or, a$a
(:unl se procedeazS, de obicei, in acliuni de comando, fiind-
<'ii, r'vident, eu eram fabrica de apd grea care trebuia in-
l.ii t rrr:t'r'itd, apoi distrusi.
:l -* I)urnllrlfh lI i]rrbi verde 33
 -_ Nu mai sund,.se mird el ca pr.oslul rrri rt,flcc
nrila de chinurile prin care trece. Mi s_a ;i
O si sunt,', il iini;tesc eu gi ii repc,,l lrir.trll
- pe genunchiul
de viitor prozurntiv_ socru cioci,nul pumnuiui, ln chip Je
rronsolare. Ilatr.ir-rui incA are rt,llc:;e i,r.rur", aqa cd
zesc cu un gcnunehi in falcd ;i ochclar.ii pe co\ror. 'd
tre_
Vrea s:'r murmure o scuzd, dar clin gitlej nu_i ies decit
sunete (r'()nraflnonesti. Urnbldm in pai:iu labe dupd oche-
lari si r.trr nu'zim cLirn sund ,,fetjti{(. Cin4 intri ;;J;*
fcsulcs.rr,, l'r'nr.ic--ltrir.tilt cle soacri, voluntarzi,
eU Llt1 llttl'ttsor p" lrr,z1 rlr. srrs (,ilt'(,ti(,v1ll3 si in-*slva,
atftUrg
dc, pt. lt;tr'1r';r r.r';rl;rllii ;r :;lr.;izii, rt,i :;i.{,,r. I'r.rrni.c_n frunte]
stti.r ttt;rs;i, ui rlir;r'Lrlirrr rlr,rr1rr.r, r.,iitt,,.
-- cirr'Lr! lrrrr. rriirrrir':l rl()rlr'L,ntLrrd Ei gras'l ei sea*
mdnr leit clr vo{roir, unui birs-bariton aflat'in
mcmeiltril
rnaxinr de efoit.
Zscem si noi un ,,cucr-il{( de complezentd Si pentru cie.s_
tinderea atmosferei, dar nu ne putem compara cu cloamna
$aliapina. !l ]as pe bitrin si iasi inainte qi am o poftd
rl.li.iit-r:arribali<'i de a-l mui;ca de picioruf cane p&tciu_
It'rr,'ri P. lirrrli"r .r'1rr'l:rrii nici rcrli'isili. l{e r;r,rrlrrr.inr lierineleo
nt'r'lrr'r:ilrr rl. r rrii;r f,,i'rrlrri, r;r ltirrrlr;rrrr :t r'111111,11_' 1i ,.fcrli-
1,:t(( r'in(, :il)l{, trrirr'' ,.u rrrirr;r lrrlirr.;i lrr
ltttpat. I-.o pu1f,
ll*illlt ('(' f;rcr', rl();u lr ;1n jt (, irri il l;r irtlt,r'clr"o prti,,rii
pe un colt rlc rn;t:;li. Nr,[;rrrrl,r:;ilrr rlr, l)rrri rtr;rro clrit!.1-tl!
Scuzali-nri cri rrnr irrlir.zi;rl! pirric liicrr Ir:;rr1c;tiJor,
-
Mirand-olica.
I.Tu face nimic! eu clirr r,rr1t.
- 55 ne asezdur iaclau rnas6! strigi voios bi_ilrirtul. lt,,rrl
-
o {uiculit5 si ii-ni face cu ochiul, de parcd treaba l.i,r-i
mare scofalS. .ti f:rc si eu cu ochiul, gi ianti $aliapinlr riri*
drrie fericitd spre i:uci.1.ir.ie, in titnp ce fiica r:i sc .ii .rr:ril
cu ciucurii felei de ruasi pind o trage jos. O aranjr-rm, f:i1a;
de masi, nu pe Mirancloljca gi l:itrinul ioarnd luicir ir-,
cioui degetare.
Tu nu ai rroie sa bei! ii e:<;r1icd fctei, acli<,i si ;rri-^
- ;r-ostul c::. Mil'anCcrlica
ceapi es,te inri-i r,rn copil. llrrpi lrrl_.:
aratA, cred cd e:te un copil foarte'dezvoitat (.iu.(,ii niilt-"
cat calciu sandoz cu polonicr:i.
Disculia lincezc;te, suferim to{i trei, dar. r, ;rrir si md
apuc eu si incep vorba, cine stie, chiar dirctr :rrrr lrfr splrn
cd e cald afard, ei ne gi binecuvinteazi.
34
r I rrr, rrr {;r l titcc c rriistelio;iJ c:rttrcllitltl sitrrpltt
r lii,i,r,1,,11' r '.,i ('u ;ts vrea sI il string de git pe fostr-Ll ci
r,r' rl,rt,,r r,u, lr(l il invifat-o la timp gramatica.
1.1,. ,,rlr ':r.,;r viitoarea mea soaci:d, cu o intrare trium-
f,rlr, Iirr, rrrlicr.16 in fa{5 o oa]e cu sllpd, qi miopia imi
j,,,r,.r lr,:;lr': rni se pare cd aburii ies din n5rile..ei, crccl cd
r,' , rr;rlt, Cr-trincl -sl fum cincl am sI 1e spun"ferm (?) ;i
r.r',1rr, rrl (?) ci nu inten{ionez si mi ciisdtoresc incA, Si
rrr,rr virios cu fiica 1or, cai'e si-mi scric scrisori in pli,:.r
1;i sd pund virguld intre subj.ect gi ttredicat.
'r.1I)lci
mi-ar place cie ea, n-as zice nimic chiar dacd iir
':rr,line cd avionul este verb. Dupi ce termirrdm de mincat,
,rrrr si atac subiectui predicatului nominal substantival qi
'volrrfia h-ri istoricd, de la latina vulgard pind in clipa
rc.r'11. Qgi care au fosi in situa{ii de astea;tiu cd mincatul
';rr|r'i, intr-o iiniqte de cal'ou, este cea mai grea treaba
rlr'p. lrrme; pindesti sunetele care-li pot iegi pe gurS si
lllll',r'i r;;i lirsi supa acolo sau te gindeqti cd incd nu c.sti
l;rrrrili;rliz:rt r:u problen-ra: din ce partr: se r.lttce lingura
:;1rrc tinc'? lle la marginoa fitlfrrlici sllt't' 11ttt;i, sar-t de liL
rirrr';i irr capirltrl ol)tlri si itrrrp,ri'/ Mio rrtt-ttri pasit fiindci
ttrt vr'{.;ilr :r:i rrr;i irr',,)1 , il ,,1|1i1,;r'i, :torb tenfeinic Ei-i frai-l
, rrrr :;, lrirulr;r Plir,,ilr, rl;u llcrrtt'rt a pune n-lina pe lTline,
irrl {()lrrirr:i, rrLr i'iri clcrar-rja nici dacd a; minca sripa c{l
r lt'; q,'t t'lc.
In agteptarea fcluhri doi mJr joc cu cr)colo:rqe de piinc
!)i. {iili"e le lostogolesc g:lleg pinir la }ollirandolica; cle bucu-
l i{r, aceasta face qi e:L niltt-' r:oiolilase dc' m;irii'ne impor-
i.irnfa ;i mi lc' returneazd. Prln s;ir"r-' pe unul diritre e1e gi-1
irri'lninc zlmbind. ,,Feti!a(( nu rnai face nici un cocolog.
It'siiiescit dd iama in luicd, qi mai pune dou5. degetare,
[uce cu oi:hiu1, eu indigo;i el suricle:,)avem;i patru sticle
l'rr h,.:re ! ti
h'i5, imi sp,:n, agtia-s de-o clirnicie abso.lut nesabuit;i!
:\jling in sap;i de lemne i{rarte rcpede. E foarte limpede
i a gi alli neferirili ca rnine au altei:'iat sd sune l,{irando-
li<'iL gi dupd ce s-au ospA.tat bine, s-au uitat pe sus dupi
;rvi,)irne cind tlccea pe lingi ei ,,feti!a-{6.
\rine nrama soacr'5, da'nu a lTlea, c:ut fclul doi. I)ezas-
Irrrr l)r's1.c! Mie nu-mi piace peEteicl E pr-ltin si:us: il
rir,r',(, il rlr.:test, i-aq da picioare in fund Ja saranturi, a;
;lnn", rir'lii1 orice ostropel, aq trece cu buldozerul peste
JD
icre. Rdmin statuie qi privirea mea il alarmeazd pe Icsu*
lescu:
--- S-a intimplat ceva?
$ui qi intrebi, tatd bicisnic! Dupd ce !i-ai blestemat
zilele cind fi-ai cunoscut viitoarea jumdtate, dupi ce ai
rogit in fala mea pentru comedia prost regizatd gi jucatd"
dupi ce to-rri plimbat hai-hui cu mine pe sub masd, mai
gi pui intrcltari?
Miu rni se dd bucata cea mai mare. lmping scaun,u}
iuapoi qi rnir rrit la un tablou de pe peretele de vizavi:
-_ Frunroirsri .ltictrrli! ril)un cu glas git,uit.
Trei capete se intrtrr: clr la r,orrrirntlii, cu profit de pri-
lej Ei o jumdtate de pe;te o pas()z sulr rnasd; dacd au l5sat
uEa deschisd, atunci cu siguran{ir c:i vine gi pisica din
celSlalt caplt al cartierului, fiindci aroma muideiului e
capabild si rniEte Ei iimiba unui clopot.
Mimez mestecatul, vir in gurd un cocoloq barosan, din
cele fdcute de Mirandolica, qi cuget asupra posibilitdlii
de-a o lua din loc cu peste 150 de kilometri la o16.
Cei trei reintorc capetele spre masi si Mirandolir:a ii
trdsr-re11r: irrcii o inlclepciunct:
l)a! ll o 1ti<'t,Lrrir [r'ilrrroirsi... l)(' 1ri<:l.orifI o cheama
-
Cronrolitogrirfilr! A;ir r;<'r'ic irl;, lrr rlrcrrltta.
Trebuic's{ beiru a1rii. I}r,irrr lryl;'r ;i inti mai torn un
pahar, il aranjez gi pe irslir, sirrrl, rrrr r;r,rrtirncnt rlc clor:rcd*
nit pur Ei simplu, un zidar rn-irr'llrrlr';r l'olor;i lu vcrifica-
rea orizontalit5lii cdrSmizilor.
Decit sd mi se spund ,,lua!i peqlc!'( rtt;rl birrc iirtr eu
mdsuri:
Dacd n-aveli nirnic impotrivd, vd cer mina fiicc'i
-
dunneavoastrd!
Familia uit[ de peste, se ridicd ca hipnotizatd, Miran-
dclica pune rnina ia inimd ;i de acolo smulge un ,,;th!d(,
care suni la fel cu exclamalia unui stadion de 40 000 cle
nebuni, cind se rateazd de la 1 metrlr de poartS, in ulti-
mul minut, la scorul de 0 :0. Cine-i suporter ctrnoaqtr, . .
Imi inchei haina si adaug solemn:
Me duc s*o aduc Ei pe buna mea marrir, si ne
-
bucur[m impreunS. Ajung jos fdrd lift gi nrr nr-r opresc
decit acasd, unde bar"icadez uEa.
'Ielefonul a sunat toatd seara, o bund par'tc ilirr noapte
,gi nu mai gtiu, fiindcd arn plecat intr-o rlr'plrrs;rlc urgentS
de doud sdptdmini.
l,r frrlrrirrccr(l n-am gdsit nimic in cutia de pogtd, aqir
, ilrrcr,lrrl r:rr incetul m-am linigtit. Ceva insd imi spunea
ci'r tloirr rr-rrrrr sd scap aEa uEor, fdrd sd fac nota de platd.
Mir irflrrrrr irrt,r'-o vizil,6. la o familie care avea o fatd ce
irnl 1-rlrit't'ir tare mult. Ce mai, eram indrdgostit! Viitorul
rr('rr prezumtiv tat6 socru imi spune la un moment dat:
Vin qi Icsuieqtii! I-am invitat Ei pe ei,*fiindcd ne
--
cunoastem de mult! Am zis sd fim rnai mulli ]a bucuria
asta!
Halal bucurie! Primul lucru ce l-a fdcrrt lcsuleasca,
atunci cind a duduit pe parchet, a fost sd md priveascd
scurt Ei sd spund:
Domnule! Cind ai fost la noi in vizitd, dupd p1e-
- dumitale,.am
carca observat cd ne lipsegte o lingurild de
:rrgint at kinogramd pe ea. E mostenire de Ia mama. . .
$i in ziua de azi sint buriac. Dar gi lingurila e la
mittct.
PUTEREA OBI$NUINTEI
Buna mea soacrS ne-a scris cd dore;te sd vin6 pind la
noi sd petreacd citeva zile lingi mult-adorata ei fiicd qi
deosebit de iubitul ginere, ceea ce a deelanqat in mine un
lrroces de gindire rapid, mai ceva ca la armatd eind tre-
buie sd deeid foarte repede eare este stingutr qi care drep-
tul; eu nu rnd pot iduda cd aE fi un oln de acliune, dacd ci-
neva mi-ar spune ,,argint*viut' l*aE trimite la oculist s6-i
..
recomande binoclu .. .
De astd datd ins5, toate reflexele mele au intrat in ac-
liune; cit o fi omul de mototol, in anumite momente ale
vicl,ii umbld ca o fuzee gi leagd ideile ca un eomputer. Eu
to<'mai trdiam un asemenea moment.
r\l de-a inventat roata rotundd a plecat de la cea p5-
lr':rt.ri; ir$a am procedat Ei eu: decit un r5u irevocabil, mai
bint' o :;t.r'ie de rele care pot fi atenuate. Deei:
37
 l)rirgu mea, de ce se facd maicir-ttr rlr.trrrrrrl 1,lini
;rir:i?ir frig, noaptea e intuneric pe la noi... ce_iLl lisir tc
clttci tr-r la ea, sd stai cit i{i doreste inima? Inima nrca Lla_
tea ca un ciocan pe-o foaie de tabld, cred ca de aia a si
inchis nevastS-mea geamul . . .
A acceptat cu bucurie, dupa ce mi-a ldsat pe masi o
listi cu ce ar-il de fdcut qi ce nu am voie cle ficut si anr
condus-o la gar[ cu miini]e in buzunare pentru a nu fi
obligat si fac fatir clorintei clt: zbor. Am sdrutat-o tandru
pini m-a dat ios tlc p<' r;cirrir <:ontrolonrl, i-am Eters gi l;_ri
din mers un pultic, cc(,il ('o l-rr lacrrt r;ri-si s<:ape clestele
nestomatologic jr-rs, i l-irrrr irzvir.lil crr inirpoi 1te o fercastra
inchisd.
M-am intors acasi pe jos, alene, calm, cu fruntea sus
gi pilSria in minS ca sd nu salut pe nimeni Ei sd-mi sa-
vurez din plin bucuria. Am fdcut o haitd de ajustare si
am savurat o sticlutd cu vin fari sd md uit la ceas, am
mincat ;i un grbtirel cu castraveciori, am dat un bacsis
cd s-a speriat gi tilharul dla cumsecarle, crezind cA sini
de la ziar.
Iatd, ce va si:ricir inteliqt.r.rtl car.r,sc mrrlt'irzii pe cla-
tt'lc inedite ulc rrrrr,j 1-lr'oblt,ntc irrr,rlilt', irni spunealtt eu cu
irrimit rizintl si l:,,,lrr'lrr,l rlt, I't'r.ilir.r' lrr r;tltrca asta am intrat
la cincrtttrlogrirlrrl ,lirr r';rrlir'r', rl;r.n ;rlrr :tpttcat si vdd de-
cit jumZrtate (lilr Iilrr, o lr';r11r'rlit,t'rr 1r;ir.irsiri, nriini pe
piept, li'rcrimi ;i f lori (lrc rrr,r'nrirrt.), 1rt'n1,r.rr ci-t irpt fost scos
afari de guler, dc' o namjlii cu ochii inliicrintarli carc nti-a
suierat la ureche, in timp ce-mi aplica intre omoplali o
giampitrd cu cinci degete:
Suflet de piatrS! Oarnenii moilre pe caltete gi tu
rizil-
Lacrimile l-ar: poriidit ;i mai abitir fiindcd nu gtia
nimic despre arncie albe care imi lin mie loc de omoplali
de ei poli ag6ia, fird tean'ii c-o s5-!i cadd jos, qi-o
-traistd cu oud. ..
Am ajuns acasi sdtul, culturalizat, am scos din clr,rlap
un pachelel de long-uri dir-r care am savurat clotr:i, urra
dupd alta. Am dormit fard vise qi 1a ora 5 fdceant ginina:;-
ticd in fala ferestrei inchise, sd nu speriu copiii vccinilor
de vizavi, care s-ar fi intimplai sI tri:ir<'ij;rt'rr<'okt, in
drum spre olild. Eu in maieu sint ceva c('nu :;('1ro;rte cle-
scrie, nici picta, nici pune pe muzicir... rrr.vlrslir-mea are
o vedere slabd Ei, chiar dacd ne-alr r.rrrrrrr;(rrrl vara, am
38
rlrr; o [ir;;[r'irnd dar numai dupi ora 1]. seara Ei numai pcr
; r;rllr';r nclrrminatl
(lirrtl irrrr ajuns totuEi in acelagi pat era prea tlrziu, ii
rlrirlnscrn cu ochclarii jos Ei a mingiiat sfioasi cotorul unui
(ir'; urclr. Larousse aflat pe noptierd, crezind cd-i umdrul
rrrcu si a murmurat: ,,voiniculet(. Cu vorba asta a stricat
o noapte care promitea sd fic frumoasi, fiinttcd m-a um-
f lat un ris istoric, carc m-ll {inut pind in zori...
Md incerca foamcit, dar cu un efort de jumdtate ore am
rcuqit sd aprind focul, si pun iir incilzit oala cu mincare
ciin care imi l6,sase din belgug. 'Iirziu am observat cd era
alti oald; in oala asta, in schimb, erau niqte oud. Nu qtiu
rlin ce cauzd. au inceput si explodeze cred cd nu puse-
scrn apd clestuld, adicd nu pusesem deloc - qi sd sard in
toirtc pdrliIe. Dupd al doilea gcLme am abandonat -, partida
si-rrnr iesit din bucdtdri.a zrtgrixitd intr-un galben, pe care
l-;rr fi invidiat ioli pictorii din perioada lor galbenir, drrci:r
iru rtvttl, ilsil ceva, adicd gdlbenare... Albu;ul, ilr sclrirrrb,
irs<rullind de alte iegi ale fizicii cineticr', s-ir s('r.rlr; rrrtnr:ri
1tt'.jos, irstfel ci m-am gindit si loLr:;r'rl llrr<ii1;iriir cit pa-
l.inorrr prrhlic, in cirzr.tl cirrtl ;rq li r';rrrr;r:; l;ilii lr;rrri.
[,;r r,,'r'vi<'itt itttt r'frrl:tl,1o;rlri zittir o lorrrrrrfii tllit{uti ctrre
tt ;t l'or;l ;rlirrril:r t tt ltpl;rrr,rt'. I,'izic nrilln eu, dar pot sd
;tl'it'ttt r';t v()('('il (' rtrr rlczrtslt'tl. ..
Irrri enr f<llmc, visatn clcj:r grdlirelul cel fraged, insd
nri-lrrn -spus cd ducind-o tot in ritmul dsta, dupd o sdptS-
lrini, o chem pe nevastS-niea inapoi, daci mai am bani de
tc.Iefon cu tax6 inversS.
M-am hotdrit sa mi hr"5.nesc cu propriile forle, din ceea
ce imi ldsase so{ia; lista de pe masa din sufragerie era de
nefolosit, datoritd stilului grii:it in care fr,rsese redactat5;
pr. pihtea, sd nu te doard bei lapte
- atenlie cum umbli at chrbt. sf., frt.,
untul se pune at cu{,itttl nu inu.
- inc. ciorba, e i,n oals albs.,;i ctt toartil,'ls. si n-o lasi,
- toatd. noaptea pe erq.
Te srt,.
,\rt(t-rnd,, acum sigur cd da, am rniriit eu Ei mi-am tdiat
, l'r'lir: de piine, groasd ea, cam cit toatd piinea qi am min-
, ('n o bucatd de franzeld ce am gdsit*o in acelaEi loc.
1';11
Nilt ,1,,'[ tle fumat nu aveam, aEa ci m-am c'l.at ora
'a
39
 lB n-am agteptat nici 1 001 de seri; ce era sd fac? Am
inceput sd citesc o carte de bucate. Bine cd nu era nimeni
in preajmd, m-am mirat Ei eu ce urit pot sd md exprim.
M-am sculat, m-am imbrdcat qi m-am dus la un cine-
matograf, de astd datd Ia o comedie, unde am plins tot
timpul qi iar am dat de namila aia cinefild cdreia i-am
spus in timp ce m5 ducea pe sus: ,,omule, dacd faci muncd
manuali de finele nu mai da in omoplalii mei!(( M-a scir-
pat din mind si m-am adunat incet de pe jos, fiindcd nr,t
aveam de ce qi rrrrrlc si-"r nri griibcsc.
Ineepuse si ploul ;i-irttt irrt,r';tt srrb un girng, unde arn
aEteptat ca ploaia sd nu tleltci tlt'cit, pt'slt' t:cle 20 de 2i1,.:,
dupi ce urma si revind ncvrtstli-rnea. .. nu pleacd omul
aga, tam-nisam daci plou6, nu? Mai ales cd-mi schimba-
serd umbrela intr-o cofetdrie. Risui cel mare era cd eu nici
nu am umbreld. . .
Am intins mina si vdd daci mai plouS qi o femeie
cumsecade mi-a pus in mind 3 1ei, monedi. M-am gindit
cd nu stricd sd-i dau un telefon soliei, dar orgoliul mi-a
dat ttn ghiont, a;a cd am bdgat banii in buzunar gi-am zbie-
rat cluptr cucoilna rria milostivd: ,,bogdaproste, tovardEdl((
Am rdnrirs nrtnlri ctr irr 11lrn;1, ccilirl{i irrr gilsit subit de cu-
viintd c.i ploaiir trlllrtfi;rlli tttt-i ittcotrtorltt prea mult. . .
Am pornit Ei t:r-t llr irr plolrlr:, slrt't' <';tsit, cu gindul sdinc.
mi,nc. din oala ulbsLr., ori ct'-o fi; rtt-ltttt ciocnit de-ttn ce-
tdtean, am spus pardon,, el zr spus:,,servu$, ntd, cr:, te-au
luat dqtia de 1a meteorologie de pluviometru?((
Era bunul meu prieten, Augustin Cremalierd, reputat
coieg de bancd in a VI bi, actualmente ceva constructor
de roboli, sau aga ceva. Fusesem o datd la ei in vizitd
qi-am iegit ln fugd, fiindci mi-a deschis o alcdtuire de
ofe} qi becuri colorzlte care mi-a spus ,,bun6-z.iua'6 cu o
voce-care putea pr{lvoca naqteri spontane qi Ia o bibi-
1ic5...
Am intrat la o bere qi i-am spus toat6 tragedia mea.
M-a ascultat cu atenlie, m-a privit la fel cum lingeam
pind Ei modelul cu flori din farfurie, gi mi-a spus conspi-
rativ, privind in toate pdrlile:
EEti un om norocos, prietene!
- dat din cap cu un optimism eapabil si-l fircir pe un
Am
milionar si treacS pe numele meu tofi bittttt[ii lui.
- Zinl mina
Dumnezeu
lartd-md cd !i-o spun de la obrlz, <lirr !i-a pus
in cap!
40
l)c ce? Si md PiePtene?
l)ragul meu. . . aici a fdcut o pauzd de efeet 9i eu
iurr lrrofitril de ea sd mdninc qi sarea ce mai rdmdsese in
solrrifi"r.
Itiri am terminat unul dintre cei mai perfecfionali
'-- ai mei,'rrre,
roboli Pe tante Hildegard!
Auzi, Ct"*ulierai l.u incd din gcdaid elgr cu
fontanela buzunar. . . ct:-fi vori'/ Ce mI intereseazd?
l,'i-o irnprurtrut 1.lc citcva zile, c'a iti va face tot
-
menajul, va g6ti, va lustrui, va spdla, va scutura, te va
inveseli, te va imbdia. . .
IVlinunat! Vine nevasti-mea aeasd Ei tante Hilde-
gard - cu becurile aburite md spald pe spate! Am dat sd md
iidic, dat orgoiiul mi-a ficut din nou semn. Ce mai incolo
gi incoace, ain acceptat! Cramalierd, sint de acord cu tine,
ckrr cu o condi{ie!
-- Orir:c, dragul meu! a acceptat e} cu entuziasm.
'l'r' rrrrr{i ;i trt cu mine! Dacd tanti asta vrea sd
scuture covontl irt l,irtrp ce eu sint cu picioarele pe eI?
Asta in cel mai btttt t:;rzl
Am ic;it rapid Ei llc-ittn pierdut in rroirpte cl-r doi con-
:ipiratori clin ciwfilc lrrottste, cd dia numai nclaptea se pierd
in noirpt,c, ziLtir tru se pot pierde in noapte. - '
*
Mi-am schimbat foarte repede pdrerea despre fostul
meu eoleg, A. CremalierS, fiinded tante Hildegard, intr-
adevdr fdcea cii un harem, din punct de vedere gospodd-
resc. Casa ardta ca o farmacie curatd, citnrdqile aveau un
guler atit cle tare ed puteai sd tai piine cu eI, mi se oglin-
cleau seara toate firmele in pantofii superlustruili.
Dupd orele de serviciu, procuram cele necesare prinzului
Ei cinei, ne dezm6lam cu niqte bucdtdrii polineziene qi ja-
poneze, tanti asta fdcea totul 9i cind masa era gata pusd,
ne chema din camerd unde pdcdneam din ligdri ln fala
unei table de Eah:
Nla-sa es-te ser-vi-t6! Pof-tili la ma-sd! SA vd
- pe miini, g, B, 7, 6, 5, 4, 3, 2, l',0 . . . pof-td. bu-nd!
slri-trafi
Augustin o programase sd-mi spuni qi poveqti, -dao5
rril,ami-o scot din prizd, cum t'edea c5 mi se inchid pleoa-
p,'1,' r-le care aveatit conectat un electrod epic, pentru c5
,,r,,,,',,r si electrozi de poezie, md stringea uqurel de bra!,
r;ri rri I l'ringd. ..
4L
 Mii gindeam cu nostalgie la faptul cd numai n(,sansa
a fdcut sd nu-I intilnesc pe Augustin Cremalicrd inainte sA
rni duc la primdrie imbrdcat frumos . . . €h, nu-s toate in
via{5 aga cum rloreqte omr.rl, oft:lin eu si-i coirandam lui
tante Hildegard un coctei] Riobravomarasquino, o com-
pozilie capabild sd faci vilelul sd zboare.
Intr-o searir rn-arn intors ma.i tirziu si l.-arn gdsit pe
Augustin pradi unei deznddejdi totale:
A clis;pirlrrl ITilrlr.qarrl! Cind am venit acasd totul
era-vraigte, vasclt' rrr's1til;rt,r., irlla clirrlcrr ;rfarir din vand...
Copilrtl l)lltttr'r'11','
- Qxrs copil, ci-l 1rt rru lri coPil'/!
- Pei, asa se spullc irr or';rzii rll rrr;lr,; r..
-Am inceput s-o cdutim ln ula1r. srrlr rlrrlrrl:, ilsa cum
c1
eaui.i un lucru mare pe care l-ai avut cu citcva minute
mai inainte in mi;ei si in fa{a ochilor. Tante Hildegarr.l,
lipsi la apel! Incepuse sE ploud gi am iegit in stradS, cu-
prinqi de presim{iri suinbre (ca in romanele proaste, in
alea bune presimlirile sint frumoase), pe stradi nu se ve-
dea picior de om (1:rrrl). I)escurajali, am colindat tot car-
tierul, ne-am intors si chiar lingd bloc, in spatelc tobo-
ganului copiilor, nrrr ;rrtzil, r'iselc stridonlr'. Da, cra tante
Hildegard, o tincr in llllrlc rtn rolrol. z<lravdn care cind
ne-a vdzut s-a intors; llorl r;llrc rroi si no-a spus limpede:
Sara bun5, daril
-HilCegard, cu toate beculilc rosii, lr nrttrntttr';t1,, irtit cit
putea ea s5 murmure din pieptul ei anrplifi<'rri ck'50 deW:
El es-te un vdr de al mer-r de la
-Cine nu crede povestea asta nici si n*o{a-ri! citeascd..
.
MAI ORBI CA MONTAGU...
Agtern cu sufletul rdvdgit de tristele acrtslt' r'induri,
lacrimile mi-au inundat obrajii qi zdrese irrot't'r-rta coald
albl de autor, doar ca pe o pinzi in depitrlirr'(]; anl crezut
42
r,' ;r,,1 r;;r Iitt barltttl, ditr uticle intirnpiiiri, chiiir ciacit [irr
rlr'\'tr,rrri rlcrtrult apuse, rdposate sub colbul is'uoriei, pot
';,1 lrr'/,r,;r,r'rr trr oric'ine ale mecar un gram de simlire la el,
,r:;rrlr,r'irr{;r r;lisictoare, ca de pdrtaq direct }a acesie intim-
1rl,rri.
( muit prin bi-
)lricciuL mc'u clerroclat de-a zdbovi mai
lrlioteci decit discoteci mi-a adus sdptaminf trecrrtd pe
n),rsa mea de sub geam, de unde se r"rdd atit de frumos
crrstanii, un manuscript ingdlbcnit, scris cu iitere gotice,
rr<lnotat cu chirilice qi completat cu s;cricre latineasci,
'uttlt1a,ris, ceea ce mi-a procurat o imensl satisfaclie. Par'-
crrlgind cu lacome privire citeva file, arn rimas increme-
rril: aveam in fald celebrul ntanuscris al ,,Dragostei nefe-
t'icite. ;i plind de pilde, dintre Terches-Berchea si domnifa
t't'rt bdlaie, Hodoronk-Tronc, scrisd. de Et"ixiriu de Tramort'-
l.rttr,':, c:iilu.qdr ursttli.n, carele le-u uegheat tLltimn suflare"!
M rrrrr rirliclrt. nimcit, in-am indreptat irnpieticit spre
Irrtrrttl :,,i llrllirrrri rlirilr'ilrttil.or dc cdrli, care rnirosea de la
o porl;r rr:,;lllr,rvilrr :,i lrrttt irtlt't'ltitt c'tr glzrsul pind la
11t'rrrtrrclri lrrlc;rl, irr lruo{it', ('ttln il lirisit ircest- ncnreluit
rrr;rnttscris. A r-is ltlostt';rr' ;i s.lt it1-lrtc:ltt sit irtri faci avan-
suri strivczii, despre o cinzeaci pr) celre ar bea-o cu pli-
1'r'1i., rl;r('i"r ,,dorrnul Eorecar de bibliotc'ci(( ar binevoi sd-l
.iiylrrc:rrsc'i cu rr zecea parte dintr-o suta cie lei. l'{*a asigurat
cri darcA sint atent fali de setea lui istorici, imi va aduce
sirptdminal qi la domiciliu, cite un terfelos de dla, iar
pentru o sticl5 cu luicd de Tur! imi procurd Ei planurile
de construclie ale Turnului Babel. I-am dat 10 Iei, mi-am
Iuat pre{iosul manuscris sub bra! qi am alergat spi'e casd,
dcrnic sd-l savurez in noaptea ce-o aveam imbietoare
lnainte.
Acum, dupd ce l-am citit, tradus, adaptat ia epocd (aEa
sint eu inteligent, cind e vorba sd fac ceva serios), stau
in fala hirtiei Ei bocesc ca un nevolnic, dar e un plins
estetic Ei lacrimile se opresc toate pe virful nasului. Miia
pentru cei doi md opregte sd 1e Eterg, de asemenea n-am
nici o i:atistd la indemin6.
Desieur ci pdtimaEii istoriografiei au oftat nu o datd
nirvanic, gindind cd ar putea mecar sd pipdie coperlile
;rccstui manuscris; eu l-am citit, dar l-am Ei dus inapoi, cd
r\{':rrl inventar la bjblioteca municipald, seclia cdrli pen-
llrr <'o1rii, gi bdtrinul beliv a ameninlat cd nd spune Ia
,,()r'tl;rrrr"( daci nu-i aduc nlucig&iul. $ansa m-a paralizat
43
 o elip5, nu-mi venea sd cred, era prea frumos pentru a
fi manus-crisul, dar rearitatea si febriia lecturd
p". iI
fa{a evidenlelor si eu md inchin inaintea acestora."r-J"
Pentru cei care n-au auzit de acest manuscris, un echi_
valent mult mai de pre! decit diamantul Kohly_""C^lE
vrea sd fac o scurti gi sinteticd introducere in subiect;'s_a
qtiut pinri acum cd-el s_e bazeazd, pe fapte reale, p"t.elute
cam in secolul al XIV-jea, spre sfirgit, intimpldri'"ur"
neobisnuitul lo-r, prin desidiurarea 'cu deznoaa*i"? Hil; o.irr
au zguduit serios congtiinle ale evului c1e mijloc qi au Fa_
vorizat o eflorescen{d aparte a renaEterii, carl s_a pie.Jut
apoi in.r.arile si g.n.r.irsel. ci sr.rbi.r,lr,, tricmai prin uni-
eitateir lor.
ci'r pcntlrr ir{:t'ir 1:r.r.iolrrlit, o irrtinrplare roman_
. -Desigur_
ticd era c-el pulin cit un trdsnct din st:nin si oamenii nu
erau pregdtili ca s-o. inleleagi,-s-o perceapd in intreaga ei
unicitate. se mai qtie cd fapteie s-iu consumat in mirntii
Bavariei, acolo uncle mdrcil-e Ei ducateie;;-;;;;;;;rt;,
ca ciupercile dupi ploaie, iar lupta pentru putere imbrdca,
cel mai adesea, forme singeroaie, in care erau sacrificate
destine, oameni gi spirite, fdrd discerndmint; era epoca in
care vorbeau spada, ciolanul trintit pe masa de stejar
intre blide, focul pus mirgav, biciui zvicnind; literlle
zdrobite plingeau in bdltoace cle vin qi singe. tr'eudaiii mari
luau, cei micl luau, biserica lua, tilirarii-luau, te miri-cd
bielii oameni mai aveau ce da, qi cind nu mai aveau ce
da, plecau incotro vedeau eu ochii, depopulind linuturi,
ldsind in paragind cimpul, livada gi izvbrul. In asemenea
condilii a inflorit Ei s-a uscat dragostea dintre cei doi,
|1ng|ta -de oxigenul in{elegerii, de mlediul propice dezvol-
tdrii, afirmdrii qi implinirii depline.
Terchea-Berchea era unicul fiu al markgrafului Nim_
bus Zehrgut, rdmas vSduv de tindr, tocmai*datoritd felu-
lul brutal in eare inlelegea sd-gi trdiasci viala gi sd se
poarte cu semenii sdi, indiferent dacd li erau apropia{i sau
nu. Solia i s-a stins in tdcere, cu o dureroasd discrelie;
ceea ce a linut-o un timp in viald a fost rodul pintecului,
zdmislit brutal, dupi o noapte de belie Ei o vlndtoare fdrd
rezultat. Nimbus, mereu neschimbat, a incredinlat copilul,
pe atunci de 3 ani, unei bdtrine menajere, care l-a legirnat
Ei pe el, inainte sd se scufunde o datd pentm totcleauna
in zale, Ei gi-a reluat vechile obiceiuri. Copilul a crescut
departe de tumultul grosolan aI obiceiurilor. pdrintegti,
44
a invSlat carte eu un grddinar Ei era de multe ori virzut
zdbovind printre cdrlile gi manuscrisele pe care Nimbus
tre furase din dreapta Ei din stinga, gi pe care Ie folosea,
.din cind in cind, sd lumineze calea -'rreunei ibovnice cdtre
aleov. La 15 ar-li l-a luat pe biiat la vindtoare, i-a pus
spada in mind Ei nevirstnicul Terchea-Berchea a inleles cd
va scipa de ingrozitorul sdu tatd gi de insisten{eIe }ui,
numai dacd va deprincle megteEugul armelor Ei arta cron-
{dnirii piciorului dc mistre! in din{i; s-a achitat con;tiin-
cios de datorie, a dat cu zgaibele in sus ciliva cavaleri
ctt ocazia unor ciocniri fdrd importan{d gi tatdl sdu, tot mai
mult cufundat in belie Ei desfriu, s-a declarat mul{umit
ci fiul s6r-r merge pe cdi bune gi l-a lSsat in pace. Terchea
ins5, dupd ce a treeut stagiul de grosolan profesionist, s-a
inturs linistit la cdrli Ei ia urmdritul stelelor pe boltd, la
slrtrlierea plantelor.
Lrr o r.lt,llitr'[irlc rlt' o z,i tl<'mt'r's <'itlat'c si o ttoitl-ilc pe jos,
se lirtt rlorrrrrriill lrri (lttstrrv ',1'r'orrc, colric ir lrri Ninrbus,
rrf
ltt fcl viltluv sii t.lirr ;rcclcirsii nroLivc, eiu'o iiv(,il irrsni o fata,
pe llodoronk, menitir inca de micd sir ia calea minastirii,
fiindci tatdl ei nu suporta picior de femeie la castel, in-
.afara acelora care ii lncdlzeau lui lurloaiele piroase.
Intre cei doi era o duEmdnie alimentatS de sute gi sute
de incidente pe eare Ie intrelineau cu intrelepciune, mai ales
iarna, cind se plictiseau intre perelii groEi de piatrd; de
altfel, incheiaseri si un acord tacit, de atacare alternativi
a domeniilor, dar ei st6teau deoparte, urmdrind cu sadicd
satisfaclie cum slujitorii se micelSresc intre ei.
Cu timpul, au ajuns si creadd intr-adevir ed existi
a'notive reale de urd Ei nu se sfiau sd se ameninle, prin
curieri sau viu grai, ci-Ei vor gdsi linigtea in castel numai
cind adversarul va atirna cu limba pind ia genunchi spin-
zurat de gratiile ferestrelor, ori in chip de porc prdjit, cu
acazia vreunui incendiu definitiv.
Trecerea principelui de Hessa prin linutul lor i-a obli-
gat, vrind-nevrind, sd se afle aldturi la primirea aces-
tuia; cei doi tineri s-au zdrit pre! de citeva minute Ei
privirile lor au spus tot ceea ce era de spus. Din acest mo-
rnent se declangeazd tragedia. Hodoronk-Tronc s*a intere-
sat printr-un slujitor credincios despre tindrul acela chi-
Jrr,; qi a aflat cu amard jaie cd e fiui celui mai bun duq-
rrr;rrr ul tatdlui sdu. Terchea-Berchea a grdbit fatalitatea
irr zirr:r cind slujitorii tatdiui s5u se pregdteau sd atirne de
45
 un stejar pe citiva slujitori ai lui Gustav. S-a opus, i-a
alungat cu iatul sabiei si le-a dat drumul nenorocitilor
nevinovali; Gustav a aflat cel dintii qi i-a trimis vorbi lui
J{imbus: ,,Aflu cir bastardul tdu nevolnic a indrdznit s5-mi
dovadeascd crrnt ci in burdihanul lui zace milostenie pen-
tru niEte rrotrutbnice de slugi ale mele, care n-au qtiut
s5-ti spinlccc oamenii ca pe nigte oi. FereEte-te de rninia
mcil, rn) sir vin chiar la castelul tdu ddripinat, si mdtur
porlol<'lr' <u lt;rrba ta slinoasd si rincedd gi sd-!i tai cu un
cosor n(':rs;(,n{,i1,. . . pripddite. Dupi aia am sd ar pe iocu}
unrlc a fosl <,oc,iolrltit f;rntilioi Zrl.rltlrrt, qi-lrrr sd plantez
ur"z,irit(. l,lsr.nlirrlrrl (':rln ;t( ('rilrr r', irrvcclivclo sc intindeatt
pe rrtrtlt tt'trri rrrrrll r;1rrr\irt, iirr'r'rrrillul (';rrc lr'-ir exprimat
lrri rr viu griri tL llvut ul'l sfirsil: rlr,lor'1ll;'ir,rrl.. Ca sd nu-qi
jrcseasci oamenii, Nin-rbus l-a ltr"rr; p{' Ltl) ciltr,tlhr sri-i scrie
lui Gustav Tronc.
Epistola sa este la fe1 de infricosdtoare si semnifica-
tiv6: ,,F5td15u1e, care nu poli sd faci decit fete, curierul
t5u e ghindd acum in stejarul din fata ferestrei mele. Te
aqtept sd vii, era qi vremea sd-!i fac din filci pungi in
care s5-mi lin ierl:urile de strinutat. Pini si ari t'.r la mine
pe mosie, castelrtl tiu va fi han pcnlrn hrrfnife, ia,r in
cocina. cu barldachin Ia carc trr ii zici ltat, o si do:rrmi bete
slngile mele. Jos tirirnia!'( Asta a rrrlitrr,qat c5lugdrul Ei
pentru iniliativa lui a primit ellr'vir bicc pe spinare.
Casus belli depiqise faza de prerrrise si r:,r'i cloi se pre*
gdteau, fird sd se ascundd, pentru rifuiala finald care avea
si le aducd supremalia in regiune. Terchea-Berchea,
atins qi eI iremediabil de dragoste, cduta crr disperare o
cale pentru a aplana conflictul, despre iubirea sa nici
gind sd-i pomeneasci nebunului de Nimbus. Hodoronk-
Tronc a indrdznit insd ca sd il roage pe Gustav si inceteze
cu aceastd pregdtire infricoqdtoare $i l-a ameninlat c.l se
\,ra arunca din turnul castelului; Gustav, fdrd a se opri dirr
lustruitul unei spade, i-a deschis o fereastrd Ei a invitat-o
pe muteqte sd-si !a zborul. Zarurile erau aruncate; Ter-
chea, disperat, 1-a trimis pe gridinar la slujitorul crer'lin-
cios aI Hodoronkdi, cu o misivS; din pdcate, fata era cam
analfabetd de carte, iar grddinarul isi ldsase oclrclirrii la
castel. Pini la urmd i-a spus prin viu grai eir stipinul
sdu vrea sd o rdpeascd gi sd fugd cu ea ln ltttrrt'. Irata a
acceptat, cu inima zbdtindu-se ca un porttrttllt'l ln colivie
(din punctul Ssta de vedere, emoliilc tt*:rtl t't'oluat prea
rrrult, ca torma de manifestare) Ei Terchea tr ilrct'1lttt sl1
itre,getcasca fuga, ce avea se le aducd fericirea
inh-o lutttt'
.l* i-t"i.r1"t"s Ei ostild. lntr-o noapte cu ploaie, insolit -dtr
fitrt gririlirrarului, Terchea-Bercheir a pornit spre castelul
tctci'in alb. Aceasta iI aEteptrt la o portili secreti qi s-tg
ltrcat, fdrA vreun cuvint, in spatcle iui Terchea, prinzindu-l
stlins pe clupi mijloc. htrii zilei i-au- gasit, fldminzi si
uzi ;i i'irrir clt'-irtlirllo:;t, tlcpatlle de cei'doi tali,-dar mereu
cu s1-,itiltti, irr stti'lct t'ii li se va 1ua urma. Firrl grddinarului,
inlois 1a castel, s-a dus la Nimbus Zehrgut Ei i-a spus
tot.r-rl; incilecarea a fost cirestiune de minute qi dup6 o
ririli colaterald pe 1a castelul lui Gustav' care tse pregd-
ti-.a sI dea qi ei o raitd colaterald pe la castelul vecin'
,r't'le cloud grupuri au pornit in goand dupa fug-ari'
Calul lui Terchea-Berchea suferea de tignafes, aEa ce
;r t|01>uit sir-l par.isctrr;cir, cc'l d<t sr:l.rintlr ttrtttincl sir rt-tci
l)o\.;u';r.'l','tttrtliv:t lot't't'll;tr;t.l't'l tliltritrttirlir r;ilrrlitor';i 1lt'i-
rrtt'.irli:r plttl,';r itt ;t,'t.
',51-rrc:
i'rrnr''g iru irr-tzit ln spittclc lor trr-rpolc infundate;
'Terchea a virlit cu deznddejde pintenii in burta calului,
grirbindu-l spre discul singeriu al soarelui ce apunea. O
""sdgeatd vijii scurt qi se infipse intr-un stejar noduros; in
cpica aceea steiarii cregteau peste tot, astfel cd celei de a
,i:loLra sage{i nu i-a fost greu si se infigi in alt copac'
Deodatd. . .
Aici, fir-ar aI dracului, mi-a bdtut bdtrinul bcliv la
geam Ei mi-a spus s5-i dau manuscrisul; zbiera ca un-apu-
iat Ei n-am avut ce se fac, aEa ce i l-am dat. { qlecat
bom.-
krdnind qi eu n-am mai apucat sd aflu finalul urmdririi
qi, in general, consumarea tragediei, fiindcd numai trage-
aiu p,it"u sd iasd din toatd treaba asta. Pe bdtrin I-a
.cdtcat o ma;in6 de piine, iar inlocuitorul lui, o inlocui-
toare, preia inventaiul de vreo zece zile qi-nici nu dd
vreun iemn cd vrea sd-l termine. Eu am dat tircoale bi-
trliotecii gi pentru chestiunea asta am dat i o declaralie . . .
Aqa am pierdut posibilitatea de a dezlega plnd Ia capdt
povestea de dragoste dintre Terchea-Berchea 9i domni{a
cea bilaie, Hodoronk-Tronc. Pdcat. . '
CLEPSEF}ffiA &4HruUTTARH

UN CONCEDIU NEPI,ACUT
Ahile Bild deschise ochii tocmai cind un crab mititel
se pregdtea sd-i escaladeze nasul; sirr.i sei'bit i,", picioa.e-ii
rdmase cu..guril cirscirlii: i' ,irrr., .ll. r;t. v.tlcir, vifuiea
I
apd imensd, irlbastr.i, iirr' 1_lr,'u' clt,irl frs..iru'"g;i"-"i.:t;
palmieri. Cdzu dircct in funtl, uinri'ca
;i ;oc'l ii.,,r, p""
mari, nu Etia unde se af1d, gi dacd ,e ufld'acolo
undc nu
credea cd se afld, de ce se gdsea acolo?
Se ciupi de bra-! gi,senza{ia de durere ii mdri qi r:rai
mult panica; se ridicd din nou gi incepu sd meargd ;;p;S
prin,nisipul moale gi ud, incapabil si lege doui"iCei'una
de a1ta. Destinul i se pdrea monstruos, -de ce tocmai lui
sd i se intimple un asemenea cosmar real, fiindci tretuia
s-o recunoascS, trdia o realitate crudd, pind gi aerul sdrat,
cu miroos de alge putrede pe carc-l inhaia i se pdrea o gro_
zd'.rie. Incerca sa plingi, dar clczvdlat fiind de^treaba Jsta,
nu reuEi sd scoatd decit citeva mugetc, absolut inestetice
gi caraghioase; ridicd din umeri, oiicum nu era cine sd_l
audd pe insula aia, fiindcd insuld era. Cobori din palmier
:$i se-rezemd cu spinarea de trunchiul colluros.
- ,,fa-o lncet, bdiete, pune-li gindurile in rind, fd analizi
Ei sintezi pind nu incepi sd rizi-fdrd sd te poli opri.r. Brusc,
in timp ce urmdrea n furnicl roqie ce trdgea- dupi ea o
furnicd neagrd care incerca sd tragd furnica io;ie, iEi aause
aminte de toate, cu o precizie dureroasd: da, nu era un
vis, trdia adevdrul Ei lncd in forma lui concretd!
Plecaseri in urmi cu doud sdptdmini intr-o excursie
sindicald in Micronezia, excursie organizatd pentru frun-
tagii in produclie. Desigur, Ahile in ultimii doudzeci de ani
nu fusese fruntaq, dar trebuia sd fie cineva in grult care
sd qtie microneziana, nu-l verificase nimeni clin 1;ur-rct cle
vedere lingvistic, aqa cd se trezise in avionul cru.t -i depu-
sese, dupd citeva escale drdgule in mari rlt,1r.oltole gi mici
metropole, in insula reEedinld a Microrrc'zit:i. Chiar pe
50
,l(,t'()(lr'()m, s-au trasat sarcini fiecirui excursionist in partc:
lovirrirgul Mddular avea sd viziteze partea de vest a insu-
Ici 'l'rrrrrritLrmakuiru, tovardEa Frusjnella se va ocupa dc'
t'st, norrlrrI ii revenea lui, sudul il vor cunoaEte din pros-
pur:lr', l,lcrrlru economie la vedere.
l-iila ramase sd stilizeze pr:occsul-verbal Ei sd-l transcrie
pc crtrat. Ieqi din incinla ircloportului qi se indf,eptd spre
un cicbirrca<lcr rrntlc nisle domniqoare rnicroneziene, clr
llrtstrrri l)l;r('r'o, il inrbiau lasciv, dar el refuz6, cu demnitate
ofcrtele lor qi inchirie o barcd cu care se avinti in larg"
lrt: un ocean calm gi pa;nic ca un bunic. Vislea harnic gi
Icricit si din cind in cind pipbia geanta cu procesul-ver-
b:rl. [irr-r-rul se zdrea din ce in ce mai pulin, pind cind dis-
piiru cu totul din raza lui vizual6. Legdnd barca, cu gind
r-;i sc intoarcd la lirm pentru a mai ad6uga doud propozilii
I r lllocrc's, dar dcodatS azurul cerului se posomori brusc
lrlirr inl un(,cirr'(,. Nori sort6r'i si1 t11:r'91tiiiu crl lclrcziciurre,
o('(!iurlrl t irlic;r tot rtriri rtrrtlt tlirr urrrt,r'i, rlc lir n<'rvos lir
f ut'ior;.
Cuno;linfcle lui BiIa in domeniul naviga{iei erau zcro
gi nu se putea compara vislitul pe lacul Bdneasa cu trasul
la rame pe oceanul Pacific dezldn{uit. Cu sufletul in gurd:
asistd la disparilia unei visle bd! de chibrit pe un val cit
doud ;i - belelor de chibrit: crrrac!
care impdrtdqi soarta
-
Sunetul acesta ii intoarse in stomac un culit cu lama
foarte bine asculitd qi se trezi intre cer qi apd mur-
murind ceva ce nu mai spusese- de foarte mulli ani: - Inger"
ingerelul meu.
Reminiscenla asta nu-l ajuid cu nimic, fiindcd o na-
mi15 cu coami inspumatd prinse barca in fdlcite ei lichide,
o aruncd in sus, dar nu se mai osteni s-o prindi. Bild se
pomeni zburind prin aer, apoi totul dispdru din fala ochi-
lor sdi inchiqi . . .
Iatd-l acun-r pe aceastd insuld nelocuitd, probabil oco*
lita de cursele de vapoare, un petec de nisip oglindindu-gi
cei ciliva palmieri sfrijili in undele unui golf mititel qi
stincos. Regretd amarnic cd nu-1 citise la timp pe Robinson
Crusoe, dar nu disperd intr-atita la cit se aqteptase.
Scoase procesul-verbal din geanta pe care n-o l5sase din
nrind gi incepu sd-l reciteascd mecanic, pe sdrite:,,... tova-
lirstil Prunculiu propune un prezidiu format din el. Se
inscrie Ia cuvint tovardqul Prunculiu .. . Veniamin KdrS-
miclii rloreste sa afle de unde ar putea si-i cumpere soliei
57
 eizmulife de iarni, numdrul 3g, din piele. . . unde dor_
mim? intreabd tovar.aqa Vionela Suprafa{d privincl ,p"-
la"ii,. spre tovarAsul-pruncu{iu care triqelte in pumirut ""
desehis . . . lisali sticlele cu luicd pe vapor, mai ,pun"
dunrnc,;rlui. .. pentru cd tot sintem aici, ,prne tovardgul
C. Lian, sd adundm banii pentru pomul de iarnd. . . '.u
sisteazii inscrierile la cuvint, se pleacd inspre locurile sta-
bilite . . ."
Ahile i;i aprinse o ultimd ligard stroscotiti gi umedd,
o ,,mdrdqeascd.. cu gust de ,,carpa!i( si se urc6'din nou
in palmier; peisajul nu se poate spune ci era unul dintr-
acelea care te indeamni sd chirri ft'ric'i1,. In pirrtca opusd a
insulei zirri o irrgrirrniclir.c n('it,rlt.i"l tlc sl.irrr:i 5i se gindi sd
innoptczc acolo pinir l;i vir irnrn.irr sp;r{itrI ktcaLiv"tetnpa-
rar; repetd ace'st lucru cu glas turr: 1i irr;fiicind geania
se indreptd cu paqi mari spre pietrele din norcl.
$ocul ce-l trdise nu-i permitea inci sd se raporteze,
deodatd cumplit de solitar, la imensitatea nepisdtoare a
oceanului, la lipsa unui interlocutor. Colectivul de oameni
ai muncii in care trdise si nu muncise, reeunoseu sincer
treaba asta, i se pdrea o neingdduitd promisiune de feri-
cire, iEi jurd od va fi cel mai bun Ia locul s6u de munc6
era singurul arhivar al intreprinderii - qtrentul ii ceruse si abordeze marele pavoaz al singurd-
cd igi va iubi
solia cum n-a fdcut-o nici in sdptdmina- de miere, cind a
dus-o cu eI la prins qtiucd pe MureE. . .
Intuilia lui se dovedise bund: ingrdmddirea de stinci
addpostea o pegtere cu doud incdperi, cu intriri separate,
din obiqnuin{d cdutd baia si bucdtdria, dar trebui sI con-
state ci incdperea din fa{d va deveni bucdtdrie, iar grup
sanitar Ei baie miriciniqul care cobora plnd aproape de
stinoile spdlate de valuri.
Un izvor lustruia partea stingd a pietrelor Ei bdu cu
ldcomie, o foame parEivd i se insinua gi-l seca la linguricS,
dar noaptea care cotropise deja orizontul il obiigi sd-gi
pund geanta sub cap qi sI incerce sd doarm6. Nu-i era
deloc fric5, doar teamd .. .
Soarele il izbi puternic ," ,rt5 qi, fird si des;chicld ochii,
strigS: ,,Minodoral Adu-mi, dom'le, cdmaEa aia albatstrd!(
Se ridicd in capul oaselor qi euprins de o ncsfirqita mili
fald de el insusi, igi prinse genunchii in ltriL(e si incepu
sd-i legene ca pe un copil. Nu putea prc'rr rnult si stea aEa
52
I'ilrrclc[ o foarme grozavd. iI proiectd pe plajl, cu ochii isco-
rlilori ln sus gi pe jos. Igi suflecd pantalonii, dar dupl un
rrrirrrtt clc gindire ii dldu jos, apoi renunlind gi la altele
.5i uitfnrlu-sc' sfios in toate pdrfile, eu mina dreaptd dusS
frrtrrzir de smochin, intrd in api. Dupi o or:5 de eforturi
cumplite prinse ciliva peqtiEori amdrili pe care-i fripse Ia
un foo incropit din jumdturte de palmier aruncat de valuri
pind iingd peEter6.
Ronldind toatc. anatomiile acelea, fdr6 gust de pui cu
rnujdei, meditd o clipS asupra vielii, dupd care continud
explorarea insulei; se inarmd pentru orice eventualitate cu
ttn ciomag respectabil, dar dupd doud ore iqi dddu seama
cir nu avea de cine sd se teamd: insula nu avea ca locata::i
clccit citeva maimule prdpddite, care aruncaserl in el cu
lemne, Ei papagali spdl5cili care nu-i ddduri nici o atenlie.
Aiunse din nou la locul undc ocr',rrnrrl il scuipase ca
p('un sltttllttr'r,qil rr,rlcscopr.r'i rroril,irllli<: <:lri;l,ocrrl tlt'{igari,
tlrit:irl, tlr' l.i()ltr'(]r tlirr <'irrl rn;ri st,oirn;c rlotti fttnrrrri ctxtlent
tlrt dr,li<'ioirsc. llcstrrl zik'i il 1:ctrccru prin tr irmcna.ja 1-rcrst.era
si cu fixarea in virful celui mai lnalt pzrlmier a unei ba-
tiste cam murdare, in chip cte S.O.S. cadrilat, sau subcon-
tdtii
sale.
,,Vine tov. Prunculiu, lasd, nu-i el omul si uite un
vechi arhivar, cu cotizatiala zi!'( Acesta fu gindul cu care
se seufundi in somn, dupd prima zi de naufragiu. Doar
spre dimineald il visi pe directorul intreprinderii pescuind
crabi cu maqina de scris, dar visul acesta nu-I tulburd
prea mult; simlea o detaEare stranie de toate lucrurile ld-
sate pe continentul Europa, dorul de Minodora se trans-
formase intr-un suris superior.
Avu surpriza ca in a treia dimineali sd gdseascS tingd
pegter5, intr-un palmier care-i slujea ca punct de obser-
valie al oceanului, un papagal prietenos care-I privea cu
nedisimulatd curiozitate :
Ce faci, tu, aici, fratele meu? se trezi Ahiie in-
-
trebind.
Papagalul igi infoie penele, apoi, dupd citeva minute
rr"rslrunse:
Cefaci tu aici, frrratele meu?
-I'rimele zece ziTe trecurd cu repeziciune, impdrlite
lnlrc cinrtarea hranei qi invdlarea papagalului, evident sin-
53
gurul mi<:r.r,rrrczian
^papag;rls;rrr
mi-o-ficuqi!i., _care spunea ,,bravo, neicdo rrrrrl;lttril clc lacrimi;,,Cum am si md justific acum in firfu
,,hi,ri, sictir, nu-!i mai dau de' bdul ,i
nf]tc1 fin1;irrsc pcr"fecliunea pind la rafinament, astfel <:ol,'elivultri ? Ce-i voi spune directorului, Minodorei?(
ci_ q.rlirrf.lt'lui'a reluate, e drept, cu un numar srizut cle
l'irpirgalul filfii greoi in jurul ltti, ingreunat de ploaic:
plrrl icil.rlrrrli, dar procedura era _.- cle bine, de rdu _- in_ - - Tromboane!
<l.plirrrta. tral:agalul i se ageza pe urnir gi intreba serici: Aruncd dupd e1 cu un lemn dar il nimeri pe proaspdi
--- Cine se mai inscrrrie la cuvint? iar dupi citeva se_ botezatul Joi care-l privi rrril: q
cuirde imita niEte aplauze. Mai incearcd o clal,ir ;i-ai sa vezi stele verzi! Dupd
Ahiie agtepta terminarea aplauzelor Ei rdspundea grarr: - se urcd in birrcir si incepu si visleascd in forld.
aceea
Ahile inccr-ca sa-;i smulgd picioarele din nisip, dar nu
-- Eu aS avea citeva cuvinte de spusi dar papagahll ii
strica intrarea ca la carte prin invari-abilul: reugea Ei ingrozit vdzu barca pierzindu-se ln ceal6.
Tromboanc! Cdnt in genunchi Ei urIS:
-Pentru irs1.a Alrilc ii srrrrrlsr: lrr lr-r<,t';rul. <:iteva pene, -_ Vreau sd md inscriu Ia cuvint!
dirr papirg;rlul il izbi <:rr r,l,'{ul lrr .llr.irz 5i AhiIe ,ru ,lui Papagalul igi ciuguli cu atenlie pen^Ie umede Ei cirii:
Iud cuvintul. Trrromboane!
lntr-o duminicb ademeni cloud mairnulici la peqtcrd, dar -
cind le ceru prin gesturi, cam echivoce, banane, la care
nu putea ajunge nicicum, acestea, ca Ei cind ar fi fost Ililit
lrlr'1rLr sii 1i irtirtrrt, firl ',,f rlc pt,<'ov,r', rlrrr r.rtl reu-
ln{elese, ii ardtard fundurile qi o zbughird in primul pal-
mier de unde il bombardard cu {ipete asculite. sir rlrrc:ir t.r't'irbu lar ctrpit; Minodorir, fcricitii ce itvL'a
,st,;r
Papagalul, imperturbabil, conchise : spaliu, se intinsese ln tot patul forndind fericitd. Ahile o
Neamuri proaste, tovarrrrdse! impinse sdlbatic, guierindu-i Ia ureche:
- -
Trrreci la locul tdu, batozdl Trebuie si prind barca!
Sc strecurd sub plapumd si inchise ochii, aqteptlnd somnul.
Prima secvenld ii aduse din nou sub pleoape papagalul,
De citva timp st'rrci r,-, l-,i,,ionrc in timpul noplii si dar de aceastd datd stind pe umdrul tovar5gului Prunculiu
asculta incremenit fognetul caln al vzrlnrilor gi scinceleie care-l privea mustrdtor.. .
papagalului care visa cine qtie ce proslii. Adormea greil
Ei ziua, cind se plimba pe insuld, intorcea des capul & qi
cind ar fi simlit un urmiritor. Presentimentele lui aveau
un temei tainic, fiindcd intr-o dimineal5 ingrozitoare, cind
ploaia pdrea sd nu mai conteneasc6,' uurl nigte gemete,
apoi strigdte, indiscutabil era glasul unui om aflat la mare
necaz. Alergd orbeqte prin pinza deasd a ploii qi gdsi, ce
stranie coincidenld!, tot ln acel.aEi loc unde naufragiase el, NEA MACHIAVELLI
un tindr mulatru. Iluminat interior spuse tare:
De azi inainte te va chema Joi!
-Mulatrul ii repezi intr-o parte piciorul pe care vroia
sd i-i pund pe creEtet qi-i intinse un petec dc hirtie ud.
Ahile citi emolionat: Am spus intotdeauna cd Ahile Bild are ceva diabolic
in el, nu ii cunosc familia, dar sint convins ci in linie
,,Nu md a$teptam din partea ta, tovitriisc RilA(( -
urma semndtura lui Pruncufiu. - si rllr';rptd vrelln strdmos al siu a semnat o hirtiuld cu
Ahile scoase un rdcnet deznidr:ijduit, gi ochii i se di:rvolul,- fiindcd toate datele care concurd la construclia
lui, pir-ri"r ;i cele fizice, ie duc cu mintea Ia un tropotit Ce
54
55
copite lustruite dc lu naturd, pe o podea de sabat, unde
sufletele se achiz i {irlneazd, cu kilogramul.
Poirtc <kr vini sint si cele doud cornile de pdr de pe
craniul siru strdlucitor, lignind pe lingd timple in sus, la
vct.lo'('il clirr-'ctorului, dar suferind un fenomen de pleogtire
in llrozcnfa noastrd, a celorlalli. Ultimar oard cind a fost
cineva de la minister, a scos qi scintei pe cele doud guvile
verticale, tremurind respectuos; micul sdu foc bengalez a
fost greEit interpretat Ei pompierul de serviciu l-a ameu-
dat cd umbld cu foc deschis in incinti. M-a pus dra.. .
pardon, m-a luat gura pe dinainte, qi l-am l)ropus gene-
ral,or de rezcrv[, r'l a iruzit;i rlt.irttrrr<'i rrrir privegte cu
c.lragostcir ltrpului c;u'(,o i;r lrlorc rlrrpi mielul ieEit la
friril ciobrrrr rsi nrirrrrici.
plirttb: rrc
I)e lrine rn-a spus irr scris Ei .lir dou:i cxernplare, cd
dupd ras folosesc substanfe engleze;ti; i-au trebuit penl.ru
a duce la bun sfirgit treaba asta, se md miroasi vreo
doud zile, sd dea fuga pe la magazinele de specialitate ca
sd se lSmrrreascd de unde provine respectivul after shaue
(horribile dictu!), apoi s-a ndruit brusc si trist cind torra-
rdEul director m-a intrebat de unde am loliunea aia; chiar
a doua zi mi-a intins cu un gest nenorocit jumdtate din
piinea lui cu unt, am refuzat clcntn ;i regal, ceea ce mi-a
adus altd scrisoricd dc trnror' lrrin care m5 tdvilea in
smoala criticii, pentrtt a atJiruga fulgii regulamentari ai
pfu:erii de riu ca unii dintre colcgi umbli cu nasul pe sus,
faptul cd sint cirn nefiind decit urrnarea exerciliului meu
dintotdeauna de a-mi purta trompa spre cumulugi.
Totuqi, eu il iubesc, cu un sentiment ciudat, care daci
rni-ar lipsi, aE fi un om iremediabil trist; cu ce se pot
compara emoliile pe care ni le furnizeazl cu rnarea qi
exersata sa incompetenfd, la sfirqit de trimestru, cind cal-
culele lui se dovedesc greEite qi, bineinleIes, munca noastrh
se duce de ripd?
Ce ne-arn face fdrd mdruntele seisme pe care le isci
cu setea lui nepotolitd de activitate Ei inifiativS? Ideile
ii vin cum vd vine dumneavoastrd sd strdnutali cind aveti
gripd; dacd il lagi singur gi de eapul iui, gindeqte la repe-
ziciune nigle fornzidabilitd,ti. din care reu$e$te si pund in
aplicare, mereu, mdcar clte una, de obicci pc cca mai
paguboasd.
Cu Ahile in echipd ai toate qansele sir gu;;ti din cupa
insuccesului, ca sd te invefi minte r;i rrltrr tlirl.i sd gugti din
crr;ra de vizavi; lnfriugerea pentru el es[c un tttotl tlt'
viafd ;i respiralie, fdrd ea n-ar putea sd-gi ducl crucoir
pe cite-o golgotit
tffririti in atelierul autocompStimirii), lui, pe cind
iab.icalii clin sterilul ideii cd toli sint impotriva
el cstc' pentru to!i. Ce anume' nu se specific5 in monolo-
gurile sale indoliate.
Ultima iui inventie, in clomeniu de'anonime,lne-a ldsat
pe to{i cu plombele la vcclere gi mare lipsd de aer' necesar,
totr.rEi, unor procese ntinore aeolo, respiralia de exemplu.
Unii au aclrzat asfixia apoplectice in stil personal' in sen-
sul ee o colege m-a cerut de solie, iar contabilul nostru a
intrebat pe fiecare in parte oit fac 5\6, pentru ci 6X5
qtie cit fac. . .
Nici mai mult, nici mai pulin, Ahile Bil6 a scris o
autoanonimd!
,,'l't)v:l l'it;t' t lirt'r:[rlr!
{Jtim cu totii cI la dtrmneavoastri in birou se intri
oricind ai chef; e bine cd oamenii nu au chef, fiindcd bdu*
tura este un lucru urlt qi distruge familia, iar unde nu e
faurilie nu sint nici copii, bucuria unei familii' Eu nu
clolcsc sd intru in acel birou, aveli mulid treabd, adesea
nii sinteli in birou qi ce sd faa acolo singur?
Vreau sd vi sesizez un om care nu ne respectd, std
pin6 seara tirziu Ei chinrrie becul c1e 100 de W al birouLui'
ln acest timp colegii lui sint acasd, se distreazd in sinii
farniliilor, poaie qi petreo, iar acest Ahile Biii std qi iEi
continud munca, fdrd a se bate cu pumnul in piept, sau in
cap, fdrd a pretinde nimic. El consumd 9i aduce prejudicii
de electricitate, ar fi bine sd i1 surprindeli o datd asupra
muneii peste B qi sd-I mustrali aspru c5 nu se hf15 acasd,
Ia odihnd, ci continud si se epuizeze fizic Ei din punctul de
vedere.al organismului sdu.
Sd curmim acest obicei al tovardsului Ahile Bil5 de a
iucra pini seara tirziu, fdrS a pretinde ceva, ori concediu
in iulie!
Cu stimd.,
TJn Om, ca Duntneauaastrd(
57
 ]ITISTICISN{ CU SOS DE ROSIX
M-rr vizitat L{inodora, venincl clirect cle ia piald. S_a
1r'irrtil, i^tr-nn fotoliu, i-a sdrit o girina din plasn qi a i"_
crr,l,trt sd fertiTizeze mocheta, dar jumdtatea lui Ahile Bild
crl prea surescitatd pentru a lua in seami asemenea ches_
liuni minore. In aEteptarea monologulni, fiindcl Minoci.ra
tru admite intr-o discu{ie colectivi decit o sin.quri voce"
lrc a ei personalA, am umblat harrrir: crr f,:rr.ir;rrl rlupd garnd,
si intr-un final, ci.<l ;i-lr 11irr;il, rlt, lrrc,r.tr 1rt, lirrlli-r"baie, arn
st,r'lt<'stral,-o ;rcolo, sri r.ir,r,;r;t,ii rii r;li flrr,ir
lili pi.
--- J)ornrtrrlt'! ir st,r.i1i;rt. rllotl;rt,ii Minclrlorr r.
Cind ntA i:r cu ,,clomnule(( inscamni-r cir s_rr intimltiat
cri urmeazd sd se petrc.acd ceva grav. In familia IJild
catastrofele fac parte din meniu, dacd trece o 1und si nu
se intimpld nimic, spaima mea gi a Minodorel se dubleazd,
din cauze binecunoscute: Ahile pune ceva la cale, in stii
mare, pe lingd care jefuirea unui tren poEta1 este o jo.rcd
de diletanli. Sint sigur cd Ahile ;i-a ratat carie.a, am
nai spus-o, el este onrul m;rrilor. conrbinalii, indiferent
dacd equeazl sau nlr, dar rrrint.r'rr lui nu,poate sd. stea nrai
mult de o ola iini;tiltr in <:rrtiufir r:r.lrniirrril, lr.cbuie sii riea
pe-afard, ca laptele, cind c dc varcd.
Eu plec, domnuie, ntd duc lzi soru-trtea, lingi Foc-
gani,- e grav boinavE gi nu rnd vrea decit pe mine; pe
medic 1-a scos in brinci afardl
Sdrai:a fcmeie, mi-am zis, ce iipsil.S de puteri e, cit gi
cum zace de greu, dac5, a putut sd facd asa ceva. Binein*
leles cd era la rnijloc o combinalie a Minodorei, fiindcd,
prin simp"atie, Ahiie i-a trimis iieastirnpirul neuronilor.
Ai griji de Ahile, nu-1 scJipa
ochi! Du-l ta un
- hai la o bere, verifici-I iloapteadin
filn,, cu telcfonul si cind
md intorc imi raportezi cum s*:i comportat ca atare.
Bine, Minodora! Am gri;a de el, numai laptc bir|rt
o sd- bea si o sd-l plimb prin toate cinematografele ltind:
se cere cronicarr de specialitate.
Minodora s-a declarat multumitS, a irrsi'iicirt gdina,
care picotea pe un anume capac Ei a plcc;rl, r,rr o vijelie"
nu inainte de a md. pupa drept rnu)\trrnilr' plrrtlu promi-
58
:;lrrrr1l mcir; sirrutul a fost atletic, ca dovaclir t:it o lllorttlrir
lr inrrclttrt sd dea din umeri in guril mea.
,\rr\ r,,,ntlus-o pe Minodora la tren qi Ahile a fdcut ctt
lr;rli:;lrr lrinir rnilitia girii l-a poftit' cu precauliuni,.sd pi-
t'iir;,'rrstrii incinta"Ne-"am intois l-'L' jos' Ahile cu miinile ia
,spate gi ginditor ca un fik>z'of inainte de revelalie' Am
rnce,'cat J innod disculia, clitr n-avealn cu cinefAhile md
privea cu capul pe un tttt-liir, foarte grav Si iqi relua-.mer-
sutr calm, pastrina miinilc la spate, ca 9i cind i-ar fi fost
rtrsine de ele. L-am invitat Ia o bere 9i mi-a spus,,n!.! ",
<Iupf, care a sdrit lntr-un autobuz qi s-a dus, dupi eum mi-a
gcsticulat,
' Nici eu acas5.
n-am buletin de ieri, a;a ci peste vreo doud ore
i-am dat un telefon; era acasS! L-am intrebat cu ce se
ot:rtp;i si mi-a spus cd citeqte o carte foarte interesantd
1i riri-a'inchis t,tllc'fonttl. Ahilo c rln depozit dc stlrprizr',
itrr rlilrvol,',,,'1'1;rtt'1. rllrt'rlr';riti:;i lrirrli lir ll s(-'('tlltttrtllr irl
<:r,lr,ll'ittlr', r'loltlr;i o t'itl,'lrrrl1.1;rl N/li irrtr Prts plrltortrtl 1i
lllr;ll cilt'v;r ttlitltlt,('stlllillll lit ttrlit lrri, fiir';i sir-rrli l.rlrrit rirLt
.',i ,1u.|,,t",'tr banii pc' tirxi. Alrilt', iltr'-adcvirr, citt:tt lliblia!
l'irli un cuvint i-am lntors pleoapa pe dos, dar nu prczentit
nic'i un semn de inflamare. Nici temperaturd nu avea.
Ni-ir liislt sd fac din el mdnuEi qi in tot acest rdstimp mh
1;r'i',0-:u cu marii lui ochi albaqtri, firi nici
un reproE. I-am
lirc'ut un ceai fierbinte, dar am nimerit unul laxativ qi
el a indurat stoic efectele, aga cd nu mai avea rost sd clis-
cut de unul sinp,ur. Am plecat acase, cle Cata asta cu mli-
nile ia spate. A doua zi a fost punctual la serviciri, si-a
vdzut de treab5, mi-a refuzat invitalia Ia o bere ;i mi-a
spus dacd e ccva urgent i1 g6sesc acasi.
' inceurmdtoarele
ziie. uimirea cApAtase proporlii clinice;
nu lrrai reu$eam si-mi inchid gura, Ahile se comporta
anormal de normal qi era o pldcere s5-1 vezi cum era de
acorcl cu toate, cum itrtolcea spatele birfei' cafelei Ei altor
plEceri mirunte.
Pe stradh, dacd cineva se ciocnea de el, igi cerea umil
scr-i,re gi riclica de mai multe ori pdldria '_ in total5 con-
tradiclie cu atitudinile lui anterioare, cind un asemenea
impact declanga o niagard lingvisticd ce fdcea gol in jurul
Iui. incepuse sd umble cu ochii inlacrimafi, ca un vi{el
oll,rlr, spinareA i se inco-roiase qi mergea aqa, ii maii lipsea
() li{'r'eche de ochelari fumui'ii gi stringea in citeva ore
barri pt'ntru un chef la ,,Inte'rcontinentali'.
s9
 De bund voie gi nesilit de nimeni, a curdfat zdpada din pinS la urm6 s-a clovedit a fi o IadS cu gunoi, dar creieru]
toatd curtea blocului, a inlocuit din banii lui becurile ;;; mrii tunctiona ca in zilele lui bune' Am hotdrit s5-1
sparte Ei s-a of6rit ca dupd-amiaz6, sd aibd grijd de copiii b;t pt" si simplu, decit s6-1 spun Mino.dorei' L-am aEtep-
celor care erau la serviciu. Cind il intrebam ce il doare i tut i",,ra, in casa scdrilor qi fdrd o vorbd I-am imbrincit ina
se umpleau ochii de lacrimi Ei dddea din umeri, depdEit, bucdtarie; s-a supus, conform mai noii sale pasivitdli Ei
mu{enia lui era tragicd si la asta concura gi spatele girbov, zimbit serman Ei strimb:
nu
fe1ul umil de a se purta, incit ili venea s5-i ceri scuze din -* Nu e ceea ce crezi tu! lntre mine Ei Bombonica
+
senin. este nimic!
M-am hotdrit sd-l urmdreso, m-am gindit cd a fdcut -- Ce-ai cdutat acolo, md, Ahile BILA?
ceva infamant Ei acum 1l mustri conqtiinfa, pe care insd $tii ci doctorul
-- $i de data asta te inqeli!soiuri si Mino-
nu Etiam unde o !ine, fiindcd Ia purtltor n-iurl prea intil- dora mi-au interzis sd mSninc EirintaE ' ' ' acolo la
nit-o... am aqteptat ribcl:'rl,or in ftrflr blo<'rrltri, nri-am pus aia, aupa fiecare reuniune corald se serveso ardei umpluli'
o pereche de mustir[i fir.lst, o pirli'irit' borslrlinii, am luat ;'r;;?e toEiif $i aici a inceput si zbiere ia mine: $i eu ri

ptrltr-rnul ltti IJt'nilrmir), crlrunirttr*ll)('ur <'lrr.r.-mi tra bun ;i *e o..ro, dupd ardei umpluli, inlelegil N-am mai mincat
de plapumA; gerul piqca arnrarnic, dirr. nu nr*iln'l clintit de a. Ooi ani! 'Bombonica face'ce1 mai bun rintaq am
din Eu-
aeolo; aEteptarea mi-a fost rdspldtitd pe la ora 7: a iesit ropa, pentru asta am mormdit qi eu ceva dar mincat jlr

din bloc si uitindu-se in toate pdrlile a aruncat cu o pie- de trei ori ardei umptrrfi I s)i-ac.unt drr-te la dritcrtt, cd mi-i
tricicd intr-un geam de la parter. Lumina s-a aprins qi rir,t !

s-a stins de doud ori. Eram ldmurit: Ahile o inEela pe Mi- A.sa am '1i filcut . . .
nodora, acum, aproape de deceniul 6 al vielii sale, iqi dd-
duse in petic. Totul fusese regizat, ca s5 md inducl in
eroare, sd-mi distragd atenlia de la adevdrata lui ocupalie.
Dacd-i spuneam Minodorei chestiunea asta, il aveam pe
Ahile pe conqtiin{d, fiindcd Mino nu era femeie care sd
accepte cd Ahile e bdrbat ca toli barbafii.
Peste citeva minute a iegit clin bloo, trecind strada in
chip nepdsdtor, o femeie mare, pc. lingi care Minodora O BATALIE INEGALA
era o biatl fiinld atinsd de cagexie, gi sd relinem cd Mino
a reugit intr-o singurd dupd-amiazd, intr-un parc de dis-
trac{ii, s5 deregleze doui cintare.
Culmea, eA era qi mai in virstd ca Minodora! I-a dat
lui Ahile o sacoE5. de dimensiuni respectabile gi acesta a In preajma unui ajun de An Nou, Ahile BilS s-a in-
urmat-o, la o distanld care nu-i implica; m-am suit Ei eu tors cle ta iudele sale iu un num6:: impresionant de trofee
?n autobuzul lor Ei in clipa cind am cerut bilet mi s-a des- gastronomice, pri.ntre care la lclc de cinste se afla ceucL,
cleiat mustala; mi-am {irrut-o eu mina pind la stalia ter- Intr*un sac de ciment, pe care el 9i Minodora il lineau cu
minus unde am coborit -. punind intre mine Ei ei o dis- amarnic6 trud5, fiindcd sacul avea curioase initiative de
tanld care sd nu le trezeascd suspicii. umtrrlat, sdrit pe loc, smucindu-i pe cei doi cum qi unde
Au intrat intr-o curte mare, in fundul cdreia se afia dorea.
o casd cu toate ferestrele luminate u voci cin- La inceput am crezut cl Ahile, in marea 9i nemisu-
tind Ei am inleles ci pe Ahiie l-a ciupit gaiit rnare: se fi- u,rl,a sa l6comie,Ie-a devalizat cocina, dar chiar porcdria
cuse sectar! Mi-am aprins o ligard, cu filtrttl in fa!5 si am asta n-a fdcut-o, fiindcd chiar gi cu substanlialul aport al
tras din ea pind mustala mi s-a lipit Ja loc. Nu mai sim- Minorlorei, capabili s6-!i faci harcea-parcea emisferele de
learn niei gerul, stdteam ca prostul sub un felinar, care Magclt'burg piitt aEeru"e, n-ar fi fost in stare si ia la sub-

67
suoar-a un llurccl (l(' ;:l)roape 150 de hilogranrc, cale ir:rtu_
ie;te, c:ir tol, omul, <ti c ultima zdpadd pe care o mai vede.
fn sirr:rrl rlo r:irnent fdcea spume ia cioc un curcan
ut'iits r:rrlo r'lrr lcgat ca Gruia lui Novac de turci * i-am
slrus <'l;rl ltri Ahiie c;i eu md mut irr ait cartier abuncj
r:irrcl vol tlczlega cui:canul, Jiindcd gi rr;a culcat pe-o parte
crir inspAiinintdtor; mdrgelele ii alir.nau pe o suprafala cie
allroape un metru pitrat, iar ghear"eie apucaserd deia sd
scurme o groapi pe care colocatarii au folosit-o in primS-
vard ca groapd de var. Cu un ochi cit o farfurie, se uira
numai la Ahile ;i acesta ii evita pr.ivirea irnpingind-o in
ftt{it pe Minodorir, drrr sc pirrt'r,i ('; r nrl (,r'ir 1,{,rul; (lc prate-
liitl nt'ccsiu' pcrrl,r'tr r;rrt,isftrcclt'l ulr()1. l;lrrlicr: pofte curce-
n<';ti.
-- Ahile! ista fi-a pus gincl ldu, .i-arn s1:us. Cinrl il
dezlegi, eu lin uga deschisd la casa scdrilor Ei tu bar.ica-
deaz6-te acolo. Poli sd te aperi cu cutiile de poEtd, dar cred
cd sint o armurd prea fragilS pentru iiltaganele Sstuia.
Ahile a mormdit ceva referitor la buna mea mam5,
dar nu eram dispus s6-i rdspuird, imi ajungea spaima pe
care o citeam pe chipul lui rotofei, acum in colturi. Tata
curcanilor din Balcani s-a oprit clin sdpat groapa qi a in-
ceput sa gluguie duios, cI tr l,r'r'zit to[i copiii intr.e 5 zile
Ei 5 ani, clin cartier. J)upi o scric clc zlsemenea sunete cai.e
numai galinacee nu ct'ilu, i;i tlinl,cir rrAt'gelelc in z5pacl5
qi Minodora se prindea de inirna.
Md, Ahiluld, eu md ocup cle culcan pina d;ri tu o
fugd- Ia Paris, i-arn spus plin de importanld.
M-a privit cruciE (sau curciE) de uimire gi a ridicai
din umeli: ,,locul tdu, prietene, nu-i aici . . .'(
Te duci la Muzeul de istorie din Ptrris, alonclismen-
tul -nu-I qtiu dar orice francez cumsecade te indrurn6 qi
le ceri pe bazd de bon ghilotina rnare, fiinclcl niti';la:l cu
ea ai sd rlzbeqti sd-l vezi pe gigant culcat pe varzd.
Cu asta m-am dus hotirit la culcan gi l-am dezlegat;
a fost o scend pe cale iste{ii cu filmele 1or de groazd ar fi
cumpdrat-o fdrd si clipeasc6 . . . de spaimd. Ahile a prra-
lizat in zipadi; dimineafa, dacd mai ningea, il. putcir rrch.i-
zi\iona primdria oraEului ca statuie ecvestr'd, cu ci Llr-rl itle-
cat Ia pdscut, fiindcd stStea cu picioarele clr.slirr,ute, iar
Minodora a dus o sacoEd ia ochi sd nu vadd rnirr;rrllul.
Curcanul si-a intins picioarele, si-a pocnil. ,rllrcirrele, si-a
scuturat mdrgelele Ei s-a indreptat splc Al.rilc; s-a oprit
62
{oarte aproapc t.lt: cl si dupd un moment de gindire - ale-
gea locul --" i-a dat un clon{ in {urloiul drept; Ahile a in-
viat sul:it ;i si-a adus aminte de sfatul meu; linea de
uqa miu'(' de la casa scArilor qi geamurile zdnglneau ugor'
ca lir l.r'ccerea unor blindate spre cimpul de instruclie.
I)upd asta curcanul a venit la mine 9i s-a lipit de Eol-
rlrrl meu, cam pe-acolo imi ajungea; blocul to&la geamuri,
cra primul numdr in premierd mondialS de dresaj spontan
al unui curcan supradimensionat fdrl noimd. Amar de oa-
meni plimbd ciini, cresc pisici, nurrlili eu pot si mi laudcd
irrn mers cu curcanul la picior, ca un ciine lup dc;tcpt, pilli:
la etajul unde locuia Ahile, el ela in pod, mascat in
clegte de rufe.
Curcanul, fudul Ei istef, dar nu atit cit trebuia, s-a
ldprt convins prin vorbi bund si intre in baie Ei si se
spr.Ie, clupl un drum atit de lung ;i, mai ales, in condi{ii
al,ii. tlc ineonrr>cle. L-iurr inclris ln biric', clcci, Ei m-am rugat
;lirr t,rt lrti, <'rr rt:;ir r;;i (ilrii llirrr"r vorlr st.;ririli p.rrilr <:e moda-
lil;r1r'ii t,r'inritorrr sullctul irr rai;i picptul Ia cuptor. Ahi-
il
lc;lii au apdlut Ia vreo jumdtate de or5, timp in cale
I
strategul care dormiteazd mereu in mine rezolvase qi
l
problema ciqtigdrii victoriei impotriva unui duqman brutal,
{ fourte prrternic si decjs sd dea cr; clontul pind ce aparta-
mentul lui Ahile va ajunge un cagcaval cu dependinle.
h{e, Ahiie, jumdtate e al meu, dacd il pun cu botul
pe -labe?
ir
ll
A clat din cap, mai palid ca o poezie de Cir)ova, qi de
I
asti-clatd l-am crezut pe cuvint qi nu i-am cerut sd-mi
ciea ln scris cd il respectS.
Scurt qi cuprinzdtor, fiinCcd bdiatul 5Ia gigant se plic-
tisea in baie qi incepuse si nituiascd vana cu ciocul, am
trirnis-o pe Minodora si cumpere o sticl5 cu rom. S-a ln-
tors fcarte repede Ei am intrat Ia curcan cu un pahar de
vreo 50 de grame. L-a bdut tacticos, cu inghilituri mici,
ca un kre{ivan inrdit ;i s-a uitat la mine intrebdtor.
Ahile, dd sticla, cd mai vrea un rind!
-Minodora a mai adus un litru, pe care l-am bdut de
:rs1I clati. in sufragerie c5 doar oameni sintem, ai rnusafir
in ctlsd, cum sd bei cu el aEezat pe marginea vanei?
Curcanul s-a suit singur in fotoliul din fala televizoru-
Iui si ca sd agrementdm intilnirea qi cheful care se co??-
strtritt, i-am dat drumul televizorului; rula un film drdgu!,
63
 prinl^113-mina qi-am intritt
din viala animalelor ;i ctrrcirnul, usor lncrilzil rlt' i.om, a nrecaut pe lirrllrt t'a, clar m-a avansarea mea' dace despltl
inceput sir tlctr din irripi. .i eu in revcl'beratle; pentru pe domnisoara
Ahilc rni-ir cc'r'ut rom, i-am umpiut Ei lui un pahar, la :;'"- #,i;,,',',u tt"uttli s-o sculure;i .imie
dea du tut in jos'
fel clc. milr'o crr ce} din care degusta curcanul sl peste un Pamel;t Sucala' uuJI'=";;;-; nici un temei s6-mi sci-
sfcll ilt' c<'as BiIi lera chior de beat. La urmdtorul pahar a .u atit *ui
atur-rci tt ut"u
ciocnit cu curcanul, la al treiiea i-a propus sd se tutu- ;;;.; ,, sacoui' "it'ii ^r.4- tot doar c5' tova-
atita
iirscS. Pr'ea mare lucru n_am infeles,'Ui191 si vorbese franlu-
A treia sticli a debutat cu un n-ronolog aI lui Ahile, lasul director e cu'"" ""g!"1 rnita tt sirmana Pamela
i-n
care plingea sfiqietor; din cuvintele cam dezlinate Ei ideile zeste: m-am uitot'ti"t" c6-i fac cu-
risipite, am inleles ci Ahile regreta gindurile negre care-i "i'l'itiiii""t"
in gina cu. voce tare 30
trecut de si foarte
trecuserd prin cap gi cd era dispus contra utrt:i sume mo- nostinti cu cineva Jin cirtier, colegii se
dice sd-l gSzduiascd pe curcan, ittr pcr"rt,t'tt 100 <le lei in ;ffi'jp3 i" sti.'nti-u- ["fti, dupa
"liJliu"it?iJ.t pt" servieta pe scaun'
am vizut ci erau
plus, Minodorir ii ;i spzrld lt:njt't'iir. (lttt'r'lrrrttl irrclcpuse qi uitau la mine drept I" -ai'a cdtre modestul
incremenili de uimire'ii"""'t f""t:o
el. si se amefeasr:d. -Ba is;i pun('it cllrul 1rc ttntitrul lui Airlle
ta tuga
gi atunci BiIi nu mai era dccit o an<'xi it rrtirt'gclelor, ba cabinet al directorului'
u"oio*qi i"""'"u sd ba-gg o hirtie in
maqina
sughita omeneqte, ce sd mai spun, mi-am pus :si cu uD Pamela masina-in hir'-
pdhirel, iar Minodora, care se ocupase si ea de a doua 111' 5r't'is, clnr.
".u sibagc
sticld, ne-a cintat, ceea ce l-a enervat Ei pe curcan. tir'; itttlillorrl il''"u;"rt"tl;iil;l';clirta
Iirrt'lr't:rr'tilttf ii, rlt'itilt
mi-it zirrrl;it albastru'
<:c tli-rtm clezdoit
Am trecut peste incident, nu era sd ne stricim cheful ,'\rrr itrt.t'itl, <:u rrtull, r:u;"j til;t;" r;i clupil
una ii suun acasi' si eI
pentru atita, mai aLes cd Ahile l-a invitat pe curcan Ia rrt'rtrornicul dc spate (la care c'u
tieitiu ci nu-I-am
dans, urlind: ,,damen vals, oamenii aleg'(! Curcanul n-a :rlrc:cr.r facc Ia.ur,ri"i'i) am rdcnit un
"sd era un
vrut si danseze, i-a trintit lui Ahile o aripd peste ocl-ri qr ,,;;; ;""i;;". i" uiro"i de iora"it confortabil'
Nu":L1t"ii
era cle
l-a trimis pe canapea gi s-a dus in baie sd tragd un pui de L"tt"* cdrunt qi zimbitor' numai la pre-
somn. S-a intors din uqd, a inhd{at sticla cu ciocui gi dus 'r""'"r't'"ii'utu,
;Lt'olo cle url.cle m-aJ-gi"ait ci e' iiindcl eu
s,,lrinrbarea buletinulii am drum in rinjit qi eu' pdcat
clireclia aia, aqa cd
a fost; peste citeva nrinutc stordia cumplit, iar Ahi-ie dor-
mea q-i eI pe un fotoliu. Minocloltt ridr-'a ploslr'ste qi miro- rn-aln aqezat' rr"itt"il"T in lap lqi, u-T
ca el'
sea o garoafd din plastic, {ifiind clin limb5. Mi*ani lua'" ;; ;; *i-u- dat cu creti-n cap sa ardtmi-a spus direclorul
paltonul din cui gi am plecat. Ce-a fost ntai departe mr __ Dinsul ." o"upi"au^o-"j"""til
pe un ton neutru ;;?;;; ti-l p'""u"ta pa furnizolul de
gtiu, fiindcd Ahile a f6cut primul revelion din viata lui
acasd, cu Minodora. Numai cu ea? tevi de la Roman.
t-"::"d;,-;;;tiva"tr m-am trezit eu vorbind'
__ Dumneata glii englezeqte' aE3.9A te vei descurca mar
ceva intr-un dialect
binel Cu asta s-a ridica"t, a mortnbit
I

ai" p"riceii Mari qi ne-a ldsat singuri'

li
't
"''tpu''r",ri;;";;
""it ;-;'":;i reactivez pliutcidecetileanul
infarct care
c.1-
n-i-ir vizitat ,rruo ao*a*rap1a*i"i,-"6
spun
ocrrpa o?g.l-"ttit"
rur]l era ctrio,' "nitl?,"i'it'-ua"t'5r sede Ia Ahile
I

O ZENEALA I'v
qd 99-
.i imi spunea ca Jprimit o scrisoare a v5.zttt eI Bil6 care
ozeneurt'
ii relata pe citeva i"gi"i Ahile'
cum Ei cind
I desigur.', t-? 11Tf]l:?:-
Eu am vdzut ttiul'"t'ir
I ul"r. n' si in marea lui plicliseald s-a gindit s5-I deranleze
Cind am ajuns Ia serviciu, secretara tovarS;ulr-ri director
mi aEtepta in capul scdrilor, scuturatd dc un frison mare, I l,, i, o,uii""r"i';#"i;;*r,,pieti-balantd-eviden!e"
parcd venea din mlagtinile Amazonului; anl vlut si treo
I

,t,' lr toi. omu[';;;t;^Ji" a"gri'' sJa conformat qi' ia-

b - l)rrr r,i( ri ]i isrbi vertle 65
 tdJ bifiind alene crin picior in fa{a mea gi trrgind dintr-o
pipii umplut6, cred, cu mugelel. Tntii am vdzut lumina zilei, din p6rinli muncitor:i;
1;rt,ir clt pf,durar, mama femeie de 24 de
ani'
Ahile era plccat si duc5 nigte situafii, pe dracu, lil alta insS dorl'
ora asta era rlin nou sub plapumd Ei sur:cetea. pomnul l,lr tracluceuro "il- *ui atenuat, nu de
i\,1;rl(.ol.lr transpira gi md gindeam Ia consecinle'
Malcom l)onovan vroia si il chestioneze personal despre
intimplarc Ei mi-a addugat, la fel de zimtitor, Unde aii avut intilnirea de gradul I?
ui-il_ La balul utemiqtiior clin caitierul vechi; cinta Gici
finc rirspunsurile sub hipnozd. . . sd-l vdd pe Ahile "a al meu -
trnrblind ca ciocdnitoarea Woody in transd, asta .l 'ctre ;cu.
da, merita Englezul a scris numele lui Gicd Petrescu'
l,o;rte paralele, in valutd sau nu. I_am promis 4'
com sd i-l aduc urgent pe Ahile gi ctriar
lui nea N4al_ trrali singur ;i;J zrvut loc inlilnirea?
anr f;;;l; - Nu! Venisem cu "un vlr de-al tncu, solid' c'i puse-
cind i-am relatat in ie . . . md ,og, fn ce situaiic "g; i_; il;;;,
s-a ascuns ln baie, dar l-am scos dr.l acolo - rt"i clemult ochii pe Minodora, dar o pdzca un frate ' ' '
,u.,,r'r',
;i t_am tmUra%J
('rr c-e-:rm girsit; rolingrrl Minrx_|,*ri l_rr irrrl:r.t,si,nat lolelcom a scris numele Minodorei'
pd;; -- Cum ardtau fiinlele Dacd acelea?
;rc clrrnr'ul D'n.virrr fiirrrlcl it sprtri lx,trttfi,lril c,ina ilali_ gtiam cum va ar5'ia mai
ztrt pectorirlii de hirllorofi I supr,r_grla. - i'e al.unci tnp""Ut
-ir'ziu, stdteam acasd vieo 9i md uitam pe geam'
Am luat chcia de la ,sala clubului l_am dus pe Al-rile 't
timp 1n car9.rA"h.il9
in ghionli acolo, urmat de MalcomEicare_l tiniEtea piln
Diitlogrrl a clurai +0 cle minu"te'
un picior in burti fiindcd
intermediul meu: ,,-rb,i,iil,,i,,'t., nri-.i scirlltrt mirt
'.'l*rtlt r;t',:; rlitt
1rltt, ll rrrlillil' It:t'trt.cittrlr, c('oil cc l-tr inlpre-
tj-a trebuit, Ahile, acum o sd ai, o sd rd_
mii ".*cu Hipl9z6,
ochii ca doi nasturi pin6 la sfirgitul vielii Vfm"_ 1;i()lllrt, clcrrst:bit pe nenci,r l)onovan' care nli-a spus ca lrstir-i
Ei .'.-i; dupd intilnirile de
rcaciia gradul III'..
dora o sd te alimenteze cu sugestii-pan6.
Am-inehis uEa Ei englezul"i:a spus lui Bild cd-l rra hip_ ;#e, Bild i-a turriat specialistului in hipnold 9i
. UIro o poveste pe care eu' personal,. n-as recomanda sd
notiza intr-un minut; nu-I cunoEtea pe Bild at meu. pind tu r""aa cu primii doi ciinli
sd-l facd leapdn si cu ochii in tavan i-au trebuit rrreo B0 fir. povestitd nici "oiiiot Jt6-
i es iti.
$e m.inute, timp ln care Ei-a inghilit jumdtate din pipd 9i
^'t'i; urmi cu o lund se afla la !ard, la sora lui' in obiE-
i-au incdrun{it si sprincenele. ,'r"ilut raid de adunare a unor mici bunuri materiale; un
Nici plnd in ziua d,e azi nu qtiu dacd Ahile a intrat J;;.i;,; parqiv ii linea de doud nopli pr:n curt:'.sin-
intr-adevdr in transS, ori a bolborosit cu ochii inchisi nu- u"'u""ul legat d9 y" dud: mcdicul de la
i;;1,-';i;'itrlno !i ginecolcg'.iar Ia
mai aEa, sd-i adoarmd capitalistului naivitatea, sau ia *a Affi;;sar ;;-i putea ajuta'-fiindcd era pcntlu a Ii dulap cn
oblige pe mine s5-mi reconsider pdrerile pe care le cuno;_ oi"rtu amabild i unui f"elcer. nlscut
A incercat
tea foarte krine. Mai erau gi alte variante ale mobilului ;;;i;;.;; ; i"to"i demn spateie qi s-a drts acasd'
i-au
actiunii sale ozeniste, dar pe acestea numai sufletul sdu iu tout" leacurile, te-a acceptat qi pe cele empirice;
inseifat le cunoqtea. Dialogul dintre medium gi doctor s_a rlat quici gi asta a ajutat se lY se mai jlna 9e prin li..i"?::-.Ei
testul
desfSEurat de mai mare dragul qi a trebuit sd ies de ci_ sa tr.eacd ta inveniJrlerea gdinilor oudtoare, n-rixer fdcut
teva ori afard, sd rid sub un panou. taciil. I-au dat ceva-felcerul
zeame Jomtrinatd intr-un
i-a administrat o spdldturd pe
Acum dormili, sinteli departe de astdzi si r,-d re- .fi"lr-"" Uostan Ei
aduceti - in mernorie cele intimplate. tinga care tragerea in leapd- era o -binefacere' qi gemea
O.K., Chior de somn, stdtea pe banca din fala casei
ir-rcetiqor; in asemenea mbmente viata, intr-adevdr' !i
meEtere! se
-,,Mesterul( a holbat ochii Ei i-am auzit respiralia piin pri-
scdpat din braleie
l)rle o povard qi ili juri ci odatiexistenli
pip5. nou6' departe
Trebuie si vd aduce{i aminie de tot, sir-mi povesti{i rrriloere ale torturii vei incepe o
- vdzut intii! ,1,' :;rrperficialitate, meschindiii qi cit mai aproape de fa-
ce ali
trrtli,'.

tii 67
 Dc.odirt;r. cunr.stljk.,;r
ir;a si_Ei balarrginca picioalcle
i;ili'T,,;i,,,1;:'i:,':l: "111;"4;;i, ; iiit
vizibil sptu
in-.
o. rurrrind, r,r ma, * rullcol, rrntlc se descria in amdnunlime, fZrr.il u r;c gasi insti
lxplilrrli;r, cuptarea unui mesaj radio-astral, in cal'e r.eve*
!ii', .v<,;r ,,t ,,tr"t,1nlfep^ta "oi;-rru
i-"'a"l l'JJ"- rrr,;r tilr;t'sivd ingiruirea de litere n d. d r a g i,i .
c i t i: v r,,, i, i,i ti'
i
!"i,; ::fr ,\tr irrceput pe loe sd mi doard toate misejele.
",l'E,y_,
ariz"f,Xl
i:?" : ::1" iSTr",:*
--"a, :;
l,''.i:,ii ::,;T'5i"",'* Jl a!,
", "u'u vir.rdeca* subi t,
;";;,,"&"'
u, g
,, r
bricate brizar. cu capete::i:":,:ff
cei doi au incadrat'p"-n"""a',rf
"j; ?if
lJoperite
,"jt,**k1
de cisti oiracc.
"rrorr..r"
tffii*rri; '-'lj?
,"_idie in
i"nttu Bild pictrificat sr
ffi "*"rrji. ridicate.ca l;.;ji"ii
rimp in
"";;qi ifi;r:T:"1;,:"1?l:I;l
cle pijama, iar o Juiru crr
*::li ;:':[,fi;"i1,:fi? TRIST,A,N Y SOLDA
term:,,lasd_mi, dracului, nidragfii,"r'
"i"u,,'irui'r,rt'urr,i,.
AIrilc ]e_a suierat
Cej doi, care se exprimau
oprit o elipa, aooi gi_au ,etuu'i !i-comportau sincron, s_au
ctasticut din pantatoriii fui li.ip"uru, pind s_a ruot (fr';rllrrrr,rrlr.rlin sc'is;.r.il. r;clrirrrbrrtr: lntre Ahilc Bild si NIi_
gi'ul"rro, jignit a fugit in n,rl.t'lt, rlin zirr;r r:incl s-urr cunoscut, pin:'r in 11 rrtai 1g81,
casd; a iegit la geam gi
cui 4f,il
aoi ii cirrtl lo-irrrt l4irsit c,u, in momc.ntul cincl Mino vroia sa
disperate de rechemare, dar ".Iil"oro, fdceau semne
tagia se cam i"1"fru Bild
Ahile le_ ,,sictir!(', gd- ;teargi geamurile cu ele)
9i a strigat,;"";l"t
md, noctambuliior,-o Stimatd tovdrigicd grafioasd
; |+"g1i,
Aia ii dddeau inaintc. ."t."rr,rt sculali pe Minodorat
ei cu o vazd cu fiori; unui;"d'i'rlr.'tdi., ii nnil" a aruncat in Daci imi spuneli cd sint un indrdzne{ nici nu mai con-
"r, tinui scrisoarea mea, care sper sd vd afle in cele mai fe_
florite si, se uurd, celdlalt a
ricite momente ale vielii dumneavoastrd gi sdndtoasd tun.
;xlif, ""au "a-1"-o*!ian.rt, rii.,a"j-r,r-*uj Nici nu stiu dacd memoria vd spune eeva referitor la
Disperat, Ahile a-coborit in curte mine, dar alaltdieri am dansat doud tangouri, un vals qi
cul, o fiard de anocalips si a dezlegat berbe_
Jirit- pou.t" 9i 9i_a in{un_
un dans capitalist, cea-cea, ceea ce mi-a aclus aminte de
d:ir coarnete in ;5dr;;;i ;;';ill,iii
"uru-"
cloi au rupt-o ra fugd-,1i p"ri" li ,rr,l.,i ozenaut; cei
cum mina tata boii acasd gi noi dupd el.
farfuria zbu_
Eu sint cetdleanul acela destul de inter-esant, cu cos-
rd.toare s-a ridicat-ae'ri "ii""Jmirrute
qT ; i,r.t_o in directia
saivanelor; s-a auzit upoi ur,il;i;;
tum biiomaren qi cravatd asortatd, ce v-a spus chiar din
,go_tt a" t"""ri"O""i# prirna clipd ,,dansa!i?.( Am dansat chiar clin prima clipd
.ci totul a reintrat il "" gi vd mdrturisesc ci am fost impresionat aEa de tare incit
fora gingiiie lui Ahile "or-ur,'i;;i;#p"mnaiul care per_ dupi bal am rupt-o la fugd de fericire. poate nu credeti
A:ju .u fost povestea lui Ahile, englezul ln sentimentele fireEti la prima vedere, insd eu sini con-
congtiincios si_a notat_o
Ei extrem de satisfdcut.'Eu n-am mai discutai vins cd este o fatalitate sentimentele astea care inal{d
cu Ahite vreo doud tuni, sdrise om.ul, il ridicd pe culme qi il lin acolo pina la deplina sa-
;i;;;
erarn dispus sd-i inghit toat" p.o.iiiiu. peste cat gi nu mai
tntr_o scari a ve- tisfaclie morald Ei nu numai.
nit pe la noi, ca qi cind Ae_uni"-a"-t".- p,.i,.l, Iereali cam taciturnd, nici n-a!i vrut sE tdceli o c1ip6
sem cu pup5turi, si mi_a virit rrc clcspdrfi-
sub nas o rcvistd de spe_ t'a sd auzi{i bdtaia inimii mele Ei bdtaia din hol, iscatd
ciaiitate, UFO SToRts, in care
i;i;;i. cins;te se afla un <lin gelozie, dar care s-a dovedit neintemeiatd, iar ini{ia-
torrrl s*a dovedit cu nasul spart. Eu detest violenla ca

69
atarr', tlirr' ;lt,rrtt'u un zinrbet de-al dumnelrvoastri, i-as
rupe Ittttzictt{;r l;r oricc ins indrdzne!.
r\; rlVt,rr rlilr,u sd r.'5 spun, de aia scriu qi sd m6 iertati
<lirt'ir ri I'rrc pc hlrtie de aritmeticd, dar alta nu am in casi
clt'r'il <'r't'ionul Ssta chimic, sper sd fie creionul care ne r,/a
rrrri r;rrllctele pe vecie.
Sint murdar la gurd ca un porc, dar e clin cau:,ta cd_l
inmo.i in gura mea, pentru ca sA inleIegeli bine literele gi
cuvintele!
- A!
de
Pieptul mi se zbuciurnd de o doleantd rtrai presus
toate-gi daci imi cereti jertfa supxrrnii'sir-rt gaia s-o
fac, in chial flrlir casci dvs., sir vir lmpicrli<'rrli rl<_l trupul
tnert _incrt. Astc'Pl r.irsPrlns, r' birrr. sir .l rl;rl;i, altfel in-
torc foaia Ei mlri sr:r.irr. 'ri
Ahile llila
lA{l ;rlt, nrr,lt'. I-irm p<-lvcstit mimicii lttt'lt' tlt'sllt I litrl'
i,iu ',,i voic si-!i spuLpe nlae, fec eu priurul pas) ;i.tn'.'t
liirr','1,,,t <l;rt:i bei, ori 6qti beliv. I-am spus cd nu elti ni-
rrril rlirt totrte acestea, ceilalli biieli am vizut cape au baut
u,t t,'t.'|,', le-au invitat Ei pe ele la o bere rece zdpu-
ltia.
' Consimt
1r';rllr
si ne revedem, simbdta viitoi''re, tot la bal'.ca
scurn de recunoagtere sd porli asupra dumitale tot costu-
rnul bleumarin, care lfi'vine' foarte bine, picat cA ^haina
,i .o* u""ttd, dar ai cimaqa aia albd care acoperd' Gindeg-
lc*te bine, e in joc un sentiment ce se na;te in-chiar clipa
aceasta. du sini dispus6, nu te juca, am un frate care-i
,fi,"t qi-I chem de la Constantn d,acd e ceva inoportun'
lldmin "t in aqteptare, pe simbdtd la bal'
Cu gyatitudine
il'Iino

Dornnule! Stimatl Minodora

Nu sini o tovdrdqicl grafioasd, sint o tiniird a zilelor
noastre Ei md cheamd Minodora. Am prirnit scrisoarea Iatd, e miezul nopfii, a bdtut ciopotul de peste drum
voastrd gi mdrturisesc cd am qi citit-o. Am inleies din ea rle cloui ori qi eu nri- pot sd adorm, fiindci te am in fala
ci-aveli ceva fa!5 de mine Ei vre{i sd-i distrugeli gura ori- o"t-,itor, icoani vie-a sufletului meu. Pe lingd plopii fdrd
;;t ;;;t;" am trecut, md cun-oqte-au. vecinii to!i' tu nu'
cui ar atenta la minc'. E un lucru carc vd fzrce demn de ili transcriu aceste
laude, bravo! Romantismul mi-a invadat sufletul Ei
l\,Ii-e teamd sd iubesc, presimfesc ci este o tragedie versuri, fiindc6 n-am cuvinte.
care-mi va intuneca restul zilelor qi nopliior mete. A si citi Cit am dansat noi, in seara ee a trecut! Erai transpi-
,atr-i ,.i fi *" bolise rochia lntr-un hal incredibii' dar
si
Rqmeg qi-Julieta, Mandstirea din-Parma, Ocoligul p6min-
tului in B0 de zile Ei alte romane de dragoste, ciprd si i,i,,-,,;.^i'fcrmccf,toare Ei ili tot fdceai avinturi cu batista
" n,' ,'itcorim din acest
sijr punct de vedere'
sfadd. Cred cd le-ali frunzdrit cu mare aten6e. i{i_afi trecutd nu aveam
plScut qi mie, de ce sd neg? Felul in care a{i dansat acel lli mdrturisesc un rnare secret: data ai vdzut cd
ultim tango ca la Paris, m-a convins cd in picioarele dum- truni'to -i.r", cd !i-aq fi luat o bere, ce dracu?
;;;l ; t.tut 1"" !i a* bdut-o amindoi, iar eu indrdzne"sc
neavoastrd zace un mare dansator'. Fetele m-au si intrebat
sA z.\c ci mi-am pus buzele unde {i-ai pus tu
gura' astre-l
pe cine cdlcam pe picioare. Credefi cd le-am ipus? Nul fericit, cred ci
Fiindcd nu qtiam cum vd cheamd. Asa cd pdstr-ez secre- l"-o- pupat fdrl sd Etii! Sint maxim deintilnim noi doi'
n tt"U"it'si vini balurile astea sd ne
tul gi ele mor de ciudd, invidie, curiozitate si interes ca qi vecini de cartier' ca si ne
atare- i"*itoti ai acestei planete
linem de mind 9i si ne privim cu- interes'
Cred cd exagerali referitoar la luarea viefii cu irropria ' $i p" mine m-au inlrebat bdielii cine eqti, ce -crezi -cd
rrrinS. Eu nu vd cer aqa ceva,ar fi inutil si nc ntai intll-
nim si matale mort. . . tc-a'm spus? Ha! Ha! Ha! $i ei au spus Ha! Ha! Ha!' dar
Daci am infeles bine, dumneata c;ti un tinlr cinstit ,'" riO"u* cu ,,ha(' de ceva Ei ei de altceva, sint nigte
e61ois;'ii qi vicleni invidioqi, am qi rupt-o cu ei!
si cumsecade, ce nu doresti sd abuzczi rle anumite naivi-
71
70
 Avenr rlt'irrllrrrrlrrl. r';r ni;te- matrozi valurilc,, lrrmcil;i
oprobirrl r,i r;irrccr', liiLrtlca noi ne iubim ca in exeurplele ce
It'-ai rlirl, rrr;ri lrrrlin in Jules Verne, am cdutat in el citeva
s(:<'lrr' rlr, ;ruor', de-am cipiat, dar n-am gdsit nimic, nu-
rn;rl rrrr lriiclel jle care l-a luat vulturul in gheare. Musai
lrc \'olu lcrrerieil. Le-arrl vorbit pdrin{ilor mei despre mine
si ci iru fost de acord cu tine. A{ai urmeazd sa faci qi tu
;rsa cu ai tai si intr-o zi, ca din intimplare, sd vin cu ei in
viziL| Ia ei si si se cunoascd maf intim. Ce zici? Rdspun-
de-rni, cit rnai repede, eu nu pot lipsi de la sen'iciti ca si
te agtepl, dar: te a;tept cu rindurile talr. calt. nti lLrnetesc
ca gazu'.
()tt :;rirtLl,iiri tle mi.ini,
Altikz
AhiIu!5
Astdzi se implinesc citeva luni de cind ne cunoagtern.
trei. Miine sd venili la noi in vizit6, Ei sd ili pui costumul
cel bleumarin si sd iei anumite flori fdrd so! cd a5a
-
se procedeazd in viziti4 nu vii ca neamul prost, -cu mina
goali, mai ales cA mama face sandviciuri Ei prepard pr:E-
jituri cu mele de export.
Mi-e aEa de dor cle 1.ine incit llclimez rnereu, doctorul
a zis cd e conjunctiviti. Cc contcazS, Etiarn cd voi suferi
din dragoste, dar acum e prea tirziu si md rnai tratez.
Simlesc ceva deosebit pentru tine, iar flirturile ce le-am
avut pind la balul acela au fost api de ploaie, aqa ci nu
le lua in seamd, am fost o gisce proastd cd i*am crezut
pe cuvint, prefer sd rdmin aga Ei lli destdinui ch unul din-
tre biieli a dorit sd imi fure o sdrutare Ei s-a apropiat dt:
gura mea, dar tocntai atunci a apdrut fratele meu, despre
care !i-am mai descris aspecte gi i-a pierit dorinla, fiind-
cd a fost fugdrit cu mici guturi pini in comuna suburbani
clin vecini. De atunci nu l-am mai vdzut pe partea pe car.e
mergearn eu spre ocupafiile mele cotidiene. Iti rnirturi-
sesc totul, ca sd nu crezi cd am pete in trecutrrl ntr-'u. IrIu
am qi sint o mindrd din acest motiv, ntcl'g cu Iruntea sus
gi din cauza astir md mai izbesc de o;rrncni, rllrr- nu ccn-
teazd.
$tiu cd egti foarte ocupat qi c'ii rlc rria rni-ai citit
72
l1.lIlrrtr lr,r,r 1r0r,zii dc: Minulescu, dupi citfc ri-il itltt ctttl,,l,
,l.rr rrr;ri rlri-nii un selrln de via{a, fie chi:rr 5i un IIuic|lrt
,rrlr trgrirrrr, in momentul cind pdtrundeli in curte ca sa in-
,,'1,'ti r;i ttc vizitali' Dragul meu.logodnic, asta o repgt
1,r,',,,'rrrli apuce risul nervos, o voi repeta atita
timp cit
l,,r,r li togbailit Dupi aia, dacd ne lincr-n c1e sentimente,
l,rxrlr,voti ajunge si riua cind sd ne vedetn amindoi ia
irrr;ilie, cu cununild Ei voal alb.
'1,r ,:j[iu qi *a gindesc: ce !i-i 9i cu inlimplarea'asta! ln
r:,'n('r'al nu dai a*oi bani pe ea' 9i dupd aia ai da qi o sutd
c1e
l,'i...
'Ie sd"t'ut sfios Pe tinzPla ta
M ino cI,ar a I ogo drzic6,
-
l )r:rgoslr: rrricii
l!il , rr'.:t ti1 lrtttp;ltrt plt';r tltttll logrltirr;r irr't:t'i NIi lrilLr
l;r lrol.t'l:,,i:rl'itt'it pllirtrit torcrlfiirl; ttl-ilrn rrilttl:tt la teleion
:.i rniti<;ir-i,a a spu; cl ai plecat la ;cozili 9i n-ai mai venlt'
$<'oala viefii e mai importantd insd, ai incredere in ce-!i
,i1rr.rn ,ru, fiindcl am dat cu capul Ei de pragul de sus Ei de
plrrgrrl dc jos qi m-am convins ci aqa €: doare.
ttne simt tare departe de tine in deplasarea asta qi !i-1m
lurnpdrat din diurni o mic5. atenlie care-{i va face o pla.
i'(,r'('mare. Abia aEtept sd mi intorc, sd te vizitez acas5,
iirl buna ta mami qi viitoarea mea soacre si mi intrebe
lincl mE duc acasi . . . eu n-a; pleca, fiindcd noaptea e
intuneric gi singurdtatea mf, apasd ca un bitlsatn, dal tie-
iluit', fiindcd nu sintcm incf, in a;a hai incit sd stdm im-
g-llt'rrni
' Miri Inereu.
gindeEte-te mult ;i bine la plropunerea clin frun-
1ea sclisorii qi pune piciorul in pragul cle care eu nr-am
tovit gi punq de asemenea, intrebdrile respective ca. si
's1im cind ne vom cdsitori, ca sd Etiu Ei eu ce fac, umbiu
rlupd verighete sau stdm in vecii vecilor, ca proqtii, pit-t6
la zcce seara qi bem sirop de coacdze?!
lrToi o sd fim un cuplu perfect; eu am s5 fiu sotul tdu,
lrr ai sd fii so{ia mea qi astfel vom fi amindoi cisdto::ifi'
Visul meu dsta e: si stdm la casa noastr5, nu si umblim
i,' la filme gi atte manifestdri, acolo umb15 cei care n-au
rrrrtlc si se pupe gi linea de miini. Noi avem unde, tata a
Ia
73
 zis c5, ne cli nor.-r ('ir'('r'a din fafd gi ei se mutd la ilrl,'r,rrrt,',liirrr lrill,i lrr llirt rii bolirlr, iirI r'i;rtlr r:t'tol itrrl'li
mcu, ciu.('-stti ?n girr.sonier6. Vezi ce jertfd fac ai frate- .1 g,,' ltrrliii noi ncfavorabil. M-am intilnit ctt cl pricttlttlt,
tdi ct. ;ru hol,irrit sa jertfeascd in directia asta? Stiu mei, ai ,.'r,.rrri ir :il)us cd ai mai avut o prieteni' E aclcvirrat? To-
.vc(,i o-r';rr;,i lu tu*d, de ce sd n_o vinaeE gi-;t ci lrrl rr -r llrtttinat intre voi doi, ai lichiclat-o? Nu md intc-
noi <,;rsi ll.r orns? Timpul.trece, oh, tempora, o mores, ";';;;cum r',.,;r': r',,.i tr:ecutul tiu amoros, dar trebuie si qtiu tot, altfel
s-irr zict' in a*ccrnen-ea situalii, Ei noi i-Uai"i"i_,-rnfi""_ r,.r 1rrr, [a la tine taine ce md vor pune pe gindr.rri qi orice
poinriir-rc, peste doud luni am ii a" ani , ,'i l':rce, tot tristd voi privi in zare.
o s;i-mi s.ard giriocei Ia timple si riduri Ei pur"a,iaJ",r* -S_* l,'4, te rog, un efort qi pune-{i costumul alba.stru, pija-
t at"i"".ii.
.p'it ploaia si nu mai p1ou6.- incetez ,ri;rr,ra Foti slo laqi sub haind. Nu trebuie ca frrinlii mei
fi-o aduce un coleg par avion, sd fii acasd, "i"i ,""irou;;
dacd
;r;
pf""il r
''i vadd o victimd zicind, ci un orn tindr cale treee cu
"" irrtuf inte pe sub autobuz gi infruntd toncle lui.
Te sl,t'i.rtr1 inIn-ufele ntele Inchei acum, o ajut pe mama sd se tapeze- sd alate bh-re
lc rtrni si siirut,, I;r si;itaL
Si.
Alr,i.Ie Te pttp de multe ari
I\Iinodarct
Micul meu viteaz
Libclulo
Am,aflat despre_ fapta ce ai comis_o, ajutind bdtrina-"u,:"
aceea si treacd strada prin loc nemarcat, f"it
autobuzul acela inconE-tl"gt O""ti" Nici n-a trecut bine luna de miere qi iat6-m5 din nou
.te. a pilit ",i Uo'..:;-;i;;;i-.
Am.discutat Ei cu acea b_dtrinicd in cleplasarein interes de serviciu; ploud, extrem de zgu-
Ei este o ingratd, tii"j"l tluitor si lucrul acesta md melancolizeaz{, aqa cum e de
sus{inea ci cu nu vroia sd treacd strada; alt;,r?atd, ta
rrrclancolicd pisica, atunci cind casa in care a locuit ea se
si nu mai fi bine, eu itm nevoie de un so! integru f:ine rlt'rnoleazd qi nu se hotdrdste sd plece de pe ruine.
poral Ei nu invalicl nloral, cum e;ti tu ircum, in saion, cor_
de ghips gi suferind atr.oce.
plin $tiu cd atunci cind md aflam pe patul de suferin!5
rni-ai pus o intrebare despre o prietend ce am amt-o an-
Voi veni miine cu familia, si dupd cum ai inleles sim_ .lelior. Da! A existat motamot, era sd devinS logodnicd sl
plu din rinduritre mele, ne vom'cdsiiori in curind, a"pa ;r devenit, dar nu a mea, ci a altuia. Motirrele sint clare:
{i se va scoate ghipsul, cu ghips de ginere incd nimeni nu "o mi-a spus cd o plictisesc cumplit qi cd sint un zgircit
s-a prezerrtat sd spuie afirrnativ ,,da(4. enolm, f:ipt pentru care i-am intors spatele qi m-am dus
_ _ Ti-arn cumpdrat compot de gutui cu mari sacrifir:ii si in r.liumul meu ce se deschidea inainte imbjetor. La capd-
7_ Iei borcanul, pe sub mind, tiiriaca acest
comp;; ;;; ;; 1ul tui erai tu, aEa cum te am qi acum in n'lemorie, numai
plin de vitamine, ce trebuie sd te repunl pu ,r*i.ti""1e." A; <:i erai ni!e1 mai s1ab5, cu vreo L0 kilo, ceea ce zic eu te
tras o spaimi extrem de rapid6, cind arn auzit tragica si Acum nu te mai cuprinde nici cordonul de la
ii'eversibila intimplare care te-a dus ra spitarur de uiientr. ' prindea.
carpot, nu te deldsa!
lvi.1-an] clat ser:ma cd numai dragostea d-ecrangeazr uJume-
nea spaime; mama, neavind alt caimant in casd, mi_a dat Minodoro, existenla noastri merge bine; pind acum nu
bicarbonat cu ap5. qi ne-am certat, numai ne-am pupat in vizul nostru, fiind-
-ofet Ei eu am sughi{at i" ""Efi*,
speriindu-i pe cei din jur. cd sintem singuri gi nimeni nu ne tulburd cu prezenla, ci
.,\{iine, pe marginea patului tdu, punenr lir prrrrct ami- cu absenla. Spune-i de aceea maicS-ti sd nu ne rnai vizi-
nuntele care vor facg diir:roi doi sof gi soli<,, unili pentru lcze asa des, pune-te in pielea gi indispensabilii ce ii avem
Sdndtaiea insd sti la baza oricirui 'or'; fdrd'ea nu lirrci maicS-ta a dat b:uzna cu cheile in casi, seara la ora 9
'ecie. si miEcdm nici un
putem r;;i tc invele si faci micul dejun. Maici-mea nu vine, fiind-
deget, ;ls;l ctlln anr clori si_I
75
74
 cd din pAcll.r' sinl. rrrr or.fan, dar dacii se mai lnl.impld,
il
chr:rn pe l.rrl,;r si t,l-r..t. rrstm, tuEegte cd ddrirnli, irl"""a'l.u 1.',1 rlir rilr'rrlr,rrlri. Mai sir-t'tt cumva jignit6, iu olice catz tlt'-
mdsul'ilt' r,r' r,r't'zi r:i se cer. r rrt,rl,r ,l', r'ornpoltamentul tdu; azi-noapte am visat ci stiti
p,.pl,ri;i lrr o femeie gi ili pune nivea pe nas. Am sdr:it
, fllr-11.' l;r rrr;rg:rzi'ulplastic
fl.(' sl .t('ti si
,,pescarul(( si int.eabd de cirlipe !,r rr lr, :rrrr; si la mine visele se adeveresc. Ai grij6, Ahile,
nr. 4; dacd nu au fd scand?l lr.r ilrro;l^;tc multd lume qi nU e exClus sd aflu ci'ce ceva.
qi sr:orq[r'10 'rorneald
lei, cI scot Ei ei cele de curriintd,-,i;;;'^t+
gltcr. Tu- gi pescuitui-sinteli pasiunea vielii mele, Irr r':r:rrrl Asta e r,rai bine s5 nu vii pe acasd declt s5-!i:ei
a", f'" rrlrrrile haine. Md bucur ci ploud la Marea Neagr5.
lirinrul lind lu gi dulti aia rjima.
Eu am mare incfedere de cum am pornit Ia drum, ne
tins^rn bine sd gtii, gi, mare rninune daci'{i_aE
Pe curintl
cuvint, greu, sau tu.un obiect greu. Deci, ";"rr";;;;; Mi,nodora BiId, ndscut(t Ral,ziL
rarea lui maicd-ta si sd pldte;titcleforrrrl irltr
"f.i:g",
il"rp*
bc5ti mai mull ntur.rni tu.'
la" ,rii_
"n." Mdi, &Iinsdora
,S(r.rutiri ntari I)u lnfeleg cd maic6-ta e suferindd, dar nici si lagi casa
AhiIe ,irlr (';r clupir nirvirlile;r otomanilor nu se poate. Vasele ne-
:;p;il;rl.r., covolttl sr';intor;rrl., lrir;i<:;r lilrnilir de foame, fLorile
Ilr';r',:r';'1 lrr pllrivt'r'i, gt'rnrurilc nrurrlirrt', fligiclcrul scos din
Dragul meu sof prr;l;r, fir'r'rrl rril;rI ln J-lrizir, noroc cii pe cirnent.
fat5, cu'r au trecut cei 10 ani din cdsnicia aceasta a Nrt rni-rri llsut hran5. A trebuit sd mdninc Ia marile
noastrd pe care am edificat-o acum un deceniu. Te afri lcstaurante, nu si consum acele bunitdfi pe care tu nu
cleparte de- mine, singur in concediu gi inleleg ca ai nevoie rrri le*ri ldsat. Iii anexez Ei meniui lor, sd vezi ce qtiu dia
de singurdtatea asta ca sd poii prinde peEt=e mult si :.;i t'(' nu gtii tu. Transmite-i, oricum, la cea care !i-a dat
. in virrfir, insdndtoqire Ei s6-!i dea cocoEul dla pintenog, fiind-
liniEtq. Am acceptqt ptecf sing,ur, fiindci 9i i"i-
$-
puteai.sd faci mdcaigestul sd .spui:"u "l_ <'ii nu mai e bun decit de gilSgie, il vom face noi supd gi
f^?t lilgg:5,
hai,si tu!{. .gi n-ag ti venit declt pind la gard.
,,pronuto,
vonl supa, ca 1n vremurile bune cind m5 iubeai pdtimaq.
Tu te-ai rdcit fald de mine,-te comforli ca o bucatd Acum nici nu mai pui problema aga. Pui mincarea pe
Stl""1.a rece, dormi cu spateie ta mine El oi;Jri;;; nrrrsh gi te apuci de fdcut curSlenie, dupd aia speli Ei eu
flg
j.loer pui nailon pe be!e, ori scrii anonime
calde desprl slau singur cuc numai cu micul ecran qi n-aud o vorb6
unii gi allii. hlrni din partea ta, fiindcd drdcovenia aia de masind. de
Iart5-m5, meu, ci !i-o scriu verde, de la obraz:
dc" rnuncit nudragul te strdduieqti, pe mine md lii acasd sd v.ld
:s
;rirlat zumzdie inf ernal.
Ce s-a a1es, md lntreb eu, in fala acestei coli virgine
de gcspoddrie si aite femei muncesc qi cigtigd, mie imi nu_ rlc lriitie, din cdsnicia noastrd, dupi 15 ani? S-a aies ceva?
meri tranii,de piali gi eu am descoperit'ci ai ascun" ,"U lrii silcerd cu tine insufi, ferneie, pune-te la oglindi si
c6mSgile tale 100 de lei. De cen md? 'rnalizeazd-te, uii.d-te la tine, de cind ili cint cd te-ai in-
., Sofule, ce e.9ti! Dacd ag fi gtiut c6 aqa te vei dezvolt;r 1irr"rlat peste. Ce, aia e miEcare zrlnici, de mers pini la
ulterior, n-ai fi dansat cu-mine nici mdcar doi pasi iria_ pia{ii Ei inapoi? Te-am vdzut qi cum foloseai autobuzul,
inte gi unul lateral. Era oe atunci un bdiat mai alifel, i'si rn loc sd vii pe jos, sd mai activezi singele din tine.
l-an:i.repugnat violent fiindcd m6 iryelam as'pr.il ta care l\Ii-am luat pentru seara asta nigte parizer si piine,
fdceai numai figurd de cumsecade. pius r:i ;ri venit la l;rr miine voi minca? Vreau hrand caldd, un sufiet cald
fdri bani. . . nu-i nimic, astea au trocui;, tlirr ctl nu bai uit lr, , ,,''1,.", cincl imi ltune ciorba in fafd. Tu nu mi-o pui,
nimic, te arn scris pe agenda mea minl.rrlii ii vine z;.ua clnd iur, jr';i ii pui la maicS-ta; mira-m-ag sd fie ea malacld.,
 n-are.nici pe (h'ilcr, nurrai se mai stai cu ea, r-lu cu rrrine
carc-li sint lcgil,inrul. Oftez adinc gi inchei aici
Ahite

Ahile. Dragi

_Mult am cugetat sd*{i scriu scrisoarea asta; acum

e 11 mai 1981_ Ei se implinesc ani mulli conjugali. $i
sii numeri pe degete e, mult, ai nevoie de multe'degeteo
clarmite sd-i trdiesti. Se vecle ci asta mi*a fost soirta.
Imprerrni, trebuio siir .ocuno;[i, rroi itrrr fhclt rlcstule, rnai RETUSURE FOTOGRAFIATE
.lt's tu, fiinrlcir iri rrn cirri'lr.t,r'r lristnrilrt;i csti un iou..
bu.rllr.zo-nr,;i.r. il'. intt'l'cs.;rzi-l r.rrrrrriri ,rsi'za' ta, scaunul
teiu, r'cstul lfi cstc indiferent. Scrjsoarctr ilc(_,asta o r,ei
primi syb .ugd, fiindcd sint foarte supdrati pe tine,
-pe cd
mai ales nici mdcar nu !i-ai cerut scuze atunci cind
eu !i-am spus ,,cere-!i iertare, altfel te imbrac cu vaza
asta ! '(
_ Se poate, Ahile, sd ajungi in gura lumii, sd te ocr_r_
Ieascd aceastd lume? N-ai vlut si avem copii gi acum
sintem singuri gi cu bundstare, dar puteam s6 am un
copil mare gi cu armata fdcutd. Ai impresia cd tu esti to_
tul, tu egti buricul $i pbmintul se invirte cu celelalte pla-
nete in jurul tdu. Ei, nu e chiar a;a. Tu egti ce egti, dar
ceea ce crezi cd egti nu esti.
Acum e tirziu sd mai plec de Ia domiciliu, cd n_am de
'ce, miine vine in vizitd prietenul ila al tdu, scriitorul,
$,r 3m sd-i spun totul ca sd te scrie, repede, in'cdrliie lui.
Asta nu moare de foame atita vreme cit tu'exigti. Fentru
ca sd-mi umplu viala conjugald m6 voi apuca de citit
pe rupte Ei am si invd! una dintre limbile de circuiat.e
ca si te complexez. Voi discuta cu divergi oameni intere*
sanli in aceste iimbi Ei tu ai si stai ca mutu' si vei in_
tcarce capui dupd noi. Ce-am sd mai rid!
E ora de culcare gi md eulc, din cauza somnului, voi
veghea pind in zori Ei voi cugeta asupra vielii noastre
comune. Dgcd. citeqti scrisoarea qi vrei totugi sd_!i ceri
iertar-e, poli sd r.ii, dar in virful picioarelor,' sir rrd tre_
zegti blind cd eu cind sint sculatd din somn fac urit. As*
tept. Sau, sau. . . rdmine de vdzut cum vci procecla.
Mitxtdora, hotdrtt&

78

BOLOVANUI, F'ILO?,OFAI,
In fiecare diminea!5, la ora 6 fix, cind cocosul clin
ogradd bdtea cu ciocrrl in geam, fiincl bolrrirv rlc o lat.in.-
gita cronicir, Sisif sirlc;r jos rlirr ;lirt, rul lt'l tlc-a spune,
Jiinclcir c.lrlrnrcir lt<'rl rogo.lirli - si sc rlrrt't,rr la lucrd. hi-
1-litindu-;i n)icLll t.lcjtrrr pc rlnrnr. Dtrltir t:c ponti, isi h-iir
bolovrrnul ;i sc apropia de muntc.
Ofta, ridica ocitii spre vfuful muntelui, spunea ce\i:-r
de pagte gi se apuca de rostogolit bolovanul, insensibil }a
zbierdtele responsabilului cu proteclia muncii, fost ofiler
in armata veche (a lui Al. Macedon) care igi exhiba cor-
zile vocale, aflate mereu in pozilia drepli. Sisif il privea
amabil gi-i spunea rdspicat:
-- MAi, grdmdjoard! dupd care se apuca din nou cie
impins bolovanul Ia deal, pe murrtc.
Prinsese qi un tic nevos, dc orn ticiit, dddea lnereu
din cap aprobator, avea qi de cc, ncvasti-sa il bombir-rea
permanent cu miinile in Eolduri, rotindu-gi ingrozitor de
repede ochii bulbucali:
M5, plafonatule! Aitii care au pornit odat5 cu tine
acum - sint la coborit bolovani, la chipuri cioplite, nurnai
tu impingi de-!i ies privirile din cap. De carte nu te-ai
linut, cu mintea ta ai fi putut acum si lucrezi la conta-
bilitate, pe term, la inventarierea firelor de nisip. T;:el
sute de controale au ingropat 5ia de acolo Ei tot ei sinl
cilare pe situalie! Fac gi castele qi nimeni nu-i intreabi
nimic in Spania.
Cind m-ai cunoscut, gtiai cu ce rnd. ocup! se t"aloia
-
e1 ponderat Ei dddea a lehamite din mind.
Asta se intimpla zilnic, dacd nu chiar mai c'les. Din
aceastd cauzd, Sisif devenise un posac, cdruia nu-i inira
nimeni in voie, iar rutina se instald cu mare si dcplini
eficienld. Singurele lui rnomente dc' satisfar:lie i le fur-
niza vreun concurs profesional de tdvdlit boiovani prin-
trr,rf rrl r;rrr'ililr.rr, dar rlin lipsd de impingdtori de bolovani,
i;rrrr;r:r{'r;r.r'rr timpul singur in meseria asta. In anul irr
,'.rr'r. lrrr;,':rl lrnun{at cd concursul nu va mai avea loc se
rrrl',rl;r 1rt'rrtru prima oard, Ei tot intiia datd ii dddu so-
rrli o lriitaie temeinicd.
Iticlicd ochii spre virful muntelui: acesta se zdrea Ia
lr,rlr: depirtare, seme! qi invSluit intr-o ceafi*find. In-
,,,1rrr sd impingi bolovanul 1a deal, atent sd nu-Ei dea
crr ol peste picioare. ,,AcuEica il scap gi se duce la vale((o
rr.i spuse cdtrdnit.
Se uiti la clepsidra de mind gi, intr-adevir, era ora
,'irrrl bolovanul devenea sanie. Dar astlzi, nimic! Iqi spuse
ca-i intirzie ceasul, aqa cd se odihni un pic, proptind bolo*
i'rrnul cu genuncl-riuJ.
licirrer.ltrr rrrr,rr;rrl, rllrr ltilrlra nrr di:rdea scmne cle ndbd-
,l;rioljcrrit,, r,r';r t'rrnrint.{,, rir riul)ltrrr,lr rlo<:ilI nti;cirlilor sale
;tllr.t lr rcrft ,r'1, :;i nr,r'orriz;rlc.
1
din firesc, Sisif nu ob-
tJirrril, ltcstt-. rnilstrrei cle iegirea
:i(]rvi cd virful muntelui era foarte aproape, ii distingea
rrr:urn si piscul, un cuib de vulturi de unde se auzea o
ritilirgic remarcabild. Precaut, cu inima b6tind nebuneEte,
irrfipsc umirul sub bolovan gi-l depuse lin, oa pe un ou,
pc chiar virful de granit unde nu se mai afla decit o
tibhle indicatoare (din ce catz6. indicatorul era cu virful
rrr jos nu se Etie) pe care scria:,,Cabana Olimp 3 kilome-
lri. Camping, bar de zi, speciahtati de grdtar Ei alte bdu-
turi((. Minunea se infdptuise!
Puse palmele la gurl gi strigi din toate puterile:
Mdi! Nevastd! Uite ce-am fdcut! Contabil si fiu
zlct,- nat(
Bolovanul, ldsat firi stdpin, se clStind ugurel qi o luh
slrre vale duruind greoi, apoi prinse vitezd qi in curind
se pierdu intr-un nor de praf.
Cei de la comisia de omologare ii riserd in nas gi-l.
sliluiri sd iqi vadi de ale lui, dacd vrea concediu fdr6
lrlrrtd sd depund o cerere in dublu exemplar.
Solia plecd la pdrinli, iar Sisif nici nu remarcd acest
Irrlr rr, preocupat de litigiul cu un amdrit din vale cdruia
Irolo1,;11111[ ii fdcuse purcelul harcea-parcea . . .
(i - llu|rint,.h lir iilrbe verde 87
 I,OVESTORI
'ln <lrrpri-arniaza aceea de noiembrie, in ord;elul Ni.,
grlrr'<:ir plirrgeau toate clavirele Europei, ploua (de sus in
.jos, conform obiceiului local), era o lacustreali. de mai
rrriirc jalea. Strdzile gemeau sfiEietcr dupb vreun pieton
intirzial, dar ace;tia erau punctuali, stdteau la gura sobei
qi priveau in sobe, casele stdteau intr-o rini, nurnai pri-
tndria, restarrrantttl rnirrc si l11irnr sl,til.r.itrr irr rlouir rine,
irtr lrr fcrcitstrir trrrci c.l.r.rfiu'crr 1i;irrli in ltcrvlrz clomni-
:;ortt';r M:rrgrrrcl.lr l)rtrrlttlt,lz, rl;r<'l.ilo11r';rl'a rlc zr'(:c clegete,
lorturrrti<'ti incr.rrigibilii qi citcoclrrti ltkrrrdii. ,5uilt:[ul ei plin-
gca cu sughiluri mici, cra o pliclisealiia!, gi ii treceau pe
sub zulufi ginduri negre ca Lln tunel noaptea. Imaginea
asta md stringe qi acum de git (arit ca o combinalie intre
un mulaj de la Mina Minovici Ei Boris Karloff bind chi-
nind cu ricin); Ei peste atitea decenii, stop-cadrul Marga-
retei intr-un geam aburit gi nu prea imi provoacd un plins
bdrbdtesc in hohote.
Derula, cu incetinitorul, pulinele ei clipe fericite, pu-
{inele stringeri de mini de care avusese parte, cele
cloud sdruturi furate dc un sublocotenent de cavalerie ce
fusese mutat Ia artilerie ctr cal clr tot, jurdmintele min-
cinoase, cele 15 grame de scrisori ce le primise de*a lungul
,si de-a latul tinerelii sale.
Deodatd tresdri brusc: porti{a, ce se linea numai intr-o
balama fiartd de rugin6, scir{ii plingdre!: prin curtea n5-
pdditd de iarbd veEted6, unde nurnai zuruitul de lan! al
trnui ciine plictisit ce-gi preumbia lStratul rdgusit pind la
poartd, amintea cd este viafd, peEea incet, trdgind al sdu
picior, tugind adinc Ei rar gi gijiit si vai de el, pogta;ui
mahalalei. Ii tAcu Margaretei un semn qi incepu iar s.i
tugeascd.. tra igi aruncd pe ambii umeri un gal nou cu de-
fecte de fabricalie gi alergd spre postas. Acesta igi trase
s-Ssuflarea qi tuqi:
Cih, cih! ai o scrisoare de 1a o persoanir ncotrnoscutii.
-Margareta igi duse mina sub sinul sting l-,cntru a-li
,calma palpitafiiie, astfel observd cir 11r'rrunclriul ii inghe-
I c.i.r. casd intr-o rin:-t
-
t,r',r. r.i r't'lrii i j;(' tlnll)lul ii clc t.rproxirnativ ci1,(tv:t lltt't'ittrr
, rl lr.rlirttztll.
( lrrrc 0 persoana necunoscutS, moE llarion?
('ilr, cih, l1rrr, grrr, nu Etiu! dupi care i-o inminii
',,,1'rrrrl-o jos.
Nl;rlgzrreta se repezi uliesc gi o culese din noroi, o
:,.lr.r'rit'cu galul, cu grije, o strinse la piept gi dupd ce se
,lr,ztloi de spate, alergi in cas6.
,z\prinse becui miop ce respinCea o lumind am5ritd qi
,lcschise scrisoarea cu degetele bdtute de vint. Pdmintul
nr(:opu sd se invirteascd gi cu ea. Era o scrisoare de iuklire.
iatd conlinutui ei pe sdrite, fiindcS Margareta sdrea
rlt' 1rc un picior pe altul:
,,Autumnalo,
I)r' tlouir siplinrlrri lutzrtnlttI tri-a inclnrmat pagii spre
lrit'ortl rlr. r'o;ri;rl ;rclr'. I't'itr 11r':rrtt l.r'-ittrt v:"tzut crtm copiai
rrr,lt'.'l'r'ir;lr'{r'rr t'r'o r';ispirrrlr';ri, llr tlorrir rindtrri;i in trei
cr,.rrrlrlrrrt: rrri';r lrt;tl. grlriu[ ;i irrn ltitrt in momct'ttnl acela
r:ii itrbiroa nu c departe: trebuia numai sd sparg geamul;
am gtiut ci trebuie sd te ocrotesc, floare albd din Pireu,,
sir fiu in preajma ta, pentru a te ocroti cum puiul e ocro-
tit clc mamd-sa.
Pur si sirnplu nu-mi mai ieEi din cap. S-a trezit peste
noapte in mine un poet sadea, lasd-mi sd-!i transcriu c
lroczie, ea si fie, in vecii vecilor amin, declaralia mea de
dragoste bdrbdteascd. Vreau sf, urcdm qi sd coborim im-
pleund Go1gota. . . ei1 de viald, sd rdzbatem impreuni
prin ploaie qi prin fr.rrtuna. Iaca versurile:
,,Tu e;ti *, €u sint un minus
UNIVERSUL doare tare
eu Apollo gi tu Venr-rs2
foarte dulce ardtare . . .((
Aq putr:a se continui poezia, dar sper Ei indrdznesr
sd sper ca ne vom intilni intr-o buni zi, cind vrei tu,
chiar joi, vin cu bicicleta, am sd-!i lingdlesc la poartd o
rlat6 lung, de doud ori gi mai lung.
F((
1 aici era $ters, dar nu destul de ingrijit
2 necunoscutul autor acldugase aici indicafia: ,,Venus a se citi
rnglezeste".
6+
 Biata fal.ii sirnfi la linguricd o mare sfirseald gi tre-
bui sd se al()re p('un scaun: pind il gdsi se erEezd pe pat.
F'erricircrr rli"rrlrtst' lruzria ln existenla ei, destinul n-o ldsase
dc ciirttfi, o liisirsc mutd.
Dt'r'i, 1rc':itc dc-rud zile, F. venea cu bicicleta, oh cit in-
<lrir11r.ir clr lriciclc.tele din lume, indiferent de care erau: de
l:irblr[i, cle dame, de curse, in tandem, in etc. Afard ploua
rriuci tor de egal, dar pentru Margareta rdsdrise soarele,
rrricii zburdau pe diferite pajiqti, paji;tile acestea diferite
crau verzi Ei in fioare, mieii aveau ochii negri, botul urned
;i fziceau mdslinute amuzante, primdvara venise in noiem-
lrric pcntru sufletul ci rrtit de nccirjit. lnt'c1ru s;i valseze
prin <rlrsil un l.llntl();i fu rtrt;r rlirr prittrt'lt'r'i nopti de in-
son.rrric ln cirrt.r (l()r'tri bttrsl,cittt, islovitir tlc I't:rit:irc'.
Cit line vegnicia, se intreba Margareta Durduletz,
am6ritd foarte. $eful biroului de copiat acte o mustra
p6rinteEte gi-o fdcea troacS, pentru ci bdtea alandala Ei
a1a ba1a, dar ea trecea peste toate gi bdga radiera in li-
,tere.
d<
Margareta blestema inerlia calendarului care parcd se
hlocase, dar acesta surlzind Eiret igi vedea de treab6'
intr-un sfirsit sosi gi ziua de joi, parcd era o prirndvara
deghizatS, Margareta imbrdcd cea mai frumoasd rochie
ce o avea singura de altfel qi se puse in geam se
- bicicletei, aducdtor
audi lingdlitul - de fericire.
Inimi-i bStea sd spargi geamul. il deschise, trase in
piept cu drag mirosul ce venea de la fabrica de bere din
apropiere Ei iqi aranjd aproape mecanic o Euvild rebeid
de pdr ce-i cddea pe bdrbie.
Toate catapetesmele cdzurS asupra creEtetului ei lins
gi lgi infipse unghiile in carne pinS-n cot: da, F. venise,
se auzea soneria nerdbditoare a bicicletei paraclisiace.
Aiergd spre porti!6 cu pagi mici, fermecdtori, din doi paqi
fermecdt-ori fu in stradd Ei curtea avea vrco 10 mctri, Ca'
cra el, inconfundabil, viril, brunct, fttrrlincl ncpisltoi:, re-
zemat de bicicletd. Ea se opri in preajrnrr lui - ln preajma
B4
tillrrlin tlitr cl, aruncind ligara fSrI un cuvint, o cu-
l,r nr,r. (:u Lrn bra! puternic o puse pe cadrul bicicletei gi
ttrr';illr';i.
M;rr'11areta era pe jumdtate moartd" Respirafia trui pu-
lr,r'rrlr';i, cgald mdrturisea un bbrbat gi un biciclist sadea.
li sopti lrubuitor la ureche: ,,Te iubesc, Margareto, tot
cr'-[i scrisei e purul ade'u'5r, jur cd spun adevirul, numa!
, r,lc'u'llrul!(
Care este numele tdu? murmurd pieritd Margareta.
- Ef!
- Asta e nume de roman, dragul meu F. Rostegte-te!
-__- Mai incolo, acum mi-s miiniie ocupate.
O duse la marginea oraEului gi acolo se aEezari pe dig,
biilangdnindu-qi picioarele. El rupse din nou tdcerea:
Nurnele nu conteazi. gestul conteazd.l Vreau sI fii
- pe vccie, numai a mca, ntt ;i a altuia!
.:r lrlea,
A trr, si1.1ur t,ir rlrrl Altii rrir:i nu se existir! exclami
It'r'icit.;i nrir';r rrolrstrir ltiil,irl,rrirrc la nrarsinir. El o cuprinse de
runt.r'i, ('rr ric fircu rnicir la pic.ptul lui. Stdturi aqa pind
irrtrtl frigul in ei Ei Margaretei incepu sd-i joace un dinte
prosf pus.
Bicieleta ii duse, parcd singurd acasi, Ei F. o insoli
la ugd, Margareta 1l privi intrebdtoare, dar privirea lui
slrunea totul. Ea ii dddu atunci cheia.
Margareta parcd inflorise; obrajii ii erau rurneni, mer-
su1 mindru ca al unei femei care iubegte gi qtie ci e iu-
hitd, rdspindea in jurul ei lurnind, de-ajuns ca sd lumineze
un oraq de 10 000 de locuitori. Colegele o birfeau cu riu-
tate, chiar qeful ei o privi cu al{i ochi ca gi pini atunci
gi incepu si-i incredinleze lucrdrile cele mai uEoare. Intr-o
zi incerci sd o ciupeasci de obraz, dar h{argareta ii spuse
un astfel de,,md, tatd!'., incit acesta se retrase in biroul
s6u qi incepu s5-gi roadd unghiile.
DupS terminarea orelor de serviciu alerga spre c6.su!a
lloi" unde in chip miraculos infloriserd, in chiar fala gea-
lnuLui ei, niqte lalele roEii, enorme, pe care toatd mahalaua
ric aduna s5 le priveascd, pomenindu-l des pe Cc.l de Sus
:.i caiitdlile sale. F. venea spre seard, ostenit, se spdJa pe
rrriini indelung Ei se aqeza la masd. Margareta in tot tim-
lrrrl cit el minca se uita la e1, cu coatele puse in unghi
85
ascutit si-l vadi ntiri bine, zimbindu-i cald. Din cauza asta
nici nu fl'rccau foc irr camerd.
Cu toirti ltr';r1.il.udinea ei, un fir de neliniEte o trezea
noaptur rlirr sorrrn: F. nu vorbea prea mult, e drept, aducea
banii lrr I ;i 15 zrle lunii, bani mulli pentru acele vremuri,
nrl crir b;irrtor, fuma din cind in cind ligdri ciudate, dar
rrtrrniri in curte, niciodati in fa{a ei, ligdri ciudate pentru
<:i-r rniroseau a sulf. Dar ce contau toate acestea pentru
Malgareta? 1I intrebd odatd ce e cu la1elele acelea minune
;i eI rdspunse posae:,,un ver de-al meu, lucreazi la sere!'(.
iista a fost totul qi la fel primea rispunsuri monosilabice
rlc c:itc ori inccrca sir-l clcscoase.
.-- Mrtrgitt'cto! spttsc t'l lrrtr''o s('ilri'r, l,r't'zincl-o brusc
rlin rcvcrit', lltl 1,('gilrrli lir 1tt'rlstii, cli tot, lltl llc ciisltol'im"
Mitrgrtrc:tir fircu ocltii fottt'ttt rrlitt'i, 1". ii ghiccir pinii ;ii
gindurile.
* Nu pot si mi cdsdtoresc cu tine!
EEti insurat, F., spuse ea cu arndrdciune-
- Nu fi copitd, nu e vorba de aEa ceva.. . astea-s
-
nimicuri de-ale voastre. .. qi tdcu brusc inghilindu-si cu-
vintele.
Din seara aceea! F. deveni tot mai tdcut, n-o mai im-
brdliga pe Margareta. Acesteia ii pieird culorile din obraii"
peful biioului de copiat acte o trectt din nou la greu, sirn-
fea ci viala ei se duce incet de ripi.
Intr-o dimineali, in vreme ce el se birbierea, Marga-
reta se duse in baie, fermd, chiarr dirci genunchii ii biliiari:
F., aga nu se mai poate! Sint la virsta cind vreau
un -cirnin a1 meu, copii!
Acesta o privi o clipd apoi continud sd dea cu cldbuc"
-- Copii, zici? Rise strident, aspru ca o hirtie de qmir-
ghel trecuti peste un arici.
Da, Ei asta vreau! $i ca sd fiu sigurS, continud
Margareta, cd n-ai sd mI laEi cloEcd intr-o buni zi, uite
aici hirtie qi stilou Ei semneazd ci n-ai sd md pdrEseqti!
F. scdpd briciul jos, alergd in camerd, se imbrdc6 la
iuleald gi o zbughi pe ugd. Margareta dupd el.
F. ai innebunit? Unde
-F. intoarse capul spre eaPleci?
qi urld:
-_ Auzi, s6-mi fach mie una ca asta. . - tocmai r:rie!
Din poartd se intoarse iar 9i strigd: an"r sit md pling Iu'
domnu' Bulgakov, da' unde te trc'ze9ti, nebuna dra. ' .
pardon!
l)r' ;rtrrnci Margareta nu l-a mai vdzut niciodatd pe I".
l, r o r;iipl.irmind se mdritd cu Eeful biroului de copiat acte
,,,i rrvu copii.
DIN ISTORIA MEDICINEI
Medicina a apirut inaintc r1e descoperirea omului de
c';ilr',' orrr 1i irrvols. Mcrlicinlr cst.r' tlc rloud fcluri: umand
rli itrttrrlrrlr. Mr,tlit'ii crrrc lLlcrclzi la oraq sint interni, cei
rlc l;r lirrii t-.xtcrni. Mcclicii sint ajutali de surori de cari-
tute, de calitate, de gardd Ei cu gardd inversd. Ei mai sint
ajutali Ei de bolnavi. Acegtia pot suferi de doud feluri de
holi: boli nervoase Ei boli calme. Moartea clinicd este
rnoartea petrecutd in clinicd. Cind se petrece in mai multe
spiterle deodatd atunci putem vorbi de moarte policlinicd.
Ornul este studiat de studenli, pe bazd de planEe, pe bazi
cle internare Ei pe bazd de auscultare. Auscultarea se face
cu stetoscopul gi, uneori, cu periscopul, ca sI vedem ce
are. . . in buzunar. Cine n-are nimic in buzunar este sd-
ndtos, poate sd moard linigtit cind dd ochii peste cap.
Omul are mai multe sisteme, ci de aia este un sistern:
sistemul osos, mai ales Ia cei slabi, sistemul nervos, clJl
organe de sim! gi btrn sim!, sistemul muscular gi sistemul
loto-prono la care dacd joci regulat ajungi din om sdrao
cm bogat, in spatele uEilor lnchise.
Sistemul osos este foarte osos Ei e format, cam in
toate cazurile, inclusiv in acuzativ, din oase. Oasele sint:
trungi, late, scurte, depinde de indllimea omului qi de cit
lrune periostul la treaba asta. Oasele sint importante pen-
[,r:u ci lin omul sd nu se imprdqtie; dacd nu am avea oase
r()-am face fleaEcd la prima adiere de vint. Aqa nu ne
l;r{'(-rn fleagcd. La pubertate copiii au miinile mai lungi
lr,r'it picioarele. Dupd aia cr"esc invers Ei au picioarele
rrr;ri lrrngi, cu care fug uneori foarte bine de la Ecoald.
Omul are 233 clc orrsc poate avea Ei 234 cind pr-imesie
un os de ros-
Si trcccr-r.rllr clcicr; el se formeazd incetiEor in cutiula
cranitrrrii. Lir rrnii se formeazd mai mult decit incetigoro
<lirr' <:ilrc-i ltrost s-o spun6? Creierul este format din ence-
fitl, rloiicoccfal, cerebelul mare, cerebeluEul mezenter -ci
luczrrnfun, mezinul cenuEiului, scoarfele, dintre care re-
rrunrite sint scoarlele maramureEene. Cu capul am termi-
nrrt. El are anexe exterioare, adici nigte lucruri de din-
rrfard. Intervenliile la anexe se cunosc din cele mai vechi
l.impuri, aga cun-r zice Ei folclorul: ,,Sdri-!i-ar ochiili(, r.u-l
t'xemplu de autoterapie, ori ,,Cc bolrle;ti ochii Ia mine?*u
liind exoftirlmic, i;rr',,()clrii (.ilr'(.nr.r so vlirl sc rritA(., fiind
o tlovnclit ck' privilc. St:lrirrrbrrl rll lrrcx{', ochi ltcntru ochi
6i tlinte pentlu dirrtc a dcvcnit rcccrrL lcntili"r pt-.rrtru 1r,r'r-
til[ si protezS. pentru protezd..
Aparatul digestiv. Acesta este format din tuburi si
tubulele, ca televizorul. Aici se petreo digestia Ei indi-
gestia.
Un reflex este atunci cind ddm unui ciine un piciol"
;i el sunS din clopolel.
Cu bolnavii am terminat; sd vorbim despre meclici"
Cei mai vechi doctori cunosculi sint babele in etate. Ele
au dispdrut, dar au apdrut babele tinere.
Denumirile s*au p[strat: babi primard, babd secun-
dard, babi de circumscripfie, soacri. Farmaciile er:tu an'le-
najate in aer liber, omul, dacd il durea burta, ie;ea De
cimp gi p6gtea. Daci nu-l durea burta ieEea pe cimp ;i
cosea. Astdzi pe mulli ii doare burta. Medicamentul cel
mai folosit pentru uz intern era otrava, dar pacientul nu
rnai trebuia internat. Cea mai m,are doctorild a Er.ului
rnediu a fost Caterina de Medici. Aili medici cunosculi an
fost Avicena si Ave Caesar. Dupd tratamentul lor se cinta
Ave Maria. Babele cat'e se ocupau cu ciEtigul suplimentar
Ceveneau combustibili, in cadrul unor manifestdri cu1-
ttrrale.
Anestezia se cunoEtea din cele mai vechi timpuri ;i se
practica prin izbire cu ciomagul in moalele capului, ex-
trac,lia dentard se fdcea tot prin izbire, dar cu purnr-risorul
strins in faicd. Pe atunci nu se prea vedearr <roz.i la sto-
matolog. In fond stomatologii nici azi nrr ;rrr cozi.
Singele omului este rotund, fiind fornrirt. rlin cercuri
qi cercule{e roEii qi albe. Cel mai mrrrc r:<:rc irlb este cercu}
88
1r,,1 rr'. liirrrlclt'ornului curge in cl de sus in jos Ei de colo_
lrrll, r'unr il taie hemoglobina.
(lirrtl rru este cointeresat se coaguleazd producindu_se
Ir, 'rrtr 11'11.oj€i.
l'uncfia de reproducere este atunci cind omul poate
'-ii r-e1:roducd exact ceea ce a atzil. De aia e bine sI folo_
iirn casetofoanele, de la o anumiti virstl in su$
DESPRE FIZ\CA
ltJirrf;r (:;r'o slurlirrzir corpurile calde cind sint
lcci,.l,l;tr.
pc cele reci cind sint soride astfer a apdrut fiiica
scliclelor gi preocupdri pentru fizicul - soliziloi .i,rt"
-
rnanifestdri gazoase ale obiectelor iichide; atraclia'tiricii
o prezintd grauitatea, manifestati prin invirieiile pdmin_
tului, ceea ce a adus la naqterea legii gravitelii pdmintului
crrre susline cd orice mer care caae de sus in jos, fie ci e
cor:t, fie, ci nu, se.g_tie de ce. Legea aparline L"ili g.aai_
nal engle_2, fsaao Newton, 9i a Tost imbogd{itd aJ fii"L
ecestuia, Olivia Newton, mdritati John. pre"cursorii g;di:
niritului care au avut de suferit de pe urma aceasta au
fost G. Bruno Ei Fenimore Copernicui, clecapit"fl p;;uc.
Multi vreme s-a crezut cd terra esie bu.icut bailr"i,i_
liii in sistemul solar; dar n-a fost chiar aga. Aniichitatea
,"1?u-trq de fizice, dintre care se detageazd
-legi u ,r.r_
mituiqi Arhimede, care a observat cd stind sub""n apa mai
mult de 5 minute omul nu mai face mare scofald. Astfei
inotul a luat un mare avlnt, pe baza iegii care ufi"-a
orice corp scufundat intr-un iicfria de sis in jos este iml "a
pins de jos in sus nici pind azi nu se stie de cdtre cine.
ile fac inc,ercdri de a scufunda un obiect- de jos il
r'czultatele sint sdrdcule. $i allii au fdcut, t6t i" il.];;p*_
rioadd, alte legi, spre satisfaciia miilor de elevi ""eJ
de Ia ei
jl]ll,l**c-a5e if pgmglgsc cu drag de cite ori sint scogi la
t;rlrl r. uoyle gi Mariotte au descoperit
('')')1rric'nte, lege care nu su apiice liprincipiul vaselor
imbuteli""ea
-i"
89
sticle, ccl pufin lr lrrodusele de vinificalie. Metalele se
impart in miri rnrrllc categorii: din prima fac parte cele
fandosil.t', rirlt'1;i nobile, care nu intrd in reaclie cu acizii,
nurnrri r:rl orrrrtl. Metalele incdlzite la roqu devin indecente.
Fielrtl lrt,brric betut cit e cald, iar copiii cit sint mici, dar
nrt (iu :r<:clcaEi unelte.
lllcctricitatea ocupd un ioc important in fizicd; atunci
<:ind curentul electric sti pe loc, putem vorbi de electrici-
tate staticd gi de economii; el s-a obfinut intii prin fre-
carea unei bleni de pisicd domesticd cu o baghetd c1e
sticlS, dupd care s-a observat ci de aceastd baghetd se
lipesc buci{ele de hirtir', iar cercetirtontl itrt' rriiir-rile zgi-
ri;rtc ;i o st:tti1r;rt llino tlt' 1o1 . Ttrt:t't't:itrt';t rlo ;r introduce
ilrtrninatul cler:tric crt pisici tr tlttt grc;; nliti itlt's prirni-
vara, bccurilc fugcau dupii irlte bccuri, pc acoperiluri"
Fizica se ocupi qi de viteza luminii (organele de cir-
culalie au mereu probleme cu ea, nerespectind viteza I'e-
ga16 in oraEe) qi s-a constatat cd este mare de tot' Ea a
fost mdsuratd fugind in paralel cu ea' avindu-se un cro-
nometru in mind. In acest domeniu se pare cd in curind
se vor obline unele rezultate imbucurdtoare; dupd curr-l
sintem informali, un grup de cercetdtori este foarte
aproape, dupd mulli ani de cercetdri, de ruperea razei
de lumind in doud Ei mai multe pirti, ceea ce va rezoltra
in totalitate probiema energiei luminoase, fiecare cetS-
lean putind sd aibd asupra sa cite-o rdzuld, ori o bucatd
rnai mare, in funclie de ocupalii Ei locul ocupat, astfel ca
circulalia de noapte va deveni o joacd, mai ales in tirnprrl
ziiei.
LEGENDA PIEZOELECTRICA
Sibaritismul zeilor i-a permis lui Prorneteu sit le fur"e
focul, a fost mult mai uqor decit s-it tlt't'zut pind ilcum;
paza contractuald a Olimpului <lorrncit l)c rupte' zeii ia
iei. gi Prometeu, care se descl)tase Ia uqa Olimpului, pen-
90
n ir ,r nn l.rrodrrce zgomot, gi-a reincdllat sandalelc cu
l;rllri rlc lcrnn gi a intrat tropdind voinic qi calm. A luat
lolrrl si ,ir coborit cu el pe pdmint.
Zcii au convocat o Eedinld fulger Ei au hotdrit s5-1
r;,rrrc{icrneze pe imprudentul care a indrdznit sd ia fi'Lt'd
rrltrrtbat"e. El insl habar nu avea de norii ce se adunau
.rsrtllr:l capului siu, alerga inaripat spre pdmint, purtind
in chip olimpic flacdra ddtitoare de viald.
Ajurn pe Terra iegi in intimpinarea oamenilor cu grlra
uscatd. de emolie; aceqtia se strinserd in jurgl lui, politi-
cosi, gi-I privird cum incearcl sd vorbeascd. Intr-un tirziu
grai gi strigd patetic:
1.lr'inse
-_ V*am adus focul, oameni! De aici inainte totuL t'a
fi blne!
Oamenii, stringi in cerc, il privird neutru.
--- frocul, oirnlcni burri! Crtl (:irre nu se va stinge nici-
orl rl:i! (l;r o .sr:rrrllt,rt' rlt. lglrz rut-'t.irr-r . .
.
Attrnt:i, ttnul rlirrtrc ci ic;i tn fa{i gi-i spuse:
*- l)e ce nu te interesezi inainte sd ai idei? $i-i aprirrse
sub nas o brichetd piezoelectricd.
DupS asta vulturii igi incepurd treaba . . .
VARIANTE-ARIIETIP
I{u trebuie eu sd vd povestesc din nou basmul Scufilei
Ro;ii, il cunosc pind qi pdrinlii, oameni ca dumneavoastrd.
Ceea ce doresc este sd vd intind o dezinteresatd minl de
ajutor, sd ieEili bine la capdt gi fdr6 reputalia fleagcd in
lrrta copiilor, care nu iartd gi nu uitd. Aveli, oameni buni,
ficcale o meserie, asta vd intrd in slnge fdrd sd vrefi,
<:rrpiii n-au habar de fenomenul acesta si cer cite-n lund
;i irr stele. Eu vd ofer, pe meserii, modul cum se poate
l)()v(f:;l.i basmul aoesta, ca sd impdcali Ei copiii (capia) Ei
stert'otipt'le (varza profesionali), astfel ca ambele pdrii
91
sl iasii 1n <'i;l.ig: tlrrrrrrrcavr)lrstrd sd adorrrrifi ltovcstinC"
cc4.riiisii r'lric:olt,;r;r.li in pumn gi sd vd arate cu dcgctul tirl
dt.s;rlivir.
1NGINER DE DRUMURI $I PODURI
Fiica 1ui Scufilu Rogu, muncitor la terasamente, primi
intr-o zi sarcind de servicill de la maicd.-sa, pentru
a se duce Ia bunica, in scopul optimizdrii aprovizlondrii
acesteia; primi o scufifd portocalie noui"r, car.o r.es1:ecta
NTS-ul, un ochi de pisir:i pe 11t'irnt,ir ctr rk:-irkr gr_u'ii si ale
spiritului (o stir:lir crr virr n('gr.r-r, (littllrr<,;i) [)r('cum gi indi-
cir!ii de trirseu, ltrik'j r:tr clrrc tr.r.[ruiit si'r vcrifice qi starea
. tr lrrlclrlrr!.i;r corltului strdin (codificdm L __ Lupul) pro
,lrri rrlrrliiicdri de- fu,ctionare a aparatu]ui rLspirlrt,r,
(;rit'i .so procluce schimbul de gaze ii pldmini, oxigenul
tllcirrr.l in singe, care-l transportd la celule;. Su pioa""
rrrrlcri, din care rezulte, energla Ei cdldura orgu"is*uiui.
I'llimind bioxidul de carbon rezuliat din acestJ arderi. ca
;i in celelalte ,sisteme, dar de importanld secufaara. bin
c:,periment s-a remarcat slaba ca acitale a celor cloi su-
biec{i Mama Mamii Ncporrtir,'cle erprirare. Intervenlja
ur-iui al treilea factor,-superior dotat biologic, rezolva
im_
perctul, dar nu-I ldmure$te. Moartea rui i. nu inseamnd M
;i sfJrEitul speciei. Au trdit cu tolii fericili pind la dl
bitrineli. ";i;;;
i

drunrLrrilor vicinale; ajunse fe.tila la o ramificafic NNV,

cdtre R 15, unde se aflau un pode!, o grdmadii de pietrig
gi o tabld semnalizatoare ,,Aten!ie, transport muncitori!rc
gi se intrebd in sinea ei de ce nu se fac si tdbii{e cu ,,Aten-
fie, transport funclionari Ei alt personal TESA!((
O lu5 pe DN 23 qi curind ajunse intr-o pddure, parche-
tul forestier A-!4, unde se intilni, la un fost punct de UN FEL DE FABULA
lucru, stalie de asfalturi calde, cu Lupu'.
Acesta reuEi s-o abatd de la traseu pentru o vreme'
timp in care scurtd drumul Ei ajunse Ia casa bunicii pe
care o infulecd. Scufifa Portocalie, la rinclul ei, se afld in
situalia de infulecatS. Tocmai trecea pe acolo un echipaj Scriitorul stdtea la geam pindea inspiralia; ddcluse,
-Ei
foarte putil- la_ o parte-collul'perdelei,
de control DDP, condusd de tov. Vindtoru' care sesizd pentru ca vecinii
sa nu creada altceva gi privea atent in stradd.
starea de lucru negativd Ei-l surprinse pe Lupu', care lud $i in acea
un alt drum de atunci incolo. .. 1i qansa nu era de partea sa. Sunetul strident .o"*i"i
il smulse brusc ain pinOd. Se duse sd deschidd a", "f *.,
nimeni pe palier: suna telefonul. "u
BIOLOGUL - Alo?
De
Da, eu sint Scriitorui.
cealaltd part-e a firului Regizorul se dddea in cea_
,
Nu era pentru prima oard cA subiectul Scufila Roqie sur morln 9t vocea lui prindea accente patetice:
pdrSsea ambientalui natal pentru a intra in aite zone cle Dumneata eEti slngura mea salvare! peste I0 zile
existen{5 modificatd; o bund ereditate maternd, cu crorno-
-
t.:!"Lu prezint un scenariu ancorat in realitate, altfel
critic,ii imi-sd
zomi AADF, plus un aparat circulator optim (concluce pun pielea in bd! si fac din ea portofele. Aiu_
substanlele digerate qi oxigenul la celule cu ajutorul sin- tir-md, scoate-md din incurcdturd iopiif*;;i;"
r''or pomeni seara in rugdciuni laice! Ei
gelui. Transportd la rinichi, pldmini gi piele subsli,inlele "rrpiii
nefolositoare. Singele apdrd organismul c:ontrir infeclii-
*- Subiect ancorat in realitate, spui?
lor) ii permit sd parcurgd cu succes exltr:rinrentul bioso- - Strict contemporan!
matio de transfer catabolic MamA -- Pirrlure h{arna IJn vapor . . . yt_"to p_e vapor,
'-r---' -".,"
lupta cu valurile, in_
Mamei Retur. - [ilrrir',,:r cu mi]urilet Merge?
-
Q2

__ I\l€'ni', fii serios, de glume imi arde ntic' acum? T'l
ro[J, cum nrr l-ltt'tL rttgat nici pe tata sS mi lase sd nu rrii
insor . . . ltiri, prtlrrritc-mi ceva!
--.- l)t'sltt ri sitptdmind lli aduc scenariul. E bine?
-* Sirrt sr:lavul tdu! Ldudatd fie ziua in care maica ta
r;-;r lrotirrit, sd-!i dea viafd! Te salut!
Scriitorul nu se mai duse la perdea, se duse la masa
rlc scris qi peste citeva ore era cufundat intr-un morman
:le hirtii, maEina de scris lScdnea cu frenezie Ei din toati
lrlcdtuirea aia nu se vedea decit chelia sa, roEie ca un bec
,iu rO""tg"n. puse'se stdpinirc- pe cl, qi dupl 3 zlle
'cr';t Patima
sr,enlritri girtir. T.rih rr. t:irri ;i so dttse <iircct lir llegizor
t:irrc izltr.tcni lrr plins llt vcrlt't't'ir ltri:
- - Crcrstitlc! Clcrt'-rr)i oricc, irr lrllirrir tlc 100 de lei,
Iiindc6 asta n-o schirnb!
Insfdca lacom manuscrisul, mai s5-1 rupd, iar Scriitorui
'
se insiald confortabil intr-un fotoliu.
Regizorul igi aprinse o ligard Ei sufiind fumtil cu vo-
luptatE deschise dosarul. Peste citeva secunde se prinse
ae lnima Ei intrebi moale:
Nu l-ai v6zut?
- Ce si vdd, amice?
- Nasturele . . . mi-a sbrit de Ia cdmaEa ' ' ' ce mi-ai
adus,- omule? _- zbierd el ingrozit- Ji-am cerut ull scena-
riu fbarte contemporan 9i tu n-ri-ai adus ,,Flaiducu ;lucu(('
Ai innebunit! Dacd scap fdri infarct din chestiunea asta'
voi trdi cit haiducul tiu!
-- 100 de ani! $i si Etii cd a murit, nu din cauzd de
virfrti
boald, ci din motive de saturnism, de cit muEca
gloanlelor de plumb!
Regizorul igi turnd o cand cu apd in cap Ei se trinti
cu fruntea de birou, dar nu se auzi nici un sunet'
Poli sd dai anunful meu mortuar! M-ai asasinat ' ' '
- lui calm prevestea o izbucnire, poate fatalS Ei Scrii-
plinsul
iorul se gribi snJ scoatd din starea de goc' mingiindu-l
pe cregteL Regizorul, fdrd sd ridice capul, mormei dintre
brale:'- Attzi, acolo! Haiducii ies din pidurc ' ' ' r:aii tro-
poteso nerdbddtori. Apare din frunziE haiclttcul Dtrcu qi
ride sardonic spre feudalii din vale, toli gr rrsi, cu figuri
timpe Ei pe cai inzdua{i! Asasinule!
Cind ai intilnirea cu factorii clc dccizie?
-
94
IVI rirrr'l l)acir mai apuc ziua de miine. Mi... Scr.ii"
lortrlt', tu ;tii ^cd noi avem scenarii cu haiduci plnl ln
rrrilcniul trei? Iqi suflS nasul cu demnitate qi spuie sim-
plu: rrrir duo sd-mi cumpdr un kilogram de napoton.
,5r,r'iitorul il impinse blind inapoi in scaun qi ii surise.
lrlirjin:
-- Stai cu tata. . . refacem chiar acum! iI aducem la
;'i. Uite.
Maistrul Ducu. Scenarht. Muncitorii ies de Ia l,ucru
s1toroudind despre ziua ce-a trecut cu ntulte succese. in
slalia de troleibuz duduie motosrele uutobuzelor. Stt &d(r e
in, pantd ;i i.n aale ii a;teaptd so[ii,le, cu copii.i; cele fdrd.
<:opii uor face . . .
Regizorul revenea incet, dar sigur, la viafd; in final
obrajii i se coloraserd nefiresc in roz Ei-i intinse Scrii*
Lorului o mind udd qi moale.
Du('i sr:r'rrilrirrl ;i itrri tl;ri <lupir iria un telefon; dacd,,
t.r't'bttir', il trirgcnr;l nrai lrr acl,uirlitatc. Am clteva idei cu
rnirjstrul, cu Ductr dsta. $i nici din punct de vedere cine-
martografic nu este greu; il dezbraci pe Florin piersic de
suman qi ilari qi-i dai o salopetd si casci de protec{ie.
11 rnai mingtie o datd pe regizor, cu un soi de mild pe
care acesta n-o observd gi iegi cu pas gimnastic. Regizorul
igi gdsi nasturele Ei se duse la recuzitd sd Ei-i coase.
A doua zi, imbrdcat frumos, palid ca o cretd linutd in
intuneric, se prezentd in fala comisiei. Seful acesteia il
invitd amabil sd le citeasci scenariul, iar membrii iEi pre-
gdtiri pixurile qi carnelelele. Dupd 2 ore regizorul scoase
o batistd enormd din buzunar, isi gterse obrajii, miinite
Ei masa acoperitd cu sticld gi oft5: sfirsit...
Dupd citeva minute, in care linigtea plutea ca o pasdre
ameninldtoare, geful comisiei spuse:
Mda! Scenariul e bun, pot sd zic cE chiar merge. . .
dar-are citeva mici amdnunte, mi-am notat weo 150 care-l
fac inutilizabil; dacd Scriitorul nu are nimic impotrivd,
pentru cd personajul imi place foarte mult, aE sugera sd-l
transformdm, fiindci are toate datele pentru a fi haiduc:
c curajos, e drept, e ferm, e frumos . . . sd-i spunem ,,Hai-
clucul Ducu((. lnlocuim, md rog, gi zicem ,,Haiducii ieEeau
rlin pddure... caii tropotesc nerdbddtori; din frunziE iese
;i lraiducul Ducu Ei ride sardonic spre burghezo-mogieri-
rnca in forrnare, aflatd mai la vale.(.
95
 Il intrcrupse ul.l zrlomot ciudat, neobignuii; cu un zim-
bet nonolocit, Ii,r'11izorul aduna c1e pe jos nasturii de la
ciimir;ir.
ALl'FEL DE FARULA
Scriitorul se afla din nou la fereastrd gi a;tepta inspi-
ralia, iI agtepta Ei pe pogtag sd aducd banii pentru scena-
riul ,,Ducu haiducu(, dar bucuria sa era intunecatd de
iipsa unui subiect pe care s5-1 atace imediat. Gloria il
obliga sd batd fierul cit e cald (de aceea iqi instalase intr-o
bucitdrie de vard o nicovald Ei fdcea potcoave artizanale)
dar imaginalia ii intorsese spatele si nici nu clddea semne
cI ar avea de gind sd-l pupe iar pe frunte.
VecinuL de la etajul II, funcfionar la fabrica de meze-
luri din localitate, unde numirra plasticul de pe parizer gi
tremura la fiecare control financiar, tocmai intra in curtea
blocului, incircat cu sacoge.
,,Da! Acesta e subiectul! Existenta de zi cu zi a unui
tom ca toli oamenii, insignifiant, cenugiu, sters, definilie a
anonimatului modest. lnsd in sufletul lui se petrec drame
vulcanice. Etna e o pocnitoare pe lingd adincimea de su-
flet a unui asemenea om care trebuie pinditd, incurajatd,
scoasi din cochilia resemnatd a sfioqeniei. E ai meu. Pun
potera observaliei psihologice pe eI, il invdlui ca pe-un
ciegerat in Eubi Ei scriu, scriu pinS-I fao gigant pitic((.
Din chiar acea zi Scriitorul incepu sd-Ei studieze per-
sonajul; dezamdgirea primelor informa{ii fu crunti. Func-
lionarul de la mezeluri era mai mult decit ninrir', cra ni-
meni, cu o viald pe care vecina de vizavi, carc--i cuno;tea
gi numdrul maieurilor, i-o catalogd drept /i.s. 'frrta exem-
plar, so! politicos, dezlegdtor de cuvintc lncrr-rcigate, spa-
cialist in pus gogoEari pe iarnd, chcl si (:u rtn umdr ridi-
cat, clte unul in fiecare s6ptintina. Altc rrul'rnunte erau Ei
)6
rrrul lllrrilt' de spcranfir, dar Scriitorul mizir foarlc mrt.lt
1rt,irrl"irtrlrlare.
Tilele treceau lungi gi stupide, amploaiatul mezelar
tlrtcca o viald de ceasornic, minutele gi Ie drimuia, din
tcirrnd fa{d de solie, odatd ajuns acasi se inchidea in ca-
rne'ra lui gi dezlega cuvinte incrucigate.
Scriitorul iqi mugca miinile __ inagtive *de ciudS;
intr-o seari, pe cind urmdrea cu tristele cum -funclionarul
stingea lumina Ia aceeaqi fixd ori, 22 gi 30, i se ardtd re-
velalia.
Trebuie sd provoc intimplarea, s-o intd.rit &supra aces-
tui zero barat, altfel confralii md duc Ia groapi gi eu nu
am motiv sd-i refuz. . .
lgi intocmi un plan de intimplSri, pe puncte gi siiua-
{ii gi a doua zi, in zori, trecu la aplicarea lui:
copiii care ii puserd piedicd, pe cind se intorcea cu
- plinr',
sirr:o;clc furd rnustr:rfi crr batistar la nas gi degetul
atriitdtor nrolcorn pr.rrrlulirt; lrir rnai rtrrrlt, primiri Ei cite
un m5r. . .
individul beat care-l acostase in sta{ia de autobuz
- din ziua aia de biut Ei-l
se l5si injurd pe Scriitor cu aju-
torul unei pietre aruncate in geam, pentm viclenia cu
care incercase sd-l ducd pe panta nefasti a alcooiului.
banii strecurali parEiv in buzunarul hainei furii
duEi- la mililie de cdtre solia lui.
Scriitorul zdcea rdstignit pe pat, cu un prosop ud pe
frunte gi suferea cumplit, niciodati nu i se intimplase
aEa ceva: destinul putea fi for{at sd ia altd cale, asta o
Etia, dar in cazul acestui biped goricesc nu era nimic
de fdctrt. PAstra in rezerva strategicd o ultimd variantd cle
scoatere a insului din platitudinea sa existen{iaId.
In ziua urmdtoare, pe cind Simaciu Gdlbeazd*junior se
lntorcea cu eternele sale plase, in fala lui se prdbuEi subit
o tindrS superbd, astfei cd funclionarul lepddd sacogele
;i-o ajutd sd se ridice. Fata igi reveni greu in simliri, cu
bralele atlrnate moi, dar optim, de gitul salvatorului; lu-
rnea strinsd in jur il l5udd pe vecin gi fata linu morliE
sd-l cunoascd pe omul cu suflet. mare care nu trecuse ne-
piisitor pe lingd trupul ei cdzut fulgerdtor pe asfalt.
7 - Duminicd la iarb5 verde 9T
 Scriitorul lqi frceir mul{umit miinilc, Simaciu nu apd-
ruse la or.le ld (,r s;r(.osele! Ii venea sd urle de bucuiie,
dar se limit5 sil t:lritcAie frumos.
Fnnr:tionirr.rrl cra in mrejele lui, inc6 o dati machia_
vclisnrrrl c.tidian igi ardta resursele Ei igi valorifica din
plin irrl'lrrcnfa; Simaciu, igi spunea ei, se afla acum in
vr('un lr:staurant retras la marginea oraEului, cu sacoEele
goale lingd el, numdrindu-qi ingrozit, banii din buzunar,
dcstinali- aitor produse decit cohiacului ,b stele, dar pi-
ciorui tinerei leEinate ii arunca fldcdri in virre, obiE-
nuinle gi reflexe.
Aqteptarea ii fu rdsplirtitir clin plin; Gdlbeazir se in-
torsesc rrr,irsir 1tc lir 7 st'irr.;r, 1..,1(.t.1 ln'ltra.ii, fluturind
plirsclc goitlr,; rrnui <'opi I (:irlc uriri irrcclr:i sir*i'pund pie-
dici -ii trasc un ryul in fuucl qi-l suclui clc rnirmir. Sojiei,
perplexir, ii ctaclu un brinci in casd, iar copiii lurd ascultati
la toate materiile, chiar daci a doua ii era duminicd.
.-- Noaptea trecu nedrept de repede pentru Scriitor; hir-
tiile se adunau cu repeziciune in dreapta sa Ei ficu un
calcul sumar care-i permise sd conchidd cd in zece zile
rom_anul era gata. . .
In urmdtoarea sdptdmind inregistrd cu satisfaclie noi gi
noi probleme ivite, pe care urma sd Ie transforme-in lite-
raturS: Simaciu lipsi de acasd o noapte, se bdtu la collul
strdzii cu un cet5lean paqnic, rise cu invective de invitaiia
administratorului care-chema locatarii la sddit pomi, soiia
lud copiii Ei se mutd la o sord de-a ei, Simaciu primi-o
saneliune pe linie administrativd pentru jignirea unei co-
lege, cu miinile; in fiecare seard, apartamentul ajuns in-
tr-un hal fdr' de hal, bubuia de cintece. pierdu la cdrti
qi vindu sufrageria, pierdu gi cheile de la cas6 qi scoase
uEa din !i!ini. Scriitorul era sincer ingrijorat Ei, mai ales
epuizat, fiindcd nu ajungea sd lind pasul cu performan{ele
fostului funclionar qi tatd model.
incercd s5-i vorbeascd intr-o sear6, in fala vecinilor
iegili din bloc, dar se alese cu un,,valea, Mitice!(( qi un
gest fdrd echivoc, fdcut cu ajutorul antebralului. du o
figurd trist6, Scriitorul se intoarse in casd, dar in sinea
sa exulta. Ascultd un timp cintecele de pahar cintate de
Simaciu inainte de culcare qi zimbind se puse pe scris.
Confralii il opreau pe Slriitor, cur-io;i-sd afle taina
muleniei sale, dar eI ridica din umeri cu falsd candoare
98
gl lr. slrttrrt,tl:,,ilnt ccva grozav, in curind voi tcrmina urt
r r)nriut lirrtl final frumos((.
Intr'-o seard remarcd iipsa zgomotelor din bloeul ve-
clrr; lurtrina era stinsd, storurile trase: ,,o fi plecat cu
It'Sinctto, igi toacd ultimii bani gi se descompune inceti or((.
A doua zi apdru solia cu cei doi copii; un camion re-
rrrltr.se Ei mobila din sufragerie, iar la orele 16 apdru gi
Sintaciu, cocogat de eternele sale sacose. Scriftorul s'e
sim{i- jignit 9i il pindi, gtiind cd in timpurile bune (pen-
tru el) GSlbeazi ieEea la ora 18 sd-Ei cumpere {igdri'qi sd
fumeze doud in fala blocului, in apartament nicoiina fiind
lirlrrr;.pe cind iqi-aprindea prima ligard, Scriitorul se apro-
pic qi ceru Ei el un foc, chiar dacd detesta tutunul.'Si_
mirciu il servi dezgustitor de agreabil, discutard o vreme
clcspre timp, apoi Scriitorul atacd direct subiectul:
- Lasir-mi sd to firc cc'lebru! Impreund vom dovedi
('('(,it (,(' r;t'rrrrrrrt'ryt,t. lil,t'rirl.trrir inspirati din coticlian, qi
nu
zurlrirvr,l.rlrl pcstc tirpct. Mai fA ceva, te rog, numai o
ull.irrrti boacdnd si dupd aceea sintem amin-doi oameni
fdcu!i!- Eu
cxemplar de -am prov-oc-at totul, Simaciule, te_ai comportat
execrabil gi antisocial. Te rogl F6_i un copil
l.r'sinatei, poftim, atacS-md pe mine intr_-o noapte
I'uir:ryte-md, dd-!i demisia Ei cer.e sd fii trimi. 6is"_1ot
Ei j;_
.
tc rog! "y..
Simaciu iI ascultd tinigtit, apoi iEi stinse ginditor
gara de per_ete gi se uita imprejur; gdsi ceei ce cduta, {i-
capacul de la o ladd de gunoi g1J p6cni pe Scriitor fn
cap._Dup6-aceea iEi aprinse a doua ligard
Ei se duse mai
1ncolo, unde era aerul curat
OBSCURANTISM LA DOMICILIU
Dupd cum just ali observat, individul are din ce ln
<:t' rnaimult posibilitatea sd invele limba spaniold fird
plol'csor, s5-Ei construiasci singur un motoriq de barci,
7'r 99
sd hiriie cu fieri:tsl,r'riul de traforaj intr-o bucatl de piacaj,
sd-Ei facii clcltal-llrrn qi sd sard eu eI de, pe balcon, 9i"{ I
curc'ntttl dc irt:r' :rscendent 9i ourtea goald, poate sd devind
un mir: clcctronist, acvarist, crescdtor de nutrii Ei multe
altclt'; cl<:sigur cd lineli minte spiritul deosebit de glumet
rrl ircolrri eiev iondonez care a fdcut acasd o bombi$6 ato-
lni<:ri, tlaci i-ag fi fost tatd ii demonstram pe- viu-reaclia
ln lan!, dar spre norocul' lui nu e fiul meu 9i rrici mama
lui nu'mi-a fost prezentati cu ocazta vreunui Jiue o'cl'olt'
la in oartier.
-n"litri"d
-- mine
posibiiitSlile, rnai mult declt nclimitate' de
a facc trrr lttcrlr <tonlltlr'rrr0nl,trr rrtcsct'i<li nrl;tstre, preocu-
pA.if,,t c.litlit'rrt', tle i:c sir llrt fitc.ltt ;i v.ajit'rii Ia.domi-
l,iti.rt S,i rr. ghioim singuri t't'cutul, pr.zt'nl'rrl ;i viitorul;
veti observa'cd chiar dupi prima particlA dc inificrc veii
toarte bine toatb ditete referitoare 1a trecutul 9i
p""i"tit"i dumneavoastrS, inoit vi veli mira ca " ' nici-
""iiouqtu
6auta a* bogdlia coincidenlelor Ei de.juste{ea acestora'
Daci nu ne gidilim prea tare, dacd nu e pestg-mina nimenl ln
pt"ui*u noastrd fa ttu ,ruAa mormiind, apteaa{i
Itt"e?l grti"itt-,t in palmd v1 .{i nrima izbindi chi-
"id"idesioperind astfei posibilitdlile o-culte 3e. z6-
"ont?ttti.a,
fut"tite in slbconqtientut dumneavoastrd pr-evizionar
"""" qi inainte. Femeilb care vor descoperi -in palmd niEte
""1""
mici rimtlaturi tari, vor avea revelalia spdlatului -a" lqt*
si a odlcatului: acolo unde vor descoperi la capatul arata:
i;;L"t ;i ;ijitciului pete galbene vor fiarStitorului qtiind cd sinteti
spre
fumdtoaie. Linia care-pleaci de la baza
incheietura miinii este linia vielii.
Pdrerile sint controversate aici: unii suslin c5 linia
i""gJ-i;i"umni adinci bdtrineli, al{ii spun cd linia scurtb
e senectute mare.
Aceste pdreri se verificS, in toate cazurile, la deces'
aar-saldsdmsubieotulSstamorbidgisSatacSma"ltulmai
Uotit" ce vd pasc, ori cine vd cade la aEternutintr-o
"""i"t
;;t; ; sdptdmind, o 1un5, un trimestru' sau celo sdptim-inl mult o-zi'"
*",'au exemplu, qtiu cu cine voi dormi.peste pe teren sl
si nevasta nu se supdr6: ou goferul' Plecdm
*i-r G""t o pisici neagrd pe sub nas, ieri, de aia md
giab"t" sE scriu schila asla nt fiindcd are nevoie posleri-
[atea de ea, ori sint eu nilel superstitios'
Bolile se manifestl, in getrcritl' r:u nillc sirnptote P9:
ai.Ju, 0", L"i"a i:ine pus-la f)ur('[ r;isl.rnu] de referinla
100
.lllrrrnirrllr:, nu trcbuie sI ludm ln seamd faptul cd lttrem
Ir.rrr;lr,r';rl,ur'Jl, amefeli, gura uscatd, ochii qingila qi altele
crrlr. r<:lr[lie ln anatomia noastrd personali.
l);rlir vi se bate pleoapa stingd, cineva v-a deocheat ln
rrrocl sfurcer Ei v-a blestemat din toatd inima; rdsfirali de-
pglllkr de la ambele mlini, cit mai bine, apoi lipili-le doud
cltc tloud, cel mare rdmine afard gi cu eI desendm intr-un
kilogram de fdind pusd pe un ziar cuvintele 'inagice:
,,fire-ar pielea pe tine!(( Cu celdlalt deget mare nu dese-
rr;rrn nimic, ii vopsim unghia cu cremd de ghete, stingerl
Iumina gi incercim sd-l prindem cu celelalte opt degete
liplte, in intuneric. DacA reuEili, veli afla eine v-a pus
gind rdu Ei cine vd iubegte, de asemenea de ce boai6 vd
veti fmbolndvi, direct pe numele ei latinesc.
!-ierbeti intr-un litru de apd mugelel, fire dintr-o md-
t.ttri folosil.ir o dltir, cnpacul de lz.r stilou, flori de tei, pre-
silnrfl, r'lrrtl n cl;rt llr ck;cot, tllr prlrtnr tlc sare gi cit e incd
fk'rbinl,c, beti dln ael mult, dou6 inghi{ituri; ve{i Eti cu
sigurirrrftr dacd vd aEteaptd vreo avansare sau vreo sal-
vare, asta in fala bloaului.
Celor care le ard cdlciiele, dupl insurdtoare, sd-Ei gd-
:;ensci alinare lingi o alti femeie, le recomand un r€rfl€-
tliu _- pentru a afla despre cine e vorba deosebit de
r:ficace; se std descul! in zipada din balcon, - numai in
chiloli gi maieu gi se aprind 5 stelule nefolosite, de pe po-
mul de iarni. Dacd e vard, nu desfaceli pomul.pind in
iunie, se duce efectul Ei duduia respectivi nu mai apare.
l)trpd ce simtili cd vi se fac picioarele buturugi, intrali
in casd qi be{i un litru dc lapte recc' in care puneti eiteva
cubule{e de ghea{d.
Pc'ste ccl mult 24 de ore ve{i Eti tot ceea ce vi se va
:il)urr(', clirr nu trebuie, fiindod nici n-o sd puteli si des-
tirirrrriti mnnevra magicd ce v*a adus in halul respectir,.
Avt'r'lizcz pe cei ce au incredere in propriile puteri oculte,
:r;'r evite total implicarea vieluitoarelor tradilionale in ar-
,,{}nrrlul vr'Sjitoresc: pisicile, bufnilele, papagalii religiogi,
'rri cei Ei mai spurcali Ia gurd, soar:ecii, Eerpii, g5inile albe
: I rrttiitoare.
Acreasid recuzitd este total depdqitd qi vd atrageli ne-
irlicerea deconspiririi dacd veli veni aeas5, la bloo, cu o
lrtrfnild la subsuoari, iar din sacoqd va emite semnale dis-
pcrate o coadd neagrd de pisici idem. Noile metode exclud
r:u rJesdvirgire altd participare decit fiin{a noastrd qi un
707
inventar de lucruri neinsuflelite, oriclnd afldtoare la casi;
pentru a vedea din ce cauzd. birbatul miroase a bdutur6, ;rl.fl rr p;rr.?l, atunci nu_i lu,cru curat
cu strds'icie _ izolat
este de-ajuns sd avem in casd un termometru, din care 'r,' *r rrr.rric care m-a confundat ." ;;;;ii"er"iilt'iila
rr.r;tu<liirtir, am gdsit in noptiera inaintaEului-;";;;';;;;"
vom scoittc mercurul gi-l vom pune in macaroane cu r,rrrr, rlocl.r)rul cu pricina spt.rneu
brinzir, un prosop cu care vom sco-ate portofelul din buzu- ce-Jrnuse o curd de sld_
lri.r, .,,t de severd, incit nevasia il
nilr, o foarfecd de croitorie cu care-i vom tdia toate sire- rrltr (intre doud monezi de trei lei), a,rr;;ri;;p;il;_
lurile de Ia pantofi, seara la ora 7, cd, doar n-o pleca ln ('rr'() am citit-o cu satisfact.ie o carte de-proverbe ne
tenigi, qi mai avem nevoie gi de un pdhdru{ cu ape disti- tripid, ti"i"a "#ii" tritirr
rrrinor cd timp de citeva ,iie, pi,il-a;;;;"p";fi;"".i:,
latE pe care i-l dim sd-l bea dupd ce-a mincat macaroa- rrsta fird coper{i, am.invdfat'p. air*tn.i
nele cu mercur.
Lista fenomenelor Ei manifestdrilor psihosomatopara- ;i rnodul de intrebuinlare al e"ti""tor,rtri. "fi'" ;;#il;;i;"
Eu citesc foarte mult, tot ;:;i cade sub
Iternilrirtcticosimp;rtc'tir:(r (r\1.(, uriir;ir, rr-;ri' inciipca nici in stiru se fac mofturi ori sd citesc inaintu -"r;;"i'il;;;
mind. nu
paginilc. cirrfii de tclcfon a or.irqului 'I'okio, dar trebuie sd fiindci atunci adio rectura,-"-[ri'iumai dupd
ltim si lc sortdnr pe mari catcgolii cc ir;i au, fiecare in calii Ei fitialii; in, orice p9;;;t, semnifi]
parte, abc-ul remediilor Ei decodificarea; unele fenomene o carte, indiferent. ce,_oricdrei uite irropi"e-;ri;";ilf*
lin de manifestiri ale organismului: bdtaia de pleoape s.l)rn(' p's_irk,rgilt'rul ocupulii care nu pre-
amintiti, furnicdturi in membre, zbinluiala picioarelor t'x isth r.
ochilor pc hirtii-'C";;;;";;dr;;
"ir;;ri;;;:
fdrd motiv, liuieli interurbane in urechi, mincdrimi la t I t( ), r r(,1 r I r rr ltotr.i vite_ pentru'^tectura,
soiur(, (.ill.cnu sint.-de acord bu treaba astai ori
baza nasului eto. tcaptd de Ia tine attceva aecit nasui-"irii-iir;;,'rtu.'b"*
Alte fenomene se referd la starea vremii gi la culoarea "u"",-ui_
ne pricinuiegte adesea
animalelor ce ne trec prin fald sau prin spate. O a treia :e !u"urr"i-*.te
prea muitd atentie lucrurilor faptul cd acorcldm
Ei uitimd categorie se apli,cd acelor momente in care auzim ilrr pe cele mici care ne fac maim""i se i"tu.uruura,
""re 1u nrlm
frumosr ocla ci
ceva ce nu se aude. Pentru asta insi nu mai existd nici r:irzul meu _ le isnordm -
,tu""i;I"^ff;drb#;l,dil.rit
o rezolvare. Ei
din acest motiv a,l l;ai lilffii -"i'purrt"r,
in privin_la botii de a vd tdmuri
"p.orr""Uelor
ryi d.-;;*l
l)e care dupd ce le_am.Iecturat rapid,-i"_"_";I"il in cauzd.
multe ori, le-am i1."3?t pu a* i,- #;?
;rdincirea semnificaliei lor gi i, apoi am pornit la
ti""a*iJ
ca{ie istoricd Ei un act de ;"ii;;;;;; i_am gdsit o expli_
rlupi cum urmeazd; vreau numai sI vd;ibud;;i;""""T;,
comunic cd n_am
Irvut tuse mdgdreascd. Era pojar.
PR,OVERBE COMENTATE

Neagu s-a supdrat pe sa.t ;i trei zile n_a mincat

Preli.mi.narii.' nu existd nici un fel de preliminarii. Romantic fldcdul dsta! mai mult ca sigur, de me_
$i,'"r,
Aflindu-mi in unele momente fericite ale vielii mele :;crie cioban, intrat in litigiu
rrit.. venind momentut. piilii, p""tr" ."trl- i_a incredintat
suspect de tuse m5gireascd, Ia o virstir cincl al{ii au "ure
-
descoperi't ci intrind in apd ii impingc cincva de jos in lr.rbabil cd nu i s_a dat surir"
_""*-r"TT#i[:
sus, sau cd mdrul lli cade drept ln cap, <lacd stai sub un .,rrl.r'.ct seris din motive ae ,:t"niiiU inainte, neexistind
analtabetism. Avini-;;"';;
mdr eu mere, fiindcd stind sub un J:irr ifi cade pdrul, dacd ttcl'.v,it sufletesc dolg?-"u d,
egti predispus la calvilie, iar dlcir stai sub un mdr Ei ili iil;;;;te Ei candoare *
t't' rlirrl,gtlri poli stabili cu berb"ecui-tr.*ui,
sau cu md_
L02
103
 Au sftrl,t progtii sd scoatd luno din iaz
garul, timp de sltevir luni, sus in virful muntelui? -- Nea-
;;;-; ;,,;portat protestatar Ei -a declarat o micro grevd .,In ;rrtulu 1677, dupe mireneasca alcituire a izvodu-
i foamei, ,ilri;nuif fiind, sdracul' cu posturile astea pre- lrri, s*rr slirnit in satu Pleasna, Covurlui' mare huiet ce
lungitt', din mogi strdmoqi. -,,,iil,,,lin ceriu, ln chip de ardtare de foc, carele pre urmi
uesiid pe oricine ar spune cd treaba asta nu s-a pe- ,, ;r slrlbozit cu'agiEideii multi zvoand in iazu boieresc den
t""*t-f"-.6g1mui burghezb-mogieresc. Ar mai fi o varian- Irotru'd. Oameniii pren colibe s-au rugatu fierbinte si-i
ia, aur acee"a mi se pite ci line mai mult de nuanla spe- ,,r'l.c cle pdcate, cd pdcdtoEi sintem cu tofii, maiputin popa
culativd a unei cr puline informalii evidenter cirrele e foarte Picitos.
Neagu avea ulcer.""uiitd1i Au indrdznit a ieqire bdrbatii pren fumarni{e, cu eiu-
Consultali urmdtoarele cirli: rnt'ge gi sineie, de s-au dusu la iazu boiercscu sd vazd ce
tvtawuEca Sdndtosu, Kinestezia inteligenfei Ia oile
tutt' nrinune s-a tdlmicit de susu. Iasulu hierbea ca un cazanu
se, Editura Citlinditru, f ir','Cttnt'
1908' tlcn iadu, unde dracii cei neadormili topesc catrani Ei-i
' Caltlcron clc lit l,otr''ir, tn'<nn' hrkrs tlin Austral'i'a cllftdnesc pre pdcitoqi, Ei la fundu zdcea luna, numai sfi-
p" iii, Eclizzit;ni Spaghetti, Napr:li (editie bilingvi' o pa- rlind. Peglii 6ti cu-burlile in susu, de au mincatu tot
gind este tradusS, alta nu)' nirtu clzece zile, pini unii s-au cufuritu, de nu mai aveai
irr lrrfo trn,lc'sil l:c rtqit'tlzi, g('tlleitu ci'r apucatii Ei suduia
unll tlrrr..
lo-s cu mtsrtu'n casd,, tu rnd" faci sd rid! Crt furur 1l lurrfu, au scosu luner El a doao dzi au vinitl
isprervnici tle itrr dusu luna la loculu ei pe cerirr.
Plonjdm in plin decameronism, de br-rnd calitate:a vi- rd-
Documentul existd, I-am regdsit absolut intimplitor,
auva Ici, tinericd, frumugicd, lingd- dormeza eternb cind cirutam intr-un anticariat un tom al unui confrate,
la o virstd aprecia-
iJ.i"r"i, t".i *ritt ca sigur- decedat r,prrizirt, tornul nu scriitorul, fiindei acesta e inepuizabil'
[ila, o au"tunp Ia fe"l de mare intre el qi a1t5 s-o!ie' e6- (jlicum relatarea anonimd dd de gindit, iar proverbul
";
satorie din interes. Pe de o parte avere, pe de parte
i9i pierde autenticitatea.
un ris
ilgtlie trupeascd, mai pufin spirit, dar cel dus-rnai care sAndtos
lua
urripiu" adesea casa. Poate c6'la o adic6,
cite una peste cap, cind riclica mina' Replay: J,illy".l::' Citte furd, azi un ou, rniine ua fura un bou
cerniti toatd, cu o ceapd sub zdbranic, intri Y81""'I"l:
net Ei sdrac, cu care vdduva se intilnea, inainte sa rle Ceea ce poate sd pund pe ginduri, chiar 9i pe unul ne-
prin livezi, fiind o zond pomicoiS'
- iot'satttt obignuit cu gindirea zi de zi (ceea ce se dovedeEte a fi,
"aa""a, qtia de legdtura lor fiindcl acliunea se spun unii, coitisitot, allii obositor) este faptul cd prover-
-
petrece la oraE -- mai [u!in informat oel care {ine acurt
el vine bul ln cauz6, nu admite replic6. Absolutismul cu care iqi
t luminat* inire degete ca si vacll intunericulo cruce -
mare ql se proclamd sentin{a nu este altceva decit incercarea de a
ling6 caiafalc, trinteqte cu pio;enie masca un eqafodaj de logicd Eubredd.
pentru a-i. prczenta concioleanle' dar
#iu"oa spre vSduvd Primo: nu scrie niciunde cd dupi furtul oului urmeazd
ii6;;"; ,,ce zici, fi, cum te-ai sperial irzi-noapte de pi.-
furtul boului.
sicl!?( E fireso ca pe viduva Ics s-o podideascd t-t:*l: Secund.o: ordinea raptului poate fi inversatd, in sen-
Restul nu mai e int&esant, au triit fericifi lile 11 adinci srrl cd se poate incepe eu boul qi termina cu oul.
L!-iti""ti, iar risul ei crislahn a invirtit multe burghie
A
Terlioi se poate proceda, pentru economie de timp qi
pl*"i in inimiie consdtencelor, acrite Ei stafidite'- ,linrinuare de-risc, plus avantaje materiale, prin a fura
"f-
trdi este un talent, sum spunea un filozof antic' Gheorghe' () t';rirle: cu boul e mai greu, dar oricind se poate gdsi
prieten cu mine incd de cind terminam primara'
105
104
 un specialist care si inclice cu o precizie de g8,6o7e care
vacd naqtc bou, srru nu.- S-ar putei ca vaca si dea iapte,
ceea ce nc corrfjrrnd ideea cd tot gdina este o matbrie
primi dc furr'l firr'I riscuri prea mari.
Cc nc fircror-r cu cel care vrea sd nu fure? Nu putem
obligir pr: nimeni sd caute gdina de oud Ei sd tragd firui Ju
funiol Oricum, trebuie sd avem in vedere cit timp ne ia,
spro cxcmplu, de a convinge un aviator, abia iniors din
cursl, sd dea iama in cuibar, sau un bibliotecar, care qi_a
petrecut mai toatd viala intre tomuri venerabile, sd sard
noaptea gardul qi sd inEface boul de lingd iesle.
Un cunoscut de-al meu, crlre torrtl eiisten{a
trdit_o
prin ir p;iti intiml"llirri ncobi;;rruitt,, nti-ir ltovr:stit;i_a
ce_a sim_
[it irl,urrr.i c,l'd ir ftrrirt un lrrLr; r.lrpttrl s-a <lesfdEurat ne_
lini;titor dc bine, tlar cl nu se gincleir ln acelc clipe la
un asemenea aspect, capabil sd_l facl pe un lucid sd
ren-unle; starea emotivd il ducea cu paEi mari spre locul
unde avea sd gdzduiascd boul. Acestaf cu o docilitate per-
fectd,- l-a- urmat prin locurile intunecoase, il sprijinea cu
qoldul lui lat sd nu dea in Ean{, dar inainte je intre cu
eI pe poartS, boul s-a proptit in copite qi a spus calm:
,,bdiatu', vii afard qi-mi arili oul, Oupa aia intr'd qi boul...
Omul cit tr(tie;te inuafd"
Forma de invSldmint nu conteazd, aga cum nu con-
teazd nici retribulia unui secretar literar la un teatru ne-
scris, important este ca omul sd fiinteze qi atunci. indi-
ferent de restul problemei, el invald. Ii caz;t ; il;
primire nu mai invald. Proverbul acesta md umple cite-
odatd de o sincerd uimire, fiindcd m-am surprins nu o
d-atq, de allii nu vorbesc, ca sd nu-mi iasd vorbe, cd pur
Ei simpiu nu invd!; spre exemplu, md aflam la ofi{erul
stdrii gi mi-am adus aminte de proverb. Mi-am cerut
souze de Ia mireasd (s-a mdritat cu altul, e de la sine
infeles) qi m-am intors peste citeva minute cu o carte
din seria enciclopediilor, despre vieluitoarele de la polul
Nord, pe care am inceput s-o studiez cu rivni, cle la pa-
gina 456, unde o ldsasem. Notile n-am mai apucat sd
iau. . . chiar gi in timp ce scriu concluziile mele despre
acest proverb, am in mind stingd un dic{iondrag de sino-
106
rrlrne, trrrrrllrr-ltrrliitn, ultima edilie, gi sint mindru c5 am
irfttrrx lrr sinonimele italiene ale verbelor: a sugruma, a
ctnutt1ti.n,, a gttui, a sufoca etcaetera. Cine Etie, poate in-
Ir rr brrntl r,i voi avea ocazia conversaliei cu vreun italian
:il tlorcs<: din toatd inima sd fac disculia agreabild qi dia-
lrrpirrl spiritual.
Spune-mi cu cine te i.nsofe;ti., ea sd-fi. ryun
cine e;ti
Nu garantez autenticitatea dialogului de mai jos, dar
nlr am nici un motiv si nu cred cd n-a fost aievea:
- Spune-mi, tinere derbedeu, cu cine te insoleEti?
Cu fiica dumneavoastre, domnule!
- Dragd ginere!
-Dar socoteala de acasd nrr se potrivegte cu cea din
ltrpl ... r'oltivocrrl proverbului cstc argumentat si de fap-
tul cr1 rrrr irrso[ilor nrr tlcbuic ncapdrat sd-!i fie prieten,
lfi prxrlr. fi ;cf, duqman, amic nesincer, pot si fie toate
<:clc 150 de sardele umane cu care cdldtoregti in autobuz
sl)re casa din cartier dar nimeni nu poate spune ce fel
rkr caracter egti, chiar dacd in timpul cdldtoriei desfdEori
('r rrrl evantai posibilitdlile nebdnuite ale limbii romAne,
rk'a se ageza in propozilii enunliative care pot face s6
ro;eascd Ei o domniEoard.
In fine, nu trebuie sd excludem varianta urmdtoare:
Spune-mi
- N-am chef!cu cine te insoleqti!
-Acestor supozilii pe care le-am surghiunit in sirnple
afirmalii fdri acoperire, chiar daci ele sint argumente
barosane, le adaug o stricti bibliografie orientativd:
Gicu Neufchatel, Insolitorii Monei.Liso, ms's, fond IX,
closar 17.
Monica M. Moni, Am auut gi eu un Viorel d'Ingres,
memorii, Editura Pramaty, Pundjab, 1911 (1n) Coleclia
Timpu.
Ii dai un deget Si el ifi. i.a toatd mi.na
La '1.342,
cavalerul rdtdcitor Siegfrid Undzoweiter (von)
rlrtpd ce a tinjit la o privire a castelanei Brigitte Bar Dot,
cirrc l-a ignorat gi a scuipat pe trandafirul ce i-l adusese
707
 tocmai din Indii, s-a hotdrit si pleoe ln lume pentru a
face faptt: rle mrrrc vitejie, astfel sperind sir cigtige un
suris din partet fccioarei, mamd a patru casteldnaEi gro-
bieni. l,ir .irrrnirLatea drumului, intr-un sublim gest cle dis-
pcrirrc, lryi trrie un deget, mijlociul de la dreapta, il pune
intr'-o b:rtista Ei-l trimite Brigittei care-i rdspunde ime-
rli;rt ln scris:
,,Oirscavalerule Zigfrid, amu-i ora c-am primit degtiu
nurtale. Dacd trimefi Ei bralu, ies pe crenel qi-! trag un
'zimbet.K
Continuarea povegtii n-o cunosc, izvoa.re scrise nu au
rimas, dar mai circuld oral Ei pe casete unele balade, de-
..;igtrr rlclrirrtc rlc :rrhetipul irrsJrirrrt ck' pi[anirr neferici-
l,ultti vrrrr llnrlzowcil.t'r'. lirt:"r un;r rlirrlr.c t'lc: ,,tr'oaie verde,
foi cer rrrircru / O 1'lr"rIi Sicgritl sirt,ir(:u /.l)onrir,ica ii pro*
misc' / Elristola cd-i trimise I lar ddqteptu cu nesaliu /
Igi scurtl tot antebrafu.'. In continuare varianta epici
iEi pierde din forld gi nareaz5 ciutarea unui post de
prim-ajutor.
Acest proverb m-a fdcut si gindesc foarte intens asu-
pra unui aspect, deloc minor, Ei anume acela cd.
mentat, deci de ce !i se poate intimpla daci dai un - docu-
deget
_- intinzi toati mina de la bun inceput dar !i se ia nu-
mai un deget, iar de-aici nu mai e decit un pas pind la
,,1i dai nas lui Cocean, el se suie pe divan'(, ori varianta
,,li dai nas lui Ilie, el se suie pe dormezdr(. Neamuri
proaste . . .
Cine s-a fript cu ciorbd", sufld. ;i.-n iaurt
Eroare! lntii drdcuie. Apoi, sufld din nou in ciorb6,
doar n-o sd o lase acolo pentru un borcan cu iaurt pe
care scrie ,,miercuri( si dedesubt e imprimat ,,dumini-
cd((. Se spune ca un om, intr-o via!6 de aproximativ 70
de ani, mdnincS, Ia modul propriu, o linguri inox, minus
minerul. Opera{ia este plauzibilS, prin indepdrtarea cu
limba a straturilor de metal, prin sute de mii de duceri
Ei intoarceri de la gurd-n farfurie, din farfurie, sus la
mansarda vorbitoare. Aceastd curiozitate n-are nici o le-
gdturd cu proverbul nostru, i-o vindem dezinteresant dom-
nului Guiness. . .
108
I'rr.rirrl,unclu ci lingd blidul cu ciorbd se afld un bor-
t'.rr ('u lrrur'f; ne-am fript, deci, am iniurat cu sete, am
:ii1r'lt lrrtr-un picior, limba-i harcea-parcea. Ce facem in
rl rnrllo;rlcle momente ale vielii noastre? Ne aducem amin-
Ir, rlc prr)verb. Vedem iaurtul. Credem in eficacitatea te-
r';rlrr,rrticd a proverbului, a iaurtului. Ne ndpustim asupra
;rr:cstuia din urmd. Cum se sufld in iaurt? Bibliografia
rlr. :;l.rc.cialitate este bogatd, dar tot atit de controversatS.
l)orti sint metodele care all prins teren qi in jurul cerora
se poartd polemica de fond:
l. Se scoate iaurtul din borcan, intr-o farfurie latd,
nc tragem un scaun tringd farfurie gi sufldm cu o forl6
rrt'obilnuit5. lncepdtorii trebuie sd poarte ochelari de pro-
tcr:{ie, pentru suflStorii avansa{i ajunge reflexul de inchi-
rkrre al pleoapelor (nu al ochilor, dacd inchidem ochii in
rnomentrrl acela dim dovacll de deces qi nu mai are nici
un r;('r'ui srrl'l;rltrl ryi, lrr g<.nclirl, toati povestea asta cu
t'lor lr;r).
l;rrrrlrrl rrrnrt,;rz;i tr.ai<'ctorii dirrtrc <:clc mai ciudate,
trlclotlirttli ltlcvizibilc. Ceea ce nu poate fi pus la indoiald
c'ste costumul care il putem da telalului. Specificdm acest
Ittcru, fiindcd suflatul in ambele variante, pre_
sul)une costumul de gald, in igurt,
femeilor rochii cle lam6. Dupd
srrl'l;rt urmeazS, nedezmin{it, curd{enia prin casa si &-
r';it,'rria morald.
2. Sufldm extrem de delicat, luguiem buzele pind ajung
uri fel de baiere de pungd, trebuie sd ni se increleas"X
tare, pentru a putea apoi susura. Suflatul acesta seamdnd,
in c,xtenso, cu stinsul unei lumin*ri cle 1 mm inallime
ltn cadrul acestei variante, mai noile cercetdri sugereazd
fluieratul unei melodii, cele mai eficace fiind fralmenie
clin muzica preclasici. Ne-am conr.ins de acest licru si
propunem urmdtorul fragment :
r09
 Dupd ce-afi suflat, dacd vd mai lin nervii gi nu vi
da{i anumifi pumni ln cap, puteli ghici din ce piesb pre-
clasicA irnr alcs frrrgrnentul. V5 pot ajuta, spunindu-vd
doar <'ir lrrrr irlus rrcest fragment din... intimplare.
l)ircii vir I'r'igefi cu fripturi, proverbul n-are nici un
clti<:lrircz! iirurtul aqiEderi; pentru o anume spargere a
nrorrotorliei, puteli pune lingd dumneavoastS in multe
rrrorrrcnte ale cotidianului, o sticld cu lapte bdtut, sau
irlrirtut.
I)ocumentafie: penttu cei care nu vor sd aprofundeze
loirte laturile esenliale ale acestui atit de fermecitor pro-
vcrb, ajunge ,si un motto gencral: ,,Cu iaurt, cu gugo-
;clt., l.e licu;i vorrri(:, Mir:hr.lt'!'(
Mc;1,r,r'rr' Mirrrolt,, Cfu n'Ix'Ic'itt. J ctttltil,i,snr., nlss.
A.lteuxlut'ul Linbii [irtkurde:c (toatc litcrclc ;i toate
iacurilc) E.D.P. Helsinki, edilia MCVX.
Glagovd! Imprudencia, Por una nrusica preclasica disco,
Edicion Moiina de vento, 1899, Barcelona.
Femei,a-i, dracuL gol
Dacd afirmalia este valabild, rdmine sd stabiiim
incercarea noastrd nu are caracter de specialitate -. -in
misura datelor pe care ni le poate furniza realitatea am-
bientalS qi ambientul real.
Aqa cum am procedat de fiecare dati cind md aflam
intr-o situalie aparent de nerezolvat' m-am adresat b'u-
nului meu prieten, filozoful antic Gheorghe care mi-a tri-
mis rdspunsul prin poqt6, eI fiind rdguqit. Dupi citirea
rdspunsului arn contractat qi eu o rdcealS gravd, ca dovadd
cd viruEii se transmit nu numai pe cale orald, dar qi in
scris.
O cunoEtinld comunS, medicul R. . . adiolog (la p1e-
care el le spune celor consulta{i ,,adio((, dar din simpatie
gi nu din diagnostic) se pregetea intr-o zi sd iasi din ca-
mera obscur5, unde se simlea, dupd ani qi ani, placd foto-
graficd, pentru a degusta un pie de soare de primdvard,
unul dintre viciile sale agreabile, 9i rar intilnite, nu numai
la radiologi. Scosul halatului i-a fost intrcrupt de o bdtaie
timidd in us5L. In camera unde ardelr becul rogu s-a strecu-
rat un tinerel, dupd fizic, motolind in miini o basc5. R.
710
gl ir rt.irrrlrrircirt fdrd un cuvint halatul Ei l-a invilrt, tot
rrrrrlr,rlr,, pc pacientul intirziat sd se dezbrace Ei si trcrr<:5
i rr r losu l ccranului.
,,( ltrrrr sta{i cu inima?(( a intrebat tindrul pacient, dar
rrrr.tli<:rrl, ocupat cu invirtitul unor butoane importante, n-a
;rrrzil. intrebarea Ei rdu a fdcut.
ln momentul cind a luminat ecranul, s-a prdbuqit de
l)c scaun Ei nu s-a trezit decit atunci cind o sofd drdgu!5
ii f:icea respiralie gurd la gurd . . . n-a povestit decit filo-
zofului Gheorghe ce-a vdzut, el mi-a spus mie, sub con-
sr:mn cd nu voi face publicd strania intimplare, Ei eu nir
{irr cie cuvint.
[)c scurt, pacientul sfios era drac! R. n-a vdzut nici
ri ir-rtd din preaobiEnuitul sistem osos, in loc de pldmini, in
r;<:hirnb, avea doud busturi de ingeri cu aripile strinse. in
rcsl., ir nlri irprrcirl, s;i zirrcirscrir foarte mult pdr, pe tot
r:or'1rrtl, tl;rci ;rsrr r;r' lrrrlr';r rrtrrni ak:ituirea aia lichefiatd,
<'ru't' prtrl;r pc sttprirstructurl doud corni{e drepte, frumos
lrr;lrrtilt..
Intorcindu-ne Ia proverbul nostru trebuia sd consta-
l.irm cu o anume tristele c5 incompatibilitatea dintre da-
lclc proverbuiui qi datele dracului este ireconciliabild. Cei
{';r'(' cunosc, cit de cit, alcdtuirea primei pdrli a enunlului,
pol .si afirme cd nici pe departe nu seamdnd cu dracul, mai
;rlcs dezbrdcat. Unele exceplii nu pot decit si mdreascd
riradul de tristele, care este un fel de optimism care se ia
in serios.. .
Ft'ate ea frate, d.w brtnza-i. pe bani
Un proverb, eminamente comercial Ei care lncurajeazS
,::onsumul de produse lactate; ar putea fi perfect din punc-
tul de vedere aI logicii formale, dacd n-ar interveni nu-
;rrrle de disensiune cosangvind. Personal, mdrturisesc cd
irrcd n-am fost rugat de fratele meu sd-i dau brinzi, pe
rlr'atis, Ei nici eu nu i-am solicitat vreo putinicd, in valuta
lorte a fr5!iei.
ln perioada schimbului in natur5, acest proverb era
,lr'1;lin inoperant, iar respectiva brinzd putea fi schimbati
irl o oaie, pe o mier{d de griu, pe etc., ceea ce, sd recunoaq-
l(,nr, nu era mare brinz6,.
111
 pe care tn,l ;llcs ilcum, cind UmblAm dupd ,,Snagot'(( cartrln 'si tr.i
TotuEi, acest prove'rb are Ei pdr{ile sale bune sursc cle energie --;;;* u" fii"t"tt' filoz'oful anlic
rru le ptrtcm ignrlra sub nici o formd, cei care au surori' dar asta totusi nu
pentr-u a verifica gladulde Glreorghe, un om extrem de energic' -in irrrul Iui iumind
rt-qi,,1,',,gai ;rli'proverb. Deci, ajr.rnge, cu toate -cd rdipindegte
sentirncnt P(' cirre vi-l poartd lratele, cereti-i,brin"i: 9,?1 cir o masa ,otunoi'de ;ii;il"il;uoirtii din viala 1.ui..a9
suunt'ti i,r,ia ,lc ia inceput cd, nu dispuneli de. tondurlie dori sd vi pe sdrite, fiindca,indis-
redau citeva aspecte,
-Gritor'gi
n,',','*,,'.' p('trtru achizilionare, dacd accepti o cnrtanla oe meritd: prietenul meu'
I"i"n]i irraiviaU "ri".'. . este concitadin
,iii,,,i, un'cuvint de onoare * ea intre frali - in-seamnd iil";;i;i ;;tio Gheorghe, cu mine' ne-am
.i ."rru nu este in reguld cu el' Cererea trebuie fdcutd pe itt. Gheorghe a
ndscut in acela;i t"ii'i"ltli a aiuns.oraq'zbucirtmltti' dar
la o zi oiomastici, -la-o.petrecere in familie' airrns allceva. A uu"t o vi:r{ir
-bucuriil'e, t[t'sttrl .rle
ou*"ttii se simt bine 9i cintl duios' Urmdrili cu -aten-
"""t,t"ptut", :';" i:;";;iit' dirnpotrivd' s-ilu n irpusti t
"ir-,d 1ui, perrttu a putea comunica' confidential'so- "rci
ii;';'".r"ti; asupra lui.
"'*Fr]"iiu meseriile pe care 1e-a pr-acticat: moaE6 ilegald'
ii"i, t,,rj cclci' i:irre std lingir cltrtntr<'r.tvoirstrit' "frate-meu
s-rr |at:I,lrtlit: i-aur r:r'rut rt lrtrtinir <:ur brinzil, el fiind
tim- literar la
stir de zct:e minute cu ochii
pe aeroportul inteinlti*"t Kennedy; secretar
fiir lingiucr' nlcteorrtlog) '1i de brinzd
un teatru nescris,'p.iitofog la fabrita ocazii' stomatolog "Pe-un
holbirli((. nicior de plai((, M";"e;til;, cu diverse
hc ft'rnci;i ;tltele. adilS 11
S-it neiscut normalo ca toli copiii prematuri'
I ner enta bibli'o gr af ie :
7 luni; pind la viJa de 2 ani n-l scns nici un cuvint gi

; ;;il;tGpteie rnamei-satecdnatale; i s-a dat lapte de ca-

Dunsu Malaguena, Sora mea este un frate' 4ltnspshul cie un ;Jtj;" il" mi""i-"ime"i pini la 2 ani a behdit' La
pedagog"ic, ultimul numSr (sub tipar, uitat acolo ie folot"utcd' Il-lea sistem de
aceasti virstd u i"""p"i-oeituEit, al
zetar neatent)-ivletodiu, semnalizar", rimpJ"-qi vddind un fond principal
"=t?rriiij"[ octoihul tnore, 1468, (paginile refe- de cuvinte dL lt"fot pentru virsta sa' Evenimentul
.itoare-ia evolulia brlnzei, din slavond in latind) p"tt"""t""t."m intr-o seati, buna lui mam6 rdsturna pe
'^"
Di; -
,,sirigituii lactate((, aparlinind lui T,re-
t-u aqa:
din pip6
.'otumut'
selectat citeva:
am -ori
un fund de lemn o mSmntigi' Taici-siu pdcinea
-"'l . Chrnosu,tbpit,
boniu a fost saint bernardez
e deplind / .i-ta"uu mujdeiul' Bunicul 'eu, "at"
-7;6 -u-o-b"itoa n"a- / armonia i;;;;;;l-i"o"ai"r" cinta Elagarele infanteriei lui Franz
i'.'.'.' I /,
Pra"*u- Y luloi- Ei 1S""1";'"*{
"oE"u"urrir foi de vacd I brinza a-nceput sa-Iru Ioska, regimentul 23 cdlare'
3...'lfrunzulifd, Gheorghe stetea pe cuptor qi-Ei numdra dege-bele. a
de
ot"T penteleu / la miini, cu degetele de ia picioare; cind a ajuns- la 1.1'
.l.. / cind eram pe laficeu./ mincam numai tutun'
dar
-ajuns5
la oraq i mullumitd-s, cu fromage / dupi ce rostit rispicat: ,,Attzi. be, tate,- las6J dracului de a inceput
mind vom cim zbiare nicotina in iine?(, dupS care
/ cu soiul laple vom bea / mind-n
"_""ri 11 de-gete i-au
"i-oi-itatiia vom inghili I"' din nou numaratul, dar in sens invers; tot
zimbi lcantitSli
i"iit... maics-sa a scdpat mdmdliga T pi:iildl:^:"::"
as'ta pisica a inceput si latre Ei si se dea
Ia om' talca-sau
Nurrni, mami' sd nu fi'i! a inceput sa sug'hite qi gra sd moard de foame' efic=?::; fiindci
doctorii nu puteau sl-i aiimenteze mullumitor 9i
Eu qi incd vreo 560/s din populalia p]gblllt. tlt]l:T bunicu-sdu a recidivat o rand de pe front, fusese unui
calcat
ferili de a pierde
-r"a^t_o' apa, dintr-un sfint motiv; daca ocazra
cle un tren regimenla. it' timp ce donnea in mijtocul
," stram#ji'"oqiri,
'era
in perioada matriarhatr"rlui"
rlrum din Galitia, gi-a imbrdcat mundirul qi s-a dus
glon{
Uitfrut in case femeitt' cind gdina cucuriga 9i co- lit unul de achizitlona pene de gdind, pe care I-a bdtttt
"inJ
cogul se uita amuzat, nu vad de ce sd p6!im noi aEa cevan
ll .- l,)umtnice la iarbA verde 1-73
772
 mdr, fard nici o cxplicalie; achizitorul, dupa bataie s-a
apur:irt dc tntrncir obstcascd gi a ajuns cintdref folk din
gencrir{,iir ttr l"rrir.
I)tr1.rtr rt.spcctiva
- bdtaie, bunicu-sdu s-a suit intr_un
(care dovedeEte sdlbatica defriqare a pdduri-
1-rlr1r l';ir.a so!
lor Jn ri.gimul burghezo-moEieresc) gi n-a putut fi'dat jos
rlc.cit prin tdiere, dar pind a sosit aprobarea, i_au dat de
mincare- cu praEtia Ei apd cu un bblon meteorologic; el
statea demn in vlrfui plopului gi cinta cu sentiment:
,,Mackensene, Mackensene, ce te-am jumulit de pene, la
Mdrdgti si MdrdEegti, nu gdsesti?((
La virsta de .3 ;rni Ghcorghe ir fugit pc,ntru prima oard
de acasI, ascuns intr-urr ('ilr.u nter., q,i it f,st descoperit
rle-abia dupir c:c nr.rt'lc ftrs.st'rii fircut. crlrnpot; el cloimea
intr,-un_borcan si rincrr cu amindoud miinile cle cc.lofan;
cind a fost intrebat despre mobilul faptei sale a mormdii
gros: ,,mi se fdcu dor de starea foetald!((
La 5 ani a cerut-o pe bunicd-sa de nevasti Ei a trebuit
bdtrinul infanterist sd stea de pazd cu puqba,
fiindci
Gheorghe ameninla, conform obic-eiuiui locil,'cu' r6pirea.
La 7 ani a mers la gcoald, sigur cd da. . . qi a spa"t un
geam; taicd-sdu l-a bitut cu atita meEtegug cd s_a auzit
pini la Constanla, in chiar plin sezon turistic.
La 13 ani a inghilit o pernild cu ace de cusut si a
declarat cd vrea sd deschidd in sat o croitorie ae lux i5_l
aduci in sapd de lemn pe Cristian Dior.
La 20 de ani a avut din nou o crizd. matrimoniaid Ei a
cerut-o de solie pe nevasta popii, cu dorinla imperativd ca
popa sd le {ind o predicd laicd gi si le binecuvinteze tovd-
rdqeqte unirea.
lopu s-a iepddat de credinld gi sutand Ei s_a dus ald
- CopEa
la Micd de unde a incercat sd sustragd ,r"g"u du
fum...
La 21 de ani a incilecat cel mtri frumos porc din
ograda lui taicd-sdu gi l-a invilat galopul,
picioare -u..ri in doud
..gi cabrajul la comandi; porcul s-a slins repede
din viald, cu ajutorul dezinteresat at unui mircclar. Nu
s-a gdsit asupra lui nici un pic de sldnind, num;ri mugchi.
La 22 de ani a dispdrut de acasd Ei s-a intors dupd
trei, declarind cd a fost muncitor intr-un parchet fores-
tier din Bdrdgan; ca dovadd, a adus un camion de parchet
cu care a pardosit pdtulul de porumb Ei cdrarea din livadd,
1r4
rll u rr ,lrrut(. lrl.ilirlrr[,it' s;rnitirrir irr cirrc a irrs[irl;rl ql rtrr
lr iglrrrrl r;lr;lt,rrr rll rlispozi[ive, pentru trect'rcir timllulul.
l,ir lll' rll irni l-am reintilnit in atelierul unui artist
,lirr 1rl;r';lir', l.or:rnai cind vroia sd incalece un cal de bronz;
;r lr.il,,jl rlirr 1r|ima incercare, iar sculptorul a rdmas cu o
prrlrrli,ic irrfantild a gurii Ei o bijbiiali a corzilor vocale,
;r;11'r'l ci-r nu putea sd pronunle decit vorbe care exprimd
rrrir,;t';rrca, substantiveie ioc; Ei pini in ziua {e azi este
;r:jir ti a luat qi un premiu.
S-a lnsurrrt cu actr: ln rcgtrlf, r;i Ei-a {inut noaptea
nrtnfii ziua fiindci pentru formalitl{i ]-a sculat la ora 0,01
1rc ofilerul civil al stdrii sd-i zbiere la ureche,,da!'( pe
;rlopcrisul casei pdrintegti. Nlireasa a putut foarte greu
r;i'r fie convinsd sd desfacd miinile de pe horn. Cind s-a
rr,rrsit chestia asta, naEul s-a ales cu o cdrdmidd in lumi-
rrile ochilor Ei de atunci declard sus Ei tare c5 el i-a luat
rn.r interviu lui Sfintul Petru, dar a pierdut banda de
rr r; rgrrctofon cu inregistrarea.
Ar:urrr s-a potolit, dar toate rudele
sint cu nervii zbir-
niil.orrrc, in agteptarea altei crize de personalitate a prie-
tt'nului meu Gheorghe, aflat actualmente in tratative cu
Salvamarul pentru a preda cursuri de Salvamont gi schi
nautio pe lacurile inclinate.
Ochii care nu se ud.d se uitd,
In general, ochii acegtia se uitd in toate pdrlile, ca sd,
vadf, ce n-au mai vdzttt de mult; proverbul pe care-l aveli
in fa!a... ochilor a declanEat o tragedie de buzunar ln
sttfletttl unci vecinc, singuraticd Ei blondd, la care din
nu Etiu ce motive nu am voie sd md duc si cer - cu
lmprumut cafea, zahdr, - fdind, ulei, piper, absolut nece-
sare unui bdrbat trecut de 30 de ani, care toatd ziua este'
iir scrviciu. Am stenografiat jalea ei, apoi am pus-o pe hir-
lic, poate se va gdsi un suflet caritabil care se-i dea miini
tlc ajutor, fiindci indiscutabil avea nevoie de aEa ceva;
r.l pdcat, se pripddeEte biata fatS:
,,Sint o fiin!6 umand disperatS; m-am indrdgostit, fdri
It':rc, de un birbat care reprezinti omul ideal, omul viselor
rrrcle, asa cum mi l-am dorit gi treazi qi in stare de ve-
11|rc... este, indiscutabil, mai reuqit ca Fdt Frumos; mi-e,
cirrrli pe mine, fiindcd md indrdgostesc pentru prima oard,
175
 numai in ultimii doi ani mi s-a intimplat de ? ori, gi nu
gtiu cc. si'r fac: cl nu rispunde sentimentelor mele curate,
fiindcir rru-l lirsir solia . . . ce femeie egoistd, oare cum
poatc t onvicf rri inrpreund cu ea?
lirr rr-irs fi indrdznit sd md indrept spre el, dacd el nu
s-rrr li irrrlrcpttrt spre mine... cu doud sacoge. M-am uitat
irr oclrii lui, in sacogele lui, avea ochi albaEtri gi un kilo*
llirnr rle cartofi pe caie dormea o giind de virsti du-
biolrsl.
I-am zimbit, mi-a zimbit, am trecut unul pe lingd
altul, ca doud marfare in gar5, eu am intors gi capul, et
n-ir intols cirpul clecib trturrr.i r:inrl giiinir a sirit afar6, fiind.
1l'olxrltil llolrrirvi'r <,tr nclvii ci. [:rrrr rr.jul,;rl, r;i pund ani*
tn;rlrtl irrirlroi irr 1tl;rs;'r;i tlr.1.1t,l.t'lr.nollrl,r.('s*au intilnit !n
pcnc. Ciiinir;r rltrl. <'tr clorrful ryi l-; r r.iu1_rit, zrlrtrvdn, ceea
cc, din lespect pentru rnine, nu l-a opr.it sd injure clelicat
Ei sa-mi multurneascd pentru ajutorul ce i l-am dat in
plasd. Ne-am despdrfit, el cu sacoEele Ei cartofii, eu cu un
sentiment nou-ncut in inimi. Am fost o proastd, imi spu-
neam, cd nu l-am intrebat unde domiciliazd de obicei. . .
gi m-am lntristat ca un final de poezie tristd. Dar soarta
mi I-a adus iar in cale, Ia aprozar, unde eu luam fasole
verde Ei eI fasoie boabe. ,,Nu credefi mdi, tovariEe, cd
destinul a hotdrit sd luim acelaEi produs legumicoi?6(
i-am spus eu.
Dumnealui s*a lras un pas in spate, s-a impiedicat crr
picioarele gi miinile in niqte l6zi cu ofet gi jos a fost. L-anl
fjutat sd se ridice, aEa cum i-am ridicat gi gdina gi el, tu1-
burat, a ieEit pe ugd, fdrd sd o deschidd, ceea ce-l-a'adus
intr-o stare de un hal fdrd hal, pind l-au stropit cetdlenii
cu apd, eu- mi-am terminat toate cumpdrdturile gi m-am
a1ezat zimbitoare llngd ei. Cind m-a vdzut, din cauza cle-
licatelii sale sufleteqti, a rupt-o la fugd Ei aga rupt a rI-
mas pinl in ziua de azi, de inima mea ce nu-I poate ui-
ta . . , ce sd mii fac? Scriefi-mi pe adresa ,,Cisu!a poEtali
4524, pe numele de Post Restant(.
CaIUI de dar nu se cautd" de di.nfi
Sincer sd fiu, nimeni nu mi-a oferit inr:d un cal, dar
cred c5 in nici trrr caz n-ag umbri g(.stui altruist prin su-
flecarea gingiiior respectivului ctrdou r:abalin; darul aces*
116
t;r, lrrirr r.xl,('niii(., potrtc sd fic de foartc' rnullc l't'lur{ ;l
rl.vlrrr', l,ol rnai clificil, chiar ilogic, s6-l ceruli dc dinfi,
rl;r*r rrn posedd danturd. Spre exempl.u, prietenul meu,
f illz.ol'trl antic Gheorghe Ei-a implinit, cu ajutorul Direc-
{ir,i rlc pogtd, un vis milenar:
,,Sint urr om fericit; telefonul se afld instatrat, ln sfir-
sit, daci intind mina dau de el qi nu cred cd e un vis,
rn-am ciupit de brat, am ciupit qi telefonul de receptor
gi aminrloi cxisit.itrn! llt'grt.l, <'ir vr'<'inul mcu nu se poate
bttt'ura asil cunl rna bur:ur cu, fiirrcl<'it irtunci c'ind aru verrit
sii-i instaleze aparatul era surd deja, dar nu din caruz.r
rr;ieptdrii, ci din cauza virstei.
Dimineala, pe cind dormeam Ei visam cd vorbesc la
telefon, a sunat telefonul: era un tovar5g rlstit care m-a
intrcbat cind am de gind s5-i irimit camioanele! I-am
1r'ornis, ci mie imi place si md fin de cuvint, cd pin6
nriine dirnineala am sd rezolv trc,.aba asta. Nici nu m-a salu-
tert. . . dupd aceea a sunat o fabricd de bomboane qi mi-a
spus sd vin si ridic fondantele in valoare de 6 milioane de
lei, si aduc gi viramentul. M-am uitat ln portofel: aveam
20tl cle lei, mai urma sd achit 5 999 800 de lei; dacd vin*
- dearn frigiderul, ciinele de rasd vagabond al neveste-mi,
cu mici imprumuturi de Ia prieteni sinceri, in 17 secole
rni achitam qi puteam sd ronldi fondantele pini la adinci
vesnicii . . .
Cel mai drdguf telefon l-am primit de la una Mililica.
apriga femeie, care m-a ameninlat ci duci nu vin la B
seara, gtiu eu unde, face din umbreli ciomal 1si din fizicuL
rneu surcele. Mi voi duce. . .
Un tovardg, Bobocel, m-a anunlat ci mi-a acius kenti-.
qorul, cd miine pot sd miqc din urechi pentru treaba aia . . "
n-am plecat de acasd, chiar dacd sint in concediu, fiindcd
o voce groasd mi-a spus sd stau lingd telefon qi dacd ll
sunl, Petricd. gurd, nlcre, si-i spun ci e un porc . . . o fac
r;i pe asta, dar mi-e teamd sd nu md sune cineva din fami*
lie, cd le-am spus despre instalarea telefonului.. . dar ce
, orrteazi toate astea, cind telefonul
e lingd mine Ei pot
';;r I ciupesc, si-l inghiontesc, sd dau cu el de pdmint.-..e
117
 Nrr, Iuti,rtele fac pe orrt.
Ar:esl;r csl,t. rlt'.irr un adevdr de necontestat gi nici nu
nrlri irrsisl,iun rsul)r'a acestui aspect, din motive lesnc de
irr{r'lr,rl; rlrrpli cc omul a ajuns sd struneascd atomul, sd se
.joirlr, r'rr lrrsc:rul, si scurme cu botinele magnetice prafui
Irrrrr', vine o haind, fie ea gi frac qi... pe noi.
l'r'oblema poate fi priviti gi din celdlalt punct de ve-
dere, Ei atunci ni se mai ingdduie citeva mici, foarte mici,
observalii, ca tot atitea nuanle ale aceleiaEi culori; lntr-a-
devdr, pind Ia o anumitS virst6, omul, in faza sa de sugar
gi mai incolo, iEi permite ;i nimeni nu se supdt'd prea 1.areo
dacd f;rcc: ccca cc [ircr'. Sc s<'ltittrlli scttl,t't't'lr', sc mai ltles-
nt'st,c <'opilLrl lrr lrar'lilr. rrroi, viil,oirlr:lc llir'{i ctrrosabileo
daci ttpu<:i si srrclir pc un scallrl c';rtrr sit-i pcrmita si se
foiasc[ fird ca nimcni si se uite ulit Ia eI, dar pinir Ia
urm6 toate reintrd pe fdgagui normal, pini Ia o noud reci-
divi. TrebuEoara asta nu line cit pdmintul, fiindci de Ia
2 ani cel mai tirziu 2 qi I/2 nerespectarea vegmintelor
atrage sancliuni din ce in ce mai usturitoare.
Dar s6 Idsdm sqgarii cu ale lor (inclusiv mdmicile lor)
gi si pdtrundem pe un teritoriu pe care nuanlele nu se
mai simt chiar aqa de in largul lor: exemplificarea este
argumentul cu care putem inchide gura, chiar Ei pe a
noastrd. Cumnatu-meu Beniamin, cel cu vitejia cit Cea-
hldul, s-a dus sd vindd sticle qi borcane goale, imbrdcat cu
costumul de ginere; chiar dacd in fafa sa mai era destuld
Iume, i s-a fdcut urgent loc gi ei, simlind cd asta-i cartea
pe care trebuie s-o liciteze, s-a apucat sd necheze ugurel,
ceea ce l-a fdcut chiar qi pe achizitor sd-i accepte sticia
de vin ca pe una de qampanie, iar borcanul de muqtar ca
butelie de Riesling; a doua oari n-a mai linut figura,
fiindcd a fost aqteptat de ciliva tovariEi, cumsecade ln in-
tenfii, dar cu aspecte care te duceau cu gindul la fiziono-
miile de piatri din Insula Pagtelui, care l-au suit intr-o
maEind cu clanle numai pe dinafard Ei pind l-am recupe-
rat a trebuit si fac eu pe nebunul, si spun cine-s eu, ,,gti!i
voi cine-s eu?( la o adicd, inci era sd intru in locul luio
nevinovat la seclia MEGALOMANI.
Iar exemplul, sireacu': in urmd cu pulini ani, am pu-
blicat un volum de sonete, privind cum prindc proporlii
nevast6-mea, atit de gingaqe, de melancolice, cd qi dom'
Cellini gi-ar fi sufiat nasul in zale; mi-a scris peste pulin
718
!lrrrp n.irrrrir:rdtrririrt,r'i{:c, pc doud pagini eltr: r:irrt'i rlrr'
rlrrrl, rrri'lr.t,urisirrdu-;i nral'ea emolie de a rn:ri vedc:ir irsc-
llr,nr,;r ttll.irrt rnohican ctl sonetului _ am citat _ qi ctr
rrili rrrr irrclllzneEte sd mi roage ca si-i acord o lntreve-
ilr,r'r. l;r o cafea, in ce cofetdrie de Ia ,,Intercontinental(
(l{)r'('ric cu. Mi-am pipdit cu imaginalia buzunarele qi mi-am
il:rl, sr:ama c5, intr-adevir, de o cafea ne ajunge dacdL o
l-lr'rn frunte-n frunte ca tiuraqii, cu paiul. Am re{uzat po-
lil.icos, cii-rni rli-rtlrrsc si lt<lrcs;r 1,r.lcfonic5 ;i vocea mea a
irnptesionirl-o irt ir;lr lrirl incit rni-lr inr:lris telclonul. A mai
irrsisl,rrt l,ot irr scris, pindcanr po;tl;ul, rru <'urnv;r sd-i dea
cor'csponden{a soliei, Ei dupd un timp zr incetirt si mi mai
lrtttl,c.
Pe la mijlocul unui iulie ne-am dus eu, nevasta, soacra
1i socru-meu, dl de-a spus ,,dumneata(( unei cdrdmizi care
i-a cdzut intre sprincene, Ia qtrand. Dezbrdcat nu ardt in
rrici un caz a Miti.cd rupe-lanfuri, iar niEte chilo{i de baie,
<'irrc inainte nu fuseserd de baie, ci indispensabili intrali
lir irptl, au obligat un grup de birbali ce stdteau la rind la
bt'r'e, s5 dea din cap sincron qi sd mormiie stereo: ,,da,
md, nevastd-sa bagi in ea cit incape Ei Ia dsta ii dd trei
feluri de pesmet". N-am mai luat bere, dar cind m-am
intors Ia cearceaful nostru, pe care soacri-mea adormise
comod, Beniamin conversa aprins (de insolalie) cu o ti-
ndrd. Am fdcut prezentdrile Ei tocmai atunci s-a stirnit
un pui de vint care s-a dovedit indeajuns de parEiv ca
s5-mi fluture chilofii de baie jur imprejur pe instalaliile
ce-mi {in loc de coapse. Fata era admiratoarea mea! S-a
uitat nitel la mine, apoi s-a uitat cruciE ln toate pdrliIe
;i a plecat de a sdrit in bazinul pentru copii, direct in
cap. Am vrut sd-i strig cd nu hainele (izmenele) fac pe
om, dar nu mai aveam cui. . .
Gdina bdtrind face zeama bund
Nu neagd nimeni acest lucru, poate numai cu amen-
damentul cd o gdind betrind . . . este in virst6; asta se
poate lesne constata dupd dinfi, nu dup6 cei ai gdinii, bine-
infeles. Si vedem acum, pe firul logic, cum poate o gdind,
('u o anume experienfi de viafd, avind in vedere virsta ei,
lrlin cite a trecut qi ce necazuri au cilcat-o, sd facd o zea-
719
me Ei incd bund! lnseamnd cI nu delfinii sint cei care la
ora eretrrlli simbiozcs:c cel mai bine cu omul, ln interr{iiie
sale de ;r-sii irpropiil regnul animal, ci gdina. S-au vdzut
lnirimrr{,r' r'arc numdrd din doi ln doi pini la 3, ciini care
mi;run;-r, polci care fac sluj, elefanli care ealci dresori,
tigri <:lrrr'..., in fine s-au v:azut destrrle, nu numai la circ.
l)iu'gIind care si prindi gust de o-ucdtdrie, qi s5 gi
girl.r';ir;c5 o supd bunl din propria-i fiinld, asta nu pot sd
<:r'r:d nici dacd ag vedea, fiindc6 aE striga cu glas tare:
,,mistificareee!(( sd se audi Ei Ia cercul de ateism din care
ntr fac partc, fiindcd i-am spus administratorului, om cu
fricl Irri l)urrrrrt'zcrr, cir otr ntr <'r't'rl ... ;rl,urr<:i n-ai ce cduta
ruc<)lo, ('iun irfir :r lost rt'plic'a, noi ltrirnirn nulnai credin-
cioq;i <'rr r;ir-i firu:rn sir rru miri c'rcirdii. S?i lrc imagin5.m,
minca-o-ar tata de logicd, cd vine gdina, sun6 Ia ugA Ei
spune, ciugulindu-gi sfioasd penele: ,,aS vrea sd fac la
dumneavoastrd o supd, cd aragaqul meu e defectc. Cine
std bine cu inima se va convinge pe loc. Deci, presupu-
nind cd am acceptat sd gdteascl Ia noi, s-o urmdrim in
bucdtdrie, eum iEi pune qorful, cum cere ap5, sare, tdietei.
nilel piper, astea rimin la latitudinea fiecirui cetapan
care are sansa, ori neqansa, si primeasci vizita unei giini
pusd pe gatit. Ma incear:cd o anume amdr'Sciune cind ana;
Iizez acest proverb, fiindci am cumpdrat nu Cemult o gdi-
n5, din sector particular, nu prea bdtrind dupd aspect, dar
odatd dusd acasd, a adormit cu ciocul in plasd Ei n-arn
putut s-o trezesc nici prin zbierete, fiind surdd, plus ci-i
tremura qi capul de mai mare mila; pind Ia urmi am dez-
brdcat-o de pene, dar asta a scos-o numai pulin din seni-
litatea ei pagnic6, am aruncat-o in oal6 Ei de-abia Ia apd
caldd a inceput s[ dea semne concrete cd iubegte viala;
a stat \rreo jumetate de ori in oald, apoi a ieEit de acolo,
piEind delicat, ca o div6 din filmele cu baie, intii un pi-
cior, apoi altul qi s-a dus sub sobd unde a adormit; arn
invelit-o cu o haini veche gi m-a privit cu o privire p1in5
de mul{umire, numai cd nu mi-a pupat mina; acum o
linem tot acolo, aqtept sd-i creasci penele la loc. Ce-orn
mai face cu ea, rdmine de vdzut; altfel e tare pa;nicio
consumd numai pitrunjel, cite-o felie de parizer, nurnai
tdiat mdrunt, Ei musai din mina mca, std cu noi cind avern
musafiri, dar nu mai arrem musafiri.
120
A urnbla cu ochii' logodi'fi
l)t,st:olrorind acest proverb, mirturisesc cd am rittn;ts
rr.'rlr';rl. 272. sensurile sale fiindu-mi la o primd lecturd
],i,,,,f"t ur".tot"; de-abia dupi ce am ficut citeva exercilii
lrr oslind6. perioadi in care am reuqit nu numal sa-rnr
i,,g"8"t" o"hii, dar sd-i Ei cisdtoresc (divoriul lol jl^1
uoitot banii de concediu, fiindcd md uitam intf-o parte 9i
pleoirm in irl[it, vroiitm sA sdrut mina sotiei $i l]i"^::?11
Lrrl,rrul clc contrast fin la t.l.viz,r), ittn ajrtus la depllna
lurninare a spiritului meu aflat inifial lntr*o confuzie care
rui-a dat temPeratura de 39 cu 2.
Nu vreau sd mai detaliez ce am gindit Ei ce gindesc qi
acurn despre acest proverb; mi ia cu frig, cind imi.dau
;;;" cftd posibititali ae interpretare-zac ln el, e-mai binc
na t" Uta- acolo, sau sd Ie scbatem la lumini' Puneli-v6
in iituatria celui care umbli cu ochii logodifi qi intri sd
intrebe de verighete Pentru ei. . .
Chelului desPr e cheli'e
sd nu-i squ'n ureo istorie
lle ce nu? Ii poli povesti fir6 teamS istoria Rornei in
doud volume, poli ia*i ardti 9i fotografii, din chiar -clipa
tiinaca sint sigur cd nu se va suplra' Calvitia
"inA falsd prol:lemi Ei o vicl numai cei care vor si tin5
este o"aa"u,
cont de ea; iunosc o sumedenie de exemple, in care,solia
nrr pr.ctgctir sa-l nringlir: pc sofiorul ci pe emisfera lucicas:l
;i :"rl-;i'inr:ltipuie (ineasinc) cd arc coami de leu, aspri,
-o
Parcf, in piir std felici-
it,, l,,,ii la;cheta cu parchetul.
rcir'r:muluil Sigur cd nu, std in mdr. Existi Ia ora actualfr
o rnie qi una -de solulii pentru evitarea ciderii p6.rului;
in cazul in care cade. Cineva mi-a povestit cd existi o
iolulie, cu adeverat miraculoasS, dar i-a uitat nurnele,
tns* a pistrat pe retina imaginea,eficacitdtii sale:-un incli*
vid a c'6zut de^la etajul 20 9i prat s-a fdcut: p6rul insi. i-a
r:dzut numai clupd vreo jumdtate or5, ln acest ristimp
plutincl alene, ca niqte fulgi cirlionfati; cetileanul cu pri-
frna folosise o solulie cate inceti'neo cSderea pdrului qi nu
este cazul sd ne indoim de eficacitatea ei, aqa curn nu s-a
indcit nici cunoqtinta mea de faptul cd tipul a venit de
rirts in jos qi nu s-a mai ridicat.
121
 supo'(, pe mine cei care au inceput si
_^_li.ll.:o
rene eu pr.osol;ul, sin.t lucruri mai grave in viafd se piep_
l'leae <*'prirr sr.trrirs si frumos carelntr-o O""iJrin
nu rrrri l'ir, [r.rrr'rs, dup6 aceea stufos gi intr_unfi;;i"r_;
"i "-"'rr"tarli"ri
rlor.is sh rru rnri fie . . .
f rru*i place povestea cu cdderea Romei, poate
,1ri
itsr,rrllc povestea cu- cdde-rea Bastiliell sau cdderea si
rr.trl tte 16 metri; sint la fel de puipii"'"t". in ca-
Fereste_te la tinerefe cle d.esfri,tt
l'l'r'<:is nrt s1 irt rlttci-r;tt,r,st.;t r.sl.c urr s[a1,, s:rtr o
d.l irrril,;r.r'. rliirt,r't'r,.r. cr'uir,,rr,'rnn,r., rr.
fiincl un slrrt in costutn popular. Tenta morald este I'irr:ur,, povafa
cutabila Ei trebuie sd ne striduim sf, rdrim tif"f,lii"a"j
desfriul nu aduce deeit necazuri, mai ui", a"rii"i;;;:il;;
stricali Ei-viciosi. Dyqe g"rn
se pare ci e bine sd ldsdm treaba
d"t"fu pro"u.il.ii"i
"orrrr".!a"sta mai ia betrinete-
cind tot nu mai are nici un rost. atunciln itili
gem.dupd lapte, ziare, morcovi sau iesim pur Jii,;;#
plimbare, putem sd facem ce zice pro""rUut ,i;i ,;,trdi;"i"
s-tind pe o bancd rezemali cu bdrbia in Uurion^si -;ir":
1r-r9 asa, agale, in sus.gi in jos Ei dupa-aia A"-:"; f,i'r"r"
Concluzia mea este: rusine!
Omul o neuastit si o pisicd trebuie sd aib(t
in casd
De mic copil am Jost foarte credul, poate qi din
,
asta cauza
mi-a me_rs aga de bine, astfel ce nri pot sd ,rt pii"g,
ori sd port dugminie celor care m_au trimis i" p"iil I';
casa unde tocmai avea loc nuntd, sau la Oirector'-in-
d1e3t5, s5.-i spun ci sint de acord ,i tiu u"u"r"t; ^"J",
au-
existenla mea nu s_a impiedicatd";I",
oar ::i
:r:, 1]1icu5i,
nlcl eu nu i_am lmpiedicat pe allii sd- gregeascd. Ci_
tind proverbul in cauzit, mi-am spus cd i"tEf"p"i"""" p"
ca.re o, depoziteazd. cu sirguinfd, de mult" *""o1", gf:"
stie, cind spune cd unui dm, ca'si fie complet i.rrurot, i_
trebuie pe tingd nevastd gi pisicd. ii
Am urmat intocmai proierbul, dar fiinrl clcstul de vo-
luminos in ceea ce priv'egte personirlitrrl,<,ir, mi_am pro"rr-
rat intii o pisicd; am adunat_b a" p., sl.r.acli,
"u -ii,.ugi-
122
rr.r,ir sl)un cit m-am suit dupi ca pe un acopcriE undc attr
,.uportril leprogul scuipat qi miorldit al unui motan, dar'
nrl irvcalrl prea mult timp de dialogat cu felina din cauza
ploii ce incepuse sd toarne serios; orice rdminere a mea
1rt: i,rcoperig, tu pisica smulsi de iingi iubitul ei,
in brale,
putea ie insemn-e in cel mai bun caz vreo amiriti de frac-
iurd. In clipa cind am coborit n-am dat aten{ie faptului
cd am fost urmdrit cu atenfie incordatd de mai mulli ve-
cini si gr('u rn-illt'l tluntit'it tle cc mi s-a olerit a doua zi la
sclviciu un ccrucecliut dc otlilrnit Irt:lilttillrL in cc staliune
vlc.au ei.
Odatd dusi acasi, pisica a inceput sd. mior-ldic mai
pova!6; ceva ca toate pisicile qi ciinii din Baskerville, dar i-am
Iegat botul cu leucoplast, insi chiar qi aEa privirea ei md
inclis- strdpungea mai abitir ca laserul; dimineala am lnchis-o
in baie, i-am pus lapte lntr-o savonierd, dar am uitat sd
scot slpunul; cind m-am intors acasd, bduse laptele, ca
tot omul flSmind, dar qi fdcea clabuci cu fiecare zbirliturd
de mustdli; m-am imbricat frumos gi am plecat dupd
partea a II-a a proverbului, in compania unui prieten care
avea pentru mine o partidd minunatS, dupa spuseie lui.
i;;*: Pe scdri, fiind intuneric, n-am observat cd mb ataci o
fiarl de mici dimensiuni care m-a zgiriat copios Ei mi-a
flendurit ciorapii; era, desigur, motanul ultragiat, lmi luase
urma Ei adresa, noroc ci era mic de staturd altfel poate
mi-ar fi spart Ei geamul, ori mi-ar fi defectat soneria.
Din baie i-a rdspuns melopeic pisica cu clibuc gi s-a por-
nit o asemenea tragedie incit am mdrit pasul qi am Iuat
liftul czrre incA nu era montat la iocul lui; m-am adunat
qi nurnirat cu grijd, nu pilisem nimic, prietenul meu f5-
cea cruci mari cit la vederea unei minuni reale; am ajuns
la familia respectivi care ne-a primit foarte bine Ei m-a
tratat cu iod; ne-am aqezat la masd, am discutat in gene-
ral despre viald, am ajuns la unele concluzii comune, Ei
vd jur cd fata imi pldcea, doar ci era un pic mai iniltuli
ca mine, cu vreo 15 cm Ei eu mdsor de Ia nivelul mdrii,
descul!, LBO de cm.
Mi-am spus ci nu se face si md port grobian cu o
asemenea familie cumsecade Ei am mai cerut un pic de
snilei qi sticlu{a de iod, dupd care am fdcut o aluzie foarte
linl gi am spus: ,,Vd cer mina fiicei dumneavoastri((, ea
rni-a dat-o peste masd qi ni s-au intilnit degetele intre
rri;ic liliac artificial, exact pe tija aia asculitd ca un iata-
723
gan; am ccl.ul, irlrlsi iod Ei cu asta am plecat acas6, iar
dupd clorri"r r;;"rpl,ilrnini fata aceea potolitd q1 cumsecade lmi
purl;r rrrrrrrcle ;i s<: mutase, probabil tot din cauza astao
llr llinr, (ltr lrisica se intelege bine, se ocupd mai mult cle
t.l si rrr;r rtrgat sd nu-i distrug amorul gi-sd_I primesc gi
I)r,nrol.:rrr irr spaliul locativ; am acceptat, nu sint eu omul
lirlr.si rt'fuze ceva, mai ales cind acel ceva e nevasti_tnea"
/\('lrrl slau Ei aqtept sd vid d.e ce trebtie omul sd aibd pe
lirrgi .nevastd o pisicd, sau pe iingd pisied gi o alta " . .
prlobabil e un amdnunt conjugal cale mie tmi scapd, asa
{'llm a sc;ipat lridelia, pisica, de pe balcon jos, si ci.oatur";t
tlr';r. -. lt rli;rvolrrlui ;r vt'rril. 1r'lriopirl.irrrl inirpoi gi s-a
insl,lrl;rl. l){' l)('l'llil irr;rirrl.t. rlt, <.rrlr:lrr.r.. I'lir pe pisic,6
')r,;r,it.s t.r.l rr.r'1.;rnul lit o
nu rnli r.rrlr', rr;ri lrirrr: ltiu.olii pe:rr:o_
pcnis, c:a toL mA ocolesc vecinii si imi surid de Ia mare
drstanfd, cu urnbrelele puse in fa{i"
Cch.ii ud.d, inima cere, ce sd,-i faci, cd nu-i putere .. . celor care posedd mdcar doua dintre cele trei elemente;
ilhiar aEa.
A-mpdrfi un pai Ia doi boi
$i acest proverb se preteazd la o sumedenie de inter-
pretEri, dar tocmai multitudinea a,sta de posibilitd{i pentru
riivagatii naqte pericolul de a aluneca in superficial, deci
avantajele obfinerii unor rezultate practice ;i aplicative
se diminueazd simtitor.
O anume disciplind in studierea atenti a proverbr.rlui.
a paiului qi a boilor, fiecare bou in parte, ne feregte pen-
tru moment de seduclia expedierii acestui proverb in ci-
terra sentinfe sau rrariante, fete ale aceleasi moneden cle
hirtie.
Ce noutate aduce acest pai, fatd de alte paie-surnri',)
Nici una. Ester un pai obi;nuit, a5;rar, cu doud capete. nat
si. fie g6urite, ainLrele, sau tlurnai unul, ce conteazd, fii;r{1-
e6 urn-reazfi sd fie mlncat. Poalc ci ne stirne;te intrresul
fiind ua pai solitar, un singuratic ai paielor, scdp;it clin
batozS. printr-un fericit concurs de imprejurdri, sau negii*
$enti a cooperatorului responsirbil cu aria. Solitudinea, ln
caz:Lii sf;u, li este fatald, fiintlc:a clevine obiect de disnutl
124
:.r lr'rrtl una Etie, ed de aia e bou' Sd trccellr it<:tlttr lrt t'r'i
,l,ri; tlin dateie proverbului nu putem conchicle dacir unrtl
,iit''ir. e'i are taia ae celdla1t vreutt ascendent moral, dactr
picante
r.r;t.r' sau ,ru mai deqtept, dacd de{ine ceva secrete
,tt,rp." confratele sAu''pe care la momentul potrivit.s6. i
te vire sub ndri; nu eiedem, pentru cd boii stau liniEtili
' agteaptd
1i fiecare partea leului. Cum vom proceda?
t" dim fin Ei aruncdm scirba aia de pai'
- Cor-rvirrg('ltt tllltll rlirll.r'r' lloi ci cclill;rlt, e un mnre
bott.-
-_ Folosim aceeaEi metociA de persuasiulre qi-l irrtlr'pirr-
[dm pe unul dintre ei, cel care ne este mai antipatic'
-* Folosim metoda ,,cel mai bun sd inving6'( qi-i in-
citdm la o luptd dreaptd, specificind c5 nu se admit pie-
ciicile gi insultele in timpul combatului'
-- Ludm paiul, facem din el o tr:iqcd Ei cintind ditl
pai pc lingd boi ne ducem in treaba noastrd'
Mai sint gi alte solulii, dar ele rdmin la latitudinea
ceilalli, pentru a se convinge de justetea qi seriozitatea cu
care ne-lm ocupat de acest proverb' sd incerce se procureo
iariqi, mdcar doud dintre cele trei componente.
Ornul de treabd ru.r iese elin casd, cu nxina godld
este m5celar iese
Dacd este frig igi pune mdnuEi, dacd
crr satirul in stradd. Dacd este cdsdtorit iese cu sotia in
rnind, ceea (re nu cste Irumos, ce spun vecinii? In cazul c6
este i'rumos, cie spun vecinele? ln cazul ci este loarte de
troirbd, atunci iesr: cu un obiect oarecare de valoare, avind
in vedere cd nu e casa lui, dar atunci numai de treabi nu
se numegte. Existi desigur Ei hoti de treabi care te
lntreabd ia coi{ de strad5, noaptea, cit e ceasul qi ca sd
vaclE mai bine !i-i iau. Categoria aceasta de ladroni spiri-
tualizali lucreazd conform altor proverbe, pe care le cu-
nosc foarte bine, dar ie aplic6 unilateral: dintr-un lce de
unde au furat nu mai furi . . . fird mdsurd. Am stat, to-
1ruEi, mai muit pe ginduri, mi-am coman-dat ginduri stil,
ou'picioare solide, astfel cd pot sI stau fdri teamA ca se
rlescleiazS, plus c6-mi saiisfac qi micul meu snobism coti-
rlian gi am- ajuns la concluzia cd proverbul acesta i se
lrotrive;te extiem de bine prietenului meu Gheorghe, filo-
125

zoful lrnl,ir'. $tiu ir('ur n (iu precizie cA el:r cit.it. acost pro-
vcrb, l-tr irtlrrlrrrtrr;rt. vreme indelungatS, l-a sucit pe lbate
lliir'{.ilt';i tlirr ;rplicarea lui a ajuns Ia un scandal monstlu
<:rr trricli-siitr, rlt: fiecare datd cind pleca de acasd, lua cite
<'r'v;r tlirr nrribilier: un dulap, un scaun, un ciorap, pini si
olr:;r'r'vt' taicS-sdu, pensionar somnoros, s-a trezit intr-o
tlirrrinc:ald cd Gheorghe il mutase pe pervazul ferestrei qi
sc cf,znea sd scoatd patul afari. Degeaba s-a opus bdtri-
nul, Gheorghe a dus patul qi dus a fost qi el.
I-a dat bdtrinului adresa mea qi acesta locuieqte de
atunci Ia mine. Seara li fac ceai de tei si el imi spune fr-u-
mos:,,mulftrnl fain, Ttirvt'r:i"l'(. l)o;rrrnt. lo;rrl.t' l;irrr:, ccea ce
eu nll ylol, si irl'irr rr rlcsprc trrilrr'.
Porcului a'ici ti dai bice I EL se-ntoarce ;i i[i zice: I Alalt
m(t louea aice(
Acest proverb ascunde intr-insul simburele unor enig-
me pe care feudalismul le line incS rapace in manuscri-
sele sale intunecoase qi ricoroase, cu rdutatea celui care
gtie cd a pierdut totul; inseamnS, fdrd. drept de tdgadd, ci
intr-o vreme, porcul era mijloc de tracfiune qi era inhS-
mat la cdru{i, ba mai mult si biciuit. F irea sa blindA, rbb-
ddtoare il fdcea sd se revolte in sinea (slSnina) Iui qi el
intorcea alene capul Ei grohdia mustrAtor': alt stdpin, ace.
IaEi obicei.
Porcul contemporan nu mai suferd un asemenea trata-
ment inuman: este tdiat, facut bucdli, cirnali, tobd, Ie-
bervurEti, singerete, in unturS, in borcan, in cdmarS, nimic
nu mai rdmine din el.
De ce era pus porcul Ia ciruld, gtiut fiind cd nu are
viteza calului, rezisten{a bivolului, puterea boului? Sim-
plu de tot: oamenii pe atunci nu se grdbeau, cite un secol
trecea Ei in doui-trei sute de ani, iar un fleac de r6,zboi
linea cite trei decenii, cu mici pauze pentru masa de prinz,
adunat soldalii adormili pe vecie, adunat armuri ;i scdzut
numdrul de oameni. Din aceastd cauzd, oclirl,ir ltlccat la
drum, omul nu avea de ce sa se grdbeasr:i-r, sii slrunem in
secolul XIV, pentru cd urma XV Ei to1. rri;r cra, iar porcul
era un fel de ausweiss, fiindcd esl.e 1t.iul,, osrnarnliii nu min-
cau carne de porc. . . dacd ii vcrlcir t'incva.
126
iil;u'r.ir l)l'('ca{l'A a dlurnut'ilol obliga Ilt lrlltittttllt't'rt ttrttti
;rrrirrrrl lirbddtor gi nemofturos; ln fala lui trebuitt doitr'
:,:i rrrcirrgt'r un pedestru cu o troerci . . . cine nu este con-
virrs tlc' rrrgumentalia mea, rog sd mh contrazicS. Adaug,
irrl,r'rr tnt.arirea celor afirmate, bibliografia de bazd:
St. Morcu, Cum se tai,e ytorcu, Kalendariu de ambe
scxuri, 1768
Luminila Ekvestru, Dcti purcelu;i foarte juqdu;i, po-
ve;ti carmangt'r'eqti / cu cxplicarea pa;ilor carmagnolei
/ in / I'ovt'sl,il,ottt'r', l'.ir., l'iilii <'orll.i rrttl..
Alronimu llnil, .Ilof, ureclrc, e;l.i u rrrcu!, jocuri dc so-
cietate, nrss.
Ci,ne face ca Tnine, ca mine sd pdleascd
Poitte voi fi acuzat de lipsd de modestie, de micro-
rnachiavelism, pentru faptul cd profit de orice prilej Ei
ir<luc ln discufie, in acest caz in scris, persoana mea' aEa
curn este ea. Proverbul acesta, lnsd, m-a incitat sd spun
adevirul qi nu mi-e teamd si afirm cd datele lui se mu-
Ieazi asupra existenlei mele ca o minuEd pe o mind, avind
acelaqi numir, din intimplare, cu minuEa.
Pind am mers la scoald am fost un copil cuminte; Ia
B luni me ceream Ia olild cu gesturi politicoase qi nu mi
l6sam invins de reflexe pini nu simleam sub mine reci-
pientul acela ingrozitor cu marginile reci. Rideam Ia co-
rnandd qi plingeam din cind in cind si nu intre bunii mei
pdrinli la idei; nu mi-am julit niciodatd genunchii, am in-
v6!at pe de rost gi n-am uitat nici astitzi toate prostiile
cle poezii pe care m-au invSlat rudele, am numdrat nem-
teste pind Ia 10 in englezegte, astdzt cam uit de Ia B in
sus, dar nu md mai pune nimeni si numdr qi si spun
,,cdteluq cu pdrul respectiv{(. Nu fdceam mofturi Ia mas6,
rnincam tot, md sp61am frumugel pe botic, singur, nu md
Lninjeam cu pastd de din{i Ei nici nu ceream noaptea sd-mi
irducd mama o portocali mare cit luna. La gcoalS, am
luat mereu locurile I, cu qi fdrd cununi!5, niciodati n-am
irvut 9 la purtare, am lipsit o singuri datd aproape 3luni,
rlirr era, din picate, vacanfi qi nu aveam ce face la qcoa}S.
M-am cdsdtorit la indemnul pdrinlilor cu fata pe care mi-au
rrlt.s-o ei, am terminat cu brio o facultate, n-am intirziat
rrit i inainte si nici dupd cdsdtorie peste ora 22. Nu m-a
127
vilzttt nitncni ieEincl clin restaurant, Ei chiar cind am fost Graba stricd' treaba
cu-ianiiti,t vorbeitm cu glas tare despre cei ce consumi Veto' md'opu'n!
aico,rt ;i ri<licarn 1-raharul cu sifon deasupra capului, sd.-l Citind acest proverb i-am spus sofiei: il i-1;
vadir ;i cotttt'irbtrsiitul din orchestri. Nu am ascuns bantt' Nu i-am mai explicul d" "" sint aqa neg-ativist' 3r rezum
lipsS' Md
i-arrr ikrl to[i in casi qi dupi atiiia ani sint ce-am ajuns' semnat-it;"'s6.-i \ezez tpitit"t dedin motivele care m-au fdcut
observalie
Clirrt: frrc:e <:it mine, ca mine si pifeascd! ;; ; in revisti citeva pui:
rl
"- :}" Nu qi 1l lin pe na in brate .pin6 o faceugcd' nea-
laca, m-arunc pe fereastrd!
$"t-;r-de ia'utttobtt' i'ul-rtt
ricneEt-e.amabil:
tti. mergi la geamul lui'
In, lrutirul d"umneauoastrd I rnule,7r1, l,o t,u
"i,lit, rtlor'-<:u- tlcgt'ltrl' si-i zimheqf i-ci-
in
stingl, sir-l tlojcnc;ti' ';-i
Acest proverb imi este foarte drag si mi reprezintf, r""i cr inletept qi ;p"i ca graba strici trcaba' l)aci
in cel mai inalt gracl posibil; lntr-adev[r n-am putut nu cld peste tine, i"tluti"a pune cd va folosi toate comorile
i-rir,i,cl^1tr s.l rcfnzlte .iri,,vu, rl;tr'lt m-rtr fi l:1slrt; familia de iirdi"ti"" de nescris, ori va minula pe levier'.
"-'"-:-lti"a fu ptec-aiea trenului mai sint citeva minute
r:irprrl nrcu, il('lll)l er;rrrt ;i tnun[e-tkl .J'lictitt'c, instalam 9i
o cirbantr lrcnt,l'u ex<:ursioniqtii rirtdciJi Ei mustriostenite' glseau si iti indernni famiiia .a i"ta in stradi' ci taxiul aqteaptd'
ii'- un ceai cald pentru ciolanele lor drumete -9i #H;;i' ffi . e';:;'-i"ii."pru dacd toli melf.ri1 l1lii::
rfuUui' d" resorturile mercantile ale filantro-piei; s-ar i,rtoat'ce ca la o comand6 spre !i""^ ?i tt-ul 1-"1":1
niscut filantrop, in maqina salvirii, in dr3m
*-u* "-u.r, pro"etbuf respectiv? Credeli cd nervii sint ca
guma oe
"r,
sp"u fiia"tropia, cind am'uig"l acolo, mama qi cu mine'
-dezinteresat mestel'at?
uil,-ta."t dejb primul gest din via{a mea qi -- Apare pompierul pe scar6, la geam' dar nu sd-i
i-am deschis-uqi rnamei, ca iedul, cu ceiF'.. - -1 , - impuieze Julietei cu prostii qi atunci -"u: ^1t:?1 i1,
Sofia mi-a cerut s-o iau de nevasti fiindci se Dedea f16i[ratd, *e-i m.tt-\7re: ce cctscd' frumoas(t posezx'
"uprrt a?'

d"eja gi am dat scurt din cap, apoi mirunt Ei cind.piam rdbcl"are, graba stri'cd treaba ' ' '
i"ir""it, semnam in registrui acela- mare' cu un-.stilou fie ci
cu
Musafirii sint ia uqi qi tu te filii de colo-colo cu
qi
peniti de aur capa6ul cr6pat; ieltat s6-mi am -
pijarnaua pe tine, intrebindu-te cu glas tare ce cravati
ilit""t "tni"""t"f dsta idiot,'dar ln clipele agelea,11t"1e i"a"ii otirrri de mirul lui Adam. Desig'r, Ie poli deschide
omul se comportf, uneori ciudat, de exemplu aiuns Ia orl- fermecdtor ,,graba strici treaba{('
terul stdrii civile se insoarS. ii ..:o, -oi ales c5 un
'-';;;*u o zi
J" Uito" mi roagS si-le lin locul pentrurugat ie va'ldsa singur in fala mesei intinse gi a sticlelol' ne-
nu m*a clcsfttnclate. Pentru asta meritd sd te imbraci frumos'
si eL Ie" tin locul, curios hlcru directorul dupi banane Romernii spuneau ,,festina lente" 9i uite unde
au ajuns:
ii-ili" "i"i"auia io""r' o colegi. mi trimite sA fie
fu u.jiotut"irea din- Ei uu tte duc; pe cind vin cu" el9 in Italia. Exemple *ui ,ittt, ele nu aqteaptd declt.
"oft rnuncii e in toi Ei }'l 1'9,t t:l1i* uipti*tt", explicate, detaliate, puse- Ia indemina tuturor
inapoi, gedin{a de analiza intr-un fel sau altul' dar vorba
sa-m fac o autocriticd duri de si-mi mearge tulgn'mAaDSo- duc
oelor eare se mai indoiesc
producliei Ei
i"t'*.ti""t, fiindcillipsesc in timpui nescolitl' aceea: graba strici treaba ' ' '
; ;t i"aoi cu banan'e ca o maimu!6in parg sa de
O doamnd rn-u t"gut lm.grijd
cooilasul ei ""-.""ua"
pind se duce sd scoatd niqte eolete de la po$ta' Fie ;i un luP mincat de oai'e!
;i';il;' uaiIi"i"r-rsi satisface stagiul militar
de
;i-mi scrie
inrlivizi minci-
il;""* J""ti' .,a.u!a tutau' Tot soiul Fiels6facemacesthattroilorqis6neinchipuim.unmioare im-
;$i, ;""ili";;ii'uit?it""i, prin fafte
invidioqi, ,urifi p.stc poate la in toatd legea organizat de blindeie tocmai cind
r,ifr"t, ;;t;;"gd ai"u"i .i" sit sr:riu despre ei ",,,ru"rt tu!i, afiall la stina'
ilil;;";"omiciior'de lor' Scena s-ar desfiEura in felul
gi eu nu pot s6-i refuz. . . se pregdtegte tunderea

728 9 * Duminica la iarbi verde 129

 libcrc. tlacii itvcrn inlitglnitllc
rrriilrilr-' libcrc,
nrrrrrlour'l nliillilr-'
,rnrnrrlului inrirginlrfic fl
;i ()( rl--
urmdtor: ,,fiuflir urr vint rece de toamnd ;i bietii lupi se r'.rIil
stringt'irtr rrrrii irrl.r'-irllii infrigura{i, urlind incetigor gi Oe_ ca se ludm o pilclA ilustre, putea sd l'yi1
Nrrpolcorr,
li<::rt. l)iirtrl lt' lrcrnura pe trupugoarele solide gi-ciobanui
,1,,r 1rc'1>r'rri in aceea;i mina: in timp ce dicta secretarului
clirl.irr;i r,rr nril;i clin cap: dragii.rnei, tare md.tnir d.acd-o sd .',,,,,'voL'bea, se plimba, fuma, se uita la ce scria secre-
T"t.tittrltl,i ltritttduaru, sd. mai apuca[i, i,n buze si col{i Dreun t,,r,'rl siu, se uiti pe geam' nu se uita pe g-eam, linea. o
lir tl,, i.ttt'bii... rninir sub redingot4 cJ cealalti infigea stegulete pe hartd,
Lupii scheunard inlelegdtor, privind spre cioban cu :iirLl scotea steguleteie cle pe hart6, fScea harcea-parcea
oclri mari Ei ldcrimosi, iar acesta vdrsd in apa clocotit5 irrnerte, era f iri*t l,,','c,'i, {i pa'cea, o iubea pcf Iosefina
un ceaun cu rn5lai gi incepu sd il mestece ginditor, in si-;i r','r'1rr tttitjol'tlotttrtl, o <'r'l 1.lt 1;r' Irlst'Iirllt 1i*si birteu ca-
timp ce, cu cealaltd mind, scotea fluierul din briu qi doi- i,,t, i,, f inc, nuruai clin accaslii strrnttt'ii it.tr.'it'ui''t'It-'putcm
nea eterna jale. frrunzele se zbdturd arnarnic ;i cer.ul se
intune<rir clr: sit-{,i blrgi l'r's1r'r,;'rul in o.l.ri. l)r'orllrti magai'u}
tla scrrnta cA un om de talia lui - clriar scund liind -
rlrrtt,;,tr nu doi pepeni pe cinci degete, ci o intreagd bosta-
lirlili-r <,rr;>trl, r'irlicir rrr'<'t'lrilt. :ri zlrir,r.,;r prt,lrrng; ciinii se r ir ric.
sl.it'rri.a rr;ri itltil.ir'. l)i, v;rlt'ut.(.i r sl)1.(f r;l.irri lt.hiitul si-
r

ttistru al oilor it:siLc Lr pr.arcli. Inc;epu si fulguiirsci, apoi
peste citc'va minute, ninsoarea se inte{i. Turma de mioareo
insetatd de singe, urca gifiind spre stinl Ei clopofeii cle la
grumazul mioarei fruntage sunau a ingropiciune. Cioba-
nul cdlcd in mdmdligd., scoase opinca fierbinte de acolo
qi rdcni gituit: ,,Toadere, Lisandre, irrra, mi, haida c6 vin
mioarele, primejdie mare!( Apoi, cu gitul intins scrutind
bezna grea: ,,IJnde sinte{i, be, adormitilor, aduna-v-ar
Dumnezdu cu grebla astronomicdt(. Cei doi apdruri som*
noroEi, invirtind alene bite uriase. Dintre brazi ap6ru
miEc6toare o mare dc ocfti lacomi si singcrosi; mioara cr.in
frunte cldclu un behait de luptd gi oile*se repezird buluc
spre lupii adunali in cerc, sub ocrotirea ciinilor.
Lupta fu grea Ei indirjitd; ciobanii iEi apdrau nu nu-
mai lupii, dar ;i via{a. Sub bitele lor mari oile cddeau
fulgerate, inainte insd muEcau cu sete din aerul padurii.
Un lup fu smuls dintre surali si azvirlit in mijlocul haitei
de oi care-l termind intr-o clipit6. Zorli zilei ii gdsird pe
ciobani cu mdmdliga rece, dar victorioEi pe toate iini;(.
Doi Ttepeni i':ttr-o mind. nu pofi ,tine
Datele acestui proverb pot fi combdtute <'u usurinldu
prin logica la prima vedere; se pot line ;i incir foarte l:inen
Dacd nimeri{i o zi ploioasi Ei sinteli in c-oncediu,
fiu'i posibilitatei de a scbpa de acas6, luali totugi doi.pe-
pt'ni, rlintre cei mdricei ;i dcparte de,privirea oamenilor'
rrr;ri rrl,':r it celor dragi, incercafi sir-i tineli in pa1m6; greu
rr;r Ii lrinir ii convingeli; cointcresareil {iec5rui pepene in
1rrr'lr', rricj. unul sd nu fie sub 5 kilograrne, o r:calizalidupir
t'r-ur-r vi taie capul. Reuqita nu poate sa vi ofele decit
nrali satisfac{ii morale.
O u1tim6 solulie, si cea mai avantajoasS, o reprezintd
pcpenii faculi felii subliri-subliri; lineli paima ca '5i cind
;rti citi o carte, Ei cu stir-rga insirali feliiie pe minS; daci
sinteli stingaci, sau o sd cadd pe jos, sau si procedali
invers.
Be.niamin al meu a mcrs mai departe cu proverbul qi
n incelcttt trcaba lsta cu cloui oud; in clipa cind a reuqit
r:e nici columb n-a visat, soacr6-sa, mama mea Ei a Mano-
liciri, l-a intrebat pentru a zecea oari daci nu gtie unde
t-ste stracla Cldbucet; Beniamin qi-a ieqit din pepeni qi a
vinturi:t clisperat din n-rind: ,,d€ unde naiba sd Etiu,
rnermS?/( Din chestia asta a ieqit scandal mare, unul din-
t,r'c oud, atuncat fiind pe geamul deschis, a aterizat, inca
-Manolica,
intact, pe capul soru-mi, 9i fdr6 galbenu;-pe
llnel e o fiird, darmite pavoazatl' in omletd tindrS!!!
meserie nu e rdu omul sd' ;ti'e
Ori.ce fel d.e ,

daci sint de la aprozar, dacd slnt pc'pori grrlbcni, sau pur (lincl am fost mic am dorit si md fac urmdtoarele:
gi simplu, daci ii line altcineva in locrtl nostru, timp in hingher, butoi, marli' bunic' lapte praf'
care putem demonstra cu priso:;in!.ir cc puLem face cu "'nt, "tT;"t
:,'l'"
130
 inginer, iartlqi rnirr.irrirr gi in fine m-ilm fdcut om mare
ca Nicufil 'Ihnirsr'.
Mt'sr,riir c brlr{.irri de aur, vorba unui cunoscut de-al
lncu, ('itr'(. ir l,r'r.rninat cu ani in urm6 dreptul dar nu i_a
plh.ut sir sl.rr la bar6-gi sd pledeze, asa ci i-a ficut gestio-
iltrr'; r.'ti'iscen{ele din perioada studiilor l_au adus in
sil,urr{i. unicS in felul ei, ca atunci cind registrele conta_
bilc sd fie inchise (inaintea lui) sd iEi dea j6s halatul alLr,
verde la fald Ei sd-i spund cerberului financiar care_I pu_
ricase: ,,ca nimic iau 3 ani!.( A luat patru.
Feciorul unui medic, vecin cu mine, a visat toati
viala lui sd joaoe Hamlet; eazuri rlo astea s-irr: vdzut si
Ia actori,_ arya cI nrr t'rl. lr-ri'ir.t, pirr.;irrrrr.;r .ct l-a cuprins
ltinii lir obscsir': nr.r.irztrl r:r,l rrr;rr.t,,,,t.,r.,, ,l)st,si:r, ci fiptul
ch, dincolo rlc st,irt,ur.ir r:irrrr sct:ctoasi, er.er sisiil., irvei un
tic nervos din cauza , cdruia plrea cd plinge tot timpul,
a$a cd admiterea sa in acest rol, mdcar pe post de losi
Yorik, i-a fost respinsd cu hohote. pin6 ti uimd a reusit
totuqi, dar a trebuit taic5-sdu, orelistul de femei, si invele
la_bdtrine{e o a}ti disciplini medicald Ei aEa l-am vdzut cu
ochii- mei (crucigi de mirare) pe Haplea spunind a f i sau a
nu fi, aiasta-i chessstiuned -,,intrebarea((
pe n-o linea
minte; regizorul, cu solia in-luna a B-a, i-a permis sd se
abatd de Ia text in mod creator.
DacS ar fi s-o iau de la capdt, cred cd m-aE face cle
meserie tinir; bineinfeles, fdrd mintea de acum, fiindcd
cu ea am ajuns unde am ajuns, adicd umorist, gi nu md
mai supdr cind lumea ride de mine, cd Ei eu rid de alfii.
Fiecare dintre noi a asistat Ia scene duios-inchizitoriale
in care cite-un plod era pus in fa{a musafirilor s6 opteze
pentru o meserie sau alta, iar eI opta Ei ofta in clipa aceea,
cu disperare pentru olifd, sau nici nu mai apuci sd op-
teze, aEa cum spunea Ei o respectabild matroand, culmea,
de fald cu multe urechi, ochi Ei creieri: Si fitotogi.e-I d.au
sd. facd. ntLrna' sd,-l udz inginer in CIuj!
A gre;it croitorul, s-a sptnzurat spoitoru.I
In orice caz,-spoitorul respectiv nu irvr,ir tolrte roti-
fele bine angrenate, de vreme ce ;i-rr lltrs lunia ia git Ei
a terminat vla{a prin inecare; l.r.t,lrrric szi llmurim acest
132
fost sullt'r[i<:iitlc rli
crr:r, f iirrrk'tr (:cl'(:et;erile lntreprinse au
rrrrrnci o patd nemeritatd asupra unor persoane absolut
orrt'st,c. C)r'oitorul, care de mult avea 20 de dioptrii, nu mui
prirncir cam de pe la 5 dioptrii nici o comandd fiindcd
i,,,,'ist, infricoEdtor niqte stofe; din cauza asta un mire a
lirtat pe,,da!6( gi evident, pe mirease, fiindcd un crac al
lrirntalonului 16sa sd se vadd o jartierd albastrd scdmo-
satd, iar turul pantalonilor atirna ca un Ealvar de vizir
gras; la o v<'stir i*a pus t.rttsturii in spal.r' si proprietarul
vestei a ajuns la glumeli gi nurneri airri, clupd ciliva ani,
a ajuns la dexteritatea de a se incheia la toli nasturii,
fdrd sd se clinteascS, unui alt client i-a ptls vatelina de
la umeri la piept qi de unde iI chema Gabriel, copiii il stri-
gau nene Gabriela, incit a intrat omul de un B Martie la
o marochinirie Ei Ei-a comandat o pogeti cu incuietori cu
cilr'u.
l)in aceste motive croitorul, posesor insl al unui orgo-
liu rar intilnit nu numai la croitori, pentru a crea impre-
sia ci afacerile ii merg bine, i;i croia qi rdscroia propriile
haine Ei, culmea!, acestea ii ieqeau excelente! Cind n-a
rnai avut ce s6 croiasci, a vrut si igi croiascd sofia, dar
iiceasta nu i-a permis sd deschidd gura Ei sd ridice metrul,
fiindci l-a pocnit cu unicul manechin in cap. Bietul croi-
tor a cdzut pe pat din izbiturd, apoi la pat, suferind o
uqoard locomolie cerebrald, fiindci fdcea ca trenul gi o
ruga numai duminica dea voie si sporeascd re-
- sd-i
gimul- de vilczri. Coincidenti nenorocitd, in aceastd vreme
spoitorttl prr)spor, fcricc, inconjttrat de o farmilie nume-
roirsi si sinitoasd, s-a lndrdgostit nebunegte Ei prostegte
de o fetiqcand plini de nuri care i-a tocat repejor toatd
spoiala de bani ce o avea; vdzindu-se adus in pragul fali-
rnentului moral, judecat fdrd crufare de o familie incd
stupefiatd, spoitorul qi-a pus capdt zilelor si s-a aruncat
in ap6, negtiind si inoate si a murit otrdvit. . . apa fiind
rezidualS. Asta-i adevdrul, cercetdrile mele indelungi l-au
scos la iveald, odatf, cu spoitorul care a Ei dat o declara-
\ie in scris, in acest sens. Croitorul e bine, s-a inzdrdve-
nit: acum vrea si fie acceleratul Timigoara-Iaqi, Ei i-a
1;rrrmis soliei ci daci va intirzia vreodatd s6-1 pileasci Ei
t rr fier:ul de cdlcat, sau sd-i dea si inspire mangal"
133
 Musca la arat
Nir:i rru s-;r Iuminat bine de ziud si musca a iegit
lir irr:rl.; lru ii pdsa cd nu e nimeni sd o vadi, dar ii era
It'lrrrrnil.c de toate cite se spuneau pe seama ei, ba mai
rnull o viespe s-a apucat sa-Ei ridd de ea, cind s-au in-
tilnit pe hirtie ,,muscamor{(, din fericire produsd de coope-
rativa locald, calitatea f, care oferea un gidilat extrem- de
pldcut picioruEelor qi nu ambiliona si lind pe nimeni in
captivitate. Cu aceste ginduri, dclo<r scninr., rllrr plina
dc o malc:;i uni<:ti hol,irrirr', ullts(.ir ;r ir';i1. l;r:u.art, s-a pus
pr: luc:ru;i l.rc llr orrr ll, r,in<l ;r irlr;rr.ut 1i lroul, ea termi-
tt:tsr: dcjir o btrnii bur.lrl.ii tlt: ltiirrrinL. lJouI s-ir rnulfumit si
o priveascl urr timp, irpoi a inchis ochii gi s-a pus Ia pr6-
jea15, intorcindu-se zgomotos, din cind in cind, pe o parte
qi pe alta.
Musca nu gi-a permis nici o clipi de rl.gaz, Ei cu cit
creEtea suprafata aratd, cu atit avea chef mai mare de
lucru Ei luclul mergea cu spor, fapt care I-a iritat intr-o
oarecare mdsurd pe bou gi acesta s-a mutat Ia umbra
unui copac din marginea drumuiui.
Terminindu-gi treaba, musca s-a oprit, cu aripile puse
Ia ochi, a ris multumiti qi s-a dus ald Ia bou sd-i spund
ci e gata pe ziua aceea si c cazul si se apuce qi el de
muncd. Acesta dormea adinc, sforiind puternic, de-i fre-
mdtau ndrile qi musca s-a aEezat pe €1, privindu-l cu
dispre!.
AEa a fost gdsitd, stind pe pielea boului, care dormea
ostenit, iar cimpul era lucrat de la un capit Ia celi-
laIt.
LA NNV DE EDEN
(aspecte inedite din viala roman{,utir ir lui Aclam gi Eva,
inainte Ei dupd oferta pomicold)
L34
llr,:,1.r'pl.itt'cir se fdcca Ia ora 5 fix - o echipir d-9 fn-
s1,',i'
j,,l,t.lrr.ri sufla in Iujere-de crini.(pe linia melodici a
qi.cei
i,i,',.,',,',,,u,,utei piese,,Aia, doamne, trenu-n garS{()
,t,,t ,',' l.r'czeau vbioEi, d"" t.t mergeau la muncile'cimpului'
rii l;r rrrurlcile raiuLui, ceea ce implica o altd organizar-e a
1,' ,,.i.i"1i"i. i"aitttu
de toate fugeau min6 in min6, citeodatd
irriini in miini, la cel mai apiopiat izvot, unde se sn6l-at1
i,:"r''oi,-li pc iafn 1i pe ochi, Ei-pe din{i ei se s@lau,petale cici
;g;;;^';.i;d;'ct,,,r. sc ,sl:t'rgcilir-lii {cl cltt frumos cu
,ie tlandaiiri ._ import-- fltru;atc, apoi tru pdrul incd
rrrl alergau d-in nou, ca sd-I zvinte.
In a"cest timp, pe un deal, Cain si Abel f6ceau agri-
,',rlturd empiric$:'Abel apdsa virtos- pe coarnele dracului,
inhdmat la'plug, iar Cain il altoia din spate cu un ciom6-
gut; Abel nl*ai mormhia blajin: ,,no, incetut, md frate-
iir,ir.r, c,5 dsta fratricid se cheami cd e!'(
lir copaci ciripeau mii qi mii de fiin{e cu aripi gi
pcnt', brt chiar qi iurnicile cintau cle bucurie' Toli cintau
it,. bucurie in regnul animal. In cel vegetal fremdtau din
;rceleaEi motive.
-$i cum sA nu zbiere cu sirg, fiecare
pre limba sa, daci cerul era senin, temperatura mereu in
i,tr de 23 de grade paracelsius' aerul curat ci vedeai pind
irit departe, ditt apfoape in departe, tot un deal qi-o v-ale,
iar ingerii zburltdri nici cd se auzeau, abia dacd u1 f^oE;
net dJ mdtase, indoiti-n sase se a:uzeq gi asta numai cind
aterizau Ia punct tix.
I-a ora b luuu micul dejun format din: Iapte, miere,
ambrozie, nectar de piersici (buigdresc) piinea raiului -
ficutd ln casit -_ sn-intini dc la cele vaci celeste, friEci
si spum6 de cdpquni; -- plinincheizru cu un- pahar'.- potir, de
iloui.,"-.ourelui ochi cu qpri! de busuioc' Se gter-
geau frumos pe gurd, fiecare pe a lui, apoi iar se luau de
rniini qi se puneau din nou pe fugi, qi di-i, 9i dd-i, fugeau
pini osteneau, pe iarba moale cSdeau qi mii de giurnbug-
itrcuri fdceau, dar nu din cele la care vd gindili dumnea-
voastrd, piminteni pdcitoEi gi reaiiEti, ce sinteli.
Mai ales Adam era mare mester in ghiduEii: prindea
fluturii cei neEtiutori, ii gidila pe burticile lor, dia sI
nroard de ris nu alta, sughilau cd li se ducea modelul mi-
rrrctic dq,pe aripi, ori lnhdma la o coajd de nucd un melc
lrlost qi cdrunt, iar tn coaji punea o furnicd grasi gi ru-
,,,,.rrd in fa!6 ca un boier feudal. $i iar rideau, cd asta le
73s
 ,"ls9r6-*r@

er;r oc:uplrtitr rkt lt;rzi\, Adam avind gi o spccializare in
hliz,i1,.
lrrr st,tlrlccrrrr 1a riu, cd transpirau abitir, gi se spi_
lirrr p't.trrLirrtlt'ri, apoi iqi schimbau frunzele'cu aliele
rr;1tii l, r'ulese.
lrlo;
St' irsczau cuminti pe o buturugd Ei agteptau sd-i cheme
I)orrrrrul; altul in locul lor s-ar fi'scobii in nas, ar fi
a;:rins tutun, ar fi zis mdscdri, dar cu ei nu era cazul incd..
Un inger le fdcea semne cu clegetele sale trandafirii Ei ei
aiergau din nou, de astd data ponderat, tropotind politicos
prin iarba lnaltS, tocmai bund de coasd, clar rrimeni n_o
cosea, fiindcii ;eptclul din riri nu rrrincir. Ni<,i el. Domnul
ii ir;tr'1t1.:r srr'izirrrl irr(r'lr'1r1., iirr.rrltittrr.i rlt,<.1 isi zorniia
<rJr.ilr',,llic,c.i 1tr''sl, rlr,('ilr.('llu s.-. rl.zl;irr.; rt, iriciodatd,
Sl. .l'r't,r'u, arlrtrinistr.rrlor.ul de rai.
Cci doi veneau slioqi in fa{a Domnului Ei Eva roEie
toTtit, 9a o.roqie cind e roEie, scurma cu piciorul ei miii_
tei in iarbd aqa cum fac elevii cei nepregdti{i,
bine pregitifi. Domnul ii lua la sine, ^in "braie, gi-i'pupa
pe frunte, locdind cu drag. Cei doi ii pupau miiniie; aae_
sea, din-grale, se repezeau la aceeaEi-mind, ceea ce_I fd_
cea- pe Sf. Petru si mormdie: d.Stia-s mio9pi, d.oamne, sd
Ie facem ochelari!
_ Timp de o jumdtate de ceas, Domnul le vor'bea despre
deqertdciuni,- spunindu-Ie cI toate-s deqertAciuni, inclusiv
Sahara, ii sfituia si se comporte corect, atlt pe stradd,
cit qi in curte, in societate qi in particular. Eva strica
1ns5 totul, dindu-Ei drumul la gurit-a ei in for.m6 de ini_
mioar'd: ,,$arpele, doamne, m-a imbiat cu un mdr de ex-
port!'{ Dum-nezeu qi Petru se incruntau, fornAiau pe nas,
iar acesta din urmd intreba: ,,IJnde !i-i conEtiintri, fato,
gi-astea din comer! sint bune!(( Ia care Dumnezeu, cii
era eI de doamne-doamne, izbucnea in ris, cu mina la
gurd. Vizind asta, Eva igi dddea si mai abitir clrumul Ia
gur5:,,$i m-3m ptimbat cu un inger, cu 12 in fa!d!.(, Ia
care era rindul iui CeI de Sus sd suduie incetigor, iar
Petre sd se intereseze spSsit: ,,cit a ajuns kentur?('fiindci
era-mare fumdtor, mirosea a tutun de te triznetr. Mutli
au intrat in rai cunoscindu-i meteahna, doar. rrnr.rl a fost
trrrrilt, zilr,i: o ploicicl acolo, un potopcl clilrcolo, o ltloli-
rrrrr[;r rli lrlt,t'bincfaceri, ca sI le Etie oamenii de frici 1i
,,r'l i irrllt':rscir. Despre izgonirea din rai Ei fuga de pe mr:-
'.r,', rlin 1lat:ate, nu aegnem date corecte Ei suficiente' In
rrlrcr.r'lrz, viarla-n ra-i era trai pe vdtrai, dupd cum afirmd
, r.i r';rlc au fost acolo si l-au vizut.
FATA BANUITA A LUNII
ori poneii Trr rroirptea ce a trecut, la orele 4,35 au fost adugi la
:;r.rlirrl circumscripliei numilii Vulpea Ei Greierele, re{inuli
pcntru tulburarea liniqtii publice, refuz de a se incadra
in chip civilizat in nocturnir ;i starr: cle cbrietate, lnsolita
tlc anumil,c crtvinl.c. Ancxitnr pl"occsul-verbal al disculiilor
t'c irrr irvrrt loc:, Vulpca rcfuzind sd vorbeasci, dar am in-
rlic:ut gcsliculafia sa, mai ales cu coada, ceea ce poate sA
fit: revelator:
Numele!
-'-- Greierele!
(Vulpea dd din umeri)
- Ocupatia!
- Greiere.
(Vulpea dd din coadd)
Dorniciliul?
- Natura inconjurdtoare . . .
-(Vulpea nu dd din nimic)
-- Ce ali cdutat pe strada La Fontaine?
Pe dom' La Fontaine. Sd-i zicem vreo doud!
-(Vulpea suride vizibil)
-- Ati tulburat liniEtea public5. . .

trimis controlclr tehnic de calitate in iacl, l'iinclcd pllsese Pardon, eu am liriit numai, iar coana Vulpe nici
in pachetul de lungi. mdrSgegti cu filttu. rr rr-deschis botul.
Dupi acestea, cei doi plecau iar rninir in mind si in- (Vulpea suride invizibil)
vers, iar Dumnezeu gi Petre rdmint'iru si-Ei rezolv" tr"- - Ce problemd aveali cu numitul La Fontaine?
737
136
 _- Reparirlii rrror';rlr si clouii dc la obr",_rz, plus adresa
iui dorn' J,)so1.r, lrst.l lrcuLru coana Vulpe.
(Vullrca pulrr('slc in ris gi raspindegte in jur miros de
vir-r irrrIrutr:li;rl)
Vcfi lrliiLi cite o alnendl de 1 000 de lei si veti
fi
rli:;r'rrt;rli irr lala coLectivelor de muncd.
((ileicrcie dd din antene)
(Vtrlpea cld sd se ridice. Sint condu;i spre ieEire).
Declarafia uulpii
,'ittltr,t't rrrrrtrr V. Vrrlpr', irrt;rrlr';rl;r irr lorlrltl muncii,
stir;1iirr;r lrr It'r'rrIit (lr'l)tll rrr'. {i,1rIiil 1r|t:zt'rrl;r rlt:clitr Ur-
tttrttt.rrlclc: 'il 'tttrii z.ilr.i rlt-' I(i rrlc lrrrrii rrr-arrr clt:pltrsart, in
vic, pcnLru e ujtLltge Ia sLruguri. Via era nepazita, iar cle
jur imprejur se aflau mari cantit5ti de iSzi nefolosite.
M-am urcat pe o asemenea lada gi am rupi un ciorchine
din ^care am muqcat: stru,gurii erau ucri!
In acea clipd clinire butagi s-a ivit paznicul de vie,
z\ntinous Prundean, zis Bdbalau, avind asupra lui o puscd
gi ochii cirpili de somn. l\[-a somat regulamen'rar sd stau,
dar eu nici nu aveam intenlia sd nu stau. I-am dat sI
gustL- din ciorchine, spunindu-i ca altd data sd nu iqi mai
bt',t[ joc clc' oanrenii cinstili gi de lipsa mea de detenti.
Constatind ce am constirtat -si eu, ir l'o;it putcrnic gi m-a
sictirit alene, somindlr-md si pirascsc via si sa-mi lin
botu1, altfel ma face scurteicd pentru sofie. Menlionez cd
BibSldu nici nu este cS.sdtorit cu sofia sa, trdind in con-
cubinaj cu una Loredana Ver"morel cunoscutd sub denu-
mirea de Piatri Vindtd, fiind brunetd gi cu un copil
mi,ror.
I-am cerut adresa lui Esop, dar mi-r virit pugca sub
nas gi mi-a facut vint afari din incinta. Ultima oard cind
l-am vdzut stdtea pe o ladd qi se scobea ginditor in nas.
Cred cA era sincer. Aceasta este deciaralia mea, la care
aCaug cd m-am lntilnit cu Greierele la bufetul lui Zorzo-
nei, unitatea nr. 2l]4, crt specific lactat, unde irnr consu-
mat bduturi alcoolice pini la ora deschiderii. I)uird aia
fiecare ne-am dus in treburile noastre si rrc am iniilnit
noaptea cind am fost surprinEi... rlc frrlllrrl cr-r organele
ne-au dcpistat. Nu intenlionanr niririt , llrrnlili sa spargem
un geam.
t38
Declaralia greierului
incii de la inceput vreau sd arilt cd artigtii simpli, doar
lrr;rtc.stat, nu mai sint aprecia{i gi dumnezeu mir gtie cit
;rrrr firiit Ia viala mea plinS de privaliuni Ei f6rd turnec'.
'l'oate necazurile mi se trag de l:i numitul La Fontaine,
( are se are bine cu frurnica, bestia asta ca si nu zic alt-
t'cva, mai nasol.
Recunoscr <'ir lorrl,i virrir ilrlt cintat, fiinilcti aceasta imi
este calific:ltlt-'it, llrtril;L si irt:;t.t ttttrt'ttt.ist, tllti llnl ficut-o
la cererea Funticii! Ea mi-a protrtis t:ii t-r s;i-rrti dca plata
in naturd, dupi incheierea sezonului, Ei eu am crc'zut-o,
purtindu-se cu mine ca Ei cind aE fi fost un ajutor de
ospdtar pe litoral, in sezon.
Cind m-ain dus sd-mi cer drepturile (timpitul de mine,
n-am semnat nici m6car o minutd, dar aEa-i cind te increzi,
cii lc arzi de nu te vezil rtti-a lis in antene, rni-a trintit
trsrr, rrri-rL dat cu tifla Ei m-a ttotrtit'tlrli;rat cle naiu, ceea ce
rrrt r::rrlrt'irzi;i nici nu am sd i-o icrt. in vcc:ii vc'cilor, pind
la valii viitoare, cind sd veclctn cittt:-i rtrai t'inlii, usca-lni-
s-ar instrumentul in minl si tttinit 1.rt: cl.
Bind eu supdrat la Zort.oncl in incinti, recunosc inain-
l.e de ora 10, dar noi triiarn demult pe fusul orar Al nou,
il venit Vulpea, rogie ca focul, de am blut amindoi, dar
nu se ne facem ca porcii aceia.
Noaptea ne-am dus sd rezolvdm nedreptatea qi aEa
am fost adugi aici de buni voie cu magina. Noi vrem sd
nu se mai zicd prostii despre noi. . . Ce-am semnat, aia
tlcc]ar'.
LEPANTO: ADRESANT{JI, NECUNOSCUT
I)onznule Ceruantes,
Ne vedem obligate sd vi trimitem aceastd scrisoare,
,lri;rr dacd star"ea in care vd aflali dupd bdtdlia de la
Lr'11:rnto vd oprqte pentru un timp de a ne rdspunde cu
139
 ( r
liit ntt' fiirrclt'a
\';rrrlt's of li ;i i;i aprinse o tiglrrir' iti s<'otear ti11i-
prol)r'i;r lltini st,inliil (l!i,fost stingaci, este de notorietate' ,,, "
,rlrttt, i Irr Spanirr n'it't:'i;;; ln"t-t"i'ititbastonul
irllfcl n-;r1i fi l.r':rs l:r visle pentru barbari), clar se vede.cd luind
,rt,' rr. tr;t, ll""i, ceiuun';;;iti9i' ttatuuu -{" li1-
fintina'
lrct'sl. lttcrtt rrr ;r avut nici o influenli asupra gindirii : ll,',,i,"',";r.,ori"'i,iil#:""c;i-aJi'
lingd
I)(lrrrrrr';rvr;*;l,r'ri, sefr.or, fiindci v-a!i apucat sd scrieli des- se usura zgomotos'
ii,rr', 1r,, rr atlaPa p" d;;i;;C, Catitulportocali si undeva'
l)r'{, nunri\ii l)oir Quijote Ei Sancfro Panza, domiciliali
ln a"
i,rr M:rrrclra, cat:e sint niEte veritabili derbedei, in tot ceea
l'lrrl., iu aer " #;;t#^gt"" Lii'cdo canciorz stirnea
potop de
rrrtr'-(.r clepdrtare, '"'*i
cr, lirc, pe unde umbld. ";
r,,,;l.ulgii. Castanictit:'1;;";;'- ;mortite
de oxigenul anda-
Citd vreme s-au complScut intr-o sfare vecind cu ne-
r
ii" Mig"ei si i1 imbrdliga
lLrz. l)on (Qtrijotc 't''ufit"t'r'i"'
bunia, afigind un romanlism cavaleresc apus' populat cu :rt:tttt:
himere gi alte dricii, iart6-ne Doamne, treaba a mers cum lainra mclr cle ca-
Te inleleg, prietene, sint geloqi llc tresalti infiorat'
a mers, fiind amrrzanti qi apreciati ca atare' Situa{ia de villct', pe izbinzilg. ;"il a"Etiu""i sii
fapt nir prttea sir tliirrrrie lll infirlil, lrtr't'tt,. care no-i' r';-rrl si se ascundd'i"^["tr""""1e intunericului
ea qobo-
Mi,ril,r I)i'Virrt, l-lrnr silrr{il. 1r'itilt'lt'1;r'r;,init.c'a (aripile lrr'ii!
norr:;l,r't') irr Ittorl t'ottt't t'l si plr'.itt'lit'io:1. sd vd lntoarceli
Don Quiiote, regret, dar e limpul
Vii i'r.t,1irrr s;it rt'vt,rliifi la br'rncle intenlii c-e v.-lru ani- rr':rsii
mrrt initiai, altfel ne vedem obligate sd ne adresdm unor
: !

prinse glas de lingb fintina:

S;tttc:lto
for.rri superioare Si competente pentru a curma stat ea de timpul culesului
Chiar aqa, st[pine' e vremca' vtne mor copiii de
fapt ce pune in pericol munca noastr5, din invirteli, pres- lo iarni in-ri
tidiul ce ni se duce in vint, fdrd folos. si clirci nu am gtfi;;'t'i"'
" Anexdm prezentei scrisori o listi de pagube aduse re- Ioame.
apoi ridicd frun-
cent, in acliunea lor nesdbuitS, halucinogenS: anexd Cavalerul iEi prinse capul in plfne'
i. pin i de pe aripi distrusd in totalitate la patru (4) albastre:
i,ea. ln ochi ii luceau doui lacrimi
aripi Faci dli*ii'-Nrigtte1' dreptul- tdu' dar mai
e
2. Degraddri serioase la qipcile laterale - ".r* drum!"N"-u--inleles?
'rcordi-mi ur, "ingtt *p Cei doi inci-
3. Pdidsirea de cAtre morar a utilajului, in timpul ser- Miguel Oaau iin Ci reintr6. in casd'
viciului f6rd a anunla maistrul dc' schimb gi Cervantes fluturd mi-
lecarS, Rosinanta doi'
4. Imposibilitatea de a recupera timpii-morfi din cau- spre noaptea care-i inghili pe cei
nii valida nev6zuf,""tft"ia'"Eurel
za iipsei de vint gi a gdurilor din aripi. $vai!er' de argint, iscat6. de lun-6
stdruia in urma ;;;;r;r;
Ei
Acestea fiind zise (scrise)' rugdm sh le cSlduzili des-ti- din cind in cind put'a"l lui Don Quijote
se izbea de lan'
nul spre alte zone geografiCe, cine gtie, n-ar strica sd-i cea linutd cu vlrful sPre stele'
readuceli Ia domiciliu, au umblat destul'

Miguel impinse fereastra 9i se apleci in intuneric: C(fire Mai Msrii Morilor De Vi'nt
quilote, 15sa!i prostiile, ci sculali tot satui!
-bot RevenimcuonoudadresdCuCareintregimplingerea
Spuneli slugii du*tt"u.roustrd sa nu mai arunce crr pietri- rrastrd anterioari, mai ales cd Miguel Cervantes
de Saa-
cele in geam 9i Poftili in casi. vlclra ne-a trimis un respuns jignitor sub forma cuvinte-
Din intunericul cald qi gros, vocea lui Quijole rdsund ior' ,,hai, valea! ^ ..--^r-.
impotri-
subfire, de enervare: Rugam a se lua mdsuri urgente 9i co-ncrete qi ce-
Miguel, respectS-md s6 te respt:ct! Nici nu md gin- -
r',r numi{ilor Don Quijote, de loc din La Mancha' a
desc s6 iitru in basa. Acoperiqul nr('rr ('t0rrll liber, iar
- r;rl,r,rrnu1ui toi neincadrat in clmpul muncii sancho
plapumi mi-s stelele. - -
147
140

P:rnzl ('iu'(', nrr o tlrrl;i, s-au dedat unor acfiuui crr substrat
hulirl;rrrir', irrlt'r'r'irril sir ne impiedice pe bazd de confu-
z,it' t lirr lrrrr rr r I r rters al activitdlii- noastre produclirre,
t'olt:;l ir rr l irr rrr;icirrare;
,lolt'rrrr!a noastrd esfe cu atit mai indrept5{it5, cu
<'it. r'r'i tloi nu au inleles deioc contextul actualei crize ener-
11r'l.ilt: 1rc plan mondial Ei ne-au pus sistematic bele in
ro;rtc si ldnci gi alte scule belicoase, lucru care ne in!e-
peneEte;
cei doi, de asemenea, manifest5 o intolerabil5 ati-
- fald de patrimoniul cabalin-patnrped, cAlirind pe
tudine
derselatc, noac'orrlinrl llit'l.r,lor rlolril.o:rcc rrrrl.r'r,ltrri combi*
nat.t' si corrcr'rrlr';rlr., irr lrlrr';rlcl crr 1r;rsrtrrrrlrrl nrontan in
s1l:r{ii ;rlpirr(, ir(l('('\/irlr', l'ilittt'i si t'tc.,
.'irrrlrtrlrir,;t ct,lor tloi rttai pledcazi si c'ilcva scntiri-
{i<:ativc. antcccdente biografice care aruncd asupra lor lu-
mina necesard qi demascatoare: aEa numitul cavaler Don
Cutare s-a manifestat nu o datA in La Mancha ca un ele-
rnent turbulent, fiind necesard intervenlia alc'aCelui, a
spilerului gi a altor cadre indreptilite 1a interven{ie.
Amenzile aplicate, prezenla Ia gazeta de ulild n-au fost
de nici un folos. La rugdmintea de a-gi face autocritica a
fugit numai in cbmagd de noapte, cu o lance veche in ml-
nd, dupd don Alfonso, spilerul, ca sb-i rupd lemnul pe"
spate Ei coastele. Sc pare cd, suferi de un diabet avansat
ca urmare a legd:turilor de notorietate publica deja
- ilma, cu tot dichisul, de cdtre profesorul de romdnd din
cu numita Dulcineea, fiotantd - in Toboso;
std noaptea pind tirziu citind cu glas tare cdrli,
-
consumind lumindri in neqtire, istovind astfel indirect
albinele suprasolicitate gi aga. Cit despre anexa lui uma-
nd, Sancho, addugdm Ia cele relatate mai sus doar fapiul
cd a pdrdsit locul de muncd agrar, familia, 9i astfei s-a
sustras de la plata pensiei alimentare;
pentru a pu.fea sd ne desfdgurdm Ei pe mai deparle
-
cu folos gi eficacitate invirtitul, cerem cu hotdrire sanclio-
narea celor doi, luarea unor mesuri 'care sa meargi pind
Ia extremis, respectiv trimiterea lor in Spania pentri-r
construirea unor castele.
Mullumim pentru inlelegere, pentrtr lrrtlrttlrrrizare Ei v5:
dorim dumneavoastrd alizeu bun in itt'[itttrt'rt clc' pedepsire
a acestor doi fluierS-vint.
142
NOUA MESTERI MARr. . .
(l;r urmare a unor puternice viituri, podul de piatrd
';.;r r,lilrimat. A venit apa Ei I-a luat, ca 9i cum n-ar fi fost
iriciodatd. Oamenii s-au scdrpinat in capetele proaspd-t
r;pzilarte de ploair: ;i au hotiiit, in unanimitate,*sd facd
;rllul pc liti in .ios, rrrlri irl ltv;tl, altul nrl'ri trainic 9i rnai
I'uitc:!i6pitl. Au r:cr ul ;rr iriplr'it'i It'rrrrrt' rlil lritrtrhctrrl forcs.-
1,icr, ciar Li s-a ris in nasuri (vcniserii trci tliutrt: slilcni)
si ar,r fost trimigi inapoi in agriculturS.
S-au aciresat unui Eantier de construclii hidroenerge-
licc clin apropiere 9i li s-a ris in fele (tot-dia trei sdteni),
fiincl sfdtuili'sd iqi vada de agriculturd. lntre timp, -riul
;r.jrrrr;oso la'o coti acceptabila 9i se putea trece vadul cr-t
r,i,'i,,, ,r1. l'rimarul umbia cu o falc5. in cer $i una in pd-
rrri'rrILrL r-rLtal si recupereze lemnele podului, sd ]e facd
;r';izrirrriritul, procentui de uzuri 9i eventualul mernorin
justilicat cle iecuperare, ca lemne cle foc, iarna fiind de-
irrrle, vara acoloi clar dupir ctlnl rnclrgeau treburile, qi in
,;rcel an, conform obiceiului clin buni-strdbuni, iarna urma
';ir vinli gi si nilrgii cc avca cie nins.
Clci trci au ilmas doi, ultimul mutindu-se la oraE Ia
l;rta iui care se mdritase cu un tesa, bdiat bun, tot din sa-
r Lii lor. Cei cloi s-au dus Ia comund, avind fdcutd o carte
';rrt,. l-a sediul comunal li s-a fdcut vint spre satul de do-
rnir:iiiu prin cuvinte, hirtia fiind inregistratd, numerotatd
ri ti"ecuid la dosarul rezolvdrilor de perspectiva. Cei doi
nr.r s-au l6sat Ei au mers mai departe, cu riscul de a pier-
,1,, importante zile-muncd qi lumind. Au ajuns la ora;
'rrlie i-au inscris 1a audienld. Au fost chiar primi{i, as-
, rrlt.ir'ii, dar fiind simbatd Ei meci la televizor, organul de
lr'Sort i-a chemat luni, la prima or5; au venit cu o ord
rri;r,nte de prima ord, dar organul n-a venit in ziua aceea'
,iintl incd de la prirna ord in agriculturd. S-au dr:s atunci
,rri sus pe niqte scdri qi de la Direclia Judeleand de dru-
r i.i si poduri s-au tot dus gi mai sus, la Direclia con-
lrrr.iorilor de poduri unde cererea lor a fost inregistra-
i r rlirf-Ierotatd Ei trecut5 la urgenlele anului 1993.
lrirr gre$eald, cererea, devizul qi documentalia au ni-
,' ' ril intr-alt dosar cu care un arhi'lect s-a dus la o re-
143
uuitlnc irrlcrtr;r{i,rrrrlir ouragiali Lc Crlrbtrsier Ei a
-
prt.zt'rrl.lrl, rrrr rt,lr,r';rl, clrre s-a bucurat de, tt n ltlare-succes,
sirl.tll l'iin(l ;r;ll'r,l ( unoscut si in Australia, cir acolo a avut
Ittt' t t'rtIrirrrrr,;r.
(-'r,i
rloi l-;rrr agteptat pe arhitect Ia aeroport, dar acesta
I'ilirrtl o t,sr:ald gi in altd lard unde a prezentat sinteza
rcl'r'r;rlului s-a intors cu trenul, dar acesta n-a oprit in
(iara de Nord, ci lingi Chitila, Ia schimbare de ace, drept
care arhitectul a coborit, soacra lui fiind chitileancd si a
rimas incd o zi acolo, ca se-i iasd ziua rotundd la ciiurnS,
plus citeva legume timpurii pe care le-a adus cu un paner
de provenien{d strdind.
Cei doi s-aLl intol's in s;rl, rtrrrrl rftlcrr l,o't tirnpul, celd-
lalt l,ir<'t'it lll('r'(.ll rlcsprr'lrct.lt';rqri lrr<'r'ttri; lnl.r't'timp sdte-
trii itu;-rtts rrrirri rlc llr rnlna-r;i lu fi<:ul un potl, pc'l'irr mai
jos, iillLtl r.niri trainic: si mai frumos. Primarul umbla din
nou minios: urmeaza se soseasce o cornisie, la fala locu-
Iui, pentru a trage Ia rdspundere pe cei care au construit
fdrd aprobare.
EFECTUL CAUZET
In anticamera Serviciului de Invenlii Utile, S.I.U., se
afiau doi oameni, amindoi bdr a!i; unul linea in brale o
cutie, nu prea mare, pe care scrisese caligrafic Perpetuum
Euforiu Bragd, celdlalt linea miinile
Mobile
- inuentator
in buzunare gi studia cu aten{ie regulamentul S.I.U. Ei
obignuitele indicalii drdgule care incep cu NU. . .
Printr-un difuzor, discret instalat in perete gi nu lipsit
de o anume imaginalie ghidugd (era rnascat intr-o plantd
agdlStoare fleqcditd) se auzi o voce durd, egal6: UrmdLorttl!
Tdticul perpetuum mobile-lui se ridicd brusc, i se ve-
deau genunchii osoqi cum biliie anapoda, ;i r:u o mind
gelatinoasd prinse clanla; peste o secundi tlsll se inchise,
iar individul cu miinile in buzunare st'rirlit'ir Ei el, aprin-
se o ligard, se uite unde sd arun('(' clribritul Ei dupd un
144
pervazul gcamului, ars, gIr-rrit, impdnat cu
rrrorrrt,rrl. irlose
semn cd nu el descoperise primul aceasti scru-
clrir;;l,rr;r<'c,
rrricri sui-generis.
Diniuntru nu se arzea nimic, probabil comisia stdtea
irlrlrrati asupra masiniriei u.niversale Ei i se uita in bur-
li; o raz\ de soare se anind pervers pe creqtetul individu-
lui gi inchipui o aureoli care i se potrivea de minune;
poate buzele, prea subliri, il evocau pe diavol, dar era o
impresie, atenuatd de marii sdi ochi albaqtri cu cEre, desi-
gur, impu;casc multe suflcic feminine la viala lui.
Brusc, uga se deschise, c:ir srnucitA do o forfa uriaEd
(expresie cititd intr-o carte pentru copii) gi lluforiu Bragi
se rostogoli in anticamete, nu inainte de a primi un zdra-
vAn Eut dorsal din partea unui picior autoritar Ei irevo-
cabil. Se ridicd buimac, rogu la fald Ei se frecd ia locul Io*
vit, intinzind Ei mai mult o patd de culoare nedefinitd,
clar extrem de vizibild pe stofa pantalonului. Individul cu
ligara se apropie de el, il apleci uEure'l pe unul dintre fo-
tolii, dar nu continud operalia anterioard ci scoase din
buzunar un pachelel, il rupse la gurd, turnd un pic de
praf alb in palmd, scuipd tot in palmd qi incepu sd frece
harnic partea molestatd ;i stof;r murclar6. Pata de culoare
nedefinitd, dar extrem de vizibild dispdru in mai pulin
de un minut. $eful S.I.U., care privea ginditor scena
aplaudd uEor, elegant, Ei-I pofti pe individul cu {igara 'sd
intre, nu inainte de a-i spune un nedisimulat-admirativ
,,btravo, dom'le!(
Cei doi dispdrurd in spatele ugii, iar Euforiu Bragd
cobori incet scdrile qi vru sd arunce in primui coE inven-
tia sa, dar acesta era ocupat cu alte cutii pe oare scria
,,Perpetuum mobile((.
UN CAZ DE PLAGIAT
Steaua lui MicEunel Ardtosu a apus definitiv, dar ce
r;l)un eu, a cdzut, s-a fdcut praf gi pulbere, destinul i-a
rrrl.ors spatele, a rdzbunat malefic cine qtie ce pdcat in-
ll) - l)uminicA la larbA verde 145
grozitor al vr(!unlri sLrirrnos in linic drcu1r[i-r, pierdut in
negura timprrlui, <lcvcnit nisip de clepsidrir.
I'e scrrrl., Irri Micsunel i-a secat inspiralia, in plinir glo-
rie, l;r rrrorrrt'nttrl dc. virf, cind fiecare ales se gindegte ler
stnrrlr r';rrr'-i vri purta numele, iar rude,le se ,gindesc la
rlrt'pl.rrrilc tlc autor postume; virsta ii acorda, cu genero-
zit;rt,t', lncir timp imbelgugat ia dispozilie, era in mdrelia
follclor fizice si mai ales spirituale, medicii ar fi Eomat
rlirci l-ar fi avut de pacient, dar vizitele sale in spitale
crau cerute nu de vreo boald, ci de ra{iuni superioare,
1;cntru a impdrtSgi scrobitelor surori medicale din lumina
spiritului sdu unic. Cirrl,ilc lrti Micsrrnol sr- vindeilu ca
;r;lrr in Srtl-utt'lt (c;r piirtr':r crtlrl;i rrrt, r'li tlot'lorii n-o reco-
rrtiutcli"t si oitntcrtii ii lnt (:()rrlolttt;rl. :;r'olitrtl ctr rrct'st prilej
5i c'rlutltilr':tfirr itst,ir t'orttcl;tilrila clitt itrs;cttltlrrl trti.ilrl;rr:t'1or
ss lg11i5-
stilistice litcrare), avea bralul drept mai gros
manii de atitea autografe date Ei modestia- lui stirnea
-
urd cinstitd in rindul confra{ilor.
Ce sd mai vorbim de asaltul pe care-l executau asupfa
sa reviste'le, dornice sd-I aibd de colaborator! Nu mai pri-
didea, pauvre homme, sd satisfacd cererea pielii, dar iEi
fdcea noaptea zi gi rdspundea cu modestd promptitudine
oricdrei solicitari, chiar Ei la revista apicultorilor a publi-
cat un eseu despre limba romane, dulce ca un fagure de
ixiere.
Intr-o diminea{d insd, cinr-l sir mintuie rapid o prozu\e
acolo, o schila pentru a <icveni scena.riu la telcviziune, a
observat intii cu enervarc', apoi cu groazd, c5 nu poate
sd lege un subiect de un predicat, darmite sd giseascd
un subiect! Dupd ce s-a chinuit ingrozitor, timp de doud
zile si tot atitea nopli albe, s-a prezentat cu schila cerut5,
in care era vorba de doi tineri care se sinucid din cauza
meschiniriei pdrinlilor pentru cd nu se pot cisdtori; ca
sd meargA treab,a qnur a plasat acliunea in Verona, iar
apoplexia muti a redactorului a sugerat sfios si fie mi:-
tatd in lalomila.
Cei care-l iubeau au taxat itltinrlll;rlr';r ('il o formi su-
perioard de spirit, dugmanii gi-atr zis, <'tl o ttii rrlirllllircatd
in barbd Ei in general peste tot, cir vit,t:irtir rrici rttrri muit
nici mai pulin s5 se tutuiascA cu mnrclt'\'!ill; irt I'irre, ca-
zul a fost dat uitdrii, dar ofertelc ('t';lll zt'r'o, vizavi de
masa cererilor.
S-a dat bolnav qi a stat in s;lil.:rl o lttttit, in singurS-
746
l.rlr., irrlorr.jrtrirt rlt'sttt.r'rlc ltrltrririrtori, inrllt'r'l;i,.ittttc ctt
lllr i, lrrrlrc rlc virstc rrllrcologice ir-rclopindu-l cu botttbo;r-
rr,'; 'irrll o noapte a fugit din spital gi s-a dus intr-o stit-
Iirrrrr.rlc rrrtrnte unde in chiar ziua sosirii i-a fost organi-
.,rlrr o intilnire cu oamenii muncii venili la odihnd gi ei
,r lr'cbuit sd ia din nou drumul in spinare. N-a stat mai
rrrrrlt de o zi intr-o peEterd de urgi, pdrdsit5, s-a reintors
rr<:asi si primtrl lrrcru care l-a fdcut a fost un chef'dezgus-
titor, l;otiir ;rcrtzirttl ttrl rioc l{r'ir\/, ils('ttll:tniitor cu cel pe
r:lrrc-l lrLt lrarlt;nli;tii <rrrrc slrr Iirir ;llrrir;rr1.:i.
Alroi a inceput si fie vAzut colintlincl c:irciumi 5ot'tlicltt,
plcr:inrl urechea la disculiile de Ia mesele invecinate pen-
tru a ciupi mSoar un pui de subiect, dar a luat gi bdtaie
llcntru chestiunea asta, a lnvdlat peste 50 de romanle ,si
<rintece de pahar, dar n-a mai fost in stare sd insdileze o
propozilie originald. Dupd aceea, lumea a inceput sd-l
ocoleasc5, fiindci tapii, Ei-a vindut mobileie, o cunund cu
liruri, de provenien![ internalionala, solia l-a pdrdsit, co-
lriii idem Ei a rdmas singur in fa{a maginii de scris, rugi-
rrita de atitea lacrimi picurate pe claviatura. $i pe cind
c:azul lui pdrea definitiv ingropat, intr-o diminea{d, in
zori, ziua incd se invelea cu noaptea, a fost v5.zut mer.qind
in prr rcu I oraqului, suindu-se pe soclul statuii lui
Ilmincscu, avind un carnclel soios in mind gi un muc de
<rreion, cu care a copiat versurile ce stdteau scrise pe pa-
gina Ce bronz din mina poetului. Le-a trimis la o re-
ctaclie cu un pseudonim Ei aceasta i-a rdspuns: ,.incerciri
neconcludente. Trebuie sd citili rnult, apoi reveniliu.. .
CAPITOI,IUL INDUSTRIAL
Chiar dacd pdrea de necrezut, faptul in sine era de-
rrrorr;trat de realitatea concretd, precisd gi paradoxald: in
l,rl rnlrr€le Combinat nu mai exista nici o masind de scris,
147
in bund :sl,anr, irrr <'orcspondenla se ingrlnrirdea pe biroul
secrcl,:rrclor irrt.r'-rrn ritm care putea provoca infarct qi
untri cosrrrorrirul lrirsit. Despre cumperarea uneia noi nici
nu s(, l)un('ir vorba, fonduriie de recuzitd fiind transferate
s;.rort.rrltri (cc'hipa de fotbal intrase in campionatul ordEe-
rrr.rrr') irrr luatul iucrului acase nu intra in discu{ie in
;rct.r'irsi <-rrdine de idei, din alte motive.
Intr-o Eedinld care a durat peste patru ore, s-a adop-
tat opinia colectivd a directorului, aceea de a trimite, in
condiliile care Ie aveam, o adresd Ia C.R.IiI.S. (exact,
Cooperativa de Reparat Ma;ini dc Scris) in carc sI se
rrnrtrt sitrtatia qi sir sr' <'t'ltr-i"t rtrylr'ttt ttn rlt'p;rtr;ttor capabil
;i inintos, pcntrtt t'r'lr' | 1 ttt;r:;itti ittv;tlitlt', ;t,lrllc in rnarea
lor rnir.ioril.itt,r'.'l'c'lt'frlnit'tttt ri-it ttontitt't,ltt t:ttollcritt,iva in
c:uuzir <lin cintza cr"rplirilor aiuristice care ne trimitcau de
regulA gi in ordine la: o serd de zarzavaturi, la un maga-
zin mic-gros (inchis temporar din cauzd de mic Ei gestio-
nar ajuns la gros), iar o adresd scrisd Ia telefoane iar
nu puteam trimite in scris din motivele Etiute.
Adresa a fost intocmitd la cea mai validi maEind Ei
ardta aga:
Cdtr Cooperatiua d Rparat Ma;ini d scris
Prin prznta rugdm sd. trimit[i' un dpanator pntru a
rpera cl unsprzc ma;ini d scris dfct cu plata in uiramnt
ditt contul nostru.
Dirctor gnr"al
Tn aEteptarea depanatorului, hirtiile urgente -si cele
rnai urgente continuau sd se adune pe mese, pe dulapuri,
una dintre dactilografe a fdcut un Eoc nervos Ei s-a cerut
pompier voluntar, alta s-a mdritat fdrl sd,-Ei anunle so-
1u1, dar in ziua nunlii a venit o adresd de tra Cooperativa
salvatoare care ne anunla:
Kdtre
Kombinatul tJ tilaje Konstruklii
Din kauza inkdrkdturii mari de prestalii kare se afld
iruprinse in kontrakte ferme nu putem sd dcplasam niki
un depanator pind la jumdtatcit lunii viitoltrc.
I{u stimd,
ing. qef Kostikd S.
148
Atlrcsa a avut efecte diferite la conducere Ei persona-
lrtl administrativ, in funclie de antecedente, de tensiune
;i t:xperienld de via!5. Singur eu am rezistat ferm pe po-
zifii, dupd ce am ris vreo doud zile, cu mici pauze fireqti
cind md aflam in incinta unei anume instaialii, dar am
rezolvat probJ.ema Ei iatd-rnd posesorul unui concediu de
vard in luna august la mare, pLus o primd: cu*banii care
i-am recuperat de la echipa de fotbal care fusese elimi-
natd din campionalul orii;r'nr:sc 1:cntru folosirea unui ju-
c6tor aflaL dincolo dc lirnila tlc lrotsion:u'e, irnt achizilio-
nat in numerar -_ 10 gigte falnice gi cu pcnuj ('or.r.s-
-
punzdtor volumului mare de corespondenld din intrepr.in-
ciere. Am rezolvat Ei problema cernelii, plantind in curtea
interioarS. tufe de coaceze, fructe ce produc o excelentd
cernealS neagrd qi care nu se gterge nici cu pic, nici cu
1amd. Trbui kap in anumit situalii . . .
DRAGA REDACTIE
Md adresez dumneavoastrS, fiindcd qtiu cd multe sesi-
zdri ale oamenilor muncii au primit sprijin, ba au fost
.5i rezolvate. Pe mine md cheamS Doniazada gi sint sora
iui $eherezada, soru-mea. Ea, dupd cum a1i citit in bepe-
teu, in traducere, s-a mdritat binigor cu regele $ahriar,
tdticu, viziru', a dat-o cu inima indoitd, fiiiaca $ahriar
a mai fost cdsdtorit Ei riminea mereu vdduv, dupd bunul
plac.
V-am scris ca sd vd apucali de reparalii morale: sd
stifi cd nu soru-mea, Seherezada, a foit cu poveEtile, ci
i'Lr i-am povestit regelui cele 1000 de povegti (n_au iost
I r)01, fiindcd a 235-a am repetat-o, dar S, ahriar
e'cam nduc
Irr memorie) iar soru-mea stdtea ca mutu' in porumb si
rrrtrn€li asculta poveqtile mele, dupd care se ret.egea cu
rrlul ei Ei eu rSmineam sI pregdtesc altd poveste, icestea
liirrtl nopli pierdute, de vreme ce biblioteci haremului era
,lrrlr rlotatS, cu tot controlul Marelui Eunuc, fdcut in pri-
749
 ianuarie' plictisit
('unr ilii vit petrece noaptea de 31 :It"^l
scoali-te diminea{a'
tlt'stt, m5sur6 de acclasi plogram:
pi, iar plnlr'rt llilllioqralia de ]razd trcbtrl:r si ics noaptr:r ]i: ;.;:Lj";';;;p"e1";;, il-tJ a""pa
h'.anr in oidure' rereE-
ili.t 1t,,.,'"t si :i;t ttrltlrlu pe la antlcarl' tii"x sulitS"db firga dupd
lucru' zdu' to-ati I'ri- (r,-te de hrani, p,,'tJ'tiit J" Ia
vreme' fd-!i
l'r' rrtitt,' ttt;t, f,,,,r"*p'J"inic at'est operS' halet niste jar la peEtera-;";i;; ;; ;1""e -l'jamihepe pere[i' in
rrrt';r Sr'lr.tt'z;rtllt i', u"ttEi"i"-jos, i-au aedicat cind i-anr r:hip cioplit sau . o"r"""u'i artd -primitivi -
p-roasti am fost care si !i-o acht-
;rrr lri.rtl o, irrr eu, ;;;dtt i!-1t FottaU Piastic
""e
surrs M;tt'clui Bdieq,""u""fjai"q"le, n^u
t-ni mdrit cu tine((" alteptarea
;; mea' sau la casa scriitori* tttt?i!ii;,""o*trt"t s-au c'lesfigurat cu anumite dificui-
"';";,',,;'fi;;*i't"^1;' revelioane chiar qi I6m-
lor... -lumind in trealoa asta' t1{i, avind in t"a"'" "i tot"f r:t'ir clin sipiatri'
Ce vreau eu? Faceli, dom'le' nul. Pe atunci ,,t.' t" L"" ii" pahare
nici nu se ciocnea
pu *ii"-iti Jt"pttiile mele tesitim-e- !,1'fl;
o",.iii--i-qi .,rn"st.e era ca-put-"ui, sa te-i1;
slava cerului' ambrozin n.nrttrtrrt
st din cauzi de fr"rnii. A"""lujufmergeai vindtoare;
I;;;;';;;i" cocrlti' Adica-i #;"il;;";"uii uru"a cufoc care Ia ctaca
vesniczt titrert'l'c, tt"ift'Jittt"^"'i ut'ttittl r;o'tr-moa sh stea
c'lc cu ea prea
stiteai mai aproap" a" riscai sd rdmii
;,'l;:-;;l'""" rlir*l tli rr r lrt'r'i' si
;i'i,;; ::,'"'ii;
sii sutr1i tr.rttkrlr' (vc:ni- mici. Petre""r"u 'L-"pirge-a--o.d116 cu 'orimul cap'
trlii^it,;l st.rlt'nt,rrr 1,,:';iit;i;,' ;rtl-lr,i', din gene -;i sprjnc'c- Cc eintecc ." "i'"'i|'z-,,Mhi' Iguanodon' do1' jol'((' re,
i-ar cliabclu'!) ;i ,a "iipllulscds5alene nu eumva Sd-l sup6r pe flcnrrl fiincl lt'luett tlc citci ot'i crt't t-icvoie'
fiindcd alt vers
nc, iar e,-r sa turui "rii"ti", ntiri toarni-rrn bolova-
sacul dia de osinzi! foi""i i""a -- ar fi fost si eI un lot'd' ntr cxista ilr :rccst ;iril;, sau ,,Ia
ma"ar cu mina la gurh nol c,i ne mai zobim ni!el6(, ii caz cd pah.arul :."i"" 9,"
si asculte acolo, f;;i';;;Eie Mi bucur' totuqi' ni'ci s9' ill' ;Ttu' o"' ;;;;;l un uia dintre membri i participanlt'
_- ori sd zimloeas"a o"A"ia' cu
9e'
emisiunile de "
5.i',"r"*i, lou,',", ;;;t";;;;ne('.-baladf, vitejeascr des-
ru-mea nu-i mai u!t" i" g;"!ij' de. cind a" aia eu gabarit de-
al!-ne€ru- i' tcati pre un tindr care;';;'p"?.; "-t*ita
televiziune, ca gi-i"'t;;;1;;;1' "-o19t' paeit, printr-o ,trrg:rri'i,lit"ia de lfml intre
ochi' dupi
i" au-t b.ombardeazi electro* cu care s-a suit
ziua (noaptea) std
,rii, a'"pa'"lte am auzit "it ""t"f
cd fac "t'
electronii' ie in plcalabil iqi" confeclionase o scari
qi p;;i;ti' p1-t1U"ry"' de aur clintre inc6l- ' caPul bestiei.
pe
Sdrut-mina omenirea n-a qrga sta! f" l:::*l':
t6rG v o as tr e i e
t# os' ;"; t t d j,"
qt ":l "" S,";'f#tt
in tot acest timp
ielavagism nu era timp pentru pierdut vremea' plramr-
stau Ia disnozitie, puteli sd ventl^t "g
prim-plal, asigur "?'Yt1
eu ,lcle aqteptur, ,a il""'ial"i1", iar iundul
NiIuIui si fie in-
ziune s5 md filmaii ca atare gi in- nu se discut6'
;tis; .i ";;;ruu tt'""ttipa' -;il"t" sdrbltoare si pruncii
retttrt nigr -i"ti,-tt'nt''
De asemenea, b6rba{ii erau.-plecali
si cucereascd teri-
Aqtept ra"pt"',"ti":;; ln:'ii strdine, u#*ltu'la moaa' qi c.ucercau pini s'e pen-
voioEi. .. "a
'-sionau, sau din d;";;t"t"tot"i'
mai cucereau o datd ce
<.,t:uoascrd alteaarl] Siatliu toatd
ziulica in sei qi's.e 'lineau
'i:"!li;';;;;;;;;t-;ece sub eeile astea qi chiuiau de
r]rama focului, ca speriau qi copiii
care dormeau in aqtep-
lai'ea feudaiismului' Seara, caii se picioare' -P^1f":i
ln""1"31-!" vor['lnd 1nii
.';pinii ior dormeau mai departe nilte h6{uri
onrn qi stringind in miinile puse sub cap
DIN ISTOBICUL REVELIONULUI i, r^,aginare.
i]clarcdinacestecondiliin-aveaudecesS.igiureze
,,r,,'-ir^fr tnil",^a" "t"-" ce invirteaucusibiile deasupra
:',1, ti"i-ci chiteau cum sb dea mai virtos ele'
<'itiva vreme --
in Evul wruoi,t- it"Uurile se schimbi' Avea omul
cas-
lntii au apirut hiclrocarburllg' lupir
vii' iar pe creanga
a"'aGori - fiintele nostru, cugetind ca'rr:
"".r.'l'*iiiu"i"
cea mai de sus "t#"?"rita*;ilI' 751

750
te1ul lui ;i firccrr pt' l't'utlalul pind nu-l luau l6ranii 9i
mcqt,e;rr11; rri i lrr ir rl,r't'lritri, prin intermediul tltrnslatorului
de cimlr: ftttti-I, irrrllll"rciu, coasd.
A jrrrr:;i lrr r';r:rt.r'lul-gazd6, pupau mina castelanei gi aqa
li-rrnirrcrrrr, irr urrghi drept, din cauza armurilor. Vizierele
nrr incorrrotlrrtr citr:gi de pulin la bdute, avind prevdzutd
cilr.o rlr,schizdturd cu gratii pe unde incdpea Ei un butoi.
lrcrrrlrlul care ficea ochi dulci vreunei femei, in prezenla
so{,ici, plin cl5mpdnire de coif, zbucium de pinteni qi alte
l'iirre vechi, era scos in zipadd qi ldsat acolo sd rugineascA
- (lela terminarea revelionului.
lrina
cintcct' ilv('rttl irr t't'pct'l.rlt'irr? ,,l3ade, vizit'rI nolie{(,
,,'l'urrrit'-1.rtt't)ir'; ts((, ,,1)r' lllttt'ti z;rlclr'*{i <'tlt'g rittt(. Sc dan-
riir c:;t:ii ;rzi rll l:t tlt;tt'r'tli:;l.lrrrf:i, r'l'ilr';rlrrl lrtl picioale
I'iirr<l lrir:io;tt'c t'tt1;lt', 1tc rt:llt:lrul ,,Iuhulru ;i itrrili Ilu I
lucu-te
' llobert Anjou(6.
in timp ce bdrbalii trdncineau vrute Ei nevrute' din
ca:uza vinului, doarnnele jucau interesante jocuri de -so-
cietate: cine rupe ui:echea porcului cu dinlii, dintr-o bu-
cat5, cine arunce peste gard un vi{el sau cine-gi buqeEte
feudalul, tot dintr-o bu-atd, cu tinichelele in sus' ca sA
nu se mai poate ridica. Ele erau gingaEe, predispuse ie
rdpire qi din cind in cind igi fdceau vint cu evantaie -cau
se- scdrpinau pe spate cu niqte topSlele de lemn sira-
moqul ilpunului - $1 pe
in formd de degete aritdtoare.
- dimineala, daci depdEeau cei 20 cl-e
atunci ii durea capul
litri de vin permiii de solie. Ca sd gascasci un- algocal-
min, se suiau pe corSbii Ei plecau ca nebunii dup-d ca1-
mante. Aga a inceput era marilor cildtorii geografice in
jurul pimintului Ei invers.
O POVESTE
$i-i spuse imp.lrzrttll .lui Fiit-trrrrrllos: ,,Aclu-mi fata
inapoi, feciorule, $i a ta va fi, pJ.us 1/2 rlin impirS{ie, spor
Oe iecfrime la stabilirea pensiei 9i bul.tin clc cetate'(' Cincl
152
,irrr:zi I,'dt-Frumos zisele qi spusele astea adc'menitoare, mai
;rlcs cd fiica impdratului, Cosinzeana, cigtigase qi un con-
ctirs de frumusele Mi'ss feudu, incilecd iute, cit ai spune
:ri:etildimetilinfenibutazond (aspir'ini Emecheri) Ei plecd
in edutarea fetei care, pasS-mi-te, se gdsea la castelul
I
Zmeului, ripitd de acesta.
trvXerse el cit merse, cind la trap, cind Ia galop' tropa-
tl,l
lrcp qi iaraqi trop, pind ajunse la castelul cu pricina, aflat
tn mijlocul unci piriluri inttr.rt'c';tst', plit-ti"t cle patrirnoniu gi
re.;,:erva{ie naturarli.
Bdtu Ia poartd cu buzduganul clc olcl (irrrirort) qi ieEi
lnama Zmeului care-i zbierd din turn: ,,Md, huliganulen
bclivule, la ora asta se pistreazd liniEtea, interzis bdtutul
ccvoarelor, ldlditul in casa scdrilor, parearea maEinii,
arnendd de la 100 de lei la B ani 1-rugcirie!(
Calul, rlo spaim;i, fi'rcu trcaba nlare, dar n-apr:ed sd
curc{c locul liindcir veni un grddinar bdtrin car',,--l lui de
acolo si-l folosi ca biogaz la lncdlzirea serelor. in tin:rp ce
hrcra se aplecd spre Fdt-Frumos gi-i zise: ,,Cosin',zeana e in
turnul nr.2, G 6(.
Feciorul neinfricat merse Ia locul indicat qi atita std*
rui i:rin diferite strigdte cd fata ieqi in turn, Fdt-Frumos o
insf6cd iute, cit ai spune A de doud ori, Ei pe-aici !i-i dru-
rnr.rl, conform sdgelilor indicatoare! Cosinzeana nirnic nu
:zict;a, nurnai ridea pe sub mustdli (ale lui) iar feciorul
deja se vedea tinSr pensionar, cu proprietate personalS Ei
intabulare in regulS. tre cind credea cd a scdpat, il ajunse
riin urmi un huruit, un duduit, un mlriit, un clefdit, un
.grerrl pimintului, ce ntai, Zmeul, dar Fdt-Frumos aruncd
intre ei un lac mare qi adincos, rase o pddr"rre de pe supra-
f:r{a pdmintului, zvirli niqte stinci asupra iui gi ajunse
irllroape de castelul Impdratului, dar Zmeul il ajunse gi-i
triise o sfintd de bdtaie, de-l bdgd ln pdmint, intii pin' la
{tl,izniqoare, apoi pin' la liliqoare, pin' la buziqoare, 9i Ia
,:irrsit pind-n nucleul pdmintului, la temperaturi mari. O
irrii pe Cosinzeana, care-i mullumi frumos, c-o scdpase de
Jrlurriosr i1 pupd, il giugiuli, mii de ghiduEii ii fdcu qi peste
' iLini niscu un zmeu! drdgu! Ei liniqtit, o frumusele de
,i ,,,iu.
ircciorul merse amdrit la Impdrat, dar acesta il primi
'r prrirrta castelului qi-i spuse: ,,Feciorule, bucurd-te cd
153
 loi,,';il, r',,r't'sllutrziltor. Cioturile rirrnase cltl Lt o dt'[r'iiiirrtr
nu poruncesc si ifi stcie picioarele unde-{i std capul, fiindci ,,, ,,,i1.,, ii canoniri amarnic pe ut-mf itori, dar scipirrii 1i
ii, ,,',,,t"ri,";;;;d furci caudine in pantaloni cit scurli, gi ag..
ai vrut sii stric'i o cisnicie fericitd, ai provocat inund:l1ii' ru at";, pe-aici ii-c drumul' ii drumu'l
ai unrlrl:rt lrt pirl,rirnoniul forestier gi ai fdcut gdlSgie intre ;;',',];:;;^;taqi
" "i;,';li;l"f r"i spori eforturile' deveni
n'it-Fro-ot iEi
ort'lc I 'l 17 . I'lcaci!(' tg:":, mai ameninlitor
lfiil lrrrrrnos plecd amdrit Ei cum mergea el aga, o in- i;;ip;l, dar degeaba, zmeur
r,.i .t* aestin implacibil' ca un rapid in haitd'
"" ca un nor
tilrri pc Sf. Vineri, col! cu Depozitului 9i aceasta ii spuse anticiclonic, c3. . . ra ti* mai voibim de paloEul care-i
l;;i o cr:rtlte pe Sf. Simbdtd, dar repede' cd avea zi scurtd ' " invirtea in acr "u
-au...,ni p" un buzclugan' Distanla difitre cei
ircc:rsta i-o prezentd pe Mdmica Pddurii 9i pe loc fecir:ru} oIr-r.i un f l<liicr, rrn rrrizilic rlt' jtrrnirtltl'r' l<iloinetru'
rlc cum n ,ettt se qi .. . dar asta e o aitd poveste' Zrner-r-l puse din .,ot ir. furrclitrrrc
ttt'tllt.it1.t'tll tlc f Iircilri,
azr;irli din mers amenda pentru foc in piiciutre'
.dcschis pe cei
9i iproape c6-i ajunse
ilr;rlri"til;r cle serviciu, -doi'
cind Fdt-Fi:umos aruncd'in urma sa o bucati de asfalt 9i
t;;"1 incetini pasul, sd nu-Ei fringd nobilul armdsar
stiut fiind cd un cal cu piciorul rttpt e jumitate
"i"r"""fu-
l"l,r'n, jumetc fala de piele incdlldminte lux'
-
No'nitut dobitoc, animalul credincios, Ducipalul 1ui F5t-
UN CAZ DE ECEITATIE i""*or-ttapinului, bucuros, dar cam superficial, dupi apre-
"""ft"ri fiindcd acesta ii repezi :'" - ptlT-"^-T
"i"r-t
least5 care gr:ibi pasul calului Ei sugrumd
in faEa necheza-
tul
- - de opiimism.
mai aveau Zmelt privi disperat in fa!5- Ia gropile^ ce se.ileau
De astd datd, Flt-Frumos 9i Cosinzeana nu ici-colo, tufl:, ,go-otos pe niri, se sc5rpini in ureche'- se
,ri"io ,"apu.", bf.iut au"a bietul dobitoc' nobilul animal descdl9ce, ige
si puni distan!6 intre ei gi ir^* "L"a:it cle'pir, -pe 19i frecS miinile-, apoilud ia fugS' In
etc. depunea toate calul in spate Ei marginea drumului o
"lo't"tit"
,"-"ttrrt sdu cabalin pe care-I cdl6r:ea un Zmeu mai setos
curind, unL pt"tiuttea nervilor, a sentimentului de frustrare
ca oricind de singe: resuflarea lui fierbinte
pirjolea ceafa it-t"u."i, ii din nou pe fugari, iuli pasul, surd Ia
J"i (mai riult pe a Cosinzenei -aqezati in spatele ""-i "ari
ioiicitdrile hdrmdsarului:,,Iisd-m5 1os, boierule, fire-ai
""f"t- otrivea aerul cllrat a} de uril"!(
iU"a"f"il !i un miros de pucioasi "rl ciorilor
peisajului prin care treceau cu viteza gindului --- Ajuns la o porliune cie Eosea cu patru piste, inversd
greierii--bt*
riguqeau r-olurile gi acum cfiiar ce era clar: peste citeva minute
IL""riL tr.uo la trecerea Zmeului' avea sd-i pape' cu cal cu tot, pe cei doi fugari' tr'6t-Fru-
""
qi... etc. cd Zmeul rnos trinti, ca replic6 finalS, o penibild cruce' pini ia buric'
In disperare 9i cunoEtinld de cavzd'gtiut fiind cu alta' dar Cosinzeuttu baga mina in sin, scoase o pild 9i o aruncd
nu era un tip care sd pt"i p'E"u j9s cu una sau
o perie din pdr de pnrc' nu in urma \or. Zmett! sosi, tot un abur Ei o niduqeali' se
Fet-F .r*os Lvirli in urma sa
:rDlccd, ridicd pila, o privi citerra clipe Ei spuse: roncl'
in urma lor o pddure cle "ln
flastic pirit, qi crescll mintenaE i','-ain eu cu baiatrrl Ssta?"
alene: pin6 s6 se descurce din turt:ra
i"r"i "jt" groh6iaupierdu
i--gtJt""i,"z-"ut i"'"t, cam.doud ture de pistd
o ciipi
dar odatd iesit ta liman nu mai zi.rbovi nici evi-
era,
si se avinta ain nor-i in ,,.,.,, fugar.ilor'. clrlrrl
"tuiu, sdu
pt'a, ttt zrmeliorilt si intr-un eeas ii
A#, ";ili;;-*;t unui ne-
,ari'in"aqi pe fugari, hdrnicind la poalele deaL
755
754
 STIMATA DOAMNA TALCOSU
A f lrt t'rr rrt'h'ebnicd satisfaclie despre incetarea din via!5
(prt.rrrirlrrr', la o virstd coaptd) a celui care v-a fost so!
ricr:r'r'rlincios timp de doudzeci de aniEori, iar mie du;- -
-
rrrirrr lir,leJ., tot in aceeaEi perioadd.
l)a, madam Fdlcosu, eu sint Jetila aceea r(tgttPitd care
vir telefoneazd. in fiecare noapte, de trei ani ineoace, ali
ajuns sii-mi clestdinuiii lucruri stupide r;i intimc, pe- care
rrici lalros;rlttl ntt lt'-;t ;tittt,, v-irrtt itltl-lt lr;iotrltt, spunindu-vd
t'a r;irrl, ittlt-ttn r;('itlllt t:tl t'rtlilr', <'i :tttt itlr;ttrllnii rsi caut
ir1.1.o1_rir,r'r,ir tlt'oirr)rt'lri, c:opillrriir fiitrtltr-rrri coprpromisa; eu
sint'/ttrnutt,itt tLe nttupLe 4'tr c-we vd ccream irnperios sf, ve-
nili clupl purgative Ei taxativer gdgtd- ce le-ali cqmaqd.a!'
toi eu mic-gris in inventar, Eeful de birou al acelui dobi-
toc solemn care a rlposat, fdcindu-mi cea mai ordinard
figuri posibild, tocmai acum cind i-am pregitit lovitura
,ritgi, cut" speram sd il dau de phmint de sd-i sara
scintei "udin fundul lui important. IncS o datS s-a doveclit
un ticdlos nemaipomenit, o fiari agreabilS in cotidian,
dar un parqiv cu principii estetice, cu alurd de cdldu din
romanele de capri qi sfadd.
$i ce dusmdnie frumoasd era intre noi! Oreste gi Pilade,
uuuritti, mereu gindind, pldnuind o noud figurd, definitivd'
care sa-l aduea pe adversar in situalia feti{ei cu chibrituri
la uqa celuilalt, in sezoanele cu climd improprie 9i vint
care zguduie crengi. A murit, dare-ar boala in el, v-a fdcut
fericitE, ali pierdut toate motivele de neliniEte, angoasb
Ei plins conjugal pe care vi le-a oferit cu toptanul -
mie,
i.,re, mai rlmine de fdcut? AEa duqman nu mai
"u--i
gdsesc eu! Era loial, cinstit in ura lui, mi-o spunea artit de
barbate;te in fa!d, la fel de viril ea qi mine cind il scuipam
in obraz eu saliva verbelor clorhidrice. Cind ne dddeam
mina o fdceam cu atit amar de iubire cd ne pocneau falan-
gele, stringeam cu speranla cd vedem pe obrazul celuilalt
I schimonoseald, o lacrimd in ochi, dar nimic, profesor" c'ram de
puteri egale Ei luam lectii rlc l<ilrate cu ircelaqi
Din prima alipd in care tlc-illrl cttnosctrt, duqmdnia a
fost totald, perfect6 Ei reciprocd; prinrul pr'lnct l-a marcat
Is6
eI rcugind sI dovedeascit cu martori ci itnt tl't'c:ttt tlt: l1cit-
mandurd la Mamaia, nu pentru cd n-aE fi vdzut-o.
I-am sistat qi eu abonamentele la niEte reviste ln llrrrlri
striine gi i-am ologit profesorul de englezd cu basculir
cumnatului meu. Mi-a ficut fotografii la o nuntd - erant
din partea rniresei in care m-a prins in momentul cind
s6ruiam cast mireasa, - a trimis pozele solului Ei 6s-t1 a aran-
jat internarea mea rapidd, procurind din timp ghips pen-
iru a-l oferi ortopediei Ia citeva minute dupd internarea
mea. Dirccl,orul lui ir girsit in colr.tl dc hirtii o copie a unei
anonime, chiar -tingir masa cle lucrLr. l,a rcl,r'ogrirclart: mi-a
rdspuns cu incercarea de a-mi acosta solia in autobuz in
calitate de incornorat, ceea ce i-a reuqit. Lista e lungd, ma-
dam Fdlcosu, distrugerile reciprooe ar- ocupa pre-a rnult
spa{iu Ei ele trebuie detaliate, altfel se duc in pa;tele 1or 9i
n-au nici un chichirez.
Rcpet: ce md fac acum? 'De unde mai gdsesc. 9u 113
duEman aEa de bun? Dacd ali Eti ce i-am pregdtit, cit
m-am bucurat dinainte ... Ei acum m5 lasd masc5, pune
miinile pe piept, nesimlitu1 9i se mutd in deal- Vroiam -
pur qi iimftu sd-t laud. Da, s5-1 laud din risputeri'
- peste tot, oricui, sd li se facd grea!5 Ei
ia-t riaic in slivi
iehamite oamenilor de el, sd-l ocoleascd, sd-I buqeascd
ierarhio! Acum degeaba, are o scuzd gi eu nu dau in cel
cdzut sub pd,mint. Ar mai fi o solulie, gindili-vi bine, am
dreptul Ia reparalii morale pentru jignirea ce mi-a adus-o:
vd invit sI fiti solia mea. . .
NUNTA CU DAR
(pouestire i,n dulcele stil ,,uinios")
Incerclnd si-Ei lncheie haina, Semproniu Nagi!, vice-
prcsedinte al cooperativei agricole de produclie ,,Tot
inainte((, constatd cd nasturele refuzd sd i se supun6, iar
757
incercarea <le a-qi strgc burta ii agrava relieful venei care
pulsa nclinigtit pc timpta stinge. Se agezl pe un scaun,
oftinrl rrrrriirit, cr-tprirrs de un mare moment de sinceritate,
potrl,r' r;inrlrrnrl dc pind atunci; ajunse 1a concluzia cd n-a
lcrrliz;rl. irrcri nirnic serios in viali, cd singurul merit care-i
r'('v{,n(,;r} irrl,r-o oarecare mesure, era calitatea de tati al
<'opiilol s;iii.
,,Arn si mor azi-miine, qi oamenii clin sat m-or uita,
rrrl v<.ri fi pomenit in cinteceie 1or strdmogeEti, nimeni nu
1i-o acluce aminte de mine Ia gura sobei, in serile de iarn5,
cinrl'i irfard ninge gi in casd oamenii se uitd la televizor({.
r.r<:r'r'cir rttr st'ntimcn1, sfisit'1or, singuritiitcit il cotro-
;ti::r'r;i irr fi lrlirrr;, tlltt'l1l:tttrlrl l;r<'t'ittr:rl;t trtr mai Etia de
rrrrtll rlirr <'olriliilit' < t' llt'lrttir' :;;r l:rr';i ilr :tscmenea
silrrrr!ii. Ar li rloril. sri vt't st: o l;r<:r'intii ltcolr>, sri ilr:;i la solia
lui cu ochii ro;ii, grav, dar dacd nu se putea' nu se putea!
O singurd bucurie ii lumina ceasul acesta de necruld-
toare analizia: anrea doi copii, un bdiat qi o fatd, mai mare,
Loredana Ana Nagi!, care, uite, cum se duce timpul,
fire-ar el al ceasului!, se miriti a doua zi cu un biiat bun
de ia orag care lucra in comuna ai5turatd, ca medic 9i
fdcea naveta la ei in sat, mai ales de cind o cunoscuse
pe Loredana 1a un priveghi, in calitate de invitat de
onoare, fiindcd eI o ingrijise pini in ultima clipd pe rSpo-
sata. . . cum o fi chemat-o, Doamne, line-o la pieptul
Tiiu!, hotdri el in ultima clipi 9i cu un efort incheie nas-
turele.
Dal Va fi o nuntA ci 9i Zamfira 1ui Co;buc ar peli
de invidie! A dat totul pentru ca acest eveniment sd rd-
mini in memoria sdtenilor, mai abitir ca steaua cdzA-
toare care ddduse foc girei de paie, transformatd ulterior
de pompieri in neglijen{d de serviciu Ei consum de alcool,
toate acestea cdzind pe capul paznicului contractual Cornel
Vilel care fusese mutat disciplinar ca cioban stagiar. Seara
urma sd dea famiiiei qi vestea cea mare, bomba zilei, pri-
lej pentru vecini sd-gi inghitd invidia cu noduri: invitase
si invitafia fusese acceptatd, pe tovariEul primar de la
municipiu, plus un cenaclu literar cu muzic5 folk cu tot,
contra masi qi poezii, cite douS de cenaclist, Ei zdrdngd-
neald citl, incape! Ldutarii din sat nu participau, erau ple-
cali la televiziune, dar aveau sir-qi muEte miinile: pentru
un fleac de pleiboc, lSsau bunitate dc truntl, nu-i nimic,
158
mai avea pe citiva scrigi pe listd, care 1l refuzaserd, vine
ea socoteala zilelor munc5!
iqi imbricd din nou hainele de peste zi ;i burta cu
tendinle de expansiune iqi lud locul obiEnuit, adicd peste
curee.; intra hotdrit in bucdtdrie unde trebdluiau femeile,
chicotind asurzitor. Le aruncd un ,,alo, femei, mai blajin,
cd nu vin turciili(,&go, sd se afle in treabd, Ei inregistrd
mullumit potolirea zarvei. Cobori in pivni{a, verifici bu-
toaieie, numdrd sticlele cu vin, cele cu ttricd, mai gterse
praful cle pe doui glaje pintecoase cu whisliy (la potroace,
pentlu tov. primar) gi se incruntd ncrnul{urrit: llafail,
bunicu-sdu, nu terminase de pus varza in ltutoi!
Al jos
-Rafail bdtrin, vino, dom'ne, cir errri o vorbd.!
apdru dintre butoaie, rizind sublirei: era n'ra*
tol. Semproniu il privi dind nrustrdtor din cap qi-l intrebd
senin, cr sd nu in.lure:
Cind tc. aslimperi, al b5trin? Ai 100 de ani in cep gi
bei -ca un recrut!
, Bunicul se sprijini frumos de un butoi Ei sughild pre-
lung, cu ecou. Semproniu n-avea cu cine discuta in sbara
aia; urma sd-I scoale la noapte, sd termine de agezat cdpd-
finile de varzd.la butoi. lt tud de subsuori, Ei-l aburcd pe
trepte, iar bitrinul il pupd drdgdstos pe o ureche, ddm-
fuindu-l verbal:
Mare mai eEti tu, nepoate!
-,,Nepotul6( iI 16si din miini qi bdtrinul fdcu drumul
retur; se rezemi de un butoi Ei repetd cu seriozitate afir-
malia, dar Semproniu era deja sus.
Zorileil prinserd toi"a.r-]" in agternut, somnul il oco-
lise, dar nu era obosit; scuturd usurel femeia de lingi et
si solia, fdrd un cuvint, se sculS supusS, aprinse lumina qi
iegi afard. Semproniu scoase de sub pernd lista de activi-
tate qi o consultd incruntindu-se. In afard de varza nepusd
in butoi, toate se desfdEurau normal. Rafail, bunicu-siu,
intrd mirunt in odaie, spuse un ,,mnea{a(( plictisit qi puse
ibricul pe sobd. in curind se rdspindi un miros alilitor de
cafea, dar nu fd.cu nici o miqcare. AEtepta. $i aqteptarea
i se implini: Rafail ii aCuse cafeaua la pat gi in timp ce i-o
intindea zise:
O fdcui asear6!
-
759

Semplouitr Nirgif il ie'rtd cu un zimbet, mirindu-se
mereu cir bitrinul care avea un secol in ranild se linea
mai binc ca cl, lir cci 55 de ani ai sdi; nu-l durea nimic,
finc;r 1r;rhrrrttl t'tt amindoud miinile.
. I)rr-lc si aqeazd varza, pe disearl s-o scoatem
lrror rslr;itri, l;r sarmale!
,1:lcu$ica, iovule, sd-mi beau cafeaua! Ilitrinul
;rsczir tacticos pe marginea patului, pescui o ligard de dupd
ure<:he gi privind zorii pe geam, addugi molcom:
--- tmi pleacd strdnepoata, ai sd rdmii singur, vai
' llratit-t, birtrinc!
calru'
ltrr'rr ntttlt ;tcntltt St'tltllt'ottitt <'ltt'r' tltirn" in cl'iyta
,,r'r,r,r, ,ul 1;i11ql,r';t l.r;il,r irr! 1l irrlilriolrl.i ;:tlr';rvllrr cu picioruJ,
r.lc r;ri-l rlr';t.ior; tlt';lt'ttt;tl11iltt'it lllttrrltti lli l;t'r;i:trli"t firrd..o
voIbai. i)c crtct'vitrt' tlu ititttcrctt critcul panlalonilor' 9i ba-
trinul il atenl;iond blajin: 71a rind, nepoate, pa rind!
Cornel Vilel, pe care-l ,rJutr"r6 vicele Ei Decretul 400,
fu punctual. gi Ia ora 6 termina de tdiat lemnele pentru
cuptorul de piine; cind il vdzu pe Semproniu ci vine spre
el,'apuci o surcea qi incepu sI se scobeascd in din{i' Acesta
iI'sietiri ln gind, dar astdzi avea nevoie de el, a'ga ce-i zise
rizincl: ,,Dufte, md, in casd, fire-ar burta ta de hapsin!6(
Ciobanul irnprovizat aruncd surceaua sugestivi si o iu5
alene spre br-rcildrie; pe scdri se opri qi-i strigd de acolo:
wlA, nea SemPre, luica-i Pe PolilA?
- In pivni!6, vezi c6-i acolo 6l bitrin! Deschise poar-
-
ta de la iivadi ;i-i privi atent pe oamenii care ridicau
cortul; chiar in mijloc se afla un nuc vechi, rdmuros gi
acolo vroia el, in juiul nucului sd aEeze elita, intt-un semi-
cerc, iar ceilai1i, spectatorii, pe scaunele adr-rse de la cdmin,
numerotate, Iucru care-i uqura simlitor strategi'a ' ' '
Igi aprinse o ligard -ui tl*orita-Ei se aEezd ostenit pe
graniadi de lemnJt6iatS de Cornel Vilel; acesta u91*t qu
din pdmint lingi el, palid ca luna si cu ochii mdrili de
grouLe; Semproiiu il privi cu -lehamite' "pun pariq ci iar
imbli la glume", ciar ciobanul cuprins de friguri ii. ardta
spre pivni"1d. Semproniu il injurir rlc tttztnlii, nu pricepea
iarsa dobitocului qi ar"a destuie pe ci.rl), inci deundzi bles-
tema gindul dl prost ci nu ldsase pe nimeni si-l ajute'
760
Vi\cl il prinse de mind ;i-i transmise dirdiiala, Sem-
se scuturd brutal, hotdrit s5-1 scoati afarS din
l,ji,,,.ld. Ciobanul, fost paznic contractual, prinse glas cu
',,',,rri,-r
{)' voce veniti din coPilarie:
AI-betrin, acolo... in pivnitd"' gata"' odih-
-
---sernproniu
neascS-1!
se prinse de inim6, il durea violent 9i se
se
temu o lnpa sd-Ei mai va{1 f1Q mireas;L' Co[1i
"a "-un"u
-{uga in pivni!6 Ei-l vdzu pe Rafail lingd
butoiul cu varza'
ort-o ltutra nnga'cap, ca o pernir rotundir' Ciobanul ajunse
de
Ei"1, pu fundf in pivnild; nu-l mai lineiru picloarele'
' --'Ce-a fost, mi? Eopti Semproniu ridicindu-l cu o
mind tare.
Cind am coborit in pivni!6' 51 bdtrin punea. varza 91
-
sughita de *trnu focului.- M-am dat lingd eI, s5-1 sperii
si-i treacd sughitul si. . .
T-a treJut,'mama ta de nebun!
-Lud o varzd in mind, nici el nu Etia de ce, qi-Ei ingropl
capul in foile ei parfumate Ei rgci; era-amorlit d-e o durere,
caie nu-i venea de la moartea bdtrinului, ci de la ceva ne-
desluqit, c€ nu.I lSsa ca sd respire, ori sd urle. Ciobanul se
trdsese ia utt perete qi acolo fi turna la cruci; Semproniu
pru" trtru ioi, ii flcu semn s6-l ajute Ia ridicatul lui
hafail, aar Vilei scuturd violent din cap Ei de-a-ndiratelea
merse spre scard. Vicele iI ajunse din doi paEi: ,
Pune mina, glumelule, altfel te imbrac dungat!
-Ciobanul mai mult il incurca, dar trebuia sd-l facd
pdrtaE Ia nenorocire, si i-o transmiti 9i sd-i peeetluiascd
gura podiditl de spasme.
- Bitrinul trdgea nespus de greu, poate erau la mijloc Ei
cei 100 cle ani, fiecare cu greutatea 9i pdcatele lui; se opri
la jurndtatea pivnilei, iI puse pe bunicu-sdu jos qi capul
acestuia sund pe ciment. Avea mustSlile zburlite Ei o spai-
md ii linea pleoapele deschise. Unde sd-l duc6? Ce si facS?
Se aqezd jos lingd mort qi Vilel profitS de moment ca s-o
steargd pe scdri, impiedicindu-se la fieeare treaptd' Sem-
proniu se ridicS, igi puse o cupi de luicd -- nu-i tremura
rnina 9i o bdu din doui inghifituri. Scuipd focul ce-l
;rrrlea -pe limbd Ei aprinse o figard, evitind sd priveasci la
lr;"rtrinul cu picioarele desficute, bralele intinse ca intr-o
rrnasticd funebr6.
:,i r
*
il I)umlnicd la larbe verde 76L
 Auzi, fcrn<'ir', vino pin' la minc! strigd el gros din
u;a--pivni[t'i.
SofLr, ;tt'r'ginrlu-;i miinile de gor!, il privi intrebdtoare,
dar cl tt '/ltri cr-l rrn gest care nu admitea intirziere; slabd,
ciilrtrrtir, i sc rrlirturd Ei privi fdrd voie in pivnild unde-l
ziiri 1.rt' lrilrin, odihnind nefiresc.
Iirr s-a imbdtat?
Nearn! A murit .. . a crepat cordul in el, suta de
ani,- ce vrei? bolmdji vicele.
So{ia puse mina la gurd, d6du sd strige tinguitor, apoi
se opri vdzindu-l pe Semproniu cd o priveEte cumva cu-
rios, cu capul pe un trmir. Tn{elese ci sltrrafia c'ra mai
gravf, der:it pitrt'lt. St'tttpt'ottitt i:ii <'ottstrlli ct'asul Ei zise
r:irl rn : ritate.
. [,rt<:r'iinr itt lxtrrtlt'1., tttttttit 1-lt: prirtttrl lrlittr, ;i irrcltise
u;il pivnilci cu lacirtul.
$i sarmalele? intrebd femeia potolitd Ei ea de liniq-
tea-bdrbatului.
In oald de pdmint, ca de obicei! sund replica sec
-
gi vicele porni spre camerS, inrrirtind eheia pe deget.
Venirea celor doi, mireasa Loredana Ana Ei ginerele
Paulicd, m5ri confr,tzia tatdlui-vice, dar acesta era fernt
hotdrit sI realizeze nunta in bune condiliuni, iar rnoartea
krdtrinului s-o treaci aproape nev6zutd, s-o paseze peirtru
a doua zi, spre seard, ca intimplath chiar atunci; pivnila
era rece, iar Rafail . . .
Fata linea foarte mult la strdbunicu-sdu, 9i printre pri-
nrele informa{ii eare le ceru furd 9i eele despre acesta;
vicele era pregdtit, il expediase irnaginar pind in capul
satului dupd o cSruld mai ardtoasd, Ei explicalia fu inghi-
litd mai lesne decit qi-ar fi inchipuit. Cei doi se lineau de
mind pe unde umblau qi Semproniu iqi ficu o mare cruce
mentald cle mullumire cd giner:ele nu era curios sd-i vad6"
renumita pivnifl pe care o filmase o datd gi televiziunea,
clar revenise de mai multe ori pentru a constata imbund-
tdlirile aduse Ei altele.
Mama soacrd ii primi in camera di'n deal, Ie incdizise
apa in baie, sd lepede praful de pe drumuri 9i se lnvirtea
in jurul 1or, eloqculd, mullumitd dar Ei speriatd de eveni-
mente. Fata era prea fericiti ca sd simtd neliniEtea
maicS-si, iar Paulici zdcea sfios pe un scaun' mullumin-
du-se sd roieascd niEte ochi apogi Ei calzi.
1"62
Vicele se invirtea pe la poartS, nerdbddtor de venirea
timpJarului de la aeapeu, leat cu el, ii fdcu semn sd intre
repede, il duse in buedtiria de vard gi-i expuse situalia
in clar, fdri fite, ca la armat6. Timplarul, cap intreg, simfi
c5 se lasd cu niste olbd.strele Ei-i ceru @u neruqinare
1 5C0 de lei pentru sicriu, cu un aconto de jumd.tate pe
care Semproniu i-l inmind fdrd sd clipeascS; uitimul domi-
eili.u, forestier, aI lui Rafaii, urma sd soseascd musai dupd
lisarea serii qi trebuia adus cu deghiz;rnlent 9i precaulii
in capdtul gradinii. Timplaml Iltrrie trsculta indica{iile in
pozi{ie de drepli gi se gindea la easctofonrrl pe care dorea
s{e multd vreme sd-}. cumpere ca sd aseulte cintece cu Gici
Petreseu gi sd--si imprime propriile melodii pentru poste-
Odati ,,sigilat", bstrinul putea sd agtepte terminarea
nunlii, pentru ca apoi sd ia drumul deaiului intru eterni-
tate; solia vicelui bigi capul pe u;d qi*i ceru Eoptit cheia
de la pivni{a. Semproniu ii fdcu vint timplarului, tot
piv-
':itindu-sc. la ceas si merse el personal sd aducd din
nild oalele de pdmint gi vinui pentru pelitori' Programul
igi urma cursul obiEnuit qi vicele nu vroia sd renunte la
nici un punct al. aeestuia, inclusiv partea folcloricd, pen-
tru ca primarul sd inteleagi cum cd el nu s-a rupt cie
trerdil.ie, o respectd, in dateie sale laiee qi o aplicd de la
cap la coad5. Popa, care-i ddduse tircoale cu citeva seri
inainte, primise un butoiaq cu {uicd 9i promisiunea c-au
s-o facl gi pe aia, mai tirzior, peste citeva s6ptdmini.
Pe la ora 2 fugi in camerd qi se imbrSed in loalele cele
mai bune, si de astd dati nasturele nu-l mai supdrd pe
burtd. Nu stdtu sd cugete la problema asta, strada se um-
pluse deja de sdteni, dornici si asiste la tot aiaiul eare vin-
zolea prin curte qi fuma in draci; aperu zimbitor pe treapta
rle sus a scdrilor, alSturi cu nevasta oare-qi vopsise obrajii
crt ruj Ei dlrdiia rndrunt, primit cu urale de oameni. In
urma lor iesi Paulic6, mirele, gi se opri prostit lingd ei, cu
picioarele intoarse induntru ca Ei copiii ndrozi. Vicele il
IrrA pe drtp6 umeri qi-l duse in curte, unde-I dddu in pri-
r..rire pefitorilor, ca aceqtia sd-i explice rolul ce ii re-
Venea.
Arunca mereu, fdrd sd vrea, priviri eitre uEa pivnilei
,;i lacdtul masiv, greu, ii dddea liniEte, nu citd i-ar fi
trt,[ruit, dar dacd lucrurile mergeau cum Ie gindise, avea
';;i treacd Ei peste necaz. La ora 16 Ei 30 de minute sosi
163
gi oasltctt'lt'th'l;r ttttttricil.ritt, irrsofil de lrlfi t:i{iva tovardEi,
in rlouil lnir:jini pcrr;orr.rle Ei imbrdcali {rumos. ln clipa
ilcoclr, vlcr,lr' rrillr rlc ltafajl care dormea ve;nic dupa un
brtl,oi, rii lrrl,inr;r'o rnini fermd, il privi pe primar in ochi
,si-i rrlir lrrrc bun venit cu mulfumiri. Oaspelii pornird
sJrrt, liv;rrlii, se aEezard sub nuc Ei in eurind cetele de fld-
r';ii :rl,ircirrd uvertura pelitr-t1ui, cu tot dichisui. TovardEul
l,rrirrr:r se intrelinea cordial cu mirele, pierit de emo{ie,
clindu-i sfaturi care erau primite cu explozii de risete,
ficindu-i cu ochiul mereu, lucru de care se mclipsi Ei
acesta, spre hazul qi mai mare al comesenilor:.
Vicele il scoasc pe Corncl Vil,el, ascurts cl rtlrir clrogcd in
surir, qi-i pot'ttt-tc:i sit rrrlrt<'i't lrrtloi;rrlttl t'tr !rrit'a: ,,boule, e
in bttr:rrl,ririt'!(( rli llrrttl rl<'Vi\r'l il ittltt:;t', r'or;l.o11olindu-l,
spro bttcrtriir c:t'lrtr rlirr livirrlir. ,,[.,a vin rrri-o Ii tttiti greu,
clal mir clescurc eu, pagtc'le ei de via!5!( igi spuse cu glas
tare Semproniu qi solia-l privi uluitd. El o prinse de bra!.
O duse nilel mai incolo qi ii EuierS:
Fe, bea o luici sd prinzi curaj, parcd acu' ai ieqit
din-spitale!
O insoti pe femeie pinS in camera lui, ii dddu un pahar
de apd, plin ochi cu luicd gi femeia-l bdu docild, cutre-
murindu-se. Se agezd o clipd, apoi prinse sd zimbeascd Ei
pe cind sd iasd din bucdtdrie injurd qi ea cu glas rdguqit.
Semproniu innebunea incetisor.
Sosiri qi muzieantii tofX, poelii, pletoqi 9i ndbdddio-;i
iar unul la vederea lacdtului ur1d, spre deliciul celorlalli
,,jos feudalismul, dali-mi un topor!((, Semproniu i-ar fi
6lt multe plicere, dar nu pentru a sparge lacdtul. ii
aEezi"rtcu greu la locurile 1or, ii implord si cinte ceva Ei
chitarigtii incepurS, in toate limbile pdmintului, mai ales
in englezeqte Ei ligdnegte, sd zbiere cu foc.
Se inserase de-a binelea qi Nagi! aduse pe mese lumi-
ndri, in sfeqnice sofisticate, imprumutate de la teatrul din
municipiu, contra a 45 de abonamente pentru iur-ndtate de
stagiune. Impresia fu colosirlir si pivnifir r:irzu intr-un
intunerie incurajator. Poelii ccnitt:l i ;1.i, irrctr rirjali de atmos-
fera romanticd, improvizatd o sceni clirlt.r-o ilasd de ser-
164
vi<:iu gi de acolo adresard urdrile rimate tinerilor insurd-
(ci, care fur6 primite cu aplauze qi amabilitate, fiindcd
.'rau poezii seurte Ei nici autorii n-aveau veleitSli home-
rice, in lungimea inspiraliei sacre.
Unui tott<ist ii plesnise o coardd 9i umbla dupd o
caprd din vecini s6-i imprumute una pentru a cinta un
stfdvechi cintec haiducesc; capra n-avea ma{e 4de vinzare,
nici de dat cu imPrumut. '
Nagif nu sc') nrai put,eir baza pe nevastd-sa eare cezuse
intr-o-extremd mc-[ancolic fuicirra 9i jclea incetiEor, in
batistS, pe dl bitrin Ei din eind in eind mai muEca dintr-u-n
castravele pe care uitase s5-1 curele. Mireasa, ameliti de
muzicd, de atit omenet adunat in livadS, se strlnsese lingd
Paulied ai ei Ei-l rningiia pe mina rece; acesta dddea noroc
eu rivnd qi cri cine apuca, iar clientii nu lipseau, astfel ci
risca sh tiansforme noaptcit nun{ii intr-o straqnicd paradd
de somn, dar nici mireasa nu se gindea la dulci pldceri
legale, o durea capul, era supdrati pe maic6-sa, Ei-o 919tv?
ob-razul rumen al tatalui-vice care igi fdcea veacul lingd
primar, la urechea lui stingd.
Sosirea sdrmalelor fu intimpinati cu urlete unanime'
mai pulin se manifestard oaspelii de la municipiu care se
sdturaseri deja, ei mai mincaseri fel de fel de sarmale la
viala 1or, dar participard la entuziasmul colectiv cu aplau-
ze discrete Ia care se aldturard qi poelii, rdmaEi patru la
numdr, dupd ce capra-l culcase Ia pdmint pe liderul lor
plecat s5-1 recupereze pe folkistul cu coarda Plesnitd'
Semproniu ii fdcu un semn discret lui Vilel qi acesta
il urmd supus spre pivni!5.
Aducem vinul! $i dupd aia poli sd te duci la mama
-
dracului acas5!
Nea Sempre, nu md povesti cd am copii de crescul!
-
l,{iJilienii nu are umor, frate!
Bine! Cd doar mie mi s-a intimplat necazul .. -
tine- iacdtui!
Cobori in pivni!5, sd ia unul dintre butoaiele de
<'incizeci de kile Ei Nagi! se lds5 la pdmint, gata nebun:
Itafaii dispdruse.
*
Nici el nu qtia gi niciodatd nu avea sd qtie cum adusese
:;irr11ur butoiul 51a la subsuoard, urmat de Cornel Vilel care
prtrtrr tot aga dezinvolt un altul, tot sub bra!, ci rdmase
165
lumea incrcnruritir; se auzeit capra bchirind in vecini gi
folkistul puplnd-o ln bot. Aplauzele stirnirl roiuri mari
de fltrtrrri iii r.rnii oaspeli sdrird sd-Ei incerce gi ei putereit,
dar renunfar6. Ii priveau cu tolii pe cei doi voinici, care la
prinr:r ircliere de vlnt mai puternicd s-ar fi prdvdlit de pe
pir:iorrre. Oamenii pornird sd imparti vinul Ei cei doi se
traserd in bezni, spre bucdtdria de vard, sd-Ei pritoceascd
spaimele. Urletele lor Ie acoperi un ,,La mulli anilt( gene-
ral, astfel cd nimeni nu vdzu ivirea timplarului, cu sicriul
pe eap, bine fdeut, cu scobitoare in collul gurii gi pus la
mare fix.
Duserd sicriul in spatcle bttcirtirrlt'i q;i*l ircoperird: cu
fln, dar nu s{: m;ti pttl,t':ttt ttri;r:;r rlt'it{:olo, trrrrbliitoarele ii
trddaserd delinitiv. TirrrJtlirrul lc intinsc o sticlil ctt fuici
Ei Naglt bdu jumatate din ea, fird si-i simtl gustul, iar
Vilel dupd doui incercdri nereuqite de a-qi descleqta din{ii,
renunld.
Intr-o secundi furd in picioare la auzul propunerii ea
cei tineri sd se joace de-a ascunselea prin ]ivadd! Nagi|
alerg5 spre ei cu bra{ele desohise qi scoase un fel de muget
care fu interpretat in fel qi chip, dar in general Pozitir'.
Ii adund pe cei citiva dornici de pupdturi prin intunerie
si le sugerd sd joace telefonul fdri fir, iar cl;tigdtorul
avea sd primeascd de la c'l 1 000 de lei, pe ioc! La aceastS
ofertd intrard in joc qoferul oaspelilor de la municipiu,
solia lui Nagi! qi Paulicd, ginerele, turtit trine de tot. Cind
vdzu cd jocul s-a legat, Semproniu dddu tuga _din,_nou
in spatele bucdtdriei !i timplarul ii ceru ,,obectul6'. Nagi{
dddu neputineios din miini Ei spuse:
Nu-l mai am! L-a luat cineva. . .
-Timplarul, om 6are vdzuse multe la via{a lui, didtl
din umeri gi termind restul de luicd ce cloncinea pe fun-
dul stielei. NuntaEii o diduserd pe romanle Ei vocea pri-
marului se detaga dintre toate, adinc6, grav6 gi fals6.
Nea Sempre, hai sd-l cdutdm! Dacd umbld mortul
dupi- bdnui?
Vioele ii qterse cu sete o lopatS dupd git, dar Cornel
Vilel nici n-o simfi. Timplarul se puse pe un ris gijiit,
lnfiordtor gi Sempre li dddu ined 100 de lci sd tac5. Dupii
care se aEezi pc finul tlc nllrsc;ll'c rlt' ;lc. sicriu gi-qi evalud
foarte serios Eansele de supravicttrirt' ;rirrl in zori'
r8
166
Vicele se barioadi in veeeu, ca sd nu mai fie deranjat
cle nirneni, clarmulli zgillliau uEa, unii Ei injurau, astfel cd
:;t' v\ztJ nevoit sd pdrSseascd ospitaliera incdpere Ei sd se
lcfugieze intr-un stejar din fundui livezii, de unde avea
o prlvire de ansamblu asupra lunfii, dar nicr o perspectivd
despre rezolvarea enigmei referitoare la disparilia afuri-
sitrjlui defunst oentenar. Logica lui imediatd refuza sd
acorde aredit puterilor supranaturale, ori unei fdzbundri
celeste pentru tratamentrrl nu intotdeauna omenos pe ca-
re-I aplicase bdtrlnul (indiferenla era eea mai blindd aii-
tudine fali de 6l bdtrin) pind in alipa ln oare creanga de
sprijin cedS Ei Semproiu veni pe pdmint ferm, nu inainte
de a-qi hdrtlni haina in crengi.
Aqtepta din clipi in clipd sdl audd pe qetul -de post
strigindu-I, se vedea deja intr-o c-elul5, cu allii de teapa
tui !i-Ei jurd cd dacd va scdpa cu bine, va inapoia Eantie-
rului de la qcoala noui toate pldeulele de cesarom- P9 e'are
le luase de'acolo, cu aote in regul5, dar uEor falsificate'
Arbord un aer nepdsdtor 9i reintrd in cercul nuntaEi-
lor care-l primird eu strigdte voioase, unele mai mult de-
cit voioase, Ei-$i spuse cd era prea pufin sigur- ca -ci-
neva sd se intereseze de rdposat in momentele acelea eind
vinul era Ia disarelie Ei nimeni nu iI ocolea.
Apropiindu-se de nuc, unde tocmai se inDnghiau sar-
rnalele auzi distinct inima fdcindu-i cr"rac: Rafail stitea
euminte la masi qi degusta ou ochii inchiqi o eand eu vin'
*
Picioarele refuzau iardqi sd-l slujeasci gi fu aproape
recunoscdtor soliei cind aceasta se dddu aproape de el,
rnirosind puternic a luicd Ei-i spuse voios gi tare, sd aco-
pere gildgia nuntaqilor:
-- Existi Dumnezeu, Sempre, pupa-i-aq genunchele
sfinte!
Semproniu Nagit holbi ochii, scuturi din cap ca ult
calut ndrivaq, se eiupi de brat, dar era al soliei, pus peste
irl sdu, Ei-i fdeu un semn bdtrinului sd vind Ia eI. Acestir
r-;osi plutind. Era din nou matol, dar uiu!
_.-. Ai crezut ed-s mort, nepoate. . . ti-am spus e* ed
"s,ti un mare porc.
Nagi! aprobd mut.
-- Mi-ai fdcut Ei sieriu!
167
 cu-un toiag geiger un
Semproniu ritspunse tot mut Ei tot afirmativ'
iar sestul lui Moise, care a depistat
este- acelasi lucru cu des-
;;J.:;;;Jp'i"iati'*tutit'" "tt care' apoi' este 16-
ooperirea unui izvor il;p;
De cc, rnir? mine-t'te
-Aici nu inai ;tiu ce sd rdspundS' Se aqezi la c; masS' nutea sd faci mr-
sat sd iqi verse ot'i"t" ui*uu; Moise
aiurit. r'ast'tlr:uit cdni cu luici 9i se-p-use pe plins, lacrini Iioane,darnuaveacesdcumpere".,ui",pecind...eh.
interpretard alttel, cu respeot Ei in!e-
;.'-;i;; r:runtaEiiculecapul
i"o"r". A,lormi intr-o farfurie cu rdcituri Ei re- uft" tiirrP".i, aite haqdoiouri! gindurile lui Ghiocel N'
ir?i- ra t" scoale chiir qi atunci cind i se anunld vestea Cam acestet
"t;;:"i;oq"'u'-'lJ o mare fabricd de nas-
Pati;;;", f"iiito"i''*u'iito'
Loredana Ana, fugise err qoferul, iar ginerele lingir un nos rece' Nu-l pu-
F;;i-i.6 ; ioit gatit sforiind cumplit lntr-un sicriu aflat
"a-tit"ut", turi mici, rumegate io'intnUtt'picrticrc clc tirnp' fiindci aq-
tem invinui deliberat p""i." din
in spatele bucdtdriei de vard.
ffiil'i;;"p"r"i, tu teievizor' a unui nreci dc fotbal
divizia A, qi era decizia lui de a face dou6
;;ii"-i"itdBtu singur acasi' inconjurat
lucruri inutile ir. ""1
u""iuii^iitip'
'dragi'fiecare in parte' despre care
de obiecte aiins de boala
ar fi putut .a pott"-'1"iffi';;;i
"tnoa"otu,
"uditoriucspre dulapul cu
ilat,"til';i"a-i"' pi"'"iJ oil"; l'"".o oard' d
inimi pe care I-a primit ca
5;;n;;iii'"eri",ia'i;i;;ti"
pu"itu a-i ldsa fata sd se mdrite cu un
mitd de Ia soacrd
ITATAL NOSTRU, GHIOCEL inginer agronom' d" EaretS' odatd dulapui arlus
;;;;;t spte
ln casd, Ghiocet "?;;; iiinetet"'t'tatut ei borc6nat: "O iu-
ceea cc a cleclanEai qi
hesc, avem ,rrrau ,t""iittt" care' mai ales
o ricite a relaliil;'dj;it;;Li deani'.riei'e
gripS' Crr timpul' sotlcra
Din comoditate, omenirea a cdzut Ia inlele,gere asupra in timpul iernii, f"" pt"p"tlii mai vizitat decit rar'
*i"""il"t Ei a decis ci ele nu lin decit. trei zile' dupd ex- a acceptat fatalist ""ia^"-tit" Ci nu I-a- cind s-a mutat in
nirarea acestui termen ete pieizindu-Ei valabilitatea' de- de cite doud ori p" 'i]'p*a'i"-t'oupt"u
-cu de garoafe
dilrn zilnicul de toate zilele; deal qi Ghiocel i-"'i; mina lui o coroand
iilil -;;i;;"i ";I mai "5i
naturale, pdstrind ;";;;;i;e
qi
ev"ntuatitate bonul de
ain-aceasta cauzd, multe lucruri Ei intimplSri minunate' este trcc5tor' iatd s-a dus qi
(de aceea se spune unei femei frumoase cd e o minune ' ") ia flordrie. Sigur ci Ju, tnt"t fle-ce'ui rdu necesar atenlia
ffi;;cr'a" u line un sejur complet, cu -vizitarea im* oublicitatea TV, '; ;;;;; de bunele rele'
##i,"i;tf;i;;"-"il-;4 ne
-rnanifesta bucurdm
;;;iffiii;i, art ci'zut in gurb slirbe a anonimatului care su-rnrinzitoare valente
-it*"a'ile!
i"-lmotfotit cu gingiile eiioze 9i te-amistuit o dati pentl-t1 In intimitate, Ctriolet de bund calitate
iota"u""u. Restil iiocesutui di: digestie nu mai prezintd pentru speculalia *"t"fi'*a"^"" oentru buna sa so-
ii imboldea apt" pti-ftunnh'e' ,ce ln momentele ace-
nici un interes Pentru omenire' "u"u
pu't""t napoton"
De asemenea, omenirea s-a dovedit Ia fel de opacd' lie reprezenta cel ilui uqor amare' se derulau lin Ei
; minuni dupd }ea, cind *orrotog"iile'sale'
"tt"iaiiiii-
utui"l ;i;d trebuil sa aitetettlieze aceste
persoane cauzatoare de in intuneri", ," ui"ul soliei' Ghiocel' aprindea
;;Iil;i dt, aria ae iSspinaire. tti"tei de Brabant lampa de carte' Rfii;t;; fundul.'sus in perne' ofta' igi
a"'"""*pi"-, up*itiu Clarissa jJ pi"i*t", 1" q:tY:" 'r'" iittd' aqtepta si
"ii"l,Jt cteaittcioqitbt ae la- Lourdes' care invalau sd miEca degetele a" ii T3
il;iiil;l Ii se intimpt* ""t'",-tl devind toate opoiabile poate'
i"o"t", nu trebuie pusd pe acelaEi picior de egalitate unui
cu
grup trdgea un oftat qi1iii""-i""ot oUiqttuit'
cu spatele Ia solie
pot"i"uu unui ,,trabant'( de pe loc, in mijlocul
din,clnul doamnei PStimaEu
ie necreaincioqi 9i invidio;i' I)in it<rct'rr;iLupucauzd'. este-srr- ;-ft" ta perete' riigt'aitttit" intre omoplali 9i el se visa
l'ctrachc de la Ma; i se infigeau, i.rv"riiuii dou6,
perflud apropierea minunatului ,i".lt unieva in Vest. La Arad sau Vinga'
de lupul care s-a l5sat mincat de oi'
!i."it, via f'au.ei,
L69
768

Privca ctr str;tcr.ioard indiferenld zbuciumul economi_
co.s a] c.t'Ior.22, irltrccia surizind efortul real al copiilor de
mingi 5i sorllr,ir (:u zgomot din ,ceagca de nes, de pe care cloi
pitici sc tril.irtr la un iepure cu fund6 rogie ia gft.
Ii'.lrricrrrl arbitrului iI smulse din atitudinea sa este_
ticir rl. .preciere critied binevoitoare. Trecuserd incd 4b rle
minute. ,,Oare eite reprize mai am eu de trait?( -- Odatd
cu implacabila scurgere a vremii ambiliite sale deveniserd
tot mai mirunte. sfirgind prin a sucomba din lipsl de su-
port moral.
Medicii pe care ii consultase disperat nu-i gdsiserd de-
cit o slndtate dc ficr', r':rrc irnrcnin!a sir,i grr.olrulseze bini-
;or viir{lr <'ir1,rr';rnrrl 20(X);i tlrr;lli cl. (liI rlrrl;ti, itsta me-
dicii ntr o ;titru I'iirrrlt:a ('r'ilu ()ilnrcni sufclinzi. ,sperase,
in tainii, o br.rirlir clrre sii-i aduci la cap somitali medicale,
sd se vadd gi el o datd ln ,,Magazin(( la rubrica de curio-
zit6\i, cu pozi din fald Ei explica{ie dedesubt: ,,Ghiocel N.
Pdtimagu, omul cu trei plSmini qi inima in formd de ri-
nichi((.
Nu, toate erau la locul 1or, funclionau frumos Ei nici la
irrtleprindere nu-l critica nimeni. Eh, sd fi venit direc-
torul cel mare la eI qi, fald de to!i, sd-i strige in faldl
,,Calculele ta1e, Ghiocel N. sint false, strigd gieEeala din
qi eI s5-i sustind privirea qi sd-i tune,-tot in fa!d,
"Jglil.
,,N{!(( Ei sd dovedeascd, c}riar acolo pe loc, cd a avut drep-
tate subalternul, iar directorul sd inceapd sd-I asupreascd.
Revoltali, colegii ar trimite o anonimd icolo unde trebuie
gi lucrurile s-ar rezolva pozitiv: Ghiocel ar ieqi din mar-
tiriu nilel mai palid, dar cu fruntea sus qi adevdrul de bra!.
De unde! O singurd datd directorul a dat mina eu eI,
de un B Martie. Cei doi copii ce ii avea, doi bdieli, unul
de 7 Ei altul de g ani, erau dezarmant de normali, nu ii
oferiserd niciodatd ocazia sd se rdfoiascd. la ei pentru cd
au spart un geam cu mingea, vecinii ii ridicau in chip dez-
gustdtor in sldvi, mototolii dgtia nu spdrgeau nimic, nu se
luau la bdtaie cu cei de virsta lor, se spelau gi cind nu li
se spunea, mincau tot din farfurie gi reveneau de la joacd
-_ unde se duceau dupd insistenlele mamei
cu genun-
-
chii intacli gi hainele in regula. La intreprindere incd nu
se prezentase nimeni sd ccari voluntari sindicaligti pen-
tru o expedilie pe Marte. Nu-I cunogteau ei, celelalte 4
rniliarde de suflete de pe mapamond, pe Ghiocel N. peti-
170
/^--
masu! S-ar fi dus pini acasa sd-gi ia-haine adecvate 9i' Pe-
_---Nfu drumul!, hli pe Marte-n explordri!
"i"i'ti-i avea patima stadionului, nici pe cea a b6utului; o
singurn dat6 venise acasd Ia orele 2 din noapte,- dar nurnai
-not
Ei-a dat seama ci fusese cu nevastd-sa la
i" revelion'
pe fembia aceasta o cunoqtea dinainte de naEterea- ei-: se
i"1"i"S"u" din priviri, cind 1u- se uitau unul la altul se
iniele[eau din iuvinte, de zilele onomastice e4' venea -cu
; b-;;;"h" de bretele, avea cleja 2o care-isosea ajungeau pind
i tn'mileniul 3, chiar purtate zi de z'i, iar cl cu o cutie
de bigudiuri,'madam PdtimaEu numera in dotare 4255 de
buceti un bigudiu dispdrind in chip.misterios. S-a gindit
f*ttut", dfr dupd Ce a terminat ligara, sotiatltificat'
a
-chemat
"e
salvarea Ei el a suportat un clistir umilitor 9i nej De
aeeea, orice figar-d ii aduce in memorie pe VIad Tepe!' "
Mdcar un 1o1 necinstit sa ndvdleasci in casd, s5 se
t
tupte fdrd menajamente, pind cind-unul dintre ei va in-
vinge, indiferent care va fi acelal Meciul, ca qi via{a sa,
m"igeu inainte, nu se intimpla nimic deosebit, scorul era
de z-ero la zero pentru gazde, gtie crainicul ce gtie, iar
viala iui Ghiocef avea inscris pe tabela de marcaj zero,
alb pe toatd linia, dar acest lucru crainicul nu-l mai Etia'
Aot* nu-i mai produceau bujori de satisfac[ie- in obraji
laudele colegilor de birou, care-l declaraserS solemn, ar-
hetip de on""stitate conjugalA Ei, zimbind, nl'on1rm'ent, dar
nu specificau ce fel de monument.
ParEivul spirit de autoconservare il linea pe 1oc-qi.Ia
sunrafatd. altfet ar fi uitat sd tragd aer in piept dupd fie-
1n chiar momentuL acela, aI executdrji unei
"ui" "*iitutie.
lovituri- Iibere indirecte, i1 traversa o stare de leh'atruiie
cosmi,cd.
Uite, e gata 9i meciul, oamenii pleacl acasi, sqg nu
pleaed acasd", se duc cu-n prieten, da,. sd bea ceva' Ei nu
Ln"rn prieteni, cei pe care ii invitaseri cu disperare' upd
rnaximum doud ore o gtergeau elegant Ei nu mai reve-
neau niciodatS. A doua-zi lbudau Ia toatd lumea excelen-
tul sirop de zmeuri aI doamnei Pdtimaqu Ei-i indemnau
cu insistenli qi pe allii si-i viziteze, mai ales pe cei pe
care ii utau. S-e auzi cheia in ug6: se intorceau copiii de ia
plimbare, mereu insolili de mama lor-Ei,pe- acelaEi traso-u
uoa" maqini 9i nu erau derbedei: muzeul de
"n'umblau
zrrologie aI oraEului. DacS-ar fi intirziat, ce sca?dal minu-
n:rt sjar fi putut provoea! Oft6 din nou qi iqi oferi o micd
171
 diversitatc irr rrrrir;rr,t': sc inchisc in baic zimbind sardonic, ii spune vreo doud despre muncd qi
ca un pensou. tlt: Iiodin, firul fdri a" gi irc,kr c.rrtirruir lvantajele ei. De aici incepe un tras cu puEcoacele!!!
Privi un sli.purr ;i ajunse iu sfir.ryii ,,1 ;;i,;l;;::
ca totugi este un onr
feric'i t. "o""t*iu
VA cauti o doarnn5, Jorrutru" PdtimaEu! strigd fe-
-
rneia de serviciu de jos, din ourte.
-- Ce-i, Ghioc, e in teress gri Ghiocel rdmine impasibil, cine sd-I caute peoel Ei mai
:-
Narc-isa patimaqu, t!::.$g'a"Jr1;13 s j uliu ales o femeie, care-i doamnS? Desigur, o glumi proastd
Numitul Ghiocel, a colegilor, care in marea lor suficien{i-r crcd cd sint gro-
maieu, surise strimb d-e ,pocnindu_si bretelele purtate peste zavi. Apelul se repetd, de astd clatir pe un contraalto care
tot:
.^ - Ehei, femeie, dacd ar fi nrrrr:ri llrrrt.;r, (,rr un carbo- nu mai poate fi ignorat.
cif s-ar rezolv. totir r !'l'.rLt,',i,,tii,,,"''ii rt, r;,r,it,ri!i lgi stringe meticulos hirloagele, igi pune strategic c5-
sum si-irr 11iisi lt,lrt,rrl. l:r .rrr<,rrir.t,;,, i de con.. trimara, sa vadd la intoarcere dacl i-au umblat deqteplii
1r,i,, I,r,r,t,.,,.ii l:; ;;rp;;;_
zitori, un r,;]rbtrrrr, rlt, slorrur( 6ia prin hirtii Ei dind din umeri coboard hotdrit sd Ie facd
tip! lncd un eirbunag acolo $ili dir;;; ri,,i,, r,rr [o111[1,1t', rlt, ori<c_,
toli gestionarii nc_ hatirul, altfel n-ar fi avut zi bund cu ei. De altfel, scrie
cinsti{i! Tu nu vei pricepe aceste lucruri, egti unici s.! cu pix.
minunatd in suava^la nietiinfd. T;;; pi ;i; fti_;,li De departe, zdregte, intr-adevdr, o femeie, dar nu Etie
fdcugi vinete, mamd? dacS e doamn6. Doamne, ea este invdlStoarea lui 51a mic,
tovariqa Trdsnea! Femeia se agiti mdrunt in fala porlii,
- Da! $iunincd
Domnea
aEa cum ifi plac !ie, cu rnaionezd.
calm absolut'UniEtit. Nu era .ri_i"'rru o l:dldngdnind fdrd rost o sacoEd uriaqd in care, probabil, are
o clasd intreagd cu tabl6 cu tot. Cind it zd.reEte, se lipegte
razd de 240a0 de km c.are sd re tuiture
Cu maionezd. Atacind, - i;iL';i;1;"fi": de grilaj Ei strigd:
;h;;,
Jeii -i.,"i.""'-p;;i;;;:
Ghiocei se gindi supdrai ta faptui ca pind TovarSge Ghiocel! Ah, tovarSge GhioceMupd care
avea foarte mutt; atunci,
la bEtrineip rnri
cri,ig"-,itn*;";'il;i?-";:T - nemotivat qi incepe s5 scurme cu pantoful.
noEeqte
sd dea gu et-de pdmint, darr se ,ii.*n-li,,ifii Copilui, tovardEi invSldtoare! Copilul! Ce e cu co-
a mai vdzut bitrine{e fard hibc? f;;;;;,;l;; - Imagini terifiante ii zburlesc pdrul
pilul? de pe ceafd, ce1
Mdcar dacd Narcisa_s_ar fi pretat la ceva, gen Ce pe capul propriu-zis nu mai reac{ioneazi de ci{iva ani,
sd sd hirii", au.
,,Dama fiind lipsd.
::."-:?T_.1ii,.,
gurul ,tuseascd,si
eveniment major din via{a ei a fost ,""r?"."" lii
?irriisiir: Oht nu trebuie sd vd speria{i aqa total, nu este
dinte de tapte care id'''dses_" p;ir;;;" nebigai--in-,";; "".,1 nimic - riu, aE spune cd e dimpotrivd. Ciudat!
ca- un japonez care n_a aflaf cd e gata M5, se gindeqte Ghiocel, de cind trag femeile la md-
- printre dinlii de maturitate. Oocto?ut al d;ile; ;;;"i;i sea inainte de ora deschiderii? Se di mai aproape qi o
- apoi a dispdrut in gura
rat,
stomatolog;:;;_ adulmecd politicos, dar nu simte nici o adiere cu specific.
Narcisei, de unde sra intors
la un deget Ei cu o fasole albd. Nici *a"u, ,r, -u invdlStoarea nu-i observi manevra, continud sd vinture
luEcat
durut-o, cu toate cd doctorul i_a dat o porlie saco$a aia uriaES, cu care-I atinge pe Ghiocel de eiteva
de anestezic ori peste miinile cu care incercase sd-i potoleascd migca-
capabild sd aducd boul de bundvoie la abator.
La televizor se cinta ,,Hora Unirii(., hai gi noi, Narr.cisou lea de pendul rimelat.
sd ddm mind cu mind gi sd mergem i* $titi, piuie ea, cu acelaqi aer zdpdcit, existd pe
- lucruri
pjnule o sdruld pe frunte, intre Eigudiuri"ri"ur...'f,"rt*-ld
si intt,:rr,." ,oul
Iume minunate pe care nu ni le putern explica gi
tele. Cele doud pistoale i se intg ?mcJil,t'i"l',:., I)oate e mai bine aqa, sd rdmind invdluite intr-o auri de
instantaneu ii rasare sub-pleoapE .ap,ir,,r.,i il; """rtJli rrrister gi inefabil. AdoptS glasul pedagogic: ;ti!i vreo mi-
care-i cere imprumut, pinf,la chenzind, nigte bani. Wril; r rrrnr', dintre acestea, tovar5ge?
R"];;t
172 173
 Ghiocel, <:ir Irr <'lirsii, tlrcpfi;i Itira s;'i t'lipcirsr:ii:
rlc ltiutra din Insula I'ir;tolrri, trivariulill
- Cirlrii[inilc
inviJitoarr'!
-- St;ri jos! spune femeia, dar tEi revine. Scuzali*rrri,
nu nriri st,irfi pe vine, sint pur Ei simplu uluitd, as zice
rhi;rr inspirirnintatd superficial, dar inspiimintati.
Cot,robdie in sacoga de naufragiu gi scoate citeva file
rle caiet, cu marginile zdren{uite. Poftim, asta e opera
fiului dumneavoastrS, Clopo{el Pitimagu, din clasa a
XI-a bil
Ghiocel se posomorigte brusc: ce atita mascarad5 pen-
tru. vreo pozn'a de copil cAr('lrll l':t<'r'llozrrr"/ Asir sint fe-
meile .rstclt, dirr dorttcttitt::;l;rlrrl l:r t';ri,'rlli si inghilitul,
ltrlrlulrri rlt' r'r'<.lli, uitc rrrrrlc rlrrcc Ilirrr,, to(ur;i, r'i'i irsta
mic s-it pus, itt slirsil., 1-rt. r't'lt.! l:lritiirirsLt. sii lic 1,;rr':;iv:
- A facut vl't,'<l
Xnvildtoarea
l,risnaie, tovardqi 'I'l'i.sne;;?
nici nu-I aud-e, fluturd cu frenezie Liir*
tiile qi numai cd nu gingureste de fericire.
Totuqi, a bdr-lt mctdona, pe un tond de refuiare $i s*a
trezit in ea spirtul de rizbunare, de vendetS, sau de ve-
detd, conchide sirnplu Ghiocel Ei primeEte, fdri rea.ctie!
hirtiile.
-* Hai! bucura!i-v5,, impreund cu mi.ne, pe din dcul
si ne fie fericireal Trdim un momeni rnare gi eu, s6. rlu
uitali sd spunefi lucrul dsftr atunci cind trebuie, i-am Ce-
pistat aptitu.dinea.
Ghiocel statea nemjEcat, palid si nr:fct'it:i1.. Era derpdgit
clar de evenirnente gi de temperamentul tnvA{Atuarei"
Aceasta ii smulge hirtiile din min6, face ciliva pa;i ina-'
poi gi incepe sd strige:
,,Orfice cii, pin5. unde suflete
l{i aqterni mantia de tiran
La picioarele celor care de mult
Au uitat sd mai umble?6'
Ei, ce spuneli nu e minunat, cu adevdrat? In-cre-
-.
di-bi1?
Zic cI ati bdut apl de foc! rdcneEte disperat Ghio-
cel,-dar inv6!6toarea iI intreabd nu pentr:u a i se rdspun-
de, nici nu-l asculti, de astd datii far:t: pirSii inainte gi
ajunge cu nasul in minecu{ele lui Ghio<:cl (-'zrre se lipeqte
de grilaj. I se uitd in cregtet Ei vede pilul vopsit in mai
L74
rnulte nuanle Ei simte o nevoie concrete de a lStra Ia ure-
r:hea recitatoarei in trans[.
,,Cit cintec Prelins Pe evidenle!
Mecut un unghi mort s.i :rvem. iubito,
Geometria noastre, prolrrietate personali
La subsuoara ei se uitd,
Nepisarea oraqului, ridicind
Asialtul Ia rang de Premisd(.
.- Dacd nici asta nu e poezie de excclptir:, atunci clc-
misionez, stagiar6 cu catedrd, md duc pind la inspectot-a-i
gi pun hirtia-cu semndtura mea pe birou, spunq hotdlitd
invelatoatea gi Ghiocel" inclini sd o indemne sd facd tr"ea-
ba asta. 1l priveEte pe Ghiocel in luminile ochilor qi cu
glas stereofonic contlnrtd: astAzi, 17 octombrie, anno do-
hiri, fiul dumneavoastrS, Ciopo{el, de 7 ani gi 4 zile, dirr
clasa a II-a bi, a scris aceste versuri la compunerea ce1
le-am dat-o cu tema: ,,Ora;ul nostru, floricici intre flori''a!
--- Fugi, femeie, cd te c;ruii cloctorii! ii scap5 lui Ghic*
cel, dar ea nu aude, il privegte cu un soi de :rtlulalie pe
care Ghiocel a mai vezut-o Ia un cdlel care aEtepta far-
furioara cu lapte. Se sirnte disirus in totalitate, se mirA
c[ e lntreg, dCr e bine cd are bretele].e sub cdmaq6, altfel
s-ar nirui fleaqcd pe trotuar.
VA invit Ia o cafea, tatd de geniu ce sin.tefi! Acoio
vom - hotdri cum s6-i indrumdm pe rnai departe paqii
acestui poet aflat in clasa a II*a Ei in plind maturitate
creatoare" Sd cl-ribzuim cit sA r15m gi cit sd nu dim spre
publicare gi publiciidlii, prin mass-media Ei printr-un vdr
,le-al meu'care e slujbaq Ia televiziune, la camere. Intre-
fine caloriferele din camere. Ghiocel insf; ezitir din cauza
r-rnei recente paraiizii infantile. I{ai, dom'le cd arn 9i de
doud coniacuri mici!
Ghiocel se lasi tirit c1e minecula stingd Ei de soart6"
care-I line strins; cu drepturiie de autor mai vedem noi,
;opteEte tovardEa Trdsnett.
Pind la urme s-a dovedit cd cei doi au putut lncropl
lrrrnii necesari nu numai pentru doud jumdtdli de coniac;
lr':r mai bund dovadd o reprezenta Ghiocel N. Pdtimagu
775
 prin parcul ora;ului in pits girrrn;rsl,ic, <'inl.in<l
(:irre trecea
. Ochi jucduEi, continud Ghiocel, cu_n mers
il {inea gura. De gindit insd, nu miri 1xr1.r':r si-r gin-
<'it
;rlinfcsd gi coaps6 de balerind slabd.
de
dcascd, nu-qi aducea nici mScar aminte culn o r:ltt'lrrni"r pc -- l,ucreazd la voi?
soacre-sa. Starezr asta a lui a fost interpretati just tlr,
invdldtoarea Trirsnea, care l-a {inut politicos cu capul sub
-* La noi, ia allii, pretutinrlcni r-rncle intilnesl.e onul
c:ri'e si,-i corespundd dorinlelor.
un robinet pind Ghiocel a inceput sd horcdie. ** 9i tu cu o stricllicd de as1,zr, coiectivi, unrbli.l
L-a qters cu batista ei, l-a scuturat zdravdn timp de :\curn lind gEti in virful clealului si pe buza malutui?
cinci minute, dupd care s-a dus acasd, fiindci Ghiocel Alo! femeia, te rog sd nu o jigncsti . . .
{inea morliq si fugi cu ea in lume, ,,lu5m tro}eibuzul qi rd, -uergind" unicd si abundenti, ai,uirci cinrl vtea.
"fi" fecioa_
nu ne oprim decit la capdtul lumii((. Si cu
mine a vr"ut.
S-a dezmeticit totusi, dupl ora 22, si a luat-o qi el Dqj", spald-te pe dinfi cd fi-s verzi, cino sl,ie cc
spre casi-r, cu o putenric'ir drtlct'r. rio r':rJ'1, int'ii ncrcalizind
MINITNII,A r';rrc tlirlrt:;r' lrrtzrr;t irr vi:r!;r lrri, ii l.rrlburase
ali. _
bdut. Narcisa strinse o rogie in pumn qi ficu un brrlion
irrritlgirr,'ir rlr' l'icclu'r' :,',i ;lrrtPt ;t lrrrrrii :,i ;r Ploit'r'!.ici r;:rlc ln
al deznSdejdii.
Intors de la baie, Ghiocel rdcni:
lurnt.- (.i urrr ii r,r':r itrrurt'ii liirrclr:ir ntil-r<'its<' <'il.r'v;t l't-ttnze -- E SoctrLa, clltcir n-ai intcles pini acum, esl.et destl-
de nuc, sugestia arpar'finind unui tip de virsta lui care sc nrrl cu pscudonim, este norocul ce ne_a ieEit in cale sub
cldtina Ei eI binigor pe picioare: ,,ascultd-md pe mine, fo'ma copilului matale! Vezi? se bucurd
frate intru maligane, mdnincd frunze de nuc, sint mai v,lrU,x" gi-*ii
rele ca fierea, dar acasi nu-!i pune cucoana sucitorul pe in rime, ereditatea l-a pdscut pe dla rnic"t,,si acu,n a dat
n'Lezenter!(, l-a pupat in chip de consolare Ei Ghiocel s-a
pe dinafard. Narcisa. ii- plivea lomplet aiurlitA. frlu fd pe
geloasa fiindci nu ai de ce! In afiri de tine r,,
pus pe mincat frunze. De aceea, cind a intrat in hol, avea
o figurd de asasin care qi-a scdpat victima din mind. De nici o femeie fizicd. Jur! Ei puse mina pe o carte r,le ".rrrnlo"
brr*
ctttg, ce o impresiond foarte mult pe
spaimd, bigudiurile Narcisei stdteau drepte gi in sus. Ii 1ge1 Narcisa.
sdri de git, plingind, dar Ghiocel o indepdrtd blind Ei, O ldsi sd stringd masa, apoi o iud pe dupd. umeli si
prinzind-o duios de bdrbie, rosti: f_ ];e1a
cu blindefe pe un scaun. Ii vorbi ,a. gi p" infelris
Doresc maionezd fdrd vinete! lfi voi vorbi ea de
raclnd cocoloage de piine. pe cind termind
de viitor, era mintuitd gi o piine de jumdtaie Ei planut.iler
-
la birbat la birbat! f.ifog""nl
Narcisa trecu pe bocet de cor antic gi Ghiocel o pri- pe care o modelase cu entuziasmul imaginafiei.
ar6ta ora 5, dar celor doi nu le era somn. *Totqi, CEasul
vea cu miinile in golduri de pe everestul tainei ce-o afla- Narcisir
se. ln camerA se auzeau vocile copiilor Ei tatdl de geniu se intinse imbriicatd pe pat, fredonind:
,,Mai,'mai-;;;:
rlilail;r((, iar Ghiocel care se birbierea in biieii't.igJ"'"r"]
se lumind. brusc. Pdstra incd, pentru deplinitatea atmos-
ferei, aerul acela de condamnat la moarte care a afiat cd reu cu ochiul, ceea ce o fdcea pe Nalcisa sd moari
cle ris.
pedeapsa i-a fost comutatd in muncd la domiciliu. Dupi ras qi spdlat, Ghiocel se cluse in camera copiilor
Narcisa se agezd pe un scaun in fala iui qi intrebd .
si, privindu-i cum dorm, rnai ales pe dla mic, duse
hotdrit: ntina
la un chipiu imaginar qi rdmase inclemenit asa, inlr_o
Cine e femeia, domnule Ghiocel? NIi-a spus o ve- impecabil5 pozifie de drepfi. pocnindu_gi breieiele
cind- cd ai fost vdzut de ochii ei, intrind Ia bra! cu o fe- nlel's, se opri in bucdtdrie unde_gi unse o feJie
ciin
rneie in bufetul ,,Ciocirlia(. de piine
cu unt. Tei:mini de mincat, Ei ascuitd o clipi _or_eitrrl
Oh, este o femeie minunatS! Inaltd, cu piept bogat,
- corn al abundenlei. . . Nlrcisei apoi atacd gi el
ca un
ciiruia ii puse gi-un benghi -sol-iclar: ,,Mai, mai, mai, ailaila,r,
Aha! Deci, mi-ai pus coilrnc, clorrnule, nu-i ni- final, cu un ,,iuhuhu!;, rdsund-
mic.- . . amenintarea NaLlciscti ct'it ltoLolit,a gi cu atit mai l.or.
periculoasS.

776
1? - Dumintca la larbd verde ffT
 I,'loricel zimbi stingherit gi exccr:tA orclint:lc plirrril.r'.
A;tepta intotit'cel'ertr coi:ilului cle lir ;t't,l;rli itt '';r"'t ""r lTsrr il izbi zdvavdn pe Glriocel in lrunte, claL el o primi
'clncl il vazu u|cincl,iugi in casd gi lr.rir rrrr ziirr'. l'r'tt
rilor; r:u seninitate:
tr.u oi'ice evenluitlit,irte mai lui;i un aer [lt'ilv' ilsil
('llrrl
ii gacle bine unui pirirrte cu copii degtepli'
-_ Ce s-a intirnl:ltrt, Cloirolcl? Ai neccsitali?
'Clopolel Lasa-I pc l.'loricel si vind in cttmer-i, c:5 nu nli de*
ii slltise ctuninte ,,s[rut-mina(' 9i Cillioct'l rr.' -
lanjeazd.
riclici cu' br-rzc'1e zinbitoare, cit toatd gur?,chiar ::i seqi.1'ro:rtt,'
cirrtl T:rtdl gc'niului ezitd o c1ip5, sclrpininclu-sc pe bila
nfft-u fird
-if"""-p"ng1. qoviire cd o avea pind la urechi,
Acum clepdqea toate agteptirilc ;i copilttl lucitoale cc ii linea loc: cle cap 1i aprobd:4'
ir l)zrcd te stirnulc'i rz.it, si inl,rcl lc;i ptt hiil<:t.rlr, tr:rse
il-- privi iu capul Pe un umdr. acr-in picpt Ei incepu sd pl'ivcits<:ir strittlit <'tt ot:lrii rniji!i.
": t-iai, s$-1i'dea t:rta si mir-rinci, ltolla. sltsl'.1i-1 cluse
,,Alelgali incolo ;i incoace, oatneni cc sintefi, iar ait:i stts,
irr l:rafe pin.'r ting,i pliti. ili, r,r, lrtiirrirtr';\ rlrttrtrtrr'('irltn;u, lir etajuL III, irpartumerrt.ul 95, se scrie Poezict, mil
,'i't'ltii,li'prri, <'iiirrii,i 'l'' l)r)l("';;lrl t';rr'tri[;r rl. r"r{''l'/ A:l:]:"
I.irrlt,,'i,,r ,,i,l,,,lii, 1,, irirlilr irr :;1,,,r.i,,1rrr i .rIr. r.;rl,r'ii ;rrr! 'l'r'
('lI ttttttl t';rtr'
I'ir.i rlt,ltr t,lt,r,it, trrI Iiirll,t,r',lil, ri;lll IIlil('ill
ut'lr,'tit i r'ultttt isnt gt'rrt't al' In asteptrtL'ea tclevizirtnii, stiitea crt Narcir;;r la nrasli 1i
"'- ijorrif"r, total Suirn[cit, sti-i'rgea pi.:ir,r'.lc tleasup'rt faceeiLr bilanlul, la clouii sir;rtiinrirri ilttpir cc) Clopolr,.l
st,hci ii in ochi ii jucau llcrimi : I)iitima;u se ddduse in petcc ca poct,:
-* Am fdcut cc'va riu? irni clai carne? ,,PasiLea rnlrii((
-- EdituraRevistele vlca tin volurn pini lit
* Foarte rdu, oftd ipocrit Ghiocel' Foat-te rf,u' cincl ntt 1 deceinbrie. - gi ele, clar m-am gin-
se inghesuie
n,,-ai spus ce scrii po"ri"' SA te-ajutlm si noi cu un sfitt' dit si dim numai Ia alea ce au foaia mai velind gi sint
o metatori-cloud, ,,5ofo'nit", t"Uina"-gi -vipla: nu-i ni- mai lunale. Astea de-s sdptfuninale ies prea repede . . .

;J,-il t"t'ie inaintc', bdiete, toate condiliile Uite- aqa n-arn gdsit tladucdtor in japonczd, mi-a lecornanclat un
-ai
,e Lil ora 5 te apuci cle scris, clar? PinI l:r 7 sd-nli coieg pe unul carre se ;tie de-a finlande.za, nterge pentru
e1e pe }a
scrii citevtt poelne-, bint?, sd mealgd tata cu
"r""ura.
{ila voie' i;i
inceput si limba asta.
qi rc,vislc' ll plivi'cunr rninin."i 9i' -- Gl'rioccl, nu tc snpdra, clitL' mie tleaba astit nu-n-ri
".iit"ti
*i"ia oitl"tia: m5, Clopotcl, tu nu le-ai copiat clc undeve? pl;rcel N-;rm fost miri lericifi aqa, fdrd poezia lui Clo-
S;;;",;;u rni faci cie'rii acutn in culmea t'incrclii! polcl?
Pdtimagu senior o privi cu clispre!:
in nrinte cuvinte de aislt-':r '- Flenrei:l rimine tot femeier, chial clacir-i bdrbat in
-' D;' cu,,i naiba i{i vin a;a anumite situafii! Do:u' nu-s timpit sd clau norocului cu
' 'i)opitul i;i flecd f unclul tl{: scttutt, apoi i'iclii:I
glcle?
trigte
l..iciolui? Miine-poimiine, nu tcrmind bine lic--eul ;i este
or'hi ttlrt'i si lrrrninoSi : in nranlrnle. Pai, ia gindeqte-te, sd ajur-rgi sd inveli tu de:s-
* Uite-aqa! pre tine insuli. EEti depd;itd Ia toatc capitolele qi pai'ii-
(ihiocci N. Irdtimalu se ilcclttr-ir dc acolcl cu rlsl:unsrrl' glerfele, Ias[-md pe mine si md ocup cle viitor. Tu ai pre-
Se rluse in carnera copiluLuti, verificd tenrperalula qe u.n zcntul la dispozilia dumneavoastrS.
t,lrmo-"ttu cun-rp6lat cle dimineafd, aprinse toate lunrj- LasS-i copildria, Ghiocel, clacd e aEa dc geniu cum
irile,, aq"ri inci o clertit hir:tiile, cele 4 creio:ine, doui pi- -
se sprlrile, o sI fie Ei mai incolo. Nu pri.cepe tabla inmul-
;i-siitout lui cle sern'n'd"ttt't"i, apoi icsi in vir lul pl:]":';
ittlt'llrt slt lilii ;i tu it .tii cu nasul in hirtiile alca. Ieri a luat un 2
lelor. Copilui sc alczzi r:trlt-tillt't'l)o s('i lull:rilrrir:it-sd1
""ti genial ia geografie, fiindcd a sputi cd Durrdrea se varsd in
scrie. Biiiatr-rl ccI r)lill'(', l,'loi'iccl, it gisi ;lo irl*
MureE.
gcttuncltlat l;r grrura clr''ii' -_ Daci chiar te intereseazd, apoi sd gtii cd asta e o
"'''::"M;i-ii""ta"i""i, si nu rucl ' i |r':rPi|i! l"r'ate-llu licenld poeticd, madam, poelii pot orice.
este un Poet!
12+ 179
t78
 ta, clal'tlupti tiia sir nu rltiri vii r;ii trri r:t't'i - - l'lu striu poezii, iar Clopolel pir:teazd' Uiti-te!
Tatil geniilor nu nrai vcdea"Iar6gi urme un tlatrsport
-.'l'r't:aba
salatd de vinete cu rnaionezS, cd nu primc;t'i ! deloc'
,1,' ;;t o*".ut" Narciszr
-cl;;;tr"in-o drSmuiamurmu|a cu glas stins
- Tie !i-e ginclui la maionezd qi lingd tine,.tlup dirr "'' A'fo- ;;;; ta mine,
tlupul t6u,'grupi
'ui"i sangvind din A II-ul tdu, scrie pentlu
mi-i ctu""u, dacd nu-l vezi cu statuie pe {lhioceI. aducea cu el
viitorime, Acesta, ca sd evite disculiile cu- palnra'
cina o fi major de 18 ani! LasS-md singur, bucdtiria Vd c'ite.rn ci:eioane o planqd^de desen' Se aSezd
a;teaptd! ii;g; tui"a-.au qi in citeva mlnute it zugrlvi
"otornt"--Ei
- "tr1(lr-
Y.l
i"iE"t deosehit cum stitea t'istignit' t'u pij:rmaua '
-
pi"a la subsuori 9i miinilc pc picpt'
John Wayne il intrebd t" tnitr;t lrr :plrl: "rl1a Seamdna ur de binL, puiqor' {u clc ;rcort],It]:;
_* R."rtia_mi, binc de "lt-,
1Ol, piilittrrrst.ltrr, r' lrr.rrl,r rr rrlli-
-- "ai'illi
<'isa si rrai turni plevenl'iv o cani
cu apa pcsle otto"ll-l
ttrlt oilt.ll t,l'i i{i r.r.r. 1ttlr.ziil., lrri l,illlr. ll..ll All[t.], 1ri..lr,;r Ghiocel. Acesta o prirni resemnat qi se intoalsc' gu Jrtla
tit tl o l;i po;r1li l'i Irrt,::il;r rriti t;t:;ltr'(llt:llr)'rl. lrr Jrt't t'te.
(iltit.,r:rJl il .lri,l.i:;, lr"i rlrr:;t. si .l ,rrrr:r l;r:,,lrl:
.- 11121p1p, tle c'ttttt)itstctn ,i" multi vl'en1c' itrnnlrrul r:i
'r.ivi
d,e tif e, 1re ririne nu md spcrii cu piriitotrrea aia r:u
buto-
Clriocel se tiri;te clintr-o canrt,rS lrr alt'a, incapabil
sd
i;.$ N; iti aoo nici un vers clin crealia lui Clopolc1' foarte
se fixeze lntr'-r-rn toc a''u'trc; sc simte fulat
r-ndcar de ceva
nu .tmtriat clupd ele pind Ei coman;ii, apaqii' un- vir simte
Uncle le stau picioalcle' le ;;;-;i;ii lui, care "t i-u aparlinut niciodatd; nici
de-al lui Winctou 9i degeaba' absurdul :rcestui sentiment, dar nu- are chef m'lcar
std acum scalpul 9i scalPelul. a fost vis sau rea-
ua-or"rotir*re dacd ceea ce s-a intimpltit
John Wayne rise scurt de tot ;i pir;toltrl lui lircu
-
Iitate.
,,BLTM!(( Ca de obicei, copiii sint la insecte, la muzeul zoologic'
Ghiocel sili din llat, clt'cpl' in rliiloctrl t'irtlrt'rci; de clin- iinpreund cu Narci'sa; Ia televizor se.transmite un meci
colo se auzcilll ,g,,it't,ri.,' pr:r'r'ipil'lrlr'' It'si cu nLqcltlu.Jiung
'zi.i i'u. liin{,ir: t"ir"t"i nu imbracd astazi decit
si pr-i'-rul luc.r'rr pe.t'.r'il Ifl,r'ir:cl, llitiatul ;;"I"#;I, i"t t.ti Gtttio"el
pc covor r:iollurilc tlrrt'i virzr-:. ;ri*"| "u ,"rr,rn.1,'ur'le, "r resemn'lrii ;i umilintet: Y":,lt
cur.c ticluni-r cle el se.:pl'":t:
""i'*u.",
-_Cefaciaici,me,latmiczutnoplii?llrst'isortlttirnrbul'i ir veqnic,i rezr:rvd, cugeti Ei ]llpl,Iiisil il;
lilca
nr.'ria iL spr'r'ie; timp tlo eiteva sdpldrnini a trebutt
Copil'-rt, iosu t,, faif,, ascunclca ceva la sp-ate.' -Gliicr:el i"fi .'otioritafii omene;ti, si rdipundi la intrebiri care
r" pa;i nrari ,;i-I qtlnlg de mina dositd' Copi- ';i gi-a
l-lll aveau nevoie de rispuns, a pozat televizirrnii
tut itringea in pumn ni'5te hirtii' Ghiocel le despf,turi
"pinlriu'cu
rlorit clin toata irrimtr ii tl uu vtlaleze filmul' dar biie{'ii
febril. buni, s-a vizut pe micul ecran' chel Ei
* Poezii! Aha, furi poi'ziilc lui fratc-ldtr? 9i "ple:osc(' t.tnt ,r-r*r"riaEi
voios ca o leclamd de suzete'
una dupd ceaf6. Deschicie fdra chef ; in prag' zimbindu-i feciorelnic'.std
Copilul calnl, cu obrajii in flicdri ii spuse:,. r- -.-.,.:,. Elvira llrapure, vecina tor, admniEoar6 bdtrind Ei dactilo-
__ Se qtii ci rru Clopolel scrie poeziile! -b'u Ie sc'i'tit
glafl
" -] D"r,njez? lubuie ea cu glas gros' suflectndu-;i
cle zece degete.
t'si el le dd ca ale lui'
'crtio"i patt'tic (ru ce-
i,';i;; i""t" repede,. izbindu-se pcste un
pAti""'d;-p^,.not- Narcisa' a sdrit cu nepirstrt'c buzele-'.
nld pregdteam si-md ln-
ireinfarct gi i-,r turnat in cap citiva titri dc irpir' Dezme- -- Nu, r1omni9oar6, tocmai
lind niiel. Iutra{i, ii face el loc, poftiti in camerd'
ticit, Gliioc"f ," titfi"a pti" plopriilc fot'!<' pt': picio.arele
qi ," t,itiii p"-*tt pat' Leqine clin nou' fiindcd Elvira se execute prompt 9i se instaleazd in fotoliul
din spate iui, ala cd el rdmine in picioare' Sesizeazd cd domnigoara
ftoricet nu-i icrtd palma peste ceafd'
181
t80
 si
:i('uil,il l;r blctelc'lct ltti r:oloriltc;i <'irrr rgltit,;tr;,', tlitt'rrrt-i Gltiocel N. Pdtimar;u stir in f otoliu si asteapta Din curte
l)irsi. N-er facut-o 1te J3tu'bd-.AlbastrA niciotlirl,ti, r'tt :rlit,
rece'
i".;;t-;;;cir'rl. Linga ei se sleie;te un nesCopiii I,i neneit
nrai nrult il tcntc'azir ilclrm se-i fure un sirr-tt lertLcii it:;1t'i;r ;.'-;;ii; un zbierdt io'midabil: ,,Ma'ddd!
cu chip de cai indriigostit. -.-iriitir m-au ptls sA mzinir-rc nisipl(
l'itimaEu
Nici nu qtiu cum sd incep, tovat'dqe dL'agd, fltt:rr geniilor clir clin uurcri: sd se clescurce Nat'cisa' ea
Narcisir st5 in
- Prapurc Ei aprinde o ligald rnirositoi'rt'c cale i-l lc-
iiivira le*rt <lrtt liber, au niu;; q:aina cartierulrti'
irctiveirzi pe Tepeg, asculincl o critic(r de lenut'. "-
balcon ;i ride: acurr pcntt'lt urt
Dali-i drurrrul cu inceputul' pc drurn :rllitl noi trt: -- Nu vA sf"'itr-riesc sI-I deraniali
-
si r:utrr r)ur]tn rle nisilr. Asearil nii-a venit dimineala ;i ac'trm e ctt
I
la o ricle clin nou'
Aga mi-ant gi inchipuit ci sintcfi: vilil itr cxpli'. :-"1;iti g."". A f,rst $i c'I bcrc'' $i
nriu-c- ;i clecis sd puneli llturctrrl 1le il La televizo, ,u'it,i.t rezultatels trir{elii lotn', l)r'i vitrLl
(llrioccl o privt'i;t(! lrrrrll 1i tirrrpil; r;ittrl{' lr('voiit :i;r |j(' hotestcsDr.cusit,Ghioct.lscoatetlirtbttzutrarlfllClt.lc(lc
:r; ',/,1'. Ittr'l'r't';r lrrltt:;i llri t'iirrrttr;i ttt 1tiIio;ttt', r';l l;;i tttt rlrrlii i;;:; ';i n"o,t^ri snre in picioare.' se apropie rlc
nllll:t rit
rl;rt lilolJt'irl;r cii pi.irrrtt:ttl;t i i :;r'ttt lit ptrr;i l;r 111' ztrr'
"ti'.."i;n.
ecran si vilclit nlai bine, se convinge si-st tlttr't:
!,it:ri-ta it,t i se artdir sughiiul cle
s;rttisfttc:t'ie'r
liltt i,rrt sii vti sl)t.l' ( ()ll(:l'r'L t'r: tl,t't,st l Ntt 't'.lt':lt'
rrirlri<:, <lttnlttc'itvoitslt'il risllurrrlcll;i <:r't,,dA(6 siltl ,,nu(('
Ghioccl riclicd clin rrrltcri. Ce-i pasir Lri cle clorin{elr'
tronrbonr-tltti Ssta rLrjat'?
-- Ain auzit ;i ln-aln br:cr-trat ci ali zi-inrislit doud
genii la interval de doi ani.
Ghiocel mlninci o l.lmiie itttitginirri lle citr(l pttlle nilicr r

r:lrinini.
Eu mi-s fatd bdtrini qi singurS' Odata an] vrllt sd SCIII'I'A LIMORISTIC]\
rrrd -logoclesc cu ul1 tinir, r.lar ntt i-a clat voic solia lui si
mi-a sinuls anumite fire clc pair tlin cap' Nu sc mlri vecle
itcllllt, it lini;tcs;lc c;l l)c (ihi()cc,l (1lrc ir itrLins instinr:tiv
t:it1lrtl.
subsemnattLrl coruel llclt'ea, tlil tnesct'ie ornr cru.-speciali-
I|cmejc ingratS, llluillltlra Ghiocel sti nu se qtic ctti tatea om buu, itl cieplilla meit jlcultate mintal5 fitcuttYr
-
se rrclresc:tza, so!.iei prezttt,ptivului logoclnie, sau Elvi'ei' si diplorrrrr - q1-
ia-zi, clrcpt t'r rt'e llol prezctrtrt Iir ncvoie
- - AEa cd acum, cincl sirt'rt cd amurgr'tl e 1re aproape sirrclu-rtri in ct'rt mai'iplt'ir.li'lir contli!ic fizicd ;i nlolrlil'
or-r CrLrpu,.jculele sale, vin sd Yd r"og sd-mi faceli uu pttstiu a'rr*
nicioclatd rnai voios ca icutrl, d,rcsc sn l.s clin vren're
rl,.'bit-rc! ,,'tit" lr,rt-'.,,.i materiale Ei spirituale care imi 1llarlin' fit'
--- Oli<re! Vre!i fAini, sare, piper?
nirste
*- Oir, tovardqe . Ce clellarte sintefi dei
it'ritit"t'taE.t . '
in linie clreapti, fie nu, urmitorilol-:
...vecineitttelecares-zruitatgiserLiti-rclearnir]ezilt:
ceeil ce dorescl lSrusc se ridicl in picioare Ei-l sperie pe
Cihior:el cu privirctr ci agresivir Vrectu sil-mi fctc:eli ;i ni'e
pe gaurir cl-reii, ii ias broasca, zdt'tl|ul qi buretele -cu cilre
qeniu! ;t"rg sistematic de pe uqd slldoetrea frun{ii tiulnisnle' cins-
tLrt,
liti, irnrestecat:i ctt pudri 1'oz' ('ompactl;
biriocel, calm, leEind clin notr; irlairrte cle it"-;i picrtir:
eunoqtinla se trage rapid spre pat, lstfcl <ri't r.viti irrlll|tctul
*-.sefuluinrelrclebironiitrtrnsferspredeplirlit';lt"o.
prietate ioate sesizdrile mine, ce 1e*a ficut lil di-
care i-;r lisirt o anrir.rtirc rr<'1t1i1tt1lr,;11|; forr)rll rlliLli cUctli c1e-'spre

clt doud, pe chiar virful bilci. , Ne <.rprin aici, nrrlareaa prlvestit-o dernult nenea I:l[cu C;r*
ragialsgi, in orice eaz' rnult nrui bine " '

r83
r82
 originalul rdntil-re la seclirr, ptlrttItt crr irr lungile
r(,cfiune,'iarnX,
o".i du cind afard ninge liniqtit Ei ln casir arzi-l
focul, sd aibi cu ce sa igi umple senindtatea 9i sir-;;i in".
iou..a cu 360o, la ciomiciliu toate arnintirile din cimlrtti
muncii, printre care cu siguran!6, sau mdcar yale, mf,
aflam si'eu. Sesizdrile poate sd le. ia $i acum, fiindcd nu
intenlionez sd fac pe snobul Ei sd dau un b:inu! pentru
trecerea regulameniarl a Styxului, in general nu doresc
deloo sd fai aga ceva: simt cd am stofd de nemuritor 9i
utto ttjo dau pe mina oricdrui croitor, nici chiar particu)ar'
fiinclcS v.eau s-o croiesc singur, de aceca voi 1trtr'tlt ctt
fruntea sus ull costtrn-r vt'1rrir., lrr rlotti t'irtrlttIi si ctl vcstit;
p|inlci nrt'lc irrlriri ('ill(':i-;t ttlrtl'illtl' t'rt it tltlrtit ei
ntiu.c ilrllirt,, rlrrpii (:(' lrt ir t|tirl;rt. itr t:lrip t'irrlil.it, ii lits
scrisorile'dc clragoste ce nri lc-a sct'is, cit sit vrrtlti citc grc-
g"fi au ortografiE a putut sd facd; de asemenea, ii las un
6it"t a" cinEmatograf ,le acum 25 de ani --- a pierdut cu
;;;;rH ocazie peitaf Vallone in ,,Nu-i dI pace-sul' n5:"
lini<, fiinclcd nla venit rugdmintea sd nu-l vincli la
suprlptel, atunci cind se va afla cd el mi-a aparlinut' Sir
nu nici un fei de ofertd, -mai ales din partea NIrt-
zeului iiteraturii RomAne qi a Muzeului Aritipa, si ntl
"cl"pie
piarad nici o clip6 speranla,- ch3r dacd pe bilet scrie:
,,pastrali biletul pentru control((. Eu, cetirl,ean conqtiincios,
ie pastiez pe toate, de cind am inccput sir merg la film'
i m^ vreo doud kilograme dc cotoarc, rlar nin.reni nll m-a
ciutat acasd pentrri a mi le cere la control' Larrdd celui
.o1u descoperit textul de mai sus, sa fie sdndtost eu ii
" abaiul meu electronic cu care mi-am fdcrrt cal-
ddruiesc
culele in viatd;
-- fotografiile mele, intre 6 luni gi 3 ani le l;rs Coo-
perativei lpeservirea(' pentru a le mf,ri ' ' ' lir B luni,
respectiv 5 ani;
^- mitugii
mele iI ias pe unchiu' Ilarie, fiindcd nu am
suferit-o sincer in viafa mea. Nu-l va putea instrAina de
la casd, numai dupd cleees; rog pe unchiul Ilarie si fie
politicoi Ei s-o lase pe ea sd faei primul pag in- direclia
iirr*tr. Voi fi prezent cu peisaj, sau peisaj, in fonrri-r rie
salcie zimbitoare;
_- eclitolilor care n1i-iltl r'efuzat clrfilc, fdrir ca mdcar
sd-mi rdspundd in scris cii-s ttn plost ;i cri- oi rttt pr'rblicd
in generai proqti, le las toate mttnuscliscle mele ' ' ' de
la Marea Moartd;
184
celui care in fiecar:e din"rinea!5 iEi ambaleazh molo-
I rul -maEinii in fa{a ferestrei mele, devenitd uEd de ^garaj,
ca se nu zic altceva, ii las cu drept de folosinld uzufntctu,
toate ambalajele de algocalmin fiole qi o culegere de bles-
teme din satul meu ,,titul, pe care 1e-am transcris cu dra-
goste duioasd nurnai 9i numai pentru el' Nefiind ornul
iare sd fac un riu cuiva, il anun! ci am renun$at sd mai
fabric clinamitd la domiciliu, fiindcd de fiecare datd mi-a
I ieqit atuat de cozonac; pe ultirnul l-a preparat nevastS-mea
Ei doi musafiri au exptodat. Nimeni nu s-a interesat
de
soarta 1or, nici la serviciu gi nici de acasd, inseamnd cd.de-
I geaba fdceau umbrd asfaltului, in municipiu 9i- pe glob;
celor de la care am imprunutat cdrli le las orarul
cle funclionare aI anticariatului, secfia vitlzate, pentru a
putea sd-Ei recupereze cdrfile unc:le cu autogral p9
care mi le-au dlruit, sau le-am - impru-mutat eu de -la ei
pentru o sdptimind, acum 15 ani;
conffalilor mei umoriqti, le las toli banii mei li-
chizi, solizi n-am avut 9i nici nu atn, pentLu a cumpdla
medicameutele necesale, umorul dumnealor fiind in mare
suferinfd; le sugerez si achizilioneze plante medicinale,
sau flori de cimp, eventual r-tu cimp, unde sd se adune o
ilatd pe an, sau pe lund, deoalece acolo gravitalia e un
flecu;te1, Ei n-o sd mai fie pelsoane a;a de $rele, 9i s6-qi
aducd aminte de mine in cadrul olganizat, eu fiind incd
in via{5;
celor carc r-ru rn-au iubit, le diruiesc simbolic mina
mea- intinsd, pe cale o vor primi lte bazd de bon;
mai am multe lucrut'i de ldsat, dar acelea sint pt'o-
-
prietate personald, aga cd le duc cu mine, inclusiv patul
pliant, lampa de carte pentru cd, sitlt sigur, md voi plic-
tisi qi-am sd mai rdsfoiesc cite-un volunaE (cu larnpa) sd
vid ce mai ccaca-paca jocitc'ii Pegasului pe care i-am ldsat
in extelior;
anexez pt'ezentei schi{e utrroristice, atit de drdguf
-
intitulatd, urmdtoarele doul pagini de 1a sfirgit, fiecare
sd-gi aleagi ce doreEte. Prietenului meu, critic litc'rar, ii
levine ;i cuplinsul, pentru a nu rnai fi obligat sd citeascl
toatd cartea. El nu mai citegte demult, dal tot de atunci
ninrer-ri nu-l mai cite;te pe el. Este Dumnezeu in cer!
rdminindu-tni neplasat doar ;ifonierul cu usi duble
-
gi oglindd veneliand, n-am gindit sd se bucure de eI un
vechi prieten din copilArie, mare Don Juan, pe nume
185
 CUPRINS
Gheolgl're. Pentru a 11u se plictisi singul' in
tltrllrp' irrl('x('z
;i o pjiica, minus latli!it cu rtir;ip;
cel aol'"ii""i""t" ceie 9l de cecuriband de maqinirt
- "uru
trebuie sd angajeze it,iua respcctivd.un way big /" lo"''
tatc sa-mi cintl dupd-;ti-" ,,lt't u long :.o 9:l:"";
MIrtr-rrisile
cu solo de birtt,I'ie,,sau sd ctlnjuge. fSrI si la clil>cascA' -I tl
verbe care exprirt-ta "",tti;"ntttoi ii iatineqte'
mai .mult '{'tr

ca perfectttl, ceea ";;;d tle-a dreptul ttn tirnp sttb}inr'

Iigr: si {ratele sitr' A.llrl'
l"tltr
Dispozi[ii finaLe: t'tt . . . SuPrt'rnalit' onon)usli Ll2i
R".tut ias"de la lninc, fiir-rdcir asa ilr-tl flir'rtt Irlt't Un interlc.,cutor agreabilsi i ttltl ani'..,,
si'r .,lijttlg rr:c.lr-rctor slI
Cuul arrr clevenit rlnl()f isi'
Pdqeqtr: cu clreptu.l !

Prolllelne nerezoiI'ate
llczolvale PrornPtir
O situatie 9
licatrtie in lar-rt
Putclea olrisntrinlci
M,iri olbi ca 1\'IontllgtL
CLEI'SI{)1IA (itl IllIN t lr Alttl
50
Un concecliu nsPlircrtt 55
Nea MachiavciLi 5t|
Misticism cu sos cle roqii {)l
O bdtilie inegali (i,tr

O Zeneald |,il

Tlistan Y Solcltr

&l !i'(''I'0fi1t A rrt{'A

Rn'I'U$I I

80
Bolovanrrl filtrzofal ar -i
Lovestor-i trii
Din. istol'ia rn{)dic'lnet {}9
Dr,sprt' lizi' i 90
I cgcndd Piezoelt'r'il i' i 9t
V uriantr'-arhetil) t):l
Lin tcl cle labuld l) (j

Alt fel dc iabu1f, 911

()l)scurantism 1a clouriciliu 102

Proverbe concntate ' 134
L,ir NN\r de liden 1Lt?
Fala binuiti a lunii
'+'l()000 de iel
r gm tdr'ut eu caluulul, nu vd mai ostenili;
187
 l,t'1.ranto: aciresantrrI
n(,(,unr)s(]ui.
Nond me;teli nrar.i I irl-)
I,lleetitl cauzei 143
lIn taz de plagiirt ).tr4
(lupituljrr inclrr.11.111 145
Dragd lcderc{ie 147
Dilr istor.icul revelionLrlLri J.49
( ) p{)\ (,ste 150
t rlt (,.12
dc c.,hituti,, 152
.)riltil;l rlolrrtnj Filt.o*u 154
Nltnti (,u (li.rf 156
'l tl;rl n,,,tr.rr, ( ilrlr,r ll 1.rT
'I J,,lr lltr,t t. .l I tiB
1 ti;i

1,,!,t,,r. :it,t:t .\N t,n,\il.\N

.t.,.tr',r,.,t,r,.r.,r.
r.,rii,j.,r.rtilt
Al'irrrl. , 11,,,,.r,
cori ir,. i'i',,,'
1,'rr
i, ";,,', rr'r'. :rr'rr; l:rl!';. conranda nr. 2619.
" ',,.' l, rrrr;r rtr, 7U g rn?. Formar: 16fiiX84.
'l'lj'lrIl ,,,!ill,l
Lr lrrrr, l."jl fornr-l'l- nr' tB9/1985,
,,,
1'r
,i ",,,,,'. ;, i,i:il?:l"iirn..cn$ana-
ti, t,,rt,tr,., S.,, rirlisla Ho*a"i"