Sunteți pe pagina 1din 129

-

--

\/
I.
II<. ....

.Limba romana,
A) .Lecturi eu caracter general.
1. Scrisoarea unui
labile flule,
tr:

tala catre Iiul sau,

, Vad, ca. nu prea iii .bati cappI cu cartea, Pentru tine Invatatura nu are nici un farmec; nu te atrage, Pentru aceasta ~ m'am hotarit sa te fac maestru. Am observat mai de .multe-/ .~rj, ca-tt place sa cioplesf in 'lemu :;;i par'ca mana-ti-e anume Hicuta pentru aceasta, deci te due la oras ~rte fac uoenic de
tamplar. :... Nu plange l Aceasta nu e nici 0 rusine, Las'sa se rusl'-; neze . haetii, carl rae pe parlnti sa cheltuiasca inzadar la scoala, ca la urrna sa nu ~se aleaga nimic dinei. Tu, fiule, fii mandru, ea nu vrei sa-ti In~eIi parintii ~i inca din vreme iti aleg! cariera, In care vel ii'; .iericit. Munca cinstita nue
Y

rusine. Nu- crede, ca numai acei baeti se Iericesc; '~"Iricu, san >' fara talenf ajutati de daruri ~j interventiifitr~rmtmr~came.-· . Mii de exemple sunt, cand parintii, saracl 'sau bog-ati Iegreta, ca au cheltuit inzadar ell copiil, silindu-i sa invete ~i la urrna nu s'a ales nimic din ei, pentruca scoala pentru ei a fast un jug. ". . . Fiule! Chiar- daea ai ln~ 11 ':"'le, m'as bucura mult <daca. te-ai face meserias sau con'L~a'l'i\1:f¥-kfv~lif~~illt~""J-"_:: ~yj_!Jii:lli)e"'1i~,er~ianti _se fedce~g~ deci de toate-prileiurlle de a observa, tffi,,,hgenta, Nu h-e~:t(;a prin invatatura mergem
-spre fericire,

vi

~"'-~.x..ttr

cunoasca istoria, geografia, literatura patriei sale, Hldl aceste, nici meseriasul ~i nici comerciantul

oameni,

pentruoa. nu sunt

"Ori ce te-ai face, cultura generala trebue s'o ai. Cultura generala'si munca cinstita iti dau dreptal sa ecupi ~i tu loc lntre· oameni. Daca ai aceste doua lucruri, nimeni nu are drept sa, te desconsidere. Aceste doua iii Iormeaza caracterul si tu. " $tii bine, ca omul fara caracter este ca un arbore fara crangi, 'i ca Q floare fara mires. Caracterul este cartea de vizita a· ~ omului, diploma, care dovedeste ca proprietarul nu e animal, ci un factor in socie'tate,care stie ca are un drept la vlata, Ai inteles, iubite fiuIe? Ori unde te va purta soarta, • iubirea mea parinteasca te va Insoti si daca odata iti va ajuta' Dzeu sa . te reintorci cu mainile crispate de rnunca •. cea mai mare placere a mea va fi sa te', pot prezenta prietenilor ~i cunoscutilor : -Acesta e fiul mee, tnaestrul !«

2. Conditiile de Iericire a micului meserias.


Meseriasul trebuie sa tnvete, J>riviti in jurul vostru ~i vedeti, ca nenumaratele feluri de vietati Iasate de Dumnezeu. pe pamant, toate sunt provazute cu mljloacele esistentei. Mijloacele Iericirei ~i eslstentei noastre sunt corpul ~i mintea sanatoasa, Sa ne ingrijim deei corpul prin 0 viata moderate. Nu este 'de ajuns insa numai un corp sanatos. Timpurila uer,dela noi, sa avern cultura snfleteasca. Numai stiinta ne da posibilitateayde a rezista nenumaratelor nacazurl ale vietii. , In p['1lim_ul ra~ meseriasul trebuie sa aiba cunostintele generale, necesaf~ unui »om«, Mi-jlQ,aceleprincipaIe, prill' caniajungem la cultura generala, sunt scrisul ~·i cetitul. Gl!l ajutorul aoestora putem sa ne castigam ' celelate cunb~tirn'te -de cart . avcm nevoie, ca sa putem tine pas cu lumea din jurl,J.il sstru.. n Aoesee sunt : compunereavsocoata, ~. a, m. d. Meseria~ul, care j-tie compline bine, nu ave nevoie de , denta, file care are nevoie Ia fiecare;'~e sa oompuna 0 scnso- ~ P!)t~· si cet;nai, ascu='"
~..._.

celemaiindepartatecoliuri.Suntuniioameni.cariuita.ca patria este aceia care le d~ adapost, ii scuteste de muIte rele. Cunoscand insa frumusetlle ~i bogatiile tarii, inima se va umple de lubire lata de marna tuturora, fata de patrie. Iar cunoscand istoria ~i trecutul ei, in care sute de mii de vite]! ~i-au [ertlltviata pentru a 0 mentine Intreaga, n~ va invata .. sa 0 [ubim tot mai mult. .' Daca patria ne asigura drepturi, ea in schimb cere dela .noi datorinte. Cunoasterea drepturilcr ~i datorintelor fata de tara, inca .este 0 mare necesitate pentru meserias. Aceste , sunt cunostintele generaIe, pe carl trebuie sa ~i le . tnsuseasca fiecare maestru, care tine sa fie om. Dupa aceasta urmeaza cunostintele speciale, far a cari meseriasul nu are nici 'un viitor. In primul rand fiecare meserias trebuie sa-~i Insu~easca ~exteritatea desemnului. Desemnul ne da gustisl Irumosului, . al ordinei ~i al punctualltatii. Apoi trebuie sa alba cunostinte cle tecnologie. Trebuie anume sa stie, ca diieritele obiecte folosite de el, din ce anume materii sunt Iacute, la anume Iucruri de combinatie,' ee materii se necesita. Trebuie apoi sa cunoasca produsele naturei. Cunoasterea inventiilor In natura este 0 I--~ecesitate primcrdiala a Iiecarui meserias. Masinile au creat industria mate, tot ele au chemarea sa -ridice I nivelul Industriei mid. Elefnleculesc Iorta urnana, deci usureaza munca omului. o mare necesltate a meseriasului bun ~i constienttos este cunoasterea contabllitatii. La deschiderea unui atelier, a unei pravalii, cel dintai Iuoru al meseriasului sa fie intecrnirea unui inventar de tot ce 'are in atelier. Apof conducerea unei dir1i numite registru de cassd, ,in care va scrie toate sumele de bani, GC le primeste si ce Ie plateste, apoi un registru d~ tuarfur], III care introduce toate marturile ce le cumpara
1

ln vi qd mcscnasul s~fie cumpatat, sa nu fie risipitor 'f ,ml prollllWHlN limp III de lucru, dar sa nu uite nlci pe eel 11,':,1111111 ()dllllll'l. StI. rill ulte il'lsa nici odata, ca omul p&na J I .lIourll 101 hlvnl . ~tI 1'0 roloseasca deci de toate prilejurile de' I 01, I rVII, tI(· I rllvnla, pcntru()i1 prln llJvnllHul'1i merll'NtI IIr 1"1 II re'

1$1 villdo.

'

,3. Prietenia,
Unul dintre cele mai frumoase si mai nobile sentimente ale omului este simtul de prietenie. Prietenii sunt una In simtlri, in cuget, in iubirea. reciproca ei gata de orice jertla, Precum ~tim noi sa fimbuni prieteni, Ia acelasi Iel de prieten putem conta. Proverbul romanesc zice: «Spune-mi cu eine te imprietenesti si-ti voi spune cine esti». . Multi dintre voi Yeti intreba ; {('Cefolos am de prietenie 7" Insernnati-va, ca prietenia nu se bazeaza pe foloase. Prietenia este legatura de iubire "credincioasa dintre doua .sutlete. NU-:;;i dau unul altuia- bani, avere, ca':;;tig, mfluenta, ci sprijin. ' Unitatea simturilor si a cugetului, tntalnirea in iubi~e si stirna, intelegerea reciproca a greselilor si a calitatilor ; aceasta este prietenia. De unde vine, pe ce se bazeaza, este secretul firei. Stirn numai ca prietenia exista de cand Iuniea :;;i milioane de oameni sunt legati de acest sentiment. Sunt unii oamenii, cari i:;;i aleg prietenii dupa avere, dupa situatia social a, dupa Iniluenta. Ei cauta, ce folos le-ar putea aduce prietenia lui cutare ,:;;i ce a lui cutare. Aceasta nu este prietenie sincera, pentruca nu e bazata pe suflet si daca ajungi in nacaz, acesti prieteni te parasesc eei dintai. tenul Fii deci tau. astrel de prietin, cum doresti sa-ti fie prie-

I
I I'

4. Fortele' naturei ill' serviciul omului.


Omul este coroana naturii. EI este destinat ca sa stapaneasca Iumea cu toate bogatiile ei. Urrnele manilor lui se cunosc ori un de a ajuns. Codril seculari sunt pustiiti, -locurile mocirloase sunt secate, 'a pus stapanire pe puterea capricioasa a valurilor, a impreunat marile, a cucerit apa :;;i aerul :;;i'in sJ'ilr:;;it a pus stapanire pe tot ce este in natura. Vedem azi, ()C sublirna este stapanirea omului in natura. La unsemn al 1111 I'IIJgerul se opreste, eurentii electrici, ducand in departari ~~JOI' It ~Iiill~.oi prin aer, prin apa ~i pe sub pamant, alea~ga Pt' Ir II It vnportlor, aproape di:'i inteligenta diieritelor masini, 01\ (I,I It: lucrcze In loeul lui. Acopere eu lumini puternice II I H, III'tl,1t 101', CHNCio ~l rlrnmurtle. Sc cufunda In funduI 11111'11111'. (I'~" ~It IId'l'IlId ]I III ntul ul, cuccroste vazrluhul,

'1lt

I'H

----ud
-.'"

II

II

.....,-

------.

I{IIIII 1111111'1

tot !lint
s= -.'"

-----

extraordlnara, de a subjuga tonatura nu intotdeauna se supune. Un vilor puternic nimiceste tot ce s'a lucrat pana eri, Un incediu, 0 inundatie sterge munca de veacuri a ornului. Internul pamantulut se cutremura, rnuntii acunca foc ~i curen]i putemici de lava pustiesc tot ce gas esc in cale, fie lueru ornenesc, fie viet ate. Omul se retrage in Iata aeestor puteri nesabuite, se retrage, dar numai peun moment. Munea tncepe . -iar ~i tot ce s'a nimicit se reface in timp scurt. Puterea omullii este mica pentru a putea stapani lumea, pentru aceasta, 'chiar dela lneeputuI existentii sale, a cautat ajutoare, ~i le-a 9i gasit In insasl puterile naturii. A Iost tirnp cand omul se multumea eu fruetele pomilor si ell scoicile aruncate de valurile marilor, fugind de animalele salbatece, in Jipsa uneltelor ~i armelor. Nu cunostea Iocul, nu putea sa-si taca mancari calde, nu se stla apara contra irigului. In primul -rand vdeei a pus stapanire pe foe, prin aceasta ridicandu-se deasupra celorlalte vietatl. La inceput Iocul a fost utilizat riumai la gatirea mancarilorst la incalztt si multumita lui, a putut pune stapanire ~i pe lucrurile mai friguroase ale pamantului, Tot eu ajutorul Iocului s'a ajuns la industria lutului, Iacandu-se Iocuinte, bisericl, morminte, uncle lipsea -piatra naturala. Pentru cele mal elementare Iucruri, omul avea nevoie de unelte, iar pentru apararea c~ntra animalelor salbatece, de arme. La inceput aceste se: face din lemne, din oasele animalelor ucise, mai tarziu din scoicl ~i dupa multa oboseala, din piatra ciselata. Din instrumentele de lemn din timpurile preistorice nu ne-a ramas nimic, dar. avem dovada sargulntii ernenesti din cele mai veehi timpuri, uneltele de peatra ~i os. Aceste illicite erau foarte importante pentru strabunil nostri, dar (~I(l se uzau foarte repede, deci au cautat sa gaseasca alte m.rterii, din cari sa-si Iaureasca uneltele. Astrel au ajuns Ita ruutalele scoase din' parnant, Intamplarea norocoasa Hi dus la loplrllH mctalelor din pietri. Cel mai user de seos era arama 'J' uoo ndH amestecata eLl cine, a fost utilizata in toate dineclllli'. Nil Ht putca g;bd tnRil 'In cantitate sulicienta, deci oalilt III III 1:1III It 1111 all III<'Ial, care Htt Ie )lOatl1 Iolost. Al{tit" fIll .111111' II 1'010:411'" I )'I( rulul. 1111)11 II 1'11111 II lit pl'II' "11111 IIIIlI'lIh'( I )'11/1 1(111 do De und€ aceasta putere

tul in Iolosul propriu 7 Vedem

ca

au

llllu'n

pl'owe .•
-----.,..--

1111 lilh '1'111

III III til 1111

II,

IIIN

I, 1'11111,'

!'Idlll'

II tillie

tI, ulll

.1

.-

, •• ~~

,.,

.':

---

''''.\.L_ ......"''''' ~::::::::~U'-_UlLLr....IU/.._''''"\\\1'-,~1IUj~Iwl'~~~~L_._" ....

....... ~::=::~''~L-,

..... ,-..lu.,IA

'1:0
rea focului, omul a ajaas la cenvingerea, ca. anumite animaleii pot H spre mare folos Aceste animale au Iuat de pe umer~i,' omului 0 mare sarcina, ele fiind utilizate la multe luoruri, carl paria aci erau facute de om, astfel omuIui i-a ramas des~tul timp pentru des volta rea Iatelectuala. Apa curgatoare inca a Iest utilizata chiar deIa inoeputuf . omenieei ca mijloc de transpert aI Iernnelor. Mai tarzlu putereaei este utilizata pentru rnacinatul bucatelor, ceiace pan!! aei iaceaw femeile ~i animalele Asemeni HIUIt timp a ramas neutilizata puterea aerului. Corabiile strabunilor, desi aveau forma celor de azi, erau manate de, vaslasl, fara sa utilizezepanzele.) . Dupa prabu~ire.aimperiului roman, omernrea este stapanita de oontlnui :raSb0ae, in urrna car ora tot ce se parea staoil; s-a,' nimieit. Abia la ineeputul veacului XV., dupatermi-. narea migratiunH popoarelor, Iumea s-a linistit ~l ~tiinta ~n< arta se trezesc Ja 0 noua vlata, InJentarea tipograflei da posibilitati uriase raspandlrei stiintei, Descoperirea Americei rargeste orizontuI si da ~oui' posibilltat] de esistenta popoarelor din Eur?pa. Desc~.penrea explaslbllilor a ajutat popoarele la perfection area CaI~0r ~e .eomunieatle. Numai cu ajutorul lor s-au putut construi caileIerate cari azi strabat munti si dealurknumai cu ajutorul lor s-au ;atut lega marlle, s-a putut eonstrui ca-Ilal~l. Panama ~in America, canalul Suez. Este adevarat, ca exploslbilele, Iolosite in rasbolu, au adus ~i maripagube, totusi sa me mangate im'prejurarea, ca abia a zecea p~rte din ~roduc!ia ~e praf de puscesi clinamita se Ioloseste In scopun de razboiu. Daca explosibllele au Iost un factor important cuHura!. en a,tat mai important au f0St vaporii. Cu masina de aburi, omul a eii~tigat Q forta . nemaip@meNWi, care s-a utiliz at I" apoi in nenumarate direetil, ComlHnica,tia a luat UN avant,~uternic atat pe uscat. cftt ~i pe apa. Descoperirea -.aburulu] a. so os la ivealiif,olosirea carbupilor de p.amant. Anglia, prin drbunele de pamant, a devenbt cea rnai bogata tara din lume, . ell ajutorul vaporilor ~i aI carbunelui d~ peatra s'au d~scope: Tit !;Ii •• Ite bogatii in intermul p'amamtulul, alte metale din can ~; .. III r Ilrll dllerlte unelte din ce in. ce ma~ perfeete. . , M II'.' ~liH(lfntl.stJrHt~este energia ce m-o pot da caderile cit 111'1,III ull'I., I~wlc drupt, oil a.oeHsta ncvl~ie €$te mail mlll'l In 1111111111011 iltl! pll'lllh' dlntfl lHIHlI!. I'u:i( HllGlliltu
,v •

greutate tnsa am trecut indata ce s-a lnventa! dinamul, ,care. desvolta puterea electrioa ~i se poate trimitela sute de Km. ' Asezam un astiel de dinamo la 0 cascada din fundul vailor ~i electricitatea transmisa prin. firele de sirma e putem transforma. in energie, Iolosindu-o la nevoile noastre, '. Azi, tr~ind in epoca electrrcitatii, aceasta cu INcetul va: inlocui vaporii. Pe' terenutdesvoltart! stiinjelor naturale nu este oprire. Zi de zi noui inventiuni.vnoui descoperiri, deel o. continua desvoltare culturala ~i morala,

5. Oboseala si odihna ..
Orice face omul, fie cu manile, eu picloarele, sau numai ell creerul, dupa un timp sirnte, ca nu mai poate Iucra ca Ia,.,_ Iaceput, lucreaza mai tncet, a obosit. '[}aca omul obosit continua munca, fara sa odihneasca, munca devine din .ce in ce mai, tnceata, mai apoi nu mai poate continua, iar erganul cu care a lucrat, H doare capuI,' daca a trebuit sa cugete mutt. Atunci zicein, oa e surrrrenat. Omului obosit li cade bine-, odihna, dar cel surmenaj, Ia l!i:eeput nu sirnte biaefaceriie €Ii. Oboseala nu strica, dar 'surmenajul este 0 boala. Simtul oboK( Iii este un semn dat de natura, ca sa incetam lucrul 1,'isa_ ne odihnim. Corpul omului, Iucreaza intecma] ca sl 0 ma1,'i,na. In curIlld muncii utllizeaza materii. cad trebuiesc innoite, intocmal (1n ill masina Cll aburi, combustibilul. Corpul omen esc estebltlUJ:tit prin nutrire ~i prin aerul ee-l resplram, Nutr~mant,ut IjllllH in corpul nostru, dupa ce .s-a mistuit ~i, a tntrat in, I n I"~C, urrte, IUGet, ca - sa nu dea mai mare cilldura decat-trebue I nrpulul. ~(jm, ca Ia ardere este nevoie de aer ~i cu cafIIll1'1I1 elito rnai mult, ca atilt arclerea este mai mare. Oinul IUIIllI 't'Ol-lplrN., intal trage aer .in sine, acesta ajange in plaIIlnnl, 110 unde repede se Irnparte in Ifrtreg corpul, ajungaNcij "1 Il\nl~o ~i (Hi putere de ardere nuhremantului, iar prin ex,.Ir I,'C', 1101'111 folosit 11 d~m atiara din corp, Arderea nutremaa'Ulll, l,rovI nH prill l'ellpirafie, ne d~ puterea llecesar€t mlmc;ij, II· f I I;~ Hlll'lotl ~n.POl1trll n()clls~n ercbno N~ nc nutrirJ!) reguluf, III ~1 fl \~tLlHl1lll morcu PilI! roo DanN 'iii mlll1oKm, Iflfl~hlll , IIIH'I ff, lilt 111111 fllJlO!llIlIolI~ I, tlftH'IUII! () 1IIllt:;llHl OIl "hllrl, ,1111, j II II 11I,,1Idlll,

12
, 1 nostru utilizeaza nutremantul \ Prin aceaste ardere. ,corpu t ma'nt'tolose~te, de dlt are · re organ : atata nu reurtaf de sange .' '~nt reg Of si allume f ieca '. ' ill nevoie- Nutreman1ul mlst~l~ este IP am nimic nu od'ihnesc ,;I ;I'h'm adeca nu ucra . '.. coriml. .Canw. Qui nun, ". I' plamann lucreaza 1 tre Imma ucreaza, . ,,~ toate oqgaEe,e noas· . T ' te aceste lucrari~i ele ffilS""'" stomacul, 1ntestinele asemem. ,.oa, rna" nile ace~1j:e inca _CUll ' . .d Iucram ~I cu " ' .j tuesc energse ~l • aca. , ,. daca tucram mult ~i tare, avem: nevoe de nutremant ~l apei . d tot mai multa ardere , oie de tot mai multa energie, e ,, '. '--" Nev '-')f"' tunci r!:spiram mal des, ga/alm. 1 CX 'Ill corp' nu mai ' a ~ , ea.aJV este semnu, a lucful. La oboseala Cand simtill} obos " f . d" nu mal putem con !UU .' 11 'este energle, :.eci 'd'-h Daca ornul obosrt bea a coo • nimic nu fok}se~te, decat 0 I na' moment 'il fac sa uite " . te pen t ru un, , rachiu, "Ill sau :bere, aces,' •\ nu nilIlice~te oboseala, , ~ 1 b eHi Acea,sta msa -sentimentu ,0 ~sv ", • mai tarziu ne putem surmena: ceiace este stncator, lI1trucat ~i sa se nutreascu Omul 0bosit trebuie sa odihne,asca~mnul adalil~. Atl1uci . '. 1 • t' -eg sa odi1ine~te IllS'.. " 1 ' tbme. Corpu mI. Ia " ., Inima tnhute sange e cu lucreaza numai ii1ima ~l ~ manu. 1 . . r 'plamanii raspandesc , . t te part1le corpu in, ia ih ~'I nutremantul in oa .. teste adevarata odi na.,~ _aelr'ul curat necesar, ardern. Aceas a
v v
v

cu. sbiciure in public, rnai apol cu domnia lui Iacob I. se voteaza pedepse draconice contra Iumatorllor •. iar parlamentul englez [udeca Ia moarte pe Reglieffe. care a dus rtutunul in tara. Blserica ~i mai ales statul papal inca si-a luat partea din interdictia fumatulul. Preoji! famatori erau aspru pedepslti, ba caterisiti. ' , .Toate masurtle aceste tnsa r~masera fara resultat. Pela inceputul veacului XVIII. papa Benedict XUI. fu nevoit sa revoace toate resfrictiunile date. Jacob I. regele Anglie.i. daca a vazut, cal restrictiunile prin legi nu au nici . un rezultat, supuse tutunul la 'imposit mare. Nu peste l'ill!llt il imitara sl celelalte state, Jar la Hl64 Franta introduse menopolul tutunu-.
moartea,

pedepsea

pe

Iurnatori

IB' Anglia, sub

6. F31matut
I

"

vmanhdui unde-se nu se cuPutine iii}i sunt pe fata ~~ fumeze cu toate ca. nde oamer.1ll sa nu , . noasca tutmlU' l ~l U tV abia de 350 am, Europa este cunosCU a . aeeasta plant a . m . inte cu .400 ani, cane eli t primul tutun mal Europen.ii au vazu . 'La noi a ajuns tnsa mal ex:peditia .lui Colu.mb in ~~e:;.~~~. Spania ~i de aid loan Nicot mal ill ar III mplut "lntreaga Europa. i""'rz;~• B-1a tost adus + '" , nace s·a u I-a raspandit sl 'in alta tan, pa . ternic ca azi Ca1ieva IuLa inceput efectul lui a iost malt' pu ceasta d~r mai ales, . "t 1 ameteaPen ru a , .. d" men ~l huna oru . ,_ iscau adeseon incen H, ii din neglij'enia fumatonl~r. se . pen t rue ·t· fmnH1Ul la Inceput a. fost t insa di'spositi'ile legil0l1, .ras()ridHde drastice ar I os 1 . a putut H opFita. In . . 1U)" st a Iumatu 111 nu sau tiiiarea nasn I ur. .' 11"lIdll'(,11 "utuml 'I erl 'PS\t eu moar t ea. ~ 1"11' 111\11111 1111 I CF(~ ) T t in ntela:,;i timp se IFII 1",'1 til !L1 HUKln. o , I Ii l'lm I\~I ,,'1111 I p(11 (11" ',:' \ I' ,I lIifl0 UIIIII1I1I111 tll'H~\1 11 o 111"'\ C'" 111111111111 ~I 111 Il1rdn. (I
v

v'

v'

°t~ .

7. Tuberculoza.
TUbercuI~za (oftica, ftizia) este cea mai pti~ejd~O~S~ v " t80 sanatatea si viata omului. Nunumal pen ruca !'iboal~ ce amenm dar ea se lipeste toarte usor de pe omul -ataca pe ascuns~ v' F 'I" tntregi se prapMesc din oauza b1 e eel sanatos. amI II 1 ,' " o ~oale In multe iamilfi, daca cmeva tu~e~te, ,m~r ~vU' -ace v' asta tusa nu este considerata ca oa ~, se, observa, ~ce , deca prin caldura sobei sau a soarelui.. punandu-se- ca se .va vvm s indeca numai eu ajutorul medicu- , Tuberculoza msa se VIR v' v . ,. d a Iost observata dill buna vreme lui si numal atunct. can , ' t' ., ziua de azi. Tuberculoza secera cele mal multe vie 1m, Din , . este 400 mi ioane de oamem. , In Et~rOpa s~~c~e~il~:~n~ suiar de tuberculozii ~i peste un mi- , aces ia pe I I . ,. d' auza acestei boa e, anua . .lion mor III c " b Ia este cunoscuta de peste Aceasta prime]dlOaSa " oa "nstatat ca

Bacilul tuberculozei

ataca

foarte

adeseori

~i oasele

bol-

navului, In special la umeri, la Incheieturi. LocuriJe bolnave so urnfla, dor la cea mai mica miscare, apoi se face rana
dcschisa ~i puroiaza continuu. Daca bolnavul nu este dus din vl'C,~e la medic, devine sehilav. Daca este atacata sira spiIltirll, bolnavul eu timpul devine garbov. ' Tubereuloza 0 primesc mai usor oamenii slabl de strucIura. Anemieii, eei cu pieptul stramt, eu sromacul. slab, cari so hranesc slab, toti sunt predestlnati pentru tuberculoza . Sunt predestinatt pentru tuberculoza bejivii, pentruca fizicul lor este sJapit de alcool i;li nu poate resista baciIiIor. , Inceputul de tuberculoza se poate cunoaste prin anumite romne esterioare. Tusa .permanenta, lipsa de apetit, indlgestie, transpiratia .de noapte, in special In zori de zl, du .. rcri in piept, sunt semne de un inceput de tuberculeza. Tuberculoza desvoltata e poate cunoaste oricine. Boluavul tuseste malt i;li tare, in special dimineaja, sail cand soblmba aerul, adeca trece di.n aer cald in rece sau lavers. SClIipatul este g,a,lbui, des. De multeori bolnavul scuipa sange, uro lebra (ferbinteli), nu are porta de mancare, slabeste.

~~;i

douamii

de ani, dar abia tnainte cu 50 amns :mc~a altul: Azi

'es,te b,oala ,cont:g~~:~!, :ed~~!p~:~:~!el:l~ ales prin scuipa: ~tIm ~~ aceta, c inatul bolnavului este microbul hoalei, 1 tul bolnavuluin SCUlp~ de cu microscopul ~i care u~ bure~e mic, "c:;e 1:~I~ad:e si ~: urma Ie nimicesteAcest irae~te ill pUima , It de tnvatatul german Ro-. microb primejdios a Iost descopen , .. ' bert Koch, Dupa aceasta descoperir~, ,medl~1l a~ ~,I,ut trebue vindecata boala, adeca sa mmlceasca rmcr~ 11 l~, 'I lui Aceasta tnsa reuseste abia la mee-, m batl 1 pI~mt~1 b:~u ce' s'au tncutbat bine in plamani, atunci .putu mor u ut. T ai pentru aceasta, eel este zadarnica once tncercare- d ocm ta boala ucigatoare . "I de a ne apara e aceas '. mal bun ml] oc , ,' .' mica tusa sa ne e ingrij.im contmuu, la cea mal v eSdt~' ~a smae~iculUi si sa ne Ierim eu toate mijloacele, ca sa a, resam 't , 'd' e] lOS, bi la varsta de nu sa lncuibe in noi acest bacil
A ~: , A • A ,A

8. Cum se ra,spande~te tuberculoza,


Illfcctia de tuberculoza 0 primeste omul, care lucreaza 1111'11111 rc Intunecate, neaerisite. Bacilu! tuberculozei, daca
~f r Hpal1de~te, in libel', in special sum' inf1uin1a razeler 111 scurt timp, intr'o jumiHate de ora chiar, se nimi\" II' Ie ~,I astlelnu rnai poate inteeta. Dar luat cu scuipatulpe I nlll I gIll tel or, sau dus eu poalele rochiilor in camera, aici 11'11 II Inn] intregt st-si men tine puterea infectioasa rnai ales ,LII 1 Ii ..llOrn este intunecoasa, necurata, , .. I: vouI'clc intectiet sunt oamenii si animalele atinse de IlIfll'l't:llloz , Tuberculotieu!, care nu cunoaste primejdia boalei II , • I 1 urlcvarata primejdie pentru semenii sai, El scutpa I" Hlltll 111CI'I!C. Bacilli din scuipat ajung in aer, in praf ~i I.. fll f. I~ I ~;ipc alpi. Vcdcm zi de zi €tlm unil oameni souipa III I Ulld, , Nil oato vote II I:icuipLI po dusumcaua oarciumelor, I 11111111101'. h"lll'lIflll, (,IIIOlllldoW1IJil'llui, ill tren, in tramval lSi I" I, fill 11 (,,(11'1. S' fl(Jl1lp III lolelc 1111111 ill HClUipijofll'C jllill til lJIII. DIl(' IIlII"1t1l 101'111 1'1111111 1111 lc,. ('IIIJlII'''I)'L'.
I

110111'1"

Tuberculoza atac~ pe oamem Ill, deose la varsta de 15-40 ani, iar mortahtatea este ,mal ,~are , " nolnav 20-30 ani decl in floarea "varsteL SCUI,patulomUI,u,l, ~l es te " iilioane de bacili de tuberculoza contine Inili0ame ;;1 rm I , v t~ inlec, , a rime~tinumai cMiva din er, ca sa dCfll11I111, ca S J!l, , =. :'" S irasea' aera}.ai din tez]. ::1Ullt unil can csed, ca ~l pnn, III P l Intecta Aeeasta '1l1'oph'rl" holunvulul de t'Uberoulozit te poti d t' aoeasta
~I 1

P:l:n

I,

III,

v rn I'. N Illllni prln tlculpa1'

He rl'lsp

I:

es

tm 11.1.

sa pretindem

sa fie procurata

imediat,

pentruca

avem

dreptul:

la aceasta. In loculnta ~i ,'in ateliere sa nu scuipim de loco Nimeni sa nu afirme ca este sanatos. Omul care tuseste nu este sanatos, chiar daca nu este . tubereulotie. Cine scuipeste cu toate aceste, atenteaza la viata semenilor sai. '
eel mai mare raspanditor al bacililor tuberculozei sunt mustele de casa. Musca se aseaza pescuipatul de pe dusumeaua locuintei, iape picioarele sale paroase bacilli, apoi se aseaza pe pane, pe mancare, pe mana noastra. Mustile deci trebuesc pustiite, pentruca ele sunt dusmanul nostru de moarte., Alti raspanditori ai tuberculozei sunt animalele de casa, atinse de tuberculoza, Dintre animalele de cas a cele mai Inclinate spre tuberculoza sunt : porcul, canele, calul, pisica, gainile, in special llilsa vaca, Vaca atinsa de tuberculoza tuseste. ~i in balele ei se prezinta bacilli boalei. De .multeor] tuberculoza se prezinta pe ugerul vacii. In laptele vacii tuberculotlce sunt bacili multi,' de aceia nici cand sa nu mancam .lapte nefiert. Prin fierbere, bacilli pier. deci nu .mai pot infecta. Viata neregulata, betia, !ipsa de nutremant slabesc organizmul omului si-I lnclina spre boala aceasta primejdioasa. Unele ocupatluni inca contribuesc la inclinarea spre tuberculoza. Astrel sunt ocupatiunile cari cer sa starn In praf. In fa'bricile de sticla dintr'o suta de muncitori, 80 sunt tubereulotici, ascutitorii de ace 70 % sunt tuberculotici. In schirnb, muncitorii, cari lucreaza in' aer liber sunt mai feriti de

9. Alcoolul.
Aleoolu!, cu ajutoruI san elui' .~ mid partieeie ale corpului gt,:A ~Junge. ~l parra in eele ma~ , nos rtl. HJunge In spe . I • carer menire e: sa indeparteze din ~ , Cia III fIlllChi. ,wl'o]ositoare. Alcoolul tnsa in ra org~~lZ~ t~ate materii1e measta mai intai dilata , ~ ~e. rImehll ~l din> cauza 1\11 pot function a normal. ia; ~.~Ol s: restrang i;>i astfe! f lI1izm Din t '. a ern e stncate raman in or. aces ea provme una di t J .• • !fOIlC boale, boala de apd L ,n ~e ee e mal prime]>l , a omul betiv mal IHII1II1vc~.te inirna ~i arterele. Inima usor se ImA '.

se

:;:a;

inlectie.
. Locuintele

eS.te .corp oval, avand (p~lpltatl.a) nu este a1teeva; , Ie espariemmtele C' d • . Ir(lng-c. elibereaza din sine san ele . . ~ .an. s~ lDchlde. .,.1I1d se deschide prim te g . i;>I-1 Lrlmlte In artere , es e In SIne sange pr oa iH ' I 11'1 III momentul urmator 11 trimite iar • sp ,pe I II I,. It, circulatia sangelui. Alcoolul r l~ arte-fve., ASHel "1111/'(,111,,1 aprinderea muse' h'I : .JI!~~te aJunge ~l if! Inlma , I or mtrnn Aceas ta .d • 1111 ,I 1%11 slnbirea, dilatarea ini' aprm ere uill, II ,,~) Ioarte prime,idioasa. lIit l4Ij I HI'I HI~ dilateaza ~i arteII I .'c· ,. nu numai se dilaI I II,. IH'I'o(ii Ii se j'ngroa~e I I flcl I' Pl'Odllce arteroseleIII I 1'1, 1','1.. Hind dilatate

11.'11 ',ctl inima lsi deseh'd

" Ilrll

Ilcspar'taminte.

Baterea

inimii

,A

elinare I spre aceasta

scunde, intunecoase, umede inca boal'it' Asemeni oboseala

ne dau inmare, ne-

,,111111 III

h'I4'
•I

'ld

Ie dea

mat

rnult
se

I 41 ... I, pl'in
I' I ~,j

sfortare

'([)urate~ia. , @rganismul sanatos se ,apara rnai bine de 'inlectie. Un organism sanatos se poate castiga prinnutrire lndestulitoare, prin curatenia corpului ~i prin miscare la aer . eurat. Corpul' ,sa ni-l spalam zilnic cu apa rnu prea rece, Parul, barba, dintii. gura, unghiile sa Ie tinem qurate. Sa nu mancam nici odata ell mainile nespalate- Respiratia sa 0 faeem intotdeauria prin nari, "pentruca ele sunt anume Iacute pentru ca sa stre<coare aerul. , Odihna sa ne fie totdeauna in raport eu munea. Sa. facem cat mai multa miscare in aer liber, la camp, In livezi, S~ ne eulcamdc vrerne, si'l ne scul?1m de vrcme ~i sl'l ne ferim cit' villI.' do ·oNlonutll.

Ilccesit~

mai,

I I II I
II

Betiv~l. 1111111

I'

1I11
"'II

nll','1

I I I I' IC'

711s '1"ll'fO'

I'"

(1,,,
II,

I '" '",I ,I pdrllli%l(' dlll'lll)ilt{, 1111111'11 1'1' I 1

'"11

'

'fI:di or
~.

Groom) omuluj'

"'. betty. MulteIe artere ,I eupa lOrtrlc uso» $i i


'
(Ill!'

dHl' ill \'cle mat nult, '

'III. II
I ",'

III

AII'O:lft~,"
''''llvld

I.

'II

tlIIOplr:\;I'. ell HI010n I 11111','11.,. t 111111'(10111"'1'11 ("'("'rllOl' ( hI 1:"101 I" 111111' •• Ilf lit I, III, '

""'JI4',;,(~

repede, devine se pnate stapanl. Mal tarziu 0 apuca tremuratuI; . tntreg corpul .li tremura, nu poate umbla. -Acesta este uri morb numit delirium tremens. Din cauza alcoolul~i omul devine inolinat spre tot felul . de morburi. El se infectecizit rnal usor, decat alti oameniv Ferbintelllor nu poate sa reziste. Tuberculoza bantuie mai ales printre betivi, Consumarea beuturilor alcoolice deci seurteaza ~i viata, Alcoolul face ravagii in cei carl nu l'au nici multe raniri, ornoruri se faa dimineata, deci' If! timpul Dintre 100 ucigasl, 68 au ~i gu-stat. Este constatat, ca cele m~i de Sambata noaptea pana -Dumineca cand se consuma mai mult alcool. rost hetl, cand au savarsit omorul,

memorie, nervos,nu

nu este in stare

sa

se

gandeasca

III II{t-::g descoperi petrolul in America ~i diferitele oleuri se IltI'li tnlocuite eu petrol. Lumina ~i lampa insa nu erau petriv III pen tru iIuminarea terenurilor, fabrieilor si stabilimenteIII.' urai mari: iar desvoltarea puternica a oraselor neoesita 1101 IIHta. Mijlocul de Iuminare era, numai trebuia utilizat . I. ilia a Iost gazul. Inca din timpurile cele mai vechi, oamenii f I II I ot, teau gazul, care esea din pamant, Fie din nest'iinta fie dill I'doli, nu-l utilizau. In Rusia," in jurul ora;;ului" Baeu: in IIIIIIH !;Ii in Anglia, gazul ee ardea deasupra solului era numit /111 "/I/I/f ~i nimeni nu cuteza sa inceroe utilizarea lui, pe I lid Ttl China cu mii de ani lnalnte gazul era - condus prin I' v IIi bambus in loculate, unde era utilizat la gatlt ~i lu111111111. '(lIn 1800, pe vremea lui Napoleon, Parisul 1 era Iu11111111/ IHt Iampioane de olei, desi inginerul francez Lebon It. I IIpl dHIl luminatul eu gaz. A trebuit sa treaca peste 100 ". 1111, II Illi no oamenii ineepura sa aprecieze valoarea gazului. I 1I/!111i':li pretuira mai lnta~ gazul. Meoanicul Wiliam 1\1111 dill pI dccpona inventia lui Lebon" ~i sisternul lui se II 11111111II IOHtti tara, mai apoi trecu ;;i in celelalte tari din
( 111111 ,
'

nu numai hi eel ce-I oonsuma.rci

W. Istoria luminli.
Majoritatea popoarelor 'eulte locuind in a~ele locuri ale globului pamantesc, unde noptile sunt mai lungi decat zilele, omenimea se stradueste, ca sa lungeasca ziua pfi'l1 lumina, . iar aceasta sa fie cat mai pertecta ;;i cat mai eftlna. Pana la inceputul veacului XIX. slstemul de lurninat era, cat se poate de primitiv $i nimenl nu cugeta, oil iocul se poate pel1iiectiona, ca sa dea cat mai multi! lumina. Cel mai vechiu Iel de lumina, de srgue, a fast lemnul arzator : mai .apoi s'a desvortat in torta [Iaclie]. Egiptenii vechi, dar mal .ales Ninivenii. i?~a tnainte cu mii de ani au cunoscut si Iolosit ean,dela. In Ninive . "pe strazi, Iii distante anumite erau asezati -staJpi de piatra,: gauritt\ cari -ardeau sute de kilograme oleu .. Pe lan~a acest sis tern de luminat treptat s'a descowerit lumina proprsu zrsa. Timp . de 1000 ani s'a Iolcsit lumina de ceara, mai apoi s'a 'desooperit lumina de sau, p~na ce in zilele noastre s'a ajuns la lumina de stearina. Acest sistem de lumina a Iost utilizat apoi secoli dearandul, im"blilflatatimdu-se de pe 0 zi pe alta. ASHel Franoe'zii tnloeuira fitilul simple. cu unul rasucit. Lumina lnsa. chiar in forma ei pedecti0I'lata FlU eerespundea nivoilQ.t' multiple ale omenimei; s'a revenit la Iumlnatul eu oleu. Lampile primitive de mai.nainte primir~ un orzator, care regula lumina, maiapoi Franoezii nplicHri1 stir;IH de IUJ'l1(lit, care opro~I'{ !'n III HI 1;11 <lK l'It1ull,)'d 0 luullIN Hlld Pill! rnlol'l, III 111\

a omului insa nu se opri la Iuminatul nici treizecl de ani si aparu puternicul lilil' III. Iii II I{ li':tlIt1i, lumina eiectrica. La inceput 1?i aceasta I 1" 1 11111 PI' Illitiv~ ca azi, Marele tnventator american, I til 1111 II pi Ilt'OjiOl1Elt Iampa electrica, ce se Ioloseste azi ;;i I· I I pruul 1:1 ill toat<lt lumea. Azi, orasele, stabHimentele, 1111,11 I 11111 II' oumuno mai bine situate sunt laminate ell II" iii" I I I, I II It " HOrl1 tatoare

M 11 f I I

II I"

r~II,1 il1lplinir~

in

I I. Ceasornicul..
uratoru] exact al orelor, uelc mal vechi timpuri, nu iputea : fi III I lit 1111 ,I lhupnlul, deci au Iacut toate lncercarlle sa I I I 1111 " Pili II, fill H,IutoJ'ul caruia sa-l poata masura, I' '" II 1111 I I ( II 111111 dUJlI'.1 soare ~i anume au observat,

~'"11

,I

II 111111, III
It

"

111011

'III, I"

II' 111

!
II

III 1111t I It ,I
1111

1'111

ill

II "It hl.'XIItII'iI·uil1

11111

filii I" 1"/1 tt

11111'1 II., ",111)1 IImhrn luorurllor este de diferite 01- III rot'ltUlI ()"()(o~iul de SOaN). Ililil tI III 11111 I (lOP Nt 1,,1 illlil~1 1'( HII"~, till clo
Mill It.

lIwll,

it1l1J11l1

iii

ull~ol'

l 1,1

dill'

I'0'1

I'

stelelor. Este interesa~t a aminti, ca ia Chinezi in unele locur] ~i azi timpul se mascara dupa ochii pisicei.' Stirn, ca pupila ochilor plsicii scade sau creste in anume parti ale zile i. Mai tarziu, dupace oamenii au vazut, ca oro!ogiu! de so~re e bun numai cand e senin. au 'ajuns la oroiogiul de apa :;;~ de. nisip. Acesta consta din doua vase puse unul deasupra rr--e::Iir-r-::;;;rr--:'~~~~ celuilalt, Apa sau nisipul curgea dintr'un vas intr'altul intr'un, anumit timp, Stramosul orologiului de azi a fost inventat pela 1500. La inceput numai eel mai bogati oameni l~i perrniteau luxul' de a cumpara ceasornie, mail. ales de buzunar. Primul ceasornic a iost eu roata. Cum acesta. lnsa avea multe lacune, el a fost periectionat eu perrdula. Stirn din fiziea, ca pendula face osciIari egale, deei pendula aplicata.: la eeasornie, pune in miscare a paCiasornic de nisip. ratul oaasorniculul. care .estein legatura eu arutatoarele. In ceasornicele de buzunare nu este pendul, ei el esteinlccuit cu un arc sub tire, Ioarte fiu. ~- Azi, in epoca electricitatii, aceasia este utaiizata :;;i l~' ceasornie -, Ceasornicile electriee sunt mai pertecte, pe~trLlca asupra lor nu au iniluinta caldura, umezeala, praful etc. In loc Inchis, in liber, ori unde functioneaza fara sa trebuiasca sa ne mai atingem de el, eel mai important este eeasornicu! de ,buzunar, pentruca acesta ne tnsoteste in tot locu! si ne spune ora. Elvetia este ,.~ cea din,taitara producatoarerle ceasornice de buzunar.

II

1111', plIllIl

Hrcllitccturii

acestor

popoare

se vad :;;i azi pe

II! 11111 ( I', fll, in orasele Milcene sl Tirius. Ei nu cunosteau l'il\ It 11111111,· I'll boltituri : deasupra coridoareIor puneau Insa til II 1 ,I "1;,1,, tI(' () parte, una peste alta, iar deasupra intra111111 111'111111"d,' H~CZltU de obiceiu lei, ceiace denota, ca se OCUf'"1

1111 l('li1ptllrn. 1111

'111111""

se rnutara tn Italia !iii aci Irnprepoporul Etrusc, 11'110(11',' uuostul popor se asearnana eu eele ale PeII 11111, I'll 1I1'()Nl'hil'!~f1. cf!.Etruscli invatara deIa alte popoare I "111111111 1 ~lClIIH\J1ii. In ce priveste constructiila, lnvatara Ifill, d, Iii ( 11'1 I, " II' t,'i dela Etrusci. { II1II III" 1\1".111 rlnu un specific constructiilor, dar re1111f11
f

limp Pclazgii

( '"I

c'l1 IIlln popoare, au format

IlilllllillJlI

1l1'IIC'It'cil

vee

he. Coridorul

unei

cetati,

12. Architectura grec'easca si rom ana.


Arta vechilor Greei si Romani se nurneste (ir({) claslc«. Aceasti:i arta ne-a lasat lucruri atilt de Irumouse, Inl1l\t arta moderns ~i "r.i nrc 110 lnvillH dell! HI't I dUKiI:;{. COIIBII'llc(iile Vf'nhilor (;1"1 111 ~d I(oirlillli 111'1.1 III' III 1'11111\' 1111!illd

~~~~~t~~_

~~

~~~~~~~~~~~~~~

22
aveau nici 0 podoaba. sculptur i, de obiceiu GU Locuintele GreciIor parteminte, unul pentru ~trada

,
Mai -tarzlu apoi Ie-au Impodobit cu' scene din viat~.'lo: rasbolnica. erau constructii simple, ~u d~ua desiemei, celalalt pentru barbati. ln~pre"
v •

13. Telegraiia.
'I'elegraful este un aparat cu ajutorul caruta transmitem

nu aveau fere~tri.· . . Rornanii au mostenit multe constructii [dela Etrusci, malt tarzlu tnsa si-au format stilul lor propriu, tntrecand l~ om a- . ~entic~ f;>i sculpture ~i pe Greci. Astfe! au iost c(,JnstrUlt~, palatele tmparatilor, erase iutregl. din cart insa, nu au. ram~s. numairuinile, dar stacestea povestesc de frumuseta f;>l clastoismui archttecturei rornane.' Homanii perfecticmeaza constr~c. tiile mtr'utata, ca stalpii ii foloseau numai ca' ornament; Jar.'

1.1,1111~j cugetarile noastre la' distante toarte marl, Transrni1""'11 He tace prin curente electrice, ce se dUG,prin conducfe ii, iuutal. Aceste conducte in general sunt ni~te fire de sarrna, I 11111 de stalpi de lemn sau fier ~i izolate cu cescute de por(, hut, Conductul de sub apa se numeste cabtu. Curentul elecI til I' 11l~uproape 40.000

km.

Intr'0

secunda,

pe Iirele de

te-

It

IIIIH(I,

Archltectura

r omana V'ed,e. Te'atrul

Coloseu in Roma.

b~1tittiriIe le-au edificii

perfection~t etaie.

i~asa

feI, -..ca au putut ridica f;>'u

. . porti triumfale, beltite, iar deasuera ornamente cu sculpturi. Teatrele romane, templele au fost de ~ marime si splendeaee, care f;>iazi poate servi ea exemplu f;>l

Astlel s'au oonstruit

Cli

mai multe

'lint mai multe feluri de aparatede telegrafiat. eel mai ~'iin zilele noastre celrnal folosit aparat este eel. III Iii II de Morze, Aparatul lui' Morze are patru parti ~i 111111111 • 1. pila electrica, 2. manipulatorul, 3. linia jelegratlca 1 I 11101 ptorul. Polul negativ al pilei comunica cu pamantul, Itll 'I I pozltiv cu manipulatorul. Manipulatorul se compune-din " Ililt lilt' Illctalica,ce se invarte In jurul unei osd orizontale. ," 111 11111111 parghie,j, Ia un capat se afla 0, proeminenta 'meI til, I I'll II in Jegatura cu polli! pezitiv al pilei electrice, Un .. III i ,III' oapatul parghiei in sus, ca sa ' nu \atinga proerniI( I lit lit ptorul se cornpune dintr'un electromagnet cu miez 111ft 11111 11o, in Iata caruta s'e -afla ,0 parghie cu dpua brate. ' ' I' 1111 III II cste fixat o bucata defier moale, iarjse celalalt 1111II IIr'II\ld ell fief al parghiei Hind atras de electrsmagnet, hi I[ul ,III IIIlI.1 apasa pe .o banda de hartie," rnanata de un 'I" '14111 III Illi III orologiului. MaI'liputator,ulf;>i ]!lila 'sunt asezate II II "11(111111, itll' receptorul la ceialalta. Ambele sunt legate 'I 1111 I. uorulu tltoa.re. Apasand asupra rrranipulatorului, CUd IIi I" "III' nleotrice condus prin sarrne, trece 'in rnosorul rei tI ,,"1111, dr'uge parghia, care, cu capatul eel cu ae, fac~ pe II \ I '" t II III sau puncte, dupa cum a fost durata ap~sarii pe ~. IIIIIlllIlltlll11'. t.lterile din alfabet sunt indicate cu cate 0 com~,0 11111 Illf II puuoto $i liniute. P. e. a . b- .. ~ C-. -- m-.:_
ItIlIIIII'IIUl

I,

mai modern architeGt.' .. lmparatiii Rornei s'au dIstins nu ~1fl~ai In rasboae, CI $1 tu protegiuil'ea artei $i mareiia tmperiulu! roman. 0 povesteso nenumaratele ruine ale palatelor, templch'),r !;1i tOiiltl'clor dhill "ttalia si mai ales din jurl~1 eternci HOltlll,
'-../

"
1111

"

2.. -- - -- 3 ... - -';- 0 - - - - --Jkiil.'/

.J

,,~

I"

, • tltl."" Itl d III


I III II

VIII'. nu toutl1 lumea cunoaste aceste semne, dar tQlq~rtd'io tN lmle alii Ie cunoasca ~i e l le If III dl'ltlwtllJ 11I1I~1 oorn: udctl textul telegramei ~I oelut

"' III

11."

IIlIlIil'l\ I, f'll'l

'I
Ii

IIIHIlillllHllt

'"'rod,,

1 ill

' 01 II

ItIHI

1I11tlt(

100111'1 fill

II HHclfuinHIH'

"II

II lid

MtH'~(.

deosebirea, ca manlpulatoruleste hl legatura eu un aparat eare are 0 claviatura cu llterele aliabetului, intoernai ca o masina de seris, iar reeeptorul -tnregistreaza (telegrama deadreptul eu literele ,alfabetuILli. Cu ajutorul aparatului Hughes .: se pot transmite 1500 cuvinte la ora. Telegralia nu se poate Iolosi in toate loourile, Sunt unele locuri, unde nu se pot aseza stalpii de telegrafie, cum' sun] lecurile mocirloase, rnarile, etc, Mintea omeneasca a eautat- sa strabata si aceste locuri. Invatatui german Hertz 11 allat, ca undele (curentli) electrice pot Ii transmise in aer fara ajutorul conductelor de sarrna si incii cu

'"111'1111'(

'l'clegrafia peste 10t a adus un mare progres 1, dandu-ne posibilieatea de a putea avea ,II IIIHI departate colturi ale Iumii.

14. Fotograiia.~
• I lnlunccam
1IIIIIIIil printr'o
11111 II "hili

camera in asa fel, ca razele mica gauslce, rotunda. Daca j.(lIllI'icc, din atara, asezam orice obiect, tar I ,nicei tl0 If

luminil

sa

inaintea

tnlauntru,

de

Mr:

aceeiasi

viteza

calumina. Acea- sta descoperire

apoi invatatul italian Marconi


a utilizat-o In Iolosul telegrafiei. El inventeaza un aparat GU ajutorul earuia stirile telegrafitara
I II

IlIlof,(I'Hl'la,
I

1111 IJHlI'a-

Camera obseura.

II I

I
I

tlitl
I

d.
dlill

II II 1If!1'1I1'I1i I" IflloHrul'iat

II

nt
l!it'll

nu este altceva dedi o cutie patrata,


Pe
0 parte a eutiei

11/181'(1((1.
11111

este

descbiea-

Marconi.

III

, III

I
II'

11;1

1111IillIll,

zate doua Ientile, prjn care strabat ra111 partea inversa se aseaza 0 sticla, care

sarma. a Inventat adeca teIegrafia jara fir. Aparatul Ini )\ar;c,tmi, ca al lui Morze, ate doua statiuni, de predaress de recepticaare. La, statiunea de predate este a paratul care desvolta curentii electrici (undele Hertziene )" care nu e altceva decat dou~ siere de al'ama apropiate una de alta, eari In urrna eleotricitatii conduse Itl ele schinteiaaa. Schlntelerea este atat de repede, incat spectatorul vede numai 0 singllll'a schinteie. Aceste - sohintei produc curentll. Curentii strabat vazduhul pal'lll _la receptor, care este inarmat GU 0 plasa din sirme, in forma unei umbre, .... intoarse. PIasa prinde e,urentii si-] transmite aparatului de .receptle, care este aceias ca la aparatul Morze. Dupacum ourentii sunt hUlgi san scmti, pe banda de RaP tie se tao linii, sau puncte. Telegrafia far a' fiI' este foarte fglositoare 1111 speeial Ia vapoare, cari TII!l: pot H legate de uscat en conducte de sarrna. Cu ajutorul tle1egrafiei fi:\,dt fir, vnpoarclc pot transmite sttri : inr tn ('nr. (Ie lHimC'jdie pol flt'ft 11111101' ell,ln ulte ) ee se pot .transmite

din Iata aparatului, eu ajutorul I III Itlill IliI. Am lnvatat la chimie, ca bromura de arI 1111111111 I III' '1'0111 pune, 0 .bucata de sticla, sau de 1III 1111 till 11'1111111(1) 0 ungem eu brornura de argint ~i I II 111111111 11'1 ' , uscat, 0 asezam IN aparatul de IeIII 101(11 lib 1'1 Ilvului, Iormat din cele doua Ientile ~i n I I I It huulul] til scompun bromura de argint I I I I 1111 II I If II 1111 1llllltiui, persoanei care sta In fat& tlill I 1111111111111 )It pllll:,. Placile de f0tggTafiat se II 1,1 HC numesc placi sensibil«: Placa I(HIl'Ht tntr:o camera lumkrata cu pi eli. Cand 0 scoatem din' aparat 11I1 II 11 II tI, 11111 I, (!1Il11 am tntrodus-o in aparat, Ca sa III II I I lid IlIlfll!IIIt'1 ohlcotulu! j'otografiat, asezam 1111 II

uhlnctulul

de

11111 rill

II

~Idll(il

1'1'111(1:(0111'0

111\II

pitt

II

I pill

II.. ,11)1

II f.{1 0'

1I11l1l!Ui ol)11otliJlll'dln

devetopant.
!til' rnlc
pI

01!lp:t

UI1 ('11

Iluia ap;uattt)ui.

II y (ti 11('I1."(l.

IltllCrc

1'1 JIll It 1111'11 III, iUI II! 111'11 dc

pJ,ldl

~~~

meste negaitva. Pentru a obtine imagineapositiva, pe placanegativa asezam 0 bucata de hartie sensibila, acoperita tot eu clorura de argint ~i - 0 tinern la r azele luminei. Hartia se tnnegreste in partile luminoase ale placii ~i astlel obtinem itnaginea posltiv« a obiectului iotograflat. Imaginea positiva,
o Ilxarn pe hartie, sealdandu-o in anumite solutii cu procedura spusa . mai sus. In ziua de azi se pot face ~i Iotograiii .colora·· teo Procedura acestora tnsa este foarte greoaie, deci costisitoare. SensibiIitatea sar;Jrk lor de argint fata de razeJe de lumina a fost descoperita de medicul francez Schulze; Iar ap.Jicarea 101'- practica la fotografie a iacut-o francezul Nieps. Prima fotografie a fost 'filcuHt la 1838 ~i a fast primita cu mare insulletire. _ Traind azi in epoea electricitatii, este Ioarte Iiresc, ca-aceasta sa se Ioloseasca ~i in domeniul fotogr~fierii. Astiel, CN ajutorul curentllor electrici putem transmite la mari departari ~i fotografii. Inventatorul telefotogra!iei este A. Korn. Aparatul de teleiotograliat este 0 oornbinatie 'de aparat de telegrafiat ~i fotografiat. . Prin inventarea telefo.tografiatului stiinta a iacut mart progrese: in special in ce prlveste cunoasterea lumii, de alta parte In ce priveste prinderea raulac atorilor.
\
/

II 111 r lout oumenll .u ujl'ltc)J'lil urlplfur. 111(;1'1'1: trill' 11111 III I ~ ulumloe, pcntruca nu crau de ujuns numul uripllu, Itlilltlll ~I (J J'orll1 care tntrecea puterca br atclor, de aWl 111111 '" htitH lUI aparat, care sa fie mai user decat aerul, I illlJld, IlIll'( s'a ocupat series cu problema sborului; a fost
II
III 11.1111

h'I" ltulian Lana Francesco, la 1670. El' stia, ca un lemn II III IIprl pluteste deasupra ape i, pentruca e mai user " "II II II I. SC cugeta el, ca nici in aer nu poate Ii altfel. '" ,,1,1. 01 uiat usor decat aerul trebu ie sa' se ridice ~i sa I .,11 111111 11 aer. Dupa multa experientaa aflat, ca mai usor I ,II 111'111 este un corp, in care nu este aero Astiel a conI I' I "II "iI IlIlctiti slere de tinichea, din cari a seas aerul, I" II! 111Hrl nu a reusit, pentruca apasarea asupra sferelor I 1111 uulouu resista, le-a turtit.
11111

.'1 I

Cucerirca
I

aerului.

15. Cucerirea aerului.


Una dintre cele mai mari (lorill\i Hie 0111111111 II 1'0't, Hii lie ricllcn 111 Itcr. Illtl(Jr(J ri1(l I~I 1'0 j 11('1111111 11'11, ,dill' 110III to j ,I vlulhu II IIU,'llIol' 111"(111 III l'dJlIl·I, 11101'1'

II It'lold. peste 0 suta de an i dupa aceste esperiente• JH Ia ] 800 Iratii Mon tgolffier Iacura 0 noua incerI I II III' "'111. W facurH un glob de hartie subtire, .sub €are It 111 I lUll prlu c~ldur~ au rarit aerul in glob, care apei, IIJlIt' " II r. Oontiuuar! ell experienta ~i nu peste mult I 111111 "llIltllJ'l dill pnnr.tt ci(p ftl~ifO ell hartie. Constructia I' I II "111 1,1'.' Vi plI lUI HI'lpo)'1 II t"ell 0 fyrou tnte de 200 kg. ~i Ii 111111111 II h,I((I1I, Iinioliol 'II ,111i1l1l1 III HIIH ~i a stat 111 viir."Ih Ifll' 11 lid lit 1'111 I ill t'I'III· ! I' III I c: I, !l'n cohorT! 111 jlH.
j

It II

III,

111(11111 11111111

l.1I1

fill'!

"1111'11'1

I')' 1\ 10)'

MOll!I~IIiJ'1I1

I'

-iDsufletirea a fost cat se poate de mare, iar vestea j'n:ventiei a ajuns in toata lumea. Nu peste mtilt un protesor francez -se ocupa ell perfectionarea Inventiei iratilor Montgolffier. EI . 'PregiUe:;;te un glob din matasa tina si-I umple eu hidrogen, care, e de patrusprezeceori mai user ca aerul. La ridicare.tn aer proiesorul Charles ia eli sine :;;i animale in balon. In aeelas an Rozier a Iost primul care lnsusi .s'a ridicat in vazduh eu un balon :;;i s'a coborit fara sa i-se lntample ceva. Cu toate acestea tot el a fost eea dintaia jertftl aerului. Cu ocazia unei ridlcar! in aer i s'a spart gIobul :;;ia cazut, , murind pe Ioc, Mai tarziu Charles a provazut: balonul cu 0 supapa, ell aju: toiul careia putea sa elibereze din balon nitrogenul, ea sa se poata cohort, ,sa poata ateriza. Tot el mai tarziu dace cu sine ~i saci cu nisip, oa prin aruncarea nisipului, -balonul devenind mai U:;;OIi, sa" sa poata ridica laicat mai mari inalti.mi. Charles mal aduee sl alte perfeetion~h1i balonului sau, In fine se. inventeaza ~i aparatul de ooborlre in forma de untbreki, care a' iost stramo~lQI parasutei de azi.· La Cuecrirea aer ului. inceput lnoeecarlle se redu-ceau la ridicarea la a.at mal mati inaltimi ; mai tarziu apoi -au Incercat sa' raman a cat mai mult In vazduh. Asttel eolonelul Sebek In Elvetia sra In aer aproape trei zile. Rezulta-teie ajunse eu, balonul inditruia ornenimea, ea sa creada c~ -el .este pentru aer ceeace este oorabia pentru ap1t. S'An :-1m! deci sa-l perlectioneze in asa Iel, C<1 Afl 1111 I'ill Hl1pU' (;11))1'.", -oiilor vtlnlullli ci ~i1 ric stiipi'lnit de ! 0111, At 11'('] : I' 11('1-100111\1'1 j{\I'~ill Ill~ <I,": hur 1~1,,'lrlfllll
1

I'rlrnele incercari s'ae Iacut cu panze :;;i eu vasle, tal'ziu v lzut oamenii, ca la aparatele de sburat trebuie 0 asHel h 1111'111 motrice, care sa intreaca f@ria orneneasca. Incercara II I I nu masini de aburi; mai apoi .cu motor de benzina. Mo, II til punea In miscare 0 lopata C'l!l 2 sau 3 brate, care se " ,11'11 fl n jurul unei axe ~i aeeasta punea in miscare intreg '1111111111. La urrna inginerii mechanici inventand Ielde Iel de' ""111111'" tot mai usoare :;;i aparatele de sburat se ~erfectio-' , I' I II treptat. Prjmul halon dirijabll mai perfect este construit , 111111111 zul J uliott, care a adas marire mrmelui francez. Dupa I 'IBI', f' ijCl'manii aiung resultate din ce in ce mai fl!UlUoase,' '" I ., ubntele Zeppelin ajunge Ia dirijabilul de azi, care a ill'ld lin nurnai odata s,i peste Tara noastra. (', IdDO s'a ajuns in timpurile noastre pe acest teren este ,I I II mluunea. Nu cred sa .Iie om .care sa nu fi vazut Pili 111111 de usupra capulul sau un aeroplan, 0 rria~ina de I," II M I~illilede sburat s'au I[wmltit In. toate tarile:;;i'aces.tese I Il'f I II, ivea care de care mai multe ~i rna] bune avieaae.: I II vllm-': nevisata sboara dintro tara in alta, ducand cu I , • I'!!, tori, ba ~i m~(rfuri. Astaz; sunt aeroplane aran"t 1111 (lo)lfortul intocmai ca ~i trenuriIe ~i Vapoa'l'ele. , 11111 I I" II aerului In acest Iel 'es'te un pas giganti'c III I I' III IIIII! nirei si tinde spre 0 periecjionare, "care va I 1 • III II' ,I nespuse foloase pentru Iericlrea ~.i·prosper-area
,I
.

11111111111
/ I

16. Radiul,
descoperire a l!lltimilor decenii este, arunca raze. Descoperlrea radiulul I. I IliI unut lnvatat francez, cu numele Bequerel, care III, III 11l1l'lml expenrnentarilor sale, impaohetand intr'o II! II/ 1'1 () buctiticl1 de metal numit man, f-a asez at pe I II IlIlnWl\fitlt ~i peste cateva zile a observat, ca placa I. " I III III IpDld linda II ~tHt metalul, Se stie ca plaea de uiaterii, cari

lmportanta

II
I

111111 ,
"' I,

I', I II

1111111 III

,I'IIZ!!I, 111'1111

1I11'lnlili
11(1 jl"II1'1l'Uf

sonrclui tnnegrcste. Oonciuzta a ooutlne 0 mltrel de materie, care


hlldln
1l(1II1~1'1~

til
'I
I

pr II

~i asUel au

11lC'

I"

I ".II

101IlJ!I'

111111.

1\11101

tI,

NIi'<1.:
I(

illvi:t.ihih'

tlrdll

I'

!llIlulltl,'

WIllI

[:1~~~~m~"~

gen», descoperite de invatatul german Rontgen la 1895. Ra"zele X se produceau prin electricitate, pecand descoperirea 'invatatului francez era Importanta. pentruca metalul emitea singue-si continuu astlel de raze, Dupa descoperirea lui Bequerel, un alt invatat Irancez, 'Curie sl sotia sa au cercetat sa vada, dsca nu matsunt l;'i aIte materii, cari radiaza astlel de raze' nevazute, Au exami.mat asa numitul «pechblenda» sau -uranituladus din localitatea Joahimsthal din Cahoslovacia. Acest metal coniine uraniu 9i deci emite raze, radiaza. SoW Curie tnsa au observat, ca radierea acestui metal este mai puternica decat se -astepta dela uraniul, ee-l contlne a 9i astfel au ajuns la concluzia , ca in acest metal trebuie sa fie 0 alta materie care emite raze. De Iapt, la 1898 au, descoperit in acest metal 0 rnaterie care este de un milion de ori mai puternlca decat uraniul. Anume, panace uraniul tnnegreste placa de fotografiat in curs de 9-10 zile, materia desco.perita de sotii Curie 0 tnne,grel;'te abia in cateva secunde, Materia noua este numita de sotli Curieradiu, .dupa cuvantul latin radius, adeca raze. De atunci s'au mai gasit l;'i alte materii cari emit raze l;'i acestea se numesc radioactive. Cel rnai important tnsa este radiul, pentruca este ,eel maiputernic, eel mai radioactiv. , . . Razele emanate de radiu nu sunt vizibile, deci nu lumi'near-a. Numai in camera intunecoasa, cu ochi bine odihniti, :rputem observa 0 lumina pUipan_da. Aceste raze tnsa Sf- pot 'face si viii bile prin asa numita umbrela Rontgen. Umbrela Rontgen' este 0 simpla bucata de hartie ~au carto~, pre~arat~ cu sullit de cine. Proprietatea acestui suliit este ca lummeaza -daca este atins de once Iel de raze. Putem sa observam razele -ernanate din radiu si dacatl al;'ezam intr'o cutie de lemn, Iiindca raze'e penetreaza prin cutie. De altlel aeeste razepenetreaz~ nu numai prin hartie, ci si prin lemn, sticla, ba chi,ar ~i pri~ .0 placa de plumb groasa de- 7 em., sau placa .de her groasa -de 19 em, Sarea de bucatarie.inca radiaza sub influenta razelor de radiu. Daca tmem lin diamant innemi~locita aprepiere ,a radiului, diamantul sclipeste tare sl.dupa un anmnit timp capata o culoare. 'Radiul vopseste sticla j anume prin radiere mai slaba sticla capata culoare violet a, iar prin radiere mai tate, euloa.re galbena. Asemeni vopseste ~i pOJoelanlll. Dam! 'invitUm radiul inlr'o btlcut/t d Hlo!'t~, aceasta (h1pl o(\lv It Illp It

dioctive. Placa de totograliat se innegreste

apa ~i aerul devin rasub inlluenta razelor de radiu si aceia radiul este bun la fotografiat. Atinsa de raze de radiu, mana omului capata 0 rana dureroasa, de arsura, Be querela pur tat in buzunar 0 mica bucata de uraniu lnchisa intr'un tub de sticla, invelit in hattie neagra. Invatatul francez a primit 0 rana adanca, care s'a vindecat peHie 6 saptamani. D-na Curie in timpul experimentarilor a primit mai multe rani Ja maini.Razele de radiu ornoara mamiIcrele mai mici, Plantele inca sunt atacate de radiu, Impiedecandu-Ie desvoltarea, ba chiar nimicindu-le. RadiJI nu numai ca emite raze, dar desvolta l;'i caldura loarte puternica, Un singur gram de radiu emite mai multa I: ildura decat 500 kg. carbune, Radiul emite continuu razele ~i in aces! timp cantitatea Illi scade. Trebuie insa douamii de ani, ca sa soada la jN-

Sub influenta

razelor

deradiu,

de

umtate.

'

Invatatii, cari au studiat Ienomenele radiului, auconstatit, ca razele lui distrug viata animalica si vegetala. Fiindca, IIlHn, ele nimicesc nu numai celulele sanatoase ci l;'i cele boluuve, radiul este Iolosit In medieina, in special la vindecarea unlllor de piele. Astlel cancerul de piele, daca nu se vindeoa J,dl1 radiu, eel putin se locallzeaza. Sunt anumite boli de' ulole, cari se pot vindeca numai cu raze de radiu, La- aceste honlo radiul se· aplica in asa Iel, ca partile sanatoase sunt IiUlite de raze prin placi grease de plumb. In laboratoarele invata1il0f .l;'i ale institutelor de radiu (I munceste continuu, se cerceteaza, se experimenteaza, ca H descopere toate proprietatile radiului. Aceste esperi1111 111< ri lnsa au 0 mare piedeca si anume scumpetea radiului. 111111111 este cel mai scump produs al• chimiei. Un gram de I ( uIlu costa peste cincisute mii lei. Cauza scumpetei este I ('( uratea cu care se pregateste. Din 1000 kg. pechblenda se 'dll1lllc abia cateva miligrame de radiu, l;'i aceasta dupa unjtl'l)()(Hlcu chimic lndelungat. oostisitor ~i obositor. In ataea de .II II I~tu pretu' mineralului, din care se sceate, se urea zi de zi, iI(, ,I tnulntc de descoperirca radiului eta aruncat
Itt

"I'llhhklltin lit' WlH ~t(1 ill (Jantitiiti mal mari !n t.d. II .lu IIillllll1 II dill 1:,'110 lnvur] I ~I In mal O'Ii i til "1I!!1I.1 I' I,. Nk dill 111 11(11' 11 JIll :,

11'I'boltol'.

locali-

radiu

ci asa nurnita sare de radiu, in care radiul esteamestecat cu alte materii. Singura doamna \ Curie, cu mare greutate ~i oboseala a putut estrage radiu curat, Radiul curat. este un metal toarte sclipitor, tnsa in aer liber se innegreste, In Iabriei ~i azi se estrage nutna:i sare de radiu ~i/ aceasta serveste si la esperimentarile rnvatattlor. Pana azi s'a, putut estrage foarte put ina - abia cateva gramesare decurat Avem ins a toata speranja, ca noua descoperire se vaperiectiona in folosul omenirei ~i proprietatile ei. vor aduceIotoase, pe cari azi nici nu ni le putem inchipui. -

lnninte cu. ab~a 3-4 ani in America erau peste 50 de sta[lunl de difuziuae. In Europa radiofonia a fost 'introd ~ pClltr~1 primaora In Anglia, Englezn baza]l pe experienta ~~,~ America, unde curentele nenurnarajelor aparate difuzoa,re se oonturbau, a~ .conditionat instalarea aparatelor de radio' de tprobarea minlsterulul de comunlcatn. Acelas sistem . s-a 10trodus apoi si in celelate tari.· '

rniliu.

17. Filmul senor.


" Ci~em~tograful a: d~:venit local de distractte aI mul[hni], Cmen)lat?grafuJ mea a Iuat un mare avant 1 .f I dill (Irma. Dorinta in".~tatHor insa a fost, ea sa-l fac~ :~~~_ "HoI', ad,ec~l'l~rSo~aglll~ de pe ecran :;;i vorbeasca.:;; AceI fll dorn~ta s a :;;l realizat in anul 1929. Azi se pot ved lihue, can vorbesc, filme sonore. ' ea '?eia f~lmului sonor ,s'a nascut deodata cu einemato raIlIf,~drele inventator Edison a Incercat sa aplice O'ramof~h I h. PJ')I)([ erea vorbelor de pe filme. Incercarlle nu °au '~ 11!1lI" N~.: turtle pl,acilor s'~p ros si filmu:1 a ramas rievo::~~~:. , III (",Illt~,t deci alte Gat pentru, sonorizarea fiImelor. Stirn Ilt. fO,(It. oa sune!ul p,roduce valuri .ln aer, iar .aceste valur! e 11 ,PPf pune III rmscare anumise placi de' metal, sau me~hlllill rJltln,' , Procedenl technic al sonoriz arii insa este Ioarte , 111111'111 III loc de placa mtscatoare II, se toloseste mierofonul .,Ile IUllo(loJll"uza deodata cu aparatul de fotografi.at. A if !tHlldll IIjl 111111 are ,dotlaparti, jumatate reda ima:, ,s .,e '11111111 I IIIIIU tate sunetele. . " ,gmea, H}r I', IrlllHli procedeul d.escris la fotografiere, aci facem cu. 1111)1 II( I IJ1l I.' r)~lIa materie, numita seteniu; foarte sensibil la III ,I II Irunlnll, I, laca de seleniu, atinsa de razele lumi .. tllll j 1111 II • • " lUll, pro, I " can apoi sunt red ate pe film, co ajutor I ' .

, 17. Radlofonia.

Sa

Am spus ~n mai multe randuri, ca prm desco.pe6rea., cutentilar electrici nmenirnea a pus mana pe. 0' 'torta,al carui. folos este nernasurat. Electricitatea ne dalumilla, d:ildura, CU ajutorul .ei se calca haine, se race .ouratenle 111 gaspodarii, tramvaiul electric ne poarta la departari, aripile nevazute ale electricltatii transpoarta~tir.n,e dela un capat al lu mii . la ceo lalalt. Una dintre cele rnai mari minuni ale electricitatii _este insa "radi(i)~(mia, cu ajutorul carela, azi ne putem distra acasa, aducanda-ne din orice parte a Iumii, ceeace dorim,' rlluzica,_ fara Hr. Epoeala descoperire a lui, Marconi a indreptat invatatii 'la l1oui< ~i noui esperiente. Ei stiau ca va veni timpul, cand pentru. transmiterea glasului omenesc nu va Ii nevoie de fire, de sir:ma. Nici nu a trecut mult thn:p sl ta 1902 fizicianul danez, Poulsen reusi. sit desvolte cueentr eg.aH, cu : ajutorul lampii , arenite . .Aclevarata i<:lvitura 0 d~ itlsa~ fiziciarntll ameneao .L. de Forest, care la 19@6 deseopert lampa" de radio cu trei electroizi; Iar la 1!1)08 face Ji)rimele incercati c u apara tut sa'U\: ,','h:answitand reprezerrtatia o!p,erei din New-York prietehitor ca:tJ: se rnresesau de inventle. L'ampiIe lui Forest nu esau inea perf~cte ~i ele sunt perf.ecti@I'HI,te Gle Langumir, care reu~e&\te sa scoata din ele apreape intt~g aerul. Radiofonia lit i0st apHcata mai intens ;in timpu! raSb0iuh}i, de catre americani, Qe'laincheierea pacii tncoace apoi devoltarca rJIIljor()III,~i a Iuat un avant neinchipuit. De Sigut' I\J110ril'lI UII r'fW lllfllfll('.
v.,

teatru. oantari, conferinte etc. Premergatorul radiofoniei a lost telegrafia

'11'1

til'

IIIHlfl'Cln.

unua

I\ne lit I'll minunata 'lnven-tie IlIhll II. '

este

ounoscuta

in

toaf'"
d

18. Cartea Iundaara.

'Ill HOflpudfll:' bun trebuie s.a poarte Intotdeauna. evitI, JI(II, 11I~1)1I1f dCi'ipre' averea ce 0 are. Averea I om.ul'tif: es;t,~ I. 1111111 '11111'1, III.o!J!M ~i imobila. Aversa mobila se compune "'II I,d 11'1 I' '01' fll ponte misca dela un 10('1 altul, se poate Ia '11111 ,"11 lit liu'l II l HI rnco Vt'(,1 0 HtJ'idiCitIllC, p, e. llneltelc'do .11 1111,,, JlIllhlltll'lIl, hidIJl'h\ "llll'N)IOlllnl ('10. J\VCl'CIl jmohll: fr' pili II 111i1l1, I It 101 I'l' i'lIl, III ell: (. II I', ultr- I'd Ilnll, v I"

. pomi, etc. Despre averea p10biUifiecare gospodar bun are inventar. Averea imobila este tinuta in evidenta, este inventariata de catre stat. La judecatoriile rurale ~i urbane este cate un oiiciu separat, care tine in evidEmta averea imobila a cetatenilor. Aceasta evident a se numeste carte funduara. Cartea fUl)duara are tnel parti ~i anume:, 1. Coala A. de proprieiate, in care sunt ihduse toate imobilele ce apartin unui om, [nriicandu-se felul pamantului, Iocul unde e asezat si valoarea tocativa, adeca cat venit aduce, precum :;.i tntmderea, adecacat e de' mare. In ocala A. parcelele de pam ant sunt numerizate cu numar curent ~i numar topografic, adeca ce numar are pe I harta oomunei respective. Z. Coala B. de proprieiari, unde e,sta 'insemnat. ca cine este proprietarul imobilului inserts in coala A.~i 3. Goala C. de sarcini, in care este tnsemnat ce sarolni greveaza (lngreuneaza) imobilul tnscris 'in coala A. p.

B) Lecturt Iiterare,
1. Mama.
Nu stiu altii cum sunt dar d nasterli mele.: , eu can rna gandesc Ia Iocul hornului und~ I~;a e~~am:a;m:eas~a din Humu:le:;.ti, la stalpul " s oara cu rnotocei la capat d ~Il~a~:~err;!!e~~ iucand~~se" eu ei, la prichiciul vetrei eel hdmu~ torul pe ~ar~ne~~ cand llldcepuseu:_ a merge copacel, la cupa ascun earn, cand ne jucam . bai .• de-a-mijoarca, ~i la aite' .., noi aIetll larmecul T ]o~un :;'1 jucaru pline de hazul ~i , . , ". cop 1 aresc, parca-rm salJta ~i acum inima de b oune i .,.1, Doamne, frumos era tunci " ulira pi si surorile imi erau sanat . pe. a unci, caci :;;~parin-iii ~i ~i cop iii ~i copiIeIe megiesilor e~~~ I?dleCaasa e era indestulata, n , " .. - -pururea in petreee ou nor, s: toate inn mergeau dupa lac faru' re de parca era toata lumea a mea a Ieac de suparare,
A U A U '. U" '. U

e.

datorii, drept de usufruct etc. In coala B. este notat si titlul sub care proprietarul a ajun 'in proprietatea tmobllului, p. e. oumparare, mostenire, s donattune etc. Orice tnsernnare in cartea funduara se poate Iaoe numai cu invojrea pmprietarului, sau cu hotarirea jude .. ditoreasca. Cand cumparam un imobil, primul lucru sa ne fie sa cautam cu amanuntime cartea iunduara, de unde-putem vedea ce estenziune, are imobilul,. daca, este proprietatea vanzatorului ~i daca nu-l greveaza .vre~o s'arcina. Cand ne-arn convins de toate aces tea, inch,eiem contractul .de vanzare .. cm:n~ · parare : pliitim pre~ul de cumparare; pla tim taxele de tnregistrare si apoi cu 0 cerere, tnaintam cartii Iunduare pentru

$i eu eram vesel ca vremea oea b a ' tiopilli ros ca vantul in turburarea sa una si sturlubatec
1111

t'.

~i

transcrierea dreptului de proprietate. In cartea funduara nu se face nici 0 inscriere decat in baza unei cereri serise si in senzul aceleia. Drepiul de proprietar al unei averi mobile se ca:;.tiga, foarte 'u:;.or. Platim pretul de ,cumparare ~i ducem obiectul eu noi. Dreptul de proprietate al unui imobil tnsa este oastigat numei atuncl, oand acesta este transcris pe numele nostru in cartea hmduara. Deeateorieumparam un imobll sa avem gri,i , ca el sa He transcris pe numele nostru in oartea tunduara, a altfel suntem expusi la primejdia de a fi vandut din nou sau de 0\ fi 7ngreuiat cu sarcini. pe cari la Ilrmii noi trebuie sa
II

era vestita pentru nazdra .. uneori, cand ince ea rav~~llie sale, dlllll'l nort dupa 0 pIoaie tndelungata : p. ,a se, IVl soarele III 1111, I1ll1r;'l si rade la soare. d a,. ):Ie~I, coplle cu parul ~ , oar s a mdrepta vre c;::. V 1'1 t He indrepta dupa rasul meu. mea». yl ::;Uti, vczi bine, soarele eu cine are d 111'101'111 mamei care si e d u· e a face, caci eram '... a cu a evarat ca stia a Iace. It' • I !lIlII'! minunatii : alunga norii cei ne . da ne e mu e '111111"11 ,;i abatea grind ina In alte pa~~~ : r.e ?easupra satului 1'1 111I'!J) I ararii, dinaintea usii : inchega' apa lgand ~oporul III piliOllr( d vaca, de se incrucia lumea de . numai cu doua III 111111 SHU paretele sau vre-un lemn de mIrare;u ba.t~a paI'IIP, III l1ltlni:! sau picior , zicand : »'Na care I « rna I" d t la paliam • na "I' 11'111'(111 durerca, . ,. .... n a aMIDl

.1I't'u cu zambet

~j

mama,

care

lilt:

in

e(\ II

III

nd Vniu in soba taoiunele- aprins, care se zice ~ , VI'ClIH' I' a, sau cand tiuia taciunele des r ca face

Ii I 1111 II V(lI'l)l'~I() otncva de r&u, mama II mustr: :c~~re se d~ I 1011111111, 1,1.1, IliohiiiH Gil r;!ci;llclc, Hit so mai I 0 In d" 111111111: l,1 III, IIIIM III (1(U III I 1I.lni:l1 ('e 1111-1 potolcasl'lli. . I: 0 '
uuuut

pi thn,

(1 ~;_it

til'

pOll1ii ~tcrgc.

111

lIllolt

III'

II

Itl

U't 1

lilt" I.

II

I(

I I11' 1"'I'tt tiu,

V()IU 1\11 tit.

'/
getul tmbaiat, putina tina ~in colbul adunat pe opasu] tncaltant : ori mai in graba lua funingine dela gura sobei, zicftnd: »cum nu se dioache calca iul sau gura sobei, asa sa nu mi se dioache eopilasul I« Si-mi face a apoi cate un benchiu boghet in trunte, ca sa nu-si prapadeasca odorul! .. -, ~i altele multe inca tacea. Asa era mama in vremea copilariei mete, plina de minunati,i, pe cM Irni aduc aminte j si-mi aduc bine aminte, cad bratele ei m'au leganat cand rna alintam la sanu-i, gangurind.. ~i uitandu- ina in ochii ei cu drag. Si a vorbi dela dansa am Invatat, iar intelepciunea dela Dumnezeu, oand vine vremea de a pricepe omul ce-ibine ~i ce-I rau. I. Creanga. huni : caci numai paraiasul Milcov ce tr fiesparte. Sa-l secam dintr'o .' eee. pe Ia Focsanl, It sf,lnta Unire adica 'InfrUt. sdlll~ura sorbire-) ~i sa facem , a a Ilea onta de' t care ei n'au putut s'o Iaca t . .s ramosu nostri, pe V III Impre]uranle grele de pe t ' [aca, oameni buni, ee treaba ere . " a uncI. de facut N 'D stineasca ~l frumoasa avem , umai umnezeu sa ne ajute I I t I pentru ce v'am chernat ? S' d nte es-ati, va rog "'1' ' , I aca aveti ceva de zis S1II :1: spuneti- verde moldo t . ' nu va suntem CV d venes e, ea la nrste fFati ee va . a· e aeeea ne-am adunat .. . unii pe altii . D aICI, ca sa ne luminam . , II ~l umnezeu sa ne Iumineze pe toti . c! mal bine l t, cum 0 ~h
u u "
v •

v.

2. Ion Roata si unirea.


I.

- Intelegern cucoa rusinosl ea a ~~, a~a 0 f'I, raspunsera cativa tarani . '.' e . ac nu tI sti dumneavoastra ee-l e Iu lI.m, taralllmea, dela coarnele plugului avem sa stirn Pee . b~e, I;ll ee-l rau ? " -I me

did

La. 1857, pe cand fierbia Unirea in Iasi, boerii m(')ldoveni liberali, ca raposatul Costachi Hurm:uzachi, Kogat.ri.iceanu si altii, au gasit cu cale sa cheme la adunare si cativa tarani truntasi, cate unul din fie care [udet, spre a Iua ~i ei parte ta facerea acestui maret ~i nobil act national. Cum au ajtins tara. nil la Iasi, boerii au pus manu dela mana de i-au ferchezuit frum(')s :;;i si-an [mbracat la Iel de cheburi-) albe st cusme-). nona, de se mirau taranii ce berechet i-a gasit. Apoi, se zice ca t-ar Ii datpe mana unui dintre 'boeri, sa Ie tie cuvant, ea sa-i Iaca a intelege seopul ehemarii lor la Iasi, _ Oameni buni, :;;titi pentru ee sunteti chema]i aid intre nor? zise boerul eu blandete, _ Vern sti, GUC6ane, daca ni-ti spune, raspunseou sliala,

un taran mai batran, scarpinandu-se in cap. _. Apoi iaca ee, oameni buni : de sute de ani doua tari surori cre:;;tine :;;i megtese. Moldova noastra :;;i Valahia sau tara Munteneasca; de care poate '~i Ii auzit vorbindu-se, se siasie :;;i se ma-nanca intre dansele, spre cumplita urgie :;;i pieire a neamului romanesc. Tari surori ~i crestiae- am zis, oameni buni; cad preeum ne inohinam noi, Moldovenii, asa se inchina ~i Iratli nostri din Valahia. Statura, verba, hrana, imbri1camintea si toate obieelurile cate le avem noi, le-au tntocmai :;;i Iratf nostri munteni. Ti1l'i megicse, am xis, oameni
'J CllI'hll' i ('"lIld,) I ('II,'II(f (,,".1.1 I
1\1<·,1,,,,

- Ba eu drept sa va spun, cueoane n'am intele . zlsc cu indrasneala unul dintre tarani a' I s, cica , I' ' nume oan Roata Si upo: C liar de ne-am pricepe ~i noi la <t .. I d' Ii 111 sura noastra ? Vorb . . ca e ceva, CIne se mai b • a cera cucoane : TV I' ~ropae~te ~i cand vorbe:;;te' hOdoroge;te::, :~a:~te c;i~~ lilli, 1 :um~eavoastra, Eu socot ca treaba asta se putea , Hr' nOI; ca, de, noi stim a invart! coasa sa a . I d,nr ~umneavoastra invarti]! condeiul Ca~d ~r:;: I II 1(,(' din alb negru si din ne ru alb ',. ,I, Ii Illlil "II minte, ca sa ne po at ... g, .. : Dumnezeu v a v um :;;1 PI} nor, prostimea 1111 nu oameni b ' , .,. • .. • ' <. I uru, s a trecut vremea ac r,')lId 11I1I11i1i boerii Iaoeau totul in t eea, pe dllp,! phw. Astazi, toti, dela Vli1di~:r:a~~e~:tao~i .. 0 s~Ol'eea~ II lu.nn parte la nevoile ~i Iericirea .tariL Mu~~~c:i t:€b.ue''I'1 tLillI"" l;ii drepturl pentru toti deopotriva. ~ ca~tlg,.
u

l~\ii ,;I~;II,

:1;~'l'I~O:

~i:
U

boerul apoi despre originea Bcmanilor : ." . am or, cum :;;1 ei adusi pe aceste locuri : d . 101' ~li CIIITI au ajuns a fi desbina i . ~ espr~ ~ufe,rmtele ( I r I. I.~~ tlii (.1 pilde eftte ~i mai m!lte~~ c~m~~:~ctl~tIlrm aIte I" I lllril illvl'~.ibiti ~I, in starsit, se siIe te bie u e .nuel~f 1','1 pIII"I'l lI,i I'llno Hit irl~eleag~, care sunt ~oadelet~line:fi:~~ din II,' 1111 I'll. ,lIlto 11dll.I(, amintc ca tot »pentru unirea t t oare I'IIIIIJ, t fI I III I 'I " hl uror«, se " II I !l( r 1:1 , III tOHlc xilole mai hine de 18r.:O d 1"1 II ' o e ani 'I 0111111'1, )11111, OI'lld, 11 HCIIll) ali prtccpur, .

tit

1'1111'

1,(, spnse

') l' c· 11 lOS

' '" ,"1/1

') • ,I

"oIdl'

I VIIH

II",

1""'11,

1,,1 AI"~IIIIII'I'I

111ll' l lu h l

_ Priceput, ·cucoane ,eat se poate de bine, raspunserE\i,j mai toti, Dumnezew sa va ajuteiJa cele bune 1 • ' _ Ba eu nu, cucoane, raspunse mos loan Roata. _ .Dumnezeu sa rna erte mos Ioane, dar dumneata, cum vad, esti cam greu 'de cap j ia' haldern in gradina sa va iaca intelege ;;i mai' bine. Mos IIoane, vezi colo: 1110grada la mine bolovanul cel mare? -II. vedem cucoane: _ Ia Hi bine, si ada-I ad langa mine, zise boerul, careacurn sedea pe un jilt in mijloctillamnilo'r. S'avern ertare, cucoane, n'am' putea : ca dear acoIo-i·,·

greutate, nu ~aga. - Ia .cearca si vezi! Mo~ Roata 'se duce si vrea sa ridice bo!ovanul,
poate.·· _ -.' Ia da-te ~i dumneata mos Vasile, ~i d-ta

dar bade

no- (
. Ilie-

~i dumneata bade Pandelach1. . In slarslt, se due vreo 3.,....4 tarani, urnesc bolovanul dll1-, lee, il rtdica -pe urnere si-l aduc Ianga boer, LEi, oameni buni ? ... S'a dus '~i mos Ion :;;in'a putut face treaba singur dar, cand. v:ati dus cativa tntr'aiutortreaba s'a Iacut cu mare usurinta j greutatea n'a Iost aceiast, j Provestea canteoul,ui:

L~'nevot
~ Ar;;a:;;i eu Hnirea,

»Unde-i unul, nu-I putere

:;;i Ia durere j Unde-s doi, p.uterea creste S.i dusmanul nu sporteste«. , , ,

Ba eu unul, ,sa e'ftati dumneavoastra, oucoane, inca inteles, raspuase mos Roata. , Cum se face asia, mes Ioane? Mai bine ce v 'am sl un copil putea sa inteleagli. ' Mai asa, cucoane, raspunsera ceilaltl. - MO$ Ioane, zise acum hoerul cam' turburat de multi'! oboseala : ia spune d- ta in legea d-tale, cum de n'ai lnteles, de cand se face atata verba, sa auzim ~i noi. . - De, cucoane, sa nu viI fie cu suparare, dar dela verba ~i pana la Iapta este mare deosebire . , . Dumnea-voastra, ca liecare bo~r,. numai ne-ati poruncit sa aducem bolovanul, dar n'ati pusumarul impreunacu noi la adus, cum ne-ati spus ndineaurea, ca de acurn toti 0 sa ia parte la sarcini, dela Vladica pana Ia Opinca, Bine ar fi, daca ar Ii asa, cucoane; ot( i la rasboiu Inapoi ~i la pomana navala, par'ca nu pre a vine la socoteala, ' Iar dela bolovanul d-voastra .. ·" arn lnteles asa : ca, p.llla acum, noi t/:iranii, am dus cate 0 piatra mai mare sau Illlli mica pe umere; insa acurn suntem chemati a purta impI'(lllna, tot noi Opinca, 0 stanca pe umerile noastre .', . Sa III II Domnul, cucoane, sa fie altfeI, ca mie nu mi-ar. parea riiu, . La aceste vorbe, taranii cellaltl au INceput a strange 11111 III1lOre, a se uita lung unul Ia altul ~i a zice: »Ia poate 'II HOI~Hi al nostru sa aiba dreptate . , . iar boerul, luandu-I 1111111" en glume, a lnghitit g11lw;;ca\;;i a tacut molcum, ", tot n'am talmacit, :._

Ioan Creanga. 3. Ciuma din. ti.mpul lui Garagea.


( 1'0' ill multe randuri ciuma in tara, dar -analele Ro(I lit! pumcnesc de 0 boala mai,grozava deeat Ciuma lui () 11'11 ~t: II Niciodata acest fIagel n'a ,:i:acut atatea vic,time! \ II IIlI(J'lI, P M( la 300 de 'oameni pe zi, ~i se crede ca nuII IIi I'll I II1Iwtilor in toata tara a fost mai mare de 90.000. Con111111111 I I I'll i:l$i'l de primejdioasa, tncat cel mai mic contact 1II II I'll ( lIIolipHitN ducea rnoartea intn'o iamilie intreaga :;;i 1'/11"'/1(,1 1,,'11 II~HI cit mare, l)1cllt un om lovit de ciuma era
1I11\JI 1111 111111'1.

oameni j ',credeti dumneavoastra ca deDumnezeu a se uni Moldova cu Valahia avem ·sa tim numai atatla ?Frajii nostri din 'Iransllvania, B1l1.C0v}na,Basantbi'a, :;;i eel de' peste Dunare din Macedonia ,~i de prin alte tari ale lumii, numai sa ne v-ada ca traim bine, ~i ei se VOJ.f un'i cu noi $i vorn face impretina 0 tara mare, lilogata '~i Il!lf-ternica, de n'or mai Indrazn,i'du:;;manii i'll .vecii / :vecil@r a se: lega de Ro~aBi. D'apoi, fratiimQ~tri de sange : fl'aro.juzii; Italienii, Spaaielli ~i Portugheiii ce asteapta ? La, orice iiD!~ tamplare, Doamne fere~te,' stau gat a sa-~i verse sangele pentru noi. Onlreaf'flge puterea, oameni bt~l1i, Hi, 11111011 N'd d:l tll~tll II t;li r N"i))tl\I('~l ',' o ajuta

fl~'

!,p ilUlI 11111' tilt' HII! 111111Iii tI, lulilr

ill

tOlltl

dCl

dl1voillJllf

luhulle ~l I' tousc H. tii)lpnl'tlol'l(lI III. iVJIllIll 1/,1 1111'111111

oqpiu, iar barbatul sotia pe mainile cioclilor, niste oarnenl @l'ii cuget ~i fiira Irica de Dumi\.ezeu. 'Yoti betivti, totidestramati! i~i atarnau un servet rosu de gat, se urcau lntr'un car eu boi ~i porniau pe hotie din casa in casa, din curte in curte. Ei se introdueeau ziua .si noaptea prin Ioouintele oamenilor si puneau mana pe ce gasiau, .luau bani, argtntani, ceasorniee, scule, saluri, etc., Hira ca nimeni sa indrazneasca a Ii se impotrivi. Fugia lumea de dansii 'ca de moarte. cad ei luau pe holnavi sau pe tmorti in spinare, Ii tl'~ll'ltigu. in car, claie pestegramada, ~i porniau CN carul plin spre Dudesti sau spre Cioplea, unde erau ordiile ciumatilor. Se lucretia carnea pe trup, auzindu-se grozavltle ~i oruzimile Iacute de acesti talhari asupra bietilor crestini cazuti inghiarele lor. Rareori bolnavul ajungea cu viata la €ampul oiurrratilor. l De multe-ori 0 maciuca peste cap iacea intr'o clipa ceea ce era sa Iaca boala tn rdoua, trei ~zi!el . , .~i poate d acei ucisi astrel erau mai putin de plans, caci mai mult erau de [ale acei aruncati vii in camp, fara asternut ~i fara acopere'mant, pepamantul ud si Inghetat. Cale de ceas se auziau tipetele si vaietele nenoro'eitilor din campul Dude~tilor!.~,· In nrrna mai multor scene oribile, neomenoase si bestiale petrecute la ordie. unde unul din acesti mizerabili Iusese rupt cu din{ii de un tanar care-si apara in contra lui sotia sa lovita de ciurna chiar In ziua nuntii, ~i in urma revoltei eiumatilor "cari au saFit cu parul si au omortt zece ciocli, autoritatea, in sfar~it, a luat masur! de a organiza un fel de servioiu sanitar. Ea jjnIijntase cativa vatajei insarcinati de a lntovara!?i, pe ciocli din casa in casa, si acestia strigau dela poarta: »>sanato~i, copii? Unul din ei, intr'un raport catre

III' a arunca sdrente rupte dela ciumati, ca raspandeasca ~untagiunea. Ei nu se temeau de molipsirea boaIei, caci mai loti erau dintre acei can zacnsera de doua trei ori de acea f!I'm:ava epidemie. Ciuma, ca toate boalele mortale si Iipi~ .loase, ca .varsatul, ca tifosul, ca lingoarea neagra, Ioarte . poriculoasa intaia oara, devine putin vielenta la acei cari au IIlHi fosJ loviti de ea. ,I . Jalurile ~i 'talhariile oamenilor, direct sau Indirect prepusi II scrviciul ciurnatilor, au fast nepomenite. Multe avert si t'tHC mari s'au ridicat in Bucuresti dupa duma lui Carage a, din sculele ~i banii bietilor bolnavi. ' Dupa un an, cam pe la decernvre, boala a inceput a se dumol! ~i Iumea s'a readunat Incetul-cu incetul in oras, Acei o lJ'i se gasiau se imbratisau, dedeau Q laorima celor, pierduti I" campia dela Dudesti ~i porniau cu- viata inainte, uitand IIIPf'intele si insetati de placeri. .

si

Ion Ghica.

4. P u i it 1.
prirnavara, 0 prepelita aproape rnoarta de oboseala de departe, tocmai dirl {\frica s'a lasat din '''I! ild '(III Ian verde de grau, 1\1 marginea unui lastar, Dupa I. II urlllruit vreo cateva zi,l~, a-inceput sa adune betiga~e, foi II I II, , I' 114 :~j lire de fan ~i a ft(€ut un cuib pe un musurciu pepaIII 1111, IIIHI IrK, oa sa nu ,j-l tnnece ploile ; pe urma sapte zile til I Ijllllilli a Quat cate un ou, in total sapte oua mid ca : III I, ,11'1 1111'1, ~i a inceput sa le cloceasca. Ai vazut Gum sta I \11111 1'1 UII j 'l A~a sta si ea, doarca ea in loc sa stea in I 111.1, Mill tlltl'i III grau !?i ploua de varsa, ;;i ea nu se mi~ca, i It Iitt I uuiv I 1111p.It'unda 0 p'i€atura de ploaie la - oua. Dupa jill Ilpl 1IIIIIi l-au e~it pui draguti, 'nu gel ca puii de yrabie. hilill" IIfI!1 I'll lin put gaIben ca puii de giHna. dar mid, parca I 11111 ~ Ipl,· H"I~Oi;li de matase 9i au inceput sa umble ptin gran III 1'1 111'111IlIIillI'(. Prcpelita prindea cate 0 fumica, ori cate 0 lit It 'Ii, II' II l'llt' IlIli~H in bucatele mici ~i ei, pic! pie I pic I· II 1 j"llllle (tlh' (01' () III< ncnu uumai decat. $i erau frumoe;;i, IIIIIIIII( I I 111111. Ipri j xc pllmhuu prln prcjurul mamei lor ~i Ifld I! 11'l~I pJlplIlllo I !"'lIl'eil veuluu l(lttJtii QU. O(lntl:l, prln 1111111 1'01111 1111 velldl (1111111 Ilil 11'I't'I'I\ (wi lUlii III IN\
11111"0

I 1 VI 1I1~l

seiul sau, zicea : r. » i\zi am adunat 15 morti, dar n'am putut ingropa decat
i4, fi:indca unul a hl'git ~i nu l-am putut prinde«. . Deasupra orasului se ridiea un tum galben ~i acru, fu-' mul baligaruhli ce ardea in onrtile boierestf ~i orasul rasana de urletul [alnie al caiflilor r~ma~i Hira stapani, , " La fiecare poarta era cMe 0 ~andrama! un Iel de gheI1eta, in care se adapostea cate un servitor pus aeolo pazargb.jd~n (comisionar pentru tal1guj'ellle de 'Paine, de carne si de zarzavatuci). Nimic nu intra In curee decAt dl1pli 00 HC purtfioa la l'tHn ~i trooea, pril!l hflr<l,;'ilill em apii Hilil pl'lll 1111'111\11 !III ou ()~et. I1hwll', dinll 11'1'1((11111 PI I lip, 0 lit 11 11111( un, 1111 IIp:lillU

~d'"I.

pui n'a alergat repede la chemarea ma-sn, si cum nusboare, hat! I-a prins un fUidiu sub caciula. Ce frica,· cand s'a simtit strans in palma Ilacaului, numai el ; Ii batea inima ca ceasornicul meu din buzunar; dar a avut noroc de un taran batran, care s'a rugat pentru el: ' - Lasa-I [os, ,ma Marine, ca e pacat de el, rnoare. Nu-l vezi pa de-abia e cat luleaua? Cand s'a vazut scapat, fuga speriat la prepelita sa-i spuie ce a patit. Ea l-a luat, l-a rnangalat sl l-a spus: Vezi ce va sa zica sa nu rna asculti ? Cand te-i face, . mare, a sa faci ce vrei tu, dar acum ca esti mic sa nu lesi. niciodata din yorba mea, ca poti sa patesti :;;i mai rau. Si a~fl traiau acolo Iinisttti ~i Iericiti. Din seceratul graului l?i din ridicarea snopurilor scuturasera pe miriste 0 groaza de boabe eu care se hraniau si macar ca nu era vre-o apa prin apropiere, nu suferiau de sete ca beau dimineata picaturl de roua de pe firele de iarba. Ziua, cand era caldura mare,· stau Ia umbra in lastar, dupa amiaza, cand se potolia vapaia, 'e~ia'll cu totii pe-rniriste : iar in noptile racoroase se adunase gramada ca sub un cort, sub aripile ocrotitoare ale prepelitel Incet, lncet, puful de pe ei s'a schimbat in fulgi si in pene ~i cu ajutorul mamei lor au inceput sa sboare. Lectille de sbor se Iaceau dirnineata spre rasaritul soarelui, cand se ingana ziua cu noaptea l?i seara- in amurg, caci ziua era primejdios din pricina heretilor cari dadeau tarcoale deasupra dintre stia sa . apatit ~ stiut

miristli.
Mama lor Ii· aseza la rand si-I intreba : »Gata ? »Da«, raspundeau ei. -Una, doua, trei 1« Si cand zicea -trei, frrrrr! sburau cu totii dela margine a Iastarului.. tocmai colo Ianga. cantonul de pe sosea si tot asa indarat. Si mama sa Ie spunea ca-l tnvate sa sboare pentru 0 calatorte lunga, pe .care trebuia s'o iaca in curand, cand 0 trece vara. Si 0 sa sburam pe sus de tot, zile ~i nopti ~i' 0 sa vedem dedesubtul nostril ora~e mari ~i raurl si marea- ... Intr'o dupa amiaza pe '~la s'far~itul lui August, pe cand puii se jucau frumos in miriste imprejurul prepelitei, aud ~ caruta venind st oprindu-se in drurneagul de pe marginea Iastarulul. Au ridicat totl in sus capetclc nil iJqhf~orii (1ft niste . mfrp, le flC~'I'(l ~i nscnltau. N(II'f) I irHlpoll l'U Hm:1I

intelesese ca e lor era lastarul, dill' tocmai dintr'acolo venia vanatorul. Dupa 0 clipa de sot'ofc-nla le-a poruncit sa se pituleasca jos, Ji'piti cu pamantul, I C1U nici un pre] sa nu se miste, - Eu 0 sa sbor ; voi sa ramaneti nemlscatl : care sboara t picrdut. Ati inteles ? Puii au clipit diu ochi c'au inteIes)iii au ramas asteptand III tiicere. Se auzia fa~iitul unui caine care aJerga prin miriste ~i din I' 'lid in caud) glasuI omului: -Und fugi? Inapoi, Nero! Fft:;:;iitul se apropie _' 'uite cainele ; a ramas impietrit til II lab a in sus, cu ochii tinta in spre et. «Nu va mrscati», Ie sopti prepelita :;;i se strecoara biniIII mai departe. Cainele pa~e~t~ incet dupa ea. Se apropie 'I' Ihlt ~i vanatorul. Uite-l : piciorullui e acum asa de aproape tI. t'l Tncat vad cum i se urea 0 Iurnlca pe cararnbul cizmei. VII I cum le bate inima. Dupa cateva clipe prepelita sboara • I Oil pamantul, la doi pasi del a botulcainelui, care 0 urmatl i vanatorul se departeaza strigand : «Inapoi ! inapoi !- Nu 1'1111 ft' tl'f1ge de frica s-a nu-si impuste. cainele : prepelita se I" 111111\ usa de bine ca e ranita in cat cainele vrea cu orioe1"1 I '0 prinda : iar cand .socoteste ea e tnatara de bataia I'll III llOllra repede scapata spre Iastar, III vrcrnea asta, puiuI cel .mai mare, In Ioc sa stea ne-. II III i'l'atii lui, dupa cum le poruncise rna-sa, sboara : vaIlIllnl'HI 71 au de paraitul sborului, se intoarce ~i trag-e. Era, t 11111tic pllrte. 0 singura alice I-a ajuns Ia aripa. N'a pleat, a filii lei hlll'lI pf\na in las tar ; dar acolo de miscarea aripei, osul, I., 111I'lIllCti numai plesnit, s'a crapat de tor si puiul a cazutI II (I I III(Hlrta, Vanatorul cunoscand desimea Iastarului siII llld u I II'. sese intr'un pui nu sa luat dupa dansul, socoIlwl OIl 1111 Pace truda de a-I cauta prln lastar. (:t !llIlll pul nu s'au miscat din' locul unde-i lasase pre ...

Pug ri'au priceput

: dar mama

lor, care

un v. nator, a ramas incremenita.

Scaparea

ca

Ii"

''''II
IliI

I" 1111.
ti, Din cand in cand se auziau pocnete r!lmnli vrlnatorului strigand : «aport I" Mai tarzlu 1111111 'I d('p II'hlt, 'in spre vlllli1tor , de drumeagul lastaruItil Ilt't'f "1111'1, (ltlGllol,( I( :;;i IifriQ'i'H lo s'au ptcrdut.a'au sting , 111 f 1111 I" I IIt\I'II, nlll', , I" Ii it 1111 1( Iluti Illl%in cko{\f r,(\niflIII ,1'11'1'11111', ,'I I II 11111' f II f II,ill"'1I 111111 din ,rpn
111 '111 tacere.
I'll 1'1 I,

Cornatel,
-capul

miristii

Nu stim - a sburat. Atunci prepelita dlsperata a' inceput sa-l strige tare ~ai tare, ascultand din to ate partile. Din lastar i-a raspuns un glas stins: «piu ! piu h ... Cand l-a gasit, cand i-a vazut aripa rupta, a tnteles ca 'era pierdut; dar sl-a ascuns durerea ea sa nu-l desnadajduiasca .pe el ... De atunci au inoeput zile triste pentru bietul pui. Abia se mai misca cu aripa tarl~ dupa dansul : - se uita eu ochii plansi cum Iratii lui se invatau la sbor dimineata si seara j iar noaptea, cand oeilati adorrniau sub aripa mamei, el 0 in,;, treba cu spairna : , _ Mama, nu e asa, ca 6 sa rna Iao bine? Nu e asa c '0 sa merg ~i eu sa-rni arati cetati mari ~i rauri l?i marea '/ _ Da, mama, raspundea prepelita, silindu-se sa .planga. Si a trecut vara, Au venit taranii cu plugurile arat mirlstea , prepelita s'a mutat eu puii intr'un.Ian porumb de alaturi : dar peste catava vreme au venit oam . de au cules porumbul, au . taiat eocehii si all intors loeul .atunclsa mutat in niste ptirloage din marginea lastarului. In loeul zilelor marl ~i Irumoase au venit zile mid :;;i posomorite, a Inceput s,a cada bruma si sa.se rareasca Iastarului, Pe l'nserate se vedeau randunici intarziate sbu ..,;.,,,,,:I. in rasul pamantului, ori palcuri vde alte pasari calatoare, iar in tacerea noptilor . friguroase se auzeu strigatele cocorilor, mergand toate in, aceeasi parte, catre miaza-zi. In inima bietei prepeltte era 0 lupta sfasietoare. AI' Ii vrut sa se rupa in doua, - [umatate sa pIece oucopiii sanatosi cari suferiau frigul toamnei inaintate, iar [umatate sa rarnaie eu puiul sehilod care se acata de ea eu disperare. .Suilarea dusmanoasa a cr~va.tului, pornita tara veste tntr'o zi a hotartt-o. Decat sa-t moara toti puii, mai bine namai unul, ~ ~i fara ~a se uite ina-poi,' ea sa 'nu-i slabeasca hoHiFirea zburat cu puiisdraveni, \pe cand eel ri:llllit striga eu d ,de,ide:
I

deslusit glasul mamer lor ohemandu-i : «Pitpalac l Pitpalac I". Unde e nenea ?

auauzit

din

IIIIIH
1'1'1)

in loc, urrnandu-i eu ochii pan a au pierit in zarea desrniaza- zi. Peste trei zile toata preajma era lmbracata in haina alb~< rcce a iernii. Dup'a 0 ninsoare eu viscol, ~rma un senin ca llola, aducand cu dansul lin ger aprig.

* La marginea lastarului,' * un pui de prepellta cu aripa IIIPW sta sgrib!1lit de f.rig', Dupa durerile' grozave de pam.a ullncaori, urrneaza acuma 0 piroteala placuta, Prin mintea.lui Illl,~cra crampeie de vedenii... miriste ... un caramb de .oizma III care se urea 0 Iurnica.; aripa calda a, mamei. Se clatina '111t-'0 parte l?i}lntr'alta si pica mort, eu degetele ghiarei Irn... 1III1Inate ea pentru rugaciune.
1. AI, Bratescu- voinestt.

5. Cainele ~i diJeIul.
C{\t lmi sunt de urite unele debitoace, Cum lupii, ursii, leii $i alte cateva, (:me ered despre sine ca pretuesc ceva I De se trag din neam mare, Asta e 0 'ntamplare : .,: ..HI poate sun.t nobil, dar s'o arat nu.mi place .. o uuonii spun adesea ca'n tari civilizate gste egalitate. I (liti • iau Q schimbare, ~i lumea se cloplesre, NIHil Ii pe noi mandria nu tie mai paraseste, I~ PC'Jltl'U mine unul, Iiestecine stie.: If . (;ttl am de bucurie, , I, Iru] 10 II, lighioana, macar si cea mai proasta, (: III , ,t1 'Il trni zice, iar nu domnia-voastra. ,I vorhia deunazi eu un bou oarecare :; IIIHUIII, d nlau de eurte ce latra foarte tare. I, (I 1111 Samnrache, ee sedea la 0 parte (:Il slmplu privitor, /\Il~illd yorba lor,
-

capritii desarte,
pcnlru d;
VUIII,jI' , /,11,('. 11111 PIO'C' 1IIIlllllllltn

Nil

rna

H1:-;aj'i NIl mlii )iiHOI\i I

II

II',

Si simtamantul vostru il cins tesc, Iratii mel, Nei, iratil tai, raspunse Samson plin de manie Noi, Iratii tai, potaie ? ' siHi dam 0 bataie Care s'o pomene~ti. Cunosti tu cine suntem, ~i ti se cadetie, Lichea nerusinata, astiel sa ne vorbesll ? _: Dar ziceatl.» ___,_ ce-ti pasa ? Te'ntreb eu ce ziceam 1 $i

Acum doarme ? ce Dupa pranz sa doarrna Era sa nu seaza ziua Ast somn riu prea-rni

fel! pentru intala data l obiceiul lui niciodata ; . place ~i 0 sa i-o spuiu.

• Cil nu tubesc mandria :;;i ca urasc pe lei, Ca voiu egalitate, dar nu pentru catei«, Aceasta tntre noi adesea 0 vedem, , •. Si numai cu oei mari egalita te vrern.

Adevaratvorbiam-

- Ba sa ti cauti treaba, c'a mananci \tranteala, S'a schimbat boierul, nu e cum n stil : Trebue 'nainte-I sa mergi cu sfiala, Primit in casa daca vrei sa Hi. La 0 mojicie atata de 'mare Vitelul raspunde ca va a stepta : Dar unchiul se scoala, pleaca la plimbare, Pe langa el trece fara a se uita, Cu mahnire toate baiatul le vede, Insa socoteste ca unohiu-a orbit: Caci fara 'ndoiala nuputea a crede Ca bun a sa ruda sa-l Ii ocolit.
l

Or. A:lexandrescu. 6. Boul si vitelul.


Un bou ca toti boii, putin la simtire, In zilele noastre de soarta ajutat, Si decat .toti Iratii mai eu osebire, Dobandi 'n oireada un post i nsemnat. Un bou in post mare? Drept, cam ciudat Dar asta se 'ntampia in oricare alt loc: Decat multa minte, stiu ca e mai blne Sa ai totdeauna un dram de noroe. Asa de-a vletii vesela schimbare, Cum si de mandrie boul stapanit, Se credea ca este decat toti mai mare, Ca cu dansul nimeni nu e potrivit. Vitelul atuneea plin de bucurie, Auzind eaunchjul s'a Iacut boier, ea are elai suma 'si livezi 0 mie: Ma due, zise 'odata, nitel fan sa-l cer, Far' a pierde vreme, vitelul porneste : Ajunge la unchiul, cearca a 'intra, Dar pe loc 0 sluga vine si-l oproste : ACOHl· donrmc, zicc, !In.1 pol , III' vine,

A doua zi iarasi prea de' dimineata Sa-i gaseasca vreme la dansul veni ; o sluga ce-alara 11 vedea ca'nghiata, (:n sa-i Iaca bine de el pomeni. 1I()lcl'ule, zice asteapta aiara I(lIlIn dumitale, al doamnei vaci fiu. Cine? a mea ruda ? mergl-de-l da pe soara , rJ'II111 astlel de rude, :;;i nici voiu sa-l stiu.

Or. Alexandrescu. 7. Moartea sgarcitului.


""Ill II opt..: <;j de ani n_u i s'a tntamplat nimic series I frl!' IItilil Nil I·a durut un dinte macar. Ivau cazut toti de 1,0111 n, It, piOl'~, ndu-i pe unii in coaje, pe altii in miez de
1111111
u

,I

II III Q 'cst an se puse I .. I' dill 1. i-e ~~cHrl:llll'IICHagiului


"'ullUl 11111'

I 1:"0
I

1'1 , oruu

iarna grea, Trosniau pomii inflorise ghiata eu frunze II I • I h '~(Hlh'l HC 'lncerou nepoata-sa sa Iaca ochiuri linllllljil, hifd,l~ (all, (Zllrn, :mfla din 'toat~ inima; 111 1111 1'01(1)(11, lilli' ( pl'llld(\11 III loc,
0

_ _

Sutla Suilu,

mai eu inima, nene Hagiule,

Leano,

striga

Hagiul

cocolosit
II

~i mi-a tnghetat rasuilarea, raspunse nepoata-sa. trernurand eu 0 cerga in spinare. Ar trebui sa-mi dai de lernne, ca tnlemnlm pana maine. _ Cum 1... lemne aeum 1... pe frigul asta 1 P'asa trig' o cioacld de lemne costa un galben ... un gal ben ! , Leana pleaca bombanind in odaia de alaturi. Hagiulra" mase singur. Trist, intunerie ~i frig. Vantul se repede pe cos, rece ca ghiata ~i nu gaseste in vatra niei carbuni, niei cenuse. Hagiul tremura ~i morfoleste 0 bucatica de paine, Fiori. reci Ii tree prin sira spinarii. Nu-si mai simte picioarele din
I

intr'un colt al patului.

dar rna taie frigul

Dar voind sa umble, cazu pe III()dat~ n'arn fost mai bine I"

pat,

zicand :

»Oh l d a,

Dupa trei zile de friguri Hagiul se scula di t ""'ben e h! d ,,' III pat, useat I I,' "t L' u O~:I U~I III fundul capului, eu parul lung si I II II I, eana II intreba ineetisor dacaa n , ar vrea ceva. . ." v.,,' - A~ vrea, raspunse trist Hagiu1 a vrea O . /11i1l1'C., eu nitioa lamaie ... Lamaia e se~m~pa Cat eWfbba de tit I'ure de IV" c;:' ,,, . eva oabe , amaie ... ",I vesi gaina sa nu fie prea mare mi v I wca. '" lea un'd'~ :rga,r. l r rchi v 0 I I se rr lea din inma, anpa ga bena iese din zeama presarata III(!! de graslme. Pe buzele strachlnil l' a eu steAl ' . Illll 0 mgura de cosito II tun clondirul, eu doua degete de vin ed' ,r. 1IIIfllli privi ell Iacomle, se sterse pe fru~te 0;. d~ hattie. III pusa parere de rau : " .,,1 zrse euo
'v v

I'. stergar

Pe seara,

Leana

0 strachina

intinse in mijloeul patului eu ciorba eaIda. Aburii

talpi pana la genunchi. Zapada se ridica pana la geamuri,

in toata mahalaua nu

se aude nici om, niei caine. Hagiul adoarme, rnahnit ca daca iarna va ·tine tot asa, n'o mai duee fara lemne. Si ee scumpe trebue sa fie lemnele! Asa e, 0 sa iasa din iarna sarac lipit. A adormit. Semisca. Se tnvarteste. Toata noaptea viseaza ca se prigore~te A doua zi nepoata-sa 11 gasi pe [umatate ingbetat. Abia putu sa zica : »Leano, foe, ca mor «, ~i tnunse un banut de 'aur, tnchizand oehii. Ii Iu rusine ea sa nu-l vaza aeel oohiu de aur ell, cata u~urinta iI arunca in mainile nerniloase . ale

~ C: porta ,de eopill... , Se vazu topind, el, eu mana lui bulgari IIlndu-i in strachina ~i sorbindu-I eli'lingura
"PIlC

d e aur,
v'

tur-

la un foe mare,

lumii, Olta dureros.

mananca PIe : 1<::1' acoi ', seal; isi ' ,l' '''' open oehii eu 1'1, ncenele; se rasti la Leana, aruncand lingura: Una de lernn .. , asta e coclita : .. Leana, ravnind la ciorba ~i inghltmd in see II uduse una de lemn. ' esi afara llagiul lncepu iarasi "l!lpt!. de multe ori.
111111 'HI,
v v

Se apropie de pat. gropile din obraji;

Incepu sa se inerunta

Focul palpae in vatra. Mormanul de jeratic dagoreste ~i arunca un poleiu eald ~i umed pe paretele din fata. Tavanul trosneste si zidurile asuda. Leana, eu pieioarele, goale pana la genuneh.i, se piirpiiZe$tt in gura sobei. Batranul a esit. din patura si i-e eald si-l ia eu Iiori. Picioarele ti tremura. E Iihnit. Ii cere inima 0 ciorba, ea nlciodata in vieata lui. _ Ce pui atatea lemne ? Prea . multe lemne ! Leano, .. n'auzi 1 ~i tot mi-e frig .. , Prea multe lemne! Mi e Ioame, .. o sa dai foe easei 1... Ah! painea nu rna sa tura.; pieioarelefiU

a sorbi

sgomotos,
<,

Se

scutura

si

rna mai tin! . _ Ii fi bolnav,

raspunse

Leana.

Sa chem

pe

oineva.. Cat

:__ Sa nu calce nimeni in easa mea! stt;iga H agiul. scrie doitorul pe hartie nu platesti eu viata . toat a t Ill-t!l~tos, volnic, mai bine ea oricand !.,.

Langa

spiterie e un dotter ...

fa ciorlia de-act 1 M'arn saturat Si t . 1m pe gat 0 acra . .. sarata .. : un miros nesutertt . iaf' 1111 (I.. ' , 0 '" tlgl ..... nu vezr ' ? 1rm' sorb viata ! Leana Iua strachina ~i esi, . IIagiul lsi tranti capul pe 0 perna de paie T I ' IIHdtl'iL Ce friguri? Sub el se desehI'sese ,rupu lui, 0 .' ea 0 mare fVrv I1I1H!. ~l se ducea adanc adanc tot mal ad' , aa 'I I I" " anc. ~l pe gat J.!IINII . auru U1, sangele viu al aurului I Nefericit p" . t . I , (' tlm c "I arm e, zusiarnea copu or lui . Ciorba Ii mirost rse a aur ! b C ,find Leana intr;\i In' odaie, eJ se ridica ! . . !!'lHII : In coate ~i-i
•• •
L

. Sunt

inn poi I 111111"" I

~i incepu sa planga cu hohote., ,,, '! _ Ucigas l .. nebun l in veci no sa, te sat_un, '. Leana inmarmurita se uita la el, Tocmal atune I se auzi, miorlaind la'use cotoiul, tovara~ul ei de foame si ,de ,,~remu~ rat, smgura fiinta care 0 'mangaie sl pe care ~ ma~gale. , Leana crapa usa Hagiul se uita spenat sr, vazand
0

8. EI-Zorab.

•••

cotolul strecurandu-se
000

pe use, se rasti: d" d .:' Sa-i tai coada l o. 3a~i tai coad: ! . 0 c~a a e un ' 'en pana sa intre se raceste odala ! o. Sa cheltuesc t san] tal , i entru el? Unde e toporul ? Am sa: 1-0 alU" eu " " :;; p Se ridiea in picioare. Picioarele . tremurar~: se llldOI~a, . " din incbeieturi Hagiul se curma de mijloc : deschise trosmra, . , ," hii mari si rosii ; casca gura ~l cazu pe spate. oc 11 '( , hlr d Leana, speriata, fugi aiara lllC man u-se. S' a innoptat. Ea pandeste la use. 'l'remura ~l ,lmma 1 se bt Ar vrea sa iI'ltre:;;i spaima ca e mort on neb~n ~ ~a he:a:a~, Vantul tluera in stresina easel. Zapada le-a troienit tngmat t tntuneri u a e dlnatara. In tinda e frig :;;-1 III u~enco ~ Ppe la miezul noptii i se paru ca III odma, Hagiulul se tare:;;te oineva de-abu:;;ile. Asculta. Auzi deslusit un sunet
0 0 0 0 • 0 • 0 0 0 0 0" •
0 .'

La pasa vine un arab, oehii stinsi, cu g~aiul slab. "Sunt, pasa, neam de Beduin Si dela Bab-el-Mandeb vin Sa vand pe El-Zorab.
Cu

Arabii toti rasar din cort, roibul, cand II port, $i-l joe tn frau ~i-I las In trap! - ~¥i-e drag ca oehii mei din cap . Si nu l-as da nici mort.
Sa-rni vada

Dar trei copii de foame-mi mor! Uscat e cerul gurii lor; Si de amar tndelungat, Nevestei mele i-a secat AI laptelui izvor! Ai mei pierduti sunt, pasa, toti : '0, mantuie-i, de vrei, ca poti! Da-rni bani pe cal, ca sunt sarac! Da-rni bani! Daca-l gasesti pe plac, Da-mi numai cat socoti". EI poarta calul, dand ocol, In trap grabit, ifI pas domol, Si ochii pasei mari se-aprind ; Carunta-i barba netezind Sta mut, de suflet gol. ,,0 mie de techini primesti ? - ,,0, pasa, cat de darnie e~ti! Mai mult decat in visul meu! Sa-ti rasplateasca Dumnezeu, Asa cum Imi p:lat~~H!"
Arabul ia, eu ochii plilili Do zambet, mia de techini J)C~(:lCUl11~ de-acurn ei sunt scapati, De-scum vor fi si ei bogati, N'or cere Ia straini!
, I

,I

de bani. _ El e. N'a

murit,

sopti

Leana,

ann

oo"'

II

pr

elungesc

viata Saracu nenea Hagiu! . 'Lini~tita putin, dibui pe intuneric deschise usa binisor '~i se duse sa se

olanta d:la
culce,

,,' . ~dalt~ ei, tangumd mcet

pe nen' -sau Hagiu., ,H. , A doua zi, de dimineata, Leana. lntrand in odaia , agiului 11 asi numai in camase, in carnasa sa petec de petec, t .' tit ~u lata in jos pe aur. tngropat in galbeni cu rruntea ran 1 t oo, hi un purcoiu de lire, cu ochil me isr. t pe I' " , Cum 11 vazu tncepu sa P angao" ." .. , minune trupul Hagiului se cutremura. Bann Dadf, ca IPrIgn deja ~picioare pana 'la frunte. Salta capul: sunara e-a un ul,. I .' hi h" stinsi sl-i indrepta, ca niste sticle recr, asupra desc lse oe 'll" ¥ • • a ant .. bolborosi cateva cuvinte nedeslu~lte ; muse in v Leanll, ". . iile albe ~i izbuti sa slomneasea:' '. .. eu gmg '. • hide oehii . , ochii fura .. inohlde ochii ! -- Nu te utta .. mc, I" " Casca aura' Iimba i se motototl in gat ; capu 11 «azu intr' 0 parte ~ pici~arele' i se lungira ; main~l~ i ,se .tnfipsera in . .' d mi de veei, cu oohii deschl~1 ~l tmta asupra bam. ,. ~l a or , II .'1'/. /h'/(lVraflCeao
A
0

52~'

Nuvor trai sub cort in fum, Nu..;i vor cersi copiii'n drum ~ Nevasta lui se va 'ntrema ; Si vor avea ~i ei ce da Saracilor de-acum ! -',
El strange banii mai eu foe, Si pleaca, beat de mult noroc,

D~-.a~um urmandu-te la pas, Nici 10 genunchi ta al tau glas EI nu va. mai cadea ! !,'~~-A~dun al tau, pe Ben-Ardun, ,N ai sa-t mai vezi in zbor nebun Pe u~m~ ~unui soirn usor, Ca sa-ti trnpuste soimu 'n sbor : Nu-i vei pofti: drum bun! "Nu vei zambi cum salta 'n vant A!dun al tau In alb vestmant : $1 ca sa simfi sosirea lui Mai mult deacum tu n'o's3. pui Ureehea la pam ant ! ,,0, calul meu! Tu Iala ~ea De-aeum eu nu te voiu vede~ C.um tii tu narile 'n parnant $1 coada ta fuior ln vant In zb6r de randunea! Cum ~e~teci spuma alba 'n frau, Cum JOCI al. coamei aalben rau C.um iei p,~mantul in b galop , $1 cum. te-a~te~ni ea tin potop De trasnete 'n pustiu ! ,,~tia pustiul de noi doi ~~ zarea se 'ngrozea de noi ~~ tu de-acurn al cui, vei fi? ~I cine te va mai seuti De vanluri ~i de ploi ?~,
'~~c-orinjura eu toti pe rand $1 te vor base-coorul meu ~i j' VOl' p"rtn ~i mutt ~i 'greu I JIHII I('-vl)r 1'1.I11ftnd!

Pe EI-Zorab nu-I vei v~dea

"Raira, tu nevasta mea

~i-alearga 'dus de-un singur gand, De-odata insa trernurand, Se 'ntoarce,' sta pe loe. Se uita lung la bani si pal SeeliUina ca dus de-uri val, Apci la cal priveste drept ; Cu pasii rari, cu truntea 'n piept Se-apropie de cal. Cuprinde gatul Iui plangand $i 'n aspra-i coama mgropand Obrajii palizi: "Puiu de leu", Suspina trist, ",odamt meu", Tu stii, ca eu te vand ? "Coplii mei nu s' or [uca Mai mult ell frunze 'n coama ta ; Nu te-or petrece la izvor; De-acum smochini, din mana lor" Ei n'or avea cui da t "Ei nu vor mai iesi cu drag' Sa 'ntinda mairule din prag, Sa-i iau cu mine 'n sea pe rand 1 Ei nu vor mai ie~i razand In calea mea sirag 1 Copiii rnei cum ' Nevestei mele ce Cand va intreba Va rflde 'ntrcgnl
"

'Iii

"

DC' hirtul lkn Auluu '

sa-i' imbun ? sa-i spun de EI-Zorab? nearn ar Ih

"Nu vor gnli eu 'tine bland

Si te vor duce "y Sa mori tu eel la-1i banii, pasa Dar fara cal eu Da-mi

la razboiu, d ., ereseut e noi .... ! Sunt sarac ee sa fae? calul ina poi !"

Se 'ncrunta pasa. "E9ti nebun ? Voesti pe ienieeri sa-i pun Sa te dea cainilor ? A9a! E cahill meu, si n'astepta De doua ori sa-ti spun !'t Al taY.? Acel care-l crescu Iubindu-l, cine-i: eu ori tu? De dreapta cui asculta el, .. Din leu turbat facandu-l miel ? AI tau? 0 pa9a, nu! Al men e! Pentru calul meu » Ma prind de piept ell Dumnezeu. Ai inima l Tu poti sa ai Mai vrednici !?i mai .rnandri cai Dar eu, stapane, en ?
,

beat eu ochi topitt, Se trag spahiii 'ncrerneniti. Si-Arabul in genunchi plecat" Saruta sangele 'nehiegat, Pe ochii 'ntepeniti. Se'ntoarce-apoi ell oehi pagani Si-arunca fierul crunt din rnaini:

SUi pasa

"Te-or razbuna cop iii mei!Si-acurn rna taie, daca vrei, Si-arunca-rna la caini!"

G. Cosbuc.

){9. Spada ~i credinta. .\


Co furtuni n'au mai pornit Potta railer ~i ura (:a Sa pieri tu neam iubit! I)nr de toti ne-a mantuit. . 'I'Hda noastra ~i scriptura Sl'Antul steag ne-a fost altar ~i supt el sariam gram ada S~i ne batem la hotar. Ghioaca da: orice stejar, Orice coasa da 0 spada, Iar cand bratul ne cadea Uneori far a putere, Nici atunci nu ne scadea Inima c'aveam in ea Scris Hristos ca mangaiere. Cautand a ta pierzare ! Dar ai sta t si-al biruit, Caci prin spada-ti a g,rait Domnul eel ee'n veci e tare. , 1'- •

Intreaga mila ta 0 eer! Alah e drept 9i-Alah din cer Va judeca ee-l tntre noi, Ca rna rapesti !?i rna' despoi, y, • M'arunci pe drum sa pier, Si lumea te va blesterna Ca-l blestem taptntrea ta; Voi merge, pasa, sa cersesc, Dar mila voastra n'o primesc,Ce bine-rni poti tu da?

Ce de" ura s'a pornit

kG.
'"

CO$buc:J
-""

10. 0 vanatoare.
Cocosul batand din aripi pe gardul tarinii, nu de mult v stlse miezul noptii, cand cornul vanatoresc se auzi rasu1I.llId la curtea de pe mosia Sorcova. 0 mare vanatoare de ,. I'hi, Illpi ~j porci salbateci se dedea de stapanul mosiei, la . I 11'1 :II ,UlIlJltI:H!Nt torti amatcrll de prin orasele 9,i satele in-

'Si

v'a

pasa sernn. "Sa-l desbracati binele in vergi i-I dati 1" Sar eunucii, vin, ll prind ('II

Se 'nroarcc-Arabul

r~~:lril1c1 urhii illl~11 ('\,1(i

,~~

..

vlLlllje,
-

Ziua se arata Irumoasa Spre apus se vedeau inca stelele sclipind intr'o lumina palida. Iar spre rasa~i~ 0 geana ~randafide se tnalta pe eer ea 0 speranta de Iericire, stropind eu roua pamantul insetat. . ..' . La sunetul cornului, eete de oamem pornira spre eurte, insirati pe ulitele satului, unii arrnati eu bete p~ntru. hiHtui~la, . altii eu pusti pentru vanat, avand fieeare _mer~nde. In tralsta ~i speranta de a tmpusea cea mai mare dlhame. din oodru. La curte domnia 0 mare miscare, intocmai, ca 0 pregatire de r~zboiu· s'ar fi zis ea un avant de vitejie cupr toate inimile la' apropierea Iuptei 'cu padurea si :ie.care aru?cand pe umere arrna bine ingrijita, s~ra omului l~ nevoie, simtia in sine mai eu tarie dreptul sau de stapan asupra
u

!lola nu scapa neperceputa ".idurii.

din

graiul

tainie,

armonios

Apoi iata ca suna 0 detunatura de pusca, in aripa stanga ,I vanatorilor, urmata de mai multe altele in aripa dreapta ~i !III centru, pana cand Ioourile se imultesc pe toata Iinia, vostind fiecare cate un duel singuratee, duel de moarte intre
p

1 1111
'

~i fiara.

. Seiul vaniitoarei impart! Ia toti puscasn taram prai ~i plumbi "tndeaiuns. desbatu apoi planul vaniHo~r~i eu gr~ VI'; tatea unui general de armata eeeura~d are, ~a mfrunt: l~amicul, inseamna linia de atac a haitasilor. .llm~ de panda a pusoasilor si, dupa ee totul fu bine pr~gatIt, l,n:reaga ceat~ pleca spre padure, unii calar], altii pe ]OS, aspl!and cu polta ahucii diminetii :;;i cantand doine de [ale sau canteee d~ veselie, dupa cum se simtiau lnspirati de rasaritul soa:elUl sau de szemotul razboinic al vanatQarel. .' . l:'rn seurt timp padurea fu inolnsa de doua laturi de oameni, cand deodata. la sunetul eornului, care era semElul.de tncepere a vanatoarei, rnii de iipete siil~ateee, sun,ete de. CJOmege, suieraturi ascutite, trezira ecour~le de prim adancul rapilor, . tacand sa tremure de .fr.ic~ chl~r . frun~~le P:. a~bori: s'ar fi zis ca. batranii Irasiru :;;1 stejarr se rastoarna sub vrajmasia unuipotop ee navalia asupra ~a'duri~.~,a .auzul acestui clocot tnilorator. linia pu:;;ca:;;ilor statea taeuta asteptand Iiecare la locul sau, asouns printre frunzari, sosirea vreunei Hare salbatice spre 0 tmprosca eu toe, . . Dar in aceasta asteptare ce seaman a a fi -fara siansit, fieeare moment este insemnat prin bataia inimfi, ~u e~t~ vanator cat de vechiu, cat de ispitlt care sa-s! poa~astap~m vem pe dinneastamparul. »Poate va ve~i pe aci, poat~va colo-, i:;;i zice el. pregatindu-:;;i arm a ~i ochiul sau .se.mare:;;te asa, ca ar voi par'ca sa strabata prin maduva eopacilor. Cel mai mio sunet prin frunzele usc ate raspunde rle-a d~ept.u~ in fin i <'1 i~i oprc:;;tc surtarcu. iI:·HlUIt.I, 1111"1 Ilb;i l;" met 0

natutii.

.,

Cu incetul tnsa Mita:;;ii se apropie de' puscasi, urletele '~ potolesc, Iecurile inceteaaa si cu totii se aduna gramada III poiana cea mai apropiata, pentru a numara prada dobandita. - Ziua ne-a mel'S in' plin, zise stapanul .mosiei catre iuultimea ee-l incunjura : doi eerbi, patru lupi ~i un pore, "Ima de maruntisun ce nu se numara. Si fiecare incepu sa istorlseasca imprejurarlle impuscaturii Hie, presarate negresit eu oareeari nevinovate tnlrumusetan; nbloeiu nedeslipit de talentul oricarui bun vanator. N. Gone.'

1-

11. Andrei Florea Curcanul.

'

In ziua de 30 August, 0 mare miscar e domnea in tanoastra. CeruI era innorat :;;i 0 ploaie subtire eurgea ca pi III sita. De cum se ivise zorile, generalii, colonelii, rnaiorii, II, "[{un calari in toate partite, dand Ielurite ordine; trupele 1(IIIIIIJ'c se insirau' in Iinie de batae, altele se asezau in GOhi lilt. In aripi ; iar dupa ee soarele se ridicase ca de 0 su11111 I tncepu 0 groasnica impuscatura de tunuri, care merge a IlIlr'lI11 sir, ea bataia darabanei. Erau' tunurile noastre, 0 11111 .It guri de otel ghintuite, cari salutau pe Imparatul 1\ Ie ",HI ru de ziua lui, improscand cu Ioc in tntaririle Grivi! !"I{(lare lovitura spargea, brazda, detu~a paretii de pa~ UI,lld III dtl~manului. Trei eeasuri tinu acest foe tnfricosat, 11'01 ,t, upri. I';ru acum soarele sus. Un mic paracJis se Iacu in camp; ilJlClI litl di1du un pranz in cinstea Imparatului, la care Maria'u J)oll'lJlullnchina eel dintaiw pahar. Se Sp1J:Fle insa, c~ Ma~iaI 1111 It dcsertar paharul si ca ar :Iiizis cu triste~a generala-" ,
hdl' I

::1

1111:

(II

do alaturea : MIII!I lii'licti d -ai wei n'nu s:t mai

' vada

asfintitul

58 Apoi se impartl de mancare la_,soldati, ceva mai ca de obiceiu. Eram toti tacuti ~i ganditori ca in apropierea unui ceas de cumpana : Ilecare-si amintea cate un dor de' acasa: altuI de tata sau de mama, altul de sotie sau de oopiij. ~i tiecare, pumdu-et nadejdea ·In. Dumrfezeu zicea tn vgandul sau : "Cum mi-a Ii scris l« Iar eu mi-adusei aminte de cuvmtele Catrinei, ca n'am sa mor in razboiu si simtii atata incredere in inima, Inoat as fi miruntat fiira grija toate beambele dusmane. Ce putea ea sa ~tie,· 0 biata Iata dela tara ?.. Nimic ... dar eu credeam si credinta mantuie pe om. Poate ca era numai 0 nadeide, 0 vorba spusa intr'un ceas bun, tnsa ~i aceasta e de ajuns pentru a varsa mangaiere in sufletul unui om, a carui viata atarna intr'un fir' de par, . Iar Vasile Graunte, cel posnas, pe care niciodata nu l'am vazut suparat.. trni zlse la ureche : _ Ma Andreiu. am semne ca am sa mor !, Voii sa-i raspund, tnsa el lmi ourma vorba. _ Asculta, Andreiu ... adaose el ; de a Ii sa mor, nu spui vestea asta mamei asa deodata : s'o cruti, sarmana, tao e batrana si sa-i dai paralutele ce am aiel, in ranita, adunate

59
[j pu~ i.~ randul vitejilor tarii, si tara intreaga ~i urnostri 11 vor binecuvanta. Asa dar, dupa mine co .. J ,,11'igati sa traiasca Romania! \ pu " -•Sa .traiasca! strigara cu ,totii intr'u n glas. l'rarnbitele dadura sernnalul de atac. C~ipitanur scoase sabia din teaca ~i pleca inainte, iar Hllldnn.le noastre ca valurile apei pornira inspre Grivita. • ,,,Om a ~r~eapt~ mea. era Vasile Graunte, din a stanga 1 I, II La Donella. Irni . era indernana intre dansii caci , oric urn, . t .. .", I II III .rme em ar mel dintr'un sat si, impartita intre prieteni,

11111."

!til vII

Iii

voia se usureaza.

sa

'din leaia _ la taci, mai, ii raspullsei

eu,

ca

nimeni

nU7~i ·~tie·

starsitul zilelor. -N'ai tu grije, Andreiu, ca' nu-mi . Iae eu ininia rea' pentru atata lucru. Voiu cauta ;;i eu sa-rni 'lTanG ';piylea. cat se poate mai scump, ca sa nu-rni para rau' pe . c.e·ea Iumec'arrr fost ill;;elat. . 4/ Vasile, dupa ce-si usurase inima, spuindu-mi taina lui, intra in Urea lui obisnuita, cu veselia pe fata ~i cu glumele· pe buze. Apoi, dupa ce soarele trecu de amiazuai, capita'nul vent in Iata noastra si ne spuse urmatoarele ouvinte, ean se pecetluira in mintea mea:' ' _ Copli !... Vedeti tntaririle Gri vitei, din lata noastra ? .. Trebule sa Ie luam din mana du~manilor. . . Voiu -merge 'in Iruntea voastra, iar voi sa rna Ul1matlou barbatie, caci cinstea si viitorul tarii stau astazi in ~1ini!e voastre ... Sa nu aveti g~iie de dusrnani : sa nu aveti ~ect\t o singura grija, ca el sa nu rada de voi. Aeei cari vor caden pc campul de lupta, vor fi alesii lui Dumnezeu, caci numel

- -Sa-ne tinern bine«, ne ziseram intre noi, ,,~i ce-a da 111~lnnezeu !« ••• De ce inaintarn, de ce capeteJe noastre se 11111f?antau: iar. Tureii, adapostiti in intarirlle lor, de unde '"11)101. fe~unle .h se vzareau. ne primira cu 0 grindina de 1""rn~1 cand ajunseram la bataia pustiler lor. Multi de-al lIo~lrl cazu:a la .cea dintaiu salva a dusmanului, dar nici unul 1111 da~u inapor. Insa, de ce fie apropiam, de ce Iocul, I I'JI mal tare. Suerau glontii pe la urechie, treceau prin canlul , treceau prin manta, curgeau mai desi decat ploaia de II , illcat ', 'ar vfi zis ca iadul se deschisese s inaintea noastrk. Nil ~r~~ chip sa ~e ~as"uflam. Rornanii cadeau acum ca snopii. I III II caz~t to]i pana la unul, daca capitanul nostru, cu saIIII l!onlil ~l cu steagul in mana, n'ar fi prins sa alerge in '111'11 mnre, spre a scurta calea pan a la dusman. ' Dupa mine, , copii. .. nu-i vreme sa ne eodim t. 111,(11 01 din toate puterile. I\lllllCi, tot sirul nostru incepu sa alerge cu pas voinioeso I III 1\ leva minute ajunse la ;;antut' de langa paretele Gri"II I I:\J Hi clipi din ochi santul fu umplut cu strujani, .cu 1"111111dc' Jl~ele, dar mai mult eu trupuri de oameni : apoi 1111 ill tit: 1'1 aduse ill spate fura lipite la parete ;;i caciularii 11(1,11 dl [lrill~i din copilarie a sari garduri I ~i parleazuri, seIII' t(III' I 1'( ole ca matele, Aici privelistea se Iacu Ingrezitoare I til 1((pl,lI crt'!. ma~ de aproape, mai piept la piept; dar HIl( 111 1,/1110 vema ;;1 noua la socoteala, pentru ca pana atunoi. tiP Ir I-IlHHlm tn parnant, iar Turcii in carne vie. DoamneI ,II" ! , .. multe scari de -ale noastre se rupsera in doua IIlIdi d()rl')b~n~ime c.~zu In san], tacand pod cu trupurHe lor: I 101 CIiIIIIr.JlI unnl :;;1 unul, Suscni de cei cumpatati la verba I 1'111111 'lid II 11'( Illd. III 1I1l1lidntt\ ~i dintre Turci multi.
0

cazura

ca

niste

tarci

din

iniHtimile

Grivitei,

fulgerati

de

flacaii nostri. ' , Capitanul era totdeauna in lrunte, acole unde primejdia era mai mare. El se suia acum pe scars in mijlocul unei vijelii de glonti : avroaJile era sa pue pieiorul deasupra si sa . Implante steagul in pamantul du~man, oand un plumb tl IQvi tn piept. _ Inainte copii 1 striga el pentru eea din urrna data, apoi cazu de pe soara in mijlocul nostru. Imi ventra lacrami1e in ochi, cand II vazui dandu-si suiletul, dici fusese om bun, capitanul nostru,dulce ~i pur tat or de grija pentru noi, iar pentru dansul lara pasare. Imi adusei aminte de fagaduinta oe-rni daduse ca rna va cununa cu Catrina, dupa ce ne vom 'intoarce acas~, ~icum n tineam inca ~ald in brate, imi veai un dor atat de iniocat de a-l rasbuna, incat fara voie Iuai steagul din mainile lui ;ii rna aruncai pe scar a, . in stirea lui Dumnezeu. Vasile Graunte. ~ Petre Donella veniau dupa mine. . .Din . si nenoroeire insa, scara nu ajungea pana la muchia paretelUl ~i trebuia sa rna acat cu mantle pentru a rna urea sus. Atunei rna simtii lovit la mana stanga de un,taiu~ de sabie: tnsa In tnnerbantea'a luptei nu bagai de seama,' lmi facui vant

. IHr Vasile Graunte era teafar ca oul, numai caciula si iua lui se Iacuse Giur. Asta stiu e'a fost nunta, nu ~aga 1 adaose eI glumind : till d'l n'am avut si Iautari l . Nil bine tnsa l:;;i ispravi vorba, ca un Turc, lovit de Hili ute, care sta Iungit la picioarele lui, olta din greu. Milos I III 1 nra, ,araunre se ple~a :;;i-l l~treba ee voieste, ial: drept I IIIIIIIIIS. I'urcul, care mal avea mea 0 ramasita de vi-at a , "WINe un pistol dela brau si-I descarca In pieptul lui Graunie. Aeesta si-atinti atunci ochii intr'ai mei eu 0 cautatura I" oure nu 'joiu uita-o niciodata, apoi cazu Ianga Ture fara ••llure. . ' Sarrnanul Graunte l ... cand mi-a spus ca are sernne de IIwlde, a gila it. se vede intr'un ceas rau, Dar si in mine s'a rupt eeva, cand a cazut Graunte, II I deodata puterile m'au parasit :;;i am caaut jos lesinat.
iU 1111

rllIl

N. Gone,

12. Plugsrii
La voi alearga totdeuna Truditu-mi sullet sa se 'nchine : Voi singuri strajuiti altarul' , Nadejdii noastre de mai bine. Al vostru-i plansul strunei mele: V oi eei mai buni copii ai firii, Urzitl din laerimi si sudoare. Cu mila-i neslarsita, eerul Clipirii voastre 'nduiosate, l-a dat eea rna- eurat& raza Din sianta lui seninatate. El v'a dat suflet sa tresara Si inima sa se 'nfioare, De glasul frunzelor din codru De sopot tainic isvoare. '

:;;i sarii deasupraTureul, care rna ranise, sta gata sa-mi mai dea 0 Iovitura, dar vorba ceea, Ii luai apa dela moara, pocnindu-I CD stratul pu:;;tii peste scafarlie, de sa dus de-a tavalucul, cum s'ar duce un harbuz lri vale. Apoi infipsei steagulln Orivita! Navalisera acum ~i rio~tri ca furnicile din toate pariile ~i, amestecandu-se cu Turcii, tncepura sa se lupte cu ei piept la piept. Cand e vorba de Iupta dreapta :;;i de ciomag,' apoi las' pe flacali nostri, ca nu li-s mainile arnortite l Era drept dragul de vazut cum se mvaruau in aier straturile de pusca, lovind catedoua, trei titve odata, cum sburau Iesurile cu creieri eu tot, cum se implantau baionetele pana in radacina in carne de rurc, incat innadu~iti, striviti de puterea noastra
eOvar,~it6are, du:;;manii eazur~ pana la unul. Dar, ce-i ·drept ;;i ei s'au aparat €a uiste zavoal ! _ Asa mai Inteleg. zise Vasile Gral;1nte, care dimpreuna eu DonciUi :;;i cu mine aparasem steagtll 'din toate puterile, pl~tin(\ CII dobl\ndt\. loviturile ce ni s c1itdwl(', 1)oncill1 capala, ('
(I

Crestinice

n'aveti sarbatoare,

de

In eoapsa graitoarei- mlristi, De vreme plugul vostru ara : I: primavara pe campie ' !;Ii'li ochiul vostru-i primavara. Blilnd tainele vi Ie desfaee l~ill.anu-i milostiva glie, s

I,

rHlllt

III

(lido!';

(\II

(\(11111

II

1("".1.,

II

II'

II,.

~illcarn

CI

t()At;~

Iloaroa va cunoaste

tlllllt!

I'rlllli;l pi vii stte.

Ptl'fta,ti ell bratele amandoua A muneii rodnica povara, Sub stralueirea 'n.Hierimata A diminetllor de vara. , S'i nimenl truda nu v'al,ma, Doar bunul eerului Parinte, De sus, Irunte va, aseaza Cunuha razelor lui slinte. . ., CaRd doarme plugul pe ro}i1e, In .paceaserilcr de Atoa~na, La voi coboara Cosanzea~a, A visurilor neastre Doa~nii: Vin erai cu argintate COIf UrI ~i'n aur zanele blilaie: Atata striHucire 'ncape . In bietul bordeia~ de pale,
u v

pe

Frati buni ai fr~nzelo.r din codru, , Copii ai mandrel bolt_l ~1bast>re, . Sfintiti eu rona sufermtll . Tarana plaiu:rilor noastre l Din oasa voastra, unde 'n umbra Plang doinele ~i rade ~~>ra, Va straluci odata vrernn Norocul nostru - al tuturora.

64
Tocmai pe atunci un dHugar, care se intorcea la schitul" unde era inchinilt, treeea prin padure ~i vazahd Iupul flam and alergand cu limba sco'as~ de un cot, de Iriea, Iua rasa in cap, se iacu ghem ~i se culca in zapacia., . Lupul crew a fi gasit cel mai nimerit loc de odihna., punandu-se pe aceasta buturuga, dupa cum 0 credea el ca este,~i incepu a-~i zice : "Mo~ii mel, pardilabi n'au Iost, tatal meu, asemenea n' a iost piircalap. Cine ma puse pe mine a crede ca eu as it bun ' de 0' asemenea slujba ? Ramasei ~i nemancat l Crap de toame ~i osteneaUi. N'are cine rna lua de coada sl sa rna invarteasca, ~'i sa ma rnvarreasca, pana mi-o rupe si coada, tncai sa rna aleg cu atat-. , -, Ciilugarul n'a~tepUi sa mal zica inca odata lupul, ceeace eredea el, ca-s] spune numai Iui insu~i, si tacu tocmai precum se temea Iupul, ca nu 0 sa se gaseasca nimeni sa-l fuca $i ata t de o~parte cat :?i de cealalta a usi! de intrare ; II' itllmi, 0 fereastra mare ~i Ila camara, una mai manmta. I III" lie flori sunt asezate eu ingrijire pe scand.uriJa dintre
"11I1I'C'IlII~l,

aeest neajuns,

P. Ispirescu.

14. Spre Vizantea.

o falniea trasura cu patru cai, un adevarat Iaeton.') mai malt eomod decat potrivit pentru stramtele ~i ingustele cara~i de munte, mana, ca loctiitoe al Evreului proprietar, un Roman din Va:?arh.ei, cu favorite unguresti, cu 0 cautatura,:?i niste
de pisidi satbatlca. .... . , CaliHorim tndelung in nabu\;ieala :?esuIUl, prmtre miristl si Ianur! de papu:?o1u mal rnult sau mai putin dogorite- Dm~ ~ul e ptrstiu. In stanga. I~e vad Hniile fumurii imbrumate ale de aluriloe , la poalele carora Gdobe:?tii se rsvarsa ca 0 turrna al'ha ce se odihneste. Alte inalti.mi, mal nelam'lJ.rite, se l'idica In lata. In dreapta. unde tndata, rasare 0 tnalta . dunga ~(\\ lut se strecoara cea mai din urme :?uvita a- MilcovulU1. DUl ac~asta pastietate, esti stramutat deodata Intr'una din cele mai InUori,toare asezari tarane~ti de munte. E un ~ir nelntrerupt de case, fncoFljllll?ate de livezi, porumburi ~i vii. h;np~rtirea ~'n sate: Balote~ti, Gage~ti, nu se ouneaste. 0 cladlre vine dupa alta si gardurile de lerna se tin tntr'una. Coperi, menteie bune, 'de tabla; peretii de caramiM sau de parnant inti\rit en f~rllme de carliimjzi. In fa.ti'l, ~:~1 dOIl:l II rc~ti legate e

strigate

''''pli ~le lemn ai cerdacului.. Uneori vezi ~i ciubere cu "It 111:" 1'1. La. un han: un.de, ~ocani' smoliti se ciastesc cu pepene ,Idlll .~,hangiul, roman cinstit ne da ;vjn de Odobesti si cas dulce. Cllnd lantul de verdeata :?i de Ioouinte vesele tnceteaza 1 ~ III st~(~~ne~te peste drumulIneoat in praf ~i peste papu~ 1111 ele ofilite. I~ dreapta, se .vede largul pat de prundis pe ''''''I luneca putinul Ce a mai ramas din lnvalmasltu! torent III l'utnei. Inaltul mal de dincolo se tine acum pana In Siret ,II, ~ llutU:I Putnei. M~i .departe arb.orii razleti, cari strapung IlIhll praros, se aduna 111 lnrceaguri-) ~i alcatuesc pe ineetul II, lI'dure urlta ~i rara, far a apa, lara racoare tara taina. ( II It va casute foarte sarace stau Ia marginea drumului, care h'I" tncet, Tiganii l~i stramuta calicla nepasat0are. . IIIl lung pod de lemn tae aeum albia seaea a raulul , ,•' .' Ul ~l III ooate spre un tinut de valuri invalmasite, acoperite ne, IlriCH 1.1I1~torcu '. iarba Jeproasa ' cu copaci raZle~l' 'v cu porumsi ' f 1110' fnet!. 'verzi. Sus, deasupra rapei, sta satul Vidra. Srttul e 0 singura ulita, ~i rnarele iarmarec ce se face II , I urnplut-o de Iume, Mocanii cu itari stramti, de aba aIbil, I11I lnnlte caciuli turtite, Iernei purtand pe cap stergare tI pll 11";1 , de borangic g}Hbui, de horbota, chiar, tigani dela "'" 1l11'C au Iuat portul t-araniIor, ~i tigani ratacitort , cate 1111 III HIIHtO( roman sau grec. La crasma vioare1e scartie, cob, Ih j)(lII(lli.resc ~i un lautar da cele dintai lectit ale .meste1tf.{lIl1d nnui danciuc ouminte, care-si Incoalrcia toate put~rile II 11(11 p(intr~ a face scripca sa ztca Irumos : iptr'ul'l. celt, marna II filii I n pierde de bucurie, vazandu-I. La capatul ulitii 111111 II)' nC$ti petrec 111 in colibe de Irurrzar, langa care III IIIIJ." I< • ' 1'1 111. intriJn coclacuri 2) pustii, dealuri ~i rapi de lut 11I1'HII'I f 1()l'po. Susita, care \a f0s,t in stare sa-~i tae 0 nona till I 11,( h()lt~lTani, astazi nu mai e 'rn stare nicl sa-t spele, ci '1.111'1, II hnllic d.~. vara ~ a~evarata ,,~1Jl:?i1a"n sau ,,~u~enita" III , III dOH1' copin balani ai sa telor gasesc unde sa se seattle 1111 Ie UIlIIII) unde sa-st tnalbeasca panzele. In caldura na'I 1I11111'fI
I l'III'fIfr'1I1'1
'I S/I,lllll

p irluricc.
,'01111,

<'1'11I1i'1.
nlill

IN/II" ,h'

II li,nlll

111,1" iii' liI"h'.

praznica a soarelui, ciobanasii dorm pe asternutul sumanuIui, pe cand turniele scoeiorese fir ice le de iarba in gropile malurilor. Deodata un petee de padure se prinde de muchea lnaltlmilor din zare. Case rasar pe laturile drumului, bine aeoperite cu ingrijita zale de sindrila, care se razima printr'o bagdadie 1), de lemn bine .Iucrat pe stalpii eerdacului. In loeul nuctlor, merilor, perilor, salcamilor din partile rnai joase - prunii se insiruesc, eu verdeata lor fara lustru, presarat de vanatul nrumartu al roadelor. Satul e Vizantea, ~i numele i se trage de la manastirea al carei zid puternic, dela sfar~itu\ veacului XVI, se narue pe un delus stapanitor. Pomelnicul Vizantei incepe cu numele lui Eremia Movila, care ramane sa fi fast eel dlntaiu etitor. EI nu va fi durat biserica de lemn cu multe colturi ~i podoabe, al carei sehelet negru p\:ltreze~te astazi intre balarii. Veehea blserica trebue sa Ii fost la fel cu alte ctitorii") domnesti ; deci de piatra sau de bolovani. Ea a tinut poate pana la cutremurul din 1802, ~i va Ii cazut numai atunci. ~iserica de lemn Iu cioplita si tncneiata in aeest an, in loeul eelei vechi. -lar in anul 1859, egumenul grec de pe aturici, Visarion, neprevazand secularizarea averilor si cladirilor manasttresu, aduse piatra din carierile apropiate, puse sa 0 tae ~i sa 0 potriveasca bine ~i alcatui din ea 0 noua manastire, care avu in toate infati~ar .bisericilor din Grecia sau Constantinopol. Aceasta .e Vizantea de astazi, al carei chip se potrivest mai bine eu tntelesul de "Bizantia". Vizantea e Ioouita de unguri balani, cu eopii foarte fru mosi, precum foarte Irumosi sunt, de' altminterea, toti copii din satele Putnei, toti locui.torii lor cu ' tipurile de 0 si Iineta rara. De un tirnp, ora~enii se aduna aiel pentru a "Centrul", cuprinde hanuri curate, 0 pravalie de ziare "bufetul" unui arrnean, care _vinde zaharicale piseate d viespi ~i bere calda, pe cand vecinul sau, un roman, stie Inseamna ghiata. Dineolo de sat se intinde catva timp un platou lucrat. Peste tulele mace~uJui din marginea drumului se fa~oara laicere de papusoiu frumos, de canepa, de siHenii luereaza, femeile oos si tore, coplii pazesc vitele a
I) Tavan. ') I.itlili r "'111.

15. Horia la Imparatul,


Deasupra Zarandului ~i Inci A, munti aspri ~i inalti, serpue te ~~~ns I~tr ~n . brau ingust de vale. stau pitulate, pintre stan~ci i Ar~e~, III <l. carei salbateca romanesti, adaposturi ale mand~iJ~:~n,. n~mal salase neaose Mai sus, pe Aries se vd oti din tara Abrudului Sci:iri~oara ~i Vidra ce' se va satele: Campenil, Ponoarele' horulu: ,reazema sp , 10~uIUl, iar in .Iundul cel mai ada rev.apus de muntii BiAriesului, zace Albacul, satulde nc a] vailor ~hiar la Obar~ia Horia din Albae, ioba de na~tere ~l lut Horia. ('1 mai infaiu dupa g p~ domennle Statului, Iost-a ,cum se pretmde at vA slgur st ,c ana Imparateasca? 1\ceasta e aproape Ii .' ur ~l ce este mai . " sene ~i sa ci teasca bi ar srgur este, ca el ~tia . . ' vor Ja nemteste . fV X A prm rnintea ~i Istetimea lui .' ~l ara tndolara ca, 1I'lInte. ~i mai de temeiu ~in~:: S~COh.~ °Am~l oel mal de ca iUII}rejmuitoare. taranf! romam, din industria

!,

, Pe dan sul il alesera dar ei' . dllCit la Viena plangent I ' In mal multe randuri, ca sa I' I e or catre Imparat, , ntr un rand chiar, vazand ei C duise, nimic nu se impli ~,dm cat.e, bunuri le tat ima, rncredintan fii d ( a monar hului ei a nem '1 I nn ca vina nu I' ' e~I or a vice '1 . IfI, adica a boerilor, prefectilor ' . spam ?r ~I solJ!abirai • III.t cu [urarnant pe tri isul ~I subprefectllor Unguri le ImlSU lor c flilid nu se va fi lncredintat cu a .?a nu se rntearca inapoi til ,1ldha. U ochii cum ca Imparatut Ie-a
A V • A A' v A "

Iloria jura ~i, plecand eJ • r.llldlll'i, _ avu v p lOS la Vierra, - ca ~i In alte reme, In patru sa tV I pl.ll1lliasca cum va f p amarn, cat tinu drumul, ace spre a-si I'" l loriu era . .,.1 Imp WI [uruirea . om cummte ~i in .' " II' t(110I' nu Ie prea place sa . . cercat : eI stia bine ca ImII 11111 t '~I piarda vremea cetind .Iu ngl.
A A •

N. Iorga.

I" ,,1,11

1""'I,·"in.

gandi sa Iaca : avea obicei sau Vizit lU~foarte de lauda de a primi zl'lel: • IZI ato~I de oriee treapta se in!::irau .' III 1ungl gal .. . .,. I" 11111'1,"1('[1 I'i ccilruia Il Int b ,.ern ~I monarhul, trecand III 1.11111 nlncl v~n' ~ r~ a ce-r este de lipsa, ndu tI. III ,II I I 1.ha:, Gil vin~ ,:;;1 r(A ] .Iui Horia de a fi cercetat II (,11 P anger: dela Ro A" • 1111111111I 1I,II'lic' I 111 (",rc' I 011 " ( ac:el(' plflllctC'r' mann din ArdeaJ , .t ' II III, VOllllcll' VIIi u Y I I'll' . 1'1.' eran cuprinse,
• I

I II (I dar ee se tmpnratul Ioslf I" III'" irll' in palatul I I 1IIIIIIId fe' ore ale

H,

C'II

til

VOl

- »A~a 'e, Marite Imparate. - raspunse Haria, _:_ dar en am venit aei legat eli [urarnant deja ai mei, ca S8: vad pe Maria Ta, cetind eu eohii Mariei Tale -cartea noastra : ca de-j ceti-o insuti, blne ~t~m l'loi cu totii,ea nu ne-i uita«. ' Iosif zambi eu bunavointa si, deschlzand hartia, iata ee ceti lfltF'insa: ' »Marite Imparate t »lmpi:irteala saptamanii : _"Patru .zile de robot (adicade claca). ' »A cineia la pesoardt 'j ,,~i toate aeestea laolalta, numai pe .seama Domn'u!ui, "A saptea z i, doara-i a lui Dumnezeu ! -Apoi, [udeca prea drepte Irnparate, eu ee 0 sa ne mat platfm si noi de' bir ~i de toate eele dari 1" De-am crede ceeace au mai spus in urrna Ungurii, Horia, in aeelas rand, sau in alta, lntalnire a lui ell Imparatut .i-ar fizis ca, daca nu se va face dreptate iobagilor rornani, apoi ei au sa Iaoa insus}, ucigand pefoti domnii lor Unguri. Ioser .ar ti raspuns atunci, scurt si cuprinzator :

Vezi-I pe Roman, cand vine pdllli1vnra, cum i se umple 1I11(:tulde bucurie, cum Ii creste itliullt II picpt ea hunza in (lI(dnre, eu cata multumire el cata la noun pcdoaba a naturh III ucopere Iocul nasterii lui, eu Gaia vesolle 01 vede Iuncile tuvcrzite, carnpiile inflorite, holdele rasarite. Romanul se renaste cu- primavara !. Ellntinereste ell na1111'11, oaci 0 iubeste eu toata dragostea UFlUiom primitiv. De aeeea !Si toate cantecele lui tneep eu Frunui verde. V. Alexandrl.

17. Penes Cureaaul.


1'/('('((,/'-a?'N 1Wtt{t din Vasl1.11i ,~i C1,/, sergentad Z8ce, ,I '11'It-iera z(m wl-imanui I II piept inima reee, c l'II/I/~'i ca {wimwl e-el ~t$or (i/I suocwa de p'e 1n~£nte, ,I/I(II(/In ehi6w pene le picior, ,~'(I,~e((,m~i'i pene 'n tr~mte.
I

,,01.£ ede mergeti,

~i-;

Dar eel sergent tar: de musteti R/J;cnict:' "s4 n'av~ti tectma ,Romamll .are I$liIpte vief,'i , "In pie1}tu-i die aruma I" Ah ! e~£i fi irecui lJ1'in gand . $'wp Ii c1'ezut Vi"O data Cit mtt1f,i livsi·vo'i: in curand .Din mandranoCtstra ee.ata,! Privvfi ! din nOlla cCdi e1"am . $i ~~t sergent', 'zee~,. Ramas"am sinJJ~lr eu ... $i. am In pie'jJt inimrct reel) ! Cru·elecltnd intr,a prin stejari Nlipraznica seGure De-aboie t@ti copocii 'nw1·i,. Din falnioa padu1"e ! DCbr vai ae-a' lumei 'lieafJra eieo Canel mO£trtea nemi~o(j(sa Ca'n codtw viu pi1trunde. 'n ea ~i eand se~1,wea-i coosa! Co,pii! acluceti un ulcior. De 6pa de sub sf,anl,;a ,~·ting po.jw(_l~l1tfe1f al!c dor Si jaUa mea (tclanGa. :Ah! (')cni-mi sunt 1illlini 'de seantei ~i mull Gumplit Tn-a doare, . C~t'l'HI ma g,ii'l'1.desG to t1'atii mei c.w, to/Ii 2)crif-i in l oare.

,,$ i sa venifi) zile l" Zieeau aiunci bCitnlni, te'l'nei $i pl'eoti I$i copile ;.

cu

dr(jigii mei.

pI"~ doroba'YIti,
U(I'Inani

tot'i caci~£lari,
ueche,

.w

losif Imparatul, nok stim ,ea, ifil toamna anului 1784, Horia era intors acasa in Ardealsi colinda mereu satele :r:omane·~ti din Brhor, din Zarand, din Hateg, din Abrudsi din Zlatna, iridemnand pe iobagi a, implini vointele lrnparatului, dela care ei trebue astepte numa! bine ~i ajutor, AI. Odobescu.:

-Faeett voi aceasta-. Spus-a sau nu a spus

de vita

intr'astiel

sa

/'/lI'llirICl opinci, suman, itari ,~I C1,t$ma1) e-o 1.trech e. ' NIl tiose nv.me de G.'urGani . / i'i'h hc1t1"1t un. de glume, b , N,I/ usn. schimbat Zanga Balceni, I'nrecla in reriume !
(:(I/Inp, de-acasii, delo. plug "/(lo(t/.-am asta vara r'lI lUI, Nciipam (ie Turci, de jUfj n,ll nuvna seumpa iar«. I~I( III' 8J.ntSe ~tn g1"Ctittl sau 8(W!l(mhLl MiJ.tr,{(g~trl.a. 111i' IIO'l118-ct'mdus cu lJumnezcu" N" I(im. (11,/,sett voe bttnd. II/If
r

16! Insusiri ale Romanului.'


Aruncati-va oehii Ia D'rL care .Rornan si-I vei gast totdeanna vr ednic de figurat Intr'un tablou . . , De va sedea lungit pe iaeba !a poalele unui codru : de'va sta pe pieioare, razima;t tntr'un toiag, lE\.nga 0 turma deoi; de va salta in hera, vesel .si cu pletele in vant j de se va cobert pe 0 carare de rtll!u1te,' eu durda sa pe spinare : de se v:a arunea v0il'l'iee$te pe un cal sal'batee; die va carmui 0pluta de catarguri pe Bistrita sau pe Olt, ~; a ... , ~rieum H vei privf fie ea plugar, fie ea ciehan, fie ca plutas, te vel mtnuna de fitleasca Inrmusete a pozei lui !Si te vei lnr:rodil1ta, (:11 III' 7.11rmW 'Ill f~r pl~tt:a nicMeri sa-s: XmlilQgMfoHf11" 11111,,111111 I,II(Ii 1111111 1,1 '01 otlllfl'1 lHfli tosnc IloolH 11~ 1111'11. IHlII It'l'

UI'II'/I'I(I "111 cole ne ''I1.trfr:lni6t (iOU/()'lId/' 1,/1 aur« mare, r'I/fI/( 1/ nil toe, s'adimenia
('1111'1'/'1/11

': ~Sq

((.e ctdm'ir((,1"e; 111111 ~'II lIol;,.t n@'I~trel)a III '111I'1'[/(I'I'I'b ttl, 'tw'o 'I'hwttii? NOI /'1011/1'("1'/110(.11'11 '/11'1 hoha/': "iy('J;, "8/1/1'1'(11'11 111 /'1f.1,/,IY (""'11'1'11(1; I"

"I'

'

Cobuz cioban 'n Cc~lafat Canta voios Win fl~£ier, lar noi .iucctm hora din sat Razand de-a boambei $uer. De-odai:» scni.ia de ob~£z Trasnind .., manca-o-ar focul! Reteaza capul lui Cobue ~i'1floe ne ourma [ocul, Trei ziZe 'n urma am rasbit Prin Dundrea umflata Si nu departe-am tabarat De Plevna blestemata. In fata noc£stra se 'nalta A Grivitei recluta, '.Balaur crunt ce-c£meninta Cu ghiara-i nevaz~da.
Dar $1; noi Vlvcd

Sdrmanii! bine s'c£u luptc£t Cu utta cea pagCmd, $i chiar murincl ei n' au Uisat Sa cada armu din mana Dar ce [oloe 1 ceata ecadea I • S' acuma ramasese Cinci numai, cinci {l&c(i,idin ea,. Si cu se1'gentul. sase ! Veni $i zitw de aeaii, Ceo ei de sange t£d(/,! Parea tot omul mai inaUFatd cu moartea cruelc!'. Serg~ntul nosiru; pui de smeu, Ne zis'aste cuv·inte: » cat' n' om fi morti v oi c'tnC'i i e'lrt, s "Copii, tot inainte I"

,,(11 /r/l', orin spCi/Ylgi, rin glont-i, p [prin [usn, I', II' /ll/.i de bc£io-neie,

$i e'l,t,ccl/neloclvii am 'i!!'i,chis, Cand mi-am l'l,£cd osu.nda: "Ahl pot set mor de'acum, mn eis ""111, l",pUl,m... iaiis-ne aC1,£1n ..A noctstra e izMncla f" 1111" llIiIS la p'arape,te. Apoi 'cand iat'a,~i m'am iceeit 1IIIIIt ' IrttCth 1 T~wc'i~'racnesc, Din noaptea cec£amnrc'l., 'uiruu! 1Je noi 0 suta. Colen lJe rani et£ al'l'Jo, gffS'it II IIIIIICII'!. stea!:}~tlromC1.nese Vi'rli,,£ieam'ilitcwOJ .. I'r/ I'I'(/ncenq, 1'eeh~ta. Ah! da-r-er Domn1,tl sa 'mit indnpt Aceasia 1nana 1'~£pta, Sa-mi vindec ranUe din piept, Tar sa m Ct.ntorc la lttpta. i Caci n1.£-imai sct£mp n'imicct azi Pe l1.£meapi11nanteasca Decn; W1. n'lo£mede viteetz S't 1noartea viJe.iensca! , .; V. ALEXANDRl.'

Ii

u l Jldwef" se 'nalta 'n v(j,nt 111II(/wI'dul omanieU R II IIIHrl zacem. la pama'lit, I II,'I£/l prado. urfllei 1 "111.,,11£1. 'l'no(tre $uerancl I'l' '''It/I'ci'tn ris'ipire, IIf I "II/Jitnntt,l adm'wand '1IiIir/a1'Cl'lot, fc1.lfaire: 'n

FacCtnd trei crt£ci, noi-am raspt£ns .. 0 pCmclectm "Amin! I$i Doct1nne~a.i'uta!" Cum s 3 pande$te-o tiara, Apoi, la fuga am impun.s ~i tqt chiteam $i ne gandeam Spre-a Tureilor reduta. Cum sa ne cada'n ghiara? Din eori in zori $i Turci sl, no.i l1.lelei! Doam.ne, c'l,£msburc£u Voinic'i'i toti cu mine! Svarleam in c£erplumbii, C'I,£m ei la $ant1,£ri alergc£~£ Cum svarli graunti de pa,pu$oi Cu scari I$i ~1,tfC£$ine1 Ca sa hrane$ti porumbii. Iaui-ne ct.iun$i I... inca 1,£npas. $i tunuri suie bub'l,£ia~t.. . Vra 1 'naitne, ttra 1 Se cldtina pdmantul 1 Dar multi raman tara de glas .. ~ miide boambe vMieau Le 'nchiele moariea gurc£ 1 Trecand in sbor ca vantul. Red't£ta 'n noi repede-wa [oc. ~eclea ascuns turcu'n oeot Cat nu-l incape ganduZ Ca urS'l,t in vizuine. Pe cand .trdgeam noi tot in goZ, ti; $ir intreg s'(£bate in loc Dar altul ii ia rc1,ndul. El tot in carne vie ... 'finte$ era dibaci tunar, Caci toaie-a lui ghiulele Loveau turcescul furnicar, Ducend. moariea Ct£ ele. Dew intr' 0 zi veni din tort Un glonte, numa'i unul, Si b.ietul l'inte$ cazu m@rt, 1mbraf,i$andu-$i tunul. Burcel in $an! mom'e zclrobin(Z o tidva pag(f,neaSCa ~oimu 'n redan code riienind : "Moldova sa traiasca I" .Doi {rati Calini, cittntiti de vii. Se svarcolesc <insange; Nici unul tnsa, drayi cO~Jii, Nici unul nu se pZange.

18. Miezul iernii.


In padure trosnesc stejarii! E un ger amar, cumplit.! Stelele par inghetate, cerul pare otelit, Iar zapada cristalina pe campii stralucitoare, Pare-un Ian de diamanturi ce scartaie sub picioare. Fumuri albe se ridica in vazduhul scanteios Ca tnaltele coloane unui ternplu maiestos Si pe ele se aseaza bolta eerului senina, Unde IU!1a i~i aprinde farul tainic de lumina, O! tab lou maret, fantastic!. Mii de stele argintii In nsmarglnitul templu ard ea vecinice faclii. Muntii sant a lui altare, codrii organe sonoare, Unde cri vatul patrunde scotand note 'ngrozitoare. Totul e in neclintire, Hira viata, fara glas: Nici un sbor in atmosfera, pe zapada nici un pas; Dar ce vad 7... in raza Iunii 0 Iantasma se arata .. E un IUp ce se alunga dupa prada-i spaimantata.

Pe-o noapte O(j{/I1biJ, Bran $4 Vlad' .Atunci viteazul capitan, Cu-o Zar.gq,brazda'n lrunte, Jl)rau in sentine~e. Striga voios: "Cine-i C1,wcan Ferbeo. vazduhul ca in iad "Sa tie ~oim de munle 1 De bombe $i $rapnele. Cu sfeetgu'n m(~ni, el SP1";'11,tlH?flY. In eori adsit-am pe-amandoi Apuc'o seard "YI((,{,{.ii,. 'l (lliro/ti (til 'i(~'MfMM, '(/,1,£ ()I/o(, RI"I"{f(I'l'I,/.U,i. (/'111111, ,,( JItt1f'II'I"I,n 1"'/111/. 'm(mill);' l'/(Vri.m, ri('/II "Ir/IIII /)(. tN1l11'i 'W'II:III/IIIfIJIII,

V. Alexandti.

19. Risaritul soarelui vara 13. tara.


In aer e 0 racoare dulce ~i un miros sanatos. " Nicl un sgomot, nici 0 miscare, nici 0 adiere de vant nu se simte. Copacii cu frunza neclintita par zugravit]. Brobonit de roua, pamantul doarme .inca in lumina umeda ~i nehotartta a diminetii ... Spre rasarit, cerul se dogoreste ca de bataia unei Ila• car~; 0 pu~be:e fina de ~ur se ridica din spatele codrului si se tmprastie In sus, ca si cum ar sufla-o cu putere gura unui vulcan. Palele usoare ~i crete de nori, ce plutesc pe bolta albastra, prind a se rumeni pe margini. Deodata 0 sulita de foc strapu~ge perdeaua de arbori. Portile zilei se deschid si val uri curge lumina pe vai, Parnantul tresare din sornn, vesel ~i plin de viata sub calda binecuvantare a soarelui. Case le albe ale satelor stralucesc prin livezile de prunl..., easele vesele ~i curate, livezile ingradite, curtile pline de pasar], Ianul strans cu ingrijire ~i asezat in patuiac-), vitele grase ~i copiii rumeni la fata. Mirezme Imbat atoare se imprastie in aer de pe Ianetele batute de soare. Lanurile i~i Ieagana spicele. Pe costite granele coapte sunt lmpanzite de seceratori, Carduri de fete, in carnasl albe ~i valnice rosii •• se pleaca ~uncii ~i l~i misca bratele ill tactul unei doine, Dulce rasuna valea de glasurile lor. Pe munti ~i pe codri aluneca tncet umbrele ca'atoare ale norilor. A. Viahuta ,

20. Muntii nostri,


Nu se poate inchipui 0 unitate geogratica mai armonica si mai fericit combinata de natura ca a patriei noastre: coroana mareata a Carpatilor nostri inconjurata de campiile noastre tntinse in plan cu dulei Inelinari spre cele trei f1uvii: ~ Dunarea la miazazi, Nistrul la rasarit, Tisa spre apus. Bogatille pamantului cuprins intre laturile triunghiului Inohisde aeeste Iluvii, atat pe campiile eu lanuri intinse la soare, pe dealurile inflorite cu vii l?i pornet, pe muntii- tmbracati cu paduri, cat ~i in adancurlle abia atinse pan a acum ale subsolului fac din Romania una din cele mai bogate tari depe pam ant. Dar bog1:ttiile eeonomice ale Romaniei sunt insotitc de hOg'Ii.~ii ~i de fl'umnscti rnulte ~i variate: ortzonturlk' (' I1IJ>ii~

1111, ale Baragamilui cu jocurile de lumina ale apelor moarte, tuu-nsltatea vietii din apa ~i din vazduh, din balti ~i .dln DelI I nunaril ~i toate sunt tncoronate de maretiile maestoase ~i ill I'llr$ite ale Carpatilor. ' . Acesti m unti au fost adapostul in care in secolii de disIIIIJ~ere ~i prapad ai navalirllor neamurilor asiatice, s'a pastrat 1111I(a$i s'a format neamul romanesc. In. biruinta greutatilor II. vietuire prin codrii reci ai muntilor,' pe cand ' valle rodaice t calde erau cutreerate ~i pustiite de hoardele pagane lIi1vtl[itoare, acolo s'au otelit energiile nationale, puterile de I'llulme cu,i, crederea in viitor, supuse in adancile cuvinte: Ipn trece, pietrile raman". Acolo sus, fiecare pestera, fieI ""(' colt, fiecare vale stramta, a fost odata $i de mai muIte IIf, loc de adapostire ~i de mangaiere pentru viata stramoslItll nostri, Spun un adanc adevar legendele' despre infiin1.1 I'I~!I vechilor noastre Domnii a Tarii Romanesti sl a Milidovei - amandoua infiripate de romanimea coborita deIa uutute, din Carpati, dela Fagara$' ~i din codrii Maramuresului, "I' Irate apoi prin energie.: de Intelepciunea mintil ~i de puII li'iI bratelor, lmpctriva numerosilor si, adeseori, putemici1111 vrasmasi, Carpatii sunt cas a strabuna, In care au trait ~i s'au oteIII uiultele .generatii' necajite carl, rabdand, luptand ~i birutlld marl si multe greutiiti, ne-au pastrat flinta neamului, eu IllI"'uiile cui au unit, In zilele noastre, intreg neamul lntr'un 1111 manunchiu, realizand astlel stravechiul Ill' vis secular. Muntii Carpa]i sunt acum cu totul ai nostri, pe toate IeII II , spre Carpati trebuie deci sa mergem toti Romanii, ca III', I de 0 putere magnetica, pentru inulte cauze $i multe

Intai ca Sa cunoastern cuibunle de ada post alte stramollur, si:1 tntelegem marile greutaji, ee ei au biruit, ca sa ne hH I' uoua 0 tara at at 'de minunata 'cum este a noastra. Apoi ca sa biruim greutatiIe ?rumurilor $i prin flceasta II Ill' ot lim puteriJe trupesti si sa ne intarim puterea vointei d. l tnvinge, in g~.eutatile vietii, spse a ajunge la inalfimile hlllll' ~i curate, cari stau sus, deasupra vietii molesite 'a ~ JIlt' 101' de jos. () tenotile urcatului pe drumurile grele spre munte sunt f HI: ~I bORHI r~spl~ile, mai lJ'i1ai prin marea multumire a hll'lI III" , pl'ill III ('('(In 1IH\(':lIo<1!lil n vederii Iormelor,

"III 1I'i.

aspectelor sl culori1or naturii acolo sus: coaste intregi lntinsecat cuprinde vederea, imbracate in Ilori, pad uri sau paIeurj; de [neapeni riltinse pe pamant, ea sa nu fie smulse de vanturtle puternice ~i distrugatoare, cari bat cateodata acolo, sus, pe Inaltimi Intinse, intocmai cum strabunil nostri se lntlndeau pamantului pentru adapostire in vremea navalirilor ~i stanci. ridicate naprasnic deasupra prapastiilor, in eari numai vulturu.l este acasa. . Dar unde s'ar putea numara toate maretiile rninunilor de Irumusete maestoasa. eari ne stau inaintea oehiIor ,aco\o<. sus? De aceea, cand te dai jos de acolo.: ai simtamautul ca te-al inaltat si ca: ai rarnas mai presus de biata omenire care' se tareste pe drumurile de jos, din vale, Nu este in lume tara mai bine asezata ca Romania,' avand in mijIocui ei eoroana Carpatilor,' gata sa primeasca, pe toti fiii neamului : Moldova are Ceahlaul, eu toata lntinderea ~i frumoasa Jui stapanire : Tara Romaneasca ~i ArdealuI de miazazi au sirul maestos deJa Buzau pana la Mehedinti, eu Bucegii, Parangul, NegoiuI; Hategul are Retezatul;. deasupra vailor Crisurilor, dinspre Tisa, se inalta largi ~i padurosi, Muntii Bihorului, eu valle prapastioase ~i bogate in ..

I tururor deopotriva, Ii111'11 rI c darul lui ceresc, I 1"llor cari ered intr'insuJ,
,I 1\I'IOf 11111
I,

ee-l batjocoresc.
lor?

Din toata lumea asupritii In jurul lui s'au gram~dit. Si vijeliile de patfm! La glasul lui au amutit:

11tH eei fara de lege ...


pasa lui de ura

II

, venit s'aduca pacea I Illfrf'itirea tutu:or !

-Fl]! blanzi eu eei ce va insulta, Iertati .pe eei ce va Iovesc, Iubit i p~ eei ce 'neontra voastra Cu vrajma~ie se pornese« ...
II.

I III hine, eat~ ~erieire, I t:lW1. dragoste-ai adus I I numenii drept rasplatire, I «ruce 'ntre talhari te-au pus.

Au ras ljii te-au scuipat in fata •. Din spini cununa ti-au iacut, Si, in desarta lor trufie, Stapani asupra-]i s'au erezut ... _

-- Aduceti piatra eea mai mare Morrnantul sa-l acoperiti, Chemati sutasii cei mai ageri, Si stra]! de noapte nlnduiti... III. necredtnciosil pus luminii stavilar, , 'H s'a intarlt in focul Illlft'rilor dela Calvar,
I 1111

pastravi.
Tuturor centrelor noastre orasenesti, del a Chisinau pana la Sighet, muntii mari ~i Irurnosi Ie stau Ia use ~i fmbie sa, fie cercetatl Maret este Ceahlaul, mai inalt peste toti este Negoiul, dar floarea tuturor sunt Bucegii. A. Viahut«. .
III veseIit

Si valurile-i neoprite Peste p~fmal'lt se impanzesc, Duoand dreptate ~i iubire. ~i pace 'n neamul omenese.

21. Csistos a inviat.


I.
S'au tremurat stapanii lumii La glasul blandului profet, S'un dusman au vazut in fiuI Dulgherului dill Nazaret l .... ~i multi eu pietre iI alunga, Sl rad de el ca de-un smintitrIsus zambeste tuturora, Atotputerinc - si smerif! ,El orbiler Ie da ]y,mina, .Si mutilor Ie da cuvant, Pe cei infirmi Ii 1l1Hlrl ~III\, Po morll1i I-lcooli1tlill 111111 1111\ til,

Voi toti, ce-ati plans in intunerie, Si nimeni nu v'a mangaiat, Din lunga voastra 'ngenunehere, Sculati ... Cristos a inviat ! A. Vlahuta,

22. Romanii macedoneni si datinele IoY~


I II'I

m n'a vel'l:it sa raSvFateasea. Nu vrea peirea nirnarui ; . Des ul], p~ [os, colindaIurnea, $1 TUIII\I linle 111 tu unnu Iu],

CAnd se zideste 0 biserica, datina populara armaneasca ()II Ott Ilecare Arman sa ia parte la tnaltarea -Casei Domnulul«. Deaoeea tot crestinul pune mana Ta lucru ~i culege') 1~1I1Il~llli dill

Turcia
('II

zlc Ar1J1t1ni '(de unde armanesc) cuvant for- .

111111 till (/'111,1)

VIII J!l1 Nflll/llll

1111 f' pllt!

tnulntr,

TOI

asa zlc ei :

aras

(ras}; alavda .

f'll

pictrc, aduce lemne ori fier :;;i alte materialuri. Ohiar Ierneile ~i inca femeile de casa buna, tmbracate cu matasuri fj.ina, ajuta lucrarea si aduc pietre, pamant ~i altele, caci biseriea, Iilnd pentru toti, trebue de toti sa fie ridicata. Crusova-) e Impartita in patrusprezece mahalale, diritre .care numai una e loeuita de Bulgari sau, mai . bine zis, de Miaei. Cele opt Iarnili! albaneze sunt raspandite in mahalalele anpane~t~'. Casele sunt mani, Irumoase, cu doua sau trei etaje, Numai locuintele Miacilor sunt ceva mai mici. Cele armanesti -sunt de piatra, acoperite eu ardezie ~i cu cate opt, zece' ~i chiar douasprezece inca peri. In unele Iocuinte de ale a~ma~ nilor am gasit odai de primire frumoase, cu mobile de pre] ~:~ide muIt gust ~i cu ' parchet din lemn de nuc. Si in toata Crusova, un de se afla 2816 case, nu sunt doua lipite una de alta; ci fiecare e ceva departata de cea vecina, avandu-si curtea deosebita, 'In' casele Crusovenilor, ca pretutindeni la Armani. dornneste 0 minbnata ~i adevarata inveselitoare curatenie. Si toata, -casa e dusa numai de muncitoarea femee arrnanca, care spala, Ingriieste de bucate ~i toate Ie face cu mana ei. Cand te .gazdueste Armanul, vestit cu drept cuvant pentru ospetia .lui, el iti da Q camera curata, 0 masuta de scris invelita cu o tesatura e~ita din mainile stapanei de casa si un pat alb ~i din nou primenit. Masa este bogata in pometuri, in branzeturi ~i in vim.!ri puternice din ville deja Ticvis ~i Racle sau Iraclea, Iocalltati de pe Ianga calea deja Parlep la Gradscor; ,pe unde multi Armani crusoveni ~i parlepeni poseda vii. ,Sta~ 'pana casei, desi Ingrijeste de toate cu mare harnicie, -tot e~ serveste Iarnasa pe sot ~i pe oaspetii acestuia. In .toate Iamillile arrnanesti, chiar in acelea ce au ajuns la mari averi $i stau in vaza tuturor, Iemeia nu rnananca Cl:l sotul ~i cu oaspejii. Aceasta 'stare de supunere a f,emeii in Iamilie. ~i in societate se vede sl: in fa ptul ca ea saruta mana barbatulul. Cu 10 sau 15 ani in urrna, era obiceiul ca femeia sa spele picioarele oaspelui. Acuma datina aceasta sea parasit ] totus! poftirea se face numai .nu se mai starueste, daca oaspetele nu primeste. , ' La sarbatori. dela esirea dela biserica ~i peste zi, Ar') ()r!\~('1 in urovincra 1,(1("1111.111 III hOt'I.I,,1 Macedonia .. N. V. 1~I(ol.ia . pl'Ovlnl'i" njll'"plnh\ tll\ ( 111>,111\'1\

1l1l1111i

P)

lsi viziteazil regulat unii altora famillile. Femeile raman 'il tI ~~ primesc' vizitele: Cam intri, ele iti es in~inte ~~ te I"' meso cu cinste, apoi te due in od~ia cea, mal. curata a II ui, un tel de salonas tndestul de b ine rnobilat ~l care n~ I lit .ste in nici 0 locuinta ,arman:asca.'. Du~a ce te .a~e~l: I. lucia cea mai in varsta ia cuvantul ~l te tntreaba mal lllt~l lit spre tata ~i mama, daca mai tr.ae~c, apo.i .despre _Fevasta, .111011 esti insurat, apoi des pre- fratl -si sunon, pe urrna ?esllr~ • runnati, despre copii, despre coput. sllroril?~ ~i vfra~llor, ~I r idarea aceasta de rudenii nu se pier de mClOdata din veIII ,'C, Daca.c,);lmVa ai rude in strainatate. esti cerce~at as~p:~ l VI ~tilor ce ail primit, A doua femee vine apoi la _ran~ !1,It IIIt:c tot. acelea~i tntreban. A treia femee, care e ~l mal t~n~~a 1111(~iH a doua. iti pune aceleasi intrebari, pe cand cea. dm:alU II .nee incepe -sa tntrebe pe al doilea ,vizita~oIl, m,al, taRar Illlc!l.t eel dlntalu, apoi pe eel de-Oil treilea. ~l de acn l~ .colo IIl\i vorbese ~i intrebarile se incruci~eaza cu mare repezicnmehia dupa ee se' sfar~esc aeeste tntreban. se incepe yorba. : II 'intefege ca, daca face vr' 0 nunta ..la rude sau la Ve~lnI, oate ~epana. Ilitbiectul e gasit gat a ~i se deapana cat se I'lea intre vizitatori este ~i unul mai de seama: a,tuncl,aee~ta r ntrebat mai intaiu, de catre femeia cea mal l'n. varsta ~ IIIRei, chiar de ar fi mai tanat decat oeilalti bar~at~ ou.ican it fA sti binecand trebue sa tneaca peste tntaetatea deli velll . v . vllrsta. e un semn ca gazda e femee inteligenta ~l cu piHrun: dere, Intimitati nu sunt permise decat intre rudeIe', c~le m~l I l'IHopiat~, si anume: intre parinti ~~ ~ii, ;;i ~ntre frat~ ~I suron. I. I 0 nunta, bunaoara femeile dantuesc mal ~ult .lnt,re . el_e. IIf barbattl se tnvartesc si ei mai de-o parte In p~lcl ~l .m vulsuri. caci ~i Armanii ineep sa paFa:seasca daniu'rIte R~~10nale, multumindu-s>e sa atmanizeze ~i ~i .pe cele str aine. mlrbatul poate dantui cu so.iia ~i sora lUI ~l ce~ mult cu 0 "cri~oaraprimara, dar nu si cu 0 vara de-al doilea. Sentimentul national la Crusoveni pare I a -se de~tepta ilestul de repede- Copiii de »Armani curatl- ~i copiil gre?o: mnni tac ~i aiqi tabere du~mane; l?i ade~ea se ~asboese pana II sAnge, ca ~i la Perleap, Gope~. ~Olovl~.te, Ta:na~a •. Mag~: I'uva, etc. Puii de grecomani arunca cu pietre m' msht1!l~oroll ,miOU) ~i Ie strtga din urrna : »daseale arrna~!« D~~mam~ 11Il! !HI,fIYnKlIso vcde ~i Ia cei mai lfil varsta ~l nu rare on 11111 IlUItY.11 III'lIl 1I11l11llllni r;;l H r.~( comanismului se du~manesc

IIIt.W ltd I ~Ilcia ~c~lea;;;i fa,miJii. Inasprirea acestei lupte a ,pCt~~ ,a pncmui pretutlnden! rupturi intre fii ~i parintl ~tre ..frati ~l Y,ati. Batranii mai adesea sunt grecomani, ia; tinerii -Arman! curatl.«
IIjlllll:l

~!

24. Ardealul.
.cea mai llilaJtii a muntilor Carpati, se intinde ;>i binecuvantata intre toate .tarile semanate do Domnul pe pamant. Ea seamanii a fi lUI. mallet si lntins palat, capo d'opera de architectura, unde sunt adunate si a:?ezute cu mandrie toate 'frurnusetile naturale, ce 'tmpodobesc colelalte tinuturi ale Europei. braii de munti ocoleste, precum zidul 0 cetate, toata aceasta tara ~i dintt'Insul, iclcolea, se deslac, 'lntinzandu·se pan a in centrul ei, ca niste valuri proptitoare mai muIte siruri de dealuri lnalte ~i Irumoase, m~r~te piedestaluri Inverzite, care varsa urnele lor tie zapada peste val ~i peste lunci. Mai presus de, acest brau munt os, se inalla doua piramide mari munti, cu cresiele inc ununete de o vesnica diadema de niesoare, care, ca doi urtasi, stau la ambele -eapete ale tarii, cautand unul 'in iata .altufa. Paduri stufoase, in care ursul se preumbla in voe ca un domn . stapanitor, umbresc culrnea acelor munti, Si nu de parte de aceste locuri, care-ti aduc-aminte natura tarilor de miazan,oapte, dai, ca la portile Romei, peste campti arse ~i varuite, unde bivolul dormiteaza alene. Astiel Miazanoapte ~i Miazazl traesc Intr 'acest tinut alaturi una cu alta :;;i arrnonizand tmpreuna . Pe culmea

I. Nettitescu,

" lara mandra

23,

Tara' mea.

Un

Care e mai man dra decat tine intre toate [arile sema.h~te de D~m~ezeu pe pam ant ? Care alta se impodobe~te in zilele de sarbat~are cu flori mai frumoase, cu grane mal bo.gate ? .' Verzi sunt dealurile tale; frumoase sunt dumb'rau 'I : d 'I • VI e ;;;1 .pa ,.m e spanzurats pe coastele tale ; Iimpede si d ] . I C M t'" C' • .,. u ce e ceru au, , I:In 1'1 ai se Jnalta trufasi in vazduh j raurile, ca un braH ,pest:i1at, OCOI:sc campu rile; noptila tale Incants auzul, Pentru -ce zambetul .tau e asa de trist, mandra mea tara?' ' MuIte ~I frumoase turrne pasc vaile . mana ,Domnu! ~ d bl , ". UI t e-a • rmpo 0 It, ca pe 0 mireasa . 1ivezile tale 'eel • t' tv, ,,' e In mse .sun smaltU!:e c~ Ilori felunte, ~i imbel~ugarea varsa avutiile sale peste CampII..: ~, b,og~t~· .mea tara, pentru ce gemi? , , Dunarea b~_tra~a, ~IrUlta de parintii tal, iti spala poalele .~ll·tla~uce avutii din tmuturile de unde soarele apune : vulturuI, din vaz~ llh. ca ta la tine cu dragoste, ca Ia <pamantuI sa'u de aa;>1iel'e: raurile cele frumoase ~i spumegoase p'u I ,I ' , alb ' . , araee ce e repezt ~'l' sa atice canta n ein.cetat slava ta ... .0, tara 'alnlca .. entru ce fata ti-e imbrobodita p i ' ", J , . '
v I

de

~Nu 'e~ti fru~oasa, nu esti bogata? N'ai copii multi la n~mar, ?ar.~ re iubeso ? N'ai cartea de vitejie a trecutului ;>i viitorul rnaintea ta ? .. Pentru ce curg lacramile tale? . Pentru ce tresari? Trupul tau. se topeste de s'lub" , ' ". • ,'''' a Icmne ~Hl~tr~'la,tl se framant~ ~u 'iuteala .. , Citit-ai . oare tn cartea ursnei 7... Aerul se -nnsca. turburat.., , vantul do' t I I "" , "gore;> e .. , ng,eru PIeIflI s a aratat oare 7...- Noptile tale sunt reel visurile turburate, ca "rnarea 'abatura de furtun" a ••, Ce -,t1 preveesc? t· zet . Pr~,ve~te, dela mlaza-zi la miaza·noapte, popoarele ridlcandu-si capul, " g andirea ivindu-se Iuminoasa, pe d II ot . I' A' , easupra III unerJ~u. UI", ,gandlrea oe ~ide~te ~i credlnra co liN vintil ... Lumen vechc se pri\v~le~te $1 pe-ale ei <I; r(\1I1I1j1ll'1 1111 _ fah'a 1'(' fnll'I!'! I Ik~1 Hillil-te I , ,', cr
,II ."11

-Aci stejarii, brazii sl fagii trufasi li:mIFi capetele lor spre cer j al~tuti;: te ascunzi intr' 0' ma.r~ de grau f;li porurnb, din care nu se mai vad calul ~i calaretul. Ori ineotro te-at tait~, vezi oulori diferite, ca un mtins curcubeu ~i tabloul eel mai tncantator Iarmeca vederea: stanci prapastioase, . munti uria~i ale caror varfuri mangae norii; paduri intunecoase, lunci lnverzite, livezi mirositoare,' val, r acoroase, garle a' carol' limpede apa curge printre campii inflorite, parae repezi care, mugind grbaznic, se pravalesc in cataracte. printre acele ame~' nintatoare stanci de piatra, ce plac vederii si 0 Inspaimanta totdeodata. , Apoi in tot locul dai de rauri marl, cu nume armonioase, ale caror unde poarta aurul, In pantecele acestor munti zac comorile minerale cele mai bog-ate si mai felurite din Europa; sarea, fierul, argintul, arama, plumbul, mercurul.v., ~i in sfar~it, metalul eel mai imbelsugat decat toate, nurul, pe care-I vezi stralucind pana :;;l in noroiul drumurilor.

) !. I ,~
or

."

AsHel o tarn Ardcalului.

..----=-:-:~ :-.~.~ ~~

N. Balcescu.

83
. '.' Dar, cand vei smulge 'ntreaga omenire DIn somnul lung al greului rabdat, Cand nu va fi nici chin, nici ratacire Atunci Tu z~mbi-v~i lmpacat ;
J

Atunce nurnai ingerul hodinii Va cobort subt ochiu-tt intelept : 'Hi va culege de pe frunte spinil Si-]! va inohide ranile din piept.

I)'(llnea rea si frigill sileste 'pe 'oameni 'Ca ~a saza pe la caolc lor ~i sa-si incalzeasca rnadularile cu Yin. Rachiul In) ulnce nimanui decat ostasilor, iara ceilalti beau numai cate till pahar inainte de JNasa. Cei ce locuesc In Tara de jos :;;i fill langa hotarul Tiirii Romanest! iubese vinul mai mult decaf
uollalt].

P. Cerna.

26. Naravurile Moldovenilor.


.• Dia t?ate

alW oamenr, au prea putine.


-

a~ucaturile rele care sunt obisnuite si pe Ja ~l' Moldovenii, de nu prea rnulte inca, nu

'

.. Naravuri bune nu se prea gaseso la dansii, pentruoa nu au mel crestere cum se cu vine, nici deprinders de ele; de aceea cu greu se va gasi vreunul mai impodobit cu naravuri bune decat altii, de nu va avea 0 fire buna spre ajutor, Darzia ~i sernetia este maiea ~i sora lor, caci, daca vreunul are cal bun ~i arme bune, atuncea gandeste ca nici un. om nu poate sa-l lntreaoa si, de ar fi cu putinta, nici chlar ,cu ~umn~z:u nu !i:ar feri sa se Iupte ~i toti de obste SURt tndraznet! ~I semen, foarte aplecat] de a. incepe galceava, in~a pr:a Jesn~ se Iinistes., ~i se impaca iara~(Lupta cu sabla~n doi numar, ,nu obisnuesc, ~i taranimea inca pre,a .rar se slujeste d~e arrne III adevar, ci eu bete, eu domege ~i cu pumnu astupa gura cea fara de omenie a pronvmculuuor. ~i asemenea fae ~i ostasli : oand se siadesc, rar sal' cu sabia '"unul la altuI, iar cand aeeasta se intampla vreodata, trebue s~ ~uf.ere pe~e~s,el~'cele mai curnplite. Ei eu totii sunt ~agal: mel ~I. veseli ~I m,ll~a, ~u le este departe de gura ; insa, dupa SLIm uita degrab m~ma, asemenea nu tin nici- prtetesugu: ll~tlelung. De beutura nu se dau mult ina poi, lnsa :;;i prea tare pl.eCllH asupra ei inca nu sunt, Deslatarea lor cea mai mare es~e u?~ori a pet.re,ce i~ ospete dela 12 ceasun pana

Ei dau cu arcul Ioarte bine ~i se pricep a purta 1,li ibia, Cu sabia totdeauna ei fac multa izbanda : iar pusti au uumai vanatorii, pentruca ei socotesc lucru de rusine sa se lupte la oaste cu acest fel de arme, cu care nu poate sa se uuuoasca ni€!l mestesugul razboiului, nici vitejia. La inoeputul Juptei ei sunt totdeauna foarte viteji. dar III al doilea atac sunt mai slabi de inirna, lar daca :;;i de-al .loilea protivnieii ii infrang, atuncea au prea rar barbatia sa lnceapa a treia eara. Au invatat imia deja Tatani de se lntorc Ilra~i inapoi din fuga ~i prin aceasta apucare GU' mestesug, IIIl smulsbiruinta de muIte ori din mainile dusmanului. In alte privinte, nu numai ca Moldovenii nu sunt iubifori de stiinte, ci rnai tuturora Ie sunt urtte, Si asa nici numele stiintelor si al mestesugurilor frurnoase nu le sunt cuuoscute , :;;i zio' ca oamenii eei invatat! lsi pierd 'mintea :;;i, (lAnd voesc sa laude tnvatatura cuiva, zie ca 'oeste nebun' de ~tiinta cea multa ~imal zie, ca numa] preotilor li se cuvine 'Hil invete, iar pentru mireni este destul sa citeasca si sa scrie , l;ii sa-~i iscaleasca numele si sa stie Cum i~i vor pune laiZ'vod boii caii, oile, stupii si -altele de aeestea; iar celelalte (oate sunt netrebuitoare. Primirea Ior de oaspeti, care 0 arata ~atre cei nemer.nici ~i drumeti, este foarte vrednica de lauda, cacl macar ca sunt prea saraci, din pricina eli se afla megiesi eu Tataril, tnsa niciodata nu li se tntarnpla sa nu dea oaspelui sala:;; :;;i mancare, tiindu-I in dar trei ziJe impreuna 'cu dobitocul san ~i pe eel nernernic 11 primesc eu fete vesele, ea si cand l~-ar fi frate, sau alta .rudenie a lor ~i unii asteapta eu masa pap,li . ~ .la 7 eeasuri din zi si, e~sa nu mananoe singuri, trimit .p~ Hlugi pe fa cai, ea sa cherne la masa pe catt drumeti ii V01' '1ntA.mpina,

dupa miezul noptii

:;>1

alteori

si pana

beau p~n~ ee varsa. Dar aceasta 1'0[110 ;l,ilol~, oi numai pe 1<1 fl:irbl1lol'i

rsurcu iar,t:;; 1111 Nt oltll,lIl1t.


111111'

la revn

:t.ilci :;;i
Ie in
lid "Hte

Dimitrie Cantemir.
/

"111111

27. Comuna Straia.


Straja poate fi privita ca 0 cornuna bucovineana model .. ,ca': un sat model pentru Rornanii din price parte. Casele b~ne cladi!e, c?l'ate, se In~i~a pe ·.am~ndo~a la-. hi.~lle drumului drept, inconjurate de curtl . largl, bine tarmurite eu scanduri- Ce .sunt oamenii din Straja, se poate vedea Int~'o zi de hram mare,' mind el se aduna toji in biserica. , E Dumineea de Pasti. In curand ei sunt teti in blserlca .. Cbipuri mandre, cu oehi negri, adanci, cu plete revarsate pe, . urneri, spatosl. eu umblclul tncet si sigur. Oameni, nu glumal. Cojoacele albe. rroui, tivite cu blana· de mlel neagra '~'i 'pritl earl ies manecHe largi ale oamasii de panza curata, sumanele· .calenii, oizrnele inalte, trase vltejeste peste genunchi, le dau, ,j~i rnai mult InUlt'i~area unor Iuptatori totdeauna gata. In mana au palariiIe de croiala ungureasca, cu marginile rasfrante in, sus, Cate unul si-a pus ciorapii verzi de lana, ca ai padurari'-lor !?i alte podoabe imprul'l1utate. To]i flacaii au infipt in palarH, de bucuria Pastilor, flori de har tie ~i pene. ~i catanele pantru ca sa arate din partea lor ca stiu sa pretuiasca 0 zn, ca asta, si-au inHorit sepcile cu ramurile de brad. , 'FemeHe au trnbracat sl dansele cojoacele, care 1asa slo .. bode manecile, ce sunt inioiate numai Ja neveste.' Cere rnai , m1;}lte/ poarta catrinta stramta,prinsa inalnte. neagra, CU, ,dungi sub{iri in luug si 0 margine lata rosie, Dar ~se vad ~i tustele de p0stav umflate, puternio colorate ~i care se chiama sucne ; aceia dintre fete care poate sa capete 0 sucaa..e Joarte mandril de, aceasta ~,i iese din randurile -dintaiu. Pe ca'p, femeile mari~ate au ~tergaruI lnvalatucit pe sub barbie._ tetele-si lasa ooslle pe spate, iar cele oe vreau ·sa se stie ca cfo~esp mire, aseaaa pe parul lor lins un 'cerculet . de margele 1$,1'alt~. podoabe care se cheama gata. . Dupa sIujha, care se asculta cu 0 deosebita cllviipta,.
1 '

lrutc» de sange din Romtlinia. •


Itl

Daca ar [udeca !?i a:tatia c rturnr! ,I pulurnici ucest taran doritor si bucuros de .'tl'ttilt· I N

din bra~e
fOf'fto.

'

I '.

28. S'a stins viata.


S'a stins viata falnicei Venetii, N'auzi cantari, nu vezi Iumlni de baluri; Pe 1>cati~de marmara. prin veehi portaiuri Patrunde} luna tnalblnd paretii. Okeanos .se plange ,pe canaluri, EI numa, 'n veci e 'n Iloarea tineretti, Miresei dalci i-ar da sutlarea vi,etii. izbeste 'n ziduri vecbi, sun and din valuri. Ca 'n tintirim

I
_'0

tacere e 'n eetate. Preot ramas din a vschimei zile, San- Marc, sinistru, miezul noptU bate. Cu glas adanc,
Rosteste
llil'l

cu graiul.@e Sibile, in clipe cadentate : .

Nu 'nvie mortil _, e 'n zadar,

copile b}

M. Emineseu.

mu'iti!llea

se invarte$te prin curtea biserlcei, pe strada.r sta~i glumi'nd. Batranii: sunt - Ioarte vrednici de varsta IQ!,; pac niste senatori de stat. Fara nici 0 sfiaia, ei se aprepie' de 'mine, ifNi stra'flg mana.' I.

taind'u-se

Ian unul vine, se uita la mine, da privind acum pe preotul bisericei, cu


iml ztoc
1\tllll
I

Gore:'

mana fu~rh;'t1.e:;;tesl, ('1'1\111 1111111'(,110a,


11111

«Frtl(ic».
i

1111 n

II~

1'1 I'rfd('lo

pi dill!

lui

,I

II

Hili

",

BIBLIOTECA

INv ATAMANTULUI

C01YIERCIAL

.' ,

"

Profesor

v. V..

A 'E$
S~L."-

$1

C. FIERAscu
Protesor secuncar
,f

L

GL~All

SA
PE

ROM.A·NA
TRU

I
..--J

CL A SA

It-a
$l'FET~

$1 UCEE CO~2.RCIA.LE DE W<qI


GL\-'.AZTI SI LICE

~l

rSm:SiRIALE

Dubois

Geniul

libertiiiii.

STEAGuL

NOSTRU.

Pe-al nosiru steag e scris: "U nire, "Unire 'n cuqei si 'n sitniiri" .~i sub mareaia lui umbrire Fom inirunia orice louiri.

8 ,\c('/a 'n luplii

9 iuconjurata din toale sau, partile cu zidur'i grease si

qrea se feme

'Ce si nijur e rli:tlacitor; /,0 J' no i unit i, III 0 rice creme, \Tom [i, uotti [i iturituxiiori!
',f

lnalte

ea de cetate,

Intraceste

ziduri, acolo uncle

Am

t.narmat a noastra mal1,ci: Ca s;a plaZiill uti scump piGmant; Drepiatea e a, lui s:tlr1pam;1.,

uli (a era mai vic, \-~llori bucuresteni cliiiclite pravalii cu pcrita cu table de ori Ierestrele

cum ziceau batranii .neguera "b:aLaiaUl.rguIui", se aflau d ll~a puternica de stcjar, acoIier, si ell una sau dOllJa. Jeresell desavnrsire; zid inalt eu cate
\

Ire rnici si armate cu drugi grosi de tier. De multe


Iipseau

Jar damn

adeuarul

sjdnt.

Dcasupra

pravaliei,

feres-

carted oesniciei scrie C;a (Iari ;~i tieamuri VOl' pieri; Jar sctunpa noostra Rottuitiie
'ri

Si

'Etern, etern ,va tnflori.


Din Poezii de Andrei Barseamn.

Exercitru
fiCa",.). poezja.

de memorizare. Elevii vor invata pe din:"

f1i\NURILE

BUCURE~TILOR.

IljHII':iI

Nil sunl multi In .numsir Bucurcstcnii care all hanul S-lllJui Gheorghe-Nou ~.;;i hanul Ser~ 111111 \·()d'~l. ' , ,
1,'I)('III'ii<', 1IIIIIIi

Han In Bucuresiii de odinioarii.

1111' ('1\1"

cutrcrnurilc, vechimea si cerintele cele tunpunlor .noastre au n\'cuts,a.'dispara

1111111

unul toate acele rnari .;;i curioase

CEl-

111I11Iili' h.ururi, care, 111mijlocul ~i pe laturile 11111 ;11111 , llie'; l uinn una din notele cele mai carac11'I'hl I'" 11111 IIIII'lirestilor. 111111111, 11':11'('1 ('IIII~ Serban Voclia 11 face pe al dili
III

111'11 1I1II1 1II11

i () inlindere

foarte mare de loc,

Il'lIi{'rl abia vizibila, ca 1.111 oehiude pod, Pr:a.v,ulii 111' I'l'lul acesta erau multe In zidurile harrului, I'll rl i n ;1I'a]',8.. Pe una din Iaturile patrut ului sau cll'~'pl '1I11g11iului cc forma zidul Inconjurnlor ci-a p()(!I'ln I(,(·:t mare, pe uncle 56 i,I1I1':l 1,11 intinsa ('III'Ii' II 11:111Ului, ACCflsltl '110,:11'1:1 ('1':1 ('<I de c 'l.ak, 'ill ::1.\11'( tI(' " rntruuta P;'l,II':i :;;i lovi l utilc ghiuil'ldol' 11(1lilli, I 1l:\ulll l'U, ill sp.i lc!« l uluro r p.I'(lwlliilo,· 1111

,"'II

10
AMINTIRI pi:iJlim.ar, format ain arcade sprijinite pe coloane, Fiecare pravalie avea e w;;ia pe aoest palimar. Dupa .elsniau doua san mai multe scar! 1a catul InHl.i nude, tot en palimar suprapus ce1ui de j0S, se aflau ocl:ai, chilli si mai cu seama; magazii, bolte, en marfuri in depoziter rtoate aveau usi : grease, ferestre mici/~i fieruite si ziduri tari ca de biserica. .I Pivnitele/suh aceste cLadiri erau adanci, mari, eu ascunzatori, cu garliciuri cotite ~i cu niste bl01ti care infrun~a'N Iocul cel mai n!wpl]:;aznic. Boltile I}i tavanele !:h~a.nului,erau asa, incat, daca hanul ardea 1a odaile de.sus, p,nav:alia de jos era aparata ...: ... Z1d~7ile hanului se continuau inalte si pu..ternice .';;y]DiC acolo, pe unde nu erau cLadite 1n": tr'ip_s'e1e/pDaiv.alii~i odai. Nu era decat poarta cea mareca iesire din curtea hanului. Poarta inchisla ~i 21a:v;o:r;iM, nu era cu puUntla nici s'a iesi afara, nici s:i mai intri in han.' . Pr/n fundul curtii, proptite de zi~luri, erau graj(hirtle, cuhntile vsi intinse soproane. Cate un put sai dOllja,a.;;ezate pe lang~ ouhnii ~i grajduri dan a~a trebuincioasa hanului.. /' In mijloeul curtii se afla blserica hanului, 'cum ,/era la C011ea, la Sf. Gheorghe-N ou, etc ... / Intreaga ctadire avea urrul sam doi ingrijitorL .. Acestia erau datori S,~l inchida seara portile ~i )" s:a ingrijeasea de siguranta hanului : ~i a pnava• v

1J

DIN

COPILARIE.

.--.

Iiilor din

zidurile

lui.

Erau hanur i ;p\rimifoare de streini si erau mir-i jnrnrai pentru :m1l:,arfuri si negutatort,

ha-

Din Istoria Bucurestilor de G, I. Ionescu-Gion..: Uim1,l.ri-ri: piilitnar,

un fel de coridor deschis.

Odata, vara, rpe-aproape de Mosi, m,a furi.;;ez. '(lin casa si 111Ia due, ziua miaza mare, 1a mos Vasile, Iratele tatei eel mai mare, S'a fur niste eircse, caci numai la dal'l&u1 si inoa Ia vr'o dOnia 10'I .uri din sat era un. cires varatic, care 5e cocearpl:l1ea de durninica mare.~i m:a chitesc eu. i,n mine cum s'o dau, ca SIB: .nu ma prinda. Intrus'ruai II) taiu 1n casa omului si 111la :fac a cere pe Ion s:tt ne ducem la scaldat. - "Nu-i acasa IoU:'t. zise matusa MarioaFa, ,.,s'a rlus eu mosu-tau Vasi e sub Cetate, Ia 0 chiua ,(hn Condrerii, s'aduoa niste sumani. . C:ad trebue sia wl spun aa 1a Humulesti tore ~.i Ietele sl b'a.ieti,i si ferneile ~i I)'arb-atH, ~i sre tac multe giguri de sumani, si Iai si de neaten, care i'o'('. vand, §i panura si cusute, si-acolo pe lac, la ucgustori armeni veniti inadins din alte targnriFocsani, Baoau, Roman, Targu-Frumos si de pe II inrea, precum ~i pe 1a iarrnaroace In toate pwr[ilc. en asta se hranesc mai mult Humulestenii, I"~z,&l~i fla,r,~lpamsnturi, .;;i au negustoria din pirioure: 'vite, cai, porci, oi, branza, lana, oloiu, 1>111'e si f:ain:a de rpopusoiu; sumane meri, genunehcre .;;i sardace; itari, b'ernevici, camesoaie, llaiC('I"C si scorturi Inflortte, stergare de b'orangic aIn~c, §i alte lucrum ce se duceau Iunea in 'IlarO" , b eil' vanzare sau joia pe la manastirile de raaici, ('11 i-ora le vine cam peste mal1la targul. - Apoi dar, rnai r:funai s.anlatoas:a, mattl~a lVr,l'I,.· l"ioillli:id Verba de dinioar ea, si-nri pare :miil.n('I~I II111 i vilint Ion acasa, Cia ·I:~re·;~i~ avut pi l'II(',t'1"11 fi 'hit IlC scaldjim 1111l)It'01,nti.,. Dar in ga.m(1<i11 1111111; 1,~lii c'nm n i ll"Lerj 1·0 " Hi"I' <':i~L nu-s :il(';rKI~; I~I dc' ,fj'lIl' ve\I;.i r'lngl"lIhK, ,~i Ill.iri hino-ar n ...H.

1{)

~ i sell!'1 ~j cuprinzator: sarut mana matusii si, III ii IId'u-m i ziu a buna, ea un baiat d e treaba; ies diu caSla, eu chip di mit due la scaldat; ma /?uP'U.rcsc, pe uncle pot si cand colo, ma trezesc 111 ciresul Iemeiei, si incep a carahani Ia cirese in san, crude, coapte, cum se gaseau. Si cum eram ingrijit si n'13. sileam sa fac ce-oiu face mal de graba, iaca nnatusa Mar ioara c'o jordie In ll1ana, la tulpin a ciresul ui l... -- "Dar bine, ghiavole, aid ti-i scaldatul ?", zise ea, ell ochii holbati Ia mine r.Scoboara-te jos, talharule. . ca te-oiu lnvata en": -' Dar cum S'3.te cobori, oaci jos era pdlpacleniet Daca vede ea ~i vede, oa nu n1ia dau, zvarr' de' vr'o doua-trel ori cu bulgari in mine, dar nu mlr.: chiteste. Apoi incepe a se aburca pe cires in sus, zicand: "Stai, mai porcane, ca te captuseste ea, J\Hi'fioara, acusi!" Atunci eu mra dan iute pe-o creanga, mai spre poale, ~i odata f'ac: zup l iT! niste canepa, care se intindea dela cires iuainte. ~i era cruddl si parra Ia brau de maltji: si nebuna de matusa Marioara, dupa mine; ~i eu fuga ie-, pureste prin canepa ~i ea pe urrna mea, panD' la gardul din Iundul gradinii, pe care, neavand vreme &:3.-1. sar, ,0 cotigeam inapoi, iar pri.n cauepa, i'ngaT!d tot iepureste, si ea dupa mi.ne panu'n dreptul ocolului, pe unde-mi era jar greu de ~~r it ; pc de lafiuri, iar gard , si harsita de m~tlu~;a 0(1 1112 ::·,].abea din :i'ugla. nici in ruptul capul LiI' Cat pc ce s:a puie mana pe mine! Si eu ~uga ~;: . ea Iuga, ~i eu fuga si en fuga: pana ce dam (':1 nepa toata palanca la pa.n.lan:t; oaci s'a nu spun minciuni, erau vro zece douasprczcce pr ajini (iel' canepa Irumoasa si deass', cum :Ii peria, de care nu s'au ales nimica. $i duj)la ce faeem noi trebusoara asta, matusa, nu stiu cum se incalceste pr in.

dnepa, ori se impiedica de eeva 9i cade jos. Eu atunci, iute 111a rasucesc intr'un picior, Iac vr'o dOUEl sar ituri mai potrivite, n'ta asvarl peste gard, de parca nici .nu l-am atins si-mi pierd urrna, ducandu-ma acasa _, f'iind foarte cuminte In' ziua si . aceea. Dar mai in desara, iaca si mos Vasile, cu vornicul si paznicul,.stI~iga pe tata la poarta, xi spun pricina, ~i-I chiama sa fie de fa~a, cand s'a"ispa~i canepa . si ciresele, caci, drept vorbi.ncl,. si mos Vasile era un aarpanos .9i un puiu de sgarie-hranza, ca si matusa NMrioar;r' Vorba ceea: "a LunaL si i-a adunat", Insa degeaba mai clampsinesc eu din gura: cine ce are cu rnunca omului ? Stri('i1:iC"iunea . se f,acuse si vinovatul trebuia sa. plateasca. Vorba ceea: "Nu plateste bogatul, ci vinovatul I"~ AI;;a :~i tata, a dat glo3'bla pentru mine, ~i pare buna, S'i dupa ce-a venit el, rusinat, dcla is:pa~la., mi-a lras 0 chelf'aneala ca aceea, zid'tnd: - Na l satura-te de cirese l De-ainu Sr{l stii c.a !i-ai mancat lefteria deja mine, spflnzuratule! Oare multe stricaciuni a(m SIEl mai prlitU isc ell, pe urma La? $[ iaca asa, cu ciresele, s'u lmplinit yorba rnamci, sarmana, iute si degr aba: "CiEt Dumnezeu n'a.i IIL~t eelui care umb1a ell furtisag". Insa cep-i !lnna po 'ainta dupa moarte ? D'apoi rusinea mea, uude-o pui ? Mai pasa de da ochi eu ll1lutu:;;a Marioara, en l110~ Vasile, en varu Ion, si chiar cu h:tictii ~i. f'etele din sat.
Din Aminliri din copil/ir!« de Ion Creangii . Li'unuriri: chiiesc, planuesc : chiuii fpiuii), un fel de !lla$in!\ '1'1""~II h«,Lut postavul; giguri. valuri de stofii peutru surnane.Junjf I, 70 1010 III11l.rl.-liii, liina neagra-ce nusie, balaie : pl1"urii, tesatura d« II), , I~ 'Ill. i din fire grcase ; siirdac, suman ij urt, berneuici, pantu lnnl t " 'I,,~ti do vara ; mil supuresc, mil r IItlC 'se; a se aburoa I " "" "Ii II~ I lIolrs/lii, sl\!lrcit!i; a da palano«, II unl ." 1(1pamanh: is/JIII/tI. 'lilt" I1H IlIhlll; "-$1 mdTlca lellariu, II \ ,l<lI'I I trecerea,

'I

14 BUNICUL. Se scutura din saleami 0 ploaie de miresme. 'Bunicul sM pe prispa, Se g'aUide~te, La ce se gan,I(:le~ie? La nirrric, lnnmnJana florile care cad, Se uita 'n Iundul gradinii. Se scarpdna ,'n cap, Iar lunU'IDI:rrla florile scuturate de adiere. Pletele lui allre si crete paroa sunf .niste cior.chini de flori albe; sprincenele, mustatile, barba ... peste toate au nins ani multi si grei. , Numai ochii buniculu] au ramas ca odinioara: 'blanzi ~j' mangaietori, - Credeam oa s'a umflat vantul., 0' bat:a-v:a no.rocul, cocoseii mosului! Un bii1ietan s'o feti~a, rosii si bUdiHai, slaI1utar,a miiinile lui "tata mosu". ' - "TaLa mosule", zise feti]a, l,de ce 8b1oara pasarile ?" - "Fin'Qa au aripi", raspunse h!atranul, 8Qrbind-o din ochi. - Poi, ratele n'au aripi ? De ce nu shoara ? , - "Shear,a", zise baiatul, "dar pe jos". t Batranul cuprinse 1ntr'e mania pe fata .;;i in cealalta pe biaiat. - 0, voinicii mosului...: Si zambi pe sub l11U's1iatisi-i privi cu atata dragoste, oa ochii lui erau numai lumina I',ii binecu.vantare. - Tata mosule, da' cocorii un' se due, cand se due? In tara cocorilor, In jara cocor'ilor ? Da. Da randunelels, iun' se due, dud se due? In tara rand'une~elor. In tara randuneleler? -

15
Da. ,.Tabl mosulc, a,l',i vrea sl3:-mi creasca .;;i mie ari pi si sa sbor sus de tot, paJJJa in .slava ceraiiui", zise baiatul, netezindu-i barba. - "Daca, ti-e creste tie aripi", zise fata, ,,,mie .s'a-mi prinzi ,0' presura si un sticlete". - Da ... hi... hL, poi ce fel.; ~i mie? Fata se intrista. Batranul 0' mangaie si zise baiatului. - Bine, .s,a pri.nzi si pentru tine, sia prinzi .;;i pentru ea. ~ • '1 Tie deUii3.l',ii mie dena ... nu e-asa, lat1a mosule i Fireste, trei: Idona lui ~i una mie. "Vrei ~i tu, tata mosule ?", tntreba bta;ifl~1I1 cu mandrie . - Cum de nul ... Mie un scatiu. Ce fericiti sunt! Baiatui tncaleoa pre un genun Jiiu ~i fat a pe aUul. BunicuJ ii jeaca. Copiii hat J,n palme. Bunicul Ie canta.
"

.~

femeie U.sc'atiViaintra pe peartla: cu doua doniti de apa. Copiii ~a:cur:a!din ras si bunicul din canlcc. E mama lor si fata lui. Cum Ii v,azu, incepu. - 1... tata, si dumneata.. iar Ii razgai .., 0 Hltl Ii se suie 'in cap ... Bunicul riclica mana in SIIS, aducand ,(ie;,wl(lln ell U;I'I preot, care bi.necIIVnlil(!;IZ:~l, ~i zise I'I·t'I(I)1 \: - Llu.~op pc copioj ,<;'il vic lu mine! - Biiin , l:d:l'i, 1)iii,)I(' ... lin!' ~'lii... 0 1>0:111111, Ilot'lll do copii ...
Fern 'ja i'l.ltl".i'l 7,11 ('i1N'I~I.

))MIN cazace, ClQ'zta'cele) 'Ce caii noaptea priti arqele ...".

16
- "Sia-i bata noroeul si slanatatea", sopti mosul, ca si cum ar fi mustrat pe cineva si ~arutil in crestetul .capului si pe unul si pe altul. Si iar incepu rasul ~i [ocul si cantecul. Se osteni bunicul. Statu din joe. Cop-iii rncepur/a sa-l' mangaie, Din vorba in verba, copiii se f,a,culla stapani pe obrajii bunicului. Partea-asta este a mea. - Si partea-asta, a mea! - Mustata asta este 'a mea. - ~i asta, a mea! La"barha se 'ncurcara. Bunicul Ii impraca, zicandu-Ie: -. Pe diu+doua. Si copiii 0 si despicara, cam repede, o.a b:afranul stranse din ochi. Jumatate mie - ~i jumatate mie. ,~j dupa ee .0 imparPl1a fdile~fe, incepu lauda: Baiatul: ,- Mustata mea e mai lunga: Fata: - Ba a mea e mai lunga! Si blaiatul intinse d'o mustapa si fata de alta; ba a lui, ba a ei, s;a fie mai lunga. Pe hunk il .trccura 1acrarnile, dar t1aeu si-i i111,pajoa, zicandu-le:

17 - Ba a mea, e,a e mai calda! - Ba a, mea, aa nu e ca a tal - Ba a mea, ai1. are un ochiua! rnai verde! Bunicul abia _se tinea de ras. _. Ba a mea! '' - Ba a mea! Si hiiiiatul, infuriindu-se, trase 0 palma in partea Ietei. Fata tip a, sari de pe genunchiul hMranului, se repezi, ~i trase 0 palma in partea baiatului. Ba.iatul, cu Iacramile ~ ochi, s:aruta parIea lui, ~i f'ata, suspinand pe a ei. Mama lor iesi pe use si intreba rastit: - Ce e asta, viermi neadormiti? Ohrajii bunicului erau rosii ~'i calzi. Si surazancl fericit, ra!spu,nse Iie-sii: - Lasati pe copii sa vie la mine!
Din Infra

vis $i uieaiii de B. De lavrancea.

Liimuriri:

argea,

bordeiu mic.

Exercitlu de scriere. Elevii. dupii ce vor fi poves= tit, in clasa, cuprinsul ,acestei b uca te, aratand firea bunicului. vor face 0 compozitie 'in cue vor descrie pe bunicul sau pe bunica lor. ..

PROVERBE: Cine fildi azi uti au, maine va iura uti bou. Cine aleargla. dupa
unui.
(:" /'Ic'1{,(f,w'l'(I,

Amandoua sunt d'opotriva.


S'a mea s'a eli! S'a mea s'a lui! Ica obraji cearta se aprinsc I na i. tare. -_ Partea mea e mai :ErUl110'ls~~! - Ba a mea,oru e rnai aiNU Buni cul zambi. - Ba a mea, ca e mai dulce!

doi : iepuri,

nu prinde

nlc!

ll'l'('i

11/'1/1'/,11.

S/I'(III(I('

bani

ullri , 111'11/1'11

zil

III'rIN'.

19

RANDA~UL

sr

LOGO.FATUL.

N. Grigoresct1

(J,

Han

la

tara.

CATUNUL.

.5i

Caiunu-i

risipit

pe vale)

l-au parosit, Bordeiele sunt diirtunate, 'Biserica s'a inuechit. oamenii Pe druimil

.Stau uesuic neclintite


Tar arborii
pill'

1,5i

[urcile

mare creste iarba, dela f.Cinidni,


'ti

scare,

mai

batr/mi.

In fur' csmipia

se iniinde

Pustie, sub albastrul eel',


Copacii In [undurile zdrii .Ca niste unibre sierse pier,
. l '

,.5i
\

'Spre seara, carduri lungi de prasliri Tacui s'a!und1a 'ri depcrtari


lasla 'n urma 10[' catunul,

In golul

oestiicei

uitiiri.
de Traian Demetroscm,
Din Poezii

Un randas de curtc, om harnic .dar pizrnas, ravnea Ia soarta Iogofatuhii. Isi sioea el: "Eu alerg Ioata ziua dlliPia treaba, sunt supus ~i ou credinta -oatre stapan: pentru toa1:8.,truda mea rni se pllMe;;ite 10 miri ce..., pe cand' logofatul um'b'ha numai de ici colea, mai mult pe 1a racoare, si pentru nimica asta de slujba e luat in Se3.'llJJ8., are scaun Ia masa boierului si primeste simbrie mare". . Randasu: se amara singur in invidia lui; ~i de caye ?ri Ii v~n~a~ bine, "~yecura ,~n ur.~chea hoierului cate 0 para impotriva logotatului. Tot Iocul lui era: ea logofatul naleaega si 11'a5udfl ca un randas ... Boierul diut:a S:a imp-ace Iucrurile I'lara. g.alceavla si s'aduoa pe riazvriHit la calea cea buna. Intr'o zi, pe cand randasul i~i arata Illnali:kiuuea ln f'ata boierului, iatii ca poposesc la ourte 'un sir -dc care incarcate. Randasul il1'cUlni.Hnic,care s'€: nimerise tocrnai utunci cu boierul, 0 tinea mortis: - Ce trcaba face si 10gof,a.lul? Asudia e1 macar ,oc1::1tia aa mine') Ia, numai umbla si el asa hunza J'na,sinelnlui to\ata ziua.. " Boierul zambeste de un gaud venit pe neastep1:\1 C si se intoarce' catre randas: - Hai sa-mi faci si III treaba de Iogotat. Sa ((' 'ncere cat esti de vrednic ... - Porunoa, sar't mana ... - Du-te ~i vezi ce-i eu carele ceJea de-afara .. IHlnda~ul, voios, 0 sbugheste iulc pe u~a; ~j, ell!. Ii gfll1cli, se iutoarse inviorat 111;1[)0i. A u a dus niste orz, (:W'O; III '...

Dn.?

••i ;

'I)OiC'I'ui

(rll('(1
U

('II
;I

1'11~lrI:liI':
;I

J) ;,1 I' d \ IInci

d II S o r % ul ./

20
0 luleste arara si pe data so si ingafaind: - Orzul dela cuconul Iorgu Pitala ... - Si de ce mi I-a trimes ? Randasul 0 tuleste inapoi intr'un suflet ~i so· intoarce iute cu raspunsul. . - Cica sa-Ldai grftu de saman~~i, cum ai vorbit, _. Aha ... si cate icare sunt ? Randasul, zelos, dete iarasi buzna arara, si cand se 'ntoarse, era numai apia: - Douazeci de care, cucoanei.. _ Douazeci! bun.. bravo ... ! Stai acum ici pe: scaun si te odihneste, In vremea aceasta intra si Iogofatul pe , u:;lii. Randasul, innadusit si ingalbenit, se uita la el pe sub gene. Boier ul sc intoarce (\8Ire logofat si-i zice en nepasare pref'acula: _. Logof'ete. .., ia du-Ic :ll'[ll'a si vezi ce-i cu ca.rele celea.. '. Logofatul iese atara, s'amcsleo:l prinlre oamenii dela care ~i se'ntoarce linistit la boicr . - Cuconu Iorgu Pitala v'a lri.I11.CSdouazeci de' care de ovaz, ca sa-i dati in loc grau de sl~manla, dtlpt3., cum aft vorbit.. Boierul, vcscl, se 'ntoarce dojenitor catrc ranIld:I~Lll 10:11'('('

21
TRANSPORTURILE FRIGORIFEHE.

H:

das: mult Acum v('!',i de ce n'asuda Iogo i',~t.Iul ?...

si n'alearga
Din Sno aoe de I. Adam.

prea

La~uriri: ?izma~. invidios : sirnbrio, leafa : gdlceavii, cearta : Irnn-. za Friisinelului, de geaba, fara rost; face, zice : a 0 iuli, a 0 lua la fuga; zelos, sarguitor.

o instalatiune f'rigorifera completa, cere 0 re-lea Irigorifera care sa lege diferitele antrepozite, deoarece a'limentul este asa de gingas, fie·· cl f'ruct sau lap,te, carne sau peste, i.ncat frigul' Ircbuie 5a-1 insoteasca part, a la gura consurnatorului. Pe mari si oceane circula vapoare ce au instaI;]te pe ele antrepozite frigorifere. Mai cornplicat e rnsa transportul pe uscat, Pentru aceasta se L.tC trenuri frigorifere, cll vagoane r,acite. In aceasta privinta 5e folosesc mai multo mijloace. Cel mai simplu e mijlocul introdus 1.n America, 'inca din :1867, si consta in lntrcbuintarca vagoanelor cu ghiata. Partea de deasupravagonulu! (plafcnui) poarta casute umplute cu ghia\Ji «are, prin topire, racesc aerul care circula prinlrc alimcntele de past1'at. Cand e nevoie co 0 r:kirt mai mare, 0 apia sarata se scurge In suvite subtiri peste ghiata" eland 0 saramura rcce, care cir'cul.a upoi ill serpentine asezate 111 intcriorul vagonuhn. Alt mijloc e acela al trnnsf'orrnarii vagonului 1)1 I 1" 0 mica uzina Irigor'it ena., cu 0 masina r~Lc'iI OMe miscata chiar de osia vagonului. Un singur neajuns arc acest mijloc, aceln ca nu poate Iunctiona in lirnpul opririi. Acest ne.ijuns este lnlaturat oarccum, daca [inem seama de' . pol rtvirea ce cxista 1nt1'O interesele negustorflor tI(' a se grabi eat mai mull cu desfacerea 111al"i'1Iri l o r ~i acela al soeietatilor de transport, care :111 ncvoie ca sa nu stationeze prcn mult aceslc \';1
gO:II1C,

Exercittu

de vorbire,

huciitii, ariitand

Elevii vor povesf! cupririsu] inviitiif:ura ce 0 pwtern scoate din ea ..

nU\t do costisitoarc, rn a i ;11 'S ca. V~g().'I,III'II' nu njung 'J)('nl'l"Il 11I11'c'n ,',11 producjinno. I I'll alt mijlo« IIOUI'I(' 1111111 1.lltrchrllin(:1I III '\1111' riP:1 ('sic I'lkil'I'li VlIgO:IIH,I()1' jl(" <1:i,1I111':11'1, 11,:11 1111
n ir]

22 Vagoane, eu peretii bine izolnti, dupa incarcare, sunt introduse Intr'un de]J.Ou frigorifer, un fel de gar,a de frig. Prin dif'erite levi, .potrivite Ia vagoane, se introduce aer rece, pana ce toata inoaperea si totconhnutul -vagcinul'lli sunt aduse latemperatura de aproape .zero grade. Portile mobile inchid apoi vagonul .bine de tot si trenul e trimis Ia flestinatiunevputand merge mai multo zile, fiana ca temperatura ~s'a urce eu vreun gl~ad periculos. . , Acest mijloc trece drept eel mai economic pen-tru transportul marfur-ilor, care s'ar strica din pricina caldur ii ~i pare Indestulator in cea rnai .mare parte a cazurilor,
II

ni I<I prcrciriqeratiune.

23
naind multumita, pe . foaia unsuroasa,pe ale carcia colturi de SlUS picaturile de ceara stau ca niste peceti. E doar obisnuita :eli oartile biseri.esti: nu: odata iesise satulladin biserica de peste drum. E atata Jrrana pe Ioile ingrosate parca de u1'111e1e egetelor tavalile prin granI dulce al cod Iivilor. Iaraici, pe 0 margine, a daf tocmai peste ce oauta: 0 pata, zaharisita proaspat, arata, ca degetelul ce-si Iiasase urma avusese grija se lnmoaie dintr'untaiu :in dulcea~a. Musculita se prune pe ospat; pr1apwdenie 'cle~, lacoma ce-il Numai din cand' in cand prinde, C1 ochisorul, rosul slovei mart din susul foii, un S frumos, lncqn(lei[lt~lcu' maiestrie, ca si cum ar fi fost tesut la tnceputul randului: "Slav-a tie". Atunci 1M aduse arninte '("\'11'11. ' neoajise rnai zilele trecute, 'la 0 Iiturghie, pe-un dascal, caruia ii rlB<masesepe barba, lflng,,1. buze, un fir de gr.a'll uns .eu miere. PanEL ce n'a" gustat din miere nu s'a ],'a)sat; dar bietul 01].1, i-a iesit . sufletul alungand-o. Acum s'a·· s:~turat. Se suie binisor pana'n mijlocul slovei rosii, care 0 atragc, Isi scutuna aripioarele, W intinde piciorusele de dinapo~ ~i Iefrcaaa unul de altul, ca i?i cum ar ascuti dO'uii1. 'u-

s.a

. Dupii

1. Simionescu

>liicite.

Lamuriri-:

frigo rife r, care .

produce

raceala

: serpentine, tevi Inco-

MUS

C U LIT

A.

In odaie e tacere, Prin fereastra deschisa sear ele sco ate sclipiri din sticlar-ia de pe politi. In lata icouostasului clipoceste candela. Pe :masa din rnijloc, SUI deschis, uitat acolo de catre copiii sf'in'pet sale, un ceaslov vechiu, scorojit si unsuros. O musculita, cat 0 m?!;g:alie, stralucitoare ca un licuriciu, intra bazaind, slii·caute ceva duke de gustat, Sboara incclo ~i 'nco ace. Se uita prin strachini., se aseaza pe rnarginea unui pahar, se plirnb!a pela icoane, ca si CUll1 s'ar mchina, ba intra pana ~i 'ill potcapul cel .nou, pe care. plodurile n ase.zasera pe pat cu .fUca'1dlll1.n jos ~H pref.acuse1~a intr'un euibar de ou/a rosii, cad e Pastele. Nimic ... In sfar~it d'a Dumnezeu si ajunge I?i Ia masu~a, ·drept deasupra ceaslovului. Se Iasa usoara , sbar,
.

tile;

usa se deschide di.ntr'oclata. ~ri ntia sa, popa Gheorghe, intra suparat, aprins 1:1 TaW, nflsul'Hl.ndcli,l1 greu. A fJikut slujha la bi~('I'i('~l, pe urmla s'a ablatut pela Petru ba C;<i):l1J1 I, I"~nill treacat, a luaturrpelinas ~j s'a intor-sacasri. 1~ ::; pottim ce g:ase~'le: preoteasa mcam, i (II i'l!ll.' prin vccini; copiii Ia hoinartt, (lllptft ce sJ?l~I('I'("'i'I'I' 1111i\ i 'I Q,iI (~ 1.n vclitoarele g~1 Vit.1I o:lselor'clll d II 11'1'(1,
• V' •

In clipa aceasta,

apoi,

Jenesa,

atipest .

11(1pc' fel'€'as~l'~ (lin l'lollK. "Po'l'tinll. .. (,j IJ(JI'lillll"


1'111' ~I C I

strig,i:\

p,Hl'ilil('i('

III

25

Apoi . arunca
111 ai

ochii

pe

masa

,~i se

sup;:lra

~i

r;!i u : ~i car~ile rni Ie-au vrafuit!

-. Pana
Repede,

cu

.0

mi.;;ear€) jute,

sfintia

sav

Inchide

ceaslovul si-l arunca, la loc, In dulap, Iar iinmijiocul slove:i rosii, musculita, strivita, se Hic:uuna ell hartia, tocmai in clipa cand, mai .adormita, isbutise sa-si statorriiceasoa in capsorul ei un gaud: ",ee bine e S!a. traiesti ~i sia mori .satultii!".
Dio Non si oechi de I A. Bassarabescu. Lamur'ir! : miigiilie = gamiilie, varful acului : ploduri, copii; ceas.loo, carte biserrceasca : b acalul, bacanul,

Un corp de oaste inandra In. aur str/ilucind. Erau [rei batalioane de gurdlu 'mpii.zfiIeasciJ., ~ M erg-and voios la Pletma, en dol' s'o cucereasca. In. iruiite-i colonelul, semet, pe calu-i paq, La brauii s:cH tooarasi priuea ades cu. draq, Si ini~1a-i 'in pieptu-i bli,te.a cii [oc, desteapta, Croci el visa, prioindu-i, fa lupta ce-i w;.feapt6.'. Deodar el diG. cu ochii de searbad ul Roman, Ce stase 'ti loc, fa umb~'ia, sub uti steiar /)liiJtririz:r Si mull se minuneazd ?i nici d1:-i vine a crede, Cand crucea .St6.nhzz' Gheorghe pe sanut lui 0 vede •. S'opreste reqimentul, iai:... braulil colonel }

Se 'nchina ta drurnetut, s'apropie de el Si-i zice en blandete: ___.:. De utide vii, strainet:
Vin tocmai

S ERG

TUL.

dela Plevna. - Cum e acolo? - Bine. Dar aste decoraiii, cum, cine ti le-a=dat" Chiar Dottmiiorul nustre si-al. oestru tmporai. Dar pentrti care [apte" - Stiu eu? .. Ci-oi drept platiF

.\

Pe drumul de costise ce duce la Yaslui, Venea uti om, cu [ale zicand In. qandul lui: ,.. al lunqa-mi pare calea acum 1.0 'niors ·aca.,:/i. M . "A$ vrea sa' sbor}i ratia din pulpd nu mtl' lasa!" $i bietul om slab, palid.,av.cj,nd sumatusi rupt ,5i 0 c.ama·5e rupia buc:afipe dedesubt, Pasea, tdi.'g.and piciorui ittcet, dar pe-a lui falia Zbura ca a iwninJij de qlorie .mareat/l, Si 'n ochii lui de truliur adanci, oioi !Ji mari, 'Treceau lucioase Timbre de eroi leqeudari . Opitica-i era sparta, cticiula des/u"ndalla. . Dar [riuitea lui de raze parea incoronaid. Caiica-i era 'haina, dar sttviiuceau :pe eo .Si crucea Sf/iniul Gheorghe~i-a Remaniei Siea. Romanui oetiea sinqur pe drusnui plin. de scare, Cr1nd iota 05 aude [aniare sl:tnlafOrire ;51' verite, tui de parte, In [ata tu. ucnind,

Ca. am luat ell steaqal redutei ... !ji pre daM.1 ell el, strapunsi de qloniuri, tie-artt pdibLlfjir
fn .~rlJnr, rang ... de doroba Ill! Aiuncea colonelul, dlind mana en serqenhzl, Se 'tuoarce, d,a un. ordin ... Pe Ioc lot regiml'ntlll Se 'nsiri»; poarta arum, sallinG.:CLl onos Ronuinul care pleaca traqand al lui picior. DaT ce rang ai, ooinice? ftm
Din Gstast! no?I,1 de V. Alecsaudrt,

Liimuriri: drum de costise, drum \,ova.rni,t: legendar, de Jl)fl ,,~tr , crucea Sf Gheorghe. medalie ruseasca : Sieaua Romtintet, IlII .1,;110
rornaneasca ; pag, bil1tat. breaz; rang, grad.

Exercittu
prozii

de compunere.
po ezie i.

Elevii vor

6'1111

IIIi

III

110

cuprfnswl

26
27

POPA

GEANTA.

t in cele doua varfuri de dealuri din coastele satuluf si unul in clopotnita bisericii. Gand vreunul din. dealur-i 0 ziari furtuna turceasca, S!a Iaca semn, 'sa cante din bucium, iar eel din clopotnita s,a trag1a clopotele si sla:tenii, parte s!a iasa cu tope are, 'cu coase si cu Iurci in Iata dusmanului, parte s,a se suie pe coaste, pe case, sa pdiV)aJeasca bolovani, Sia dea cu pr astiile. , . N'a treeut mull si Turcul, setos, a pornit duPiru prazi. P,ana sa prinza de veste 1ns;8., s'au v1azuf loviti eu pietr e, ia:r in eaPfI satului, aproape ide 10eu1 unde e azi podul eel mare spre Dlwmbovit1a, s'au izbit, ca de un puhoiu .navalnic, mailtimea Indarjita, cu popa 'n cap. Lupta a Iost asa: , Popa a trimis inainte carute multe sa 'ncurce drumul , -iar el, cu dHaretii, a luat-o prin grr;aclini l,aturalniee si a ineonjura~t .pe Turci pe amandoua laturile si pe la spate,gonindu-i spre illvrul:ma-, sagul de care si de hoi. Coasele au [{leut sa 1uceasoa, 0 clipsi numai, albul lor si 'indaLa s'au 1'0sit, ca muiate 'n boia. Furcile se 'ntigeau ell al'fi,fia putere, eil. patrundeau prinfirnpUJri. Topoareie c:fI.deau grew, despicand capete. Multi lup~atojJj'j, se ct1p~inde~ll'l in brate I?!i ~e :os'~ogoleau '~e l~le. .ai, . Nimeni :1"1U vedea decat 111a111tea ocliu10l' ~1 lll!t se z,area si nu se auzea, decat praful sUh'nit ~i, brate ridicate si ZiaJ:1ganitul fiarelor ~i st:rig::\IJI'lfI~ celor care i~i dau duhul, Oand si cand se l:ar~1111 , rea nurnai cate unj.Alah il Alah" si glasul ~i()J'lIu j,Dati, voiniei l Dati de svantati!" Se zice, ca s'a V1arsat muH s5inlrc de a[~lfl,JldlJlh p:i:b:ti1e,dar urma a: fost n'a r,."h11U1S 'ClUJ?' <i.' '1'1111 ~ipH de trupul lui; ,dOal" ofll,jviI <In Soap:tl ('(I 1II1 II Popa ocrotit, paFCia de 11"11)I'q:l ('t':t'uJII:i 01'1 ill "II hul bun at ,neall1ru:~ui,n'a fost 1Il18inlr 111;111 ill Ilqilil

Mal de mult, pe , timpurile de grea st;apauil'e 'slreintii peste tara, traia un popa 'in Rucar, .azi sat mare si frumos, subt Iruntea culmii Carpatilor, l.in§a varna Giuvala. Er au ei p'atunci popi multi in tot satul. ,11U ca acum, cand fiecare are doar unul ori doi. 0 duceau toti in belsug ~,i 'n einste mare, aa' enot r iasii 'erau darniei si le ascultau ~i le implineau ·euvantul. ' Nutreau si ei, se vede treaba, mai muHa grije ~i -dragoste de turma dabii 'n paza, simteau toate nevoile obstesti si se lnhamau singuri eu ele, d'itand s,a le tnllature, ori s:a le indulceasca macar. Acu, lntr'o vrerne, apasa greu beilicu peste umerii !liiril, oameniisaraciserajslatind rnereu, ~i, peste astea toate Turcu se snurcase Ia bUl1iatMile satu.Tui, Navaleau, ca 0 neg.~r:a Iurtunoasa, pe cai tuti, pnadau, OnJ01:au si plecau eu fete si neveste (pe .alese. Au Tlabda~, cat au rabdat ei, satemi cu ,popii lor, amarui, di Homanul rabda mult,panla-i vine cutitul ,1a os, cand sare 'n sus, ca un leu" ce, 10vit Hind, ]~i scutura coama si se n,aprmsl este leu furie asupra dusmanului. Atunci, ca U])l)L1~ ce s'a pr ins in lupta cu moartea l11a:prasnica si stie (:Ia de ghiarele ei nu scapa, e strasnic. Si asa, s'au hotar it ei odata trebue s'a pule slavi.ha nesatiului si batjocurii plwgane, ori S'Eimoara cu 1< (ii, Sf'atul s'a tinut subt bradul mare .al bi~cl'i.di «Iin jos ~i yorba a Iuat-o popa eel Hl.l1a.l'. » ~:l ('! Asa e! S;a ne aPlaJ:~~m legca! Averea! 'i:ill,"ln:II'\ sl'l'jgaIla satenii, ea un singur om.

de

qa:

d.,

Alj

PilI-) Iii ('(11(",ca sa raca de atunci cu randul Plli'l il'('i o.uut-ni ne toata ziua ~iJ noaptea: doi
,-

aa

28

29 Dcla intamplarea aceasta, se zice, c,a picior de p~g.,l:n n'a mai calcat satul, popa a trait in tihna ell enoriasii lui. ~i de atunci i-au zis loti: Papa Geonia. '
Din Din umbra salelor de M. LungeanJ. Lamuriri; enoriaei, cr edinciosi: beilic, bir, dajdie.

Ca aminlire si rnultumita adusa lui Dumnezeu, au inaltat biruitorii 0 cruce in. acele dealuri, (Caror a le-a dimas numele de "Varful crucii". Si S'8 Hi.cut v.alva mare de vitejia Rucarenitor ·si de mana strasnica a popii, Dar si Turcul a' so-cotit , ca 0 asa Iapta nu poate ti J~asaUi fad de plata si a porriit 0 alta ceaui, care, eu mult viclesug, a patruns in sat in 11081)1ea de Pasti .~i a lnconjurat biserica, A curs Tarasi sange rnult, de 8&tli1£1a1.a. numai sange crestinesc, di. s'au rosit icoa- nele si s'a stropit si lam pla. Pe popa eel til.nar ·au voit sa-l spanzure de policandru ; dar unul -din ei a socotit c'sn- fi pedeapsa mai bine data, sa-i r,apUllla capul In locul uncle a sdrobit el atatia d'ai lor. ~i l-au dus a(:010, au inaltat furci si ,s'au@alit sa-l rid icc ill streang l Papa n'a J.aeul nici 0 miscare, nici un trernur, nici 0 umbra de mahri irc pe J'ata-i, pe ochi, nrl pe buze. Numai a zi s OdHI.:':i: :_, Saraca gcanta: Turcii au intrebat cc a zis ~i ('I !v-:J I5.lll.uriL, ,di nu-i pare rau di. moarc ~.i de n im i(' ('{'Iasa rn urrma, decat d'o. geants, pljnla ell lire 11I:lIe dela ·dusmanii omortti, ,~i ca n'a tl~ai't Sjrl 1n:"Jo eLL ei 0 .hiser-ioa mare. Au licarit ochii lacomilor Turci, i-au l ua l strean.gul de .d.up,a gat, spunandu-i ca, de le-o da lor geanta, 11 iarta. Si l-au dus intre halll-('rc vreo patru dintre ei, acasa, uncle a vorbit (,I co are. Ajuns aci, Popa a mel'S de-a-dreptul 1.1111"11 n iatac, "~i, cum a intrat elinHli, a pus 111.:'1,I~:1 1)(' un iaragan en care a sburat capetele jlla;r,i'l()rilo.r, a 0:,:;;: I.q)Oi fug:1 1:1 biserica, a pus S:8 I.rogl~ clo potele ~:~; :-;1'1·,[l,ngfI.Jldll:.;(: sulul, a pornit pol op peste Turci, ('111'(' :111 pl('(':11 Il.illlt'.i, .uestiind C(! Sll~ ('n'adirl ochilor.

. PORTlLE-DE-FIER
.

~ ~}

~-

'

Soarele scapata spre asf'intit. Crestele l1H1nljlo)' par apr inse, Incet Ie desfac ~i se astern pe v:li perdele de 1,1l11br1a. Inai.ntea noastra, pe luciul plumburiu ;11 n poi, se iveste in curmezis, mai lntai 0 dungs, 0 ('O<l1111a g·albuie si creata. Ne aprcpiem de pragul zherd apurr '1 '" b or. D' .Junar'ea incepe s'a vajaic JlI.8.n]OaSl[, C un sbucium si U,l1 clocot de valuri dintr'un lJ11~ll In altul. Peste adancimi se fac ochiur-i mat-i, ~:ll'(' 'rotesc in loc. lei apa se scufundn, bolborosind c;\ 'S'Uplirt din gura uuei valtori, colo se umffHi, se h 111''du~e~te si TElrUi,:flacand elriibuci, hii'tal1clu-se de sfimnci, care l1U se vad. Vaporul mergemaiineel)mai(.11 paza. Patru oarneni stall Ia roata dela d.I''iI1I'I. Amandoi cornandantii sunt pe punte, in nicioa re
cu ochii atintiti Inaintc. trecem printre
v

0'11'21'(1 ~I~

Dunarea mugeste mai tare'. Cu ochillnch is i crede Intr'un codru, pc 0 vijelic CUl11plj,:' Iundul ei, se intirid pe sub val uri, ncnunn brate de piatra, gala s'apuco vasul si jll I sf'arme in bucat], la cea mai 1l1idi nebi~tg:;I'11 do ~eau.na. Aici, sub volburs !'lsl':l de valuri, (' Ilwlw 'ietura B'alcanilor ell C'lI"jlil\ii. Peste jl11111Jl11 1111 inclestat], Dunarea se HrUnc,a .i'urioas,H, I'tll" 1II1 II
I

puri. te-ai Din .rate

31

30 sgomot cele din urma stavilare ce. i-se mai ridid'il In cale. Si, in invalmasagul acestei ciocniri de titani, fiecare val pare ca striga, fiecare 'stanoa pare ea se misca. Deodata apa luneoa de pe z'a": gazul colturos si se Intind'e ca 0 panz:a. Lupta 1],3.prasnica, lupta dintre eei doi uriasi, care de aid incolo au a purta strajile Romaniei, s'a vincheiat, Muntii, l.nvin~i,' se dau la 0 parte. Zarea se desvuicl ul conteneste ; hiruitoarc.vapa se arnaluri, potolita, netedia ea 0 oglinda, ( II I jill I i i J~i tmping spre miazanoapte il1la1timile 111\ III I II II' 1.11 codru. Cateva stanci, curioase, l~i mai
\"11111

'"/11

11111'l'

Iltll1'1i
II

dill

\ 1'1';1

11111111',

desisul verde capeteleplesuve, ca si cum mai priveasca odam la potopulacesta caruia nimic .nu i-a putut sta impotriva.
Sl~l Din Romania piioreascii

de A. Vlahuta.

I ,lul\urid:

gherdap, vartej de apa, cataracta

mica; titani, uriasi,

Iii

Exerciliu de scriere. Elevii vor face 0 compozifle care vor descrie un colt al.}tadi noasfre vazut de ei.

ZIDARASUL.
('II

Poriile de fier:

~ . c~ide. Din sHl.nC1;.\, de sub curmatura unui deal, vin,e raul Bahna, sia Intampine, sla salute sosirea, m!il.1~~lui elm Ia pr-agul t~lrii, de al carul PIa.m~an1! I ~i'''destin se leagia peutru totdeauna, Din ce de:p:artari scoboara si cat a luptat Dunarea, ca iSla stnaJ:lata, incoace l A trebuit sla 'spintece muntii; : S!a-~i sape albia in pitat:na dc-a-currnezisul CarpstHor.' A batut, -si "Po'r~i1e-de-Fier'" s'au deschis in rata puterii:i eterne a valurilor ei. ,

"Zidara~;ul" a venit azi acasa la noi, imoracat hainele pe care tatal sau nu Ie mai poate pu rta, pline i:D.cJa de var si ipsos. Tala dorea mai IIJllII decat mine ca "zid:a:ra~;ml" sa vina la noi. (:rtLil placere ne face! Cum intra, i~i scoase !p.al.ari(1 de p:anz1a, care ii era uda de tot de z,apada si Iji-o b:a~g;a In buzunar. Apoi porni, eu umbletul SI8.!U l.-nes, de lueriiijtor obosit, intorcandu-si ici ~!iJ colo 1':I!a lui rotunda ca un 11113.1', nasul ca un COl(,Ocu lo~; si, cand ajunse in sala de rnancare, i~,i roti .plr imprejur ochii pe mobile si, uitandu-sc ~inta,~ 1:1 un tablou, care l.nf:ati/?a pe Rigoletto, lI.II cara-'. gllios coco1?at,f,3.eu "botul de iepure", I~ cu ne! 'pI! Iin [,a S!a rru razi, vazandu-l cum '1':1(,(: lJotul1f'r:jIe i<'pure. Incepurarn sa ne juo8.m ell ('Iuburile~ die '<'11111. Are 0 indemanare foarte .111:II·C ia f'acerea Inrnurilor ~i puntilor, care stan 111 picioare ,ca· printr'o minune ; si ·luc1'eaZla, In lrcaba asta Ioarte" ,'('I'ios, eu rabdarea unui om 7,11 varsua. Intre' fa:

32 cerea unui turn si a altuia, .mi-a vorbit despre Iamilia lui: loeue'se intr' 0 mansarda, tata-sau urmeaza cursurile de seara, ea inveIle sa citeasca, iar mama lui e n,ascuLa in satul Biella. Si se vede cia trebue 5,a-1 iubeasca nrult, caci, desi e rmbracat ea un bl~ijat sa rae, totusi e bine plazit de frig,. eu hainele bine carpite, eu Iegatura innodata bine de mana mamei sale. Tata-sau - irni spuse ,,,zidarasul" - e 0 namila de om, un urias, care deabia poate Sia intre pe use ; dar e bun 5i-;;;i desmiarda fiul in totdeauna cu pored a "bot de iepure". Fiul, 111'S,a, e micut. Dupa amiaza, pe Ia jiatru, mancaram impreuna paine cu magiun, stand pe canapea si cand me scularsim de pe dansa, 1lU stiu de ce, .tata na voit ~{l scutur spatarul, pc car-e %:.i{I!{lra~ul il manjise cu praful de val' de pc haine, Imi opri mana ~j scutum dian ul apoi, In a .cuns. Tot jucandu-ne, zidiara~uJ 'i~i picrdu un nasture de la hainji si mnrna i-l eusu Ia loc, iar el se f,acu rosu .§i se u it.i ladransa cum cusea, Ioarte uimit ~i turburat, I i l1,nIIH.lu-~irasuflarea. Apoi 1i dadui $'a se uile Ia ,tlhlll1lul de caricaturi si cl, Hir,a sla-§i dea seama, im.il:1 I>dlimonosiLurile acelor fete caraghioase, asa de IIJ'iJIl', II I (',ilt ~i tata radea. Era asa de multumit, lOG ncl (lledl, In cat uita s'a-§i puie pe cap pal,aria de P"III:I.:'\ si, ajuns la capatul de jos al searii, :f.aclil :111(':1 O(I:1Lli "botul de iepure". Se rnrmeste Antoniu RlhIH'l'O ~i arc opt ani si opt luni. - Stj~,copillil 111('11, pentru ee nu te-am lasat s{t scuturi eamll)(,~III;I·iPe.ntrudi. scnturand-o, in asa leI ca s,a te vall;! (':lllwralclul tau, ar Ii insemnat ca-l mustri, e~L ,I 1IIIInl~trit-o. Si aceasla ,11U-i :frumos".\lllLai, perrtrucs ,11':1 fiwcut-o dinadins, si 'apel £liri'l!Ic,a spatarul a I'osl murdarit de hainele ' tatalui, sau,: care si Ie-a 111fU1.iiL Iucrand. Si ceea
I I'

33 sn :l§eaz:a pe tine, lucrand, nu-i murdarie: e Will', val', boiala si tot ce poftesti , dar numai 111111'l11i1rie nu, Munca nu murdare§te. Sia nu spui II I'ioflatla .despre un lucrator , care se l:atoarce dela 111111In'l: "E murdar", ei trebue sla spui: "Are pe '1IIIj~IC sernnels, urrnele muncii sale". Sa-v. aduci 1I111111te de aceasta, ~i S1a-1 iu:b'e~ti pe zidlara§, I.nl!l i pentruca e tovarasul tau de .clas'w si apoi P<'llLruc.a e fiul unui Iucrator.
.

s:a

Din Cuore de E. de Amicis.


zlea~ eu acelasi nume, de Verdi (compozitor italian); mansardii, ca-

. Lamuriri,

~igoletto, perso!la~ din opera [piesa de teatru cu mu-

mera la pod, sub acoperis : legiitura, cravata.

riWind petrecerea

Exercitfu

de scriere. EIevH vor face o' compozit10. ( ~


unei zi]e,

LA

TAR

G.

A plecat Nicu1Ja.i~a la oras, cu earuta eu Iemn . Ca s'a grandit neica Andrei oa tot ii stau boii ,(1' geaba acum 1a Inceputul lui Octornvrie ... Ce bruuui porumb a :flacu!, l-a carat, prunele asemene a; dlo arat nu era chip, pana nu s'o indura Dunni 'ZC/LlI Sa den ,9 bud. de ploaie, ca; era pama.ntul crerncne .., A cumparat ernul dela domnul Frirn, din pjl,'l~ durea care .0 taie, trei stanjeni de Iernne. IcEllld ~i cand Sia 'ncarce oaruta, cu eat or 'putea ,d'II!'( boii, - si ori sla se duca ella tara~, ori sa: '111 Ie pe Nicu1a.j~a, s'a Ie "anza eu ceva dl.~tig. An 'lI1 oar cat arnandoi deas'eana mai bine de 11,11 III II Ide stanjen, l-au legat regulat ell lantuj, s1it, 1111I f 1', I :;;i, cand mad erau doula (' :1~!l1ri pa.liJ,a ~lq ;dll, II imbnacat Nicullail1a (;oj(WIII. Mai ·fiJ-S:I ill '1111 Iii
, j I

Limba' Romana cr, II-a


.>

34 "Incheie-te 1a piept, ca e Irig". 'Iat-s'tl i-n adus aminte pentru a patra oara: "SilL nu Ie d ai din unsprezece lei nici 0 para rnai jos, - .,i'ji cu och ii in patru stir .nu te 'nsele vr'unul, oa 'l!u
dolH vatra: estrcam tutuit !".

35 ptin eras p.ana 1a ziua jumatate ... "Dar ce esti tu, Turc, Sill; un lasi mCI un han din cat ai cerut?", Ii liacne~te un DW\iltar. ",Trage 'In:uuntru 'n curfe", - Dar Sia stii, unsprezece lei, ,jup:ane. DUPla ce le'd'escaraa Ni'cu~ai~;a~i le aseza unul cMe unul, sfert regulat, brutarul Ii llULTIlaJr!a l'n gologani zece lei si jumatate, - nai, ne-a fost verba unsprezece lei, j!up.ane.! .- Dar ce esti tu, Turc ?])aQa-ti place. Ji)acii nu, incarcir-ti-ie si pleaoa. " Niculrai~a. Ii di'l<barti;i~ inapoi si, f,aria suparare, 'incepesa incarce Iemnele 1a lac, Irumos, tactlcos, cum Ie lncarcase aseara Ia p)adure. Linistea b!aiafului pc sernne cia i-a pUiC11I: 1)il'lltarului, ca incepe sla r,[1z:a.si, scotand lilllSIWCI:i€ <:0 lei deplini, ii da zicand: ,;Asta sla ~tii c:i:'t e PlrL~ calla". Nicul,ai~a ,c;;i-a bia:gat ,banii 1.11 ehimir, 'l~i injlU@~~ boii ,c;;ipleaca ... Se gande9te' 0a mai bine i-ar fi daf banii in fisice. Asa, te pomenesti a~l Ia 'ntors, de neodihna de peste rioapte, 11 pridideste vreuu S0l11n in e'5Jru1'ii ~i i se risipesc gologanii. De acce.i, mergand pe ulit,a, Ca.UH'l OlL ochii pe jos, dOli r o @3:si vniul1.petic de harfie, S:~l faqa baDli:i'I'.i;;i\;e. Nu cau·tia de prisos: prin dreptul tribiunalil1JJ~lI:i 1'~~ seste .0' jumatate de coaliai de hartie, (] rid.ia~~, 0 harg:a in san si, dupa ce iese din oras, se suie ~II aarut,a;, tale harfia lndoU[a; 0 jumatate 0 taJa<p illl.1 ~n doua sl, scotandu-si banii din chimir, face .~I(!IIIN Iisice ; unul de cinci lei, a11:n1 sase. Le ba~1iiil 1'1 II de mos irr-ehimirul pe care-I lim~h.ide cu ingrijil'(1 zice: "cea! Joian" ...
r

Era lntuner-ic bezna: dar Niicultiiibi"Lnu stia ce )' e frica, nici uritul. Pe tot drumul, treisprezece-kiIometri, rnai mult in c:il{ru~a, sus pe lemne a stat, fluierand Incet cu ochii la stele grozav de stralucitoare in 'aceasta noapte limpede de racoarea toamnei.· Ii eran dragi lui stelele toate 9i-l inV1atase naposatul Isaia ciobanul cum le cheama mai pe Iiecare. Si cum venea In spre nasaI'it, a vazut cum s'a ivit i'ji s'a ridicat din marginea ZI3:rii luna noua, apoi Iuceafarul de zi,ua; pe urma s'a f:3.cut 0 geana rosie, s'a deschis Iata cerului, s'a tot deschis, stelele s'au topit una cate una, si luceaf'arul, ~i cornul lunei; iar in dreapta locului unde se ivise geana rosie, a Inceput s:a ias:a suliti aurii.. ca parul Sa1omiei ... Cand a ajuns la eras, soarele era sus. Carciumarufdcla bartera orasului I-a Intrebat ca:t cere pe 1e111..110. ,;Unsprezeoe lei", a naspuns NicuMi~a; i:II' Jlcgustorul caruia nu-i trebuia, aa el avea Iemne.xl u Jlln cO s' a uitat bine la marfa, a zis: "Face c!a sunt It'l1\II('(lc tuM. cur ala" ; ,c;;i dnpa ce s'a ruitat ;0;1 hil 0(' Ili.i bll'tiatului, i-a dat 0 pc>va!:a: "Mia bi1iieta~, tu S~L cCl'i pc ele cinsprezeee lei, sa ai de p.nde 1:8.s21" . .Acum trei zil1e sia I':i venit NicuUiitiili cu Iemnele acestea 1a targ, 11:mmwjcloctU le desIM.ioe!a,- ca nepriceperii lui 1a l1'egillls'toric .i-ar :l'i venit iintr'a.futorr v;antul ;p.ie:ma;o;,care a iblhlillli i'ri Iimineata; dar azi soarele cald, care l-a f.a. 'ILl' stL-.~i scoata cojocul, ii sti",jea vertul marf'ii. .. Un~.l.1 Ii opt lei, al'tul .zece~i sase bani, dar el IlU le dia ~i umbla ",
."

da

Din Intunerie 1/1 IIiW/llft til) J. AI. Bl'nt( ~ u Vol ..•

Lamurfrd : cam tutuii, cam rnoale : certul, pre tId i fllIll', ~HIII "",I

36

37 lJL'IUL. 111 Si:\1 de vale, s'aud strigate, tiuh.aeli :;1i gOHrua iar din desisul pornilor ce aseund casele in umbra .racoro asa, scapa pasarea. de prada, care, :-'~lgclanc1curatele unde .ale vazduhului, Iuneca spre crestetul de rnunte, ducand In ghiarele-i rnclestute U11 smoc de buruieni.. j Ajuns deasupra cuibului de cetini, .:5aurit pe spranccana de standi, l~i potoleste sborul 111 caleva rotiri domcale, iar In cumpanirea aripilor iutins« se lasa pe s~r sina ce ad'aposte;;te scumpele-i ocloare .., Hidioa apoipicioarele pe l'il.nd si, cu pliscul, le descaroa 'bini~or de romanita lndl.lcita, ce-a prins-o 'n ghiara in Iierbin] ',Ib Illpl{:,j eu prada Ingrozit:a de moarfe. Puisorii, care-I za.riser,a de departc, CI'IC:.:tllld du le-a sosit meririd'ea, nU-.9iglasesc asl[l,lllpli'ir. Intind gaturile Ior abia Insemna!c cu pul'usor, tremura din aripioarele cu Linke 111.oi, dcschirl ochii rotunzi si umezi, casoa pliscurilc 1.l1covoia'te,c1:lr' fragec1e rnca, 9i eer de mancare intr'un piuit p1!1,IIgator ... Patruns de vaietul puilor 'flIamanzi, s'e rnni ci llguleste 0 clipa si-apoi iara,~i ~~e avanta 1,ll i',h()l~ tnnecandu-se in apele limpezi ale cerului scnin ... iar golasei], toropiti de foame si oaldurlrt, cad 1110lesiti, tntinzandu-si gaturile unii peste altii.. Detunetul unei pusti strabaln golul vlagaul1ilPl' Irccand spre a se sMrama de paretii stances: 11 piscurilor plesuve . ..y Prin varfurile brazil or ee(:a~,nesc din ('(111',10 pripiba a muntelui, uliul se l'.idiaa ince'l 11(1 lid, abia putand S'a mail ilil.li~t sl'arc'lll ar~pilo,' Idll'll
de uliu; [uite ... E ir3.r,a pradlai, dar
plllcl'ile

N. Grigorescu

·Toamna.

T0 AMN

A.
armr/:1.

R,clSlznii din marqini


Uti

de Wrg,
de

banqat

puternic

E toauma ... meiotic

s'aud /0.

Gornisiii,

tt: [und

cazarma.

S'oude Ei-uti clopot de ~(;()(tJIa.. E cant si pustiu dimineaia. Hartii ~i ell [runze, de-a oaitua, Fac roata 'ti oarteje, pe-e piata. .• Se lliM) tti zlJ:ri catedrala, Cu. iurnu-i seuer ~i truias, Gradina orasului planqe, Si-arunca [runzisu'n oras. , , Si vine, ea 'n urenii de demult Din mii'rg'ini uti bucium de-alarma:
)

E tOQ.imnii ... metalic s'aud Gortiistii, in fund la cazarusa:


Din Poezii Lamurlrf : bangal, pocnet; catedrald, biserica,

'

de G Bacovia,

i-s

(III. (.

"11111i1I

38 tot mai 5US ... Se opreste in cale pe solzul mai rasarit al unei stanci.. Se uita cu durere la aripa fulgerata pe-ale carei pene curge sangele din belsug .._ Si piuitul golasilor rasuna tot rnai dureros ... Cuprins de fiorul mortii le r.aspu,nc1e intr'un tipM sf.a~ietor... Dorea s'a-i vada, sa-i mangaiemacar ... Punandu-si toate puterile In mijloc, bate pri-rpit din aripi ~l incearca tL::;' inalte spre cuib. Pruteste 0 clipa numai.. ~j ~IPO.i, cl in col] In colt de stanca se rostogclestc LoI' mui rcpcde spre fundul pnalpastiilor ... Mititeii il sl:rig:I 'in SiEt , )] dlcal1.uit rnerou ...
Din Pe plain de I. Ciociirlan. Lamurfri : a tiuhiii, a face din gura iiti ! tiu l Astfel se alunga uliult la tara; cetinii, brad; romiiniiii, Hoare de camp mirositoare; plesuo; Iipsit de verdeata.

39 NUCA, lVIA.GARUL

st

CARJA.

GHICITORI. Mititel, mititeI, Mai. lunga eoada decal: e1. Am un cal, De slab' ce-i, ,'II due de coada Cas:aviaruita, Peste tot hoita.

la apa,
(Dl°:))
\

A Iost odata un om sarac Iipit PlamantuIlli,' care vca 0 droaie de copii. Era pe vremea Ioametei si (,I muncea din greu pe un ci'iu~ de graunte, numai s:l. aibii eu ce sa-i hraneasoa. S'a dus intr'o zi eLL porumbul la moara. Dupa ce i-a macinat, a iesit ,,[ar,a, dar f'urtuna care se por:nise, i-a Iuaf toata rClina din cans. Orrrul, v,azand' aeeasta, s'a maniat cumplit si a zis: - Nu ma las en asa s.a-:;d hata joe vantul de s8r,8.cia mea. 'J Se in toarse acasa, spuse copiilor oa pleaca in lume 58. se razboiasca ell vantul, care i-a lurat ciiusul ell Hiil1irl, cand iesea dela moara. Copiii incepuna sa pLlngla de mila ~i dn fO:IIII(" crczand ca. tata lor a innebunit. Pe uncle trecea, la toti spunea: - lVM due s:a prind vantul, oa rui-n luaf J:aina din caus. -- Unde-o fi, aeolo Ina due. - "Dar unde ai sa-l gasesti", 1] tntrebau un ii In giuma, "oael el e pretutin klli ,~i nicairi". - Merge el cat merge, ~i iutr'un loe Incl!epIIII'1:tI~ %,CtTe~te pe'Dumnezeu si Sfantul Petru, dl.·i ,po Ii urpul acela clan~ii umblau pe pamant, sia v<ldltt cum traiesc oarnenii. Uncle te duel, crestine ? lVLa clue si eu In lume sa prind vantul C'Jll'i mi-a Iurat faina din caU\§. Si, f.ar.a s.a mai astepte raspuns, 0 Iu:a din llil' Dar Dumnezeu, y,azandu-l ~1ltLl de necK,!I', H
,;1

gr{lit:

.
,P'II

Omule, nu te mai (JitIC(\ de geaha, (',1 g,:\se~ti. lVIai bine ia ,1111(',:1 :Isla deja lltilli' -

,I till III

40

41
II' 1111' 11t1l11l1(~ZCll, I'll

Dar tine bine minte, pana acolo "Nuoa, nuca, deschide-te!" I'i,i'lld rupt de oboseala si de foarne, caci nu iii. ncase de trei zile, ornul lua ,nuca si se Intoarse sprc casa desnad!ajduit. Innoptand pe drum, blatu 1a usa unui taran, ca ~'i\-.i primeasca, ca sa d'oarrna peste noapte acolo. - "Da de unde vii, bade", 11intreba gazda, clupa cc-i d!~i:clude mancare si-i preg:at~a patul pentru culcare. duceam sa prind din sbor vantul care' imi Iurase faina copiilor din Qau~, dar 'pe drum: am mtalnit pe un nebun, care mi-a dat vnuca asta. Si mi-a zis ca paha acasa sa .11U spun: "Nuc.a~, nuca, deschide-te!" Ce-o mai fi si asta, DU111.11.ezeu stie". Si ornul obosit seculoa, Gazda vicleana atat a asteptat, i.a puca !',>i se d ucc cu dansa 1,nlr'un ocol ~i Ii sopteste: ,,:;\1 uca, 1111('11\ dcschide-te!" Cand a pronuntat vorbele acc L ::I, • U inceput s:a apara atatea vite, oi,cai, mici, Jndi.l Ia tnceput s'a speriat femeia omului care 1J g:lzduise, dar pe urma a lnteles ea .nuca i-a f'ost dGlLrl de Dumnezeu, care umbla pe paJna .nt, Omul, a rloua zi, se scula de dimineata, IUJa .nuca ':i pleoa ia drum, :tiaril s.a stie ce se int3.111pJ3 S'2. J\(':INI'\ copiii 11 asteptau, bucurandu-se di a veu i] ~tllli-Hos taticul ]01'. Scoate nuca din buzunar"I l,il'(' l'fl auzul tuturor: "Nuaa, riuca .deschide-te l" I )111' <iI' unde sa rnai iasa ceva, oaci nuca dum111'1.1'11111('1 i-o furase gazda, l.ulocuind-o,. eli alta. ~I II I':;'knt-o rnosneagul, dar lasa eia rna due I'll rl iu ,1111(1 Ioi,i'i-l prind si S,a-1 dan un puiu de hi Illil', "i 111'1\ viclenit.. 1\11'1'1,1' 1'1 (' I 11I.cr()'e~i intr'alt loc Intalueste iar('II :,1 IISlI :lCClbirl. 1I11

di

ziej:

care se odihnea S 1'fLJ1 tul Petru, vorbind


\

pe marginea unui de cele vazute pe

1111111',

- Mra

'I nrlc te duci, omule, a~a de grabit si maniat? so uil',a la ei, dar nu-i mai recunostea, cad )lliI('I'('11 .lumnezeiasca le schimbase Iejele, I II(lC sa 111a duc? Caut vantul sivreau sia ma ,1I1'I)I('s(' ~j cu mosneagul care 111'a viclenit c}1 0 )ltll'dJllnidl c1enuca, ce spunea dansul Qa e l1!*-,Ztll'll V:III: , I,'ii pe pace, bade, N'ati In schimb magarul 11'111, d.u: pana acasa sa),uu zici: "M:agarule, dta-mi I'll I Ii I" Ilidlll om IUla magaru] ~i porni l,napoi spre
(ltlllil
j

fI,I.:I.
(J

1'(' dlti~(',
II'
I

nun

se abatu

pe Ia crestinul

care 11

f~~lZ-

1:11111 111;1'11 11',1('.

11 vazu,

gazda il primi f'rumos, i-a dat are, de baut, si l-a culcat '1.11 locul de

ocolul ck vi Ie, care era na0drra V8l1C, si ell totii so '"II'llr"l, Jar gazda casei. peste noapte se scuta I ':~'1I,i 1l1.~)'i:\ magarul, care era vioiu si sptJ:'L'l"l1'0,11., I II 11:1 'Imlgill' al lui lenes si chior. Omul a dona f,(' S('Ui:IJ., Ina m:ilJgarlll din ocol, f,a~a sa stie ce .1' 1IIItilllpl;I~C. Ajuns 'in poarta easei, fiana ':i,a mai 111.lli ('op,iii, striga cat 11 tinu gura: "Mlwgarul', d I IIIi hnni I" Dar bietul animal 11 privea speriat, \ 1.1 lid nit ~j de as'L1rl data a fost inselat, . 0 IlI>l~ Iii ,(I rum cu hotarirea Cl3J e as'ba data s: I cJ 1111111111'1' '1)('. mosneagul care 1) Pl81oalis'e, ~II'I'I.W ol cat rnerge,'dar Hid vantul, )11<'.; 11101, 111'11 III, .nu ~(~ In,;ti ;1r/i,11 iI II, I )j"" ii, S ( , ( '1111 "11 I :i 11I11 b I'll '1I'JllI i ,n LI (', (',I I" III'Ji 11 I '11I1l /',i IlIillll,II:IIIK til' Vl\1"I,
JlIIII,

~l ~gltnl.1 Iu dus in d in vrem ea nucii

42 se duse Ia dansul si; mai urlrebe, i-a zis: Hudc, uite carja asta, primeste-o ca dar dela. iit inc, caci eu sunt DumnezeuceIcare _vede~f Hilde totul. Asculta, pana acasa sla .nu scoti niciun ,lA I' '1' ru an'. r~CO.1 Sla-l ~op,t esu : ."CA' 0 arja, mcarjeste- t e.i« Oinul se m11111;[1.a, si, 'luand' carja, saruta rnanileI )ollJ,l1ului de b'ucurie, apoi se porni idin .nou 'la d 1'11111 spre casa; Innoptandu-se, a trebuit din nou sla se ,roa,ge' 1:1 azda uncle trasese odinioara, ca slit fie primit. ~i de astwdatii a Iost ospatat Ioarte bine, dar gazdavoia peste noapte sa-i Iure carja, creza.ndca-i: (:) nona minune. Omul, obosit, se culca, iar harbatul zise Iemeii: - Mal Iemeie, noi hai eu carja in pivnita 1?i sl:'1, inchidem usa 1?i aid s:a zicem: "c.arja, lncar-·
1"1I'll

43

1)11I1111t'%:ClI, cum. il zan,


i'\,;1 1

\111 hill1j de a semanat ~i a crescut I 1IIIlh rl'e aur pe Ianurile lui. 1111':-'«oi

grau

~i po-

V'

,.

jC91'c-I'cl"

'JI:I

. amandoi In pivni~a, Iu Iumiopait, zise: "Carj,a, incarjeste-te!" Dar' l1U <.1] HI ('.:'1 SI{l ispraveasca, si carja incepu sa-i croiasoa cu nl:1ta nesa], Incat strigatele lor au sculat lntreg satul, care nu stia ce era Ia casa bogatului, o rim} ~,,:Jrae se duse 1?iel in p~v.niva, s:a vada ce :--. iritamplat. .a . . I·lll'i$:'l.ndu-se
U,IIII.i

- "Bade", s'e rugau dansii plangand, "iarla-ne· li-am furat nuca ~i magarul, Uita-te ti le dam 71111110i, dar spune carjei sa nu ne mai snopeasca.
('II~

1IIIIpl;~raiul,'auzind' oa are gl~a.ne de au!', a trisfefnici, ca sa-l roage sla-i dea si lui 'SiaIII, 11 V, de aceea. S:'t spui imparatului, dll nu vreau Sla-i dau, I',ki nici dansul rru mi-a d'at, cand eram sarac li-, pil 1I:lll1:antului.Sa vedem ce are sa-mi faoa:. S rcrnicii plecase rusinati, dici nuse asteptau la () :I~n rusine. l nrparatul, cand all~, infurjat, a mobilizaf )n11'(':lga caste si a porriitj sa se :nrr:tboiascla eu omul 111'(,1:1 cutezator, care nu vrea sla .stie de rug;:\i!min11':1 lui. $i a venit paml Ia' usa omului sl&ixDe $i II :-:11"ig.at sa iasa afara, Dar omul ie~i :imhrac.,t 111 huine nationale, oaci, desi b'ogat, nu si-a schirn11111nici portul nici Ielul de viea~hl. Cc vrei, .trnparate? Am venit s.a ne masuram: Bine, atunci "Carj!a, incarjestc-te!" la tot SO]d 'I lui cate doua -si la tmparatul noua. (:fil·.ia Incepu sa Iaca pl'lapi:kl', de a innebuni] III' :--.oJd'a~j i chiar pe 'i111p.;~'tnl't l-a insplaim.a,nLal:. s Destul, Irate, ri~l11ai ell bine si traieste .1.11
(1111'1 '. ,\ pO'i, luflndu-si dima,. bun, pleca liasanclu-l sa-$i 1,,'11'1':\(',;'\ zilclc paua Ia adanci biatranet,e, fara s!~-I nurl Slip rc, dimpotriva imprumutandu-se en blilli cll'llI d:l.llsnl, Iiindu-i chiar nun Ia nunta copiilor.
Din
Em;rI"~CU

11,1 Ilil i". 1)111' onuu se facea eft nu rntelege, panla ce a so('olil I,I ni'i le-a dat carj a 0 Iectie, ca s'o tie minteII

IlIlilll vl 'III;1 pentru necazul ce i-a pricinuit. 1\ II'P i 11111111 a, magarul ~i car] a si porni plin. , 11(: 411' vlH'ullin III ,'lIlld lui. I )IIVI'IIi. (I !I,'II de bogat, CIa se duse vestea Ipanl'lli III 111111111'111111 NIi'ipanea acele tinuturi. Avea ata1'('
l

pouestind

CO/liUOf,

44
I NSAMANTAREA'

45

PLANTELOR.

1'(IIIII':i, ~j anume: .I rn PFlC'i',~li ere.

11It-.';lma:ntarea plantelor -se - 'poate face ''In trek in rdtuluri, iti : cuiburi=si pritr

1. Semaivitura priti lmplial~tiere se face he cu .. mana, fie cu rnasini anumite. Pentru acest Iel det-.(,I1l,~ll1alUrla, sunt .doua soiuri de ma~iRi:· unele ('n I'<! .se pot purta de om, altele cape trebue [rase de vile.

Ingrijirea semiinaturilor se face in tot timpul crcsterii plantelor. Toamna, semanaturile crescute prea mult, trebuic pascute eu vitele , altf'el crese lnamte cie vreme, cad la p;~nnant si l~i pierd in mare parte puterea cl e rodire. . lorna, cand asupra semanaturilor cade pre a multa z,apadla, sau cand sunt troienite, trebuie purLate cu vitele spre a inlesni aerisir'ea lor; altf'el pl antele pier innaliusite din cauza lipsei de aer, Pritnauara, cand se ivesc Iucr-urile, .semanaturile trebuie plivite, gr,apalr ~:i prasite. Toate aceste lucrari trebuefacute Ia timpul Ion si, mai ales, trebuc racrute gClsp0cilar('?le. Cine le lasade azi pe maine sau le race asa pe upucalc, va avea pe cat Iolos pe atata ~i pagnh::'I, hll se poate intampla ca paguba Sl~l' Iic (;11 mult rnai mare ~i omul S:~l nu se aleaga cu .niuric,
Din Irulrumiiri agricole de C. Ionescu, Lamurfel : a plioi, a curata ratind-o de buruie ni. de buruieui ;
(I

p,.ii$i, a sapa tarina, cu'

N. Grigoreecu

La arat.

2. SemtCinia.. ura in. randuri nu se face decal em i 111;I~il1ade semanat numita setruituiioare. Esl.e eel
Illili

ZICATORI.
La parul M,uddt) sla,
JUZ

hun fel de J,l1s:amantare, intrucat aduce pIu-cele mai multe inlesniri, ecoriomisindu-i IIIIIIH'iI, lil11prul~i cheltuiala. Plantele semanate in. I' ut l u ri cresc mai puterriic si dau intotc1eauna 1'011 1IIId IlIuH si de calitate .mai buna. :t, ,')1'fllltl'J/f1/lll'u in cuiburi se face fie cu mana; I'ill I'll 11,111101'111 masinilor. Plantele sernanate in .. 1'1 1111 /11'1'[:111, fI' pl~~l~esc cu multa u~Uril1tla, cresc III (1111111'11 ,Iii 1411,111 cal: se poate de productive.
'111'1 !llIi
1

te

duci cu SiaC;lII.

Bitie tad) bine Sputie-mi

g;(i.se;~ti.

cu cine

te aduni,

ca

.w'1-ti sptui« clu«


I'S/('

csti.
Nu rode die
bMoJ'.
IW)(()/'llf'i/., ('.(~

norocul

s 1'1till

46 TONIA

47 Peste cdmpuri se uiia 15i Ziiirea uti hoiotnati Pe-nn cal neqrti dobroqean: Uti cal sprinien ooinicesc, Plaiea edt uri cal domnesc:
H oiomanul 'tialt pleios,

ALIMOS,

Deparie, [rate, departe, Deparie si nici prea [carte, Sus, pe sesul Nistrului,
Pe pamantu! Turcului; Colo 'n zarea celor culmi,

La qropana czz -cinci ulmi,


Ce rasar , dinir'o tulpitui,

Cum e uti siejar

[rumos,

Ca cinci Irati dela 0 muntd, Sedea Toma Alinos,

Era Manea eel pletos, Cii coioc mare, mites,


ell

coioc iniors
cti

pe dos,

Baier

tara ele jos; Sedea Tr-oia eel vestit Langia tnurqu-i priponii, De· (iCil1'll$ul de arqini,
din

[$1

ghioagla nestruiitd,
grli.ia:

Numai din tppor cioplita. 'El la Toma 'ticet oenea

'$i din qura-asa-i

'Batui In ne"gru pam/mi. '$i pe iarb,a cum sedea,


fJI!.,undIia

mQ!sla-~i 'niindea:

~ ltichitiare-as si n'am cui! Ltichinare-as murqului; Dar tni-e tnuroul cam tiebun I,~i de fzzgia tuimai bun! l-ncliinare-as armelor, If! rmelor surorilor; Letnne seci, oiele recil lnchina-uoin ulmilor, Uriesii cultnilor, stint gala sla'-mi rlaSpU;'1Z1a 'Cu. freamC1.l uoios de frunza ;,5i 'ti oazduh. s'or clatina ~~i mie s'or inchina.

,5i ne strici ianetetes -Boier Toma Alimos

--:- Aleit Totna Alimos, .Boier diii tara de jos, !Ce ne calei inosiile.

Ii da sticla CLl uiti ros: - Sa traiesii, Mane lOr/o/e,

Da-ti mania dupa spate, Ca sla beta i ri j unuil (1/ e. Manea CLl sttm,{jl(l.lua, ell dreapta se t narma,
Palosul din

san.

oa

Si-asa

bine-l

scotea, inodriea

'Si-asa bitie mi-l chiiea, Cd pe Tonw mi-l tiiia


'Pe la [urea pieptului,

taia, nuiri, cum gr.aia,


auzea (1/1 cu! care neclieza ;~I Sf' /)1 apropia. '/'UOIII 'ncet ]11i se scula,
(:11)

La incinsul
U tide-i greu

braului,
ooiniculu i.

'n deparie

'Tonia crtmi
iJ)os tff rll(flr~j

se
Sf'

o(.'r,,.NI,

Mane 'n sell!,.;


I\"'/('i/ :;ol (I'l'illl'

tniepenea,
1/1' Ide,

1111I11'a.

48

49
/ DOlLiJ Cu Iar/i

mele! Ue /e-a§ pritide 'ti mana mea, Zile fu ti'ai mat aoea! >51,cum sta de cuuanta,

(',ilei l'iClPl§izilele

oorbe
T'oma

oielitc, 9'r,aUe! l-ajunqea

polosele

Matele~i Ie-adtuia. 'In cosuri si le biago,


Pe deasupra se 'ncinqea Si la murqu-i se ducea .~i eu murqu-asa gnaia: ,_ Alelei! murqulet mie, Alei! 'draoul meu ooinict 'De-ai puiea La bii'tl',anete, Cum puieai la titiereie! iV! urgnl ochi-si aprindea, Neclieza ;~i raspundea: Sa-ii arlit la bIii.tr,anete -Ce-am pldtii la tinerete! Toma iute 'ncdiica, Dupa Matiea se lua ,~~i tnereu, mereti strioa: '-- Aleleif 'rnurqulei mie, 'Aleil murqul meu ooinic, A.$tetne-te drumului,
"Ca si iarba c/impului

Si-asa Nne mi-l chitea,


Cia, din fug.ri mi-i t/iia Jumatatea trupuiui ell trei coaste-a neqrului!
Manea
'ti

-doua jos cddea,

Tonia murqului zicea: _ Aleleit murqulet tnic, Aleil draqul n, eii ooinic, Ocliii-mi se paitijinesc,
Norii sus se tnvartesc.

_ Iats: eoama, sai pe mine, :$i de-acum. te tine bine,

Te qrabeste, alearqa, [ugi Si, ea '9dncilzl Sia ma duel Colo 'n zarea celot culmi,

La gToapa cu cinci ulmi;


Go eu, murqule,

oiu 117/l,.i
sari! mi-oiu ita,

Pe tine n'oiu
jar Din

mai

cdnd sufleiul
tui

'Catui

te-oiii mai desmierda,


Slo.-ti [aci sd-tni
Sid

copita

sap/i, a

L.ang/i ulmi

[aci

qroapa,

odntului! se astertiea, -Manea "n. loturi se zdrea, 't'oma turba .~i rtl'1'enea: Tsiiatu-m'ai talhdreste, /,'ilqilll-mi-ai miseteste, Ik 11'-(/$ prituie 'ti mana
Mu1'g:ul mic '/,ill' '8Mi III n'ai mai aoea. {II' Inc, sli ne 'ntalnitn,
ol/,.{)e

La suflarea

$i cu diniii
In tainita Ulmii

sd m'apuci, m'arunci; eMit ina,

crl s'or

Frunza ci!:i' s'a scuiura, Trupul e«1' 111i-a astupa". mea,


Din colectia
Poezitla

do V. Alecsandri.

pnpulare

ale

ROf/lIJIIUIiI'

nUl/if

.wl qriiim,

VI'('II

:\ \,:llld in ved ere grclltatea COlllllnicatii1orin i mc-, era nevoie de putinta unci aprovizionari 1)('llil'u () 'Iu.llg::i dur ata ; de aci aparitia ipietelor. l)i~IJI:lrnle astazi pretutindeni uncle drumurile de

51 I~III,\ I / III f q ,
/11 I II II.lillI, 1I1'/I.{'
111" II, lit '/11

N()/\STHA. r~ i
(I (' ()

rnoard

tu I I,
1/,

III/flllrf(t!(()

i'il'I' ~\Ill
1111(1(\

I inn gOl'oid.

lumultit, eIe'dainuese indl in tinuturile, trunsporturfle sunt lungi si grele; la Iran,\~ici ~i a Rusiei, de ex emplu , Ia Nijni-Nov-

I',

/1111/1'1"/ /, /,,11 ',uM

1'{lnn'

1/11111"

1" ,/1 iii 1 1111' ,'('


II, '111/1/1
It

urrl«
/l1'S/(',

1,,1,

N<'gl!\atorii veniti iaproape din toate linuturtle sc rcuneau la date fixe in anumite locuri si aduccau acolo, in mare cantitate, marturile lor, Aceste marl Iocurt de intalnire alecomertului durau mat multe luni. Cumparatorn veneau acolo ell miile. Onmcnii veneau acolo l1U numai pentru afaceiilc lor. Se puteau chiar distra. Jongleuri ~i aero'h:l\ j ridicau baracele lor alaturi de dughcnile .neIlIl'lll ()ri] or.

I'

fill III

111/1111,

II'YI"~
/11I11'IWf,'

If dIll

01/1' IlIlIf/('/(»

Y II

fllf",

ul d
/Ifill.'

'_'} uu nut]
III)'((S{J'II

111111",
IIII/JlII

!'1'Y

(',1/1111'1'"

,fu/'l/rlll/l'

Utll"
NOI/f'! "'flllI'lI

1/1' j'lflf/{'f'('. ('I' spillir'(; fII'!l'l'i) "1(Yr/ (tl lra.str«.


JI().(I.~I/'I'l i (/I'(lil1/ so )1I,iV'(l,'
lll(ioII'lr'i.n

/II(}I/if
/)((1'(1;

<:11 n.ultimile lor ce misunau, 1.11 toate costuwplt, ~i din loate tinuturile ell abundenta si felur imcn jno.tuselor aduse spre vanzare, aceste piete Cl':1U In vcchirne expozitii vunfversale,
Dupa Le Moyen-Age de A. Mabet.
Liimu riri : [ongleuri, a crobaji,

(:,t'lflrI .de u/tn! f II 1'0" tir 1'0 ci


("1/

ii
[ar«. verde, I!('.~nici)

SIN/f)!'i

s(in(i/-mT

,l,im/JII

/I oast i111.j

(1'/1/1'''(1 ('IJt!'l'i

S/I'If('ifljUllll

dill
C/' '/I

Nlslrut li n, ,.\1 (/lI'('/e,.ilol'


UIIII)II
1

nul u r] pierde

s(,)~'/li(:i.

STRIGATURI.
I\ in e- i SUa mandr ei gata t:a 'I'o! en haina dela satra;
1)111'

lIo((sll'lI'l·s oeclii izuoade, dill al l e oremuri; 81 {'I'lilldu·11' 'nsiraie, '1'1' inl iori, orMnc ~'i tretmiri.

1 11/1('81;1';

'fl

iuai bine i-ar sedca, )111'liI I~ie-ar face ea. l


Din colectia

{.ill/llllf(

1'..,1(1 Yarnik Barseano..

'Sl~

""'/1;1'

1I0flSinci.
81(/(1'11. '1/

ti rr/NI,w'i.
'1/
1'1'I'01'i, !II'OIlI

1/('

SIll/I'

(/(;asli

\' (',~/lif'I'/I'

Wrl'II,'~/'IIf'i.

52

Lituba tioastra-i Lituba uechilor cazanii, Care-o p.lling ~i "care-o canai.


Pe

f limb!G. sfO_ntra,

'53

oatra

lor (iamnii.
Din Poezii de A. Mateevici.

Liimnriri: sp intec, In loc de spintecii ; izood, text. cronica ; hram; biserica, ziua patronului. ei : cazanie; carte hisertceasca, cuprinzand .. hucati din NouI Testament cu predict, care se citesc duminicile ~i sarbatorile .' .'

afara poezia.

Exercitiu

de memorfzare. Elevii vor invata pe din~

MINUNEA

RESTEULUI..

Soarele d'aduse in asfintit, cand un oalia.tor ajunsese intr'un sat s,anac;aci0s; si, ca sa-~i urrneze oala.toria, era peste putinJi~L De teama a JlU innopta pe camp sau 'Ln vreo padure, se vhotari dara a manea .noaptea ad si pentru aceasta trasela casaunui ltlran. _ B un gasit, vericule. _ Bun venit, jupane. Dupa ce sateanul 11 primi s:a mae la dansul, omul inceptm sa se ingrtjeasca oarecum de cina.. Merindele ]e sl'arsise dupa drum; pF~J;l! urmare trebui sia oeara a cumpara dela gazrda. Dar!;'l .care fu mirarea Iui, CaDa i se spuse o.a .m1ll.va putea '0rusi nici de uaele, Iiindca erau prea S)araci. S'arIi Iipsit el de cina, dara burta ii aducea arninte ea dela nl~ll11iezi nu pr imise nici 0 hranit Se V:~IZl,l dana nevoit a alerga Ia ill ijloace [liezise si incepu: _. Zisesi, nciculita, ell n'avetj nici de unele ?

~ Asa, jupanel .. _ Bine! Adu resteul 1.ncoa, .ca-mi rae en demancare acum. Taranul, curiosvvoind sa vaclia ce m'allCare areSl~l 'fie aceea de resteu, se griibi a H adace. Pan,a atu.l1ci,eal,alorul adunase niste rascote., surcele si aschii de Iernne, ce putu afla prin bia-· Latur.a ~i atatase un .Iocsor bunicel, puind' si c:di,. canele. +,aranul sta si se uita; si din ce in ce, nerabdarea 'Iui xrestea, Ceru iana dii;i'\.torul 0 caldarecu apa si sare ~L o ataTl1la de cracane. 'lVIai ~'eru o Jug!aita ~i 0 aseza si pe xlansa pc foc. Apoi, intoreandu-se outre. taran ~i~ara.nCia, care c:iiscased gura la c1ansul,. zise: - 13, vedeti, ma rog,vreun p'l,l1nn de malaiu, ~l.$aceva, n'aveti ? Ca am s:a Via Iac sa va cruciti. Tlairanca alerga, scutura desagii s'aduse malaiu; Dups ee-l puse !11 cAldare,c:Matorul mal ad{lOga:~ _ "La vezi, asa ma rog, nitel unt, cam asa stii", _'lntore:and din mana, - "fie oricum 0 Ii". T.airanul, din ce in ce mai curios, fa.cu serun Iemeii Sla caute ~i,dup:a ce hodorogi prfn 1(><Ile ulcelele, aduse si unt, Pus st ac sta in1ig:aat,a, e~ilat0rul zise :i~l i : r:l.~ _ La oa:utat1 aCUTN, dear de-ti da pCI-iI'I\vreo doua cuibare de oua~ c'am S:a fae ceva .,,:~."e cluca pomina, Femeia s{t<ri si, scotocind prtn ('01 qc si prin cuioare, aduse patru oua. Cum Ie Vil~LI, eii1atot'uI zise. -- A~ezati.-v,a acum, SI3, vedepmi:nu.nea. . Ei sgaii~,a ochii mari, in r -I mesteea 11l1,amaliga, :lJlicu jnmari ~iI incepu sill Ilhtllll,anee. "pabime,,: jup:1l.ne, <17:' :;;tiam sa Iacem si noi",

54

55
ploaia, se face' intunerec, ne rnureaza pana la ~iolane,;;i te pomenesti Cia marl dli=ll:ll ~i uatr'o nlpl~u!".." -' .Bre!" zice iar' Gavril, "de unde-ai mai iesit si t~~ Fri~a, s:~raca, asta-i l Crezi d. nm te inteleg? 1 Becisnici de acestia am vazut ,noi multi !Atatia lei s:a am .in palma, cat am vlazut, hei-hei!" Celui- . Ialt ii sare Tandara si se iau la .cioanda. De-sci pan~. la un ghiont 1111-i' mull. Au Iost cat pe ceo S'a se apuce Ia b)i)iatie. Cu mare greutate ce i-arn despartit, l-am pus sa rnai pea cate-un pahar, ca 1a or ice impacat-e ... dar lui Gavril gura tot nu-i tacea: "l\1Iai eu de nhl1ic! '1:@e lumea asta u'am habar ... Ma, ell trecut si prirr fintirdm noaptea, 111'a I" Prin ti11ti1'i111 zie cu. "Taci, bre, ('a as'1", ta-i prea prea". Cela sare in sus ~i ma priveste en ochiul eel incrucisat, iar gala sia sai.'la la b.atnie· Apoi ma] bea un pahar de rachiu si zice: "Dite,. "Am fost ",. mai , s,a fiu al dr acului, dacja n'arn Iost l... '" rlii'm:a:s3 mlu pun ott tree ~i In asta noapte .. .". J:'aci,' ~1,~ti esti prost ? Ai lll.:hl:cat ciumafai ?" ~i " .'."1 . .... • incepe 0 sfad:a, o ' 'harla, de riu se mal auzea nrci , in cer, nici in pamant. Ne-am pus nama.'?a.g pe d'oua oca de rachiu. Trebuia Sia 1ase'1a o cruec, in mijloeul tiutirimului, un semn: 0 tri~ca stricata .. ~ mea ..'. Am ascutit-o Ia un ea-plat ... ell (;apatt{l aseutit s' 0 111.1pl.ant~ la diplata~uil unu i. 1I10r-

z.ise t:a:ranLll, care jllte1es€ di fu amagit. "U ride e minunea resteului?" ~ - "Uite-o", r,3)spul1se oal,atorul, scotand un -sf'ant si punandu-i-l in man:rr.
Din Snoave de P. Isplrescu.

Lamur.irf ; resieu, bat ce se pune la iugul bailor: <l1scate; siant, moneda veche de argint.

rascote,

crac>

UN RAMA'~AG. Stefanache, p'u~ca~ul .nostru, 111tr'0 seara ca a-ceasta, ne-a .povestit 0 intamplare ciudata; Se a~ez:a Ia gura sobei, l~i aprinse tigara si, puIuind fumul spre j,airatec, 'i.~1tr ecu stanga prin musteti, i~i cuprinse barba cu toate degetele, tre'cand-o prin ele pa:mll la eel din urrna fir. Tusi Intaiu domol ~i ,TIe privi zambind. "i\po.i s:a vedeti dumneavoastra, asta s'a Lamplat :M'UI1l vreo douazeci, treizeci de ani.. Fuse.sem l a rutusul lui Agop, la rascrucea drumurilor, <0010 JJI vuloa Siretului ... Noi, vreo cinci, sease fMeai, st'allls('111 0 S!aptamana incheiata cu vitele la odaie, 1:1ng~:1;Ipa., ~)aCUl11, sambal/a seara, .ne intorceam ill ~.iI... Tar ]Jana in sat era carciuma Armeamslni ... 'H(,j '11,11 pahar, iti canta 0 baragla\ -dinji din scrip,cfji., ,Ilici nu stii cand 1l1'seTcaZ"11L .. S'asa '\.5bateam 110i bland, :-;;i vorbearn :de una de alta ... . >Darr era atara ua v,51,I1'1'de tcamna, de Ie patrun\(:lea 121. ciolane. Ziee unul . "rbi, bre, 6i~lnu ne-a,1puce .noaptea peCifru~]L .LJiI(' :1(:l'I~l .'".....,nrsereaza ..," cilm~ Gavrid a Costachioaiei - rui J:ha{;jauincrucisat, ell gura sabie, -l11!l.ll1ai l~}C lJ:.le rade: - "Bre! :1 , .da vrednici oameni!" ... Zice 0e.1latalt: - "Se ipbar'51?te
)

am

••

",

'Ii!.

0'

Prostid de om tan~r, ce vrei ? 'Parc'l:~ drumul o111;u1ui1Putea s:a mearga ('11 nu, e:a i se suise suise fumul Ta ab:aJea lui Gavril, nu i se pI I'e.. o ta~.M .."
Stetanache
v

mant,

se oprt

c.l ijll:1.

,,1-auzi", zise el, ",CliU1! U 1'1,:\ vantul atara., Inca . Q' b a~ala'eat "i? at.unci.. ,,,1 el';1 0 I)ura limecilfr ... Cum sa H\.s:am BOt pe nebun prrntre crud si morrninte

56
asa vrerne ? "Mai Gavrile, daca ti-e frica, hai noi \'" "G ravr'i"1'" l~l m d easa cusrna pe oc 11 ~l-~i vI' . :strange'poalele sumanului. "Mai, eu is om, mai, .nu muiere!" Si se duce.Baca vrea el, ce sa-i f'aci ? Learn lasat in plata Dornnului.. , " ~i seduce, cum spun .., Acu, ce s'o fi petrecut ? "Bine .nu stiu .., Dar cam, asa s'o fi intamplat. A :sarit ,parleazul prin dosul tintirimului, dupa ce .a Iuat-o peste camp, pe-o carare din drumul mare ... Dup~ ce-a sarit parleazul, a dat printre c:apit~le -de fan -ale pazniculuL. Da intunerec, intuneree, sil-ti dai cu degetele in -ochi ... Noi mergearn §i .nu prea, spre sal.. 'El putea iesi prin partea cea.Ialta ,~i, luand-o repede la picior, .ne putea ajunge. Dupla ce bajbaie eu b;atul Intins, d:a de cararea ·q'reapta. si trece printre cruci. Om inaapatanat, -ce crezi ? Sc paleste de 0 cruce §i se opreste. I~ifa -cr'ucc cu limba ... Da in partea cealalta, se poticnesto de marginea unui mormant, Iuneea cat pe ce s.a c;l(lL. Se r:asuce~te, se intoarce, si nu mai '~be 1'1)('01 ro . S{l porrieasca.. - ca-i intunerec, in'bmerc(' bn7.,Il,;l !... Pe mllalil, ('e' se gande~le? Poat,e-i la mijlocul -tintirimu~bli... S,;'tInl'i@a la capatul unei gropi trisca ascutita. 0 sroulo dela bran Cll stanga, iar cu -d'reapta pipaic ],11 .i II I·... Da de-c cruce .. Se alatura si cauta Ioc 111 hr:)zcle ... '~intu-i spulbera poalele .si 0 'lmpl.an tao ' Dil s,a se rie1ice. I sc zharle~te P1arul In cap ... -dela surnan. Apuea trisca 'II amandoua manile L-a prins' cineva de poala sumanului! Sudoarea , l'ece Ii umezeste nad~acilla pla:ruhli ... Se opinteste ... Dar eel .ce lea prins; II ti,ne zdravan de suman, :L.>u11.eCa~i cade pe branci.
.cu .. J)C

57
Ce-a crezut el atunci ? NOi, de pe sleah, cine, stie de unde, i-am auzit racnetul l Stii ce eacnet?Paroa-l injunghiase cineva! Si cat ai zice "Tatar 11 0 stru ", i-am auzit pasii clempaind si Iunecand prin rnazga drumului 1,nt1"o fuga, de paroa il 111 a- , nau toti strigoii, din urmal.; . Tremura, trernura curnplit si hillbai~ ca un nebun, .nu puteam infelege nimic din gura lui. Puneam mana pe el, sarea la 0 parte, pe urma iarse apropia de noi ... Cand am ajuns la jitarie si l-am v.arH la lumina, am \'iazut ca-i f.arfl suman ... It Intr eharn, el .nu r,as}:lnndea nimic, era galben ca un mort.. A zacut doua luni, era sa mOHr:tt, .. ". Puscasul tacu. Afara, vantul trecea vuind prin livada. () 'mana parca ra~ai pe la ferestre. M;IIIIH si cei doi frati rnai mici ai mei 1;amase11~l(;11 o('li-ii mari, Ietele neclintite Intoarse spre POl' ·slilor. ---c ,,~i cine l-a prins?", sopti abia rnczinul. - ,,~i-a infipt trisca in poala sunuuiului, asta a fost l", raspunse 1,ncet Stefianacho. In urma Lacere. Vedearn bine c;:1copiii, en LoaLa larnuriros aceasta, nu cuteaz:a slaJ-~:i ntoarca nC'l1i.t i spre Iereastra, unde fa~aia vantut !?i de uncle V,(~ nenu fiorii necunoscutut ui...

ell

Din Pouestirt de sarbC1to1'i de M. Sadoveanu, L~mAuriri: de In tamp/at gurii. eu buze lua la cearta tre Irati. riima~ag. prinsoare; la taiias, la vorba ; tamp/at. in Ioe ; odaie, adii.post de vite; baragladina.1igan; gura sabtv, subttrf : becisnic, de nimic ; a se lua la cioandii, n NI ; tintirim, cimitir , iriscii, fluier; tnezin, eel mai mic tll"

PROVE(~B.

,"

lncetul

cu incetul,

sa [ace oietul.

58 I aria

59 oantui mulcomii, Va iredea c'am adormii,

,~i priii teiii va rascoli,


~i cu [lori tn'a coperi.
dlllaf'll:a

Exercitiul

de memorizare. Elevii vor invata

pe-

poezla.
/!
I

iVIANASTIREA

1/','/
->,

,('

sscu.

A. Verona

In piidure.

,\I;'lll:iistirea Seen sta si,Jguraticlil Intro scobitura, muntclui, intre eodri uriasi. Un pdrau limpede "' 111'<I'e pe aeolo si albia, Ingusta lntr 0 parte, ,SC·
,Ji

1f2_
DOl N A.

Codruie, Mli.ria-Ta, [,as/i-mlo: sub poala

1111l11ai a ramurea, S,r"/-mi atarn armele 'n ea. SrI lc-atarn la caput meti.. Il ntle mi-oiu asterne eu; 'Sub eel teiu batu! de uani, Cu. [loarca pan' la pamani.
i

F,ar'

ta, Oa nimica n'oiti sirica,

,.?'i

Sa nili culc cti lata ']1 sus, s,c[ donn) dormice-as dus,
Biserlcii ueche din Moldova. Soc. X VI.
111111\11
I

Dar 's'aud .~i '/1 uisul meu, /)ra_giJ, cadre} qtosnt tau: l rin eea rariste de [aq, Uoi na rasunand cu drag,' ,r://JII, [elitid, se traqatia,
1"]'///1::'(1,

<irc'pl
11,\/(')',111'(\

111111111 r('I)oi'~I(',
11'11

I)(~ 1!1,11/'ti IIlnlili ,'Iil'c, xc :ricii(',r~ iul r'o Sill 1111 i, 1)111'(',11 IIj('jO(hil,~ 11'11 I'n,'j'
()1I1('II('IIo'i(',1

de mi-o

leg:clna}

111'111

!I('u~l'c

I(WIII'i, ,'(II

,'ill
v('('II(ln

/11'1,1,

111111'(':-1111'111,1

cI

l.i(!III'j

de ('clnl(',

6.0

61 uul, hoicri, t,(lrani §itigan'j, cu cari 111'8111rncalIii 1:1 ~()Hrele Moldovei timp de jmn.:ltate de ISlec'cil ~i mai
,\111,

-ctilorie a lui Nestor Ur eche, intr'o liniste desav5rsiLa. Inafa1':a. de ziduri, cateva c:asute ale d\.Iug~rilOJ:, se ridi~a pustii -din valuri de verdeata. Zirturile mari m'au vizbit dintr'cdata: C:U 0 irapunatoare i.nHi.~i~are,Inlauntrul zidurrlor, biserica veche, invlaluiM, intrun aer de tristeta. Curtea sin.guratica, tacutti'.i, c.;l~tigata deplin de un covor verde si des deiarpla, Intri l?e 0 poarta boltita, pe sub -clopotnita, care incepe sa se ruineze. He .J)atru parti, 'pe langa. ziduri, si dedesupt isi deasupra, -cate un cerdac vechiu de lernn merge de jur irnprejur si din ~anrd' in cand iese deasupra curtii 11:i cate un baleen gol, negru de' vechime. Iar Ia -coltul 13.s:aritului, 13. al doilea rand, zidit,a in .pia'tra, se pite~te si abia i:;;i ridica turnul pc . mama -meterezelor 0 bisericuta, in care azi stau inchise .minunatele odoare de argint si aur ale manastirii.
Din Oameni 1$; locuri

bine!

de M. Sadovoanu

Lamurrrt : metereze, intarituri ; Nestor Ureche, mare boier din tlmpul lui Stefan eel Mare, tatal primului nostru istoric, Grigore ..Ureche.
~,

\' 0 t_

SCRISOARE

A LUI CATRE

V. ALECSANDRI

1. G HICA. un tovanas de co-

Amice)

A111 pierdut

ht zilele trecute

p,~lilric, care ptW.~'h1 'LIn nume mai mult de ~al:l'rt ·,Ac~('t.tI clc salon, aa€:1 so numea Porojan l El a Jest ~:a1'ul ill robii nostri, \.igan Iingurar ele so iul lui, d

-]]Js:1iL ,lJiillll'

(10

meserie.

111,'am simtit cuprins-de 0 ;lIMlI10&t lljahni:re, VI\llti am an at oa el s'a-rnutat t'ItL satr» /fl.@ lurnca c ';1 I(lH{l, ea multi din 'O.ll'lil1lp()I':lN~i
• MI4i,l'l'ul',is('se

ca

picrdutv in Vasile Porojan pe eel de pe 111'11111 martor al Inceputului vietii mele, yivalul 1111'11 III jocul de arsice si in asvarlitura ele pie11'1' \)(' deasupra. bisericii Sf'antului Die .din Ia:~i, v 1'1' i 11:\ eu cas a parin teases, VIII urile lumii si treptele sociale ne-au de'spar-, Ii I d mult unul de altul, eu l:l1)i'iJt,andu-lll'a pe ti(':lrt:'j rnai pana in varf'ul ei si el I'lailllanalld jos~ 1111':1a putea pune picioru] m[31caF pe i.ht:1l!ia treapr I ; 7)lsa acum 50' de . .ni eram arnandoi egali dinaill t (:1\ soarelui, Iiind deopotriva parli~i de dansul, •• j Iormam 0 pereche nedespartita, de cum ras,al'I':llum:in3 zilei, pft.u:1 co apunea, Poamele din '/'dldin&\. nu apucau niciodata a se coace din cauza 1I1);I:-,1.r,a, caci amandoi stiam a no ac:a\:a CR veveI'ill'lc pe varfurile copacilor roditori. M '~teri in arta ele a. Iura merel e ~i perele de ' PC' crcngi ; indnazneti Ia asaltul stogurilor de fan, II i II varful carora .ne placea a ne da de-a .rosto1)111; neobositi la. "Ptlia-Gaia''., 1<1 "Poarca", hi "Tin'a" ~i chiar iscoditort de noui jocuri, eriam ~illlli(1r-i :llmJ,cle al~ul!. .. Singura clcosehire co exista 11111'(' .noi doi corisista intr'aceea ea pentru Um"deI"/-lil(; noastrc copila're~li, lHU11ai Por ojan era 'ped"psil (Ie ('rtl'I'c jupaneasa din casa, mama Gahita! • :",1 h~,;IJaj ,~ 11)a)Jc~t 01 ~i~r:~l1an~l~-e so~oleala ;n.l:a. I' I It 11111,1 5Cd.pat din mainile jupanesei, cu. d'!!J'c;1 11'1)(11' :;:.i cu obrajii bujorati de palmc, el" alerg;1 III !lli'll(' ,~i, uHaad usturimca, mtl indemna $I~ IIIl 111'1 'III, 711 Pill:!', Eu 11 mft.11gff~·illltl, dandu-i p;II('!V!I
,1111111'1

-~l
f

IPII"lIk, 1111'\'C'.~I'i, ('~, Sl~l. ('111111)('1'(1 'llaJvit,a ~i silldl, ,,r r i ;!Hd i 1':('((, (' Ii 111, I'.i (' 1 "['l(,Il('Ozii, d (H II11 ~'d I )11'lIll'1kSI'II", ('11111 Y;il' N<'I"tiii, 1":'IIIJ"ll (';lIT 11111'oJn"l

63
sa-si van~a caciula, d'aQa ar fi avut-o, sa-mi day papucii din picioare. Co talent avea el pentru confeotionarea arcelor de nuiele ou si~tgeti de sindrila}. Cum stia de bine !,.a inalte smeii de hartie poleita pan,a sub nouri si sa le trimeata r:3Jvage pe sfoarat.; Acei smei cu cozi lungierau f'abricati de dascalul bisericit si purtau pe rata lor urmatoarele cuvinte scrise cu slove cirilice: .Afurisi! sa fie cu tot neamul lui si sa ard.ru 111 jeratecul iadului, acel care arg!asi acest smell cazut si nu l-ar aduce in ograda Stantului Hie". Srneul, sforaind, prurtaacest blestem pe deasupra orasului, Iiind pandit de loti b'aietii mahala, lelor si, cand i se intampla sia cacl;a din vazduh, devenea prada lor: blestemul uu producea niciun efect, din cauza di hotii nu stiau carte; insla Vasile Porojan pleca indata, ca sla-~i glaseasdi paguba, s:area peste zaplaze, peste garduri, pana oe idJa de hoti, Incepea cearta o u, ei ~i cate odata isbutea a se lntoarce 0U 0 buclaipc,u.din coada smeului in mana, iar mai adeseori el venca (in paru] valvoiu ~i. cu camasa rupta, '1:.---;:--' 'Atunci fala lui se pOSOl11'0ra si ochi i 1Hi se . ~ aprindeau de dorul razibul1larii. Cu 0 iscusin tla de , s,alliatic, el 'l~:i pregatea . armele, adiCiifu 0 p'iat.ira rotunda legoi'lli1de capatul unui pac de s1fo~~ra,~i caner vedea p( clcusupra capului inaWlrrdll-se :vreun smeu str,ll.i.I', dcodata asvarfea piatra 111 ~az'_ tl:mh ~l 0 a sv.ftf·J (',I ell atata maiestrie, inca!: piatra .-shura !:oLclcaMlJ:1 PI' dcusupra sforii smeului ~i Ca" 1'dea tiar .L:in(~rl cl. ' ,,1\:1 aostru-i, cuconasule l" ..., striga Porojan cu glai> triHl'Iillj',~tor; ~i 'in adevar, trlag.and sfoara l),li inqaheita ·de aceea a sm eului, aceasta lin cruranm ~ac1ea' in ma~nile noastre.
!;it cu 'in stare

era In stare

\ h'II"lrie!,.
II I

Nici
IIleH,

comoara,
\

hu . putea

,plJali

I 1/111

1111,8,

pe lang~a aceste dispozitii de 11111(11 :-.Irnl.cgica, nrai poseda si aplioar'i artistice: II unn .lin dramba cu \1l1 talent la care 111:1 am 11111111 .rjunge niciodata ~~ pe care-l admirarn mai 111111 d ('c:.ll am admirat mai tarzi'u talentul lui I II, ~li~I sa imiteze suierul serpilor si sa-i cheme I 11,'1 1:1 cl, cand ne rs.ltaceam impreuna prin faIII (1'1t< lrrllor ite din lunca de la Mircesti ... si ins,a,' IllIlil' uccste aptitudini ale'[Iui fiind nesocotite, ,el I 111',1 rlcstinat a deveni pitar. II II r () burua dimineata, Pcrojan a '1:ost datp() 111""11 unui brutal', pentru ca sa invete a 'pl,arl.!lll~hli 1''' III, (' i urecuri, colaci, cozoriaci, elc., si ell am .. III I uiuus 13. pensionul d-lui Victor Cuenim, '3. sa; 1,,\ III 101 ce se invata ]Jlte .atunci: un pic de trantu- . ',I'll, un pic de riemteasca, U11 pic do greceasca II'\':I istorie ~i ceva geografie :P'C dcasupra. \dio nepasare a copilariei l adio Iibertate! adio
111""I',tl~111
II I II

II'\)!
Din Scrisori ciitre 1. Ghica de V, Alecsandrt,

I IItuud.d: sair«, salas de t·igani: pilar, brutar: coniimporan, care I. III aceasi epoca: consista. era; Iriandize, dulciurl : slave ciriII 1111 vechi ; driimb, mic instrument muzical de Her, ce se tine n ,. 11111(1 se pune in vibratie, ~i lovindu-l eu degetul ; Liszt, mare I ..I I 1IIIIIIIr (lSOO-lM6): ciurecuri, placiute mici de branzii .
lit

I
I

~I

"clUtI
VOl;

de scriere.
descrie

'It II

Elevii vor face 0 co El!l.l!1ozi (:1(\ pe un prie ten sau colez de al ~l)r.

i;.

65
( ,', (II~ 1111

iubesc 'nuuulria $i Ci~ urvisc pe lei nulu rqolitate, dar 1111 peniru catei. 'Aceasta intre tioi adesea 0 oedem, Si nuuiai Cll cei mari egalitale trretrt;
Din Fobule de Gr. Alexandresce.,

"CeM tmi sunt de uriie utiele dobiioace, . Cum lupii, ursii, leii si alte caieoa, Care cred despre sine eli: preiuesc cev:a!

De se trag din
'Asia e
0

neam

mare,
/I""u, II pretuiesc ; potaie, caine de rand.
l.'lOwdri: sadea, simplu, lara oeol;

'ntampuice.

Sieu. poaie

capriiii,

pofte, do:rinte;

. iff

dar s'o arlit nU-JT1.II place. Oanienii . spun adesea=ca 'nt/1.ri ciuilizate Esie eqaliiate. Toale iau '0 schitnbare si lumea se ciopieste; Numai pe noi ituuidria 1111 tie tnai paTiJ.se:~'te. C~t pentru mine unul, fiestecine siie
sunt nobii,

, Ilxercitiu de vorbire. ~111l" fabule citH:e ~ei,


!~V'./'vv

ar;~itanf '" ' .. , !...4.-:= ..

Elevii.vo~sH
:;;1
il(

invatatura 10r~ ,

cuprh:li-a»

C'o am de bucurie, Cand toata liqhioana, riuicar si cea mai proas.[fi" Caine sadea tmi zice, iar rut Domnia Yoasird", A$a uorbea, deuiuizi, cu uii bou oarecare, .Saaison, duia« de curie, ce latTa [carte tare. Catetu! Samll1:ache, ce $~dea la 0 parte, Ca sitnplu prioiior, Auzind oorba lor, $t G1a nu au ttuindrie, nici capriiii desarie,
S'apropie . indaia,

INDUSTRIA

CONSERVELOR DE IN ARGENTINA.

CAUNE:

Sa-si arate iubirea ce are petitre ei. "Gi6.lulirea ooastra", zise, "imi pare minunatd, $'£ simti11'l.am1(1 oostru il stitnez, [raiii mei!" I"Noi [raiii tsii, potaiet o slct'-(i cliCi.m 0 blalaie, 'Care s'C! pomenesti. CUFlo:;li iu cine sttntenr :;i ti se code tie Liehea tier u siiiati), as ilel ."1'0: ne vorbe:;li?" - Dar. zice l(i ... - $i ce-ii pas:a? Te 'titreb ell' ee 'Adev!arat uorbeam

I'll(ini stiu cum si unde se fab'riC~l ('O)1s,crveJe lin (';!,·ne. Putini stiu aa produsele g'(,l'llwne l:e Iltlli'k~L in .America de -Sud, pe maluiilo Iluviulus, lll'll,'llay, la Fray-Bentos :;;i la Colon. (:ol1ditiu.nile de seama de rC1J,~:iI'~lule unei ase111"111' industrli sunt urmatoarelc. 11II izvor mare de vile iettino, masini eat mul I" I rl'('~ionafe pentru a 11l10Cll.:il11;ana ornului, care 1111',;\ in aceste regiuni si 1111 fine .0 piata de desI", ("'(~ (debuseu) mare :;;i sigura pentru produselq
I

Ililt I'i('ei.

. ziceam:

"

I :('I'~nal1:ii eu masinide lor, en mijloacele lor de eu ,ntl\ID.eroasa clientela din tara 101' I rl lu Europa, eu staruinta Ior 111cWr;iitni!e.a ,~II' II 1I~:il Sel intemeieze o. astfel de industrie fon r I,(\ fIIHI'i,jil.;\ I?i inflor-itoare pe r.mm.1L1l'ilc uviuh~'1 11.l~11 n 1111,1', I'('giune care oEcl"1. 17:v()l'IiI nesecat do vi'(~ I. " 111'/ crcscut IJIc: ,IIIC~I':~I'::dl \10 ('£unpii 1'11111 I"l (I,in AlYU'l'j(,~l 0('1(, Slid.
II IllHport si

66 Sc zice ea aid cresteau asa de multe vile, In~dU. oamenii le Uiiau numai pentru pielea lor, restul era lflsat pe camp! Inaintea razboiului instalatiile industriale de Ja Fray-Bentos si de la Colon dispuneau de 1/2 rnilion 'hectare, teren de pasune ~l nutret, unde cresteau "reo 400.000 vite, anume rnenite Iabricarii extrac- . tulu. si conservelor de carne. Aceste vile nascute in pasunele ce.e mai Inde(parta1e~Wt crescute si aduse treptat, cu rnnlta ordine si metoda JXI. regiunile tot mai apro piate pfm:a cand, clasate cu ingrijire, ai;iung la ahatoa:rele acestor f'abrici, care lucreaza carrrea a vreo 3000 vile zilnic, timp de 6 luni pe an cat este -epoca taierii. In abatoarele In care se face Laicrea vitelor, Instalate eu toate perfecticnar'ile mod-erne, masi:n{trii de ridicat ~i de transportat ajuta si inlocuesc mana vomului. Operatiile se fae intro 01'dine si iuteala extraordinar.a. In 10-15 minute \0 vjLr~ cst~ taiata, cur~LliL~l ~i 'impflrliQaj complet. Apa curge din b'elsug ~i toate ramasitele sunt indepartate lndaLa, ~i radical, asa oli peste Lot domneste 0 curatenie perfecta, Bucatilc rle carne, cele mai burie, de Ja vite, sunt menitc Llbrioarii extractului de carne. Carnea proaspata este transportata ill vagcnete Ia niste trecatonre, de unde ,e trecuba in :)1Ie 111a'~;,i:nice 0 transf'ormn 'intr'un fel Ide terciu (piure), apo i arnestecat ell apa clocotita trece in fierba)l,O(lI'(:, cazane, conducte, apoi in strecurafori, in , ldur,il(~ rezervoare ssi cvaporatoare, pallJa cc cste 'Cllr,~\.,il,1de toata grasimea si Iibrele sale, [ransf'orrnandu-sc treptat in extract simplu, «o nccntrM sun uxcul, care contine to ale matcriilc rolos:i11:oarc, cuuosculc in lumea intreaga pcntru pn'g~ta,irca sup
,101', (:11 S,II

67

sc Iuhricc 1 kgr. de extract de carne, se vreo ilO-LI;,)kgr. carne aleasa, mus111111, \'r;\'I)ioare, pulpa. 1'111 ;I~a bucatile de carne proaspata, anurne 1!lI'III', dllPU ce stan 24 ore in saramura, se fi,erb III illl~, Opcratia se face cu sutele de kgr. si totul III h i (l III ccanic, Carnea Iiarta este taiat,a cu ma-. tllil Sl)('ciale ~i bucatile sunt bagate in cutii de 111'1' ('" .ijulorul masinelor conduse de femei. Cu11111' dt, Lice sunt inchise si transportate continm1j I III nmd rnecanic la sterilizare si la urms sunt 111'1111\':11(' in ap,fl rece. oPupa rla.e:ire, urmcaza tot III IllOd mccanic, etichetarea ~i Impachetarea cul li!ur. 'CLlr.~ltcnia cea mai migalcasa domnc~!,c~ii lill'('lI, (',I pretutindeni, masinile inloouind peste loQ 1111111:1 omului, iar chimistii, veterinarn !)i doclrn-ii II jI1': l\'vghc:n8. toate operatiile, pentru C,I prrxl usele I illl'il,(,j prcparate in conditiuni perfecto de 'con1'1 \':11'(' S(l fie cat rnai gustoascei 'fi.ig,lcllicc. ,\I:li iJ1,)i.nte vreme, rcsturitc I',:'IIII:I'W. rle la aba1111111 ~,i tubrica din Fay-Beritos nruncau :in Ilulul ! Il'lIgllilY, cum se face Ia noi :tSL~lZi In ];)<'\.m11111'1(:1 ~i din aceasta cauza Jw:;;lii se rnmulttscra I 1111I)1'(lill<11' in acest Iluviu, lncat erau adunuti III 110(1(11<1 :;;i din grasunc« Ior se ·facea WIZ de
11111 I'hl 1i,II (t':LZ[l
I S(~

1IIIIIIillai pvntru orasul lntrcg. \:,I:hi [1l:-.i't toate resturilc se strang ~i s tran1111111:'1 til suhproduse, bune de Iolosit, Nimic 1111 1 111'11111:: I
Pil'ill' 111i'1'
4'4'1(, '('III

cll'

hou se exports
bune curele

in Europa

spre a

)oil)

1I1:li

Iopit ~i pus

de mn_.~j,ni. In butonic scrve~te

jlI('llll'(1

~i diverse l,ntreb:tdnlr~r:i. Se fahridi. ('Idlt'I' ~l 11111 111'1 i I'i (' i:11. ~IIII!'I(' :-'('I"I'('S(' PI'IIII'II 1'i11)I'ic:lrea Ilt(,r/,('III l·jl()I", III ('1'4'11 ('I' 1111 IIlld !lllill(' ,"PI'vi PC,Il(I'1i 111'/11111 HI'
1111111

68 bine, se macina, iar praful se trimite in Europa ea lngrasaminte, ea.c;;i prafu1 f,aeut din sangele strans .la abator. Restur ile din carriea ce a servit 1a Iacerea lextractulul de carne, uscate si macinate, se trimit in Europa pentru ingra~area vitelor, Plas!arilor,. ·pe.c;;UIoI' .c;;i alter animale, Iiind amestecate cu produse vegetate, Parul meat si preparat serveste pentru saltele ~i alte Iucrari de tapiterie. 'U rechile, ~igarciurile, Lendcanelo se trirnet in America de Nord ~i Europa pentru fabricarea cleiului de tamplarie .. Din case sealeg- aparte coastele, din Care se :t;.,ac )\paleneie" pentru corsete, apoi la 0 parte oasele, hune pentru man ere de cutite. si bricege, nasturi ~i alte obiecte, Oasele poroase si cele care nu m ai pot folosi cra altceva se transtorma in praf de carbune animal. Copitele 'sc transtorma rn praf, care se intre'illU i ntcaza in Italia pentru .ingrasarea p:a,mantu~u.i de vii. CO,arncle, dupa ce 'li se scoate osu1 interior, se pun de-o parte si au mare aal!l.tare pentru Iab'ricarea diverselor obiecte ca: piepteni, nasturi, CLltiute, etc. . Chiar rcsturile din mate se strang, se USUCll si sc iexpediaza ca praf pentru ingrasarea p;i:\,m.antlurilor din Europa. H:rwlljaJ~ite1e tabla de fier, ramase deta xonde ~: 'ponarea cutijlor de conserve Inca SIC str.ang si :;,eex)lcdiaza in Europa, unde, VOl' fi transfermate J11 ,11astuzi si j mdi.I'ii de copii. If'lt~t " mari si mimmate lueruri pufem vedea 'in' :accasLll. gnc1l1slrie.' .
lUS"Lld'i , 'Lamur irt : a extral!e, a scoate; abator, locul de tiHere al vhelor : :s<lerilizare, miilocul de ucidere al microbl'or.

/ -\_~ . v~(j_CIUBOTJELE

()f'

69

--l

'LUI M0GOROGEA.

t.
~

\ I"'()~\PC 'de Craciun, Paval f,aeu 0 pareche de .llIllt)11\ de iuft varului meu loan, eu care era. I" It'h'll unghie .','i carne. Doi' icusari platise Mot III't I ',('~1 lui Paval pentru ciubote.: Dar, ce-i drept, 11111':111 paralele-acele, caci pus<cse piele buna, talpa III 1'111](1, .','i erau cusute de tocmala. Numa jscart IIIIII~(' Paval s!aIpuie, si pentru asta rau i s'a stri1I1I iuima lui Mogorogea. Noroe mare dt era 0 111'1 gcroas:a ~i onuatul ajuta la scartnit. Iii III vacantia ne clueea~ ~\tCaSia, si-apoi, vorba ji111I11I1111i: "eu Craciunul .satulul":· eostitede pore Ii i 1111,;11 C, chiste si burt umplut, trandafir-i ushu-o11\1 :,;i sUi.ninJa de cea subtire, Meute die cas;';i" l,iliCIQ III 1111 Joe, fripte bme 'n tigaie, si cu lJ1l:1l1li~,'ligtq,4l Illldll, sc due unse pe gat. Mai face ('1, \(u'D.11ul 1 1111 Ieluri de mancarl gustoase, d),III(1 are din (' I I II' race. Si, mur~amita Domnului, J!lrl['in~ii 110.','II I II vcau de unde, caci S~l'r,Etc:itt .nu so oplosisc Ill'll 1:1 usa lor, pe cand stiu ,OLL :\1 stl nu-mi uit cuvantul: p trcccam noi :~,*r.'hrl.1111It, rrUl110S' Ia parinti, 1n Humulesti si, d'Uplu 1301IIIII'II1.,'\" ne'ntorceam iar in Folticeni, la Paval, I till noastl.di. Pe la scoala mai dam .noi !?-,~a, 11'llIlal,a, de forma. 'Var la drept vorbind', nioi II 1\ l'llin '0 Qhuta" CjaJci bucheaua putea s'.o Inv,,?~e I 1I1'II~j'i, cine vrea. 111'ln mos Bodranga, zie, .c;;i u <Ga aveai ce',IllVia!':I. e I III 1'I'IIi Sian te f,acea sa joci, :l'.ar{l sa vrei, I:i, I"II'I'~~I lui nu-ti dau vreme de dorrnit. AX~I1~, ilc (i( I Ill, 111:1:i, aveam rioi eu 00 ric I rcce vresnea, (" Illd .. 111111: !Iun usa, b'a t,r~hll't(·"Ir<':l~Ca sau CO;lI<::illll, 11111 til '111'1, nouptea, ;n.e PUW'lIlil la taclale, 'p,llilt 1i'11

70

71

./

f,acea ziua alba. Iar in sarbatori 0 luarn h3:biluca; pi-in cele safe, pe unde stiam cA se fac hori. In R~d,31~~mi,sat mare, .Irumos si bogal, am jucat .Ia trei joeuri intro singura' zi-:unul de Hadii tomnatici, la care venise f'etele cele mai Tinere ; altul de Hae-ai tineri, la care venise fetele varstnice ; iar : a1 .treilea de copilandri, la care venea cinepof'tea. Fl acaii abia se. leganau in joe si hera se 'nvartea Ioarte 'ncet. Fetele nu asteptau rug ate; ca pe-aiurea, ci fiecare desprindea manile a' doi, fHlcai, unde-i venea la socotcala, spunea "huna:' zrua" si urma jocul inainte, Varu-meu, fudulindu-se eu ciubotele cele no~\a" juca numa 1angEL fata vornicului, SOl'IEl CU ~ra~mar'ita cea Irumoasa din Folticeni .. ~i Gatlan, carejuca Hlnga mine, imi spuse Ia ureche: - Las' ca-i vede tu ce-am Sl~l-j. Iac lui Mogoro~, gea, De i-a ticni ziua de azi. p:kaf sa-mi 'fie! - "Taci, mai" zic eu, "ce mai vorbesti in bobote, c,a s'a manie omul si s'a duce si el acasla{!'e, - Ei, s'apoi? 'Ce mare pagubat Vorba ceea ; dad s'a da baba jos, din caruta, de abia i-n ii mai usor iepei. Si .i1wKm inainte. Seara ne'ntorceam [a gaz(ia si Mogorogca, baiet grijuliv, i~i Clmat,a ciuboteie Irumos si lupune la uscat pe vatra, deo-parte. cum facea 1()ldul'una. A treia zi dupa asta, ciu" betele v.a.ru-l11c([ s rup habuc in to ate plarl:i1e, si el, suparat Ia culmc, '.c leag'a de Paval, s,a~t facRi altele in loeul acclorn, oi-i sa-i dee banii 'inciar.iit numaidecat. - ,;Mi-ai pus' piele s('o'lpl:'!, c[trpae:iulc", zise Mogorogea infuriatl "A~;.t fel (1(' prrcten irni esti ?' Haiti! Alegeti una din dOtL~I" <.:,I~('i nltf'oliu dai cinstea pe rusine, trantesc sc~·o.u1}l!h'c'k\ cap. Aude zitu-m'ai ?'1. .

Paval, nestiindu-se vinovat, zise cu disprct: -- Ia asculta, dascale Mogoroge, nu te prea 'mtrece eu yorba, c,a, riu-ti sede bine! Pe cine faci carpaciu? Dupii ce-ai purtat ciubotete atata ~11J18r (de vrem e, umbland toata ziua 'n podghiazuri ~i Ie-ai scrombait pe la jqcuri si prin toate corhanele $i coclaurile, acuma ai vrea sru-li dau ~i banii inapoi, ori sa-tifac in loc altele nona? Da stii dL esti ajuns la.capt Nu ti-i destul ca 111'ai ametit puindu-ti starloagele pe calup. tdlga.ndu-le la san si ungandu-le aici, pe cuptoriu, Ia nasul mCII, In . toate diminetile ? Ba d-e"lcate ori mi-ai pus ~i poste. Ia picioare, si eu, ca omul eel bun, tot am 'I:IClit ,f;;i. 'ti-all1 rabdatl Imi pare rau C:3J esti gros J:1 o'flI'II%1 .Ei, las' ca te-oiu sluji eu de-acuma, daCl~l J.i-i VCIdill
-de-asa!

earJ~aeiule", zise v,;;irll-llli('1I1 ,,~i D'apoi numa 'n ('ilil)f)I('le I.lie am stat eu, bicisnicule! Acusi te-oiu 01; uj i ell ceva, -de nu te-i putea hrani In toata vir:I!:II" "Pan,{t ce rni-i otanji", zisc PJlv,: I, "ell acusi te cinatuesc frumusel ell drchic+ul, 1.lI\.cles-ai?" Vazand .noi di era cat pc c s/(t se 'ncaiero III 'b,ataie, ne punem la mijloc 9i-.i lnlp:aclam en 111.U·0 :'151' eu: Ion S:~l mai dee un irmilic 1ui ~p aVi~U, ia r ,('I .sa-i caputeze ciubotele, ~i pace buna l Mai glumeau ei dupa asta cane-caneste, dar lui Mogorogea nu-i iesea dela inirna afrontul ce i-I :tacusc Paval.
'tu ma mogorogesti?
Din Amintiri din copiliirie de Ion Creangii. Lamnrtrt : ciubote. cisme; iufl, un Iel de piele r useasca ; icusur, imoneda veche; chiste, un lei de car nati : butt, un Iel de t0bil j II'(U' dafiri, carnati : bucheaua, citirea j liincu$a, jocul numit $i tiniar ; ttY. -biicdreasca, coneina, jocuri de carti : lac/ale, vorbe de gluma, MIIOII VI I .hiibiiuca, razna; tomnatici, Inaintati in varsta : a ticni, a l"rli, 1\ [II. dosi; in boboie, lara illte1es; hiibuc, in bucati ; sco aptii, d\NC()npll\, .uscata tare; scroambe, cisme str icate ; corhane, rape; cocluurl, III II

"Ce

spui,

in

73
dealuri ~i viii; sfarloogele; cisme stricate: calup, calapod; ? trage la» ~an, a Intinde "ielea Incalta:nit;tei pe yc~lapod; a mogor~gl~. a yh.odo-:giini a otfmji, a lovi; a cinaluz'ya :UI'atl ~~ fulgl 0 ga1nay ta1at,a.' a~1 are tnteles de a tiiit: ca pe 0 ga'ria j dichiciul. ,cut t c,sma:esc. ,zrm~-_ lie. moneda veche; a caputa. a drege parte a diuainte a IDcaltammtel ", airont, ruslne,

Exerciliu de scriere. Acasa, elevii vor scoate., pe caiet , din cuprinsul budi£ii acesi:eia ~au ali:ei budi£i din nAminHri", cuvini:ele ~i expresliJe popwlar eIn claaa se va dicta un pasaj.
J ..

v'

Un'taran viind odata cu treaba 10.Bucuresti, Si t~ecand pe dmaintea boltilor bogaseresti, B3'ietii ce stau la u$a si unii pe altii se'rrtrec Cum sa cherne si sa'ndemne pe cati pe uliF\. tree, Incepura toto data a-i striga mai multi din ei; _ Dornnule, ce vrei sa cumperi? - Dornnule! ce vrce , [vrei sa iei? Unii n trageau de spate, al tii il trageau de maini De i s parea saracul ea intrase intre caini. Unul: - Domnule, poftestel Altul: - Domnule, aici l ' In sfar~it, silit el fuse intr'o bolta a intra, ta, "do't'nnule", asta verba, prea mult il indatora. Luandu-se hI tocmeala, din "ciomnule", nu-l scoteau. "Domnule''', 1<1 tcata verba, "domnule" ii repetau, Care pe el intJ":,tata de mult I-a indatorat, :irl'cat vazu ca boltasul punga i-a cam usurat. Deci, scapand d -ai .i sateanul, patind ce n'a mai patrt; Pleca si merse acasil, d "dorpnule" ametit, Zicand pe drum J1ntr sin : "Zau, frumos lucru a fcst., u A sti omul sa vorbeasci 9; a nu fi a$a prost, Ca. uite c'o verba numai Le I? rr~ cineva'n bot, Pana cand singur, de voie, imi d d i din punga tot. Cum rna voiu duce acasa, 0 S' 'nvii] eopiii mei Astfel frurnos sa vorbeasca catr oricine si ei, Ca nu s~' poate mai bine a vorbi la cinevasi,

"Mai vartos cand se va duce de -ceva la arendas. 'Mergand el si invatandu-sicopiii, precum am zis, -Odata la arendasul pe unul l-asi tricnis 'Sa ceara sa-i imprumte-o banita de macinis, Zicandu-i: - Vezi de vorbeste, dupa cum rna auzisi, 13i.\.i atul , dupa ce merse, cactula din cap luand, Ii f'acu mchinaciunea si'n urrna-i ceru zicand: ._ Tatal meu, domnia sa, m'a trimis la dumneata .Pe min-e, domnia mea, sa eel' a-I irnprumuta C'o banita de faina, orf de malaiu, ce-i avea, ~~i cum va macina 'ndata, inapoi 0 sa-ti dea. Arendasul auzindu-l v0r~indu-i in zisul fel, 'Cu 0 seriozitate stand, raspunse catre el: - Greu la deal, mare cepile, tata-tau, domnia sa, .Eu, cum zici, domnia mea, tu iarasi domnia ta, 'Cine 0 sa-ti tie sacuJ? Cine osa toarne '11 el? '$i cine-o sa-l ridice? .. Ca nu-i unul mitit 'I. '$i asa s'a intors baiatul si eu sacul gol s'a dus, .Daca' vrut toti domni sa fie si niciunul mai supus.
Din Scrieri alese de A, Pann.

L~muriri: 'balta, pravalie: bogasier,

rnanufacturier.

N egustorii din alte timpuri se pot imp~U'~i )11 .negustor! drumeti si asezati. Cei dintai erau ,Ll11111 'mai multi decal cei de-al doilea. Ei veneau ('II -carele se 'ada.posteau in curtea hanului ell 111,11111 cerdace, care Inconjura mal1!ast:il'ca sau l)Ci~,!("rll'll, ,:Clela care-si lua numele ~i il~, :1 direia: sl,:II'If II I I' 'era. Toti'r:asraritel1iif,acea1!l astl,' si de6~1J'('('I\(. 'l' mean rnai ales Tal"a HOIII,(1,l1casc,H, 11111'111'1 III -erau plini de asttct <1(' h.uru ri mfuI1lHlil'I',df, NI
,

Y'

COMERCIANTII

DE ODINIOARA.

In

74
gustorii stateau, se odihneau, vindeau pe la casele mari si plecau in alta parte. Pentru Turci .se EacH\. apoi o 'casu de primire anume, la carvasara', 'N egustorii asezati aveau pravalii sau dugnene; case la strada, cu 0 singurs, odaie in Iata, CV.111 S'UJlt multe din ace1eacare pana ~i pe Cales Victoriei necinstesc Bucurestii dela ' rncepntul veacului al XX. Mar1uriJe care se expun asbiizi, cat se. . poate rnai in vazul tuturor, erau pe atunci ;U'tinuite, ascunse. Asupra Ierestrelor mguste, pe atat de inguste atunci, pe cal sunt astazi de largi, se coborau noaptea grele obloane de lemn, care ziua, se prindeau cu dlrlige de acoperis. Uneori se Iprelungea acoperisul sprc strada, ea la hanurile delas drumul mare de astr~z:i: a .easta se chiama 'in Moldova sandrarna. Sub snndrama sau inaintea terestrelor vsta negustorul, El purta pe cap slicul sau islicul inalt, de hlani~l de miel, ~i cand trecea pe "ulit;ii" un om de cinstc 9.Lzicea 0 verba de I. tnch inare, si el se ridica de p , SC~'tlJJ ~j se 1nehina .... Er au Ioru-te mandri in aceasta P'L'jvill~~L ,11C'gn.sl:®rif ieseni de pe Ia 1670-80, care nu voiun S,it se r'idece nid inaintea lui Carstea, marele-vamcs !~i. 1'<11 tele ltd J)1l .a-Voda, p.ana rru-si lua el Jl1Hli ,~lie·u1. Cand se p'l[uJ;;c pentru aceasta, Duca, 01111 cumintei~i bum C,Ll .ncgustorii, ii lIasp>Ul'lse a~:ful': "Pas~ pe uJiili:i ~Hiil.l slicul ~i apoi, daca nu-si VOl' Iua .. ei slicele, vin dc-mi spune mice, cia stiu eu ce-oiu face" . Fiecare uli!;a 3!V(:):il ncgustori de acelasi fel. De 0, parte erau bi:kanii sau bacalii, de alta pesoarii, de alta angintarii, >d'E' aU". postavarri ; apoi bogasierli; 'care vindeau bogasii din rlas!arit, 11}atas,a rii, ahagerri pentru desfacerea de abate, ClMdlar;arii, ciobotarii"opi1lcarii, talparif, sar'arii, olairij, st'icia!PliIT, .pi:" :barite1 ,cF:e~l;iiNe eu pitele. He 0 parte Br-asovenii.,
.

75
"de. alta Rasaritenii, Iiecare dupa breasla sa. :;;i :'asirlzi rnulte din str:iizilenoastre amintesc prin numele: lor vacest obiceiu, Mac-Michael, un englez care a Iost pe la rioi In 1817-18, $i a vazut .0 strada de acestea, ducandu-se la Chisinau, gasi pe ulita mare "cllr.diri [oas > acoperite . ell sitidrila, /a.'riff [erestre de siiclil'J pe <care le ittlocuesc obloatie de lemn, ridicate :ri atarnate de acoperdnutni", Sub sandramale; el ,aJl;{t banabi pline en miere, smirna, piper, stafide, por. tocale, pucioasa, natriu, ,~, a. Pe pamant s~:1tea;u .holovani rnari desaH~ de alta; parte er:au rorapi, moruni si alte Ieluri de peste .." In mijlocul ~II Lll~ l:}imii sedeau zarafii evrei, en l11:iisuta lnain 1.(',. pe care erau raspanditi galbeni de Olanda, staruholii (galbeni de Stamhul, de Oonstantincpel, sllH:l II ini ) -si alte feluri de aur turcesc) amestecat cu :.p:coa~iu . a1'a11l18. ccpeicilor ruse~ti.:;;i as[j~lz.is 1ioale iVCa dea ill. ingusta ulitia a Turcissr dilJJ JTo t.ill , l,umbtL'il:a .toatla de stresine si sandramale, sl area de lUCl~LlI1'i -de acum un veac sau de rnulte veacuri In urrna.

Liimuriri':
,:lurtata ''Varnii;

<41par1te, brutarese,

islic, palarie !rpbHlnitli, ~'otll!1dll sau In patru 001111.1'1, de beieri ; cerdae, paliruar acope rit ; carvasara, biurou d bogasii, prava lii de manufactura ; sandrama, casa vcch ;

GHICITOARE. Am patru surori gemene, Cu numele asemene, 'Unape alta se genese 'Sa se ajunga 11'U'P;Ot. , ,

(m}ll.Irll'I'/'"//III,',l

76

77

VACA BABEl

FLOAREI.

Baba Flo area se ruga lui DUl11nezeu Z1 ~i noapte~a-i daruiasca .« viicu~a, Dar in loc de vacuta navea baba -Ftoarea deeato biata capra, al direia iedimpartea laptele ei cu baba. Int'r' 0 -zi se sccala dis-de-dimineata sd) l11ulg.lli capra ; cand iaifa, pasind pragu1 tindei,pieiorul habei d.a de un mototol de boarfe, - .,Ce-o fi ~", gandi baba. Nu era boccea de boarfe, ci un biet copilas. - "Ei, ce tc f'aci, babo '!", se 'ntreba Floarea razand, "un copil 'i~i trebuia tie 't" Dar, cum, :1" '~l :inin.ll8. buns, baba Ina pruncul. 'in brate si-l dl'I:~'l1l.i(,l'd,~, zi('fl,nd: "Dc, 5i suge ~i ell iedul la cnpl'lrt",

- Bob, bocl.'. Dumnezeu si cu Sfantul Petre bat cu toiagu] in usa borueiului babei Floarei. Ea vine ~i deschide.

tu

zicea lLl a 'e:I VI'("IlIf) Mfuituitorul Iisus, cautand din 'crud ('" p riv i rr-n spre bordeiul babei Floarea, "Petre, V('Y,i III cc so pctrececolo 'in Tara Romaneasca, untie !;,:lri() i>:iI);l. Flearea'!" .' Sf. Petru se uitsi prin gaura chcii ruiului, ca s.a: 'vad\il mal bine, si ca prin ochian Zlrl.ri I)' baba, Floarea 'tin.i1,nd cu drag la tala caprei pruncul ee' gasise la prngul bordeiului sau. - ;,C§Hl milostivire, Doamne", zise sr, Petru, ,,'in inima bietei babe! Ea n'are pcntru sine de' ":~ajuns lapte dela 0 capra si d,a ce Lrumn mai are •.Ia 1:1ncopilas strein", '~ - "Tot mai sunt sutlete bune pe lumc, Petre. '~UCUl',rl-te", zice 1',3Za11-(1' Mantuitorul, ,,11'0 slii-ti r;a~n~l1Ja raiul de tot pustiu l Dar stii una, Petre '(,. Se cade s:a rlaspliitam babei Floarei pentru hunatatea ei de suflet. Haide, Petre, lliLc.al(,a-ti opin-cile de Iier ~i sa porriim iar pe Iume"; ---:"Petre",

Hristos,

~·l

"

- "Bucuro~i de oaspeti, mama biifrana: '/", zise Sf'antul Petre, intrand cu Domnul Dumnezeu, - "Poftim,eu ce-o da Dumnezeu. Ca Ia casa talut sarac", zise baba inchizand usa, dup3i ce intrasera eei rloi dlatori, - "Apoi 0 da Dumnezeu", zise Mantuitornl ; "da-ne, mama, cev~" laptisor, c:a malaiu avcm ,no] in traista", .,} Pe cand Mantuitorul gusta eu Sfanlul Petre laptele din strachina eea frumoasa sn1i~Ll'~~1 :~i CIl il,it linguride lemn, noua-noute, baba gri]» tI<: ('opil) ca se d'esvelise. - Petre, adevar gr,aieS'e tic, f'C'IlICi" :Ii'!':\st" lllilt . minuneaza. Ne-a dat cea de, pc ,111"111:'1 pidHlIr:~L de lapte cu care avea &a potolenscii ;Izi ell iar Ioamea ei, Apoi. chemand pe Floarca . Marna batr.ana, dar Inpf clc (i-c de ('~,tpl'rl. Vadl n'ai ? Sia am vaca? Nu mi-u di:1ruit unaS[£),lllul Dumnezeu, maear ·rt (1c ruult 111Ia rog .., rru ;li!Ua pentru mine, efll: pC,IIll''L1 plodanul :ala s~ar;ikul:uL, - "Dar binc, P 'I rc", zise Mantuitorul ra:dnd, "ee-o Ii g§,J1lli,ud Dumnczcu, de n'a auzit pana ;tz. rugaciunea matusii?" - "Pai ea n'o fi avand numai pc baba FJO:II'('i:l de ascultat sf,al~tuletul de Dumnezcu", lntl"(Wlljl,(I bJatr,ana, aproapc suparata dl ciueva gr:1i(!,'I<' "II neevlavie de Dumnezeu. Dupa ce 5C ospa.'~n:f'i(~ dO.i s1'in~:i('~~I:'IIIII:11 M. II ('('i tuitorul zise lui Sf. 'PCII'II: - Petre, ia ba I0 de 11'(' 0 ri ttl 1'111'('11 111'(" II i

78 ~)abej de colo din grinda


1101'11U1ui.

79

easei, bate in prtchiciul

Cane! starsl de b~tut a treia oara, nurnai ee Ia usa bordeiului se auzi mugin d () vaca cu vi. tel. Baba Flo area ramase Incrcmcnlta. - 0 vaea cu vitel Ia usa ho rdeiului, jupanilor. A cui 0 f'i oare ? - "E a dumitale, ba1n'1.11 zisc Mantuitorul, 0((, "Jata de acurn ai laptc pcntru ccpil si pentru lb:atr.ancle(( . Baba Floarea Jl11 sc putu slap.ani de a lesi deodaba_ af'arji ~.i ell inima voion::;,r~rlcsmierda pe Mur-

\g:a, care parca

cunost co pc hii:l.II"tlI1U de ani de

ziie, asa se bucura de <I 0 vcdc.i. -Dur panii sa-si dea seama mai bine d'c f'cridrCL1 (' c-i vcnise, lCallatorii iesisera ~i pl ccasern.
Din Legende de V. A. Urechiii.

l..amurid:

plodan •. copil ; prichiciul,

braul.

M'am culcat de vreme, ca Sia ma scol la miezul moptii. All! J.n 'his ochii, dar n' am adormit. 1\ veam cisme noua, N u Ie pusesem p.allia atunci, Traista 'in cuiu, biajtll dupa u~a, caciula la cap'at~bu; ~i ;cwciuJa era noua. Irni tacaia inima a§teptand pe 'Banici; cu tovarasii. Am rabdat, cat am rrl1x]at, <dar n'run rnai putut, Multi poate nu yeti Ii stiind ce va s:t z'ic:1 Mos-Ajun la 8 ani, b'a inC3J en cisme

Ma :lrl1hrnc, mama, vine Banica. lVI'aI11i:l" vine B,anica.

- Dorrni aci, mai e pana la rniezul noptli, In sfar~il sa ma imbrace. Aprinse lumanarea, Pe geamuri, Irunze albe ~i: groase. Afar,a; gel'. 'frasei repede pantalonii. Intrai tntr'o ha~n:1,d' Jil1~i! albastna, apoi ·inl.r'o scurteiea Manit,a cu oaie.i\ifI"·t incinse eu 0 basma rosie, Cismelet Cismele 11Lt iJ1trau. 'frage, ~i trage, si Iupta, pana ce mama 1:&1:mase c'o ureche in mana. Plangi eu, razl mama .. Parua ri'a cusut urechea cismei, n'am incetat din' urlet. Mi-am scos tarlicii si' abia mi-au lnca.put cismele. "Nu e semn bun!" Ca acum rni-aduc amintede acest g.M.<:U - Sia nu te muste vreun caine, pacnleip mole! Am tras caciula pc urechi, Am 111htl\nl hi~llll; ~i pan;a sa vie Banioa, am strigat'' de VI'('O, !lollu'lzed de or i: "Buna dimineata la MO~-i\.iIII1". Tata se pref'acea oa nu stie cin« sll·igli. - Ia s.a le arunearn l)isiea 1.11 1>1':111', ():111IW"[ mari si Ia Mos-Ajun l Si strigam mereu, ingrosand gl:islIl, l'L1 ochi i 1:11 cisme. NEt strangeau, dar ... ,1111 1.:1,('(':1 nirnic. H aiti! Batuse In geam. - Banica'! El era ~ei~ul: voinic, ],nlll':lZ;.1I \~ ~i de .14 uni; ('nl eram eel mai mic din .ca!a de 7 insi. Si sbughi pe 'Ll~~~ all'.ld:i\. Z,i'i'pa,da prinscsc tlin poleiu 0 coaja tare ~,i ulunecoasa. Cefl\,8., d'e uhia zareai la doi pasi. Banica :l.ll Jrunte, n01 g11a.mada· dupd el, ('[1 H~ rru-I: pierdcrn din cea~a.· Grabiti, speriosi ~i :IIH l1eeu~. Cadeam p'un capat. Seflil r,£ldea. . Unul la rand ... doi Ia riind ... trei Unde suntern, nea B~UliCla?
Dracu s,a, stie! Nu vi:id nimic,

Marna 1111i r,~N)lII.nseneoajiLa.:

Unde

suntem,

nca H.allicrl?

8f

Om Ii printre Asi] Mai Zau Om La

vii.

~i suflam grcu de tot. .Ai ostenit, rna cutare ?

• scama l

n-u-u: avem, nea .Banica ? ca .nu stiu; nu v,ad nimic. Ii la _gropi. gropi? Nu vad nimic. Stati,

_hagati de

Un tipat disperat si scurt.. Mia duceam in jos, in jos, adanc, parca sc sculundase pamantul sub mine, - "ee e ma 't", striga B~n.idi. spcriat. "Unde :e~ti 111,&? Gropile!. .. Iladulc!" Dol mai mid incepur.a s,i:'t\..ipc, En nu 111.3. oprisern decat 1.11 Iundul gropilor, Nu m.il durea nimic, dar de J'l"ica incepusem a clan~ani ~i .nu izbutearn sa dau chiot.
de B. Delavrancea.
Din Inire vis si vieta

~. ~ L I ~ ~~( La sculaii,
FIorile

!
Via

~
~

I'2.Vf;l \ ~ ''\ (1.)1


boieri,

Exerclttu

de scriere
0

in care vor poves tl

Elevii vor face 0 compoz.ltle ini:amplare de Mo~=Ajun.

aou.«

scula! i,

Priueqhitid,
FIorile

TJUcLLra{i) clalb')

'$i vel sculaii GHICITORI. Pe cca vale nourata Vine-o fhu'a 'ncornorata, be mesteri streini Iucrata: , _'f 'Suflet n'are, suflct duce, De pamant nu se a linge.
FIorile

sinqile,

'De maturati
FIorile

aou»,
.tuiilc,

Co v:a

dalbe, S'aprinde! i f;clcliihi) Fiorile dalbe,


viti

colindiitori
dalbe,

FIorile

Noaptea

poe la cantoiori

Am. (·.rII1lIEt~i nenumarate,


Tonlc-s pe mine imbr-iicate.

FIorile dalbe, Nu. VI(] oiti cti ni i Ill? riiu, . PlorlZe dalbc,

82 Ci o'aduc poe Dturmezeu, FIorile d!aloez Mitiie! si 'h/:a$etel, FIorile dalbe) 'Curqe tttirul 'depe el; , FIorile daibe, Paso aIM: de mla.ilasl1.') FIorile dalbe, Dtimnezeu. In asHJ. eas!a FIorile dalbe.
La rn.urfr i : dalbii, alba.
1 \

83 .altora .., Puterile i-s 'duse ~i sa se IN'lpacc la usoa.turi, n'a avut eu cc.., Crrvatul, cu posparul lui cernut din vn~mc) l-a l',az1Jit.., A~a, 'i)'e furlttlI1a; mosneagul iese din ('I&tsuta innemetita si dil'i zavorul lau,~!ii. Caciula, ~'P'arta si roasa de ¥e,che".;;i-o 'in;cleas.rl In cap, iar sumanul rupt si destrarnat si-l 'adllnii 'i'mprejm'ul trupului vuscat, prinzandiu-l c'o cil1ga-

J)

1'/

IN

ZAP'A.DA.
I I

Iarna. De sus, cerul inchis .cerne zlap'acl:a en nemiiuita. Fulgi usori si desi, in joe rieastarnparat; tes pamantului stnalucitoare hainiu albia. Pe dealuri, codrii desfrunziti rad rncarcati deIloarea de nea, iii' c:as'u'te1e curate de munte 'stau

pitite In subtioara colinei, fumegand prin hogeacurile ]01' inzapezlte. NUl11ai deasupra cocioabei 1'ias1etini. 1n margi-, nea satului nu se vede za1'e de tum ... Uitat de vreme, 1110';; Gwlin tsi sporijil'llat ell grell:, zi lc-lc, ad:~uposLincln-sein casuta de dem:uUL. Ioartea i-a'pjierclut rab'ojul .;;ii el' a r:alnas S,a-~l. jlu;1rlt' h~ttr,anet:ele prin timpuri greie.. Feciorii i-:l 'Jlgl"op'at de mutt, iar nepoti nu i-au 1'3.111as. I" killglll' pe lume, Iarna grea l-a apuc,'lt f;~ll'a 'un ('111111\1 dll VI'l'{l,S'C si la h~ttn1ne~e, face mult un t,aI'i 1111(' .po \1:11' I',il. ~ II 1 v()l'hll, lemnele

.toare de eurmeiu. Ofteaza plin de durere ... Omatul aspru a si dat navalla prin sparturite '13pincilor,uaindu-l la o~se.,'1}iar vantul de ghiata .al iernii nemiloase, 11 s:agefFlia de toate partile .., Oclrii i se umpiu xle Iacrimi. In cucernica evlavic';;l-i ridica spre cerul, care spulbera manias, jar en mana tremuranda face semnul crucii .., Toata nadejdea ~i-o pune in Cel-de-sus., Cu pasi ~oV1aJi[ori.;;i In' tovtiin3i.;;ia Clatelui~!Ului, singurul .tovanas al nevoilor, se 'ndreapta sp,re padure, Ajuns rn spranceana dealului, se opre~te,Pu.ne THlana strasina ochilor biatrani si, prin 'sc:apa'l'alrile ,pusderieicernute de sus, cauta satul acUi;p0stit 1n 'vale. ' . Nu z:are.;;te nimic, :Poate aa ri'or fi ochi care SI:i-l .vada .., Padurarii s' or fi dosit la claldUl~a" . Intra. Scapat pe coasta dosilia de sat, adu!l1lia G ('I'()~.nie hU,Ilirt de uscaturi. ell, multa :gre'Utate o ddid\, pe creasta dcalului, dar se terne sa scehojire llQ :sat . .E Iprea lumina .;;i padurarii aN ochi de. j (I p ... Mai bine s'astepte palma pe inserate .., Puneearcina de us',coatturi Ia rrad:acima 'Ill II i ~'O ;p:ac ;~i, spr'ijinindu-se in toiag, cu 1:l1,,1I1H<'l ('(111111 'llealta Is'3J.;;:eaz:a.pe crosnie ; iar s\pat'e]€ ('OI'fI,i II (0 1,11
'le razirmi de trunchiul copacului
~JliI",

's aproape,

dar sunt ale-

84 si inlernnite de gel' ~i Ie-aduce1;1 picpt, dosindu-Ie i.n .manecile scarmanate alesumarrului; iar ochii stinzi, adapostiti de .genele iuciircate de chiciuf,a,' si-i pderde in cernerea ne--' 8sltnnparata a Iulgilor de z,apad;r~. .,. In departari, scapi8;di s'ea.ntei,.. Flacari Ido-· goritoare joaca in cuprins, apropiindu-se tot mai. mull de trupul lui inghetat.. Fiori de -caldurai 1i furnica prin 10aIe madularele ... Viseaza ,0 vatra caldia, .. Pe dinainte ii treeclipe din vremurile bune ... Tinerete, nevasta. 11eciori.. Le retraieste un moment, si-apoi pier ... Insereazla~i ninge intr'una ... De sus, boltile rmaniate, .inneaoa pamantul in, potop de zapad:a. vale, satul atipeste sgrabulit in mantia receaiernii~i. pe 1a Ierestrele ·lnf1orite de gel', abia sc zaresc Iioarind ochi-rmci de lumina ... Sus, pe deal, codrul geme luptiallclu-siecurur-. 111,11:1, iar Ciatelu~ul lui mos Calin schiauna si-l !,,[lc;li(; ell lab'ele .., 11 indeamna Sift se scoboare' b Clftsu!:ad:in vale .., dar mosneagul.Tntroienit, n"aude,.~ .. Vis(,:lz~ C'~tlcll1rra r:>

':M,cl inclc slabe

~- 'UL ROMAN. AA~Wcl' 'fAHE


1

85

Taranul roman nu e niciodata gr:iibit. Ti1ltpuJ[ n'are .nici un rest 'in socoteala lui de vie"q:li. .Deprins eu z,ari nemarginite, el nu asteapl '\ s':'1_,j ajunga 'i,ntr'o zi la capatul drumului, . Vara carele, iarna saniile se misca de-a-lungul acestor nesfarsite drumuri, incet, SUPiUS, C;U 0 .neobosita l:liiJxlare.

De

de I. Ciocarlan.:
Lamul'iri.: liogeac, cos de soba ; riiboj, bucata de lemn pe care se, inse~nna, prnn crestaturi fa cute pe ea, numere, zi le, et c.} chiciurii, zil..,,: pada inghela,ta; crosnie, Jegiitura. 'if, Aman

Din Pe plaiu

'[iiran.

pROVERBE. Yrcd nii-i« otnului


se

CLZl10a$te dupd

port:

M l1 nco (' blaqoslouita.

em

fe (ii d(~ ca, ai

pit,a.

Trase de cai l11Jarunl:i, slabi, sariiile de Iernn jre« peste zapada neegala. Td'ira:nul stii pe jUJinabl,o' ascuns tntre g'ramezi1e de lemne ~i capitete <I( fan or ide coceni, dupa cum ClNee una ori alta, ,(kin un Ioc Ia altul, Bunde 'zugr3elvit iarna ]11 asprul haj cojo«, ('I €ste tot asa bun cl'e' z'Llgr{~vit vara, l!N c(t1l1,a~:1 lid, alb'a, ell paHiria larga 'n margini, culc£\t ('II lIilll
i

~.,

86

"~l.~' ~
!

87

'I'"'' ;"" I'"


,"t:

graU I dad;l, p e cand boii lui rabd U~ii \ 11"': ivs(' 1nnintc, p~mlnd a Ii tot asa de ne'PI: ,..,,:iior.i ca si stdip,illml lor, Ia Iungirnea drumuhn.
ill'i1~!

cenusij, slabi, vanjos), cu coarnele au ochi frumo~i, eu 0 aautalul",a a-' prorlpc en a ornului. . Si ,k-il-Jungul acestor drumuri, carele I,aranilor so lrudcsr-, unul dupa altul, in sir far,ll capat, pi-in norii de .praf. D<ll',i:'l noaptea le apnea pe drum, boii su.nt desjugati, carele trase Iang,a sant, pfma ce zorile [[mintesc Iaral1ilor dl mai sunt multe posts, panla sit ajunga Ia tinta. Cand ploua, praful se face .noroiu, jar drumul -cste atunci .numai 0 apa! . Romania nu e 0 tar:a de colori tari. E 0 ciudal:a unitatn in zarile-i Iarzi In (rlllllU-. p, rilc-i prafoase, lnpfira,nii ei tmbracati in alb, In '(':1 1'(" c ci aspre de Iernn. Panil! Sf boii si caii 'par ~I IW ri contopit l,n cenusiu sau in culo~re murea , , ;:, unn ('II ncel soiude visatoare .negura .:ce zace asunra [ul'II'01' Jucrurilor.
v
A ] .,

'I\oii

accstia urcuite

E stlmUJ draqostea de cas:a, De Iii ~i de soiie, 'Dar muli tiiai stanM: e iubirea r5e neam si de niosie. Pltujar Rom/ill) 111i te ridica Leu apriq 'in r,ii.'~ooaie) Tit, atelilul 'in tieooie, Steiar ce JUt se 'ndoaie. RidiclJ.-te ~i-ti tlaure~te Din ph;g cutitplite anne, Ce sumeiia .p6.'!JIaneasca Sa lrangi6. '1:. i SiG sjarmel

Din Poezii de 1. Nenitescu ..

Lamurirt :

[iflii.

neam strain; sumeiie, indrazneala.

Exercitiu
dinafara

de

memorlz are.. Elevii

VOl:

iov!it.a

pee

poezia.

VESTITOHII.

de Regina Maria.

PLUGAR

ROMAN.

I'

'Pluqor Roman,

./'(' stramoseasca
CIf sdnge ',,:>'i
[iri

mi te ridicat Tu, sM.lp voinic de taro; Cad iaid, lijta cea piagana Cruni se reoarsi: iW"II':i.:, ta. 'mo:;;ie)
Scll'lclaNJ.', mull

n riisboaie uriase, <:11 cliin. si qreu psistratd.

Er au doi baieti numai dc-o ~l:llio:lpa, ell nistecusrne mari panrl peste odd ,~i )llr,i.i~ur~\i ~n sumane eu manicile Iungi. M:k:lr eLL[Jor111~e~,.~ dela amiaza, mai aveau mult p: 'lI,i Jil sat, la Vll;)'()ar~. Drumul el:a greu prin zllp:ld':\ sacuma la u:·ma,. Lsi cam tarau opincile uuui, lnfoiate cu pale, , De sarbatorile Craciunulul, -asa se por.l1esc D'~ietii cu steaua, spre snltlc mal boga::e. 111dra:lll-sddl ~i el, eu steaua 101',. s,~. porn~asc,a~)e:Le, cal~~ puri, peste podul de ghl<ll':~ .ill Siretului, SpI~ .. va_. ; lea impestritata de nenumaratcle case ale '\ 1l~0 1':. renilor. Amurgul punea 0 umbra alhastruie,
v

88 'lclo intinderi de 0111iH. ~i ei mergeau greu; acuma . JfI.r~ised.i verba si nu ~ndlirtSneau parca s'a: se rnai uite unul la altul, Clopotelul stelei sHna,' \din dl.nd rn cand, slab' deasupra lor. Ei ridicau capetele si se uitau pe sub' marglnHec:aciuIilor spre .zare, Nu se vedea nirnic. De abia se apropiau de Siret. . In oglinda mare a raului, incepeau sa trernure 'Iuminile stelelor de sus. ,$i era 0 Iiniste adanca, :parer, impietrfse lunca neagra pe lang,a care s,e . strecurau ei, coborind malul. Opincile fa~air.rt aspru pe ghiat'a, Se apucara arnandoi de umeri .si, 'incet, trecurs dincolo, pe podisul lucios, prin La-cerea tainica a ~nserr~rrii. Dupa ce urcara celalalt mal, rarnasera privind "mainte. SaInI nu se zarea. Se intOarSeria unul spre altul, Bnzcl'e celui mai mic _prinser,a Sill tremure. - "Nn se vede nimic!", murmura eel mai mare. 18r glasul mezinului tncepu sa scanceascs . - N c-am raHicit. Ce Iacem noi acuma? Au sJa .1 ' Illll.llanee Iupii .. Cd 11I,II'C i~i inghiti plansul cu greutate si zise: - "M!'! Tonica, ~l'-tata-hatr,an zicea ca l-a apu-cat od :111: () vil'ornita, si el a mel'S lnainte si: a .scapat, .. - "lVli-i' l'I'ig I", Inga,l1Ii:'leel mic. - V,a]J,a-\i 1I1!'lllile in rnaneci, bine,. ~i grama-deste-Ie sub b;lrl>,:'I. Stcaua 0 due eu. Cand om ajunge, 0 sa canl:illli ~i 0 s'a ne rug am sa ne gaz-duiasca cineva pc noupto, Ti-i Ioame? 111urma lor, pustiu si z,a:pada. Frigul cressi zapada scrasnea ascutit sub opinci., l rin cand in cand , se opreau 0 clipa cu sufletcle ; II l'ricosate, oautau Sill piatn.lllda umbra care-i 1111prcsura, n.adajeluiau sa prinda sgomote de vieapa' omcneasca. Se auzeau cateodata, in nastimpurile .ucstea, cronoaniturile aspre ale cioarelor amestecute cu tipetele slab>ite ale stancutelor, departe, vine stie deasupr a carei lunci. Tresarirea aceasta de spaima se potoIea indatit In tdkere, porneau; sc cufundau tot mai tare rn intunecime si l~i Iineau plansul cu f.alci~ inclestate, Rasbeau prin J noapte a!:;,a,paroa fiorul -singnnatlatii :I.e dadea Plltere. In capetele lor de copii, acolo, sub cLwmclo de oaie, r{tsunaucantecele sfinte ale N;I~I,nr.ii Mantuitorului. Gaudindu-se la ele, se gandc:111 ~j Ia culcusul cald si Ia aburii mancarii din ':-":I~ul catre care pornisera, Seama bine nu-si d:'tdc.lu de lain a serii aceleia, riici de cantecele po 'arc trcbuiau s;a le inalte cu glasurile lor ('II r:ti (',totu~i. ei duceau cveste mare cu steaua sul:' .nre se indoiau, ridicandu-si umerii si sfr§.ng'fl.IlJu-~i mane-. cile sumanelor sub barbie, Pentru cei mici .~i umiliti, pentru ca sufletcf . lor s:a nadlajduiasdi. -,?:i sa se mangaie, a l'asliilirjl: odata 0 stea si s'a llJascut un prune care, rnai :pc' urrna, a umplut lumea eli lumina btl.l1tabatii. In umilinta s' a riascut copilul srant, urnilit a tnait, umilit·' si-a dus crucea spre osanda pe care cei rai i-o 'preg,atiserla; pentru cei multi,)i sarmani a murit.Dar In sufletele celor mici, de atunci a ars neintrerupt lumina credinjei pentru zile 'l11~1 i, huue - si .n:~dejdea aceasta mergeau s'o vesteasoa eel doi copii, Lana sar-,?i dea seama ; (:11 cantecele si cu steaua lor, se duceau sla l1~,n:p,ledo voie himu' inimile oamenilor, si mergeau, 11'('11II'
illl(,:I,

It':1 pnrca

..

-Da.

- Au srI ne dea ~'i In:1.IIC-:lrc. Da' srI canJi hine! .N'ai uitat .J'rei crai"? - "N'a111 uitat", zise l1J1;C:.-;.i.llll.l srnarcaiud din mas ~i tinandu-si plansul, lVIe[s€ra inajnte' prin lumina cenusie a serli. Ina-

".,

'I
,:i clopotelul

-'.:......- .•..:-~.._,,\-.<.: . -.~"-'~\.,

90

.,.91 .."', ..,.


11::;:1 de aiara a: tinzii se deschise si Ttornanul .cu: I'n p ul gol, se ali~lta in prag. - 'J..Primiti stelari 't", lntreba Vasile . • , Glasul lui era asa de slab' si plin de tremur jli. m czinul prindea s'a scanceasoa asa de repede, n.a.viilit de lacrimi, lncat omul se pled irrduiosat spre ei. "Voi nu sunteti deaici, mM Jaoa, ha ?" Apoi se rasti la cane: "Ho javra l ia :dan-v:a: nrc. incoace, intrati in cas!*. ]\1:3.i femeie!, ia deis~chj~le usa s;a intre stea:ua ... Asa; oarneni sunteti voi, ori .sloiuri de gf1ii~~a.... Incet, ,sla .nu pi':llitL ? steaua de prag ..." . Opincile ingh~1t~te .ale b:a~etilor booaneau e~' niste cizme. Intrara in casa; steaua suna sub-· tire si vesel: ling-ling! , Gospodarut, om tanar, .ea de treizeci de ani., ~dray,an si spates, se uita 1aei ca la 0 rninune, - De unde sunteti 'voi, ma ? ~ Dela Bordeenl", raspunse eel mare. t Lumina parca-i orbise ~i oaldura paroa-r ropea .. - "la desf'aceti-va de cotrente, mai voinicilor l", zise iar omul. Vasile aseza steaua incet sup' icoane ~i incepu S'~l desbrac~ pe frate-sau. Femeia, subtiricri ~i '[1.Il'ar,~t lnoa, se inaltase dela masuta ell frei pi iOa1'0' si-i privea minunata, cu manile sub'puse .. ,Da' vi-i tare' soacra, bre!", gnai iar ornul.. . I aca" chiar acu umblarn sa ne punem J a manD cat. Veti manca §l voi, c:a este de uncle, slava omnului l Da intal sa-mi cantati, Ali inteles ?" eel rnic scancea inca, Hornanul se intcarse spr(
0,.

,. lI,d tic :rl'ig~i scancind de deasupra .dulce.

prin 'noaptea de iarna capetelor lor tr ernura

- "Mai Ionica, ti~i [rig tare?", intreb;a ce1 mai .mar e, Vasile. "IVIi-au arnortit manile pan.a la coate ...",. sus:pil1ia mezinuj, Si celui rnai mare 11 era [rig si tinea 1111br,ati~~at manunchiul stelei ca un clung, eaci de palrne nu se mai putea sluji. De durere, lacrimi Ii izvo.rau, umezindu-i gava.ll'Urile ochilor, Mezinul zise: Ce ne facem .noi, '{l satul nu se mai vede? "Acu~i au sr~i se ztll:easqi:t Iuminile Ierestrelor", raspuuse Vasile, Dar cltidt no r:r~J,~lim ? Au s!a iasa dih;a;n:i:i1e. . - 1\1e-orn ruga~:i noi Ia Dunmezeu ~i ne-o scapa de ele. in singuratataa asta, pentru amandai, yorba (Dllmne::eu avu un rasunet deosebit, cu totul altu l dl'dH In rug aciu.ni1e bolborosite repede seara \ ·lsi di"I.i·llcala. Era ceva tainic, de care nu-si (Hi..deau S ':lll1a. .';Ii ri'Lzl)ilIUr:El inaints, - lor Ii se parea d:'t de -ceasur] nenumarate mergeau, rar, eel mic indrepta spre oel:~tI1'1, eu glas infrioo~at, cateva cuvinte , a -rar se 1.fl.tOI'C'(':m jumatate, uitandu-se unul In pe ·altul ~i za1'inc'lu-se negri, ca niste umhre. Si de .'a'b'i? lIit1"u.n Ul.rz·j u, vestitorii acestia umiliti \;a2U1'a izvorind din Intunerec, nenumarateja stele ale sa~ tului si. cand intrara pe ulitele imprejmuite Ide . garduri negre, Ii .se Pla1'u oa gerul a sl.abif.. In ha'tm.aitul 7:nUlr.atat al unui cane) piitrunsera intu'o .logra'cVa.Vasile ap;aria steaua cu bl~l1u1~i elope'_Je1u1. una sfios la ferestre. s Se auzi bufriind usa deia casa cea mare, pe urrna
i

"

"

cuptor. , " . .' . - ,;Da' Ghi~a unde-i? Mlai ~.olhC!Ule~. d 10 l~' jos ' Ce-ai Iugit ? Nu te teme, Cja nu te 11111.1): 111'1 , doar is tot haieti ca tine ..."

Dupa horn, se auzi un mormait subtire, apoi un -capsor b:aIan ~i un deget care scobea nas, se earatara la lumina. -;-"Vino 'ncoace", zise femeia si, apucandu-l -de mana, 11 trase ~i-lscoase in mijloeul casei, 'Hlng:a masuta pe k;,are abureau mancarea isi ma:~m~iliguta. Copilul, un ciot numai de cloi ani, se .uita sperios la cei veniti si-si tragea, incovoindu-se .in jos, mana pe care i-o~inea rnaica-sa. Gospoc1arul se intoarse spre stelari: - "Mi gatit ? Aeu, s:a Via desghetati la mani rnai inta). - Vrea sa zica, sunteti din Bordeeni? S'a cui. .sunteti ? "A lui Ion-a-B:ala~ei ..,", FlaSlpu.nse eel mare. - "Tata-i conialiul", ad:aogla sfios eel mic. - "Ap.oi da, cum nu, il stiu", raspunse omul.,,~i 'cum de v'a l,asat el sla porniti pe asa ger?" - Am porriit rioi singuri. - Si nu v'a fost frica de lupi ? Copiii nu raspunseral Ornul se uita zambind Ia -ei, Apoi ii intreha iar: - Da' Ia Vet1eem stiti voi ce a fost? Ia 'Slru-mi -cantati d1.ntecul acela, eu Domnul nostru Iisus. - ,,11 .~I'i.l11!", zise repede Vasile. Se ap'~O'p:i'.ll·lrL arnandpi de icoane ; l11!a;ltar,a steaua sub' candel :1, .0 sguduira incet si clopotelul suna m~or. Dupa a .cca 'i~i ridiear:a ochii spre rumenealaue zor i care l.nv,aillia chipiUlMaicii Domnu.Iui eu pruncul In san, si rncepura cu glasuri curate:

in

"II ilcau si iar porneau, ca.nhlnd uasterea Man-tuilorului. Ferneia ridicase pe Ghi\,:1 'in bra]e, ascul ta patrunsa .cpardi, de taina serii aceleia t;;i oehii i so umplura de lacrimi, ~i in toata cas a era 1iuiste si, in tacere, glasurile copiilor cantau vesIca cea buna. Strainii, veniti tremurand prin frig ~i prin intunerec, necunoscutii care Ie deschise:-.ena usa gazduirii, acuma stateau 'infnltiti si canIccul simplu umplea sufIetele de mangaiere ~i de lumina.
Din La n"i i~ Vii~oara

de M. Sadoveanu,

Lamur'irf ': cusmii, caciula : sumdn'; haina tataneasc·a. lacuta din postav alb gros; mezin, cel mai mi c dintre frati ; giioanurile. orbitele -ochilor ; ogradii, curte; toea" baiete : cotrenie, haine purtate ; horn, cos : conialin, consil er (comunal),

INDUSTRIA

IN DANEMARCA.

),Trei

Crai dela Rlls.alrit Cu steaua au clci.rlla'torii ... «

$i ornul ramase ~i el uitandu-se spre icoane cu 'iOeihii duet, si b'aietii canfausub~ire, cu .gIasuri :m.oj, eu 'gaturile ridicate. Se opreau 0 clipa, )n-

Macar ca temeiu1 gospodariei Dancmarcei oeste .agricultura, macar aa in pdimAnlul ei .nu se aHa decat prea putini earbuni si aproape de 10c fier, Danemarca are ,0 industrie pe cat de: Ielurita, pe 'atat de importanta. Un sfert din populatiune se -ocupii ell tndeletniciri industriale. Centrele industriale 11.1.,ai toate sunt in]portul'i, pentru ea transportul eu trenul s,a nu mai scumpeasoa pretul marfurilor. Orasele mai toal c sunt industriale, centrul eel mai Insemnat fiind 'in Copenhaga. E drept dt .mai toate fab'ricele daneze lucreaza .anal mult pentru consumul launtric, Sunt illS'':\, uncle 'vestite, a carer fabricate sunt impl~a~l:j rille in lumea l,ntre~l'gu. Dintre acestea v:esrHllli e f;lbrica de portelauuri, J.nfjin~at~i In 1775, Porl'vl:1

~--'{"

nurile de Copenhaga au aceeasi-Fairna ca '''I celede Saxa ori chiar de Sevres. Cu tih!JJP\.U~);lS:{~ ;;:ii. alto Iabr-ici s'au rnarit 111'tr'atata, l.ndr't ~%a'U 'lnceput sa exporteze, A9a bunaoara sU,nt, fab~icele diecinrent, Mul~umiLa stiintei 'Ptlsa in serviciul Iab'ricei, chiar- . produse care aiurea nu j,11tr,a in cumpana exportului, se vexperteaza din D anemarca. A9a sunt bunaoara olanele 9i chiar Cia.rramizile· fabricate 'in insula Mors; dintr'un pdimant special; Sunt foarte cautate 1,11 Suedia si Norvegia. . Cele mai rasparrdite sunt fabr icele bazatespe ,3gricultura. In vechea fabrioa de bere dela berg, s'a ajuns sase fabrice 0 here de export';\ca~ . poate face drumuri lungi, f,arla sla se strice. Fabricf. Ide zahar, cleiu, apoil1ahacl2:riile ocupa un 10@;.. :i]l~ semnat rn industria daneza. .....,".' Sunt si industrii metalurgice prospere, cea dintfli fiind Intemeiata abea in 1850. Se intelege ,:O~ rnaterialut prim este adus din alte _f,ari, dare Iucrat c:u atata ingrijire, 'i.neat valoarea fabricatelor se bizue mai multipe .aceasta din urrna <i'alitate. E tot 39a cum sa Intarnplat 9i ln Eh:e~ia,.. ibil!ll1laoarra cu Iabricarea ceasornicelor. Munca 0mului este pretuita, ad;aogand pret mare .produselor fabricate.

;.c~rl&-

Verona

Sante.

Gk I A RNA.
rf) (

"

.~

t ....
de z'ap a cl.cr:,

Diii oazdub
LUllg.i troiene

cumpliia

ia1'17;(I' cerne norii

caM.foare adunate

'n eel' (fl'li.madcl:;

Fulqii sbor, pluiesc in aer ('(I lin roiu ei« [tuiuri albi, Riispatidind fieri de {J'h (ra! /w ai ((I.,l'ii umeri dalbi, ia Zilla ninqe, tioaptea
Ctr
0

nlriq«, dinnneaia
sc 1/lII/I'ocil

nige iara: nori,

Dupa Danemarca de M, Nicolescu.


carea

zale nrginl,ie

mandra tad1;

Liimuriri:

·portelanului.

Saxa (Prusia) ~i Seures (Franta) erase vestite prin Iabri-.

Soarele rotund .~i 1)(llid S' pretrede prinire -Ca W1 vis de iincrele prinire anii trecaiori.
/'

2ICATORI. «Cliiria desteapta


Mitor.

pe chiriqiu

si=drumui

pe

oa--

Nequslor

qreu. ca fulg'ul pe apia.

imprejur, 1.'11 departare, -Ca iaatasute ollre plopii tnsiraii se pierd ,In zare, ,~i pe 'ntiiuierea pustie, /10.'/'1('1' urine, f,I.i..dl drw17{ Se ura!{l. saiele pierduic sub clsibucii albi de [tun.
'TQl Claml),

e alb pc

pe dealuri,

Dar ninsoarea tnceteaza, HOFii [uq, doritul SOare' Straluceste si desmiardii oceanul de ninsoare. Iar 0 sanie usoara care trece peste vla.i... In VIrJ.;tdllh ooios l'la.nll1!'a clincliete de zllrglaW.i.
de V. Alecsandr i.. Lamurfrl . sbor, in loc de sboarii ; zale, Imbracaminte de sarmilh eu placi de metal; se precede, se iveste ; iantasme. aratar].
Din Pasieluri

su rne, pe «roua struri se misoa tncet, ca dupa mort. Prill pravalii e 0 irnbulzeala s'o zarva ametitoare. Se mira batrana de-atata s~dom ... Ne-arn oprit in fata unei vitrine mario - 1, ee frumos e bunieut,a...! Eu as vrea s,a am arapu jila cal are pe tap.. Da tu, Lizico, tu ce-ui vrea'? - Eu L Stai sa-ti spuiu ...

Exercltlu de scriere.
io care vor descrie
0

Elevii vor face zi de iar na.

compozit.ie-

IN AJUNUL

CRACIUNULUI.

"j

Pentru a treia oar,i)f,Lnt!Hnesc azi 'pe b'atrana asta. cu doi copilasi de mania. Ce slaba-i, .saraca, si de, abia merge. E 'imbr,acanu. infr'o cataveica din petiel toata, pe cap, 0 broboada de 1anla g:iilbuie,~i'.l1 picioare tarue dimla:~itile unor; Iost sosoni. Copiii; g:atili 111 veehituri de e~IMat, palizi la fa;t'3<, se UHrl ell oehi mari, speriati, pe la vitrinile plinede jucarii. 0, ee milia mi-e de cop iii saraci, care .n'au jucih:il de Craciun, si Qrurora "Anu1 Nou" nu .1e-a--: duce nici 0 bucurie .. Si totusi ,nu-i aeeasta cea mai trists; pagina din vieata lor! Cum as vrea, 'sa stiu ' ee b aandesc. ei aoum I... Probabi1,ee gan, dcam si eu Ia v,arsta lor. Imi Vlad asa de binecopilaria mea in privirea lor extaziata ; in dorintele ~l privatiile lor, in paloarea Ietei si 111 ~lI'1~I('ja imbr:rueaminfei lor. Si merg dupa ei; l,a,nga: ei, vj(\[q:\ mea se amesteoafn clipa asta ell 'f'!! Ior, b~tll',t\'l1;1 mi-e 1?i mie bunica. E ,0 zi de rnoina; . pm:d.\-:i jlJ'imrlvar.a. Strada-i tixita de Iume. Tra'"

H. Kaulbacll.

Suilete neciijite.

se uita: ametita, parca i-ar fi frica 0 hohartre. Sunt atatea 1ucruri Irumoase, si toate-i plac, toate fac s:a-i bata inirnioara, de surpriza, de dorinti care nu se pot realiza. - Eu vreau papusa aia mare cu pa1aria rosie. ~i Lizica 0 arata ell degetul. Un popor de _p:i:ipusi, cu bratele -inti.nse; cu obrajii nhlflat[ ~~ 1'11meni, par ar privi rnirate 13. noi, eu .odt:ii l()l'tl~ margele. In mijlocul lor, e una mai mate; ~i :-III

&a ia asa iute

Si Liziea

Limba Romani!

c1. II-a

98 -~-,-.--' in rjlieioare, f;>l are ciorapi, 1?i pantofi de lac, ~i e g.atibi'i in rochie de matase,.. Pe asta 0 vr ea Lizica. - Auzi, bunicuta, Ionel zice ca piapu~aasta mare vorbeste ... Nu-i asa di. pap'hl~ile nu vorbesc? ......:. Haidep,copii, 'IlU via mai uitati, Cia astea riu-s pentru ,noi.., Da pentru: cine-s, bunicuta? Ia., pentru cei bogati! Da noi nUStUn~tem .., bogati! Si se due, Lizica rnai intoarce capml, ca s·a-.1?i Ia 'aclio dela papusa ei. Iareu ma uit pe urma Jm-,g,anditor ... Intr'un fund de 111a11.a1a,ad 0 cocioaba veche, v pleostita, mgropata in p:illTha:nt puna in Ieresti ; geamurile sunt oJJ11.11·dare, sparte 1?idl.1'pite cu hartie' Inllau.ntru e 0 lumina v;aniab~, fumurie; pe !>Iareti'i umezi sunt paraie de ploaie. 0 -rogojma rupta acopere singurul pal si singura mobil-a a acestei vizuini, la e:a'Piataiu, H't.l1g!a soba care-i mai totdeauna rece, saint aruncate vraiste toale vechi, carl miroase-a bolnav. Acolo v1ad intra,nc1pe "bunic'l;lJa" c'o rpdine Ia subtioara, si em eei doi oopilasi, care nu stiu isi 'nu 'pot l.nc~prieepe cum se face ash, Cia nu sunt :~i ei ,,,bogi~i". Si n'au de riicaieri nici un ajutor, ~i nu-i 0 'U1a.na de barbat s'adUCI3J 0 doni~,a de :apa 'neasta ... ~i maine c Craciunul!
, •• 'OJ

PLUGU~OHUL
Hiii, hlai, plugw;>or cu doisprezece boi ... Plesniti, mail Hd i, 17Ja'i! Plecar/im inir'o sfdl1.t.6, ioi ell pl:ugul ell doisptezece, b'of:, 'boli dinainte, cii eoarneZe peleite,' boii de 'mijloc, cu eOQJ:l~ele de [oc; boii dela,l reate, cu coarnele belciuqate; boi streinei, 'in coaqe codalbei, sii Clibttl(cutare ) parte de ei: rrosrau, riu1.il ]HU, hdi! Deci cu plugul [erecai, Cll cateni de [ier Legal, cum esle bun de arat ,
noi [uni, cu eli b!a.trimi,

iesirarn la 'cdmpuZ

mare,

cam fI1 J'rt7slG.'ril"ciesoare, \,>.i plclmdnt7.lZ mas ura riim, mii.surarlim si-I arardm : , [oile,

de A. Vliht.ta.
Lamuriri: caiaueicii, scurtelca ; extaziate, apriuse; priuaiiile, Iip· I'surlle; sotlom, l11me,mulUl; tol, asrer nut vechiu.; uraisie, fara ran ,.idulala,

Din Dreptate

vliilcJ. miercurile gropiZe,


casa nerati locurile.

Dupe

ce..Z araram,

if g rapardm; '$i gUlU curat semanaram:

-er-

---.--~ ...
grew de oarii Iii 1" secara,
sa. rlasar1a , 11. pI'irna;UQl'tC'i.' T rosniii, tiuiil.,

100

tal suilan« de osteniii;


pe iuide calcau, pietrele sdrobeau '$'i co ziua luminau. Dupa.tre-; ireieraraa»,
'fi .

:Sla ne vie cit izbdndt6.


asi an" cu" mare

ua, hli.'i!

'il oantuiarom. ' 'n saci f{ b,cfgar,al£l:

.
I

II

,dobG.11.da! Piata din tioi oiclesuqul 'si soseasoa-'ke belsuqul! . Plesniii, mail' Hai, M'i! ;$i apoi, dz~rg6nd fa luna, La luna, la s,cipltCimG.na, SIU vedem cum tie eM mana, tie min.unar.cl m \$i mult bucuraram, catid llptivir.ClIn si-l g,asir.am ill paiu, ca trestia, III spic, ca orabia
$i 'n bob ca mazarea. P1esz?iti, fn/iiI

sacii in. car am tucareat: .


cti loti La moara am plecat.; :. T' .' ' .. rosniti, mai! IiiJ.i, hJaif., H odorottcl ... trotiel.: , '1 ..1: ·.\~i!WtY :~L ,.~.,,", r ajunseriun ~coc ~${ gasirlam moral:ul"~idf6c/1) "':,,~:I' tll)':~>l~ . - Frate In'-Orat', . '" ,.",,':,":'-, [['I.I.I,i 'I . '.

la

"&T~

am venit s.c1.· msicituim, coata tnorii sa-t: spiaZtaml l ar el, cam ne 'mbracat mana sub moara-a blagd" si Ulrc1{a slirl:iciei ' o=dete 'n qura oijeliei, iar cu Uird(a 1I.riciorl.w1

tnai , mocinar ,

' .,,,/. ,.

11

tua, lL.ai!

Merseram la tdrguele, cumpararam

[ier ~' oteie :$1 faCllJ'lii!11 secerele pentru nepoii ~i tiepoieie. Unii-L secerau, oliii snopii f,aceau, din stiopi claie 'minunaid, de mull norod UiudaM. Dupa ce-l seceratiun, II treieroram, cti opt jug.al'Ii jllglmiti

s:

tugi si ia1'11/J leneUO((sl(1.. Trosniti, lHlai! Hai, hlc1:i! macilwnom

-"f::,'

si cam tncarcard.m, 'si sosirani la ((slla cas/a

"pe care belsuqul n'o lasa, '$i sosiram 1',o$ti oatneni boqati Ide darusi sjitite 'ncdrcaii.
!AJ,1i1.1 mai

ura, atii mai

da: flu suniemde ici colea , . ei-suutem .de la murdi, ", unde suni [raiii multi, '1

ura.

.. '

102
. uncle paiul de grdu e tnic, :$i Romatiul e mull uoinic. Trosniii, ttuii!
I

103.,

.. '

ns; hcl.'i.!

._

Panuuiiu]

este cam

I.lSC([t~

liw'ele

ni s'au

truincat ; ros

PI(llJ11llntul (J cam

qloduros.

ASi fi~~d:~de rnarginea satuIui erau trei rnori lrn rand, '. Hacmandrul pusese in gand , ...; 111cal'o,vl 131 sa. . c bC u~la trei, c~ sia rnacine. Se dinse, deci, Ia moura, dintai, care era in calea sa. In U8a morii un span 11 inUlmpina, zicandu-i: ., ,

;~1,l1
,,1

'$i veseli acuttt asteptam


dupa

:~i[iarele

ni s'aii cam
ospo;

osteneota

slCil Iuam.
scoc, jghiabul ce- duce-

Lamurir'i : codalb, galbui; diteni. legaturi; apa la roata morii.


"

Exercitiu de vorbire.
prinsul colindului mercialii.

Elevii vor desprinde

din

cu=

elerneut.ele de vieata agricoJii ~i co-

Ia noi, 111lai vere, sla-ti macinam. ---N" , zise b:matul, "fiind'c;a tata rni-a zis s:a . '.U nu macin, unde voiu vedea morar span". Porrrind .mai ruatnte, merss ce merse si dete d~ ~n.o~ra a uoua. Aci, ca 1?i 1a cea dinta'i ii iesi ~ll~l,Ute~n. s~an, ii. zis~ ~e i-a zis si ceLal~U spa~; I~l evI, Iluieranrl si l11lUUnand'u-se de rntam plarea oa dla tot de spam, .nu VOL s:a mac1.ne si [>ol'lli 111 moara a treia. '
.Vino
_
V' "

.( l:: '8 ~ c. [I) /1"'~A -Lv, RAVA$ELUL SPANULUL

~\~ .,

Cum ajunse ,~i aici, usa morii si-i zise:


"

i,n<;<aun

span

1I a9t!'pia

1:11

A fost odatji jntr'un sat un 0.111 mare, care avew un Iccior. E1 in toate zilele si Intotdeauna invata si poviituia I)'e fiulSfau, ca SIll. se Iereasca cat .va putea, $Ia nu aiMi. aface cu spanii. Fiu'~:~IU,in fLac,aia.ndru, l viu, ,~tii' ca spirtul ~r destept, ~]1Vlatase toata treaba campului, ~i lucra el in 10cUJ II~ttane-Slau, iar hatranul se 'odihnca. Intr'una din zile, vazand ea. li se sfftt')ise malaiul ~i f.aina, ecru voie dela tata-~jrull .sa se (luca la moara eu un sac de grau, puna una alta, :j; apoi, dupa ce se-varntoarce, sa vaza a-si face provizia pe toata iarna. Pana sa plece, se earp :lnmur~ gise. Tanarul riostru pleca, jar talll s,ttn avu grije~l de as:t'a.aaLa. de a-i zice: '..._ Vezi, fiatul men, sa ~1U macini, unde vei vedea VrCtU1 moral' span ..

lVHiL .veri~cal1e, vino 1a 110j, s·l-!.i I1lI:kjll;~III. Apoi , vericule'' , II raspuns c1 :lIll,II('j cUiri C~l necaz,' "dad_' toata lumeaa sp!l,Il.if, stilit silit s~ 111~Ci~vai~i Ala tine, fi:i~ldc;,il .ialla :1 7,IIIIopfat ~i tr eb~le sa l,?,a intorc acasa, pfm,a 0 :iq~.i lLlcea~a;cul porcilor. Uite-te colo, Iucesfa-ut Idc R'Cal'la a il1ceput a 'sfinji. Intra, deci, l.n moara ~l'urlJa ;,c..", . t J.1l cos. Iar spanul. Ii zise:
A.' , "

_ Aici 1a noi, baiete, este obiceiu ca din f1i:tina, car~ iese intsiu, s!a se f aoa 0 tUft/a., 5i ci.~'e a spunemal mare minciU,na, a lui s:a fie turta, - "Dadi astfel va este obiceiuI" . zise blaiatul "a~a S[l. fie". ,. .>i'
'I

pus:

. Spanul fiacu un foc mare In mdjlocul momi ,~l '" apa sa dea In crop; dupia, aceea se apuca de lurta: T~rni:i apia" apa mulV:t. Fuse fa~ll{a, l{2i~1l1l;'~
pana toate ce ispravi t021'la~ cu zilele de 111a1'e.

i
:}

~l

m.uILa. _:~1 tot puse, f racu ·0 turta cat

l'lx' ,i:(ll,nn"

';,

-'-'---

104.,.

,I.'

.1

105

Facandu-se
:1',e COaGa.

spuza,

jerui

Iocul

si puse

Lurta s,a

zisc spanul, ",s~t spu.nern cate 0 min.ciuaa, p'an~l so coacc turta, si asa incepi tu, ))11:'1.iete". ,,13n inccpi tu, spanule", zisc Hacaiandrul. - Ba incepi tu, baiete. _. Ba incepi tu, spanule. In cele m ai de pe urma incepu spanul s:a spuie. _ "Tata era herghelegiu", zise spanul, ,,9i m3i lrimetea adesea sa-i paz'esc caii, Intr'una din zile, pela niniez, rna dedei cam d'o parte fa umbra .unui copac. Ca.nd rna pornenii, ia caii de :unde nu e. Apucai Ia vale, apucai la deal, caii nu sunt, In sus, in jos, ajunsei la marginea maril. Aci, vazui un vrej de dovleac, gros dU 0 alta aia. 0 luai .si ell In sanatoasa pe vrej, sa ,13id unde m'o scoate, cand bagai de searna ca trecusem 111.a1'<ea si pe celalalt mal, in varful vrejului, 0 llam:ila de dovleac cat Tarigra'dul de mare. 1\1,a dusei pana la dansul, da~' ce sa vezi, dovleacul era putred si giluril dedesuptul vrejului, Intrai J,l'lialUnlru, sa vlad l1U carccumva caii ar fi intrat in dovl eac, Cautai 1)1CO<l, cautai incolo prin dovleac, eaii nu sunt nidti.ri.Mai dadui uu cool. p'in colturi si cand, 'in cele (li,11 urrna, gasi caii, care se adaip,ostis'e sub o ~ii11.1al1.l,a a dovleacului.li scot atara si-i iau la rerec, AC<1s.i"1era sa rna hat/a;. tata-meu, pentruea 111.tarziasem, dar m'a iertat, dupa ce Ii spuseiu isiretenia tistorici. Acu11.1 spune si tu, baiete, s,a vedem", S i pe cand zise asta, intoarse sl turta, care s,e copsese pe 0 parte, F1aclaiu9ul 110Stru, romanas desghetat, pricepu 'ICe urnbla spanul ; dar nu-l lasa Sial se sfinteasca, . . ori, 1l1CepU f'"i el .zicand : ~l, t.usu» d de vreo 'doua
v

=: "Acum",

1l0ptii.

- Tatii-rneu era stupar. Cinci albino n'nvcuu toe in stupul lui ~,i l11ia trimetea en ele, sl~ le pa se. [,11tr'~na «lin zi~e, 0 vijelie groaznica imi i·!as'P'~.ndi· albinele. Dupa ce inceta vijelia, Imi caut alhinelo prin toate locurile 'si le gasesc.dar doua 'Iipseau. ~~e. s:a fac? Acasa. nu puteam sa ma, rntorc, di. nrn era Irica dec ;iuvic:a. Trimit cele trei albine acas'a si eu. plec sa caut albinele fL~gHe. Dupel ce am cutreier at .toata jara, g:asesc albinel e Ia un ~a1'an, care le prinsese '9i Ie pusese la jug, de-si arase tot campul. Iau alhinele dela dansul cu j maraiaL~ ~i voiu. sia ma intorc aeasla, cancl ha,g de seama, ca albme1e se cam stricase Ia ceu 1':'1 de jug. ~tunci iau.o Irunza de nuc ~i sterg pu]: 11 kl ; in ceafa Ior vael' deodata crescuti doi ,IlIId n:m:_l, care .9i f.~cuse roade. B.aie!:iide pi-in xnl, vazand riucile, h-sescurgeau ochii si :1,11(:<']>'" I'll" a ~nll~ca cu bulgari, Pla;l1.Ia ce, .cand am :1jUIIS ;!('ast~, se f!acuse acolo sus In nuci un p;~'ulli11lt dc araf asa de fru11.105', incat iti ramanea i:nillia 1:1 dansul, Va zan d. t a~lIa-meu asa camp, urC~t plugul 9i aria:. Dupa ce a semanat, crescu un orz JJlfdco?at, :de-~i era odraga Iurnea slil.j te li'i'~i Ia el. nac.a, V}3Jzu ilal\~lmen ~a .orzul 'era bun de secerat, S'0 urea au c~tiva argati, ca isla secere. Secera 1nt1"0 parte, secer.a i~ ayta: pana caJ]ld ialla iese un iepure din orz ~;i p ac~ ti-e Adr~111ul. ,Tataartlllca cu secerea dupa el 9' se inf'ipse 'd asupra coadei. Iepurele fUIO"i. lata .dupa el, pan:a cand vazu di iepurele UlUbla'. sa sar,a jos. ;\tU11Ci Ii dete 0 gur,a, claiei acum .nu-i rnai era de iepure, ci ii ;51'a de secera. S,ikilld iepurile, ii ca-z:u secera si cu ea impreun.a cazu st un ravas Tata-meu Iua r!a:va~ul I~i I citi. 1 ' "Ce zicea in rava~?", zise spanul :nedlbdltU()I' sa vaza sfar_9itul povestei, caci trecuse rille III icz I

;'al11

=.

f.V

.'

-_

I'

"
_ "Zicea", anult s,a nu ttului". Un pocnet nul plesnise .iara baiatul

, iOG
. E1 a H\cul asa: "Hm!" Pe u.rma s'a uitat la ;'.mine· asa, parca jalnic s'a spus: -. Bade, arnara ~i strop ita cu .L:l!crimi e panca _pc care 0 n\ananc,a norodul! Mia uit eu Ia dansul. "Ce are riegustorul ista", _1113. gandesc, "de sta de yorba eu mine?" Gnaieste el iar: - Da' cu vornicul cum 0 duceti ? =. "Apoi, demnule", zic, ;,vor.iliclil e'ridieal din1re-ai no~tri... E1 .ne arde si ne frige... Iaca, eu am plratil: birul odatar'~i el mi-l cere a doua oudi. .. Spune C{l daca .nu platesc, imi ia boii. .. Al?a? - Daca nu pM.tese imi ia boii, afi~~ - "Ap&i", zice el, ."esle e verba. Zice: "Cir), ,ii-a sees echii ? - Frate-msu. - Aha! de nvcca p .i-a SC(!)S a~a de adanc ..." . Ell. stam si rna uitarn la el. Da' avcu cl un glas asa ell' bland si se uit.{l asa la mine, cam incepnt . ell .a-i spune de-ale rioastre, dintrc multele [pc care Ie lncludim... Si zic eli: "D rcptatea rioas fr,tl .cea veche, dornnule, de mult li moarta, iar Vodi1 .nirnica nu stie" ... A zambit atuncea negustorul. Pe urma Ji1e-~1'll I .Iuat noi s'am intrat in .sat. .. Era sara vacuma, ~i "vornicul iese de-aca(sa, s.a se duca la crasma. Zie: - Iaca vornieul! ... -Se da jos atuncea negustorul din l:rasUf,3: ~i -opreste pe vornic ... - "AdeVlarat e", zice, ",ea durnneata, vornicc, lei d'oua biruri de. la oarneni ? N U-S' ei de 0 110go si de un .neam cu dumneata? Cum de f'aci as'(>ri,,~, ,nea lucrn?" . -- "Da cine esti duuineata ?'', stirrig!1 \'r)r,lIii'lri, ."S.a-fi ar,ati indrepta:rile. Ce ai a ma inlr.;-illl't I)illll' stiu d. nu esti ispravnicul, ori Vod:I ...(·

raspunse nadiia~1l1, "qa,: Spanul rnai umble cu soalda, ell:!!urta e ,;;1) baiat . se auzi de r,asnnla toata moara. Spade necaz, di.-l paci:i.lise f{omana~'u1: 111a turta si se duse acasa,
De P. lspirescu. (Constantinopol). Istambulul

Lamur ir i : riioiisel, bil ej e l : Torigrad -de azi : a lua la reiec, a Iua Ia bataie.

CU ZA

V 0 D A.

_. Acu intrun rand, veneam dela moara.. ~i 'era asa il~tr'am"urg. Mergearn pe lan@a hoi si 'e::a~ pe-aproape de jitarie, 'Iaca, aud i:~ u~ma: zurg.a1>all, 'mtorc capul, ,r:M 0 trlaslUra cu doi ca~... De ~e .>ea: 'pr,rl, mana u.n Roman cu. suman. ~I ~u' aac}ul.a .dc .oaie ... Mia gandesc: "AIsta riu-i boier mar;e,,: N U mai trag caru eu dlou,a roate in sant... nu m~l bfll hoii Ide geaba ..." Cand m'ajunge trasura din tlill~n'~1 intorc far. capul.. .. V:a:d!tntr'tnsa un negus,tOl'... lEra imhraeatcu straie de ~iU!c c,alugar.csc ... .Se uila 1 Ja mine. Zice: Noroc hUD, bade! l"Iul~rllnjl11 Domniilor Voastre! Cum ii zice satului istuia? b ~. ." . " Durn rav rn , ZIC. Incepe el pe urma sla rna intrebe cine Is~a:pa. :ne~te satul, cine- i primal' fil a'It ~1 .'iY'rzr lU1 onrise Ie. v iti r . caii.: Daca am Vlazut, m'am oprit si eucu carul. Zice negustorul., - Cum 0. duceti cu boierul ? . -'-..')~Diu,rlnmnule", zic, "daciU eel ce-ar 'infreha v -{ar sti, n'ar mai mtreba ... Boieru-i boier, si 110i . -suntemTarani.; Ce putern noi face?"
,,11·

J08

109

negustoruL ;" B acS' Voda!" .." a zis zambind ~l cum m'am-uitat cu ochii holbati la e~J .l-am cunoscat.ca-i Voda $i a cunoscut si vornicul..,
Din Cuza- Voda', de M. Sadoveanu. Liimurlri: [iiiirie, locuinta [itarului (pazitorul ta~inei, boiere~ti) ~ suman. haina !!roasa taraneasca. Hic~ta din pos,tav alb: $Iac. stoia de~ lana; norodul. poporul; vorniculi pr imarul, mal marele peste un sat, ariiiiirile, actele; isprtumic, un leI de prefect.

Anuindoi suntem. de-o mama 'De-c fllptura ,~i de-o seama,


'ICa doi brazi intr'o tulpitui, Ca doi ochi intr'o lumina,

auem un tiume, soarta 'n luttie. 'Eti (i-s irate, tu mi-esti [rate, In noi doi WI suitet bate!
0

Atndndoi Amdndoi

'Exerci1iu de vorbire. Ele'vii vor


-caract:erul domnH:~rului Cuza-Yo dii.

scoate

in evMenta-

Vin' t« J1iilG,pu eugr,r'Jb'ire, S'/i-l secam dittir'o sorbire,

'Ca s,d treaca druinul mare 'Peste-a noastre oecbi tiotare BORA UNIRII.
Si SIb. uad,a sfantul soare, Lnir'o zi de siirbaioare,

Hai. slt dam manii

cu malleI Cei ell inima romtuta, Sii 'turdriim. Iiora trlatiei, Pe pamantul Rotiuinieil rea din liolde pia ria tioi
[lori
SIr]

H ora rioastrd eea /I'lateasoa. Pe ctittipia romaneasca.


Din Poezii de V, Alecsandrl. Liimuriri: armonie, buna Intelegere,

J,

-Iarba lnire
Decai

P~au'idu$mania

'n (arli'i. nti mai fie $i arraoiiie.

STRIGATURI.
A})Ia

)11,Cl'i III tintene,


Vina

mm oecine,
cu mine;

s:a te prinzi

Are mama doua fete, 'n cota .nu se vede ..


Di n colectia Yarntc-Bareeaau,

Si La uiea~al ell unite, .5i la moarte cu 'nfr;atire!


'U nde-i imul nu-i putere -La 'nevoi si la durere; .' D tide-s 40i, piiterea cresie, $i dusmanul IUZ sporesiel

Frunza verde de dudiaju, iRlau rn'a ba~ut Dumnezeu en bietul barbatul meu ; Mititel ~i-biautor Si la lucru n'are spor.
Din coleciia Academia! l~(ml ,.~.

------

110
'"1.

Ii

( ,

, MAHFURJLOft.

~~~

LEUL
Fabuia

~I ~OARECELE.
[':O'H celor mal

EXPEDITIA

I'

ne inva(,o sll. nu [acetn

mici

dec6.l tioi.

Un 'leu, adormind intr'o padure, cum erau multi soareci de camp pc acolo, unul idin ei trecu din "intamplare peste el. Trezit din 50ml1, leul, cu 0 .miscare iute, 11 prinde. Soarecele se rllgla sa-l ierte, recul1oseandu-~i umilit gre:;;eala. Regele, socotind dl .nu e fapta mare a S6 razbun a, il lerta si-i dete drumul. Dupa putine zile, pe -cand dHacea incoace si incolo, leul qazu In.tr'o cursa, Cand se v;azH,pri.ns in lat, lncepu a .rage tare. La glasu-i puternic, soarecele venind, ii
I

zise: N'ai clece s'a te temi. Binelui mare pc care mi l-ai i.rlcUt, ii voiu aduce 0 rasplatire la tel. Zise si Incepu a cerceta rnadularele ~i legl~tlurile. .Pe datl{l ce CU110SCU locurile de ros, se puse pe lucru :;;i taind ell dintii h:;g,aturile, libera rnadula:rele leului. Astfel soarccele !§i-l inapoie soapii pe Ieul aiizut In cursa
Din Fobule de Phedru. Liimuriri:
Phedra scriitor latin (30 in, de Ch. 44 dupa Ch.).

padurilor.

Exercitiu de vorbire r Elevii vor povesH


<sul aH:or fabule v1ltatura. cH:ii:e de ei , scofand

cunrfnin evidenta in~

La marele magazin I ~'vrll din Paris, un .ing.E- . ner a inventat un mijloc minunat pentru expeditia m arfurilor. A construit .un fel de jghiaburi rnclinate :;;i lIt spirant pentru coborire, legate ln p;arti1e drepte en niste panz.a ce se misca mereu printrun motor electric. Cutiile, Hiziie, pachetele de tot felul, dupa ce au fost .bine legate si li s'a scris adresa de~~upra, pornesc sip~ure din cel: mai 111cl:p.[~rt~t COJ~, unde le-a dat drnmul practicantul, pana m subsolul cladir'ii. A:;; , obiectul a van Glut 10Cl.n.1i 1;111 al treilea cat, cade la al doilea pe acea bucu 1.:1 de; panza miscatoare, care 11 duce mai jos pe () ;111 a si apoi pe un jghiab In spirala. De aci, priJllr'UJI ultim jghiab cade pe masa 'de triaj, Apll'<::ll singur en un ClJ'i.M;tru' care se suie in trcn. J> 1 drum a intalnit alti prieteni ce veneau eli 11 10<1 lie birourile, caci toate jghiaburile se leag:a LI.lIClc ell allele.. Pachetele curg rnereu sl de pe LLILimu\I tub, cad' repede, ca niste cal:atori gr'~lbi\:i. 0 cutie de p,;;'tHirii merge inaintea unei duzini de c:ihna:;;i. Imetliat Ie urmeaza cateva perechi de ml~ll1w;;i delicate. Un sul xle: stofa alearga dupsi ele, inai greoiu isi obosit de atata alergatura. La CaPillt se g:a:se:;;te 0 masa de lemn, rotunda, care se invarteste si odata eu ea s'e mi':;;c,a ~i J}lachetek. In mijlocul cercului gol, sM un supraveghietor care alege coletele, purtand un numar ~le) , casa ~i aduna diferitele cumplarliH:uri nicute de acelasi client In jurul rnesei SftlWl~1 haietii, cane j~.i aleg marturile pentru-dreoda respectiva :;;i te. pun iutr'un cos, JJupa amiezele, jghiaburile {1,'.llI Ill( reu ,drUm\ll Ia pachete, eaci cosurile se Ul11plJI~ IJ~ Iiecar-e 15 minute, Servitorf i le due ]Dle ('c't~ plln(1

112

113 secera. De dimineata panrl 'n noapte a tiuul Iupta, . ~i. atata macel a Iost, si atatia pagani au picril, cal s'au cruntat apele de sangele lor. Iar .cand s'a inters marele voievod biruitor ].31 cuibul lui de vultur, la Cetatea Nearntului, a chemat ell drag pe cei sapte voinici si le-a zis: "Voi .suntetl sapte frati, in Vrancea sunt sapte munli ; ai vostri sla fie pe veci ~i nearn de neamul vostru 8a-1 stapaneasoa 'n pace !". Si l11ulta vreme razesii Vrancei hir n'au platit, podvada n' au i':acut, singuri si-an fost stapani. Inchisi in rnunti, dep1t" te de sbuciumul ornselor, slanato~i, drepti si harnici, Vrancenii sunt I,/U aclcvarat rnandri ; mandri de nobletea lor mi1il.a~·cnsc:l, de graiul si de portul romanesc pe care nu 1-:1 r vinde pe.ntru nimic in Iume, mandri pfm::l ~~i e d num ele plaiului lor, voinicesc si senor en 1111 sll'i;gfit de trambita.
Din Romtinio uitoreascii de A. Vliihti~ii. Lamur ir i : spartii, risiplta : pliiiesi, Iocuitori de p laiuri.

In a dou a sala de triaj,'i.1.ude sunt trasurile destinate pentru doua sau trei cartiere. Fiecare trasura face doua, trei curse pe zi, insotita de un 'b!aial care predll pachetele. EI cunoaste toate casele din cartierul sau si stie daca trebue sa lase; pachetul pe credere sau s,a. nu-l lase, dedit cand i-a numarat banii.
Le Vicomte' D' Avenel. Lamnriri: tria], alegere.
0' I) V,:_;'· eEL MARE ~I FECIORII VRANCIOAEI.
_Ap.

,1

.STEFAN

,,;Er.a_ 0 b'abia vadansi, si-avea sapte Iecior-i.;". Asa 'si incep Vrancenii Irumoasa lor legenda. Si cum sta b'iHrana pe prispa .~i torcea, catre Ull amurg de seara, iata Cia tresare de un ropot venit de pe deal. Un ca1arel se opreste in rata ei, trudit, cu caIul tn spuma: - Sunt Stefan, Turcii ne-au oalcat tara, viu din rlazbo·iu. oastea mi-i sparta ... si-s ,singur. , . DUilll11CZCU te-a indreptat, sbapane, la usa mea. Am sapte Iecior-i, Irumosi si voinici; si mi-s dragi ca lumina ochilor ... Aibai sunt, Doamne. In zori sunau din corri, pe muntii Moldovei, cei .sapte voinici, curgcau plaiesii roiuri de pe sub poalele codrilor. Oaste noua iesi ca din Pi3manf. $i-a pornit Domnul en ea, intr'un ceas bun, si s'a l~sat pe neasteptate asupra Turcilor, care se credeau gbapani pe taIi3J. Atunci a vazut Stefan ce pot Wiaaii Vrancioaei! Cadeau turbanele sub bratele lor, ca spicele 'de

TAHAN-tJL SI COASA.
facu Sia fin od a['a de' ra~a, cand inintr'un magazin de Iierarie. - "Bnn.a ziua!", zise dansul. - -Ce doresti? , . - A~ vrea s;a cumpar 0 coasa. N egustorul se repezi 91 trfcnti pe tejghea un manunchiu de coase. Tdl.ranul se uita la chiorts, ell niste pl'.i vi ri -dusmanoase ; apoi, intorcand u-se eu disprct ~i stramhand din nas, murmura: Intamplarea

S\~

"

tra un taran

ele

114
115

~. A~ curnpara d'alea ell pajura tunului. Negustorut dadu la 0 parte coasele cu cap de taur si aduse vreo cateva din cele cu pajura tunului. -'-- "Da' parca mai sunt acolo", - morrnai ,t{tranul peste umar. . Pravaliasu], om ra.b:d:alor, aduse indata toate coasele insemuate eu pajura tunului. Tiaranul i~i, aluneca ochii peste marta; dar nici n'oatinse. CkHin&i din cap ganclitor. - Ei, ce mai poftesti? - De, ma ganclesc Cia tot mai bine 0 fi S§t aleg una din cele eu cap de taur ... Negustorul n'avu incotro , incaroa tejgheauadin. 110U cu coasele cele dintai. Acuma lns:av:i'izu §i taranul ca-~i face de cap si deci lua din grama:di:\
0

- Te tnseli, e Iahricata din eel mai IIn 0\,c1 englezesc. - Ia, nu te mai face caraghiosl Trebue SH m orb sa nu vezi e;a e f.aenta dintr'una veche ...
E
,0

marf,{t

minunata,

care

sape

pana

Ia mcartea

d-tale. nu s'o rupe Iu otava", zise

"DaCia CUll1V3 Ftranul ruzand.

coasa

Ja nimereala.

Inchise intai ochiul drept si cerceta coasa cu de-amanuntul ; apoi inchise pe eel stang, tinand-o. inainte cu vartul In [os, Pe urma 0 ridica in sus, §l 0 mai privi asa 0 bucata de vreme. - "Cat ai cere pc ea ?", l~Hl1i 1.11 s'f:iqit catre negustor, asa cu gura altuia. - Pati-u lei. - "Pc coasa asta?", intreba t~aran.ul batjocoritor. "Nu sc ponte!" inclcp(u:I,{l" putin si trase cu mana 0 lillie in aer, sa vazla cum ar veni dac'ar avea coderiste: ,. ' upoi 0 ciocni ell degetnl aratator ~i in cele din urm fl 0 rndoi pc ge.nunehe.

- Hnl... ei ... va S~{l zic,a nn Ncgustorul se jura pe tot nu i-o ponte da mai ieftin, - costa patru lei in cap. -- Dar bine, domnule, nu lila cam se cade ?

glumesti? ce are mai

scump deoarece . ~i peel


d-ta

c,a~

vezi

Ciii nu-i

ca-

- Ccasa ea asta n'ai avut d-ta, de cand esti pe lume. NUt rog, n'ai d'ecat 5'0 ceroetezi rnai bine si sa vezi.. • ~, - Asi, ce sia mai cercetez ? Co asa-i coasa, una e~l ~i alta. iau pe care-mi cade in n!l.ana .. .Ei, SPl.Ine-mi verde cat ceri peea, oa ri'am vreme de pierdut. Am 0 multime de" treburi printfrq;, .. -. Ti-arn spus odata: patru lei! ' - Dar bil1~,donl.l1Ule, ,pe ce ceri ,d-I:<I .pHlrLl lei, pece? ... Si, pentru aceasta, incepu sa ccrcctczc coasa din .nou ; iar, ca s,a 0 vazla si mai bj.ll(·,ie~i in strada, Inprag J.l1sla se intoarse .o;;i s'Lr.igfl: - Ia seama, ea mi-am l;asat Inl';;'lLl,nlru .p{11aria! Afana, razele soarelui tremnirau ~:i alunecau vlesele pe ,0glil1>~Hialhastrie a Iicrului. Taranul dHS'C coasa lncetinel la gura, suna si astepta en adanoa. evlavie pana ee aburii 0 lntunecara 0 clipa ~i apoi se Iimpezira iarasi numaidecat. Pe urma (,) atinse de cateva ori cu varful de trotuar, faca,n..0-0 sia' 'Clindiiie. - "Cam ciudat suna", -. mormai dansul, ]11-' ·torcandu-se alene In pI1av:alie. ,,0 dai en h'e~IC.i si cincizeci, sau n'o dai ?" . ~ Ei bine, fie! Deoarece lin la d-ta, hai Siii\ I"In· .man en de paguba; ia coasa ell trei lei "~:i ~a(l' ,tez,?ci ~i cinci de 'bani! - Doarnne rereste.. Cc-ar zioe feciorii nu-I,

116 cand ar afla c'am dai '/ dat atata ? ... Ei,
0

117

dai, - ori

110'

Mai ief'Iin .nu pot s'o dau. Atunci sa namanem sanatosi! Iesi ; dar din rnijlocul strazii se iutoarse repede ina poi si mai strig:a odata: - 0 dai, ori n'o dai ? - Nu, n'o dau. T,aranul If;'i molololi ~apacit pal aria unsuroasa intre degetc. - De cand sunt n'am avut treaba ell un om mai far,a suflel ca d-ta.. de cand lin en minte.... Stii ee, domnule, pu.ne coasa de 0 parte, am. sa mia mai gandesc .nitel af'ara ... Dupa vreun ceas de vreme v'e.ni· msotit de 0 rubedenie. - "Am venit", - zise dansul :;;tergandu-~i Sl'l-, doarea de pe Irunfe. "Dumnealui e cumnatul men. N e-arn s:l\atuit s,a cumpere si el 0 coasa, cii doara, cand cumper i dona, se cuvine sla le iei mai eftin ... - 'Mal ief'Iin .nu le pot da, ti-am spus de 0 rnie de ori. (;[j.ndc~te-te bine.vdomnule, S{l nu-ti para r{m. - 'Nu, nu. Niei sa nu ne mai di.cirn gura. - ,," a sia zica, nu vrei s:a lasi nimic. Nici ina.car un h:111 9", izbucni t,aranul furies. - "Niei 0 para!", - dispunse notartt inegustorul .: - ,;Ei, acu ce sa rnai zie!", adaoga l{lraJlnl~ DlB i unbtanzit. ._ Zi ce-ti place. Eu nu mai stau de verba cu !d-rlmncata. -- Aide, aide, nu te maisupiara si d-ta asa, ,, ca o cucoana biatra.na. Daoa ti-e scumpa verba, hai .
dl~l mana!

_ A~a. lad ne-am invoit. Caine sa fie cine nu se va tine de tocmeala l' . en 0 lnceti.neaEt siarh3.toreasc,a incepu sa-~i Iescheie pieptarul. In vremea aceasta l.nsa nu-si Ina ue 1(;)(: ochii diu coltul unde nazimase coasa CUI1lparat~. Deodata i :51e nazari Cia coasa e mai strainh:i. si "mai mid!' decal aceea pe care 0 alesese, 1scedi eu priviri manio ase personalul pr,a\caliei, apoi rrd ioa coasa si-i cantari greutatea. - "Asta e alta coasal", striga dansul intaratat. "Poll sia spui ce vrei,'lsta nu-i coasa meal. .." $i repede isi incheie nasturii Iucitori de cosilor ai pieptarului. - Cum s,a nu fie asta coasa d-tale ? Vi.l1o-t:i in fire, neue, altrnintrele o sa-mi ies si C'L1 rl iu tatani! -.Mda, hnr, hm l... Cine dracu m'a Pu.s :-.rl )Cs. din pravalie. Sunt sl eu de vina, CC' c dreptl. Ei, acu ce rna fac? ... Iti spun ,ca asta-i coasa pe 'ar <Ii ales-o l - Asta ?... Pardi. en n'am ochi Sl~lviiz ? o ciocni .eu degetul, 0 Indoi pe genunchi, o scoase in strada, 0 zlih-iglani de trotuar si se ~m.toarse cu ea pleostit in magazin: - Asta nu-i eoasa mea... Pe asta nu dau mai mult de trei lei f;>i cineizeci! -- Nu umbla cu matrapazlacuri, nene!. .. Daca nu-ti place asta, poftim, alege-ti alta. Gasesti aici calc doresti . -- Da' ee, crezi d-ta di eu sunt rierod s:a lllU apuc din .nou sa-mi bat capul alegand ? 0 iuu pe asta, dar mai ieftin, fiindca e mai slab1a ca ('(\H
'I ~

xlintai.

Si I,aranul, rnultumit,
,
"

diiJdu mana

cu :negustorul.

Spui prostii, neioa, mceteaza! Cum'! Adioa vrei S!l:iraman eu de P:lglJ!11l 'f'

118

119

.Nu te-ar durea pe d -ta surletul .,a-lllllellllJeCou,a_ ~ s~ '" .1 ]Jreturi? - Hai.. scoate banii de grabia si nu mai vorbi -de geaba! - ",Bine", -:- stdgdl Ilaranul arnarit, .."sa ai -d-Ia dreptate l Dar eel putin s.a impartirn cei doua.zeci $i cinci de bani, sa nu raman eu cu' toata

.asa nu face dona parale'l $1 riici nu mai am . bani "la mine, d., ce bruma mai am, i-am uitat :l:n' oaruta, In surnan. Cred. ca nici d-ta nu vrei s:a a'Ierg atata amar !d'e loc pentru eati, gologani, 0 .sa ne rafuim rioi alt:a data, ca oamenii cinstiti l
Din Nuoele de L. Rebreanu .

_paguba!"

_
. <
• j'-

. ~... ,'. ';f.9.r:amila . ~

.•

:~t;~::·,
''t,'''''_' ,".

- Ramane asa cum am spus. .,--' Ei,€ladl. e asa, ia-ti banii 1 Incepu iar S'a-~i descheie pieptarul, din al d'i.rui .bl~Zlll1ar s,coase, cu multa bragar~ de seama, '0 piesa de doi lei si 0 lntins« negustorulni. - Ceilalti ii strang acusica i Dintr'alt huzunar al pieptarului mal scorrnoni yatl~uzeci de bani; iar dintrun a1 treilen, alti zece bam. - Uite cincizecl bani ... Apoi vad mana in buzunarul cioarecilor, uncle .gasi saptezeci si cinci de ha.ni. - Cineizeci de bani si eu saptezeci ~i cinci fae .un Jell si douazeci si cinci. Aeu cat mal Iipseste ? r]lea cincizeci de bani. ' Cincizcci ? Hm ... Nu cred sla mai am atata. Io vr'rernca aceas t'a, eu mutra cea mai nevino·vat.~,(lin lurrie, pandea ochii" negustorului, parca .ar Ii vrut sii-i citeasca gandurile. - Acl'ic.fl.... Ia stai nitel.. Unde dracu i-arn pus? Aha, in .. cdul basrnalei! u Intr'aclev,ar, din cdltul botit a1 unei basmale 1'0:~ii rnai scoase douazeci de bani. ~ "A.'?tia au fost cei din urrna", - zise dansul .prietenos. ~,De ~l1d~ nu-i, nici Vodi3, nil poate Ina". ,,~l~C!a. Ireizeci de bani!", starui negustorul
~ v

Lamur irt : tejghea, masa pentru numarat banii, ar atat ~i impa-ehetat marfa; pajura, a'cviJa, servind ca maroa de Iabricatiune : a ·tMni, a vorbi In sila : coderiste, coada de lemn; otaoii, fan; a spune »oerde , a spune riispicat, limpede; pieptarul, vesta (de flanela ori piele -de oaie) : matrap azlticuri, smecher il ; botit, mototolit,

Exercitiu de memorizare. ElevH, dupa ce vor fi


-cef.if acasa bucata, ii vor povesH cuprinsul, in clasi},' .=scotand in evidentii flrea taranului cumpariH:o·r.

• ~l

.GHICITORI.
Am doi cai:

Unul slab si altul gras. Cel slab sare gardul, Cel gras pica [os. ·Ce f:iar·a 'ncordata. Umbla eu guru Claseat1a, Cu limba l{lsata; Cu limba ram,a si d'aral11la.
(jn3nld)

I'

Sus tuna, Jos f,asuna, Ciorile s'aduna.

Acuma

laSia, nu mai

zice .nimic;

coasa

.~i

120

1'21 "
Lat'iun. capitan, din urma, aducilnd 'in foe pe-e; lui, IJa de el. - Cu silrg, Miete! Ce 'ntil'(zii de nu te sui?
EI abia-$i 'intoarse capul: -- N'am puiere sa ma urc, lVIii 'triuiesc cu stilnga numai! Batii-t Dumnezeu de TUj'c!

'-Tii la san, se ueiie, dreapta! Pune dreapta! N'o tinea! ·-Cum n'a$ pune-o, $i··i s'l}-bSCaTa! Uite-o stai sa , [caici pe ea. A.jutandu-i captanul, ei se 'nalta 'neet, 'ineet, Dii un chio{$i se 'nalta, rasarind pe parapet. Ve:ie jos ineaierarea lttpt{itorilor voiniei,' Uti amestee orb ea'n euibful riiecoliteior furnici. EI 'inaI,t6 'n vilnt chipiul, strig'un nume drag $i sfCint .Si-tipoi sare de pe ziduri. 'in reduta $i "n mormant.
N. Grigorescu Aiacnl dela Smiirdan.

/J

D 0 ROB ; St~'ecU1:at! pri~n flu~b --.,..; Immo!jt s asvarl pnn

.Fenh"" )e 1) a ' A N '+ U' L:

.5i

E! era pam ant al npstru, smuLs din sufLetuL turcesc voia $i ei sa moarii pe pi1mfintul romfinesc.
Din Can/ace de uitejie de G. Cosbuc.

~? sabif, q.oro!Jantii drum deschid •. ;;antun $~ de-avalma sar pe zul,

Lamnrfrf : parapet,
·lura,

partea

de sus a unei redute : reduiii,

ntar i-

( d'
\>,

/.J.I Si
f'
,I

/1'" I

era prin $ant pieire $i vazduhul tremura, lar dincolo, prin 'feduta, rnoartea cea de veci em.

Tropot de picioare multe, fum ,$i -aburi ca 'ntr 'un iad, ~.I Vuiet, cum il fac prin . balta eei ce-a/.uneea si cad . . ,
1

SAR
L

J CUT
)

U L.

J~ , Valuri

Dar roiau mereu fliicaii, ra~ariti ca din pamant, ee 'nnecau reduta, eufundandu-se in mormim: ..

Unul singur, in roirea de viteji un dorobant Zab0vea truiiit pe-o scarii, riisdrit $i el din ?~nt. Cei sositi, ei~ sciiri, in juru-i Si treeeau, urmandu,-i altii, 'i$i,faceau cu graM rost iar ei tot pe unde-a [ost..

Apucase strans eu stilnga parapetul ea 'n asalt, Dar era prea slab pe semne, zidul lunecos '$i 'tiait:

S'aJscat un vartej ca din senin. S'a insurubat 'ill Pli1mant, apoi a pornit-o, tehui, peste camp" -curti I~i livezi, luand' cu el tot ce 191aseamai usor In cale. daca de pe jos fura flori, penesf hal'~ .tii, de pe-o rarnura lua un c,ar,ab'u~ mititel, castaniu, cu aripile fragede, cu ochisorii ca dona 1)1('· ,ghinite. 'C,ar,abu~, de prim:i'iva1'a. Cand l-a l,l.taf Vl I' te~ul de 5us,~i-a strans ~i el piciorusele ~j-:l V, zut ca poate 5bura~i fadi sa dea din aripi,

s,

122 Vartejul si-a f,aeut gustul, si 'n i:nijlocul unui drum de lal~,a, 1ang:a ,0 curte, s'a intepenit 0 cliplau ca un sfredel, apoi s'a top it deodata, lasand tot ce luase, balta, la pamant; iar carabusul claw o budi~ica de hartie albia si ramase -acolo, ametit., Carrd s'a trezit, privi imprejur : 11.11 drum prafuit. ~i: din capatul drurnului, [antes, eu pieptul iVplatosa, eu pinteni arcuiti, venea un cucos :,Ja l scap de unu1 si dau peste altul", i~i zise oarabusul: "Illsta mil 'nghite!" -Cucosul s'a apropiat, s'a. uitat ell un ochiu 1a caliabl.ll\> si-a trecut man-dru inainte, "Am scapat!", gandi eu bucurie ·aarabusul ~i se intoarse sa priveasca dupa cucos; Atunci incremeni de spaima, Din celalalt ,capat a1 drumului sosea un curcan. Carabusul sec· f.acu mai mic decat era, tinandu-si sutletul: ,,!'--curna chiar am patit-o l". Cand ajunse curcanul in dreptul cucosului, $e inroti, ii?i rosi margelele, si i~l dadu capul p-e spate; iar cucosul scoase pieptul si mai in' afara, se ~nJalt,a pe picioare ~f torteca aripile de cateva ori in pamant: il\>i dadeau binete.· . Cucosul' s'a .dus, curcanul se fed parca s.a .nu calcc (;{u:,rthui?Ul,cal1'd' 11 ajunse, si acesta, bietul; r,asuflia: "Bine c'am avut noroel" Dar, deo dataJ, de dupa gard, slari, mare, cu coada rotunda cat '80are1e Ia r'~ls{lrit, un paun, Pasarea se legla:na 0, clipa, apoi l~i .transe coada ~i sbura in drum .. "D.e asta . data nu mai scapl", crezu carabusul. P,aUJlul. s'a apropiat, l-a rasturnat cu ciocul pe' : spate, apoi i9i vazu de drum. Cr~lria~u9ului nu-i. venea 's:a-~fcreada ochilor ca. maai e in vieata. Daruite. colo e drumul', supt b hartie, pe dreapta gar- . 'oul; tnaie9te. Ia 'sia' sboare aCUIna) cat putea mat .r epede de-acolo, pe vreo creanga de copac. Sa-I\>l dncerce aripele. '~l J,e'diesfiacu. In clip a aceea un

123

l)e

puiu de sturz, rnai marisor ceva dedit () nuca, ~'bura peste e1. "Ei 1 de asa plasari rnici, rnai de. searna mea, mi-i qr~~ si mie", gaudi c.arabLl~ul,. pregatindu-se chiar s;~. dea sturzului, ziua b11.I118. •. Oar sturzul se las;a Ianga buoatica de hartie, deschise pliscul, apnea, eu Iacomie, cara:bu~uI,5i:hap! hap 1 - mai sa se Irinece, il Inghiti.
Sar,a;cutul carahu9!

mult.

De pe f; gard, 0 vrabie, care vlazuS!e multe in vieata ei, W asezase puisorii in rand, s,a priveasca, de cum zlari eariaJilll\>ul jos. ~i acum r~i hl!;:l sborul intr'alt lac, striga,ndu-~i dupa dansa odraslele, care duceau ninte 0 inv,at,atudi mai

in'"

. Din Din lumea celor cari nu cuvanta de Em Garleann Liimnriri:


iehui, nebun.

v.::Ap,-/ '

B R A",I L A.

"I

Se lumineaza de ziu;a. Copacii sJl:.trg pcrdelelede ceata, Pamantul se desf'ace ca din scutice ~i-~i disterne privelistile, din ce ill Ciamai limpezi,. di:nv ce in ce rnai largi. In fata portullli Harsova, la,~ezat pe malul drept, Ja 'poalele dealului Ciobanu, se'impreuni'j. cele dOU:{lbratc ale Dunarii. Putin mai. inainte, din vale de ostrovul Gasca-Mare, despicand ogoarele, l~'i aduce J alorni [a, dinspre apus, unde-. le-i galbene si Iinistite, a patra solie din lmp'anatia Carpatilor nostri. La sosirea ei, Dunarea setulbura, ajul1sJa en de-un. dor adanc,.. Ce tanara ~i f'alnioa era, cand se blafea cu stancile, ea s,a-~:i, faC:~tloc in: lume! Cerdulce . canta Jrearn.atu] codrilor intunecati 1 Un popor de amintirj 0 strig,iJi.' din urm.a.Ap.ele· ei se r,~zlet'e'Sc si se lmpl'tt~fii~'

/f -0

IF.

,,_

."

,'"

";i'_:~~

','

~,