Subiectul 27 Literatura interbelic (prezentare general) ( se invata odata cu sub 28) Literatura a cunoscut in perioada interbelica o perioada de aur

Anii interbelici se caracterizeaza in literatura romana printr-o remarcabila dezvoltare a romanului PROZA In aceasta perioada romanul romanesc o atinge nivelul valoric european o isi largeste tematica o reflecta medii sociale diferite o reflecta problematici mai bogate si mai complexe. In acest contest se impun personalitati ca Mihail Sadoveanu, Liviu Rebreanu, Camil Petrescu, Mateiu Caragiale, Tudor Arghezi, Lucian Blaga, ion Barbu, Eugen Lovinescu, Tudor Vianu. Mihail Sadoveanu desavarseste povestirea romaneasca G.Calinescu afirma: Sadoveanu e Stefan cel Mare al literaturii romane proza istorica sadoveniana vorbeste zbuciumata istorie a Moldovei in capodopera acestui gen, romanul Fratii Jderi, Neamul soimarestilor Liviu Rebreanu este considerat intemeietor al romanului romanesc obiectiv prin publicarea romanului Ion Ion este primul roman romanesc comparabil cu capodoperele universale data publicarii fiind considerata o data istorica in procesul de obiectivare a literaturii noastre epice(Eugen Lovinecsu). Liviu Rebreanu creeaza romanul romanesc modern 1

 recentele evenimente politice au influenat opere precum Rscoala lui Liviu Rebreanu publicat n 1932 i inspirat de revolta rneasc din 1907 i Pdurea Spnzurailor publicat n 1922 i inspirat de participarea Romniei la Primul Rzboi Mondial. Acum apar romanele citadine in care cadrul de desfasurare al actiunii este orasul modern. Legat de mediul citadin se dezvolta si problema intelectualului stralucit ilustrata de romanele lui Camil Petrescu. nceputurile romanului modern pot fi observate n proza unor scriitori precum Hortensia Papadat Bengescu (Concert din muzic de Bach) Camil Petrescu (Ultima noapte de dragoste, ntia noapte de rzboi ). George Calinescu ( Enigma Otiliei) Romancierii in perioada interbelica experimenteaza tehnici multiple ale romantismului Romanul interbelic cunoaste si alte orientari: Lirica (I.Teodoreanu) Estetizata si simbolica (M.Caragiale) Memorialistica (C.Stere) Fantastica (Mircea Eliade) In perioada interbelica se intensifica dezbaterile cu caracter teoretic in legatura cu romanul. G.Ibraileanu in studiul "Creatie si analiza" specii literare : o Unul care prezinta personaje prin comportamentul lor : roman de creatie o Unul interesat de viata interioara : roman de analiza. George Clinescu romancier, dramaturg, poet, istoric i critic literar, eseist, jurnalist; a publicat monografii consacrate lui Eminescu, Creang, precum i o monumental Istorie a literaturii romne de la origini pna n prezent (1941, aproape 1000 pagini in quatro). constata existenta a doua tipuri de aceste

POEZIA Poezia interbelica este reprezentata de importani poeti Tudor Arghezi, Lucian Blaga, Mircea Eliade, Ion Barbu i George Bacovia. o Tudor Arghezi a revoluionat poezia la 50 de ani dup Eminescu, crend noi baze pentru poezia romn modern. o Lucian Blaga, a dezvoltat prin scrierile sale un sistem filosofic complex, nc neneles suficient. o Mircea Eliade este astzi considerat cel mai mare istoric n domeniul religiilor; romanele lui dezvluiesc un simbolism mistic, de factur precretin, pgn. o Nscut n Romnia, Tristan Tzara, un poet i eseist francez, este fondatorul dadaismului; Mai trziu, el a abandonat nihilismul pentru suprarealism i marxism. Dadaismul i suprarealismul sunt componente fundamentale ale avangardismului, cea mai revoluionar form de modernism. Avangarditii romni sunt reprezentai de: Urmuz, Tristan Tzara, H. Bonciu, Grigore Cugler, Benjamin Fundoianu, Aurel Baranga, Gellu Naum, Ilarie Voronca, Ion Vinea. In aceasta perioada au aparut numeroase reviste De aceea viata literara cunoaste conflicte si polemici violente. Reviste si curente: Dupa primul razboi mondial ziarele si revistele literare sporesc la numar. Viata romaneasca apare la 6 martie 1906, la Iasi, sub conducerea lui Constantin Stere, si Paul Bujor director stiintific devine profesorul dr. Ion Cantacuzino proprietarii revistei sunt Constantin Stere, Ion Botez, Garabet Ibraileanu 3

 din 1915 directorul unic ramane Garabet Ibraileanu. In timpul primului razboi mondial revista isi inceteaza aparitia pana in 1920, cand reapare sub conducerea lui Ibraileanu. Din 1930 se muta la Bucuresti, conducerea fiind preluata de Mihail Relea si George Calinescu. Din 1948 va aparea seria care continua pana astazi pune accentul: pe autenticitate si specificul national neuropenizarea ca asimilare a spiritului national repudierea decadentismului si simpatia pentru taranime In jurul acestei reviste se dezvolta curentul literar cunoscut sub numele de POPORANISMUL Dintre scriitori de la Viata romaneasca amintim pe Spiridan Popescu, Calistrat Hogas, Jean Bart, Patascanu, Mironescu, Sadoveanu, Topirceanu, Ionel Teodoreanu si altii. In perioada interbelica disputele literare se duc in jurul modernismului si al traditionalismului. MODERNISMUL a aparut ca urmare a tezelor lui Eugen Lovinescu asupra dezvoltarea literaturii. se refera la principalele elemente innoitoare in poezie, proza si critica lit., pe care doctrina lovinesciana le propune Tendinta modernista sustine: sincronizarea lit. nationale cu lit. Europei promovarea tinerilor scriitori teoria imitatiei eliminarea decalajului in cultura (depasirea spiritului provincial) necesitatea innoirii

 spiritul veacului trecerea de la o literatura cu tematica rurala la o lit. de inspiratie urbana evolutia poeziei de la epic la liric intelectualizarea prozei si poeziei dezv. romanului psihologic, analitic, prin prelucrarea unor forme moderne Eugen Lovinescu teoretizeaza asupra modernismului in revista Sburatorul si in cenaclul cu acelasi titlu. Revista Sburatorul apare la Bucuresti intre anii 1919 -1922 si apoi intre 1926-1927 este condusa de Eugen Lovinescu Cenaclul Sburatorul are o existenta mai indelungata : intre 1919 si 1947. Obiectivele gruparii erau: o promovarea tinerilor scriitori: s-a realizat prin lansarea unor nume ca Ion Barbu, Camil Petrescu, Ilarie Voronca, George Calinescu, Pompiliu Constantinescu o imprimarea unei tendinte moderniste in evolutia literaturii romane Eugen Lovinescu isi dezvolta conceptiile sale moderniste in lucrarile o Istoria civilizatiei romane moderne o si Istoria literaturii romane contemporane Colaboratori: Ion Barbu, Ilarie Vorunca, Tristan Tara si altii. TRADITIONALISM

Trsturi Orientare popular aparut la nceputul secolului XX reprezentani ei considerau c rnimea este adevratul fond al poporului romn, depozitarul valorilor spirituale i morale. susin c s-ar putea crea o societate agrar care s nu fie deranjat sau atins de industrializare. 5

 istoria si folclorul sunt domeniile relevante ale specificului unui popor religioasa ortodoxa care ar fi elementul esential de structura a sufletului taranesc.

Revista Gandirea traditionalista apare la Cluj in 1921 sub conducerea lui Cezar Petrescu In 1922 se muta la Bucuresti si trece sub conducerea lui Nechifor Crainic. Va continua sa apara pana in 1944. Dintre scriitorii traditionalisti: Blaga. Revista Fundatiilor Regale apare lunar la Bucuresti in doua serii. Prima intre 1934-1945 si a doua intre 1945-1947. Primul redactor sef al revistei este Paul Zaripol, care orienteaza revista pe directia maioresciana. Dupa 1934 conducerea revistei o ia Camil Petrescu si apoi Dumitru Caracostea. Seria noua apare sub conducerea lui Al. Rosetti. Colaboratori: Tudor Arghezi, Gala Galaction, Ion Barbu, Hontensia Papadat Bengescu. In aceasta perioada apar publicatii de avangarda. AVANGARDISMUL are ca punct de plecare curentul non-conformist numit DADAISM initiat la Zrich de Tristan Tara Dadaistii isi exprimau dispretul fata de o lume incapabila sa opreasca barbaria si crima Lucian Blaga, Ion Pillat, Vasile Voiculescu, iar dintre prozatori Cezar Petrescu, Mateiu Caragiale si dintre dramaturgi Adrian Maniu si Lucian

 Ei cultivau antiliteratura, antimuzica, antipictura, ajungand in domeniul absurdului. Din acest curent decurg curentele de avangarda: constructivismul si suprarealismul. Constructivismul romanesc s-a grupat in jurul revistei Contemporanul Revista Contemporanul condusa de Ion Vinea. Constructivistii subliniau necesitatea unei corespondente intre arta si spiritul contemporan al tehnicii moderne care inventeaza forme noi, conturand natura. Colaboratori: scriitorii Arghezi, Ion Barbu, Camil Petrescu, dar si pictori si sculptori, printre care si Constantin Brancusi. Sunt si alte reviste constructiviste ca Integral si Punct. Suprarealismul a fost teoretizat si practicat de revistele Alge si Urmuz. urmarea patrunderea artei in planul inconstientului , al visului, al delirului Reprezentatii: Aurel Baranga, Sasa Pana si chiar Tudor Arghezi.