Sunteți pe pagina 1din 44

Perioada interbelica in literatura romana

Perioada interbelica a avut un rol important pentru literatura deoarece a contribuit la dezvoltarea, si in acelasi timp la modernizarea ei. In aceasta perioada au aparut numeroase reviste si tendinte in evolutia literaturii : Perioada dintre cele doua razboaie mondiale cuprinde anii 19181944. Aceasta se caracterizeaza pe plan european prin infrangerea ermaniei, prabusirea imperiului Austro-!ngar si revolutia din "usia. Pe plan national se realizeaza unitatea nationala si integrarea in ritmul european de modernizare. In literatura tendintelor umaniste democratice care domina in epoca li se opun forme de ideologie rasista: #asciste, reactionare. $e aceea viata literara cunoaste conflicte si polemici violente. In acest contest se impun personalitati ca %i&ail 'adoveanu, (iviu "ebreanu, )amil Petrescu, %ateiu )aragiale, *udor Arg&ezi, (ucian +laga, ion +arbu, ,ugen (ovinescu, *udor -ianu.

Reviste si curente
$upa primul razboi mondial ziarele si revistele literare sporesc la numar. Asa avem .-iata romaneasca/. Apare la 0 martie 1910 la Iasi sub conducerea lui )onstantin 'tere, si Paul +u2or. $irector stiintific devine profesorul dr. Ion )antacuzino, iar proprietarii revistei sunt )onstantin 'tere, Ion +otez, arabet Ibraileanu. Insa, din 1913 directorul unic ramane arabet Ibraileanu. In timpul primului razboi mondial revista isi inceteaza aparitia pana in 1941, cand reapare sub conducerea lui Ibraileanu. $in 1951 se muta la +ucuresti, conducerea fiind preluata de %i&ail "elea si eorge )alinescu. $in 1948 va aparea seria care continua pana astazi. In .-iata romaneasca/ accentul se pune pe autenticitate si specificul national inteles ca dimensiune sociala, important fiind poporul si rasa,europenizarea ca asimilare a spiritului national, repudierea decadentismului si simpatia pentru taranime. In 2urul acestei reviste se dezvolta curentul literal cunoscut sub numele de poporanism. $intre scriitori de la .-iata romaneasca/ amintim pe 'piridan Popescu, )alistrat 6ogas, 7ean +art, Patascanu, %ironescu, 'adoveanu, *opirceanu, Ionel *eodoreanu si altii.

In perioada interbelica disputele literare se duc in 2urul modernismului si al traditionalismului. %odernismul denumeste tendinta inovatoare intr-o anumita etapa a unei literaturi. Acest curent apare in literatura secolului al 88-lea, opunandu-se traditionalismului si proclamand noi principii creatiei. *endinta modernista sustine: - europenizarea 9sincronizarea: literaturii nationale cu literatura ,uropei - promovarea scriitorilor tineri - teoria imitatiei - eliminarea decala2ului in cultura - trecerea de la o literatura cu tematica rurala la una de inspiratie urbana - cultivarea prozei obiective - evolutia poeziei de la epic la liric si a prozei de la liric la epic.

In literatura romana ,ugen (ovinescu teoretizeaza asupra modernismului in revista .'buratorul/ si in cenaclul cu acelasi titlu. Aceasta publicatie apare la +ucuresti intre anii 1919-1944 si apoi intre 1940-194;, avandu-l ca si conducator pe ,ugen (ovinescu. )enaclul .'buratorul/ are o e<istenta mai indelungata : intre 1919 si 194;. =biectivele gruparii erau: - promovarea tinerilor scriitori - imprimarea unei tendinte moderniste in evolutia literaturii romane. Primul obiectiv s-a realizat prin lansarea unor nume ca Ion +arbu, )amil Petrescu, Ilarie -oronca, eorge )alinescu, Pompiliu )onstantinescu.

Al doilea obiectiv a cunoscut un proces mai indelungat de constituire. ,ugen (ovinescu isi dezvolta conceptiile sale moderniste in lucrarile > Istoria civilizatiei romane moderne ? si > Istoria literaturii romane contemporane ?. In aceste lucrari modernismul lovinescian porneste de la ideea ca e<ista: - un spirit al veacului e<plicat prin factori materiali si morali, care imprima un proces de modernizare a civilizatiilor de integrare intr-un ritm de dezvoltare sincronica - teoria imitatiei care e<plica viata sociala prin interactiunea reactiilor sufletesti - principiul sincronismului care in literatura inseamna acceptarea sc&imbului de valori a elementelor care confera noutate si modernitate fenomenului literar. $intre colaboratorii la revista .'buratorul/ amintim pe Ion +arbu, Ilarie -orunca, *ristan *ara si altii.

Prin traditionalism se intelege continuarea vechilor curente traditionale preluandu-se ideea ca istoria si folclorul sunt domeniile relevante ale specificului unui popor. La aceste conceptii se adauga de catre Nechifor Crainic factorul spiritual, credinta religioasa ortodoxa care ar fi elementul esential de structura a sufletului taranesc. Consecinta acestei teze era ca opera de cultura cu adevarat romaneasca trebuia sa includa in substanta ei ideea de religiozitate.
Trasaturile traditionalismului: * intoarcerea la originile literaturii; * ideea ca mediul citadin este periculos pentru puritatea sufletelor; * promoveaza problematica taranului; * pune accent pe etic, etnic, social; * cultiva universul patriarhal al satului; * proza realista de reconstituire sociala; * istoria si folclorul sunt principalele izvoare de inspiratie, dar intr-un mod exaltat; * ilustrarea specificului national, in spirit exagerat.

O revista traditionalista este andirea! , ce apare la Clu" in #$%# sub conducerea lui Cezar Petrescu si Cucu. &n #$%% revista se muta la 'ucuresti si trece sub conducerea lui Nechifor Crainic. (a continua sa apara pana in #$)). *criitorii traditionalisti au cautat sa surprinda in operele lor particularitatile sufletului national prin valorificarea miturilor autohtone a situatiilor si credintelor stravechi. +intre scriitorii traditionalisti amintim Lucian 'laga, &on Pillat, (asile (oiculescu, iar dintre prozatori Cezar Petrescu, ,ateiu Caragiale si dintre dramaturgi -drian ,aniu si Lucian 'laga.

Apoi intra ."evista fundatiilor regale/ care apare lunar la +ucuresti in doua serii. Prima intre 1954-1943 si a doua intre 1943-194;. "evista isi propune sa fie o publicatie cu radacini in toate terenurile activitatii nationale. Primul redactor sef al revistei este Paul @aripol, care orienteaza revista pe directia maioresciana. $upa 1954 conducerea revistei o ia )amil Petrescu si apoi $umitru )aracostea. 'eria noua apare sub conducerea lui Al. "osetti. Pintre colaboratori ai revistei amintim pe *udor Arg&ezi, ala alaction, Ion +arbu, 6ontensia Papadat +engescu. In aceasta perioada apar publicatii de avangarda.Avangardismul european are ca punct de plecare curentul non-conformist numit dadaism. Acesta a fost initiat la @Aric& de *ristan *ara. $adaistii isi e<primau dispretul fata de o lume incapabila sa opreasca barbaria si crima. ,i cultivau antiliteratura, antimuzica, antipictura, a2ungand in domeniul absurdului. $in acest curent decurg curentele de avangarda: constructivismul si suprarealismul.

)onstructivismul romanesc s-a grupat in 2urul revistei .)ontemporanul/ condusa de Ion -inea. )onstructivistii subliniau necesitatea unei corespondente intre arta si spiritul contemporan al te&nicii moderne care inventeaza forme noi, conturand natura. Ion -inea a solicitat ca si colaboratori ai revistei pe scriitorii Arg&ezi, Ion +arbu, )amil Petrescu, dar si pictori si sculptori, printre care si )onstantin +rancusi. 'unt si alte reviste constructiviste ca .Integral/ si .Punct/. 'uprarealismul a fost teoretizat si practicat de revistele .Alge/ si .!rmuz/. 'uprarealismul urmarea, prin programul sau, patrunderea artei in planul inconstientului, al visului, al delirului in care spatiile umane scapa controlul constientei. $intre reprezentatii suprarealismului amintim, pe plan ,uropean, pe: (ouis Aragon, dintre pictori Picasso, iar dintre scriitorii romanii Aurel +aranga, 'asa Pana si c&iar *udor Arg&ezi.

Anii interbelici se caracterizeaza in literatura romana printr-o remarcabila dezvoltare a romanului care in scurt timp atinge nivelul valoric european. "omanul romanesc isi largeste tematica, el cuprinzand medii sociale diferite si problematici mai bogate si mai comple<e. Aparitia in 1941 a romanului > Ion ?, de (iviu "ebreanu, marc&eaza deplina izbanda a acestei specii 9.)iocoii vec&i si noi/ a lui Bicolae #ilimon, ."omanul comanestilor/ a lui $uliu @amfirescu, .%ara. de Ion 'lavici si .Beamul soimarestilor/ de %i&ail 'adoveanu:. > Ion ? este insa primul roman romanesc comparabil cu capodoperele universale prin impresia coplesitoare de viata pe care o dega2a. In romanul interbelic se continua inspiratia rurala prin operele lui 'adoveanu, si "ebreanu, dar pe trepte valorice superioare si cu modalitati specifice. Acum apar romanele citadine in care cadrul de desfasurare al actiunii este orasul modern. Asa avem creatiile lui )amil Petrescu, )alinescu, 6ontensia Papadat +engescu. (egat de mediul citadin se dezvolta si problema intelectualului stralucit ilustrata de romanele lui )amil Petrescu.

In perioada interbelica se intensifica dezbaterile cu caracter teoretic in legatura cu romanul.In studiul C)reatie si analizaC .Ibraileanu constata e<istenta a doua tipuri de aceste specii literare : 1: !nul care prezinta persona2e prin comportamentul lor : roman de creatie. 4: !nul interesat de viata interioara : roman de analiza. "omancierii in perioada interbelica e<perimenteaza te&nici multiple ale romantismului. "omanul interbelic cunoaste si alte orientari: - (irica 9I.*eodoreanu: - ,stetizata si simbolica 9%.)aragiale: - %emorialistica 9).'tere: - #antastica 9%ircea ,liade: Astfel avem tendinta de revenire la modelele traditionale precum cel balzacian pe care eorge )alinescu il foloseste in .,nigma =tiliei/. ,l considera absolut necesar dezvoltarea romanului romanesc pe linia studiului caracterului.

Perioada interbelica pentru romanului romanesc e o perioada de efervescenta spirituala nemaiantalnita in cultura noastra.-iata culturala cunoaste infaptuiri stralucite, multe din ele cu ecou mondial 9nume ca Iorga, ,nescu, +rancusi trec de &otarele tarii: dar si de degradari dezolante in anii fascismului. Biciodata literatura romana n-a avut intr-o singura perioada atatia reprezentanti ilustri 9'adoveanu, Arg&ezi, "ebreanu, +alga, 6. Papadat-+engescu, .)alinescu, )amil PetrescuD:, niciodata n-a trait si o mai aprinsa dispozitie la contestarea valorilor.*abloul activitatii scriitoricesti prezinta, prin urmare, o mare varietate si comple<itate, inregistrandu-se dintr-o tesatura deasa de lumini si umbre puternice.

(I-I! ",+",AB! 91883-1944:

(iviu "ebreanu s-a nEscut la 4; noiembrie 1883 Fn satul *GrliHua 9din fostul comitat 'olnoc $EbGca - azi 2udeIul +istriIa-BEsEud:, fiind primul din cei 14 copii ai FnvEIEtorului -asile "ebreanu Hi ai (udovicEi 9nEscutE $iuganu:. Jn tinereIe, mama sa 91803K1943: era pasionatE de teatru, fiind consideratE CprimE diletantEC pe scena +ecleanului de baHtinE. Ambii pErinIi constituie modelele familiei 6erdelea care apare Fn Ion, "Escoala, orila, etc.

(iviu "ebreanu marc&eaza primul moment al romanului romanesc modern ,urmat de un al doilea .moment/)amil Petrescu.)ontemporan cu %i&ail 'adoveanu,el se deosebeste fundamental de acesta:in timp ce autorul .#ratilor 7der/ construieste o opera coplesitoare din diverse specii ale prozei,de la sc&ita la trilogia romaneasca,"ebreanu ctitoreste romanul nostrum modern ,reusind in doua decenii sa-I strabata varstele ,sa-I dezvaluie directiile si formulele mai importante. "ebreanu debuteaza inainte de 1911,greu si nespectaculos.*rimite mai multe nuvele unor reviste,printre care si .-ietii romanesti/ conduse de arabet Ibraileanu,dar debutul propriu-zis are loc in revista/(uceafarul/,aflata sub indrumarea lui =ctavian oga,de la 'ibiu ,cu sc&ita/)odrea/9. lasul iubirii/.:.Al doilea debut i-l asigura %i&ail $ragomirescu in .)onvorbiri critice/in 1911.

Romanul de analiza pshihologica adurea spanzuratilor!91944: urmareste evolutia eroului,a lui Apostol +ologa, in 4 etape: cetatean al Imperiului Austro L!ngar9sentimental datoriei:M -roman9sentimental patriotic:M om9iubirea fata de semeni:M martir,apostol9sacrificial,2ertfa:. Precedatat de cateva nuvele inspirate din primul razboi mondial ,romanul .Padurea 'panzuratilor//s-a nascut dintr-o fotografie pe care mi-a aratat-o un prieten,la sfarsitul anului 1918.#otografia reprezanta o padure plina de ce&i spanzurati in dosul frontului austriac dinspre Italia/,se confeseaza "ebreanu in volumul/%arturisiri/. A gasit .tonul/ romanului,essential pentru scriitor,presupune si acea posibilitate de comunicare cu biografia interioara. $rumul parcurs de +ologa intre cele 4 spanzuratori este traseul descoperirii de sine,acceptarea menirii sale ,pe care,dincolo de tribulatiile erotice sau ostasesti,i-o releva propriul nume. %ateria .Padurii spanzuratilor/ e fi<ate intre cele doua imagini ale spanzuratorii-simbol al razboiului si terorii,al mortii. )u .Padurea spanzuratilor/,(iviu ". s-a dovedit un analist dintre cei mai patrunzatori al unui caz de constiinta.

Preocuparea de a sonda profunzimi sufletesti n-a fost un incident,ci constituie o constanta a scrisului lui (iviu ". Prin creatia sa epica,precum,dealtfel,si prin restul operei,(iviu ". sia inscris numele definitive in cartea de aur a valorilor perene.Punand piatra de temelie a romanului romanesc modern,prozatorul s-a realizat ca un creator de prima insemnatate si operele sale representative si-au asigurat in patrimonial artei un loc privilegiat alaturi de infaptuirile de o rezistenta verificata ale literaturii universale. ,ste evident ca aceasta carte,pe care "ebreanu a terminat-o dupa razboi,e o dedicate romanilor ardeleni care,printr-un lung sir de martiri si atatea suferinte,vor obtine eliberarea de sub 2ugul strain.

)A%I( P,*",')! 91894-193;:

"barsiile si formarea #$%&'-$&$() =riginea obscura e insotita de un sentiment de Nvina tragicaC: copil din flori: tatal moare inainte de nasterea lui, nerecunoscut de familia mamei, care se numeste Ana )&elerM abandonarea si apoi infierea. scoala primara din ura =borului -ec&i 91911-1913:: motoul viitorului om al cartii fine de intalnirea cu universul cuvantului: )olegiul 'fantul 'ava, cursul su-perior, marc&eaza inceputurile literare 91910-1915:M incepe #acultatea de (itere si #ilozofie - obtine bursa 6illel.

Intrarea in viata literara: incearca sa debuteze cu poezie la doua reviste de prestigiu: > (iteratorul ? si N'amanatorulC 91914:M articole polemice si colaborari la N#aclaC lui B. $. )ocea, N)ronicaC spirituala, lui *udor Arg&ezi 91913:M prima incercare dramatica: N7ocul ielelorC, inceputa in 1910. Atractia fata de spiritele razvratite si furtunoase. %odelul - un filozof: NProfesorul si ganditorul P. P Begulescu a influentat compozitia mea spirituala/

'tilul lui )amil Petrescu - #ormule estetice moderne, prin interesul pentru stErile difuze ale eroilor, de e<altare a trEirilor, sondare pGnE Fn zonele cele mai adGnci ale subconHtientuluiM - $esEvGrHit ec&ilibru Hi simetric a compoziIieiM - %aniera proustianE a 9lu<ului memoriei, conHtiinIa selecIionGnd acele fapte care vor duce la opIiunea finalEM - %onologul interior, ca mod de e<primare a trEirilor lEuntrice, de reflectare asupra e<istenIei lui individuale 9afectul Hi intelectul sunt Fntr-o luptE permanentE:M - (imba2ul este remarcabil prin imaginile intelectuale, aprofundarea nuanIelor sufleteHti, claritatea limba2ului analiticM - #igurile de stil se rezumE la comparaIii Hi epitete, dar CfErE ortografie, fErE compoziIie, fErE stil Hi c&iar fErE caligrafieC 9).Petrescu:M - 'criitorul considerE scrisul ca pe un act de eliberare e<istenIialE, prin care spiritul se descoperE Hi se mErturiseHte: C!n roman de adGncire a sentimentelor metafizice se lucreazE cu atenIia Hi rEbdarea unui covor de preIC 9)amil Petrescu - C*eze Hi antitezeC:.

=pera NPatul lui Procust/. )amil Petrescu continua problematica sa perfecta, fundamentala: drama iubirii, drama intelectualuluiM persona2ele se definesc, in esenta lor, prin neputinta de realizare prin comunicare 9si pe plan erotic si in planul e<istentei sociale:, ele au o e<istenta paralela. Astfel, #red o iubeste pe doamna *., dar nu isi marturiseste iubirea.

(adima e vazuta de #red ca un om misterios, grav, pedant de bine crescut, om de intelectualitate superioara, privind o fotografie a acestuia, la ,milia, #red e surprins ca un om ca (adima poate sa scrie unei astfel de femei. Poet si gazetar la N-eacul/, Nde un cura2 aspru/, (adima scria cu infrigurare surprinzand interesul si atentia publicului. Amanunte despre articol scris de (adima aflam din subsolul cartii, pe cateva pagini. (adima nu poate scrie Ndoua randuri/, daca nu vin Ndintr-o convingere adanca/. 'trabate aici insasi conceptia scriitorului, preocupat constant de problema intelectualului, a omului care gandeste, care are ceva de spus. 'i moartea lui (adima 9sinuciderea: e privita din mai multe ung&iuri: din cauza femeilor vulgare, din cauza doamnei *.M pentru care (adima isi pierduse credinta in $umnezeu, de mizerie.

)a si &eorg&idiu, traieste intens tortura in propria constiinta. ,l isi accepta lucid destinul, se autoilustreaza, dar nu poate rezista. Pentru el e<istenta e unicat.

#red traieste prin memoria afectiva si recompune, retrospectiv, viata ,miliei, a lui (adima, a $oamnei *., a unc&iului sau, aflam din notele din subsolul cartii, el era enigmaticul 8, de care era indragostita doamna *. ,milia D pentru (adima, este o femeie frumoasa si talentata, uneori un copil, cu suflet mare. Pentru #red e suficienta si vulgara, falsa. $oamna *. este si ea o enigma. Pentru *., ea este o femeie e<ceptionala, iubita de doi barbati. )eea ce reuseste )amil Petrescu sa puna in lumina prin aceasta structura e ca orice om e vazut diferit de fiecare de cei pe care ii intalneste, dintr-o imposibilitate a cunoasterii totale. !ng&iurile diferite de vedere se produc pentru a discerne cat mai precis adevarul despre persona2.

)amil Petrescu propune o creaIie literarE autenticE, bazatE pe e<perienIa trEitE a autorului Hi reflectatE Fn propria conHtiinIE: "S nu descriu dect ceea ce vd, ceea ce aud, ceea ce nregistreaz simurile mele, ceea ce gndesc eu... Aceasta-i singura realitate pe care o pot povesti... Din mine nsumi, eu nu pot ie i... !rice a "ace eu nu pot descrie dect propriile mele senzaii, propriile mele imagini #u nu pot vor$i onest dect la persoana nti...". Fn C!ltima noapte de dragoste, FntGia noapte de rEzboiC 91951: , )amil Petrescu surprinde drama intelectualului lucid, nsetat de absolutul sentimentului de iubire, dominat de incertitudini, care se salveaz prin contientizarea unei drame mai puternice, aceea a omenirii ce triete tragismul unui rzboi absurd, vzut ca iminen a morii.

6ortensia Papadat+engescu 918;0-1933:

6ortensia Papadat-+engescu, cea mai importanta prozatoare a literaturii romane in secolul 88, are un destin literar e<ceptional, dar o biografie deloc spectaculoasa. #iica a unui militarO L )apitanul $imitrie +engescu L si a unei profesoare L @oe, n. 'tefanescu -, 6ortensia Papadat-+engescu a vazut lumina zilei in anul 18;0 la Ivesti, 7udetul alati. #ace doar studii de pension si la 41 de ani se casatoreste cu magistratul Bicolae Papadat, pe care il urmeaza din cauza repetatelor transferari, in mai multe orase de provincie. : *urnu %agurele, +uzau, #ocsani, )onstanta.

6ortensia Papadat-+engescu a debutat publicistic in 1914, iar in 1915 si-a trimis incercarile de proza lirica la > -iata romaneasca ? din Iasi. Atat arabet Ibraileanu cat si eorge *opirceanu ii remarca, ii incura2eaza si ii corecteaza scrisul, pregatinduPi debutul editorial cu > Ape adanci ? 91919:. 'criitoarea insasi isi descrie astfel patrunderea in cercul > -ietii romanesti ? .

In decurs de cativa ani, 6ortensia Papadat-+engescu se ocupa de propria-i viata interioara, e<erseaza perspectivele narative si contureaza in paginile scrise de ea o tipologie a feminitatii : dupa > Ape adanci ? urmeaza > 'fin<ul ? 91941:, > #emei in fata oglinzii ? 91941:, > +alaurul ? 91945:, > "omanta provinciala ? 91943: si > $esenuri tragice ? 9194;:. Aceste carti alcatuiesc prima ei perioada creatoare, a unei literaturi feminine, subiective.
,volutia spre roman este &otarata si de substanta primului volum, si de verdictul lui ,ugen (ovinescu.

'e naste astfel > )iclul 6allipilor ? : > #ecioarele despletite ?91940:, > )oncert din muzica de +ac& ? 9194;:, > $rumul ascuns ?91955:, > "adacini ? 91958:, romane care acopera a doua perioada a creatiei bengesciene. I se adauga romanele > (ogodnicul ?91953: si > 'traina ?, din ultimul publicand doar fragmente, manuscrisul lui pierzandu-se in impre2urari obscure.
N)oncert din muzica de +ac& .

N"omanul >)oncert din muzica de +ac&? urmareste destinul aceleiasi familii prin descendentii ei. Acum faptele relatate se petrec cand in casa ,lenei, fiica (eonorei, casatorita cu $raganescu, fabricant bogat, fecior de carciumari, cand in casa (inei, sotia profesorului "im. Ambele casnicii s-au facut din calcul. ,lena s-a maritat cu $raganescu spre a-si pedepsi fostul logodnic, pe printul %a<entiu, fiindca o acceptase pe sora ei vitrega, %iQa-(e. $octorita (ina, urata, bondoaca, dar &arnica, buna, de o sinceritate directa, cam prosteasca, a dorit sa-si creeze prin casatorie un statut social superior, impingandu-si sotul catre o catedra a universitatii si a2utandu-l s-o capete. "im isi urmareste tenace planurile proprii. -rea sa vada trecuta pe numele sau casa cumparata de (ina, are proiecte secrete si umbla sa o seduca pe 'ia, fata arierata, crescuta in casa doctoritei.

In scena intra si (ica *rubadurul, fost plutonier-ma2or, crai de ma&ala, vec&i iubit al (inei. $in dragostea lor a iesit 'ia, e<emplar uman obtuz, idiotizat, miscat de inertii elementare. ,a il iubeste si i1 uraste totodata animalic si definitiv pe taica-sau, ultima floare a +ucurestilor ma&alagesti, omul care poseda o arta instinctiva in a se face placut de femei. (ica e crud, egoist, dar de o cruzime frusta, necalculata. )apabil de generozitati cateodata, nu cauta neaparat societatea aleasa si dispretuieste cucoanele din lumea buna. Pentru (ica face o pasiune printesa Ada "azu, careia *rubadurul ii prinsese de zabala caii speriati, gata sa o rastoarne din trasura, si izbutise sa-i supuna cu gestul unui automedon cura2os, in stare sa starneasca admiratia >fainaresei?. ,a e alt produs al aceluiasi mediu. #iica a unui fabricant foarte bogat, Ada 1-a luat de sot pe prapaditul print %a<entiu numai ca sa se poata mandri cu titlul lui. )umpararea s-a facut brutal. Ada, femeie vulgara si cu instincte primare, i-a prescris nefericitului proprietar al Plaeselor o pensie zgarcita si-l lasa acum, cinica, sa se sfarseasca mistuit de o vec&e ftizie. . $escoperindu-l pe (ica, il aduce in casa, il face profesorul ei de calarie si mai tarziu deputat. Intriga propriu-zisa a romanului e pregatirea si e<ecutarea unui concert in saloanele ,lenei. = con2ugare de interese mesc&ine Ri de proiecte ariviste are loc in 2urul muzicii grave a lui +ac&. )oncertul e un prete<t monden. Ada vrea sa-l introduce pe (ica in lumea buna, spre a-1 putea lua de sot ca sa-si atinga telul, combina intalnirea ,lenei cu %arcian.

Preocuparile muzicale ale statuarei doamne $raganescu sfarsesc printr-un adulter. Profesorul "im o vaneaza pe 'ia si casa (inei, gemenii 6allipa, testamentul familiei. $upa multe amanari, concertul se tine. ,l continua in biserica unde e adus pentru slu2ba mortuara trupul umflat si vanat al 'iei, victima poftelor care au urmarit-o ca niste &aite salbatice de lupi./

Anton 6olban 91914-195;:

#iul lui &. 6olban, ofiter, si al Antoanetei 9n. (ovinescu:. Bepot al


lui ,. (ovinescu. 'tudii de franceza la !niv. din +ucurestiM studii la 'or-bona 91940-1948: in vederea unei teze de doctorat despre +arbeO d AurevillO, proiect nerealizat. Prof. de franceza la alati 91948-1954: si +ucuresti 9din 1954:. $ebuteaza, in 1944, la rev. lui (iviu "ebreanu, %iscarea literara. +ogata activitate publicistica 9eseuri, recenzii, cronici literare, muzicale, plastice, note de calatorie etc.: la N'buratorul/, N-iata literara/, N"ampa/, N-remea/,/ Azi/, N)ritica N9apoi )ritica actualtatii:, N"omania literara/ etc.

%embru, in 1940, in comitetul de redactie al rev. N'buratorul/. $ebut editorial cu "omanul lui %irel 91949M fragmente din carte apar in azeta literara, cu o prezentare de ,. (ovinescu:. -or urma: = moarte care nu dovedeste nimic 91951:, Parada dascalilor 91954:, Ioana 91954:. Postum, apar nuvelele din 6alucinatii 91958: si romanul 9pregatit pentru publicare in 1940: 7ocurile $aniei 919;1:. A comentat in mai multe randuri, cu aplicatie si patrundere, opera 6ortensiei Papadat-+engescu si a lui %arcel Proust 9de altfel, contributia sa la e<egeza romaneasca a lui Proust este dintre cele mai importante:. 6=(+AB este prin e<celenta romancierul 9auto:analist, teoretician si practician 9ca si )amil Petrescu: al persoanei intai, insistand in disecarea starilor sufletesti tulburi si c&inuitoare, facand radiografia geloziei si &artuindu-si eroul intre doua obsesii fundamentale: iubirea si moartea.

/" moarte nu dovedeste nimic/

= fata modesta,Irina,se indragosteste puternic de 'andu,intelectual rafinat,iubitor de literatura moderna si de muzica clasica,nelipsit de marile concerte,om cu preocupari superioare care,din comoditate,din egoism,o accepta langa el pe Irina,incercand sa o educe,sa o ridice la pretentiile sale intelectuale si sufletesti.'andu nu o face insa niciodata cu convingere.Pentru el Irina ramanand tot timpul plata,neinteresanta,agasanta c&iar,incapabila de a-i dovedi prin ceva ca e mai profunda.)ertitudinea ca e iubit il oboseste.$e indata insa ce eroii se despart9'andu pleaca la Paris pentru o perioada mai indelungata:,legatura lor,in loc sa inceteze,devine mai puternica si tensionata,atat timp cat 'andu banuieste ca a fost abandonat in favoarea altuia.'entimentul geloziei incolteste in sufletul sau,se reintoarce in tara si afla ca ,intradevar,Irina,e<asperata de ne&otararea lui 'andu,se casatoreste cu un altul,desi de fapt,tot pe el il iubea. (inistit,eroul se reintoarce la Paris,unde primeste o scriosoare despre accidentul mortii Irinei,cazuta intr-o prapastie in munti.*ulburat pentru o clipa de ideea sinuciderii Irinei9gest care i-ar fi dovedit profunzimea ei sufleteascaS:,eroul lasa,totusi,in final sa se strecoare o indoiala,o incertitudine:/P=A*, A A(!B,)A*../.

*+oana/

Ioana,partenera lui 'andu,este o femeie superioara,inteligenta,culta,frumoasa.,a il iubeste pe 'andu si ,la randul ei,e iubita de acesta.*otusi,ca si in primul caz,lipsa de &otarare a eroului,neputinta lui de a duce totul pana la capat9in cazuul acesta,finalizarea prin casatorie a relatiei erotice:ii provoaca Ioanei un adevarat cosmar,ceea ce o determina sa ia &otararea de a se Nvindeca/de 'andu,de aceasta dragoste incarcata de incertitudini,dandu-se unui alt barbat.$esigur,/solutia/ nu este salvatoare pentru nici unul din parteneri."eintalnindu-se9in cadrul insingura al marii:,cei doi isi dau seama ca nu pot trai despartiti,dar aventura prin care au trecut nu poate fi trecuta cu vederea,iar viata lor e profund marcata de aceasta,nimic nemaiputand reda puritatea initiala a dragostei lor.%ai mult,c&iar.,roul,un necrutator spirit analitic,desi stie totul de al inceput,vrea mereu sa afle amanunte,sa cunoasca gesturi si atitudini,sa incerce sa descopere zone inca neatinse,spatii ale frumusetii ce n-au fost inca alterate,dar ramane mereu cu un gust amar,pentru ca nimic nu mai poate reface imaginea dintai a iubirii."elatiile dintre cei doi parteneri sunt de o incordare teribila,stabilirea vinovatului nemaiavand nici o importanta,de vreme ce nimic nu se mai poate repara."elatii dramatice,de torturare reciproca,de ura si de iubire,asa cum recunoaste undeva desc&is 'andu:/$oi oameni care nu pot trai unul fara celalalt si totusi se c&inuiesc./

*,ocurile -aniei/

$ania nu pare altceva decat un simplu avatar al Irinei,din N= moarte care nu dovedeste nimic/,un fenomen de recurenta.Aceeasi lipsa totala de interioritate la $ania ca si la Irina,aceeasi lipsa de secrete si aceeasi incapacitate de disimulare 9sufletul lor se afla intotdeauna/la suprafata/:Mdar,totodata,si aceeasi fundamentala defectiune a caracterului9de care 'andu se plange cu atata ve&ementa:,aceeasi facultate Nde a uita/9ceea ce face ca totul:,in cazul lor,sa trebuiasca sa fie luat de la inceput:.!nele lamentatii din N7ocurile $aniei/ au e<act tonul9si uneori c&iar si termenii:din N= moarte care nu dovedeste nimic/:/Aceasta fiinta delicata,fara energie,in voia tuturor influentelor../M/$ania nu are nici o parere,caci ea este incapabila sa aiba ceva fi< in mintea ei/M/, incapabila sa aiba acelasi sentiment multa vreme/M/Bu puteai pune greutate pe nici o vorba de a $aniei/M/Bimic nu se poate continua cu dansa/M/,a care uita ata de usor ..Pe care nici un fapt n-o poate sc&imba prea mult/etc.

%ircea ,liade 9191;-1980:

A fost un ganditor si scriitor roman. #ilozof si istoric al religiilor, ,liade a fost profesor la !niversitatea din )&icago din 193;, titular al catedrei de istoria religiilor 'eTell (. AverO din 1904, naturalizat cetatean american Fn 1900, onorat cu titlul de $istinguis&ed 'ervice Professor. Autor a 51 de volume stiintifice, opere literare si eseuri filozofice traduse Fn 18 limbi si a circa 1411 de articole si recenzii cu o tematica e<trem de variata, foarte bine documentate. =pera completa a lui %ircea ,liade ar ocupa peste 81 de volume, fara a lua in calcul 2urnalele sale intime si manuscrisele inedite.

. /aitre0i 1

)and se muta in casa lui 'en, Allan recepteaza realitatea ca un european si crede in complotul familiei 'en care ii incura2eaza apropierea de %aitreOi. )u floarea rosie pe care i-o ofera tanarului, %aitreOi declanseaza involuntar 2ocul seductiei. 'eductia continua cu 2ocul cartilor, in biblioteca, 2ocul privirilor, al mainilor, al atingerilor. %isterul eroinei este infinit, iar imposibila clarificare pe calea luciditatii si autoanalizei care il caracterizeaza ii intretine lui Allan interesul pentru ea. $iferenta dintre cele doua mentalitati, orientala si occidentala, este pusa in evidenta de conceptia despre iubire a celor doi tineri, e<ponenti ai acestor mentalitati. %aitreOi a avut alte trei iubiri, inaintea lui Allan, toate de ordin spiritual: iubise copacul sapte frunze, pe guru "obi *aQQur si are amintirea baiatului de la templu. In sc&imb, iubirile lui Allan fusesera doar trupesti, fara spiritualitate 9Nnu dragoste, ci murdarieC:. $esi cu luciditate si cu spirit de analiza, Allan se lasa prins in mre2ele 2ocurilor %aitreOiei, traversand toate etapele iubirii: inceputul 9Ceu n-o iubescC, Nma turbura, ma fascineaza, dar nu sunt indragostit de eaC:, instalarea 9Nma amuz doarC:, cresterea 9Nnici o femeie nu ma tulburat atatC:, apoteoza 9Nsuferinta meaC, Nvra2it si indragostitC:. Allan parcurge drumul cunoasterii prin eros, avand-o ca initiatoare pe %aitreOi. ,l se muleaza dupa preferintele ei spirituale, este initiat si convertit, vrea c&iar sa treaca la &induism, crezand ca asa se va putea casatori cu %aitreOi.

$upa ce i se daruieste noaptea lui Allan, pentru a dezlega pacatul de care se simtea vinovata, tanara va oficia logodna lor, la (acuri, rostind catre cer si pamant legamantul dragostei. (egamantul si inelul cu cei doi serpi inlantuiti sunt dovada ca %aitreOi cunoaste farmecul iubirii mistice. $in cauza surorii mai mici, )&abu, Barendra 'en afla de iubirea celor doi si rupe ec&ilibrul cuplului, alungandu-l pe Allan. Abia acum el afla ca o casatorie cu %aitreOi era inacceptabila, deoarece ea apartinea celei mai nobile caste indiene, a bra&manilor, iar casatoria cu cineva din afara castei sale ar fi insemnat degradarea intregii familii. "uptura aduce supliciul, boala, martira2ul in casa inginerului 'en: tatal orbeste, )&abu moare in urma unor crize de nebunie. +rutalizata de tata, %aitreOi ia asupra-si toata vina. in incercarea de a-l regasi pe Allan, sperand ca va fi alungata din casa, ea se da vanzatorului de fructe, dar sacrificiul este inutil. ,a il sacralizeaza pe Allan, numindu-l: soare, aer, floare, Czeu de aur si din pietre scumpeC. Allan se retrage in 6imalaOa pentru o dezinto<icare sentimentala, unde trairea in plan contemplativ ii permite purificarea. ,pisodul iubirii pasagere cu 7enia Isaac ii confirma faptul ca traise alaturi de %aitreOi iubirea absoluta. Plecarea din India ii apare ca o izbavire.

%ateiu I. )aragiale 91883-1950:

A fost un autor, istoric al &eraldicii, poet, si scriitor roman, intaiul nascut al lui Ion (uca )aragiale. %ateiu )aragiale s-a nascut la +ucuresti, fiul lui Ion (uca )aragiale si al %ariei )onstantinescu. A debutat cu 15 poezii in revista ,,-iata

romaneascaC in 1914,publicand alte versuri in 1915 si 1910. In 1943, Ion Pillat si Perpessicius il includ in ,,Antologia poetilor de aziC si semnaleazasi titlul volumului de versuri pe care il pregateste %ateiu , ,, Pa2ereC,care aparea abia in 1950, postum deci, sub ingri2irea sotiei si cu o notita a aceluiasi Perpessicius.
$in 1910 Fncepe sa lucreze la )raii de )urtea--ec&e pe care o finalizeaza Fn 1948. )artea apare la editura )artea "omaneasca in 1949. In acelasi an, la 1 mai primeste premiul 'ocietatii scriitorilor romani.

.)raii

de curte vec&e/

+n primul capitol, Povestitorul 9invitat la cina de catre Pantazi: a2unge, cu o mica intarziere, la birtul din strada )ovaci. Acolo, ii gaseste la masa si pe ceilalti doi NcolegiC de petre-ceri nocturne - Pasadia %agureanu si ore Pirgu, oameni in compania carora batea, de o luna, carciumile +ucurestiului. $upa terminarea cinei, cei patru ies in strada, unde asista la un NspectacolC neobisnuit: o batrana beata si putin nebuna adunase in 2urul ei o multime de curiosi care se amuzau. Impresionat, Pantazi isi aminteste ca, in urma cu treizeci de ani, aceasta femeie 9Pena )orcodusa: trezise iubirea patimasa a unui frumos tanar rus 9'erg&ie:, nepotul imparatului, aflat in trecere, cu oastea, prin +ucurestiM putin dupa aceea, cand 'erg&ie murise, Pena isi pierduse mintile. Acum, vazandu-i pe cei patru prieteni, batrana ii numeste %crai& de 'urtea-(ec)e", calificativ care e<plica, alaturi de legenda istorica, titlul romanului. Pena completeaza lista celor cinci persona2e ale caror nume incep cu litera NPC 9alaturi de: Pasadia, Pantazi, Pirgu si Povesti-torul:, ca intr-o stea cu cinci colturi, cu semnificatii ezoterice.

+n capitolul al doilea, Povestitorul prezinta, asa cum arata si titlul, cele trei &agialacuri5, adica, acele NcalatoriiC pe care le face in lumi inc&ipuite, de vis. - primul &agialac este spatial, geografic si consta in mi-nunatele imagini ale unor tinuturi e<otice pe care Pantazi le evoca in fata Povestitorului, ca si cand le-ar fi vazut in ne-sfarsitele lui calatorii pe mareM - al doilea &agialac este temporal, istoric si consta in re-invierea lumii splendide a trecutului, lume pe care un cerceta tor de valoarea lui Pasadia o cunoaste atat de bine. Ambele NcalatoriiC sunt iluzii, modalitati de abstragere din prezentM - unii comentatori sustin ca al treilea &agialac ar fi prezen-tul real, iadul in care Pirgu ii conduce pe cei trei prieteni. $upa intalnirea cu Pena )orcodusa, Pantazi il invita pe Povestitor acasa la el, pe strada %odei. Aici ii povesteste copilaria si tineretea sa, evocare plina de parfumul unei epoci apuse, integrata in atmosfera crepusculara a romanului. !rmas al unor corabieri greci si tal&ari de apa, Pantazi crescuse in +ucuresti, fiind singurul copil al unei familii din inal-ta

In 18;;, cand izbucnise razboiul ruso-romano-turc, Pantazi se inrolase, fiind marcat dureros de moartea lui 'erg&ie, nepo-tul imparatului. $upa revenirea in +ucuresti, pierzandu-si parintii la scurta vreme unul dupa altul, Pantazi se indragosteste de o anume Uanda 9care ii iesea mereu in cale:. Aceasta fata 1-a impresionat cu povestea traiului ei neferi-cit 9langa un tata polonez, betiv: si i-a spus ca familia voia s-o vanda. $e teama sa n-o piarda, Pantazi se logodise cu ea, dar, prevenit de o cunostinta, descoperise ca Uanda il insela cu un zugrav. $eceptionat, isi c&eltuise averea in petreceri, dar norocul il salvase tocmai cand voia sa se omoare: mostenise intreaga avere a unui unc&i fabulos de bogat. )apitolul ultim - %As"intitul crailor" constituie o NcoborareC in lumea reala, concretizata in vizitele pe care cei trei prieteni, condusi de Pirgu, le fac in casa Nadevaratilor ArnoteniC. in aceasta familie de origine nobila, dar dedata viciului, Pantazi o cunoaste pe mezina Ilinca, fiinta pura si delicata, care ii amintea, prin infatisare, de Uanda. Bunta preconizata nu are loc insa, intrucat, cu putin timp inainte, viitoarea mireasa moare de scarlatina. Bu dupa multa vreme, moare si Pasadia, in final, Povestitorul fiind cel ca9re-l conduce, pana la granita, pe Pantazi 9ple-cat pentru totdeauna spre alte zari, poate spre infinitele mari la care visase:.

%i&ail 'ebastian 9191;-1943:

#oarte inrudit cu %ircea ,liade este %i&ail 'ebastian 9Iosef 6ec&ter, n.+raila,18 octombrie 191;- m.49 mai 1943:,elev si el al lui Bae Ionescu. Bascut intr-o familie evreiascV din +raila, %i&ail 'ebastian face studii universitare de drept si filozofie la +ucuresti. Are o tentativV de a-si da doctoratul in drept la Paris, soldatV cu un esec. (ucreazV apoi ca secretar la o importantV casV de avocatura din epoca, fiind si avocat pledant. $escoperit de Bae Ionescu, presedintele comisiei sale de bacalaureat, a fost invitat de acesta sa colaboreze la revista .)uvantul/, unde il cunoaste pe %ircea ,liade, unul din viitorii sai prieteni.

)artile sale dezvaluie tensiunea unui suflet framantat, dornic de a se confesa, de a se descoperi pe sine insusi prin relatiile cu ceilalti , de a-si intelege devenirea ca tip individual sau social. %i&ail 'ebastian are meritul de a aduce in proza, in afara de o imagine mai comple<a si mai diferentiata a provinciei, subiecte, teme, gusturi particulare ocolite pana atunci de literatura. )onfesiunile sunt de o mare sinceritate si ele tradeaza aspiratie spre puritate si frumusete, spre poezie si perfectiune.Proza lui 'ebastian este, Fn fapt, o autofictiune sub forma unui 2urnal gasit 9o strategie epica raspandita in secolul anterior:, scris de un intelectual care e de parere ca lumea este opera ratata a lui $umnezeu si ca Ne<perienta. individului nu serveste la nimic. )a si )amil Petrescu, luciditatea analitica nu anuleaza ,ci potenteaza, intr-un mod specific, poezia ,prozatorul fiind,structural, un poet, un suflet sensibil, insingurat ,ranit de duritatea vietii, de marile obstacole pe care acesta i le creeaza.

,,Accidentul C

Abstract, fara situare geografica9autorul n-are nici acum insusiri de scriitor:, pare a infirma vocatia de romancier. 'urprinde tot un moment de criza sufleteasca, de data aceasta eroul fiind un barbat,Paul , un intelectual , care traieste drama despartirii de pictorita Ann,cu sentimentul profund al resemnarii ,al izolarii si al renuntarii la viata, la bucuriile ei .Iata insa ca viata ii scoate in cale pe profesoara de franceza Bora %unteanu,victima unui accident de tramvai ,care, ,, salvataC de Paul,va fi apoi salvatoarea lui . +olnavul de dragoste se vindeca prin dragoste .*andra si protectoare,asa cum sunt toate eroinele lui 'ebastian ,Bora manifesta rabdare si tact in atitudinea fata de Paul, pe care treptat il smulge unei iluzii desarte si unei insingurari nesanatoase,redandu-i increderea in sine si in oameni, in frumusetea naturii si a iubirii . ,vadarea in munti, intr-o natura superba, dominata de lumina si de albul imaculat al zapezii, ec&ivaleaza cu o eliberare ,cu o purificare morala intr-un spatiu ideal, salvator

,stetic vorbind, talentul epic al lui 'ebastian 9analiza psi&ica fina, eseu romanesc, stil despovarat de obsesia literaturii Nfrumoase., in fine, stil modern, sincronic: se reveleaza Fn aceste fragmente care studiaza educatia sentimentala a unui intelectual dezabuzat si seducator. 'til e<act, nemetaforic, Fntr-un limba2 direct, simplu, preponderent eseistic. %i&ail 'ebastian a facut si cronici literare .,stetica sa nu e decat aceea tipica la criticii evrei si anume: iubirea.)ritiul este sau prea generic amical sau incredul si ceremonios. Paginile de 2urnale ramase sunt mai mult o imitatie de 2urnal gidian , afectate , snobe , pline de o inconstienta desi nu dizgratioasa infatuare in 2urul actiunii literaturii proprii : ,, 'unt la un punct prime2dios,in ce priveste piesa mea , incepe sa-mi placa actul trei.C