PAni la sfArgitul lumii, fiule, nu vor lipsi drepfii Domnului

Dumnezeu, dupi cum nici lucritorii sataneinu vor lipsi. in

zilele cele mai de pe urmi, insi, adevirafii sluiitori ai lui
Hristos se vor ascunde de oameni. $i chiar daci nu vor face
semne 9i minuni ca astizi, vor cilitori necontenit pe calea
cea strAmti, cu toati smerenia. Acegtia vor fi in impirifia
lui Dumnezeu mai mari decit pirinfii ficitori de minuni.
in vremea lor nu va mai fi cineva care si faci semne minu-
nate, deoarece,chiar vizAndu-l/ nu vor vrea si se infelep-
feasci in luptele duhovnicegti. in primul rAnd, cei ce vor ge-
dea pe scaunele bisericegti din toati lumea, vor fi cu totul
striini gi nici idee nu vor avea despre virtute. Dar gi intAi-
stititorii monahilor vor fi la fel. Vor fi robii pAntecelui gi ai
slavei degarte,incAt vor fi mai degrabi sminteali pentru oa-
meni decAt pildi de virtute, deoarecevirtutea va lincezi. Va
domni peste tot iubirea de argint, dar vai de monahii care se
vor desfita cu banii. Ci acegtiavor fi urAciune inaintea lui
Dumnezeu si nu vor vedeA'TafaDomnului. Monahii gi mire-
nii vor da bani cu camiti 9i nu vor vrea si'i inmulfeasci in
Dumnezeu, prin milostenie la siraci. De aceea,daci nu se
lasl de aceasti licomie, vor fi aruncafi in tartar 9i in muncile
APOST^ZIA
iadului. Deci atunci, cum am zis mai inainte, cei mai mulli $r
se vor rltici din negtiinfi"pe calea cea largi a pierzirii.
SFANTUL NIFON AL CONSTANTINOPOLULUI ANTIHRISTUI,
 A
tv
rlArl
ttwlt

n VREMEA
OPTIUNILOR FUNDAMENTALE
RUGACIUNE
inainte tle citirea din Sfintele Crir[i,
La ora actuald ne afldm intr-o situafie oarecum
alcituita de
apocalipticd. Vin incercdri care trebuie sd se indepli-
SFANTUL IOAN GURA DE AUR
neascd. Incd de cAnd aveam vreo 70-72 ani, lucrurile
acesteaincepuserd si se manifeste; bdtrAnii de atunci
Doamne, Iisuse Hristoase, deschide-mi mie ochii
le prevedeau, gi acum eu parcd le infeleg mai bine. Ele
inimii, ca sd ascult cuvAntul Tiu gi sa-l inleleg pe el pi sa
fac voia lh, cd strdin sunt eu pe pdmAnt. Sd nu ascunzi de
mine poruncile Thle, ci sd-mi descoperi ochii, ca si vdd
minunile din LegeaTa Aratd-mi mie celeneardtategi cele
ascunse ale inlelepciunii Tale. Spre Tine ndddjduiesc,
oytfiunilorfundanrcntale!Dacd s-ar lucra pentru binel.
Doamne, Dumnezeul meu, ca sd imi luminezi mintea gi
cregtinismului, atunci ,_P,
gAndul cu lumina infelegerii Tale, ca nu numai sd citesc
o_ge]$g,prin introducerea numdrului 666 intAi in car
cele scrise,ci si le gi implinesc. Ca nu spre os6ndi sdcitesc
duri, pe buletine, apoi in microcipuri, cum se intAmplir
viefile pi cuvintele Sfinfiloq, ci spre innoire gi luminare,
acum in lume. Daci ficeau ceva bun, apoi lu s_ fi
spre sfinfire, spre mAntuirea sufletului gi spre mogtenirea
Vielii Vegnice. Ce lir egti luminarea celor ce zac intru
intuneric Ai de la Tine este toatd darea cea bund gi tot da-
rul cel desivArgit. Slavd Thtdlui 9i Fiului gi SfAntului Duh. .scopurile pi conlinutul multor mdsuri pe care le iau.
Dar cu buletinele gi pagapoarteleelectroniceo iau pe
Amin.
ocolite:ba prin Singapore,ba prin America, prin Rusia,
rl
prin Basarabia, prin ltalia,iar actrmle introduc gi la noi.
o6o
A w
w fr\ w
A u
fl w
l<A u
fA i.r
ty Att r^ r^ A
\t \./ ty fr
\{t \.y b, It tt tt vy A
A rl A rA ar ll vy r^
kt ra
ty llvt al
vt al
tt A
vt ra A
tt r.y $e 1:q{ e.d_ela_dtslan}a ea_umbl a-cu Iu crr rri n ecinsii te.
Acest'666din codul de bare se muti ba in permisele de
Pe copertS: infi;igat ca gi cilire| al Apocalipsei, SfAntr-rlArhanghel Mihail il
biruiegte pe vriimagul lui Dumnezeu (reproclucere dupd un manuscris din anul conducere, ba pe pagapoarte, acum se transferd pe
1610,ce provine de la SfAnta Mindstire Dragomirna gi a fost impodobit cu miniaturi
de Arhiepiscopul Anastasie Crimca; de la inceputul veacului al XVIIIlea, acest
buletinele electronice sau pc alte documente de care
manuscris se aflA la Hofbibliothek. in Viena) are omul nevoie in viafa lui sociald, Pentru ca sA-l
L prindd in clegtelediavolului gi sd-l poati pierde. Acum
nu mai au nevoie de confruntdri ca se creeze martiri ca
altddatd, ci folosesc metoda inggld4i pentru a putca
prinde sufletul cregtinului. Dar este vremea cAnd toate
acesteatrebuie sd se indeplineascd.
-1
 Prin 1950lucramla mind, ca detinut politic,la Baia
Sprie.Printre noi se aflau inginerii gi meseriasiimineri.
Ca sd nu se afle numele, si nu se stie cine suntem,
f,le-au
dat nipte num-ere, cusute pe mAneca. Nlf mai av_e_am
ltmg, ci rdspundgqm la pe care il strigau
paznicii. Vremurile de ac Argescceea ce s-a
fdcut in comunism, pentru cd, de fapt, 19_ urmeazd fdrd
intrerupere acelagiplan. Vor s-dne aducd pe toli in starea
de definufi, cum eram noi atunci, sd ne dea un numdr
la caresa rdspun{em; dar mai alesprin caresd ne poatd
c,entr,olato,t timpul. Cu cardurile gi documentele elec-
tronice incep marile ingrddiri. Odatd ce te-au prins in
laf, nu mai ai cum si scapi.
Vd spun deschis:mul;i vor primi acestedocumente
- carduri, buletine, papapoarte- cu bucurie, nu se vor
gAndi deloc la pierderea mAntuirii. Suntem slabi in
credinfi,lipsili de organizare,parcd lipsifi de apdrare.
Acceptareasau refuzul acestordocumente este o
problemd de congtiinfd personald.Totugi,Guvernul ar
trebui sd ne lase dreptr-rlde optiune, ata cum scrie in
Constitulie.
Sa fim tari in credinfd, si ne ludm Crucea gi sa o
ducem mai departe, pAni la m6ntuire. Oripicum,
opfiunea pe care o facem fiecare dintre noi esteesenliald
pentru viala noastrd viitoare. De aceea,socotim cd
aceastdcarte este folositoare pi va fi de ajutor intru
ostenealalduntrica a tuturor acelora ,,carenu au luat
in desert sufletul lor" (Psahn23,4).
Domnul sd vd binecuvAntezesi sd vd aibd in pazaSal
P drint eleIUS TIN' pAnVU
StaretulMdndstirii Sfinlilor ArhangheliMihail gi Gaariil
Petru Vodd- Neant
CUVANT INAINTE
in osteneala vremurilor pe care le trdim, cAnd este
atAt de greu sd auzi vreun cuvAnt care sd fie intru totul
acoperit de lucrare, cei care igi cautd cu adevirat izbd-
virea din aceastdvaie a plAngerii, gtiu cd trdim vre-muri
de cumplitd secetdg!f_qapgle fdgnt{ge A9adar unde
altundeva sd alergdm dupd ajutor gi hrand lduntricd
dacd nu la Sfinlii lui Dumnezeu? De vom cerceta scri-
erile lor, vom infelege mai bine vremurile in care ne a-
fldm pi vom pricepe cd Domnul este in neincetatd lu-
crare,chiar dacd lumea de azi e covArgitdde noianul
rdutdfilor pi nelegiuirilor.
Vazald_aqellgi-:l!_i gnil, fd!ernieiei I i-,?" -
_ne_te
rialniciei asupra propoviduirii lui Hristos, am incercat sd
adundm in aceastdcarte cAteva cuvinte care sd ne fie
folositoareatAt noud ingine, cAt gi celor care vor socotici
le pot fi spre potolirea foamei gi a setei lduntrice. Poate
ceamai succintddescrierea lumii contempttraneo gdsint
in cuvAntul SfAntului Antonie cel Mare: ,,Vaveni vremea
ca oamenii sd innebuneascdgi, cAnd vor vecle.tpe cineva
cdnu innebunepte,se vor scula asupra ltti, ziciindu-i ci el
este nebun, pentru cd nu este asemeneal(tr"r. Ca incu,-
nunare a nebuniei necredi_n-fei sale gi .r tuturor fd-
rddelegilor sdvArgite,lumea va dobAndi r-rncArmuitor
apa dtrla cum gi-l doregte, despre care Sffnfirt"Apostot
Pavel ne spune ci este ,,omul nelegiuirii, fiul pierzdrii,
potrivnicul, carese inalfi mai presus de tot ce se numegte
Dumnezeu, sau se cinstegtecu inchinare, againcit si se
aseze el in templul lui Dumnezeu, dAndu-se pe sine
drept dumnezeu" (2 Tesaloniceni 2, 3-q. qi pentru cd nu
putini sunt cei careprivesc in jurul lor pi se intreabd cAnd
I Cf . Pilericul egipteat,ed. EOR, Alba-Iulia, 1990,p.72.
va veni in lume acestcumplit stapAnitor,Arhiepiscopr-rl lor pe cei treziti din somnul necredingei, se
Teofan al Poltavei (I873-t1940) rispunde cleopotrivai apropie tot mai mult de telul sdu,acelaal unei mincinoase
tirtuior:,,Mi i"t."uifi a"rp." i'iito.,-it;rpropiatpi ,il"t" biserici mondiale (,,desfrAnata"din Apocnlipsd- 77, 15),
din urma. Nu voi vorbi c1el;r mine, ci vd voi spune din i;rr duhul lui Antihrist care va sd vind a inceput a-pi ldsa
descoperirileStare;ilor.Ei mi-au impdrtdgit unndtoarele: peste tot pecetea Cei care-l vom rdmAne credinciopi lui
Venireir lui Antihrist se apropie, este ioartc aProapc. Hristos in acestevremuri de pe urmd va trebui sdne gdtim
Timpulcare ne maiclesp;rrtcde ace;rclipa se nttmdrii ctt sprechinuri pi lupte carevor arita cu ader,'dratcre'clinciogia
.rnii, fiind clecel rnult cAterraclecenii"r. inimilor noastre.Insi mai presus de acestechinuri gi de
Pi ri ntele c1tt hovnicescaI fgricitt-rlu i TeofanirI Poltavc'i stipAnitorul acesteilumi carele aduceasupranoastrd,este
.gfost Slang] Tegfaq-ZivorAtlrl, cel care spre sfArgitul Cel Care ne-a fdg.iduit c.I 'u'afi cu noi
"in toate zilele,
veactrlui irl XIX-Ict-rclidetr clCe&Stai martr-rnctlespre r''re- pini la sfArsitul veacurilor" (Mtttei28, 20)".
murile pe care Ie traim azi: ,,Cind .rutoritatearrlonarhicii Pentnr a infelege in chip ldmurit ce anume ne invafd
va cac-lca igi va instala prefutincleniauttlgtt-
;i p-rt-rporr-rl Bisericadesprer,'remurrile apostaziei;i venirea luiAnti-
vemarea (reptrblici,clemtrcrartii), .rcoloAntihristul i9i va hrist, ilr ptrl!_e3_i!_t_.1!
a g::rffi cle fa!a am cuprinS {) lucrare, *
gasi urcclir,rl pnelnic pentrtr trctivitatcasa.PentrttSatan.l rnoclestdca volum, insd foerrteproftrncld prin ceea ce
lllr \'.-lconstittrio ciiiicr-rlt;rtes.i prcgate.tsCivtxi itr ftrvclareir cr-rprindegi cleosebitcleclar.i prin desfagLrrarec.l expunerii.
rentrn!arii l.r Hristos, cittp;icLtltt(.taratat-e'ipcrien!aRe- Titltrl crcestei.testeAprp-sfatzitt ;i Atttiltristulsi;r fost publi-
voltrfiei frarucezc. .\ttttrci r-ILl\'.1ii rrinreniC.'lros:i tlptttrii c.rti in Aurt'rica,in lirnb.r rusii,incti clin vrcmea pastctririi
un vcto aurtorit.rr,\g.lcl.tr, catrcl.t.tIc'ltlc regitrlltri,gat.rs.i l.r Jorcl.trrrille (New York) .r ArhiepiscopuluiAverchie
seconformeze.rspir.rliilor antiinsticc, r-tlrfi inst;riatepeste Thr-rger' ( 190t2-t1976). Ar-rtitrul.rcesteiscrieri cu valoare
tot, .tttrrrcise va ivi Antihristr-rl"- ciccirtehi:rrr,estelrrr nronah iormat in preajm.ivlac{icai
t)esprecelc cc st: pctrec in zrl,'lgIto.tstl'e, $9" '\r'ercirie,('.lr'r'iusii
gi-.rtreclrtnurnelesub tdccrc.Cititoml
Ser.rfimRtrsescr-i.tinc.i 11 irr.trrii -'t).li t'c.tcltlltitrt'ct-tt: cdrCva pclI'r'urgcranrilrr-iles.rle,\.c-l ctve.tprilcjtrl s.i r'.rcl;i
fin-rp-,urilcc''lrLlvt)I Ltl'I)1'1,ttr'tt tttlt lt F)t)'tttlclcc'it cclc cr,rr-t't
Frrin LLr\into simprleisc zlrgriivcgtcinarir-rte.r trchilor
,lin.riutc rlin istori.tBisericii,:tttrt tt'[c Pe c.lre Sfairrttrl irrtregr-rl1.1H1rLl rllrhrtr.rricesc .rl celrtrci]re se vor pretrece
t.]rgqrric I.:,.llqgUl le-a trrtt'nit ,tt.tt .le bine "()r'ftrrilrrlrt la sf.irsitrrlr rt'rntrrilt)r,care .ru inceput sa se frlirrcasca
fraim ctt .rcier ar.rt titnprttri .lpoc.rlipticc: incii cie (-rcLll'r1.
Li.1Litttitotrc,,.
.-rteism lr I cup rinrl e htre:rgar I ume, crecli nle le m incintl.rse Ce;rc1ea dou;r parte .r cirfii cuprincie'oprczentarea _
se rdspiinclesc c.t rricitldrrti in;rintc, prrirrzincl in mreicle pcrsonalititii ;\rhiepiscopultri Averchie ilustratd trrcmai
prin nume ro.rscles:rlescrierilegatec1econtexturlirpostaziei
I C f ,'\rhiepri5gl,ptrl t'tl ['-gr-rmer.rita,
Teof.irrtle PoLtar.t,l-|t5f1r1i', generaliz.-tte.,.\cestportret clnhovnicescalcatuit prin
2(X)7,pp. 3c9-3t).
'Cf . r\rhiepiscoptrl r\r'erchiecle cr,r'u.tint
a iost publicat cle Frafia SfAntului Gherman clin
Jorcl.rnVille,NltrtctrA|tttstLt:ic,
\lauastireir Slatio.ir.r,l9c)6,p 50. Alaska in perioclicul Thc Ortlntlox Wortl. Reu;ita acestei
creiondn 5c r.r.r.vrucrz.rmtAi de toate fapt.rlui c.r intre
eg|{-e_lgj-l$plgle vlddicdi Averchie nu a fost dezbrnare,
ci, ceeace a grdit mai intAi a implinit el trsugi in faptd. $i,
dupd cum bine ptim, aceastaa fost dintotdeauna calea
Sfinfilor gi felul prin care ei s-au statomicit in implinirea
poruncilor intru Domnul. Datoritd duhului sdu pdtrun-
zdtor gi a marii puteri de discernere, Fericitul Pirinte
Averchie a fost pe bund dreptate numit un prooroc,Ltt'L
tnainteaestitor al lrydddriidecredinld.
al aremurilorapostnziei,
Prin cuvintele sale ne impdrtdpepteo eclesiologie(o in-
vdldturd despre ce anume e Biserica) cu adevdrat so-
borniceascd, care prin mdrturisirea ei std impotriva
minciunii lduntrice, a formalismului exteriol, a suficienlei
de sine pi a fandoselilqr aga{e14ppelo-1 teologice.
CuvAntul sdu esteunul viu, izvorAt din \4afd 9i inchinat
\tefii, ardtAndu-neci Bisericadacd intru adevir Il are ca
gi Cap al siu pe Hristos, nu il poate avea nicidecum ca
stdpAnitor pe Antihrist. Insd ca acest lucru sd-;i dobAn-
deascdplinire4 depinde gi de fiecaredintre noi in parte,
ca unii ce prin SfAntul Botez suntem scrcotifimddulare
ale acesttriTrup tainic. Calea estecea a pocdinfei nefifar-
nice, carrL'pccetluiegteduhul omului ctt lucrare neince-
tatd.Tixnr.ri cle aceea,qry--ce altA q-aledevine Lrna,,largi 9i
latd" (lthtt'i 7,73).
lAst.izi poate vedea foarte lesne cd societatea
se
p111a!-eas!'a in ansamblul ei a devenit una consumato-
rista gi pi-.r inchegat direclia 9i orientarea dupa ,,mult-
rAvnitul" model occidental,,al tuturor posibilitililor".
Astfel, i:rtr-un ritm susfinut, ajungem grabnic din urm.l
Apusul in inchinarea sa inaintea mateliei9ialelfg[ului
pgll3ryggc. S,t chiar lficdnu-neTme sd credem, aceastd
inchinare ajunge in cele din urmd la insdpi Persoana
Antihristului gi-l cheamdca stdpAnitoral acesteilumi. Din
aceastApricind, in partea a III-a a cdrlii am cuprins mai
multe mirturii din spafiul ortodox american, tocmai
pentru cd frafii noptri de acolo se confruntd de mai mqlte
decenii cu tot ceea ce inseamnd societate de consu*m.
Dintru ostenealalor lduntrici putem dobAndi mult folos
in inlelegereaa ceeace se petrece- in condiliile actuale.-
atAt in noi inpine cAt gi in jurul nostru.
Despre !s.l ce va sd vind in lume, +
spunea:,,A,ntihrist- carenu se mul;umepte numai
cu necredinfa s4 - nu va avea
astAmpdr decAt in ziua cAnd ar izbuti sd ucidd pe
Dumnezeu gi sa-L azvArledin inima gi mintea celui din
urmd credincios rdmas pe pamAnt;-gi nu 1.avne;!e,ne-
bunul | , decAtaceeade a termina
o clatd cu Dumne zeu, i
s i, ga pe o 93bie a iadylul gbrp,gJqlqde
fiard. Chinurile cele de pe uime, ceie de ii A"finiirt, in
careva lucra toatdput91e3Satanei,
cAtes-au grtejit_asupraere9tinjler,de_la i4cepg!
rrani rir zilele- a r.
=
i , r ^
;^
lnlelegAndin duh lucrdrile pi uneltirile carese rcvarsi
in.lume din ,,taina firldelegii care se gi lucreaz6" (2
TL'snltttticcui2,7), i indemna pe
tinerii ortodcrcpiamericanisd fie cu multd luare aminte la
suferintele din inchisorile regimurilor totalitare. DAnsul
dadea acestsfat deoarece
rile din temnitele comuniste sunt inaintemergitoare gi
inaintevestitoareale cumplitei Si ,,m "
fMntci Z+ n; ,Atncnlipsa7, -14)din vremu-rilsdomniei
. Astfel, in partea a IV-a a cdrfii am adr.rnat *
cAtevamdrturii din inchisorile comuniste din RomAnia
t Cf. Pdrirttcle
ArsuticBoca- nnrcirrdnurfitordesufletcdin secolul
XX, ed. Teognost,
Cluj-Napoc42002,p.782.
a

Prin cuvintele celor intemnilali ne vom impirtdpi de ceea
tfdiaged sub stdpAnirea torlionarilor
ce le a fost. -dat s-d,.
inrobifi cu totul vrdjmapului firii omenepti.Numatg T*19
AminfiJe pAnd la dpplina indrdcire putea sd scomeascd
use-enea cazne. insd dacd prin cumplitele suferinfe,
acestoroameni le-a fost dat sd vadd rAnietul infrico;ator
al iadului, tot ei au fost cei cares-au imparta;it pi de tainicul
surAs al invierii din morfi. Socotim cd din mdrturiile pe
care le aducem inainte, cititorul va putea sd infeleaga felul
in care pronia gi dragosteadumnezeiascdeste neincetat
lucrdtoire. insi daci prigoanele indurate in temnifele
comuniste au intre-cut o,nce inChipuir-e,
rreni .,strAmtor
Partea a V-a a carfii este alcdtuitd din q1.llL"Xttgi
ale Slinlilor Pirinfi despre-vremuriledin ulmi, r'eni-
rea lui Antihrist gi sfAr;itul lumii. Cuvintele lor sunt o
comoard nepreluitd pe care Duhul SfAnt a dbruit-o
Bisericii celei Una, SfAnti, Soborniceasc.i;i Aposto-
leascd.Sunt cuprinse aici invaldturi ;i proorocir-iale
Sfinlilor Moise Arapul,lshirion, Pamvo,Nifon al Corl-
stanlianei,EfrernSirul,loan Damaschin,Nifon alCorr-
stantinopolului ;i Anatolie al Optinei.
in continuareacdrlii am apezatSittLtxnntl caresecitc;tc
in Bisericanoastrdla pomenirea liturgicd a Infricogatoarei
Judecafi.in acestSinnxnrseafld sintetizati
despre cele ce se vor petrecela sfArpitullumii'
Dar pentru cd toate cele care au fost adunate aici
pot,fipfiqep.gle-cuadevdrat numai prin rugdciune gi duh
rugiciuni, am a;ezat
1efi1g11g, in incheiere, intre alte
llcitioiiul alcituit de SfAntulTeodor Studitul pentru rAn-
d"iaia liturgici din Duminica infricopdtoarei Judecdli'
Fie ca toate acesteasd ne fie spre priveghere lduntricd.
ntonnhulCoprie
Partea I
APOSTAZIA 9I ANTIHRISTUL
PROLOG AL TRA DUCATONULUI AMERICAN
,,Aceastamai nainte stiind, ci vor veni in zilele cele
de apoi batjocoritori... zicAnd:Unde estefigiduinfa Ve-
nirii Lui? Ci... toate asa rdmAn precum au fost dintru
inceputul zidirii" (2 Petnr 3,3-4).
Astdzi,asemenea,,batjocoritori" - implinitori ai acestei
proorocii a SfAntului Apostol Petru - sunt mulfi printre
noi. Existd mul;i ce chiar poartd numele de cregtin,si care,
a cu toate aceste4au incetat sd ndddjduiascd in Venireadin
nou a lui Hristos. Acum ei pun la cale lucruri de-ale loq,
mai ,,bune". Dupd ce au hotdrAt cd nu va fi nici un ,,cer
nou si pim6nt no u" (Ap ocalipsa21, 1) de Dumnezeu zidite,
acepti batjocoritori au hotdrAt.sd f_agreascd o mineinoasd
lumenoui, pldsmuitd de om,in acelagichip incareprotes-
tantismul a hotdrdt sd zideascd o bisericd pldsmuitd cu
puteri.omenepti, potrirmicd Bisericii lui Hristos.
Impotriva acestorlucmri, SfAntul Pavel ne previn€: ,,S
gu vA ?migeasci cine nici intr-un c[ip! Cici ziua
Domnului nu va veni, de-nu va veni mai intAi lepidarea
de credinfi si de-nu se_"ga"-rinp"ri @
p,ierzirir,"p-r-o,tivniculgicarese va inilfa mai presus de tot
ce se numegte Dumnezeu sau este spre inchinare, incAt
si gadi el in templul lui Dumnezeu, aritAndu-se pe sine
ci este dumnezeu... Drept acee4 frafiloa stafi neclintif
gi finefi predaniile care af fost invifaF, ori prin cuvint,
ori prin epistola noastri" (2Tbsalaniceni 2, 3-4,75)
Stau zilele de apoi sd vind asuprd-ne?,,Fiulpierzdii" ,
Antihrist, e pe cale sd se iveascd?Un numdr crescAndde
c r e l t i l t i ( ) r t ( ) d ( ) c sdi. t r tr t t -rt i s ; - r 1 1 r 1[ \l n
, 1n . t t i v l . t . t c c . t s t . l eprlrqiinucle.aresi ;r natp.rlmului,rlescrierileau depasit
i n t rcb.t re. R.rI i r-rrri lc peu t rtt .tcest : i ur ta ttr ;t n t .t prtrq.lI i ;r - prurgi simpltr gAndireapi inchiptriretromenirii.
tic sunt tnr-tltc;i c-lestr-rl cle serirr..tse. r\cettstilr izit-tuc l]isericaCre;tin-Ortodoxda invdfat clintotdeaunacd
clifcraiin rnclcic:itegoricde .rytcptarilcserrtimerrt;rliste pentru o astfel de catastrofi va fi decdclereareli-
tile celei cle a dott;r Veniri tr lr-riHristos care s-.rltiscat
cu diierite prilcluri in veacurilc trcctttc,m.ri cr-tSc'.lITl.1
in r,'remeacacleriiRomei pi rrc-latti ctt cucerireerCtlnstan-
tinopolului. Viziunile apocaliptice clin acelc t'remuri \3-ivi, :;i cAnd rdul va clomni atAt de putemic in sAnul
se intemeiau mai ciegrabaPe sr-rferinfelefizice 9i pe omenirii, incAt via;a pe pdmAnt va deveni practic cu ne-
groaza r,,enitdin chip napraznic, decit pe o ;rnaliza putinfa.A.tuncilumeaigi va pierdedreptul gi rafiuneade
temeinicd a proorociilor Sfintei Scripturi, implinite a exista.Nimicirea se va intAmplapotrivit judecdliilui
intr-un chip limpede. Dumnezeu,i.rd pjd^u oru.t{" i y-a-fi*laUl4lg-4qLng+gii.
din
lina in acestveac,.geimplinisqrd foarte pufine Materialigtiiindicdfolosireaarmamentulujnuclear
proorociile precise ale MAntuitorului, ale Sfinfilor ert, lnsa numal
_Apostoligi ale Pdrinlilor Bisericiiin legdturdcu plinirea ar putea face uz
vremurilor gi ceade-a Doua Venire a Domnului Hristcls. gi potrivit ideilor
Totugi proorociile Sfintei Scripturi le-au fost intot- materialiptilor invdfa!i, p
frSga,dtpt*reerii ordjrul;r
deauna ldmurite credincio;ilor prin intermediul pro- ci"ttt-^'iS-i
L .r v A rfir (o.-onir
r s r va | (|rrre(tr i 2 nnlr.itjrr
fl''rtln Eutote.
[autate.
totipurilor iconice,inainte ca ele sd se fi implinit in fapt. $tiinfa materialistd contemporand a ajuns la o
Acum se pare ca p.andgi cgle-mai de pe urm.l pi mai confirmare a viziunii cregtin-ortodoxepi, de fapt, depi
greu de infeles dintre acesteproorocii 4u fo-gtldmurite fdrd sd vrea, a dat mdrturie pentru adevdrul Sfiniei
*-evcrrine+tetq! . Cele ce
pdreau a fi taine de nepdtruns in CartenApocttlipsei - -
nu mai sunt chiar nipte taine, cdci pAnd pi cele mai ulu-
i-loareg! inqredibll-edintre acestelucruri gi-au gdsit plini-
rea in vremea noastrd.
De pildd, atAt cregtinii cAt pi materialigtii au cd'zut
de acord vreme indelungatd cd q4linea gi-civiliza-tia
vor pieri ca urmare a unui holoeaust [unei In SfAntaScripturd citim cd ,,incepitura durerilor,,
-tot] de prapo4ii, -un holocaust [o ardere-de- (Matei 24, 8; Marcu 13, B) - adici inceputul plinirii
tot] descrisin SfAntaScripturd in termeni nemaiintAlnifi, vremurilor - vor fr rdzbo?iele infric
-- ,
infricogdto;l,,universalt gi atotcuprinzdtori i4cAt,inainte s@uvintele acestei proorocii sunt
de Dresda, Hiroshima, Bikini gi de alte mdrturii ale implinite dinaintea ochilor,nogtri. Faptul ci vremuri de
11
i.rzboigi siric;i' rudimentard s-au irrit ;rdeseirirraintede
acest veac, nu are nici o relevanfi in .rn.rliz.'tntl.lstri'
S a r a c i a g i r d z b o a i e l e c o n t e m p o r a n e d i f e r a t l L ' tt 1 e
conflicte'lepi grozdviile vremurilor dinainte, .rtat prin
faptul cd au un caracteraproape generalizatcit ;i prin
puterea lor infricogdtoare,caredintr-odatd Pune inaintea
minfii putinfa unei catastrofe universale. Rdzboiul
generalizat sau ,,mondial" este in mod strict un feno-
men ce aparline doar veacului al XX-lea. Numai prin
cumpdnirea incredibilei amplori gi a uluitoarelor forfe
de distrugere slobozite prin acesterdzboaie mondiale,
d eyin d-esc,ifrab ile p roo roci il e d in Ap qc-alipsa-'( g, 15-2 1-) .
Chiar gi nimicirea de odinioard a Dresdei cu groaznicele
-
,,furtuni de foc" a cutremurat irrchipuirea omeneascd
iar aceste,,furtuni de foc" erau pricinuite de ceva la care
acum umanitatea se refere cu nonFalanfd ca la ,,arme
convenfionale".
Privitor la implinirea unor asemenea proorocii,
atenfia noastri trebuie se se intoarcd 9i spre Cartea
I
,,Si au fost dezlegati cei patru ingeri, care erau gitili spre
ceasul gi ziua 9i luna 9i anul acel4 cg€i-qr4oale-e-treia Parte din
gameni. Si numirul ogtilor era de douizeci de mii de ori cAtezece
mii de cilirefi, cici am auzit numirul lor. $i aga am vizut, in
vedenie, caii 9i pe cei ce gedeaupe ei, avAnd platoge ca de foc 9i de
iachint gi de pucioasi; iar capetele cailor seminau cu capetele leilor
9i din gurile lor iegea foc gi fum 9i pucioasi. De aceste trei pligi: de
focul 9i de fumul 9i de pucioas4 care iegea din gurile lor, a fost
ucisi a treia parte din oameni. Pentru ci puterea cailor este in gura
lor $i in cozile lor; cici cozile lor sunt asemenea gerpilor, avind
capete, 9i cu acestea vatimi. Dar ceilalfi oameni care nu au murit
de pligile aceste4 nu s-au pocXit de faptele mAinilor lor, cgi-gu
se mai inchit idolilo@i 9i de piltri gi
"
C9 d.esfla
s-au pociit-dcsqid*exile-!-o*q-niei-{eleggsiJe-11ilq -19r,4-i-qi
narea lorr,nili de fq4lg3gsnle Jor-(Apocalipsa 9, 75-21).
74
Apocalipsei8,7-722gi spre capitolul9,in care Vdzdtorul
Thinelor - SfAntul Ioan Erranghelistul - accentueazd
necontenit cd felurite catastrofe gi suferinfe se vor pogori
asupra unei treimi din omenire gi asupra unei treimi din
suprafala pdmAntuiui
,,Dacd socotegte cineva - spune
- acelenaliuni gi popoare care au ajuns jertfd
rdzboaielor gi revolutiilor din veacul al XX-lea atunci se
suprafafa gi populafia pdmAntului".
Intr-adevdr, numai in ultimul decentu3 am putut
bdga de seamdplinirea celor infdligate in Apocalipsa8,
7-12, cdci oamenii de gtiinfi ne-au ardtat ci omenire4
ca , a pavat,a despuia_tgi
afapdmAntului
a_gtrdvitap,raape-atlela.p31!e-_{_insupraf
Al4bil, a pricinuit prin poluare o micporare insemnati
a cantitdlii de energie solard care ajunge pe pdmAnt
'
,,9i a trAmbilat int6iul Inger, gi s-a pornit grindini 9i foc
amestecatcu sAngegi au cizut pe pimAnt;9i a ars din pimAnt a
treia parte, gi a ars din copaci a treia parte, iar iarba verde a ars de
tot. A trAmbilat, apoi, al doilea Inger, gi ca un munte mare arzind
in fliciri s-a pribugit in mare si a treia parte din mare s-apreficut
in sAnge;gi a pierit a treia parte din fipturile cu viafi in ele, care
sunt in mare, si a treia parte din coribii s-a sf5r6mat. $i a tr6mbifat
af treilea it g"r, gi a cizut din cer o stea uriagi , arzind ca o ficlie,
si a cizut peste izvoarele apelor. Si numele stelei se cheami
Absintos. $i a treia parte din ape s-a ficut ca pelinul 9i mulfi
dintre oameni au murit din pricina apelor, pentru ci se ficuseri
amare. $i a trAmbilat al patrulea Inger;9i a fost loviti a treia parte
din soare, si a treia parte din luni, si a treia parte din stele, ca si
fie intunecati a treia parte a lor si ziua si-9i piardi din lumini a
treia parte, gi noaptea tot aga" (Apocalipsa8,7-12).
3Aceastd introducere
Afostscnsa in anut tgZE insi, dupi cum
bine ne putem da seam4 de atunci m6ndria gi ldcomia omenirii ,,au
progresat" gi mai mult
r<
( a d i c a a m i c g o r a t c a n t i t a t e ad e l u m i n d s o l a r d ) 9 i e
aproape de a fi otrdvit in intregime a treia parte din
mdri, omorAnd vieluitoarele care sdlagluiescin ele.
Meriti toatd atenfia noastrd faptul cd dezastrele
rleacului al XX-lea au afectat in pr-irnul rAnd,p--opoarele
-cre;tine.Ca urmare a imprejurdrilor prin care au trecut
acestepopoare in timpul primei jumdtdfi a acestuiveac,
milioane de cregtini au ajuns sceptici, pi-au pierdut
credinfa gi s-au rdcit fafd de Dumnezeu gi unii fafd de
altii (Matei 24, 12). Catastrofele ,,de duratd" ce ali
cuprins aderrdratemartiraje gi purtarea fd;$a a unui
rdzboi impotriva Bisericii, li s-au intAmplat cu
prisosinld nafiunilor cregtin-ortodoxe- aproape in
intregime - in prima jumatate a veacului al XX-lea, 9i
aceastaa fost indeobgte una dintre urmdrile primului
rdzboi mondial. Comunismul a acaparatintreaga
Europd de Est ;i Caucazul inainte de anul 1950.Nici
Grecianu a fost crufatd,cdcivenezeligtiigi unii ocArmu-
itori corupfi ai Bisericii gi-atr lansat atacurile asuPra
'20,
Sfintei Ortodoxii din Grecia in anii impotrivin-
du-se invdliturii sfinte precum gi pildei de sfinfenie a
SfAntului Nectarie de Pent4pq-lisDe asemenea,odatd
." i"Ta"-ul doilea rd,zboimondial,Alexandri4 Antiohia
gi Bisericadin China au cizttt sub guverne controlate
de comunigti. Nu poli sa nu cumpdnegtigi sd nu pricepi
cd ptlterile rdufui din-lrem-e-au luat in primire sarcina
P-t!ryort-@xc,cu scoPulde a
indepdrta cea mai insemnati piedica in calea indepli-
nirii viitoarelor lor urzeli.
Pe lAngd gocul evenimentelor mondiale gi al
neomeniei omului fafd de semenul sdu, aut-oriidg_tgqrii
pi-sisteme filosofice, politice gi re-1-ig-ioase
anticregtine
g in chip deosebit de puternic in
76
vremurile recente.Pentru cei mai mulpi dintre oameni,
acegtifilosofi au propovdduit gi incd mai propovdduiesc
cd in istoria omenirii domnepte o .lege a plogresu\{].
Prin urmare, omenirea - in toate aspecteleexistenlei ei
- a evoluat de-a lungul istoriei. Acegti filosofi inva!5 ci
formele politice, sociale gi ideologice ale vielii rasei
umane se imbundtdlesc necontenit gi cd in cele din urmd
omul va gisi 9i va determin4 prin propria-i putere gi
dezvoltare umand, ordinea de viafd politicd gi sociald
desdvArpitdgi ideald - o ordine in care rafiunea, ptiinla
pace4 siguranf4 dreptatea pi bundstareamateriald vor
fi absolute. De fapt, un mare numdr de ocArmuitori
corupfi, aga-ziscregtin-ortodocai, au inge_put.q{plezinte
o-4-stfeldeteorie. Cei mai de seamd dintre acegtiasunt
igfa-&ii actualeiSatuarhli E_qulcn-iEe care au inceput
sd invefe acestelucruri,,ca si insele, de estecu putinfi,
9i pe cei alesi" (Mnrcu 73,22).
Domnul Hristos insd a invdfat ceva intru totul
osebit.El ne-a vestit mai dinainte ci vor fi ,,rdzboaiesi
zvonuri de rizboaie" (Mnrcu 73,7; MLttei24,6), cd nu
va fi ,,pace,ci sabie" (Mtttei 70, 31) gi cd ,,din pricina
inmullirii firidelegii, dragostea multora se va rici"
(Mntei24,72).Sd ne uitdm la istori.rveacului al XX-lea
gi sd ne intrebdm: Cine s-adovedit ca are dreptate?Oare
Hristos sau filosofii nostalgici?Nici o domnie a rafiunii
nu a venit, ci mai curAnd o fumnr_e4_cqluimai groEolan
materialism si a celor mai
In loc de pace gi siguranfd, sunt rdzboaie cumplite gi
zvonuri aproape zilnice de noi rdzboaie; in loc de
dreptate, am fost martori la tot felul ciesilnicii, revolufii,
CHEKA, Gestapo GPU, execulii in masd, lagire de
concentrare,lagire de deportare siberiene de o cruzi-
me nemaiauzitd gi de nedescris, anihilare chimicd a
 creierelor mdrturisitorilor credinfei gi ale altor opozanli
din URSS; in loc de bunds--tare.m.ater_ia-ld,sunt rapo4rte
cqlglaLte- desp1g_fqame_leifr nag4_-despre lipsuri a
milioane de oameni - gi asta in ciuda faptului cd o mare
parte din omenire are hrand de aruncat, doud locuinfe,
doud sau trei automobile etc. i1 loc de armonie in
numg*19-q9-l!g[gla-v-emapari;iaaproap"Zii"i"aui".t"io.
cg S_e"lgnafinirineq_ateinvd ldtr ui =;414-franc,maso-
ne ri4 teosof i4 Bahai, inchjnarea_vdditalnaintea Satanei
gi secle vrdiitoregti, ca sd numim doar cAtevadintre ele.
Dar lucrul care este de mai mare insemndtate, e
faptul cd tuturor acestor
miscdri
'.--*._+'
a_lnggput si pdrdseasci omenirea. Acum, societatea
omeneascd poate sd accepte gi sd intAmpine sectele
u minimi uimire sau chiar fdrd sd se sinchi-
s-eascd - pentru scurtd vreme, oamenii se ingrozesc sau
se inspdimAntdin chip trecdtor de actelecanibalicecare
s-au petrecut in Statele Unite drept urnlare a acestor
culte ori de crimele clemenliale care s-.ru petrecut in
a,
te
ce, Llrcd,iar societateain
segtede .tccstelucruri. Cd
societateaincieobgtees ee1
, estc,-limpede,_{gv.qciii.prin aceea cd
ftU[l0r
: fill
". Mai mult decAt atAt, devine
,,c1_e_mo-dat"sd fii anticomunist, iar cci care pistreazi
creclinciopia climpreund cu Sfinfii noi lVlucenici din
Iumea comunistd, sunt bq,tjocollfi;i ridiculizafi. Sd se
datoreze aceastafaptului cd ,,drag.os_tea multora,, deja
,,s-a rdcil" (Matei 24, 12)?Oare vreme4 marii fo-amete-
Iti
,,nu foamete de pAine, nici sete de api,,
gpgpgggul (Arttos8, 11J'-stL4eia+Q-qpla
e oare faptul c.i clomnia ltri A4tihrist e
aproapepi sta sa vina asuprd-ne?
in trecut, proorociile Sfintei Scripturi cu privire la
impdrdfia lui Antihrist au fost dincolo de puterea de
inlelegere a omului. SfAntaScripturd ne oferd imagini
ale unor lucruri cumplite care se vor petrecein impdrd-
lia lui Antihrist, iar Pirinfii Bisericii ne dau ingtiinfdri
gi descrieri despre inrobiri gi prigoniri ce nu sunt ugor
de cuprins nici in inchipuire. Dar oare toate aceste
imagini pi descrieri sunt de necrezut?
Aceastd intrebare ne aduce la felul acestei cdrli -
anume acela de a ardta cd qF.eslc&o*afocii nu mai sultt,
de fap t, de.leq1gz_uL o^tti rnleLese.iar,imPIi -
qi*ag-u-U-p"
nirea lor se poa.tg'o.hggfyA1nlapttocmaiin lrrmea-de
azi. Aiciautorul prezinti in termeni limpezi gi lesnede
infeles
' originea
---- rdulqi-Ellggla Lui imPotriva binelui,
p.".r-@ din vremea domniei lui
Antihrist. ffi-t"- in primul rAnd inibresali s5'.-i
i4ine4te4g vor-v- -iin-:ri4la=Qmeni{ii, precum 9i cu
privire la,tytrcalufAnlihrisJ. Pentru a izbutiacestlucru,
I r.lr.l.ni|trri'lr-.r._-4
este de trebuinfd ca mai intAi sd-i aducem pe oameni la
o.infelegere a persoanei Satanei pi sd.i,ifrt-r.qducemin
d; cdci fird un concept al demo-
nologiei, nu este cu putinfd sd se inleleagd hristologia
ecclesiologia ori eshatologia Sfintei Biserici, care sunt
cu totul de nedespdrlit de vestirea mAntuirii.
Pentru a indeplini aceastdsarcind, monahul care a
pregdtit aceastdlucrare, a compilat materiale care sunt
lesne de ihleles gi care nu sunt invdluite intr-o ter-
minologie academicd. Nu le-a adunat laolaltd pentru
19
 ca ele sii spre meclitafieintelectu.rliktr,ci
L,tgttllll:l
slrrii
Nimeni nu va putea citi ace.rsti c;rrte fuirrica ea sri-l
ttrlbure. Pe cregtinii .rtod.cgi care cur'pdnesc gi sunt
preocupafi de vremurile pe care le trriirn, ii indemnam
ryq1i intgSrca inimile cdtre cdrtile de slujbi ale Sfintei
Biserici,caci in ele Tradipiagi congtiinfa Bisericii r,orbesc
despretoateacestelucruri, propovaduind, inainte'estind
giinfi ;igand inva fi turi temeinicepentru ap.lrareatu tu ror
aclevdralilor credinciogi. Mai presus de toate, cititorul
UNIVERSUL VAZUT
CA REVELATIE A ZIDITORULUI
Dumnezeul Cel Nendscut gi Nezidit, r,ietuind in
SfAnta Treime, fiind Atotputernic pi intru totul desd_
ipi este_
pe deplin indestulaior Siegi gi nu avea
"ltei,,
nicidecum treb,uinfdde fiinfe create. insd dragostea Sa
netdrmuritd rAvnea sa aibd p*qf!a$t ai furicirii Sale
vet-"+iqe.Pentru aceast4 Dumnezeu a gdtit impdrdfia
Sa pi a creat fdpturile ceregti.
poatd intoarce Ziditorului lor o dragoste adevdratd
9i
nu o supunere lipsiti de minte gi fdrd de noimd.
Unul dinfre cei mai strdlucifi gi mai putemici dintre
acegti ineeri , Luciler (Satana) - exercitAndu_gi voinfa
20
liberd, dragosteacelsecuvenea
lui Dumnezeu.?in pricina igbifii de sine.s-ainddrdtniciL
4l4tru indirdtnicie s-aftrvArtogat
o_ , pptnv'nicdce-leia *Ziditorulq-i,uzu.1p3nd
locul giputerealui Dumnezeu. aceste"i--raz-v-rdtiri
(apostazii) sunt b inecuno-seule-fu turo r. Lucif er 9i cei care
i-auurmat,ag-Jq,-S-ta-zvadrg-dur-e"e-rpipAndaziaur44q4rs
drept v--rajmagi ai lui Dumnezeu-;i r
Sale.Ispita gi nesupunerealui Lucifer a fost primitd de
multe dintre fdpturile ceregti,astfelincAtnoua impdriiie
a rdului s-aumplut de pdrtapiai prinfului furtunericului'
th vremeapustiitoarelor
ispitiri, au fost intirifi de ajutorul lui Dumnezeu 9i au
devenitfii vegniciai Adevdrului.
Potrivit dragosteiZiditorului, impdrdfiaCereascd
nu a putut rimAne gtirbitagi pentru a sdvArgiaceastd
implinire, Dunurez:eua zidlt o^noui fdpturd - omu_I.
Adar4_p_i EILq,_qg din nimic lI1-sn Unlyg;s
f-o=s_t_ficufi
fdurit a,numepentru ei, iar ei au fost pecetluifidrept
pietreprelioasein cununa ltrcrdrilorlui Durnnezeu.
MdrefiaZiditorului a fostrevelatdchiargiin atomii
p.flmgldl,aiicare,de;i fira formd,nevdzuli gi in neorAn-
duiald, au.slujit ca materit' pentru cre4fea.intregii firi
vd7_g-tq pi.qomului insugi.
FACEREA
Nu cunoagtem a Universului,sau
c3tdvremeau ddinuit elementelein condilii haotice,cdci
SfAntaScripturd igi incepe relatareaeqJlemm in care
de-viafd-DitdtorulDuh SfAntSSpurta-aeiape aees-uP1a
edancutui, orAnduind Univers-ul.Totugi, Eloria tulqlt
incepede fapt cu formareaparticulelorsimple.
v-iZDiLe
11
 Cd intru inceput e_lementelecare ne inconjoard
astdzi, i-ryrjcmai mult decAt pariicule pdmAnt - pdmAntul a dat primul gi cel mai bogat rod
lip,sitedeJormS, se vddegte din mdrturia cuvAntului pentru folosul locuitorilor impdrdliei naturii. Din acea
lui Dumne zeu (Pildc8, 24-27).eercetirile ptiinfifice din zi, pdmAntul, ca o mamd bund, ainceputsd-gicheltuiascd
domeniul fizrcii au intdrit u."urii -drtu;ie. anume ci energia - dintru inceput putemicd gi foarte mare - pentru
e-lementeleUni vers u l ui su nt compus-edi tr binele omenirii pi al celorlaltevietdfi.
rr _unsin€u r
fq!_ds:nateue-adrea_au
q_umeG&_LeqenJei.
Aceite Aceastd rodire va continua chiar pAnd in vremea in'
particule neinsemnate,concrete,au fost daruite de care,lfa_fFft.p_d_manhrlvaf-ividgurt-delsgglqla_o_mului
Zidttor cu o_pglglg_lgcl4tqare_de ngintele_g|9f4 Drept F exPl
Pg-4!.fu-eultivarea i. Atunciva sirdcigi
urmare - prin porunca dumnezeiascd_ e-le._eu formit, va sldbi gi-i va fi foarte greu sd hrdneascdomenire4 dar
ceplbinaJiilefuz-inndrile pi separdrilelor, o f"f"ri-* cu toate acesteanu va inceta sd-gi dea roadele pAnd la
lin
fdri de numdr de forme gi corpuri in naturd. sfdrgitul timpului, dupi cum zice Scriptura: ,,CAtva trii
C_tgafga luminil g_r4.-energiile_
careemani dintru ea pimintul, seminatul si seceratul...nu vor mai inceta"
s-apetrecutin ziua intai a Facerii,ca rdspunsla cuvantul (Faceren8, 22). va veni asupra pd-
lui Dumnezeu:,,Sdfie lumini" (Facere 7,3).in ceade a mAntului gi-l va gisi daagl_ogle_airi! ,
patra zi a Facerii, s-a adunat in_corpuri,imense fie ea 9i sdrdcdcioasd.
(Facere 7, 74-79)careau fost menitesi ocarmuiascdalte SfArgitulacesteilumi nu va fi o nimicire, ci o refacere
corpuri mai mici ce s-auluat dintr_insele, anumesd le ;i o reinnote (Apocnlipsn27,1). Puterile ei refdcutevor
carmuiascdprin atracfie,sdle incdlzeascipi sd le lumi- sluji vegnic reinnoirii fipturilor viefii celei noi.
neze.P_e aceste,corprl-u.
i-mensenoi le 1 um i1n(apa_zise)
stglefixe - dintre care MIRACOLUL LUMINII
in a doua zi a lrarcerii,
supunAndu-se porurnciilui
Dumnezeugi lucrarii l)reasfAntuluiSau DLh, R_e;qap-aJealuminli vdzute a inceput in zir-raa patra
,,apele,,
ugqlui..oc-eenl'_,ltgl,rlig,_g_uurparlrrnrebnr"_eatt"ri Marile corpuri din Univers, invegmAntateirr raze aurii,
irygnpsLFLesreJ-68),iariceste4lirAndul lor, zat sunt menite sd le ocdrmuiascape cele m.rr mici;i sa le a-
in mulfimeade planctepi de corpuri similareacestora. coperecu lumind in aceaparte ce e indreptat.i insprerazele
In ceade-a treia zi, printr-o ,,vaporizar{J,,
gi ,,ames_ lor, lasAndin inttrneric partea ce e intc'rarsarlinspre ele.
teca_re" a apelor din mdrile care ucopereaupdmAntul, insd nici un loc nu e lipsit de prilejul cle a primi
au fost plismuite aerul pi apa rdcoroasd.prin puterea binefacerile gi lumina izvorAte de citre soare, cici
lui Dumnezeu,mari ridicdriile pdmantului au idcut ca corpurilor mai mici (planetelor) li s-a dat migcareade
sdseiveascddin strdfundulmdrilor (Facere rotalie in jurul propriei axe inclinate, precum gi o
7,9-13).Zlgl4tfgta are o fuasemndtate apartein crearea migcare periodicd (anuald pentru PdmAnt) imprejurul
Universului, cdci in aceastdzi a apdrut veget_afia pe corpului ceresc din care au luat nagtere. Prin aceste
migcdri duble, planetele sunt ddruite cu schimbdri de
'')
 anotimp gi ale zilelor gi nopfilor. Toate acesteasunt de
trebuinfd pentru existenla lor vremelnicd; pentru
PdmAnt,acesteasunt necesarepentru innoirea puterilor
fizice ale fdpturilor gi pentru a-i da naturii putinfa de
a-gi indeplini vremelnica-i indatorire.
Prin acestemigcdri, origice loc de pefalaFdmAntului
cade sub inrAurirea razelor soarelui. Existd o diversitate
in energia razeloL cdci atingerea lor e fie directd, fie indi-
recte (in unghi), againcAt diferite zone de pe fafa PdmAn-
tuluiprimescmaimultd sau mai pufind lumind gicildurd.
Acest fenomen al naturii dezvdluie faptul ci, in
miracolele luminii fizice,Zidltorulne aratd o asemdnare
(o icoani, un chip) a minunilor Luminii Dumnezeirii.
Fdpturile simtitoare, ilrzestrate cu putere inlelegdtoare,
sunt prin ele insele firtuneric (adicd nu doar in intuneric,
ci neizvorAnd lumind proprie). Numai primind lumind gi
cildurd lduntricd de la Duhul, ele irceteazddea mai fi in
intuneric ai se apropie de aceafrumusele lucrdtoarecare
le-a fost menite, potrivit felului icorromieiZiditorului.
Impdrtirea * ne amin-
teptede cele palr-tgdaru.qia_leDuh11h.riSfAnt (Isnitt11,2-
3), prin SfirrtclcTaineale Bisericii,
apa incAt el (su-fl"etul)sa poati sp-roriin fapta bund cea
Iq sr dt oare pe.nt Lu_sJava_Lllr..
D_:rr:rnczeu. Fi ecare iuc ru
vdzut se infi;igeazd intr-o anunrit.i culoare, potrivit
insupirii acelui obiect de a reflecta o razd sau alta a
spectrului alcituit din cele gapte culori.
{ Este indeobgte cunoscut cd
\rgr,ina alba e alcatuitd din cele
ZS_ql-gfi;aceastddescompunere cromaEici este denumitd generic
ROGVAIVI R = rolu, O = oranj, Q = galben, V = verde, A = albastru,
I = indigo, V = violet. Cgl_e7*qulo{ alc4tujesg 9i q{$eubeul iar du-
pd mdrturia Sfintei Scripturi acesta eJglgmn dumngzeiesc, cici
Insugi Domnul a grait lui Noe: ,,Pun curcubeul Meu in nori, ca si
fie semn al legimAntului nt" Gqcere9,13).
),).
Tot astfel e pi cu duhul omului. In sine, e intunecos
gi ar rdmAne ceva intunecat de nu ar fi darul harului
lui Dumnezeu care-i ingdduie sufletului omului sd
primeascd aceastdminunatd Lumind pi cdldurd de la
Zidrtorul sdu. Lumina sufletului omului, asemenea
luminii lunii, este reflectatd dintru Soarele Duhov-'
nicesc, Soarele Adevdrului, Soarele Dreptdfiis. Fdrd
acest dar, sufletul ar rdmAne in beznl,, in mAhnire, in
deznddejde gi pdcat.
Apa cum nici un loc de pe pimdnt nu e lipsit de
putinfa de a primi razele soarelui cele ddtdtoare de
viaf6,,tot astfel origice fdpturd infelegdtoare are putinfa
'-In PsalmiiProorocului David, putem citi:
,,Cerurile spun slava
lui Dumnezeu 9i facerea miinilor Lui o vestegte tiria Ziua zilei
spune cuvAnt, 9i noaptea noplii vestegtegtiinfi. Nu sunt graiuri,
nici cuvinte, ale ciror glasuri si nu se audi. In tot pimAntul a iegit
vestirea lor, 9i la marginile lumii cuvintele lor. in soare 9i-a pus
locagul siu;;i el esteca un mire ce iese din cimara sa Bucura-se-va
ca un uriag, care aleargi drumul lui. De la marginea cerului iegirea
lui, 9i oprirea lui pini la marginea cerului;9i nu este cine si se
ascundi de cildura lui" (Psoln 18,1 7). Proortxul Avacum spLule:
,,Izbucnire de lumini ca la risirit de soare,raze vii din mina Lui
pornesc!... Acolo sti tainic ascunsi puterea Lwi!" (Atncunt 3, 1)
Proorcxul NIale.rJrigraiepteastfelcuvArrtullui Dumnezeu: ,,Va risiri
pentru voi, cei care vi temeli de numele Meu, soarele dreptifiii, cu
timiduire venind in razelelui 9i vefi iegi gi veli zburda ca vileii de
-1,
ingrisat" (lvlt l t al ri 20). SfAntr rl Tah ar:i4.Jatal_l_ur_Lcran-
EOlezat_e&rl,
igi incheie astfel prrxrrrxia (Luca1,68-79)pe carea ficut-cr Ia punerea
intru
numelui fiului sau: ,,Si dai poporului Siu cu.rpatinta +il!gl4i
ig4g_.Sgp.4S-at.Iotlo., prin milostivirea milei Dumnezeului nostru,
cu care ne-a cercetat pe noi Ris[ritul cel de Srts, ca si lumineze pe
cei care 9ed in intuneric 9i in umbr4 mo4ii gi si indrepte picioarele
noastre pe calea picii" (Lrrca 1, 77-79). tar SJgSSllgg !eo_l-ogul,
mirturisegte despre Ierusalimul cel ceresc: ,,$i cetatea nu are
trebuinfi de soarg nici de luni, ca si o lumineze, sl'ava lsi
t(

dacd dorepte,de a-L primi pe SoareleDuhovnicesc Cel
de viafd ddtdtor, pe Ziditorul gi MAntuitorul omenirii.
IntAiul om s-a intors dinspre SoareleDreptdfii gi s-a
prdvdlit intr-un tdrAm al beznei ld,untrice.Din vremea
aceeagi pAni la Venirea lui Hristos - Soarelecel Neapus
- foarte pufini oameni s-au intors cdtre aceastdLumind.
Qryl s-a obipnuit cu gtareasa de intunecime sufleteas.
cd - care-i era sprijinitoare gi ajutdtoare intru a sdvArgi
rdul - pAnd intr-atAta, incAt a aitfns*ea;tljubeascd
l '
tanturile Si cdtqFele,,Cei care au ales lumina in locul
intunericului, s-au intristat adAnc la vederea chipului
zidrt al lui Dumnezeu inrobit de bezna sufleteascd.
Acepti Sfinli tAnjeaudupd vremea care i-a fost fdgdduitd
omului, cAnd Lumina cea BinecuvAntatdSe va ardta pi
Se r a ddrui tuturor celor care nu-gi vor fi pierdut intru
totul putinfa de a primi Lumina cea duhovniceascd a
Adevdrului.
CAt de fcricitd a fost epoca noastrd in comparatie cu
veacurile dinainte de venirea Luminii celei fdgdduite -
Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu! ia farile ciegtin-or-
locloxeccrre.rLlfost cu multd vre.meinainte convertite
i, oamenii au avut prilejul sa
Creflscciprirnirrd Lumina. Aici, in !5rile heterodoxe ale
Apusuh,ri, nu este astfel, cdci no-i*gqfrj,emin-conjurafi
H r i s t o s s i c . r r e ,m a i m u l t , c
S_qn!_e{q
!4-q-o-njura!ide
,c-41e_*s_unf
de-a-ntre Sfintei Biserici Ortodoxe gi din
oieiJia p.icind, trebuie sd ne intoarcem asupra tradi-
liilor ldrikrr cre;tin-ortodoxe pentru a primi intru ade-
vdr aceastaL_uminda Adevdrulyi.
Desigur, niciodatd nu a dobAndit cineva fara-de
l_laplg_bogifialui Hristos.
^
PJ_{g! ii::tqtdeaula. Insd unde este cAmpul acestei
betelii? Unde trebuie sd mergem la luptd? Qampuf {e
bdtilie este i.4li*IIU]-leglru. II recunoagtem Einqlg-
. intunericul se vddepte
in e care reflectd starea noastrd actuald -
o stare strdind nuanlei (culorii) reale pe care Hristos,
Soarele Dreptdfii, o intipiregte in gAndurile, cuvintelb
gi faptele noastre.
A pldcut Atotputernicului Ziditor al Universului
sd creioneze in lucrurile vdzute tainele lumii nevizute,
" aucdzytt
ardtAnd cum mai inainte,
drn Cer, tot astfel cum acum o_gl\Lltin-e-{e gllllgle cad
de Ia SfAnta Bisericd Ortodoxd. insd in ciuda tuturor
celor care cad, avem incredinfare de la Ziditorulinsupi
cd nici o putere vrijmagi nu va putea sd nimiceascd
Biserica,nici pAnd in ziua cea de apoi (Matei 76, 18).
UN NOU BABILON
insd, pe misurd ce se apropie ziua proslivirii Sfintei
f]iserici, cd_tuire
-
r-rotrivnicdadevdrului Zidirri aceastae
. Faptelecelor din vechime care.r'isalr
s.i se invepniceascdpe pdmAnt, sd-gi facd un 1111ngt', SLr
repetd. ,,F{aldeii" de astdzi,asemeneacelor din vremurile
" ,,In vremea aceeaera in tot pimAntul o singuri limbi 9i un
qi4gg;grai l4 tpfi. PurcezAnd de la risirit, oamenii au gisit in fara
p.e
Senaar un ses si au descilecat acolo. Apoi au zis unul citre altul:
,,Haidem si facem cirimizi gi si le ardem cu foc!" $i au folosit
cirimida in loc de piatri, iar smoala in loc de var. $i au zis iarigi:
,,Haidem si ne facem un oras 9i un turn al cirui vArf si aiungi la
cer inainte de a ne imprigtia pe fafa a tot
pimAntul!" Atunci S-a pogorit Domnul si vadi cetateasi tumul
pe care-l zideau fiii oamenilor. i.i a zis Domnul: ,,Iati, tofi sunt de
a trebuit 'z/
de odinioard, nu viseazd sd-pi aiba numele scrise in
Ceruri, c-i mai curAnd sd lase un num-e gi _oamintire a
-lo-r,pe pdmAnt.
Iatd un nou Babilon in toatd plinitatea cuvAntului:
amestecareaadevdrului cu neadevdrul. in locul luminii
lim@tei intemeiatepe
Evanghelii, Prooroci, Apostoli, Pdrinfi ai Bisericii pi Si-
noade, acegtinoi babilonieni inseteazddupd r4vaja!+ri
_giilllel_esut cu neaclsvir.
. E lesne
de firleles ce va cregtedin aceastain cele din urmd, avAnd
in vedere acelesocietdli fdurite de umanitate careau dus
la impleticirea oamenilor pi a infelegerii lor, apacum s-a
petrecut cu Babilonul cel vechi.
Insd gi pe acest nou Babilon il apteapti tot aceeagi
soarti care a venit pi asupra celui vechi, cu toate cd
amQqdoud p_rgli4dg_ag pi plgtind q,g1tlage cs1ul. Acest
turn al invdfdturii mincinoase nu numai ci sporegte
zllnic, ci cregtein fiecare ceas. Mare cu ader,drateste
primejdia de a-gi pierde cinerracdrareape caleamAn-
tuirii din pricina prafului imprdgtiatde aceastdinal[are
babilonici a unuimonument dedicatamdgililor picelor
care cauti sa-pidiinuiasci propriul nume pe pamAnt.
Unde ar putea cineva sd se izbdrreasci de praful
acestace orbegteochii intru a nu vedea adevirul gi r_rmple
plimAnii de minciuni inibugitoare? Unde altundeva
un neam si o limbi au 9i iati ceS€{_4pwatsi faci si nu se vor opri
de Ia ceea ce 9i-aqp_gs ilg4nd€ifaci. Haidg4q-dar_Ce-Ne,pogg,Bm
sisi arnestecim limbile lor, ca si nu se mai infeleagi unul cu altul,,.
fi i-a imprigtiat Domnul de acolo in tot pimAntul 9i au incetat de
a mai zidi cetateasi turnul. De aceeas-a numit cetatgaqce.gap-a-!.ilqn,
penku ci acolo a amestecatDonnul limbiJe a tot pim6nhrl
9i de aco-
lo i-a impragtiat Domnul pe toati fala pimAntului" (Facercs 11, 1-g).
28
rl.rc;inu intru adapostul p.t;nic cirree cleschisgi r,esnic,
intru Ziclire;r riclic.-rtri
rru c1emiini orne,negti,ci de
-
Ficatorr-rllr,rmiii.sr-rpi uncle .rltunde'ercl.rcdrtu intrtr
.rclevirat;rBisericaC)rtodoxi .t lui Hristcls?Este ne-
mdsurat mai bine sa fii un slujitor negtiut in Casa lui
Durnnezeu, de,cAtsri fii un arllqeqt c{e seamd gi foqrte
vestit in acestnou Babilo.,,ulffirpit esteclesavArsita
niruire gi osAndavegnici.
ilpAnarrA cERURTLoR
Aga cum privim stelele cle pe cer care lumineazd
noaptea gi-i cdlduzescpe marinari cdtre porturi sigure,
tot astfel sd ne ldsdm mintea purtata spre acea e
aparte de g_Lejg-d_uhg. ti, cunoscutd sub numele de
pr.ezenf-fraiutd fie cdlduzit cdtre portul gdu
de destinafie - Cerurilqr. Parintii ne_invafd
artade+gdsi calea de mantuire prin prafrlrrsmere'-se
ingroagd, ficut de roboteala la construclia babilonicd.
Impdrdfia Cerurilor - care rt p" t.t
"rt""pta
s€slqg.desc(Matei 17,12)- estedincolo de.ricEEpGgere
omeheascd,insd cdile lui Dumnezeu nu ne sunt cu totul
ascunse. Putem gi trebuie sd credem ir vegnica fericire
viitoare, ca pi cum am fi vdzut-g ca pi cum am fi auzit-o pi
ca gi cum am fi infeles-o cu mintea noastrd, cEeiloate_din
natucaxeirata-calea pi dagsarbrne pentru adevdrul
impdrdliei Cerurilor. lgomot^ul neincetat al mdrii viefii
p de la Impdrdfia lui Dumnezeu pi
sdne fintuiascd mintea i:rtru celepim6ntegti, irh-atAtircAt
sd incetdm sd ne mai gAndim la viitor.
egdinfa noastrd
se indepdrteazd de d care este o prbgustare a
bucuriei viefii viitoare, astfel incAt simfi- ud"r"u o fricd
29
.!e neinlelesla gaincir-rI r'egniciei,la trebtrinlade a trece
irr cetrl.rltrillrme. z\ceast.rll!!-:sein_tampladaqq -itrjga
:g ob!)!ul_e.f!e_4L!_Ne!eg Dlgtszeu, in_loctle a ii r-rici
in Iurme.
Qitare pdci-toiirri impietlicd mult libertatea cerree
fireasci in relafia dintre copiii nevinova!i pi parinfii loa
.rtunci cAnclnu existdnici o altd vind caresd-i indepdrteze
pe copii de dragosteapdrinteascd.Pentru a ne desfita
intru nidejciea fericirii viitc-rtrre,
e d€ trebuinfd.saajurgem
prggq_nprunciijrtevinoE ji,dqp_4ge_dggASA!$-de_ofice
, p-Lma,i
cu sea.rna*de-Jnr_fiauielii"
fl
Iottn2,16). Atunci cAnd p_4catulgi socotelilelumepti ry
t de Thtal,ceeace e cu neputinfd devine
cu putinfa, gi ceeace ,,ochiul nu a vizut, nici urechea
nu a auzit" (lsaitt64, 3; 7 Corinteni 2, 9) gi ceea ce nu a
putut fi cuprins de minte, se faceprimit de omul lduntric,
contemplativ, curdfindu-se prin lacrimi de pocdinfd.
Atunci credinta ajunge aproape de acea stare ce este o
vedere a celor care se dobAndescdupd moarte.
imbrafigarea,p. ,abu-
curiei vielii viitoare ddruiegte o mare fericire, iar felul
viefuirii pdmAnteptidevine mai limpede. Toatdaceastd
existenfd plind de ostenealdderli-nemai up-orde indurat
, intru nddejdea cd e apro4pe sfArgitul,
cAnd rdspldtirile rdbddrii ne vor facenu numai sd uitdm
acestenecazuri, ci chiar sd ne pard rdu cd nu am suferit
mai m-ult. in mijlocul tuturoinefericirilor gi nestator-
niciilor viefii, nu e lesne sd filosofezi asupra lucrurilor
ceregti, insd in acele rdgazuri care sunt date de
incercdrile cdii vielii, er_tede-trebuin,tds1vorbirrr despre
ce-lg-cgregtt pi.sd.gerem stdru 4oS6nfirea lericirii
inlm ImBafalia_ lui Dumnezeu. Pentru a purta
Jgplq
d$gig€ascd in noi.i@e, trebuie sd strigdm cdtre
30
F { r i s t o sD l r m n e z e u l s i M A n t u i t o r u l n o s t r u s d n e
rniltriasca.FSI cr.rmcnic.rre;i:rrustatc2rni_cit
t1b_i t, lcriciti surrt.rceiitpcntru
care rugiciunea a .rjuns o .r clourelnaturi, .rstfel incAt
chiar gi rdsufldrile lor Il preasldvesc pe Dumnezeu-.
Preadulcelenume al lui Iisus Hristos trebuie si fie pe
buzele noastre,in rdsuil;rreanoastrd,chiar;i in somnuI
nostru, totdeauna gi pretutindeni.
Astizi, mareacartea nrrturii secleschidetot mai mult
ca o revelafiedespreZiditorul a toate.Oare nu vorbepte
ea in chipul cel mai limpede despre armonia Ziditorului,
despre minunata frumusefe a StdpAnuluisi Domnului,
DesdvArgitorul gi Ddtatorul a toate? Atunci, unde este
care familie (camin) se afld o agafle bund chivernisire ca
acolo unde necuprinsul Tatd orAnduiepte insugi toate
materiile. Este vidit cd crr putinfd
,e_qlq
Indeobste, Ire reve-leaza-Jainade-neinfelesa
Lin4elU_qgi41lcea Zirlitorului. Peceteaacestei taine std
.rdAnc inscrisd in firetr tuturor lucrurilor zidite, ca o
congtiinfa fund.rmentalace prosla",e;teSfAntaTreime.
ll,_rlUry1g_ n
presdratd cu nenumdrate corpuri cosmice, linute, in
luare-aminte in jurul nostru gi sd ne intrebdm: a Cui este
mAna care nu ostenegtesd lind intregul Univers, in care
toate corpurile sunt sferice gi se dezvoltd dinspre centru
spre exterior ca intr-un imens glob? Toate acestesisteme
git - ref-l9gt?_Atqtptgz_eJrfa,
fdrd-de-incepu tu I gi
necuprinderea Zidito
 O .tserncnetr mcnire esteclr purtirrhirtum.ri ptcntru prosldvirea Zidrtorului. Fiind o Fiinld pe deplin desd-
rurrDrrlr eu totr-rl_clglsa\+t_:jt, Zi.littrrtrl .l_tt).tlc.iir l.rpt, vArgitd gi intru totul fericitd, Dumnezeu nu poate avea
2 i . r i i , r i . i f - T r r s i , 9 i. i p e c e t l r - r i tc h i p J i p r u p r i e i S a l e trebuinfi de nimic. Dintru tofi vecii, El a fiinfaf singur,
Durmnezeiri- iara de incepurtpi necuprinsc.- intr-o fdrd de lume, pi ar fi putut via astfel pentru intreaga
nnrtilrme-rle[aptr-rri;i de lucrr.rri,clintre care une [e specii vegnicie,dacd El insugi nu ar fi binevoit sd zideascdfiinfe.
sunt;rtrit de mici, ilctrt_mr-rl,te ntilioaneclin ele pot exista Dumnezeu a dorit ca oamenii sd fie plSsmuifi drept
intr-nn parherr cu apd. Pentru a menfine toate acestea, icoaneale Lui insugi (Facere7, 26), spre a gusta bucuria
Dumnezeurtrebuie sa iie atotputernic ;i omniprezent - fiinfdrii gi a deveni pdrtagi ai fericirii Sale. Astfel a
prretutindeniin r-rnulgi ;rcelaigi momerrt. apirut omul, fdpturi infelegitoare, moptenitoare a
impdrdliei gi slavei lui Dumnezeu prin harul infierii
LUMEA CEA NEV AZUTA (Ronmni8, 23; Galateni4, 5; Efeseni7, 5). in aceastd
impdrdfie, izvorul fericirii este impreund-vieluirea in
Potrivit invdtaturii Sfintei Biserici,lumea duhov- veci cu Fiinfa ceadesdvArgitfericitd, Dumnezeu Insugi,
niceascdcuprinde doua feluri de duhuri: ingerii lui
;i partdgia neincetati la Slava Dumnezeiascd,in misura
Dumnezeu - care in v_remear.lzvrdtirii_lui Lucifer au in care ii e cu putinfa unei fdpturi zidite. Dumnezeu,
ales sd ramand ascultdtori Care cunoagte i
4idr ceasti stare pe vecie - va da impiinire fiecdrui cuget gi suflet care
p,e_r_s,o-,ane,
pi
@ duhurile rel acei ingeri care au fost zidi;i buni, in- inseteazddupd adevdr pi bine.
sd p in chip ire- I$nsurardupa care poate fi cunoscuta t-reaptade
vocabil, qga_ndqlpS _L__tl,-c_r,fef.
in rdzvrdtirea sa impo- d esd-yA r;ire do.bAnditi d e fapturi le inlel egatoare [cuge-
triva lui Dumnezeu. titoare], este aceasta:cu cAt e mai mare desdvArgirea
AtAt ingerii lui Dumnezeu, cAt gi duhurile rele sunt atinsd decineva, ctr atAt mai mare gi mai atotcuprin-
numite ingeri,pentru ci acestnume nu are inleles de fire zitoare devine dragostcalui fala de Ziditor pi cu cAtse
sau conditie ontologicd,ci exprimd cu prisosinfa un rang, lupti cineva mai mult sa r,iefuiascadrept chip gi asemd-
trn cin. Numele deinger arein;elesulde tinis sawoestitorT. nare a Lui, cu atAt devine mai desdvArgitin ascultarea
in acestsens,SfAnta-ftriptura mai folosegteacestnume fafd dc sfAntaSa voic.
pentru a se referi la Prooroci, Apostoli, ori alte persoane Pe de altd partc, feplgflle ,infg_legdtoare
care au fost trimise sd vesteascdvoia lui Dumnezeu. intors de la felul pentru care au fost aduse la fiinfd -
SfAntaBisericdinvafi cd singurul temei pentru zidirea prosldvirea Ziditorului lor, dobAndesc
lumii a fost dorirea lui Dumnezeu de a avea pdrtagi ai Aceasti stare este vegnicd, iar moartea duhovniceascd
iubiri gi milostiviri. lelul lumii este este un chin cumplit de crunt care decurge din i4-de-
l9-ggt*t"is"te
7Grecescul angelosinseamnd pdrtareade Dumnezeu,lzvorul vietii gi al-fericirii.Existd
t imis, aestitor. yezi: p salm 1 51,4;
[erenia7, 25; 11,14;25,4;28,9; Azttlie7,1; 3 Ezdra7, 2l; Ioan7, 6 etc. un fenomen al Universuluirnaterial care ne mijlocegteo
J_)
aserndnarea aeestei'mo4ivegn . Esteeclipsa totald de
se Aceasta se petrece arareori gi dureazi pufini yq 1'9n_!agup-gr
tegAndacestechinuri ca f-ilnd ee-le_qe
vreme, I ft) e
tu dupd fudecata de Apoi, cea de obgte.
Aceasti credinld a fost exprimatdin chip sobornicesc
atunci.fiece vietate ar fi s unei vldguiri gi unei la cel de al
de€f-r re. 9lg&g-ylejuitoare ar porni pe
d41mul de intoarce_re din eare_aloslfacu-ta. SATANA 9I INGERII LUI
O moarte atAt de i$gg!4dgql_4$a, leZtnle_gra1t_d ar
fuhpdt@ ca.i-toute di^p-re"ra u. Din invdfdtura despre Dumnezeu ca Fiinfd intru
incepe sd se descompundde la inceputul eclipsei,
agteptAndu-gipierzania.
sd zideasci rdul. Atunci @ un{_e_._s__4--iyit
radl?
r-nAndri?u@e seama-duhu$,sare.a
ingugi,Cgre a-eLe,ma {i!e-drntrunefiia{q Ia
t tailC.!-qgru p.Usmuito aeaae l a c-ugrtat
,^i4_ga!
f;tnJd Dacd p5;ntru fdpturile infelegdtoare care nu duc sddevind deopotrivdcu Ziditorul sdu.Intru strddania
numai o viafi materiali, c de a infdptui aceastdrAvnitdegalitate, o

dqz',1nlggraleqgi pierzania al dgygni dg olit."potrivit p-atrivav*oii.lui Dumnezeu.

caracteristicilor[insupirilor] firii duhovnicegti, o astfel gi astfel
de suferinfd nu poate fi vremelnici, cdci sufletul e fdrd -a5;lrguit_s-a:gi
ajungAndp
de moarte gi vegnic.Aceasti s
f i i, ispiti nd u-i i rrt n t trcascultare
iryqu"lJcasca.ad.ep
i. [n acestfel el ;i-a sporit propria
stapAnire.Din vechime, ca
).
Judecatad: Apoi vS {esch,ideuora dintre fdpturile
i4tglgs?tqareImpirdfia fericirii vegniceintru lumina
f efei lu i Dumnezeu, ia[ahera le -vaardtao_eclipsdtotaH MAntuirea vegnici a omenirii este strAns legatd de
qgf.atiperii felei lui Dumnezeudintru Care se revarsd surparea lui Satanagi de ruinarea rdului din lume. Nds-
toati viafa gi fericirea. cocitorul riului, acest vrijmag al ltri Dumnezeu pi al
SfAntaBisericdCregtin-Ortodoxda crezut dintot-
deaunadesprecazneleiadului cd vor fi vegnice,infe-
u
35

minciun4 griiegte dintru ale sale, cici este mincinos
gi tatil minciunii" (Ioan8,44).
Pt$o"!9!9gg$_aglo_t a-
4gt9g9_e.tslen!-personald a diavolului gi a du\qrilor
. asd
pentru omenire, deoarece ii inoculeazd o stare de
nepdsaremorald care in cele din urmd duce la propria-
i nimicire. In fapt, Satana insugi este cel care-l inspird
pe om sd nu creadd in existenfa lui.
Duhurile rele au pierdut pentru totdeauna toatd
cdtre Dumnezeu pi cu aceastaaggrg1-{19.pi
i$lSf.t""g" care vine de Sus, ce e alcdtuitd din
De ce nu pot duhurile rele sd seintoarcd la pocdinfd?
Fiindcd sunt anumite dincolo cle
care nu mai este intoarcere cdtre bine (cf. Earei 6,4-5f .
We la careestestrpr-rs omul acLlm,
'3ge111gglg4lt_9,_.!"tg11"
iil cma sd
filosofie ce afirma ci cste fir"I de ase-
mdnare mai vrednicd de dorit dee-al_sup_r,t1:teteg ( gi
g_e3-r"e.
q_qo qlfib g1l_Lallqr_iteo p rlzt s:5!.rn t i sm ul u i ) .
Ei s-au impietrit atAt de mult in acestctrgct gre;elnic,
incAtau preferat patimile lor nesup_t15_rl irr locul fericir!-i
lngerilor care au stat inaintea tronului Ir-iil)urnnezeu in
smerenie,sfielniciegi dragoste.
Aceastdamarnicd pi gregitdsocotirrf.iar.rti cd pAnd
si fapturile cluhovnicesticele mai inalte,c(lreau pierdut
',,Cici este cu neputinfi pentru cei ce s-au luminat
odati gi
au gustat darul cel ceresc9i plrtagi s-au ficut Duhului Sfint si
au gustat cuvAntul cel bun al lui Dumnezeu gi puterile veacului
viitor, cu neputinti este pentru ei, daci au cizut, si se innoiasci
iarigi spre pociinfi, fiindci ei ristignesc lorugi, a doua oari, pe
Fiul lui Dumnezeu gi-L fac de batjocurd" (Eurei5,1-6).
luminardumnezeiascd,.rjung foartemarginitein in[e-
legerear ade'u'drului. C;i fipturi ma'riinalte decAtcluhul
omlrlui, e-leau fost inzestr _c i
r fle-ejliug,Ll$ile intrlt adevar,au fost daluitg1g
o inlelegere rnaiinalt4;rbunitdfii;i 4 gupq,ncri"if;rfa-de
voia lui Dumnezeu.In ciuda tutttror acestora,dezas-
truoasagregitdsocotinfda precumpdnit9i, tocmaidin
aceaclipd, intgareereacdtread-e-vd-r a fost dejacu nePu-
tinfe.t""a.tos^.e" tol lnrdutatea trecutdincolode pu-
tin!a cleindreptare,pentruc,i aeestefapturirluhovni-
impotriva lui Dumnezeuinsugi.
Prevenind omenirea impotriva unei asemenea
impietriri gi rdutdfi de neindreptat, Hristos le-a grdit
fariseilor:,,Oricepicat si orice huli se va ierta oame-
nilot, dar hula impotriva Duhului SfAntnu seva ierta"
(Mntei12,31).
insdsi firea fip-turilor infelegatoarepo4rld insine
.@ dumnezei d, ry! i*dscrt
despre mdref,ialui Dumnezeu pi g!S!i4lg qa-viaja e
4gf ilrrmn-ezeiesc.Pentru a lepdda aceste intuilii
inndscute,trebuie sd silnicim firea personald- aceste
intr"iifiinu disparpur gi simplu,ci sunt smulsegi stArpite
din firea noastrdgi tocmaiaceastafaceca pdcatulsd fie
de neiertat. D_aqd ne rdzvrdtim inpolft
@din sufletelenoastre,ajungemvrdj-
maSiai T,iditorului nostru.
.Vrdjmdgia fajd de Dumnezeu es-te--de-.ne-ie-r-ta-tnu
pentru cd rnjla-Domnu.lui sau
@, ci numai pentru cd omul, intorcAndu-se in chip
silnic de Ia Dumnezeu, pea,te-?,tinsg_lumtacxJrernd a
ild,afAldqlqi de la care nu mai este nici o intoarcere.
Dacdomul std impotriva Duhului SfAnt,Duhul SfAnt
J/
 va dura tr, dtate gi se va sfArgi cu sldvita cea
faptqqi inlelegdtoare potrte si se inmoaie nurnai prin de a doua Venirea lui Hristos (Apocalipsa 20,7-L2)10.
harul dumnezeiescal Sfintului Duh, insti iiireiacesthar, Bisericalui Hristos a fost prigoniti 9i asupritd in
e_lse di pe sine insugi i. t-restdpAni torulacertei lu mi, insd
toate veacurile d e*c-d
^ @intres nirealuiSartan4 aceste nua-uj;ffiffi5"ut
asupriri
subprigoani
mai ales la 12, 1-8 gi 73, 74. Potrivit Sfinfilor Parinfi, fizicd,fetigd,dar acesteas-ausfArgitcu biruinla Bisericii.
acestecuvinte ne dezvdluie cd, -U"rm;toaret""etpr,aveacuriau dat la ivealdo asuprire
S.ataneii se va ilga zboi impotriva sfinfilor mai subtild - insd infinit mai primejdioasd- a Bisericii,
!g-i Dumpezerr, ica, (fgrngla invegmAntati in anume r4arile-er.eziiFi invdldturirninciaoase. Satanaa
soare) e,,Acestea vor fi vremurile cele lovit mai intAi in viefile mddularelorSfinteiBiserici,iar
mai de pe urmd, iq1 _Satag ri [pe cei cu apoi a lovit 4lgrsle credintei,ciutAnd
a eu]. Bisericacea Sfdntd pi sd nimiceasci-invalaturil,e-.eele de trebuinfd pentru
se va fi intors in catacombe,devenind impufinatd intru mAntuire.Desigur,in ambele epoci, multe suflete au
numdrul mddularelor ei gi fiind amarnic prigonitd. pirasit Bisericacea SfAntdgi au trecut in rAndurile
Aceastdcumplitd prigoand, mai rea decAtcea a Romei, Satanei,insi aceastda doua perioadd s-a sfArgitprin
'
,,$i s-aaritat din cerun semnmare:o_fgqeieinves tal;
biruinla Ortodoxiei.
cu soarele qi tg:g gu.p-PlclgTel_g -e:.s1.p,9_
Slp"p_g*+qglg$ , cu o prigoniremai mult saumai
a@. $i era insircinati si striga chinuindu-se pulin lamurit5, a inceput cu ivirea-rd-z-p-9inlgutgi
Satanei,
gi muncinilu-se ca si nasci. $i alt semn s-aaritat in cer:ia&i-urr
Vohqp-ed,pi Bisericaa fost iardgisupusdprigoanei fizice
fa!;e. ln aceastd perioadd,locuitoriicregtin-ortodocAi din
capetelelui, g te9ti. Iar coadalui tAraa treia
parte din stelele cerului 9i le-a aruncatpe pimAnt. I . ' .,9i citre sfArgitul miilor de ani, Satana va fi dezlegat din
inchisoarea lui 9i va iegi si amigeasci neamurile, care sunt in cele
patru unghiuri ale pimAntului, pe Gog gi pe Magog gi si le adune
la rizboi; iar numirul lor este ca nisipul rnirii. $i s-au suit pe fala
fi€r. 9i copilul ei fu i iar femeia pimAntului, 9i au inconiurat tabira sfinfilor 9i cetatea cea iubitS.
Dar s-a pogorAt foc din cer 9i i-a mistuit. $i diavolul, care-i amigise,
qajzer,i de zi+e. $!u a fost aruncat in iezerul de foc 9i de pucioasi, unde este gi fiara 9i
4_g_p-grnitgiz b'oi_qu proorocul mincinos, gi vor fi chinuifi acolo, zi 9i noapte, in vecii
bl4gryl. $i se rizboia si balaurul gi ingerii lui. Si n-q i7-bu!l!ef vecilor. $i am vizut, iar, un tron mare alb 9i pe Cel Ce gedea pe el,
i-@!gggt" (APocaliPsa 72, 1-8),,$i iar dinaintea fefei Lui pimAntul gi cerul au fugit 9i loc nu s-a mai
gisit pentru ele. $i am vizut pe mor,ti, pe cei mari 9i pe cei mici,
dat si faci inaintea fiarei, zicind .qlqt Sglocuiesc pe pimAnt s;[ stAnd inaintea tronului 9i cir,tile au fost deschise; 9i o alti carte a
faci un chip fiarei care a fost riniti cu sabia si a rimas in fost deschisi, care este cartea viefii; 9i morfii au fost judecafi din
Ts,t+1. cele scrise in cirfi, potrivit cu faptele lor" (Apocalipsa20,7-72).
" 38 39
 regiuni intregi ale Rdsdritului au fost miceldrifi pentru MAntuitorul le-a poruncit ucenicilorSdi: ,,privegheafi
' (Matei26! 47).
refuzul lor de a se lepdda de Hristos. Este de remarcat q
cd cotrop-rrea,musulm.e44a lqmii creptin-ortodoxe a avut oameni eu_Ugglet
loc cAnd noiles_ic_e-le_mai mari
elezjj-se- iv-eau -in Europa Apuseand, incepAnd cu intors cdtre e de a dobAndi impdrdlia
_p4pis-mul, continuAnd cu sgctele protes"tantepaganegti paradiasiacd.Mijloacele fdurite de Satanacuprind anarhia
gi ajungAnd in cele din urmi la se-c-!9lg_g!4!_de_lajip ;i revolulia sociali. e care
pr.e-c-umfrancmaEBner-ia.In aceastd perioadi, Satanale-a adus in intrebuinlare pentru a ademeni oame-
Satana a inceput sd intrebuinteze, deodati, amAndoud nii in acestemipcdri, cUprind; ,,.hbertate", ,,frq.!9ryi!3te",
tipurile de prigonire - pomenite mai inainte - impotriva ,,e841@nirij". CAt de mul;i urmeazd
Sfintei Biserici. deja acestor sloganuri fdrd noimd, !-eI4gg
qF d de asupriri amamice impotriva ls-a c{eat sau c4re sunt manifestdr ale acestor
Bisericii celei Sfinte a urmat indeaproape celei de a treia e. CAt de tare sunt amdgifi ei de
perioade. P_e_langd nqile ercu| Satana a inceput s5-i stdpAnitorul acestei lumi, de momeli artificiale ;i cAt de
ademeneascd pe oameni i. qfpl44|e dgleyoJu_tie repede sunt cdlduzl,ti citre anarhia care-l va aduce pe
ale4_istlgi,sociali, lovind in toate-p_rgtinils de r-rltimul chinuitor al omenirii, Antihrist!
p1:.p i mA4 t, sf o r !An d u- se sdarunc e Iu m ea intr-.o,stared e
gi netezind caleapentru Antihrist AcESTEILUMI
ixcspurut- SFARSITULUI
gi pentru i4gg1qrya pihiq-a SIPETRECEREAPAMANTEASCA
Felurimea de ispite car rte LUI HRISTOS
A BISERICII
mare si nu toate pot fi cuprinse de infelegereaonlcneas-
cd. Segtiedin SfAntaScripturd cd diavolul ,,aorbit min- . Potrivit invafaturii Sfintei Scripturi gi a Sfinfilor
lile necredinciogilor, ca si nu le lumineze lumina Pairinti.riBisericii,sfirgitul lumii gi ceade-a clouaVenire
Evangheliei slavei lui Hristos, Care este chipul lui a Domnului nostru lisus Hristos vor fi inainte-vestite
Dumnezeu" (2 Corinteni4,4), in rrremece la altii, asupra cle: o puternici ;i v;iditi rdspAndire a anarhiei ;i fara-
cdrora Lumina deja a strdlucit, ,,vine diavolul si ia delegii in rAndul tuturor popoarelor; plinirea propo-
cuvAntul din jni*ra lor, ca nu cumv4 crezAnd, si se vaduirii Evangheliei in toatd lumea gi la toate neamurile
mintuiascd" (Luca8,72), gi iardpi,precum pe Dreptul (inclusiv evreilor adunafi intr-un stat Israel refdcut);
IoV U necazuri, Ianturi gi temnili calamitifi naturale niprasnice gi venirea lui Antihrist;i
(cf.Apocalipsa 2,10). lupta lui cu Bisericacea SfAntd a lui Hristos.
@|.*" impotriva acestorasupriri, trebuie sd ne Apostolii L-au intrebatodatd pe Dumnezeiescullor in-
pdstrimqd,iqpgzilte_ne-1n_se_t-a*ta*depgginld,f ugdciune, rrdtdtor:,,Spune noui, cAnd vor fi acesteagi care estesem-
p-ost pi v egh e d uh o v n lc_eaLp*q {.,3""s..gp.ei n i m ii . H r i st o s nul Venirii Thle gi al sfArgitului veacului?" (Mntei24,3).
40 +1
 pe al )
<{.

9i vor
lgryenilsrlor.
1. Pe lAngd aceasta, ep€-se

mergi.torii lui Anti-

vor deveni atAt de
h, nu vor qlg.e__qe_
bdga deJgg-gf4
mari,
marl/ incAt oamenii nici
rncat oamenll nlcl nu_v_o! e9q{n4 ame-
am*-
ninldtoar ii, pe care
9i i de toate neamurile pentru numele Meu'
Dumnezeu va incepe sd le sloboadds.ubc-hipuldife-
pi atunci i, 9i unul pe altul se vor
vinde, 9i rlteloqca_!44itafinaturale,iar prin ivirea
altul. 9i tgulfr, Brooroci
se vor scula si vor ingela pe mulfi. $i lui Antihrist.
,,CA e,agavafigiVenirea
it, t.gf: Fiului Omului. $i precum era in zilele cele mai nainte de
v4 ceastaa imPirifiei intoati potop, ci mincau si beau, se insurau 9i se miritau, pAni
in ziua cAnd a intrat Noe in corabie, 9i nu au cunoscut
v). pAni cAnd a venit potopul gi i-a luat pe tofi, a9ava fi gi
Sfinfii Pdrinfi ai Bisericii tdlmdcesccd acestecuvinte Venirea Fiului Omului". (Mntei24,37-39).
infdligeazi nimicirea Ierusalimului, din anul 70 d. Hr., in acestecuvinte, MAntuitorul tdlmacegtelimpede
ca prototip al marilor necazuri din vremurile de pe urma, i de la sfArgitul timpului. $tim cd, chiar
cAnd intreaga urgie inainte-vestitd in aceastdproortlcie inain te d e po to p, f a-rarlelefe.a:f+&diq*@ Qme n i ri i
va fi implinitd. Cdderea lerusalimului a simbolizat siar- i; oamenii t" a"ttntn" in pofte
gitul lumii, insd de9i aceastas-a aritat a fi cumplita, ;i dobitocegti 9i erau orbi gi nesimfitori Ia tot ce era du-
iost numai o umbrd palidd a celor ce vor veni la sfair;itul hovnicesc. ii. Senzr-r-
vremurilor asuPra omenirii' elilA]g3_n_erff$anate, d estrabAIarea,l5comialibefi4,vj4
Trebuie sd urmdrim tAlcuirile Sfinfilor Pdrin[i ai , paralizAnclmintea omtrlui, aga incAt nici
Bisericii, cercetAndcu luare aminte semnele sfArgitului
lumii dintru acestecuvinte ale MAntuitorului. Din ele pi, in cele din iil
urmd, mareie chin adus prin Antihrist),
rn oamenii imbdtati
de propria lor stricdcir-rne.
S_[int!iApogtoli invald cd fir vremurile cele mai de pe
e,
{3
SC VOT in .po-
VA fi cu atAt
la infricogdtoarea judecatd.
enii vol c,reded_e_
brrna llo-ie Elga,ngheli
zarea intregii lumi
, intr-un stat Israel
O@d cu Putinfd vor fi Primite Dacd citim cuvintele Domnului nostru insem-
cu mdrinimie de cdtrelume. Matei 24, 14, vedem cd s i
l, in Epistola sa cdtre Tesaloniceni,
de ceade a Dou4 sldvitd Venire a lui Hristos.
i. ,,Vor fi to teri i va=r@la
Eyalgheliei pi nu va ascultaAdevdrul,
pro^p_o*y[4f!{_e_a
alenedreptifii, , pentruci nu au ci Il va lepida, supunAndu-sein schimb glasului
p .9i propriilor salepatimi.
de aceeaDumnezeu I
pentru ca i, ca si fie f ude- IVIREA LUI ANTIHRIST
cafi to!i cei care n-au crezut adevirului, ci au binevoit
intru nedreptate" (2 Tesnlttniceni 2, 9-12). D_Ifpq tqatg aces-te-4 i
In tei, Apostolul povdfuiePte: - cel mai de pe urmd gi cel mai neobignuit
,,Ci aceastasi 9tii, c oi vor veni potrivnic al lui Hristos gi al Sfintei Sale Biserici - sd
vremuri cumplite. Ci o ine, vind in lume. De-a lungul istoriei Bisericii lui Hristos,'
l- care s-au sArguit sd
de nimiceasci credinfa in Hristos: Ne_rg,_Y.4lglian pi alji
Pf !gqn{ ort- M a}-sm-e--d,p re cu m gi to !i in 115,ti-!p ri i
mi1ci199i pi er-qticiide I a Sim on Magd penaastaz i. Insd
cAtiubitori se va ardta un vrijmag aparte
de Dumnezeu, avind chipul bunei-cinstiri, dartigidu- al lui Hristos - nemisurat mai puternic decAt cei
ind puterea ei:9i de acegtiate fereqte"(2 dinaintea lui - in persoana lui Antihrist. Aceasta va fi
Desigur, toate aceste patimi au fost intotdeauna a
prezente in lume, lor Zugrdvindvremurile de pe urmi, de dinaintea
Eis__e4gi1
, astfel incAt sfArgituluilumii, MAntuitorul a spus:,,Atunci
oamenii vor ajunge incd 9i mai nesimfitori, pindLr-pi
gidAnd
curs doar pornir!!-o*1
P4-!L!13t9' a
45
inainte v-am spus voui" (Matei 24,23-25).
Prin acestecuvinte - potrivit tAlcuirii SfAntului Ioan El se va sArgui 5i trigaclu-
Gurd de Aur gi a altora dintre Pdrinfii Bisericii - Hristos itrsc.iDumnezeire.r Domnultri lisr-rsHristos gi varincerca
vorbegte despre Antihrist care va sd vini inaintea sfAr- sd nimiceascd Biserica gi TarineleSale, inlocgi.a_d_u_lq_c-U
gitului lumii gi despre proorocii mincinogi. De asemeni, s-ineinsugi, e dumnezeu gi cerAndcapame-
gdsim anumite fragmente din Epistolele Apostolilor, care nii Irli-p-u11,"ZfiDorrrnil;"fd
p-re-.ra,-
invajd despre Antihrist. I aratd despreaceastain chip limpede cAndspune tihrist
limpede cd Antihrist trebuie sd vini ir vremea de pe ,,ve,.y_eniin""nums.le"t3.
urmd11,inaintea sfArgitului lumii (1.Imn 2, 18) . De asemeni, ,,Antihrist - tAlcuiegte
ne invafd despre Antihrist in
oniceni: ,,in privinfa Venirii
Domnului nostru Iisus Hristos gi a adunirii noastre lel cge"31
.c.enu.-i_-ap*a
impreuni cu El, vi rugim pe voi, frafilor ca n a a aceastaS-areferitHristoscAnda spus
cd Antihrist <vaveni in numele Meu,,".
Dupd invdldturile Sfinfilor Pdrinfi, din
viafa lui Antihrist v . Aceastd
Domnului. niciintr-unchiP! stdpAnire
Cici ziua Domnului nu va veni, . Dupd cuvintele l, unealta
diavolului ,,seva nagtecu adevdrat dintr-
, iar hide:,,Anti-
SfAntulChiril al l e r u s i 9i alli dascdliai hrist se va nagte "tt
Bise un proorociade la Daniil (7,23-25)t2 in legaturi
cu Antihrist, care va sd 'u ii si Q3-qelrimbesirbitorile;itgea si ei vor fi dafi in mina lui

precum ali auzit ci vine 13,,Cici mulli vor veni in numele Meu, zicAnd: Eu sunt
" ,,Copii, este ceasul de pe urmi, gi
Hristos,gi pe mulfi ii vor amigi" (Matei24,5;Marcu 13,6).,,Yedeli
'' si nu fifi amigifi, cici mulfi vor veni in numele Meu, zicind: Eu
noi ci este ceasul de Pe Q lotur2,18)'
sunt,gi vremeas-aapropiat. 8).,,Frt
an*uenit ful.nurnetre.Tatihll,A4eu,qi"voi nu.JlGi.primifi;daci va
veni altul in numelesiu, pe acelail vefi primi. Cum puteli-voi si
cr; slava carevine de la
unicul Dumnezeu nu o ciutati?" (Ioan5,43-44).
r+Vezi cuvAntulSfAntuluiIoan Damaschinpublicat ir acest
volum lapp.224-226.
46 47
 .le inger spremAntuire,
ri.
.rmintescci Qin inr,,a[4tu1ilc.
SfingilgqParil!1-ailanr ca- tl,

naxarul tlin Dr-rrninicaltisatului sec de carne iui

( n u m i t d S \ A i n f r i c o ; t i t o t t r e il u t l e c d l i ) p u t e m c i t i :
,,A te, dupd cum sPune SfAntul IPolit catehezd (Ctitre cei cttrq ttu sd se lwrineze) a i
al Romei, dintr-o femeie desfrAnati, fecioari cunumele, C-h it7;in CuvAntul SfAntului Efrem
d v". Aceste Sirul despre sfArgitullumii pi venirea lui Antihristrs; in
cuvinte d i n T r i o d u l P o s t u l u i s u n t i n t e m eiate pe capitolul 23 a\ cdrlii i -
cuvAntul lui Dumnezeu: Scurtd infilignre a dunurczeieptiidognte;9i in Tratatdespre
f. in PrivitPare la Hristossi Antihrisfal SfAntuluiIpolit al Romeile.
-
fieeare dintrejiii sdi care au devenit temelii ale semin- Desigur, iAntihrist cu Hristos
liilor lui Israel-, s esteinfdfigatd
rd,zvrd,ti

c)'
_ t. De vreme ce Hristos
S-a niscut din PreacurataFecioard,Satanava pricinui
se cutremuri tot pimAntul; iati vin 9i i ca nagterealui Antihrist sd se faci
cetatea gi pe locuitorii ei" cgryJla.parqafilegqArd. Ea va fi locaga toati destr5-
(Ieremia8, L6). bilarea pi spurcdciuneadrdceascd.
din seminfia lui Levi, douisprezece mii; din seminfia lui Isahar,
I caresunt pecetluili douisprezece mii; din seminlia lui Zabulon, douisprezece mii;
din seminfia lui losif, douisprezece mii; din seminfia Veniamin,
15Vezigi C. E.HLll,Antilrist from tlrcTibeof Datr,inreu'lournal douisprezece mii de pecetluif i" (Apocalipsa7, 4-8).
Sttdies,Oxford University Press,vol' 46,aptllie,1995,
of Ttrcological 17Acest cuvdnt este publicat gi in limba romAnd in: SfAntul
Chiril al Ierusalimului, Catelrcze,traducere din limba greacd gi note
de pr. Dumitru Fecioru, ed. IBMBOII Bucuregti, 2003,pp.246-270.
18Acest cuvAnt e publicat gi in volumul de fafd Iapp.227-240.
p
Publicat pentru prima datd in limba romAnd sub titlulCuadnt
al SfhntuluiSfntitului Muceniclpolit, papaRomei,pentru sfkrpitulluntii,
Caransebeg, 1904. O noud traducere a cuvAntului SfAntului Ipolit
vezi la Cristi anBed:ll+a, Manual deanticistologie - studii, dosarbiblic,
traduceri pi conrcntarii,ed. Polirom. Bucuregti, 2002, pp.724-758.
48
 Aprli, 1.1 Sataneigisd vadd pierzania de neinldturat ce il agteaptd
ntihrist pe el gi pe toati omenirea care ii urmeazi.
trelrlrie sa prcsup-runernc.i \.a r{mclrl919_c141g_giqr.i l.t tr in sfArgit,precum Domnul S-a ardtat lumil gi $i-a
r'.i rs tai as€nl1natrrare. I' rcc urrn IJ ris tos Si-.r i nccprr-tt implinit lucrarea ca tiqyul4lgf), impdrat gi
l.ucrare;rcle m.intttire pri sfintei S.tle Mare Preot, tot astfel p i
irrvalaturi gi prin rninuni, tg! {:!!gljFi va incepe ;i propriile sale mAini si ipi va implini
A$ rhli-s! Iuc rarea sil _4imicitoare, irlpelAnd o-_a men i i ctt dtoare ca inrrdtdtor al intregii omeniri,
itl\ ;i cu trritdri rnari ;i sminti- ca imparyt al unei stdpAniriunirlersale;i c t
t()4ll;g jlge_ldtoare.
Precum tr bineplactrt Domnului sa Se qtq!"_.tlainte.r intea lui ca inaintea unui dumnezeu.
n U l t l r n l r _ c l r e p t M - q 9 i a ,p r i n s l S v i t a S a i n t r a r e i n
lerusalim gi in templu, se.va ardta Antihrist EPOCA LUI ANTIHRIST
r, impdratul artotrtti
lumea in triumfala lui paraclade intrare in lerusalim intreaga viafd Fi lucrare a lui Antihrist pot fi rezu-
gi de suire pe scaun in templul din Ierusalim, caTein mate in trei perioade:
aceaylg1ne va fi refdcut. PJRIOADA INTAI a lui Antihrist - cuprinsa intre
In cartea sa Ultinrclezilc nle t,ieluitii pdnfinte;ti n lui ziua nagterii sale gi i - r,a trece
I isus Hristtrs, Arhiepiscoprd_ISlantu-LUnrxhentie-alHer- negtiutd.SfAntulIoan Damaschinspune ci ,,Antihrist
afirma ci inEer-realui Hristos in Ierusalim a fost estecrescut in ascunsgi py ne3plepletese riscoald"r".
..o- marturie obsteascdpentru toti evreii ca lisus Hristos A DOUA PERIOADA a viefii lui Antihrist se r.a
esteadevdratul Mesia.Propriile Salecuvinte pe care le-a deschidecu i4tlarga sa-invederati in rolul de invatator
rostit inaintea poltilor Ierusalimului slujescdrept martu rie al.lumii sau ,,prooroc":'.Se prea proatesa-;i inccapa
rJenetdgaduit a acestuifapt: "De ai fi cunoscut", grdi El
intorcAndu-secdtreoameni, "gi tu, micar in ziua aceasta r" Vezi CuvArrtr,rlSfArrtuluiIoan Damaschin publicat irr acest
a t4 cele ce sunt spre pacea ta!, (Lttca 79, 12). in ziua vcrlunrla pp.221-226.
rr De la
acee4 odatd cu lepidarea lui Mesia" soarta noPorului Q L.9e"UrgqVvl,ri Li_8!P:1195O)ne-au
ramas acestecuvinte: ..Antihrist va cturoastetoateviclerriilediavolesti
israe^lita fost hglatatl p,- c.$ruletdeauna ".
. . Itrtf-gqg4*,2.1.y-r.i*toa,re a venirii in Ierusalim a falsului
Mesia,Anlihrist, s ne-cu el va
fi de asemenihotdrAtdinchip irevqcahjl Fi r-pinic.Egfic-4i
sunt cei care, in acea ultimd. zi ddruitd de Dumnezeu btururile pdm6ntegti, ;i va merge cr-rinchindciune
inaintea lui ;i impreuni cu el va pieri gi va arde ir-rfcxul cel vegnic".
pentru cea mai de pe urmd manife-starede liberd alegere
Arhiepiscopul Simeon, arhiepiscopul Teodosie, episcopul Iacob gi
drept sluga
a omului, vor gti td Ug__.qry3f[a-p"Aa!i-hr_ot arhimarrdritul Teofan (contemporani ai Cuviosului) l-au intrebat pe
51
lucrarea uf lrr'pleilgAnl9_unei. con fl agf afrmonrtj+le cAnd e care va coopera-cu
umanitatea dupd ce a suferit toate urAciunile rdzboiului, Antilglst. pentru rezolvarea reugiJi a
nu va mai vedea nici o cale de iegiredin dezastruoasasa cri_z.qt
nloldjAle, intemeiat pe infelepciunepbliticd Fi
funddturd, fiindci toate milloacele de rezolvare se vor sociald- anume statornicireaunei structuri politice Fi
socialeuniforme in intreagalume.
SfAntul Lavrentie: ,,Cum vor fi toate acestea?"Stareful le-a rispuns d e_gro zdVi i Ie_r.lzboi gl_ql-_;1
cu lacrimi: ,,tff-lqggag-:Stq sJinte va fi necurafia pustiirii gi se vor
ardta qarFavjia-demenitori.ailumii, care vor ingela oamer-riicare s-au
lepddat de Dumnezeu ;i care vor sdvArgifalse minuni.
ca fiind o cursi vic_lg4nii gi astfelva fi ademenitdin cea
mai nemito;;A ti *ai necurmatdrobie. Dimpotrivd,
o?menii vo1 inlAmpina cu os3nalemanifestdrilede
rispuns: ,,Nu ll. in colgul unde stau acum inalti erudifie, injelepciune;i &enr_u_ale lui Antihrist.
sfilrteleicoane\_ re,.o." ior hgela oamenii.
N,qto-qgletea-mond-iala a lui Arrtrhrrst drept gAn-
Mulli vor spune: trebuie sd vedem gi sd.auzim noutdfile.
se va ardta Antihrist" (Sfkrtul Lnurentiaal Ccnistnailui -z,inln,
ditor de geniu,nou carmuitorpi salvatoral tuturor po-
irtidldtuila, nrinunilcsi acatistul,ed.Bturavestire,Galafi, 2003,pp.I57- poarelor va 112b1t91qfu]_g9ryfp3i1!_re !oa!e ne_qmgqle,
158).Intre cele peste un miliard de pagini care pot fi accesateazi pe i"lg!_f4_g_c,U.{t {d_s-timptt. ,,
irrtertret, se afl5 gi cele ale urmitt-rarelor portaluri: itttLtitt.rtnitrt'tltt- u
pare_re :
unanlj4a,
cdtr.ctttrt
, ilripTlt.ptartagairtcnuttiornl.cotrt
;i tttitit,.slmrehttt,nntittrnl.cturt foeft" lttll{Safqta cu pfiy_lre lgqtllrist, o incAntare
Mesajul prilrcipal al acestorsite-uri este a l\fi\4_aitfe),a
ob;teascd;i o 4{qgelniqgde ng_induplecat" - spLrne
In acestepagini r.r'eb,exponentul gi irrcunrnarea g6ndirii Nen'Age.,
SfrintulEfremSirul.
,Lt1-rl M.g.!Ie_\ra",ne este dezvaluit ir toatd ,,splendoarea" inturecatd
a l-rrrterilor-Sdle,puteri si lucrari ce urneazi s6 ni se ,,reveleze"in In aceastdperioadaa lucrarii sale,Antihrist nu va
riiton rl;rpxlpiat, cAnd el r'.r verf pe pdmant. Perrtruorice om de bur.r in_t1g!g_i4!errr_c_nmelclde_g!n!ga (ti ra1icii), ci se va si rgu i
sinrt, lLrcnuileafirnrtrtt'in site-r-rrile
nrerrfiorratemai susric{icaserio.rsc
saicigtigeincrec-lerea 9i iubireao.rmcnilor e
scnlnc cle intrtbare. Ni sc spune, la un monrerrt dat, ca in_,,Ziua
se vor urte.rconectaper
si printr-cr iclre il 'u'irtutii. El -
vor l'rrivi la televizor spune V]q{lllir Sqlqviqla- ,,v;1aruncavdlul stralucitor
@eprin
altrey4 saLlmal o[1e zls clne se Va
arita el a fi in exteriol',se \ra vedea atunci cAnd se va ardta intrecii -
a4-agggp-c"a,pelo{iE_par*-sme{!t, bland, un urAtor
huni;i i9i va s1'rune,,WorldTeacher"-,,Lrvalitorul Lumii" (denun'rire
cf. site-urilc'rrmenfionate) 94il;l-f|cLlttrqX4r, se va pricepe de cum va spuneclespresine- al fdrddelegii,dispreluind
citre cei care \/or sd priceap$ gi si ia aminte. Cei care vor sd priceapd idolii, dAndintAietatec!!9-giqier,bu_n,i ubitor.d,e__sdraci,
vor cere; cirre va cere va primi; cine va primi va infelege intru darul p-estemdsurd de frumos, statornic.indatoritor-fat*de
lui Dumnezeu, Adevdraful Dumnezeu - Cel Care ne-a griit: ,,Unul
este invititorul vostru: Hristos, iarvoi tofi sunteli frali" (Matci 23,
r: Cu mijloacele actuale de comunicare,
8) gi ,,Cerul 9i pimAntul vor trece,dar cuvintele Mele nu vor trece" acest lucru se poate
(Mntci24, 35;Moru 13, 31;Lucn21, 33). realiza aproape instantaneu.
)l :)-t
 I ri sb s. N ef i i nd caI5 uz i !i d e i n Le,l
ggel_e_a o v n ige4sca
_du-h
f
caerlg_ii ii_vor aglgpta veti-rea. Va intrebuinfa mijloace .r Bisericii, ci mai curAnd de cd,
vjclene ca sd placd tuturor, astfel incAt oamenii sd ajun$ rlarqa npioritateacre;tinilor nu vor rez .13la Jggat
iute sd-l iubeascd.N.u va primi mitd, nu va vorbi cu .1c,€'ste.iinpe_largiJvorsoc_atjpe_A$lhr|s!_ca_f_iind_Lfu
ulos
mAnie, nu va avea o infdligare posornorAtd,c!_plintr-o lU lqUtql.l_vr4rle.
u Iu m i i, p Anf,
in f i ; i gare cu v i incio a$ vg !,1-q-epgi4p*elare IVfonahiiMdnistirii Solov.afau transmisun rdspuns
t. pe c dat fiului sdu duhovnicesc
Din bogata experienfd asceticda marilor nevoitori carel-a intrebatcum sd-lre t cAnd
ai Ortodoxiei cunoaptem cd, a,!gn-cicAnd duhul intu- va veni. SfAntulcdlugdr i-a dat acestrdspunsprecis:
qeca! 4q,l poateinfr6nge pe cel care se nevoiegte du- ,,CAnd i qaHuctos t,
hovnicepte,lovindu-se de impotrivirea lui statornicd, qtq_4q_qq$ff_qq_a ".Iar acestrdspuns
v-ittg-undrav-a,LmaipuJemic sub chipul unui ,,inger de este pi mai exact:,,Omen-irea nu-l va recunoagtepe
lumini" (2 Corinteni77,74).Acest ,,inger de lumini" Antihrist; r!_vaspcoti ca fii_@a
S-esilegte nevoitorului duhovnicesc aplecare *fept- Utittos... tryg nqJa lr_rycide_trebuinfd,nici__cu
pi increderg fa!4 d9 , ademenin- putinfd ca,eame*niise$l dea _d_e1q9te!nii altora despre
du-l astfel cdtre pierzanie. Din aceastdpricind, putem Venirea,(ceade-a D-oua)a EtuLLluf Dumnezeu.
sd ne inchipuim c4t dg tUgr g! de grabnic va putea vgj-[!Ig.g!S44.fJe., Va veni intru atotputernicia Sa la
veni-[d!i
iql-4g!ryeas-e-lipitoarea lui Antihrist si stArneasci-;i sa tofi oamenii gi in intreaga lume in acelapi tirnp" -
atragd simpatia generald. SfAr*ul Ignatie Brianeianinov.
Urmarea acestei--ingeldriva fi cd in societatea MAntuitorul Insugi ne-a avertizat: ,,Atunci de vi
,omeneascd,,seva ivi cererea,dorirea lui Antihrist, va va zice cineva: Iati, Mesia este aici sau dincolo, g[
rdsunarglclsulchemdtor care v4 ardta stin-ritor cd este *F-l credeli...Deci de vi vor zicevoui: Iati in pustie
trcbr-rinfdde ttn genig al geniiloa care s.i c.ltrcdde.Z{ol- este, Iati in cimiri, @!i. Ci precusn
tagea ;i prcrpa;irea mg!_e{e!4-]a Eel mai inalt nir,'el ;i iese fulgerul de la risirit gi se arati pAni la apus,aEa
care s;i aducd o asemeneabundstare paminteascd, incAt va {i gi Venirea Fiului Omului" (Matei24,23-27).
cele ceregtisd fie de prisos pentrr r crm']- Sf-aJrtulIgnatie Pentru a-i amdgipe oameni,Antihngtya alata_multe
e. SfAntul Apostolul Pavel spune:
acestei perioade, fgF--{ligtaJui An-tihrist ,,Venirea lui este pgnlucrareaSatanei, insofiti de tot
va merge atAt de departe, incQ!.rygnumaicd va dovedi felu! de puteri 9i de semnegi de minuni ale minciunii"
toleranli fafd de cregtinism,ci chiar se va ardta preocupat (2 Tesaloniceni2, 9).lar SfAntulChiril al Ierusalimului
r'l-ea-l ocroti. Intru cele i,-9-e-,r4.5l!-sr1-!imite pe adaugd:,,Fiit:td"tatil minciunii" (loan8,44), v.aint+
:' Vezi inchipuirea prin lucrdri amdgitoare,againcAtmuljimilE
5i eclilia romAneasci a scrierilor SfAntului Ignatie
Briancianing r''.Dcsyrrepctlenii,tluhttri ;i trtirrtrrti,traducere de Aclrian d inyiat un 4qortcarenu e inviat gi gchiopi
pi Xenia Tinisescu-Vlas, ed. Soprhi+ Bucure9ti, 2002' p. 37. JJ
Llmblanr-l selllorbi vaz.itrcl,c.rtaivreme lltt s-a saivargit
nici tl tamacluire"}.
Toata .tceastdst.rtttrii.l lr-riAntihrist - irrvaliitttr.r9i
fainr.rluriclegeniu, minr-rnilelui rnincinoase;i itrtre.rgir
s.rviafi frifamica ;i plin.i c{eto;rtdingelaciune.l- \'()r c.tvctl
r r ns i n g t r r[ e l : i,
ii in
4sLrpra tlr turor neamdor. DQbAndrrg4-zuPglari ta f
rgldllevreilq{'u'a fi cea dintAi etapa Pe acest drtifti.
Antihrist va,f'acetot ce-i va ii cu putinla Frcntrttca evreii
sd-l recunoascddrept Mesia al lor-celfigacluit. Va reu9i
sa ducd la bun sfArgitorganizareaguvernultti evreiesc
;i se va apuca sd infiptuiascd visr-rlcel vechi c1eveacuri
aI ev rei lo r - refaeerea-Lqmplulrrl L-ti Solom-onr5. Dupd
It Vezi SfAntul Chiril al lerusalimului, Catalu'zc,tradtrcere tlil't
limba greacd;i rrotede pr. Durnitru Fecioru,ed' IBMBOR, Bucuregti,
2003,p.256.
5 Trebuie sd gtim cA, atat cortul pe care Moise [-a f.lcut ciin
iconomie dumnezeiascdt(Icgiracap.25-27),Precum 9i templurldin
lerusalim, construit din porurrca lui Dumnezer-r(3 Rcgi5,5;8,20-
b1), constituiau Q-iqragine simbolicd a lumii duhovnice;ti; erau
locag.rl sdldph-ririiDomnr-rlui 9i, totodatd, preinchipuiau p linata tea
Bisericii lui Hristos-Dumnezeu. In Ierustrlim, primul templu a fost
construit de cdtre Solomon (pe la antrl 960 i' Hr.), iar dupd ce acesta
a fost ddrAmat (586 i. Hr.), a fost recc'rnstruitcel cte al doilea (538-
515 i. Hr.), dupd intoarcerea din robia babilonicd. Dar 9i cel de-al
doilea templu a fost ddrdmat de cdtre romani, o datd cu distrugerea
lerusalimuh-ri in anul 70 (d. Hr.).
Dupd invdfatura de credin;i a Bisericii Ortodoxe, unul dilr
lui Antihrist (2
semnele apropieui*sfn$IulYi ltrm-ii este ,,venirea
Tt'soloniceni2, 3-11; 1 loin'2, i8,, .ulg-ye-lggg' .lljpoqtolii sai
mincil_@e, ca sd a m d g e a s c d p e o a m e rii;
iffilii"inau-se lui Hristos, el va prigoni cu furie pe alegii Domnului
(Mntei 24, 5,11)" - cf. Pdrintele Dumitru Stdrriloae,Teologiatlognnticd
ortodoxd,vol. 3, ed. IBMBOR, Bucuregti, 7997, p' 254' Agadar,
reconstruirea templului din Ierusalim (celde-al treilea templu) va
sluji lui Antihrist, cdci dintru ace_st9dl4g va impardli peste intreaga
aceea,,va fi silit de oameni gi va fi proclamatimpirat,
iar mullimile evreiloril vor iubi; el va refaceIerusalimul
lume. , Iider al sionismului mu:rcito-
resc, principal intemeietor al noului stat Israel gi intAiul sdu prim-
ministru intre anii 1948-1953- cAnd in anul sit
prgy:Zign!9_Sal9_prultgr la viitoru!_lgdi, spunea aceste cuv inte:
,,Imaginea lumii in 7987, agacum se contureazi in imaginalia mea:
Sebgt"l-rese:a tir:e 4e lotlqrulgggltului. Presiunile inteme ale
intelighenfiei in continud creptere din Rusia pentru mai multi
libertate, gi presiunea maselor pentru ridicarea standardelor lor de
viafi, pot conduce la o demcrcratizare treptati a Unitrnii Sovietice.
Pe de altd parte, influenfa crescAndd a fdranilor gi agricultorilor gi
crestereaimportanfei politice a oamenilor de gtiin|5 pot transforma
Statele Unite intr-un stat al bunastarii generale cu o economie
pl al ifjcati. trtgB_qgq4glale t!,ceai q *Estrl,ordeven!olgd era[ie
de state autonome avAnd rrn regim socialist 9i democratic. Cu
e-xcepf i a URSSca*i fii euroiiiitii- Conf eii t, i efs-"t U.ft"
"a
contirrente se vor uni intr-o alianta mondialS, c6,reiaii va sta la
dispozifie o for]5 de polifie internationala. Tbate armatele vor fi
abolite gi nu vor mai exista rizboaie. La lerusalim, Nafiunile Unite
(tr Organizafie a Nafiunilor cu adeviratUnite) r'or construi un Altar
care si sltrieasci uniunea conTedeiaia a iffior
continerrtelor - acestava fi secliul Curfii Supreme a C)merririi,carc
va apl61'13 toate nefurfelegeriledilrtie continentelecclnfederate,dupa
cLurld lrr(x)rrrcitIsaia [lsnh 1t,,5;i,.Milu'in 1,3-11.Studiile su1'rs1i1;n1"
vtrr flilrepttilirricirei pers()anedirr h-rme O pilula care si previna
sarcin.r,r'a incetini cretterea [de,mografici] naturali dirr China ;i
lrrr--li.rl.rr prin 1987,durata medie de viafi a omului va atinge 100
de arri" (cf. rev LottkMngnzinc, dir-r16 ianuarie 1962).Esteevident ca
a.cegr.{!qq al Profefilor" este templul din care igi va ,,exercita
furrcfiile" de ,,impirat, preot pi judecirtor" al intregii lumi, cel despre
care MArrtuitorul Hristos spLulea:,,Eu am venit in numele Thtilui
Meu 9i voi nu Mi primifi; egrya venl_attglt! numele siu--pe
-
acela il v eti pr,ifr-rjl'-
lJpUt 5, l|lf,-'
Evreii consideri ca ,,Zidul plangerii" din Ierusalim ar faceparte
din structura vechiuluiiemplu gi de acebae de agteptat ca cel de-al
treilea-templ_U qlSC ldiSat-tocmaiaici. O vizualizare in direct a
,,Zidului plAngerii" - live-view, cu reinnoire a imaginii in fiecare
minut - poate fi accesatdpe site-ul: aritriu.aislt.corrt
(la link-ul arallcant).
gi le va ridica templul" (Sinaxarul din Duminica ldsatului
sec de came - numitd gi a infricogdtoarei Judecifi26).
DOI PROOROCI
Cu toate acestea,sforfdrile lui Antihrist de a fi
socotitdrept a{eviratul Mesia de o impo-
trivire neap!-ep!_aJr@ in persoanele
a3-gi Prooroci ai Vechiului LegdmAnt. Chiar acei doi
Proorocicareprin voia lui DumnezeunegustAndmoar-
tea,au fost luali la Cer pAndla o vreme?7,vor veni pe
va dura ceade-a doua perioadd a lui (Antihrist), in care
se va pregati s5p-una,mAnape puterea mondiali '
in zadar se silesc unii sd tAlcuiascdin chip alegoric
aceastdvenire minunati a Sfinfilor Prooroci Enoh gi Ilie.
SfAntaScripturd gi Tradilia Bisericii e la ardtarealui Ilie gr Enoh inainte de sfArgitullumii,
atAt despre venirea lor reald pe pdmAnt,
de sfArgitul lumli, cAt gi despre invierea gi luarea
lor la Ceruri.
2nYezi varianta romAneasci a Sinaxanilui, publicatd in acest
volum lapp.263-267.
27Yezi 4 Regi,2,1-12;7Macabei2, 58;Facere5,22-23.
58
In carteaApocalipseiestescris:,,$i voi da putere
celor doi martori ai Mei si vo e
le, imbricafi in sac.Acestiasunt cei
doi mislini gi cele doui sfesnicecare stau inaintea
Dumnezeului pimAntului. $i de va vrea cineva si-i
vatime, foc iesedin gura lor 9i-i mistuie pe vrijmasii
lor; gi de va vrea cinevasi-i vatime, acelatrebuie tot
asasi fie omorAt.Acegtiaau stipAnire si inchidi cerul,
ca si nu ploui ploaie in zilele proorociei lor,9i sti-
pAnireau pesteape si le schimbein sAnge9i si bati
pimAntul cu oricefel de urgie, ori de cAteori vor voi.
$i daci vor sfirsi mirturia lor, fiara carese ridici din
adAncva face rdzboi cu ei gi-i va birui si-i va omori"
(Apocalipsn 11,3-7).
In carteaPpg{qgt,l_.tl$gl_€bi, unul dintre martori
estenumit in chip limpede: ,,Iati ci Eu vi trimit pe
Ilie Proorocul,inainte de a veni ziua Domnului cea
maresi infricositoare"(3,23)78.
(in cuvAntulsdu despre
sfArgitullumii gi venirealui Antihrist)gi
(in cuvAntul clespreAntihrist}r) invarldldmurit cd acei
,,doi martori" (Aptocttlipsn
77,3)care e
sunt Sfinfii Proorocillie;i Enoh.
TradigiaSfintei Biserici Ortodoxe, exprimatd in
cdrfilenoastrede slujba,r,orbe;tede asemenide infe-
legerealiteralaa proorocieiSfinteiScripturicu privire
nedAndnici un temei,de nici un fel, pentru o infelegere
rs
,,Iati ci Eu vi trimit pe llie Proorocul, inainte de a veni
z iua Do m n ul ui cea mare 9i inf ricositoare; el_va -i-:n-toar,cg_i
nima
pirinf ilor citre fii gi inipa fiilor citre pirinlii lor, ca si nu vin si
si lovesc lara cu blestem!" (Maletthi3,23-2D.
r"{uvintele acestor Sfinfi sunt publicate in acest
volum.
alegoricd. in Sinaxarul citit in Duminica ldsatului sec de doar ci nu vor reugi sd priceapd deplina
carne se spune: ,,Cg!ean-i inainte (de sfArgitul lumii), purtarea exterioard a lui Antihrist, ci il vor
dupd cum a proorcitit-D-aniil, vor veni Enoh gi Ilie cu lauda gi preamdrirea lor. SJl"Jy! gf.er"
propovd.du indu-le s-d nu{ primeas-ca (pe Antihrist)' ne cd atunci cAn{pop*oarelc gi-se,minf iile
Antihrist ii va chinui gi le va tdia capetele" (cf. Triodul). pdmAntului virtu.ti gi puteri atAt de mari in
Iardgi, in slujba SfAntului Piooroc [lie, in stihira de la Antihrist, toqle dimptegld gg vor uni intr-un cuget ca
,,Doamne, strigat-am", cAntdm:,,Ilie Tezvitene,nestricat sd-lproclame ocArmuilor, zicAndu-giunii altora: ,,Oare
fdcAndu-te pe tine ca sd nu vezi moarte4 pAnd ce vei se va mai gdsi vreun alt om atAt de bun gi drept?"
propovddui tuturor sfArgitul", iar in Lr9P3r,P_rooroculllie
aoit,eaindn tqt". pgrtare-alui e chibzuitd - ardtAndu-sepe sine
",nrr-it,,d
in sedeal-nadupd polieleu cAntdm: ,,Proorocul pi Inain- pretutindeni drept trimisul dumnezeiesc,Mesia cel
temergdtorul Venirii lui Hristos, Ilie prealdudate" (cf.
Mineiul pe iulie, ziua a doudzecea).
Tot in Minei citim: ,,SfAntul Ilie, Proorocul lui
Dumnezeu, a-tgg-t_1ep_rl_cu ltUpul intr-un car de foc ai
este viu pAnd acum, pd,zit de Dumnezeu in locapurile
raiului.{fqjly4Z vremea CEA DE-A TREIA PERIOADA
Schimbdrii la Fafi a Domnului pe Muntele Thbor gi iardgi
Cea de alreia perioadd ;;i faptele de pe urmd ale
celei de-a Doua pe pamAnt a Domnului. In aceavreme, lui Antihrist vor incepe prin luareain propriile sale
cel care odinioard a scdpatde sabia Izabelei, i

rfr_ondOl,il va ajuta in malremisura la

ln4fg _!Az_b_ai
implinirea acestui lucru. C..:f+gfgllfi -r,'orvec{ea
zile se spune: ,, inaitrte gul'e_!ll!!{_ea
mqndiala sub Antihr lgqg_q4le
cle a Doua Venire a lui Hristos, pentrtt a osAndi nelegiu- ctpgtinJ e si pentrtr.t acluce
irea cea fdrd cle margini a lui Antihrist 9i a insufleli evla- omenirii o epocapagnici gi infloritoare.
via credinciogilor"I. CuvAntul lui Dumnezeu.zugrdve:pte in chipul
Tofugi,in ciuda tuturor acestoravertismente, urmdtor venirea luiAntihrist la puterea!_qmft..pelafa
- , :---;--
or, din pricina_4lliji a _c!1geltlrii pa1nan_!U.l-gL*z_druncinatfu r_puStite.lg_Ez-lof.;S_yqr
ri4ica zeceregi" (Dnniil 7, 24).$apteclintreei vor fi de
'" Vezi gi ur-radin eciifiile romAnegti ale Mirrciului lte iulia.
'' Vezi un cugetcu Antihrist gi ii vor supunelui toatdputerea
si editia romAneascda Prolottgalor,ed. Mitropoliei
Olteniei, Craiov4 I991, p. ntt. rpiautoritatea.Ceilalfi trei cArmuitorivor incercasd-;i
oo frl
pestrezeindependenfa insi Antihrist ii va infrAnge prin
puterea armelor (Daniil 7, 8, 20, 24).
Dupd biruinla lui Antihrist asupra celor trei regi,
inldturAnd singura piedicd din calea cdtre stdpAnirea
deplind, carteaApocalipsei il zugrdvegtesub chipul unei
fiare rogii avAnd ,,zececoarne" (adicd cele zece regate
supuselui) ,,gigaptecapete" (adicd,cei paptecArmuitori
care s-au supus lui de bund voie 9i acfioneazdin calitate
de reprezentanli plenipotenfiari ai lui in stdpAnirile in
care se afld) - cf . Apocnlipsa73,1 9i tAlcuirile la aceststih
ale Sfinlilor lrineu al Lyonului 9i Chiril al Ierusalimului.
in ce privepteputerea mondiald a lui Antihrist, cartea
Apcxalipsei spune ci ,,s-a dat ei [fiarei-Antihrist] sti-
pAnire peste toati seminfia 9i poporul gi limba si nea-
mul" (73, 7). Desi urdeletnicirfu ;i" miiloacele ornenepti
obignuite vor avea insemndtate,ele nu vor stdvili izvoml
de cdpdtAial tzbdnzli lui Antihrist. ,,$i stipAnirea lui va
cregtein putere - dar nu prin puterealui insugi" (Dmtiil
8,24)3?. Antihrist i;! yg prlmi sldpA5riry19iputerea de Ia
Satana:,,i-a dat ei balaurul puterea sa 9i scaunul siu 9i
{i
iiifiini.e mare" (Aptocnlipsa 13,2). Numai Prin arq:ta
sevor PuteaexPltca
n a acaParaatAt de
iute stapanirea atsupraintrcgii lumi, pi puterea lui
omeleerscdnu va fi
nemaiintAlniti, cdreia-n!c!-t1,-sft21!q1e
x
1(
t,
'r Versetul complet este acesta:.,$i stipAnirea lui va creste
ri
ri
in putere - dar nu prin puterea lui insugi - 9i va face pustiiri
uriase 9i in orice lucru va izbuti si va pribugi pe cei tari 9i pe
poporul sfinfilor".
62
d9 ggmqnlga191gpidg Fimetodede coordonare,va fi cu
putinfd sd infdptuiascdo revolufie in toati lumea in
acelagitimp"33.
Arrtihrist drePt con-
ducdtor al lumii intregi se va petrecein aceeagivreme
cu recunoagterea generalda.lui drept singulgUid.er
spi{tual-ahuturor-religiilor. VladinrfgglgytoV in ulti-
ma sa lucrare intitulatd Poaestire despreAntihrist - trei
dialogurir, a exprimat pi"rereacd Antihrist, dupd_ceva
lua stdpAnirea depl!1q, v_qqd_u4q_u_n s-oide_sin<rd
ec_urnenjc _c!l{epr.ezentanfidin toate-religiile. La acest
s-lnod(din Ierrrsalim),Antihrist se va oferi sd-i uneascd
pe tofi intr-o singuri obpte,sub cdliuzirea unui singur
indrumdtor spiritual.E[girla indrepta a
t
i
S,fa"t"t Efrem Sirql scrie: ,,El se va
trAmbila pe sine aga cum au fdcut si inaintemergdtorii
lui, care mai inainte vreme ilinchipuiau; se va numi pe
sine propoviduitorul pi cel care a statornicit iardgi
invdldtura pi cuno;tinla cea adevirati a lui Dumnezeu.
_9_e_.4 iar fiii
. VizAnd capacitdlile lui coplegitoare, slava,
3' Cf. Ctnrcening Atheistn antl Attticltrist (Prioitor Ia ateism
;i
Arrtilrist), vol. 1, p.765.
il Aceasti scriere a lui Vladimir Soloviov (1853-+1900)a cunos-
cut in limba romAnd mai multe edil:ri:PouestircdespreAntihrist. Ti.ei
conuorbii,Institutul European, Iagi, 7992;Ti'eidialogrd despreAntiluist ,
ed. Humanitas, Bucureph, 1992; de asemenea a fost cuprinsd gi in
volumul Antihistul, ed. Polirom,,Bucuregti, 2000, pp. 55-83.
 ,l t"mi.rzi pe D,mrrezer_r;i,,cortulLui, si pe cei ce silis_
pUlere4-ilr_pugi$legg$ale pi d"ezvoltareacAt se poate de l,riescin Cer" (Apot'tlipt5a l.j, S-b).
,]
cuprinzdtoare dupd stihiile lumii, ei il vor proclama Potrivit proorocieiSfarrttrltri.\postol p.tr.el,Anti-
dumnezeu gi se vor face pdrtagi pi ajutoare ale lui"35. hrist r'.r ;ec{e.a,,in templul lui Dumnezeu, dindu-se
intre altele, este de foarte mare insemndtate sd pe sine drept dumnezeu" (2 Tt,s,tltuticani 2, 1).
pomenim cd tojlS,finlU*Pannlr-socotesc ci pricina de F;ira incloialdc;r ,,Antihrist nu valpute.r si ;acla in
cdpitAi a grabnicei inrobiri a omenirii de citre Antihrist templu neincetat.El o va facenurnai cu osebitep_r_ilejrJrri,
este lipsa de infe precum gi sdr b a t o r egt i gi i n semn.r te; d e p i Icla, lf1.pf rrr; r gg _lu i
Sf.*l-a
obpteascagi depli qi lumegti.
eletrll-c,i ca (lcal_muitoralh++nii si rltrmnezeu al tirirLrcrr.Totugi,
De vreme ce infelegerea duhovniceascd se poate
dobAndi gi poate spori ng-me[n_gg!-4-{]f!e adgvdratei
vlgli duhoy-1_1gg;ti, trdite de cre;tinii cu adevdrat
ortodocpi (agadar fdrd a-i cuprinde aici pe cei care sunt
ortodocpi doar cu numele), numai aceipuli-4dintre ei,
cqle_y,o-L{e+4,"e_-cy?4_-_e_yaryirqfii=o-d-qqe+Andin
s,fQrpit,ducAnd o viald duhovniceascd in acord cu ca dumnezel)"t7.
proporraduirea Sfintei Biserici, vor a\/ea in rrremea I spune cd Antihrist va face
aceeaplindtatea mijloacelor de apdraregi vor putea sd semne mari ,,incit gi foc si faci si se pogoare din cer
deslugeascdtoate cursele pi rliclenille lui Antihrist. pe pimAnt inaintea oamenilor" (Apocnlipsn13, 13).
9-q11g-in!h!pg"ij4dj|;icie, acest in;elattlr 'a inlocui Slfutul_t$g!_e_
B_1q1g_r1y1
inov spune:,,A cest semn este
inchinarea cdtre DunlnczeLr-omul lisus Hris,tos prin ardtat rJeScripturd ca flind cea!!4_ilnare dintre minu-
inihinarea'edtre sine, onrul-dumnezeu Antihrist. in nile lui Antihrist - iar locul acestuir"."" uo fi in vazJuh.
SfAntaScripturi el esteinfili;at diept cel care ,,seinalfi Vg fi o privelipte uimitoare pi infricogdto
mai presus de tot ce se numegte Dumnezeu, sau se cu precdd , vrdjindu-l pi
cinstegte cu inchinare" (c.i.2 Tcsglonicetti 2, 3-4)3n,ca aruncAndu-l in ingelare"38.Minunile lui Antihrist.
g r a i n d , , s e m e f i si i h u l e " , p r e c u mg i c au n u l c a r ei l b l a s -
Dumnezeu,dAndueepe sinedreptdumnezew', (2Ti:salttniccrri
2,3-L.
roAici citatul a fost iuat de autor dupd, trimiterea SfAntului 17Cf. Beliaev,Concernins (prirtitttrlo
Atlrcisnttrnd Arrtichrist
Ignatie Briancianinor'. Vezi gi edifia romAneasci'. Dcsprc utlurii, nteisnt
siAntilfist),vol. 1, p.384.
d uhtil si utiuLrui, traducerede Adrian gi Xenia Tinisescu-Vlas, ed.
Sophia Bucure;ti, 2002,p.15.
r''
,,Si nu vi amigeasci nimeni, cu nici un chip; cici ziua Dom-
nului nu va sosi pAni ce mai intAi nu va veni lepidarea de credinfi
9i nu se va da pe fa!5 omul nelegiuirii, fiul pierzini, potrivnicul,
c;ue se inalfi mai presus de tot ce se nurnegte Dumnezeu, sau se Teolog,Dohrotolilrbie,
tom 1,Despre
celde-nltreilenfernrludrii-anrinte.
cinstegte cu inchinare, a9a incAt si se ageze el in templul lui 65
64
 anei, 'u'orprctcl-rceo inrA-ttrtre
lucrate prin puterea Satanei Puterea Satanei este e,
r. ,,Oameniintrvor pricePc . Domnul Iisus Hristos a'rrrjunss.l-Si
iaptulca minunile ltri i aclevereascdputerea printr-o sdvArgireliber consimfita
su4[ p!-ine-d,e,uluirerr"Lincino+sd, fdrd dg nQtmd,- re- pi prin supunere fiascdfafd de Dumnezeu-Tatal.Cgeace
e pline de toartd viclenia,-Pgrn-q-it9;rre Hristos - l n v r e m e a i s p i t i r i i d i n o u s t i e t r- .
-.- --l_

spre a aduce mintea in 1e-dumerire 9i

Llg.l.o-nglg11Lare dgpllna-Acest
q!]t-n",.u-i5ullig!-"lm9eie,s-1s,ef
!t-tle"f armece viclean ipi va cdpdta toatd puterea de la Satana, in
lumea pirin incAntareapricinuitd d,enigteinfdligdri co- schimbul supunerii desdvArgitefafd de el. i
insd cu tolul departe" -.Sfdnlullgnatig3den
Io_s*qle, pe alfii cu aceeaFiputere diavoleascd, potrivit mdsurii
ci4_ni-novr'. supunerii lor gi a slujirii voirii Satanei.
Dupd ce vor fi vdzut aceste,,minuni", oamenii, din Intr-una din cuvAntdrile lui, de Dumnezeu insuflate,
p{9 in a =orpilti" l g--t -pi a bi ru i n}ei cuget d-
-9-g-bqvnises-t S@ne-a ldsat invifdtura ce urmeazd:
ffUBgitu-vorrecunoagte
.ii .lo-,f fdrd intArziereaceste
,,Cu durere imi voi incepecuvAntul pi cu suspinevoi
demonstrafii de putere satanicd drept cele mai mari pi
Erei de.Qpre-qlarsihlllumii acesteiapi pentru parpele cel
vddite manifestdri ale puterii lui Dumnezeusi,cuprinpi
fdrd de rugine gipreacumplit, care
de extaz,il vor primi pe Antihrist ca pe un dumnezeu.
T
El va lucranr-buni;semrc+i+rigelLtti
t2
,,Atunci lisus a fost dus de Duhul in pustiu, ca si fie ispitit
de citre diavolul. $i dupi ce a postit patruzeci de zile si patruzeci
de nopfi, la urmi a flimAnzit. $i apropiindu-se, ispititorul a zis
cdlduzifi de lumina.fjjjilor-cizute 9i astfel instrdinali de
citre El: De egti Tu Fiul lui Dumnezeu, zi ca pietrele acesteasi
cdlduzirea luminii lglDumnezeu, vor fi ademenifi spre
'l'3, se faci pAini. Iar El, r
supunere -d-9-cdtre-am-igitorul (cf' ,4pocalipsa 8)" - pailg-^v. a ltii omul,
Sf$ntuI I gnatie Bri *Sian_i$qvt'. >. Atunci diavolul L-a dus in sfAnta cetate, L-a pus
=tD"riib
pr'ffiT,t Satanaasupra impdrdfiilor lu- pe aripa templului, si I-a zis: Daci Tir eqti Fiul lui Dumnezeu,
mii, di mdrturie in mai multe rAnduri cuvAntul lui "*.,"i-f" 1os,ci scris este: ..ingerilor Sii va porunci pentru Tine
9i Te vor ridica pe mAini, ca nu cumva si izbesti de piatri piciorul
Dumnezeu. Domnul insugi il numepte pe diavol isi este scris: <g!i 1g'lepileqllpe
,,stipAnitorul acestei lumi"al. SfAntul Ioan Teologul scrie n nou diavolul L-a dgs pe qlg4-unte
in carteaApocalipsei cd Satanaii dd slugii sale ,,puterea i-mp3lifiile lu_mii9i slava lor. gi I-a
sa gi scaunul siu 9i stipAnire mare" (Apocalipsa13,2).
3eYezi gi op. cit., p. 15
aoVezi gi op. cit., p. 17.
a1Yezi: Ioan 12, 3L;14, 30; 1'6,1'1.
66 67
ij]iricrt;atttorc,c.it sit insele,,-lcra ii cr-rFrr-rtinta,.ipc rei
pdmAntului ca sd-l vadi pe tiran, mulli inchinAndu-i-se,
. r l c s i r N I L I t Lli+ , ) + ) , . t t n a g i t r r ' l r . r - ip r ( lt ( ) t i L ) r strigAndcutremura!i: "1u egtisalvatorul nostru!"?
se va rdzrrrdti, se \ra usca,cerurile nu vor da
ploaie,pJelteJe tejipitofi t.._F-o."5rt
paAfl[flilui
Lrutcrc.tclea irrgelirlttmeit, iiintlcii i.ir,icle'legcar'.r fi urtr;r1111 dln p-drlilede Rdsirit vor fugi in Apus, din pricina
p.i,n.i1ii"t gi prrcttrtinc{crrise r or s.ir'.rr;i tot feltrl e{c
spaimei celei mari,
r-rrircitrni.De .rceeat, )r,
vor fugi in Rdsdrit
Stiip-rtirrr-rl
Cel Prcacurat t'i-tingaclui c.r ltttne.t sa iie ispritita
luAnd atunci stdpA
cle rlr-rhr,rlurirrciLrnii,rle t'reme ce tt.tmenii .rtt clttrit s.i se
ginile pdmAntului sd propovdduiascd:"Marele impdrat
tlesparta cle Dtrmnezer,rgi sa-l itrbeascii precel viclean.
s-a ardtat cu slavd.Venifi de il vedefi pe el".
O, frafilor, rnc.ri
Si cine \/a avea un suflet atAt de neclintit, incAt si
alespe-1!rg._c-ei9r-e{i4cirlpi,!-ap!,l-5e-nrne-*nliryrnisei'trr sufere toate acesteispite? Cine, oare, va fi acest om,
lqlqa 9_u insug!1cauclse va
!!1!e1!rlmarede cat1e..91gpelg precum am mai zis, ca toli Ingerii si-l fericeascdpe el?"u
al,rttr pe-_sing. inspaimaintitclarect't iiincl
- ipi
lui Dr-rmnezeLl ygZb"r,lprin r'.iz_clgh-7.;!9li
crserrleflt:cl
.. ce
i
r,or inalfa in falartiranultri.Cici r';r
.lIL9LSgf lgglii,-s_e_ fafa
;i grijulii de oameni pi a bundr;oinfei mincinoasc fafa
GF.LTB-, eispe,{?i.lu1
s"cg[fundu-s:-inillissrea de vrdjmagii lui, seva intoa:ce spre prigonirea crAnceni a
pe tofi oame.niipeste misur.1. Frafilor, cine se va dovecli
I
atunci a fi cu luarre-aminte,neclintit, aivAndin sufletul vir-r
ca unui dumnezeu.El va ,,asupripe sfinfii Celui Preainalt
semnul celui credincios- Venireace;rsfAntda Fitrlui Celui
si isi va pune_in€drul si schimbe sirbitorile si legea"
Unul-Nascut, Dumnezeul nostm -, cand va privi dr-rrerile (Dnttiil 7, 25; Aptocnlipsn
72, 13-77;13, 6-7). Slujba crcs-
negraite care voru'eni de pretutincleni asupra fiecdrui
ti!:35 ri
suf-leigi din care nll va ii nici un strop de u;urare, nici o
s . Antihristpi adepfiisai,scric_p-e1!ae11;
,,r_r_rr
alinarede nici un fel, nici pe uscat,nici pe mare?Cine va
nim ici carf i Ie Sfinte'iScrip turi !, ii :tlgrya n;1_,f1qfslfl11ti
rimAne statornic cAnd va vedea lumea intreaga in
pg pfgpo)-3duitorii CuvAntului lui Dumnezeu gi pe glli
tulburdri, pe toli fugind sd se ascunda in munfi, iar pe
ce iau parte la slqjp_etg biserice;ti cre;tine.
unii murind de foame,pe allii topinclu-sede seteca ceara
si nu se_mai sdv-Ars-eascd nicdieri. Cu toate
gi pe nimeni avAnd mild; cAnd va t'ecleatoate fefele
aceste4pro;rovdduirea CuvAntului lui Dumnezeu nu va
inlicrimate ;i intrebAnd cu arzdtoare dorinfi: "Oare se
fi redusdla ticere, iar dumnezeiegtilesluibenu vor conteni
mai gdsegteundeva pe pdmAnt cuvAntul lui Dumnezeu?,,
tt Vezi si traducerearonrAneascia acestei
gi auzind rdspunsul: "Nicdieril" cuvAntiri a SfAutului
Cine va suferi durerea de neindurat cAntl va vedea Efrenr,cuprinsi in acestvolum Ia pp.227-240.
rr Acest lucru il pomenegtegi SfAntul Andrei
cel Nebun perltru
adunarea neamurilor care vor veni de la marginile
Hristos, atunci cAnd vorbegte despre cele de la sfAr:;itul rrremurilor.
 ing_fru"Uai !4 !qg.qri,4_scLqg;e,
gi Euharistia seva sdvArgi"as, vor suferi atAt prigoane ascunse,cAtgi fd;ige,vor fi supupi
precum i,nprimele veacuri ale cregtinismului gi i4Biserica caznelor gi uciderilor. . . " - Sfentul Ignatie Briancia
4u, gAtacollbg din Rusia de azia6. C ele d intAi ucid eri Ie _v _asup ra
a- s_Lv__drpi_Antihrist
Antihrist va avea ru a . ,,Si daci
precum gi pentrqgilirea-p1de a i vor sfArsi mirturia lor, fiara care se ridici din adAncva
se inchina lui ca unui dumnezeu. D*in-p,11ctn4-qru-z-imii-9i face rdzboi cu ei si-i va birui si-i va omori. Si stArvurile
4-neindurdrii lui, ajutdtorul lui Antihrist este numit in lorvorzicea in ulita cetifii celei mari, careduhovnicegte
SfAntaScripturd ". SfAntul loan Teologul scrie: se cheami Sodoma si Egipt, unde a fost ristignit si
,,$i am vizut o_ellil1ari ridicAndu'se din pimAnt... $i Domnul lor [Ierusalim]. $i din popoare, din seminfii,
toati stipAnirea fiarei celei dintAi din limbi gi din neamuri, vor privi la stArvurile lor zile
inaintea ei,9i face pimAntul gi pe cei ce locuiesc pe el trei 9i jumltate, si nu vor ingidui ca ele si fie puse in
si seinchinelialeiee-lefulinrai... Si ii ingeali pe cei ce mormAnt. pi cei ce locuiesc pe pimAnt se vor bucura de
locuiescpe pimAnt ce i s;411dat sI faci ei si se vorveseli, si vor trimite daruri unul alfui4 pentru
iaa-i1,tea poru
fiar_e_i, locuiescpe pimAnt ci acegti doi Prooroci i-au chinuit pe cei ce locuiesc pe
si face-uuhlpliarei... 9i i s-a dat ei sL$q4q-d+h pimAnt. $i dupi cele trei zile gi jumitate, duh de viati
*tlgla-;[1grci, incAt sn qr*griiascachiBul fiarei, gi si de la Dumnezeu a intrat intru ei si au stat pe picioarele
f aci a9a in-s4=qlig4ilg- -E eJ-oainchinaehipului f iarei lor gi frici mare a cizut peste cei ce-i vedeau pe ei. $i au
si fie omorAti'i(Apocalipsa 73,1.1.-72,14-15). auzitglas mare din CerzicAndu-le:Suiti-vi aici!Si s-au
,,PentruSfinfii lui Dumnezeu suit la Cer pe un no4 gi au privit la ei vriimagii lor. $i
rqqtateS,fd;6!,agi minunile prigonitorului vor sp-ro- intru acel ceass-a ficut cutremur mare si a zeceaparte
rigg s5-iinpeJe_ gi sa-iamlggascaP+rgqalqlegillPledi- din cetate a cdzut 9i au pierit in cutremur sapte mii de
cgrile qjl_jnvgltute-cu oameni, iar ceilalti s-au infricosat si au dat slavi
\'lqlg3nj ingeniozitate,precum gi putereanemdsulelda Dumnezeului Cerului" (Apocnliltstt'17, 7-13).
chingilorului,-iivor pune in situafiaceamai gre4 iar
ic vapd re3-qil,totulneinsemnarin'f a1ain- CONVERTIREA EVREILOR
tr9gl1gmeniri... disp.refultutUfpr,,ura generali, cleve-
qln{n 5l:_f!_q_qerta. lo r . . .
f i iija, asup ri rea, qge r-t_gq Ca urmare a propovdduirii acestor doi Sfinfi
Vldimagii lui Antihrist vor fi s tifj drept #zvtdtili, Prooroci, a minunatei lor invieri pi a suirii la Cer, se va
drept dugrnani ai binelui gi,ordinii soeia.le'[,,terorigti" ], petreceun eveniment de seamd.Un numAr insemnat de
r5 Cf. Beliaev, Cturcernittg Atlrcisntard Arrticlrrist(Prirtitor In
rie in legdturdcu aceastaaga:,,Ilieva veni ca
ateisnrsi Arttihrist),vol. 1, p.356.
16Autorul face referire la perioada contemporand acestei +7Yezi pi edifia
scrieri, in care Rusia era sub stapAnire comunistd. p p . 1 9p i 1 8 .
70

un Inaintemergdtor al celei de-a Dog4 yenl4 gi-i va aduce
t9_tc_va r- d ov ed i
Ia cred i n !a in H ris to s p€_La1l_9gre._u,c3
i, cil6uzindu-i, cum ar veni, c[tqe moptenirea
lqq B"fllinteascipe cei care cdzuseri-de la El1to.Aceastd
afirmalie este intemeiatd pe urmdtoarele proorocii:
I. ,,Iati ci Eu vi trimit pe Ilie Proorocul, inainte de
a veni ziua Domnului cea mare gi infricogitoare; el va
intoarce inima pirinfilor citre fii si inima fiilor citre
pirinfii lor, ca si nu vin 9i si lovesc fara cu blestem!"
(Malenhi3,23).
II. ,,in vremea aceea tqjiuda 9i cei s,cdpafi
d:l -c_as_e_!ui !3co_vnu se vor mai sprijini pe cel ce i-a lo-
vit, ci s.eJg*r-sptiiinfueucuedinfi, pe Dumnez
lul tur.Israel din Iacov se va intoarce la
Dumnezeul cel puternic" (lsttia70,20-21).
IIL ,,Iar Isaia strigi pentru Israel: De va fi numirul
fiilor lui Israel ca nisipul mirii, se va mAntui"
(Rttnwi 9,27; cf. tsnitt70,22).
IV. ,,Atunci voi virsa peste casalui David gi peste
locuitorii lerusalimului duh {s Eilostivire qi 4e
gugiciu4g, 9i igi vor afinti privirile inspre Mine, pe Care
ei L-au stripuns ti v_Or_ faee plingerg asupra Lui, cum
se face pentru un fiu unul niscut si-L vor jeli ca pe cel
intAi niscut. In ziqa acee4 v*a_fipla.n-gere*ma-rein
lerusalim, ca plAngereade la Hadad-Rimon, in cAmpia
Meghidonului" (Ztlmrin 12,10-11 ).
V. ,,Cici daci tu [neam convertit] ai fost tiiat din
mislinul cel din fire silbatic gi impotriva firii ai fost
altoit in mislin bun, cu atAt mai vArtos acegtia [evreii
care se vor convertil, care sunt dupi fire, vor fi altoiti in
insusi mislinul lor. Pentru ci nu voiesc, fratilor, ca voi
*'Vezi SfAntul Teofilact al Br-rlgariei,ThlcuirettSfitiei Erartglrclii
tlcln Mttci, ed. Sophi;r,Bucuregti,2007,pp.289-290.
si nu gtifi tainaaceast4casi nu vi socotifipe voi ingivi
intelepfi;cig+pigtrirea s-aficut lui Israelin parte,pini
qey3 in[1atot numirul neamurilor" (Rorttttrti 77,21-25).
Convertireaevreilor la Hristosi-i,vastAmi lui Antihrist
Atu-ncir,oi fifdcupisa
indure ,,necazmare,carenu a fost din inceputul lumii
pAni acum,nici va fi" (Matei24,75-27),cdci ,,s-adat ei
[fiarei] si faci rdzboi cu sfinfii 9i si-i biruiasci pe ei"
(Apocalipsa 13,7).
Scdparea a credinciogilorva
depindenumai de scurtimeadomniei lui Antihrist. ,,Si
de nu s-ar fi scurtatzilele acelea,n-ar mai scipa nici
un trup, dar pentru cei alegisevor scurtazilele acelea"
n- (Matei24,22).
va du_ralfei q!+
gi jumdtate.,,Si din vremea a
4g-g_pgru+si va incepe urAciuneapustiirii, vor fi o
mie doui sutenouizeci de zile" (Daniil12,17;cf.12,7).
E acelagirdstimp dat gi inApocalipsd pentru ocArmuirea
Iui Antihrist: ,,si s-a dat ei stipAnire si lucieze vreme
de patruzecigi doui de luni" (1,3,5).
Absolut
seqidic,gi{np
venind a doua oard intru toatd slava Sa il va infrAnge.
Atunci va veni infricogitoareaJudecatda lui HristoJgi
sfArgitullumii (Matei24, 30-3L;25,31-46;Apocalipsa L,7;
20, 11-15;21, 7-8). ,,qi jt,Jo_stripuo_i, si cu _ea
s, cel ceficea inaintea ei seg-rnele
cu cete,i-a amf,git pe cei ce 9i
pe cei ce . Vii au fost aruncafi
amAndoi in iezerul cel de foc care arde pucioasi. Iar
ceilalfi au fost ucigi cu sabia careiegeadin gura Celui
aeAdicd tofi cei care poartd numele lui Hristos.
73
 Ce gedeape cal... " (Apocalipsa 19,20-21-)..9i@!sl c_gic_?Llng*qpostaziat de la Biserica lui H_1ig!qscea
cel ce-iingelape ei a fost aruncatin iezerul cel de foc 9i
adevdratd. Ingerul tuturora de Zidire gi
de pucioasi, unde estefiara gi p*Ig-_oJgg!_gel_El4cirys,
de Cel Care a zid e S-a Intrupat gi S-a
si se vor munci ziua si noaptea in vecii vecilor"
(Apocalipsa sdl5gluit intre [intru] noi, a Cdrui slavd a fost vdzutd,
20,10).
slavd a Fiului Celui Unul-Niscut din Tatel - Fiul Care
Apocalipsa SfAntului Ioan Teologul, precum gi
S-a pogorAt pe pdmAnt, ca dintru a Sa plindtate toate
proorociilelui Daniil pi aleApostolului Pavel,dezvdluie
sd seimpdrtigeascd de har (Iosrt1, 14-16).Insdin vremea
lumii ci nu va fi numai r*nliderfg!$,-ci
acee4 q9_-y9.Ill_intumaldela!_aril_v_q"fltc_eZgt
i avAndu-sepe sine ca
dumnezeual ei gi Dumnezeulintrupat
c-al9_J9:a-lost-fdg;tdrii t-evreilor p rin Proorocii d in
vechime. g.iruintaiu.daismuhri va fi mdreali, cdci va fi Celqrminsrnqi.
i4lplLod-po-ru.nca pi dga.urm_a de pe_pd-
_iaEr_s_griqq
.N9qr'1q-r4-._4l-e_lgSq9Je,
ca oile fdri pdstor, 1nAnt, cAnd toate aceste lucruri vor ajunge sd se pli-
neascd,cea_dqA_Dp_uaJ€nlreaDgm,n"ulu-iv_aurmaf drd
gL
sg-1' adulainpruL tuiAntihrist ca imp rejurul pro-
preget. Domnul insugi, in SfAnta Sa Evanghelie, ne
priului lor pdstor,i al lui Solomgn
indeamnd sd fim cu luare-aminte: ,,Iar aceasta
d-inIerusalim.Aici, autointitulatul ,,Hristos" v_qprim-i
cunoagteti:ci de ar 9ti stipAnul caseiin care ceasfurul
!c=ht-na.edumnezei ascd.,agezatpe treinullui_David. va veni, ar priveghea 9i nu ar lisa si-i spargi casalui.
Totodatd, va fi inchisq gi
- o statuievie, Deci 9i voi fifi gat4 ci il."ur"t ."t"t" g
il eava fi ""
vo_rbitoare. Om ului
Aceastaa fost numitd de cdtre Prooregul
rrr*fgnlgq 3!9ea. e
D:."lil ,,u_rAciunea pustii-rji". jertfa
cea,fdri de sAngea Euharistiei.va iirceta pe pimAnt
(Daniil 9, 27; 11,31). Or-rrului- agadaromenireava fi luatd cu totul pe
neagteptate. \enorocirile pricinuite de cei_dor_trrryupi
Citind CarteaApocalipsei(L0, 1-7)50, vedem un
+^ a_i_lui
Dumnezeu vor fi irrcetat,iar acegtiProorocicjl,re
Inger strigAnd cu glas mare , cdtre
tdtsga-p&Jele-o , vor fi luafi de pe pdmAnt la
uo
,,$i am vizut alt inger puternic, pogorAndu-se din Cer,
ce au spus cele sapte tunete si nu le scrie. Iar ingerul pe care l-am
inviluit intr-un nor gi pe capul lui era curcubeul, iar fafa lui
vizut stAnd pe mare 9i pe pimAnt, si-a ridicat mAna dreapti citre
strilucea ca soarele gi picioarele lui erau ca niste stAlpi de foc, gi
Cer, 9i s-a jurat pe Cel Ce este viu in vecii vecilor, Care a ficut
in mAni avea o carte mici, deschisi. $i a pus piciorul lui cel drept
Cerul 9i cele ce sunt in cer si pimAntul gi cele ce sunt pe pimint
pe mare, iar pe cel stAng pe pimAnt, 9i a strigat cu glas puternic,
si marea gi cele ce sunt in mare, cgJ&p-ryeil!, ci, in zilele
precum rlcnegte leul. Iar cAnd a strigat, cele gapte tunete au
cQnd va gfei a-l-q4ptele-4[4-ger - cAnd va fi si trAmbileze.= atunci
slobozit glasurile lor. $i cAnd au vorbit cele gapte tunete, voiam
u/ precum bine a vestit robilor
si scriu, dar am auzit o voce care zicea din Cer: Pecetluieste cele
Sii, Proorocilor" (Apocalipsa10, 1-7).
/J
Cer (Apocalipsa 1.L,12)- qgg$iasunt IlieILE=4gh,socotili
de lume capricinuitori de mAhnire, t , vprtrir-nite draci sd-i chemepe tofi impdrafii lumii
pe inchindtorii lui Antihrist,
p_ecei car-e^gqv_eseleau de soarta_l*q1sub stdpAnireafiului
pleyzdii.Atu{rsipto€Ie_s1{iil_\La.el4€eqpogesl,iarlupta
impotriva feluritelorboli gi maladii va ajungelq ulfnrvel
alAt de avansat,incAt cd insdgi moartga va fi
biruitd in curAnd.Afunci, farldeveste,,,cupeleurgiei"
(Apocalipsa 16,1) vor fi vdrs,ateaquprainchindtqrilor lui
Antihrist't: ii vor facbsdSule_re p_ece_!
care
poalta semnul -li-arei,iar apeie pft"a"t"t"i * lror pr"-
schimbain sAnge(Apocalipsa 16,3-7).Unde vor fi atunci
rga*rir-medlgigi oa_m_esi de gtiinfd? Unde vor fi pro-
povdduitorii materialismului?
_l_pf"g1e_q, nici in cdgi 9! niqi in medicind. CAnd
"tg
indepdrtareaomului de la Dumnezeu igi va atinge ho-
tarul cel mai de pe urmd, ir vremea ocArmuirii fiului
pierzdii, e vor cddeaasupra adeptilor
i52,lafel de nipraznic
cum a cdzutpierzaniaasuprasodomililor celor dintai.
Evangheliane inainte-vestegte: ,,Precuma fost in zilele
lui Loh [sodomifii]mAncau,beau,cumpirau, vindeau,
sideau, zideau; iar in ziua in care a iegit Lot din
Sodom4 a plouat foc gi pucioasi din cer gi i-a nimicit
pe tofi. Intru acestchip r4afi in ziua in careeldomului
s_qva ar{!4! Guca17,28-30).
SfArgitullui Antihrist gi al inchindtorilor sdi va fi
cumplit.Citim in CarteaApocalipseic5,
srVezi intreg capitolul 76 al Apocalipsei.
s2Aici cuvAntulsodomilinu ii desemneazdnumai pe cei care
sdvdrgescin chip propriu acestpdcat, carein ind_e_-
pirtarea sa de Dumnezgu,ve e!Sg_e-bg!1rulcel mai de pe uryn5.
De altfel lerusalimul, ca sediu al luiAntihrist, ,,secheami, duhov-
nicegte,Sodoma9i Egipt" lApoulipsall,,*0.
l_AplatApen_tlu q n4_rebdtdlie_(Apocalipsa 16, 12-14, 1.6).
CAnd aceastd mare optirevg fi_adgtel{=b ,
seva vdrsapeste
pdmAnt:o uriagi ndpustirede fulgere,tunete gi vuiete gi
un_c-uftemur - o agade mare
de proporfii de neinSh-ip-urt
zguduire, i5rcAtinsulelevor piery iar munlii vor fi fdculi
una cu pimAntul (Apocalipsa 76, 17-21). ,
lui centre industriale,culturale, artisticegi de invdfd-
mAnt, toate lucrurile cdroraomul li s-ainchinat in locul
lui Dumnezeu.
IUDECATA DE APOI
Dupd aceast4va incepe Judecatacea infricogatd.
Maniurtorul-a-lnvalat adeseaie a
- atAtin pilde, cAtgi in
cuvAntdricareerau cAtse poatede limurite in infeles.
El a grdit aga:,,Cici va si vie Fiul Omului intru slava
Tatilui Siu, cu Ingerii Sii, 9i atunci va r.isplid fie-
ciruia i" (Matei16,27).Domnul a spus
lucruri aseminitoare despreJudecatade Apoi in multe
altelocuri(Matei25,37-46,Ioan 5,22,27etc.).
in acordcu invifdturile Domnului lor, Apostolii au
vestit cd Fiul Omului v.a faceiudecatd asuprajntfegli
-SfAntulPavelspune:,,Pentruci noi tofi trebuie
si ne infifigim inaintea scaunului de judecati a lui
Hristos, ca si ia fiecare dFpi cele cS.ajicllt pg+lg,
o-gh-rne,lg;iu" (2 Cointeni 5,1.0).Inalt loc,Apostolul
le scrie tot corintenilor: ,,Drept aceea4lgt_inarnte-de
vreme nimic nu iudecafi,O::t ceva veni Domnul, Care
//
va gi lglg.inacele ascunse ale intunericului gi_v,qa:Ate
or; gi atunci lauda va fi fieciruia de la
Dumneze u" ('LCorinteni4,5). ln Epistola pe carea scris-o
cdtre Romani, SfAntul Pavel invafi cd, la Judecata de
Apoi, Dumnezeu ,,va rispliti fieciruia dgl?i ltrcrurile
l*ui celor ce, prin ribdarea lucrului bun, cauti slavi 9i
cinste 9i nestriciciune, viafa vecinici, iari celor
certire f i, care se p u nlUgp e.Lfiyaadevdnrfu r gi-sssupu n
4lqdgplatil mdnieqi-urgie... Ci nu este pirtinire la
Dumnezeu" (Ronmni,2,6-8, 77)53.
Dintru acestedovezi ldmuritoare din SfAntaScripturd,
precum gi din multe alte locuri asemeneaacestor4putem
sd afldm cele despre Judecataobpteascdcea din urmd a
omenirii gi, intr-o anumitd mdsurd, sd spunem cum se va
petrece.La aceastdJudecatd li,
firi nici o excepfie, i aspru judqgali - m4i c11s-q4_mi- ngi,_
i, fie rdi ori buni, crqtil!ori_necregtini.
A_ceastd Judecatd "tpenff-u-s-qafta
Dumnezeu ,,i-a finut la pistrare... spre judecata zilei
celeimari" (Iudn7,6).
J-v
El - Cel Care a adus Vesteacea Bund'r a Legii lui
Dumnezeu gi a implinit-o clesdvirgit, Care S-a clartpe
Sine,luAnd chip de rob in dumnezeiascaSa depertaregi
a riscumpdrat neamul omenescprin suferinfele;i moar-
teaSa(Filipeni2,6-71)-Se va ardtain toatdslavamareliei
Saledumnezeiegtigi-i va judeca pe tofi oamenii. Domnul,
Care cqryo:pt-e- r oamenilor, va judeca
ry-dg4f pe care le-am sdvArpitin vremea viefii
o'Compari cu FnpteleApostoliltn'24, 25; 2 Tesnlorticerti
1,7-10;
7 P e t r u1 , 5 ; 2 P e t r u2 , 1 .
'r CtrvAntul Et anglrcliaareinlelesul de l'esteButtd,Btnfi-t estire.
/6
t .Toate c_ugeteleno_?_qlle*S_qlgggtlgUlce
se v9r d_aatunci La ivealf,$,i_se-vo"rdes-eop*eu.'Judecata
va fi dreaptd gi nemitarnicd: Domnul il va rdspliti pe
fiecare dupd faptele lui. Unora le va spune: ,,Veniti,
binecuvintafii Pirintelui Meu, mogtenifi Impirifia pea
gntiti voui de la intemeierea lumii" (Matei 25,34). AItli
vor auzi aceastdcumplitd osAndd: ,,Ducefi-vi de la
Mine, blestemafilor, in focul cel vegnic, care este gitit
diavolului 9i ingerilor lui" (Matei25,4L).
SJAntul Efrem Sirul ne spune cd atunci ,,toatd
omenirea se va gdsi intre Impdrdlie gi osAndire, intre
viafd si moarte, intre bucurie pi strAmtorare, gllgti r
staitaintg_?-diyan-u.flri-deiud-e*eata,_c_[!rLand jq jos_gi
neindriznind sd-si ridice ochii. Toti vor fi intrebati si
t
- ace_stca*\Lor si
_ineep--e_
Ef_yezfu_t_o_
qq&qt_9_q.Eupl4lg"Lqgf _lqptglo_r-lor.Fiecarepersoandva
vedea tot ce a ficut, rdu ori bine. Toti cei ale cdror
sdvArpirisunt bune, se vor apropia cu veseliede divan,
intru nddejdea dobAndirii cununii.
. Cel care va avea pe conptiinla picate grave gi va fi
pardsit viata trceastafdrd sa se pocdiascd,se va amdri
nespus cAnd va vedea pdcate.lesale stAndu-i inainte,
prihdnindu-l ;i osAndindu-I. Unul ca acestaigi va spu-
ne: ,,De ce, mipelul de mine, nLl m-am luptat cu ele, ci
mi-am pierdut vremea jucAndu-md gi astfel am ajuns o
jucdrie?ss. D*gselu-m-ae it inaintea Celui Care
a ridicat pdcatul lumii, ci mi-am petrecut anii in
minciund?... Ce sd md fac acum? Vremea de pocdinfd a
trecut>.
5;Adicd
,,mi-ampierdut vremeajucAndu-mdcu vegniciamea
astfel am ajuns (1.;1lc3,tre_
;i 4-dfeSilor".
79
 Pe gAld y-o-{.lu€gtala.acesteaintrusine,seva auzi
glasul cutremurdtor al Judecdtorului,Care va gldsui:
pi In vremea
"Ardtafi-vd faptele primifi-r'd rdsplata>.
acee4 toate cinu,rileomenirii vor i.,egiinainte, sPre a
aduceinchinare Domnului. Atunci ocArmuitorii,infe-
lepfii gi bogafii vor tremura de fricd, pentru cd a venit
ceasul in care faptele fiecdruia se vo( fac-equnoscute
alAt ingerilor, cAt gi qanetilolgiliecare va culege ce a
semdnat...
Dupd ce toate stdpAnirilegi domniile au fost
desfiinfate,fiecarea fost judecatinainteaoamenilor 9i
toli vrdjmagiilui Dumnezeuau fost pugi sub picioarele
Lui (1 Corinteni15, 24-28), mai apoi,la sfArgit,dupd cum
Domnul a spus:"ii va despir,ti pe dAngiiunul de altul,
precum despartepistorul oile de capre;gi va Pune
oile de-a dreaptaSa,iar caprelede-a stAnga (Matei
25, 32-33) . Atunci prarin+jiyadidespdrtifi de copii, talii
dg li!, mamele de fiice, prietenii pi,ru.dele-Uniide alfii.
Atunci solii fdrd credinciogie,carenu gi-au pdzit patul
neintinat, vo r f i despdrf if i. insd a3g!!g!qILo-l39apen-cu
4 cici teamamd opregtesd vi
!e grdiescpe aces-te_a"56.
FERICIREACEA VE9NICA
9I CHINUL CEL VE9NIC
Dupd ce la Judecataceade obgtese va da sentinla
ultimd gi hotdrAtoare,va incepe fericirea vegnicda
drepfilor in Impirdlia Cerurilor, precum gi chinurile
celevegniceale pdcdtogilorin iad (Luca16,23)- un loc
a toatd mAhnire4 suferinfa gi osAnd4unde nu e decAt
s6Fragment dtn Cuakntare Ia cinstita si de aiafd-fdcdtoareaCruce
gi Ia a Doua Venirea Donrntrhd aSf6ntului Efrem SiruI (in limba rusd).
80
neorAnduiald,groazdgitulburare, unde nu sepoategdsi
nici o bucurie, de nici un fel gi nici ceamai mici nddejde
de ugurare(Marcu9, 44,46, 48).Despdrlireavegnicdde
Dumnezeugi lipsireade toatedarurile Sale,mustririle
ingrozitoarealecongtiinfei,necinsteagi vegnicarugine,
prihdnirile, batjocuragi blestemuldin parteacelorcare
au,fost atragiin pdcat de cei osAndili,ndpustirile dra-
cilor care sdldgluiescdi'mpreuni cu toli cei osAndi;i-
toateacesteavor pricinui ,,scr6snireadintilor" despre
careInsugi MAntuitorul grdiegte(Matei22,1_3).
Pentru cei drepli, dimpotrivd, se gdtegteo mare
rdspldtire.Ei vor fi dugi in locul cel mai desdvArgitgi
mai frumos, caree numit in SfAntaScripfurd ,,Rai" (Luca
23,43),,,Ceruri" (Matei6,9) gi,,impirifia Cerurilor"
(Matei 5, 3). Aici drepfii se vor bucura de vederea
nemijlocitd a lui Dumnezeu, vdzAndu-L ,,fafd citre
fafi" (l Corinteni73,12).Aceastainseamni c
qElefia Domnului vor-dsv dfepti;
in Dumnezeu vor vedea tot ce e mai mdreJ, inalt, sfAnt
gi desdvArgit, gi i
inti+i inrAurirea mdreliei lui Dumnezeu gi a Fiului lui
Dumnezeu. vor gdsi implinire
-
gi mullumire deplini pentru , gi
u-nnesecatizvor de _desfdtare4ilerreire,nepierito4re;
veselianemdrginiti gi bucuria vegnicdle vor fi mog-
tenirea. , cei drepli vor
v:e_q,le4 , vor
pitrunde gi se vor bucura de
pl44!ajea-pt-dspev cunoflt-intei*dumn"e7--e1e-pti,
dupd cum spune Apostolul: ,,Ac-umve__dem ca prin
ogl_i4di, in ghiei_turi, iar atunci fafi citre fafi; acugr
cg!9$gl!r-Pa$e,iar atunci voi cunoagtedeplirl precum
am fost cunoscutsi eu" (1 Corinteni13,L2).Iubigifiind
81

de Dumnezert,
n . DrePfii din Ceruri
vor fi ,,caingerii" lui Dumnezeu(Marur12,25).AtUgsi
@i -ii vor primi in mrilo-culJcrpeoa-
qenlqa*pe frali gi vor impdrtdgicu ei sim-fdmintelelor
de dragostegi recunogtinld.fafd.deDumnezeu (Earei
12,22-23).Intruacelagichip, ft".u." atept flt
"A
$t*Stiolii intr-o strAnsdgi de nedesfdcutlegdturd a
dragostei (Matei 8, 17).Toli dimpreund vor intregi
,,turma" lui Hristos (Ioan10,16),obqteacea una [a celor
ce au dobAndit infierea5T], unitd prin dragostecuratd
(loan77,27).
Schingiuitorii cei cumplili ai neamului omenesc,
dtlhgrlle-fiAuiA$icare au dus oamenii la moarte gi iad,
igi vor primi la Judecatdrdspldtireafiindcd au ucisss -
in chipul cel mai chinuitor - fiecarepersoandin parte.
EleAu imbiat cupa cq-otl-?--v_4 q.c-igdtoale atAtpruncului
celuinevinovat,cAtgi bdtrAnuluiincununatcu virtufi,
astfel incAt, d_rlpd-m,o44!e_q.4q-e-9tor4 sd poatd cA2tiga
slepAzure-peste-sufletele lor 9i sd le aibd d-repttrofee de
luptd in rdzboiul lor cu Dumnezeu.Insi izbAnda
dracilornu estevegnicd.,,IMoarteaa fost inghifiti de
o;
,,BinecuvAntat fie Dumnezeu si Tatil Domnului nostru
Iisus Hristos, Cel Ce, intru Hristos, ne-a binecuvAntat pe noi, in
Ceruri, cu toati binecuv6.ntarea duhovniceasci; precum intru
El ne-a gi ales, inainte de intemeierea lumii, ca si fim sfinfi 9i
firi de prihani inaintea Lui, mai inainte rinduindu-ne, in a Sa
iubire, spre infierea intru El, prin Iisus Hristos, dupi buna
socotinfi a voii Sale, spre lauda slavei harului Siu, cu care ne-a
diruit pe noi prin Fiul Siu Cel iubit" (Efeserti1, 3-6).
58Diavolul
,,dintru inceput, a fost ucigitor de oameni gi nu
a stat intru adevir, pentru ci nu este adevir intru el. CAnd
griiegte minciun4 griiegte dintru ale sale, cici este mincinos 9i
tatil minciunii" (loan 8,44).
82
biruinfn.] Unde iti este,moarte,biruinfa ta? Unde ifi
este, moarte, boldul tdu?" (1 Corinteni L5, 54-55).
ne spune cd ,,moartea9i iadul i-au dat pe
morfii dintr-insele". Ce se va intAmpld apoi? ,,$i
moartea9i iadul au fost aruncatein iezerul cel de foc"
(Apocahpsa 20, 13-L4)se
.
Vdzdtorul Tainelorgrdiegtecd a auzlt.glas maie
din Cer zicAnd:Iati, cortul lui Dumnezeu estecu oa-
menii 9i El va siliglui cu ei gi ei vor fi poporul Lui 9i
Insugi Dumnezeu va fi cu ei" (Apocalipsa 27,3).
Cel Ce locuiegteintru lumina cea neapropiatd,va
temelui un silag intru cele inalte, unde va sdliglui
dimpreund cu oamenii. Odinioard, Se descoperisepe
Sine,,caprin oglindi, in ghicituri" (1 Cointeni L3,12)-
adicdnedeslugit,greu de descifratgi foarte stins.Numai
.$arguqseauneori ce EGri cu
agtepta-de-lanoi. mereu a-lteFi alte lupte ale credinlei,
muntele cel sfAnt,in cortul cel ceresc,a cdrui infdligare
va fi ir staresd gteargdtoate lacrimile gi si umple inima
cu'o bucurie pAnd atunci negtiutS,prin contemplarea
frumuselii nepimAntegti a firii desdvArgitea Raiului
ceresc- acolo cei fericili nu-L vor vedea pe Dumnezeu
in chipuri nedeslugite,ci f a,tdcitre f ald.O_514g4a-
ve4gre
a*flgtdq,"fcelq;ti - dupd cum, po,trivit Tradiliei, s-a
peEequt Ia inmormantarea-Ldaie,rl-Lui Du m n ezerr -,
se
,,$i marea a dat pe morfii cei din ea si moartea 9i iadul au
dat pe morfii lor, gi judecafi au fost, fiecare dupi faptele sale. $i
moartea 9i iadul au fost aruncate in rAul de foc. Aceasta e moartea
cea de a doua: iezerul cel de ioc" (Apocalipsa20,13-14).
83
iq,lg&f Seregtls-untatAtde minunate 9i de veselitoare,
incAtestecu neputinfd-sd,as.emsni e-astfel
cu -s-unetele muzicii pdmAntegti,chiar dacd aceastae
cAntatdir cel mai minunat chip cu putinfd. Q_fALtlt-!!a-Vel,
care oarecAnda fost rdpit la Cer, dd mdrturie pentru
aceasta (2 CorinteniL2,2-4)60.Oare cetrebuiesdcuprindd
o inimd mulpmitoare atr.rnci
cand il vedepe M6ntuitorul
insugi gi nu va fi niciodatd despdrfiti de cei fericifi care
inseteazdsi-L contemplefafd cdtrefa;d?Atunci se vor
implini cele ce s-au spus mai inainte: ,,$i va gterge
Dumnezeu orice lacrimi din ochii lor gi moarte nu va
mai fi, nici plAngere,nici strigare,nici durere nu va
mai fi, cici celedintAi au trecut"
(Apocalipsa 21,4).
A
P a r t e aa I I - a
e
MARTURIA FERICITULUI AVERCHIE
-
uN oM irurela APOSTAZTET
ARHIEPISCOPULAVERCHIETAU9EV
,,Doamne,Doamne,au nu in numele Tiu am proo-
rocit?$i nu cu numele Tiu draci am scos,9inu cu nu-
mele Tiu multe puteri am ficut?" (Mntei7,22)
Cei ,,acceptafi"2 sunt ceicarevor rbsti acestecuvinte-
ceicareigi vor fi ,,achitatdatoriile" gi lpi vor fi clddit rcpu-
tafia de slujitori ai lui Hristos sdvArgindpentru El, dupd
cum pretind, lucruri impresionante.insa Domnul le va
rdspunde:,,Niciodati nu v-.un cunoscutpe voi; depirta-
$-vi de la Mine cei celucraf firidelegea" (Mntei7,23).
Cu ce vor fi gregit, ca sd indreptdfeascdaceastd
mustrare asprd din partea Domnului? in numele lui
Hristos i9i vor fi fdcut lucrdrile, dar i
ql
,Y) uod
p_ggcile*Lrd. fiind fdcute pentru lumea
acgasta3,vor pieri in lumea aceasta.
pS dinald cu toate preceptele credinfei,
dindunt{u 4q+r/ol fl,tn_ftep_tatviefile citre C
sSvor afla inaintea Judecitorului.

epgstazieilumit - sau al ,,cdderiidin credinld" - de Ia

d ,,Cunoscun om in Hristos,careacumpaisprezeceani - fie
in trup, nu stiu; fie in afari de trup, nu gtiu, Dumnezeu gtie - a
fost ripit unul ca acestapini la al treilea Cer.$i-l gtiu pe un astfel
de om - fie in trup, fie in afari de trup, nu gtiu, Dumnezeu gtie -
de nespus, Pe care nu se
ci a fost ripit in rai gi a-gu-zjt-c.rrvi4tq
cuyinepn-ului,si [egri,ias-e i'l Q Cointeni 12,2-4).
u
' Titlul original al acestuiarticol este
One Man In the Faceof
Apostasy,a ap5rutin TheOrthodoxWordgi a fostrepublicatla adresa:
http://users.sisqtel.neuwilliams/archbishopaverky/letusnotberobbed.html
2 ,,Acceptafi"- poate fi infeles gi in
sensulci ,,mulfi sunt
chemafi,dar pufini alegi"(Matei20,16;22,1-4).
3Eviden;ierilecu caractereitali<edin textapa$in
edifieiamericane.
Hristos, la Judecatade Apoi. Acest fapt ilustreazd'pe
cu putinfi, chiar gi pe cei alesi" (Matei 24,24).
deptin mesajulunui SfAntPdrinteal acestorvremuri de
era o povgld imensd e-eo purta asuplA qa. El
De urTna, ie Thusevdin Jordanville.
I '
primise, chiar de la Pdrinfi Ortodocgi autentici, esenla
Prin A: opul Te al-P-pllaye-i,a avut legdturd
Ortodoxiei. Pentru a transmite in chip izbutit aceastd
directi cu linia neintreruptdde teqlogiqftqdocgicareau
esenf d g enera !i ei u rmd toa re, geb_uta_9-4
"q4 eAfg!_gqssa
incredinlat duhul tradifiei lor ca de la pdrinte la fiu. Un
de"p,u:o€;a!ele care cregteau acum din ce in ce mai subtil.
sS.mncd esteun transmildtorautentical tradi;ieipatristice
CuvAntul rostit gi scris pirea nepotrivit pentru aceastd
esteadeverit gi prin faptul cdniclo*d4Jd 4u s-:agandit sese
", fi ind 9i
i! -patr:istie sarcind. Adesea gi-a gdsit alinarea in fuaza plini de
numeasci p e sine,,teologl'saq-,,-g-rud
amdrdciune a :_",-C1ep,!i-
mai pugin recunQscutdrept ceeace era cu adevdtat: un qlsms_l qrtodo-x lpi p--ierdp_
prooroc aIapostazief. Pentru 9a{9A'1.Qf. Matei 5, 13), Dar
oare e cu putinld ca singurii care sd poatd deslugi aceastd
Adevdrul de viald ddtdtor al Ortodoxiei 9i pentru turma
pierdere, sd fie cei care se impdrtdgiserd deja din ,,seva"
incredinlatdlui de Hristos. A socotitgdeq^dalqr,raluisi
autenticd a Ortodoxiei? Cineva care nu a gustat sarea,
l su privire I
nu gtie sd facd diferenla dacd i s-ar da ceva ce are un alt
apostaziei,cares-ardspAndittot mai repede,pe mdsurd
- o gust gi i s-ar spune cd este sare.
celumea noastrdseapropie de sfdrpitulei.,A{r-osta2ia
Arhiepiscopul Averchie a citat adesea gi cuvintele
bine - era mai mult d-e-a!qe"-vaL-satcle manl-fu-sjA
,,intr-q4lee anume" - in"lurrnea p-r-o--f34iorbitd
cAnd mAna voastri slabd sd curma;i tglentul stihinic al
de sine-gifiri de f-h'mnezeuori ir ryddul4relgqregtine
apostaziei. gi aceastavd este
-4pos-tatescareigiaxeazdaplo3.pgd-ep-luullafa de aj uns. Car{a ti qq__cU!o49-tet!
p6nd in
f,._lcasd-i pgtefi evita._influenta
oricAnd estecu putinfi"6.
. Desigur, studenlii gi monahii - de la Seminarul gi
Mdndstirea ,,SfAntaTieime" din Jordanville - Arhie-
lelor sluiitorilor mincinogi pe careHristos i-a mustrat piscopului Averchie au preluit oportunitatea avertis-
in fragmentul de mai sus (Matei 7, 22-23),
mentelor lui. Insi multora I
ar aI Ortodoxi ei,, adev i r ate",
al Bie-e-Ilca;;i .-c-h-i
p1te ppj at qU-a!414r4lgltrg-ti atat -de {aFunea pentru care.pomeneapi insista cu atAtastdruinld
,,t radili on ale" p ft!
asupra _uneiteme atAt de negative. Odatd, cAnd arhie-
intocmai,incAtsd poatd fi in staresi-i ,,in9ele,de va fi
piscopul r,.orbeaca de obicei despre
aAdici, un inaintevestitor al lepddirii de credinfd. , un student a pus o intrebare: ,,Neindoielnic
s
,,9i dace un midular suferi, toate midularele suferi cd apostazia este groaznicd gi trebuie sd auzim despre
impreuni; gi daci un midular este cinstit, toate midularele se b Arhiepiscopul Averchie, Stand Fast in tlrc Trutlr,culegere
bucurX impreuni. Iar voi suntefi trupul lui Hristos 9i midulare
(fiecare) in parte" (1 Corinteni 12, 26-27)' compilati de Parintele Demetrios Serfes, Casa ParohialdStfrlpii
86 Ortodoxiei, Mt. Holly Springs, PA, p. 5.
87
 anumehotdrigte dacdsunt saunu mddulare aleBisericii
ea,dar de ce atAtde mult? La urma urmei, suntem la celeiadevdrate,accentuanevoia ca ei sd dezvoltein ei
addpost de influenlele ei prin faptul cd suntem ingipi,in mod personal,un simfdmAntal autenticitdlii
ortodocai,prin alipirea de tradifii. Suntem in cadrul c_4rep[_-if4cd_SaLequ4o_4s_c{
qtft
Bisericii Ortodoxe Rusedin Exil - nu suntem ecume-
nigti, nu avem nimic de a facecu trddareaOrtodoxiei
care se sdvArgegte in alte eparhii. Suntem in Biserica
- CE ESTEBISERICA?
cea adeviratd BisericaOrtodoxd. Nu suntem in si-
guranfd?Hristos a spuscd portile iadului nu vor birui Arhiepiscopul Averchiea observatcd
BisericaLui". O*ftedoxleier4 mai mult decAt oricare din celelalte
P-fryrndu-lp4lfgDzator pe cel care i-a adresat in-
,F---+ dimensiuni ale ei, in primejdie de a fi deformatd in
Averchiel-a intrebatla rAndul
trebare4,{q-hieplqcopul yrg*g-rl:rle3etuale.Agacum.reptinaetcajllPii@"
sdu:,, e-dacdtu-.e*gti.sau rru in maird.mdsesedinsavoar_qae,re_d_infe*isa_le_a-d_e_vepte,tot
Bfs-gricd?"Afolosit forma la singular a cuvAntului
4g_ea astfel pi elestinti-artodoS i - infl uenlaf i f dri
- ,,t!" - pentru cd a vrut sd li se adresezeascultdtorilor _g-e-19_1lor
ds {tthul vrem rrrllel - @fispia-qeea
lui ca gi unor persoane.
c_e.'
eslqin fapt Bisefica.Perspectivalor er4 ca gi aceeaa
Toli studenlii prezenli erau botezali ortodocai. Bdr-
societdliiir caretrdiau, .ti a.Etfel€uVeau
batul care adresase aceastd intrebare neagteptatd era
Bj*,ryAtqtrnai_qq\rbl31_p_e_p-ins_trluJie.Simf indnevoia
propriul lor i_erarh,propria lor verigd'de legdturd cu
presantide a rdspundeacesteitendinfe,Arhiepiscopul
Apostolii. NtT doar cd erau cu el in aceeagiBiserici, ci
Averchiea scris:
gi in aceeagi,,eparhie". Atunci cum de putea sd pund la
,,Ortodoxianu estedoar vreun fel de organizalie
indoiald calitatea lor de midulare in Biserica cea
pur pdmAnteascd, cee ocArmuitdde patriarhi, episcopi
adevirati fdrd si gi-o conteste pe a sa?
gipteofi caredefin conducereain Bisericacesenumegte
intrebarea Arfiiepiscopului Averchie era plind de
oficial"O i
tAlc. Le_sp,gs-ese a{esqa studen}ilor lui cd -y?.
recunoa gte", v a,Je gitima " gi astfel va qtapg,nlre
pu-ne. Hdslas), i
,, -'--:' 7,22-23 1,7'8,24),i@c-uprinde
oe aparenta exterioard a Bisericii Ortodoxe - cu tra-
; Coloseni
de-s :dil_ -cano-nic, doa.r-pepreofi,
44iile,. artele, dogmele "Legalitale-a
cul iq l ilu rg1gpr_f un.eg-ei aposto[c.F De acee4
f .-sqc-999*i f pQl-gtegn9r,lntUnotez=au-ultr{b-qblLlggiuit
in Bisiericape care ll-a-jntsm9ia!:q -, atAt cei care
calitateaexterioardde membru al Bisericii gi alipirea
vieluiescacumpe pimAnt cAtpi cei cares-ausdvArgit
@cegtia sunt pagi necesaripentru cei
intru credinfd gi evlavie"T.
care cunosc Adevdrul Ortodoxiei gi doresc sd se im-
7Arhiepiscopul Averchie,Whatis Orthodoxy ?,in Orthodox Life,
pdrtdgeascdde harul ei deplin - n-u-ofer,A,
duFd cum a
IntrebAndu-i pe studenji ce MdnistireaSfAntaTreime,Jordanville,N. Y.,mai-iunie,7976,p.2.
p-pyl_rgg_gqfqllg'.
89
88
 ci duhul eclesio-
ArhiepiscopulAverchie
logieiortodoxeVa.fr,glqcgftp:!4!_o_qgnc3PjtePgPisg-
geascdasupraBisericii,iar conducdtoriiortodoc;i vor
gilor drep t mini p 4pi,
f i v irzuli in congtiin!e-l-e
eredt4-qio
-Sag-CaP al
identificatd cu -o-aduinrptralie-vtelqelnisd- gi-a dat
seamaarhiepiscopul- e depirtatd din lume,cdciin eaintrd oameniicAtdvreme
c@ 9i cs puf!1,9"fgf!ji va preschim-
ba.inslugr-qUp_qeq-alqjale.I nle IegAnd u -se gre9i t Bi se-
ric4 se vor sdvArgi-,,pentru binele Bisericii" - lucruri
vd.djt4otrivnice poruncilor gi voii lui Hristos.
intorcAndu-ne din nou atenfia dinspre pdmAntesc
spreduhormicesc,in definifia datd de el Bisericii,a afirmat:
,,B-iqqnlaQrtodexdnu estenici un fel de "monoPol,
sau "afacere,a clerului, cum cred cei ignoranli sau cei
striini cleduhul Bisericii.Nu estemostenireaunui sau
altui ierarhoripreot.
/ carese
strdduiesc cu E.fin|lente - cu
singtrrul lel cle a mogteniaceafericire vepnicdPe care
Hristos MAntuitorul ne-a gitit-o noud - gi care,@{
lesc
sditduqA_,,qa4qvlqdnf-qe-dep-oeir11t{|!-t-u-ea3,8-)"8.
Qsi o cdror grijd de cdpetenieQgtei-ntarireapule;ii
vJglrylniSe a Bi_sericii, fi de
definiliadatidefu h_ieplqg_op1{Av,glchieBisericii(care,
ar trebui observat,esteaceeagi cu definifia{ericitului
.![!episc-o.p Ioan,M-axi.moviei, ceeace adeveregtecd
acegtidoi ierarhi erau intr-un cuget gi vorbeau dintru
aceeagitradilie).Uneori sepoateauzi:,,Da,Bisericaeste
3 tbid.
tainicd. Dar trebuie sd linefi seamade aspectulpi-
mAntescal Bisericii,oricAtde obignuit,de banalar fi el".
Cu toate cd rdspunsul Arhiepiscopului Averchie la
acesteaa fdcut intr-adevdrloc unor astfelde considera-
!ii, el le-a gi inldturat deplin ca indreptdgiri ale degertd-
ciunii lumegtiir Bisericd:
,,Biserica- e adevdrat- nu poate fi intru totul in-'
inci trdiesc pe pdmAnt, gi prin urmare elementul
<pimAntesc"din alcdtuireaei gi organizareaexterioard
sunt de neocolit;totugi, cu chtexistdmaipulin din acest
element ^"pdmkntescr>, cu atkt mai bineaafi pentrutelul ei
aegnic.Inorice caz, ll_ng_ar
trebuie si intunece sau sd curme elementul strict
viala vegnicd- pentru careBisericaa gi fost intemeiatd
gi fiinfeazd"e.
Dupd cum a inleles Arhiepiscopul Averchie,
in vtela
bisericeascda dus la pierderea de trebuinydtuturor
aatiir.ild dintreeeeas_-e
eetf)
f":*atL:+SZle!e--{1eptilqqlet$_u:fi,?_t_elflcdtre
tg-"u ai" ufu.a, omul cautd mai degrabe ,,atitudinea
ac_cep-@!d1'_-_ceeareesie"corect+Lbuninoshli_attpf a-
decAt sd fie l5untric cinst e
. Aidealiza gi a teconfonnacuceva
peritru cd este,,cormt" gi,,recunoscut"e-ggfunaCg4:tgfe
slfii aruWf, cdeiSatana-poate lesne- mai alesin vremu-
Din aceastipricind Arhiepiscopul
c.g-,mineiunal5untxicd.
Averchie a accentuat:
etbid.p.3.
9.1
 ,,Tiebuie sd inlelegem gi sd ne aducem aminte cd nu se va ivi ca un ateu absolutsau ca un adept al ceea
Ortodoxia nu reprezintd numai 9i nici intotdeauna ceea ce estelegat de ateism- al bolgevismului,de vreme ce
ce in mod formal estenumit <<ortodox',,c.qgiin-yqg4ggle acestadin urmi i-a aritat lumii toateororile caredecurg
qo_agtrgBt-el-el9eryti"Iql_e,apggF4_gretutindeni din ateism"l3.Mai curAnd, aga cum afirmd SfAntul
Qrtodoxieicg-q9-F1_a4l4.c?pu!ti__seq,talqslqgtt9$lu4e, FfremSirul,-z1le-ygrrica*u-ry-t-4,lha-r.aga-irca-t'rd--E-
esteun fapt nespusd s, irsd, in mod regretabil, gg3-q*qqlDgjqti;va fi ca unul-smerit* l.lAnd, un urAtor
unul de necontestat.Aceastd se (cum va spune despresine) al fdrddelegii, disp-refuind
strdduielt_ecu_i4vqftllnale- i i-dolii, dAnd intiietate cucemiciei, bun" iubitor de siraci,
Qrtsdaxii, agacum intreneas-a4nLth-nst se va sdrgui sta-tor-nie*-lngd-duitor cu -tof i.
tos cu sine firsugi " 10
sd-! inlocuiascn*pg*!-Igs. c, de vreme
ce evreii ii vpr agtepta venirea. Dar pe lAngd toate
CE SEINIETECE PRIN ,,ANTIHRIST-? aceste4v-alucra s€mnedl rnlnuni, Fi privelisti insp4i-
P-uterernare; 9i.va !1q$febui$amiiloace
Ar trebui sd se spund aici cAtevacuvinte despre c*lqdple_cg_llt-t9Ior, ag4_incAt o-ameni|s-d_lindrd-
ceeace inlelegeaArhiepiscopulAverchiecAndvorbea ggascd{ep_-e-de.Nuya+drniroitd, n ,
despre,,Antihrist", cdci n u v a avea un_chip*.pqggmorAt, -c_r_ p rintr_-o in fd"figare
chip duhovnicesc,fdrdnici un senzalionalismde tipul cuviincioasd e, pAnd c_e_va
,,ziua Judecdlii de Apoi". Ca si-l recunoagtempe d gyeai:*ignp_ir at" 74.
Antihrist pi ceeace chiar gi acum ii gdtegtevenire4 Cu inlelegereasa filosoficd,patristicd a realiti;ii lui
Antihrist, Arhiepiscopul Averchiea priceput cd
tr-ebuintdca_,qggJA_q{_lJ1iasgd in timpul viitoarei sale
din spatelelui Antihtist, careeste stdp-Aniripentru-a:if i-infr-unsens-f igura$llotuji-f-ste
tp!-c-994-qg"gp!-*l-Lut-Hnstos.Devremeceinsuginumele t94l-ucenic. Cr"rrevzr ret9.-0.+ggs spreceeacereprezintd
lui inseamndcel careeste,,in locul lui Hristos" sauaratd -
Antihrist imitarea cregtinismului- prin ceeace are ir
caFlristosl2, e, comun cu el: a lui Hristos.
a sforfirii de veacuria Sataneide a ddrui
,, l, ca gdptdsm.ui4scio formi noud
a lui, una lumeascd. scrie: ,,Antihrist in vreme ce rafiunea lui Antihrist es_te, pe
9-{,-_i,l*egq
pann_eni,
in orice chip cu putin!5, de acestpdmAnt.
10lbid. p.2.
11 t3I. M. Konfevici, Antichist and thePresentTimes,inOrthodox
,,Nu judecafi dupi infiligare, ci judecafi judecati dreapti"
(loan 7, 24). Life, iarvaie-februarie, 1976, pp. 8-9.
12Yezi Pdrintele Serafim Rose, Ralslng the Mind, Warming the u Sfantul Efrem Siul, Concerningthe Coming of the Lord, in
Heart,inThe OrthodoxWord, nr. 126,p.30. Orthodox Life, mar-iwrie, 1970, pp. 23-24.
93
Aceasti deosebire,degi simpli pi rdspicatd,pgate sd acesteiasegdsesc dintre Risdrit gi Apus gi in
, de vreme ce Antihrist formarea treptati, in Apusul medieval, a unl.ri ,,nou
-
insugi ca mulli din inaintagii lui - va fi de fapt foarte
cregtinism", in care latiunea ci-uti _a_a{r-l*lqi - mai
,,duhovnicesc",t$sduidg pdmAnt pe oameni cu
degrabddecAtTiadilia revelatdin mod dumnezeiesc- a
chiar infdflgareadin afar-da lucrurilor caresunt menite
devenit criteriu! adev-irrrlui. in esenfd, aceastdschim-
sd-i ducd spre Cer. Iqflarea cregtinismului va fi
" bare de perspectivddinspre duhovnicesc spre naturdl
deslugitd
g_gr!ej4, qinC pdmAntesc.gi [trupesc]a condus,prin Renagteregi ,,iluminism",cdtre
!g-e_L.c materialismul-anogantal vremurilor noastre - un
striceciosde ceeac ,,Apostazia"
desprecarevorbea Arhiepiscopul Averchie estetocmai materialism care,La-orhit duhoynicetb pe omul mo-
plgrderea acesteitnlelegeripi dorinle.Iardgi, ,,Sepoatedeslugi- scriaArhiepiscopul Averchie
1"*tu. careacf,oneazdrafi,onal,lucrAnd
scriecd,atunci cAndAntihrist va veni intr-adevdr,
de cdtrecel care-giare spre 4:] leSa pe eameni eAt qu1t1_t6*r_eu+utinJa
mintea la treburile acesteiviefi gi iubegtepdmAntescul... i, silindu-i
cdciacelacareestepururi inldnluit de legdturileacestei viala viitoare, viala cea vegnicd,ce ne agt-e3ptd
viefi, ch_iardacd--vaauzi, nu negregitpe tofi"l7.
pe cel carespuneacestelucru I, dupi-cum a inlele,sArhiepiscopul
pel!ru ci 9i aqdlgprgtqit ,vietii acesteiars. Averchie, p!i_g
Un cregtinismfird ,,gt)st"esteumplutcudesertdciune micar. Chiar gi d ,rimpotriva de-
Iumeascd ceseddpesinedreptduhoanicie.IEle fdumi" gerticiunii lumegti" sau vorbirea lor despreRai pot fi
cJglllismqt irseamni a-l facevulnerabil fafdde ispitirile pline de concepfii lumegti dacd a
lui Antihrist. " cdreiacregtinismulautentic
ii estepotrivnicls.De altfel,
TREI NIVELURI ALE APOSTAZIEI g-rtodoxar fi socotitimoreLl,ftrtr-un cregtinismcontami-
nat de degerticiune lumeasci devine ingdduit.
CercetAndscrierileArhiepiscopului Averchiedes- ,,Desprece fel de unire adevdratda tuturor creg-
pre apostazie,sepot deslugitrei niveluri desprecarea tinilor in duhul dragostei cregtinemai poate vorbi
vorbit, iar acesteaincep de la nivelul cel mai invederat 16VeziArhiepiscopul Ave rclie, TrueOrthodoxyandthe
gi ajung pAni la cel mai greu de deslugit. Contern-
poraryWorld,(in limba rusd), MdndstireaSfAntaTreime,Jordanville,
Cel ilintdi nioel al apostaziei N. Y.,1971,pp. 18-21.
17StandFastin theTruth,p.8.
La primul nivel se afld pierder-ea,,say_eni1l
cr.et.ti- '' E_pirg9e"l_lqStie B_riancianinovexplicd faptul
. ci .l-g43q"
OlsUquluide cdtre cregtindtateindeobgte.Riddcinile desprecarevorbegteHristos estealcdtuitd din majoritateaoamenilor
lsIbid.pp.2G27. arena'
ilo,arri,=u
sfanh
rreime,
,".0"1.1,il"K1;fiffi:,illu
95
cineva acum, eStetagaduildeapreape pdgAni,fiecarepdstrAndu-gipropriile convingeri si
toli, _s_-ainstdpanit ap-ro."?pep,!gtu- grepeli. in nu-
tindeni, printre mele fericirii viitoare a oamenilorpe pimAnt nu poate
oameniicare-gispun cregtinia secituit gi.afost i.nlocgg decAtsaealce_A_dg_v_.irg!_in4[_c]9are"20.
crr o viala trupeascd,o viala.d-o_b-"i-to_eeasc5, ce a fost ArhiepiscopulAverchiea numit,,neohiliasmll cre-
totugi agezatd,pe.un pied.estalpi mascatd de ideea dinfa in fericireaviitoare pe pdmAnt- I_fiind
pretinseimilostiviri, tind.rep.Jalepte v,e.qlpaefedintdereticdin stdpAnireafl e.e-!qtg$9_an!a
orice fel de excesspiritual, orice fel de anarhie morald? Elgpreyezg$e_,,r.i-
intr-adevi;, pleaci toate acestene-nu- td de ,,neohiliagti"nu
4qira_te:,mingi diverselef eluri de ..jocuri r, . dansurio
r, va fi nimic altceva decAto_U4ltate_falmal4.lpJU4_rle pi
gi distraclii fafi de care,in ciuda caracteruluilor imoral, incuviintatd de,-dnti.h+ist21.
anti-cregtin,pAni gi preolii mai moderni au o atitudine copul Av
toleranti, uneori organizAndu-lechiar ei ingipigi luAnd a altceva:
parte la ele"le. abqglglle1g r_qspfu$ti. Dintru aceastavine atAtlipsade
voinfd in a oFunere-istenti fali de origicelucru cenecesite
este,intr-un cuvAnt, -, qgtli- impotrivire,cAtti o acceptare din slahd-voinfa[nevolrricie]
ndlateaii lipsegtepe credincioti dClegdturavie_ctrharul sau chiar o indreptdfire a rdului, toate in numele celor
Duhului SfAnt.De aceea"cregtinii trebuie si gdseascd mai superficialeidei de ,,iubire cregtind" gi de ,,pace,,.
in locuito ri ai acestui har, p q1g!-ng4d.p_Un gulq!_trg,es- Arhiepiscopul Averchie a exprimat acestlucru astfel:
t-rgnare,,,elp.erienle spirituale' - i";*t"ti ti"'tpAagg1{ ,,In vremurile noastre,cAnd existd-._lndgteli atAt de
aceas_ta-u4_inloc_g-itorpentrucealaltdlumecare puternicechiar gi in legdturi cu existenfaAdevdrului,
nu le mai estela indemAnd.Arhiepiscopul Averchiea candf&g$:e4-gvap€sle-lqs-o--gge_letiy.siqec-ptqtdqre
scris despre acegtineo-cr_egtini: pq@yt!_ga_fiecarsp_qlsoanasaat_bd,1p-qgpriu!gi-ad-ey_f,t,
ygl in impovdratd
"E_-i fericire ar*ql capdti un infeles deosebit de
c-u muflimea ei d_e_p_dc_ate g_ifdridelegi; gi agteaptd insemnat. Iar cine nu sprijind aceastdlupti, cine vede
aceastdfericire cu neribdare. Ei socotesccd unul din
cele mai sigure feluri de a o dobAndi -eqt5:_5ggpgglga.
99u mgnlcd>>, rea,-p_iUqrlficarea t_utu f or p op oarelo r
_ur,ri
intr-o "biqeaea,r-norrdcare va cuprinde nu doar ro-
mano-catolicigi protestanfi,ci gi iudei, musulmani gi ar fi, oricum gi-arspune sau s-ar socotipe sine',22.
1eStandFastin theTruth,pp. &9. zl TheLifeandWorksofArchbishop
mArhiepiscopulAverdrie,ARerninder _ Aaerlcy,Casaparohiald
Stillpii
to UsThatTrueChristianity Ortodoxiei,
Mt. HoUySprings,PA,p.32.
Is a Struggle,in OrthodoxLtfe,martie-apihe, 7981,,p. 24. 2 StandFastin theTruth,p.11.
96
 Cel de al doilea niael aI apostaziei
ine La cel de-al doilea nivel al apostazieiinfiligat de
ArhiepiscopulAverchie,B_ise-riqile_ort*o{Lqx_e*.,,!in_4,nd
-orhli la decddereacrescindd lucritoare intru toate
formele viefii publice. i p*asulcu lumea" - in urma.l-o_-qcAleya din
f-ortelor Satanei gi
brmelp_tladitfql4le de-,B_lq_ericii eclesi,o-
Foveieh ice ajutd doar la dqa!-anlUire-a-
in vremurile de pe u1qLa.
Aga cum a ardtat Arhiepiscopul Averchie: ,,"p1s6-- carepdstreazd.,,sav oarea"adevdrafului
cregtinism. Acesta este din felurile in care Orto-
lii Sa-tanei>sau, ceea ce e acelagi lucru, sluiitorii lui
Antihrist cel care va veni, -seservesc de aceastd orbire a doxia . Esenfa
li igi Elvir+esejn mod Ortodoxiei nu poate fi transmisi cAndinsugi contextul
cu pg!e19y4d-!t 94tan1cd. primirii ei esteca gi dispdrut.
!ndA{i! 9i slefqtto_r_lqcrarea,
gi
Cu deosebitesforldri prin toate mijloacelecu putinfd, Arhiepiscopul Averchie a tAlcuit de ce Biserica
cu ajutorul tuturor posibilitdlilor aflate in stdP-Anirea Ortodoxd - agacum odinioard a spus Sf6ntulAtanasie
lor, ii-leaga desi -in-chip-silnic pe adeplii caretonlu- ccl Ma re -,,rLg,!1e,buig_gi sluiea-scd vreryrurilgl" 2s.^
Intru
yoie, a circur4g-!?$9lelg ade suce-
conditiilor prielnice Pentru foarte aProPiata velire a nicilor Sdila Cina ceade TaindcI ei.,,nusunt din lulnga
lui Antihrist ca ocArmuitor al lumii intregi 9i stdpAn al ase-asha':tloan 1-7
, 6, 7416). c
intregii omeniri"23. {este cuvinle dacd vrem sd rdmAnem credinciogi
intr-un alt loc, Arhiepiscopul Averchie a scris mai adeviratului creptinism- Bisericaceaadevdrati a lui
multe despre acelagi lucru: ,,Datoria fundamentald a Hristos a fost intotdeauna,estegi va fi
sluiitorilor venirii lui Antihrist . Despdrlit52n de e4 e in staresdtransmitd
nestricatepredaniile dumnezeiegtiale Domnului,
pentru a construi in locul ei , polrivitd spre pentru cd tocmai aceastddespdrfire[osebirede lume]
a-l pri41p-9 viitorul- t$gu-stdPAn,lqare va lua intru a pdstrat-o neschimbatd,adicd asemeneacu insusi
- .-{__ --
oameni locul lui Hristos gi le va da pe pdmAnt tot ceea Dumnezeu celneschintbat2T .
ce Hristos nu le-a dat... lebgQq4-lir-ttt!4rlp-tgl-@ 2sCitatul i:rtreg este:
in d_ec-p9lini_smul ,,Sdcunoagtelicd trebuie sd slujim nu
, p9__+_9p]i1_9!e 4de- vremuriloq,ci lui Dumnezeu" - din scrisoareaSfAntului Atanasie
a-tgacestea
v-afaL-SasAlq-!$elegi to- !" 2a cdtreDraconliu.
26Adicd, neunitd in duh cu lumea ci impdrtdgindu-sedin Duhul
a ArhiepiscopulAverchie,Thelust ShineIike the Sfars.West lui Hristos.
27Arhiepiscopul Averchie, TrueOrthodoxy,inOrthodoxChistinn
CoastOrthodox Supply,etna CA, 1983,p- 76. Witness,Seattle,WA, ianuarie 70/ 23,7983,pp. 2-3.
2^StandFsstitrtlrcTnth, p.70.
99
98
 pard mai pulin ,,stranie" in ochii lumii. Arhiepisco_
auzit pe Arhiepiscopul Averchie plimbAndu-seindelung, pul Averchie scria cd acestui lucru este
cu pasmdrunt, pe coridorul mdndstirii. in celedin urmd
s-adus la ierarh gi l-a intrebat ce seintAmplase.,,Frate-
a rdspuns cinstitul ierarh, alintindu-gi privirea -,
ipsitde
spatele
e a Ortodoxiei. De acee4 e'de trebuinfd sd
alc5tuim o noud expresiepentru ceeace numim Orto- cre-$:rilorqn-m$locdeauto-curilire,-pqlergfy_ziinsugi
doxie, ata cum odinioard a fost de trebuin|5 sd seintoc- prilejul pocdinfeide-suflet-mAntuitoare
atuncicAndle
meascdcuvAntul,rortodoxo.$i aceasta nu e chiar atAtde lipsegteaceststandard - dacd nu in literi, in duh.
simplu". r care, aFa
cum a afirmat Arhiepiscopul Averchie, ,,esteo credin.td
{rhiepiscopul Averchie gi_-adat seA_{n-a cA,pentru
vreun motiv oarecare,Bisericileortodoxegi cdrmuitorii asceticd,ce cheamd la trudd asceticd in numele
acestora al tradi;iei deZfad&fnaru patirnilor pdcitoase gi a inriddcinirii
ortodoxe ca fiind transmisd neintrerupt de la pirinte virtufilor cregtine"3o.
la fiu, de-a lungul veacurilor.Despreaceastaa scris:
,,$colo unde s- duhovniceascd ca si hrineascd
mogtenitda harului care vine de la Sfintii Apostoli gi rupli de transmitereanemijl.itd, vie a tra sAr_
succesorii[urmagii] lor, Bdrba]ii Apostolici gi Sfinfii guiescsdgdseasci,,noi direcfii aleteologieiortodoxe,,ca
Pdrinfi, acolo unde gi in sd igi ,,insugeascdistoria" in mod intelectual gi sd
credinfd gi in morald, cu scopul de .1afine pasul cu ,,recondifiorreze"trdirea ortodoxd intr-un soi de purism
vrem_uriler)4g 13progresa>,de a nu sedemodagi de a
seadaptacerinlelor gi uzanlelor a
- acolo nicidecum nu se poate vorbi de Bisericd
adeviratd"28.
t)
Aceste ,,innoiri"2e sunt uneori introduse pentru a
face viala ortodoxi mai pulin ircordatd sau a o face si

28StandFast in the Truth, p.2.

2eDe exemplu: rgformeleJ.iturgice gi ale calendarului, schim-
bdrile in principiile ce privesc postul, Spovedania rari, slranele gi
orgile irnbisericS, preolii fdri barbi, tunderea gi cArmuirea mona-
hilor de cdtre preoli cdsdtorili, etc. Cu privire la asemenea innoiri,
100 101
artificial. Arhiepiscopul Averchie scria:,,Ei-discutaga- auzit ci gi_[preofi i ort94ocprJ_Ap-e_tilege,!.!S
! m i pcdri
deimPortan!
ligios despre cAte^s_tc a pentru cei sd <dea mdrturie neamurilor de .rlte con-
Ortcxloxdr,,despre care fesiuni despre adevdrul Sfintei Ortodoxii,, insd.neeste
chipunl.ea afunssin-flertb[la hdirec]iilesalez -F-i-rtquri- greu sd credem cd aceastdafirmafie inseamnd ceva mai
bundd"31...Acestsoi nou de "or > nu sunt,intr- mult decAt <o aruncare de praf in ochii nogtri". Desele
ad,evdq,cu nimic mai prejos decAt "savan-!!i,,119d-e1ni"32. lor decial,alii teologice din presa internationald nu ne
Ei ,,teologhisesc" fd,rd,a avea ,,simful" adevdrat al pot conduce decAt la concluzia cd
ambianlei bisericii tradilionale in care s-au ivit Sfinfii. sfAntului Adevdr"3a.
ii vefi cunoagte" (Mntei 7, 2 Cel de al treilea niael al apostaziei
cu toate aga-ziseleei ,,add
in sfArgit,cel de al treilea nivel de apostazie cu privire
turale" gi ,,intindcilpi'{; a Cr€sclrtSfin}i-chiar;i-iin vremuqile
la care Arhiepiscopul Averchie ne-a averlizat, e-steatins
no sau,,redescoPeritd",
atunci cAnd b-isericileortodoxe, chiar gi cAnd pdstreazd
cu curatd gi mai bine
toate tradiliile a ceea ce ele numesc ,,Ortodoxie ade-
informatd, a creat in cel mai bun caz oameni inteligenli'
v dratd", plg{d totupi,rs.avga_rea j' p-refio4gd a credin}ei lor
Sldbiciunea duhovniceascd a acesteia este arvuna
,,teologilor " ei,,maicunoscdtori" decAtpurtdtorii actuali,
in viafd, ai sfingeniei ortodoxe. t
e", bisericile Pot chiar sd adevdrate,
4ragos.Lgi=e-reptin.esti fdrdde caretoatetradi-
,,T.i\
piardd ,,savoarea"Ortodoxiei, fiind prinse fiile ajung mai degrabi osAnditoare decAt purtdtoare de
este har, gi (2) a formelor
pi suporturilor de credinfd (care sunt menite
,Al-
sd trezeascd amintirea lumii de dincolo). Dintru acegti
factp de
,, apitruns dejachiar
md data itd
si in Bisericanoastri Ortodoxd,
in toate formele corecte.CAteva din simptomele sale,care
carevestegqfaflFaplopi_e1g4 " 9i pot fi gdsite gi in ,, de ni-
propun cu nenlpinare sd se termine cu tot trecutul,
A velul al doilea vor fi infdfigate mai jos.
intrucAt ei sestlAng ca sdintemeieze
strAnsi t ^ Politica degrup
dinla 9i Arhiepiscopul Averchie a vd.zut cd, odatd ee _sa-
Bisericacea adevdratd3s. O perioadd indelungatd am vQ4lga" O-rtodoxiei s-a pierdut, iar Biserica
31The Life and Works of ArchbishopAaerl<y, p. 25.
32True Orthodory, p. 5.
33StandFnst in the Truth, p.7. u TrueOrthodoxy,p.3.
102
calitateade mddular alTrupului tainical lui Hristos-gste doar apanajul epocii moderne - ea 99Je_ o lendrnfd
cu calitateade membru firtr-ogrupareadmi- gener4 , trupegti l gmeniril Chiar 9i
nistrativ-bisericeascdsau alta Atunci, viefile oamenilor Sfanld Payel a avut de-afacecu eacAndii scriaBisericii
pot fi ndruite sub pretextul ,,curdfirii Bisericii", dacd, din Corinl ,,Ci fiecaredin voi zice:Eu sunt al lui Pavel,
acegtioameni iorganizafiei.Preofi,mireni iar eu al lui Apollo, iar eu al lui Chif+ iar eu al lui
gi monahi s unii ir
-sdnu se-ir:tcle4ltd Hristos! Au_{qari S:a imp-i44_H_dctos?Au Pavel s-a
al1ii, tocmai ca_sj apere ale respec- ristignit pentru voi? Sau intru numele lui Pavel v-afi
tivelor lor grupiri. O_grupare bisericeascd .s{ se botezat?[...] CncicAndzicecineva:Eu sunt al lui Pavel,
d gi sdcautesi igi legitimezepoziJia gi altul: Eu, al lui Apollo, i
cu nenumirate formule legale gi canonice. Dile_rite " (1 Cointeni 1, 12-L3;3, 4).
grupdri , formAnd ,,supragrupdi" ca Sd faci din Biseric
sd ajungd sg qS.qi!$e_-$el_l9g{rnle; pot se vorbeascdde spuneaArhiepiscopul
unitatea lorexterioard, aceastaar reprezenta pe cele ve_,g_nicece&f:f^'ene.[ige, pe cele ceregti celor
unrt-atc.a-duhovniceascd adeviratd a Bisericii, i4sd pdmg4tegti,pe celesfintecelorpdcdtoase"s. in articolul
adeveresccd aceastdunitate e pe ie-g-nlrygql sduRhanaceasfffntd,a afirmat in continuare:
,,$iin acelag-i,qlrip
_[cagi lAvna sfAS!_d],
existd

tiinuitd- I o4gng.glide rAnd - cel mai

pierde insdpi !4gge_de_{i e, rid_ic6nd4 s_lqve adesea pi-de cinstire gi
pgrsana-ltdfrlebiscricegti fie pentru cd sunt ,,recunos- irttgfgqU asemeneacelei carejoacd
cute" de propria lor grupare,fie pentru cdsuntpurtdtorii rolul principalin luptelepoliticegipentru carenupoqte
ei de cuvAnt cei mai de vazd. ,, d fi nici un loc in in viafa biseri-
in polemica dintre grupdri, ajgnge sd fie ceascepublici, insd care,din picate, estedes intAlnitd
mAnuitd d ar gi confundatd in mod in vremea noastri gi a
grupdri. oric drei gAfc9vi gi tu_lb-uriridinniseric,S.
cel care adesea
insd iJr
Arhiepiscopul Averchie e_rascArblt de acest do-
meniu, al ceeace el numea ,,politlla de grup", vdzAnd e plac lui Dumnezeu,ci si
cd .Cu i9i qatlsfaqe-preprla
grtinde_qrr.e_tdllndravmtorl
nu
toate cd pglitica de grup a atins intr-adevir gculme in pentru slav-alut-Dufirnezeu, ci pentru proprialor slaad
vremurileacestea de pe urmd, cAnd,,dragostea multora gi slaaacolegilorsi partizanilordin gruparealor. Toate
seva rici" (Matei 24,12),,,mentalitateade grup" nu este 3sStandFastin theTruth,p.7.
704 105
aceste4 nu mai trebui sd o spunem, s convertifi gi fdcAndu-i pe credinciogi sd se plece mai
, sunt potrivnice 9i, i decAt cuvintelor Viefii.
p-icitoa-se-ti vin te, cdci ele primejduiesc mai mult
legiuire de vreme ce,dita
SfAnta noastrd credinld gi Bisericd!"36 aceastdproblemd nu ar fi fost abordatdfitip, qun_altfel
,,Biserica- accentua Arhiepiscopul Averchie in alt
loc - ne-a fost diruitd r a Ortodoxiei, careprin _ftresstemaLpresuLdepolitiea de
! Nu o putem face uneal- glup? Cum ar fi trdit acegtia i celei
tisaq terexisiocal r-noastre ori pentru regla- adevdratecare,agacum spuneaArhiepiscopulAverchie,
rea pgopriilor noastre conturi"37. este,,unitateaduhorrniceascdstrAnsi a tuturor celorcare
In ceea ce-l privea pe Arhiepiscopul Averchie, cred cu adevdratin Hristos"?
,,NIIMAI RAI4VASFANTAPENTRU DUMNEZEI.I,
PENTRU HRISTOS, scria Arhiepiscopul, fdtd.nict*q
a!!.9-ptecqteQ areunuifel de prefdcdtoriesau a ureunei
POLITICI tndoielnice pi perfide,trebuiesdnecdlduzeascd.tn
din c_alitateade membtu permanent din Bropriul con- toate
siliu episcopal,
faptelegi lucrdile noastre"3g.
nie
49 pe$d "._maide grabd,d99At loatrile derol
.VizAnd ci politica_degrup a_ Arhiepiscopul Averchie a descoperitun
grupdri, a,i-a spusodati unuia din fojtii cd Bisericileortodoxe, chiar gi atunci cAnd aderau |a
lui seminarigti:,,Nu rezultd din aceastacd harul SfAn-- toate for,m e, pierdeau ,,sauoarea" Orto-
tul_!t!P_qh_pafeqe_Fl struJ" doxiei. Acesta se referea la faptul cd ocArmuitorii gi
Totugi,se poate pune ir:rtrebareade ce Arhiepisco- reprezentanfiiortodocai
pul Averchie a vorbit aga de fd;ig despre fenomenul l.o_cqlde rol se iyeElea_tu
I politicii de grup. Nu ar fi fost mai bine , sepune mana pe func
dbar cd toate ceielaltegrupiri-oitodo*e
nu existd gi sd ne mdrginim atenfia la propriul nostru
cerc?Nu, pentru Arhiepiscopul Averchie i care joacd roluri, q,io _aUtqdterte
duhovnicga,s_ciadevdrati. _q1e!uiesd dobAndeasci
aceastdauloritatg , recurgAndla ceeaceArhi-
episcopulAverchienumea {{afacepe plac oamenilor".
36Arhiepiscopul Averchie Holy Zeal,inTheOrthodoxWord,nr. Despre aceastaa vorbit SfAntul Pavel, care in primii
,
62,pp.13G131.'-
ani ai cregtinismuluia trebuit sa arate dintre
37The
lust ShineliketheStars,pp. 51-52. '* Holy Zeal,p.137.
105
107
 greg.Pentru oamenii de.felul acestae qa_gi-cumnu ar
adevdrafiireprezentanliai lui Hristospi ,,ceicesunt pe
placuloamenilor":,,C5.cide asplicea inci oamenilor, i, iar einu-p_ot g{_1e,gu1oqs_cd
lui Hristos rob nu as fi" ( I7leni1,t-9.,,Ci precum aglgritateal-egii-lui.Durnnezeu.
ne-am socotit de Dumnezeu ingsr^eer$i spre a ni se fel de scAlcierevoiti a Adevirului, de orice fel de
incredinfa Evanghelia,a9a griim; r-n Fi defairn-arerduticioasd i-mpotriva acelor
r, qi lgi Dumnezeu,Celui ce cearci
i n i m i I e n oastre. Ci n_ici od atn in!-al .Sq_y3n!-d9Lagg Eir g
am fost, precum gtifi, njc:icqascunsepqnuidcJico- ti {e a jgc4_-in!94!.qsj$alr_dero-lul
mie. Dumnezeu imi este martor; nici ciqtAnd de_-la principal. Aceasta acei oameni sunt legitim
oam_e_ni a..." (7 Tesaloniceni 2, 4-6). numili gi sunt pdstori cu adevirat buni gi oameni de
rugiciune, dintre care existd !ot_!+,alpulili i4 z_rlele
,,Afacepe plac oamenilor" inseamnd, e
gi, dimpotrivd, ?*t_Ir_gJtci_ pe noastregicare prin
posibilii adversariin momenlelelor d9j{99&rcg; minciuni gi defiimdri, din raliuni Bur per onale,gi
" pe oamenii influenfi, indiferent vanitoase,lucrucare ic
acdsau_nucu_-conttiil-ta ta. In cele in ochii lui Dumnezeu.
din urmd, t i gi sd_faci Numai astfel de oameni, stdpAnili de
c a, unindu-te astfel cu alialii mai e, sunt fjr]sgifi de puterile intune-
degrabd pfin ,,recungqgle; cd, decAt prin rrlqlui, de pl-Wile lui Ant;hrist c -seapropie,ca sd
dragostesincerd.,,CAtde mulli - scriaArhiepiscopul dezbine gi gf,nimiceascdBisericaincepAndcu fiecare
Averchie - ili 4S4gg i_mp_rdgtieriiprin vAnalea din parohiile ei luate in parte... Acegtia cu adevirat
t ,."n0
e, alr_tlurilor,a rangurilor socialegi a
premiilor, fiind gata sd le agoniseascdprin orice mij- JgSAnd:t:pirolul, cinevasecomporti in modul in care
loace,chiar gi e"3e.. sd se comporte i:t ,,onoranta" lui
Arhiepiscopul Averchie a ardtat cd j situalie. Acedstaeste contrariul a ceeace caracteizeazd,
poatepricinui at ir Bisericd: legiturile modemeautenticecu tradilia ortodoxdal,adicd
,,Pe_ntru ca sd irceapd vrdjmdgia cumplitd gi dezbi- un firescdeplin,lipsa prefdcdtorieigi libertateaduhului,
nare4 care taie din rdddcini cursul pagnic al viefii fdrd nici o sforfare de a se incadra intr-o categoriemai
parohialegi zdrobeptegi nimicegteparohiile, irainte stabiliti.
_deecelt_{els_e parohie Desple__unocArmuitorbiserjcesccareigi-juearolul,
ry_lygagq5=ln
-giJrevacareigi trchipuie cd este Arhiepiscopul Averchie a scris c ". El
"buricul pimAntului",
cdtofi ar trebui sdfinn seamanumaide el gi sdi sesupund N lbid. pp.50-51.
intru toate,cd toatejudecdtile gi aprecierilelui sunt fdrd a1
,,Legdturile modeme autentice cu tradilia ortodoxi" - adicd
3eThe pirtdgia vie la Ortodoxia cea adevdratd.
lust ShineliketheStars,p.35. 109
108
 scria:,,Existdastfelde{dfarnici, cdrorale placegdpqri
sfinli gi cucernici, pe cAnd ei nu sunt de fapt deloc agi,
insdvor trebui sd-l-dgafaQpunslui Dumnezeu,fiindci
fac aceastapentru cAptigpersonal gi ndz,Utelcset_amg-
gg4SS;pe cei carecred"a2.
Pavel,Arhiepiscopul Averchiea recunoscutaceastaca
fiind ,,"rivni _fi1ninfelegere,,(RomaniL0,2)- . rAvnd
careigi pierde valoareadin pricind cd ii lipsegteo*fo*4.
gi de acee4

sd-giasumefqlql i de rol poate f

fi in viafa duhovniceascd
sauchiar al unui ,,SfAntStaref",aplic Amvorbitdeja
valorile inalte vremurilor actuale e. Astfel de
duhovniceascda3. intrebuinfAnd expresia SfAntului p_rop.oyAd-uitqrimincinogipot fi gdsifi,de altfel, nu doar
in cercurile mai ,,liberale", ci gi printre ,,experlii pa-
a lbid.p.54.
tristici" gi,,erudifii",,conservatorilor"gi,,tradifionalig-

mai adeseaii lasd gufletgl nemigcat gi neschimbat.in

legiturd cu ei, Arhiepiscopul Averchienota:
,,Yai! i sunt oamenii din vremurile
noastre, pAnd gi printre cei instruifi gi uneori chiar gi
printre "teoloFi" contemporanigi cei din cinul preofesc,
ce_erte_Qfqdo_xr_aiiilc_econsti
. Ei abordeazdaceastdchestiuneintr-o manie-
rd pg__d_e_a:atteggl gi o rezolvd
intr.lq4_qhippte.i1-glg_qqlan, pdtrunzAnd cu
privirea strdfundurile ei, insi nevdzAnddelocplindt4tea
conlinufu lui ei duhovnicescas.
Odatd, cAnd cAtevaf919b_iq,eUgepli {_eftlmgujo-

", Arhie-
h SfAntpAnd piscopul Averchie i-a numit _,,teologilAnei". .Ei e_r,qu
cAnd egti in urmdtori (ca sd imprumutdm un termen consacratde
citre !,aft_rtele_Serafim_
Rose) in
". Aga-zigiipropovdduitod ortodocai,,liberali" gi
Alba Iulia 1996,pp. 53-54). 4 HolyZeaI,p.730.
4sWhatIs Orthodoxy?
p.7.
111
fals-,,tradifionaligti"nu erau, in viziunea Arhiepis- unei p,9_e_g_49-9f!gdo_l,ii,
c_{ea!ge de vreme ce ar trebui
copului Averchie,dgcAtdouf, fele ale aceleiagi monede. ca tocmai ocArmuitorii Bisericii sd dea ,,torr:ul"viefii
$i unii gi alfii erau in_flus-nlafi_de
criticarnodemd, aveau bisericegti
OcArmuitorii cdrora 19lipsegtetdvna apostoli-cd
primind Ortodoxia mai curAnd pe temeiul cercetdriigi
al formuldrii de concluzii ,,chibzuite", decAtpplgllgly!
i."etdrii d" la ."i i. sls O-{t-o"-dG6i
r cu un purtdtor autenticde tradifie nu mai mult decAtuna dintre organizaliile omenegti de
esteindeajuns;trebuie si existeo inrudire iubitoare 9i o rAnd, in care ipi doresc si joace-un fel de _rolp,riqci-
,,unitatefir duh" cu acelpurtdtor6. E adevdrat,p.te?g4Ja pal..."n'In alt loc,el a afirmat:
orlr_ljpsjie-es ri poate fi greu de deglugit.{itt
,,Nu zadarnic au luat ei stipAnirea Bisericii in
afard,mai ales afunci cAnd t de propriile mAini, d ocArmuitorii de-
lUmpa ei irncare s-a ndscut q4 ade_viratpurtd-tor plini pi nestAnjeniliai vielii religioasegi bisericegtia
de tradilie. De pildd, l"qqpfua_v-e-derecineva ar putea
oamenilor gi chiar aplicAnd{isc,iplinabisericeascdce-
crede cd Arhiepiscopul Averchie, din tonul curajos gi lor care a,;dt"ffi i
rdspicat al scrierilor sale, avea atitudinea de ,,atotcu-
tra sub sldpAnirg4lor pe toti, fdri_ir_npgtri_v-ire_
grj_r6,2-
vr5.tire"a8.
AvAnd desp_tg:_utq4!e!q_ei
ge4rerafte-_Teofan al Poltavei gi Te-ofanZdvorAfril -,
cred ci cqq dint6! ldspun{ery_g_lqr eiie mai curAnd
atunci
mersul
caPeroate
a
lor, gi - Devrem"iS':::1":lii1
adevdrali ai Bisericii, Arhiepiscopul Averchie a pro-
povdduit celorlalfi nu pentru cd aveao imagine umflatd [qararea] dragostei,alpistoririi pdrintegti r
ei fade_ei drept o implinire lipsitd de
a propriilor salecunogtinle sau a propriei insemndtdli,
insuflefire 4 unui c9{ _-s_t4ndg1d de bund-cuviinfd,
ci pentru cd, in ceeace il privea r necesarp"ili"iii^iil;";;;i';;i;ii;i;Ui_qi.-intrucats'nt
pen{ugg_4qg_4_14n9p_r_ejllita_eile__liluscge_transmiside
iectiv ddruifi cg !!!1
sfirtllrsarp-rop-o-v-adurlq-Lpilnar4!4pi.
adeviratei credinfe,
\ Fdrddelege desus " (2Timotei3,5), elpql cita mute_c_an_qe4e
plin care
Ultima formd a jocurilor de rol desprecarevorbegte si adevereascdstdpAnirealor nelimitatd. Aceste ca-
Arhiepiscopul Averchie, este rcalizatdde-Sgid_incinul
p-reofesc.
Aceasti formd estepoate d in
a7The
reYezi PaisieVelicikotsski,
p.28f.. lust ShineLiketheStars,pp. 50-51.
a8lbid. pp.1.G17.
1,r2
113
 Bisedcii4e.
co-npt.iinfa
Leqqqd-clr Vtrrtfu ogisimpli, ia vres inifralivi po.lrivit cu ce€iac iecf,ruia
fi:rtr-ocqnjunchud_
nefireascd, itr parte ii inde44nnd,{ir_+_{adqlfinstalea
imt obligafi sdli seconformeze statusquo-ulnu mai are niqi undrept d^e
cu oricepref. Dupi cuvintele Arhiepiscopului Averchie, a exiqla ! 9e f4c_e rup1n1e_
sd arate pdn ce€ace fac ci I
Fl' t'IJ]'- igbescpe Dumnezeudin toatd r saucd-iiubesc
4qso-cg!_i_4j4 lo_1.gajvd,ii sprijind in acfiunile lor pe acei Sfinfi ai lui Dumnezeu care poate nu sunt incd
orgolioase,ca nigte <pdstrdtori ai legii gi ordinii>!"so Sfinfi ,,in mod formal" [canonizafi].
Astfel, in mdsura in care ocArmuitorul de bisericdse scopuri lumesti este
strdduiegtesdjoaceunrgl, ca turma lui sd
meargddupi desp_te_au-lo{late gi sd iarmlr@celor
jo3.q rolq! . StdpAnireadd care trdiesc in lume i de-cele ale lumii
exemplul gregit, iar oamenii, cdrora e cu putinld, ca atesteia.Slujirea lor este mai degrabd sd insufle, sd
niciodatdsdnu li sefi oferit ,,realitatea",nu au nimic cu ochrmuinscdgi sdincurajezetqglqinc3rc44lg€vlayieAge ale
care si-l compare. i:rtre pds- credinciogiloq,ca sd aducd pe acestpdm6nt cizutpufirld
torirea ortodoxd mAntuitoare de suflet autentici gi cea bundtate,decAt pe acesteincerciri, -s!
formald; gi de aceeac_aqQ_pdslqri nu din raliuni du- din e-leorice ,,primejdlell,pane
hovnicegti,ci cain primul rAnd sd ilt",i" cAnd
Ai gryperii_bi.s-94gepti
recunoscute.(Ar mai trebui spus Una dintre expresiileArhiepiscopului Averchieera
cd, dacd dintr-o pricind oarecareaceasti cdutare nu ,,{drddg*!ege de sus", f{fadglgeg* r-
izbAndegte,sevede o alti urmare negativi a faptului cd mui!-qridegtlimi" 9i de aceea nu este cercetatd.Atrd-
s-apus prea mult pref pe formalism: amdriciunea de a gAndatenfiaasupraacestuifel de vinovilie, nu-i sfituia
nu fi socotit,,legitim"). pe.oameni sd ridice rdzboi asupra autoritdfilor sau sd
SubocArmuitori lumegti [ai Bisericii],qe- efi fie numaidecAt binuitori cu privire la cinev4 doar
printre credinciogi . Ufr s_tmptomal pentru cd se gisegte intr-un loc de cinste. Mai degrabd
acesteiase vede atunci cAnd sd ii indemrra pe oameni
aeNoul Mucenic rus, Mitropolitul Chiril al Kazanului, scriain
. 9: ,,Disciplina Bisericii este in stare sd igi pistreze eficacitatea
n acon$geiiel4."
a u va putea niciodati ,,Ortodoxia cea adevdratdeste striind de orice
convenfionalismmort. tn eanu estenici o linere a <literei
legii", cdci ea este<duh gi viafi> (Ioan6,63).
din Alask+ 1982,pp. 246-247.
n The deplin corect gi legal, nu inseamnd cd aga gi este in
lust ShineLiketheStars,p.51..
tr4 115
realitate...OrtodoxiaestesingurulAdevdr,Adevdrulcel recunoagteriide cdtre ogce fel de stdpAnire,doar din
curat, fdrd nici un amestecori ceamai micd umbrd de pricina statutului siu ..leeitim":
I - - _ _ +

neadevdr,minciund,rdu sauinpelitorie"5l. ,,Oricestridanie din partea noastri ta

sti in c4i9444sydru1uilui Hristos, pri-e*lgnifale_deqei_Caf e.sd4inautoritatg6'>,invremea
Prin urmare, dacd urmeazd hotdrArile unui aceastairyq_afq _sanjihri$tiirei-mulfi>, care luptd fdlig
ocArmuitor bisericescatunci cAnd ele sau ascunsimpotriva lui Hristos gi a BisericiiSale,3_u
e,ligifacedin,,formalisrn" un.idol. putere4 ia_c_[ip_4!At de vidit, agge-slrlfolaeressnrjli de
Aceastdidqlatde duce la credinla cd ,dacdocArmuitorii a le fi pe plac, de a-i miguli gi de a faceceeace ei vor,
greFesc,nu mai e nici.o,nadejde!" Totugi, ata cum chiar de a cdutaintr-o mdsurd <legitimitatea"din partea
limpede a ardtat Arhlepiscopul Averchie,nimeni nu va lor, o tridare
fi niciodati lipsit de nddejdeca pi cregtin-ortodox,cAtd rdi
vreme pd ci asupra a l"st
Bisericii.,,<Portileiadului" (MateiL6,L8)- scriael - nu In aceastirelatare,Arhiepiscopul Averchiedd o bund
vor birui Bisericainsi au biruit gi desigur cd pot si bi- explicalieaB .Acestprinci-
ruiascdimp*o_lfi piu, prin care i
t{l_plar iire- I .r

$cii, dupd cum esteardtat de insdgi istoria Bisericii"s2.

Nu poate existanici o indoiald cu privire Iapozr!1a funcJionatqainstitufiei Bisericiis, nu e doar ceva car€ se
ArhiepiscopuluiAverchie. e gisegte altundeaa,anume in Rusia Sovieticd.
sc carePur tr sun-
legat de aceastanumai fiind-cd se plu s-a irtAmplat sd ia o formd dramaticd in persoana
ilfep! te_nfd Mitropolitului Serghie:este sdafrrpirea a ceoagregitsau
ld, fiindci este,,fdridelegede sus": incuaiinlareauneiminciuni,
,,Bl6ndetea pi smereninnu tnsmmnd gi dea daneni,,ofrcinl",chiar daci ,,pentru binele Bisericii".
U, felA leUlgleyrde4t. Un cregtin ,,Astfel - scria , in duhul
adevirat. . . ar trebui sdnu admitdniciodatdcompromisul -,
Arhiepiscopului Averdrie r4rii oamenisepot afla intr-o
fald de rdu,luptAnd impotriva lui prin toatemetodelegi situafiecarepoatefi"sq1ec1;drn_punelde_vede.re_lcgal",
ciile care ii sunt la indemAni, ca sd currne cu tottrl rls- insi esteinacelagi timp d-cagicum
pAndirea gi itrtdrirea printre oameni a rdului"s. -c-orl@e-ob-ligati sd se o-upugdoricdrei
De asemene4Arhiepiscopul Averchie a subliniat p-oqq4cia ocamuitorilorblsericelti, atAtaweme cAtacegti
primejdiilg CAU-tagi depersonalizantea incuviinfdrii sau saThe
lust ShineLiketheStars,p.18.
s1Whntls Orthodoxy?,pp. 34. ssln declarafiasa scandaloasddrn 1927,in care a afirmat cd
s2StandFastin theTruth,p.2. ,,bucuriile 9i reugitele Uniunii SovietiEeb-untbucuriile 9i reugitele
s3Holy Zeal,p.98. noastre"- cf. Russia'sCatacomb Saints,p.45.
tt6 117
 In lumina acesteiinvdldturi patristice,Arhiepiscopul
u-zis,.canonici>. Aceastd
Averchie a putut cu ugurinld s cum toate
dragul ei insigi este un -
organizafiile_ecleziastice ecumenice gi antiecumenice,
P e ale reugitei serghianismuluiin
innoitoare gitradifionaliste -
veacul nostru [al XX-lea]- atAtinduntrul, cAt gi in afara
PatriarhieiMoscovei"%.
.--> Ultima concretizarea principiului serghianistv4 {i
s i, chiar gia sreptintlor
|otl., qpot indreptiti niciodald.Yor cdqtasd
sprijine institufiile lor bisericegti

care vor
pe care i-o vor acorA organi-
sprijini Ttrprl cel nebiruit al lui Hri Astfel va ajunge
4alia Bis_e_11gii,
slujbele biserice_gti
pi Butinfa_dqa p_rimi
sd se implineasci ie
Be fald Sfintelg Talne. r nu va consta in
Brranoaninog citatdde Arhiepiscopul Averchie:
nedezlipirea lor de formele canonice,c1m4i degrabd
in agezarea ,,Sepoate presupune cd institulia Bisericii, care de
i fe}{_4e
multd vreme seclatind re.
s, credinciogiecare esterdspunderea cea
intr-adevi{,nimeninu se
dintAi a Bisericii.
impotriveascdacestuilucru. M_rjlq4e_lg_adoptate pentru a
.Sfinfii Pdrinli au despre aceastao invdldturd foarte
sprijini BisericainstitufionaH qunlj!!pr1Mg!g!g__49_lu
precisd, intemeiatd pe Apocalipsa SfAntului Ioan
stihir]g_[_e-!erl1gnqgb]_ i, hlcruri care i sq4!po-
tianice Bisericii,ia5 gqle$a va fi cd r
g ecAts o impiedice. Fie ca Domnul Cel
Milostiv icarecredi:rEl.irsdaceasti
rdmdgila ds pi semicporeazdtot mai mult"se.
cAnd
oagte
SFARgIruL
acest
Iucru, ,,numai sd rdmAi cregtin in suflet...AluIrgqfeq
Agadar, ca sd putem sd-I rimAnem credinciogi lui
hurU_lyt_9_f
4fftg l_Ui=p_uh
p rin semnu_lf iarei ump Ie cu
Hristos, Arhiepiscopul Averchie ry-a av ertizat
-
semnul cel dintAi spaima- 4lg1g tuturor celor ce au
primit pecete4 spaimd care-i va impinge cdtre o lesni-
cioasdpierzanie"sT. tt
,Nu te teme, turmi mici, pentru cXTatil vostru a binevoit
s6Russia's si vi dea voui impirdfia" (Luca 12, 32).
Catacomb
Saints,p.257, seTnte Orthodoxy,p. 4; StandFast in tlrc Truth, p.5.
s7lbid.,p.222.
119
118
cesepotrivette cu,,IlArerilg" mingle1noa5tlcdzute. in
schimbinsd,trebuiesdne urmim coJrFliintggi poruncile sd uneasc{_Biserica4uEL - formalism
Domnului nostru gi, drept urmare, e birocratic, manierecomportamentaleimpuse,jocuri {e
-
aceiacare fie in mediul laic, fie in cel bise- rol, cdutarea de a face pe plac oamenilor, infelegeri
-
ricesc sunt cdlduzifi El scria: politice - surogatecarenu pot uni decAto falsdBiserici,
,,in vremea noas at in mod
oficialgicusolemnitate-{ep!!Lr4glune,iq1_qg1-'c,i_t1na FicAnd aceast4-epareceeace Arhiepiscopul Averchie'
drept adevdr. Si fiecarepersoand,fie ci i9i doregte,fie numea re a celor tnlelepfigi
ci nu, trebuie sd creadd aceast4 impotriva oricirui (Luca10,21)de cei carenu dau
picepuli ai lumii ac_ertgia
temei gi analize rafionale. ! Cel c4re g atenfle,,pdrerilor"lumii si carevor pur si simplu
urmgaz6glqq-qJ prgPdei sale.congtiinfegi alpredaniilor a
Domnului celoringeldtorigi a celoradevdrafi,afirma Arhiepiscopul
esteadevdrat in toate aspectelevielii moderne, uneori Averchie, pentrupdstoriiiuhitori
chiar gi in domeniile religios pi bisericesc... de Hristos, de vreme ce 4i t
Frafilor! Sd nu ne afunddm, nici in cea mai micd esto tanei:
mdsurd, in duh-ut4ges,tei.!gmi;gtim atAt de bine, de la
CuvAntul lui Dumnezelr, cd lumea aceastaeste stdpA-
mld de priaJulintunericului60, care stiruie fir cruzime t peste mdqg-Jn.
- vrdjmagul nostru cel invergunat, ficitor de rdu, pislor devine de multe ori mai grea gi mai plini de
mincinosgi <dintru inceput ucigitor de oamenir,(loan rdspundere...Chiar inaintea ochilor noltri, e
8,44) - diavolul. Selu_ne temem,rtebetjeeurr4 bpe- p,rqgrq9__egli_ I
dare, d_easuprire gi prigoand din partea slugilor lui lineascd:
credincioase..."sr va auzi
, Arhiepiscopul Averc.he a pretutindeni gi p,estetot se_VA1-ygdgabiserici gi slujbe
putut vedea b+reaipqa s a de cdtre Satana religioase, toate acestea , in
chiar gi a celei mai neinsemnate rAvne cucemic_edin dratd.a
partea cregtinilor ortodocp. Cei ale cdror inimi tAnjesc
dupd dragoste nu o dobAndescde la cregtini, care ar personateaunovnice e,pentru pdstorul
trebui sd fie cunoscufi pentru dragostea\or (cf.Ioan 13, modern decurgede aici sarcinadeosebitde insemnatd
35)-giastfel, inimile acestoraseacd,iar ei ajung la fel de 62Acesta a fost cuvAntul
aspricagi ceidin jurul lor. CAndaceastidr4gostegegli4d intrebuinfat de marele ascet gi
mdrturisitor al veacului al XX-lea Arhimandritul Gherasim din
6 Yeziloan 12,31 gi 14, 30.
Qp*S" b!,e$, carea spus:,,Dragostea
cregtrnA
J" ;t;p;td" p"
51The fafapdmAntului".
lust ShineLiketheStars,pp. 54-55.
720 721
gi de plinX de rdspunderede pe pred.inciogi sd
mijlocul mullimil
, p_linede putere
jf _dq_hf
duho_vrri,eea_ssa el_epciule,dea-ipdstrafi rsAnul
ei, @pecei ce-suntin rdticire"a.
Arhiepiscopul Averchie acesteirds-
punderi poate mai mult decAtoricaredintre marii pdstori
ortodocaiai vremurilor noastre.AsemeneaSfdni:]ui-snu
irb4. t, din generafiadinaintealui, a gisit
cd lucrul cel mai greu d_glapqcat cu sarcinilelui pdstoregti
ofA e
,,Ortodoxia suferinfei" - o expresiede-a SfAnfu_luri
I - a fost adeseape buzeleArhiepiscopu-
luiAverchie.Aceastasereferi la doui lucruri: drinr:rile pe
carecregtiniiortodocaileindurd in aceastd,,valeapl6ngerii"
ir drumul lor cdtrepatria lor ceacereascigi,de asemene4
pe care Adev5rul cel -v_e$nrco irdurd lrrlumea
Arhiepiscopul Averchie tlie dinexpcdenld ce este
,,Ortodoxiasuferinfei".frlg gu:m_uLt_fnainte
de a rdpos4
1i.-inrlurAnrlimpreund cu Biserica
Luptdtoare,a fost intrebat de cdtre unul din prietenii
sii despre qta.realui de sinitate. A rdspuns:,,Cum sd
pg{nogi,iu. q$ti.rU_q4a_docginu sunt_cunimicmai-buni
- poatemai rdi, pentru cd
tn uremurileacestea cumplitede pe urmd - gq luq poftea
sdrmaneiORTODOXIIA SUFERINTEI?"
- i., ultima sa carte, Arhiepiscopul Averchie a po-
menit desprefelul in caregrija lui pdstoreascdprivitoare
63The
lust Sline Like tlrc Stars,p.25.
122
la ,,pustiireaduho_vniceasc5." a vremurilor salea contri-
buit la boala sa prelungitd gi ultimd:
-Ca u-rrrnare-aitlregii tensiuni enoegar..alspe care
amindurat-ointotc,@ tre,
qlq (cel pulin ata spun medicii) desaleya
boli gtave care aproape m-au rdpit din viafa aceasta
Anteascd,din p
cu tQt seeae-es
gi sd abordezaceste_lucruri cUnepisale"e.
nga
Eliberatin sfArgitde cumplita sapovari pdstoreascd,
$rlUepiscopql_A""tchie 4 trequt la cgle vepnicein-44u1
. Dintr-un p_unctde vqd-e-re pdmAnte_sc,a_mg4tin-
frAnt. B5-hoiul Saraneicu toate formele de dreptate nu
a incetatgifu cgl_elingryi.r?y_C
_JfoprcU_glorrudg3Eglgi.
,Arhiep_iscopulAverchie_a*fqs_t_Unbinritor.
Duseseo viali dumnezeiascd,pregdtindu-sesi fie
,, 9d fie singu_releJdelii_pe__earc_ce
le fin.ern-hs.ainileroaslre - aga cum atunci, intr-un
chip mult mai tainic, a fdcut bdtrAnul Simeon -, in
strifundul sufletelor gi inimilor noastre.A.bu4civom
putea spune din inimile noastre,la plecareadin viafa
aceasta:,,Acum slobozeste pe robul Tiu, StipAne,
dupi cuvAntul Tiu, in pace; ci vizuri ochil i
mAntuireaTalrr..."6s
a - credinla in lipsa Adevdrului gi a
Dragostei - sca irLioiua Arhiepiscopului
Averchie cAnd a rdposat.E_Llr[ise acestui
s Ieromonahul Ignatie, 7heLifeofArchbishop,\aerlE,inOrthodox
Life, mai-tunie, 7976, p. 30.
6sThe
lust ShineLike the Stars,p. 55. Trimiterea scripturisticd
estede la Luca2,29-30.
r23
 La cAtevaluni dupd aceast4pe p octombrie/ 4
Antihrist, dupd ce el va fi domnit
i{1-o_z1p__e noiembrie,PdrinteleSerafima venit la bisericdpentru
pentru pulind vreme (Apocalipsa L2, 1.2;17, 1.0). slujba de dimineafi gi i-a povestit unuia dintr-efra;ii
d, 4postolii lui Hristos eei sdidesprerln.vis_nlnunqtpe careil avusesein noaptea
aceea.Il vdzuse pe iubitul sdu Arhiepiscop Averchie
tAmplat in primii ani ai cregtinismului - asflnltul ae stAndpe nigte trepte verzi precum iarb4 care duceau
aseamdni cu rdsdritul..$i totugi, cuvintele infldcdrate in sus. Erau acolo mul;imi uriagede oameni, ca la o
aleArhiepiscopului Averchie,unul dintre ultimii apos- adunare in aer liber, iar Pirintele Serafim era cu ei.
toli adevdrali,ne€atpoti4cd apdra Arhiepiscopul Averchie ardta strdlucitor. Era inveg-
mAntattot intr-un alb orbitor, precum erau gi intreaga
mulgimepi diaconul din preajmaarhiereului gi pdrin-
, aldtAndu-letuluror teleSerafiminsugi,carestdteapufin mai jos, insi chiar
c_elgl . Sfatul sdu era sd facemastfel in fala Arhiepiscopului Averchie. Avea loc un fel de
incAt cea vegnicdpunAn- sdrbitoare solemnd. Diaconul trebuia si rosteasci
du-ne aceasti nddejde in-lucruri e-terioare ce pot fi prochimenul, dar dintr-odatd parcd nu mai putea sd
falsificate. griiasci cuvintele gi govdi4 cdutAndsd gi le aduci
qqglqijttaae, el gi-a implinit datoria -lg _s_lrtji-nd aminte.insd PdrinteleSerafimle cunogteagi a privit in
numai inaintea_ggb!|qLcacei cevor strplacioamenilo4, sus cdtre Arhiepiscopul Averchie- vrAnd sd ii spund
cf-idr , temAndu-sede Dumnezeu" cd el gtie cuvintele care erau de trebuin;d. Atunci Ar-
(Coloseni3,22).Astfel,inq_i1tgg[Blee_e1aDomnul, a scris hiepiscopul i-a dat de inleles ci ar trebui si spund el
acestecuvinte hotdrAte:-Yg_[MecaLcum vonfiaoi prochimenul cu vocetare, in locul diaconului.
; fi, de.f\'mne-euCel nepFrtinitor.insd pot spuneun . ,,SdinaiezeDumnezeu- a psalmodiat cu glas inalt
lucru: UfaeUt_tp:ul cinstit,potrivit cu c a ti Pdrintele Serafim - pl sd;e risipeascdordjmapiilrui! Sd
neciutAnd laEupl'65. lnaiezeRusia!Aliluia!"67indatd ie a spui aceast4a fost
acoperifde un uriag murmur din toatepirlile; cAntarea
CEREASCABIRUINTA a rdsunatprecum un funet, revirsAndu-seca nigtemari
valuri, pAnd in depdrtdri. in aceastdclipi, Arhie-
Pe 1./']..4 t976 Pirintele SerafimRosea scris piscopul Averchie a zAmblt cu multumire adAnci. A
moartea inceput si urce i-ncet,in vreme ce legdn4 tdmAind, o
cdlduzeinoastreduhovnicegtigi teologice,Arhiepiscopul 67Aceste cuvinte fac
parte din slujba invierii Domnului. ,,Si
{ver-c!rie,carene-aldsatcu adevirat orfani..." irvieze Rusia!" a fost addugat pentru prdznuirea cereasci a lnvierii
Rusiei [Cuvinte profetice, daci ne gAndim la renagterea duhovni-
6 TheLifeofArchbishop
Aaerlcy,p.25. ceascdce se petrece in Rusia de dupd perestroika].
r24 125
 IcoanaMaicii Domnului din Kazan- carea izbivit Ru-
sia in trecut. Visul Sfinliei voastrenu esteunul oarecare;
trebuie sd aibd o insemndtate".
Astfel s-a invrednicit Pdrintele Serafim sd se im-
pirtdgeascddin biruinfa cereascdpe care Arhiepis-
copul Averchie o trdia deja in Ceruri.

CONCLUZIE

Istoria luptei grele purtate de Arhiepiscopul

Averchie impotriva minciunii de toate felurile gi
biruinla lui de pe urmd ne spun un lucru de cdpitAi:
a nu doar undeva in afara
propriului nostru domeniu de activitate - in lumea
profani, in rdspAndireareligiilor pdgAne,in celelalte
confesiunicregtine,in celelalte,,jurisdicfii" ortodoxe,
in ,,convertij7", in ,,pdgAni" etc. D_gtrul_Apsqlaziei -
Arhiepiscopul Averchie Tauqev(1906-+197
6) duhul maimgldrelii a ceeace este al lui Hristos !e -
afld-pretlrtjndeni, lovind in toate bisericile gi astfel, in
cidelnifd. $i in timp ce minunatele coruri de mii de
toli cei care l-ar rdmAnecredinciogi lui Hristos.
glasuri continuau, Pdrintele Serafim a inleles c^eaceqf
Suntemjudecafigichemali p;!1!nt1eb_41ea
prilej mdref, solemn,nemaiauzit e1q.p-liznuireaInvierii
d e neuita t a-Arhiep-tseopuluiAv erchie, adresatd unuia
Rusiei.Apoi s-a tre4t.
care in aparenld fdcuse totul cu putinfd ca sd fie in
Glasul plin de linigte al Pirintelui Serafim, irtru
Bisericalui Hristos ceaadevdratd,i:r BisericaOrtodoxd:
carea povestit visul, l-a incredinlat pe frate ci fuseseo
,,Darceanumehotdrdgte tn aceaBiseried? "
cercetare adevdiati din partea Arhiepiscopului
Averchie.SfArgindu-gipovestirea Pdrintele Serafim l-a Ce altceva, daci nu simful pe_nl{g3lfte_ntlltate ti
im i, ne vor
intrebat: ,,Oarece si fi insemnat?"
invrednici sd fim in acea ,,unitate duhovniceasci
,,Nu gtili cezi este astdzi?",i-a rdspunsfratele.,,Este
strAnsda tuturorcelorcarecredcu adevdratir Hristos",
prdznuire,aSfAntuluiA.yerchie,celintocmai cu Apostolii
I in aceaBisericdpe care,,porfile iadului nu o vorbirui"
dintAi prd2nuire a numelui Arhiepiscopului
"eu (Matei16,18)gi in careArhiepiscopulAverchieslujegte
Averchie in Ceruri! De asemenea,se prdznuiesc in
gi acum DumnezeiascaLiturghie, inainteaJertfelnicului
aceastdzi atdtcei $apte Tineri AdormiJi din Efes- ale
celui Ceresc?
cdror viefi preinchipuie Invierea obgteascd-, cAt 9i
t26
 DIN SCRIERILEFERICITULUI ARHIEPISCOP
AVERCHIE TAU9EV1
DESPREPOST,RUGACIUNE
9I PURTAREACRUCII
O viafd de postire, dEP-I i, ca strAmtorare
de sine trtru toate 9i infrAnare,la a cdrei infdptuire Bi-
sericane cheamdintotdeauna an de an, odatd cu Postul
Mare, estecu adevirat aceapgrtare a Crucii 9i rdstignire
de sine care se cer de la noi prin faptul cd ne numim
cregtini.$i oricine seimpotrivegte cu irncipdfAnareacestui
lucru, voind o viafi lipsitd de griji, fericiti gi liberi, este
preocupat de pliceri senzualepi ocolegtenecazul 9i
suferinlaaeela-nu--este-uncreltin.P-ur-ta-reaC-rugjieste
caleafireascdpentru fiecarecregtinadevdrat, fdrd'de care
nu existdcregtinism
.r
w mai ales acurn,in vremea posfului Mare! Ceeace ni se
Bugdeiune-a;ince:d il unegte Pe om cu Dumnezeu'
Dar niciieri nu poate fi rugdciuneamai arzdtoaregi mai
1Selecfiagi traducereatextelor Arhiepiscopului Averchie s-a
fdcut dupd: A Reminderto Us That kue Chistianity ls a Struggle,in
OrthodoxLtfe,martie-aprilie,1981;HoIy Zeal,inTheOrthodoxWord,
ShouldtheChurchBe,,ln StepWith theTimes?
ru. 62,pp. 130-L31,; " in
The OrthodoxWord, f'Lr.16-77;Stand Fastin the Truth, culegere
compilatd de Pdrintele Demetrios Serfes,Casa Parohiald Sthlpii
Ortodoxiei,Mt. Holly Springs,PA;Thelust Shinelike theStars,West
Coast Orthodox Supply, Etn4 CA, 1983;The Life and Worksof
ArchbishopAaerky,Casa Parohiald Stklpii Ortodoxiei,Mt. Holly
Springs,PA; Ieromonahul Ignatie, TheLifeof ArchbishopAuerlcy,in
OrthodoxLife,m.ai-iurie,7976;TrueOrthodoxyand theContemporary
World(in limba rusi), MdndstireaSfAntaTreime,Jordanville,N. Y.,
1971;Ti'ueOrthodoxy,in OrthodoxChistian Witness,Seattle,WA,
ianuarie10/23,I983;Whnt is Orthodoxy? ,inOrthodoxLife.Mindstirea
SfAntaTreime,Jordanville,N. Y.,rnai-iun ie, 1976.
eficacecain templul lui Dumnezeu,cdciacoloJertfacea
nesangeroasigi fdrdde seamdnseaduceneincetatpentru
tofi gi pentru toate,acolo rugdciuneaneincetatdle face
/al
w
Aceastaestesursafu furor certurilor,neinfelegerilor
9i dezbindrilor dliIG cregtini.
Aceastaeste i de cdtreoamenia acelui
singur lucru caretrebuie,carene esteoferit de adevirata
credingdcregtindgi care constd in
@e
cainfa si milostenie sincsre,neprefecifl fale d" rilur,ii
nogtri. SfAntaBiserici pururi ne cheami la aceast4dar
cerenoud, cregtinilor,nu e cine gfiece ,,militantism exal_
tat", nu sunt frazesforiitoare gi filosofii confuze,ci rugd_
ciuneacea_maisnten*64 v4mqgului :,,Dumn ezeul e,mi_
losfiVfii mie, picitosulu i!" (Luca18,1.3) ,fapte de cdinli
9i faceri de bine semenilor nogtri, care pornesc dintr-o
inimi curati.
$i tocmai pentru a exersa toate aceste4 Biserica a
statomicit Postul Mare! CAt de putemic, de viu, de ex_
presiv gi de convingdtoq,cu cAtdinfldcdratdinspirafie sunt
acesteaspusein dumnezeiegtileslulbealepostului Mare!
nu le cunoscdeloc.
129
 o
Cu ad.evdrat,Qruc-eaoric-izuiom caredore9tesi fie
un adevdratcregtin,nu a fost niciodatd mai grea decAt
in aceastdvreme in caretrdim, de biruinld a ingeliciunii'
NicicAndnu a mai fost pe acestpdmAntun numdr
atAtd.eimens de oameni care,nestingherili 9i degaiali,
fdri nici o rugine,fdri nici o mustrare de conptiinld',,zic
riului bine 9i binelui riul care numesc lumina intu-
neric 9i intunericul lumini; caresocotescamarul dulce
9i dulcele amar!" (lsgia5,20).
DESPREAPOSTAZIE
Astfel, in mod limpede, am trdit ca si vedem
aceastd,,prdbugirecumplitd pi cu grdbire a instituliei
Bisericii". \kaipapg_1*oqr_e_qi1ii
igi dd toatd silinla gi
intrebuinleazd toate mijloacele ca sa o-,dpbmre_ii in
aceastaesteputernic sprijinit-de apostafii,declanfi
li
ascunpi,de la credinfa pi Bisericacea adevdrati,
incluzandu-i chiar gi pe cei care au tridat inaltele ror

EpiscopIgnatie [Briancianinov].
Iar cuvintele lui, s-crisecu mai bine de 1QO,de-anijn
.gtmi gi referindu-se atAt de evident la timpul nostru,
nu lasd oare sd seintrevadi o.inspirafie profeticd veri-
tabili gi o neindoielricn-iluminare de Sus: ,,judecAnd
dupd duhul acestuiveacgi dupd fermentul intelectual,
s-arputea presuPunecd institufia Bisericii,carede multd
vreme se clatin5, se va prdbugi cumplit 9i cu gribire.
intr-adevdr,nimeni nu esteir staresdstdvileasci sausi
se impotriveascd acestui lucru. Mijloacele adoptate doar aceeacarenu ac*cgpte ti$l@i.i
pentru a sprijini Bisericainstitutionald suntimprumutate in ilydteturi, niii i" oUiiei"iile bilricegti, nicj
unjel
de la stihiile [elementele]acesteilumi,lucruri care-isunt 2,,Nu te terne,turmi
mici" pentru ci Thtil vostru a binevoit
potrivnice Bisericii, iar urmarea va fi cd mai curAnd ii si vi dea voui lmplrilia,, (Lucil2,32).
130
 Despre ce fel de unire adevdratda tuturor crep-
tinilor in duh*l iubirii cregtinemai poatevorbi cineva
nu binecuvinteaai gi nu incurajeazd.14pdagelqeld ac de aproape tofi,
- qloral-ilaleag!-abteerurile
lumii modeme,s-tricate, care,
mai mult chiar decAtin vremurile apostolice,,,zaceirr
rilu" (L loan 5, 19), cdci e g l:a,parAqlt Pe
il Hn"JT:f:ll
care-gispun cregtinia secituit gi a fost inlocuitd cu o
Dumnezeu;cd Ortodoxia adeviratd are ca tel doar sd
ii pl fe, gl nu se
ingrij egte de f ericirsg_ttgg3-!9e{gzp4rlanteascd, de
carierdgi de bqnqri gi avantajelumegti; cd Ortodoxia
adevdratdeste duhovniceascd, Fi a Intr-adevir, din aceastapleaci toate acestenenu_
t -
i, nq 4_lip_{4pftrlQnlUlui simfimintelor 9i trd- mdrate,,mingi",diverselefeluri de ,,jocuri',, ,danslJri',
irilor pdmAntegti. gi distraclii fald de care,in ciuda caracteruluilor imo-
ral, anti-cregtin, pAnd tinr-eo_lii.mai=aooderniau o ati_
DESPRELUMEA MODERNA tudine tolerantd,uneori organizAndu-lechiar ei ingigi
9i luAnd parte la ele.
Trdim in vremuri ciudate, cAnd toate conceptele
cregtinegti adevdrate gi sdndtoase sJ$_l4ggg{g :q
concepte
-+--Jew
grg,gltes!-hsebtoare, adeseaizvodite cu rea i{,c
intenfie,bineirleles cu dorinla de netdgdduitde a-i trage
pe oameni{apoi de la caleabund a unei vieti cu adevdrat
cregtinegti.In toate acestease poate deslugi un Jgt_de
l,lucr6nd casd-ilege
pe oameni cAt de strAns posibil cu
tot ce
toare,viafa cea_vegnici,ce ne agteaptdnegregitpe tofi. poar.ld
tpr4led
Trebuie sd fim congtienli in chip cAt se poate de vremurtlor noastre.
ldmurit cu privire la vremurile in care trdim. Intr-ade- Aceasti lipsi de conlinut dogmatic, aceasti lipsi
.
vir, saucaregi-avAndut
{9 scrupule, insofiti de indepirtarea de Dreapta ire-
deja sufletul vrdjmagilor Sfintei noastre Credingegi dinfd gi de Biserici gi de nepdsareafafd de ele, sunt
Biserici,p in tot ceeaseintAmpli acum p_qcetu!_deeapgle4ie, f undamental, d e carenoi cregtinii
ir lume duhul Antihristului care se apropie. ortodocairugi trebuie sd ne cdim.
732 133
 comun nou, acceptabilpentru toli gi,desigur,impreund
cu'acest4a,unei i.
Iar pJi!_e_r_e_q,_f,oarte
aggald in zilele noastre, cd.,,e
totuna la care bisericd te duci, cici la urma urmei
Dumnezeuedoar unul" esteinacordcuaceastitendinte.
reinnoi duhul. 1,dar gtili, El ne-adatgio
A
w ; El a intemeiato.singuri Bisericdpentru '
nol/ . Acest
lucru estehtirit de SfAntulApos-tolP4vel cAnd spune:
,,LJnDomn, o Credinfi, un Botez,un Dumnezeu gi Thtil
tuturor" gi deci noi cregtinii ar trebui sd alcdtuim ,,un
trup 9i un Duh", precum gi suntem chemafi, ,,intru o
singuri nidejde a chemlrii noastre"(Efeseni 4, +6).
D3Lcd_existd nlgr_gi"gSledl$e*dl%ptd gi numai o
Bisericd adevdratd,atunci toate celelalte credinfe gi
cioare de oameni" (Matei 5,'l'3)3' ,,biserici"sunt mincinoase,nu adevdrate.Atunci cum
CAtdecumpliteacestlucnr!$ineaflimtrdindinastfel mai poate spune cineva c{ toa'tec19d!4!elegi -b!s_eri-
de vremuri ilr care in lume este cile" a-u-aceeagi valoare gi cd ,,e totuna la care bisericd
indreptatdsprea-ifacepe-t9,gete,#nraE-er.ngl!e3rr@carp te duci"?
De acee4sepoategi trebuie sd sevorbeasci nu de
unificarea_gcqmenicda tuturor pentru intemeierea
vreunei biserici noi, ci doar de_re_staqtatea i dintre
tofi cei care au cdzutgi singura Biserici adevdratda lui
Hristos, cdreia MAntuito nsusi i-a ficut
le iadului
).
O
O, cAt este de mare acum intunecqlgl qongtiiryl_ei,
chiar gi a acelor oameni .ur" r";aEGAdA;;i -
in lor esteatAtde mare,
incAt ,,uitAndu-se/nu vid gi auzind, nu aud, nici nu
infeleg c ", dupd,cum a spus SfAntul Prooroc
(lsaia9, 1-0).
135
 lupta pentru Adevdr capdtd un inleles deosebit de
Aceasta este ,,invArtogarea inimilor"a de care vor-
insemnat.Iar cine nu sprijind aceastdluptd, cine vede
bea [Proorocul].
in ea doar o manifestarea ,,fariseismului"gi propune
bar in zilele noastre existd un fenomen 9i mai
,,umilirea" [aplecarea]inaintea Minciunii prin lepd-
darea Adevdrului, 4r ttebui sd fie recu_noscut in mod
fr-rescdrep! E4datqdlepdddt-orl al Adevdrul,ui, oricine
ar fi, oricum gi-arspune sau s-ar socotipe sine.
foarte greu a te ridica
.r Pentru noi, cregtinii m#emi, pentru cei rnai mul1i,
Datoria fundamentut u slujitorilor venirii lui a este separatdde viatn - nu triim in deplin
he, cu toate acord cu invdfiturile gi cerinfele credinlei noastre.
Antihrist e sa -dulrug
Credinfa noastrdne invafd atAtde limpede gi de hotdrAt
coneePlcle'tl iudecalildgi d!o$i, pentru a construt
in locul ei o-lume nou.d,potriviti pentru a-l primi pe
locul lui ne co-ncentrdmcu toate
viitorul ,,nou stdpAn" care -ve-l@aBcrli
a-supravielii vegnice,nestricdcioasecare ne agteaptd.
Hristos gi t" nu du p" pdmAnt ceeace Hristos nu le-a
Teoretic,poate ci acceptdmaceasta(degi recent, a
dat... Tiebuie sd fii intru totul orb duhovnicegte9i pe
apdrut o migcareaparte,a sneo-cregtinismulul",cate
deplin striin de cregtinismuladevdrat,ca sdnu infelegi
nu vrea nicidecum sdaccepteacestlucru in mod teoretic
toateacestea!
A gi cu totul noui gi
tp.,y_iziu.nepg_eUdo.=:gej!i44,
RAvnapentru Dumnezeu,rAtmapentru Adevdrnrt
este ,,farise1sm",la fel cum ,,smerenia"inaintea vrdj-
magilor lui Dumnezeu, a vrdjmagilor Bisericii,inaintea
sfArgitullumii, in a doua Venirea lui Hristos, irJudecata
reuiui dreeescnu este smerenia adevdratd 9i mAntu-
itoare a vametului, ci doar auto-inpelarenimicitoare,
ducAndspre adAncurileiadului.
in ,rrett.ttile noastre, cAnd existi indoieli atAt de ne rimAne decAtsi ne t,
prqcfrand-u-nelbrsoiul de bunitd]i 9i de inlesniri.
puternice chiar gi in legdturd cu exr,stenlaAdevdrului,
ia.ra fio*. ,.adel4t11g,s--qgsocotitrelativ 9i seconsiderd'
agteaptdinevitabil pe tofi gi
potrivit ca fiecarepersoind sdaibd,,propriul ei adevdr", cum s-ar
cuveni pentru viafa vegnicdce ne std inainte
a,,S-ainvArtogatinima poporului acestuia9i cu urechile sale w

greu a auzit gi ochii sii i-a inchis, canu cumvasi vadi cu ochii 9i Pace!..."- seaudeacumdin toate
Pace!...
,,Pace!...
Iu urechile si audi gi cu inima si inleleagi 9i sI se intoarci la pdrlile - ,,Dezarmarereciprocd!...Coexistenfdpagni-
Mine 9i si-l vindec" ,rtoroU'tOrr;o,
l.J /
 cd!.. . Vom lupta pentru pace!... Toati lumea in apdtatea principiu credinla in Dumnezeu gi dragostea
pdciil..." Cehinunat ai fi, ce viitor luminos 9i vesel
ar pentru semeniilor gi nu recunoscglasul conptiinfei?
?;gaani acesteaomenirii dacd acestechemdri s-ar referi Putem oare sd credem cd oamenii lucreazd cu
ceTpulin la acea pace despre care cAntau ingerii-in adevdratpentru pacecAnd,llULlndfdlip+icuoUra Zp+cie,
,roupt"u Nagterii lui Hristos: ,,Slavi intru cei de Sus lui I-au declarat-rdzboi LuiDumnezeu insugi gi Sfintei gale
Dumnezeu gi pe pimAnt Pace, intre oameni buni- Biserici?CAnd,destul de recent, I
voire!" (Luca 2, 14); numai de-ar fi acea Pace Pe care rela96,,@Fc_mondi-
MAntuitorul Hristos a fagiduit-o ucenicilor Sii la Cina ald"? CAnd pr_opqyid_uie-qc_ in mod deschi_s,,ura de
cea de Tain5, cAnd a sPus: ,,PaceaMea las voui, Pacea or gi nu le estecAtugi
a de pulin rugllg qd ygrse
Mea dau v ouil" (loan ft , 27) ;numai de-ar fi acea "p ace e gi sd
a" (Filipeni extermine-milioane de oameni pentru simpla binuia-
lui Dumn ezerr,gale-coviryegle:
4, 7), pe care, duf{ pb.rt ca Domnului, Apostolii le-au ld cd nu sunt de acord cu ideologialor?
dat-o primilor creptini, pe care au fost invdlafi sd o caute Mai mult, putem sd credem in dragosteasincerd
(l Petiu 3,11) Sipe care au fost indemnali sd o aibd cdtre de pacea celorcareigyo-rb_cle]prpropovdduiesc mieros
Dumnezeu gi cdtre tofi oamenli (Romani5, 1; 12, 1'8)' Cdt gi pAnd Ia refuz ,,dragosteacregtini" gi ,,iertareade-
de imbucuritor ar fi sd le anzvn,daci acestechemdri ar plind",i4vreme ri
veni de la oameni in privinla onestitdfii cdrora nu am
putea avea nici ceamai mici indoiald, in ale cdror cuvinte i
ne-amputea increde intru totul - de la oameni care sunt impotriva sg4_er[lel lor? Poate oare cinev4 indeobgte,
cu adevdrat convingi cd in viafi bunul cel mai de seamd sd creadi cd s-ar putea instala pe pdmAnt vreun fel de
I este tocmai aceaPace-Pacea cdtre Dumnezeu, 3!1r-- pace reald gi temeinicd, prin la.tjocgrirea grosoland a
Adevdrului lui Dumnezeu, prin
I Dumnezeu! care sunt in m.odatat fu_evidenllr4sd_tur_i_ale
Dar, vai! viefii omenirii moderne?
adeseanefiresti 9i mdrele Acol--o. te, acolo
lgg!1.To-ate acestedi-s.c.g;9uri,
gi uneori asemeneaunor strig4!gi$9l199 pentru pacea a nu poate fi p_ace-
adevdratd.
toatd lume4 vin acum in cea mai mare parte de la -oa-
A
w

menii care fie -su,n!dep-arte de cregt-in-rcm,fr-e $-urt-t

impotlivit_o4 pg tet._B-uericii- de la oameni care nu
triiesCin pt-" l.r D.r^.,"zeu gicu propriile lor congtiinfe,
clS.gnlpaid |S-piZgl^in relaiiile cu semenii lor'
Putemou'"'ecredeminonestitateadiscursurilor
despre Pace,cAnd ele sunt rostite dg-e44gnte'are in
138
noastre suflete, sd nu ne temem, gi sd dezvdluim gi sd
demascdm rdul, oriunde s-ar gdsi ir viala contemporand
- ny dqlg3l4q9 pilutire ds sine, ci doar din dragoste
pentru adevdr. Sarcina noastrd de cdpetenie in aceastd
r39
vreme a rdutdfii, a lipsei de ruginetr carezacelume4 este
sdrimAnem intru totul credinciogigi devotafi adevirului
neindoielnic al Evangheliei gi Plinitorului mAntuirii
noastre,lui Hristos, Ddtitoml de viafd, CareS-aridicat a
treiazidin mormAnt,Bimitorul iadului gi al mortii.
Trebuie sd gtim Uine giia ne amintim cafova{nnua
i, a,,ne-impotrivirii fafd de rdu"
este adeviratululere$nism-(fiindcd a
venit vorb4 aceastdco.4gepfie feriqitanoastrd
gi a afundat-oinororilecumplite,s6ngeroase
alebolgevismului)gi nu qep-oate
_impdcagu riflul,oriunde gi in oricinel-ar putea ilrtA]ni.
Toli cregtinii adevdrali,de-a lungul intregii istorii a
Bisericii,au urmat pilda Domnului Iisus Hristos Insugi
gi a Sfinlilor SiiApostoli, I gi
i, chiar dacdaceastale-ar fi prici-
rave, costAndu-iiresdgiviafas.
DESPREBISERICA
itorul nostru a spus limpede: ,,/oi
zidi 9i porfile iadului nu o vor bi/ui"
(Matei16,18).Agadara intemeiat , nu
mai multe biserici dife-rite,cdci-incazul aegstaar fi vor-
lit"bpluqal--*b-iserici". De acee4e ciudat si auzim dis-
cursurilece sepretind a fi cu autoritate- ale unor lideri
moderni ai migcdrii [ecumenice]careigizic,,creptini"-
s Aici ArhiepiscopulAverchie vorbegte de acel rdu duhovnicesc
--p;.#
care pricinuiegte pierderea Vefii Vegnice gi
propria noastrd r5gJ3!_e- fii, tgcmai-p_e1tru a ne
odihnimustrdrile de cor:rEtiinf5. princare sepot vedea
i:rtr-adev)'r rduf minciuna gi ingelare4 se dob6ndegte
lalUrtrica Fi sta!_omi.
cd pentru implinirea poruncilor evanghelice.
140
rostite in sensul cd existenla in cadrul cregtinismului a
diferite,,biserici" (Romano-Catolicd,Protestantdetc.)
esteun fenomen pozitiv, de vreme ce fiecarep'ersoand
igi poate alege propria ,,bisericd"dupi preferinla s4
alegAnd-opeaceeacare t, pe aceea
care bine. A fost incd gi mai ciudat
cAnd am auzit cuvintele ,n'tr'tiu.,rr*it profesor liberal,
progresist/ care a dezvoltat in mod elocvent rd_eea__ci
Ortodoxi4 Romano.Catolicismul gi Protestantismulsunt
deopotrivd ciegtinism, d,oarcd din ,,diferite puncte de
vedere". ,,Esteca gi cum", a continuat el aceastdase-
mdnare, ,,un avion ar zbura deasupra unui orag - in
timpul zborului, el vede oragulin diferitele salepirfi gi,
prin urmare, oragulii pare diferit, in funclie de locul din
carecinevaseuitd la el".
Bineinleles,o astfelde idee estepotrivnicd funda-
mental CuvAntului lui Dumnezeu,Careinvald limpe-
de: , ); ,,unDomry o Credinfi"
(Efeseni4, 5);,,aceeasisi cugetafi intre voi" (Romani
,, sefiti" (l Petru3,8); ,,aceeasiunul
altuia cugetAnd,nu celeinalte cugetAnd...Nu vi facefi
de sine intelepfi" (Romani1.2,16).
w
1ad uhovnic easci mo g-
Ac ol o und e s.+ -ryp_t_legdfu
tenitd a harului care vine de la Sfinlii Apostoli gi suc-
cesorii lor, Bdrbafii Apostolici gi Sfinlii Pdrinli, acolo
unde s;-aujgtrcdus.diferite innoiri-jn credinfd gi in
morald, cy_1cpp_u1 de g,"!_inepasrul
qu vreln-urile", de a
d^t
"
,,pr-ogrgsa",de a nu se demodagi de a se adaptacerin-
felor uzanlelor acesteilumi carezacein rdu - acolo
pi
niqldecum nu se poate vorbi de Bisericdadevdratd.
;
 Acolo unde gdsegtiZ.dgJrrS_uxate dogmele gi surpate
invdldturifq _rt-o-Laleale Evangheliei, dimpreuni cu
stnreturtleanonlcia Bisericiiintemeiati pe ele,acoloeste
in mod limpede I cel carese
al2ropte,oricum s-ar numi pe ei ingigi gi in orice ar fi
imbrdcafi.,,Porfileiadului" sevor dezlSnfuicasdbiruiascd
Biseric4insd au biruit gi desigur pgt-s.qblruiasciimpotri-
va multora care e stAlpiaiBisericii,dupi
cum esteardtat de insdgi istoria Bisericii;
tAqpla sald_aeeltiq
c.elunul Fi duhulcel unul ale Bisericii ce!g!Un4 SfAngd,
Sobomiceascigi Apostoleasc"gi
Sfinlilor Apostoli gi Pdrinfilor Bisericii.
DESPREBISERICARUSA DIN EXIL
Pentru noi, ortodocaii rugi, calitateade mddular al
Bisericii Rusedin Exil esteun simbol viu al i:rtoarcerii
noastreintru pociinfd cdtre Dumnezeu gi cdtre Acoperd-
mAntulMaicii lui Dumnezeu,cici numai aceastiBisericd
ne mai poateinzestra acum cu harul caresdne deaputere
pentru o astfel de apropiere intru pocninld gi pentru
statomicireaacesteipocdinfe.Din aceastdpricini trebuie
sd avem atAta grijd pentru a pdstra BisericaRusd din
Exil gi sdnu o lisdm sd fie slibitd sausdseabatdpe ,,alte
cdi". Din nefericire nu toli inleleg destul de limpede
aceastapi nu tofi prefuiesccum secuvine gi in mod deplin
acestinfelesinalt al existenleiBisericiinoastreRusedin
Exil, nici chiar dintre cei careii aparfin.
De ce existi BisericanoastrdRusddin Exil, atAtde
unicdduhovnicegtein lumea moderni? Careesteinvd-
fitura care o face atAt de unicd?
constdin
refuzul ei categoric- gi care pu admite lamp_rcmis-
de pi larg rdspdnditp e fala
intreguluipdmAnt gi care a supus sub stdpAnireas4
intr-o mdsurd mai mare sau mai micd, toate aspectele
viefii umane,inclusivviala religioasdgi ceabisericeascd. .
M b,o-lpevismul-lupta
cu acestafiind datoriade cdpeteniea tuturor patriolilor
rugi cu vederi nafionaliste- estedoar dintre vlds-
I tarele,unul dintre rezultatelenefasteale acesfui,,rdu
universal".Si lupli doar impotriva lui [a marxism-co-
rnunismului]inseamnd e, fdrd a |ine
seamad le carele-audat nagtere
gi le-auhrdnit.
Din nefericire,r4u_ti{_irLtlq e
un lucru de cogmar:aceastd i
l" pareunora intru totul nevdtdmdtoare,chiar
prielnicd noui gi Bisericii noastre,gi mulgi dintre noi
sunt gata sd alerge la ea dupi ajutor pentru noi ingine
pi pentru a dobAndi sprijin in lupta impotriva comu-
nismului.
Ceinduiopdtoarenaivitate, n
intenfionatd! pentru a_inlql_ege
gi aJi da seamade toate aceste_a! Aceastdvedere tre-
buincioasdgi inlelegere limpede sunt
e 9i deprerd-erce,
din aceastapricind saudin altele,a
De aceeatrebuie ca BisericanoastrdRusddin Exil
si prefuiascd mai presus de toate
acealibertate care le-a fost datd credinciogilor de
IntemeietorulBisericii- Hristos.
U

142 143
 Mai presus de orice pe lume, preluim libertatea
Bisericiinoastre.Aceastanu e delocdin pricindc{nu avem
,,dragoste", dupd cum suntemin mod atAtde superficial
alqze!-49,,e-c[@Lt[", care sunt e-ij4Elg1p1g4plinide
Adevdlului curat gi nea-
,,
mestecatal lui Hristqs pi,uneori,chiargipentru vrdjmagii
cre-dinle(numai pentru noi fralii
lgtipi ai sfintei n-o-astre
lor de sAngepi de credinfd,nu au dragostedeloc!).
Aceastapentru cdnoi avemdragostedeAdevdr,pentru
cd e (neavAndrrici-lnadinindoielile
care le au cu siSuranlae-eUmS:UEtii) cd SfAntanoastrd
Pe
BisericdOrtodoxd este,dupd cum irvafd CuvAntul lui
Dumnezeu,,, ie a adevirului" (l-Timotei3,
t5);Sipentrucdnoi dorim, dupd cumpomncegteSfAntul
Apostol, sd ,,umblim intru acel adevi{' (2 loan 4) gi,
cdlduzindu-nedupd ingtiinfareadati de 1n41e_le Pdriate
al Bisericii, S@1, n€
nu:zoim,
gi
{acemlrSddtori ai invdfiturii credinfei Adevdrului",
,,impdrtigindu-ne din drojdia Celui Rdu gi aldturAn-
du-ne nenorocifilor apostali de la Adevir"5.
€9
La temeliainvdldturii BisericiiRusedin Exil seafli
o dorinfd arzdtoaregi sincerd - orice s-ar intAmpl4
indiferent de influenlele gi tendinlele actuale negative
- de a rdmAnecredincioasdAdevirului lui Dumnezeu,
de a rdmAneintru totul ddruiti intemeietorului Bise-
ricii, MAntuitorul Iisus Hristos, gi invdfdturii Evan-
gheliei desprecredinld gi evlavie, pe care El a adus-o
pe pdmAnt fdrd vreo stricdciune sau scAlciereome-
neascd,gi de a pistra toati libertateaduhovniceascd
da-td de Hristos Bisericii celei Una, SfAnti, Soborni-
6Cf . Scieile SffrntuluiGigoie, parteal, p.792 [in limba rusd].
744
ceascdgi Apostoleasc5,pe careEl a intemeiat-ope pe-
mAnt pentru mAntuireaoameniloi.
o
Biserica Rusd din Exil ne este mai prelioasd decAt
orice,irrsddoar ir mdsurair care rdmAnemogtenitoare
de drept a Bisericii Ortodoxe Ruse care a precedat-o-
pdstrdtoareaneabdtutd gi credincioasda invdldturii'
apostolicedate de Dumnezeu cu privire la credinld gi
evlavie, o continuatoareplind de rAvni a tradifiilor Pd-
rinfilor, a Sfintelor Canoanegi a tuturor rAnduielilor gi
tradifiilor cucemice ale sfintei Rusii. Deviza sfAntd a
Bisericii noastreesteaceeaa marelui mdrfurisitor al Or-
todoxiei, I,fQ$UlAtamrre, Arh iepiscopu I Alexandriei:
,,Nu trebuie si slujim vremurilot, ci lui Dumnezeu".
In mijlocul migciriigenerale, de masi, deja auto-in-
vegnicitoare:,,Inainte!Inainte! SpreAntihrist!" - degi
se prea poate si nu fie exprimati aga de limpede -,
pentru noi, mddularele Bisericii Ruse din Exil, deviza
de veacuri a Bisericii adevdratea lui Hristos rdmAne
intru totul acfuali: ,,staitare... rimAi neclintit!"7
De ce este aga?,,1nyit4""tg4tq ti - scrieacest
EpiscopTeofan- trn{_tnlqt_dSgqlacdtre cg estenou, in
cregtere,in dezvoltare;gi aceastaestefiresc,clc-t-eleau
d 1,ci doar il cautd.fi nu au decAtsd-lcaute
atAtatimp cat nu gdsescceva trainic. Pentru noi, atAt
adevirul, cAt gi drumul cdtre adevdr au fost limurite
odatd pentru totdeauna.Noi avem adev5rul gi toatd
ttuda noastrdesteindreptatd cdtreabsorbirea[impirtd-
girea],nu cdtredescoperirea 1ui"8.
7 Cf. cuvintelor Episcopului [SfAntului] Teofan din Despre
Ortodoxie- cu atenliondi asupragregelilor[sdahrgite]impotiaa ei, p.
7, [ir limba rusd].
8Ibid.
745
 De aceeanoi nu mergemin aceeagidirecfie cu nici
unii dintre ,,modernigti" gi ,,ecumenigti".Privirea
noastrdnu ar trebui indreptati ,,inainte",ci,,inapoi" -
qdtreviafa pimAnteascda Domnqlui gi MAntuitorului
Iisus Hristos, cdtre invalanrra dumnezeiasci pe carea
propoviduit-o El pe pimAnt cu noudsprezecesecole
in urmd, citre lucrareaJsri de rnseumpimre, citre sli-
vita Sa ogtire de Mucenici, citre Sfinlii Pdrinli gi Invd-
lXtori ai Bisericii, citre temeluitorii credinfei adevdrate,
cdtreadevirafii ascefi,,acei,,ingeriin trup", ti; pentru
noi rugii, citre idealurile sfintei Rusii...
Psntru fl oi,,"llxainte1 inseamnd do-el-,Apostazia",
c-a inattte,y-estitdde CuvAntul
lui Dumnezeu gi de Sfinfii Pnrinf ai Bisericii,g
, desprea cirui apropiqli venire
vorbesc_deja agade fAfig,atat de mul1i;dar dupi aceea
va veni biruinfa strilucitd a credin;ei noastre-Judecata
de Apoi, chinul vegnical pdcdtogilorgi binecuvAntarea
vegnicda dreplilor.
Aceastaeste invifdtura noastri; aceastaeste vizi-
uneaortodoxd adeviratd (lipsitd de riutate ori ingelare)
asupralumii, cireia intreagaBisericdRusddin Exil ar
trebui sd-i rimAnd credincioasd,ca si-gi indreptdfeasci
existenla pe pdmAnt, nu sd devind ,,sareacare gi-a
pierdut gustul".
Prin urmare, oricine crede altfel, inclind si
,,Fl-{paqqkqvremu_rile",4 aju4-sdeja la un,fg[de com-
p ro mi s cu,, r du-l aces!,e-r-',lU
lql'_ _care c_,o_n_d
uc e cdtre
Antihrist, gi nu este cu adevirat mddular al Bisericii
noastre Ruse din Exil, chiar daci, in mod formal,
continud sd-i aparfini.
146
CWANT ROSTITiN PUN'TTNICA
ORTODOXIEI
(re71)
Iubili frali gi surori intru Domnul, vefi auzi aceste
cuvinte solemnegi pline de insemnitate din rAnduiala
din Duminica Ortodoxiei, pe careSfAntaBiserici a sta:
tornicit-o sd fie sivArgitd in aceastdzi. Cea dintAi
sdptdmAnda SfAntului gi Marelui Post s-aincheiat ca o
sdptdmAndde rugdciune stdruitoare gi pocdinfd ld-
untrici. SfAnta Bisericd, dorind sd ne incurajeze gi sd
ne mAngAie,a statornicit pentru noi in aceasti primd
sdptdmAnda Marelui Post,in ceadintAi duminicd, un
praznic duhovnicesc,unul nespusde scump gi de apro-
piat inimilor noaste:Biruinfa Ortodoxiei.
Aceastdsdrbdtoares-a linut pentru prima datd in
42la Constantinopol, in prezenla Fericitei
44
impdrdtese Teodor4 de c-dtrePreafericitul Patriarh
Metodie, intru pomenirea biruinlei asupra ultinnei
9{-ezrr-eumplitecare a zguduit Biserica lui Hristos -
ereziaiconoclasmului. Insd prin acestpraznic, SfAnta
Bisericdaratdbiruinfa sfintei Credinle ortodoxeinde-
obgte,izbAndirea ei impotriva tuturor nelegiuitelor
erezli, invdldturi mincinoase gi schisme. Domnul
nostru, MAntuitorul Iisus Hristos, $i-a intemeiat Bi-
sericape pdmAnt againcAt toli cei careii aparlin, si se
poatdizbivi, s!,sepoatiJeri de curselediavolului gi sd
intre intru Impdrifia Cereascdgdtitd lor. Diavo,lulgl-a
intrebuinlat toatd.puterea i-
ceascdBisericalui Hristos tr, prin aceasta,se_ipplg4tg"
mAntuircLsloenilor. La inceput 4
cump"lite imp otriv a Bis eri cii d in pa.rtea_evJ€dor+i
pdgAnilor. Vreme de aproape trei veacuri, sAngele
Mucenicilor cregtinia curs fdrd incetare.insi diavolul
747
nu a izbAndit in lucrarea lui. SAngeleMucenicilor -
dupd potrivita expresie a apologetului cregtin Tertuli-
an - a _devenit.,,si:nAnp-cregtinilor". Cregtindtateaa
triumfat asupraprigonitorilor ei. ,,Mieii blajini ai turmei
lui Hristos au preschimbatfuria de fiari a prigonitorilor
lor in blAndelede miel".
insd diavolul nu a rdbdat a vedea infrAngerea
suferitd din mAinile Mucenicilor. CAnd Biserica lui
Hristos a biruit tr lume, el a stAmit impotrivd-i o noud
gi chi,armaiprimejdioasd prigoani, anume c
- ata cum inarntevestiseSfAntulApostol Pavel
inconvorbirea sacu preolu efeserlie-s-auridicat oameni
,,griind lucruri stricicioase" (Fapte20, 30).Pavel i-a
numit pe astfelde oameni,,lupi rlpitori" (Fapte20,29).
Acegtia erau aga-1qgf tii--eretici" care AlL_ciglelge
adevdratai:rvalatrri a lui Hristos despre
qredinfd gi evlavie, ca d pentru oameni
aceastdinvdliturd. CAnd aceastas-a intAmplat, SfAnta
Bisericd,prin cei mai buni slujitori ai sii, a ridicat arrne-
le impotriva acestoreretici pentru a apdrainvilitura ei
cea adevdratd,nedeformati. Atunci au irnceputsi fie
convocatemai intAi sinoade,,|@ale"gi apoi ,,ecumenice".
Din toate colprile pimAntului s-au adunat episcopi gi,
prin Duhul SfAnt,au dat glas Adevdrului celui curat 9i
nestrAmbat,urmAnd pild@stol ic
A.29LDe asemenea, i- a despdrfit
pe eretici {-e_plsericdgi i-a anatemizat.Aceastaera in
acordcu p.g-S+IqA limpede datd de Insupi Domnul nostru
Iisus Hristos,Carea spus:,,Iar de nu va ascultanici de
Biserici, si-fi fie lie caun pigAn gi caun vameg"(Matei
18,17);9iin acordcu pomnca SfAntuluiApostol Pavel,
eVezi gi Efeseni5, 3-8.
148
acestmare,,Apostolal neamurilor"carea spus:,,Cichiar
daci noi sauinger din Cervi va lineygQt afar,i
d" qgeaeel !" (Galatenil,
B).Iar in alt loc, tot el grdiegte:,,Celce nu-L iubegtepe
Domnul nostru Iisus Hristos, si fie anatema Maran
atha!(Domnul vine)" (L Corinteni1,6,22).
in acestfel, ritualul nostru ortodox emofionant,
mdref gi solemnigi are incepdturade la insugi Domnul
nostru IisusHristospi de la mareleSduApostol,chemat
de El si fie ,,Apostolul neamurilot"TD,cu alte cuvinte
al intregii lumi pdgAne.i+eepAnddiLveacul al lX-lea
SfAntaBisericd a hotirAt cd acestritual trebuie oficiat
in p:ima.Duminicd a SfAntului pi Marelui Post gi ci
aceastdzi se va numi ,,DuminicaOrtodoxiei".
Acest ritual, frali gi surori, estedeosebitde impor-
tant gi plin de insemndtate in cumplitele vremuri pe
care le triim, vremuri in care credinla ortodoxd este
goviielnici 9i nestatornicd.Aceasti goviielrriciegi nesta-
tomicie a credinlei ortodoxe sedatoreazd r
in sqfletelecredinciogilor.Cei carear trebui sd fie stAlpi
ai.Sfin tei Ortodox_ii_-nn4iierad:ri, incluzAnd gi ocArmu-
itorii anumitor Biserici locale - dg_!u
A_devdrulSfintei Ortodoxii. Estecumplit sd trebuiascd
si spui cd I Bisericii constantino-
politane, care e cunoscutddrept Biserici,,Ecumenicd",
omul socotit a fi ierarhul cel dintai al oricdrei Biserici
Ortodoxe,a pdrSsltaceas e!Neindoielrric,pestetoate
acestea , despre care a
irgrintevestitSfAntulApostol Pavel (2Tesaloniceni 2-3) -
lepddareade Flristosa cregtinilor.
r0VeziRomnni11,L3 gi 2 Timotei1,11.
t49
 Suntem acum fafi in fald cu aceastd apostan'e. rostegte teribila anatemd impotriva tuturor in-
intare ce std asupra credinlei cregtine, vdlitorilqr'4qlncinogi, ereticilor gi schismaticilorcare
asupra credinlei ortodoxe, e e au stdruit htryf tautatea Lor gi care nu doresc sd se
", ayAndin frunte ceeace secunoaptedrept uneascddin nou cu Bisericaceaadevdratda lui Hristos,
i. Apoi vom cAnta,,Vegnicapo-
4o i Bisericia menire" pentru tofi apdrdtorii rdposafi ai Sfintei.
lui -iedinfele Ortodoxii gi ,,La mulyi ani" pentru acei apirdtori ai
deformate existente in prezent " sfintei credinfe gi Biserici Ortodoxe care sunt incd
care, din punctul nostru de vedere, fdrd,nici o printre cei vii. Amin.
indoiald , aceafalsdbisericd
pe careo va ocArmuiAntihrist, a cdrui venlfe-qgpregd- ADEVARATA ORTODOXIE
tegtecu grdbirein lume acum.
Din invdfdtura CuvAntului lui Dumnezeu gi a P*f,.i oameni gtiu aEfdzici EisericaOrtodoxi nu e
Sfinlilor Pdrinli ai Bisericii nimic altcevadecAt .:
alintregiit-"li; os/ rnseFr
eLvastain fmntea- invdldturile date fiecdreigeneralii de credinciogicare a
asemenea unui ngq*Slvgl4-uQ4dial ti va urmat. Acesteinvdfdfuri au coborAtde.a lungul veacurilor
ciuta sd supund qubp!4tglg4_sa absoluti. de la Sfinfii Apostoli, ldmurite gi tAlcuitecu luare-aminte
Credinla ortodoxi - aceastaeste ,,credinlaApos- de urmagii lor legiuifi (ucenicii lor gi Sfinfii Plrinfi),
tolilor", ,,credinfaSfinfilor Pirinfi" - esteaceacredinld predategipdstrateintocmaide Bisericanoastrdde Rdsdrit
pe care Pdrinlii Apostolici, ucenicii nemijlocili ai Sfin- careestesingura in staresi igi dovedeasci dreptul de a fi
jilor Apostoli, dimpreund cu Sfinlii Pdrinfi gi Invdldtori nurniti,,BisericaOrtodoxd".Dumnezeiesculintemeietor
ai Bisericii gi cu urmagii lor legiuifi, agezalide Duhul al Bisericii,Domnul nostru IisusHristos,a spuslimpede:
SfAnt,au tAlcuit-o pentru noi in scrierile lor minunate ,,Yoizidi 9i porfile iadului nu o vorbirui"
gi de Dumnezeu insuflate. Fralilor gi surorilor, trebuie (Matei16, L8).El a trimis BisericiiDuhul SfAnt.Duhul 9a
sd ne pdstrim statornici ir aceastdcredinli, daci ne pogorAtpesteApostoli, Duhul Adevdrului (Ioan15,26),
dorim izbdvireaceavegnicd! Careii ,,vestegtet oate"9i o povdpiegte(loan16,L3),ferin-
Acum vom sluji dimpreund cu dumneavoastri d-o de riticire. tntr-adevdi uneasd vesteascdoamenilor
acestritual ce are mare putere invilitoreascd, e emo- acestAdevdr, cd Domnul pentru aceastaa venit fir lume,
fionant gi deosebitde solemn gi caree alcdtuit din doud potrivit propriilor Salecuvinterr(IoanL8,37),iar Sf6nhrl
pirfi: prima parte estefugdciuneaSfintei Bisericipen- Paveladeveregteacestlucru itr epistolasa cdtreucenicul
tm-tofi-cei care auriticitsau-arrcizut de la adevira- tt
,,Decii-azis Pilah AgadaregtiTir impirat? Rispuns-a lisus:
ta credinli ortodoxi; in pagea a d_o_qa SfAntaBiserici Tu zici ci Eu sunt impirat. Eu spre aceastaM-am niscut gi pentru
150 151
 sdu,EpiscopulTimotei,zicAndcd ,,BisericaDumnezeului
celui viu estestAlpulgi temeliaAdevirului" (lTmotei3,
15).Pentru cd ea este ,,stAlpul 9i temelia Adevirtthti",
,,por,tileiadului nu o vor birui". Rezultdatunci cd ade-
vdrata BisericdCreptini - unicd irntr-adevdr,de vreme ce
Hristos a intemeiat o singurd Bisericd'- a existat
intotdeauna pe pdmAnt gi va ddinui pAnd la sfArgitul
vremurilor. Eaa primit figiduinfa lui Hristos:,,Eucu voi
sunt in toate zilele, pAni la sfArgitul veacurilor" (Matei
28,20).Mai poateexist4vreo cAtde mici indoialdcd Ia
Bisericdse referi Domnul aici?
QnceiudeatdsandtoasS"gicinstitA.orice lucrarea unei
cong-tiinfecurate Fi qricine cunoapte istoria Bisericii
Cregtine,invdldturile morale gi teologice curate 9i nede-
formatealereligiei cregtine,trebuie sdmirturiseascdfaptul
ci evdratd,
intemeiatd-d.qDqm!-u.l nostrq Iisns Hristos, 9i cd ea a
pistrat Adevirul Lui sfdnt gi neschbb:at. De altfel, istoria
aratdo legdturd a harului care poate fi trasatdincepAnd
de la Sfinfii Apostoli pAnd la succesorii lor 9i la Sfingii
Pdrinli. in contrast cu ceeace au fdcut al;ii, Biserica
Ortodoxi nu a introdus niciodatd in invildturile ei innoiri
prin caresd,,1indpasul cu vremurile" , sdfie ,,progresbd" ,
,,si nu fie lepddati la margineadrumului" sausi adopte
cerinle gi mode actualecaresunt intotdeauna inlesatede
pdcat. Bisericanu se conformeazdniciodatd lumii. Cu
adevdratnu, cici Domnul le-a spus ucenicilor Seihcina
. ceadeTaind:,,nusunteFdinlume" (lmtt 15,19)l2.Trebuie sd
aceastaam venitin lume, casi dau mirturie pentru adevir; oricine
este din adevlr asculti glasul Meu" (Ioan18,37).
12,,Aceastavi poruncesc si vi iubifi unul pe altul. Daci vi
urigte pe voi lumea,si gtifi ci pe Mine mai inainte decAtpe voi
M-a urAt. Daci ali fi din lume, lumea ar iubi ce este al slu; dar
r52
rimAnem credinciogiacestorcuvinte, dacd voim sd fim
credinciogi adevdratului cregtinism- Bisericac-eaade-
viratd a lui Hristosa fostintotdeaun4 estegi va fi mereu
strdindlumii acesteiaDespdrfitdde ea [in duh], e in stare
sd transmitd nesdrimbate invdfdturile dumnezeiegti ale
Domnului, pentru cd aceastddespdrlire a ficut-o sd'
ddinuiascd neschimbatd,adicd asemeneacu insugi
Dumnezeu cel neschimbatl3.
Ceeaceinvitalii numesc,,conservatorism"esteun
indiciu esenlial gi poate cel mai caracteristical ade-
viratei Biserici. I)e-vremeee ADEV-ARUL ne este dat
-eentm +otdeaun4da.tsri+ noastrleste-:rrai de-
imildm, decAt sd-l descoperim.Avem
poruncd sd ne intdrim pe noi ingine gi pe alyii intru
Adevdr giintru acestdripsd-iaducempetofi la credinfa
ceaadevdratd- Ortodoxia. Dinxefedcire, au apdrut ir
chiar sAnul Bisericii, pAnd gi printr-e _ierarhr,pireri
explima-tede persoanebinecunoscute,p4reri"careii
suuly:dt4+itoare.
'ii facesd se teamd
ci nu vor fi recunoscufi
ca fiind ,,cultiva;i", ,,liberali" gi ,,progresigti".Acesto,r
ap_qgtag_mod enri d e_Ia _Qrt_q{exie
regq_noqscdf aptulcd_Biseriea_noastrd__Or_t_od.oxd_este
inlqglai Biserica p_e, eareAintemei at- o Domnu I n
Iisu_sHristos, cea cdreia i-a fost fdcutd figdduinfa cea
mare cd ,,por,tileiadului nu o vor birui" gi cdreiaEl i-a
incredinfat plinltatea Adevdrului dumnezeiesc.Prin
pentru cI nu suntefi din lume, ci Eu v-am ales pe voi din lume,
de aceealumea vi urigte. Aducefi-vi aminte de cuvAntul pe c.ue
vi l-am spus: Nu este sluga mai mare decAtstipAnul siu. Daci
M-au prigonit pe Mine, gi pe voi vi vor prigoni; daci au pizit
cuvAntul Merl gi pe al vostru ilvor p5rzi"(loan 15,17-20).
13Yezilacoa1,17.
153

prin hula lor impotriva
inpelatoua$ lAlsalor sm-e-r-q1-ie,
Domnului, acegtipdstori mincinogi 9i cei dimpreund
cu ei s-au instrdinat de Biserica cea adevdratd. Ei au
exprimat in-mod-tacit ideea ci ,Borfile iadului" au
,,biruit" BisericaAltfel sPus,ace9tiapostafi ziccd'sfAnta
noastrdBiserici Ortodoxi estedeopotrivi ,,vinovatd"
ca-
vizibild.
- torentul stihinic al apostaziei.
re a devenit atAt de la modd in vremurile noastre
sfintei Ortodoxii', insene estegreu sdcredemcdaceastd
Cum putem explica izolarea sa de resful ,,Ortodoxiei
globaIe"?
Tiebuie sdinlelegem situalia in termenii cuvintelor
,,acestea trebuie si fie" (Luca21,g),adicd,,mareaapos-
tazie"7a,cea in chip limpede prezisd de Domnul (2
Tesaloniceni 2,3-1-2),,,este
ingdduitdde Dumnezeu,',dupl.
cum v a dat mdrfurie in ur-
md cu aproape un veac. (Un alt Pdrinte duhovnicesc,
S l, cu adAncdmAhnire LyeEtiLcd
). Sfsntullgatie scria:,,Nu
ndzuiti ca ridicAnd mAna voastrd slabi sd curmafi
gi aceastavd estede ajuns.
cg_sn-iputefi evita i la
ori-cin-d-este-cuputinfd. SepoatepresupunecI institufia
Bisericii, care de multd vreme se clatini, se va pribugi
cumplitgicu gribire. intr-adevdr,nimeni nu estetrstare

vedere istoric, ,,migcareaecumenicd" - alcf,rei organ

suPrem este Consi B-iserigilor- este o
Nu vI aduceli aminte ci, pe cAnd eram inci la voi, vi spuneam
organizalie de originq Pq-rprotestantd.Aproape toate acestelucruri? $i acum gtiti ce,lopregte, casi nu se arate de.gQ!!a
BiJericite Ortodoxe i s-au aldturat, Biserica Ortodoxd YfemSAlui. Pentru ci taina firidelegii se ti lucreezS"pAni cAnd
Rusd din Exil fiind ceamai inqeqrnati excepfie.Chiar ojlqpigdici aclrm va;fu!4!-!a o g$g. gialcrlCi se_vaarila
ce'l._carq
gi bisericile aflate inddritul ,,cortinei de fier" i s-au 1el firi de lege,pe careDomnul Iisus il va ucide cu suflarea gurii
Sale 9i-l va nimici cu strilucirea venirii Sale.Iar venirea ac.luia
aldturat. Pentru--o-vremg,Eatuanhia Rusi-a re zistat,
pldcAndu-isd creaddftr puritatea Ortodoxiei ei 9i pri-
iittd. ucest curent, in mod destul de firesc, ca fiind
po@1a4ic Ortodoxiei. intre timp insd a devenit membru.
Sinodul Bisericii Ortodoxe Rusedin Exil esteaproape
lingur in impotrivirea saf a|d de,,migcareaecumenicd".
155
Lil
sd stdvileascdsau sd se impotriveascdacestui lucru. vJe-n1eh!-lea-a-qa-mq4llor.Ortodoxia adevdratd este
Miiloacele ad-O_p__tatepentru a sprijini Bisericainstituli- , gi nu ,matef_tel!i_c_4-
o-ripsihologicd ori
onald sgnt imprumutate de lastihiile{elementele] acestei pdm_Anteascd. Pentru a ne apira de,,duhul acestuiveac"
lug_ri,lucruri care-isuntpotrivnice Bisericii,iar urrnarea gi a ne pdstra credinciogia fald de Ortodoxia cea
va fi cd a, decAt s-o adevdratd, se cuvine ca mai intAi gi cg*-tgqt-5 put-e1ea
impiedice. Fie ca Domnul Cel Milostiv sdii aperepe cei noastrds : oincre_d-infare
rdmagicarecredin El. insd aceastdrdrndgilLestemiculils lgi Hr1g_!osdeplind gi riguro_asd*_ftuiabatere de ld
gi se micporcazd.tot mai mult". \kajr-rlepulomenirii ipi poruncile- h'i Dumnezeu 'aU dg la l_egileSfintei Sale
dd toati silinfa gi intrebuinleazd,toate mijloacelecajii Biserici.In acelagitimp, nici o
ze44_rniqe6calLqeastd-Jim5gi;d". Ajutorul ii vine din r sau legdtult splritual.d_cu,aposta-
cooperareadeplini a tuturor h@i pi zia actuald sau cu i4tineazd credinla noqqtrd cca
i gi in special a acelor pIgqll$L€ptseop_icare {Antd, nr*cr*ebiArcu aceielizidenfi care igi spun ,,or-
t@e' gi fdgdduinfe- credin;a cea todocgi".Ei vor mergeir calea1or,iar noi firtr-a noastrd.
adevdratdgi Bisericaceaadevdratd. Trebuiesd fim cinstifi 9i statomici, urmAnd caleacea
Respingereagi ferireade apostaziacareasporit atAt dreaptd, neabdtAndu-neniciodati spre a pldcea
de mult c oamenilorsaude teamdci amputeapierde vreun folos
(carepoartdir sineseminlelepropriei salecdderi).DacI personal.
ndzuim sd ne impotrivim lumii, estede trebuinld mai care este numitd eufemistic
intAi sdo inlelegem gi sdavem limpede inminte faptul - z_illne_!rber3_l_4ll4rg,itd,f".
in contrast cu aceast6,,,vi-
c-a-lrgeaEta-ePoed, mai tot ceea ce poartd numele ziune liberali |drgStdf",agezdm,,strictefea
ideilor" care,
preasfAntgi scump de ,,Ortodoxie", nu este in fapt in contemp oraneitate, eslq_la_madA_sajfe-_e_tlche tati
ortodox. Mai curAnd este adese-o,qi ,,o Ortodoxie
mincinoasd gi uzurpatd", de care trebuie si ne temem mgdi rt0,u5.",probabil ci ii
gi si ne ferim ca de foc. Spre deosebirede aceastd so99*t**e**gs,fin*iiMucenici
;.al cdror. oste
credinld contrafdcutd,adevdrataOrtodoxie a fost datd ,,liar'1
gi trebuie primitd fdrd innoiri, gi nimic care sd fie toi
potrivnic Sfintelor Scripturi gi dogmelor Bisericii
Sobornicegtinu trebuie acceptatca invildturd ori ca diferenld micd intre ,,caIea cea largd" - asupra cireia
reguli in Bisericd. se gAndepte ne-a avertizat Domnulr6 (Matei 7, 13) - gi actuala ,,vi-
doar sd-L s!uje-4gc-4_pq _D-gmnezgu gi sd mAntuiascd zinne ldr gStd". El a osAndit,,calea cealargd" vddind-o a fi
sufletele,gi de b-undstarea lumeascdgi drumul spre,,gheend". Desigur, ideea de,,gheend" nn
tu 16
,,Nu te teme, turmi mic5" pentru ci Thtil vostru a binevoit ,,Intrafi prin poarta cea strAmtn, ci largi este poarta 9i lati este
si vi dea voui impirl+ia" (Luc;12,32). calea care duce la pieire gi mulf sunt cei care o afli" (Matei 7,13).
prezintenici o nelinigtepentru aceiteologi ,,liberali"gi
avangardigti. E_igol sa-lesloghi5e4qq{_plini de sine
d-espree4 insd discutAndnesibuit gi gdHgios despre
,,noile direcfii ale teologiei ortodoxe" gi dobAndind o
seamdde ucenici dau dovadd cd nrrmai-cred in exis-
" luptd atAt de grea pentru om, incAt lnsugi Domnul, Ju-
tenfaf2dlllr.ri.lntr-adevdr, acest
nu sunt cu nimic malprejos d_e-c6- moderni.
Cu ilte cuvinte, caleaac ti" nu estecalei
noastrd.Qalea ci acest
lucru nu este evident,pentru toatd lumea ,,Viziunea
I ne ilstrdrneazd d-e.Domnul gi
de BisericaLui ceaadevdratd.Estecaleacare se abate
de la Ortodoxie.{geagtd ,,viz-iune"estecriminald gi e
1,casine lipseqscd
de mAntuire. Cici noi, origicum, nu acceptdmnici o
innoire,
, calea_pe
au ales s[-L
ahrjgeg-caP€-DumnezetlNoialegemcaleacredinciogiei
fafd de credinla ceaadevdratd,gi nu,,calea modemd".
Noi alegemcredinciogiafafd de i, cu
t_oelg le ei care au fost primite gi
intdrite de Sinoadelelocalegi Sobomicegti[Ecumenice].
Noi alegemrAnduielilegi tradi;iile celesfinte,bogdliile
duhovnicegti ale aceleicredinle care ni s-a transmis
deplind gi negtirbitdde la Sfinfii Apostoli, de la Sfin;ii
Pdrinli ai Bisericii gi mogtenireacregtini a cuviogilor
nogtri inaintagi.Singurdaceastaestecredinfa adevdra-
tului ortodox, deosebitd de -o:-t9dq:qia_'1 contrafdcutd
ndscocitd de vrdjmagul neamului omenesc.Noi nu
primim decAtcredinfa apostolicd,credinla Pirinfilor,
credinla ortodoxd.
158
DESPRENOUL HILIASMI?
PostulMare estep perioaddde pocdinfd;iar pocdinla
esteaccalupti impotriva e,
decdtorulluptei duhovnicetti,@i'
eg4-ci.Despreaceastani seamintegtecu i-nsuflefirechiar
la mijlocul Marelui Post,in Duminica Sfintei Cruci. Aga
cum Domnul a purtatCrucea pentru mAnfuireanoastrd,
agatrebuie ca fiecare dintre noi sd ,,i9i poarte Crucea
sa" (Mntei1.0,38 gi 16,24;Marcu 8, 34;Luca9, 23),ca sd
dobAndeascdmAntuireagdtiti noud de Domnul.
este cu_neputilfe
m_antqifeA_l Aceasta este ceea ce invald adeviratul
cregtinism.invdldtura despre lupti, despre purtarea
Crucii, rdzbatecaun fir rogu de-a lungul intregii Sfinte
Scripturi gi al intregii istorii a Bisericii; iar vielile Sfin-
filor care au binepldcut lui Dumnezeu,atlefii duhov-
nicegtiai credinlei cregtine,in chip ldmurit dau mdrturie
despreaceasta.![4re"]pPosteste de
ii in viala aceast4 repetat an de an, o
&prindele tn d, de nedespirlit de
intreaga viali a adeviratului cregtin.
17Cele ce urmeazd au fost cuprinse aici, intrucAt se referi la
atitudinea cu adevdrat cregtind pe care se cuvine sd o avem fald
de viala duhovniceasci gi viitorul lumii, in opozilie cu ideile gi
agteptirile smintite care se regisesc ir societateade azi. In plus,
dau mirturie despre rAvna pastorald gi perspectiva patristicd a
Arhiepiscopului Averchie.
Traducerea s-a ficut dupd The Apocalypsein the Teachingsof
Ancient Chistianity - an Orthodox Commentary by Archbishop
Averky Taushev,Fr5fiaSf6ntuluiGhermandinAlask4 Platin4 edifia
all-41995,pp.285-289.
lse
 insd acum, in al XX-lea veacal epocii cregtine,s-au
ivit,,bdrbafi infelepfi" -,,neocregtini;',dupd cum igi zic
unii dintre ei - care _desprecele
pomenite mai sus. Ei propoviduiesc
de
ag,sentimental,trandafiriu.Lp;1t de
, o imaginari dragestepseudo-c{et-
tind, atotcuprinzdtoaregi ligti din
to-e|e-plAecrileacestei trecdtoare viefi pdmAntegti. Ei
ignord cu desivArgire nenumdratele ptrde {n SfAnta
Scripturd care vorbesc'cu tdrie gi limurit despre loplA
duhovtllc@sgd, d espre umrar€a MAntu itorulu i Hristos
int4r rdstignireaJafd.de,Jume,despre multele necazuri
careil agteapti pe cregtinin viafa aceast4incepAndcu
cuvintelepe careinsngi MAntuitorul Hristos le-aadresat
ucenicilor Sii la Cina ceade Thind:,,in lume necazvefi
avea"(loan16,33).laraceastaseintAmpldagapentru ci,
ata cum insugi Domnul ne-a griit,
.ta9@), de vreme ce,,lumea
toati intru cel viclean zace" (L loan 15, L9). De aceea
din,lume" (1 Ioan2, 15);-prietesugul iumii vraibi lui
Dumnezeueste"9i ,,oricineva vreasi fie prietenlumii,
vrijmag lui Dumnezeu se face" (lacoa4,4).
Intr-un anume fel, acegti ,,inlelepfi" moderni nu
reutescsd vadd ci niciieri CuvAntul lui Dumnezeunu
fdgdduiegte cregtinilor in chip hotdrAt mullumire
duhovniceascd deplind gi fericire cereascdin aceastd
viafd pdmAnteascd,ci dimpotrivd, intiregte faptul cd:
viappep_fmQntsevaindepdrtatolniu_multd_eLegea
lulQqmnezeu;'u
fur", 2 Timotei3, L-s);cd,,to-ticare
voiesccu buni-cinstire a viefui intru Hristos Iisus v_or
160
{i prigoni,ti. Iar oamenii cei viclenigi ferme,qi_Lori vor
procopsi spre mai riu, inselAnd9i ingelAndu -se" (2
Timotei3, 12-73);gi cd in cele din urmi ,,pimintul gi
lucrurile celedin el vor arde de istov" (2 Petru3,10).
insdatuncisevor ardta,,cerurinoi 9i pimAnt nou, intru
carelocuiestedreptatea"(2 Petru3,1.3)- un minunat
,,Ierusalimnou, pogorAndu-sede la Dumnezeu din
Cer" (Apocalipsa 21, 2), care i-a fost aritat lui Ioan,
Vdzitorul Thinelor,in vremeadescopeririicarei s-ada-t.
r
E_i-dpp_sc.-p-Linatatea -fericirii in lUmea_ace_?sl4
impovdratd de mullimea ei de pdcategi fdrddelegi;gi
agteaptdcu nerdbdareaceastdfericire. cd
una dintre cele mai sigure cdi de a o dobAndi este
,, d",unirea tuhrrorpopgare,lorirtryo
s d, care va cuprinde nu doar
romano-catolicigi protestanli,ci gi evrei,musulmani gi
pdgAni, fi_qc_q1e_pdstrAndu-gi propri i Ie convingeri gi
gregeli.Aceasti imaginari dragoste ,,cregtind",pro-
povdduitd in numele fericirii viitoare a oamenilor pe
pdmAnt,nu poatedecAtsd calcein picioareAd.evdrul.
t cu tot ce se afld pe el,
degi limurit a fost inainte-vestiti de CuvAntul lui
Dumnezeu, ca fiind ceva atAt _de
groaznic inc6t nu peate_fii_nfdligat,ca gi cum ar fi ceva
ce nu ginede atotputemicia lui Dumnezeu pi aparent
este ceva de nedorit. Ej recun_osc cu$ovi.ielnicie ci
pdmAntul va fi nimicit (cdci cum poate cineva sd nu
accepteceva proorocit in SfdntaStipturd?), insi cu
condilia ca acestluc+r_sq_Qe!+! ,
ep-drtat,invdluit in cefuri; nu veacuri, ci
milioane de ani de acum inainte.
1,61
 Careestepricina acesteicredintea lor? S-arputea
spune:pentru cd sunt d, sa:rle-ltpsgte
r ;lin uinta:aescului
ce aa sdfie. Pentru ei,
totul se
, iar cAndaceastali se sfArgegte,
termind.
in cAtevapuncte ale sale - mai ales privitor la
agteptareaunei viefi fericitein aceastdlume - un astfel
de cadru de gAndire se aseamdndmult cu elczta-l4lg
rdspAnditda primelor secolealecregtinismului,numitd
hiliasm.Aceastaestea$eptareA-rrneldorr,nii de o rnie
de ani-a-hrliJristos pe pdmAnt; din aceastdpricind,
man-ifestarea,modernd a acesteierezii poate fi numitd
neohiliasm.
Trebuiesd fim congtienfi gi sd luim aminte cd
I a foslosAndit d-eSinodul alll lea Eeumenic-din
; agadar,acredein el acum, ilr veacul al XX-lea
chiar pi in parte, este-cut tat. in plus, acest
neohiliasmcontemporanelte mu-ltmairdu decAtvechea
ereziehiliastd,prin aceeacd la temeliasastdfdrdindoiald
a in uia[a aeaculuice ua sd rtind...pi iofilla
deadobAnd,i-fcrrcireaiei4epim6nt,folosind
toate inlesnirile gi izbAnzlle progresului material al
vremurilor noastre. Aceasti invdfdturd mincinoasd
pricinuiepte un rdu cumplit, adormind trezvja sufle-
teascia credinciopilorpi sf6rgitul lumii este
f_oartedeparte(de va fi cumva vreun sfArgit),gi
sd priaegheze Fi sd se roa&e--lucru la
care MAntuitorul Hristos i-a chemat mereu pe cei care
-,
!-au u14qat(cf.Matei 26,41) de vreme ce totul in lume
merge din ce in ce mai bine, progresul spiritual finAnd
pasul cu progresul material. Iar fenomenelegroaznice
r62
pecareleobservdmirprezent ;toate
s-au mai intAmplat gi inainte, iar ilr cele din urmd vor
trece gi vor fi inlocuite de o inflorire nemaipomenitE a
cregtinismului, in care, desigur, e-qqg!-e_4lg!i
vqt ocupa
lg:urrle de frunte gi cele mai de cinste.
Astfel, totul esteperfect! Nu mai e de trebuinli si .
ifi dai ostenealdcu tine insuli gi n
T.glrlserainnbudtAf delqsjrg, pAni cAnd,ir celedin
urmd, Impdrifia lui Dumnezeu va fi instauratd pe
pdmAnt intru mullumirea gi fericirea plmAnteascd
universald.
Frafilor! Nu este oare limpede unde se gdsegte
d a acestei invildturi mincinoase gi
ispititoare? le sugerea_zd cregtinilorde astizi aceste
cu scopul de a prdpdstui intreagacregtindtate?
Ca de o boald molipsitoare, ca de foc trebuie si ne temem
deacestneohilinsmcareestepto_firndpotrivnicinvdtdturii
CuvAntului lui DumnezeLr,invdfdturii Sfin;ilor Perinti
gi tuturor invdfdturilor vechi de veacuri ale Sfintei noas-
tre Biserici,prin caremul;ime nenumdrati de drepfi au
fost mAntuili.
nu eqte_glnut_poate fi
c_199!!4i9m adevf,rat! De aceea, nu se
intAlnegtecu nici una dintre migcdrilem-odeme,nici cu
ecumenismul,nici cu neohiliasmul.
este credinfa sfinfil_ot _asc_eti,
credinI a apostolicd, u edinI a Pdrin! ilor, Credinl a Or todoxd
carea fdcut statornicdtntreagalume.Acestei gi numai
acesteicredinle ii vomli urmdtgri ir_aeegtezde rqvel-
F e, in care trdim astd,zi.Amin.
 Partea a III-a
MARTURII CONTEMPoRANE
DESPRE VREMURILE DIN URMA
SUNT ACESTEAVREMURILE DE PE URMA?I
dePr. GordonWalker
,,SfArgitullumii std asuprd-ne!" - ata incepea o
cuvAntare la Simpozionul Preofilor Arhidiocezei
Antiohiei din iulie 1994.Aceastanu s-avrut cu nici un
chip sd fie ceva senzafional. Mai curAnd a fost o
trcercare de analizi calmd a stdrii lumii in care trdim.
Chiar dacdcinevaar disprefui implicafiile apocaliptice
ale anului 2000carese apropie cu iufime, nu e nevoie
sd fii prooroc ca si vezi cd,ne confruntdm cu situafii
nafionalegi intemalionale din ceince mai primejdioase
gi mai explozive.Multe glasuri - atAtdin sferareligioasd
cAt gi din cea profand - avertizeazdcu privire la eve-
nimente catastrofalecare vor avea loc.
Vreme de 45 de ani de preofie, am invdlat gi ris-
invdlat din fiecarecarte a Noului LegdmAnt,afard ile
CarteaApocalipsei aSfintului Ioan.Din cinegtiecepricind
negtiutd de mine, am simlit o relinere subcongtientd
privitor la faptul de a invdfa din carteaaceastatainicd,
de incheiere a Noului LegdmAnt- ti asta pAnd de cu-
rAnd. Fdrd irdoiald ci a fost mila lui Dumnezeu ca si
imi ingdduie rdgazul gi prilejul de a cercetascriitorii
ortodocai gi Pirinlii bisericegticu privire la aceastd
insemnati carte profetici.
1Articol publicat in periodicul ortodox Again, USA, vol. 18,
nr. 3,.septembrie"-79.95-
pp. 26-28.
n
De-a lungul a aproape 2000 de ani de istorie a
Bisericii Ortodoxe, s-au scris foarte multe cdrli pe
marginea ei de cdtre Pdrinli bisericegtivestifi.
Ca gi cregtini ortodocgi,noi nu credemin stabilirea
unor termene ale celei de a Doua Veniri a lui Hristos,
degi a Doua SaVenire reprezintd un articol din Crezul .
nostru, rostit in fiecare Duminicd in vremea Dumne-
zeiegtiiLiturghii. Noi credemcdproorociileApocalipsei
au slujit pregdtirii poporului lui Dumnezeu pentru
incercdrile, necazurile gi suferinfele pe care le-au
indurat mul1i in decursul fiecdrei epoci a istoriei Bi-
sericii.Insd I deosebital acestorproorocii este
pus pe , pe vremurile de pe urmd -
vremuri in care i, agacum o gtim, va ajunge
lg un sfdrftlelfu_cen. Tidim acurn vremurile de pe urmd,
agacum mulfi cred?
ProorociitnspdimAntdtoare
alelucrurilorceaor ueni
ttT,:11?r1:
necuno
scutda veacu
tri r,orirL,H:H
sa la cartea intitulatd ApocalipsaSfkntului loan2:,,in
Apocalipsi... lgount date icrcditglggqe
s.gm4e. proorocegti tainice despre soarta viitoare a Bi-
sericiigi a intregii lumi" (p.29). Din pricina intAmpld-
rilor infricogdtoaregi inspdimAntdtoareprezise a se
petrecela sfArgitul acesteiepoci, rdspunsul la intreba-
rea adresatdin acestarticol devine foarte insemnat. pe
parcursul intregii Cdrli a Apocalipsei sunt oferite
2Aceasti carte a fost publicatd
de Frdfia Sf6ntului Gherman
din Alaska . La noi a cunoscut doud edilii - prima in anul
2000la editura Icos, iar cea de in 2005 la editura Sophia.
iut.""
numeroase proorocii ale evenimentelor care se vor
petrececu lqt ulal nali, pe
mdsurd ce ne apropiem de Venirealui Hristos pi de
]udecatade Apoi a intregii omeniri.
O seami de evenimenteproorociteprivesc venirea
lui Antihrist. $tim cd t a existat djn
vtemulileNo-ulur-L-egdmdnt-Q-Joan2,L8).insdscrip-
turileinvafi cd unAntihristmare gi putemic s
. $i mulfi dintre Pdrinfii Bisericii
credeaucd acestom-infricoptor, impreuni cu pdrtagul
sdu, s(Apocalipsal3),vorocArmui
in celedin urmd in Ierusalim. Ce dureroasi gi smintitd
intrebuinfare a aceleicetdli in care s-aupetrecut atAtea
sfinte intAmpliri!
st" poarJi doud inlelesuri:
t.gqullui-Ifuistos" gi , lui Hristos". intr-o
am vdzut mdrturia
coplegitoarea ihrist.
Orice r_eUglece se poate inchipui, este in cregtere,
inclusiv f-eluriteleretigii+igene. intr-o fard mi s-a spus
cd la birourile Ministerului Cultelor seformeazdadesea
rAnduri lungi de oameni carevor si treacd-oficialdela
cregtinism la religia dominanti a aceleildri. in fiecare
fard pe care am vizitat-o, qll vdzul Lemplegi_mosclpi
noi gi frumoase - insd relativ puline bisericinoi. Cu
toatecd duhul apdsdtoral lu t serispAndegte
prin multe fdri, dali-mi voie si md grdbescsd adaug ci
s. $i am gisit un ulU_itor
intelqqfentfU ered!$apltadaxd,jx_l octrri in eare-nu
Il.:a$-fi 3tteltat niciodatd si gdsesc.insd suflarea fier-
binte, respingitoare, indbugitoarea balaurului Apoca-
lipsei (capitolul12)se vddette pretutindeni.
r66
Pdzifi-addeproorociimincinopi!
Ca nu cumva sd sune peste mdsurd de dramatic,
dafi-mi voie sd vd aduc 4minte cd
- de la Nero gi Caligula pAnd la hunul
Attila pAnd la Napoleon, Hitler, Stalin gi nenumdrali
asemene4fteeerq-epo<dgi-a avut
$i mulli dintre ei au 4[a1qbg;a
qd$lor pe carele-au scris,fdurind pldsmuiri inchipuite
dupd CarteaApocalipsei.
Noi am avut in regiuneaNashville pe cineva care
a publicat o brogurd intitulatd 88 demotiaepentrucare
Hristosaa aeniin'88. Broguriles-au vAndut ca pAinea
caldi. in ziua din septembriecarefusesealeasdpet t*
Revenirealui Hristos, un repa4-_rloeal-degtid_l:acdutat
pe autor.in cqlq-d-r3-rffi"Sa' rit=+*r.on-dpe un
I-a-c.
Te-aifi agteptatc4 daci ar ficrezutintr-adevdr ceea
ce scrisese,si fi fost intr-o bisericd,in pocdinld gi rugi-
ciune adAnci.
Am avut personal cunogtinfd gi e-
c:glb!" in prqgrociri care preziseserdvremea celei de a
Doua'Veniri lui Hristos. Unii au fdcut, fdri exagerare,
milioane de dolari de pe cdrfile lor. Pe mdsurd ce ne
apncpiemde anul 2000,sunt sigur cdvom vedeaun numir
crescAndde cdrfi publicate de astfel de ,,specialigti".
Tixmai de cur6nd a iegit un volum nou care esteplin de
concluzii gi preziceri caraghioase9i lipsite de substanld,
scris de cineva care pretinde a fi ortodox" Thebuiesd ne
ferim canu curnv4 pentru cAgtigulnostru personal,sdne
facem pdrtagi la origice silinld suprafireascd,prin care
putem ingela temerile gi curiozitdfile oamenilor. Aseme-
nea sforliri vor pricinui multor4 in celedin urmd, deza-
migire gi pierdereacredinlei.
t67
 legitinma proorociilor
Studierea
Proorocirea a avut intotdeauna un rol insemnat i:r
vechiul Israel,ca gi ir viala Bisericii.Nu mai tArziu de anii
a prevestitcdduPi moartea
irtr-o perioadi de robie 9i
suferin!5. A. murit doar cu un an inaintea Revolufiei
bolgevicedinlglT-gil duPdacee4
perntroiknlui Gorbaciov a irrceput eliberareaBisericii din
lrr.go ei ani de asuprirepi coplegitoaresuferinli.
Studiereaproorociilor Apocalipseltrebuie fdcutd cu
nemdrginitd atenlie. Noi, in BisericaOrtodoxd, urmdm
inyaJaturall6nfirlul letru de a respingetAlcuirea per-
sonalda :9Cripturii(2 Petru 1, 20).De acee4nu indriznim
sd cdutim tdlmiciri de modi noud gi ,,basmemegte-
gugite"(2Petru1,16)qtPivrela"Apxnlipsd'EvrstAPerinti
bisericegtivrednici de crezare,laa cdrorinvdldfurd putem
merge pentru a ne cercainfelegereagi concepfiile.
Acesteafiind spuse,trebuie si fim veghetori,sdnu
ingdduim ca teamade a fi pugi aldturi de proorocii fana-
tici sd ne pigubeascd de cAgtigulcercetirii proorociilor
dintr-o perspectivi ortodoxd.Studiereaproorociilor este
unul dintre celemai folositoaremoduri de a ne pregiti
pentru Venirealui Hristos. 9i El insugi a sPus:,,Pentru
aceasta9i voi fifigata, ci in ceasulcarenu gAndifi, Fiul
Omului va veni" (Matei24, 44).
Greseliaechisi actuale
tt
Sunt irnsdmulte gregeli care au legdturd cu Proo-
rociile, de caretrebuie sdne ferim. PelAngdrespingerea
tdlmdcirilor personaleale Scripturii gi, in felul acest4a
hotdrArilor subiective ale cuiva cu privire la proorocii,
158
BisericaOrtodoxd respiagepi invdldtura gregitda
[iliasmului. Aceastdinvdfdturd tAlcuiegtecei o mie de
ani pomenili in capitolul 20 aI Apocalipseic-afiind
intocmai ,,un fe-lde-ep,ocd-.JJcer,eas,ci> gi aplicd Ieru-
salimului pimAntesc al Vechiului LegdmAntpJoorociile
carenu se pot referi decAtla in.
veacul ce va sd vind"3. Hil,r_asmul a fost respins drept
ereziede cdtreBisericdla al doileaSinodEcumenicdin
itl1l 3Jf . invdldtura ortodoxi -recunoscutdcu privire
la ag-east-d.perioadd de i es-tecd ea refrezinti
. E adevdratcd
anumili propoviduitori vechi, ca Iustin,Irineu pi Me-
todie au pdstrat concepfiahiliastd ca pe o pirere per-
sonald.insd odati ce Bisericaa vorbit cu autoritate la
al dsllga=$nqdlq4eaic, tofi cregtinii credinciogi gi
informali ar trebui sdprimeasci hotdrAreaei in aceastd
privinli.
Claltd gregeali legafi rle hiliasm gi prepiti intr-o
mare mdsurd in vremea noastrd este i
". Aceastd invdldfurd susline ci tofi ,,cregtinii
ad_gy_drafl'ye1fi ripili sat' ridicafiJa Cer,inaintea veni-
rii necazului celui mare (Marcu 13,27). i
, " invafd privitor la cei credinciogi cd vor scipa
de vremea necazului celui mare prevestit de Domnul
nostru irr Evangheliile sinoptice gizugrdvitcu aminunte
infrico gdtoarein Apocalipsd.
Ar fi minunat pentru unii care fac parte din vreo
elitd, ca aceasti invdtdturd sd fie adeviratd. Daci ar fi
s5-i vorbili despre ,,necaz"unui cregtin ortodox caree
bine informat cu privire la istoria Bisericii Ortodoxe, e
3ArhiepiscopulAverchie,op.cit, p.24.
169
probabil si vd rdspund{: ,,Caredin ele?" Biserica se nagtecopilul. De acee4multe din semneleacestea
estenumitd BisericaMucenicilor.in vremea
Ortp-d.oxd seintAmplau gi reveneaupe parcursul irtregii istorii a
g Stalina prezidatmoartea Bisericii.
a cincizeci;i cinci de milioane de oameni, dintre care CAt despre vremurile noastre,calamitdfile gi alte
gaptezeci-ticinci la sutd eraucregtinia.Bisericaa tndurat dezastrenafurale par sd creascdin intensitate. Sunt
l predicfii cd SIDA va curma mai multe viefi omenegti.
chin dupd chin de-a lungul istoriei sale.
decAt a fdcut-o orice altd plagd de-a lungul istoriei.
Cu toate acestea,noi credem cd existi t)rt ,,necaz
Virusul Ebol4 gi altele chiar mai inspdimAntdtoarese
[strAmtorare] mare" - cum l-a numit Domnul Iisus aratd la orizont. Mai mult, in termeni de distrugere gi
Hristos (Matei 24, 21) - care va veni. Dupi cum am
pierdere a proprietdlii, uraganul Andrew a fost cel mai
observat mai sus, acest ,,necaz"este zugrdvit mai grav dezastru natural din istoria americand.Treispre-
amdnunlitin Apocalipsd.insdnuexistdnici un verset zececompanii de asigurdri au dat faliment din cauza
limpede,in intreagaScripturi, caresdaratecd cregtinii lui. Totugi,ce estemai riu std sd vffi. in ce privegte
vor scipa de acel ,,necaz".Mai degrabd suntem cutremurele, le
neincetat poviluili
e gi sd stdm tari intru
dragosteagi credinciogianoastrdfaJddeHristos. in mod cUgerLurel-trindei4 cu pierderi covArgitoarede bunuri
vddit, e in gi vieli (Matei,24,7;Marcu 13,8;Luca21,11).
vremea acee4 gi-o-va.peeetluicucununa muc iciei. Poate cd I cel mai inspdimAntitor al apro-
piatei Veniri a lui Hristos este infnligat in CarteaApo-
Semnele
aremurilor calipseila capitolulalL7-leagiurmdtoarele.Acestsemn
are,nume tainic: , mama curvelor
Mul;i propovdduitori ortodocai cred cd existd 9i a urAciunilor plmAntului" (Apocalipsa 17, S).
senrnelimpezi caren€ pot ajuta si fim pregitifi pentru ,,Babilonul a insemnat intotdeauna impo-
cea de-a Doua Venire a lui Hristos. Fiecare generalie triva lui Dumnezeu... indllare de sine gi idolatrie"s.
de cregtini a socotit cd vede acestesernnecare se vor Aceastdintrebuinfaresimbolicda Babilonului pare sd
petrece - gi nu greteau neapirat. Domnul nostru a arate o ali rilor eloba
vorbit despreacestesemneca fiind asemenea,,incepu- care
P.-,oltlise+religioase va duce lumea cdtreJudecata
tului durerilor" nagterii(Marcu13,8).Chinurile nagterii ei de pe urmd.
se repeti gi crescin intensitate gi frecvenld pAni cAnd E cu putinli ca aceastasd fie, cumv4 o alianld
nestatornicd formati din pdrli ori din toate firmele
aCf. datelor puse la dispozifie de David Barrettin Encyclopedin
s CI. TheOrthodoxStudyBible,p. 622.
of WorldReligions.
t70 771
 DESPRESEMNELE SFARSITULUI LUMII
internafionale,grupdrile etnice, religiile 9i bisericile,
cArmuite poate de insugi Antihrist. Vq-pafea serfie cu 9I ALE VENIRII LUI ANTIHRIST1
n3p igivafi,,,mamaurAciunilor" (Apo-
Printre grupdrile protestante de azi, se regisegte
calipsa17, 5). Cregtinii ortodocai adevdrali
un vddit interespentru vremurile de pe urmd. Librdriile
i cAndvorincercasd aPeredreptatea
,,cregtine" au secliuni intregi dedicate proorociilor
,,Ci din vilul-aprinderil=eurvie=i aale au biut toate biblice,expunAndcdrfi precumLateGreatPlanetEarth,
neamurile, gi impirafii pimAntului cu ea au curvit, gi
care,fdrd exagerare,s-avAndut in ultimii ani in zeci de
negufitorii pimAntului din mulfimea desfitirilor ei
mii +" exemplare.
s-au imbogifit. Si am auzit alt glas din Cer zicAnd:
In acelagitimp, simt gi ei
Iegifi dintr-ins4 popopul meu, ca si nu vn impnrtngifi
apropiereaimpliniriiproorociilorstrf,vechi;inCe_tatea
cu picatele ei 9i ca si nu luafi din pedepselesortite
veche a Ierusalimului, un seminar teologic aparte itr-
ei" (Apocalipsa18,3-4).
cearcdsd reirrvie i, pregitindu=se+entru
insi vesteaceabund estecd Hristos Seva intoarce
zi . Strd-
gi va curma rdul cu cuvAntul gurii Sale.Atunci to;i cei
daniile lor sunt sprijinite de o seamdde cregtini evan-
care s-au pregdtit pentru acel eveniment mdre!, se vor
ghelici carevid in refacereaTemplului apropiereacelei
alitura mullimii celei mari [a Sfinfilor], strigAnd: ,,Ali-
de-a doua Veniri a lui Hristos.
luia! Pentru ci Domnul Dumnezeul nostru, Atotfi-
Darcare estevEiuneaBisericii Ortodoxe cu privire
itorul, impirifegte" (Apocalipsa 1,9,6).
la vremurile de pe urmd?
Sunt acesteavremurile de pe urmd? Cred cd da
Diferite perioade ale istoriei au fost martore la
SfArgitullumii std asupri-ne! CAt de curAnd?Nu gtiu.
dezlinpiri ale zelului apocaliptic ai agteptirilor me-
insi Domnul nostru Iisus Hristos a sPus:,,Drept aceea
sianice.In Rusia de pildi, mulf oameni au crezut cd
privegheali, ci nu gtifi ziua nici ceasul in care Fiul
Napoleon era Antihrist. In Americ4 in anii L840,un
Omului va veni" (Matei25,13). ,,AgL vino, Doamne
preot baptist pe nume \{illiam Miller a socotit pebaza
Iisuse!" (Apocalipsa 22, 20)
proorociilor din cartealui Daniil cd Hristos trebuia si
revind cAndvaintre 2L martie 1843gi 2L martie \844.
A
w (in ciuda a ceeace a ajuns sd fie cunoscut drept Marea
l al at at
UUV
al
I v
l Acest cuvant a fost alcdtuit prin intrebuinlareaurmitoarelor
I surse:Apostasyand Antichrist, Jordanville, 1978;Antichrist de
ProtoiereulBorisMolceanov,in OrthodoxLife,vol. 30,nn 3-4;Cuailnt
lr
desprearemuile din urmd, finut in 25 decembrie 1982 de cdtre
ieromonahul Alexis Rosentoolla CongresulTineretului Ortodox
American, desfdguratlh New Shamordino.
ll J
Dezamdgire deIa 1844,adeplii lui Miller au rdmas unili
gi au format MigcareaAdventistd de ziua a gaptea).
Cu siguranli nu suntem cei dintAi care trdiesc
,,rdzboaie9i zvonuri de rizboaie... foamete 9i ciume
9i cutremure", desprecareDomnul nostru a spuscdvor
prevesti sfArgitullumii (Matei24,6-7).Totugi,fird a ne
deda speculaliilor senzafionale- prea adeseatipice
proorociilor despresfArgitultimpului -,
riJor aratd limped,e-cdapostaziamondiald capit5 av6at
furagteptareafritnirii lui AntihriSj gi cd stdpAnirealui va
fi vestitd de zelogiprooroci mincinogi care ,,pe mulfi ii
vor amlgi" - de va fi cu putin|5, chiar Fi ,,pe cei alegi"
(Matei24,5,1l;Marcu13,6). iseintinde
deja peste fala pdmAntului. Daci ndddjduim sd-I
rdm6nem credinciogi lui Hristos, trebuie sd cdutim sd
deslugimacestesemneale vremurilor pi sd ne pregdtim
,,luAnd toate armele lui Dumnezerr,ca si putem sta
impotrivi in ziua cearea,9i, toatebinrindu-le, si rimA-
nem in picioare" (Efeseni 6,13).
,Copi| ceasulcel de apoi este"(1loan2,1-8).
Nu putem inlelege ce se va intAmpla la sfArgitul
lumii fird sd pricepem facerealumii gi rostul omului
pe acestpdmAnt. Prin Adam, omul a fost ficut dupd
chipul lui Dumnezeu. Dintre toate fdpturile lui
Dumnezeu,doar omul a fost pdtrunscu suflarede viald,
dar al harului care a ficut cu putinli ca el sd ajungd
asemdndtbrcu Dumnezeu. Astfel, omului i s-a dat
putinla de a iubi, de a aveamild, incredere,doriri sfinte;
i-a fost datd putinla ca intru slobozenie si intre in
pdrtdgie cu Dumnezeu. Ca gi cununi a zidirii lui
Dumnezeu, omul a fost fdcut din dragostegi pentrir
dragoste.Dragoste4 totugi, nu este mecanicd;ea se
nagtedintr-o voinld liberi gi e de trebuinld o neincetati
t74
alegerelucrdtoare: ,, i, pdzili poruncile
Mele" (Ioan14, 15).Lui Adam i s-a dat porunca sd nu
mdn6ncedin pomul cunogtinlei. CdlcAnd voit'aceastd
porunci, eta rupt legdfura._osebitd pe care o avea cu
Dumnezeu - ceaintdrite de dragosteadesivArgitd. De
atunci, Dumnezeu il cheamdpe om inapoi la Sine gi El.
va faceorice ca si mAnfuiasci un suflet - cu condifia ca
acelsuflet sd-gidoreascdsdfie intr-adevir cu El. Aceasta
estealegereacu care se confruntd oricine vine ir lume:
daci vrea sau nu sd-I aparfini lui Dumnezeu. Aceastd
alegereestetemeiul rostului nostru aici pe pim6nt. Casa
noastri ceaadevdratdsuntCerurile; loculnostru nu este
aici; . Viala
esteo bdtdlie pentru sufletul omului intre Dumnezeu gi
diavol, iar la mijloc esteomul caretrebuie si-gi exerseze
voin;a sa liberd de a-gi alege soarta vegnicd.Totugi,in
curgereavremii, r aganfltq n!4gq4jncat
aproapece va inHtura od . Atunci
pimAntul igi va fi pierdut rostul, iar sfArgitulva veni.
estepricinuitd de aposta-
zie, de lepddareaAdevdrului, care va face cu putinld
stdpAnireanelegiuitd a lui Antihrist. Aga cum a spus
SfAniulPavel,,,zirtaDomnului nu va sosi pAni cemai
intAi nu va veni I9i nu seva da pe
fafi_g_aqulnelegiuirii, fiul pierzilrti" (2 Tbsaloniceni 2,
3).Degi apostaziaaexistatde fapt din perioadatimpurie
a Bisericii,in veaculacesta[al XX-lea]s-e_ardtato qggtere
p.uAtittaa{ea influenJe_i rdului, incAt chiar acum estecu
anevoiecaoameniisi vadd lumina Iar lucrurile sepetrec
P$g$abxic$l+Eurcblpplgqorganizatcasdfi enumai
intAmplitoare. In.domeniul religios, gdsegtiun hdfig ft:
proorocimincinogi,.tofigcolindu-giadeplii si primeasci
inpelarea;nesiguranla din plan politic ai economica
775
inEptfat_rntpggfgq New Age, cu avAntul ei pentru un
guy-grn_!0qndialdin punct de vedere cultural, Irl4ss:
a ajutd la promovareaapetitului pentru tot ceeace
e c, exemplificat prin ,,eroii"
adolescenlilor de azi; nelegiuirea e nestipAniti: ri-
p-ire,viol. crimd;televiziuneaprin cabluvAr{ in gasi por-
negl4fla; are loc incurajati
de un stil de viafi care respinge c_regtinismul_ ca
,,incomod". Prin toate aceste4 omenirea este adusd in-
tr-o careva ingddui venirealui
Antihrist.
,,Asemeneagi voi, cAnd vefi vedea acesteatoate,
si gtifi ci aproapeeste,lAngi uqi" (Matei24,3il.
Odatd ce lumea a fost pregititi indeajuns,cum i9i
va faceaparifia Antihrist? Dg unde va veni? Cine sau
ce va fi el, aceastdfiard a Apocalipsei?
Ca si rdspundem la acesteintrebdri, trebuie si
incepem prin a infelege cuvAntul ,,Antihrist". ,,Ant7"
insemnd ,,impotriva" sau ,,inloc". a rlg4dglg ca si locuiascddiavolul in e1"2.
s de dragul implinirii proorociilor
VechiuluiTestamentdespreMesia Asemeneaunui lup
in piele de oaie,seva prefacebun, pretinzAndcd aduce
,,pdcepe pimint, intre oameni bunivoire" (Luca2,
L4).MaLtdrziu-rgiva da-araaoape_fald; il va huli pe
Dumnezeu gi va cere ca lui insugi sd i se aducd in-
chinare.AvAnd in vedere ci Hristos esteOmuldesd-
virgit, b unitatea desivdrgitd, Antibrist__ya-ardta
in chip-omenesc; supunAndu-gi
intreagavoinfd i, va fi pe deplin stipAnit de
el. Esteimpggap_t9i o.ls_qry{maici cd Antihrist nULgEte
cdci Dumnezeunu aringddui o stdpAnireatAt
de suprafireascda rdului. Dacd ar fi ca Satanasi
stdpAneascd irtr-adevir pesteom, omului nu i-ar mai
t76
rimAne nimic de ales,n-ar mai putea sd-gimanifeste
voia liberd - iar aceastaar fi o batjocurdadusddragostei
lui Dumnezeu pentru om. Ceeace e dezastruos,este
cd oamenii tocmai aceastdvoie liberi - dumnezeiegte
sdditd- o intrebuinleazd,casd aleagdrdul. in lumea de
azi, vedem cdprinpropria noastrdvoie liberd ne aritim.
a fi dricegti unii citre al;ii. Nu putem spune cd apos-
tazia estenumai lucrareadiavolului gi c5:,,Nu poatefi
opritd". Nu. F?-e te g 4lggerii bmutui
- iar hotdrAreaaceastanu
poate duce decAtla Antihrist.
Dacd Hristos 9a ndscut dintr-o Fecioardcurati -
cununi a firii omenegti-, pa@vnicql S4q-Antihrist, se
vanagtedintr-odesfrAnati. spune
ci ,,nu insupi diavolul se faceom ata cum 9a inomenit
Domnul - sdnu fie! - ci ge_nastepli_r din curvie Fiprimegte
toata energia Satanei.CAci Dumnezeu, cunoscAndmai
dinainte toatdperversitateavoinlei lui, pe careo va ave4
AvAnd ca temei SfAnta Scripturd, cei mai mulfi
SfiraE_p;rinli socotesccd Antihrist v.a_fi-dgobAqgie
evgssA. dirLlemiAia_Iui_Dan. Potriv i t p roo roci ei
Patriarhului lacov: ,,Dan va fi garpela drum, viperi
la poteci, inveninAnd piciorul calului, ca si cadl
cilireful" (Facere49, 17; uezi pi leremia8, 16); intre
rdmdgilele seminfiilor lui Israel care sunt pecetluite
intru mAntuire (Apocalipsa7, 4-8), tribul lui Dan este
singurul ldsatpe dinafard3.Esteinteresantsdremarcdm
2 Yezi CuvAntul SfAntul Ioan Damaschin, cuprins in acest
voi.tm Iapp.224-226.
3Vezigi C. E.Hrll,,Antihistfrom theTribeof Dan,inrev.lournal
of Theological
Studies,OxfordUniversity Press,vol.46, apnlie,7995,
pp.99-777.
177
aici cd i, dintre care cAtevamii au fost
4n i4 qaelp ri_n,,Opqrqti unea M os,e
transportaf i ae=ri I_9 s",
suntdeclarafia fi ,,f.drdindoialidin semintialui Dan"4.
Sepresupune de asemeneacd viafa lui Antihrist se
va modela dupd viala lui Hristos, in sensul cd va fi
i4pdrfifi i11.trciped@de.inprimaperioadd a viefii lui,
careva dura cam 30de ani, t. ,,Antihrist
va fi crescutin taini" (Sfantul Ioan Damaschin)gi va fi
instruit cu iscusinfi. Multipapqenr qu vlald duhovni-
ceascicred cd Antihrist s-a niscut deias.
in ceadeadoua perioadd a viefii sale,eJva acapa-
ra-atentia-lumii ca unul care poate sd rezolve toate
problemele omenirii. Este mai mult decAtprobabil cd
ocArmuirealui lumeascdva incepeintr-o:rrenejn eare
- tdngcl_uire" (S_fintulChiril al Ierusalimului).
oam_erri il p_raguldeznddejdii.SlinfuLEfremSinrl spu-
ne: ,,In vremea in care va veni garpele,nura_fideloc
lini+te4-e4imAnf va fi mare-n"dpastd,-uluire,neor6n-
dldal4,.moarte-+iloamete pAnd la toate marginile pd-
mAntului". Omenire4 va strig-a
dupd o rez-oliarea cnz i cu reti-
nogtinfd planul lui Antihrist de a statornici
- un plan care estedeja in pregdtire. ,,IJn glas
al chemdrii va fi slobozit din intreaga societateome-
neasci,rostind deun <geniual geniilor",
c4re_ sr[ ridice dezvoltarea materiald pi progresul la cel
mai inalt nivel 9i sdaduci belgugulpe pdmAnt" (SfAntul
Ignatie Briancianinov).
aAfirmafie fdcutd de rabinul Ovadia Yosefin ziarulTime din
la[ i4aqarie 1985.
s Acest articol a fost scris la sfArsitul anilor '80 ai veacului
trecut gi are probabil in vedere cuvintele proorocegtiale SfAntului
Ioan Maximovici gi ale EpiscopuluiTeofanal Poltavei.
778
Antihrist va apdreamai intAi ca un lup in piele de
oaie, ca sd-i amdgeascdpe oameni pi sd le cAgtige
increderea ,,Va veni ca tinul smerit, blAnd, un urAtor
(cum va spune despresine) al fdr;dqlsSii, disprefuind
idolii, dAnd irtAietate cucemiciei,bun,iubitor de sdraci,
pestemisurd de frumos,statomic,ingdduitor cu tofi..,
Nu va primi mitd, nu va vorbi cu mAnie, nu va avea
chipul posomorAt,ci printr-o infdligare cuviincioasdva
dgce_lqmea ia_insel '
= (Sjaq$ilEfremsirul).
iindtatdlminc
incinoase,ca
iat, gchiopii u
vdzdnd, in vreme ce nu s-a lucrat nici o
Una din primele finte Ale lui Antihrist va fi sd
dobAndeascd pppularitateprintre ev.rei.Va reugisi ducd
lqbun sfArpito c ti va far:e
sLinceapdinfiptuirea visului vechi de veacurial evreilor
irezistibild: ,,Afunci cAndoamenii vor vedea asemenea
v_iflqErprltere,dintr-odatdtof ivqlguggtaintr-lngAnd
gi cu bucurie mareil vor proclama impdrat, grdind intre
ei: <Ecu putinld sdsegiseascdun alt bdrbat agade bun
gi de drept?o" (SfAntulEfrem Sirul).
I4_aceastia doua perioadd,cAndAntihrist va lucra
pentru a-gi irtdri popularitate4 e
ceasulacestafoarteintunecat ,,El nu va ldsaomenirea
179
 capete"- cArmuitorii carei s-ausupus de voie - ,,Eizece
fdrd propovdduirea54 sd fie fard de rispu4s la
coarne"- celezeceregate(Apocalipsa 1-3,'1.).
Judecatd" (SfAntul Efrem Sirul). Cei doi Proorocise
in acelagitimp, din pricina ingiduinlei gi sfinleniei
infelegecd sunt Ilie 9i E4oh,carenu au gustatmoarte4
lui ingeldtoare,Antihrist v-aJi _declaratconducdtgrul
ci au fost primili sus in Cer. Iar acegtiprooroci vor
spiritual al tuturor religiilor. Va ardtapfuliage faJa_de
,,intoarceinima pirinfilor citre fii gi inima fiilor citre cgegtini,,,fdgiduindu-le ocrotiri de tot felul,
pirinfii lor" (Maleahi3,24). FericitulTgo{il4cttAlcuiegte
re_qqlloagterii oc6rmuirii lui" ,,Cei care nu inleleg
aceastaca insemnAndcd ei ,,v-o1 intoarcela credinla in
cregtinismul,vor vedeain el [Antihrist] un reprezentant
Hristos i caresunt gdsili supugi,rimAnAnd
gi un apirdtor al credinlei adevirate gi se vor uni cu
credinciogi,cum ar veni, mogtenirii pdrintegti a celor
el" (Sj4nxrlEfremSirul).
carecdzuserddin ea".
O-dat5.declarat cArmuitor al lumii, Altihrist va
e,acegtidoi Proorocivor
incepe p.entru el, omul dumnezeu,
lucra ca sd-giimplineascdmenire4 fdraimpiedicaredin
inlqc+rl-v=enereriiDumnezqu-O lisusllristos.Cei
partealui Antihrist (Apocalipsa 11-,3-6).Totugi,p_utetga
care Ii_r4nqin credincioti lui H s, vor-starrrif"rria
I atalde mare incAt mulli dintre evrei vor
$ntt-hristutui ,,gi apoi, garpele acestapere_!1andri in
diSprefuiprevestireaproo gi care
il vor proclama pe Antihrist drep-tcArmuit-orul lor, i^imalui 9i-9! v,avir-sa otrava'l (SfAntul Efrem Sirul).
e vor fi cei doi Prooreci care, din
,,adevi4a lgl "-lv!esia. pricina convertirii la Hristos a multor evrei, vor stAmi
, Antihrist seva ardta (in chip mincinos) drept cea mai puternici pizrr.6,din partea lui Antihrist. ,,Iar
Mesia prin propria sa intrare biruitoare in Ierusalim,
cAnd vor isprivi cu mirturia lor, fiara care se ridici
cAnd-lpiv-alua locul in templu. Aceastava vesti ceade a
din adAncva facerdzboi cu ei,9i-i va birui 9i-i va omo-
a viefii lui, cAnd va ajunge sd
fi" (Apocalipsa1L,7). rvamarcadezlSnpirea
implineascd e - ca ,,Prooroc'!,,Jnpdrat"
as-uPncreg!rular. Vgr fi oprili sd
g!-MarePreot'.
sluieascdDumnezeiascaLiturghie, iar Biserigase va
Primind stdpAniregi putere de la Satana(Apocalipsa
ascundein-catacombe. ,,lertfa 9i prinosul vorinceta 9i
13,2)inschimbul supunerii saledepline fap de el (fiind
in templu va fi urAciuneapustiirii" (Daniil9,27).intru
biruit in insa+ij+ituea-cdreia Hristos i-a finut piep! in acestfel va fi necazul aceleivremi, ircAt ,,tqJio-amenii
_pustie- Matei 4,1--11),Antihrist igi va intdri statutul de ii v-or fe"ricipe cei care au murit gi sunt deja ingropafi
stipAnitor al lumii. Acest fapt esteinfelitat in proorocia
irainte de a veni pe pimAnt acestnecazmare" (
lui DaniLLqare,gr4tdgd,,qgyor ridica zeceregi" (Daniil
7,24).Dintre acegti49 i sevor supunecu grdbire lui
Antihrist, in vreme ce va fi nevoiesi-i doboare
de Antihrist va deveni cu neputinfd. Nu nizuifi snil oprifi
prin puterea armelor. Aceasta explicd infigigarea lui
cu mAna voastrd slabi. Retragefi-vd,pdzl1t-vi de el; 9i
Antihrist in carteaApocalipseica ,,fiari careaveagapte
181
180
aceastavd va fi de ajuns" (SfantulIgnatie Briancianinov). Dumnezeului celui SfAnt, Antihrist v.a_p4ld_zulgrea
Atunci, i dintre cregtini ,,vor fugi in 4e_a_rngglalumea" firndci
- rugandu:sezt+noaBte . va fi _umplut
per!4ttUl gi pretutindeni ssvor-sivArgi tolfelul de
. . . easdfie izbdvili de garpe... gi aceasta urAqqUjl (SfAntulEfrem Sin' l).
_lisev-q@'--1Sfdalql_ Efrem Sirul). Sd nu socotimcd fiind mddulare ale Bisericiicelei
,,CArmuirealumii de citre Anft dst vgfurratrei-ani adevdrate, su4lenq__gcgU}L {e_amdg11g.,,Yd fi de tre-
gi jumdtate (Apocalipsa 1-3,5).Orbitd de propria ei buinli , calg yqpute4 s_4-1i1as'[eze
nelegiuire gi de amdgirile lui Antihrist, viala in r acestoraCdci dacd un om se
dovedegtea fi chi4r 9! r, y4_fi
Vrdjmagii lui Antihrist vor fi socoti , t semnelor rdutifii gi fiarei
dreplv_f.{imaSiai bin'elui Fi or " (SfAntul celei viclene" (SfAntul Efrem Sirul).
Ignatig priancianinov). Aceasti mare parte a omenirii Ti&gfe_s_A_mqgpg4q ra ne punem de pe__acumin
seva bucura de o pe-rioad5-de rlestindere,,,mAncAnd9i
bAnd, insurAndu-se gi miritAndu-se" (Matei 24, 38). I acesteiaintr-olupticor-rgtientf,impotrivaduhului
Apoi, dintr-odatd,cgpelemAnieisevor slobozipestecei vremurilor - duhUl ApAqllztei. Orice ocolire a unei
ce urrneazi lui Antihrisf ndpastegi cazneii vor chinui asemenealupte acum, origice invoiald cu rdul fdcutd
pe cei care i (Apocalipsa cap.16),iar astdzi,fiechiargi ceamai neinsemnatd,nu va facedecAt
apele pimAntului vor fi preschimbate i:r sAnge(Apo- sd sporeascdgreutatealuptei de mdine.
calipsa16, +7). Toateacestease vor petrececAndrro1-1[i Trebuie sd ne adipdm din izvoarele Sfintei Orto-
tLe!-Putin-A$lgPtategi cAnd indepirtarea omuh;de doxii care singurd va pdstra pAnd in sfArgitplindtatea
Tlumnezeuva fi atinshotarul cel mai d e Fe urmd. Atunci Adevdrului. Prin a Scripturii gi
Antihrist lui a altor cdrfi duhovnicegti, tt pa$i-qlpere
n,irsi Dumnezeu treaz-i,la slujbele bisericegti, p gi
v4 trimite , care va gterge !1untiidg hotdrAti cu noastre - ne vom
n_efata pemantutul le"-m6ndriel deTyolta sjtcllll pentru ceea ce este adevdrat gi, in
omululiar-ogtidlerorliximicit e ApocalipsaL5, 16-21).
( vremurilor de
$i atunci 1,ga un fulger care_lumineazd pe urmd, glAryl Mare]ui
din cer-dqpi cum a fngdduit-__+t ap_a va_ttisfArgitul. Pistor, Care va striga pretutindeni dupd oile Sale.
,,Ci precum a fost in zilele lui Noe, a9ava fi gi Atunci nu vom mai avea nici o pricind sd ne ternemde
venirea Fiului Omului" (Matei 24,37). ceeaceva veni; mai cur6nd, indrdznefi fiind ficuli prin
Agadarestelimpede cigierzania lumii seva datora credinfd neclintitd, vom striga din inimi: ,,Vino,
in cele din urmi 1xt_al41elol$deare, ci unei omeniri Doamne Iisuse!" (Apocalipsa 22, 20)
.carea ajUngstdpAnitdde diavol..,,Cdciprin ingdduinla
1,82
183
 DINAINTEA FETEI LUI ANTIHRISTI
deArhimanditul ConstantinZailea
Devine din ce in ce mai limpede, din perspectiva
adevdralilorcregtini,ci lumea seleapdddde Hristos gi
cd estesolidard in aceastdmigcareceantreneazi cu sine
chiar gi acele lucruri aflate in diferite manifestdri ale
cregtinismrrlui (inclusiv in Ortodoxie, intru care a
ddinuit Biserica primard a lui Hristos). Aceasta-dd
nagt€redeja la anumite acfiuni de auto'apdrarealecelor
care vor sd rimAni cu Hristos. insd congtiinfaacelei
unitdfi, aceleisolidaritdli2carenu line seamade nici o
diferenfi - diferenfe care pAnd la actuala perioadd
,,ecumenicd"a istoriei Bisericii au fost socotiteca fiind
absolut de netrecut (mai ales cu privire la credinciogia
fali de Hristos, oricAtde subiectiv ar putea si fi fost ea
inleleasd)-, inci nu s-a definit in nici un chip.
Hristos a vorbit odinioard in chip cu totul ldmurit
despre caracterulunei asemeneaunitifi. Stauinaintea
1Traducereas-a ficut dupd TheApocalypsein the Teachingsof
Ancient Chistianity - an Orthodox Commentary by Archbishop
Averky Thushev,Frifia Sf6nhrluiGherman dinAlask4 Platin4 edilia
a n-a, 1995,pp. 291-295.
Autorul acestui articol a fost un frate gi impreund-nevoitor
intru monahism al Arhiepiscopului Averchie. Autorul, fostul
Arhimandrit Constantin de jordanville, a fost trn gAnditor strdlucit
care,fiind pe de-a-ntregul in tradifia Bisericii, a fost in stare sd vadd
dincolo de lucrurile exterioare, in inima credinfei ortodoxe; unde
sti esenlasatainici, nevdzutd gi puterea savie, apostolicd.Viziunea
sa esteexprimatdir acestereflecfii asupravremurilor de pe urmd,
gi asupraciilor in careadevdratulcregtinismseva ardtape sine ilr
mijlocul apostazieice sporegtetot mai mult.
2Evorba de trnitateagi unireade caregrdiegteDomnulinEvan-
ghehe(lun 1,0,9-15)- dupi cum seva vede4fir continuareaarticolului.
1&t
noastrd doud afirmafii care au nuanfe de inleles in
intregime diferite. ,,Celce nu estecu Mine, impotriva
Mea este,gi cel cenu aduni cu Mine, risipegte"(Mntei
12,30).AceastaesteceadintAi:cel carenu igi aratd,pdr-
tdgiavie cu Hristos,nu doar cd nu esteal lui Hristos,ci
prin aceastaa gi devenit o putere potrivnicd Lui! insi
deoareceDomnul grdia despreuceniciicareil urmeaz5.,
El a dat o explicafiecu totul diferiti cAndei I-au spus
cd (nefiind din ceata
apostoleascd),ca sd scoatd demoni in numele lui
Hristos: ,,Nu-l oprifi; ci nu este nimeni care si faci
putere in numele Meu gi si poati degrabi a Mi vorbi
de riu; S.;cicet ce nu este astri, pentru
noi este"(Marcu9,39-40).Acest lucru serepetein Evan-
ghelia SfAntuluiLuca-(9,49-50).Aceastaeste a doua
afirmalie, potrivit cdreia slujirea lui Hristos nu este
deloc limitati in mod formal; ea poate fi primitd de
Hristos in orice formi - prin harul infierii invegmAntat
de El intru puterea Sa- intr-o mdsurd sau alta AmAn-
doui acesterostiri ale Domnului nu pot decAtsI aibdo
semnificalie permanente 9i poate cd acum trebuie
descoperitela mdsura lor deplind - intr-o vreme cAnd,
degi intr-o direcfie opusd, se contureazd o atmosferd
inruditd cu crettinismul timpuriu.
Ceirar@ gq_H.nqtosCgl ade-
virat- aceia, va
Ll.i. Acest fapt se vddette astizi cu o limpezime
qlultoare,
ele igi pierd tot mai mult din trdsdtura lor de suc-
cesivitate formali [carac[erulde continuitate]. Cu o
putere cu totul noud gi mereu crescAndd,comuniunea
185
cu Hristos estein staresdrenascd,pe orice tdrAm!(Matei
13,3-2il $i astfel se formeazd.un fenomen de masd,
caracteristicsf Argituluilumii,f e_ngmen_care_va:11tqmprya
e dinpagea luiAntihnet- o
potrivnicie atAt de crAncendincAt, ata cum Domnul
insugi ne-aspus,Seva gdti si-$i grdbeasciVenireacasd
opreascdaceastdnimicire (Matei24,22).
Acestfenomen,carese va defini in mod hotdrAtor
numai ir vremea lui Antihrist, poate totugi fi observit
in vremeanoastrd ci, reciproci a celor
carevor sd rimAnd cu Hristos.Astfel, apareo anumiti
anatogie,"ontrastantdcu ecumeniSmullui Antihrist -
in inrudirea spirituald a tuturor pirutelor credinciogii
fald de Hristos, oriunde s-ar gdsi, chiar gi in mani-
festareaunei heterodoxii indepdrtate de plinitatea
Adevdrului. Fie ci e vorba de colosul catolicismului
ori de vreo firAmi a unui trup eclezialde la cea mai
indepdrtatdperiferie a heterodoxiei,dacdseivegtevreo
reacfie impotriva ecumenismului lui Antihrist, sub
forma apirdrii unei pdrfi infime din Hristos Cel
autentic,rimase in aceltrup eclezial,atunci aceastanu
poate stArni decAt simpatie din partea tuturor ,,cre-
dinciogilor", indiferent de mdsura in care sunt
,,ortodocgl". 9i aici, desigur, nu este exclusd nici o
formulare a unei astfel de solidariteti in credinciogia
fafd de Hristos. Mai mult, daci aceastdunitate ii cu-
prinde pe toli ,,credinciogii",indiferent de plindtatea
credinciopieilof, atunci oarenu senagtedestul de firesc
o luptd pentru dobAndireageneralda plinitdfii Ade-
vdrului?
$i aici ne atrage atenlia in chip deosebit un cuvAnt
al lui Hristos, o rostire care pAni in vremea de acum a
t86
rdmas tdinuiti in continutul ei concret. Auzim in
bisericd,atAt de adesea,acestecuvinte ale MAntui-
torului: ,,Eusunt usa;prin Mine de va intra cineva,se
va mAntui,gi va intra gi va ie9i,9i pigune va afla...
Eu sunt Pistorul cel bun, 9i cunosc pre ale Mele, gi
Mi cunoscde ale Mele... $i alte oi am, carenu sunt
din staulul acesta;si pe aceleatrebuie Eu si le aduc,
9i glasul Meu vor auzi, gi va fi o turmi gi un pistor"
( IoanL0,9,1L,16) .
Oare se dezviluie inlelesul a ceeace se aratdprin
acestecuvinte, in ceeace trebuie sd se nascdin chip
firesc in vremea actuald, in condifiile degeneririi
epidemicein direcfia lui Antihrist a tuturor denomina-
fiunilor, chiar gi a Ortodoxiei? Toli acei credinciogi,
fiecare in propria denominafiune, care rdmAn in chip
curajos cu Hristos, se separd astfel pe ei ingigi de
denominaliunile din care fac parte gi care,ca gi intreg
se aldturd lui Antihrist. $i oare separarealor reciproci
nu seproduce in cadrul unei pregitiri generalepentru
dobAndireaplindtdfiiOrtodoxiei? Iarin aceast4nu pare
oare.si seimplineascd tocmai ceeace Hristos a griit ca
despre o singurd ,,trttmd" care se va ivi, unindu-se in
jurul unui singur Pdstor?
Astfel, ap4l_d9.14[+IAgepeppgse care nu pot decAt
sdsedezvolte tot mai limurit, in decursuldesfdgurdrii
apostaziei.Pe de o parte, aparifia in cadrul tuturor
denominafiunilor cregtinea unui anumit nucleu de
,,credinciogi" care sunt pregltifi sd sufere orice, in
credinciogialor fald de denominafiunea lorin forma ei
originali, nealteratd de influenfa lui Antihrist. Pe de
alti parte, aparilia intru totul fireascd- odati cu
separareain numele credinciogiei fali de Hristos - a
unui interes plin de inlelegere cu privire la credinfa
tuturor denominaliunilor care s-au separatimpreund
in acestfel, un interescareva tinde cAtsepoatede firesc
inspre conptientizareainstrdindrii tuturor denomina-
fiunilor de plindtateacreptinismului,care esteoferitd
numai in Ortodoxie.
Astfel apar doud fenomenenoi in atmosferaaPos-
taziei in cregtere.Mai intAi interesul reciproc, plin de
inlelegere,gi o tinderespreapropiereatuturor pdrfiloa
in toatedenominaliunile cregtine,cu privire la credin-
ciopiafald de Hristos Cel adevdrat.In al doilea rAnd,ca
un rezultat al increderii reciprocein atmosferacredin-
ciogieifafd de Hristos Cel adevdratdin partea tuturor
denominafiunilor careau uitat plindtateadintru ince-
put a cregtinismului,seobservdo tendinld reciprocdde
a dobAndi aceastdplinitate.
Pentru a defini mai precispunctul de vedereortodox
furacestprocesal apostazieii:r cregtere,se poate sPune
cd tofi, in ochii Ortodoxiei, sunt ai sdi, numai si arate
credinciogiechiar gi faln de acelmic strop de cregtinism
autentic pe careil primescin denominaliunea lor. Lrsi,
din partea Ortodoxiei, mai mult ca niciodatd, trebuie
indreptat un efort misionar citre acegtiheterodocaiin
numele formdrii, dinaintea fefei lui Antihrist, a unei
singure furme caresi urrnezeun singur Pdstor.
a\
U
aA al al
UUV
r|
v
BISERICA iN VNEN4URILEDE PE URMA1
deAlexanderKalomiros -.
Lumea gi diavolul imping Bisericaspre incerciri
atAt de infricogdtoare,incAt s-ar putea sd vind ziua in
ca cu
. Ce vor faceafunci credinciogii?Ce vor faceacei
pulini la numdr care a d-ea nu u{gtqr
mullimilor [maselor],de a nu-gi urma rudele, semenii
gi concetdfenii?
Atunci toli credinciogii vor trebui sd infeleagd
faptul cd Blqqlca_nq9stegcg_lg_ gqde . *Litur-
ghiile vor continua sdfie slujite, iar bisericilevor fi pline
de oameni, inse Bfqedcanu va avea nici u
i g_-qi
cq aceipreoli sau credincioti.
l. Credinciogiisunt aceia
care continui tradifia neintreruptd a Ortodoxiei, acea
lucrare a Duhului SfAnt. Preqlii ade-v{p1i sunt aceia
caregAndesc,triiesc ai propoviduiesc agacum au fdcut-
o Pirinfii ti Sfintii Bisericiisaucelpulinnu:itigiduiesc
ininvdldtura 1or.Acolo unde aceastiunitate de gAndire
gi de viald nu existd,esteo amdgiresd vorbim despre
Bisericd, chiar daci toate EeIqncI ar
mdrturisi aceasta.
Seva gdsi intotdeauna un preot canonic, hirotonit
de un episcop canonic,care va urma Tradilia. in jurul
unor astfel de preofi se vor strAngemicile grupuri de
credinciogicare vor diinui pAndin zilele de pe urmi.
Fiecaredintre acestemici grupuri va fi o Biserici locali
soborniceascd a lui Dumnezeu.Cei credinciogivor gdsi
' taducere dupi Alexander Kalomir -
os AgainstFalseUnion.
789
in eleintreagaplindtatea harului lui Dumnezes.Ei nu ici colo,micigrupuri de credinciopidimpreund cu vreun
vor aveanici o trebuinld de legdturi administrative sau preot .insdecu
de alt fel, cdci pdrtdgiacareva fi intre ei va fi ceamai putinld ca neinlelegeri sd fie chiar gi intre Biseiicile cu
deplind din cAtepot exista.Va fi pdrtalra iq!4q llupul adevdratortodoxe,dnpfi_cina ante_stecdrii limbilor care
se regdsegtein Babilonul contemporan. insd nici una
9i SangelLlui H-ristos,pdrtd'ie intru Duhul SfAnt' dintre acesteanu va sfdgia unitatea fundamentald a.
Verigilede aur aleTradiliei ortodoxenestrdmutatevor
Bisericii.
lega acele Biserici irtre ele, precum o vor face 9i cu
Dar va-fi qareh_qle-fe_q-d
{-e_qUlgaqqdBisericalui
Bisericile din trecut gi cu Bisericabiruitoare din Cer.
Hristos in acelemici grupuri de credinciogidisprefuitb,
intru acestegrupuri mici, Biserica cea Un4 SfAntd,
caresunt lipsite de orice strdlucire lumeascd?
Soborniceascigi Apostoleasci se va pistra neintinatd.
Cu toateaceste4la sfArgitulvremuriloq,Bisericacea
Bineinfeles,estefoartebine cain lucrareaexterioarl
Una SfAntd,Soborniceascdgi Apostoleascdv.qj!qe!!_na
a diferitelor Biserici ortodoxe sd existe orAnduiald gi
gi aparent dezbinateirtru
armonie gi ca Bisericilecelemai pulin insemnate2sd-gi
celq4ryqfgri, carepotchiar sdnu aibdcunoptinfdunele
primeascdindrumarea 9i cdlduzireade la Bisericilemai dealtele.insd acesteavorfi t eintreeleprinlegiturile
de seami - ata cum se intAmpli acum intre eparhii, tainice ale t
mitropolii, arhidioceze gi patriarhii -,
P fi rdm.Arre
nepAngdrite.
.Alg4eleandgJ4 apqo_pia
t, chiar gi Conbia iiseriajiya li€teu
4sdcslryit.
incAl--c-te-dinciosulnu-v-a-putea-fi-sigurdacdoBiserici w
alalA
UUW
este ortodoxi gau _de_alt_le-I,din pric!1a i A
w

care vor umple lumea gi vor

propovddui: ,,Hristosesteaici" gi ,,Hristosesteacolo"
(cf.Matei24,23-24;Luca1-7,21-23).
Orice alcdtuire [institufie] care va fi recunoscutd
oficial drept Biseric5,tridAnd putin cAtepulin comorile
credinlei, va fi asimilatd de bd,lmdjealade nedescris,
unificatoare,care-cuo iscusinli diabolici va pdstracele
maimulte dintre=Serr-reele ale Bisericii. Doar
2 E vorba de Bisericile locale, etnice.
190
 cANrenEA vEgNrcErBTRUTNTET
Pagtile- Tiecerealui Hristos2- intotdeauna ne-au
mAngAi.at gi ne vor da mAngAieredin revdrsirile harului
lui Dumnezeu ce se pogoari ptit porfile larg deschise
ale impdrdliei Ceregti.Toli o vor simli, va veni la fiecare
dintre noi gi ne va lumina chipul cu bucurie curatd,
precurncandelalumineazdicoanaNimeninuva fi trecut
cu vedere4 nimeni nu va fi nebigat irnseamd- postitorul
ori cel ce nu postegte,cel care se roagdgi chiar gi cel ce
nu seroagd.Pe tofi ii v.aatinge.Sufletul unora va fi atAt
deplin de imbelgugare,incAtnu vorgti dacdsegdsescin
Cer saupe pimAnt numai Dumnezeuva gti - ca si facem
o irrdrizneald,parafuazi la cuvintele SfAntului Apostol
Pavel(2 Cointeni L2,2)-, t:r vremecepe allii ii va atinge
delicat, ca pi cum i-ar mAngAiaun fuig, aproape pe
nesimlite. Insi fiind atingi in acestchip, dumnezeiescul
har pascalii va stribate gi ii va umple din crettet pani
in picioare cu un freamdt de bucurie; ei se vor trezi, iar
ochii sufletului li se vor deschidela lumina unei viefi
noi gi niciodati nu o vor uita in tot restul viefii lor.
Agadar nu vom continua si vd repetim anualele
uriri de bine ale perioadei de Pagti.Este mai bine ca
dimpreunf,sd pistrim tdcerea SeintAmp_liadesea-ca
intr-o as-tfelde linitte Put.uld t[f!e mai nqUltapglere_gi
inle_l_eq4eqet in r_r4elqlejii,_cuv-in_tel_e
neasitreslabe. Sd
ne aducem aminte de cuvintele din imnul Acatist al
Maicii lui Dumnezeu:,,Bucurd-te,incredinfareacelor
ce au trebuinli de tdcere".
Cu adevdrata inviat Hristos!
1 Epistola pascald din anul 1997 a Mitropolitului Vitalie al
Bisericii Ortodoxe Ruse din Exil.
2Yezi legirecap. 12.
r92
Acestae rdspunsulvostru cel sfAnt.O urecheobig-
nuitd nu il va putea auzi, insd intreaga fdpturd insu-
flefitd gi neinsufleliti freamdtdla auzulei, soareledin-
fuiegtela auzul ei, iar eae purtatd pestegesuri,pdduri,
tundri, jungle, degerturigi mdri, againcAtsdirvdluiasci
intregul pdmAnt. intru acestchip esteuimitorul gi mi-
nunatul nostru Pagti!
$i cu toate ci abia ne-am imbrdligat ir sdrutarea
pascali a bucuriei, congtiinla gi daforia mea arhipds-
toreascdmi silegteiardgi la cuvinte de povdluire,
propovdduire gi iraintevestire.
Dintr-o datd inaintea ochilor nogtri, cu totul pe
neagteptate,vedem descoperireatainici a SfAntului
Apostol gi EvanghelistIoanTeologul-Apocalipsa Multd
vremene-amgAnditla eaca la o proorociedintr-untimp
foarte indepdrtat, carese va implini negregitcAndvai:r
viitor. &rracum, dintr-o datd,nU doar ce s-aivit la po$le
vlS*ii froast@i pi resufiarea pAmn-
zd@are-.taioasda lui Antihrist a incep -a
cq4ez-itul intregului pemant.
Ce anume este Apocalipsa? Potrivit cu Sfinfii
Pirinfi care au tAlcuit aceastdcarte sfAnti, Apocalipsa
este a
_p4q4rytSeSg
BlAg4LstlluiHnstos.Ea aratdlegdturilenedespdrfitde
strAnsedintresqa4ep.-ig-:-e.r_iqlid_sqataintregiilumi,a
iftrggiiomeniriti-_afi ;g-lui-Uoiuor.Aieastain-
seamndcd i pentru carelumea gi tot ceea
ceestein eaincd existd,estefaptul ci adevdrataBisericd
a lui Hristos continud si sdligluiasci in lume.
C_efgSglg loafla Bisericii in zile-lenoastre?Esteuna
grea. Biserica repugnd celor mai mulgi dintre semenii
nogtri; abia dacd estetoleratd,oamenii rAd de ea gi o
ocdrdsc.Nu au reugitsdo biruiascdgi nu vor fi in stare
t93
 sd faci aceasta.Aga incAt acunuto_4tg_putqrle iltuneri-
cului cu anevoie c e_4gi sd o
r e,lisAndinurmd numai
un invelig gol. Ne rAderiul in fald! Iar noi - cAtdvreme
nimeni nu ne deranjeazi ori nu ne tulburd ritmul viefii
noastre tihnite - gonim fdri socotinld dupd umbra
bundtdfilor pimAntegti gi dupd inchipuita noastri faimd
bun5. InsA Ue1g_igpillfevaJ_e_!i asupra noastri - gi
negregit va ve_ni. ta
a:
nu va puJea sd s-eascqnd{41cdieri, nici
micar ftr cripituravreunei stAncl Tofvor fig:egi]i g! li
se vainfaliga-o-intrebare dele_inlnturat:
,,Egticu ,,noi> sau cu Hristos?" Poatecd intrebareanu
va fi adresatdtocmai ag4 de teami sd nu il infricogeze
prea tare pe nefericitul cregtin,instr el va fi trtrebat pur
9i simplu: ,,Egticu ..Roi"?"
Ce vom face,agadar?
Mai intAi, trebuie sd infelegem in_ce vremu_t_i
cumPl@-pruaeidioase.triim. Apoi, trebuie si ne silim
sd urmdm o viajd cu rdnd_uiali de rugiciune: si ne
rugim 4tglree3ja+i-,se_ara gi sd ne rugim cu rugiciunea
luilisus oriunde gi oricAnd putem.
{nai deg in Biserica cea Una, SfAntd,
Soborniceascd pi Apostoleabcd.
-t sau pr!4_c_qno_4pterea tipicului slujbelor
bisericegtisau prin qrAnduielile episcopului sau
preotului sau ale oricdrei alte tagme.Nqlqaf e dfagBste
pgrsonald, izvorAtd dtu1addneql i pentru MAntui-
torul nostru, Domnul Iisus Hristos, ti credhciopia+ane
voravea puteresdizbdveascisufletul
omenesc.
194
MihopolituI Vrtalieal BisericiiRusedin Exil
Nu a spus insugi Domnul in chip profetic: ,,insi
cind va veni Fiul Omului, oare afla-va credinfn pe
pimAnt?" (Luca 18, 8), ir vreme ce, in acelagitimp,
MAntuitorul a fdgdduitcdBisericaSava diinuinebiruitd
pAnd la sfArgitullumii acesteia(Mata L6,18)?Aceasta
inseamni ce ri, Bis_gfca
I r. Vor rdmAneAumai
d biserici in care Adeviratul Trup al lui
HriqtoqgiAdev^gtatulSAng,e_4tluiHri-qlqqgevqlirnp4$i
a
cre-{inciogi_1or.In restul bisericilor,nu va fi decAto coajd
gdunoasd,cu impodobire mdreald pe dinafard, insd
e goald.,,Deci luafi seamacu strignicie, cum umblafi,
[nu ca nigte neinfelepfi, ci ca cei infelepfi, riscumpi-
rind vreme4] cici zilele cumplite sunt" (Efeseni 5,1.5-
76).,Agq vino Doamne Iisuse" (Apocalipsa22,20).
Insd tohrgi, impotriva a tot intunericul cel mai din
afardgi agroazeiluiAntihrist pAni la celmai de pe urmi
Pagti al lui Hristos, intreg pdmAntul locuit va risuna de
salutul:Hristosa inviat!Adevirat a inviat!Amin.
195

Parteaa IV-a
MARTURII RoMANEsU DESPRE
iNarNrEMERGAronlrLUr ANTrHRrsr
inainte de a citi mirturiilece urmeazd,il indemndm
pe fratele cititor sd-giplece inima spre rugdciune, fie
mdcar gi foarte pulin. Pentru dreapta infelegere a
faptelor ce urmeazd a fi descrise,am socotitci estede
trebuinfi sd ne impdrtdgim din puterea unui cuvAnt
rostit de Pdrintele Rhfail Noical. Iatd ce spunea dAnsul:
,,Si Pirintele Sofronie [Saharov]a avut lupte cu
Dumnezeu.GAndindu-sela toatd suferinla lumii dsteia
- in al doilea rdzboi mondial - cum sunt supugi,
nevinovat, atAyiaoameni, numai [pentru] ci sunt mai
slabi, de citre silnicia acelorbrutali ai lumii dsteia,care
cu o nemili de neinchipuit, drdceasc6,,fac origice cu
omul. $tift pic desprechinurile ce-ausuferit ai nogtri
in inchisori"n- Jilav4 Pitegtig.a... PnrinteleSofroniela
$i
un moment dat se gAndeaingrozit de ce seintAmpld gi
cum de Dumnezeu lasd ast4 izbucnegte- o descriein
cartealuiDesprerugdciune,tradusi de Pirintele Teoctist
Caia - izbucnegtegi zice: <Da' Tu unde egti?";adici
,,Cum pofi si privegti asupra acesteipriveligti? Tu
Atoputernic fiind, gi nu faci nimic?>$i vine un rdspuns
blAnd in inimd: ,,Oaretu te-ai ristignit pentru ei?>
in contextul vielii Pdrintelui Sofronie- el a inleles
mult mai mult decAt inleleg eu gi, bdnuiesc,[decAt]
majoritatea dintre voi -, a infeles cd rdstignirea estepe
de o parte gi ispdgireatuturor pdcatelol,li [pe de altd
l Acest fragment face parte din cuvAntul rostit
la Alba-Iuli4
in L5 decembrie20059i intitulat Din cemoartene-aizbdait Histos.
in transcrieream pistrat forma sa orald.
196
partel, mAntuireatuturor celor pe nedrept ndpdstuifi.
Si intr-adevdr,in cartea (partea intAia) a SfAntului
Siluan,Vialapi inadfdturile,povestegtede un mcinahtot
ata, nevoitor, rugdtor pentru intreaga lume, care
suferea.$i intr-un... - nu gtiu dacd aieveasau intr-un
vis -, dar avdzuta94un nor de sAngedeasupracapului
lui gi a gtiut cd Ssta-itot sAngelenevinovat care s-a
vdrsat de-a lungul istoriei. $i-i vine un rdspuns.Zice:
"Nici un strop din acestsAngenu va pierir".
Dumitru Bordeianu
uAnrunrsrRrDrNMLA9TTNA
oBpnnAnr
[Pitegti]Crdciunul lui 1950.Degrailarea
[...] DacI pAni atunci torturile administrateprin
bdtii gi insetare3nu atinseserdincd degradareaabsolutd,
2Textenepn:dusedupd Dumitru Frlrdaanu,Mdrtu*in ain mln;tiru
disperdii, ed.Scar4BuculeStt,2ffi1,,pp. 797-201,,?52-?5. intampUrite
cutremurdtoarece urmeazi, s-aupetrecut in inchisoareade la Pit"pti
sub ocArmuireatorlionarului lurcanu, cale giel eratot definut politic.
Comunittii s-au folosit de eI ca gi de o unealtd oarbi in aga-zisele
,,demascdri"aledelinufilor, iar apoi l-au executatpentru catot ceeace
s-a petrecut la Pitegti sd rim6nd secret.In spatelelui Turcanu erau
tocrnaiaceicomunitti (Nicolski, Zeller etc.)careaveauaceeagidilecfie
de gAndirecu oculta intemafionali: lepidarea tuturor de Flristos (gi,
prin aceast4prcgitirea pentru a aduce indrinare noului impdrat al
lumii-Antihds$. Acestlucruestemaimultdecat evidentdin descrierea
celor petr,ecutein indrisoareade la Pitegticu prilejul Crdciunului din
anul 1950gi al SfintelorPagtidin 1951.Adevdratamdsurd a suferinlei
din temnigelecomuniste gi tot sAngelece s-a vdrsat acolg au rimas
inviluite subacoperimAnhrlsmereniei.irtsdnu estecinevamai smerit
decAtDumnezeulrsugi, Cel Carea fos! estegi va fi de fagi in tot locul
De aceeanimeninuvaaveamaimulti slavdla ceade a Doua Venirc,
cagi aceiacareI-au urmat Domnului irtru smerenie.
3Bitiile erauatAtde cumplite, incAtpe corpul celorschingiuilinu
mai rim6nea niciun locnetumefiat ori fdri de rand.Adeseori,cei care

ceeace voi mdrturisi in continuare avea sd intre in
domeniul patologiei,iar satanizareasi atingd paroxis-
mul. Nu mi-am pututinchipui vreodatdcd omul, fiinfd
semenulin agagrad.
ralionali, ar putea sd-giinjoseascd
Ce minte de demon a putut sd ndscoceasciatAta
cruzime?Chiar inziuade Crdciun,cAndfiecaredintre
noi, in intimitatea s4 igi mai amintea cum sdrbitorea
Criciunul impreund cu cei dragi, am fost pugi in fafa
unor fapte carene-auuluit.
In aceadimineafd,indatd cea sunatdegteptare4la
ora Fase,Zahariaa,carein ultima sdptdmAndlipsise din
cameri, a dat ordin ca de acum incolo,in fiecaredimi-
neald sd ludm pozilia fixd pe pricis,iar cei care aveau
erau bdtufi, rim6neau pe jos in stare de incongtienfdp6ni la cAteva
zile. Cu toateacestea- degipare cu tohrl incredibil - nici o rani nu se
infecta in ce privegteinsetirile acestease fdceaucu apd sirati gi au
pricinuit nigtesuplicii ingnrzitoar,eceii aduceaupe definufl intr-o stare
de deznddejdeatAtde cumplit5, incAtajunseserdca noapteasdviseze
numai izvoare,rAuri gi cascadecareveneauspr€a le potoli setea
aZahaia - celcaree pomenit in acestemirturisiri - era definut
politic preschimbatin torfionar gi - dupd cum ne spune Dumitru
Bordeianu - avea psihologie de cdl5u. Avea o condamnare de 7
ani, gi de indatd ce a fost adus Ia Pitegti,i s-a aldturat lui lurcanu,
de bundvoie, fdrd.a primi nici mdcar o palmd (dupd cum insugi
tartorul sdu a adeverit inaintea definufilor). Zahana,la fel ca toli
acoligiilui furcanu, a fost asasinatin celedin urmd de comunigti.
sPozilia fixi selua asffel delinuhrlsepuneacu gezuhrlpepricl, cu
picioareleintinse; pr€ptul tr,ebuia|inut drep pi pufrn aplecatasffel ca
palmelesi fie lipite de^genundri;privfueatnebuiasi fie fixd giindreptat2i
sprevArfulpicioarelor.[r aceastipozi]iesestitea L7ore,de la 5 dimineap
pani h l0seara Chinurilepricinuitedeaceastii pozife i-aduspemu$i
la o starede paroxism gi nebunie.Mai mult, noapteasedormea tot in-
to pozilie fi*4 p" spate,cu mainile incrucigatepe prept gi cu pdhla
ageza6pAni in &ephrl inimii. Cel caresemitca - atetin timpul zilei cAt
gi in timpul nopF, ir vremeasomnului - era bdtut p6ne Ia pierderea
cunogtinfeide cdbetorlionarii *i;lP-*gheau celula
nevoie sd iasd la urind gi scaun,nu o vor mai face la
tinetd6,ci in propria lor gameli pentru mAncare.Am
rdmas ingrozifi de ceeace auzeam.Ata ceva nu mai
auzisemgi nici nu mai vdzusemvreodatd.
in dimineala aceea,mul;i dintre noi n-au avut
nevoiede scaundeoarece,din cauzahranei insuficiente,
se iegeaafari numai la doui-trei zile. De acee4numai
cam a treia parte dintre noi gi-au ficut nevoile in
gameld. In camerd era un miros dezgustdtor,dar il
suportam,cici ne obignuisemcu el de atAtatimp. Dupd
ce unii gi-au ficut necesitdlile in gamelele1or,Zaharia
le-a ordonat sd se aleze pe marginea priciului, sd-giia
lingura 9i si-gi mdnAncefecalele.
Doamne!Ce scabrozitate,ceinjosire, ce degradare!
Mulli au refuzatsd-gimdnAncefecalele,iar allii au avut
reflexede vomi de aveaiimpresiaci-gi vdrsau malele
din ei. Era un spectacolpe care nici o imaginafie, chiar
bolnav5,nu gi l-ar fi putut inchipui.
In fala acesteistiri de nedescrismulli igi doreau
moartea.$i totugi, au fost unii dintre noi care gi-au
mAncatfecalele:din pudoareinsd nu le voi da numele.
Din cauza refuzului altor4 a inceput o bdtaie cum
nuniai in camera2 parter trdisem;se lovea pestecap,
pestefaJd,peunde seapuc4 cu toateinstrumentelede
torturd. Mulli dintre noi am scipat gamelelepe jos,
murdirind in acelagitimp gi priciul cu fecalelecare
degajauun miros grefos.Cei carevdrsaserdfecalelepe
ei, au fost dugi la W.C. sd-gispele hainele pdtate, iar
fecalele cdzute pe jos au fost strAnsecu pumnii gi
aruncatein tinetd.
6 Tineta era un vas mare de lemn cu capac, alcituit precum
un ciubdr. in celuli erau doud tinete, una cu api gi una pentru
necesitili.
199
 Cei careau fost sortiti sd-gimdnAncefecaJele,dupd
bdtdile pe care le-au indurat, erau atAt de schilodifi, cd
stdteaucanigtestatuinemigcatepe priciuri. Au fost crunt
bdtuli gi cei careau avut curajul si-l infruntepeZaharia
gi sd-i spund cd nici cei mai odiogi mongtri n-ar fi fost in
staresd-gidegradezesemenulintr-un chip atAtde bestial.
PentruPintilie a fostinceputul asasindriiin timp cepentru
Nedelcu,al nebuniei.Vlad Drdgoescu,nelegiona4fire sen-
sibili, avea in continuare un reflex de vomi, de-fi lisa
impresiaci-gi dddeasuflehrl.Md g6ndeamcu groazdcum
voi reacfionaeu cAndimi va veni gi mie r6ndul.
Aga cd, dragi camarazigi cititori, vedeli cum am
petrecutnoi prima zi de Crdciun a anului 1950.Iertafi-i
insd gi voi, cum i-am iertat gi noi, pe tofi cei carene-au
supus la astfelde degradiri.
Pesteresturilede fecalerdmasein gamelelenoastre
s-a turnat apoi zeamade toate zilele, obligAndu-ne sd
mAncim aceasti scArbogenie.Cu toate cd Pintilie gi
Nedelcu au refuzatsi mdnAnce,le-aupus cdlugla gurd
gi li s-a introdus acestamestecpe gAtcu lingurila.
Dupd masd, in aceeagizi de Criciun, Zahana s-a
dus la camera4 spital de unde s-aintors cu nigtehArtii
pe care le-a aruncat pe priciul lui Migirescu gi Pivd-
loaiaT,si le citeascd,iar el a inceput sd se plimbe prin
camerdcu mAinilela spate,fredonAndrepertoriul sdu.
Dupd vreo jumdtate de ord de muzicd s-a oprit 9i i-a
cerut lui Mdgirescusd-i spund pe cei ce gtiau sd cAnte
colinde de Crdciun gi care se pregdtiseri in acestsens
inainte de incepereademascdrilor.
7Mdgirescu pi Pivdloaia erau, de asemene4 torfionari. Acegtia
erau definuli politici, insd fuseseri ,,reeducafi". ln afard de
furcanu, Zahari4 Mdgirescu gi Pdvdloaia toli cei pomenifi aici
erau dgfinuli politici ce sufereau martirajul ,,reeducdrii".
200
Cum acestaii cunogteape toli cei ce pregdtiseri
colindeleca sd sdrbdtoreascd Crdciunul in irnchisoare,
i-a adunat pe priciul lung intr-un col; gi le-a distribuit
la fiecarehArtiileaduse.Pe ele erauscrise,pe melodiile
colindelor,celemai scabroasecuvinte la adresaFiului
lui Dumnezeugi la adresaSfintei FecioareMaria
Pentru ci sunt cregtingi toatd fiin;a mea secutremura
cAndpronunfam numele lui Dumnezeu,nu puteam gti
dacdvoi putea sdspun acelecuvinte de huli, de insulti,
aduseMajestdfii gi Sfin;eniei lui Dumnezeu gi a Maicii
Domnului de cdtreslugile Satanei,in aceazisfAntda anu-
lui 1950,in camera3 subsol.Acelagi lucru necurat s-a
petrecutin toatecamerelede la subsolgi parter.Nici cele
mai depravatefemei din lume, nici un om, oricAtde de-
pravat ar fi fost ef nu gi-arfi ingdduit si rosteascdaseme-
neacuvinte de huli la adresaSfinyenieilui Dumnezeu.
NeavAnd urechemuzicali, eu n-am fost obligat sd
fac parte din corul satanic.Au mai refuzat sd cAnte
acestemonstruo zitdli: Pintilie, Nedelcu, Zelicd Berza,
Reus Gheorghe,Dinescu gi Gelu Gheorghiu. Pentru
ast4 au fost supugi la groaznicebdtii, iar cAnteceleau
fost intonatein toateceletrei zile ale Crdciunului.
A doua zi,ne-au obligat iar sdne facemnevoile in
gamelelein caremAncamgi, din aceaziblestematd,gi
pAnddupd Pagtilelui 1951,nimeni dintre noi n-a mai
avut voie sd-gispelegamelelegi lingurile.De asemene4
nu mai aveamvoie sdbem apd din ceagcade pe capacul
tinetei, ci trebuia si turndm apa din ceagcdin gamela
noastrd,inainte de a o bea.Mulfi dintre noi, ca sd mai
lungeascdtimpul pAndcAndaveausi fie obligafi sd-gi
mdnAncefecalelerdmaseir gameld,seablineau si aibd
scaun,fapt cea dus repedela constipafie,carea antrenat
alte complicafii gi mai grave.
207
 Tot a doua zi de Criciun, mi-a venit 9i mie rAndul
la aceastddegradanti incercare, neintAlnitd nici mdcar
pentru animale. Mi-e greu sd descriu acestenelegiuiri
gi nu numai pentru noi, cei ce le-am suportat, ci 9i
pentru cititori, care vor avea aceeagireacfie de repulsie,
scArbd gi greafi. Ca gi in prima zi, unii dintre noi am
avut o puternicd reaclie de vomd numai vdzAnd ga-
melele din care trebuia sd mAncim acestedejecfii. Unii
au incercat si inchidd ochii, finAndu-se cu mAna de nas,
iar allii n-au putut lua nici mdcar o lingur5. Cei care
s-au opus categoric, au fost: Petricd Tudose, Eneea"
Virgil Mitan,Ion Grigorag, Hululeac Ion ti a$ii.
Printre cei vizali deZahana,care asista la acestsPec-
tacol grotesc, eram gi eu. OricAt am fost silit 9i bdtut 9i
oricAt ag fi incercat, reflexul de vomd a fost mai puternic
pi m-a impiedicat sd inghit propriile mele fecale. In
aceastd atmosferd de miros de vomd, eram convins cd
fiecare in sinea lui trdia o revoltd vecind cu nebunia
Si atunci, bitdile continuAnd cu mai multd besti-
alitate, pAnd a treia zi de Criciun, n-a scipat unul fird
sd treacd prin aceastdsiluire. Toatd operafia s-a fdcut
fdrd ca gardianul sd fie la curent, pentru cd nu el ne
distribuia masa ca sd ne vadd gamelele infecte, ci unul
din comitets.
in zilele urmdtoare, s-a procedat in acelagifel gi cu
urina, cu rezultate mai eficace.
Culmea degraddrii a fost atunci cAnd o parte din
noi au fost forlali sd minAnce fecalele altuia (eu, nu gtiu
de ce, nu am fost obligat sd o fac). S-a ajuns atAt de
departe in aceastdnemaipomenitd degradare,incAt unii
dintre noi au preferat sd mdnAncepropriile fecale,pentru
8
,,Comitetul" era alcdtuit numai din torlionari ce fuseserd
,,reeduca!i".
zo2
a nu fi obligafi sd le mdnAncepe ale altuia Aceastdsiluire
paranoicd a durat vreo trei sdptdmAni, iar pentru aigii
cAteva luni, timp in care am fost atAt de crunt bdtuli
pentru cd refuzam sd ne supunem, ircAt acestesdptdmAni
au fost pentru noi trceputul unui delir colectiv.
Anul Nou 1951, dupd mdrturisirile de mai sus,
ref.uzsd mi-l mai amintesc.
in acestesdptdmAni de oroare, Pintilie pi Nedelcu
au fost atAt de sdlbatic torturati, ci primul a murit, iar
celdlalt a innebunit.
[Pitegti] Pagtile din L951.
Hula adusd Fiului lui Dumnezeu
[...] Noua pozilie fixdeera atAt de greu de suportat,
incAt doream, mai mult ca oricAnd, sd vind moartea sau
un cutremur sd ddrAme fortdreafa Pitegti, iar molozul
ei sd ne ingroape pentru totdeauna. CAt de agteptatd a
fost gi cAt de sublimd ni se pdrea acum moartea de
martir! Numai Dumnezeu insd gtia cAnd avea sd ia
sfArgit aceastdtorturd gi in ce fel.
Se apropiau Pagtile gi eram ingrozili la gAndul cd
ceeace se petrecuse la Crdciun, se va repeta aidoma gi
de Pagti, cu aspecte insi mult mai satanice, pe care
imaginafia omului sdndtos la minte nu le poate crea
Era Duminica Floriilor, inainte de SdptimAna Pati-
milor. in acea dupd-ami azd., Zaharia s-i intors de la
camera 1 spital gi a ficut o noud redistribuire pe prici.
Deodatd, mi-a trecutprin mintecd sepregdtea ceva
e Definutul era dezbrdcat complet,
iar hainele erau adunate
intr-o boccea care ii era agezati deasupra capului. Apoi era urcat
pe tinetd unde trebuia sd stea intr-un picior un timp nedefinit, cu
mAinile ridicate pe lAngd cap.
203
straniu, ceva de nedescris,in legdturi cu SiptdmAna
Patimilorgi cu Pagtile.
Primul pe prici, a fost agezat,dupd noua ordine,
Maglavit, urmat de Nedelcu, de BordeianuDumitru,
autorul acestorjalnice amintiri, PopescuPaul, Zelicd
Berz4Grigorap,Hufuleac, Reus,SAntimbreanu,Gheor-
ghiu pi Andrigan.
Tofi acegtiafdcuserdparte din grupul lui lr{aglavit.
CAndam vdzut aceastdnoud ordine gi mai alesfaptul
ci toli eram din grupul mistic, firi sdne ddm seam4o
groaz6,ne-a cuprins, presimlind ceeace ne aptepta
Luni, in SdptdmAna Patimilor,imediat dupd ptAnz,
Zaharia s-a intors cu un teanc de hArtii in mAnd, mai
multe mdturi tocite,un ghem de ald groasd,nigte cutii
de conservegoale,mangal gi o sticlufd.
Le-a agezatpe priciul nostru, gi, din cozile de
mdturd,ne-a pus sd facemcruci.
Una din cruci, mai mare,era pentru Ungureanu.
Nu ghiceam ce avea de gAnd sd facd Zaharia Dtn
cutiade conserye,a ficut cidelnild, iar hArtiileadusele-a
impdrfitcelor ce selepddaserdde MigcareaLegionardgi
la vreo 5-6 carefdcuserdde planton de la 15 ianuarie.
Dupd ce toate acesteaau fost pregdtite, Zahaiani
s-a adresatin felul urmdtor: ,,Misticilor ti - celorlalli
din camerd-bandi;ilor, pentru cdcredefiin Dumnezeu
9i in Patimile Lui, iar dupi cum gtifi eu nu cred in astfel
de baliverne,gi pentru cd esteSiptdmAnaPatimilor,sd
vedefi gi voi ce patimi vor indura acegtimistici!"
Oricine mi-ar fi spus gi orice ag fi citit in cea mai
pornograficd literaturd, nu mi-ag fi putut inchipui
niciodati ci nigte minli satanizategi bolnave puteau
ndscoci asemeneamiscdri, pentru a huli gi ofensa
Majestatealui Dumnezeu,Sfinleniagi NeprihdnireaLui.
204
Agacum am mai relatatcu ocaziaCrdciunuluidin
1950,nu-mi voi ingddui - pentru bruma de culturd gi
carte pe care mi-am insugit-o in decursul anilor de
invdldturd, pentru bunul sim! gi pudoarea unui umil
cregtin- sd prezint inainteacititorilor astfelde abjecfii
adresatelui Dumnezeu.Dacdle-agpronunfa sau ie-ag.
scrie, m-ag face purtdtorul de cuvAnt al sataneigi al
slug\or lui.
C\sens ar aveasd descriu pomografiile, insultele
pi hula \adusi lui Dumnezeu?Cei credinciogine vor
credepe cuvAnt,avAndu-imartori pe Dumnezeugi pe
aceice,in Numele Lui, au indurat astfelde torturi. Nu
ne vor credeateii,caregi agahulescpe Dumnezeu,fdrd
a fi torturali.
Din dupi-masa de luni gi pAni in Vinerea Mare,
cAndsecAntaProhodul in bisericilenoastre,precum gi
in celetrei zile de Pagti,s-acAntattot timpul pe melodia
Prohodului, de cdtre cei zece care se lepidaserd de
Migcare,plus plantoanele,tot acestrepertoriu de por-
nografii, miscdri gi scabrozitdli,care depdgeauorice
imaginalie.
Noi, ,,misticii", am fost purtali timp de opt zile, in
genunchiprin cameri, de la un capdtla altul, in frunte
cu Ungureanu, inchipuind Patimile Domnului.
Lui Ungureanu i-au fdcut coroandde spini, iar in
cutiile de conserve s-a pus mangal stropit cu gaz
lampant gi i s-adat foc,ca sdtdmAiemcu ele,in timp ce
mergeam in genunchi, ficAnd metanii.
L-am vdzut pe Ungureanu plAngAndca niciodati,
ingrozit de ceeace ne-au forlat sd facem.
Ce mi-a cutremurat sufletulin timpul acesteitorturi
a duhului, a fost imaginea mamei, pe care am vizut-o
in fala ochilor,irdoliatd, agacum inlelegeaeasdtrdiascd
205
 SdptdmAnaPatimilor MAntuitorului. O vedeam piAn-
gAnd; ii era poate gAndul la suferintele mele, depitiata
de ea nu gtia in ce iad md aflam.
La fel,le vedeam plAngAnd pe toate mamele celor
torturati pi ingrozifi de a fi pupi sd-L huleascd pe
Dumnezeu. Dacd ar fivdzut acestemame Jace au fost
supugi fiii lor, multe dintre ele gi-ar fi iepit din minfi.
Dupd opt zile de mers in genunchi, ni s-au rupt
pantalonii, iar genunchii erau numai o rand.
Singurul dintre noi care a refuzat sd participe la
acest ritual satanic, a iost Nedelcu Aristide. Aga inne-
.bunit cum er4 s-a desprins din cortegiu. A fost tolerat,
pentru cd, spuneau ei, igi iegise din minfi.
La sfArpitul celor opt zile de chin gi umilinld, de
dimineafa pAnd sear4 distrupi sufletegte,scArbili de noi
inpine, de neputinla gi sldbiciunea noastrd, imploram
Cerul sd ne ia zilele.
Din cauza mersului pe ciment, genunchii nogtri
erau o rand sAngerAndd, pi, cAnd atingeam cimentul,
cdlcam parcd pe ace. Dar, in afard,de rdnile fizice,
aceastddegradare spirituald a lisat rdni gi mai adAnci
in sufletele gi congtiinta noastrd.
Mi gAndeam cu groazd in acele momente dacd
al/elm sd petrecem la fel pi alte sdrbdtori ale Nagterii pi
ale Invierii lui Hristob, in timp ce pdrinlii , frafir,surorile
gi prietenii nogtri vor trdi bucuria adevdratelor sdrbdtori.
Nu numai in camera 3 subsol s-au petrecut ase-
menea orgii, ci in toate celelalte camere, dupi cum
aveau sd mdrturiseascd, dupd demascdri, cei ce le_au
triit ca gi noi.
Iatd gcopul final al reeducirii comuniste: scoaterea
Iu i Dumnez eu iliilinim i I e_o_4me41lo
f ;1plgbgp,irea Io r
inneanf
O IUBIRE PANA DE MOARTE1O
CAnd md aflam in inchisoare, md imbolndvisem
foarte tare. Aveam tuberculozd,la amAndoi pldmAnii,
de asemeneapatru vertebre erau atinse de tuberculozd.
Aveam de asemenea tuberculozd intestinali, diabet,
insuficienld cardiaci, hepatitd gi alte boli pe care nici
nu l\mai amintesc. Eram aproape de moarte. La
dreapt! mea se afla un preot pe numele sdu Gherasim
Iscu. Erh egumenul unei mdnistiri [Tismana]. Acest om
in etate cam de 40 de ani fusese aga de mult chinuit,
incAt era aproape de moarte. Totugi avea fafa linigtitd.
Vorbea despre nddejdea lui de mAntuire, de iubirea lui
pentru Hristos, despre credinla lui. Era plin de bucurie.
La stAnga mea se afla comunistul schingiuitor, care il
schingiuise pe preot pAni aproape de moarte. Acest
comunist fusese arestat chiar de tovardgii sdi. Sd nu
credeli ce spun ziarele cd comunigtii ii urdsc pe preofi,
sau cd ii urdsc pe evrei. Nu-i adevdrat. Ei urisc pur gi
simplu. Urisc pe oricine. Urisc pe evrei, urdsc pe
cregtini, urdsc pe antisemiti, urisc pe antihrigti, urdsc
pe toatd lumea lJn comunist urdgte pe alt comunist. Se
dugindnesc intre ei. $i cAnd un comunist dugminegte
pe altul, unul pe altul se bagd la inchisoare gi il bate gi
il chinuiegte ca pi pe cregtin.
Aga se intAmplase cd comunistul schingiuitor
[tor]ionar], care chinuise pe acest preot pAni aproape
10Cf. Inffimpldi minunate din aremeanoastrd,culesede Pdrintele
Petroniu Tinase, ed. Anastasis, Sibiu, 2004, pp.76-77. Aceste
mirturisiri din inchisoare au fost traduse din limba greacd de Pirintele
Petroniu, insd nu esteprecizat care estenumele celui care a dat aceste
mdrfurii. Tot ceeace gtirn despre acestom, e ci a fostirrchis vreme de
14 ani in temnifele comuniste din Rom6nia
207
-c moarte - fusesegi el barL^ipAnd aproape de moarte
de cdtre tovardgii sdi, gi-gi dddea sufletul. Sufletul lui
se chinuia in ghearelemorlii.
In timpul noplii md depteptdzicAnd:
- Domnule, fii bun, roagd-te pentru mine! Nu pot
muri, am fdcut o crimd infricogdtoare!
Atunci am vdzut o minune. Am vdzut pe preotul
in pragul morlii chemAnd pe al;i doi delinuli. Spri-
jinindu-se pe spatele 1or,a trecut incet pe lAngd patul
meu, s-a agezatpe marginea patului ucigagului sdu gi-l
mAngAiape cap.
Nu voi uita niciodatd aceastdmigcare! Un om
schingiuit continua sd mAngAiepe asasinul sdu.Aceasta
este Iubirea. Putea gisi o mAngAierepentru acela.
Apoi preotul zise cdtre acel om:
-
Epti tAndr, nu gtiai ce fdceai. Te iubesc din toatd
inima mea.
Dar nu a rostit aga simplu acestecuvinte. Poli zice
,,iubesc" gi sd fie un simplu cuvAnt de gaselitere. Acesta
insd zicea cu adevdrat: ,,Teiubesc din toatd inima mea" .
Apoi a continuat:
- Da_Sa qu, c_a{,esunt pdcdtos, Fet sd te iubesc aga de
mult, inchipuiegte-fi pe Hristos, Care este Iubirea intru-
patd, cAt de mult te iubegte! $i toli cregtinii pe care i-ai
chinuit, si gtii, te iartd, te iubesc gi Hristos te iubegte. Ili
doregte mAntuirea ta cu mult mai mult decAt |i-o doregti
tu insufi. Te irdoiepti dacd este cu putinld sd fi se ierte
pdcatele... El doregte sd-!i ierte pdcatelemai mult decAt
tu insufi doregti sd fii iertat. Doregte si fii cu El in Rai, mai
mult decAt vrei tu sd fii in Rai cu El. El este numai iubire.
Dar trebuie sd te intorci spre El gi sd te pocdiegti.
in aceastdceluld a inchisorii, r.rndenu mai era posibil
sd fie secrete,am auzit mdrturisiree qc_rgqtuluiinaintea
20it
propriei sale victime^.Poate cd viala este mai impre-
sionantd in romane. Insd nici un romancier nu a scris
vreodatd ata ceva. Victim4 in pragul morfii, -primea
spovedania ucigagului sdu gi cel chinuit a dat dezlegare
ucigagului sdu. S-au rugat impreund, s-au imbrdtigat
unul cu altul. P.reotul s-a intors apoi la patul sdu pi
amAndoi au murit in aceeaginoapte. Era noaptea
Crdq-iinului. Dar nu o noapte de Crdiiun in care ne-am
adus pur gi simplu aminte cd inainte cu doud mii de ani
Hristos Sendscusein leem. Era noaptea in care Hristos
Sendscuse,in inima unui torlionar comunist.
Acestea sunt lucruri pe care le-am vdzut cu ingigi
ochii mei.
ZAMBETUL CERESC11
Sd vd spun despre un alt cregtin ortodox [din temni-
p]. Nu era preot, ci simplu fdran. (In RomAni4 aproape
intotdeauna fdranii sunt analfabefi sau aproape anal-
fabeli). Citise mult Sf6nta Scripturd, insd in afard de aceasta
nu mai citise nici o altd carte.Acumse afla itr aceeagiceluld
cu profesori, academicieni gi al;i oameni cu inaltd culturd,
care fuseserd inchipi de comunigti. $i acest biet liran se
strdduia sd aducd la Hristos pe un membru alAcademiei
de $tiin!e. insd in schimb primea numai ironii.
- Domnule, nu-!i pot explica mult, dar eu merg
impreund cu Hristos, vorbesc cu El, it vad...
- Ia nu-mi mai spune mie povegti, cd vezi pe
Hristos! Cum il vezi pe Hristos?
^
- Nu pot sd-!i spun cum Il vdd. Simplu: Il vdd! In
multe chipuri poate vedea cineva. in vis, sd.zicem,vezi
11Cf . intknryldi ninttnate din arenrcnnoastrd,culesede Pdrintele
Petroniu Tinase, ed. Anastasis, Sibiu, 2004,pp.72-73.
2tlq
multe lucruri. Mie imi e de ajuns sd trchid ochii. Uite,
acum il vdd pe fiul meu, acum o vid pe cufiInata mea,
pe nepotul meu. Fiecarepoate vedea. Existd 9i un altfel
de vedere.Ydd pe Hristos!
- Chiar Il vezi pe Hristos?
-Da, il vadt
- Nu mai spune, cum Il vezl? Linigtit, supdrat,
plictisit, indispus, vesel? Cum te privepte? ZAmbegte
vreodatd?
- Ai gisit, a rispuns fdranul, imi zAmbegte!
- Domnilor, venili si auzili ce imi sPune acest om!
Md ia in batjocurd.. Zice ci Hristos ii zAmbegte.Arati-mi
gi mie cum i1i zAmbegte?
Acesta a fost unul din cele mai mari momente din
viala mea
Jiranul a luat o irfdfigare foarte serioasd.Fafa lui a
inceput sd lumineze. (in Bisericd existd astdzi clerici gi
teologi care nu pot crede intreaga Sfante ftripturd. O cred
pe jumdtate, sau un sfert din ea Pentru anumite pricini,
nu cred nici in minuni. Eu o cred in intregime, pentru ci
am vizut mimrni. {n1-y4aql schimbareala fafd.,desigur
nu aceeaa lui Hristos, ci ceva asemdndtor. Eu am vdzut
fefe luminAnd. ..) Un zAmbeJa apirut pe fala acelui jdran.
Ag fi voit si fiu pictor ca sd zugrdvesc acel zAmbet. Era
intr-insul o dozd de intristare pentru sufletul pierdut al
omului de gtiinld. Dar era gi o mare nddejde in acel zAmbet!
Avea atAta dragoste gi compdtimire gi o bucurie de a
mAntui acel suflet! Toatd frumusejea Raiului se vedea in
zAmbetul acelei fefe. Era murdard gi nespdlatd, dar avea
zAmbetul cerescal Raiului.
Profesorul gi-a plecat capul gi a zis:
-Ai dreptate, domnule. L-ai vdzutpe Hristos.
Ji-a
zdmblt.
210
O CONVORBIRE DE TAINA12
RAndurile ce urmeazd, consemneazd o convorbire
care avut loc in temnifa de la TArgu Ocn4 in noaptea
de Crdciun a anului 1?51.Y.aleriuGafencu - cel care a
fost supranumit ,,SfAntul Inchisorilo{' - i-a destdinuit.
prietenului sdu, Ioan Ianolide, cele petrecute in acea
noapte de praznic. Iatd aceastdmdrturie, dupd cum a
fost agezati in scris de Ioan Ianolide:
,,- Ioane, tu imi egti cel mai bun prieten, mi-a zis.
Dar nu ca prieten vin la tine, ci ca si-fi cer sfat, sd md
supun fie. Vrei sd md asculli?
- Te ascult, am rdspuns eu, dar nu gtiu dacd voi fi
vrednic de increderea ce-mi ardl|
Valeriu a plecat ochii gi mi-a spus linigtit:
- In noaptea asta am privegheat. Agteptam sd vind
cAntecul frumos. il cantam in minte. il deslugeam din
cerurile inalte din care cobora. Cam greu pentru mine,
cdci nu cunosc notele muzicale gi trebuie s-o fac dupd
ureche. Eram deci treaz, lucid gi senin, cAnd deodatd
am vizut cd am in mAnd fotografia Setei (fata pe care o
iubise). Uimit de intAmplare, am ridicat privirea gi la
capul patului meu am vdzut-o pe Maica Domnului,
imbrdcatd in alb, in picioare, vie, reald.Erafdr6,Prunc.
Prezenla ei mi se pdrea materiali. Maica Domnului era
aievea lAngi mine. Eram fericit. Uitasem totul. Timpul
pdrea nesfArgit.
Ea mi-a spus: <Eu sunt dragostea ta! Sd nu te temi.
Sdnu te indoiegti. B{_qi4!ava fi a Fiului meu. !1a sfinJit
locul acesta acum, pel!1u-sele,vii-toa+e. P-uterile intu-
12Cf. Ioan Ianolide, IntoarcereaIa Hristos, ed. Christian4
Bucurepti;2006,pp. 180-181.
277
 pi inci vor mai inspiimAnta lume4 dar
vor fi spulberate. Flul meu agteaptdpe oameni sd se
intoarcd la credin;d. Azi sunt mai cutezdtori fiii intu-
nericului decAt fiii luminii. Chiar de vi se va pdrea cd
nu mai este credinfd pe pdmAnt, sd gtili cd totupi
tzbdvirea va veni, dar sa prin foc ai prin pArjol. T-umea
ryai are de suferit. insd este multd credinfd gi am
venit sd vd imbdrbdte z. Indrdzniti, lumea e a lui
Hristos!>Apoi Maica Domnului a dispdrut gi am rdmr"
coplepit de fericire. M-am uitat in mAnd, dar nu r'-ar
aveam nici o fotografie.
Valeriu (Gafencu) vorbea simplu, deschis, fdrd
urmd de pdrere de sine. Sufletul lui pdrea un potir din
cel mai pur cristal, care se invrednici a-L primi pe
Hristos. Cugetul Lui smerit gi paceacu care mi-a vorbit,
mi-au dat certitudinea cd nu fusese o ingelare. Md
simteam cumva gi eu sfinlit, innoit, participAnd la mi-
nune. Cu intensitatea cu care fAgnescintr-o astfel de
intAmplare luminile lduntrice, cu sfiald, dar 9i cu con-
vingere, i-am spus simplu:
- Dumnezeu ne cerceteazi. Dacd noi putem cddea
El va birui. Ne trebuie credinfd, gi acum putem avea
mai multd. Si ne rugim!
Am fdcut impreund o scurtd rugdciune. Si, in tdce-
rea camerei 4 pentru muribunzi, sufletele noastre s-au
fdcut o clipd scard cdtre cer".
Parteaa V-a
SFINTII PARINTI DESPRE VENIREA
[,UI ANTIHRIST SI SFARSITUL LUMII
PROFETIASFANTULUI NIFON,
PATRIARHUL CONSTANTINOPOLULUI
DESPRESFAR9iTULVEACURILOR1
PAndla sfArgitullumii, fiule, nu vor lipsi drepfii
Domnului Dumnezeu,dupd cum nici lucrdtorii Satanei
ii + .r
nu vor lipsi. Ip*zile_lec_qle_pgjdeps-utmd, insd, adevd-
ralii slujitori ai lui Hristos se vor ascunde de oameni.
$i chiar dacd nu vor face semne gi minuni ci astdli, vor
cdldtori necontenit pe calea cea strAmtd, cu toatd sme-
rqryA.Acegtia vor fi in Impdrdlia lui Dumnezeu mai
mari decAt pdrinlii fdcdtori de minuni. in vremea lor
nu va mai fi cineva care sd facd semne minunate,
deoarece, chiar vdzAndu-I, nu vor vrea si se infelep-
leascdin luptele duhovnicegti2.
1 Cf. AnuI 2000 gi senmelesfargitultti luntii, volurn redactat de
Lln grup de preoli misionari, Chiginiu, (fdrd an), pp.46-47.
'zSlarrtull grratie_Bnancianinov a intrebu inla t acest cuvAn t al
SfAntului Nifon in incheiereasa laPateicul egiptean,pe care dAnsul
f-i tradus in limba rusd. intr-o traducere a lii el"*u.rdru Monciu-
Sudinschi, gdsim urmdtoarea versiune a acestui fragment din
cuvAntul SfAntului Nifon: ,,in ultimele timpuri, cei care vor lucra
cu adevdrat luiDumnezeu s9 -v_g_Lqglg{lde cu in}elepciune de oameni
pi nu vor face printre ei semne gi minuni ca in vremea de fa!5. fi vor
pagi pe calea unei nevoinle topite tn srEerenie gi, in Imp5rifia
Cerurilor, se vor dovedi mai mari decAt Parinlii care s-au prosldvit
prin semne" (cf. SfAnhrl Ignatie Briancianinov, Cuahnt despremoarte,
ed. Ileana Bucuregti,2000,p.5).
2t3
 in primul rAnd,gerce y9_rry49_upg*-sqAulele-biseri-
cegtidin toatd lumea vor fi cu totul strdini Fi nici--idee
. Dar gi int€tstf,tdtorii-mqna-
filelel. Vorfi roblrpery$glulpryqlb-vei
hilpr-v-or 5fepart9,
incAt vor fi mai degrabd s=ml4ealePentru oameni decAt
pildd de virtute, deoarece virtutea va ldncezi. Vadomni
peste tot iubirea*d-g-a.€;ittt,dar vai de monahii care se
vor desfdta cu banii. Cd acegtiav e inaintea
ll{ Dumnezeu gi nu vor vedea fafa Domnului. Monahii
gi mirenii yo111a_b-gm,g-u =c-4mdtd gi nu vor vrea sd-i
inmu llea sci in Dumn ezeu, p_n! rnlgglellg-l-a-sdrac i. De
acee4 dacd nu se lasd de aceastdldcomie, vor fi aruncali
in tartar gi in muncile iadului. Deci atunci, cum am zis
mai inainte, tlin;e pe
calea cea largd a pierzdrii3.
3in cartea ce cuprinde versurile gi invifdturile-S- fA4tului Ioan
Iacob Hozevitul, aceastdprofelie este tradusd astfel:
,,Pand h sfArgitul lumii nu vor lipsi profelii lui Dumnezeu,
dupi cum nici slujitorii diavolului nu vor lipsi niciodatd. Lrsd in
zilele din urmd, cAfi vor sluji cu adevdrat, cu credinla lui Dumnezeu,
cu multd in;elepciune se vor ascunde de oameni. fli cu toate cd nu
vor face semne gi minuni ca Sfingii cei de demult, vor merge insd pe
calea anevoioasd cu multi smerenie.
Acegtia se vor afla in impXrijia Cerurilor mai mari decAt
pdrinfii care au fdcut minuni, pentru cd in vremea lor (adicd irnacele
zile in care triim noi astdzi, ale lui Antihrist) nu se afl5 nimeni ca si
facd semne gi mimrni, ca sd se infierbAnte rAvna lor spre nevoinfele
cele duhovnicegti. Pentru cd in toatd lume4 cAfi vor ocupa tronurile
arhieregti vor fi cu totul nevrednici (acatalili) gi nu vor avea nici o
idee de fapte bune (areti). Dar gi starefii, conducdtorii monahilol,
vor fi la fel. Vor fi biruili de ldcomia pAntecelui gi slava degartd gi
vor fi pricind de sminteli oamenilol, mai mult decat pildd de fapte
bune. fi de aceeanici nu se vor mai gAndi la lucrarea faptelor bune.
Va stdpAni peste tot iubirea de arginfi. Dar vai de monahii care se
strdduiesc si adune bani, cd unii ca acegtianu vor vedea fafa lui
274
PROOROCIA CUVIOSULUI PAMVO DIN EGIPT
DESPRECELE CE VOR FI
iN vRslrtuRILE DIN URMA4
Awa Pamvo l-a trimis odatd pe ucenicul sdu ca sd
vAndX rucodelia sa.Si fdcAnd gaisprezecezile{drrpd cum
ne spunea noud) [in cetate], noaptea dormea in tinda
bisericii SfAntului Apostol Marcu; Si, vdzdnd slujba
Bisericiipiinvd!6nd gicAtevatropare, s-aintors labdtr6nul.
Deci i-a zis lui bdtr6nul: ,,Tevdd, fiule, tulburat. Nu cumva
vreo ispit; fi s-a intAmplat in cetate?"Rdspuns-a fratele:
,,Cu adevdrat, awo,irtru lenevire cheltuimzilele noastre
in pustia aceastagi nici canoane, nici tropare nu cAntdm.
MergAnd firAlexandri4 am vdzutpe cei dinbisericd cum
cAntd pi m-am intristat cd nu cAntdm pi noi canoanele pi
troparele". I-a zis lui bdtrAnul: ,,Amar noud, fiule, cd au
ajuns zilele in care vor ldsa cdlugdrii hrana cea tare, cea
zisd prin SfAntul Duh, gi vor urma cAntdrilor gi glasuriloq,
cdci,ce umilinfi gi ce lacrimi se nasc din tropare, cAnd std
cineva in chilie sau in biserici gi ipi inal1d glasul sdu ca
neputinciogii? Cd, dacd inaintea lui Dumnezeu stim,
suntem datori sd stdm cu multd umilinfd gi nu cu
risp'Andire; ci n-au iepit cdlugdrii in pustia aceastaca sd
stea inaintea lui Dumnezeu gi sd se rispAndeascd gi sd
,rte cAntdri cu viers gi sd pund glasurile la rAnduiald cu
Dumnezeu. Cdci iubirea de arginli e urAciune irraintea lui Dum-
nezeu. Monahii gi mirenii vor da bani cu dobAndi. Nu vor voi s5-i
dea la sdraci ca sd le rdspliteascd Dumnezeu cu mult mai mult intru
impdrilia Cerurilor. Dicd nu se vor pdrdsi de aceastdldcomie au sd
se cufunde in tartarul cel intunecos aI iadului.
se v9$$_9]3 c_eimai mulgi pe calea cea largi gi
nete aViir-iiis';1if. Dinlerihon idtre Sion,Ierusalim,
1999, pp. 653-654).
a Cf. Pqtericulegiptean,ed. EOR, Alba-Iuli+ 1990,pp.192-193.
275
megtegug, sd-giclatinemAinile,sd-gitArAiascd picioarele,
ci suntem_datori, cu frica lui Dumnezca,gicu eu-tremu1,
cu lacrimi gi suspine,cu 91,?q umilit, mdsuratgi
evlav_ios,
smerit,sd aducemlui Dumnezeurugdciu4e.Cd.iatd,zic
!ie,fiule, .candvor strica[rA ii
c ale
perinfii nogtri au zis: ..,Ceicesunt in pustia aceast4sdnu
scrie vielile gi cuvintele pirinfilor pe pergament, ci pe
hArtie,ci va sd
p-?1"!19{-sr-saseri+**ptrvoialoq-lilldcirlglg_99-te
necazulce va sd vindr". Si i-a zis lui fratele:,,Agadaq,se
voiichimbi oUiceilrile gi agezdmintele cregtiniiorgi nu
v^orfi preofi in bisericdsd facdacestea? Si a zis bdtrAnul:
,,In astfelde vremuri seva rdci d-ragostea multora gi va fi
necazmult.SJipddiritepdgAnilorgi pomirile popoarelo4,
qgastAmpdrutimpdr4filoa desfdtareapreofilo_r, lenevirea
galugddlox Vqrfi.egUmeni,nebdgdnd seamdde m6ntuiiea
lor gi a turmei, osArdnicitoli gisilitori la mesegi gAlcevitori,
lenepila rugdciuni gi la clevetiri osArdnici,gataa osAndi
viefile betranilor gi cuvintele loq,nici urmAndu-le, nici
auzindu-le,ci mai vArtosocdrAndu-legi zicdnd:.,Deam fi
fostgi noi in zileleldq,ne-amfi nevoit ginoi>.I i
in zilele aceleasevo1s.$L {qfgtgle.qelo_rp.Jrt ici, judecAad
ju_aecafcn aaru.i, nepirtiiila b" ."t re.e. h judecatd,
4eqdjindpe vdduve gi pe sirmani chinuindu-i. incd gl in
nfd, curvie, urdciune, vrajbd,
?.qyisti€. inJdrAtda.furtigagurigibefie".$i azisfratele:,,Ce
va facecineva in vremile gi anii aceia?"Si a zis bitrAnul:
,,Fiule,inacele , mare
seva chemain
216
ISPITACRE9TINILORCU ADEVARAT ORTODOC9I
DIN VEACUL DE ACUM5
in Pateric scrie cd Sfinfii Pdrinli ai Schitul"i \"
profefit d:,,Aintrebatunul:
Ce lucrdm noi? $i rdspunzAnd unul dintre dAngii,
mareleAvvd Ishirion azis: Noi am lucrat poruncile lui
Dumnezeu. $i iardgi intrebAnd a zis: klgsj_upd__noi
cgJe{gg_e o=are? $i a zis: Vor facenumai pe-ig1a4late
din cAt am lucrat noi. Dar cei de dupd dAngii ce vor
face?$i a zis N"q4rqulacelanu vap-ute-_a_ faeenimic;ci
le pi cgllglq sgvor aflafocereafinvremea
va fi oare, [incAt] sd se arate
ldmurili cu toate cd nu vor avea nici o lucrare gi vor fi
mai mari decAt pustnicii cei mai minunafi?
a gi sosit, mai
grozav acum, cL?p1-o.ple,Lea venirii lui Antihrist, incAt
ameninli sd-i piardi pe cei alegi.
9i nr-i_elQ! dg_p_e{iculoasd c?-t9_ygrgiela
vrdjmag!! lui Dumnezelr, delaatei, de la cei cu griia
.sTiaducerea din limba greaci a acestui text aparfine SfAntului
Ioan Iacob Hozevitul gi a fost publicatd in volumulDin leihon cdtre
Sioru,Ierusalim , 1999, pp. 596-597.
'in Pateicul egiptean (ed. EOR, Alba-Iulia, 1,990,p.119) se
gdsegte aceastd traducere: ,,FraJri pdrinli ai Schitului au proorocit
pentru 4eamut,eeldep-ru1md. Ce am lucratnoi?, ziceau ei. $i rds-
punzAnd unul dintre ei, mare cu viafa gi cu numele, avva Ishirion,
a zis: Noi poruncile lui Dumnezeu le-am fdcut. fi rispunzAnd frafii,
au zis: Dar cei dupd noi, oare ce vor face? Qi a zis: Vor sd vini la
jumdtatea lucrului nostru. fli au zis frafii: Dar cei de dupd dAngii?
A zis awa Ishirion: Nu au nicidecum lucru cei ai neamului gi
rAndului acelui4 ci va sd le vini lor ispitS. $i cei ce se vor afla
Idmurifi in vremea acee4 mai mari gi decAt noi gi decAt pdrinlii
nogtri se vor afla".
277
numai la cele pimAntegti sau de la cei destrdbdlafi care
nici un folos gi lenegi,neingrijindu-se nicidecum de fapta
nu pot ugor sd vatdme pe cregtini. vine de la
bund, robili de patimile pdcatului, pentru ci de acolq de
re gun_t_{ggq.r?n-i
4scu4p!Cuitat u!r-d9l=auars Pe Satana nevoitorii cei dintAi, tota9a 9\
red qdgi s114!frali curafi.Predicd pA{olcascd. $i de unde s-a\
gi ei Ortodoxi4 dar oatqqu-m_Simbatdti+refaqutd dupd [de acolo] are s-daldd g_!_qq
biruit, va birui pi el pe monahii cef ri.
placul lupii 1cgs_teia gi al stipAnitorului acesteilumi.
Unde a sporit dreptate4 acolo vor prisosi mai mult
!_redicalor e ca o hrand prielnicd,carea inceput si
se strice gi in loc sd hrdneasci,otrdvegtepe cei care o
mdnAncd. in rAndurile cregtinilor.
A*c_ep,!iq ge\1i de pe
-q1md. Despre ei a profelit Domnul cd vor fi in veacul
cel de apoi: ,,Mulfi vor veni intru numele Meu=gi pe
mulfi vor ingela" (Matei24, 5). a
lavre unde nu este [via]d] de ob9te,
Vorbesc gi fralii mincinogi de sfAnta pi preadulcea defS.imat sfintele
qsegg_q-:e,fuilalt; gi pentru cd s-au
Ortodoxie, de dragoste, de curd;ie, pentru fapta bund,
ca,noanegi nevoinla cea duhovniceascd, se vor Pune
de smerenie gi de virtute, gi ajutd obgtile cregtinegti.QAf
e de g1g_qpentru ortodoc$ii c fi gi gimpli sd infe-
le?81pS qrye-auinainlea-lor. CAt e de upor si fie atragi
f ird faptlbyrag.grijin-
de ideile lor cele
"fi-losqliqglg_i sd ii creadd. Dacd rdsco- 'P-@-
legtecinev,a t4lggelgle_dcestor-66ps41i,vagdsi
nu dragostea cea fierbinte pentru Dumnezeu, -c,ijnehi- tinale_lrclujbe.
pi
narea care se numeste ,pm". $a$nd cu silaegumeniile,cu daruri, negliin{si
ulvetegi sdpovdluiascd turma gi frdlime4negtiindci
ei suntchip gi pildd de folospentrucei careurmeazd
PROFETIASFANTULUI MOISE ARAPUL DESPRE
faptabund li n.{$eleg!-ld Se_e1-eg Jq i91-sea$4lui
CATUCARII DIN.NEAMUL CEL DE PE URMA?
Duol."re.t_fa_giuaiudecd!!!p-gnlru!urm4fqr. $i din
piicina 4epdqdriiQgumgljlsr care nu poartd grijd de
SfAntul Moise Arapul a profefit, zicAnd cd in zilele
tui
celede pe urmd aleveacului al gapteleagijumdtate,viala
monahiceascd se va defdima cu totul 9i
Dupd acee4robul lui DumnezelJ,Moise, a vdzut
prin mijlocul tulburdrilor gi al gAlcevilol, intunecafi, fdrd G nor gi--v6rtej,
1a
?Cf. SfantulIoan IacobHozevitul, Din leihon el
cdtreSion,Ierusa- miazdnoapte. cici ii alerg-
Tlgg!g4p!'., cdci alers r
hrn,1999,pp.274-276. monahicesc se imprdgtia de blestematele eresuri 9i
278
219
s!le1_up_gmulli sd lepe-de!1a1nelemonahicegtr;isi se
insoare. Atunci, pulini nevoitori care vor fi incercaji ca
aurul gi argintul in cuptor in necazuri multe, in
prigoand pi strAmtorare, se vor ldmuri. $! caf! se vor
al]g_1aqg{q_q}i gi vor birui atAteaispite infricogate/ se vor
preamdri gi se vor preasldvi gi se vor cinsti de
Dumnezeu mai mult decAtacei care au rdbdat cdldura
gi zdduful zilei pi gerul noptii.
Dupd aceea avd.zut robul lui Dumnezen, Moise,
cd a trecut iarna aceea a necazurilor gi ispitirilor gi
prigoana acelor infricogate eresuri pi s-a fdcut linigte.
$i, dupd ce vor trece cAfiva ani, iardgi se va disprelui POVATUIRE 9I INATNTTVESTIREI
ceata ceainsereascd or ti va,{_yg le ale SfhntuluiAnstolieaI Optinei
a r, mai multe pi mai silnice. Avdzutcd monahii
(1855-+1e22)
vor petrece impreund cu cdlugdrifele gi impreund cu
pofta cea rea va veni gi tirani4 cdci gi cei ce nu vor voi,
s.evor batjocori cu sila. Fiul meu, si gtii cd d vor veni
r
se vor spurca prin pdcatul desfrAului gi vremuri grele, dupd cum spuneApostolul, vei vedea ci
&rgolli
pleoje_s{e lorvorpreacurvi, asemeneagi ei vorpreacurvi dinpricinaimpulindriicred.inlei,latdcili!9.5-idez]-ir,arite
cu altele.Atunci vave4! urnnezeu vor apdreain biserici gi, cum mai dinainte au spus Sfinfii
gi va distruge tot neamul cel viclean gi-l va trimite in Pdrinfi, pe-gcaunele-ieradrilor gi in mindstiri nu va mai
focul cel vegnic. fi atunci n t in viala duhovniceascd.
Deci, fericili vor fi cAli nu se voJ pleca la cea mai Din care pricind, se vor rdspAndi pretutindeni
mare fdridelege a necurdfiei, care estemai silnicd gi mai pi pe mulli vor ingela neamului omenesc va
grea decAt ucidere4 ci se vor impotrivi gi vor mustra lucra cu pricepgre, ducAnd in rdtdcire, de e cu putinfd, pi
fdrddelegea ca SfAntul Ioan Botezdtorul, gi vor stdrui pe cei alegi. Nu va incepe prin lepddarea dogmelor
mustrAnd amestecareade sAnge. $i vor fi ucigi de cei despre SfAntaTieime, Dumnezeirea lui Iisus Hristos sau
prea fdrddelege, spurcafi gi prea necurali oameni din Ndscdtoareade Dumnezeu, c e va incepe a
vremea aceeagi apoi se vor odihni in sAnul lui Avraam, invdldturile Sfinlilor Pdrinliprimite de la Duhul
-
SfAnt insigi invdldtura Bisericii. Viclenia vrdjmapului
Isaac pi Iacov, al preasldvililor Patriarhi, gi vor locui in
Impdrd;ia Cerurilor cu toli Sfinfii, bucurAndu-se gi gi uneltirile lui vor fi indreptate impotriva unui numdr
veselindu-se, de care [bucurie] sd ne invredniceasci 1invSldturi ale SfantuluiAnatolie al Optinei publicate in colecfia
Dumnezeu pi pe noi, cu darul Lui cel SfAnt.Amin. clescrieri Vremuile de pe urmd si celede acum (edlyie americand)'
220 221
 al celor incercali in viafa duhovniceascd.
fte__Ur-i,c, slujitori ai lui Dumnezeu sunt supugi,iubitori de frafi
Efellq_iitvo! pulg mA4qp9-B=isedcd, igi vor numi peste pi ascultdtoride Bisericd.
tot slugile,iar viala religioasi va fi lepddatd.insd Domnul In vremeaaceea,
nu va ldsape robii Sdifdrdapdrare*gi-intru negtiinfd.El a
spus:.Dupi rq-a4ele-lsrii vefi cunoaste"(Matei7,76-
20).$i sArguiegte,tes5-i osebg;ti depdstorii adevdrafi;
aceifuri de celeale Duhului, caresfAgieturma duhovni- Acegti urAtori ai viefii monahale, care a-unurnai
ceascd,,,nu intri pe u9i in staul,ci sarpe ailrrea",dupi fuf!;igare a crqdintei, se v or nevo-l--sd-
i afragdpemonahi
cumaspus-oDomnul,a t,nimicind departealor, fdgdduindu-le i,
cu de-a sila dumnezeiascaorAnduiale pg acegtia - I pe cei care__nq_.s_e___supun.
MAntuitorul ii numegte,,talhari- (loan 10,1). Dinpricinaacestorameninldri,c I
Dup d-lucrare, adevdrata lo r sluj i re eI teplig;o_[irea vor fi foefleqqlifi, shinr ifi_depropria neputinfi.
a i, intemnilarea lor, cdci fdri aceastd De vei trdi sd vezi acelveac,bucuri-te, cdciin vre-
slujire,furma duhovn_iggascd arputea sd nu fie prinsi. m i care nu 4q qllg vi{u}i, vor
Drept acee4fiul meu, dbatjoco- primicununinumaip_qLlrf,L$ggf4jAi,+_cfedi4!d,dupd
rindu-se lucrareadumnezeiasci,invdldturile Pirinfilor cuvAnful Domnului: ,, Mi va mirtqrisi ina!4_tea
gi orAnduirea ldsatdde Dumnezeu, slqtii_ed ereticii au oamenilor,mirturisi-l-voi gi Eu inaintea Tatilui Meu
gi apdrut, chiar daci pentru o vreme s-ar putea sd-gi Celui Ceresc"(Matei1-0,32).
tdinuiascdrelelevoiri sauvglgtla1nba pe nesim]ite cre- u! Nu pierde cu-
dinla dumnezeiascdpentru aizbutimai bine, ingelAn- nuna primitd, ca sd nu fii lepidat de Hristos in intu-
du-i pe cei neiscusifi. nericul cel cumplit gi in chinul cel vegnic.
Ij -r_o.pftgqai nu doar pe pdstori, ci gi pe slujitorii
lui Dumnezeu,cici diavolul, careoeArutuiepterdticirea b ri, cici atunci Domnul
nq viefuirea dupi r6nduiala lui Dumnezeu. iii va ajuta fie; iar Sfinlii Mucenici gi Mdrturisitori vor
Asemenealupilor in pigi de o_aie, vor fi cunoscufi privi cu bucurie la lupta ta.
de Insd, , vai monahilor legati de averi gi
- aceiavor fi triddtori care vor pricinui urd gi b"gelii gi carede dragul celor mat
rdutate pretutindeni; gi de aceiaa spus Domnul cd se ca ingigi si se robeasci ereticilor.
vor cunoagte,,dupi roade" (Luca6,43-45).Adevdralii spunAnd:,,Vom crufa mdndstirea,iar Domnul
2 Aici cuvAn ne va ierta". Ng!_o_f_oS!Il. lli, ei nici nu gAndesccd
tul eretic poate fi in;eles prin extensie gi in sensul
de apostat, iar cele petrecute cu Biserica in vremea stdpAnirii atee glql y.4-1L4!1a-1n
p ri11fileq_iri (e-rezii)pi rd.tdcifi, 4ia-rr-
comuniste adeveresc irrcd o dati puterea prooroceascd i cuvintelor milastire,gi ci apoi nu va mai ti osfAnti mdndstire,ci
SfAntului Anatolie. ziduri goaled-incare va plecape veci.
222 223
 Dar Dumnezeuestemai putemic decAtdiavolul g1..
nu-i va pdrdsi niciodatd pe robii Sei.Lo,fSXrstatger{u
cregtini;r{ga{ rali, p dndla sfArgitul veacurilor, dar ei vor
a[ege_l i. Nu te temede necazuri,
ci tem-e-tedg p4.qejdioasardtdlire, cdci ea izgonepte
harul gi despartede Hristos;din carepricind,Domnul a
poruncit ca in apafel sd-lsocoteptipe eretic,incAt,,si-1i
fie tie ca un pigAn si vames" (Matei18,1-7).
9i uta ir:rtdregte-te,
fiul meu, ir harul lui IisusHristos.
Cu bucurie grdbegte-tela mdrturisire gi la indurarea su-
ferinfei, ca bun ostagal lui Iisus Hristos, Care a spus:
,,Fii credinciospAni la moarte 9i ifi voi da cununa
viefii!" (Apocalipsa 2,1,0)Acestui4 impreundcu Thtdlgi
cu Duhul SfAnt,cinste9i slavdin vecii vecilor.Amin.
CUVANT DESPREANTIHRIST1
al Sfintului IoanDamaschin
Se cuvine sd se gtie cd trebuie sd vini Antihrist.
tot cel care m-r_merturj-reFtecd Fiu_llui
Dq-qneze-u-avenirir.ti.tpQ l;;;i, 3;z loan 7),gdeste
Dumnezeu desivArgit gi cd S_af1c_g!_orn desdvArgit,
fiind in acelapitimpgi Dumnezeu.Dar in senspropriu
pi special,Antihrist se numegteacelacarevine la sfAr-
gitul veacului (Matei 13, 40; 24, 5). Tiebuie, insd, mai
intAi sd se propovdduiascd Evanghelia la toate nea-
murile, dupd cum a spus DomnuI (Matei 24, 14).gi
atunci vg_ po_frivnici lui
i SfAntul Ioan Damaschin,
Dogmatica, traducere din limba
greaci de Pr. Dumitru Fecioru, ed. Script4 Bucuregti, 7993, pp.
200-202.
Dumnezeu. Domnul le-a spus lor: ,,Eu am venit in
numele Tatilui Meu 9i nu Mi primi
lt
ntlmele
+,
lui Ei pe
L
acela il vefi primi"
Apostolul: ,,Pentru aceea, pentru ci n-au primit
2,10-12). Agadar, iudeii n-au4rimit pe fromnul lisus
HriqloJjl lg$nezer4 Care este Fiul lui Dumnezeu, dar
vor primi pe ingeldtor, pe cel care se numegte pe sine
Dumnezeu. Cd se va numi pe sine insugi Dumnezeu, il
invali ingerul pe Daniil, spunAnd aga: ,,Nu va fine
seami de Dumnezeul pirinf ilor lui" (D aniil 11.,37). Iar
Apostolul spune: ,,Si nu vi amigeasci pe voi nici in-
tr-un chip, ci va_very Fpea"."" a".t"ai"g
iul-p!9ry*igirpohivnicgf
9i_sqya4$[a_o-mulpicatului,f
care se ilalfn mai pregus de tot ce este Dumnezeu sau
esteinchinat, againcAt si gadi el, aritindu-se pe sinegi
cum ci ar fi Dumnezerr" (2 Tesaloniceni2, 3-4). Cdnd
spune Apostolul ,,in Biserica lui Dumnezeu", nu vor-
beite de Bisericanoastrd, ci de ceaveche, e.
Cdci ei. Nu ya veni
pentru Hristos, s; pentru acest motiv
se gi numegte Antihrist.
Tiebuie mai intAi sd se predice Evanghelia la toate
neamurile (Matei 24, 14).,,$i atunci se va arita cel firi
de lege, a qinr_i-vgnire.va fi cu I i, cu toati
e gi cu-min-uni mincinoase, cu toati
amigirea nedreptifii la cei care pie1, pe care Domnul
il va omori cu graiul gurii Sale 9i-l va pierde cu venirea
aritirii Sale" (2 Tesaloniceni 2,8-9). Deci nu insupi
225

sd locuiasci diavolul in el.
Se nagte, deci, din curvie, dupd cum am spus, este
crescut ir ascuns gi pe neagteptate se riscoald, se im-
potrivegte pi ilnpardtegte. La urceputulimpdrdliei lui,
dar mai degrabd a tiraniei lui, ia chipu_l gfinjeniei, dar
cAndajqnge stdpAnitor, persecutd Bisericalui Dumnezeu
(Matei24,6-10) gi-gifacecunoscutd toatd rdutatea lui. Va
veni cu -s€lqnqgi_nqinuni mincinoase" (2 Tesaloniceni
2,9),ingeldtoare gi nu adevdrate,gi
, ii va ingelagi.iva desparflde
t ,,si, se sminteasci de va fi cu
putinfi 9i cei ale9i" (Matei24,24).
Vor fi trimigi Enoh gi Ilie Tezviteanul (Maleahi 4, 5;
Matei 17, 10-12;Marcu 9,11-12), gi ,,vor intoarce inima
pirinfilor citre copii" (Mnleahi4,6), adicd,sinagogacitre
Domnul nostru Iisus Hristos gi cdtre predica Apostolilor,
dar ei vor fi omorAfi de Antihrist. $i va veni Domnul din
Cer, in chipul in care Sfinfii Apostoli L-au vdzut mergAnd
la Cer (FapteleApostolilor 1,11), Dumnezeu desdvArgit gi
om desdvArgit,cu slavi gi putere (Luca21,27) giva omori
pe omul fdrddelegii gi pe fiul pierzdrii cu Duhul gurii Lui
sd nu_49!ep!e_pe
d cum hrsugi ne-a
dat incredinlare(Matei16,27;25, 31;Luca21,27).
trAAA
CUVANT PENTRUA DOUA VENIRE A DOMNULUI,
SFAR9ITUL LUMII 9I VENIREA LUI ANTIHRIST1
al SffrntuluiEfremSirul
\
\
Cum voi putea eu, Efrem cel prea mic, pi pdcdtos,\i
plin de grepeli,sdspun celemai presusde putereamea?
Daf, de vreme ce MAntuitorul, prin a Sa milostivire, pe
ceinecdrturarii-a irvdlat inlelepciuneagi pe credinciogii
ceide pretutindeni i-a luminat pi pe a noastri limbi o va
lumina cu indestularespre folosul gi zidire4 gi a me4 a
celui ce zic, gi a tuturor ascultdtorilor.$i voi grii intru
dureri gi voi spune intru suspinepentru sfArgitullumii
i acesteiade acumgipentru iaqade_{fginegiqrmplit
balaur,cel ce pe toatecelede sub cer gi -sd
, incAt de ar pute4 sd amigeascdgi pe cei a-!gpi, gi pe
t e 9i cu ndluc_iride
ardtdri,galq"Ae-yql_f aEqd_e--qetredfu qU_l_(Matei24,25).
D-upa-hgeduinla Dumnezeului Celui SfAnt,va lua
stdpAnireca si irgele lume4 firnded_q:ainmql[t pdsa-
ldlaJeaJ-usrii,pi pretutindeni, tot felul-de lucrdn-relgse
lucleaze.$i pentru aceast4P_reacuratul Stdp^an-v_a
slo!_qzi
i, ca_sdigpitea.scilumea-pentr-upigA-
ndtateaei, de vreme ce oamenii au voit a se depdrta de
Dumnezeugi a-l iubi pe vicleanul (2 Tbsaloniceni 2,1L).
Frafiloq, v-a-fi-irr vremurile acelea -
gi -, cAndsevor sdrrA-rFi-s-emne fi
minuni cu multd stdpAnirede insugi balaurul, c.Ar1d se
va ardtape sineca un dumnezeu,c_ll!-4luetlijnfrig-egale,
-.
'Text reprodus dupi anexele editoriale din vol. Sfantul'feofilact
al Bulgariei, Thlcuirea Sfintei Euanghelii de Ia Matei, ed. Sophi4
Bucuregti, 2007, pp. 437-443.
227
zbllratdr4.vl^fi\]h,I cqingedi-ivvfuafil
indllAndu-seinaintea Tesaloniceni 4 4). CF)
yor striga cu tirie, le, infficogAnd
fdrd de mdsurdpe tofi oamenii.Atunci, frafiloq,oaree-ine
seva afla irrgrddit gi pe-tregandneclintit, avAndu rrsufletul
siu ser-nrr:llCelui Unuia-Ndscut, Fiul Dumnezeului
nostru, adicd SfdntaSa Cruce?CAnd va vedea necazul
acelanemAngAiat,fdcut-pretutindeni,peste tot sufletul
carenu va aveade nicdieri m6ngAiere,iarigi nici sldbire,
pg pameft+i pe mare; cAnd va vedea toatd lumea
tulbuatd gi va fugi fiecaresese-ascundi.in munfi, unii
adicd murind deloame, iar al|ii ca cearatopindu-,sede
setecumplite gi nu va fi cine si-i miluiascd pe ei; c6nd
va vedea toate fefele ldcrimAnd gi cu dorire intrebAnd
dacdse mai afld oarevreun cuvAnt al lui Dumnezeu pe
pdmAnt.$i niciieri nu-l va auzi.
Cine, oare, va suferi zilele acelea?$i cine va rdbda
necazul cel nesuferit, cAnd va ven_r_alllesteealCapoBoa-
relqr ce vor purcede de la marginile pdm6ntului pentru
vedereatiranului pimulti inchinandu-seinainteatiranului,
strigAndcu cutremur: ,,Tu epti mAnfuitorul nostru!"?
Marea se va tulbura gi pdmentlrl se va usc4 cerurile nu
vor plou4 tulpinile se vor vegtejigi tofi cei ce vor fi pe
pdm6ntulRisiritului, cdtreApusvor fugi de multd fricd.
$i iardgi cei ce'vor fi la Apusul soarelui vor fugi cdtre
Rdsdri! fugi-vor cu cutremur. Atunci, lqAnd obra-znicul
stdpdrute,va trimite draciin toatemarginile pdmdntului,
casdpropovdduiascdplini de irdrdznire: ,,Impirat mare
s-aardtatcu slavi. Venili de il vedefi pe el".
Cine, oare,va avea-s-u,fle1ds diamant, incAtsdsufere
vllejgt_tel9q!_e_qlq4lglilg3sglgL?Cine, oare/ va fi acest
om - precum am mai zis -, ca toji Ingerii sd-l fericeasci
pe el? Cd eu, frafilor iubitori de Hristos gi desdvArgifi,
228
rr-am infricogat numai din pomenirea numelui
balaurului, cugetAnd in mine necazul ce va fi oamenilor
in vremurile acelea gi in ce fel se va ardta acest ba(aur
pAngdrit gi aspru [amamic] neamului omenesc. Iar m\t
rlal amar se va ardta r, celor ce ver putea birui
nilucirile lui. Cd atunci vor fi mulfi cei ce se vor afla
binepldculi lui Dumnezeu ti s_evor putea manlui
m i, cu multe rugdciuni
gi plAngeri nesuferite. Ci Dumnezeu Cel SfAnt, vd-
zAndu-i pe dAngii intru plAngerenemAngAiati 9i intru
credinli curati, se va milostivi spre ei ca un Pdrinte
iubitor de fii pi-iiya_pdz-r pe ei unde sevor ascunde.Cd
preapAngdritul n_q_yaincet4_cd_qlaldpeSfinli ti pe
pdmdnt+r-pe nnre, socotind ci va impirifi de acum
inainte pe pimAnt, gi p_etojiii\ra_supirne.9i va socoti
ticilosul sdsteaimpolrivi ftr ceasulacelainfricogatcAnd
va veniDomnul din Ceruri, negtiind migelul a sanepu-
tinld gi mAndrie,pentru carea gi cdzut.Cu toateaceste4
v@ltiVa petoatec um i nc i -
noas-e,le semnev_rijitoregti;gi nu va fi in vremea aceea
cAndva veni balaurul,sldbirepepdmAnt, ,
, morli gi infometati intru toate
marginil*e-pdmdntului.Cd insugi Domnul nostru, cu
dumnezeiascaSagurd a zis: ,,Ci unele caacesteanu s-au
aritat din inceputul zidirii" (Matei24,21).
Iar noi, picdtogii, cu ce vom asemina nevoia sacea
peste mdsurd de mare, inci gi netAlcuitd,de vreme ce
Dumnezeu aFaa numit-o pe dAnsa?insd si-gi pund
fiecaremintea sacu dinadinsul intru sfintelecuvinte ale
Domnului gi MAntuitorului nostru,cum ci pentru nevoia
pi necazul cel prea mare, va scurta zilele necazului
aceluia,prin a Sa milostivire sfdtuindu-ne pe noi gi
zicAnd:,,Ruga}i-vi ca si nu fie fuga voastri nici iarn4
nici sAmbdta" (Matei 24, 20). $i iarigi: ,,Privegheafi
totdeauna, adeseori rugAndu-vi ca si vi facefi vrednici
a scipa de necaz 9i a sta inaintea lui Dumnezeu, ci
vremea este aproape" (Luca20, 36).$i infu aceastereu-
tgte,z4ge14_to!i
gi nu credem, dar sd ne rugdm necontenit
cu lacrimi gi cu rugdciuni, noaptea Si ziuE cdzAnd la
Dumnezeu, ca sd ne mAntuim noi, pdcdtogii.
Dacd are cineva lacrimi gi umilinfd, sX se roage
Domnului, ca si ne izbdvimdenecazulceva fipepdmAr
ca si nu vadd nicidecum nici pe fiard, nici sd au"rd
.Vteaz suflet va avea cel
carevaputea inmijloculsmintelilor. Cd
d4ci d,lesneva fiinconjurat
gi va fi robit de semnele balaurului celui rdu gi vielean. $i
neiertat se va afla unul ca acestala Judecatd,firtrucAt siegi
vdnzdtor se va afl4 ca unul ce a crezut de bundvoie tira-
nului. De multe rugdciuni ;i lacrimi avem trebuinfd, o,
iubililoa ca sd se afle cineva dintre noi intdrit intru ispite.
Fiindcd multe v_ol- , cele ce se vor face,
pentru cd luptdtoare fiind impotriva lui Dumnezeu, pe
toti va voi sd-i piardd.
Luafi aminte, frafii mei iubitori de Hristos, ce a fdcut
israelitenilor in pustie cAnd iegeau din Egipt, cum i-a
amdgit pe ei ticilosul gi preaspurcatul, ca sd facd toli
acel picat preacumplit, cd a invdpatpe Valaam ca sd dea
Iui Balac, impdratul madianifiloq, sfat rdu, gi pe popor
sd-l amdgeascdspre curvie, ca deodatd cu totul id-i
cu spurcatele acele4 mai inainte sri aducd jertfa gi apoi
230
li intre la dAnsele.Cd femeile nu luau platd de la popor,
ci ii sileau pe toli cei ce veneau la dAnsele,si jertfeascd.
ii au pus inaintea boierilor pe fiicele boierilor; agijderea
ei bogafilor, pe fiicele bogafilor; iar pe cele mai multe
,l intre femei, de obgte,la tot poporul cel de jos, vrAnd pe
tofi deodatd sd-i vAnezespre moarte, ca nici bogatul sd.
nu se ingrelogeze de cei sdraci, nici boierii de fiica cea
sdracda celui de jos (Numeri 25).
Vdzut-ai lucrarea nedreptdfii gi vicleana megte-
gugire, cum tuturor le-a sdpat gropi spre moarte?
Vdzut-acineva dintre voi, cAndv4 vreun lucru ca acesta
fdrd de rugine? Pe curvie a tinut-o ca pe sabia cea cu
doud tdiguri, cdci ti cumplite secerau fe-
meile pe cei ce intrau la dAnsele:gi ca sd jertfeascd,gi sd
curveascd. Cdci iqeeeEtle!_ya {Aqellfenul, ca tofi sd
poarte cAnd va veni in vremea s4 la
plinirea vremurilor; sd 4mdgeascd pe to!i, pi
apoi aga sd cu_mp-e1q- 4ceptia buc4le gi tot felul de
trebuinle; gi sd pund poviluitori [cArmuitori] de PoPor/
ca tofi sd sdvArgeascd porunca lui.
Luali aminte, fralli mei, la .covArgirea fiarei gi
megtegugirile vicleniei, cum igi incepe
lu : cd dupd ce seva strAmlora qineva de lipsa de
bucate, a primi pecetea aceluia pdgAne-iicul
chip, dar nu peste toate mddularele trupului, ci peste
mAna dreaptd, agijderea Fi pe frunte, ca sd nu aibd
stdpAnireomul a se pecetlui cu mAna dreaptd cu semnul
Sfintei Cruci, iar pe frunte nicidecum a se insemna cu
SfAntul Nume al Domnului, nici cu Preasldvita gi'
Cinstita Cruce a lui Hristos gi MAntuitorului nostru.
Ci stieticdlosulcd,dacd
Domnului, se-risipegte t 9i Pentru
aceastapecetiuiegtedreaptaomulqi, cd aceastaestecea
237
 care pecetluiegte toate mddularele noastre. Asemenea
gi frunte4 care esteca un sfegnicce poartd pe fald fdclia
luminii, adicd semnul MAntuitorului nostru.
Deci, fralii mei, infricogati nevoinfd va fi tuturor
oamenilor celor iubitori de Hristos, ca pAndir ceasul
inchipui balaurul puterea sa irn locul Crucii MAntui-
torului. Ce in acestchip va faceca Numele Domnului
gi MAntuitoruiuinostrunicidecumsdnu sepomeneascd
in vremurile acestuia.Si aceastao va face,fiind_cd.se
teme gi se culrgmurd,neputinciosul,de SfAntaPutere
a MAntuitorului nostru. Cd de nu seva tlui
cgpeqeteqel4rria de ndlucirils hriji
Domnul nu Se va depdrta de la unii ca acegti4 ci ii
lumina gi ii va trage citre Sine.
Secade sd inlelegem noi, fraJilor,cu tot dinadi
cd ndlucirile vrijmagului sunt nemilostive gi fdrd de
omenie. Iar Domnul nostru cu linigte va veni la noi,la
toli, ca sd goneascdde la noi megtegugirile fiarei. Deci
noi, linAnd neabdtutd credinla lui Hristos, cu ugurinld
vom birui puterea tiranului. GAnd neschimbat si ne
cAgtigdm,gi bund statornicie, gi se va depdrta de la noi
neputinciosul, neavAnd ce sd ne facd.
Eu, preamicul, frafilor, vi rog pe voi, iubitorilor de
Hristos, sd nu nb molegim, ci mai vArtos sd ne facem
putemici cu puterea Crucii. Netrecuta nevoinld este lAn-
gd ugi. Platoga credinfei sd o ludm toli. Sd scoatem cu
..dragoste din Izvorul cel dumnezeiesc nddejdile mAntuirii
\ sufletelor noastre- pe nezidit4 zic, iubi;ilo r frafi,Treimea
Cea de o Fiinfd, Care estelzvor Ce izvordgte viafd. Dacd
se va ingrddi cu acest fel de arme sufletul nostru, nu va
fi cdlcat de balaur. Cu toate aceste4 se cade-noui a ne
r , nici si ne fie fuga iarna
232
Deci, fili gata,ca nigte robi credinciogi,neprimind
pe altul. futUl pi pierz-dto4rlgi cel fdrd de omenie mai
intAi va veni intru ale salevremuri, ca sd fure gi sdjun-
ghiegi sdpiarddturma ceaaleasia lui Hristos,Adevd-
ratul Pdstor.Cdci qs.ffplA!4bipuJ Adevdratului
Ilqlor, ca si ingeleoile turmei. insi cei cg vor cunoagtp
cel sfAnt al Adevdratului Pdstor,indatd il
vor recunoapte.Cdci g nu se asea-
qldn_{cu_Eel al Adevdratului Pdstor,fiindcd
t I. Glasulfiind plin de chipul furului, indatd
secunoagtein ce fel esteacesta.
Deci, sd ne invdldm, o, prieteni,cu ce fel de chip va
veni pe pdmAntgarpelecel fdri de rugine,fiindcd MAn-
hritorul, vr6nd sdmAntuiascdneamulomenesc,9a ndscut
din Fecioardgi prin chipul omului a amdgitpe vrdjmapul
cu SfAntaPuterea Dumnezeirii Lui. $i,bland gi smerit a
fostpe pdmAnt,cape noi sdne iral;e de la pimAnt la Cer.
Cici cu incredinlare pi cu adevirat, Dumnezeu Cel Ce
S-azimislit, AcelagiintrupAndu-Se,AcelagindscAn-
du-Sedin SfantaFecioardcu trupul nostru,a mAntuitprin
patima Crucii tot neamul omenesc,d6nd porunci. $i iardgi
va sd vind ir ziua ceamai de pe urm5, sd judece viii gi
mci4ii rsisd rdspliteascdtuturor dupd faptelelor, drepfi-
lor gi necredinciogilor,ca un Drept judecdtor. Aceasta
. noscAnd-ovrdjmagul, cd iardgi va sd vind din Cer
.-iomnul cu slava Dumnezeirii, a socotit gi acestasi ia
asuprasachipul Venirii Lui gi sdne ingelepe noi.
$i nu el insugiseva intrup4 ci cu acestfel de chip va veni
preapAngdritul,caun fuq,casdirgele pe tofi: smerit,linigtit,
ZJJ
 urAnd celenedrcptc, drnspre idoli irrtorcAndu-se,evlavia
mai cu seami cinstindu-o, bun, iubitor de sdraci,peste
misurd de frumos, prea cu bund asezare,blAndcdtretoti,
cinstind cu cuviinfd neamul iudeilof, fiindcd ei a;teaptd
venirea aceluia.9i, pe lAngd toate acestesefirne,va face
icu multd stdpAnire.Seva fdgdmicicu
viclegug, sd placd tuturo4,ca degrabd sd fie iubit de cdtre
mulli. Daruri nu va lu4 cu mAnie nu va grdi, mAhnit nu
se va ardta gi c va amdgi lume4
pAnd ce se va faceimpdrat.
$i dupd ce multe noroade gi gloate vor vedea nipte
fapte bune ca acesteapi puteri, tofi cu o socotealdse
vor face gi cu bucurie mare il vor propovddui pe el
impdrat, zicAnd unii cdtre altii: ,,Au, doard, se mai afld
vreun om bun pi drept ca acesta?"Si, mai mult, poporul
cel ucigag al iudeilor il va cinsti gi se va bucura de
impdrdlia lui. Pentru acee4 ca unul ce va cinsti mai
mult locul gi templul evreiesc,va ardta lor cd are purtare
de grijd pentru dAngii.
CAnd va impirdfi balaurul pe pdmAnt, cu mare
sArguinld popoarele i se vor face ajutdtoare. Edom gi
Moab, incd gi fiii lui Amon i se vor inchina cu bucurie,
ca unui adevdrat impirat, gi ei se vor face cei dintAi
apdrdtori ai lui. Se va htdri indatd impdrafia aceastagi
va b4 A{qE rlq4.Apoi, se va inil}a
inima lui gi va vdrsa balaurul amdrdciunea s4 punAnd
inaintea celor din Sion tze_nizurl
morfii. TulburAnd lume4
va clinti marginile, va necdji toate, va pAngdri suflete.
Cdci nu se va mai arita ca un cucemic, ci cu totul intru
toate aspru, fdri de ornenie, iute, mAnios, cumplit,
nestatornic, infricogat, slut, urAcios, grefos, sdlbatic,
pierzdtor, obraznic gi sArguindu-se- intru a sa nebunie
- a arunca in groapa pdgAndt5lii tot neamul omenesc.
234
Cu milciuni [ingeldri] va inmul;i sernne in mulfime. Si
stAnd inainte multe alte popoare gi ldudAndu-l pe el
p intru care popoarele vor sta inaintea lui, gi le va
grdi cu indrdznire: ,,Cunoagtefitoate popoarele puterea
gi stipAnirea mea. Iatd, inaintea voastrd a tuturor
poruncesc acestui munte ce este de cealaltd parte, ca
acum sd se mute de aici, de aceasti parte de mare, prin
cuvAntul meu". Si va zice spurcatul: ,,Jie i;i poruncesc:
Mutd-te dincoacede mare!" $i va alergamuntele
insd nicidecum clitindu-se din temeliile sa-
le, cdci cele ce Dumnezeu Cel Preainalt dintru inceputul
zidftli le-a intdrit gi le-a indlfat, asupra acestora prea-
spurcatul stdpAnire nu are, cu ndluciri
vl41_tglgfti. Si, iardgi, altui munte ce'va rtu i., uaarrc..i
mirii celei mari, fiind ostrov foarte mare, ii va porunci
sd se ducd gi pe uscat sd stea in ldrmuri veselitoare spre
veselia privitorilor, ostrovul nicidecum din mare
migcAndu-se.Iar balaurul igi va intinde mAinile sale gi
va aduna mullime de tArAtoarepi de pisdri. Agijderea
va pSgi pe deasupra adAncului gi c-ape qqcat vag-qbla
peste el gi le va ndluci pe toate. $i mulli vor crede gi il
voi slivi pe el ca pe un dumnezeu tare. Iar i
celor ce vor avea pg pun4ezguintru er, se vor lumina pi
cu de-aminuntul vor privi prin credinli curati gi r
c i. Dupd aceastase va sui pe apa
mdrii gi agava umbla pe apd ca pe uscat.Si aga i
lumea gi mulyi vor crede lui pi il vor sldvipe
el ca pe un dumnezeu tare. Iar cAgivor avea i
Dumnezeu intru dAngii gi luminafi, vor
cunoagtecu adevdrat cd nici muntele nu s-a migcat din
locul sdu, qlqr,_eq_t-to_vlll
nu s-a mutat dinmare pepimAnt.
$i toate acesteaintru numele sdu le va sdvArgiAntihrist.
\ Cd umeascd pe curatul nume al Thtdlui
at Fiului gi d Sfanl.rt.tifX-n, cdci este luptitor de
\ li
Dumnezeu gi fiu al pierzdrii.
Acestea aga fdcAndu-se gi popoarele inchinAndu-se
lui gi ca pe un dumnezeu ldudAndu-1, dlndin zi Seva
!,.rania Cel Preainalt din Ceruri- igi va intgarce faJa Sa
dinspre el gi se vor face crumerumplite, foametqne-
curmatd,cqt{claurc_nc1tteetate,lipsgrl+ts_trdmlor_are
PJ9lqtindeni, nec,az mare, morli-necontenite, temere
in-f-ricotatagi tremurnepovestit. Atunci cerurile nu vor
p.loua pdmAntul nu va mai rodi, izyoarele vor lipsi,
rAurile vor sec4 lg_{banu va mai odrdsli, v.erdeafa nu
va mai rdsdri,.qgpqgii din rdddcind se vor usca gi nu
vor mai rodi, p.,eptiiry_r,qriigi chilii dintr-insa vor muri.
Si, aga,l4area va trimi_tgSulqare+i_erzdtclare g
ir-r-ftic-sgat,
incAt vor sl6bi gi vor muri oamenii d
Atunci va plAnge cumplit tot sufletul pi va suspina;
atunci tofi vor vedea rlecaz nemAngdiat cuprinzAndu_i
pe dAngii noaptea gi ziu4 gi niciieri nu vo. afla sd se
in ulife, sg eni, care va necdji
pe tofi cei vii. Dimineala tofi vor zice cu durere gi cu
suspinuri: ,,CAnd se va face seard,sd dobAndim odihnd?,,
venind sear4 iardgi cu lacrimi prea amare vor grdi intru
dAnpii: ,,OarecAnd se va lumin4 ca sd scdpdm d6 necazul
ce ne std asuprd?" Si nu va fi unde sd fugd sau sd se
230
ascundd,
cdsevor fulburatoate,mareagiuscatul.Pentru
ne-azisnoudDomnul:,,Privegheafi
aceasta d9ci,ci nu
cuiva,trtrunecazulacel4citqli_ii,Vsr_f-e_uetpeJrrarlikei
in@ de a veni necazulacelamare pe
pdmAnt. Ci atunci v_4fi q4149-atFi aurul_Siarginhrl ir
u-_[legi nu va fi nrme-nicine-sd-Lia fiindcd vor fi urAte
toate.Ci togisevor sArguia fugi gi a seascundegi nicdieri
nu va fi cu putinld sd se ascunddde necaz.insd impre-
und cu sevor afla-fia1eg!
tQ16!_o4rem,Ancdlo4redetrupurLlprgc_atdqi.
u fricd pi dfnafare cutremur. Si noapte4
gi ziua pe ulile vor fi mortdciuni, in ulile putoare, in
case,putoare; in_ulife,foame gi sete- in case,foame gi
sete;?nulite, glasde plAngere- irt cas,e, glasde plAngere;
in uli;e, gAlcevi- in case,gAlcevi;in ulife, amar - in
case,amar.Unul pe altul cu plAngereil va intAmpina:
tatdl pe fiu gi fiul pe tati; mama pe fiicd gi fiica pe mamd;
prietenipe prieteniin ulile imbrifigAndu-se,vor legina;
gi frafi cu frali imbrdligAndu-se,vor muri. Seva veplgji
pi tumus$qe_fgl9_r_{_oltrupul gi se vor fac,efg}ele_lgr
ca de mort. i urAtd chiar si
le-meilsr.Sevor vegteji to! trupul gi pqfta oamenilor.
$i toli cei ce s-au pleca! cupptileif!a.g F.g_g,lget
p adicd pdgAnesculchip al spurcdciunii,
alergAndcdtre dAnsul,vor zice lui cu durere; ,,D6.-ne
noud sd mAncdmgi sd bem, cd toli murim de foame,
cumplit strAmtorAndu-ne,gi gonegtede la noi fiarele
cele inv eninate" . Si, neavAn d, tjga1o_r_Ul
V_arispunde cu
237
 multd asprime,zicAnd:,,Deunde sdvd dau eu voud,o,
oamenilor,si mAncafigi sd befi? Qgprl nu voiegtesd
{ea pdmAfrlUfuiploaie gi pdmAntul iardgi, nicidecum
nu a dat seminfesau roade".
Auzind aceste4popoarelevor plAnge gi se vor
tAngui, neavAndmAngAieredin pricina necazului,ci
necazpestenecazle va fi lor in chip nemAngAiat,cdci
d e b,univoieaL crezut tiran u lu i. Cd aceI4 ticil optrl^n u
; deci cum pe dAngiiii va
milui? In acelezlle vafi nevoie [cazni] mare din necazul
cel mult al balaurului, gi din fricd, gi din cutremur, pi
din vuietul mdrii, gi din foame, gi din sete, gi din
mugcirile fiarelor. $i tofi cei ce vor lua pecetealui
Antihrist gi se vor inchina lui ca Dumnezeului Celui
Bun, nu vor aveanici o parteintru impdrdlia lui Hristos,
ci impreund cu balaurul se vor arde in gheend.
fe_ricitva fi acelace seva ardta prea€fad+i+re_ase-
d.incjos gi va avea i. ffud de indoiald cdtre
DumneTeu,cd va lgpdda toate intrebdrilg
Iui, defdimAndu ipi m,uncile.Ei44l]4irile.
Iar mai inainte de a sefaceaceste4Domnul - caun
Milostiv - va trimite pe Ilie Tbzviteanul Fi pe Enoh
(Apocalipsa11,3-4), spre a se face cunoscuti Dreapta
Credinfdneamului omenescai a sepropovddui tutuior
cu indriznire cunogtinlade Dumnezeu,clrnU-de fricd
si creaddtiranului. AcegtiProorocivor striga gi vor zice:
,,ingeldtoreste,q oamenilor! Nimeni sd nu creaddlui
nicidecum sausi il ascultepe luptdtorul de Dumnezeu.
Nimeni din voi sd nu se infricogeze;cd se va surpa
acestadegrabd.Iati, Domnul Cel SfAntvine din Cerle
judefe pe tofi cei ce s-auplecat semnelorlui,,.
Insd pulini vor fi atunci cei ce vor voi si ascultegi
sd creaddpropovdduirii Proorocilor.Iar aceastao va
238
face MAntuitorul, ca si i9i arate negriita Sa iubire de
oameni, cd niciodatd El nu voiepte moartea pdcdtosului'
ci voiepte ca toli sd se mAntuiasci' Cd nici in vremea
aceeanu va ldsa neamul omenescfdrd de propovdduire,
ho-tefateFi s-evcrmAntui, fiind.ascu"?iil .gl"l.li.il
vi fl-qglojg'rt
, cr1le11iry_lg
-^ ^2 ^.. -.i-+^^ *' r* rroa infn
t
v enlre a acestu ta, rar ceror ce-9i aqlr-Unt94-Pglt49Ai4!ru
l"S.=gg i gi iubesccelepimAnte9ti,nu le va filesne
u.X6ia aceasta.Cd celcede-apururi estelegat de lucruri
lumegti,mdcarde ar 9i auzi,nu crede9i urd9tecelece i
sespun. Pentru aceastaSfinlii primescputerede a-scdpa
cd'tbatdinviluirea 9i grija vielii acesteiaau lepddat-o'
Atunci va plAngetot pdmAntul'Marea 9i aerul vor
plAnge, impreund gi dobitoacele cele sdlbatice cu
p;reiit" ceiului. Vor plAnge munfii, 9i dealuril", ?i
iemnele cAmpului. Vor plAnge inci 9i luminitorii
cerului cu stel-ele, pentru neamul omenesc,ci tofi s-au
abdtut de la DumnezeulCel SfAnt,Ziditorul tuturor, 9i
au crezut ingeldtorului,primind chipul spurcatului 9i
de Dumnezeu luptitorului, in locul fdcitoarei de viafd
Cruci u?r4attrritorului. Va plAngepimAntul 9i marea'
al
ci d.endprasndcu totul va incetiglasul Psalmului 9i
rugiciunii din gura omului. Vor plAngetoatebisericile
.t
lui Hristos cu plAngere mare, cd nu se va mai sluji
Sfinfirea si Prinosul.
Iar dupd ce se vor implini !:ei-vremr gi
iumatate ale
stdp6nirii spurcatului gi ale faptelor lui gi dupd ce se vor
implini toate smintelile a tot pdm6ntul - dupd cum zice
alergAnd inaintea slavei Lui rAnduielile ingeriloq, ale
Arhangheliloa tqli_finrd vapdi de fcr gi rduplindeloc, cu
va auzi jdrAna putrezitd aceamare gi infricogatd Venire a
M6ntuitorului gi, ca*intr-oglipg4& dg_ochi,sevor scula toate
seminfiile pi vor cduta la frumusefea cea sfanta a Mireltri.
Si milioane de milioane, gi mii de mii de ingeri pi de Ar-
hangheli, pi nenumdrate ogti sevor bucura cu bucurie mare.
Atunci Sfinlii gi Drepfii, gi tofi care nu vor fi luat pecetea
balaurului celui pdgAo se \ror bucura
$i se va aduce tiranul legat de ingeri impreund cu
tofi dracii inaintea Divanului gi asemene4 ceice au luat
pe^cetea lui gi tofi pdgAnii gi pdcitogii se vor aduce legafi.
Si Impdratul va da asupra lor hotdrArea cea amarnicd a
240
VEDENIA SFANTULUI NIFON
DESPRE
iNrruCOgArOanseJUDECATA1
intr-o seard,dupi ce pi-a terminat obignuita rugd-
ciune de noapte, Qrviosr:LNifien s-a intins sd doarmd
pe patul siu de pietre. Era miezul noplii pi el inci
veghe4 privind cerul instelat gi luna. Sllgur!gi.s-o,qotea
pdca-te,Lesale-5i-se td-ngUia gAndindu-se la
infricogatul ceasal Judecdfii. Deodatd, vede cd se trage
tdria cerului ca o perdea gi Searatd Domnul nostru Iisus
Hristos intr-o slavd negrditd. in jurul Lui, in vdzduh,
stdteau toate ogtile ceregti:Ingeri, Heruvimi gi Serafimi
1 SfAntul Nifon, episcopul Constanlianei Ciprului, a vieluit
i!-v-ea.nl al IV"Jea gi este priznuit de Biserica Ortodoxd in ziua de
23 decembrie. Vedenia SfAntului Nifon despre infricogdtoarea jude-
catd este reprodusd dwpdViafa pi inadldtuile SfLntului IerarhNifon
(traducere din limba greaci de Pdrintele Petroniu Tdnase, ed. Epis-
copiei Romanului pi Hupilor, 7993, pp. 67-79). Viala pi inudldturile
SfhntuluilerarhNifon a fost scrisdde cdtre unul dintre ucenicii SfAn-
tului, martor contemporan al virtufilor gi minunilor sdvArgite de
acest mare Ierarh al Bisericii lui Hristos.
247
 erau in rninunate gi infrico;ate cete, rAnduite fiecare
lor legiuiti, ci s-au bdldcit in fdrddelege gi Satana i-a
dupd felul, fr-umusefeagi strdlucirea lor. Domnul a grdit
aruncat legali in prdpastia de foc. Nu au auzit cd "in-
cdtre cArmuitorul uneia dintre cete, iar acela s-a apro-
fricogat lucru este a cidea in miinile Dumnezeului
piat luminos, cu fricd gi cutremur.
Celui Viu"? Nu s-au temut cd voi vdrsa peste ei mAnia
,,Mihaile, mai-marele AgezimAnfului, pregdtegte.cu
Mea; i-am chemat la pociinfd, dar nu s-au pocdit.
ceata ta al slavei Mele pi me{gl in valea lui
Vpi-ju-deea p€ toli tAlharii care au fdcut noian de
Iosafat. Acolo sd-l agezi ca irtAi_semn al Venirii Mele,
rele, precum gip-e-ue-igasifipe toficareau fdeutmulime
pentru cd s-aimplinit ceasulcAnd fi ecareva lua plata dupi
de pdcate-.Eu le-am dat timp sd se pocdiascd, dar ei
faptele sale.Grdbegte-te,cd a sosit ceasul!Voi judeca pe
n-au luat in seami. Undp__egrylgplglg_19l
cele_bulle?
cei ce s-au inchinat lg id-oli gi s-au lepddat de Mine,
Le-amdat pildd gi icoandpe fiul celdesfrAnatgi pe mulli
Fdcdtorulior.Peceicares-auinchinatpie_t_relorpiJemne-lor,
allii, si nu se deznidijduiascd de picatele lor. Ei insd
pe care le-am dat spre trebuinfa lor. Pe toli ii voi sfdrAma
au disprefuit-poruncile-\{_e.!e_ pi s ag lgpdd4t de Ming.
ca pe ,,vaseleolarului". Tot apa gi pe vrdjmagii Mei, pe
S-au indepdrtat de Mine gi au iu-bit-s-trie!-g!une_4; pe
ereticii careauindrdznitsd coboareDuhul MAngAietorin
rAndul fdpturilor2. Vai de ei, ce foc ii agteaptd!
Mine M-au nesocotit gi s:au-fseut1:o_b! ei pdcatului. Sd
meargd,deci, in focul pe careei singuri l-au aprins.
Acum Md voi ardta gi,,iudellor,care M-au ri_s:tignit
Dar, gi pqcsr*gal l ir wi
pi n-au crezut in Dumnezeire-a Mea.
tqrni!9_lnf._o:ifffieppat-dmuned. Pentru cd n-au dorit
gi sunt Judecdto: drypt. Atunci
paceaMe4 c1 i,rdutdglgl|gt"f4zbgnd!9-ri.
cAnd eram pe Cruce, ziceau: <Huu! Cel Care dirAmi
templul gi in trei zile il zidegti. MAntuiegte-Te pe Tine dab-"andi9i pe toli iubltorii
i, pe cerse-alt-l_qet
-dg._419|nt, care esteinchinare la idoli, ii voi nimici gi
Insuti.."" Agum aMeaeste rdzbunarea,le vei r;spleti!
distruge cu toatd mAnia Mea, pentru cd gi-au pus
Voi judeca, voi cerceta, voi pedepsi aspru n-e_arnul
na-dejde-a i:r bani gi pe Mine M-au nesocotit,ca gi cum
iiqg-y$c, get stricat pi victe , p€ntrq- eA_nu$ a pocdit. nu M-ag ingriji de ei. Pe +p_g_i$i*i1qlt_qIegli"icare au
Le-am dat vreme de pocdinfd., dar au nesocotit-o; vor
invdlat cd nu este invierea morlilor pi cd este existd
lua acum rdzbunare.
reincarnareasufletelor3acum, aici, pe pdmAnt, ii voi
L-e yo_i
y-o_lla_qpJat!gr
;i sodomifilor,
_ra_qpjdti so_domrtrlor/ care au spurcat
pdmAntul gi vizduhul cu nelegiuirea lor. I-am ars atunci
tqp,fpg_Lqtf ln-gheendcaceard;atunci sevor incredinla
de invierea morfilor. Mugtr.yfgllggi pi toli cei care se
gi iarigi ii voi arde,pentru cd au urAt pldcereaDuhului
indeletnicesccu magia vor fi zdrobili.
SfAnt-giau iubit pldcereadiavolului. Vpi pg4qpttt"
Vai gi de cei care au petrecut cu ciritare gi cu-in-
t-o-!!d I sf1AnaJ-i-i,
.nerusina f i i-pi in tun-e-e
apii care ie strumente;au cAntatgi s-auimbdtat,au jucat,au vorbit
aseamdndcu armisarii. Nu s-auindestulatcu cdsnicia
n-ecurdfiigi s-audedat la rele! I-am chematgi nu M-au
2E vorba depnevmatomahi,
careneagiDumnezeirea Duhului ascultat,ci M-au luat in rAs.Acum viermelele va roade
SfAnt.
3 Metempsihozd.
242
243
 neruginarea pdcitogilor? Cum vor privi fala Mea?
inima. Le-am dat tuturor mild pi vreme de pocdinfd,
Unde-gi vor ascunde ruginea? Se vor umple de rugine
insd qtci unul nu a luat aminte. Vgi inchide in intuneric
inaintea Mea gi a preacuratelor Puteri Ceregti.
pi pe cei c€ au nes_ocotitSfintele Scripturi, pe care le-a
Voi judeca gi pgmongLhli care gi-au trecg!-q9-v,949-t_e*a
scris Duhul Meu prin mijlocirea Sfinjilor. Voi judeca gi
canonql gi aunesocotit.figidlinlele pe care le-au fdcut
pe cei ce se,ind-e-1_etme"es*qc-u_supe*fst_ilit-le
gi se incred in
inaintea lui Dumnezeu, alngerilor gi a oamenilor. U-na
cutite, furci, gdleli gi altele asemenea.Atunci vor
au fdgdduit gi alta au ficut. Din indlfimea norilor ii voi
inlelege cd trebuiau sd ndddjduiascd in Dumnezeu gi
arunca in prdpastia iadului. Nu s-au indestulat cu
nu in zidirile Lui. Se vor tulbura gi impotrivi atunci,
pieirea 1or,q -uergAtAaLq
dar nu vor avea nici o putere, deoarece,.a Mea este rIz-
bunarea, Eu le voi rispliti". Mai bine le-ar fi fost sd nu se fi lepddat de lume, decAt
si se lepede Fr-fau",qitrdiaxd,intru desfrAnare' "A Mea
Voi pedepsi p e impiraf ii gi pe cArmuitorii care M-au
este rizbunarea, Eu le voi rispliti tuturor celor ce nu
amdrAt necontenit cu nedreptifile 1or.Au judecat nedrept
pi cff_m_endrie,disprefuindu-i pe oameni. au voit si se pociiasci. ii voi judeca pe tofi ca un ju-
$i acegtia v-r decitor drept...r".
pldti. Dreapta Mea putere estenemitamicd. ii voi pedepsi
dupd fdrddelegile lor. Atunci vor inlelege cd sunt mai Cuvintele acesteaPe care Domnul le-aLrostit cu glas
de tunet c-4trsArhanghelul Mihail, au umplut de spdi-
infricogat decAt toli impdrafii pimAntului. Vai de ei, ce
iad ii agteaptd, pentru cd au fost cru.zi auvdrsat s_Ange mAntare nenumdratele Puteri Ingeregti.
fi Apoi, a poruncit sd-I aducd cel de la
nevinovat -EAngelecopiilor gi al soliilor lor.
facerealumii. Mihail a primit poruncd si indeplineascd
Cu ce urgie voi pedepsi pe acei slUjit-o4.Ca{e- n-au
. gi acest lucru. De acee4 a mers degrabd la-casa tegta-
fost pdstor_i-.g{gydra}iai Bisericii, care Mi-au pdrdginit
via gi Mi-au risipit oile! Cd au pdstorit a_urpi .a,rg-i_nt, mentului gi le-a adus. Erau ca nipte cdrli mari, Pe care
gi le-a pus in fala Judecdtorului. Apoi a stat de o parte,
_*g*Eu e, pi au cdutat preo_Iia pentru_lntercs. Ce
pedeapsd vor lua! Ce tAnguire! Voi vdrsa peste ei toatd ptivind cu cutremur cum rdsfoiegte Domnul istoria
mAnia Mea pi urgia,pi-i voi zdrobr.S-au strdduit sd cAs_ veacurilor. 9i u luat primul veac, l-a deschis gi a zis:
tige oi gi boi care pier, iar de turma mea cea cu_,qAn- ,,Aici scrie intAi de toate: _
Din Tatil S-a niscut Fiul gi
tdtoqrg tU s_3_rg 14g1ijit.Voi pedepsi cu toiag fdrddele_
gile lor gi cu bici nedreptdlile lor. Dar gi pe pleogii care Fdcdtorul veacurilor, deoarececu cuvAntul Tatdlui, prin
glu4t.r,gs"g, Fiul s-au fdcut veacurile, s-au zidit netrupegtile Puteri,
rdd pise-ceart4.tnb-uerrcd, ii voi uin.cu in foc
s-au intdrit eerurile, pdmAntul, adAncurile, mare4
Fiilr-te4ar! rAurile gi toatetele ce sunt intr-insele".
Am venit pi vin! Cine poate sd-Mi stea impotrivd?
^in Apoi, dupd ce a citit pufin mai jos, a zis: ,,QhiP ql
Dar, vai gi amar de cel pdcdtos, care va cddea mAna
Mea! Pentru cd fiecare se va infdlipa inaintea Mea ,,gol Nevdzutului Dumnezeu e;tg p -Adam, cu
si descoperit>. Cum va indrdzni atunci sd se u.it"
f-emeialui, Eva.AtotputerT:"lDumnezeu 9i Fdcdtorul
L+)
244
 tuturor celor vdzute gi al celor nevdzute a dat lui Adam
poruncd. Aceasta era legea care trebuia linutd cu toatd
puterea gi scumpdtatea, spre cinstirea Fdcitorului sdu
pi ca cd D_umnezeuse_aflddeasupra lqi".
Dupd pufini vreme, a citit mai departe: ,,Nelggiuirea
in care a cdzut chipul lui Dumnezeu prin ingeld-LTune
sau, mai bine zis,
. A cdzut omul gi a fost izgonit din rai cu dreaptd
judecati gi hotdrAre a lui Dumnezeu. Nu putea sd stea
intru acestebundtdfi incepdtorul nelegiuirii! "
Mai jos a citit: ,,Cain s-a aruncat asupra lui Abel gi
l-a omorAt, dupd voia diavolul_ui. Se cade sd ardd in
focul gheenei, p_entrulcd nu s a pocdit. Iar Abel va trdi
in vegnicie".
In acelagi chip a rdsfoit gi cele gapte cdrfi ale vea-
curilor. In sfArgit, a_luat a,gapfea_etrtepi a citit: ,,ince-
putul veacului al VII-lea inseamnd sfArgitul veacurilor.
Incepe sd se imprdgtie intru toate rdul, desfrAnare4
nemi Iostivi rea. Oame,nii- yS.aS-UlUr_ al VII -lea _Sunt{-di,
invidiogi, mincinogi, cu dragoste fdfarnicd, iubitori de
stdpAnire gi de argint, robili de picatele sodomicegti gi
de celelaltepdcate".
A trecut pulin mai departe, a citit ceva gi indatd
$i-a ridicat in sus privirea mAhnitd; a sprijinit o mAnd
pe genunchi gi cu cealaltd Si-a acoperitfalagi ochii gi a
stat aga,cugetAnd in Sine multd vreme, apoi a goptit:
,,Intr-adevdr, aEgSLySac a intrecut cu pedrep,tate,agi cu
rdutatea pe toate celelalte".
Apoi a citit mai jos: -Glg{i,*q!449!l_!er, au fost
spAnzurafi cu lemnul, cu sulila gi cu cuiele care au
pironit trupul Meu de viafd purtdtor".
A tdcut cAtevaclipe pi iaripi S-aaplecatasupra cdrfii:
*$uas-p-{ez9$e cdpetenii ale Marelui impdrat, albe ca
246
lumin4 au tulburat mare4 au irchis gurile fiareloq,au
inecat balaurii cei gAnditori, au luminat pe orbi, au
sdturat pe cei fldmAnzi gi au sirdcit pe cei bogali. Au
pescuit multe suflete din moarte, dAndu-le din nou viafd.
Mare esteplata lor..."
Si apoi, dupd pufin, a addugat: ,,Eu,Iubitorul de
oameni, arn -algg_!qer!y1iq_!!A_ricare s-au ardtat b iru ito ri
cu ajutorul Meu. Prietenia lor a ajuns pAnd la Cer gi
iubirea lor pAnd la tronul Meu! Dorul lor pAnd la inima
Me4 pi jertfa lor Md arde cu putere. Slava gi puterea
Mea este cu ei!"
Dupd ce a intors multe foi, a goptit cu un zAmbet
de mul;umire: ,,Omul care a linut cu cinste cArma celor
lapte coline (Constantinopolul) gi a devenit impdra-
tul lor, a fost slujitorul dragostei Mele. I se cuvine Im-
pdrdlia Cerurilor, pentru cd a fost rAvnitor gi urmdtor
al Domnului Sdu".
Apoi, trecAnd peste multe foi, a zis ,,O, Preafru-
moasd gi Preacinstitd Mireasi! CAfi vrijmagi s-au
strdduit sd te pAngdreascd.Dar tu nu M-ai ingelat pe
Mine, Mirele tdu! I[gnpntr[rateggzli te-au ameninfat,
$gplg_t_.u pe care ai fost zidttd.nu s-a migcat, pentru cd
"portile iadului nu au biruit'or".
Mai jos erau scrise t_ogj@pe care
lnggeal,e a 9491!ne9,tgne-prin
p-ocdi:q!d.
Si erauagade
multe, ca nisipul mdrii... Domnul Dumnezeu le-a citit
nemultumit gi a dat din cap, suspinAnd. Nenumdrata
mullime a Ingerilor stdtea tremurAnd de frica dreptei
mAnii a Judecdtorului. CAnd Domnul a aluns la jumdtatea
a zis:,,SfArgitullui esteplin ffititffia
4p-e,s!u-i.veac,
pdcafului, de lucrurile omenegti, care sunt toate minci-
noasegi intinate: zavistie, urd, minciund, hul5, dugmdnie,
chefuri, befii, desfrAniri, ucideri, avorturi, ldcomie, iubire
de argint, tinere de minte a riului. D,at eiUfge! Il voi
curma la jumitate! -SdincetezestdpAnireapdcatului!"
fi zicAndacestec@e, Domnul a
dat Arhanghelului Mihail semnul pentru ]udecatd.De-
indatd, acelacu ceatalui au luat preastrdlucitulgi ne-
grditul tron gi au plecat.
Era agade numeroasdceataaceeaincAt pdmAntul
nu o incdpea$i fugind, strigaucu glasde tunet: ,,Sfhnt,
Sf6nt, Sfdnt Domnul Saoaot! Plin este cerul ;i pd-
mdntul de slaztaLui!" $i de acestinfricogat strigdt se
cutremurau cerul gi pdmAntul. ,,Sf6nt, Sfhnt, Sffrnt,
mare gi tnficogat, minunat gi prosldait esteDomnul
tn aecii ztecilor".
Aprtgjgl$lGqy4il cu ceatalui, cAntAnd;a urmat
al treileamareArhistrateg,Rafail,cu ceatalui, indllAnd
cAntarea:,,Unul Sfhnt, Unul Domn Iisus Histos, tntru
slaaa lui DumnezeuTatdl. Amin" .
in sfArgit,s-a pomit 9i-ceat4a p,atra CArmuitorul ei
eraa.lbpi luminos cazdpad4cuprivirea dulce.9i, fugind,
cAntacu putere: ,,Dumflezeu,Domnul dumnezeilora
uorbit gi a chematpdmdntuldelardsditul soareluipdnd
la apus. Din Sion mdre,tiafrumuselii Lui. Dumnezeu
ardtat tsine,Dumnezeulnostrasi nu aa tdceaFocinaintea
Lui aa mergqgi in iurul Lui ztiformare!" $icAntaapoi tot
psalmul. Iar cdpeteniileii rispundeau: ,,VineDumnezeu
sd iuilece pdmhntul. Cd Tu stdphnegti peste toate
neamurile".CArmuitorul aceleiogti senumea Uriil.
Dupi pufin, au adusinainteaDontri a I"gef 4e fqgguintdligargfspri piinfricogati, fdrdde milS;
S_u trq"", carestrdluceaca un futge_q,in-f_qico.g4t
p-i-gevdrs4
o-negJditdmireasmd.In urmd veneaucu multd cinste
cetelgJJ41lgniil-orgi 4!-e^P-u_!gglor.Priveligtea era de o
mdretie uimitoare. NenumdratelePuteri cAntaucu o
nemaiauzitdarmonie. Unii ziceau cu multd teamd:
248
,,indlfa-Te-ztoiDumnezeulmeugi impdratul meugi aoi
binecuo6nta numele Tdu in zteci!" Alf ii ziceau:,,in dll ali
pe Domnul Dumnezeulnostru gi ad inchinafi'agter-
nutului picioarelor Lui, cd Sfdnt este.Aliluia, Aliluia,
Aliluia!"
Apoi a dat dumnezeiascdporunci si vind iardgi .
puterniculcArmuitorde ogti,Mihail, si stealAngdtronul
Domnului. In aceaclipd s-aardtatun Inger carefineao
trAmbigd.A luat-o Judecdtorulin mAna 54 a trAmbilat
de trei ori gi a zis trei cuvinte; apoi a dat-o lui Mihail:
,,Mergila Golgot4 unde Mi-am intins preacuratelemAini
gi trAmbifeazd, gi acolode trei ori!"
^ indatd ce a plecat Mihail, D.-omlul-aShe-nlal-ecata
i4c-epdtoriilorgi a zis cArmuitorului acesteia:,,i1ipo-
runcescsd iei dumnezeiascata ceatdpr*q4y4 i4ptetti-
uJii" toatd lume4 ca sd aduceli pe nori pe Sfi4i, de la
rHsdritgi de la apus,de la miazdnoapte9i de la miazdzil
Si:i aducefi pe toli, ca sd Mi intAmpine cAndva suna
trAmbila".
Dupd toateaceste4Dreptul Judecdtora privit spre
p imAnt gi a_v--dz.utneguri-Fijn tune ric"ia le pi vai .pi 4g_ltd
tAnguire, dfnjnfueogata--tiranie-a Satanei.Turbeazi gi
urld balaurul. A ddrAmat totul gi le zdrobegteca pe
iarbi, pentru ci vede pe Ingerii lui Dumnezeu cd ii
pregdtescfocul cel vegnic.
^ Dgci avdzuttoateaceste4Judecitorulaehematun
e*r4gi4qluitgrul cetelorIngerilor, carevegheazdAsrrpra
l-eagapi 4dplegte. Ia gi ne_n_urnara"ta
mulltme de If,geti
din ceata ta pi--peee-imai -infricoFa;icare sdvArgesc
pedepselecelor din iad. Sd mergefi la marea cea
gAnditoare,ca sd gdsili urmele stdpAnitorului intuneri-
249

cului. Apucd,-lcu puteregf.ljUrs_bbe,lovindu-l fdrdmild
cu toiagul,pAndcAndv ,aceataduhurilor celorreie.
Lg€a-i apqr-tAp-petofi cu putereatoiagului Meu, dupd
porLrncaMea pi apoi arunci*imhimrrile_iadului cele
mai groaznicegi fdrd de mild".
CAnd toate au fost gat4 s-a fdcut semn Arhan-
ghelului care linea trAmbifa, sd trAmbifezeputernic.
Indatd s-a fdcut o tdcerede moarte, ca gi cum s-ar fi
linigtit toate.
Lg_p!p1a_t11mbrja."s-au alcdtuit toate trupurile
morlilor. t g a_doqaDuhul Domnului a pus sufletelein
trupurile moarte. Spaimd pi c_utremura cuprins toate;
celeceregtjpi celepdm6ntegtitremurau.Atunci a sunat
d gi ceamai infricogatdtrAmbi;i, carea zguduit
toatd lumea caqd qlorllr_aginyft din motmtnte_,.intr.o
clipd". inflregp.a_tdpriveligte!
Eraumai mulfi decAtnisipul
mdrii. In acelagitimp se coborau din ceruri ca o ploaie
deasdspre Tionul JudecdfiiCeteleingeregti,zicAndcu
glasde tunet: ,,Sffrnt,Sfilnt, Sf6ntDomnul Saoaot,plin
estetot pdmhntul defricd gi de cutremurt"
^ Tot pdmAntul gi mul;imea nenumdrati a Cetelor
IngeregtistdteauagteptAnd.Tiemurau plini de spaimd
in fala infricogatei stdpAniri dumne zeiegti,care se
coboardpe pimAnt. $i pe cAnd to;i priveau in sus, au
inceput cutremure,tunetegi fulgere tr ValeaJudecdfiigi
in vdzduh 9i toli au fost cupnn$j d9 gro4zi_fitunci tAria
cemlui s-a strAnsga_q_g_qtt9_gia_aga4lt etnslfta eruce,
sdX'mch?fiilcanieiidca s9_4l9le. ingeri o fineau inain-
teaDomnului nostruIisus Hristos giJudecdtorullumii,
Care venea Apoi se auzeaun imn, o cAntarestrdind:
,,BinecuadntatesteCel Ceaine tntrunumeleDomnului,
Dumnezeu esteD omnul,I udecdt or, St dp6nit or gi D omn
al pdcii".
250
Indatdces-asdvArgitaceastd puternicdslavoslovie,
a apdrut Judecdtorulpe nori, gezAndpe tron de foc.Cu
preacurataLui strdlucireinvdpdia cerul pi pdmAntul.
Atunci, r careinviaserd,unii
4u_fugeputsd striluceascdasemeneasoareluigi indatd
au fost rdpili de nori in vdzduh, spre intAmpinarea
Domnului lor. Cei mai mulli insd au rdmasjos.Nimeni
nu i-a iuat la cer. Se tAnguiau cu amar cd nu s-au
invrednicit giei si fie rdpili de nori gi mAhnireagi durerea
umpleau de amdrdciunesufletelelor. Au cdzut tofi in
genunchi in fafa Judecdtoruluigi apoi s-au ridicat.
InfricogatulJudecdtorSeagezase dejape tronul Judecdfii
gi in jurul Lui seadunaseri toatePuterileCeregticu fricd
gi cutremur. Cei ce fuseserdripifi pe nori pentru
intAmpinareaLui, stdteaude-adreapta;ceilalfise aflau
de-a stAngajudecdtorului. Cei maimqltl_dinlfe_gseltia
erau iudei, gQq4u_i!or1
fime_derrLonahipr_mirenr.
$,1hi9191preofi, imparali, m .ul-
Stiteau ruginali gi sejeleaude
I
pierzarea lor. Felele lor erau ticdlogite gi suspinau cu I
adAncdmAhnire. O tAnguire de moarte s-a lisat peste
tofi gi nici o mAngAierenu le veneade nicdieri.
Dar cel_csjlqt_eag dS3 dleApla Judecitorului, erau
vqqglrr-hgrllnoFlea-soarele, cinstifi 9i sldvifi, albi calumina
pary? aprinsi de o dumnezeiascdlumind. Ca sd indrdz-
nescs-o zic, seminau cu Domnul gi Dumnezeullor.
Deod.atd,infricogatul ]udecdtor $i-a aruncat pri-
virea intr-o parte gi in alta.S-auitat de-a dreapta bu-
curosgi a zAmbit.CAndinsd S-aintors spre stAngaS-a
tulburat; S-a mAniat tare gi $i-a intors indatd fafa.
Atunci, cu glasputemic gi dumnezeiesca zis celor din
dreapta: ,,Venifi, binecuvAntafii Pirintelui Meu, de
mogtenifi Impirifia care a fost gititi voui de la
intemeierealumii. Cici am flimAnzit 9i Mi-afi dat si
lJl
 mininc, am insetat 9i Mi-afi dat si beau, striin am
A-qinceput cei din dreapt4 careau trecut t_o!$iru
fost gi M-afi primit, gol si M-afi imbricat, bolnav si
igp-it aurul-curat. Lucrurile lor nu s-au ars, ci s-au
M-afi cercetat,in temnifi 9i ali venit la Mine".
ardtat,prin incercare,mai luminoasegi mai limpezi,
Atunci, aceia s-au mirat gi au intrebat: ,,Doamne,
iar ei s-au umplut de bucurie.
cAnd Te-am vizut flimind 9i fi-am dat si minAnci,
Ap_o_iaUjnqeput sd,fgaci pi eerdirl stAngEprin foc,
sau insetat gi Te-am adipat? Si cAnd Te-am vdzutstriin
ca sd fie incercate gi lucrurile lor. Dar, fiindcf,_erau
si Te-am primit, sau gol 9i Te-am imbricat, 9i cAnd
Te-am vlzut bolnav si in temniti?"
p5-cdlogi,flicirile au inceput si-i aydd,,finAndu-i in
mijlocul rAului. $i lucrurile lor au ars ca pleava, iar
,,Amin zic voui, intrucit afi ficut unuia din acegti
trupurile au rdmas intregi, ca si ardd ani gi veacuri
frati ai Mei mai mici, Mie Mi-afi ficut".
nesfArgite, impreund cu diavolii. Nici unul nu a izbutit
Apoi S-aintors pi cdtre cei ,,de-astAnga" gi le-a zis
sdiasi din acelrAu de foc. Pe toli i-a finut focul,pentru
cu asprime: ,,Duceti-vi de la Mine, blestematilor, in
focul cel vesnic, care este gitit diavolului si slugilor
cd erau vrednici de osAnddgi pedeapsd.
Dupd ce picdtogii au fost predali iadului, infri-
lui. Cici am flimAnzit si nu Mi-afi dat si minAnc, am
cogatulJudecdtorS-aridicat de pe tron gi a pornit citre
insetat si nu Mi-afi dat si beau, striin am fost 9i nu
dumnezeiesculpalat, dimpreund cu toli Sfinfii SAi.il
M-afi primit, gol 9i nu M-afi imbricat, bolnav 9i in
inconjuraucu multi fricd gi cutremur PuterileCeregti,
temnifi 9i nu M-afi cercetat".
cAntAnd:,,Ridicafi, cdpetenii, porlile ooastre gi ztd
Aceia i-au rdspuns nedumeriti Mantuitorului:
riilicafi, porlite cele aeVnice,gi oa intra impdratul
,,Doamne, cind Te,am vizut bolnav 9i in temnifi 9i
nu Ti-am slujit -lie?"
slaaei, Domnul si Dumnezeuldumnezeilor,tmpreu-
Le-a rispuns Domnul: ,,,,Amin zic voui, intrucAt
nd cu tofi Sfinlii Lui, care se aor bucura de aegnica
nu afi ficut aceastaunuia dintre acegti mai mici, nici mogtenire".
' Alte ceatdrdspundeagi zicea:,,Binecuahntateste
Mie nu Mi-afi ficut". Pierili din ochii Mei, blestemafi
ai pdmAntului! in tartar,in scrAgnireadinlilol, acolo va CeI Ce aine tntru numeleDomnului, cu cei pe care i-a
fi plAngere gi tAnguire fdrd de sfArgit!" tnarednicit Harul Sdu sd se nutnenscdfii ai lui
Cum a rostitJudecdtorul aceasti hotdrAre, dinspre
Dumnezeu.DumnezeuesteDomnul, tmpreundcu fiii
rdsdrit's-a pornit un uriag rAu de foc, care curgea Noului Sion,gi S-a ardtat noud".
vijelios spre apus. Era lat ca o mare intinsd. VdzAndu-I, Iar Arhanghelii, care mergeau dupi Domnul, il
pdcdtogii din stAnga s-au ingrozit gi au inceput sd slavosloveau,cAntAndpe rAnd o cAntarecereascd:
tremure de spaimi, intru deznidejdea lor. Atunci, ,,Venifi sd ne bucurdm de Domnul gi sd strigdm lui
nemitarnicul Judecdtor a - pof Ulqlt _9a_!oli, d_1e-p-,ti_pi Dumnezeu,Mhntuitorul nostru, sd tnthmpindm fala
pdgqlo:gi,"sdtreaci primAul.cel arzdtor, pentru ca sd
Lui cu mdrturisire gi tn psalmi sd-l chntdm Lui".
fie incercali prin foc Iar altd ceatd rdspundea armonios: ,,Dumnezeu
mareeste D omnul gi imp drat marep esteIot p dm6ntul.
2s2
135
 Cd in m6na Lui sunt marginilep dmilntului gi tndlfimit e
muntilor ale Lui sunt,,.
^ Acesteagi multe alte cAntdri armonioasecAntau
Ingerii, incAt toli care le auzeau, se bucurau de o
negrditd bucurie. Astfel cAntAnd,au intrat Sfinfii cu
Domnul Iisus Hristos la ospdlul cel cerescdin dum_
nezeiesculpalat pi inimile lor siltau de bucurie. Si
indati porfil^epalatului s-auinchis.
Alr."], Impdratul Ceresca ghem4-t_p-e*r-rlai marii
.
Ingerilor.CeidintAiauvenit\4r\gf
l,sgyglfiafai_Ludil
gi conducitorii cetelor. Au uirnaffi .i i.ei
a-oi;p{ezece
Ium-indtoriai,lumii, Apostolii. Lor le-aauipornr,.rl sl#e
strilucitd pi doudsprezece_tro_nurica de.foc,ca sdsteacu
mllte cinste lAngi invdfdtorul loq,Hristos. Chipul lor
scAnteiade o negrditd lumind vegnicd f.,ainiie lq.
li
strdluceaugi erau luminoase ca gi chiirlimbarul,
cdpeteniileingerilor ii cinsteau.Apoi li s-au aui ti
ii
douisprezececoroaneminunate, impodobite cu pietre
myt! pre!,-carestrdluceaucu o lumind orbitoare,pi
9e
Ingeri sldvifi le |ineau deasupracapetelorlor.
Ar_rgt,it apoi inaintea Domnului cet$apt_ezeci.de
.
Apoqfoli.De asemeneagi acegtiaau primit cinstegi sla_
vd, dar cununile c_elo_r do-_isprezeceeiau mai minunate.
a veni.t gi ra.pdgJMuc*qnicilor.Acegtia au
t"*
ti, care s-au
pldvelil din C_qli.Fpreund cu Lucifer. Adicd. Mucenicii
cu cununi vepnice,p_otrivitcq 1Ayna,rdbdareapi l._"-
cralea lor. Cunund de cunund se deosebeain slavaei,
precum se deosebegtestea de stea $i mulli-p,rgo_flti
diaconi erau mai sldvifi gi mai luminogi decAtmulli ar-
hierei.L_o;lis-adatgi cAteo biserig_{, pentru casdaducd
pe jertfelnicul cel inlelegdtor SfAntaJertfdgi slujbebi-
nepldcutelui Dumnezeur.
A intrat apoic r. Chipul lor
revdrsao t4inici mireag4d pi g-cAnteiaca
s941,elg Domnul
i-aimpodobitcU jAle_Afipi;iprin.puLe:ea_S.lAnluluiD*uh
audevenitaQemeneacuinfric_og_4JliH*e{Uy*qli,pi_Sepfu ni
gi au inceput sd cAntecu glas de tunet: ,,Sffrnt, Sfhnt,
Sfhnt Domnul Saztaot,plin estetot pdmhntul de slazta
Lui!" Slavalor era mare,negrditd,gi cununile lor felurit
impodobite 9i luminoase. Potrivit cu luptele 9i cu
sudorile lo{, au primit gi cinstea
^ A urmat apoi g9g!g__B1g.q_{_ogilor. Lor le-a ddruit
ImpiratulCQntareaCAnJdrilor^P-saltireallli_David,tim-
pale gi hore, lumini nematerialnicd,strdlucitoare,
negriitd bucurie gi slavoslovia Duhului SfAnt.Atunci,
StdpAnul dumnezeiesculuiosp*d!l9_a q-e,ru1 qi ein te,cqya
$i au cAntat o cAntareaga de melodioasd, incAt to;i sdltau
de fericire. Dupd ce Sfinlii au primit acestedaruri din
preacuratelemAinialeMAntuitorului,agteptauacumpe
aceleape care,,ochiul nu le-a vdzut 9i urecheanu le-a
auzit 9i la inima omului nu s-ausuit".
A intrat apoi t u
e: sdraci gi domni, impd-1a1igi supugi,
robi gi liberi. Au stat tofi inaintea Domnului, care a
osebit d_i-nt'1q ei pe-cei rnilostivi gi curali gi le-a dat
desfdtarearaiului din Eden,palateceregtigi luminoase,
cununi de mult pref, sfinlenie gi bucurie, sceptruri gi
tronuri gi Ingeri ca sd-i slujeasci.
255

cd s-auinvrednicit si mogteneascipdmAntul cel fericit;
cununile lor ca de trandafiri scAnteiau.Au urmat,,cei
nunata viafd. S-au agezatpentru ei tronuri minunate,
pe care si stea in Impdrdlia Cerurilor. eoroaagle l9r
elau de aur sfAn!ginematgr.i4lnice pi strdluceauagade
tare,incAtde slavalor si sebucuregi ceteleingeregti.A
intrat apoi ntru Hristos",
Marele Dumnezeu 9i MAntuitorul Ior noastre.
Pe ei i-a agezatpe tronuri de aur gi au fost ldudafi de
Dumnezeu.
Dupi acegtiaa intrat pig6ni,
c4re nU au cunoscut Le-gealui Hriqtos, dar din fire au
filut:o, ascultdnd de_glasul conttii . Mulli
strdluceauca soarele,de nevinovdlia gi curifia lor gi
Domnul le-a dat Paradisul gi cununi luminoase im-
256
botezat,degi moptenegte bucuria Raiului 9i simte ceva
din mireasma gi dulceafa lui, tu
Prpd acepti4a v6.zutCuviosul Nifon o__c-qaJd- gle
SfinJi,care prarr cnfiii creltinilor.Toli pdreau sd fie ca
de treizecide ani. Mirele i-a privit cu fala veseldpi le-a
zis:,,Haina Botezuluieste,intr-adevdr,fdrd'pat6',
insd.dclq*c. Voud,ce sd vd fac?"
Atunci pi ei au rdspunscu indrizneald: ,,Doamne,
am fost lipsifi de bundtdlile Tale cele pdmAntegti,cel
pulin si nu ne lipsegtide celeceregti!"AzAmbit Mirele
gi le-a dat bundtilile celeceregti.Au primit 9i cununa
nevinovdfiei gi a neriutdlii gi toate ogtile^cerepti i-au
admirat. Era minunat sd-i auzi pe Sfinlii Ingeri, care,
bucurAndu-senespusde vedereatuturor CetelorSfin-
filor, cAntaudulci cAntdri.
Dupd toate aceste4vede SfAntul Nifon cd vine
inaintei MkgJgi o dumnezeiasci Mireasd.in jurul"ei
serevdrsaumiresmedumnezeiegtigi mir dumnezeiesc.
Pe preafrumosulei cap purta o neasemuitdgi impdrd-
tgasqd-diadema"-sa.r9 seanteia I4g:-rii o priveau uimjli
gi Sfinfii -eoplegili.Harul SfAntului Duh o imbrdca in
haind auritd gi preainfrumusefatd.
C4fta a qi qtq_lA" gd M i {elc H-ustos, m-are-a- lmP d-
r {te I sr[-s*i1-!rgJrinat-de.trelori, imp reun d cu sf in teIe
fecioare.Atunci, ,,Cel Preafrumos" a vdzut-o gi S-a
bucurat. $i-a plecatcaprrlgia e-ir,rstit:o ca pe Preaculata
Sq Maicd. Aceastas-a apropiat cu multi evlavie 9i
cinste gi a sirutat-nemqritorii gi neadormiliiSdi ochi,
precum pi irrdu:e-rateleSale mAini. Dupi dumneze-
iasca sdrutare, Domnul a dat fecioarelor haine stri-
lucitoare gi cununi prealuminoasegi apoi au venit
toatePuterileCerepti,cAntAndgi fericind-ogi sldvind-o
pe Preacurata.
257
 Atunci, Mirele S-aridicat de pe Troriul Sdu,avAnd
de a dreaqta pe Maic4-Sa,iar la stAngape cinstitul
Prooroc i Inaintemergdtorulgju, a iegit ain palat gi a
mers la dumnezeiesculospd!,unde seaflau Uunataiite
,/pecareochiul nu le-a vizut, urecheanu le_aauzit si
la inima omului nu s-au suit,,, p_{eg4tltgpe_ntrrrfOfi
au iubit pe Dumnezeu.in
lei S" "r^i
,r.r,eu.,topiSfinfii.
Acegtia,cum au vdzit bundtdfile, s-au umpiut de o
nespusdbucurie pi au inceput sd umble, prdinuind la
minunatul ospdf.Daq,pe acestearobul lui Dumnezeu
Nifon nu a mai putut sd le descrie.Depi l_amsilit de
multe ori, nu mi-a spus micar cAt de pufin.
$i zicea
suspinAnd:,,Nu p,oflfiule, a sausd
asemuiesccu vreun lucru pirnintesc luc.rurile acerea
Erau mai presusde orice cugelqregi inchipuire, dincolo
de toatecelevdzute gi nevdzute,,.
Deci, dupi ce Domnul a impirfit Sfinfilor toate
.
bundtifile cele negrdite gi r,e^iiur'rrite, a poruncit
Heruvimilor sd inconjoare vegnicul ospip, ugu ..r-
inconjoardo cetate.A poruncit apoi ca serafimii
"id"l inconjoare
sd-i pe Heruvimi, Tronuriie pe Serafimi,
Domniile pe Tronuri, incepdtoriile p" Do-r,ii, Sti_
paniile pe Incepdtorii gi, in sfargit,puterile Cerurilor
pe StdpAnii.Precum un zid inconjoardun orar, agagi
ceteleceregtiseinconjoarduna pealta.
p.s*a dqe_qp_taospdfului veaiurilor stdteacu mare
cinsteAlhanghelulMihailcu ceatalui; la s!4ngaGavriil
cu ceatalui, u-riil stdteala apus pi $afailTa reErit. Toate
acesteas-au fdcut cu porunca Domnului nostru Iisus
Hristos, a Marelui Dumnezeu_gi_a-M6ntuitorului
tuturor Sfingilor.A,ceglep4!5u cete erau foarte mari gi
impreund cu ceteie preicuratel,or puteri inconjurau
ospdful lui Dumnezeucu jnare strilucire.
CAnd toate acesteas-au terminat, atunci Insugi
Dumnezeu Omul Iisus S_-a supus qry_r+Sse
-g_e_-l
t9 fr I-a predat toatd stipAnia pi domnia gi puterea
pe care o luase de la El. Apoi El a intrat la dumne-
zeiesculospd!, ca Mogtenitor al Tatilui, impdrat gi
Arhiereu impreund-Mogtenitorcu tofi Sfinfii
La sfArgitul tuturor tainelor pe care le-a vdzut
SfAntulNifon, ay_dz_ut $cea mai infricoFati descoperire.
i f'lglui Unul-Ndscut, Ndsc-dtorul,Lumina
cea neapropiatd gi negrdltd, a rdsdrit desdat6, lumi-
nAnd dgasuprapreacqlatelorPuteri^deasupratuturer
Cerurilorgi a CetelorCeregti.Lumina pestepreacuratul
ospdfcum lumineazi soarelelumea.Aga strdlucea&_t3l
mil_o,tivirilqr. 9i precum bureteleabsoarbegi fine vinul,
agagi Sfinlii fdri de curmareseumpleauin vecii vecilor
de nespusaDumnezeire a Tatilui gi impdratului. _De
acumnu m4r eq4pentru ei nici nqaptq,nici zi. Eranumai
D.Ury,g-Z-e9.,$..k9l, Fiul gi Duhul, lumine gi hrani, viali
gi strdlucire,bucurie,veseliegi desfdtarein Duhul Sfdnt.
Apoi s-afdpqto adAn_cd
tdce_1g.
Ochii SfAntuluiNifon
au primit o lumind curatd, neamestecatd,ca sd vadd.
Primei cete care inconjura ospdful, i s-a rAnduit sd
sdvArgeascd o cAntareneintreruptdgi nesfArpitd.Eaa fost
cuprinsd de o negrditd gi nespusdbucurie. indati
dumnezeiascagi infricogataceati a inceput o negrditi
slavoslovie. Inimile Sfinflor sdltau de bucurie gi des-
fitare. De la prima ceatd,mireafa cAntarede slavoslovie
a trecutla ceataa dou4 a Serafimilor.Ainceput atuncigi
aceeasd cAnte cu multd mdiestrie o cAntaretainici.
Precum o ingeptitd dulceafi, a9ardsuna slavoslovia gi
in urechile Sfinlilor, care se bucurau negrdit cu_t_oate
silnfurile lor. Ochli vedeau lumin4 -qganeapropiati,
4irosul lor miroseamireasmaDumnezeirii, urechile lor
259
 auzeau cAntareadumnezeiascd a preacuratelor puteri,
gllla lp_rgusta Trupul gi SAngeleDomnului Iisus Hristos,
4*og,injry impdrdlia Ceririlor, mAinile lor pipdiau
vepnicelebundtdfi gi picioarere ror sdltau la ospdi. Astfel,
toate simfurile lor se sdtu.raudg negrditd bucurie.
Dupd putin, q doua ceatd a transmis acea cAntare
ratd gi pdtrunzdtoare.
vezi infricogatele taine, de marea Mea iubire de oameni
260
fali de ceiceseinchind cu smerenieimpirdfiei giStdp6nirii
Mele,psnJm-ceiuMa-buesrqa-pq-v*es*q-sprerelbl6nd4i
g,B3frtgi caresecutremuri de cuvintele M-ele".'
Dupi cei-a spusaceast4Domnul l-a slobozit dintru
aceainfricogati gi preaminunatd vedenie, care il
stdpAnisevreme d3,r{oulsnptim 6ni.
CAndgi-avenit in sine,stdteaingrozit gi setAnguia
indurerat.I=aCfillil_giigul&e-4!l-gitAaiegiz.icea;,,Vald-e
qrine*.tic5.losul!Ce-l agteaptdpe bi-etulmeu suflet! Vai
de,g1ing,migelul!Oarein ce staremd voi afla acolg eu,
pdcdtosul?Cum mi voi indreptdli inaintea ]udecdto-
rului? Ce scuzi voi aducepentru pdcatelemele gi unde
voi ascundemullimea fdrddelegilormele?Or-intinatule
gi ticdlosule!... Suspin nu am, nici lacrimi gi nici po-
cdinld nu aflu; milostenie deloc,neriutatea gi blAndelea
se afld foarte departe de mine. Vai, mie! Ce sd fac eu,
nevrednicul gi intinatul? De unde si incep sd-mi
mAntuiescsufletul?Haina Botezului am intinat-o, Bo-
tezul l-am spurcat,sufletul mi l-am innoroiat, mintea
mi-am intunecat-g viala mi-am cheltuit-o<tnpetrecei
gi inbefii". O, pdcdtosulde mine! Nu gtiu ce voi face.
Ochii mei privesc lucrurile cele de rugine, urechile
ascultd cAntecelumegti, mirosul adulmecd dupi mi-
resme,gura imi esteporniti spre ldcomie.Vai, mie, ti-
cilosul! MAinile mele sebucurd in pdcate;trupul meu
doregtesi se tivdleascdin mocirla firddelegii gi cautd
paturi moi gi mAncarealeasd.
O, o, nelegiuitul, intunecatul gi intinatul! Unde si
merg, nu gtiu! Cine md va scoatedin acel foc amar?
Cine md va izbdvi din intunericul cel mai dinafard al
infricogatului tartar? Cine mi va izbdvi de scrAgnirea
din;ilor? Vai,vai, mie, scArbosulgi nelegiuitul!Maibine
erasdnu md fi ndscut!...
261
 O, de ce slavd md lipsesc eu, innegritull De ce cinste
gi de ce cununi! Ce bucurie gi veselievoi pierde, fiindcd
m-am robit de pdcat! Ticdloase suflete, unde iti este
umilinfa, unde luptele, unde virtulile? Vai, jie, intina-
tule! In ce loc te vei afla in ziua aceea?Ai fdcut vreun
b_ine,ca sd placi lui Dumnezeu? Vei merge in vdpaie.
Cum vei rdbda vaiul gi scrApnirea?O,intinate sril"t",
cum ai poftit si te tdvdlegti mereu in necurdtie, cum ai
sluj it necontenit pAntecelui?
Nelegiuitule gi stricatule, ce rugine vei suferi in fata
lui Dumnezeu? Cu ce ochi te vei uita la dumnezeiar.u du
fafd? Spune-mi ! Spune-mi ! Ai v dzut acelepreaminunate
priveligti pe careDomnul le va infdptui cAndva Spune-mi,
deci, o, suflete, ai vreo faptd vrednicd de aceaslav;Z Cum
vei intra acolg dupd ce ai itrtinat dumnezeiescul Botez?
Vai de tine, ticdloasesuflete al meu!Vei mogteni focul cel
vegnic Ai unde va fi atunci pdcatul gi tatdl lui, si te
mAn fu i asce? CL D_oamnq Dumnezeulmeu,_mAn fu i eS_
te-md de foc, de scrAgnireadingilor gi de tartar...,,
agteaptdpe Sfinli in Ceruri! CAt de tare md tem sd nu fiu
lipsit de ele!" Apoi suspina adAnc spunea: ,,Doamne,
ai
ajutd gi mAntuiegteintunecatul meu suflet!,,
Parteaa VI-a
SINAXARUL DIN DUMTNICA
iNTRICogAToAREI IUDEcATI
dupd Triodultipdrit la Bucuregti
tn anul 20001
in aceastdzi se facepomenirea Venirii a Dou4 intru
slavd, a Domnului nostru Iisus Hristos. Dupd cele doud
pilde din duminicile trecute, pilda Vamegului gi a
Fariseului gi pilda Fiului risipitol, dumnezeiegtii Pdrinli
au rAnduit in aceasti duminicd pomenirea celei de a
Doua Veniri a Domnului, pentru ca nu cumva omul,
aflAnd din acele pilde despre iubirea de oameni a lui
1Textul de fafd e reprodus dupi Triod(ed.IBMBO& Bucuregti,
2000,pp. 45-47).Alcdtuireasinaxarului aparline lui Nichifor Calist
Xantopol gi a fost tradusi la mijlocul veacului trecut de cdtre
pdrintele Dumitru Fecioru gi publicat in SinaxareleTriodului
(Bucuregti, 7946,135p.), carte care mai apoi a fost republicatd sub
acelaginume sub ingrijirea pirintelui Eugen Drdgoi (Galali,7992,
11.2p.).Nichifor Calist Xantopol (1265-11341)a fost istoric biseri-
cesc,iar de la el ne-au rdmas mai multe lucr5ri. A conceput o istorie
a Bisericii de la inceputuri gi pAnd in anul 911, a alcituit liste cro-
nologice de impirafi gi patriarhi, imne religioase, parafraze la
SfAnta Scripturd, o viafd versificatd a SfAntului Nicolae 9.a.Se pare
cd textele sinaxarelor au fost introduse inTriod la scurtd vreme de
la alcdtuirea lor. Tot el a izvodit gi Canonul Niscdtoarei de Dumne-
zeu la lJtrenia de Ia praznicul Izvorului Tdmdduirii din SiptimAna
LuminatS.
La acest text al Sinaxarului am considerat ci trebuie aldturat
pi un fragment dintr-o versiune mai veche aTriodului, tocrnaipentm
ldmurirea ce o aduce privitor la cele ,,tapte vremi" pomenite de
Proorocul Daniil (vezi nota urmdtoare).
263
 Dumnezeu, sd trdiasci fdrd nici o gnje, spunAndu-gi:
,,Dumnezeueste iubitor de oamenil Dacd mh voi
depdrtade pdcat,indati voi dobAnditotul,,.Au rAnduit
deci dumnezeiegtii Pdrinli in aceastd duminicd
pomenireainfricogdtoareizile aceleide a Doua Veniri
a Domnului, ca infricogAndu-ipe oameni prin moarte
gi prin agteptareachinurilor ce vor sd fie, Je-i intoarc;
sd vini gi Judecdtorulsufletelor care au mers mai
inainte. intr-un fel oarecare,sirbitoarea de azi pune
oarecum astdzisfArgittuturor sdrbdtorilor, deoarecea
Doua Venire va fi cea din td din toate cele
SAV . Cdci trebui
viitoare avem sd fim izgonilidin rai, in chip simbolic,
prin Adam, pAnd cAnd va veni Hristos ,p.e a ne duce
iardgi in rai.
S. po"r pentru motivul cd
" ""-"pt"
"
intAia oard Hristos_a trdit Cu_LfqpUlp{ntre noi, dar
bland pi fdrd slavd. La a Doua veniie i"ia vu venidin
264
Cer cu minuni mai presusd.efire gi cu mare strilucire;
vgVeni in trup ca sd fie cunoscutde tofi ci El esteCel
Care a venit intAia oard pentru a mAntui rieamul
omenesc,iar acum, a doua oard.,ca sd-ljudece dacda
pdzit bine poruncile ce i-au fost date. Nimeni nu gtie
cAnd va fi Venirea Lui. Domnul a ascuns-ochiar.
Apostolilor Sdi. Cu toate aceste4a aritat cd inainte
de VenireaSa e,ldmurite mai pe larg
de unii dintre Sfinfi. Se spune ci a poua Venireva fi
dUpdtrecereacelor Eplqlqt !ea1Li.Inaintede Venirea
Lui, y11-g-!-,{ntihrist. Se va nagte,dupd cum spune
S.fAntulIpolit al Romei, dintr-o femeie desfrAnatd,
f eiioad-C-uT;meG.d!$feevre_i,d,iqqemj4f ialuiDan,
fiul lui lacov.Seva purta cagi cgm ar trdi dupd Hristos,
va faceminuni, cAtea ficut gi Hristos,gi va invia morfi. irj
Totugi, pe toate le va face i nu cu
adevdrat;g_i nqg-tereagi trupul gi toatecelelalteminuni,
dupd cum zice Apostolul. ,,Atunci - zice el - se va
descoperi!iu! p!_e1Zd cu toatd puterea gi semnegi
minuni mincinoase"(2 Tesaloniceni 2, 3-4).Dar, dupd
cum spune , nu seva intrupa diavolul, I
ci v-afi . Va lua asupra sa
toati lucrarea Sataneigi se va ardta pe_Reagtepjate. i
Apoi seva arita bun gi blAnd tuturor. l
va cercetadumnezeiegtileScripturi; va line post gi va
fi silit de oameni sd primeascd a fi ales impdrat. Va
e va agezain
gaptetimpuri
inainte, dupd cum zice Daniil, va veni E,nohp_i
[ani]
I , p.gp_ovdduind popo_rulq-t_
qe lir'_l_primeascd.
Antihrist insi ii va prinde gi-i va chinui, apoi le va
tdia capetele.Cei care vor voi sd rdmAndcredinciogi
265
 fugi depa_rte; pe-ceicareii va gdsi in munfi ii va
igP-rtrprind**oni. Dar, din pricina celor alegi,se vor
micaoracelegaptetimpuri [ani2].
;
toate stihiile lumii se vor schimba incAt aproape sd
dispardtoate.
Dupi acesteava fi pe neagteptateVenireaDomnu_
lui din Cer, ca un fulger, mergAnd inainte gr115tita_Lui
Cruce.RAude foc clocotitorva mergeinainte,curdfind
tot pdmAntul de necurdfii. indatd, Vo1fiplnpr AntftUst
pi slugilelui
?ivor fi dali_foculuivegnic.I=asunetelede
trAmbifeale Ingerilor,va veni deodatd,de la marginile
pdmAntului 9i din toatestihiile, tot neamul omenEscin
Ierusalim, cdci acestaeste centiul iunri,
li acolovor
sta tronurile de judecati. se vor schimba
in_trun estri cd_c1yne_
gu p r9p r ii Ie Ior-trupu :i_pi r.,.llGtu,pi
v_eravea aceeagifory1d.Insgli stihiile,lumii vor primi
re in mai bine. Domnul, p
despdrli pe cei drepfi de cei
rdtorii faptelor bune spre a primi viafa
vegnicd,iar pdcdtogii,iardgi,sprea pli-i chinul rr"p.,i".
Si nu vor inceta niciodati acestea,nici viafa ,u"p.ri.d,
nici chinul vegnic.
Dar trebuie sdsegtiecdHftqlqq n_qva intreba atunci
nlqdgPgst4gide,qaracie,a_1-c-ilomiror,Lc.ttoa_tqce
sunt bune gi aceste4ci de celece__sqnt cu lt mai burre
textul edifiilor romAnegti ale Tiodttlti dtn veacurile
_ __tD"pa
XVJII-XX, ace.stp3rag1.afse incheie astfel:
,,$i mai inainte de gapte
ani, precum zice Daniil,
Vsr_vcni-E4ah9illie, de vor proporr;iri
oa-me$-E1Sn!3l
u-l Rryn-qu
I 9qf -!lBg &trhns tL iar ei ii u'up-r J"
pe er tl il va munci, apoi gi capetele Ie va tdia.Iari aceiacaresevor
cnemacreFtrnrgepartevor fugi; p.rlcare va ispiti
-Qqf,qg_tii ,i_i va a_mdgi
P-$.1drac1,aftaldulprrl munfi.
pe.ftru cei alegi.$i _foametg va fi rnare,cA"d "I_sls$aacrj*f"
g, t""t";trhiF;;
tulbur4 atAtacAtpufin nu au*r?i vor contenipi vor
pieri,,.
decAtacestea, Va spune
dreplilor gi pdc imAnzit 9i
Mi-afi dat si minAnc; am insetat 9i Mi-afi dat si beau;
striin am fost 9i M-afi primit; gol am fost 9i M-afi
imbricat; bolnav am fost gi M-afi cercetat;in temnifi
am fost gi afi venit la Mine. intrucAt ali ficut unuia
dintre acegtimai mici, Mie Mi-afi ficut!" (cf.Matei25,'
35-45)Acestefapte bune poate sd le facdoricine dupi
putereasa
Agadar,atunci a va mdrturisi ci Domnul
esteIisus Hristos intru slava lui Dumnezeu-Tatdl.
Chinurile desprecare vorbegteSfAntaEvanghelie
sunt acestea:acolova fi plAngereagi scrAgnirea dinfilor;
viermele lor nu seva sfArgigi focul lor nu se va stinge;
gi,,aruncafi-iin intunericul cel mai dinafari! " (cf. Matei
8, L2; 22, 13; 25, 30) Pe toate acesteaBisericalui
DumnezeuhotdrAtle primegte.
Bisericalui Dumnezeu socotegtecd4g$tefgg-$ilm-
pdrdfiaCerurilor sunt petrecereaSfinfilor cu Dumnezeu,
sEsluciitia-Ceo vor avea gi urcareala Dumnezeu; iar
chinul gi intunericul gi cele asemeneas a
de
cj au fost lipsite, drn_pneina_nepqq4ltj_pi u
--eu trecdtoare,de strdlucireadumnezeiascd.
desfitdrii
inEiiJJEa; oameniceantgtAiii, rtristoase
Dumnezeule,invrednicegte-nede glasul Tdu cel dorit,
numird-ne ir rAndul celor de-a dreapta Ta
gi ne miluiegtepe noi.
Amin.
ar al r^
WUU
ur",i rt
 Partea a VII-a
RUGACTUNI
PENTRU PRIVEGHERETAUruTRICA
A
w
rATAA
A
v
RUGACIUNEA STARETILORDE LA OPTINA
fiupornrvA pECETLUTRTT
cu sEMNULLUr
ANTIHRIST
Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezerr,
pdzegte-nede ingeldciuneavicleanului Antihrist, a cdrui
venireseapropie,gi ne izbdvegtede toateuneltirile lui.
Acoperd-nepe noi gi pe toli dreptmdritorii cregtinide
mrejele lui cele viclene, in tainica pustie a mAntuirii
Tale.Nu ne ldsa pe noi, Doamne, sd ne ingrozim de
fricadiavoleascimai mult decAtde frica lui Dumnezeu
gi sd ne depirtdm de Tine gi de BisericaTh ceasfAntd.
Dd-ne, Doamne, mai bine sd pdtimim gi sd murim
pentru sfAnt Numele Tdu gi Credinfa cea adevdratd,
decAtsd ne lepddim de Tine gi sd primim semnul
mArgavuluiAntihrist pi sdne inchindm lui. Dd-nenoud,
zi gi noapte,lacrimi si plAngemgregalelenoastre
gi indurd^-Tede noi, Doamne,in ziua
Infricogitoarei Tale
Judecdli.
Amin.
rl
AAA
CANONUL
DIN RANDUIALA LITURGICA
A DUMINICII 1NFRICO9ATOAREI]UDECATI
Alcdtuirea SfLntuluiTeodor
Studitull
I, glasulaI Vl-lea:
CLnturea
Irmos:Ajutor pi acoPeritor'..
Md cutremur cugetAndlaziua ceainfricopdtoarea
Venirii Tale, celei cu totul de negrdit, 9i cu frici mai
inainte o vdd; ziua in carevei gedeasdjudeci pe cei vii
pi pe cei morfi, Dumnezeul meu, Atotputernice.
CAnd vei veni, Dumnezeule,cu mii 9i miriade de
puteri ceregtialeingerilor,irvrednicepte-md,Hristoase,
pi pe mine, ticilosul, a Te intAmpinape nori.
Vino, suflete al meu, de ia aminte la ziua aceea9i
ceasulin careDumnezeude fafd,vaveni,gi te tAnguiegte
gi plAngi,ca sd te afli curat in ceasulcercetdrii.
Mi ingrozeptegi md infricogeazd, focul cel nestins
al gheenei,viermele cel cumplit, scrApnireadinfilor; ci
sldbegtegi-mi lasdgregalele,gi in stareaceadimpreund
cu alegiiTdi, Hristoase,rAnduiegte-mi.
Glasul Tiu, cel dorit, careva chemala bucurie pe
Sfinfii Tdi, sd-l aud gi eu, ticdlosul,9i si aflu nespusa
desfdtarea Impdriliei Ceregti.
Si nu intri cu mine la judecati, aducAnd faptele
mele, cercAnd cuvintele gi indreptAnd [implinind]
poruncile. Ci cu indurdrile Tale, trecAnd cu vederea
rdutdfile mele, mAntuiegte-mi,Atotputernice.
1 Aceste rugdciuni sunt reprodusedupi Triod(ed.IBMBO&
Bucuregti,2000,pP.41-50).
26e
 Slavd..., a Treinii:
Unime in trei Ipostasuri, preastdpAnitoare,Domnie
a tuturor preadesdvArpitstdpAnitoare,StdpAniepeste
toate,Tu Insdfi mAntuiegte-nepe noi, Pdrinte;i Fiule gi
Duhule PreasfAnt.
$i acum. .., a Ndscdtoarci:
Cine a ndscut fiu neasemdnat dupd legea pdrin-
teascd? Pe Acesta dar il nagte Thtel,-fdrd de maicd.
Preasldvitd minune! Cd tu ai ndscut, Curatd, pe
Dumnezeu gi Omul.'
Cataaasrc:
Ajutor gi acoperitor s-a fdcut mie spre mAntuire;
Acesta este Dumnezeul meu, gi-L voi preasldvi pe El,
Dumnezeul pdrintelui meu, gi-L voi indlfa pe El, cdci
cu slavd S-a preasldvit.
Cintures a III-a:
Irmos: intdregte, Doamne, pe piatra...
Domnul vine, pi cine va suferi frica Lui? Cine se va a-
rdta felei Lui? Ci fii gat4 o, suflete, spre intAmpinarea Lui.
Mai inainte sd apucdm sd plAngem, gi sd ne
impdcdm cu Dumnezeu mai inainte de sfArgit, cd
infricogdtor este divanul la care toli cu grumajii plecali
vom sta.
Miluiegte^-md,Doamne, miluiepte-md strig
fie, cAnd
vei veni cu ingerii Tdi, sd rdsplitegti tutu-ror dupi
vrednicia faptelor.
Cum voi rdbda mAnia de neindurat a Judecdfii Thle,
Doamne, neascultAnd porunca Ta? Ci sd Te induri de
mine in ceasul Judecdfii.
270
intoarce-te, suspini, ticdloase suflete, mai inainte
pAnd ce va lua sfArgit priveligtea vielii, pAnd nu-!i va
inchide Domnul uga cimirii.
Pdcdtuit-am, Doamne, ca altul nimenea dintre
oameni, grepind mai presus decAt omul; ci mai inainte
de Judecatd fii mie milostiv Iubitorule de oameni.
Slavd. .,aTreimii:
Treime neamestecatd.,neziditd, fire fdri inceput,
Ceea Ce egti ldudati in trei Fele, mAntuiegte-ne pe noi,
cei ce ne inchindm cu credinld stdpAnirii Tale.
$i acum. . ., a Ndscdtoarei:
Odrdslit-ai, Preacuratd,cu napterefdrd de sdmAnli,
pe CuvAntul Cel viu, Care S-aintrupat in pAnteceletdu,
da. nn S-a schimbat. Slavd nagterii tale, Maica lui
Dumnezeu.
Cataaasie:
intdregte, Doamne, pe piatra poruncilor Tale,inima
mea care se clatind, cd Singur epti sfAnt gi drept.
Sedeqlna,glasul al Vl-lea:
GAndesc la ziua cea irnfricopdtoare9i ppng de fap-
tele mele cele viclene; cum voi rdspunde Impiratului
Celui nemuritor? $i cu ce indrdzneald md voi uita la Ju-
decdtorul, eu, dezmierdatul? Milostive Pdrinte, Fiule
Unule-Ndscut gi Duhule Sfinte, miluiegte-md.
Slavd...
in valea plAngerii, in locul ce ai rAnduit, cAnd vei
gede4 Milostive, sd faci judecatd dreaptd, sd nu vddepti
cele ascunseaie mele, nici sd md ruginezi ireainteaIngeri-
lor; ci Te milostivegte, Dumnezeule, gi md miluiegte'
271
 Si acum..., a Ndscdtoarei:
Nddejdealumii ceabund, Ndscdtoarede Dumnezeu
Fecioari, a ta singuri gi neirfricatd ajutorinfd cer; mi-
lostivegte-tespre poporul cel ce lesnese primejduiegte,
roagdpe milostivul Dumnezeu sd izbiveascd sufletele
noastrede toatdcertarea"ceeaceegtiuna binecuvantati.
Chntarea
a lV-a:
lrmos:Auzit-a Prooroculde VenireaTa...
Sosit-a ziuE iatd.inaintea ugilor este Judecata;
suflete,,privegheazi! Aici impdrafii impreund gi
domnii, bogafii, sdraciisevor adunagi igi vaiua fiecaie
om dupd vrednicia faptelor.
intru a sarAnduiali, sihastrulgi arhiereul,bdtrAnul
gi tAndrul,sluga gi stipAnul vor fi cercetafi;vdduva gi
fecioarase vor indrepta; ci vai atunci de iofi cei ce nu
vor aveaviald nevinovatd.
Nemitarnici esteludecataT! neingelatdivanul Tdu
de graiul cel megtegugit,ci n,, asctr.devorba ceaiscu_
sitd a ritorilor dreptate4 nici nu o amigegte aducerea
de martori; cd la Tine, Dumnezeule,cJle'ascunseale
tuturor stau de fafd.
Sd nu vin la pimAntul plAngerii, sd nu vdd locul
intunericului, Hristoase al meu, Cuvinte, nici legAn_
du-md de mAini gi de picioare sI fiu lepddat afari"din
cdmara T4 avand imbrrcdmintea nesiricdciunii inti-
natd,eu, nevrednicul.
^ 9-""d vei despdrfi pe pdcdtogide cei drepfi, jude_
cAndlume4 rAnduiegte-mi a fi una din oile tale ale_
gAndu-mddintre capre,Iubitorulede oameni,ca sdaud
glasul Tdu cel binecuvAntat.
272
CAnd se va faceintrebarede lucruri 9i cAndsevor
deschidecdrlile, ce vrei sd faci, o, ticdloasesuflete?Ce
vrei sdrispunzi la Judecatd,neavAndroadede dr'eptate,
ca sd aduci lui Hristos, Ziditqrul tdu?
Auzind cuvAntul cel cu plAngereal bogatului in
vdpaia chihurilor, plAng ticilosul 9i md tAnguiesc,in
aceeagios..ndi fiind, gi md rog: Miluiegte-md,MAntu-
itorul lumii, in vremeaJudecilii.
Slavd...; aTreimii:
Pe Fiul din Tatdl gi pe Duhul sldvesc,ca din soare/
lumina gi raza;insi pe Fiul dupd nagtere,cd pi naptere
este,iar pe Duhul dupd iepire [purcedere],cd 9i iegire
[purcedere]este;pe dumnezeiascaTreimeceaimpreu-
nd fird de inceput, Cdreiaseinchini toatd fdptura
Si acum..., a Ndscdtoarei:
Fecioard,Prunc ndscAnd9i curdlia pdzind, tu cin-
stiti te-ai ardtat,ndscAndpe Dumnezeu 9i Omul, pe
Acelagi-Unul in amAndoud chipurile; minunea ta Fe-
cioari Maici, spdimAnteazd'totauzul 9i cugetul'
Catauasie:
Auzit-a Proorocul de Venirea Th, Doamne, 9i s-a
temut, cd vrei sd Te nagti din Fecioari,gi oamenilorsi
Te ard;i, 9i a zis: Auzit-am auzul Tiu 9i m-am temut,
slavdputerii Tale,Doamne.
aV-a:
Ckntarea
lrmos:De noaPtemAnecAndeu...
Cutremur nepovestit gi fricd va fi acolo;cd va veni
Domnul, gi impreund cu DAnsul lucrul fiecdruia dintre
oameni.$i cine dar de aiceanu seva plAnge?
273
 RAul cel de foc md tulburi, md topepte, md roade Ckntarena VI-a:
scrApnireadinfilor gi intunericul adAncuiui;
deci, in ce lrmos: Strigat-am cu toati inima...
chip gi cum voi face sd induplec pe Dumnezeu?
La infricogdtoarea Ta Venire Hristoase, cAnd Te vei
Iartd, Doamne, pe robul Tdu, ca nu cAndva
si md ardta din Cer, gi se vor pune scaunele,gi se vor deschide
dai chinuitorilor celcr amari, ingerilor
celor cumpli;i, cdrfile, sd-Ji fie mild, atunci, MAntuitorule, de zidirea Ta
intre care nu se poate afla acoio 6ain.,e.
Acolo nimic nu va putea ajuta, fiind Judecitor
Dumnezeu: nici invdfdtur4 nici meptegugul,nici mdrire4
nici prietegugul; fdrd numai puterea t4 cea din fapte, o,
suflete al meu!
Acolo impreuni va fi domnul gi conducdtorul,
sdracul gi bogatul, suflete! Nici tatd, nici mamd nu vor
putea ajuta, nici frate nu va putea izbdvi de osAndire.
mild, fie-!i, Doamne, de zidirea Th; gregit-am CugetAnd la infricogdtoarea intrebare a ]udecdto-
_, It:-ft
1te,rartd-md;cd din fire curat numai Tu egti,gi a-ltui afard rului, suflete, ingrozegte-te de aici, gdtegte-firdspunsul,
de Tine nimeni nu este fdrd intindciune.
ca sd nu fii osAndit in legdturile cele vegnice.
Slavd..., a Treimii: Sd nu aud, Doamne, zicAndu-mi-se: Ia-|i al tdu! $i
sd fiu gonit de la Tine; nici: Du-te ir locul cel blestemat!
Ci sd aud glasul cel dorit al dreplilor.
Din porfile iadului izbdvegte-md,Doamne; mAntu-
iegte-md din prdpastie gi din intunericul cel adAnc, din
cele de dedesubt ale pdmAntului gi din focul cel nestins,
^ 9i acum. .., aNdscdtoarei:
pi de oricare altd pedeapsd vepnicd.
Slavi. .., a Treimii:
Dumnezeire4 Unimea Treimii o laud; pe Tatdl pi
pe Fiul gi pe Dumnezeiescul Duh, putere a unei StdpAnii
Ce Se desparte in trei Ipostasuri.
Cataaasie:
noapte mAnecAnd eu, Iubitorule de oameni, Si acum. . ., a Ndscdtoarei.
_^^
ru8 P" Te
rumrneazd-md_Fimi indrepteazd,i Tu egti ug4 prin care singur Iisus, Fiul tdu, a trecut,
pe mine spre
poruncile Tale gi md invald, Cel Ce a intrat gi a iegit, gi cheile fecioriei ne le-a stricat,
Mantuitorui", rd fu" voia'Ta
Curatd; Cel Ce a zidit pe Adam.
274
275
 Cataaasie:
Strigat-amcu toatd inima mea cdtre milostivul
Dumnezeu gi m-a auzit din iadul cel mai de jos gi a
scosdin stricdciuneviafa mea
Condac,
glasull:
CAnd vei veni, Dumnezeule,pe pdmAnt cu mdrire
gi toate se vor cutremur4 gi rAul cel de foc inaintea
divanului va curge,cirfile sevor deschidegi celeascunse
sevor vddi; atunci sdmd izbdvegtide focul cel nestinsgi
$ mi invrednicegtia,stade-a dreaptaT4judecdtoruie
Preadrepte.
Icos:
De infricogitorul Tiu divan aducAndu-mi aminte,
preabunuleDoamne,gi de ziua Judecdfiimd infricogez
gi md tem, vddit fiind de cugetul meu. CAndvei gedea
Pe scaunulTdu gi vei facecercetare,atunci nimeni nu
Ckntareaa VII-a:
Irmos:Gregit-am,firddelege am ficut...
276
Domnul vine si judece,cineva suferi ardtareaLui?
infricoseazd-te,ticiloase al meu suflet,infricopeazd-te,
gi-fi gdtegtelucrurile^tale spre iepirea ta; ca sd afli
milosliv gi indurat pe insugi Dumnezeul pdrinlilor'
Focul celnestinsmi tulburi, 9iingrozireaceaamard
a viermilor; iadul cel stricdtor de suflet md sperie,9i
indeajuns de umilit nicidecum nu mi fac; ci, Doamne,
Doamne!,mai inainte de sfArgit,intdrepte-mi cu frica Tll
Cad inaintea Ta gi aduc Jie, ca nigte lacrimi,
graiurile mele.Gregit-am,cum nici pdcdtoasan-a gregit,
gi fetad"l.ge am fdcut ca altul nimeni pe pdmAn! ci Te
ind.uri, StipAne,spre fiptutaTa, gi iard9imd cheami'
tntoarce-te,ciiegte-te,descoperdcele ascunse,zi
lui Dumnezeu, Celui Ce toate le gtie:Tu gtii ascunsurile
mele, Unule MAntuitorule; Tu Insuli mi miluie9te,
precum cAnti David, dupi mare mila Ta
Slavi. .., akeimii:
Pe Trei ca Pe Unul, intru o fiinfi, 9i Unul in trei
Fefelaud; acesteasunt: Tatdl,Fiul gi SfAntul Duh; o Pu-
tere, o voie 9i o lucrare; un Dumnezeu intreit-sfAnt, o
impdrifie singuri stdPAnitoare.
$i acum'.., aNdscdtoarei:
Iegit-a Dumnezeu, Cel preafrumos, din cdmara
pAnteceluitdu,caun impdrat cuhaini gesu6de Dumnezeu,
rogiti in vopseauaceade taini a preacuratului tdu s6nge,
ceeacenu glji de mire, 9i impnrdlegtetot pim6nhrl'
Catauasie:
Gregit-am,firidelege am ficut, nu ne-arn i:rdreptat
inainteaTl+nici am pdzit, nici am ficut precum ai poruncit
noud.Ci nu ne pdrdsipAnnin sfArryitDumnezeulpirinlilor'
277
 CAnturea
a VIII-a: $i acum. .., a Ndscdtoareu
pe
Irntos: Cel Ce_Lsldvescogtile...
Din luminatul tiu pAnteceiegind Hristos, ca unMire
din cdmard, a luminat lumind mare celor din intuneric;
pentru ci strdlucind SoareleDreptdfii,lumea a luminat,
Curatd!
Cataansie:
Sd lduddm, bine sd cuvAntdm gi sd ne inchinim
Domnului, cAntAndu-I gi preaindlfAndu-L pe DAnsul
intru toJi vecii.
Pe Cel Ce-L sldvescogtile ceregti,gi de DAnsul se
CAnd vei chema toatd suflarea laolaltd, infricogeazi heruvimii gi serafimii, toatd suflarea gi
ca si iei
seam4 Hristoase,mare frici va fi atunci, fdptura ldudafi-L, binecuvAntali-L, gi-L preaindllaji
mare nevoie
deoarecenumai faptelesingure vor ajuta intru tofi vecii.
in veci.
CLilarea a IX-a:
Irmos:Nagtereazdmislirii...
Domnul vine, ca pe pdcdtogi sd-i pedepseascd,pe
drepli sd-i mAntuiascd; sd ne infricogdm gi sd plAngem,
gi sd ludm simlire de ziua aceeain care, descoperind
cele neardtate gi cele ascunse ale oamenilor, va rdspldti
cele dupd vrednicie.
infricogatu-s-a gi s-aingrozit Moise vdzAndu-Tedin
spate; dar eu ticdlosul cum voi suferi a vedea fala Ta
atunci, cAnd vei veni din Cer? Ci sd-Ji fie mild de mine,
Doamne, gi cu indurarea sd caufi spre mine.
Daniil s-a temut de ceasul cercetdrii,iar eu ticilosul
BinecuvAnrdmpe Tatdlpi pe Fiul gi pe
SfAntulDuh, ce voi pdtimi, Doamne, venind la aceazi hfricogdtoare?
Dumnezeu. Ci imi di, mai inainte de sfArgit, cu pldcere a sluji Jie,
Peun Dumnezeu.d"pefiinld cinstesc, ca sd dobAndesc impdrdgia Ta.
trei Fefelaud
dupi osebire;altele,dar nu de alt fel;
cd Dumnezeirea Focul se pregdtegte,viermele se rAnduiegte;cinstea
una este,in trei Feye:Thtdlgi Fiul gi Dumnezeiescul
Duh. veseliei, iertare4lumina cea neinseratd,bucuria drep-
278
279
 filor. Deci, cine esteacel fericit, ca sd scapede chinul
celor dintAi, pi sd mogteneascd celede al doilea?
Sd nu md intoarcd de la fala Ta Doamne, mAnia
urgiei rhle, nici sd aud glasul Tdu cel de blestem tri-
mifAndu-md in foc; ci sd intm in bucuria cdmdrii Tale
celeinestricdcioase gi eu atunci, cu Sfinfii Tdi.
Mintea mi s-a rdnit, trupul mi s-a tr6nddvit, mi se
bohndvegteduhul, cuvAnhrl a sldbig viafa mi s_aomorAt,
sfargihrlestelangdugi.Pentru aceast4ficdloaseal meu su-
flet, cevei facecAndva,veni|udecdtorulsi cercealetale?
Slavd..., a Treimii:
LJnule,Niscdtorule al Unui4 pdrinte alFiului celui
Unul-Ndscut, gi Unule Firrle al Unui4 lumind gi strd_
lucirealuminii, giUnule Duhule Sfinte,numaial Unuia
Dumnezeu,Careegticu adevdratDomn al Domnului;
o Tieime,Unime sfAntd,mAntuiegte-mipe mine, cel ce
griiesc de Dumne zefteaTa
pi acum..., a Ndscdtoarei:
M-inuneanagteriitale md uimegte,ceeace egti cu
totul firi prihand; spune cum ai zdmisrit fdri sdmantd
pe Cel necuprins?Cum ai rdmas Fecioari, ndscAndca
o Maicd?Acestlucru pestefire cu credin;dprimindu_I,
inchind-teCelui niscut, cdcicAtele voiegte,legi poate.
Cataoasie:
Nagtereazdmislirii celeifiri simAnli estenetdlmd_
citi, rodul Maicii celeifird de bdrbat estenestricat,ci
nagterealui Dumnezeuinnoiegtefirile. pentru aceast4
pe tine, toate neamurile, ca pe o Maicd Mireasd a lui
Dumnezeu,cu dreaptdcredinfi te mdrim.
a ca un indurat, mAntuiegte-mdcu mila Ta.
ALTE RUGACIUNI
DIN RANDUIALA LITURGICA E NUVTINICII
iNrrucogAroanEtIUDECATr'
CAnd va fi si vii sd faci ]udecati dreapti, Prea-
dreptule JudecXtor,gezAndpe scaunulslavei Tale,rAu.
de foc infricogAnd,va trageinainteadivanului Tdu pe
tofi, stAndinainteaTaPuterileceregti,9i oamenii cu frici
vor fi judecafi,fiecareprecum a lucrat;atunci, sd-Ji fie
mild de noi, gi si ne invrednicegti,Hristoase,de partea
celor mAntuili, ca un Indurat.
Cdrfile se vor deschide gi se vor ardta faptele oa-
menilo1 inainteadivanului Tiu celui de nei:rdura! 9i va
risuna toati valea plAngerii cu groaznicd scrAgnire,
vdzAnd pe tofi cei ce au picdtuit trimigi in chinurile cele
vegnice,cu dreaptdjudecataTa gi fdrdde folosplAngAnd,
indurate. Pentru aceastaTerugdm pe Tine,Bunule,si-Ji
fie mild de noi, cei ce Telduddm, Unule, mult-Milostive.
TrAmbilelevor sun4 gi mormintele sevor degert4
gi seva sculatoatdfirea omeneasci,cutremurAndu-se;
ceiceau fdcutbine,cu bucurie sevor bucur4 apteptAnd
sd ia plati; iar cei ce au picdtuit, vor tremura cumplit
vditAndu-se,fiind trimigi la chinuri gi de cei alegi
despirfindu-se.Doamneal slavei,milostivegte-Te spre
noi, ca un Bun, gi ne irvrednicegte pe noi de partea
celor ce Te-auiubit pe Tine.
PlAnggi mi tAnguiesc,cAndimi vine in simfire focul
cel vegnic,intunericul cel mai din afari gi tartarul, vier-
mele cel cumplit gi scrAgnireadinlilor ceaneincetati, gi
durereaceva si fie celorceau gregitpestemisurd, pi pe
Tine,Cel preabun, Te-aumAniat,dintre
iqJ"utl4_ygle
gi
careunul celdintAisunt eu,ticdlosul.Ci, Judecdtorule,
28r
 CAnd se vor a?ezascaunelegi se vor deschide cdrtile
Iatd vine ziua Domnului AtotstipAnitorului, 9i cine
gi Dumnezeu va gedeala Judecati, o, c€ fricd va fi atunci!
va suferi frica Venirii Lui? Cdci cuptorul arzdtor 9i ziua
Ingerii stAnd irainte cu fricd gi rAul de foc curgAnd; ce
mAniei este, intru care Judecitorul va gedea; dAnd
vom face atunci, noi, oamenii cei vinovali d.-emulte
fiecdruia dupd vrednicia faptelor.
pdcate?$i cand il vom auzi chemand pe cei binecuvan-
La ceasul cercetirii gi al Venirii celei infricopdtoare
tafi ai ratdlui intru impirdtie, iar pe iei picdtogi trimi-
a StdpAnului Celui iubitor de oameni gAndind, cu totul
fandu-i la chinuri, cine va suferi u"eu ir,,f.i.o$dtoare hotd- md cutremur gi, intristAndu-md, strig cdtre Tine,
rAre?Ci LJnule,Iubitorule de oameni, MAntuitorule, im_
preadrepte judecdtorul meu gi Unule, mult-Indurate:
pdrate al veacuriioq, mai inainte pand ce va sosi sfarpifui,
Primegte-md pe mine, cel ce md pocdiesc, pentru
prin pocdintd, intorcAndu-md, miluiegte_md.
rugdciunile Niscdtoarei de Dumnezeu.
)omnului, agasd viefuim: pe GAndesc la ziua aceea gi la ceasul cAnd avem sd
tcei irlset"ifse-iudlph^, pe stim toli goi ca nigte osAndi;i, inaintea nemitarnicului
rdini sd-igducemin cag{"pe judecdtor; cd atunci trAmbila va suna tare, 9i temeliile
sd:i calftelq! a si qicdgicdtre pdmAntului se vor clitin4 gi morfii din morminte vor
1oilef cevasdjudece,oro*@.uf,t invi4 gllqtt-de o vOrs,t4se votface; gi cele ascunse ale
Thtdlui M gu, de mop_tenjliimpdrd a ce s= gitit__,i_old.-'
fl e tuturor vor sta de fald inaintea Ta, $i vor plAnge, pi se
Vai mie, innegritule suflete! pAnd cAnJa" iu,a"tati
vor tAngui, pi in focul cel mai din afard vor merge cei
nu te mai curmezi? pAnd cAnd zaci i:r iene? De ce
nu_ii ce nici odinioard nu s-au pociit; iar ceata dreplilor va
aduci aminte de infricogdtorul ceasal morlii? De ce.,,
i" intr4 in bucurie gi in veselie, in cimara cereascd.
cutremuri cu totul de infricogdtoarea
Judecatd a MAntui- Daniil Proorocul, bdrbatul doririlor fiind, dacd a
torului? Oare, ce vrei sd rdspunzi, sau cum vrei
sd dai vdzutputerea lui Dumne zev, alaa strigat: Judecdtorul
seamd?Lucrurile tale stau de fafd, spre mustrarea tarfap_
tele te vddesc,pArAndu-te. Deci, o,,,rfl"t"! Vremea a gezut gi cdrfile s-au deschis. Vezi, suflete al meu, de
u rorit, postegti, nu defdima pe vecinul tdu. Feregte-tede bu-
aleargd, apucd inainte gi cu credinfd strigd:
Gregit_am, cate, dar nu osAndi pe fratele tdu; ca nu cumva fiind
Doamne, grepit-am,fie; dar gtiu, Iubitoru'ie de
oameni, trimis in foc, sd te topegti ca ceara; ci fdrd'impiedicare
bundtatea Th; Pdstorule Cel bun, nu mi despdr,ti
pe mine sd te ducd Hristos intru Impirdlia Sa.
de ia starea cea de-a dreapta Ta pentru mare mila
Ta O, ce ceasva fi atunci, Si ce zi infricogdtoare, cAnd
La ziuacea infricogdtoare iJudecdpii gi a slavei
Thle va pedeaJudecdtorul pe scaunul cel infricogdtor! Cdrlile
celei negrdite gAndind, mi ingrozesc cu totul, Doamne,
gi tremurAnd, strig cu fricd: Larra vei veni, se vor deschide,gi faptele se vor vddi, gi cele ascunse
Hristoase ale intunericului se vor ardta; Ingerii vor alerga im-
Dumnezeule, cu slavd pe pdmAnt, ca sdjudeci toate
cAte prejur, adunAnd toate neamurile. Venifi de auzrl|
sunt, atunci sd md izbdvepti de toatd pedeapsape
mine, impdrafi gi domni, cei robigi pi cei liberi, pdcdto9ii 9i
ticdiosul, invrednicindu-md a sta de_Ldreapta'Ta
drepfii, bogalii gi cei siraci, cd vine Judecdtorul,Cel Ce
282
283
 va sejudece toati lumea.Si cine va
putea sta inaintea
fefei Lui, cAndingerii vorciu rr;Jir,a
iucrurile, cugeteie
gi gAndurileceledin noaptegi cele
dinzi?o, ce .J*
fi atunci! Ci mai inainte de sosirea "" CUPRIN S
sfArgitului,,a.g.r_
iegte-te,suflete,strigAnd:Dumnezeule,
intoar."_.lii
md mAntuiegteca un indurat. Amin. Vrcrneaoplinnilor ftndamentale- Pffirieb IustinPArcu.....3
CuvAntinainte ...........5
RUGACIUNEA DE PoCAINTA
,
AUNUITATHAN ParteaI
AFLAT PE PAruL DE MOARTE APOSTAZIA 9I ANTIHRISTUL

Nu cer nimic altceva de la Tine, Prologal traducitorului american. ...........11

Iubitorule de Universul vdntt ca revelafiea Ziditorului ........ ........
20
oameni, decAtceeace cereamdrturisindu_se
tAlharul Facer ea ......................21
cel mai inainte de mine. A;
acel4agagi spre mine, talh Miracolulluminii ......................23
lostivire gi iubire de oamer Un nou Babilon .......27
meu de pe patul morfii gi p impdrdtiaCerurilor ..................29
al unsprezeceleaceas,caren Lumeaceanevdzuti........... ......32
Satanagi ingerii lui ............ .......35
inceputul sfArgitului acestei lumi gi petrecerea
c cu e-le.Dd 4lmie ierta(e, .....4'1
pdmAnteascda Bisericii lui Hristos
cici nu md lasd viemel ........45
" Ivirealui Antihrist ............
Lnpegteri s_auapropiat. Ci
Epocalui Antihrist.............. ......51
nuntul,
cdnuveiafra
intru;ilJ:H:'ilTt*:ffi1 Doi Pr oor oci ............ ...................58
cuprins firddelegile gi rdu Cea de- atr eiaper i oadd.......... ....................61
viefii. Nesocotitesunt dato Convertireaevreilor............... ....................71'
p.rlmif gqqpinarea_ judecatade Apoi .....77
cea amari
pe a me4Iubitorule de oamr Fericireaceavegnici gi chinul cel vegnic...................80
pestezapisul pdcat_elor mele pi gtergecu buretele mi_
lostivirii rale gregelilemere ."rJ Parteaa II-a
Amin. UANTUNIA FERICITULUI AVERCHIE
""lr"mdnate.
uN oM iN TAIAAPOSTAZIEI - ARHIEPISCOPUL
^l
AVERCHIETAU$EV ..........85
285
 Ce esteBiserica? ......g9 Sem nele ar em ur i l or ................770
Ce se infelegeprin ,,Antihrist,,? ..............".g2 DespresemnelesfArpitului lumii gi ale venirii lui
Tiei niveluri ale apostaziei .......g4 Antihr ist ........- .- 173
Ce l d i n t6 i n i ae I a I a po s ta z i e i . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .9.4. . . . . . . . . -
Dinainteafelei lui Antihrist Arhimandritul
C e Id e a I d o i l e a n i o e l a l a p o s t a 2 i e i . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 9 g Constsntin Z ai l eu ..............'.184
C e I d e a l t r e i l e an i a e l a l a p o s t a z i e i. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1 0 3 -
Bisericain vremurile de pe urmd Alexander
P o l i t i c ad eg r u p . . . . . ...............103 Knlomir os ...........199
locurilede rol .....707 CAntarea vegniceibiruinle - MitropolitulVitalie.........192
Fdrddelege de sus .................772
SfArgitul . . . . . . . . . . . . . .1. .1.9. Parteaa IV-a
Cereasca biruinfd ........r......... ....................124 MARTURII ROMANE'TI DESPRE
Concluzie ...............I27 irua,tNrEMERGAroRII LUI ANTIHRIST
DIN SCRIERILE FERICIruLUI ARHIEPISCOP
AVERCHTETAU9EV ........128 Mirturisiri din mlagtinadisperdrii- Dumitru
Desprepost, rugdciune9i purtarea Crucii ..............I2g .............197
Bor deianu
Despreapostazie ...130 Degradarea
lui 1950. ...............197
Crdciunul
Desprelumea modernd ..........722 Paptiledin 1951.HulaadusdFiului lui Dumnezeu .'.'.203
DespreBisericd ......140 m oar te ............................207
O iubir efdr dde
ZAmbetulceresc ....209
O convorbirede taind......... ....211

Parteaa V-a
SFINTII PARINTI DESPREVENIREA
Partea a III-a LUI ANTIHRIST 9I SFAR9ITULLUMII
MARTURII CONTEMPORANE
DESPRE VREMURILE DIN URMA ProfetiaSfAntuluiNifon, Patriarhul Constantinopolului
despresfArgitulveacurilor .......-....-.-..273
ProorociaCuviosului Pamvo din Egipt despre
celece vor fi in vremuriledin urmd'..................215
Ispita cregtinilorcu adevdratortodocaidin
veaculde ac um ..................217
Profelia SfAntuluiMoise Arapul desprecdiugdrii
din neamulcelde pe urmd .......-.....-'.278
286 287
Povdfuiregi inaintevestire- SffrntulStarefAnatolie
a I Op ti n e i 227
..........
-
Cuv6ntdespreAnfihrist SftntulloanDamnschin 224
.........
CuvAntpentrua DouaVenirea Domnului, sfArgitullumii
gi venirealui Antihrist- SfintulEfremSirul .......227
VedeniaSfAntuluiNifon, episcopul Constanlianei
despreinfricogdtoarea Judecati............
...............
247

Partea a VI-a
SINAXARUL DIN DUMINICA
iNrnrcogAroARElIUDEcATT
Sinaxaruldupi Triodul tipirit la Bucuregtiin anul
2000......... ..........263

Partea a VII-a
RUGACIUNI PENTRU
PRIVEGHERE LAUNTRICA

RugdciuneaStarefilorde la Optina impotriva pecetluirii

cu semnullui Antihrist .......... ............268
Canonul din rAnduiala liturgicd a Dumirricii infricogd-
toareiJudecdfi- SfkntulTeodor Studitul...................269
Alte rugiciuni din rAnduialaliturgicd a Duminicii
InfricogdtoareiJudecdti............ ..........281
Rugiciunea de poclinfi a unui tAlharaflat pe
patul de moarte .................284

A
w
al a\ al
wwu
@