CONCURS

de creații originale
(caracter literar,
artistic
și media)

”Progresia
ȘIUGARIU”
*********
Carnetul I - 2009
Ediție îngrijită de
Angela MICLEA

pentru ELEVI
(gimnaziu, liceu)
și STUDENȚI
cu domiciliu
în orașul
TĂUȚII-MĂGHERĂUȘ
și localitățile
aparținătoare –
organizat
cu participarea
1 și lectura publică
a autorilor
Ediție îngrijită
și (tehno)redactare computerizată –
Angela MICLEA,
director Casa Orășenească de Cultură TĂUȚII-MĂGHERĂUȘ

http://casadecultura-tautiimagheraus.blogspot.com/
cultura.tautii.magheraus@gmail.com

Lector – prof. CRĂNCĂU Emil, muzeograf

Colaborator – SĂSĂRAN Florica-Delia, bibliotecar

Profesori îndrumători, referenți, consultanți, corectori sau lectori:

MUREȘAN Oana-Diana, director CURTUZAN Camelia –
Scoala cu clasele I-VIII ”Ion ȘIUGARIU” Băița,

CIRȚ Adriana, DUMITRU Nicolae, GAVRILĂ Cornel,

director RUS Ștefan –
Şcoala cu clasele I-VIII ”Traian VUIA” Tăuții-Măgherăuș,

ȘCHIOPU Andreea, BĂBUȚA Anca, BĂBUȚA Cristina –

Liceul de Artă Baia Mare

Coperta 1, 4 – Angela MICLEA

Drepturile de autor asupra acestei publicații

sunt rezervate organizatorilor concursului:
Consiliul Local
Primăria orașului TĂUȚII-MĂGHERĂUȘ
Casa Orășenească de Cultură

Editarea,
Dreptul de re/editare –
cu acordul exclusiv al organizatorilor.

2
 CUPRINS

I. CUVÂNT ÎNAINTE
Fragmente consacrate, din scriitori recunoscuți –
Stefan BELLU, Nae IONESCU, Laurențiu FULGA,
Austin COZMUȚA – despre cine și ce este Ion
ȘIUGARIU în conștiința publică; volumele poetului
și volume postumate sau dedicate acestuia ... pg. 4

Întâmpinarea Cititorilor – dr. Anton ARDELEAN,

primar oraș TĂUȚII-MĂGHERĂUȘ ................... pg. 11

Discurs – Angela MICLEA, ziarist,

director Casa Orășenească de Cultură ........... pg. 13

II. PUBLICITATEA ...................................................... pg. 19

III. SECTIUNILE CONCURSULUI (9):

1. Eseu ”Consumatorul de media. Cititorul de presă.

Calitatea informației” (fără concurenți) ..................... pg. 28

2. Poezie ...................................................................... pg. 29

Autori: SZLAVIK Gabriella, SINK Renata, SABĂU
Cristina-Mădălina, BACIU Andreea-Ancuța, LUPȘE
Amalia, RUSU Alexandru, DERBAN Simina-Maria,
STEINER Roland, MOGIA Patrick, DARNAI Henrietta,
GHIȘA Alexandra-Daria-Selina, CATONA Daiana,
ANTONIUS Alexandra, LAURAN Danina

3. Proză scurtă, teatru sau roman (fragmente) ………. pg. 78

Autori : CRIȘAN Amalia-Oana, MOLDOVAN Teodora
3
4. Eseu ”Ţara Crinilor”. Despre patriotism .................... pg. 89
Autori: SZLAVIK Gabriella, SABĂU CRISTINA-
Mădălina

5. Critica literară ”Viața poeziei” la un volum de debut

contemporan (fără concurenți) ................................. pg. 94

6. Un reportaj, sau două editoriale, sau trei articole de presă

– caracter social / politic – de actualitate ................. pg. 95
Autori: BACIU Andreea-Ancuța, SABĂU Cristina-
Mădălina, POP Maria

7. Corespondența clasică, locală (scrisori, carți poștale,

telegrame – originale, inedite) sau modernă (s.m.s. /
messinger / blog, etc.) ……………………………… pg. 106
Autori: SZLAVIK Gabriella, SINK Renata, SABĂU,
Cristina-Mădălina, BACIU Andreea, LUPȘE Estera-
Amalia, POP Maria

8. Pagini de Jurnal ..................................................... pg. 130

Autori: SZLAVIK Gabriella, SINK Renata, SABĂU
Cristina-Mădălina, FRĂȚILĂ Codruța, MIHUȚ Raluca

9. Desen / Foto / Grafică / Pictură. ............................. pg. 159

TEMA: poetul Ion ȘIUGARIU, ființe, lucruri – legate,
generate sau derivate din existența sau creația acestuia
Autori: colectiv de elevi; MICLEA Iulia-Minerva

IV. INTROSPECȚII punctuale ale scriitorilor și ziariștilor

(care s-au remarcat prin pronunțare și deliberare) –
APLICATE asupra creațiilor ............................... pg. 202
1. Ion BURNAR – poet, jurnalist, președintele Cenaclului
Scriitorilor de pe lângă Asociația Scriitorilor
MARAMUREȘ: ”Reportaj în ritm impus. Performanțele în
cultură încep din anii de școală” ............................ pg. 202
4
2. Ion BOGDAN – poet, critic, eseist: "Mai verosimil decât
adevărul / este câteodată un vis" (Lucian Blaga) .. pg. 204
3. Betty KIRCHMAJER-DONCA – poet, romancier,
traducător: ”Omagiu cu asupra de măsură” ........... pg. 205
4. Ștefan JURCA – prozator, critic, eseist: ”Ion Şiugariu,
poet şi critic literar” ................................................. pg. 207
5. Anca GOJA – ziarist: ”Ion Şiugariu sădeşte dragostea de
poezie în sufletele copiilor” .................................... pg. 209
6. Nicolae I. PETRICEC - poet: ”Lectura unui tablou.
Ambasadorii dinspre Țara de Crini” ....................... pg. 213
7. Ion CIUBAN – artist plastic:” Curcubeu în evantai” pg. 215
8. Cornel Gavrilă – profesor desen: ”Pictura – secrete și
dezvăluiri” ............................................................... pg. 215
9. Angela MICLEA – ziarist, poet: ”1989 . Comunicarea
subversivă si comunicarea directă. Dialogul - comunicare
virtuală. Expeditor – Cititorul de presă. ” ................ pg. 217

V. EPILOG.
(Eseu despre ”Aspectul jurnalistic în literatura
moderna” – titlu adaptat al Tezei de licență a poetului
Ion ȘIUGARIU (: ”Aspectul jurnalistic al literaturii
moderne” susținută la Facultatea de Litere și Filosofie
București, specialitatea Filologie modernă, 1942) – ca o
introspecție corolară – semnat de un scriitor senior. )
Prof. dr. Teodor ARDELEAN, director Biblioteca
Județeană ”Petre DULFU” Baia Mare ........... ... pg. 222

VI. DIPLOMA ........................................................... pg. 225

VII. DESPRE CONCURENȚI ............................... pg. 229

VIII. Fotocopii documente (din și despre viața poetului

Ion ȘIUGARIU) ................................................ pg. 241

IX. Fotografii de actualitate ................................... pg. 243

5
 I. CUVÂNT ÎNAINTE

Fragmente consacrate, din scriitori recunoscuți – Stefan

BELLU, Nae IONESCU, Laurențiu FULGA, Austin COZMUȚA
– despre cine și ce este Ion ȘIUGARIU în conștiința publică;
volumele poetului și volume postumate sau dedicate
acestuia

”În februarie 1945, câteva luni înaintea terminării marii

conflagrații mondiale, un reporter de război consemna moartea
eroică a sublocotenentului de rezervă SOREANU Ioan, dintr-un
regiment de dorobanți, căzut la datorie pe frontul din
cehoslovacia, în bătălia pentru orașul Bresnyo-Banya, din Munții
Tatra. Eroul sublocotenent, cunoscut în lumea literară sub
numele Ion ȘIUGARIU, se stingea pe neașteptate, în plină
tinerețe și putere creatoare. Dacă pentru camarazii de luptă
moartea lui era o despărțire dureroasă, pentru cititorii de poezie
și confrații întru slovă și vis căderea sublocotenentului-poet
însemna o pierdere de nemărginită tristețe prin golul pe careîl
lăsa în paginile revistelor literare, unde numele său înflorea în
preajma unui poem, a unui eseu sau a unui articol de critică.
Ion ȘIUGARIU s-a născut la 6 iunie 1914, în satul Băița, sat
situat la poalele Pietroasei, lângă Baia Mare. Era întâiul născut
între cei șase copii ai familiei Ion și Floarea ȘUGAR. Tatăl,
miner-aurar, cunoscător al meseriei din buni-străbuni, avea faima
unui apreciat meșter... Mama, pe numele de fată Floarea GRIGA,
provenea dintr-o familie de agricultori din Baia Mare.
Ca poet, Ion ȘIUGARIU descinde din peisajul de efervescență
literară al Transilvaniei deceniului al IV-lea al secolului XX.
Format în atmosfera lirică ce se cristaliza atunci în jurul poeziei
lui Tudor ARGHEZI, Ion BARBU și Lucian BLAGA, va evolua
spre un drum propriu, devenind poet de frunte al generației sale.

6
Debutează în 1934 la Observatorul, publicație a liceului din
Beiuș, fiind cultivat apoi de revista Familia și Gazeta de Vest din
Oradea. Între anii 1936-1944 îl găsim colaborator la numeroase
publicații din Transilvania și de peste Carpați, creația s-a
închegându-se editorial în plachetele Trecere prin alba poartă
(1938), Paradisul peregrinar (1942) și Țara de foc (1943), cu
largă audiență la critica literară a vremii.
Al patrulea volum pregătit pentru tipar, Elegii pentru Ardeal, va
vedea lumina de-abia în anul 1968, împreună cu Jurnal de
front, editate de scriitorul și prietenul său, Laurențui FULGA, sub
genericul Carnetele unui poet căzut în razboi.
În 1985, doamna Lucia SOREANU, soția poetului, stabilită în
Germania, la Aachen, a publicat elegantul volum Sete de ceruri,
reunind opera de poet a lui Ion ȘIUGARIU. Volumul, ocazionat
de împlinirea a 40 de ani de la trecerea poetului la cele veșnice,
a apărut în Editura Jon DUMITRU din Munchen.
Ion ȘIUGARIU s-a manifestat și ca un talent publicist. Numele
său poate fi întâlnit în dreptul unor reportaje și articole din presa
vremii, în care militează pentru ridicarea culturală a orașelor țării
sau ia atitudine împotriva războiului care începuse a plana
asupra Europei.
Poetul n-a apucat ora aleasă, ceasul cel bun, pe care și le
dorea undeva în jurnalul său, pentru a-și desăvârși opera, pentru
a scrie acea mare carte pe care o visa pe front în puținele
momente de răgaz. S-a dăruit trup și suflet, la propriu, nu
metaforic, pentru libertatea țării sale, pentru înălțarea neamului
său, pentru gloria generației sale atât de încercate.”

Stefan BELLU;

”Putini au fost acei scriitori români tineri, ai generației 1934-1944,

care să fi realizat o plenară viață interioară ca Ion ȘIUGARIU.
Sensibilitate și delicatețe, pătrundere intimă în resorturile afective
ale poeziei, entuziasmul pentru litera tipărită, cultul prieteniei
ideale, toate aceste particulare trăsături au făcut din Ion
7
ȘIUGARIU o speranță, în care credeau cu convingere atât Mihai
RALEA, cât și Tudor VIANU, dascăli ai sârguinciosului student.”

Nae ANTONESCU;

”Într-o viață” de abia 31 de ani, dintre care doi pe front, Ion

ȘIUGARIU a găsit răgazul să tipăreasca trei volume de versuri,
să pregătească al patrulea și să aibă și o rodnică activitate de
cronicar literar, închinată îndeosebi poeziei. Sprijinit de criticul
Octav ȘULUȚIU, care nutrea mari speranțe în desăvârșirea
personalității poetice a tânărului maramureșean, Ion ȘIUGARIU a
urcat, treaptă cu treaptă, până la tragicul deznodământ.”

Nae ANTONESCU;

”Comentatorii războiului sunt adesea ispitiți să nu vadă în fapta

eroilor decât obiectivul atins: o tranșee recucerită sau o cotă
câștigată, rezistența pe o poziție sau înfruntarea cu sânge rece a
morții. Dar noi ne simțim obligați să revelăm acestui adevăr și
esența lui lăuntrică, fără de care nici nu se poate concepe jertfa
de sine. Toți aceștia au știut pentru ce mor și de ce a fost absolut
necesar să-și onoreze în chip sublim calitatea de soldat sau de
ofițer al Patriei. De altfel, nici nu cunoaștem mai absolută
verificare a conștiinței ostășești, dăruită României, fără șovăire,
decât acceptarea pe deplin și liber consimțită a acestui act. O
întrebare, totuși, se impune: de unde vin aceste virtuți de dăruire
care se identifică perfect cu însăși ideea de Patrie?”

Laurențiu FULGA;

”Sunt mulți autori români, chiar de prima linie, care nu au încă o

monografie adecvată, mai ales dintre cei contemporani, cu opera
cumva ca și încheiată. Sunt, în schimb, o seamă de scriitori cu
8
destine aparte care au stâsnit interesul cercetării literare în mod
special spre a fi scoși din uitare, creația lor fiind mai mult sau mai
puțin cunoscută și apreciată în cursul vieții. Un asemenea caz și
nume îl reprezintă Ion ȘIUGARIU, născut în Băița, elev la
Oradea și student la București, mort pe front, în al doilea razboi
mondial. Sfârșitul tragic a aureolat și opera cu spiritul jertfei,
trezind emoții și recunoștință în rândul unor succesive generații,
chiar dacă perioade de eclipsă și anonimat n-au lipsit din
evaluarea contribuției lui l a afirmarea valorilor literare naționale...
Elaborarea unei monografii este menită a restitui, chiar și pe
etape, imaginea integrală a activității unei personalități literare
cum s-a dovedit a fi și Ion ȘIUGARIU, încă de la debutul său în
peisajul cultural al Ardealului interbelic. Rând pe rând, editarea
creațiilor sale lirice, apoi a scrierilor importante de publicist, critic
literar și eseist, inclusiv a jurnalului de front și a corespondenței,
a întregit pe coordonate reale profilul unui scriitor care merita o
monografie. Această întreprindere intelectuală i-a revenit, prin
opțiune personală, lui Ștefan BELLU, profesorul și gazetarul care
s-a dedicat studiului vieții și activității lui ion ȘIUGARIUcu o
devoțiune exemplară.”

Augustin COZMUȚA.

(fragmente și citate din volumul ”Ion ȘIUGARIU, poet și critic

literar – autor Ștefan BELLU”)

Volume postumate:

Ion ȘIUGARIU - Țara crinilor, cu o prefață de profesor

universitar Al. HUSAR, Editura Agora, Iasi, 1997 – cuprinde 54
eseuri;
9
Ion ȘIUGARIU - Viața poeziei (critică literară), ediție și tabel
cronologic de lector universitar doctor Marcel CRIHANĂ, Editura
Marineasa, Timișoara, 1999 – conține colaborările autorului (Ion
ȘIUGARIU) la Revista Fundațiilor Regale între anii 1942-1944;

Ion ȘIUGARIU - George BACOVIA, Studiu critic, cuvânt

înainte Titu POPESCU, Editura Fundației Culturale ”Memoria”,
București, 2002;

Scrieri: Poeme, Critică literară, Varia / Ion ȘIUGARIU – ediție

îngrijită și postfață de Lucia SOREANU-ȘIUGARIU, Editura
Fundației Culturale ”Memoria”, București, 2006;

Iluzie și destin: Scrisori, Album, Jurnal pentru Lucia / Ion

ȘIUGARIU – cu nota asupra ediției semnată de Lucia
SOREANU-ȘIUGARIU (”...Toate aceste pagini scrise numai
pentru mine, din București, Ploiești, Bacău, Rm. Sărat, apoi de
pe front, mărturisesc trăirile zilnice ale omului Ion ȘIUGARIU în
acele vremuri dramatice pentru Țară...”), Editura Fundației
Culturale ”Memoria”, București, 2006

Volume dedicate:

Eugen MARINESCU - Poetul ostaș Ion ȘIUGARIU, Editura

militară, București, 1975;

Ștefan BELLU - Ion ȘIUGARIU – un poet căzut în razboi, Baia

Mare, 1975;

Ștefan BELLU - Ion ȘIUGARIU, poet și critic literar, Editura

Gutinul, Baia Mare, 2004

10
Întâmpinarea Cititorilor – dr. Anton ARDELEAN,
primarul orașului TĂUții - MĂGHERĂUȘ

Anual, în februarie – avem un pretext cultural...

Mărturisesc de la început că, față de elitele deja consacrate în

literatură și presă – prezente, care s-au pronunțat pe marginea
textelor citite de elevii-autori și aspiranți la glorie – am avut un
avantaj: textele au rămas în arhiva Casei Orășenești de Cultură
și am avut ocazia să le parcurg înainte de a formula judecăți.
De valoare au fost judecățile celor care au rezonat cu aceste
creații pe o frecvență superioară, specifică și proprie poeților de
pildă, scriitorilor – căci recunosc în toate împrejurările posibile, că
există ceva metafizic și transcendental în atmosferă, la care
acced dar nu ajung întotdeauna!
Recunosc, cu mult interes m-am aplecat asupra creațiilor de la
graniță cu literatura, a celor specifice comunicării curente, mai
puțin fictive – adică a celor care sugerau, tip jurnalistic sau
memorialistic, realități cotidiene.
Și am avut o revelație instantanee: pe ”o ulița europeană... nu
se poate ca în secolul în care trăim să ducem traiul pe care l-au
dus străbunii noștri, cu sute de ani în urmă, să nu avem parte de
un minimum de confort și de sprijinul autoritățiilor la realizarea
acestui trai decent”. Aici am ”rezonat” cu prisosință. Și la secol, și
la Europa, și la oraș, și la cetățeni.
Voi fi convingător dacă mărturisesc că am înteles și ca primar
mesajele, și ca om, și ca părinte: copii noștri sunt sensibili și
vulnerabili, nu imuni sau dezinteresați de crizele adulților.
Exemplific cu citatele care m-au impresionat:
”în fiecare dimineață, mi se pare că vântul suflă, fără milă, peste
mine. El suflă cu putere, în fiecare dimineață când mama intră în
camera mea și-mi spune că e vremea să mă trezesc...”;
”Toată ziua am stat la calculator și am vorbit cu prietenii fiindcă și
ei erau foarte plictisiți.”;

11
”Atunci am simțit pentru prima oară că viața are gânduri nebune
și că trebuie să învățăm că înnebunim gândindu-ne la viață”.
Trebuie să recunoaștem că toate originile noastre sunt reductibile
și identice cum și aspirațiile: unui câine comunitar ”i-am pus
numele de Pufit și i-am promis că mă voi îngriji de el și voi fi o
stăpână bună”.
Și sentimentele sunt aceleași și recurente căci – ”într-un fel m-
am bucurat de această zi minunată petrecută cu tătăl meu fiindcă
m-am bronzat”!
Toți ”urcăm pe deal cu săniile și cu obrajii rosii” – dar nu în
același timp!
Să facem un efort de memorie... – oare n-am scris și noi lucrurile
acestea, cândva? Acum, ale unora sunt cizelate, ale altora –
nule.
Cum trăim azi?
Putem accepta simultan că ”pisica mea este siameză. Tatăl ei
este din rasa angora. Mama ei este încă pe stradă” – ca
încrucișări abstracte.
Unde ne aflăm? Dacă am simți în același timp – ar fi ceva!

Acest concurs, ”Progresia ȘIUGARIU”, este o experiență și

pentru organizatori.
Dincolo de ”pretextul cultural”, există unul moral – care este de
fapt și originea, de cele mai multe ori, a lucrărilor artistice de
valoare.
Vom stârni în continuare valențele artistice cultivate, native,
inhibate sau absconse ale copiilor, vom crea posibilitatea cizelării
și rafinării acestora prin cenaclu, concurs și alte manifestări.
Cum să le promovăm – am găsit: acest concurs, inedit, care
pune în valoare, în ecuații perpetue, toate necunoscutele
cercetate de Domnul Ion ȘIUGARIU cu mult înaintea noastră.
Și, în această primă ediție, publicăm toți concurenții!

Cu deosebită considerație,
Primar Anton ARDELEAN

12
Discurs – Angela MICLEA, ziarist,
director Casa Orășenească de Cultură

DISCURS

21 FEBRUARIE 2009

CENACLUL de ariergarda ”Ion SIUGARIU”. CONCURS de

creatii originale (literare, artistice si media) ”Progresia
SIUGARIU”

S E S I U N E A a V-a
a Cenaclului de ariergarda ”Ion ŞIUGARIU”
la Atelierele “Autodidact” –
C.O.C. TAUTII – MAGHERAUS

Comemorare
”1 februarie 1945 ora 11 si 10 minute –
Ion SIUGARIU la vămile spiritului”

Cenaclul Asociatiei scriitorilor Maramures

intr-o Sedinta de lucru, anuala (cu public),
in data de 21 februarie 2009, ora 10

Concurs de creatii originale (literare, artistice si media)

”Progresia SIUGARIU” editia I - 2009
pentru Elevi (gimnaziu, liceu) si Studenti
cu domiciliu in orasul T.M. si localitatile apartinatoare –
organizat cu participarea si in lectura publica a autorilor.

13
Atelierele Autodidact sunt afiliate Salii de lectura
si reprezinta un concept care induce
Ø libertatea de optiune,
Ø posibilitatea implicita
Ø si confortul spiritual si logistic – asigurat.

Cenaclul de ariergarda ”Ion SIUGARIU”

are loc o data pe an, in luna februarie.
Se constituie din

- sedinta de lucru a Cenaclului scriitorilor MARAMURES

- comemorarea poetului Ion SIUGARIU
- concursul de creatii originale (literare, artistice si media)
pentru elevi si studenti cu domiciliu in orasul
Tautii-Magheraus si localitatile apartinatoare
- presupune public,
§ reprezentanti ai autoritatii locale
§ reprezentanti ai scolilor
§ reprezentanti ai presei
si reprezinta o sesiune full, instant; un ”simultan”.

Sectiunile concursului urmaresc sa dezvolte, progresiv,

valentele personalitatii poetului,
puse sau nu in valoare de acesta – avand in vedere moartea-i
prematura.
Unele le-a afirmat, altele a pretins ca il procupa;
din toate a facut cate ceva – mai putin in arta plastica
dar acum el insusi se poate constitui intr-un subiect pentru artisti.

Sigur, mai ales elevii care au raspuns acestei provocari –

este posibil sa fi incercat doar acum asta,
pentru ca exista aceasta oportunitate:
- sa iasa din anonimat,
14
- sa se afirme,
- sa aiba o particularitate.
Dar nu-i putem judeca.
Erau mai multi dar nu mai buni –
daca premiile se materializau intr-o contravaloare...
Premiile constau, dupa cum stiti deja,
in tiparirea creatiilor premiantilor fiecarei editii,
a introspectiilor aplicate de scriitori si ziaristi
asupra acestor creatii si implicit asupra concursului.

Pentru editia urmatoare – sigur se vor pregati de maine;

isi vor sacai profesorii – caci este chiar adevarat acest concurs.
Si strategia noastra, a celor care l-am inventat!!!
Efectele – se vor vedea: aceasta este o scoala de puieti...
– pe noua paliere.
Deocamdata i-am trezit.

Exista o sectiune ultra-postmoderna –

care sunt sigura ca va va contraria,
va va pune in incurcatura
dar aceasta provocare pe care o lansez trebuie gestionata cu
tact;
exista mai multe Romanii si cel putin doua limbi române...
Sa o ignoram – cum ca n-ar exista a 2-a – daca nu o aplicam –
este o gresala.
Cum veti reactiona oare la cotidian?

Cum – care? Cel de alaturi...

Am ales sa vi-l prezint – la sectiunea a 7-a, partea a2-a!
Biopsie sau incizie – in limba romana?!

Nu suntem juriu, nu suntem jurati – aviz! Veti intelege

instantaneu.

15
Si singura REGULA a acestui concurs (in afara regulamentului):
lucrarile se iau ca atare, nu se antreneaza concurentul la dialog.

Fiecare concurent se prezinta pe sine, scoala si profesorul.

Concurentii prezinta succesiv lucrarile.

Comentariile – dupa lectura fiecarei sectiuni.

Dupa fiecare sectiune deci - se pronunta cine doreste cu privire
la productii.
Pastram atmosfera de cenaclu.

Vom incepe cu sectiunea a 9-a.

Artistii sa se pronunte asupra lucrarilor
de Desen / Foto / Grafica / Pictura.
Tema: poetul, fiinte, lucruri –
legate, generate sau derivate din existenta sau creatia lui.

Se expun panourile cu lucrarile sectiunii a 9-a.

Sectiunea 1 - Eseu
”Consumatorul de media. Cititorul de presa. Calitatea
informatiei.” (3 pg.)
va fi ultima – daca exista concurenti – pentru ca
privite lucrurile dinspre consumator inspre furnizor(ul de
informatie)
poate fi incitanta.

Isi asuma cineva comunicarea –

altfel decat ”unul care scrie – pentru altul care citeste”?

Și – cine protejeaza consumatorul de media de stirle expirate, de

stirile false? De stirile care-l induc in eroare?

16
Si oare care stiri il intoxica?
Vreti sa revolutionati media? Ganditi-va care ar fi informatiile
daca ar circula si invers, de jos in sus? Ca sa fie democratic...

Continuam cu sectiunile 2 – 8.

Sectiunea 2 – Poezie (7)

Sectiunea 3 – Proza scurta, teatru sau roman (fragment, 4 pg.)

Sectiunea 4 – Eseu !”Tara crinilor”. Despre patriotism (2 pg.)

Sectiunea 5 – critica literara ”Viata poeziei”

la un volum de debut contemporan (2 pg.)

Sectiunea 6 – 1 reportaj sau 2 editoriale sau 3 articole de presa

– caracter social, politic de actualitate (3 pg.)

Sectiunea 7 – Corespondenta
clasica, locala (scrisori, carti postale,telegrame – originale,
inedite – 5 exemplare distincte)
sau moderna (sms, messinger, blog, etc – 3 pg.)

Sectiunea 8 – Pagini de jurnal (5)

Despre publicatie...,

introspectiiile scriitorilor si ziaristilor...,

si despre cine concepe introspectia corolara...

Diplomele...

***
17
Toate lucrarile castigatoare (cel putin 1 / sectiune) + C.V.-ul
autorului
care vor comporta un profesor indrumator, referent, consultant,
corector sau lector –
se vor constitui intr-un volum - placheta, tiparit in 100 de
exemplare,
si poate reprezenta un debut pentru unii dintre semnatarii-
concurenti.

Ulterior, la fiecare a cincea editie – se vor reedita si

precedentele, reorganizate intr-o colectie.
Fiecare editie, pe langa cele noua sectiuni rezervate autorilor-
concurenti,
va cuprinde un capitol distinct de Introspectii punctuale ale
scriitorilor si ziaristilor
(care s-au remarcat prin pronuntare si deliberare) – aplicate
asupra creatiilor.

Un eseu despre ”Aspectul jurnalistic în literatura moderna” –

titlu adaptat al Tezei de licenta a poetului Ion SIUGARIU
(: ”Aspectul jurnalistic al literaturii moderne”
sustinuta la Facultatea de Litere si Filosofie Bucuresti,
specialitatea Filologie moderna, 1942),
ca o introspectie corolara – semnat de un scriitor senior, va fi
publicat ca Epilog.
Coperta si Cuvantul inainte - rezervate de organizatori.

Organizarea, (Tehno)Redactarea, Editarea, Tiparirea –

asumate de organizatori.
Dreptul de re/editare – cu acordul exclusiv al organizatorilor.

Fiecare autor-semnatar cuprins in volum + organizatorul – vor

primi un numar egal de carti.

18
II. PUBLICITATEA

19
20
21
22
23
24
25
26
 III. SECTIUNILE CONCURSULUI (9):

1. Eseu ”Consumatorul de media. Cititorul de presa.

Calitatea informatiei”

2. Poezie

3. Proza scurta, teatru sau roman - fragment

4. Eseu ”Ţara Crinilor”. Despre patriotism

5. Critica literara ”Viata poeziei” la un volum de debut

contemporan

6. Un reportaj, sau doua editoriale, sau trei articole de presa

– caracter social / politic – de actualitate

7. Corespondenta clasica, locala (scrisori, carti postale,

telegrame – originale, inedite)
sau moderna (s.m.s. / messinger / blog, etc.)

8. Pagini de Jurnal

9. Desen / Foto / Grafica / Pictura

TEMA: poetul Ion ȘIUGARIU, fiinte, lucruri – legate, generate
sau derivate din existenta sau creatia acestuia.
27
 1. Eseu
”Consumatorul de media.
Cititorul de presă. Calitatea
informației”

28
 2. Poezie

”Misiunea mea in lumea aceasta e poezia”

(Ion ȘIUGARIU)

La 6 iunie 1914 se naşte primul băiat (dintr-un număr de

şase) al familiei de mineri-aurari Ion şi Floarea Şugar, în
localitatea Băiţa (Maramureş). Aici îşi petrece copilăria,
într-un peisaj pitores şi o lume precară, cel ce avea să
devină mai târziu poetul şi eseistul Ion Şiugariu. De aici
vor răsări în curând poeziile Minerii mei, Băiţa, Satul
natal ş.a., autobiografice.

Vara anului 1936 proaspătul bacalaureat şi-o petrece pe

meleagurile natale, mai ales la Băiţa, unde lucrează intens
la Incantaţii, ciclu liric ce stă în centrul atenţiei sale în
vederea alcătuirii volumului de debut, Trecere prin alba
poartă.

29
Autor: SZLAVIK Gabriella

Profesor coordonator:
MUREȘAN Oana-Diana

1. Tu…

Fața ta e împodobită cu ceva…

Cu ochii tăi frumoși și seninătatea ta;
Nu pot să cred iubito, uneori,
Că ești mai frumoasă,
Decât soarele-ntre nori…
Pentu mine nu ești demult o străină,
Vino degrabă durerea mi-o alină.

Îmi zici de multe ori să tac

Și supărarea ta e-apăsătoare,
Dar eu mă întorc un timp și mă prefac,
Apoi iți dau o sărutare mare.

2. Pisicuța

Pisicuța pe furiș
Se ascunde în tufiș ,
Ca să prindă șoricei,
Gri, pufoși și mititei.

Vicleană, ea stă la pândă,

Nemișcată, ca să prindă
Șoricelul mic și ager,
Care trece ca un fulger.

30
Apoi când se plictisește,
Merge-acasă, cere pește,
La stăpân se lingușește
Și cu ochii rugători privește...

3. O frumusete

Ești cea mai frumoasă stea,

Din grădina mea cu crini;
Și-mi apari în somn noaptea
Visele să imi alini.

Ești ca o rază de soare:

Veselă, stălucitoare
Care de pe cer privește
Și pământul încălzește.

4. Iarna

Iarna este-așa frumoasă...

Zăpada – e moale şi pufoasă...
Totu-i alb, totu-i de vis!
Iarna – pare-un Paradis!

Din hornurile caselor,

Fumul iese ca un nor.
Copiii pe uliţe
Sunt iuţi ca nişte suliţe.

Schiuri, sănii şi patine

Trebuie să ai la tine;
Poţi chiar om să construiești
Dacă foarte harnic eşti.
31
 5. Anotimp vrajit

Zapada moale, sclipitoare,

Acoperă pământul înghețat;
Fulgii de nea, ca într-o sărbătoare,
Dansează în văzduhul cel curat.

Și-n feeria ce-n amurg se-ntinde

Ca intr-un joc frumos desprins din basm –
Cad stele înghețate, parc-o mie,
Cad stele, ca desprinse din fantasm.

6. Când zăpada se topește

Când zăpada se topește

Primăvara-ncet sosește.
Soarele ne încalzește
Și natura se-nverzește.

Brândușele și lalele,
Înfloresc acum și ele
Și ne-ncântă prin culoare,
Ca-ntr-o mândră sărbătoare.

7. În zadar

Te aștept seară de seară

La locul de-odinioară...
Ce s-a-ntâmplat de nu mai vii?
Iubirea noastră a murit?

Ai uitat de serile senine,

32
De noptile cu lună pline
Când ne plimbam încetișor
Uitând de timpul trecator?

Te văd venind departe-n zare...

E-adevarat sau visez oare?
Dar nu esti tu... și asta doare!
Rămân. S-astept in continuare...

Autor: SINK Renata

Profesor coordonator:
MUREȘAN Oana-Diana

1. Natura

Vântul printre copaci,

Mirosuri de colaci;
Păsări fericite
Ganduri ratacite.

Natura-i frumoasă,
Veselă și voioasă;
Când o îngrijim
Și când o iubim.

Natura este unică

Mândră și falnică;
Trebuie să o îngrijim
Ca să nu murim.

33
Ea ne ocrotește
Și ne răsplatește;
Ne dă Soare, ne dă nori
Cântece, aer și flori.

Iar dacă natura moare

Nu vom avea pe cer Soare,
Nu vom avea stele, nori,
Răndunele ori cocori.

2.Anotimpurile

Regina Primăvară
Este ca o petală
De viața reînnoită
Și de oameni dorită.

Ea vine cu un alai,
Cu farmec și lăutari;
Cu flori mirositoare,
Și păsări cântătoare.

Ea este urmată
De vara înfierbântată;
Cu soarele arzător
Și-un cer dogoritor.

Răsunete de copii
Se aud de pe câmpii;
Adieri ușoare
Te-ncântă la soare.

Apoi regina toamnă

Soșeste cu alai,
34
Cu freamătu-i de frunze
Bogat, palid, bălai.

Dar iată că și-un fulg

Micut, nevinovat
A apărut din cer
Și-ncet s-a așezat.

Și-n urma lui multime

De fulgi albi și zglobii
Cădeau din înalțime,
Ca stelele faclii.

3. Satul

Satul meu natal,

Este un tablou;
Cu munți de cristal
Și cioburi de bibelou.

Vârfuri înalte,
Dâmburi bogate;
Oameni iubitori,
Cântece și flori.

După ce am plecat,
Eu nu l-am uitat
Căci l-am păstrat
În suflet criptat.

4. Iubirea

Iubirea e un sentiment
Ce te însoțește permanent;
35
Și ea nu încetează
Inima de ți-o veghează.

Iubirea-i ca o făclie,
Rebelă și zglobie;
Uneori nedreaptă
Și foarte arogantă.

Te face să suferi
Și nu poți să acoperi
Tristețea din suflet
Cu un simpul plânset.

Iubirea-i un ocean
Învolburat, viclean
Se joacă cu sentimente,
Fragede și adolescente.

5. Dedicatie pentru ea

Iubito, ți-am adus ceva,

Ce seamăna cu umbra ta.
Eu când te admir uneori,
Parc-aș fi cu capu-n nori
Și atunci văd că-i totul străin
Și mă cobor pe-o frunză de pelin.

Draga mea, eu când tac,

Iubirea mea, e tot mai mare
Și atunci eu o prefac,
Intr-o caldă sarutare.

6. Mama

36
Doi ochi calzi mă privesc,
De când eu trăiesc;
Ochii unei femei,
Ochii mamei.

În brațe mă legăna,
Când eu plângeam;
Și mă alina,
Când eu dormeam.

O mamă avem,
O mamă să iubim;
Până când trăim,
Pe mama s-o cinstim.

7.Bunica

Bunica mea,
Îmi povestea
Întâmplări trecute,
Numai de dânsa știute.

Părul ei senin
Alb, cârlionțat
De multe ori l-am mângâiat
Și-adesea eu l-am pieptănat.

Fața ei rotundă
Și ochii albaștri ca un cer,
Tacerea ei profunda
În care se citea mister.

Mereu o voi iubi

Și când ea nu va fi:
Aici pe pământ
37
O s-o port în gând.
Și în suflet.
Și-n cuvânt.

Autor: SABĂU Cristina-Madalina

Profesor coordonator:
MUREȘAN Oana-Diana

1. Floricica mea

Primăvara a venit.
Chiar puțin s-a si grăbit!
Mi-a adus în dar o floare,
Cu mireasmă și culoare.

În grădină-a așezat-o
Și apoi a sărutat-o;
Frumusețe ei i-a dat
Și apoi parfum curat.

Cadou, floarea mi-a facut

Și m-am bucurat nespus;
Și-n fiecare seară,
Floarea mă-mbie afară,
În grădină, s-o miros,
Că are parfum frumos.

2. Răsărit

38
Ai aparut, tu, răsărit,
Din nou în inima mea.
Tu, zâmbetul cel mult dorit,
Ai sosit în lumea rea.

Ai venit ca să-mi aduci

Porumbelul păcii-n zbor.
Răsărit, să nu te duci,
Că poate eu o să mor!

Să-mi lași în viața numai soare

Și zâmbate făr`asemănare;
Mai lasă-mi fericirea-n zbor
Și să-ți văd raza printr-un nor.

3. Luna

Pe bolta senină,
Șade luna plină;
Și conduce stele
Spre visele mele.

În gând ea mi-a răsărit

Și în visul meu iubit;
Că ea mi l-a ocrotit
Și de rele m-a ferit.

Lună, tu, m-ai apărat

De răul ce s-a-ndreptat
Noaptea înspre al meu pat.
Lună, tu, m-ai protejat!

Și când tu pleci la culcare

Iese soarele pe cer;
39
Dar iți ducem dorul, tare…
Și te strig, vino, te cer!!!

4. Măreața lună

O stea mi-a șoptit

Că Luna poartă pe cap stele,
Că-mbracă gândurile mele,
Noaptea în straie de argint
Și toate-s parcă licărind.

Și-mi intră-n taină în odaie

Cu-ale ei mărețe straie
Și somnul meu ea il veghează…
Tu, Lună, veșnic trează!

5. Primăvara

Pe câmpia verde,
Stătea-un iepuraș;
Nimeni nu il vede,
Dar e dragălaș.

Apa curge-alene,
Pietrele se-miră;
Vântul trece-n grabă,
Zumzete se-nșiră.

Păsărelele-au venit,
Mandru cantec au doinit;
Iar pe melodia lor,
Saltă fluturașii-n zbor.

Cerul s-a înveselit,

40
Acum pare dezmortit;
Soarele se întețește,
Și pământul- l încălzeste.

6. Prăjitura

Dacă pui un kil făină

Și puțină margarină –
Cu-o lingură de untură
Ai făcut o prăjitură.

Adaugă ouăle,
Pune apoi și laptele;
Presară-ncet nucile –
Și apoi amestecă-le.

Topește o ciocolată –
Că doar trebuie glazurată;
Iar apoi însiropată
C-o lămâie aromată.

Prăjitura-am terminat-o
Iar acum am decorat-o
Cu-o frumoasă mandarină
Din cea mai mândră grădină.

7. Puișor

Un pui drăgut,
Stă lângă puț.
E mic, micuț…
S-a gârbovit,
Ca un pișcot;
Și îi e frig,
41
Frig rău de tot.
Cu ciocul mic
Și glas drăgut,
Stătea în soare,
Sub-nalta floare:
Că s-a pierdut de mama sa
Și în zadar o căuta;
Că lumea florilor din curte
Lui îi părea un mare munte.
Și trist, și mic, și gârbovit
Chiar lângă puț a adormit…
Dar mama cloșcă l-a găsit,
Și împreună au pornit.

Autor: BACIU Andreea-Ancuța

Profesor coordonator:
MUREȘAN Oana-Diana

1. Dulce soare

Printre nori, soarele,

Își arată razele
Și încet, încet șoptește,
Că primăvara soșeste.

Albinuțe fericite
Se joacă nestingherite;
Printre mii de floricele,
Culegând polen din ele.

42
Păsărelele și ele,
Ciripesc prin rămurele;
Printre arbori, printre flori,
De cu seară până`n zori.

Copilașii prin câmpii,

Cântă în cor melodii;
Melodii de bun venit,
Primăverii ce-a venit.

2. Toamna colorată

Toamna colorată,
A sosit înca o dată;
Copacii sunt fericiți
Că-s tare frumos gătiți:
Mii de frunze colorate,
Mii de fructe aromate.

Iar grădinile bogate

Și livezi-îmbelșugate,
Te îmbie să le vezi,
Parcă nu-ți vine să crezi!

Ce splendoare, ce fantasm,
Toamna-i mândră ca un basm!

3. Țurțuri de gheață

Țurțuri de gheață
Am găsit de dimineață
La streașina casei mele.
”A venit iarna!”
43
Spun două păsărele
Ce-au uitat să plece.

Flori de gheata pe la geam,

Turturi atarnand pe ram,
Si zapada alba-ntinsa
Pe campia cea imensa.

4. Mândra natură

Natura e –o splendoare,
Ce n-are asemănare.
Ea este o regină,
O floare din grădină.
Ea este desăvârșită,
Dragostea ei, infinită
Și în brațele ei lumea,
A șezut întotdeauna.

5. Norișorii

Nori albastri mititei,

Parcă-s niște flori de tei;
Și în codru ei răsună
”Noapte buna”!
Stele mii pe cer se-adună,
Se așează lângă lună;
Și se pregătesc să pună
Peste lună flori de tei.
Ceru-i parcă înghețat,
Fluturii s-au așezat,
În cocoane mititele
Să nu-nghețe printre stele.

44
6. Bondarul

La fereastră, Ionel,
A-ntâlnit un bondărel.

-De ce ești așa trist?

-Neatent, m-am rătăcit!

-N-ai prieteni? Frățiori?

-Am doar vântul printre flori!
M-am jucat și nu știu cum
Vântul m-a luat din drum,
Și pe sus el m-a purtat,
Și-aici am aterizat!
Și atunci bietul Ionel,
L-a luat pe bondărel
Și l-a dus într-o grădină,
Pe o frunză de sulfină.
Și aici erau ai săi,
Lâng-un mare mușuroi;
Și când toți s-au revăzut,
Tare bine le-a părut!

7. Țara furnicilor

O furnică mică,
Nu știa de frică;
Și-a plecat în lume,
Făr`un scop anume…
Ca să viziteze,
Să se recreeze.
Ba chiar să creeze,
Să se relaxeze.
Nu știa de frică,
45
O biată furnică
Ce-a plecat în lume,
Făr`un scop anume.

Autor: LUPȘE Amalia

Profesor coordonator:
MUREȘAN Oana-Diana

1. Peisaj de vis

Fulgi de nea zglobii coboară –

Uite, iar e iarnă-afară!
Sunt copii la săniuș,
Și se dau pe derdeluș.

Satul pare amorțit

Sub căciula mare, albă;
Totul este neclintit
Numai cerul las`să cearnă!

2. Sosirea iernii

Iarna repede-a venit

În caleașca ei cea albă;
Și pe unde a pășit,
A lăsat zăpada dalbă.

Repede ieșim și noi,

46
Ca să ne jucăm pe-afară.
O caleașcă printre nori,
Trece-n fiecare seară.

Și-n caleașcă, mânda Iarnă,

Ninge stele argintii;
Norii parcă se dezmiardă,
Iară fulgii par zglobii.

3. Iarna

Vine iarna viscolind,

Cu podoabe multe;
E zăpadă, e frumos,
Și la noi, în curte.

Când privesc pe geam, afară

Stelele-mi zâmbesc;
Totul pare parca-un vis,
Un peisaj ceresc.

4. Copilăria, o primăvara

Ce este oare copilăria?

Gândul acesta nu-mi dă pace.
Este o blândă primăvară,
Ce nu se mai întoarce.

Muguri mai revin la viață,

Soarele le dă culoare;
În fiecare dimineată
Doar copilăria moare.
Vezi culori, copacii-n floare,
Cer albastru, o-ncântare!
47
Iarba crudă sub picioare…
Copilărie… tu esti oare?

5. Elefantul bucuros

Într-o zi, un elefant

S-a suit într-un trabant
Și-a pornit intr-o plimbare –
Era intr-o zi cu soare.

Și pe unde el trecea
Multă vâlvă mai făcea...
Oamenii toți se mirau
Și de elefant vorbeau:

”Ce minune! Cum să-ncapă

Într-o mașină de-o șchioapă –
Mai exact intrun trabant –
Un uriaș de elefant?!”

6. În natură

Soarele se-ascunde
Printre vise multe;
Luna se preface,
Vise nu-mi dau pace.

Soarele e bun,
Nori se suprapun,
Stele stralucesc
Printre nori pașesc.

Vântul se îmbracă,
În frunze și-n apă.
48
Păsările-i cântă
Melodie sfântă.

7. Miracol

Ce ciudat e in natură:
Câteodată-i tevatură.
Gălăgie multă, multă,
Pentru cine o ascultă.

Greierele cântă ”cri”,

De sub haina lui cea gri;
Cântă fluturi colorați,
În hăinuțe îmbrăcați.

Autor: RUSU Alexandru

Profesor coordonator:
MUREȘAN Oana-Diana

1. Noaptea

Noaptea-i înstelată.
Valea-i agitată,
Ulița e calmă;
Niciun zgomot,
Nicio larmă.
Dar în calmul ei,
Un mister-se ascunde;

49
Nimeni nu-l pătrunde.
Noi nu vom afla
Ce ascunde ea
Tainic, printre stele
Și-n visele mele.

2. Cum ar fi?

Mă-ntreb – pe lume, oare

Cum ar fi să fiu o floare?

Să stau dreaptă, nemișcată,

Numai de vânt alinată?

Să n-am grai, să n-am suflare –

Cum mi-ar sta mie ca floare?

Fără păr lăsat pe spate,

Fără ochi și fără pleoape?

Și-ntre-atâtea mii de flori –

Eu sa fiu regele lor...

Să mă scald zâmbind în soare!

Cum ar fi pe lume – oare?

3. O rază de soare

Cine sunt eu?

O rază de soare.
Cine sunt eu?
O petală de floare.
Cine sunt eu?
Dragostea părinților.
50
Cine sunt eu?
Iubirea bunicilor.
Cine sunt eu?
Un boboc de floare.
Cine sunt eu?
Un pește în mare.
Cine sunt eu?
Un fluture-n vânt.
Cine sunt eu?
Copil pe pământ.

4. Numai o inima tu ai

Numai o inima tu ai
Și cui ai vrea s-o dai?
De i-ai sluji lui Isus –
Și inima s-o tii tot sus!
Isus ar fi stăpânul tău –
Iar tu ai fi chiar fiul său.

5. Prunul în padurea de brazi

Un prun a răsărit și-a crescut

Departe, în pădurea deasă;
Lumină de la soare n-a văzut,
Căci nu putea din umbră ca să iasă.

Dar într-o zi el a găsit,

O cale de-a se lumina;
Și din negură a iesit,
Lumina pentru a o saluta.

Și soarele când l-a zărit,

I-a răspuns iute la salut;
51
Și cu căldura-l dezmierda,
Și-n bratele lui il lua.

6. O pisică

O pisică mică, mică,

În graba ei, cum se ridica,
Din greșală, cu labuța
A răsturnat cafeluța.

Iaca vine și stăpâna

Și-l muștrului degrabă
Când văzu că de ispravă
Se făcuse a ei treabă.

7. Dorința mea

Din vacanță am venit,

În clasa a V-a am poposit;
Să m-apuc de-nvățătură,
Să nu stau în bătătură.

Am venit să-nvăț mai bine,

Și să iau note mai bune,
Să fiu iarăși premiant,
Cu coronță pe cap.

Dacă nu voi învăța,

Va fi doar rușinea mea;
Mă voi strădui de zor
Ca să am și mai mult spor.

52
Autor: DERBAN Simina-Maria

Profesor coordonator:
MUREȘAN Oana-Diana

1. Ce ciudat e in Egipt

Ziua în Egiptul mare,

Păsările-s vorbitoare;
Nillul este vișiniu,
Combinat cu maroniu.

Piramidele mai vechi,

Parcă-s puse în perechi;
Așezate câte două,
Parcă-s cofrage de ouă.

De mumii, ce să mai zici?

Joacă partide de bridge;
Faraonii importanți,
Citesc cărti despre savanți.

Este nebunie mare,

Dar vă spun:
Nimeni nu moare
Ci se joacă stând la soare.

2. Claunul Bobo

53
Bobo e cel mai haios,
Este și copilăros;
La glume e priceput,
Dar și școală a facut.

Are-o minge cu buline,

La el, toată lumea vine,
Nimeni nu l-a întrecut,
Deși glume au făcut.

La față el s-a albit,

Și la ochi s-a înnegrit;
Nasul mare i-a crescut,
Apoi, roșu s-a făcut.

El e cel mai amuzant

Dar și cel mai elegant;
Și cu nasu-i uriaș
Pare-acum mai drăgălaș.

3. Dor

(lui Ion Șiugariu)

În satul tău înconjurat de munți

Veșnic falnici și în vârful lor cărunți,
Cu dealurile mândre și văi împodobite
Ce simt iubire-n aer și se simt ocrotite,

În acest loc nemuritor,

Ai locuit pe-un dâmb anume;
El încă plânge în urmă-ți de jale și de dor,
Și te-așteaptă să te-ntorci din lume.

Iar casa, ce-abia se ține astăzi pe picioare,

54
Deschide ușa la orice om îi iese-n cale;
Crezând că te-ai întors de la război
Și vei sta iarași vesel, pe lădoi.

4. Cațelușul jucăus

Am un cățeluș pufos –
El este cel mai frumos!
Are blana de vulpiță
Cu puțin alb pe codiță.

Dimineața pe la șapte,
Îi dau o cană cu lapte.
Când se linge pe botic –
Înseamna ”mai vreau un pic”.

Este-un fotbalist convins:

Pe teren, de neinvins;
Nici cei mai mari căpitani
Nu l-ar bate-n mii de ani.

Toată lumea il iubește

Și el Bingo se numește.

5. Păianjenul făr` de noroc

Biet păianjen făr` noroc

Și-a țesut pânza pe loc
Ca să prindă fluturași
Pentru cei opt copilași!

A țesut o pânză fină,

Într-un colț, lângă oglindă;
Și spera ca-n ea să cadă
55
Gâze multe, la grămadă.

Dar, stăpâna mânioasă,

Când văzu ce pânză deasă
E țesută pe perete,
A sters-o cu un burete.

Păianjenul observând,
S-a șters la ochi, suspinând
Și și-a zis:”nu am noroc,
Mâine începem de la loc”.

6. Mama

Draga mea mămică,

O dată-n an e ziua ta
Și asta nu se va schimba.

Flori gingașe-ți dăruiesc

Căci eu pe tine te iubesc;
Ți-aș da și cea mai mare stea,
Dacă putere aș avea.

Cu ochii tăi blajini tu mă privești,

M-ajuti, putere-mi dăruiesti;
De cântec glasul meu astăzi răsună,
Mamica mea – ești ființa cea mai bună!

7. Iarna

Fulgi de nea cădeau ușor,

Vals dansau în al lor zbor,
Se lăsau divin să cadă
Pe micuța mea ogradă.
56
Ceața încet s-a lăsat,
Într-o boare peste sat,
Iar afară viscolește
Și zăpada mereu crește.

Autor: STEINER Roland

Profesor coordonator:
MUREȘAN Oana-Diana

1. Ăsta sunt eu

Roly e numele meu

Și sunt un băiat cuminte,
La școală învăț mereu
Învățatu-mi prinde bine!

Mie-mi place să mă joc,

Cum ne place tuturor;
Fotbalu-i pe primul loc
Și mereu eu am noroc.

2. Pisica mea

Am un pisoi
Foarte vioi;
Toată ziua el aleargă,
După fluturi prin livadă.

57
El mai are alți doi frați
Tot micuți și alintați;
Ei tot zburdă la un loc,
Tot mereu sunt puși pe joc.

3. Natura

Primăvara când sosește,

Natura toată-nverzește;
Toți oamenii de prin sat,
Ies la câmp, la semănat.

Mieii pe câmpii aleargă,

Iar copiii ies la joacă;
Rândunelele se-ntorc
Și-și fac casele la loc.

Pe câmpii sunt toporași,

Unde cântă greierași;
E lumină și culoare,
Este cald și este soare.

Iar pe apă,pe o baltă

Foarte mulți rățoi se scaldă;
Ei fac multă gălăgie
De se-aude pe câmpie.

4. Cerul înstelat

Imi place sa ma uit la stele,

Și-adeseori vorbesc cu ele;
Când cerul este înstelat
58
Totul pare luminat.

Pe boltă sunt stele multe

Strălucitoare, mărunte;
Abia aștept să fie seară
Și-n întuneric să apară.

5. 8 Martie

Mamico, a sosit ziua ta.

Îți ofer în dar toată dragostea mea!
Ți-am cules un ghiocel
Și când vei privi la el
Tare-aș vrea să-ți amintești
Că pe mine mă iubesti.

6. Cartea

Cartea multe ne învață:

Să ne descurcăm în viață,
Ne ajută, ne educă,
Multe lucruri ne explică.

Cartea e neprețuită
Și de toți e îndrăgită.
Carte – cinste cui te scrie,
Dar mai cinste cui te știe!

7. Vacanța

Vacanța mare a sosit,

Soarele e mai voinic,
Lumea pare mai vioaie
Și stăm cu toții la soare.
59
Printre razele de soare,
O pornim încet la mare.
Pe nisipul fin, pe plajă,
Ne lăsăm cuprinși de vrajă.

Tolăniți sub cerul mare,

Ne bronzăm acum la soare.
Și ne aruncăm în valuri,
Când acestea vin la maluri.

Autor: MOGIA Patrick

Profesor coordonator:
MUREȘAN Oana-Diana

1. Soarele

Tu, ești steaua dimineții

Și lumina noastră, a vieții;
Tu, Luceafărul din zori,
Ce zâmbește dintre nori.

Tu, ești cununa de flori

Ce se-mpletește-ntre nori;
Zorile de n-ar veni
Tu, Soare, n-ai rasari!

2. Ziua mamei

60
E ziua ta, măicuța mea,
Flori mii aș vrea să-ți dăruiesc;
Și-un cer cu stele, mama mea,
Sub el să îți spun ” te iubesc!”
Și inima ce bate-n mine,
Aș vrea s-auzi cum astăzi cântă;
Măicuță dragă, pentru tine,
Măicuța mea, icoană sfântă.

3. Mama

Mama, o, dulce nume!

Tu, pentru mine
Ești cea mai gingașă din lume:
Asta o spun la ori și cine.

Când multe griji m-ar vrea cuprinde,

Și când tristetea mă apasă,
Tu, mama, mă veghezi pe mine
Și iute, tu, mă iei în brațe.

4. Februarie

Februarie este o lună

Cu virtute se oprește
Să te frângă fără milă
În al frigului ei clește.

Dar degeaba vrea-nvrăjbita,

Să-ntărească iarna iară;
I se-apropie sfârșitul
Și miroase a-primăvară.

61
 5. Grădina mea

În grădină-mi, lângă casă,

A ieșit o lăcrimioară…
Și-a zâmbit frumos la Soare
Ca să crească mare, mare.

Panseluțe și lalele,
Au crescut apoi și ele
Și-au întins o horă mare
În grădină, chiar sub Soare.

6. Primăvara

Primăvara a sosit,
Ghioceii-au înflorit;
Florile zâmbesc la geam,
Păsări ciripesc pe ram.

Fluturașii s-au trezit,

Și degrabă au ieșit
Să se-nalțe-n mândre zboruri,
Păsări ciripesc în stoluri.

Primăvară, ce minune
Câte ai tu a ne spune...
Toate le aduci la viață,
Umplii lumea de verdeață!

7.Pisicuța neagră

Pisicuța neagră
Cu botic catifelat,
62
S-a decis să meargă
Numaidecât…la vânat.

Și a prins o vrăbiuță,
Foarte mică și slăbuță;
Dar tare s-a supărat,
Când pasărea n-a mișcat.

Și și-a zis de-atunci în sine:

”Vânatul nu-i pentru mine!
Eu de azi voi bea lăptic,
Și o să-mi văd de botic”!

Autor: DARNAI Henrietta

Profesor coordonator:
MUREȘAN Oana-Diana

1. Hamsterul meu

Hamsterul micuț și drăgălaș

Doarme-n cușcă pe talaj;
Face multe ture de cand se trezește:
Aleargă împrejur, până obosește.

Mănâncă micuțul de toate:

Mere, porumb, tot ce poate;
Îi dau cartofei tăiați mărunt,
Morcovi, pesmet, chiar și unt.

63
Imi place să mă joc cu el
Ca e foarte mititel;
Și îl prind gingaș în mănă...
Multe ar avea să-mi spună!

2. Ziua mea de naștere

Se-apropie încet și ziua mea!

De-abia aștept să mă bucur din nou de ea
Alături de părinții mei cei dragi
Și de prietenii mei tare minunați!

Mama va face un tort uriaș de ciocolată,

Cu multe fructe, cremă, înghețată;
Și de cadouri mă voi bucura
Și ”La multi ani” cu toții-mi vor cânta!

3. Crivațul

Când crivațul pe drumuri vine,

Se aud țipete-n cor.
Șuieră un tren pe șine?
Zgomotele vin în zbor?

Vântul suflă cu putere –

Parc-ar vrea să te ia-n zbor:
Să te ducă-n pribegie,
Sa te facă-un călător.

Oamenii se-ascund în case

Langă foc, unde e cald;
Crivățul afară urlă,
Și coboară din înalt.

64
 4. Păsărelele

Păsărele mititele,
Ciripesc în rămurele;

Se hrănesc cu omiduțe,
Culese de pe crenguțe;

Dimineața ele toate,

La fereastră-s adunate;

Și tot cântă, de mă scoală,

Ca să mă grăbesc spre școală.

5. Crocodilul Murphy

Crocodilul Murphy este șmecher tare…

În iazu-n care-noată, el este cel mai mare;
De la o vreme-ncoace,
Unele dobitoace
Numitul-au pe dânsul,
Nu rege, ci-mpărat.
Căci crocodilul Murphy, e spaima spaimelor:
El prinde-n a lui gheare pe orice trecător
Care fără să știe, în apa lui se scaldă
Căci … nu pot să existe
Doi împarați pe-o baltă!

6. Pisoiașul Garfield

Pisoiașul Garfield stă în coșuleț

Lăbărțat pe spate, oarecum măreț…
Toarce și se-ntinde, e chiar liniștit
65
Până simte dânsul că s-a odihnit.

După ceasuri bune de șezut în pat

Garfield să se plimbe, iute a plecat;
Și când casa toată, a o întors pe dos
Mândru pare dânsul, ba chiar bucuros.

Numai gospodina
E cam supărată,
Că motanul Garfield
Casa-a deranjat-o!

7. Chinezul Ciong

Maestrul Ciong, maestru mare,

Practică arte marțiale
Și are mulți învățăcei
Iar maestrului ii spun ”sensei!”.

El e un maestru respectat,
Recunoscut în lumea largă
Iar dacă voi nu ați aflat
Înscrieți-vă la-a lui sala!

Autor: GHIȘA Alexandra-Daria-Selina

Profesor coordonator:
CIRȚ Adriana

66
 1. Cartea

Ia o carte-n mână.
Ce vezi? La ce gândeşti?...
Doar citind-o vei descoperi
O lume de poveşti.

Prin cuvinte şi lectură

Lumea vei descoperi,
Când vei citi cartea
Toate te vor ului.

2. Iarna

Iarna când a sosit cu gerul ei,

Cu zăpadă şi polei,
Alungă toamna-nbelşugată,
Suflând o singură dată.

3. Prietenia

Prietenia nu se spune-n vorbe

Căci vorbele sunt pulbere în vânt.
Prietenia e braţul ce la greu te-ajută,
E o scumpă comoară,
E o floare ce greu o primeşti.
Prietenia e viaţa toată,
E inima curată
Dacă-o întâlneşti.

4. Zbor întrerupt

Un fluture venit din amintire

67
Mi-a tulburat gândul meu curat
Mi s-a părut că este-o amăgire
Dar s-a izbit de cerul înstelat.

Şi a căzut cu aripile frânte

Un fluture timid şi diafan,
Iar păsările-au continuat să cânte
Idila lor din orişicare an.

5. Toamna

Când toamna a sosit

Florile s-au ofilit,
După o vară luminoasă
Frigul vine iar spre casă.

Livezile acum sunt goale

Şi norii se adună-n cerc,
Voi aţi plecat de mult...
Păsări călătoare.

Păsările zboară departe

Uşor, încet pe aripi de vânt
Va fi o toamnă frumoasă,...
Dar fără voi... şi pomii plâng.

6. Pisoii

Am in curte la bunici
Patru pisoiaşi voinici
Iar bunicul cu jordiţa
Le mai scutură blăniţa.
Şi bunica cum e ea
Le mai dă dragostea sa
68
Iar cum sunt ei mititei
Intră-n cuşcă la căţei
Pentru-a se juca cu ei.

7. Toamna

Din cer, o zână

Varsă lacrimi de ţărână,
Mii de stele flutură-n vânt
Ce cad încet pe pământ.

Şi prin freamătul ceresc

Perlele se răscolesc,
Eşti în lumea viselor
Eşti o umbră-a pânzelor.

Valuri negre pe câmpii

Se pierd în ceţe timpurii
Tot pe câmp se văd țărani
Ce muncesc de zeci de ani.

Autor: CATONA Daiana

Profesor coordonator:
CIRȚ Adriana

1. Spiriduşul

Un spiriduş verde, jucăuş

69
 Se strecoară pe la uşi
Să găsească nişte aur
Ca să-l ducă la tezaur.

2. Ghiocelul

Sub frunzişul dezgheţat,

Ce se ascunde-nfricoşat?
Ia te uită-un ghiocel
Năzdrăvan şi mititel.

Mic, alb, gingaş şi strălucitor

Ne vesteşte tuturor,
Un anotimp cu miros îmbietor,
Plin de flori şi de culori.

3. Roua de dimineaţă

Clinchete de clopoţei
De departe se aud.
Ce-or fi? De unde vin?
Ne gândim... şi ... ne gândim.

E un mister cine cântă?

Doamna ploaie?...
Păsărelele-n depărtare?
Nu. E roua de dimineaţă
Ce-o zărim deodată-n viaţă...

4. Vara

Vara e un anotimp frumos

Colorat şi călduros.
70
Pe câmpii sunt multe flori
Şi pe deal s-aud viori.

5. Paştele

Ouă roşii vopsite,

De Paşti ciocnite
Cu bucurie mare
În zi de sărbătoare.

6. Crăciunul

O mare sărbătoare
De toţi ocrotită
Şi preaslăvită
Având fiecare bucurie mare.

7. O amintire în viaţă

O strălucire
Un fulg de nea în topire
Un cer înstelat
Un dor neuitat

O amintire-n ceaţă
Răscolită-n viaţă
Aşezată undeva – în amintirea ta
Pe faţă.

71
Autor: ANTONIUS Alexandra

Profesor îndrumător:
DUMITRU Nicolae

1. Grădina

Cu trăsura-i de petale
Coborând agale
Fluturi, flori, gaze și soare
Cât cuprinde-ntreaga zare.

Fericiți copiii cântă

După flori ei se avântă
Iar un greier-amorțit,
Abia, abia s-a trezit.

A ieșit întâia oară

Cu chitara-i subsuoară
Ca să cânte fericit
Primăvara a sosit.

2. Primăvara

S-a dus iarna

Luând cu ea noaptea
Neagră și rece
Cu ghiocei, ce în urmă
Răsăreau primăvara.
Cine-a adormit sub zapadă
Și-acum iese să ne vadă?
72
 3. De Paște

E primăvară acum la noi

Din nou copaci au înflorit
Prin șoaptele ce curg șuvoi
Se aude un gingas ciripit.

În haine noi de sărbătoare

Ne îmbrăcăm cu gând curat
Și cu privirea către soare
Rostim: ,,Hristos a înviat!"

Și ouă roșii noi ciocnim

Așa-i un obicei lăsat
Cu sufletul curat răspundem:
,,Adevărat că a înviat!"

4. Sfatul animalelor

În inima codrului
Unde-i place șoimului
Nu știu ce s-a întâmplat
Să se țina mare sfat.

Animale mari și mici

De la vulpe la arici
Se-nțeleg cum să trăiască
În pace să dăinuiască.

5. O pisică

O pisică jucăușă
73
A zărit un șoricel
Și hoața de dupa ușă
Visă a și pune laba pe el.

Tip-tiptil pe lângă gard

Două becuri tare ard
Dar dintr-un pas ager, săltat
Pe intrus l-a înhățat.

6. Vacanța mare

Iată va veni
Vacanța cea mare
Pentu copii..
Dacă-i vacanța mare
Unde vom pleca?
La mare!

7. Ziua mamei

E ziua mamei!
De dor și de
Dragoste –
O floare,
un parfum
si un gand bun...

Doua ganduri bune..

Toate!

74
Autor: LAURAN Danina

Profesor îndrumător:
DUMITRU Nicolae
1. Toamna

Din deal
Cu frunze ruginii
În ropot dulce
Una câte una

Senin de toamnă...
Ieri s-a cules porumbul.

2. Frunza

Sus în codrul cel frumos

Stă o frunza colo jos.
Supărată-i și suspină
C-a rămas fără stăpână.

Iarna-i colea la un pas

Nu mai are via glas.
Vântul bate vârfuri rare
Și e pustiu pe cărare.

Plânge streșina la șură

Norii cad în bătătură
Mă afund adânc în carte
Mai e mult până departe?

3. Prin munți
75
Bradul din pădurea verde
Crelte falnic cât un munte
Vârful lui în cer se pierde
Sus, pe crestele cărunte.
– Bradule ce falnic ești!
Tu deloc nu îmbătrânești?
Viața omului e clipă
Tu rămâi zbor de aripă.

4. Iarna

A sosit iarna geroasă

Plină de minunății
Moș Crăciun ne vine-n casă
Încărcat cu jucării.

Cine aleargă bucuroși

Speriați dar fericiți
Să-i întâmpine pe Moși?
Toți copiii mari și mici.

5. Către Mihai Eminescu

Un băiat cu negre plete

Mihai din Ipotești
Mi-a făcut atâta sete
De cântari și de povești

Când Luceafarul se-arată

Sus pe bolta blândei lune
Ies Calini de după vatră
Să aducă dar în lume.

76
Când pe-aceeași ulicioară
Printre crengile de tei
Vei mai scrie iară, iară,
Să mă iubești spume-mi-vei...

6. Eu cred

Eu cred că
Stelele au mers
Dinspre pământ
Spre cer.
Ele nu cad
Ele nu se afundă.
Eu nu mor
Că nu moare steaua... mea
Eu nu cad...
Eu urc.
Prin Pământ
Razele mele
Trezesc rădăcini
De credință.

7. Lui Ion Șiugariu

Peregrinam cu tine prin Paradis…

Vorbeam de o ţară de vis…
Şi-n cele din urmă păduri
Ne pierduserăm în cântecul cucilor suri...

De ceruri mi-e sete

Da-ţi strig tie – Poete:
Să nu-mi deschizi o poartă,
Să nu-mi croieşti o soartă... Încă!
77
 3. Proza scurta, teatru sau
roman – fragmente

La 10 februarie 1942 Ion Şiugariu îi scria

logodnicei sale: În ultimele zile mă bate gândul
unei piese de teatru pe care aş intitula-o : Olarul.
E vorba anume de un olar vestit din antichitate
care reuşeşte după o muncă de mai multe zeci de
ani, să creeze un vas atât de frumos încât
Cetatea îl pune să plătească bir pentru el. De-
acum toată viaţa lui nu face altceva decât
munceşte pentru a plăti birul. Până la urmă însă
Cetatea ridică atât de mult birul cerut încât el nu
mai poate plăti. El vinde atunci vasul ca să
plătească birul... Piesa ar simboliza raporturile
dintre artist şi lume. Fiecare creator autentic se
aseamănă cu olarul acesta. Opera lui este atât de
frumoasă încât lumea îl pune să plătească un bir
de suferinţă şi de încercări, pe care până la urmă
nu le mai poate plăti. Atunci vinde şi el vasul, ca şi
olarul meu, să plătească birul. Este momentul
când trebuie să sacrifice pe artistul din el pentru
78
omul din el, moment pe care-l trăieşte fiecare
artist. Eu aş vrea să fiu totuşi un olar care nu-şi
vinde vasul. Aş vrea să mă iubeşti atât de mult şi
în aşa fel încât birul meu să nu fie prea mare.
(Soare pentru Lucia - Fragmente din scrisori).

In septembrie 1943 începe să scrie romanul

Emanoil. Din toate acestea, însă, n-au rămas
decât pagini disparate, restul pierzându-se în
condiţiile deosebite care au urmat.

”Trenul sosi in Baia Mare cu 45 de minute

intarziere... Melania se urca in trasura cu
geamantanul in fata si facu semn mosneagului ca
poate pleca... Ea se uita atenta in jur. Case mici,
acoperite cu sindrila, unele zidite din barne groase
din lemn, erau insirate de-o parte si alta a
drumului. In fata, catre strada, fiecare casa avea
un tarnat, frumos incrustat cu dalta.. .Pe sfori
groase sau pe sarme, legate intre stalpii din fata,
se balanganeau rufe de tot felul: camasi
barbatesti, pantalonasi de dame,
combinezoane..., tunici galbene, murdarite de
scurgerile din mina... Domnisoara, am ajuns la
Stafan! Melania intelesese... si intra pe terasa
restaurantului... In curand va veni birjarul s-o ia.
Va ajunge in Baita. Ce va gasi acolo? ” (din Soare
de iarna – inceput de roman, Ion SIUGARIU)

79
Proză scurtă

Autor: CRIȘAN Amalia-Oana

Profesor coordonator: CIRȚ Adriana

Primăvara

Natura şi-a dar jos mantia albă şi rece. Ziua este la început
de drum. Noaptea păraseşte cerul ca o prinţesă ce se furişează
de la un bal cu speranţa că nimeni nu o să-i obseve lipsa.
Soarele urcă încet scările anului cu paşi de diamant. Razele ca
niste dungi roşii luminează pământul, făcându-l să pară un glob
aurit. Cupolele de vise împletite cu mireasma crudă se înalţă
spre văzduhul senin.
E primăvară! Vântul rece şi crud este alungat de o rază de
pasiune. Păsările în culori de curcubeu admiră sufletul vesel al
pomilor şi florilor. Libelule cu aripi azurii zboară în aerul parfumat,
provocat de florile tainice.
Împletiri dulci de glasuri cutreieră pădurea; vise ce se pot
realiza numai cu imaginaţia mea, ploi de foc ce cad pe pământul
unde numai imaginaţia există şi, cel mai important, toate
vieţuitoarele pot vorbi, pot merge şi pot auzi – aici.
Noaptea chiar dacă este înfricoşătoare îmi place să stau de
vorbă cu luna şi cu stelele. În aceste peisaje de primăvara trăiesc
în fiecare zi. Aceasta este lumea de care nu vreau să mă despart
niciodată.
Primăvara, fiica cea mai tânară şi mai frumoasă, trezeşte la
viaţă natura – peste flori, verdeaţă, pomi în floare, zumzet de
albine, ciripit de păsărele. Câtă frumuseţe... câtă viaţă... şi
veselie peste tot locul. Zboară gândăcei de tot neamul. Furnicile
harnice lucreză toată ziua. Albinele caută nectar zburând din
80
floare în floare. Păsările călătoare vin în ţara lor veche şi
neuitată. De sub covorul de frunze moarte se ivesc ghioceii.
Căldura dezmiardă muguraşii. Simţeam cumva lipsa vântului de
primăvară...
Natura este în sărbătoare. Soarele cald şi vesel îşi revarsă
căldura sa mângâietoare. Copacii sunt în floare şi iarba a prins
colţ fraged. Noaptea scade, zilele sunt mai lungi, mai blânde.
Primăvara verdele este crud, florile sunt pe câmpii, vânturile-s
line, calde-s ploile şi-i veselie mare. Rândunica cea voioasă taie
albastrul cerului ca o săgeată.
Natura se spală pe ochi somnoroasă fiindcă tocmai s-a
trezit din somnul anotimpului rece. Păsărelele ne încântă cu
recitalurile lor.
Primăvara, aşezată în faţa oglinzii se dă cu pudră pe
feţişoara ei şi deodată s-aud nişte şuşoteli... Ştiţi ale cui sunt?
Copacii îmbrăcaţi în haine de sărbătoare, prinseră viaţă, iar acum
stau la poveşti... Aceasta şi-a aranjat deja rochia de mătase şi
după ce a închis ultimul centimtru la fermoar, florile au început
să-şi deschidă petalele, să parfumeze aerul şi să zâmbească
cerului albastru. Ea nu a uitat să-şi contureze puţin ochii şi iarba
a prins deja culoare. După ce şi-a pieptănat părul, si-a pus un
voal alb prin care a anunţat izvoarele că pot începe să murmure
poveştile adunate în timpul iernii.
Eu bucurându-mă de toate aceste minunăţii ale naturii, m-
am întrebat de ce oare nu este întotdeauna primăvară? Atunci
natura e plină de viaţă şi întrece pe oricine şi orice la frumuseţe.
Oare este trecătoare această frumuseţe? Dar de ce ar fi aşa?
Soarele are cele mai puternice raze vara, tabloul auriu amestecat
cu puţină cafea este toamna, iar paradisul este doar iarna.
Natura nu are frumuseţe trecătoare, are doar haine pe care
le îmbracă şi cu ajutorul cărora se schimbă toată. Acum câteva
zile, livada era acoperită cu o pătură albă de nea care s-a
aşternut peste frunzele căzute toamna trecută... În urma cu
câteva săptămâni, puteam observa de la fereastră dansul
balerinelor cu rochiţe în mii şi mii de forme – minuscule furnicuţe,
ce erau de fapt copiii distrandu-se la săniuş.
81
 Şi iată că am ajuns astfel, la concluzia că toate anotimpurile
sunt frumoase, dar parcă primăvara ocupă un loc special în
sufletul meu. Eu cred ca nimic nu este mai frumos decât un
peisaj de primăvară, în care toate elementele descrise se află
într-o conexiune şi armonie perfectă, asemanea unor reguli luate
din tipare.
Primăvara este anotimpul reînvierii. Acum toată natura
revine la viaţă din moartea aparentă în care intrase cu câteva
luni. Este asemenea ,,Albei ca Zăpada" din basm care a revenit
la viaţă prin sărutul tânărului domn. Natura prin sărutul razelor de
soare revine la viaţă, primeşte culoare şi răspândeşte în jur
optimism, speranţă, bucurie.
Verdele crud al copacilor împraştie o senzaţie de
prospeţime iar flori de de cireş şi cais înmiresmează aerul.
Primăvara este zâmbetul dimineţii. e aer, e boare... e sufletul
copilului ştrengar ce, cred, în fiecare dintre noi tresare; e mugur
de joc, adiere.
Frumuseţea primăverii se trage de la prospeţimea naturii.
Se reîmprospătează şi gândurile: ne vin idei abrupte,
năzdravane.
Acest anotimp este cel mai proaspat, cel mai iubit, cel mai
nebunatic, în care alergăm, visăm, exagerăm, plutim, ameţim.
Mă încântă când văd crengile pline de flori din care, la vară vor
creşte fructe.

82
Teatru

Autor: MOLDOVAN Teodora

Profesor coordonator: CIRȚ Adriana

Sânge si orhidee

Personaje:

-Contesa
-Contele
-Ivette – fiica Contesei
-Juan – printul regatului vecin
-Doica
-Leon – fratele lui Juan

Actul 1
Scena 1
-Se desfășoară într-o sală mare în care este o masă cu
scaune, o canapea, un dulap şi multe flori…-

Contesa
Ivette! Vino până aici!

Ivette
Da. Spune ce doresti.

Contesa
Tu n-ai împlinit încă paisprezece ani.
Nu-i așa?
83
 Ivette
Așa...
(intră doica peste vorbele sale)

Doica
Nu contesă!
Mă jur pe paisprezece dinți ai mei...
Deși nu am decât vreo patru doar –
că n-are încă paisprezece ani!

Contesa
Multumesc doică pentru aceasta…
Fă-te utilă și cheamă-l pe conte – te rog!

Doica
Bine, bine! Imi spuneam si eu parerea, nu
cred ca este ceva rau in asta….
(ieși)

Contesa
Deci unde rămăsesem?...
A!... Vreau să-ți găsim un prinț care să te
iubească... Și să te respecte!

Ivette
Dar… (intră contele peste vorbele sale)

Contele
Fără nici un ”dar”!
Este cel mai potrivit lucru pentru tine!

Ivette
Știu unde vreți să ajungeți...
Vreți să mă mărit!

84
 Contele
Ți-am zis că nu o poți prosti.

Contesa
Dar Ivette…
A lumii primăvară – nu numără
O mai aleasă floare decât tine,
De aceea în această seară va fi un bal
Organizat in cinstea ta…
Așa că du-te să te pregătești!

Ivette
Dar de ce nu mi-ați zis nimic?

Contele
Fără ”dar”... Hai du-te...
(ies toti)

Scena 2
-Are loc în sala de bal, care este o sală mare, cu multe flori,
mese pline cu pahare și mâncare; sunt cântăreți și mulți
oameni îmbrăcați ca și în evul mediu-

Contesa
Coboară, Ivette! Oaspeții te așteaptă!

Doica
Mergi, și adaugă, copilă, nopți vesele
la veselele zile!

Ivette
Ce mă mai încurajezi…

Contesa
Uită-te și tu câti prinți sunt aici…

85
 Ivette
Da văd... dar...
Cine este acel print care se uită încoace?

Contesa
Este Juan... prinţul din regatul vecin.
Iar acum se îndreaptă încoace,
Aşa că te las…

Juan
Imi acorzi acest dans?

Leon
Nu! Mie îmi va acorda acest dans!
(Ivette îl luă pe Juan de mână)

Ivette
Aş fi încântată să dansez cu tine!
(după dans Juan îi sărută mâna la Ivette)

Ivette
Vino cu mine, te rog!

Juan
Unde?

Ivette
Vei vedea!
(pleaca amandoi)

Scena 3
-Se petrece în grădina palatului. Aceasta este împodobită cu
trandafiri şi orhidee... În ea se află o bancă şi o poartă-

Juan
86
 Ce facem aici?

Ivette
Juan... ce nume frumos!
Vreau să şti....
De când te-am văzut, am prins drag de
tine….
De aceea te-am adus aici,
Ca să îţi dau floarea mea preferată
Ca semn a iubirii mele...
(şi îi dădu o orhidee)

Juan
Orhideea este cea mai minunată floare...
Mai ales când este ţinută de o fată atât de
minunată
Cum eşti tu…
(o trase lângă el vrând să o sărute)

Leon
Bravo! Ce scenă minunată!
(în timp ce zice, bate de palme)
(Juan se întoarce)

Leon
Frăţioare…
Nu-ţi dai seama că fata va fi a mea?
(îşi scoase sabia)

Juan
Doar peste cadavrul meu...
(se lupta)
(Juan cade rănit, cu floarea picurată cu sânge)

Leon
Vezi frăţioare?
87
 Nu eşti bun de nimic….
(Ivette cade în genunchi lângă Juan, şi începe să plângă)

Ivette
De ce acum?...
De ce el?...
De ce ai făcut asta?
Doar pentru că l-am ales pe el?

Leon
Nu vezi că nu este bun de nimic?

Ivette
Oricum ţi-e frate...
Şi dacă asta crezi tu,
pe mine nu mă interesează...
(se aplecă către Juan şi îl sărută)

Juan
Ivette... –
Lumina ochilor ce mi-a dat-o Dumnezeu...
Cea mai frumoasă floare...
Inima mă doare...
că nu te pot saruta cu dor….
(ea îl sărută, luând floarea în mână)
(Leon plecă nervos)

-Sfarsit!-

88
 4. Eseu ”Ţara Crinilor”.
Despre patriotism

”Sa iesim zgomotosi pe campul de lupta, vorbind in

numele unei Romanii pretentioase si nemultumite, o
Romanie care ataca direct marile probleme ale omenirii...”
(ion SIUGARIU)

”Ne doare intunericul care ne inconjoara...”

(Ion SIUGARIU)

”As vrea ca viata mea intreaga sa fie un altar de jertfa, un

rug aprins pe care sa-mi arda sufletul, o cruce pe care sa
mi-o port cu resemnare... asteptand invierea...”
(Ion SIUGARIU)

89
Autor: SZLAVIK Gabriella

Profesor coordonator:
MUREȘAN Oana-Diana
M-am nascut în România. România este o țară foarte frumoasă.
Are toate formele de refief: munți, dealuri, câmpii dar și litoral.
Marea Neagră scaldă o parte din pământul patriei noastre.
Litoralul Mării Negre este un punct de atracție pentru turiștii
străini, dar aceștia sunt atrași și de peisajele pitorești de la
Sinaia, Predeal, Bușteni, Izvoare.
Zona în care locuiesc eu este la fel – o zonă turistică.
Maramureșul istoric este un loc unde se păstrează înca tradițiile
culturale străvechi. Turiștii sunt atrași de mâncărurile tradiționale,
de portul popular și tradițiile noastre.
Școlile românești sunt foarte bune. De pe băncile lor au ieșit
mulți profesori și doctori recunoscuți în întreaga lume. Avem mulți
elevi care ne reprezintă țara în multe olimpiade, ocupând locuri
fruntașe. Avem și sportivi olimpici. România este reprezentată în
multe competiții, fie sportive fie în alte domenii și în multe cazuri,
medaliată cu aur, argint și bronz.
Mulți oameni au părăsit țara și au plecat la lucru în străinătate
crezând că în altă parte este mai bine. Majoritatea s-au întors și
au luat-o de la început acasă. Chiar și cei care s-au stabilit în
străinătate vin să-și petreacă concediile acasă pentru că ceva ii
leagă de acest pământ deși mulți nu recunosc.
Patriotismul nu înseamnă ură împotriva altor neamuri, ci datorie
către neamul nostru; nu înseamnă pretenţia că suntem cel mai
vrednic popor din lume, ci îndemnul să devenim un popor
vrednic. Patriotismul e sentimentul de mândrie că ceva frumos s-
a putut petrece în ţara ta. Patrioţii întotdeauna vorbesc despre a
muri pentru ţara lor, dar niciodată despre a ucide pentru ţara lor.
Patriotismul, ca sentiment de dragoste de ţară şi neam, a avut o
evoluţie istorică sinuoasă, fiind la mare preţ în perioada formării

90
popoarelor şi apoi a statelor naţionale. A dobândit mai apoi
treptat şi un pregnant caracter de clasă. Stăpânii considerând că
numai ei reprezintă ţara şi neamul, pe când cei de jos nu se pot
ridica la înălţimea sentimentelor nobile.
Nicolae Iorga spunea că „un patriot se recunoaşte prin faptul că
iubeşte, respectă şi caută să adune şi să îmbunătăţească
tărâmurile şi oamenii, pe când un şovinist urăşte tot ce nu-i
seamănă şi dezbină oamenii”.
Mai recent, cineva spunea că „o patrie iubită se recunoaşte din
prima vedere fiindcă este o patrie curată, nepoluată, care arată
frumos şi primitor, indiferent că-i săracă sau bogată, că în ea
auzim o singură limbă sau mai multe”.
În viziunea filosofului Vasile Conta, a fi patriot înseamnă „a fi
cinstit, a avea conştiinţa curată şi o inteligenţă vie, a avea un
arbitraj filosofic pentru compatrioţii tăi; în fine, un criteriu, din care
să reiasă principiul că viaţa ta aparţine tuturor şi că tu nu eşti
decât un luptător într-un război care tinde spre fericirea şi gloria
ţării tale”.
Chiar dacă aș avea posibilitatea să mă specializez în altă țară,
m-aș reîntoarce pe pîmântul patriei mele pentru că nicăieri nu e
mai bine ca și acasă.

Autor: SABĂU Cristina-Madalina

Profesor coordonator:
MUREȘAN Oana-Diana
Patriotismul este sentimentul profund de dragoste și devotament
față de patrie și față de popor, dar cel mai simplu, putem spune
„dragostea de patrie si popor”.
Patriotul – este pesoana care își iubește cu adevărat patria și
luptă pentru fericirea ei. Mulți patrioți s-au jertfit pentru binele
patriei și al nației.

91
Patria – este acel teritoriu locuit de popor, organizat din punct de
vedere administrative și territorial într-un stat.
În limba latină „patriotismul” înseamnă tărâm părintesc, tărâm al
tatilor.
Pe lângă legătura emoțională, cuvântul patriotism definește și o
atitudine civică care poate fi predată în școli, manifestată legal
prin: drepturi și datorii constituționale dar și trăsături ale identității
nationale.
Prin patriotism putem înțelege puternica dragoste pentru țară a
patrioțiilor dar și vitejia lor de a se sacrifica pentru alți oameni.
Patrisotismul cere ca să ai o atitdine pozitivă vis-à-vis de țara ta,
de originile neamului tău, să nu-ți fie niciodată rușine să spui că
tu ești romăn și că țara în care te-ai născut se numeste România.
Trebuie să înțelegi că unii te vor aprecia iar alții te vor renega,
dar un bun patriot nu și-ar trăda nicicând neamul.
Soldații pot fi numiți cu siguranță adevărați patrioți căci ei merg
până acolo încât ajung a se jertfi pe sine, pentru binele
confrațiilor și pentru a-și apăra țara. Mulți astfel de oameni s-au
stins pe front fie în țară, fie peste hotare, încercând să apere cu
demnitate și jertfă de sine, țara și poporul. Pe aceștia îi putem
numi patrioți adevărați.
Unii dintre aceștia au plătit cu sângele lor scump libertatea de
care noi ne bucurăm azi. În urma lor, miile de familii îndoliate i-au
plâns dar au încercat să meargă mai departe; viața trebuia să-și
urmeze cursul și în timp, au înțeles că fiii, tații, soții sau bunicii lor
nu sunt altceva decât eroi ai neamului. Au luptat, și-au pus
sufletul și nădejdea în mâinile lui Dumnezeu, au sperat și au fost
ca un tot unitar, pentru că – dioar astfel poți izbândi.
Cuvintele „totul pentru front, totul pentru victorie” au însemnat
foarte mult pentru poporul întreg care s-a adunat și s-a unit în
„cuget și-n simțiri”, luptând pentru același crez.
Datele din scrierile isorice, de la cele mai vechi și până în
prezent, ne arată că nu puțini sunt aceia care și-au dat viața
pentru țară și pentru apărarea ei.
Patriotismul nu are origini, acesta nu se găsește la sat sau la
oras…; este un sentiment cu care se naște oricine sau pe care il
92
dobândește de-a lungul vremii, după ce-și descoperă țara,
tradițiile, obiceiurile, după ce se îndragostește de locul în care se
naște, crește și formează. Patriotismul este direct proporțional cu
creșterea, cu formarea ta ca om, cu educația, cu tot ceea ce
cuprinde existența umană… doar că la unii, el este mai accentuat
decât la alții.
Oameni mii s-au sacrificat pentru neam și patrie. În amintirea lor,
cei rămași au ridicat monumente și statui, au depus coroane și
flori, le-au iscălit numele în cărți de istorie și de câte ori pot, îi
readuc pe aceștia în rugăciunile și în discursurile lor, care sunt
azi, adevărate lecții de patriotism pentru noile generatii. Uneori
acești soldați sau simplii oameni care s-au jertfit , nu poarta nici
măcar nume, ei fiind trecuți ca „necunoscuti”. Poate că aici pe
pământ, lor nu li se mai știe numele dar, cu siguranță, undeva,
sus, numele lor e trecut cu caractere de aur.
Generațiile de azi nu mai conștientizează ce înseamnă și ce
implică ideea de patrie sau patriotism. Patria nu trebuie văzută
doar fizic, cu granițe, munți și văi, cu ape și oamenii din ea –
patria este un mediu formator, este leagănul miilor de generații
care s-au născut și au pierit, patria înseamnă tradiții, cultură,
obiceiuri, oameni, credințe, lupte, răzvrătiri, iubire, mamă și tată.
Patriotsmul înseamnă capacitatea de a iubi necondiționat și de a
te jertfi pentru un crez, o idee, un tel.
Noi, trebuie să le fim recunoscători acelora care ne-au lăsat
moștenire această patrie, să le fim recunoscători că au păstrat-o
și ne-au dat-o drept moștenire. De acum e de datoria noastră să
păstrăm și să ducem mai departe patria cu tot ceea ce are ea
mai de preț și, uneori, să ne punem întrebarea cât de departe am
fi noi în stare să mergem? Am putea să ne sacrificăm pentru
neam și țară așa cum au facut-o generații întregi? Am fi dispuși
să plătim sacrificiul suprem numai ca să lăsăm altor generații un
loc mai bun?

93
 5. Critică literară ”Viața poeziei”
la un volum de debut
contemporan

Ion SIUGARIU incearca să definitiveze un volum de comentarii

critice intitulat Viaţa poeziei cu studii despre Mihai Beniuc, Emil
Botta, Ovid Caledoniu, Gherghinescu Vania, Emil Giurgiuca, Ion
Moldoveanu, Theodor Al. Munteanu, George Petcu, Grigore
Popa ş.a.

”Didactic si comun, versul sau ramane cenusiu si inexpresiv,

ratand un continut sufletesc bogat. Poetul trebuie sa se adune,
sa fie el insusi.” (Ion SIUGARIU despre Petre STATI)

”Deficienta acestei carti sta in inegalitatea ei. Poetul Teodor Al.

Munteanu nu a ajuns inca la o expresie personala definitiva...
care sa dea poeziilor sale acea garantie de unitate, de
originalitate, absolut necesara pentru un poet realizat. ” (Ion
SIUGARIU)

”Cam indraznet si cam nepotrivit. Abisul ruginit pe mana. Si

inca un abis argintat! Dar in versul al doilea? Clopotele verzi
latra catre stele! Nu gasiti ca e un pretiozism regretabil? Dar sa
trecem peste aceste mici inconveniente. Cartea d-lui Emil
Giurgiuca defineste un puternic talent poetic... ” (Ion SIUGARIU)

94
 6. Un reportaj, sau două
editoriale, sau trei articole de
presă – caracter social / politic –
de actualitate

Intre anii 1921-1924 viata grea a familiei îl obliga pe copilul Ion

sa munceasca înca de mic la extrasul si spalatul aurului, alaturi
de parinti. Date fiind conditiile vitrege de munca, în steampuri
stravechi si cu tehnici primitive, înca de pe acum se fac simtite
simptomele unui reumatism articular, cu peceti pentru toata viata.

”Orasele de granita, cum e Baia Mare, sa se gandesca si la

multimea strainilor care le impestriteaza locurile... Altfel ne
ameninta ratarea.” (Ion SIUGARIU)

”Societatea Lomas a inceput expolatarea. Se dezbracau muntii

de hlamida verde si priveau melancolici in soare. Cum insa
comuna Baita n-are gara, trebuind sa transporte materialul 10 km
pana la gara Busag, carutasii s-au prezentat conducatorilor firmei
si au cerut de lucru... Cum era sa faca bietul caraus roman
concurenta, cu caii sai slabi, matahalei cu roate si zgomot
infernal? ... Nu peste mult insa, proprietarii camioanelor au
observat ca transportul este ingreunat din cauza acestor carausi
nespalati... In felul acesta au ramas pe drumuri vreo 500 si mai
bine de carausi din comunele Baita, Tautii de Jos, Magheraus,
Busag, Cicarlau, Sasar si altele.” (Ion SIUGARIU)

95
Reportaj

Autor: BACIU Andreea-Ancuța

Profesor coordonator:
MUREȘAN Oana-Diana

O uliță europeană

Se știe, de mult, că România a intrat în Uniunea Europeană... cu

multe dorințe, cu speranțe, trăind cu veșnica idee de mai bine. În
acest reportaj încercăm să imortalizăm realitatea care
sălășluieste în satele din România și vom vorbi despre o „uliță
europeană”. Aici, în acest sat, copiii sunt nevoiți să străbată o
uliță lungă și noroioasă până la școală. Aceste suflete străbat
această ulicioară, merg la școală în cisme de gumă, fiindcă
noroiul trece cu ușurință peste adidași, mai ales în vremurile
ploioase. Unii localnici de pe Valea Glodului, că acesta este
numele uliței, nu sunt prea interesați de situație, doar unul a mers
la domnul primar o dată, de doua ori, spunându-i că dacă mai
este nevoit să vină și a treia oară pentru același motiv, atunci e
de rău! – dar respectivul om a fost nevoit să meargă și a treia
oară, poate și a patra.
În vara anului trecut, viceprimarul a venit în vizită pe Valea
Glodului, spunându-le localnicilor să taie crengile copacilor care
sunt plecate, ca în maximum o săptămână să poată veni cu
utilajele pentru a pietrui ulița. După mai bine de o săptămână,
oamenii sunau disperați la primărie spunându-i primarului că ei
și-au făcut datoria, adică au curățat crengile dar utilajele care
trebuiau să vină să pietruiască ulița, nu au venit. Iată și răspunsul
primarului: „încă nu am primit banii dar vă promit că o să trimit
cât de repede pietrișul necesar”.

96
Nu după mult timp, a ajuns și pietrișul „discordiei” și cum gura
omului e făcută să spună multe, oamenii au început a vorbi pe
marginea acestei teme, mai ales că, spun ei înfuriați, primarul le-
a trimis o rabă de pietriș, doar ca să le astupe gura, acesta
nefiind necesar la „pavarea” întregii ulicioare. Pietrișul a fost
depozitat într-un loc și acolo a rămas multă vreme până ce, unii
oameni, văzând că nimeni nu face nimic cu el, au început să îl
fure sau/și să îl vândă, sau să îl folosească în interese personale.
„Dacă nu se va face ceva cât mai curând în privința aceasta, vom
lua o cameră de filmat, vom filma ulița și vom trimite materialul
tuturor posturilor de televiziune, ca să vadă toată lumea ce
înseamnă pentru unii U.E. și care sunt privilegiile cu care aceasta
ne-a investit” – amenință localnicii. În concepția unora, nu se
poate ca în secolul în care trăim să ducem traiul pe care l-au dus
străbunii noștri, cu sute de ani în urmă, să nu avem parte de un
minimum de confort și de sprijinul autoritățiilor la realizarea
acestui trai decent. „Nu admitem – spune un bătrân – ca și copiii
noștri să trebuiască să meargă prin noroi, să se ude la picioare,
să se murdarească, să meargă apoi la școală unde să stea uzi și
murdari la cursuri și apoi să se îmbolnăvească. Trebuie făcut
ceva!”
Până una-alta, viața pe Valea Glodului se măsoară în stropii de
ploaie căzuți și adunați în băltoacele printre noroaie – pe unde,
unii, mai trag și cu măgarii lemne din pădurea din apropiere, fără
a le păsa că și ei, la rândul lor, își distrug ulicioara.
Nu încercăm să punem vina pe nicio parte, nu acuzăm, nu
apărăm. Fiecare parte are grija și responsabilitatea sa:
autoritățiile să intervină iar localnicii să nu-și distrugă ei înșiși
ulita.

Infracționalitatea în școală

În ziua de azi, nu mai suntem în siguranță pe stradă, în

magazine, la piață; până și acasă sau la școală avem senzația
aceea neplăcută de teamă, de incertitudine.
97
Școlile ar trebui să reprezinte medii protectoare, ele trebuie sau
ar trebui să ne ducă cu gândul la discipină, înțelegere și
protecție. Uneori nu este așa. Mai nou, în școli, se petrec lucruri
„strani”: copiii ajung să se bată între ei, devenindu-și unii altora
dușmani și merg atât de departe, încât ajung să se rănească și
de multe ori sa fie spitalizați, ca să nu pomenim că au fost cazuri
mult mai grave în care elevii au fost acuzati de omor.
Ne punem întrebarea firească: „Din vina cui? A profesorilor? A
părinților? A elevilor?
Părerile sunt împărțite: unii spun că profesorii ar fi de vină, fiindcă
aceștia nu-i supraveghează îndeajuns și că în pauze elevii își
permit să facă ce vor ei. Directorii acestor școli dau din umeri și
spun că nu e vina lor și că nu au auzit să se fi bătut elevii. Alții
sunt de altă părere – cum că, după ce ajung la școală, copiii,
trebuie să știe ce e bine și ce e rău, ce trebuie și ce nu trebuie să
facă, mai ales că există acele „influențe” din partea colegilor și
învață să comenteze, să fumeze, să fugă de la ore; se bat – fie
că vorbim de fete fie de baieti.
Mai există și acea categorie de oameni care cred că un
comportament defectuos este urmarea lipsei „celor 7 ani de-
acasă” și de aceea elevii devin atât de neciopliti sau necizelati în
comportament.
În unlele școli, s-a reușit o colaborare stransă cu Poliția, astfel
încât, agenții vin ori de câte ori este necesar, să explice în fața
copiilor care sunt consecințele unui comportament violent și
brutal; la fel și diriginții le vorbesc acestora despre conduita bună;
bănuim că acasă, în unele familii se discuta astfel de idei legate
de conduită și comportamentul unui ins în societate așa că, mai
rămâne ca și elevii noștri să conștientizeze care sunt normele și
valorile morale benefice după care ar trebui să se ghideze în
viață.
Și pentru că nu s-a răspuns încă la întrebarea „Cine a fost mai
întâi: oul sau găina?” – nici în cazul acesta nu știm cine și câtă
parte de vină are că s-a ajuns ca infracționalitatea să crească
atât de mult în rândul școlarilor.

98
Vine vacanța de vară

Atât elevii cât și profesorii se pregătesc pentru mult așteptata

vacanță de vară, cu zile calduroase și lungi, cu jocuri și excursii,
cu tot ce înseamnă VACANȚA și VARĂ.
Dorind să aflu cât de nerăbdători sunt copiii să sosească acel
moment și unde vor pleca în acele zile, i-am intervievat pe câțiva
dintre elevii și profesorii de la Școala „Ion Șiugariu” Băița, ca să
le aflăm și noi gândurile.
Andreea ne spune: „Da, vreau să vină vacanța cât mai repede,
deoarece ne vom relaxa și vom pleca la mare, la munte… O să
fie foarte plăcut: ne vom destinde, nu ne vom mai face griji de
nimic, mai ales de școală și de teme și-n plus, o să fim alături de
cei dragi nouă, de părinți și de verișorii cu care numai în astfel de
ocazii reușim să ne vedem”.
Ioana este undeva la mijloc, ar vrea și nu prea să vină vacanța:
„Da și nu... Da – pentru că o să uit de toate problemele și nu –
pentru că o să-mi fie tare dor de colegii mei, mai ales de colega
mea de bancă”.
Florin, care apreciază mult vacanța, ne-a mărturisit: „Pentru
mine, vacanța de vară înseamnă multă distracție, aventuri cu
prietenii în pădure, la pescuit, jocuri cu mingea, fotbal cât mai
mult și-n plus, anul acesta, părinții mi-au plătit o excursie de 7
zile pe litoral... Sincer, nu mai am răbdare! De-abia aștept să se
audă ultimul clopoțel și să zburd acasă iar mai apoi să număr
zilele până în clipa în care voi pleca la mare”.
Unii dintre profesori ne-au mărturisit că și pentru ei, vacanța, e un
prilej de a fi cu familiile lor, de a se relaxa și de a pleca în
excursii, fie la mare, fie la munte.
Am fost curioasă să aflu mai apoi, dintre „munte” și „mare”, care
sunt preferințele colegiilor mei, dar am constatat că nici ei nu se
pot decide cu ușurință în această privință și, ca să îi ajut puțin,
iată mai jos avantajele și dezavantajele vacanței la mare si/ sau
munte:
La mare: avantaje – căldură, apă, soare, vitamina D din razele
soarelui, înnot; dezavantaje – căldură infernală în unele zile.
99
La munte: avantaje – aer curat, mai puțină poluare, vizite la
mănăstiri, soare mai putin nociv; dezavantaje – persoanele fără
experiența muntelui se pot rătăci sau accidenta cu ușurință.
Acestea au fost doar câteva idei, sper orientative pentru unii
dintre voi. Sfatul meu este că indiferent pentru care dintre cele
două variante veți opta, să vă distrați și să vă simțiți cât mai bine,
că de aceea e VACANȚĂ!!!

Editoriale

Autor: SABĂU Cristina-Mădălina

Profesor coordonator:
MUREȘAN Oana-Diana

Sistemul medical – bolnav

(prima parte)
O bătrână de 71 de ani din județul Satu Mare a fost tratată rău de
niște medici nepăsători. După o plimbare de două zile din spital
în spital, bătrăna a murit.
Luni a fost dusă de urgență cu ambulanța la UPU a spitalului
județean Satu Mare. Bătrâna suferea de o boală la inima și
întâmpina dificultați respiratorii. Medicii de acolo i-au dat acesteia
un tratament, apoi au alungat-o la alt spital unde nu i s-a acordat
importanță, nefiind luată în seamă la modul cel mai serios.
Trimisă la alt spital, femeia neajutorată, a fost pentru o perioadă
de timp purtată de ici-colo, la mâna medicilor. La Spitalul
Județean II, aceasta a fost consultată de medicul de gardă de la
100
Cardiologie. Acesta nu a dispus internarea bătrânei pe motiv că
starea sănătății ei nu este una care să necesite internarea, mai
ales că pe secție sunt internați oameni cu boli mult mai grave.
Medicii trebuiau să știe că boala dânsei este agravată dar ei nu
și-au dat seama de acest fapt, nefiind atenți la semnele pe care
le manifesta bătrâna. Din nou se arată nepăsare și incompetență
în sistemul nostru sanitar! Cei de aici o trimit pe bătrână din nou
la Spitalul Județean I, unde a fost lăsată peste noapte în salonul
de gardă.
A doua zi, bătrâna este consultata de medicii de la urgență, care
i-au eliberat acesteia o reteță, ca si cum ar fi avut o boală banală
și au sfătuit-o să meargă acasă. Bătrâna, singură fiind și fără
sprijin, a mai rămas câteva ceasuri pe holurile de la UPU, mai
ales că nu se simțea bine și spera ca cineva o va lua în seamă.
Singura persoană care a întrebat-o pe aceasta de sănatate a fost
o doamnă care a și filmat întreaga poveste cu telefonul mobil,
astfel că s-a putut vedea nepăsarea de care medicii au dat
dovadă.
A treia zi, femeia a murit. Odată difuzat materialul filmat de către
respectiva persoană, pe posturile tv., Ministerul Sănătații începe
să facă o anchetă la Spitalul Județean Satu Mare și se încearcă
acum găsirea vinovațiilor dar, cum se știe, vina este aruncată de
pe unii pe alții, până și bătrâna a ajuns să fie acuzată de a fi fost
prea bolnavă si, după cum spune un medic, i se putea întâmpla
să moară în orice clipă și oriunde.
Cazuri similare cu acesta s-au mai înregistrat la noi în țară doar
că multe nu ajung să fie în mass-media. Un bărbat din judetul
Vaslui a murit și el în timp ce aștepta o consultație la mediul de
familie, doar că această consultație nu a mai avut loc.
Un alt caz în care protagonista era o femeie însărcinată, din
județul Bacău, a murit pe masa de nașteri – femeia intrând în
travaliu dar medicul care trebuia să asiste și să ajute la naștere,
nu era momentan în spital. Lipsa acestuia a dus la decesul acelei
femei și n-am vrea să ne gândim la durerea pe care familia
acesteia a suportat-o, mai ales că pentru ei, acel moment trebuia

101
să fie unul vesel, să devină părinți, bunici s.a.m.d, dar, în schimb,
s-au ales cu doi morți.
Alt caz s-a întâmplat în județul Maramureș, unde o fetiță de
numai 9 sau 10 ani, a fost tratată de către medici superficial. La
UPU, fetiței i s-a făcut film, pentru a vedea care sunt problemele
și chiar dacă s-a văzut o neregularitate, medicii au trimis-o acasă
pe fetită. Aceasta a murit în dimineața zilei următoare. Desigur că
medicii au diagnosticat-o ulterior cu o mulțime de boli, ca să
scape mai ușor. De ce nu au reținut-o la spital peste noapte ca
să îi facă analize mai ample și au trimis-o acasă deși fetita nu se
simțea bine? Să fie oare din cauza că aceasta provenea dintr-o
familie modestă și pentru ei nu reprezenta un om de pe urma
căruia să câștige ceva? Să nu mai fi existat un pat pe secție,
astfel ca micuța să fie și ea internată?
În aceste cazuri se fac anchete peste anchete. Auzim la știri că
medicii respectivi primesc pedepse mici, adică li se trage din
salariu o anumită sumă. Alții sunt destituiți din functii dar...
întrebarea firească este: viața unui om cât costă? Cu cât cred ei
că pot să plătească așa fel încât să acopere acele pierderi pe
care le suferă familiile celor care nu au avut parte de o minimă
atenție?
Până la urmă, unii dintre ei scapă, își ispășesc pedeapsa și ajung
să reintre în sistem... Este strigător la cer!

(partea a II-a)
Cu siguranță că exista o mulțime de astfel de cazuri despre care
nu știm și nu vom afla nimic niciodată. În sistemul actual de
sănătate se merge pe ideea mitei, a banului pe care trebuie să îl
bagi medicului în buzunar dacă vrei să fii consultat, chiar dacă
ajungi prin serviciul de urgență. Oamenii de rând, cei fără
posibilități materiale, sfârșesc prin a fi victimele sistemului acesta
haotic și neiertător: dacă nu ai bani poți să suferi pe la uși; dacă
nu cunoști pe cine trebuie, iar poți sta degeaba...
S-a implementat în spitale ideea că medicului trebuie să îi dai o
anumită sumă de bani, asistentului la fel. O simplă vizită la spital,
printre bolnavi, te face să auzi vrute și nevrute, despre sume
102
imense pe care medicii le pretind bolnavilor înainte de operație.
Se știe prin saloane cărui medic, în funcție de operație, cât i se
oferă. Cu cât operația este mai gravă, cu atât tariful crește, astfel
că în buzunarul alb și mare al halatului, intră sume de peste 100
de euro. Bolnavii se informează unii pe alții; cum vine în salon un
„novice” să se interneze pentru operație, acestuia i se face
instructajul de către cei aflați deja acolo, adică de către „veterani”
– astfel: vezi că doctorului cutare, pentru operația aceea îi dai
atât; anestezistului atât; asistentelor, dacă vrei să se ocupe de
tine, le dai atât... Până și infirmierele au tarifele lor...
Și revin la întrebare: dacă nu ai posibilități financiare și materiale,
ce se va întâmpla cu tine?
O să fim nevoiți să nu ne îmbolnăvim de spaima de a nu ajunge
în spitalele noastre și să cădem pradă atâtor medici dornici de a
face avere pe spinarea bolnavului – ca să nu mai aducem în
discuție și proasta educație de care dau dovadă unele dintre
cadrele medicale, acestea permițându-și să vorbească după
bunul lor plac.
Tragem un semnal de alarmă tuturor din sistemul acesta de
sănătate și le spunem că nu e bine unde s-a ajuns cu această
nepăsare a cadrelor medicale, cu incompetența de care dau
dovadă unii și cu modul josnic de a vorbi și trata pacienții.
Oamenii nu merg la spital de dragul de a vedea spitalele, ei se
duc împinși de boli, de necazuri și disperare și-și pun nădejdea în
medici și-n Dumnezeu.

103
Articole de presă

Autor: POP Maria

Profesor coodonator:
CIRȚ Adriana

Interviu luat d-lui inginer Pop Alexandru

Una dintre cele mai importante probleme ale prezentului este

asigurarea unor surse de energie nepoluante. Domnul inginer
Pop Alexandru lucrează în cadrul S.C. Hidroconstrucţia, la
construirea unei hidrocentrale în zona localităţii Firiza din judeţul
nostru. Am avut plăcerea de a sta de vorbă cu dânsul, care mi-a
furnizat unele detalii care au determinat construirea acestei
importante lucrări care va duce la diminuarea efectului de seră şi
asigurarea unei surse de energie nepoluante.

Rep: De când au început lucrările?

P.A.: Lucrările au început din anul 1990 şi presupun realizarea
unui complex de tuneluri, bazine compensatoare şi conducte
forţate pentru alimentarea hidrocentralei cu apa.

Rep: De unde se face alimentarea cu apă?

P.A.: Alimentarea cu apă se face din barajul Runcu situat pe
râul Mara. De aici apa este dusă prin galerii de aducţiune cu o
lungine de 11 km pe sub masivul muntos Igniş până la marginea
localităţii Firiza.

Rep: Ce se întamplă cu apa din galerie?

104
 P.A.: Apa alimentează un bazin cu volumul de 20 000 mc care
va antrena turbina hidrocentralei prin intermediul unei conducte
forţate.

Rep: Când credeţi că centrala va fi gata?

P.A: Finalizarea centralei depinde de resursele financiare ale
beneficiarului, S.C.Hidroconstrucţia. Lucrările de escavaţie
pentru fundaţia centralei au început în anul 2008.

Rep: Cine vor fi beneficiarii acestei importante lucrări?

P.A.: Odată cu finalizarea lucrărilor, noua hidrocentrală va
apărea pe harta hidrotehnică a Maramureșului. Având în vedere
criza mondială de energie şi mai ales faptul că transformarea
energiei apei în energie electrică nu produce poluarea mediului
înconjurător – beneficiari vom fi cu toții.

Mulţumin domnului inginer pentru informaţiile oferite şi

sperăm la un alt interviu odată cu finalizarea lucrărilor respectiv
la inaugurarea noii hidrocentrale.

105
 7. 1. Corespondență clasică,
locală
(scrisori, cărți poștale,
telegrame – originale, inedite)
7.2. Corespondență modernă
(s.m.s. / messenger / blog,
etc.)

In iulie 1942 obţine paşaport

şi trece în partea de nord a Transilvaniei, la Băiţa,
unde îşi vede părinţii pentru ultima oară.
Considerat indezirabil de către autorităţile hortyste,
datorită atitudinii sale politice,
e obligat să facă zilnic câte 12 km pe jos,
până la postul de jandarmi, pentru viză.
Încearcă a doua oară în acelaşi an
să-şi revadă părinţii, dar nu mai primeşte aprobare.
De-a lungul întregului an,
poetul a corespondat cu Lucia Stroescu,
viitoarea sa soţie.
Cele mai multe dintre scrisorile sale sunt de dragoste.

106
”Draga mea Lucia, / ...Laurentiu (FULGA) se afla din nou pe
front... Imi cere haine de lana, tutun de pipa si multe, foarte multe
stiri de pe la noi. Haine de lana mi-ar trebui si mie pentru la iarna
(cred ca voi fi chemat si eu)... Ti-as fi foarte recunoscator. Trimit
multe salutari D-soarei Marcu, iar pe tine te sarut cu aceeasi
mare iubire. / Al tau: Soare” (Bucuresti, 28. VIII. 1942)

”Grav bolnav vino imediat. Soare” (Ploiesti. Telegrama.

18.II.1943)

”Iubita mea Chriss, / Nici astazi n-am primit randurile tale mult
asteptate. Eu ti-am scris in fiecare zi cate o carte postala... /
Soare” (Ploiesti, 4. III. 1943)

”Draga mea, / Cand am primit mandatul telegrafic am avut

remuscari... Tot mai greu pot indura departarea asta. Fii mereu
cea de acum, iubeste-ma si ai grija de mine. Ce face Tara de
foc?... / Te saruta Soare” (Bacau, 11. IV. 1943)

”Draga mea sotie, / Am ajuns cu bine in Odessa. Deocamdata

nu pot sa-ti dau adresa unde locuiesc pentru ca nu locuiesc
nicaieri. Iti voi scrie insa imediat ce voi gasi locuinta...”
(Telegrama, 8 sept. 1943)
”Iubito, / Randurile tale sunt pline de dragoste, de soare... Daca
ai timp te-as ruga sa treci pe la o librarie si sa-mi cumperi doua-
trei carti din cele mai noi. Sa mi le trimiti... M-am prostit de tot. Nu
am nici manusi pentru iarna. Daca ai putea sa faci de lana...
Acasa la Baita cred ca e jale. Pe acolo a trecut razboiul. / Cu
drag: Soare” (17. XI. 1944)

”Draga mea, / ...Scrisorile astea le vei primi tarziu... Eu iti scriu

mereu... As fi fericit daca a sosit declaratia mea, prin care iti
maresc cota lunara... Solda totala e de... / Cu aceleasi doruri
nepotolite, te saruta: Soare” (31 ianuaria 1945)

107
Corespondență modernă

Autor: SZLAVIK Gabriella

Profesor coordonator:
MUREȘAN Oana-Diana

meesenger
Szalvik Gabriella: szia
Szalvik Gabriella: cf?
Steiner Mely: szia
Steiner Mely:
Steiner Mely: acuma am fost sa mananc
Steiner Mely: tu?
Szalvik Gabriella: eu ma plicty….
Steiner Mely: hai la mn
Szalvik Gabriella: imd……
Szalvik Gabriella: auzi nu ai o carte de Mihai Eminescu poezii
Szalvik Gabriella: ?
Steiner Mely: ba da hai dupa ea
Szalvik Gabriella: merg peste o ora
Steiner Mely: ok
Szalvik Gabriella: ca trebuie sa-mi fac tema la matematica
Steiner Mely: aha aveti mult de tema?
Szalvik Gabriella: poi vreo 5 exercitii
Szalvik Gabriella: nu e mult
Steiner Mely: da..
Szalvik Gabriella: brb ca merg pana afara
Szalvik Gabriella:  kkkkkk
Steiner Mely: bn
Szalvik Gabriella: back
108
Steiner Mely: ok
Steiner Mely: 
Szalvik Gabriella: auzi vii azi cu mn pana la bunica mea?
Szalvik Gabriella: k trebuie sa merg dupa ceva
Szalvik Gabriella: pls
Steiner Mely: da
Szalvik Gabriella: perfect
Szalvik Gabriella: merg la tine dupa carte
Szalvik Gabriella: si apoi mergem
Steiner Mely: ok
Steiner Mely:;)
Steiner Mely: oricum ce vreme buna ii...
Szalvik Gabriella: si cmz?
Steiner Mely: ai cv cd-uri cu muzik?
Steiner Mely:
Szalvik Gabriella: da tocmai am primit de la o prietena de la
scoala
Szalvik Gabriella: imi copiez in calculator piesele si apoi itzi dau
tzie cd-ul
Szalvik Gabriella::)
Szalvik Gabriella: ok?
Steiner Mely: ok ms
Szalvik Gabriella: il duc acuma cand merg la tine
Szalvik Gabriella:;)
Steiner Mely: bn
Steiner Mely: dupa ce venim de la bunica ta ai chef sa mergem la
o plimbare pe calvarie?
Szalvik Gabriella: da
Szalvik Gabriella: buna idee
Szalvik Gabriella: 
Szalvik Gabriella: ce face fratele tau?
Steiner Mely: doarme
Szalvik Gabriella: la ora asta?
Szalvik Gabriella: ziua??
Steiner Mely: da ca a fost in padure si a fost ff obosit
Szalvik Gabriella: aaaaa
109
Szalvik Gabriella: mergem in wekend undeva?
Szalvik Gabriella: sa frigem?
Steiner Mely: da
Steiner Mely: in gradina?
Szalvik Gabriella: perfect
Szalvik Gabriella: o sa vorbesc si cu restu
Szalvik Gabriella: na bn
Szalvik Gabriella: eu merg
Szalvik Gabriella: ma imbrac si merg la tine
Steiner Mely: ok
Szalvik Gabriella: papa
Steiner Mely: papa
Steiner Mely: te astept
Szalvik Gabriella:

s.m.s.:

aniversare
Este minunat să știi că cineva te place, cineva se gândește la
tine, cineva are nevoie de tine... dar e și mai minunat să știi că
există cineva care nu-ți uită niciodată ziua de naștere. La Mulți
Ani!
Prietenia înseamnă să scoti în evidență pozitivul când totul pare
negativ... să fii acceptat pentru ceea ce ești... să fii capabil să
reiei totul de unde-a rămas... să împărtășești, să vorbești, să
râzi... Prietenie este ceea ce avem noi, iar pentru asta – eu sunt
recunoscătoare. Sper să ai parte de cea mai reușită zi de
naștere, prietene!

de sărbători
Nu îți doresc ca Noul An să îți aducă în dar îndeplinirea tuturor
viselor, ci să ai puterea de a le face față atunci cănd se vor
împlini. Să ai parte de tot ce e mai bun în viață!
110
Cu ocazia sărbătorilor de iarnă îți doresc o vacanță plină de
liniște, odihnă, pace sufletească și împlinire. Fie ca de Crăciun să
ți se îndeplinească toate dorințele, iar Anul Nou să te surprindă
alături cu cei pe care îi iubești.

Fie ca bucuriile și gândurile frumoase ale prezentului să devină

amintirile frumoase ale viitorului. Crăciun fericit! Să fii iubita!

Frumusețea iernii cu albul fulgilor de nea presărați peste

gândurile noastre, cu dulcele ecoul al colindelor, cu imaginea în
suflet a celor dragi, ne va petrece într-un nou an impliniți, iubiți,
fericiți. Să avem un 2009 așa cum ni-l dorim!

de dragoste
D-zeu ne-a dat 2 picioare să mergem, 2 mâini să ținem, 2 ochi să
vedem, 2 urechi să auzim, dar de ce ne-a dat o singură inimă?
Pentru că pe cealaltă i-a dat-o altcuiva ca tu să o găsești.

Fără dragoste suntem orfani de toate, fără pasiune, suntem ca o

moară de vânt spânzurată în vid!

Dacă aș fi de gheață ai vedea cu ochii tăi cum mă topesc când

îmi zâmbești, dar bine că nu sunt – pentru că altfel m-aș fi topit
deja.

amuzante
Ce se întâmplă cu telefonul tău? De fiecare dată când te sun
operatorul îmi zice "abonatul apelat este o maimuța, va rugăm
apelați la zoo!"
Mă uit la Lună... Luna e superbă! Mă uit la tine și... și... mai bine
mă uit din nou la Lună!!!

111
mass
În acest moment 3,7 miliarde de oameni dorm; 2,3 milioane se
îndrăgostesc; 4,1 miliarde mănânk, dar o singură persoană
draguță din toată lumea citeș.te acest s.m.s. NOAPTE BUNĂ!!!!!
Atinge steaua de neatins și nu-i uita pe cei ce au crezut în tine!

Aho, aho, prieten bun... Sper să nu îmi dai ignore...

Care stai pe mess acum...
Ia opreste-te din scris...
Și-ascultă ce-am de zis...
Chiar de ești cu DND...
BE RIGHT BACK sau BRB...
Că îți spun un plugușor...
N-am intrat să te stresez...
Am intrat să îți urez...
La Mulți Ani și fericire...
Liste de ID-uri pline!...

Autor: SINK Renata

Profesor coordonator:
MUREȘAN Oana-Diana

meesenger
Renata Sink: sal
Renata Sink: :-*
Petric Cristina: salut
Renata Sink: cf?
Petric Cristina: bn fac teme
Petric Cristina: #:-S
Petric Cristina: u cf?
Renata Sink: apoi eu nu demult am ajuns acas
Renata Sink: si m-am apukat de teme
Renata Sink: /:)
Petric Cristina: ok

112
Petric Cristina: L-)
Renata Sink: azi mergem cu rolele?
Petric Cristina: nu ca ploua
Renata Sink: dar acum s-a oprit ploaia
Renata Sink: si putem merge
Renata Sink: ca este uscat drumul
Renata Sink: :-/
Petric Cristina: ok nu am observat
Petric Cristina: da vin shi eu
Renata Sink: ok
Renata Sink: kkkkk
Petric Cristina: 
Renata Sink: le chem si pe fete
Renata Sink: bn?
Petric Cristina: bn
Petric Cristina: o sa ne distram
Petric Cristina:
Renata Sink: aham
Renata Sink: lol
Renata Sink: tu ai mult de tema?
Renata Sink: :-/
Petric Cristina: da dar nu e greu
Renata Sink: ok
Renata Sink: eu nu am mult
Renata Sink: termin repede
Renata Sink: si dupa aceea mergem cu rolele
Renata Sink: abia astept
Petric Cristina: si eu
Petric Cristina: te rog sa ma strigi
Petric Cristina: ;)
Renata Sink: bn
Renata Sink: ;)
Renata Sink: da pe la ce ora mergem?
Renata Sink: ;)
Petric Cristina: poi la 8))
Renata Sink: 
113
Renata Sink: prea tarziu
Petric Cristina: ok
Petric Cristina: pe la 5
Renata Sink: da
Renata Sink: :D
Renata Sink: perfect
Renata Sink: maine la ce ora avem repetitzi?
Renata Sink: pentru teatru?
Petric Cristina: la ora 4
Renata Sink: ca am uitat
Renata Sink: ok
Petric Cristina: abia astept
Renata Sink: si eu
Petric Cristina: :D
Renata Sink: :D
Renata Sink: o sa iasa foarte bine sceneta
Petric Cristina: da sper
Petric Cristina: eu am emotii
Renata Sink: deja?
Renata Sink: :D
Petric Cristina: da cand ma gandesc
Petric Cristina: :D
Renata Sink: va fi bine
Petric Cristina: sper
Renata Sink: nu te ingrijora
Renata Sink: :D
Petric Cristina: o sa trecem si peste asta
Petric Cristina: eu plec la teme
Petric Cristina: vorbim deseara
Renata Sink: ok
Renata Sink: bn
Renata Sink: te pup
Petric Cristina: papa
Renata Sink: pa pa
Renata Sink: 
Petric Cristina: si eu
114
mass

Era odată o fată oarbă... și s-a izolat de toți și toate... Nu vroia să

stea cu ea decât prietenul ei. Tot ce-mi doresc mai mult e să pot
vedea lumea din jurul meu, spunea ea... – Vrei să te căsătorești
cu mine? i-a propus într-o zi băiatul... – Nu mă voi căsători dacă
nu pot vedea... ...La ceva timp, pentru fată a apărut o pereche de
ochi donați... A putut vedea și în momentul când s-a uitat la
prietenul ei a observat că și el este orb... – Nu mă pot căsători
cu un orb a spus fata și s-a întors să plece... Înainte să dispară
sunetul pașilor ei, băiatul i-a șoptit: să ai grijă de ochii mei te rog!

CEA MAI TARE FAZĂ !!! 6 adevăruri în viață :

1) nu poți să îți atingi toți dinții cu limba
2) toți idioții încearcă după ce citesc asta
3) primul adevăr e o minciună
4) zâmbești acum pentru că ești un idiot
5) vei trimite mai departe unui alt idiot
6) încă mai ai un zâmbet pe față

Aho, aho, prieten bun... Că îți spun un plugușor...

Care stai pe mess acum...
I-a oprește-te din scris...
Și-ascultă ce-am de zis...
Chiar de ești cu DND...
BE RIGHT BACK sau BRB...
Sper să nu îmi dai ignore...
N-am intrat să te stresez...
Am intrat să îți urez...
La Mulți Ani și fericire...
Liste de ID-uri pline!...
Și sărbători fericite!!!!!

Adu-ți aminte ce greu îți este să te schimbi pe tine însuți și vei

înțelege atunci câte șanse ai când încerci să-i schimbi pe ceilalți.

Când eram mic credeam că faima și banii mă vor face fericit...

Acum că am crescut... am realizat că așa este!
115
CE ESTE PUMNUL? Pumnul este partea de vorbire care îți mută
maxilarul și îți pune întrebarea MAI VREI?

Voiam să știi cât de mult înseamnă prietenia ta pentru mine:

plângi tu, plâng și eu, râzi tu, râd și eu. Sari tu de la o fereastră –
atunci... mă uit în jos și... râd din nou!!!!!!!!!;-):p:D:D

Somnoroase profesoare, Iese un elev la tablă,

Pe la clase se adună, Printre cifre să se-ncurce,
Se ascund după catedră Fie-ți zecele aproape,
Noapte bună...!!!! Lasă proful să se culce...

Și elevii toți suspină, Peste-a fizicii probleme,

Catalogul negru tace, Elevul șterge tabla lună...
Chiar și creta de pe tablă... Totu-i vis și armonie,
Somnu-și face. Când se sună....))

Autor: SABĂU Cristina-Mădălina

Profesor coordonator:
MUREȘAN Oana-Diana

mass
Când îți vine să plângi
Adu-ți aminte de clipele în care zâmbeai.
Când simți că viața nu are nici un rost
Gândește-te la cei ce mai au o zi de trăit.
116
Când simți că vrei să mori
Gândește-te că alții ar da orice să trăiască.

Un trandafir frumos, mereu își schimbă fața dar o prietenă

adevărată rămâne toată viața.

s.m.s.

Bună, sunt în oraș! Nu vrei să-ți cumpăr ceva? Poate un buchet

de flori pentru ziua mătușii? Sau voi nu vreți să veniți mâine pe la
ea?

Uite, îti trimit rețeta mamei: 2 ouă, 4 lg zahar, 3 lg cacao,100 gr

alune măcinate, 500 gr frișcă bătută, 5 gr gelatină, aromă de
migdale sau rom.
Am batut 2 gălbenușuri cu zahărul pe bain marie până s-a topit
zahărul, am adăugat cacaua și alunele măcinate; amesteci până
se face cremă apoi adaugi albușurile spumă; se lasă la răcit apoi
se adaugă frișca bătută și gelatina topita și se pune la rece. Să-
mi dai s.m.s. să-mi zici cum ți-a ieșit!

Fie ca spiritul blând al Sfintelor Sărbători să ningă asupra voastră

doar bucurie și senin, prosperitate, veselie și sănătate în anul ce
vine! Sărbători Fericite!

La ceas de sărbătoare când anul are tâmplele ninse, iar colindele

ne încălzesc sufletul cu bucuria Crăciunului, vă doresc sănătate,
pace și prosperitate!

Fie ca spiritul sărbătorilor de iarnă să pătrundă în casa și în

sufletul tău și al tuturor celor dragi! Iubirea, bucuria, înțelepciunea
și generozitatea să vă fie călăuză în 2009!
În speranța unui an mai bun, vă trimit o boare de sănătate, un
strop de încredere și fericire!

117
E vremea colindelor, vremea bucuriei, când minunea nașterii
Mântuitorului cuprinde sufletele și le înnobilează. Fie ca Magia
Sărbătorilor de iarnă, cu zvon de cântece și clopoței, să aducă
fericire, sănătate și bunăstare în căminul dumneavoastră.
CRĂCIUN FERICIT!

La mulți ani cu sănătate, Domnul să vă dea de toate, poate-un

strop de fericire, poate unul de iubire, poate unul de noroc, poate
toate la un loc!

Fie ca cele mai frumoase binecuvântari ale lui Dumnezeu să se

răsfrângă asupra ta și a zilei tale de naștere!

Să ai parte de toată caldura omenirii, un car de sănătate și toate

florile lumii adunate în cel mai frumos buchet! La Mulți Ani!

Inimioare, fluturashi, zâmbete de îngerashi, trandafiri catifelatzi,

baftă-n viatză, bucurii... numai asta-ți pot dori! S-ai noroc și
fericire, să ai parte de iubire, să faci tot ce îți doresti, să iubești și
să trăiești! Să fii bucuros în viață, să ai zâmbete pe față și în
încheiere-ți spun La Multzi Ani și un gând bun!!!

Iți multumesc din inimă că te-ai gândit și la noi, în aceste clipe!

Ne bucurăm să știm că cineva, drag nouă, ne este alături acum!

Am încercat rețeta ta… Nu știu cum trebuia să iasă, dar a fost ok,
adică am mâncat și nu am pățit nimic! Ms. de ajutor!

Poate nu trebuia să te superi așa ușor pe ea! Trebuie să înțelegi

că și ea are partea ei de vină dar și tu ai suparat-o de câte ori s-a
putut!

Aș vrea să ne vedem azi. Dacă crezi că poți veni, da-mi un msj.

și zi-mi unde vrei și poți să ne vedem. Eu sunt prin zona și ajung
în max.15 min. la tine.Te pup!

118
Ce mai e nou? Cum a fost la școală? Sper să ne vedem azi pe
mess. să mai pove și noi! Ai grijă de tine!

meesenger
Ana: sal! cmf?
Maya: pe`acasa! Dar u? 
Ana: eu bn!;)
Maya: maine vii la terenul de fotbal sa ne jucam?
Ana: nu prea cred…poate merg cu ai mei in oras sa luam masa
si apoi…..alte chestii de familie…stii tu…bla, bla, blauri…
Maya:oky…..dar cu ce ocazie?
Ana: e ziua lu`sor`mea..mnah…si ai mei vor sa facem ceva in
familie…
Maya: aaaa?....nice!
Ana: tell me about it!!! ))
Maya: Sa-I zici din partea mea la multi ani si tot ce-si doreste…
Ana: ms mult…ea nush doreste alt ceva decat….jucarii…
Maya: dk e asa mica, mi se pare normal, si noi la varsta aia
numai de alea visam ……………llllloooooooollllllllllllllll!
Ana: si sa vezi faza, azi asa m a enervat k I a zis mamei sa o
duca si la circ, si la zoo…si ti dai seama cat timp pierd eu maine
pan orash? Mnah….macar o sa cheltuiasca bani si pe mine nu
numai pe ea!:&**
Maya: Bine ca n`am sis`…..hahahahhaha!
Ana: ce haios ((( nu m ash fi supy dk mama nu accepta ideea
ei prosteasca de a merge la circ si d`astea, ca scapam mai rpd,
da asha...
Maya: mnah…lasa ca a trece…
Ana: te poop dulshe si mai vb…k?
Maya: ok …shi yo pe tn poooooooooopppppppp
duuuuuullllllllcccssshhhhhhhheeeeeee!!!
Maya: 
Ana: 

119
Autor: BACIU Andreea-Ancuța

Profesor coordonator:
MUREȘAN Oana-Diana

meesenger
Andreea:sal! >:D<
Paul: sal! cf var`mea? >:D<
Andreea: pai, uite, bine, p`acasa…abia am venit de la scoala! U?
Paul: singur acasa: mama e la job, tata ink nu a venit…da tre sa
apara imd, asa k nu stau tare mult k sa nu vada ca s pe mess si
nu-mi fac tema …
Andreea: …lol…la tine ink e cu spaime? Sa nu te prinda? :->
Pai nu mai bine iti faci temele si apoi stai pe mess linistit si nu
mai au treaba nici ei cu tn?
Paul:nush!
Andreea: eu asa fac si apoi nu mai am spaime si stress!
Uite…acum tre sa ies k ma pun sa imi invat! Mai vb noi! Te sal!
Paul: ok! Te poop!
Andreea : shi yo!

Paul: sal!:) >:D<

Andreea: sal Paul! Cf? >:D<
Paul: bn…mank….=P~
Andreea: kkk…sa ai pb atunci!
Paul: ms, ms …
Paul: da putem vb intre timp ca nu ma incurci…..dk vrei….
Andreea: ok…k vroiam sa te intreb dk ai vazut aseara filmul…ca
yo n`am stat pana la final…si zi-mi cum s`o terminat…:D
Paul: nush…:->…n`am stat nici yo, ca mi o fo somn…
Andreea: k…atunci o ntreb pe Cri….te sal ! :->
Paul: si yo! Papappappappa!
120
Andreea:buna,cfally?
Ally: bn…p acasa…u?
Andreea: acum am venit de la scoala…cum e vremea pe la voi?
Ally:e bine…e placut…
Andreea: si la noi..e cald, abia astept s avina vara k sa ma duc
sa stau la plaja, sa ma bronzez….d`apoi…pana atunci …iarana e
lunga tare!
Ally: llllllllooooooollllllllllll….shi moi….da e bine si acu….ma dau
cu sania…cu schiurile…lasa, yo zic sa ne bucuram si de iarna,
noo?
Andreea: m am saturat de zapada, atata tot…si de frig!.....si la
noi iar s-a pus pe ninsoare, acum mi-a zis mama…./:)
Ally: c s fc? ata ete….
Andreea: acum vad ca sihi tu mi faci in ciuda…..vezi ca incep sa
plang!
Mnah……te las…ma duc sa o ajut pe mama la intins rufe….mai
vb …asa-i….dk mai stai pe mess….
Ally: stau, k n`am c s facu…shi asa…si scot ceva de p net….
Andreea: k…atunci mai vb!!! Poooopppp uuuuuu!!! :-*
Ally: :-*

s.m.s.
Sal! cf? Te rog sa ii spui doamnei directoare ca maine nu pot
veni la scoala ca sunt bolnava. Ms mult, te sun mai tarziu sa vad
ce teme avem!

Ma duc azi la Andrei si dupa aceea trebuie sa merg si pe la

bunici, in Remetea, asa ca mai stau acasa inca 3 zile.

N-o zis nime nimic de mine? N-o comentat careva? Spune-le sa

taca si sa nu mai vorbeasca fara de ei, ca ma supa rau de tot!

121
Nu ma intereseaza ce zic altii de mine la scoala asa ca n-au
decat sa vorbeasca de mn ce vor! Sa intri pe mess sa-mi zici
tema la mate si rom! Pa!

Anul Nou sa-ti aduca un strop de fericire, un strop de iubire, un

strop de noroc si daca se poate toate la un loc. La multi ani!

Seara plina de lumina, Sufletul iesle sa-ti devina, Ca sa se

nasca-n el Iisus, Cu Binecuvantari de sus, Caci vine bland si plin
de har, Sa ii deschidem usa! Craciun Fericit!

Lumina sfanta venita in Ajun sa va aduca in suflet un vesnic

Craciun! Sarbatori de vis alaturi de cei dragi!

Reteta de craciun: se ia binecuvantare, se adauga un strop de

soare, si o pulbere de stele se amesteca-ntre ele, se mai pune
bunatate si iertare de pacate, iar iubire cat cuprinde si de la Iisus
Hristos s-aveti un Craciun frumos!

Buna Andreea! Cmf? Vezi ca vin acasa maine la 11 asa ca va

rog sa ma asteptati in statie ca sa ma ajutati la bagaje!

Salut! Nu mai am minute sa va sun, dar spune-i mamei sa-mi

trimta bluza aia albastra, ceva fruncte pentru ca nu mai am si va
astept cu drag la mine in vizita! PA!

Nu mai stiu ce sa fac, nu mai merge calcu cum trebuie, cred ca a

intrat un virus in calculator si nu merge nimic, nici netu….Te sun
mai tarziu sa te intreb ceva!

Eu ma duc la somn, ca am avut o zi grea, maine trebuie sa ma

duc de la 7, mai vb maine!
Poate te sunam maine seara sa vedem cum te simti. Te pupam!

Ai dreptate! Bine, atunci mai vorbim si maine, uita tot ceea ce

este de rau. Te pup, astept acum sa vad daca ma suna si pe
122
mine sa ma intrebe de treaba aia, stai linistita ca nu-I zic
nimic..ok? Pa! Sa dormi bine!

Astazi e o aniversare speciala nu doar pentru tine ci si pentru noi

toti cei care te iubim si tinem la fericirea ta. Ti-ai castigat un loc
special in inimile multor oameni care iti v-or fi alaturi si v-or avea
grija de tine mereu. O mare familie de prieteni si prietene s-au
adunat aici sa-ti transmita un sincer si calduros La multi ani!

Autor: LUPȘE Estera-Amalia

Profesor coordonator:
MUREȘAN Oana-Diana

messenger

Lupse amalia:sal…cf?
Adryanoo:sal bn…u?
Lupse amalia:dapoi ia stau si pove p mess…
Adryanoo:ok…ai fost azi la sc.?
Lupse amalia:da
Adryanoo:ai vazut ce mos de zapada a facut cls. a VII-a?
Lupse amalia:nu dc?
Adryanoo:k a fost sooper
Lupse amalia:da?!!!....abia astept sa vin maine la sc.;)
Adryanoo:ok
Lupse amalia:stii k maine vine cv trupa de la Cj. La noi in baita sa
ne puna cv film despre amintiri din copilarie?
Adryanoo:normal
Lupse amalia:ai platit biletul?
Adryanoo:da

123
Lupse amalia:knd?k io l am platit ieri
Adryanoo:io l am platit azi:P
Lupse amalia:ok
Adryanoo:cate puncte ai luat la olimpiada?
Lupse amalia:la care?
Adryanoo:la mate
Lupse amalia:nush, dar sigur am luat putine:D
Adryanoo:ok
Lupse amalia:dar Cristina de la voi din cls. cat a luat?
Adryanoo:nush cate puncte
Lupse amalia:dar nici la voi nu v a spus?
Adryanoo:ba, dar numai atat I aspus k ii p locul 2
Lupse amalia:ceeeeeeeeeeee????????????????!!!!!!!!!!
Adryanoo:da si a fost etapa p judeteana:D:*
Lupse amalia:waw…!!!:*ce sooper!!!
Adryanoo:aha
Lupse amalia:bravo ei!
Adryanoo:mda
Lupse amalia:u nu ai fost la olimpiada, asa i?
Adryanoo:nu am fost pe. K numai p Cristina a dus o de la noi din
cls.:D
Lupse amalia:si eu kre am crezut k o va duce si p Andreea
Adryanoo:da dar nu a dus o
Lupse amalia:pakt!!!:*
Adryanoo:da…
Lupse amalia:da la Cristina cn I a spus k a luat locul 2?
Adryanoo:d na prof. Tebocs
Lupse amalia:ok
Adryanoo:si la tn kt ti o iesit media generala?
Lupse amalia:9.81
Adryanoo:noh…ce fain!:D
Lupse amalia:dar la tn?
Adryanoo:8,36
Lupse amalia:fain…no bn
Adryanoo:no bn te las k ma duk si io p drum…pa…te poop:*
Lupse amalia:ok…pa:-h…si eu te poop:*>:D<
124
Gynutza:ceaw>:D<
Lupse amalia:ceao
Gynutza:da cmf u?:*
Lupse amalia:dapoi ia bn…p aksa
Gynutza:bn iti mere;)
Lupse amalia:u?:*
Gynutza:eu stau si ma plicty k nu am k cn sa vb.:D
Lupse amalia:nici eu nu am:D
Gynutza:ok…cum a fost azi la sc.?
Lupse amalia:dapoi nush cesa ti zik k afost si bn si rau…
Gynutza:dc?
Lupse amalia:pt k toti baieti vroiau sa spele fetele…
Gynutza:si le o spalat?
Lupse amalia:da…dar numai p andreea si p giorgiana…din cls.a
VII-a
Gynutza:p tn nu t e o spalat?
Lupse amalia:nu…k de ma spala… ii ziceam la ady
Gynutza:ok
Lupse amalia:adreea toata a fost numai zapada
Gynutza:da?
Lupse amalia:aham
Gynutza:la mn la lic. M a spalat 
Lupse amalia:daaaaaaa???!!!
Gynutza:da…si aproape p toate fetele ne au spalat baietii din a
X-a
Lupse amalia:ce nashpa:D
Gynutza:aha
Lupse amalia:si iti place la lic.?
Gynutza:da…ii sooper, numai k trebuie sa invat mult:D
Lupse amalia:normal…
Gynutza?tie iti place bio?
Lupse amalia:asa si asa
Gynutza:mie nu mi place… mai deloc
Lupse amalia:ce medie ti a iesit?
Gynutza:7
Lupse amalia:
125
Gynutza:tie?
Lupse amalia:10:D:*>:D<;)
Gynutza:ce sooper era sa mi iasa si mie makr 9
Lupse amalia:o sa ti iasa sem.asta mai mare dak te pui p treaba;)
Gynutza:apoi sa sti k ma pun si invat…k sa mi poata iesi media 9
sau 10
Lupse amalia:asa sa faci:*
Gynutza:u nu astepti sa mergi la lic.?
Lupse amalia:ba daaa!!!:)
Gynutza:la ce lic.vrei sa mergi?
Lupse amalia:nush sigur…dar cred k ori la Sanitar, ori la
Eminescu, ori la Lucaciu
Gynutza:ce sooper ar fi dak ai merge la Eminescu
Lupse amalia:aham…dar acolo imi cere neaparat o
Lb.straina…de ex:franceza, engleza sau germana si p deasupra
trebuie sa invati si Latina si cred k si Italiana
Gynutza:ok…
Lupse amalia:no bn draga…mai vb noi k trebuie sa ma duk sa
mai invatpa pa pa
Gynutza:ok…pa pa pa:-h:*

Autor: POP Maria

Profesor coodonator:
CIRȚ Adriana
meesenger
O conversaţie obisnuită între mine şi o colegă din clasa a 7-a.
Maria:X=eu
Antonia**=o colegă din clasa a7-a (verişoara mea)

126
Marya:X: salut
Marya:X: ce faci?
antonia**: salut
antonia**: bine
antonia**: tu?
Marya:X: eu imi caut niste poze pentru referatul la istorie
Marya:X: este vorba de Grecia antică
antonia**: vrei să te ajut cu ceva?
Marya:X: nu este nevoie,dar multumesc
antonia**: nu ai pentru ce
Marya:X: ce teme ai de faăcut pentru mâine?
antonia**: poi, am la matematică, la română si chimie
antonia**: tu ai?
Marya:X: poi, am la matematică,română şi tehnologică.
antonia**: îţi place tehnologia?
Marya:X: da, vroiam să mă duc la olimpiadă, dar când m-am
fotărât era deja prea târziu
antonia**: lasă ca o să mai ai ocazii
Marya:X: da,ai dreptate
Marya:X: tu mergi la olimpiadă?
antonia**: nu, ca nu este una din materiile mele favorite
Marya:X: bine
Marya:X: revin imediat…
antonia**: bine
Marya:X: am revenit
antonia**: bine
antonia**: ce medie ai avut pe primul semestru?
Marya:X: 9.87, tu?
antonia**: eu …9,58
Marya:X: bravo
antonia**: multumesc
antonia**: bravo şi ţie...pentru o aşa medie bună
Marya:X: multumesc
Marya:X: domnul profesor de dans vrea să ştie dacă joi vei veni
la repetiţii
127
antonia**: sigur că o să vin
antonia**: dar va fi şi Izabela?
Marya:X: am să-l anunţ.Da, cred că va veni şi ea
antonia**: bine
antonia**: sunt aşa de nerăbdătoare să încep dansurile
Marya:X: o să-ţi placă
antonia**: nu mă îndoiesc de asta
Marya:X: mergi sambată la olimpiada de matematică, la Seini?
antonia**: nu
antonia**: tu?
Marya:X: eu mă duc
antonia**: mă bucur
Marya:X: colegi de-ai tăi merg?
antonia**: da, merg 2 colegi
Marya:X: Cristian şi Alex?
antonia**: da
Marya:X: bine
antonia**: da de la tine din clasa, mai merge cineva?
Marya:X: mai merg două colege: Coduta si Teodora
antonia**: îi bine atunici, nu o să mergi singură
Marya:X: da..
Marya:X: ai mai vorbit astazi cu Alexandra Gaie?
antonia**: acum vorbesc
Marya:X: şi ce face?
antonia**: bine se uită la televizor
antonia**: te salută
Marya:X: şi eu o salut
antonia**: bine
Marya:X: ce mai zici?... vorbesti cu Alexandra?
antonia**: da acum închid
Marya:X: bine
antonia**: gata, am închis
Marya:X: bine
antonia**: îmi dai şi la mine web-ul?
Marya:X: desigur
antonia**: multumesc
128
antonia**: esti cumva în pantaloni scurti?
Marya:X: da, la mine in cameră este foarte cald
antonia**: bine
Marya:X: nu îţi este somn
Marya:X: ?
antonia**: deaocandată nu
antonia**: la tine?
Marya:X: nu
antonia**: bine
Marya:X: trebuie să plec la mâncare
Marya:X: papa
antonia**: bine, poftă bună
Marya:X: noapte buna
antonia**: papa
antonia**: noapte buna.

129
 8. Pagini de Jurnal

”Am inceput sa ne ingropam in noroi. Suntem plini de murdarie,

ne mananca paduchii. Pe pozitii mai sunt 150 de oameni. Cand am
plecat de la Jitaru eram 1000. Pe unde am trecut am lasat numai
morminte si tarana amestecata cu sange. Tare am platit scump
Ardealul! Am vazut cum plang soldatii cand pleaca la atac, am
auzit strigatele disperate ale ranitilor ramasi intre linii. Nu s-a dus
nimeni sa-i ridice. O! cartile frumoase care vorbesc de eroism, de
vitejie! Cate minciuni impodobite. Am vazut la Otopeni un camion
cu eroi... Li se luasera bocancii. Unii miroseau a hiot putred... Un
elev adjutant era complet gol... Poate il mai astepta acasa cineva
sa se intoarca. Alaturi de el erau doi nemti... Ii infratise moartea.
Mergem mai departe. Cati vor ajunge pana la capat? ...
Cristesti, jud. Mures / 5 octombrie, 1944 ”
”Sunt emotionat. Imi aduc aminte de pregatirile de Craciun de
acasa. Mama facea colaci, toti alergau, muceau de zor. Eu aranjam
pomul de Craciun... Tu, iubito, te pregatesti si tu de Craciun. Te
vad cum plangi, cum ma chemi. Sunt departe... Nu te aud... Aud
numai tunul... E o simfonie neagra... Baietii mor... In camera de
alaturi plang soldatii raniti... Nu, nu e Craciunul...
Pereny, 24. XII. 1944”
”Stam in refacere, ne despaduchiem, ne spalam, reparam
armamentul... Traiesc gol de pe o zi pe alta, fara timp, fara
asteptari, fara regrete... Mi-a venit in minte iubita, amintirile,
trecutul... Sunt gol... Nu sunt nimic... Asa incepe moartea.
Debrete, 6. I. 1945”
”... Inamicul opune rezistenta inversunata, desi cauza lui e
definitiv pierduta. Ma gandesc la Lucia, la viitor. Voi merge acasa,
voi scrie din nou... N-ar mai trebui sa moara nimeni...
Iablonca, 22. I. 1945”
130
Autor: SZLAVIK Gabriella

Profesor coordonator:
MUREȘAN Oana-Diana

Dragă jurnalule,
12 februarie 2008, Băița

Astăzi ziua a trecut destul de greu. Nu ș tiu... dar m-am

simțit atât de obosită! M-am trezit la ora 6 dimineața și
m-am dus la școală. Afară era atât de frig încât nasucul
meu crăpa. Mă îmbrăcasem cu o geacă portocalie, care
am sperat să îmi țină de cald suficient. Î ntr-un sfert de
oră sau 20 de minute am ajuns în st ație unde era foarte
multă lume. Am căutat să prind și eu un loc pe scaun și
să moțăi până la școală. Am stat jos ș i priveam lumea
din jur cu nerușinare. Fiecare era așa de diferit de
celălalt încât nu mai știam în ce lume trăiesc. Mi -era frică
să nu ajung și eu ca babele ce se văitau prin mașină...
Înainte îmi luam MP3-ul pe drum și ascultam muzică și
mă uitam la oameni. Acum fără magica mea muzică, mă
simt foarte aiurea când privesc pe cineva și acela simte
că mă uit la el. Dar… în sfârșit, am trecut și p este asta,
și am ajuns la școală unde am avut prima oră fizică , la
care bine-nțeles, nu îmi învățasem. Și aveam caietul gol,
pentru că la aproape fiecare oră mi-l uitam acasă
ușurând greutatea poverii pe care o duceam în spate – și
îți dai seama, că nu aveam lecția de zi în el. Dupa 30 de
minute de "terorizat", profesoara de fizică ... ne-a zis că
ne lasă 5 minute să ne repetăm lectia de zi ca să ne
asculte după aia din ea. Și, desigur, i-a picat pata pe
mine și pe Renata (una dintre prietenele mele cele mai
bune, cu care momentan stau in bancă) spunandu -ne:

131
"Voi două din ultima bancă, să vă pregătiți pentru
întrebări!" Mi s-a pus o piatră pe inimă când am auzit -o.
Numai când mă gândeam că nu știu nimic… Las' că o să
treacă și asta... Și zice profesoara: "Tu din stânga! (eu
adică)… Spune-mi definiția intensității curentului elecric!"
Eu nu știam și m-a notat pe carnetelul ei. I-am explicat
că nu am lecția în caiet. Apoi a întrebat -o și pe Renata –
ea spunându-i că nu are fizica la ea și că eu nu am
lecția în caiet, si nu am avut cum învăța în cele 5 minute.
A notat-o și pe Renata. Apoi a zis că ne trece 2-urile
doar dacă nu învățăm pentru marti... Las'..., urmează să-
ți mai povestesc…
RESTUL ZILEI? M-am plictisit la toate orele, nu am scris
aproape nimic la nici o oră și în plus, eram atâta de
obosită, încât nu am mai rămas la pregă tire la matemtică
de la 3 jumate. La 1 când am terminat, m -am dus acasă
și am mâncat și eu, am moțăit pe fotoliu 2 ore; nu m-a
luat somnu` și am hotărât să merg la calculator unde mă
aflu și acum.... E foarte urâtă oboseala asta..
La 12 trebuie să mă culc că n -o să mai pot sta.
Atât pentru azi... Aaaaa.. – trebuie să mai clarific și
faptul că am niște temeri pentru relaț ia mea cu Renata:
m-am certat în ultima vreme și chiar nu cred că îmi
doresc să mă cert cu ea... Suntem colege de bancă din
clasa întâi, nu vreau să îmi stric relația cu ea... Mi -e tare
frică! Nu credeam că o să mă frământe așa de tare
certurile cu ea... Acum mă duc să ma culc . Noapte bună!

Dragă jurnalule,
15 aprilie 2008, Băița

Azi e o zi foarte frumoasă Ne-am hotărât cu niște prieteni să

mergem la fript. Ne-am luat toți rucsacurile și am pornit fericiți,
zâmbăreți, spre pădure. Când am ajuns am pregătit lemnele, am
făcut focul și am preparat carnea. În timp ce se frigea carnea, am
132
jucat cărți și fotbal. Când era aproape gata mâncarea, fetele am
pus masa și am tăiat salata. Când ne-am așezat să mâncăm –
auzim un zgomot din pădure. Noi fără să ne mai gândim, ne-am
luat niște lucruri, nu toate, că nu am apucat și am fugit în jos.
Când ne-am uitat în spate am văzut că din pădure coboară cu
mare viteză în urma noastră un porc mistreț.
Când am văzut asta am început să zbierăm și am fugit și mai
tare. Când am ajuns în grădină ne-am așezat pe iarbă să ne
odihnim puțin. Am fost foarte speriați.
Bine că am scăpat și nu a pățit nimeni nimic!
Data viitoare o să fim foarte atenți, mai ales că acum am tras o
sperietură bună...
PS: eram așa haioși cum alergam cu toții… Acum mi se pare
ceva amuzant, îmi vine să râd cănd mă gândesc doar la lucrul
acesta!!!

Dragă jurnalule,
13 august 2008, Băița

Azi am fost la un bal mascat. Eram îmbrăcată într-o rochie lungă

roz și am avut o coroniță de aceeași culoare. Am dansat cu
prietenele mele. Au fost mulți oameni: copii, adulți. La un moment
dat, cad… când intră pe ușă un băiat foarte drăgut, costumat în
prinț.
Am văzut că a luat la dans o fată. Eu nu-mi puteam lua ochii de
pe el. Într-un moment de neatenție l-am pierdut din vedere. Mă
uit în jur și nu-l mai văd. Când mă întorc îl zăresc în spatele meu.
Mă cere la dans. Inima mea bătea foarte tare, aveam emoții. Am
dansat împreună un vals, apoi am plecat să beau puțin suc.
Când m-am întors, prietenele mele mi-au spus că a plecat
deoarece îl aștepta mașina să îl ducă acasă și că mă salută. Eu
eram foarte fericită.
Acesta a fost cel mai frumos bal pentru mine!!!
Sper să-l revăd pe prințul meu cât de curând!!!

133
Dragă jurnalule,
25 septembrie 2008, Băița

Uite ce am făcut azi: veneam de la şcoală cu o colegă şi am

mers amândouă cu autobusul; mi-am pus ghiozdanul în spatele
scaunului meu, iar când am coborât din autobus, prietena mea
m-a întrebat unde-mi e ghiozdanul. Era în autobus!!!
Repede am fugit acasă să mâncăm puţin şi ne-am întors în
staţie; eu m-am urcat în fiecare autobus care trecea, să-mi caut
ghiozdanul. După cam o oră l-am găsit! Ce noroc am avut!!!
Nu i-am zis mamei deoarece m-ar fi certat că am fost neatentă.
Sper să nu mai trec nicicând prin așa ceva căci sunt conștientă
că puteam să rămân fără de lucruri… Acolo îmi era și gentuța
mea în care-mi port banii și lucrușoarele de valoare. Până și
MP3-ul meu era acolo, fără să mai zic de un CD, nou nouț, cu
Andreea Bălan.
Bine c-am scapat cu obraz curat!
Aaaaaaaaaaa... să nu uit... azi l-am revăzut pe băiatul acela
drăguț, care vine în vecini…!!!

Dragă jurnalule,
04 noiembrie 2008, Băița

Am să scriu despre pisica mea: pisica mea este siameză dar

tatăl ei a fost rasa angora. Mama ei este încă pe stradă și a mai
avut pisoiași.
Pisica mea este gri cu dungi negre pe coadă iar pe burtică are
culoarea albă. Este foarte frumușică!
Are ochișorii verzi. Numele ei este Pisi. Are 2 anișori și câteva
săptămâni. Mănâncă Wiskas zilnic și mâncare umedă. Deoarece
este hrănită foarte bine, ea are 4 kg și o blăniță pufoasă!
Ziua ea se joacă cu orice găsește: pixuri, creioane, gume, foi și
în special telecomanda. Când vin acasă de la școală ea vine

134
peste tot pe unde merg eu!!! Noaptea ea doarme cu burtica în
sus!!!
Am scris despre pisica mea deoarece ea este o ”persoană”
importantă din viața mea…

Dragă jurnalule,
21 noiembrie 2008, Baita

Astăzi am fost cu clasa și cu dirigintele să ne dăm cu sania.

Zăpada era până la genunchi. Urcam pe deal cu săniile și cu
obrajii rosii, înghețați. Ne-am pornit de pe vârful dealului și am
mers până jos unde eram obligați să ne oprim, că altfel intram în
gard. Și mergând de multe ori și deja făcându-se seara și frig,
pârtia a înghețat; noi cum nu ne puteam sătura, am mai urcat
dealul de câteva ori. Eu când am pornit de sus și cum pârtia era
foarte înghețată, nu m-am mai putut opri și am intrat cu sania în
gard. Mi-am rupt mâna. Toți erau speriați.
Am mers acasă și apoi la doctor cu mami. Mi-a pus mâna în
ghips timp de două săptămâni. Din fericire era mâna stângă și
am putut să scriu la școală, dar mai rău era că se apropiau
sărbătorile de iarnă: Crăciunul, revelionul – și eu cu mâna ruptă.
Dar îmi pare mai rău de sania pe care am rupt-o intrând cu viteză
mare în gard. Era o sanie foarte bună. Sper că se poate repara.
Va trece și asta...

Dragul meu jurnal!

21 februarie 2009, Băița

Fiindcă se apropie ziua mamei mă gândesc să-i fac o surpriză și

la serbarea pe care o vom ține la școală. O să îi citesc
următoarele rânduri pe care le-am scris special pentru ea.
Sper să fie bucuroasă, să o surprind plăcut cu aceste cuvinte, iar
mai apoi ii voi oferi un buchet imens de lalele și ii voi spune cât
de mult o iubesc. Iată cum mi-am conceput scrisoarea:
135
Dragă mamă,
Nici nu știu cum să încep. Nu găsesc cuvintele potrivite pentru a-
ți mulțumi pentru tot. Ți-aș spune că te iubesc însă știi deja, ți-aș
spune că ești tot ce am mai bun, însă cuvintele sunt de prisos
pentru că tu știi asta. Știu că, poate, câteodată, te-am supărat
însă nu a fost cu intenție; știu că nu te-am ascultat mereu însă
sper să îmi fie iertate toate. Numai tu m-ai ferit de tot ce e mai
rău și mi-ai oferit tot ce e mai bun: ore din viața ta și cel mai
important lucru este că mi-ai oferit dragostea ta. Poate că mulți ar
vrea să fie în locul meu acum, însă nu te-aș schimba pentru
nimic în lume. Doar tu poți să știi cât de greu mi-ar fi fost fără
tine, fără să-ți aud cântecul de leagan, fără să-ți văd chipul curat.
Știi că numai împreună putem trece peste tot și numai împreună
vom fi fericite. Știi că nu aș putea trăi departe de tine deoarece tu
ești cea care mă alimentează în fiecare zi cu energie și cu poftă
de viață.
Ești centrul universului meu și fără tine nimic nu ar mai avea rost
și nu îmi rămâne decât să îți mulțumesc pentru ceea ce ești și
pentru ceea ce faci pentru mine. Te iubesc pentru că existi, te
iubesc pentru că ești mereu aici pentru mine, te iubesc pentru că
mi-ai dat viață, te iubesc pentru că m-ai acceptat așa cum sunt,
cu calități și defecte, și nu ai încercat să mă schimbi!

Cu drag, fetița ta Gabriella

Autor: SINK Renata

Profesor coordonator:
MUREȘAN Oana-Diana

12.06.2008, Băița

136
Dragă jurnalule,

Azi am avut o zi foarte frumoasă. La școală ne pregătim de

serbarea de sfârșit de an.O să îmi fie dor de colegii mei, dar în
vacanță mă voi întâlni cu ei și ne vom distra. Toți suntem fericiți
că am încheiat cu bine clasa a VII-a și că niciunul dintre noi nu a
rămas repetent. Am fost premiați și am primit o diplomă și o
carte pe care o să o citesc cu mult drag în vacanța de vară mult
așteptată. Serbarea de sfârșit de an a avut un mare succes, totul
a ieșit cum era planificat. După serbare am dat o mică petrecere
serbând sosirea vacanței mari. Ne-am distrat foarte bine: am
avut muzică bună, mâncare și chef de petrecere. Când a luat
sfârșit petrecerea, ne-am luat la revedere de la colegi și de la
profesori și am plecat fiecare acasă, bucurându-ne de mult
așteptata vacanță însorită.

15.06.2008, Baita
Dragă jurnalule,

În sfârșit este vacanță și mă pot bucura de avantajele acestei

vacante: pot dormi până târziu, mă pot culca mai tarziu, pot să
povestesc cu prietenii mei pe messenger, pot să merg cu fetele
cu rolele în parc sau să ne uităm la un film. Dar cel mai mult îmi
place când este cald și mergem la piscină să ne răcorim și să
înotăm. Ador să fac asta. Azi va fi prima zi din vacanță când mă
voi da cu rolele. Abia aștept să mergem fiindcă mă simt foarte
bine; când mă dau cu rolele simt că plutesc...

19.06.2008, Baita
Draga jurnalule,

Duminică nu am scris, nici luni nu am scris; mi-am impus

să nu scriu, să văd ce pot acumula în 2 zile și am
realizat că învăț în fiecare secundă ceva, sau cel puțin
137
îmi amintesc fraze celebre pe care nu le înteleg
intotdeauna dar le ofer cel mai bun înțeles, ca de
exemplu: cineva spunea "Să trăim momentul sau să -l
scriem, pentru că amintirile sunt făcute pentu a fi uitate".
Nu am citit nimic, doar că... fratele meu mai mic (8 ani,
care a fost plecat pentru 10 zile la unchi u' la Clătești) s-a
întors, și împreună cu părinții au făcut o plimbare în
oraș, la care nu am fost invitată. M-am simțit oarecum
prost..., nedreptățită, și îmi pare rău doar pentru că ... nu
e prima dată! (Am avut dreptate, pentru că acum am mai
învățat ceva: "Amintirile sunt făcute pentru a fi uitate și
reamintite când ne așteptăm mai puț in".) De ziua fratelui
meu (25 mai) a primit un radio portabil, o bicicletă și un
lănțișor de argint + o minge de cauciuc. Eu ce am pri mit
de ziua mea? Un deodorant! Și mai ce? A... da...: o cutie
de bomboane. Atât! Atunci am simțit pentru prima oară
că viața are gânduri nebune și trebuie să învățăm că
înnebunim gândindu-ne la viață! Acum nu mai simt nimic;
am încercat să mă debarasez de sentimente ca de un
bagaj în plus, pe care îl faci înainte să pleci în excursie.
Din păcate tristețile cât și bucuriile sunt făcute pe ntru a fi
trăite, pentru că asta ne face oameni. Într -un timp îmi
doream să scap doar de trăirile negative dar am învățat
că nu există bine fără de rău – pentru că nu putem răci
vara, căci ar fi iarnă cu alt nume... Astăzi nu am făcut
nimic special; toată lumea a vorbit despre football. Am
încercat să mă îndrăgostesc. De obicei când mă
îndrăgostesc păstrez asta pentru mine: am visele și
viziunile mele și mă simt fericită deși de multe ori, mă
întreb dacă nu mă amăgesc... Știu doar că nebunia este
a 2-a formă a fericirii și una dintre infinitele fețe ale
vieții. Poate confuzia adolescentină este mai grea decât
credeam căci chiar nu știu pentru ce sau cine tră iesc. De
1000000 mi-am dorit să devin un "supererou" ca să am
un scop înalt dar un super-erou este cel care acceptă
viața și trece prin ea făcându-și trecutul astfel încât să
138
nu regrete nimic.
P.S. M-am gândit să identific un motto pentru fiecare zi;
pentru astăzi: bucură-te, mâine nu poate fi mai rău!

25.06.2008, Băița
Dragă jurnalule,

Azi am fost la shopping. Wow!!!... a fost super: mi-am

luat multe hăinuțe drăguț e. Nu am putut rezista...: tot ce
era frumos și mi-a plăcut – am cumpărat. Mi-am luat o
fustă de blugi foarte draguță și i-am asortat niste teniși
foarte la modă. Sper să mai am zile așa de frumoase.

30.06.2008, Băița
Draga jurnalule,

Azi am fost la o zi de naștere, la o prietenă de a mea și

ne-am distrat super tare. Am dansat foarte mult. I-am
cumpărat un cadou foarte frumos, de fapt toate cadourile
au fost foarte frumoase. Când a venit timpul tortului, ne-
am bătut cu friscă. Ne-am distrat de minune. După ce am
mâncat tort am danstat. Sper să mai particip la zile din
astea de nastere fiindcă m-am distrat foarte bine.

1.07.2008, Băița
Dragă jurnalule,

Azi am aflat că mă voi duce la mare. Când mi-au zis

părinții mei că vom pleca în Grecia să petrecem zece
zile fierbinți pe plaja însorită – m-am bucurat foarte tare.
Deja am început să-mi împachetez hainele în valiza mea
ultra-modernă și... roz!

139
5.07.2008, Grecia
Dragă jurnalule,

Azi am ajuns în Grecia; drumul a fost lung dar a meritat

toată oboaseala fiindcă este foarte frumos.Ne-am cazat
la un hotel foarte mare și foarte luxos. Ne-am desfăcut
bagajele și am pornit spre cunoașterea oraș ului dar mai
ales a plajei. Plaja era foarte curată iar în apă nu erau
alge sau mizerii. Orașul este foarte frumos iar oamenii
sunt foarte primitori și draguț i.

16.07.2008, Băița
Dragă jurnalule,

Am ajuns acasă din însorita Grecie. Sunt foarte bronzată

fiindcă am făcut plajă. Am cumparat multe suveniru ri și
cadouri pentru prieteni și familie. Abia aștept să îmi
revăd bunii mei prieteni cu care mă înț elg foarte bine.

20.07.2008, Băița
Dragă jurnalule,

Azi am fost cu cortul cu prietenii. Ne-am speriat fiindcă

în pădure am auzit pași și am văzut niște porci mistreți.
A înghețat sângele în noi de sperietură . Porcii mistreți
erau foarte aproape de cortul nostru. Nu am știut ce să
facem așa că, am ieșit din cort și am făcut focul ca să -i
alungăm. Se pare că am avut noroc și porcii au plecat
dar noi am rămas cu o sperietură pe toată viața și nu
cred că voi mai avea curajul să merg în pă dure cu cortul.

25.07.2008, Băița
140
Dragă jurnalule,

Azi a fost o zi foarte urâtă: toată ziua a plouat și a suflat

vântul. Nu am putut să ies din casă din cauza ploii. Toată
ziua am stat la calculator și am vorbit cu prietenii fiindcă
și ei erau foarte plictisiți. La un moment dat mi-am
amintit de școală și că am o grămadă de teme, așa că m-
am apucat să rezolv niște probleme de geometrie și să
citesc câte-ceva la română – măcar nu o să-mi rămână
așa de multă temă pe ultima sută de metri. Dar și de
învățat m-am plictisit destul de repede și m-am pus iar la
calculator. Nu mai știam ce să fac. Apoi am mers până la
bunica, care stă în aceeași curte cu mine; ea tocmai
croșeta. Eram curioasă cum se croșetează și m -a învățat
și pe mine. Îmi plăcea să stau cu ea și să croșetez.
Măcar nu îmi stricam ochii la calculator.

27.07.2008, Băița
Dragă jurnalule,

Azi am fost la pescuit cu tatăl meu. Sunt plină de

mușcături de țânțari. Tatăl meu a prins o grămadă de
pești iar eu doar unul am reușit să pescuiesc fiindcă nu
aveam răbdare să stau și să aștept pe marginea apei ca
si tata. Am făcut și multă gălăgie iar peștii s-au speriat și
nu ai mai tras. Tatăl meu era nervos pe mine fiindcă nu
puteam să stau într-un loc cinci minute dar a și înțeles că
sunt o adolescenta rebelă și trebuie să mă miș c. Într-un
fel m-am bucurat de această zi minunată petrecută cu
tatăl meu fiindcă m-am bronzat și am primit o culoare
ciocolatie. Abia aștept să mai merg la pescuit cu tata și
să-mi petrec o zi frumoasă cu el, distandu-ne.

30.07.2008, Băița
141
Dragă jurnalule,

Azi am fost la bunica mea de la sat. M-am bucurat mult

să îi revăd pe bunica și bunicul. I-am îmbrățișat și i-am
pupat pe amandoi pe obrajii lor uscați și bătuți de vânt.
Ei mă iubesc foarte mult fiindcă sunt unica lor nepoată .
Am povestit mult cu ei despre mine și despre cum se
descurcă ei singuri. Apoi mai târziu m-am jucat cu
pisicuțele Azorel și Miaunel care îmi sunt foarte dragi. Pe
urmă, bunicii mi-au prezentat și celelalte animale. Am
încercat să mulg vaca dar m-am speriat de ea și nu am
reușit, în schimb, am mângâiat calul ș i m-am jucat cu
unul foarte frumușel și jucăuș. Când am intrat în casă, un
cârd de gâște și rațe au alergat după mine fiind că nu mă
cunoașteau și vroiau să mă muște. Bunica le-a alungat și
eu am putut să stau linișită. Când a sosit seara, a trebuit
să îmi iau rămas bun de la ei dar le-am promis că o sa îi
vizitez mai des, ca să nu li se facă atât de dor de mine. I-
am sărutat din nou și am plecat acasă.

2.08.2008, Băița
Dragă jurnalule,

Azi sunt pedespsită pentru că nu am respectat ora până

la care am fost lăsată cu bicicleta.Tata m-a certat un pic
și mi-a interzis să aprind calculatorul și să ies afară cu
prietenii o zi. Mă plictiseam singură acasă și nu știam ce
să fac. Mă tot gândeam ce pot face dar nu îmi venea
nicio idee. Dintr-o dată, m-am gândit să urc până în
podul casei să văd ce este acolo. Când am deschis ușa
podului, am observat multe obiecte vechi dar foarte
frumoase. M-au atras într-un fel fiindcă mie îmi plac
lucrurile acestea. Într-un sertar am găsit niște poze
foarte vechi cu bunica mea când era tânără; era o femeie
foarte frumoasă și grațioasă. Erau niște poze foarte
142
frumoase; într-un colț am găsit și o poză cu tatăl meu
când era de vârsta fratelui meu mai mic și seamănă
foarte tare cu el. În colțul podului am găsit bicicleta
tatălui meu de când era copil. Era o bicicletă foarte mică,
cu trei roți, vobsită în roșu și albastru iar pe ghidon avea
un calxon care sună interesant. Într-un dulăpior am găsit
niște haine foarte mici, de când eram eu mică... Erau
foarte draguțe. Din păcate a trebuit să cobor din pod
fiindcă a sunat telefonul.

8.08.2008, Băița
Dragă jurnalule,

Azi e ziua mamei mele și i-am cumpărat un cadou foarte

frumos și niște trandafiri rosii fiindca sunt florile ei
preferate. Când a sosit acasă de la serviciu i-am pregătit
o masă festivă și i-am înmânat cadourile și florile. Era
foarte surprinsă de mica actiune pe care i-am pregtit-o.
Mi-a spus că nu va uita niciodată aceaste gesturi
frumoase pe care le fac.

11.08.2008, Băița
Dragă jurnalule,

Azi am fost cu bicicleta. M-am distrat foarte bine până la

momentul în care m-am dezechilibrat și am căzut. M-am
lovit la genunchi și la cot. Mi-a curs sânge și m-a durut
foarte tare dar am pus o compresă cu apă oxigenată ș i
mi s-a dezinfectat.

18.08.2008, Băița
Dragă jurnalule,

143
Ieri am fost la un majorat super: verișoara mea a împlinit
18 ani și și-a serbat majoratul. A avut o grămadă de
invitați de la care a primit multe lucruri frumoase și flori.
Muzica a fost foarte bună iar mă ncarea delicioasă. A fost
o aniversare foarte antrenantă fiindcă aproape toată
noaptea lumea a dansat și s-a distrat. A avut un tort cu
cinci etaje, cu artificii și lumânari. A fost fantastic. Ea a
scăpat de a fi mâzgâlită cu tort pe toată faț a... Șampania
a curs iar distracția și voia bună nu au lipsit. Cred că a
fost cea mai tare petrecere din viaț a mea.

24.08.2008, Băița
Dragă jurnalule,

Azi am învățat cum să fac o supă de cartofi. Este foarte

ușor, mai ales dacă ai un ”profesor” foarte bun. Mama m-
a învățat pas cu pas cum se face. După ce am terminat
supa, l-am invitat pe tati la masă dar nu i-am spus că eu
făcusem supa. A gustat-o, apoi a zis că e cea mai
delicioasă supică pe care a mâncat-o vreodată. Atunci
mami i-a spus că eu am gătit supa. Tata m-a felicitat și a
spus că sunt foarte harnică. Eram mândră de mine
văzând că un lucru început mi-a ieșit atât de bine. De
acum încolo o ajut pe mama la gătit fiindcă este foarte
obosită când vine de la serviciu și, pe de altă parte, este
foarte fericită când îi dau o mână de ajutor.

28.08.2008, Băița
Dragă jurnalule,

Azi am făcut curățenie în camera mea fiindcă a fost o zi

foarte senină. Am spălat perdelele, geamurile, am bătut
covorul, am spălat parchetul, am șters praful și mi -am
făcut curățenie în sertare fiindca era o dezordine foarte
144
mare printre cărțile și caietele de la ș coală. Când totul a
fost gata, eram foarte mulțumită de mine că făcusem o
ordine atât de mare. Cred că așa voi dormi la noapte ca
și un nou născut!

1.09.2008, Băița
Dragă jurnalule,

În curând începe școala și trebuie să mă pregătesc

pentru noul an școlar fiindcă voi începe clasa a VIII-a și
am de dat niște teze foarte importante. Mai întâi mi-am
rezolvat temele pe care le-am primit pentru vacanță și
mi-am recapitulat lecțiile la matematică și română . Apoi
am fost să îmi cumpăr rechizite, haine și tot ce î mi
trebuie pentru noul an școlar. A fost foarte bine în
vacanță dar trebuie să ne întoarcem la școală ca să
învățăm.

14.09.2008, Baita
Draga jurnalule,

Azi e ultima zi din vacanța de vară și vreau să mi-o

petrec din plin. Am plecat cu prietenii mei să frigem niș te
slănină și pulpe. Când masa a fost gata am mâncat pe
săturate, apoi am jucat un fotbal pe cinste.

15.09.2008, Băița
Dragă jurnalule,

Azi e prima zi de școală. Diminieață când m-am trezit am

plecat la școală, la festivitatea de deschidere a noului an
școlar. Am fost foate bucuroasă să îmi revăd colegii și
profesorii. După festivitate am intrat în clase și am primit
145
cărți. Am vorbit despre unde am umblat în vacanță, ce
am facut și cum a fost. ”De mâine vom începe să învățăm
fiindcă azi e prima zi de școală” a spus domnul diriginte.
A început școala și trebuie să învătam, ca să devenim
deștepți și educați. Apoi am plecat acasă.

Autor: SABĂU Cristina-Mădălina

Profesor coordonator:
MUREȘAN Oana-Diana

10.08.2008, Băița
Dragă jurnalule,

Ziua aceasta a început oribil. Dimineață, cam pe la ora șase fix,

m-am trezit deodată, părăsind lumea dulce și minunată a viselor,
la realitatea asta cruntă și rea. Nu știu cine m-a trezit așa de
brusc, dar eu cred că vântul a fost deșteptătorul meu. Oare ce e
cu mine? În fiecare dimineață mi se pare că vântul suflă, fără
milă, peste mine. Nu vrea să mă lase în Paradis, să-mi trăiesc
viața așa cum îmi doresc eu, alături de dragostea trandafirilor și
de bunătatea îngerilor. El suflă cu putere, în fiecare dimineață
când mama intră în camera mea și-mi spune că e vremea să mă
trezesc… Apoi, deschide fereastra spunându-mi că numai așa
vor muri toți microbii și eu mă voi oxigena, dacă lăsăm să intre
aerul curat în casă. Și atunci simt adierea aceea… și în oricare
colț al camerei aș fi, vântul mă găsește. Mi se pare uneori că mă
privește adânc și mă sperie cu suflarea lui tăioasă. Mă bântuie
dar nu știu de ce face acest lucru, până la urmă eu nu i-am făcut
nimic... Oare cum să fac să îmblânzesc suflarea lui?

146
Cred că știu: am să-i dau o rază de lumină din inima mea sau
poate am să-i spun o vorbă dulce și caldă, să vadă că sunt om
bun și nu mi-e teamă de adierea lui doar că, dimineața… nu-mi
place să-l simt devreme în camera mea.
După siesta de dimineață, de care se ocupă întotdeauna mama
mea, fiind în vacanță am zis să profit de timpul liber pe care-l
aveam așa că am plecat hai-hui pe ulițele șerpuite și din ce în ce
mai înguste ale satului. Desigur că și vântul m-a însoțit în
plimbarea mea.
Am simțit aerul curat care venea înspre mine; mi-am deschis
ochii și am privit natura: brazii înalți cu brațele verzi care mă
invitau să admir corul de păsărele pe care-l dirijau chiar ei… Am
acceptat invitația lor și păsările mi-au fredonat un cântec suav …
și nu știu de ce, lacrimi mi-au brăzdat obrajii, gândindu-mă la
frumusețea naturii.
Toata lumea spune despre mine că sunt prea visătoare, că sunt
prea poetica și trăiesc în altă lume… Se prea poate! Fiecare
dintre noi trăim în universul nostru pe care-l modelăm și-l
aranjăm după bunul nostru plac, așa că nu înțeleg de ce ei mă
judecă, pentru că și ei îmi par mie, la rândul lor, niște ciudați...
Să nu-mi uit gândurile… Am coborât în valea cea tulbure care se
războia cu pietrele ce îi invadau teritoriul. Se auzea un zgomot
mare, înăbușit de durere. Pietrele sufereau…: erau azvârlite la
vale cu putere, de tăria apei și de furia ei… Mi-am amintit atunci
de o scenă din basmul ”Calin, file din poveste”, de Mihai
Eminescu, unde se povestește că apele trecând peste pietre,
creează ”bulgări fluizi”... Parcă era aievea cu basmul toată
priveliștea aceasta!
…………………………………………………………………………

E seară! Am fugit azi repede din padure, către căsa… Știam că o

să vină azi bunica pe la noi… Vroiam să o văd neapărat la
sosire, pentru că… mie mi se pare… că… bunica aduce cu ea
mirosul casei ei! Întotdeauna miroase... a... bunica!!! Acum sunt
fericită!

147
Înainte de a mă pune la somn, o să o rog pe bunica să-mi spună
o poveste, așa cum numai ea știe; am să las geamul deschis ca
să audă și vântul povestea ei că poate, poate s-o-mbuna!
Noapte bună pădure…

11.08.2008, Băița
Dragă jurnalule,

Astăzi am început ziua cu bine. În sfârșit vântul mi-a înțeles

durerea și s-a mai domolit. Poate până la urmă, are și el suflet, și
m-am înșelat eu în privința lui… În fine! Mama m-a trimis
degrabă la magazin să cumpăr pâine… așa că am plecat.
Am fugit într-un suflet pe ulită, gândindu-mă că dacă merg
repede – vin acasă și mai repede, mai ales că mi-era o
foaaaaaaaaaaaaame!!! Pe drum, la un moment dat, am zărit un
câine care schelăia și parcă cerea ajutor. Acesta s-a pus jos și
mă privea cu ochii înlăcrimați și tristi. Avea o blană maronie, era
toată udă și zburlită iar boticul lui părea de gheață. Își ținea
urechiile aplecate de suferință. Când m-am apropiat de el, am
văzut cum îi bătea inima din ce în ce mai tare… Ii era frică! M-am
uitat mai atent la el și am observat că e rănit: labuța din spate îi
sângera. Am fugit degrabă la magazin, am cumpărat cele
necesare și la întoarcere am luat câinele cu mine. Câinele a
înțeles, pesemne, că e înspre binele lui dacă vine cu mine, așa
că m-a lăsat să-l iau în brațe. De această dată mergeam mai
calm, nu alergam de teamă să nu zgâlțâi bietul animal. Ajunsă
acasă, pun degrabă cățelul în hambar după care mă pitesc în
casă să nu mă vadă mama. Îmi urmez ritualul de fiecare zi: cu
mic dejun sănătos și fără E-uri, și apoi fuga în hambar, la culcuș,
să-l îngrijesc, dar nu înainte de a lua și pentru cățel o bucată de
pânie. I-am pansat rana și apoi i-am dat să mănânce. Am stat cu
el preț de câteva ceasuri să-i alin suferința și să-l fac să uite de
durere.
…………………………………………………………………………

148
Vroiam să nu-i spun mamei de câine dar a aflat și s-a supărat pe
mine… Mi-a zis să nu-i mai ascund altă dată astfel de lucruri:
întâi de toate discutăm, ne sfătuim și apoi luăm decizii.
Mi-a dat voie să păstrez câinele cu condiția că mă voi îngriji de el
și nu voi lăsa sarcina aceasta în mâna lor, iar eu le-am promis
alor mei că mă voi ocupa personal de aceasta!
M-am dus degrabă la cățel și l-am luat iute în brațe. Câinele a
înțeles că e de bine, așa că a început să se mădărească în
brațele mele, să dea din coadă și să scoată sunete de bucurie. I-
am pus numele Pufit și i-am promis și lui că mă voi îngriji de el și
voi fi o stăpână bună!
E tarziu... Mai vorbim și mâine... Imediat vine bunica să-mi spună
o nouă poveste!
PS: Sunt așa minunate clipele alături de bunica mea… Ce păcat
că vremea trece prea repede și nu ne ajunge timpul ca să stăm
împreună cât aș vrea eu!...
Noapte bună Pufit, vântule, pădure...!

12.08.2008, Băița
Dragă jurnalule,

Azi sunt foarte fericită. Această zi a început minunat. Am fost

trezită de un pui de cuc care era lângă casa mea, pe o creangă
de mălin. Soarele strălucea vesel pe brațele cerului, încă din zorii
zilei. Era legănat și de aceea era fericit și zâmbitor. Vântul mi-a
adus în cameră o aromă plăcută de liliac iar prin adierile lui se
auzeau glasuri de păsări și lătratul lui Pufit… O, da!!! Pufit!!!
Tocmai mi-am amintit că sunt ”posesoarea” unui cățel drăgălaș
și că trebuie să mă ocup de el…
Astăzi nu mi s-a întâmplat nimic deosebit… Am alergat alături de
Pufit prin ogradă, am ajutat-o pe mama la treburile casei, m-am
apucat să citesc ceva lecturi și…. în rest , ziua a trecut așa, pe
neașteptate, pe nesimtite… Parcă și Pufit e altul azi, pare că s-a
mai întrămat…

149
De bunica? Ea e încă la noi, și de când a venit tot are treabă:
mereu îsi află câte ceva de cârpit: ba șosete, ba vreo haină mai
veche descusută pe ici-colo. În rest nimic nou… doar că m-am
gândit să mă apuc să scriu o carte! Încă nu știu exact despre ce
o să scriu… Sper să am idei pe parcurs!!!
PS:Abia aștept să înceapă școala!

15.09.2008, Băița

Azi a fost prima zi de școală… Acum sunt în clasa a VII-a.

Parcă mai ieri veneam la școală pentru întâia oară și
descopeream această lume imensă și necunoscută mie până
atunci – a școlii și a tainelor pe care aceasta le ascunde într-ea.
Colegii îmi par neschimbați; unii au mai crescut parcă, iar unele
dintre colege și-au schimbat coafura si, desigur, fiecare dintre noi
avem hăinuțe noi sau măcar un lucru nou pe care ni l-am
cumpărat în această vacanță.
Cum e obiceiul, în prima zi de școală plouă... așa că și anul
acesta a fost la fel: prin urmare, am fost nevoiți să mergem de
acasă cu umbrele.
Deschiderea festivă a avut loc în holul școlii și după discursurile
de rigoare, am intrat în clase…
Parcă anul acesta am pășit cu frică mai mare și emoții mai
mari… mai ales că mă așteaptă tezele unice… Sper să nu fie
greu la teze, să mă descurc căci eu știu că sunt mereu
ambițioasă și, de obicei, reazlizez tot ceea ce-mi propun.
…………………………………………………………………………

Nimic nou pentru azi. Pufic m-a așteptat acasă, nerăbdător!!!

Cred că a suferit fără mine!
Nu o să mai pot sta acum cu el atât de mult, cum stăteam astă-
vară… De-acum Pufic trebuie să înțeleagă că nu am toată ziua la
dispoziție dar asta nu înseamnă că îl neglijez!

150
01.12.2008
Dragă jurnalule,

Se apropie cu pași repezi teza unică... Am mari emoții! Nu știu

cum o să fie… deși mereu facem variante de teză și la
matematică și la română… Sper să trec cu bine peste!

05.12.2008, Băița
Dragă jurnalule,

Este Ajunul de Moș Nicolae; am primit și eu daruri multe. Seara,

când am intrat în casă, mama mi-a spus să caut în ghetuțe dacă
am primit ceva… și când-colo, am găsit lângă acestea o cutie
mare, învelită în ambalaj roz și cu o fundă mare, mare, albastră
si puncte roz… Anul acesta am primit un calculator cu toate cele
necesare... Sunt atât de bucuroasă!
De acum înainte voi putea pune în aplicare planul meu de a scrie
o carte... M-am gândit și la un titlu: ”Jurnalul unei fetițe sărmane”.
Sunt cea mai norocoasă ființă din lume! Și am cei mai minunați
părinti!

17.12.2008, Băița
Dragă jurnalule,

Astăzi am fost la colindat prin oraș cu doamna de română… A

fost frumos și ne-am distrat de minune. Am umblat în multe
locuri: la televiziuni, la ziare, ia Biblioteca Județeană, la
Inspectorat, la Poliție… și de peste tot am primit multe cadouri;
ne-am făcut și o mulțime de poze… Sunt atât de încântată!!! Mie
mi-a plăcut tare mult că am fost și la un club destinat copiilor,
unde ne-am distrat printre tobogane, baloane și multe jucării!
Sper să mai margem și la anu` la colindat!
PS: Deja simt că suntem aproape de Craciun, mai avem puține
zile și până la vacanța de iarnă… Sper să și ningă!!!

151
Autor: FRĂȚILĂ Codruţa

Profesor coordonator: CIRȚ Adriana

Duminică, 15.06.2008

Iubirea unei fete

Nu e gard fără nuiele

Nici fată fără durere,
Nu e câmp să nu-nflorească
Nici fată să nu iubească.

Nicio floare nu-nflorește

Dacă nu este udată,
Nicio fată nu iubește
Dacă nu e sărutată.

Sâmbătă, 23.08.2008

Soțul meu

1. Mie-mi trebuie un soţ bun

Care să nu bea.
Mulţi bani să câştige,
Mie să mi-i dea.

2. Să fie cinstit
Şi respectuos,
Să fie iubitor
Şi-nţelegător.

152
 3. Să ia aminte la ce-i bun,
La ce-i folositor,
Să fie ca şi mine acum:
Un om înţelegător.

Frumusețea ta

Să nu cunoști minciuna
Şi nici durerea să n-o ştii.
Mereu cu zâmbetul pe buze
Şi fericit în veci să fi.

Să te bucuri, să te distrezi,
Să te gândeşti la bine ş-ai să vezi
Că cei ce te vor aprecia
Te vor şi aplauda.

Sâmbătă, 29.11.2008
Dragă jurnalule,

De multă vreme nu am mai stat de vorbă. Au fost câteva motive

(unele întemeiate, altele nu) care m-au îndepartat de tine pentru
un timp, dar nu te-am uitat. Azi, poate datorită timpului sau zilei
speciale m-am întors spre tine. Cum nu şti ce zi e azi? Azi, 29
noiembrie 2008, a fost o zi foarte specială pentru mine deoarece
mi-am sărbătorit ziua de naştere. Lucrul cel mai frumos ce mi s-a
întâmplat vreodată a fost acela că, câteva dintre prietenele mele
mi-au făcut o surpriză foarte mare venind să mă felicite. Asta
demonstrează că ori de câte ori s-a întâmplat ceva între noi am
reuşit să trecem cu bine peste situaţie şi am rămas prietene. Noi
ne cunoastem de la grădiniţă şi în toţi aceşti ani petrecuţi
153
împreună am învăţat că prietenia nu se cumpară, ci se caștigă.
Aceasta înseamnă că, dacă eşti un om bun, cinstit, respectuos şi
prietenos prietenii nu te vor abandona dar, dacă nu esti cinstit şi
eşti obraznic lucrurile se vor întoarce împotriva ta şi prietenii te
vor abandona.
Prietenia noastră a învins orice ceartă pentru că am observat că
nu putem rezista despărţite pentru mult timp. Eu cred că nu
trebuie să demonstrezi cuiva că eşti prietenul lui cu cadouri sau
cu orice alt lucru material. O prietenie rezistă prin sinceritate,
respect şi multă distracţie şi clipe petrecute împreună cu prietenii.
Orice ar fi, noi vom rămane prietene pentru totdeauna şi ne vom
ajuta la nevoie sau la suferintă.
Prietenia este un lucru de preţ pe care nu trebuie să o pierdem
sau să o uităm vreodată.

Sâmbătă,20. 12. 2008

Prima zi de vacanţă de iarnă. Nu este zăpadă, dar eu sper că ea

nu va întarzia să apară dar până atunci... sper, aștept și visez…

La munte

A sosit vacanța Să purtăm în suflet

Drumul e deschis Mireasma de flori
Hai copii la munte Și să stăm o clipă
Pe cărări de vis. Cu ochii spre zări.

Luni, 5.02. 2009

Sunt răcită. Stau în pat. Mama mi-a dat o mână de medicamente

ca să mă fac bine. Gândul mă poartă în lumea desenelor
animate... În minte am realizat următoarele legături, pe care
vreau să ţi le împărtăşesc şi ţie, bunul meu prieten. Ascultă:
154
Pantera roz

Când pantera roz Au făcut prietenii

A răcit odată Apel la salvare
A cărat acasă Și chiar a fost cazul
Farmacia toată. De internare.

Și atât de multe Totul merse bine

Pastile a luat Dar ea încă regretă
Că dintr-o dată Că n-a mers la doctor
S-a intoxicat. Pentru o rețetă.

Frumoasa adormită

Frumoasa Adormită
Când s-a trezit a spus:
- Să nu mai tot dăm vina
Pe ursitori și pe fus!

Că am dormit atâta
N-a fost un mister:
În ziua aceea
A luat un somnifer!

Luni,16.02.2009

Drum bun și nu mă uita

Nu mă uita este o floare,

Nu mă uita se scrie în scrisoare,
Nu mă uita se zice mereu,
Nu mă uita te rog şi eu.

155
Autor: MIHUȚ Raluca

Profesor îndrumător:
Dumitru Nicolae

Jurnal de vacanță

Tăuții – Măgherăuș, 6:50

Pornirea spre Ștrand -Termal. Microbus de la Aeroport cu 22
locuri, dar confortabil, după cum zise Danina. Dar după cum zise
Anca – inconfortabil, datorită faptului că distanța dintre scaune
este mică. Georgiana Curtuzan din cauză că a fost neatentă a
făcut cunoștință cu pământul însă nimic grav, doar o spaimă. Am
ajuns la Satu Mare. Picurii de ploaie ne strică programul însă
Adriana, dezinteresată de acest fenomen, zice să mergem în
oraș. Totuși, pe vremea asta, am hotărât să ne jucăm în parcul
alăturat. Când se va opri ploaia urmeaza să mergem.
Gorgiana, fata aceea care a făcut cunoștință cu pământul, s-a
făcut bine. În cursul zilei am mers la ștrand. Geta nu știa să
înoate dar domnul diriginte a învățat-o. La ștrand am facut baie
numai în apa caldă pentru că bazinul olimpic, care era cu apă
rece era murdar și adânc de 2 m. Noi nu aveam voie să mergem
în acel bazin pentru că era pericol de înec. Apa era rece și totuși
am intrat cu toții. La un momentdat, chiar când am ajuns, domnul
aministrator ne-a prezentat casele unde eram cazati, baia și
altele. Ana a devenit nervoasă: nu mai poate scrie pentru că
domnul diriginte vorbea prea repede. Danina preia comanda.
Comanda este întreruptă de încâlcirea pixului în păr. Ştiind că îi
vine rândul, Raluca şi-a schimbat locul, iar Alexandra a deschis
dulapul cu piciorul. Paula râde şi îşi trage cozorocul pe ochi. În
timp ce domnul diriginte vorbea la telefon cu o persoană care are
multe specii de păsari şi-l anunţa că la ora 20:30 vom pleca să
vizitam o multime de pasari mici si mari care i-au drumul intregii
Europe, Danina din motive necunoscute îşi i-a zborul. Raluca
156
vrea să continue, îşi muşcă unghiile ca un liliac sau ca un
şoarece. Important este că Georgiana Curtuzan râde ca lovită de
o copită de cal. Alexandra zice să nu mai plecăm în oraş, pentru
că nu are chef, iar Geta bate din palme ca pinguinul Apolodor.
Anca zice că în apa a înotat. Dar mâine hotăraşte să ia primele
ore de înot şi Danina continua să se şpreieze cu OXIMED la
picioare că la cap nu are. În curând mergem la PIZZA. Urmează
o plimbare pe dig, pe Someş, care ne duce la Ştrand până în
mijlocul oraşului. A explodat o boabă de fasole: furtuna Danina
care stă pe ceva şi nu ştie pe ce. Între timp apare un cap cu ochi
şi gură, şi după îndelungi cercetări descoperim că este Mădălina
Ilky. Georgiana Muntean nu mai poate scrie pentru că are un
exces de tuse sau probabil nu ne mai cunoaşte şi ne latră a
“glumat” Danina; mai avem ceva de adăugat? Georgiana zice
“da, îîîh: este tare patul” şi ne pregătim de plecare pe digul din
Satu Mare.
Plimbarea pe dig a fost minunată. Domnul diriginte ne-a explicat
foarte multe lucruri frumoase. Am fost la un domn păsărar care
are papagali vorbitori din Africa, păuni, dar şi alte animale – cum
ar fi: căţei, hamsteri, porcuşori de Guineea şi alte soiuri. Pe drum
ne-am speriat de un pescar care umbla cu o lumină albastră pe
lângă Someş. Noi credeam că este o fantomă în copac. Pe calea
ferată de peste Someş, drumul era foarte primejdios: toţi strigam
“domnu` diriginte, ne este frică că om cădea în Someş”. Într-un
timp Anca a început să zică rugăciuni pentru a ne ajuta să
trecem peste Someş. Când am ajuns la căsuţe, la ora 20:30 ne-a
trecut somnul şi ne-am jucat pe terenul de fotbal 15 minute, după
aceea am plecat să facem nani-nani. Afară a cântat o bufniţa
neruşinată şi proastă care nu ne lăsa să dormim. Alexandra se
supărase pe Georgiana Curtuzan, iar copiii au spus către Paula
,,Paula e văcuţa ce nu face doar muuuuuuu...”. Alexandra tot
venea să bată cu pumnul în cabană şi făcea ,,buhuhuuu...” ca o
pasăre stricată sau ca o muzicuţă ruginită. Seara, pe la ora 19:30
am dorit să vedem oraşul şi să facem cumpărături. Am vizitat
parcul din Satu Mare, am mâncat îngheţată şi am mers la căsuţe
cu cumpărăturile făcute. Alexandra, pe la ora 23:40 a venit la noi
157
în cabană urlând de mama focului că a muşcat-o o urechelniţă,
care sunt peste tot. După un timp, Renata a început să ne
vorbească de un om mare, solid şi îmbrăcat în negru pe care l-a
văzut după cabană. Alexandra şi Geta tot spuneau că merg la
cabana lor plină cu urechelniţe. Ele au mers către cabană
speriate. Au mers fetele toate şi noi ne-am culcat şi am spus
“Noapte bună, somn usor! 7 purici pe-un picior! 7 şi pe celălat, să
te-arunce jos din pat”. A fosta a doua noapte, fără incidente, cu
distracţie şi cu peripeţii. Veni ziua a treia, ultima – când ştiam că
vom merge către casele noastre. Am încercat să mai prelungim
acest sejur dar nu s-a putut. Noi mai aveam mâncare, bani, nu
ne era dor de casă. Ne plăcea să ne jucăm în apă şi ne uitam
dupa alţi copii de vârsta noastră sau mai mari, de ce nu? Am
remarcat un băiat cu păr creţ, cu coadă, la păr, dar ce credeaţi
voi ?!
Frumos! Am făcut poze, le veţi vedea. Iată echipa de şoc:
Antonius Alexandra, Curtuzan Georgiana, Muntean Georgiana,
Lupşe Cristina, Moisa Ana, Tămaş Mara, Lauran Danina, Fârtea
Florina, Mihuţ Raluca, Moţoc Denisa, Şter Paula, Leş Renata,
Mihuţ Anca, Ghişe Geta – 14 fete cucuiete!

158
 9. Desen / Foto / Grafica /
Pictura.

TEMA: poetul, ființe, lucruri

– legate, generate sau
derivate din existența sau
creația acestuia

159
160
161
162
163
164
”Satul meu, Baita”. (SABAU Cristina-Madalina)
165
166
167
168
169
170
171
Baita. (BACIU Andreea-Ancuta)

172
173
”Muzicalitatea poeziei lui Soare”. (SABAU Cristina-Madalina)
174
175
176
177
178
179
180
181
182
183
184
185
Ion SIUGARIU – militar”. (SABAU Cristina - Madalina)
186
Portret Ion SIUGARIU. (BACIU Andreea - Ancuta)

187
Casa memoriala ”Ion SIUGARIU” (BACIU Andreea - Ancuta)

188
189
190
191
Mina din Baita. ( DERBAN Maria – Simina)
192
Baita. ( DERBAN Maria – Simina)
193
Casa memoriala ”Ion SIUGARIU interior.
( DERBAN Maria – Simina)
194
Statuia Ion SIUGARIU, Baita. ( DERBAN Maria – Simina)
195
Pe front. ( DERBAN Maria – Simina)
196
197 MICLEA Iulia - Minerva
198 MICLEA Iulia - Minerva
199 MICLEA Iulia - Minerva
200 MICLEA Iulia - Minerva
 MICLEA Iulia - Minerva
201
 IV. INTROSPECȚII punctuale ale scriitorilor si ziaristilor
(care s-au remarcat prin pronuntare si deliberare) –
APLICATE asupra creatiilor.

Reportaj în ritm impus. Performanțele în cultură încep din

anii de școală

Acolo unde există cadre didactice cu simțul și respectul valorilor

literare sau artistice și rezultatele se văd în timp. Orice copil are
în el aplecarea înspre frumos. Trebuie doar să beneficieze de
îndrumători avizați, pricepuți în a descoperi scânteia care să
ducă la marea performanță. Chiar dacă nu toți elevii din gimnaziu
ori licee vor deveni nume în istorii literare, muzicale sau arte
plastice, în mod sigur vor deveni performanți în a discerne
frumosul de urât, valoarea de nonvaloare. Este și motivul pentru
care Cenaclul Scriitorilor din Maramureș își propune, printre
altele, să fie przent în mijlocul cenaclurilor școlare, să-i îndrume,
să-i încurajeze întru frumos, cinste și adevăr. Cum a făcut-o, cu
Cenaclul ”Semnal” din Săliștea de Sus (îndrumător, prof. Simion
IUGA), cel al elevilor din Poienile de Sub Munte (îndrumător,
prof. Tinu COROIAN) sau, recent, la Cenaclul ”Ion ȘIUGARIU”
din Tăuții – Măgherăuș, al cărui suflet literar este Angela
MICLEA.

Un maraton literar la Casa de Cultură

Săptămâna trecută, Cenaclul Scriitorilor a fost invitat de către
Primăria și Casa de Cultură din localitate la manifestările ”Ion
ȘIUGARIU” la cere au răspuns prezent peste 30 de membri ai
cenaclului, printre care scriitorii: Săluc HORVAT, Betty
KIRCHMALER – DONCA, Dumitru IUGA, Nicolae SCHEIANU,
Igor URSENCO, Rodica DRAGOMIR, Stefan BELLU, Marian
ILEA, Florica BUD, Anca GOJA, Valeriu SABĂU, Ștefan JURCĂ,
Dumitru RUSU, Ștefan HERȚEG – ca să-i numesc doar pe câțiva
dintre cei care au cărți proprii. Pentru toți invitații. Manifestarea a
fost o adevărată sărbătoare literară. După cuvântul de bun venit
202
al primarului Anton ARDELEAN, au demarat manifestările
propriu-zise, care au durat câteva ore, moderate pe rând, de
Angela MICLEA, directoarea Casei de Cultură (casă care arată
ca o bijuterie, renovată de edilii orașului după standarde
europene) și de Ion BURNAR, președintele Cenaclului din Baia
Mare. Au citit, în fața celor prezenți, peste 25 de membri ai
cenaclului local din Tăuții – Măgherăuș sau așezările
aparținătoare. Acest adevărat maraton literar s-a desfăsurat pe
mai multe secții: poezie, proză, eseu, teatru, reportaj, critică
literară, artă fotografică, în ambianța unei expoziții de pictură,
desen sau grafică de toată frumusețea, aparținând elevilor din
școlile din zonă. Spre încântarea celor invitați în prezidiul acțiunii
– Anton ARDELEAN, primar, Teodor ARDELEAN, directorul
Bibliotecii Județene, Marian ILEA, editor, scriitor, Ion BURNAR,
poet, jurnalist, Ștefan BELLU, exeget al operei lui Ion ȘIUGARIU,
Aurica PETRUȘCA, nepoata poetului, om de afaceri, Ștefan
RUS, directorul Școlii Tăuții – Măgherăuș. Cum despre lucrările
literare ale elevilor (mulți la număr) vom scrie întrun număr viitor,
merită de consemnat deocamdată sfaturile și notele critice la
adresa celor citite făcute de Ion BURNAR, Betty KIRCHMALER –
DONCA, Dumitru FĂNĂȚEANU, Dumitru RUSU, Peter CZOMPA,
Săluc HORVATH. O prezentare a poetului comemorat, cu noutăți
la zi, a făcut-o ziaristul și poetul Ștefan BELLU.
Iată că, acolo unde preocupări pentru destinul viitor al literaturii și
artelor, în general, există, se întâmplă lucruri demne de toată
lauda. Cu atât mai mult cu cât, la Tăuții – Măgherăuș, o astfel de
manifestare nu este o bifare izolată a unei acțiuni ci e una care
are tradiție de zeci de ani încoace. Pe când vom putea scrie cu
aceeași admirație despre alte activități aidoma în alte localități
ale județului?!

Ion BURNAR – poet, jurnalist,

presedintele Cenaclului Scriitorilor
de pe langă Asociația Scriitorilor MARAMUREȘ
(articol publicat în cotidianul ”Informația zilei”,
28 februarie 2009, pg.7)
203
"Mai verosimil decât adevărul / este câteodată un vis"
Lucian Blaga

Tăuţii Măgherăuş este un oraş nou. Cu case mai mult pe

orizontală decât pe verticală. Eu spun că aşa este mai bine.
Mai păşim cu picioarele, desculţ, pe pământul din odor sau
din livadă, ne descărcăm "electricitatea" trupului îmbrăcat în
plastic şi mai putem să ne ascultăm gândurile şi visurile
care ne urmăresc tot timpul.
Acest lucru se întâmplă încă din paleolitic, în spaţiul
oraşului, pe Coasta Buşagului, găsindu-se vestigii arheologice.
Noi poposit aici, după acele mii de ani trecute, să vedem
"dacă şi cum se mai trăieşte". Am fost la cenaclul "Ion
Şiugariu", într-o zi frumoasă de Făurar, 2009, la renovata şi
frumoasa Casă de Cultură; ne-am întâlnit cu Primarul Anton
Ardelean şi directoarea - poeta Angela Miclea; dar în spaţiul
foarte primitor s-au întâlnit şi cam vreo 30 de elevi şi
studenţi, originari din Tăuţi, sau Bozânta Mare, sau Băiţa -
locul naşterii poetului Ion Şiugariu - care ne-au încântat cu
puterea lor de imaginaţie, dar şi cu stângăciile şi emoţiile
lor, alături de scriitori afirmaţi sau neafirmaţi de la Cenaclul
Scriitorilor din reşedinţa judeţeană Baia Mare. Cei mai
frumoşi nu au fost cenacliştii din Baia Mare, au fost elevii
care au desenat, au versificat, au scris jurnale, au scris
proze, teatru etc. A fost o incitare relevantă a spiritului, nu
numai a economicului.
A fost o sărbătoare. O "Sete de ceruri" - aşa cum se întitula
volumul neuitatului poet Ion Şiugariu, eroului trecut în
eternitate în Munţii Tatra.
O zi trăită prin noi înşine, prin fiecare, de la copil la scriitor
cu multe cărţi. Un îndemn să credem în noi, să "sperăm cu
disperare" într-o lume mai frumoasă, cum spuneam acum
vreo 40 de ani.
Cei tineri şi foarte tineri vor trebui să ducă lumea mai
departe. Noi, "funcţionarii" de partide, de stat, de învăţământ
etc., trebuie doar să-i provocăm, să le oferim posibilitatea de
204
a visa, de a imagina această lume pentru ca ei să o facă
mai bună. Ei vor veni după noi şi trebuie să aibă multă
imaginaţie, dar şi putere/probitate să ducă mai departe ceea
ce unii dintre noi am încercat să facem.
Doamne ajută. Şi laudă profesorilor, părinţilor şi, nu în ultimul
rând, organizatorilor.
21 februarie 2009

ION BOGDAN – poet, critic, eseist

1.
Activitatea, la care avem bucuria de a participa azi, la Tăuții-
Magheraus, mai exact desfășurarea ședinței Cenaclului
Scriitorilor din Baia Mare la o întalnire cu tinerele talente, capătă
o dimensiune calitativă sporită și datorită prezenței unor
personalități de seama. D-l Primar dr. Anton Ardelean, d-l prof.
dr. – director al Bibliotecii Județene "Petre Dulfu" Baia Mare,
Teodor Ardelean, scriitorul Marian Ilea, jurnalistul Stefan Bellu,
d-na Aurica Petrușca – nepoata poetului Ion Siugariu, d-l Stefan
Rus – directorul Scolii din localitate, d-l Ion Burnar, Președintele
Cenaclului Scriitorilor. In mare număr, scriitorii au răspuns
invitației lansate la precedenta ședință a cenaclului, de d-na
Angela Miclea, directoarea Casei Orășenești de Cultură, mai cu
seamă, deoarece ni s-a comunicat că activitățile de creație vor
cuprinde mai multe secțiuni: poezie, proză scurta, reportaje,
editoriale, desene, etc. In percepția mea, acești minunați copii,
mai mulți de 14, plus autorii desenelor, ne-au regalat cu peste 60
din creațiile lor pline de sensibilitate, delicatete, spirit de
observație și talent în a ne transmite stări sufletești
impresionante. Ne-ați adus, în plina iarnă un suflu de primăvară,
de prospetime. Am remarcat: Zbor întrerupt, Grădină, Eu cred
(in mod special), Anotimp fragil, Mândra natură, Bondarul,
Țara furnicilor, Sosirea iernii, Copilăria, Miracol. Pisoiașul,
Gradina mea, Pisicuța neagră, Cum ar fi? O rază de soare și
înca multe altele. Prin creațiile lor, copiii, parte din Băița, locul
natal al poetului, i-au adus un omagiu cu asupra de măsură.
205
Vreau să cred că activități de acest gen vor căpata caracter de
continuitate, căci ați pornit pe drumul bun; rodul apare după
floare, așa cum zorile urmează nopțile! Apreciez în mod deosebit
inițiativa d-nei dir. Miclea Angela și implicarea directă a d-lui
Primar, un edil demn de laudă, în acțiuni de natură literară. Dragi
copii, sper ca felicitările mele sincere să vă fie un imbold în
munca de creație; vă așteptăm la ședințele noastre de cenaclu,
unde cu toții avem mereu de descoperit din frumusețile cărtii.

2.
Încerc și o introspectie, deși e dificil fără textele în față:
exprimarea unui anume crez poetic, desigur fără o
conștientizare, este relevantă!
Eu cred că elevii cls. a VIII-a cuprind d.p.d.v. al construcției,
secvențe lirice bine delimitate fiecăruia, atribuindu-le fie mirarea
în fața minunilor naturii, fie exaltarea eului liric până la extaz, cu o
ascendentă a intensității trăirii sentimentelor în fața misterelor ce
pot fi descoperite doar de mintea iscoditoare, de simțirea
sensibilă dornică de cunoaștere.
Eul liric se exprimă prin metafore concentrate ideatic extrem de
delicat în poezia Anotimpul fragil, în care epitetul trimite discret
spre reversul nichităstănescian al leoaicei tinere.
Simțirea infantilă înfrumusețează versurile inegale, cu o rimă
aleatorie și cu un ritm impus, sau și mai bine – lăsat la latitudinea
cititorului, de puternicia sentimentului.
Micii cretori uzitează în mod atrăgător formele diminutivale, vrând
parcă să demonstreze subtil proporția dintre finele observații a
celor petrecute în natura și vârsta lor incandescentă, plină de
neliniști, cum este de altfel, și firesc.
O pronunțare pozitivă asupra versurilor audiate, în genere, este
aceea că se feresc voit sau ca o derivație a cunoasterii (?), a
muncii asidue (?), de elementele lingvistice bombastice, de
balast în exprimare – căci, ce altceva caracterizează limbajul
contemporan, decât concizia, claritatea și figurile de stil plasate
cu mult tact exact acolo unde le este locul.
206
Natura, universul lor cel mai apropiat, este comparat cu o
gradină, urmat de sintagma posesivală cea mai plastică: grădina
mea, căci excursul liric al copiilor la această vârstă tinde să facă
referiri numeroase la pers.I, iar o observație naturală (firească), și
caracteristică esențială specifică – o regăsim în O rază de soare.

Betty Kirchmajer-Donca,
poet, romancier, traducator,
membru al Asociatiei Scriitorilor Baia Mare

Ion Şiugariu, poet şi critic literar

Profesorul şi gazetarul Ştefan Bellu s-a dedicat studiului vieţii şi

activităţii literare a lui Ion Şiugariu (1914 - 1945), primul poet
modern al Maramureşului, publicînd o monografie “Ion
Şiugariu,un poet căzut în război”.
Fiind mai întîi subiect al lucrării sale de licenţă la filologia
clujeană, monografia este reluată şi adăugită cu titlul “Ion
Şiugariu poet şi critic literar” şi publicată în acest an /2004/ la
editura băimăreană “Gutinul”. Cartea beneficiază şi de o postfaţă
pertinentă şi la obiect semnată de criticul Augustin Cozmuţa.
Volumul a fost lansat în prezenţa soţiei poetului, doamna Lucia
Soreanu-Şiugariu şi a coincis cu împlinirea a 9o de ani de la
naşterea lui Şiugariu. Poetul s-a născut într-un sat de lîngă Baia
Mare, Băiţa, devine elev al liceului “Emanuel Gojdu”din Oradea şi
student la Bucureşti, dar moare pe front la doar 31 de ani,
rămăşiţele sale pămînteşti fiind înhumate în cimitirul militar din
Zvolen (Cehoslovacia).
Pe cînd era elev de liceu începe să colaboreze la revista
Familia, în 1935, aflată sub conducerea lui G.M.Samarineanu. O
mare influienţă asupra lui Ion Şiugariu o are profesorul său de
franceză, criticul revistei Familia, Octav Şuluţiu. În anul 1937 se
înscrie la facultatea de litere şi filosofie, specializarea filologie

207
modernă iar în anul 1942 îşi susţine teza de licenţă cu lucrarea:
”Aspectul jurnalistic în literatura modernă”.
Mergînd la documente, Ştefan Bellu prezintă viaţa şi
activitatea poetului Ion Şiugariu cu detalii şi comentarii la temă,
fiind şi pioner în acest sens. De un real sprijin în obţinerea de
informaţii şi documente i-a fost soţia poetului, stabilită mai apoi în
Germania.
La Bucureşti, Ion Şiugariu colaborează la Revista Fundaţiilor
Regale, la rubrica “Viaţa poeziei”, de asemenea lucrează la
“Studiul critic asupra poeziei lui Bacovia”.
În scurta-i viaţă , poetul a publicat trei volume: ”Trecere prin
alba poartă”, Bucureşti, 1938; ”Paradisul peregrinar”,
Bucureşti, 1942; şi “Ţara de foc”, Bucureşti, 1943. Postmortem i
se publică volumul: ”Carnetele unui poet căzut în război”,
Editura Militară, 1968, ”Sete de ceruri”, Munchen,1985, cu o
prefaţă de Vintilă Horia.
După anul 1989 este pusă în valoare şi activitatea sa de eseist
şi cronicar literar tipărindu-se “Tara crinilor”, Iaşi, 1997, cu o
prefaţă de Al.Husar, ”Viaţa poeziei”, editura Marineasa
Timişoara, 1999 şi ”George Bacovia.Studiu critic,Bucureşti”,
2002.
Acestea sînt liniile de forţă ale lucrării lui Ştefan Bellu care a
trudit la perpetuarea memoriei poetului Ion Şiugariu. Soţia
poetului a sosit din Germania la cei 86 de ani ai săi pentru a-şi
comemora soţul, iar universitarul Al.Husar a sosit “tocmai de la
Iaşi” pentru a fi alături de contemporanul său din juneţe. Aici,
între Pietroasele Băiţei, mi se părea că aud vocea poetului: ”Din
tulnic începe, pe Igniş, să sune / Prelung, peste sate şi sate / El
singur, din veacuri-păcate / Şi sînge, şi dor, să răzbune” (Peisaj
de seară).
Cartea scrisă de Ştefan Bellu are patru părţi: Profil în timp,
Căutător de aur poetic, Eseist şi critic literar şi Ion Şiugariu în
actualitate. Este reprodusă şi prefaţa din 1975, semnată de
Laurenţiu Fulga cît şi referinţele critice la ediţia din 1975, de la
Virgil Mazilescu, Miron Blaga şi Nicolae Turtureanu, pînă la
M.Seineanu şi V.R.Ghenceanu.
208
 Doamna Şiugariu susţine că urmează să fie publicat jurnalul
poetului.
Unii critici literari afirmă că opera lui Şiugariu nu este cunoscută
la adevărata sa valoare şi pentru că poeziile sale nu au o
circulaţie pe piaţa culturală şi în biblioteci (Ion M. Mihai. Primul
poet post-modern al Maramureşului, în Scriitori din Maramureş.
Analize şi interpretări, Editura Limes, Cluj-Napoca, 2003, pag.25)
Lucrarea beneficiază şi de o iconografie valoroasă, fotografii ale
poetului din anii liceului, studenţiei, ale monumentului şi ale casei
memoriale din satul Băiţa.

Ştefan JURCĂ – prozator, critic, eseist

(publicat în cotidianul ”Graiul Maramureşului”,
10-11 iulie 2004, pg.5)

Ion Şiugariu sădeşte dragostea de poezie în sufletele

copiilor

Ion Şiugariu, scriitorul care, probabil, ar fi devenit un nume

de referinţă în literatura română, dacă nu ar fi murit, pe
frontul din Cehoslovacia, la numai 32 de ani, nu a fost uitat
în localitatea natală. Născut în 1914 în satul Băiţa, poetul,
criticul literar şi gazetarul Ion Şiugariu este comemorat în
fiecare an, în luna februarie, la Tăuţii Măgherăuş, printr-o
şedinţă festivă a Cenaclului Scriitorilor din Maramureş.
Anul acesta, evenimentul a fost organizat sîmbătă, 21
februarie, odată cu prima ediţie a concursului de creaţie
«Progresia Şiugariu», adresat elevilor din Tăuţii
Măgherăuş şi din localităţile aparţinătoare.

O şcoală de creaţie, pe nouă paliere

Evenimentul a avut loc în sala proaspăt amenajată a Casei
Orăşeneşti de Cultură din Tăuţii Măgherăuş. În prezidiu, juriul,
209
format din primarul Anton Ardelean, Teodor Ardelean, directorul
Bibliotecii Judeţene «Petre Dulfu», scriitorul şi jurnalistul Marian
Ilea, poetul şi publicistul Ion Burnar, preşedintele Cenaclului
Scriitorilor din Maramureş, scriitorul şi jurnalistul Ştefan Bellu,
bun cunoscător al operei şi biografiei lui Ion Şiugariu, Aurelia
Petruşca, nepoata scriitorului comemorat şi prof. Ştefan Rus,
directorul Şcolii Generale Tăuţii Măgherăuş. În sală, lume multă,
în special membri ai Cenaclului: Betty Kirchmajer-Donca, Rodica
Dragomir, Florica Bud, Săluc Horvat (preşedintele Asociaţiei
Scriitorilor şi directorul executiv al revistei «Nord Literar»),
Dumitru Fânăţeanu, Ştefan Herţeg, Nicolae Scheianu, Igor
Ursenco, Nicolae Petricec, Valeriu Sabău, Dumitru Iuga, Dumitru
Rusu, Ştefan Jurcă, Valer Turcu Iorga, Romulus Fica, Alexandru
Peterliceanu, directorul Editurii Proema, pictorul Ion Ciuban etc.,
dar şi mulţi elevi de gimnaziu, vizibil emoţionaţi. Moderatoarea
manifestării a fost Angela Miclea, directoarea Casei de Cultură şi
iniţiatoarea concursului, care şi-a explicat, dintru bun început,
gestul: «Secţiunile concursului urmăresc să dezvolte progresiv
valenţele şi talentele lui Ion Şiugariu, care a făcut din toate cîte
ceva – mai puţin în arta plastică, dar aici poate deveni el însuşi
subiect de creaţie. Concursul propus de noi este o şcoală a
poeţilor, pe nouă paliere. Deocamdată am reuşit doar să trezim
aceşti copii; de mîine, ei îşi vor sîcîi profesorii şi îi vor convinge
că acest concurs e chiar adevărat».

Secţiunea Poezie a reunit cei mai mulţi concurenţi

La concurs, care a avut nouă secţiuni, au participat doar elevi de
gimnaziu (cei mai mulţi de la Şcoala Băiţa, pe loc botezată
«şcoala de poezie de la Băiţa»), deşi au fost invitaţi inclusiv
liceenii şi studenţii cu domiciliul în Tăuţii Măgherăuş şi localităţile
aparţinătoare. Numărul concurenţilor de la secţiunea Poezie – 14
– l-a depăşit cu mult pe cel al participanţilor la oricare dintre
celelalte secţiuni. Rînd pe rînd, copiii şi-au citit poeziile în faţa
juriului şi a publicului; deşi supărător de multe poeme au fost
dedicate «căţeluşului» şi «pisicuţei» (alte teme frecvent
exploatate fiind natura, mama, dragostea, prietenia), au existat
210
poezii care au demonstrat că cei mici nu duc lipsă de imaginaţie.
Elevii au mai participat la concurs cu proză scurtă, teatru, eseu –
«Ţara Crinilor» - despre patriotism, interviu, editorial, articol de
presă şi pagini de jurnal, dar şi cu desene şi picturi, care au fost
expuse spre a putea fi admirate de public şi de juriu. Cea mai
amuzantă a fost secţiunea Corespondenţă modernă, unde copiii
au participat cu dialoguri transmise prin internet (messenger).
Cerinţa a fost ca textele să fie scrise chiar în limbajul specific
acestui tip de dialog, care diferă de limba literară prin folosirea a
numeroase prescurtări şi simboluri specifice; misiunea Angelei
Miclea de a citi cu voce tare aceste texte nu a fost deloc uşoară
şi a stîrnit hazul asistenţei. Totuşi, curajul directoarei merită
felicitări… Aceasta a fost, însă, foarte dezamăgită de faptul că
niciun elev sau student nu a participat la prima secţiune a
concursului, cea de eseuri pe tema «Cititorul de presă. Calitatea
informaţiei. Consumatorul de media», fiind de părere că, pînă
cînd românii nu vor învăţa că au dreptul să îşi exprime părerea şi
altfel decît la colţ de stradă, nu vom putea considera că
democraţia s-a instaurat în ţara noastră.

Copiii, felicitaţi cu măsură

După ce fiecare concurent şi-a citit măcar o parte dintre creaţii,
adulţii din public au avut ocazia să îşi spună părerile. «Am
observat că, în poeziile citite, sînt multe inadvertenţe şi cuvinte
care nu-şi au locul acolo. Trebuie să mai lucraţi asupra textelor,
să încercaţi să le daţi mai multă profunzime. Pentru a ajunge la
performanţa de a fi numit «scriitor», drumul e foarte lung. Trebuie
să admitem, de la început, că nu sînteţi extraordinari în ceea ce
aţi scris, că mai există multe goluri şi că va trebui să citiţi multă
literatură de acum înainte. Dar sînteţi pe drumul cel bun», a spus
Dumitru Fânăţeanu, cel care «a spart gheaţa». A vorbit, apoi,
Betty Kirchmajer-Donca : «Dragi copii, meritaţi toate felicitările
pentru munca pe care aţi prezentat-o azi aici, caracterizată de
inocenţă, gingăşie, spirit de observaţie, sensibilitate. Toţi sîntem
perfectibili, dar important este că aţi încercat. Voi trebuie să
simţiţi deja că vi se proiectează un eu liric, un ceva, înlăuntrul
211
vostru, care exprimă sentimente. Să mergeţi tot înainte, pentru
că niciodată nu se ştie cine, cînd şi unde ajunge». Finalul i-a
aparţinut lui Teodor Ardelean: «Totul este prea entuziast. Aceşti
prunci o să creadă, chiar azi, că sînt poeţi. Poezia e cea mai
democratică specie creativă şi creatoare care s-a inventat; eu, la
Biblioteca Judeţeană, lansez multe volume care nici măcar nu
sînt de poezie… dar dacă autorii cred că sînt, n-am ce face, le
lansez. Însă, copii, să nu vă speriaţi; să ştiţi că scriitorii de aici nu
sînt de talia lui Ion Şiugariu sau Eminescu… Soarta poetului e
ingrată, dar sînt oameni care doresc să se apropie de scriitori şi
care îi iubesc pe aceştia chiar mai mult decît iubesc creaţia lor;
un astfel de om este Toni Ardelean», a spus directorul Bibliotecii
Judeţene.
Au existat diverse propuneri, venite din partea scriitorilor, printre
care restrîngerea temei propuse pentru secţiunea «Poezie» sau
editarea unei broşuri dedicate oamenilor de frunte pe care i-a dat
localitatea Tăuţii Măgherăuş. De asemenea, la sugestia lui Ion
Burnar, primarul Ardelean a declarat că pune la dispoziţia elevilor
cu talent literar microbuzul primăriei, astfel încît ei să poată
participa la şedinţele Cenaclului Scriitorilor, organizate periodic la
Biblioteca Judeţeană din Baia Mare. O altă propunere a venit din
partea poetului Dumitru Iuga (Ion Bogdan), care a opinat că elevii
din Tăuţii Măgherăuş şi Băiţa ar putea participa la o şedinţă a
Cenaclului «Semnal» al elevilor din Săliştea de Sus.

Rămăşiţele lui Ion Şiugariu vor fi repatriate

Pînă la urmă, nu s-a realizat o departajare a concurenţilor,
considerîndu-se că, la prima ediţie a concursului, toţi participanţii
trebuie încurajaţi. Toate lucrările înscrise, inclusiv desenele şi
picturile, vor fi publicate într-un volum.
În final, primarul Anton Ardelean a anunţat că, pe viitor,
osemintele lui Ion Şiugariu, acum înmormîntat la Zvolen, în
Slovacia, vor fi aduse în ţară şi înhumate la Băiţa, lîngă casa
memorială a poetului. În acest sens, există deja o hotărîre de
Consiliu Local şi un aviz favorabil din partea Ministerului Culturii,
Cultelor şi Patrimoniului Naţional.
212
Întrucît soţia scriitorului, Lucia Soreanu-Şiugariu, stabilită în
Germania, se confruntă cu probleme de sănătate, singura
reprezentantă a familiei prezentă la eveniment a fost nepoata
Aurelia Petruşca. Aceasta a mulţumit autorităţilor locale pentru
faptul că nu l-au uitat pe Ion Şiugariu şi pentru că au grijă ca
generaţia tînără să se formeze în spiritul dragostei pentru poezia
românească.

Anca GOJA – ziarist

(articol publicat în Graiul Maramureșului)

Lectura unui tablou.

Ambasadorii dinspre ”Țara de Crini”

Departe de a privi această manifestare de pe poziția

superiorității, ca o simplă ”serbare școlară” sau pionierească ar
trebui privită prin a căuta rădăcinile care au dus la întemeierea ei.
De bună seamă că sub tutela amintirii lui Ion ȘIUGARIU,
inițiatoarea ei, d-na Angela MICLEA și-a dorit revitalizarea, sub
acest spirit tutelar, unui demers, pe cale de dispariție, la
începutul acestui secol, tulburat de capricii tenebroase. A
descoperi și a educa talentul, de la vârste fragede, este o
îndeletnicire, aproape uitată de educație. Ei bine, ea și-a propus
și s-a înhămat la această muncă, pe cât de demnă de laudă, pe
atât de dificilă. Tematica propusă a fost, pe cât de generoasă pe
atât de complexă, pe atât de diversă, diversitate pe care tinerii
participanți, cei care și-au făcut curaj și-au asumat-o, pe măsura
entuziasmului și a vârstei fragede. Desigur, scrisul este o ”boală”
destul de dificilă, mai cu seamă, în cazul în care devine
contagioasă. Oricum, este o epidemie care nu face victime decât
printre orgolioși. Oricum, eu mă bucur că se mai întâmplă
asemenea lucruri și aș avea un cuvânt de tot binele față de
dascălii care nu-și uită menirea cu care au fost înzestrați când au
213
pășit înspre catedră; care uită de salariile mizerabile dar nu uită
să se aplece asupra copiilor sădindu-le și îndrumându-le talentul,
precum grădinarul pasionat își îngrijește florile. Am remarcat, cu-
adevărat la acești copii izbucniri spontane ale talentului și le
doresc să nu și-l piardă. N-ar fi fost de neglijat prezența în număr
mai mare, a publicului matur, care să vadă că, încă se mai
întâmplă, în prajma lor, ceva viu, ceva frumos. Dar, ce să-i
facem? Probabil și pentru generațiile mature, mai e loc de
educație estetică. Mi-a plăcut chiar emoția naturală afișată de
concurenți, timiditatea pe cere au manifestat-o, stângăciile
scrisului care, firește, transpar din lucrările cere au fost
prezentate. Așa e și normal să fie. De bună seamă se vor
decanta vârstele și puâini vor ajunge să-și vadă numele tipărite
prin gazetele literare sau pe coperțile cărților. Dar, câțiva, de
bună seamă se vor afla acolo. Desigur, nu mă voi grăbi să dau
verdicte critice. Nu sunt eu cel în măsură să o facă. Oricum, mă
gândesc din nou, la dascălii cărora le transmit sincer, că am tot
respectul pentru munca și stăruința pe care o arată. Nu pot fi
trecute cu vederea nici lucrările plastice expuse cu acest prilej.
Multă culoare și multă lumină transpar din cele câteva lucrări ale
copiilor, asa cum văd ochii lor nevinovați. Și văd simplu, până
când fiecare își va alege o tehnică ce îi va defini fie condeiul fie
penelul, în perspectiva viitorului. Să nu le furăm copilăria prin
verdicte și sfaturi, pretinse pline de înțelepciune. Să nu le furăm
copilăria dar și să nu-i marginalizăm. Manifestarea aceasta și
consemnarea în pagină, tocmai asta face, cu girul și încurajarea
autorităților care, și de astă dată, și-au adus din plin contribuția.
Viitorul vă aparține! Poarta a fost deschisă! Drum bun!

Nicolae I. PETRICEC – poet, publicist

214
Curcubeu în evantai

Angela MICLEA – MURESAN, spirit adolescentin şi

frenetic, onorează instituţia culturală pe care o reprezintă cu
încă o manifestare unicat: debutul fără restricţii a oricărui
copil atins de aripa vreunei Muze. Înafara unei tematici
propuse, lucrările tinerilor plasticieni ( majoritatea fete)
freamătă ca un curcubeu franjurat, împletind vibraţiile liniilor
printre imprevizibile explozii cromatice. Atribut al inocenţei
şi al spontaneităţii in evantai, eternizează gândul suav sugerat
de un ram de măr înflorit într-un pahar de cristal.

Ion CIUBAN – artist plastic

“Pictura - secrete și dezvăluiri

Pictura, ca și literatura și muzica, este un limbaj. Ea

utilizează mijloace pe care le disimulează pentru a nu da
impresia de artificial și de efort. Necunoscătorul se poate
înșela pe drept, lăsându-se cucerit de ușurința cu care i se
pare că liniile și culorile se asociază pentru a reproduce
forme existente sau a crea forme noi. Așa cum citești cu
aviditate un poem, un roman, așa cum resimți la sfârșitul
lecturii, dacă este cazul, o delectare imediată, tot așa
pictura cheamă privirea și determină în cel care o
contemplă senzații în care rațiunea nu deține rolul
primordial. Satisfacția este produsul noii descoperiri; ar
putea fi suficientă. Marile emoții nu trebuie explicate
întotdeauna…”
(Nadeije Laneyrie-Dagen)

215
 PROGRESIA ȘIUGARIU o provocare și o noutate în
același timp pentru elevii claselor V-VIII ai Școlii cu clasele I-VIII
Tăuții Măgherăuș…, creația literară a poetului Ion Șiugariu au
adus în orele noastre de educație plastică un bogat vocabular
de imagini și idei, pe care le-am și valorificat extrăgând mai multe
teme; unele din temele lucrărilor noastre (care ilustrează poezia
lui Șiugariu) sunt: “Țara de foc”, “Poemul ierbii”, “Amurg”,
“Copacul albastru”, “Singurătate”, “Imaginea satului”, “Răsărit de
soare”, “Vântul”, “Culorile toamnei”, “Anotimpuri”, “Minerii”,
“Portret”, și multe altele…ideile de început au fost “stângace”,
“copilărești”,”au fost o joacă de-a artiștii plastici”, care, la final s-
au prezentat ca fiind într-adevăr mici opere plastice. Munca,
placerea, imaginația bogată și interesul copiilor pentru poezie se
regăsesc în fiecare dintre compozițiile plastice care alcătuiesc
expoziția din cadrul Sesiunii a V-a a Cenaclului “Ion Șiugariu”.
Cei 24 de elevi participanți la secțiunea artă plastică și totodată
“micii artiști plastici” ai școlii noastre sunt:
Nedelea Petrică, Ghișa Ioan,
Paul Simina, Moisa Anamaria,
Costin Alexandra, Chereș Cristian,
Șimon Marcel, Pop Raluca,
Moțoc Alexandra, Șimon Andreea,
Nedelea Andrei, Slavic Antonia,
Săsăran Cristina, Catona Daiana,
Blidar Bogdan, Lauran Florin,
Horincar Diana, Gaie Alexandra,
Szondi Denis, Iloșvai Mariana,
Ghișa Alexandra, Lupan Alexandru,
Vălean Raluca, Lucaciu Ioana.
Sperăm că prin intermediul lucrărilor noastre și a poeziei
lui Șiugariu am reușit să vă purtăm prin fascinanta lume a
visului, a fantasticului, a artei și a bunului gust, atât de prezente
în viețile noastre, dar uneori ignorate de mulți dintre noi.

Cornel GAVRILĂ – profesor

216
1989 . Comunicarea subversivă si comunicarea directă.
Dialogul - comunicare virtuală.

Expeditor – Cititorul de presă

De când mă ştiu, am căutat posibilităţi de contracomunicare. De ce?

Pentru că, peste tot pe unde mi-a fost dat să trec, mi se comunica.
Suficient de impersonal (: elevii noştri, studenţii noştri, angajaţii noştri.
Poporul român…) – si nu de puţine ori, indirect: semnam
convocatoare, luam la cunoştinţă etc. Deci, de multe ori la persoana a
3-a și nu de puţine ori oficial! Puţini au recunoscut şi nici astăzi nu sunt
mulţi care să recunoască receptorii altfel decât persoanele a 3-a, ceea
ce, fireşte, nu presupune nici replică nici dialog. Deci – fără opinie! Şi
cum spuneam, m-am hotărât să contracomunic; fără să vreau, m-am
situat în afara “legii” pe de o parte a acelora care necontenit comunicau
iar pe de altă parte, şi a acelora care acceptau comunicarea ca
unidirecţionată – adică totdeauna înspre ei. Apoi am devenit cea mai
consecventă nonconformistă, ulterior răzvrătită – proporţional cu
îngrădirile la care am fost supusă. Am început să scriu: mai întâi
subversiv, apoi pe faţă; mai scriu încă… Nu m-am eliberat? Nu – dar
mă manifest în continuare... Liber!
“Toţi par să ştie cum s-au petrecut întâmplările din decembrie ’89.
Nimeni n-are nici o îndoială atunci când afirmă cu tărie varianta sa de
scenariu… Resemnat, mai încerci la rândul tău să pui cap la cap tot
ce-ai aflat din ziare, de la radio, de la televizor, din diverse situaţii, din
cărţi, încercând o altă explicaţie a faptelor. Dar te laşi păgubaş când îţi
apare în minte imaginea unui bătrân păpuşar trăgând sforile...”
(George Arion)
Te laşi păgubaş când îţi apare în minte imaginea... – și cât de păgubit
te regăseşti după fiecare exerciţiu! Una, două, trei sau mai multe –
ủmbrele se succed, se depăşesc, se întrec în a ne mânui. Sigur, nu
suntem contemporani doar cu umbrele. Unu, doi, trei sau mai mulţi –
dar unde sunt bătrânii sforari? Se joacă cu copiii noştri: îi răsfaţă; le
pregătesc masa şi temele suplimentare...
Nouă ni se comunică în continuare impersonal și indirect, la persoana
a 3-a şi în continuare – noi nu avem cu cine comunica. Deopotrivă în
discursurile oficiale şi în mass-media ne regăsim (dacă ne regăsim!) în
sintagmele „poporul român” (el, altul) respectiv „cititorii noştri” (ei,
care?). Dar cei care cuvântă, cine sunt?
217
Din păcate poporul român îşi acceptă literalmente neutralitatea pe care
presa (de când şi-a însuşit puterea a 4-a) i-a indus-o prin (ne)apelarea,
(ne)accesarea acestuia decât paralel. Nici unii nici alții nu sunt ”poporul
român”. Să fim noi? Doar noi? Și-apoi, cum pot comunica (căci asta
pretind fiecare că fac!) cu cineva, adică cu noi, despre care sau pentru
care... vorbesc?! Cum pot comunica cu cineva pe care doar îl evocă –
de exemplu? Iată culmea retoricii: emiţător (furnizor) multiplu pentru
receptor nul (anulat), prin neutralizare.
Unii vorbesc, alţii scriu, iar noi citim ce scriu aceştia despre ce spun
ceilalţi, pentru popor. Deci, cine este poporul?
Puterea a 5-a este ocupată?
Haideţi să comunicăm. Virtual. Să exersăm corespondenţa – cea mai
bună metodă să ne (re)activăm, cea mai bună metodă să ne
(re)găsim...
cu prietenie, Angela MICLEA
(articol publicat în septembrie, 2003)
***

Azi, în 2009, cel mai bine – ne reprezintă analiștii. Şi (ne)

manipulează: ei (răs)tălmăcesc la mese rotunde ipotezele aflate
în lucru la nivel înalt și exploatează toate posibilele conotații (de
conjunctură, polisemantice: lingvistice, psihologice, sociologice,
semiotice, cibernetice) și induc prin tatonare, repetiție, recul și
amenințare – panică, transă și delir, în masa de manevră
spectatoare.
Interlocutorii lor – când există – sigur sunt ”invitați… la ordin”
pentru justificări aberante ale diverselor crize iscate instantaneu
sau deliberat, justificate însă pueril și subiectiv, caraghios și
ridicol; coride mai puține deocamdată dar simultanele de șah
sunt partide jucate de oameni angajați!
Picătura chinezescă vine prin televizor, în fiecare zi – căci
spectatorii repausați prin tranșeele democrației, resemnați,
dezarmați de principii și personalitate, sunt alimentați/intoxicați
rațional cu virușii spectrului politic pe rol + virușii spectrului etnic
– altă tulpină… așteptând, culmea (!), momentul și ordine(le)!!!

218
De sub control a scăpat doar gripa aviară, porcină, vacile
nebune; caii au devenit anemici apoi au dispărut – ca și piața
autohtonă.
Infractorii – prin psihologie rebeli sau frustrați – nerăbdători,
pragmatici (= oportuniști) își iau câmpii… ori îi bat, pe autostrăzi.
Și nu dorm pe patul de pușcă!
Dar noi suntem protejați prin comunicare!
Singura condiție este să rămânem în fața… micilor ecrane!
Tot acolo vom afla când trebuie sa părăsim habitatul: prima
permisie va fi-n curând: 22 noiembrie, a.c.
Ce spectacol!!! Ce actori… Și noi – cei ”recuperați”… în condiția
umană! Nu va dura 24 de ceasuri și vom fi la loc…
Am ajuns să suspectez o superioritate, subestimare, subminare
controlată a poporului român – prin neapelare, și – de alt ordin! –
nu mai puțin o conspirație între putere și media: căci cum altfel
dacă ”mass-media trebuie să protejeze poporul de abuzurile
puterii” prin informare, consultare și reprezentarea opiniei, îl
neutralizează și anihilează cu comunicări și analize proprii.
Doar schimbând între ei sursele consacrate (”pragmatice”) cu
receptorii, furnizorii de informație ar salva breasla, poporul și ar
determina în consecință judecăți cu valoare etică, morală și de
principiu la cele trei etaje (puterile) precursoare – căci le-ar arăta
o Românie profund adevărată… Când ar vedea România mea
”evoluând” în plasmă – ar găsi-o ”horor” dar i-ar inspira, pozitiv –
căci așa educi și copiii: prin ”lecții deschise” – ca să producă
efect.
Etapa (semi-revoluționară) în media dar ne-exploatată – modelul
interactiv al comunicării, anii '90 – au ratat-o toți pentru că au
confiscat și unii și alții poporul, gândind în locul lui: așa s-a
născut prăpastia căci poporul se recunoaște tot mai puțin în
oglinda care i se pune-n față.
Deocamdată, azi, deduc că nu avem obiective comune: suntem
trei entități brute, distincte, incompatibile: Surse, Furnizori,
Receptori. Suma totală = Poporul Român.
Acum stăm toți trei pe buza prăpastiei: astea-s și coordonatele
României! Și mai stă și cineva în spatele meu…
219
Deci: îsi asumă cineva comunicarea – altfel decât ”unul care
scrie – pentru altul care citește”?
Cine protejează consumatorul de media de știrile expirate,
de știrile false? De știrile care-l induc în eroare?
Si oare care știri îl intoxică?
Vreți să revoluționați media? Gândiți-vă care ar fi informațiile
dacă ar circula și invers, de jos în sus? Ca sa fie
democratic...

***
Aprecierile formulate, tratamentul și diagnoza cum și cauzele
îmbolnăvirii mediei cotidiene azi, sunt văzute din prisma
consumatorului / cititorului de ziare, privitorului la televizor, și
destinate mai ales specialiștilor avizați și erudiți în jurnalism,
acelora care fac management fără marketing – căci
consumatorul trebuie să aibă ceva afinități empatice cu produsul
cumpărat.
Azi piața media îi oferă ambalajul, culoarea, stridența, viciile (și
de procedură), demența publicitată agresiv – vulgului... care tot
mai mult se caută pe sine între oglinzi paralele dar mincinoase!
Și-atunci unde-i corespondentul său? La mica publicitate: la
imobiliare, la aniversări și decese, în primul rând. Acest client nu
prezintă nativ, cum se speculează, un apetit pentru incident ci
pentru (co)incidenţă – şi-și caută prin rezonanță, extensia
spectrului său, corespondentul, oglinda, semenul și clasa.
Gheorghe vinde casa, au trecut atâția zeci ani de la nunta
vecinilor, a murit subit fostul coleg de muncă – și dacă află pe
aceeași filieră și cum s-au întâmplat toate cele, e informat.
Mulțumit ar fi dacă cei de la putere ar citi despre Gheorghe că
merge la azil și de ce, că între două aniversări rotunde,
sponsorizate de copii – vecinii sunt asistați social, că fostul lor
coleg de muncă a fost martorul unui împușcat în trafic.
Cititorul de ziar, privitorul la televizor ar putea fi chiar satisfăcut
dacă ar ști și alții despre el că acum, după șomaj are mai multe
”job”-uri necalificate, o casă, o pârloagă, o bicicletă, mai multe
taxe și impozite, o soacră, o nevastă, un copil, o rablă, o pâine,
220
un ou, un cartof, o ceapă degerată, o capră slută, un tată, șase
tacâmuri și o singură masă. Și este proprietar. Și de idei. Cam
toți din comunitate sunt la fel, fac aceeași politică dar nimeni nu
știe că există și acest partid – deși-i cu ponderea cea mai mare
pe la porți.
Ar putea face o masă rotundă, la al șaselea tacâm – fiecare cu
câte un deputat; câte o vizită de lucru la locurile sale de muncă –
să pună mâna pe câte o coadă de lopată, fierăstrău, coarnele
plugului – fiecare senator; o conferință de presă – cu oricare
mogul... – ”să se uite și președintele la noi căci noi îi vedem în
fiecare zi, sunt aceiași mereu și vorbesc doar între ei”! Și oricare
dintre aceștia trei i-ar putea duce copilul la școală – în schimb de
experiență: căci și copiii lor sunt la (alte) școli de stat.
Ce fel de media ar fi asta? De avangardă: între cei care
totdeauna au ascultat și cei care tototdeauna au comunicat...
Să fie și invers!
Să aibă Poporul – discipoli iar nu Vedetele de tabloid – acoliți.
Să întoarcă plasmele... că, pe cuvânt: dacă ajung mai întâi pe
messenger sau hi5 – nu mai ies din Turnul Babel decât cu alt
mercurial, dar ăsta-i alt subiect!
Sigur, ce-i drept, am vrut să aflu asta, altceva sau altfel – despre
Calitatea informației – de la alt Consumator de media, de la
alt Cititor de presă. Nu-i târziu...
Angela MICLEA, ziarist, poet
***
Cu privire la acest concurs: copiii participanţi sunt produsul
a mai mulţi factori: Media, Societate, Guvern, Şcoală,
Familie.
Şi cu privire la acest volum: poate fi de referinţă pentru toţi
cei enumeraţi.
Va fi de referinţă pentru ediţiile următoare.
Este periculos să mai amânăm ori să ne amăgim cu ”ce nu
vedem - nu există”!
Am deschis acest orizont... Cooperăm în continuare şi
perseverăm împreună!
Organizatorii
221
 V. EPILOG.

(Eseu despre ”Aspectul jurnalistic

în literatura moderna” – titlu adaptat
al Tezei de licenta a poetului Ion SIUGARIU
(: ”Aspectul jurnalistic al literaturii moderne”
sustinuta la Facultatea de Litere si Filosofie
Bucuresti, specialitatea Filologie moderna, 1942) –
ca o introspectie corolara –
semnat de un scriitor senior)

Ozonul de pe raft

Literatura este singura artă care nu se învață.

Există școli de muzică, de arte plastice, de coregrafie, de artă
scenică sau cinematografică și, de ce nu, de artă culinară. Pentru
toate trebuie talent, chiar și pentru lăcătușerie, ca, din simpli
executanți, să putem ajunge maiștri sau maeștri.
Literatura singură nu are nimic de meserie în ea, în afară de
muncă – multă muncă. Literatura nu se supune indicațiilor
practice. Ea nu se face cu genunchiul mai întins sau cu încă
puțin galben în culoare. Ea are numai puțină sau mai multă sare
în expresie și-un pic de piper în sugestie, dar astea se pun ”după
gust”, și nu după un gramaj exact. De aceea, o școală de
literatură nu s-a putut concepe.
Facultățile de filologie nu scot specialiști scriitori dar scriitorii pot
fi specialiști ai oricăror compartimente ale activității umane. Mai
mult, rareori marii critici literari pot fi și buni scriitori. Știința
tehnică, în acest caz – al scriiturii – nu ajută la nimic. Ea
folosește doar analizei unui text gata scris.

222
Literatura este, inevitabil, singura artă care nu are profesioniști, ci
doar amatori!
E greu de descoperit în încercările de tinerețe, darămite în cele
din copilărie, talentul și, probabil, din acest motiv tinerii sunt
încurajați, în bloc, să scrie: poate, poate se alege vreun scriitor
dintre ei.

Sa nu uităm, însă, că literatura nu poate exista fără limbă.

Ucenicii în ale scrisului, dacă măcar metaforic se poate vorbi de

așa ceva, trebuie să înceapă cu învățarea temeinică a limbii
române, iar profesorii trebuie să cultive, înainte de orgoliu,
respectul pentru limba noastră ”dulce și frumoasă”.
Nu ”pisicuțele și cățelușii” (cum a remarcat Anca GOJA) sunt în
plus, în acest volum – domeniul de inspirație este nelimitat – ci
greșelile ortografice și sintactice, expresiile neliterare și întregul
capitol al corespondenței ”moderne”, în care limba este de-a
dreptul schilodită; realizarea beletristică, aici, iese din discuție și
aceste producții nu se pot constitui în modele de stil epistolar
(deci nu au nici motivație didactic-pedagogică).

Nota zece cu steluță, în schimb, prea restrânsei (din exigență?)

secțiuni ”Desen. Fotografie. Grafică. Pictură”.

Volumul acesta chiar devansează mersul firesc al lucrurilor. Cu

atât mai mult cu cât nu există școală de literatură, arta
beletristică trebuie ”furată”, dar nu copiată, deși, de multe ori
începe prin imitații.
E nevoie de foarte multă lectură înainte de a visa să fim scriitori
și acumularea unei oarecare culturi. Ca să știm și ce s-a mai
spus, și cum s-a mai spus și să ne putem răspunde, nouă înșine,
obiectiv – dacă putem aduce ceva nou sau ceva care să
intereseze pe cineva.
Păcat de pădurile Țării să ajungă, după ce au răspândit ozon, să
srângă praf pe un raft, numai pentru a satisface capriciul cuiva.
Nu spun că e în cauză acest volum, nobil, de altfel, prin noblețea
223
pe care o dă inocența vârstei autorilor care l-au compus. Atrag
numai atenția că pădurea este un este un spațiu și el nobil și
prețios, iar dacă o transformăm în altceva, acel lucru trebuie să
fie tot nobil și prețios – de exemplu, o carte utilă.
Cu siguranță, această antologie include numele cel puțin unui
scriitor adevărat. Dar cred că sunt în ea și ”scriitori” prematur
născuți, având, unii, reduse șanse de împlinire.
Poate și să sperăm că vom auzi, peste ani, de poetul Roland
STEINER, de artiștii plastici Alexandra-Daria-Selina GHIŞA,
Maria-Simina DERMAN, Cristina-Mădălina SABĂU, Cristina
SĂSĂRAN, Mariana ILOSVAI, Andrei NEDELEA, Alexandra
GAIE, Daiana CATONA, Andreea ŞIMON, Iulia-Minerva
MICLEA, Andreea-Ancuţa BACIU.

Succes, însă, le doresc tuturor.

Prof. dr. Teodor ARDELEAN,

director Biblioteca Județeană ”Petre DULFU” Baia Mare

224
VI. DIPLOMA (față)

225
DIPLOMA (verso)

226
 CONSILIUL LOCAL
PRIMĂRIA ORAŞULUI
TĂUŢII MĂGHERĂUŞ
CASA ORĂŞENEASCĂ DE CULTURĂ

Acordă DIPLOMĂ

Elevului/Elevei
Studentului/Studentei
D-lui/D-nei

pentru evoluţie excepţională

în Sesiunea a V-a
a <<Cenaclului de ariergardă
”Ion Șiugariu”>>

realizată cu sprijinul
Scriitorilor si Ziariștilor din MARAMUREȘ.

PRIMAR, Anton ARDELEAN

21 februarie 2009

227
In data de 1 februarie 1945 ”Soarele” a apus
la ora 11 si 10 minute.

Ce vârstă are Poetul?

31 de ani de viata – cât a trăit?
64 de ani – câti au trecut din '45?
Sau 95 – cât ar fi vârsta reală dacă ar trăi?
Poetul are tot timpul! Poetul are eternitatea!

Să ne urnim din loc, in progresia eterna...

În Siugariu să nu ne adăpostim...

Cine poate prelua misiunea?

Cine poate desăvârși un ideal?
Poți alege nostalgia ori dinamismul.
Optimismul. Entuziasmul.
Poți fi romantic ori sentimental. Poți fi și critic.
Poți alege disciplina, simțul civic, patriotismul.

La 31 de ani Ion ȘIUGARIU a intrat in Europa,

in Istorie, in Literatura, in Ceruri.
A semnat cu sânge poemul jertfei voluntare.

Politica lui Ion Șiugariu o poate manifesta

doar cei disperați...
in sinea Limbii.

Angela MICLEA,
Director Casa Orașenească de Cultură

228
VII. DESPRE CONCURENȚI
SZLAVIK Gabriella
(n. 13.03.1994)
TAUȚII-MĂGHERĂUȘ (Băița)
str.97 nr.12 jud. MARAMUREȘ
cls. a VIII-a, Școala cu cls. I-
VIII "Ion Șiugariu" Băița

Performanțe: premii și
concursuri școlare
Abilități: operare PC, franceză
avansat, engleză începător
Obiectiv profesional: Liceul
Economic – finanțe , bănci,
contabilitate
Pasiuni: sport, muzică,
calculator, citit

***
ȘINK Renata (n. 30.04.1994)
BĂIȚA str. Principală nr. 366
jud. MARAMUREȘ
cls. a VIII-a, Scoala cu cls. I-
VIII "Ion Șiugariu" Băița

Performante: premii,
concursuri, olimpiade
Abilitati: operare PC, franceză
avansat, engleză începător
Obiective profesionale: Liceul
Economic – finante , banci,
contabilitate
Pasiuni: sport, muzica,
calculator, citit, călătorii

229

POEZII
 SABĂU Cristina-Madalina
(n. 24.07.1995)
BĂIȚA str. Principala nr. 36
jud. MARAMUREȘ
cls. a VII-a, Scoala cu cls. I-
VIII "Ion Siugariu" Baita

Performante, rezultate
deosebite: premii, olimpiade,
concursuri
Abilitati: operare PC, franceză
avansat, engleză începător
Obiective profesionale: Liceul
Gheorghe Sincai – matematica-
fizica;
Pasiuni: sport, muzică,
calculator, citit, călătorii, filme,
literatură, matematică, chimie
***
BACIU Andreea Ancuta
(n. 18.09.1995)
BĂIȚA str.Valea Glodului nr. 36
jud. MARAMUREȘ
cls. a VII-a , Scoala cu cls.I-
VIII "Ion Siugariu" Baita

Performante: cls I-VII – premiul

I; participare la olimpiade si
concursuri scolare
Abilitati: operare PC, franceză
avansat, engleza incepator
Obiective profesionale:
matematica, stiintele naturii
Pasiuni: sport, muzica, PC,
citit, calatorii, filme, literatura,
matematica, chimie
230
 LUPȘE Estera-Amalia
(n. 09.08.1996)
TĂUȚII-MĂGHERĂUȘ (Băița)
str. 97 nr. 8 jud. MARAMUREȘ
cls.a VI-a, Scoala cu cls. I-VIII
"Ion Siugariu" Baita

Performante: premii, olimpiade

si concursuri scolare
Abilitati: operare PC, franceză
avansat, engleză începător
Obiective profesionale: Liceul
sanitar
Pasiuni: sport, muzica,
calculator, citit, calatorii, filme,
literatura, matematica, chimie

***

RUSU Alexandru
(n. 23.09.1997)
BĂIȚA str. Principala nr. 100
jud. MARAMUREȘ
cls. a V-a. Scoala cu cls. I-VIII
"Ion Siugariu" Baita

Performante: cls I-IV premiul I;

Abilitati: franceză începator,

engleză începator
Obiective profesionale:
educatie fizica si sport
Pasiuni: sport, muzica, PC,
citit, calatorii, filme, literatura,
fotbal, jocuri

231
 DERBAN Maria-Simina
(n. 14.02.1997)
TĂUȚII-MĂGHERĂUȘ (Băița),
str.84 nr.60 jud. MARAMUREȘ
cls. a V-a, Scoala cu cls. I-VIII
"Ion Siugariu" Baita
Cls a IV-a - eleva a Şcolii
Jeaun Jauress (Franta)
Performante: premii,
olimpiade, concursuri scolare
Abilitati: operare PC, franceză
avansat, englez începator
Obiective profesionale: liceu
bilingv si stiinte exacte
Pasiuni: sport, muzica, PC,
citit, calatorii, filme, literatura,
matematica, engleza, franceza,
astrologie, protectia mediului,
lupte, sa compun poezii si
povesti
***
STEINER Roland
(n. 23.03.1997)
BĂIȚA, str. Laposa nr. 24
jud. MARAMUREȘ
cls. a V-a, Scoala cu cls. I-VIII
"Ion Siugariu" Băița
Performante: premii,
olimpiade, concursuri
Abilitati: operare PC, franceză
avansat, engleză începator
Obiective profesionale:
matematica-engleza, sport
Pasiuni: sport, muzica, PC,
citit, calatorii, filme, literatura,
matematica, engleza, franceza,
fotbal
232
 MOGIA Patrick (n. 15.04.1997)
BĂIȚA str. Princiapala, nr. 8
jud MARAMUREȘ
cls.a V-a , Scoala cu cls. I-VIII
"Ion Siugariu" Baita

Performante: premii, olimpiade

si concursuri scolare
Abilitati: operare PC, franceză
avansat, engleză începator
Obiective profesionale:
matematica-engleza
Pasiuni: sport, muzica, PC,
citit, calatorii, filme, literatura,
matematica, engleza, franceza

***
DARNAI Henrietta
(n. 13.02.1997)
BĂIȚA str.Valea Rosie nr. 5
Jud MARAMUREȘ
cls. a V-a , Scoala cu cls. I-VIII
"Ion Siugariu" Baita

Performante: premii, olimpiade

si concursuri scolare
Abilitati: operare PC, franceză
avansat, engleză începator
Obiective profesionale:
matematica-engleza
Pasiuni: sport, muzica, PC,
citit, calatorii, filme, literatura,
matematica, engleza, franceza

233
 GHIȘA Alexandra-Daria-
Selina
(n. 18 ianuarie 1998)
TĂUȚII-MĂGHERĂUȘ nr. 182
jud. MARAMUREȘ

clasa a V-a B la Şcoala cu

clasele I-VIII Tăuţii Măgherăuş

Aptitudini: - bună ascultătoare,

- prietenoasă,
- ordonată,
- spirit de iniţiativă.
Hobiuri: poezia, cititul, muzica.

***

CATONA Daiana-Ramona
(n. 18 ianuarie 1998)
TĂUȚII-MĂGHERĂUȘ nr.418
jud. MARAMUREȘ

clasa a V-a B la Şcoala cu

clasele I-VIII Tăuţii Măgherăuş

Aptitudini: - bun ascultător,

- prietenos,
- ordonată,
- spirit de iniţiativă.
Hobiuri: - poezia,
- cititul,
- muzica.

234
 Sunt ANTONIUS Alexandra.
M-am nascut in 23 Mai 1996.

Locuiesc in orașul
TĂUȚII-MĂGHERĂUȘ.

Studiez la
Școala cu clasele I-VIII din
Tautii-Magheraus și sunt in
clasa a VI-a A.

Scriu poezii de cand eram mica;

este o distractie pentru mine.

***

Sunt LAURAN Danina.

M-am nascut in 27 Decembrie
1995.

Locuiesc in BOZÂNTA MARE..

Studiez la
Școala cu clasele I-VIII din
Tautii-Magheraus și sunt in
clasa a VI-a A.

Scriu poezii de circa un an.

Este un hoby pentru mine.

235
 CRIȘAN Amalia - Oana
(n. 1 februarie 1996)
TĂUȚII-MĂGHERĂUȘ nr. 325

clasa a VI-a B la Şcoala cu

clasele I-VIII Tăuţii Măgherăuş

Aptitudini: - bun ascultător,

- prietenos,
- ordonată,
- spirit de iniţiativă.
Hobiuri: - poezia,
- cititul,
- dansul,
- calculatorul.

***

MOLDOVAN Teodora- Lucia

(n. 24 iunie 1996)
TĂUȚII-MĂGHERĂUȘ nr.458

clasa a VI-a B la Şcoala cu

clasele I-VIII Tăuţii Măgherăuş

Aptitudini: - bun ascultător,

- prietenos,
- ordonată,
- spirit de iniţiativă.
Hobiuri: - cititul,
- muzica,
- dansul,
- vizionare de film.

236
 POP Maria (n. 30 iunie 1996)
TĂUȚII-MĂGHERĂUȘ nr.356

elevă, clasa a VI-a B la Şcoala

cu clasele I-VIII Tăuţii
Măgherăuş

Aptitudini: - bun ascultător,

- prietenos,
- ordonată,
- spirit de iniţiativă.
Hobiuri: - poezia,
- cititul,
- dansul,
- calculatorul.
***
FRĂȚILĂ Andreea-Codruţa
(n. 29 noiembrie 1996) TĂUȚII-
MĂGHERĂUȘ nr.572

elevă, clasa a VI-a B la Şcoala

cu clasele I-VIII Tăuţii
Măgherăuş

Aptitudini: - bun ascultător,

- prietenos,
- ordonată,
- spirit de iniţiativă.
Hobiuri: - poezia,
- cititul,
- muzica,
- dansul,
- calătoriile,
- calculatorul.

237
 Sunt MIHUȚ Raluca și m-am
nascut pe data de 6 martie
1996.
Locuiesc in BOZÂNTA MARE.

Studiez la scoala cu clasele I

– VIII din orașul Tautii
Magheraus.
Sunt in clasa a VI-a A.

Imi place sa scriu în jurnal

despre tot pe unde calatoresc.
Pasiunea asta o am de cand
eram mica.

***
Sunt MICLEA Iulia-Minerva
și m-am nascut în data de 16
martie 1995.
Locuiesc în orașul
TĂUȚII-MĂGHERĂUȘ str. 73.

Studiez arta plastică

la Liceul de Artă Baia Mare
în clasa a VII-a.

Aptitudini: studioasă,
consecventă
Performanțe: premiantă
Pasiuni: grafica, poezia,
animalele mici de companie,
rolele, natura.
Obiectiv profesional:
arhitectura.

Profesori de specialitate:
ȘCHIOPU Andreea, BĂBUȚA
238 Anca, BĂBUȚA Cristina.
239
 Elevii Școlii cu clasele V – VIII TAUȚII – MĂGHERĂUȘ
participanți la Sectiunea a 9-a:
Desen / Foto / Grafica / Pictura

TEMA: poetul Ion ȘIUGARIU, fiinte, lucruri –

legate, generate sau derivate din existenta sau creatia acestuia

240
VIII. Fotocopii documente
(din și despre viața poetului Ion ȘIUGARIU)

241
242
IX. Fotografii de actualitate

Lecție deschisă. Elevi ai Liceului de artă Baia Mare

la casa Memorială ”Ion ȘIUGARIU”. Băița ˄
Elevi ai Școlii cu clasele I – VIII Tăuții - Măgherăuș
la statuia poetului ”Soare”, Băița ˅

243
Ziaristul, poetul, prozatorul și eseistul Ștefan BELLU
la statuia poetului – Băița

244
 Ziaristul Ştefan BELLU – omagiind poetul

Soția poetului, d-na Lucia SOREANU-ȘIUGARIU alături de

dl. Ștefan BELLU dând autografe la lansarea volumului
”Ion ȘIUGARIU, poet și critic literar” – la Baia Mare. ˄ 2004 ˅.
Soţia poetului alături de nepoata acestuia, d-na Aurica
PETRUŞCA, soţul acestei şi directorul Bibliotecii Județene
”Petre DULFU” – dl. Teodor ARDELEAN

245
246
2008: Primarul Anton ARDELEAN – la oficierea denumirii
”Ion ȘIUGARIU” a Școlii din Băița, alături de director-prof.
Camelia CURTUZAN și viceprimarul Daniel MUREȘAN. ˄
Familia poetului și scriitori, omagiindu-l la monument. ˅

247
Detaliu din manifestarea organizată la școala din Băița, 2008:
Imnul minerilor dedicat de elevi memoriei poetului

248
Articol în presa locală
249
Colaj foto – ”Progresia ȘIUGARIU”, ediția I, 2009 – Tăuții-Măgherăuș

250
Colaj foto – ”Progresia ȘIUGARIU”, ediția I, 2009 – Tăuții-Măgherăuș

251
Biserica ortodoxă Băița
252
 Școala cu clasele I – VIII ”Ion ȘIUGARIU” – sat Băița (azi cartier al orașului TĂUȚII-MĂGHERĂUȘ)

253
254
 255

Foto / montaj – prof. MUREȘAN Oana-Diana (: ”Curgerea în eternitate”)

 ”... De valoare
au fost judecățile celor care
au rezonat cu aceste creații
pe o frecvență superioară,
specifică și proprie
poeților de pildă, scriitorilor –
căci recunosc
în toate împrejurările posibile,
că există ceva metafizic și
transcendental în atmosferă,
la care acced
dar nu ajung întotdeauna!
Recunosc,
cu mult interes m-am aplecat
asupra creațiilor
de la graniță cu literatura,
a celor specifice comunicării
curente, mai puțin fictive –
adică a celor care sugerau,
tip jurnalistic sau memorialistic,
realități cotidiene.
Și am avut o revelație
instantanee...”

Primar,
Anton ARDELEAN
2009
256