Sunteți pe pagina 1din 12

II.

""

Fjz i ~ a.

I- Acustica.

--t--l

I •

Producerea sunetalui.

BaJ!em cu ciocanul un clopot, acesta suna. SUIIletuI din ee in ce e mai slab, pana odata inceteaza. Privindu-I cu aten......................................................................... 1 ti,l-me observarn, ca c,iopotul vibreaza. Despre vibratiunea elopetu'iui ne convingem ~i pein Iaptul, ca acesta in timp ce suna,

~ \ respinge J!l,raf~l, ori alte ob-

iecte marunte ce s'ar ana pe eI. Daca-l at1ngem cu degetul, 'sirntim vibrarea lUI, care continua p~na cand dill; reaza ~i sunetul.

Paharul depe masa, 10." vit, da sunet, iar atims, tneeteaza de a mai suna, peritF,uca l-am imf>f!dl,!.eat v:ibJratiu-

nea:-(Fig. 1.) .

lntindem 0 sIgara san

,

c)a.rda intl'e' doua !'lunete, aceasta, mi~cata din.loe, vib, reaaa ~i in aoelas timll p:r0-

1'1" I duce sunet. .

Teate c@rpu"rile sonore Ruse in miscate de vibtlatbune, {Jliodl:l'C sunet.

SUlilet produc corpulli1'e elastioe, cum sent: He 1'111, rneta-

!c-l I 'Illd I, It 11)11111 etc,

J 2. Propagarea (r:ispandirea) sunetului. r:~ezam un clupetei lntr'un halon de ~ticla. '

Pompam aerul din halon, scuturam clopotelul, care - , eu toate Ga ll atinge limba ~ UN suna. Lasam acum cu tncetul sa patrunda aer in balon : ooservarn ca sunetul ' clopotelului din ce in ce ernai tare,' mai acut. (Fig. 2.)

Aceasta experienia ne arata cd: sunetul in iocurv Iipsite de

aer nu se propaga. (In vid. nu se propagti sunet). 1

Pietricelele lovite deolalta in apa dau sunet, care se

aude ; vOl'<lP~fea di!iltr'6"-G2t~.t'l.~~e aude in alta, desi ne desparte peretele.

Observarn ca stmetul se propaga nu numai i~' ~er, ci st in apa ; in €arpurl' solide, cum e piatra, caramima etc. cari preiau

~i transmit vibratiunile. '

Aruncam 0 piatra in apa lina, obserYam ca. apa vine in miscare in forma de valuri, nu numai in punctul in -care a cazut piatra, ci ~i in cele mai departate. Valurile apei cresc 'in forma. de ineJe; apoi din ce in ce scad ~i se lini~~esG, penruca nu se mai produce vifurare. ,

Tot asa-se produce acest feIFl'(i)meFl in aer, cand batem Cl!l ciocanul un clopotel. Vibratil!lnile prod use sunt preluate de patura' de ae; mal de aproape, apei aceasta e traasnute alteia, ~i asa mai departe. Aceste vibra1iulJli produe l!lnri&te file aet; cari seamana cu valueile apel 'liFli~me, in care am ,<truncat." ptatra. Aceste unde ajung la urecfli; 'astiel atftzim.sui.lleh~l. Vibratiuniee se estind in toate dire~tiile~ m.~pac~nn aeru~ e mai condensat, oTi mai rar. Cu cat ~lIbratlUnea ajung;e !Pill departe, sunetul e mal' slab, ba la distal'lve mari in«;e'leaza, ~i

nu se aude de loc. " J • ,

Directia in, care se propogii'sunelul, se zice: .ffgzii sonata; Sunetul in propagarea sa are. nevoie -de timp., Din (\lew partare ne uitam la taetorul de lemne, v;erlem 6;a lmtc1i:u a dat -

cu securea im lemn ~I m.,umaL Ja G~U!a .~inal! 'aij.zim . ...§~h:d Ioviturii;' Cu eat e mai mare distanta, cu a'tc1t --ree-Iama mai ooHlt timp sunetul, ca sa ajlilnga la noi, CaJildtrag cu ,tl!llil!ul, vedem ~Jltt\jlil flacei,fa exploz'i"ei :;;i liIumai dl!lpa cateva seouade uuxlm ')11111111111, ( 11111 till).

· ... - ''''~

-

Viteza sunetuiui in aer esie de 340 m. pe seuinda.

mai mare in cotpuri solide si lichide decat in aero In apa e cam de 4-ori mal mare 'deeat in aer:',

.;,/ .-\ -

I" p~ 3. Pu~erea sunetului.· ,

I Cu cat suntem mai indepartatl dela izvorul sunetului \ cu atat il auzim mai tncet , ba daca suntern Ia C? distanta de _.-.._..r.._r.,,J'._,'"'J'>f-.. ...... ..-, ............ ,.... tot mare, nu-l auzim de loco Organal auzului este urechea.

_.-.._......_....V"'o.F'o./..._..-..J-...~"ofo.fod Nu totl oamenii peind sunet.'r:'frM@jf6tfI'va. BnH aud mal bine

chiar ~i sunetul slab, .pe. cand altii aud mai greu, ehiar ~i pe cele tari. Oamenii 4 cu auz slab, sau cbiar fara auz, sunt surzi.

Oamenii cu auzslab ~i cei surzi se Iolosesc de un aparat, numit cornet acustic, care la un capat e stramt, la altul larg. (Fig. 3.)

Capatul stramt il introducem in ureche, iar eel larg il thlem Jill directia de unde ne vine sunetul, Sunetul prifls in tubv.aduna la ureche mai multe raze sonore, 'asUel se , aude mai bine, Cand vrem sa auzlm vorba cuiva din departare, punem mana la ureche, formam cornet acustic.

4. ·lntensitatea . sunetului.

, Coarda intillSa lntre doua puncte si miscata din pozitia da sunet, Faoem aceasta de mai multe ori, auzim sunet r.:ai slab, crl mai puternic. Coarda, prin mi~cal'i dese, a dipatat o vil;,patie mai ampla, aceasta ,vibratieface ca sunetul se fie . slab, . tare ori puternic.

Calitatea sane/alai de a fi slab, tare ori puternic, sl:? zice intensitate.

5. Ecoul.

Daoa undele sunetului In mersul lor se izhcfiC !I(. obstaoole de (~x.; lin l.id, fl tan cit , 0 pi:tclnrc, () II II'tI rl II ('I., He r('I'lc~oI, • Vorhtt I'lIlr'o c:(lIIlNi't mimi' 0 1I1'l.lrllllll hl)II I 1'1 II 1 1'I1Oti

undele sunetului izbindu-se de pereti, se reflect a ~i

deodata la ureche ; suneiul ;'a intensificat. Aceasta e ,

ca vorbirea ori cant area s'aude mai bine In camera, ori ali loc inchis, decat in liber .

Sunetul reflectat de 0 stanca, padure ori de un perete mai la tndepartare, numai atunei ajunge la ureche, cand acesta s'a esprimat. Cu cat este mai indepartat obstacolul (perete, stanca, padure etc.) eu atat Ii trebue sunetului mai mult timp, ca sa ajunga la ureche. DeIa peretele de 340 m, distanta, sunetul se va reflecta nurnai dupa tirnp de 2 secunde, pen,truca in prim~ secunda face. calea pa.na Ja perete, iar In 'secunda a doua a Junge la urechile noastre.

Ca se a uzim bine ecoul trebue se fim la departare peste i 7 m. d'e obstac 01 psntru vorbele monosilabe si de peste 34 m. pentru cele polisilabe.

Suneiui retledat se zice ecou.

Cand sunetul s e retlecta dela obstacole din direrite distante, acesta ajunge la u.rechein diferite timpuri; se zice fCOU combinat.

6. Instrumente musicale.

Instrumentele muzicaIe -sunt compuse .dtntr'uu numar de coarde intinse pe 0 cutie variata lei forma ~i sonora, care micsoreaza ori mareste- intensitatea sunetelor, cum sunt : vioara, maI'ldolina, harla, pianele. Unele din' aceste tnstrumente au/ atatea coarde eate sunete trebue se pr€u}uca, €um, e haria, pianul. La aeeste lungimea €orzil'or este fixata si cu cat coarda' e mai scurta, cu atat sunetul ee-l produce e mai

ascuiit, ~i invers. ,

Vioara are patru, iar mandoJina 8 coarde. La aceste

instrumente prin apasarea degetelor dela mana s1anga iN 10· curi potrivite pe coarda, scurtarn coarda, care apoi va produce sunete mai aseutne;, ori mai g.roase.

Aceste se numesc instrumente muzieale e[1 coarde. Fluerul, Ilauta, olarineta, cornul cu pistoane, sunt ni~t~ tuburi cu Iunglmi deosebite, la cari prin tnchldesea orl deschiderea alor niste gaur! in peretele instrumentl:11ui, schimham dupa plac afunzimea sau tnalttmea sunetului.

IIc('sfc Sf' numesc tnstrumenie muzicale cu aer.

IIIICII(I IlllrllJlI<'llt ('11 Her cum sunt trdmpeta, coroul,

buciumul, inca produo sunete, Sunetele produse de aeeste nu, '-"'"'-r-J"'.fo.1'., .....• se pot .regula, numai asa, ca suiland in ele. potrivim buzele f;?i limba, ea sa produeem sunet inalt sau jos. Aeeste instrumente sunt imperfeete ~i se numesc tuburi sunatoare. Ele dau -.._r-._..-.._......_.,., ................. ..-.J .sunet, carrd vibreaza aerul in ele.

Instrumente muzicale se mal pot numi ~i fonograful, pa tefonul, radiof~nia eu deosebirea , ca aeeste reproduc vor' birea, cantarea ori rnuzica altora. Aceste instrumente sunt, masini, carl transmit sunetu l prod us in urrnavibratiunii undelor aerului .de alte instrurnente muzicale ~i torta lor de trans', mitere l~i are baza in electromehanlca.

II. Optica.

~i vazul.

Intr'o camera bine inchisa nu vedem obiectele din jurul nostru i daoa insa deschidem 0 iereastra, sau prin alta deschizatura, Iacern ea lumina se in tre in camera, obiectele devuivtzlbile, se vad. Aceasta ne dovedeste, oi oblecizle numai atuna se pot vedea, tiaca aSUpI(1 lor cede (se propaga) lum'ina.

Cu ochii inchis! Q,rj ',lega'ti nici in camera Iumlnoasa nu vedem obieetele, dar nuIe vedem nici atuaci cand ([ntre un '-"_......_..~._..-.._.r-. ..... ,..-....-.. ... ,.AJ lobiect ~i ochi, (organul vazului) asezam 0 placa de lemn, ori

. hartie, ori chiar alt obiect netransparent.

Ca Sa putem vedea un obiect, nu edeajuns, ca acela'se' fie luminat, ci se cere ca de pe acelobiect lu nlna sa a~t1n,ga'

la organul vazului, fa ochiu. ' \;

Sunt obiecte, pe caFi Ie vedem ~i In, cameca inturrecata. cum e Iampa saji carbunele aprins etc. Aceste nu nurnai ca ele se vad, dar lurnineaza ~i ebiectele din [uru! lor, adeca asupra acestora raspandesc lumina. Corpurile cari raspandesc I~,mina se nurnesc : izvoare de lumitui Aceste Ie intrebuintam' in locurile unde lumina solara nu strabate, sau noaptea cand'

lUrnlina solara e sl~bita. I I '

Izvoarele de lumina sunt: soarele, luna,' steteie, f,'(/~(1rlle, schintetle de foe si elect-ice etc.

p;-propagarea [estinderea) luminei,

, Camera ramEme· lumlnoasa st dupace i-arn lnchis. geamul. Lemnele ~i alte' obiecte din fat a noastra Ie vedem prin geamul inchis. Pietrele ~i plantele din apa leputern deosebi una de alta. Printr'un balon de sticla, din care am, pompat aerul, vedem intocmai ca mai nainte, Constatam din aceste experiente, ca lumina se propaga (estinde) ta au, in sticla, in apa si in vid, Am vUzut, cain vid suneful nu se propaga.

Lumitra Iampei inconjurata de peretticamerel, de scanduri, ori de hartie mai groasa, nu-o vedern. Sunt deci obiecte prin cari strabate lumina; aceste se numesc transparenie :;;i.' sunt I~cruri cari nu lasa lumina; aceste sunt apace. Intre aceste doua sunt unele luorurl prin carl - desi se setrecoara,

in masura put.ina lumina,nu vedem prinele, aceste sunt transluciae, cum e de ex.: hartia subtlrevportelaaul fin, tablelede cleiul tntrebuintat In tamplarie ..

Aprindem 0 lumanare ~i Inairrtea acesteia asezam 0 tabla de, carton, ilacara nu-o, vedern.: Luarn un ac, cu acesta perIoram cartonul si-] asezam asavca gam:a Iasata in urma acului sa cadit intr'o Iinie cu ochiul ~i ilacara ; vedem fiaaira,

Intr'o camera intunecoasa lasarn sa patrunda lumina printr'o mica deschizatura, vedem ca in camera se formeaza, o fa~ie de lumina dreapta.

Lumina se propaga (estinde) tn linie dreapid . Linia dreapta formata' de lumina, se numeste : lumina.

Lumanarea, lampa, sshlcteta electrica, dau lumiJl4a o.vh din care directie Ie vom privi.

Soarele, luna, stelele i:;;i raspandesc lumina in toate parttlesi in diferite directit.

Aceasta 0 putem mai bine censtata dhnineata, cand-:

rasare soarele ~i seara, cand iese luna.

Din aceste experiente constatam ca :

Lumina se protiaga, (esiinde: in toate direciiile, Calea ce 0 parcurge lumina este 300.000, km, pe secunda; .......... 1'. , .......... -.._..-....r-._.,-.._,.--._..-....-.. ...

deci C11 mult mai mare, ca a sunetului, care e nurnai de 340,'

m, In ~or:llndit .......... f'-' ...............................

-.._..-....r-._.,-.._,.--._..-....-.. ,

3. Umbra.

".;\prindem 0 lurnanare intr'o camera, Intunecoasa, vedem C8> 'r~~ina acves.teia s e pro~a~a ~ln toa te-partite, in directie dleal)lta. Daca In calea lurainei" s'lllptcorpuri opace, In dosul IQr, lumina nu ajunge. Locul tntunecat din dosul unut corp se

inltlJ}e§te umbra. '. " '

:- -Apr;ndem 0 Iumanare : pe masa asezam un corp sleric, bunaoara 0 minge. Vedemca razele lumiilii nu Iumineaza masa In dosul mingei; in dosul acest~j.asia format umbra in f?rma unei elipse. eli' cat lumina va :f(a~ezata mai jos, cu atat umbra ,ya avea forma eIipsei mai mare '~i cu cat lumina

, ,

va sta mai-inalt,

umbra se va apropia de forma rotuIltda_ a mingei.,

Cu ctit=va.fi ' mai tnaepaitst corpul c.ate fermeazaumbta defa isvoru! de lu-' cu _atflt va fi mai

, idi ~i tnuers. Umbra mainii pmsa pe pe~ rete are vrnarirnea acesteia ~i apropiata catre izvorul de Iu .. mina.vurnbra de pe perete va Ii mult mai mare camana

. Arborii, caseJe ~i alte obiecte din natura, - cand soarele luceste frumos, - inca au ~mbra. Seara si dimineata -\'

• d I 'i" /

can .raze e de lumina ale soarelui cad piezis pe corpuriv-«

unbra este mai lungti. ' '

Mai scurta este umbra unui baston infipt in parnant in .ry~V'o."""""''J',_'''''_'''''_''''oJ'..'''''' timpul amezezei (Ia 12 ore din zi), peatruca atunci 8,ta soarele mal tnalt pe bolta cerului sl corpul (mast@l\u:J) este :.maf .ry-......-...rv'-""./"oJ"oJ'..."J ......... ,alJl'opiat de scare 'iz~0,rul de lumina). (Fig, ~.Jt;j3~1i.tt t,ini!J.tJa lumiNa va da pe perete umbra h:mg~reata; 'i?al"a$ezat perpen.ry~V'o."""""''J','''''''''''''J"''__'''_'''''' -dicular pe perete: va da umbra 'in forma de cere.

Umbra depinde de forma $1' poz itia corpurlkn

4.-Refiec\ia luminii.

Astupam cu 0 scandura fereastra unei carnere, asa ca __ printr'o gaurica, mica - raze!e soarelui sa poata 'intra. In direetia razelor asezam pe masa 0 placa de metal lucie, sticla ori 0 oglinda : observam, ea razele de lumina se retlecteaza, suspe plafon iacand 0 pata luminoasa, Vedem calea razelor de lumina mai bine, daca In ca nera va fi praf, ori sufland ohiar fum din lulea, vom vedea fumul Iuminat de raze. Daca asezarn placa de metal, ori sticla In stare piezise; razele lurru, ii se reilecta In alt loc ; iar daca tinern oglinda in directia opusa razelor luminii, aceste se retlecta 'in directia de unde au venit. (Fig. 5.)

Cand razele de lumina cad piezis, pe 0 suprafat« lucie, aceste ts! schitnba directia. Aceasta schimbare a direciiei razelor de lumina se zice tefleciia taminlt:

Schimbarea razelor de lumina cazute piezis asupra _corpurilor lucii, se nu-'

meste reftectie.

5 «, Compararea luminii.

,

Lumina solara e mal mare ca cea electrica . lumina elec trica e mai puternica, decat tlacara unei lurnanarl.

Vara, cand razele solare cad perpendicular asupra noastra, simtim caldura mai mare, decat iarna, cand aceste cad asupra noastra obiic. Prin urrnare, puterea lurninii e mai mare cand simtirn caldura mai mwlta ~i e mai mi8a, cand e mai rece.

Un corp luminat de 0 lunranare aprinsa la distanta de un metru, va lumina corpul, lntocmai cum acela ar fi luminat d patru Iuminari aprinse la distanta de doi metri, decl 1I/I(('r(,(1 tuminei [Je 0 suprafata anumiui descreste cu pairatul iI/sfllflld Il,' 1111/111/1) diutre izvoru! aceteia $; suprafaia tuminata •.

Puterea diferitelor lumini se poate. masura,

Cand acelas corp este lurninat de opotriva de doria Iumini; zicern ca raportul'intre puterea de lumina a acestora ~~'_"-"__~,-"-r-._r.._..-.._...--.....,,. este ega! cu raportul drept dintre patratele de distanta a

acestor lumini de corp.

Pe acest .principiu se bazeaza aparatul cu ajutorul carula

putem masura puterea mai multor lumini intre olalta. _

Aparatul se nurneste folomeiru inventat de fizioianul Rumfolld.

Pe 0 masa asezam un carton alb, in Iatacaruia este ' ssezat un slesnic cu 0 Iumanare stinsa Pe aceasi rnasa asezam

:0 Iumanare aprinsa si 0 lampa G11 'petrol aprinsa, astiel ca sfesnicul cu lumanarea stinsa sa produca umbra pe cartonul alb, care e Iixat in plan perpendicular. Apropiern Iumanarea, apeinsa ~,i departarn lampa cu petrol (iaras] aprinsa), astfel ca cele doua umbre de pe carton sa devlna ' deopotriva intu- '. necate, rnasuram distanta dela carton pana Ia Iumanarea \ aprinsa ~i am aflat de ex. 30 em., apoi distanta lampei de 'petrol, care e 120 em,

Umbrele fiind deoootriva intunecate resulta, oa sunt deopotrtva luminate de lumina ambelor izvoare, de lumanare

~i lampa,' '/. . '

Aplicat principiul lui Rumford, .raportul dlntre " put'erea luminii de petrol sl puterea luminii de steari a' esre ega! ell foJ-.....-..f"J"-"f"J"-" ........... "'" raportul drept al patratelor distantelor de J 20 em -. si 30. ern, F'.J'.f"..FVV"'~vv -, ~vv .... Lumina lampei de petrol = L 120 em.

lumina de stearina = I 30 em.

L:=:o 1202 cm. = _!!OOO == 16 I

I = 302 cm. 900 sau .

L= 902 em. _ 8.100 - 9 .

1 ~302-cm~=~900- .

adeca lampa de petrol are 16 respective 9 lumini putere, lata de lumanare

6. Oglinz1.

Pe retlectta razelor de lumina se bazeaza (i)gIinda Intrebuintata aproape in toate zilele.

Toate corpurile cu supratata plana i;\i Ind. r~'11t ClIOt~z;l lcoana ('oqlUl'Hor din jur, de ex. flIH1 lin , 1'1,11 I It 11 I., d, In '-

... '

\

tal etc; iccane mal p:erfeete insa se reflecteaza daoa latura .unei placi 'de sticl~ pin~ curatita 0 a?operin: c~ amalga~ d~ mercur, oclcuargtnt ~I aceasta .0 lntrebuintam ca ogltnda. Astfel se pregatesc oglinzile cunoscute in viata de toate ......... FV V ,'-"" v' V ' ......... ' v v.._..

zilele. ' ,

A~ezam lnaintea unei oglindeebiectul A. B.' C. (Fig. 6.) Razele primite din punctul A ajumg Ia ogIi,nda ~i dela aceasta se reilecta in acelas unghiu. Acest wighiu se numeste ung/ziu de ......... FVV'_..V'V.,_.."' • .._...v.._.. iefleciie, iar unghiul in care lumina acazut oblic pe oglindd, un-

f;hiu.' incidental. Razele astiel rerlectate ajung la ochi ~i f~c FVV'_..V'V.,_.."',.._..v.._..

Irnpresia ¥fi obiectul ar sta in dire~tia din car~ ~e~a venit foJ..._..-.._..-....,c.._r-._..-.._,..._..-v v

lumina tnbchi, adeca in punctul A, In dosul ogl111oel. Teate

punctele icoanel stau inasa de-

partarein dosul oglindei, Intocmai, ea punctele reieritoare ale obiectului pus in fata oglin-dei, Aceste se numesc ogtinzi.ptane. .'

Lumina se reflecteaza in' unghiu egal eu unghiul, in care raza de lumina .... cade obIic pe oglinda plana.

Unghiul de reflectie este de .aceeasi marime Cll ungtiiul ill-

.cidental. , \

Ogiinzi/e all. supr afata lucie si prin refiectia tazelor de' lu-

mina, dau icoana (lmaginea) eorpurtlor, asezate tn faia lor. .........FVV ,_.. v V ,,_.. "'. v 'v"_"

. Oglinzite-sfence siint formate din suprafata uuei stereo Ele

. sunt de doua feluri : concave ~i conv~x~. . .......... FVV ,_.. V v·,_.. ",'''_'''V''_''

Oglinzile concave au, interiorul tuciu ~i sunt .cele ,m_al importante dintre toate; iar cele convex,e au exlerlOful.luClu .......... FVv,_..v.v.,_.."' • .._...v.._..

Oglinzi convexe sunt ori ce glob IUCIU de metal, hila de

sticla, globuriJe de .sticla colorate, ce se aseaze ~entrll deco- FVv ,_"V'V''_''''''''_''v.._..

ruri in gradini, baloane de sticla Intrebuintate-rn labora1.~a- foJ..._..-.._..-....,~._..-.._,..._..-vv

rele chimice, ochiul omului .. etc. Aceste ogHnzi au forma" bui- FV..._..-.._..-....,'v' ......... 'vv.._..

. bucata. Imaginea corpurilor la aceste oglinzi : e reaJa ~i ase-' fV~_..-....,~._..-.._,..._..-V v

menea ca la oele plane. .

OgJinzile concave au forma scebita ~i au ~a~e Impor- ..-.......-.._..-..".-.._..-.._......_......_...._.... ..... v

lanta in optica. Imaginea corpurilor la aces,te~ oglmzl e t/.e~ea~ FVV ,_.. V. v.,_.. """_".V"_"

fa (Inchipuita) mai mica, ca obieetele asezate in tata aeestora. /'.J-.._..-..".-.._..,v,,_.."',v' ..... v

7. Microscopul. ,

Este un aparat cu ajutorul caruia privim lucruri pe carl

nu Ie vedem cu ochii liberi. .'

Se construieste din doua Ientile la mijloc mal groase ~l catre margini mai subtiate. Lentilele de acest fel se numesc convergenie. Lentilele se aseaza intr'un tub de metal vopsit negru pe dinlauntru. La un capa t al tubului asezam 0 lenfila mica, care este Indreptata spre obiect si ii zicem obieciiv; la celalalj capat al tubului as ezarn 0 lentila mai mare, prin care privim ~i Il zicem

ocular. ' .

Lentilele au insusirea cd maresc mult

imagined corpurilor.

. La microscop mai tntrebuintam placa de siicla pe care a~ezam corpul ce vrern sa-l observarn. ogllnda care Iumineaza corpul asezat pentru observare, de jos in sus, ~i 0 lentiu: care Iurnine aza corpui

Fig. 7. asezat pentru observare de sus in jos,

In industria opticei se pregatesc mieroscoape.: cari rnarese corpuriIe de 100, 500, 1000 ori, ba chiar ~i de·1O.000

...... ~ ,~J"............-.

"-"_'''J"'''-'"'.'''''' ~ ........ ....._".'J"'I' ori. . . . .

. Microscoapele, cari maresc obiectele de mai multe on ~l

"-"_'r-.f"-'"'./'oJ ..... , .......... ..-.._,'"'-'"" constructia lor este precisa, se intrebuinteaza mult in astronomie ~i la examinarea bacilllor. (Fig. 77)

8. Descompunerea razelor luminii solare. Inchidem geamul unei camere -cu 0 scandura. Prin desehizatura b) din scanduea, lasam sa strabata in camera ra-

..... , .......... ......_."J"'~......_..-, zele luminei solare, cari pe perete, in punctul d) arata 0 pata de lumina in forma unui cercmic. (Fig., 8.) Asezam in ~alea razelor luminii 0 prizrna de sticla in trei fete. Ve?~m c~ ra........ , ..... ....._.,..._...., zele de lumina, - trecand din aer in prlzrna, - ~~l schl~bii

..... ,"-. ..... ..-.._..-.._.-'J"""..r...." directia ~i cand ies din prizma iarasi in aer, :l.flil ::dllm-

bat ~j mai mult direcjia originala. Ahtitr~I~i\lJd 11('(" nooastu tlcliiJllh II"

observam 0 vedere specinca. Raza de lumina, care, inalnte intra in prizma, era incolora, ieslnd s'a descompus fli raze lu-

'minoase colorate . bl'. \ .

sl pe peretele din

fata, s'a asezat un d:

sir de colori: rosa, portocaliu,' galben, verde, . albastru, indigo si violet. Acea,sta Iasie de coleri espectrul s()l~r ColoriIe cari iormeaza spectrul solar

se numesc princi-

pale. Unirea colori- Fig. 8. .

lor principale dau

lumina alba. Aceasta 0 dove dim cu discul Newton, care este Impartit in 7 sectoare ~i colorat cu cele 7 colori principale. Iuvartit repede, discul apare In Iata noastra aproape alb.

9. Cur~ubeu1.

Lasam, ca razele soarelui sa strabata printr'o sticla plina cu apa. Razele soIare, tnainte de a strabate prin sticla ell apa,' erau albe; strabatand prin ea s'au reiractat siesind refractaie s'au rejractat din' nou, descriind 'cele 7 colorl. ,

Cade ploaia, picatura de ploaie este strabatuta pe dea-'. ''''''''''~'''''''''''-'''''' supra de raza solara, aceasta intrand in picatura de ploaie se retracteaza ~i iesind se vrefracteaza in dosul nostru in forma de semicerc dolorat in cele 7 colori numite mai sus

.,

Aeeasta vedere se numestecurcubeu.

Cureubeul este spectrul solar tn jorma unuisemicerc. Cate odata sub curcubeu mai apare alt curcubeu mai putin verde si ordinea colorilor inversa, adeca cu coloarea violeta in aiara ~i cu resu inlauntru; aeeasta pentruca razele . luminii sol are cad pe partea din [os a picaturilor de ploaie din atmosfera ~i numai dupa aceasta se Intampltt procesuI de

rcfractare ~i reflectare. ' .

III. Electricitatea_

Ii Fenomene Iundarnentale electrice.

Frecam cu postav un baston . de ceara rosie, observam ca _.-.._..-....r-.._rv.-.,_..-.~r-._r......-....r._.r",. acesta atrage la sine bucati mici de hartie, maduva de soc ori alte obiecte usoare, apoi iara~i Ie respinge. (Fig. 9.)

Fig. 9.,

, Aceasta insusire au ohservat-o In vechime . Grecii la

chihlimbar, care in limb a greca se numeste electra, dela care . ~i a primit numirea de eleetrieilate.

',co,.

Asemenea f~nomen se oonstata la varga ori tubul de sticla frecat cu 0 marama

"<,

de matasa ori cu 0

bucata de piele indusa cu amalgam; la un bastonas de caubucatica de blana de vulpe

ciuc frecat cu postav sau cu 0 pisica. (Fig. 10.) , 'Prill frecase aeeste c~:J9uridevill etectrizate,

2: Corpuri bune' si rele cenducatoere

de electricitate. 1\11.) 1111 so d I 011111 in

Metalcle (aurul. argintul.' arum I, Iii I'll 1

( 1,'I'II'I;1,( n;l, 1'J'i1l "I'('I:lIrC, ckoal'('rtl ,lcl'lI' ,11111'11

-ele se raspandest e in massa lor; apoi : prin corpul .ajunge In parnant.

Metalete sunt deci bune cotuiucatoare de electricitate.

Pentruc a metalele ori alte corpuri bune conducatoare, -cum sunt : carbunii, corpul tuturor Ilintelor, vaporii de apa, aerul. umed, lemnul ve-rde' etc. sa le putemelectrtza, trebue .sa Ie izolarn,

o var ga de arama 0 vom izola astiel, ca Ja un capat ii 'Iixam un maner de sticla, Tini!ind 'varga de maner ~i Irecandu-o se va electriza ~i electricltatea" desvoltata in ea nu va trece 'p~in corpul nostru in pamant.

Sarrnele eonductului electric se izol eaza prin captusire -cu cauciuc acoperit eu panza ori fire de ata.

Stiela, ceara rosie, raslna, chihlimbarul, matasa etc. prin frecare devin eleetrizate. Eleetricitatea ' ee - se desvolta in aceste cerpuri ramane In locul frecat j nu se raspandeste III mass a acestora ~i nu t rece din ele la pamant j deci nu tre-buesc izolate Aceste corp uri sunt tete eonducatoate ' de, electri-

citate. - ... -

~. F elul ~lectricita\ii.

, "

, ~

Suspendarn de 0 stoara de matasa 0 bobita de

de soc. Apropiem de bobita 0 varga de sticla Irecata eli 0 bucata de piele indusa cu amalgam. Observam ca aceasta atrage la sine din departace bobita maduvei de S08 ~i lndata -ce a atins-o, 0' respinge ~i mai mult n'o a trage. Frecam aeum 0 varga de caueiuc, ceara rosie etc. eu 0 bucata de blana.' Apropiata catre bobita maduvei de soc, vedem tca 0 at rage, apoi 0 re spinge ~i apropiata din nou nu-o mai atrage ci continuu 0 respinge.

Bobita maduvet de soc atinsa. cu varga de sticla a Jast respinsa, iar eu varga de cauciuc a fost atrasa ~i invers.: bobita a f nsa eu varga de cauciuc e .respinsa, iar eu varga de stic1a e atrasa.

Din aceste experiente constatam, ca electsicitatea e de -doua feluri : ele ctricitatea ce s'a desvettatpe sticla 0 numim po-; zlllva )if se tnseamna cu -+ (plus) iar cea desvoltata pe cauciuc e IIcgaffllc'i )if se inseamna eu - (minus.)

1~I!lot l'ici1ltPlc de acelas Iel se resping, iar eele contrare

'100

Pentru veriHcarea aoestui adevar, suspend'am rle sioara; de rna tasa doua bobite de maduva de soc.

Daca irecam-cupiele amalgarnlzata a varga de stida ~i' o atingem de bebite, ambele se etectrizeaza pozitiv sl se de-

" .~..." I parteaza una de alta tot asemenea se In-

i. ,\.._ tam pia, ~and atin~em bobitele cu o varga,

/ ' . de caucruc frecata cu blana,

! ~,' ... ,' Pentru a ne putea inoredfnta, ca

, un corp este elecirizai: ori nu, ne Ioloslm de un aparat (Fig. 11.) de forma unui, halon, in care e ' asezata a pereche d'e fti$ii de our, cari stau in legatura C_li'

. o placa de metal pusa deasupra sticlei,

. Atingem placa de metal' cu. cor.,lrul,. care vrem al constata daca e electriz~ ori nu si tntru-cat 'fa~iile de aur se resping •. corpul este ele~trizat, iar in caz eontrar

- nu.

I Ace;~t aparat se ,nLlme$te electtoscop,

v

Fig, 1-4, 4_

t~Elemente galvanice.

Turnam tntr'un pahar acid sulfuric diluat. A~ezam' l,fl_ acid 0 plaea de ararna ~i alta d.e. zinc, Placile devin electrizate, Legarn I11(1ciie deolalta cu o sarm'a, ale care! capete, .le Iixam catre placi cate CN jm ~urub.' "

Itlectricitatea se produce continuu in. cele deua placi. Electrjcitatea trece dela una Ia ~ta prin, . sarrna care face. legatura lntre-

placl. (Fig. i2.) . _;I

Aceasta trecere se numestecurent eleetrie. Electricitate putem produce din OFic€ alte doua metale ~i 0 solutie <il:e sare ,Qri acid.

Eleotricieatea are iuteala lumirrii, adeca 300.000 Km. pe .

Fig. 12

secunda.

Aparatn! construit dill doiu'l metal« \if (I SOlfllll' " II dr'/,I sill' plJf j1((lrf((l"('"('Ii'('(r/r'lfnfr 8(' fI(I'/I(',~fI' I'/t"l/('/II ,,11' 1111,

Psacile de arama ~i 2.ine se numesc elecirozi.

Capetele electrozllonse n Jlmesc poli: al zincului pol negativ, al aramei pdf pozitiv ; iar sarrna, care. leaga electrozii

{placile), se numeste reofor. .

Acest element este inventat de fivicimnll italian Gal~ani.

, Sunt unele clemente, cari desvolta electricitatea din putbere de (ipirig dlsolvaia in op«. In aceasta solutie al;\ezam 0 varga de zinc I;\i un va s paras de' argiJa. In vas est€ bioxid 'de carbon solidiIicat in j1;lr;J:lI unwi drug de forma prizrnatica taout din carbune, zis carbuae de retorta,

Soluti(~ de tipirig a taca zineul ~i se petrece un fen omen, In urma caruia din carbunese produce electricitate. Acest element este tntrebutnjat la sOl'leriile electrice ~i este ilil~entat de inva~atlll fizician Leclanche.

Elemente galvanice au mai tnventat ,ll'lcit fizicianii 'Bu.nsen,· Grenet, Dani,eJ. Aceste sunt mai complicate si rntrebuintarea lor este perieuloasa,' pentruca la producerea electrlcitatii, se Iolosesc de solutii, cari sunt v~HamatQa_re sana1i1tii.

,

'~Batetii ,electdce.

Cand avem nevefe de un cueent electslc mal intenzfv -intrebulntam mai multe elemente galvanice pe eari le . uni~

astlel': polul. pezitiv . '

al prlmulu! element cu polul negativ dela at doilea; polu! pezitiv dela al doilea ell polul negativ dela ,aI treilea si asa mai departe Iegam atatea elernente, cate veim (Fig. 13.)

Mai muite elemeale unite llil aeest mad dau c' serie galvanica, ce se numesc baterii electrtc«. 0 serie de elemente gal~ , vanice se inseamr.Ja a~<,l:

Defectu] acesto» lilctterii este, ca lr.Jdata dupa leg.atma ~i IllIplj(l(' I;' I P"OrlUI'l cl,,'ent~I, aeldlll sultiuric diluat se descom-

pune, esind din eI basioi de hidrogen, eari asezandu- se peplaca de arama, produc curent in' directie opusa, in urrna caruia .curentul slabeste mereu.

Baterla devine In stare de a putea fi slab lntrebnintata

6. Eiectul magnetic.

Curentul electric condus printr'o sarrna, tinuta aproape

de 0 busola are lnilulnta de a misca busola din pozitla Cf_~ onglnala de. Nord-Sud. (Fig. 14)

Dupa experience repetite, vorn observa ~i aceea ca eurentul condus prin sarrna se nizueste a pune busola in P()~ . ,_ zitie perpendicu-

. lara eu sarma : iar daca tnvartlm sar- .. rna In forma tnejelor, curentul are' influinta unui magnetasupra _ buso-

lei, adeca un pol este atras, altul

Fig. 14. respins. Cu _ eat

sarma rormeaza mai multe inele, curentul electric cu atat e . mai putemic.

Ampere a, stabilit, ca busota se abate cu poiul nord la stanga cureniulul. Aceasta se explica In felul urrna tor ,: Sa ne inehi-, puim un om asezat -de-a lunguI sarmei eu Iata spre busola astlel, ca curentul magnetic sa-i treaca dela picioare prin cap. Stanga omului va ji sianga curenful-u:j, iar dreapta omului vafi dteapta cureniului. Usor vom putea constata, ca busola se abate totdeauna cu polul nordIa stanga omului,

7. Descompunerea apei,

Conducern curent electric Intr'un vas cu apa In care am pus cateva picaturi de acid sulfuric. La capatul sarmct do conduct, care ajunge in apa, se iorrneaza multo II II'! III I'. I ':'in IHlc!lt prooos ohlmlo apn A def;()OJllIH1H(' 111 1,,11(11 111 'ilil il.

tutive : hldrogen si oxigen. Amandoua aceste gaze le putem culege, (Fig. 11).)

Luam doua tuburi de sticla inchise la uncapat Le umpl em eu apa !;>i tinute inters la capatul sarmei de conducere, curentuI descompune apa, . iar gazele - ce se produc . in raport ell scaderea apei. ~ intra in tuburi. Gazul produs iIa polul negativeste hidrogen, care, aprins, pocneste ~i arde cu ftacara albastrai deschisti ; ia~ gazul produs Ia polul po-

zitiv este oxigen, care nu .

Fig. 15.

arde, dar chibritul aprins

In eI arde mai intenzlv. Daca tinem in oxigen un betisor Ia un capat cu jar, vorn vedea, oa acesta se aprinde si arde cu fIacara stralucitoare.

Oxigenul e gazul, care tntretine ardetea $i viata

Lumanarea aprinsa si tntrodusa in, hidrogen nu arde, se stinge, hidrogenul nu tntretine ardetea $1 vtatq.

Oxigenul formeaza 0 parte, iar hidrogenul doua parti .din volumul apei.

8. Galvanoplastia .

In aparatul cu care descompunem apa In partHe sale constitutive: oxigen !;Oi hidrogen, 'turnam solutie de sulf~t de eupru (solutle de piatra vanata), la polul negativ al curentului se alege cupru ; jar daca in vas am turnatsolutie nitrat de argint din aceasta se alege argint etc.

Din ori ce soluiie de meialiai, in care am tnirodus eu . reniul electric, se alege metal. Meialul ale; se depune totdcauna.la potu! negaiiv. La polui pozitiv se aduna acizii $i oxigenul.

Pe acest principiu se bazeazagc lvanizarea, adecaacopenrea di, ,L ............ "" "'''' -, '"

teritelor obiecte pregatlte dim meta! de valoare mica, GN U,Fl strat de '-"-"-'~'-"-""-"

metal do vulonre marc, d. ex. aurlrea, argintarea, nichelarea etc

Operaiiunea de galvanizare se numesie galvanoPl~Slie:' G~lvanizarea unui obiect se face in Ielul .urmiHor: (Fig~ 16.) Obiectul care vrem d. ex.-sa-l argintam, il ouiundam in solutia de sare de argint :;;i dela obiect ducem sarma de conduct la polulnegativ al elementului gillvanic. iar polul pozitiv Il conducem. ill solutie. Curentul e~ectric acopere cu 0 patura de obiectul culundat in solutie. Tot astfel se pot acoperi obieete eu un strat de aur, niehel, etc.

- '

9. -Lumina electrica.

Cand asezam intre polii elernentului galvanic 0 sarrna subtire s! scurta, vom observa cacurentul 0 va incalz! ; ba, cand curentul este puternic, sarma va deveni incandesoenta st. avand oxigen suficient, va :;;i arde. Aceasta insu:;;ire a curen-

tului electric omenirea 0 intrebuinjeaza la luminat. .

Sarma de fier nu este potrivita pentru luminat, pentruca aeeasta devenind incandescenta, se topeste si arde.

S'a dovedit buna spre aeest s cop 0 sarma pregatlta din carbune de grosimea unui fir de par, caredesi inro:;;ita de

curent, NU se topeste. . I ,

Pentru evitarea arderei, sarma de carbune s'a asezat.. intr'un balonas de sticla de marimea unei pere, din care s'a pompat aerul :;;i s'a fixat la, sarma conducatoare de eurent, care treee prin plat.i®,a. Balonasul in crestet e tuguiat, pentl'uea clupa pomparea aerului aci a fost astupat.:

AGes'! balonas, - in care e ,:,.a~ezata sarma de carbune, ca fi~ rW'ftde par, - este be cui electric.

Daea be cuI se sparge :;;i la s~rma alungeaer, aceasta numai dscat arde.

A

j, Lampile cu sarma de car-

brine au, deieetul, ca ee!1lsuma tlacara aproape pertocalie :;;1 nepotrivita

mult curent, ard cu pentru ochi.

Mai nou - multurnita lui Torna F.difloll ' III "

l1Il~lt() I'Clllfi de metal rari, numitc OSflt/ll, \1"'/1,11111

If mal 1 autat,

care sunt foarte rezistente :;;i din cari se pregatesc sanae pentru luminat. Sarmele acestora insa sunt mai slabe ca cele de carbune :;;i ca sa nu se franga in becuri sunt fixate pe un stativ. Introdus curentuJ, ele ard cu Iladira alba, in ten'siva :;ii tIll consumi!. curent nici pe [umatate, ca lampile cu sarrna de carbune. (Fig, 17.)

10. Electromagnet.

, • 'l

Am vazut, ca curentul intr odus intr'o sarma Invartita tn

forma de spirala e mai tare. Sarma astfeI invartiia se numeste bobitui, A~ezam in' bobina deal ungul 0 varga de fier batut (fier inoale), aceasta devine magnetizata, Puterea magne-

tica ineeteaza in mornentul, cand ...

'curentul electric a lost inchis.

Acest aparat se numeste : S

electromagnet, (Fig. 18.) ~5Ifi(. N

Cu ajutorul curentului elec- Fig. 18.

"tric se pot pregati electromagnet!

mal tari, daca curentul electricintensificat il conducem in iurulunei bucati de otel, care poate avea difei'ite forme. Mai .obicinuita este forma unei potcoave.

, Varga de fier batut ori otel, de forme diferite, a:;;ezatii pentru .magnetizare tnir'o bobina prin care treee c urentul electric, se nu.mesie electromagnet.

,

11. Soneria electrica.

Soneria electrica se compune dintr'un electromagnet in forma de U. Inaintea acestuia este (i) placa de fier prevazuta ell un ciocan, care sta in apropierea unui clopotel.. Placa . de Iier se reazima pe un resort, prln care trece cunentul electric. Cand trece curentul electric prin resort la electromagnet,_ placa de Iier este atrasa de acesta slciocanul izbeste in clo-, ' ._...... ...... , .... '"

potel, In cursul loviturilor curentul se tntrerupe , placa cade 'V'..rv"'./ ........... /'v"J'~A...-

pe resort pe unde trece curentul din nou si aceasta se rep(lll'l fl( 114'1111111 irate ori, ctlt limp apasarn butonul.

12. Telegraiul.

Aplicarea magnetului electric a dat nastere unui aparat eu ajutorul caruia transmitem la mari departari prin semne anurnite, gandurdle noastre.

Aces! aparat se numeste telegraf,

Telegraful e com pus din trei ptirti : bateria,· cheia sali maniputatorul si masina de scris sau receptorul. (Fig. 19.)

Bateria 0 cunoastemdin eele spuse rnai 'nainte. Manipulatonil StW chela serveste la intreruperea curentului

electric dupa plac. Este 0 parghie cu brate neegale Iixata pe o tabla de lemn asttel, ea se .misca In jurul unei axe aseaata orizontal pe 0 furca verticala: Capatul parghfei·, tare poarta un buton (de lemn, ebonit, portelan) este sustinut d;e~~n resort; iar celelalt~~~at al parghiel are un suriib de alama, ce se afla. deasupra unui contact fix at catre tabla din lemn. Sub . baton este alt contact fixat

Ia tabla de lemn. Polul + pozitiv al acestui contact este pus in legaturacu elementul galvanic, iar eel

F 9 - negativ cu pamantul,

ig. 1 .

Prin apasarea butonului

polii yin In contact prin sarma delegattlra ~i produc eu-

r.entul. ~

Receptorul sau apatatul de scris are doi electromagnet! M. ~i M. 1.' Electromagnetii atrag resortul It asezat deasupra 101" ~i-l tin in pozitla atrasa pana ce curentul e inchis. Intrerupt curentul, electromagnetu ne mai fiind electrlzatt, Iasa rezor:tul B. Rezortul ca ° parghie e sustlnut de axa C.' in [urn] careia .se invarte~te.Parghia A. eaira capat are un arc 1 destul de rezistent, ea sa poata ridica resertul lasat de elec tromagnet. Butonul apasat la statta X iro.chide curentul, Inr la

statia Y. atrage resortul, ceeaoe se Ct1110U tl tlllI hlll,l','ile

tic, lac, llc, tell;', .\

bina mai mica (Fi'g. 21.) in care circula curent electric, produs din elemente. Circuitul inchis, in care se desvolta curentii de inductie se numeste circuit indus sau itidusul.

Curentli produsi de elementele galvanice circula in aoeeastdirectie §i se numesc curenti coniinui. La introducereal bobinei micitn cea mare, se desvolta un curent de Inductie momentan si invers celui lntrodus : iar cand scoatem bobina mica, curentul de inductie din bobina mare are aceasi directie, ca cel din bobina mica. Curentii i!?i schirnba direotla, adeca : odata circula intr'o directie, altadata In alta ~i se numesc cur&n{ alternaiioi. Aplicand cate un galvanometru in circuitui ambelor bobine, observam, ca acele lor se misca deo-

potriva. .

Cureaiii desooliati suni curenii de inductie.

Cureniii de 'inductie stint momeniani si=se desooltd itt circuit, tnchis :

,1. Canef:. apropiemori departam repede Ull curent de acel

circuit. ' .

2. Cdnd tatrerupem ori restabilim un curent in apropiere de

..

acel circuit !?i

3. Cand apropiem ori depdrtdm repede un magnet de acel I

circuit.

Curentul de Inductie produs de magnet se poate un! cu curentul de inductie, produs prin lnductie. Unirea se face asa, ca.in bobina asezam electromagnet. Curentele unite asttel sunt cele mai puternice. Introduse in corpul _omenesc produo cornotiuni, intocniai cum am .Ii .pri.n!?i de zg~ciuri. Manerel~, prin cari tntroducem curentul combinat, Ie strangern fadl

voie ~i nu ie putem lepada. -

Curentul combinat are efect vindecator asupra corpului omenesc, este intrebuintat In doctorie.

.Curentul de mare tensiune este periculos.

14. Ma!?it,la dinamica [Dinamo].

Este un aparat electric, care eseinductor (prcducator de curent) un magnet. Invartind un circuit in jurul polilor unui ' magnet, se produce cureni alternativ. Cu~entu'l alternativ il illtrcbttint~m la luminatul oraselor, in uzine, Iabrici etc. Curlllll"l· ulternativ i:;;i schlrnba directia intr'o secunda de 42-45

ori. Aceasta vibratle este atat de repede, incat cu ochii Iiberi n'o putem observa, numai la cinematograf; de aceea aici curentul - ca sa nu se observe vibrarea - se schlmba in curent continuu.' Curentul alter nativ tncalzeste si face sa Iumineze firul de carbune, chiar ca l?i, curentul monofasic. 'Curentul alternativ se p.oate preschimba in curent monofasic daca in circuit curentul ajungand in directia contrara, schlmbam -oapetele conductulul extern (din arara).

Aparatul consiruit asifel se numeste .masina dinamica sau

dinamo.

La masina dinamica se lnvarte nu numai circuit, ci l?i bobinele al carer curent Il prindem. In locul magnetilor putem lntrebuinta l?i electromagneti la cari de asemenea n'avern nevoie de curent separat, insa curentul de Inductie produs de magnetismul ramas in mica cantitate in indus, ll introducem in conductul electl'omagnetului. Astrel masina pusain functiune mereu se tntareste pana la ornasuta oarecare, fiinddi mag~ netii mai tari desvolta curente de inductie mai puternice.

Aparatu! construit asttel se numeste masina electrodinamica.

lS.Electromotor.

, Daca intrcducem curent in masina electrodinamica, intra in Iunctiune.

Daca punem in legatura dou a mesini dinamice :;;! .una din eie pusa in Iuncttune aceasta 0 pune in Iunctiune" lilipe a doua.

In acest caz uri a , dintre masini serveste ca 'motor. De obiceiu motorul se construeste in alta forma ._ mai practica - decar dinamoul.

Curentulprodus de masini dinamice, miscate de locomotive, este condus din centrala uzinei pe sub pamant, printt'un conduct gros :;;i bine izolat, numit cablu.

Motoarele pun in miscare ori-ce masini, cari s~ pun in contact cu cablul,

La tramvaele electrice motorul e asezat in partea de [os a vagonetului, Mecanicul, prkr miscarea manipulatorului In dreapta :;;i in stanga; restabileste ort intr( flljlt curentul din motor,

A.lI'el vngonotul IliNIN! SIIII 8f ",11 • f,'

Cu ajutorul curentilor de inductie, omenirea .:_ dupa rnulte tncercari, --a ajuns ,la rezuItatuJ, ca. vorba se aude Ia distante mari, chiar :;;i la sute de kilornetrl. Aparatul construit pentru acest scop, - fa-ra care vlata industriala :;;i comerciali1 n'ar putea progresa, - se numeste telefon,

Avem doua statiuni A. B. La He care statiune este cate -un magnet S. si ,S, 1., Sucim pe fiecare magnet sarma de condus pentru Iorrnarea bobinelor N. st N. 1. La capetele magnetilor avem cate'lil}placa Ioartesubtire de' fier P. ~i P. 1; una avand forma unei palnii, Vor-

bim aproape de placa . P

P. palniata, aceasta vib- l' •• ~s reaza :;;'i repede se ap- '1111

ropie de magnetul S. Pe .. acesta il iniluinteaaa ' si-I face sa prcduca cu-

,renti de induotie in bo- \

bina N. Curentli trec prin linia de conducere la bobina N. de pe magnetul S 1 j lnliuinteaza asupra acestuia :;;i face s~ vibreze pJaca P 1 intocmal cum a vibrat placa P, Acesta a fast aparatul teletonuluiprlmitiv (Pig. 22.) Astazi telefonul mai contine elerriente voltaice, cari produc curentul; apoiun aparat, numit microfon lili 0 bobina de inductie ,fara manipulater de intrerupere. Aceste fac ca sunetele sa fie foartemuU '~ntarite, cari apoi se pot transmite la rnari departarl.

/.

16. Teleionu1.

Fig. 22.