Leon ItfiAGDAN

&.&gcrc 16
Pentru toate vSrstele,
de Ia rineri istefi Ia bStraii
inferepli I
a

Leon Magdan

PR@@LEMJE
cFtEpT[NE
DT LOGICA SI
PERSPTCACIT ATE

\ ,,Sd-ti dea lie Domruil

minte 9i tnfelepciune... !"
, I Biblia,l Cron.22,1-2

cu o prefafd de
Pr. Conf. Univ. Dr. Constantin Necula

Editura Mateias
Bucuresti
 TNATEIAS
c5rti & spectacole
tet 0724.255.219 ; 07 66.22.39.92
e-mail: lean.magdan@yahoo.com
www. magd?II . ro

B iblLogr af i e seIect ia d :

Barbu Florea - Probleme si jocLrri recreatirte, Editura Tineretului, Bucurepti 1952

Bobancu V. - Caleidoscop nnteruatic, Editura Petrion, Bucuresti 1996
Nicolau Edmond - Clubrtl logicienilor, Ed. Didacticd ;i Pedagogicd, Buc. 1970
Perelman I. I. - Mnteruatica oie, Editura de Stat, Bucuresti 1949
Popescu Titus L - Retrospectitrd matennticd, Editura Litera, Bucure;ti 1977
Rddulescu Valentin - DtLelul ruintii, Editttra Militari, Bucuresti 1972
Ridulescu Valentin - Izbfintla mintii, Edttura N{ilitar5, Br.rcuregti 1978
Silvestru Patila - locuri si jtLcdrll, Editura Ion Creanga, Bucuregti 1981
Tiusci Silr.iu Sorin - Sd construitL singuri jucdrii, Eclitura Ceres, Bucure;tr 1979
Vodd Claudiu - locurile istefilor, Editura Ion Creangd, Bucurepti 1971
Vodi Claudiu - Recreolii gtiinfifice, Ediiura Ceres, Rucuregti 1980

Descrierea CIP a Bibliotecii Nafionale a Romdniei

MAGDAN, LEON
Probleme cregtine de logici 9i perspicacitate / Leon Magdan.
Bucuregti: Editura Mateiap, 2007
Bibiiogr.
ISBN 978-973 -88207 -2-2
28
51-B
 t ES?RE MINTEA CRrpTlNA,
ALTFgL...

Caredintrenoin.afostindemnat/micarodatd
in -
in viafi, fii deptept ?l E drept ci, mai nou' acest
au*""-i transformat in fii pmecher sa:u nu fi fraiet
."toat" cele legate de aceste mesaie de ,,incuraiare" '
Cartea aceasta e departe de toate aceste
incurajiri'
Parcurgerea ei te vi aiuta sd infelegi mai
b-ine.t'*
lui
stai cu" logica 9i perspicacitatea' adici darul de
Dumnezeu din mintea ta care te poate apropia
o*"rri, de valorile adevlrate ale lumii pi' nu in
ultimul rAnd, de tine insufi 9i prin aceastapas de
fiecare
;-;;;;r;; insuei. Pentru ci, nu-i aga'cunoapterea
spre cunoapterea de tine te apropie de
pus la
de Dumnezeu gi cele Pe care Acesta le-a
indemAna ta, ca sI te buCuri cu bucurie adevirati'
Deaceeacred.claceasticarteestenecesatd'"de
zAmbetul
la tineti iste{i labdtrfrni tnfelepfi"' Pentru
cum stau
cinstit pe care-l poate napte, pentru a vedea
vesele'
cu limie zimea*i,'1ii intr-un 9ir de incerciri
pentru-cI toate soluliite cirlii vi vor aduce
zAmbetul
;" btze, linefi l-au minte, zAmbetul acela pe care
desenele animate furat copiilox, iar telenovelele
bitrAnilor,celorlalfi,holiidezAmbetfiindu-leprea
multele preocupiti. gi bine, cartea aceasta a
priete'
nului n6stru, i"ott Magdan, te obligi la odihna
minfii, la punerea ei la lucrul cel bun: descoperirea
surAsului de infelepciune care vi locuiegte
gindul'
j

Teribili pcoald aceasta propusi

fratetui Masd:T de infelepfii
fi
! Aproape r;lilil;;;;':'or
oameni hAtri .r^r.up'ti, i Ce mai
cei pe care astdzi
Iumea-i numepte infelepfi mi
sperie, ciutAnd cu
orice pref cuvinte bombrrti.u,
care sd impresio neze
sau chiar si inspiimante
cu,,analizele,,Ior fals com_
petente. Mai rnult decAt o
aritmetici de currinte,
infelepciunea cregtini inseamni
a avea mintea Iui
Hristos, vederea Lui lucidi asupra
lumii, asupra lu-
crurilor importante care o alcntJies.,i"'ii.*ii,
timp de pierdut, pentru cd El este ""-,
timput. Adicdprin
EI invifim si prefuim cu adevirat
dragostea de inte-
lepciune, aceea,.r: ,r" descoperi
timpul acordat de Dumnuru.r'.u cum ,i pr"1uti;
sI ne mAniuim, sd
creptem mari pentru impirifia
Lui.
E muncl multi in cartea
aceasta. pe de o parte
ficuti de auto4,,._1ri strAngi toate
urt* f*lro"'.;.i t,
g,ndire, pe de alti parte *irr.u
voastri, de a desco_
peri cele ascunse, cu multi gingigie,
pe care.le propuye. Cele p-" i* proitumele
rezolvafi si nu vi descuraiize.
.r.u nu reupifi si Ie
cartea aceasta nu se
citegte' Ea te citegte pe tine.
Cu bucuni, urr"i- cdrri
bune ca o inim,i bili. p"rt* care viafa n-a trecut
degeaba ! Ca o inimr1"
a" .lpiilucuros de prietenii
sii ! De aceea o recomandim.
Tinerilor si ajungi
infelepfi ca b'tr,nii, iar celorlalgi
puterea tinereasci a gandului
." u;-ri ,"lulutu
vI cregte mintea in-Hristos, curat. Bun lucru in a
inlelepciunea bucu_
roasi !
Pr. Conf. tJnio. Dr. Constantin
Necula
 DOAR uN l[lc cuvANT rrr INCt?t)T "'
iudecata ltLi Solornon
! M-a intpresionat nrrilt 9i surtt contins ci
stryrinrlepttootalun,enls,rinintelep,.iunesiittcettio.itntc,lttsoideenxeslei
b"iblic' otipatristic' ci.tle ln urr
cnrli incditc rtu mi-n r'r"n"i a' ln'u|""'episod nlte-
t1e-fi ztirLe sd-l ndnhttci'
copil: Catalin - o ,gotni't'ofd, uneori d;rdgdla,
p.etrectLt ct'nd aaea Cdtdlin areo 5
;;li.:.. ,;;;i:rr. i,,ti,npto"' c:u pricinn s-a
artigori. Era Ia bunicii sAi Gntr-tnt srtt iitt
Moldoail' iar ace;tia' onnrcni
uin' Au adus trt ucte toate
harnici, se apucaserd sd pregiteascd stic-lele.p^entrtt
sticlele de plastic p, ,o,L b'tldtLnaserd
luni in 9ir' au scos dopurile ;i' u rdb-
dares-anapucatsdlespelebine-tudedesttc'rtlteledeapdmineraldetc'Dupd
citeaclorebunerdstflar-dtlgurafi.Termingserddesodlctttoatesticlele,daroare
ajungeatt pentru ckt ain etrt de ,'tras"
ht ele ? Aga" ocltiometric' sd fi fost ureo
Excrct tn acel momettt poarta
sutd, dar cine gtie ... oihn'l te poate p(lti I
,"rii1a'i;o 9i opori Cdtdlin aI nostru
- care bineinleles cd tntfirzia iuchndu-se cu
cnsd' surprins de balamucul de sticle
baielii pe ulild - 9i nn'gi'"a ;o";os cdtre
din toatd curtea, zice:
- Da- ce t'acefi? , ,- ...-- sd t^ apezam'
-x Ie ,
- Ne-ttm apucat sd numdrdm sticlele 9i nu prea gtim cumbunicul'
,r-nru,'d'olect numirste - ti rdspunse
cd-s multe ;i "' "i'l'lolt'
Dg'decenuntumdtttlidoptrile?-maiziseCdtdlinsidispdruincasd.
ghndit ? !"
Bunicii au rimaLs surp'vinri' "Cum de nu ne-am
pe buze' ttt.i-am adus
Chnd mi-au poztestit inthmplatea' cu ziimbetul
poaestioare 9i problemule
aminte de ... Pdcald ! $i de tot t'elut de -ingenioase:prin
tui toi C-reangi n"i bu-n exemplu' Am mai cdutat 9i
,,Cinci pkini" a
' "l pe.Tltul gata
rtmtl si si
cdrli mai aec.hi sou mai noi,''am nffii nsculttlt
pe
,'..t'echi'
cartea ! Llnele probleme- o'iginole' altele sunt Techi ;i chiar fonrte
insd le-am
''u'i
rescris, 4aJana acliunea de cele mai multe ori in cndrul
de secole,
tiLinigtit aiJ areunei mandstiri'
Dupa ce citilio p)o'blemd' daca nrr gnsiti
reped.e rasplm?'."-'.,::,.l,u t"O'l'
sa rist'oilicartea la {ol'lutii ! Unrt
dint)e cele ntaiimportante uirtuticrcstine
este rdbdnrea. ttlri g:inaiyi-od o dati, cdci
la rezultat puteli ajnnge dottr crr
ingeniozit at e, r db dar e Pi bucur ie'
Dacd nu ayi aJlit sirtgtti areun rdsptms'
nu trebuie sd t'ili tlis.ti sau sd
cdrlii aeli iesi oricum tn chstig'
ad pard rdn, Citind ,,t'\",i't'" de la sfiirpitul
air{i,funa moduri ittrti a, yeroloare, idei sclipitoare, t'rapante prin rafiona-
ce poate fi cititd cu
nwntul simplu 9i logiic' C)ticum' este o cqrt^e folositoare
- noi - un zkmbet
plicere si drag, incitinau-al giintlirea' adttcfutdu-ad sperdm
'pe
buze 5i o firama de bucuric in suJlet'
Leon Magdan
 l. u cgulctt L r{ r}tc litos
la atArea a.ttele, era de ceva timp un
i:f11r:,]:, "u
,ar"ga'.
dacd era harnic pi se strdduia sa ,.," irri ii-J*rtrl
a"i".,Iirffi
.rtLul
tot avea url mare defect: cAnci
1tareiu,l1, -r;ffJ",[
fl_era lumea mai
3::f.,:i" :":.
o minc i u"e - i"r a
" 1,.:-
;;;" i;;
::11,:,-r],1:fr:*.n-ajunge. Asa ," ru"" iir-o ,r,
se-ntalnepte "i- chiar cu
tandrui nostru prin curtea mindstirii
) LLl

pdrintele stare!.
- Sdrut-mAna, preacuvioase !
- Ei, fiule, sper cd azi e;tiun om mai
bun decAt ieri. Ai
fdcut tot ce !i-am spus ?
- Da, pdrinte staret. Am fost atent toatd ziua,
rugdciune gi la muncd. -'---') si
'
la
- intr-aclevdr egti harnic, n_am ce spune.. dar cam
imprd;tiat: cAnd lucrezi cu cAte_o unealtd
uili de unde_ai
luat-o, lucrurile nu stii pe unde_fi sunt gi
tot de_astea...
- Vai, pdrinte staref, dar chiar azi dimineatd, dupd
rugdciune, mi-am fdcut curat in chilie.
Fiecare lucru e ra
locul lui,le ptiu rostul la toate.
- Parcd nu-mi vine_a crede... Ia spune_mi: ieri
dimineald, dupdslujbd !i-am ddruit trei lucruri.
ce_ai fdcut
cu ele ?
- Cum sd nu ptiu, preacuvioase: pdi, rni_afi
dat o sti_
clufd cu mi1, pe care am pus-o pe al treitea
raft ardurdpio -
rului.meu, ?:t partea dreaptd. Aiol mi_afi
dat gi o cutiuld cu
tdmAie .T!. pe noptiera de langa pat, ca sd_mi fie
ra-ndemana."11"
mai
Chiar dimineafd am aprins un bob de tdmaie
si sfinta mireasrnd s-a rdspanait in toatd chilia.
ultimul rAnd mi-afi dat gi t frumorra i.o^itd;.;;; si nu in
pus-o/ ca sd nu se incroaie, chiar in Sfdnta ,*
scripturd, intre
paginiie 49 pi 50. in felul acesta, de fiecare
datd'canJ'citesc
din Biblie privesc frumoasa iconild gi md inchin ei. Vedeli
cAt de atent am fost cu fiecare lucru ?
- MAi biiete, pdcat de tine cd tot nu te invefi minte.
Nu !i-e rugine sd md minli ? Sd gtii cd in mdndstire nu e loc
decAt pentru adevdr. Te agtept in bisericd la spovedanie gi
mai vedem noi...
Eu unul nu vd mint, dragii mei. Sincer vi spun cd s-a
intAmplat intocmai cum v-am povestit, cuvAnt cu cuvAnt.
$i de-asta vin acum pi vd intreb: cum pi-a dat seama pdrin-
tele stare! cd tAndrul ii ingald cu vorbe megtegugite ? Unde
se strecurase minciuna ?

2. sFr,gTANlA ... Ar[aNA7A

A.ntr-o frurnoasd dimineald de primdvard, pe ulifa unui
f-f
sat s-a intAlnit preotul din partea locului cu unul din-
||
Dl tre enoriasi.
- Sdrut-mAna pdrinte !
- Bunul Dumnezeu sd-!i ajute, fiule ! Dar, dacd nu te
grdbegti, aF vrea sd te-ntreb ceva: am vdzut ci !i-ai construit
o casd noud in bdtdturd. S-o folosesti sdndtos si sd te bucuri
deea!
- Mulfumesc frumos, pdrinte, dar care-i intrebarea ?
- Pdi n-ar trebui s5-i facem pi noi o sfeptanie, sd intre
lumina gi harul lui Dumnezeu pi in ea ?
- Ba da, pdrinte, aga este, dar vedeli cd m-am luat cu
una, cu alta pi n-am apucat sd vd chem. Da'promit cd ftr cel
mai scurt timp vd caut la bisericd sd ne faceti sfegtania ia
casa asta noud.
- Mei dragule, de la promisiune la faptd e cale iungd
gi nu toli o strdbat. Oi veni tu la bisericd dupd mine, da
cAnd ? Cd uite, nici ieri la SfAnta Liturghie de duminicd nu
te-am vdzut- Aga cd eu zic cel mai bine sd stabilim de acum
fi:r ce zi sd vin sd facem sfegtania. SdptdmAna asta nu pot eu,
cd am ceva treburi de rezolvat, dar sdptdmAna viitoare pot
irr orice zi, cAnd vrei tu.
- Sigua pdrinte, e foarte bine, numai un pic sd md gAn-
desc: luni nu pot eu, cd nu-s acasd, merg la un prieten care
m-a rugat sd-lajut la vie; marti trebuie sd mergem ir vizitd
1a socri; miercuri md duc cu solia la o inmormAntare; joi gi
vineri trebuie sd plec din localitate cu o treabd importantd,
cu serviciul; apoi sAmbitd e ziua de nastere a bdiatuiui
meu cel mare pi or sd fie pregdtiri fiindcd vor veni musafiri.
Iar duminicd venim la bisericd. Aga cd cel mai bine cred
c-ar fi s-o ldsdm pe mai incolo. Vorbim duminica ailalti
dupd slujbd gi maivedem atunci ce gi cum, e bine, pdrinte ?
Privindu-i lung, preotul ii spuse:
- MAi, dacd nu vrei sd facem acum sfegtania, mdcar
spune-mi ?ntald, nu md minli chiar apa, cd doar nu-s copil
sd cred orice aud.
inrosindu-se la fa!5 de rusine, omul nu mai gtia cum
sd-i ceard scuze pdrintelui pentru minciuna sa. E adevdrat
cd era om ocupat, cu multe pe cap, dar asta nu insemna sd
mintd inventAnd scuze.
intrebarea mea e simpli. De unde a gtiut pirintele cd
omul sigur il minte, mdcar la una din zile ? Puteau fi ade-
vdrate toate spusele lui, e cu putinld, ca acesta sd fi fost
prograrnul sdu pentru siptdmAna urmdtoare ?

3. G}IICITOARS
N-are nimeni aga soartd:
N-a fost vie, dar e Moarti !

a
 4. Tixln Pl gArnAll
tAndrd familie venise ia mdndstire
si se inchine 9i
;;i t;."re ochiir't51,Fi sufletut t:'.11a5"1Ti:'1
ffi;";t il*.*"' mama ei fiul':1;",^0..t:1;
offi
bau Pnn .**; ;;"*1':::11::
,,,' curLsa ":::::;';:;i ."'"ru 1".
maill,,?':.*tr :#L:i
frumos in sfantul
ospifaHea care le ptezenla:t* t:,"1.i
a"g rdbdare la
si cu -X1^raro toate intre-
ta rnate
|,'Ii;:lil""rr"i'I""'
birile. tot timpul
Mai ales cel mic era curios din cale-afar6'
asaltAndu-l pe pdrinte cu tot :t'.,"t .d:,lll1*lt1:
ffi ;rI#;;;-';.'a3r1i!!i:c1ilg:':il::::l"T:i
*a"a'tirii cdtie sfanta biserica.
Ii., i:;;5;.,r".il-
"i.a
VdzAndu-i, coPilul intrebd:
aceastd mdndstire ?
- Pdrinte, cali catugari sunt in
- Suntem 34'
are' pirinte ?
- Dar cel mai tAndr, cAli ani
Zdmbind, Pf,rinte1e ii rdsPunse:
iei de trei ori vArsta
- Pdi ai p"t"' unu 9i singur: d'acd
#;i dln aceastd sumd-scazi de
pe care o va avea;;;;;"i ani' afli
trei ori vArsta p" i"t acesta o avea in urmd cu trei
te incumeli si afli cAli ani are
ce1
exact cAli ani are acum' Ei'
la mdndstire ?
mai tAndr dintre fralii de aici' de
- Da, pdrint",l"t"tt sd aflu' 9i
sper sd md aiute un pic
sitata.DarcetrmaibdtrAncSlugdrcAlianiare?
- Cel mai bitrAn este de exact
5

ori mai vArstnic decAt cel mai tAndr'

Acum, dragii mei, sPungli ;i

voi: cAli ani are cel mai tAndr dintre
fra\i? Dar cel mai b5trAn cSlugdr
?

I
 5, cnaorilA cu LEctilttr,
ndeva, fir creierur munlilor se afla un
schit unde
doar patru cdlugdri. gi aveau in spatele
""t:I:ju" un
chiliilor mic petec de" grajind unde cultivau
niscai legume gi zarzavaturi. Doar id
bucaflc, a" 6ra",
era ingrdditd intr-o parte de un corl
de stancd, i.,'uiiu a"
zidul chiliiloq, dincoace de drumut ""
,,""" "."i,;;'; pand
""
,.alrffiH:t#
aici, la schit... Dar mai bine sd ,r,

Bm
Illr-o zi, pe cAnd stdteau tofl patru la masd, cel
_
tAndr dintre cdlugdri zise: ' r mai
- hr curAnd vine primdvara gi trebuie sd incepem
lucrul in grddind. Eu zic sd impdrii. r"prrf*
a H;;
lo
 are
cAte una' Toati grddina
pdrli egale ;i fiecare s6lucreze 12 metri' Apoi
+S a" metri pdtrafi'
deci ne- vor reverti cAte
va ingriii bucdlica lui cum va gdsi de cuviinld Fi
fiecare
I.r* ," .ra Ptit"P* mai bine'
sunt de-acord' insd cu o condilie -
- Ei, dragt't"'-
"t' ei - sd impdrlim grddina in patru
zise cel mai bitrin;i;'';'* ce unui
cAt 9i ca foima' De
pbrti identice atai cl s'ufrafala' Dacd
pdtratS' iar alttil una lungd' ori in L'
grd'Jina
,a uiUa o identice ca formi si ca
imparli gridina in patru bucSli sunt de acord'
*rrnrafatd,du.at"'lz";il patt'lt rctu'"' "t'
"*"':;;;i.i*, aut asta nu se Poate !

-Badal
- Cum?
I
- Pdi, ia gAndePte-te

6. DO I TATI pl Dol Fll

doi tali au doi fii sau'
(i ailpersonajel e' tatdgi faptele: un fiu' Primul tatd i-a
II altfel spus, fi"""" t'ia are cAte
el
fiulu.i ;;;;d0 ;" lei' A1 doilea tatd i-a dat ei
) diruit tet'
fiului sdu 50 de cAli batri au primit cei
doi fii
intrebarea este simPld: de fatd'
? Iar rdspunsul corect' pentru situafia
impreund
2dti"'i;' si t*a"ti-md' pe cu'ant' acesta
,i-i dau tot eu:
este rdsPunsul Problemei' de ce rispunsul corect
Agtept irr'a ;;i;'oi"*pti"a!ia:
este 200 de lei ?

l;.
'?"4:z rF
;{{943
- =sd 11
 7. PRUT'IELE
Pdrintele Neofit,
De sus, de ia schit,
Venea cdtre sat
Cu pas mdsurat.
Se-ntAlni in cale
Chiar cu Nicolae.
,,Sdru- -mkna, pdrinte ! "
Zise el cuminte.
Iard Neofit
L-a blagoslovit.
,,Ia ztezi, mdi nepoate,
N-or fi prune coapte
Chisr irt acel prun
Crescut lkngd drum ?
Isr de sunt tn e-1,
Sd-l scuturi nifel,
Sd mLncdm si noi
Prune coapte, moi !"
,,Pdrinte, cu drag,
Vdd cd sunt prune-n copac !"
Opintindu-se oleacd
Apucd prunul de-o cracd.
,,Pdrinte, l-am scuturat,
N-o sd crezi ce s-a-ntAmpht:
In copac, se aede,
Prune nu mai sunt !
insd prune nu-s
Nici jos, pe pdmknt !"

Iard eu vd-ntreb acum:

CAte prune-au fost in prun ?

12
 8. PUNG ILE Clt rnlxa
mdnds-
Iatd cum s-au petrecut lucrurile' Starelul unei
tiri ii sPuse intr-o zi unui cdlugdr:
paste 9i ar fi frumos ca in fiecare
- L" up.opie Sfintele
pascd 9i paine
casa de cregtini s6 fie pe masa cazal\ac,
fdind P."11t: u l"
caldd. Aga cd pregatepte 27 de pungi cu
bitrAnilor
duce familiilor nevoiape din satul din apropiere:
cresc cu greu
singuri, ce nu mai pot mun:l, r'dduvelor ce-gi
grele' ca
.ofm gi altor sdrmani. 26 de q"lgi sd fie la fel deinsd poli
sd nu nedreptdlim pe nimeni' in ultima
pungd
;;;;i *liti fai;d, cdci aceea o vom duce unei vdduve
iar*rt't", cu mulli coPii'
Zis gifdcut. S-a apucat cdlugdrul nostru pi a pregitita
in tlltima'
totul intocmai:26 de pungi la fel de grele' iar
aqezat-o mai 1a
27-a apus ceva mai mult' Pe aceasta insd a
o parte', ca sd nu o incurce cu celelalte'
pungile
A doua zi diminea ya, alyi doi cilugdri au pus
seamd
in cdrula mdnistirii' Bi ce sd vezi' din nebdgare-de
au incurcat pungile' Acum erau toate
in cdru!5' dar nimeni
nu gtia care este cea mai grea dintre ele'
toate
- Pdrinte stare!, t" tt" facem ? Trebuie sd ddm ios
punga mai
pungile gi sd le canta'lm iar, altfel nu dibuim
'f;.; c6.ci a9a,la ochi, aratd toate la fei' O sd dureze ceva
cAte una"'
[a"a cantdrim 27 de pungi, una cAte una' zise alt cSlugdr ?
- De ce sd Ie cinta'"f,ti
"'u dureze ceva. Mai
insearnnd sd facem 27 de cdntariri 9i o sd
cel cu doud
simplu punern cAte douS pe cAntarul cel mare'
cornparAndu-ie'
talere. Agezdm cAte una pL fi"tut* taler 9i'
13 cAntdriri'
o vom dibui pe cea mai grea din cei mult
- Mei *aflor,le zise tt"qn zAmbind' ideea de a cornpara

pungile pe c6ntar ebund, dar talerele surrtmaripiputef,punemal

i"rfi" p*g odatd,Pentfl; a termina mai repede' din mai pu'ine
t3
 cintdriri. Eu zic cd putem afla punga crr pricina din numai
3
c6ntariri. Ba s-ar putea ca nici mdcar sd nu ciescdrcrm
toate
pungile penhu a o dibui pe cea mai grea.
$i chiar aFa a fost. Din.,r*ii 3 cAntdriri comparative
au gdsit punga cea mai grea. Cum au fdcut ?

9. LANTUL
,

La fierarul din sat a venit odatd un bdtran cdrugdr:

- Omule, ajutd-md, rogu-te, dacd vrei ! Uite, ani gasit
.
prin magazia mdndstirii aceste cinci bucdyi de 1any, fiecare
cu cAte trei verigi. Cine ptie de pe unde_or fi rdmas... E
pdcat sd zacd pe-acolo fdrd niciu.r folor gi sd le mdnAnce
rugina. A;a cd, te rog sd desfaci cAteva verigi gi sd unesti
bucdtile, ca sd-mi faci un lan! din toate, cu 15 irele,
cd poate
o folosi la ceva !
- S1gur, pdrinte, cu dragd inimd !Vi costd g lei,
cdci nu
vd iau decat 2 lei pentru fiecare za pe care o desfac pi
o
inchid apoi la loc pentru a uni cele cinci bucdti. patru
,,legdturi", adicd 8 lei gi am unit cele 5 bucdti.
- Atunci fd-mi rucrarea t igi platesc acum:
poftirn 6 rei !
- Pei, pdrinte, am zis g lei, cd doar desfac 4 rrerigi...
- Ia mai gandepte-te o datd si o sd vezi cd
- 1r-arn"platit
eu bine ! sunt de acord sa-!i dau cate 2 lei pentru fiecare
za
desfdcutd. Apa cd ia 61ei 9i fd-mi lanlul I
S-a scdrpinat omul in cap, neintelegAnd mare lucru...
Dar, dupd o clipi, a inceput sd rAdd, zicAnd:
- Apu e pdrinte, ajung 5 lei ;i termin gi lanlul mai
repede I
- Pdi vezi, omule I Nu ptii vorba aceea r.eche:
,,Mdsoard de doud ori, htainte sd tai o clatd !,,...
Ei, voi v-a!i dat seama de ce ajung doar 6 lei ?
t4
 PROBLEIAE CI'
,O. PUNTE,A .
BETE DE CHTBRIT

au aiuns ra un par6u pe
1,".:;:*:::?rlg1.t
trea;;
:T: I:Y,"1: 1a-l Era
piciorul. p"a
prea,A,i. r;.";
l,o;l:r^llT:tt:" ;;f*; ;ruil:?
"" ".r,'r*".,:
:: :jffi l^.j cdutand.el J
destui a" g,ou,"-i;,ilil;;;l:
ff T3 iY:i::l
ff ;#' Ti, "pe "'11:,r,.i"'"i'
*: :i::,,.,mat "i;i#;i:;
."rar,ii. i"ffi;
a

:l::qr^g: q" ;f;;'1,:1

::'"Ti.:ii:,':'i:'o.yi5"i1 ui .;;;;; i *'.Ir";:H ]":
j,"jJ^.:"i.Tl:i:l ri
dintre cdlugdri zise:
de niciu;i;.; *;:ffi;.#:;
- Frafilor, slavd Domnului cd am gisit
patru scAnduri ! Acum putem aceste
trece pArAul.
- Dar cum, ,_u, g.abit ceilalfl si
intrebe, putem
ageza scAndurile in apa
fel iircAt, fdrd sa fi" p.lrrr" .r',
ceva/ sd facem o punte intre
cele doud maluri ?
- Da, sigur cd putem, nici
nu mai avem nevoie de
altceva !
Dacd vd incumetati sd gdsifi
gi voi solufia care i_a
scos pe cdlugdri din impas,
ut.rr,"i iua;i patru
chibrit (acestea sd zicern ca il;;"
,""i.1i";;H ":;::::,i
trageli pe masd ioua ,'nii ta
decAt lungimea unui bdt
. ,,ririro, iil,?lil*i11;?
(ceie doud linii sd zicem
cd ,rjlal,
vd rdman* a" re",rt este sd fl n fl fl
construifi puntea ce leagd ll ll ll ll
ceie doud maturi doar dIn 1l il
IJ ll
11 il
cele patru befe, fdrd nimic
_ ti l.
artceva: G-

I5
 tt. iiltp+iRf RE rniyz,ascri
4. ntr-un sat de la munte locuiar:
gospoddria si rostul doi fra.ti, fiecare cu
sdu. intr_o zi unul
spuse celuilalt: dintre ei ii
Auzi, bddie, ce_ar fi
sd me
sd vindern ceva br6nr;
,irrr
Celdlalt a fost a" u"orJ.
.::Hl;i::I:Xf .:u,r
u,
S_u
s-a intors cu laptere
p*;;;;."i,lr"rl""j,jlf;i:r:1.', ", ,,
- Eu n-am decai a
ii,ii J" Lp*. poate ai tu
- rocmai mai murt.
1;Aiir"14
Hai sd arnestecdm llt:J ,t rneu: synJ
sunt 5 litri
titr. ^in
,r, irr-"i;
"i:."ifeu:
ru."* u.Li#i
cap.
zis ei,r.,lil f:':il:::i;a
fdcut ai"*'i'L"';::'i':^':::'t cei 8 litri de iapie si au
rucata de brdnzi,
care au taiat_o proaspdta gi gusioasd, pe
Asa zic{"{:o,,fl,j
in 3 pdrfi ta fet iffi,,l; am impdrrit toatd
branza
o ducem ta tdrg i:si g,_";,,;o{" ; iei tu, una eu, iar a treia
o vinde,i r t" ieru.r
manc.im pe sdturate acesta avem
.si noi s5
.si cAstigr_ ;l un ban
- De acord, ii rdspurse"cetaiutt cinstit.
,: targ"pi.
A doua zi s-att ;,,. la -.;_1 incAntat.
brdnzdcu 8lei. ii^1t1,1:t au v6nclut bucata de

rr;r'::"t'tr.',#?':il:XtT[1,"',:T,:',*:o*,.
- Nu te supdra,
amestecat taptele
d.ar nu cred cd e cinstit. Doar
am luat eu, atata
;i,ip:, d ljp* fit br Anzafrdfeste: am
ai luat c,td
tigul la fel: tu 4 lei, eu Si tu. DJ." ,; ,.., impartim si cas_
+ i"t l ilr'"'*o
ar fi corect I
u*;;''; ",
htri de rapte, iar tu nu-
mai s, f:$",T lP:' ""
sitotd;,,:,!:l_:'rlTrr#X,Tj;.ii:tT:::Ji::;
sd impartd banii. VdzAnd:#;;_,
ce s-alr gAndit: ia r_. r."r#il,lrorr,
"r,rp
sd cear; ,fut.ri.rr_rriu
mai bdtrdn si mai
I6
chibzuit, cd doar d-aia sunt bdtrAni pe lume, sd ai cui cere
un sfat folositor 9i o vorbd luminatd I Apa cd s-au dus la
schitul de la marginea satului, unde trdia un cdlugdr bdtrAn
gi tare inlelept, la care fralii se pi spovedeau'
Au ajuns gi i-au povestit toatd tdrdpenia.
- Deci tu ai pus 5 litri, iar el a pus 3, iarbtdnza ali im-
pdrlit-o in 3 pdrli egale: una tu, una el, iar pe a treia ali cf,-
patut 81ei 9i nu gtili cum se cuvine sd-i impdrfili, nu-i apa ?
- intocmai, pdrinte I $i am venit la sfintia ta si ne
luminezi. Care dintre noi are dreptate ?
- Dragii mei, nici unul nu are dreptate. Corect ar fi in
felul urmdtor: tu, care ai pus 5 litri de iapte, trebuie sd
primegti 7 let; tar lie, care-ai avut doar 3 litri, !i se cuvine
doar 1 leu. Apa-i corect gi drept, oricum ali face socoteala !
- Aoleu, pdrinte - zlse cel de-ai doilea dintre frali - eu
primesc doar 1 leu ... ?l Pei de ce ?
Iar pdrintele, cu rdbdare 9i bundvoln!6, le-a ardtat cd
are dreptate.
- Vedeli, fiilor, oricum a-i suci-o, oricum a-i invArti-o,
dacd faci un mic calcul atent, tot la rezultatul meu ajungi'
insd - stili ce ? - eu zic sd.ldsali socotitul deoparte ;i sd
imparlifi banii frdlegte, cd doar d-aia sunteli frali 9i nu s-o
face gaurd-n cer pentru cAfiva lei, cd ,,de unde dai, si
Dumnezeu tli dd !"
Fralii au fost imediat de acord, i-au mullumit pdrin-
telui pentru rdbdarea sa ;i au pornit inapoi spre casele 1or.
Acum pdrea simplu: ,,CLLW de nu ne-afit dat seama nici'ttnul cd
o"ga ar fi fost corect sd tmpdrlim banii 7 "
Asa s-a intAmplat, clragii mei i Si, dacd nu vd e cu
supArare, vd-ntreb pi eu: r,oi v-ali dat seama de
ce imparlirea corectd a celor 8 1ei era intr-ade-
vdr cea fdcutd de bdtrAnui cSlugdr: 71ei pentru
unul dintre frali 9i 1 ieu pentru cela1alt ?
t7
 -*j,,um*ff$ffi
. ufel
o senl
. f,orrr
: ffnr'.i,?i:##fl n *,
si s r ujbs
:

cdn uTd
^: ^.
si
fntr-o ,
ii sprru: zi .--'t'
't u t'enit Ia sfarelu

;ffiffi*
, r, r,r1'; . - .,,
-''-*' cti rn a j'"uJ;"#
T,ffit:
I".,il:
,';
:,1.:. fie *rai
"lllrT-,.i"vd uFor ,;;*r"_

I8
 t4. aan cuTA
A zi, trei cdlugdri, care mergeau cdtre
II l-11. " satul din
LJ ffiT.* [TXtl],I#;:jiff r:;,H
zile in urmd, apa involburatd stricase ffi,?
podul. Ce sd facd
dinc.lo ? Dar piu, pierdut nddei-
;::1:ffi;:i*acd "'
gi iatd ., .l#:,nT"':lt'#'_,?, #:::;:;::i;
pe luciul apei ?9i aparitia o bdrculh micd,
care se gdseau <1oi -fdcu ,arl", ir.,
copii din sat. Vazencluli ", p*"Li o"l
cdlugdri, copiii ,_u,, gribit sd le
sard in ajutor.
Dar, acum i_acum I Vedefi voi,
bdrcula e.a prea micd
gi nu putea duce decat un
singu. o* in toatd firea. Nici
micar nll se puteau urca in baicd
un cdlugdr gi un copii,
clci s-ar fi scufundat negregit.
- Nu ne sunt de,niclun ajutor
copiii
io4 a spus trist unul dintre cdlugd.i, acegtia cu bdrcuta
ce1 mai tandr.'i;:,
mdcar nu avem o frAnghie sd fi
ieg"at barca ,_,, irug;** a" f
un mal la celdlalt... u

|.1." te grdbi, ci judecd cle

, -
o. da!d] ii spuse cu biandele
doud ori, inainte de a ,,,orbi
carugarur cei mai bdtran. Eu
zic cd Bunul Dunrnezeu ne_a
ur.rltrt rugdciunea si iatd cd
,re-a scos din incurcdturd. ilr
voi ardta"cuill putem trece
r6u1 chiar cu aceastd bdrculd'.
... gi pdrintele s_a
linut de cuvAnt I
stali pi1^oi li gAndifl-vd nifeiup:
t.rlr,
cei trei cdlugdri rAul ?
cum au trecut

:2
-/
*?

I9
 15. ,COAA'
ELE

P #::fl1H"1'.:-u'
dus inrr

I
ii * j"#ilq.;
*,: #:,',Hlt
r.1q, :
q,r # r,.,

:1:+t#,*;HtTlr,T'{'+i1jdffi
,u*rrui*l,ffi, --' I rq
'e Qdu pricin'i de sfadd
. c^airgdrur cer 14^x.-

,,:L"'#;Jffifi, ililfi:.": nl f "":x,i*,

t-t****fr#,.r,iffi*
=U:
rGl,
HH I vornimeri
1
. rri,','I^"1i,-sPerdnd
:!:: #::x,i':flt ,"i T"'I:i: ffoT
I c6te ;.,;" ,,!i.,;li; ^9:",acurn pna
se cii

,1 incatr"t.rigu. #,.:'"^:1 1a cueleet patuu

asrfel
I i, 5i "rr";""-l:i'*a ruar
?.ur,nr.r ,;;;; :;:,:' sub

;:il :L:3;; ;,,,'*,'i,:::H :t??

. Intrebare
icoane , ;;; ciire
:r,.1^='iTpta,

20
,x ;x} ;; #niji# :, i :1 # *i
 fxrnseAn I o,su itlzT:i-
PENTRU $)JlNTtl JSTtrTE
16.I'RU IAUL
locu -
in satul nostru existS bisericd, dar pre-otul
vecin' In
iepte, din pdcate, ceva mai departe'
in satul
fiecare duminicd diminea!6' cAnd vine
la SfAnta
Dupd
pdrintele face o ord 9i 20 de minute'
F

ii*rgni", face 80 de
r
I

ri",o; b irntazd., cAnd se intoarce acas6'

I
Ia

acest lucru ?
minute. Gdsili vreo explicalie pentru

17. FLUXUL
intr-un port maritim se gdsepte acostat "" "-11:l
de lemn' compusa
care are fixati pe o laterald o scari
de alta' Nivelul
din 20 de trepte situate la 25 de cm una
apei este exact pe treapta a L7-a'iar
ultimele 3 sunt in fl
cu 10 cm pe Y

r,u ora fluxului apa incepe sd creascd

de un minut' in
E
"ia.
oia. prrr"ti calcula otul, itt mai pulin t
f
a75-a?
cAt timp apa va urca pAnd la treapta
!

18. TRENUL
intre d'oud localitdli se deplase azd'in linie
dreap-
cu o vitezd
td un tren electric compus dm 1Z vagoane,
exact paralel cu
constantS. de 60 ttm/h' VAntul sufld
cu 60 km/h'
trenul, in aceeapi direclie d'e mers pi tot
conti-
intrebarea este foarte simpld: daci trenul
vitezS'
nud sd se deplase ze inlinie dreapt6' cu
aceea9i
fumul locomo-
cu a vAntului, in ce direclie se va ridica
in sus ?
tivei: ?napoia trenului, inaintea sa ori drept
2,\
 ,9. TAVA CU PRA,ITURELE
ntr-o zi, la o mdndstire,

tr :
maica stareld a chemat_o
r:.d mai tandrd ce avea ;;;,*; oe
1-a spus: ,; il;;;"; 7-

noastrd doar de cateva

t.,ni pr I:;i,l:::l :l:1"'stirea
;**Tr
v-in ra
# fl'':,l# ii#1ii:;i n ri:::.;*l:
-rr"i
.r";ra i;;*,:;'JTL:'L::11i";:T:
gasi

iry;,"-1*::,ff m:l']il r" i,"i o"',.;'," u,,"

zis 9i fdcrrt'
A plecat degrabd tdndra
unde s-a apucat tra bucdtdrie,
l::.;,a
tdvifele rnici pe.care frffi aluatnl, apoi a luat toate
le_a glri,I;;amard
umplea cu aluat t*g*ruT^;;; gi, pe mdsurd ce le
bagata in cupto.r. Toate I*, *r.u, care urma sd fie
Ur"_'r] irr*ouse pdna la
cand ce sE r.ezi ? Oricunn sfirsit,
prdjiturele in tava mare,
ir_r."r.u - r.ilI*ffi;;
,,,, ir.,trj*l
VdzAncl cd nu poate,
iffi:
il1:T.O"_afard. a dat fuga ta maica
- Oricum fac, nu intrd
toate..Tava mare este
pdtrati:
*etru pe-fiecare iaturd;,ni
ffiffri*ti,} ::":Yi
"xact
p rdi i tu re e, .e.i
r
J,? fi; i, : J#,X"r3 :iL?
mai mult de l0 iffi lj i:
pe rand,.r.,'ir.rt"le *1?;
avind i0 crn p" in fi".u.;.;;;r;ez sunt patrate si ele,
alta in mijlocul ta_r,ii, , tavitele lipire una de
o .r*J"" O";T imprejur
gol de 4 cm. Dacd ie agez un spatiu
spafiu pe doud laturi:
;;;;:; cotp rdm,ne mai mujt
.at" S r,_ulrnge sd imi intre
are 10 pe"*,*ir.
10 N., eti-, .ir,", .a
;:;llffir,':1.'ii,,1r" '*'
spus sd pun la ""
gi una este in pr.r".'mi-afi
""pti.r,"lr,rrt"r"
22
 -Nu e nici una in plus. Mai gAnciepte-te o datS;i, dacd
epti atentd, vei vedea c5 ie polr ageza astfel incat sd intre il
toate cele 101 tdvile in tava cea mafe. Crede-md, c5 doar
aga le coacem in fiecare an I
A plecat sora cea tAndrd la bucdtdrie gi cu speranld si
tavtfele' De
rdbdare s-a apucat iar sX aFeze tdvi!ele. asta, l-a
Ue data asta/ 1 -a

reugit. Zdmbea, era chiar upor ! Cum de nu vdzuse de la

inceput ?...
-108
cm

10 cm
10I

,,...dacd a;ez tdttifele liPite ,,...dacd le agez dintr-un col!,

utn de altn irr nriilocul lattii, rdmffne tnai mult sPaliu Pe
un ramanc dc jur irnPre.iur doud laturi: ckte I cm , dar tot
un spalitL gol de 4 cm.,! nu ajunge sd intre ;i ultima."

intrebarea cred c5 o gtifi, deja: cum a aqezat maica

toate cele 101 tdvile in tava cea rnare ?

?,A. CfrNTARUt
C-J ot maica cea tAndrd din problema de mai sus trebu-
I I ia sd cAntdreascd, pentru releta aceea, exact un kilo-
t gram de zahdr. Avea la inder.And nn sac cu zahfu,
un cAntir cu doud talere, dar o singurd greutate, de 2 kg' $i
cu toate acestea maica a cAntirit fix 1 kg. Cum a procedat ?
A3
 2T. UNDE A,I,NG ?
At I ntamplarea pe^care v-o spun acum
s-a petrecut unde-
_depar.t:, ti i"a"p,irirtut linut al gheturitor:
r11,
/ I Alaska.
I Aici existd, d; *ri Uir.," a" tOO.Je ani,
o
mdndstire ortodoxd. intr_o seard,
cdlugdrii stelau ae
vorbd, discutAnd despre una, desp*
vorba despre cat de _ if,r.- gl, ,"rirla
departe o.ugrr de mdnlstirea lor,
unul dintre ei zise: "rt"
- Ce interesant ! Dacd ar fi
sd plec pAnd Ia orag trebuie
sd merg exact spre nord 300 de
km. Apoi, dacd vreau sd
ajung spre cel mai apropiat port
trebuie sd mai *".g ,pr"
est incd 300 de km.
- $i ce e interesant in asta ? _
zise altul.
- Pdi, uite ce: dacd odatd ajuns in
port o iau spre suci
incd 300 de km,
lar^apoi
merg vI ,f.* .,r"rt incd
300 de km,
unde crezi cd ajung ?
- Pdi, unde s-ajungi ? Evident, de unde_ai plecat.
Ajungi tot aici, ia mdndstire I
- Pdi, vezi?! Tocmai asta_i intr
.
- Imposib,, adicd vrei sd
din iocul dsta gi
,J'Ij:::.f I?Tl9_1T:i
metri Jp.*_1i, apoi 10 spre E, pe
urmd 10 spre S si,1"rg.10?n sfArgit, 10 spre
unde am plecat ? V ,",, ,iung tJt ui.i, a"
- Ba da, pe o^distanld asa scurtd pofi
spune cd ajungi
de unde-ai piecat. insd eu vorbesc
aici de distanle rnai mari,
de c6te 300 de km sau mai mult,
dacd vrei. $i, crede_md, cd
am pleca acum exact spre N pi
fa3
fix 300 dl km, apoi incd 300 spre ,,
am lnerge
300 spre S 9i, in sfArgit, 300 spre O" .rr*a9* .,)J
V, n_am mai A
ajunge tot aici, tot in locul acesta,
.i;;;;
o distanfd bun-icicd de ei. insd eu t. i.t."U ; Y 4> i
doar atAt: dupd ce am strdbate."i I
rioo-J;j.;, _)
24
 t

unde ar fi l6cul in care am ajunge fald de 1ocul de aici, din

care am plecat, mai la Vest, mai la Est, ori poate mai la
Nord sau mai la Sud ?
Celdlalt cdlugdr, putin cam neincrezdtor, a rdmas pe
gAnduri, apoi dintr-odatd s-a luminat la chip, fericit cd a
gdsit explicafia. ,,Eaident,locul tn care am ajunge ar cu ureo
fi
40-50 de km mai la ... !"

22. trot ciLucnnl

in curtea un_ei mdndstiri, pe o bancd, doi cdlugdri
stdteau de vorbd. Cel mai bdtrAn ii zise celuilait:
- CAnd ai venit tu la mindstire, acum 18 ani, eu eram
de trei ori mai in vArstd decAt tine.
- AFa e, incuviinld cel mai tAndr.
- Iar acum sunt doar de doud ori mai bdtran decat
tine.
Eu, care tocmai atunci treceam prin curtea mdndstirii,
atat am apucat sr aud, dar mi-a fost de ajuns ca sd gtiu cali
ani are fiecare dintre cei doi crlugdri. Iar dacd am aflat eu,
poti afla gi tu I

23. CARTUA DE VlzrTi

ntr-un compartiment de tren cdldtoreau un cdiugdr gi
i un mirean. Tot drumul au stat de vorbd, omul fiind
I
I
l-al incantat sd afle multe lucruri interesante gi folositoare
I
la pdrinte. La plecare, i-a cerut chiar sd-i spund numele
{e
si mdndstirea unde viefuiegte, cdci i-ar face mare pldcere
sd-l viziteze din cand in cand pi sd mai stea de vorbd.
Pdrintele i-a rdspuns cd il apteaptd cu prdcere gi i-a dat

25
 cartea sa de vrzitd. omur a luat-o incantat, dar uitandu-se
pe ea a rimas dezamdgit, neir.rleiegAnd nimic"
- PSrinte, asta e cartea dum'reavoastrd de r.iziid ?
aici
nu scrie nici numele dumneavoastrd, nici cel ar mdnistirii
rndcar. Eu curn o sd vd gdsesc ?
- Ei, fiule, dupd cAt am stat de vorbd tot drumui am
vdzut cd esti bdiat iste!. pe cartea mea d_e vizitd s,nt scrise
nun''ele meu gi'umele mdndsiirii rnele, ca pe orice
carte de
vizitd, doar cd literele sunt amestecate. Cu putind rdbdare
l'ei apeza literele in altd ordine pi vei descoperi tot ce ili tre-
buie ca sd ne revedem.
- Aga mai merge, pdrinte !
- Pdi vezi ?! Aga cd te agtept in vizitd la mdndstire.
Iatd ce scria pe cartea de vizitd a pdrintelui. Rdmane
sd descoperili gi voi cum se numegte plrintele pi
care este
mdndstirea unde vietuieste

PELERINUL IONAS
ARDE TAMAIE SFANTA

24. RATELE
a o mdndstire de maici existd o frumoasd gospo _
d5!e cu livadd, gridind cle legume 9i pdsdri. Frint.e
gdini pi gAgte se gdsesc insd gi 3 ra1e. Iatd pi ?ntre_
barea: dacd o rald gijumdtate, intr-o zi gi jumdtate, fac
un
ou si jumdtate, cAte oud rror face cele 3 rafe in 3 ziie ?

26
 ?ROBLEME CU
BETE DE CHIBRIT
25. CU 3 BETE
Agezali trei }:e!e d'e chibrit pe rnasd' astfel
incAt
nicio ,,gdmdlie" si nu atingd suprafala mesei I Bele1e
,r, ,roifi legate sau lipite cu nimic, ci doar se vor
sprijini unulle altui. Aienlie: existd doud solulii
!

26. Cu 6 BETI,
A;ezalipe masd 6 bele d'e chibrit in apa fel incAt
vre-
fiecare fat ta ie atingd pe celelalte 5,ldtd sd rupeli
unul 1

27. Cu 8 BETE
A;ezalipe masd B bele de chibrit in a9a fel incAt
sd obfineli o figurd in care sf, fie reprezentate
in aceiapi
timp un octogon, douS pdtrate pi opt triunghiuri"

78. Cu 12 BETI
I Araniali 12 bele ca in figu-
ra aldturati, Pentru a ob;ine 4
pdtrate egale.

EH
Mutali doar 3 bele,ldsAn-
du-le pe ceielalte in exact ace-
leagi pozi\lt, astfel incAt sd
oblineli doar 3 Pdtrate egaie I

27
 29. falpan rEALA
n vechi proverb ,o*Un"r" spune cd ,,cine imparte,
parte-gi face'l! Cam aga s-a intAmplat odatd pi cu
patru copii plecali in pddure sd culeagd fragi. Pre!
de cAteva ceasuri au tot cules punAnd toate fructele intr-un
vas mai mare pe care il aveau cu ei. Toate bune pi frumoase
pAnd 1a piecare cAnd ... imparte fragii dacd poli !
- Am cules toli la fel, zise unul. Eu zic sd impdrlim tot
in patru grdmdjoare egaie gi fiecdruia sd-i revind cAte una.
Ceiialli au fost imediat de acord, insd fiecare dorea sd
impartd ei fragii. CAntar n-aveau, sd stea sd-i numere ar fi
durat prea mult, aga cd au hotdrAt sd-i impartd ,,din ochi".
Dar bineinleles cd au apdrut discufiile:
- Dacd ii imparli tu, grdmada ta va fi mai mare gi
parcd, vdd cd mie o sd-mi revind cea mai micd.
- Apoi, chiar dacd grdmezlle par egale, in ce ordine
alegem ? CIci cel care alege primul va lua de buni seamd
grdmada care i se va pdrea mai mare pi poate voiam eu
s-o iau pe aia I
9i dai, 9i tot aga, ce era la gura 1or... I Nici unul nu avea
incredere in impdrfirea fdcutd de altui.
Dar, unul dintre ei., cel mai iste!, le-a spus:
- Mei, fralrlor, apa n-ajungem nicdieri. Uite cum zic eu
sd facem: impart eu fragii in patru grdmezi egale 9i ...
Imediat au fost de acord pi ceilalfi trei gi in sfArpit au
putut imparli fragii. Dupd care ... i-au mAncat !
Voi gtili in ce mod a propus cel mai iste! dintre flicdi
sd se facd impdrlirea gi alegerea astfei incAt nici unul dintre
cei patru nu se putea piAnge, cici nu se putea considera
nedreptSlit ? Cum puteau fi mulfumili toli patru gi de
dimensiunile grimezilor, dar pi de ordinea in care au fost
repartizate ele ?
28
 30. CIORCHINELE
onstruili din zece monede

\Y i".,r rc, 1:,-.:::i"*lg:ffo_o_o_o

identice un triunghi echiia-
-O-O-O
fei Ca
la IeI m flgura
ca fir figura araturata, vArful in
aiSturatd, cu varrur rn
jos. Apoi, mutali trei monede,lssAndu-le
\r_(,
pe celelalte gapte nernigcate, ca sd obli-
nefi acelagi triunghi, dar cu vArful in sus ! o
3I. CNTUCIN UL fiNTELEPT
cd,pe vremea r.,.rurUro, otomane, turcii
e porrestep te
ajunseserd la portile unei mindstiri ortodoxe. Cdlu-
gdrii se retrdseserd in munli. A rdmas doar bdtrAnul
stare!, care a iepit in fala sfAntului l6cag, incredinfAndu-gi
viala in mila lui Dumnezeu. Turcii impAnzird locul, iar
cdpetenia lor ii spuse pdrintelui stare!:
- Tir de ce n-ai fugit din calea noastrd ? Ai rdmas aici,
crezAnd cd ne vei sfida, nu te-ai gAndit cd voi fi nemilos cu
tine ?
BdtrAnul i-a rdspuns cd pentru nimic in lume n-ar fi
pdrdsit sfAnta bisericd, ci a rdmas tocmai pentru a o pdzi,
dupd umilele sale puteri, cdci tare se temea ca nu cumva
sd-pi gdseascd biserica in fldcdri, ori ddrAmatd cu tunurile.
- Ha-ha-ha, a inceput sd rAdd otomanul, crezi cd, tu,
singur gi bdtrAn, ai putea face ceva impotriva mea pi-a
armatei meie ?
- Mare este Bunul Dumnezeu ! Cu l.oia ta, coman-
dante, pune-md tra-ncercare ! Dar - fii drept I - gi nu-mi cere
ceva ce anii mei nu ar mai putea duce. MAinile mele nu mai
pot line decAt toaca, nu sabia sau arcul !
29
 - Prea bine ! Te las sd-!i aperi cum vei gti mai bine
mdndstirea. Vdd cd te pricepi la vorbe , aga cd ai voie sd spui
un singur lucru, o singurd propozilie gi dacd ea va fi ade-
vdratd, atunci vom da foc rndndstirli, iar dacd va fi fa1s5,
vom ddrAma mindstirea cn tunurile. Ei, te ascuitdm !
- Sunt de acord, rdspunse starelul, insd te legi sd nu-!i
caici cuvAntul cu privire 1a ce mi-ai propus ?
- Pe Allah cd nu-n'Li voi cdlca cuvAntul !
Bdtrdnul cdlugar ;i-a fdcut o cruce mare pi a spus ce a
crezut de cuviinfd, cdci era intelept mogneagul, nu degea-
ba trecuserd atAlia ani peste eI.".
Iar turcii au plecat mai departe, l5sAnd mdndstirea
neatinsd. CAnd s-au intors ceilalli cdlugdri din rnunfi, mare
1e-a fost bucuria. S-au inchinat pi au mullumit lui Dum-
nezeu cd pi-au gisit mdndstirea intreagd gi pe stare! in
viala. Spuneau toli cd apa minune n-au vd,zut in viala lor I
Ei, gtili ce i-a spus bdtrAnul cdlugdr turcului ?

AY
32. INilPARTIR EA U LT,IU LUI
4.\ n apropierea unui sat se afl5 doud sfinte mdndstiri.
a,
I I De la prima mdndstire a piecat un cilugdr sd
lrl cumpere ulei pentru candele gi a luat cu el un bidon
de 8 litri. Dupd o bucatd de drum se intAlnegte cu alt
cdiugdr, de la rndndstirea vecind, care mergea pi el in sat tot
cu gAnd sd cumpere untdelemn. Acesta, neavAnd un vas
mai mare,luase cu e1 doud bidoane mai mici, unul de 5litri
si cel de-a1 doilea de 3 litri. S-au hotdrdt sd rneargd impre-
und la cumpdrdturi, finAndu-gi unul altuia de urAt,
povestind despre cele sfinte, aflate de prin cdrli vechi sau
de la pdrinlii cei mai bdtrAni. Zis 9i fdcut ! CAnd au ajuns
insd ia prdvdlia din sat, nu au mai gdsit decAt 8 litri de ulei
50
 pe care l_au,cumpdrat cu ga"g
sd_l imparti frafegte. Au
umplut ochi bidonul cel *ui", de g
litri, i_r., Lrfpmit fru_
mos negustorului au pornit-
.gi inapoi. CarrJ ,., ajuns
bifurcatia unde trebuia ri o iu fiecare catrg*andstirea sa,la
ce sd vezi ? imparte uleiul,
dacd pofi I
- N_arn fdcut nicio scofald,
iise unul. Avem un vas de
8 litri prin cu uiei si doud ,-rr"
goure, unul de 5 litri si
celdlalt d-e 3. Asta_i tot ce avem.
litri pentru tine gi patru pentruNu_irr". putem;r;r;;;roj
urmare/ cu tine pani la mdndstirea O sd vin, prin
ta, sa imfarlirn acciro
uleiui frifegte ;i voi face pe tr.*a
cale-ntoarsd.
- Nu-i nevoie si bati atata
tit ! Putem foarte bine sd impdrlim p*"t* uuta. Fii linis-
drum
iitri pentru fiecare pi asta *rr" uleiul "gui, .at*'#;
exactitate, forosind cl0ar
cele trei bidoane pe care le",
avem aici. Uite culn vom face...
$i pdrintele s-a finut de cuvant.
minute, fiecare dintre ei se ?ndrepta DupS doar c^teva
cdtre rndndstirea sa.
Primur avea in m6n5 bidonul g
de litri in care se aflau
patru litri de urei, iar cel de-al
clo,ea urruri, uiJonul sdu,
de 5 iitri, cei patru litri de ulei
care i ,"
ceaialtd mAnd, bidonul gol
de 3litri. "r"".rlau gl in
Vd intreb gi eu: .o* u, irnpdrfit
cdlugdrii uieiul ?

33. cARr I sFtNTE

iblta, VietSfinl ilor, at ericttl, p rolan
p
cAteva-i!e
din cdrtile minunaro ;i
"j"gele sunt doar
,y*Yr:^ry mr:lt folos
citeascd. ,,Fncefi aistea:r* ;cdtugdrii
il ";.;;
p;;;;'**r*i
ie aibd si sd le
;;r;';:"i' ;r?r::
rnfi-ad, neincetat ad rttg;{i,
pritrrr'orte rnult'umiri !,, _acesta
este unui din frumoasele
inden-mr: .
aceste cdrti prine de lumind,,
;?;;,t';ff":1"*J-rfrT:A::
3r
 cirfi vorbeau, odata, doi cdlt
r_a mdrtur.
-J;
.h,i, ;; :::**::,,f,.1ffi "j:?l
- Nici Prr nrr :#j:#,L,
r-a rasPuns: #f,T
^:^"""
eu ti-as c,a o
:fffft:*1{1"1;T}H:i-il1i': "'i'
tu,iJ;;':?'numdr de carti'
carre,
ir,
doua .., *.?'-9u," aiu,ci eu as t"
.r* .,li3,r*.aiii;;:::';#re, "t,avea de
rrtr avea fiecare
calugar in chilie ?

in rxcuustl LA
X. tvtirvrisrl RE

lL i,,"*Hlii; ,;;ii:*],ffi:fl :i ril'i.rr,::tr

rlT,, r, ., ;';lJ ff :,i:{,T,ry :; [ flT
f i:4.1' Apoii*
i,:T;,IJ:tif:.11 totoa"t ,r";riciivind si cuu..*u'i
alta
ai',n
i1:',', ocazje'
- Maic,, ,r1T ""i;il:t Irceeni ii spune:
,pr, ,rai^i.,;11t,.1rr;;i'* rdbdarepitunavoinra
stinr .u* ,r1"1-lucruri t,l*.r" despre mandsiire,
^re-afi
nu l
*L^'ufsevrea' atunci dar
ai :u*ir',
revenj, sd ne
trd. De cine sd -^1 povestil, iiru"i cind vorn
tot dumrtea'oas-
spunefi-ne o"
.^':i:-q''"
i
i,, ]1,'l'ttuti
tru vi e cu suDarare,
roarie murre t''"',Jii ,1il'
-'-t' la matrastire, caci
o*r11 ',n'
trecutul ei gtiti
Inajnte o",plu
y,,"fil]
_ pdi ff'X"Tffi zdmbin ir, i _a
,;H" inkeba t:
sunter
tnfo.ma##:ffi,rr;:?,,:,H^o,e ra acejasi jjceu:
una de
Insea mna .r
rr"r_nllf,llrr,,
*:l'Ct:, r- lp'" si ra
*oar cd numele litere
-'-' [f't"'utica
Scripturd" i' meu se
32 ';.lHrxliil:1"':
 - Pdi, maicd, in Biblie sunt sute, poate chiar rnii de
nume "' de unde sd gtim noi care este ai dun.neavoastrd
?
- Cred ci n-a!i fost atenli la ce_am spus. Vi repet:
numele meu este in ,,SfAnta Scripturd,,. Vd
ajunge atAt ca sd
aflali imediat cum md numesc !
- Dar nouf,, matematicieniior, _ au sdrit repede
cAliva
bdieli - ne dafi pi noui o ,,problemd,, ?
- Pdi, nu voi m-ati intrebat de cdli ani sunt
ra mdnds-
tire ? Uite cd vd rdspund: dacd inrnultili ,Arsta
mea cu
numdrul anilor de cand sunt in mdndstire pi
cu varsta
maicii starefe, oblinefi g5 g13 ! Ei, vd incumeiapi
sd aflati
rdspunsul ? Si asta, bineinfeles, fdrd sd intrebali
pe cineva
cAli ani am eu ori maica staretd !
s-au apezat tinerii pe bdncile din curtea mdndstirii
au inceput sd calcureze gi sd-si dea cu pdrerea ;i
cum sd afre
adevdrul. $i i. doar cateva minute i-iu spus
maicii atat
numele ei, cat 9i cafi ani are, de cand este in rndnistire,
ba
ir-rc5 mai aflaserd gi vArsta bdtrAnei
maicii starete.
Voi ptili toate astea ?

35. PAscA
n bucdtdria unei mdndstiri, o tAn5rd maicd vrea
sd
pregdteascd o pascd mare ;i frumoasd.
$i_a pregdtit
toate cele necesare gi acum citegte cu atentie ."!"tu,
c6ntdrind ;i mdsurAnd cu griji ingredientele. L;';
moment dat rdmAne descumpdnitd, cdci in cartea
de
bucate scria ci irre nevoie de exact 125 ml de ulei.
Cum nu
ar.,ea.nicio cand gradatd, s-a dus la maica
stareld, povestin-
du-i impasul in care se afld pi rugAnd_o sd_i dea un
sfat.
- Mi-e fricd sd pun uleiul din ochi, as vrea
sd respect
releta intocmai - zise ea.

c5
 - Asta e foarte bine ! Uite cum poli face: pe unul
din
rafturiledincdmardveigdsiunpaharcilindric-i]vei
recunoapte upor, cdci e singurul pahar de forma
unui cilin-
dru. El are capacitatea de exact 250 de ml'
- Md iertali, maicd stareld, dar tot n-am inleies I imi
jumd-
trebuie fix 125, iar paharul are 250' Sd pun din ochi
tate de pahar ? Sau, mai bine, il umpiu tot ;i.apoi
ildepert
in dou[ pahare mai mici, dar identice intre ele' pAnd ob]in
acelasi nivel in ambele, in fiecare fiind, astfel' cAte 125 I
'-Da,pofi
face 9i aga,dar eu zic citpoli afia o-cale mai
vase cu
simpld pi mai rapid6. in plus, de ce sd murddre9ti 3
totald
ulei. Nu I Folosepte doai paharul a cdrui capacitate
este de exact 250 de mt 9i nimic altceva' Doar cu el poli
avea fix - nu aproximativ - cei 125 de ml necesari
!

paharul cu
A plecat maica inapoi la bucdtdrie' a luat
^d.r-t" ii
pricina , in."p.rt s5-l intoarcd pe toate pdrlile' intrebAn-
cum sd afle jumdtatea lui'
,,Aha Gata, ilcltm 9titt"' !" i1i zise dintr-odatd' 9i
!
exact
puna.ra ulei in paharul cu pricina, cu gtrid" rndsurd
cantitatea doritd: cei 125 ml de ulei'
Nu mai trebuie sd vd spun cd pasca a iepit grozavd:
rumeni gi gustoasd I Voi insd trebuie sd-mi spuneli cum
a

mdsuratm-aicafixl25deml,fdrdafolosinimicaltceva
decAt paharul de 250 ?

36. VARSTA
drintele Dumitru a botezat astdzi o fetild' Maria'
Tot azi e pi ziua de nagtere a pdrinteiui 9i interesant
este cd, fdcAnd un mic calcul, am constatat cd
pirintele Dumitru este de exact 600 de ori mai bdtran decat
Maria. Ce vArstd are fiecare ?
34
 ?nrrngoAutl ct u ,illElE
Pglr]Tftil' iltl iYf [,JsT trT tr

t7. 6 T|LE
Poti numi 6 zile la rAnd fdrd sd spui data (ex:6,7,
8 ...) sau numele lor (ex: luni, marli ...) ?

38. RUI'A MEA

Eu sunt Mihai. Gabi este copilul tatdiui meu, dar
nu imi este frate. Cine e Gabi ?

39. iNrng BARr

Credeli cd este corect ca un romAn care trdiegte
intr-o lard strdind sd fie inmormAntat in acea lard cu
funeralii nalionale ?

40.. ST^NGA
$ti;i vreun lucru pe care il puteli face doar cu mA -
na stdngd, niciodatd cu dreapta, oricAt v-a!i strddui ?

A apirut
f,
qi cartea

PROBffiMi3 CRE$TtsME
-7o1umul t
 S O&U T'l -LE p,R O -',1

B LE t l EICf;]
*
t. ucElj,lcuL tylJNcrNos
Dacd nu a/i descoperit
tmcle_i ascunsd
curgeti o dat, textrtl minciwna,
rtrnti, J'i*rinnti_oa cdfaceli mai par_
sptts tatfirul: sticlufa
,cu exnct ce n
de mir prr,:, ?i
Dar ttimain se poore^rfl:.li 1e pe raft ? Bineinleles !
,riiiirnirr
nu !? gi ic,onit'a,
poafe
fi ea nsezntd ri yiurir;;;;;;rs;rite de.ce4e si 50? Nu praa !
Daci nu md crecleti,
csrte, intre paginit'e.49.incercali ,oi, ,i'o5rrati o iconito fn orice
pi 50. i"
irti ,rupi niciodatd ! Asa cd
atentie la orice detnliu,
i
orar i'{e""rtr, cfrt
gitn ce auziyii
2. sFEgrANlA ... Ar{6lrA7i

l1 f1t
i, ::I,!";:ff
?,'fta orice ! Dncd ntt, uracedn!i
:::::?:,r,::::t,,,:'::itDac.rinu,procednti
p,o[,ir,,',0',"r1,'i,',',",|,ir,r,''n'cotrnrt
ta.rtul, po:,1rori,-,)lr7,rrn* '!,n,ctt^rtfutl0ra'ti ntri,ti,
zi ttt
.L' in prtrnttL
'i,ilx',!,iliii,','!':n::::::;i;i::;;!iii'i#'!u#Xi{i,i',
^.;,_.., rand, cfind are loc cottoor-
birea
.. "* ptysssului
r, vwL cl,u'
ulut L,Lt (fefilngiosul ?
duntinicd. .,,Asta
duminicd...,, sja,rto'L*lxn,r r,
rr','::::f::'.,,
Asta inseanmri cd ei r.:!::! 1y
urttttr,,,5Upf0ln0ltA
!.!::',,i,ti',;;;;:'":,?;;,Xf r:,r',':;'f:,T^,:,:::,,i'i,r,ni
OStO pot, dnr siptdtndntt
",iifoare tLo...". Actrnr;;"ri;;;:,'::.",1,,-",'!" ,.'."
cu treahi arfifost posibit si
posibil ofrl)n,.,,r
rou plL,cc
u; tn ,,_ ^_,^t,lu:*,f'luni omul
::,:: i :, :,i :;':i, r
": l,I; :i:
; ? :,;
; l i'; : :i,' 1,1,!,' t,''
Ji.i#',i l
/,tTtergent ra o tnmorrndntare"',, " ceL de miercuri _
tn niciw
in n,i.cittrt cn_
;; :;;;;, .LLrtLtL: rrtoi,'t'ii t1t-/
,t,r se rttgrosptd
irtgroapd
caz r!upri
ua fi o tnnrcrruinte
oa
dupd 70 to zite.
-"-'
=tir, irr,:;:,';';:,:,
rlpri
""cwL
n*,,1 .:"..::
|/ttLL'LL t'tL! ,,.,,.r,,,i,
nt'tn
{tL1e0' de ttttde
de ii stie
tttttlc sti
intttorntrtnfarp nttcro n*Ar- t:- -,fic dacd
daicti
0,,:.n n e p, t i nr rl 1i ., p),*,,
ri ",
m an ttd',,
fii cdd tn i : *I
n,,;:,0:; :'
"i i ii f f"r,,!il lr {J,
u
fi i n d
ri. c i o r r r t' o r",, Y::?,,,,,,!
r; :

3. Gll,C'TOARE
Marea Moartd !
36

I
 =

+. rAruin pl airnAt
Sobiiae sitnysld, mai nles pentnt cine gtie un
Ttic de nmte-
maticd. Cel mai tindr are 18 oni, iar cel mni bdtrhn cdlugdr g0,
Cea mai simpld cale de a rezolaa este printr-o ecunlie cu o necu-
noscutd, unde se noteazd cu x aLrsta actuald a celui findr:
3(x+3) - 3(x-3)=x ; ; x=18
/+O-V*.+9=x
5. GRAI'INA CU LECI'IAE
Dacd grddina ar fi trebuit tmpdrlitd tn trei pdrli egale ca
suprafald gi identice ca formd, ar fi fost mult mai simplu,
fiind
aorba de trei pdtrate cu latura de 4 metri. Dar grddina
7:oate fi
?mpdrlitd si tn patru pdrli identice, fiecare din grddinilele mai
mici fiind, de fapt, o replicd la scard proporlionald a grddinii
mari, tn forma literei L, iatd cum:

6. DOt TATt pt Dot FIt

Binetnleles cd rdspunsul corect este 20A de bi, deoarece ?n
total, cei doi tnli gi cei doi fii, sunt in realitate doar trei persona-
je: bunicul, tatdl pi nepotul. Primul ti ddruieste
fiului sdu 200 lei,
iar acesta, care este la rfrndul sdu tatd pentru cel mic, ii dd si el S0
fiului sdu, dar tot din acei 200 de lei primili de la tatdl sdu.
cl
 7. PRUNELE
Dflr cfrte
Nicolae fr' spus clar cd aede in copac "prune" '
ce a scuturat
erau ? Doar doud i Iatd ce s-a intLmplat:
dupd
a cdzut ye,jos. o,yn:,
pomttl tt mai rdrugs unain Copac, icry cectlaltd
doar unal Ft
a pttttLt splLne cd nu tttri st'Lnt "prLtfle" -tn-pom' fiind
singurd'
,,
nici jos ,i''ou ,,prLtl'te" la plural' ci' la fel' una

8. PUNGI Lt ctt rllrua

cele 27 de
Llitali cum (1 ficut pdrintele stnre!: a impdrlit
pr.mgi tn 3 parli egale, cdte -9 tn fiecare.'
pra-ctl:ic l'asd"9 pungi tn cirutd, fdrd sd le mai descarce,
iar
pe fiecare taler. Dacd nici
pe celelal:he 18 le pune pi ckn.tar, chte'9
unuldintretalerenucoboard,amandoudrdmanfrndtnechilibru,
tnreo*nd cd punga rnai grea se aftd printre
ul: 2 !* :y!..';
tnseamnd cd tn acea gra-
Dacd unul din taiere se ti,clind, atunci
maddar"g"t'pungaatpricina'AceastaafostprimacAfifuire' de
grdmada
Arui e mttiiimpt'' Dupd ce a aflat care-este
pungi in
cdrufd' acestea
9 cu punga cea yrert, pune celi'elatte 18
Din cele 9 rdmase pune 3 deoparte' iar pe
fiind praiiti' "'i1i'otei:'
celelaltealeurcdpecantar,cfrte3pefiecaretaler'Lafelpide
aceastdd.atd.Dacdtalerelerdmhntnechilibru,atuncipLlnsacea
grea se afld tntre cele 3 necfintdrite'
Iar dacd unul dintre talere
eoba*yd, atunci de bund seamd cd
punga este printre cele 3 de.pe
ciintdrire'
acel taler. Aceasta a fost cea de-a doua
insfhrsitiacele3puttgicupricina,Lasiunadeopartegile
una pe fiecare taler' Gata'
pune peTi'io' p' uttimefuloud' catu
cnre pungd este
aceasta el,ste cea'de-a treia ckntdrire gi deja a aflnt
maigrea:dacdunuldintretalerec.oboald,atunciocoloesteeoi-
a"t ioi gre:a' dacd tnsd ckntarul rdmine tn echilibru'
p;n;o
atunciceade-atreiapungd,cealdsatddeoparte,efwdtndoiald
Pungfr cu Pricina'

58
 9. LANTUL

E simplu: desface toate cere trei aerigi de la

una din bucdtile
de lan!' Apoi uneste cu ere cele 4 bucdri"de
lanr rdmase, cd pe-a
,?r::, a desfdcut-o tn cele trei a:erigi cu'care prinAe cele 4
lirlr:
,ucort' ln JeLul acesta lnnlul de 1s zsle e gata din
dolar trei ,,legd-
turi" gi cum o za de legdturd costd 2 reiTnseamnd cd
se cuain pentru lucrare exact 6lei, nici
fierarlurui i
mai murt, nici m,i purin.

IO. PUNTEA

Solulia nu-i foarte com_

plicatd. Cu rdbdare-pi un pic de
imaginatie poate fi gdsitd. Intd
cum pot fiagezate cele patru
bele pentru a
face o ,,1tuntie,,:
,moa[*

ll. fmplR TtRE rniTrlsca

Existd mai multe moduri de a calcula, tnsd toate
duc la ace-
lasi rezultat. Iatd unul dintre ere: dacd bucata
de brknzd a fost
uandutd cu 8 lei, atunci ptttem spune cd toatd
brhnza obtinutd
,:: 8 litri de lapte aaloreazd 24 de lei (3 bucdti a, t rAnri o
li:
S leibucats;3 x 8 = 24). CAlilitri delapte
,At,
aufostZ Stasto
tnseamnd cd un litru poate
fi echiaalat la 3 lei.'Deci ,,p,artea,,
p.rimuluifrate este de 75 lei (S litri x 3 1S), iar
= a celui de_al
doilea de 9 lei. Dar primul a pdstrat o bucatd
de branzd, ce aalo-
reazd 8 lei. Prin ,rmare, 7s - g 7 rei,
= care i se cursin. Al doiles
a pdstrat si el o bucntd de brinzd, asa cd g -g
= 1 leu, care este
partea sa. Acesta este cslculul corect, deoarece
din bnnii care i
s-ar cuoeni fiecdruia se scade aaroarea branzei
pe care a pdstrat-o
fiecare dintre frali.

39
 t2. cuvtNTE CREITINE
(SfLfiul) Mina;Lumina (de Pa;te); mila; amin; a rtilui.

t3. ciRUIA
Este firesc sd se toceascd mai repede osia din fafd, deoarece
rofile ei sunt mai mici, dupd cum se poate oedea si in desenul
cdrutei. La aceeagi distantd strdbdtutd de atelaj, rolile din fafd,
fiind mai mici, se tnahrtesc de mai multe ori decfrt cele din spate
pi de aceea osin lor se uzenzd mni repede. Dacd toate rolile ar fi
egale, atunci s-ar toci la fel antbele osii, fdrd nici o diferenfd.

14. BilRCUTA
Pdrintele i-a rugat pe copii sd se ducd phnd pe celdlalt mal,
unde sd rdmdnd unul dintre ei. Apoi celdlalt sd ohsleascd inapoi,
pe malul lor. RdmLne aici cel de-al doilea copil, iar primul cdlugdr
trece el cu barca. Odatd ajuns dincolo, rdmkne el pe mal, iar copi-
lul trece cu bdrcuta pe malul unde agteaptd cei doi cdlugdri rdmagi
si un copil. Ajuns aici il ia cu el pi pe celdlalt copil (cdci bdrcula
line doi copii deodatd, cd doar rtFa au aenit pe apd) ;i amfrndoi trec
rfrul pe malul unde a ajuns deja primul cilugdr. Iardgi rdmfrne
unul dintre copii aici, iar cel de-al doilea dttce bdrctrla adslind pe
malul unde cei doi cdlugdri rdmagi asteaptd tn continuare.
Rdmfine aici din nou copilul si cel de-al doilea cdbigdr trece rkul,
acelagi procedeu repethndu-se pi a treia oard. in sfkrpit, cdlugdrii
sunt toli trei pe malul celdlalt, cu ajutorul celor doi copilasi.
Le mullumesc frumos gi tgi add mai depnrte de drum !

15. ICOANELE
" A luat 73 icoane. Dacd ar fi luat mai pufin de 12, puteau fi

foarte bine cAtu 7, 2 sau 3 din fiecare model. Dacd nr fi luat 12 ar

40
 fi.existat posibilitatea, in cel moi rdu caz, sd fie tntre ele cdte 3 clin
fiecare model (fiind patru modele). Dar aga,luhnd_o gi pe a ll-a,
aa aaea sigur patru icoane de acelagi
fet.

16. ORUilI'L
Nici ttu poate exista tsreo expricarie, deoarece timpur este
- ori gi 20 de miruLte inseamnd, de
acelagi: o
fapt, B0 de minuLte. Cfrt
face la du.s, tot atkt face gi ra tntors. poite cd qce,std ptrobremd
pare upoard, dar
foarte murri oameni greFesc din neatertfie; li se
par timpi dtferifi, deoarece mintea omur'ui este tnodlati
de cere
mai multe ori sd transforme totul in sistent zecimal,
unitatea fiind
de 700, nu de 60 cum este tn cazul orelor.

17. F LUXUL

Dacd o-sfi apucat sd

.
e nimic de calculat,
faceli repede calcule, tmi cer scuze. Nu
opo nu aa ajunge niciodatd ra treap-
ta a 15-a, cdci odatd.deoarece
cu ridicarea nirteluiui ipei in timpul
lui, se ridicd eoident gi,aporul gi, odatd cu el, gi scarn fluxu_
! Aga cd
apa aa rdmane binetnteres tot acolo, ra cea de-a
i7-a treaptd.

18. TRENUL

Care fum ? Doar se spune clar tn problemd: ,,Ltn tren electric,, .

Ig. TAVA CU PRA'ITI'RELE

Dacd se agazd tdailele in patrtL gru,turi, din
td'ii fiecare colt' al
mari cfrte 25, art rtimane h taoa nl*r, pe mijtol
un spariu tn
farmd tJe cruce ctr bralele late cle g cm. prin ur*orr, tn itijb, se
formn un pdtrat cu rntura de g cm. Aici poate agezlm cu
'n
usurinld a 707-a td-oild. lntd cum: fi

4t
 20. CANTARUL
Maica a chntdrit mai tnthi
doud kg de zahdr. APoi a luat
greutatea de pe cLfiar 9i a dis-
tribuit egal Pe cele doud trtlere
cantitatea de zahdr ckntdritd (cele
2 kg). Cknd balanla ajunge tn
echilibru, pe fiecare taler se
gdsegte exact ckte 7 kg. SimPlu !

21. UNDI, A'UNG

Dacd a-ati irnaginat cd drumul parcurs desTie un pdtrat,

stunci a-ati tngelat ! De ce ? Pentru cd Pimantul este o sferd tur-
titd, iar acliunea nosstrd se petrece tn Alaska, desttrl de aproape
de Polul Nord. Dacd ar pleca la drum, cillugdrul ar ,,tffca"
exact
pe un mericlian geografic (nu conteazd care) spre N, apoi nr
',,merge"
pe o paialeld geogrnficd spre E, dupa cfire 0r "cobort"
,prr"S p'e un nlt meridian geografic, care nu este paralel cu
primul. De aceea, dupd cei 1200 de km parcur1i, cdlugdrul ar
'ajunge
la o distanld btLnd fald de locul din care a plecat' practic
iu oiro 40-5A de km mai la Est (distanfa depinde de latitttdine si
de distanta parcursd).
Acest lucru este lesne de tnleles din
schitct ce descrie geometric un asetnerLea
drum (tncercafi sd rtd imaginali desenul
in spafiu, nu in plan, curbele fiind meridi-
ane geografice ale globului terestru).
N - Polul Nord; A - loatl Plec"arii
ABCDE - drwnul Parcurs
(AB=BC=CD=DE)
E - oa fi situat la Est de A. Aceastd diferenld (AE) -oa fi cu
atkt mai miid cu ckt acliunea s-ar petrece mai la Sud, diferenla
42
 = = "44'l E

fiind mininfi dacd itinerarul s-ar face pe la Ecuator. Dacd toatd

'acyiunea
s-ar desfdptra tn Emisfeia Sudicd, atunci punctul final
(E)arfimailaVe:st.fa[ddepu"nctuldeplecare(A)'ct'Latktmai
de:part"e, cu cht ne-t1t17 apropia de Polul Sud'

2?,, DOI Carucanl

Ca si proble'rna ,,Tittdr 9i bdtrdn" (pag' 7) 9i acensta
se

rezol,d prinir-o ecuafie sirnpld. Notdm cu ,,x" akrsta cdlugdruhti

findr din acesi moment. Prin urlnare rtfrrsta celui bilrafi ilcLtttt
es;te 2x. in urmd cu L8 ani e drsta celui
tdndt era x-L8, iar a cehti
bdtrdn 2x-18, acesta fiind pe atunci de 3 ori mai mare
deckt

celalolt. Deci srtem eat.afia:

3(x-18) = 2x-18 de tmde rezultd x = 36'
Prinurmare./acLnTLohrstaceluitfrndreste36,iarncelui
bilrbn 72 (de doud ori mai mult)' in urmd cu 18 ttni' tfrndrul aaea
L8 ani, iar bdtrfintLl 54 (de trei ori msi mult)'

23. CART EA Dl, vlTlT A

PARINTELE SOFIAN
MANASTIREA DEALU

24. RATELE ' $ase oud.

25. CU 3 BETE \/ ,ffi

in prima solulie fiecare gdma / li\
lic sta pe coada altui iat. in idora, 7-rN*
N
cele 3 befe formeazd a Piramidd.
/ |] \
43
 76. CU 6 BETE 27. CU I BETE

ffi
lru=-
ffi=
uil u

28. CU 12 BETE,

lati solulia !
Am insemnat cu
chte o sdgeatd cele
trei befe care au
fost mutate.
f,-

tg. tnpARTEALA
Cel mai iste! dintre fldcdi le-a propus celorlalti trei sd facd el
patru grdmezi egale. Ceilalli trei ztor alege cAtu o grdmadd, dar nu
aor rdmhne cu ele ! Prin unfiare nu conteazd in ce ordine aleg
celelalte trei grdmezi. lmportant este cd dupd alegerea celor trei rta
rdmhne o singurd grdmadd csre ti oa reoeni ltti, celui care a fdcut
grdmezile. Cum el insugi este cel care a tmpdrlit .frngii sustinknd
cd tonte cele patru grdmezi fdcute de el sunt egale, llu L)a ptiea tn
niciun csz sd conteste grdmada care astfel i-n rexertit. Csta cu
unul dintre ei ! Acum, cei trei rdmasi aor amestecn frngii din cele
trei grdmezi alese de ei. l,htul dintre aceptia trei aa impdrli fragii
rdmapi tn trei grdmezi - susline el - egale. Ceilalli doi aor alege,
tot proaizoriu, cdte o grdmadd, care le conaine lor, iar cel care s
facut grdmezile rdmLne cu cea de-a treia grdmadd, Gata cu doi !
44
Au ntai rdmns daar doi copii care smestecd iar fragii gi unul din-
tre ei, nici ru conteazd care, ti aa impdrfi ht doud pdrli egale.
Celdlalt aa alege grdmada lui, ier cel care rdmfine ut ultima grd-
madd este tn aceeasi sitttnt'ie u primii: rtu poate contesta
,llegerefi" ci cloar el tt fdcttt trnpdrtirea !
a'"'-.-. ""a

30. CIOR CHINELE I 'i'1 : -'6'"""""-"""i

(Do(lfil :

Ciorchinele din monede poate

fi lntors cLt aArful tn sus prin
mutarea doar n celor trei monede
numerotgte tn desenul aldttLrat.
1ffii
.,LrV, ,,i
' (y;
i

3t. cAluoanur txTr.wrt

Eaident cd iese din cnlutl o propozilie ce nu putea fi aerifi-
ctttd, de gentLl: ,,Peste exact cinci ani o sd ploud !" , fiindcd de bund
seamd nimeni n-ar fi stat si aerifice dacd aceastd propozilie aa fi
saLt nu adeadratd. Iardgi nu pat fi hmte tn disculie propozitriile ce
nu ytuteau fi aerificate, de tipul: ,,Feste noud mdri si noui ldri
locuiegte Ltfi om lie nume X." BdtrLnul. stare! trebuia sd sTtr.utti
ceaa care sd-l pund pe ttLrc in dilemd, fiindu-i intTsosibil sd decidd
caractertLl ndeaiirat sou fals al enunftilui. Apa cd n zis: ,,Vei ddr|-
ma mdndstirea cu tuntLrile !" in scest moment, turcul nu mai
poate pricin;ti niciun rdu mdndstirii, cdci ar tnsemntt sd-gi calce
ctL-o|nlul,lucru care s-a jurat cd nu-l an _face. lntd ex.plicafia: dacd
afirntatia cdltLgdrtiui ar fi. adeudrntd, ar trebui sd dea foc mdnds '
tirii, dnr Ltttritci afirmalia nr iieeeni.faisd, n-ar mai fi adeudratd...
Dctcd, tn schimb, cdbLgdrul ar spune un nendeodr, mfutdstirea ar
trebtLi ddrLnnfi at tunurile, caz tn care spusa lui ar deaeni ade-
odratd, dtLpd ce a fost catalogatd co fiind fnlsd... Practic, este un
cerc aicios, fdrd iegire pentrtr turc. Sittgttra bLi oariantti - ca sd
nu-gi calce cuakntul - este sd lase mdndstirea apa cunl e, necon-
45
 s-iderfrndafinna{ia bdtrfrru.trtti nici adeudratd, nici
sunt rnul[umiyi farsd. in ,cest
fel si cdrugdrur, cd a snra*t mrnrriirro-.,"ri
turrur,
cd nu gi-a cdlcat cuaAntul.

az. inpARf ,RsA uLEtt LUt

Cdlugdrii au umplut unsttl de 3 ritri turnhnd
^
8, apoi au turnat cei 3 ritri mdsurali
urei din cer de
astfer tn aasur de 5. Acunt
tn aasril de B au mai rdmas doar s ritri."Au
de 3litri, din care au turnnt tn cer
tmtphi ii6i ttasur
de 5 peste cee, ce
?nainte, atkt cLt a mai intrat, pfrnd 1,u,rr:,iud mni
s_a'umplti. i, ir-rri *o*rnt
l
tn aasul de 3 a rnai rdmas litru, iar
tn cer de g su rdmas 2 ritri.
Toarnd apoi tot oasur plin de 5 riitri
tnapoi in cer de g, care_ nstfer
aa conline 7 litri. in sffirgit, rlin casur
tie 3 toarnd rit/ur rdmas tn
cel gol, de 5, apoi umplu iardpi anstil
de B 9i il toarn.dtn cel de S
(clrl yn.ti|teadeja T ritru). Glata
r Actrm oastd de 5 cont'ine exact
cei 4 litri de ulei ce '
ansernaimici,tn;,:;;:i:':';,::11:,u;*':;#r:';?i',?,1:::,
apnrlin cdlugdrului care aenise cu ansur
cer ntare. mtiltu-
mit apoi unul celuilaLt pentru ajutorur reciproc, $i-au
cele bune gi a plecat
;i'o, uro,t"iiit"
fiecare spre' fttdndstireo sa.

33. ciRrt sFtNTE

Primul cdlugdr are 5 cdrli, iar cel de_ol doiiea
7 cdrfi.

34. iN fxcuRstE LA rrnailasrlng

Mai tntfri - cltm se nnme;te maica ! Bineinleles cd rttL
s_n
referit ln toate numer_e-din sffutn scriptt*d.
Afirmaria ei trebttie
interpretatd exsct, atr riterair
,,numere este trt sfnnti scripyvri,,,
ctdicd numele se nscunde printre
riterere ce forieaz,i acesie doud
cuainte,,sfhn-ta Script,r.d,.,
,i,prin anngr*tnare, qdicd prin antes _
tecarea literelor se pot obtine ioa,
ctouinume de sftnte (cdlugdrii
46
 totdeaunn numele unui
gi maicile primesc ta stujba de cdlugdrie
Aceste
sfhnt sau al unei sfinte din panteinttl creStin-ortodox).
maicii este
i;;;;;;*-; ,rn,, ina ei rstiana. Eaictent cd numele nigte tineri
de aflat pentru
Tatiana, cdci Atrn ,, 1i io't prea simplu
acum la partea a doua' cea
isteyi ca cei din erci'i'ie' Sd trecetn
ntotematicd. Se rezol'od imedint de
cdtre cei csre gtiu un pic de
l1i rnai amhttesc)' Produxi
nntematicd, d, ;rontl generald @acd
AtAtu tut' restr'il fine
85 8L3 trebttie ,1r,,0'''ip"' fu t'actori prini'
n.t'tmdrul sunt
a, trgol. Factorii primi tn cire se art descotrtpLtne
tn titrtp ce ruaica
7,73,23 ;i 47. Se aede cd oblinem 4 nrmtere'
urull dintre ele rta
*o ,r|rrit'ta \rurutlfirea a 3 ntmrcre' De itceea'/
acestea ptttru' Logic' maica aa
fi, ,lifapt, produstLl rt doud ilintre de 23 de sni' lar maica staretd'
naea 47 de arti, iiind tn mdnistire
despre ctffe se ,pun, i' problemd
cd este bdtrfrnd' are 7 innniltit
posibil-d'. cdci.oricare
u.r 13, adicd 9L de ani"E singura aar,irmtd
ntlite doud cifre Gin cei 4 factoi
printi) le aom hmu'Llti' obfinem un
iatd rdspunsul:
nunfir prea filttre de aii penttu starefd' Asndar
gi nuruegteTatinna, aseme-
maica este tn mdndstire ai zs Ae ani se
nea sfintelor sdrbdtorite pe 5 9i'L2
ianuarie'

35. PASCA

Se pune a7roa7e iumdtate de

pahar, apoi se inclind paharul, turnAn-
--r:---,^.,^ pLnd.cfrnd
'dhr-rr' c'u griid ln continuare, ^Ar";

nirtelul uliittitti atinge -"imttltan at|t buza

paharului
It, i i,, o f n d u,! + u',"
:, ^':,,',:.' :,i,1,':,::
t i t,r r r,l O
.
".iii"irtu'. L; ;';;'; i,i, p:":'in pton"t diagonat.din jumdtdfL
.

.orice,c,itindru'
aotlumul este tmpdilit cu mare exactitate
ln doud

36. VARSTA
500 de luni' care le
Maria are o lund, iar pdrintele Dumitru
'Ltn fln'/ 9i oblinem exact 50 de ani'
tmpdrfim la 12luni, cfit are
47
zsLrsta pdrintelui. Dacd nli tncercat sd faceli calculul in zile, ali
pierdut timpul degeaba, neputknd niunge la un rezultat corect,
cdci akrsta (tn ruLmdrul de ani) se calculeazd dupd fiecare 12 lutti
,gi dupd nurLdrul de zile dintr-un alt sau dintr-un interaal. De
aceea cslct,tlul acesta cu luni este singurul exact gi corect.

37, 6 T|LE

,,Alaltdieri, ieri, azi, mkine, poimfrine, rdspoimfrine" s'unt 6

zile la rfrnd pe care tocmai le-am numit !

38. RUDA IAEA

Cine este Gabi ? Eoident: sora mea !

39. iTtITR EBARE

Bineinleles cd nu este corect, nici legal, nici creptine1te sd

tngropi un oflt care ... trdiegte ! Nici chiar cu fi.tneralii nalionale !

4(). sTANcA
incercali sd rsd prindeli de cotul drept !

,NATEIA?
ce{i & spectacol€
E* a724.255.219 ; o766.22.39.92
e-mail: leon.magdan@yahoo.com
www.magd?Il.ro
 ,,Sd-ti dea lie Domnul
minte gi tn{elepciune... !"
Biblia, I Cron.22, 1-2

.. Crra cd aceastd carte

este necesard ,,de la tirueri isteli la bdtrfrni tnfelepli",
pentru zfrmbetul cinstit pe care-l poate nagte, pentru
a CIedea cum stau cu limpezimea minlii tntr-un gir de
tncercdri aesele, pentru cd toate soluliile cdrlii ud uoi
aduee zfrmbetul pe buze ... E muncd multd tn cartea
aceasta, Pe de o parte fdcutd de autor, ea sd strdngd
toate aste prooocdri la gdndire, pe de altd parte
munca ztoastrd, de a descoperi cele ascunset cu multd
gingdpie, tn problemele pe care le prupune. Cele pe
care nu reugifi sd le rezoluafi sd nu od descuraieze.
Cartea aceasta nu se citegte. Ea te citegte pe tine.
Cu bucuria unei cdrfi bune ca o inimd de bunic peste
care aiala n-a trecut degeaba ! Ca a inimd de copil
bucuros de prietenii sdi ! De aceea o recomanddm.
Tinerilor sd aiungd tnfelepfi ca bdtrfrnii, iar celoilalfi
ca sd-gi recapete puterea tinercascd a gfrndului curat.

Pr. Conf. Unio. Dr. Constantin

ltllririlLrttilu[ilU[[il