Blaj, ianuarie 1938

t&/
TINERIMEA NOUA N\
Copertar ,,Lucreazd, in tovdrdSia Lurninii VeEnice" !

CUPRINSUL
Ianuarie
t96i - Culttvd convingeri
€RINUL DIN MOHRWK
Kateri Tekakwitha
€rlr mat bune bucate .
Clllurr vlcfli: Congtiinta
ll sAU INCHINRT FI^REI.
VIATA MARIANA
an marianist
lnvltrre cclor tndrdsnefi
rNolh batalloane"
Biblloteea mea.
teSa
' - - - ll- convingeri ca si culegf
Cuttivi convingeri
ll Cultivh
€ E ll fapte
un 5[1138
1938 Un tdndr Francez care lupta pe lrontul Spaniol in rdn-
Pag.
durlle comunislilor, la ldcut prlzonier. Intrebat de un scriltor
64
conalional asupta convlngerllor lui polltice,rdspansel ,Nu mai
Tinerimea Noud
am ce si citesc, nu mal gtiu ce sl cred".
Ideile comuniste sorbite din zlare gI broSari l-au cdlduzlt
Pr. Suciu 67
ulala. Ideile dau nastere lc convingeri. Pdrerea nu te tndeamnd
la fapte; nunat convlngerile genercazd entuzlasm pentru nlzu-
B. Bi6oc lnld, pentru tapte.
Nicolae I PoP Scriitorut H. Heine utmit de frumuselea catedralelor zl-
Pdrin-tele Suciu 76 dite tn evul medlu a rostit; ,S'au putut rldica acestea pe vre-
mea cdnd era credinfl, de oamenl cari aveau convingeri. Nol,
asttrzi, nu mai avem declt ptrreri gi cu ptrrerile acestea nu'
79
putem zidl nimica.
Un marianist 80 In ceasutlle de mdnecarc a unul nou an sd ne hotitrim
sit ddm suflelulul nostru idei mari, convingeri addnci asupra
menirii noastre in vlali.
Ortce taptl omeneascd esfe prelunglrea unei idei, fiebue
sd tie intruparea unei convlngerl. Convtngerea nu-i o slmpld'
ldee, ci o idee tn care ai vdrsat tnima ta, pe care ai luat-o tn
bralele entuzlasmulul,
Fdrd convingeri nu-l posibil caructerul, nu'l posibtl erois-
mul, nu-! posibillt sfinyenia. Nu pogl trdl tlnercld omeneasc&
fdra convingert. Tdndrul tdrd convlngeri esle cd un cartuf fdrd'
copsd, ca o gtanatd tdrd explosibil, ca o lumlnare fara fitll,,
ca un trup fdrd coloana vertebrald.
,Nu mai pot, dln caazd cd am putere tn mine Si nu Stia'
ce sd lac cu ea,. Ce str fac cu puterlle mele daci e bezntr sl
_l_gg-6tj_ _- -- Ti""ti-." N""a - =--iL.L N""d
v P"g.!t
a'I

-
cimitir?n (Grazia Detedda in ,Corstca"), Vorbele unul tdlhar $i ca sri pti trdt, ca sd gti murt $l trebuesc convlngCil.
ca sd-s, justifice viata de holii. 'E lucru sublim sr trdegti cu convingere"gl str mori .o.onitn.
Ce sa laci cu tlnerelea ta, val'vdrtei de puterl, cdnd e gere, na tdrdt de viatil, ca o rdmil de puhoiu, nu rApU
da
beznd Si cimitir tn sullet Sl tnimd? ,noar.te, co un ingrozlt de prlveligtea tdcerli el.
Dd rost tlnerellt tale! Pregdteste-lt ttnerelea ta,,muncind in tovitritgta Lumlntt tn-
Crotegte-t menirea care lt'e scrisd tn cerurl' drupote, Dd sutletutat illu comlngeri,
Construelle-ti convingerl ca sit'lt clddegti vlala' Convin- ca sd gtl trdl
gerile sculpteazd viala noastrd. convlngerile, ldel incdlzite de gl sd gt| murt.
lnlmd, sunt athltect'Jl vletti noastre' finerimea Nouf,
In line numai convlngeille pol lupta cu instincteleiredutd
de necucerit, convlngerlle ne apdrd tmpotrtia oamenllor ril.
te rtdlca din putberea omeneoscd, te smulg
din massa ipnottzatd de allli, condusd de vorbltorl d,emogogi,
'onvlntgertle
te lac sll stdi pe propritle picloare"'
.,,lunt betonul armat al personalltdtll tale'
ilinerelea ta tn vlala de fcolat, de student consacri'o Incununi-te cu idea-
eredrll tn tine a Convingerilor mari gi fosforescente, cc tn cursul lal-de Cruciat, cu con-
itrlm ta gtt inmula puterile istovlte,tn lncandescenta sulletulut oin{eri addnci cre;ti-
ciillt in convingeri. he, ci s.6 munceSti
Lamasatadescrls,recules,tiniftlt,invocdaiutoralMdn-
pe urma ce-
p entru Dumnezeu,
tultorutui gi noteazd-tt meditatiile pe cari Ie faci pentru neamul t6u.
tirilor. Ptin rugdctune tncdlzegte lumlna dtn tine'
Rtdicd'tt convtngertle pe temella Evangheliet'
Convingetl proaspete nu sunt decdt tn ea, cele eterfle'
Vtalanoastrdatdtapreluefte'cdtprospe|lmeaconvinge-
rilor noastte.
Acestaestesecretulprelunglriitinerelii:sirnenflnem
ln noi convlngeri proaspete pi bitfitoase' CRINUL DIN MOHAWK
Nu te incumeta sd te angaiezt tn intfeprindelt, sd tncercl
tnfilptairi tnalnte de-a avea conylngeri pe carl sd Ie tnsutle- I{ater,,i I'akakza itha
leascd Cuvdntul Vtelil vegnlce. 1656-1680
Cumvelgtimergetniabirecdndnuaiconvtngerl?Cum
realizezi menirea elt Ce vei tace penttu neam, cdnd nu at m.
convingerl?CevetlacepentruDumnezeu,cdndnualconvln'
geille credintei? Misionarii organizard, pe malul rdului sf. Laurenfiu,
Damnezeu te vrea.
viafa religioasi a Indienilor convertifi, lormdnd un sat
Neamul te vrea,
care pirea o ministire. Supertifia, poligamia gi befia
 p.g.zo ir""rr-* N9!1_ __
,.= : _ xlg/lqgl
,,,,.Ft g'AU INcHINAT
ia.u.tt}) .
_%
FTAREI

ZICAND
I Cine e asemenea Fiarei., cine poate sd se
I
I rdzboiascd. cu eaio - Apocalipsa sl. Ion.
I

Se vorbepte gi se scrie despre o tredare ln luptele

spaniole dela Teruel, despre o Capitulare a unor bata,
lioane nafioiialiste asediate tn ministirea Santa clara.
Responzabilitatea cade asupra acelora dintre ofiferi cari
au tnceput negocierea cu ,bestia rogeo...
Ce lace ISpITA ?
- Vine sd caute fiara tdinuiti tn strifundurile ne_
-
cunoscute ale fipturii mele, s'o caute, s'o giseasci qi
s'o trezeasci fn mine. Somnoroa sei maimu[e- din jungfa
celor cinci simfuri ale mele, ISPITA ii aduce ,r' iog."
api rece si se degtepte.
.lpoi incepe furtuna apocaliptici. Fiara predicE
un alt paradis decdt acela al lui Dumnezeu Si-at con-
gtiintei,.un paradis in care se ador6 plicerea. Mainrufa
cautd si mi convingi de ceeace rp,.,rre Fiara: cu ade-
vtrrat.oVei fi asemenea lui Dumneieu", asculli Soapta
noastr6.
Daci ai inceput prin convorbiri prietenoase, prin
negocieri, sfdrgegti ca cei din Teruel prin a capi[ula.
,Acgla care iubegte primeidia, aa pieri tn ea"" zice sf. Scrip-
turl".
$i sufletul se pierde in trup, se materializeazil, este
cbsorbit de simfurl, ca apa tntr;o sugativi, se parali-
zcazh cu fncetul, se apleacd, se micgoreazj, se transfi-
,gureazd tn murdiria ISPITEI. Tot ce-i omenesc si divin
tn tine s'a pribugit.
O catedrali cu turle privilite qi cupole ruinate.
O cetifuie ln care au capitulat lapii.
O stea ce s'a stins.
O lloare ce s'a ofilit. oFiara a pus stdpdnire pe tine. Ce mai rdmine din tine ? Chipul lui,
Isus lnsdngerat...o
Un cadavru mai mult.
 -
t'1.. s --- - --1t"gry1"".!99- - - --|lg-:-?-q =

Un nou atentat la viafa regal6, dumnezeiascd din -

tine.
Un ucis, un sinucis,
iati ce a devenit sufletul invins de ISPITA.
FIRRR a pus stdpdnire pe tine. Ce mai rimdne din
tine?
Chipul lui Isus fnsdngerat, aseminarea ta cu Dum-
nezett, scuipati, desfiguratd, ciuntiti.
Si pti tnsi: este imposibil sd-ti fie in adeudr de folos
tntrebuinlarea facwltdlilor, organelor, a obiectelor, tmpotriaa
armoniei stabilite de Creator.
Picatul, capitularea tn fafa ISPITEI trebue si nasci
tuistelea, cici o fiinfi congtienti, suferi tntotdeauna, cdnd
este tnafari de ordine, de armonie - Sf. Toma de
Aquino.
,,Tristefea este tn addncul liecirei pliceri, ca apa
amari la imbucitura rdurilsl" D'Annunzio.
-
,,Pretutindenea unde rodegte viciul - aceasti con-
tinui capitulare ISPITEI, - prisose;te tristefea".
Dela un tdnir care a cedat ISPITEI murdare am
aceste expresii: ,,Imi venea si scuip pe mine, si md
calc tn picioare, si m& pilmuesc, si mi virs pe mine
din mine tnsumi..."
Plicerea ISPITEI a tntinerit vreodati pe cineva ?
Si nu te ademeneasci aceasti iluzie. Mirturisepte o
,,eroin6" a unui povestitor: ,,Nu am decdt 27 ani, dar
daci ai pti cdt de bitrdni este inima mea !"
,,Am gustat toate plicerile. $i acum, cu toati tine-
refea mea fizici mi simt imbitrdnit"
- Pidrre Loti.
Iarba nu mai crepte pe locul unde a cilcat pot'
coava calului silbatecului Atila. Nici bucuria adevi-
ratd, nici tinerefea curati, nici inimi avdntati nu mai
gisesc loc si creasci ln sufletul cizut tn ISPITTI.
Coboari tn sulletul tdu pe urma unei cideri. In-
scrumit giseqti orice ideal, in cenuge redusi pretinsa
virtute, gi umilirea ca dupi o tradare ruSinoasi e sin'
gura atmoslerb pe care o respiri.
Un sldnt a vdzut un suflet cizut in ISPITA. Groaza
ia fost atdt de mare lncdt a rostit: ,,Doamne, ia-mi viafa,
dar curifegte acel suflet".
SI1RPELE din intunerec s'a nipistuit asupra ta.
FIRRA cea apocalipticd te-a cuprins pi tu zaci gemtnd
pi slut ln inelele de flacird a ei, in vreme ce alituri
de tine, tn tine, ce ai devenit o -uoui grhdini a Ghetse'
manilor, Rinile dureroase se redeschid pe Fata Fiului
lui Dumnezeu gi aud cum cad zadarnice piciturile de
Sdnge...
Tinere, la auzul lor, te smulge, te ridici pi tupti t
Nu te inchina nicicdnd Fiarei.
Pirintele Suciu
ylaa M!BJ4!4
tr Invitare eelor lndrisneti tr
Conducitorii Asociafiilor religioasc din Btaj eu luet ho-
tirlrer slse feci ln fiecrre 1oi seard cite o ori de adoretiuner
din partee membrilor Congregafi*nilor Mailane Efiecun li r
celor din Apostolanl Rugilciunel qi (raciata Euharlsticll.
Cers dc ispi$re, cers de rugl ln tovdrlqia M6ntuitorului
etlt de btrfit.
 TINERIMEA NOUA

tw Vru
Blaj martie 1938

C UP RI I\JS UL Cdnd explo!"-

illartie 1938 ,wr .T lrtfO Marea [Jft satanicd,. "ft1 din gura unut
-aulcan
Spaita, piporul
de barbarie,
tgi
ldsd. larinile gi
a,uI alergd' sd apere cated.raret'e Domnufui:
Pag"
alte semdnituri, oDumnezeu ne va da
Eroism-Jerttd dar spania cregtind sf, apr{rd
Tinerintea Noud 97 odatdu' $i din 150,000 cred.inciogi acum ori nici-
$i I'a trimis pe el 60,000 aoluntari,
din Naaarra se inrolard
sd pascd porcii . , Fdrintele Suciu tr8 Dintr,o familie Oleyrl gapte
mai stdbu[, tdmase acasd. tn iearifii,
.'6 din opL Cel de Ig ant,
Meditatie despre tinerefe Urian Victor
piraii| i""ii"tii i"**e
l0t nu era seraito
Nu ndncdm astdseard, Mdiculd?
- Locul
Trei lupi . : Amalor Juuentutis t(2 _ td.u nu este aci. La
sd lupti tmpohiaa dugman*or tut front,
AVE MR,RIA acolo egti chenat,
$ntea gtefan 104 tiimnezeu gi ai spaniei.
CRINUL DiN MOHAWI{ gi cdntard ce!, Z!O-
Kateri Tekakwitha . Pr. Suciu r0s inimd nu poti capitula(t -ttceipfri "Cdnd porfi
t'v'rr pe u'rt,''Iezs trl
Ps Dumnezeu
E! Suntem fn Biserica luptitoare.
Proces lmpotriva atletismului
Congtiinla aceasta o tre-
? I. O. 8. Mafianist zegte tn noi astdzi, mai mult d,ecllt
r09 iricdnd, priaeligtea Spa_
@ niei, unde se tnfuuntd, (fra, Barbarta
Foarne dupd st. Euharistie Omul lui Dumnezeu gi.I1bire1 1i St d{oitt*tt",
Idu Vasile 110 Omul Sutunii,
Intins pe patut spitalului, t6.ndrut
spunea mameit
- Denuindatfi ce voiu fi inaintea foi Oo*ouruo-,-ji
am putut indura atdtea profandri, ooio
:p.,1": 9d atdtea aten_
tate impotriva Lui gi am luat arma
sd-l aper...
t6ndr e frdn! de..un o-U*,"i*Ui-il'rmbete
-
_ -A!t
$eful Spaniei il cerceteazd. m6int.
oopertar Deialin din ,Logodna st Fecioaren, de Raltaele Sanzio. care-li este dorinra cea mai
- Ah! fierbinte? il
si.mi mai dea Dumne"io o maoe .atntteabd,
lupta
-
I
sa."ip"*
Subtim!
- ":i
,;:{;,:::rruhoiutui
S,. te
:::i aaem pe ambete,
de (rrd, o"s.t,iirtare
tuptd,m oare
si pdlcal ," ii*p
sd nu putrezeascd armere spiriturui tn m*inile noastre.
 Iinerimea Noud
,99
Sd nu rdmilnem std.rui asadrlili pe marginea istoriei,
pe $l ftur rtsrpttor c.hertuegte tot darur ptrrrntesc. cherturm
marginea aiefii.
viafa trupului, viafa mlnfir, a'suneluroi
Sd plinim chemarea noashd la
o risipim ca str curegem pe urma ei vreoo asvtrlim ftrri paz',
Jertfd o senzafie de lmbtrtare, un joc de arfiflclu.pltrceru tr.rurati.ru,
9i Dar curdfenia este
Eroism ! oroua diminelii, perll a florllor(, gl al
scuturat-o ra pim6n1, tuerire ou
Tinerimea Nouf, rn.i-l'ot rnrocur prcrturrre de
toue r^q:littrfii, in se cufunda cerul cu stete.
-care

-ffi, 'rtdcereQ se ioaed$cu ilne, dar sldrsltul el esle mlzeria..

,ft L'A TBlMtg PE EL

si pAsci po?ctt.,,,,,
- Evanghelia liului risipitor _
. .:.$i cel mal mic dintre fri, cel mai dornic de libertate,
de lndependenfl, de pttrcere, setos dupi senza$il, duptr
extra-
vaganfe, duptr aventurt, duptr visurt gtrsite pe
cu moStenlrea lul casa pdrlnteascd.
bimant, iirast
- Este suftetui, buntem unul flecare din nol ce ne leptr_
dlm de TaHl ceresc, de poruncile lul, alcrgtnd Oope pfj..rl.
' Iati cea mal crudtr lncercare
a tineregil lacomi de s'nge
gl vlafi de om; rncercare"mare, examen greu ar viefir
flneregti:
s^d,caurt fertctrea tn pestera ceror cincr simlurr,
tn idgioii to, ,..8i t,a trimis pe eI s.!l pascd porcli". _
Cea din armll .uve,ajtd
pdmdnreascd a celor ce toadrdsie
tntunecoasdr'tn caverna ca reprilevenrnoase a pldcerilor aleargll dupe p6rii
trupe6ti.
Nemo rn*edurus nist rmputus Necreoincrogi i,i'ruot M_ zerla trupului, mizeria surltefifuf.
c;i. necurdfi. Necurtrgenra care -este lncercarea Strrtrctt de vlagi,.desUre.cat-Oe'uiio.ru
gt suplefl,
fecat
de-a gisl'lmpirtrfla lul Dumnezeu lo trup, ln
saiuaitca cercetat de prtrcere este o un trup
rrio,l
simfurile li pla_ mragrntr di,
.tn'uut"oir
cerile lul, necurr[ra aceasta este un tank ie tr...'purtutioi,n. tale pentru ca sx fie adtrpostite ,0,-
mgouilrete ce ascund vrermere
ql mintea noastrtr; Numai crne are curajur a"-^ spurctrciunri; ca str ascundtr
gl'curajul de'a crede. cu orice prtrcere a srm[uriro,
tn-iiro,i'^ru sunt coapte pentru mormirte,
oe ocrrri-iumii, cadavre ce rnctr
nu
.u-fi-ioro- cadavre ln .r.u vtermii rod
acumr?n care mlguna strig,.ri de-
pegte lnrma, lfi sapr mar adtnc groapa
morminturur. pricerirc ,iJigii' ''
sunt esenfe de instincte de hteni gi porc, Lucuveaua cobegte la fereasti
fiinfel
T.11_?1u ce ..uart rtrelrtr ?n brafe, clci partea nuufrotftale cu flecare pli_
oeparrc
ttru.
credrnfa ta ce devrne prin opera roi un stirv
rhiuntrur l.ll
e un cleqte ce se'nfige in tiup. a
Un toc va arde,'ucE.ei-p-faiurl
potollt numal
de pociinfl, acolo unde s,a fntipt
o Oir-.uru,
 Pas. 100 Tinerimea Noud N.. ?
Sufietul se presch'mbtr ln carne. Nu vede. nu cugettr, nu
vlseazS, nu socotegte decAt trup qi pliceri. Orizontul ochilor
Iui sunt cele cincl slmluri, mai departe nu merge. Cu fiecare
plicere este surghiunit, cu fiecare pdcat murdar este robit. $i
robia pltrcerii este cea mai tiranicE dintre toate roblrle.
$l vld acest tAntrr cu fafa frumoasi de odrntoar5, cu
surts pe toati fafa, cu ochii limpezl ca un crimpeiu de cer de
Mal, ll vtrd acum imbAtrinrt. sleit. A ucis ln sutlet gAndurile
lul Dumnezeu. Trlstetea, vulgaritatea, barbaria locuesc ca pro-
prletari chiha sufletului.
Fericit acel cizut, daci ajunge si simt{ trlste{a ce-o a-
duce simfurile, gi dacA ln fundut acestei tnsleli gisegte o ta-
crlml de nostalgle Ei un plc dtn foamea dupl o altA bucurie,
care se di acelora ce cauta pe Dumnezeu,
FMI ristpitor I In jurul lui porcil li stirnesc invidia.
Troaca lor e plind Ei se hrinesc dupA plac. Crne mal poate
hrlni poftele a[6fate? Mar ugor le ucrzt decit si le saturl,,.
El moare de foame I
Concupiscentla est lnfinita - zlce sf. Toma de Aquino.
Pofta e tnf,ruta, clne-o poate satisface?
Sulfetul e obosrt. Nrr a reugrt str tle mulfumit cu hraoa
rlmfurrlor. S'a lnnibuqrt in moctrla lor.
Porcii rimi ln iur de trne, fericifi ln ferlclrea lor de do-
bltoc Ai tu pttrsg1 cu capul lntre genunchi, biirbara ta tinerefl
zdren[u'tl de pli:eri.
Ce-a drn urmd tovlrigle a unei astlel de vie[isunt porcli.
Nu-r terrbllA parabola Scrip,urri?
Te lnlrorl realitatea unei astfel de cideril
Egti .ca leremla tdngutnd lerusalimul ruioat,
ca Napoleon prtvrnd petrrficat Moscova ln flactrrl,
ca Spanrolil cregtrnl privlndu-gi iuvaerele catedralelsr
lncendlate.
Ci tu tinere.,.
Ridtca m6-volu gt mf, volu duce ta Tat[l meu!!!
PdrintelelSuciu
NZ-*WZ-,V
M R'B Nr. 7 Tinerimea Noud Pag. l0l
MBDITATIE
DNST'NE
TrNrynErE
Tinerefea este tnceputul cunoagterii aielii.
Aceastd cunoattere poate fi sda6rgitd.' dinamic, interior
trdind-o real;
static, trdind-o tnchipuitd, aiungdnd obsesie la unii tineri.
Cunoapterea aietii, definitiud tn spiritul rdstignirii lui
.lsas, se realizeazl, prin durere. Tinetetea noa$re decir lrebue
sd pdtrundd aiafa, fdrd lirism, fdrd reaerie molaticd, cdci du-
reFea, cu ea iertfa, ispita, Iupta e cea dintdi realitate a aiefii,
nu aisarea.
Aceasta tn[elegere creazL :
. tinerelea tndrdsnelii fdrd obrdznicie,
a ddrzeniei fdrd brutalitate,
a eroismului fdrd degertdciune.
Intrarea in aiald prin clurere transfigureazd tinerelea
trupului, supun6.ndu-o sufletului, deaenind ca o prelungire
exterioard a lui,
Tinerelea adeodratd are aocatia iertfel, a suferinlei, a
cunoagterii mature a oielii, intregitd prin iubirea tndlfimilor,
Tinere: izbegte tnddrdtnic tn aiald, ea sd-ti' de'a sunetul
aegniciei, care-[i ua pldsmui personalitatea I
nu ocoli,
nu tremura,: numai mediocri se ascund ca
melcii tn scoicile lor.
Ctitoregte tn tine gdndul unei tinereli eroice, altoind
lduntric tn ea, amaonul unei aprige conoingeri morale, cdci
fiecare auem, airtual, putinta marilor realizdri.
Nutregte tn tine, frate, nizuinta arhanghelicd de-a birui
aia[a, ca sd. poli depdgi aremelnicia.
Insugegte-li fizionomia lui Isus Rdstignit: iertdtor, dar
netnuins.
Nu fii mediocru !
o Urian Victor, marianist
6]. VIII, Blaj
 Blaj aprilie 1938 qrir,, ffi8
Tinerimea Noud

W noul manriraluglsry - SeSI reproducem scena Patimllor, zise unul.

- Ne refacem Strpttrmina Mare, rtrspunse altul.
vom petrece de minune, strlgartr. $i ideea fusese
In Spania ellberattr se istorlsesc cele mai migctrtoare sc€ne - cu urale. Ptrrintele trebul str
prlmittr
de eroism a preofilor, a mirenitor victime a barbarlel roSli. indure tot ceeace cdlili
lgi amintiau din martiriul lui Isus-Hristos.
latd o scentr publicattr ln ziarul .fp Sersl din 12 De-
cemvrle anul trecut. Il inctrrcari spetele cu o bf,rnl grea, lqi blturtr joc de et
gl-l ?njurartr. ll flcuri apoi si bea ofet. Il purtartr pe dejumit-
Don Llberlo Gonzaies, vreme de lO an,i a plstorit paro-
hia Torljo. Preot de-o inaiti valoare morali, prietcn bun sI- tate desbrtrcat, pe strtrzile parohiel sale. crezurtr potrlvtt str-l
imbrace in halntr de millfran comunlst
racllor gi niplstuifilor. $i-l puserf, o cununtr
_de
splnl pe cap.. Marflrtul duri trel zlle. Spiritul de jertfl gl
dragoste nu ptrrtrst nlcl o cilpI sufletul preotulul.

Capul unei statul doa

luiIsus, frlnt de trup cu
o lovituri de sccure, la
Badajos in Spania. Ochh
au lost scoqi. - hrccl
suspinl pe urma acestor
Un preot martftizat in Spania.
I-se vid ranere pe frunte, pe fafd
chinuri.

Mil{ienilor carr il aresteaztr ra santaiAna de pasa,flspune. Injurtr gi te vom slobozll.

- Vreau str sufer pentru Hrlstos. - Nu, nu ?niur... V6 lert gl vtr blnecuvintez.
Vreal str lndurl pentru Hrlstos? Vel avea prllejullsd -UrmE constitulrea
-
suferl moartea sa, il rtrspunsertr.
asupra-fetului ln care se fie omorlt.
unll voiau str'l rlsflgneasctr. obosifi; hotirlri in sfirgit
il
Dupl aceste scurte cuvinte, desbrr.carr gr il biciuird sl-l ?mpugte.
tntr'un chlp ingrozltor, (Continuare tn pagina 122)
 -ttlE,a'.i,u.f,' Tinerimea Noua Blaj aprilie 1938

"fi,t F'AT-'A TA gF^FlNrA...

eit de luminoasi trebui si
iie FAIA TA sfdntti, privbea
ta dumnezeiascS, pe muntele Ta,
borului. Cerul se a;ternuse pe
ea, Dumnezes se flcu vdztJt in
Faga Ta de culoare penlei in
scalda de taze, in sirut de cheta,
bimi. Daci undeva pe pimint
plutea si fie fefiche, aceea tret
buia cdutatl, in privirea Fegei
Tale sfinte.
Doamne, bine ne cste noud,
act! A;a glasui Ucenicul la ve-
derca Fefei Tale,
PRIVIREA TA sldntd mai
adA.nci decit abisuritre, e ptrtrun,
zltoare cit atotgtiinp lui Dum,
rlezea. Ai privit pe Simon Petru,
ai rEscolit miruntaiele inirnii lui,
;li pus in fagl nelegiuire a qi iai
deschis isvorul lacrimilor caintei
lgi sl,gi inece in plins lepedaria.
Ptivhea ta a siors lairimi in
care s'au innecat cele rnai gtele
plcate. E sfdnt glasul tiu ce
preschimb"a pdinea gi vinul in
s€ump Trupul gi Singele ttu. E
tot aga de sfintt privilea ta care
schimba un biet suflet pierdut,
in tine insuti. Asa flcu PRI,
VIREA Ta' cu Simon Petru.
Ah! qi cum va ti Prtotrea
ta peste cei ce se osindesc.
noui celor osAn digi, vai, cici"Vai
ce
este mai dureros mai aspru va si
vini.. ln ziua din urmi, Isus, ca
trn judecitor atotputernic, va ja,
i.'"lr
ffi
a4,.
Cyu! ltli Isus, picturii din gcoala'Andaluzd., ueacul XVI, luatil ca obiect
de lintd. din partea comunigtilor Spanioli.
- Ceeace se aede pe Sfdnta
Fald sunt urmele gloanlelor.
deca oam enii, va iudeca ingerii
pierdugi. Ah ! dact nu ar trebui
si. apdtem in lala acestui tti,'
bunal. E teribil, dat trebub. Isus
pe care i[ urim ne sileqte. Oh!
zi inspiimdntdtoare, zi de tor-
turi. I sus, Omul,Dumnezeu,
Dreptul Judecitor va fixa asu/
pra noastrd PRIVIREAI grea
de minie Cine oa putca isdura
d,ceastd prialre l Vai, Vai!..." Aqa
rcsti deavolul prin gura unui in,
dricit.
Isus,Dumnezeale gi FAIA
Ta sfintl oamenii aa pdlmuti-o,
scatpard, pe Faga ta a cdtei PRI,
VIRE este un tribanal ingrozitor
pentru picltogi, peFalatt, 7d-
bo.r. al celor drepli.
$i scuipn mereu oamenii pe
Falata, Cuvintele noastre mur,,
date, injuriturile rostite cu baze
ce tetatt sirutat, minciunile, cle.
vetele, toate se aduni pe Faga
ta sfinti, din care facem cimitir
al grdhilor noastre pEcitoase.
Maidan pe care oamenii a-
svirl restuti, iatl ce-arn fncut din
Fala tt, Cloaci o vreau piclz
togii, ata o agriesc cu fapta lor,
cind asvirl pe ea baleLe spiri-
tului lor rnu.
$i,au tras la linti in ochii
ldi, in Fala ta, Scuipatul ie,.2,stt
douE mii 4e ani, astilzi este
glonte ce,ti pettorcazl chiput
divin.
 Blaj aprilie 1938
Paa. t22 Tinerlmea Noud ,ili
rya-r1" ufi)g Tinerinrea

Prin stratul gros al scuipatului, prin gaura glon' Miqcitoare e moartea Ptrrintelui cilugdr Bover' OsAndit,
telui, de pe umflEtura palmei ce Te.a izbit, -Tu ne a fost dusiinlcimitlr st lie executat. Langi peretele de exe--
privegti .o O.hii Vinerii Mari, ca si ne cruli de Ochii cufie zise:
Zilei din Urmi a ludecdTii. Cer un ultim favor.
- Vorbeqte.
Biogralta noastrd c Fdla Ta S/d.ntd.
Tremurl suflete la citbea acestei cd't1i, lat citeqte . -- Doresi sd qtiu ctrruia dintre voi s'a poruncit str md
gi te ingr ozeqte, gi te roagn din sttifungul midularelor ucidi. Inainte de moarle vreau si-l tmbratiqtz, str-l binecuvin-
tez, si-l mutfumesc de binele mare ce mi face, gribind lntra-
tale:
rea mea ln cerurl.
IsuserHristoase pdvegte,mi cu ochii cu cari ai
lmbrllige ciltrul cu attta dragoste lncit acesta mlgcat
orivit
r pe
r Simon Petru, ntci nu mai vai sf,-l execute. Trebuiri si-l sileasctr sub pe-
cu Ochii Milei, deapsa mortii. $l acela era un tanir ctrrula Pdrintele ti flctl
cu Ochii Vincrii Mari' mult bine ln vlald.
Pirintele Suciu
... Parecd lsus lgi relnoleqte testignlrea printre nol. Isuser,,
ajuti- ne.
Gregoriu Mihdltan
Marianist - cl. VlI, Liceu-

IN VIIDBE
It il l l l ltt lltrllll! lll lrl lll lll llllll lllllt llrl

! lntr'un lagir din Rusia

t
=

rttttt tttrtit ttr tt I Irtt ltr

r I lttltiltl lt lIluttltttltrlttllltttrtttttr llllll lll rll tll lll tll lll ll llllllllll lll ll

Sptcuind noul martlrologiu Spaniol
(Continuare din pag. r19)
Dus la locul numit Las Pinores, Preotul zlse:
Lovlfl ln faltr, str vld, str pot blnecuvtnta"'
-Aceste fura ceie dln urmf, cuvlnte ale Ptrrintelul Lrberio
OOnzrtez, mort lntr'un act de supremX dragoste creqtineasctr,
lnlocmrl lul Hrlstos'lsus. Don Llberio Gonzales avea 42 anl'
x -
rece de nord-est sullil turbat lmprejurul birdcilor prisoni*
vlntul
erilor din solowki. In insultr e noapte. Departe, se audo vtjtind puternie
marea lurioasi.
lntr'o colibi un blitrln sti ghemuit. Llngl el tremurl dc rrig t6nl*
rul ialirmier. Bltrinul simte apropierca morlii ln ruglciunea sa. Mtinile 9i
buzete-i sunt sfinfite. Inima.i este un potir de aur plin cu slngelc lui'
Hristos. Pe la{l ii cetegti apteptarca Simbctei Mari.
- Fiulc!
Pirintcl
 TXINERIMEA NOUA kNh
Z+\
Blaj mai-iunie 1938
Coperta t FECIOflRA. Bolicelli.
_
ou,y. ITUMINEGA PRESEI
CUP RINS UL ux6-toh\9t Preasfinfi{ii chiriarhi ai bisericii noastrc au consacrat'
Mai-Iunie 1938 tipdriturilor bune, a treia d.uminecd. din Postul Mare, nu-
Pag mind.-o oDumineca Presei.u
Dumineca presei '
. Tinerimea Noud 129
De-acum, sloua bund scrisd intrd oareeum tn girul lu-'
E! crurile sfinlite. Deuine un fel de sfubdtoare, gi aiutarea
Spre Lumina .IO S-Marianist 130 tipdriturilor bune un fel de tndatorire leligioasd,.
G! ,rPresa este rnarea putere: - se spune tn Cercularul
Sdrutul lui Iuda . Pr. Suciu 152 adresat peotrilor Si cred.incio1ilor
- aceea a tuturor fotlelor
umane, cu tnrdurirea cea mai intinsd,, mai statornicd,, mai
E!

Ce este lsus Pentru nrine? Maria V. Andercdu 156 trainicd;.. Cuudntul scris cdgtigd tn intindere gi duratd. Cu-
GI
adntdtorul sau predicatorul are cdteua sute de ascultdtori"-
Maria Olleanu 137 Ziarul tnsd poate fi in mii igi zeci de mii de mdinL Cuadn"-
Micul meu cdntdref de strand
E!
tul trece gi se uitd repede. Ziarul rdmdne. El reaine zilnic
Amator luoenlalis 139 in attd gi altd formd, asupra aCelorag probleme, pdfuunde gi
Isus cu noi conainge toate sufletele, aga precum picdturile de apd. pii-
tr
145
trund gi sapd pietrele cele mai aspren.
Nevoiaqii gi prdpddi{ii pdmAntului 146 Minciunile mari gi-au fdcut loc tn lume prin presd, prin
Oct. NeSruliu
Jcrtla lui Bamki .
tipdritu1i. Cei rdi tgi gdsesc azi amaonurile lor de predicd,
EI
Opriq Eugen 149
a rdului; pubticaliile ! Satana poate sd aibd' cuadnt de pe
.flna \[ang aceste catedre de nelegiuire.
$i binele, gi adeifuul sd amuleascd?
Dedicatie Stintei Fecioare Miron Mircea b tipdriturd atdta ttne cdt este sprilinttd' Spriiinitii
tipdriturile bune, ca sd spriiiniti binele gi adeudrul,
Aceasta este d.otinla mai marilor bisericii noastre'
'llllIlllltIlllllILl!lltlrl|||LttlltIlIll!11|lltlltIt|]l]lliIilIliIlllllliltIi|]|:|1ll]ti]tllrlltllll'IItitll!lttlllillLlIlllllll
Tlnerimea Nou&
Aviz
In cursul vacanfei de varh vom trimite mai multe nu'
urere ca si improspaiem in suflete gdndurite inalte'
deuizele
TRIMITETI NEAPAI{AT ADRESELE VOASTRE DIN
'eroice, aadntul harnic. TIMPI]L VERII.
Deaceea nTinerimea Nouh" roagd'
pe to't' aboma'fiCd sd'
aa'aanleL' \{
btnauotascd sd'qt tri'tnltd' d'd'resa d'im tom'pul' SE VOR
Administratia .i.,;"'
ll l!
lrlli I llilll I ill tlLlrll rt ill li l lrlt ll'illjlrltllli
.llllllllllllllllllllltllrlllllllltllllltllllltllllllltllltlltlltllllllrlll
 xxxxxxxxxxx
Blaj martie 1938 mai iunie 1938

Pag. 130 . -Tine

Bezna este nesiguranld gi tremware.
SPNN LUMINA,*
.. Lumina minfii, a sptritului este claritatea prin care di-
Sdrbdtoarea LUMINII! Este gi aga ceaa pe pdmdnt! stingi lucrurile, varoarea ror ca sd-!i pori orienta
pagii uiefit
Serbarea Luminii care ilumineazd pe orice om care aine in inspre destinul hotdritor.
lume. Fiecare adevdr e.lte un mf,nunchiu de lumini.
Luminal tinereld eternd a spiritului, uigoare a mintii, _. Noaptea minfii e dispozi[ia lduntricd, ce te
muSchiu aI inimii noastre. face sli nu
d'istingi realitatea rucrurilor, id nu Ie gti apre"tr'rilo.Zu
gt
te tmpiedicd astfer sd-fi cunogti linta gi- sd ti ortent"it-ipi
ea,
Lumina inimii este iubirea a binerui gia'iieoe-
rului. "uritd
Iubirea este entuziasmul luminii, este tinere[ea
pieritoare.
ei ne-
Aga cum eroarea este noaptea minlii, ara cum bezna
este chipul ergrii, tot aga uiciul, pasiunea iea-este
noaptea gt
VINO SPRE TUMINA eroarea inimii.

Cine-mi urmeazdmie nu Rusali'e sunt sdrbdtoarea ruminii, sdrbd.toarea adeud,ru-

merge intru intunerec... lui gi-aiubirii, sdrbdtoarea focului.
Spiritul sfdnt
Darul cel mai mare a
Spiritut Adevdrului,
lui Isus: Lumina.
Vistierul Binelui,
Izaorul.Luminii
gi al
Iubirii
tgi face sdtag tn sufletele oamenilor in aeeastd. zi.
Spiritul sfdnt este puterea de Sus fdgdduitd de Isus
ucenicilor. Fdtd aceastd. Putere Apostotii ar fi rdmas timizi,
Florile, plantele toate cautd lumina ca un izaor al vielii. sfiiciogi, desorientati, molatici,
gtlsnfsile suni tnsetate dupd lumtna soarelui. Lugerii, palizi Rusaliile le-a coborit Lumina tn suflet,,. cel mai frumos
rdm6n fdrd ea. semn cd. uiala lor trebuegte sd fie urzitii ad.ou aI lui Isus!
din lumind. Ea este temeiul oie[ii lor' Rusaltile le:a cobortt Siguranta tn suflet.
Lumina face ca ochii trupului meu sd poatd distinge Rusaliile le-a adrsat Iubirea tn inimd gi cu ea arajut
lacrurile unele de altele, sd le poatd mf,sura firca gi sd se gi tndrdsneala.
orienteze Printre ele. LUMINA care este ADEVARaL
Noaptr"' aruncd un giulgiu sombru peste tot' Nuynai s'a pogortt tn sufletul.Ior, cu
poli distirye,. - ,ry .4?ipot-i md1y9, ly i pofi'sd te orientezi'
Lumina dd na,iiere lA -f
CiNianF,' peiliucd odihnegte IUBIREA care este ENruZIASMUL
.A,DWARULU,
spiritul.
 Tinerimea Noud
rr o^-v*,r^;ttd.
___
Nr. 9 lti Ti-^-i*^- rr^--.

$i aEaau tnceput a trdi gi a indrdsni crepiinegte. --_&Llg3_

Sd pogorim Rusaliile tn foisorut sufletutui nostru, in din fiecare dintre noi cdte ceva, poate ceeace Domnul
rnai rnult' singurul om ciiruia omenirea agtepta
eferuescenta aie{ii noastre de 78 ani, sd pogortm limbile de i-a asigurat ,"iooiur"
foe cu darul lor mare. gi care nu cunoagte opreligti.
Sd rugdm Spiritul Sfdnt ca sd nascd in noi Lumina gE Sdrutul dragostei, sdrutul poc{infei, sf,rutui celui
urmd- din
Focul ei, cdci numai cu ,adiou, sdrutul prieteniei, ." ,""t-t""i" i;-;*;:
Lumina credinlei nare ,c.u puhoiul sgomotos do neintrerupte
sdrutdri ee se aS-
9i tern cu viclenie gi dispret, pe-o Fat6 sfdntd, nevdzutd?
Focul iubirii aont putea trdi cregtinegte,
1.0 S.-Marianist-

Sf,"gggl omutui dim Keriqr6

:
Sirutul lui luda Sdrutul lui Iuda, a
omului din Keriot. Sd
lie oare acesta gi sdru-
$ase zeci de generafii cregtine au auzit cu oroare un tul meu?...
nume legat de un sdrut ca de-o mare infdptuire. Un nume
oc nu se uitd. Urzit din groazd, din rugine, legat de orice
dbpref, de orice batjocorire, de orice uriage indigngre, un
nllnaa, care a creat o generatie nemuritoare de oameni, un
ffiuf ce a tntemeiat o breaslf,:
Sdrutul. omului din Keriot !
F Blrutul lui
IUDAT
!,
A rlmas omul, a rdmas sdrutul. Pe fiecare buze p6ndegte
tr lOpt sdrut. ln fiecare suflet se tf,inueite acest om.
';" Tlmpul nu-i va sdliuncina pofrenirea. Alte iauteg nu-;
VO! copl€gi urdciunea. E din acele.Jucruri ale istoriei cari sdrutul lui Iuda e reinviat de toate buzere. omur din
pfistreazi in hrisoave colbuite, ii se inscriu in istoria Keriot renagte in repefite nromente in fiecare .ria1e Ae
l|. :9,
lLoltil vleii, pe tablele inimii,' pe foile de carne ale sim- o_,
in viafa fiecdruia dintre noi.
Sllor noastre, : Cdnd rostim cuvdntul: IUDA, sim[im o explozie
de in-
Omul din Keriot Si gdfutul lqi sq . trezesc necontenit hl dignare, ca un morman de rugini gi perfidii ."
tiltca ruflete, r.'lotali"r-b ne:aga.teq buz'e. ettopt, rsarcitolo piramidd inaintea noastrd. parecd omur- e
," ,iai.a
''' ir''" .'.
"'' -- \-
finut in dinfi de
;t,r(..'' satana, omul acesta in care Lucifer qi-a crddit un
alt Infern.
 Noua Nr. g l0
Aga-l vede Dante in-Prdpastia mare a duretii.Lucifer ii [ine
capul ln dinti. Noi ii tinem inima in suflet, inima lui IUDAI
De ce nu a putut muri omul din Keriot?
Dacd am ridica o sphnzurdtoare pentru fiecare Iuda din
noi, dacd am putea si ardem cu cdrbune aprins fiecare buze
ce-au sdrutat cu sdrutul de vdnzare qi tr[dare, r6mas dela
Iuda, ee-au sdrutat Fa[a Sfddtd a iui Isus!... Ce ar mai 16-
mdnea?
IUDA, de ce ai rdmas in noi, printre noi?
Cine din noi se simte nevinovat de acest s6rut? In si-
rutul din Joia rnare noaptea, cel mai fioros pe care I'a avut
omenirea, sunt toate lepdddrile cu care noi am pirdsit pe
fsus, in el sunt adunate gi cuprinse rduti[ile tuturor p6ca-
telor in cari am ales un ban, o pldcere, o comoditate, in lo-
cul Fiului lui Dumnezeu.
Dar am reinoit gi reinoim gestul lui Iuda. Buzele noas-
tre s'au atins de Obrajii lui Isus, au atins Ranele Lui, au
sorbit Sdngele lui Euharistic, s'au inmuiat gi vdpsit in rogul
viu al lui. Noi am putut gi putem gusta fericirea unui sdrut,
pe care n'o poate gusta decdt omul cu credinta infdptuiti in
iubire: fericirea sdrutdri lui Isus...
..,$i ce-am fdcut din acest sdrut, ce-am fdcut din aceastd
sfdntd atilgere?^Ce-am fdcut cu buzele noastre sfintite, atdt
de mult sfinfite ?
Isuse, sdrutul nostru voia sd fie o mdrturie a iubirii.
Dar nu am gtiut si-l pdstrdm aga. Cu aceleag buze noi te-am
lnjurat, te-dm umilit, am zis: oNu cunosc pe omul acestao
nu Te cunosc, nu-mi trebuegti, nu voiam s{ gtiu de tine. -
Am ficut mai mult:
TE.AM VANDUTI
..._Co aceleag buze, cu aceea9 inimd eare tremura lf;ngd
Inima Ta.
Iuda nu te-a vdzut lnviind din morfi, nu a gtiut de cea
mai frumoasi strilucire a dumnezeirii tale. Pe.atunci mdrun-
taiele lui se imprigtiaseri ln valea Hinnom. Igi pldtise sdrutul.
Dar eu? Eu gtiu de toate minunile tale, gtiu invierea
ta dintre cei morti, cunosc biruinla Ta de doudzeci de vea-
curi asupra lirmii, gi eu totuqi te-am vdndut. Nu proful unul
rob: 30 arginti. ci prefur unui animal de nimicui
pdcf,toasd, fdrd profit. Te-am vdndut, crezdnd "'fia."r"
cd *i.up
jugul tiu ugor, de privirea ta pdtrunzdtoare,rdscolitoareitmta"
era teamd de glasul tdu, de fruntea ta, de Legea ta, de
ln-
vierea cea de apoi in fafa ta, te-am vdndut s[ scap de tine,
erezdnd cd scap.
Te asvdrlim de-atdtea ori cd nb egti povard,
cd ne opregti animalitatea sf, domineze,
cf, ne interzici pdcatul,
cd ne poruncegti iubirea, iertarea, bundtatea,
ch ne impuni curdfenia,
' cd, ne dai Crucea.
Noi cei cari de-atdtea ori te-am sdrutat, gi noi te vin-
dem; te vindem rdsului lumii, te vindem lui pilat, lui lrod,
lui Caiafa, tofi ascungi in noi.
Cdci noi te aindem, cdnd alegem pdcatul in locul voin-
gi
tei poruncii tale;
Noi te sdrutd.m, cdci vrem sd ne numim cregtini cu tot
pdcatul nostru,
Noi te rdstignim pentruci infdptuim pdcatul.
Nu-i mai liniptit in romugcarea lui fiul risipitor ce
pagte porcii, dar se'ntoarce cdit la casa pirinteascd, decdl
Iuda ce agazd intr'un sdrut toati riutatea, un sirut a cflrui
remugcare duce la sinucidere ?
. Doamne, ia de pe buzele mele putinfa de-a te putea
sdruta ca gi Iuda, nimicegte .de pe buzele mele sdrutul omu-
lui din Keriot, inliturd din inima mea foamea dupd pf,mdnt,
dupf, bani, foamea aceasta care mf, impinge si te v6nd.
Noi, ucenicii celei de-a geasezecea generafie cregtind,
noi nu vrem sd mergem pe urmele lui Iuda, a omului din
Keriot, ci Isuse, sd-fi sdruthm smeriti picioarele tale aduci-
toare ale Evangheliei.
Pdrintele Suciu
 T'INERIMEA NOUA
Coperta I Demonul oacanlelor orea chipul lui lsus din line, Blaj iulie 1938

CUP RI NSUL
Vftrnffi.l
- -.1aB49&?
rulie 1e38 un . tl rt{r} Odatd, demult, intr,o vara cu ndduf de tropic, ar
6r^T Pag-
dormii pe sofa cu ,Pescarii de Islanda* lui pidrre Loti
Vacanla .. Abator ? 153
in mdni. Mi sirnfiam prrrtat pe ape, pe tremurul mirii,
pe undele cu spumi albi, Iugari, vaporoasi. Gustam
Iluziile tinere!ii r51
vacanfa de elev. Dintr'odati m6 simfii ca izbit pe dini"
untru, ca prins de-o mdn6 de fier pimi piru ci inima
Demonul vacanfelor r58
vrea
_si laci in piept o mici, neplicuti pauzi.
Mi vizui tn tafa conStitnlei mele, reile, nefmbldn-
Somnui 158 zite.

Pldcerea pdcdtoasd 15E

- Ce ai ficut din anii tinerefii tale ? Ce laci cu
zilele vacanfei tale ?. Hoindregti prin Impirifia Imagi.
nafiei $i-[i duci inima prin castelele visLrori Frdnge
Nu subscrie decapitarea tal! Tinerimea Noud 160 lumea care nu-i! Nu te pierde in izvorul desarnigirilo-r,
nu te mulfumii cu reverii, ci vino la realitate, la vLafH...
Tresirii. un verdict s'a rostit tn mine. conptiinfa
a vorbit atunci cdnd nu am rmpiedecat-o. S'a deschis
ln interibrul meu ca o pagind de catehism, ca un ecou
Lf,-au*I3D\ al Evangheliei. Mi ridicai transpirat, tmi ruai tdmplele
im palme gi m6 hotirdi sd ftic ceza cu uieala
aacanla mea, -nu, cu
acest semestru de vieafi, tn care ne
I ill'tl I li I lI'll I
- sufletul nostru...
trudim si afurisim
l':r lr tr:tlltlrl,lll'a !!lil rl,I llr,lr;! t lll!llrlrilll!lll llLllllalllrlllllrltrlll llllirl ll lrll
Au trecut 1b ani de-atunci. Am pdrisit odaia cu
,&viz sofaua ldngi fereastri, cu ciripit de paseri
multi dinspre risirituri, insi nu m'a pirisit5idiscilia
tumina
In cursul vacanfei de vard vom trimite mai multe nu- congtiinfei.
mere ca si improspdtim in suflete gdndurile inalte, deuizele
Imi veniri ln minte cuvintele unui coleg de liceu,
eroiee, aad.ntul harnic.
rostite.tovardgilor tn urma unei vacanfe:
Deaceea nTinerimea Noui( roa,gd, pe told a'bona('Cd sd'
btneaoCa,scd, sd-QC trino4td' dd,resa' d'l'm tonrytul' oa'canfieC,
,Mei, cu tofii suntem mai tmbdtrdnilil".,,
Simfia duhul gdrboveniei, duhul r6ului, degetul
Administralia cu grea arsura a picatului. In fiecare picat sti ascinsi
,t Il[iltLttillllIl tiltltlllllutIlIttlIlttlLtlttltrtttttll tL I r:r r. I I 't] li t ll llltl trll lrlllll lllrllr!lllllllll; o bitrdnefe hidoasd, respingdtoare.." Vacanfa -l'a adus
 _ Pag. 154 .I'inerimea
------ l\oua Irlr. 1 I
aci. Pulsul lui f;i pierduse din vigoare pi ent*ziasmur
nu mai r6.zbea s6 incdlzeascd termometrul viefii. Va.
canfa tl tmbdtrdnise, cici ii fusese o tmagazjnare
de
picate.
Cdfi dintre voi, tineri, privind vacanfele trecute nu
ar trebui sd simfifi o tremu.rare ca in fafa unui rn6cer,
si tresdrili ca in fa{a unui val de miros'de abator, cu
muSte ce se ridicd de pe sdnge inchegat ?
Garaj al morfii, deseori, vacanlele noastre !
...Si uieala noastri miroas& a abator! _ Vieaia
noastri care trebueqte s6 lie nbonus odor Christio,
nul parfum al lui Isusu. ohu-
Vieafa noastri care trebueqte sd lie lumind, e far
de beznd,9i neguri,
Vieafa noastri care trebueste sa mdrturiseascA pe
/sus, e desminfire pi ldfdrnicie.
S'ar putea scrie o carte mare:
lorn. Cdte capitole din ea ai ocupa tu,Pdcatele
Vacanle-
cu ale tale ?... cu
vieafa ta din vacan{d ? "

ILlrzltl_E Tt$tERET!!
,bilrtnii.o
nTineril, zice Seneca, au moartea ?n dosr:! lor, in vreme ce
au fa[], gl trebue si ne tenrem ma! mult de du;-
-10
manul dlnapoi decAt de-cel din fa{d," _ Tlnerelea dd
vielii
lluzta nestdrgitaluL Fi dln moarte un punct de
orientare al
vlelil. Cltegte ,pregdttrea la moarte" a Sf. Alfonso
O. i;g*rl.
Este o admrrabiltr ucenrcie a vietii. Infrhnge
iluzia cH.ee?e-;
ptrmintesc in tine nu ar avea sfdrgit.
Tinere, poate gi penlru tine oacanla e o ghilotind,,. un abalor
* Pag. 156 _ .1'ryrlwg---:--S-q,l& a t l tv

Sunt tineri care cred etr anil le vor aduce potollrea St

dlsparllta poftelor. Este iluzla ci mAlne vei fi mal tare ca azl,
mal generos, mai pregtrtit la jertjd, ctr milne vei Eti sflrma
pietrll, fringe cltuqe gt gdtult leil, asemenea lui Samson. Fa[a
vlefli noastre este aceea pe care i.am dat-o ln tlnerefi.
ttw Ee aa ilnd,epd,rta l,a bd,trd,ne$e d,e adra,red, -
"Otmul,
wrrnatd, 6m tdnerelss
- Sf. Scripturl.
Btrtrinul Eleazar ameninfat de sicaril prlgonitorulul Antioh'
lndurd mal blne martirlul decAt si calce legea iui Dumnezeu.
Ce l-alinsufleflt, clne l-a dat curaj? Gdnah cd finerelea t-a
tost nepetatil,
,$tergem anevole prlmele impresluni, zice sf. Ieronim.
Clne poate str redea l6nel vtrpslte coloarea albi din lnceput?ft
Nu se plerde nlmlc dln jbcul de-a ptrcatul strvdrqit ln ti-
nerefe. Invtrfatul Freud a spus multe lucruri adevtrrate, adeve-
rlrl gtienflflce a ceeace spun creqtlnli. Prezentul, de multe
orl, nu este decil o rdzbunare a trecutalul. Ptrcatele tlnerelli,
glndurl gl fapte, sunt intotdeauna un depozit de ecrisittr ame- n
nlnftrtoare ln plala populattr a lnlmll noastre. La cel mal multl lln

explodeazl lngrozitor. "tr

./
Inltrturtr lluzia: total trecel
Ctrci: totul ritmdnel Instr, schlmbat, transformat, ttrinuitgl
apic{tor" Picatul lasl intotdeauna la ivealtr, schimbat aproape
Jotdeaana in temuscare, nebunle sau in bdtrdnele. Numal fta-
ful damnezeesc 1l poate nlmlci.
Admirabll cnvintul lul Fr. Maurlac: nMod auemad,rsta
pdaotol,or moq,strea.

Nu subsrie decapitarea la! Fii ddrz ca diamantul' Fii o conSliinld.

 { 'l'inerirnea Noud Nr. Il

pEM0NUL VACANTEL0fr

Grafios, cu alintiri dulcl, te intAmpind din prima 'r,i a

terrnintrii examenului, demonul lenei pl-cJ pltctiselei" $i
nu-i $ti rezista cuvenlt.
...11 vin in urmd somnul tndelungat, ispita pfticerilor pri-
cdtoose qi te gtrsegti ln brafele DEMONULUI VACAN'|EI"

SOMNU L...
,Vieafa este o lampJ, - zice un tilosof turc - te tolo-
segte de ea ptni ce lumlneazi, cAt dormi e lucru qi timp
plerduto.
oSomnul este o moarte de fiecare zi( zice sf. lon Guri
de Aur; prelungeqtl somnul peste misurS, ai prelungit moartea,
flind lnci vlu.
Asculttr ce zlce Payot ln oEducafia Vointei': ,Spune-mi la
ce ori te scoli qi-!i voiu spure dac6'egti vicios... Orice tdnir
care rimine ln pat o ore sau mai mult, dupi ce s'a trezit,
este in chip fatal un vicios".
Doctorul Francotte ln oCtteva puncte de moralS a curl-
leniei', sputre: ,Se-tl interzici prelungirea sornnului peste mi-
sur!. Te scoali lmediat ce te-ai lrezit",

,@
Flf,eer*r pf,o$toas6
-:5a+.:.; t;at;efiiatr;tiofr ;:dr++
,Sunt pufinl care pier invenlnall - spune un poet Chinez ln orice biruinld un crin li.e aureold, Si rdsplald prezenla lui lsus fn
gi totuqi ne lngrozlm de venin. Pl5cerile pdcitoase ucid ti- suflelul tdu!
-neri, oamenl ftrrd de numir gi totuqi nimenea nu simte groaza
loro.
 le s J qq- ---Il!-"rrlle q-lj q gl_---JL-d 4rt
Spuse, intr'o zi, un maglstrat insSrcinat cu indecata cri-
rdnfdctrtori'
*in.tlio, tineri: ,Am vtrzut trecf,nd la bard 17'000 pdrinfl"' PAnl
tf".tf qi tfnere, c'u furturl, asasinate, ucideri de
.rUri inse, nu' am lntilnit nlci unul dlntre ei' str na ll inceput
ca pldcerea Pdcdtoasd,
sunt
Scrle ,ientot Pitrtnte Ml citre Pamesius: oPltrcerlle
mreieie Satanel. Te prind, .te duc la plelre' la
focul-veqnlc"
pare dar roadele ei sunt mal amare
Cini gugti pltrcerea, dulce,
durerl adinci'
ca flerea. Cdnd al cedat poftelor, .rimAl cu
ctrln{e gl turburtrri sutleteqti, cu lnirira ingrozlttr ql incircattr
cu blesteme".

IIIU SUBSCRIE DECAPITAREA r4Jl

Cunogti spusa z ,Dumnezeu a creat mdrile' Olandezii
pdmdnlulu.'Pas pJr, zi de zi ace;ti oamenj ribdurii
"o nimdnlu], ce-ar trebui inghitit
iiii"t"i.i, au furat-mnrii cu pas
ht upu, fiind sub nivelul ei' Astfel, zi de zi' pasinima
sl turi lurtunii ispiietor, demonuluiauvacanfei'
cucerit
5i
Olandezii
sulletul tdu. -H';a in "o.utL;ti cum
petta"t"f
r--- : hotirit, statornic, ribduriu' luptdnd'
Noi nu murim, nici trupepte nici suflete$e"
NE SINUCIDEI\T!
deoarece ordnd Picituim'
Bithlia se dh inliuntrul liu,
veghiazi 9i lii
o
CONSTIINJA darzi ca diamantul!
Tinerimoa Nouf,

tr
Blai
Tip"gt"li" S-*inarului Teologic greco'catolic
 N TINERIMEA NOUA @
Blaj septembrie 1939
o! .g rL^.L,
PRIVIND PE ISUS
CUFRlNSUL DE PE COPERTA
Sepiernvrie 1939 Te arn in ochii mei de mult, Isuse cu bratul ridi-
924
cat qi au rnmqchii boltifi, Isuse din Judecata tirrali a
I',rlvind pe Isus de pe copertd Tinerimea Noui
g
I
lui Michel.Angelo.
l Vdd ceasul rizbundrii Rinilor tale. Mdna ifi este
lutem cAt voim Amator Juttenlulis
ridicatfl gi nu. strdngi pumnul ca nu cumva si ascunzit
,

Orlor mai mari

E!
Pdrintele Suciu 6
ci si-fi vedem Rana pironului in palmdr iar degetul
mdnei stdngi parecd indicd Rana coastei. $i totuqi'
gestul tdu nu vrea si fie revelafia Ranelor, ci fulge'
@
$tlrAmltorii de idoli . I. O. S.-Marianisl 9

@ rarea dreptdtii.
Vreai tu? , Pdrinlele lz Dreptatea ta nagte din prezenta Ranelor tale in
fata congtiintei noastre pbcdtoase.
'Trtbule sI sulerirn N. L Crislea 14 Odnd vreai sd ne pedepseqti ne arefi Ranele 9i
GI daci ranele nu aiung ne areti braful ridicat.
iPmclztrri despre muncd v. Urian 13
Cartea viefii, cartea faptelor noastre, cartea con'
gtiinlei noastre, registrul tdrdigului nostru pe pdmdnt
e Trupul t6u tivilit in sdnge gi ran6. E acolo mai
rnulti istorie gi mai teribili, decdt in toate bibliotecile.
O astfel de prezentd a Ta e o remu$care de con-
qtiinfi, peritru rnulfi care mai recunosc in ei o rimi'
qi!6 anemici a glasului Evangheliei tale.
Tinere frate, ce simfepti in fafa acestui Rdnit care
se ridicd cu intreaga iurtunb a Ranelor sale, cu intre-
gul strigdt al sdngelui shu, cu toatil izbucnirea inde'
lungrabddrii sale tngelate ?
S'a ridicat Leul rinit, Leul din Tribul lui luda!
Cunoscuta-i vreodati leul rinit? $i cdnd acest
Leu este Atotputernicia'rdniti de indiritnica noastri
petrecere in pdcat?
In fata Lui riilit, Tereza de Avila a cdzal in ge-
nunchi pe lacrimi 9i ciinfi, gi.acolo a devenit sf. Tereza.
 Fag.2 iiinerimea Nou5 irir. i
.
: itit. i t'inerimea Nou6 pag d

In Ranele sale nli r€-d.nl VINDECA T, ziceProfetul.

Tu, poate, te.ai OSANDIT in R,anele sale!
Doamne, cdt egti tu de bun gi cdnd ridici bratul
PUTEM CAT VOIM
btrtu
sh loveqti gi si respingi, sd te opari gi si osdndegti, Frefuim rtAta c6t hlraicie noastr5, cAt putrrer de
mai lagi o clipd de n[deide: inainte de-a se pr6v*[i munil
etrtornici. E un'obiceiu trist printro elevi, ecele de a iron:zr
Braful, eu surprind Ranele deschise gi asta e o invi" V:."tili pe cei sdrguinciogi, Dar sd gtin ia ,tocltarlii 91- ,O*
tare tdcuth la cdintd qi intoarcere. E o clipi numai" chlsailla stitpdnesc lumed,
Dar ln cliph aceea sufletul poate face un pelerinai in. Meritul lor e imens cdci produsul muncii lot e ccvt per
treg in Ranele tale sfinte, un pelerinai in genunchi. sonalr__nu diruit, curn e ddruitn inteligcngr.
Nu pierde acest moment, suflet rdtdcit. Nu e spus oare Bullon cl ,genlul este rdbdarcs l
Cdnd ai pierdut acest moment, Isus devlne o siilr"
pH qi inevitabild ameninlare. Mama lui sfflntil s€ r€. - Ilt Edisor, cl genlxl e facii dln rc% inspiralte goolo
trranspirafle. sdicl trudi ostcaitorreE il
trage sfioasf, in dosul Bratului dreptdfii qi Isus ili va $_i cci dotrfi gi cei mai pulin dotrfi, prin sirguinll ru fI_
_.-. ceofi
spune: cal -
pe plmint.
NU PENTRU TINE MA ROG Gei dotafi
MERGI BLESTEMATUI,E - c8teva pitde
Milhridatc 6uuolte. gi vorbee 22lirlibidifcrite gi.9i chieme
$i toate fulgerele irngletite 'n biciu, rtu star putea totdeaunr soldafii pc nume. Drr a muncit o" sl
uude
asemdna in groaz6, cu aceasti osdndire. sJUnSe. "luigl
Gdndul la acest ceas, fdcea pe sf. Ieronim sd ia seneca puter sr repete flrr gregrH z mii cuvintc rostite
curaj in lupta lmpotriva sa. Apuca pietrele gi-pi bbtea ln hfe lui iIrI nici o lcglturl.
pieptul. Ciccror ln drum spre Sicilir, indicr plminturile
gi spuner
Fi si iasi din pieptul tdu hotirdrile mari pentru pc nume proprictrrii.
o vieafi dreapti gi eroic6. Pieo da Mirandola repetr pe dinefrrl,
dind{rlt lneinte o
Ranele lui Isus mdrturisesc ci Dumnezeu agteaptil. carte cititi o singuri drti.
mult dela noi. Rafacl picte Ie grpte eni.
Bratul lui trsus ridicat, cu mugchii incordafil dove, Canooa ne e llsat lntre cetc mri lrumoase
sculpturi, c&nd
desc ci noi zdddrnicim cu vieafa noastrd de larve nvee 17-19 ani,
mdndre, agteptarea Ranelor SaIe. Charablni compuse o Miasd le 13 rni,
Ia-ti fruntea in palme gi fd o exarninare a cond Poscal le lZ eni e fost surprins de trtll siu te
a 31 tco_
gtiinfei la 'nceputul acestui an. rcml s lui Euclid. Invcntese geomctrie phnl.
Tinerirnea Noud Fr. osdnan ra rg rni a pubricrt o criticr a firosofiei lui
s. simon: clevul de riceu, profisorurui universitr. gi;"r.ir"r";.
cte. ctc.
Toate eceste lnsugiri ar fi rdmgs lrtente, uciae, trten;i ln_
groprli dactr nu le'sr fi muncit. Aurur trcbue scos din pirtr!,
d;emrotul dersemener b;ne lucrat gi cur';it sr sl
circulefie.
fie pus ln
Drr mri este gi o alttr listl a ormcnilor mrri,
 Nr. t Tinerimea Noud Pag. 5

e"g 4 'i't".ti99lg. l{r' I Se puse pe lucru gi md,ntui fara do'o prgubl de c0tcve
nn milirrde.
Goi pufin dorafi Cr ficu sArguinfr din sErmsnul Domn loan Viannrir! Nu
Fizicirnul gi metematioianul I)enri Polncard erxtr atste ajungel sd,gi ia exnnnenele ln teologie cum trebuia. $i colegii,
ignorenli, mri cu seamtr ln matematici lncAt la un cxEmen confre;i preoli se temeau nu cumv! sE deformezs eoaltiinlele
credinciogilor cu fltiinfa Iui moreli. ,Strrmanula, trcbuie sl'pi
profcsorul tipi netvos: invele cu chin predicelc pe clre gi-le compunet cu trudlr ce
Domnule, d-ta definegti infinitul prin nulitates dumnitele.
-...Accasti din apoi sl fie silit s[ coboare de pe rmvon flr{ s'o fi rostit ln'
rnulitatcn rjunte Prin hSqnicie une somi-
treagil, deorrece uitr.
tllilc fizicei modernc.
Un alt fizician: Faruddg, trcbuis sI rote ze zi de zi tx-
pcricntele ce fXcer. Mcmoria li era prea slabX qi nu le finee
in minte. Uite uncori expcricnfele de o zi pe alta'
SI li ruzit, spuner cineva, cum lgi pov€ster Ftancols Copde
istorie tristi e primei incercdri de-a trece bacaleureatul'

Cu rAlnr, cu tugdciunet, cu muncc riunse cel mdi ascuh

tat oratu al Frenfei gi lntre sfinfii mari ei lumii'
$i stof[ de. ifent este ln unul fiecerc din noi. nDcaeorl,
Din d-te rr putee egi un soldet bun, ii prezise unul spanea elneoa, *n sldnl gi-un ctimlndl na-s despdtqili dec6t de'o
-
dintre profesoii, dar un literat niciodrll' $i totugi
prin rivnl pdnll
- de gdsclls.
eiunse-oo -.t" literat gi ecedemicira Franctz' Sunlem pe mlnr n-orslrl. Str nu ne pierdcm ci sI feccm
lui prin muncl pi sttruinttr ceve frumos cu vieefe PG Glre Dum'
Ifi vine sI zAmbcati ctnd-cugegi- la prima lnt&lnire.asI gd- ne'r drt'o'
Paslew cu Fabre naturilistut. Slvrntul chimist
trtbuie nezeu
Amator Juventutis
seescl ceve dostorie sl lmpiedice moartea
g6ndeciior de--mi-
trsc, Pc urme unoi epidcmii care ameninfd industria flrii' Se
'pot,u
ausi io neturalistul sl feci cunoqtinfi to ""tt51i ri!'- **
sectlr. Lui o gogor$e ln minS' Se miri; auzi cl se migcl |;, ""
' '
'.f -ir?'a

ccvr lnlduntru gi tntreUf mirrt: ce Porte str

Iia acenrtr? o
 Tinerimea Noud Tinerimea Noud Pag. I

: ca o marff, prlfuitl, ca o petld ultatI ln "troaca porcllots, cl

GEEOR MAI MARI
- Inlma aprl cum e? Er bate in ce trlste resonanfel Sc
lml amintesc, c6nd citll paginlle din Plaion ln carc ni
se desmle moartea lul So:rate, lml amlnlesc paharul cu zeamtr
de cucuttr ce l'se dtrdq marelul filosof ca str-l bea. ll {lnea
in mlntr ftrri sI tremure ql'l sorbl lncet, dar Epuse mal lna'
lnte prletenilor:
,Cf,nd ve$ avea trupul meu, nu zlcetl ctr ardem eau ln'
mo'mtntfm pe Socrate. Nu mit confundalicucadawulmeuo.,.
Afl ventt d n va:anle 9l prelungifl mutfl dintre vol zlle
de traiu mizerabll, ln care lnlma bate a ztrdirnlcle ;i sim!u'
rile cinttr bete o melodle ctntattr 9l pe vremea Sodomel gl pe
Yremea Diluvlulul.
Vtr lntreb - avell curaiul str mI cltlll ql si v[ prlvlll
-, vI lntreb: ,Putelt oare rosll cu Souate: Pdrlnte, nu mlt
conlundalt cu cadavrul meu)"
Nu a-fl ajuns str reallzafl paradoxul: vi gEsill ctptuglll
ln proprlul vostru cadavru?
doteza$ ln Hrlstos, in Hrlstos v'a!i imbrtrcat I
Botezail ln ptdcerl, ln cadavru v'afl lmbricatl
Te vatim oare dactr ltl spun: ,Nu vdd ce deoseblre este
tnlre ltne Sl cadavrut tllu?
Ill portl, poate, slcrlul ln spate cu h6rca blestematl in el'
Ce e un cadavru?
lJn trup, odlntoarl lnsullellt' acum pirtrslt de vleati; un
suflet,odtnloartr lndumnezett prln har, acum'ptrrIslt de Vicall;
o-tntmd, odtnloarl loclrcattr cu rubinele lublril 9l cu smarag-
dele nldeidllor marl ql entuzlaste, acum terfelild de simlurl'
lnundati de emofille itngelul gl ?mbr5lgattr de epiderma la-
com5 de senzatlt, de lnstlnctele fatale, de e gotsmul crlmlnal,..
Trupatilal.Darcum?Poateourn{cocllttr'lnfundatl
pin['n buzc cu scrumul rece al ulor pldcerl defuncte'
$l suJletul cum e? Ca o turli de pe care s'a
prlbu;lt
cruc.i, ca u0 Paradls dln care a fost ,alungato Dqmneaeut
un mormint desfIcut de hle ne, ca Fala sfAnt[ btrllti 1l rpl'
latl in sallvi?...
aude de departe. Nu-i mai mult tactul unel orhestre frumotlc,
nlcl harpa pe a cirei coatde aluuecl glngage degetcle lngerl'
lo', sau pe care pioui dulcl razele dln stele nlcl perne pc ctrt
muzele idealulut gi-a cildurli l9l agtern tafa rtrplti... Ce'l lnlml
ta? O sete ce te ihlnuegte, o trislefe ce te ofileltep o rcroluflc
ce te iurburl.
C
A
I
N
T
A
Am mdsurat toate cuvtntele pe care le-am scrls acl ll
ele ascund ln toaleta lor un mare adevlr. Il pofl tu prlndc ?
Ilt dau aceste doui lcoane: tu allturl de Isus' E remuq-
care Sl cllnld ln ele. Remupcarea e suferlnla c{ nu egtl c-11 !rc-
-catnla
uue. e durerea ctr de ce egtl cum nu vreal rtr fll gt te
alitturl de Isus sil te preschlmbe.
Agterne.fi fruntea ta, raztml'll tala de Fafa lul sa 6A tc
purlflci, ca str lnvlezl.
*
 Pag, 8 Tinerimea Nou& ;',.]^,4'
lli spun lned ceva, pentru vremlle acestea ln carl obar-
barlia clvlllzall pendesc de jur sX vadd cit suntem de tarl.
Povestegte Herodot lstorlcul c6 ,Cirus dupdce a blrult
pe Cresus gi a eucerit Lydia, aude cI !-s'a revoltat capitala.
Et flcu si o supuni ql str lnstaleze eabaretq speetacole SlIo-
curl penVu desfrfru, d6nd gi porunca sE fie indemnattr lumea
la cercetarea lor, zlcind cd astfel n'o sd rnal fte rcv|ltall; -
gl ln adevtrr nlcl nu au mal fostu, spune istorlcul,
Poporulul a edrui tlnerete petrece ln sill de clnema, de
balurl, sub brlcoane de grafloase Vlrglnli, va fl un popor late.
R
E
k
M
U
Ie
A converti p5gf;nii este s{ adune pe fiii gefilor Indieni ln iurul
R lor 9i s[ le dea o educafie creqtind.
E 'botezat c r numele de Cristobal. Micuful a devenit acasi un
Ca sI ajungl s[ st5ptnegtl un popor nu-l nevsle de ti-
tt[l?, scrle Za Bruyire, aiunge sl'l lagl eE doarmtr in slrbl-
torl apectacole, ln lux gl ln fast, ln pllceri gl lenevie, str-l
gl
lr;l rI ee umtle de nlmlcurl gl si guste zldlrnlcllle.
Un astfel de popor e matur pentru roble.
Tu pofl si fl uu cancer pentru Patrla ta.
Ctnd fara are nevqle de jertfa, entuzlasmul ql devota-
Nr. 1 Tinerimea Noud Pag. 9
mentul tuturor fillor, mulfl dintre confralll ttrl, panseazl ql
leagd in escunzlg rinile pe care desfr8ul le-a fintuit pe carnea
trupulul lor.
Mai mulll apot, imbdtrtnlfi gl egolgt! nu vlseaztr decAt
la pielea lor; slrgura bucurle pe care o cunosc: sI 9i'o salveze.
Ftr un lualt sport,ln mugchl gl'n volntil. I[l spun: nu cluta
alt teren de sport dec6t acela care egtl iu, Tu eqti un osla'
dions de pe a ctrrul tribuntr prlvesc lngerll lui Dumntztu.
Te llne curat, te purlfictr dacd al cdzut.
Nu nimlcl planurlle lul Dumnezeu gl'a Patrlel in tlne.
Pdrintele Suciu
Cdnd cdlugdrii Franciscani au inceput apostolia in Me'
xic, pe la 1524, au cugetat cii cel mai potrivit miiloc de-a
Un copil a marelui get din Tloxcala se converti gi fu
harnic apostol, ceeace invdfa, repeta la ai sdi. Tatil lui'
uriag ca un Hercule, spune istoricul, iubia befia la care se
didea cu sluibagii sf,i.
Cristobal nu putea sf, indure aceasta. Intr'o zi, sparse
ulcioarele gi frdnse cdnile ln cari so pf,stra blestemata api
de foc.
Dar mai era ceva ce nu putea suporta: idolii. Le de'
clarh rdzboiu gi intr'o buni zi ii frinse 5i pe ei, spdrgf,n-
du'i in bucdfi.
 Tinerimea Noud Pag. 11
Nr. I
Pag. l0 Tinerimea Nouti Nr' i
Il ornordrfi 9i po el. Trupurile amdnduora le aruncara
$lujbagii gefului i-au pdrht tatdlui sdu: ,,Ili dd de ru- -=:=---"'-'-''
lntr'o prdpastie unde furd gisite mai tArziu'
" gine casa, ili ruineazfl avutul' stoarce blestemul zeilor4, etc. esasinii au fost pringi gi osanditi Ia moarte. Mai inainte
Aexotocatl, marele Sef, rupse ln bitdi pe micul Indian, de-a fi excutati s'au cdit de ceeace au fdcut
gi au rugat pe
incdt nu mai putea s6 foloseasci nici bratele nici picioarele misionari sf, Ie dea sfdntul Botez'
gi'nsfArgit it prdii intr'un foc mare. Iatdfrumoaseistorioareaunormicilndieni!Po|is6
,Ah! Tatd, nu crede cd sunt mdhnit. St{ gfi' cd. cinstea facisitucaei?Aicurajulsdsco|iidoliidintinegis6.i
ce mi-ai fdcut preluegte mai mult decdt mogtenirea ta". pripddegti ?
Fri curagios, qi asemenea lui Cristobal, slarmd idolii din Ce sunt idolii din noi ?
tine, mortificd simlurite, aceste ulcioare pline cu vinul pof-
tel<ir murdare.
Ce a ficut micul Indian, tu sf, nu indrdsneqti si fici ?
Fii sfirdmfrtor de idoli !
..

Abia treeurh doi ani dela moartea lui Cristobal, cdnd Surflsul
doi cdlugdri Dominicani mergdnd si predice Evanghelia lui lui
Isus printre Indienii din Oaxaca, se oprird la aceeag rndnds- Isus
tire a Franciscanilor, ca s6 le dea doi tineri in slujba pre- in
dic6rii. Doi dintre ei, apartinitori la familii de frunte, Diego
gi Antonio plecard, ludnd cu ei gi pe micul servitor Juan' sulletul
Pdrinlii le spuseri durerile, prigoanele pe cari vor tre- tdri
bui si Ie indure pentru Isus. idoli
Copiii ristriunseri: ,,Fentru aceasta ne'afi invdfat
adevdrata credintd. Cum am putea si nu suferim pen'
tru ca sd slulim pe Dumnezeu ? Dacd e nevoie de
vieaia noastr6, de ce si nu o dim? Sf. Petru 9i sf' Fa-
vel au murit ca si ne dea credinla. Daci e nevoie Si
noi murim in sluiba lui Dumnezert$. 3;=F
$i binecuvdntdndu'i, Plecard. ota aTffias@tieci6Tici',
decdt pe Dumnezeu
b sarcini grea edzu asupra lor. Trebuiau sti intre in fiecare obiect pe care'l iubim mai mult
casele Indienilor sd le ia idolii gi s6-i aduci Pirinfilor. Intr'o iii"gtu lui, cdnd picf,tuim, sunt idoli'
O bucatd de carne vinerea, miercurea gi'n orice
zi de
zi Antonio intri intr,o casi lasdnd la poarti pe micul Juan.
Au nimerit doi Intlieni nobili, cari in urma irnei hotardri post, la, care l{comim, e un idol'
dinainte, omorhrd pe Juan. c6nd auzi Antonio ii intdmpind Mdnia care te poarth la neribdareo Ia vorbe
urdte' mur'
zicdntlu-le: dare, e un idol.
De ce mi'ati ucis prietenul? Eu sunt acela care ve
Pofta de'a lua ce e a altuia' e idol'
-
inldturi idolii, pentrucf, sunt diavoli, nu dumnezei,
 Pag. t2 Tinerimea Noud
191t)^d.ffi.
N-. t Ttt"tt*"" N"ta
Sufletele noastre sunt pline de idoli, duph cdt vedem. ---}qI-
56 rughm pe aeepti mici sfirdmdtori de idoli s6 ne dea Impreund cu alti tovarbqi cre9tini' Iu silit s6-fug[
puterea si nimicim gi noi pe aceia care sttnt in sufletul dinaintia unor nAvalitori p6gdni' El trebuia si aibi
in
nostru gi in sufletul aProaPelui.
;;ij; " frumoasb icoanb a Maicii Domnului' Graba
Acei care poartd idolii pdcatelor in ei, sunt blsericile itu.u il fbcu si uite aceastb icoand' Ce si lac6? ca Nu se
s'o
diavolului. poate s'o lase pe rndna Indienilor' Se'ntoarce
cari
Acei care se scaph de idoli gi se fac curati, sunt Bise' ia. Frurnoasa icoani se gbsea in mdna barbarilor
rica lui Isus Hristos' voiau s'o protaneze. O"srnulse gi-o salv6' Il de cre-
prinseri
I. o. s.- Nlaria'ist
in schimb pe el qi-l chinuirb ca si se lapede
dinfd. Dupi o .'r**" il duseri intr'o cabani Pi'l gd'
;;#t tt taiuta apoi trupul gi-I fierserd ca si-l mdndnce"'
Pentru oe ?
PBNTRUCA ruU A VOIT SA IASN IN MAINI
PA'
GANE IcoAN^A MAIcII LUI IsUs, A sF. FEcIoARE.
Incerutivomintdlnipemicullndiancuiconita
pe pieptu.i sfdrticat, insd mai lllt' il vom vedea
cu
i"ti*ea fa!6 de si. Fecioard in inim6'
.Acurn ugor ghicegti unde sti ascunsi
frumusefea
gi puterea dupil 6ars ravnim: in sf' Fecioarb'
Cdnd intri in biserici faia ei iti rdde de -pe
ico'
VREAI TU? O N ' nostas, gi biserica devine lilcaqul unde se
intineregte
orrrul.
Vreai sd faci PRIMAvanA ETERNA in sufletul cdnd in sutletul t6u intdlneqti chipul virtufilor
tlu? Vreai sd vezi florile crescdnd sub un surds dulce stloriel fecioare, atelnci ai gdsit ceeace
te intrebam
pavhza
a unui albastru beresc ce nu se tulburi ? Vreai si sim' claci vreai: tinerefea, prim6=vara, parlumul 9i
fegtl adieri neobosite de parfumuri ce se varsi din vietii. L,_ ^-^L^, Cl6'
Vreai sil clbdeqti ceva frumos in tinerefe ?
,

rutlet in inimi, ca intr'un pahar de cristal ? apbri'

Vreai si INCINGI SUFLETUL CU PAZA rror o' clegte un altar Maria in inima ta,
"tl"tLi tine il aperi'
ta, ch-ipul ei in 'i'l
rlpl, a unui vdl albastru, a unui vdl ce alungi dracii Cdnd up*nl'",eOin!a
il aperi'
gl potoleqte turia ispitelor? Cdnd aperi t**i*"iu ta, chipul ei in.tine aperi'
Vreai si CUNOSTI TAINA VE$NICEI TINERETI C&nd aperi curalia ta, chipul ei in tine il
Cdnd aperi Jragostea ta' altarul ei din
inima ta
a lnimii, a acestui anotimp in care parcd danseazi
Serafimii cu spadb de foc in copul pieptului tbu ? il aperi. sfintei
Vreai?... ASCULTA mai intdiu ISTORIOARA A' Decflt sb murdirim inchipuirea virtufilor ce'
de rflvna
Fecioare in noi, decdt si ne ldsirn duqi din noi, mai
CESTUI MIC INDIAN din Paraguay, a cdrui rurlo cro'
nlcele misionare nu ni-l,au pbstrat. lor rii ,"n" .l,**uu
- si scuipe pe chipul ei
micul Indian
bine sil murim upata"O"'i cum a murit
din ParaguaY. pirintele
 ,,r8i:uttr,t{i lqf|s
4r4.8 .
Nr3 Blaj Tinerimea Noud noiembrie 1939 Pag, a9
P.g.38 :'Ti".ti*.
CERUL CU STELE...
tul Mexican absorbi trupurile lor slinfite, - Regele llristos
lud la sine sutletele lor arzdtoare de dorinfa dupd El' E in fata ochilor mei, adf,nc ai t6cut psalm al miririi
Si am conptiinla clard cd atdtia 9i atdtia apeleazi la lui Dumnezeu. Il citesc Ai lnci nu'l gtiu pe de rost' Fiecare
ajutorul meu, gi numai la al meu. vers e un gir de stele. Pf,lcuri,
Sd rispund'chemdrii lor, alimentdnd dorinfa de a tace pilcuri ca ingeri in coruri mi
bine in iurul meu gi olelind voinla in apostolat' poartd in nemirginiri clipirea
Apostolatul e o vorbd cdt de micd, bine spusi 9i la lor. Cum vegheazi candela ln
locul ei gi care procuri mdngdiere multd. fata altarului, vegheazi stel.ele
Apostolatul e o taptd cdt de neinsemnatd ficutd cu ln faia Tronulul mdririi lui
intenfiune puri. Dumnezeu. Ele mi tnvili la
Apostolat este supunerea integrald, perfecti, punctuald' ingenunchiere, cici universul
superiorului, lor tdinuegte Puterea, Bundta-
gi luminarea caritativd, plind de bldndefe a celui mic- tea gi Strilucirea Cuvdntului
. Apostolat este intraga nouit.a comportare editicatoare- ,prin care toate s'au fticut",
EI e olensiva impotriva a tot ce e degradant,. triviaL cum pdinea gi vinul thinuesc
ru$lnos ". - pe Isus Cuvdntul, Prin care
otensiva imPotriva Pdcatului. toate s'au mdntuit.
Sd rog pe bunul Durnnezeu: daci nu sunt, sd devin" Nu putem sfr fim Pdgdni
dacd sunt, sd rdmd'n - APostol- gi murdari dupf, ce am fdcut
Horhat Virgil
cl. Vlt normal&
o meditalie in fata PuPilolor
luminoase a cerului de sus.
o?q+@ - Isuse, dacfr o stea, o
singurd stea aiunse s6 ciliu-
zeasci pe magi Pdnd la tine'
TACERE CARE 1NFLORESTE cerul emailat cu stele si nu'
ln tmpdrtlia tdcetii todidate,
mi aiungd pentru a md afunda sultelul meu medileazd...
PAINEA TACERII do-a droptul in Inima ta ?... O,
Mf, inchid ln ticerile sfinte cu gdndurile mari, in fala imi ajunge. De cdte ori sunt
glasurilor puternice a lucrurilor create, gi'a zwnurdlor tur- ispitii gi lipsit de hrand, privesc stele 9i md simt mai tare,
buritoare a color ce se petrec in iurul nostru' cdci els mi inviti la gdnduri eterno 9i setimente pure'.
Linigtea gi tdcerea sunt pdine qi api- pentrm sufletul
meu. Le-las si curg6 peste inimf, pi gdnduri ca..apa,care
mi spald. Deseori aF vrea sd am in vine mai multa tacere PAMANTUL CU MORMINTE...
decdt sdnge.
Moartea desinfecteazf, vieata de nimicuti, ca de nigte
PrivJsc ln ticere icoana de pe aceasti paginf,' Vino cn
paraziti primeidiogi... La 'nceputul lunei am tras la iubitii
mine, tinere frate 9i urmeazi'mi in ginduri'
 Pag. 40 Tinerimea Noud
: Nr.
,\r- 3 Tinerirnna Noud pag
" _ 4r
...
morti din cimitir. Fiecare morment era o mici gi tdcuti Numai prin iubire ne ridicdm la temperatura
-constelafiede lumindri rdzlelite intre flori. normala
a viefii cregtine.
Md gdndeam la Hamlet, meditdnd cu scifArlid mdnd. ,Foc am uenit sd aduc pe pd.m6nt., a zis lsus,
Nu puteam sd cred cd meditarea morlii poate d uiu au .nu ghia[5, nici frig, ci flacflrd. Frigul e un pdcat.ur". decl
"; ,iiar"
addnc gust de vieafd. Ea md invafd uA treur" ceeace
ln aeci, gi-mi aratd cu degetul ceeace nu rdmdne. cdri sufletegti, focul te va arde pe tine. Fiindci nu ai gtiut
Mormintole ne invafd adeviruri vegnice c6nd gtim sd s6 arzi pe pimdnt cu flacdra lubirii, Iubirea ifi va
privim. gi cerul cu stele. zlce:
blestematule in focul cel de vecio. Flrgdrile
Meditarea mor[ii e un examen care elimind din noi "Mergi, acestea
nu se sting decdt cu focul dragostei de Dumnezeu.
gdndurile pdcatului.
Cdnd iubegti, Evanghelia s'a deschis in inima ta gi
tn.
- Ce ai simfit pe pragul morfii ? gerii- citesc in ea romanul fericirii tale.
- Cat de frumoasd, mare gi importanti este vieafa !
Dupd .trdirea ei ne clasdm [n vegnicie.
cultivd 'tdeerea in tine cu gdndurile ei frumoase gi marr.
Aga a rdspuns un savant.
Firintele Suclu
huvmlr MonTrLoR !
Mirosul de criptd dispare de-odatd. Din patru vdnturi,
de sus, de ios, din strdfunduri, din abise de inatlime Trdm_
bilele invierii rdsund : tnoiere gi jud.ecatd
Cdnd vor sana?
Cum vor rdsuna tn congtiin[a mea ? ...Acum incepe
{eea ce nu mai sfdrgegte.
Eternitate I Eternitate t
Din pustiuri, -din vagduni, din pegteri, din vdi ascunsei.
{lentul leronim, auzia ca un roiu de sunete, glasurile Trdm_
bifelor gi tremura ra gdndul Judecf,fii... curtea de cassatie
oternd a pretuirii vietii noastre.
gi sufletul meu va fi deschis in fafa lumii ca o pagind l-r Pe drumul Damascului l-l
de abecedar cu chip.
Nenorocililor, sunteli nemuritori, aeli tnaia! A spus Pe drumul Damascului truput tot e ptin
de auzurf, gf
o femeie cregtini cf,ldilor ei. orice tntrebare pusd uielii noastre tn acele
ceasuri, poartd
$i noi nu am ucis niciodat{?... acest cumplit ecou: ,Saule, Saule, pentru
ce md prigonegti?,,
FLACARI In t'iecare uieald e o cripd, cdnd toate drumurile uiito-
rului se opresc gi se tntorc mergdnd.spre Damasc.
Ce- fa9 cu copildria mea, ce fac cu tineretea
mea cdnd sltflet e un Saul pe drumul maief reuelalii, tn orice
In orice
nu am flacdrd lduntrici, iubirea gi pasiunea mare bine creer un
in- Aurelius Augustinus meditdnd, agteptdnd indemnur
drumatd ? izbduitor :
,,Tolle, lege!,,
- ,Ia gi citegte".
 aa.\,tt . Blaj Tinerimea decembrie 1939 Pag. 53
Nou.d
Tinerimea Noud LT* n
llr
-&ffi':- =

\119.
-
puteli"
,,Ascrlncieli totun. IWinlifi in sf. Mdrturisire cflt
Prs$ilea$@d'il! 0$m$ldFrnE Prin gura unei tinere indr6cite.
slau iar noi si plecim lruntea ;i genunchii si s6 des-
facen'l loile r-regre ale pdcatelor...
$0fli$mele $atamsE Satana se ingrozeste de rugdciune ;i mdrturisire.
Si nu-i ascultdm povefele.
Tatbl rninciunii gi Pdrintele picatelor, bate drurnul Satana, sjlit a sprrs gi acievdruri:
vielii noastra alituri de noi. Nu mindnc&, nu bea, nu Ah ! dacfr aS avea gi eu o stdnti Fecioara lVlarie,
doarrne, numai cE nu se umile;te, dd tdrcoale biseri, nn aF mai fi diavol.{.
cufii sufletului nosiru si vazd pe cine sd piarzd, si vazfi Noi o ayem: sd nu pferdem comoara acestui in-
curn s& intre tn ea. demn silit, s& ne stinfim prin sf. Fecioara Maria.
R zis sf. Fecioard P&rintelui E. Lamy. Firintele Suciu.
-- ,Aibi grije, el rnerge pe urmele tale".
Nul-avdzut oaresf. ---22-
Bernandin in scau-
ve-
nul mdrturlsirir
mdrturisirii -/--1t'''a'r:iiz./
-/-" ,l',
nit ca si restituie '" ..,1'
,/ fuiu.fuq-
picdtosului ru$i- r-- --",i ./'
nea-cas&nuiie
sincer, ci stios... 6B $eEil & [Irffi mt$runt
ruginea pe care i-a
furat-o cdnd l-a in- rlr
demnat la Pdcat.
Cu adevhrat, tre- EH$88EIA Silt0
bue s& spunem cu Trageli invalZrturi 9i vA pizi{i in viitor. Mai bine ucide{i-vh ticele
sf. loan Bosco: decat sa le liisa{i sI nreargh la qcoala Albului. Altfel, casele noastre vor
,Pdni eI muncegte, rhmdnea i6ri temei . . . qi atunci lrentru ce mai triinl ?
si ntr ne odihnim - Iar t,u bhtrdnule, inapoiazi-r'ni obiectele 9i !ine-!i pe aceast&
nici noi". iemeie inutild. Gdsesc eu una rnai bund cu bogiliile mele. - .
Iati un indernn In fa{a casei mele se prezentd Betacoa. Ochii rogii cle pldns Ei
de-al Satanei. secali de lacrinri, ardtau suterin{a sulletului sdu. kni povesti printre su-
- Nu te mai ruga, ghi{uri tragedia pe care am descris-o pdnd acurn.
gleu voiu inceta - Bunule rnedic al sufletelor, sora mea Sina, liica Ta Isabela, Te
de,a te mai ndcdji. C6nd un suflet nu se roag6, socr:t cheama, e muribundd gi zice: ,,Da!i-mi medicina durnuezeiasch".
Luai cu rnine Sf, Sacrament 9i oleiurile slinte 9.i plecai slrre sa-
c6.nri aparline cu siguranf6". Pirintelui Lamy; tul Songoli.
Si-i rdspundem: ne vom ruga nefncetat.
 at^.vl Blaj
Pag. 70 Tinerjmea Noud 1\r. f Nr. 5 ianuarie 1939
ENIJRGIA DE CARE AVEM i.aur,,OltaRll
NEVOIE
5i supttlii ntei. creclin[a ror srtiuegte cre;tinisntttr, nu urecr-
tticict lttmectscd a persounelor.
9FANTIIL I/A8ILE CEL MAfrE Pret'ectur iritctt peste nui,surd, se ridicit crirt sccturt
stricland :
,,Eu uaiu fi nftitte ttcels ce sitttt ttstttzi,, Ctutt ? l,ltt li-e tecund cle
-___ - Sri o tem Tsuterect mett ?
Sf. Vasile
- ? De ce ? Ce nti s,ar putett ttttdntplct ? Ce
In a juntdtute a uecrculni IV, ittti-tdrtLittl l,lalente,
doua. e# (tues sit tttclur?
urion tnddrjit, sttipdnea tn orient. voiu sci'intputtti
prel erezia' In uecrerea acectsta destdnfui ctr--orice - Ce-ai auea sti suleri? pectepse ce-{i pot aplictt.
o Explici4 ce ar putea sci fie.
asprci p,.igon,rri.
Era o ndudrire bu'bsrd pornitci ctin capitctrd, rJin - Confiscurea,
descrierea pdstrotri, a it'. Grigore din
interiot. Itt - Nu ai altele?exilul, chinuirect, tnoertect.
Nazicutz, Ecisittt ctce- - Acestea nu ntd turbura-
ieag trdscituri cre scirbdtdcie ia in prtgoanere Ce spui?
contriniste cre -
astdzi. valente trauersci Asta-Mtcd. ' Ii cesarea
tl agtepta ddrz st'. vasile. ca un uat cte lipete capacrochiei.
clureroase ii
- Iatd:
are, dacd
coniiscarea nLt ict ni,tic creta citze tti,tic tttt
n.t cumrJe ldcomepti la aceste haine
ltreceda escorta. vctsile trebuta sd capitureze. Mai tntdiu lct pttt'inele cdrli ce am. Exilul nu mir tnspdintdntci.
t'olosite, sau
trimigi Episcopi ariani, apoi magistrari, demnitari fura Nu ctnt
ai citryii, loc, sunt hz exil pe pdindnt, ori uncle ntci socotesc
tuturor Ie rcispunse hotdrdt: nu! a fi acosd.
Lunzea este a lui Dumnezeu gi pretutindenect
Fu adus atunci inaintea celui tnai tenzut ad,uerser, pre_. ett ntci so_
cotesc un pelegrin .Chinurile na le iau tn
fect al pretoriului, Domitius Modestus, eare arse seantd.. Trupttl
trminte, pe rnere, B0 preoli din Constantinopol.
,i'irtrn tneu e prea slab s(t poatd rezistu nrult.
Moartea mi-ctr li
cdstig' M'ar tmpreur,e ctt Dutnnezettr meu, pentrlr
Ariarutl , tntrebci irontc ai baddran, care trciesc,.
fard sd,-r nunrccscn carttia-I seruesc' pentru care cle-acunt stmt pe juntdtate
Episcop. rnort,
spre care suspinci snfletul nteu.
- Cetttnzotiu ai tu, ca sd te opui ctt tncdpd[inare 6i sit Nimeni pdnd acunt _ zise uluit ntagistratul _
tni-a -uorbit cu atdta libertate.
nu ascttli fntre toli, de ntarele Impdrat ? nlt
Ce 'nsentneezd aceste uorbe? rtispunse Vasite..
De ce- neascultsre Si incdpdfinare.uorbegti? Nu infeleg. Poate zise Vasile pdnci acnnt sa ntt t'ie intdt_
Ttt nu ttrmezi religia Impdratului, trz urentice toti nit ttn- Episcop.- Oricare li_ar fi.
- rdspmzs ca gi nzine. In tocde
i s'ctu- slrptrs s(tu au t'ost sttpu1i luerurile suntenz btdnzi si intpciciuiiort
5i ne socotirt cei ctin
urnzd dintre oameni. Not stujinz. Nu ne ricricdm
meu nfi opregte; nu mit pot trtchina nici
- Intpdratul
tt29i t'd'pturi, creat fiind cre Dumnezeu gi hotcirdt sci md fnt-
d1-ne cu aroganti,
impotrivin-
impotriva impdratului, dar nici impo-
pdrtdgesc de uieala diuirtd. triva celui din urmd-nu cergitor. cdnd insd e in .uuza lui
Dumnezeu, o, atunci nu mai cunoagtem nimic,1o.
$i ce-fi pare, cine suntent not ? Nu ar t'i pentrtt tine nu-L vedem
o cinste ca sd. intri in toud.rdgia noastrft aleasci? decdt pe El ; rocul, rierur, fiarele, cdrrigele
ce ne stariica
trupul ne sunt mai mult clragi dec6t grozave.
- Ntt tdgciduesc,
rztt sttperiori
sunteti nmgistrati, oanrcni alegi, clar
lui DumnezeLr Ar fi onoare pentnt nzine sd occiri, ld ceeace ureai, scz pti tnsd, nici tn,
Apasd-ne cu
nici Impdratnl, nn
in toud,rdgia uoostrci. stutteri htsd ldpturire lui Dumnezeu fitt ne ueli face sci primint tnudfaturi gresite, sd ne
lepcirtdm cre_
ca, clinfa, chior clacd cu gi mai tnliordtiari chinuri
ne-ai cunenirtct.
 Pag.72 Tinerimea Noud
--* ]-:Ittrr. 5
Astt'ei spturc St'. Grigore Nctzirutzenul. Dintr'oclcttit, r:ott-
.tittttci st'irttul, prefectul se tntbLuzd ;i-;i stltintbii fonul:
- Ar trebui sd fe sitrgeqti nfinclrtt t:ti intptiraiul uine
,itt Biserica Sn, prinincltt-l trtre creclincia$ii ttii, schitnbri nuntai...
S/cituit sci cecleze ttt fornrci, tcL sd e.uite o prigocutii, el
.sl)use:
- Stut
.orlt:tritratri.
bucuros sii prinrcsc Iniisciratu{ fu Biserics cert
Dar sti scltitttb cettct clitt Crez?... Nu, nicioclcttci!
IttoSttfutdLt^se tntre tintlt, prefectul iituitd pe 9t'. Vasile
sri se ltotdrascu pdttci ftt zori gi sd-i clea un rcis,stuts.
Eu voiu fi mdine acela ce snnt astazi
-Cdnd Vnlente pt-a lcicut tntrctrea tn Cesareu, unnd al
clsilea interogatoriu. Pret'ectul ldctt raport Intpdratultti : ,,Artt
lost fnuingi de acest Episcolt". Cdnd sd-i subscrie exilul, i se
frdttse pa.na, de trenturare, ht trei rdnciuri.
Tinere, lii tut caracter ;
Sd 6ti sd fii rttCtine acela care e;ti ctstdzi, tn hotarfri
ttrctri, ca sfdntttl Vasile, cultiepiscoltul Cesariei clin Capadochia.
PArintele Suciu
DESPRE INIMA NOASTRA TTUNREA$CA
(Sau despre iubire qi legile ei)
I casa pi gcoala ca sci fugd cu dl X. eleu gi el, a rdspuns:
'Itni arttintesc de-o fruntoctsti citire tt Euctttgllrcliei irt Catedralci:
.,Utr ertt octre c&re s'ct pogorit clin lerusctlirtt ln lerilnrt Si cL citzut ttt
tclllzari, cari dupcice I'cm desbrdcat gi I'cru rcinit, s'ctu tlus, liisdnclu-l
{tbict ttiur'... gdndul nt'cL furat d:tpd acest uerset. Ant oiizut clruniul
ttcela pietros, Serpuincl nesigut'gi stdngaci printre stfutci tdcute. Sd fie
'clrunrul uiefii? Aga-nd pdrea... fuli se tnchipuia inima rrcastrii tinereascd
ufutjoasd 'n tnclrdsneald, plind cle tandrele ca o sntochin(t sucoas(t de
toarnnii, iltima noastrd in care purtdm toate uiatrile Si nebuniile aclo-
Iescenfei, mi se pdrea c'a lu.ctt-o ca. ,,un ont" pe acest clrutn cu cdntec
cle cucuuee gi 'tt niez cle zi. Dntnt pd.zit cle tdlhari; la rdspdntii, de
Nr. Tinerimea Noud Pag.
5 73
ili irtsti tn cule 6i te furri. Ili t'tipar
tlu;t,ti stdttcile tribiicite de soare
ttutttttl, conlooro, jttuaerele cle aur, brrifcu'ele. $i ininra noastrd.se ,'o!J-
to9.1ole;te pe acest clrttrtr printe,iclios...
Ce cautri? Merge tnspt'e lerilrcrt, oro7 &proupe cle Iortlcut, cu tul-
rtttttctli sicorrtori ce-Si scirutd frut$ile, cLt fruttzig ltldcu!, riproape cle
ttprt lorclcutttlui. Baiq ln lorclcut! Nu-i ocu,e botezttl uielii pline, bdrbd-
teqti, Iibere, exuberatfte, botezul ittiinii ce ut'erL oclcttci iubire?
Ittintrt rtottstrci rtterge spre acest botez cct ctltoi sii sltoreascd ttt
rrtlde itrbiri Si nrzdtocte afec[ituti.
Vrent Ierilrctutl "cu uegetct[ie luxureutd.
Vretrt botez ul lorclcutulLr i.
Vrettt Soarele ce ttrtle tn c(t;rtpiile Iui.
Vrent Seatrile tntittse, broclate cu nunfi, cu piscttri golase, gl
eoaltsd intltdduritd.
Inlelegi ce Drceu sci sltLut? Despre inima rronsilrti slttut. NLt-li pcu,e
unecri cii stii sd crepe, o$cr e cle plinit? E ca o cLtpci ctt bctlzcun pfind
Ict buze, sii tttt o niigti, se uorsci. Cdteoclat(t o purtiint clureros ttt nol,
rct tttt obces intern gi parecci nu agteptdnt decdt sti se sfdrtiee. E ea o
ltontpti cle seud trt tnceput cle primduarci...
Pe ce drnttt ct ctpttcctt spre lerihottul ei, uisLtl ParatlisLtltti cle
plticeri? Pe ttn drum cu tdlhcrri. gi a cd.ztrt tntre tdlhari. Ah! tdtharlt
inint[i! Ritpitorii, profanatorii, batjocoritorii inimii. ASct cle frunrct
sputrc& o tdndrd cle seanta ta, tntrebatd. de-o colegit: ,,Ce-i iubirea,
ce-i ininta?" ,,Este tn noi, izuoru! tuturor necazurilor gi clurerilor'su-
fleteSti". Aceea pe cere o pdndesc toli tCtlharii, toli uanteSii gi farisell,
tofi rteguNdtorii de fericire, tofi uoiagiorii plictisiNi ai uiefii, toNi tnchirtd-
lorii la idoli, toli ureau sci ne fure inima. Dar ei Stiu cd.nu ne-o pot
ftu'a dacd noi nu le-o ddm. gi atunci cautci sd ne facd td.thcu'ii pro-
priei noastre inimi. Sd ne furdnt pe noi tngine, sd ne deuastdnt pe. nol,
sci ne asasincirn inima nocLstrii.
f; ...Ca trdznet ni-a cd.zut aci trt tttirie, cuuintele eleuei acelela
delct Liceul din Albct-Ittlia, care intrebatd de polilie de ce cL pdrdstt
- ,,Nirneni nu are sd-mi ceari socotealA de ceeace am lhcut. Fac
curn inima md indeamni".
:
Ea gi-a deuastat inimct. Oare ininta cu tntreaga ei gcu,tzittu'd cle
serztitttente Si sudcniri, sd nu oibd ttici un pref, nici o lege, nici o che-
tnure inoltd? Sd fie ca un ciob? Sci fie ca un tiran? Sd atbd toate
clrelittrile, cunT se spune? Sd nu dea socoteald nintdnui cle ceeace face,
rtici cotigtiinfei, nici ontenirii, nici lui Dumnezeu?
Este inintq noctstrd o caterinci, o llaqneth pe care poli cfuia
ce ureai?
Este ca un Potir tn ccre poli udrsa orice lichicl, clelo Sfmgele
 iq,,".t113.
Pag. 74 Tinerimea Noud i\r.
Danutitltti, prirt Argtittul uiu al cirttgostei sfinte, p(irtti ltt u(trsinttt,ri
ctttintalultti ce s'a ltrcittit cu ldconie, fcirii nttistu,it?
OocLte initna sci fie un bazar? La cLstcL e hcircizitd?
Ant citit Si eu, clitt lrttdntplcu,e rnai multe ,,Orctcole,, de-cile uori-
stre. fuId ier{i cti fi-o sptut, cu clespre Croniut lui $lttccti, cu cleose-
ltirect cri ct ltti cctrte nu nteritd: ,,Liber igne, auctor potibulo dignus.,.
,,Autorul e ureclnic cle ftu,ci, cartea cle foc"... IVI'ctm tngrozit. Tot ut,t
-
ccitttat sci g(tsesc clttcit nni este in progranutl fericirii tinerelor cu titte,
nttutci ciirtcl tgi uarbesc ttt itttinitate, clctcci se niai gtiseqte, clacii ntcti'
figureazci cttu(uttLtl ltri Isus: ,,Fericiii cei curofi cu irtinta,,... $i, ctrept,
sti slttut ttu cnit gitsil. $i tittiitci tti-cut lreaut fel de fel de gCutciLu,i 1tt'itt
suflet. Ce faceti cu inirna? Ce cloctrintl ctuefi, ce euanghelie clespre ininzti
Si pentru inintci? Care este uocctfiunecr ei? Ce faceli ctt formidabila ei
ettergie?... Ctun aS clori sti-ni tnpdrtdgegti ueclerile tale, ctsct cttnr Ie
ltrinzi dela colege, a$a cunt le ni cct o bunri Marianistii.
Lucru teribil ce-i inima noastri
In textele minunate ale Bibliei tntdlnim nu mai pu-
fin decdt de 700 ori propozifii ln care inima define locul
de frunte. Inima are intaietate in om. Inima suntem noi:
tn fafa lui Dumnezett, tn fata Destinului, in tafa Bineluio.
ln fafa Frumosului gi-a Adevirului. Numai cu rnima pot
sd stau ln fata Inimii Sale.
Din ea izvorisc gdndurile mari $i addnci, dorinlele
gi poftele, hotirdrile gi energia.
Inima este fdntdna entuziasmului, izvorul idealului.
Ea cuprinde fiinfa noastre intreagi, mai mult de-
ctt mintea gi nesfdrpit mai mult decdt simfirea.
.Cine-gi respecte inima, pe sine se respectd, cine-pi
bate joc de ea pe sine se bdrfegte, cine se ioacd cu ea
pe sine se risipegte.
Ce prefioasd este inima in limbajul biblic. In stilul
de vieafi al Evangheliei, inima e centrul fiinfei nodstre.
Cum vorbepte Isus despre inimd.
,Si iubegti pe Dumnezeul tiu din toati inima ta".."
ca Si cum ar spune: olnima ta e atdt de sacri, atdt de
mare, atdt de lnfometatd, cd numai Dumnezeuli ajunge,
numai El o multume;te. Inima td, toatd, este pentru
Dumnezeun. Iati vocafiune a inimii !
h".
D Nr. 5 'finerimea Noud Pag. 75
Dumnezeu llu a cer5ii niciodatd nimdnui, ceva.
'foate le-a pldsrnuit. Dar ca sa ne onoreze ne'a cerut
inima:
,,Fiul meu, dd-mi inima la".
Nu geniul, nu talentele noastre, nu frumusefea cu
care am tmpodobit trupurile noastre 9i pbmdntul, nu
arta, nu;tiin!a, nu elocven[a, nimic din toate miraiurile
civiliza{iei, nimic din farmecele virtulilor, nimic, nimic,
dar rre cere iiijti:.a.
Doamne, ce se ascunde aci? Tu sd ne cergegti
inima ? Ce ai putut s6.-mi dai in grije? Ce este ea? Ce
se tiinuegte in catacombele ei?.;. Tremur! Dumnezeu
tntinde Mdna.. trece printre sori, stribate miriadele de
licdriri de sus, respinge valurile de aur 9i diamante' ce
se 'mbulzesc sa se a;eze in Mdna ce le-a creat, trece
calea laptelui, lasd la oparte aurorele gi curcubeiele, pa'
jistile policrome, nimic din poemele de rugiciuni 5i su-
ilerin[e ale siinlilor, nimic, nimic... Ce vreai, o, Doamne?.."
iJn glas, ,ru ui Marelui Anonim, ci al Lui, pe care'L
recunoa;te mintea, sufletul meu lntreg' un glas strdbate
in mine, se opregte pe pragul conStiinlei ce tnmirmu'
riti gi-a deschis poarta, 5i 'n prag rdsuni.'
,Dd-mt inima ta mie!!!" E glasul lui Dumnezev.
In degert; tentat de mirefiiletmpdrdfiilor p&mdntu--
lui, lsus le refuz&. $i acum cerge;te inima noastr6.
Gdsim un alt cuvdnt at Mdntuitorului z ,Din inima
iasii necurdliile, omicidile"... Teribil cuvdntul Bibliei:
,Zis'a nebunul tntru inima sa, nu este Dumnezeus.
O alti prdpastie se deschide acum' nu tnspre Dum*
nezert ci tnspre Picat, inspre Satana. Atotputernicia
inimii noastre, ea poate si inlrunte pe DumnezetJ. Cd,'i
moartea care-gi cedeaze victima cdnd Isus i-o cere? -
aga a lost cu colega voastra Tabita, cu colegul nostru
din Naim, - ce.i lepra, ce-i neputin[a, ce-i.oro-irea, ce'i
mdna uscate, ce-i surzenia ;i mufenia? toate cedeazi
smerite cuvdntului lui Isus. $i apa tn viielioasi lurtuni"
 Pag 76 Tinerimea Noud Nr.
a Tiberiadei, cu valurile-i nebunatice, ca sentinte de
moarte, ca securea ghilotinei peste bielii apostoli... ce-i
turia ei, cea mai nestdpdnitd dintre furii?... Se imbldn-
zeste, amufegte, se linigtegte in fa]a Mdnei iniinse peste
vdhturi si valuri a Inv6fitorului... Dar inima noastra?...
Ea poatb sa reinoiasci restignirea sdngeroasi a iui
Isus. Ea poate sh reziste. Inima noastra e un ocean, al
cdrui valuri nunaai noi le oprim. Inima este aceasti in-
grozitoare putere ce e in stare si tind fati lui Dumne-
ieu, s6-Linfrunte. Din ea izvoresc fdridelegile, crimele,
picatele.
5
_ry r__--__=_-1]t"="j:*"" N""a
-------l_g!L
unME rln LANGE PE 44t4pA
C6.ndincepurlstrsetopeasclzb;pezile,Piya'Lute,Nour'de-Foc,un
mic Indiao Piele-RoEie, de 11 ani, ajunso Ia qcoala Misiunii. La 'nceput
locuia sub cort, impreunl cu marele Elan Pacificn pG care il numea Un'
chir:. Copirutr s'a arltat la 'nceput foarte neincrezltor. Cu vrcmea, inime
lui de salbatec se deschise in lntregime Misionarului. $i dintr'odatl.,. do
doutr zile, a dispirut!... si fie chemarea vastelor cimpii, a munfilor ple-
trogi, a caror nostalgie o puteai citi ugor in addncul ochilor sli verzi 1.,.
56 tie vreo rizbunarel... Tatil siu, la cea din urmtr sltbtrtoare a roarclul ,

nu ardta 2O scalpe, cu carc sc liiuda).'. Cc puteai gtil'.'

Cu ea crezii corde creditur, cu inima crezi.
Cu ea ne$i: zis'a nebunul tn inima sa: nu este O scrisoare Pe Piele de Bison
Dumnezeu parintcle Misionar, indurerat de aceasta, a mcls si incredinforc"
Cu,ea clidepti Vieafa de Veci, cu ea te pribugegti stintei Fecioare, n€norocirea. Se 'ntorcea din mica capell, clnd Dltk;
.l'n Moartea de veci. Cu ea stdrnepti bucurie in cer, cu ciincle Elanului Pacilic, se repezi la el cu o vioiciune rarl. Aolmalul nu.
ea umezepti pleoaPele lui Isus.
In inimd se joacd toatd.drama vielii noas_lre. Daci
am diruit lui Dumnezeu inima ne-am ddruit pe noi;
daci i-am relazat-o, pe noi ne-am refuzat. Inima de'
line cheia fiin{ei, a lericirii, a destinului'nostru etern.
Eu cred ci adevirata aristocralie este aceea a
.inimii. Numai ai cui sh te tnchini, tn fafa cui sb pleci
genunchii, daci lipsepte inima aleas6, nobi16, aristo'
cratic6.
Se spune ci Mirabeau, intr'un_ _avfn! oratoric, as-
vdrli aceit cuvdnt lui Barnave: ,Nu-i dumnezeire tn
tineo. Eu cred, ci putem rosti acest cuvdnt impo-
'triva tuturor care nu-gi prefuesc inima, lntr'un fel sau
altul.
Epti oare convinsi, pdni acum, ci inima noastre
.este ceva mare gi sfdnt, nu un lucru de ioaci, de danzing, se despxrlea niciodati de Nour-de-Foc. $i'n aceastl clipi da tlrcoalc lnr
iurul Pirintelui, se scutura, se lreca de picioarele lui'-Clo,[igllo#{
,de tango uguratec? nu'i marl6 nici de aqezat in vitrind, to'
nici de risipit in doze, in mostre. In vremece poate viturl de lab[ cliberl deta gdt un obicct, sc vedc caiizl-a?cititr;eT.
Era o bucat6 sub[ire de piele de bison, cit palma miinii. Ptrrintcle o rl.
si atragi fe DumnezerJ, ca un magnet, tot inima Poate dicl. Cineva scrlsese pe ea cu cirbune semne misterioase'
"

si-L re-pingd cu groaza cu care un hoit ne respinge'

..Cuqeti deci bine daci a fost just ceeace a spus Cursi sau nenorocire?
colega vdastrii din Alba-Iulia? vedem, prictene, zise Plrintele clltre servitor, ai puter
- Sil
descitra
(va urma). ?

Ochiu'de'Vultur se qtie descurcai

I. O. S. Marianist - Numai pielc era desenat:
Firi cxtromi grcutate reuqir!. Pe bucllica dc
Coperta: O/erla

TINERIMEA NOUA
Blaj februarie 1939

CUPRINSUL
Februarie 1939 POPfTSUL DURERII
Paz.

Popasul durerii , Tinerintea :\ioud c\1

t5l [)nrerile nodstre cre$tirze nu sutlt de sine stittittocu'e. EIe'

se urzesc in.totcleamto ttt jurul nciclejclii. Ne opr{m, le priuint
Eroii nartiri 82

o 5i sttb c,er ccnlinudtrt dntiitrtl rtostru, Iittiytili ttz rtddejde.

Eu preot ?... . Pr. Chtnezu 8{
-1- Febmarie
Februarie
o Este prinml popas al duretii ltt inirttct noastrd, prin
Despre inima noastrd tinereascii . Pr. Suciu 87 tnoartea neusteptcttdt cz Pdrintelui Vasile Sucitt, tndrumdtorul
at {rscltrzs al ,,Tinerintei Notti". Cdte sugestii, cdte corectttri, cdte
SUFLET EROIC: tnctreptdri cle-ale lui ntr orl int'runmse{at paginile reuistet
Bernacleta Soubirous E. $arlea 89
noasfre!... Ne-attt oprit trt fala acestei tlureri, ant htat-a"
E!
-
tn brale, am sdrutat-o pe frunte... De sus ,t7e u(r asisttt ctt.
'Sl. Laurenfiu . O. Neg/uliu 92 rrtglirciunile gi irts1siraliile lui'..
&!
Februarie 10
- Februarie
URME DE SANGE PE ZAPADA 9{ -
Al rtoileo popds ol durerii: Isus cel uftzttt pe pd^trttittt *
,,rlolce Cristo in ten'a", cuttt luune$te sf . Ecaterina de Slenct
Administnative pe Papa, a trecut Ia cele ue7tice. In poginile reuistei noastre'
cm cle an i-ant consacrtlt gdrtdurile 6i ittinta noastrd. Bine-
c:ttuirntarea h'inisri cu nll rar ;i preliog cttttogral o sirttlittt trt
suflet tofi cari lucrdnt lo nceastit rertistd, e datti ttttttror eiti-
fot'ilor, tLtturor spriiittitot'ilor reuistei.
Este clestul sd citittt tn t'ugd chiar ruunai titlttrile nmri
tt/e ziarelor ce uu scris clr ocazta ntortii Papei, ca sd ne
cortuingent cd El reprezintri congtiinta omenirii intregi-
Aceastd. Congtiin{ir a Ornenirii s'a t'onnat pe culmi aprige
rte Atpi, intre cdrlile bibliotecilot', tn contacf cu sutletele.
. Vieti sdrguirtcioase, Vieli eroice, intra{i tntru Intpdrdlia
Dotrtnttltti Nostru Isus. Dureret noustrci a inflorit fu ndtleitle-
Tinerimea Noutr
 Noui Nr' 6 Nr. 6 Tinerimea'Noud Pag. 83
irag. 82 Tinerimea

E Effil Martiri @
Cerlntele vielll noaqtre creqtlne sunt atit de mari lnclt
numai cu o vlea{d erolcl le lmplinim. suntem luptStorl ca
anargrii. Trtrind iregtlnegte, suntem nelvinqi martiri. ,Indur5m
prigoana dlavolulu!, batlocura ql rdsul oamenilor' Nu un tiran
,ne chinule cl diavolu!, ce! mal crud dlntre tlrani' Nu ni
T5rie in chinunl.
Se dldeau premii celor ce lnventau noul felurl de chl-
nuirl. Cregtinii indurau. In Frlgia, totl locuitorll unul orag furl
argi de vii. ln Anglla ln veacul al 17-lea se asvArlirl mlrun-
'talele afard de trup la 187 persoane. In Japonla furtr argl sau
'ristignili 20.0J0 cre$tlni. In Tebaida legau plcioarete nelnfrl-

Imbrdncite, fecioardtre care

nu-gi vindeau credinla in-
.durau exilul, deseori munca
'in ocne,'totdeauna o singu-
CS.ldiirile cu rigini in clocot rltate huliti. 9i botjocoriti.
au {ost zidfirnicite de flacdra
iubirii de Dumnezeu, din Poti-
rul inimii martirilor. .:c' tE
J"--.
--
-i

catului cregtin de .vfirlul aplecat alor doi arbort, care reve.

qnlnd la pozifia lor norma.l5, rldicau ln aer trupul desptctndu.l
qi aruocdnd m{runtaiele ln sus. cilddrlrc cu rtrqlnl tnfierbfln-
rtati au cunoscut bala cregtinrlor. spadele se toceau de gitul
se agazi ln fall un rug de flaclrl, cl ne ard pe dinliuntru lor gl lntunerlcul ocnelor ptstrau susplnele lor... Cregttnit ln
tta'cei1e poftelor. Martlrll luptau lmpotriva fiarelor, noi i.opo- miilocul .ac_estor__chinuri se srmtiau ferlcl[l prln harul
-Domno-
triva mintel oamenllor, el erau statornicl; stlplnlfl gl voi prln 'lul nostru ,lsus ,FIrrstos.
vlrtuflle creltlne vleala voastrtr gi vefl fi martiri"" Aqa, vor- in vtnele. tate_, tlnere,
begte sl. Ion Gurtrdcaur.
^ $tmurellrlt de ptrcate. str curgtr stnge de marflr, au
€ange
Icoana marttrllor str ne tle avint spre vieafi eroice' , tFli relnfrtnti?n vieala ta curatl!
ftNdr
,H_
 Pag. 84 Tinerirnea Noud' Nr. 6 Blaj Tinerimea Noud Pag. 85
februarie 1939

EU FREOT?.".

Ce poate dori mai muli un tinir decit si fie liber de jugul grijilor'
trupelti, riminind spre cele spirituale? care dorin{i a )ui va putea trece
peste ambrfia de a li curat gi sllnt ca si poati fi folbsitor mutrtora? Dar
a cui rAvni va aiubge sl satisfacl cererea pe care o face Domnut unei'
loimi tioere de a on-1i mai aparline, ci de a-L urrna cAnd ii zice: vino
duptr rnine ?
clt de mult doregte Etsi se iertleasc6 pe altare pentru minluirea'
rutletelort Dar cine-L va jertti? C6t de mult doregte El si se dea sufle-.
tetorl Dat cine-L va'mplrli? Care tinir va lotelege ce'nseamni'a li
preotr care tatt, care rnami?
Turtrnere,egtichemat,poate,deDornnulsifripreotulLui'Dar'
tu nu vrel. Drn cauza ia va cu uo preot rnai pulin iu lume. lnfelegi? cu.
fl
un prcot mai pufln! - $i apoi ce are a face, zlci tu!.ce'are aface) $tii'
tu cl asta ioseamnd: Hristos nu va fi jerttit dio cauza la in fiecare an'
do geste trei sute ori? De mii de ori in fiecare an Mintlritorul nu se va'
preot. Giite sutlete vor riminea nedesle-
f utea O" suiletelor dio lipsl de
i.t. o" pecate, cate alte ou_gi vor afla mingiierea 9i lumina de lipsi.
geotrucd va h cu un preot mai pulin"'
$i tu, tinere, nu infelegt?
Selntimplauneoric'atusiio|elegigisidoregtis[fipreotullui.
tiu' 'Asculti o intAmplare'
Hrlrtor; Dar poate nu intelege tatrl
Ioainte de rdzboi,ul mondial cu vreo doi-trei ani, fiul, unui marchiz
Itfllau terminind cursul secundar voia si intre in seminar
peotru a se
gicoll. Tatal sau inst nu i-ar fi permis aceasta nicidecum. Cum stiruinlar
Ittttotoi se afirma rot mai hotirlt, marchizul,. ca obun cregtrn' se duse
oca de lnalti sfinfenie
if Oplrcopul diecezad gi-i spuse'cazul. Episcopul,
.iorudeoil.zise ciitre marchiz: oGflndegte-ter Domnul meu' ce rispundere
iiili af bi" .u tati lnaintea tui Dumnezeu el lnailtea Bisericli, cari gtiu'
ie inrea.oa a avea cu un preot mai pufin, m'ai ales in aceasti epoci aga.
dr,u,a"e ln vocalii preolegti: lasl-l pe copil si.qi urmeze dorinlau.
I Mrrchizul n'a cedat.
',,r La plecare; episiopul ii zlse cu tristeti: oRog pebunul Dumnezeu,
serioasi. Si do- delicatit pi
tl ta,lu,miueze in chestiunea aceasta aga Cepreot, cu care va ft mai pu-
Corcrc sincer se nu se lntllmple ca acest
tln CU unul in dieceza mea se-ti lipseasci tocmai Dtale in ceasul morfii' - P8.rinte, eu vreau si.fiu preot, si predic, s[ fac bi'e, sh mAn-
' t Irbucnl risboiul. Preogil din pirfite acelea furi dugi pentru servi' {t{r€Ee suflete.
clul nllltar. La trei ani dupi aceaste Marchizul suferi un atac de apo:
 Pag. 86 Tiirsriinea Nbud Nr. ti
plexie. Trebuia un preot. Unul singur, bitrtn gi bolnivlciss mai era in
impreiurime. Fu chemat, dar pini.s6gir.marchizul muri.
In diecezl Gra cu uo preot mai pu[in din vina lui,
a
Dar gi tata yrea. Nu vrea lnsi mama si-;i vadi llul ,popi*.
Iati un alt cazi
Ira sfintul Ioan Bosco veri lntr?o zi o maml, coniega D. 2., cu cei,.
patru fii ai ei, pentru ca slAntul preot.si:i binecuvinteze".Vorbiod lmpre-
uol, contesa___lntrebi zimbind pe Don Bosco: oCe se va aloge din fii
mei, plriote ?s
Don Bosco rispunse in glumi: rAcesta va ajunge generato.cestalalt
un mare birbat de srat, iar Eoric se va tace un doctor yesfits. plriotele"
se opri lu vorbA, contesa, fericitdr.intrebi,cu.oerlbdare:.dar cel mai mic
pirinte, dar cel mai mic I
Pirintele ipi puse mlna pe capul celui mai,mlc ai zise:-pespre a--
cesta, Doamoi, fi-ap spune, dar mi-e teami ci nu va pticea raspun-
sul mou'.
- O, zi. zi piirinte, doar 9i aga glumim.numai!
- Ei bine, Doamnli, din acesta vom face un preot bun.
La auzul acestor cuvinte cotrtesa deveni palidri pi smulse cu putere.-
pe fiul siu clin mana perintelui Bosco, zicCnd;.copilul meu popi? Decitr
sA-l vid popi mai bine si mi-l ia Dumnezeu gi-gi strAosc copilul la piept.
Sfintul preot, devenlt foarte grav. se retrase spre uNA, si iasA. Dar
Doamna ioterveoi. Pirlnte de ce te retragi?-
- N'am ce face, zice Don,,
Bosco, cu o persoaoi care are pireri apa de urite desprc cea mai tru-
moasi 9i mai nobili chemare clin lume: sunt. gigur ci Dumnezeu
va.-
lsculta rugaciuoea aceasta insolenti. E ltrrcru necinstit" a. fi ales de
Dumnezeu l
uoamoa lpi ceru scuze pi pleci. A,doua zi reveni gi,iar[g] igi ceru"
iertare. dar Don Bosco a rimas inflexibil.
Dupi cAteva tuni, se p,ezenti la.el o ruderie a Doamnei cu rugd-
miotea ca Don Bbsco si meargii si binecuvioteze pe copilul cel mai mic;
al cootesei, care clzuse la pat. Don Bosco refaz6. Dupi multi stiruinfi.
gi a altora, cedi iosfirgit gi re. prezenti ln camera bolnavului ciruia me-
dicii nu-r puteau oici micar diagnostica boala: Mama'a?tepta plingind, ca.
acest preot sfint si faci o miouoe gl pentru fiul ei. lnainte lnsi de a
se ltrtampla a$a ceva copilul seruta cu drag mlna pirioteluir.privi apo[,
lung la ul qi la mamii-sa cireia ii zise: Maml gtii cind. am fost atunci
la Don Booco.. ptil ce ai zis atunci? Tu ai zis... acum Stiu ci yoi muri._
Doo Bosco binecuvinti pe copit, mingtie pe mama sdrobiti gi,
pleci. Copilul, muri putln dupii aceea. lar mama plinse nemingilati o vi--
alii lotreagS. un copil pierdut gl o chemare preoteasct tredate.
Pirintele Chinezu
%q+€
Nr. 6 Tinerimea Noud
DESPRE
INIMA NOASTRA TINEREASCA
(continuare)
Mi-ant laht inima tn palme slrdns,
am prtuit-o gi mi-am zis: cerul inste_
lat se fnneac;n fdrd urmd tn ea.
Am clutat si deschid tn fugtr prletenli dln rafturlle cu
ci"!|. Ce cogettr ei despre inlma noastre?
Am gtrs t ln vleafa sfin{tlor, pagtnl de un parfum amefl-
tor. lsus la lnlma sllntel Lutgarda gi-o schlmbtr cu lnima sa.
De ce nu face acest lucru cu mintea, cu slmtlrea ei? Inlma
suntem nol. Acelag lucru minunat re iutimpli gl cu sf. Ecatc-
rlna de Slena, Schimbd inlma unui om {i l,al schimbat ln
lntreglme.
ldealul viefli gl iublrea vlefil in lntmtr si inscriu. Sfinfii
cari au contemplat prln lnima lor Patimile lui lsus au avut
lntlpirit in lnimtr, ql s'a vizut dupi moarte, semuele plfimlrll
lul lsus.
In inlma Ceclllel Nobtli se gesi insemnat chlpul a,
doutr blce cu cari Isus a fost blciult.
ln lnlma sf. Veronica Gtullanl se gaslri lntlptrrite toate.
lnstrumentele Paslunll lul Isus.
In lnlma sl, Clara de Montetalco, chipul lul Isus resflgnit..
Cind Isus a volt si ne dea o ultlmtr, deflnltlvl, inftniH,
mlrturie a iublrli sale, ne desveli Inlma sa dumnezelasct. Era
ultlmul efort ca se ne mintulascl. ,Iati sanctuarul sflntilor,
care atrage la slne toate bunurlle cerslul gi-ale ptrmintului/"
Numal prln aceasti Inlmtr, lumea tmbtrtrAniti in pecate
va putea se renasci, sI revlntr la tinerefea el.
A clncia Evanghelle, am putea sputre, este Evanghella
lnimii lul Isus.
Cu adevilrat: olnima schtmbd fola omutul ln btne sau tn
rdu".
-Sf. Scrlpturtr.
 *ry:t -, .,,,'.="ItT:, - ,I-:.-i-
In lnimtr se lnscrie vieafa noastrtr de vrrtute sau de viciu
In inima se inscrre desfinul nostru etern de ferrcire sau
,durere.
Dumnezeul intrupat se arati in fafa noastri cu Inima sa
,ca qi cind ar spune: nAlci sunt Eu tot".
Adilnci-i, prefloaei-i inlma noastri in care Domnul vede
intruchiparea esenfe! Sale.
re!
Paglnile Cdrtlt Splritulut tul Dumneziu sunt pltne de a_
pelurl la inlmi, de rnsinurrr a inimii rele. parcE vorbegte de
lnlml ca de sufletul omului.
.Clne se teme de Domnul lgi pregtrtepte lnima saln
,Cel tnlelept cu tnima fuge Ce picated.
_ ,..r$l-l volu lua inima de ptatrd qt-l voiu da tnlmd de
carne...''
toatil paza pdzeSte lnlma la,cdct din ea nagte vieata".
^ te,Cu
Str jocl cu tntma lnseamni ei faci joc cu vleaja ta. iiei,
rlapunde greu lnalntea Autorului vlefii tale.
,Omul bun dln comoara bund a lntmti rostegte bineleo.
vlrtlerla de bunrttrfi e lnlma noastri. Ea poate rtrpl pe Dumnezeu.
,Murdari este inima qi de nepitruns. Clne o poate cu_
trorlte ?(
,Desgust5 pe Domnul lnlma murdartr".
o {-lmilltr, ea asculta lntru toate.de superrori, Nu spunea ntmic
Dumnezeu se descopere tnimii noastre mai lnalntc de-a
lc descoperl epirltulul nostru, zlce pascal. Inima lgt are a-
orlcle el, prlceperea el, pe carc deseorl mlntea nu o prlcepe.
Flirtr o tnimtr dispusil, Dumnezeu rtrmine depirte de
nlntea noastre.
Dumnezeu a ftrcut dln lnlma noastrtr w altar spune
Bossuct, cu aceasti inscrlpfle: ,Dumnezeulut cetui via!",
lnlma noastrtr este Catedrala dumnezelrll.
Nol putem rtrsturna altarul ql consacra ldolllor Cate_
dnh lnlmlt noastre.
Terlblli este lnlma noastrl,
inlma.noastrt rT:X*:i, tntma noartri finereasci.
Pr. Suciu
Nr.
:-1:
6 Blaj Tinerimea Noud februarie 1939 pag. gg
SUFLET EROIC
BERNADETTA SOUBIROUS
copili
de-o gingdqie feciorelnici, Bernadetta soubirous a fost a-
ceea care a atrasprivirile sf Fecioare spre micul orag, ascuns in mijlo-
j 'cul muulilor Pirinei
- P6storila umili, cu ochii negri strirucitori, cu
p[rul negru de abanos, ci.reia sf. Fecioari i-a zis: in acest loc retras
'vreau sd-mi agez tronul
meu, a fost aleasi mesagera gi confidenta Reg!_
I .nei Cerului.
fost privilegiata sf. Fecioare gi pe drept cuvint ea
Bernadetta a
rrneritd acest nu r
e. De mici s'a arb.tat bund, generoasi, iertdtoare. ca
tiniri pdstorifi i$i avea mierulur ei favorit.
"De cate ori, zicea ea, imi
risturna cu capul micuta capeld pe care o ficeam Sf. Feeioare, dar il
iertam gi departe de-al pedepsi ii di.deam paine gi sare cici era foarte
.rnAncicios
'1858'
In fami.lie era ingerul pdzitor aI fri{iorilor. Dar dela l l Februarie
cand sf. Fecioarl ii apare pentru prima orh, ea devine o adevirati
'froar€, rispdudea in juru-i obuna mireasmi a rui Hristos".
- umilinta
"addncd, dragostea nemdrginiti pentru Isus gi Sf. Fecroarh, spirit de mor-
;tificatie qi de penitinlh, resemnare in suferinte gi rugiciune
continub.
'pentru picitogi, iati spiritul in care a trdit aceasti aleasi fiicd
In anul 1866 intra ln Congregalia Surortlor de
a Mariei.
Caritate,
unde igl continui drumui pe care sf. Fecioari i r-a deschis.
despre vedeniile ce le-a avut. cind crneva a acuzat-o c,ar fi
,dlvulgat ceeace t,a lncredlnlat Sf Fectoarii, a rispuns:
"No,
in'am vorblt niciodattr, nlminui. sf. Fecloarl mi-a incredrnlat
'trei secrete, cari le-am pEstrat cu fldelitate. Ea m'a lnvi$at o
rugiclune pe care o cpun in toate zilele; nimeni n'o stieo.Dar
ou ,numal in aceste cazuri se putea observa umllinta ei. De
multe orl i se cerea blnecuvhntarea chiar din partea preotllor.
Er rispundea atunci cu atita slmpti'cltate: oNtt ea, ci'Dv,
trebue sd ma blnecavdntafi,"
Bernadetta spunea adesea Surorilor: ,S!. Fectoard a re-
'comandat in chlp deoseblt sd ne rugdm pentru pdcdtogi.,
ln
fiecare zl oferea rugictuni impreunate cu jertfe pentru sufre-
$ele rtrttrcite.
La Lourdes, ctnd clneva i.a spus: oAl sirutat pimf,ntul,
i::::
llnerrmea Noud Pas. 99
Blaj martie aprilie 1939
flvem acum aceasti ConEtiinfd, degrab puterile gi devenea mama gi mai multor mar-
aceast6, Busold,
aceastd Cale 'tiri", spune sf. Irineu. Martirii primelor veacuri sunt
care duce spre Lumini gi sute gi sute de mii.
spre Pace. .Mdrterria martirllon
Tinerimea Noui
Ei ?mplinesc profefia lui Isus, ei arati puterea
supranatu,rall, a harului credinte,i.
E [ucru supraonnenesc, deadreptul divin si induri
'rnoartea flri vanitate, fird ambifie,
fdri uri, fdri slavl
'.orneneascd; s'o trnduri in mijlocul unui popor ce te
...iMr r/El Ft ME MinT[JBtE !,,. insulti, s6 induri ca si mlrturisegti ce ai vdzut gi
'simfit, cdnd puteai evita moartea cu un gest, cu un
Biserica e tratati cum a fost tratat Isus insuqi, cuvint; si induri moartea ca si aperi o religie ce
prigoniti dintr'u lnceput. Istoria adeveregte aceasta. osdndegte patimile, gi asta nu unul, nu cregtinii unui
Nn m jlocul prigoanelor martirii sunt stele luminoase, veac, ci to{i, veacuri deardndul,". pdgdnii se conver-
perle in coroana sfinfeniei. .teau la spectaco,lul acesta de tirie nemaiporneniti;
Martir Secretul
Acest cuvant lnsemneazh mdrturde. Cregtinul care Care i elixirul acestei energii ? Secretul?... Nu
lql varsi singele pentru credinfi, subscrie, mirturise- avem. cdci este harul tui Dumneaeu oferit oricrrei
9te adevirul cu propriul singe. creaturi, din partea lui Isus-FIristos. si ardi bisericile,
Isus a ,puri ,,imiz:epilimie md.rturie... fdnd si fie lmprdgtiati firdna sfinti a martirilor, s6 se
,la marginile pdmdntului"... ,Vd oor a.runca, tn qteargi sfintele inscripfii de pe rnormintele lor, mdrtu-
lnchisori, ztd vor da mor{ii, oeli /i urdli de toate ria sdngelui lor rimdne nepieritoare.
aeamurile, pentru numele tnertu. Cu aceste cuvinte, $i astdzi...
tpune Tertullian, orice cregtin este angajat la martiriu. Se schimbi vremile, dar nu se schimbi omul, de-
Numirul martirllor 'cfrt doar si giseascd noui feluri de prigonire. Mexico,
Primele trei veacuri ale cregtinismulu, au fost Rusia, Spania rogie, Germania rasisti, ce sunt daci
veacurile martirilor. Nici vArsta, nici sexul, nici con- nu, in multe privinfe, arene de Colosseu antic?
dlfia sociall nu puteaufrsd te fereasci de chin, dactr Si lnfierb0ntim in noi credinfa, si luptdm ca si
eral cregtin. ,,Pretutindenea unde era Biserici, erau ajungem la patria cereascr, pe care au cucerit-o mar-
martiri .. Deseori Biserica s'a vdzut slibiti prin vir- tirii inotdnd in sf;nge, imbricdndu-se in rani, mer-
Sarea atitui sdnge a midularelor sale, ili relua lnsl gdnd pe clrbuni apringi, trecdnd prin tdig de spadf,.
 Nr 78 Tinerimea Noud Pag. l0l

BitrAni, femei, fete Ei copii erau supuqi oribilelor

Frafi de-ai noqtrii vreau si ne riPeascil
adevdrwE {ocuri. Tot sub Nero se introduse obiceiul ca in dra-
crridinPei din inimi, cu fel de fel de rn,omel'i,
cu vio- mele cu desnodimint fatal, rolurile victimelor si tte
birfe- $ucate de cregtrnii osdndifi la moarte.. La urmi, rolul
lente $i asPrimi, la nevoie"' Si indurim Ploaia
Iilor, scuiPat Pe fafa cerea si fre rapugi. Singele lor era spectacol de re-
sulletului nostru' Pen- creafie publicului.
tru'lsus" Oare noi, Ro- Nicicind pigdni "-
rn'dnii, si nu d'im lu,i greci nu ar ti visaf
I,sus mirturia chinuluio o ast{el de barbarie
gi la nevoie, a singelui amestecatA esteticu-
nostru ?- luri.
I. O. S.-Marianist:
Noi, cregtinii de a-
Martirli gr$clinilor cum, nu a'jungem la
Iui Nero acest fond de umilire,
Chinul nu aiunge sb dar suntern lua{i irl
lnfrhngi gi umileqti Pe ris gi cenzurali de
cregtinr, trebue niscocit
batiocura altora.
altceva. Nero' inventb Se lnfruntim fla-
batiocu'ra. Vi ctirnele uri cdra risului cu sin-
numelui de cregtin erau centatea credinfet
rezervate sirbitorilor. noastre, ca martirii
de infioritoare- Jocul; grAdinilor lui Nero.
Rom'a numara putine zile atat
de diminea{a, consacrat luptelor cu animalele era $uteu Octavian cI.'VI.
.Cruciatr Euharistici<
;; spectacol nemaipomenit Oslndi[ii' acoperifi cu'
pi.i i" animale sdlbatice, erau l'ansafi ln areR'6 unde
'.n.o sfagiafi de cdini, alfii erau crucificafrn alfii in,
finu,.,uoimbrica|ilntunicimuiatei'n.uleiu,smoala
pentru spec-
sau,,rigintr fierbinte, Nero avea ca. teren
iacol gridina magnifici ce .posed'a d'incolo de Tibruo
lumina-ta noapteate trupurile creqtinilor in flaciri. In
luminaacestorgroaznicetor|eseariltainarenlcon-
ducdnd carul siu de cu'rse-
 r.tLo/vrlt -. ll-''.. ' .

rq .I {"ltlB .
Tinerimea Noua Blaj martie-aprilie 1939

E'B T
4[U $5.q],$ vlmA',$'n
se trage calea noastr d.
Noaptea coboari Prin- Fe buzele tale e sus-
tre noi cu ghiareinfrigu- pinul intregei omeniri
rate de iiarai Il6.mAndd. ad'*nat ;i g&lgiie in
Coboari noaPtea Pica- pieptul tdu in trennu-
trtlui, noaptea negtiinlei, rare, tot geamdtul l6ri
noaptea rdut&t!i noastre. stdr;it al iiilor P&mdn-
Nu mai vedern de
tului, spre TATAX, OE'-
multe ori ce este bine RESO.
pi ce este rdu. n@ cre- Vieata-i un arc, ini-
dem in baie de iumin6, ma-i sdgeata, durerea
cdnd suntem in cloacd incoardh arcul vie[ii ca
de bezne. si amnce sdgeata sPre
Am pierdut Calea.
imensele ceruri de Iu-
Numai ptirn pe ce sd a- mini pi Pace, spre Pa-
fintim ochii no;trii. Ste radisul zdrnbetului ce-
lele toate cad gi p6-
rescului T'ati'
mdntul este nesigur sub
In cununa Ta de sPini
picioarele noastre. se inlig pi mor riut6-
$i mergem In iurep liie mele,
nebun de pofte nesatis- In ranele tale se in-
l6cute, spre ape mur-
dare, spre pdini muce- neac& Picatele mele,
giite, cici inirna noa- trn iumina ochilor tii,
stri aiuriti vrea hran6, toate beznele mele se
vrea pace, vrea Viea[6... sting,
Dar FATA T,A ne In susPinul tiu
se Pu'
taie 'n brazd6 cale. Fe rilich sudalmele mele,
Ea si inscrie tot rostul ln intreaga intruchi-
nostru, toati {nvdlhtura pare sidnti a dumne-
Vielii larh sfdr;it. Fri- zee;lei Tale Fele am
vesc tn sus ochii tdi ! gisit Paradistrl, Pe care
Clci tn turtunile spu' i'ai rhPit Prin isPd;ire
moase ale ininni nu tre'
Tatdlui ceresc.
bue si privirn in ios, Mdrire Pitimirii tale
unde se taie ;i se im- slinte, Isuse Hristoase !
;
': ., .,, :.'., Pr. Suciu
buci cu clocot valurile, ' - ''" _tt'
r.:.

cl tn sus l-)rrrrnul in' :r. . ',"i'

-,r i .r'ii;1
tr'acolo duce; prin zi- '.,f ,l ', ...]

rlle cu perle de nidejdi

 Ci;jreri:;: 1
Aq TINERIMEA NOIJA !!E
u.'o[iqt?=m-=: Blaj iunie 1939

GRE$TERE PEF\8TRT.O
MART!R!U
Vieufa rle este oferitd cle Dumnezeu, pentru o ]niu.tut.isi
liberi Acleudrul gi. Iubi.rea.
Cdnzpul Si durata uiefi! ne silesc prin fel cle t'el cle inu
l- i- ,. li. prejltrdri sci nu plininz chenlcrrea noastrd. Deaceea, ntdriuri-
8:r!, sireu Adeudrului ;i-a lubirii tn cursul zilelor noostre, este un
C:'e;;r:e p?::rr- -::.-i: ".-.i
l iii ocleucirat nrurtiritt. $coald pentru acest martiriu, cleloc pctsiu,
l$ este pilda fralilor no$tri din Spania.
:,i)u,rl I S: l.'-:-" -.. -
f ,i"{i
Celui mai mare preclicator popLtlar al Ccrtctlortici, Dr.
l-:
,Ittan Llad6, i se anunld moartea. Mirafi, sicarii rogii il
intreabci:
ijl-(il':i 5i PL n;{,5-r"
- Cum? Moartea nu te tnspdimdntci?
I.J t

Nu, rdspunse preotul. Si dacd-mi clali urenle, ud

l. t1 c:'-'a.c- .c--r "..-: i:':,Cl-i''n'i
-
spun cle ce. Trei daruri am cerut dela Dumtrezeu.
.
i liii Mai fn-
tdiu: mdntuirea sufletului meu. Apoi, sa mor nzartit. perztru
lirlori i!,lariei;:; T L\r- Hristos, Adeudrul gi lubirea. $i atnbele aceste clottd ttti-le
&i oferifi. Al treilea dar, pe care nu l'am obfinut, d.ar sper
Illtl.'lclul fias;i.,ir - .,.i:r j iljv sci-l obfin, este: ca moartea mea sd aducd, ntdntuirea unui
suflet, gi bun e Domnul sd-l aleagd dintre uoi ceri,
ttcigdndu-md, aueti dela nzine iertarea.
Nu sldrgi bine aceste uorbe, Si un mililian lepcidd
- arnld
Si tngenunchind se aruncd ptdngdnd la ptcioarele ttti:
- En uoiu fi acel suflet pe care l,afi cerut clela Dunt-
nezeu, Vd cer iertare gi ureau sd mor pentru Hristos.
$i'ntr'o ttnbrdligare furti' impugcafi.
Vieala noastrd oferitd. zi de zi lui Istts, chiar 6i 'n
ntoarte, rdmdne o coloand purd d.e llacdrci gi luntind.
Cdnd tntre 25-30 Iulie, se ua line al Vl,lea Congres
el ltti ,Cristos-Rege" lct Lgttbljana tn Jugostauia, noi sd
oferint regaful sufletultti nostru
Regelui Hrtstos!
Tirterinrca Noud
 lt{-.,'
*r'Y'\g3g Blaj iulie august 1939

162.
,!/ ;*. s ii.-,-s
Tinerimea NouA Nr' rl-12 irir. lt-12 Tirierimea Noui Pag. t'63
Pag .
tac tn oceanul de li'
$i ntcd preslrs rie orice, serafintiipoezie
Poezia lumii c scrisd pentru noi' Sauantii sd cdznesc nigte'ct steteior, cdci ciuztft ltinunata a Vietii eterne
sdciteascatJinea'Eunuolunttntregginugtitttdctcds'a iit tine, o cdtttii spiritul cafe locue,te tn cei curafi, spiritLtl
citit prinza pagina. O, cdtd lericire sd cunoStt alt'abetttl
ct-
carele s'ct purtat peste piutzdrttttl netoctttit 5i nelttcrat, peste
cestei poezii, atdt de rleosebit de celalalt ! snt'letu! cirzut, ca sd t'ctcd clin ele Poezict ltti Duntnezeu, cdci
$i poezia uielii tale e asteptatd de Dttmnezeu' ttt ttoi este Cuufttttttl ltti Dunutezetu
Ea e scrisd in Inima Lui de gdndu'l etern' Tinerimea Noud
A fost exprimatd tn timp prin Cuudntul Sdtt'
Tu, frate, sd' o trdeSti.
Spunea Isus st'intei Tereza de Avila:

,Suflete, trebue sd te caufi in Mine'
,,Tu ai fost ueat sPlendid de lubire
,,O, cdt te-ai ueseli sd te uezi tn Inima
MeQ"'
lui
Sd trdegti afr cum te gdseSti tn gdndul 6i Inima
'lsus, este sd trdegti tn Poezie'
'---'' puru
tn uersuri uieata ta, asta tnsenzneazd tntemeiaz-o
peuirtute!sdttusunifalstnobsteascacdntarealumii,sd
nu fi un uers ce schiopdteazd tn marea-i
epopee'
IJniuersul e o compozilie pe hdrtia nlmicului' Sut'letul
e ntut dacd nu'l
tdu e ptoe:zie pe fondul ue1niciei' [Jniuersul
Tu bali pe
cdnti, un mut care spune ceua, dar nu deaiuns'
clapele acestui imens clauir'
cdnd trdesti gdndu'
Tu egti o poezte tnsuftetitd atunciLui.
rue tit" tiii, iaha"ii*iiiii'ii ttntlirea Numai atunci tu
af idcut sd ednte tn tine tntreg uniuersul'
g
YIAMA' LUI CATN
s4a
MAMA L(il rcUS ?
Lumea e un haos duqmbnos 9i o cloacil otril'
vitoare. Intunerec mult qi mocirla mult6. Raiul a fugit
de pe pdm&nt. Un inger cu sabia ca i6ratecul, ne o'
pr"ptu gi tu* resPinge din Prag,
' - Raiul pimdntesc era in linie orizontald, era in geogra-
lia norrnalh a noastrb. Ar fi fost tlgor si-l ajungem' In
rai se intra.
Raiulcefescesteinlinieverticald.Edintr'olunre
in care geografia noastrb nu are ce chuta' In acest
rai nu intrdm, ci urchm.
In cele doud raiuri au fost domb femei'
Eva in raiul Pbm&ntesc'
Maria in raiul ceresc.
Eva a pierdut prirnut rai' Marla a pldsrnuit.pe cel
de-al dollea" Eva lle-a pierdut pentruca a l6comit.
Maria ne-a regdsit pentrucb a ascultat'
Egoismui lacovn al Evei, nimicegte'
Ascultarea umild a Mariei mdntueqte
 P"g toa n".tt-"" ffi
Nr. tt - l2 Tinerlmea Noud Pag t65

Sunt doud feluf! de-a vrea sb fi asemenea lui

Dumnezeu. Unul irnpotriva lui Dumnezeu, felul Evei' Spovedanie
Celdlalt cu Dumnezeu, in felul Mariei' $i oamenii !
Doamne, sunl aga de edrac
gi filosoliile se impart : unele cu Eva, altele cu Maria' N'am decdt inima: stea.
Cu Diavolul qi cu Ingerul. Nam decdt trupul: pulbere grea.
Rodul Evei: Cain ucigaqul Cdte odatd, un luceafdr sub frunte se zbate,
Rodul Mariei: Isus dbtdtorul de viali In ceala, lui, Doamne, Te udd de departe.
Ochii mi-s grei de luminile Tale
Eva inchipue in noi ,,infelepciunea trupeasci4 Ingeri md tmprcimue tn psalmi de petale.
Maria rintelepciunea sutleteascd". Md, scutur de toamne, de zmdrcuri, de mine,
Aceste doub inlelepciuni sunt in noi, unde se bat Purtdndu-mi obida spre zdri mai blaiine :
Sub soarele f.ilu, care md. pdrguegte,
qi se lupt6. Eva mereu intinde mdna Diavolului' Maria Sub mdna Ta cate md, cregte'
e plini de Durnnezeu 9i cu El lruweazd. - Pard -
Doamne! cine md strigd tnaPoi, cine?
Eva e logodnica Satanei. Gomora e tn urmd'mi, gtiu bine.
Maria e logodnioa Spiritului sfdnt. Flacdra ei crdneend md dogore'n spate,
Din lar a tristelii, Pteaslinte, md scoate !
Zilnic lntrebarea.ti sti in ochii inimiir ea te'a Tatd ! tdmpla aceasta mdine o sd cadll,
agteptat de dinainte de a te naqte- Cu cine lucrezi ? CU Ochii, sd.racii, unde'or sd mai aadd ?
NNTT'TiTA ADUCATOARE DB MOARTE, CARE NA$TE iN TNVB Guret fierbinli, Poem gi uioatd,
Unde-i arcugul, ctlnd toate coboard ?
PE CAIN UCIGA$UL, SAU CU FECIOARA ADUCATOARE Am sd uit toate, am sd fiu singur ?
DE VIATA CARE NA$TE IN TINE PE ISUS-VIATA ? Oare zadarnic asud gi md'ngdndur?
Avem postul Sfintei.Mhrii ca sd aiutiut aceleia Pllrinte, Iu egti mlteasma grddinilor mele,
care este Mireasa Cuvdntului' Prin Ea' Dumnezeu igi Altar gi arlpd tn zodiile grele'
cdnti versurile sale in noi. Jlz gtia nimic, dar te stmt aqroaPe
Ldngd sufletul meu udat de prea multe ape ;
Pdrintele Suciu
Ldngd trupul turbure z chiot gl ranll,
Ldngd buza eoplldrii fdrd prihand'
Doamne ! N'am sd mal liu acru ca o secard.
Doamne ! N'am sd mai fac cuiburi sub searli.
Prea Bune, cu inima mea - creangii de mac -
Mii rog, !ie, priuegte: sunt aga de sdrac !
Vlotor Urian

\.-.-.--...__-.,. i
 Tinerimea Noua Blaj iulie-august 1939 ,,..1_"r1. $3j.
TREZE$T'E LEUL DIN TINE r{h_tHz /trrg.
Biruinta tn aremea de pace e mai aneaoioasd decdt tn Astupd.-li uneori auzul, cum a ficut Odiseu cu a tovardgilor
areme de rdzboiu. Multi chgtigfi rdzboiul pi pierd pacea. Germanii
si nu audfl glasul sirenelor,
sdi,
au pierdut rdzboiul; si strfrduesc tnsi mult sd chgtige pacea,
9i Te leagd uneori de catarg, cum a fflcut Odiseu insugi, ca
au reugit intrucdtva.
auzind firfi de voie cdntecul si renelor sd nu urmeze farmecul
Vacanla este vremea ta de
pace. Poate ai cdgtigat uouf llj zadarnic gi sd fie ucis.
de gcoald gi tot ce-ai edgtigat lli Te leag5 de eatargul aoinlii
sti sd se ddrdme in vacanta tu. lll tale, de stdlpul de foc al cre-
Prea mult cdntd ,ir"r"lb i, lli din[ii tale.
vacantd. Sirenele celor cinci 1l.l In jurul sirenelor, spune mi-
simturi. Sirenele care te fac tologia, erau troiene albe de
sd pierzi pacea vacanfei. oase omeneqti. Cdte cadavre
Simtegti ispita, svdcnind ur- in jurul sirenelor simlurilor
suz, in sim[urile tale. Ete-[i noastre ! Toti cari au fost biru-
,sunt sirene ce cAnt6 sd te ifi in vremea de pace a vacan-
adoarmd. Vieafa prea intensd tei sunt aceste victime. Vdntul
a simfurilor adoarme sufletul sufld peste ele. $i te indemn:
ca si-l ucidd. puneti batista la nas, spinarea
Vieala innecatd in simturi te vdntului e incdrcatd cu miros
face o insuld ndmoloasd. In de mlagtini puturoasi pe ma-
tins nu s'ar putea oglindi a- lul cdreia un cdrd de corbi,
tunci o razd de soare, fdrd sr{ pupile de intuneric, scobesc cu
so murdiroascd. pl.scul o turmi de cadavre...
Aci duce cdntecul de prohod al
Simturilo! Tu pti ci toate hie-
Sirenelor simiurilor tale.
nole din tine urld prin ele, dacd
ffi
le trezegti, dacd le hrdnepti. Ci tu, frate, te incoardd. Inima
Simturile I Tu gti ci toate
ta nu are vacanfe.
frumusefile lumji vdzute te
cerceteazii prin ele. Ele pot sd ", I Rupe din fulgere sprintenea-
fle tunel plin cu urrete, ere pot sd fie garerie in care sf, in- la gi-o ageazi ln hotdrdrile tale.
se Frdnge din cremene roiul de schntei gi-l risipeqte in degetele
spre suflet intr'un pelerinai de pietate,
Ito*1
gi surdsul prieteniei gi aripile ae curcubeu 9i clipitur d.e stea, pumnului tdu.
aie-fruturagurui. $_i intensul voltaj al tunetului il prinde in voinfa ta.
.tului. Eluca[ia simlurilor e primur pas spre infrunnuse[area Veghiazd ! Trezejte teul din tine, ol-.eul din tribul lui luda"
- Cautd
. sufre-
care a sDus:
ce.i frumos ,a gust pentru ce este bun.
"u "upuji ,tubnAzuITMU AM BIRUIT...o
- ..Intr'o petali albdstritf, gi 1n- .iruru o" n"r sa;"sti mai gi tu
multd frumusefe gi infelepciune, decdt in
dln care beau simfurile,
r--"':'js' iu
,potirele ]'rasenzatii,
-1-rr'e voi birui sirenele simfurilor tale !
' Pirintele
 Tinerimea Noua Blaj ianuarie 1940
w.SlVuo
_ .(,2
ian' PRIVIRE SPRE HRISTOS w-
cu ochii mei tineri, in cari ar_putea
'pimdntului, Te priv"r",t;;r;;' sd se tnne_cq toate rrumusefila
nonVnr{ ir- Minciuna pr'n_
r u r sr i gr, "",i'gil"rr.
; :ifi l,?,,1X,_,H: fiiffi _ *; ;;h ;;#.r, [,
x; fj"?d " "?ii"_
n
",,-
"
;#H::*",i:*i;;;d,iiili,ffi J'iT:J,?:Jf il}T:1":,:ru*:
Noi tinerii,
su3fem pentru sinceritate
Adevirui epritu; Minciu-na;;;i;;"me: 5i adevir, suntem pentru Tine.
Srtana.-voim
care nu se minte pn ,i'n.-nn;;il o generafie care
ft:ilXlli:te' p, ,,oi ineine de cdteori

loinugi'x.i:iille
Schiller
- ci nu- vieafa e cet mai mare bun, cd nu
#,;f
-

,fi l "i; t,llJ :1,?,1 **T;*

u, e
l, ., n t n u1,il:^:t
-
Jrzieafa aceasta care este Fl,fi
un'coirer, arta morte,".iG*pr" _r
*ourte, cum zice

@*ffiff
'5f ffi J;;'I':':-11,3:.':r':"'J#ih",hlTfi i'grffi ",i'fr:
tn genunchi... cn se aibi In Polonia, Germanii au scos locuitorii
bucuria uuui sat pe un ca.p, i_au pus
.,,".t1 T:1:: *"liiJl",1"ii'J"u,T",|iili +r:" ?"Ti ,;'"T".,:11;l 3 .9"".t :::::,-::qi{.;.l{'ell!K' f,,q rsos" r
'',e
;,,Hii:*r*;#,fTffi:"*f.lt,iljl;*:l::ry*r**;.*4,1*?".r"*J.fr,#i:,:,:.ji*iJt:{i:"#
Pirintete Sucin.
 -trh^ . \'lko
_*qg--- Tt"erim"a Noue
, NT Nr. 6 Blaj Tinerimea Noud februarie 1940 Pag. 83

,uRATt cAr nnnt nPAruc W Acegtl sateliti al Infrrnolui acuzl splrllul: spun€a un
sflter Geroan: ;De fiecare datd ce aud rostindu sc cuvdntul

L Splnt, lmt tncarc revolaerul",

La ce s& oe agteptlm cinC dln abrsele de grozlvle ome-
neagcl a explodat aceastd sentrnti: ,Sunlem la sldrsltul vea-
ln galoparea vremll, dorlnfele Satane I sa'nlrupeazE ?n unli
oameni, lo anumite mtgcdri pe care le st5pAneqte qi c&lAuzeqte
talut rallunlt. S$pAntea spirltulut e o degradare bolnavtcloasd
unde vrea. Satrna lgl are ambasadorll pe pSmEut carl li ur-
a vielli normale" ?
meazd frenctle" El vieau s6-l pun.i lumea sub olcioare. Satana
$i dupt aceasta, prlvegte tlnere frate, esaltul omulul ?n-
cltupat in lnelele $arpelul, cllctnd CUVANTUL in p'cloare.
vrca si ce arate ceea ce Isus I'a numit: FSTAPANUL ACESTEI
cutreerf,nd lumea cu un cullt ln mlnl, trpul lutu,or armelor,
[-UMln de tlni gi de durere.
Sataua ipl are Par-
tr spun ?

"Sdsdllrn cu
$u21, tte-
tldrle politice, clrora
le impune evenghelia
bae llm con-
sa de url gi lntanerec. $tiinlo ltntltlla".
oSuntem barbarl,
A:egti oaoeoi oirnt
vrem sd lm barbarl.
o lritare nervoasi 9l
E o clnste penlru noi.."
devin vloleo[i, c8nd le
Lamea este pe sfdrsi-
vorbegti de Durnne-
zeuo d€ Cruce, de Bi-
te, Smgura noasltd
mentre este s'o pus-
Eeric&.
tllm.,."
El sredlci ura fa{{
Ferlcirea allora nu
de Dum.nezeu des-
pre care ztcea Lenln fie lntereseazal ..4
cd ,e o ruglne de ne-
n
Ca u epocallos
rrrlstutt de flacirl, O-
rostits. San dac{ in- l
dr&sa!nr str vorblm mul.satanic, f,ecezut
intr'o berbarle ajutati
despre Et atuncl sl 'rdc-o '-i
tehnlci lird sem-
nu ne tne hipuinn ci .t
poatefr altut decit nul crucil, cutreeri
@,'

nol. Spunea Hltler:

glla munclttr ristur-
,Dacd am voi, tn Bt-
nlnd turlele, dobo-
rind blserlclle, rirAs- ...$i ucidetl eit mai mult(
.rrUrnploti-vi cdt mal adiino de urd... serlci noud nl se va pfindlnd teroarea, cicl:
aduce cult". Oamenll
rl lnfeleag6 odatl cE nu este alt Dumnezeu omnlpotent ! nVofl creXte o tlnerlme atletlcd, tn fala cdrela lumea va
fiemura, tare de tdrla sdlbittdtlnllor..."
Lenln, coptl lnci ql-a emuls crueea dela gtt gi-a asv8rllt-o. Acegtl descllecitort o,rr Ollmpul nebunlel demonice, au
In locul el a rlmas pe piept ura. deschiejportlle mlcelulul lnlre oamenl.
lr
 'r'A
Noud Pag' 85
_Nr. 6
Tinerirnea :
tag. 84

-, curnva afallmentat Tirbnia minfii 9i-a simturilor:

Tlnere frate, te observl bine daci nu E PATIMA
sabl,imutln tlnc, dacl nu cumva ai tlsat sd curgl prlo cao*
lelc slmfurtlor scva erotcd a sptntulut' dact nE cumvt aplauz! Fii energic gi-o inlruntb:
numc r filrte[ firi Tu mi atragi cu sirutarea-li lacomh 9i llerbinte'
;;l;-;i; trtumlut besttet dln smarcurlls -Dar lmi sleeqti puterile' Mb laqi istovit'
trte, cedlnd Patimllor' Tu imi Promili libertatea'
Prtvcatr-te btntt Dactr surprlnzl aceslea ln
vierfr te' cE Dar md taci robul tdu'
gtuncl st qti cii faci pr;te dln hoerdele
ccva aprolpc normal
pe ql sutlctnl' Tinerimea priveqte, in rnod firesc, mai mult spre viitor'
Itrrl nume, catl vreau sl asastneze Dumnezeu
Inainte. Mereu inainte ! cu incredere qi entuziasm. Agteapti
Pdrintele Suoln
(L/.N, ca Viitorul s6'i dea tot ce mintea ei viseazd' tot ce poto-
tregteloculdorinfelorsale,si-ideaFericirea'sd-ideatotul'
lF{24 E atdta uitare de sine, atdta pasiune, atdt entuziasm
in
-!ll llltLil ltlllilllitllllltlllllllllllllll lllill l1!lllllllllllll privirile-i scrutdtoare, alintite spre orizonturi. lutgj: Parc'ar
,r',r,,r,,r,'r,,.,1- ln drumul vietii 1''t't't' '."' wea sa cuprindd Intinitul. Parc'ar voi sd migte Universul'
i,a',a,,r',a,'a,,a,,,,',lltllrlllllllltlltlllllllltlltlllllllltllllllllrllllltllllltllllitll!!lt
!'
Atunci se leagi de un 'Gdnd mareo, pe care vrea s6'l re-
Tinerimea 'ntotdeauna qi pretutindeni gi-a afirmat dreptutr alizeze in vieila. $i acest ,,Gdnd mare e ldealul'
la vieati. N'a stat nicicand pasivd. Revendicarea drepturilo* TDEAL:
la vieaia de om gi de cregtin cere insd lupti. Revendicarea Rostul vietii
Tu mb scaPi din robia Patimilor'
lir6 luptd inseamna renunfare la drepturi. Lupt6 continua Tu imi aprinzi dorinla spre Bine' Frumos' Vegnic'
lir6pregetimpotrivadugmanilorvietii:lumea...demonul... Tu mi laci si caut Adevdrul'
eut piop-riu. cu scopul de-a introna in noi: Libertdtea, Iu- Trdirea Idealului presupune lupt6' Lupta pentru Ideal
birea..., pe Hristos-Izvorul vietii' tnseamna Biruinti. Biruin{a e trairea'n Hristos, iertfirea
pentru
Vieaf6-Luptd: doud realitdfi strdns unite' Una presu- Elristos, Fericirea in Hristos.
pune pe cealafti. Vieala e luptd.
preful luptei e vieata in-
ISUS:
iens6.'Lupli pentru ceva? Trdiegti pentru ceva Lupfi pentru Idealul vietii
descatugarla sulletului tiu gi pentru intronarea lui Hristos? Tu mb ier{i cu bundtate'
Trdegti pentru vegnicie, triegti pentru Hristos. Lupti cu bir- Tu mh inveli cu dragoste'
bifie? Trnegti intens. Lupta vielii cere birbitie, entuziasrn' Tu m6'ntbreqti cu Tine'
stiruinti. Mdntuitorule, suntem tineri. Vrem sd luptim pentru
Tinere, in arena vielii vei intdlni adeseori in calc I descatugarea sutletelor noastre de huma ce ne apas6. Vrem
Ilomeala mintii gi-a simturilor: si triim de.acum Pentru Veqnicie.
E ISPITA Arati-ne, Doamne, Calea'pe care sd mergem, Adev6'
Fii hotirit qi'o demascii: rul pe care s6.I urmim, Vieafa pe care s'o lrdim, cici Tu
seduci cu privirile-ti ademenitoare''
-DarTuimimiotrhveqti vointa'
cgti ,Lumina lumiin'
Horhat Virgil, cls. VIII. e.
Tu m6'mbefi cu miasmele-ti tari' normald
Dar miasma mb omoar6, mi alundd 'n abis* - AA,A
- ----
\r\rv
 *.,u l\qko,
Blaj aprilie 1940
{/

-W
CUPRINSUL
Aprilie 1940 CE ESTE OMUL?
---:
- r,,g' Sfdntul Grigore din Nissa ciiuta infdli1area initnii onnu'
Ce este omul ? Pdrinlele Suciu . .113 lui, fala care sd-l deosebeascd de alte fdpturi spirituale tn
E marea panoramd a crealiunit. . Ce este omul ? '
I

Fata lui Isus Ioan Turcu . t6 Nu-mi place definitia.lui Aristot, ttu:ffii conuine nici
tr aceea pe ccrre a clat-o Platon. Se spune cd Democrit tncd
Pentru curdtie;
118 }l ne-a dat o definilie, iar Epicur nu a uoit sd rdmdnd mai in
Priveghiazd Florin Deheleanu
!!!

E
urmd. Le las pe toate la o pafte. Vd dau unq, :pQ care a
Pr. Suciu 120 prefer tuturor celarlalte
REFUZ!?,,.
E Omul este fiinta care posedA lnsugirea -,fls.a s€
Prdpddul urii... L O. S. marianisl t2i cii de cele rele.
G!
Cdin{a I Aceasta este puterea nemdsuratd a omului,
Legenda medaliei Maria PeriS r27 cttotputernicia ce-i schimbd sufletul gi-l preface tn lumind gi
frumusele.
* Cdinla cuprinde trecutul, priizentul Si uiitorul omulLti:
Trecutul, cleoarece este sfdrticarea pdcatetor adunate
Biblioteca mea tn uoinla noastrd tn ceasurile, zilele Fi anii trecuti, Cdinla c
diluuiul clurerii sufletegti care tnneaca .nelegiuirile ce fermen-
tau tn inimd, pe cari le-am cules tn pelerinaiul uiefii noastre.
Prezentul, deoarece acunx priuegte .urdciunea pdcatelor
;i deopotriud priuegte Ranele lui Isus, Cdinfa. este aceastd'
rlubld. priuire plind de oroqre gi plind de iubire.
Viitorul, deoarece cuprinde ctorinla 6i hotdrdrea |le-a
nu mai udtd.ma pe Dumnezed,
. Cdinta cuprinde omul tntreg, cu prezentul, trecutul pi
uiitorul. 'l

: A te cdi de pdcate inseamnd a te .priui a6a,cu'm egti,.

a te recunoa1te $i a nu Primi sd fi a6a, de.oarece Isus. t.e
urea altcurn. ,
 Pag. 114 Tinerimea Noud w Nr. 8 Nr,8
Inseanutit a priui urAciLurca ntonstmoosd a sufletului, a
o fti descoperi, a nu te ld.sa tnSelat de aparenfe, in
urntd, a
o rletestct gi afurisi.
Cdin{a este putarea cle metannofozare a sufletului tturcgrit,
de tnfrumusetare a sufletului urdlit, de preschitnbare tn Hri-
stos a sufletului robit de Lucit'er.
Cdinta e sd nu uotozi cu rdul din tine, ci cu Isus care
area sd uind tn tine.
Cdinfa 'e sd nu fi de partea ta, ci de partea Lui, im-
potriua ta.
Cdinta e sd apuci sufletul ca o foaie de hdrtie murdd-
Tinerimea Nuod
Ly'r'
pag 115
ritci, s'o mototolegti gi s'o arunci in baia Ranelor Si_a pati_
tttilor Mdntuitorului.
Prin criinld Satana ar putea cleueni Arhanghel, Iadul
Paradis, ttztunericul lunind, pdcatul uirtute, flacira iaduhti,
'foctt[ paradisului. Ea face clintr'un tdthar primur sfdnt, ditt-
tr'o desfrdnatd, un potir al prezenlei lui Dumnezeu; iar lipsa
ei, dintr'un Apostol un spdnzurat cu intestinele tciudlite tn
gtu'ct corbilor qi-a cdinilor.
CAftfia ;i nunmi ea, ucide trecuttfl negru, numai ea are
nceastd atatputernicie. cciinla e darul patimilor lui Isus Hri-
stos. Fdrd El nu am auea decdt remu1carea.
Cdinfa e reuolta ingerului bun din not tmpotriua tn_
.gerului rdtt din noi gi-a touardgilor lui, cari sutzt patimile
noastre.
Iacques Debout tn cartea ,,La morte est morte" mdr_
.turisegte cd a cunoscut un pictor ca,re a.uea numai 20 ani,
,dar oI cdrui suflet ardea tn pupila ochilor contemplatiui.
El uedea gi deacea uoia sd picteze. Se strdduia sd fi_
.xeze tn suflet, apoi pe pdnzd frumuselea contemplatd inde-
Iurzg. Cu capul tn udnt gi'n ploaie, pe stdnci Fi pe udrfuri
.de prdpdstii, uitdnd de sine,
nu, era decdt priuire.
Cu tdt i se descoperea mai deplin frumuselea tdinuitd
'a lucrurilor, cu atdta i se micaora puterea penelului. Intr'o
'searci, tntr'un asfinlit de soare, asudrli tn mare toate tablo-
.urile. Nu auu decdt un' singur rdspuns. nducilor ce-l tntrebau
"de ce gi-a ucis slaua?
-. Nu mai pot ! Nu mai pot I E prea frumos. Socotesc
,cd e un sacrilegiu sd'ncerc sd redau crealiunea
a4a cum o
udd.
Muri pulin dupd aceea, cioplit de durerea de-a nu-Si
putea reda uiziunea. Abia puturd sd-i tnchidd ochii.
sufletul nostru cre\tin priuegte trurnuselea dumnezeiascd,
se priuegte apoi pe 'sine tn Ranele lui .Isus, tn Trupul Lui
grdpat cu rdni, se'ngrozeSte de urdciunea Ea, o uregte, o otop-
segte, tntinde bralele cu tncredere spre Bandtatea de sus eare
aine tnnecdnd sufletut lui.
[*
 tt"ert-"" *
w 'Tinerimea Noud
t.-.ttt l nqo Pag. !17

Aceasta este minunea edtntet: Sa pictezi pe pdnza su-

f tetului fruntuselea C reatorullri -
OmuI aruncd tn ntarea Mttef pdaatele, ea sd lase loc
frumuselii dumnezeeSti.
Dacd fdrd sfdnta mdturirire ar trebui sd irmufiifli ttil'
mdrul tnehisorilor gi-al ianctarntlor, cum spunea un profesor
la Sorbona (St. Marc Girardin)',
clacd fdrd spovadd pdcatul ar putrezi tn inima omuluio
fdrd Cdinld' ar irebui sd, presckimbdsn lumea tn morgd'
tn: cimitir, ,cdci hoiturile omene;ti ne-ar tmbulzi pe trotoare.
Cdinlia e puterea schimbdrit lq tatd a suftetului' $i aci'E
tot omul'
Pirintele suciu

NZ V;V
:

ffiFilip,.tl rugar{ pe eD
. zicdnd:
"Domnule.voim
se vedem pe Isus".
(Iban caP 12-V.20)'

1 P6gdnii au voit si vadi pe Isus'; s6'1 priveascd Fafa.

$i noi, care de athtea veacuri avem pe Isus'printre noi,
inviziUit in Sf. Euharistie, vizibil pe Giulgiul sfint -"
-noi uu vrem si ne apropiem de El; sh'i vedem' Fafa sfintd"
'si ne ldsdm rdpiti de frumuselea Ei.. :
Unde este F'a[a lui Isus, acolo este El intreg, cu dum-
nezelrea Lui, cu natura Lui omeneascd. 'Cdna- c-altam {ata
lui Isus, pe El il c&utdm, in toatil bunitatea 9i iubirea Lui*
,Dacd voim si.vedem pe lsus, sd-i vedem Fata sfintd,
ei nsliodreptdm,. privirea-spre .Sf. 'Euharistie. Acolo vom'
gioi: F'ata tui, aceeaq-i ca' 9i 'pe Giulgiul sf'dat. .Acolo voah Ne-a tdsat aceastd fotografie pe Giulgiut sfpnt, ca sd uedent
lfisiaieeupi,'Fa[6 care eu vremuri'ln'ururd ee lndrepta cu cu ochii unde I-'a dus lubireq mare ce ara . ":,

iteta bunetate spre orbi, gchiopi,. paraliticl' vindeehmdu-i; . ' fatd de noi
a
 Tinerimea Noua Blaj aprilie 1940

^$t/. ^.t [n,P .

REFUZ ! ?
Isuse, din
improagcd spce fiinfa Ta intreagi,
$i fraiii nogtri, semenii noltrifurtuna proiectilelor aetbale:
astileria nebunf, u ihi.ii lor pdngarite,
Nu Il urem ! Ia'L I RdstignePte'L !
SG
Darinmalralalelemurdarealesutletuluilor,underitiiltsecdiniigi B' ura
in oorol tighi'oane hidoase' se'nsaerb ceease-i mai r:nfi<-uitc
cu
bil6resc
intreag{ centuria de patimi cari sthvilesc
intrarea ta in creatura puterii tale'
Tu lntdtnegti acelag tefuz pecaro l'ai
intdlnit de'a stfingp Crucii tale' Ahl fala
tdharului eelui rdui
Vdd Pe aaeafttd fafi lncordarea tu'
turor violenfelor li urii, coalitia tuturor
murddriilor morale, congresul plin al
intregului roiu do neleguiri ce intrunth
sfdnt"a Ta prezenlio digul crisplt al cirnii
ce nu indurfi puritatea, al durdrii ce nu.
atceptn ispigirea al mdndriei ee refuz&
umilirea. Huta riutifii noastre omenepti
este aeeastd fa![ eo Te lnfrunti pe tine
lsuse. Toti suntem Pe ea ca Pe un ma'
pamond at Picatelcr noastre'
De veacuri Te refuzim astfel' de

noi cdnd respingem crucea, cdnd i[i punem la

ffi,ffi-ffi
incercare
s6rmananoastrifiin[aturmei.""rutioI"up'ri1Yt"'Cruciitalel[
durynefeirea, cdnd inhimim

Prea murt re'am reruzat, p*.u alJ tTd" itiill"\ :1"^i::;p:::"j:ff':1 "-,?ff:
;#lotift;ft'ti
ta*,u;',i'lafH'"';',1T.
:
ru .*i'p'.d o geoooh, stipinitil ea mnyite

.;t''*?,i:ti#ffxti!:t,:?3,T.t"",'Jl"i;ntru mine si:do mine pironit n""rJ,lji'nle

suciu
 blaj aprilie 1940
Nr. B Tinerimea Noud Pag. 125
Pag. 124 Tinerimea Noui Nr.,8
'^r*-0
lq,,o
Deci totupl ln uoele lmoreiurlrl f -e greu orl imposlbillrsl trtr PfriPiDUL
cl evltl unele dln ecectc slmlurl: o prlvlre fugartr, un zlmbct URII trtr
cu tnleler, o conversalle mat llberi, o strtugere de mtoi g. a.
ttr. d., teme-tc de ceea ce ar putee urma. Dcir te-al pus ineefl el
,,Vai de cel ce se ceaitd cu Ziditorul sdu, e"
pe o panti re poate devenl din cc ln'ce mal plczlge gt ctcd un hdrb printre hdrburile de pdmdnt'.
vel lucepe sl aluue:l cu greu te vel mal putea oprl ca rtr ns
ajuogl ?n prlpastler
Din pasiunile omenegti nasc uiolenlele cuml nasc flacd* -
Fil intranslgeutl Fri categorlcl Dlavolol e attta de glretl ftle din craterele uulcanilor. Cu cdt inima omului e mai plind
E, sfatul sf. Igaatlu, aceet adlnc cunoscitor de suflete. DlavoluE'
de sine, mai tn-
zicea cl, se asearnlnl femell in ce prlvegte sl6blclunca Ei lncd' setatd de-a se
plflnarca. preamdri, cu d;
E proprlu femell ca atuncl ctnd vorbegtc cu clneva; drc€ tdt mai multtrz-'
acela-l arattr o fafl hottrriti, st-gi plardd curaiul; lar dacd con* cearcd sd umi- -
vorbltorul lncepe cu a se stll gl a da laddrit, curaiul El toate leascd gi opri-
celelalte callli$ de seducere femeclne' ctresc fdri m5surtr. Lsi me pe allii,
fel gl davolul. Patima urea ca
Dactr dela lnceput lal o atliadlne birbEteaecl, hotilrlt$, tc eul sd deuind'
laei'n pace; dar dacl lncepl a te ?nfrtca g! a susllnc ataeei mai mare ca o-
lul cu pulin curai, rtrutatea lul et'egte p&nil le cruzlmeai.i ees. rice, mai puter-
mal lnfurlrtl. nic decdt Dunt--
Frl prudentt Ftl lutrans'gentl Frlveghlazl, clcl dugmacri nezeu chiar-
't mereu pe urmele tale'
F,lorrn Dehereanxs C dnd patima
stud. teologo tntdlnegte tn ca-
le stduilarul uo- -

intei altuia, a--

tunci rdunegte
din rdsputeri'.'
sd-l tnldture.
C dnd aduni'
t o at e pgtimite "

tn inima u-
riage a.Nafiei, cfrnd toatd ura o
aergi tntr'o singurd putere,
I
aceeid. a armatei, atunci nagte Rdzboiul, dorul de sdnge,
dorul dg cgtastrofe.
I Dumryezeu tngddue prdpddul tehnic al rdzboiului cQ' @"
 Pag..l26 Tinerimea Noud Nr.8
revelatie a faptultti, ccl: gtiin{a tdrd moralitate e crintinald,
eci e de preferdt un caracter, un ont moral fard prea ntultd
. ittteligenfd, omului inteligent dar fdrd moralitate, fdrd caracter.
Inti anzintesc de un ata;at de presd Romdn, in Franfa,
spttndtzdu-ttti pdrerea unor Francezi despre noi.' ,,Inteligenfi
dar liri caracter", a1d se aratd tinerii Rontdni. Cu aceste
fnsusiri pustiim lara in urenrc de pace, cunz rdzboaiele pus-
.ttesc pdntdnturile pe care se desfd6oard..
In urema de rdzboiu tot ceeace a descoperit gtiinla tn
-ehintia, fizicd, mecanicd, biologice, politicd, etc., e pus in
seruiciul unor asasindri tn massd.
$i aceasta este noua tnuazie barbard, a barbarului alb,
,eu o barbarie politehnicd. Diluuiul apei de odinioard a ueflit
' de sus, din nori. Diluuiul de foc aI rdzboiului nagte din
rtintea ontului.
$tiinfa care e pdrdsit pe Dumnezeu, a deuenit ea dum-
nezeul ntultora, dar un dumtzezeu mdncdtor de oameni ca
Moloch, ca zeii sdlbatecilor Astecas din Mexic, un zeu pe a
.'cdrui altar s'd udrsat mai mult sdnge.
Rdzboiul ne aratd unde duce gtiinfa certati cu religia,
.uncle ajunge omul certat cu Ziditontl sdu, nu mai mult un
sullet nemuritor, ci un ,,hdrb printre hdrburile pe pdmdnt",
.aum zice Scriptura.
Contempld priueligtea: ochi aiurili, fele tdrdte tntre care
-de olel Fi cruci de lemn, tntr'un nimb de foc 6i un clocot
. de tunete nebune: omul urea sd ucidd pe seamdnul sdu.
Aci duce uieala inimii, uieala minlii fdrd Dumnezeu.
-Acesta-i paradisul pdmdntesc promis celor ce urmeazd altd
..euanghelie decdt Euanghelia lui Isus.
Pdmdntul s'a cutreinurat la moartea lui Isus, cerul s'a
-
..tntunecat ,i mortii gi-au pdrdsit sdlagul pdcii lor sepulcrale.
Am ucis pe Isus tn Golgota sufletului nostru prinpdcate.
.'Nu mai urem sd gtim de El... dar pdmdntul se cutremurd,,
lumina ne-a pdrdsit, morlii se amestecd cu cei aii. Tragiiul
'Vinerii Mari apasd asupra nenorocitilor oame.ni ce refuzd pe
y'sus.
O, dacd ne-am toui pieptul, o, dacd am ispdgi tn post
'gi rugdciune' I. o. s. marianist
Nr. 8 Tinerimea Noud Pag. 127
LEGENDA MEDALIEI
Din amintirile Pr. Francis Finn S. I.
Eram cuprins de un somn addnc, cdnd clopotul md degte'
ptd deodatd. Repede m'am dat jos din pat gi, dupd o toaletd sumard,
m'am grdbit sd deschid uga.
Era o noapte rece de iarnd. Luna arunca o lumintl pald dea-
supra peisagiului mort, tnvelit de zdpad6. Lovitura vdntuliri glacial
care pdtrundea cu lurie ln antreu, ldcu sd md cutremur. Cit de
lrig trebue sd lie delicatei copile, care stdtea pe prag. Sdrmana co-
pild, venea de departe sd md caute, deiigur pentru un bolnav. P6-
rul sdu tn lungi bucle luminoase cddea pe umeri in lntorsdfuri
gratioase. Era ugor tmbrdcatd. Ridicd cdtre mine ochii mari, des-
ihipi, utat de caimi, atdt de seriogi, atAt de plini de, gdnduri. Oht
nu-i voi uita niciodatd. Obrazul ei era clar, strdlucirile cati jucau
ln lirele-i de pdr, pdreau cd aruncd lnprejurul capului ei, o au-
reold feericd. Ea tmi spuse: ,,Pdrinte, vino cu mine imediat. Mama
mea moare gi nu are pe nimeni". ,Merg, copila mea, intrd gi tn-
cdlzegte-te pdnd cdnd md gdtesc".
Nu mi-e lrig.
Peste putin tmi pun nrantaua gi plecdm
Cum o cheamd pe mama? Ecaterina Morgan.
-Este
stintd qi totugi tremurd inaintea morfii.
Unde locueEte ea? La doud mile de aici, pe marginea la-
-
cului mare. Ea este strdind qi singuri. Cunosc bine locurile acestea,
aga cd nu ne vom pierde. Cdteva clipe tn urmd, tnotam prin zipa-
dd, eu cel pufin, cdci copilifa de aldturi atingea pdmdntul atdt de
u;or... pe flori sd fi cdlcat gi petalele nu.i-ar li simlit urmele pa-
qilor sii. Ea-gi pusese mdna ln a mea strdndgdnd-o cu o lncrederti
copildreascd. Obrazul avea o expresie de seriozitate senind, cum
rar se'ntdlnegte la aceastd etate. De g6ful ei atArna o medalie in
lormd de inimd. Cdnd am zdrit-o, ea o lud gi mi-o tntinse.
- Citegte ce este scris.
Eu nu pot: cum sd citesc sub aceastd slabd lumind a lunii?
sd Vi-o fin eu. Jlcum..."
-Nu"Ldsati-md
gtiu cum o li fdcut mica mea zdnd, dar am pufut descifra
ldri mare greutate, inscriptia gravatd ln jur ,Ie opre1le: Inima lui
Isus este cu mlne'.
'- Mama mi-a pus-o la gdt anul trecut, cdnd eram grav bolnavi,
Apoi sdrutdnd pioasa imagine Ei-o pise la loc.
 fhnt.Wo

COPERTA: I,EUI-, simbolul bdrbdliei Sculpturd cle Canove

Blaj mai 1940

CUPRIJ{SUL
Mai 1940
PENTRU
BAR BA
Fag
Rugd pentru bdrbdtie. Tinerin2ea l\'oud tz9 Spune o u.eche legendd, cd Slilnta Fecioard. se ptimba
E! tntr'o zi prin grddinile din Ain-Karim. Se oprea tn
lala flo_
Dacd ag li orator.. "
Pr. Sucr'u 130 rilor, citia tn ele frumuselea Fiului ei cunt citelti tntr;o pa-
&t gind din sf. Scripturd gdndurile lui Dumnezeu,
BARBRTIE... Pdrintele Suciu 132 Se opri o clipd, priui o floare cu colori pline de gralte
GI gi farmece, dar a cdrei potir nu respira nici un par\ulm,
ca
Primdverile voastre. I" 0. S, marianis!. 136 un suflet ldrd iubire, ea o inimd fdrd tdrie, ca un'etopot
EI sunet.
fara
lVlunca gi tinerelea noastrd L'. {-'rian. 13tJ Degetele ei preacurate atinserd gingag
floarea, care d.eo
EI ueni atdt de parfumatd tncdt orientaii o de lroareo
Si-fi spun cd egti tmbdtrAnit? AnaLor lutentulis i41 lor iubitd: Artemita. "oiotesc
g
I. Maior
Inima mea de t6nir6 deseori e bdtutd de brumd, e us-
Ziua Mondiald a Cagr. Mariane t45
catd ca nisipul Saharei, e incunjuratd roi de ispite, se cla-
g
1; I _-:--
tind pe margine de gunoaie, se umple de miresmele suflate,n
Gdnduri pentru totdeauna Y. L1tdl! 1.44
fald de uicile pdmdntului, mi-e teamd sd, ,n,o asudrl'tn t'oc
orbegte cum un Indian netrebnic asudrle o perld".
Atinge-md, Fecioard, gi md parlumeazd cu labirea ceo
mare qi sfdntd, birbdlie a inimii, cum ai atins gi parfumat
Artemita, floarea din Ain-Karini.
"Bdrbilia cdnd e moartd, cinstea pentru ce ar trdi?"
md intreb cu poetur, tn t'ala vointei mere de tdndr prinsd
de rugind, louitd prea des ca sd mai am incredere'in ea;
mi-e teamd sd md iau la piept cu pattmile, cu lumea rea,
cu nedorilii draci. ci tu, Fecioard preaputernicd, attnge voinfa
mea, cum a,i atins floarea din Ain-Karim gi.mi- ddruegte
Bdrbdlia fdrd de core aoinla este o slujnicd fricoasrd tn slujba
rdutdlilor pdmdntului. '
Tinerimea l{oui,

P.g. fSO Ti""tt-.. mai 1940
ta
DACA-A$ FI ORATOR )iu
ag sta straie ldngi Piatra Libertifii 9i aS vorbi
tinerilor:
,,Aci, in aceasti Piatri sunt ascunse lacrimile 9i
sdngele confrafilor vogtri de un veac. Aceasti Piatr6
este simbolul striduintei lor de-a li liberir fird lanturit
l6ri cituge, este scripitul ridicirii neamului la libertate'
,$i Piatra strigi acum impotriva voastri: ce afi
licut cu libertatea ce v'am cdgtigat'o ? De ce zurue
cituge in iurul sufletului oot'*otu'uti
ricut robi mur-
diriein robi ai invidiei'
robi ai sterpei mflndri !
Vid inima voastri in
sclivia patimilor' gdndul
in sclivia ignoranfei'
simturile in lanfurile pot.
telor !
V'afi robit din nou,
strigi Piatra, V'a!i robit
trupurilor voastre, v'afi
robit animalului din voi.
Aga te apropii de
Gf,mpia Libertifii, robit?
Depune lanturile iobd-
giei poftelor ca sf, fi
vrednic de.a cilca pe
Glas din acest Templu al libertitii: Cdmpia ce fine Piatra
,,Ce ati lhcut cu libertatea sutletului
vostru tineresc?" Libertafii !
Cei 40'0{D de romdni strigi: Ce ati ficut cu li'
bertatea voastri?
Orucea lui lancu asudi singe. Putea-va Piatra,
Pialra Libertitii si trdng[ sclbvia voastr6, cea mai
orudi, scldvia plicerilor ?
\//
Nr.'9 Tinerimea Noud Pag. 131
Ugor aiungi rob la striini cdnd egti robit de pa-
timi; cdnd ai invdtat si nu mai li domn peste tine,
upor primegti alti stipdni.
Ugor induri lanturile robiei nationale, cdnd te,ai
obignuit in lanfurile robiei morale.
Nu mai gti lupta pentru libertatea !6rii, cdnd nu
ai fdcut qcoald de bravuri sdrguind pentru libertatea
sul!etului.
Gei40.000 de Romdni strigi, Crucealui lancu strigi
Piatra Libertifii strigd: Ce afi fdcut cu libertatea voastri,
Tinerilor ?
O tari de robi nu cautd decdt un stipdn strein.
Frdngeti laulurile robiei morale; nu v'am dat libertatea
in Marea Romdnie pentru a Vd robi Desfrdului' cicl
libertatea unui Neam este ticuti din libertatea morali
a fiilor lui.
Piatra Libertdfii vi va strivi sub dirdmdturile el,
in ziaa in care afi pdngirit priznuirea 3115-1848.
Piatra Libertitii griegte: Fifi liberi' fii ai roi.
mului, fiti stipdni pe animalul din voir pe inima, pe
gdndurile, pe puterile voastre !
An de an venifi qi ingenunchiafi in fata ei gi i6-
gdduiti si luptafi pentru mentinerea libertifii morale
qi prin ea a neamuluis.
Aga ag grii, daci agi fi orator.. .
Pr. Suciu
 Wl lqqo Blaj mai 1940
Tinerimea I'ioud
t'ag. 747

j"g uo
medievald 9i proaspetd'
O scoate, ca tdnarul din povestea
ii: sPADA
_ iii in sclipirea ei argin;; ;;tid-" in
nestaPdnite.
miduvd vdscoasi a cdrnii

povestegte ritdcirea prin burdtict este o ficit a Sltadei'

O veche legendi medievaldlegati in cdsitorie' Vieala SABIA SPIRITULUI! gi coloarea vir-
oidure a doi tineri't"ti nu erau ataiuri' si doarmi in apro- Cunoqti oare ti- tu{ii, a binelui
aspra gi duri ii sifeJla
ptt"uta aia lui, Puterea 9i
scotea spada din teaci
qi gi-a trumosului.
piere. Dar seara ti"a'trf'cavater aqeza inlre trupul lui gi'al numai a unui gdnd
aga sclipitoare In recele
metal' o 'natural omenesc'
J. J. Rousseau,
aI vielii nepetate' povestePte in
tinerei, semn aI castitilii lor' decum a gdndului ci
Inger pizitot- ui iiupolui
nostru rdivtdtlt' al sdngelui ,,Conielsiuni"
'dumnezeesc - cre' in preairna de-a
din vdrturi de spade:
nostru anarhizat, o plato9e asculita care iese din
,-din!a - cobordt in
cidea intr'un
'este alla' .sabia
,Luati 'ooto siilt-iiti.i-" noi ?
pacat necurat -
'gura Aceluia ca'e 9i omega' Sabia aceasta "este
(sl' Pav.el: Eles' 1-17)' A;a cum roza' pe care nu avu
cuud'ntul lui Dum-neieu" vdnlosie' dacd puterea ta cum vila de vie curaiul si'l evi'
Daci tinere{ea ta e plini de manerul spadei vointii scoate, cu o Pom- te deseori in
e plini de cuminl"eiie' atunci apuci o"ttui monqtri in tine' Ei pare Puternicd' din vieali - ii vine
tale pi lovepte t'fi;';tt;;;'"^suit tale' Sabia voinlei e tlf,-
I

pamdntul norolos un gdnd, i se

agteapti tericirea iaii"i"i sabieinegru al uritelor patimi: 1

l parlumul 9i coloa- stdrnegte o Pre'

mAndi; d6'i 'a Utu O'in s&rigele ,xea, tot a$a un 0cupare 9i de
SPADA CUVANTULU LUI
DUMNEZEU !
Adevirul pe cate trebue gdnd bun, o idee inJatd ii luge
Cuvdntul fui'Oo*"t"u este lnare' o preocupa- pofta.
s6'I triim' Isus Hristos' re intelectuali 9i Puternicd e
Cuvflntul lui Dumnezeu este morali scoate din ii sabia spiritului
meu nu este oare ca FOCUL - zlce Dom-
nCuvdntul 23'2s)' mdlul Poitelor omenesc ! Dar
ei ca un cioiei'r
t"'" 'ra'a-a
nul - lui Dumnezeu e viu"i":"?l:il:tt:li
Ei lucrdtor' mai 'ascu{it
snurdare Pariumul
'Cuvdntul
dec0t orice sabie*^ *-J""a
tliguri' 9i pitrunde pdni la des- ,f
gi mf,duvi"'" ili :+;'tt

p[rfitura dintre'"fit'iitpitit' dintre incheieturi

isl.'Pavel: Evrei 4-L2)'
Nunelat;;puilOitufdecdtcuasculi;'rlacesteisribii'
pe coloane din sibii' din sibiile
Fericirea nouttia e proptiti
cuvAntului dumnezeesc' r r-
Ia -.*r^-a enarlei puterii
umbra Spadei
Odihna * "-""i gati decdt
-- voinld.
de - in teacd, cuvdntul lui
N'ldsa si rugineasca SPad.a seaci a sulletului tbtl'
Dumnezeu in Scripturi 9i'n melnona
 10.-=--- Ttt"tt*t" N""d Ptg
Tinerimea Nou6 Nr' 1O
-lg-
Pag. 143
C coroan(t de spitzi" amintirea crudelor umilin{i'
nestar$it mai lucrdtoare aceea a cuvanfului
dumnezeesc !
O cruce.' amintirea sulerinlelor, amintirea celor trei ore
venit pe pdmdnt decdt
iurilia eroica, lecundd, nu amilioanele de agonie.
"O
cu intruparea Cuvintului' Miile 9i
de iecioare ;i ranit: ultimul drum al ultimei picdturi de sdnge dat
iir,"ri, cavaleri ai castitafii s'au ndscut in leagdnul voinlii de Isus pentru mdntuirea noastr6'
strdluit d,e Sabia Cuudntului' Flicdri; iubirea atzAndd' cu care Vrea si imbrhliqeze
cel Mare !
Priveqte acum MANERUL SABIEI ltti $tet'an
iumea intreagd.
Are o istorie acest chip de sldntd cruce ! Cdte
vdi' cdte Aceasta este ini-
drumuri, cdte lupte n" i cuttoscut spada
eroului no-stru na- ma lui Isus, inima
atitea invazii de lilte pi' iertlei, inima iubirii,
lional ! Ea a cautat si
intiunte
oane. Ascutisului ei datorezi mult din ceeace eqti' inimd care s'a dat
"-^'-'rd;'tui u tost dig, Irontierd- metalicd, puternica cdt oboselilor aPostolice'
prietinilor' scutul' tariseilor, b i ci rilui,
Carpalii; a lost gtoaza dlugmanilor' bucuria -batiocurilor, crucii 9i
tr*iig.i cregtindtdli, care privea Ia ea ca la o Providintd'
sd lacem in lala acestui mor{ii. Inima lui Isus
Ce. meditalie irumoasi trebue
manei aproape stinlit, a Spadei lui $telan
cel Mare' care se e inima Eroului'
gar.it" intr'un dulap al unui T. ": din Stambulspiritul...
! Inirna noastrd e i-
Sabia creiazdistoria, sabia in lupta cu nimd Plind de
dar urd,
dintre noi' piind de egoism. Fri-
Sabia Spiritului creiazd veqnicia liecdruia
Sa mdntuim Rom6nia in noi prin Spada Cuvdntului luir rnul shu retlex in la{a
Hristos Isus Domnul' unui aPeI de ierttd
pirintele Suciu e cle a se inchide.
Cauzele mari o Iash
inditerentd cdci ele
cer iertli. Un insuc-
ces o rdceqte com-
plect. Inima noastrd e inima laqului'
Sa ne devotbm Inimii lui Isus, pentru:
Recunogtinta pe care I-o datorim cdci
ea a bdtut
9i
in noi un prieten'
bate mereu pentru noi qi Vrea sd gdseascd
revarsd a-
Iubirea- sulletului meu cltcl toate harurile se
supra noastri din Inima stripunsi a lui Isus' 9i
liri haru'
Era vineri seara 9i Isus era mort pe cruce
cdnd,suta-
rite l,ui suiletul nostru va li osdndit'
Lui' deschinzdnd Inima
gul Longinus a stripuns cu suli{a coasta Tinere, construeqte'li inima ta dupd inima lui.Is.us-pen-
pi"urtaita a Mdniuitorului, ldsdnd drum liber iubirii
netdr-
tru a avea o inimd de o inim6 de erou, o inim6 ne.
|ertld,
murite ce ne-o Purta' cesard vremurilor de azi.
Octavian Negruliu
Priveqte tinere St' Inimi a lui Isus: marianist
Un nimb de luminq: semnul diviniti{ii'
 '-*\.
o.
llt
N-old
-- - ryI:lrlz-
uialdctelsrincipittliertfeiclesine,ofostitzitlfcttlatreapta
cle nmre'pdsto'r aI turnrci lui cristos, cte episcop attxiliar
uI
Excelenfet sale Dr. Vuleriu Traian Frentiu clela orade(I'
Nuper:'trucetitcriiacesteireutsteartrebttisdscritt,
cine ct foist Pdrintele Sucitt; cd.ci cine ditztre ei nu cttnoa,te
scrisul plin de tdndr ituiint gi fraza condensatd, ctcldnc
nze-
clitcttiuit, ccffe curgea tind ditt mdna preotLrlui sacrificctt bine'
htt obgtesc. Dectseilzeneci nu pentru creclittciogi ar trebtti sit
prind in cdteua rdndttri faptele ,,Pdrintelui", citci murmttru[
soaptelor aclniratiue I-u purtat numele 9i I'a
rdslttindit cu-
aftntul cu repeziciutzea ualorii cttnoscute' \
(Jn rezuntat cle o fruza aI cdtorua dirt nuineroasele-l
realizdri il pretinrte tnsd tn ntod de necontestat umintirea uie
gi cinstea ce l-se cuuine pentru infensa sa nmncd, tnchinatit
pe altarul binelui ;i al iertt'ei.
MultipluafostFarinteleinapostolatulSdtt,xtlttltiple
au iost binefacerile pe care le-a adtts sttfletelor tn impas.
Onz cu suftet tnare, rle tdndr 6i-a'auut iclealul fixat' $i
cdrtti alt icleal mai frumos s'ar putea clecliea un sttt'let nobil,
clecdt uiefii preote\ti ptrind cle ,jertfit, tn car'e tntinzi a mdnd
bdtdtoritti cle muncd cre,tind unui suflet oropsit 9i prdbu7it
tn tenebre! Doar preofis, sublimd tn simplitatea doctrinei ei,
apututoferitirreretiisatehrandTllitzddentttremdntSia
cleipenit preot. A deuenit preotul scdpat din mreiele egoistttu-
Iui, jertt'indu-se
. pentru aftii, pentru sufletele naut'ragiate'
Ia'r, tn cadrul acestei nobile cariere, nldna Sa a realizat
lucruri cari n'au rdmas tn ascunzigul fapteloir diuerse, ci au
iegit ta lumind, cu repeziciunea faptelor meritorii'
Astt'et a tntemeiat aceastd reuistit, ,Tinerinzea Nolt(t",
,care de multe ori, uitatd intenlionat prin ureun contpartiment
,cle tren, a adus pacea cdldtorului ce a rdsfoit-o cu cttriozi'
tate; a condus reuniunile ntariane alor doua licee; a scris
,cdr|i ptine cte gdnd cre;tin ; a conferenfictt ttz nlai toate nta-
.rile oirage dtn fard, fiind chemat chiar Si cle romano-ccttoliqi;
^a fitzut tn f iecare ctin utiimii ani exercilii spirituale tn cate-
\
drala Btajului ; a fost paznicul sufletesc al studenfilor intrali
\x/ 1940
Nr. I1-12 Blaj Tinerimea Noud iulie august Pag.163
in sfdrgif, s'a strdcluit chiar 9i ctt primenireo sufleteascd 5i
tncregti}zarect figdtzugilor, gi, tn general, al celor nenorocili'
Niunea clesinteresatd tnsd I-a fost pe clreptul rdspldtitd
prin tnaltul grod ce l-s'a conferit, la abia 32 de cui, gi trt-
creclinlarea celar cari L-au cunosctlt e, c(t rtoul Pitstor ua
ntul{uttzi qi uu satisface doleanlele sufletegti ale tuturor'
Iiz rdspLnclirea senztnfei cregtine nu-L ua aitita numcti
bogata putere cle ntuncit 5i pre{ioasele-I calitdtli intelectztale,
ci gi sprijinul de liecare clipd, rugdciurzea de fiecare zi, a ntttl-
telor suflete saluate-clin marele ii.mpas al pdcatuhti cle cuudn-
tit ptin cle creclin{d 5i eulauie ai nottlui episcop Dr. Ioatz Srtciu.
Pe buzele tuturor sd fie rltga:
,Dttninezett sii--I pund cdrnta dreptitfii tn mdnd St
g'"eu-
;tatea binefacerilor tnfitptuite sd..I fie isuor cle nzutzci! ttiitaere" !
fucu Maior
!ll! ltLi!lLILl0rL!ll! l!"t"! l! ! ill
',n,,0,,a,'r,,a,,a',o,,a,,lll!lltll!11!lllllEllllltli!ll!lltlltllall!lllll!lrlll'lltri!illlt!ll!rr!l:!t
o,[and aautsmaB afrqrmci poli to'&i a$raS egtB
Bdbes" de tEmeu*
Vieafa noastrd este legatE ulreori in toatb durata
.ei de un singur act d.e voin!6. Un ,D'A'!s pronunlat cu
toate tendoanele gi tofi muqchii, cu intreagd masivita-
tea aoi'u fi,' txxt DA in fala fertfei, a lepbdirii de sine'
a autocrucifichvli noastre, covdrqeqte vieata noastri
cu o libertate veseld, ddneindu'i clescdtuqarea de tot
ce-i dedesr.lbtul nostru gi inveselind cu adevarat vieafa.
Contele de Tougenlont crescut la curtea regilor
1*
 iulie august 1940

t"g. ttt - IL:z__=-.--

Blaj ti"t.l-." N""6 P"9

Franlei alunse sd cunoascd pe Pr' Vincenliu de Paul' rug,bciune ceasuri intregi. Meditdnd Fatimile Dontnu'
Atins in suflet de cu.rriete.le sfAntului preot krotbri sd tui se sina$ea inderalraat sb dea silracilor atdiia bani
cdte lovituri rle hice a prirnit Mdntuitorul la coloana
flagetrbrii. $Iu se gdseau shraci pe pdmdnturile lui cari
i sE nu.i fi cuvroscttt caritatea qi bl&ndefea. Se mira
t& deseori curn un cregtin rnai poate sb aibd ceva al sdu
cdncn Fiul lari Durnnezeu & venit s6rac pe pbindnt.
Dar s'a intdmplat ca acest conte si fie unul din'
tre cei rnai reputali d,tet'igui- "A,ga erau vrernurile: spa-
da'$inea loc de iudecbtor. $i purta mereu spada la el.
Or, iretr'o zi c6l6ton'ind, se examina pe sine qi se
intreba dacb a renuxrfat la totul sau nu' dacd inirna ii
mai este legatb de vreun Lucru, vreo persoanir de a'
numite capricii. Odutb afacerile, leghturile, reputafia'
distracfiile, c6r.rtd gi nu afl6. R'enunfase !a totulr apa
crezu., c&nd ochii ii cdzurd pe sabie...
,,Iari numai atun-
ci poti trii cdnd
.*-f
\
- 0e
-
ce o Porfi? igi zise.
Nr.r o pofi pdrdsi. T'e.a sluiit in atdtea prileiuri
qi dupd Da.rmnezeu te.a scos din atdtea plimeidii grele.
egti liber de tine". i Dac6 ai fi atacat ai Ii pierdut fbri de ea.
- Se poate intdmpla - iqi replicil - ca in nu
gtiu ae innprejurare si nu gtii renunfa la tolosirea spa-
dei qi sd vatemi din nou pe Durnnezeu.
Oe sd fac Doarnner ce sb fac ? Scula aceastar rn?r-
tord a atdtor pbcate, tovardge a atdtor nerugindrir si
lie in stare si.mi fini inirna legatd? Simtesc ci numai
ea rnai mf, incurcd !
Sd fiu atdt ete lag sb nu ptiu renunla la ea?t'
7n, ucea at't1trl se oprt, 0'n /ula' wnet Xlietre, cobori'
d,e pe cul' aytwcri sgtad,a d,e avndnd,uud, aa,petele gd'o
Jrd'nse bucdf.C' cl'e yt'ta'trd,. Urcd' a,pod, 7te cal g{' pl,ecd'.
Din acel mornent nimic pdmdntesc iltl-i mai ripi
sufletu!, nimic nu.l mai indep6rti de Dumnezea. Toate
lanlurile ce-l tineau captiv au cdzul, iar sufletul ii de'
se supunadirecliunii lui sulletegti. Iqi viindu din averin veni mare gi liber. (Vie de st. V. de Paul, T. I cap' XII')
d6du banii sdracilor gi intemeie mdnistiri. Petrecea in O faptd, rie aoCnld, prin care te biruepti in ceeaee
 iul-august 1940 jftffiZ i tt"""-"" -"* t"-' -
Blaj Tinerimea Noud Nr' 11-12
Pag 166
nimictlrile vietii' te'
O ITTNEBRRE CRRE SE REPETA"'
te line mai legat de picat, .
de
patimilor' te ri-
lrilIil.]l|!.]|ll|]Lt.r]||lLll|:ltlLtl]tlit]lliltllllllIL!iLtIl|:lIjlIll!llIllllltjltllt|]lliIlLlIllL]tlll]ltLlllll,lliIljtil!li.li]lll]Ll|

scoate din cuqca cu gratii de olel a ,,Adame, unde egti?

t'iberttt'tea ad'eud'- incruntat' slredeli ascu-
aira Ai" iobigia gliei 5i te aqazd-in eqti t'dber d'e tin'e" Glasul Domnutui, poruncitor 9i
in acele mo-
,"ia.Iard nuiai itunci poli trbi cdnd Pirintele Suciu
putdnd si
tit ur"rfr.u celui chemat' ndprasnic -inlocuiascd
dintre uragane'
*.ni", tunetul celui rnai
Adam, unde era Adam ?
Deqi trupuf intreg ii devenise un
vast pavilon acustic
pentru sullctul ."," "i' mai pdstrase decdt
o singurd facul-
tate: auzul, cu tout" uttutt"u Adam pirea
ci n'aude gi
surd, intdrzia si rdspundd' - r---:r^r .- r,
Ticea gtt.-uii Ot ruqine 9i de spaimd' tupilat in fuun-
.cum
intrebarea care-l cduta
,iluf graOin.-i d" Jemutt, ca 9i mai degrab
prin cotloan"f" inri"futt ale paradisului' rdsuna sdi cari' deo'
pentru numele omonim aI tuturor urmagilor 9i
camdatd, .up'infi tot in viala -lui' in aceastd atitudine
"ruupa"Oa, ln acest gesi de laqitate 9i de primei-
de sperioara
dioasd revolti naivd'
re\risEa ,,Adame, unde eqti?" -^
lncepind Gu vEitonusN- nr!frndr
!a Oradee' Aclam particifa,'era martor intricoqat Ia u1 al doilea
'aI picatului 9i-al timpului ndtdng
,rfinerifiea Notii" va apirea
sur'
inceput de lume: '9i
lui tre-
neobservata
avind urmnetoarea adres5 : cu care, bietul o-, uu"* si-;i mdsoare intovdrd;itd de lu-
cere prin vlafa, O"-utunci incolo' lu
TEslerlgmea Nouffi gubrul adaus
"*u
geamdn: moartea' -
apoi deodati' in la{a unei indoite
:

ORASEA Adam ,. pot*ni

9i de linigte'
Farcul $tefan eel Mare, Nr' 8 grozivii: inaintea iui intug, despuiat de lumini schimbat' a-
pentru totdeauna
pe ii inuint.u unui Dumnezeu cdti
Getitorli sumt nuga$d sd-gi dea -9irds- proape strein. Ah! de-ar ii avut lacrimi'
atdlea lamimi
nemuritor: deapururi
viitor ?rntreg comcu!'su!; aboa?&std 9B amarnici durere se zbdtea in sutletu-i
pemt$'u timeret' gurile noastre ar ii vorbit in cer 9i cu
ricldcinile intipte in
oindtnd aaeist6 newist5 astitzl' corole de ingeri'
reese soare, toate gdndurile ar li intlorit'
Eu"t e unic6 in !ard' Pacea Gare iar Isus n'ar mai ii urcat, cu veacuri in urmi'
colbuit 9i des'
Ai" gtgimiEe ,uTiq!'erimii-[\E-otl6"o rlrl !d& ?$- cul!, neuitatul drum aI ranelor stinte'
tirzia sa cupnindd sufletuE weista't!" Dar ochii lui Adam erau geruifi cle blestemul
unor de-
miraculoase'
*a{Xle*- monice vedenii, cari inghelau inima
lacrimilor
gAnduri ale omenirii de mai tdrziu
GAndurile lui - aceleaqi
 N""d Nt' Noud Pag' 171 1
Tt""tt*"" Nr. 1i-12 Tinerimea -
-fgg.li0-_=___---
sd-l cunogti' tdctttul 9i
In zdrile neprihinite ale copildriei noastre' in noi
in- acesta scLullp 5i crecltncios, urecti
impdciuitor '
gine, cei de eri, vom regasi rdspunsul luminos 9i Iinigtitul?
piepturile rebegite de !
iipai"i"i ppocaliptic, tui" ne slirtecd Este SCHELETUL TAU
lui? Oare
picat: ,,Adame, unde egti?" - Ai uitzttt schelet de ont? Ce ai simlit tn fa{a
uahitatea cle-a
cu inlrigu- ntd,nclrie ca tn fala unui blazon nobil?
Oare
Tinerelea noastr[ aqteapti pitimag' dibue bucuria cci esti prtn
rare acest rdspuns, jindueqte aprinsi dupd un Nou Adam 9i poru;ao ceuct ales, ca un iuuaer? Oare
neincetat trupul pur pe
Xouf AOu*, Isus Cristos, igi trdnge ce ceI)u de Pref?
cld glas' Sd
voevod
utiur. qi in pragul inimii tale, ca sd-l recunoqti: in aceastd
aL
Pune'ie deacunz tn fafa sclzeletului tdtt 6i'i
cum t'untegd uanitutea
ii""i.tii tate fierUinli, ca sd poli prim-i in inima ta' uezi cttnt arcle prauila nidttclriei tale,
ciisalida a vegniciei, chemarea eroicd 9i izbivitoare: "VinG zdcldrnicita-
dupi Miire !" Victor Urian

,,TU CINE ESTI, VEDENIE?

Scheletul
EU siNT
Schetetulsd predice! Ce
CE iN TOT SARUTUL TAU \/R F"I DE FATA* Las, sdpredice scheletul' lrate!
(Emeric Mad6ch:,,Tragedia omuluiu) nu cff s7une ntorlii ce tnuie? tale 6i-li spunez
Scheletut urcd pe amuonul congtiinlei
un touardg nedesp(trlit, un touard; netrdzut'
dar Nu nriguli trupul cu lenea .9-i placerea;
Auem uctde cu foamea pe
dd tdrie b.r.afului nos.- Nu hrdni aur,,'"u cu primeidia de-a
care, clegi nesimfit, sutsline pagii no1tri'
noastre gi ne susline tn uerti' bietul titu suflet.
tru, ctsigurd consistenia fiintei
'Iucrurilor
Pentru mine muncesc cei ntai mullt
odmeni' zice 'sche-
eald; un touara; al noastre' un martor al trufiei
de iner{ie: "Cutn tusd fil
nodstre, un tntpreund sorcitor aI extazelor noastre' El este Ietut. $i dacd m'ar uecteo'ar muri
piei ciuhd, dispari uedenie scdr-
tn fiecare zdmbd al nostru rdsului seruegte de
gi proptea; rezunatul utetii noasire?i
desgusl calcificat'-. .
boasd, at'undd-te in gduri de 6arpe
elestetnuanitd|ilenoastregidesertdciunilefalnicetlaugdryle. tn paguba sufletttltti'
Un touardg auem, care e mai tare decdt
noi' El rdmdne $i totttgi, uor clre tugriiifi trup-ttl
edci eu rdmd'n cel din urntd
gi clttpd moarte 9i uiermii ce ne mdndncd in mormdnt carnea' pentrtt mine lttuatti
'tin 'innin't't' ntormintelor ! Eu nasc tn
nlr reltresc ueacuri qi ueacuri ca sd'l roadit' Ah! touardgul care profit' Eu sunt, ett, Iocttitor)ul
 Pag. 172 Noud
Tinerirnea Nr. iI_12
itlorminte, unde uot ua ingropafi, cu cctre
anz sta! ani 6i ani
tn nziezul fiinfei uoestre, ca pruncur tn sdnur nztuirci.
Incd.ntali-ud pdcdto;itor d,e rochtl rtostrt),
cle ntonunien_
tul durerilor gi suclorilor uoastre
Trebue sd ztdili statuta sclzeletultti,
nzunci{i pentru suflet, pentru netnttrire, pentru
. .-So!
dttrile ideale,,, pentru Euan:ghetie, perTtrtt Drunnezett.
,gdn-
Priuegte scheretur, gi sub priuirea ecectstct
unzire;te tre-
zirile trupului, uanitdrile inimii gi trufiite minrii. sctietetut
porfi cu tine ca un ceasrov in care citegti ,aoa*iriu
vietii
"-' -
trupegti gi mdrefia viefii suiletegti.
Stdna de Vale
Farintene
Numai un tinen'et cregtin
LLE
O mare asociafie. s,a ridicat sd cucereasci iumea
cregtind. O mare asociafie s'a ridicat sa Cagtige, pi,
pas, calea spre victori_e, pundndu_gi tndrh-sriJJa "o
Iati, ca. pe ull stindard'tri"-fd;;; tnicusr-Miri"riiti."_
in
nonizafi ca sfinfi.
Societatea Mariani nu e o improvizalie timidE, e
o_asociere conptienti de suflete cari au por"ii-"i"tr-
.creoere spre un sc-op nobil, spre o eliberare
cle p6cat.
$i ce vrea ea?... $i ce vrem noi prin ea?...
Si urmdm imperioasa porunci i vremii sbuciu_
'mate de azi. omenirea e sdtirli ae rnvanniiii"r roitu-
lor brutale, e_-situl6 ae mecanismut
orb
cu scdncet sdlbatec, e sdtuli de arma cu lucrat tn fier
'rdtor care prdbupeqte civilizafii *iit& d" "."J';; * ,_
pocnet infio_
onane de ruind, sfdidmdnd culiura u"ei tumi iil;;ii.
.Azi, mai mult dec6t oricdnd, strdbate strigitu? do-
&.
J:1:_
minatoi": unumai un .I.ineret creStin Si de caracler oa putea
reface ce s'a pierdut".
Aceasta o voim noi: sd devenim un tineret crestin
gi de _caracterl Ng ddrn seama, c& inactivitiiea, ;eG;f
cezeala. e indepdrtati cu dispref din lreamitui intens
al lumii tn care trdim. Nu n:ai e roc pentru un tineret
c-are !u- ;tie sd munceascd, nu gtie s6'cugete. porunca
timpulqi de az-i e una si hotdrdtbare: Sau-un diurn-sa.l
altul advers, dar niciodatd calea de mijloc!
ier pentru noi aceasti poruncd suni: Sau drumul
it
virtu[ii gi a caracterului, sau patima oarb6, pacatut.--Lu_
mea moralE nu cunoa;te compromisuri, nu-cirnoaqte im-
picare.
So.rciu Dec6t si fii un mediocru in impiri{ia ei, decdt me_
iiocritatea sd_ ajungi s6 te satisfaid
"" ui,i*u-ni
lieto-are, m,ai bine si depui armele dreptitii, si
i*_
imbr6_
fi;ezi partida adversi, dupmanul
Nu mai e loc azi pentru nehotirdfi; lasitatea poate
doar sd scdnceasci dupd lumin6, dar irir
la via[d. "i;t;i; hiept
Nu mai e timpul- azi_ pentru un tineret care s6 c6n_
tdreascd o inlinitate de pldnuri, care si sondeze o imnn-
sitate de drumuri, ci trebue un tineret care s& aleagb
cu fermitate, si'mbrhfigeze cu convingere, bineG-sau
16!rl, adevdrul sau minciuna. Cici vi"a1a iace jii-toc
celui mai hotdrtt.
Pentru noi, ca tineri, dou6 alternative sunt: si im_
lrrdcdm ca stemi virtutea, si realizim caracterul, sau
si ceddm fdrddelegii, pribu5irii.
Un ideal ne tieb.ie, gi vrem si-l qtim alege, si-l
5tim tixa.
Fi 9n ideal-rnai p-erfect e demn de un tdndr,'aceste
nu .binele
dac6
gi adevirul, aceste nestemate rare,
-
bunuri superioare gi nepitate? Cine nu e atras in su-
Iletul sdu de frumusefea binelui gi a adevirului ? Cine
q! se inalfi la idea de a fi statornic in sluiba lor ?
Cine nu simte cd inima, tn bitaia ei ritmici catde,
inseteazi cu ardoare dupi pacea pe care doar$tadev6_
rul o poate statornici fn-suliet?
Pu,. g ^Stie -gi o simte o lume intreagd, dar un zid
, nehotdrire
de tmpiedeci, asemenea unuT barai. tradu-
cerea acestor idealuri tn practica viefii.