SCRIERILE

PARINTILOR
APOSTOLICl
P ARINTI $1 SCRIITORI BISERICE$TI

~@f)P-- --~~~.
r;~ SCRIERILE ~~
( PARINTILOR )
~~ APOSTOLICI -4~
Jlt&d~-- --d~'r.

CARTE TlPARITA CU B1NECUVINTAREA

PREA FERICITULUJ PARINTE

IUSTIN
PATRIARHUL BISERICII ORTODOXE ROMANE

TRADUCERE, NOTE ~I INDICI DE

Pro D. FECIORU

EDITURA INSTITUTULUI BlBLiC ~l DE MISJUNE

AL BISERICII ORTODOXE ROMANE
BUCURE~TI - 1979
 COLECTIA
"PARINTI ~I SCRIITORI BISERICE~TI»

APARE
DIN INITIATIVA ~I SUB INDRUMAREA
PREA FERICITULUI PARINTE

IUSTIN
PATRIARHUL BISERICII ORTODOXE ROMANE

COMISIA DE EDITARE

Arhim. BARTOLOMEU V. ANANIA (pre~edinte), Pr. Prof.

TEODOR BODOGAE, Pr. Prof. ENE BRANr~TE, t Pr. Prof.
OLIMP cACIULA, Prof. NICOLAE CHITESCU, Pro Prof. rOAN
G. COMAN, Prof. ALEXANDRU ELI AN, Pr. Prof. DUMITRU
FECIORU, Prof. lORGU IVAN, Pr. Prof. GRIGOR1E T.
M,\RCU, Pr. Prof. 1. RAMUREANU, Pro Prof. DUMITRU
STANILOAE, Prof. ADRIAN POPESCU (secretilr).
 CUPRINSUL

pag.
Lisla prescurldrilor rl
Inlroducere generald 9
Invatatura a eelor Doisprezeee ApostoIi 15
In trodu c ere 17
Traducere 25
Indice scripturisiic 33
Indic'e real ~i onomastic 33
Sf. Clement Romanul, Eplstola' eatre Corinteni 37
IIIItrodueer·e 39
Traducere 46
lndice scripturiSitic 19
Indice real ~i onomastic 81

Omilie, numita a doua Epistola catre Corintenl

a Siintului Clement Romanul 89
Introducere 91
Traducere 94
Indice scripturistic 104
Indice real ~i onomastic 104

Epistola zisa a lui Barnaba . 107

IntrodJucere 109
Tr,aducere 114
Iudice scripturistic 138
Indice real ~i onomastic 139

Epistolele Siintulul Ignatie Teoforul 145

Introducere 141
CiHre Efeseni 151
Catre Magnezieni 165
Calre Tralieni 110
Catre Romani 174
Cailre FiIad ellfieni 178
Catre Smirneni 182
Catre SfiIlltul Polic,arp al Smirnei 181
Indke scripturistic 190
Indic,e real ~i onomastic 191
6 CUPRINS
-----------------------------------
pag.
Sf. Policarp al Smirnei, Epistola dilre filipeni 201
Introducere 203
Traducere ~08
Indice scripturistic 214
Indice real ~i onomastic ~14

Herma, P~storul 217

Introducere 219
Traducere 227
Iudiee scripituristic 316
Lndice rea~ ~i onomastic 311

Epistola clitre Dlognet 331

hrtrodlllcere 333
Traducere 331
lndice scripturiSitic 346
Indice reall ~i onomastic 341
 LIST A PRESCURT ARILOR

AAB Abhandlungen, BerMn Academy. EFh 'E'X.'X.A 1jalaa't!'X.~ cPapo<:, Alexandria.

PhiL-hist. KIa5S>e. ETL Ephemerides teologicae Lova-
AC F. J. Doiger, Antike und OhrilS- menses.
tentum, MUDISter i.W. ETR Etudes theologiques at religieu-
ACW Andent ChrnlSUan Writens, West- ses.
minster (MaryI'and). ExpT The Expository TiJln.e$, Edin-
Aev Aevum, Ra5Segna di scienze sto- burg.
riche-linguistkhe-fiLOIlogiche, FP Florllegium Patristicum, Bonn.
Mi'lano. FZPT FreIburger Zeilschrift fur iPhi-
Ant Antonianum, Roma. losOlphie und Theologie, F,rei-
AnT-hR Anglican Theological Review, burg (Elvetia).
Evanston (III.). Greg Gregorianum, Roma.
Biibl Bihlica, Roma. GOThR Greek Orthod. TheoI. Review.
8M Benediktinlsche Monatsschrift, HJ Heythrop journal.
Beut'On. HJG Historlsches Jahrhl1ch der Gor-
BOR Biserica Ortodoxii RomAfiii, Bu- ~-Gese.lJschaft, KOin-Mun-
cur~i. chen.
Byz Byz·antion, Bruxe1I.es. HThR The Harvard Theological Re-
C Cathoticisme, Paris. view, Cambridge.
OhQ The Churoh Qua.rterly Review, HZ Historische ZeHschrift, Miinchen.
London. IKZ lnternationale kirchliche Zeiot-
CM CI'ass1ca et Mediaevalia, Ko- scmifft, Bern.
(penhagen. JBL Journal of Biblical Literature,
DAL Diotionnaire d'ArcMologle chre- Boston-New Haven.
tienne et de Liturgie, Paris. JEA Journal of Egyptian Archaeology.
DHG DictiJOnnaire d'Hj.9toire at de JEH The Journal of Ecclesi'astical
Geogra'Phie ecdesiastiques, History, LoMon.
Pads. JL Jahrbuch flir Lit'Urgiewissen-
DPCR Dictionnaire pr,atique des con- schaft, MUnster i.W.
naissances reUgieuses, Paris. JQR Jewish Quarterly Review, Phil a-
DSp Dictionnai,re de st>iritualite, Pa- ,delfia.
ris. JR The Journal of Religion, Chi-
~T Divus Thomas, Freiburg, Elvetia. cago.
DThC Dktionnaire de TMologie ca- JThSt The Journal of Theological Stu-
tholique, Parils. dies, London.
EL Ephemerides Uturgicae, Roma. MO Mitropolia Olteniei, Craiova.
EO Echos d'Qrient, Paris. Mu Le Musean, Louvain.
8 SCRIERILE PARINJ'ILOR APOSTOLICI

NGWG Na<chrichten der Gesellschaft der SAR Sitzungsberichte der Heidelber-

Wissenschaften zu GOttingen ·ger Akademie der Wissen-
Phil.-hist., Klasse, Gottingen. schaften. Phil.-hist. Klasse,
NRTh NouveLle Revue Theologique, Heidelberg.
Tournai. SAB Sitzungsberkhte der PTeussi-
NTS New Test,amen-t Studies. schen Ak,ademie deT Wissen-
NIT Nieuw Theologisch Tijdschrift. schaftten, PhiL-hist. Klasse,
Haarlem. BeJ1lin.
Ort Ortodoxia, Bucure~ti. SAM Sitzungsbericht,e der Bayerischen
OS 'Op3IJaoe~ l:~e<jIL<;. Akademie der Wissenschaf-
PhW Philotogische W ochenschrift. ten, PhHos.-phHol.-hist. Klas-
Leipzig. se, Miinchen.
PhJB Phil050phIsches Jahrbuch der SC Scuola Cattolica, Milano.
Gorres-GeselIschaiM, Munchen.
SCA Studies in Christian Antiquity,
PL Migne, Patrologia Latina, Paris.
ed. by J. QUdsten, Washing-
PG Migne, Patrologia greaca, Paris.
ton.
PWK Pauly-Wissowa-Kroll, Realency-
kloplidie der klassischen AI-
so Symbolae Osloens·es, Oslo.
tertumswissenschaft, Stutt- ST Studii Teologice, Seria II, Bu-
cure~ti.
gaiit.
RAC Rivista. di Archeologia CrisUana, Th 8eoAorta, Atena.
Roma. ThEE 8Pll<n.EI)'tIY.~ ~aL ~lhy.~ £r~I)~A07tal­
RAM Revue d'ascet'ique et de mysti- ~da, A1:ell'a.
que, Toulouse. ThGI Theologie und Glaube, Pader-
RAp Revue d'apologetique, Paris. born.
Rbibl Revu·e bibIique, Paris. ThJ Theoiogische Jahrbikher, Leip-
RDC Revue de droit canonique, Stras- zig.
bourg. ThLZ Theologis·che LHeraturzeitung.
REJ Revue d~ Etudes Juives. ThQ Theoi'ogische Quartalschrift, Stutt·
RHE Revue d'histoire Ecclesiastique, gart.
Louvain.
ThSt Theological Studies, Woodstock.
RHL Revue d'Histoire et de Littera-
(Md.).
ture religieuses, Paris.
ThZ Theologische Zeitschrift. Basel.
RHPR Revu·e d'Histoire et de Philoso-
phie religieuses, Strasbourg. TJBC Theology. Journal of Historic
RHR Revue de I'Histoire des reli- Christianity, London.
gions, Paris. TV Texte und Untersuchungen, Leip-
RQ Romische Quartalschrjft, Frei- zig-Berlin.
burg i. Br. VC VigiUae Christianae, Amsterdam.
RQH Revue des Questions Histori- VS Vie spirituelle, Juvisy.
ques, Paris. ZKG Zeitschrift fUr Kirchengeschichte,
RR Ricerche religiose, Roma. Stuttgart.
RSR Recherches de science religieuse, ZkTh Zeitschrift fiir kalholische Theo-
Paris. log<ie, InnsbrlWck.
RTAM Recherches de theologie anci- ZNW Zeitschrift fUr ntl. Wissenschaft
enne et medievale, Abbay und die Kunde der iilteren
<iu Mont-Cesar, Louvain. Kir<che, Giessen-Berlin.
 INTRODUCERE GENERALA

Sint numiti Par i n t i a p 0 s t 0 1 i c i scriitorii cre~tini din a doua

jumatate a secolului intli ~i din prima jumatate a secolului al doilea,
care au fost ucenici ai Sfintilor Apostoli sau au cunoscut pe apostoli. Anti-
chilatea cre$tina nu cunoa$te termenul de Parinti apostoli1ci; acest ter-
men a fost pus in circulatie, tirziu de tot, in secolul XVII, de primul
editor al acestor scriitori, de J. B. Cotelier in lucrarea sa: Patrels aevi
apostolid, 2 volume, 1672. In aceasta opera, Cotelier publica epistolele
stintilor Barnaba, Clement Romanul, Ignatie al Antiohiei, Policarp $i
Pastorul lui Herma. Mai tirziu, in secolul XVIII (1765-1767) la ace$ti
cinci Parinti apostolici, Gallandi, in 0 noua editie a lucrarii lui Cote-
lier, adauga alti doi, pe Papia, cu fragmentele din scrierile lui $i pe
autorul Epistolei cdtre Diognet ; astfel numarul Parinlilor apostolici s-a
ridicat la $apte. In secolul XIX, prin senzationala descoperire din 1873
a «Didahiei celor doisprezece apostoli» de cdtre mitropolitul Nicomi-
diei Filotei Vrieniu, numarul Parintilor apostolici a crescui la opt.
Negre$it nici titlul de «rparinte», nici titlul de «apost'olic» nu se
poate da exc1usiv tuturor acestor scriitori, pentru co. nu sint nici toti
~parinti», nici toti «apostolici», dar uzul, printr-un pogoramlnt, i-a Inglo-
bat pe toti sub titlul de «Parinti apostolici». $i poate ca nu s-a gre~it.
ScrieriJe Nirintilor apostolici fac tranzitie intre scrierile revelate
ale Noului Testament $i literatura patristica. S-au bucurat de 0 atii de
mare pretuire, incH unele din ele au capatat autoritate canonicO., fiind
inc1use in codicil Bibliei. Astfel, in Codicele Sinaitic, dupa cartile Nou-
lui Testament se aila Epistola lui Bamaba $i 0 parte din Pastorul lui
Herma, iar in Codicele Alexandrin, tot dupa textul Noului Testament,
sint adaugate cele doua epistole ale lui Clement Romanul.
Cu toate co. scrierile Parintilor apostolici sint creafij ale unor im-
pre jurari speciale ale epocii in care au aparut, ele sint totu$i de 0
importanfa deosebita; sint oglinda, transmisa peste veacuri, a vietui-
Tii cre$tine din primeie doua secole; sint marturii ale dragostei pina
la jertfa suprema pentru Hristos; sint dovezi ale Invatdturii predate
 SCRIERILE PARINJ'ILOR APOSTOLIC!

de Hristos ~i de Apostoli ; sint martmii ale adevarului cre~tin fa/a de

tendin/ele de infiltrare ale iudaismului ~i ale ereziilor. Nu gasim In ele
o teologie 'nalla, dar descoperim In fiecare cuvlnt din aceste scrieri
un sullet arzc'1tor pentru credinta In Hristos, pentru «nume» cum se ex-
prima mai toli ace~ti Parin/i apostoliei; descoperim 0 inimd plina de
Inflacdrare pentru adevaruJ pe care 1-au aoceptat ~i in care cred; pen-
tru ei Hristos este totul. Rar Intilnim In literotura posterioara cre$tina
cuvinte cu atita continut de dragoste ~i de jertla pentru Hristos ca ce1e
din episto1e1e Sl1ntuJui Ignatie; iar cuvinte1e lui Ignatie slnt cuvinte1e
generaliei sale, a vietwrii cre~tine din vremea sa, a~a de minunat zu-
grdviti:i de autoru1 Epistolei catre Diagnet.
Privite din alt puoct de vedere, scrieriJe Parintilor apostolici ne
dau, in Didahia celor doisprezece apostoli, primul catehism cre~tin, eu
sectiile sale teologiee, morale ~i liturgice ; in Epistola lui Barnaba este
pus fata in fa/d ere~tinismul eu iudaismul, demonstrlndu-se pe temeiuI
I.egii vechi superioritatea ~i adevarul Legii noi; in Epistola I a lui
Clement avem 0 frumoasa pledoarie cre~Una pentru pace ~i ordine in
societate ; In Epistola a doua, zisa a lui Clement, avem cea dintli omi-
lie cre$tina ; in epistolele lui Ignatie gasim marturia apostolicd a ierar-
hiei biserice~ti, a ecu.menismului cre~tin, gasim pe mucenkul - multi-
plicat in mii ~i zeci de mii de exemplare - ale vremii sale; in Epistola
lui Policarp ni se dan Indrumari pentru membrii familiei ~i pentru
raporturile dintre Biserica ~i Stat; in Pastor avem pe maestrul pocd-
intei; in sf1r~it in Epistola cdtre Diognet, vietuirea cre~tjnit a epocii
postapostoliee.
In privinta locu1ui lor de origine, ootorii acestor serieri nu apar-
lin numai unei regiuni a imperiului roman; in ele avem reprezentatc'1
gindirea $i viala cre~tina din 1ntreaga impdratie romanit, din Slria,
Asia Mica, Pales tina, Alexandria" $i Roma; in ele vorbe~te eeumenici-
tatea cre$tinit a eelor doua sec ole primare.
Aceasta e pricina ca antichitatea cre~tinit 1e-a pCistrat ~i le-a trans-
mis. Pe Papia 1-a respins; n-au rdmas din scrierile lui dec1t fragmente
disparate, care ilustreaza toemai fenomenu1 de respingere.
Pe urmele acestei atitudini a antichitatii cre$tine am mers ~i noi
in acoosta noua tradueere in romane~te a Scrierilor Parintilor apos-
tollci.
LITERATURA

Ed it i i: Migne, Patroiogia Greacii, vol. I, II (1857 ~i 1886), vol. V (1857 ~i (800).

- O. Gebhardt, A. Harn<1ck fii Th. Zahn, Patrum Apostolic()(um Opera 1-3, Leipzig,
1875-1871 i Vol. 1, 00. 2, 1876-1878 i ed. minor, ed. 2, 1920. - J. B. Llghtlool, The
INTRODUCERE 11

Apostolic F,athers, ,Pt. I, vol. I ~i 2: Sf. Glement al Romei, London, 1890; Pt. II,
col. 1-3; Sf. Ignatie, Policar,p, ed. 2, London, 1889. - J. B. Lightfoot ~i J. R. Har-
mer, The Apostolic Fathers, London - New York, 1893. - F. X. Funk, Patres Apos-
tolici, 1-2, Tiibingen, 1901; ed. 3 a volumului 2 editata de F. Diekarnp, Titbingen,
1913. Ed. minor, ed. 2, 1906. - K. Bihlmeyer, Die a<postoJilschen Vilter, TUbj,ngen, 1924.
- H. Hemmer, G. Oger, A. Laurent, A. Lelong, Les Peres Aposroliques, 4 volume,
Paris, 1907-1912; vo!. 1 ~i 2, ed. 2, 1926. - K. Lake, The Apostolic Fathers, London
- New York, 1930. - S. Colombo, PaJtrum Aipostolicorum opera., Tudon, 1934. -
D. Ruiz Bueno, Padres Aposto]icos, Madrid, 1950. - L. T. Lefort, Les Peres lIpostoli-
ques en copte. Text, Version, Paris, 1952. - Mustachi, 01 ch:o(J'Co>"t~ot 1tadpa~. Tilxt ~i
traducere, Atena 1953. - J. A. Fisch,er, Die ,apos,tolischen Vilter, Munchen, 1959. -
E. J. Goodspeed, in: Index patnisticus sive <:lavis Patrum apostolicorum, Leip-
zig, 1907, a dat un dictionar aJ limbii folosite de iparintii apostolici, iar H. Kraft 0
ooncoroanta la par-intii apostolici tn: Clavis Patrum dipostolkorum. Konkordanz zu
den Ap. Vatern, 1964. -
Traducer.f:
a) in engleza: A. Roberts, J. Donaldson and P. Crombie, The Writings of the
Apostolic Fathers, Edinlburg, 1870. - J. B. Lightfoot, I. c. la editii. - A. C. Coxe,
The Apostolic Father,s with Justin Martyr and Irenaeus, New York, 1903. - J. B.
Lightfoot ~i J. R. Harmer, I. c. la editi!. - K. Lake, I.c. 1a editi!. - F. X. Glimm,
G. G. Walsh, J. M. P. Marique, The Apostolic Fathers, New York, 1947. - J. A.
Kleist, ACW, 1,(1946), ACW, 6 (1948). - E. J. Goodspeed, The apostolic Fathers,
New York, 1950. - C. C. Rich,ardson, EaIily Chr,isUan Fathers, London, 1953. -
b) In germana: P. ZeIler, Die apostolischen Vater, Kemplen-Miinchen, 1918. -
H. Lietzmann, Handlbuch zum Neuen Testament. Erganzungsband, Tiibingen, 1920-
1923. - R. Knopf, W. Bauer, H. Windisch, M. DibeJius, Die Apostolischen Vater,
Tiibingen, 1920-1923. - E. Hennecke, NeutestamenUiche Aipokryphen, Tiibingen, ed.
2,1924, p. 480-540, 586-595. - Pischer, I. !c. l'a ,eiditH. -
c) tn franceza: H. Hemmer, G. Oger, A. Laurent, A. Lelong, 1. c. 'Ia edi~fI. -
L. Bouyer, C. Mondesert, F. Louvel, Les ecrits des Peres apostolique5, Paris, 1963.
d) In HaHanii: G. Bosio, I Padri apostoJici, Vol. 1, Turin, 1940 I vol. 2, 1942.
e) In romAna: Dr. luIiu Olariu, Scrierile Parintillor apostolesci, c.aransebe~, 1892.
- Pro loan Mihdlcescu, Pro Matei Pi!llaru~i Pro G. N. Nitu, ScrieriJe ,PlIrintilor Apos-
toUd dimpreuna cu a~ezamintele ~i canoanele apostolice, Vo]. I, Chi~inau, 1927. -
Pro loan Mihc1lcescu ~i Pro Matei Pislaru, Scrierile ParintUor Apostolici, Vo]. I, Rtm-
nicu-V~lcea, 1936. - Pr. Motei PIs}aw, Scl'lierile Piirintilor Apostolici, Vol. II, Rtm-
nicu-Vtlcea, 1936.
Stu d i i: S. Aguridis, O! a1tOa'toAl'X.oi 1tadpeQ. nepi 1tP06Al'/(LIl'tQ)V 'ClVQ)V 'Cijt; e1to'lijt;
'COl.." Atena, 1959. - G. Andre, La vet1tu de si~licite chez les Peres apostoliques, In:
R.S.R., 11 (1921), p. 306-327. - G. Bardy, Le sacerdoce chretien d'apres les Per~
a.postoliques, in: VS, 53 (1937), p. 1-28. - Acela~i, La Sipiritualite des Peres Aposto-
IIques, in: VS, (1935), p. 140-HU; 251-260; 43 1{,1935), p. 40-60. - Acela~i, La
Theologie de I'Eglise de saint Clement de Rome iI saint Irenee, Paris, 1945. - Ace-
la~i, La vie spirituelle d'apres 1es Peres des ,trois premiers sieeles, iParis, '1935. - J.
Bauer, Untersuchungen fiber die Vergottlichungslehre in der Theologie der griechl-
schen Va,ter, in: ThQ, 98 (1916), p. 467-491, 99 (1918), p. 225-252. - Benoit, Le
baph~me au Il-esiOOle, 1953. - J. Brosch, Das Wesen der Herasie, Bonn, 1936. -
H.v.Campenhausen, Kirchliches Amt und geistliche Vollmacht in den ersten drei
JahrhUinderten, Tiibingen, 1953. - A. Casamassa, I padri apostolid. Studio introdut-
tivo, Roma, 1938. - P. Cav{1IIera, Las plus anciens textes asceUques chretiens, In:
RAM, 1 (1920), p. 155-160, p. 351-360. - L. Choppin, La Trinlte chez les Peres
ap{)stoliques, Paris, 1925. - J. Deblavy, Les idees eschatologiques de S. Paul et des
Peres apostoliquets, Alenc;on, 1924. - I Giordani, II messagio sociale dei primi padTi
della chiesa, Turin, 1939. - F. X. Gokey, The terminology for the devU and evil
spirits in the Apostolic Fathers, Washington, 1961. - A. Hamack, Die Terminologie
der Wiedergeburt und verwandter Etlebnisse in der iiHesten Ki.rche (TU, 42, 3),
Leipzig, 1918. - Heitmann, Imi~a1io Dei. Die ethische Nachahmung GoUes nach der
12 SCRlERILE PARINTILOR APOSTOLICI

Vaterlehre der 2. ersten Jhh., Roma, 1940. - K. Hoermann, Leben in Christus.

Zusammenhange zwischen Dogma und Sitte bei den a,postolischen Vater, Viena, 1952.
- P.C. Hristu, '.A.'ItOO'tOAtMl 'Itcx'tEpa<; ThEE, II, col. 1172-1175. - Jentsch, Urchristli-
ches Erziehungsged,anken, 1951. - Kaiser, Die Einheit de,r Kirchengewalt nach dem
Zeugnis des N.T. und der apostol. Vater, 1956. - G. Kittel, Der Jakobusbrief und
die apostolischen Viliter, in: ZNW, 43 (1950), p. 54-112. - Klevinghaus, Die theol.
Stellung der apost. Va'ter zur alt. Offenbarung, Gutersloh 1948. - H. Korn, Die
Nachwirkungen der Ghristusmystik des Paulus in den apostolischen Vater
Berna-Leipzig, 1928. - Koster, Synoptische Ueberlieferung bei den apost. Vater, (TU,
65) 1957. _ ,J. Lebreton, Peres aposltoliques, in DSp, I, col. 79Q..-...,796. - W.v. Loewe-
nich, Das Johannesverstandnis des 2. Jahrhunderts, 1932, p. 4-38. - J. Marty, Etude
des textes cultuels de priere conserves par les Peres apostoliques, in: RHPR, 10
(1930), p. 90-98. - E. Massaux, InHuence de l'Ev. de s. Matth sur la litter. chret.
avant s. Irenee, Louvain, 1950. - E. Mersch, Le Corps mystique du Christ, Lou-
vain, 1933, p. 23Q..-...,234. - MiIler, An Anthology of the apost. Fathers, 1948. - Palaz-
zini, II monoteismo nei padri apostolici e negli apologisti del II s., 1946. - K. Roh-
ner, Sunde als Gnadenverlust in der friihchristIichen Litera1tur, in: ZkTh, 60 (1936),
p. 471-491. - H. Schumacher, KraIt der Urkirche. Das «neue Leben» nach den
Dokumenten der ersten zwei Jahrhunderte, Freiburg 1. Br., 1934. - H. D. Simonin,
Le «doute» (ato/uXlcx) d'apres les Peres apostoliques, in: VS, 51 (1937), p. 165-178.
- J. Stark, L'Eglise de Paque sur la Croix. La foi a la resu.rrection de Jesus-Christ
d'apres les ecrit'S des Peres apostolique, in: NRTh, 75 (1953), p. 337-364. - A-
Strucker, Die Gottebenbildlichkeit des Menschen in der christlichen Literatur der
ersten zwei Jahrhunderte, Munster, 1913. - J. Tixeront, Peres apostoliques, DPCR,
V, col. 509-511. - G. del Ton, L'azione caUolica negli scritti dei Padri apostolici,
in: SC, (1940), p. 358-372; p. 465-480. - T. F. Torrance, The Doctrine of Grace
in the Apostolic Fa~hers, Edinburgh, 1948. - E. Underhill, The Mystic Way, a Psy-
chological Study in Christian Origins, London, 1914. - W. C. van Unnik, Zur Bedeu-
tung von 'tCX'ltEt'lOil'l 't~'1 4tJX~'1 bei den Acpostolischen Vatern, in: ZNW, 44 (1952-1953),
p. 250-255. - S. C. Walke, The Use of Ecclesia in the Apostolic Fathers, in: AThR,
32 (1950), p. 39-53. -
•
• *
$telan C. Alexe, Eclesiologia Parintilor Apostolici, in: ST, 7, (1955), p. 368-
381. - Acela~i, Viata cre!?tina dupa barbatii apostolici, in: ST, 7 (1955), p. 223-
235. - Ghenadie Enaceanu, Despre barbatii apostolici, BOR, 4, (1878), p. 385-399;
449-457. - Magistr. Vasile Prescura, Doctrina moral a a Parintilor Apostolici, in:
ST, 15 (1963), p. 541-554. - Pro N. Timu~, DocIrina Barbatilor Acpostolid, Studiu apo-
logetico-polemic, Teza de doctorat, Chi~inau, 1929. - C. Voicu, Hristologia Parintilor
Apostolici, Ort., 13 (1961), p. 405-418.
*
* *
Traducerea scrierilor Parin\ilor apostolici, pe care 0 prezentam in Iucrarea de
fata, s-a facut dupa urmatoarele editii :
a) Pentru Didahia celor doisprezece apostoli :
Hippolyte Hemmer, Gabriel Oger et A. Laurent, Les Per'es Apostolique, I. Doc-
trine des larotr'es, Epltre de Barnabe, Texte grec, traduction fran<;:aise, introduction
et index, Paris, 1926 (Textes et documents). - Jean-Pau] Audet, La Didache. Instruc-
tions des Apotres, Paris, 1958.
b) Peniru Episto]a I catre Corinteni a sfintului Clement Romanul:
Hippolyte Hemmer, Les Peres Apostoliques, II. Clement de Rome, EpHire aux
Corinthiens, Homelie du U-,e siede, Texte gree, ItradU'ction franc;:aise, introduction et
iThdex, Paris, 1909, (Text'es et documents). - Annie Jaubert, Clement de Rome, Bpitre
aux Corinthiens, Introduction, texte, traduction, notes et index, Paris, 1971 (Sources
Chretiennes, 167).
INTRODUCERE 13

c) Pentru OmiJia numild Epistola II cdtre Corinteni:

Hippolyte Hemmer, Les Peres Apostoliques, II. Clement de Rome, Epitre aux
Corinthiens. Homelie du I1-e siecle, Texte grec, tradudion fran<;:aise, introduction et
index, Paris, ,1909, (Textes et documents).
d) Pentru Epistola zisd a lui Bamaba:
Hippolyte Hemmer, Gabriel Oger et A. Laurent, Les Peres Apostoliques, I. Doc-
trine desapotres, EpHre de Barnabe, Texte grec, traduction fran<;:aise, introduction
et index, Paris, 1926 (Textes et documents). - Robert A. Kraft, Epitre de Barnabe.
Introduction, traduction et notes par Pierre Pringent, texte grec etabli et presente
par ~obert A. Kraft, Paris, 1971 (Sources chretiennes, 172).
e) Pentru Epistolele siintului Ignatie Teoiorul ~i epistola sfintului Policarp al
Smimei:
Auguste Lelong, Les Peres Apostolique, III. Ignace d'Antioche et Polycarpe de
Smyrne, Epitres ... Texte grec, traduction fran<;:aise, introduction et index, Paris 1910
(Textes et documents). - P. Th. Camelot, Ignace d'Antioche, Polycarpe de Smyrne,
Lettres ... T'exte grec, introduction, traduction et notes, 3-,e e,di,tj,on revue et augmerutee,
Paris, 1958 (Sources chretiennes, 10).
f) Pentru Pdstorul lui Herma :
Auguste Lelong, Les Pe,res Apostoliques. IV. Le Pasteur D'HeI1mas, Texte grec,
traduction fran<;:aise, introduction et index, Paris, 1912, (Textes et documents). -
Robert Joly, Hermas, Le Pasteur. Introduction, texte cri,tique, traduction et notes,
Paris, 1958 (Sources chretiennes, 53).
g) Pentru Epistola cdtre Diognet :
Henri lrenee Marrou, A Diognete. Introduction, edition criHque, traduction et
commentaire, 2-e edition revue et au.gmentee, Paris, 1965 (Sources chretiennes, 33bis).
Pentru alciituirea introduceriloram folosit introducerile editHlor mai sus men-
tionate, articolele respective din dictionarele teologice, ariitate in bibliografia fie-
ciirui piirinte apostolic ~i urmiitoarele lucriiri (in ordinea alfabeticii a autorilor):
B. AItaner, A. Stuiber, Patrologie. Leben, Schriften und Lehre der Kirchenvater,
VII Aufl., Freiburg-Basel-Wien, 1966. - D. S. Balanos, ITa'tpoAOlla. (Oi E·;(.'X.A1jO'taO''tt'X.ol
ITadpE<; %a\ O'uTrpacpii<; 'tOO'l O-x.'tw 1tPW'tlll'l atW'Illl'l, Atena 1930. - O. Bardenhcwer,
Geschichte der Altkirchl~chen Literatur, Erster Band, Freiburg i. Br., 1902. - G.
Bardy, Literature grecque IChretienne, P,aris, 1927. - P. Batifiol, Anciennes litieratu-
res chretiennes, I. La litierature grecque, 3-e ed., Paris, 1901. - F. Cayre, Precis de
Patrologie et d'Histoire de la theologie, Tome I, 2-e ed., Paris, 1931. - I. G. Coman,
PatrologIe. Manual pentIU uzul studentilor Institutelor Teologice, BUClue~ti, 1956. -
Cicerone Iorddchescu, Istoria vechii literaturi cre~tine (Primele trei veacuri pina .la
325), Parte,a I, Ia~i, 1934. - Aime Puech, Histoire de la litterature grecque chretienne,
Depuis les origines jusqu'il la fin du IV -e siecle, tome II, Paris, 1928. - J. Quasten,
Patrology, vol. I, Utrecht-Antwerp, 1962 i traiducere franc,ezii de J. Laporte, eu titIul:
Initiation aux Peres de l'Eglise, vol. I, Paris, 1956. - J. Tixeronl, Precis de Patrologie,
Paris, 1923.
1

1
 tNVATATURA
A
CELOR DOISPREZECE
APOSTOLI
 INTRODUCERE

AceastQ mica lucrare, de numai 210 rind uri de text tiparit dupa cea
mai noua editie a ei, editia lui Jean-Paul Audet 1, a dat na~tere la 0
lntreaga literatura ~i la controverse neterminate lntre teologi. Poate
nici 0 scriere cre~tina n-a fost discutata aW de mult, intr-un timp aW
de scurt, ca Didahia 2. La aparitia ei, Harnack a exc1amat: «Didahia
ne-a adus in sf1r~it lumina», ca apoi sa urmeze ~i un I$ir lntreg de ipo-
teze, de contestari, de respingeri, de tagaduiri ale autenUcitQtii, de
dependenta de aJte scrieri cre~tine, eretic~ sau chiar iudaice, unele
mai apropiate de epoca apostolicQ, altele mult departate. Dar, in ciuda
luturor acestor ipoteze, Didahia romine, a~a cum ioarte bine 0 defi-
ne~te J. Tixeront, un V,a'de mecum a1 credinciosului ~i, a~a cum 0 ca-
racterizeaza J. Quasten, documentul cel mai important al perioadei din
imediata apropiere a Apostolilor ~i izvorul eel mai vechi a1 legislatiei
bisericel$ti, pe care 11 avem.
Didahia a lost descoperitc'i in 1873 de mitropolilul Filotei Vrieniu
in manuscrisul-pergament nI. 446 din Biblioteca Sfintului Mormlnt din
Constantinopol, lormat mie, 19 X IS,S cm. Fiind proprietatea Patriarhiei
de lerusalim, a lost dus in 1887 la lerusalim I$i depus in Biblioteca
Patriarhiei, unde a fost inregistrat in catalog cu numarul 54, iiind cu-
nos cut azi sub sigla H 54.
Manuscrisul a lost lntocmit in 1056 de Leon «notarul I$i pacdtosul»;
are 120 foi $i cuprinde :
f. 1 a-32 b, Sinopsa Vechiu}ui I$i Noului Testament de Sfintul loan
GurQ de Aur;
f. 33a-51b, Epistola lui Barnaba ;
i. Slb-70a, Epistola I a lui Clement catre Corinteni;

1. Colectia "SOUJI'ces ChreHennes» are sub tipar 0 noua editie, ingrijita de W.

Rordorf ~i A. Tuilier.
2. Bibliografia din-tre 1883 !?i 1913, dMa de H. Leclercq, pe cinci co~oane mari
ale Dicponarului de arheologie cre~tina ~i de liturghie, precuan ~i bibliografia ultimi-
lor 50 de ani, pe care 0 dam mai jos - ~i nu e toata - ilustreaza av,alan~a de lu-
crari !?i studii care sufoca frumusetea !?i simplit,atea apostolicului text al Didahiei.
18 SCRIERILE PARI~rILOR APOSTOLICl

f. 70a-76a, Epistola II a lui Clement co.tre Corinteni ;

f. 76a, 0 listo. a co.rtilor canonice ale Vechiului Testament;
i. 7Ba-80b, Didahia;
f. 81a-120a, recenzia lungo. a Epistolelor Sflntu1ui Ignatie a1 Anti-
ohiei cu corespondenta dintre el $i Maria de Casso bola.
MitropoJitul FiJotei Vrieniu publicO. epocaJa sa descoperire la Con-
stantinopol in 1833: Iltoa.X7j tOOv awoexa. a.1tOatOAwv h tOU [epoaoAop.tttxOU
Xstpojpcicpoo, vuv 1tpOOtov hotoop.sv'YJ p.et~ 1tpOAe'jOp.svwv xa.t a'YJp.stwaewv ..... U1tQ
<I>tAo3soo Bpoevvloo p.ttP01tOAltOO NtxOP.'YJaela.~, 'Ev Kwvata.vttvoo1to)..et. Mitropo-
litul Pilotei Vrieniu, dupo. detaliile date de Jean-Paul Audet, a trimis
Inainte de diiuzare, In ianuarie 1884, lui Harnack un exemplar
a1 editiei sale. In luna iunie, acela$i an, a apo.rut in colec/ia «Texle
und Untersuchungen», II, 1-2, ediNa lui Harnack, Leipzig, 1884. $i
as tiel, lumea teoiogico. a cunoscut descoperirea lui Vrieniu, nu prin
cditia acestuia din 1883, ci prin editia lui Harnack din 1884.
Odata cu descoperirea textului Didahiei, teologii au mai descope-
rit co. antichitatea cre$tino. a cunoscut Didahia, a pretuit-o, socotind-o
chiar inspirato., a citit-o $i a iolosit-o, fQra so.-i spunii numele, textual
SaLl prelucrat.

PseU'do··Cipdrun (Adversus aleatores, 4) 0 citeazo.; Eusebiu al Ce-

zareii (I. B., III, 25, 1-7) n-o socote$te Intre co.rtile canonice, ci 0 trece
lnlre apocrife; Sfintul Atanasiecel Mare, in Epistola 39 pascalii (PG,
26, col. 1437-1440), 0 socoate folositoare de suflet aliituri de Intelep-
ciunea lui Solomon, Intelepciunea lui Shah, Cartea Esterei $i Cartea
lui Tobit, iar in lucrarea Despre feciorie 0 folose$te direct; mai tlrzlU,
Sinopsa Sfintei Scrip'turi, atribuito. Si1ntului Atanasie, 0 trece lntre anti-
legomena, nu intre cartile canonice, punlnd-o alo.turi de Caliitoriile
lui Petru, CEi'IMoriille lui loan, CaliHorii'le lui Toma $i Clementine. Exis-
lenta ei este cunoscutii $i mai tirziu - fiind cJasato. fie dupa scrierile
canonice, fie intre apocrife - de: Lista c~lor 60 de 'carti ·canonice (pe
fa anul 600) ; Ni"chi,fora'l Gonstantinopolului n 826) in Stihometria (PG,
100, col. 1060), loan Zonara (t c 1120), in Comentar la Epistola 39 pas-
ealii a Silntului Atanasie eel Mare.
Epistola lui Barnaba, Pastorul lui Herma, Traditia apostolico. a lui
Hipolit, Cartea V II a Constitutiilor apostoliee, viata lui $enute iolo-
sese, textual sou prelucrat, Didahia, tara so.-i dea numele.
Tot datorito. textului descoperit de Pilotei Vrieniu cercetiitorij au
gasH urme ale Didahiei in Epistolele Silntului Ignatie (C. H. Turner $i
II. Streeter), :in scrierile SIlntului Iustin Martirul (Rende1 Harris), :in
scrierile lui Clement Alexandrinul (P.R.M. Hitchcock), in Oracolele
[NVATATURA A CELOR 12 APOSTOL! 19

Sibiline (Rende] Harris), in Didasca]ia Apostolilor (R. H. Connolly).

S· au identificat apoi texte ale Didahiei in papirusurile de 1a Oxyrhync
(un fragment mic in grece$te $i un altul lung in copta), intr-o versiune
ctiopiana, inglobata in recenziunea etiopiana a Canoanelor apostolice,
intr-o versiune georgiana, care transmite textul intregii Didahii.
Exista $i 0 traducere latina a primelor $ase capitole, cele doua
cdi. Traducerea aceasta a fost descoperitd de J. Schlecht lntr-un ma-
nuscris din secolul XI din Biblioteca din Miinchen $i publicatd in 1900.
Altaner-Stuiber i$i insu$esc ipoteza ca traducdtorul latin n-a avut inain-
te textul cre$tin a1 Didahiei, ci textul grec al doctrinei iudaice despre
ce1e doua cdi, ale caror glnduri se gasesc in scrierile rabinilor $i ale
seetei de la Qumram. Aeeasta ipotezc'i, insc'i, este considerata de unii
teologi 0 purc'i ipotezc'i contrazisc'i de fapte.
Textul Didahiei, publieat de Filotei V rieniu, poartd un titlu dublu :
«Invatl§'turaa ce:lor doiSiprezece aposto1llj» $i«lnrvi'itatura ·a Domnului
prin cei doi·sprezece a'Po~toli dirtre neamuri». Filotei Vrieniu, in Prole-
gomenele sale, se intreabd care dintre aceste douc'i titluri este eel au-
tentic: eel scurt sau cel lung $i rdspunde cd titlul cel lung este auten-
tic, iar titlul scurt 0 prescurtare a titlului celui lung, datoritd unei
mlini strdine.
Jean-Paul Audet, dind 0 noud editie Didahiei, l$i pune aceea$i
intrebare $i rc'ispunsul 11 dc'i examinind toate titlurile pe care antichi-
tatea cre$tind Ie-a dat Didahiei.
Antichitatea cre$tind transmite titiu1 Didahiei sub doud forme:
1) «Invat~trrml a apoistolilor» (Sf. Alanasie cel Mare, Pseudo·Ala-
nasie, Niehifor al Conslanlinopolului) ;
2) «Invataturi ale apostolilor» (Pseudo-Ciprian, Eusebie a1 Ceza-
reii, Lista celor 60 de cdrti canonice).
Pe temeiul acestor mc'irturii, Audet conchide cc'i nici titlul scurt
nici titlul lung nu sint titlurile autentice ale Didahiei $i acceptd ca titlu
autentic a1 Didahiei lectura transmisd de Pseudo-Ciprian, Eusebie a1
Cezareii $i Lista celor 60 de cdrti canonice, adicd: «:Invataturi ale apos-
tolilon•. Nu renuntd, inse, nici 1a titlul lung; 11 prescurteazd: «Inva-
tatura a Domnului catr·e neamuri» $i-l dd ca litlu particular al instruc-
tiunii morale: cele doua cc'ii.
Problema titlurilor sau a titlului Didahiei ramine inca deschisd.
Este interesant de vc'izut ce solutie au gasit W. Rordorf $i A. Tuilier,
editorii noii editH, care apare in colectia «Sources chretiennes». Dupc'i.
20 SCRIERILE PARINTILOR APOSTOLICI

parerea mea, trebuie sa se ramina la titlurile transmise de manuscrisui

54. Sim1 de copi$ti, care au zabovit 10 copierea Didahiei, au fost Jegati
de manuscrisul d!1pa care copiau; $i se $tie cd de cele mai multe ori
copi$tii erau buni caligraii, nu «mari teologi», care sa-:::;i ia JibertdU
asupra textelor pe care Ie copiau. Apoi, scriitorii vechi, care ne-au
transmis titluriJe Didahiei, au citat titlul din memorie - de aici $i cele
doud forme: forma singulQlId $i forma plurald ~; ei I-au dat mai pre-
scurtat, eliminind din titlul scurt numaml apostolilor: «celor doispre-
zece)).
Autorul estenecunoscut. Acesta, in aiara de mica scriere cre$-
tina intitulata «Oele doud cai» , care a iJIspirat :::;i pe alti autori ere:::;-
tini, a foiosit pentru alcCituirea acestei minunate lucrari practica cre:::;-
tina a vremii sale, descriind ceJe mai de seama momente din viata
unui cre$tin: botezul, marturisirea, euharistia, postul, rugaciunea, ie-
rarhia/ parusia.
Timpul compunerii Didahiei este mijlocul secolului intii, de$i unii
critici 0 vad compusa cu mult mai tirziu, chiar in preajma anilor 160
sau 180. Ultimul editor, J.-P. Audet, propune anU 50-70, pentIll ca in
Didahie ne gasim in timpul slujirii apostolilor, profetilor $i invatatori-
lor, a:::;a cum se vede $i in Faptele Apostolilor $i in Epistolele pauline
$i pentru ca Didahia este contemporana cu Evangheliile lui Motei $i
Luca, pe care Ie folose$te din pUn.
Locul in care a apamt Didahia 'este Orientul, dar nu se poate spune
precis unde anume: Shia, Palestina sau Egipt. J.-P Audet 0 fixeaza
in Antiohia.
Didahia are 16 eapitole $i se poate impar/i in palm parti distincte :
Partea intiia - eapitolele I-VI - da instruetiuni morale cu pd-
vire la cele doua cai : calea vietii $i calea mortii.
Partea a doua - capitolele VII-X, - cuprinde instructiuni lilur-
gice despre botez, post, rugaciune, euharIstie $i marturisire.
Botezull se face prin cufundare, in numele Sfintei Treimi, in apa
rece, proaspQta i in Jipsa acesteia, in apa calda i botezul se poale face
$i prin turn are, tot cu aceea$i formula de botez, numai in caz de ne·
..... oie, c1nd nu este destu1a apa i eel care se boteaza trebuie sa pos-
teascQ inainte 0 zi sau doua i trebuie sa posteasca $i cel ee boteazii;
iar daca pot :::;i altii din cei care asista la botez. Dupa botez urmeaza
lmparUi$irea.
Postull sa nu fie ca a1 fatarnieilor, ca a1 iudeilor adica, 1unea $i
joia, .ci miercurea :::;i vinerea.
lNVATATURA A CELOR 12 APOSTOLI 21

Rugadunea sa se faca altfel de cum 0 fac iudeii ; cre$tinul sa ros-

teasca de trei oli pe zi rugaciunea Tatal nostru.
Euhari,~tia este jertfa; este mlncare $i bautara duhovniceasca ;
cste via{a ve$nica; se savlr$e$te duminica, <<In duminica Domnului».
Euharistia este precedata de doua rugaciuni de invocare: una pentru
potir, alta la fringerea plinii; dupa lmparta$ire, urmeaza rugdciunea de
multumire. Nllmai cei botezati se pot lmparta$i.
Martmi'sirea pacatelor trebuie fiicuta in biserica $i inainte de lm-
parta$ire.
Partea a treia, - capitolele Xl-XV, - vorbe$le despre ierarhia
bisericeasca : ierarhia itinerantii $i ierarhia stabila.
lerarhia i!tineranta este alcatuita din apostoli, proteti $i invatatori.
Ace$tia trebuie sa fie lespectati $i primiti ca Domnul; nu trebUle s6
ramina intr-un loc mai mult de doua zile; clnd pleaca sa ml ia dedt
pUne; protetilor Ii se ingaduie so. aduca la Euharistie rugaciuni de mul-
tumire cite vor, pentru co. sint arhiereii credincio$i1or; profetii Impre·
una cu lnvdtdtorii au dreptul l:a plrga.
Ierarhia 'stabiIa - episcopii $i diaconii - este aleasd de comuni-
tatea cre$tinilor. Didahia hotard$te precis: «Hirotoniti-vd episcopi I$i
diaconi vrednici de Domnul». Ace$tia trebuie so. fie respectati ca prote-
tii $i invatdtorii, pentru cd lndeplinesc slujirea protetilor $i lnvdtdlori-
lor. Despre preoti nu se face mentiune; dar negre$it prin episcop se
intelege alit episcopul cit I$i preotul, ca in textele noutestamentare.
Partea a patm, eshatologicd - capitolul XVI - vorbel$te de «zi-
lele cele din urmd». V enirea Domnului e iminentii, del$i nu se I$tie c1nd
va fi. De aceea crel$tinii trebuie sa se ducd des la bisericd $i sa fie
totdeauna pregdtiti, pentru cd «nu vd va fi de folos tot timpul cre-
dintei voastre, daca nu veti Ii desavin~iti in timpul eel din urma». In
ziJele cele din urmd se vor inmulti profetii fal$i, va spod fiiradelegea,
\:or Ii vinzdri I$i prigoane, se va ardta in$eldtorul 1umii, ca fiu al lui
Dumnezeu, care va face semne $i minuni. Atund se vor ardta· sem-
ne1e adevaru1ui : deschiderea cerului, glasu1 trlmbrtei $i invierea mor-
tilor; atund lumea va vedea pe Domnul, venind pe norii cerului.
Didahia, acest document cre$tin cu mdrturii ale vietii cre$tine a
anilor 50~70, confirma pentru InlIeaga Bisericd serb area duminicfi, iar
pentru Biserica Ortodoxa botezul prin cufundare, imparta$irea cre$ti-
nilor sub ce1e doua forme $i folos1r,ea piinii dospite pentru Sfinta Euha-
ristie.
22 SCRIERILE PARINTILOR APOSTOLICI

UTERATURA
Editii:
MitropoJitul Nicomidiei Filotei Vrieniu, At~ill.i) 't0i~ ~ro&e~il a'ltOG'tOA<uV h 'tou iepOGo-
AUf.Lt'tt~06 l.etpo"{pcicpou, ~jj~ 'ltpOi'to~ h&t&O/LEv1j /Le'ta 'ltpOAe"(O/LE~<U~ ~ill G1jf.LEtroGE<U~, Constantino-
pol, 1883. - A. Harnack, Die Lehre der zwoif Apostel nebst Untersuchungen zur
altesten Geschichte der Kirchenverfassung und des KirchenI1echits, (TU, II, 1-2), Leip-
zig, 1884; ed. II in 1893. - J. Rendel Harris, The Teaching of the Twelve Apo&tles
(cu facsimile ale manuscrisului), BaltimoI1e-London, 1887. - J. B. Lightfoot ~i J. R.
Harmer, The Apostolic Fathers, London - New Y.ork, 1893, :po 215--235. - J.
Schlecht, Doctrina XII apostolorum, F,reiburg LBI. 1900 - F. X. Funk, Patres Apos-
tolici, I, 2, Tiibingen, 1901, p. 2-37. - G. Rauschen, Monumenta aevi apostolici,
Bonn, 1904; ed. II, 1914, p. 9-29. - Hemmer, Oger, Laurent, Les Peres ApostoUques,
I, Paris, 1907, p. 2-28. - O. Gebhardt, A. Harnack, Th. Zahn, Pat'rum apostolicorum
opera, editio sexta minor, LeiJpzig, 1920, p. 216--222. - K. Bihlmeyer, me aposto-
lischen Vater, Tiibingen, 1924, p. 1-9. - K. Lake, The Apostolic Fathers, London -
New Ymk, 1930, p. 303-333. - H. Lietzmonn, Die Didache, mit kritischen Apparat,
Berlin, 1936. - Th. Klauser, Doctrina duodecim Apostolorum, Bonn, 1940. - Jean-
Paul Audet, La DidacM, Instructions des Apbtres, P.aris, 1958, p. 226-242. -
Traduceri:
a) in engleza: C. Bigg, The Doctrine of the Twelve Apost'les, London, 1898 I
reviizutii de A. J. MacLean, London - New York, 1922. - K. Lake, I.c. la editH. -
J. B. Lightfoot-J. R. Harmer, I.c. la editii.
b) in franceza: J. P. Audet, I.e. la editii. - E. Besson, La Didache ou l'ensei-
gnement des douze <1Jp6ires, Bihorel-les-Rouen, 1948. - Hemmer, Oger, Laurent, l.c.la
editH. -
c) in germana: Harnak, I.e. la editii. - E. Henneeke, Neu,testamentliche Apo-
kryphen, Tiibingen, ed. II, 1924, p. 560-565. - R. Knopf, Handbuch zum Neuen Tes-
tament, Erganzungsband, Tiibingen, 1920, p. 1-40. - H. Lilje, Die Lehre def 12
Apostel, Berlin, 1938. - A. M. Schneider, Stimmen aus der Friihzeit der KIrche, KOln,
1948, p. 11-23. - F. Zeller, Die Apostolischen Vater, Kempten-Miinchen, 1918,
p. 6-16. -
d) in italianii: A. Agnoletto, La Didache, Mi'l ano , 1959. - G. Bosio, 1 Padri Alpo-
stolid, Turin, 1940, 'P. 1-59. - M. dal Prada, La Didache, Vicenza, 1938.
e) in romAna: St. Berechet, Inviitatura celor 12 apostoli (4t&ill.~ 'tcj)~ M&ncx
a'ltoa't6A{J)~) in: BaR, 40 (1921-1922), p. 777-782. - Pro D. FecioIU, Duh de vi.ata
noua, Bucureliti, 1943 (Pagini alese din Sfintii Piirinti, 5). - Pro 1. Mihdlcescu, Ec.
Matei PislalU, Ec. G. N. Nitu, Scrierile parintilor apostolici dimpreuna eu A.!iezamin-
tele ~i canoanele apostolice, Chi~inau, 1927, vol. I, p. 81-93. - PT. I. Mihdlcescu ~i
Pro Matei Pislaru, Scrierile parintilor apostolici, Rimnicu-Vilcea, 1936, vol. 1,
p. 85--99.
Stu d i i: A. Adam, Erwligungen zur Herkunft der Didache, in: ThLZ, 81 (1956),
p. 353-356 1 ~i ZKG, 68 (1957), p. 1-47. - B. Altaner, Zum Problem der lateinischen
Doctrina Apostolorum, VC, 6 (1952), p. 160-167. - B. Amelineau, Monuments pOUl
servir a l'histoire de l'Egypte chretienne au IV-e et V-e siecles, Paris, 1888, p. 289-
296. - A. Arnold, DeI Urs.prung der christlichen Abendmahles, II Aufl., Freiburg
i.Br., 1939. - Athenagoras, NEro'tepilt a'lto<¥w; hI AtailG~aAlil~, t\t&ill.~~ ~(h t.A.'ltoG'toA\~m'l
atil'til"{Oi~, in: EPh, 32 (1933), p. 481-510. - J. P. Audet, Affinites liUeraires et doc-
trinales du «Manuel de discipline», in: RBibl, 59 (1952), p. 219-238. - G. Bardy,
DidacM ou Doctrine des apotres, C, III, col. 747-749. - E. Barnikol, Der triadische
Taufformel: Ihr Pehien in der Didache und im Matthausevangelium und fhr altkiatho-
lischer Ursprung, in: ThJ, 4-5 (1936-1937), p. 144-152, - J. V. Bartlet, The
INVATATURA A CELOR 12 APOSTOL! 23

Didache Reconsidered, in: JThSt, 22 (1921), p. 239-249. - A. Benoit, Le bapteme

chretien au second siecie, Paris, 1953. - St. Berechet, lnvatatura celor 12 apostoli
(t1taal.~ 't:6i~ ~WaE'X.a a'ltO(l't:OACJlV), in: BOR, 40, (1921-1922), p. 767-777. - W. Bieder,
Judas 22 f. (Didache 2.7). in: ThZ, 6 (1950), p. 75-77. - C. Bigg, Notes om the
Dida,che, in: JThSt, 5 (1904), p. 579-589 i 6 (1905), p. 411-415. - A. Broekutne,
Eine schwieri9'e Stelle in einer alten Gemeindeordnung (Did. 11, 11), in: ZKG, 54
(1935), p. 576-582. - F. C. Burkitt, Barnabas and the Didache, in: JThSt, 33 (1932),
p. 25-27. - H. J. Cad bury, The El'istie of Barnabas and the Didache, in: JQR, 26
(1936), p. 403-406. - R. H. Connolly, Agape and Eucharist in the Didache, in:
Downside Review, 55 (1937), p. 477-489. - Acelm;i, Barnabas 'and the Didache, in:
JThSt, 38 (1937), p. 165-167. - Acela~i, Canon Streeter on the Didache, in: JThSt,
38 (1937), p. 304-378. - Acela~i, The Didache and Montanismus, in: Downside Re-
view, 55 (1937), p. 339-347. - Acela~i, The Dida'che in Relation t'othe Epistle of
Bamabas, in: JThSt, 33 (1932), p. 237-253. - Acela$i, New Fragments of the Dida-
che, in: JThSt, 25 (1924), p. 151-153. -- Ace!a~i, The Use of the Didache in the
Didascalia, in: JThSt, 24 (1923), p. 147-157. - J. M. Creed, The Dida·che, in: JThSt,
39 (1938), p. 370-387. - M. Dibe/h,'s, Die Mahlgebete in der Didache, in: ZNW, 37
(1938), p. 32-41. - A. Diepart, L'archaisme de la liturgi'e de la Didache, Louvain.
- G. Dix, Didacheand Diatessaron, in: JThSt, 34 (1933), p. 242-250. - Acela$i,
Primitive Consecration Prayers, in: TJHC, 37 (1938), p. 261-283. - A. T. Geo-
ghegan, The Attitude Towards Labor in Early Christianity and Ancient Culture,
Wa,shington, 1945, p. 122-133. - H. J. Gibbins, The Problem of the Liturgical Section
of the Didache, in: JThSt, 36 (1935), p. 373-387. - St. Giet, L'enigme de la Dida-
eM, Paris, 1970, 283 p. - Acela$i, L'enigme de la Dirlache (Studia Patristica, to),
Berlin, 1970, p. 84-94. - E. J. Goodspeed, The Didache, Barnabas and the Doctrina,
in: AThR, 27 (1945), p. 228-247. - A. Greiff, Die altest,e Pascharitual der Kirche,
DidB'che 1-10 und das Johannesevangelium, Pad-erborn, 1929. - F. R. M. Hitchcock,
Did Clement of Alexandri,a know the Didache 1, in: JThSt, 24 (1923), p. 297-301. -
J. Hoh, Die kirchliche Busse im zweii-en Jahrhunder,t, Breslau, 1932, p. 103-111. -
G. Horner, A New Papyrus Fragment of the Dida'che in Coptic, In: JThSt. 25 (1924),
p. 225-231. - P. C. Hristu, .1taa'X.~ a'ltOG'twA(dV in: ThEE, IV, col. 1200-1204, - U.
Hiintemann. Ad cap. I Doctrinae XII apostolorum, in: Ant, 6 (1931), p. 195-196. -
E. Jacquier, La doctrine des douze apotres, in: DThC. I. 2, col. 1680-1687. - J. A.
Jungmann, Missarum Solemnia, Viena, 1948, I, p. 17-19. - H. Katzenmayer. Zur
Frage des Primats und der kirchIichen VerlassungszusUinde in der Didache, in: IKZ,
55 (1947), p. 31-43. - G. Kittel, Der Jakobusbrief und die Apnstolischen Vater, in:
ZNW, 43 (1950-1951), p. 54-112. - Th. Klauser, Taufet in lebendigem Wasser (Zum
reldgions-und kuHu[geschi:chtl. Verstandnis von Didache 7, 1-3), in: Pisciculi, MUn-
ster, 1939, p. 157-164. - W. L. Knox, IIept'X.<l3a(pCJl~ (Didache, 3, 4), in: JThSt, 40
(1939), p. 146-149. - G. E. Ladd, The Eschatoloqy of the Didache, 1949. - B. Lay-
ton, The sources, date and transmission of Didache 1. 36-II, 1, in: HThR, 61 (1968),
p. 343-383. - H. Leclercq, DidacM, in: DAL, IV, 1, col. 772-198. - H. Lietzmann,
The Beginnings of the Christian Church. New York, 1937, p. 270-273. - Acelasi,
Messe und HeI1renmahl, Bonn, 1926, p. 230-238. - A. Loisy, La Didache et les let-
tres des Peres Apostoliques, in: RHL, 7 (1921), p. 433-481. - R. D. Midr/ll'ton, The
Eucharistic Prayers of the Didache, in: JThSt, 37 (1935), p. 259-267. - 1. Mihdl-
cescu, Didahia celor doisprezece apostoli, in: BOR, 39 (1915--1916), p. 281-298. -
C. F. D. Moule, A note on Didache IX, 4, in: JThSt. 6 (1955), p. 240-243. - J. Mui-
lenburq. The Literary Relations of the Epistle of Barnabas and the Teaching of the
Twelve ApastIe~, Mnrburg, 1929. - M. J. Oreb, Notia peccati in Didache, Roma,
1946. - J. E. L. OuIton, Clement of Alexandria and the Didache, in: JThSt, 41 (1940),
p. 177-179. - G. Perad7e, Die Lehre der zwolf Apostel in den qeorginischen Ueber-
lieferungen, in: zmv, 31 (1932), p. 111-116. - E. Peterson, Didache cap. 9-e 10,
in: EL, 58 (1944), p. 3-13. - AceIOIji, Ueber einig'e Probleme der Didache-UeberHefe-
24 SCRIERILE PARINJ'lLOR APOSTOLICl

rung, in: RAC, 27 (1952), p. 37-68. - O. A. Pieper, St. John and the Didache of
the Primitive Church, in: JBL, 66 (1947), 437-451. - B. Poschmann, PaenHentia se-
cunda, Bonn, 1940, p. 88-97. - J. Quas/en, Monumt!nta eucharistica et litu,rgica
vetustissima (Enchiridion PaUistkuru, 7), Bonn, 1935-1937, p. 8-13. - C. C. Richard-
son, The Teaching of the Twelve Apostles, Commonly Called the Didache, Filadel-
fia, 1953. - J. A. Robinson, Barnabas, Hermas and the Didache, London, 1920. -
Acelalji, The Didache, wIth AddiUonal Notes by R. H. Conno11y, in: JThSt, 35 (1934),
p. 113-146 j p. 225-247. - Acelalji, The Problem of the Didache, in: JThSt, 13
(1912), p. 339-356. - W. Rordorl, Les prieres eucharistiqu·es de la Didaehe, in:
Eueharisties d'Orient et d'Oeddent, Paris, 1 (1970), p. 65-82. - J. Ruwe/, Le canon
alexandrin des Eeritures, in: BLbl, 33 (1952), p. 1-29, - G. Sass, Die Apostel in der
Didache, in: In memol1iam E. Lohmeyer, Stuttgart, 1951, p. 233-239. - G. Schmidt,
Das koptische Didache - Fragment des Britisch Museum, in: ZNW, 24 (1925), p. 81--
99. - J. Schuster, La Dottrina dei doded Apostoli e la Regula monasleriorum di S.
Benedetto, in: SC, (1942), p. 265-270. - E. Stommel, ~1j(Jaro'l h'ltlt'taaam<:, (Didache
16, 16), in: RQ, 48 {1935), p. 21-42. - H. Streeter, The Much-belaboured Didache, in:
JThSt, 37 (1936), p. 369-374. - W. Telfer, The Didache and the apostolic Synod of
Antioch, in: JThSt, 40 (1939), p. 133-146, p. 258-271. - Acela$i, The Plot of .the
Didache, in: JThSt, 45 (1944), p. 141-151. - J. Tixeront, Didache, in: DPCR, II,
col. 810-813. - R. Torzeli, DidacM e S. Scrittura. Un eS!l!me lit,terario, in: SC, 100
(1972), p. 437-457. - C. H. Turner, Studies in Early Church History, Oxford, 1912.
- Vasilescu Constantin, Raportul dintre virtute ~i pacat dupa doetrina morala a
Didahiei, in: ST 14 (1962), p. 72-91. - F. E. Vokes, The Riddle of the Didache:
Fact or Fiction, Heresy or Catholicism? London, 1938.
 INVATATURA
A CELOR DOISPREZECE APOSTOLI
!NVATATURA DOMNULUI
PRIN eEl DOISPREZECE APOSTOL!
CATRE NEAMURI

CAPITOLUL I

1. Sint doua cai : una -a vietii ~i alta a mortii ; i ~i es'be mare deo-
sebirea in'tre celedoua 'Cai.
2. Callea v:ietiieste alceasta:
Mai i'ntii, Isa iUJbe~'ti tpe Dumnez,eu, Creatorul tau; al doi1lea, pe
arproa:pele tau ca rpe tine insuti 2 ~i toate Clilte voie~tisa nu ti 'se fa,ca
tie, nu 'Ie f.a'ce ~itu aLtora 3.
3. lar invatMur.a a-cesil:or IOlwinte esteacelals'ta :
«Binecuvintati pe cei ce va blestema $i rugati-va pentru dU$ma-
nii vO$tri ; postiti pentru cei ce va prigonesc; ca ce multumitd aveti,
daca iUbifi pe cei ce va iubesc ? Nu $i paginii fac acelm~i lucru ? Voi,
insa, iubiti pe cei ce va urasc», 4 ~i nn veti avea du~man. 4. «Departea-
za-Ie de poitele trupe$ti $i lume$ti 5. Daca-fj da cineva 0 palma pe
obrazul drept, intoarce-i lui $i pe celalalt 6 $i vei Ii desavlr$it 7, Daca
te sile$te cineva sa mergi 0 mila, mergi cu el doua; daca-ti ia haina,
da-i $i cama$a» 8; da,ca cineva ia de la il:inece-ial tau, nu cere, ca
nki nu poti. 5. «Oricarui cere de 1a tine, dd-i $i nu cere lnapoi» 9, ca
TatM vrea sa dea tuil:uror din da'ruri'le Sa[e. Fericiil: e:ste eel Ice da potri-
vit porunc.ii, ea eSJte nevinovat. V.ai de eel ce ia 1 Daca ia, av'ind ne-
voie, va fi nevinovat; dar oell care ia neav'ind ne-voie, va da -solcoieala
de ce a 'luat ~i pentru ce ; dus la inchisoare, va fi 'Cerceil:at de 'cele oe
1. leI. 21, 8; Deut. 30, 15-19.
2. Mt. 22, 37-39; Me. '12, 30-31 ; Int. Sir. 7, 30; Deut. 6, 5; Lev" 19, 18.
3. Mt. 7, 12; Le. 6, 31 ; Tab. 4, 15.
4. Mf. 5, 44. 46. 47; Le. 6, 27. 28. 32. 35.
5. 1 Pt. 2, 11.
6. Mt. 5, 39; Le. 6, 29.
7. Mt. 5, 48.
8. Mt. 5, 41. 40; Le. 6, 29.
9. Le. 6, 30; Mt. 5, 42.
26 SCRlERlLE PARlNTlLOR APOSTOLICl

a Hi'cut ~i «nu va ie~i de acolo pina ee nu va da ~i eel din urma ban» 10.
Dar ~i despre aces1e,a s-a zis: «Sa asude milostenia ta In m1inile tale
pina euno~ti cui dai I» 11.

CAPITOLUL II

1. A doua porundia invata:turii: «So. nu ucizi, so. nu savln;e,<;;ti

adulter ; 1lI sa nu strici ba,ieti, sa nu fti deSifrinat, «sa nu furi»,18 sa nu
vraje~ti. sa nu fad otravuri, sa n'll ucizi copi! in pin'teee, nid pe eel
nascut sa nu-'} urcizi, «sa nu pofte~ti cele ale aproapelui» u. 2. So. nil
juri strlmb 1.S, sa nu dai marturie mincinoasa 16, 'Sa nu vorbe~ti de rau,
sa nu tii minte raul. 3. Sa nu fii cu doua gindmi, nid 'cu doua fe1uri de
vorba, pentru di doua feluri de vorba este eursa mortii. 4. Sa nu fie
cuvintul tau mincinos, nici in de~ert, ci plinde tapta. 5. Sa nu fii lac om,
nici rapitor, nid fatarnie, nici rau, nici mindru. Sa nu ai gind rau impo-
triva semenului tau. 1. Sa nu ura~ti pe nid un am, d pe unii sa-i mus-
tri, pe altii sa-i mi1uie~ti, pen,tru altii sa te rogi, iar pe altii sa-i iube;;ti
mai muIt dedt sufletul tau.

CAPITOLUL III

1. Fiul meu, tugi de orice rau ~i de tot ce este asemenea lui. 2. Sa

nu fii minios, di minia duce 1a ucidere; nici invidios, nici certaret,
nici minios, ca din toate acestea se nase ucideri. 3. FiuI meu, sa nu fii
poftitor, ea pofta duee 1a desfriu; sa nu spui cuvinte de ru$ine, ~i nici
sa te uiti eu ochi poftido~i, ea din to ate aeeste se nase adultere1e. 4.
FiuI meu, sa nu ghice$ti viitoru1 dupa sborui pasarilor, pentruca aeeas-
ta duee Ja inehina,re de idoli; sa nu desdnti. sa nu cite$ti in stele, sa
nu faci vraji, sa nu vrei sa iluzi de eIe, nici sa Ie vezi, ea din toate
acestea se na~te inchinarea Ia idoli. 5. FiuI meu, sa nu fii mindnos,
pentru ea minciuna duee la hotie i nici iubitor de argint, nici iubitor
de slava de$arta, ea din toate aeestea se nase hotiile. 6. Fiul meu, sa
nu fii drtitor, pentru ca te duce la hula, nici obraznic, nici eu gind
rau, ca din toate acestea se nasc hulele. 1. Sa fii blind, pentru ea
10. Mi. 5, 26.
11. Text necunoscut. Dictonul acesla s€ gas€~e in: Ferid-lul Augustin, La Psal-
mul 102, n. 12; La Psalmul 146, n. 17; Sfinlul Grigore eel Mare, Liber regulae p~­
toralis, III, 20; Casiodor, La Psalmul 50 i ~i la altii (rIa: H. Hemmer, op. cit., p. XCI).
12. Ie$. 20, 13-14; Deui. 5, 17-18; MI. 19, 18.
13. Ie$. 20, 15; Deut. 5, 19; Mi. 19, 18.
14. Ie$. 20, 17.
15. Mi. 5, 33.
16. Mt. 19, 18; Ie$. 20, 16.
INVArATURA A CELOR 12 APOSTOL!
------------------------------------------------------------ 27
«cei bl1nzi VOl mO$teni pdmlntuI» 17. 18. Sa iii indelung rabdator, miJos-

tiv, tara rautate, pa~nic ~i bun, tremurind totdeauna pentru cuvintele

pe care le-ai auzit. 9. Sa nu te inalti pe tine insuti, nici sa ai sufletul
tauobraznic. Sa nn se Iipeasca sufleiul tau de eei mindri, ci sa ai
legaturi eu cei drepti :;;i eu eei smeriti 18. 10. Cele ee ti se intimpla sa
Ie prime:;;ti ca bune, :;;tiind ea nimic nn se faee Hira Dumnezeu.

CAPlTOLUL IV

1. Fiul meu, siHi aduci aminte, ziua ~i noaptea, de eel ee-ti gra-
ie$te euvintul lui Dumnezeu $i sa-I cinsie$ti ea pe Domnul, ca unde
se vorbe:;;te de domnie, acolo este $i Domnul. 2. Sa cercetezi in fie-
care zi .chipurile sfintilor, ca sa afli odihna in cuvintele lor. 3. Sa nu
faci desbinare $i sa impad pe cei ee secearta. «Sa judeci cu drepta-
te" 19, sa nu te uiti la fata omu1lui, dnd ai sa mu~tr.i pen'tru paeat. 4.
Sa nu te iIlidoie~ti dadi un In-eru va ,ft Isau nu. 5. «Sd nu iii cu mlinile
Intinse Ia luat $i cu e1e strinse 1a dat» 20. 6. Dadi ai dobindit ceva prin
lll'erull miini'lor tale, sa dai ca raseu'IDlparare pentru pii.catele tale. 7. Sa
nu stai la indoiaia dnd dai $i nici sa murmuri dnd dai, ca vei cunoa$te
cine este Bunu'l Ra'siplatitor a:} plaltii. 8. Sa nu irrtorci spa-t'ele -eelui lip-
silt; sa fald ;parte din toate ale ta1le fratelui tau $i sa nu zi,ci ,ea sint aile
ta'Ie. Daea sintem .parta~i lace'le nemuritoare, eu aHIt mai muIt la cele
muritoare 21. 9. Sa nu iei mina ta de pe fiul tau sau de pe mca ta, ci
sa-i inveti din tinerete frka de Dumnezeu. 10. Sa nu porune~ti slugii
tale sau gIujni'Cii tiale, C'l<rud e$ti a!IDarit $i sU'parat, ca $i ei naldajduiese
in Ace{.a,~i Dumnezell,ca nu eumva sa nu se mai teama de Dumnezeu,
Care este :;;i Du:mnezeul ,tau ~i a1 lor 22. Ca Dumnezeu n-a venit la noL
ca sa ne cherne dupa fa,ta, ci 1a aoCeia pe -care i-a pr'egilltlit Duhul. 11. la'r
voj, cei care sinteti robi, sa va supuneti, cu ru$ine $i cu team a, sUi-
pinilor vO~ltri, ca unor chi'Puri ale lui Dumnezeu. 12. Sa uriiJ:;;ti ori1ce
fatarnide ~i tat ce nu este placU't Domnului. 13. Sa nu paralSe~ti «po-
rundle DomnllIui $i sd pdstrezi ceea ce ai primit, idra sd adaugi $i idrd
sd scoti» 111. 14. In Biserica sa-ti marturise$ti pacatele tale ~i sa nu te
duci Ia rugaciune cu con~tiinta rea. Aceasta este calea vietii.
17. MI. 5, 5 iPS. 36, 11.
18. Rom. 12, 16.
19. Deul. 1, 16 i Pilde 31, 9 i In. 7, 24.
20. Int. Sir. 4, 33.
21. Rom. 15, 27.
22. Eles. 6, 9.
23. Deul. 12, 32 i 4, 2.
28 SCRIERILE PARINJ'ILOR APOSTOLICI

CAPITOLUL V

1. Calle'a mortiiestieaceas'ta :
Mai intii de toate este rea ~i pUna deblestem: udderi, adultere,
pofte, desfrinari, hotH, idoiolatrii, vraji, farmece, rapiri, mariurii minci-
noase, fatarnkii, inima vic'leana, vilCilell;iu9, minJdrie, rauta'ie, -ob~azni­
cie, Iacomile, cuvinte de ru~ine, inviiClJie, neru~inare, ingimfa're, fuduHe,
lipsa de teama, 2. prigonitori aicelor, buni, uritori de adevar, iubitori
de minduna; nu cunose rasplata dreptatii, nu se lipesc de bine, nid
de dreapta juldecata; nu prirvegheaza spre bine, ci Isp're rau; buna'tatea
~i rahd8lrea esil:e depaI1te de ei; «iubesc ceJe de$arte» 24, «umbla dupa
miUi» 25, nu miluiesc pe SafaC, nu ,sufar pecei necajiti, nu cunosc pe
CreatoTul 10r, «uciga$i de copii» ~6, Sltrkatori ali ffipturii lui Dumnezeu,
irr~oI1c spartJe1le -telui li-psit,alsupres'c Ipe cel lin 'strimtorare ;aparatori ai
bogatilor, jUidecMori nelegiuiti ai sawicil-or, IPlini de tot pacatu'l. lzbavd-
ti-va, fiHor, de ,toate a'ce5'tea !

CAPITOLUtL VI

1. Vezi sa nu te aba1ta dne,v,a de laacem.ta. 'cale a invd'taturii, ca

acela te invata. Icele ce siDlt in ,afara de Dumnezeu. 2. Daea poti purta
tot jugal Domnului, desavir~it vei ii; dar da'ca nu poti, fa 'ce poti. 3.
Cu privire Ja mincari, tine ce poti, dar fere~te-te tare de cele jert-
fite ildolilor,ca este slujire ,a UJnor zlei mo'rti.

CAPI,TOLUL VII

1. Cu pri1vire 1a botez, al~a sa botez,ati :

Dupa ce ati spus mai inairute toMe ceile de mai sus «botezafj in
nume1e TatQJui $i a1 Fiu1ui $i a1 Sf1ntu1ui Duh» 21 in apa proaspata. 2.
lar daca n-ai ,aipa proalspaJta, boieazain aHa arpa; iar dalca nu poti in
apa rece, in apa calda. 3. Daca nu ai de ajuns nid una nid alta, toama.
pe 'cap de trei ori apa «in numele TalQ]ui $i a1 Fiu1ui $i a1 Sfintu1ui
Duh» 28. 4. IlIlairrte de botez sa "pos~easdi Icel 'ce bOl1:eaza ~i ceI bOlteza,t
l;ii al,tii dtiva, da'capo't. Po,r'Unce'$lt'e, insa, 'ca 'cel ,ce are sa 'se boitez,e sa
postea~a '0 zi sau doua inain'ie.

24. Ps. 4, 2.
25. Is. 1. 23.
26. Int. Sol. 12, 5.
27. MI. 2B, 19.
28. Mt. 28, 19.
INVATATURA A CELOR 12 APOSTOL! 29

'CAPI'rOLUL VII'

1. «Posturile voastre sa nu fie ca cele ale fatarnicilor» ca ei 29,

postes1c lunea,,?i jaia; voL rnsa, sa postiti mieJ:lcurea $i vilnerea; 2. «Nu
'Va °rugati ca fariseii" 30»! 01 euma porunc1t Domnu'l in Evanghelia Sa!
A$a :sa va mgati :
«TaUil nostru, Care e$ti in eeruri, stinteasea-se numele Tau, vie
lmparafja Ta, faca-se voia Ta precum in eel $i pe pamint. Piinea noas-
tra cea de toate zilele da-ne-o noua astazi $i ne iarUi noua gre$elile
noastre, pre cum $i noi iertam gre$itilor nO$tri. Si nu ne duee pe noi in
ispiUi, ei ne izbdve$te de eel rdu. Cd a Ta este puterea $i sJava in
veci» 31. 3. De trei ori pe zi 'Sa va. l'ugatia'$a.

CAP ITO L U L IX

1. Iar 'cu privire la euharils'tie, ,al$a :sa fa'ceti euharistiia :

2. Mai irutii cu privire la potir: «1~im'U'ltUJmim Tie, Parintele nos-
tru, pE'!ntru sfin'ta vie a lui DaviJd, ,s'IUlga Ta, pecar€ ne-ai fa'Cfut-o noua
cunoseuta prin Iisus, Fiul Tau. Tie slava in veci». 3. Cu privire la
fringerea plinii: «Iti multumim Tie, Parintele nostru, pentru viata $i
cuno$tinta, pe oare ne-ai fac'Ut-o cunoSl'Cuta noua prin Usus, Fiul Tau.
Tieslava in veei. 4. Dupa cum aceasta piine fdnta era impra$tiata
pe munti $i fHnd adunata a ajuns una, tot a$a sa se adune Biserica
Ta de la marginile lumii in imparatia Ta. Ca a Ta este slava $i pu-
terea, prin Iisus Hristos in veci:.>. 5. Nimeni sa nu manince, nid Sa bea
din euharistia voastra, d acei care au fost botezati in numele Dom-
nullii. Cad eu privire la aceasta, a spus Domnul: «Nudati ceea ce
este sf1nt ciinilor» 32.

CAPITOLUL X

1. Dupa oce v-afi ,impartaf;H, multu:miti ,aJ$a :

".«Iti multumim Tie, ParQnte Sfirrte, penlm sfint numele Tau, pe care
l-ai Isalal$'Iui1t lin inimi'le noaSltre$i pentru cunol$hnta, ,oredinta. ~i nemu-
rirea, pe care ne-ai facut-o noua CUruOISICU'ta prin IisU's, Fiul Tau. tie
S'lava in veei. 2. Tu, Sta'pine a'tollpUiterniCle, «ai zidit toaie» 33 <pentru
numele Tau. Milllcme$i bautura ai dat oamenillor spre desfata,re, Cd
sa-Ti mUlltumeasca Tie, iar noua ne-ai darui't, ,prin Fiu'} Tau, mil1lcare
29 .. foIlt. 6. In.
30. ~1t."6. 5.
3!. foil/. 6,9-13.
32. Mt. 7. 6.
33. Int. Sol. 1. 14 i Int. Silo 18, 1 i 24, 8 i Efes.3. 9 i Evr. 3, 4 iApOC. 4. 11.
30 SCRIBRILE PARIN1ILOR APOSTOLICI

!;>i bautura duhovnkeasca !;>i vi,ata ve'!;>nid. 3. Inainte de toate, lti mul-
tumim,ca e!;>ti puternrk. Tie sl,ava in veci. 4. Adu-ti aminte, Doamne,
de Bilserka Ta, Ica 5-0 izbave!;>ti de tot raul !;>i 5-0 desavir!;>e!;>ti in ,dra-
go stela Ta !;>i «aduna din cele patru vlntuli» 34 acealsta Bilserica sfintita
in imparatia Ta, pe care ai pregatit-,o. Ca Tie este purtJerea ~i slava in
veaL 5. Sa vina harul!;>i sa t'reaca ,lumea aceas'ta! «Dsana Dumnezeu-
lui lui David!» 35. Da-ca este dneva sfint, sa vina! Dalca nu este, sa se
podHasca! «Maran atha» 3fJ Amin». 6. ProfetHor,~nsa, ingMuiti-le sJ'l
multumeasdi atit cit VOT.

CAPITOLUL XI

1. Dadl vine cineva la voi sa va invete acestea boate, pecare

Ie-am spus mai inain'be, 'P'rimiti-l. 2. Dar dlaca invlHatoml in'sll!;>i se
S'chimba !?i invata a'lia Invalatura, 'ca sa 0 distruga pe <lJceast,a, sa nu-l
ascultati; iar dad\. in,vata pen:tru sporirea dmplatii !?i cuno!?tintei Dom-
nului, p'r~miti-l ca pe Domnul. 3. Cu priNi1re ,la apostoli !;>i profeti, po-
triiVtt dogmei EVlangheliei, sa faceti a!?a: 4. Drk.e apostol,c-are vine la
voi, .ga fie prilUliit -ca Domul\l!l; 5. dar sa nu ramina dedt 0 zi; iar dadi
e nevoie :;;i a doua zi; dar daca ramine trei zile, este profet fals. 6. A-
post()llul, dilid pleaca" ,sa nu ia Thi'mic dedt IpUne, pina 'ce ga.'se~te aU
sala~; dar daca -cere bani, este proiet fals. 1. Nu ispititi :;;i nki nu cri-
ticati pe orice !profe!, care vor~te in dOO, eli «oIice pacat se va ierta,
dar pacatul acesta nu se va ierta» 37. 8. Dar nu oricine graie:;;te in duh
este profet, d numali daldi are lPurtari'le DomnuluL Deci dupa puntari
se va cun1oa:;i'te profetul fals !?i profetul. 9. Drice profet, -c_are rrndui~te,
in duh, masa, .fiU manlnca din ea, dedt da'ca este profet fallts. 10. Orice
protet, care Invata adevarul, daca nu face ce Invata este profet fals.
11. Drice profe! lnoe.rcalt !?i adevarat, care -lucreaza in taina lumea<sca
a Bisericii 38, dar nu invata pe altii sa faea eeea ce el insu:;;i face, sa
nu fie judec-at de voi, lCa el 'CU Dumnezeu alre jUidecata; a~a au fa'CUIt
:;;i vechii profetL 12. Dadi, insa, unull 'spune in duh: «Dati-;mi bani sau
albeeva», pe alcela sa nu-l als'cuHati; dar oa'ca <spune sa ,i se <lea pentru
altii, car'e-'s li!psit,i, ni<meni sa ll'U-'] judece.
34.MI. 24, 31.
35. Mt. 21, 9. 15.
36. 1 Cor. 16, 22.
37. Mt. 12, 31.
38. Text obscur. Zahn ~i Hilgenleld au propus coreoturi ale textului gree spre
a-i da 0 interpret are, dar ele sint arbitrare ~i nu satisfa:c. Probabil eli aceste euvinte:
«taina lumeasca Q Bisericii:. sa cupdndao a,luZlie, care era clara pentru contemporani,
da,r care ne scapa noua. (Ia: H. Hemmer, Op. cit., p. XCIX, n. XI, 11),
INVArATURA A CELOR 12 APOSTOLI 31

CAPITOLUL XII

1. Tot «eel ee vine in numele Domnului" 39 sa fie prirniJt; id'r apo.i.

dupa oe ill cercetati. il yeti cnnoa:~te,ca yeti ,a'vea pricepere Isa deo-
sebiti dreapt.a de Isltinga. 2. Dad. cel ce vine este un drumet, djutati ..l
cit puteti; dar sa nu ramina la voi decit doua Isan trei zile, dad! e ne-
voie. 3. Daca vrea sa se stabileasca la voi ca rneseria~, sa lucreze ~i
sa ma:nince; 4. dar daea nrua,r'e 0 meserie, socotiti-va dupa pricejperea
voastra, ea sa nubrai'alS'ca imipreuna cu voi uncr.e~tin trind-aiv. 5. Iar
da,ca nu vrea sa fad! a~a, dtunlCi fa,ce negutaJborie eu HrilStos. Fiti eu
luare aminte leu unH c,a a'ce~tia.

CAPITOLUL XIII

1. Orice profet adevarat, care vrea sa se stabileasca la voi, «este

vrednic de hrana lui» 40. 2. La fel das'calul adieVBlra't «este vrednie $i el
ea lucratorul de hrana lui» 41. 3. Luati dar toata pirga produselor linului,
a ariei, a boilor ~i oilor~i dati profetHor pirg-a, ea ei sint arhiereii
vo~tri. 4. Iar daca nu aveti profet, dati-'o saraeilor. 5. Daea fad piine,
ia pirga ~i da-o ipotrivli't porundi. 6. La fel idaea deschizi un vals cu vi'n
san ell ullibdelemn, ia pirlga ~i da-o pl'ofetHor. 1. la, dupa sOtootinta ta,
pirga din argintnl, din h1aim.'e'le ~i din toata aVlerea ta ~i 0 da potrirvit
porundi.
CAPITOLUL XIV

1. Girod "a aldunati in duminilca Domnului, fflilligeti piinea ~i rnrul-

tumiti, dupa ce mai iutU v-aU marturisit pacatele voastre, ca jertfa
voastra sa. fie curata. 2. Tot celeare e eer~at ell tovara~ul sau sa nu
vina impreuna. cu voi plina nu se hlllpadi, pentruoa sa nu se pinga-
reas'ea jertfa voaSitra 42. 3. Ca a'ceastaeste cee,a ee s-a zi,s de DOIDlIlUl :
«In orice IDe !ji limp sa-Mi aducefj jertia curatc'l ; ea Imparat mare sint,
zice Domnul, ~i numele Meu este minunait in-tre neamuri» 43.

CAPITOLUL XV

1. Hirotoniti-'Va voua epi'Slcopi ~i diaconi, vflednilOi de Domnul, ba,r-

bati bUnzi, neiubitori de argint, adevarati ~i incereati; ca ~i ei inde-
plinesc slujirea profetHor~i dascMilor. 2. Nu-~ dispreturiti, ca ei s,int
39. MI. 21, 9; Ps. 117, 24; In. 5, 43.
40. Mt. 10, 10 i 1. Cor. 9, 7-14.
41. MI. 10, 10.
42. Mt. 5, 23-24 i 15, 11-20.
43. Mal. 1, 11. 14.
32 SCRIBRILE PARINTILOR APOSTOLICI

cinstiti intre voi impreunacn profetii, ~i daslcalii. 3. Mustrati-va unul

pe altul, nn ,cu mtinie, oi in pdtee, ,'cum e'Site scris in EvanghreHe 44; en
eel care gre,'?e.'?te impotri'Va aHuia, nimeni din voi sa nu vorbeasca,
nid sa-l ascuHe, pina nu se pocaie~te. 4. Rugadunile voastre, mUos-
teniHe ~i to(;lte fapte1e voa'stre a~a sa Ie faceti, cum este Socnis in Evan-
ghellia Domnu'lu:i nos'tru.

C A PI T 0 L U L X VI

1. Prive9hea,ti pentru viata voa'stra; ,canidelele Vloastre sa nu se

stinga, 'coapsel,e voastre sa nu vi Ie desdngeti. d lfiti gata, 'ca nn .'?Ititi
ceasul, in care Domnul nOlstoru va veni 45. 2. Adunati-va de.s 46, penrtru
a diuta ,cele 'de fOlIos slliflete'lor V03S1tre. Ca nu va va fj de folos tot
timpul credintei voastre, daca nu veti Ii desavir$iti in timpuJ eel din
urma. 3. Ca in zlHe'le ce~e din urmase vor i'nmulti ipwfetii fa1',.'?i 47 ~i
cei ce stridi; ~i se vor schimba oile in lUipi .'?i idrago'Sitea se va 1Sichimba
in ura 48. 4. Spa,rind farade'llegea, se vor uri unii pe altii .'?i se vor
prigoni '~i se vor vinde ~i atunci sle va ara'ta in!;ie'IMorul lumili, ca fiu
al lui Dumnezeu, ~i va face ,seillme ~i minuni 49; .'?i paml~Ilitul va fi Idat
in mUniIe lui !;ii va falce lUlcruri nellegiu~te, 'Care nu s-au falcut nidodata
din veac. 5. Aturucli va mer'ge faptura 03lffienilor in £ocul cercarii ~i se
vor smintri multi 50~i vor pileri, ialr cei care vor s,tarui ,in creidinta lor
vor fi mintuiti 51 de Insu~i Cel oe a f05lt Isnpus b'lestemu'lui 52. 6. $iatunci
se vor arMa semnele aidevarului 53; mai iJntii semnul deschiderili ceru-
liui, apoi semnul glasului trimbitei 54 $i al treilea, invierea mortilor 55 ;
7. dar nu a tuturora, ci dupa cum s-a zis: «Va veni Domnul $i toti
sfintU cu El» 56. 8. Atunci lumea va vedea pe Domnul, venind pe norii
cerului 57.

44. MI. 5, 22-26; 18, 15-35.

45. Mt. 24, 42. 44; 25, 13; Le. 12, 35.
46. Adicii; Veniti des la biserkii.
47. MI. 24, 11.
48. Mt. 24, 12.
'49. Mt. 24, 24; 2 Tes. 2, 9; Apoe. 13, 13.
50. MI. 24, 10.
5t. Mt. 24, 13.
52. Gal. 3, 13.
53. Mt. 24, 30.
54. Mt. 24, 31. 1 Cor. 15, 52; 1 Tes. 4, 16.
55. 1 Cor. 15, 42.
56. Zah. 14, 5.
57. Mt. 24, 30; 26, 64; Me. 13, 26; 14, 62; Faple 1, 11; Apoe; 1, 7.
 INVATATURA A CELOR 12 APOSTOLI 33

INDICE SCRIPTURISTIC
Ie!llre 20, 13-14 - II, 2. 5, 33 - II, 3. Marcu 12, 30-31 - I, 2.
15 - II, 2. 5, 39 - I, 4. 13, 26 - XVI, 8.
16 - II, '3. 5, 40 - I, 4. 14, 62 - XVI, 8.
17 - II, 2. 5, 41 - I, 4. Luca 6, 27 - I, 3.
Levitk 19, 18 - I, 2. 5,42 - I, 5. 6, 28 I, 3.
Deuteronom 1, 16 - IV, 3. 5, 44 - I, 3. 6, 29 I, 4.
4,2 - IV, 13. 5, 46 - I, 3. 6, 30 - I, 5.
5, 17 - II, 2. 5,47 - 1,3. 6, 31 - I, 2.
5, 18 - II, 2. 5, 48 - 1,4. 6, 32 - I, 3.
5, 19 - II, 2. 6, 5 - VIII, 2. 6, 35 - I, 3.
6, 5 - I, 2. 6, 9-13 - VIII, 2. 12, 35 - XVI, 1.
12, 32 - IV, 13. 6, 16 - VIII, 1- loan 5, 43 - XII, 1.
30, 15 - I, 1. 7, 6 - IX, 5. 7,24 - IV, 3.
30, 19 - I, 1- 7, 12 - I, 2. Faptele Apostolilor
Psalmi 4, 2 - V, 2. 10, 10 - XIII, I, 2. I, 11 - XVI, 8.
36, 11 - Ill, 7. 12, 31 - XI, 7. Romani 12, 16 - II~ 9.
117, 24 - XII, 1. IS, 11-20 - XIV, 2. 15, 27 - IV, 8. •
Proverbe 31, 9 - IV, 3. 18, 15-35 - XV, 3. I Corinteni
Isaia I, 23 - V, 2. 19, 18 - II, 2, 3. 9, 7-14 - XIII, 1.
Ieremia 21, 8 - I, 1. 21, 9 - X, 6; XII, 1. 15, 42 - XVI, 6.
Zaha'l'ia 14, 5 - XVI, 7. 21, 15 - X, 6. 15, 52 - XVI, 6.
Maleahi 1 11 - XIV, 3. 22, 37-39 - I, 2. 16, 22 - X, 6.
I, 14 - XIV, 3. 24, 10 - XVI, 5. Galateni 3, 13 - XVI, 5.
Tobit 4, 15 - I, 2. 24, 11 - XVI, 3. Efeseni 3, 9 - X, 3.
lntelepciunea I, 14 - X, 3. 24, 12 - XVI, 3. 6, 9 - IV, 10.
I2,5 _. V, 2. 24, 13 - XVI, 5. I Tesaloniceni
Sirah 4, 33 - IV, 5. 24, 24 - XVI, 4. 4, 16 - XVI, 6.
7, 30 - I, 2. 24, 30 - XVI, 6, 8. II Tesaloniceni
18, 1 - X,3. 24, 31 - X, 5; XVI, 6. 2,9 - XVI, 4.
24,8 - X, 3. 24, 42 - XVI, 1. Evrei 3, 4 - X, 3.
Ma,tei 5, 5 - Ill, 7. 24, 44 - XVI, 1. I Petru 2, 11 - I, 4.
5, 22-26 - XV, 3. 25, 13 XVI, 1. Apocalipsa I, 7 - XVI, 8.
5, 23-24 - XIV, 2. 26, 64 XVI, 8. 4, 11 - X, 3.
5, 26 - I, 5. 28, 19 - VII, I, 3. 13, 13 - XVI, 4.

INDICE REAL $1 ONOMASTIC

A Biseridi, IV, 14; IX, 4; X, 5; XI, 11.

Blestem, V, 1; XVI, 5.
Adevar, semnele -lui, XVI, 6. Botez, VII, 1-4; IX, 5.
A doua venire, vezi: Parusia.
AduHer, II, 2; III, 3; V, 1.
Adunarea credincio!;ilor, XIV, 1; XVI, 2. c
AnHhrist, vezi: In~elatorul lumii. Cale, -a vietii, I, 2-IV, 14; -a mortii,
Apa de la botez, VII, 2-3. V, 1-2; . a invataturii, VI, 1.
Apostol, XI, 3----6; XIII, 1. Candela, XVI, 1.
A1proillPe1e, iubirea de -, I, 2. Cama!ia, I, 4.
Argint, iubirea de -, III, 5 I CeaITta, III, 2; IV, 3.
pi'l'ga din -, XIII, 7. Ceas, XV, 1.
Arhie'l'eu, XIII, 3. Cer, XVI, 6, 8.
Arie, pirga din -, XIII, 3. Cetirea in stele, III, 4.
Avere, pirga din -, XIII, 7. CUne, IX, 5.
Cirtire, III, 6.
B Coapsa, XVI, 1.
Balat, II, 2. Con!itiinta, IV, 14.
Bani, XI, 6, 12. Copil, II, 2; IV, 9.
B!utu.rli, X, 3. Credinta, X, 2; XV, 2; XVI, 5.

3 - Parintlapos.tolici
34 SCRIERlLE PARlNTlLOR APOSTOLICl

Cr,~tin, XlI, 4. I
Cuno~tinta, X, 2.
Cuvin1:, II, 5 i m, 3, 8 i IV, I, 2 i V, 1.
Idolola1rie, III, 4; V, 1.
IiSUlS, IX, 2-4; X, 2-3.
Inima, V, 1; X, 2.
D Invidie, III, 2; V, 1.
DaTUTi, I, 5. Iubire, II, 7; III,S; XVI, 3.
Dascal, vezi: Invatator.
David, X, 2, 6. I
Desbinare, IV, 3.
DesciIlltec, Ill, 4. Lmparatie, -ia lui Dumnezeu, IX, 4; X, 5
Inchinare. -ea Ila idoH, vezi: Ldolola.trie.
DesIrinare, II, 2 i III, 3 i V, 1.
Diacon, XV, I, 2. Indoia,la, IV, 4.
Dogma, -a EvangheHei, XI, 3. ingirnfare, V. 1.
In~·elatorUil lumii, XVI, 4.
Domnul, IV, I, 12, 13; VIII, 2; IX, 1;
XI, 1; XV, 4; XVI, 1,7, 8. Invatator, IV, 1; XI, 1-2; XII,S.
Dragost·e, v'ezi: Iubire. Invatatura, I, 3; II, 1; VI, 1.
Drep'ta'te, IV, 3. Inviere, -a mortiloOr, XVI, 6-7.
Drwmet, XII, 2-5.
Duh, XI, 7, 9, 12. J
Duhu,l Sif,int, IV, 10; VU, I, 3; XI, 8. Jertfa, XIV, 1-3.
Durninica, XIV, 2. Jertfa, jertfele iido1ilor, V~, 3.
Dumnezeu, I, 2; III, 10; IV, I, 9-11; Joi, VIII, 1.
VI. 1; XI, 11. Judecata, IV, 3.
Du~man, I, 3. Jugul Dornnului, VI, 2.
JuramiIllt, II, 3.
E
L
EpiscOip, XV,1-2.
Euharistie, IX-X; XIV, 1-3. La'cornie, II, 6; V. 1.
EvangheHe, VIII, 2; XI, 3; XV, 3-4. Lin, XlII, 3.
Lucrator, XIII. 2.
F Lume, IX, 4; X, 6; XVI, 8.
Luni, VIII, 1.
Fariseu, VIII, 2. LU!pi, XVI, 3.
Farmece, V, 1.
Faradelege, XVI. 4. M
Fatarnide, II, 6; IV, 12; V, 1. Maran atha, X, 5.
FiuI, VIT, I, 3; IX, 2-3;' X, 2-3; XVI, 4. Marturie, - mincinoasa, II, 3; V, 1.
Fo·c, -ul cen:arii, XVI,S. Marturisire, IV, 14; XIV, 1.
Fringere, -a piinii, IX, 3-4, XlV, 1. Meserie. XlI, 2-4.
Frica, -ca de Dumnezeu, I,V, 9. Miercuri. VIII, 1.
Mi!ii (di.stanta), I, 4.
Fudulie, V, 1- Milostenie, I, 5; IV, 5-8; XV, 4.
Furt. II, 2. Minciuna, III,S; V. 2.
Minune, XVI, 4.
G Mita, V, 2.
Ghicit, -I!lil viitorullli, Ill, 4. Mina, XVI, 4.
Gind, II, 4, 6. Minca·re, VI, 3; X, 3,
Glas, -ul 1rimbitei, XVI, 6. Mindrie, II. 6; V, 1.
Minie. III, 2; XV, 3.
H Morti, inVlierea -loOr, XVI, 6.
Haina, I, 4 i XIII, 7. Mustrare, IV, 3; XV. 3.
Har, X, 6.
N
HiTOtonie, XV. 1.
Hope, III,S; V, 1- Neamuri, XIV, 3.
Hrana, XIII, 1-2. NegutMorie, XII, 5.
Hristos, XII,S. Nemilostenie, V, 2.
Hula, Ill, 6. Nemurire, X, 2.
INVATATURA A CELOR 12 APOSTOU 35

Ner~ina'1"e.V.I. Semne, XVI. 4, 6.

Nor. XVI. 8. Sflnt, IV, 2; XVI, 7.
Nume. IX. 5 i X. 3; XIV. 3. Simbiita. VIII. 1.
SlilLva d~arta. III, 5.
o Sluga. IV, 10.
Om. II. 7; XVI. 5. Smerenie. III. 9.
Obraznicie. III. 6; V. 1. Sminteaia. XVI. 5.
Ochl. 1II. 3. Stli.p1n. IV, 10.
Oi. XIII. 3 i XVI. 3. Suflel. XVI. 2.
Osana. X. 6.
Olrava. II. 2. T
p T'liina. XI, 11.
Paoe. IV. 3; XV. 3. Ta'tM. I, 5, VII. 1, 3; IX, 1-3 I X, 2-6.
Parusia. XVI. ~. Tatal noslru, rugiiciunea -, VIII, 2-3.
pacat. IV. 3. 6. 14; XI. 7; XIV. 1. Teama, V, 1.
pamint. XVI. 4. Trimbita. XVI. 6.
parinte. vezi: Tata!.
PUne. XI .. 6; XIII. 5. T
Pline. -a euharisticli. IX. 3--4; XIV. 1.
PlTga. XIII. 3-7. Tinerea de minte a raulul, n. 3.
Pocainta. X. 6; XV. 3.
Porta. I. 4; II. 2; III. 3 I V. 1. U
Porund" I. 3, 5; II. 1; IV. 13; XIII. 5. 7. Ucidere, II, 2 I III, 2 I V, 1-
Post. VII. 4 I VIlI. 1. Untdelemn, xm, 6.
Polir, IX. 2. Ura. lI. 7 I XVI. 3-4.
Pricepere. XII. 1. 4.
Prigoanii. XVI, 4. v
Priveghere. XVI. 1.
Prolet. X. 6, XI. 3-12 i XII. 1-4; Vas, XIII, 6.
XIII. 1-7; XVI. 3. Viata v~nica. IX. 3.
Viol~ug. V. 1.
R Vie. IX. 2.
Rabd,are. V. 2 I III. 8. Vin. XIII. 6.
Mpire. II. 6; V. 1. Vineri. VUI, 1.
Rauta<te. II. 6 i V.I. Vinturi. cele palru -, X, 5.
Rob. IV. 11. Vor,ba. II. 4.
Ruga.ciune. IV. 4 i VIII. 1-2 I IX. 2-4, Vorbire. - de rau, II. 3.
X. 6; XV. 4.
Vraji. II. 1 ; III. 4; V, 1.
s
Sara.c. V, 2; XIII, 4.
z
Sbor. -ul piisarilor. Ill. 4. Zilele cele din urml. vezi : Parusla.
I
I

I
I

I
I

I
I

I
I

I
I
 SFtNTUL
CLEMENT ROMANUL
EPISTOLA
CATRE
CORINTENI
 fNTRODUCERE

Sub numele lui Clement, episcopul Romei, ni s-au transmis mai

m4.lte lucrari: Bpiistola I!;ii II co:tre CanLlliteni, Daua ~piJstale 'c6itre
feciaare, Cinci epis:tale decr'elta,le $i Olementinele. Dintre aceste scrigri,
numai Epistola I cafre Corinteni apartine episcopului Romei, de$i nu
poaria numele epis,copului Romei. Autenticitatea ei, insa, este atestatcl
de Dionisie, episcopuI Corintului, care pc la 170, in scrisoarea sa de
raspuns celtre Sotir, episcopul Romei (166-175), vorbe$te de epistola lui
Clement in ace$ti termeni: «Astazi am sarbatorit sfinta zi de dumi-
nica, c1nd am cHit scrisoarea voastra; yom continua sa 0 citim mereu
pentru zidire sufleteasca, a$a cum de altfel 0 facem $i cu prima epistola
pe care ne-a scris-o Clement» (1a Eusebiu, T. B, IV, 23, 11). Hege,sip,
contemporan cu Dionisie al Corintului, vorbe$te de asemenea de Epis-
tola lui Clement catre Corinteni (Ia Eusebiu, I. B.,N, 22, 1). Irineu la
fel, fara sa spuna expres ca epistola a fost redactota de Clement: «In
timpul lui Clement s-au petrecut turburari foarte grave printre fratn
care erau in Corint ; $i Biserica, care este in Roma, a SCll'S corinienilor
o epistolc'i energicc'i pentru a-I aduce la pace, pentru a Ie relnnoi cre-
dinta, pe care 0 primiserc'i recent de 1a Apostoli» (Adv. Haer., III, 3, 3).
o amintesc apoi: Clement A1exandrinul (Stromate, I, 3, 6; IV, 17 ; VI,
8, 65), Origen (De princip., II, 3, 6; Selecta in Ezechiel, 38, 1), iar Eu-
sebiu al Cezareii (I. B., III, 16) relateazc'i ca se citea intr-un loarte mare
numar de biserici chiar pe vremea sa. Epistola a lost socotita inspirata
$i se bucura de mare autoritate ; de aceea a $i fost Inglobatc'i In codicii
Bib1iei.
Cel mai vechi manuscris grec, care contine Epistola lui Clement
Romanul, este Codicele Alexandrin, secolul V ; in acest celebru codlce,
Epistola se anc'i la sf1r$itul Noului Testament, imediat dupc'i ApocaJipsa
Sf1ntului loan. Din nefericire, Epistola are 0 mare lacunc'i, care se In-
tinde de la capitolul 57, 6 pinc'i Ja Inceputul capitolului 64, 1. - Al
doilea manuscris grec este Manuscrisul Ierusalimitean 54, scris In 1056
40 SCRIERILE PARINJILOR APOSTOLICI

de notarul Leon ~i descoperit in 1873 de mitropolitul Nicomidiei Filotei

Vrieniu In Biblioteca Sflntului Mormint din Constantinopol. Acest ma-
nuscris (f. 51 b-70 aJ are textulIntreg al epistolei.
In afar a de textul original, Epistola lui Clement a mai iost trans-
misa ~i de alte versiuni :
aJ 0 versiune lartina iomte veche, descoperita :in 1894 de Germain
Morin Intr-un manuscris din secolul XI din Biblioteca Seminarului din
N amur ~i pubJicata In aceJa~i an. Versiunea aceasta esle considerat6.
foarte utila, pentru ca, fiind 0 traducere Jiteraia, se apropie ioarle mult
de original.
b) 0 versiune siria'Cd, descoperita in 1876 de R. L. Bensly, intr-un
manuscris, copiat la Edesa in 1481, din Biblioteca UniversiUitii din
Cambridge ~i publicata in 1899. In acest manuscris Epistola lui Clement
se gase~te intre epistolele sobornjce~ti I>i epistolele pauline.
c) doua Vlersiuni capte: prima, :intr-un manuscris, scris 10 sf1r~ituJ
secolului IV, provenit din manastirea lui ~enute $i achizitionat de
C. Schmidt pentru BibJioteca din Berlin; versiunea, cu 0 lacund de
mai multe capitole (34, 5-42, 2), a iost publicatd de C. Schmidt in 1908 ;
a doua, scrisa pe un papirus din secolu1 VII-VIII, ioarte fragmentatd,
apartine Bibliotecii din Strasbourg $i a fost publicatd in 1910 de F. Rosch.
Sfintul Clement a iost a1 treilea episcop a1 Romei, dupa Lin I>i Ana-
clet, intre anii 92-101. Irineu (Adv. Haer., Ill, 3, 3) relateaza ca Cle-
ment a vazut pe «ferici/if apostoli $i a stat de yorba cu ei». Origen
(Comentar la loan, 6, 36) I>i Eusebiu (I. B., III, 15) 11 identifica cu Cle-
ment, de care vorbe$te Pavel in Epistol.a cdtre Filipeni, 4, 3; dar aceastd
identificare e lipsita de probe. Nu poate Ii acceptata nici I>tirea datd de
Pseudo-Clementine, ca Clement ar Ii iost un membru a1 familiei impe-
riale a Flavienilor, precum nici opinia lui Dion Cassius (Hist. Rom.
67, 14), care-l coniunda pe Clement cu consulul Flavius Clemens, varul
imparatului Domitian, executat in 95 sau 96, acuzat de «ateism", adica
de cre$tinism. Cunoa$terea perfecta a Vechiu1ui Testament - folosirea
din pUn a Legii, Psalmilor, Proietilor $i a cartilor de intelepciune, intre-
bUintarea apocrifelor iudaice - de care ne da marturie Epistola I cdtre
Corinteni, :indrepta/e$te ipoteza ca Clement era un iudeu elenist con-
vertit la crel>tinism. Alte I>tiri despre viata Si1ntului Clement nu avem.
Nu cunoa$tem nici :imprejurarile mor/ii sale. Scriitorii din apropierea
vremii sale nu ne vorbesc de moartea sa martiriea. Irineu (Adv. Haer.,
Ill, 3, 3), in cata10gul episcopilor Romei, de la Lin la Elevterus (174--
189) da ca mucenic numai pe episcopul TeJesphorus (127-137), iar
Eusebiu (I. B., Ill, 34) spune ca a murit de moarte buna. E drept, exista
SF. CLEMENT ROMANUL, CATRE CORINTENI (I) 41

$i actele martirice ale Sfintului Clement, dar sint de provenienJcl tirzie.

Dupa aceste acte, Clement ar fi fost prins $i aruncatin inchisoare, pen-
tru ca Mcuse numeroase convertiri printre membrii aristocraJjei romane.
Refuzind sa s·acrifice zeilor, imparatul Traian I-a exilat in Chersonul
Tauric. Acolo se aflau multi cre$tini care erau folositi in mine; Cle-
ment $i-a continuat printre ei predica evangheliccl insotita de minuni.
Auzind Traian de aceasta, a poruncit sa fie aruncat in mare cu 0 ancora
de git. Dupa ce acest ordin a fost executat, marea s-a retras la 0 dis-
tanta de trei mile $i cre$tinii gasira in locul unde murise Clement un
templu de marmora, in interiorul caruia era un sarcofag, in care se
afra trupul sfintului. In lie care an, de ziua mortii lui, marea se letra-
gea limp de $apte zile $i cre$tinii melgeau sa Be Inchine Sf1ntulUi Cle-
ment. 0 alta istorisire adauga ca in 867, Sfintul Chiril, apostolul sla-
vilor, a descoperit in Cherson moa$tele Sfintului Clement, pe care Ie-a
dus la Roma, unde se gasesc $i acum. Dupa aducerea moa$telor la
Roma, minunea anuala nu s-a mai repetat. La sfir$itul secolului IV s-a
ridicat in Roma 0 bisericclin cinstea Sfintului Clement. Biserica Romano-
Catolica Ii praznuie$te pomenirea la 23 noiembrie, iar Biserica Orto-
doxa la 24 noiembrie.
Epistola cc'ftre Corinteni a fost scrisa la sfir$itul unei persecutii
(cap. VII), persecutia lUi Domitian, intre 96 $i 98.
Siintul Clement a scds corintenilor provocat de rascoala $i certu-
rile din Biserica Corintului : «E ru:}inos, iubitzlor, spune el, foarte mare
lU$ine $i nevlednic de vietuirea in Hristos, sa se auda ca plea tarea
$i vechea Biserica a corinteniJor s-a lasculat lmpotTiva preotHor din
pricina unei persoane sau doua. Si vestea aceasta a ajuns nu numai la
noi, ci $i la cei care au aIM credinta decit noi, incH, din pricina nebu-
niei voastre, se aduce hula numelui Domnului, iar voua primejdie»
(cap. XLVII). Rascoala de la Corint, deci, a ajuns la Roma pe caile
fire:}ti de rasplndire a ve$ti1or, nu cum s-a sustinut cd ar Ii facut corin-
tenii apel la episcopul Romei pentlU a actiona Impotriva rebeJilor. Clnd
Biserica din Roma a luat cuno$tinta de aceasta, Clement a trimis corin-
teniJor plin Claudie Efebul, Valerian Biton $i Fortunat (cap. LXV) a
scrisoare, nu cu aIt scop dedi acela de a restabili pacea $i ordinea in
Biserica Corintului, pentlU ca sa nu se aduca, dupa cum spune Clement,
de cei de alta credinta «huM numelui Domnului».
Epistola cuprinde: 0 introducere (cap. I-III), doua paTti (partea
lntlia cap. IV-XXXVI, partea a doua cap. XXXVII-LXI) $i 0 con-
cluzie (cap. LXII-LXV).
42 SCRIERILE PARINTILOR APOSTOLIC!

In introducere, Clement descrie starea Infloritoare de dinainte a

BisericH Corintului, dnd domnea pacea, dragostea, credinta $i virtutea
$i starea nenorociut pe care a adus-o «lntre ale$ii lui Dumnezeu rds-
coala necumtd $i nelegiuitd, strQina $i nemaiauziUi» (cap. I).
In partea intlia dd 0 serie de lndemnuri pentru pracUcarea virtu-
tilor cre$tine: dragostea, pocQinta, ascultarea, evlavia, smerenia, toate
in stare sa lndeparteze din suflete invidia, care a dat na$tere tulbura-
rilor $i sa aducd pacea, Jini$tea $i ordinea. Ilustreazd apoi binefacerile
aces tor virtuti cu exemple din Vechiul Testament, din viota Mintuito-
rului $i a sfintilor $i dd ca pilda armonia din natura, bunc'itatea lui Dum-
.nezeu, invierea $i fc'igaduinteJe viitoare.
In partea a doua revine la dezordinele provocate in Corint $i cere
celor razvrc'ititi sa rev ina la ordine $i ascultare. Dumnezeu a stabilit
ordinea ierarhiei biserice$ti. Dumnezeu a trimis pe Iisus Hristos; Hris-
tos a numit pe apostoli, apostolii pe episcopi, carora Ie-au dat in grija
ea la moartea lor sa Ie continue slujirea lor a1ti barbati incercati. «So-
cotim, scrie Clement, ca nu e dreptsa fie izgoniti din slujirea lor cel
care au tost pU$l episcopi de apostoli sau intre timp de alti Mrbati
vrednid, cu aprobarea intregii Biserici $i care au slujit turmei lui Hris-
tos fara prihana, cu smerenie, in lini$te, cu grija, de care dau marturie
toti, de multa vreme. Ca nu mic ne va Ii pacatul, daca indepartdm din
dregc'itoria de episcop pe cei care au adus lui Dumnezeu, lara prihana
$i eu cuvio$ie; darurile. Feridti sint preotii, care au pleeat mai Inainte
$i au avut un sfir$it plin de roade $i desavir$it; ei n-au a se mai teme
ed-i va mai seoate dneva din locul rinduit lor» (cap. XLIV). Vino,,:atii
trebuie sa-$i marturiseasca gre$eaia, sa se pocQiasca, so. se indepar-
teze pentru un limp din Corint, pentru ca sa revina pacea. Partea a
doua se termina cu 0 lunga $i inspirata rugaciune (cap. LIX-LXI) ; cea
mai veehe $i una din eele mai irumoase rugaduni ere$tine, cu laude
lui Dumnezeu $1 eereri pentru pace.
In concJuzie, Clement rezuma scrisoarea, recomanda corintenilor
pe cei care Ie duc scrisoarea $i-$i exprima nadejdea cd va reveni C1I-
rind pacea in Biserica Corintului.
$i dupa cele ce scrie Eusebiu in Istoria sa (IV, 22), nadejdea lui
Clement n-a lost desmintiM.
Epistola Sfintului Clement ne da mdrturie: despre sfintii apostoli
Petru $i Pavel, despre mucenicia lor la Roma $i despre caldtoria in
Spania a sf1ntului apostol Pavel: «Sa luam pilde de vitejie din gene-
ratia noastra, scrie Clement. Din invidie $i pizma au lost prigoniti cei
mai mari $i mai drepti st1Jpi ai Bisericii, llliptind plnd la moarte. Sa
SF. CLEMENT ROMANUL, CA TRE CORINTENI (I) 43
---------------------------------------
pun em inaintea oehilor nO$tri pe bunii apostoli: pe Petru, care, din
pricina invidiei nedrepte, n-a sul·erit una, nici doua, ei mai multe munci;
$i, indurind a$Q mucenicia, a pleeat la 10cul de slavd euvenit lui. Din
pricina invidiei $i a dU$maniei, PaveJ a primit premiul rabddrii, pur-
tind de $apte ori lanturi, fiind izgonit $i lovit cu pietre ; fiind propovd-
duitor atit In rdsarit cit $i in GpUS, a primit slava strdlucitii. a credintei
lui; Invdtlnd dreptatea in toatd lumea $i ajungind pind la marginile
apusului, a suferit mucenicia sub Impdrati. $ia$a, s-a despartit de lu-
mea aceasta $i s-a dus in locul eel stint, fiind cea mai mare pildd de
r6,.bdare»
o
(cap. V).
Epistola vorbe$te apoi de persecutia lui NelOn, cind pe lingd sfintii
aposioli Petru $i Pavel au suferit mueenicia cO mare multime de oa-
meni ale$i» $i cfemei, oare au indurat chinuri groaznice $i nelegiuite,
deghizindu-le in Danaide $i Dirce» (cap. VI).
Dar mai presus de toate, epistola lui Clement este cel mai vechi
text patristic cu privire la doctrina succesiunii apostolice. Iatd textul:
cApostolii ne-ou vestit Evanghelia primitd de la Domnul Iisus Hristos;
iar Iisus Hristos a fast trimis de Dumnezeu. Hristos, dar, a fost trimis
de Dumnezeu, iar apostolii de Hristos. Amlndoud s-au fdcut in bund
rinduiald din vointa lui Dumnezeu. Predicind, dar, in tdri $i In cetdti,
au pus episcopi $i diaconi pentru cei ce aveau sd creadd, pe cei care
au crezut Intii in propoveduirea lor, dupd ce au fost probati de DuhuI»
(cap. XLII).
In sf1r$it, teologia romano-catoUed vrea sa facd din Episto/a eatre
Corinteni cel mai vechi document aJ primatului papal; epistoJa mar-
cheaza epifania primatului roman.
Interventia Bisericii Romane, respectiv a episcopului Clement, pen-
tru curmarea dezordinelor din Biserica Corintului n-a fost dictatd de
aJtceva dedt de sentimentul frdtietdtii cre$tine. Nu mull dupd Clement,
un alt episcop, al Antiohiei, stintul Ignatie Teoforul scrie Bisericilor
din Efes, din Magnezia, din TraIles, din Roma chiar, din Filadelfia, din
Smirna $i unui episcop, lui Policarp aI Smirnei; Ie dd sfaturi, 1i in-
deamnd sd se fereascd de erezii, sd se supund ierarhiei stabiliie, lucru
pe care 11 face $i Clement in epistola sa, dar nimeni nu s-a gindit sa
faca din aceste interventii un act de autoritate, ci au fost socotite ma-
nifestdri ale simtamintului de fratietate cre$tina, de comuniune in
aceea$i credinta, credinta in Hristos, pentru care Ignatie mergea 1a
Roma ca sa moara. Aceste epistole, ca $i epistola lui Clement, sint
izvorite din marele zel al autorilor lor, nu din con$tiinta unei supre-
matii, pe care ar Ii avut-o (lISupra Bisericilor cdrora 1i se adreseaza.
44 SCRIERILE PARINTILOR APOSTOLICI

LITERATURA

E d i t i i: Sa se vada Ia ParintH apostolici. - BditH separate: Mitropolitul

FiIolei Vrieniu. KA~fJ£'I'to<: E1tICn01tOU Pcil{Jo'lj<: ai Mo 1tpO~ Kopl'lIHo~ £m13'toAai, COIl5t'iin-
tinopol, 1875. - Th. Sch,aeief' S. GIementis Bpistolaad Corinthios, Bonn, 1941.
T r ad u c e r i: Sa se V'ada Parintii apostoiici, -
TIIa'duceri separate: W. K. L.
Clarke, First Epistle of Clement to the Corinthians, London, 1937. - J. A. Kleist,
The Epistles of Clement of Rome and Ignatius of Antioch, Westminster, 1946.
Stu d i i: J. A. de Aldama, I-a Clementis, in: Greg. 18 (1937), p. 107-110. -
B. Altaner, Neues zum VersUindnis von I ~Iemens, 5, 1--6, 2, 'in: HJG, 62 (1950),
p. 25-30. - C. Bardy, Ch~rnent I-er, in: C, n, col. 1183-1185. - Acelalii, Clement
de Rome, in: DHG, XII, col. 1089-1093. - Ace/alii: Exrpressions stoiciennes dans
la Prima Clementis, in: RSR, 12 (1922), p. 73-85. - Acelalii, L'a theologie de l'Eglise
de. saint Clement de Rome it saint lrenee, Pam,s, 1945, p. 108-109 i 110---113 i
128-129. - A. S. Barnes, The martyrdom of St. Peter and St. Paul, New York,
1933. - E. Barnikol, Die Marcionitische Deutung und Datiermig des I. Clemens-
briefes durch Turmel (Delafosse), in: ThJB 6 (1938), p. 10---14. - Acelalii, Die
Nkhtkenntnis des Markusevangeliums in der romischen Clemensgemeinde urn 100,
in: ThJB 4 (1938), p. 142-143. - Acelalii, Die praexistenziOze Christologie des I
Clemensbriefes, ,in: ThJB, 4 (1936), p. 61-67 i - Acelalii, Spanienreise und Romer-
brief, Halle, 1934. - Acelalii, Die vorsynoptlische Auffassung von Taufe und Abend-
mahl im I. Clemensbriefe, in: ThJB, 4 (1936), p. 77-80. - P. Batiliol, L'Eglise
naissante et Ie catholicisme, ed. 2, Paris, 1927, p. 146-156. - W. Bauer, Rechtglau-
bigkei,t und Ketzerei im altesten Christentum, Tlibing,en, 1934, 11'. 99-109. - A.
Baumstark, Trishagion und Qeduscha, in: JL, 3 (1923), p. lS-n. - K. G. Bonis,
'E1tI13'tOA~ .A' 1tpoa KOPI'l3iou~, introducere, text ~i comentar, Atena, 1973, 274 p. -
J. Brinktrine, Der Messopferbegriff in den ersten zwei Jahrhunderten, Freibung i.
Br., 1918, p. 68-76. - H. Bruders, Die Verfassung der ~irche bis zum Jahre 175 n.
Chr., Mainz, 1904. - H. von Campenhausen, Kirchliches Amt 'lind geistl. V{)Umacht
in den erst en drei Jahrhunderten, Tiibingen, 1953, p. 93-103. - F. R. van Cauwelaert,
L'in~erv'ention de l'Egllis,e de Rome it Corinthevers fan 96 i in: RHE, 31 (1935),
p. 287-306 i 765 f. - J. Colson, Clement de Rome, Paris, 1960. - O. Cullmann, Les
causes de la mort de Pierre et de Paul d'apres Ie temoignage de Clement Romain,
in: RHPR, 10 (1930), p. 294-300. - Acelalii, Saint Pierre, dIsciple, <Ipotre, NeuchA-
tel, 1952. - A. Dain, Note sur Ie texte grec de I'Epitre de saint Clement de Rome,
in: RSR, 39 (1951), Mel. Lebreton, I, 11'. 353-361 i - H . Dannenbauer, Nochmals
die romische Petruslegenden, in: HZ, 159 (1938), p. 81-88. - Acel~i, Die ro-
mische Papstlegende in: HZ, 146 (1932), p. 239-262. - A. Davids, Irrtum und
Hiiresie. I, Olem., 'Ignatius v. An~., Justinus, in: Kairos, N. S. 15 (1973), p. 163-
187. - H. Delafosse (J. TurmeI), La Lettre de Clement Romain aux Corinthiens, in:
RHR, 97 (1928), 53-89. - M. DibeIius, Rom und d~e Christen in ersten Jahrhundert,
in: SAH, (1942), p. 18-29. - e. Eggenberger, Die QueUen der politischen Ethik des
1. Klemensbriefes, Zurich, 1951. - A. Ehrhardt, The Apostolic Suocession in the
First Two Centuries of the Church, London, 1953. - E. Fascher, PWK, 19 (1938),
p. 1345-1361. - V. Feida, 'R 'E·X:xJ.'ljdia 'tij~ Kopi'/30u "t.a'ta't~'1.A· KkJj{Jot'l'to~, Atena, 1959.-
F. Gerke, Die SteHung des ersten Clemensbriefes, innerhalb der Entwicklung der
aItchristlichen Gemeindeverfassung und des Kirchenrechts, Leipzig, 1931. - I . Giordani.
S. Clemente Romano. e la su'a iettera ai Corinti, Turin, 1925. - P. Godet, Clement
I-er. Vie et leUre autentique, in: DThC, Ill, I, col. 48-54. - A. Hall, I Clemen,t
as a docurmerut of transi'tion, in: La ciudad de Dios, EscuriaJ. Madrid, 181 (1968),
p. 682-692. - A. Harnack, Einfiihrung in die aite Kirchengeschichte. Das Schreiben
der romischen Gemeinde an die korinthische au,s der Zeit Domitianus (Erster Cle-
mensbrief), Leipzig, 1921. - Acelalii, Der ersie Klemensbrief, eine Studie zur Bestim-
mung des Charakters des liHesten Ohristentulllis in: SAB, (1909), p. 38-63. - L. Herr-
mann, La mort de S. Paulet de S. ·Pierre, 811 U. C. - 58 ap. J. Ch., in: Revue
de I'Un!versilte de BruxeJles, 41 (1936), p. 189-199. - L. HertIing, I Kor. 15, 15 und
I Clem. 42, in: BibI, 20 (1939), p. 276-283. -~. Heussi, Die Entstehung der romi-
 SF. CLEMENT ROMANUL, cATRE CORINTENI (l) 45

schen Petrustraldition, lin: Wissenscha~tl. Zeitschrift der Friedrich S<:hiller-Uni-

versiUit Jena (1952-1953) p. 74sq. - Acela~j, Neues zur Petrusfrage, 1939. - Ace-
la$i, Die rOmische Petrustradition in kr1tischen Sioht, TUbingen, 1955. - Acela$i, War
Petrus in Rom? Gotha, 1936. - Acela$i, War Petrus wirklich romischer Marty-
rer? in: Die Christl. WeLt, 51, (1937), - P. C. Hristu, KA~fL"'I<; A', in: ThEE,
VII, col. 625--636. - H. Katzenmayer, Das Todesjabr des Petrus, in: IKZ,
29, (1939), p. 85-93. - Acela~i, Zur Frage ob Petrus in Rom war, I
Klemensbrief, Kap. 5 bis 6, in : IKZ, 28 (1938), p. 129-140. - O. Knoch, Eigenart
und Bedeutung der Eschatologie im theol. Aufriss des ersten ClemeDISbriefes, Bonn,
1064. - J. Lebreton, La Trinite chez Saint Clement de Rome, in: Greg, 6 (1925),
p. 369-404. - L. Lemarchand, La composition de l'epitre de saint Clement aux
Corinthiens, in: RSR, 18 (1938), p. 448-457. - H. Lietzmann, Petrus romischer
Martyrer, in: (SAB 29) Berlin, 1936. - Acela~i, Petrus und Paulus in Rom. ed. 2,
Berlin, 1927, p. 226-236. - St. Loesch, Der Brief des Clemens Romanus. Die Pro-
bleme und ihre Beurteilung in der Gegenwart, in: Studi dediclati aHa memoria di
Paolo Ubaldi, Milan, 1937, p. 177-188. - Acela$i, Epistula Claudiana, Rottenburg,
1930, p. 33-44. - W. L. Lorimer, Clement of Rome, ep. I, 6, 2: Aa'lar8£~ ~at Atp~at,
in: JThSt, 42 {1941), p. 70. - W. L. Lorimer, Clement of Rome, Epistle I, 44, in;
JThSt, 25 (1924), p. 404. - J. Madoz, 81 iPrimado romano, Madrid, 1936. - O.
tvlarrucchi, Pietro e P,aulo aRoma, ed. 2, Turin, 1934. - J. Marty, Etude des texltes
cuItuels de priere ,conserves par les Peres apostoliques, in: RHPR, 10 (1930), p.
89 ff. - P. Meinhold, Geschehen und Deutung irn 1. Clemensbrief, in: ZKG, 58
(1939), p. 82-129. - E. Metzner, Die Petrustradition und ihre neuesten Gegner,
Schwerin (Warthe), 1937. - Acela~i, Die Verfassung der Kirche in den er,siem zwei
Jahrhunderrten (m.it besonderer Beriicksichtigung der Schriften Harnacks) Danzig,
1920. - P. Mikat, Zur FiirbiUe der Christen fUr Kaiser und Reich in Gebet des 1.
Clemensbriefes, in: Festschrift f. Ulrich S<:heuner, Berlin, 1973, p. 455-471. - E.
Molland, Le developpement de l'idee de succession apostolique, 'in: RHPR, (1954),
p. 1-29. - H. Oikonomou, To ~E(fL£'10'l 't:~<; IIaAatli~ Ataa~~7J<; ~cx't:a A' KA~fLE'I't:O~, in: Th,
33 (1962), p. 600--626. - E. Peterson, Das Praescriptum des I. Clemensbriefes, in:
Pro regno. Pro sanctuario, Melanges, G.v.d. Le·ew, Nijkerk,1950, p. 255-257. -
B. Poschmann, Paenitentia secunda, Bonn, 1939, p. 112 ff. - J. Quasten, Monu-
. menta eucharistic a et liturgic a vetuSJtissima, Bonn, 1937, p. 327-334. - H. Rahner,
Abendlandische Kirchenfr>eiheit, Documente uber Kirche und St'aat in fruhen Chris-
tentum, Einsiedeln-CologIlia, 1943. - B. Rocco, S. Clement Romano e Qumram, in:
Rivista Biblica, 20, (1972), p. 277'-290. - J. Rohde, Hamsie und Schisma imersten
Clemensbrief und den Ignatius-Briefen, in: Novum Testamentum, Leyde, 10 (1968),
p. 217-233. - J. Ruysschart, Retlesions sur ,les fouilles vaticanes. Le rapport offi-
del et ,la critique, in: RHE, 48 (1953), p. 573-631 ; 49 (1954), p. 5-58. - L. Sanders,
L'HelUmisme dei saint Clement de Rome e>t Ie Paulinisme, Louvain, 1943. - W.
Scherer, Der erste Klemensbriefan die Korinther nach seiner Bedeutung fiir die
Glaubenslehre der Kartholischen Kirche urutersucht, Regensburg, 1902. - T. H. Scher-
mann, Griechische ZaubeIijl6Jpyri und das Gemeinde- und Dankgebet im 1. Klemens-
brief, Leipzig, 1909. - C. Schmidt, Der er>ste Clemensbrief in altkoptischer Ueber-
setzung, Leipzig, 1908. - St. Schmutz, Petrus war dennoch in Rom, in: BM, 22
(1946), p. 128-241. - M. Schuler, Klemens von Rom und Petrus in Rom, in: Trierer
Theologische Studien, 1 (1941), p. 94-116. - J. Shotwe/J ~i L. Ropes Loomis, The
See of Peter, New York, 1927, p. 66-69. - E. Stauter, Zur Vor- und Friihgeschichte
des Primatus Petri, in: 'ZKG, 62 (1943-1944), .p. 3-34. - F. TailIiez, Un vulgarisme
du Clemens LMinus at la langue vulgaire de Rome, 'in: Neophilologus, 35 (1951), p.
46~50. - J. Tixeront, Clement, in: DPCR, II, col. 193-194. - W. C. van Unnik,
I Clement 34 and the Sanctus, in: VC, 5 (1951), p. 204-248. - Acela$i, Is I Cle-
ment 20 ,purely stoic? in: VC, 4(1950), p. 181-189. - U. Wilcken, Mitteilungen
aus der Wiir~burger P6Jpyrussammlung. Nr. 3: Ein Uturgisches Fragment (3 Jahrh.)
in: AAB, phil.-hist. Klasse Nr. 6, Berlin, 1934, p. 31-36. - D. W. F. Wong, Natural
and divine order .in I CIement, in: VC, 31 (1977), p. 81-87. - F. W. Young, The
relation of I Clement ,to ,the Epistle of James, in: JBL, (1948), p. 339-345. - A. W.
Ziegler, Neue Studien zum 1. KlemeDISbrief, Miinchen, 1958.
 EPISTOLA
CATRE CORINTENI

mserica 'lui Dumnezeu. car,e Iocuie'!?tevremelnilC lin Roma. ca,tre

8iseri1ca lui Dumnezeu. care l,ocuie~te vremelnilc in Corint. cMrecei
chemati. 'sifintiti in voia 'lui Dumnezeu, prin Domnul nostru Iisus Hr,is-
los.
Har voua ~i paoea sa se inmulteasca :die 11aatotputernkul Dumnezeu
prin lisus Hrilstos.

CAPITOLUL I

1. Din pri<Cina nea:~teptabe'lor nenorodri ,~i necazuri, care au veni,t

une.}e dupa alltele IpeS'te Thoi, socotlim, i'llhiii'lor, ca ne-Clim inioT's toirziu
spre 'lucrurille 'aJS'UlPra dir.or.a va oertati. anume despre ra'SICoala ne,cu-
rata ~i nelegi'llita, straina ~i nemaliauziltaintrea1e~ii.luiDumnezeu.pe
care c~lteva persoane obraznice ~i indraZinete au dus-o pina ,1a aUlta
nebunie, indl\:a ajuns Isa fi,e hulit imult nUlmele vostru 'cel cinstit, yeS/tit
!;;i iubit de toU oamen'ii.
2. Cine 'dintr'e cei ,care ,au 't,recut pe 11a voi n-a laudat v,irtutea ~i
credinta Vo.al5 tra tare 'I Cine n-a admirat eylla~'a voast'ra in HristO's,
inteleapta $i plina de bunatate 'I Cine n-a propovaduit chipul de mare
cuviinta al iubirii voastre de straini 'I Cine n-a feri'cit cuno$tinta voas-
ira desa,v,ilr~Ha ~i sigura'l 3. Faceati totnl Ifara lSa va uitati I}a [aia om'll-
lui; umlJl'ati ,in porundle lui Dumnezeu, supunindu-va oondu'Cato.rilor
vo~ri ~i diIlld dnstea cuvenilta preotilor vo¢ri; C1eIor tineri Ie dadea\i
sfatui sa iraiasca 'CulDlPatat ~i 'cur a!; femeli1o.r ilie porulllcea\i sa savlir-
~eatsca totU'l C'll cOO1~tiint.a napa:tata, Icur,ata ~i sfiruta, QUibindu-~i dUlpa
cuviinta bar'batii lor; ~e 1I1IVat-ati \sa-~i gospOidareatsdi a~a cum ,se cu-
vine casa, in buna rdnduiflila a 'as-cUll,talii, ,pastr:indu-se cura'te 'la suflet
~i 1a imp.
SF. CLEMENT ROMANUL, CATRIl CORINTENI (I) 47

CAP I.T.O,L.U L I I

1. Va -smere,ati Clll totii, faora sa va minldriti; doreati mai mul,t sa

va ,supuneti decH sacomanldati; doreati mai llnult sa ,dati deaLt sa pri-
miti; va 'ewu 'lTlJdestulatoare mijloa'ce'le Ide trai 'cele dale voua de Hni's-
tOIS ~i Icautati au Iluare amint,e la ,ele; <primeati 'cu rivna In iruimile
voa'stre ,cuvin'tele 'lui Hristos, iar part:imile Lui ewu inaintea ochilor
vo~tri. 2. T'faind ,a~a, pace 'adlvll'ca ~i minunata ;vIi Ise d~dea iUlturora ~i
dor ne,sacturat penlru fcl'Cerea de bine, iar ,reva'l1s'area Duhu'lui Sfirut 1
era '~eplina peste voi toti. 3. Plini de 0 Slf,inta hotar,ire ~i cu buna r,}vna,
intindeati miinHe voastre dH,re altotputernicul Dumnezeu cu ev}.avi-
oasacomringere, rugillldu-L sa va <fie inidurMor, dalca ati pacatuU -cumva
far a die voie. 4. Va 'SitraJdui'atL zi ~i noapte, pentru toti fratii, ca dato-
rita milei~i -clQn~tiintei voastre, numarul al,e~ilor Lui sase lllJ1ntlUiasca.
5. Erati 'si'llIceri, llIeprinaniti ~i fara du~manie unul :I,ata de altull. 6, Va
era urit.a orice rascoa'la ~i o'rice diezbinare. PHngeati ipentru pacartele
semenHor v09tri ~isocoteati ca aile VOaistre ,gllabiciunli,le lor. I. Nu va
parea rau de bine'le pe care 'ill Ifaceati~i «erati gata pentru arice lucru
bun» 2. 8. lmpoldobiti 'C'll 0 vietuire vi'rtuoa'sa ~i .sfinta, lSavir~eati tOlbul
in fri'ca de Dumnezeu; ,er,au scrise pe latul iniffiJii voas,tre poruncitle
~i indrepUi'rHe Domnului 3,

CAPITOLUL III

1. Toaia slava ~i bel~ugul vi s-a dat voua, dar s-a implinit ceea
ce e.ste scris : «Gel iubit a mlncat $i a baul, s-a Ingro$at $i s-a Ingrd-
$at $i a dat eu piciarul» 4. 2. De aici gelozi'e '~i i'llv;iIdie, cealf,Ui ~i ras-
coa'la, prig,oana ~i neor!induia:la, ra2'!boi ~i robie. 3. $i a'~a, ,s-au raS'Culat
«eei neeinstiti 'impotriva celor cinstiti» 5, ce~ Jfara slavd lilm'PotriN",a 'Cellor
cu sl,ava, ,eei n~inte'lepti im.potriva celor intelepti. cei tiueri i:mpotriva
celor ba'tr,ini. 4. De aceea Is-a depar,talt direptClitea 6 ~i lP,a,ce,a; fi~caI1e a
parasit frilc,a de Dummezeu ~i i s-a sIiilbit vederea 'credintei; nu mai
umbla 1.n poruncille -cele 'legiuJte ,die Dumnez,eu 7, nici nu mai vietui~te
In Hristos potrivit indaboririlor sale, ci fiecare merge dupa poftele
1. Rom. 5, 5.
2. 2 Tim. 2, 21 i Tit 3, 1 i 2 Cor. 9, 8 i Col. 1, 10 i 2 Tim. 3, 17 i Tit 1, 16.
3. Pi/de 7, 3 i 22, 20.
4. DeW. 32, 15.
5. Is. 3, 4.
6. Is. 59, 14.
7. Lev. 18, 3 i 20, 23.
48 SCRIERILE PARINTILOR APOSTOLICI

mrmll sa'le n.~le, purtind in sud!let iI1vidie nooreajpUi '~i necuvioasa,

prin care ~i «moartea a intrat in lume» 8.

CAPITOLUL IV

1. Ca a:~a este scris: «$i a fast dupa cUeva zile a adus Cain din
rodurile pamintului jertfa lui Dumnezeu; !pi a adus §i Avel din ~ele
intii nascute ale oilor sale §i din grasimea lor. 2. $i a cautat Dum-
nezeu spre Avel $i spre darurile sale; iar spre Cain $1 jertfele lui n-a
privit. 3. $i s-a intristat Cain ioarte $i s-a mihnit iata lui. 4. $i a zis
.Dumnezeu lui Cain: «De ce te-ai intristat ~i de ce s-a mihnit fata ta?
Daca a1 fi adus drepf $i a1 fi impartit drept, n-a1 fi pacdtu1t. 5. Taci!
Spre tine intoarcerea jertfe1 $1 tu 11 vei stapini». 6. $i a zis Cain cQtre
Avel, iratele lui: «Sa mergeqy la cimp». $i a fast clnd ei erau 10
dmp. s·a sculat Cain asupra lui Avel, iratele lui, $i I-a omorit» 9.
7. Vedeti, fratHor? Invidia ~i pizma au savir~it uddere de frate. 8.
Din pricina tnvidiei, parintele nos'tru lacov a fuga din fata lui Isav,
fmt~le lui to. 9. Invidia afa<CtlIt ca lasH sa ,tie PJigonit :pina 1a moarte
~i dus in robie 11. 10. Invidia I-a sili1t ope Moi'si sa fuga din fata lui
Faraon, imparatul Egiptului, dnd a auzit de la cel de acela$i neam
eu el: «Cine te-a pus pe tine judecdtor peste noi? Nu cumva VIei
Sel rna omori $i pe mine, cum ai ucis ieri pe egiptean?» 12. 11. Din
pricina invidiei Aaron $i Mari,am au Iocuit in afar-a taberii J3. 12. In-
vidia a oCoborrt in iad de vii pe Datan ~i Avirron, pentru di se ra,,,cu-
laseraiffiipotriva robului lui Dumnezeu IVloiiSii 14. 13. Din pricina inviuiei
David a fOist pizmuit nu numai de eei dealt neam, d a fast prigonit
~i de Saul. imlpafdotul] lui Is.rail.

CAPITOLUL V

1. Datr sa opunem 'captilt e.lOemplelor v:etChi ~i Isa venim Jd atle~ii

credintei, care sint aproape ide noi. Sa ,Iudm 'pi]da de Viirtejie din g,e-
neratia noastra. 2. Din invildie ~i pizmaau rfost pri90niU 'cei inai mari
~i mai dreptJ 'stilpi ai Biseridi la, 'lUlptind piina IIa moorte. 3. Sa punem
inaintea aohi'lor nO$tri pe bunii Aposto1i: 4. ,pe Petru, care, din pri-
8. Int. Sol. 2. 24; Rom. 5, 12.
9. Fac. 4, 3-8.
10. Fac. 27. 41 sq.
11. Fac. 37, 1-36.
12. Ie~. 2, 14; Fapte 7, 27.
13. Num. 12, 14-15.
14. Num. 16, 1-35.
15. Gal. 2, 9.
SF. CLEMENT ROMANUL, CATRE CORINTENI (1) 49

cina invildiei neidrepte, n-a 'sufer1t una, nJici doua, d mai multte munci;
~i indurirudai~a mu'cenilCia, a plecat la locul de slava 'cuvenit lui. 5.
Din prkina inv~diei ~i ,a du~maniei, Pavel a primit Ipremiul rabdarii,
6. purtLDJd de ~aipte ori lanturi, fiind iZJgonit~i lovi,t eu pi'etre 16; Hind
propoveduitor a tit in rasarit dt ~i in apus, a primit slava stralucita
acredintei lui; 7. invatinld dr€lptatea in Itoata mme,a ~i ajungtnd !pina
la marginile apUlSului, a sufe,rit mUJcenida sub imparati 17. ~i a~a, s-a
despartit de lumea aceasta ~i s-a dus in Iocul eel stint, fiind cea mai
mare pilda de rabdare.

CAPITOLUL VI

1. Acestor barbati, care au vietuilt 'cu cuvio~ie, Ii s-aadaugat 0

mare mu'ltime de oameni ale~i, Icare,suferind, din pridna invildiei,
mnIte mund ~i 'ch:inuri,au fO'5t intre noi minunata piIda. 2. Din pri-
dna invidie,i, au fOl5lt prigoni'te femei, deghizlindu-Ile in Danaide 18 ~i
Dime 19; au indurat chinuri g'foazni.ce ~i nellegiuite, dm au mers pe
caleacea sigura a nedintei; ~i ,cele Islabe 'CU trupul au prlimit stril'lu-
cit Ipremiu. 3. Invidia a illistrainat pe 50tii de soti ~i a 'Slch~mbat cuvintul
spus de parintele nostru Alda.m: Acesta este acum os din oa8e1e me1e
$i trup din trupu1 meu 20. Invidi,a ~i du~mania au darimat cetati mari
~i au nimidt din radalci'na popoa,re mari.

CAPITOLUL VII

1. Acestea vi Ie scriem, iubitilor, nu sfatuindu-va pe vOi, ci amin-

tinclu-ni-le ,~i noua; ca ~i noi 'siI1ltem 'in a'cela~i lo.c de Ilupta ~i a'ceea~i
lupta ne sta in fata. 2. Dea,oeea sa parasim .grijile de~arte ~i zadar-
nilce ~i sa vewim la 1wdrepitarul ceisiavit ~i sfint a'l tradiitiei noalstre;
3. Sa vedem Ice este bun, ce este pIa'cut ~i ce este primit Inaintea
Celuice ne-a ,faout pe noi 21. 4. Sa privim cu oohii des,chi~i 'la singele
16. 2 Cor. 11, 24-25.
17. Faple, capi,tolele 24-26.
18. Cele 50 fiiee ale lui Danaos, regele legendar al Argosului: aeestea, din po-
runca tatalui lor, au sugrumat in noaptea nuntii pe sotii lor; numai Hiperminstra
~i-a crutat sotul, pe Linceu. Danaidele au fost puriHcate de Hermes :;;i Atena, s-au
recasMorit cu pelasgi :;;i au dat na:;;ter'e rasei danaenilor. Mai tirziu au fost ucise,
ca :;;i tatal -lor, de Linceu. In infern au fost osindite sa toarne necon1enit apa intr-un
butoi far a fund.
19. Dirce,sotia lui Lic.os, regele Tebei, de gelozie a bagat la inehisoare pe
Antiopa, celebra in t.oata Grecia perutru frumusetea ei. Fiii AI1Itiopei au reu~it sa
o scoata din inchisoare :;;i pentru a-:;;i razbuna mama au prins-o pe Dirce, au le9'&t-o
de c.oarnele unui taur, care a sfi:;;iat-o.
20. Fac. 2, 23.
21. 1 Tim. 2, 3; 5, 4.

4 - Parinti arpostoJici
50 SCRIERILE PARIN'J'ILOR APOSTOLICl

lui Hristos ~i rsa cunoa~~elll1 cit eSite de scuIIllP 22 lui Dumnezeu ~i Ta-
Ul,lui Lui, ,ca, va:rslndu-se rpentru mintuilrea norusbra,a adus harr de po-
cainta intregii lumli. 5. Sa strabartrem ,cu mint'ea toate rg-eneratiile ~i sa
vedem ca, din generatie in generatie, Stapinul ,a dat loc de pocainta 23
celor ce vor sa ,se 1ntoarca 1a Bl. 6. Noe a p,redkat podiinta, iar cei
car,e I-au asculta't s-au m;intuilt. 7. lona a predicalt ninivHlenil<or pieirea
cetatii 'lOT, iar cei roarre s-au ciiit de Ipaoatele Ilor au facutiruduratoJ' pe
DUlll1nez,eu rCU rugarciunile lor r~i au dob~llJdi't mJintuire 24, de~i erau stra-
ini de DUimnezeu.

CAPITOLUL VIII

1. Slujirtorii harU'l'lli lui Dumnezeu, prin Duhul Stint, au vorbit des-

pre rpO'cainVi. 2. ill!su~i St arpi nul tuturora a grait 'cu juramtnt deS!pre
pocainta: «Eu grdiesc, zice Domnul; nu voiesc moartea pdcdtosului,
ci poedinta luj" 25; ,adauginid ~i vointa Lui eea buna, spune: 3. «Pocd-
ifj-vd, casa lui [srail, de neJegiuirile voastre 1 Spus-am fiilor poporului
Meu: «Dacd vor ti pdcatele voastre de la pdmint pind la cer, $i daca
vor Ii mai rO$ii decit cirmizul $i mai negre dedt sacul de pocainta
$i daca va yeti intoarce la Mine din toata inima voastra $i yeti spune :
«Tata I» va voi asculta ca pe un popor stint" 26. 4. rar in aIt lac spune
a~a: «Spdlati-vd $i curata/i-va; indepartati vicleniile din sufletele
voastre inaintea oehilor Mei; incetati cu rautatile voastre; lnvatati
sa faceti bine, cautati dreptatea, izbQviti pe cel nedreptatit, faceti
dreptate orfanului, dati dreptate vaduvei $i veniti apoi sa vorbim, zice
Domnul. Si daca vor Ii pacatele voastre ca purpura, ca zapada Je voi
albi $i daca vor fi ca cirmizul, ca lina Je voi albi; daca yeti voi $i
!VIa Yeti ascuJta, bunatatile pamintului Yeti minoa; iar daca nu Yeti
voi $i nu Ma Yeti asculta, sabia va va minca, ca gura Domnului a
grait aces tea» 27. 5. Voind dar, 'ca loti cei ,care-L iubelSiC pe BI sa aiba
parte de pocai:nta, i-a intarit prin vointa Lui ce,a a totputernilca.

CAPITOLUL IX

1. De aceea 'sa ne supunem maretei $i srlavitei Lui vointe; rugind

mila ~i bunMa,tea Lui,sa cadem iuai-ntlea Lui, sa ne in1dreptam Sipre
22. 1 PI. I, 19.
23. into Sol. 12, 10.
24. Iona 3, 4-10; Mt. 12, 41 ; Le. 11, 32.
25. Iez. 18, 23; 33, 11.
26. Text necunoscut, arminte!)te de: Iez. 18, 30 iPS. 102, 12 i ler. 3, 19, 22 I
Is. 1, 18.
27. Is. I, 16-20.
SF. CLEMENT ROMANUL, CATRE CORINTENI (I) 51

indurarile Lui, parasind ostenelile zadannice, cearta ~i invidia, care duc

la 1llIoarte. 2. Sa ne atintim p'l"iviriIe la 'oed care slujesc in Cihi!p deBa-
\'ir~H mare1ei Lui slalve 28. 3. Sa luam pHda pe Enoh, Clare, prin ascul-
tarea sa, fi1nJd gasi't drept, a fiost mwtat ,de 'Pe ,pamin't ~i nu s-a galSH
moartea IUli 29. 4. Sa luam pi[da pe Nne,car,e, 'Prin s'lujirea 'lui, Wnd
gasH eredillioios, a preidicat lumii na~Jterea din nou, iar Sta'P,inul, prin
el.a mintuilt aniID'alel1e, care a'll intrat in ,earabie in Inte'~e'gere unele
eu altele 30.

CAPITOLUL X

1. Avraam, care a £ost numit prieten, a fast gasi't credincio.s, pentru

ca a as'cultat de cuvintele lui Dumnezeu. 2. Acesta, prin ascultare, a ie~it
din pamJintlll'l >lui ~i din mdenda lui ~i din casa parillitelui sa'll, pentru
ea Ipara'Sinid pamint putin, rude samce ~i Coalsa mica, sa mo~,teneasea
fagaduintele lui Dumnez.eu. Ca Dumnezeu i-a spus lui: 3. «Ie$i din
pamintul tau $i din rudenia ta $i din casa pdrintelui tdu $i vino in pa-
mintul pe care ti-l voi ardta $i te voi face neam mare $i te voi bine-
cuvinta $i voi mdri numele tdu $i vei Ii binecuvintat; $i voi binecu-
vinta pe cei ce te binecuvinteazd $i voi blestema pe cei ce te bles-
temd; $i voi binecuvinta In tine toate neamurile pdmintuJui» :11. 4. $i
ia,ra,~i. c'ind s-a deSlparti,t de Lot, Dumner.zeu i-a SPUIS lui Avraam:
«Ridica ochii tdi $i cautd din locul in care e$ti acum, spre miazdnoapte
$i spre miazdzi $i spre rdsdrit $i spre mare; cd tot pdmlntul, pe care-J
vezi, ti-l voi da tie $i sdmintei tale pind in veac. 5. $i voi face sd-
minta ta ca nisipul pdmlntului ; dacd poate cine va numdra nis;pul pd-
mlntului $i saminta ta 0 va numara» 32. 6. $i iara~i spune: «L-a scos
Dumnezeu pe Avraam alara $i i-a zis: «Cauld la cer $i numdrd ste-
lele, dacd Ie vei putea numdra; a$a va fi samlnta tao $i a crezut
Avwam In Dumnezeu $i i s-a socotit lui spre dreptate» 3:1. 1. Pentru
ererllinta ~Ii iubirea LUli de IStraini, i s-,a dClJt lUli :fiu la bMTline~e 34; iar
prina'SlcuUar,e, 'r-,a aduis lui Dumnezeu jen~fa Ipe unnl din muntii pe
care i I-a arMat 35.
28. 2 Pt. 1, 17.
29. Pac. 5, 24.
30. Pac. 6, 8-9. 17; 2 Pt. 2, 5.
31. Pac. 12, 1-3.
32. Pac. 13, 15-17.
33. Pac. IS, 5-6.
34. Pac. 18, 2-14; 21, 2.
35. Pac. 22, 1-18.
52 SCIUERILE PARINTILOR APOSTOLICI

CAPITOLUL XI

1. Bentru iubirea de straini ~i rpentru evlavia sa, Lot a Slcapat din

Sodoma, in timp ee toata imprejurimea a fost pedepsWi eu foe ~i pu-
cioasa 36. Staipinula fa'cut cualslta leunosCiut -ea nu pa'Yas'e-~lte pe eei ce
naldajduiesein El, ,iar pe eei -ee indina in aHa parte Ii perd8lp'se~te _~i-i
ehinuie. 2. Femeia lui a ie-~it impreuna ,eu e1; dar pen1tru ea -a fost
de alta parere ~i nu s-a unit -eu el, i s-a dat s.emn, lSa fie IS,tilp de piabra
pina in ziua de azi, lea sa eunoa-Slea toti. ea eei ,care ~ovaieSie ~i s'e
indoiese de puterea lui Dumnezeu ajung jUldeeata~i seimn pentru toate
geheratiille.

CAPITOLUL XII

1. Pentru eredinta ~i
iubirea ei de straini a fost mintuita Raav
desfrinata. Isus al lui Navi a trimis iseoade in Ierihon; 2. regele ee-
tatii a aflat ea au venit oameni sa iseodeasea tara sa $i a trimis bar-
bati easa-i prinda, ea, fiind prin:;;i, sa-i omoare. 3. Raav eea iubi-
toare de straini i-a primit in cas a ei :;;i i-a aseuns in foi~or sub snopi
de in. 4. Cinid au venilt oamenU reg·elui ~i i-auSipus: «La tine au in-
trat iseoadele tarii noastre; seoate-i ea a$a porunee~te rege1e!» Raav
a ifaspuns: «Da, au intrat ,la mine barbatii pie eaTie-i ,eau'iati, dar ,au
pIe-cat indata~i sint pe drum», ~i 1e-a maJtat ,inootro Is-au ,dus. 5. Raarv
a spus apoi barbatilor, ipe ,eare-i as,eunsese: «~tiu bLne ea Dumnezeu
va da voua pamintul ace'sla; ea frka ~i groaza de voi i-a Icuiprins pe
eei 'ee-I 10leuiese; deoi -cinrd veti Iua -ee talte a , sct1pati-ma pe mine $i
easa ta,talui meu:.>. 6. $i a'Ceia i-au zi!s: «Va .fi a~a, cum ne-ai grait
noua. Cind vei afila eaam venilt, aduna rpe totiai Lal -sub a,eoperi~ul
,tau ~ise vor m1intui, dar toti Icare vor fi galsiti in ·afara casei tale var
pieri». 7. $i ,au maispus sa puna semn: «sa atirne de casa e1 eeva
ro$U» 37. Prin aeeasta au fa-cut eunoseut mai dinainte 'ca prin singele
Domnului se vor mintui toti leei Ice c.red~i nadajlduiese in Dumnezeu.
8. Vedeti, iubitiJtor, ea in feme,iaaoeasta avem DIU numai creldinta, ci
~i profetie.

CAPITOLUL XIII

1. Sa nesmerim, a~ada.r,
fratilor, 18lpaidinrd orice mindrie, ingim-
fare, neinte.JeprciUlne ~i furie ~i sa faeem -eee·a ee esieSieris. Cd ziee
Duhuleel Stint: «Sa nu se laude eel lntelept eu lntelepeiunea lui,
36. Fac. cap. 19 i 2 PI. 2, 6-7.
37. [as. cap. 2.
SF. CLEMENT ROMANUL, CA TRE CORINTENI (I) 53

nici ce1 tare cu tCiria lui, nici ce1 bogat cu bogatia lui; ci ce1 ce se
1auda In Domnu1 sa se laude, sa-L caute pe E1 $i sa faca judecata $i
dreptate» 38. M·ai a,les sa ne aidrUlceim amiThte de euviintele Domnului
Tisus, ope care le-a graN, invatind blinldet·ea ~i iD!delunga rabdare. 2.
Ca a~a a zis: «Miluiti, ca sa fiti miluiti ; iertati, ea sa vi se ierte ; pre-
cum faceti, a$a vi se va face; pre cum dati, a$a vi se va da; pre cum
judecati, a$a veti Ii judecati; preeum va purtati cu bl1ndete, a$a se
vor purta $i aJtii cu bllndete cu voi; cu ce maSUl'a veti masura, cu
aceea vi se va masura» 39. 3. Cu a'cealsta pOTunca ~i au 'a·eeslte indem-
nuri sa neintarim pe noi in~ine, 'ca s,a ne purtam coll smerenie, supu-
nindu-ne s.fi.ntelO'r Lui ,euvinte. CR zi;cecuvintul cel stint: 4. «Spre
cine voi privi, daea nu spre eel bllnd $i lini$tit, care tremura de
cuvinte1e Me1e?» 40.

CAPITOLUL XIV

1. Este, dar, dr8lpt ~i ,cuvius, barbati 'fwti. sa The supunem mai de-
graba IU'i Durmnezeu deoitsa urmaoID aeelora 'care din mindrie ~i din
dorinta de razvrMire 's-au facolltcorudU'catoTi ai tiealoarsei invidii. 2.
ea yom sufeni nu mica pa'guba, d mai de,graba mare primejdie, da<Cd
ne yom pleca orbe:;;te oamenilor, care atita la cearta !;>i rascoala, ca
sa ne instraineze de ceea ,ee este bine. 3. Sa ,fim buni ,cu Hoi in~ine,
potrivit milostivirii :;;i dulcetii Creatorului nostru. 4. Ca este scris:
«Cei buni vor mO$teni pamIntu1 $i cei fara rautate vor raminea pe
e1» 41. 5. $i i'aTa!;>i zke: «Vazut-am pe ce1 necredincios InQ1tindu-se $i
ridic1ndu-se ca cedrii Libanu1ui; $i am trecut $i iata nu era $i am
cautat locu1 lui $i nu 1-am gasit. PaZe$te nerautatea $i cauta drep-
tatea, ca are urma$i omu1 facator de pace» 42.

CAPITOLUL XV

1. Sa ne lipim, a:;;adar, de eeii care eu evlavie falc pace, nu de 'eei

care voieSic pa,ce cu fatarnLcioe. 2. ea 'spune Scriptura unJdeva: «Po-
poru1 acesta cu buze1e Ma cinste$te, dar inima lui este departe de
Mine» 43. 3. $i iaTa:;;i: «Cu gura lor binecuvintau, iar cu inima lor b1es-
38. Ier. 9, 22-23; 1 Regi 2, 10; 1 Cor. I, 31; 2 Cor. 10, 17.
39. Text neeunoscut; aminte~te de: MI. 5, 7; 6, 12. 14; Me. 11, 25; MI. 7,
1-2. 12; Le. 6, 37-38. 31; Me. 4, 24.
40. Is. 66, 2.
41. PiJde 2, 21 ; Ps. 36, 9. 38.
42. Ps. 36, 35-37.
43. Is. 29, 13; Mt. 15, 8; Me. 7, 6.
54 SCRIERILE pARINTILOR APOST,)LICI

temau» 44. 4. $i iara~i zice: «L-au iubit cu gura lor, dar cu limba lor
I.-au min/it; inima lor nu era dreaptd cu El ~i nici nu s-au increzut
in testamentul Lui» 45. 5. De aloeea «mute sd fie buze1e ce1e viclene,
care graiesc impotriva dreptu1ui idrade1ege» 46. Si iar~i: «Pierde-va
Domnul toate buzele cele viclene, limba cea laudaroasa, pe cei ce
spun: «Limba noastra 0 yom mari, buze1e noastre la noi sint. Cine
este Domnul nostru ?». 6. Pentru necazu1 sdracilor $i pentru suspinu1
sdracilor, acum Md voi scula, zice Domnul, $i Ie voi aduce mlntuire.
7. $i Ie voi vorbi pe fata» 47.

CAPITOLUL XVI

1. HriJstos este al cellor smeritL nu al dloe'lora care se ridka mai

presus de turma lui. 2. SCe?t'rul maretiei 'llUJi Dumnezeu, Domnul Iisus
Hris,tos, n-a venilt cu z'gomotul mlrudriei, nioi a'l ingirnfarii, de~'i pu'te·a,
ci 'smerillldu-'se, pr'ecum a SipUS deSipre EI Dwhul 'ce'l Slf'int. Ca zke:
3. «Dbamne, cine a crezut auzului nostru ? $i bratul Domnu1ui cui s-a
descoperit? Vestit-am ca un prunc inaintea Lui ~i ca 0 radacina in
pamlnt insetat ; n-are chip, nici slavd ; ~i L-am vawt pe E1 $i nu avea
chip, nici frumusete, ci chipu1 Lui era necinstit, mai prejos dedt chi-
pul oamenilor; Wnd om intru bc'itaie $i durere, $tiind sa Indure sldbi-
ciunea ; ca s-a schimbat fata Lui, a fost defaimat ~i nesocotit. 4. Acesta
pdcatele noastre Ie poarta ~i pentru noi rabdd dUrerea ~i noi am so-
coW ca E1 este in durere, in bc'itaie ~i in chin. 5. Dar E1 a fost ranit
pentru pacatele noastre $i a pdtimit pentru fdrdde1egile noastre; pe-
deapsa pdcii noastre este asupra Lui; cu rona Lui noi ne-am vindecat.
6. Toti ca ni~te oi am ratc'icit; omul din calea Lui s-a abc'itut. '1. $i
Domnul L-a luat pe HI pentru pdoatele noastre, iar El, pentru ce .stU-
fere, nu-$i deschide gura Sa. Ca 0 oaie la junghiere s-a dus $i ca un
miel idra de glas inaintea celui ce-l tunde pe El, a$a nu-$i deschide
gura Sa. lntru smerenia Lui judecata Lui s-a ridieat. 8. lar neamul Lui
cineol va spune, ca s-a luat de pe pdmint viata Lui. 9. Pentru idrade-
legile poporului Meu vine 1a moarte. 10. $i voi da pe cei rai pentru
mormlntul Lui $i pe cei bogati pentru moartea Lui; ca fQrddelege
n-a idcut, nici nu s-a gasit vic1e~ug in gum Lui. $i Domnul vrea sd-L
curateasca pe El de rana. 11. Dacd Yeti aduce jertia pentru pacate,
sufletul vostru va vedea multd vreme urma$i. 12. $i Domnul vrea sa

44. Ps. 61, 4.

45. Ps. 77, 40--41.
46. Ps. 30, 18.
47. Ps. 11, 3-5.
SF. CLEMENT ROMANUL, CA TRE CORINTENI (I) 55

scoatQ din durere suiletul Lui, sa-l arate lumina, sa-L pJQsmuiasca cu
pricepere, sa
indrepteze pe cel drept, bine slujind celor multi $i pa-
catele lor El Ie va purta. 13. Pentru aceusta El va mO$teni pe multi
$i va imparti prazile celor puternici, pentru ca s-a dat spre moarte
sufletul Lui $i cu cei faradelege a fost socotit. 14. $i El a purtat pa-
catele multora $i pentru faradelegiJe lor a fost dat» 48. 15. $i iarfu;d
:li'ce: «lar Eu sint vierme $i nu om; ocara oamenilor $i defaimare po-
porului. 16. Toli cei ce M-au vazut M-au batjocorit, grail-au cu bu-
zele, c1atinat-au din cap: «Nadajduit-a in Domnul, izbaveasca-L pe El,
miutuiasca-L, ca-L voie$te» 49. 17. Vedeti, biiI4bati iubiti, dne este eel
ce .IlJe-a fost daft pHda! Dad. Domnul s-a smenLt atilta, ce ,trebuie sa
fa,cem noi, care, prin EI, am venit sub jUlgJul ha.rului Lui?

CAPITOLUL XVII

1. Sa imitaffi ope afceia care au umrblat in piei de oaie ~i cojoace 50,

preldidnld venirea lui Hri'sto'S,aldiica Ipe IIie, Bliisei, inca~i Ipe lezechiil,
pe profeti~i pe l'inga a'ce~tia ~i ipe ,cei cafre au IPrLmit 0 buna marturie
de la Dumnezeu 51. 2. Mare marturie a primit Avraam :;;i a fost numit
prieten al lui Dumnez'eu; Avraarrn, p.rivinrd .}.a slava lui Dumnezeu, a
SPUIS, au 'smer'enie: «Eu sint pamlnt $i cenu$a» 52. 3. lruca. ~i despre
lov s-a scrfi'sa'~a: «lar lov era om drept, fara de prihana, adevarat,
cinstitor de Dumnezeu, ferindu-se de orice raw> 53. 4. Dar el se invi-
nuia, ziC'inid: «Nimeni nu este Jipsit de intinaciune, de-ar fi 0 zi viata
lui» 54. 5. Mroi'si ·a fo's,t numi!t «credincios in toata casa lui» 55, ~i dato-
rita. slujirii flui, DumnezeQl a psdepsH Egiptuil cu plafgi ~i nenorociri;
dar ~i el, eu toate dl. a fast foarte slavit, nu s-a mindrit, ei a spus
cind a ;primf~t IPrin r'Ulginsarreinarea aleeea: «Cine sint eu, ea sa rna
trimiti pe mine?» 56; «eu sint slab la glos $i zabavnic la Jimba» 57.

Si iara~i spune : 6. «Eu sint aburu1 unei oa1e ce fierbe» 58.

48. Is. 53, 1-12; Faple 8, 32-33.

49. Ps. 21, 6-8 i Me. 15, 29 i Mt. 27, 43.
50. Evr. 11, 37.
51. Evr. 11, 37-40 i 4 Regi 1, 8 i 2, 14.
52. Fae. 18, 27.
53. lov 1, 1.
54. lov 14, 4-5.
55. Num. 12, 7 i Evr. 3, 2. 5.
56. le~. 3, 11.
57. Ie~. 4, 10.
58. Text nocuooscut.
 SCRIERILE PARINTILOR APO!:>TOLICI

CAPITOLUL XVIII

1. Ce sa spune'll arpoi de David, de'Stpre caTe DUllllnezeu a dat mar-

turie? Dumnezeu a spus despre el: «Aflat-am barbat dupa inima mea,
pe David, fiul lui Iesei; cu milostivire ve$nica 1-am uns» 159. 2. Dar !;>i
Davild a spus lui Dumnezeu: «Miluie$te-ma, Dumnezeu1e, dupd mare
mila Ta $i dupa mu1timea indurarilor Tale, $terge iarade1egea mea;
3. mai viltos rna spa1a de fiiradeJegea mea $i de pacatu1 meu rna cu-
rate$te; ca fiirade1egea mea eu 0 cunosc $i pacatu1 meu inaintea mea
E'ste pururea. 4. Tie unuia am gre$it $i rau inaintea Ta am iacut, oa
sa Te lndreptezi 1ntru cuvintele Tale ~i sa biruie~ti clnd vei judeca
Tu. 5. CCf iata intru iarade1egi m-am zamislit $i 1ntru pacate m-a nascut
maica mea. 6. Cd iata adevaru1 aj iubit ; cele neariitate $i cele ascunse
ale inte1epciunii Tale mi-ai aratat mie. 7. Stropi-ma-vei cu isop ~i rna
voi curdti; spala-ma-vej $i mai virtos dedt zdpada rna voi ,albi. 8.
Auzu1ui meu vei da bucurie ~i veseJie; bucura-se-vor oasele me Ie
ce1e smerite. 9. lntoarce fata Ta de catre pacatele mele $i toate fara-
de1egiJe mele $terge-1e. 10. Inima curata zide~te Intru mine, Dumne-
zeule, ~i duh drept 1nnoie~te 1ntru cele dinlauntru ale mele. 11. Nu rna
1epada pe mine de 1a iata Ta $i Duhu1 Tau ce1 Sf1nt nu-L 1ua de 1a
mine. 12. Da-mi mie bucuria mlntuirii Tale $i cu duh staplnitor rna
intare~te. 13. lnvata-voi pe cei tara de lege caile Tale $i cei necredin-
(;io~i 1a Tine se vor intoarce. 14. Izbave~te-ma de singiuiri, Dumne-
zeu1e, Dumnezeu1 mlntuirii me1e. 15. Bucura-se-va limba mea de drep-
talea Ta. Doamne, gura mea vei deschide $i buzele me1e vor vesti
Jauda Ta. 16. Ca de-ai ii voit jertia, fj-a$ fi dat ; arderile de tot nu 1e
vei binevoi. 17. Jertia lui Dumnezeu: duh umilil; inima intrlntd ~i
smerita, Dumnezeu nu 0 va urgisi» 60.

CAPITOLUL XIX

1. Smerenia !;>i modestia unor atilt de multi ~i unor aSltlfel de bitr-

bati,care, pentru ascu1tarea lor, au pr1mit mairturi,e de la Dumnezeu,
ne-a fa'cut mai buni, nu numai 'pe noi, ci ,~i pe celi din 'generatii1e de
dinaintea noastra, carre au primit cuvintele lui Dumnezeu in'tru frica
!;>i intru a1devar.
2. A!;>aldar, dupa ce am particiipat la muHe fapte mari !;>i slavite, sa
ne int'Oar,cem la Isco:pul pecare I-am urmarilt de la incepUlt, ace,la a'l
paloii. Sa neatintim pri,vir:ile <spre TatM !;>i Creatorul intregii lumi ~i
59. Ps. 88, 20; 1 Regi 13, 14; Fapte 12, 22.
60. Ps. 50, 1-18.
SF. CLEMENT ROMANUL. CATRE CORINTENI (l) 57

sa ne aIitpim de maretelie !;ii COvir!;ibtoa.rele Lui datu:ri !;ii de btnefaceriile

pilcH. 3. Sa-L privlim Clll miwtea !;ii sa ne uHa:m cu achii sUifle'tului la
voia Lui 'Oea inJde.]ung rabdatoa're. Sa ne gindlim oa nu 5e minie ope nid
una din creaturille Sale.

CAPITOLUL xx
1. OerurHe, puse in mil!;i,care prin conrdurcere,a Lui, se sUipun Lui in
pace. 2. Ziua !;ii noa!ptea i!;ii continua drumul porundt de E161, nelim-
piedecindu-se una cuaHa. 3. Soarele, luna !;iicealta de stele, potrilvlit
pOflmdi Luti, i!;ii Idesfa~oara in unire fara vreo abart:ene hOot.arele ce
li s-au pus. 4. Pamintu'l, fIOidinid pot'rivH vointei Lui. da, la Hmpuri
po,trivilte, bot felU'1 de hr,ana oamenNor, animaIeIor !;ii tuturor vietui-
toarelor de pe ell, tara sa se 'impOitrive.asca sau sa slchimbe ceva din
legile puse de El. 5. RegiunHe cele nedeSlca.perite a'le abilsurilor !;ii cele
nepove~bite ale adincuri'lor se tin :prin acell'eal!;ii Iporunci. 6. Intiruderea
cea nesfirl~ita a atpe1:or marii, alcartuita Ila <Creare in adunari de mario
nu dep~~,e~te hOlia'felIece is-au !PUS, c:i fdlce a~a tprecum i s-a poruncit.
7. Ca a SPll'S Dumnez'eu: «Pina aici sa vii $i valurile tale in tine se
vor siQrima» 62. 8. Oceanul ce'l .tara de Slfi'l'!;iit pentru mintea oamenilor
~i lumile,cafle se afla din'colo de 8i1, se conduc de aceleai~i leg.i ale
Sti'ip'inului. 9. AnotimpuriJre: primavara, vara, ltoamna ~i iam,a, yin in
pace unele dupa alteIe" 10. Locurile vinturilor i~i implinesc Ia timpul
lor, fara tuilhurare, silujirea. Izvoarelecele punurea curgatoare, cr'ed!~e
pentru desfaltarea ~i sanat.a'tea noalSitra, dau fara tntrerupere oamenilor
sinuni'le lor, 'ca sa vietuiasca. Cele mai mid vieluitoare se aduna unele
cu aItelIe in unire ~i pace. 11. Mar,ele Cflea1tor !;ii StapinuI tuturora a
por'llndt ca toate aces'tea ,ga fie in pa,ce ~i unire. A faicut bine 'tuturor
creaturillor Lui, dar mai pr,esll's de toalte noua, care caUitam Slca'Pare
la indurariq'e Lui, :prin DomnuI nosiru Usus Hristos, 12. Caruia .slava
$i maretia in vecii vecQlIor. Amin.

CAPITOLUL XXI

1. Vedeti, iubiti\llor, sa nu ne fie noua tuturor Ispre pedealpsa bine-

falcerile celIe mulbe a.Je ~ui Dumn.ezeu, daca nu vietuim in chip vrednic
de El ~i daca nu facem, in unire unii cu altii, cele bune $i pUkute ina-
intea Lui. 2. Ca spune undevla Scriptura: «Duhul Domnului este lumina,
61. Fae. 1, 5 sq.
62. lov 38, 11.
 SCRIERILE PARINTILOR APOSTOLICI

care cerceteaza comorile inimjj» 63. 3. Sa ~tim bine ca Domnul este

aproape 64, ca nid Ulnul din gindurile noastre nu-I este ascuns ~i nici
ceva din planurile pe care Ie fa,cem. 4. A~adar, este drept sa nu ne
abatem de la vointa Lui. 5. Mai bine sa slLparam pe oamenii nesocotiti
~i neprkeputi, pe cei mindri ~i ingimfaticu laudaro~enia cuvill'tului lor
dedt pe Dumnezeu. 6. Sa ne temem de Domnul IiSlLS, al Carui singe s-a
dat penlru noi; sa TeiS\pectam pe conducatorii no~tri; sa cinstim pe
pre.oti; sa invatam pe tineri ,in'Vatatura fnidi de Dumnezeu, ia.r ipe
sotiile noa'stre ,sa Ie iIlldrepltam Sipre ce eSlte bun. 1. Sa arate pur'tar'ea
cea vrednica de iubire a ca'sttitiitii, sa viIJdeasca vo1nta ceacurata a
Mindetea lor, sa fad, prin tacere, ,cunos-cUita bundrtatea limbii lor ~i
sa-~i arate dragostea lor, nu dU'Pa ,silll(patii, d sa 0 of ere tuturora eu
cuvio~ie, inchilp egalJ. tuturor ,c~lor ce se ,tem de Dumnezeu. 8. Copliii
nO~ltri sa aiba parte de cre~terea cea irutru Hri:Sltos; sa inV'ete ce pu-
tere are smer·enia inalintea lui Dumnezeu ~i ce Ipoate dragostea curata
in fat a lui Dumnezeu; sa in'Vete ea buna ~i iffiare e,ste frica de Dum-
nezeu '~iea minltuie ipe to.ti cei ,care traieSlc eueuvio.~ie in DumnezelU,
eu cuget eura1. 9. Ca Ell eeJiceteaza giniduri:le ~i simtaminteI.e no.astre;
sutil·area Lui ·este in no.i ~i a ia dud vo.iel~tJe 65.

CAPITOLUL XXII

1. Toate aces!t·ea intares,e credinta in Hristo.s. Ca ~i El prin Duhul

eel Stint a~a ne oheama : eVeniti, fiilor, ascultati-Ma pe Mine! Frica de
Domnul va voi invata. 2. Cine este omul cel ce voie~te viata, care
iube$te sa vada ziJe bune ? 3. Opre$te-ti limba de la IOU $i buzele tale
sa nu graiasca vicJe$ug. 4. Fere$te-te de rau $i fQ bine. 5. Cautd pa:cea
$i 0 urmeaza. 6. Ochiul Domnului spre cei drepti $i urechiJe Lui spre
rugaciunea lor, iar f.ata Domnului spre cei ce fac rele, ca sa piarda de
pe pamint pomenirea lor. 1. Strigat-a dreptul $i Domnul l-a auzit pe e1
$i din toate necazurile lui I-a izbavit pe eN6. 8. Multe sint biciuirile
pacdtosului, dar pe cei ce nadajduiesc in Domnul mila Lui 1i va Incon-
jura» 67.

CAPITOLUL XXIII

1. Pa'rinlte'le eel intru toate mHo.st~v ~i binelf~e.a.to.r, iube~te pe eei

ce '5e tem de EI ~i da eu bU~nJde~e ~i bunav,ointa harurille Lui eelo.r ce
63. Pilde 20, 27,
64. PS, 33, 17; 118, 151; 144, 19.
65. Ps. 103, 30-31 ; Bccl. 12, 7.
66. Ps. 33, 11-16.
67. Ps. 31, 11.
SF. CLEMENT ROMANUL, CATRE CORINTENI (1) 59

seaJprapie de BI ,cu cuget aurat. 2. De a,c,eea sa nu ne irudoim, dar mCI

sa se ingimfe suHetui nos'tru Idin prkina ,c()IViJ1~i:to,areilor ~i s1avHelor
Lui darulli. 3. Departe sa fie de noi $IcTlipituraa'ceasla, care ziee: cNe-
norociti slnt cei Indoielnici, cei care se Indoiesc In suiletul lor $i zic:
«Acestea Ie-am auzit $i pe vremea palintilor nO$tri $i iata am imba-
tllnit $i nimic din acestea nu ni s-a int1mplat. 4. 0, nepriceputilol!
Comparati-va cu un pom I Luati ca pilda vita de vie; mai intii ii cad
frunzele cele vechi ; apoi li1stare$te, apoi 1i dO. frunza, apoi floarea; $i
dupa acestea agulida $i in sfir$it strugurele copt» 68. \!.edeti lea ,in scurla
Heme ajunge 'la coa,cere fmotul <pQmului? 5. tntr-adevar illite ~i pe
nea~t.eptaite se va i'Jruplini vointa 'lui Dumnezeu. Desp're a'Ceasta da mar-
turie ~i Scriptura, zicind: «Va veni iute $i nu va zabovi» 69 ; ~i cFara de
veste va veni Domnulln templul Lui $i Sfintul pe Care voi J1 a$teptati» 70.

CAPITOLUL XXIV

1. Sa intelegem, iubitilor, 'cum St8ipilIlul ne ara'ta necontenit ca va fi

invierea viitoare, a carei pirga L-a fa'cut pe Domnul Iisus Hristos, in-
viindu-L din morti. 2. Sa vedem, iubitHor, invierea, care se savir$e~te
in viata cea de toate zilele. 3. Ziua $i noaptea ne arata invierea; noap-
tea adoarme, ziua inviaza; ziua pLea,ea, noaptea vine. 4. Sa luam frulC-
te:}e! Cum $i in <:e 'chitP cre$te .swITIIin{a? 5. A ie~it 'SlemanaloruI ~i a
aruncat I'n !pamint .pe fiiecare din 'seminte; a'cestea, 'caZiinid ,in pamint,
uscate $i goale, putrezese ; apoi maretia purtarii de grija a Stauinului Ie
inviaza din strieaciune; ~i dintr-o saminta crese mai multe ~i fae rod.

CAPITOLUL xxv
1. Sa vedem Slemnu1 minunart, ,care se petrece ,In tinuturile din rasa-
rH, adka in a'ce'l~a din Arabia. 2. Bste a'c.ol0 '0 'Paisare, 'c,are se num~te
fenix71; a10easta pasare eSite una singura ~i traie~te cam dnci srute de
68. Text necunoseut.
69. Is. 14, 1 ; Evr. 10, 37.
70. Mal. 3, 1.
71. Despre pasarea Fenix vorbesc ~i aJti se'fiitori din epoca clasica !Ii din epoca
ere~tina veche: Herodot (lstoria, U, 73), Pomponius Mela (De sItu or:bis, III, 8, 10),
Pliniu eel Bdtrin (Istoria natural ii, 10, 2), Tacit (Anale, VI, 28), Tertulian (Despre tn-
vierea ,trupului, XIII), Origen (Contra lui Cels, IV, 98), Slintul Chidl al lerusali-
mului (Cateheze, VIII, 8), St1ntuI Ambrozie (Exaimeron, V, 23, 79, Intenpretare la
psalmul 118; Cuvinti'iri, XIX, 13), Rulin (Simbolul apostolilor, XI), Slintul Epilaniu
(Ancora, LXXXIV), Eusebiu a1 Cesareii (Viata lui Constantin, IV, 72), St1ntul Gri-
gore din Nazianz (Cuvintari, XXXI, 10), FericituI Augustin (Despre suflet, IV, 33),
Folie {Biblioteca, 126). Dintre ae~ti scriH oo-i , Tadt, Origen, Sfintul Gnigore din
Na2)ianz, Feridtul Augustin au rezerve; Pliniu eel Batlin refuza sa se pronunte;
Eusebiu is1orise!?lte simiplu legenrl,a: FoUe blameaza eu severitate pe S{,lntul Clemellit
pentru aeeasta mentiune {la: H. Hemmer, op. cit., p. 56-51, in note}.
60 SCRIERILE pARINTILOR APOSTOLICl

ani; eind se a:propie de m1oaptei:;oi fa<ee un ,cuiJb din Uimiie, smima :;oi
din aUe arom-alle; dnd s,e impline:;o,te Iti'llllpUiI, intra in cuib :;oi moare.
3. Din trupul putrezit s,e na,:;ote un vienme; acelSita se hrane:$te din ca-
davrul animaIuIui mort :;oi-i cresc penele :;oi aripile; apoi dnd ajunge
puterni'c, ia 'cuibul a'ceia in care slint oasele Ipnemerga'torulUli ei :;oi, (pur-
Undu-Ie pe aiceste,a, zboara din Ara'bia pina tn EgiJpt, in ora:;oul numil
Heliopo}i,s. 4. Si ziua, namiaza mM'1e, iin vazul tuturora, zrboara iia alta-
rulsoarelui :;;i pune cuibul eu oa'sel,e a.colo:;Oi apoi se intoaT'ce inapo.i.
5. Preotii cerceieazacronioi'le I$i ga'51esc Ica pasarea a v,enilt Ila plinirea
a dnci sute de ani.

CAPITOLUL XXVI

1. Mai 'Putem socolti oare mare:;oi minunat lucru dadi Creaiorul

Jumii va invia pe toti ruoeia leare I-au sluji't cu cuvio$ie in increderea
bunei cTeidinte, cinid chiar prinir-'o pasar1e ne aTata maretia tagaduintei
Lui? 2. CaSipune undeva Snip!1:iura: «$i ma vei scuia $i ma voi martu-
risi Tie» 72; :;oi: «M-am cuicat $i am adormit; sculatu-m-am, ca Tu cu
mine e$U» 73. 3. Si iara:;oi Iov spune: «$i va invia trupui acesta ai meu,
care a Indurat toate acestea» 74.

CAPITOLW.,L XXVI

1. A:;; aidar , sa ne fie Ielgate 'sl1flete:le noastre prin a.ceas,ta nadejde

de eel Care-i .credinJCios in Jagaduintele SaIe:;oi dre'Pt in judeditHe
Sale. 2. Cel Care a poruncit sa nu minti'm, .eu muM mali mult El nu va
minti. Ca la Dumnezeu totul ecu put1nta 75, afara de minduna 76. 3. Sa
se Clipri'rlida, da'r, in noi credinta lin Bl$i sa 'socotim ,ca toa1te s,int aproa-
pe de El. 4. Cu cuvintul maretiei Lui s-au intemeiat toate 77 :;oi tot cu
cuvintul Lui poate sa lIe piarda. 5. «Cine-i va zice Lui: «pentru ce ai
tacut?» Sau cine va sta Impotrjva puterii tariei Lui?» 78 Dumnezeu Ie
face pe toate C!ind vrea $i 'cum vrea :;oi nimk nu piere din 'cele hotarite
de HI 7!1. 6. Toate silnt inaintea Lui :;oi ni:mic nu este a:Slcuns vointei Lui,
7.ca «cerurile spun slava lui Dumnezeu, jar facerea mlinilor Lui 0 ves-
72. Text necunoscut, aminte<;;te de: Ps, 27, 7; 87, 11.
73. Ps. 3, 5; 22, 4.
74. rOY 19, 25.
75. Mt.19, 26; Me. 10, 27.
76. Bvr. 6, 18; Tit 1, 2.
77. Int. Sol. 9, 1 ; Bvr. 3, 1.
78. Int. Sol. 12, 12; 11,21.
79. MI. 5, 18.
SF. CLEMENT ROMANUL, CATRE CORINTENI (I) 61

te$te taria; ziua spune cuvlnt zilei, jar noaptea veste$te noptii $tiinta;
$i nu slnt graiuri, nici cuvinte, ale caror glasuri sa nu se auda» 80.

CAPITOLUL XXVIII

1. A~adar, pe'IlJtru ca Dumnezeu 'Ie v'ede ~i Ie aUide pe toate, sa ne

temem de El ~i sa parasim ipoftele mite ale iCll]Jltelor rele, ca mUa Lui sa
ne alcopere la juJdecata ,ce va sa fie. 2. Ca cine dintre noi poate soa'pa
de mina Lui oea iputernka ? Care lume v,a Iprimi pre vreunUil ,din cei care
fug de El ? Ca spune undeva Scrd;ptura: 3. «Unde rna voi duce $i unde
ma voi ascunde de 1a fata To? De ma va; sui In cer, Tu aco10 e$ti ;
daca ma voi duce 1a morginile pamlnlu1ui, ocala este dreapta Ta; daca
ma voi pogod In adlncuri, acolo este Duhul Tou» 81. 4. Unde polL dar,
fugi sau 'lmde poti sdlipa de Ce]ce cupriIlde ,toa't'e ?

CAPITOLUL XXIX

1. Sa ne apmpilem, dar, de El 'cu cuvio~ia sUlHe'iului, ina.iltind caire

El miinicumte ~i far a de iprihana, hlibind Ipe par.ill'tele nostwcel bun ~i
milostiv, Care ne-a facut pe noi Luif;ii partea alegerii Sale. 2. Ca af;ia
('ste scris: «CJ.nd a Impartit eel Prealnalt neamurile, c1nd a Impra$tiat
pe iiii lui Adam, a pus hotare neamurilor dupa numdru1 Ingerilor lui
Dumnezeu. Parte a DomnuJui a fost Iacov, poporul Lui, Israil, partea
Lui de mO$tenire» 82. 3. $i in alt loc zke: «Iato Domnu1 l$i ia Lui$i
neam din mijJocul neamurilor, dupa cum omul ia plrga ariei sale i ~i
vor ief;ii din neaiIIlul acella slfin1el'e 'sf,intHor» 83.

CAPITOLUL XXX

1. A~aldar, pentru ca sinteiIIl p'a'r.ie sfinta, sa fa,cem fapte de 'sfin-

tenie, fuginld de c'levetiri, de llegaturi spuDca,te ~i ne,curate, de betii, de
razvratiri, de ipofte urllte, de adulterUil cel necmat f;ii de ticaloasa min-
drie. 2. Ca spune Scriptura: «Dumnezeu 1e sUi mindrilo! impotrivo, iar
eelor smeriti Ie da har» 84. 3. Sa ne alipim, dar, de a'ceia Idirora Ii s-a
da't de 'l'a Dumnezeu hanu!. Sa ne imihra'cam ou uniTea, smerindu-ne, In-
80. Ps. 18, 1-3.
81. Ps. 138, 6-7.
82. DeU/. 32, 8-9.
83. Tex1t necunoscut. H. Hemmer, (Op. cit. p. 73, in note) ~i A. Jaubert (Op.
cU., p. 148-149, in note) soco,t ca este scos dintr-o apocrifa necunoscula, in car.e
se gase~te ecoul mai multor texte biblice: Deut. 4, 34 i Num. 18, 27 i 2 Par. 31, 14 i
reI. 2, 3 i fez. 48, 12 i Deul. 14, 2.
84. Pilde 3, 34 i lac. 4, 6 i 1 Pt. 5, 5.
62 SCRIERILE PARINTILOR APOSTOLICI

frinindu-ne, depa'Y't'inidu-ne de vorbiir,e de rau ~i devetire, fiirud dliepti

prin fa1pte, nu pr:in 'cUivinte 85. 4. Ca Slpune Scrilptur,a: «eel ce spune
muJte va trebui, la rindul sau, sa $i auda. Soeote$te oare vorbaretul ca
este drept? 5. Binecuvintat este eel nascut din iemeie, daca traie$te
putin. Nu vorbi multe» 86. 6. Lauda noastra sa ne fie in Dumnez,eu 87 ~i
nu >de la llioi; Dwmnezeu ural~te 'Pe 'ce'l 'ce se laUida singur. 7. Marltll'fia
faptei noaSitre bune sa ne fie data de >(lItH 88, IpreCUlm a fO'5t data par,in-
tHor no~tri ,ce'lor drepti. 8. Obrazni.cia, inidrazneala ~i ,cullezanta slnt Ja
cei bles1emati de Dumnezeu; bunatatea, smerenia l?i hLindetea la cei
btnecuvintati de Dumnezeu.

CAPITOLUL XXXI

1. Sa ne alipim, dar, de binecuvintarea Lui ~i sa vedem care sint

caile binecuvintarii. Sa desfa~uram inaintea mintii noasire cele petrecute
la inceput. 2. Pentruce a fo'st birue'cuvlintalt parinte'le nostru Avraam 89?
Nu pentru 'ca prin credinta a facut dr€lptate 90~i aldie'var? 3. Isaac, cu-
noscind viitorul, cu deplina inlCr'edere ,s-a aidUis 'cu placere je,ntifa 91
4. racov, cu smerenie, a plec1at din pam1in1tul lui din pri:cina fratelui ,sau
~i s-a dus la Laban; i-a slujil1: ,lui 92 ~i i s-a da't Slceptrulcelor douaspre-
ze'ce semintii aloe lui IsraH 93.

CAPITOLUL XXXII

1. Daca jUidedcu sinceritate fiecare ,lu'cru in parte, vei 'cunoa~te

maretia darurilor da,te de Dumnezeu. 2. Din la'cov se trag :preotii ~i
levitii, toti cei ce sllul'esc jertfelnicu'Lni 'lui Du.mnezeu; din Iacov, dupa
tmp, Domn'lll Ii'Sus 94; din la,cov, Impara1tii, Iconlducatorii ~i povatuitorii
poporului iudeu; oeleIaHe ,sC'ep'if'e a'le lui Isint i'n mai mica sIava, dupa
cum a fa'gadui1 Dumnezeuca «va Ii saminta ta ca stelele cerului» 9S.
3. Totiau fost s,laviti ~i mariti nu prin ei illi~i~i sau prin faptele lor sau
prin dr'ep1'altea, pe care au savifi~it-o, c.j !prin vointa lui Dumnez·eu. 4. Si
noi dar, fiind 'chemati prin vointa lui Hri,stos Iisus, !lU ajungem drepti
85. MI. 7, 21 ; Rom. 2, 13; 1 COl. 4, 20; lac. I, 22; 2, 14-26.
86. lov II, 2-3.
87. Rom. 2, 29; 1 COl. 4, 5; 2 COT. 10, 17.
88. PiJde 27, 2.
89. Fac. 12, 1-3; Gal. 3, 6-9.
90. Rom. 4, 1-25; lac. 2, 21-26.
91. Fac. 22, 1-18.
92. Fac. 27, 42-45.
93. 3 Regi 11, 31-32.
94. Rom. 9, 5.
95. Fac. IS, 5; 22, 17; 26, 4.
SF. CLEMENT ROMANUL, CATRE CORINTENI (I) 63

prin noi in~ine, ni:ci prin intelelP'cdunea noastra sau prin ;priceperea
noastra sau prin evlavia noastra sau prin fa!ptele, pe ,care Ie-am sa,vinm
in cuvio~ia inimi'i, ci prin credinta 96, pr~n calle Dumnezeu cel atobpu-
lernic i-a inJdreptat din veac pe toti. Caruia He s'lava ,in vedi vecHor,
Amin.

CAPITOLUL XXXIII

1. Ce sa faoem dar, fratilor? Sa zabovlim ,a fa,ce binele ~i sa para-

sim drepta'iea? Stalpinul nu va illl,gadlUi nicildecum sa {a:cem ,as,ta. Dim-
potriva, sa ne 'sHim sa savtr~im IC'll staruinta ~i 'cu tragere de inima ,tot
luc'rul bun 97. 2. Ca Insu~i Crealtoml ~i Stapiinul lumii se bucura de lu-
crurile Lui 98. 3. Prin puterea Lu,i cea ifoar,te maT'e, a intarit cerrurile, 'iar
prin intelepciunea Sacea neinteleasa :J.e-a im\poldobit; a de9partit pa-
mintul Ide apa ce-l inconjura ~i I-a int,emeiat pe temeli'B. tar'e a voi,ntei
Lui, iarou r,i'ndui,ala Lui a porunC'it sa lfie 'Pe pamint vietuitoareole, care
sa-l 10'cuias'ca; !cre'ind ma,i dinainte marea ,~i animale'I,e din ea, a pus,
cu :puterea Lui, hotare maTii. 4. Pelste ,toalie a plasmui1t, ou Slfintele ~i
nelPrihanitele Sale m'iini, pe om, fiinta oea mai aleasa.~i mai mareata,
chip a,l koanei Lui. 5. Ca a~a a Sipu:S Dl1mnezeu: «Sa tacem pe om dupa
chipuJ $i asemanarea noastra». $i a fCicut Dumnezeu pe om; barbat $i
iemeie i-a facut pe ei» 99. 6. DUiPace a terminat toa:i,e aces tea, Ie-a
lauda,t, 'Ie-a binecuvintat ~i a zis: «Cre$teti $i va Inmultiti» 1()1}. 1. Sa
luam aminte, dar, ca toti dreptii S-CliU ill1lpoidobilt 'cu fapi-e bune 101 ~i
Jnsu~i Domnul. impodobindu-Se cu fa'Pte bune, s-a bu'curat. 8. Avi nid ,
dar, a'cea:S1ta pilda. sa ne apropiem fara zabava de vointa Lui ~i sa facem
din toata :puterea noastra fa'Pte de dreptalte.

CAPITOL'UL XXXIV

1. LuC'ratorul cel bun ,prime~te ,cu indraznire pHruea mundi ,lui; dar
cel lene~ ~i trindav 102 nu s:e uita in oClhii ,c:e<lui ,care i-a dat de 'lueroll.
2. Trlebuie ded Isa fim rivni'tmi Slpre fa,Clere ide bi'ne, 'ca de la Dumnezeu
sint toa1te 108. 3. Ne-a Slpus doar mai dinairute: «latd Domnul $i plata
Lui inaintea [elei Lui, ca sa dea fiecaruia dupa fapta lui» 104. 4. Ne in-
96. Rom. 3, 28. 30; Gal. 2, 116; 3, 8-1,1 ; Etes. 2, 8.
97.2 Cor. 9, 8; 2 Tim. 2, 21; 3, 17; Tit 1,16; 3,1.
98. Fae. I, 8 sq.
99. Foe. 1, 26, 27.
100. Fae. 1, 22, 28.
101. 3 Mac. 6, 1.
102. Int. Sir. 4, 29.
103. Rom. 11,36; 1 Cor. 8, 6.
104. Is. 40, 10 j 62, 11; Pilde 24, 12 j Ps. 61, 11; Rom. 2, 6 j Apoe. 22, 12.
64 SCRIERILE PARINJ'ILOR APOSTOLIC!

,deamna, dar, sa 'credem i,n El din toa'ta inima ~i sa nu fim lene$i. nid
trJIlJdavi Slpre tot lucml bun. 5. Lauda !iii inldraznirea noastra 'Sa fie in
E1. Sa ne supunem voin~ei Lui. Sa ne ginJdim la toata multimeainge-
rHor Lui. 'cum slujesc vointei Lui, 's'tind inaintea Lui. 6. Ca spune Scr~p­
tura: «Miriade de miriade stQteau lnaintea Lui $i mii de mil slujeau
Lui 105 $i strigau: Stint, Sfint, Sfint Domnul Savaot, plina este foata zidi-
rea de slava Lui>., 106. 7. $i llIoi, dar, aduIliindu-ne in un ire $i intr~un
,cuget in a,oe:Ja$i loc, sa strigi:iJmca dintr-o gura, 'CU staruinta catre El,
ca 'sa ne facem par,ta.$i mari'lor $i slavitelor Lui fa,gaduinte. 8. Ca spune
Scriptura: "Ochiul n-a vazut $i mechea n-a auzit $i la inima omului
nu s.-au suit cite a pregatit Domnul celor ce-L a$teapta pe EI» 107.

CAPITOLUL XXXV

1. O~t de feridte $i minunalte slnt darurile 1ui Dumnezeu, iubitiIor !

2, Viata in nemurire, s'iralu.cire in dr'ep'tate, adevar in indraznire, cre-
dinta in i,ncredere, infrinare in ~finten:ie. $i aCiestea cad .sub intelegerea
noastra. 3. Dar, oare 'a,celea, care stnt pregati'te cellor ce-L a/$'teapta pe
El ? Pe acelea 'lecunoa$te Insu$i Creatorul$i Parinlbele Cel Preasfint lOS
al veacurilor 109; El cunoal$te marimea $i frumusetea lor. 4. Not sa ne
IU1ptam, deci, sa fim gasitiin numarrul celor care-L n.'$teapta, ca sa avem
parlte de darurile cele fagaldui1te.
5. Dar cUlm va fi asta, iubitilor?
Daca va fi irrUlrita mintea nloastra eu credinta in Dumnezeu, dadi
yom cauta cele bine pla,cute Lui $i b'ill1e primi1te de El, daca yom sa-
vir$i ce,le potrivit'e vointei Lui celei neprihanHe $i da'ca yom merge pe
ca'leaadevarului, amncind de pe noi toalta neldreptlatea $i rautaLea, 1.1-
comia, certurHe, purtarile rele, viclenii,le, deveitirHe, vorbitul de rau,
ura de Dumnlezeu, mindria, ingimfarea, sla'va de$aflta, $i neiubirea de
straini. 6. Cei 'care ,fae ace'stea S'l'nlt uritiinain't'ea lui Dumnezeu; $i «nu
numai cei care Ie fac, ci $i cei care Ii lauda» 110, 7. Ca spune Scriptura :
«lar pacQtosului i-a zis Dumnezeu : «Pentru ce poveste$ti dreptatile Mele
$i iei IegamlntuJ Meu in gura ta ? 8. Tu ai urit invatQtura $i ai Jepadat
cuvintele Mele lnapoia tao Daca vedeai hot alergai cu el $i en cei des-
frlnati partea ta a puneai. Gura ta a Inmultit rQutate, iar limba ia a
Impletit vicle$uguri. $ezlnd, Impotriva fratelui tau c1eveteai $i Impo-

105. Dan. 7, 10.

106. Is. 6, 3.
107. Is. 64, 4; 1 Cor. 2, 9
108. 4 Mac. 7, 4; 14, 7.
109. 1 Tim. 1, 17.
110. Rom. 1, 32.
SF. CLEMENT ROMANUL, CATRE CORINTENI (1) 65

triva fiului maicii tale puneai sminteald. 9. Acestea ai fdcut $i am tdcut.

Socoteai, nelegiuitulc, cd voi Ii asemenea tie? 10. Mustra-te-voi $i te
voi pune in fata ta! 11. Intelegeti, dar, aces tea cei care uHati pe Dum-
nezeu, ca nu cumva sd vd rdpeascd ca un leu $i sd nu mai fie cel ce
izbdve$te. 12. Jertfd de laudd Md va sldvi $i acolo este calea In care
voi ardta lui mintuirea lui Dumnezeu» 111.

CAPITOLUL XXXVI

1. Aceasta este, iubitiIor, calea In care am gasH mintuirea Illoastra.

pe hsus Hristo's, arhiereul m jeribfel'Or noaS'tre, o'crortitorull !;>i ajutorll'1
siabidunii noastr'e. 2. Ppin Bl cautam l'a iniHtilmile cerurilar; prin 1M
vedem,ca inltr-o oglilllda, neJpMata !;>i pr.ea inaHa Lui fata; prin El s-au
deschis O'chii inimii noastre, prin EI nepriceputa I;>i inrtunecat,a no astra
milllt'e i'rllflor,el;>te la lumina Lui, prin El StEiJpinU',1 a v·oit Isa gUIS'tam cu-
no!;>tinta cea n'emuritoare. El, «fiind strdlucirea mdretiei Lui, este cu
am mai mare declt Ingerii cu cit a mO$tenit nume mai deosebite dedt
ei» 113. 3. Ca est,e scris a!;>a: «Cel ce face pe ingerii Sdi duhuri $i pe
s1ugiJe Sale pard de ioc» 114. 4. Jar deSipre Fiul Lui, Strupinll'l a zis a!;ia :
«Fiul Meu e$ti Tu. Eu astdzi Te-am ndscut 115. Cere de la Mine $i-Ti
voi da Tie mO$tenirea Ta $i stdpinirea Ta marginile pdmlntului» 116 ;
5. $i iara!;>i Ii spune Lui: «$ezi de-a dreapta Mea, plnd ce voi pune pe
dU$manii Tdi a$ternut picioarelor Tale» 117.
- Dar dne Slint du!;>manii ?
- eei riii $i eei care 6e impotri'vesc vointei Lui.

CAPITOLUL XXXVII

1. Sa '1uptam dar, Mrlbati frati. eu toa'ta ·staruinta sub porun-cile

Lui cele fMa de prihana. 2. Sa ne ginldim I'a oei ce 'lupta sub >conduca-
torH no!;>tri, cu oHa buna rllnlduiaIa,cu dita a'Siculitare, ·cu cila s'llipunere
illideplineS'c poruncile. 3. Nu s'int toticomanda'nti, nk'i capetenii ,peste
o mie de osta!;>i, nici peSite 0 suta, nid pe!Slt'e cincized !;>ia$a mai de-
pante, ci f'iec-are in gmpa sa ,illldelPli'neo$te cele pO'rundte de imparat ~i
de condll'cB.itoni. 4. Gei mari nu !pot fi fara cei mid !;>i nki eei mid fara
cei mari; e,st.e 0 legMura inrtf1e t10ti !;>i ,S1int de folos unul altui1a. 5. Sa
111. Ps. 49, 17-24.
112. Evr. 2, 17; 3, 1; 4, 4.15; 5,5; 7,26; 8, 1; 9, 11.
1.13. Ev r. 1, 3. 4.
114. Ps. 105, 5; Evr. 1, 7.
115. Ps. 2, 5, EVI. 1, 5.
116. Ps. 2, 6.
117. Ps. 109, 1-2; EVI. 1, 13.

5 - Parinti apostolici
66 SCRIERILE pARIN,},lLOR APOSTOLICI

Iuam ca pi'lida trupul nosiru; capul fara piciloare nu este nimi1c, la fel
nici picioaftelefara cap; iar cele mai mid madulare ale trupului nostru
5inlt de neaparata trebuinta ~i folositoare intregului tmp; da,r loale
madularele 5'e Inteleg ~i au nevoie de 0 unka s1.llpunere pentru buna
starea intregului Itrup 118.

CAPITOLUL XXXVIII

1. Sa se mintuie, dar, Intre'g tmpul noslru in Hristos Iisus ~i fie-

care sa se supuna s,eillienului sau 119, a~a precum a fost rinduit in ha-
risma lui 120. 2. Gel tare sa '5e ingrijea,sd. de cel slab, iar ,ce'l slab sa
respe1cte ,pecel tare; boga'tul sa ajute pe sara,c, iarsaracul sa muJtu-
measca lui Dumnezeu, 'ca i-adat sa-~i imJplinea,Sica prin eel bogat lipsa
lui. Intelep,lul sa-5i ar.a1te l,ntelepcinnea lui, nu in vorbe, ci in fapte
bune. Cel smeI'it sa nu dea ma'rturie e'l despre el il1isu~i, ci sa lase ca
altul sa dea mair'turi,e despre e1. Cel curat cu trupul sa nu S8 minrlreasca,
~tiillld dl. al1tul este oelce i-ada't 'infrinarea. 3. Sa ne ginidim, dcu, fra-
plor, din oe materie am fost facuti, cum eram ~i ce eram clndam venit
pc lume; din 'ce mormint 5i 'intuneTi'c ne-a aldus in lumea Lui eel ce
ne-a plaSimuit ~i ne-a creat, gMindu-ne noua binefa'ceri'le Lui, inainle
de a ne na~te. 4, AVll1id, dar,toa-te aoeslea de la El, secuvine, sa-T
llultumim Lu,i pentru toalte, Caruia esle s'lava in verii vecilor, AHnin.

CAP ITO L~U L X X X I,X

1. Nic~te oalleni nebuni, nepriceputi, pro~ti~i neinvatati rid de noi

~i ne batjocoresc, vrlndsa 'se laude cu ideile lor. 2. Dar ce poate un
muritor slaucare este taria unuia .faout ,din tar,ina? 3. Cij este scris:
«Nu au chip Inaintea ochilor mei, ci numai vint $i glas auzeam. 4. Ce?
Va Ii oare curat muritorul Inaintea Domnului? Sau es/e barbat Mra
prihana in iaptele lui, cind nu se increde in slugiJe sale :>1 a vazut
ceva strlmb la trimi$ii sai ? 121. 5. Cerul nu este cumt Inaintea Lui 122.
Cu am mai mult cei ce locuiesc case de lut, din care $i noi din ace-
la$i lut sintem. I-a strivit cn pe un vierme $i de dimineata pina seara
nu mai sint; pentru ca n-au putut sa-$i ajute loru$i, au pieri/, 6. A
suflat asupra lor $i s-au SflT$it pentru ca nu aveau inte1epciune. 7. Stri-
ga, daca te va auzi cine va sau daca vreunul din sfintii lngeri te va
vedea; ca pe cel iara de minte 11 ucide mlnia, iar pe eel riitacH 11

118. Rom. 12, 4-5 i 1 COT. 12, 12-31.

119. Eies. 5, 21.
120. Rom. 12, 6 i 1 COT. 7, 7; 1 Pt. 4, 10.
121. Iov 4, 16-18.
122. lov IS, 5.
SF. CLEMENT ROMANUL. CATRE CORINTENI (I) 67

omoara invidia. 8. Eu am vazut pe eei fara de minte prinzind radaeini,

riJ.r lndata a fast mistuita viata lor. 9. Departe de mlntuire sa fie Wi
lor, oearlti sa fie 1a u$ile eelor mai mici $i sa nu fie eel ce izbave$te.
Ca eeJe ee au fast pregatite aeeJolQ, dreptii le vor minea, iar ei nu vor
f i izbCiv iti de re1e» 1~3.

CAPITOLUL XL

1. A~adar, pent-ru cit a'oes-iea ne slnt cunolScute ~i am piHruns in

adineurile dumnezeie~tei euna~tinte, se euvine sa faeem in ri'llduiaUi 124
pe t~'aite ci'te a paruntdt SUlipinU'l; sa Ie facem la vremile rinduHe. 2. A
pomrrcit oa daruriile de jertfa ~i liturghi<ile sa nu se savir~easca la in-
timplare ~i fara lilruduia'la, ci la anumite timpuri~ieeasuri. 3. EI a rin-
dullt, eu vointa Lui cea preaina'Ha, unJde ~i prin Cline vr·ea sa se savir-
~eas,ea a,eestea, pent'ru 'cia, diiinid salvir~He toate ICU euvilQ~ie ~i cu incu-
viintarea Lui, sa fie bine primi'be de voint·a Sa. 4. A~adar, eei oe aduc
la vremile riIlldu'it,e darurHe Ilor de jerlJfa 'slnt bine primiti ~i feridti;
ca nu pacMuies'ccei 'ce urmeaza porundle StapilnuluL 5. Arhiereului
Ii. sint date slujiri proprii, preotiI'ar Ii s-a rinduit lac propriu, levitilar Ie
sint puse diaeanii proprii, iar lakului Ii sint date porunci pentru laid.

CAPITOLUL XLI

1. Fi'e'care dintr,e nai, fratillor, sacaute, Cli cucerUlCle, ea in pra-

priu} sau railig sa fie binepllJ.cUJt lui Dumnezeu, avind 'con~tiinta curata
~i nedepa!~iIlld canonul rindui't slujirii lui. 2. Nu se aJduc, fratilor, pre-
tutindeni jer'He 'Ciontinui 'sau jertlf'e de rugaJCiune sau jerUe pentru pa,cat
sau jerUe peilitru gre~elli 12\ ,ci num'al in Ierusalim ; iar a'colo nu se aduc
jerltfele in ori.ce Lac, oi inainlea It-emplului la jertiel'nie, dupa ce daml
de jertfa a fostcer'cetat mai intii de aorhiereu ~i desluji1torii aminhti
mai sus. 3. eei care fac ceva impo.triva vointei lui Dwmnez'eu au ca
pedeapsa moartea. 4. Vedeti, ,ira-tHor, 'cu cit am fost invredni'titi de mai
multa cuna~'tinta, eu atit mai multsintem supu~i unei mai mari primejdii.

CAPITOLUL XLII

1. A'Postol'ii ne-au vestil Bv,anghelia iprimilta ,de Ia Domnllll Jisus

HrisrtO's; iar Iisus HriSltas a ,fast trimils de DUlmnezeu 126. 2. Hristos, dar,
a fast trimis de Dumnezeu, iaT ClJpolsltolii de Hrisbas. Amindaua S-dU fdeut
123. lov 4, 19-5, 5.
124. 1 Cor. 14, 40.
125. Ie$. 29, 42; Num. 28, 3~; Lev. 4, 3.
126. 1 Cor. 3, 23; In. 17, 18 1 20, 21.
68 SCRIERILE PARINjILOR APOSTOLICI

in buna rinduia:Ia din vointa lui DUffinezeu. 3. AJpostolii primind, deoL

porunca, ilncredint'ati fiin!d prin invierea Domnu:lui Hsus Hristo:s ~i avinid
incredere incuvintul lui Dumnezeu, au i,e,~rt 'cu aldeverirea Duhnlui lui
Dumnezeu, binevestind di are sa vina imparatia lui Dumnezeu. 4. Pre-
dicinid, idar, in tar,i ~i in celati. au pusetpiscopi ~i dia'coni pentru cei
ce aveau 'sa m;ealda, Ipe eei ,care au crezut in'bii, dupa ce au fo~t probati
de Domnul. 5. Si C1icest lucru n-a foS't 0 noutate, ca de muUa vreme era
scris despre epi,S'copi ~i diaooni ;astliel ScriJptura zke urudeva: «$i voi
pune pe episcopii lor lntru dreptate fli pe diaconii lor lntru credinti'i» 127.

CAPITOLUL XLIII

1. Si ce e de mirare, dacacei iIllcreidintati ide Dumnezeu in HristolS

cu 0 lucraT,e Ica frceasta au !pUS ina'ceste slujbe pecei de 'care am vor-
bit mai inainte? Ca ~i fericitul Moisi, «credinciosul slujitor in toata
casa» 128 a ill'semnat in sfiDite'le Icarti toale ,cele 1P0run'ci,te lui, iar pe e1
I-au urmat !;ii ,cellfrlti pro,fetL (~are au dat marturie de ce~e 'ce s-au po-
runcit de Dumnezeu. 2. Ca atullici clllld din prkina preo~iei s-a nalScut
invidie~i seminNile lui Israi'l s-au ralSiculat, care din e11e .sa ,fie impo-
dobita cu acest nume slavit, Moisi a pO'runlcit caJpeteniilor celor doua-
sprezece semintii sa-i aduca toiege scrise cu numele fiecarei semintii.
Moi'si a liUai toiegele, l,e-a 1,81ga't, 'Ie-a pecetluit cu inelele capeteniilor
semintiilor ~i Ie-a pus in CODtul marturiei Ipe iillClJSa ~ui Dumnezeu. 3. Si
inchizind cortllI. a peoetluit lalcalte1e a~a cum peceUui,se toiegele. 4. Si
Ie-a sipus: «Barbati frati. all carei semintii va odrasli toiagul, pe aC8Iea
a ales-o Dumnezeu, ca sa savir!;iea!'lca 'cete ale ,preotiei !;ii sa-Islujeasdi
Lui! ». 5. Oinid s-a falcnt ziua, Moisi a aduna't to't popoml lui I'srail, celIe
~ase sute de mii de barbati. a aratat pecetile capeteniilor semintiilor, a
des10his oODt'lll mar'turiei ~i a seos toie'ge1le; ~i a fOist galsil\: ,toiagul lui
Aa,ron, nu numai oidraslH, oi avillid ~i rod 129. 6. Ce socotiti iuhiti'lor?
Nu ~tia ome mai dinainie MoisL ca are sa se intimp1e ,a'ceasta? Ne-
gre~it, ~tia ! Dar, ,ca sa nu 5e fa'ca tulburm'ein popoml lui Israil, a ,facut
(l~a, spre a ,fi s:lavi,t numele ade,varatului ~i singurului Dumnezeu, Ca·ruia
slava in vedi v'e'ci1or, Amin.

CAPITOLUL XLIV

1. Si Aipoistoliii no~tri aiU cunos'cut, prin Domll'ul nos,tru lisuis HrilStos,

ca va fi cearia pentru dre9MoT:ia de episcop. 2. Din alcea,sta pricind,
127. Is. 60, 17.
128. Num. 12, 7 i EVI. 3, Q. 5.
129. Num. 17, 16-26.
SF. CLEMENT ROMANUL, CATRE CORINTENI (1) 69

luinid mari. dinainte desa'V[r'~Ha cuno,~tinta, au pus episcopi pe cei de

care am vorbH mai inainte $i Ie-,au dat lor in grija, ca Ia moartea lor,
sa Ie continue slujirea lor alti barbati incerc.ati. 3. Socotim, deci, ca
nu e drept sa fie izg-oniti din 'slujirea lor 'cei ,care au £O'st lPu~iepiscOlpti
de AipostO'li sau Iln1tre -timlP de 'aitt barbati v rleldniici, cu apr-obarea intl1egii
Biserki ~i car,e au sluji't turmei lui Hris'iO's tara prirhana,cu smerenie,
in lini~-te, ,cu grija, de care da'll martur'ie 1;oti de muna vreme. 4. Ca nu
mi'c ne va fi pa'oa,tul, da,ca lndepartam din drega'toria de .epi'S'cop pe
eei care au adus lui Dumnez,eu fara prih-ana ~i cu cuv'io~ie darurHe.
5. Fericiti sint preotii. car'e au ple1cat maiina'inte ~i au avut un sHn~it
plin de roade ~i desa.'vir~it; ei n-au a se mai teme, ·ca-i va mai seod1te
cineva din locul rinduit lor. 6. Cad vedem ca pe unii, cme au 0 viata im-
buna'tatita, i-ati izgonit din slujirea, pe care aru cinstit-o fara de prihana.

CAPITOLUL XLV

1. Fiti. fratHor, ambitio~i ~i zelo~i in 'cele ce ,pri,ve'S,c mintuirea.

2. Cercetati SfinleIe S!cripturi, ce'Ie adevarate,cele date Iprin Duhul eel
SHnt. 3. StiU ca nimic nedrept, nki neadevamt nu este scris in ele;
nu veti ga!si in elecaee1i drepti au fost alungati de bar'batii eei cu'Vio~i.
4. A'll fost prigoniti drelPtii, dar de ne,legiuiti; au flost inchi~i in tem-
nita, dar de nelcuvio~i; au f051t uc]~i cu pie'tre, dar decei fara de lege;
au fost omoriti. dar de cei cuprin$i de invidie spurcata $i nedreapta.
5. StLferillid acestea, in ,chip sHiv it Ie-au inidura-t. 6. Ce sa spunem, fra-
tilor ? Daniil a fast oare arun'ca't in groapacu lei de eei care se temeau
de Dumnezeu 130? 7. Sau Anania, Azaria ~i Misail au fost -oare i,n,chi~i
in 'cUiptorul oei de focde cei -care slujeau religiei celei rna rete $i slavite
a Celui Pre a inalt 131? Nu! Sa nu fie asta! Cineerau, dar, eei ce facu-
sera acestea? Oameni rai ~i plini de toata rautate1a, 'care au ajuns la
Rtita minie, irucH au chinuH pecei care slujeau lui Dumnezeu 'cu gind
cuvins ~i neprihanit, ne~tiirud Cd eel Prea I,nalt eSlte apdratorul ~i spri-
jini'llorul ce'lor ce sluje<;c Prea Sfinuului Sau nUlme eu cuget 'curat, Ca-
ruie slava in velcii vecilor, Amin. 8. lar 'cei ,car'e au indurat 'Cll inere-
dere au mOl~tenit sl'ava ~i dnste, au fost inMtati $i au fast scri~i de
Dumnezeu in Icartea Lui, in V'e!eii veeHor, Amin.

CAPITOLUL XLVI

1. Deni~lte exempleca acesltea trebuie 'sa ne aUHuram ~i noi, fra-

tilor. 2. Ca e'ste seris: «Aldturati-vd de sfinti, cd cei ce se aid turd jor
130. Dan. 6, 16-23.
131. Dan. 3, 19-23.
70 SCRIERILE PARINTILOR APOSTOLICI

se vor sIin/i 132. 3. Si iara~i, in alt lac, zice: cCu barbatul nevinovat,
nevinovat vei Ii ; eu eel ales, ales vei Ii; $i eu eel indaratnie, te vei
Indarc'itnici» 133. 4. Sa ne aliHuram, deoCt, de 'celi nevinovati ~i rdrepti c~
ei 'Sint alle~ii ,lui Dumnez'eu. 5. Pentru ce 'sint 1ntre voicerturi, miInii,
desbinari, schisme ~i razboi? 6. Nu avem oa:re un singur DUimnezeu
~i unsingur HristO's ~i un singur Duth a'l harului, revarsat pes,te noi ~i
o singura 'chemare in HristO's? m. 7. Pentru ce :sa rdespartim ~isa ,sft-
~iem madularele ,lui Hri'stO's, pentru ce sa ne razvratim impotriva pro-
priuilui nostru trup ~i sa ajungem l.a 0' atit ,de mare nebunie, inci't sa
uitam 'ca Sll'niem maldul'are unii alltora? 135. AidUioeti-va aminte de cu-
vintele lui Iisus, DomnU'l ll'O's'tru! 8. Ca a spus: «V ai de omul aeela!
Mai bine i-ar Ii fost lui de nu s-ar Ii naseut, dedt sa sminteasea pe
Ilnul din ale$ii Mei; mai bine i-ar Ii fast lui sa-$i Ii pus lmprejurul
lui 0 piatra de moara $i sa se Ii aruneat in mare dedt sa sminteasec'i
pe unul din ale$ii Mei» 136. 9. Dezbinarea voastra a smintit pe multi;
pe multi i-a descurajat, pe multi i-a pUIS la li'rlJdoiaHi, :pe noi loti ne-d
intriSltat; iar dezbinarea V'oastra Ise pre'lunge$te.

CAP I T~O L U L X L V II

1. Lnati epi stoIa feridtu'lui Pavel apostolul! 2. Ce v -a scrilS ella

ineeputul evanghehzarii sale? 3. Cu aldevaralt, illispirat de Duhu!, v-a
sCf'is des.pre el ~i despr-e Ohi.fa ~i deSipre Apollo 137, Ipent'fu ,ca ~i atunci
ati facut 'partide. 4. Dar partidele a1celea v-au 'aid us un pac:at mai milC,
ca 1e-ati fa.'cut avind alaturi pe apostoIi recunosouti ~i pe un barb at
Clpwpiat de apost'Oli. 5. Dar a'cum ginditi-va due sint oamenii care
v-au 'dezbinat ~i au mic~orat 'slfintenia faimoasei voastre iubiri de frati !
6. E ru~inos, iubitHor, foarte mare ru~ine ~i nevreldnk de vi'etuire in
HrilS.to's, sa 'se auda ca pre'a Itarea ~i ve.chea Bi'seriora a CorintenHor
s-a ras'cula't impotriva preotHor din pri'cina unei persoane sau doua
persoane. 7. Si ve'Stea acea'sta a ajuns nu numai 'Ia noi. d ~i la cei
care 'au a'ltac:redinta dedt nai, inc]t din prkina nebuniei voastTe se
adU'ce hula nwmellui Domnului, iar voua primejdie.

CAPITOLUL XLVIII

1. Sa inllaturam, dar, in graba dezbinarea, sa cadem la rpicioareI'e

Stapinului ~i sa plingem rugindu-L, ,ca miloS1tiv1ndu-se sase imcpace
132. Text necunoS'eut.
133. Ps. 17, 28--29.
134. Ei. 4, 4---6; 1 .COl. 8, 6.
135. Rom. 12, 5 i 1 COl. 12, 12-27.
136. MI. 26, 24 i 18, 6 i Me. 14, 21 i 9, 42 i Le. 22, 22 i 17, 1-2.
137. 1 Cor. 1, 10-12.
SF. CLEMENT ROMANUL, CATRE CORINTENI (I) 71

cu nOl ~i sa ne lalduca din nou 1a vietuirea noa'stra 'curata '~i ,sfinta a

lubirii de frati. 2. Ca iubirea de frati este poartadretptatii deschisa
spre viata, pwcum estleslcri'S: «Deschideti-mi mie portiJe dreptdtii $i
intrlnd prin ele, voi lQuda pe Domnul; 3. aceasta este poarta Dom-
nului; dreptii vor intra prin ea» 13'8. 4. Dintre multele porti deschise,
11Umai ipoarta dreptatii e'st'e 'poarta lui Hrilsto:s 139; toti care intra prin
ea sint fericiti $H;i indreapta mersul lor in cuvio$ie, in dreptate, savir-
$inld toate fara tulhurare. 5. Sa fi.e dne,va crediincios, sa fie puternic
in a-~i spune $tiinta, sa fie lnte'lE!lpt in de10iseibirea Icuvintelor, sa fie
curat in fapte; 6. dar, eu mult mai mult se cuvine sa fie smerit cu cit
pare a'fi mai mare! Saoaute foloSlll de ob$te al tuturora $i nu al sau 140.

CAPITOLUL XLIX

1. Cel ce iube~te pe Hrlilstos sa faca pomnd~e lui Hristos 141. 2. Cine

poa1te -talmtilci lega'tura idwgo'~t'ei H2 lui Dumnelzeu? 3. Cine :poate ,spune
indeajuns maretia frumusetii Lui'? 4. Inaltimea Ila 'Dare ne ridka dra-
g05tea e die nepovestit. 5. DragOlsltea ne '1ipel~te de Dumnezeu, «dra-
qostea acopere mUJtime de pacate» 143, dragostea pe toate Ie sufere,
pe toMe "Ie rabda :indellung 144 ; nimic rau ,in dragos,te, nimi:c ,cu mindrie ;
clragoste·a nu falce desbinare; dragostea ,nu se raJscoala, dragostea Ie
face pe ,toat'e in intelegere; in dragoslte 's-'au Idesavir$i't toti ale~ii lui
Dumnezeu; fara dfldgost'e nimic nu este bineiplalcut 'lui Dumnezeu.
6. Cu Idrago's,te ne-a rprimit Staplnul ; pentrudragostea, pe 'care 0 avea
pentru noi, Usus Hristos, Domnul nostru, $i-a dat, cu voia 'lui Dum-
nezeu, sllng-elle Sa'll pentru DOl. trupu'l Sau pentru trupuI nO's'tru si su-
fIetul Sau ;pentru suf,letele noalstre 145.

CAPITOLUL L

1. V'eide'ti. iubitilor, o1t de mare ~i minunata este dragostea! desa-

vlrsirea ei nu 'S€ poate talma'Ci. 2. Cine estle ilnst'are 'a 5e gBisiin dra-
90'ste dedt numai a'ceia pe ,care-iinvred:ni.ce~te Dumnezeu'? Sa ne
rugam, dar, ~i sa cerem indurarii Lui, sa fiill ga'Siti in dragos~e, fara
partinire ,omenea'sidi $i far a prihana. 3. Toategeneratiile de 1a Adam
138. Ps. 117, 19.
139. In. 10, 7-9.
140. 1 COT. 10, 24. 33; 13, 5; FiJ. 2, 21.
141. In. 14, 15. 21. 23; 15, 10 i 1 In. 2, 5; 4, 18; 5, 1-3.
142. Col. 3, 14.
143. 1 Pt. 4, 8.
144. 1 COT. 13, 4. 7.
145. In. 3, 16; 1 In. 4, 9. 10; Gal. 1, 4; 2, 20; Efes. 5, 2.
72 SCRIERILE pARINTILOR APOSTOLICI

!;>i pina a~stazi s-,au dus; dar cei care 'au fost :desavirr!;>iti in dragoste,
potrivit harului lui Dumnezeu, au locintre binecredinlcio!;>ii. c.upe se
vor arata la venirea imparatilei 'lui HristOis. 4. Ca scris e9te: «[ntrati
in camari pentru toarte putina vreme, pina va treee urgia ~i minia
j\.1ea ; ~i-Mi voi aduce aminte de a zi buna ~i va voi scu1a din mormin-
te1e voastre» 146. 5. Fer'idti siIl!tem, iUlbitilor, Idaea ifa'c,em Iporundle lui'
Dumnezeuin unirea dragos1tei, Ica pentru dragoste sa ni '5e iert,e tpa'ca-
tale noa,stre. 6. Ca este ,scris: «Periciti carora Ii s-au iertat taradelegile
~icarora Jj s-au acoperit pacatele! Pericit barbatul, caruia nu-i va so-
coti Domnul paeatul ~i nlel nu este in gura 1ul vic1e{$ug» 147. 1. Feri-
cirea aceasta a .fost Ispusa deSlpr'e cei a'le!;>i de Dumnezeu prin Iisu'S
HriSitos, Domnul nostru, Caruia slavain vecii vecilor, Amin.

CAPITOLUL LI

1. A!;> aidarr , sa ne rugam sa ne i'erte Dumnezeu toate .pa'calte'le 'pe

care Ie-lam facut ~i in 'care am dizu't prin is'pi:ta celui protivnk 1-18; iar
aceicare au foslt eapetenine razvratiriri ~i alJ:e dezbinariitr·ebuie sa
~tie ca a\l1em 0 na.dejdecamuna. 2. Cei 'car'e vietuiesc cu frilca !;>i eu
dragaste voie5'c mai degmba saaiba ei sU!parari dedt !&emenii Ilor;
dar, mai bine SPUlS, Iprimesc mai degmba sa -tie ei osinditi, dedl unirea
care ne-a fOSlt predlata latH de bine!;>i de drept. 3. Ca esle mai bine
omului sa-~i marturiseasca pacatele dedt sa·~i invirto$eze inima, cum
s-a invirto~at inima ,eelor loe s-au razvratit impotriva lui Moi:si, sluji-
towl 'lui Dumnezeu 149, a caror o'Sinlda a ajunscunOiscuta: 4. «Ca s~au
pogorlt de vii in iad» 150 ~i: «moartea 11 va pa{$te pe ej» 151. 5. rar Fa-
raon ~i oa5tea lui ~i toate capeteniile EgiptuIui, care Ie ~i calaretii lor,
nu pentru aHa 'PTi'Cina s-au S'cufunlda:t 'in Marea Ro.!;>ie ~i au pierit, ci
pentru ca ~i-au invirto'$at inirmile ;Jor ,cele lllein1e1legatoare, dupa ce
s-au fa,cut semne ~i minuni in pamintul Egiptului de Moisi, slujitorul
lui DumneZ'eu 152.

CAPITOLUL Lil

1. SUipinul, fnatiJror, nu 'are nevoie de nimic; nu 'cere de 'Ia mmeni

nimie 158 dedt sa I se marturisea5Jca. 2. Ca spune David, aiesul Sau:
146. Is. 26, 20; Iez. 37, 12.
147. Ps. 31, 1-2; Rom. 4, 7-8.
148. 2 Tes. 2, 4; 1 Tim. 5, 14; 1 Pl. 5, 8.
149. Num. 16, 1-2.
150. Num. 16, 30. 33.
151. Ps. 48, 14.
152. Ie~. cap. 14.
153. Fapte 17, 25.
SF. CLEMENT ROMANUL, CATRE CORINTENI (1) 73

4'Marturisi-ma-voi Domnului $i-l va place Lui mai mult dedt un vitel

tInclr, caruia 1i cresc coarnele $i unghiile. Sa vada saracii $i sa se ve-
seleasca» 154; 3.~i iara~i zke: «Jertie$te lui Dumnezeu jertia de laudd
$i dd Celui Preainait rugdciunile tale; $i cheamd-Md in ziua necazului
tdu $i te voi scoate $i Md vei prosJQvi 155, 4. cd jertfa lui Dumnezeu,
duh umilit» 15fI.

CAPITO,LUL LllI

1. lCunoal~t'eti ~i cunoa,~t'eti bine, fwtiloT, Sfintele Scripturi J57 ~i

v-ati alplecail: mereu 'asupra lCuvintelor llui Dumnezeu. Spre aducere
aminte va s:criu acesrea. 2. Ca Moisi, dupa 'ce IS-la suit in mun~'e ~i a
petrecut patruzeei de zile ~i patl'uzeci de lnapti lin post ~i umHinta 158,
Dumnezeu i-a sipus : «Pogoara-te degraba de aici, cd fdrddelege a Mcut
poporul tau, pe care l-ai seos din pdmintul Egiptului. S-a abdtut repede
din calea, pe care le-ai poruncit-o $i $i-au fdcut chipuri turnate» l~U.
3. $i a spus Domnul ditre el: «Ti-am spus tie 0 datd $i de doud oli
ziclnd: Am vdzut poporul acesta $i iatd este tare la cerbicie. Lasd-l"lQ
sd-i nimicesc $i sd $terg numele lor de sub cer $i te voi face pe tine
neam mare $i minunat $i mult mai mult dedt acesta» 160. 4. $i a s<pus
Moi'si : «Nicidecum, Doamne! larta poporului acestuia pacalul sau $ter-
ge-md $i pe mine din cartea celor vii» 161. 5. Ce draogo'ste mare! Ce
desavir~ire nellnltrecuta ! Slujiltorul vorbe~te IOU irudraznire eiHre Domnul
sau, oere pentru multime iertare sau cere sa piara $i el impreuna eu ei.

CAPITOLUL LIV

1. Cine-i om de ispfIflva intre VlOi, cine-i millostiv,cine-i !plin de

dragO's'te, 2. a'ceJa sa zidi: ,«Daca din pricina mea s-a Jdicut razvra-
tire,oeanta $i dezbinare, pIec de ailCi, rna duc urude vreti ~i v,oi falce
ce-mi va !porunlci multimea, numai ca turma lui Hristos sa traiasca lin
palce eu !preotii orifllduiti!» 3. eel lcareva [,ace aceasta va :dobind~
maJ"le slava. in Hristos ~i va tfi primit j,n orice 'IdC, «cd a Domnului este
pdmintul $i plinirea lui» 162. 4. A~a au facut $i var tfalce 'ce'i care vietu-
iesc d1.Lpa. Dumnezeu; ~i nu lIe va parea rau de vietuirea lor.
154. Ps. 68, 34-36.
155. Ps. 49, 15-16.
156. Ps. 50, 18.
157. 2 Tim. 3, 15.
158. leI}. 24, 18; 34, 28; Deut. 9, 9. 18.
159. leI}. 32, 7-8; Deut. 9, 12.
160. Deut. 9, 13-14; lelj. 32, 10.
161. leI}. 32, 32.
162. Ps. 23, 1.
74 SCRIERILB PARINTILOR APOSTOLICI

CAPITOLUL LV

1. Dar sa a,dueem $i 'piIde de I,a pagini. MUlltiimparan $i ,eondu-

eatori, in vr,eme de ciuma, in urma hotaririi unui omeol, s-au dat pe
ei Ila moarte, 'ea 'sa-$i izibaNefl'Sea 'eeti'itenii IOU singele lor; multi au
pleeat din eetatile lor, 'ea sa nu se faea mai mare tu"]burare. 2. Cu-
noa$tem pe multi de-ai nO$ltri, 'ea soan Jalsat pu;;i in lanturi, >aa sa
seape 'Pe ai}tii; multi 5-au Ila5at vindutiea wbi, pentru ea,ell pretu]
primit, sa hrane,asea peal,tii. 3. Multe femei, in'tarite ,de harul lui Dum-
nezeu, aiU savqr;;it muHe faptede barbatie. 4. Fertcilta Iu:diia, pe dud
cetatea eTa asediata, a eeru't voile de la bat'r'ini 5-0 IIa,se sa se duea in
tabara 'eelor de aIt neam. 5. Punindu-se pe 'sine in priilnejdie, pentru
dragolsrtea de patrie ;;i de Ipoporulalsediat, s-a dus I;;i DamnuI a dat
pe Olofern in miiniIe femeii 163. 6. Nu i'ntr-o mai mid] primejdie S-c1
pus ;;i Eslt.era, cea de.savir$ita :in 'credinta,ea sa 'Scape pe 'cele douaspre-
Leee semin~iiaile ,lui IlsTailde pieirea Ice I,e ameninta. Prin postul;;i
smerenia ei,a ruga1t ,pe Staplnul Ce'l crtoate'Va'Zat'Or, Ipe Dumnezeul 'Veacu-
rilor, Cnre, v8'Z,jnd smereni'a S'uflle'tului el, a iziba'Vit paparull, penlru
care Hstera i;;i primejduise viata 164.

CAPITOLUL LVI

1. $i noi, dar, sa ne rugalID !penltru eei care au rcazut in 'Vreun paeat,

ca sa -Ie dea gind bun$i umilinta ~pre la Ise 5U1pune, nu noua, ei 'VO-
intei lui Dumnezeu; ea a$a ,Ie va fi lor roditoare $i desavlr;;ita pome-
nirea 'oeB plina de mila pe Icare 0 fa'cemeatre Dumnezeu ;;i eatre
sfinti. 2. Sa primim, iubitilor, eertarea, de care nimeni nu trebuie sa
s£' supere. Po'Vatuirea, ipeeare 0 ,faeem unii aItorla, este buna ;;i foarte
falositoare, ea ne lipe$'te de vointa lui Dumnezeu. 3. Ca a$a zice cu-
vinltul 'eel 'Sitint: «Certlnd m-a certat Domnul, dar mortii nu m-a
dat» 165. 4. «Ca pe care 11 itlbe~te Domnul, 11 ceartii ~i bale pe tot fiul
pe care 11 prime~te» 166. 5. «Cerla-ma-va dreptul cu mila, spune ipsal-
mistuI, ~i rna va mustra, iar untdeIemnui pacato$i1or sa nu ungd capul
meu" 167. 6. $i iara;;i spune: «Fericit este omul, pe care I-a certat Dom-
nUl; $i dojenirea Celui Atotputernic n-o dispretui; ca EI te face s6
suferj, dar iara$i te face bine; 7. a bCitut, dar miinile Lui au tamaduit.
8. De $ase ori din nevoi te se~ate, iar in a $aptea, nu se va atinge de
163. Iud. cap. 8-13.
164. Est. 4, 16; 7, 6-10.
165. PS, 117, 18.
166. Pilde 3, 12 lEvI. 12, 6.
167. Ps, 140, 6.
SF. CLEMENT ROMANUL, CATRE CORINTENI (I) 75

tine raul. 9. In limp de foamete, te va izbavi de moarte, iar In limp de

razboi te va scoate din mina sabiei. to. De biciul limbii te va ascunde
si nu te vei teme de relele ce vor veni. 11. De cei nedrepti si de cei
nelegiuifj vei ride, iar de fiarele sQJbatice nu te vei teme, 12. ca fia-
rele salbatice vor trai in pace cu tine. 13. Dupa aceea vei cunoaste
cd va Ii pace in casa ta, iar belSUgul din cortul tau nu va lipsi. 14. Vei
cunoaste cd multd este sdmlnta ta, iar copiii tdi ca iarba tarinei. 15. Vei
merge Ia groapa ca griul eel copt, secerat fa limp sau ca lIn stog Ia
arie la vreme adunat» 168. 16. Vedeti. iubitiIor, cit de mare 'Siprijin au
cei cer'tati de Sta:pin? Ca, fiind tata bun, ne 'cearta, ·ca sa ne miluiasdi
Cll 'cer,tarea Lui cea sfinta.

CAPITOLUL LVII

1. A~adaT, voi,care ati fEilcult Inceput'lll razvrEHi'rii, «supuneti-va pre-

oti/or» 169 ~i peldep,siti-va cu pacainta, piecinidgenullichii inimii voas-
tre. 2. Invatati-vasa vf\sUlpuneti. lepa dlind obraznidla Icea mindra ~i
1

ingimfataa limibii voastre. Ca e mai bine pen'iru voi sa fiti ga.'siti mici,
dar respedati. in turma lui Hrilsltos, delait eu 0 pamta va,za sa fiti arun-
eati din naldejdea Lui. Ca al~a graie~te intellE~pciune'a cea pIina de vir-
tut'e: 3. «lata va voi trimite voua Inainte graiul suilarii Mele si va voi
invata euvlntul Meu. 4. Pentru ea v-am chernat si nu M-ati auzit ; pen-
tru ca v-am grail cuvinte si n-ati luat aminte, ci ati defaimat siaiurile
Mele si de certarile Mele n-ati ascultat, voi ride ,5i Eu de pieirea voas-
trd si Ma voi bucum dnd va veni peste voi prapadul, dnd tulburarea
va sosi pe neasteptate asupra voastra, iar nenorocirea va venj ca un
vifor sau cind va veni peste voi strlmtorare si Impresurare. 5. Cd va
fj cind Ma veti cherna si Eu nu va voi auzi pe voi; cei rdi Ma vor
caut,a si nu Md vor gasi; ca au urit lnteIepciunea, iar Idca Domnului
n-au ales, nici n-au voit sd ia aminte Ia sfaturile Mele si au batjocoril
mustrarile Mele. 6. Penlru aceea vor minca roadele caii lor si se vor
sdtura de necredinta lor. 1. Pentru ca au facut nedreptate pruncilor,
vor Ii ucisi, iar cercetarea va pierde pe cei necredinciosi. Cel ce Ma
ascuita va locui cu incredere spre nadejde si se va linisti tara teama
de orice rau» 170.

CAPITOLUL LVIII

1. Sa ne supunem, dar, numelui celui preasfint ~i sla,vit al lui Dum-

nezeu, 'ca sa sC8pam d.e aIIlJenintarile pe 'care l'lltelepdunea le-a taleut
168. lov 5, 17-26.
169. 1 PI. 5, 5.
170. Pilde 1, 23-33.
76 SCRIERILE PARINTILOR APOSTOLICI

celor nea'scuHatori ~i «sa ne saJQ$luim cu Incredere» 171 in numele eel

preasf:in't al maretiei Salle. 2. Primiti ,sfatul nosltru ~i nu va va parea
rau. Viu este Dumnezeu~i viu 'este Domnuil Iisuis Hristos ~i Duhu'l ce1
Sfint, credinta ~i nadejdea oelor ale!~i ! Ca eel Icare fa,oe, [ara parere de
rau, 'CU smereni,e ~i cu staruHoare bU'narvointa iporun'Cile ~i dreptatHe
date ,de DU!mne-z'eu, 'alcela va fi flil1lduit ~i socotH ,in numarU'l te~or
mintuiti, Iprin Iisus Hrh~tos, prin Care lui Dumnezeu 'sla:va in ve!cii ve-
cilor, Amin.

CAPITOLUL LIX

1.' lar dalca unH nu vor daaSicultare 'celoOrspuse de Dumnezeu prin

noi. sa I~tieca se expun Ipa.lea1tului ~i u'nei nu milei iprimejdii. 2. Noi
vom fi nevinovati de a,celSlt pi:i'cat~i vom 'cere, facinld S'taruitoarle ruga-
ciuni ~i cereri, ca, Creatorul tuturor lucrurillor sa paS'treze numarul eel
socotit al ale~ilor Lui din intreaga lume, prin iubitul Lui Fiu Iisus Hrisos,
prin Care ne-achemat de la intunericla lumina, de la necunoa~tere
la cunoa~terea slavei nurnelui Lui. 3. Ca sa nadajduim in numele Tau,
inceputul intregii creatii, Cel ce ai desehis ochii inimii noastre 172,
ca sa Te cunoa$tem pe Tine, singurul prea inaIt intru cele prea
inaIte, Cel stint, Care intru sfinti Te odihne$ti 173, Cel ce umile$ti
trufia celor mindri 174, Cel ce risipe$ti sfaturile neamurilor 175, eel ce
ridici pe cei smeriti la inaltime $i smere;;ti pe eel inaU 176, eel ce
imbogate~ti ~i faci sarac 177, Cel ce ucizi $i faci viu 178, singurul bine-
facator al duhurilor ~i Dumnezeul oricarui trup 179, Cel ce prive$ti in
adincuri 180, Cel ce vezi faptele omene$ti, aju.torul celor in primejdii.
rnintuitorul celor desnadajduiti 181, faditorul $i ocrotitorul oridirui duh 182,
eel ce inmulte$ti neamurile pe pamint $i din toate ai ales pe cei ce
Te iubesc pe Tine, prin Iisus Hristos, Fiul Tau eel iubit, prin Care ne-ai
invatat, ne-ai sfintit ~i ne-ai cinstit, 4. pe Tine Te rugam, Stapine, fii
ajutorul $i sprijinitorul nostru 183. Mintuie pe cei dintre noi care sint in
171. Deut. 33, 12. 28.
172. Bles. I, 18.
173. Is. 57, 15.
174. Is. 13. 11.
175. Ps. 32, 10.
176. Iov 5, II; Is. 10,33; Iez. 17,24; 21,31.
177. 1 Regi 2, 7.
J 7S. Deut. 32, 39 i 1 Regi 2, 6 i 4 Regi 5, 7.
179. Num. 16, 22 i 27, 16.
ISO. Cint. tin. I, 31.
181. IUd. 9, 12.
182. Amos 4, 13 i lov. 10, 12.
lS3. Ps. lIS, 114; Iud. 9, 11.
SF. CLEMENT ROMANUL, CATRE CORINTENI (I) 77

strimtorare; pe cei smeriti miluie$te-i 184, pe cei dizuti ridica-i, celor

(lin nev,oi arata-Te, pe cei bolnavi vindeca-i, pe cei ril'taciti din poporul
Tau intoaree-i 185 ; satura pe cei flaminzi, sloboze$te pe eei legati dintre
noi, ridica-i pe cei slabi 186, mingiie pe cei slabi la suflet, ea toate nea-
murile sa Te eunoasca pe Tine, ea Tu e$ti singurul Dumnezeu 187 $i Iisus
Hristos Fiul Tau, iar «noi poporul Tau $i oile pa$unii Tale» 188.

CAPITOLUL LX

1. Tu, prin IUlcrarile :puterii Ta'le, ai tfalcut cunoSicuta akMuirea ve$-

nica. a lumii. Tu, Do.amne, ai zitdH 'lurnea, Tu eel ree e$ti cwdinciO's
in toa'te neamurile, dreptln juldecatile Ta1e, minunat jn putere $i ma-
retic, intelept in a zitdi ~i IPri.c·e:put ,in a illitemeia ceIe zitdite de Tine,
bun in ce:le vazuie ~i credineiO's 'ceilor 'ee tCred ,in Tine. Milosil:ive .c;;i
indurate 189, iarta-ne noua faradelegile, nedreptatile, paeatele $i gre$e-
lile noastre. 2. Nu soeoti paeat-ele robilor $i roabelor tale, cieurata-ne
eu ,euratenia atdevarului Tau 190$i indr·eaJpta pa.$ii no~tri 191 ea ·sa mer-
gem in sfintenia inimii 192 $i sa faerem eele biUnel;ii bineplaeute inaintea
Ta 193 $i inaintea condUicatorilor llIo$'tri. 3. Da, Stapine, aratii fata Ta
peSite noi 194, spre eele bune in pace, >oa sa ne laeoperi pe noi ou mina
Ta eea puternica 195, sa ne izbave$ti de tot paeatul eu bratul Tau eel
inallt 196 $i sa ne !Stealpi de cei ce ne urasc pe neldroept 197. 4. Da-ne inte-
legere $i palce, noua $i tll turor ce'lor ee loeuiesc pamintul. pre cum ai
dat parintiltor no~tri, cinld Te.cherrnau cu 'CUIviol;ii·e, in credinta ~i Clide-
var 198, oa sa ne supunellTI .atobpu'terni.cuIui~i tpre'a!sfintului Tau nume,
conducatorilor ~i staipinil1:orilJor no~ltri de :pe rpallliint.

CAPITOLUL LXI

1. Tu, S'tapine, le-ai dat lor ISitalptinirrea impa.ratiei prin puterea Ta

cea mare $i ne'spusa, pentru rca noi, cunosoillid sla.va~i cinstea data lor
184. Pe cei smeriti miluie$te-i, lipsa in editia lui A. Jauhert.
185. Iez. 34, 16.
186. Iov 4, 4.
187. 3 Regi 8, 60; 4 Regi 19, 19; Is. 37, 20; Iez. 3r6, 23; In. 17, 3.
188. Ps. 78, 13.
189. Ioel 4, 13; Int. Sir. 2, 11.
190. In. 17, 17.
191. Ps. 118, 133; 39, 3.
192. 3 Regi 9, 4.
193. Deul. 6, 18; 12, 25. 28; 13, 19; 21, 9.
194. Num. 6, 25; Ps. 30, 16; 66, 1.
195. Is. 51, 16.
196. Deul. 4, 34; 5, 15.
197. Ps. 17, 20; 105, 11.
198. Ps. 144, 19.
78 SCRIERILE PARINTILOR APOSTOLICI

de Tine, sa nes~punem lor,intru mml'c impo'tri'vindu-ne vointei Ta,le.

Da-,1e lor, Doamne, Sanatalte, :pa'ce, l'ntelegere, buna l'induia,la ca sa
condll'ca fara piedka sti:lJpinirea data lor de Tine. 2. Ca tu, Sti'lp-ine,
cerescule Impafait al vealcurillor 199, Cel ,ce dai fii.Jor oamenilor slava,
cinslf:e ~istapi'nire peste C'ele ce ,~int ,pe pamJint, Tu, Doamne, indrep-
teaza 'gi'rudul lor spre 'ce este bun ~i bineplacut inaint,ea Ta, oa ,ei. 'con-
ducirud in pa'oe ~i blindete, ~i ,cU cu vio~ie s'Ui'Pinire-a data lor de Tine,
sa aiba parte de indurarea Ta. 3. P'e Tine, Care'le ,singur e~H puterniJc
a faJce cu noi ace.stea $i aIte mai muite bunatatL Te U'iudam prin Iisus
Hri9tos, Arhiereul ~oo $i a,paraiorul 'swfletelor noastre, pri'll Oare Tie
slava '~i maretia $i acum $i din neam in neam $i in V'ecii vecillor, Amin.

CAP I T O.L U L L X I I

1. V -am scris indeajuns, barbati frati. despre cele ce privesc

fe'ligia noa'sira $i de,spr,e cele oe sint de foloscelor 'ce voieSic :sa duca
cuvios $i drept 0 viata virtulQ'asa. 2. Pes'te to't locul v-am vorbit desJpre
credinta, despre ,pocainta, despre dragoste cumta, delslpre infr,inare, des-
pre 'calstitate $i rabdare, alducindu-va aminte ca tmbuie sa binep18.lceti
in chipcuvios atotpu1erni'cu'lui Dumnezeu i'n 'drepta1te, in adevar :;;i
in indellunga rabdare, traindin intelegere, fara ranchi'l.lna, in dragosbe,
in pa'ce $i in necurma'ia Mindete, precum au binepEicut $i parintii
nO$tri aratati mai inainte, smerindu-se in fata lui Dumnezeu $i TatEll
$i Ziditorul $i in lata tuturor oamenUor. 3. $i aces1ea vi Ie-am amintit
cu mai multa pHkere, pentru ca $Uam bine ca scriu unor barbati credin-
cio$i, pe care-i pretuim $i care adincesc cuvinte,le invaViturii lui Dumne-
zeu.

CAPITOLUL LXIII

1. Dreipt este, dar, 'ca avind ati't de bune $i de mari exemple, sa ne

plecamgrumazul $i sa impli'nim locul a'S'cull,tarii noalstre, ca, potolirud
razvril'tir'ea 'ceade$arta, sa ajungem {ara vreo 'pat a la tinta, eare dupa
adevar, ne oste pusa inainte. 2. Da, bucurie $i V'e,seli-e ne veti falce, daca
ascumnd dece'le Sicri'se de noi prin Sfintul Duh, veti taia minia cea
nedreapta pornita din inviJdie, ipotrivit rugamintii pentru pa'ce $i ,inte-
legere, pe care am tacut-o in aceaSita epistoIa. 3. Am trimis la voi
barbati credincio$i $i i'nteleptL care din ,tiner.e~e ,pina la batrinete au
199. Tob. 13, 6. 11; 1 Tim, 1, 17.
200. Evr. 2, 17 j 3, 1; 4,4.15; 5,5; 7, 26j 8, 1 i 9, 1.1.
 SF. CLEMENT ROMANUL, CATRE CORINTE~I (I) 79

vietuit tara prihana intre noi i ei vor fi martori intre voi $i noi. 4.
Aceasta am facu,t-o,ca sa ~titi ca Itoata grija noas'iraa fiOlst ~i €'ste ca
sa se fadipace ci't mai 'grabnk intre voL

CAPITOLUL LXIV

1. tneolo, Dumnezeu, Cel oe vede toa'le, St6Jpinul d!uhuri1or~i Dom-

nul a tot trupul 201 , Cel 'ce a ales 'pe Dormnul Usus Hrisltos~i pe noi prin
Fl, !popor alles 202, sa dea oricaruisuflet, 'care ehealma s'lavitul ~i sfi'ntul
Lui nume,credinta, trica, paloe, rab-dare, iIlJdelunga rahdare,iIlJfrinare,
cura.tenie ~i ,caistrtate spre a binepla1cea numelui Lui, 'prin Arhiereul /?i
aparatorul nostru lisus Hristos, prin Care lui Dumnezeu slava, marire,
putere ~i cinst,e ~i aeum ,~i in 'toti vecii vecilor, Amin.

CAPITOLUL LXV

1. Iar pe trimisii no~'tri, pe Clauldie Efebul~i pe Valerian Biton,

Impreuna eu Fortunat sa-i trimiteti in data in pace, eu bu('urie, ea mai
relPeide 'sa 'ne vestea'sea pacea Si inWl>egerea, Ipe 'care 0 dorim Si 0
poftim, pentru ca ~i noi sa ne bUlcuram oi't mai degr-aba de buna rin-
duiala de la voL 2. Harul Domnului nostru lisus Hrislos, sa fie eu voi eu
toti eei chemati de pretutindenea de Dumnezeu prin El, prin Care lui
Dumnezeu slava, cinste, putere, maretie, imparatie ve~niea, din veaeuri
tn veaeurile veaeurilor, Amin.

INDICE SCRIPTURISTIC

Facere I, 5 Ul1IIl. - XX, 2. 21,2 - X,7. LevLtic 4, 3 - XLI, 2.

1, 8 mm. - XXXIII, 2. 22, 1-18 - X, 7 i XXXI, 18, 3 - III, 4.
1, 22 XXXIII, 6. 3. 20, 23 - III, 4.
1, 26 - XXXIII,S. 22, 17 - XXXII, 2. Numeri 6, 25 - LX, 3.
1, 27 - XXXIII,S. 26, 4 - XXXII, 2. 12, 7 - XVII,S; XLIII,
1, 28 - XXXIII, 6. 27, 41 urm. - IV, 8. 1.
2, 23 - VI. 3. 27, 42-45 - XXXI, 4. 12, 14-15 - IV, 11.
4, 3-8 - IV, 1-6. 37, 1-36 - IV, 9. 16, 1-2 - LI, 3.
5, 24 - IX, 3. Ie~ire 2, 14 - IV, 10. 16, 1-35 - IV, 12.
6, 8-9, - IX, 4. 3, 11 - XVII,S. 16, 22 - LIX, 3; LXIV,
6, 17 - IX, 4. 4, 10 - XVII,S. 1.
12, 1-3 - X, 3; XXXI,2. cap. 14 - 11, 5.
13, 15-17 - X, 4-5. 24, 18 - LIII, 2. 16, 30 - LI, 4.
IS, 5 - XXXII, 2. 29, 42 - XLI, 2. 16, 33 - LI, 4.
IS, 5-6 - X, 6. 32, 7-8 - Lm, 2. 17, 16-26 - XLIII,S.
18, 2-14 - X, 7. 32, 10 - LIII, 3. Numerd 18, 24 - XXIX, 3.
18, 27 - XVII, 2. 32, 32 - Lm, 4. 27, 16 - LIX, 3; LXIV,
cap. 19 - XI, 1. 34, 28 - LIlI, 2. 1.

201. Num. 16, 22; 27, 16.

202. Til 2, 14.
 80 SCRIERILE PARIN'J'ILOR APOSTOLICI
28, 3-8 - XLI, 2. 30, 16 - LX, 3.
Deuteronom 3, 34 - XXIX, 30, 18 - XV,S.
3; LX, 3. 31, 1-2, - L, 6.
5, 15 - LX, 3. 31, 11 - XXII,8.
6, 18 - LX, 2. 32, 10 - LIX, 3
9, 9 - LIII, 2. 33, 11-16 - XXLI, 1-7.
9, 12 - LIII, 2. 33, 17 - XXI, 3.
9, 13-14 - LIII, 3. 36, 9 - XIV, 4.
9, 18 - LIII, 2. 36, 35-37 - X,IV, 5.
12, 25 - LX, 2. 36, 38 - XIV, 4.
'12, 28 - LX, 2. 39, 3 - LX, 2.
13, 19 - LX, 2. 48, 14 - U, 4.
14, 2 - XXIX, 3. 49, 15-16 - LII, 2.
21, 9 - LX, 2. 49, 17-24 - XXXV,
32, 8-9 - XXIX, 2. 7-11.
32; 15 - III, 1. 50, 1-18 - XVIII, 2-17.
32, 39 - LIX, 3. 50,18 - LII, 2.
33, 12 -LVIII, 1. 61, 4 - XV, 3.
33, 28 - LVIII, 1. 61, 11 - XXXIV, 3.
Isus Navi cap. 2 - XII, 7. 66, 1 - LX, 3.
I lI11ipar'ati 2, 6 - LIX, 3. 68, 34-36 - LII, 2.
2,7 - LIX, 3. 77, 40-41 - XV, 4.
2, 10 - XIII, 1. 78, 13 - LlX, 4.
13, 14 -XVIII, 1. 87, 11 - XXVI, 2.
III Imparati 8, 60 - LIX, 4. 88, 20 - XVIII, 1.
9,4 - LX, 2. 102, 12 - VIII, 3.
11, 31-32 - XXXI, 4. 103, 30-31 - XXI, 9.
IV Imparati 1, 8 - XVII, 1. 105, 5 - XXXVI, 3.
2, 14 - XVII, 1. 105,11 - LX, 3.
5, 7 -LIX, 3. 109, 1-2 - XXXVI,S.
'19, 19 - LlX, 4. 118, 114 - LIX, 4.
II ParaHpomeni 31, 14 - 118, 133 - LX, 2.
XXIX, 3. 118, 151 - XXI, 3
Estera 4, 16 -LV, 6. 117, 18 - LVI, 3.
7, 6-10 - LV, 6. 117, 19 - XLVIII, 3.
Iov I, 1 - XVII, 3. 138, 6-7 - XXVIII, 3.
4, 4 - LIX, 4. 140, 6 - LVI,S.
4, 16-18 - XXXIX, 4. 144, 19- XXr, 3; LX, 4.
4, 19-5,5 - XXXIX, 5-9. Proverbe 1, 23-33 - LVII,
5, 11 - LIX, 3. 3-7.
5, 17-26 - LVI, 6-15. 2, 21 - XIV, 4.
10, 12 -LIX, 3. 3, 12 - LVI, 4.
11, 2-3 - XXX,S.
3, 34 - XXX, 2.
14, 4-5 - XVII, 4. 7, 3 - II, 8.
15, 5 - XXXIX,S. 20, 27 - XXI, 2.
19, 25 - XXVI, 3. 22, 20 - II, 8.
38, 11 - XX, 7. 24, 12 - XXXIV, 3.
Psalmi ,2, 5 - XXXVI, 4. 27, 2 - XXX, 7.
2, 6 - XXXVI. 4. Edeziast 12, 7 - XXI, 9.
3, 5 - XXVI, 2. Isaia I, 16-20 - VIII, 4.
11, 3-5 - XV, 7. I, 18 - VIII, 3.
17, 20 - LX, 3. 3, 4 - III, 3.
17, 28-29 - XL VI, 3. 6, 3 -XXXiIV, 6.
18, 1-3 - XXVII, 6. 10, 33 - LIX, 3.
21, 6-8 - XVI, 15-16. 13, 11 - LIX, 3.
22, 4 - XXVI, 2. 14, 1 - XXI[I, 5.
23, 1 - LIV, 3. 26,20 - L, 4.
27, 7 - XXVI, 2. 29, 13 - XV, 2.
37, 20 - LIX, 4.
40, 10 - XXXIV, 3.
51, 16 - LX, 3.
53, 1-12 - XVI, 3-14.
57, 15 - LIX, 3.
59, 14 - III, 4.
60, 17 - XLII,S.
62, 11 - XXXIV, 3.
64, 4 - XXXIV, 8.
66, 2 - XIII, 4.
leremia 2, 3 - XXIX, 3.
3,19 - Vm,3.
3, 22 - VIII, 3.
9, 22-23 - XUI, 1.
lezechiil 17, 24 - LlX, 3.
18, 23 - V III , 2.
18, 30 - VIII, 3.
21, 31 - LIX, 3.
33, 11 - VIII, 2.
34, 16 - LIX, 4.
36, 23 - LIX, 4.
37, 12 - L, 4.
48, 12 - XXIX, 3.
Daniil 3, 19-23 - XLV, 7.
6, 16-23 - XLV, 6.
7, 10 - XXXIV, 6.
Ioil 4, 13 - LX, 1.
Amos 4, 13 - LlX, 3.
lana 3, 4-10 - VII, 7.
Maleahi 3, 1 - XXIU, 5.
Tobit B, 6 - LXI, 2.
13, 11 - LXI, 2.
ludita cCIIP. 8-13 - LV,S.
9, 11 - LIX, 4.
9, 12 - LIX, 3.
Cint.area celor trei tineri
I, 31 - LIX, 3.
Intelepciunea lui Solomon
2, 24 - III, 4.
9, 1 - XXVII, 4.
11, 21 - XXVII,S.
12, 10 - VII, 5.
12, 12 - XXVII,S.
Sirah 2, 111 - LX, 1.
4, 29 - XXXIV, 1.
III Macabei 6, 1 - XXXIII,
7.
IV Macabei 7, 4 - XXXV,
3.
14, 7 - XXXV, 3.
Maiei 5, 7 - XIII, 2.
5, 18 - XXVII,S.
6, ,12 - XIII, 2.
6,14 - Xm,2.
7, 1-2 - XIII, 2.
7, 12 - XIII, 2.
7, 21 - XXX, 3.
12, 41 - VII, 7.
15, 8 - XV, 2.
 SF. CLEMENT ROMANUL, CATRE CORINTENI (I) 81

18, 6 - XLVI, 8. 2,9 - XXXIV,8. Evrei 1, 3 - XXXVI, 2.

19, 26 - XXVII, 2. 3, 23 - XLII, 1.
26, 24 - XLVI, 8. 4,5- XXX,6.
27, 43 - XVI, 15-16. 4, 20 - XXX, 3.
Marcu 4, 24 - XIII, 2. 7, 7 - XXXVIII, 1.
7,6 - XV, 2. 8, 6 - XXX:IV, 2;
9, 42 - XLVI, 8. XLVI,6.
10, 27 - XXVII, 2. 10, 24 - XLVIII, 6.
11, 25 - XIII, 2. 10, 33 - XLVIII, 6.
14, 21 - XLVI, 8. 12, 12-27 - XLVI, 7.
15, 29 - XVI, 15-16. 12, 12-31 - XXXVII,S.
Luca 6, 31 - XIII, 2. 13, 4 - XLIX,S.
6, 37-38 - XIII, 2. 13, 5 - XLVIII, 6.
11, 32 - VII, 7. 13, 7 - XLIX,S.
17, h2 - XLVI, 8. 14, 40 - XL, 1.
22, 22 - XLVI, 8. II Corinteni 9, 8 - II, 7;
loan 3, 16 - XLIX, 6. XXXIII, 1.
10, 7-9 - XLVIII, 4. 10, 17 - XIII, 1 ;
14, 15 - XLIX, 1. XXX,6.
14, 21 - XLIX, 1. 11, 24-25 - V,6.
14, 23 - XLIX, 1. Galateni 1, 4 - XLIX, 6.
15, 10 - XLIX, 1. 2, 9 - V,2.
17,3 - LIX,4. 2, 16 - XXXII, 4.
17, 17 - LX, 2. 2, 20 - XLIX, 6.
17, 18 - XUI, l. 3, 6-9 - XXXI, 2.
20, 21 - XLII, 1. 3, 8-11, - XXXII, 4.
Faptele apostolilor Efeseni 1, 18 - LIX, 3.
7, 27 - IV, 10 2, 8 - XXXII, 4.
8, 32-33 - XVI, 3-14. 4, 4-6 - XLVI, 6.
12, 22 - XVIII, 1. 5, 2 - XLIX, 6.
17, 25 - LII, 1. 5, 21 - XXXVIII, 1.
capitolele 24, 25, 26 - Filipeni 2, 21 - XL VIII, 6.
V,7. Coloseni 1, 10 - II, 7.
Romani 1, 32 - XXXV, 6. 3, 14 - XLIX,- 2.
2, 6 - XXXIV, 3. II Tesaloniceni 2, 4 - LI, 1.
2, 13 - XXX, 3. I Timotei 1, 17 - XXXV,
3; LXi, 2.
2, 29 - XXX, 6.
3, 28 - XXXII, 4. 2, 3 - VII, 3.
3, 30 - XXXII, 4. 5, 4 - VII, 3.
4, 1-25 - XXXI, 2. 5, 14 - LI, 1.
4, 7-8 - L, 6. II Timotei 2, 21 - II, 7;
5, 5 - II, 2. XXXIII, 1.
3, 15 - LIlI, 1.
5, 12 - III, 4.
9, 5 - XXXII, 2. 3, 17 - II, 7; XXXIII,
11, 36 - XXXIV, 2.
12, 4-5, XXXVII,S. Tit 1, 2 - XXVlI, 2.
12, 5 - XLVI, 7. 1, 16 - II, 7; XXXIII,
12, 6 - XXXVIlJ, 1.
Corinteni 1, 10-12 - 2, 14 - LXIV, 1.
XLVII, 3. 3, 1 - II, 7; XXXIII,
1, 31 - XlII, 1. 1.
1, 4 - XXXVI, 2.
1,5 - XXXVI, 4.
1, 7 - XXXVI, 3.
1, 13 - XXXVI,S.
2, 11 - X~VI, I;
LXI,3.
3, 1 - XXVII, 4;
XXXVI, 1 ; LXI, 3.
3, 2 XVII,S; XLIII,
1.
3, 5 - XVII,S; XLIII,
1.
4, 4 - XXXVI, 1 ; LXI,
3.
4, 15 - XXXVI, I;
LXI,3.
5, 5 - XXXVI, 1; LXI,
3.
6, 18 - XXVU, 2.
1, 26 - XXXVI, 1;
LXI,3.
8, 1 - XXXVI, 1 ;
LXI,3.
9, 11 - XXXVI, 1 ;
LXI,3.
10, 37 - XXUI, 5.
10, 37 - XVII, 1.
11, 37-40 - XVII, 1.
12, 6 - LVI, 4.
Iacob 1, 22 - XXX, 3.
2, 14-26 - XXX, 3.
2, 21-26 - XXXI, 2.
4,6 - XXX, 2.
I Petru 1, 19 - VII, 4.
4, 8 - XLIX,S.
4, 10 - XXXVIII, 1.
5, 5 - XXX, 2; LVII,
1.
5, 8 - LI, 1.
II Petru 1, 17 - IX, 2.
2, 5 - IX, 4.
2, 6-7 - XI, l.
1. I loan 2, 5 - XLIX, 1.
4, 9 - XLIX, 6.
4, 10 - XLIX, 6.
1. 4, 18 - XLIX, 1.
5, 1-3 - XLIX,!.
Apocalipsa 22, 12 -
XXXIV, 3.

INDICE REAL $1 ONOMASTICl

A Abis, XX, 5.
Aaron, IV, 11 ; XLIII, 5. Acoperi!;, XII, 6.
Abatere, XX, 3. Adam, VI, 3; L, 3.
1. In a·ceS't indice, ca ~i in celelalte indice n-au fost prinse textele scripturistice.

6 - Parin~i a,postolici
82
Adevar, XIX, 1; XXXI, 2; XXXV, 2, 5;
LX, 2, 4; LXII, 2.
Adeverire, XLII, 3.
Adinc, -uri, XX, 5; LIX, 3; -urae dum-
nezeiel?tii cuno~tinti, XL, l.
Adu,cere, -aminte, LIII, l.
Adunare, -nari de mari, XX, 6.
Adulter, XXX, 1.
Ajutor, XXXVI, 1; LIX, 3, 4.
Alciituire, -a lumii, LX, l.
Alegere, XXIX, 1.
Ales, -e~i, II, 4; LIX, 2; -e~ii lui Dum-
nezeu, XLIX, 5.
Altar, XXV, 4.
Amenintare, -tad, LVIII, l.
Amin, XX, 12; XXXII, 4; XXXVIII, 4;
XLIII, 6; XLV, 7, 8; L, 7; LVIII, 2;
LXI, 3; LXIV, 1; LXV, 2.
Anania, XL V, 7.
An, -I, XXV, 2, 5.
Animal, IX, 4; XX, 4; XXXIII, 3 ;
XXV, 3.
Anotirrup, -uri, XX, 9.
Apa, XXXIII, 3; ~pele marH, XX, 6.
Aparator, XLV, 7; LXI, 3; LXIV, l.
Apoio, XLVII, 3.
Apostol, XLVg, 1; -I, V, 3; XLII, 1.2.3;
XLIV, 1, 3 ; XLVII, 4.
AJprobare, -ea Bisericii, XLIV, 3.
Apus, V, 6. 7.
Arabia, XXV, 1. 3.
Arhiereu, XXXVI, 1; XL, 5; XU, 2.3;
LXIV, 1.
Aripa, -pi, XXV, 3.
Aromate, XXV, 2.
Ascultare, I. 2; IX, 3; X, 2, 7; XIX, 1;
XXXVII, 2; LIX, 1; LXIII, 1.
AUel, -etii, credintei, V, 1.
Aviron, IV, 12.
Avraam, X, 1.4; XVII, 2; XXXI, 2.
Azaria, XLV, 7.
B
Barbat, VI, 1; XLVII, 4; -ti, I, 2; XII,
2.4.5; XVI, 17; XIX, 1; XLIV, 2.3 i
XLV, 3; LXII, 3; LXIII, 3; -ti frati,
XIV, 1; XXX VII, 1; LXII, 1.
Barbiitie, LV, 3.
Batrlnete, X, 7 i LXIII, 3.
BMrin, -ni, III, 3; LV, 4.
Bel~ug, III, 1.
Belie, XXX, 1.
Bine, II, 7.
Binecredincios, -!?i, L, 3.
Binecuvintare, XXXI, l.
Binefadlor, LIX, 3.
Binefacere, -ri, XXI, 1; -rile lui Dum-
nezeu, XXXVIII, 3 ; -rile padi,
XIX, 2.
SCRIERILE PARINTlLOR APOSTOLlCl
Biserica, V, 2; XLIV, 3; -ca din Corint,
(TiUll); -ca Gorintenilor, XLVII, 6;
-ca din Roma, (Titlu).
Blindele, XXI, 7; XXIII, 1; XXX, 8 I
LXI, 2; LXII, 2.
Bogal, XXXVIII, 2.
Bolnav, LIX, 4.
Brat, LX, 3.
Bucurie, LXIII, 2; LXV, 1.
BuniHate, I, 2; IX, 1; XXI, 7; XXX, 8;
-taii, LXI, 3.
Bunavointa, XXIII, 1; LVIII, 2.
c
Cadavru, XXV, 3.
Cale, VI, 2; -a adevarului, XXXV, 5.
Canon, XLI, 1.
Cap, XXXVII, 5.
Carte, -a lui Dumnezeu, XLV, 8; sfintele
carti, XLIII, 1.
Casa, I, 2; X, 2; XII, 3.5.6.
Castitate, XXI, 7; LXII, 2; LXIV, 1.
Calaret, -I, LI, 5.
Capetenie, -ii, XXXVII, 3; XLIII, 2.5;
LI, 1.5.
Cearta, III, 2; IX, 1; XIV, 2; LIV, 2;
certuri, XXXV, 5; XL VI, 5:
Ceas, -uri, XL, 2.
Ceata, -ta de stele, XX, 3.
Cerere, -ri, LIX, 2.
Certare, LVI, 2; -sfinta, LVI, 16.
Cer, -uri, XX, 1; XXXIII, 3 i XXXVI, 2.
Ce'ta>le, VII, 7; XII, 9; LV, 1.4; -tati,
VI, 3; XLII, 4.
Cetatean, -eni, LV, 1.
Chemare, XL VI, 6.
Chifa, XLVII, 3.
Chin, VI, 1.2.
Cinsle, I, 2; LXI, 1.2; LXIV, 1; LXV,
2.8.
Claudie Efebul, LXV, 1.
Clevetire, XXX, 3; -ri, XXX, 1; XXXV, 5.
Cojoc, XVII, 1.
Comandant, -nti, XXXVII, 3.
Comanda, II, l.
Conducator, LX, 4; -i, I, 2; XIV, 1;
XXI, 6; XXXII, 2; XXXVII, 2.3;
LV, 1; LX, 2.
. Conducere, XX, 1.
Con~tiinta, I, 2; XLI, 1.
Convingere, II, 3.
Coacere, XXIII, 4.
Copi!, -ii, XXI, 8.
Corabie, IX, 4.
Corintean, -eni, XLVII, 6.
Cort, -ul marturiei, XLIII, 2, 3, 5.
Creator, XIV, 3; XIX, 2; XX, 11;
XXVI, 1; XXXIII, 2; XXXV, 3;
LIX,2.
SF. CLEMENT ROMANUL, cATRE CORINTENI (I)
Creatura, XIX, 3; -ri, XX, 11.
Creatie, LIX, 3.
Credinta, r. 2; III, 4; V, 1.6; VI, 2;
X, 7; XII, 1.8; XXII, 1; XXVI, 1;
XXVII, 3; XXXI, 2; XXXII, 4 ;
XXXV, 2.5 ; XLVII, 7 ; LV, 6; LVIII,
2; LX, 4; LXII, 2; LXIV, 1.
Cre~itere, -ea eea intru Hristos, XXI, 8.
Croniea, -ci, XXV,S.
Cuget, XXI, 8; XXIII, 1 ; XXXIV, 7.
Cuib, XXV, 2.3.4.
Cunoa~tere, LIX, 2.
Cuno~tinta, I, 2; II, 4; XLI, 4; XLIV, 2;
-dumnezeiasea, XL, 1; -nemuritoare,
XXXVI,2.
Cuptor, -ul eel de foe, XLV, 7.
Curatenie, LX, 2; LXIV, 1.
Cutezan\a, XXX, 8.
Cuvio;;ie, VI. 1; XXI, 7, 8; XXVI, 1;
XXIX, 1; XXXII, 4; XL, 3; XLIV, 4;
LX, 4; LXI, 2; LXVIII, 4.
Cuvint, II, 1; VI, 3; XXI, 5; XXVII, 4;
XXX, 3; XLVIII,S; -ul eel stint,
XIII, 3 ; LVI, 3 i -ul lui Dumnezeu,
XLII, 3 i -viILtele Domnului Iisus,
XIII, 1.3 i -vintele Invataturii, LXII,
3 i -vintele lui Dumnezeu, X, 1;
XIX, 1; LIll, 1.
D
Danaide, VI, 2.
Daniil, XLV, 6.
Dar, -ul de jertfa, XLI, 2 i -uri, XIX, 2 i
XXIII, 2 i XXXII, 1; XXXV, 4 i-uri
de jertIa, XL, 2.4; XLIV, 4 i -urile
lui Dumnezeu, XXXV, 1.
Datan, IV, 12.
David, IV, 13; XVIII, 1.2; LIl, 2.
Deosebire, -a euvintelor, XLVIII, 5.
Desavir~ire, LlII, 5; -a dragostei, L, 1.
Desfatare, XX, 10.
DesfrinaJa, XII, 1.
Dezbinare, II, 6 i XLVI, 9; XL VIII, 1;
LI, 1; LIV, 2 i -ari, XLVI, 5.
Diaeon, -ii, XLII, 4, 5 i -ii proprii, XL,S.
Diree, VI, 2.
Doamne, LXI, 1.
Domnul, Titlu, II, 8; XII, 7; XIII, 1;
XVI, 17 i XXI, 3; XXXIII, 7 ; XLVII,
7 i LUI, 3.5 ; LV,S; -a tot trupl'l,
LXIV, 1; -lisus, XXI, 6; XXII, 1;
-Esus Hristos, XVI, 2 ; XX, 11;
XXIV, 1; XLII, 1.3; XLIV, 1 ; LVIII,
2; LXV, 2.
Dorin\a, XIV, 1.
Dragoste, XXI, 7.8; XLIX, 2.4.5.6; LIII,
5; LXII, 2; LT, 2; L, 1.2.3.5; -a
de patrie, LV, 5; -a de episcop,
XLIV, 1.4.
83
Dreptate, III, 4; V, 7; XXXI, 2; XXXII,
3; XXXIII, 1.8; XXXV, 2 ; XLVIII,
2.4; LXII, 2; -,tatile lui Dumnezeu,
LVIII, 2.
Drept, -tii, XXXIII, 7 ; XLV, 4.
Drum, XII, 4; XX, 2.
Duh, LIX, 3; -uri, LXIV, 1.
Duhul Sfint, II, 2; VlII, 1; XIII, ,1;
XVI. 2; XXII, 1; XLII, 4; XLV, 2;
XLVI, 6; XLVII, 3; LVIII, 2; LXIII,
2; -lui Dumnezeu, XLII, 3.
Dulceata, XIV, 3.
Dumnezeu, T1tLu, I, 1; 2; II, 3.8; III, 4 I
IV, 12; VlI, 4.7; VIII, 1; X, 1, 2, 4, 7;
Xl, 2 i XII, 5.7; XIV, 1 i XVI, 2;
XVII, 1, 2, 5 i XVIII, 1.2; XIX, 1;
XX, 7; XXI, 1.5.6.7.8; XXIII, 5;
XXVII, 2.5; XXVIII, 1; XXX, 3.6.8;
XXXII, I, 2, 3, 4; XXXIII, 5; XXXIV,
1; XXXV, 1.5.6; XXXVIII, 2; XLI,
1.3; XLII, 1.2.3; XLIII, 1.2.4.6; XLIV,
4 ; XLV, 6.7.8 ; XLVI, 4.6; XLIX,
2.5.6; L, 2.3.5.7; LI, 1, 3.5; LIV, 4;
LV, 3.6 ; LVI, 1.2; LVIII, 1.2; LIX,
1.3.4; LXII, 2.3; LXIV, 1; LXV, 2;
- ,lmparat al veaeurilor, LXI, 2;
- Sitiilpinul duhurilor, LXIV, 1.
Du;;man, XXXVI, 5.
Du~miinie, II, 5; V, 5; VI, 3.
E
Egipt, IV, 10; XVII, 5; XXV, 3, LI, 5.
Elisei, XVII, 1.
Enoh, IX, 3.
Episcop, XLIV, 1.4; -I, XLII, 4.5; XLIV,
2.3.
Epistola, LXIII, 2; -a lui Pavel, XLVII, 1.
Estera, LV, 6.
Evanghel,ie, XLII, 1.
Evanghelizare, XLVII, 2.
Evlavie, I, 2; XI, 1; XV, 1; XXXII, 4.
Exemplu, -Ie V, 1 ; XLVI, 1; LXIII, 1.
F
Facere de bine, II, 2; XXXIV, 1.
Fapta, -te XXVIII, 1; XXX, 3.7; XXXII,
3, 4; XXXIII, 7; XLVIII, 5; LIX, 3;
-te bune, XXXVIII, 2; -1e de drep-
tate, XXXIII, 8; -te de sfin\enie,
XXX, 1; -te de barbatie, LV, 3; -te
mari, XIX, 2.
Faraon, IV, 10; LI, 5.
Fata, -\a lui Dumnezeu, LX, 3; -\a lui
Hristos, XXXVI, 2.
Faciitor, LIX, 3.
Fiigaduin\a, -tele lui Dumnezeu, X, 2;
XXVI. 1; XXVII, 1; XXXIV, 7.
Fiiriidelege, -gi, LX, 1.
Fa\iirnicie, XV, 1.
 SCfiIEfiILE pARINTILOfi APOSTOLICI

Femeie, -mei, I, 2; VI, 2; XII, 8 ; LV, Iisus, XIII, 1 ; - Domnul nostru, XLVI, 7;
3.5; -meia lui Lot, Xl, 1. - Hristos, Titlu, XXXVI, 1; XLIX,
Fenix, XXV, 2. 6 ; LVIII, 2; LIX, 2.3.4; - Hristos
Fericire, L, 7. arhie:reu, XXXVI, 1; LXI, 3; LXIV, 1;
Fiu, X, 7; mi oamenilor, LXI, 2. - Hristos Domnul nostru, XLIX, 6;
Fiul, XXXVI, 4; LIX, 2.3.4. L, 7.
Fiintii, XXXIII, 4. Isus Navi, XII, 1.
Foe, XI, 1 ; XLV, 7. Ilie, XVII, 1.
Foi~or, XII, 3. In, snapi de - , XII, 3.
Folos, XXXVII, 4 ; XLVIII, 6; LXII, 1. Inel, -Ie, XLIII, 2.
FortunM, LXV, 1. Inimii, II, 1.8; III, 4; XXXII, 4; XXXIII,
Frate, IV, 7.8 i XIII, 1; XXXI, 4; -ti, 1; XXXIV, 4; XXXVI, 2; LI, 3.5;
II, 4; XXXVIII, 3; -tilor, XLI, 1, 2.4; LIX, 3; LX, 2.
XLV, 1.6; XL VI, 1; LII, 1; LUI, 1. Invidie, III, 2.4; IV, 7.8.9.10.11.12.13; V,
Fricli., II, 8; XII,S; XIX, 1 ; LI, 2; LXIV, 2.4.5; VI, 1.2.3; IX, 1 ; XIV, 1 ; XLIII,
1 ; -ca de Dumnezeu, HI, 4; XXI, 6.8. 2; XLV, 4; LXIII, 2.
Frud, XXIII, 4; -e, XXIV, 4. Iona, VII, 7.
Frumusete, XXXV, 3; -a lui Dumnezeu, Iosif, IV, 9.
XLIX, 3. Iov, XVII, 3; XXIV, 3.
Furie, XIII, 1. Isaac, XXXI, 3.
I~av, IV, 8.
G
lsooadii, XII, 1.4.
Gelozie, III, 2. Ispitii, LI, 1.
Generatie, VII,S; XI, 2; -ia noastrii II, Israil, XXXI. 4; XLIII, 2.5 ; LV, 6.
I ; -tii, XIX, 1 i L, 3.
Iwbire, I, 2; XXI, 7; - de frati, XLVII,
Gind, LXI, 2; - bun, LVI, 1; -uri, XXI, 5 ; XLVIII, 1.2; - de striiini, I, 2;
3.9. X, 7; XiI, 1; XII, 1.
Gre~ealii, -~eli, XLI, 2; LX, 1.
ludeu, XXXII, 2.
Grijii, XLIV, 3; LXIII, 4; -ji, VII, 2. Iudi,ta, LV, 4.
Groacpii, XII, 5 i -pa eu lei, XLV, 6. Izvor, -voare, XX, 10.
Grumaz, LXIII, 1.
Gmpii, XXXVII, 3.
Gurii, XXXIV, 7. t
.Impiirat, IV, 10.13; XXXVII, 3; -ti, V, 7;
H XXXII,2; LV, 1.
Har, UtIu, VIII, 1 ; LV, 3 i LXV, 2; L, 3; Irlllpiiriitie, LXI, 1; -ia lui Dumnezeu,
XLVI, 6; XXX, 3; XVI, 17; -uri, XLII, 3; -ia lui Hristos, L, 3; -ia ve~­
XXIII, 1. nkii, LXV, 2.
Harismii, XXXVIII, 1. Iniiltime, XXXVI, 2; XLIX, 4; LIX, 3.
Heliopolis, XXV, 3. Inceput, LVII, 1; LIX, 3.
Hotar, XXXIII, 3; -e, XX, 3.6. Incre:dere, XXVI, 1 ; XXXI, 3; XXXV, 2;
Hotiirire, II, 3; LV, 1. XLII, 3; LVIII, 1.
Hranii, XX, 4. ,In1cuviint'are, XL, 3.
Hristos, I, 2; II, 1; III, 4; VII, 4; XVI, 1; Indatorire, -ri, III, 4.
XXI, 8; XXII, 1; XLII, 2; XLIII, 1; Indemn, XIII, 3.
XLIV, 3; XLVI, 6.7; XLVII, 6; Indoialii, XLVI, 9.
XLVIII, 4; XLIX, 1 i L, 3; LIV, 2.3; Indriiznealii, XXX, 8.
LVII, 2; fata lui-, XXXVI, 2; -Iisus, Indriiznir.e, XXXIV, 1.5; XXXV, 2; LIII, 5.
XXXII, 4; XXXVIII, 1. IllIdreptar, V:II, 2; -tiiri II, 8.
Hula, XLVII, 7. IllIdurar·e, LXI, 2; -a lui Dumnezeu, I, 2;
I -riiri, IX, 1; XX, 11.
Infrinare, XXXV, 2; XXXVIII, 2; LXII,
Iacov, IV, 8; XXXI, 4; XXXII, 2. 2; LXIV, 1.
I,ad, IV, 12. Inger, -I, XXXIV,S.
Iamii, XX, 9. Ingimfare, XIII, 1; XVI, 2; XXXV,S.
]eoanii, XXXIII, 4.
M~e, -idei, XXXIX, 1.
tl1iSiircinare, XVII, 5.
Ierihon, XII, 1. ,Intindere, XX, 6.
Iertare, LIII, 5. Intuneric, XXXVIII, 3; LlX, 2.
Ierusalim, XLI, 2. Intelegere, IX, 4; XXXV, 2; LX, 4; LXI
Iezechiil, XVII, 1. 1; LXII, 2; LXIII, 2; LXV, 1.
SF. CLEMENT ROMANUL, CATRE CORINTENI (I) 85

Intelepdune, XXXII, 4 ; XXXIII, 3 ; Mariam, IV, 11.

XXXVIII, 2; -a cea pUna de vil'tute, Martor, -ri, LXII, 3.
LVII, 2; LVIII, 1. Madular, XXXVII,S; -e, XLVI, 7; -ele
Invatatura, XXI, 6; LXII, 3. lui Hristos, XL VI, 7.
Inviere, XXIV, 1.3; -a Domnului Iisus Maretie, XXVI, 1.2 i XXVII, 4; XXXII, 1 I
Hristos, XLII, 3; -a in viata cea de XLIX, 3; LX, 1; LXV, 2.
to ate zilele, XXIV, 2. Marime, XXXV, 3.
Marire, LXIV, 1.
J Marturie, XVII, 1.2; XVIII, 1; XIX, 1 i
XXIII, 5 i XXX, 7 i XXXVIII, 2 I
JerHa, X, 7; XXXI, 3; XL, 2.4; XLI, 2; XLIII, 1 i XLIV, 3.
-fe, XXXVI, 1; XLI, 2; -fe conrtinui, Masa, -sa lui Dumnezeu, XLIII, 2.
XU, 2; -fe de rugaciune, XLI, 2; -fe Materie, XXXVIII, 3.
pentru gre~eli, XLI, 2; -fe pentru pa- Mers, XLVIII, 4.
calte, XLI, 2. Mijloc, -oace de trai, II, 1.
Jertfelnh:; XXXII, 2; XLI, 2. Mila, II, 4 i IX, 1 i LVI, 1 i -La lui Dum-
Judecata, XI, 2; XXVUI, 1; -diti, LX, 1; nezeu, XXVIII, 1.
-catile lui Dumnezeu, XXVII, 1. Milostivire, XIV, 3.
Jug, -ul harului, XVI, 17. Minciuna, XXVII, 2.
Juraffiiin,t, VIII, 2. Minte, VII,S; XIX, 3 i XX, 8; XXXI, 1 ;
XXXV, 5; XXXVI, 2.
L Minune, -ni, LI, 5.
Ladt, XLIII, 3. Mina, II, 3; LX, 3; -na lui Dumnez,eu,
Liicomie, XXXV,S. XXVIII, 2; -ni, XXIX, 1 ; LV, 5; -nile
Laic, XL,S. lui Dumnezeu,' XXXIII, 4.
Lant, LV, 2; -uri, V, 6. Mindrie, II, 1 ; XIII, 1 i XVI, 2; XXX, 1 ;
Lauda, XXX, 6; XXXIV, 5. XXXV, 5; XLIX,S.
Lavan, XXXI, 4. Minie, XL V, 7; LXIII, 2; -ii, XLVI, 5.
Legatura, XXX, 1; XXXVII, 4; -ra dra- Mintuire, VII, 4.7; XXXVI, 1; XLV, 1.
gostei, XLIX, 2. Mintuitor, LIX, 3.
Lege, -gile lui Dumnezeu, XX, 4.8. Mirare, XLIII, 1.
Leu, lei, XLV, 6. Misail, XLV, 7.
Levi~, -ti, XXXII, 2; XL,S. Mi~care, XX, 1.
Limba, XXl, 7 ; LVII, 2. Moarte, IV, 9; IX, 1.3; XXV, 2; XLI, 3 I
Lini~te, XLIV, 3. XLIV, 2; LV, 1.
Liturghii, XL, 2. Modestie, XIX, 1.
Loc, - de lupta, VII, 1; - de pocainta, Moisi, IV, 10, 12; XVII, 3; XLIII, 1.2.5.6 i
VII,S; - de slava, V, 4; In ace- LIII, 2.4; - , slujitor al lui Dumnezeu,
la~i -, XXXIV, 7, - propriu, XL, 5; LI, 3.5.
-ul ascuItarii, LXIII, 1; -ul eel sfint, Mormint, XXXVIII, 3.
V, 7; -ul rinduH, XLIV, 5; -urile vIn- Mort, -ti, XXIV, 1.
turilor, XX, 10. Mucenicie, V, 4.7.
Lot, X, 4; XI, 1. Multime, VI, 1; XXXIV, 51 LIll, 5; LIV, 2.
Luare amiMle, II, 1. Mundi, XXXIV, 1; -i, V, 4; VI, 1.
Lucrare, XLIII, 1; -rari, LX, 1. Munte, X, 7; LIII, 2.
Lucrator, XXXIV, 1.
Lucru, XXXII, 1; XXXIII, 1; XLII, 5; N
bun, XXXIV, 4; -ri, XXXIII, 2; LIX, 2. Na~tere, -ea din nou, IX, 4.
Lume, V, 7; VII, 4; IX, 4; XIX, 2; Niidejde, XXVII, 1; LI, 1 i LVII, 2;
XXVI, 1; XXVIII, 2.3; XXXIII, 2; LVIII, 2.
LIX, 2; LX, 1; -mile, XX, 8. Namiaza, XXV, 4.
Luna, V, 7; XX, 3. Neam, IV, 10.13; XXIX, 3 i LXI, 3; eel or
Lumina, LIX, 2; -a lui Hristos, XXXVI, 2. de alt -, LV, 4; -uri, LIX, 3.4 i LX, 1.
Lupta, VII, 1. Nebunie, I, 1 i XLVI, 7; XL VII, 7.
Necaz, I, 1.
M Necunoa~tere, LIX, 2.
Nedreptate, XXXV, 5 i -tiiti, LX, 1.
Mare, XX, 6; XXXIII, 3. Neiubire, -ea de straini, XXXV, 5.
MaTea Ro~ie, LI, 5. Neintelepciune, XIII, 1.
Margine, -ni, V, 7. Nemurire, XXXV, 2.
86 SCRIERILE pARINTILOR APOSTOLICI

Nenorocire, I, 1 i -ri, XVII, 5. Piirinte (- Dumnez·eu Tatiil), XXIII, 1 I

Neorinduialii, III, 2. XXIX, 1 i XXXV, 3; - , X, 2, -Ie
Nevoie, LII, 1 i UX, 4. Adam, VI, 3; -Ie Avra.am, XXXI, 2,
Niniviteni, VII, 7. -tii no:;;tri, XXX, 7; LX, 4 i LXII, 2.
No&pte, XX, 2; XXIV, 3; nopti, LUI, 2. Piirtinire, L, 2.
Noe, VII, 6; IX, 4. Pecete, -eU, XLIII, 5.
Nouta·te, XLII, 5. Pedeapsa, XXI, 1 i -a cu moartea, XLI, 3.
Numiir, XXXV, 4; LVIII, 2; LIX, 2. Panii, pene, XXV, 3.
Nume, I, 1; XLIII, 2; -Ie Domnului, Persoana, I, 1 ; XLVII, 6.
XL VII, 7; -Ie lui Dumnezeu, XLIII, 6; Petru, apostolul, V, 4.
XLV, 7; LVIII, 1; LIX, 2.3; LX, 4; Piatra, XI, 2; pie:tre, V, 6.
LXIV,!. Picior, -oare, XXXVII, 5; -oarele Stap1-
nului, XL VIII, 1.
o Piele, piei de oaie, XVII, l.
Pieire, VII, 7; LV, 6.
Oai€;, XVII, 1. Pilda, V, 1; VI, 1; IX, 3.4; XVI, 17;
Os, oase, XXV, 3.4. XXXIII, 8; XXXVII, 5; - de rab-
Oaste, LI, 5. dare, V, 7; -e, LV, l.
Obriiznieie, XXX, 8 i LVII. 2. Pizma, IV, 7; V, 2.
Ocean, XX, 8. Piine, XXXIV, 1.
Ochi, II, 1; V, 3; VII, 4 i -i inimii, Pirga, XXIV, 1.
XXXVI, 2; LIX, 3; -i sufletului, Plan, -nuri, XXI, 3.
XIX, 3. Pliicere, LXII, 3.
Ocrotitor, XXXVI, 1 ; LIX, 3. Plaga, plagi, XVII, 5.
Oglindii, XXXVI, 2. Plinire, XXV, 5.
o lofern , LV, 5. Poartii, XLVIII, 2; -ta lui Hristos, XLVIII,
Om, I, 1.2; VI, 1 i XII, 2; LI, 3 i - d e 4; portio XLVIII, 4.
ispravii, LIV, 1 i - , fiint,a cea mai Pociiintii, VII, 4.5; VIII, 1.2.5 ; LVII, 1;
aleasa :;;i mai mareata, chip al icoa- LXII, 2.
nei Iui Dumnezeu, XXXIII, 4; oa- PoWi, -ta inimii, III, 4; -te, XXVIII, 1;
meni, XII, 4 i XIV, 2 i XX, 4.8.1 0 ; XXX, 1.
XXI, 5; XXXIX, 1 ; XLVII. 5; LXI, 2; Porn, XXIII, 4.
LXII, 2. Pomenin~, - ciitre sfinti, LVI, 1-
Oracol, LV, 1. Papor, XXXII, 2 ; LV, 5.6; LIX, 4; - ales,
Osinda, LI, 3. LXIV, 1; -ul lui Israil, XLIII, 5, 6;
Osta:;;, -:;;i, XXXVII. 3. -oiHe, VI, 3.
Ostenealii, -neIi, IX, 1. Porunca, I, 2; II, 8; XIII, 3; XLII, 3; -ca
p lui Dumnezeu, XX, 3; -i, III, 4; -ci
pentru laid, XL, 5; -cile lui Dum-
Pace, TitLu, II, 2 ; III, 4; XV, 1; XIX, 2; nezeu, XX, 5; XXXVII, 1, 2; L, 5;
XX, 1.9.10.11; LIV, 2; LX, 3.4; LXI, LVIII, 2; -cile lui HriSltos, XLIX, 1;
1.2; LXII, 2; LXIII, 2.4; LXIV, 1; -eiIe Stapinului, XL, 4.
LXV, 1 ; - cu fatarnicie, XV, 1. Post, LIll, 2; LV, 6.
Paguba, XIV, 2. Povatuire, LVI, 2.
PaDte, XXIX, 1 ; XXX, 1- Povatuitor, -i, XXXII, 2.
Partid, -e, XL VII, 3, 4. Premergator, XXV, 3.
Pasare, XXV, 2.5 i XXVI, l. Premiu, VI, 2; -I riibdarii, V, 5.
Pas, pa:;;i, LX, 2. Preot, -oti, I, 2 i XXI, 6 i XXV, 5 i XXXII,
Pata, LXIII, 1. 2; XL, 5; XLIV, 5; XLVII, 6; LIV, 2;
PaUma. -mile lui Hristos, II, 1. LVII, 1-
Patrie, LV, 5. Preotie, XLIII, 2.4.
Pavel, ltpostolul, V, 5 i XL VII, 1. Pret, LV, 2.
Pac at, II, 6; VII, 7; XLI, 2; XLIV, 4; Pricepere, XXXII, 4.
XLVII, 4; L, 5; LI, 3 i LVI, 1 i LIX, Prieten, X, 1; - al lui Dumnezeu, XVII, 2.
1.2; LX, 1.2.3. Prigoana, III, 2.
Pagin, -I, LV, 1. Prihana, XXIX, 1 ; L, 2.
Piimint, IX, 3; X, 2 i XII. 5 i XX, 4; Primiivarii, XX, 9.
XXIV, 5; XXXI, 4; XXXIII. 3; LI, 5; Primejdie, XIV, 2 i XLI, 4; XLVn, 7; LV,
LIX, 3; LX, 4; LXI, 2. 5, 6 i LIX, 1.3.
Piirere, XI, 2. Profet, -eti, XVII, 9 i XLIII, 1.
SF. CLEMENT ROMANUL, CATRE CORINTENI (I) 87

Profetie, XII, 8; XVII, 1- Semen, II, 6; XXXVIII, 1; -i, LI, 2.

Privire, IX, 2; -ri, XIX, 2. Semintie, -ii, XXXI, 4; eele douasprezeee
Propoveduire, XLII, 4. -tH, XLII, 2.4.5; L:\1, 6; -tiile lui
Propoveduitor, V, 6. Israil, XLIII, 2.
Protivnk, eel - , LI, 1. Semn, XI, 2; XII, ']; XXV, 1; -e, LI, 5.
Psalmistul, LVI, 5. Sfrut, LVIII, 2; -uri, LIX, 3.
Pueioasa, XI, 1. Sfatuire, I, 2.
Purtare, XXI, 7.8; - de grija, XXIV, 5; Sfintele sfintilor, XXIX, 3.
-ta.ri rele, XXXV, 5. Sfintenie, XXX, 1; XXXV, 2 ; XLVII, 5,
Putere, XXXIII, 3.8; LX, I; LXIV, I; LX, 2.
LXV, 2; -a lui Dumnezeu, XI, 2; Stint, sfinti, LVI, 1.
XXXIII, 3; LX, 1- Simpatie, XXI, 7.
SimtamiIl!te, XXI, 9.
R Sineeritate, XXXII, 1.
Sin, XX, 10.
Raav, 'XII, 1.3.4.5. Singe, LV, 1; -Ie Domnului, XII, ']; -Ie
Ranehiuna, LXII, 2. lui Hristos, VII, 4; XXI, 6; XLIX, 6.
Rang, prorpriul sau - , XLI, 1. Slava, III, 1; V, 4.6; IX, 2; XX, 12;
Rabdare, V, 5.7; LXII, 2; LXIV, 1 ; 1nde- XXXII, 2.4; XXXVIII, 4; XLIII, 6,
lunga -, LXII, 2 i LXIV, 1- XLV, 1,8; L, 1; LIV, 3; LVIII, 2,
Radaeina, VI, 3. LXI, 1.2.3; LXV, 2; - de!?alia, XXXV,
Rasarit, V, 6; XXV, 1. 5 i -va lui Dumnezeu, XVII, 2.
Raseoala, I, 1 ; II, 6; III, 3; XIV, 2. Slabieiune, II, 6; XXXVI, 1.
Razboi, III, 2 ; XLVI, 5. Slujba, -be, XLIII, 1-
Razvratire, XIV, 1; LI, 1; LIV, 2; LVII, Slujire, IX, 4; XII, 5 i XX, 10 i XLI, 1 i
I; LXIII, 1 j -'ri, XXX, 1. XLIV, 2.3.6; -ri proprii, XL, 5.
Rautate, XXXV, 5 ; XLV, 7. Slujitor, VIII, I, 11, 3.5; LIII, 5; -i, XLI 2.
Rege, XII, 2.4. Smerenie, II, 1; XIII, 3; XVII, 2; XIX,
Regiune, -ni, XX, 5. 1 ; XXI, 8; XXX, 8; XXXI, 4; XLIV,
Religie, XLV, ']; -a noastra, LXII, 1- 3; LVIII, 2; LV, 6.
Revarsare, II, 2. Smirna, XXV, 2.
Rinduiala, XXXIII, 3; XXXVII, 2; XL, 1 ; Snop, XII, 3.
XLII, 2; LXI, 1 ; LXV, L Soare, XX, 3; XXV, 4.
Rivna, II, 1.3. Sodoma, XI, 1.
Rod, XXIV, 5; XLIII, 5; XLIV, 5; roade, Sot, VI, 3; -i, XXI, 6; -ie, VI, 3.
XLII, 4. Sprijin, LVI, 16.
Rob, IV, 12; LV, 2; -i, LX, 2; roabe, Sprijinitor, XLV, 1; LIX, 4.
LX, 2. Stare, buna -, XXXVII, 5.
Robie, III, 2; IV, 9. Stapin, XXIV, 5 i XL VIII, 1 i LII, 1 i LVI,
Ruda, -de, X, 2. 16; UX, 4 i LXI, 1 ; -e, LX, 3 i LXI, 2;
Rudenie, X, 2. -ul, VII, 5; VIII, 2; IX, 4; XI, 1;
Rug, XVII, 5. XX, 8.11; XXIV, 1; XXXIII, I, 2;
Rugaciune, VII, 7; XLI, 2; LIX, 2. XXXVI, 2.4; XL, 1; XLIX, 6 ; LV, 6.
RugamillJte, LXIII, 2. Stapinire, LXI, I, 2.
Stapinitor, LX, 4.
s Stele, XX, 3.
Saul, IV, 13. smp, - de piatra, XI, 2; -i ai Bisericii,
Saminta, -ta, XXIV, 4; scminte, XXIV,S. V,2.
Sanatate, XX, 10; LXI, 1. Strain, -I, I, 2; X, 1; XXXV, 5.
Same, XXXVIII, 2. Stralucire, XXXV, 2.
Seapare, XX, 11.
Seeptm, XVI, 2; XXXI, 4; XXXII, 2. Stricaciune, XXIV, 6.
Sehisma, -me, XL VI. 5. Strimtorare, LIX, 4.
Seap, XIX, 2. Suflare, -a lui Dumnezeu, XXI, 9.
Serj,ptura, XV, 2; XXI, 2; XXIII, 3.5; Suflet, I, 2 i XIX, 3; XXIII, 2; XXIX, 1 i
XXVI, 2; XXVIII, 2; XXX, 1.4; XLIX, 6 ; LV, 6; LIX, 4 i LXI, 3;
XXXIV, 6.8; XXXV, 7; XLII, 5; stin- LXIV, 1 i -e, XXVII, 1; -ul lui Iisus
tele -rl, LUI, 1; sfintele -ri date prin Hristos, XLIX, 6.
Duh Sfint, XL V, 2. Suparare, -rari, LI, 2.
Semanator, XXIV, 5. Supunere, I, 2; II, 1 ; XXXVII, 2.5.
88 SCRlERlLE PARlNTlLOR APOSTOLlCl

v
$tiinta, XL VIII,S. Valerian Bitton, LXV, 1.
Vara, XX, 9.
T Vaz, XXV, 4.
Veac, XXXII, 4 i XXXV, 3 i XXXVIII, 4/
Tabiira, IV, 11 i LV, 4. XLIII, 6 i XLV, 7.8 i L, 7; LV, 6;
Tata, XII,S. LVIII, 2 i LXI, 2.3 i LXIV, 1; LXV, 2.
Tatal, Dumnezeu - , VII, 4 i XIX, 2 i LVI, Veci, XX, 12.
16 i LXII, 2. Vedere, -a credin\ei, III, 4.
Tacere, XXI, 7. Venire, -a lui Hristos, XVII, 1.
Tamiie, XXV, 2. Veselie, LXIII, 2.
Tarie, XXXIX, 2. Veste, XLVII, 7.
Temelie, XXXIII, 3. Viata, XXIV, 2 i XXXV, 2; XLVIII, 2,
Templu, XLI, 2.
LV, 6 i LXII, 1; - imbunatlltita,
Timp, XX, .(; XXV, 2 i -uri, XL, 2. XLIV, 6.
Tinerete, LXIII, 3. Viclenie, -ii, XXXV, 5.
Tinar, tineri, I, 2 i III, 3; XXI, 6. Vierme, XXV, 3.
Toamna, XX, 9.
Vietuire, II, 8 i XLVIII, 1 i LIV, 4 i -a in
Toiag, XLIII, 3.4.5 i toiege, XLIII, 2. Hristos, XL VII, 6.
Tradi\ie, VII, 2.
Vietuitoare, XX, 4.10 i XXXIII, 3.
Trebuinta, XXXVII,S.
Trufie, LIX, 3. Viitor, XXXI, 3.
Tmp, I, 2; VI, 2; XXV, 3 i XXXII, 2 i Virtute, I, 1.
XXXVII, 5 i xxxv:m, 1 i XLVI, 7 i Voie, vezi: Voin\a.
XLIX, 6 i LIX, 3 i LXIV, 1 i -'Ill lui Vointa, VIII, 2.5 i IX, 1 i XXI, 7 i -ta lui
Hsus Hristos, XLIX, 6. Dumnezeu, XIX, 3 i XX, 4 i XXI, 4 i
Tu~burare, XLIII, 6 i XL VIII, 4 i LV, 1. XXIII, 5 i XXVII, 5 i XXXIII, 3.8;
Turma, -ma lui Hrist'Os, XVI, 1 i XLIV, 3 i XXXIV, 5 i XXXV, 5 i XXXVI. 5;
LIV, 2; LVII, 2. XL, 3 i XLI, 3 i XLII, 2 i XLIX, 6 i
LVI, 1.2 i LXI, 1 i -ta luj Hri,sltos !ism;,
T XXXII,4.
Tara, XII, 2, 4 i taIi, XLII, 4. Vorba, -be, XXXVIII, 2.
Tarina, XXXIX, 2. Vorbire, - de rau, XXX, 3 i XXXV, 5.
Tinta, LXIII, 1. Vreme, XXIII, 4 i XLII, 5 i XLIV, 3 i -
Tinwt, -urile din rasarit, XXV, 1. de ciuma, LV, 1 i -mi rindui>te, XL, 1.4.

u z
Uddere, - de frate, IV, 7. Zgomot, -ul mindriei, XVI, 2.
Umilinta, LIII, 2 i LVI, 1. Ziditor, LXII, 2.
Unire, XX, 3.10.11 i XXXIV, 7 i LI, 2 i -a Zi, XI, 2 i XX, 2 i XXIV, 3; XXV, 4 i
dragostei, L, 5. XLIII, 5 i-Ie, LIII, 2.
 SFtNTUL
CLEMENT ROMANUL
OMILIE NUMITA
A DOUA EPISTOLA
CATRE CORINTENI
 INTRODUCERE

Suic'rea aceasta, cu originp- toarte veche, a circulat secole de-a rin-

dul ca a doua Epistolc'i a Sfintului Clement Romanul cc'itre Corinteni.
Cu acest titlu 0 avem In manuscrisele, care ne-o transmit: Codicele
Alexandrin (sec. V) cu 0 lacuna de la capitolul XII, 5 pina la sfJ.r~it
.si JvIanuscrisul IerusaJimitean 54 (anul 1056), care are textul integral.
In amindoua manuscrisele, scrierea se g6se~te dupa Epistola I cdtre
Corinteni. Tot ca a dOLla EpistoJr1 catre Corinteni a lui Clement 0 trans-
mite $i versiunea siriaca.
Antichitatea cre$tina, de dinainte de istoricul Eusebiu, 0 socoate
Ia leI, epistold a lui Clement; Eusebiu, Insa, Ii eontesta autentici-
tatea, scriind astfel: «Trebuie sa se ~tie ca exista 0 a doua epistoid
a lui Clement; dar noi n-avem despre ea 0 cuno$tinta precisa, ca de
prima epistold, pentru ea nu ~tim daea eei veehi au lolosit-o» (III, 38, 4).
Tot a$o gldsuie~te ~i marturia lui Ieronim: cCircula ~j 0 a doua
cpistold sub numele sau (a lui Clement), dar nu-i recunoscutii de cei
vechi» (De vir. ill., 15), Mai tirziu, In secolul IX, Fotie spune 1n Bi-
blioteca sa: «Iar a$a numita a doua Epistola este respinsa ca neau-
tentica» (126). Au fost, Insa, In epoca patristica $i scrijtori care au
socotit-o a lui Clement: Sever al Antiohiei, ava Dorotej $i Maxim
Marturisitorul; dar cercetarile noi au dat dreptate lui Eusebiu, Iero-
nim $i Fotie.
Scrierea aceasta nu-i 0 epistola, ci 0 omilie, 0 cuvlntare; cea mai
veche cuvlntare cre$tina, care a ajuns plna la noi. Tonu1 general a1
scrierii 0 arata. Avem 0 loarte mare frecventc'i a modului de adresare:
cFratilor» (I. 1 ; IV, 3; V, I, 5; VIII, 4; XIII, 1; XIV, 1, 3; XVI, 1)
sau: «FratHor 1;ii sUflori'lor» (XIX, 1 ; XX, 2); avem pasaje care nu-~i
pot gasi locul Intr-o scrisoare, ci 1ntr-o cuvlntare: a) «Ca nu-i micc'i
plata sa aduci la mlntuire un suflet rdtacit. Aceasta 0 putem da ca
rasplata lui Dumnezeu Cel ce ne-a creat, anume $i dadi 'cel ce vor-
be~te $i ce'l lee als'culta, v10flbe$te $i a,sculta cu credintc'i $i cu dragoste»
(XV, 2); b) «Sa nu pc'irem credincio$i $i cu luare aminte numai a,tund
92 SCRIERILE PARINJILOR APOSTOLIC!

dnd ne predi'ca preotii, 'Ci ,~i

dud ne ducem acasa, sa ne amintim de
poruncile Domnului» (XVII, 3); c) «Ded, iratilor $i surorilor, dupa
cuvlritul Dumnezeului adevarului, va iCitesc a:ce,alsUicu;vin,tare, ca sa
fifj cu luare aminte la ce1e scrise» (XIX, 1). Din acest ultim pasaj se
vede ca insu$i autorul nume$te «cuvintare» scrierea sa $i ca a citit-o
«dupa cuvlntul Dumnezeului adevaru1ui», adica dupa citirea textu1ui
Sfintei Scripturi. Care a fost textul scripturistic comentat, nu se poate
deduce din cuvintare. H. Hemmer propune un text din proorocul Isaia.
S-a Incercat sa se gaseasca autoru1 acestei scrieri. Astfel, Hilgen-
fela, studiind expresiile caracteristice ale textului, izvoarele autorului
$i canonu1 Noului Testament a conchis ca omWa este 0 opera de U-
nerete a lui Clement Alexandrinul; Renan $i BatiIiol, pornind de la
asemanarea de glndire $i de limbaj dintre ea ,~i Pastorul lui Herma,
au Inclinat sa vada ca autor al ei, daca nu pe Herma, atunci 0 per-
soana din ace1a$i limp $i mediu; St'ah1 propune ca autor ohiar pe
Herma; Harnack vede pe Soter, episcopul Romei, ca autor. Nici una
din aceste propuneri n-a gasH, insa, adeziunea criticii. Autorul conti-
nua sa ramina necunoscut.
Ca loc de origine s-a propus Corintul, Roma $i Alexandria, iar ca
data a aparitiei prima jumatate a secolului al doilea.
GmiJia are 20 de capitole. Autorul i$i incepe cuvlntarea prin a
spune ascuitatorilor ce trebuie sa glndeasca de Hristos, Care este ju-
decator a1 viilor $i al mortilor ; sa-L marturiseasca nu numai Cll cuvin-
tele, ci $i cu iaptele; sa-I lmplineasca poruncile; sa se pocaiasca de
pacatele savir$ite dupa botez; sa pastreze curat trupul, pentru ca $i
el va Ii rasplatit in ziua judecafij; sa nu uUe pe saraci, sa-i ajute,
pentru ca milostenia este U$urare de pacate; $i ridica mil os tenia 1a
un inaIt nivel, spunind: «Buna este, dar, milostenia ca pocainta a pa-
catu1ui ; mai bun este postul dedt rugaciunea, iar milostenia mai buna
dedt amlndoua» (XIV, 4).

Puncte de doctrina :
Hristos este Dumnezeu, judecator a1 viilor $i a1 mortilor (1, 1); era
mai dinainte, dar' in zilele din urma s-a aratat (XIV, 2), a venit sa
mintuiasca pe cei pierduti (II, 7), pentru care a suferit $i a patimit
(I, 2); este incepatorul nesiricaciunii, prin Care Dumnezeu a aratat
$i adevarul $i viata cea cereasca; in contextul Hristos-Biserica, Hristos
este bdrbatul, Biserica este iemeia (XIV, 2) ; Hristos este Duhul (XIV, 4).
SI? CLEMENT ROMANUL, CATRE CORINTENI (II) 93

Biserica cea dintli, cea duhovniceasca, a fast creaM lnainie de

soare Ijli luna (XIV, n
nu este din timpul de acum, ci de mai lnainte I
(XIV, 2) j Biserica de pe pamlnt, Biserica cea vie, este trupul lui Hris·
tos (XIV, 2) j Biserica cea duhovniceasca s-a aratat in trupullui Hristos.

LITERATURA

Ed it i i: Sa se vaciii la Parintii apostolici. - Editii separate: Milr. Filolei V rie-

niu, KA~fle'l'toa £7tla-x.il1tOu PWfl1J- al 800 £7tla'toAal 7tpo<; KOPl'lIHou., Constantinopol, 1875.
T r a d u 'c e r i: Sa se vada la Parintii apostolici. - Trooulceri serparate: in
engleza: T. W. Craier, Second Epistle of Clement to the Corinthians, London, 1921.
Stu d i i: A. Benoit, Le Bapteme chretien au second siecle, Paris, 1953. - J.
Beumer, Die altkirchliche Idee praexistierende Kirche und ihre theologische Aus-
wirkung, in: Wissenschaft und Weisheit, 9 (1942), p. 13-22. - C. Chavasse, The
Bride of Christ, London, 1940, p. 115-116. - P. Godet, Clement I-er. Homelie ou
pretendue seconde EpUre de saint, in: DThC, III, I, ICOI. 54-56. - J. RendeJ
Harris, The Authorship of the So-called Second Epistle of Clement, in: ZNW,
(1924), p. 193-200. - J. Hoh, Die kirchliche Busse im 2. Jahrhundert, Breslau, 1932,
p. 35-40. - P. C. Hristu, KA~fl1J<; A' in: ThEE, VII, col. 633-636. - G. Kruger,
Bemerkungen zum zweiten Klemensbrief, in: Studies in the Early Christianity, ed.
by S. J. Case, New York, London, 1928, p. 417-439. - AceJwji, Zu II KJem., 14,
2, in: ZNW, 31 (1932), p. 204-205. - K. Muller, Die Forderung der Ehelosigkeit
fiir alle Getauften in der allen Kirche, Tubingen, 1927, p. 14-16. - V. Pavan, Ba~­
tesimo e incorruttibilita nella II Clementis, catechesi ai n-eofiti, .in: Vetera Christi a-
norum, Bari, 14 (1977), p. 51-67. - J. C. PJumpe, Ma~er Ecclesia, Washington, 1943,
p. 22-23. - B. Poschmann, Paenitentia secunda, Bonn, 1939, p. 124 sq. - I. Ru-
cker, Florilegium Bdessenum anonymum, Munchen, ,1933, 4 sq. - J. T. Shotwell !?i
L. Ropes Loomis, The See of Peter, New York, 1927, p. 251-255. - G. R. Stanton,
2 Clement VII 'and the origin of the document, in: CM, 28, 1969, p. 314-320. -
H. Streeter, The Primitive Church Studied with Speci.al Reference to the Origins of
the Christian Ministry, London, 1929, p. 243 sq. - W. C. van Unnik, The irrterpr-e-
tation of 2 Clement, 15, 5, in: VC, 27 (1973), p. 29-34. - H. Windisch, Das Christ'en-
tum im zweiten Clemensbrief, in: Harnack-Ehrung, Tubin-gen, 1921, p. 119-134. -
Acela$i, julius Cassianus und die Clemenshomilie, in: ZNW, 25 (1926), p. 258-262.

1. Aceea!?i idee in PastoIUI lui Helma, 8, 1, dar nu aUt de dezvoltata ca in

Omilia aceasta.
 OMILIE
NUMITA EPISTOLA A DOUA CATRE CORINTENI
A SFINTULUI CLEMENT ROMANUL

CAPITOLUL I

1. 'FratHor, a~a trebui,e sa gindi<m Ide Hsus HrilSitos, ca de Dum-

nezeu,oa de «Judecd~orul viilor $i al mortilor» 1, ca nu 'trebuie sa
giIlldim lu.cruri mid despre mintuirea llIoastra. 2. Daca gindim lucruri
mici de Iisus Hrisio:s, ~i lucruri mid nadajduim sa primim. Cei care
asculta vorbindu-li-se ,de Hris.tos, ca \~i 'cum 'E 's-ar vorbi de ni,~te 1u-
cruri mici, pacatuiesc; de facem a~a, pacatuim ~i noi, ca nu ~tim de
undeam fost 'c:hemati, de Cine ~i 'Slpre ce Ioc, ea nu '~tim oite a :su-
ferit Usus Hris'tos, patim~nd pen'trunoi. 3. De raspl,a1ta Ii vom da Lui
sau ce rold vr,elci'nic de eeea oe ne-a dat 81 noua? Pe-ntru cite lucruri
sfinte nu-I 'Slintem noi Lui datori? 4. Ne-a darui't 'lumina; ca un ,tata,
ne-a numit rfii; ne-a mintuH pe noi, 'care eram rpierduti. 5. Ce laUJda,
dar, Ii yom aduce sau ce rasplata spre a-L rasplati, pentru cele ce-am
primi1t? 6. Eram orbi eu min!!:ea, illlch1nin1du-ne la pietre, la lemne, :la
aur, la argint ~i la arama, lucruri ale oamenilor i intreaga noastra
vi-a'ta nu era nimic aHceva dealt moarte. Eraminoonjuratide Intu-
neric, vedereane 'era in'tunecata, dar am re'CiiJpMat vederea, inde!par-
tind, prin vointa Lui, norul acela, care ne inconjura. 7. Indurindu-se
de noi ne-a miIuit l,ii ne-a mintuit, olnd a vazl1t ICit de mare ralacire
~i pi,erzar,e 'era in noi, drud nu mai aveam nioi onaJdejde de min-
tuire, ,dedit numai in HI. 8. Ne-a chemat dud nu eram ~i a voit sa
venim de 1a nefiinta la :fiinta.

CAPITOLUL II

1. «Vesele$te-te, stearpo, care nu na$ti; dd gJas $i strigd, tu care

nu aveai dureri de na$tere, cd multi sint Wi celei pustii, mai multi

1. Fapte 10, 42.

SF. CLEMENT ROMANUL, cArRE CORINTENI (II) 95

dedt ai celei care are barbat» 2, Ci'llid praietul 'a spus: ~.v esele$te- te
stearpo, care nu na$ti», a ,spus-o tdespre noi; ca Istearpa 'era Biserka
noastra, inainlte Ide a i se da ifii. 2. J.ar Cl'llId a SlpUS: «Striga tu, care
nu aveai dureri de na$tere», 'alcealsta ,spune: sa ,inaltam ,[ll1ga'CiunHe
noalstre cMr'e Dumnezeu ,~i ,sa nu ne vai'tam ca ,oelo8 'care au dureri
de I1Ja~lere. 3. lar drud a IS'Pll's: «Ca multi sint fiji celei pustii, mai
multi dedt ai celei care are barbat», ill'seaimna: peniru dl paporul
nostru parea a fi parasi't de Dumnez,eu; acum, dUipace amcrelzlut, a'll
<ljunls mai mul,ti deciitcei Ice pareau 'ca au Dumnezo8u, 4. $i alta soip-
tura zice: «N -am venit sa chern pe cei drepti, ci pe cei pacatO$i» 3,
5, Aceastainseamna 'ca tnebuie sa IIlJintuias,ca pe cei pienduti. 6. Ca
,Iucru mare~i minunate'9te nu sa sprijini Ipe ,celece 'sta'll, d ;pe 'cele
ce cad. 7. A~a '~i Hrisltos a V'oit 'sa illiilntuie rpe 'cei piel1duti '~ia mintuit
pe multi, venind ~i ,chemcindu-ne Ipe 1lI0i, 'caTe eram deja Ipierduti.

CAPITOLUL III

1. Atit de mar,e mila a facut El ,cu noi! Mai iniii,ca noi cei vii
nu mai jertfim zeilor morti l;>i nu rue mai inchinam lor, d am cunos!cut
prin El pe T,altal ,adevarului. $i ,caree's1te ICUno.~tinta, care ne duce 1a
Tatal adevarului, decit a nu te lepada de Iisus Hris10s, prin Care
L-am cunoscut rpe T,a'ta'l '? 2. Lnsu~i Hrisitos 0 spune: «Pe eel care Ma
va marturisi inaintea oamenilor, 11 voi marturisi $i Eu lnaintea Ta-
talui Meu» 4. 3. Aceasta ester dar, plata noastra: dad! marturisim pe
/1., cela prin Oar,e am fost min,tuiti.
4, in Ice chip 11 maI1turisim '?
Fi:JJoinJd 'cele loespune '~i necaltCiillld rporuncile Lui; anu-L ci[}Jsti
numai 'cu buzele, d diln toata. inima I~i din tot 'sufle'tu1 5 , Dumnezeu
a spus ~i in carte a proorocului lsaia: 5. «Popowl acesta Ma einste$te
cu buzele, dar inima lor e departe de Mine» 6,

CAPITOLUL IV

1. \Sa nu ne marginim a-iL Inumi atit: Damn; Cd nua,ce:asta ne

va mintui. 2. Ca spune HriS'to'S: «Nu tot cel ee-l\lj zice: «Doamne:
Doamne)} se va mintui, ci eel ce face dreptatea» 7. 3. Ded, fratilor,

2. Is. 54, 1.
3', MI. 9, 13; Me. 2, 17; Le. 5, 32.
4. MI. 10, 32; Le. 12, 8.
5. Deul. 6, 5; 10, 12; Mih. 6, 8; Mt. 22, 37; Me. 12, 29-30; Lc. 10, 27.
6. Is. 29, 13.
7. Mt. 7, 21.
96 SCRIERILE PARINTILOR APOSTOLICI

sa-L marturi'Sim pl"1in fapte!;>i ,pri'll a ne iulbi unii pe 'al,tii ; :sa nu fa'cem
de5friinare, sa nu ne vorlbim de rau unuil peaiHul, lSa nu ne invidiem,
clsa fim infrinati, milosttvi, buni; se ,cruvi'lle sa avem mila unii de
altii !;>i sa nu ,fim iubritori de argint. Pri'll aceste ifa!pte II marturi'sim
~i nu prin cele ,protivillicre lor. 4. Nu trebuie Isa ne temem de oam.eni,
mai muH dedlt de Dmrunezeu. De a'ceea Domnul, porundnidu-va aces-
tea, a spus: 5. «Daca sintell adunali cu Mine In sInu1 Meu, dar nu
faceti poruncile Mele, va voi arunca I>i va voi spune: cDuceti-va de
la Mine! Nu va I>tiu de unde sinteti, lucratori ai nelegiuirii~~.

CAPITOLUL V

1. De aceea, fratHor, pariilsinid ,!;>eder.ea vreilnerIni'ca din [umea aceasta,

sa facem voia Cellui ce ll'e-'d 'dhemalt l;ii sa nu ne temem a ie!;>i din 'lu-
mea aceasta. 2. Ca 'spune Domnul: «Fitl ca mieii In mijlocul lupi-
lor»; 3. iar Petru, raspunzlnd, I -a zis Lui: «Dar daca lupii vor sill>ia
mieii ?». 4. $i i-a spus Iisus lui Petru: «Sa nu se mai teama mieii de
lupi, dupa ce mor. $i voi sa nu va temeti de cei ce va omoara I>i
nu pot sa va faca nimic, c1 temeti-va de acela care are putere sa
arunee $i sufletul I>i trupul in gheena focului» 9. 5. Si sacunoa~ltetL
frati!10r, ca !;>elderea trupulIui ,acestuia ,in lumea aceasta este seurta !;>i
de mka Idurata, pe dnd tagaduin~a lui Hristos este mare I!;>i minunalta,
ca !;>i OIdiihna ,imparatiei ere va sa fi.e ~i a vi'etii vel!;>nice. 6. Dar ce
alke'Va poate sa ne talca Isa rdobrindim a'cest'e buna,tati dedt a vietui
cUJVios !;>i drerpt, a SOCioti pe Icele din lumea a'oe;asta Ica s~raine !;>i a
nu Ie dori? 7. Ca daca dorim sa le dobi:nrdim pe a'cestea, ne abatem
de 1a 'calea dre\ptatii.
CAPITOLUL VI

1. Zice DomnuI: «Nici 0 sluga nu poate sluji 1a doi domni» 10. Daca
vrem Isa slujim !;>i ;lui Dumnezeu ,!;>i lui mamona, nu avem .uteri un fo-
los. 2. Ca cce fo10s ar avea omul de-ar cll>tiga lumea toata, dar I>i-ar
pierde sufletu1?» 11. 3. Vealcul ,aeeslta deaicum !;>i v'eaeul viitor sint doi
du!;>mani. 4. Vealcut de acum spune: rdesfrlinare, strica'Ciune, iubire de
argint, !;>i in!;>e'laciune; vea'cul ceI8.rlaII't Ise leapalda de 'a'cestea. 5. Nu
putem lfi, dar, prieteni crueeTe doua veacuri; trebuie sa rne lapiildam
deacesta !;>i sa 'fim Iprieteni eu 'ce'lil'laIJrt. 6. Socotim Ica este mai bine
8. Text neounoscut. Amjnte~te de: Lc. 13, 27 i Mi. 7, 23.
9. Text neeunoseut. Aminte~te in par1te de: Lc. 10, 3 i Mt. 10, 16 i Lc. 12, 4 i
Mi. 10, 28.
10. Mi. 6, 24; Lc. 16.13.
11. Mi. 16, 26 i Me. 8, 36; Le. 9, 25.
SF. CLEMENT ROMANUL, CATRE CORINTENI (II) 91

sa urim 'Pe oe'le .de aid, ca s!inlt mici, vremelni'ce ~i stricadoase ~i

sa iubim pe celelaHe, bunatatiJ.e 'ce,le nestricacio8'Se. 7. Fwcind vointa
lui Hristos, vam gasi odihna; iar daca nu aSlcuHam Ide poruncile Lui,
nimic nu ne va izbavi de 'ohinul eel ve~nic 8. Spune ~i Scriptum -Ia
Iezechiil: «Cd chiar de se vor scula Noe ::;i lov ::;i DaniiI, nu vor iz-
bdvi pe copiii lor de robie» 12. 9. Daca nil~te drepti ca acel;itia nu pot,
cu dreptatile lor, sa izbaveaS'ea pe Icopiii llor, noi en lOe in'credere vom
intra in pala,tu:l lui Dumnezeu, da,ca nu pastram ,curat ::;i neprihanH
botezul? Sau cine va fi aparatorul nostru, da'ca vom fi ga'siti, ca nu
avem' fCllpbe Isfinlte ~i -drepte ?

CAPITOLUL VII

1. Deci, fratii meL sa IUlp'ta:m, ~tiirud di. ,}lupta ne sta in !ia,ta; 1a

intrecerile acesteade pe pamilnt mUll1ialearga, dar uu ioti S!Int lruc'll-
nunati. ci numai a.eeico.re ,s-au OIstenit multt ~i au luptat bine. 2. Sa
luptam, a~adar, ~i noi, ca loti sa ,fim incununati. 3. Sa alergam pe cailea
cea dreapta, in intrecer-ea cea neSltrka'Cioasa; sa intram multi in aceas-
ta intrecere ~i sa ne lup'tam,ca sa '~i ,film incununati; iar daca uu pu-
tern fi toti incununati, sa fim cel putin ruproape de cununa. 4. Trebuie
sa ~tim, ca daca ce,l care ia parte la intreoerile a'cesbea stricacioase
eSite gasH folo'sind mijloa,ce necirustite,elste biciuit ~i lSeo,s alfara din
staldion. 5. Ce socOltiti ca va pati cell care ia parte necins'tH 10. lup'to.
cea ne,9trka'Cioasa? 6. Ca spUine Scriptura de ce'icare n-au pa'stra't
pecetea 13: «V iermele lor nu va mud ::;i focul lor nu se \'a stinge ::;i
\or fj priveald la tot trupu]" 14.

CAPITOLUL VIII

1. Sa ne pocaim, dar, dta vreme ,sin tern pe paminl. 2. S'intem lut

in mina me'$'ierului. Dupa ,cum olarul, daca face un va's ~i va'snl, pe
cind ill fa'ce ielse rau,sau 'se strica [n miini'le lui, il Ipoate fa'ce ,din
nou, dar daca apuca de-l baga in cuptorul de foc, nu-l mai poate in-
drepta, to't o.:$a ~i noi; eita vreme slintem in 81cea'sia lume, sa ne po-
cEllim din ,toata inima de pacatele pe care Ie-am facut in trup, ca sa
fim miutuiti Ide Domnu'!, cit a'vem vreme -de pocainta. 3. Durpa ce ie-
$im din lume, diln'co'io nu ne mai putem ma'r'turisi sau pocai. 4. Ded,
fratilor, vom dobinldi viata ve$U1i'ca, da'ca fa:cem voia Ta'ialui. daca ne
12. Jez. 14, 14. 18. 20.
13. Botezul.
14, Is. 66, 24.

7 - Parinti apostolici
98 SCRIERILE PARINTILOR APOSTOLICI

pa1stram cur-alt itrurpul ~i daca parzlm poruncile Domnului. 5. Ca zice

Domnul in EvangheHe: «Daca n-ati pastrat ce este mic, cine va va
da ce este mare? Ca va spun voua: Cel ce este credincios in cele
mai mici lucIUri este credincios $i in cele mari" 15. 6. eu alte cu-
vinte spune a~a: «PalS't,rati Itrupul curat ~i pecetea nepatata, ca sa
dobirudim viat-a ve~lnli'ca ! ».

CAPITOLUL IX

1. Sa Inu spuna cinev,a Idintr'e v,oi: Trupul Clicesta nu va fi judecat,

nici nu inviaza. 2. Cunoa~teti doar in c;:e ati fost mintuiti, in ce ati
vazut din nou lumina! Nu oare fiinld i'n acest trup? 3. Trebuie, dar,
sa pastra1m hurpuilca 'pe un teilwplu a'l lui DUlmnez-eu. 4. Precum .uti
fost chemati in ,trup, tot a'~a in trup veti ~i veni. 5. Daca. Hristos Dom-
nul, Care ne-a m:intuilt, fiind mai inl'ii Duh, s-a fa'cut trup ~i a~a ne-a
chemal, Itat a~a -~i noiin a'oelst tmp vom primi ra'S,pla'ta. 6. Sa ne iubim
unii pe aiNi. ca -sa. inrram ioti in ,imparatia lui Dumnezeu. 7. Sa ne
vindecam, c1H avem timp, 'Sa ne dam pe noi in:~ine lui Dumnezeu, Cel
ce ne vindeca, d:irudu-I in s,chimb ra.-sip1lata.
8. Ce raigp}.a,ta?
9. Sa me pocaim cuinima sincera. ea Dumnezeu cunoa~te pe loate
mai dinainte~i ~me -cele din inima n'oalS'tra. 10. Sa-linMtam, dar, 'laulda,
nu numai din gura, d ~i din in~ma, 'ea 'Sa ne ;primeascaca fii. 11. Ca
a spus Domnul: «Sint tralii Mei aeei ee tae voia Tatalui Meu)) 16.

CAPITOLUL X

1. Sa faeem, decri, fratii mei, voia TalUiIui Celui ce ne-a ,chemat,

ca. sa traim; sa urmam mai muH: virtutea ~i sa parasim rautatea, care
este inainte-mergatoarea pacatelor noastre; sa fugim de paginatate,
ca sa nu ne cuprin!da re1lele. 2. Dalca ne Vlom slraJdui 'sa fax:em bine,
pacea ne va urma. 3. Acea'sia e pri'oina ca nu poti gc]si pa:cea la oa-
meniicUiprin~i de temeri amene~ti, oare al.e9 mai degrcvba desfMarea
de aid decit fa'gaduin~a ,viitoare. 4. Ei nu ~ti:u oH chin are desfatarea
de aid ~i ce f'erioire are desfaitaf'ea viiltoare. 5. $<i de-ar ,[a,oe numai
ei a'cestea, ar mai H de suferit, dara,~.a staruie sa de-a l'llvata'turi rele
unar sulflete nevinDvate; ~i nu-'~i dlau seama ea vor alvea 0 inldoHa
oSl'llida : ~i ei ~i oei care i-auals'culta't.
15. Le. 16, 10-12.
16. Mt. 12, 50 i Me. 3, 55 i Le. 8, 21.
sF. CLEMENT ROMANUt, CATRE COIl.INTENt (II) 99

CAPITOLUL XI

1. Noira~aldar, sa s'lujim lui Dumnezeu, cu inima curata ~i vom

fi drepti iar dalca nu-I v·om ,sluji, 'pen'tru ca nu cwdem in fagaduinta
i
lui Dumnezeu, vom fi ni~te ne1norociti. 2. Ca sipune~i euvilntul pro-
fetic: «Nenorocjti sint cei indoielnici, cei care se lndoiesc in inima
Jor, cei care spun.' «Aces tea de demult ie-am auzit $i pe vremea pa-
rintilor nO$tri, iar noi zi de zi am a$teptat $i nimic din acestea n-am
"azut». 3. Neiericitilor! Comparati-va cu un pom! Luafj pilda vita
de vie; mai lnW 1i cad irunzele, apoi lastare$te; dupa aceasta agu-
rida, apoi strugurele copt. 4. Tot a$a $i poporu1 Meu a avut tulhurari
I;j necazuri, dar mai tlrziu va primi bunatatile» 17. 5. Deci, fratii mei,
sa nu ne indoim, d sa starulm nadajduind, ca sa primim ~i raspla!ta.
6. Credinoios este Cellce a fagalduit, ca va raspllati fi.ecaruia dupa fap-
tele lui. 7. Daca vom f,ace drepta1tea 'inaintea lui Dumnezeu, yom intw
in imparatia Lui ~i yom pf'imi Higa;druint'e'le «pe care urechea nu le-a
auzit, nici ochiu1 nu 1e-a vazut, nici la inima omului nu s-au suit» 1~

CAPlTOLUL XII

1. Sa a~teiptam, dar, in orice ·ceaIS, iIll1paratia lui Dumnezeuin dra-

gos.te ~i dreptate, pentru ca nu~tim zina .ari§itarii lui Dumnezeu, 2.
fiind intrebat ,Insu~i Domnul de cineva dnd va veni imparatia, a spus :
Cind vor ii cele doua una, clnd partea din aiara va Ii ca cea dina-
untru, iar barbatul cu iemeia nu vor fi nici baTbal, nici femeie» 19.
3. «Cele doua sint una», oind !>punem unH a1'tora adevaru'l ~i cind in
doua trupuri l,ocuie~lte, mra fatanni'Oie, un singur suHet. 4. ",Partea
din aiara ca cea dinauntru», inseamna: sllifletul esbe par,tea dinauntru,
iar trupul partea din afara i dupa cum trupul tau se vede, tot a~a sa se
vada ~i sUlfletul tau in fap 'te'lecele bune. 5. «Barbatul Cll iemeia nu
vor fi nici barbat nici iemeie» vrea sa Sipuna ca fraltele cli'nd velde 0
sora sa nu gindeas.ca de ea ca e femeie, nici sora ,drud vede un fmte
sa nu ginldeasca de el ca de un barbat. 6. «Cilndveti ,faee a'ces'tea,
spune Domnul, va veni iffilparatia Tatalui Meu».

CAPlTOLUL XIII

1. Sa ne po-cairn adalta, fratilor! Sa ,fim cu mint'ea tre-aza sipre biue!

Ca siutem pilini de llUll'ta nehUinie ,~i rautate. Sa ~tergemde pe noi

17. Tex't necunoscut. A fost folosi.! ~i de Sflntul Clement Romanul in Epist()la

catre Corinteni, XXII, 3. 4, eu oarecare deosebire.
18. Is. 64, 3 i Rom. 2, 9.
19. Text neeunoseut.
100 SCRIERILE PARINJILOR APOSTOLICI

pacatele ,cel1,e de mat inainlte ~isa ne mintui'ill, po'ca,indu-ne din su-

flet. Sa nu fim llingu~iltoricu oamenii, ni'Cisa voim sa ne placem
numai noua in~iille, ci ~i oamenilor din a,fara, i.n dreptate, ca sa nu
fie huHt, din prliicina nlOa'stra, numel1e 'lui Dumnezeu. 2. Ca spune Dom-
nul: «Totdeauna se hule$te numele Meu in toate neamurile>;; 20 ~i
jara~i: «Vai de acela din pricina caruia este hulit numele Meu!» 21.

In ce ,5e hl]le~te ?
«In aceea ca nu faceti ce voi,esc».
3. Ca neamurile, auz~rud dingura noastra cuvinte'le lui Dumnezeu
Ie admira ca frumoase ~i marete; apoi, vazind 'ca ~a'Ptel'e noastre nu
sint vre:dnke de cuvintele pe ,care loespunem, se iniorc de aici spre
hula, sipunind casint basm ~i in~elatorie. 4. Ci,ndaud de 1a noi, ca
Dumnezeu s;pune: «Nu aveti nici a multumita, daca iubiti pe cei ce
va iubesc, cj aveti multumita daca iubiti pe dU$mani $i pe cei ce va
urasc» ; 22 cind Ie aud pe alcelstea, aJdmira 'covlr~irea bunMati:i; dar
cillid vad ca noi nu numaica nu iubim ,pe eei 'Oe ne uras,c, dar ca nu-i
iubim nici pe cei care ne iubesc, rtd de noi ~i e:ste huli't numele ilui
Dumnezeu.

CAPITOLUL XIV

1. Ded, fratHor, da'ca vom falce voia lui Dumnezeu, Ta,tal nostru,
vom face parte din Biserica cea dintii, ,cea duhovnice,ascd, 'oea creaia
inainte de soare ~i de luna; dar daca nu vom face v'Oia Domnului,
vom face parte din Scriptura, care zk,e: «A ajuns casa Mea pe$tera
de t1lhari» 23. Sa ,alegem, ded, sa faeem parte din Biseri-ca vie~ii, ea
sa ne mintuirrn. 2. Nu creld ca nu ~titi ca Bi'serica vie eSite «trupul lui
Hristos» 24; ca sipUine Scriptura: «A facut Dumnezeu pe am barbat
$i femeie)) 25; barbatul elSbe HristOls; femeia este Biser-i'ca; ca inca ~i
cartile profetilor ~i apostolii invata ca Biserica nu este din timpul de
a'cum, ci demaiinainte;caera.duhovnieeasca.cal~i Ji.susul nos,tru,
dar s-a matat in zillele din urma, ca ,sa ne mintuiasca. 3. Bi'serica,
care era duhovni'ceascd, s-a aralbalt in trupul lui Hristos,ara'Vinrdu-ne
ca da,ca cineva din nlOi va palstra BiSleri'ca in trupul sau ~i nu '0 va
strka, 0 va primi in Duhul cle:l Slfint; Cd {rupu1I acesta este 0 ima-
gine a DuhuIu1i; ~i cel 'care Sitrka ima'ginea nu se va imparita~i cu
20. Is. 52, 5.
21. Text neeunoseut.
22. Le. 6, 32. 35.
23. Ier. 7,11; MI. 21,13; Me. 11,17; Le. 19,46.
24. Efes. 1, 22. 23.
25. Pac. 1, 27.
SF. CLEMENT ROMANUL, CATRE CORINTENI (II) 101

originalu1. Ded alceasta VIea sa va s'Puna, fnatilor: Pastmti trupu!,

ca sa va imparta~iti ou Dunul. 4. Da'ca spunem ca 'trupuleste Bise-
rica, iar Duh'lll es~:e Hrisios, urmeaza ca cel caTe a batjooorilt trup'lll
a batjocorit Biserica; iar unul ca aeesta nu se va imparta:;;i eu Duhul,
care este Hri'stos. 5. De a/tilt a viata~i nes1trilcaciune se poa'le imparta~i
tmpul acelsta cirud Duhu!l cell stint se une~te cu 811, lincH nici nu poti
,spune, nilei grai «cele pe care le-a pregatit Domnuh ~6 celoT aIeI~i
ai Sai.

CAPITOLUL xv

1. Nu sO'cot ca am dat un S1fa"i neinsemnat de~pre intrinare; pe

acesba, de-l va urma cine,va, nu-i va pare a rau, ci [se va mintui ~i pe
e'l ~i pe mine, eel ce l-amsrfMui't. 2. Ca nu-i mica plaita de a<duci la
minituire un sufle1t rata'dt .<;;i pieridut. Alcearsla 0 put,em da ca rasplaia
,lui Dumnezeu Ce'l ce ne-a creat; anume Idaca ~i cell ce vorbe~te ~i
cel oe a's cu'ltta , vorbel~te~i a[soul'ta Cll creidinta ,~i cu dragoste. 3. Sa
ram1inem, diar, rdr,epti ~i cuvio~i in cele Ice am crezut,ca sa-L ruga'ffi
eu inidraz[nire pe Dumnezeu, Care zke: «Inca graind lu, iti voi spune:
lata slnt aici» 27. 4. Cuvin!tu1 aC8'sta este slemn de mare tagaduinta.
Prin eil Domnu'! spulIle ca 8'S'te mai grabnic la dat dedl cel care-l
roaga la cemt. 5. Avinld, ded, Iparte de a a'tilt de mare bunatate, sa
nu ne pizmulim unii pe a!<tii, oind primim nii:;;te bunatati a~a de marL
Pe oit de mare pla'cerie arduc aces[te [cuvini-e cellOr ce lIe sHi'V'8isc, tot
pe ,aUt de mare osilrnida aldn'c ce'llar ce nu ,alscullta Ide 81e.

CAPITOLUL XVI

1. Sa luam, deci, fratilor, nu mk pIi'llej de a ne pO'cai. Cit avem

limp sa ne intoarcem la Dumnezeu Cel ce ne-a ehemat, pina 11 mai
avem inca rpe Cel ,ce ne primel~t[e. 2. Daca ne lepardam de ipIacerile
,acestea ~i dalca ne stapinim 'SuifltetulI no'Stru l;ii nu-,i mai hnlplini1m pot-
tele lui cete r,eJe, vom avea parte de mila lui Iisus. 3. $titi ,ca «vine
ziua judecatii, ea un cup tor care arde» 28; ,~i «se vor topi unele ce-
ruri» 29 ~i tOlt pam:intul Coa plumbul topi[t in fOCi ~i atun'ci 'se v[or arata
fa!pte'le 'ce'Ie ascurrse ~i vazute ale oam8lnilor. 4. Buna '8s[te, dar, mi-
lostenia, ,cia pacainta a palcatul'lLi; mai bun 8is1be pO'sltul dedt ruga-
dune a, iar milostenia mai buna dedt amindoua. «Dragostea acopera
26. 1 Cor. 2, 9.
27. Is. 58, 9.
28. Mal. 4, 1.
29. Is. 34, 4.
102 SCRIERILE PARINTILOR APOSTOLICI

multime de pdcate» 30, iar ruga'cmnea, pornita dintr-o con~tiinta ClU-

mta, izba:ve'~;te de moarte. Feri'dt este tot celgasit ,delsavir~it in a'ces-
tea; ca milo's'teniaeste UJ~urare de paCiate.

CAPITOLUL XVII

1. Sa ne pocaim, dar, diln ,toala inima, ,ca sa nu picara nimeni din-

tre noi. Da'ca a'verm poruncile ~i Ie facem, departindu-ne de idoli ~i
invatirud pe a1tii crcldinta,apoi cu mult mai mult nu trebui e sa 1asdm
sa phlra un suflelt, care cunoa~te pe Dumnezeu. 2. Sa ne ajuUim, dar,
unii pe aHii, sa-i ,povatuim pe 'ce:i slabi 'Slpr'e bine, ca 'sa ne minLuim
toti; sa ne Slfaituim unii pe al~ii ~i sa ne intoar'cem la credinta. 3. Sa
nu parem credincio;;i ~i cu luare aminte numai a'tuuci dud ne Ipwdica
preotii, ci ~i dnd ne ducem acasa, sa ne am1ntim de porunoile Dom-
Hului; sa nu ne lasam atra:~i de porteIe :lume:~ti, ci, adunin1du-:ne mai
des, sa ne s'iraiduim a propal5i in pOIUJncile DomnUilui, pentru ca «gin-
dind toti acela'li Jucru» 31, sa fim uniti pentru viata. 4. Ca a spus
Dornnul: «Vin sd adun toate neamurile, semintiile ,5i limbile» 32. Aceste
cuvinte Ie spune desipre ziua aratarii Lui, !Cl.ud va veni sa ne ras-
cumpere pe fiecare dupa taptele sa'le. 5. $i cei necr'edincio~i «vor
vedea slava» 33 ~i puterea Lui ~i se vor minunacirid vor ,vedeaca
Jisus este rmparaltu~ lumii ~i V:OI zice: «Vai noud, cd Tu erai $i nu
$tiam $i nu credeam $i nu ascultam de preotii care ne predicau despre
mintuirea noa'stra». $i «viermele lor nu va muri $1 iocul lor nu se va
sUnge $1 vor Ii priveala la tot trupul» 34. 6. Profeiu! vorbe~te de ziua
a,ceea a jUideicatii, cinld vor vedea pe a'ceia dintrenoi care n-au crezut
:;;i au ra'sUtlmacilt poruncile lui Ji:sUJs Hr~stols. 7. lar dreptii, care ,au
facut tapte bune, care au rabda,t chinuri ~i au urilt pla'oerile sud]etu1ui,
cind vor veldea pe cei care s-au departat decr'eldinta~i 'care s-au 1e-
padat, cu curvin:tele sau cu falp'tele, de IiISUS Hristos, di sint chinuiti
cu ohinufli cumplite in focul cel ne's'ti'ns, vor da sl.ava Dumnezeului
lor, zicind: «Va fi nadejde ee'lui ce a s:lujit lui Dumnezeu din toaia
inima».

CAPITOLUL XVIII

1. Sa fim, dar, :;;i noi dintTe aceta care-I multumels1c ~i-I silujesc lui
Dumnezeu ~i nu dintre nelcr~dindo~ii, care vor fi O'sindHi. 2. Cd ~i eu
30. 1 PI. 4, 8.
31. Rom. 12, 16.
32. Is. 65, 18.
33. Is. 66, 18.
34. Is. 66, 24.
SF. CLEMENT ROMANUL, CATRE CORINTENI (II) 103

sint cu totul pa1caltos .!;)i nu rna pot scrupa de iSipita; srint :inca in mij-
IooUlI uneI'teilor diaV'oIului, dar ma srtraiduieSic sa urmares'c dreptatea,
ca sa pot fi cit mai alpro.al.p'e de ea, temiIlldu-ma de judecata ce va
sa fie.

CAPITOLUL XIX

1. Deci, fratilor !;)i suroriIor, dupa cuvintul Dumnezeului adevaru-

lui 35, va citesc aceasta cuvintare, ca sa fiti eu luare aminte la cele scri-
5e, spre a va mintui $i voi $i aeela dintre vol care va cite$te. Plata pe
care v-o ceT este sa va pociliti din toarta in'im'a, casa dobinlditi m'in-
tuire !;)i vial~i. Fi'i'Cinid a'cestea, yom pune 0 tinlta tuturor tinerilor, care
voi~sc sa se ostene'aS'ca pentru buna ,creldinta $i bunMatea lui Dum-
nezeu. 2. Noi, cei nein~elepti. sa nu ne si:mtim ji9niti. nid sa ne su-
param, cind cineva ne sfatuie$te $i ne intoarce de la nedreptate, 10.
dre'P'tate. Uneori, faicem faIPte rele fara sa ne dam seama din pricina
inldoielii ~i necreidintei drin ini'mi'le noas>ire. «Mintea ni s-a lntunecat» 36
din pricina pofte'lor Ice!Jor de!;)art1e. 3. Sa savir!;)im deci drep'iartea, co.
pina la sfir!;)it sa ne mi'ntuim. Feridti slnt rei care dau ascultare
acestor porunci! Chi'ar de-ar sulferi putina vreme in lumea acealsta,
vor culege rodul nemuritor al invlier1ii. 4. eel bineveldincios sa nu 5e
in!f:rilstez1e, daca indura 'Slufeninte rn vremurile de alcum; i1 a!;)teaip'ta un
timp feridt; inviind, se va bucma sus cu parintii. inltr-un veac fara
de durere.

CAPITOLUL xx
1. Sa nu se tu'lbur,e, insa, mintea noaS'tra nici de aceea ca veldem
pe neidr,epti deSifatinidu-se eu bogatii. iar ,pe rooiilui Dumnezeu strim-
torati. 2. Sa avem creidinta, fratilor !;)i ·smoril:or! Sa ducem lupta de
incerlc'area Dum:nezeUilui Ce'lui viu ;sa ne exerciUim in viata aceasta,
ca sa tim incU'nu'llati in cea viiltoaTe. 3. Ni1ci un drept n-a luat in graba
roalda, ci 0 a!;)lealpta. 4. DalCa Dumnezeu ar da dmptilor indata pla1ta,
am fa:oe negutatorie !;)i nu citnsbire de Dumnez·eu. Am parea numaica
sinbem drepti. oOirud urmarim, nu bunacreidinta, ci cl:!;)hgu1l. Pentru
at:ealsta judecata dumnezeialSica a lOlVit dUlhul, care nu era drept $i
I-a pus in lanturi. 5. SinguruIui Dumnezeu nevazut, Ta>ta.lui adevarului,
Celui ce ne-a trimis pe Mintuitorul $i Incepatorul nestricaciunii, prin
Care ne-a aratat noua ~i adeva.rul $i viata cea cereasca, Lui sIava in
vecii vecilor, Amin.
35. eu alte cuvinte: dup1i ce s-a citit din Sfinta Scriptura.
36. Eies. 4, 18.
 104 SCRIERILE PARINTILOR APOSTOLICI

INDICE SCRIPTURISTIC
Facere 1, 27 - XIV, 2. 7, 21 - IV, 2. 9, 25 - VI, 2.
Deuteronom 6, 5 - III, 4. 7, 23 - IV, 4. 10, 3 - II, 2-4.
10, 12 - III, 4. 9, 13 - II, 4. 10, 27 - III, 4.
Isaia 29, 13 - III, 4. 10, 16 - II, 2-4. 12, 4 - II, 2-4.
34, 4 - XVI, 3. 10, 28 - II, 2-4. 12, 8 - III, 2.
52, 5 XIII, 2. 10, 32 III, 2. 13, 27 - IV, 4.
54, 1 - II, 1. 12, 50 - IX, 11. 16, 10-12 - VIII, 5.
58,9 - XV, 3. 16, 26 - VI, 2. 16, 13 - VI, 1.
64, 3 - XI, 7. 21, 13 - XIV, 1. 19, 46 - XIV, 1.
66, 18 - XVII, 4.5. 22, 37 - III, 4. Faptele Apostolilor 10, 42
66, 24 - VII, 6; XVII, Marcu 2, 17 - II, 4. = I, 1
• 5. 3, 55 - IX, 11. Romani 2, 9 - XI, 7.
Ieremia 7, 11 - XIV, 1. 8, 36 - VI, 2. 12, 16 - XVII, 3.
Iezechiil 14, 14 - VI, 8. 11, 17 - XIV, 1. I Corinteni 2, 9 - XIV,S.
14, 18 - VI, 8. 12, 29-30 - III, 4. Efeseni 1, 22 - XIV, 2.
14, 20 - VI. 8. Luca 5, 32 - II, 4. 1, 23 - XIV, 2.
Mihea 6, 8 - III, 4. 6, 32 XIII, 4. 4, 18 - XIX, 2.
Maleahi 4, 1 - XVI, 3. 6, 35 XIII, 4. I Petru 4, 8 - XVI, 4.
Matei 6, 24 - VI, 1. 8, 21 - IX, 11.

INDICE REAL $1 ONOMASTIC

A c
Ac,asa, sa spunem - cele auzite la bise- Cale, -,acea dreapta, VII, 3; -,a draptatii,
rica, XVII, 3. V,7.
Adevar, III, 1 ; XII, 3; XIX, 1 ; XX,S. Carte, III, 4; cartile profetilor, XIV, 2.
Ale~i, -ii Domnului, XIV,S. Chin, -ul ve!jnic, VI, 7; -uri, XVII, 7.
Amin, XX,S. Cinstire, - de Dumnezeu, XX, 4.
Apostol, -Ii, XIV, 2. Ci~tig, XX, 4.
Aparator, VI, 9. Con!?tiinta, -ta cura,ta, XVI, 4.
Aratare, XII, 1 ; Ziua -arii, XVII, 4. Copi!, -pii, VI, 9.
Arama, I, 6. Cmctinta, XV, 2; XVII, 1.2.7; XIX, 1;
Argint, I, 6. XX, 2.4.
AscuUar'e, XIX, 3.
Aur, I, 6. Cuvilllt, XV, 4.5; - profetic, XI, 2; -te,
VIII, 6; XIII, 3; XVII, 4.7; -teIe iui
B Dumnezeu, XIII, 3; -tu,l lui Dumne-
zeu, XIX, 1.
Basm, XIII, 3. Cuvintare, XIX, 1.
Barbat, XII,S; -ul este Hristos, XIV, 2. Cuno~tinta, III, 1.
Biserica, II, 1; XIV, 2.4; -ca C'ea dintii, Cununa, VII, 3.
XIV, 1; -ca duhovniceasca, XIV, 1;
Cuptor de fac, VIII, 2.
era duhovniceasca - ca ~i Iisusul
nostru, dar s-a aratat in zHele din
D
urma ca sa ne mintui,asca, XIV, 2;
-ca este oreaJta inainte de soare ~i Desifiitare, -a de aid, X, 43. 4 ; - viitoare,
luna, XIV, 1; -ca nu este din timpul X,4.
de aOlm, d de mai inainte, XIV, 2; Desfriinare, IV, 3, 4.
-ca s-a aratat in 'trupul lui Hrist'Os, Diavol, XVIII, 2.
XIV, 3.
Bogatie, XX, 1. Domnul, IV, 1.4; V, 2; VI, 1 ; VIII, 2.4.5;
Botez, VI, 9. IX, 10; XII, 2.6; XIII, 2; XV, 4;
Buna,tate, XIII, 4; XV,S; XIX, 1; -ati, XVII, 3.4; XIX, 1.
V, 6; XV, 5; -tati nestricacioase, Dragoste, XII, 1 ; XV, 2.
VI,6. DreptMe, V, 7; XI, 7; XII, 1; XIII, 1;
Buza, -ze, III, 4. XVIII, 2; XIX, 2.3; -ati, VI, 9.
SF. CLEMENT ROMANUL, CATRE CORINTENI (II) 105

Drept, -Pti, XX, 4.

Duh, -ul eel nedrept, XX, 4.
Duhul, - este Hri6tlos, IX,S; XIV, 4. Impiirat, XVII,S.
Duhul Stint, XIV, 3.5. Impiiratie, -'a ce va sa fie, V,S; -ia lui
Dumnezeu, 1, 1; II, 2,3; III, 4; IV, 4; Dumnezeu, IX, 6; XI, 7; XII, 1.2; -j,a
VI, 1.9; IX, 6.7.9; XI, 1.7; XII, 1; Tatiilui, XII, 6.
XIII, 1.3.4; XIV, 1 ; XV, 2.3; XVI, 1 ; tncercare, XX, 2.
XVIII, 1; XIX, 1; XX, 1.2.4.5. incredere, VI, 9.
Durere, XIX, 4; -ri de na~tere, II, 2, Indoialii, XIX, 2.
Du~man, -I, VI, 3.
infrinare, XV, 1.
Intrecere, VII, 3; -a cea nestricac.ioasa,
E VII, 3; -i de pe pamint, VII, 1; -i
,striciicioase, VII, 4.
Evanghelie, VIII,S. tntuneric, I, 6.
In~eliitorie, XIII, 3.
F InviitiHurii, -ri rele, X, 5.
Fapta, -te, IV, 3; XI, 6; XII, 4; XIII, 3; inviere, XIX, 3.
XVII, 4,7; XIX, 2; -te ascunse, XVI, J
3; -te sfinte !Ii drepte, VI, 9,
Fagaduintii, XV, 4; -a lui Dumnezeu, XI, Jude'catii, XVIII, 2; -fa dumnezeiasca,
1; -a lui Hristos, V,S; -a viitoare, XX, 4; ziua -iitii, XVII, 6.
X, 3; -e, XI, 7.
Feme,ie, XII,S; -ia este Biserka, XIV, 2, L
Fericire, X, 4. Lant, -uri, XX, 4.
Fiinta, I, 7. Lauda, I, 5,
Fiu, -Ii, I, 4; II. 1 ; IX, 10. Lemn, -e, I, 6,
Foc, VIII, 2; XVI, 3; -ul cel nestins, Lucru, - mare, II, 6; -uri mid, I, 1.2;
XVII, 7. -uri omene~i. I, 6; -uri sfinte, I, 3.
Folos, VI, 1. Lume, V, 1.5; VIII, 2.2; XVII,S; XIX, 3.
Fmte, XII,S; -tii mei, VII, 1; X. 1; XI, Lumina, I, 4; IX, 2.
5; -tilor, I. 1 ; IV, 3; V, 1.5; VIII, 4; Lunii, XIX, 1.
XIII, 1; XIV, 1.3; XVI, 1; XIX, 1; Lupta, VII, 1; XX, 2; -a cea nestrica-
XX, 2. cioasii, VII,S.
Lut, VIII, 2.
G
Curii, IX, 10; XIII, 3. M
Mamona, VI, 1.
H Me~ter, VIII, 2.

Hristos, I. 2; 11,7; III, 2; IV, 2; V,S; Mijloc, -oace nednstite, VII, 4.

XIV, 2.4; - Domnul, IX,S; - Dom- Milii, III, 1; IV, 3; XVI, 2.
nul fiind mai intii Duh s-a factit trup, Milostenie, -a este mai buna ~i decit pos-
IX,S, tul ~i deciit rugadunea, XVI, 4; -a
Hula, XIII, 3. esie pocainta a pacatului, XVI, 4; -a
esie u~ur.are de paca,te, XVI, 4.
I
Minte, I. 6; XX, 1 ; - treaza, XIII, 1.
Mina, -ni, VIII, 2.
Idol, -i, XVII, 1. Mintuire, I, 1.7; XV, 2; XVII,S; !XIX, 1.
Iezechiil, VI. 8. Mintuitorul, XX,S.
Iisus, XIV, 2; XVI, 2; - este .lmparatul Moar'te, I, 6; XVI, 4.
IumH, XVII,S; - Hristos, I, 1.2; III,
,1 ; XVrI, 6.7. N
Imagine, XIV, 3.
Na,~tere, II, 3.
Inimii, III, 4; VIII, 2; IX, 9.10; XVII, 1.7;
Nii:dejde, I, 7; XVII, 7.
XIX, 1.2; - curMa, XI, 1; - sin-
,cera, IX, 9. Neam, -uri, XIII, 3.
Nebunie, XIII,!.
Isaia, III, 4, Necredincios, -o~ii XVIII, 1.
Ispita, XVIII, 2, Necredintii, XIX, 2.
Iubire, vezi: dragoste. Nedrepta,te, XIX, 2.
Iubire de argint, IV, 3.4, Nefiintii, I, 7.
106 SCRIERILE PARINTILOR APOSTOLIC!

Negutiitorie, XX, 4. Sora, XII,S; surorilor, XIX, 1 i XX, 2.

Nestricaciune, XIV,S; incepatoru.J -nii, Stadion, VII, 4.
XX,S. Stricaciune, VI, 4.
Nor, I, 6. Suferinta, -te, XIX, 4.
Numele lui Dumnezeu, XIII, 1.4. Suflet, III, 4 i XII, 3.4 i XIII, 1 i XV, 2 i
XVI, 2; XVII, 1.7.
o
Odihna, V,S; VI, 7.
Olar, VIII, 2. $edere, - vremelnka, V, 1 I -'a trupului
Om, oameni, IV, 4; X, 3; XIII, 1 ; XVI, 3. in lumea aceast·a, V,S.
Original, -ul, XIV, 3.
Osind~, X, 5; XV,S. T
p Tata, 1. 4.
Tatal, III, 1 ; VIII, 4; X, 1 ; XII, 6; XX,S;
Pace, X, 2.3. - nostru, XIV, 1.
Palat, -ul lui Dumnezeu, VI. 9. Temere, -ri lume~~i, X, 3.
Pacat, XVI, 4 i -e, VIII, 2 i X, 1 i XIII, 1. Tem:plu, - al lui Oumnezeu, IX, 3.
Paginata1te, X, 1. Timp, XIX, 4.
Pamint, VII, 1 i VIII, 1; XVI, 3. Tinar, tineri, XIX, 1.
Piirinte, -nti, XIX, 4. Trup, V, 5; VIII, 2.4.6; IX, 1, 2, 3, 4.5;
Pe:cete, VII, 6; VIII, 6. XII, 3.4; XIV,S; -ul care pastreaza
Pierzare, I, 7. Biserica e,ste 0 imagine a Duhului,
Piatra, pietre, I, 6. XIV, 3; -ul este Biserica, XIV, 4; -ul
Plata, III, 2; XV, 2 i XIX, 1; XX, 4. lui Hristos, XIV, 3.
Placere, XV,S; -i, XVI, 2; XVII, 7.
Plumb, XVI. 3. T
Pocainta, VIII, 2; XVI. 4.
PoHa, -e, XVI, 2; XVII, 3; XIX, 2. Tinta, XIX, 1.
Popor, -ul nostru, II, 3.
Porunca, XIX, 3; -d, XVII, 1; -cUe Oom- U
nului, VIII, 4; XVII, 3; -cile lui UneHe, -Ie diavolului, XVIII, 2.
lisus Hristos, XVII, 6; -cile lui Hris-
tos, III, 4; VI, 7. v
Post, -ul este mai bun decit rugaciunea,
XVI,4. Vas, VIII, 2.
Preot, -oti, XVII, 3.5. Veac, XX,S; - fara durere, XIX, 4; -ul
Profet, II, 1; III, 4; XIV, 2; XVII, 6. acesta, VI. 3.4; -ul viitor, VI, 3.4;
Prilej, XVI, 1. ,cele doua -uri, VI, 4.
Putere, -a lui Hristos, XVII,S. Vedere, I, 6.
Viata, I, 6; XIV,S; XVII, 3; XIX, 1;
R -ta acea,Slta, XX, 2; -ta cereasca, XX,
5; -ta ve~nica, V,S; VIII, 4, 6; -ta
Rasplata, I, 3.5; IX, 7.8; XI,S; XV, 2. vUto are , XX, 2.
Riitacire, I, 7.
Rau, rele, X, 1. Virtute, X, 1.
Rautate, X, 1 ; XIII, 1. Voie, vezi: Vointa.
Rob, -ii lui Dumnezeu, XX, 1. Vointa, -a Domnului, XIV, 1 ; -a lui Dum-
Roadii, XX, 3. ne:z;eu, V, 1; XIV, 1; -a lui Hristos,
Rod, I, 3; XIX, 3. I, 6; VI, 7; -a Tatalui, VIII, 4.
Rugadune, XVI, 4; -ni, II, 2. Vreme, -mile de acum, XIX, 4.

s z
Scriptura, II, 4 i VI, 8 i VII, 6 i XIV, 1. Zeu, zei morti, III, 1.
Semn, XV, 4. Zi, -ua aratarii lui Dumnezeu, XII, 1 ; -ua
Sfa,t, XV, 1. aratarii lui Hristos, XVII, 4; -ua ju-
Slava, XVII, 7 i XX, 5. decatii, XVII, 6; -lele din uTIIla,
Scare, XIV, 1. XIV, 2.
 EPISTOLA
ZIsA A LUI BARNABA
 INTRODUCERE

Textul epistolei pastreaza desavin~ita tacere cu pnVlre la autorul

ei. Traditia manuscris, insa, I$i toti scriitorii antichitatii crel$tine 0 so-
cot epistola a Sf1ntului Apostol Barnaba, tovaral$u1 de misiune a1 Sfin-
tului Apostol Pavel. Pina 1a Clement Alexandrinul textul epistolei a
fost fo10sit de Sfintul Iustin Martirul, Herma I$i Sfintul Irineu, tara
sa spuna numele autoruJui. Clement Alexandrinul este cel dint1i scri-
itor crel$tin care ne da, pe I1nga texte din epistola, pe care 0 socoate
inspirata, I$i numele autorului: Aposto1ul Barnaba (Stromate, II, 6, 3 i
7, 35; 20, 116); dupa el, Origen, care 0 socoate tot inspirata, 0 nu-
mel$te «epistola sobornica» (Contra lui Cels, I, 63). Inspirata 0 so-
coate I$i traditia manuscris, rinduind-o lndatQ dupa carlile Noului Tes-
tament. Scriitorii de dupa Origen n-o mai socot inspirata, ci unii 0 cla-
seaza lntre s,crierile controversate ale Noului Testament, altii intre
apocrife: Eusebiu al Cezareii, Ieronim, Anastasie Sinaitul, Usta celor
60 de carti canonice, Nichifor a1 Constantinopo1ului. lnceplnd din se-
co1u1 IX nu se mai vorbel$te de Epistola lui Bamaba pina ·in seco1u1
XV II. Atunci au fost regasite: un text grec mutilat, caruia 11 Jipseau
primele cinci capitole $i 0 versiune latina, foarte veche, careia 1i lip-
seau ultimele patru capitole. Textul grec I$i versiunea latina S8 com-
pIe tau I$i astfel a aparut prima editie in 1644, cu primele !cinci- capi-
tole in versiune latina. Au Ulmat aite editii cu acelal$i text plna in
1856, cind Tischendorf a descoperit la Minastirea Sf1nta Ecaterina de
pe Muntele Sinai un manuscris din secolul IV - Codex Sinaiticus - ,
care avea, dupa cartile Nou1ui Testament, textul integral a1 episto1ei.
In 1873, mitropolitul Filotei Vrieniu a descoperit intr-un ait manu-
seris, scris in 1056 - manuscrisul Ierusalimitean 54 - textul integral
al Epistolei lui Bamaba.
Este Barnaba, tovaral$ul de misiune a1 Sf1ntului Pavel, autorul epis-
tolei? Primul care a raspuns negativ la aceasta lntrebare a fost unul
din cei dintli editori aj epistolei, Hugues Menard (t 1644). Lui i-au Ul-
mat altii, lntre care I$i Cotelier, care publica intr-un corp (1672) toate
110 SCRIERILE pARINTILOR APOSTOLICI

!Olcrierile Parintilor apostolici cunoscuti pina la el. Dupa Cotelier inva-

taW teologi s-au impartit in doua tabere: unii pentru cllltenticitatea
epistolei -intre care dintre ortodoc$i mitropolitul Filotei V rieniu,
editorul textului din manuscrisul H 54 $i profesorul loan Mihalcescu -
jar altii pentru neautenticitatea ei i astazi intreaga critica nu mai so-
coate pe Sf1ntu1 Apostol Barnaba au lor al episto1ei, care i-a purtat
numele sec ole de-a rlndul, pentru temeiuri intru totul lndreptatite:
a) un alegorism exagerat; b) idei contrare ideilor Sf1ntului Apostol
Pavel $i ale ApostoJiJor i c) vechiul legamlnt declarat rupl in ziua in
care' Moise a sfarimat table1e legii; d) taierea imprejur atribuita su-
gestiei diavolului ; e) preceptele legii cu privire la jertie $i 1a mincari
lntelese exclusiv in sens spiritual; J) aversiune totalQ fat a de Vechiu1
Testament; g) neCllnOa$terea obiceiurilor iudaice; h) ideea ca uce-
nidi ale$i de Domnul pentru predicarea Evanghe1iei Sale au fast oa-
meni «peste masura de pacQto~i». Este deci imposibil ca Ievitul Bar-
naba, aposto1 ,~i tovara$ de misiune al Sfintu1ui Apostol Pavel, sa Ii
avut astfel de idei $i sa Ii glndit a~;a dcspre Veehiul Testament $i des-
pre tovara$ii sai de apostolat.
Autorul necunoscut al epistolei vorbe$te de el numaj in eapitolu1
lnt1i, in care se vede ca a fost invatator al comunitatii cre$tine careia
1i adreseaza, dupa plecarea sa, siaturile $i lndemnurile din aceasta
epistola, pentru ca sa aiba «desavlr$ita Impreuna cu credinta $i cunO$-
tinta», adica: gnoza. Aceste ultime euvinte - credinta $i gnoza --
care reprezinta cele doua trepte in inte1egerea Scripturii $i in cunoa$-
terea lui Dumnezeu - 11 p1aseaza pe autorul epistolei In atmosfera de
gindire a cre$tinismului alexandrin. Deci autorul este din Alexandria,
un cre$tin provenit dintre paglni, nu dintre iudei, pentru ca otund
cind vorbe$te de iudei 1i nume$te «aceia» $i pentru ca originea lui pa-
gina expJica mai bine aversiunea iata de Vechiul Testament, $j do-
rinta de a incre$tina prin alegorism, Vechiul Testament.
Locul de origine a1 epistolei este Alexandria, iar timpul compune-
Til intre 70, data distrugerii templului din Ierusalim, de cnre se vor-
be$te in capito1ul XVI, 1-4, $i 130-131, clnd din porunca impara-
lUlui Adrian a fast zidit in Ierusalim templul lui Jupiter Capitolinus,
Ia zidirea caruia au luerat «slujitorii dU$manilor» (XVI, 4), adica cei
care dintre paglni au ajuns ere$tini. Spre acest termen ante quem ne
due $1 scrierile Sflntului Ius tin Martim1 $i Pastorul lui Herma, care fo-
losesc episto1a aeeasta. U nil teologi pun compunerea epistolei 1a silr-
$itu1 secolului I, Indata dupa domnia lui Nerva.
BARNABA, EPISTOLA 111

Necunoscutu1 auior a scris episto1a cu scopul de a convinge pe

cre!}tinii iudaizanti sa nu se tina de litera Vechiu1ui Testament, care
nu este pedagog spre Hristos, ci preinchipuire, umbra !}i aJegorie a
cre!}tinismu1ui. Dupa ce 1e-a aratat care sa 1e fie atitudinea fata de
iudaism, 1e araM !}i drumu1 pe care trebuie sa-1 urmeze in viata, vor-
bindu-1e de ce1e doua cai: ca1ea 1uminii $i ca1ea intunericu1ui.
Episto1a are 21 de capito1e $i cuprinde: un prolog (cap. I), doua
parti (partea intlia, cap. 2-17 ; partea a doua, cap. 18-20) $i un epi-
log (CClp. 21).
In prolog, autoru1 i!}i exprima bucuria pentru propa!}irea duhovni-
ceasca a credincio!}ilor in mij10cu1 carora a fost mai lnainte, $i dore$te
sa 1e imparta!}easca 0 parte din invataturile, pe care 1e-a prim it, pen-
tru ca impreuna cu credinta sa 1e fie desavin~ita $i cuno$tinta.
In partea a doua, partea teo10gica, autoru1 cautd sa-i [ereasca de
primejdia pe care 0 reprezintd pentru cre$tini interpretarea Jitera1d a
VechiuJui TestflJIYlent. De aceea pe baza gnozei, care dd 0 cuno(1,$-
tere mai adinca a textu1ui Scripturii, autoru1 interpreleaza alegoric
persoanele $1 faptele Vechiuluf Testament: oprirea mlncdrii carnii de
porc sau a altor anima1e lnseamna interzicerea legaturilor cu oamenii
stricati $i rai; tdierea lmprejur nu prive$te taierea lmprejur a trupului,
ci Mierea imprejur a inimii; tdierea imprejur a celor 318 slugi ale
lui Avraam trebuie inteleasd numai spiritual, pentm cd numdw1 318
este simbolul mortii pe cruce a Mintuitorului: citra 300 se serie in
grece$te prin litera T, care simboJizeaza crucea, iar cUra 18 se scrie
cu literele oare sint cele doua litere incepatoare ale numelui lui Iisus ;
legea data de Dumnezeu lui Moise are sens a1egoric, dar 0 putere
diavo1easca i-a facut pe iudei sa 0 interpreteze literal, ca sa calee vo-
inta lui Dumnezeu.
Bartea a treia, partea mo rald , in care autom1 vorbe$te ,decele
doua cai: calea luminii $i calea intunericului, este asemandtoare cu
ce1e doua cai din Didahie : calea vietif $i calea mortii.

Puncte de doctrina:
Hristos, Fiu1 lui Dumnezeu, Domnu1 lntregii 1umi, era cu Dumne-
zeu inainte de crearea 1umii; a venit in tmp, a suferif, a patimit de
buna voie pe lemn, pentm a !}terge pacatu1, a mintui pe oameni, a
distmge moartea !}i a arata invierea din morti (V, 5-13); a lnviat a
lreia zi, s-a suit la ceruri (XV, 9) $i va veni sa judece viii $i mor/Ii
(VII, 2).
112 SCRIERILE PARINTILOR APOSTOLICI

Botezu1 se face prin cufundare (XI, 11), aduce iertarea pacate10r

(XI, 1, 11), face din ce1 botezat temp1u a1 lui Dumnezeu (XVI, 7·-9).
Serb area duminicii: «Sarbdtorim cu bucurie ziua a opta, dupa sim-
bata, in care $i Hristos a inviai» (XV, 9).
Ce1e $ase ziJe ale creatiei sint 0 perioada de $ase mii de ani, pen-
tru ca 0 mie de ani sint ca 0 zi in ochii lui Dumnezeu. In aceste $ase
zile se vor sf1r$i toate. In ziua a $aptea Dumnezeu s-a odihnit; In
ziua a $aptea va veni Fiul lui Dumnezeu, va pune capat timpului fdra-
de1egii, va judeca pe cei necredincio$i $i va schimba soarele, luna $i
ste1eie; atunci se va odihni cu slava in ziua a $aptea; $i va urma
ziua a opta, «care este Inceputul altei lumi» (XV, 1-8). Am pulea
avea in aceste cuvinte premisele milenarismu1ui, fara, insa, a socoti
pe autorul episto1ei milenarist.
Sf1r$itul iumii este aproape: «Aproape este ziua In care vor pieri
coate Impreuna cu cel vicleafl» (XXI, 3).

LITERATURA

Ed i t i i: Sa se vada la Parintii Apostolid. EditH separate: T h. Klauser (FP, 1),

Bonn, 1940.
T r a d u c e r i: Sa se vada la Parintii Apostolici. Traduceri sep,arate: in engleza:
J. A. Kleist (AKW, 6), Westminster 1948 i - R. A. Krait, Barnabas and Didache,
New York, 1965 i - i n germana: K. Thieme, Kirche und Synagogue, Olten, 1945,
p. 27-65 i - i n ramana: G. Timwi, Epistola lui Varnava, in: BOR, 15 (1891-1892),
p. 434-477 i 522-530.
Stu d i i: C. F. Andry, Barnahae, Epist. Ver. DeCCL, in: JBL, 70 (1951), p. 233-
238. - J. P. Audet, Affinites litteraires et dO'ctrinales du Manuel de Discipline, in:
Rbibl, 59 (1952), p. 219-238 i 60 (1953), p. 41-82. - G. Bardy, Barnabe, apotre, in:
DHG, VI, col. 847-849. - Acela:)i, Barnabe, saint, ,in: C, I, col. 1255-1256. - Ace-
Ia:)1, Lettre de Barnabe, 'in: C, I, col. 1256. - Acela:)i, LettIe de Barnabe, in: DSp, L
col. 1245-1246. - Acelwli, La theologie de l'Eglise de S. Clement it S. lrenee, Pads,
1945, p. 157-165. - G. BareiIle, Epitre dite de saint Barnabe, in: DThC, II, 1, col.
416-421. - L. W. Barnard, The Date of the Epistle of Barnabas. A Document of
Early EgYlPtian Chris,tianity, in: JEA, 44 (1958), p. 101-107. - Acela:)i, The Epistle
of Barnabas and the Dead Sea Scrolls. Some Observations, in: ScJTh, 13 (1960), p.
45-59. - Acekl:)i, The Epistle of Barnabas and the Tannaitic Cathechism, in: AThR,
41 (1959), p. 177-190. - Acelm;i, The problelffi of the Exposition of Barnabas, in:
ChQ, 1958, p. 211-230. - Acela:)i, S1. Stephen and Early Alexandrian Christianity,
in: NTS, 7 (1960/196,q, p. 31-45. - A. Benait, Le bapteme chretien au second sie-
de, Paris, 1953. - F. M. Braun, La Lettre de Barnabe et l'Evangile de saint Jean,
in: NTS, 4 (1958), p. 119-124. - F. C. Burkitt, Barnabas and the Didache, in:
JThSt, 33 (1932), p. 25-27. - H. J. Cadbury, The Epistle of BarniIJbas and the Di-
dache, in: JQR, 26, (1936), p. 403-406. - R. H. Connolly, Barnabas and ,the Didache,
in: JTHSt, 38 (1937), p. 165-167. - Acela$i, The Didache in Re,lation to' the Epistle
of Barnabas, in: JThSt, 33 (1931/1932), p. 237-253. - N. A. Dahl, La terre oil cou-
lent Ie lail et Ie miel selon Barnabe, VI, 8-19, in: Aux sources de la tradition
chretienne, Melanges M.Goguel, Neuchcltel, 1950, ,p. 62-70. - J. Danielou, Un testi-
BARNABA, EPISTOLA 11a

monium sur la vigne dans Barnabe, 12, 1, in: RSR, 50 (1962), p. 389-399. - L. M.
Froidevaux, Sur trois textes cites par saint lrenee, tn: RSR, 44 (1956), p. 408--421.
- E. J. Goodspeed, The Didache, Barnabas and the Doctrina, In: AnThR, 27 (1945),
p. 228-247. - Ph. Hauser, Der Barnabasbrief neu UIlitersucht und erkHirt, Paderoorn,
1912. - A. Hermans, Le Pseudo-Barnabe est-il millenariste 1 ill: ETL, 35 (1959). p.
849-876. - P. C. Hristu, Bap~a'a, 'E'ltLa"toA~, ill: THEE, col. 629-632. - R. A. Krall,
Barnabas Isai,ah Text and the Testimony Book Hypothesis, In: JBL, 79 (1960), p.
336-350. - J. Lebreton, Lettre de Barnabe, in: OSp, I, col. 1245-1247. - H. Lietz-
mann, Histoire de l'Eglise ancienne, I, Paris, p. 232-236. - A. Marmorstein, L'Epltre
de Barnabe et la polemique juive, in: REJ, 60 (1910), p. 213-220. - P. Meinhold,
Geschlchte und Exegese im Barnabasbriel, ill: ZKG, 64 (1940), p. 255-303. - J.
Muilenburg, The Literary Relations of ,the Epislle of Barnabas and the TeaclUng of
the Twelve Apostles, Marburg, 1929. - J. Oesterreicher, K. Thieme, Um Kirche und
Synagoge im Barnabasbrief, in: ZkTh, 74 (1952), p. 63-70. - P. Pringenl, Justin et
I'Ancien Testament, Paris, 1964. - Acela~i, Les Testimonia dans Ie Christianisme
primitif. L'SpHre de Barnabe (I-XVI) et leg sources, Paris, 1961. - E. Robillard,
L'Epttre de Barnabe: Trois epoques, trois theologies, trois redaoteurs, In: RBLbl, 78
(1971), 'po 183-209. - Robinson, Immediate Sources of the Didache, tn: JThSt 1934,
p. 120-146. - G. Sch,ilJe, Zur urchristlichen Tauflehre. Stillistlsche Beobachtungen
am Barnabasbrief, tn ZNW, 49 (1958), p. 31-52. - K. Thieme, Kirche und Synagoge ...
Der Barnabasbrief und der Dialog Justins des Mlirtyrers, Olten, 1945. - KI. Wengsl,
Tradition und Theologie des Barnabasbriefes. BerUn, 1971. - A. L. Williams, The
date of the Epistle of Barnabas, tn: JThSt, 3. (1933), p. 337-346.

8 - Piirin\i Ilipostolid
 EPISTOLA
ZIsA A LUI BARNABA

CAPITOLUL I

1. Bucurati-va in pace, fiilor $i fiicelor, in numele Domnului, care

ne-a iubit.
2. Mari $i bogate sint indreptarile lui Dumnezeu asupra voastra $i
rna bucur mai mult dedt de orice, eu eovir$ire rnA bucur, de ferieita
$i slavita voastra vietuire duhovniceasea, ca ati primit harul, sadH in
voi, al darului duhovnicesc. 3. De aeeea chiar mai mult rna bucur, ea
nadajduiesc sa ma mintuiese $i eu, dnd vad revarsai eu adevarat pesie
voL de la bogatul Dumnezeu, duhul dragostei 1 Domnului 2. Atit de
mult m-a uimit, stind intre voir ehipul vostru mult dl)rit. 4. Sint incre-
dintat $i $tiu bine ca, vorbindu-va voua, cunosc inca multe lucruri,
pentru ca Domnul m-a insotit pe drumul dreptatii $i negre$il slnt silit
$i eu sa va iubesc mai mult decit sufletul meu, ca mare credinta $i
dragoste locuie$te in voi, «prin nadejdea vietii» ~ Lui. 5. Ma gindesc,
dar, la aceea, ca daca voi avea grija sa va imparta$esc voua 0 parte
din cele ce am primit, voi avea rasplata $i eu, ca slujese unor astfel de
suflete; de aceea m-am grabit sa va scriu pe seurt, ca, impreuna cu
credinta, sa ave~i desavi$ita $i cuno$tinta.
6. Trei sint invatiiturile Domnului :
«nadejdea vietii» 4, ineeput $i sfir$it al credintei noastre;
-- dreptatea, inceput $i sfir$it al judeeatii ;
- dragostea, marturie a bueuriei, a veseliei $i a Iaptelor savir$ite
in dreptate.
7. Stapinul ne-a facut cunoseut prin profeti cele trecute $i cele pre-
zentf'; iar din cele vi ito are ne-a dat sa gustam pirga. Vazind, dar, ea

1. Dragoste. Am accept at lecrtura IlltX,t1J<; din manuscrisul sinaitk in locul lee-

turii 1t1JI~; din textul editat.
2. Tit 3, 5-6.
3. Tit 1,2; 3,1.
4. Tit 1, 2.
BARNABA, EPISTOLA 115

Hecare din acestea se implinesc, a~a cum a spus EI, se cuvine sa ne

apropiem, in frica lui Durnnezeu, cu fapte mai bog ate ~i mai curate. B.
Iar eu, nu ca dascal, ci ca unul dintre voi, va voi arata citeva lucruri
de care va yeti bucura in imprejunlrile de tata.

ClAPITOLUL II

1. A~adar, pentru ca «zj]ele sint rele» iar eel care luereaza G are
5,

putere, trebuie sa tim eu luare aminte asupra noastra, cautind sa im-

pllnim indreptarile Domnului. 2. Ajutoarele credintei noastre sint:
friea ~i rilbdarea; iar tovara$i de lupta: indelunga-rabdare3. ~i infri-
narea. 3. Daca acestea ramin curate inaintea Domnului, impreuna eu
ele se bucura intelepciunea, priceperea, ~tiinta $i cuno$tinta.
4. Dumnezeu ne-a ariltat, prin toti protetii, ca nu are nevoie nici
de jertfe, nici de arderi de tot, nici de daruri de jerWi, ca spune: 5.
"Ce nevoie am Eu de multimea jertfelor voastre? zice Domnul. Sint
sdtul de arderile de tot, de seul mieilor ; iar singe de tauri $i de tapi
nu voiesc $i nici sa veniti sa va ardtati Mie. Ca cine a cerut aces tea
din miinile voastre ? Nu yeti adauga a calca in curtea Mea. Daca yeti
aduce Mina de griu e 1n de$ert; tamiie este ur1ciune Mie; lunile cele
noi ale voastre $i s1mbetele nu le sutar» 7. 6. A~adar, pe aces tea le-a
desfiintat, pentru ,ca lege a noua a Domnului nostru Usus Hristos, care
este tara jugul necesitatii, sa nu aiba darul de jerLni facut de mina
omeneasea.
t. $i Ie spune iara~i lor: «Am poruncit Eu, oare, parinJjlor vO$tri,
c1nd au ie$it din Egipt sa-Mi aduca arderi de tot $i jertie ? Nu, ci aceas-
ta Ie-am poruncit R: Fiecare din voi sa nu poarte 1n inima lui rautate
lmpotriva semenului sau $i sa nu iubiti juram1ntul mincinos» 9 9. Daca
nu sintem nepriceputi, se cuvine sa intelegem ce vrea sa ne spun a
bunatatea Tatalui nostru; ca ne graie~te, pentru ca vrea ea noi sa nu
ratacim ea aceia 10, ci sa ci:iutam cum sa ne apropiem de El.
10. A~adar, noua ne graie$te a$a: «lertia lui Dumnezeu, inima 1n-
f r1nta» 11; mireasma cu bun miros DomnuIui, inima, care slave$te pe

5. Efes. 5, 16.
6. Adka: diavolul.
7. Is. 1, 11-14.
8. leI. 7, 21-22.
9. Zah. 8, 17.
10. Adica: iudeii.
11. Ps. 50, 19.
116 SCRIBRILE PARINTILOR APOSTOLICI

eel ee a pldsmuit-o,) Se cuvine, dar, fratilor, sa tim eu foarte mare

12.
luare aminte de mintuirea noastra, ca nu cumva vicleanul, strecurind
in noi pe furi~ ratacirea, sa ne arunce din viata noastra.

CAPITOLULIII

1. $i Ie graie~te iara~i iudeilor despre aceste Iucruri: "Pentrll ce

Imi postiti, zice Domnul, ea sa fie auzit astazi glasul vosiru intru stri-
gare ? Nu aeest post am ales Eu, zice Domnul, nu un om care-~i umi-
le$t~ sufletul lui. 2. Nici daca va veti incovoia gitul vostru ca un cere
:)i va veti imbraca eu sac ~i va veti eulca pe cenu~c1, nici a$a nu veri
numi postul vostru post primit» 13.
3. Iar catre noi zice: «laUi acesta este postul, pe care I-am ales Eu,
zice Domnul, nu un om care-:)i umile$te sufletul lui, ei dezleaga orice
Jegatura a nedrepUitii, dezleaga nodurile invoielilor eu sila tacute,
pune in libertate pe eei asupriti $i rupe orice zapis nedrept. Fringe ce-
lor flaminzi plinea ta $i imbraed pe cel gol daca-l vezi i du in casa
la pe eel tara adapost ~i daca vezi un om necajit nu-J trece cu vederea
$i nici pe eei din saminta tao 4. Atunei va ie~i de dimineata lumina ta
$i hainele tale repede vor straluci ~i va merge inainlea ta dreptatea $i
slava lui Dumnezeu te va inconjura. 5. Atunci vei striga ~i Dllmnezeu
Ie va auzi i ~i inca graind lu, va zice: «laUi, aici sint!» Daca vei le-
pada de la tine JegCitura ~i ridicarea miinii $i euvlnt de cirtire ~i dacQ
vei da celui flamlnd plinea ta din sufletul tau $i dacd vei milui suflet
necajit» H. 6. Indelung rAbdatorui Dumnezeu, vazind mai dinainte, fra-
tilor, ca poporuI, pe care I-a pregatit prin eel iubit al Lui, va avea 0
credinta curata, ne-a facut noua cunoscute mai dinainte toate aces tea,
ca sa nu fim striviti ca prozelitii, de lege a iudeilor.

CAPITOLUL IV

1. A~adar, cercetind eu multa Iuare aminte imprejurarile de fata,

trebuie sa cautam cele ce ne pot mintui. Sa fugim ded desavir~it de
toate lucrurile faradelegii, ea luerurile faradelegii sa nu ne euprinda.
Sa urim ratacirea vremii de acum, ca sa tim iubiti de eea viitoare. 2.
Sa nu dam ragaz sufletului nostru sa aiba stapinire de a alerga impre-
una eu raii ~i eu pacato~ii; niciodata sa nu ne asemanam eu ei.
12. Text necunoscut, pe a.are 0 g10sa marginaia a manuscrisului H 0 ex,plica
a~a; "Psalmul 50 ~i in Alpocalipsa lui Ad,am» (la; P. Pringent - R. A. Kraft, op. cit.,
p. 86, n. 1).
13. Is. 58, 4-5.
14. Is. 58, 6-10.
BARNABA, EPISTOLA 117

3. S-a apropiat sminteala eea desavirSWi, de care s-a seris, asa cum
ziee Enoh 15. Ca pentru aeeasta a 'sourtat Stapinul vremurile Si zilele,
ca Cel iubit al Lui sa se grabeasdi si sa vina la mostenirea Sa. 4. Ca
ziee a$a profetu} : «Zece Imparati vor Imparati pe pamint ::;i se va scula
in urma lor un impdrat mic, care va smeri dintr-o data pe trei din
imparati» HI. 5. La fel ziee Si Daniil despre ace-asta: «$i am VQzut a
patra tiara rea $i puternica $i mai cumplita dedt toate fiarele pamln-
tului; ca din ea au crescut zece coarne ::;i din ele un corn mic iesit
din aceeMi radacina $i cd a nimicit dintr-o data trei din coarnele celf'
mari» 17. 6. Trebuie, dar, sa pricepeti.
Inca si aeeasta va rog -- ea si cum as fi unul dintre voi, mai ales,
ca va iubese pe toti mai mult decit sufletul meu - sa fiti aeum eu
foarte mare luare aminte de voi insiva, sa nu va asemanati ell unii 18,
care gramadesc pacate peSite pacate Si zk: «Testamentul nostru rami-
ne al nostru:o>. Al nostru 19, da! Dar aeeia 20 pina la urma I-au pierdu~,
clesi it primise Moisi. 7. Ca spune Seriptura: «$i era Mojsi In mun/e,
postind patruzeci de zile ::;i patnzzeci de nopti, ::;i a primit Tesiamentul
de la Domnul, placi de piatra serise eu degetul miinii Domnuluh 21. 8.
Dar iudeii, intorcindu-se la idoli, I-au pierdut. Cll. zice Domnul asa:
«Moisi, MOisi, coboard-te iute, CQ a facut fQrddeJege poporuJ tdu, pe
care l-oi seos din Egipt» 22. $i a inteles Moisi Si a aruneat din miinile
lui eele doua placi; si s-a sfarimat Testamentul lor, pentru ca Testa-
mentul lui Iisus Cel iubit sa se peeetIuiasea in inima noastra, 1n uiidej-
dea eredintei in £1.
9. Voind, dar, muIte sa va seriu, nu ea daseal, ci cum se eade unuia
care iubeste, m-am straduit sa va seriu eu, «iepdddtura» 23 voastra, ea
sa nu va lipseasea nimie din eele ee avem.
De aeeea sa fim eu luare aminte in zilele eele din urma; ed la
nimie nu ne va folosi tot timpul vietii Si eredintei noaslre, claea aeum
in timpul eel faradelege Si in timpul smintelelor ee vor veni, nu ne
\'011'1 Impotrivi asa cum se euvine sa 0 faea niste fii ai lui Dumnezeu.

10. $i ea sa nu se streeoare pe furiS eel intuneeat, sa fugim de orice

clesertaciune, sa urim eu totul luerurile eaii eelei rele. Nu triHti singu-
15. Enoh 89, 61-64; 90, 17 sq.
16. Dan. 7, 24.
17. Dan. 7, 7.8.
18. Unii, adica: iudeii.
19. Al nostru, adica: (II cJe~tinjJoJ.
20. Aceia, adica: iudeii.
21. le5. 31, 18; 34, 28.
22. Iq. 32, 7; Deut. 9, 12.
23. 1 Cor. 4, 13.
118 SCRIERILE PARINTILOR APOSTOLICI

ratici, retra~i in voi in~iva, ca ~i cum ati ~i fi mintuiti 24, ci, cind va
adunati 25, cercetati impreuna folosul cel de ob~te. 11. Ca spune Scrip-
lura: «V oi de cei eare singuri se ered lnteiepti fli lnvatati in ochii
Jar» 26. Sa ajungem duhovnice~ti, sa ajungem lui Dumnezeu templu
clesavir~jt. AUt cit ne sUi in putere, «sa cugetam Ia frico» 27 de Dumne-
zeu ~i sa ne straduim sa pazim poruncile Lui, ca sa ne bucuram intru
lndrepUirile Lui. 12. Domnul «va judeca lumea cu nepartinire» 28. Fie-
care va primi dupa cum a lucrat. Dadl a fost bun, dreptatea lui va
merge lnaintea lui; daca a fost rau, plata rautatii este inaintea lui. 13.
Sa' nu tim niciodata 1ini~titi, ca am fost chemati, ca nu cumva cjindul
acesta sa ne faca sa adormim in pacatele noastre, iar conrlucatorul cel
rau 29 sa puna stapinire pe noi ~i sa ne desparta de imparatia Domnu-
lui. 14. Ginditi-va inca, fratii mei, ~i la aceea.: cind vede~i ca dupa ail-
tea ~i atitea semne ~i minuni facute in Israil, iudeii au fost parasiti
astfe}, sa luam aminte, ca nu cumva sa fim gasiti $i noi dupa cum este
scris : «multi chemati ::;i pufjni ale::;i» 30.

CAPITOLUL V

1. Pentru aceasta a suferit Domnul sa-~i dea trupul Sau spre nimi-
eire, ca sa ne curatim prin iertarea pacatelor, cu stropirea eu singele
Lui. 2. Ca despre El s·au scris in Scriptura unele catre Israil, iar alte-
Ie catre noi. $i spune a~a: «A fost ranit pentru tariidelegiJe nnastre $i
(1 patimit pentru pacateIe noastre; cu rana Lui noi ne-am vindecat ; ca

o oaie la junghiere s-a adus $i ca un miei fara de gias lnointea ('eIui

ce-I tunde pe eh 31. 3. Sintem datori, dar, sa multumim mult Domnulul,
cii ne-a facut cunoscute cele treeute, ea ne-a inteleptit in cele prezente
~i ca nu sintem nepriceputi in cele viitoare. 4. Ca zice Scriplura: «Cel
nu pe nedrept se intind laturi pasarilor» 32; vrea sa Sipunaca pe drep-
tate pi ere omul, care, cunoscind calea dreptatii, merge pe calea intu-
nericului.
5. Inca ~i aceasta, fratii mei: Daca Domnul a indurat patimile pen-
tru sufletul nostru, EI, Care este Domnul intregii lumi, Caruia Dumne-
zeu I-a zis la intemeierea lumii :' "Sa laeem pe om dupa chipul ::;i ase-
24. Textual: indreptdtiti.
25. eu aIte cuvinte: dud veniti la biseridi.
26. Is. 5, 2l.
27. Is. 33, lB.
28. 1 Pt. 1, 17.
29. Adicii: diavo/ui.
30. Ml. 20, 16; 22, 14.
31. Is. 53, 5.7.
32. P iIde 1, 17.
BARNABA, EPISTOLA 119

manarea noastra» 3il, cum de a indurat sa patimeasdi de mum ome-

nesti '/ Ascultati! 6. Profetii, avind de 1a E1 harul, au profetit despre
EI ; iar EI pentru ca trebuia sa se arate in trup, a indurat "pre a nimici
moartea ~i a arata invierea din morti. 7. spre a implini fagaduinta data
parintilor si 'spre a arata - fiind pe pamint ~i pregalindu-~i LuiSi po-
poru1 eel nou - ca El, Care a savir~it invierea, va ~i judeca. 8. In
sfirsit, invatind pe Israil si facind atiiea minuni ~i semne, a predicat
Si I-a iubit pe Israil peste masura. 9. rar dnd a ales pe ucenicii Sai,
care avea~ sa predice Evanghelia Lui, a ales oameni peste mdsura de
pacatosi, ca sa arate, ca «n-a venn sa cheme pe drepti, ci pe paca-
tm;i» 3-1, atunci s-a descoperit pe E1 ca este Fiul lui Dumnezeu. 10. Daca
n-ar fi venit in trup, cum ar fi putut oamenii ramine vii uitindu-se la
EI, odata ce nu pot sa se uite cu ochE liberi la razele soarelui, care
este lucrul miinilor Lui Si care are sa inceteze de a fi ?
11. A~adar, Fiul lui Dumnezeu pentru aceasta a venit in trup ca sEt
umple masura pacatelor celor care au prigonit de moarle pe proorocii
lui. 12. Deci pentru aceasta a suferit. ea zice Dumnezeu ea de 1a ei
vine rana trupnlui Lui: «Cind vor bate pe pastorul lor, alunci vor pieri
oile turmej» 35. 13. El tnsllfji a voil sa patimeasca afja; Cd trebuia sa
piitimeasca pe lemn. Profetul, care a proorocit despre EL spune: «Iz-
bave!'jte sufletu1 Meu de sabie» 36; si: "Phonitu- Mi-au trupu1, ca adu-
narile celor rai s-au ridicat asupra mea» 37; 14. Si iarasi spune: «Iala
am dat spate1e Meu spre biciuiri ~i obrajii mei spre pQJmuhi, iar iata
Mea am pus-o ca 0 piaira tare» 38.

CAPITOLUL VI

1. lar cind a implinit pornnca, ce zice? «Cine este eel ce se judeca

cu: Mine? Sa siea in tata Mea! Sau cine vrea sa [aca drepiate innin-
tea Mea? Sa se apropie de sluga Domnului! 2. Vaj voud, cd voi totj
ca 0 haina va veti lnvechi $i molia va va minca /» 39. Si klrasi zice pro-
fetnl pentm eEl El a fost pus ca 0 pialra tare in capu] unghiului sprc
"trivire: «lata voi pune 1Cl temeW1e Sinaiu1ui piatro. de mull pret,
oieasa, in capul unghiu111i, nestemata» ~O.

33. Fac. 1, 26.

34. MI. 9, 13.
35. Zal1. 13, 6; Ml. 26, 31.
36. Ps. 21, 22.
37. Ps. 21, 17; 118, 120.
38. Is. 50, 7.8.
39. Is. 50, 9.10.
40. Is. 28, 16; 1 PI. 2, 6.
120 SCRIERILE PARINTILOR APOSTOLICI

3. A poi ce spune ?
- «Iar cel care va crede In E1 va trdi In veci» '1.
A~adar, nadejdea noastra e pe piatri1 ?
Fereasca Dumnezeu I Ci, pentru Cd Domnul lntru tarie ~i-a pus tru-
pul Lui; cii zice : eM-a pus ca 0 piatrd tare» 42. 4. Protetul spune iara~i:
ePiatra, pe care n-au socotit-o ziditorii, aceea a ajuns In capul unghiu-
luil> 43; ~i iara~i zice: «Aceasta este ziua cea mare ~i minunatd, pe
care a Jacut-o Domnul» ". 5. Eu, clepaddtura» 45 dragostei voastre, va
seriu mai simplu, ca sa intelegeti.
6: Ce spune, dar, iara~i protetul? cAdunarea celor rai m-a Incon-
jurat» '6, «lmpresuratu-M-a ca albinele fagurele» '7 ~i: «Pe cama$a Mea
au aruncat sorti» 48. 1. A~adar, pentru Cd avea sa se arate ~i sa pati-
measca in trup, a descoperit mai dinainte patima Lui. Ca spune proietul
clespre Israil: eVai de suiletul lor, ca au sidtuit slat rau lmpotriva lor,
ziclnd : Sd legdm pe cel drept, cd nu ne este de nici 0 treaba" (!l.
B. Ce Ie spune ceUHalt profet, Moisi? «lata, acestea zice DomnuI
Dumnezeu: Intrati In pamlntul cel bun, pe care Dumnezeu S-Q jurat
lui Avraam $i lui Isaac $i lui Iacov, $i-l veti mO$teni, pamint, in care
curge lapte $i miere» 58.

9. Ce spune gnoza ?
Ascultati! Spune: «NMajduiti in Iisus, eel ce are sa vi se arate
voua in trup:\'. Ornul este p~mint, care sufera; ca plasmuirea lui Adam
s-a faeut din pamtnt.
10. Ce vor sa spuna euvintele: «Pdmlnt bun, pamint, in care curge
Iapte $i miere» ?
Binecuvintat este Domnul nostru, fratilor, Cel ce a pus in noi inte-
lepciunea ~i priceperea eelor aseunse ale Lui I ea 51 profetul spune 0
piIda a Domnului. Cine 0 va intelege, daea nu eel intelept, eel ce ~tie
$i eel ce iube~te pe Domnul lui? H. Pentru ca innoindu-ne pe noi, prin
iertarea paeatelor, ne-a dat aIt chip, sa avem suflet de copil, ea $i cum
41. Is. 28, 16.
42. Is. 50, 8.
43. Ps. 111, 21.
,(4. Ps. 111, 23.
45. 1 Cor. 4, 13.
46. Ps. 21. 16.
47. Ps. 117, 12.
48. Ps. 121, 19.
49. Is. 3, 8-9; Int. Sol. 2, 12.
50. le~. 33, 1. 3; Lev. 20, 24.
51. «Cd proJetul spune... pe Domnul lui ?». Am fiieut traducerea dupii edi\ia
H. Hemmer. Editia P. Prigent-R. A. Kratt, are urmMoarea lectura: .Cd spune pro-
fetul: .Cine va lntelege pilda Domnului, dacd nu eel lnteiept, eel ce !;tie !;i eel
ce iub~1e pe Domnul sau h.
BARNABA, EPISTOLA 121

ne-ar fi f8cut din nou. 12. C8 spune Scriptura despre noi, dnd Dum-
nezeu grtHe~te Fiului: «Sa iacem pe om dupa ehipul !$i asemanarea
noastra !$i sa staplneasea animalele pamintului ~i pasarile cerului ~j
pe!$tii marii» 52. $i a spus Domnul, dnd a vazut c8 este bun a faptura
noastra : «Cre!$teti $i va inmuJtiti $i umpleti pamintul» 53. A spus aceste
cuvinte c8tre FiuI.
13. Iara~i iti VOl arata cum graie~te ditre noi i Cd a fa cut in vre-
murile din urma a doua creatie. Domnul 'lice: «lata Eu iac pe eele din
wma ed pe eele dint1i» 54. Aceasta a predicat-o profetu1, dnd a zis:
«Intra!i in pamintul, in care cwge lapte ~i miere ~i-l stapiniti» 55.

14. Vezi, dar, noi am fost creati din nou, precum zice iara~i in alt pro-
fet : «latc'i, zice Domnul, voi seoate din ei», adica din cei pe care Duhul
Domnului Ii vazuse mai dinainte, «inimile de piatra !$i voi pune inimi
de carne» 56, pentru c8 El ave a sa se arate in trup !:;>i sa 10cuiasca prin-
tre noi 5i. 15. Ca sa1a$ul inimii noastre este, fratilor, lemplu sHnt pen-
tru Domnul. 16. Ca spune Domnul iara~i: «Cu ce J'vIc'i voj arata DOll!-
T,ulul Dumnezeului JvIeu !$i-L voi prosJQvi?» 58. Apoi zice: «Lauda-Te-
vol in biserica iratilor mei $i- Ti voi c1nta in mijloeul bisericii stinti-
lor» 59. Deci noi sintem cei pe care i-a bagat in pamintul c(>l bun.
11. Ce inseamna dar «/aptele» ~i "mierea» ?
Inseamna ca precum 1a inceput copilul se hrane~le cu miere, apoi
eu lapte, tot a~a ~i noi am fost hraniti intU cu credinta fagaduintei $i
cu cuvintul 60 i $i vom trai, stapinind pamintul. 18. Ca a spus mai sus:
lI.$i sa creasca $1 sa se inmulteasea $i sa stc'ipineasea pe!$tii» 61.
Dar cine este cel ce poate acum sa stapineasca fiarele sau pe~tii
sau pasihile cerului? Ca trebuie sa ne dam seama di. a stapiDi in-
seamna a avea putere sa stapfneascd, dind porunci.
19. Daca asta nu se intimpla acum, totu~i El ne-a spus-o ~i anume
atunci dnd ~i noi yom fi desavir$iti, ca sa tim mo~tenitori ai Testa-
mentului Domnului.

52. Pac. 1, 26.

53. Fac. 1, 28.
54. Mt. 19, 30; 20, 16.
55. Iefj. 33, 1, 3; Fac. 1, 28.
56. fez. 11, 19; 36, 26.
57. Bar. 3, 38.
58. PS, 41, 2.
59. PS, 21, 24.
60. cu cuvintul, adidi: cu propovcduirea Evangilelki.
61. Fac. 1, 28.
122 SCRIERILE PARINTILOR APOSTOLICI

CAPITOLUL VII

1. Ginditi-va, dar, eopii ai bueuriei, di Domnul eel bun ne-a des-

eoperit noua mai dinainte toate, ea sa eunoa~tem pe Cine trebuie sa
Jaudam, P1ultumindu-i pentru toate.
2. A~adar, dae·a Fiul lui Dumnezeu, fiind Damn $i avind sa judeee
viii $i mortii 62, a suferit, ca rana Lui sa ne dea viata, sa eredem cD.
Fiul lui Dumnezeu nu putea piHimi de cit pentru noi.
3. Dar pe cind era rastignit «a fast adapat cu atet :;i iiere> 6:l.
Ascultati, cum au aratat mai dinainte aeeasta preotii templului.
Este scrisa in lege porunea: «eel care nu va posti postul, cu moarte
sa fie nimicii» 64; a poruncit Domnul, pentru ca $i EI avea sa adudi
jf'rtfa pentru pacatele noastre vasul duhului 65, ea sa se implineasea
preinchipuirea, care a fost in Isaac adus pe jertfelnie.
4. Ce spune in profet ?
«$i sa minlnce din tapul jertfit in zi de post pentru ioate pacatele» 66.
LuaU bine seama! «$i sa mlnlnce numai preotii toti intestinele nespd-
late cu otet» 67.

5. Pen tru ce ?
«Pentru Cd aveti sa Ma adapati eu fiere ~i eu otet pe Mine Care Imi
voi jertfi trupul Meu pentru paeatele poporului Meu celui nou; min-
,ati numai voi, in timp ee poporul va posti ~i-$i va bale pieptul fiind
1mbraeat eu sac $i eu eenu~d k Ca sa arate ea El trebuie sa patimeasea
multe de la ei.
6. Dar cum a poruneit ?
Fiti eu luare aminte: «l.uati doi tapi frumo$i $i asemanatori $i adu-
ceti-i jertia ; $i sa ia preotul unul spre ardere de tot pentru pacate» 68.
7. Dar eu eelalalt ce sa faea ?
«BlcstemClt, zice, sd fie celQ1alt» 69. Uitali-va cum esle arataU:i pre-
Inehipuirea lui Hristos! 8. «$i scuipati-l toti $i lntepati-l $i puneti In
jurul capt/lui lui lind lO$ie $i a.5a sd fie alungat In pustie» 70. $i dupa
ce se faeea a;;a, eel ee tinea tapul il dueea in pusiie, Ii lua lina ~i 0
punea pe un maraeine numit rahia, ai carui lastari obi$nuim sa-i min-
62. 2 Tim. 4, 1.
63. Mt. 27, 34. 48.
64. Lev. 23, 29.
65. vasul duhului, adicii: trupul.
66. Text necunoocut.
67. Text necunoscut.
68. Lev. 16, 7. 9.
69. Lev. 16, 8. 10.
70. Text necunoscut.
BARNABA, EPISTOLA 123

dim atunci dnd s:intem pe dmp i Cd numai acest maracine are fruc-
tele dulci.
9. Ce inseamna dar aceasta ?
Fiti cu luare aminte! cUn tap pe altal, ceJi1JaJt blestemat» 71 $i eel
blestemat a fost incununat! Pentru ca n vor vedea intr-o zi pe Iisus
venind $i avind in jurul trupului 0 haina rO$ie pina la picioare $i vor
zice: «Nu este oare Acesta Acela pe Care noi L-am rastignit, batjo-
corindu-L, impungindu-L $i scuipindu-L? Intr-adevar, Acesla este
Acela car~ spunea ca este Fiul lui Dumnezeu».
10. Dar cum se face ca este asemenea aceluia ?
Trebuia sa fie tapii asemenea, frumo$i $i de aceea$i statura 72, pen-
lru ca atunci dnd n vor vedea pe Iisus revenind, sa se inspaiminteze
de asemanarea cu tapul. lata, dar, ca tapul este preinehipuirea lui Iisus,
Care avea sa patimeasca !
11. Dar ce inseamna ca au pus lina in mijlocul spinilar?
Este tot 0 preinchipuire a lui Iisus, pus a Bisericii i dl daca vrea
cineva sa ia Hna eea fO$ie, trebuie sa patimeasca mulle, pentru eel
spinii slnt infrico$atori $i inteapa pe eel care vrea sa puna mina pe
ei. «A$a ca eei care vor sa Ma vada, spune Iisus, $i sa ajunga in impa-
ratia Mea, trebuie sa Ma primeasea, suferind $i pMimind».

CAPITOLUL VIti

1. Ce preinchipuire soeati ca este, ca s-a poruncit lui Israil - ca

barhatii, care au foorte mari pacate, sa .aduca jerHa 0 junke, sa 0
junghie $i sa 0 arda, apoi copiii sa ia cenU$a $i s-o toarne in vase $i
sa puna de JUT imprejur pe lemne lina rO$ie - idta $i !ina rO$ie, 0
alta preinchipuire a crucii! -- $i isop $i a$a copiii sa stropeasca
poporul, unul dte unul, ca sa se curate de pac ate ? 73.
2. Ginditi-va cit de simplu va gr~1ie$te! Vitelul este Iisus; cei
care-L jertfese, sint barbati paeato$i i ei sint cei care L-au adus la jun-
ghiere. Dupa 74 aeeasta, nu mai sint acei barbati, nu mai este slav a
padHo$ilor. 3. Copiii, care stropesc, sint cei care ne-au binevesLii noua
71. Lev. 16, 8.
72. Lev. 16, 7.
73. Num. 19, 2-10.
74. «Dupd aceasta ... pdcdto$iJor». H. Hemmer, (op. cit., p. 59) ~i P. Pringet -
R. A. Krait (op. cit., p. 139) trad.: «Dupa aceasta s-a stir$it cu ace$ti oameni,
s-a sIir$it cu slava pdcdto$ilor», iar Dr. Franz ZeIler Cop. cit., p. 88) traduce;
"Totw;i acum destul cu ace$ti oameni, destul cu vorbilul clespre pdcdto$i,.. H.
Hemmer (op. cit., p. eX), in comentarul facut acestui text, e de parere ca textul
trebuie sa fie 0 glosa marginala, sensa inainte de 350 de un cititor antisemit,
pentru ea aeeste ell vinte lipsesc in versiunea latina.
124 SCRIERILE PARINTILOR APOSTOLICl

iertarea pacatelor ~i curl:J.tia inimii, carora le-a dat stapinire sa pre-

dice Evanghelia 75 i $i sint doisprezece spre marturie seminiiilor - di
douasprezece erau semintiile lui Israil.
4. Pentru ce sint trei, copiii care stropesc ?
Spre marturie lui Avraam, Isaac ~i Iacov, ca ace~tia slnt mari ina-
intea lui Dumnezeu.
5. Dar pentru ce lina pe lemn ?
Pentru ca impariHia lui Usus este pe lemn 76 ~i pentru Cd cei care
ered in EI vor trai in veae.
6. Pentru ce impreuna eu !ina ~i isopul ?
Pentru ca in imparatia Lui vor fi zilele rele $i murdare, in care noi
vom fi mintuiti. pentru ca $i eel care este bolnav la trup de rapan se
Uimaduie$te eu isop.
7. De aceea ne sint noua atit de clare eele ce s·au intimplat, iar
acelora 77 intunecate, pentru ca ei n-au ascultat de glasul Domnului.

CAPITOLUL IX

1. Despre urechi spune iara~i ca El a taiat imprejur lHp.chile $i ini-

mile noastre. ea Domnul spune prin profet: «Cu auzul urechii M-au
auzit» 78; $i iara~i zice: «Cu auzul vor auzi cei de departe $i vor cu-
noa$te ace Ie pe care Ie-am tacut» 79 i ~i «tdiat] imprejur, zice Domnul,
inimile voastre» 80. 2. $i iara$i zice: «Ascultii, Israile, ca aces tea zice
Domnul Dumnezeul taw) 81. $i iara~i Duhul Domnului profete~te: «Cine
este eel ce voie$te sa traiased in veci? 82 Cu auzul sd audd glasllI sIu-
jitorului Meu» 83. 3. Iara~i zice: «Ascultd, eeruIe, $i ia in urechi, pa-
mintule, ea Domnul a griW aeestea spre marturie» M; $i. iara$i zice:
«Aseultati euvintul Domnului, eondueatorii poporului aeestuia» ~Ir; $i
iara$i zice: «AseuJtati, Wlor, glasul celui ee striga in pus tie» R6. A~a­
dar, a Hiiat imprejur auzul nostru, ca, auzind cuvintul, noi sa credem.
75. adicil.: apostolii.
76. pe lemn, adidi: pe cruce.
77. ace lora, adica: iudeilor.
78. Ps. 17, 48.
79. Is. 33, 13.
80. Ier. 4, 4.
81. Ier. 7, 1. 2.
82. Ps. 33, 12.
83. Ie$. 15, 26.
84. Is. 1, 2.
85. Is. 1, 10.
86. Is. 40, 3.
BARNABA, EPISTOLA 125

4. Dar $i taierea imprejur, in care l$i puneau iudeii increderea, s-a

desfiintat. Ca Dumnezeu le-a spus sa nu se faca taiere imprejur a
trupului; dar ei au caleat porunca lui Dumnezeu, pentru ca un Inger
[au i-a in$elat. 5. Si le-a spus lor: «Acestea spune DomnuJ, Dumnezeul
vostlU - aici vad eu porunca - : Nu semdnati In spini! Pentru Dum-
nezeul vostru tdiati-vd ImprejuT» 87.

Si ce zice?
«Tdiati imprejur rdutatea din inima voastrd~ 88 i $i zice iara$i: clatd,
zice Dornnul, toate neamurile sint netdiate ImpTe JUT la imp, iar po-
poml acesta este netdiat imprejul la inimd» 89.
6. Dar ma vei intreba :
Poporul lui Israil a primit taierea imprejur ca 0 pecete i dar $i siria-
nul $i arabul $i to~i preotii idolilor sint taiati imprejur l Oare $i ei fae
parte din Testamentul lor? tnca $i egiptenii sint taiati imprejur.
7. Despre toate acestea avetl, fii ai dragostei, 0 bogata invatatura:
Avraam cel dintii s-a taiat imprejur i s-a taiat imprejur avind indrep-
tate mai dinainte privirile spre Iisus, ca a primit invaFiturile celor trei
lHere. 8. Ca spune Scriptura: «$i Avraam a tdiat imprejul optsprezece
:;;i trei sute de bdrbati din cas a lui)) 90.
Care este deci gnoza ce i-a fost data?
Vedeti, ca Scriptura zice mai intii «optsplezeCe» $i dupa ce face 0
pauza zice «trei sute,>. Optsprezece se scrie cu litere1e I zece, $i H, opt i
din aceste cifre ai numele 1'1/(0000) = Iisus; $i pentru Cd cruce a, care
are forma literei T, avea sa aiba harul, iScriptura zice $i «irei sute» 91 i
deci cifra aceasta 318 arata pe Iisus cu doua litere 92 $i crucea cu 0
litera 93. 9. Cel care a pus in noi darul sadit al invataturii Lui $tie ca
nimeni n-a invatat de 1a mine un cuvtnt mai adevarat i dar $tiu ca $i
voi slnteti vrednici de el.

CAPITOLUL X

1. Cind Moisi a spus: «Sd nu mincati POIC, nici vuItur, nici uliu,
nici cioald, nici pe$te, care nu ale solzi}) 94, a primit trei invataturi in
sens spiritual. 2. In sfir$it, Ie zice iudeilor in Deuteronom: «Si voj
87. leI. 4, 3. 4.
88. Deut. 10, 16.
89. leT. 9, 25.
90. Fac. 17, 23; 14, 14.
91. Tre1 sute se scrie in li'll1ba greaca prin litera tilt: T.
92. t ~I 'I'j
93. T.
94. Lev. ·cap. 11; Deut. cap. 1-4.
126 SCRIBRILE PARINJ'ILOR APOSTOLICI

spune poporului acestuia indreptarile Mele:. 95. Deei, nu este 0 porundi

a lui Dumnezeu, ea sa nu minince i ca Moisi a grait in duhul.
3. Despre «pore» a vrut sa spuna aeeasta: «Sa nu te lipe~ti, zice
el, de astfel de oameni, care sint asemenea poreilor !:.. Cu aIte cuvinte:
oamenii, cind traiesc in bel$ug, uita de Domnul i dar dnd sint in nevoi
l$i aduc aminte de Domnul i ca $i porcul, dnd mininca, nu $tie de sta-
pinul sau i dar dnd e flamind, guita i iar daca prime$te de mincare
iara$i tace.
4. «I?a nu mlninci nici vUltUI, nici uliu, nici gaie, niei CiOaIa),!l6 ea
sa nu te Iipe$ti, spune Moisi, nici sa te asemeni eu astfel de oameni,
eare nu $tiu sa-$i cl$tige hrana lor cu osteneala $i sudoare i ci, eu
faradelegea lor, rapesc averi straine i $i mergind, eu infati$are nevino-
vata, pindese $i se uita de jur-imprejur pe cine sa despoaie din pri-
cina laeomiei lor; ca $i pasarile acestea, care nU-$i d$tiga singure
hrana, ci stau trindave $i cauta cum sa mininee earnuri straine i sint
o ciuma, prin rautatea lor.
5. «so. nu mininci, spune Moisi, niei tipaIi, niei caraeatite, mCl
sepie» 07. «Sa nu te asemeni, spune Moisi, lipindu-te de ni~ie oameni
ca aee$tia, care pina la sfir$it sint nelegiuiti $i osinditi la moarte i
dupa cum $i aceste vietuitoare ale marii sint singurele blestemate sa
inoate in adine, ca nu inoata ca celelalte, ci loeuiese pe pamintul de
jos din adine.
6. Dar «nici iepure sa nu mininci» 98.
Pentru ce?
Ca sa nu fii sorlomit, nici sa te asemeni eu unii ca ace$tia; di iepu-
rele i$i schimba in fiecare an culcu$ul; deci citi ani triiie$ie atitea
culcu$uri are 99.
1. Dar «niei hiena sa nu mlninci» 100. «Ca sa nu fad adulter sau sa
fii desfirnai, spune Moi'si, mid sa ie ,asemenieu unii ea ace$tia».
Pentru ce?
Pentru ca animalul aeesta in fiecare an l$i sehimba firea, este dnd
barbat, dnd femeie 101.

95. Deut. 4, 1. 5.
96. Lev. II, 13-16 i Deut. 14, 13.
97. Lev. 11, 10.
98. Lev. 11, 6 i Deut. 14, 7.
99. Parerea aceasta se gase~te la multi scriitori pag1ini, intre care: Varron
(De .re rust., Ill, 12, 4), Pollux (Onomasticon, V, 73), Elien (Nat. Anim., 2, 12) i
(la : P. Pringent-R. A. Krait, op. cit., p. 152, n. 3).
100. Text necunoscU!t.
101. Spusa ca hiena i~i schimba ,in fiecare an sexul se gase~te la Ovidiu,
Artemi:dor ~i EUen i ~tiu de ea ~i AristOltel, iDiodor din Sidlia ~i Pliniu cel Batrin,
dar 0 res.ping (la P. Pringent-R. A. Krait, op. cit., n. 1, p. 154).
BARNABA, EPISTOLA 127

8. Pe buna dreptate Moisi a urit $i nevastuica 102, pentru ca sa nu

fii ca aceia de care auzim ca din pricina necuraliei fac in gura lor
nelegiuirea 103, nici sa te lipe$ti de acele femei necurate, care primesc
nelegiuirea in gura lor; ca anima luI acesta zamisle$le in gura.
9. Moisi primind trei invataturi despre mincari a vorbit de ele in
chip spiritual, dar iudeii Ie-au primit dupa pofta trupului, ca fiind spuse
despre mincari.
10. $i David a primit gnoza acelora$i trei inva~aturi $i graie~te la
feI: «Feticit barbatul, care n-a umblat in statul necredincio!jilor», ca
pe$tii care umbla pe intuneric in adincuri; «nici in calea par:ato!jilor
n-a statut», en cei care, ca pore-ul, par ca se tem de Domnul; «$i nici
pe scaunul cinmatilor n-a $ezut» 104, ca pasarile care stau gata de
prada. Aveti deci, in chip desavir$it, $i invatatura despre mincare.
11. Dar Moisi a mal zis: «Mlncati orice animal, care are copite des-
picaie !ji rumega» 10".

Pentru ce spune acestea ?

Penlm ca eel care prime$te hrana cunoa$te pe cel care-l hrane$te i
iar cind se odihne$te $i rumega pare ca se bucura de el. Bine a grait
Moisi despre aceasta porundi !
Dar ce spune?
«Upiti-va de cei care se tern de Domnul, de eei care cugeta in
inima lor la intelesul precis al cuvlntului, pe care I-au primit, de eei
care graiesc indreptarile Domnului $i Ie pazese, de eei care $tiu ca
cugetarea este 0 luerare de bucurie, de cei care rumega cuvintul Dom-
nului».
Ce inseamna «cu copita despicata» ?
,Inseamna ca cel drept merge $i in lumea aceasta $1 il$teapta $i
veacul cel sfint. Vedeti cit de bine a legiuit Moisi lucrurile acestea?
12. Dar de unde putea sa Ie vina iudeilor intelegerea $i priceperea
acestor porunci ?
Noi, insa, intelegem drept poruncile $i Ie griHm a$a cum a voit
Domnul. De aceea ne-a Uiiat imprejur auzul nostru $i inimile noastre,
('a sa pricepem ace<;tea.

102. Lev. 11, 29.

103. Cei vechi crooeau cii neviistuica prim~te sperma biirbatului in gunl ~i
na~te prin U'rechi (Physiologus), (la: P. Pringent-R. A. Kratt, op. cit., n. 3, p. 155).
104. Ps. 1, 1.
105. Num. 11, 3; Deut. 14, 6.
128 SCRIEPJI..!': PARINl'lLOIt APOSTOLICI

CAPITOLUL X I

1. Sa cercetam daca s-a ingrijit Domnul sil. ne descopere mai dina-

inte ceva despre apa 106 $i despre cruce.
Despre apa s-a scris vorbind de Israil, ca iudeii nu vor pnnll bote-
luI, care aduce iertarea pacatelor, ci-$i vor intocmi ei aItceva. 2. Cel
spune profetu]: «Spaimlnteaza-te, cerule, $i de aceasta mai mull sd
se cutremure pamlntul, ca doua rele a facut poponzl acesta : .M-a para-
sit pe Mine, izvorul viu a1 apei $1 $i-au sapat loru$i groapa mortii» 107.
3. «Oa&e piatra pus tie este Sinai, muntele cel stint 01 JVIeu ? Ca veti ii
ca puii de pasare, care zboara dnd Ii s-a luat cuibul» tilR. 4. $i iaril.$i
zice protetul: «Eu voi merge lnaintea Ta $i voi face muntii $es, u$i de
aroma vol zdrobi, zavoare de tier voi siCirlma $Hi voi do v is lie rii ce
stau 1a Intune ric, ascunse $1 nevazute, ca sa cuno$ti ca eu sInt Domnul
Dumnezew> 109. 5. $i: «Veti locui in pe$tera inalta de piatra tare; apa
ei nu seaca niciodatd. Veti vedea Imparat cu slavd $i sufletul vostru
va cugeta frica Domnulu1» 116.
6. $i iaril.$i in aIt profet zice: «$1 va Ii cel ce face aces tea ca un
porn rasadit l1nga izvoarele apelor, care 1$i va da rodul sau la vremea
sa $i frunzele lui nu vor cadea $i toate cite va face vor spori. 7. Nu
a$a necredinc1o$ii, nu m~a, ci ca pratul, pe care-J spulbera vlntul de
pe tata pamlntului. De aceea nu se vor scula necredincio$ii la judecata,
nici pacato$ii in statuI drepti1or; caci cunoQ$te Domnul calea drepti-
lor $1 calea necredincio$i1or va pieri» 111. 8. Intelegeti cil. a vorbit in
acela$i timp $i de apa $i de cruce. latil. ce vrea sil. spuna profetul: «Fe-
riciti cei care, dupa ce au nil.dajduit in cruce, s-au pogorit in apll; cil.
plata lor, spune, este «la vremea sa» ; 0 voi da atunei, spune protetul;
iar aeum, spune aeestea: «Frunzele nu vOr cadea»; eu aIte cuvinte
spune a$a: «Orice cuvint, care va ie$i de la voi, din gura voastra, in
credinta $i dragoste, va fi multora spre intoarcere 1a credinta $i
nil.dejde».
9. $i iara$i un aIt profet zice: «$i era tot pamlntuJ lui Iacov Jeludat
de tot pamlntuh 112. Cu aIte cuvinte spune a$a: «Dumnezeu slave$te
vasu1 Duhu1ui Sau».
106. despre apa, adidi: des pre botez.
107. leI. 11, 12. 13.
108. Is. 16, 1-2.
109. Is. 45, 2-3.
110. Is. 33, 16--18.
111. Ps. I, ~.
112. Text necunoscllt.
BARNABA, EPISTOLA 129

10. Apoi ce mai spune ?

«$i era un riu, care curgea din dreapta $i s-au ridicat din el arbori
frumo$i; $i cel care va minca din ei va trai in veac» 113. 11. Vrea sa
spuna ca noi, care ne coborim in apa plini de pacate ~i murdarie, ne
ridicam plini de roade in inima, avind, in Duhul, frica ~i nadejdea in
Usus. «$i cel care va minca din ei va trai in veac». eu alte cuvinte
spune a~a: «Cel care va auzi ~i va crede aceste cuvinte va irai in
veac».

CAPITOLUL XII

1. Vorbe~te iara~i la fel despre cruce in alt profet, zicind: «$i c1nd
se VOl implini aces tea ? Zice Domnul: Cind lemnul se va pleca $i se
va ridic(l $i c1nd din lemn va picura singe» 114. Ai iara~i profetie despre
cruce $i despre Cel Care avea sa fie rastignit 1
2. Dumnezeu Ii graie~te iara~i lui Moisi, pe cind Israil se lupla eu
cei de alt neam, ca sa-i aduca aminte, ca cei care Se luptau au fost
dati mortii pentru pacatele lor i Duhul i-a spus inimii lui Moisi sa
faca 0 preinchipuire a crucii ~i a Aceluia Care ave a sa patimeasca:
«IDaca cei ce lupta, i-a zis Duhul, nu vor nadajdui in El, in veci se
vor razboi». $i a pus Moisi, in timpul luptei, scut peste scut ~i sUnd
peste ele, mai sus dedI: toU, a intins miinile ~i a$a IsraiI invingea din
nou i apoi cind Moisi cobora miiniIe, israilitenii erau iara~i omoriti 115.
3. Pentru ce?
Ca sa cunoasdi, ca nu se pot mintui, dadi nu nadajduiesc in EI.
4. $i iara~i, in alt profet, Domnul spune: «Toata zhza am in tins
mIinile Mele catre un popor neasCUltatOl, care se impotrive$te caii
Mele celei drepte» 116.
5. Apoi cind Israil a cazut in pikat, Moisi a facut iara~i preinchi-
puirea lui Iisus, ca El trebuia sa, patimeasca ~i EI avea sa dea viaia, El,
despre Care iudeii socoteau ca L-au omori!: pe cruce 117. Dumnezeu a
rinduit ca tot ~arpele sa-i mu~te pe israiliti i ~i ei mureau 11S - pentru
di prin ~arpe s-a facut de Eva calcarea de porunca 119 - ca sa Ie arate
di, din pricina calcarii de porunca, vor fi dati sa sufere moartea. 6. In
sfir~it, insu~i Moisi Ie poruncise: «Sa nu va fie voua dl.lmnezeu nici

113. Iez. 47, 2. 12. 13.

114. 4 Ez. 4, 33 i 5, 5.
115. Ie$. '17, 8---.13.
116. Is. 65, 2.
117. Textual: pe semn.
118. Num. 21, 6-9.
119. Fac. 3, 1-6.

9 - Piirinti a.p05tolici
130 SCRIERILE PARINTILOR APOSTOLICI

chip turnat, nici ciopJit» 120, dar Moisi face chip iurnat, ca sa arate
preinchipuirea lui Iisus. Face, deci, Moisi :;;arpe de arama, il pune cu
slava, iar prin crainici cheama poporul. 7. Venind ei, dar, la un loc,
I-au rugat pe Moisi sa faca rugaciune pentru ei, pentru vindecarea lor.
Si le-a zis Moisi: (~Cind cineva rlintre voi va fi mU$cat, sa vina la
:;;arpele care este pus pe lemn i sa nadajduiasca eu credinta, Cd :;;arpele,
de:;;i mort, poate sa faca viu :;;i indata se va vindeca» 121. Si a:;;a au
taeut. Ai iara.:;;i, :;;i in aeeste fapte, slava lui Iisus, ca toate sint in EI
:;;i spr~ EI toate.
8. Ce spune oare altceva Moisi lui Isus, fiul lui Navi, dnd i-a pus
acest nnme 122, ca unui protet, dedt numai ca sa auda tot poporul di
TaMI descopere toate despre Fiul Iisus? 9. A:;;adar, Moisi Ii spune lui
Isus, fiul lui Navi, dnd i-a pus numele :;;i dnd I-a trimis iscoarla a
pamintului: «10 carte in mlinile tale $i serie ee zice Dommll, cd Fiul
lui Dumnezeu va laia din radacina toatd easa lui Amalie in zilele de
pc urma» 12~. 10. lata iara:;;i Iisus, nu fiu al omului, ci Fin al lui Dum-
nezeu, aratat in preinchipuire in trupul lui Isus al lui Navi.
A:;;anar, pentru ca vor zice ca Hristos este Fiu al lui David, David
lnsu:;;i, temindu-se :;;i intelegind ratacirea paeato:;;ilor, a profe~it: «Zis-a
Domnul Domnuilli Meu,' «Sezi de-a dreapta Mea, pina ce voi pune pe
c!wjmanii Tai w;ternut picioarelor Tale» 124. 11. Si iara:;,i, lsaia graie:;;te
a:;;a: «Zis-a Domnul lui Hristos Domnul Meu,' «Apueatu-L-am de mina
Lui dreapta, ca sa aseulte de Ei neamurile $i puterea Imparatilor vol
sfi'irima» 125. lata 'ea David n nume:;;te Domn :;;i 'l1u-L nume:;;te Fiu !

CAPITOLUL XIII

1. Sa vedem, dar, daea acest pop or 126 sau eel dintii va rno:;;teni :;;i
daca Testamentul este al nostru sau al aeelora.
2. Aseultati ee spune ScripturC! des pre popor: «S1 se ruga isaae
pentru Rebeca, iemeia lui, cd era stearpd; $i a zamislit» 127. Apoi: «Si
s-a dus Rebeca sa intrebe pe Domnul. Si Damnul i-a spus ei,' «Doua
neamur1 sint in pintecele tau $1 dauc'i popaare in plntecele tau; $i un
papar va intrece pe celalalt papor $i cel mai mare va sluji celui mai

120. Deut. 27, 15.

121. Num. 21, 8-9.
122. Num. 13, 16.
123. lefj. 17, 14.
124. Ps. 109, 1.
125. [so 45, 1.
126. pOpOl, adicii: cre$tinii.
121. Pac. 25, 21.
BARNABA, EPISTOLA 131

mic» 128. 3. Trebuie sa intelegeti cine este Isaac $i cine este Rebeca $i
despre care popor a spus ca poporul acesta este mai mare decil acela.
4. lar in alta profetie Tacov spune mai lamurit lui losif, flul sau,
zicind: «Iatd, nu m-a Jipsit Domnul de fata ta i adu-mi pe f1ji tdi, ca
sa-i binecuvintez» 129. 5. $i losif i-a adus pe Efrem $i pe Manasi, vrind
sa fie binecuvintat Manasi, pentru ca era mai mare; $i losif I-a dus
pe Manasi la mina dreapta a lui laco'V, taun sau. Dar Tacov a vazut in
duhul preinchipuirea poporului viitor. $i ce spune Scriptura? «)1 ~i-a
incruc.i$at I acov mlnile lui $i a pus mina dreaptd pe capul lui Efrem,
cel de al doilea fiu $i mai tindr ~i I-a binecuvlntat. $i i·a spus IosH lui
Iacov: «Pune mlna dreaptd pe capul lui Manasi, cd este fiul meu eel
Intii ndscut». $i a zis Iacov cdtre Iosif: «$tiu, tiule, ~tiu! Dar (;el mai
mare va sluji celui mai mic i $i acestn va Ii binecuvlntat» l31l. 6. Vedeti,
d:i pe care din fii $i-a pus mina sa dreapta, acela este poporul eel
dintii $i mO$tenitorul Testamentului !
7. lar dadi $i prin Avraam a amintit de acest popor, atunci avem
desavir$irea gnozei noastre.
Ca ce spune Dumnezeu lui Avraam, dnd a fost pus in tireptate,
pentru ca el singur a crezut 131? «Jald, ii spune Dumnezeu, te-am pus
pe tine, Avraame, tald al popoarelor celor netdiate lmprejul, care cred
in Dumnezew> 132.

CAPITOLUL XIV

1. Da! Dar sa vedem $i sa cercetam daca Dumnezeu a dal poporu-

lui Testamentul, pe care s-a jurat parintHor ca-l va da. L-a daL! Dar
ei n-au fost vrednici sa-l primeasca din pricina pacatelor lor. 2. Ca
spune profetul: «$i era Moisi postind in Muntele Sinai, patruzeci de
zile $i patruzeci de nop!i, ca sd primeascd Testamentul Domnului fdeut
eu poporul. $i a luat Moisi de la Domnl.ll cele doud pldci, srrise in Duh
cu degetul mlinii Domnului» 133. $i luindu-Ie Moisi Ie-a adus jos, ca
sa Ie dea poporului. 3. $i a zis Domnul lui Moisi: «1"101si, 1'1'10i8i, co-
board-te iute, cd poporul tdu, pe care l-ai scos din Egipt, a fdcot fdrd-
delege. $i a lnteies Moisi, cd !;i-au fdeut loru!;i ehipuri turn ate $i a
aruncat din mind tablele $i s-al.l sfdrimat pldcile Testamentu17.li Dom-
nului» 134. 4. Moisi a primit Test,amentul, dar ei n-au fost vrednici de el.

128. Fac. 25, 22-23.

129. Fac. 48. 11. 9.
130. Fac. 48. 14. 18-19.
131. ]lac. lS, 6.
132. Fac. 17. 5.
133. Ie!i. 24. 18; 31. 18.
134. Ie!i. 32, 7. 19; Deut. 9. 12. 17.
132 SCRIERILE pAR INTI LOR APOSTOLICI

Dar cum J-am primit noi ?

Ascultati! Moisi I-a prim it ca slujitor i dar Domnul Insu~i, suferind
pentru noi, ni I-a dat noua, poporul mo~tenirii Lui. 5. Domnul s-a ara-
tat, ca iudeii sa umple masura pacatelor lor, iar noi sa primim Testa-
mentul, prin Cel ce I-a mo~tenit, prin Domnul Iisus, Care spre aceasta
a fost pregatit, ca la venirea Lui sa izbaveasca de intuneric inimile
noastre mincate de moarte ~i date faradelegii rataelrii ~i ca, prin inva-
tatura Sa, sa ne dea noua Testamentul. 6. Ca este scris, ca Lui I-a
poruncH Tata] sa ne izbiiveasca de intuneric ~i sa ne pregRteasca Lui~i
popor stint. 7. Spune, a~adar, profetu]: «Eu, Domnul Dumnez£1.l1 Tau,
fe-am chemat intru dreptate ::ji Te voi tine de mina ::ji te voi intali ; !$i
Te-am dat Testament poponzlui, itzmina neamulilol, ca sa deschizi ochii
orbilor ::ji sa scoti din legQturi pe cei legafj ::ji din casa temnitei pe cei
ce ::jed in lntuneric» 13". 8. Cunoa~teti, deci, acum, de unde am fost
izbaviti! Profetul spune iara~i: «lata, Te-am pus lumina popooreiol,
co sa iii mintuire pina 10 marginile pamintuIui. A$o graie::jte Domnul
DumnezeLl, COle te-o izbavit» 136. 9. $i iara~i graie~te profetul: «Duhul
Domnullii peste Mine, pentru care M-a uns, co sa binevestesc celor
smeliti har; M-a trimis sa tamaduiesc pe cei zdrobiti cu inima, sa pro-
poveduiesc ceiol robiti iertare ::ji orbilor vedele, sa vest esc anul pMcut
Domnului ~i ziua rasplatirii, sa mlngii pe loti cei ce pIing» 137.

CAPITOLUL xv
1. Inca ~i despre simbRta este scris in cele zef:e porunci, pe care
Dumnezeu le-a grait lui Moisi, in Muntele Sinaiului, fata cRtre fata:
«$i sa sfintiti slmbata DomnuIui, cu miini curate ::ji eu inima curatQ» 138.
2. lar in alt loc spune: «Daca VOl pazi fijj Mei simbata, atunci voi
pune mila Mea peste ei» 139. 3. Despre simbata vorbe~le la inceputul
facerii lumii: «$i a facut Dumnezeu in ::jase zile Iucrurile miniIor Lui
:;;i 1e-o sflr::jit in ziuo 0 :;;optea ::ji s-a odihnit in eo ::ji a sfintit-o» 140.

4. Luati aminte, fiilor, ce vor sa spuna cuvintele: «Le-a sfir::jitin ::jase

zjJe». Vor sa spuna ca Dumnezeu va stir~i totul in ~ase mii de ani i
ca a zi la Dumnezeu este 0 mie de ani. lnsu~i Dumnezeu imi da mar-
turie, dnd zice: «lata ziua DomnuIui va fj ca 0 mie de ani» 141. A~adar,
135. Is. 42, 6-7.
136. Is. 49, 6-7.
137. Is. 61, 1-2.
138. V:e$. 20, 8; Deut. 5, 12. 15.
139. ler. 17, 24.25.
140. Pac. 2, 2-3.
141. Ps. 89, 4.
BARNABA, EPISTOLA 133

fiilor, «in $ase ziJe», adiea in ~ase mii de ani, se vor sfir~i toate. 5. «$i
s-a odihnit in ziua a $aptea». Cuvintele aeestea vor sa spuna: Cind
va veni Fiul Lui, va pune eapat timpului faradelegii, va judeea pe eei
neeredincio~i ~i va sehimbu soarele, luna ~i stelele ; atunci se va odihni
eu slava in ziua a ~aptea. 6. In sfir~it ziee inca: «Sa 0 sfinte$ti, ell
miini curate $i eu inima eurata» 142. Dar am fi eu totul rataciti, daca
am soeoti ea cineva, chiar fiind eurat eu inima, ar putea sfinti ,aeum
ziua, pe care a sfintit-o Dumnezeu. 7. Vezi 143, deei. ea atunci 0 vom
sfinti ~i. a vom putea face noi in~ine, dnd vom avea odihna deplina,
dupa ce am fast indreptatiti ~i am primit fagaduinta, pentru di nu mai
este faradelege ~i pentru ca toate au fast innoite de Domnul. Atunci
vom putea sa 0 sfintim, pentru ca noi am fast mai intii sfintiti. 8. In
sfir$it Ie mai spune: «Lunile eele noi ale voastre $i simbetele nu Ie
sufdr» 144. lata ce vrea sa spun a : «Nu-mi plac simbetele de acum, ci
simb~Ha aceea pe care am facut-o, in care, dupa ce Ma voi fi odihnit
de toate, voi face inceput zilei a opta, care este inceputul altei lumi».
9. De aeeea, sarbatorim cu bucurie ziua a opta 145, dupa simbata, in
care $i Hristos a inviat $i, dupa ce s-a aratat 145 s-a inaltat la ceruri.

CAPITOLUL XVI

1. Va voi vorbi $i despre templu, cum nenorocitii Hi, ratacindu-se,

au nadajduit in zidurile lui ~i nu in Dumnezeul lor, Care i-a facut, ca
$i cum templul ar fi fost casa lui Dumnezeu. 2. Ca L-au cinstit aproape
ca ~i neamurile, in templu.
Dar ce spune Domnul, dnd il desfiinteaza ?
Ascultati: "Cine a masurat eerul eu palma, sau cine paminl[ll eu
pumnuI? Nu eu, spune Domnul? Cerul Imi este seaun, iar pamintul
reazam picioareior Mele. Ce easo Imi veti zidi? Sau care este loeul
odihnei Mele ?» 148. Ati aflat, deci, ca zadarnica este nadejdea lor. 3. In
$flr~it, Ie spune iara~i : «lata, cei ce au dorimat templul acesta, ei in$i$i
]J vor zidh> 149. 4. Si se face; ca din pricina razboiului lor lemplul a
fast darimat de du~mani; iar acum chiar slujitorii dU$manilor no il
vor rezirli.
142. Ie!j. 20, 8.
143. Am accerptat leetura IDe din editia H. Hemmer, in loeul leeiurii Et o~
din editia P. Pringenl-R. A. Krait.
144. Is, tl, 14.
145. adiea duminica, zi care vine indatii dupa zilla a ~aptea.
146. ucenicilor Sai.
147. adica: iudeii.
148. Is. 40, 12 j 66, 1.
149. Is. 49, 17.
150. sIujitorii dU!jmaniIor, adica: cei care din pdgini nu njul1s crqtini.
134 SCRIERILE PARINTILOR APOSTOLICI

5. De asemenea, s-a descoperit mai dinainte oa aveau sa fie date

pieirii ora~ul, templul ~i poporul Israil. Ca spune Scrip lura : «~i va ii
in zilele din urma, eel va da Domnul spre pieire oile pa$unii $; stina
fli turnul lor» 151. $i s-a intlmplat a~a cum a grait Domnul.
6. Sa cercetam, dar, daca este un templu al lui Dumnezeu. Este I In-
su~i Dumnezeu spuneca-l face ~i-l intocme~te. Ca este scris : «~i 1a stir-
1';ituJ saptaminii, va Ii zidit eu slava templul lui Dumnezeu in numele
Domnullli» 152. 7. Gasesc, deci, ca este templu.
Dar cum va fi zidit in numele Domnului ?
Ascultati! Inainte de a fi crezut noi in Dumnezeu, locuinta inimii
noastre era stricata ~i slaba, ca un templu zidit intr-adevar de mina i
era plin de idololatrie, era casa a demonilor, pentru ca se faceau de
el cele cite erau impotriva lui Dumnezeu. 8. Dar temp luI acesta va fi
zidit in numele Domnului. Luati bine aminte, ca templul Domnului sa
fie zidit cu slava.
Cum?
Ascultati! Cind am Iuat iertarea pacatelor ~i am nadajduit in nu-
mele Domnului, ne-am innoit, fiind ziditi iara~i dintru inceput. De aceea
in locuinta inimii noastre locuie~te cu adevarat Dumnezeu.
9. Cum?
Prin cuvintul credintei Lui, prin chemarea fagaduintei Lui, prin
intelepciunea indrepUirilor ~i prin poruncile inviitiiturii i El Insu~i pro-
fete$te in noi, El rnsu~i locuie~te in noi, cei care eram rabiti mortii
Deschizindu-ne u~a templului - adica gura - f?i dindu-ne pocainta,
ne duce in templul cel nestricacios. 10. Ca cel care voie~te sa se min-
tuie, nu se uita la om 153, ci la Cel care locuie~te ~i vorbe~te in el, minu-
nindu-se ca pin a atunci niciodata n-a auzit cuvintele Celui ce vor-
he~te prin gura lui ~i ca nici nu se gindea sa Ie auda vreodata. Acesta
este temp luI cel duhovnicesc, zidit de Domnul.

CAPITOLUL XVI

1. Pe cit mi-a stat in putinta, v-am dat aceste Uimuriri intr-un chip
simplu i ~i nadajduie~te 154 sufletul meu ca n-am lasat nimie la 0 parte.
151. Enoh 89, 56. 66-67.
152. Dan. 9, 24. 27.
153. In am, adici\.: 10 omuI, eare-L predied pe Hristos.
154. Iii ndddjduielile ... Ia 0 parle; in editia H. Hemmer: $i ndddjduielile suIIelui
meu cd, in dorintn mea, n-arn Idsat nimie la 0 parte din eele ce due 10 mintuire.
BARNABA, EPISTOLA 135

2. Dadi v-a$ 'Scrie despr'e lucrurile prezel11te sau viitoare, nu Ie yeti in-
telege, pentru ca ele siut taine 155. Acestea, dar, a$a !

CAPITOLUL XVIII

1. Sa trecem acum $i la alta gnoza $i invatatura.

Sint doua dii: a lnvataturii $i a stapinirii, sau a luminii $i a intu-
nericului; iar deosebirea intre cele doua cai este mare i pe una sint
rinduiti ingerii luminati ai lui Dumnezeu, iar pe alta ingerii saianei.
2. $i unul este Damn din veei $i pina in veci, iar altul este stapiuitor al
timpului de acum al faradelegii.

CAPITOLUL XIX

1. Calea luminii este aceasta. Dadi cineva vrea sa mearga pe cale

spre un loe hatarit, apoi sa se grabeasca prin faptele lui.
Iar gnoza care ni s-a dat cum sa mergem pe aceasta cale este
aceasta:
2. Sa iube$H pe Cel ce te-a faeut, sa te temi de Cel ce te-a plas-
muit, sa slave$ti pe Cel ce te-a izbavit de moarte. Fii cur at eu inima $i
bogat eu duhul. Sa nu te alaturi de eei care merg pe ealea mortii. Sa
nri'i$ti totee nu-i pHkut lui Dumnezeu. Sa ura~ti orice fatarnide. Sa
nu parase$ti poruncile Domnului 3. Sa nu te inalti pe tine insuti. ci sa
fii smerit in toate. Sa nu-ti dai tie insuti slava. Sa nu iei hotarire
vicleana impotriva aproapelui tau. Sa nu fii obraznic in sufletul tau.
4. Sa nu fii desfrinat, sa nu savtr$e$ti adulter, sa nu slrici cop iii. Sa
nu roste$ti euvintul lui Dumnezeu inaintea eelor necurati. Sa nu ie
uiti la fata omului, dnd ai sa mustri pe cineva pentru pacat. Sa Iii
blind, sa fii potolit, sa tremuri de cuvintele pe care Ie auzi. Sa nu
parti vrajma$ie fratelui tau. 5. Sa nu te indoie~ti, daca un lucru va fi
sau nu. «Sa nu iei in de~ert numele Domnului» Vl6. sa iube~ti pe aproa-
pele tau mai mult decit sufletul tau. Sa nu ucizi copil in pinteeele
mamei $i nici sa-l ucizi dupa ce s-a naseut. Sa nu-ti iei mina ta de pe
fiul tau sau de pe fiiea ta, ci sa-i inveti din tinerete friea de Domnul.
6. Sa nn pofte$ti cele ale aproapelui tau. Sa nu fii laeom, nici sa-ti
lipe$ti sufletul tau de eei mindri, ci sa te intovara$e$ti Cll eei smeriti
$i drepti. Cele ce ti se intimpla, prime$te-le ca bune, $tiind Cd nimic
nu se intimpla fara Dumnezeu. 7. Sa nu fii eu doua ginduri, nid eu
doua feluri de vorbe, ca doua feluri de vorbe sint eursa a mortH. Sa
155. Textual: pentru cd stau in parabole.
156. Ie!). 20, 7 i Deut. 5, 11.
136 SCRIERILE PARINJ'lLOR APOSTOLICI

te supui sti:ipinilor, ca chipului lui Dumnezeu, cu rusine Si fric~i. Sa

nu poruncesti slugii tale sau slujnicii tale dnd esti suparat, di Si ei
nadajduiesc in acelasi Dumnezeu, ca nu curnva sa uu se mai teama de
Dumnezeu, Care este Si peste tine Si peste ei; ca Durnnezeu n- a . venit
sa ne cherne dupa fata, ci a venit la aceia, pe care i-a pregatit DuhuL
3. Sa faci parte din toate ale tale sernenului tau si sa nu zici di sint
ale tale; ca daca sintem partasi la cele nestrica:cioa,se, eu aUt mai mult
la cele stricacioase 157. Sa nu fii guraliv, ca limba esle eursa a mortii.
Pe cit poti, cauta sa fii curat la suflet. 9. Sa nu fii la luat eu miinile
intinse; iar la dat eu ele strinse. Sa iubesti «ca lumina or;hilor tai» 158
pe orice am care-ti vorbeste cuvintul Domnului. 10. Sa-U aduci aminte,
ziua Si noaptea, de ziua judeci'itii si sa cercetezi in fie care zi 159, fie
ostenindu-te prin cuvint, mergind la rugaciune Si cugelind sa- ti min-
tuiesti, cu cuvint de invatatura, sufletul tau, fie lucrind cu rniinile tale
pentru rascumpararea pacatelor tale. 11. Sa nu sovai ada, nici sa mur-
muri dnd dai, ca vei cunoaste cine este bunul rasplatitor. «So pastrezi
ceea ce ai primit, tara so adaugi $i tara so scoti» 160. Pe eel rau sa-l
urasti pe vecie. «So judeci drept» 161. 12. Sa nu faci dezbinare, ci Sd
irnpaci, unind pe cei ce se cearta. Sa-ti marturiseSti pacatele. Sa nu
le duci kl. rugaciune cu cuget rau 16%.

CAPITOLUL XX

1. Calea intunericului este strimba Si plina de blestem, ca este intru

totul calea mortii vesnice cu pedeapsa; pe ea se afla cele ce pierd
sufletele: inchinarea la idoli, obraznicia, mindria puterii, fiWirnicia,
inima vicIeana, aduIterul, uciderea, rapirea, ingirnfarea, calcarea legii,
vicIesugul, rautatea, fermecatoria, magia, lacomia, netemerea de Dum-
nezeu, 2. prigonitorii celor buni, urJtorii adevarului, iubitorii minciunii,
cei ce nu cunosc rasplata dreptatii, cei care nu se lipesc de bine, cei
care nu iau aminte la judecata dreapUi, la vaduva Si la or fan, cei care
privegheaza, nu in frica de Dumnezeu, ci pentru rau, de care slnt de-
parte blindetea Si rabdarea: «cei care iubesc cele desarte» 163, «cei

157. Rom. 15, 27.

158. Deut. 32, 10.
159. sa eereetezi in fieeare zi; editia Hemmer: sa eereetezi in iieeare zi ehipu-
rile sfintilor.
160. Deut. 12, 32.
161. Deut. 1, 16 i Pilde, 31, 9.
162. Editia H. Hemmer are la sfir~itul capitolului XIX cuvintele: Aeeasla este
ealea Juminii.
163. Ps. 4, 2.
BARNABA, EPISTOLA 137

care umblc'1 dupa mita» 164 ~i nu miluiesc pe siirac; cei care nu sufera

eu cel nedijit, cei gata spre birfeaUi, cei care nu cunosc pe Creatorul
lor, «ucigm~ii de copii» 165, stricatori ai fapturii lui Dumnezeu; eei care
intorc spatele celui lipsit, cei care asupresc pe cel strimtorat, apara-
tori ai bogatilor, judeditori nelegiuiti ai saracilor, pEni de tot pacatul.

CAPITOLUL XXI

1. Bine. este, ded, ca cel care a invatat indrepUirile Domnlllul, cite

au fost scrise, sa umble in ele; ca cel care Ie face pe acestea va fi
slavit in imparatia lui Dumnezell, iar cel care alege calea intunericu-
lui va pieri impreuna cu faptele lui. Pentru aceasta este inviere, pen-
tru aceasta este rasplata.
2. Va rog pe voi care sinteti in fruntea celorlalii. primiti-mi un sfat
spus cu gind bun: A yeti in jurul vostru oameni carora sa Ie faceii
bine? Nu-i Iipsiti de ajutorul vostru! 3. Aproape este ziua, in care
vor pieri toate impreuna cu cel vicIean. «Aproape este Domnul $i
plata Lui» 166.

4. Iara~i ~i iara~i, va rog: Fiti voua in~iva buni legiuitori, ramineii

voua in~iva credincio~i sHHuitori, scoateti din voi orice fatarnici.e.
5. Iar Dumnezeu, eel ce conduce toata lumea, sa va dea intelepciune,
pricepere, $tiinta, cunoa$terea indreptarilor Lui $i rabdare.
6. Lasati-va invatati de Dumnezeu, cautind sa aflati ce cere Domnul
de la noi ; $i faceti, ca sa fiti g·asiii in ziua judecatii.
7. Iar daca cineva tine minte binele, pomeniti-ma ~i pe mine, cnge-
lind la cele ce am spus, pentru ca $i dorinta $i privegherea mea sa
duca la ceva bun.
Va rog, cerindu-va un har: 8. atlta vreme cit vasul eel bun este
eu voi 167, sa nu va departati de nici una din indatoririle voastre, ci
cercetaii-Ie neincetat $i impIiniti orice porunca. Merita osteneala!
9. De asta mai eu seama m-am straduit sa va seriu eele ce am putut 168.
Fiti sanatO$i, fii ai dragostei $i ai pacii. Domnul slavei $i al intre-
gului har, cu duhul vostru.

164. Is. 1, 23.

165. Int. Sol. 12, 5.
166. Is. 40, 10.
167. adidi: atita vreme cit sinteti in acesl lrup.
168. Editia Ii. Hemmer adauga: ca sa va bucur.
 138
INDICE SCRIPTURISTIC
Facere 1, 26 - V,S; VI, 2.
1, 28 - VI, 12, 13, 18.
2, 2-3 - XV, 3.
3, 1-6 - XII,S.
14, 14 - IX, 8.
15, 6 - XIII, 7.
17,5 - XIII, 7.
17,23 - IX, 8.
25, 21 - XlIl, 2.
25. 22---<23 - XJII, 2. Prover-be 1, 17 - V, 4.
48. 9 - XIII, 4.
48, 11 - XIII. 4. Psalmi 1, 1 - X, 10.
48. 14 - XIII. 5.
48. 18-19 - XIII,S.
Ieljire 15, 26 - IX, 2.
17, 8-13 - XII,2.
17, 14 - XII, 9.
20, 7 - XIX,S.
20, 8 - XV, 1, 6.
24, 18 - ~IV, 2.
31, 18 - IV, 7; XIV, 2.
32, 7 - IV. 8; XIV, 3.
32, 19 - XIV, 3.
33, 1 - VI, 8, 13.
33, 3 - VI, 3, 8.
34, 28 - IV, 7.
Levitic cap. 11 - X, 1.
11. 6 - X, 6.
>11, 10 - X, 5. Isaia 1,2 - IX, 3.
11. 13-16 - X. 4.
11, 29 - X, 8.
16. 7 - VII. 6, 10.
16, 8 - VII, 7. 9.
16, 9 - VII. 6.
16, 10 - VII, 7.
20. 24 - VI. 8.
23, 29 - VII. 3.
Numeri 11.3 - X, 11.
13, 16 - XII, 8.
19, 2-10 - VIII, 1.
121, 6-9 - XII,S.
2,1, 8~ - XII, 7.
Deuteronom 1, 16 - XIX,
11.
4. 1 - X. 2.
4.5 - X.2.
5, 11 - XIX, 5.
5. 12 - XV, 1.
5, 15 - XV, 1.
9,12 - IV, 8; XIV, 3.
9, 17 - XIV, 3.
SCRIERILE PARIN1lLOR APOSTOLICI
9, 27 - XVI, 6.· 53, 5 - V, 2.
10, 16 - IX,S. 53, 7 - V,2.
12, 32 - XIV, 11. 58. 4-5 - III. 2.
cap. 14 - X, 1. 58, 6-10, - III,S.
14, 6 - X, IJ. 61, 1-2 - XIV, 9.
14. 7 - X,6. 65,2 - XII,4.
14. 13 - X, 4. 66, 1 - XVI, 2.
27, 15 - XII, 6. Ieremia 4, 3 - IX,S.
32, 10 - XIX, 9. 4, 4 - IX, 1, 5.
7, 1 - IX. 2.
31, 9 - XIX, 11. 7. 2 - IX, 2.
7. 21-22 - II, 7.
1, 3-6 - XI. 7. 9.25 - IX,S.
4,2 - XX, 2. 11, 12 - XI,2.
17,48 - IX, 1. 11, 13 - XI. 2.
21, 16 - VI, 6. 17, 24 - XV.2.
21, 17 - V, 13. 17, 25 - XV. 2.
21, 19 - V'I, 6. Iezechiil 11, 19 - VI, 14.
21, 22 - V. 13. 36, 26 - VI, 14.
21, 24 - VI, 16. 47. 2 - XI. 10.
33. 12 - IX, 2. 47, 12 - XI, 10.
41, 2 - VI, 16. 47, 13 - XI. 10.
50, 19 - II, 10. Daniil 7, 7 - IV, 5.
89,4 - XV,4. 7, 8 - IV, 5.
117, 12 - VI, 6. 7. 24 - IV. 4.
117, 21 - VI, 4. 9. 24 - XVI, 6.
117, 23 - VI,4. Zaharia 8, 17 - II, 8.
118. 120 - V, 13. 13. 6 - V. 12.
I3aruh 3. 38 - VI, 14.
1. 10 - IX, 3. IV Ezdra 4, 33 - X:1I, 1.
1, 11-14 - II,S. 5, 5 - XII. 1.
1. 14 - XV. 8. Intelepciunea lui Solomon
1. 23 - )0(, 2. 2. 12 - VI, 7.
3, 8-9 - VI, 7. 12,5 - XX, 2.
5, 21 - IV, 11. Matei 9. 13 - V. 9.
16. 1-2 - XI, 3. 19, 30 - VI, 13.
28, 16 - VI, 2. 3. 20. 16 - IV, 14; VI,
33, 13 - IX,!. 13.
33, 16-18 - XI,S. 22, 14 - IV, 14.
33. 18 - IV. 1,1. 26. 31 - V, 12.
40. 3 - IX. 3; 27. 34 - VII. 3.
40, 10 - XXI, 3. 27. 48 - VII. 3.
40, 12 - XVI, 2. Romani 15. 27 - XIX. 8.
42. 6-7 - XIV. 7. I Corinteni 4, 13 - IV, 9;
45. 1 - XII. 11. VI. 5.
45, 2-3 - XI, 4. Efeseni 5. 16 - II, 1.
49, 6-7 - XIV. 8. II Timotei 4, 1 - VII. 2.
49, 17 - XVI, 3. Tit 1, 2 - I, 4, 6.
50, 7 - V, 14. 3.5-6 - 1.3.
50. 8 - V, 14; VI, 3. 3, 7 - I. 4.
50.9 - VI. 2. I Petru 1, 17 - IV, 12.
50. 10 - VI, 2. 2, 6 - VI, 2.
BARNABA, EPISTOLA 139

I N D ICE REAL $ ION 0 MAS TIC

A Creator, XX, 2.
Adam, VI, 9. Creatie, a doua - , VI, 13.
Adevar, XX, 2. Credinta, I ,4, 5; II, 2; III, 6; IV, 8, 9;
Adine, X, 5; -un, X, 10. XI, 8; xn, 7; XVI, 9; -ta fagoouin-
AduLter, X, 7; XIX, 4; XX, 1. tei, VI, 17; -ta no-astra, I, 6.
Ajutor, XXI, 2; -toare ale credinlei, Cruce, VIII, 1; IX, 8; XI, I, 8; XII, 1,
II, 2. 2, 5.
An, X, 6, 7; - i XV, 4. Cuget, - rau, XIX, 12.
Animal, X, 7, 8. CugGtare, X, 11.
Apa (botez), XI, I, 8, 11. Culcu~, X, 6.
AlParator, r-i ai bogatilor, XX, 2. Cunoa1?tere, XXI,S.
Aproapele, XIX, 3, 5, 6. Cunol?tinta, I, 5; II, 3.
Arab, IX, 6. Curatenia inimii, VIII, 3.
Auz, IX, 3; X, 12. Cursa, XIX, 8; -sa mortii, XIX, 7.
Avere, -ri straine, X, 4. Cuvint, VI, 10, 12, 17; IX, 3, 9; X, 11;
Awaaan, VIII, 4; IX, 7; XIII, 7. XI, 8, 11; XV, 4, 5; XVI, 10; XIX,
4, 10; - de invatatura, XIX, 10; -uJ
B credintei, XVI, 9; -U!l Domnului, X,
Barbat, X, 7; -ali, VIII, 1, 2. 11 ; -ul lui Dumnezeu, XIX, 4.
Bel!?ug, X, 3.
Biserica, VII, 11. D
Birfeala, XX, 2. Dar, IX, 9; - duhovnice5<:, I, 2; -ul de
Blestem, XX, 1. jel1trfa, II, 6; -uri de jerWi, II, 4.
Blindete, XX, 2. Dasoea.l, I, 7; IV, 9.
Bogat, XX, 2. David, X, 10; XU, 10, 11.
Botez, XI, 1. Deget, IV, 7.
Bucurie, I, 6; X, 11. Demon, XVI. 7.
Bunata'te, -a Tatalui, II, 9. Desavir~ire, - a gnozei, XIII, 7.
De~ertaciune, IV, 10.
c Dezbinare, XIX, 12.
Deuteronom, X, 2.
Ca,le, cele doua eiii, XVIII, 1; -a eea
Domnul, I. 3, 4, 6; II. 3; IV, 7. 8, 12;
rea, IV, 10; -a dreptatii, V, 4; -a V, 1. 3, 5; VI, 3, 10, 12, 13, 15, 16,
intunerieului, V, 4; XX, 1-2; XXI. 19; VII, 1, 3; VIII, 7; IX, I, 2; X.
1 ; -a luminii, XIX, 1-12; -a mor- 3, 10, 11, 12; XI, 1; XII, 3, 11 i
tii, XX, 1. XIV, 3, 4, 5; XV, 7; XVI,S, 7, 8,
Cap, -ul unghiului, VI, 2. 10; XVIII, 2; XIX,S; XXI,S; -
Caracatita, X, 5. Lisus, VII, 9; XIV,S; - lisus Hris-
Ca,sa, -sa demonilor, XVI. 7; -sa lui iD5, II, 6; - intregii lumi, V,S.
Dumnezeu, XVI, 1.
Dorinta, XXI, 7.
CaIc.are, - de porunca, XII,S; -a legii, Doua, IX, 8; XVIII, 1 ; XIX, 7.
XX, 1.
Dragoste, I, 3, 4, 6; VI,S; IX, 7; XI.
Carne, carnuri straine, X, 4.
8; XXI. 9.
Cenu!?a, VII,S; VIII, 1. Dreptate, I, 4, 6; IV, 12; V, 4; XX, 2;
Cer, VI, 18; -uri, XV, 9. dmmul dreptatii, I, 4.
Chemare, -a fagaduintei, XVI, 9. Duh, -ul Domnului profete~te, IX, 2; pe
Chip, - tu'rnat, XII, 6; -ul lui Dumne- care -ul Domnului Ii vazuse mai di-
zeu, XIX, 7; -ul VDstru, I, 3. nainte, VI, 14; -ul dragostei Dom-
Citra, IX, 8.
nului, I, 3; Dumnezeu a veni,t la
Cioara, X, 4. aeeia pe care i-a preatit -ul, XIX,
Ciuma, X, 4.
Ci:mp, VII, 8. 7; -ul i-a spus inimii lui Moisi, XII,
Condueator, -ul eel rau, IV, 13. 5; Hristos a adus jertfa pentru pa-
Co.pi!, VI, 11, 17; - in pinteee, XIX, catele noastre vasul -lui, VII, 3;
5; -pii, VIII, 1, 3, 4; XIX, 4; XX, Dumnezeu slave~te vasul -ului Sau, XI,
2; - pii ai bucuriei, VII, 1. 9; Iacov a vazl1t in -ul, XIII, 5 i
Copi,ta, - despkata, X, 11. Moisi a grait in -uI, X, 2 i ne ridi-
Crainic, ~ci, XII, 6. cam din alPa, avind in -ul frica ~i
140
nadejdea in lisus Hristos, XI, 11 i
cu -ul vostru, XXI, 9 i bog at cu -ul,
XIX, 2.
Dumnezeu, I, 2, 3, 7; II, 4; III, 6; IV,
9, 11; V,S, 10, 11, 12; VI, 3, 12;
VIII, 4; IX, 4; XI, 9; XII, 2, 5;
XIII, 7; XIV, 1; XV, 1, 4, 6; XVI.
1, 6, 7, 8; XVIII, 1; XIX, 2, 4, 6,
7; XX, 1,2; XXI, 1,5,6; - este
Domn din veci pina in veci, XVIII,
2.
Du~man, -L XVI, 4.
E I
Efrem, XIII,S.
Egiptean, -eni, IX, 6.
Enoh, IV, 3.
Eva, XII,S.
Evanghelie, V, 9; -Iii, VIII, 3.
F VIII, 3; XI, 1; XVI, 8.
Facere, -a lumii, XV, 3.
Fapta, -te, I, 6, 7; XII, 7; XIX, 1; XXI,
1.
Fagaduinta, XV, 7; XVI, 9; -ta data pa-
rintilor, V, 7.
Faptura, -ra lui Dumnezeu, XX, 2; -ra
noastra, VI, 12.
Faradelege, IV, 1, 9; X, 4; XIV, 5; X V,
5, 7; XVIII, 2.
Fiitarnicie, XIX, 2; XX, 1 ; XXI, 4.
Femeie, X, 7; -meL X, 9.
Ferm€Catorie, XX, 1.
Fiara,-rele, VI, 18.
Fiere, VII,S.
Fiica, XIX,S; -elor, I, 1.
Fine, X, 7.
Fiu, XIII, 4; XIX, 5 i fii, XIII, 5; fii ai
dragostei, IX, 7 i XXI, 9; Iii ai lui
Dumnezeu, IV, 9; fiilor, I, 1; XV, 4.
Fiul, VI, 12; XII, 11; XV,S; - Iisus,
XII, 8; - lui David, XII, 10; -
lui Dumnezeu, V, 9, 11; VI, 12; VII,
2, 9; XII, 10.
Folos, -ul cel de obl/te, IV, 10.
Frate, XIX, 4; -atii mei, IV, 14; V, 5;
-atilor, rI, 10; HI, 6; VI, 10, 15.
Friea, II, 2; XIX, 7; -ca de Domnul,
XIX,S; -ca de Dumnezeu, I. 7; IV,
11; XX, 2; -ca in lisus, XI, 11.
Fruct, -e, VII, 8.
G Domnului. X, 11; XXI, 1; -tarile lui
Gaie, X, 4.
Gaura, gami, X, 6.
Gind, IV, 13; - bun, XXI, 2; doua
-uri, XIX, 7.
Glas, -ul Domnului VIII, 7.
Gnoza, VI, 9; IX, 8; X, 10; XIII, 7;
SCRIERILE PARINJILOR APOSTOLICI
XVIII, 1 ; XIX, 1.
Grija, I, 5.
Gura, X, 8, 9; XI, 8; XVI, 9, 10.
H
Haina, - ro~ie, VII, 9.
Har, I, 2; V, 6; XXI, 7.
Hiena, X, 7.
Hotarire, - viele ana, XIX, 3.
Hrana, X, 4, 11.
Hristos, VI, 7; XV, 9; - , Fiul lui Da-
vid, XII, 10.
Iacov, VIII, 4; XIII, 4, 5.
Idol, -I, IV, 8; IX, 6.
Idololatrie, XVI, 7; XX, 1.
Iepure, X, 6.
Iertare, - a pacatelor, V, 1; VI, 11;
Iisus, IV, 8; VI, 9; VII, 10, 11; VIlI,
2,5; IX, 7, 8; XI, 11; XII, 6, 7, 10.
Isus al lui Na'Vi, XII, 8, 9; - , pr·einchi-
puire a Fiului lui Dumnezeu, XII ,10.
Inima, IV, 8; VI, 15; VIII, 3; IX, 1, 5;
X, 11, 12; XI, 11; XII, 2; XIV,S;
XV, 6; XVI, 7, 8; XIX, 2; - vi-
deana, XX, 1.
Iosif, XIII, 4, 5.
Isaac, VII, 3; VIII, 4; XIII, 3.
Iscoada, XII, 9.
Isaia, XJI, 11.
Isop, VIII, 1, 6.
Israil, IV, 14; V, 2, 8; VI, 7; VIII, 1,
3; IX, 6; XI, 1; XII, 2, 5; XVI, 5.
Isramt, -iti, XII, 2, 5.
Iudeu, III, 6; -ei, III, 1; IV, 8, 14; IX,
4; X, 2, 9, 12; XI, 1; XII,S; XIV,
5.
I
Imparatie, -ia Domnului, IV, 13; -ia lui
Dumn-ezeu, XXI, 1; -ia lui Iisus, VII,
11; VIII, 6; -ia lui lisus este pe
lemn, VIII,S.
Imprejurare, -rari de fata, I, 8; IV, 1.
Inceput, XV, 3; -ul facerii lumii, XV, 3.
In-chinare la idoli, vezi: idololatrie.
,Incredere, IX, 4.
Indatoriri, XXI, 8.
,Indreptare, -t<'hi, X, 2; XVI, 9; -tarile
Dumnezeu, I, 2; IV, 11; XXI,S.
Infatiliare, - nevinovata, X, 4.
Jnfrinare, II, 2.
Inger, - rau, IX, 4; -Ii luminati, XVIII,
1 ; -Ii satanei. XVIij, 1.
lngimfare, XX, 1.
Intemeiere, - a lumii, V,S.
BARNABA, EPISTOLA 141

,IntoBrecere, XI, 8. M
Intuneeat, eel ...:...., IV, 10.
Intunerk, V, 4; X, 10; XIV, 5, 6; Magie, XX, 1.
XVIII, 1 ; XX, 1; XXI, 1. Manasi, XIII, 5.
rnteleg~re, X, 12.
Maracine, VII, a.
Intele:pciune, II, 3; VI, 10; XXI, 5; Marturie, I, 6, VIII, 4; XV, 4; -ia se-
a indreptarUor, XVI, 9. mintiilor, VIII, 3.
Inteles, X, 11. Masura, -ra paeatelor, XIV, 5.
Invatatura, IX, 7; XVI, 9; XVIII, 1; Mie, - de ani, XV, 4.
XIX, 10; -ra eelor trei lit ere, IX, 7; Miere, VI, 17.
-ra despre mincare, X, 10; -ra Dom- Minoiunii, XX, 2.
nului lisus, XIV, 5; -ra lui Iisus, IX, Minuni, V, a; IV, 14.
9; trei~uri, X, 1, 9, 10; X, 9; X, 10;
M1na, II, 6; VII, 11; XVI, 7; XIX, 5;
-UTile Domnului, I, 6. -a Domnului, IV, 7; -a dreapta, XIII,
Inviere, V, 7; VI, 17; XXI, 1; -a din 5, 6; -ni, IV, a; V, 5; XII, 2; XIX,
morti a Domnului, V, 6. 10; - intinsa, XIX, 9; -nile lui
Dumnezeu, V, 10.
J Mincare, X, 3, 10; -eari, X, 9.
Mindrie, -ia puterii, XX. I.
Jertfa, II, 4 i VIII, 1 i -fe, II, 4 i -fe pen- Miutuire, II, 10.
tru paeate, VII, 3. Moarte, V, 11; X, 5; XII, 2, 5; XIV, 5;
Jertfelnie, VII, 3. XVI, 9; XIX, 2, 7, a; XX, 1; -ea
Judeeata, I, 6; XIX, 10; XXI, 6 i - Domnului, V, 6.
dreapta, XX, 2. Mois,i, IV, 6, a; VI, a; X, 1, 4, 5, 7, a,
Judecator, -i nelegiuiti ai saraeilor, XX, 9, 11; XII, 2, 5, 6, 7, a; XIV, 2, 3,
2. 4; XV, 1; - a grait in duh, X, 2.
Jug, -ul necesitatii, II, 6. Mort, -ti, V, 6; -ii, VII, 2.
Junghiere, VIII, 2. Mo~tenire, IV, 3; XIV, 4.
Junica, -ce, VIII, 1. MOl?tenitor, -ul Testamentului, XIII, 6;
-i ai testamentului Domnului, VI, 19.
L Muntele Sinai, XV, 1.
Lapte, VI, 17. Murdarie, XI, 11.
Lacomie, X, 4; XX, 1.
Lamunire, -ri, XVII, 1. N
Liistar, -ri, VII, 8. Nadejde, IV, a; VI, 3; XI, a; XVI, 2 I
Lege, VII, 3; XX, 1; - a iudeilor. III. -(\ in Iisus, XI, 11; -a vietii, I, 6.
6; - a noua a Domnului nO~Lru Nearrn, eei de alt -, XU, 2; -uri, XVI, 2.
lisus Hristos, II, 6. NecuraUe, X, a.
Legiuitor, -ri, XXI, 4. Nelegiuire, X, 9.
Lemn, VIII, 5; XII, 7; Fiul lui Dumne- Netemere, - de Dumnezeu, XX,!.
zeu a patimitt pe -, V, 13; -e, VIII,!. Nevastuica, X, a.
LE~padatura, IV, 9; VI, 5.
Nevoie, nevO'i, X, 3.
Limbil, -ba este cursa a mortii, XIX, 8. Nimicire, V, I.
Litera, IX, 8; -re, IX, 7, 8. Noapte, XIX, 10.
Lina, VII, a; VIII, 6; - pe lemn, VIII, Nume, IX, a; XII, 8, 9; -Ie Domnului,
5; - ro~ie, VII, 11; - ro~ie pre- I, 1 ; XVI, 7, a.
,inchipuire a erueH, VIII, 1.
Luare aminte, II, 10; IV, 6, 9.
Locuinta, -ta in,imii, XVI, 7, a.
o
Lucrare, - de bueurie, X, 11. Obraznicie, XX, 1.
Lucru, -I minilor lui Dumnezeu, V, 10; 'Ochi, V, 10; XIX, 3.
-ri, I, 4, a; III, 1; X, 11; -rile eiHi Odihna, - deplina, XV, 7.
celei rele, IV, 10; -rile faradel~lii, Om, V, 4; XVI, 10; XIX, 4; -ul este
IV, 1; -rile prezente ~i viitoare sint pamint, care sufera, VI, 9; oameni,
taine, XVII, 2. V, 9; X, 3, 4, 5; XXI, 2; oamenii
Lume, V, 5; XV, 3, a; XXI, 5; -a a- n-ar fi ramas vii dad! Domnul n-ar
ceasta, X, I!. fi venit in trup, V, 10.
Lumina, XIX, 1; XVIII, 1; -na ochilor, Opt, XN, a, 9.
X,IX, 9. OpttSiPrezece ~i trei sule, IX, a.
Luna, XV, 5. Oral?ul (Ierusaldm), XVI, 5.
Lupta, XII, 2. Orfan, XX, 2.
142 SCRIERILE PARINTILOR APOSTOLICI

Osteneala, X, 4 i XXI, B. Privire, IX, 7.

Otet, VII, 5. Protet, VI, B, 14; VII. 4; XI, 6, B, 9;
xn. 3. B; XIV. 7, B. 9; -ul, IV. 4;
p V, 13; VI. 2. 4, 6. 7, 10, 13; XI, 2;
Pace, I. 1 i XXI. 9. XIV. 2; -eti. I. 7; II. 4; V. 6. 11.
Pasiire, -ri, X, 10; X, 4; -rile cerului, Profetie. XIII, 4; - desp!'e cruce. XII, 1.
VI, lB. Prozetit, -i ti. III. 6.
Pustie, VII, B.
Partima. -rna Domnului. V, 5 i VI, 7.
Pacat, XIX, 4, 10, 12; XX, 2 i -e, IV. Putere. II, 1 i IV, 11; VI, 1B; XX, 1.
Putinta. XVII, 1.
6, 13 i V, 1, 11 i VI, 11; VII. 3 i
VIII. 1; XI, 11; XII, 2, 5, 10; XIV, R
1, 5 i XVI. B i -ele poporului celui
nou', VII. 5. Rahia. VII, B.
pacatos. -o~i, VIII, 2. Rapan. VIII, 6.
Rana, -na Fliului lui Dumnezeu, VII, 2;
Pamint, V, 7 i VI, 9, 17 i XII, 9; -ul din
-na trurpului, V, 12.
adinc, X. 5 i -ul cel bun, VI, 16. Raza, -zele soarelui, V, 10.
Parinte, -nti, XIV, 1.
Rabdare, II, 2; XX, 2; XXI, 5; inde-
Piirta~, XIX, B.
Pecete, IX, 6. lunga - , II, 2.
Ragaz, IV, 2.
PedeCltpsa, XX, 1.
Rarplire, XX, 1.
P~te. -ti X, 10.
Rascumparare, - a pacatelor. XIX, 10.
Piatra, IV, 7 i VI, 3; -ra din capul un- Rasplata. I, 5 i XXI, 1; -ta dreplatii,
ghiului, VI. 2.
Pkior, -oare, VII, 9. XX. 2.
Riispliititor, bunul - , XIX, 11. _ _ .
Piedre, XVI, 5.
Ratacire, II, 10; XIV, 5; - a pacato/1l-
Piept, VII, 5.
'lor, XII, 10 i -a vremii de acum.
Pilda, -da Domnului, VI, 10. IV, 1.
Pintece, XIX. 5. Rautate, IV, 12 i X. 4; XX, 1.
Pirga, -ga celor viitoare, I, 7.
Riizboi, -ul iudeHor, XVI, 4.
Plata, XI, B i -ta rautatii, IV, 12. Rebeca, XIII, 3.
Placa, eele doua placi, IV, B i placi de Rod, roade, XI, 11.
piatra, IV. 7. Rugiiciune. XII, 7; XIX. 10. 1il.
Plasmuire. -a lui AJdam, VI, 9. Ru~ine, XIX, 7.
Pocainta, XVI, 9.
Potta, ...ta trurpului. X, 9. s
Popor, III, 6 i IX, 5; X, 2; XII, 6, B i Sac, VII, 5.
XIII, 1, 2. 3, 7 i XIV, 1, 2 i - sfint, Satana XVUI 1· este sta.rpinitor al
X'IV, 6; -ul, VII. 5; VIII, 1; -ul cel
dintii, XIII. 6; -ul cel nou, V, 7 i
tti~pului de ' acum al fiiradelegii,
XVIII, 2. - Vezi ~i: Conducatorul
VII, 5; -ul lui Israil, IX, 6; XVI. 5; cel rau; Viele an ; Intunecat.
-ul m()~tenirii Domnului, XIV, 4; -ul Salal/, -ul inimii, VI, 15.
Vliitor, XIII, 5. Siirae, XX, 2.
Pore, X, 3, 10; -i X, 3. Scriptura, IV, 7, 11; V, 2. 4; VI, 12;
Porunca. VI, 1; VII; 3; IX, 4; XII, 5; IX, B; XIII, 2.5 i XVI, 5.
XXI. B; -ca lui Dumnezeu. X, 2; -ci, Scut, XII, 2.
VI, 1B; X, 12; cele zece -c~, ~V, Semen, XIX, B.
1; -dIe Domnului, XIX, 2; -clle In- Semintie, eele 12 -tii ale lui Israil. VIII,3.
vataturii, XVI, 9; -cile lui Dumne- Semn, -e, IV, 14 i V, B.
zen, IV, 11. Sens, - spiritual, X, 1.
Pricepere, II, 3 i VI, 10 i XXI, 5. Sepie, X, 5.
Priveghere, XXI. 7. Sfat, XXI, 2.
Prada, X. 10. Sfdtuitor, -I, XXI, 4.
Preinchipuare, VII, 3; VIII, 1; XII, 10 [ Sinai, anuntele, XV, 1.
~II:I, 5; -a crucii, XiI. 2; -a lUl Sirian, IX, 6.
Iisus, VII, 10, 11; XII, 6; XII, 5; Simbiitii, XV. 1. 3. B. 9.
-a lui Hristos. VII, 7. Singe, -Ie DomnuIui. V, 1.
Preot, -otii idolilor, IX, 6; -otii templu- Slava. XII, 6 i XV. 5 i XVI. B; 'SI:J5., 3.;
lui. VII, 3. -va lui !Jsus, XII, 7 i -va pacato~l~
PricEIPere, X. 12. lor, VIII, 2.
BARN ABA, EPISTOLA 143

Sluga, XIX, 7, Trup, V, 12; VII, 9; VIII, 6; X, 9; XII,

Siujitor, XIV, 4 i -i, XIV, 4. 10; Domnul a piitimit in - , VI, 7;
Slujniea, XIX, 7. Domnul a venit in - , V, 10; Dom-
Sminteala, IV, 3 i -teli, IV, 9. nul s-a aratat in - , V, 6; Iisus se
Soare, V, 10 i XV,S. va ariita in - , VI, 9.14; -ul Dom-
Sodomit, X, 6. nului, V, 1; VI, 3 i -ul este prein-
Spate, XX, 2. ehipuirea lui Iisus, VII, 10; -ul lui
Spin, -ni, VII, 11. Hristos, VII,S.
Statura, VII, 10.
Sta.pin, X, 3; XIX, 7. T
Sta.pinire, IV, 2, 13; XVIII, 1; - pentru Tap, -i, VII, 10 i -ul VII, B.
prediearea Evangheliei, VIII, 3.
Tipar, -i, X, 5.
Stapinitor, XVIII, 2.
Stapdnul (Dumnezeu), I. 7; IV, 3.
Stele, XV,S.
u
Stricator, -i ai fa.pturii lui Dumnezeu, Ueenie, -ii lui Hristos, V, 9.
XX, 2. Ucidere, XX, 1.
Strivire, VI, 2. Ucigaf;i, -i de copii, XX, 2.
Stropire, -a eu singele Domnului, V, 1. Uliu, X, 4.
Sudoare, X, 4. Unghi, VI, 2.
Suflet, I. 4, 5; IV, 2, 6; XVII, 1 ; XIX, 3, Ureehe, -chi, IX, 1.
5, 6, 8, 10; XX, 1; - de copil, VI, U)ii, -!?a templului, XVI, 9.
11; -ul nostru, V,S.
v
Vas, -e, VIII, 1; -ul Duhului Siiu, XI,
$apte, XV,S. 9; -ul duhului, VII, 3.
Viiduvii, XX, 2.
$ase, - mii de ani, XV, 4; - zile, XV, 4. Veae, VIII,S; XI, 10; XII, 2; -ul eel
$arpe, XII,S; -Ie de arama, XII, 6; -Ie stint, X, 11.
pU'3 pe lemn, XII, 7. Veeie, XIX, 11.
$tiin~a, II, 3; XXI,S. Venire, -a Domnului Iisus, XIV,S.
Veselie, I. 6.
T Viatii, I, 6; IV, 9; VII, 2; XII,S; -ta
Taina, -ne, XVII, 2. noastrii, II, 10.
Tata, XIII,S. Viele'an, Cell - , XXI, 3; -ul, II, 10.
Vieie$Ug, XX, 1.
Tatal (Dumnezeu), II, 9; XII, 8; XIV, 6. Vietuire, - duhovniceasea, I, 2.
Taierea imprejur, IX, 4; - este peeete, Vietuitoare, - ale miirii, X, 5.
IX, 6. Vindeeare, XII, 7.
Tarie, VI, 3. V,is, -e, VII, 2.
Teama, -a de Dumnezeu, XIX, 7, Vitel, -ul e~te Iisus, VIII, 2.
Templu, VII, 3; XVI, I, 2, 4, 5, 7, 8, 9; Vorbii, douii feluri de -be, XIX, 7.
- allui Dumnezeu, XVI, 6; - desav,ir- Vriijma$ie, XIX, 4.
r;;H, IV, 11; inima este - , VI, 15; Vreme, -a de aeum, IV, 1; -a viitoare,
-I eel duhovnicesc, XVI, 10 i -I eel IV, 1; -mile, IV, 3; -mile din unna,
nestricacios, XVI, 9. VI, 13.
Testament, IV, 8; XIII, I, 6; XlV, 1,4,5; Vultur, X, 4.
-ul Domnului, VI. 19; -ul iudeilor,
IX, 6; -ul lui Iisus, IV, 8; -ul nos- z
tru, IV, 6. Zeee, XV, 1.
Timp, XI, 8; XVIII, 2; -ul eel fariidele- Zi, XV, 4; XIX, 10; -Ie, XV, 4; -lele,
ge, IV, 9; -ul fiiriidelegii, XV,S; IV, 3; -lele eele din urma, IV, 9;
-ul smintelelor, IV, 9;-ul vie~ii, IV, 9. ~lelerele, VIII, 6; -ua, XV, 6,8; XIX,
Tinere~e, XIX,S. 10; XXI, 3; -ua a opta, XV, 8, 9;
Tovarii~, -i de luptii, II, 2. -ua a r;;ap1ea, XV,S; -ua judecatii,
Trei, IX, 7; X, I, 9, 10; - sute, IX, 8 i X~X, 10; XXI, 6.
- sute optsprezece, IX, B. Zid, -urile templului, XVI, 1.
 SFINTUL
IGNATIE TEOFORUL
EPISTOLE

10 - Parinti 'llJpostolici
 INTRODUCERE

$tirile pe care ni Ie da aniichitatea cre~tina despre Sfintul Ignatie

al Antiohiei sint loarte palide. Ne vorbesc despre e1 in scurte cuvinte:
lrineu (Adv. haer., V, 28, 4), Origen (Despre rugaciune, 20 j Coment.
1a Cintarea Clntc'irilor, Introducere j Comentar la Luca, Omilia VI, 3),
Eusebiu (I. B., III, 36), leronim (De vir. ill., 16) j Sfintul Atanasie eel
Mare ~i 'Sfintul Vasile citeaza din Episto1a sa cQtre Eleseni, iar Sfintul
loan Gura de Aur 11 engomiaza intr-o cuvintare, lara sa Imbogateasca
eu ceva cuno~tintele noastre despre aceasta mare personalitate cre$tina
a epocii post apostolice. Ce1e mai multe ~tiri despre e1 Ie avem in
episto1e1e sale, scrise In drum spre mucenicie, in ultimu1 an a1 vietii
lui ~i in ultimul an de episcopat. El lnsu$i se nume$te In fruntea epis-
toleJor sale cu doua nume: Ignatie Teoforul i probabiJ cd primul 11
are din lamilie, a1 doilea din botez. Al doilea nume a fost interpretat
in doud chipuri, potrivit traducerii care se da cuvintu1ui Teofor: «eel
care a fost purtat de Dumnezeu» sau «cel care poarta pe Dumnezeu».
Dupa primul sens, Ignatie a fost copiJul, pe care 1-a luat Mintuitorul
In brate, pentru a-I da ucenicilor pildd de smerenie (l'vlatei 18, 2-4) j
dupd a1 doilea sens, Ignatie purta in inimd pe Hristos, lapl mdrturisit
de toate epistolele sale j posteritatea, Insa, a materia1izat aceastd in-
terpretare $i a spus ca, dupd moartea lui Ignatie, i s-a tdiat inima ill
bucdti $i fiecare bucatc'i purta, scris cu litere de aur, numele lui Hristos.
Nu ~tim nimic precis nici despre originea sa, na$terea sa sau edu-
catia sa. Sfintu1 loan Hrisostom spune ca a cunoscut pe Apostoli, ca
a fost hirotonit episcop a1 Antiohiei de Siintu1 Apostol Petru, care I-a
IQsat in 10cul lui, fiind a1 doilea episcop a1 Antiohiei. Origen (Co-
men tar la Luca, DmWa VI, 3) 11 da tot ca a1 doilea episcop al Antiohiei,
pe c1nd Eusebiu (I. B., III, 36) 11 prezinta ca al treilea episcop dupa
Evodiu. 0 traditie tirzie, Consiitutiile Apostolice (V II, 46) re1ateaza ca
Sfintu1 Ignatie a lost hirotonit episcop de Sf1ntul Apostol Pavel. Eusebiu
a$eazd episcopatu1 sau 1ntre anul Intli a1 domniei lui Vespasian $i anul
aJ zece1ea a1 domniei lui Traian, adica Intre 70 $i 107. Despre activi-
148 SCRIERILE PARINTILOR APOSTOLIC!

tat(j!a sa ca episeop nu avem alte :;;tiri dedt :;;tirea transmisa de istorieul

Soerate (1. B., VI, 8) care relateaza ea Ignatie a introdus in Biserica
sa dntarea antiioniea a psalmilor :;;i ea aeest obieei a trecut $i 1a aUe
Biserici.
In al zeeelea an a1 domniei lui Traian, adiea in 107, dupa Eusebiu,
Sfintu1 Ignatie a fost lnehis $i eondamnat 1a moarte in amfiteatru1 din
Roma. Poate ea s-a hotarH sa fie dus la Roma $i sa moma in amIiteatru,
pentru ea imparatul Traian sa aiba 0 personalitate ilustra ere$Unil 1a
serbariIe date de Roma in einstea vietoriei repurtate de imparat asupra
daeilor.
Pus in lanturi, Sfintu1 Ignatie, pazit de 10 soldati, zeee 1eoparzi
eum Ii nume:;;te sfintul, a fileut caliltoria pina la Roma pe pamint :;;1
pe apil.
S-au imbareat la Se1eucia :;;i au eoborit 1a unul din porturile Ci-
liciei sau Pamiiliei; apoi au Ulmat drumu1 pe jos pinil in Smirna, tre-
c1nd prin Filadelfia :;;i 1asind in stinga Efesul, Trallesu1 :;;i Magnezia.
In Smirna, Ignatie a fost primit de episcopul Poliearp $i de Intreaga
comunitate ere$tinil. Vestea treeerii sfintu1ui a ajuns 1a toate Biseri-
cile, eare nu se aflau in drumul sau; $i aeestea au trimis delegati la
Smirna pentru a-I vedea pe Ignatie. Din Biseriea Efesului a venit 0
delegatie aIcCituita din episcopul Onisim, diaeonul Buru $i trei bar-
bati: Crocu, Evplu $i Fronton; din Biseriea Magneziei a venit epis-
copu1 Damas, insotit de preotii Basu :;;i Apolonie $i de diaconul Zotion ;
din Biserica din Tralles a venit episeopu1 Po1ibie. Sf1ntu1 Ignatie a
dimas citava vreme in Smirna, in care timp a seris dte 0 epistola
ciltre fie care din Biserici1e, care venisera sa-1 viziteze. Pe cind era in
Smirna, Sfintul Ignatie a ailat ca cre$tinii din Roma vor sil intervina
pe l1ngil alltorililtile romane pentru revizllirea sentintei de condamnare.
Pentru a Ie Impiediea demersllrile, Sfintul Ignatie Ie serie 0 epistolil,
ajllnsd celebra, numita de Renan «0 bijuterie a literaturii cre:;;tine pri-
mitive». Episto1a a fost serisa «in ziua a noua Inainte de calendele
lui septembrie» adicd in 24 august.
Din Smirna a fost dus in Troada, fiind insotit de diaconu1 Bum din
Eies. Aiei I-au ajuns diaeonul Filon din Cilicia $i diaeonul Rett Aga-
topod din Siria. Ace$tia i-au adus iericita veste eil persecutia din
Antiohia a luat si1r$it. Din Troada, Siintul Ignatie a scris epistoJe Bise-
rieilor pe care Ie-a vizitat in drumui sau: Bisericii din Filadelfia, Bise-
ricii din Smirna :;;i episcopu1ui Policarp a1 Smirnei. La si1r:;;itu1 episto-
1elor roaga B1sericile sa tr1mita c1te un delegat B1sericii din AntlOi1ia,
ca sa-1 fie 0 dovada de dragoste :;;i sa se bucure «Cll cei de acolo, cil
SF. IGNATlE, EPISTOLE 149

au pace, ca $i-au recapdtat maretia lor $i Ii s-a restabilit trupul lor

propriu», Episcopului PoJicarp J.i da 0 sarcina mai mare: «Pentru ca
n-am putut sa scriu tuturor Bisericilor, trebuind sa plec pe nem;teptate
cu corabia de la Troada la Neapole, precum porunce$te vointa lui
Dumnezeu, vei scrie tu Bisericilor care sint intre Smirna $i Antiohia,
ca unul ce $tii gindul lui Dumnezeu, ca $1 ele sa faca acela$i lucru:
('ele care pot, sa trimita delegati cu piciorul, iar aitele, ep1stole prin
cei trimi$i de tine, ca sa fiti slaviti prin 0 fapta v€$nico, precum $i
e$tj,). Ar fi avut dorinta ca insu$i sa scrie acelor Biseric1 $i, in primul
loc, Bisericii sale din Antiohia, dar n-a putut, ca a trebuit sa pIece «pe
nea$teptate».
Din Troada au caldtorit pe apa pina la Neapole, apoi pe llscat pina
in Filipi. Din scrisoarea Sfintului Policarp cdtre Filipeni se vede cc'4
Ignatie nu era singuru1 inl6.ntuit, ci mai erau $i a1ti doi: Zosima $i
Rufu (IX, 1). De 1a Filipi Sfintul Ignatie trebuie sa ti luai Calea Egnatia,
care traverseaza Macedonia pina la Dyrachium, iar de acolo pc mare
pina 1a Brindisi pentru a ajunge pe jos la Roma, sau, dupa cum ne
spun Actele martirice, de la Dyrachium a inconjurat ltalia pentru a
ajunge 1a Roma prin gurile Tibru1ui, unde a iost pdmit de cre$tinii,
care au venit intru 1ntlmpinarea sa. «Probabil co s-a calculat, spune
Allard 1, cQIdtoria lui Ignatie in a$a fel ell sa ajunga la Roma 1nointe
de sf1r$itul sarbdtorilor, care celebrau, eu 0 pompa nemaiauzita pind
atunci, triumful invingdtorului dacilor. Dacd rdzboiul daric s-a termi-
nat in 106, aceste serbari, care au tinut 123 de zile, au trebuit sa umple
anul 107. Zeee mii de giadiatori au pierit pentru distractia poporului
roman; unsprezece mii de tiare sQIbatice au fast lleise. Dar, 1nainte de
a Ie ucide, Ii se aruncau fOra indoiaid, dupa obicei, cifiva condamnati.
Astfel, la 18 decembrie au murit doi insotitori ai lui Ignatie, Zosima
.5i Rufu. Dupa doua zile a venit rindul episcopuIui Antiohiei. La 20 de-
cembrie Ignatie a dobindit haru1 alit de mull doril; macjnat de dinfii
fiarelar a ajuns griu al lui Dumnezeu». Cu privire la data mortii, teo-
Iogii Lightfoot $i Harnack nu sint de acord eu cifra data de Etlsebiu,
107 ; propun ca an al mortii unul din anii dintre 110-118 (Lightfoot)
sau dintre 110-117 (Harnack).
Actele martirice ale S11ntu1ui Ignatie ne spun cd fiarele i-au s11-
~iat tmpul, i-au m1ncat carne a $1 i-au zdrobit oasele miei, ram/nind
intregi oasele mari $i tari ; pe acestea cre$tinii Ie-au strins cu evlavie,
Ie-au dus Ia Antiohia ca pe 0 nepretuitd comoara $i Ie-au depus 1ntr-o

1. Histoire des persecutions pendant les deux premiers siecles, Paris, 1892, p. 200,
la : G. BaJeille, Art. cit., col. 690.
150 SCRIERILE PARINTILOR APOSTOLICI

biserica din afara portii Dafne. Mowjtele Si1ntului Ignatie n-au ramas
pentru totdeauna in afara portii Dafne. Din ordinul imparatului Teo-
dosie II au fost aduse 1n Antiohia ~i a~ezate cu pompa In templul zeitei
Fortuna, transformat 1n biserica cu hramul Sfintului Ignatie. Biserica
Ortodoxa ii praznuie~te pomenirea la 20 decembrie, iar Biserica Ro-
mano-Catolica la 1 februarie.
Despre epistolele Si1ntului Ignatie ne vorbe~te un martor ocular,
Sfintul Policarp al Smirnei. Scriindu-le Filipenilor Ie spune: «Episto-
lele lui Ignatie, pe care ni le-a trimis ~i altele pe care Ie avem la
noi, vi Ie-am trimis, a~a cum ati cerut ; ele sint alaturate acestei epis-
tole, din care yeti putea scoate mari foloase, ca ele cuprind credinta,
rabdare ~i toata zidirea cuvenita in Domnul nostru» (XIII, 2). Pro-
babil ca numai cele ~ase epistole ale Sflntului Ignatie adresate Rise-
ricilor din Asia aJcatuiau colecHa Sfintului Policarp. Colectia pe care
o cuno$tea istoricul Eusebiu cuprindea ~i Epistola catre Romani.
Cele ~apte epistole ale Si1ntului Ignatie ni s-au transmis de doua
manuscrise: aj manuscrisul Mediceus din Biblioteca Laurentiana din
Florenta, din secolul XI, care cuprinde cele ~ase epistole adresate Bise-
ricilor din Asia: catre Efeseni, Magnezieni, TraJieni, FiladeJfieni, Smir-
neni $i Policarp; b j manuscrisul Colbertinus, din Biblioteca nationalQ
de la Paris, gr. 1451, din sec. X, care are Epistola catre Romani, inse-
rata in actele martirice ale Sflntului Ignatie.
Mai sint inca doua recenzii ale epistolelor Sf1ntului Ignatie: 0 re-
cenzie scurta, care cuprinde, sub forma prescurtatii 1ntr-o traducere si-
riana, trei epistole: catre Efeseni, Romani ~i Policarp $i 0 recenzie
lunga, formata din 13 epistole intre care, interpolate $i dezvoltate, $i
cele 7 epistole din prima recenzie, numita recenzia mijlocie. Recenzia
lunga este opera unui apolinarist de la inceputul secolului V.
Multa vreme autenticitatea celor ~apte epistole ale llli Ignatie a
fost atacata mai cu seama din pricini confesionale. Astazi nimeni nu
mai pune la indoialQ autenticitatea lor.
In toate epistolele sale, in afara de Epistola catre Romani, Sf1ntul
Tgnatie are scopul de a intari In sufletul membrilor Bisericilor, carora
Ie scrie, simtamintul de unitate cre~tina. Acest lucru I-a facut pe ul-
fimul editor al Sfintului Ignatie, parintele P. Th. Camelot, sa-l numeasca
doctor al unitatii. Unitatea aceasta se pastreaza: aj prin supunerea $i
ascultarea cref;tinilor de episcop, care este centrzzl vietH biserice$ti,
b) prin pastrarea adevaratei credinte, fugind de invataturile ereticilor
-- pe care-i nume$te: tiare cu chip de om, lupi, dini turbati, care
mU$ca pe furi:;;, iarba a diavolului, vlQstare aducatoare de moarte, co-
loane funerare - $i c) prin vietuirea in Hristos.
SF. IGNATIE, EPISTOLE 151

In Epistola cQtre Romani urmCfre~te un aIt scop: sa-i convinga pe

cref;tinii din Roma sa nU-l lmpiedice, prin interventiiJe lor, de a ajunge
ucenic a1 lui Hristos. «Ma tern, Insa, spune e1, ca dragostea voastra
sa nu-mi faca nedreptate; voua va este Uf;or sa faceti ce voiti; dar
mie Imi este greu sa doblndesc pe Dumnezeu, daca voi nu ma yeti
cruta» (I, 2). «Lasati-ma sa fiu mlncare fiarelor, prin care pot doblndi
pe Dumnezeu. Slnt grlu al lui Dumnezeu f;i slnt mikinat de dintii fia-
relor, ca so fiu gasit piine cUratCf a lui Hristos. Mai degraba linguf;iti
fjarele, ca ele sa-mi fie morm1nt f;i sa nu lase nimic din trupul meu;
ca nu adormind, so Jiu povara cui va. Atunci voi Ji cu adevarat llcenic
a1 lui Hristos, cind nici trupul meu nu-I va vedea Jumea» (N, 1-2).
«Am so linguf;esc fiareJe, ca so ma mlnlnce iute, nu pre cum se tern
unii f;i nu se ating de ele. lar daca nu vor voi de buna voie, Ie voi
sili. lertati-mli I Eu f;tiu ce mi-i de lolos. Acum Incep so fill ucenic /»
(V, 2). «Pe Hristos 11 caul, Care a murit pentru noi; pe Aeela II vreau,
Care a lnviat pentru noi /» (VI, 1). eMai bine fiti eu mine, adiea eu
Dumnezeu J» (VII, 1). eNu ma bucur de hrana eea stricacioasa. Vreall
pUnea lui Dumnezeu, care este trupul lui Hristos, Cel din saminta lui
David, iar bautura vreau slngeJe Lui, care este dragoste nestricacioasa»
(VII, 3).
Stilul serisorilor Sfintului 19notie este stilul unui om Cll 0 viata in-
terioara tumultoasa. S-a scris muIt despre stilul lui, f;i de bine f;i de
rau; dar nimeni n-a gdsit cuvinte mai potrivite pentru a-i earacteriza
slilul, adiea omul, ca Ed. Norden, care a taeut toemai din scaderile ga-
site de altii serisului lui 19natie Insuf;iri superioare: «Fiecare cuvlnt
respira 0 personalitate extrem de puternicCi, marcot de 0 vigoare ui-
mitoare i nu se poate imagina ceva mai individual. Sfilul este la fel,
violent, pasionat, fdrd a se Ingriji de forma. Nici 0 scriere a timpului
n-a fortat limba eu 0 mai suverana independentd. Intrebuintarea cuvin-
telor (vulgarisme, cuvinte latine), creatia originald de cuvinte, eonstruc-
tjiJe slnt de 0 IndrdzneaIa nemaiauzitd: autoru] Incepe mari perioade,
pe care Ie Intrerupe fdrd scrupule i f;i n-ai impresia ea aceasta se ex-
plica prin incapacitatea sirianului de a se exprima clar f;i coreet In
grecef;te i mai mull este flacc'1ra f;i pasiunea interioara, care se dega-
jeaza din lanturile de expresie» t.
$i pentru ca Norden a vorbit de creatH originale de cuvinle, Ire·
buie amintit aici cd Sfintul 19natie este primul scrWor cref;tin, care
introduce In terminologia eref;tina cuvinte noi, ee vor Ji aeeeptate in

2. Ed. Norden, Die antike Kunstprosa, II (,1909), p. 510--511, la: P. Th. Camelot,
Op. cit.,p. 19-20.
152 SCRIERILE PARINTILOR APOSTOLICl

sensu1 dat de e1 de intreaga cre~tinatate: cuvintu1 «cre~tinism» (M, X,

1, 3; F, VI, 1 ; R, Ill, 3), pentru a arata noua situa/ie creata in 1ume
prin invatatura lui Hristos f:}i termenu1 «Biserica catolidi», adiea sob or-
nica, universalQ (S, VIII, 2) pentru a arata am unitatea de doctrina a
Bisericii in opozitie cu comunitatile eretice, aW de diversificate din
punct de vedere doctrinal, cit $i universalitatea ei, intinderea ei in spa-
tiu, ecumenicitatea ei.

Puncte de dodrina:
a) Sf1nta Treime este marturisita cu tarie de Sf1ntul Ignatie: «In
foate cite iaceti sa sporiti cu trupul f:}i eu duhu1, in Fiul f:}i in TaUH f:}i
in Duhul» (M, XIII, 1); «lisus Hristos s-a supus dupa trup Taic'ilui, iar
Apostolii lui Hristos f:}i TaHilui f:}i Duhului (M XIII, 2); «Sintefj pietre
ale templu1ui Tatc'ilui, pregatiti pentru zidirea lui Dumnezeu TaHil, ri-
dieati 1a Inc'iltime eu unealta lui Hristos, care este erucea, io1osindu-va
de Duhul cel Stint, ea de 0 iunie» (E, IX, 1).
b) Hristos este centrul gindirii Sf1ntu1ui Ignatie. 0 ilustreazii $i
prezenta in epistolele sale de 157 de or} a numelui lui Hristos, sub
iormele sale: Hristos, lis us, Domnul, MiFltuitorul. Hristos este Dum-
nezeu; este in Tatc'il inainte de veci; este Cuvint ve$nie al lui Dum-
nezeu $i chip a1 Tatalui. Este $i Fiu a1 lui Dumnezeu f:}i Fiu a1 omului,
«zamis1it de Maria, dupa rinduiala lui Dumnezeu din saminta lui David
$i din Duhul Sf1nt» (E, XVIII, 2). «Dumnezeu s-a arc'itat in trup ome-
nese spre innoirea vietii ve$niee $i a luat ineeput ceea ee iusese hota-
rit de Dumnezeu; prin aeeasta toate se puneau in mif:}care, pentru ea
se pregatea nimicirea moriil» (E, XIX, 3). S-a nascut «eu adevarat din
Fecioara», a iost botezat de loan, iar pe timpu1 lui Pilat din Pont f:}i
al lui Irod «a iost pironit cu adevarat pentru noi eu trupul» (S, I, 1-2).
A mineat, a baut; «eu adevarat a fost rastignit $i a Inviat in vazu1
celor ceref:}ti f:}i a1 ee10r pamintef:}ti f:}i a1 ce10r dedesubt» (T. IX, 1). A
patimit f:}i a murit pentru mintuirea neamului omenesc (S, I, 2; II, 1 ;
T, II, 1). A ie$it de 1a Tatc'il $i s-a intors 1a Tatc'il (M, Vll, 2). Hristos
este cunof:}tinta lui Dumnezeu (E, XVII, 2), vointa Tatc'illli (E, Ill, 2),
uf:}a Tatalui, prin care intra Avraam, Isaac, Iacov, proietii, apostolii $i
Biserica (F, IX, I), este omul ce1 nOll (E, XX, I), aluat nou (M, X, 2);
grc'iie$te adevarul (E, VI, 2) ; este singuru1 nostru inviitdtor (M, IX, 2) ;
cste episcopul tuturor (M,III, 1) ; este bueuria cea neprihanita (M, VII, 1),
bllcurie ve$nica (F, titIu); este nadejdea noastra comuna (E, XXI, 2;
.1\1, XI, 1 ; T, titIu; II, 2; F, Xl, 2); este viata noastra (E, Ill, 2) cea
adevarata (S, IV, 1) $i vef:}niea (M, I, 2). Diavo1u1 - «stc'iplnitoru1 vea-
SF. IGNATIE, EPISTOLE 153

cului acestuia» - n-a cunoscut «trei taine rasunatoare, care s-au sa-
vin;it in tacerea lui Dumnezeu»: Fecioria Mariei, na~terea lui Hristos
din ea $i moartea Domnului» (E, XIX, 2).
c) Biserica este 0 unitate alcatuita din episcop, preoti, diaconi $i
credincio$i. Unitatea aceasta 0 da Hristos, Care e unit cu Biserica, a$a
cum este unit El cu Tatal (E, V, 1). Fara de episcop, preoti $i diaconi
nu se poate vorbi de Biserica (T, III, 1). Episcopul este in locul lui
Hristos, preotii in locul soborului apostolilor, iar diaconilor Ii S-Q 1n-
credintat. slujirea (M, VI, 1). Episcopul este cununa cea vrednica a
preotimii ~i a diaconiJor (M, XIII, 1); in episcop este toata mLl/timea
credincio~ilor (T, I, 1), pentru ca acolo un de este episcopul, acolo tre-
buie sa fie $i multimea credincio~ilor, dupa cum acolo unde este Hris-
tos, acolo este $i Biserica universa]Q (S, VIII, 2). FarO. episcop nu se
poate face nimic: nici botezul, nici euharistia, nici agapa (S, VIII,
1-2), nici casatoria (P, V, 2). Preotii slnt uniti cu episcopul cum sint
unite coardele cu chitara (E, IV, 1); ei pot face cu aproharea episco-
pului, slujbele pe care Ie face episcopul (S, VIII, I). Diaconii n-au acest
drept; lor Ii s-a incredintat numai slujirea (M, VI, I), sint slujitori ai
tainelor lui Hristos, ai Bisericii lui Dumnezeu (T, II, 3) ~i au datoria
s6 se supuna episcopului ca harului lui Dumnezeu, iar preotnor ca legii
lui Dumnezeu (M, II, I). Credincio$ii frebuie so. se supuna episcopu-
lui $i preotilor (M, XIII, 2; E, II, 2; XX, 2; T, XIII, 2), sa nu faca
nimic Mra episcop (T, II, 2), pentru co. «Duhul, spune SIlntul IgnaUe,
mi-a predicat, gri'iind a$a: «FarO. de episcop so. l1U iaceti nimic /», sa
respecte pe episcopi, preoti $i diaconi (T, III, 1); so. se adune cu totti
la un loc, in jurul unuia Iisus Hristos $i so. nu Ii se para co. este bine-
cuvintat sa faca cineva ceva de unul singur, ci toate so. Ie faca 1n
comun: 0 singura rugaciune, 0 singura cerere, 0 singura min ie, 0 sin-
gura nadejde In dragoste (M, VII, 1-2). «Cautati, Ie spune hotarit cre-
dincio$ilor Sf1ntul Ignatie, so. participati la 0 singura euharisUe; ca
unul este trupul Domnului 110Stru Iisus Hristos $i unul este poUrul
spre unirea cu singele Lui; unul este jertielnicul, dupa cum unul este
episcopul impreuna cu preotii $i diaconii» (F, IV, 1).
d) Sfintele Taine slnt prezente in epistolele Sfintului 19natie. Bote-
zul este arma cre$tinului (P, VI, 2). - Euharistia este trupul Mintui-
torului nostru Iisus Hristos, trupul care a patimit pentm pacatele noas-
tre $i pe care Tatal, cu bunatatea Sa, I-a inviat (S, VII, 1). Euharistia
este leacul nemuririi $i doctorie pentru a nu murj (E, XX, 2). Numai
acea euharistie este buna care este Mcuta de episcop sau de cel caruia
episcopul i-a ingaduit (S, VIII, 1). - Marturisirea pacatelor este expri-
154 SCRIERILE pARINTILOR APOSTOLICr

maUi indirect de Sfintul Ignatie In aceste cuvinte: «Nu grdiesc a~a,

pentru cd am gdsit dezbinare la voi; dimpotriva curatie. Cd toti c1ti
sint ai lui Dumnezeu ~i ai lui Iisus Hristos sint cu episcopul, ~i toti
citi se vor pociH ~i vor veni la unitatea Bisericii, vor fi ~i ei ai lui Dum-
nezeu, ca sa fie vii dupd Iisus Hristos» (F, III, 2).
e) Unii teologi romano-catolici vad in Epistola Sfintului Ignatie Teo-
lorul cdtre Romani 0 marturie a autoritafii Bisericii din Roma asupra
celorlalte Biserici cre!>tine. Nu textul epistolei Ie este temei, ci Iunga
adresd. care preJateaza epistola, in care Sfintul Ignatie impodobe!>te
Biserica Romei cu cele mai alese calificative: «Bisericii celei miluite
prin vointa TaUHui... celei iubite ~i luminate ... celei care sUi in frunte
in tara romanilor, vrednica de Dumnezeu, vrednica de dnste, vrednica
de ferkiTe, vrecLnidi de lauda, vrednka de a dobindi ce dore~te, vred-
nidi de curatie, Bisericii care sta in fruntea dragostei, care tine legea
lui Hristos, care poarta numele Tatalui». Dar cuvintele aces tea nu slnt
altceva dedt cuvinte pentru c1~tigarea bundvointei cre~tinilor din
Roma, de a-I Indupleca sd-i implineasca dorinta !>i cererea. Cuvintele:
«Biseridi care sta in frunte in tara roman1lor» In care unii teologi
romano-catolici vdd recunom;terea unei prezidentii a Bisericii Romei
asupra celorlalte Biserici, aveau cu totul alt continut, alt inteles, pen-
tru Sfintul Ignatie. Sfintul Ignatie s-a gindit numai la Biserica din
Roma, care sid in frunte «in tara romanilor», nu la 0 Biserica, care sUi
in frunte «in Intreaga lume cre~tina». Apoi a traduce cuvinteIe: «care
sta in fruntea dragostei» prin: «care std in Jruntea Bisericii», a tra-
duce adicd cuvlntul «dragoste» prin «Biseriea», inseamna a Jorta sen-
suI cuvintelor. Mai mult: daea SJlntul Ignatie ar fi avut convingerea
ca Biserica Romei sta in fruntea Biserieilor, ar fi !>tiut mai mult de
aceasta Bisericd; dar a~a el nu ~tie niei numele episeopului Romei,
nu vorbe~te de el, nici nu se adreseaza lui, ci cre~tinilor din Biserica
Romei; lor Ie cere favoarea de a-I ajuta sa ajunga ueenic al lui Hris-
tos, sa pdtimeased adica ~i el a~a eum a paUmn Dumnezeul sdu,
Domnul Iisus Hristos.

LITERATURA
Ed i t i i: Sa s'e vada Ia iParintii ApoS'toliiCi. Ed1tii se!parate: Ad. Hilgenfeld, Ignatii
Anti()cheni at P()lyca~i Smyrnaei epistulae e,t martyria, Berlin, 1902. - W. Bauer,
me Briefe des Ignatius von Antiochien und der PoI)"CaI1pbrief, Tiibingen, 1920. -
P. G. Crone, Ignatius von Antiochien, Briefe, Munster, 1936. - P. Th. Camelot, Ignace
d'Antioche, PolycaI1pe de Smyrne, iLet't'res, Martyre de PolY'carrpe, Texte grec, introouc-
ti()n, traduction et notes, 3-e edition revue at augmentee, Paris, 1958, p. 66--180
(Sources cilletienne, to).
T r a due e r i: Sa se vada 'ia Parillltii Apostolici. Traduceri separate: a) in engle-
zCi: J. A. Kleist, The Epistles of St. Clement of Rome, and St. Ingnatius of Antioch,
SF. IGNATIE, EPISTOLE 155

Westminste·r (Maryland), 1964. - J. H. Srawley, The Epistles of St. IgnatlLus, BishOip

of Antioch, ed. 3, London, W35. - b) in irancezd: P. Th. Camelot, op.
cit., p. 67-181. - H. Delafosse (J. Turmel), Lettres d'Ignace d'Ant<ioche, P,aris, 1929.
- B. Heroux in: R. Weijenborg, Les lettres d'Ignace d'Anti·oche. Etude critique lit·
teraire elt de theolog,ie. Traid. fran<;aise paT. B. Heroux, Leyde, 1969. - c) iii germand:
L. A. Winterwyl, Die Briefe des h!. Ignatius von Antiochien, Freiburg i. Br., 1938. -
d) in italiand: M. Monachesi, L'Epistolario Ignaziano, Roma, 1925. - U. Moricca,
Ignazio di Antiochia e Policarpo, vevesco di Smirna. La leaere, il mar>tirio di Polio
caI1po, Roma, 1923.
Stu d i i: A. d' Ales, 'Ecz.., pwa&~ 7tAZOV 'tOU E7tta'X,07tou, E<j>&etP1:ett," (Ign., Pol. V, 2),
in: RSR, 25 (1935), p. 489-491. - M. Andritopoulu ~i C. Atanasiadu, 'Ipl1noa b xet.
eso<j>opo~ xetl etl etlpzaw: 't~c E7tOX~C 'tou, Altena, 1961. - G. Bardy, La Theologie de L
l'Eglise de saint Clement de Rome a saint Irenee, Paris, 1945, p. 31-33; 44-491
83-84; 102-104; 113-117. - G. Bareille, Ignace, in: DThC, VII, I, col. 685-713.
- B. Basile, Un ancien temoin arabe des lettres d'Ignaoe d'Antioche, in: Me1to, Re-
cherches orient.ales, Kaslik (Uban), 4 (1968), p. 269-287. - Acela$i, Une autre ver-
sion aracbe de la lettre aux Romains de S. Ignace d'Antioche, in: Melto, Recherches
orientales, Kaslik (Liban), 5 (1969), p. 269-287. - P. Batiiiol, L'Eglise naissante et
Ie cailidlidsme, ed. 112, Paris, 1927, p. 157-170. - Acela$i, L'Eu·charistie. La preseIIICe
reelle et la transsubstantion, ed. 9, Paris, 1930, p. 39-50. - Acela!ji, Ignatius of
Antioche, in: J. Hastings, Dictionary of the Apostolic Church I (1916), p. 594 sq.
- H. B. Bartsch, Gnost,isches Gut und Gemeindetraditi<on bei Ignatius von Antiochien,
Giirthersloh, 1940. - W. Bauer, Rechtgliiubigkeit und Ketzerei im iiHesten Christentum,
Tlibingen, 1934, p. 65-73. - L. Baur, Unter:suchungen liber die Vergottlichungsleh·re
in der Theologie der griechischen Viiter, in: ThQ, 99 ,(1918), p. 234-252. - W. Bie-
der, Das Abendmahl fun chriSltUchen Lebenszusammenhang bei Ignatius von Antio-
chia, in: Evang. Theo!., 16 (1956), p. 75-97. - S. Bilali, '0 7tpo'tClH"Ij't~~ 'too KOAOaaettOU
'Ipl1'tLo~ b 6EOtp6po~, Atena, 1960. - A. Bolhuis, Die Acta Romana des Mar,tyriums
des Ignatius Antiochenus, in: VC, 7 (953), p. 143-153. - C. Bonis, '0 a1to~ '11VI1'tLo'
b 6so<j>opoc xetl al 7tEpl 'EnA"ljatO' CXv'tLA"Ij<¥St, etu'tou, in: o.S, 1 (1958), p. 10-12; 21-22;
39--41. - J. Brinktrine, Der Messopferbegriff in den efsten zwei Jahrhuncterten, Prei-
burg i. Br., 1918, p. 76--84. - R. Bul/mann, Ignatius und P,aulus, in: Studia Paulina
in honor. J. de Zwaan,Harlem, 1953, p. 37-51, - W. J. Burghardt, Did Saint Igna-
Husof Antioch Know the Fourth Gospel? in: ThSt, 1 (1940), p. 1-26. - Pierre-
Thomas Camelot, Ignace d'Antioche, in: DSrp, VII, 2, co!. 1250-1266. - A. M. Cec-
chin, Maria nell «economia di Dio» secondo Ignazio di Antiochia, in: Marianum, 14
(1952), p. 373-383. - H. Chadwick, The Silence of Bishops in Ignatius, in: HThR,
43(1950), p. 169-112. - C. P. S. Clarcke, St. Ignatius and St. Polycarp, London, 1930.
- J. Colson, Agape (charite) chez S. Ignace d'Antioche, 1961. - V. Corwin, St.
Ignatius and ChrisUaruiiy in AnJt,ioch, New Haven, 1960. - L. Cristiani, Sailllt Ignace
d'Antioche: Sa vie d'intimiteavec Jesus-Ohrist ;in: RAM, 25 (1949), p. 109-116. -
D. DeJoJosse (J. Turmel), Nouvel examen des lettres d'Ignace D'Antioche, in: RHL,
8 (1922), p. 303-337; 477-533. - F. J. DijJger, Christoforus als Ehrtitel fiir Miir.tyrer
und Heilige im christlichen Altertum, in: AC, 4 (1933), p. 73--80. - Acelaiii, «me
GotJtesstimme» bei Igna,tius von Antiochien, Kelsos und Origenes, in: AC, 5 (1936),
p. 218-223. - P. X. Funk, Die Echtheit der Ignatianischen Briefe aufs neue ver'tei-
digt, Tlihingen, 1883. - Acela$i, Der Prim at der romischen Kirche nach Ignatius 'lInd
Irenaeus, in: Kirchengeschichtliche Abhandlungen und Untersuchungen, I, PadeIlborn,
1897, p. 1-23. - C. Pusca, 'A7t/) 'ta~ Enta'toAac 'Ipet'ttov 'too 6so<j>0pou, EV: 'Ax'ti,/E~, 21
(1958), p. 169-174. - H. de Genouillac, L'Eglise chretienneau temps de Saint Ignace
d'Antioche, Paris, 1907. - E. v. d. Golz, Ignatius von Antiochien als Christ und Theo-
loge, Leipzig, 1894. - L. H. Gray, The Armenian Acts of !the Mafltyrdom of St. Igna-
tius of Antioch, lin: Armenian Quarterly, 1 (1946), p. 47-66. - A. Harnack, Die Zeit
des Ignatius und die Clwonologie der antiochenischen Bischofe bis Tyrannus, Leip-
zig, 1878. - J. Rendel Harris, Genuine and Apocryphal Works of Ignatius of Anti-
och, in: BuJ.letin John Rylands Library II (1927), p. 204-231. - P. N. Harrison, Po-
Iyoar,p's Two Epistles t,o the Phlilippians, Cambridge, ,1936, p. 1121-140. - A. Heil-
mann, Jmitatio Dei. Die E!thiische Nachahmung Gottes nach der Viiterlehre der zwei
erslten Jahrhunderte, Roma, 1940, p. 71-74. - J. Hoh, Di,e kirchliche Busse im 2.
Jahrhundert, Breslau, 1932, p. 12-77. - P. C. Hristu 'I1VI1'tLOC b 6£o<j>0po" in: ThEE,
156 SCRIERILE PARINTILOR APOSTOLIC!

VI, col. 705-715. - Acela~i, 'l"fva'tlo~ 'A.vtlOXda~, Tesalonic, 1970. - Acela~i,

ZC!l~ aATJ3lvi) 'X.ata ~v ~l~aa'X.aAtaV '1lva'ttov 'tou 6socp6poo, Atena, 1951. - G. Joussard, Les
epttres expediees de Troas par saint Ignace d'Antioche ont-elles ete dictees Ie meme
jour en une serie continue, in: Memorial J. Chaine, Louvain, 1950. - Acela~i, Aux
origines du cuIte des martyrs dans Ie christianisme. Saillit Ignace d'Antioche, Rom.,
2, 2, in: RSR, 38 (1951), p. 362-367. - L. Lebreton, La theologie de la Trinite
d'apres St. Ignace d'Antioche, in: RSR 25 (1925), p. 97-126; 393-419. - H. Le-
clercq, Ignaoe d'Ant~oche, in: DAL, VII, I, 67. - H. Lietzmann, Histoire de l'Eglise
ancienne, I, Paris, 1936, p. 253-266. - F. Loofs, Theophilus von Antiochien Adv.
Marcionem und die anderen theologischen Quellen bei Irenaeus, Leipzig, 1930, p. 194
-205. - C. Maurer, Ingnatius von Antiochien und das Johannesevangelium, Zurich,
1949. - P. Meinhold, Schweigende Bisch6fe. Die Gegensatze in den kleinasiatischen
Gemein~n nach den Ignatanen, in: Festgabe J. Lortz, II, Baden Baden, 1958, p. 467
-490. - E. Mersch, Le corps mystique du Christ, Louvain, 1933, p, 234-244. -
G. S. Mitchell, Canon Streeter and S. Ignatius, in: ChQ, 102 (1931), p. 219-232. -
J. Moffatt, An Approach to Ignatius, in: HThR, 29 (1936), p. 1-38. - Acela~j, Igna-
tius of Antioch A Study in Personal Religion, in: JR, 10 (1930), p. 169-186. -
.Acela~j, Two Notes on Ignatius, Magnesians I and Justin Martyr, Apologia I, 62 sq.,
in: HThR, 23 (1930), p. 153-159. - E. MolIand, The Heretics combated by Ignatius
of Antioch, In: JEH, 5 (1954), p. 1-6. - J. H. Newman, On the text of the Seven
Epistles of St. Ignatius, In: Tracts, Theological and Ecclesiastical, London, 1874,
p. 95-123. - J. Nirschl, Die Theologie des hI. Ignatius, Mainz, 1880. - C. a IIivier,
Ignace d'Antioche, in: C, V, col. 1190-1192. - R. Padberg, Das Amtsverstandnis
der Ignatius Briefe (ca 110 n. Chr) in: ThGl, 62 (1972), p. 47-54. - O. Perler, Die
Briefe des Ignatius von Antiochien. Frage der Echtheit; neue, arabische Ueberse-
tzung, In: FZPT, 18 (1971), p. 381-396. - Acela~i, Ignatius von Antiochien und die
r6mische Christengemeinde, in: DT, 22 (1944), p. 413-451. - Acela~i, Das Vierte
Makkabaerbuch, Ignatius von Antiochien und die altesten Martyrerberichte, in:
RAC, (1949), p. 47-72. - Th. Preiss, La mystique de l'imitation du Christ et de
l'uni,te chez Ignace d'Antioche, In: RHPR, 18 (1938), p. 197-241. - K. Priimm, Chris-
tentum als Neuheitserlebniss, Freiburg i. Er., 1939, p. 281-284. - J. Quasten, Monu-
menta Eucharistica et Liturgica vetustissima, Bonn, 1935-1937, p. 334-336. - M.
Rackl, Die Christologie des heiligen Ignatius von Antiochien, Freiburg i. Br., 1914.
- W. M. Ramsay, The Church in the Roman Empire, ed. 1, London, 1913, p. 311-
319. - S. Reinach, Ignatius, Bishop of Antioch and Archeia, in: Anatolian Studies
Presented to W. M. Ramsay, Manchester, 1923, p. 339 sq. - C. Ch. Richardson, The
Christianity of Ignatius of Antioch, New York, 1935. - AcelmJi. The Church in Igna-
tius of Antioch, in: JR, 11 (1937), p. 428-443. - J. Riviere, Le dogme de la redem-
ption, Louva'in, 1931, p. 61-73. -J. Rohde, H1iresie und Schism a im erst en Clemens-
brief und in den Ignatius-Briefen, In: Novum Testamentum, Leyde, 10 (1968), p. 217
-233. - J. S. Romanides, The Ecdesiology of St. Ignatius, in: GOThR, 7 (1961), p.
53-57. - T. Ruesch, Die Entstehung der Lehre vom Heiligen Geist bei Ignatius von
Antiochia und Irenaeus von Lion, Zurich, 1952. - A. Scheiwiler, Die Elemente der
Eucharistie in den erst en drei Jahrhunderten, Mainz, 1903, p. 17-26. - W. Scherer,
Zur Eucharistielehre des hI. Ignatius, In: ThQ, 16 (1923), p. 627 sq. - Th.. Scher-
mann, Zur Erklarung der Stelle Epistula ad Ephes. 20. 2 des Ignatius von Antiochien
cpapfLa'X.ov a3avaatac, in: ThQ, 92 (1910), p. 6-19. - F. A. Schilling, The MysHcism
of Ignatius of Antioch, Philadelphia, 1932. - H. Schlier, Religionsgeschichtliche
Untersuchungen zu den Ignatius-Briefen, Giessen, 1929. - M. H. Shepherd, Smyrna
in the Ignatian Letters. A Study in Church Order, in: JR, 20 (1940), p. 141-159. -
R. Sporri, Vom GeilSte des Urchrilstentums, Base'l, 1941, p. 31-53. - J. Stead, St.
Iqnatius of Antioch unifier of Christians,in: Downside review, 89 (1971), p. 269-
273. - J. Thiele, «Vorrang in der Liebe», in: ThGI, 19 (1927), p. 701-709. - E. J.
TinSley, The «imitaHo Christi» in the mysticism of St. Ignatius of Antioch, in: Stud.
Patr., n, p. 553-560.-J. L. Vial, Ignace d'Antioche, Pads, 1956. - M. Villain, Une
vive consdence de l'unHe du corps mystique: S. Ignace d'Antioche et S. Irenee, in:
RAp, 66 (1938), p. 251-271. - M. Viller ~i K. Rahner, Aszese und Mystik in der
Vaterzeit, Freiburg i. Br., 1939, p. 22-27. - C. Vona, II testo cristoloqico di Sant
Ignazio di Antiochia, In: Euntes docete, 9 (1956), p. 64-92. - R. Weijenborg, Les
lettres d'Ignace d'AIl'tioche. Etude critique litteraire et de theologie. Trad. frunc;aise
par. B. Heroux, Leyde, 1969.
 IGNATIE
CATRE EFESENI

Ignatie, numit ~;i Teoforul, Bisericii Efesului, care este in Asia, eelei
vrednice de fericire, eelei bineeuvintaie in maretia $i plinata'tea lui
Dumnezeu TaUH, Bisericii eelei mai dinainte rinduita a fi pururea in
slava nestramutata $i a fi unit a fara sehimbare $i aleasa prin patima
eea adevarata, prin vointa Tatalui $i a lui Iisus Hristos Dumnezeul nos-
tru, muIte salutari, eu neprihanita bueurie, in Iisus Hristos.

CAP I T10 L U L I

1. Am primit in Dumnezeu mult iubitul vostru nume 1, pe care l-ati

dobindit prin firea voastra dreapta, potrivit eredintei $i dragostei voas-
tre in Hristos Iisus, Mintuitorul nostru. Fiind urmatori lui Dumne-
zeu 2, ati implinit desavir$it luerarea eea frateasea, dupa ce ati dobin-
cUt 0 noua viata prin singele lui Dumnezeu 3. 2. Ca v-ati grabit sa rna
vedeti, dnd ati auzit ea vin din Siria legat pentru numele $i nadejdea
noastra ob$teasea.; $i nadajduiese, eu rugaciunile voastre, sa ajung la
Roma sa rna lupt eu fiarele, ea, dupa ee voi reu$i, sa pot fi ueenic al
lui Hristos. 3. In numele lui Dumnezeu, am primit multimea voastra
de eredincio$i in persoana lui Onisim, episcopul vostru dupa trup, in-
sufletit de nepovestWi dragoste. Ma rog sa-l iubiti in Iisus Hristos $i
voi toti sa fiti asemenea lui. Binecuvintat sa fie Cel Care v-a daruit
voua, eei ee sinteti vrednici, sa aveti un episeop ea acesta.

CAPITOLUL II

1. Cit despre Buru, eel impreuna eu mine rob 4, diaeonul vostru

dupa Dumnezeu, in toate bineeuvintat, dorese sa ramina eu mine spre
1. al lui Iisus Hristos.
2. Efeseni 5, 1.
3. Fapte 20, 28.
4. Formula aceasta: «eel impreunc'i. cu mine rob», pe care Sfintul Ignatie 0 fo10-
se~te vorbind de diaconi (Magnezieni, II, 1; Filadellieni, IV, 1 ~i Smirneni, XII, 2)
 158 SCRIE!ULE pARINTILOR APOstOLIC!

cinstea voastra ~i a episcopului; iar. Crocu, barb at vrednic de Dumne-

zeu ~i de voi, pe care I-am primit ca semn al dragostei voastre, m-a
ajutat sa am tihna in toate; Tatal lui Iisus Hristos sa-i dea ~i lui tihna,
ca ~i lui Onisim, lui Buru, lui Evplu ~i lui Fronton, prin care am putut
vedea dragostea voastra a tuturora. 2. Fie ca pururea sa ma bucur de
voi, daca sint vrednic. Se cuvinte, dar, sa slaviti in tot chipul pe Iisus
Hristos" Cel ce v-a slavit pe voi, ca uniti intr-o singura ascultare,
supu~i episcopului ~i preotimii, sa fiti sfintiti in toate.

CAPITOLUL III

1. Nu va poruncesc ca ~i cum a~ fi cineva. Chiar daca sint pus in

lanturi pentru nume 5, nu sint inca desavlr~it in Iisus Hristos; pentru
cil eu acum incep sa invat in ~coala lui Iisus ~i va graiesc voua ca
unor tovara~i de invatatura. Ca trebuie sa fiu pregatit de voi pentru
lupta, prin credinta, indemnul, rabdarea ~i indelunga voastra rabdare.
2. Dar pentru ca dragosrtea nu-mi ingaduie sa tac atunci dnd e vorba
de voi, de aceea am luat-o inainte spre a va ruga sa mergeti impreuna
cu vointa lui Dumnezeu. Ca ~i Iisus Hristos, viata no astra cea nedes-
partita, este vointa Tatalui, dupa cum :;;i episcopii, cei rinduiti pina la
marginile lumii, sint in vointa lui Iisus Hristos.

CAPITOLUL IV

1. De aceea ~i voi trebuie sa mergeti impreuna cu vointa episco-

pului, lucru pe care 11 ~i faceti. Ca venerabila voastra preotime, vred-
nica de Dumnezeu, este a~a de unita cu episcopul ca ~i coardele cu
chitara. De aceea este cintat Iisus Hristos in unirea voastra :;;i in ar-
monioasa voastra dragoste. 2. Fiecare din voi deci sa fiti un cor; :;;i
in armonia intelegerii dintre voi, luind in unire melodia lui Dumnezeu,
sa dntati prin Iisus Hristos cu un glas Tatalui, ca sa va auda :;;i sa va
a Jacu1 pe Ch. Brust on, Ignace, diacre d'Antioche, in: Revue de Theologie, Mon-
tauban, 1893, nr. 2 ~i pe Ed. Bmston, Ignace d'Antioche, ses ep~tres, sa vie, sa theo-
logie, Paris, 1897, sa conchida ca Sfintul Ignatie n-a fost episcop, ci diacon. Conclu-
zia acestora nu rezista, insa, in rata textului din Epistola ciHre Romani II, 2, in care
Sfintul Ignatie se numel]te pe sine episcop: «cd Dumnezeu a Invrednicit pe episcopul
Siriei sd fie gdsit vrednic a fi trimis din rdsdrit In apus». Dealltfel, aceasta formula
de smerenie - ca este 0 formula de smerenie ~i nu aratarea unei situatii ierarhice
- ,a foSit folosiita l]i de Pa,vel, 101 in legatura ell diaconH in Coloseni, 1, 7 ~i 4, 7 i
Ignatie imita aici pe marele sau inainta~ (Ia: Auguste Lelong, Gp. cit., nota II, 1,
p. 5-6, ~i : P. Th. Camelot, Op. cit., n. 5, p. 69).
5. pentru nume, adica: pentru numele de cre:;;tin.
SIl. IGNATIE, CATRE EFESENI i59

cunoasca prin faptele bune pe care Ie faceti, ca sinteti madulare ale

Piului Sau. Va este, dar, de folos sa fiti intr-o unire fara prihana, pen-
tru ea sa aveti pururea parte ~i de Dumnezeu.

CAPITOLUL V

1. Daca eu, in seurta vreme, am avut 0 Iegatura ea aeeasta eu epis-

copul vostru, nu omeneasca, ci duhovniceasca, eu dt mai mult va
ferieese pe ).foi, ea sinteti aUt de uniti eu eI, cum e unit a Biserica cu
Iisus Hristos $i cum e unit Iisus Hristos cu Tata], pentru ea toate sa
fie de aeord in unire '? 2. Nimeni sa nu se in$ele! Daca cineva nu-i
lnauntru, unde este jertfeinieuI, este lipsit de «piinea lui Dumnezeu» 6.
Daca rugaeiunea unuia sau a doi are aUt a putere, cu cit mai mult ru-
gaciunea episcopului $i a intregii Biserici. 3. Cel care nu vine la adu-
nare 7 este un ingimfat $i singur s-a $i despartit 8 ; ca este scris «Celor
mlndri Dumnezeu Ie std lmpotrivd» 9. Sa ne straduim. dar, sa nu ne
lmpotrivim episeopului, ca sa fim supU$i lui Dumnezeu.

CAPITOLULVI

1. eu cit vede cineva pe episeop dl ta·ee 10, eu atit mai muH sa-l
respecte; ea trebuie sa primim pe eel pe care Stapinul casei il lrimite
sa-i administreze easa 11 ea pe Insu~i Cel ce I-a trimis 1:? Este lamurit,
a$adar, ea trebuie sa privim pe episeop ea pe Domnul Insu$i. 2. Chiar
Onisim va lauda mult pentru buna voastra rinduiala, in Dumnezeu, ea
vietuiti toti dupa adevar $i ca nu se afla intre voi nici 0 erezie ~i mel
nu aseultati pe altcineva mai mult dedt pe I~us Hristos, Care va gra-
ie$te adevarul.
CAPITOLUL VII

1. Sint unii oameni care obi~nuiese sa poarte numele 13 eu viclenie

eondamnabWi, facind $i alte fapte nevrednice de Dumnezeu; de ace~tia
trebuie sa fugiti ea de fiare, pentru ea slnt ciini turbati. care rnu~ea pe
furi~; trebuie sa va feriti de ei, ea rnu$ciituriIe lor Slnt greu de vinde-
eat. 2. Un singur doctor este, trupese $i duhovnicesc, naseut ~i nenas-
6. In. 6, 33.
7. la adunare, addea: la slujbele de la bisericd.
8. de biserica.
9. Pilde 3, 34; lac. 4, 6; 1 PI. 5, 5.
10. Acest text se eXiplicii prin textul din capitolul XV, 1: «mai bine este sa
taci $isa iii dec1t sa vorbe$ti $i sa nu Jij».
11. Lc. 12, 42; Mt. 24, 45.
12. Mt. 10, 40; Mc. 9, 37; Le. 9, 48; In. 13, 20.
13. de cre$tin.
160 SCRIERILE PARINTILOR APOSTOLICI

cut, Dumnezeu in trup, in moarte viata adevarata, din Maria ~l din

Dumnezeu, mai intH patimitor ~i apoi nepatimitor, lisus Hristos, Dom-
nul nostru.

CAPITO{.UL VIII

1. Sa nu va in~ele
cineva, - dupa cum nici nu va lasati ln~elati -
pentru ca toti slnteti ai lui Dumnezeu. Cind n-a patruns niei 0 eearta
intre-voi, care poate sa va chinuie, inseamna ca traiti dupa Dumnezeu.
«LepadCitura» 14 voastra slnt eu ~i rna euratesc pentru voi cei din Efes,
biseriea cea vestita in veci. 2. Cei trupe~ti nu pot face eele duhovni-
ce~ti, nid eei duhovnice~ti cele trupe~ti 15, dupa cum niei credinta nu
poate savin~i faptele necredintei, nici necredinia faptele credintei. Dar
chiar acelea pe care Ie faceti voi dupa trup ~i acelea sint duhovni-
(:e~ti. ca voi pe ,toate Ie faceti in Iisus Hristos.

CAPITOLUL IX

1. Am anat ca au treeut pe la voi unii, care aveau 0 invalatura

rea. Pe aee~tia nu i-ati lasat sa semene intre voi iV-an astupat urechi-
Ie, ca sa nu primeasea cele semanate de ei, pentru ca slnteii pietre ale
templului Tatalui, pregatiti pentru zidirea lui Dumnezeu TaUil, rldieati
la inaltime cu unealta lui Hristos, care este crueea, folosindu-va de
Duhul eel Stint, ea de 0 funie. Credinta va este povatuitor spre inalti-
me, iar dragostea eale, care urea la Dumnezeu. 2. Sinteti. a~adar, eu
totii ~i tovara~i de drum ~i purUitori de Dumnezeu ~i purtatori de tem-
ple ~i purtatori de Hristos- ~i purtatori de eele stinte, in toate impodo-
biti eu poruneile lui Iisus Hristos ; de care ~i eu bueurlndu-ma, am fost
invrednicit, sa vorbesc eu voi prin eele ce va seriu, ~i sa rna bucur
impreuna eu voi, ea voi, dudnd 0 alta viata, nu iubiti nimie alteeva
dedt numai pe Dumnezeu.

CAPITOLUL X

1. «Rugaji-va neincetat» 16 pentru ceilalti oameni. Ca este ~l m ei

nadejde de pocainta, ea sa aiba parte de Dumnezeu. Ingaduiti-le sa fie
invatati chiar din faptele voastre. 2. Fata de minia lor, voi fiti blinzi,
fata de laudaro~enia lor, voi fiti smeriti. fat a de hulile lor, voi faceti
rugaciuni, fata de ratacirea lor, voi fiti «tali 'in credinja» 17, fata de
14. 1 Cor. 4, 13.
15. Rom. 8, 5 i 1 Cor. 2, 14.
16. 1 Tes. 5, 17.
17. Col. 1,23.
SF. IGNATIE, CATRE EFESENI 161

siHbiHiciunea lor, voi fiti potoliti. Nu diutati sa-i imitati pe ei. 3. Sa

Ie fim frati, prin bUndetea noastra; sa ne straduim sa «imitiim pe Dom-
nul» 1B; - Cine a fost mai nedreptatit ca El? Cine a fost mai lipsit?
Cine a fost mai dispretuit? -ca sa nu se gaseasca in voi iarba a dia-
volului, ci sa ramineti, trupe~te ~i duhovnice~te, in Iisus Hristos, in
toata curatenia ~i cumintenia.

CAPITOLULXI

1. Sint vremile cele din urma 19. Sa ne ru~inam, deci, ~i sa ne temem

de indelunga rabdare a lui Dumnezeu, ca sa nu ne fie spre osinda.
Una din doua: sau sa ne temem de minia care va sa vina 21) sau sa
iubim harul de acum! Numai sa fim gasiti in Hristos Usus, spre a vie-
tui adevarat. 2. Nimic sa nu iubiti in afara de Hristos, in Care port
lanturile, margaritarele cele duhovnice~ti. Faca Dumnezeu sa inviez
eu ele, prin rugaciunea voastra, de care fadi Dumnezeu sa am lot-
deauna parte, ca sa fiu gasit in mo~tenirea cre~tinilor din Efes, care
au fost totdeauna uniti ~i eu Apostolii, prin puterea lui Iisus Hristos.

CAPITOLULXII

1. Stiu cine sint ~i cui scriu; eu sint cel osindit, voi cei miluiti;
eu in primejdie, voi intariti. 2. Voi sinteti drumul pe care merg cei
care au sa fie uci~i pentru Dumnezeu. Voi sinteti eei initiati in taine
impreuna eu Pavel, omul cel sfintit, eel ee a suferit mucenicia, cel
vrednic de fericire, pe ale carui urme, faea Dumnezeu, sa fiu gasit ~i
eu, dnd voi ajunge inaintea lui Dumnezeu; pe urmele lui Pavel, care,
Intr-o intreaga epistola, va pomene~te pe voi in Hristos Iisus.

CAPITOLUL XIII
,
1. Sirguiti-va, dar, sa va adunati mai des pentru Euharistia lui
Dumnezeu ~i spre slava Lui. Cind va adunati des, slnt nimicite puteri-
Ie satanei, iar prin unirea credintei voastre se risipe~te prapadul lui.
2. Nimic nu-i mai bun ca paeea, in care inceteaza, orice razboi al ee-
lor eere~ti 21 ~i paminte~ti 22.
18. 1 Tes. I, 6.
19. 1 In. 2, 18.
20. Mt. 3, 7.
21. rdzboiul celor ce[e~ti i adica: razboiul QUS de duhurile rautatii de care VOI-
be~te Pavel in Efes. 2, 2 ~i 6, 12.
22. ~i pdminte~ti. adicii: razboiul dus de pagini ~i ereiici impotriva cre~tinilor.

11 - Parinti a.'postolici
162 SCRIEfiILE pARINTILoR APOSTOLIc!

CAPITOLUL XIV

1. Nimic din aces tea nu va este necunoscut, daca aveti, in chip de-
savin;iit, in Iisus Hristos, credinta ~i dragostea, care sint inceput ~i
5fir~it vietii; inceput estecredinta; sfir~it, dragostea. Cindacestea
doua sint unite, este Dumnezeu, iar toate celelalte virtuli, care decurg
din ele, duc la frumusetea moraM. 2. Nici un om, care marturise~te
credinta nu pacatuie~te ~i nici cel care are dragoste nu ura~te. «Se
cunoa.$te pomul dupa roada lui» 23; tot a~a cei care marturisesc ca
sint ai lui Hristos se vor arata prin cele ce fac. Ca acum nu-i yorba
de 0 simpla marturisire a credintei, ci de a fi gasit pina la sfir~il cu
credinta puternica.

CAPITOLUL xv
1. Mai bine este sa taci ~i sa fii, dedt sa vorbe~ti $i sa nu fii. Bine
este a invata, daca cel ce invata face. Unul este Invatatorul 24, Cel
Care «a zis $i s-au Mcut» 25; iar cele pe care le-a fa cut tadnd, sint
vrednice de Tatal Lui. 2. Cel ce are cu adevarat cuvintul lui Iisus, ace-
la poate sa auda chiar tacerea Lui, ca sa fie desavir$it, pentru ca sa
faca prin cele ce spune $i sa se cunoasca prin cele ce tace. Nimic nu-i
ascuns Domnului, ci chiar cele ascunse ale noastre sint aproap.e de El.
3. Pe toate, dar, sa Ie facem ca ~i cum Domnul ar locui in noi, ca sa
fim temple ale Lui 26; col EI este in noi Dumnezeul nostru precum $i
este $i se va arata inaintea fetei noastre, daca n iubim cu dreptate.

C A P(.I T 0 L U L X V I

1. cNu va in$elati, iratii mei ; cei care silica casele nu VOl mO$teni
impiiliitia lui Dumnezeu» 27. 2. Daca, sint dati mortii cei care cu trupui
strica casa cuiva 28, cu dt mai mult cel care strica, printr-o rea inva-
tatura ~9, credinta lui Dumnezeu, pentru care Iisus Hristos a fost ras-
lignit? Unul ca acesta, fiind intinat, va merge in focul cel nestins, la
fel ~i cel care-l as·cuHa.
23. Mt. 12, 33.
24. MI. 23, 8.
25. Ps. 32, 9; 148, 5.
26. 1 Cor. 3, 16; 6, 19.
27. 1 Cor. 6, 9. 10.
28. Lev. 20, 10; In. 8, 5.
29. E vorba de eretici.
SIl. rONA'!'lIl, CATItE EJlESENi 163

CAPITOLUL XVII

1. De aceea a primit Domnul mir pe capul Lui 30, ca in Biserica

Lui sa miroase parfumul nestridiciunii. Sa nu va ungeti, ded, cu miro-
suI cel greu al invataturii stapinitomlui veacului acestuia 31, ca sa nu
va duca in robie din viata ce va sta in fata. 2. Pentm ce nu sintem
('U totii intelepti, primind cuno~tinta lui Dumnezeu, care este Iisus Hris-

tos? Pentm ce pierim, in chip nebunesc, necunoscind haml, pe care

ni I-a trim is cu adevarat Domnul ?

CAP I T O.L U L X V I I I

1. Duhul meu este «lepadaturc1» 32 a crucii, care este «sminteajQ»

pentm cei necredincio~i, dar pentm noi mintuire ~i viata ve~nica 38.
«Unde este Inteleptul? Unde este Intrebatorul?» 34. Unde este lauda
celor ce-~i zic priceputi? 2; Dumnezeul nostm Iisus a fost zamislit de
Maria, dupa rinduiala lui Dumnezeu, din saminta lui David 35 ~i din
Duhul Stint; s-a nascut ~i a fost botezat, ca prin patima Lui sa cura-
teasca apa.

CAPITOLUL XI X

1. Stapinitorul veacului acestuia 36 n-a cunoscut fecioria Mariei 37,

na~terea lui Hristos din ea ~i moartea Domnului. Trei taine rasuniHoa-
re, care s-au savir~it in tacerea lui Dumnezeu. 2. Dar cum s-au rlesco-
perit veacurilor? 0 stea a stralucit pe cer mai mull dedt toate ste-
Jele; lumina ei era nespusa ~i noutatea ei minuna i toate celelalte ste-
le, impreuna cu soarele ~i luna, hora faceau in jurul stelei. care co-
vir~ea cu lumina ei pe toate. Si tulburare a fost. De unde noutate,a
aceasta ca steaua nu se aseamana cu celelalte steip? 3. Atunci orice
magie s-a nimkit ~i orice lega,tura a rautatii a pierit; ne~tiinta s-a
risipit; iar vechea imparatie a cazut, dnd Dumnezeu s-a aratat in tmp
omenesc spre innoirea vietii ve~nice 38. A luat inceput ceea ce fusese
hotarlt de Dumnezeu ~i prin aceasta toate se puneau in mi:;;care, pen-
tm ca se pregatea nimicirea mortH.
30. Mt. 26, 6-7; Me. 14, 3 i Le. 7, 37-38 i In. II, 2 i 12, 3.
31. In. 14, 30.
32. 1 Cor. 4, 13.
33. 1 Cor. 1, 23. 24.
34. 1 Cor. I, 20.
35. In. 7, 42; Rom. 1, 3 i 2 Tim. 2, 8.
36. In. 14, 30.
37. Le. 1, 'E. 34.
38. Rom. 6, 4.
164 SCRIERILE PARINTILOR APOSTOLICI

CAPITOLUL XX

1. Dadi Iisus Hristos, cu rugaciunile voastre, rna va invrednici !;ii

daca-i va fi vointa, in 0 a doua epistola, pe care vreau sa v-a scriu,
va voi vorbi despre iconomia intruparii de care incepusem sa va spun,
despre omul cel nou, Iisus Hristos, despre credinta in El, despre dra-
gostea pentru El, despre patima !;ii invierea Lui. 2. Mai ales dad! Dom-
nul imi va descoperi di fiecare din voi !;ii toti indeob!;ite va adunati in
haru!, care vine de la numele Sau, intr-o singura credin~a !;ii in Tisus
Hristos «eel dupa trup din neamul lui David» 39, Fiu al omului !;ii Fiu
al lui Dumnezeu, pentru ca voi sa va supuneti cu min tea neimpartiUi
episcopului !;ii preotimii, fringind 0 piine, care este leacul nernuririi
!;ii doctorie pentru a nu muri, ci a trai ve!;inic in Iisus Hristos.

CAPITOLUL xx I

1. Sufletul meu mi-l dau pentru voi !;ii pentru cei pe care i-ati tri-
mis spre cinstirea lui Dumnezeu in Smirna, de unde va !;ii scriu, multu-
mind Domnului !;ii iubindu-l pe Policarp ca !;ii pe voi. Aduceti-va aminte
de mine, precum !;ii Iisus Hristos i$i aduce aminte de voi. 2. Rugati-va
pentru Biserica din Siria, de unde sint dus in lanturl la Roma, eu,
care sint cel din urma dintre credincio!;iii de acolo, care am fost in-
vrednicit a fi gasH in pretuirea lui Dumnezeu. Fiti sanato!;ii in Dumne-
zeu Tatal !;ii in Iisus Hristos, nadejdea noastra comuna.

39. In. 7, 42 i Rom. 1, 3 i 2 Tim. 2, 8.

 IGNATIE
CATRE MAGNEZIENI

Ignatie, numit ~i Teoforul, Bisericii care este in Magnezia linga

riul Meandru, eelei bineeuvintate in harul lui Dumnezeu Tatal in Hris-
tos Iisus, Mintuitorul nostru, intru Care 0 imbrati~ez ~i ii dorese multa
bueurie in Dumnezeu TaUil ~i in Iisus Hristos.

CAPITOLUL I

1. Cunoscind buna rinduiala a dragostei voastre eelei dupa Dum-

nezeu, eu bueurie m-am hoUirit sa va graiese in eredinta lui IiSus Hris-
tos. 2. Fiind invrednicit eu un nume de mare euviinta dumnezeiasea 1,
dnt bisericilor eu lanturile pe care Ie port ~i Ie dorese unire eu trupul
~i eu duhul lui Iisus Hristos, viata no astra ve~niea. Le doresc unire in
credinta ~i in dragoste, pe care nimie n-o depa~'e~te, ~i, ceea ee-i mai
de seama, unire in Iisus ~i Tatal; in Care, rabdind ~i sdipind de toata
ispita sUiplnitorului veaeului aeestuia 2 vom avea parte de Dumnezeu.

CAP I T O,L U L I I

1. Am fost invrednicit sa va vad pe voi prin Damas, episeopul

vostru, vrednic de Dumnezeu ~i prin vrednicii preoti Basu ~i Apolonie
~i prin eel impreuna eu mine rob, diaconul Zotion, de care m-a~ bueu-
ra 3, di se supune episeopului ea harului lui Dumnezeu, iar preotimii
ca legii lui Iisus Hristos.

C A PI T ° ~. U L III

1. Se euvine ea voi sa nu abuzati de virsta 4 episeopului vostru, ci

sa-i dati tot respeetul potrivit puterii lui Dumnezeu, care este in el;
1. E vorba de numele de cre$tin, mai potrivit decit altele care au fost propuse:
Hristos, Teofor, mucenic, episcop, inldntuit.
2. In. 14, 30.
3. sd-l am in slujba mea.
4. de virsta, adidi: de tineretea.
 166 SCRIERILE PARINTILOR APOSTOLICI

$tiu dl ~i sfintii preoti nu se uita 'Cii a '~ost r,induH de Icurind episcop, ci,
ca ni~te oameni intelepti in Dumnezeu se supun lui; dar nu lui, ci
TaUilui lui Iisus Hristos, Episcopul tuturor. 2. A~adar in cinstea Celui
Care ne-a voit pe noi, se cuvine sa ne supunem episcopului fara nici
o fatarie, ca nimeni nu in~eaHi pe episcopul acesta vazut, ci II in~eala
pe Cel nevazut. Ca intr-o imprejurare ca aceasta n-avem sa dam cuvint
trupului, ci lui Dumnezeu, Care cunoa~te cele ascunse.

CAPITOLUL IV

1. Se cuvine, dar, nu numai sa ne numim cre~tini, ci sa ~i fim; ca

sint unii care numesc pe episcop episcop, dar fac pe toate fara el. Unii
ca ace~tia nu mi se par a avea 0 con~tiinta curata, pentru ca aduna-
rile lor de 5lujba nu sint in1emeiate potrivit poruncii Domnului.

CAPITOLUL V

f 1. Luerurile au unsfir~it, iar in fata noastra stau acestea doua:

. moartea ~i viata; ~i fiecare «are sa mearga la locul lui)} 5. 2. Dupa cum
sint doua monezi, una a lui Dumnezeu, iar alta a lumii ~i fiecare din
ele au 0 Intiparitura proprie, tot a~a ~i cei necredincio~i au intiparitura
lumii acesteia, iar cei credincio~i au, in dragoste, intiparitura lui
Dumnezeu Tatal prin Iisus Hristos; daca nu alegem, prin El de buna
voie moartea, in patima Lui, nu avem in noi viata Lui.

C AP ITO L U L V I

1. A~adar, pentru ca mpersoanele amintite mai inainte, am vazut,

in credinta, intreaga voastra comunitate, ~i am iubit-o, va indemn sa
va straduiti sa Ie faceti pe toate in unire cu Dumnezeu, avind intii-
statator pe episcop, care este in locul lui Dumnezeu, pe preoti care
sint in locul soborului Apostolilor ~i pe diaconi care-mi sint a~a de
dragi, carora Ii s-a incredintat slujirea lui Iisus Hristos, Care mai ina-
inte de veci, era la Tatal ~i la sfir~it s-a aratat. 2. Asemanlndu-va, dar,
toti in purtari cu Dumnezeu, respectati-va unul pe altul; nimeni sa nu
se uite trupe~te Ia semenul sau, ci totdeauna sa va iubiti unul pe altul
in Iisus Hristos. Sa nu fie nimic intre voi care sa va poata dezbina, ci
uniti-va cu episcopul ~i cu intiistatatorii vo~tri, potrivit chipului ~i in-
vataturii celei nestricacioase.

5. Fapte I, 25.
SF. IGNATIE, CATRE MAGNEZIENI 167

CAPITOLUL VII

1. Dupa cum Domnul n-a facut nimie, nid prin EI Insu~i. mCl prin
Apostoli, fara Tata1 6 , eu Care era unit 7, tot a~a ~i voi sa nu faceti
nimic fara episcopi ~i fara preoti; nid sa nu incercati sa vi se para
ca este binecuvintat a face ceva de unul singur, ci in comun: 0 sin-
gura rugaciune, 0 singura cerere, 0 singura minte, 0 singura nadejde
in dragoste, in bucuria cea neprihanita, care este Iisus Hristos, dedt
Care nu .este nimie mai bun. 2. Adunati-va cu toW ca intr-un templu
al lui Dumnezeu, ca la un altar, in jurul unuia Iisus Hristos, Care a
ie~it de la Unul Tatal, Care este unul ~i la Tatal s-a intors.

CAPITOLUL VIII

1. Sa nu fiti ln~elati
cu invataturi straine nid cu basme vechi, care
nu sint de folos; daca ~i acum traim dupa lege 8, atunci marturisim ca
n-am primit harul. 2. Dumnezeie~tii profeti au trait potrivit invataturii
lui Iisus Hristos, de aceea au ~i fost prigoniti; ei au fost insufletiti de
harul Lui, pentru a incredinta pe cei neascultiltori, ca unul este Dum-
nezeu, Care s-a aratat prin Iisus Hristos, Fiul Lui, Care este Cuvintul
Lui ie~it din tacere, Care in toate a binepH'icut Celui ce L-a trimis 9.

CAPITOLUL IX

1. A~adar,cei care au trait in rinduielile cele vechi ~i au venit la

nadejdea cea noua, sa nu mai tina simbata, ci duminiea, in care ~i viata
no astra a rasarit, prin El ~i prin moartea Lui, 2. pe care unii 0 taga-
duiesc. Prin taina aceasta am primit credinta ~i de aceea suferim, ca sa
fim gasiti ucenici ai lui Iisus Hristos, singurul nostru !nviWHor. 3.
Cum yom putea trai noi fara El, dnd ~i profetii, fiind cu duhul uceni-
cii Lui, II a~teptau ca. invatator? $i de aceea Cel pe care pe bun a
dreptate tI a~teptau, i-a sculat din morti. dnd a venit pe pamint 10.

CAPITOLUL X

1. Sa nu fim, dar, nesimtitori fata de bunatatea Sa! Ca daca ne-ar

face noua dupa faptele noastre, n-am mai fi. De aceea, fiind ucenici ai
6. In. 5, 19. 30; 8, 28.
7. In. 10, 30.
8. legea mozaica.
9. In. 8, 29.
10. Vorbe11te de pogorirea lui Iisus in iad.
168 SCRIERILE PARINTILOR APOSTOLICI

Lui, sa invatam a trai potrivit ere~tinismului 11. Cel care se nume~te eu

alt nume dedt aeesta, nu este al lui Dumnezeu. 2. Indepartati, dar,
aluatul eel rau, eel inveehit, eel inaerit 12, ~i prefaeeti-va in aluat nou,
care este Iisus Hristos. Sarati-va eu EI, ea sa nu se striee cineva dintre
voi, pentru ea dupa miros va yeti vadi. 3. Este 0 nebunie sa vorbe~ti
de Hristos ~i sa traie~ti ea iudeii. Ca nu ere~tinismul a erezut in i.uda-
ism, ci iudaismul in ere~tinism, in care s-a adunat toata limba, care
a erezut in Dumnezeu.

CAPI TOLUL XI

1. Iar aeestea, iubitii mei, nu pentru ea am aflat ea unii din voi

sint a~a, ci, ea unul mai mic dedt voi, vreau sa va ferese, sa nu dideti
in unditele slavei de~arte, ci sa fiti ineredintati de na~terea, de patima
~i de invierea, care a fost pe timpul guvernarii lui Pilat din Pont. Toate
aces tea au fost eu adevarat ~i sigur savir~ite de Iisus Hristos, «nadej-
dea noastra» 13, de Care, faea Dumnezeu, ea nimeni din voi sa nu se
departeze.
CAP ITOLUL XII

1. M-a~
bueura de voi in totul, daea a~ fi vrednic; dar de~i sint
legat, totu~i nu sint eeva fata de unul din voi eei dezlegati. Stiu ea nu
va Hiudati, ea aveti in voi in~iva pe Iisus Hristos; dar, mai bine spus,
dnd va laud, ~tiu Cd va ru~inati, dupa cum este seris, ea «dreptul este
lui$i pIrI$» 14.

CAP ITO 1. U L X III

1. Straduiti-va sa fiti tari in dogmele Domnului ~i ale apostolilor,

pentru ea «In toate dte iaceti sa sporiti» 15 eu trupul ~i eu duhul, in
eredinta ~i in dragoste, in Fiul $i in TaUil $i in Duhul, la ineeput ~i la
snr~it, impreuna eu vrednicul vostru episeop $i eu eununa eea vred-
nidi $i duhovniceasca a preotimii voastre $i a diaeonilor dupa Dum-
nezeu. 2. Supuneti-va episeopului ~i unii aHora 16, dupa cum Iisus Hris-
tos s-a supus dupa trup Tatalui, iar apostolii lui Hristos $i TaUUui $i
Duhului, ea sa fie unire trupeasca $i sufleteasea.
11. In Antiohia s-au numit Iperutru intiia oara ucenicii lui Hristos cre~tini (Fapte
11, 26) ~i tot un an-tiohian folose~te intiia oara pentru religia cre~tina termenul cre~­
tinism.
12. 1 Cor. 5, 7.
13 1 Tim. 1, 1.
14. Pilde 18, 17.
15. Ps. 1, 3.
16. Eles. 5, 21.
SF. IGNATIE, CATRE MAGNEZIENI 169

CAPITOLUL XIV

1. Stiind ca sinteti plini de Dumnezeu, v-am sfiHuit pe scurt. Po-

meniti-ma in rugaciunile voastre, ca sa am parte de Dumnezeu. Pome-
niH ~i Biserica Siriei, dupa numele careia nu sint vrednic sa fiu numit ;
ca am nevoie de rugaciunea voastra unita in Dumnezeu ~i de dragos-
tea voastra, ca Biserica din Siria sa fie invrednicita a fi acoperita cu
roua Biseridi voastre.

CAPITOLUL xv
1. Din Smirna, de unde va $i scriu, va imbrati$eaZa efesenii 17; ei au
venit ca $i voi spre slarva ,lui Dumnezeu ~i m-au incurajat in toate, Im-
preuna eu Policarp, episcopul smirnenilor. Va imbrati~eaza ~i celelalte
Biserici in cinstea lui Iisus Hristos. Fiti sanato~i in unirea lui Dumne-
zeu, avind duh nedespartit, care este Iisus Hristos.

17. De'legatii Bisericii din Efes, care au venit sli-l salute pe Ignatie.
 IGNATIE
CATRE TRALIENI

Ignatie, numit ~i Teoforul, Bisericii celei iubite de Dumnezeu, TaUil

lui lisus Hristos, Bisericii stinte, care este in Trales din Asia, celei
alese ~i vrednice de Dumnezeu, celei ce este in pace, in trup ~i duh,
prin patima lui Iisus Hristos, nadejdea noastra in invierea, care ne duce
la Eli Biseridi pe care 0 ~i imbrati~ez in chip apostolic in plinatatea
ei ~i-i doresc multa bucurie.

CAPITOLUL I

1. Am aflat ca aveti suflet fara de prihana ~i statornic in rabdare,

nu din obi~nuinta, ci din fire, dupa cum mi-a ari:itat Polibie, episcopul
vostru, care, cu voia lui Dumnezeu ~i a lui Iisus Hristos, a venit in
Smirna ~i s-a bucurat impreuna cu mine cel inlantuit in Hristos lisus
aUt de mult, incH am vazut in el toata multi mea credincio~ilor vo~­
trL 2. Primind, dar, prin el, bunavointa voastra cea dupa Dumnezeu,
am slavit pe Dumnezeu, pentru ca, dupa cum am aflat, v-am gasit ca
sinteti «urmatori ai lui Dumnezeu» 1.

CAPITOLUL II

1. Cind va supuneti episcopului ca lui Usus Hristos, imi pareti ca

vietuiti nu dupa om, ci dupa Iisus Hristos, Care a murit pentru noi,
pentru ca, crezind in moartea Lui, sa scapati de moarte. 2. Este, a~a­
dar, de neaparata trebuinta, pre cum ~i faceti, sa nu faceti nimic fara
episcop, ci sa va supuneti ~i preotirnii ca Apostolilor lui Hristos, na-
oejdea noastra 2, in Care vom fi gasiti daca vietuim a~a. 3. Trebuie ca
~i diaconii, ca slujitori ai tainelor lui Iisus Hristos, sa placa tuturor in

1. Eles. 5, 1.
2. 1 Tim. 1, 1.
SF. IGNATlE, CATRE TRALIENI 171

tot chipul. Ca nu sint slujitori ai mindirilor ~i bauturilor, ci slujitori

ai Bisericii lui Dumnezeu. Trebuie, dar, sa se fereasdi de invinuiri ca
de foc.

CAPITOLUL III

1. De asemene.a, toti sa respecte pe diaooni ca pe Iisus Hristos; sa

respecte ~i pe episcop, care este chip al Tatalui, iar pe preoti ca pe
sobor al lui Dumnezeu ~i ca adunare a Apostolilor. Fara de ace~tia nu
se poate vorbi de biserica. 2. Sint convins cit despre acestea ~i voi
ginditi la fel. Dovada dragostei voastre am primit-o ~i 0 am cu mine
in episcopul vostru, al carui fel de purtare este mare lectie, iar blin-
detea lui, putere; socot ca ~i paginii il respecHi. 3. Pentru ca va
iubesc, va crut, de~i a~ fi putut sa va scriu despre aceasta mai cu
tarie. N-am de gind sa va poruncesc ca un apostol, dnd sint un osin-
dit.

CAPITOLUL IV

1. Gindesc multe despre Dumnezeu; dar imi pun masura mie in-
sumi, ca nu cumva, cu laud a mea, sa rna pierd. Acum, JnSa, trebuie
mai mult sa rna tern ~i sa nu iau aminte la cei care rna lauda. 2. Ca cei
care vorbesc cu mine a$a, rna biciuiesc. Da, doresc sa sufar, dar nu $tiu
de sint vrednic Multi nu vad rivna mea, dar ea se lupta cu mine ~i
mai multo Am nevoie de blindete, care nimice$te pe «stapinitorul vea-
cului acestuia» 3.

CAPITOLUL V

1. N-a~ putea oare sa va scriu de lucrurile cele cere~ti? Negre~it!

Dar ma tern sa nu va fac rau, ca sinteti inca prunci 4. Iertati-ma! Nepu-
tindu-le purta, rna tern sa nu va sugrumati. 2. Ca ~i eu, de~i sint in
lanturi ~i pot intelege cele cere~ti, ierarhia ingerilor, cetele stapiniilor,
cele vazute ~i cele nevazute, totu~i nu sint inca ucenic. Imi lipsesc
muHe, ca sa fiu vrednk .de Dumnezeu.

CAPITOLUL VI

1. A~adar, va rog, nu eu, ci dragostea lui Iisus Hristos: Folositi

numai hrana cre~tina! Departati-va de buruiana straina, care este ere-
3. In. 14, 30.
4. 1 Cor. 3, 1.
172 SCRIERILE PARINTILOR APOSTOLICI

zie! 2. Ca ereticii, pentru a parea vrednici de erezare, amesteea pe

Jisus Hristos eu propriile lor ginduri, intoem8i ea eei care dau bauturi
otravitoare amesteeate eu miere $i vin; ee! care nu $tie, ia eu plaeere
bautura otravitoare $i moare din pricina aeelei rele dulceti.

CAPITOLUL V II

1. Periti-va de unii ea aee$tia! $i yeti reu$i, dadl nu va mindriti

~i nu va despartiti de Iisus Hristos Dumnezeu, de episeop $i de porun-
cile "Apostolilor. 2. Cel care se afla inauntrul loea$ului altarului este
cur at; eel care este in afara de altar, nu-i cur at; eu aIte euvinte, eel
care face eeva fara episeop, fara preoti $i fara diaeoni, acela nu are
eon$tiinta eurata.

CAPITOLUL VIII

1. Nu spun eu asta ea am aflat a$a eeva despre voi, ci vreau sa

va ferese de mai inainte, pentru ea va iubese $i pentru ea prevad
cursele diavolului. Voir insa, intrarm'lndu-va eu bunatate, ziditi-va din
nou in eredinta, care este trupul Domnului $i in dragoste, care este
singele lui Iisus Hristos. 2. Nimeni sa nu aiba eeva impotriva seme-
nului sau. Nu dati prilej paginilor, ea din pricina dtorva nesoeotinti.
sa fie hulita multimea eel or ee ered in Dumnezeu. «Va; de eel prin
care, din pricina de~ertQciunii lui, se hule~te numele Meu de unii» 5.

CAP lTOl.IUL I.X

1. PHi surzi, dar, dnd cineva va vorbe$te alteeva dedt de HrisLos,

eel din neamul lui David, Cel din Maria, Care eu adevarat s-a naseut,
a mineat $i a baut, Care eu adevarat a fost prigonit pe timpul lui
Pilat din Pont, Care eu adevarat a fost rastignit $i a inviat in vazul
celor eere$ti, al celor paminte$ti $i al celor dedesubt; 2. Care
cu adevarat a inviat din morti, inviindu-L pe El TaUil Lui; dupa ase-
manare, Tatal Lui ne va invia in Hristos Iisus $i pe noi, care eredem
in El fara de Care nu avem viata cea adevarata.

CAPITOLUL X

1. Dad., dupa cum spun paginii, adica necredincio~ii, Hristos a pa-

timit in aparenta - ei triiind in aparenta - pentru ce port eu lanturi,
pentru ce doresc sa rna lupt cu fiarele? Deci, degeaba mor. Spun eu
oare minciuni despre Domnul ? 6.
5. Is. 52, 5.
6. 1 Cor. 15, 15.
SF. IGNATIE, CATRE TRALIENI 173

CAPITOLUL XI

1. Fugiti, dar, de vUistarele cele rele, care dau na~terela rod pur-
tat~r de moarte, din care, daca gusHi cineva, moare IndaHL Ace~tia nu
sint sadire a Tatalui. 2. Daca ar fi, s-ar arata ramuri ale crucii, iar ro-
rlul lor ar fi ne5'trkacio~. Princruee, prin patima Sa, Hristos va chea-
rna sa fiti madulare ale Lui. Nu poate capul sa se nasea fara madu-
lare. Dumnezeu a fagarluit unire ; iar unirea este E1.

C A PI TO L U L X I I

1. Va salut din Smirna impreuna cu Bisericile lui Dumnezeu, care

sint cu mine; ele in toate privintele m-au intarit trupe~te ~i suflete~te.
2. Va roaga lanturile mele, pe care Ie port pentru Hristos ~i va rog ~i
eu sa dobindesc pe Dumnezeu. Ramineti strin$i uniti $i rugati-va unii
pentru altii. Se euvine ca fiecare din voir dar mai ales preotii, sa inUi-
reasea pe episeop, spre cinstea Tatalui lui Iisus HrisLos $i a Apostoli-
lor. 3. Doresc sa ma ascultati cu dragoste, ea nu cumva prin cele ce
va seriu sa fiu marturie impotriva voastra. Rugati-va pentru mine, care
am nevoie de dragostea voastra, ca, in milostivirea lui Dumnezeu, sa
fiu invrednieit de mO$tenirea, pe care sint gata sa 0 dobindesc $i sa
nu fiu gasit nevrednic.

CAPITOLUL XIII

1. Va saluta eu dragoste smirnenii $i efesenii. Pomeniti in rugaciu-

nile voastre Biserica din Siria, al carui madular nu slnt vrednic a fi
numit, ca sint cel din urma dintre ei. 2. Fiti sanato$i in Iisus Hrlstos.
Supuneti-va episcopului ca poruncii lui Dumnezeu, de asemenea ~i pre-
otH~r. Iubiti-va fiecare unul pe altul eu inima neimpartita. 3. Duhul
meu se curata pentru voi nu numai acum, ci ~i dnd voi dobindi pe
Dumnezeu. Sint inca in primejdie; dar credincios este Tatal in Iisus
Hristos sa-mi implineasca rugaciunea mea $i a voastra. Faca Dumne-
7eu sa fHi in EI far a prihana.
 IGNATIE
CATRE ROMANI

Ignatie, numit ~i Teoforul, Bisericii celei miluite prin maretia TaUi-

lui Celui prea inalt ~i a lui Iisus Hristos, singurul Lui Fiu, Bisericii
celei iubite ~i luminate prin vointa Celui ce voie~te pe toate dte sint,
potrivit credintei ~i dragostei lui Iisus Hristos, Dumnezeul nostru, Bise-
ricii care este ~i sta in frunte in tara romanilor, vrednica de Dumne-
zeu, vrednidi de cinste, vrednica de fericire, vrednica de lauda, vred-
nica de a dobindi ce dore~te, vrednidi de curatie, Bisericii care sta in
fruntea dragostei, care tine legea lui Hristos, care poarta numele Tata-
lui, pe care 0 ~i salut in numele lui Iisus Hristos, Fiul Tatalui; celor
uniti, dupa trup ~i duh, cu toata porunca Lui, celor plini, far a deose-
bire, de harul lui Dumnezeu ~i celor curiititi de orice culoare straina,
multa bucurie fara prihana in Iisus Hristos, Dumnezeul nostru.

CAPITOLUL I

1. Prin rugaciunile mele catre Dumnezeu am sa reu~esc sa va vad

fete Ie voastre cele vrednice de vazut ~i sa primesc chiar mai mult
dedt am cerut; ca, fiind inlantuit in Hristos lisus, nadajduiesc sa va
imbrati~ez; ~i daca va fi voia lui Dumnezeu sa fiu invrednicit sa
merg pina la capat. 2. Inceputul este bine rinduit, dadi dobindesc ha-
rul de a primi neimpiedicat mo~tenirea mea. Ma tern, insa, ca dragos-
tea voastra sa nu-mi faca nedreptate; ca voua va este u~or sa faceti
ce voiti; dar mie imi este greu sa dobindesc pe Dumnezeu, daca voi
nu rna yeti cruta.

CAPITOLUL II

1. Nu vreau ca voi «sa pJQceti oameniJor, ci sa placeti lui Dumne-

zeu» 1, precum ~i placeti. Nici eu nu voi avea vreodata un prilej ca
acesta sa dobindesc pe Dumnezeu ~i nici voi, daca yeti tacea, nu yeti
putea sa va inscrieti numele la 0 fapta mai buna. Daca yeti tacea cu
1. 1 Tes. 2, 4.
SF. IGNA'rIE, CATRE ROMANi 175

privire Ia mine, eu voi fi al lui Dumnezeu; dar dadi-mi Yeti iubi tru-
pul meu, va trebui sa alerg din nou. 2. Nu-mi dati mai mult dedt
aceea de ~ fi jertfit lui Dumnezeu 2; jer,tfelnircul este inca gata; voi,
ajungind prin dragoste cor, sa dntati Tatalui in Hristos Iisus, ca Dum-
nezeu a invrednicit pe episcopul Siriei sa fie gasit vrednic de a veni
din rasarit in apus. Ca bun lucru este a apune din lume spre Dumne-
:zeu, pentru a rasari in Dumnezeu.

CAPITOLUL III

1. Niciodata n-ati pizmuit pe nimeni; pe altH i-ati invatat 3. ,Eu,

insa, vreau sa fie trainice acelea, pe care Ie porunciti prin invataturile
voastre. 2. Mie cereti-mi numai atit: putere pentru cele dinlauntrul
meu ~i din afara mea, ca nu numai sa graiesc, ci sa ~i voiesc, nu nu-
mai sa-mi spun cre~tin, ci sa ~i fiu gasit cre~tin. Daca voi fi gasit, pot
sa-mi ~i spun ~i cre~tin; atunci sint credincios, dnd nu rna arat lumii.
3. Nu este bine a te ara,ta 4. 4. Ca Dumnez·eul nostru Iisus Hristos se
arata mai ales dnd este in TataI. Cind cre~tinismul e urit de lume,
nu-i 0 fapta de induplecare, ci de maretie.

CAPITOLUL IV

1. Scriu tuturor Bisericilor ~i Ie poruncesc tuturora, ca eu de buna-

voie mor pentru Dumnezeu, daca voi nu ma impiedicati. Va rog sa
nu-mi aratati 0 bunavointa nepotrivita. Lasati-ma sa fiu mincare fia-
relor, prin care pot dobindi pe Dumnezeu. Sint griu al lui Dumnezeu
~i siht macinat de dintii fiarelor, ca rsa fiu gasit piine 'curata a lui Hris-
tos. 2. Mai degraba, lingu~iti fiarele, ca ele sa-mi fie mormint ~i sa
nu lase nimic din trupul meu; ca nu adormind sa fiu povara cuiva.
Atunci voi fi cu adevarat ucenic al lui Iisus Hristos, dnd nici trupul
meu 'llu-l va vedea lumea. F,a'ceti rugaoiuni lui Dumnezeu penrtru mine,
ca sa fiu gasit, prin aceste unelte 5, jertfa lui Dumnezeu. 3. Nu va po-
runcesc ca Petru ~i Pavel. Aceia erau apostoli; eu, un osindit; aceia,
liberi 6; iar eu, pina acum, rob. Dar daca sufar, voi fi un dezrobit al
lui Hristos 7 ~i voi invia liber in El. Acum dnd sint inlantuit, invat sa
nu doresc nimic.
2. Pi]. 2, 17; 2 Tim. 4, 6.
3. Este po ate 0 aluzle 1a Epistola I a Sf.intului Olement Romanul catre Corinteni.
4. Potrivit porurucii lui Hristos (Mt. 6, 1-18) de a nu se arMa lumii fa.ptele cele
bune.
5. prin aceste unelte, adica: prin dintii iiarelor.
6. 1 Cor. 9, 1.
7. 1 Cor. 7, 22.
176 SCRIERILE PARINTILOR APOSTOLICI

CAPITOLUL V

1. Din Siria pin a la Roma, rna lupt cu fiarele pe uscat ~i

pe mare,
noaptea ~i ziua, inlantuit de zece leoparzi, adica de 0 grupa de osta~i;
ace~tia, chiar dnd Ie faci bine, se fac mai rai. Cu nedreptatile lor,
capat mai multa invatatura; «dar nu cu aceasta m-am lndreptatit» fl. 2.
A~ dori ca fiarele sa-mi fie pregatite ~i rna rog sa-mi fie indata gata.
Am sa _Ie lingu~esc, ca sa rna minince iute, nu precum se tern unii,
~i nu se ating de ele. Iar daca nu vor voi de buna voie, eu Ie voi sili.
3. Iertati-ma! Eu ~tiu ce mi-i de folos. Acum incep sa fiu ucenic! Nici
o faptura din cele vazute ~i din cele nevazute sa nu caute sa rna im-
piedice de a dobindi pe Hristos I Sa vina peste mine foc ~i cruce,
haite de fiare, taiereacarnii, impartirea trupului, risipirea oaselor, stri-
virea madularelor, macinatul intregului trup, relele chinuri ale diavo-
lului. Sa vina to ate, numai sa dobindesc pe Hristos !

CAPITOLUL VI

1. La nimk nu-mi vor folosi desfa1arile lumii, nici imparatiile vea-

cului acestuia. cMai bine-mi este sa mOl» 9 in Hristos Iisus, dedt sa
imparatesc marginile pamintului. Pe Acela n caut, Care a murit pen-
tru noi; pe Acela 11 vreau, Care a inviat pentru noL 2. Na~terea mea
mi-i aproape. Iertati-ma, fratiIor! Sa nu rna impiedicati sa traiesc, sa
nu voiti sa mor! Nu-l dati lumii pe cel care voie~te sa fie al lui Dum-
nezeu, nici nu-l amagiti eu materia! Lasati-ma sa primesc lumina
curata! Ajungindacolo, voi fi om! 3. Ingaduiti-mi sa fiu urmator a1
patimilor Dumnezeului meu! Daea-L are cineva in el, sa se gindeasca
ce vreau ~i sa aiba mila de mine, pentru ca ~tie cele care rna apasa 10.

CAPITOLUL VII

1. cStapinitorul veacului acestuia» 11 vrea sa rna rapeasea ~i sa strice

gindurile mele despre Dumnezeu. Nimeni, dar, dintre cei de fata sa
nu-l ajute! Mai bine fiti cu mine, adica eu Dumnezeu! Sa nu diutati
ca vorbiti de Iisus Hristos, dar sa doriti lumea. 2. Invidia sa nu se
sala~luiasca in voi. Nici daca v-a~ ruga, dnd a~ fi linga voi, sa nu rna
ascultati, ci ascultati cele ce va scriu. Va seriu fiind viu ~i dorind sa
mor. DOIrinta mea a fost r,a;stignita ~i nu este in mine foc, care sa
8. 1 CIiT. 4, 4.
9. 1 COT. 9, 15.
10. Fil. 1, 23.
11. In. 14, 30.
SF. IGNATIE, CATRE ROMANI 177

iubeasdi materia, ci «apel vie» 12, care graie~te in mine ~i-mi spune
dinauntrul meu: «Vino, la Tatal !:.. 3. Nu rna bucur de hrana cea stri-
cacioasa, nici de pHicerile vietii acesteia. Vreau piinea lui Dumnezeu,
care este trupul lui Iisus Hristos, Cel din saminta lui David 13, iar bau-
tura vreau singele Lui, care este dragoste nestricacioasa.

CAPITOLUL VIII

1. Nu vreau sa mai traiesc dupa oameni. $i va fi aceasta, daea voi

o voiti. Voiti, ca ~i voi sa fiti voiti! 2. Va eer aceasta in putine ·euvin-
teo Credeti-ma! !isus Hristos va va arata, ca spun adevarul. Neminci-
noasa e gura, in care Tatal a vorbit eu adevarat. 3. Rugati-va pentru
mine, ca sa ci~tig. Nu v-am scris dl:.pa trup, ci dupa gindul lui Dum-
nezeu. Daca voi patimi, mi-ati fa cut voia; daca voi fi respins, m-ati
urit.

CAPITOLUL IX

1. Pomeniti in rugaciunile voastre Biserica din Siria, care are pas-

tor pe Dumnezeu in l,ocul roeu. Insu~i Usus Hdstos ii va fi episeop ~i
dragostea voastra. 2. Eu rna ru!;iinez sa spun ca sint dintre ei, ca nici
nu sint vrednic, fiind eel din urma intre ei !;ii nascut inainte de vre-
me 14. Totu!;ii a!;i avea mila de a fi cineva, daca dobindesc pe Dumne-
zeu. 3. Va imbrati!;ieaza duhul meu !;ii dragostea Bisericilor, care m-au
primit in numele lui Iisus Hristos, nu ca pe un dHiHor. Ca Bisericile,
care nu se aflau in calea mea cea dupa trup, mergeau inaintea mea din
ora!;i in ora~.

CAPITOLUL X

1. Va scriu aeestea din Smirna prin efesenii cei vrednici de feri-

cire. Este eu mine impreuna. cu altii multi ~i Crocu, nume scump mie.
2. Despre cei care au sosit inainte de mine din Siria in Roma spre
slava lui Dumnezeu, ered d\. $titi; acestora sa Ie spuneti ca $i eu sint
aproape. Toti sint vrednici de Dumnezeu $i de vol. Se euvine ca voi
sa-i ajutati in toate. 3. V-am scris acestea in ziua a noua inainte de
calendele lui septembrie 15. Fiti sa.natO$i pin a la sfir$it in rabdarea lui
Iisus Hristos.
12. In. 4, 10; 7, 38.
13. In. 7, 42; Rom. I, 3.
14. 1 COl. IS, a.
15. 24 august.

12 - Parinti apostolici
 IGNATIE
CATRE FILADELFIENI

Ignatie, numit $i Teoforul, Bisericii lui Dumnezeu Tatal $i a Dom-

nului Iisus Hristos, care este in Filadelfia Asiei, celei miluita $i inta-
rita in unirea lui Dumnezeu $i inveselita far a deosebire in patima Dom-
nului nostru $i convinsa in invierea Lui, cu toata mila; pe care 0
salut in singele lui Jisus Hristos, Care este bucurie ve$nica $i stator-
nidI, mai ales daca credincio$ii sint una cu episcopul $i cu preotii cei
dimpreuna cu el $i cu diaconii rinduiti dupa gindul lui Iisus Hristos,
pe care, potrivit vointei Sale, i-a intarit cu intemeiere prin Sfintul Lui
Duh.

CAPITOLUL I

1. Despre episcopul vostru am aflat di n-a dobindit aceastil slujire,

care este a intregil comunitati, nici prin el, nici prin oameni, nici din
dorinta de slava de$arta, ci datorita dragostei lui Dumnezeu Tatal $i
a Domnului Iisus Hristos. Sint uimit de bunatatea lui. care prin tace-
rea sa, poate mai mult dedt cei care grai'esc de$ertdciuni. 2. Ca este
in armonie cu poruncJ 1e cum este chitara cu coardele. De aceea sufle-
tul meu Ii ferice$te cuyetul lui indreptat spre Dumnezeu; $tiu ca este
virtuos $i desavir$it; cunosc statornicia lui $i lipsa sa de minie, in
icata blindetea Dumnezeului Celui viu.

CAPITOLUL II

1. A$adar, copii ai luminii adevarului, fugiti de dezbinari $i de in-

viWHuri rele. Un de este pastorul, acolo urmati-l, ca oile. 2. Ca multi
lupi, care par vrednici de credinta, robesc cu placeri rele pe cei care
merg pe calea lui Dumnezeu. Dar, datorita unirii voastre, nu VOT avea
loc intre voi.
SIl. IGNATIE, CATlm FILAt)ELPIENI 179

CAPITOLUL III

1. Feriti-va de buruienile rele, pe care nu Ie cultiva Hristos, pen-

tru ca nu sint sadite de Tatal t . 2. Nu graiesc a~a, pentru ca am gasit
ciezbinare la voi; dimpotriva, curatie. Ca toti citi sint ai lui Dumne-
zeu ~i ai lui Iisus Hristos, sint cu episcopul; ~i toti cHi se vor pocai
~i vor veni la unitatea Bisericii, vor fi ~i ei ai lui Dumnezeu, ca sa fie
vii dupa Ii,sus Hristos. 3. «Nu va in~elati», fratii mei, dad!. cineva se
duce dupa cel ce dezbina, «nu va mo~teni imparatia lui Dumnezeu» 2.
Daca cineva umblEi in invataturi straine, acela nu este in acord cu
patimile lui Hristos.

CAPITOLUL IV

1. Cautati, dar,sa participati la 0 singura euharistie; ca unul este

trupul Domnului nostru Iisus Hristos $i unul este potirul spre unirea
Cll singele Lui; unul este jertfelnicul, dupa cum unul este episcopul
Impreuna cu preotii $i diaconii, cei impreuna cu mine robi; pentru ca
ceea ce faceti, s-o faceti dupa Dumnezeu.

CAPITOLUL V

1. FratH mei, dragostea mea pentru voi se revarSd nespus de mult

$i, cu marea mea bucurie, va Intarese pe voi i dar nu eu, ci Iisus
Hristos; sint in lanturi pentru El, dar mai mult rna tem, Cd slnt inca
nedesavlr~it. Ma va desavlr$i, Insa, rugaciunea voastra catre Dumne-
7eu, ea sa dobindesc mO$tenirea eu care am fast miluit, alergind la
Evanghelie, ca la trupul lui Jisus $i la Apostoli, ca la preotii Biseri-
cii. 2. Sa iubim $i pe profeti, ca $i ei au vestit Evanghelia, au nadaj-
duit in Iisus Hristos $i L-au a~teptat; $i crezind in El s-au mintuit,
fiind in unire eu Usus Hristos, sfinti vredniei de dragoste $i de admi-
ratie, marturisiti de Iisus Hrisios $i impreuna numarati in Evan~helia
nadejdii comune.

CAPITOLUL VI

1. Daca cineva predica iudaismul, sa nu-l ascultati! Ca este mai

bine sa ascultati cre~tinismul de la un barbat taiat imprejur, decit sa
ascultati iudaismul de la un neUHat imprejur. lar da-ca amindoi nu vor-
besc de Iisus Hristos, ace$tia sint pentru mine coloane funerare $i gropi
1. Mt. 15, 13.
2. 1 Cor. 6, 9. 10.
180 SCRIERILE PARINTILOR APOSTOLICI

de morti, pe care sint snise doar numai nume de oameni. 2. Fugiti, dar,
de me:;;te:;;ugurHe :;;i de ,cursele sUipinitorului veacului ~cestuila 3, ca nu
cumva, fiind strimtorati de sfaturile lui, sa sUibiti in dragoste ; fiti, insa,
eu totH la un loc :;;i eu inima neimpartiUi. 3. Multumesc Dumnezeului
meu, ea mi-i eugetul curat eu privire la voi :;;i ca nu se poate nimeni
lauda nici in aseuns, nici pe fata, ea am ingreunat pe cineva in vreun
lueru •mic sau mare. $i doresc ca toti car ora Ie-am vorbit, sa nu aiba
cuvintele mele ca 0 marturie impotriva lor.

CAPITOLUL VII

1. Unii au voit sa rna in:;;ele dupa trup; dar duhul nu se in:;;eaUi,

ca este de la Dumnezeu; cii c§tie de unde vine §i unde merge»' :;;i pe
cele ascunse Ie vade:;;te. Am strigat, fiind in mijlocul vostru; graiam
eu glas tare, cu glasul lui Dumnezeu: «Alaturati-va de episcop, de
preoti :;;i de diaconi!» lar eei care au banuit ca am grait aces tea pen-
tru ca am :;;tiut mai dinainte de dezbinarea unora, martor imi este
Acela, pentru Care sint in lanturi, ca n-am aflat asta de la trup ome-
nesc. 2. Duhul mi-a predicat, graind acestea: «Para de episcop sa nu
faceti nimic! Pastrati trupul vostru ca templu al lui Dunmezeu ! 5 Iubiti
unirea, fugiti de dezbinari, fiti urmatori ai lui Hristos 6, pre cum este :;;i
EI al Tatalui Lui.

CAPITOLUL VIII

1. Eu am facut ce mi se cadea, ca un om rinduit spre unire. CA

Dumnezeu nu locuie:;;te unde este dezbinare :;;i minie. Dumnezeu iarta
pe toti care se pocaiesc, daca se pocaiesc in unire cu Dumnezeu :;;i tn
comuniune eu episcopul. Cred in harul lui Iisus Hristos, Care va va
dezlega de orice legatura. 2. Va rog sa nu faceti nimic din dorinta de
eearta, ci potrivit invataturii lui Hristos. Pentru ca am auzit pe unii
spunind: «Dadi nu-L gasesc pe Hristos in arhive, nu cred in Evan-
ghelie». Cind Ie-am spus, ea este scris, mi-au raspuns: «Dar tocmai
asta te intreb I» Pentru mine, insa, arhivele sint lisus Hristos, arhive
sfinte, erucea Lui, moartea, invierea Lui :;;i credinta data prin El. In
arhivele aeestea vreau sa rna indrepUitesc prin rugaciunile voastre.
3. In. 14, 30.
4. In. 3, 8.
5. 1 COl. 3, 16 i 6, 19.
6. 1 COl. 11, 1.
SF. IGNATJE, CATRE FILADELFIENI 181

CAP liT 0 L U L I X

1. Buni erau preotii 7, dar mai bun arhiereul, c~ruia Ii erau in-
~i
credintate sfintele sfintelor, singurului caruia is-au incredintat cele
ascunse ale lui Dumnezeu i el este u~a 8 TaUilui, prin care intra
Avraam, Isaac, laeov, profetii, Apostolii ~i Biserica. Toate aeestea duc
la unirea eu Dumnezeu. 2. Evanghelia, insa, are ceva deosebit: veni-
rea 0 Mintuitorului, a Domnului nostru Iisus Hristos, patimile Lui ~i
invierea-. Profetii eei iubiti L-au vestit; Evanghelia, insa, este desavir-
~irea nemuririi. Toate 10 slnt deopotriva de bune, de eredeti in dragoste.

CAPITOLUL X

1. Pentru ea prin rugaciunile voastre ~i prin dragostea fierbinte,

pe care 0 aveti in Hristos Iisus, mi s-a adus vestea di Biserica din
Antiohia Siriei are pace, se euvine voua, ea Biseridi a lui Dumnezeu,
sa alegeti un diacon, pentru a fi acolo trimisul lui Dumnezeu, ca sa se
bueure eu cei care sint adunati la un loc ~i sa sUiveasdi numele 11. 2.
Fericit va fi in Iisus Hristos acela care va fi invrednic:', eu 0 slujire
ca aceasta, iar voi Yeti fi slaviti. Daca voiti, nu este eu neputinta sa
faceti aceasta pentru numele lui Dumnezeu, a~a cum au facut-o ~i
bisericile cele mai apropiate, care au trimis unele episcopi, iar altele
preoti ~i diaconi.

CAPITOLUL XI

1. Pentru diaconul Filon din Cilicia, barbat eu buna marturie, care

~i acum imi sluje~te la cuvintul lui Dumnezeu impreuna eu Reu Aga-
topod, barbat ales, care m-a insotit din Siria, renuntind la viata sa,
eare ~i voua va dau marturie, multumesc ~i eu lui Dumnezeu pentru
voi, ca i-ati primit a~a cum va :prime~te ~i pe voi Domnul; iar cei care
i-au necinstit sa fie iertati cu harul lui Iisus Hristos. 2. Va saluta cu
dragoste fratii din Troada, de unde va ~i scriu prin Buru, eel trimis
impreuna cu mine, in semn de cinste, de efeseni ~i smirneni. Ii va
cinsti pe ei Domnul Iisus Hristos, in Care ei nadajduiesc eu trupul, cu
sufletul, cu duhul, cu credinta, cu dragostea ~i cu unirea. Fiti sanato~i
in Hristos Iisus, nadejdea noastra comuna.
7. Jegii vechi.
8. In. 10, 9.
9. ln trup.
10. toate, adica: VcchiuI ~i Noul Testament.
11. lui Iisus Hristos.
 IGNATIE
CATRE SMIRNENI

Ignatie, numit $i Teoforul, Bisericii lui Dumnezeu Tatal $i al iubi-

tului Iisus Hristos, eelei miluite eu toata harisma, eelei pline de ere-
dinta $i dragoste, care nu este lipsita de nici 0 harisma, eelei eu
cuviinta dumnezeiasea, eelei purtatoare de sfinti, care este in Smirna
Asiei, in duh fara prihana $i in euvintul lui Dumnezeu, multa bueurie.

CAPITOLUL I

1. Sli:ivese pe Iisus Hristos Dumnezeu, Care v-a inteleptit a$a. Am

inteles ea ati ajuns desavir$iti in neclintita eredinta, ea $i cum aU fi
pironiti, eu trupul $i eu sufletul, in erueea Domnului Iisus Hristos $i
intariti in dragoste, in slngele lui Hristos, plini de eredinta in Domnul
nostru, Care eu adevarat este «din neamul lui David dupa tmp» 1,
dar Fiu al lui Dumnezcu dupa vointa $i puterea lui Dumnezeu, naseut
eu adevarat din Feeioara, botezat de loan, «ea sa se implineasca de E1
foata dreptatea» 2. 2. Pe timpul lui Pilat din Pont $i al lui Irod a fost
pironit eu adevarat pentru noi eu trupul, din al earui fruet sintem noi,
din patima Lui eea de Dumnezeu fericWi; «ca sa ridice semn» 3 in
veci prin inviere pentru a aduna pe sfintii $i eredincio$ii Lui, fie din
iudei, fie din pagini, intr-un singur trup al Bisericii Lui.

CAPITOLUL II

1. EI a patimit toate aces tea ea sa ne mintuim. A patimit eu ade-

varat $i a invia<t ,eu adevarat, nu cum spun unii neeredincio$i, ea a
patimit in aparenta, ei existind in aparenta, $i. preeum gindese, a$a Ii
se va $i intimpla, ea sint fantome $i draei.
1. III 7, 421 Rom. I, 3,
2. MI. 3, 15.
3. Is. 5, 261 11, 121 49, 221 62, 10.
SF. IGNATJE, CATRE SMJRNENJ 1!l3
------------------------------------------------------------
CAPITOLUL III

1. Eu n $tiu in trup $i dupa i~viere $i ered ea este. 2. Cind a venit

la Petru $i la eei dimpreuna eu el, le-a zis: «Lua/i, pipaiti-ma $i ve-
de/i, ca nu slnt demon tara de tmp" 4. Si indata s-au atins de £1 $i au
crezut, unindu-se strins $i cu trupul $i eu duhul Lui. De asta au dis-
pretuit $i moartea $i au fost gasiti mai presus de moarte. 3. Dupa in-
viere a mineat eu ei $i a baut eu ei, ea unul in trup, de$i duhovniee$te
era unit cu Tatal.

CAPITOLUL IV

1. Va dau, iubitilor, aeeste sfaturi, eu toate ca $tiu di $i voi gin-

diU la fel ea mine. Dar vreau sa va ferese de fian'le cele eu chip de
om, pe care nu numai ea nu trebuie sa-i primiti, dar, daea e eu putinta,
nid sa va intilniti cu ei, ci numai sa va rugati penlru ei, poate ca se
vor pocai, lucru greu insa. Ca stapinire peste aeeastu are Iisus Hrls-
tos, viata noastra eea adevarata. 2. Daea s-au faeul toate aeestea in
cMp aparen't de Domnul nostru, atund$i eu in 'chip aparenl sint inlan-
tuit. Pentru ee m-Iam dat pe mine insumi martH, foeului, sabiei, fiare-
lor? Dar, aproape de sabie, aproape de Dumnezeu; impreuna eu fia-
rele, impreuna cu Dumnezeu. Dar numai in numele lui Iisus Hristos!
Din dragoste de El, indur toate, ea El rna intare$te, sa ajung om desa-
vlr$it.

CAPITOLUL V

1. Unii, ne,eunoscindu-L, .n tagaduiese; dar, mai bine spus, ei sint

Uigaduiti de El; aeeia sint mai mult avoeati ai mortii dedt ai adeva-
rului; pe ei nu i-au eonvins niei profetiile, nid legea lui Moisi, dar
pina aeum nici Evanghelia, nid suferintele fiecaruia din noi. 2. Ca $i
despre noi gindese la fel. Cu ee mi-i de folos unul, daca rna lauda pe
mine, dar hule$te pe Domnul meu, marturisind ca El nu-i purtator de
trup? Cel care nu marturise$te asta, n tagaduie$te desavlr$it $i este
purtator de cadavru. 3. N-am socotit eu eale sa seriu numele lor, pen-
tru ea sint numele unor neeredindo$i. Dar niei mie .sa nu-mi fie a-I
pomeni, pina nu se vor poeai, erezind in patimile Lui, care sint invie-
rea noastra.

4. Le. 24, 39.

184 SCRIERILl! PARINTILOR APOSTOLICI

CAPITOLUL VI

1. Nimeni sa nu se in!;iele! Chiar puterile cele cere!;iti, slava lnge-

rilor !;ii stapinitorii vazuti !;ii nevazuti, daca nu cred in singele lui Hris-
tos, !;ii ei sint osinditi. «Cine poate lnteJege, sa inteJeaga» 5. Nimeni sa
nu se mindreasca cu locul pe care-l ocupa; ca totul este credinta !;ii
dragaste, decit care nimic nu-i mai mare. 2. Uitati-va la cei care gin-
desc aItfel despre harul lui Iisus Hristos, pogodt peste noi I Ei sint
impotriva gindirH lui Dumnezeu. Nu Ie pasa de dragoste, de vaduva,
de orfan, de eel stdmtorat, de eel legat sau dezlegat, nici de eel Info-
metat sau inset at.

CAPITOLUL VII

1. De Euharistie $i de rugaciune se departeaza, pentru a nu martu-

risi ca Euharistia este trupul Mintuitorului nostru Iisus Hristos, trupul,
care a patimit pentru pacatele noastre $i pe care Tatal, cu buniHatea
Sa, L-a inviat. A$adar, cei care se impotrivesc darului lui Dumnezeu,
mor datorita Uigadei lor. Le-ar fi de folos sa iubeasca, pentru ca sa $i
invieze. 2. Se euvine, dar, sa va departati de unii ca ace$tia $i sa nu
vorbiti cu ei nici in particular, nici in pUblic; sa ne tinem strins de
profeti $i mai ales de Evanghelie, in care patimile ne sint aratate, iar
invierea se impline$te. Fugiti de dezbinari,ca ele sint inceputul
relelor.

CAPITOLUL VIII

1. eu totH urmati pe episcop, dupa cum urmeaza Iisus Hristos pe

Tatal, iar pe preoti ea pe Apostoli i pe diaconi respectati-i ea pe po-
rune a lui Dumnezeu. Nimeni sa nu faea fara episcop ceva din cele ce
apartin Bisericii. Aeea Euharistie sa fie socotita buna, care este faeuta
de episcop sau de cel caruia episcopul i-a ingaduit. 2. Unde se vede
episcopul, acolo sa fie $i multimea credincio$ilor, dupa cum unde este
Jisus Hristos, acolo este $i Biserica universal a fl. Fara episcop nu este
ingaduit nici a boteza, nici a face agapa; ca este bineplacut lui ~um­
nezeu ceea ce aproba episcopul, ca tot ce se savir$e$te sa fie sigur ~i
intemeiat.
5. MI. 19, 12.
6. Biserica universald, alt tennen tnuebuinta¢ pentf'O. pnmll data tn li'leratuu
Cl'e~tina de Sfintul Ignatie.
SP. IGNATIE, CATRE SMIRNBNI 185

CAPITOLUL IX

1. Este eu cale, deci, sa ne trezim ~i, cit mai avem vrE'me, sa ne

intoarcem, podiindu-ne la Dumnezeu. Bine este sa ~tii de Dumnezeu
~i de episcop. Cel care cinste~te pe episcop este cinstit de Dumnezeu i
eel care face ceva fara $tirea episcopului, acela sluje$te diavolului. 2.
Toate sa va prisoseasca, in har, ea sinteti vredniei. In toate m-ati aju-
tat ~i Iisus Hristos sa va ajute pe voi. M-ati iubit ~i cind eram departe
de voi ~i cind eram eu voi. Sa va rasplateasea Dumnezeu, pe Care 11
Yeti dobindi, daea suferiti toate pentru El.

CAPITOLUL X

1. AU fiieut bine ea ati primit, ea diaeoni ai lui Hristos Dumnezeu,

pe Filon ~i pe Reu Agatapod, care de dragul lui Dumnezeu m-,au inso-
tit i ~i ei multumesc Domnului pentru voi, ea i-ati ajutat in tot chipul.
Nimie nu-i pierdut pentru voi. 2. Duhul meu mi-l dau vaua ea rasplata
~i lanturile mele, pe care nu Ie-aU dispretuit, niei nu v-ati ru$inat de
eIe. Nici de voi nu se va ru$ina credinta eea desavir$Wi, Usus
Hristos.

CAPITOLUL XI

1. Rugaciunea voastra s-a indreptat spre Biserica cea din Antiohia

Siriei; de aeolo am plecat legat in lanturi eu mare euviinta dumne-
zeiasea; va imbrati~ez pe toti, nu ea a~ fi vrednic de cei de acolo,
ea stnt eel din urma dintre ei. Dar am fast invrednicit potrivit voin-
tei lui Dumnezeu, nu eugetului meu, ci haruIui lui Dumnezeu, pe care
rna rog sa mi-l dea desavir~it, ea prin rugaciunea voastra sa dobin-
desc pe Dumnezeu. 2. A~adar, ca luerarea voastra sa fie desavir~Wi
~i pe pamint $i in cer, se cuvine, spre cinstirea lui Dumnezeu, ca Bise-
rica voastra sa aleaga un trimis ai lui Dumnezeu pentru a se duce
pina in Siria, ea sa se bueure eu eei de acola, ea au pace, ca $i-au
recapatat maretia lor ~i Ii s-a restabilit trupul lor propriu. 3. Mi s-a
parut deci vrednic lucru sa trimiteti pe cineva dintre VOl cu 0 epis-
tola, ca sa slaveasca impreuna eu ei lini~tea cea dupa Dumnezeu, care
le-a venit ~i ca au ajuns acum la Iiman cu rugaciunile voastre. Fiind
desavir$iti, pe cele desavir~ite Ie ginditi. Dumnezeu este gata sa va
dea ajutorul Lui, dadi vreti sa faceti a fapta buna.
186 SCRIERILE PARINTILOR APOSTOLIC!

CAPITOLUL XII

1. Va 'imbrati~eaza eu dragoste fr,atii din Troada, de unde va ~i scriu

prin Buru, pe care l-ati trimis impreuna eu efesenii, fratH vo~tri, ea sa
fie eu mine; aeesta m-a ajutat in toate privintele. Ar trebui ea toti
sa-l imite, ea este pilda de slujire a lui Dumnezeu. Harul lui Dumnezeu
sa-l rasplateasea in toate. 2. Imbrati~ez pe vrednieul de Dumnezeu
episeop, pe preotii eei eu dumnezeiasea euviinta ~i pe diaeonii eei
impreuna eu mine robi, pe fieeare in parte ~i pe toti irrdeob:;;te, in
numele lui Iisus Hristos, in trupul Lui :;;i in singele Lui, in patimile
Sale ~i in invierea Sa, in unitatea trupeasea ~i sufleteasca a lui Dum-
nezeu :;;i a voastra. Har voua, mila, pace ~i rabdare in veci.

CAPITOLUL XIII

1. Imbrati~ez easele fratilor mei, impreuna eu sonile ~i coplii :;;i pe

Iecioarele eele numite vaduve 7. Fiti sanato:;;i eu puterea Duhului. Va
imbrati:;;eaza Filon, care este eu mine. 2. Imbrati:;;ez easa Taviei, :;;i-i
dorese sa fie tare in eredinta ~i in dragoste trupeasea ~i sufleteasea.
rmbrati~ez pe Alca, nume scump mie ~i pe Dafnu eel far a pereche f,ii
pe Evtecnu ~i pe toti dupa nume. Fiti sanato~i eu harul lui Dumnezeu

'1. Este vorba de vaduvele care, dupa moartea sotilor lor, due 0 via\a asemenea
fecioarelor.
 lGNATlE
CATRE POLl CARP

Ignatie, numit ~i Teoforul. lui Poliearp, episeopul Bisericii smirne-

nilor, dar, mai bine spus, eelui care II are ea episeop pe Dumnezeu
Tata! ~i pe Domnul Iisus Hristos, multa bueurie.

CAPITOLUL I

1. Laudind gindul tau eel in Dumnezeu, intemeiat ea pe 0 piatra

neclintita, proslavese pe Dumnezeu ea am fost invrednieit de ehipul
tau eel neprihanit, de care sa rna bueur in Dumnezeu. 2. Te rog, in
numele harului, eu care e~ti investit, sa-ti urmezi ealea ~i sa indemni
pe toti sa se mintuie. Apara-ti loeul pe eare-l oeupi, eu toata grija
trupeasea ~i duhovniceasea. Poarta grija de unire, dedt care nimie
nu-i mai bun. Poarta-i pe toti. preeum ~i Domnul te poarta pe tine.
Rabda-i pe toti in dragoste, preeum ~i faci. 3. Indeletniee~te-te eu ru-
gaciuni neineetate. Cere prieepere mai multa decit ai. Privegheaza,
avind duh neadormit. Vorbe~te eu fieeare dupa asemanarea lui Dum-
nezeu. «Poaric'i bolile» 1 tuturora ea un atlet desavir~it. Unde-i mal
mare osteneala, aeolo-i muIt ci~tig.

1. Daea iube~ti numai pe ueenicii eei buni, n-ai mel un merit; mai
mult, supune-ti-i eu blindete pe eei mai molipsiti. Nu oriee rana se
vindedi. eu aeela~i plasture . .potole~te neintelegerile eu pri~nite. 2. «Fii
Intelept in toate ca $arpele ~i neprihanit intotdeauna ca porumbeii»:I.
De aeeea e~ti ~i trupese ~i duhovnieese, ea sa mingii pe eele ce ti se
arata in fata ta; cit prive~te pe eele nevazute, cere sa-ti fie desco-
perite, ea sa nu-ti Iipseasea nimie ~i sa ai eu prisosinta ariee harisma.
1. Mt. 8, 17.
2. Mt. 10, 16.
188 SCRIERILE pARINTILOR APOSTOLICI

3. Timpul iti cere sa dobinde$ti pe Dumnezeu, dupa cum dlpitanii co-

ra.biilor eer vinturi bune, iar naufragiatii eer porturi. Fii treaz, ca un
atlet al lui Dumnezeu. Premiul? Nestridiciune $i viata ve$nica., de
care $i tu e$ti convins. Pentru toate sufletul meu ti-l dau $i lanturile
mele, pe care le-ai iubit.

CAPITOLUL III

1. Sa nu te sperie cei care par vrednid de credinta., dar Invata

inv~taturi straine S<tai tare ca 0 nkovala in care se love$te. Acela-i
3.
mare atlet care invinge, de$i-i lovit. Trebuie, mai cu seama, noi sa
rabdam to ate pen'tru Dumnezeu, ca $i EI sa. ne rabde pe noi. 2. Pii mai
zelos dedt e$ti I Cite$te vremile I A$teapta pe eel mai presus de timp,
pe eel fara de ani, pe Cel nevazut, pe eel vazut pentru noi, pe Cel
nepipait, pe Cel nep a.ltimit or, p'e eel pMimitor pentru noi, pe Cel Care
pentru noi a rabdat in tot chipul.

CAPITOLUL IV

1. Sa nu fie negIijate vaduvele I Dupa Domnul, fii tu tngrijitorul

lor! Nimic sa nu se faca far a aprobarea ta $i nici tu fara Dumnezeu
sa nu fad ceva. A$a ceva sa nu fad! Fii hotarit I 2. Adunarile de
slujba sa fie mai dese. Cheama-i pe toti dupa nume. 3. Nu dispretui
pe sclavi $i pe sclave, dar nici ei sa nu se ingimfe, ci sa robeasca mai
mult spre slava lui Dumnezeu, ea sa dobindeasea de la Dumnezeu 0
mai buna Iibertate. Sa nu doreasca sa fie liberati eu cheltuielile ob$tii
eredincio$ilor ea sa nu fie gasiti robi pofteL

CAPITOLUL V

1. Fugi de meseriile rele; dar, mai bine spus, vorbe$te despre ele.
Graie$te suroriIor mele sa iubeaslca pe Domnul $i sa se multumeasca,
trupe$te $i duhovnice$te, cu sotii lor. La fel $i fratHor mei porunce$-
te-Ie, in numele lui Iisus Hristos, «sd-$i iubeascd sotiile, cum iube$te
Domnul Biserica» 4. 2. Daea cineva poate sa ramina in curatie in cinstea
trupului Domnului, sa ram ina fara a se lauda. Daca se va Hiuda s-a
pierdut; iar daca $tie cineva aceasta in afara de episcop, s-a stricat.
Trebuie ca eei care se insoara $i cele care se marita sa fadi unirea
lor eu aprobarea episcopului, ca sa fie easatoria lor dupa Domnul $i
nu dupa poWL Toate sa se fadl spre cinstea lui Dumnezeu.
3. 1 Tim. 1, 3; 6, 3 .
•. Bleil. 5, 25.
SF. IGNATIE. cATRE POLICARP 189

CAPITOLUL VI

1. Aseultati I) pe episeop ea $i Dumnezeu sa va aseulte pe voi.

Sufletul meu imi pun pentru cei care se supun episcopului, preotilor,
diaconilor. Si faea Dumnezeu ea, impreuna eu ei, sa am $i eu parte de
Dumnezeu. Osteniti-va unii impreuna cu altii, luptati impreuna, aler-
gati impreuna, suferiti impreuna, dormiti $i de$teptati-va ca eeonomi,
ca sHipini .$i slujitori ai lui Dumnezeu. 2. Cautati sa placeti Celui in a
Carui oaste sinteti 6, de la Care $i plata 0 primiti. Sa nu fie gasit careva
dezertor. Botezul vostru sa va ram ina arme, credinta coif, dragostea
sulita, iar rabdarea armura; faptele bune sa fie depozitele voastre, ca
sa va primiti, dupa vrednicie, plata voastra. Fiti indelung rabdatori, eu
bunatate unii eu altii, precum este $i Dumnezeu eu voi. Faca Dumnezeu
sa rna bueur pururea de voi I

CAPITOLUL VII

1. Pentru di, dupa cum mi s-a vestit, Biseriea din Antiohia Siriei a
dobindit pace prin rugaciunile voastre, de aeeea $i eu am ajuns mai
vesel, ca Dumnezeu mi-a Iuat de pe suflet grija, mai ales daca prin
suferintele mele voi dobindi pe Dumnezeu spre a fi gasit, la inviere,
ueenie al vostru. 2. Se cuvine, de Dumnezeu ferieite Policarpe, sa tii
o adunare vrednica de Dumnezeu $i sa alegi pe cineva, pe Gare-l aveti
foarte drag $i hamie, care va putea sa fie numit curier al lui Dum-
nezeu ; aeesta sa fie invrednieit sa se duca in Siria ea sa preamareasea,
spre slava lUi Dumnezeu, dragostea voastra cea neobosita. 3. Cre$tinul
n-are stapinire asupra lui insu$i, dar are timp liber pentru Dumnezeu.
Aceasta este 0 lucrare a lui Dumnezeu $i a voastra, dnd 0 impliniti
Cred in harul lui Dumnezeu, Cd voi sinteti gata spre 0 faeere de bine
placuta lui Dumnezeu. Stiindu-va taria voastra pentru adevar, v-am
sfatuit in putine cuvinte.

CAPITOLUL VIII

1. Pentru ea n-am putut sa seriu tuturor Bisericilor, trebuind sa

plec pe nea$teptate cu eorabia de la Troada la Neapole 7, preeum po-
runee$te vointa lui Dumnezeu, vei serie tu Biserieilor, care sint mai
tnainte tI, ea unul ee $tii gindul lui Dumnezeu, ea $i ele sa faca acela$i
5. Sfintul Ignatie se adreseazii acum smirnenHor.
6. 2 Tim. 2, 4.
7. Neapole, port in Macedonia ltnga Fil1pi.
8. de Antiohla, adica Bisericile dintre Smlrna ~i AnUohia.
 190 sctUBti.ILE pARINTILOn APOSTOUCI

lueru: eele care pot sa trimita delegati eu pieiorul, iar altele epistole
prin eei trimi$i de tine, ea sa fiti slaviti prin 0 fapta ve$nica, precum $i
vrednie e$ti.
2. Va imbrati$ez pe toti pe nume $i pe sotia lui Epitropu impreuna
eu toata easa ei $i eu eopiii. Imbrati$ez pe iubitul meu Atalu. Im-
brati$ez pe eel ce va fi invrednieit sa se duea in Siria. Sa fie harul lui
Dumnezeu totdeauna eu el $i eu eel ee I-a trimis, eu Poliearp. 3. Va
dore5ie sanatate de-a pururi in Dumnezeul nostru Iisus Hristos, in Care
faea Dumnezeu sa ramineti in unirea $i purtarea de grija a lui Dum-
nezeu. Imbrati$ez pe Alca, numele eel dorH de mine. Fiti sanaLo$i in
Domnul.

INDICE ;SCRIPTURISTIC
LA
EPISTOLELE SF'INTULUI IGNATIE TEOFORUL

S-au fol05it pentru epistole urmatoarele sigle: E - E~,seni i M - Magnezieni i

T - Tralieni i R = Romani i F - FHadelfieni i S - Smimeni i P - Policarp.
Levitic 20, 10 - E XVI, 2. 7, 42 - E XVIII, 1 i 6,9 - E XVIIi FIll, 3.
Provel1be 3, 34 - E V, 3. XX, 2 i S I, 1. 6, 10 - E XVI, 1 i F
18, 17 - M XiII, 1. 8, 5 = E XVI, 2. III, 3.
Psalo I, 3 - M XIII, 1. 8, 28 - M VII, 1. 6, 19 = E XV, 3 i F
32, 9 - E XV, 1. 8, 29 - M VIII, 2. VII, 2.
148, 5 = E XV, 1. '10, 9 -F IX, 1. 7, 22 - R IV, 3.
Isaia 5, 26 - S I, 2. 10, 30 - M VII, 1. 9, 1 - R IV, 3.
II, 12 - S I, 2. ·11, 2 - E XVII, 1. 9, 15 - R VI, 1.
49, 22 - S I, 2. 12, 3 - E XVII, 1. II, 1 - F VII, 2.
52, 5 = T VIII, 2. 13, 20 - E VI, 1. IS, 8 - R IX, 2.
62,10 - S I, 2. 14, 30 = E XVII, 1 i IS, 15 - T X, 1.
Ma'tei 3, 7 - E XI, 1. XIX, 1 i M I, 2 i T IV, Efeseni 5, 1 = E I, 1; T
3, 15 - S I, 1. 2 i R VII, ,1 i F VI, 2.
B, 17 - P I, 3. IS, 30 - M VII, 1. I, 2.
'10, 16 - P II, 2. Faptele Apostolilor 5, 2,1 - M XIII, 2.
10, 40 - E VI, 1. I, 25 - M V, 1. 5, 25 - P V, 1.
112, 33 - E XIV, 2. 20, 28 - E I, 1. FiHpeni 'I, 23 = R VI, 3.
,IS, 13 - F UI, 1. Romani I, 3 - E XVIII, 1i 2, 17 - R II, 2.
19, 12 - S VI, 1. XX, 2 i R VII, 3 i S I, Coloseni I, 23 - E X, 2.
•23, 8 - E XN, 1. 1. I Tes.aloniceni I, 6 - E X, 3.
24, 45 - E VI,l. 6, 4 - E XIX, 3. 2, 4 - R II, 1.
Q6, 6-7 - E XVII, 1. 8, 5 - E VUI, 2.
Marcu 9, 37 - E VI, 1. 5, 17 - E X, 1.
Corinteni I, 20 - E I Timotei I, 1 - M XI, 1;
14, 3 - E XVlI, 1. XV1II, 1.
Luca I, 27 - E XIX, 1. I, 23 - E XVIII, 1.
T II, 2.
.1, 34 - E XIX, 1. I, 24 = E XVIII, 1. I, 3 - P III, 1.
,7, 37-38 - E XVII, 1. 2, 14 = E VIII, 2. 6, 3 - P III, 1.
9, 48 - E VI, 1. 3, 1 = TV, 1- III TimOltei 2, 4 = P VI, 2.
112, 42 - E VI, 1. 2, 8 - E XVIII, 1;
Q4, 39 = S III, 2.
3, 16 = E XV, 3 i F
VIl,2. XX, 2.
loan 3, 8 - F VlI, 1.
4, <10 - R VII, 2. 4,4 - R V, 1. 4, 6 - R 11, 2.
5, 19 - M VII, 1. 4, 13 - E VIII, 1 i lacob 4,6 - E V, 3.
6,33 - E V, 2. XVIII, 1. I Petru 5, 5 = E V, 3.
7, 38 - R VII, 2.3. 5,7 - M X, 2. I loan 2, 18 - E XJ, 1.
SF. IGNA'fIE, EPISTOUl
INDICE REAL
A Biiutura, singele lui Hristos este -
Adevar, F, II, 1; R, VIII, 2; S, V, 1;
P, VII, 3; lisus Hristos graie~te -ul,
E, VI, 2 i dUipa - , E, VII. 2.
Admiratie, F, V, 2.
Adunare, E, V, 3; P, VII, 2; -a apostoli-
lor, T, HI. 1; -nari de slujba; M,
IV, 1; P, IV, 2.
Ajutor: -ul lui Dumnezeu, S, XI, 3.
Alea, S, XUI, 2; P, VIII, 3.
Altar, M, VII, 2; T, VII, 2.
Aluat, - nou, M, X, 2; -ulcel rau, M,
X,2.
Amindoi, F, VI, 1.
An, Cel filra de -i, P, III, 2.
Antiohia Siri'ei, F, X, 1; S, XI, 1; P,
VII, 1.
Apa, - vie, R, VII, 2; Domnul prin pa-
tima Lui a curatat - , E, XVIII, 2.
Aparenta, in - , T, X, 1 ; S, II, 1.
Apoloni'e, preotul, M, II, 1.
Apostol, T, III, 3; -i, E, XI, 2; M, VI,
1; M, VII, 1; M, XIII, 1; T, III, 1;
T, VII, 1; T, XII, 2; R, IV, 3; F,
V, 1; F, IX, 1; S, VIII, 1; -iai lui
Hristos, T, II, 2; -Ii s-au supus lui
Hris'tos, Tatalui ~i Duhului, M, XIII,
2.
Aprobare, -a episcopului, p, IV, 1; P,
V,2.
Apus, R, II, 2.
Arll.iereu, F, IX, L
Arhiva, -e, F, VIII, 2; -e sHnte, F, VIII,
2; -ele siTht Iisus Hristos, F, VIII,
2.
Arma, -me, p, VI, 2.
Armonie, F, I. 2; -ia intelegerii, E, IV,
2.
Armura, p, VI, 2.
Ascuutare, E, II, 2.
Asemanare, T, IX, 2; dupa -a lui Dum-
nezeu, P, I, 3.
Asia, T, F, S, titlu.
Ata:lu, P, VIII, 2.
AtJet, P, I, 3; - mare, P, Ill, 1; - al
lui Dumnez,eu, P, II, 3.
Avocat, -ati ai mortii, S, V, 1.
Avraam, F, IX, 1.
B Casa, E, VI, 1; XVI, 2; P, VIII, 2; -sa
BalSm, -e vechi, M, VIII, 1.
Basu, preotul, M, II, 1.
BarbaJt, - ales, F, XI, 1; - 'cu buna
mar,turie, F, XI, 1; - taiat impre-
jur, F, VI, 1; - vrednic de Dumne-
zeu E, II, 1.
191
~I ONOMASTIC
R,
VII, 3; -ri, T, II, 3; -ri otravi.toare,
T, VI, 2.
Biserica, E, M, T, R, F, S, P, tHlu; E,
XVII, 1; M, XIV, 1; F, V, 1; IX,
1; S, VBI, 1; XI, 2; fara e!PiSICopi,
p.reoti ~i diaconi nu se poa,te vorbi
de - , T, III, 1; unita'tea -ii, F, III,
2; -ca din Antiohia Siriei, F, X, 1;
S, XI, 1 i P, VII, 1; -ca din Efes,
E, titlu; -ca din Efes, eea vestita in
veci, E, VIII, 2; -ca din Magnez,ia,
M T1tlu; -ca din Skia, E, XXI, 2;
M, XIV, 1; T, XlII, 1; R, IX, 1;
-ca din Smirna, S, Utlu; -oa este
unit a cu IilSus Hristos, E, V, 1; -ca
intreaga, E, V, 2; -ca lui Dumne-
zeu, T, II, 3; F, titlu; X, 1; -ca lui
Hristos, S, I, 2; -ca sfinta, T, titlu;
-ca univel1sa,la, S, VIII, 2; -d, M,
I, 2; R, IV, 1; IX, 3; p, VIII, 1;
-dIe cele mai apropiate, F, X, 2;
-cUe lui Dumnezeu, T, XII, 1.
Blirudete, E, X, 2; T, III, 2; IV, 2; P,
II, 1; -a lui Dumnezeu, F, I, 2.
Baala, bali, P, I. 3.
Batez, P, VI, 2.
Bucurie, E, M, T, R, F, S, P, tHlu; F, V,
1; -ia eea neprihanita, M, VII, 1.
Bunatate, T, VIII, 1; p, VI, 2; -a Dom-
nului Iisus Hri:sta5, F, I, 1; -a lui
Usus Hristas, M, X, 1; -a Tatalui,
S, VII. 1.
BunavoIe, M, V, 2; R, IV, 1 ; V, 2.
Bunavainta, - dupa Dumnezeu, T, I, 2;
- nepotrivita, R, IV, 1.
Buru, diaconul, E, II, 1; F, XI, 2; S,
XII, 1.
Buruianii, - striiina, T, VI, 1; -ieni ,rele,
F, III, 1.
c
Cadavru, S, V, 2.
Cale, E, IX, 1; P, I, 2; cu - , S, V, 3;
-a lui Dumnezeu, F, II, 2; -a mea,
R, IX, 3.
Oalende, -Ie lui septembrie, R, X, 3.
Cap, E, XVII, 1 ; T, XI, 2.
Oarne, R, V, 3.
Taviei, S, XIII, 2;' -sele f.ratilar mei,
S, XIII, 1.
Calatar, R, IX, 3.
Capitan, -Ii corabiiIor, P, II, 3.
Casator'ie, -ia dupa DamnuI, P, V, 2.
Cearta, E, VIII, 1 ; F, VIII, 2.
192
Cer, E, XIX, 2; S, X,I, :z
Cerere, M, VII, 1.
Cete, -Ie stapiniilor, T, V, 2.
Cheltuiala, -ieli, P, IV, 3.
Chin, relele -uri ale diavolului, R, V, 3.
Chip, in - aparent, S, IV, 2; -ul tau, P,
r, 1.
Chitara, E, IV, 1 ; F, I, 2.
Cilieia, T, XI, 1
Cinste M, III, 2; T, XII, 2; R, HUu; F,
XI, 2; in -a trupului Domnului, P.
V; 2; -a Iud Dumnezeu, P, V, 2; -a
voas'tra, E, II, 1.
Cinstire, -a lui Dumnez·eu, E, XXI, 1;
S, XI, 2.
Ciine, -ni turbati, E, VII, 1.
Ci~tig, p, I, 3.
Coarda, -de E, IV, 1 ; F, I, 2.
Coif, P, VI, 2.
Coloana, -ne funerare, F, VI, 1.
Comuniune, - eu episeopul, F, VIII, 1.
Con/?tiinta, - eurata, M, IV, 1; T, VII,
2.
Copil, -ii, S, XIII, 1; P, VIII, 2; -il a.i
luminii adevarului, F, II, 1.
Cor, E, IV, 2; R, II, 2.
Corabie, P, II, 3; VIII, 1.
Credinta, E, III, 1; VIII, 2; X, 2; IX, 1;
XIV, 1.2; XVI, 2; XX, 1.2; M, I,
1.2; VI, 1; IX, 2; XIII, 1; R. UUu;
P, XI, 2; S. ,utlu, I, 1 i VI, 1 i XIII,
2; P, IiIl, 1 i VI, 2; -ta este tmpul
Domnnlui, T, VIII, 1; -ta in Hristos
Ji.sus, E, I, 1; - puteInica, E, XIV,
2; vredniei de -, F, II, 2; -ta eea
desaviI!ii:ta, Iisus Hristos, S, X, 2 i
-ta data de Usus Hristos, F, VllI, 2 i
-~a este tnceput !;ii sfir!;iit vietii, E,
XIV, 1.
Credincios, -o~i, E, I, 3 i M, V. 2 i T. 1.
1; S, VIII, 2; ob~tea -o~i1or, M.
VI, 1; P, IV, 3; -o!;iii din Roma. E,
XXI, 2; -o~ii lui Hristos, S, I, 2.
Cre~tin, R, II, 2; P, VII, 3; -i, M, IV,
1 ; -il din Efes, E, XI, 2.
Cre~tinism, M, X, I, 3; -ul, F, VI, 1; R,
UI,3.
Crezare, T, VI, 2.
Croeu, E, II, 1 ; R, X, 1.
Cruce, E, IX, 1; T, XI, 2; R, V, 3; S,
I, 1; -a este sminteala pentru ne-
credindo~i, dar penlru IlJOi mlntuire
~ viata ve~n!ca, E, XVIII, 1; .a lui
Hsus Hristos, F, VIII, 2.
Cuget, F, I, 2; -ul eurat, F, VI, 3; -uJ
meu, S, XI, 1.
Culoare, - straina, R, titlu.
Cumintenie, E, X, 2.
SCRIERILE PARINTILOR APOSTOLIC)
Cuno~tinta, -fa lui Dumnezeu, E, XVII,
2.
Cununa, M, XIII, 1.
Curatie, R, titlu; F, III, 2; P, V, 2.
Curatenie, E, X, 2.
Curier, - al lui DumneZleu, P, VII, 2.
Cursa, -sele diavolului, T, V~II, 1. -sele
stap~nitorullui veacului acestuia, F,
VI,2.
Cuviinta, - dumnezeiasea, M, I, 2; S
UUu; XI, 1 ; XII, 2.
Cuvint, M, III, 2; -vinte, T. VII. 2 i
putine -vinte, R, VIII, 2; p. VII, 3;
-vintele mele, F, VI, 3 i -ul lui Dum-
nezeu, F, 1; S, Ut,lu; -nl lui Iisu:;;,
E, XV, 2.
D
Dafnu, S, XIII, 2.
Damas, episeopul, M, II, 1.
Dar, -ul lui Dumnez·eu. S, VII, 1.
David, E, XVIII, 2; XX, 2; T, IX. 1;
R, VII, 3; S, 1, 1.
Delegat. -ati, P, VIII, 1.
Demon, S, III, 2.
Depozit, -e, p, VI, 2.
Deosebire, R, tiUu.
Desavir",ire, -a nemuririi, F, IX, 2.
Desfatare, -tarile lumii, R, VI, 1.
De~ertaciune, -ni, F, I, 1.
Dezbinare, F, III, 2; VII, 1; VIII, 1;
-nari, F, II, 1; VII, 2; S, VII, 2.
Dezerto.r, P, VI, 2.
Diacon, E, II, 1; M, II, 1; F, X, 1; XI,
1;- i, M, VI, 1 i XIII, 1; T, lll, 1;
VII, 2; F, titlu; VII, I; X, 2; S,
VIII, 1; X, 1; P, VI, 1; -Ii eel Im-
preuna eu mine robi, F, IV, 1; S,
XII, 2; -Ii slnt sluji1tori ai Bisericii
lui Dumnezeu, T, II, 3; -Ii sint slu-
jitori ai tainelor lui Iisl1s Hristos,
T, n, 3.
Diavol, E, X, 2; T, VIII, 1; R, V, 3;
S, IX, 1.
Dinte,-tii fiarelor, R, IV, 1.
Doctor, Iisus Hristos es.te - trupese ~i
duhovnicesc, E, VII, 2.
Doctorie, E, XX, 2.
Dogma, -mele Domnului, M, XIII, 1;
-rnele apos,tolilor, M, XIII, 1.
Domnul, E, VI, 1; X, 2; XV, 2.3; XVII,
2; XX, 2; XXI, 1; M, VII, 1; XIII,
I ; T, VIII, 1; X, 1; F, titlu; XI, 1;
S, I, 1; V, 2; X, 1; P, I, 2; IV, 1;
V, 1.2; VIII, 3; - a primit mir pe
capul Lui, E, XVII, 1; - Iisus Hris-
t05, F, titlu; I, 1; Xl, 2; S, I, 1;
P, titlu; - nostru, E, VII, 2; S, IV,
SF. IGNATIE, EPISTOLE
2; - nostru Iisus E. XVIII, 2;
nostru Iisus Hristos, F, IX, 2.
Dorinta, R, vn, 2; -ta de cearta, F, VIr!,
2; -ta de slava de~arta, F, I, 1.
Dovada, -da dragostei, T, III, 2.
Drac, -i, S, II, 1.
Dragoste, E, I, 3; II, 1; III, 2 i IV, 1 i
XIV, I, 2; M, I, I, 2; V, 2; VII, 1;
XIII, 1; XIV, 1; T, III, 2; XII, 3;
XIII, 1; R, titIu; I, 2 i II, 2; F, V,
1.2; VI, 2; IX, 2; X, 1; XI, 2; S,
titlu' I. 1; IV, 2 i VI, 1.2 i XII, 1 i
XIII,' 2;' p, I, 2; VI, 2; -:-. il!- HIJstos
Iisus, E, I, 1; - nestncaCloasa, R,
VII, 3; -a Bi,sericilor, R, IX, 3 i -a
care este singele lui Usus Hristos,
T VIII 1· -a Domnului Iisus Hris-
t~s, F, I, I'; -a este cale catre Dum:
nezeu, E, IX, I; -a este incepu,t ~l
Slf1r~it vietii, E, XIV, 1; -a lui Dum-
nezeu Tatal, F, I, 1; -a lui Iisus
Hrist01s, T, VI, 1 i -a pentru Hris-
,tos, E, XX, 1; -a. voa;stra, T, XII, 3;
R, IX, 1 i P, VII, 2.
Drept'ate, E, XV, 3; S, 1, 1.
Drum, E, IX, 2; XII,. 2.
Duh, M, XIII, I; T, tiUu; R, tit1~; F,
VII, I; S, titlu; - neadormlt, P,
I, 3 i - nedespartit, M, XV, 1 i CU
-ul, M, IX, 3 i F, XI, 2; -ul meu,
T, XIII, 3; R, IX, 3; S, X, 2.
Duhul, M, XIII, 1.2; F, VII, 2; S, XIII,
I; - SHnt, E, IX, 1; XVIII, 2;
lui Hris.tos, M, I, 2; S. III, 2 i Stin-
tul Duh al lui Usus Hristos, F, titIu.
Dulceata, - rea T, VI, 2. • •.
Duminica, -ca in care viata a rasant,
M, IX, 1.
Dumnezeu, E, tiUu; I, 1, 3 i II, 1 i III,
2; IV, 1.2; V, 2.3; VI. 2 i VII, 1.2 i
VIII, I; IX, 1.2 i X, 1 i XI, 1.2; XII,
2.3; XIII, 1; XIV, 1; XV, 3; XVI,
2 i XVII, 2 i XVIII, 2 i XIX,
XXI, 1.2 i M, 1. 3; II, 1; HI, 1, 2;
1.3;
V, 2; VI, I; VII, 2 i VIII, 2; X, 1,
3 i XI. 1; XIll, 1; XIV, 1 i XV, 1;
T, UUu; I, 1, 2; II, 3; III, 1 i IV, 1;
V, 2 i VIII, 2; XI, 2; XII, 1.2; XIII,
2.3; R, titlu; I, 1.2; II, 1.2; IV, 1.2;
VI, 2.3; VII, 1.3 i VIII, 3; IX, 1.2;
X, 2 i F, tHlu; I, 2 i II, 2; III, 2.3;
IV, 1; V, 1 i VI, 3; VII, 1.2; VIII,
1; IX, 1; X, 1.2; XI, 1 i S. tiUu; I,
1.2; IV, 2 i VII, 1; VIII, 1; IX, 1.2;
X, 1 i XI, 1.2.3 i XlI, 1.2 i XIII, 2; p,
I. 3 i II, 3; III, 1; IV, 2.3; V, 2;
VI, 1, 2; VII, 1.2.3; VIII, 1.2.3; ~
este unul, M, VIII, 2; - s-a aratat
in trup omenesc, E, XIX, 3; - Ta-
13 - Pdrinti apostolici
193
tal, E, titlu; M. titlu; F, I, 1; S, U-
tIu; P, UtIu; -ul nostru, R, titIu;
-ul nostru Iisus Hristos. R, III, 3.
E
Econom, -I, p, VI, 1.
Efes, E, VIiI, 2; XI, 2.
Efeseni, M, XV, 1; T, XIII, 1; R, X, 1;
F, XI, 2; S, XII, 1.
Episoop, E, I, 3;· II, 1; V, 1.2.3; VI, 1;
XX, 2; M, 11,1; JII, 1.2; IV, 1; VI,2;
XIII, 2; XV, 1; T, I, 1; II, 1.2; III,
2; VII, 1.2; XII, 2; XIII, 2; R, IX,
1; F, titlu; I, 1; III, 2; VII, 1.2; S,
VIII, 1.2; IX, 1; XII, 2; P, V, 2;
VI, 1; aprobarea -lui, P, V, 2; co-
muniune cu -ul, F, VIII, 1; sa pri-
mim pe - ca pe Domnul, E, VI, 1;
Oni'sim, -ul vost·ru dupa trup, E, I,
3; unul eSlie -ul impreuna cu preo-
tii ~i di1lJconii, F, IV, 1; -ul es,te chip
,al Tatalui, T, III, 1; -ul este cununa
cea vrednid a preotimii, M, XIII, 1;
-ul Siriei, R, II, 2; -I, M, VII, 1;
F, X, 2; -ii rinduiti pina la margini-
Ie lumii, E, III, 2 i -Ii sint vointa lui
!isus Hristos, E, III, 2.
Epistola, E, XII, 2; S, XI, 3 i-Ie, p,
VIII, 1; -la a doua pe care vreau
sa v-a scriu, E, XX, 1.
Epitropu, P, VIII, 2.
Ereiie, -I, T, VI, 2.
Erezie, E, VI, 2; T, VI, 1.
Euharistie, S, VII, 1 i VIII, 1; 0 singura
- F IV 1· -a este lea.cul nemu-
ri;ii ;i do~tor'ie peI1tru a nu muri, E,
XX, 2 i -a este trupul Mintuitorului
. nostru Iisus Hristos, S, VII, 1; -a
lui Dumnezeu, E, XIII, 1.
EvangheIie. F. V, 1.2; VIII, 2; V, 1;
VII, 2 i -i'a are ceva deosebirt, F, IX,
2· -ia este desavirsirea nemuririi, F,
IX, 2; -ia nooejdii' comune, F, V, 2.
Evplu, E, II, 1.
Evtecnu, S, XIII. 2.
F
FaceJe de bine, P, VH, 3.
Fantoma, -me, S, II, 1.
Fapta, R. II, 1 i - buna, S, XI, 3 i -
de induplecare, R, III, 3; - v,e~ni­
ca, P, VIII, 1; -t,e, E, X, 1 ; -te bune,
E, IV, 2; -te nevrednice, E, VII, 1;
-tele bune, P, VI, 2; -tele necredin-
tei, E, VIII, 2 i -tele no.astre, M, X,
1.
Fata, S, II, 2 i -ta noastrii, E, XV, 3 i fe-
te, R, I, 1.
Faptura, R, V, 3.
i94
Fatarie, M, III, 2.
Fedoara (Maria), S, I, 1.
Fecioara, -rele cele numite vaduve, S,
XIII, 1.
Fecimi-e, -ia Mari-ei, E, XIX, 1.
Ferilcire, E, titlu 1 R, titllu; X, 1.
Fiara, E, 1.2; VII,I; R, IV, 1.2.31 S,
IV, 2; - cu chip de om, S, IV, 1;
-rele, T, X, 1 ; R, V, 1.2.
FilaJd.elfia Asi,ei, F, tiltlu ..
FiIon, diaconul din Cilicia, F, XI, liS,
o X, 1 ; XIII, 1.
Fire, T, I, 1; - dre8ipta, E, I, 1.
Fiu]' M, XIII, 1; R, UtIu; - lui Dum-
nezeu, S, I, 1; - Tatalui, E, IV" 2;
R, tiHu; Fiu al lui Dumnezeu, Fiu
.al omului, E, XX, 2.
Foe, T, II, 3; R, V, 3; VII, 2; S, IV,
2; -ul eel .nesUDIS, E, XVI, 2.
Folos, E, IV, 21M, VIII, 1.
Frate, -ati, P, V, 1; E, X, 2; -atH, F,
XI, 2; S. XII, 1; -atii mei, F, III,
3; V, 1; S, XHI, 1 1 -a~illor, R, VI.
2; S, XII, 1.
F.ronton, E, II, 1.
Frud, S, I, 2.
Frumusete, -a morala, E, XIV, 1.
Frunte, -a, R, HUu.
Funie, E, IX, 1.
G IV, 2 I VI, 2; VII, 1; VIII, 2 1 IX,
Gind, p, I, 1; dupa -ul lui Dumneze.u, R,
VIII, 3; dupa -ul lui Iisus Hrilstos,
F, mlu; -uri, T, VI, 2; R, VII, 1.
Gindire, -·a lui Dumnez.eu, S, VI, 2.
Glas, E, IV, 2; -ul lui Dumllezeu, F, VII,
IJ..
Grija, p, I, 2; VII, 1; -joa trutpeasca ~i
durhovnkea'sca, P, r, 2.
Griiu, - al lui Dumllezeu, R, IV, 1.
Groarpa, gropi, F, VI, 1.
GrUipa, - de osta~i, R, V, 1.
GUlra, - nemincinoasa, R, VIII, 2.
Guvernare, -a lui Pila,t din Pont, M, XI,
1.
H este cun~tinta lui
HaHil, -te de fiare, R, V, 3.
Har, E, XI, 1; XVII, 2; XX, 2; M, ti-
tlu; II, 1; VUI, 1; R, I, 2; S, IX,
2; XII, 2; P, I, 2; -ul lui Dumne-
zeu, R, titlu; S, XI, 1; XII, 1; XIII,
2; P, VII, 3; VIII, 2; -u,1 lui fisus
Hristos, F, XI, 1 ; S, VI, 2.
Ha,risma, -rna, S, tillu; P, II, 2.
Hora, celelalte stele faceau in jurul
'stelei, E, XIX, 2.
Hrana, - cre~tina, T, VI, 1; -na cea
stricacioasil, R, VII, 3.
Hr·ist os , E, 1,2; IX, 1, 2; XI, 2; XIV, 2;
SclUEItltE pAtUNjILOIt APOSTOLICI
XIX, 1; M, X, 31 XIU; 2; T, X, 1;
XII, 1; R, UtIu; IV, 3 1 V, 3; F, HI,
1,3; VII, 2; VIII, 2; S, I, 1; -
Dumnezeu, S, X, 1; - , din neamul
lui Da,vid, T, IX, 1; - este urmiiltor
Tatii.Iui, F, VUI, 21 - lisus, E, XU,
2; T, 1,1 ; IX, 2; R, I. 1; II, 2;
VI, 1; F, X, 1; - Hsus Mintuitorul,
E, I, 1; M, titIu; - lisus, nadejdea
noastra comuna, F, XI, 2.
Hula, -IHe, E, X, 2.
I
Iacov, F, XI, 1.
IaIlba, ~ba diavolului, E, X, 2.
Iconomie, -ia intrUlpi'Urii, E, XX, 1.
Ierarhie, -a ingerilloof, T, V, 2.
Igna,tie, E, tiUu; M, titlu; T, tiUu; R,
titIu; F, ti,uu; S, tiUu; P, titlu.
lisus, E, In, 1; XV, 2 I M, I, 2 1 - Hris-
tD5, E, tiUu; I, 3; II, 1; III, 1.2; IV,
1.2 I V, 1 1 VIII, 2; IX, 2 1 X, 21 XI,
1.2; XIV, 1; XVI, 2 I XX, 1.2 1 XXI,
1; M, titIu; I, 1 I II, 1; V, 2; VI
1.2; XU, 1; XV, 1; T, Utlu; I, 1;
11, 1.3 1 III, 1; V, 2; VI, 1; VIll,
1; XII, 2; XIII, 2.3 1 R, Utlu 1 IV, 2;
VII, 1; VIII, 2; IX, 1.3; X, 3; F,
;u'tlu; HI, 2; I,V, 1; V, 1, 2; VJ:, 1;
VIm, 1, 2; X, 2; XI, 1; S, titIu;
2; X, 2; XU, 2; P, V, 1; - Hris-
tos, unu~, M, VII, 2 1 - HristOll, Cu-
vlirutul lui Dumnezeu, M, VIII, 2; -
HrilStos, Domnul nostcru, E, VlJ, 2; -
Hris1vs Dumnezeu, T, VII, 1; S, I,
11 - HriS'tos Dumnezeul nostru, R,
titlu; - Hris<ios, Dumnezeu in t.ru,p,
E, VII, 2; - Hristos, Fiul lui Dum-
nezeu, M, VIII, 2; - Hristos, din
5 aliliint a lui David, R, VII, 3; -
Hristos, eipiscopu~ tuturor, M, III, 1;
- Hrils'tos elsie aluat nou M, X, 2;
- Hdstos este bucuri,a cea nepriha-
nita, M, VII, 1; - Hristoo este bu-
curie ve~nica, F, tit,Iu; - Hristos
Dumnezeu, E,
XVII, 2; - Hrhstos est'e doctor tru-
pes'c ~i duhovni-cesc, E, Vll, 2; -
Hri.stos este uni,t cu Tatal, E, V, 1;
- Hris'too e.Slte vO'inta Tatalui, E, III,
2; - Hriostols graie~t.e adevarul, E,
VI. 2; - Hristos, nadejdea nDastra,
M, XI, 1 I T, titlu; II, 2; - Hristos,
nooejdea noastra comuna, E, XXI.
2; - Hristos, naSICut din Maria ~i
din Dumnezeu, E, V~'I, 2 I - Hristos,
omul cel nou, E, XX, 1 I - Hristos
s-a supus dupa trup TClJtalui, M, XIII,
2; - Hristos, singurul nostru inva-
SII. IGNATIE, EPIStOLE
tator, M, IX, 2; - HriSitos urmea-
za pe Tatal, S, VIII, 1; - Hristos,
viata noastra, E, HI, 2; - Hristos,
vi<ata noas;tra cea adevarata, S, IV,
1; - HriS'tos, viata noa,stra vel?nica,
M, I, 2.
Inima, - neimpartiiJ:a, T,Xm,2; F, VI, 2.
Invidie, R, VII, 2.
loan Boteziiltowl, S. I, 1.
fwd, S, I, 2.
Isaac, F, IX, 1.
lspi,tii, -ta, stiiJpinit1:orului vea,culni aces-
1uia, M, I, 3.
IubitiJor, S, IV, 1.
Iudaism, M, X, 3; F, VI, 1.
luden, -'ei, M, X, 3; S, I. 2.
I Leg'e, -a lui lisus Hristos M, II, 1; -a
Imparatie, -ia lui Dwmnezeu, F, III, 3;
-iile veacului aC€9tuia, R, VI, 1; ve-
che -ie, E, XIX, 3.
,1mpartire, - a trupUilui, R, V, 3.
trnprejurare, M, III, 2.
Jnaltime, E, IX, 1.
Incepult, E, XIX, 3; M, XIII, 1; R, I, 2;
-ul reIelor, S, VII, 2.
,rndemn, E, III, 1.
,Induplecare, R, III, 3.
,Inger, -i, S, VI, 1 ; T, V, 2.
,Ingrijitor, P, IV, l.
lnnoire, - a vietii V'e~nice, E, XIX, 3.
Intemeiere, F, titlu.
In~i'Pariturii, M, V, 2; ora lui Dumnezeu
Tatal, M, V, 2; ora IUiffi'ii aeesleia,
M, V, 2.
InWstatalto,r, M, VI, 2.
.!ntrulpare, iconomia -parii, E, XX, 1.
1nteleger'e, E, IV, 2.
,lnvatiitor, Hsus HPistos, -, M, IX, 2, 3.
lnvatalura, E, III, 1; R, V, 1; - rea,
E, IX, 1; XV, 2; ora cea nestrica-
cioasa M, VI, 2; -m lui Usus Hris-
tos, M, VIII, 2 i F, VIII, 2; ora sla-
pinitorului V1eacului acestuia, E,
XVII, 1; -ri, R, III, 1; -ri rele, F.
II, 1; -ri straine, M, VIII, 1; F, III,
3; p, III, 1.
Inviere, T, til[u i S, V, 3; p, VII, 1;
-a Domnului, F, Utlu; -a lui Hsus
Hristos, E, XX, 1; M, XI, 1; F, VIII,
2; IX, 2 i S, XII, 2; -a lui Hristos,
S, I, 2; Ill, 1.3 i VII, 2.
,lnvinuire, -ri, T, II, 3.
J
JeI!tfa, -f,a lui Dumnezeu, R, IV, 2.
JeI1tfelnic, E, IV, 2 i R, II, 2; -ul este
uuu'!, F, IV, 1.
195
L
Lant, -uri, E, III, 1; XXI; 2; M, I, 2;
T, V, 2; X, 1; XII, 2; F, V, 1;
VII, 1; S, X, 2; XI, 1 i p, II, 3;
-uri, margaritarele cele duhovnice~ti,
E, XI, 2.
Lauda, -de, E, XVIH, 1 i T, IV, 1 i R
tliltlu.
Laudawl?enie, E, X, 2.
Laae, euhari>Sil:ia este -ul nemuririi, E,
XX, 2.
Lectie, T, III, 2.
Legatura, F, VIII, 1; - dwhovnlceasca
E, V, 1; ora rautatii, E, XIX, 3.
Lepadatura, E, VUI, 1; -ra crucii, E.
XVUII, 1.
Leopard, -rzi, R, V, 1.
Ilui HriSltos, R, tiUu; -a lui Moisi, S.
V, 1 i -a veche, M, VIU, 1.
UbeI1tate, mai buna - , p, IV, 3.
i.iman, S, XI, 3.
Limba, toata -ba, M, X. 3.
Linil~te, -a, S, ~I, 3.
Lipsa, - de minie. F, I, 2.
Loc. -uI pe care-! ocupa, S. VI, 1 i p.
1,2.
Loca:;;, -ul aUamlui, T, VU, 2.
Lunare, -a lui Dumnezeu, P, VII. 3 i -a
eea frateasca, E, I, 1 i -a voastra, S,
XI,2.
Lunu, P, VIII, 1 i - greu, S, IV, 1; -
mare sau mi,c, F, VI. 3 i-rile, M, V,
1 i-rile Clele cere~ti, T, V. 1.
LlIme. M, V, 2; R. II, 2; III, 2, 3; IV,
2; VI, 2; VII, 2; -a aeea.s1a, M,
V.2 .
Lumina, - cur,ata. R, VI, 2; -na ade-
varuilli, F, II, 1 i -na steiei, E, XIX,
2.
Luna, E, XIX, 2.
tupta, pregatit pentru -, E, III, 1.
Lup, -I, F, II. 2.
M
Magie, E, XIX. 3.
Magnezia, M, HUu.
Mare. R, V, 1.
Margine, -nne pa,ulJintului, R. VI, 1.
Maria (Stinta Fecioara), E, VII, 2 ;
XVIII, 2; XIX, 1 ; T, IX, 1.
Martor, F, VII, 1.
Ma.terie, R, VI, 2.
Macinat, -ul intregU'lui tmp, R, V, 3.
Maduiar, T, XIII, 1 i -e, T, XI, 2; R, V,
3; -e ale Fiului, E, IV, 2; -e ale lui
Hris1os, T, XI, 2.
Maretie, R, tiHu; III, 3; S, XI. 2; -a
lui Dumnezeu Ta~iil, E, titIu.
196
Margari,tar, -re duhovnice~ti sint Iantu-
rile, E, XI, 2.
Miil1turie, T, XII, 3; F, VI. 3; XI, 1;
buna, F, XI, 1.
Mar·turisire, -a eredintei, E, XIV, 2.
Miisura, T, IV, 1.
Meandru, riul -, M, tHlu.
Melodie, -ia lui Dumnezeu, E, IV, 2.
Merilt, p. II, 1.
Meserie, -Ii rele, P, V, 1.
1\.1.este~ugire, -rile stiipinitowlui veacului
a,eestuia, F, VI, 2.
Miere, T, VI, 2.
Mila, R, VI, 3; IX, 2; F, titlu; S, XII,
2.
MHostivire, -a lui Dumnezeu, T, XII, 3.
Minciuna, -i, T, X, 1.
Minte, M, VII, 1; -,a neimpartitii, E, XX,
2.
Mir, E, XVII, 1.
Miros, M, X, 2; -ul eel greu al invata-
turii stapinitorului veacUilui acestuia,
E, XVII, 1.
Mi~eare, XIX, 3.
Mineare, - fiarelor, R, IV, 1; -cari, T,
II, 3.
Minie, E, X, 2; F, I, 2; VIII, 1.
Mintuire, E, XVIII, 1.
Mintuitorul, M, UUu; F, IX, 2; - nos-
tru Iisus Hristos, S, VII, 1.
Moart'e, E, XVI, 2; M, V, 1.2; T, II, 1;
Xl, 1; S, III, 2; IV, 2 i V, 1; nimi-
cirea mortii, E, XIX, 3; viata ade-
varata in - , E, VII, 2; -a Domnu-
lui, E, XIX, 1; -a lui Hristos, M,
IX, 1; -a lui Usus Hristos, T, II, 1;
F, VIII, 2.
MoIsi, S, V, 1-
Moneda, -ezi, M, V, 2.
Mormint, R, IV, 2.
Morti, M, IX, 3; T, IX, 2.
Mo~tenire, T, XII, 3; R, 1. 2; F, V, 1;
-a ere~tinilor din Efes, E, XI, 2.
Mucenicie, E, XII, 2.
Multime, -a eredincio$ilor, E, I, 3; T, I,
1; S, VIII, 2; ·a cel>or ee ered in
Dumnezeu, T, VIII, 2.
Mu~eatura, -ri, E, VII, 1.
N p
Na~t'ere, T, XI, 1; R, VI, 2; -'a lui Hris-
tos, E, XIX, 1; -a lui Iisus Hristos.
M, XI, 1.
Naufragia,t, -tii, P, II, 3.
Nadejde, M, VII, 1; - comuna, F, V,
2; - de pociiinta, E, X, 1; - ob-
!?t,easea, E, I, 2; -a eea noua, M, IX,
1; -a noastra eomuna, Hristos Usus,
F, XI, 2; Usus Hristos este -a noas-
.tra eomuna, E, XXI, 2.
SCRIERILE pARINTILOR APOSTOLlCI
Neam, T, IX, 1; -ul lui David, E, XX,
2; S, I, 1.
Neapole, P, VIII, 1-
Nebunie, M, X, 3.
Necredincios, -oi?i, M, V. 2; T, X, 1; S,
II 1; V, 3.
Necredinta, E, VIII, 2.
Nedrepta.te, R, I, 2; -tati, R, V, 1.
Neintelegere, P, II, 1.
Nemurire, E, XX, 2; F, IX, 2.
Neputinta, F, X, 2.
Nestricaciune, E, XVII, 1 ; P, II, 3.
Ne~tiinta, E, XIX, 3.
Nicovala, P, III, 1.
Nimicire, -a mortii, E, X,IX, 3.
Noapte, R, V, 1.
Noutate, E, XIX, 2; -a stelei, E, XIX, 2.
Nume, E, I, 1, 2; III, 1; VII, 1; M, I,
2; X, 1; XIV, 1; F, X, 1; R, II, 1;
S, V, 3; - de oameni, F, VI, 1;
dupa - , S, XIII, 2; P, IV, 2; pe - ,
P, VIII, 2; -Ie oel dOTH de mine, p,
VIII, 3; -Ie harului, p, I, 2; -Ie lui
Dumnezeu, E, I, 3; F, X, 2; -Ie lui
Iisus Hri,stos, E, XX, 2; R, HUu; IX,
3; S, IV, 2; XII, 2; P, V, 1; -Ie
TatiHui, R, titlu.
o
Oaie, oile, p, U, 1.
Oaste, P, VI, 2.
Obi~nuinta, T, I, 1.
Ob~te, -a credincio,~rlor, M, VI, 1; F, 1.
1; p, IV, 3.
Om, E, XIV, 2; T, II, 1; VIII, 1; R, VI,
2; S, IV, 1; - desavir~it, S, IV, 2;
-ul eel nou, E, XX, 1; oarneni, E,
VII, 1; X, 1; R, II, 1; VIII, 1; F,
I, 1 i VI, 1 i oarneni intelepti, M, III,
1.
Onisim, epilscopul, E, I, 3; II, 1 i VI, 2.
Orfan, S, VI, 2.
Ora~, R, IX, 3.
o.s, oase, R, V, 3.
Osinda, E, XI. 1.
Ost1l$, -i, R, V, 1.
Osteneala, p, I, 3.
Pace, E, XIII, 2 i T, tiiUu; F, X, 1; S,
XII, 2; p, VII, 1.
Parfum, -ul nestrkaeiunii, E, XVII, 1.
Patima, -a eea adevamta, E, tiUu; -a
Domnului, E, XVIII, 2; -a Domnului
nostru, F, tHlu; ~a lui Hristos, T, XI.
2; S, I, 2 i -a lui lisus Hristos, E,
XX, 1; M. V. 2; Xl. 1; T. titlu;
-mile lui Hri>s[os, R, VI, 3; F. II, 2;
SF. IGNATIE, EPISTOLE
III, 3; S, V, 3; -mile lui Usus Hfi,s-
tos, p, IX, 2.
Pavel, R, IV, 3; - , Offiul eel sfintit, E,
lXJI, 2.
Pikat, -ele noastre, S, VII, 1.
Pagin, -i, T, IIi, 2; VIII, 2; X, 1; S, I,
2.
PamiIltt, M, IX, 3; R, VI, 1 j S, XI, 2.
Pastor, R, IX, 1 ; P, II, 1.
Pereehe, S, XIII, 2.
Persoana, E, I, 3; M, VI, 1.
Petru, R, IV, 3; S, III, 2.
Piatra, P, I, 1.
Pieior, eu -rul, P, VIII, 1.
Piatra, pietre ale templului Tatalui, E,
IX, 1.
PilM din Ponlt, M, XI, 1 j T, IX, 1; S,
I, 2.
Pilda de sIujire a lui Dumnezeu, S, XII,
1.
PUne, (euharistid.), E, XX, 2; - eurata
a lui Hristos, R, IV, 1; -ea lui Dum-
neZ&l, E, V, 2; -ea lui Dumnezeu,
care este trupul lui Iisus Hrisios, R,
VII,3.
Plasture, p, II, 1.
P,lata, p, VI, 2.
PI acere , T, VI, 2; -ri rele, P, II, 2;
-rUe, R, VII, 3.
PHna,tate, E, titIu; T, titlu.
Poeainta, nadejde de - , E, X, 1.
Pofta, P, IV, 3; V, 2.
Polibie, episcopul, T, r. 1.
Policarp, E, XXI, 1; P, VII, 2; VIII, 2 j
- , episcopul Biseridi smirnenilor, p,
tiUu; - , episcopul smirnenilor, M,
XV, 1.
POIlit, M, XI, 1; T, IX, 1; S, I, 2.
PoruIltea, -a Qomnului, M, IV, 1 j -ca
lui Dumnezeu, T, XIII, 2 j S, VIII,
1; -ca lui Iisus Hri5lto'5, R, tiUu;
-eile, P, I, 2; -cile apos'1olilor, T, VII
1; -dIe lui Iisus Hristos, E, IX, 2.
Port, -u ri, p, II, 3.
Porumbel, -ei, p, II, 2.
Po~ir, -ul este unul, F, IV, 1.
Povara, R, IV, 2.
Poviituitor, E, IX, 1.
Prii'piid, -ul satanei, E, XIII, 1.
Fremin, P, II, 3.
Pr,eot, -ti, M, III, 1; VII, 1 j T, VII, 2;
XII, 2; XIII, 2; F, HUu; IV, 1 j VII,
1 j X, 2; S, VIII, 1; XII, 2; p, VI.
1; -tii Bisericii, F, V, 1; -tii legE
vechi, F, IX, 1; -tii sint in locul
soborului apostoliIor, M, VI, 1; -tii
sint sobor al lui Dumnezeu ~i aOI'-
nare a apostolilor, T, III, 1.
Preotin:c, E, II, 2 j IV, I j XX, 2; T, II,
2; M, II. 1.2; XIII, 1; -C!, unita eu
197
epis'eopu'l, ea ~i coardele eu ehitara,
E, IV, 1.
Pretuire, -a lui Dumnezeu, E, XXI, 2.
Prkepere, P, I, 3.
Prihanii, R, ti'Uu; S, titlu.
Prilej, T, XVIII, 2; R, II, 1.
Primejdie, E, XII, 1 ; T, XII, 3.
Pri$nita, -te, S, II, 1.
Profet, -eti, M, VIII, 2; F, V, 2; S, VII,
2; -etii, F, IX, 1.2; S, V, 1; -etii
au fost eu duhul ueenici ai lui Iisu~
Hristos, M, IX, 3.
Prune, -i, T, V, 1.
Purtare, T, III, 2; -tari, M, VI, 2; -a de
grijii a lui Dumnezeu, p, VIII, 3.
Purtator, - de eadavru, S, V, 2; - de
,trup, S, V, 2; -i de eele sfiIl'te, E,
IX, 2; -i de Dumnezeu, E, IX, 2;
-i de Hristos, E, IX, 2; -i de temple,
E, IX, 2.
Putere, E, V, 2; T, III, 2; R, III, 2; -a
Duhului, S, XIII, 1; -a lui Dumne-
zeu, M, III, 1; S, I, 1; -a lui Iisus
Hristos, E, XI, 2; -rile eele eere~ti,
S, VI, 1; -rile satanei, E, XIII, 1.
Putintii, S, IV, 1.
R
Rilmurii, -ri ale erueii, T, XI, 2.
Rana, P, II, 1.
Riibdare, E, III, 1; T, I, 1; S. XII, 2;
P, VI, 2 j iIltdelungii - , E, III, 1 j
indelungii - a lui Dumnezeu, E,
XI, 1; -a lui Iisus Hristos, R, X, 3.
R:lsiirit, II, 2.
Riisplatii, S, X, 2.
Riitacire, E, X, 2.
Riiutate, legiitura -atii, E, XIX, 3.
Razboi, E, XIII, 2.
Rele, S, VII, 2.
Respect, M, III, 1.
Ret' Agatopod, F, XI, 1; S, X, 1.
Risipire, -a oaselor, R, V, 3.
Rinduiala, M, I, 1; buna voastrii --, E,
VI. 2; -la lui Dumnezeu, E, XVIII,
2; -ielile eele V'eehi, M, IX, 1.
Riu, -1 Meandru, M, tiUu.
Rivnii. T, TV, 2.
Rob, M, II, 1; R, IV, 3; F, IV, 1; S,
XII, 2; p, IV, 3; eel impreuna cu
mine - , E, II, 1.
Robie, E, XVII, 1.
Rod, T, XI, 2; - purtiitor de moarte, T,
XI, 1.
Roma, E, I, 2 j XXI, 2; R, V, 1 j X, 2.
Roman, -i. R, titlu.
Roua, -ua Bisericii, M, XIV, 1.
Rugiieiune, M, VII. 1; XIV, 1; S, VII,
1; XI, 1; -a episeopului, E, V, 2;
-a intr,egii Biserici, E, V,2; -a unuia
198
sau doi are putere, E, V, 2; -a voas-
tra, E, XI, 2; F, V, 1; S, XI, 1; -ni,
E, I, 2; X, 2; M, XIV, 1; T, Xl'll,
1; R, I, 1; IV, 2; IX, 1; P, VII, 1;
-ni nelincetate, P, I, 3; -nille voa5t.re,
E, XX, 1; F, VIII, 2; X, 1; S, XI,
3.
Rugaminte, T, XIII, 3.
s rminunea ~i noultatea -lei, E, XIX, 2;
Sabie, S, IV, 2.
S1l'iutare, -tari, E, titlu.
Sat,ana, E, XUI, 1.
SMire, ...a Tatiilui, T, XI, 1.
Sa~biilticiune, E, X, 2.
Sarninta, -ta lui David, E, XVIII, 2; R,
VIr,3.
Sanataie, p, VlII, 3.
I~klav, -I, P, IV, 3; -e, IV, 3.
Sernn, S ,I, 2; -al dragostei, E, II, 1;
- de cinste, F, XI, 2.
Semen, M, VI, 2; T, VHI, 2.
Septembrie, R, X, 3.
Sfat, -uri, S, I V, 1; -urile stapini,torului
veacului acestuia, F, VI, 2.
Sfintele Sfintelor, F, IX, 1.
Sfint, sfinti, S, nuu; sfintii lui Hristos,
S, I, 2.
Sfin~it, M, V, 1 ; XIII, 1.
Siri,a, E, I, 2; XXI, 2; M. XIV, 1; R,
II, 2; V, 1; IX, 1; X, 2; F, X, 1;
XI, 1; S, XI, 1.2; P, VII, 1, 2; VIII,
2. .
Simba,ta, M, IX, 1.
Singe, -Ie lui Dumnezeu, E, I. 1; -Ie lui
Hristos, S, I, 1; VI, 1; -Ie lui Hris-
tos, care este dragoste nesilricacioa-
sa, R, VII, 3; -Ie lui Iisus Hristos,
E, ,tiitl.u; F, IV, 1 ; S, XU, 2.
Slarva, - de~arta, M, XI, 1; F, I, 1;
- nestramutata, E, t1Jtlu; -va ing'eri-
,lor, S, VI. 1; -va lrui Dumnezeu, E,
XIII, 1; M, XV, 1; R, X, 2; P, IV,
3; VII, 2.
Siujire, M, VI, 1; F, I, 1; X, 2; -a lui
Durnnezeu, S, XII, 1.
Slujitor, -i, T, n, 3; -i ai lui Dumne-
zeu, P, VI, 1.
Smin,teala, E, XVIII, 1.
Smima, E, XXI, 1; M, XV, 1; T, I. 1;
XII, 1 ; R, X, 1 ; S, titlu.
Smirneni, T, XIII, 1; M, XV, 1; F, XI.
2; P, tiltllu.
Soare, -,Ie, E, XIX, 2.
Sobor, -ul lui Durnnezeu, T, III, 1; -ul
1lJpostoIiIor, M, VI, 1.
Sol, -I, S, XUI, 1.
Sot, -i, P, V, 1.
Sofie, P, V, ,1; -ia lui Bpitropu, P, VILI,2.
SCRIERILE PARINTILOR APOSTOLICI
Sta'tornicie, F, I, 2.
Sta'Pin, E, VI, 1; -ui easei, E, VI, 1; -I,
IP, VI, 1 ; -ii, T, V, 2.
Sta,pinhre, S, IV, 1 ; P, VIr, 3.
Stapiniotor, -ii viiZllIti ~i nevazuti, S, VI,
1; -ul ve1lJCuJui acesltuia, E, XVII, 1;
XIX, 1; M, I, 3; T, IV, 2; R, VII,
1; F, VI, 2.
Stea, E, XIX, 2; lumina -lei, E, XIX, 2;
-ua nu se aseamana eu eel~laH'e
stele, E, XIX, 2; stelele, E, XIX, 2.
Strirvire, -a rnadUilarelor, R, V, 3.
S~erinta, -te, S, V, 1; -tele mele, P,
VB, 1-
Sufiet, E, XXI, 1; F, XI, 2; S, I, 1; -ul
meu, F, I, 2; P, VI, 1; -ul tau, P,
lI, 3.
Sulita, p, VI, 2.
Sora, 5UllOri, P, V, 1.
~aIlpe, P, II, 2.
~oaqa, -a lui Ii15U5, E, IU, 1.
T
Taina, M, IX, 2; trei -ne rdisunatoare,
E, XIX, 1; -nele lui Iisus Hristos,
T, II, 3, initiati in -ne, E, XII, 2.
T,ata'l, E, ti~llu; II, 1; IV, 2; V, 1; IX,
1; XV, 1; M, I, 2; III, 1; VI, 1;
VB, 1.2; xm, 1.2; T, mIu; ILl, 1;
,IX, 2; X,I, 1; XII, 2; XIII, 3; R,
titlu; n, 2; Ill, 3; Vll, 2; VIH, 2;
F, III, 1; VH, 2; S, III, 3; VII, 1;
V]H, 1 ; unul - , M, VII, 2.
Ta,via, S, XIII, 2.
Taeere, M, VIII, 2; -a Dornnului lisus
Hristos, F, I, 1; -a lui Dumnezeu,
E, XIX, 1; -a lui lisus, E, XV, 2.
Tagada, S, VII, 1.
Taiere, -a earnii, R, V, 3.
Tarle, -a voaSitrii, P, VII, 3.
TempJu, -al lui Dumnezeu, M, VII, 2;
F, VII, 2; -1 TatMui, E, IX, 1; -Ie,
E, IX, 2; -Ie ale Domnului, E, XV,
3.
T,eofoml, E, HUu; M, Utlu; T, titilu; R,
Utlu; F, tiUu; S, tiitlu; p, titIu.
Tihna, E, IiI, 1.
Timp, M, XI, 1; p, II, 3; - liber, P,
ViLI, 3; Gel mai presus de ,p,
m, 2; -ul lui PHat din Ponlt, T, IX,
1 ; S, I, 2.
Tovara/?, -i de drum, E, IX, 2; -i de
~nvatMrura, E, III, 1.
Trales, T, Utlu.
Trei, - taine rasunaloa·re, E, XIX, 1.
Troada, P, XI, 2; S, XII, 1; P, VIII, 1.
SF. IGNATIE, EPISTOLE
Trup, E, I. 3 j VIII, 2 j XVI, 2 j XX, 2 j
M, III, 2; XIII, 1.2 j T, tiUu j R, ti-
,uu; II, 1 j IV, 2; V, 3; S, I, 1; V,
2; - al Bis·ericii, S, I, 2 j - ome-
nese, F, VII, 1 j demon fara de - ,
S, III. 2; dupa - , R, VIII, 3 j IX,
3; F, VII, 1; -uI, eu - , F, XI, 2 j
-ul Domnuilui, T, VIII, 1 j P, V, 2 j
-ul Domnului IisUis Hristos este unul,
F, IV, 1; -ul lui Hdstos, S, I, 2;
III, 1.2.3; VII, 1; -uI lui Iisus, F, V,
I; -'Il'l lui Iisus Hristos, M, I, 2; R,
VII, 3; S, XII, 2; -ul vostru, F, VII,
2.
Tulburare, E, XIX, 2.
'1'
Tara, -a romanJlor, R, TitlLl.
U - vel/nica, E, XVIII, 1; XIX, 3; M,
Ueenie, T, V, 2; R, V, 3; P, VII, 1;
- al lui Hristos, E, I, 2; - al lui
Ii·sus Hristos, R, IV, 2; -i, M, IX, 3;
p, II, 1; -i ai lui Iisus Hristos, M,
IX, 2.3; X, 1.
Undita, -tele slavei de~arte, M, XI, 1.
Uneal:ta, -ta lui Hristos, E, IX, 1; -te,
R, IV, 2.
Unire, E, IV, 2 j V, 1 j M, VI, 1 j T, XI,
2; F, II, 2; VII, 2; VIII, 1; XI, 2;
P, I, 2 j VIII, 3; - eu Dumnezeu, F,
VIII, 1; - eu Usus Hristos, F, V, 2
- eu t.rupul ~i duhuJ lui lisus Hris-
t,oS, M, I, 2; - in eredinta ~i dr·a-
gos<le, M, I, 2 j - in Iisus !ji Ta,t iLl ,
M, I, 2 j - trupeasea ~i sufleteased,
M, XI'H, 2 j -a eeilor ee se easato-
rese sa se faea eu Cliprobarea epis-
copului, P, V, 2 j - a eredintei
voastre, E, XII!, 1 j -a eu Dumne-
zeu, F, IX, 1; -d eu singeJe lui Iisus
Hristos, F, IV, 1; -a lui Dumnezeu,
M, XV. 1 j F, tilUu; -a voa'stra, E,
IV, 1.
Uniltalte, - trupeasca ~i sufle<teasea, S,
XII, 2 j -,a Bisericii, F, III, 2.
Ureehi, E, IX, 1.
Unmator, - al paltimi,lor Dumnezeului
199
Me'll, R, VI, 3 j -i ai lui Hristos, F,
VII, 2.
Urrna, -me, E, XU, 2.
Use at, R, V, 1.
U~a, -~a TatMui, F, IX, 1.
v
Vaduva, S, VI, 2; -ve, S, XIII, 1; p,
,IV, 1.
Vaz, T, IX, 1.
Veac, R, VI, 1; -til acesta, E, XVII, 1;
M, I, 3; T, IV, 2; R, VII, 1; -uri,
E, XIX, 2; veci, S, XII, 2.
Venire, -a M1ntuitomlui, F, IX, 2.
Vest·e, -a, F, X, 1.
Viata, E, IX, 2; XIV, 1; XVII, 1; M,
V, 1; IX, 1; F, XI, 1; S, IV, 1;
adevarata in moarte, E, VII, 2; -
prin singeJe lui Dumnezeu, E, I, 1;
I, 2 j P, II, 3 j -ta ace'asta, R, VII,
3; -ta eea adevarata, T, IX, 2; -ta
'Jui Iisus Hristos, M, V, 2; -ta noas-
tra, E, HI, 2.
Viclenie, E, VII, 1.
Vin, T, VI, 2.
Vint, -uri bune, P, II, 3.
Viflsta, M, III, 1.
V,lastar, -ele oele rele, T, XI. 1.
Voie, vezi: Vointa.
Vointa, E, IV, 1; XX, 1; R, VIII, 3;
-ta episc~pului, IV, 1; -ta lui ~um­
·nezeu, E, HI, 2; T, I, 1; R, tIUU;
I, 1; S, I, 1; XI, 1; P, VIII, 1;
-ta lui Iisus Hrilstos, T, I, 1; F, ~i­
Uu; -ta Tatalui ~i a lui JiI;iUlS Hns-
tos Dumnezeul nostru, E, hBu.
Vrednicie, dupa - , P, VI, 2.
Vreme, -mille eele din mma, E, XI, 1;
cilte~e -mme, p, III, 2.
z
Zece, - leQparzi, R, V, 1.
Zidire, -a lui Dumnez·eu Tatal, E, IX, 1.
Zotitm, diaeonul eel impreuna eu mine
rob, M, II, 1.
Zi, R VI· -ua a noua inainte de ea-
i~nd~le iui septembrie, R, X, 3.
 SFINTUL
POLl CARP AL SMIRNEI
EPISTOLA CATRE FILIPENI
 INTRODUCERE

Despre via/a $i activitatea Sfintului Policarp, episcopul Smirnei,

Qvem urmiitoarele izvoare vrednice de crezare: 1) Epistola Sfintului
Ignalie a1 Antiohiei cdtre Policarp; 2) Epistola Siintului Policarp ciitre
Filipeni; 3) Mucenicia Sfintului Policarp; 4) Siintu] Irineu a1 Lugdu-
nului (Adv. Haer., III, 3, 4); 5) Tertulian (De Praesc. Haer., XXXII, 2),
Eusebiu (I.B., III 36; IV, 14; V, 20, 23-25), Ieronim (De vir. ill., 17).
Izvoarele nu ne spun data na$terii Siintului Policarp. Dupd propria
sa mdrturisire, in anul muceniciei sale slujise lui Hristos limp de 86
de ani. Dacd se acceptel ca an al muceniciei sale, anul 156, cind, dupd
melrturia Muceniciei Sfintului Policarp, proconsul al Asiei era Statius
Quadratus, atunci s-a nelscut in anul 70; dacel se acceptd anul 168,
dat de Eusebiu $i acceptat de unij patrologi, atunci s-a nelscut in anu]
82; iar dacel acceptdm data propusd de H. Gregoire $i P. Orgels, anul
177, atunci avem anul 91 ca an al na$terii sale. Stirn, insd, cd in dru-
mul selu spre Roma, in anul 107, Siintul Ignatie Teoforul s-a oprit la
Smirna $i a fost primit de Sf1ntul Policarp, care era episcop in acel
ora$ $i, dupd cll se vede din epistola pe care i-o adreseazd Sfintul
Ignatie, nu de putind vreme. Dupd ultima data a mortii sale, 177, Stin-
tul Policarp ar fj avut atunci in 107, 16 ani; dupd penultima, 168, ar
fj avut 25 de ani, iar dupd prima, 156, ar Ii fost de 37 de ani. Din com-
para/ia aces tor date hotdrlrea e U$or de luat: este inacceptabil ca
episcopul Smirnei sd fi fost de 16 ani sau chiar de 24 de ani c1nd I-a
primit pe Sfintul Ignatie, ci in jurul a 37 de ani; $i unui om la aceasUi
virstel i se pot incredin/a sarcinile pe care i Ie del Sflntul Ignatie in
epistola, pe care i-a scrie din Troada.
Siintul Policarp s-a ndscut deci in preajma anului 70, probabiJ din
pdrinti cre$tini; a fost botezat de mic, pentru cd numai a$a se pot
expJica cuvintele sale spuse proconsulului Statius Quadratus cd Ii slu-
204 SCRIERILE PARINTILOR APOSTOLICI

je$te lui Hristos de 86 de ani, $i mai ales relatarile Sf1ntului lrineu, care
11 cunoscuse pesonal pe Policarp $i despre care spune ca lnsu$i vorbea
de legaturile sale cu Sfintu1 Evanghelist loan $i cu ceila1ti ucenici,
care vazusera pe Domnul. Tot Sf1ntul lrineu spune ca a fost pus de
Apostoli episcop a1 Bisericii Smil11ei, iar Tertulian, referindu-se la 0
traditie a Bisericii din Smirna, precizeaza ca Sf1ntu1 loan Evanghelis-
tui I-a sfintit episcop. Ca episcop a 1uptat impotriva ereticilor $i a adus
in sinu1 Bisericii pe multi marcioniti $i va1entinieni. In anu1 155 Sfintu1
Policarp s-a dus 1a Roma ca sa se sfdtuiasca cu papa Anicet (154-166)
eu privire la sarbdtorirea Pa$ti1or, sarbatorita la date diferite in ceJe
doua biserici: Bisericile din Asia Mica sarbatoreau Pa$ti1e 1a 14 Nisan,
ori zn ce zi ar fj cazut, iat Biserica din Roma 11 sarbdiorea totdeauna
duminica. De!$i n-au ajuns 1a o· inte1egere, pentru ca fie care invoca
traditii vechi, totw~i cei doi conducdtori biserice$ti s-au despartit in
pace; au savir$it Impreuna sf1nta Liturghie; papa Anicet i-a dat pro-
Ua bdtrinu1ui episcop a1 Smirnei. In Roma, istorise$te lrineu, Sfintu1
Policarp s-a intilnit cu ereticu1 Marcion; acesta I-a intrebat daca 11
cunoa$te; Policarp i-a raspuns: «Negre$it cunosc pe primu1-nascut a1
Satanei».
Nu muIt dupa intoarcerea sa de la Roma in anu1 urmator, 1a 23 fe-
bruarie 156, Sfintul Policarp a primit eununa de mucenic. Mueenicia
. sa ni s-a pastrat intr-un document contemporan - eel mai vechi act
martiric - 0 scrisoare a Bisericii din Smirna cdtre Biserica Filomelium
din Frigia. Cind a izbucnit persecutia in Smirna, la rugamintea credin-
cio$ilor, Sfintu1 Policarp s-a retras, impreuna eu cUeva persoane, in-
tr-o casuta de 1a tara, nu departe de orm;. Cu trei zile lnainte de ares-
tare, pe c1nd se ruga, a avut 0 vedenie: a vazut perna, pe care dor-
mea, arsa de foe; $i Ie-a spus celor din casa: «Am sa fiu ars de viu».
Denuntat de 0 sluga, a fost ares tat $i dus in ora$. In stadion, prOC011-
,
sulul Statius Quadratus i-a cerut sa sacrifice $i sa blesteme pe Hristos.
Policarp i-a raspuns: «De optzeci $i $ase de ani Ii slujesc' $i nu mi-a
[acut nici un rau. Cum a$ putea huli pe Imparatul meu, Care m-a min-
tuit I}). In fata acestui raspuns proconsulul a poruncit sa fie dat fiare-
lor. Cum lupta cu fiarele se terminase, 1a strigatul ce10r din stadion:
«Policarp sa fie ars de viu», a fost dat flacarilor; $i pentru ca focu1
parea ca nu vrea sa se atinga de el, a fost strapuns Cll sabia, dupa
SF. POLlCARP, CATRE FrLlPENI 205

care i-a fost ars trupul. Cre~tinii i-au strins oasele «mai de valoare
dedt pietrele pretioase ~i Ie-au pus acolo un de ~i trebuia».
Sfintul Policarp s-a bucurat de mare autoritate ca invatc'itor ~i pro-
fet. Mucenicia sa, scrisa inainte de implinirea unui an de la moartea
sa, relateaza ca «prin Invatdturile sale a fost un apostol ~i un profet ;
orice cuvint ie~it din gura lui se implinea» (XVI) ; iar in stadiol1, «mul-
timea intreaga, aIcc'ituita din pagini ~i din iudeii stabiIiti In Smirna, nu
~i-a putut stdpini furia ~i a scos strigdte puternice: «lata-l pe invata-
torul Asiei, parintele cre~tinilor, distrugatorul zeilor nO$tri, acela care
i-a Mcut pe multi sa nu mai sacrifice zeilor ~i sa se lnchine lor /» (XII).
Dupa marturia Sf1ntului Irineu, Sf1ntul Policarp scrisese mai multe
epistole «catre Bisericile vecine pentru a Ie intdri ~i cdtre unii frati
pentru a-i preveni ~i a-i indemna». Din aces tea ne-a ram as numai Epis-
tola catre Filipeni, pe care Irineu 0 cuno~tea: «0 scrisoare foarte pu-
ternica, spune Irineu, din care cei care vor ~i au grija de mlntuirea
lor pot cunoa~te credinta $i predica adevarul». 1"Iai tlrziu, Ellsebiu
citeaza din aceasta scrisoare mai multe pasaje.
Epistola Sflntului Policarp ni s-a transmis de noua manuscrise, ace-
lea~j care ne-au pastrat ~i Epistola zisa a lui Barnaba; toate aeeste
manuscrise au ceva comun: au 0 lacuna la sf1r~itul capitolului IX, 2,
unde textul se opre~te brusc la euvintele xal at-fJp.a~ pentru a se inlan/ui
imediat cu cuvintele 'tin Aa01l 't01l xat 11011 din capitolul V, 7 al Epistolei
zisa a lui Barnaba. Din acest fapt trebuie sa conchidem cd
toate aceste manuscrise, fara exceptie, deriva din unul ~i acela~i ma-
nuscris ~i ca acest manuscris, stramo~ul comun al celor noua manu-
scrise pe care Ie avem acum, fusese el Jnsu~i copiat de pe un manu-
scris, caruia 1i Jipseau mai multe foi, care cuprindeau sfln;itul epistolei
lui Policarp ~i inceputul epistolei zisa a lui Barnaba. La editarea epis-
tolei, lacuna din epistoia lui Policarp a fost completatd cu textul unei
vechi versiuni laline ~i cu textul transmis de Eusebiu: capitolul IX in
intregime ~i capitolul XIII, afara de fraza de la sfir~it: «Dati-ne de
~tire ... care sint cu el».
Epistola Sfintului Policarp, In textul care ni s-a transmis, mai pune
o alta problema. In aceastd epistola se vorbe~te In doua rinduri de
Sf1ntul Ignatie al Anliohiei. [n capitolul IX vorbe~te de Snntul Ignalie
ea de unu] care Cl trecut la cele ve~nice: «Va rog, dar, pe toti sa va
 SCil.IElutE pAil.INTILOfl. MOSTOller

supuneti cuvlntului dreptatii $i sa stdruifj in rabdarea, pe care ati va-

zut-o cu ochii nu numai la tericifij Ignatie, Zosima $i Rutu, ci $i la aJtii
dintre voi $i 1a insu$1 Pavel $1 1a ceila1ti Apostoli, fiind incredintati
ca toti ace$tia n-au alergat in zadar, ci in credinta $i in dreptate $i ca
sint la locul cuvenit lor, llnga Domnul, impreuna cu Care au $i pati-
mit». In capitolul XIlI, Sfintul Policarp Ie cere filipenilor siH trimita
$tire «daca veti afla ceva de 19natie $i de cei care sint cu el». Aceastd
nepotrivire, care pune in pericol integritatea $i autenticitatea epistolei
lui Policarp, a fost rezolvatd foarte ingenios de P. N. Harrison cu 0
taietura de foarfece: a deta$at din intreaga epistola capitolul XIlI $i
a idcut din el un bilet, care a insotit epistolele Sfintului 19natie, cerute
lui Policarp de filipeni printr-o scrisoare.
Am avea deci doua scrisori : a) biletul care Insotea epistolele Sfin-
tului 19natie, seris Inainte de a Ii venit la Smirna $tirea despre muee-
nicia episcopului Antiohiei ; b) epistola, fara capitolul XIII, scrisa, dupa
Harrison, catre sfir$itul domniei lui Adrian, pe la 135-137. Camelot,
insa, situeaza intreaga epistola la 0 data destul de aproape de prima
epistola. Problema datei ramine inca deschisa, de$i primul capitol al
epistolei pledeaza pentru propunerea lui Camelot.
In epistola aceasta, Sfintul Policarp Ii telicita mai intli pe filipeni
pentru dragostea aratatd mucenicilor $i pentru credinta inrada~inatd
in ei din timpuri vechi, iar apoi Ii sfatuie$te sa fie tari in credinta, sa
fie milostivi, sa ierte pe cei ce Ie gre$esc, sa se departeze de minie,
sa fuga de JQcomie $i de iubirea de argint, sa fie piJde irllmoase pen-
tru pagini; Ie vorbe$te de lndatoririle pe care Ie au vaduvele, mamele,
fecioarele $i tinerii; ii indeamna sa se roage pentru imparati, pentru
dregatori, pentru conducatori, stabilind prin aceste indemnuri princ]-
piu1 raporturilor dintre Biserica $i Stat. La si1r$itu1 epistolei vorbe$te
cu durere de preotul Valens din Filipi, care din pricina JQcomiei $i a
iubirii de argint s-a aratat nevrednic de preotie. "Sint ioarte trist, ira-
filor, spune episcopul Smirnei, pentru Valens $i sotia lui, caroro sa Ie
dea Dumnezeu pocainfa adevarata. Fiti, dar, $i voi cu masura In aceasta
privinta; nu-i socotiti ca dw;mani pe unii ca ace$tia, ci chemati-i, ca
pe nh;te madL/lare bolnave $i ratacite, ca sa mintuifi trupul vostru aJ
tuturora. Facind a$a va ziditi pe voi In$iva» (Xl, 4).
Bine caracterizeaza marele Fotie aceastQ epistola: plina de statUTi
bune, de claritate $i de simpJitate !
SIl. POtICARP, CATRE PltIPENl 207

LilTERATURA

Ed i t i i : Sa se vadala Parintii Apootolici.

T r a d uce r i: Sa se vada la Parintii Apostolid, in romaIl!el1te: Paraschiv Dro-
ghici, Sfintul Poli>caI!p, eqJiscopul Smimei, Bucuflel?ti,1902, p. 35-45.
Stu d i i: H. J. Bardsley, The testimony of Ignatius and Polycarp to !the Wri-
tings ,m St. Jahn,in: JThSlt, 14 (1913), p. 207 sq; 489 sq. - L. W. Barnard, The Pw-
olem of St. PoilycaI1p's Epistle to ,the Philippians, in: ChQ, 163 (1962), p. 421-430. -
P. BatiHol, Polycarp, in: Hasting's Diotionary of the Apostolic Church, Vol. II, E{}iIIl-
burg, 1918. - W. Bauer, Recihitglaubigkeit una Ketzerei im altesten Chr~stentum,
Tiibingen, 1934, p. 73-78. - Pr. Cristian Belodan, La ce an a mUIN sf. poaicarp a~
Smirnei? in: M.O., 29 {1977), p. 206-208. - H. von Campen hausen, Polykarp von
Smyrna und die Pastoralbriefe, He1delberg, 1951. - H. Caroll, Palyc·arp of Smyrne,
Duke-UruverlSity ({}iss.), 1946. - C. P. S. Clarke, .SIt. IgnaJtiulS and St. iPolycatp, Lon-
don, 1930. - Paraschiv Droghici, Sflintul iPolicarp, eqJiscOlPul Smirnei, Bucuresoi, 1902.
- E. Elevteriadis, IIoAti'X.ap1tO~ b 1ta't~p 'twv XpLa'tLavwv, in: 'E'X.'X.A1jala, 35 (1958), p.
101-104. - G. Fritz, Polycarpe, in: DThC, XII, 2, col. 2515-2520.- A. C. Gloucester,
The Epi1stle of PolycaI!p to .t'he PhHilppians, in: ChQ, 141 (1945), p. 1-25. - P. N.
Harrison, Polycarp's Two Epistles to the Phi'lipipi.ans, Cambridge, 1936. - P. C. Hristu,
IIoAti'X.ap1to~ E1tla'X.01to<;; :E!J.tipVlj~, in: ThEE, X, col. 526-531. - W. v. Loewemch, Das
.lohannes-Verstandni,s im zweilten Jahrhundem, Giessen, 1932, p. 22-25.
 SFINTUL SFINTITUL MUCENIC POLICARP,
EPISCOPUL SMIRNEI,
EPISTOLA cATRE FILIPENI

Policarp $i preotii cei dimpreuna cu el catre Biserica lui Dumnezeu

care locuie$te vremelnic in Filipi, mila ~i pacea sa vi se inmulleasca
voua de la atotputernicul Dumnezeu ~i Iisus Hristos, Mintuitorul nostru.

CAPITOLUL I

1. 1M-am bucurat mult impreuna cu voi, in Domnul nostru Iisus

Hristos, ca ati primit pe urmatorii dragostei celei adevarate 1 ~i ati in-
sotH, cum se ~i cadea voua, pe cei incarcati cu lanturi vrednice de
sfinti, care slnt diademe ale eel or ce au fost cu adevarat ale~i de Dum-
nezeu ~i de Domnul nostru. 2. M-am bucurat ~i ca radikina trainica a
credintei voastre, vestita din timpuri "veohi, dainuie~te pina acum ~i
rode~te :in Domnul nostru Iisus Hristos, Care a suferit peniru pacatele
noastre, mergind pina la moarte, «pe Care L-a Inviat Dumnezeil, dez-
legind durerile iadului 2, 3. In Care credeti, fara sa-L Ii vazut, cu bucu-
rie negraita !$i prea slavita 3, la care multi doresc sa ajunga, ~tiind «cd
yeti Ii mintuiti prin har, nu din fapte}} 4, ci din vointa lui Dumnezeu,
prin Iisus Hristos.

CAPITOLUL II

1. «Pentm aceea lncingindu-va coapsele voasire 5, slujiti lui Dum-

'l1ezeu cu frjca» 6 $i cu adevar, <:a parasind vorbaria cea de$arta $i rata-
cirea celor multi, «ati crezut in Cel ce a inviat pe Domnul nostru Iisus
Hristos din morti !$i I-a dat Lui slava}} 7 $1 tron de-a dreapta Lui i Curuia

1. Pe Sfirutul Ignatie ~i insoti:torii lui.

2. Faptc 2, 24.
3. 1 Pt. 1, 8.
4. Eies. 2, 5.8.9.
5. 1 PI. 1, 13 i Efes. 6, 14.
6. Ps. 2, 9.
7. 1 PI. 1. 21.
 SF. POLICARP, CATRE FlLIPENI 209

I-au fost supuse toate eele eere~ti ~i eele paminte~ti 9, Caruia Ii slu-
je~te toata suflarea, Cel ee vine «judecator aJ viilor $i al mortilor» 9,
al Carui singe il va cere Dumnezeu de la eei ee nu-L aseulta. 2. «Jar
eel care L-a lnviat pe E1 din morti ne va lnvia $i pe noi» 10, daea fa-
cern voia Lui ~i mergem in poruncile Lui ~i iubim ceea ee a iubit EI,
departindu-ne de orice nedreptate, laeomie, iubire de argint, vorbire
de rau, marturie mincinoasa, «nerasp1atind raul cu rau sau beara cu
oeara» 11, lovitura eu lovitura sau blestemul eu blestem i 3. adudndu-ne
aminte de cele ee-a spus Domnul, invatind: «Nu judecati, ea sa mz tip
judeeati ; iertati $i vi se va ierta voua; miluiti, ca sa fiti miIuiti; cu
ce masura masurati, vi se va masura» 12 ~i: «Fericiti cei saraei $i pri-
goniti pentru dreptate ea a lor este imparatia lui Dumnezeu» 13.

CAPITOLUL III

1. Va seriu aeeasta despre dreptate, fratilor, nu pentru ea mi-am

ingaduit-o singur, ei pentru ea voi m-ati rugat mai intH. 2. Ca nici eu,
nici altul asemenea mie, nu poate saealce pe urmele intelepdunii feri-
citului ~i slavitului Pavel, care, fiind la voi, a invatat, precis ~i sigur,
pe oamenii de atunei fata catre fata cuvintul adevarului; care, dupa
ee a plecat de la voi v-a seris epistole, pe care daea Ie cititi eu aten-
tie Yeti putea sa va ziditi in credinta data voua. 3. Credin~a este mama
noastra a tuturora, dnd ii urmeaza nadejdea ~i-i premerge dragostea
de Dumnezeu ~i de Hristos ~i dragostea de aproapele. Daca este cineva
inauntrul aeestor virtuti, a implinit porunca dreptatii. Ca eel care are
dragoste, este departe de orice pacat.

CAPITOLUL IV

1. «Inceputul tuturor relelor este iubirea de argint» 11. Stiind, dar,

«ca nimic n-am adus pe 1ume, nici nu putem seoate ceva» 15, sa ne inar-
mam «cu armeJe dreptiitii» 16 ~i mai intH sa ne invalam sa umblam in
porunea Domnului; 2. apoi sa invatam ~i pe femeile noastre sa umble
in eredinta data lor, in dragoste ~i in cmatie, sa-~i iubeasca barbatii
8. FiI. 2, 10; 3, 21.
9. Faple 10, 42; 2 Tim. 4, 1; 1 PI. 4, 5.
10.2 Cor. 4,14; 1 Cor. 6,14; Rom. 8, 11.
11. 1 PI. 3, 9.
12. Mt. 7, 1. 2; Lc. 6, 36-38.
13. MI. 5, 3. 10; Lc. 6, 20.
14. 1 Tim. 6, 10.
15. 1 Tim. 6, 7; Iov 1, 21.
16. 2 Cor. 6, 7.

14 - Piirinti apostolici
 SCftIEIi.ILE pARINtILOR APostOLICI

101:" cu credinta 17, sa iubeasca pe toti deopotriva cu toata infrinarea ~i

sa-~i creasca copiii, invaUndu-i frica de Dumnezeu. 3. Vaduvele sa se
poarte cu cumintenie in credinta Domnului, sa se roage necontenit
pentru toti, sa se departeze de orice defaimare, de vorbire de rau, de
marturie mincinoasa, de iubire de argint ~i de orice lucru rau; sa ~tie
ca sint altare ale lui Dumnezeu, cii sint cercetate cu de-amanuntul
toate ~i ca lui Dumnezeu nu-I este ascuns nimic nici din gindurile
noastre, nici din simtamintele noastre ~i nici ceva «din ceJe aSCllnse
ale inimii» 18.

CAPITOLUL V

1. $tiind, dar, «ca Dumnezeu nu se lasa batjocorit» 19, trebuie sa

umbUim in chip vrednic de porunca ~i slava Lui. 2. De asemenea, dia-
conii sa fie fara prihana inaintea dreptatii Lui ca diaconi ai lui Dum-
nezeu ~i ai lui Hristos ~i nu ai oamenilor; sa nu calomnieze, «sd nu
vorbeascd in doua ieluri» 20, sa nu fie iubitori de argint, sa fie tnfrinati
in toate, milostivi, sirguincio~i, umbUnd potrivit adevarului Domnului,
Care a fost diaconul tuturora 21. Dadi Ii yom placea in veacul de acum,
yom primi ~i pe cel ce va sa fie, precum ne-a fagaduit, ca ne va scula
din morti; iar daca yom vietui in chip vrednic de El ~i yom crede,
yom ~i imparati impreuna cu o£122. 3. La fel ~i tinerii sa fie fara prihana
in toate, inainte de orice ingrijindu-se de curatia lor ~i infrinindu-se
de la orice lucru rau. Este bine sa se abtina de la poftele cele din
lume, ca «orice poita luptd impotriva duhului» 23 ~i ca «nici desirlnatii,
nici muieraticii, nici sodomitii nu vor mO$teni impardtia lui Dum-
nezeu» 24, nici cei ce fac lucruri nesocotite. De aceea, tinerii trebuie
sa se indeparteze de toate acestea, supunindu-se preotilor ~i diaconi-
lor ca lui Dumnezeu ~i lui Hristos. Fecioarele sa vietuiasca fara de
prihana ~i cu con~tiinta curata.

CAPITOLUL VI

1. Preotii sa fie milo~i ~i milostivi cu toti; sa into arc a pe cei rata.-

citi, sa cerceteze pe toti bolnavii, sa nu treaca cu vederea pe VadUVd
sau pe orfan sau pe sarac, ci «sa se gindeasca pUTUrea la ceea ce este
17. Tlextual: in tot adevdrul.
18. 1 COl. 14, 25.
19. Gal. 6, 7.
20. 1 Tim. 3, B.
21. Mt. 20, 28.
22. 2 Tim. 2, 12.
23. 1 Pt. 2, 11.
24. 1 Cor. 6, 9-10.
illi. roLtCARP, CATRE FILl PENt 2i1

bun Inaintea lui Dumnezeu $i a oamenilor» sa se fereasca de orice

25;
minie, de partinire, de judecata nedreapta; sa se departeze de orice
iubire de argint, sa nu dea repede crezare celui care vorbef;ite impo-
triva cuiva, sa nu fie aspri in judecata, f;itiind ca toU sintem supuf;ii
pacatului. 2. Daca ne rugam Domnului sa ne ierte, sintem datori f;ii noi
sa iertam; cii sintem inaintea ochilor Domnului f;ii ai lui Dumnezeu f;ii
doti trebuie so. ne Infdtb;am 1a scaunu1 de judecata a1 lui Hristos» 26 f;ii
fiecare are sa dea cuvint pentru el. 3. Astfel, dar, sa slujim Lui cu frica
f;ii cu toata evlavia 27 pre cum ~nsuf;ii a poruncit f;ii ne-au binevestit
Apostolii f;ii profetii, cei care au predicat mai dinainle venirea Dom-
nului nostru. Fiti rivnitori spre bine, fugind de sminteli, de fratH falf;ii,
de cei care poarta cu fatarie numele Domnului f;ii care amagesc pe
oamenii uf;iori la minte.

CAPITOLUL VII

1. Oricine nu marturisef;ite ca Iisus Hristos a venit in trup, este

antihrist 28; cel care nu marturisef;ite marturia crucii, este d.e la dia-
vol, iar cel care intoarce cuvintele Domnului spre poftele sale f;ii spune
ca nu-i nici inviere, nici judecata, acela este primul nascut al lui satana.
2. De aceea parasind def;iertaciunea celor multi f;ii invataturile false,
sa ne intoarcem la cuvintul care ni s-a predat dinlru inceput, «prive-
ghind in rugaciune» 29, staruind in posturi, cerind in rugaciunile noas-
tre catre Dumnezeu eel ce vede toate: «sa nu ne duca in ispita» 80 ca
a zis Domnul: eDuhul este osirduitor, iar trupul neputincios» 31.

CAPITOLUL VIII

1. Sa sMruim, dar, necontenit in nadejdea no astra f;il In arvuna

drepUitii noastre, care este Hristos Iisus, eCare a purtat pe lemn paca-
tele noastre in trupul Sau» 32, eCare pacat n-a fdcut, nici nu s-a ailat
vicle$ug In gum Lui» 33, ci a suferit toate pentru noi, ca sa triiim in El.
2. Sa fim, dar, urmatori ai rabdarii Lui i iar daca suferim pentru nu-
mele Lui, sa-L slarvim pe El. Prin El lnsuf;ii ne-a dat aceasta pilda ~i
noi pe aceasta am crezut-o.
rl5. Pilde 3, 4 i Rom. 12, 11 i 2 Cor. 8, 21.
26. Rom. 14, 10 i 2 Cor. 5, 10.
21. Bvr. 12, 28.
28. 1 In. 4, 2-3 i 2 In. 1.
29. 1 Pt. 4, 1.
30. Mt. 6, 13.
31. MI. 26, 41; Me. 14, 38.
32. 1 Pt. 2, 24.
33. 1 Pt. 2, 22 i Is. 53, 9.
21~ SCRIERILE PARINTILOR APOSTOLICI

CAPITOLUL IX

1. Va rog, dar, pe toti sa va supuneti cuvintului dreptatii ~i sa sUi-

ruiti in rabdarea, pe care ati ~i vazut-o cu ochii nu numai la fericitii
Ignatie, Zosima ~i Rufu, ci ~i la altii dintre voi, ~i la insu~i Pavel ~i
la ceilalti Apostoli, 2. fiind incredintati ca toti ace~tia n-au alergat in
zadar 34, ci in credinta ~i in dreptate ~i ca sint in locul cuvenit lor,
linga Domnul, impreuna cu Care au ~i patimit. Ca en-au iubit veacul
de acum» 35, ci pe Cel care a murit pentru noi $i pe Care Dumnezeu
I.-a inviat pentru noi.

CAPITOLUL X

1. Ramineti, dar, in aces1ea ~i urmati pHda Domnului, «tari In cre-

dinta $i nemi$cati 36, iubitori de irati, iubindu-va unul pe altu]', 37, uniti
in adevar, a~teptindu-va unul pe altul in bunatatea Domnului, nedis-
pretuind pe nimeni. 2. Cind puteti face bine, nu aminati. «pentru cd
milostenia scapd de moarte» 38. «Supuneti-va unii altora 39, duceti 0
viata tara prihand printre pagIni, pentru ca din iaptele voastre» 40 sa
primiti lauda $i Domnul sa nu fie huIit din pricina voastra. 3. «Vai,
insd, de acela, prin care este hulit numele Domnului» 41. InvataU, deci,
pe toti curatia, in care ~i voi traiti.

CAPITOLUL XI

1. M-am intristat mult pentru Valens, care a fost facut cindva preot
1a voi ~i nu cunoa$te locul ce i s-a dat. Va sfatuiesc, ded, sa va feriti
de lacomie $i sa fiti curati suflete~te ~i trupe~te ~i iubitori de adevar.
Periti-va de orice rau. 2. Cine nu poate, insa, Sa se chiverniseasca pe
sine, cum va putea sfatui pe altH? 42. Daca cineva nu se abline de la
lacomie, dar se intineaza cu 'inchinarea la idoli, va fi judecat, ca $i
cum ar fi intre pagini, «care nu cunosc judecata Domnllllli» 43. eSau nll
$titi ca sfintii vor judeca lumea?» 44, dupa cum invata Pavel. 3. Eu,
insa, n-am observat ~i nici n-am auzit de a~a ceva la voi, printre care
34. Gal. 2, 2 i Pil. 2, 16.
35. 2 Tim. 4, 10.
36. Col. 1, 23.
37. 1 Pt. 2,17 i 3, B i In. 13,34 i 15, 12.17 i Rom. 13, B.
3B. Tab. 12, 9.
39. 1 Pt. 5, 5; Bles. 5, 21.
40. 1 PI. 2, 12.
41. Is. 52, 5.
42. 1 Tim. 3, 5.
43. ler. 5, 4.
44. 1 Cor. 6, 2.
SF. POLICARP, CATRE FILIPENI 213

a lucrat fericitul Pavel, voi care sinteti la inceputul epistolei sale. Caci
cu voi se lauda Pavel in toate Bisericile 45, singurele care cuno~teau
atunci pe Dumnezeu; noi, insa, nu-L cuno~team inca. 4. Sint foarte
trist, fratnor, pentru Val ens ~i sotia lui, ccarora sa Ie dea Dumnezeu
pocc1inta» 46 adevarata. Fiti, dar, ~i voi cu masura in aceasUi privinta;
«nu-i socotiti ca dw;mani pe unii ca ace~tia» 47, ci chemati-i ca pe ni~te
madulare bolnave ~i ratacite, ca sa mintuiti trupul vostru al tuturora.
Facind a~a, va ziditi pe voi in~iva.

CAPITOLUL XII

1. Sint convins ca voi cunoa~teti bine Sfintele Scripturi ~i ca nimic

nu va e necunoscut; mie, insa, nu mi-i dat acest lucru. Spun atlt nu-
mai ca in aceste Scripturi se spune: «Miniati-va $i nu pacc1tuiti» 48 ;
~i: «sa nu apuna soarele peste minia voastra» 49. Fericit este eel ce-~i
aduee aminte de aceste cuvinte; ~i aceasta 0 cred despre voL 2. Dar
Dumnezeu ~i Tatal Domnului nostru Iisus Hristos ~i clnsu$i ve$nicul
Arhiereu, Usus Hristos, Fiul lui Dumnezeu» 50 sa va inUlreasca in ere-
dinta, in adevar, in toata blindetea, in !ipsa de minie, in rabdare ~i in
indelunga rabdare, in ingaduinta ~i in euratie trupeasea ~i sufleteasea.
Sa va dea voua soarta ~i parte intre sfintii Sai ~i noua impreuna eu
voi ~i tuturor celor de sub eer, care ered in Domnul nostru Iisus Hris-
tos ~i in «TatQJ Lui, Care L-a inviat pe El din morti» 51. 3. cRugati-va
pentru toti sfintii» 52. «Rugati-va ~i pentru imparati, pentru dregc1tori» 53
~i pentru condudHori, «pentru cei ce va prigonesc ~i va urasc pe voi» 54
~i cpentru du~manii crucii» 55 pentru ca roadele voastre sa fie ariHate
in toti 56, ca sa fiti desavlr$iti in E157.

CAPITOLUL XIII

1. Mi-ati scris ~i voi ~i Ignatie, ca daea se duce cineva in Siria sa

dudl. ~i epistolele, care se gasesc la voi. Lucrul aeesta 11 voi face, fie
eu, daca voi avea timp potrivit, fie eel pe care 11 voi trimite ca dele-
45. 2 Tes. 1, 4.
46. 2 Tim. 2, 25.
47. 2 Tes. 3, 15.
48. Ps. 4, 4.
49. Bles. 4, 26.
50. BVl. 6, 20; 7, 3.
51. Gal. 1, 1; Col. 2, 12; 1 PI. 1, 21.
52. Bles. 6, 18.
53. 1 Tim. 2, 2.
54. MI. 5, 44.
55. Pil. 3, 18.
56.% Tim. 4, 15.
57. lac. 1, 4.
 714 SCRIERILE PARINTILOR APOSTOLICI

gat $i pentru voi. 2. Epistolele lui Ignatie, pe care ni Ie-a trimis ~i

altele pe care Ie avem Ia noi, vi Ie-am trimis, a~a cum ati cerut; ele
sint aHiturate acestei epistoIe, din care veti putea seoate mari foloase,
ca ele cuprind eredinta, rabdare $i toata zidirea cuvenita in Domnul
nostru. Dati-ne de $tire, daea veti ana eeva de Ignatie ~i de cei care
sint eu eI.
CAPITOLUL XIV

1. Acestea vi Ie-am seris prin Crescens, pe care vi I-am recomandat

mai inainte $i viol reeomand $i aeum. S-a purtat eu noi foarte bine;
cred ea se va purta $i ell voi la fel. Va recomand ~i pe sora lui; pri-
miti-o bine dnd va veni la voi. Fiti sanato~i in Domnul Iisus Hristos
$i harul Lui eu voi eu toti. Amin.

INDICE SCRIPTURISTIC

lo~ I, 21 - IV, 1. 14, 10 - VI, 2. 3,5 - XI,2.

PSoa~j rl, 9 - n, 1. Corinteni 6, 2 - XI, 2. 3,8 - V,2.
4, 4 - XII, 1. 6, 9-10 - V, 3. 4, 15 - XII, 3.
ProVleIlbe 3, 4 - VI, 1. 6, 14 - II, 2. 6, 1 - IV, 1.
Isaia 52, 5 - X, 3. 14, 25 - IV, 3. 6, 10 - IV, 1.
53, 9 - V1IU, 1. II OOll'inteni 4, 14 - II, 2. II Timotei 2, 12 - V, 2.
Ieremia 5, 4 - XI, 2. 5, 10 - VI, 2. 2, 25 - Xl, 4.
Tobilt 12, 9 - X, 2. 0, 1 - IV, 1. 4, 1 - H, 1.
Maltei 5,3 - il, 3. 8, 21 - VI, 1. 4, 10 - IX, 2.
5, 10 - ['I, 3. Ga~aJteni I, 1 - XII, 2. Evrei 6, 20 - XII, 2.
5, 4'4 - XII, 3. 2, 2 - IX, 2. 1, 3 - XII, 2.
6, ,13 - Vill, 2. 6,1 - V, L 12, 28 - VI, 3.
1, II - H, 3. Efes·eni 2, 5 - I, 3. Iacob II, 4 - X[l, 3.
7, Q - m,3. 2, 8 - I, 3. I IPetru I, 8 - I, 3.
120, 28 - V, 2. 2, 9 - I, 3. ,I, 13 - II, 1.
26, 41 - VU, 2. 4, 26 - XU, 1. I, 21 - n, 1 I XU, 2.
Marou 14, 38 - VII, 2. 5, 21 - X, 2. 2, J,1 - V, 3.
Luca 6, 20 - I,I, 3. 6, 14 - II, 1. 2, 12 - X, 2.
6, 36-<i8 - II, 3. 6, 18 - XII, 3. 2, 11 - X, 1.
FCliPtele ApoSitolHor FHipeni 2, 10 - II, 1. 2, 22 - Villi[, 1.
2, 24 - I, 2. 2, 16 - IX, 2. 2, 24 - VIllI, 1.
10, 42 - II, 1. 3, 18 - XII, 3. 3, 8 - X, 1.
loan 13, 34 - X, 11. 3, 21 - II, 1. 3, 9 - II, 2.
'15, 12 - X, 1. Co'loseni I, 23 - X, 1. 4, 5 - 11, 1.
15, 17 - X, 1. 2, 12 - XcII, 2. 4, 1 - VII, 2.
Romani 8, 11 - II, 2. II Tesaloniceni 1,4 - XI,3. 5,5 - X,2.
1:2,11 - VI, 1. 3, 15 - XI, 4. I loan 4, 2-3 - VII, 1.
13, 8 - X, 1. I Timotei 2, 2 - XII, 3. II loan 1 - VII, 1.

INDICE REAL ~I ONOMASTIC

A Antibrist, VII, 1.
AIpostol, -i, DC, 1; -ii, VI, 3.
Aidevar, III, 2; XU, 2; -Ull Domnului, AiproCliPele, 11[:1, 3.
V,2. Argint, V, 2.
A1It·ar, -e cme ~ui Dumnezeu, IV, 3. Arvuna, -na dreptatii este HSlllS Hristo.,
Amin, x:[V, 1. VIll, 1.
SF. POLICARP. CATRE FfLIPENI 21'>

B E
Barbat, -ti, IV, 2. Eprstola, XlII, 2; -Ia lui Pavel, XI, 3;
B1serica, -ci, XI, 3; -ca lui Dumnezeu -Ie, XIII, 1 ; -Iele lui IgnaUe, XIII, 2;
din Filipi, Utlu. -lele lui Pav,el, III, 2.
Blestem, II, 2. Evlavie, VI, 3.
BIiooete, XII, 2.
F
B'OIlnav, -vi, VI, 1.
Bunat'a,t,e, -a Domnului, X, 1. Fecioara, sfalturi catre -re, V, 3.
Femeie, -mei, IV, 2; sfaturi catre -mei,
c 'IV, 1.2.
Filipi, Utlu.
Cer, XII, 2. Frate, iubitori de -ti, -tii fal~i, VI, 3;
Coruiucator, -ri, XlI, 3. -til or, III, 1 ; XI, 4.
COJ1li1tiinta, -ta cUIata, V, 3. Frica, VI, 3; -ca de Dumnezeu, IV, 2.
Coipil, -ii, IV, 2. Fatarie, VI, 3.
Credinta, 1II, 2; IV, 2; IX, 2; X, 1;
Xl)I, 2; X'III, 2; -ta DomnuJlui, IV, 3; G
-ta este mama noast,ra, HI, 3; -ta Gind, -urile noa,stre, IV, 3.
voasttra, I, 2.
Crescens, XIV, 1. H
Cr~eIe, -a copiHor, IV, 2.
Har, -ul lui Hsus Hris1os, XIV, 1.
Crezar'e, VI, 1. Hristo:s, III,. 3; V, 2.3.
Cruc,e, dU!~manii -cii, XII, 3; martuJia
-:cii, VII, 1. I
Cumintleni,e, IV, 3.
Ourat.ie, IV, 2; V, 3; X, 3; - ,trupeaSICa Idol, -i, XI, 2.
~l sut'leteasca, XII, 2.
Ign<!Jtie, IX, 1; XIII, 1.2.
Cuvint, .vI, 2; -ul, VII, 2; -ul adeva- Iisus Hristos, I, 3; VII, 1; VIII, 1; -
ruJI~I, HI, 2; -ul dreptatii, IX, 1;
M.intuitorul nostru, ,u>!lu.
cuvlIllte, XII, 1; cuvintele Domnului, Iubire. -a de argint, II, 2; IV, 3; VI, 1.
VII, 1.
I
D Impafalt, -ti, XII, 3.
Defaimare, IV, 3. Inchina'IiE!, - la idoH, XI, 2.
DeIegat, XIII, 1. ll\frina'Ie, IV, 2.
D'*,>eIltiiciune, ViI, 2. tngaduinta, XII, 2.
Diacon, -ni, V, 2.3; sfaturi catre -ni, V, 2. InteIepciune, -a lui Pavel, III, 2.
Diaidema, -me, I, 1. IInvatatura, -ri false, VII, 2.
Diavol, VIII, 2. Inviere, vn, 1.
Domnul, I~, 3; IV, 1.3; VI, 2.3; VII, 1.2;
IX, 2; X, 1.2; XI, 2; XIII, 2; - a J
foot diaconu~ tutUJOIl', V, 2; - Iisus Judecata, VI, 1; nedreapta, VI, 1;
Hri:sros, X!lI, 2; XIV, 1; - nostru, -Ita, VII, 1; -ta Domnului, XI, 2 .
.J,I; VI, 3; - nostru IilSus HriStQ5,
I, 1; XII, 2; - nostru Iisus Hristos L
a suferilt pentru pacateJe noas,tre, I, 2.
Dragoste, III, 3; IV, 2; -a, Ill, 3; -a Lant, -uri, I, 1.
cea adevarata, I, 1. Landa, X, 2.
Dregator, -ri, XII, 3. Lac,omie, 11, 2; XI, 1.2.
Dreptalte, HI, 1.3; IX, 2; arvuna -tatii, Lipsa, - de minie, XII, 2.
VIII, 1; -a 'lui Dumnezeu, V, 2. 'Lac, -ul ce i s-a dat, XI, 1; -ul cuve-
Dumnezeu, titlu; I, 1.3; II, 1; III, 3; nit, IX, 2.
IV, 2.3; V, 1.3; VI, 2; VII, 2; IX, 2; LovVtura, II, 2.
XI, 3; - , Talal Domnuilui nostru Lu,cm, - rau, IV, 3; V, 3; -uri neSQ-
Iisus HriiSltos, XJI, 2. cmi1e, V, 3.
Du~rnani, -ii crucii, XII, 3. Lume, V, 3.
216 SCRIERILE PARINTILOR APOSTOLIC!

M Rod, roade, XII, 3.

Rufu, IX, 1.
Mama, credintaeSite -rna nO<lJstra, Ill, 3. Rugaciune, VII, 2.
Madu:lar, -e, XI, 4.
Matturie, - minJCinoasa, II, 2; IV, 3 i
-ia crudi, VII, 1. s
MlIa, titl u. Salt-ana, primul nascwt all lui -, VII, 1.
Milostenie, X, 2. Sarac, VI, 1.
Minte, VI, 3. Scripluri, Sfintele -, XII, 1.
Wnie, VI, 1 i XII, 2. SHnt, sfinti, I, 1; XII, 2.
Moarte, I, 2; X, 2. Simtamint, -intele noastre, IV, 3.
Mott, -ti, V, 2. Siria, XIII, 1.
Singe, -Ie lui Hristos, II, 1.
N Slav a, -va lui Dumnezeu, V, 1.
Nadejde, III, 3 i VIII, 1. Sminteala, -Ii, VI, 3.
Nedrept,ate, II, 2. Soarta, - intre sfinti, XII, 2.
Nume, -Ie Domnului, VI, 3; -Ie lui Hris- Sora," -ra lui Crescens, XIV, 1.
tos, VIII, 2. Sotie, -i·a lui Valens, XI, 4.
Sufi are, II. 1.
o
Dchi, IX, 1 i -ii Domnului, VI, 2.
Om, oameni, III, 2; V, 2; oamenii u~ori Stire, XIII, 2.
la minte, VI, 3.
Orfan, VI, 1. T
p Tatal, XII, 2.
Timp, - potrivit, XIII, 1; -uri vechi,
Pace, tit,lu. I, 2.
Parre, - intre sHnti, XII, 2. Tinar, sfatuTi catre tineri, IV, 3.
Pavel, III, 2 i IX, 1 ; XI, 2.3. Tron, II, 1.
Paca:t, III, 3; VI, 1; -ele noastre, I, 2.
Piigin, -i, X, 2. Trup, XI, 4; -ul lui Hristos, VII, 1.
IPal'tinire, VI, 1.
PiMa, Hristos s-·a dat - , VIII, 2; -a Dom- u
nului, X, 1. UruniiJtor, -i ai rabdarii lui Hristos,
PolicaIlP, tHlu. VIII, 2; -ii dragostei oolei a:deva-
Post, -uri, VII, 2. ra~e, I, 1.
Pofita, -te, VII, 1; -te'le cele din lume,
V,3.
Porunca, -ca DomnUilui, IV, 1; -ca drep-
v
tatii, III, 3; -ca lui Dumnezeu, V, 1; Valens, fost preo1t, XI, 1, 4.
~ci:le ,lui Dumnez·eu, II, 2. Vaduva, sf,alturi catre -ve, IV, 3.
Prleot, XI, 1; -ti, tiHu; V, 3; sfaturi Veae, IX, 2 i -wI de acum, V, 2.
catre -oti, VI, 1. Venir·e, -a Domnului nostru, VI, 3.
Prihana, fara -, V, 3.
Primul-naseut, - aJ lui satana, VII, 1. Virtute, -ti, III, 3.
Profet, -eti, VI, 3. Vointa, -ta lui Dumnezeu, I, 3; II, 2.
Vorbire, - de rau, II, 2 i IV, 3.
R Vorbarie, - de~arta, II, 1.
Rabdare, VII, 2; IX, 1; indelunga - , z
XII, 2.
Radiicina, -na trainica a credintei voas- Zidire, -a cuvenitii in Domnul nostru,
tre, I, 2. XIII, 2.
Ratacire, II, 1. Zosima, IX. 1
 HERMA
PASTORUL
 INTRODUCERE

Scrierea lui Herma, Pdstorul, nu s-a bucurat de aceea!;i pretuire In

decursul istoriei. In secolele II $1 III a fost socotiUf inspiratd $1 lln-
duitd imediat dupd Cdrfile Noului Testament, a~a cum 0 gdsim in
Codice1e Sinaiticus, care, de$i din seco1u1 N, transmite totu$i 0 tra-
ditie mai veche. Sf. Irineu (Adv. Haer., N, 20) $i Clement Alexandri-
nul (Stromate I, 17, 29; II, 1, 9, 12, 13; VI, 15) 0 numesc cScripturd».
Origen, mai mult dedt ace$tia, identificd pe autorul Pdstoru1ui cu
Herma, amintit de Sflntul Apostol Pavel in Episto1a cdtre Romani
(XVI, 14), fddndu-1 contemporan cu apostolii (Com. 1a Romani, X, 31);
nu uitd, lnsd, sa spuna ca nu toaUf 1umea e de parerea sa (Com. 1a
Matel, XN, 21) $i ea unii au chiar putind pretuire pentru Pdstor (De
Prine., IV, 11); Tertulian 1a inceput soeote$te $i el serierea inspiraUf,
cScriptura» (De ora1., 16), dar dnd a aJuns montanist 0 respinge ca
apocrifd, spunind cd e 0 carte pentru desfrinati (De pudic., 11, 20). In-
cepind eu seeolul IV pretuirea scrierii seade. Istoricu1 Eusebiu mdrtu-
rise$te ed se eitea in biserici $i servea la instruirea eatehumenilor, dar
ed unii 11 puneau la Indoiald inspiratia (LB., III, 6). Personal 0 c1aseazd
Intre apocrife (I.B., III, 25). Sflntul Atanasie eel Mare, de$i 0 exclude
cu totul din eanonul Sfintei Scripturi (De decr. Nic. syn., 18), totu$i 0
rinduie$te Intre scrierile care trebuie citite catehumenilor $i 0 a$eazd
printre cdrtile Vechiului Testament, care nu erau primite Incd in canon:
Inte1epciunea lui Solomon, Intelepciunea lui Sirah, Cartea Estelei $i
Cartea lui Tobit (Episto1a 39 Pascald); mai mult, nu ezita a 0 cita ca
autoritate in combaterea arieni/or (Despre intruparea Cuvintului, 3).
Mai tirziu, leI10nrm spune cd Pdstorul era aproape uita1. $i a rdmas
uitat vreme de secole, pind in secolu1 XVI dnd intrd iar in circuitul
teo logic, pentru ca acum, critica mai noud, in majoritatea ei, departe
de a socoti serierea lui Herma inspira.ta sau veridicd, 0 calificd 0 lu-
crare de imaginafie, 0 fictiune lipsita cu totul de bazd istoricd, alcd-
tuitd in etape de un autor, dacd nu cumva de mai multi - s-a ajuns
1a trei - 0 scriere iudaicd, cre$tinata mai tirziu.
220 SCRIERILE PARINTILOR APOSTOLlCl

o soarta la leI de vitrega a avut $i textul grec al pastorului. Apu-

suI n-a cunoscut opera lui Herma in textul original, ci prin doua tra-
duceri latine: una, numita Vulgata, lacuta in secolul II, lolosita de
Tertulian $i alta, numita Palatina, iacuta in secolul IV-V. Textul din
Vulgata a fost publicat pentru prima data la Paris, In 1513, de uma-
nistu1 Lefevre d'Etap1es; acest text a fost apoi reeditat de toate edi-
tiile ulterioare ale scrierilor Parintilor apostolici plna la Migne. Daca
ar Ii existat in bibliotecile din apus un singur manuscris grec a1 Pas-
torului, n-ar Ii m;teptat Herma pina in 1855, c1nd faimosul plastograi
Constantin Simonidis I-a gasit intr-un manuscris din secolul XN -XV
in Biblioteca Mlnastirii Grigoriu de 1a Munte1a Atos, alcc'ituit 1a In-
ceput din zece file, din care ultima se pierduse. Simoni dis a smuls
din manuscris loile 5, 6 $i 9, 1e-a copiat In grabil, gre$it, pe celelalte
$i le-avlndut pe toate, $i foile originale $i copiile, Bibliotecii din
Leipzig. Intrate In biblioteca, apare pentru prima data la Leipzig, In
1856, textu1 grec al Pastorului, editat de Anger $i Dindorf.
Dupa textul de la Atos au mai fost descoperite $i alte manuscrise
grece$ti cu textu1 Pastorului, a$a ca astazi se cunoa$te textul grecesc
in trei manuscrise necomplete: 1) Manuscrisul de la Atos, din care-i
lipse$te sf1r$itul, de 1a Pilda IX, 30, 3 (107, 3) inainte; 2) Codicele Si-
naitic, din secolu1 IV, descoperit in 1859 de Tischendorf la Mlndstirea
Sf1nta Ecaterina din Munte1e Sinai, din care-i Jipse$te Ineeplltul, plna
la Porunca IV, 3, 6 (31, 6); 3) Codicele de la Michigan, pe papirus,
scris in a doua jumatate a secolului III, cuprinde un fragment din
porunci (27, 6-28, 1) $i 0 serie lunga de fragmente din 'Pilde. S-au
mai descoperit apoi numeroase fragmente ale textului gree scrise pe
papirus,
In afara de traduce rile In latine$te, amintite mai sus, care all textul
integral, mai exista 0 traducere integralQ In limba etiopiana $i irag-
mente in limbile copte $i me die persana.
Noile editii critice ale lui R. Joly $i M. Whittaker Qll folosit aceste
achizitii, precum $i fragmentele transmise de c1tiva parinfj greci.
Autoi'ul Pastorului este Herma; numele lui 11 Int1lnim de mai multe
oli in scriere. Cine este acest Herma? Origen vede in el pe Herma
amintit de Sfintul Apostol Pavel In epistola cc'itre Romani (XVI, 14).
Dupa altii, ar Ii un contemporan al Sf1ntului Clement al Romei, pen-
tru ca in vedenia II (8, 3) Herma prime$te porunca sa dea lui Clement
cartea primita de la bdtrind. Dar un document, scris pe la anul 200,
Canonul Muratori, vorbe$te clar de autorul Pastorului: «Cit des pre
Pastor, spune aceasta marturie, a iost scris nu de multd vreme, in
HERMA, PASTORUL 221

timpu1 nostru, in ora$u1 Roma, de Herma, pe c1nd Pius, irate1e sau,

ocupa ca episcop scaunul Bisericii orm,u1ui Roma». Pius a iost episcop
a1 Romei Intre anii 140 $i 155; deci Herma a scris opera sa 1a mij1o-
cuI secolului II. Marturia Canonului Muratori, spunea, deci, In putine
cuvinte, tot ce trebuie spus de scriere, de autor, de data $i de loc.
Amanunte despre viata sa ne da chiar Herma. S-a nascut rob $i
pe c1nd era tinar a iost cumparat de 0 cre$tina numita RQde, care,
nu dupa multa vreme, 11 elibereaza. Ajuns liber, se ocupa cu comertul
$i cu agricultura, de pe urma carora se Imbogate$te, nu prin mijloace
eu totul cinstite, pentru ca, dupa cum Insu$i marturise$te, era mincinos.
Se casiitore$te, are copii, dar, ocupat cu afaceriJe $i prins de dorinta
de Imbogatire, uita $i de Indatoririle sale de cre$tin $i nu se ocupa
Indeaproape nici de iamilie $i nici de copii; femeia lui este rea $i
cicaJitoare, iar copiii vicio$i. Din pricina aceasta yin peste el 0 mul-
time de .necazuri $i suparari. In timpul unei persecutii copiii aposta-
zjaza $i-$i denunta parintii. Probabil In urma denuntului, Herma pier de
averea; 1i ramine numai un mic ogor l1nga Roma, indestulator ca sa-$i
acopere nevoile zilnice. Dar nenorocirea venita peste el a avut darul
del a face din Herma un bun cre$tin; $i-a readus copiii la credinta,
$i~a vazut schimbata $i sotia, care-i este ca 0 sora, jar el a ajuns alit
de Induhovnicit, indt a fost Invrednicit de Dumnezeu sa aiba vedenii
$1 sa primeasca llnga el un Inger, Ingerul pocaintei, care In chip de
pastor - de aici $i titlul cartii - l-a invatat pe el, $i prin el pe alti],
pocainta, lntoarcerea 1a Dumnezeu, «trc1irea In Dumnezeu» cum nu-
me$te Herma aceasta Intoarcere.
Convorbirile pe care Je-a avut Herma cu iemeia din vedenii $i cu
pastorul fac obiectul scr.ierii stIle, care se Imparte formal in trei parti :
.1) Vedenii, 2) Porunci $i 3) Pilde, iar logic in doua parti: 1) Convor-
birea cu iemeia In vedenii $i 2) Convorbirea cu pastorul 1n porunci
$i pilde.
Femeia, careia Herma 1i spune «Doamna», apare In ceJe cinci ve-
denii.
In vedenia intiia 1i apare ca femeie, biitrlna, Imbracata cu 0 haina
foarte strc11ucitoare $i cu 0 carte in mina; 11 indeamna· sa ~e poca:-
lasca de pacatele sale $i de cele facute de familia sa.
Dupa un an; are a doua vedenie; Ii apare iara$i femeia din prima
vedenie ; de asta data cu fata mai tinara, dar cu trupul $i parul cnpului
de biitrina. Femeia Ii da lui Hermao mica carte. cu Indemnuri; la po-
cainta $i cu prezicerea unei persecutii, poruncindu-i sa faca dOlla co-
pii : una sa 0 trimita lui Clement, care 0 va trimite ora$elor din afara,
222 SC1HEIlILil PAtUNj'IL6ll. APOsfOLicl

iar alta sel 0 dea Graptei, care va sfeltui pe velduve $i pe orfani; iar
el sel 0 citeascel «In acest ora$ Impreunel cu preotii care stau In hun-
tea Bisericii». Intr-un vis de noapte i s-a arenat un tlnelr foarle fru-
mos Ia chip, care i-a descoperit cel femeia, care i s-a areltat, este Bise-
rica; In prima vedenie e beltrinel pentru eel Biserica a fost createlina-
inte de lume, iar lumea a fost createl pentru Bisericel.
In vedenia a treia i s-a areltat aceea$i femeie, acum tlnelrel, foarte
irumoasel $i tare veselel, dar cu pelrul de femeie beltrinel. Este vedenia
constructiei turnului, care Inchipuie Biseriea - constructia lurnului va
Ii reluatel mai dezvoltat in Pilda a noua - . Turnul este zidit pe apel,
pentru cel Biserica are la temelie botezul; pietrele pentru constructie
sint ere$tinii de diferite categorii; cei $apte tineri constrllctori .- cei
$apte Irigeri principali - folosesc pentru zidirea turnului numai pie-
trele bune, adicel cre$tinii, care au pclstrat necontenit harul botezului;
pietrele neintrebuintate - pelcelto$ii - pentru a putea Ii folosite in
zidelria turnului trebuie cioplite prin pocelintel. Cele $apte femei care
sus tin turnul Infelti$eazel cele $apte virtuti : credinta, Infrlnarea, cureltia,
$tiinta, nerelutatea, bunelcuviinta $i dragostea. In urmel i se aratel un
linelr, care-i aratel ce semnificatie au cele trei Infelti$uri deosebite ale
femeii din cele lrei vedenii: femeia din prima vedenie Infelti$eazel Bi-
serica imbeltrlnitel $i slabel, din pricina pelcatelor cre$tinilor; femeia
din vedenia a doua Infelti$eazel Biserica mai In tine ritel, din pricina in-
telririi In credintel a credincio$ilor; femeia din vedenia a treia simbo-
lizeazel veselel Biserica, din pricina vieW ImbunelUitite a cre$tinilor.
In vedenia a patra, Herma, pe c1nd se ducea la ogorul selu, a velzut
venind spre el 0 liarel loarte mare, elt !In chit, din gura eelreia ie$eau
lelcuste ca de foc, iar pe cap avea patru culori. Herma s-a speriat;
tiara, lnsel, a trecut pe Hngel el, lelrel sel-i facel vreun relu. Atunci i s-a
areltat iarel$i Biserica, de astel datel ea 0 fecioarel Impodobitel $i toatel
Imbrelcatel in alb, care i-a spus cel tiara simbolizeazel necazul eel mare
care va veni peste ere$tini. $i dupel cum Herma a scelpat de Iiarel da-
10rUel eredintei $i Increderii sale In Dumnezeu, tot a$a $i ere$tinii pot
scelpa prin pocelintel de neeazul eel mare. Dupel ee fecioara i-a explieat
$i semnilieatia eelor patru eulori, a dispelrut $i n-a mai revenit.
Cu vedenia a cincea, vedenie de tranzitie, se treee la a doua parte
a lucrelrii, unde roluJ Bisericii, Infelti$atel prin femeie, 11 ia Ingerul po-
celintei, sub chipul unui pels tor, celruia i-a lost Incredintat Herma pen-
lru tot restul vietii de Ingerul eel slelvit. Pelslorul, indalel ee s-a arellat
lui Herma $i i-a spus cine este, i-a poruncit sel scrie Poruneile $i Pil-
dele pe care i Ie va spune.
H£Il.MA, PASTOIHJI. 223

Poruncile prezintd indatoririle morale pe care trebuie sd Ie lnde-

plineascd cei care se pocdiesc. Sint in numdr de doudsprezece: 1. cre-
dinta; 2. nevinovatia; 3. iubirea de adevar ; 4. curatenia trupeasca $i
sufleteasca ; 5. indelunga rabdare; 6. asculiarea de ingerii buni $i fuga
de ingerii reli; 7. frica de Dumnezeu ;8. infrinarea; 9. alungarea in-
doielii; 10. indepartarea tristetii; 11. fuga de profetii mincino$i; 12.
lepadarea poitelor rele $i insu$irea poitelor cuviincioase.
Pildele, in total zece, ilustreazd poruncile, Ie fac mai U$or de In-
teles $i de implinit. Pilda intiia este a celor doua cetati: cea treca-
toare de pe pamint $i cea ve$nica, din ceruri. Pilda a doua, a ulmului
$i a vitei de vie, imagini ale ·bogatului $i saracului, care au nevoie
unul de altul. Pilda a treia ~i a patra, a copacilor verzi $i a copacilor
uscati; iarna, toti copacii sint la fel; a$a $i cu oamenii, aici pe pd-
mint, un de e timp de iarna, nu poti $ti care sint buni $i care slnt rdi ;
pe lumea viitoare, unde e vard, dreptii vor Ii recunoscuti dupa ver-
deata $i iructele lor, pe cind cei pacdio$i vor ramine pomi uscati, toc-
mai buni pentru aruncat in foc. Pilda a dncea, a staplnului viei $i a
lucrcltorului. Pildaa ~asea~i a ~'8iptea, a ciobanului tinar $i a cioba-
nului sdlbatec la fata. Pilda a opta, a salciei, care acoperea cu frun-
zi$ul ei cimpia $i muntii. Pilda a noua, a turnului, pe care Ingerii 11
zideau pe stlnca din mijlocul c1mpiei din Arcadia cu pietrele scoase
din adinc de ape sau din cei doisprezece munti, care inconjurau dm-
pia. PiMa a zecea, nu mai e 0 pilda, ci 0 concluzie a Intregii lucrdri,
In care Pastorul 11 sidtuie$te din nou pe Herma sa-$i purifice prin poca-
inta intreaga sa casa $i sa cherne pe toaid lumea la pocQinta, pentru
ca turnul nu s-a terminat inca.
Pastorul lui Herma nu-i 0 scriere de Inalta teologie, nici chiar de
teologie precisa - spre exemplu, Intre altele, identificarea Fiului lui
Dumnezeu cu Sflntul Duh - ci 0 scriere de duhovnicie, e mdrturisirea
unui suflet ccltre alte suflete, pentru a Ie ardia, impotriva multor gla-
suri din vremea sa, chiar dintre ale celor din clerul inferior $i supe-
rior, ca $i dupa botez exista pocainta, ca bratele dragosteJ lui Dum-
nezeu sint deschise tuturor celor care prin pocaintd se Intorc la El,
ca Dumnezeu da acestora felurite prilejuri $i temeiuri de a se In-
toarce la El $i de a trai in Dumnezeu, ca $i Inainte de a pdcdiui. Pil-
dele, in special piJda salciei $i pilda turnului, iJustreaza tocmai lnde-
lunga rabdare $i milostivire a lui Dumnezeu fata de pacdto$ii, care
se poceliesc. Pastorul este autobiograiia unui om cu 0 mare $i adincd
224 SCRIERILE PARINTILOR APOSTOLICl

experienta religioasa, care, Invrednicit de harul lui Dumnezeu, s-a ll-

dicat din pacatele tineretii $i ale maturitclJii $i trclie$te bucuria Intoar-
cerii la Dumnezeu, bucuria trairii in Dumnezeu, bucurio ca are linga
eJ permanent pe ingerul lui Dumnezeu, Ingerul pocaintei.
Herma nu $tie multa teologie, nici chiar teologia vremii sale; nu
cunoa$te Scriptura cum 0 cuno$tea un Barnaba, un Clement sau un
19natie - $i la ce inalta glndire teologica I-a dus pe 19natie cunoa$-
terea Scripturii! Glndirea lui se leaga peste veacuri eu gin dire a mis-
tiea a unui Simion Noul Teolog, care avusese inainta$i printre a1fij pe
loan Scararu $i Maxim Marturisitorul - dar trairea lui in pacat, ri-
dicarea din pacat $i harul lui Dumnezeu i-au dat puterea sa-$i scrie
cartea de unul singur numai cu ajutorul lui Dumnezeu. $i pentru ca-i
O$a, de ce sa nu socotim $i cartea lui inspiratcl, nu in sensul In care
o gindeau scriitorii cre$tini din secolul 01 doilea $i 01 treilea, ci in
sensul in care sint inspirati marii ginditori $i poeti ai lumii?
cNu existcl, spune patrologul Quasten, nici 0 scriere in primele tim-
puri ale cre$tinismului, in care viata comunitatii sa se desfcl$oare atH
de natural ca in Pastorul lui Herma. Se intllnesc in el oameni de
toate felurile, $i buni $i rai. Se gasesc episcopi, preoti $i diaconi, care
au indeplinit cu vrednicie inaintea lui Dumnezeu dregCitoria lor, dar
$i preoti dati judecatii pentru orgoJiu1 lor, pentru negJijenta $i ambi-
tia lor, precum $i diaconi, care $i-au insu$it banii destinati vaduvelor
$i orfanilor. Intilne$ti in Pastor mucenici, al caror curaj n-a slabit 0
cJipa, dar $i apostati, vinzCitori $i delatori, cre$tini care au apostaziat
pentru simple interese paminte$ti, preeum $i alti cre$tini care nu s-au
sfiit sa blesteme pe Dumnezeu $i pe fratii lor. Gase$ti convertiti, carc
nu mai poartcl pata nici unui pacat, dar $i tot fe1ul de pacato$i, cre$tini
avuti, care dispretuiesc pe fratii lor saraci, altn, dimpolriva, buni $i
milostivi. Gase$ti eretici, ezitanti, care cauta ca1ea cea dreapta, buni
cre$tini cu pacate foarte mici, a1tii prefclcuti $i ipocriti. Carte a lui
Herma constituie un vast examen de con$tiinta pentru Biserica Ro-
mana. La$itatea in conduita unui mare numar de cre$tini era fclra in-
doiald pretul de rascumparare a unei perioade de pace relativa, in
cursul careia avusesera tihna, strinsesera averi $i dobindisera chial
prestigiu in anturajul pagin. Este sigur, insa, ca in ochii lui Herma
majoritatea e formata din cre$tini buni, nu din pacCito$i. Intentia au-
torului este $i de a zgudui pe vinovati prin indemnurile la pocainta,
dar $i de a intari sufletele slabe. Din intreaga lucrare se desprinde un
oarecare optimism in conceptia despre viata».
HERMA, PASTORUL 225

LITERATURA

Ed it i i: Sa se vada la Parintii Apostolici. Editii separate: C. Bonner, A PClipyrus

Codes of the Shepherd of Hennas (Sim~litudes 2-9) with a Fragment of the Manda-
tes, Ann Arbor, 1934. - M. Whittaker, Der Hirt des Hermas, Berlin, 1956.
T r a d u c e r i: Sa se vada la Parintii Apostolici: Traduceri separate: a) in
englezd: C. Taylor, The Shepherd of Hermas, London, 1903-1906, 2 vol. - M. Di-
belius, Der HiI't des Hermas,in: Handbuch zum Neuen Testament, ed. H. Lietzmann,
vol. sup,umentar, Tiibingen, 1923, p. 415-644.
Stu d i i: Fr. Barbaret, La formule C~'1 'tlj> Belj> dans Ie Pasteur d'Hermas, in RSR,
46 (1958), p. 379-407. - J. Barbel, Christo!> Angelos, (Theophania 3), Bonn, 1941, p.
47-50. - G. Bareille, Hermas, in: DThC, VI, 2, col. 2268--2288. - L. W. Barnard,
The Shepherd of Hennas in recent Study, in: HJ, 9 (1968), p. 29-36. - R. J. Bauck-
ham, The great ,tribulation in the Shepherd of H~rmCIIS, in: JThSt, 25 (1974), p. 27--40.
- A. Baumeister, Die Ethik des Pastor Hermae, Freiburg i. Br., W12. - C. Bonner, A
Codex of the Sh~pherd of Hermas in the Papyri of the Universi1ty of Mkhigan, in:
HThR, 18 (1925), p. 115-127. - Acela:;i, A New Fragment of the Shepherd of Her-
mas, Michigan Papyrus 44, in: HThR, 20 (1927), p. 105-116. - L. Cirillo, La christo-
logie pneumatique de la cinquieme parable du Pasteur (Par. V, 6, 5), in: RHR, 184
(1973), p. 25-48. - K. W. Clark, The Sins of Hermas, in: Early Christian Origins (In
Honour of R. H. WiUoughby), Chicago, 1961, p. 102-119. - J. DanieJou, frinite et
angelologie dans la theologie judeo-chretienne, in: RSR, 1957, p. 5-41. - R. Van
Deemter, Der HIrt des Hermas, Apokalypse oder Allegorie? Amst,eI1dam, 1929. - M.
DibeJius, A Fresh Approach to the New Testamenit and Early Christian Literature,
New York, 1936, p. 130-134; 224-226. - Acela:;i, Der Hillt des Hermas, 1926. -
Acela$i, Der Offenbarungstrager im Hirten des Hermas, in: Harnackehrung, 1921, p.
105-118. - G. Edmundson, The Date of the Shepherd of Hermas, in: Expositor, 1922,
p. 161 sq. - G. Ghedini, Nuovi codici del PaSJtore di Erma, in: SC, 62 (1934), p.
576-580. - St. Giet, L'AJpocalypse d'Hermas et la penitence, TU, 78, Berlin, 1961,
p. 214-218. - Acela$i, Hennas et les PCllSteurs. Les trois auteurs du Pastor d'Her-
mas, Paris, 1963. - Acela$i, Penitence ou repentance dans ,Ie Piasteur d'Hermas, in:
RDC, 17 (1967), p. 15-30. - Aceia$i, Un temoignage possible sur l'administration
du bapteme dans les premier'es annees <Lu 20 siecie et sur Ie role ministerel d'Her-
mas, in: Atti del VI Convegno internazionale di ar1cheologia cristiana, Ravena, 1962,
Cite du Vatican, 1965, p. 41-52. - E. J. Goodspeed, Lexical notes on ... Hermas, in:
JBL, 1953, p. XII. - K. Grobel, Shephercd of Hermas Parable, II, in: Vanderbild Stu-
dies in Humanities, I, 1951, p. 50-55. - A. Hamman, La Signification de sphragis
dans Ie Pasteur d'Hermas, in: TU, 79, Berlin, 1961, p. 286-290. - J. Rendel Harris,
The Shepherd of Hermas in the West, in: ExpT, 39 (1927/8), p. 259-261. - K.
Hormann, Das« Reden im Geiste» nach der Didache und dem Pastor Hermae, in:
Mystische TheoIogie, 3 (1957), p. 135-161. - J. Hoh, Die Busse in Pastor Hermae,
in: ThQ 111 (1930), !p. 253-288. - Acela$i, Die kirchlkhe Busse im zweiten Jahrhun-
dert, Breslau, 1932, p. 10-34. - P. C. Hristu, 'EpfLii<:, in: ThEE, V, col. 840-845. -
R. Joly, La doctrine penitentieLle du Pasteur d'Hermas €It l',exegese recente, in:
RHR, 1955, p. 32-49. - Acela:}i, Herma,s et Ie Pasteur, in: VC, 21, (1967), p. 201-
218. - Acela$i, Judai'sme, christianisme et heHenisme dans Ie Pasteur d'Hermas, in:
La Nouvelle Clio, 1953, p. 394--406. - Acela$i, Philologie et Psychanalyse, C. G. Jung
et Ie Pasteur d'Hermas, in: AntiquHe Olassique, 1953, p. 422-428. - G. D. Kilpa-
trick, A New pa;pyrus of the Shepherd of Hermas, in: JThSt, 48 (1947), 204-205. -
P. Knorz, Die Theologie des Hirten des Herunas, Heidelberg, 1958. - H. Koch, Die
Bussfrist des PaSJtor Hermae, in: Festgabe Harnack, 1921, p. 173-183. - K. Lake
Ladmarks in the History of Earuy Chris1tianity, London, 1920, p. 137-140. - Acela$i,
The Shepherd of Hermas, in: HThR, 19 (1925), p. 279-280. - A. Van Landschoot,
Un second temoin ethiopien du «Pasteur» d'Hermas, in: Byz, 32 (1962), p. 93-95. -
E. Lappa-Zizicas, Cinq fragments du Pasteur d'Rermas dans un manuscrilt de Ila Bi-
bliotheque Nationale de Paris, in: RSR, 53 (1965), p. 251-256. - J. Lebreton, Le
tex,te gr'ec du Pasteur d'Hermas d'apres les papyrus de l'universite de Michigan, in:
RSR, 26 (1936), p. 464-467. - H. Leclercq, i.e P,asteur d'Hermas, in: DAL, VI, 2,

15 - Parinti apostolici
 226 SCRIERILE PARINJ'ILOR APOSTOLICI

col. 2265-2290. - L. Th. Lefort, Le Pasteur d'Hermas. Un nouveau codex sahidique.

in: Mu. 52 (1939). p. 223-228. - Acela~i, Le Pasteur d'Hermas. en ,copte sahidique.
tn: Mu. 51 ('1938). p. 239--276. - Acela~i, Les Peres apostoliques en cOlPte. Louvain
1952. - P. Lluis-Font, Sources de Ja dootrine d'HeI'mas sur les deux esp1"its. in:
RAM, 39 (1963). p. 83-98. - G. Mercati, Per la st,ilcometria de,l Pastore. in: Nuove
note di ~iltlterBItuI1a ,biblica e crisHana aDJtica. Ci~tit del Valtkano, 1941, p. 81-82. -
J. R. Michaels, The «level ground» in the Shepherd of Hermas,in: ZNW, 59 (1968).
p. 245--250. - C. Mohrmann, Les origines de la lClJtinite chretienne it Rome, ,in: VCr
3 (1949), p. 74-78. - R. C. Mortimer, The Origins of P1"ivaJte P,enaru::e in the Wes-
tern Church. Oxford. 1939. - M. M. Muller, Der UebeICgang von den griechischen
zur laJteinischen Sprache in den acbendlandischen IGoche von Hermas bis Novatian.
Roma. 1943. - H. A. Musurillo, The need for a new ediltion of Hermas, ,in: ThSt.
12 (1951). p. 382-387. ' - Joseph Paramelle et Pierre Adnes, Le Pasteur d'Hermas.
DSp, VII, 1, col. 316-334. - L. Pernveden, The Concept of the Church in the She-
pherd of Hermas, Lund. 1966. - E. Peterson, Die Begegnung mit dem Ungeheuer.
Hermas. Visio IV, in: VCr 1954, p. 52-71. - AceJ.a~i, Beitrage zur Interpretation
der Visionen im Pastor Hermae, in: Miscellanea de Jerphanion. 1937. II, p. 62~35.
- Acelal}i, Kritische Analyse der V. Vision des Hermas, in: Histor. Jahrbuch, 77
(1958). p. 362-369. - Acela~i, Die Taufe im Acherusischen See, in: VC, 1955, iP.1-20.
- J. C. Plumpe, Mater Ecc'l-esia. Washington. 10934, 19-25. - B. Poschmann, Paenitentia
secunda, (Theophaneia I). Bonn. 1940. p. 134-205. - S. Prete, Cristianesimo antico
e rHorma ortodossa. Note intorno al ,«Pas'tore» di Herma. in: Convivium, Raccolta
nuova. 1950. p. 114-128. - A. Puech, La langue d'Hermas. ,in: Melange. O. Na-
varre (1935), p. 361-363. - Acela~i, Observations sur Ie Palsteur d'Hermas, in:
Studi dedicati alla memoria di Paolo Ubaldi. MIlan, 1937, p. 83-85. - K. Rahner,
Die Busslehre im Hirten des Hermas, in : ZkTh, 4(1955), p. 385--431. - D. W.
Riddle, The Messages of the Shepherd ,of Herma:s, ,in: JR, 7 (1927), p. 561-577. -
J. M. Rite, Hermas and the Shephero, in: Classical Weekly 37 (1943/44), p. 81. -
J. A. Robinson, Barnabas. Hermacs and the Dida'che, OXJfoI'd, '1920. - S. SalaviJle,
,Le «Pasteur» d'Hermacs E!It la «Divine Come-die» de Dante. in: EO. 20 {1921), p. 385--
401. - J. de Savignac, Quelques problemes de l'ouvrag,e dH «Le Pasteur» d'Hermas.
in: ETR. 35 (1960). p. 159-170. - G. Schlaeger, Der Hirt des Hermas eine uflsprling-
lich judislChe Schrift, in: NTT. 16 (1927), p. 327-342. - W. Schmid, Eine frtihchrisl-
Hche Aocadien-Voflstellung, in: ConvLvium, 1954. p. 121-130. - J. Schummer, Die
altchristHche Pastenpraxis, Munster, 1933. p. 124 sq, 135 Isq. 138 sq. - J. Schwartz,
Survivances lit,teraires palennes dans Ie Pasteur d'HeI'mas, in: Rbibl. 72 (1965), p.
240-247. - W. Schweitzer, Der Pasrtor Hermae und die opera superrogattoria. in:
ThQ, 86 (1904), p. 539-556. - O. J. Seitz, Antecedent,s and Significance of ,the term
8iljJuXo;, lin: JBL, 66 (1947), p. 211-219. - Acela~i, Re,lationship of the Shepherd to
the Epistle of James, in: JBL, 63 (1944), p. 131-140. - G. F. Snydar, The ShepheI'd
of Hermas. Nelson, 1968. - A. von Storm, AUegor1e und Wirklichkeit im Himen des
Hermas. Leipzig. 19'36. - J. Svennung, Statio - «Fasten» lin: ZNW, 32 (1933). p.
294-308. - loan Surubaru, Docrtrina despre b'iseridi ,in «PastoruI .Jui He.rma», in:
ST, 19(1967), p. 432--445. - H. Treu, Ein neuer Hermas-Papyrus, Qn: VC, 24 (1970).
p. 34-39. - W. J. Wilson, The career of the prophet Hermas, ,in: HThR, 20 (1927).
p. 21-62. - F. W. Young, The Shepherd of Hermas. A Study of his Concepts of
Repentance and of the Chuoch, Duke Univerei,ty, Oils'S., 1946.
 VEDENIILE

VEDENIA I

1
1. Cel care m-a crescut 1 m-a vindut in Roma unei oarecare Roda.
Dupa multi ani, am revazut-o ~i am inceput s-o iubesc ca pe 0 sora.
2. Mai tirziu am vazut-o scaldindu-se in riul Tibru; i-am dat mina ~i
am scos-o din riu. Vazind frumusetea ei, rna socoteam in inima mea
zidnd : «Ce fericit a!,l fi, daca a~ avea 0 femeie ca aceasta !,li frumoasa
Si cu bune purUiri !». Numai la aceasta rna gindeam, la nimic altceva.
3. Dupa dtava vreme, pe dnd rna duceam la Cume !,li slaveam faptu-
rile lui Dumnezeu, ca sint mari, frumoase $i puternice, am adormit
mergind pe drum. ~i un duh m-a luat !,li m-a dus pe un drum ane-
voios, pe care om nu putea merge; locul era prapastios $i rupt de ape.
Dupa ce am trecut riul, care era acolo, am ajuns intr-o dmpie; am
lngenunchiat $i am inceput sa rna 109 lui Dumnezeu !,li sa-mi marturi-
sesc pacatele. 4. Pe dnd rna rugam, s-a deschis cerul $i am vi1zut pe
femeia aceea pe care 0 poftisem; ea m-a sa1utat din cer, zicindu-mi:
- «Herma, sa1utare I,.
5. Uitindu-ma la ea, i-am zis :
- Doamna, ce fad tu aid '1
Ea mi-a raspuns :
- Am fost inaltata 1a cer 2, ca sa vadesc Domnului pacatele tale.
6. ~i i-am spus ei :
- Acum tu e$ti acuzatoarea mea '1
- Nu! mi-a raspuns ea; dar asculta cuvinte1e pe care ti Ie voi
spune. Dumnezeu, «eel ce locuie~te in ceruri» 3; Cel ce a zidit din
nefiinta ce1e ce sint, «eel ce le-a inmultit ~i le-a crescut» 4 pentru Bise-
rica Lui cea sfinM, este miniat pe tine, ca ai pacatuit fata de mine.
1. Adicii stiiJpinul lui Herma, in oasa ciiruia se niiscuse ca fiu de rob.
2. Intre limp Roda murise.
3. Ps. 2, 3; 122, 1 ; Tob. 5, 20.
4. Pac. 1, 28; 8, 16; 28, 3.
228 SCRIERILE PARINTILOR APOSTOLIC

7. Raspunzindu-i, i-am zis :

- Am pacatuit fata de tine? ,In ce loc sau dnd ti-am grait vreun
cuvint urit? Nu te-am socotit totdeauna ca pe 0 zeita? Nu te-am
respectat totdeauna ca pe 0 sora? Pentru ce minti, femeie, acuzindu-
rna de aceste fapte rele ~i necurate ?
8. Ea a ris ~i mi-a zis :
- In inima ta s-a suit pofta pacatului. Nu ti se pare oare Cd este
pacat pentru un barbat drept, daca se suie in inima lui pofta cea pa-
ditoasa? Este pacat ~i mare pacat, a spus ea. Barbatul drept are gin-
duri drepte. Gindind cele drepte se savir~e~te in ceruri slava lui ~i-L
are milostiv pe Domnul in tot lucrul lui. Cei care gindesc rele in ini-
mile lor i~i atrag loru~i moarte ~i robie, mai ales cei care caula sa d~­
tige veacul a'cesta, care se mindres,c cu bogatia lor ~i nu se lipesc de
bunatatile cele viitoare. 9. Sufletele lor se vor pocai; ale acelor oameni
care n-au nadejde, ci s-au deznadajduit de ei ~i de viata lor. Tu, insa,
roaga-te lui Dumnezeu «$i-ti va vindeca pdcateJe tale» 5, ale intregii
tale .case ~i ale tuturor sfintilor 6.
2
1. Dupa ce a spus cuvintele acestea, s-au inchis cerurile. Eu tre-
muram din tot trupul ~i eram trist. Imi spuneam: «Dad! acest pacat
mi se scrie, cum voi putea sa ma mintui? Sau cum voi face indurator
pc Dumnezeu pentru pacatele mele cele savir~ite? Sau cu ce cuvinte
voi ruga pe Domnul sa se milostiveasca de mine ?».
2. Pe dnd cugetam acestea ~i Ie cintaream in inima mea, vad ina-
intea mea un scaun mare acoperit cu postav de Una alba ca za.pada;
~i a venit 0 femeie batrina imbracata cu 0 haina foarte stralucitoare,
avind in miini 0 carte; s-a a~ezat singura ~i m-a salutat.
- Salutare, Herma I
Iar eu, intristat ~i cu lacrimi pe obraji, i-am spus:
- Salutare, Doamna I
- 3. Pentru ce e$ti trist Herma? m-,a intrebat ea. Tu cel indelung
rabdator, cel nesuparacios, cel care rideai pururea, pentru ce ti-i fata
j rista ~i nu vesel a ?
Eu i-am spus:
- 0 femeie foarte buna mi-a spus ca am pacatuit fata de ea.
4. Ea mi-a zis:
5. Deut. 3D, 3.
6. Prin sfinti, Herma intelege: cTe$tini.
HERMA, PASTORUL 229

- Nicidecum! Nu este luerul acesta peste robul lui Dumnezeu. Dar

negre$it 0 potul. s-a suit in inima ta cu privire la ea. Se poate ca un
gind ea acesta sa aduea piicat peste robii lui Dumnezeu. Ca este un
gind paciitos ~i pUn de spaima pentru un duh eu totul cinstit ~i in-
eereat, daca pofte$te ceva rau, mai ales daea aeela-i Herma eel in-
frinat, cel care se abtine de la orice pofta paeatoasa $i-i pUn de toat8.
curatia $i de mare nerautate.
3
1. Dar nu pentru aeeasta s-a miniat Dumnezeu pe tine, ci ea sa in-
torci pe eopiii tiE, care au pacatuit fata de Domnul $i fata de parintii
lor. Dar pentru cii-ti iubeai copiii, nu i-ai sfatuit, ci i-ai lasat sa se
strice tare; de asta s-a minia't pe tine Domnul; Domnul, insa, 'iti va
tamadui toate cele savir$ite mai inainte de copiii tai, ca din pricina
pacatelor ~i nelegiuirilor lor ai pierdut tu in afacerile tale cele lume$ti.
2. Dar marea milosrtivire ,a Domnului te-a miluit, pe tine $i casa ta;
te va intari $i te va intemeia in slava Lui. Numai tu sa nu te trinda-
ve$ti. Ai curaj $i intare$te casa tao Dupa cum fierarul, ciodinind lu-
crul lui face din el ce voie$te, tot a$a $i cuvintul cel drept, spus in
fiecare zi, biruie orice rautate. Nu inceta, dar, a-ti sfatui copiii taL
Stiu ca dadi se vor pocai din toata inima lor, vor fi inscri$i 'in cartile
vietii impreuna cu sfintii.
3. Dupa ee a sfir$it aceste cuvinte ale ei, mi-a zis :
- Vrei sa auzi ce-ti citesc?
Eu i-am raspuns :
- Vreau, Doamna!
Si mi-a zis:
- Fii atent ~i asculta maririle lui Dumnezeu !
Si am auzit lucruri mari ~i minu;nate, pe care nu pot sa mi Ie
amintesc. Toate sint cuvinte infrico$atoare, pe care om nu Ie poate
purta. Imi amintesc, insa, uItimele euvinte, ea-mi erau folositoare $i
potolite:
- 4. lata «Dumnezeul puterilol» 7, Care a zidit lumea eu putere
nevazuta $i eu pricepere adinea $i mare, Care prin vointa Sa slavitii
a dat ereatiei Sale frumusete, «Care eu euvlntul Lui eel putemie a
lntQrit eeml» 8 $i «a Intemeiat pdmlntul pe ape» 9, Care cu intelepciu-
nea Sa $i eu purtarea Sa de grija a zidit Biserica Lui eea sfinta $i a
7. Ps. 58, 5; 79, 5. 8. 15. 20; 83, 8; 88, 9.
8. Ps. 32, 6.
9. Ps. 135, 6; 103, 6; 118, 90; Pilde 3, 19; 2 Pt. 3, 5.
230 SCRIERILE P ARrN'J'ILOR APOSTOLICl

blnecuV'inta1-o, iata «mul(l» cerurile ~i «muntii» 10 ~i dealurHe ~i marile

~i se fac toate netede pentru ale~ii Sai, ca sa Ie dea lor, cu multa slava
:si bucurie, fagaduinta, pe care le-a fagaduit-o, daca vor pazi legile lui
Dumnezeu, pe care Ie-au primit cu mare credinta.

4
1. Cind femeia a terminat de citit ~i s-a ridicat de pe scaun, au venit
patru tineri, care au ridicat scaunul ~i s-au dus spre rasarit. 2. Apoi
m-a chemat, mi-a atins pieptul ~i mi-a zis :
- Ti-a pHicut citirea mea?
Eu i -,am zis :
- Doamna, cuvintele cele din urma mi-au placut, dar cele de mai
Inainte sint grele ~i aspre.
Ea mi-a zis, spunind:
- Cuvintele cele din urma sint pentru cei drepti, iar cele de mai
inainte sint pentru pagini ~i apostati.
3. Pe cind vorbea ea cu mine, au aparut doi barbati, au luat-o in
brate ~i au plecat spre rasarit, unde fusese dus ~i scaunul.
A plecat vesela ~i la plecare mi-a zis :
- Fii bartiat, Herma I
VEDENIA II

5(1)
1. Mergind la Cume, pe aceea~i vreme ca ~i anul trecut, ~i plim-
bindu-ma, mi-am adus aminte de vedenia din anul trecut; ~i iara~i m-a
luat Duhul ~i m-a dus in acela~i loc, unde fusesem atunci. 2. Cind am
ajuns in locul acela, am ingenunchiat ~i am inceput sa rna rog Dom-
nului ~i «sa sIQvesc numele Lui» 11, ca m-a socotit vrednic ~i mi-a facut
cunoscut pacatele mele cele de mai inainte. 3. Dupa ce m-am sculat
din rugaciune, am vazut inaintea mea pe batrina pe care 0 vazusem
~i anul trecut. Se plimba :;;i citea dintr-o carte mica. $i mi-a zis:
- Poti sa veste~ti acestea ale~ilor lui Dumnezeu?
I-am zis :
- Nu pot, Doamna, sa tin minte aUt de multe lucruri! Da-mL insa,
cartea, ca s-o copii !
- Ia-o, mi-a spus ea, dar sa mi-o dai inapoi.
10. Ps. 45, 2.
11. Ps. 85, 8.11 i Is. 24, 15j 66, 5j 2 Tes. 1,12.
HERMA, PASTORUL 231

4. Am luat-o !;Ii m-am dus intr-un loe pe dmp !;Ii am eopiat-o toata,
litera eu litera, ea nu puteam desparti silabele 12. Dupa ee am terminat
de seris literele cartH, dintr-o data mi-a fost rapita din miini carticiea;
dar de cine, n-am vazut.
6(2)
1. iDupa ee am postit cincisprezeee zile !;Ii L-am rugat mult pe
Domnul, mi s-a descoperit intelesul scrisului cartii. Cele scrise sint
acestea:
2. «Copiii taL Herma, au padituit ina in tea lui Dumnezeu !;Ii au hu-
lit pe Domnul; au tradat pe parintii lor cu rautate mare; au auzit oa
slnt numiti tradatori de parinti, dar tradindu-i nu s-au folosit, ci au
adauga't 1a paoatele lor desfrinari !;Ii amest'ec de raut-aife !;Ii a!?a Ii s-au
inmuJtit faradelegile lor. 3. Dar fa cunoscute aceste cuvinte tuturor
copiilor tai !?i sotiei tale, viitoarea ta sora, ca !?i ea nU-!;Ii stapine!?te
limba !?i paoatuie!;lte; auzind, insa, cuvintele acestea, se va feri !?i va
fi miluita. 4. Dupa ce Ie vei face cunoscute cuvintele acestea, pe care
Stapinul mi-a poruncit sa ti Ie descopar, atunci 1i se vor ierta toate
plkatele, pe care Ie-au savir~it mai inainte, ca !;Ii ale tuturor sfintilor,
care au paoatuit pina in ziua aceasta, daca se vor pocai din toata
inima !?i vor scoate din inima lor indoieliIe. 5. Ca s-a jurat Stapinul
pe slava Lui cu privire la ale~ii Sai: daca mai savir$esc pacate dupa
aceasta zi hoUirlta, nu mai au mintuire; ca pentru drepti pocainta are
sfir$it; pentru toti sfintii zilele de pocainta s-au implinit; pentru pa-
gini, insa, pocainta este pina in cea din urma zi. 6. Sa spui, dar, intE-
statatoriIor Bisericii sa mearga intru dreptate pe caile lor, ca sa pri-
measca din plin, cu multa slava, fagaduintele. 1. A$adar, voi «care
sQvlr$ifj dreptatea» 13 fiti statornici !;Ii nu va indoitL ca sa fie calea
voastra impreuna cu sfintii ingeri. Fericiti sinteti dti rabdati strim-
tor area cea mare, ce va veni, !?i dti nu vor Mgadui viata lor. 8. Ca s-a
jurat Domnul pe Fiul Sau, ca cei care tagaduiesc pe Domnul lor se
lips esc de viala lor, adica cei care n vor tagadui in ziIele viitoare;
iar celor care L-au tagaduit mai inainte, le-a fost milostiv pentru in-
durarea Sa cea multa.
7(3)
1. Dar tu, Herma, sa nu tii minte raul ce ti I-au facut copiii tai $i
nici sa-ti la!;li sora ta 14, ca sa se curateasca de pacatele lor de mai
12. Cartea era sC1'Iisa cu litere mad lipite unele de altele, fara sa fie desparlUe
cU'vintele, a~a 'Ca facea dificiHi. lactura.
13. Ps. 14, 2; Fapte 10, 35 i Bvr. 11, 33.
14. sora ta, adica; sofia tao
232 SCRIERILE PARINTILOR APOSTOLICI

inainte. Vor fi invatati cu dreapta invatatura, daca nu tii minte raul

pe care ti I-au facut. Ca tine rea de minte a raului lucreaza moarte.
Dar tu, Herma, ai avut mari necazuri personale pentru dilcarile de
lege ale fiilor UH, ca nu te-ai ingrijit de ei, ci i-ai neglijat ~i te-ai ocu-
pat numai de afacerile tale cele rele. 2. Te mintuie, insa, nedepartarea
ta de «Dumnezeu cel viu» 15, simplitatea ~i infrinarea ta cea mare.
Acestea te mintuie, daca starui; ~i-i mintuie ~i pe toti cei care fac
unele ca acestea ~i merg pe calea nevinovatiei ~i simplitatii. Ace~tia
vor birui toata rautatea ~i vor vietui in vlata cea de veci. 3. Fericiti
toti cei ce lucreaza dreptatea 16. Nu vor pieri in veac. 4. Vei spune lui
Maxim 17: «lata vine strimtorare; de ti se pare, tagaduie~te iara~i.
Aproape este Domnul de cei ce se intorc la El, dupa cum este scris in
Cartea lui Eldad ~i Medad 18, cei care au profetit poporului in pustie».

8(4)
1. Pe cind dormeam, fratilor, un tinar foarte frumos 1a chip mi-a
fa cut 0 descoperire, zicindu-mi :
- Cine crezi ca este batrina de la care ai primit cartea cea mica?
Eu i-am spus :
Sibila! 19.
Te in~eli, mi-a raspuns acela, nu este ea !
Dar cine? am intrebat eu.
Biserica, a raspuns acela.
Si i-am spus:
- Pentru ce-i batrina ?
- Pentru ca a fost creata inainte de toti 20, mi-a raspuns acela.
De asta e batrina ~i pentru Biserica a fost creata lumea.
2. Mai tirziu am vazut 0 vedenie in casa mea. A venit batrina ~i
m-a intrebat daca am dat preotilor cartea. Am spus ca n-am dat-o.
- Bine ai facut, mi-a spus ea, ca am sa mai adaug cileva cuvinte.
15. Evr. 3, 12.
16. Ps. 105, 3.
17. Personaj necunoscut, care se lepadase de Hris.tos intr-o persecutie anterioara.
18. Eldad !}i Medad, profeti contemporani cu Moisi, de care se vorbe~te in
NWfl. 11. 26-29. Carte a lui ELdad ~i Medad era 0 apocalipsa apocrifa a Vechiului
Testament, care s-a pierdUit.
19. Sibilele, preotese ale zeului ApoIon, care prevesteau viitorul. Cea mai cele-
bra a fast sibila de la Cume. De aid raspunsU'1 :lui Herma la intrebarea pusa de
tinar.
20. Pentru Herma, deci, Biserica este prima dintre crea·turi.
HERMA. pASTORUL 233

Cind voi sfir:;;i toate cuvinteIe, Ie vei face cunoscute tuturor ale:;;ilor.
3. Vei face doua copii :;;i vei trimite una lui Clement 21 :;;i alta Grap-
tei 22 i Clement 0 va trimite ora:;;elor din afara, ca lui i s-a ingaduit
sa faca aceasta 23 i Grapta va statui pe vaduve :;;i pe orfani, iar tu sa.
o cite:;;ti in acest ora~ impreuna cu preotii, care stau in fruntea Bisericii.

VEDENIA III

9(1)
1. Vedenia, pe care am vazut-o, fratilor, este aceasta. 2. Am postit
de multe ori ~i m-am rugat Domnului, sa-mi faca cunoscuta des-
coperirea, pe care mi-a fagaduit ca are sa mi-o arate prin batrina aceea.
Noaptea chiar mi s-a aratat batrina :;;i mi-a zis :
- Pentru ca ai atita nevoie :;;i e~ti a:;;a de rivnitor sa cllno~ti toate,
vino in ogorul, unde semeni griu :;;i pe la ceasul al cincilea 24, rna voi
infi'iti:;;a tie :;;Hi voi arata acelea, pe care trebuie sa Ie vezi.
3. Am intrebat-o, zidnd :
- Doamna, in care loc al ogorului ?
- Vnde vrei, mi-a spus ea.
Mi-am ales un loc retras, frumos. Inainte de a-i grai :;;i a-i spune
locul, mi-a zis:
- Voi veni acolo, unde voie:;;ti.
4. M-am dus, fratilor, la ogor, am socotit orele :;;i am ajuns in 10-
cuI, in care Ii spusesem ei sa vina i acolo am vazut ca se afla 0 banca
de filde:;; i pe banca era a:;;ezata 0 perna de in, iar deasupra 0 pinza
foarte tina tot de in. 5. Cind am vazut aceste lucruri :;;i pe nimeni in
locul acela, m-am spaimintat i m-a cuprins ca un tremur i mi s-au ri-
dicat perii capului :;;i frica a intrat in mine, pentru ca eram singur. Ve-
nindu-mi in fire :;;i amintindu-mi de slava lui Dumnezeu, am prins
curaj i am ingenunchiat :;;i mi-am marturisit Domnului iara:;;i pacatele,
ca :;;i mai inainte. 6. Femeia aceea a venit cu :;;ase tineri, pe care-i
vazusem :;;i mai inainte i s-a oprit linga mine :;;i rna asculta pe dnd
rna. rugam :;;i-I marturiseam Domnului pacatele mele. Atingindu-ma,
mi-a zis :
21. Este yorba de Sfintul Clement Romanul. Aceasta mentiune, insa, nu po ate
Ii folosita pentru datarea Pastorului lui Herma.
22. Grapta, personaj necunoscut literaturii cfe$tine.
23. Aluzie la epistola intii cii1re Corint,eni a Sfintului Clement Romanul.
24. Pe la orele 11 dimineata.
234 SCRIERILE PARINTILOR APOSTOLIC!

- Herma, inceteaza de a te tot ruga pentru pacatele tale I Roa-

ga-te $f pentru dreptate, ca sa prime$ti putina parte din ea $i pentru
casa tao
7. M-a luat de mina, m-a ridicat, m-a dus la banca ~i a spus tine-
rilor :
- Duceti-va $i ziditi!
8. Dupa plecar,ea tinerilor, dnd am ramas noi singuri, mi-a spus:
- Stai aici I
Eu i-am spus:
- Doamna, lasa sa se a$eze cei mai in virsta intH.
Ea mi-a zis :
- Stair cum iti spun I
9. Vrind sa rna a$ez in partea dreapta, nu m-a ,I a s,a't, ci mi-a facut
sernn cu mina, sa rna a$ez in partea stinga. Pe dnd rna gindearn $i
eram trist, ca nu m-a lasat sa stau in partea dreapUi, mi-a zis:
- E$ti trist, Herma? Locul din partea dreapta este al aHara, al
celor care au $i bineplacut lui Dumnezeu $i au suferit pentru nume ; 25
tie iti lipsesc multe, ca sa $ezi cu ei; dar daca starui in nevinovatia
ta, sUiruie ; $i vei $edea impreuna eu ei $i 'vor $edea toti citi vor savin;ii
faptele acelora $i vor isuferi 'cele ce-au suferit aceia.

10(2)
- 1. Ce au sufedt ? am irntrebat eu.
- Asculta I mi-a raspuns, Biciuiri, inchisori, necazuri mari, cruci,
fiare, din pricina numelui; de aceea partea acelora este de-a dreapta
locului celui stint; tot acolo $i cel care va suferi din pricina numel1,Ii ;
parte1a 'celorl,alti este in Isrtinga. Dar $i unora $i altora,$i 'celor din
dreapta ~i celor din sting a, acelea$i daruri $i acelea$i Higaduinte; nu-
rnai ca aceia stau de-a dreapta $i cu oarecare siava. 2. Tu dore$ti sa
stai de-a dreapta impreuna cu ei, dar lipsurile tale sint multe. Te vei
curati, insa, de Iipsurile tale I $i toti dti nu se indoiesc se var curati
de toate pacatele facute pina in ziua aceasta.
3. Dupa ce a spus acestea, a voit sa pIece; eu, cazind Ia picioarele
ei, am rugat-o in numele Domnului sa-mi arate vedenia pe care mi-a
fagaduit-o. 4. Ea m-a Iuat iara$i de mina, m-a ridicat $i m-a a$ezat pe
handi, in partea sting a a ei; s-a a$ezat $i ea in dreapta mea. $i, ridi-
dnd in sus un toiag stralucitor, mi-a zis :
- Vezi ceva mare?
25. pentru nume, adicii: pentru numele de cre~tin.
HERMA, PASTORUL 235

I-am raspuns :
- Nu vad nimic, Doamna !
$i mi-a zis :
- lata, nu vezi tu, inaintea ta, un turn mare cHidit pe ape din
pietre patrate stralucitoare ?
5. Turnul se construia in forma patrata de cei ~ase tineri, care veni-
sera cu ea; dar mii ~i mii de barbati aduceau pietre, unii din adinc
de ape, altii de pe pamint ~i Ie dadeau celor ~ase tineri i aceia Ie luau
~i zideau. 6. Tinerii puneau toate pietrele scoase din adlnc de ape
1a zidire a~a cum erau, ca se potriveau ~i se uneau desavlr~it cu cele-
lalte pietre i ~i a~a se lipeau unele de altele, ca nu se vedea unirea
lor, incH cladirea turnului parea facuta ca dintr-o singura piatra. 1.
Din celelaIte pietre, aduse de pe uscat, pe unele Ie aruncau, pe aItele
le puneau la cladire, iar pe altele Ie sfarimau ~i Ie aruncau departe de
turn. 8. Alte multe pietre stateau in jurul turnului ~i nu erau folosite
de tineri la cladire; une,le dim ele erau sfarimicioase, aUele eu crapa-
turi, altele ciruntite, altele albe ~i rotunde, ~i nu se potriveau la zidire.
9. Vedeam alte pietre aruncate departe de turn, care se rostogoleau
pe drum, dar nu ramineau in drum, ci porneau din drum rostogolin-
du-se spre un loc anevoios de umblat; altele cadeau in foe ~i ardeau i
altele cadeau aproape de ape, dar nu puteau sa se rostogole.asca in
apa, de~i voiau sa se rostogoleasca ~i sa intre in apa.

11 (3)
1. Aratindu-mi acestea, femeia a voit sa pIece. I-am zis:
- Doamna, ce folos am, ca am vazut acestea, dar nu cunosc ce
inseamna?
Raspunzindu-mi, mi-a zis :
- E~ti om istet, de vrei sa cuno~ti cele in legatura cu turnul!
-- Da, Doamna, i-am raspuns, ca vreau sa Ie vestesc fratilor ~i sa
se bucure; iar ei, auzind acestea, sa cunoasca pe Dumnezeu in slava
Sa cea multa.
2. Ea a spus:
- Vor auzi multi; dar din cei care vor auzi unii se vor bucura,
iar altii vor plinge; dar ~i ace~tia, daca vor auzi ~i se vor podii, se
vor bucura ~i ei. Asculta, dar, pildele turnului. Ca-ti voi descoperi
totul. Dar sa nu-mi mai faci suparari eu privire la descoperire i eli
descoperirile acestea au sfir~it ~i s-au ~i implinit. Dar tu n-ai sa ince-
236 SCRIERILE PARINTILOR APOSTOLICI

tezi a-mi cere descoperiri, di. e~ti nesatios. 3. Turnul 26 pe care-l vezi
ca se zide~te sint eu, Biserica; eu, care m-am ariHat tie ~i acum ~i
mai inainte. Despre turn intreaba-ma orice vrei ~i-ti voi descoperi, ca
sa te bucuri impreuna cu sfintii.
4. I-am spus :
- Doamna, odata ce m-ai socotit vrednic sa-mi descoperi totul,
descopere!
Ea mi-a zis :
- Hi voi descoperi ceea ce va fi cu putinta. Numai sa-ti fie inima
ta catre Dumnezeu ~i sa nu te indoie~ti de ceea ce vei vedea.
5. Am intrebat-o :
- Pentru ce, Doamna, turnul se zide~te pe ape '/
- Ti-am spus ~i mai inainte, mi-a zis ea, ca e~ti istet in Scripturi
~i Ie cercetezi cu rivna; cercetindu-Ie, vei gasi adevarul. AsculUi, dar,
pentru ce se zide$te turnul pe ape! Pentru ca viata noastra prin apa
a fost mintuita ~i se va mintui. Turnul este intemeiat prin cuvintul
numelui Celui atotputernic ~i slavit; ~i este tinut de puterea cea ne-
vazuta a Stapinului.
12(4)
1. Raspunzindu-i ei, i-am zis :
- Doamna, mare ~i minunat este lucrul acesta. Dar cei ~ase tineri
care zidesc, cine sint, Doamna '/
- Ace~tia sint sfintii ingeri ai lui Dumnezeu, primii care au fost
creati, carora Dumnezeu le-a dat creatia Lui sa 0 creasdi, sa 0 zideasca
~i sa 0 stapineasca. A~adar, prin ei va fi terminata zidirea turnului.
- 2. Dar ceilalti care aduc pietrele, cine sint ?am intrebat-o.
- Si ei sint sfinti ingeri ai lui Dumnezeu; dar cei ~ase sint mai
mari de cit ace~tia. A~adar, zidirea turnului se va termina ~i toti im-
preuna se vor bucura imprejurul turnului ~i vor slavi pe Dumnezeu,
ca s-a terminat zidirea turnului.
3. Am intrebat-o, zicind :
- A~ vrea sa ~tiu, Doamna, care este destinatia ~i puterea pietre-
lor ~i cit de mare este.
Raspunzindu-mi, a zis :
- Nu e~ti tu mai vrednic dintre toti, ca sa-ti fie descoperite aces-
tea! Sint altii mai inainte de tine ~i mai buni decit tine, carora ar fi
26. Incatacambele de la Neapale s-a descoperit a faarte veche pictura repre-
zentind Bise!lica a~a cum 0 descrie Herma aici i liar intr-a cripta din cimitirul lui
Calist de linga Rama, s-a descaperit a pictura asemanataare (la: A. Lelong, ap cit.
n. 3, p. 32-33).
HERMA, PASTORUL 237

trebuit sa Ii se descopere vedeniile acestea. Dar ca «sa se slaveasca

numele lui Dumnezeu» 27, ti s-au descoperit tie ~i ti se vor descoperi
pentru cei care se indoiesc, care-~i zic in inimile lor, daca sint sau nu
sint adevarate acestea. Spune-le lor, ca toate acestea sint adevarate
~i ca nimic nu este in afara de adevar, ci toate sint tari, sigure ~i in-
temeiate.
13(5)
1. Asculta acum despre pietrele care intra la zidire. Pietrele cele
patrate, albe $i care se potrivesc bine intre ele, acelea sint apostolii,
episcopii, dascalii ~i diaconii, care au mers potrivit sfinteniei lui Dum-
nezeu, care ~i-au indeplinit slujba de episcopi, de dascaIi ~i de dia-
coni, in curatie ~i buna cuviinta pentru ale~ii lui Dumnezeui unii au
adormit, dar altii mai traiesc inca. Totdeauna s-au inteles intre ei, au
avut pace unii cu altii ~i au ascultat unii de altii. De aceea la zidirea
turnului potrivirea lor este armonioasa.
- 2. Dar pietrele s'co.ase din adinc de ape $i pus'e la zidire, care se
potrivesc bine cu celelalte pietre, care au fost zidite, cine sint?
- Sint cei care au suferit pentru numele lui Dumnezeu.
- 3. Vre.au sa ~tiu, Doamna, cine sint celelal<te pietre aduse de pe
uscat.
Mi-a spus:
- Sint cei care intra la zidire, dar n-au fost ciopliti i pe aee$tia
Domnul i-a gasit buni, ca au umblat pe calea cea dreapta a Domnului
~i au implinit poruncile Lui.
- 4. Dar pietrele, 'care s-au adus ~i S-6U pUiS la zidire, cine sint?
- Sint cei noi in credinta ~i credincio~i. Ei sint sfatuiti de lngeri
sa faca bine, pentru ca nu s-a gasit in ei rautate.
- 5. Dar pietrele, pe care Ie-au dcrt la 0 parrte $i Ie-au aruneat, cine
sint?
- Sint cei care au pacatuit $i vor sa se pocaiascai de aceea n-au
fast aruncati departe de turn, pentru ea vor fi buni la zidire, daca se
vor pocai. A$adar, cei care au de gind sa se pocaiasca vor fi tari in
credinta; numai daca se vor poeai acum, dnd se zide~te turnul. Daca
se va termina zidirea, nu mai au loc, ci vor fi aruneati; atit doar Ie
mai ramine, ca stau Hnga turn.
14(6)
1. Vrei sa cuno~ti ~i pietrele care au fast sfarimate ~i aruncate
departe de turn? Acelea sint fiii nelegiuirii ; au crewt eu fataTie $i
27. Ps. 85, 8. 11.
238 SCRlERILE PARINTILOR APOSTOLICI

nici un pacat nu s-a departat de ei. De aceea nu se pot mintui, ca nu

sint folosHori la zidire din pricina rautatHor ,lor i de aceea au foS't sfa-
rimati $i aruncati departe din pricina miniei Domnului, ca Domnul s-a
miniat pe ei. 2. Iar celelalte pietre, muIte, pe care le-ai vazut sUnd
pe jos, care n-au fost duse la zidire, sint cei sfdrimicio$i, care au cu-
noscut adevarul, dar n-au staruit in el, nici nu s-au Upit de sfinti, de
aceea sint nefolositori.
- 3. Dar pietrele cn crapMuri, cine sint? ,am intrebat .. o eu.
- Sint cei care poarta in inima dU$manie intre ei, care nu «traiesc
in pace intre ei» 28; pe fetele lor se vede pacea, dar dnd se despart
unii de altii, rautatile lor staruie in inimile lor; acestea sint crapatu-
rile, pe care Ie au pietrele. 4. Pietrele ciuntite sint cei care au crezut
~l au trait cea mai mare parte din viata in dreptate, dar 0 parlte $i-au
petrecut-o in faradelegi; de aceea sint ciunti $i nu intregi.
- 5. Dar pieltrele albe $i rotunde, care nu se potrlvesc la zidire,
cine slnt, Doamna ?
Raspunzindu-mi, mi-a zis :
- Pina dnd vei fi prost $i nepriceput, de rna intrebi toate $i nu
intelegi nimic? Ace$tia sint cei care au credinta, dar au $i bogatia
veacului acestuia; dnd vine necazul se leapada de Domnul lor, din
pricina bogatiilor lor $i a afacerilor.
6. $i raspunzlndu-i, i-am zis :
- Gnd vor fi, Doamna, ace$tia buni la zidire ?
- Cind se va taia bogatia lor, care Ie conduce sufletul, mi-a spus
ea; atunci vor fi folositori lui Dumnezeu. Dupa cum a piatra rotunda,
daca nu-i taiata $i daca nu se arunca ceva din ea, nu poate fi patrata,
tot a$a $i cei bogati in veacul acesta, daca nu Ii se taie bogatia lor,
nu pot fi folositori Domnului. I. Cunoa$te aceasta mai intii din lnsa$i
viata ta! Cind erai bogat, erai nefolositor; dar acum e$ti folasHor $i
trebuincios vietii. Fiti folositori lui Dumnezeu! Ca $i tu ai fast una
din aceste pietre.
15(7)
1. Celelalte pietre, pe care le-ai vazut aruncate departe de turn,
cazute pe cale sau rostogolite de pe cale In locuri grele de umblat,
sint cei care au crezut, dar, din pricina lndoielii lor, au parasit calea
lor cea adevarala; socotind di pot gasi un drum mai bun, se ratacesc
$i se chinuiesc mergind pe drumuri grele de umblat. 2. rar pietrele,
care au cazut In foc $iard, ,slnt cei care «s-au departat pina la sfir$it
28. 1 Tes. 5, 13.
HERMA, PASTORUL 239

de Dumnezeul cel viu» 29 $i nu s-a mai suit la inima lor gindul de a

se podii de poftele desfrinarii lor $i de rautatile, pe care Ie-au savir$it.
3. Vrei sa $tii cine sint pietrele celelalte, care au cazut aproape de
ape $i nu s-au putut rostogoli in apa ? Sint «cei care au auzit cuvlntul" 30
$i au vrut «sa se boteze in numele Domnului» 31; dar dnd s-au gindit
1a curatia ceruta de adevar 32, $i-au schimbat gindul $i au pornit iara$i
pe urma poftelor lor celor rele 33.
4. Femeia a terminat tilcuirea turnului. 5. Luindu-mi indrazneala,
am intrebat-o inca, daca tuturor pietrelor, care au fost aruncate $i nu
s-au potrivit la zidirea turnului, Ie mai ramine mintuire $i mai au loc
in turnul acesta.
- Au mintuire, mi-a spus ea, dar in turnul acesta nu se mai pot
potrivi; 6. se vor potrivi in alt loc cu mult mai mic; iar aceasta, dupa
ce vor fi pU$i la incercare $i se vor implini zilele ispa$irii pacatelor lor.
$i vor fi izbaviti, pentru ca s-au facut parta$i cuvintului Celui Drept.
$i atunci se va intimpla sa scape de incercarile lor, dnd se vor sui
la inima lor faptele re1e, pe care Ie-au savir$it. Iar daca nu se vor sui
la inima lor, nu se vor mintui din pricina invhto$eniei inimii lor.

16(8)
1. lCind am incetat de a 0 intreba de toate acestea, mi-a zis :
- Vrei sa vezi $i altceva?
Doritor fiind sa viid, mult m-am bucurat. 2. Uitindu-se la mine, a
zimbit $1 mi-a zis :
- Vezi $apte femei in juml turnului?
- Le vad, Doamna, i-am spus.
- Turnul acesta, dupa porunca Domnului, este sustinut de ar.estea.
3. AiSculta a,cum lucrarile lor. Prima dil1tre ele,cea cu minile tari, se
nume$te credinta; prin aceasta se mintuie ale$ii lui Dumnezeu. 4. Cea-
laHa, care este incinsa $i are Infati$area barbateasca, se nume$te in-
fdnare; ea este fiica credintei. Cel care 0 va urma va avea viata
fericita, ca se va feri de toate faptele cele rele, deoarece crede ca va
mO$teni viata ve$nici:i, daca se va feri de orice pofta rea.
- 5. Dar celelal'te dne sint, Doamna ?
29. Evr. 3, 12.
30. Me. 4, 181 Mt. 13, 20. 22.
31. Fapte 19, 5 I 2, 38 I 10, 48.
32. Textual: eurdtia adevdrului. E yorba de curiitia inviitiilturii ere~ine.
33. Int. Sir. 18, 30.
240 SCRIERILE PARINTILOR APOSTOLICT

- Sint Wee una alteia $i se numesc: una curatie; alta, $tiinta;

alta, neraut,ate; alta buna-cuviinta; aLta, dragoste. Cind vei f.ace toate
faptele mamei lor, vei putea trai.
- 6. A$ vrea, Doamlt1a, sa ~tiu, am spus eu, ce putere are fie care
din ele.
- Asculta, puterile, pe care Ie au, mi-a spus ea. 1. Puterile lor se
tin unele de altele $i urmeaza una alteia, dupa cum sint $i nascute.
Din credinta se na$te infrinarea; din infrinare, curatia; din curatie,
nerautatea; din nerautate, buna-cuviinta; din buna-cuviinta, $tiinta;
din $tiinta, dragostea. Faptele acestora sint curate, cu buna-cuviinta $i
dumnezeie$ti. 8. Cel care va sluji acestora $i va avea taria sa savir-
$easca faptele lor, va avea loca$ in turn cu sfinlii lui Dumnezeu.
9. Am intrebat-o, despre vremi, daca este deja sfir$itul.
Ea a strigat cu glas mare $i mi-a zis :
- Neprkeput om, nu vezi ca turnul se clade$te inca? Cind se va
termina turnul de zidit, atunci e sfir$itul. Dar turnul se va zidi repede 34.
Nu rna mai intreba nimic! Iti este de ajuns tie $i sfintilor aceasta adu-
cere aminte $i reinnoirea duhurilor voastre. 10. Dar nu ti-au fost des-
coperite acestea numai pentru tine, ci ca sa Ie descoperi tuturor dupa
trei zile. 11. Tu, mai 1ntii, trebuiesa cugeti asupra lor. Iti poruncesc tie,
Herma, sa graie$ti cuvintele acestea, pe care am sa ti Ie spun, mai
intii in urechile sfintilor, pentru ca, auzindu-le $i facindu-le, sa se cura-
teasca de rautatile lor, dar $i tu impreuna cu ei.

17(9)
1. Ascultati-ma, copii V-am crescut in multa curatie, nerautate
85!
$i buna-cuviinta, pentru mila Domnului, Care a picurat peste voi drep-
latea, ca sa va indreptatiti $i sa va curatiti de arice rautate $i de orice
strimbatate ; dar voi nu vreli sa puneti cap at rautatH voastre. 2. Acum,
insa, ascultati-ma pe mine, «traiti in pace unii eu altii» 36, cercetati-va
unii pe altii, «ajutati-va unii pe altii» 37; nu va imparta$iti numai voi
din bunatatile lui Dumnezeu, ci dati din ele $i celor Iipsiti. 3. Ca unii,
de prea multa miJllcare, ,au adusasupra trupului lor boala $Hd vaJtama.
corpul ; iar altH, care nu au ce minca, i$i vatama trupul, pentru ca n-au
destuHi hrana $i-$i strica trupul lor. 4. Aceasta necumpatare va este
vatamatoare voua, care aveti $i nu dati celor lipsiti. 5. Ginditl-vil 1a ju-
34. Adica: si1njitul lumii esle aproape.
35. Femeia se adreseaza acum fiilor Bisericii.
36. 1 Yes. 5, 13.
37. Fapte 20, 35.
HERMA, PASTORUL 241

decata ce va sa vina. A~adar,cei 'care aveticercetati pe cei flaminzi

pina se va termina de zidit turnul; ca dupa terminarea turnului, Yeti
voi sa faceti bine, dar nu Yeti avea prilej. 6. Vedeti, dar, voi, care va
Iaudati cu bogatia voastra, vedeti sa nu suspine cumva eei lipsiti, iar
suspinul lor sa se urce la Domnul ~i sa fiti lasati, eu bogatiile voastre,
in afara u$ii turnului. 1. Acum va spun voua, conducatorilor Bisericii
~i celor care stati pe scaunele cele dintii, nu fiti la fel cu otravitorii;
otravitorii tin otravurile lor in cutii, dar voi tineti in inima otrava ~i
veninul vostru. 8. Sinteti impietriti $i nu vreti sa va curatiti inimile
voa'stre $i, cu inima cur,ata, sa faceti unire in cugetele voastre, ca sa
aveti mila de la «1mparatul eel mare» 38. 9. Vedeti, dar, copii 89, nu
cumva aceste dezbinari sa va lipseasca de viata voastra. 10. Cum vreti
sa invatati pe ale$ii Domnului, dnd voi in$iva nu aveti invatatura?
Invatati-va, dar, unii pe altii, $i «traiti in pace unii cu altii» 40 ca $i eu,
sUnd vesela inaintea Tatalui, sa dau cuvint pentru voi toti inaintea
Domnului vostru.

18(10)
1. A~adar,
dnd femeia a incetat de a-mi vorbi, au venit $i cei $ase
tineri, care zideau, $i au dus-o linga turn; iar a1tii patru au luat banca
$i au dus-o tot linga turn. Fetele acestora nu Ie-am vazut, ea erau
intor$i cu spatele la mine.
2. Pe dnd femeia pleca, am rugat-o sa-mi descopere cele trei infa-
ti~ari, in care mi se aratase. Raspunzindu-mi, mi-a zis :
«Despre acestea trebuie sa intrebi pe altul, ca sa ti Ie descopere».
3. Ca mi s-a aratat, fratilor, in prima vedenie de anul trecut, foarte
batrina, $ezind pe scaun. 4. ,In a doua vedenie, avea fat a mai tinara,
dar trupul $i parul capului de batrina, imi vorbea sUnd in picioare $i
era mai vesela dedt intiia oara. 5. ,In a treia vedenie era eu totul !ina-
ra $i foarte frumoasa i numai parul n avea de batrina; era tare vesela
$i statea pe banca. 6. Eram foarte trist, ca doream sa cunosc tilcul
acestor aratari. Si, intr-o vedenie de noapte, vad pe femeia batrina
ca-mi spune: «Orice rugamjnte are nevoie de smerenie. Poste$te, deci,
$i vei primi de la Domnul ceea ce ceri 1» 1. Am postit, dar, 0 zi $i, in
aceea$i noapte, mi s-a aratat un tinar care mi-a zis :
- Pentru ce ceri, in rugaciunea ta, neincetat descoperiri? Vezi, ca
nu cumva, cerind muIte, sa-ti vat ami trupul. 8. Iti sint de ajuns desco-
38. Ps. 46, 2; 47, 3 i 94, 3.
39. Acumse adreseazii ini'iistii>t1i,toriIor Biseridi.
40. 1 Tes. 5, 13.

16 - Parinti apostol'id
.242 SCRIERILE PARlNTILOR APOSTOLICI

peririle aces tea. Poti oare sa vezi descoperiri mai mari dedt eele pe
·care ::le-ai vazut ? Nu I
9. Raspunzindu-i, i-am zis :
- Hi cer, Domnule, numai atit: sa fie intregita descoperirea des-
pre cele trei infati~ari ale batrinei !
Raspunzindu-mi, mi-a zis :
- Pina dnd sinteti nepriceputi? Sinteti nepriceputi din pricina
indoielilor voastre ~i din pricina ca nu aveti inima voastra linga
Domnul.
10. Raspunzindu-i, i-am zis iara~i :
- Dar de la tine, Domnule, yom ~ti mai precis acestea I

19 (11)
- 1. Aseu1ti:i, mi-a zils el, despre infati~arUe pe care Ie ceri! 2. Pen-
tm ce, in' vedenia cea dintii, ti s-a aratat 0 femeie batrina, sUnd pe
scaun ? Pentru ca duhul vostru 41 este imbatdnit, ve~tejit ~i far a putere
din pricina slabiciunilor ~i indoielelor voastre. 3. Dupa cum eei batrini
nu mai au nadejde sa intinereasca ~i nu a~teapta altceva dedt moar-
tea, tot a~a $i voi, mole~iti de afacerile lume~ti, nu v-ati mai ingrijit
de voi «I$i n-afi mai aruncat grijile voastre spre Domnul» 42, ci s-a sHi-
rimat inima voastra ~i aii imbatdnit din pricina supararilor voastre.
- 4. A~ vrea sa ~tiu, Domnule, pentru -oe ~edea pe scaun!
- Pentru ca orice om slab sta pe scaun din pricina slabiciunii lui,
ca sa i se intareaS'ca slabiciunea tmplUlui. Ai dar ,tilcul celei dintii
vedenii.
20(12)
- 1. lIn a doua vedenieai vazut-o stind in pkioare leu fata ,tinara ~i
mai vesela dedt inainte, dar trupul ~i parul capului imbatrinit. Asculta,
a: spus el, ~i .aceasta pilda: 2. Cind este cineva batdn, sJabkiunea ~i
saracia 11 duc la desnadejde ~i nu mai a~teapta altceva dedt cea din
urma zi a vietii lui; apoi, daca pe nea~teptate prime~te 0 mo~tenire,
dnd aude, se treze~te, se bucura ~i prinde puteri; nu mai sta lungit,
ci se scoala in picioare, ii intinere~te duhul, care era stricat de faptele
lui de mai nainte; nu mai sta jOs, ci se inzdravene~te. Tot a~a ~i voi.
auzind descoperirea, pe care v-a facut-o Domnul, 3. ca a facut mila
cu voi ~i ca a reinnoit duhurile voastre, ati lepadat slabiciunile voas-
tre, v-a revenit puterea ~i v-ati intarit in credinta. i Domnul, vazind in-
41. Tinarul se adreseaza acum tuturor cr~tinilor.
42. Ps. 54, 25 i 1 Pt. 5, 7.
HERMA, PASTORUL 243

tarirea voastra, s-a bucurat; ~i pentru asta v-a aratat zidirea turnului
~i va va arata ~i alte1e, daca yeti trai, din toata inima, in pace unii cu
a1tii.
21 (13)
1. tn a treia vedenie, ai vazut-o mai tinara, frumoasa, vesela ~i
p1acu'ta 1a infati~are. 2. Dupacum daca unui om suparaJt ii vine 0 veste
buna, omul acela uita indata supararile de mai inainte $i nu are in
minte nimic altceva dedt vestea pe care a auzit-o, se inzdravene~te,
pe viitor pentru a face bine ~i duhu1 lui intinere~te din pricina bucu-
riei, pe care a primit-o, tot a~a ~i voi, 1a vederea aces tor bunatati, vi
s-au intinerit duhurile voastre. 3. Cit prive~te ea ai vazut-o ~ezind pe
banell, inseamna ca ~ederea ei este sigura, pentru ca banca are patru
picioare ~i sUi neclintita; ca $i lumea este tinuta de patru stihii. 4.
A~adar cei care se vor podH, vor fi complet tineri; ~i intemeiati vor
fi cei care se vor pocai din toata inima. Ai primit descoperirea intregi-
ta; sa nu mai 'ceri Himuriri cu privire 1a descoperire; daca vei avea
nevoie de ceva, ti se va descoperi.

VEDENIA IV

22(1)
1. Dupa douazeci de zile de 1a prima vedenie, pe care am avut-o,
am vazut alta, pentru a infati$a necazul ce avea sa vina. 2. Ma duceam
pe Ca1ea Campaniei, 1a ogoru1 meu, care se afla cam 1a zece stadii de
Ca1ea Publica; pe drumu1 acesta se merge cu u~urinta. 3. Mergind
singur, rugam pe Domnu1 sa-mi desavir~easca descoperirile ~i vedenii-
Ie, pe care mi le-a aratat prin sfinta Sa Biserica; 11 rugarn sa rna in-
tareasca $i sa dea pocainta robilor Sai, care se smintisera, ca «sa fie
slavit numele Lui eel mare» 43; ca m-a socotit vrednic sa-mi arate lu-
crurile Lui ce1e minunate. 4. Pe dnd slaveam pe Dumnezeu $i-I mul-
turneam, mi-a raspuns ca un sunet de glas: ·«Sa nu te indoie~ti, Her-
rna!» Si am inceput sa rna socotesc in mine ~i sa zic: «Eu, pentru ce
sa rna indoiesc, odaiJ:a ce 'sint .atllt de intarit de Dornnu1 ~i am viizut
1ucruri slavite ?». 5. Si am inaintat puUn, fratilor, ~i iata am vazut un
nor de praf, care se ridica la cer ; ~i am inceput sa zic in mine insumi:
«Nu cumva yin vite ~i rididi prafu1?» Si era departe de mine ca 1a un
stadiu. 6. Cind norul de praf s-a facut mai mare $i mai mare, m-am
gindit di este ceva dumnezeiesc. Soare1e lumina putin; $i iata am va-
43. Ps. 85, 8. 11 1 Is. 24, 151 66, 51 2 Tes. 1, 12.
244 SCRIERILE PARINTILOR APOSTOLICI

zut 0 fiara foarte mare dt un chit $i din gura lui ie$eau lacuste de
fOCi fiara era lunga ca de 100 de picioare $i avea capul ca un vas
foarte mare de lut 44. '1. ~i am inceput sa pIing $i sa-L rog pe Domnul
sa ma scape de fiara. ~i mi-am adus aminte de cuvintul, pe care I-am
auzit: «Nu te indoi, Herma!» 8. Intarindu-ma, dar, fratilor, cu credinta
In Dumnezeu $iadudndu-mi ,aminte de maretiile, pe car'e mi le-a ,ara-
tat Dumnezeu, m-am dus cu curaj spre fiara. ~i fiara venea cu un
~uierat aUt de puternic, incH ar fi putut prapadi 0 cetate. 9. M-am apro-
piat de ea; $i ditamai chitul s-a intins la pamint $i nu scotea dedt
limba; nu s-a mi$cat deloc pina ce am trecut. 10. Fiara avea pe cap
patru culori : neagra, apoi ,ca focul $i ca singele, apoi aurie, .apoialba.

23(2)
1. Dupa ce am trecut de fiara $i am mers cam 30 de plclOare, iata
m-a intilnit 0 fecioara «impodobita, ca $i cum ar fj ie$it din camara
de nunta» 45; era toata imbracata in alb, cu incaltaminte alba; acope-
rita pina la frunte $i pe cap ave a 0 boneta; parul capului ii era alb.
2. ~tiam din vedeniile de mai inainte ca este Biserica $i m-am bucurat
mult. M-a salutat, zidndu-mi :
- Salutare, omule!
Eu i-am raspuns:
- Salutare, Doamna I
3. Ea mi-a zis:
- N-ai intilnit nimic 'I
- Doamna, i-am raspuns eu, ditamai fiara, in stare sa piarda 0
cetate; dar eu puteI'ea DOllNlului $i cu marea Lui milostivire am sca-
pat de ea.
- 4. Ai scapat bine, mi-a zis ea, «pentru ca ti-ai aruncat grija ta
spre Dumnezeu» 46 $i «ti-ai deschis inima ta ccltre Domnul» 47 cu cre-
dinta ca nimic nu te poate mintui dedt numele cel mare $i slavit. De
aceea Domnul a trimis pe ingerul Lui, care este peste fiare, al carui
nume este Tegri $i a inchis gura fiarei, ca sa nu te vatameze. Datorita
credintei tale ai scapat de mare necaz, pentru ca nu te-ai indoit, vazind
o fiar'a ca aceea. 5. Du-te, dar, $i explica ale$ilor Domnului maretiile
Lui $i spune-le ca fiara aceasta este 0 preindhipuire a neeazului celui
mare ce va sa fie; dar yeti putea scapa de necaz, daca va pregatiti
44. E vo~ba de vase mari de lut, in care cei vechi pastrau vinul sau untdelemnul.
45. Ps. 12, 5; Apoc. 21, 2.
46. Ps. 54, 25; 1 Pt. 5, 7.
47. Ps. 61, 8.
HERMA, PASTORUL 245

mai dinainte !?i va pocaiti din toata inima inaintea Domnului, daca
inima voastra ajunge curata !?i nepatata !?i daca yeti sluji fara prihana
Domnului in celelalte zile ale vietH voastre. «Aruncati griji1e voastre
spre Domnul» 48 ~i El Ie va indrepta. 6. Voir care va indoiti, credeti in
Domnul, oa poate totul: ~i sa intoarca minia Lui de Ia voi, dar sa va
!?i trim ita biciuire voua, celor care va indoiti. Vai de cei care aud cu-
vintele acestea, dar nu Ie asculta! Mai bine le-ar fi fost lor de nu
s-ar fi nascut ! 49.
24(3)
1. Am intrebat-o de cele patru culori, pe care Ie avea fiara pe cap.
Ea, raspunzind, mi-a zis :
- Iara~i e~ti curios pentru ni~te lucruri ca acestea !
- Da, Doamna, am spus eu. Pa-mi cunoscut ce inseamna ele.
- 2. Asculta, mi-,a zis. Cuiloarea neagraeste lumeaaceasta in care
locuiti. 3. Culoarea ca focul $i ca singele inseamna ca lumea aceasta
trebuie sa piara prin singe ~i foe. 4. Parte a aurita sinteti voi, care ati
fugit de lumea aceaS'ta 50. Ca, dupa cum «auru] se lncearca prin ioc» 51
~i ajunge bun de folosit, tot a~a sinteti incercati ~i voi, care locuiti cu
cei de aicL A~adar cei care sUiruiti in credinta !?i sinteti incercati prin
foc de ei, Yeti fi curatiti. Dupa cum aurul arunca zgura lui, tot a!?a !?i
voi Yeti arunca orice suparare ~i strimtorare, Yeti fi curatiti ~i yeti
fi folositori la zidirea turnului. 5. Parte a alba este veacul ce va sa fie,
in care vor locui ale~ii lui Dumnezeu; ca vor fi fara pata ~i curati
cei ale~i de Dumnezeu pentru viata ve~nica. 6. Tu, dar, sa nu incetezi
a grai la urechile sfintilor. A yeti !?i preinchipuirea necazului celui mare
ce va sa fie. Dar daca yeti vrea, nimic nu va fi; Aduceti-va aminte de
cele scrise mai inainte.
7. Dupa ce a spus acestea, a pIe cat !?i n-am vazut in ce loc s-a dus,
ca s-a facut un zgomot; iar eu, de frica, m-am intors cu spatele, ca
imi parea ca vine fiara.
DESCOPERIREA V

25
1. Rugindu-ma in cas a ~i a~ezindu-ma pe pat, a intrat un barbat
slavit la infati~are, in haine de pastor, avind in jurul lui 0 piele de
48. Ps. 54, 25; 1 Pt. 5, 1.
49. Mt. 26, 24; Me. 14, 21.
50. 2 Pt. 2, 20.
51. 1 Pt. 1, 1; Int. Sir. 2, 5; Pilde 11, 3; Iov 23, 10.
246 SCRlERILE PARINTILOR APOSTOLlCl

capra, pe umeri 0 traista, iar in mum un bat. EI m-a salutat, iar eu

i-am raspuns la salut. 2. S-a a~ezat indaHi linga mine ~i mi-a zis:
- Am fost trim is de preasfintul inger 52 sa locuiesc cu tine cele-
lalte zile ale vietii tale.
3. Mi s-a parut ca a venit sa ma ispiteasca !;Ii i-am zis :
- Dar tu, cine e~ti? Ca eu ~tiu, i-am spus, cui am fost incredintat.
EI mi-a spus:
- Nu ma euno~ti?
- Nu! i-am raspuns eu.
- Eu, a spus el, sint pastorul eel caruia i-ai fost incredintat.
4. Inca pe dnd vorbea, i s-a schimbat infati!;larea !;Ii I-am recunos-
cut i era acela caruia i-am fost incredintat 53 i !;Ii indata m-am tulbu-
rat ~i frica m-a cuprins i !;Ii eram cu totul doborit de intristare, ca i-am
raspuns atit de urit !;Ii fara de minte.
5. Acela, raspunzlndu-mi, mi-a zis :
- Nu te tulbura, ci intare~te-te in poruncile meIe, pe care am sa
ti Ie poruncesc. Ca am fost trimis, a spus el, ca sa-ti arat iara!;li pe toate
acelea, pe care le-ai vazut mai inainte, principalele idei care va sint
vOUa de folos. Tu, dar, inaipte de toate, scrie poruncile mele !;Ii pilde-
Ie i pe celeIa~te Ie vei scrie ,a.sa cum Hi voi arat,a; de a'ceea, a spus el,
iti poruncesc sa scrii mai intH porunciIe ~i pildele, ca sa Ie cite.sti in-
data .si sa poti sa Ie paze.sti.
6. Am scris, a!;ladar, poruncile .si pildele, precum mi-a poruncit.
- 7. Daca auzindu-Ie Ie yeti pazi, yeti umbla in ele .si 'le veti savir~i
cu inima curata, veti primi de la Domnul toate dte v-a Higaduit voua ;
dar daca auzindu-le nu va veti pocai, ci yeti adauga la pacatele voas-
tre alte pacate, yeti primi de la Domnul cele potrivnice.
Pastorul, ingerul pocaintei, mi-a poruncit sa Ie scriu pe toate aces-
tea a!;la:
52. Funk ~i Lelong identifica cu HI'istos pe «acest prea sI1nt inger»; Zahn il
identifica cu arhanghelul Mihail, iar Robert Joly socoate ca pentru Herma, Hristos
~i arhanghelul Mihail sint una ~i aceeal?i persoana.
53. Pina a'cum Herma n-a spus ca ar ifi fost incredintat cuiva. Pentru gasirea
unei explicatii au fost propuse trei solutii: l.incredintaI'ea s-a facut intr-un text
pierdut al lucrarii lui Herma (Spitta), ipoteza putin proba.biIa i 2. incredintare.a s-a
facl1t mai inainte de a redacta Herma lucrarea sa ~i n-a mai fost consemnata
(Baumgartner); in sfl~it, 3. pastorul este identificat cu Unarul 'ca,re a venit la Her-
ma (Vedenia II, 8 (4), Vedenia III, 18 (10) sa-i dea lamuriri cu privire la vedeniile
II ~i III (Hefele, Funk) i poate eli in una din aces,te vizite a fost Herma incredintat
pastorului, de~i n-o spune nicaieri i da'ca nu I-a recunoscut la ince<put, este din pri-
dna costumului soo de pastor. Aceasta de 'a ,tr'eia solutie pare mai p:lauzibila (la: A.
Lelong, Op. cit., p. 70, n. 3).
 PORUNCILE

PORUNCA I

26
1. Mai intii de toate, crede ca este un singur Dumnezeu, Care a
creat pe toate $i 1e-a intocmit 1>4, Care a adus pe toate de 1a nefiinta 1a
fiinta 55, Care cuprinde pe toate, dar numai EI e necuprins. 2. Crede
in E1 $i teme-te de 'El; temindu-te, sa te infrinezi. Paze~te acestea $i
vei arunca toata rautatea din tine; daca vei pazi porunca aceasta, v'ei
imbraca toata virtutea dreptatii $i vei trai in Dumnezeu.

PORUNCA II

27
1. Pastorul mi-a spus:
- Pastreaza-te nevinovat $i fii fara de rautate ;;i vei fi ca pruncii,
care nu cunosc pacatul, care distruge viata oameniIor. 2. Mai intii nu
vorbi de rau pe nimeni, nici nu asculta cu pUicere pe eel ce vorbe$ie
de rau; altminteri $i tu, cel ce auzi, vei fi vinovat de pacatul celui
ce vorbe$te de diu, de crezi in vorbitu1 de rau, pe care il auzi; ca,
daca il crezi, vei avea $i tu insuti ceva impotrlva fratelui tau$i a$a
vei fi parta$ 1a pacatul celui ce vorbe$te de rau. 3. Rea este deHU-
marea; este un demon neastimparat, nu-i niciodata iubitor de pace, ci
Ii plac totdeaufila desbinarile. Fere$te-te, dar, de .acesi\: pa,calt $i vei
avea totdeauna pa·cecu toU. 4. ilmbr:8Jca buna-cuviint'a; in ea nu-i vreo
piedica rea, ci toate sint netede $i vesele. Fa binele; $i din cl$tigul pe
care ti I-a dat Dumnezeu de pe urma muncii tale, da tuturor celor lip-
siti, far a deosebire; nu te intreba cui sa dai $i cui sa nu dai. Da tutu-
ror, 'ca Dumnezeu vr'ea sa se dea tuturor din darurHe Sale. 5. Cei care
primesc vor da cuvint inaintea lui Dumnezeu, pentru ce au primit$i
54. Bles. 3, 9.
55. 2 Mac. 7, 28 i Int. Sol. I, 14.
248 SCRIERlLE PARINJILOR APOSTOLICI

cu ce SCOp; cei care au primit, fiind strimtorati, nu vor fi judecaU,

dar vor fi pedepsiti cei care au primit prin in~elaciune. 6. Cel care
da este nevinovat, ca a primit de la Domnul porunca de a implini
aceasta slujire, ca a implinit-o fara deosebire, fara sa cerceteze cui sa
dea ~i cui sa nu dea. Slujirea aceasta, indepIiniHi fara deosebire, es'te
plina de slava inaintea lui Dumnezeu. A~adar cel care face a~a aceas-
ta slujire, fara deosebire, va trai in Dumnezeu. 7. Paze~te dar porunca
aceasta, dupa cum ti-am spus, ca pocainta ta ~i a casei tale sa fie
gasita sincera, curata, fara rautate ~i nepatata.

PORUNCA III

28
1. Pastorul mi-a zis iara~i :
- Iube~te adevarul ~i tot adevarul sa iasa din gura ta, pentru ca
duhul, pe care I-a sala~luit Dumnezeu in trupul acesta, sa fie gasit
adevarat de toti oamenii ~i astfel sa fie slavit Domnul, Care locuie~te
in tine; ca Domnul este adevarat in orice cuvint ~i nu este in El min-
ciuna. 2. MincinO'~ii tagaduiesc pe Domn'lll ~i jefuiesc pe Domnul, pen-
tru ca nu-I dau inapoi averea pe care au primit-o in pastrare. ea au
primit de la El duh nemincinos; daca il dau inapoi mincinos, au pin-
garit porunca Domnului ~i au ajuns jefuitori.
3. Auzind, dar, acestea,am plins tare. Iar el, vazindu-ma pllngind,
mi-a zis:
- Pentru ce pUngi'l
- Pling, Donmule, i-am spuseu, ca nu ~tiu daca pot sa rna
mintui.
- Pentru ce ? m-a intrebat.
- Niciodata, Domnule, i-am raspuns, n-am grait in viata mea
cuvint adevarat, ci totdeauna am trait cu vicle~ug fata de toti; ~i min-
ciuna am aratat-o adevar inaintea tuturor oamenilor; nimeni mCI
odata nu mi-a stat impotriva, ci au crezut in cuvintul meu. Cum pot,
Domnule, i-am spus, sa fiu viu, cind am facut acestea '?
- 4. Tu, mi-a spus el, ginde~ti bine ~i adevarat. Trebuia ca tu, ca
rob al lui Dumnezeu, sa umbIi in adevar ~i nu trebuia sa locuiasca 0
con~tiinta rea impreuna cu duhul adevarului ~i nici sa faci suparare
Duhului celui Stint ~i adevarat.
- Niciodata, n-am ·auzit riilspicat, Domnule, ni~te cuvinte ca aces-
tea, i-am spus eu.
- 5. Dar acum Ie auzi, mi-a spus. Paze~te cuvintele acestea pen-
tru ca minciunile, pe care le-ai grait mai inainte in afacerile tale, sa
HERMA, PASTORUL 249

fie crezute, gasindu-se adevarate cuvintele tale cele de acum; a$a,

pot fi crezute $i acelea. Da<:a vei pazi aces tea $i de a'cum inairrte vei
spune numai adevarul, vei putea sa-ti agonise$ti viata. Cel care va
auzi porunca aceasta $i se va abtine de la minciuna, de la aeeasta
fapta foarte rea, va trai in Dumnezeu.

PORUNCA IV

29(1)
1. Iti poruncesc, mi-a zis pastorul, sa pastrezi curatia $i sa nu se
suie in inima ta potta de femeie straina sau potta de desfrinare sau de
alte pacate asemanatoare acestora. Facind aceasta savir$e$ti mare
pikat. Daca-ti vei aminti neincetat de sotia ta, niciodata nu vei paca-
tui. 2. Daca potta aceasta se va sui in inima ta, vei padHui; iar daca
se suie alte potte, tot a$a de rele, faci pacat. Ca mare pacat este pofta
aceasta pentru un rob al lui Dumnezeu. Daca savir$e$te cineva fapta
aceasta rea, i$i pregate$te moartea. 3. Ia seama, deci! Abtine-te de la
aceasta pofta. Unde sala$luie$te sfintenia, acolo faradelegea nu tre-
buie sa se suie la inima barbatului drept.
4. Eu i-am spus:
- Domnule, ingaduie-mi sa te intreb c'iteva lucruri I
- Spune I mi-a zis el.
- Domnule, i-am spus, daca cineva are femeie credincioasa in
Domnul $i 0 gase$te savir$ind adulter cu cineva, oare pacatuie$te bar-
batul ei, daca mai traie$te cu ea ?
- 5. A1:it timp cit nu ~tie, mi-a spusel, nu pacatuie$te i dar daca
barbatul cunoa$te pacatul ei, iar femeia nu se pocaie$te, ci staruie in
desfrinarea ei, iar barbatul traie$te cu ea, este vilnovat de pa'catul ei $i
parta$ la adulterul ei.
6. $i I-am intrebat:
- Ce sa faca, dar, barbatul, daca femeia staruie in aceasta pa-
tima?
- S-o lase, mi-a raspuns, $i barbatul sa ramina singur; dar dadi.
dupa ce a lfisat-o, se casatore$te cu alta, savir$e$te $i el adulter 56.
- 1. Domnule, I-am intrebat eu, dar daca dupace a fost lasata,
femeia se pociHe$te $i vrea 'sa se intoarca la barbatul ei, nu va fi
primita?
- 8. Daca barbatul nn 0 va pnml, mi-a spus el. pacatuie$te $H;i
atrage asupra lui mare pacat; ca trebuie primit eel ce pacatnie$te $i
56. Me. 10, 1.1 ; MI. 5, 32; 19,9; 1 COl. 7, 11.
250 SCRIERILE PARINTILOR APOSTOLICI

se podiie$te; dar nu de multe ori; ca pentm robii lui Dumnezeu este

o singura pocainta. A$adar, in vederea pocaintei sotiei sale nu trebuie
barbatul sa se recasatoreasca. Lucml acesta este dator sa-l faca $i
femeia $i barbatul. 9. Adulteml, mi-a spus el, nu-i numai atunci dnd
i$i pingare$te cineva tmpul lui, ci savir$e$te adulter $i atunci dnd
face fapte as em ana to are paginilor. Deci, daca cineva stamie in ni$te
fapteca ,acestea, $i nu se pocaie!;>te, de ,aaela fere$te-te $i nu trai im-
preuna cu eli altminteri, e$ti $i tu parta$ la pacatul lui. 10. De aceea
vi g-a pomncit sa raminetia~a cum IS in't'eti , fie ba,rbat, fie femeie 57 ;
pentm ca, in astfel de cazuri, poate fi pocainta. 11. Eu, a spus mai de-
parte pastoml, nu vreau cu asta sa dau prilej sa se savir$easca acest
pacat, ci ca paditosul sa nu mai pacatuiasca. eu privire la pacatul lui
de mai inainte, este eel ce poate sa-l vindece; ca El este eel ce are
stapinire peste toate.

30(2)
1. L-am intrebat iara$i, zidnd :
- Pentm ca Domnul m-a socotit vrednic sa locuie$ti totdeauna Cll
mine, ingaduie-mi inea putine cuvinte, ca nu inteleg nimic, iar inima
mea s-a impietrit 58 din pricina faptelor mele de mai inainte. lnvata-
rna, ca sint foarte nepriceput $i nu inteleg nimic.
2. Raspunz'lndu-mi, mi-a zis :
- Eu, mi-a spus el, sint pus peste pocainta $i dau tuturor celor ce
se pocaiesc pricepere. Nu ti se pare oare, mi-a spus el, ca insa$i po-
cainva este pricepere '/ Pocainta, a SpUIS el, elSte mare pricepere, pen-
tm ca eel paciHos pricepe ca a facut rau inaintea Domnului 59, iar fap-
ta, pe care a savir$it-o, se suie la inima lui; se pocaie$te $i nu mai
savir$e$te raul, ci savir$e$te din bel$ug binele; i$i smere$te sufletul
$i-l chinuie, ca a pacatuit. Vezi, deci, ca pocainta este mare pricepere '/
3. Eu i-am spus:
- Pentm asta, Domnule, te rog sa-mi lamure$ti totul; mai intii,
pentm ca s'int pacatos, vreau sa $tiu ce fapte sa savln~esc, ca sa tra-
iesc ; ca multe $i felurite sint pacatele mele.
- 4. Vei trai, mi-a spus el, daca vei pazi poruncile mele $i vei
umbla in ele. eel care va auzi pomncile $i Ie va pazi va tdE in Dum-
nezeu.
57. 1 Cor. 7, 40.
58. Me. 6, 52.
59. JUd. 2,11; 3, 12; 4, 1; 10,6; 13,1; 1 Regi IS, 19; 3 Regi 14, 22.
I-IERMA, PASTORUL 251

31 (3)
- 1. Voi mai adauga, Domnule, i-am spus eu, inca 0 intrebare.
- Spune, mi-a raspuns el.
- Am auzit, Domnule, de la unii dascali ca nu este alta pocainta
decitarceea dnd ne-am coborit in apa !;Ii am primi't iertarea pacatelor
de mai Inainte.
2. El mi-a spus :
- Bine ai auzit, ca a!;la este. Ar trebui ca cel care a primit iertarea
pacatelor sa nu mai pacatuiasca, ci sa traiasca in curatie. 3. Dar pen-
tm ca vreisa Ie 'cuno!;lti pe toaltecu de-amanuntul, iti voi arata !;Ii asta,
C'a sa nu dau prilej sa pacatuiasca cei care au sa creada sau cei care
ered acum in Domnul. ea cei care cred acum sau cei care au sa crea-
da nu mai pot face pocainta pentru pacatele lor; ei au primit iertare
pentru pacatele de mai inainte. 4. Dar pentm cei chemati inainte de
aceste zile, Domnul a pus pocainta, ca Domnul,. fiind cunoscator de
inimi !;Ii cunosdnd mai dinainte toate, a cunoscut slabiciunea oamenilor
!;Ii viclenia diavolului, dl va face rau robilor lui Dumnezeu !;Ii se va
purta cu vicle!;lug cu ei. 5. Domnul, fiind mult milostiv, s-a indurat de
faptura Sa !;Ii a pus pocainta aceasta; !;Ii mi-a fost data mie stapinire
peste aceasta pocainta. 6. Dar iti spun tie, mi-a zis el: Daca cineva,
fUnd ispitit de diavol, padituie!;lte dupa acea sHnta !;Ii mare chemare,
aoela mai poate face pocainta 0 singura data; dar daca pacatuie!;lte
mereu !;Ii se podiie!;lte, unui om ca acesta pocainta nu ii este de nici
un folos ; cu greu va dobindi viata.
1. Eu i-am spus :
- Domnule, ,auzind din gura ta a!;la de lamurit aces'tea, am capatat
viata! $tiu ca voi trai, daca nu voi adauga alte paci':lte la pacatele
mele.
-,- Te vei mintui, mi-a spus, $i toti citi vor face a$a.

32(4)
1. L-am intrebat, iara$i, zicind :
- Odata ce mi-ai ingaduit, Domnule, mai lamure!;lte-mi $i aceasta!
- Spune! mi-a zis el.
- Domnule, I-am intrebat eu, daca 0 femeie sau un barbat moare
$i celalalt dintre ei se casatore$te, oare pacatuie$te cel care se casa-
tore$te?
- 2. Nu pacatuie$te, mi-a raspuns. Dar dacaramine a$a, i!;li agoni-
se$te lui$i inaintea Domnului mai multa cinste $i mare slava 60; dar
60. 1 COl 7, 38-40.
252 SCRIERILE PARINTILOR APOSTOLICI

chiar dad!. se d!.satore~te, nu paeatuie~te. 3. Paze~te, deci, euratenia ~i

sfintenia ~i vei trai in Dumnezeu. Acest'ea, pe care ti Ie graiesc ~i ti
Ie voi mai grai, paze~te-Ie de aeum, din ziua in care mi-ai fost inere-
dintat ~i voi loeui in easa tao 4. Paeatele de mai inainte ti se vor ierta,
da'ea vei pazi poruneile mele; ~i ale tuturor se V'or ierta, dadi vor
pazi poruneile aeestea ,ale mele ~i vor umbla in ·curati,aaeeasta.

PORUNCA V

33(1)
1. Fii indelung rabdator ~i prieeput, mi-a spus el, ~i vei birui toate
faptele rele ~i vei savir~i toata dreptatea. 2. Daea vei fi indelung rab-
dator, Duhul eel Stint, Care loeuie~te in tine, va fi cur at, nefiind intu-
nee at de alt duh rau; ci, loeuind in largime, se va bueura ~i se va
veseli eu vasul 61 , in care loeuie~te; va sluji lui Dumnezeu eu multa
bueurie, avind in el insu~i indestulare. 3. Dar daea vine minia, Duhul
eel Stint, Oare este ginga~, se simte indata SJtrimtorat, pentru ea nu are
loe cur at ~i eauta sa se departeze din aeel lOCi este sugrumat de duhul
eel rau, neavind loe sa slujeasea Domnului, dupa cum vrea, ea este
intinat de minie. Ca Domnul loeuie~te aeolo unde-i indelunga rabdare,
iar diavolul unde-i minie. 4. A loeui la un loe amindoua duhurile este
nefolositor ~i rau pentru omul aeela, in care loeuiese. 5. Dad!. iei foarte
putin pelin ~i-l torni intr-o oaHi eu miere, nu se strica oare toata mie-
rea, nu se strica aUta miere de foarte putin pelin, nu se pierde dul-
ceata mierii ~i nu mai are aeeea~i valoare in oehii stapinului, pentru
ea s-a amarit ~i ~i-a pierdut folosul ei? Dar daea nu torni pelin in
miere, mierea ramine dulce ~i este de folos stapinului ei. 6. Vezi, deci,
ea indelunga rabdare este eu mult mai dulce dedt mierea; este folo-
sitoare Domnului ~i Domnul loeuie~te in ea; minia, insa, este amara
!;>i nefolositoare. A~adar, daea se amesteea minia eu indelunga-rabdare,
indelunga-rabdare se pingare~te ~i rugaciunea ei nu mai este bine-
primita de Dumnezeu.
- 1. A~ vrea, Domnule, i-am spus eu, sa cunose luerarea miniei; ca
sa rna pazese de ea.
El mi-a spus :
- Daea nu te paze~ti de ea, tu ~i easa ta, ai pierdut orice nadejde.
Dar paze~te-te de ea! Eu sint eu tine. $i se vor pazi de ea toti citi se
vor pocai din toata inima lor; eu voi fi eu ei ~i-i voi sprijini; ea toti
au fost indreptaUti de ingerul eel preastint.
61. Adid: trupul.
HERMA, PASTORUL 253

34(2)
1. Aseulta aeum, mi-a spus el, care este lucrarea miniei! Ea este
rea; distruge pe robii lui Dumnezeu prin luerarea ei Si-i abate de la
dreptate. Dar nu-i abate pe eei desavirsiti in eredinla, nici nu poate
luera asupra lor, ea puterea mea este eu ei; ii abate, insa, pe eei de-
serti Si pe eei care se indoiese. 2. Cind ii vede pe astfel de oameni
liniStiU, minia se furiseaza in inima omului aceluia Si din nimic bar-
batul sau femeia se supara pentru luerurile din viata, fie din pricina
minearilor, fie din pricina unei vorbe spuse la intimplare, fie din pri-
cina unui prieten, fie din pricina ca are sa dea eeva, fie din pricina ca
are sa primeasca eeva, fie din pricina unor altor lueruri prostesti la
fel eu aeestea; ea toate aeestea sint pentru robii lui Dumnezeu proaste,
desarte, nesanatoase Si nefolositoare. 3. Indelunga-rabdare, insa, este
mare Si puternica, are putere tare Si neclintita Si e raspindita pe mare
intindere; este vesela, bueuroasa, fara grija, «sluve$te pe Domnul» 62,
in toata vremea; n-are nimic amar in ea, ramine totdeauna blinda si
linistita. Aeeasta indelunga-rabdare, deci, locuieste eu eei ee au ere-
dinta deplina. 4. Minia este mai tntti nebuna, usurateca Si nepriceputa ;
apoi din nepricepere se naste amaraciunea; din amaraciune, nervozi-
tatea; din nervozitate, minia; din minie, ura; iar ura aeeasta, naseuta
din aUt de mari rele, ajunge un p~icat mare Si de nevindecat. 5. Ctnd
toate aceste duhuri locuiesc intr-un singur vas 63, unde loeuieste Si
Duhul eel Stint, va suI acela nu mai este incapiitor, ci da afara. 6. Asa-
dar Duhul eel gingas, nefiind obisnuit sa loeuiasca eu duhul eel rau,
nici strimtorat, pleaea dintr-un om ca acesta Si cauta sa locuiasdi
aeolo unde este blindete Si liniste. '1. Apoi, dupa ee se departeaza de
omul aeela, in care locuia, omul acela este lipsit de Duhul eel drept
Si plin pe viitor de duhurile eele rele; este nestatornic in toate fap-
tele lui, tiri! ici Si colo de duhurile eele rele Si eu totul orb fata de
dreapta judeeata. Asa se intimpla cu toti cei miniosi. 8. Abtine-te,
deci, de la minie, care este duhul eel foarte rau! Imbraca-te, cu tnde-
lunga-rabdare Si impotriveste-te miniei Si amaraciunii, Si vei fi gasit
avind alaturi de tine ,sfintenia, pe 'care 0 iU!beste Domna!. Cauta, dar,
sa nu treci cu vederea porunca aceasta; daca vei stapini porunca
aceasta, vei putea pazi Si celelalte porunci, pe care ti Ie voi mai po-
runci. Intareste-te Si imputerniceste-te in ele I $i toti dti voiesc sa
mearga pe calea lor, sa se imputernieeasca I
62. Tab. 4, 19 iPS. 33, 3.
63. Adidi: Irup.
254 SCRIERILE PARINJILOR AP05TOLICI

PORUNCA VI

35(1)
1. Ti-am poruncit in cea dintii porunca, mi-a spus pastorul, sa pa-
ze$ti eredinta, teama $i infrinarea.
- Da, Domnule, i-am spus eu.
- Aeum voiesc sa-ti arat, mi-a zis el, $i puterile lor, ea sa inte-
legi ee putere $i ce lucrare are fiecare din ele; ea luerarile lor sint
dubIe, fata de ee este drept $i fata de ee nu este drept. 2. Tu erede,
dar, in ce este drept,' iar in ce nu-i drept sa nu erezi; ea dreptatea are
eale dreapta, iar neidreptatea, strimba; tu, insa, mergi pe calea cea
dreapta $i neteda $i parase$te pe eea strimba. 3. Calea eea strimba
n-are earari, ci este anevoioasa, are multe piedici, este bolovanoasa
$i plina de spini; vatama pe cei care merg pe ea. 4. Dar cei care merg
pe ealea eea dreapta merg pe drum biHatorit $i fara potieni$uri; n-are
pe ea nici bolovani$, nici spini. Vezi. dar, ea ti-i de folos sa mergi pe
aeeasUi cale?
- 5. Imi place, Domnule, i-am 9pUS eu, sa mNg pe aeeasta eale!
- Mergi, mi-a spus el; ca eel ce «se intoarce 1a Domnu1 din toata
Inima» 64, va merge pe ea.

36(2)
- 1. Aseulta a,C'um despreeredinta, mi-a spus el. Omul are doi in-
geri : unul al dreptatii $i altul al rautatii.
- 2. Cum voi 'eunoa$t'e, Domnule, I-am illitrebat eu, luerarile lor, ca
amindoi ingerii loeuiese eu mine?
- 3. AJseu1ta, mi-a spus el, $iintelege ! Ingerul dreptatii etSte ginga$,
ru$inos, blind $i lini$tit. Cind se suie el in inima ta, vorbe$te IndaHl
eu tine despre dreptate, despre euratie, despre sfintenie, despre eum-
patare, despre orice lueru drept $i despre toat& virtutea plina de slava.
Cind toate aeestea se suie in inima ta, eunoa$te di ingerul dreptatii
este eu tine. Aeestea sint, dar, fifptele ingerului dreptatii. Crede in el
$i in lucrarile lui! 4. lata aeum $i faptele ingerului rautatii. Mai intii
de toate este mini os, amar $i fara minte, iar faptele lui sint rele $i
striea pe robii lui Dumnezeu. Cind se suie ella inima ta, eunoa$le-l
din faptele lui.
- 5. Nu $tiu, Domnule, i-am spus eu, cum sa-l eunose!
- Aseulta, mi-a zis el. Cind vine peste tine minie sau amaraciune,
eunoa$te ea el este in tine. Apoi pofta de afaeeri multe, de eheHuieli
64. leI. 24, 7 i Ioel 2, 12 iPS. 50, 14.
HERMA. PAstORUL 255

mari cu muIte mincari, cu bauturi ametitoare, cu multe betii $i cu

felurite petreceri, care nu se cuvin, pofta de femei, Hicomia, mlndria
mare $i ingimfarea $i toate cite se aseamana cu acestea; acestea, deci,
cin)d se suie la inima ta, cunoa$te ca ingerul rautatii este in tine.
6. A$adar, cunosdndu-i faptele lui, departeaza-te de el, nu crede deloc
in el, pentru ca faptele lui sint rele $i vatamatoare robHor lui Dum-
nezeu. Ai, ded, lucrarile celor doi ingeri; intelege-le $i crede in in-
gerul dreptatii; 1. De ingerul rautatii departeaza-te, ca invatatura lui
este rea pentru orice fapta. Dadi este dneva barbat credindos $i se
suie in inima lui gindul acestui inger, trebuie ca barbatul acela sau
femeia sa pacatuiasca cu ceva. 8. Iara$i, daca un barb at sau 0 femeie
sint foarte rai $i se suie in inima lor faptele ingerului dreptatii, tre-
buie neaparat ca barbatul sau femeia aceea sa fad!. ceva bun. 9. Vezi,
dar, ca este bine sa urmezi ingerului dreptatii $i sa te lepezi de inge-
rul rautatii. 10. Porunca aceasta arata pe cele ce privesc credinta, ca
sa crezi in faptele ingerului dreptaiii $i lucrindu-Ie sa traie$ti in Dum-
nezeu. Crede, apoi, ca faptele ingerului rauUitii sint vatamatoare; ne-
Iucrindu-le, vei trai in Dumnezeu.

PORUNCA VII

37
1. Teme-te de Domnul, mi-a spus mai departe, $i «paze$te poruncile
Lui» 65. Pazind poruncHe lui Dumnezeu, vei fi puternk in orice fapta
$i fapta ta nu va avea asemanare. Temindu-te de Domnul, vei lucra
pe toate bine. Aceasta este teama de care trebuie sa te temi $i te vei
mintui. 2. De diavol sa nu te temi; daca te temi de Domnul, vei birui
pe diavol, ca n-are putere; iar de cel care n-are putere, n-ai nid
teama i dar de eel care are putere plina de slava, de acela ai $i teama,
ca cel care are putere infrico$eaza, pe dnd cel care n-are putere este
di.spretuit de toti. 3. Teme-te, dar, de faptele diavoluluica sint rele.
Temindu-te, insa, de Domnul, te vei feme de faptele diavolului $i nu
Ie vei face, ci te vei fed de ele. 4. Frica este de doua feluri: daca
vrei sa faci rau, teme-te de Domnul, $i nu-l vei savir$i; $i iara$i, daca
vrei sa faci binele, teme-te de Domnul, $i-l vei savir$i. Ded, frica de
Domnul este tare, mare $i sUivita. Teme-te, dar, de Domnul, $i vei trai
in El; toti citi se vor teme de Domnul $i vor pazi poruncile Lui vor
trai in Dumnezeu.
65. Eeel. 12, 13; Mr. 19, 11.
256 SCRIERILE PARINJ'ILOR APOSTOLICI

- 5. p.entru ce ai SlPUS, -I-am intrebat eu, despre cei ce pazesc po-

rundle Lui: vor trai il11 Dumnez·eu ?
- Pentru ca toata faptura se teme de Domnul, mi-a raspuns el;
dar nu toata faptura paze$te poruncile Lui. Cei care se tern de El $i
pazesc poruncile Lui, au viata lor in Dumnezeu ; dar cei care nn pazesc
poruncile Lui, aceia nu au viata nici in ei.

PORUNCA VIII

38
1. Ti-arn spus, rni-a zis el, ca fapturile lui Dumnezeu sint de douli
feluri; $i infrinarea este tot de doua feluri. Ca sint lucruri de care
trebuie sa te infrinezi $i lucruri de care nu trebuie sa te infrinezi.
- 2. Fa-mi cunoscut, Dornnule, i-am zis eu, de care lucruri trebuie
sa te infrinezi $i de care nu trebuie !
- Asculta, mi-a raspuns el: ·Infrlneaza-te de la rau $i nu-l fa! De
la bine nu te infrina, ci fa-I! Daca te infrinezi a face binele, savir$e$ti
mare pacat, iar daca te infrinezi a face raul, ai facut mare fapta de
dreptate. A$adar, eel ce lucreaza binele sa se infrineze de la orice rau.
- 3. Cite sint, Domnule, raU'tati,le, I-am intrebat, de la care trebuie
sa ne infrinam ?
- Asculta! mi-a spus el. lata-Ie: adulterul, desfrinarea, betia ne-
legiuita, petrecerea pacatoasa, ospetele cu muIte mincari, ]uxul boga-
tiei, lauda, ingimfarea, mindria, minciuna, birfeaIa, fatarnicia, tinerea
de minte a raului $i orke hula. 4. Acestea Isint, dintre toate,cele mai
rele fapte in viata omului. De la aceste fapte trebuie sa se infrineze
robul lui Dumnezeu; ca eel care nu se infrineaza de la aces tea, nu
poate trai in Dumnezeu. Asculta, dar, $i pe cele care urmeaza acestora!
- 5. Mai sint, Domnule, fapte rele? I-am intrebat eu.
- Si sint muIte, mi-a spus el, de la care trebuie sa se lnfrlneze
robul lui Dumnezeu: furtul, minciuna, jaful, marturia mincinoasa, la-
cornia, pofta pacatoasa, in$elaciunea, Uiudaro$enia :;;i toale cite sint
asemenea acestora. 6. Nu ti se pare oare ca acestea sint rele?
- Chiar foarte rele pentru robii lui Dumnezeu! am raspuns eu.
- Cel care sluje$te lui Dumnezeu trebuie sa se infrineze de la
toate acestea. 'Infrineaza-te, dar, de la toate acestea, ca sa trale$ti in
Dumnezeu $i sa iii inscris impreuna cu cei care se infrlneaza de la
ele. Acestea sint cele de la care trebuie sa te infrinezi. '1. Asculta
aeum, mi-a spus el mai departe, eare sint aeelea de la care nu trebuie
sa te infrinezi, ci sa Ie facio Nu te infrina de Ia bine, ci fa-II
HERMA, pASTORUL 257

- 8. Arata-mi, Domnule. i-am SplllS eu, puterea faptelor bune, ca sa

umble in ele ~i sa slujeasca lor, pentru ca, savir~indu-Ie, sa rna pot
mintui.
- Aseulta, mi-a zis el, faptele eele bune, pe care trebuie sa Ie
faei ~i de la care nu trebuie sa te infrinezi. 9. Mai intH de toate ere-
dinta, frica de Domnul, dragostea, unirea, euvintele dreptatii, adeva-
rul, rabdarea. Nimic nu-i mai bun dedt aeestea in viata oamenilor.
Daea eineva Ie va pazi pe aeestea ~i nu se va infrina de la ele, fericit
va fi in viata lui. 10. Asculta apoi pe eele ee urmeaza acestora: sa
sprijini pe vaduve, sa cereetezi pe orfani ~i pe saraci, sa izbave~ti din
nevoi pe robii lui Dumnezeu, sa fii iubitor de straini - cii in iubirea
de straini se vede uneori faeerea de bine - sa nu te lmpotrive~ti
nimanui, sa fii lini~tit, sa fii mai sarae dedt toti oamenii, sa respeeti
pe batrini, sa faci dreptate, sa paze~ti fratietatea, sa induri oeara, sa
fii indelung-rabdator, sa nu tii minte raul, sa mingii pe eei eu sufletul
chinuit, sa nu respingi pe eei zdruncinati in eredinta, ei sa-i intord ~i
sa-i faci veseli, sa sfatuie~ti pe eei ee paeatl,liese, sa nu asupre~ti pe
datornid ~i pe Upsiti ~i altele asemenea aeestora. 11. Ti se par bune
aeestea ? m-a intrebat el.
- Ce poate fi mai bun dedt aeestea I i-am raspuns eu.
- Umbla in aeestea, mi-a spus el, nu te infrina de la ele $i vei
trai in Dumnezeu I 12. Paze$te, dar. porunea aeeasta. Daea faci ·binele
~i nu te infrinezi de la el, vei trai in Dumnezeu; ~i toU care fcie a$a
vor trai in Dumnezeu. $i iara$i, daea nu faci raul ~i te infrinezi de la
el, vei trai in Dumnezeu. $i vor trai in Dumnezeu toti dti vor pazi
aeeste porunei ~i vor umbla in ele.

PORUNCA IX

39
1. Pastorul mi-a zis :
- Alunga din tine indoiala ~i nu te indoi deloe dnd ceri eeva de
la Dumnezeu. zidnd in sine: Cum pot sa cer de la Dumnezeu $i sa
primese, dnd am paeatuit atlta inaintea Lui? 2. Nu gindi a$a, d <<In-
toarce-te din toata inima 1a Dumnezeu» 66 ~icere-I far a sa te indoie$ti
!?i vei eunoa$te indelunga Lui rabdare i ca nu te va parasi, ci va Im-
plini eererea sufletului tau. 3. Dumnezeu nu este ranchiunos, cum sint
ranehiuno!?i oamenii i EI nu poarta ranehiuna ~i este indurator eu fap-
66. leI. 24. 7 I loe] 2. 12.

17 - iParinti 'Ilposlolici
258 SCRIElutE PARINTILOR APOSTOLICI

tura Lui. 4. CuraFHi, dar, inima de t'O~te de$ertaciunile veacului aces-

tuia $i de tot ee ti-am spus mai inainte; cere de la Domnul $i vei
primi toate; ti se vor implini toate cererile tale, daea eeri, de la Dom-
nul, tara sa te indoie$ti. 5. Daca te indoie$ti in inima ta, nu vei primi
nici una din cererile tale. Ca cei care se indoiese de Dumnezeu sint
$ovaitori $i nu dobindese nici una din cere rile lor. 6. Dar eei care sint
desavir$iti in eredinta cer totul eu ineredere in Domnul $i primese,
pentru ca cer eu hotarire, fara sa se indoiasea. Cfi orice barb at care
se indoie$te, eu greu se va mintui, daea nu se pocaie$1.e. 1. Curate$te-ti,
dar, inima de indoiala; imbraca-te eu eredinta, ea este tare; erede in
Dumnezeu, ea vei primi toate cererile, pe care Ie eeri; daea eerind
vreodata eeva de la Domnul, prime$ti mai tirziu cererea, sa nu te in-
doie$ti, ea nu ti s-a implinit repede cererea sufletului tau; ea negre$it,
din pricina unei incercari sau a vreunei gre$eli, pe care n-o cuno$ti,
prime$ti mai tirziu cererea tao 8. Tu, dar, nu inceta de a cere cererea
sufletului tau $i 0 vei primi. Daca cerind, te descurajezi $i te indoie$ti,
in,vinuie$te-te pe tine $i nu pe Cel ce-ti da. 9. Uita-te la lndoiala
aeeasta I Este rea, fara minte, dezradacineaza din multi eredinta; chiar
din eei foarte credincio$i $i tari. Ca indoiala aceasta este fiiea diavo-
Iului $i face mult rau robHor lui Dumnezeu. 10. Dispretuie$te, dar, in-
doiala $i biruie$te-o in orice fapta a ta, imbradnd eredinta eea tare $i
puterniea; credinta pe toate Ie Higaduie$te $i pe toate Ie impline$te;
indoiala, insa, pentru ea nu are ineredere in sine insa$i, nu reu$e$te
in nici una din Iuerarile pe care Ie face. 11. Vezi, dar, mi-a spus el mai
departe, ea eredint'a este de sus, de Ia Domnul, $i .ar'e putere mare, pe
Cind indoiala este un duh pamintese, de Ia diavoluI, $i n-are putere.
12. Sluje$te, dar, credintei, care are putere mare! Departeaza-te de
indoiala, care n-are putere I Traie$te in Dumnezeu! $i in Dumnezeu
vor trai toti citi gindese a$a.

PORUNCA X

40(1)
- 1. Alunga de Ia tine tristetea, mi-a spus pastorul,ea este sora in-
doielii $i miniei.
- 2. Cum este, Domnule, sora eu aeestea?, I-am intreba·t eu. Alt-
eeva mi lSe pare a fi minia, .aHcev,a indoiala $i aHceva Itrisrt:etea.
- Neprieeput mai e$ti, omule, mi-a spus e1. Nu pricepi ea tristetea
este mai rea dedt toate duhurHe rele $i eea mai eumplita pentru robii
irERMA, PASTOR-UI. 259

lui Dumnezeu, ca striea pe om mai mult dedt toate duhurile, dt alunga

Duhul eel SHnt, dar iara~i il mintuie 67.
- 3. Eu, Domnule, i-am spus eu, sint nepriceput ~i nu inleIeg pH-
dele aC€lstea. Cum poate sa alunge ~i iara~i ,sa mintuie, nu pricep.
- 4. Asculta, mi-a spus e1. Cei care n-au ceTcetat niciodataadeva-
rul, nid n-au studi,at Dumnezeirea, ci au Gezut numai, ameste'cati fiind
'in afaceri, bogatie ~i prietenii pagine ~i in alte multe treburi ale vea-
cului acestuia; toti, dar, dti sint alipiti de aces tea, nu inteleg pildele
Dumnezeirii, ca sint intunecati de aceste treburi, se strica ~i se usuca.
5. Dupa cum vita de vie de bun soi, dndnu este ingrljita, se usuca
din pricina spiniloT ~i a feluritelor buruieni, tot a~a ~i oamenii, care
au crezut, dar se indeletnicesc cu aceste multe treburi de care am
vorbit mai inainte, se rataeesc cu mintea l?i nu inteleg nimic din drep-
tate; ci chiar dnd aud de Dumnezeire $i adevar, min tea lor este oeu-
pata, cu savir~irea acelor trebi ~i nu inteleg nimic altceva. 6. Dimpo-
triva, 'cei eu frka de Dumne:reu, cei care ·cer'ceteaza Dumnezeirea ~i
adevarul ~i au inima indreptata spre Domnul, inteleg ~i pricep iute
toate cele ce Ii se spun, ca au in ei friea de Domnul; ca unde locuie$te
Domnul acolo este $i multa prieepere. Lipe~te-te, dar, de Domnul $i
vei intelege $i vei pricepe totu1.

41 (2)
1. Asculta, dar, nepriceputule, mi-a zis pastorul, cum tristetea
alunga Duhul eel Sfin:t ~i iara$i mintuie 68. 2. Cind cel care se in-
doie$te face 0 treaba oareeare $i nu reu~e$te, din pricina indoielii lui,
atunci tristetea intra in om, intristeaza Duhul cel Stint $i-l alunga.
3. Apoi iara$i dnd minia se lipe$te de un om, pentru un lucru oare-
care ~i se amara~te tare, tristetea se strecoard din nou in inima celui
care s-a miniat; Ise inrtristeaza de fapta, pe care a facut-o $i se caie$te
ea a facut rau. 4. Aceasta tristete, deci, aduce mintuire, pentru ca cel
care a facut Taul, s-a pocait. Amindoua aeeste fapte intristeaza Duhul ;
indoiala, ca nu i-a reu~it luerul lui, iar minia intristeaza. Duhul, ea. a
facut 0 fapta rea. Amindoua, dar, $i indoiala $i mini a, intristeaza
Duhul. 5. Indeparteaza, ded, de la tine trLstetea $i «nu mihni Duhul
eel Stint» 69, Care locuie$te in tine, ca nu cumv,a sa vorbeasca lui Dum-
nezeu impotriva ta $i sa se indeparteze de tine. 6. Ca Duhul lui Dum-
nezeu, Cel dat in trupul acesta, nu sufere nici tristete, nici strimtorare.
67. 2 Cor. 7. 10.
00. 2 Cor, 7, 10.
69. Bles. 4, 30.
260 SCRIERILE PARINTILOR APOSTOLICI

42(3)
1. Imbradi, dar, veselia 70, care are totdeauna har inaintea lui Dum-
nezeu ~i este bine primita de El. DesHiteaza-te de ea! Oricare barbat
vesel lucreaza cele bune, ginde~te cele bune, dispretuie~te intristarea.
2. Omul trist, dimpotriva, totdeauna face rau; mai intii face rau, pen-
tru ca intristeaza Duhul eel Stint, Care i-a fost dat vesel omului; apoi,
daca intristeaza Duhul cel Stint, savir~e~te nelegiuire, ca nu se roaga,
nici nu se marturise~te lui Dumnezeu. Ca intotdeauna rugaciunea unui
om trist nu are puterea sa se urce la jertfelnicul lui Dumnezeu.
- 3. IPentru ce nu se suie lla jertfelnk rugadunea unui om trist?
I-am intrebat eu.
- Pentru ca tristetea este a~ezata in inima lui. Cind tristetea este
amestecata cu rugaciunea, amestecul acesta nu ingaduie ca rugaciunea
sa se suie curata la jertfelnic. Dupa cum otetul ~i vinul amestecate la
un loc nu mai au acela~i gust, tot a~a ~i tristetea amestecata cu Sfintul
Duh nu are aceea~i rugaciune. 4. Curafa-te, dar, de aceasta tristete
rea ~i vei trai in Dumnezeu. Si vor trai in Dumnezeu toti citi arunetl
de pe ei tristetea ~i imbraca intreaga veselie.

PORUNCA XI

43
1. Pastorul mi-a aratat oameni, care stateau pe 0 banca, ~i un aIt
om stind pe un scaun. Si mi-a zis :
- Vezi pe cei care stau pe banca ?
- Ii vad, Domnule, i-am raspuns eu.
-Ace~tia, mi-a spus el, sint credincio~i, iar cel care sta pe scaun
este profet mincinos; el strica mintea robilor lui Dumnezeu; 0 strica
pe a celor care se indoiesc, nu a celor credincio~i. 2. Cei care se in-
doiesc se duc la el ca la un ghicitor~i-l intreaba ce va fi ell ei; iar
acel profet mincinos, care nu are in el nici 0 putere a Duhului dum-
nezeiesc, Ie raspunde dupa intrebarile lor ~i dupa poftele rautatii lor;
~i Ie umple sufletul precum voiesc ei. 3. Ca el fiind de~ert, raspunde
celor de~erti. Orice intrebare i s-ar pune, el raspunde potrivit de~er­
taciunii omului. Graie~te, insa, ~i unele cuvinte adevarate; ca diavolul
il umple cu duhul lUi, doar va putea smulge pe unul din drepti. 4. Dar
toti citi sint tari in credinta Domnului, imbracati cu adevarul, nu se
lipesc de ni~te duhuri ca acelea, ci se feresc de ele; toti citi se in-
70. FiI. 3, 1 l 4, 4 lITes. 5, 16.
HERMA, PASTORUL 261

doiesc ~i l1?i schimba. des parerile se duc la ghicitori, ca 1?i paginii,

~i-~i atrag asupra-Ie mai mare pacat, cel al inohinarii la idoli i ca cel
care intreaba pe un profet mincinos despre vreo treaba oarecare este
inahinator la idoli, de~ert de adevar ~i fara de minte. 5. Orice duh dat
de Dumnezeu nu a$teapta sa fie intrebat, ci, avind puterea Dumnezeirii,
vorbe$te de la el toate, ca este de sus 71, de la puterea Duhului dum-
nezeiesc. 6. Dar duhul, care a$teapta sa fie intrebat $i care graie$te
potrivit poftelor oamenilor, este paminte.sc $i u$urel, fara putere; nu
graie$te deloc daca nu-i intrebat.
- 7. Cum, dar, va $ti omul, Domnule, I-am intrebat ell, 'care din ei
este profet $i care este profet mincinos 'I
- Asculta, mi-a raspuns el, despre amindoi profetii $i cum am sa-ti
spun, a$a sa pui la proba pe profet $i pe profetul mincinos. Pune la
proba dupa viata lui pe omul care are Duhul cel dumnezeiesc. 8. Mai
tntH, cel care are Duhul cel de sus este bun, lini$tit $i smerit; se fe-
re1?te de orice rautate $i pofta de$arta a veacului acestuia $i cauta sa
fie mai prejos dedt toti oamenii ; nu raspunde nimanui nimic dnd este
intrebat, nu vorbe$te singur, nici nu graie$te atunci dnd vrea omul
sa griiiasca - pentru ca Duhul cel Sfint graie$te - ci atunci graie$te,
dnd vrea Dumnezeu ca el sa graiasca. 9. Cind omul, care are Duhul
cel dumnezeiesc, vine in adunare de oameni drepti, care au eredinta
in Duhul cel dumnezeiesc $i adunarea barbatilor acelora face rugikiune
catre Dumnezeu, atunci ingerul Duhului profetic, care se afla peste el,
il umple pe om ~i omul acela, plin de Duhul cel Stint, vorbe$te mul-
timii precum vrea Domnul. 10. A$a se va face cunoscut Duhul Dum-
nezeirii. AUt de mare este, deci, puterea aceasta a Domnului eu pri-
vire la Duhul Dumnezeirii. 11. AsculUi acum, mi-a spus mai' departe
pastorul, asculta despre duhul cel pamintesc $i de$ert, care nu are
putere, ci este nebun. 12. Mai intH, omul acela, care pare ca are duh,
se ina Ita pe sine $i voie$te sa aiba cel dintii loc; este indata obraznic,
indraznet $i guraliv; petrece in multe desfatari $i in alte multe in$e-
laciuni $i ia plata pentru profetia lui; daca nu i se da, nu profete$te.
Poate oare Duhul dumnezeiesc sa primeasca plata ~i sa profeteasca 'I
Nu este cu putinta ca un profet al lui Dumnezeu sa faca asta; duhul
unor astfel de profeti este pamintesc. 13. Intr-un cuvint, unul ca acesta,
nu se apropie de adunarea barbatilor drepti, ci ii evWi; se lipe$te de
cei care se indoiesc, de cei de$erti $i Ie profete$te in vreun colt; Ii
in$eala, vorbindu-Ie dupa poftele lor; totul in de$ert, pentru ca da
71. lac. 3, 15.
202 SCRIERILE PARINTILOR APOSTOLICI

raspuns unor oameni de$erti i ca un vas gal, pus impreuna cu alte

vase goale, nu se sparge, ci se potrive~te la sunet cu celelalte. 14. Dar
dnd vine intr-o adunare plina de barbati drepti, care au Duhul Dum-
nezeirii ~i se face de ei rugaciune, omul acela se gole~te ~i duhul cel
pamintesc, de frica, fuge din el; atunci omul acela amute:;;te, este cu
totul zdrobit ~i nu mai poate vorbi deloc. 15. Dadi pui in camara vase
cu yin sau eu ulei :;;i pui intre ele :;;i un vas gol :;;i vrei sa gole:;;ti· iara:;;i
camara, vasul acela pe care l-ai pus gol, tot gol i1 vei gasi i tot a:;;a
~i cu profetii cei goi, dnd yin intre duhurile dreptilor, vor fi gasiti a:;;a
cum au intrat. 16. Ai vazut viata celor doua feluri de profeti! Pune,
dar, l,a proba, dupa faptele sale :;;i dupa viata s,a, pe omul cal'e spune
despre el dt este purtator de DUh. 1'1. Tu crede in Duhul, care vine de
la Dumnezeu :;;i are putere i iar in duhul cel pamintesc :;;i gol nu crede
deloc, ca in el nu este putere, ca vine de la diavol. 18. Asculta, dar,
pilda pe care am sa ti-o spun: ia o. piatra :;;i arunca-o spre cer :;;i vezi
daca poti sa-l atingi; sau alta pilda: ia 0 proa:;;ca cu apa :;;i improa:;;ca
spre cer ~i vezi daca poti sa gaure:;;ti cerul.
- 19. Cum sa se poa,ta ast,a, Domnule, i-am spus eu, ca siut cu
nepU!tinta amindoua acesrtea, de care mi-.ai vorbiJt ?
- Dupa cum acestea slnt cu neputinta, mi~a spus el, tot a:;;a :;;i
duhurile cele paminte:;;ti sint neputincioase :;;i slabe. 20. Uita-te acum
la puterea ce vine de sus. Grindina este un bob foarte mic, dar ciUi
durere pricinuie:;;te, dnd cade pe capul omului! $i iara~i, uita-te la
pieatura de apa, care cade jos de pe acoperi:;; :;;i gaure:;;te piatra.
21. Vezi, dar, ca cele mai mici lucruri, care cad de sus jos, au mare
putere; tot a:;;a :;;i Duhul cel dumnezeiesc, care vine de sus, este pu-
ternie. Crede, deci, in acest Duh, iar de ceHHalt depe.rteaza-te!

44(1)
1. Pastorul mi-a zis :
- Leapada de pe tine orice pofta rea :;;1 imbradi. pofta cea bun a :;;i
cuviincioasa; pentm ca, imbracat cu pofta aceasta vei uri pofta cea
rea :;;i 0 vei infrina, dupa cum vrei. 2. Pofta cea rea, insa, este salba-
tedi :;;i greu de imblinzit. Este infrico:;;atoare, iar prin marea ei salba-
ticie pierde multi oameni i dar, mai ales robul lui Dumnezeu, de cade
in ghiarele ei :;;i nu este priceput, este strivit in chip groaznic; stri-
ve:;;te pe toti care nu sint imbracati Cll haina poftei celei bune, ci sint
amestecati cu veacul acesta i pe ace:;;tia ii da mortii.
HERMA, PASTORUL 263

3. L-am intrebat :
- Care sint, Domnule, faptele poftei celei rele, care dau pe oameni
mortii? Fa-mi-Ie cunoscute, ca sa rna feresc de ele !
- Asculta, mi-a raspuns, cu ce fapte omoara pofta cea rea pe robii
lui Dumnezeu.

45(2)
1. Inainte de toate sta pofta de femeie strain a sau de barbat strain,
pofta de luxul bogatiei, de multe mincari de~arte, de bauturi ameti-
toare, ~i de alte multe petreceri nebune~ti; ca orice petrecere este
nebuneasca ~i de~arta pentru robU lui Dumnezeu. 2. Poftele acestea
sint rele ~i ucid pe robii lui Dumnezeu; ca aceasta poWi rea este fiica
a diavolului. Trebuie, dar, sa va feriti de poftele cele rele, pentru ca,
abtinindu-va de la ele, sa traiti in Dumnezeu. 3. Toti citi sint stapiniti
de ele $i nu Ii se impotrivesc, mor pina la sfir~it J ca poftele aces tea
sint adudi.toare de moarte. 4. Tu, dar, imbradi pofta de dreptate $i,
inarmat cu frica de Domnul, impotrive~te-te lor 72; di frica de Dum-
nezeu locuie$te in pofta cea buna. Pofta cea rea, daca vede ca e~ti
inarmat cu frica de Dumnezeu ~i ca i te impotrive~ti, fuge departe de
tine 73 $i nu mai apare in ochii tai, di se teme de armele tale. 5. A~a­
dar, tu, biruitor $i incununat pentru biruinta impotriva ei, vino la pofta
de dreptate $i da-i ei victoria, pe care ai ci~tigat-o; sluje$te-i ei, a$a
cum vrea ea. Dadi sluje$ti poftei celei bune ~i te supui ei, vei putea
stapini pofta cea rea ~i 0 vei supune a~a precum voie~ti.

46(3)
- 1. A~ vrea sa ~tiu, Domnule, I-am intrebat, in ce chiptrebuie sa
slujesc poftei celei bune?
- Asculta, mi-a spus eL «Jucreaze'i dreptatea» 74 $i virtutea, ade-
varul $i frica de Domnul, credinta ~i bunatatea $i to ate faptele bune
cite sint asemeni acestora. Lucrindu-Ie pe acestea vei fi rob bineplacut
al lui Dumnezeu ~i vei trai in El; ~i tot cel care va sluji poftei celei
bune, va trai in Dumnezeu.
2. Pastorul a terminat cele zece porunci $i mi-a zis :
- Ai porundle aceSltea; umbJa in ele $i sfatuie~te pe cei ce Ie aud,
ca podiinta lor sa fie curata in celelalte zile ale vietii lor. 3. Impli-
ne$te cu grija slujirea aceasta, pe care ti-o dau, $i lucreaza mult; iti
72. Eies. 6, 13.
73. lac. 4 ,7.
74. Ps. 14, 2; Fapte 10, 35.
264 SCRIERILE P ARINTILOR APOSTOLICI

vor multumi cei .care au sa se pocaiasca ~i vor credecuvintelor tale;

ca eu voi fi cu tine ~i-i voi siIi sa creada in tine.
4. Si i-am spus lui:
- Domnule, poruncile acestea sint mari, frumoase, slavite ~i pot
cveseJi inima omului» 75, care-i in stare sa Ie pazeasdi. Dar nu $tiu,
Domnule, daca poruncile aces tea pot fi pazite de om, pentru ca sint
foarte grele.
5. R~spunzind mi-a zis :
- Daca-ti pui in minte ca pot fi pazite, Ie vei pazi cu u~urinta ~i
nu vor fi grele; dar daca s-a l>i suit in inima ta, ca nu pot fi pazite de
om, nu Ie vei pazi. 6. Dar acum Hi ispun tie: Daca nu Ie paze~ti, ci Ie
dispr,etuie~ti, nu vei avea mintuire nici tu, nid oopiii UH, nici casa ta,
pentru cli. ai ~i judecat, in tine insuti, ca poruncile acestea nu pot fi
pazite de om.

47(4)
1. Cuvintele acestea mi le-a grait foarte mInlOS, di m-am tulburat
~i m-am temut foarte tare de el i chipul i se schimbase, incH om nu
putea sa indure minia lui:
2. Vazindu-ma cu totul tulburat ~i inspaimintat, a inceput sa-mi
vorbeasdi mai blind ~i mai potoHt ~i mi-a spus :
- Om fara de minte, nepriceput ~i cu indoiala in suflet, nu in-
telegi oare slava lui Dumnezeu, ca este mare, puternica ~i minunata,
ca Dumnezeu a creat lumea pentru om ~i a supus omului toata creatia
Lui ~i i-a dat lui toata stapinirea, ca sa stapineasca pe toate cele de
sub cer 'I 3. A~adar, daca omul, a continuat el, este stapin peste toate
fapturile lui Dumnezeu ~i Ie sUipine~te pe toate, nu poate stapini oare
~i aceste porunci'l Da, a spus el mai departe, omul care are pe Dom-
nul in inima lui, poate stapini totul ~i toate poruncile acestea. 4. Iar
cei care au pe buzele lor pe Domnul, dar inima lor este invirto~ata
~i sint departe de Dumnezeu, pentru aceia poruncile acestea sint
grele ~i cu anevoie de implinit. 5. A~adar voi cei de~erti ~i u~ori in
credinta, puneti pe Domnul in inimile voastre $i yeti cunoa$te, cit
nimic nu este mai U$or, nici mai dulce ~i nici mai placut dedt aceste
porunci. 6. Voi cei ce umblati in poruncile diavolului, cele grele,
amare, salbatice $i desfrinate, intoarceti-va la Dumnezeu! Nu va te-
meti de diavol, ca el IT-are pUitere impotriva voasira. 1. eaeu, ingerul
15. Ps. 18, 9; 103, 10.
HERMA, pASTORUL 265

podiintei, eu, care-l biruiesc pe diavol, voi fi cu voi. Diavolul infri-

co~eaza numai, dar frica lui n-are putere. Nu va temeti, dar, de e],
~i diavolul va fugi de rvoi.

48(5)
1. Eu i-am spus:
- Domnule, asculta-mi putine cuvinte !
- Spune, ce voie~ti ! mi-a zis el.
- Omul, Domnule, i-am spus eu, este gata sa pazeasca poruncile
lui Dumnezeu ~i nu-i nimeni care sa nu ceara de la Domnul, sa fie
intarit in poruncile Lui ~i sa se supuna lor; dar diavolul este aspru
~i impileaza pe oameni.
- 2. Nu poate impila pe robii lui Dumnezeu, cafe nadajduiesc
in El din toata inima, mi-a raspuns el. Diavolul poate 'J lupta impotriva
lor, dar nu-i poate birui in lupta. Daca, deci, va impotriviti lui, va
fugi biruit, fiind nl~inat de 'Voi 76. Dar toti citi sint gauno~i, a spus
el mai departe, se tern de diavol, ca ~i cum ar avea putere. 3. Un om
umple vasele pregatite cu yin bun; dar intre vasele acelea ramin ~i
unele putin goale; dnd vine sa vada vasele, nu se uita la cele pline,
ca ~tie ca sint pline, ci se uita la cele goale, de teama, ca nu cum'V6
sa se fi otetit vinul, ca vinul din vasele goale se otete~te indata ~i
se pierde aroma vinului. 4. Tot a~a ~i diavolul: vine la toti robii lui
Dumnezeu, ca sa-i ispiteasca; toti dti slnt plini in credinta i se im-
potrivesc cu tarie ~i diavolul pleaca de la ei, ca n-are loc un de sa
intre; atunci se duce la cei de~erti ~i, avind loc, intra in ei, face cu
ei ce vrea ~i ajung robii lui.

49(6)
1. Dar eu, ingerul pocaintei, va spun 'Voua: Nu 'va temeti de dia-
vol! Eu am fost trimis, a spus el mai departe, sa fiu cuvoi cei care
va pocaiti din toata inima ~i sa va intaresc in credinta. 2. Credeti,
dar, in Dumnezeu, voi, care din pricina pacatelor nu mai aveti na-
dejde de viata, voi, care ati adaugat pac ate la pacate ~i v-ati ingreu-
nat viata I Daca «va yeti intoarce 1a Domnu1 din toata inima voastra» 77
~i «veti 1ucra dreptatea» 78 in celelalte zile ale vietii voastre ~i Yeti
s]uji drept Domnului dupa vointa Lui, va va vindeca pacatele voast~e
76. lac. 4, 7.
77. ler. 24, 7 i loel 2, 12.
78. Ps. 14, 2.
266 SCRIERILE PARINJ'ILOR APOSTOLICI

de mai inainte ~i veti ave a putere sa biruiti lucraturile diavolului.

Nu va temeti deloc de amenintarea diavolului, ca' este fara putere,
este ca nervii unui mort. 3. Ascultati-ma ~i temeti-va de eel ce poate
sa mintuie ~i sa piarda 79; paziti poruncile Lui ~i veti trai in Dum-
nezeu.
4. Eu i-am spus lui:
- Acum, Domnule, am fost intarit in toate indreptarile Domnului,
ca tu cu mine e~ti; ~tiu ca vei zdrobi toata puterea diavolului ~i noi
n vom sUipini ~i vom birui toate faptele lui. Nadajduiesc, Domnule,
ca, intarit de Domnul, sa pot pazi poruncile acestea, pe care Ie-ai
poruncit.
- 5. Le vei pazi, mi-a spus el, daca inima ta va fi curata fat a de
Domnul. $i Ie vor pazi toti citi i~i vor curati inimile lor de poftele
de~arte ale veacului acestuia ~i vor trai in Dumnezeu.

79. lac. 4, 12 i Mt. 10, 28 i Le. 6, 9.

 PILDELE PE CARE MI L~-A GRAIT

PILDA I

50
1. EI mi-a zis :
- ~iti ca voi, robii lui Dumnezeu, locuiti in tara straina; ca ce-
tatea voastra este departe de cetatea aceasta; iar daca voi cunoal?-
teti cetatea vroasira, in care .aveti sa locuiti, pentru 'ce agoni'siti aid
ogoare, lucruri scumpe, cladiri, case nefolositoare? 2. eel care il?i
agonisel?te acestea in cetatea de aid nu al?teapta sa se intoarca in
cetatea lui. 3. 'Om fara de minte, nestatornic l?i ticalos, nu intelegi cii
toate 6ceste bogatii sint straine ~i sub stapinirea altuia? Domnul ce-
tatii iti va spune: «Nu vreaq sa locuie~ti in cetatea Mea 1 le~i din
cetatea aceasta, ca nu pazel?ti legile Mele I». 4. Tu, dar, care ai ogoare,
case ~i alte multe bogatii, dnd IVei fi scos din ele de Domnul, ce vei
face eu ogorul tau, eu casa ta 1;ii eu toate eelelalte dte ti-ai pregatit?
ea pe buna dreptate iti va spune Domnul tarii: 5. «IS au paze~ti legile
Mele sau iel?i din tara Mea I». Ce ai sa fad, dar, dnd tu ai lege in
eetatea ta? Din pricina ogoarelor tale l?i a celeilalte averi iti vel
tagadui oare eu totul legea ta l?i vei merge dupa legea cetatii de
aici? 6. la aminte sa nu-ti fie pagubitoare tagaduirea legii tale; ea
daea vei vrea sa te intorci in eetatea ta, nu vei fi primit, pentru ca
ai tagaduit legea eetatii tale 1;ii vei fi izgonit din ea. la, dar, aminte
tu 1 Pentru ca locuie~ti intr-o tara strilina, nu-ti agonisi nimic mai
mult dedt alit dt iti este de nevoie; ~i fii gat a ; ca atunci dnd sUi-
pinul ,acesrtei celtati va vrea sa te izg'ourea'sca din ea, pentru ca te-ai
impotri,vit legii lui, sa ie~i din cetatea lui, sa te dud in eetatea ta l?i
sa traiel?ti netulburat potrivit legii tale, bucurindu-te. 1. Luati, dar,
aminte, IVoi care slujiti Domnului l?i-L aveti in inima 1 Lucrati lucru-
rile lui Dumnezeu, «aduc1ndu-va aminte de poruncile Lui» 80 l?i de fa-
gaduielile pe care le-a facut ~i credeti in El ca Ie va implini, daca
80. PB. 102, 19.
268 SCRIERILE PARINTILOR APOSTOLICI

sint pazite poruneile Lui. 8. ,In loe de mo~ii, eumparati-va suflete ne-
eajite, pe dt poate fieeare: «cercetati pe vclduve :;;i orfani» 81 ~i nu-i
treeeti eu vederea; eheltuiti bogatia ~i toate averile voastre, pe care
le-ati primit de la Dumnezeu, eu astfel de ogoare ~i case. 9. Cll de
asta v-a imbogatit SUipinul, ea sa-! faeeti aeeste slujiri. Este mult mai
bine sa cum peri astfel de ogoare, averi ~i case, pe care Ie vei gasi
in eetatea ta, dnd te vei duee in ea. 10. Aceasta boga1ie este buna,
adueatoare de veselie, lipsita de tristete, lipsita de frica, plina de bu-
curie. Nu va cautati bogatia paginilor; nu va este de folosvoua,
care sinteti robi ai lui Dumnezeu. 11. Cautati bogatia, care va este
proprie, de care va puteti bucura. Nu in~elati, nu va atingeti de lu-
crurile straine, nici nu Ie poftiti, Cd rau lucru este a pofti luerurile
straine. Fa-ti luerul tau ~i te vei mintui.

ALTA PILDA II

51
1. Dudndu-ma la ogorul meu, am vazut un ulm ~i 0 vita de vie
~i pe dnd rna gindeam la aee~tia !?i la fructele lor, mi s-a aratat pas-
torul ~i mi-a zis :
- Ce eugeti in tine despre ulm ~i vita de vie 'I
- Ma gindese, Domnule, i-am spus eu,: ca se potrivese foarte bine
unul eu altul.
- 2. Aee~ti doi arbori, mi-a spus el, sint .a preinehipuire a robilor
lui Dumnezeu.
- A~ vrea, i-am zis eu, sa eunose preinehipuirea aeestor doi pomL
de care imi vOl"be~ti.
- Vezi, mi-a spus el, ulmul ~i vita de vie 'I
- Ii vad, Domnule, i-am raspuns.
- 3. Vita de vie, mi-a spus el, face rod, iar ulmul este un copac
tara rod; vita de vie, insa, daea nu se urea pe ulm, nu poate face
rod, pentru ca se intinde mult jOs pe pamint, iar rodul, pe care-l face,
putreze~te, daca nu se agata pe ulm; dar daea vita de vie se a~eaza
pe ulm, atunci face rod ~i pentru ea ~i pentru ulm. 4. Vezi, dar, ca
~i ulmul da mult rod, nu mai putin dedt vita de vie; dar, mai bine
spus, chiar mai multo
- Cum, Domnule, mai mult'l l-'am intrebat eu.
81. lac. 1, 21.
HERMA, pASTORUL 269

- Pentru ca vita de vie, agatata de ulin, da rod mult 1?i bun; dar
dnd este intinsa pe pamint, face putin rod. Aceasta pilda prive1?te pe
robii lui Dpmnezeu, pe bogat 1?i pe sarac.
- 5. Cum, Domnule ? Lamure1?te-ma I
- Asculta, mi-a spus el. Bogatul are averi, dar inaintea Domnu-
lui este sarac, pentru ca este atras de bogatia lui; se roaga foarte
putin, iar marturisirea sa clUre Domnul, dhiar daca 0 face, este slaba,
neindestulatoare 1?i far a putere. Cind ajuta pe sarac ~i-i da cele de
c~re are nevoie, bogatul crede ca daca face aceasta saracului, va pu-
tea gasi rasp lata de la Dumnezeu, ca saracul este bogat prin rugaciunea
!;ii marturisirea sa ~i ca rugaciunea lui are mare putere inaintea lui
Dumnezeu; gindindu-se la asta, bogatul Ii da saracului de toate, Hira
sa mai stea pe ginduri. 6. Saracul, fiind ajutat de bogat, se roaga lui
Dumnezeu, multumind lui Dumnezeu, pentru cele date de bogat; iar
bogatul se ingrije~te mai departe de sarac, ca saracul sa nu duca lipsa
de nimic in viata, ca 1?tie ca rugaciunea saracului este primita ~i bo-
gata inaintea Domnului. 7. A~adar, amindoi savir1?esc lucrul: saracul
il savir~e~te prin rugadunea lui, in care este bogat; este bogatia pe
care a primit-o de la Domnul 1?i pe care 0 da inapoi Domnului, Care
i-a ~i dat-o. Bogatul face la fel; da, fara sa mai stea pe ginduri, bo-
gatia pe care a primit-o de la Domnul. Fapta lui este mare $i bine pri-
mita de Dumnezeu, pentru ca bogatul a inteles rostul averii lui, a dat
saracului din cele daruite lui de Domnul $i a implinit drept slujirea lui.
8. Oamenilor Ii se pare ulmul un copac, care nu aduce roada, dar nu
~tiu ~i nid nu pricep, ca, in vreme de seceta, ulmul are apa ~i hra-
ne$te vita de vie; a~a ca vita de vie are necontenit apa $i da rod
indoit; $i pentru ea ~i pentru ulm. Tot a$a ~i saracii, rugindu-se Dom-
nului pentru bogati, Ie inmultesc bogatia lor, iar bogatii, la rindul lor,
dind saraciIor cele de trebuinta, i~i imbogatesc sufletele lor. 9. Si
ajung amindoi tovara~i la fapta cea dreapta. Ded, eel ce face aceasta
nu va fi parasit de Dumnezeu, ci va fi scris in cartiIe eel or vii. 10. Fe-
riciti sint cei care au ~i inteleg, ca au bogatia lor de la Dumnezeu;
eel care intelege lucrul acesta va ~i putea sluji binelui.

PILDA III

52
1. Pastorul mi-a aratat multi pomi, care nu aveau frunze ~i mi se
pareau uscati, ca toti erau la tel. Si m-a intrebat :
- Vezi pomii ace$tia ?
270 SCRIEiULE 1>AtUNTILOR Al'OStOL1tl

- Ii vad, Domnule, i-am raspuns eu; sint toti la fel ~i uscati.

Raspunzindu-mi, mi-a zis :
- Pomii ace~tia, pe care-i vezi, sint locuftorii veacului acestuia.
- 2. Dar pentru ce, Domnule, sint ca uscati ~i asemenea unul cu
altul '? I-am intrebat eu.
- Pentru ca in veacul· acesta, mi-a raspuns el, nici dreptii, nid
pacato~ii nu se vad cum sint, ci sint la fel; ca veacul acesta este pen-
tru cei drepti iama ~i nu se vad ce sint, de vreme ce locuiesc impreuna
eu pacato~ii. 3. Ca dupa cum iama, pomii, lepadindu-~i frunzele, sint
la fel unii cu altii ~i nu se vede care sint uscati ~i care sint verzi, tot
a~a ~i in veacul a1cesta, nu ,se vad nid dreptii, riici pacato~ii,ti sint
toti la fel.

ALTA PILDA IV

53
1. Pastorul mi-a aratat iara~i multi pomi; unii cu muguri, iar altii
uscati ~i mi-a spus :
- Vezi pomii ace~tia '?
- Ii vad, Domnule, i-am raspuns; unii sint inmuguriti, iar altii
uscati.
- 2. Pamii cu muguri, mi-a spus el, sint dreptii, care au sa locuias-
ca in veacul ce va sa fie; ca veacul ce va sa fie este vara pentru cei
drepti, iar pentru pacato~i iarna. Cind va straluci mila Domn~lui, atunci
vor fi cunoscuti cei ce slujesc lui Dumnezeu ~i toti Ii vor cunoa~te.
3. Dupa cum vara se vad fructele fiecarui porn ~i se cunosc pomii de
ce soi sint, tot a~a se vor vedea atunci fructele dreptilor ~i toti vor Ii
cunoscuti, pentru ca in veacul acela au frunzi~ bogat. 4. Paginii ~i
pacato~ii - pomii uscati, pe care i-ai vazut - vor fi gasiti la fel,
uscati ~i neroditori in veacul acela ~i vor fi ar~i ca lemnele usc ate ;
vor fi vazuti i ca fapta lor a fost rea in viata lor. Padito$ii vor fi ar~i,
ca au pacatuit ~i nu s-au pocait i ~i paginii vor fi ar~i, ca n-au cunascut
pe Creatorul lor. 5. Fa, dar, roade ca in vara aceea sa fie cunoscut
fructul tau; abUne-te de la multe treburi $i nu pacatui deloc; Cd cei
care fac multe, pacatuiesc ~i mult i fiind prin~i de afacerile lor, nu
slujesc Domnului lor. 6. Cum va putea unul ca acesta, mi-a spus el
mai departe, sa ceara ceva de la Domnul ~i sa primeasca, odata ce nu
sIuje~te Domnului'? Cei ce-I slujesc Domnului, aceia vor primi cere-
rile lor, iar cei ce nu slujesc Domnului, nu vor primi nimic. '1. Cel care
se indeletnice~te numai cu 0 singura treaba acela poate sluji Domnu-
HERMA, pASTORUt

lui; ca nu i se va strica mintea lui cu privire la Domnul, d-I va sluji

Lui, avind curaUl. mintea. 8. Daca vei face, deci, acestea, vei putea face
rod in veacul ce va sa vina; ~i eel care va face acestea, va face rod.

ALTA PILDA v
54(1)
1. Pe dnd posteam ~i staieam pe un munte, multumind lui Dumne-
zeu pentru toate cite a facut cu mine 82, vad pe pastor stind linga mine
~i zicindu-mi acestea :

- Pentru ce ai venit aid al;)a dimineata ?

- Pentru ca fac de garda 83, Domnule, i-am raspuns eu.
2. Ce este aceasta gard5 ? m-a intrebat el.
Postesc, Domnule, i-am spus.
Dar ce post este acesta, pe care il postiti? m-a intrebat el.
- Dupa cum m-am obi~nuit, i-am raspuns, a~a postesc !
- 3. Nu ~titi sa pOSititi lui Dumnezeu, mi-·a spus el, ~i niei nu-i
folositor postul acesta, pe care il postiti Lui I
- Pentru ce spui ace.aSlta, Domnule? I-am intrebat eu.
- Hi spun, mi-a raspuns el. ca nu-i post postul acesta, pe care vi
se pare ca-l postiti; dar eu te voi invata, care post este bine primit
~i desavir~it inaintea lui Dumnezeu.

- Da, Domnule! i-am spus. Ma vei falce fericit, dadi voi cunoa~te
postul cel bine primit de Dumnezeu.
- Asculta, mi-a zis el, 4. Dumnezeu nu vrea un asUel de post za-
darnic; ca postind a~a, nu faei nici 0 fapta de dreptate inaintea lui
Dumnezeu. Poste$"te, dar, lui Dumnezeu, un post ca a·cesta: 5. sa nu
fad nid 0 fapta rea in viata ta, ei sluje~te Domnului ell inima curata,
pazind poruncile Lui 84 ~i mergind pe calea hotaririlor Lui; sa nu se
suie in inima ta nid 0 pofta rea; crede, insa, lui Dumnezeu, ca dadi
vei face acestea, daca te vei teme de EI ~i daca te vei infrina de la
orice lucru rau, vei trai in Dumnezeu. Daca vei face acestea, vei
posti post mare ~i primit de Domnul.

82. Ps. 115, 3.

83. "Pentru cd iac de gardd», adidi: pen/Ill cd past esc ; explicatia cuvintulul
gardd, putin mai jos.
84. MI. 19, 17.
272 SCRIERILE PARINTILOR APOSTOLICI

55(2)
1. Asculta pilda, pe care ti-o voi spune cu pnvue la post. 2. Cine-
va avea 0 tarina $i multi robi; intr-o parte a tarinei a sadit vie; tre-
buind sa pIece departe, $i-a ales un rob foarte credincios, pe care il
iubea; I-a chemat Ia el $i i-a zis: <da via aceasta, pe care am sadit-o,
$i pune-o pe araei, pina ce voi veni; altceva sa nu-i faci viei. Paze$te
porunca aceasta a mea $i te voi siobozi». ~i a plecat stapinul robului
in ealatorie. 3. Dupa plecarea stapinului, robul s-a apucat $i a pus via
pe araci. Terminind de araeit via, a vazut ca via este plina de buru-
ieni. 4. ~i s-a soeotit in sine, zicind: «!Am implinit porunca aceasta a
stapinului; voi sapa deci via; fiind sapata, va fi mai frUllloasa; $i ne-
avind buruieni, va da rod mai bogat, pentru ca nu va mai fi inabu$ita
de buruierii». ~i s-a apucat de a sapat via $i a scos din radacina toate
buruienile, care erau in vie. ~i a ajuns via aeeea foarte frumoasa $i
infloritoare, ne mai avind buruieni, care sa 0 inabu$e. 5. Dupa citava
vreme, a venit sUipinul tarinei $i al robului $i s-a dus la vie. Vazind
via aracita frumos, ba inca $i sapata $i smulse toate buruienile, iar
vita de vie infloritoare, s-a bucurat foarte de cele facute de rob. 6.
Chemind dar, pe fiul lui eel iubit, care-i era mO$tenitor, $i pe prietenii
sai, pe care-i avea sfatuitori, le-a spus ca a gasit facute toate cite-i
poruncise robului sau. Aeeia s-au bueurat impreuna eu robul de mar-
turia, pe care a dat-o despre el stapinul. 7. ~i le-a spus lor: «Eu am
fagaduit robului acestuia slobozenia, daca-mi va pazi porunca, pe
care i-am poruncit-o; mi-a pazit porunca $i a mai adaugat inca un
lucru bun viei, care mi-a fa cut mare placere. Pentru lucrul aeesta, pe
care I-a faeut, vreau sa-l fac mO$tenitor impreuna cu fiul meu, pentru
ea gindind ,sa faea un lucru bun nu I-a la,sat la 0 parte, ci I-a impli-
nit. 8. Fiul stapinului a ruSit de (lIceea$i par·ere eu tata,} sau, ca robul
sa fie impreuna mO$tenitor cu el. 9. Dupa putine zile, stapinul a facut
ospat $i i-a trimis robului multe mincari de la ospatul lui. Robul, luind
mincarile trimise de stapinul sau, a luat din ele cit Ii era de ajuns, iar
pe celelalte le-a dat celor impreuna robi cu el. 10. Ace$tia, luind min-
carile, s-au bucurat $i au inceput sa se roage pentru el, ca sa gaseasea
$i mai mare har inaintea stapinului, ea se purtase a$a eu ei. 11. SUi-
pinul a auzit de taate intlmplarile acestea $i s-a bueurat iara$i mult
de fapta lui; a ehemat din nou pe prietenii lui $i pe fiul sau $i le-a
spus ee a facut robul cu mincarile, pe care Ie primise i iar ei, inca $i
mai mult, au fost de parere, ea robul s& fie impreuna mO$tenitor eu
fiul lui.
HERMA, PASTORUL 273

56(3)
1. Eu i-am spus pastorului :
- Domnule, nu inteleg pildele acestea !;>i nid nu Ie pot pricepe,
daca nu mi Ie tilcuie!;>ti.
- 2. Ti Ie voi tileui pe toate, mi-a spus el, !;>Hi vol Iamuri pe toate
dte Ie-am grait eu tine. Paze~te poruncile Domnului ~5 !?i vei fi bine
pliicut inaintea Lui !;>i vei fi inseris in nutnarul eelor ee pazese porun-
eHe Lui. 3. Daea in afara de porunca lui Dumnezeu vei face vreun
lueru bun, iti vei d~tiga slava ~i mai mare ~i vei fi iiiaintea lui Dum-
nezeu mai sUi.vit dedt voiai sa fii; Da2& pazind porundle lui Dumne-
zeu vei adauga ~i slujirile acestea, te vei bj.leura, dad. Ie vei indeplini
dupa porunca sa.
4. I-am spus lui:
- Domnule, voi' pazi eeea ee-mi vei porunci I ca ~tiu ea tu eu mine
e!;>ti.
- Voi fi eu tine,mi-a spus el, ea ai 0 rlvnif ea aeeasta, pentru a
savir$i binele i ~i voi fi eu toti dti au aceea~i rivna. 5. Cind se pazesc
por~neile Domnului, mi-a spus el mai departe, postul aeesta este foar-
te bun. Deci, a!;>a sa paze!;>ti postul acesta, pe care vrei sa~l tii: 6.
lnainte de toate, fere~te-te de ariee cuvint rau, de arice potta rea ~i
eurate~te-ti inima de toate de~erUi.ciunile veaeului acestuia. Dadi Ie
vei pazi pe aeestea, postul acesta va fi desavir~it. 7. A~a sa fad! Sa-
vir~ind toate eele serise mai inainte, in ziua aceea in care vrei sa
poste~ti sa nu gu~ti nimic dedi pine ~i apa; ~i iSoootind dta cheHuiaUi
trebuia sa fad in ziua aeeea eu .!nindirurile, pe care aveai sa Ie mi-
ninci, pune-o de 0 parte, ea s-o dai vaduvei sau orfanului sau saraeu-
lui; ~i a~a sa te smere~ti, ca, din smerenia ta, eel ce a primit miIoste-
nia sa-!;>i umple sufletul lui !;>i sa se roage Domnului pentru tine. 8.
Deci, daea vei savin~i postul. a~a cum itiporuncese, jertfa ta va fi
bine primita 86 de Dumnezeu ~i postul acesta va fi sCt'is, iar slujirea
savir~ita astfel va fi buna, plina de bucurie ~i hlne primita de Domnul.
9. Pe to ate aeestea a~a sa Ie paze$ti impreuna ell eopiii· ti:li ~i eu toata
casa ta; de Ie paze~ti, vei· fi feridt ;$1 toti cit! ie' vor auzi ~i Ie vor
pazi vor fi fericiti ~i toate cite vor cere de 18 bbmnul vor" primi.

85. Bcc1. 12, 13; MI. 19, 17.

86. Int. Sir. 35, 7 i PH. 4, 18 i Is. 56, 7 i Mt. 5, 24 i 1 PI. 2, 5.

18 - Parinli 8!Pos,tolici
214 .. SCRIERILE PARINl'lLOn AP~Lla

1. M-am rugat mult de el, ca sa-mi lamureasdi pilda tarinii, a sta-

pinului, a viei, a robului, care a arAcit via, a aracilor,a buruienilor
smulse din vie, a fiului ~i a prietenilor, sfatuitorii lui ;! oa am inteles
di toaLe acestea sinto pilda.
2. Pastorul, raspunzind, mi-p,:zi~.\:
- E~ti foarte indraznet. .in a intreba! Nu trebuie sa intrebi deloc,
. ; ,

.a. continuat eli ca daca trebuie sa ti Ie Uimuresc, ti Ie voi lamuri.

I-am spus lui:
- Domnule, dadi nu-mi lamure~ti acelea pe care ml Ie ara~i, in
zadar Ie mai v~d, ca nu voi inlelege ce iilseamna; ~i la fel,' daca imi
spui pilde ~i nn mi Ie tilcuie~ti, in zadar Ii! mai aud de 18 tine.
3. El mi-a raspuns iara~i, zicind :
- Cel ce este rob lui Dumnezeu ~i are pe Domnul in inima sa, Ii
c.ere pricepere' ~ prime~te 8? ~i U1c.uie~te orice pilda i ~i, cu ajutorul
Domnului, Ii sint fa cute cunoscute cele grime in pilde; dar toti cip
sint slabi ~i leI)e~i la rugaciune, aceia ~ovaie sa ceara de la Domnul.
4. Dar Domnul este indelung-rabdiltor ~i da tuturor care-I cer fara ~o­
vaire. Tu, insa, care e~ti intarit de ingerul eel sUivit, care ai primit de
la el 0 rugiiciune ca aceast'a ~i nu e~ti Iene~, pentru ce nu ceri de la
Doninul pricepere, ca s-o prime~ti ?
•~\r i-am spus eu : .
- 5. DOnlnule, pentru cii te am pe tine ling a mine, tie trebuie sa-ti
cer :;;i sa te intreb. Ca to tmi arati' toate :;;i tu vorbef;iti 'eu mine. Data ~
n "azut :;;i auzit aceste:a' fara tine, a:;; fi rugat pe Domnul, sa mi .le
Uimureasdi.

58(5)
- 1. Tr~am
spas, $i nu de mult, mi-a zis el, <.:ii e$iti :;;iret~i indraznef,
dnd ma intrebi de tilcuirea pildelor. Dar pentruca e:;;ti aUt de starui-
tor, iti voi tilcui pilda tarinii :;;i a celorlalte,legate de ea, ca sa Ie fad
cunoscute tutut'ora. Asculta. acum, mi-a zisel, !;>i intelege-Ie I, 2. Tarina
asle lumea aceasta 88, iar stapinul tarineieste eCel, ce Q iclcut pe ,19a-
te» 89, Cel ce le-a intocmit ~i le-a int~rit 90; fiul este Dp.hul eel SHnt,
iar robul este Fiul lui Dumnezeu; vitele de vie sint poporul acesta,
pe care El I-a sadit. 3. Aracii sint sfintii ingeri ai D<;>mnului, cei care
87. lac. 1,5.613 Regi 3,11.
88. MI. 13, 39.
89. Eles. 3, 9 I Apoc. 4, 11.
90. Ps. 67, 29.
HERMA, pASTORUL 215

tin poporul Lui; buruienile cele smulse din vie sint faradelegile
robilor lui Dumnezeu i mincarurile, pe care i le-a trimis de la ospat,
sint poruncile, pe care le-a dat poporului Lui, prin Fiul Sau i prietenii
~i sfatuitorii slnt sfintii ingeri cei intU creati; plecarea departe a sUi-
pinului este timpul cit mai ramine pina la venirea Lui.
4. $1 i-am spus:
-- Domnule, toate sint mari. minunate ~i slavite! Cum a~ fi putut,
Domnule, i-am spus eu, sa Ie inteleg pe acestea ? Nici un alt om, ori-
dt de priceput ar fi el, nu poate sa Ie inteleaga! Uimure~te-mi, Dom-
nllle, intrebarea, pe care am sa p-o pun.
- 5. Spune-mi, mi-a zls el, claca vrel ceva!
$1 I-am intrebat:
- Pentru ee, Domnule, Piul lui Dumnezeu este in pilda un chip
de rob?
59(6)
- 1. Asculta I mi-a spus. Piul lui Dumnezeu nu sta in chip de rob,
c1 sia in mare stapinire ~i domnie.
- Cum, Domnule? i-am spus. Nu inteleg.
Pastorul mi-a spus :
- 2. Dumnezeu a sadit via, adica a facut poporul $i I-a dat Fiului
Sau i $i Fiul a pus pe l'ngerii Lui peste ei cn sa-i pazeasdi pe fiecare
din ei; ~i EI a curatit pacalele lor, ostenindu-se mult ~i indurind multe
suferinte; ca nimeni nu poate sap a via fara ostenealii ~i durere. 3.
Curatind, dar, pacatele poporului, Ie-a aratat lor cararile vietH 91, din-
du-Ie lor Iegea, pe care a primit-o de Ia Tatal Sau 92. Vezi dar, a con-
tinuat el, ca El este Damnul poporului, luind toata stapinirea de la
Tatal Sau 93. 4. Cit prive~te c5. Domnul a luat ca sfatuitoT pe Fiul Lui
~i pe slavitii ingeri pentru mo~tenirea data Tobului, asculta I 5. Duhul
eel Stint, Care exista mai inainte ~i Care a creat toata faptura, a locuit
in trupul, pe care Dumnezeu I-a voit 94. A~adar, trupul acesta, in care
a locuit Duhul cel Stint, a robit bine Duhului, umblind in sfintenie ~i
curatie, nira sa pingareasca in vreun fel Duhul. 6. A$adar, pentru ca
trupul a vietuit bine ~i curat, pentru ca s-a ostenit impreuna cu Duhul,
pentru ca a lucrat impreuna cu el in ariee lucru $i a dus 0 viata plina
de tarie $i curaj, de aceea Dumnezeu I-a ales sa fie tovara~ eu Duhul
Stint; i-a placut lui Dumnezeu mersul acestui trup, eli nu s-a pingarll
91. Ps. 15, 11 ; Pilde 16, 17.
92. In. 10, 18; 12,49; 14,31 i 15, 10.
93. Mt. 28, 18; Hies. t. 20-23.
94. Urmeaza ea Sfintul Duh a loeuit in trupul lui Hristos.
216 SCfiIERILE PAll.INTILOR APOSTOLICI

pe pamint, avind Duhul cel Sfint. '1. Dumnezeu a Iuat sfatuitori pe

Fiul $i pe ingerii cei sH'iviti, pentru ca $i trupul acesta, robind far a
prihana Duhului, sa aiba un loc de sala$luire, ca sa nu para ca $i-a
pierdut plata pentru robia lui. Orice trup, in care a Iocuit Duhul cel
Stint 95, via primi plaia, da·ca va fi gasil1 nepatat $i neintinat. 8. Ai dar
$i tilcuirea acestei pilde.
60(7)
- 1. M-am bucurat, Domnule, i-am spus eu, auzind tiIcuirea
aeeasta!
- Asculta ·a'cum ! mi-a zis e.l. Pastreaza trupul acesta curat $i nepa-
Lat, ca Duhul, care locuie$te in el, sa dea marturie de el $i sa fie in-
dreptatit trupul taLL 2. Vezi sa nu se suie la inima ta gindul ca trupul
acesta este stridkios 96 $i sa-l supui vreunei intinaciuni. Dadi-ti inti-
nezi trupul, intinezi $i Duhul eel Stint i iar dadi intinezi trupul, nu vei
trai.
- 3. Dar daca cineva a fost ne$tiutor, Domnule, inainte de a auzi
cuvintele aces tea, I-am intrebat eu, cum se va mintui omu], care $i-a
intinat trupul sau ?
- Pentru pacatele de mai inainte, savir$ite din ne$tiinta, mi-a ras-
puns el, numai Dumnezeu poate sa dea vindecare i Cd toata stapinirea
este a Lui. 4. Dar de acum inainte, paZe$te-te lIar Domnul fiind mult
milostiv, Ie va vindeca pe acelea, daca pe viitor nu-ti vei intina nici
trupul, nici duhul; ca amindoua sint impreuna $i nu poate fi intinat
unul fara altul. Pastreaza-Ie, dar, curate pe amindoua $i vei trai in
Dumnezeu.
PILDA VI

61 (1)
1. Pe cind $edeam in casa mea, slavind pe Domnul pentru toate
cite am vazut $i cugetam la porunci ca sint bune, puternice, pJine de
veselie, slavite $i in stare sa millituie sufletulomului 97, ziceam in mine
acestea: «Fericit voi fi, daca voi umbla in poruncile acestea $i fericit
va fi cel care va umbla in ele !:.> 98. 2. lIn timp 'ce graiam in mine aCe5-
tea, dintr-n data vad pe pastor a$ezat ling a mine $i spunindu-mi
acestea:
95. Duhul Stint, ded, n-a locuit numai in trupul lui Hristos, d locuie~te ~i in
trupurile creclincio~ilor.
96. Miirturisirea lui Herma des pre invierea tmpurilor.
97. lac. I, 21.
98. Ps. I, 1-2; liB, 1.
HERMA, pASTORUL 277

- Pentru ce te indoie$ti de poruncile, pe care ti Ie-am dat? Sint

bune I Nu te indoi deloc, ci intare$te-ti credinta in Domnul $i sa umbli
in ele! Eu te voi intari in ele. 3. Aceste porunci sint de folos celor
care au sa se pocaiasca; daca nu vor umbla in ele, zadarnica Ie este
pocainta lor. 4. Voi, care va pocaiti, aruncati de pe voi Tautatile vea-
('ului acestuia, care va strive$te. Imbracind toata virtute a dreptatii,
Yeti putea pazi poruncile aces tea $i nu yeti mai adauga pacate la pa-
catele voastre. Nemaiadaugind aItele, yeti scutura de pe voi pacatele
yoastre de mai inainte. Umblati, dar, in poruncile mele $i yeti trai in
Dumnezeu. Acestea vi s-au spus de mine.
5. Dupa ce a grait aeestea cu mine, mi-a zis :
- Sa mergem Ia cimp $Hi voi arata pe pastoTii OilOT !
- Sa mergem, Domnule! i-am raspuns.
Ne-am dus intr-o cimpie $i mi-a aratat un cioban tinar, imbracat
in haine de cul<oare galbena. 6. Pa$tea foarte multe oi; $i oile ·acestea
pa$teau ca $i cum ar petrece; erau foarte rasfatate $i vesele, sarind
de ici colo; $i ciobanul acesta era foarte vesel de turma lui; insa$i
fata dobanului era foarte vesela $i alerga printre oi; $i am vazut $i
aIte oi, care state au intr-un loc, se desfatau $i tpetreeeau, dia·r nu sareau.

62(2)
1. Pastorul mi-a zis :
- Vezi pe ciobanul aoesta '/
- II vad, Domnule I i-am raSipuns eu.
- Aeesta, mi-a spus el, este ingerul desfatarii $i al amagirii. Aeesta
duce la pieire sufletele robilor lui Dumnezeu, ale celor de$erti; ii in-
toaree de Ia adevar, amagindu-i eu poftele cele rele $i in ele i$i gasese
pieirea. 2. Ca ei uita poruneile Dumnezeului Celui viu $i umbld in
amagirile $i desfatarile eele de$arte $i sint pierduti de ingerul acesta,
unii spre moarte, iar a1tii spre stricaciune.
3. Si i-am spus lui:
- Domnule, eu nu $tiu ee inseamna spre moarte $i ce inseamna
spre stricaciune.
- AsculUi! mi-a spus el. Oile pe care le-ai vazut foarte yesele $i
sarind sint oamenii, care s-au departat desavir$it de Dumnezeu $i s-au
dat pe ei poftelor veacului acestuia; pentm ei nu mai este pocainta
spre viata, ea au huIit numele Domnului. Pentm unii ea aee$tia este
moartea. 4. Oile, pe care le-ai vazut ca nu sar, ci pasc intr-un loc, sint
oamenii, care s-au dat pe ei in$i$i desfatarilor $i amagirilor, dar n-au
278 SCRIERILE PARINjlLOR APOSTOLICI

hulit pe DomnuI; aee~tia sint cei stricati pentru adevar; pentm ei

este nadejde de mintuire ~i prin ea pot trai. A~adar, stricaciunea are
nadejde de refacere, dar moartea aduce pieire ve~nidi.
5. Am 'inaintat putin ~i mi-a aratat un cioban mare, salbatec la
fata, care purta in juml lui 0 piele alba de capra; pe umar avea 0
traista, iar in mina un ciomag aspru ~i noduros ~i un bid mare; avea
privirea cruda, ca te infrico~a; a~a-i era privirea. 6. Ciobanul acesta a
Iuat de Ia ciobanul cel tinar oile acelea care petreceau ~i se desfatau,
dar nu sareau; ~i le-a dus intr-un loc prapastios, plin de spini ~i de
ciuIini, ca one sa nu se poata descurca din spini ~i din ciulini, d sa
se incurce in spini ~i in ciulini. 1. Incurcate, a~adar, acolo, pa~teau
spinii ~i ciuIinii ~i se chinuiau foarte tare, ca erau batute de cioban;
ciobanul Ie alunga de ici colo ~i nu Ie lasa deloc sa se odihneasdi;
~i nu aveau deloc oile ace lea lini~te.

63(3)
1. Vazindu-Ie, dar, atH de batute ~i
de chinuite, mi-a fost mila de
ele, ca se ehinuiau a~a ~i nu aveau deloc odihna. $i i-am spus pasto-
ruIui, care graia eu mine:
- 2. Domnule, cine este ciobanul acesta atH de nemilos ~i de rau,
care nu are nici 0 mila de oile acestea ?
- Aeesta, mi-a raspuns eI, cste ingerul pedepsei; el face parte
dintrc ingerii cei drepti. dar este pus spre pedepsire. 3. El ia pe cei
care s-au ratacit de Ia Dumnezeu ~i au umblat in poftele ~i amagirile
veaeului acestuia ~i-i pedepse$te pc fiecare, dupa cum merita, cu pe-
depse cumpIite ~i felurite.
- 4. A~ vrea, DomnuIe, i-am spus eu, sa $tiu cum sint aeeste feIu-
ri te pedepse.
- Asculta, mi-a raspunseI, feluritele chinuri ~i pedepse! Chinu-
rile sint acelea pe care Ie intilnim in viata: unii sint pedepsiti cu
pagube, altii cu lipsuri, altii cu felurite boli, altii ell 0 ve~nica framin-
tare, altii sint odiriti de cei nevrednici ~i sufera aIte multe neeazuri. 5.
Ca multi, framintati de gindurile lor, se arunca in multe afaceri ~i nu
propa~esc deloc; ~i-~i spun ca nu Ie merge bine in afacerile lor, dar
nu se urea in inima lor gindul, ca au facut fapte rele, ci dau vina pe
DomnuI. 6. Cind, insa, sint striviti de necaz, atunci imi sint dati mie
spre buna invatatura; se inHiresc in credinta Domnului ~i slujesc
Domnului in celeialte zile ale vietii lor eu inima curata 99; dnd se
99. Ps. 50, 11.
HERMA, PASTORUL 279

podiiesc, se urca in inima lor faptele cele rele, pe care Ie-au facut,
~i slavesc pe Dumnezeu di este Judeditor drept 100, ca pe buna drep-
tate a patimit fiecare toate dupa faptele lui 101; iar pe viitor slujesc
Domnului cu inima lor curata ~i propa~esc in to ate faptele lor If.12, pri-
mind de la Domnul to ate cite oer 103; ~i atunci vor slavi pe Domnl1l,
ca mi-au fost mie dati ~i numai sufar nici un rau.

64(4)
1. I -am spus lui:
-- Domnule, lamure~te-mi inca !;ii acest lueru !
- Ce dore$ti ? m-a intrebat el.
I-am spus:
- Dadi eei care se desfiHeaza ~i au trait amagiti sint chinuiti tot
atita vreme cit se desfMeaza $i sint amagiti.
- Tot atita vreme sint chinuiti, mi-a raspuns el.
-.:. 2. Sint chinuiti foarte putin, Domnule, i-am spus eu; ar trebui ca
eei care se desfiHeaza a$a $i uita pe Dumnezeu, sa fie chinuiti de
$apte ori mai multo
- 3. Fara de minte e$ti, mi-a spus el, $i nu pricepi taria chinului.
- Daca a~ pricepe, i-am spus eu, nu te-a~ intreba, ca sa maHimu-
re$ti !
- Asculta, mi-a grait el, taria celor doua! 4. Vremea desfatarii ~i
a amagirii este un ceas; iar un ceas de chin are taria a treizeci de
zile. A$adar daca cineva se desfateaza $i se amage$te 0 zi $i se ehinu-
ie~te 0 zi, aeeasta singura zi de chin are taria unui an intreg. Oed
cite zile se desfateaza cineva, tot aUtia ani se chinuie. Vezi, dar, a
incheiat el, ca timpul de desHitare $i de amagire este foarte scurt, dar
timpul de ped~psa $i de chin lung.

65(5)
-- 1. Domnule, i-am spus eu, pentru ca n-am inteles bine vremu-
rile de amagire, de desfatare $i de chin, Iamure$te-mi-Ie mai bine!
2. Raspunzind, mi-a zis:
- Upsa ta de judecata este neclintita $i nu vrei sa-ti curate$ti
inima $i sa sluje$ti lui Dumnezeul Vezi, mi-a spus in eontinuare, nu
cumva sa se implineasea timpul $i sa fii gasit fara de minte. AseulUi,
100. Ps. 7, 12; 2 Mac. 12,6; 2 Tim. 4, 3.
101. Mt. 16,27; Apoc. 2, 23; Ps. 61,11; Pi/de 24, 12; 1 Pt. I, 17.
102. Ps. 1, 3.
103. MI. 21, 22;1 Ill. 3,22.
280 SCRIERILE PARINTILOR APOSTOLICI

dar, dupa cum voie$ti, ca sa Ie pricepi. 3. Cel care traie$te in desHi-

tfiri $i amagiri 0 singura zi $i face ce voie$te, se imbr,aca cu multa ne-
bunie $i nu intelege faptele, pe care Ie face, iar a doua zi uita ce a
facut CU 0 zi mai inainte, ca desfatarea $i amagirea nu are tinere de
minte din pricina nebuniei cu care-i imbracat; dar pedeapsa $i chinul.
dnd se lipe$te de om 0 singura zi, este pedepsit $i chinuit un an in-
treg, pentru di pedeapsa $i chinul are buna tinere de minte. 4. Cel chi-
nuit $i pedepsit un an intreg i$i 'aminte$te atunci de desfatare $i de
amagire $i cunoa$te cit din pricina lor sufera chinul $i pedeapsa. Orice
om care se desfiHeaza $i se amage$te este chinuit a$a, pentru ca, avind
viata, s-a dat singur in mUnile mortii.
- 5. Domnule, I-am intrebat eu, care desfatari sint vatamatoare?
- Orice fapta, mi-a raspuns el, pe care 0 face omul de placere, este
desfatare; miniosul, care-$i da drumul pasiunii sale, se desfateaza;
eel ce savlr$e$te adulter, betivul, clevetitorul, mincinosul, lacomul, je-
fuitorul $i orice om, care face fapte asemanatoare cu acestea, se desHi-
teaza cu aceasta boala a lui; ca se bucura de fapta lui. 6. Toate aces-
te desfatari sint vaUimatoare pentru robii lui Dumnezeu. Drin pricina
acestor amagiri, deci, sint pedepsiti $i chinuiti. 7. Sint, insa, $i desfa-
tari care mintuie pe oameni; ca multi oameni se desfateaza cind fac
bine, fiind impin$i spre bine de propria lor placere. Aceasta pliicere,
dar, este de folos robilor lui Dumnezeu $i aduce viata unui om ca
acesta; desfatarile vatamatoare, de care am vorbit mai inainte, insa,
aduc chinuri $i pedepse; iar daca aceia staruie $i nu se pocaiesc, i$i
agonisesc loru$i moarte.

PIlDA VII

66
1. Dupa citeva zile am vazut pe pastor in aceea$i cimpie unde va-
zusem pe ciobani. $i mi-a zis :
- Ce cauti?
- Am venit aici, Domnule, i-am spus eu, sa te rog sa porunce$ti
ciobanului, care pedepse$te, sa iasa din casa mea, ca rna necaje$te
tare.
- Trebuie sa te necajeasca, mi-a raspuns el, ca a$a a poruncit in-
gerul cel slavit cele cu privire la tine; ca vrea ca tu sa fii pus la in-
cercare.
- Dar ce rau atlt de mare am facut, Domnule, i-am spus, ca sa fiu
dat acestui inger?
HERMA, PASTORUL 281

- 2. AseuWi, mi-a spus el. Paeatele tale sint multe, dar nu atH
de mari, ea tu sa fii dat aeestui inger; cas1a ta 104, insa, a faeut
mari paeate $i faradelegi; ingerul eel slavit s-a amarit din pricina fap-
telor lor $i pentru aeeea a poruncit ea tu sa fii neeajit citava vreme,
ca aceia sa lSe poeai,asea $i sa se eurateasea de orice porta a veaeului
aeestuia. Cind se vor poeai $i eurati, atunci va pleea de la tine ingerul
pedepsirii.
3. $i eu i-am spus :
- Domnule, daea aeeia au faeut unele ea aeelea, Cd s-a amarit
ingerul eel slavit, ee vina am eu ?
- De altfel aeeia, mi-a raspuns el, nu pot avea neeazuri, daea n-ai
neeazuri tu, eapul easei ; avind tu neeazuri, vor ave a neaparat $i aeeia;
iar dnd tie iti merge bine, ei nu pot avea vreun neeaz.
- 4. Dar, iaia, Domnule, i-am spus, s-au poeait din toata inima
lor!
- $tiu $i eu, mi-a zis el, ea s-au poeait din toata inima lor! Dar
Hi inehipui, m-a intrebat, ea daea s-au poeait, Ii s-au iertat indata
paeatele? No, negre$it! Ci trebuie ea eel ee se poedie$te sa-$i ehinu-
iasea suflertul lui, sa se smereasdi tare in orice fapta a lui $i sa fie
neeajit eu multe $i felurite neeazuri; iar daea indura neeazurile venite
asupra lui, atunci negre$it, Cel ee a ereat $i a intarit pe toate 105 se
va milostivi de el $i-i va da vindeeare. 5. $i asta negre$it, daea va
vedea ea inima eelui ee se poeaie$te s-a euratit de oriee lueru rau.
Tie, dar, $i easei tale iti este de folos sa ai aeum neeazuri. Dar pentru
ce-ti graiese atitea? Tu trebuie sa ai necazuri, pre cum a poruncit in-
gerul acela al Domnului, care mi te-a dat mie. Iar pentru asta multu-
me$t'e Domnului, ea te-a soeotit vrednic sa-ti faea mai dinainte eu-
noseut neeazul, pentru ea, eunoscindu-l mai dinainte, sa-I induri eu
tarie.
6. $i i-am spus lui:
- Domnule, tu e$ti eu mine $i voi putea indura orlee neeaz.
- Eu, mi-a spus eI, voi fi eu tine; $i voi ruga pe ingerul eel pe-
depsitor sa te nedijeasea mai U$or; vei ave a puUna vreme neeazuri,
apoi Hi vei reeapata iara$i starea ta de mai inainte. Continua numai
sa fii smerit $i sa sluje$ti Domnului Dumnezeu eu inima eurata; ~;i tu
$i eopiii tai $i easa ta! Umbla in poruncile mele, pe care ti Ie-am po-
runcit, $i po'Ciiinta ta va putea fi puterniea $icurata. 1. $i daea vei pazi
104. cei din casa la, adoca: copiii ~i sotia.
105. Bles. 3, 9; Ps. 67, 29.
282 SCRIERILE PARINTILOR APOSTOLICI

aces tea impreuna cu casa ta, se va departa orice necaz de tine. Si se

va departa necazul de toti cei care vor umbla in aceste porunci ale
mele, a inchei'atel.

PILDA VIII

67(1)
1. Pastorul mi-a aratat 0 salcie, care acoperea cimpia ~i muntii;
iar sub frunzi~ul salciei venisera toti cei chemati in numele Domnului.
2. AI at uri de saIcie statea ingeruI ceI slavit ~i foarte inalt al Domnu-
lui 106, cu 0 secera mare ~i taia ramuri din saIcie ~i Ie dadea poporu-
lui, pe care salcia n acoperea; dar Ie dadea mIadHe mici, lungi ca de
un cot. 3. Dupa ce au primit toti mHidite, ingeruI a pus secera jos; ~i
copacuI aceIa a ramas intreg, a~a cum iI vazllsem Ia inceput. 4. M-am
minunat ~i mi-am zis in mine insumi : ((Cum se face ca s-au taiat atitea
ramuri ~i copacul este tot intreg ?~.
Pastorul mi-!a zls I
- Nu te min una, daca a ramas intreg copaeul, de~i is-au HUat
atitea ramuri! Lasa, sa vezi totuI, mi-a spus el, $i atunci iti voi ex-
plica ce inseamn~.
5. IngeruI, care daduse poporuIui mHidite, Ie-a cerut iara~;;i de Ia
ei; ~i-i chema la eI in ordinea in care primisera mIadHeIe; ~i fiecare
din ei Ii dadea mlactiteIe. IngcruI Domnului Ie Iua $i se uita la cleo 6.
De Ia unii primea mIaditeIe uscate ~i mincate ca de cari; ingeruI a
poruncit celor cc-au adus asemenea mladite sa stea deoparte. 7. AJtii
i-au dat ingerului mladite uscate, dar nu erau mincate decari; ~i
acestora Ie-a poruncit sa stea deoparte. 8. Altii i-au dat mIaditeIe
uscate pe jumatate; ~i acc$tia au fost a$czati deoparte. 9. AItii i-au
dat mIaditeIe lor pe jumatate uscate ~i cu crapaturi; ~i ace~tia au
fost a!jiezati deoparte. 10. AItii au dat mIaditeIe lor verzi, dar cu crapa-
turi; ~i ace~tia au fost a~ezati deoparte. 11. Altii au dat mUidHeIe lor
pe jumatate uscate ~i pe jumatate verzi; $i ace~tia au fost a$ezati de-
oparte. 12. Altii au adus mIaditele lor, cu doua parti din mIadite verzi,
iar a treia parte uscata; ~i ace$tia au fost a$ezati deoparte. 13. AJtii
au dat mladiteIe lor cu doua parti uscate, iar a treia verde; ~i acer;;tia
dU fost a~ezati deoparte. 14. Altii au dat mIaditeIe lor in intregime
verzi, afara de 0 mica parte; cea mai midi parte a aces tor mHidite era
uscata r;;i anume virful; dar aveau r;;i crapaturi in ele i ~i acer;;tia au
t06. Herma identifica, in 69 (3). pc acest «inger sIavit ~i foulle inuI/» eli arhan-
ghclul Mihail.
HERMA, PASTORUL 283

fast a~ezati deoparte. 15. MIaditele aHara aveau a foarte mIca parte
verde, restul era useat; ~i ace~tia au fast a~ezati deoparte. 16. Altii
au venit aducind mladiteleverzi, a!?a cum Ie primisera de la inger;
eea mai mare parte din multime a adus asUel de mlMite; ingerul s-a
bucurat foarte mult de ace!?tia; ~i ace!?tia au fast a~ezatideoparte. 17.
Altii au ad us mladitele lor verzi ~i eu lastari; ~i ace~tia au fast a~ezati
deoparte; ~i de ace~tia a fost foarte vesel ingerul. 18. Altii au adus
mHiditele lor verzi ~i cu lastari, dar lastarii aveau caun fel de rod;
~i erau foarte veseli barbatii aeeia, ale caror mladite au fost gasite
a:;;a. ~i ingerul se bucura de ace~tia; impreuna eu el era ~i pastorul
foarte vesel de aee~tia.

68(2)
L Ingerul Domnului a porundt sa i se aduca eununi. Au fast aduse
cununl facute ca din ramuri de finic; ~i a incununat pe barbatii care
adusesera mladitele care aveau lastari :;;i rod ~i i-a trimis in turn. 2.
A trimis in turn !?i pe ceilalti, caFe adusesera mladitele eu lastari, dar
nu aveau rod, dindu-Ie lor pecete 107. 3. Toti care mergeau in turn
aveau aceea~i imbracaminte alba ca zapada. 4. I-a trimis in turn ~i pe
cei care dadusera mladitele verzi, a!?a cum Ie primisera, dupa ce le-a
dat imbracaminte alba ~i pecete. 5. Dupa ce ingerul a terminat aees-
tea, a zis pastorului :
- Eu pIee; dar tu du-i pe acc!?tia inauntru zidurilor, dupa cum
aste vrednie fiecare sa Iocuiasea acolo. Cerceteaza cu grija mladitele
lor !?i a:;;a du-i inauntru; cerceteaza-Ie, insa, cu grija. Vezi sa nu-ti
scape cineva, mi-a spus el; dar daca iti va scapa cineva, eu n voi
proba ia altar.
6. Ingerul a plecat, dupa ce a spus acastea pastorului. Dupa pIe·
carea ingerului, pastorul mi-a spus :
- Sa Iuam de Ia toti mladitele !?i sa Ie sadim; sa vcdem daca unele
din ele vor putea trai.
I-am spus lui:
- Domnule, cum pot sa traiasea aces tea, daca sint uscate ? .
7. Raspunzindu-mi, mi-a zis:
107. In ere~!Unismui primitiv prin pecelc se inteiegeabotezul. Aici, insa, pccelea
lilt mai estc botezui, ci un semn dislinctiv peIl!tru Imarturisitori ~i drep\i. In 72 (6),
3, euvintul peecte este foiosit de doua ori, eu douii sensuri: prima da'ta (<<cei ce au
crezut au primit pecetea») inseamna botcz; a doua oara (<<sa-~j cunoasca fapteie
lor ~i sa se pocaiasea, 1uind de 1a tine peeetea») nu mai inscamna botez, ci poeaintai
~<lll eu nlte euvinte: pecetca botezuiui rcparaUi prin poeainta (ia: A .. Lelonf}, Op.
cit., p. 206, n G, 3). .
284 SCRIERILE PARINTILOR APOSTOLICI

Copacul aoesta este salcie ~i de felul lui e plin de viata; daca

se sadesc, deci, mladitele ~i primesc putina umezeala, multe din ele
vor trai; voi incerca apoi sa Ie dau ~i apa. Daca vreuna din ele va
putea trai, rna voi bucura impreuna cu ele; dar dadi nu vor trai, nu
eu voi fi gasit lene~.
8. Pastorul mi-a porundt sa-i chern, a~a cum erau aranjati. Au
venit cete-cete ~i au dat pastorului mUiditele. Pastorul a luat mladi-
te1e, le-a sadit in ordinea cetelor; dupa ce le-a sadit, a turnat pe ele
multa apa, incH de apa nu se vedeau mladitele. 9. Dupa ce a udat
mladiteIe, mi-a spus:
- Sa mergem ~i dupa citeva zile sa ne intoarcem, sa cerceUim toate
aceste mladite; di. Cel care a facut copacul acesta vrea sa traiasca
toti 108 dti au luat din el ramuri. Nadajduiesc ~i eu ca cea mai mare
parte din mladitele aceste·a, primind umezeaUl ~i fiind udatecu apa,
vor traL

69(3)
1. Si i-am spus pastorului :
- Pa-mi cunoscut, Domnule, ce inseamna copacul acesta; sint ne-
dumerit cu privire la el; s-au taiat din el atitea ramuri ~i copacul a
ram as intreg ~i nu se vede deloc ca s-ar fi ti'iiat ceva din el. De aceea
sint nedumerit.
- 2. Asculta! mi-a raspuns el. Copacul acesta mare, care acopera
cimpiiJe ~i muntii ~i tot pamintul, este Iegea lui Dumnezeu, care a
fost data in intreaga lume. lar legea aceasta este Fiul lui Dumnezeu;
ea a fost predicata pina la marginile pamintului; popoarele de sub
acoperi~ul salciei sint cei care au auzit predica ~i au crezut in E1. 3.
rngerul cel mare ~i slavit este Mihail, cel care are stapinire peste acest
popor ~i-l conduce; el este cel ce da lege a in inimile credincio~ilor ;
ii cerceteaza pe cei car ora le-a dat legea, sa vada dadi au pazit-o. 4.
Uita-te la mIaditele fiecaruia; ca mladitele sint legea. Vezi ca multe
din mladite sint de neintrebuintat; dupa ele vei cunoa~te pe toti citi
n-au paz it legea ~i vei vedea locuinta fiecaruia.
- 5. Domnule, I-am intrebat eu, pentru ce pe unii i-a trimis in
turn, iar pe altii ti i-a lasat tie?
- Toti citi au dUcat legea, pe care au primit-o de la el, mi-a ras-
puns pastorul, mi i-a Hisat in stapinirea mea, ca sa se podiiasca; iar
108. 1 Tim. 2, 4.
HERMA, PASTORUL 285

pe toti cei dirora Ie-a pUicut lege a ~i au pazit-o, Ii are in sUipini-

rea lui.
- 6. Cine sint, Domnule, I-am intrebat, cei incununati, care au
intrat in turn?
Raspunzindu-mi, mi-a zis :
- Cei incununati sint cei care au luptat cu diavolul ~i I-au biruit;
ace~Ua sintcei care au pMimit pentru lege. 1. Ceilalti, care au dat tna-
poi mladitele lor verzi ~i cu lastari, dar fara rod, sint cei ce au avut
necazuri pentru lege; n-au patimit, dar nici n-au Ui.gaduit Iegea lor. 8.
Cei care au dat inapoi verzi mladitele, pe care Ie-au primit, sint sfin-
tii, dreptii, care au fost mereu cu inima curata ~i au pazit poruncile
Domnului 109. Celelalte mladite Ie vei cunoa$te, cind voi cerceta mladi-
tele acelea, pe care Ie-am sadit ~i Ie-am udat.

70(4)
1. Dupa putine zile am venit tot in acel loc $i pastorul a stat in
locul ingerului celui mare, iar eu m-am a~ezat linga el. $i mi-a zis:
- Incinge-te cu ~ort $i sluje~te-mi !
M-am incinscu un $ort ·curat, mcuJt din sac. 2. Vazindu-ma in-cins
$i gata sa-i slujesc, mi-a zis :
- Oheama pe barbatii ale caror mladite au fost sadite, in ordinea
cetelor, in care fiecare a dat mladita.
M-am dus in cimpie $i i-am chern at pe toti; ~i s-au strins toate
cetele.
3. Pastorul le-a zis :
- Fiecare sa-~i scoalta mlMit.a lui $i sa mi-o aduca mie.
4. Mai intii au adus mIaditeIe cei care Ie avusesera uscate ~i ciu-
pite; $i au fost gasite mladitele tot uscate ~i ciupite; $i le-a poruncit
acelora sa stea deoparte. 5. Apoi au adus mladitele cei care Ie avuse-
sera uscate, dar nu erau ciupite; unii din ei au adus verzi mladitele,
iar aItii uscate $i ciupite ca de carii. Pastorul a poruncit ca acei care
Ie-au adus verzi sa stea deoparte, iar celor care Ie-au adus usc ate $i
ciupite le-a poruncit sa stea cu cei dintli. 6. Apoi au adus mladitele cei
care Ie avusesera pe jumatate usc ate $i cu crapaturi; multi dintre ei
Ie-au adus verzi $i fara crapaturi, iar unii Ie-au adus verzi $i cu las-
tari, iar in lastari roade, a$a cum Ie aveau cei care au mers in turn
incununati; unii Ie-au adus uscate $i roase, altii uscate ~i neroase, iar
109. Bccl. 12, 13 I Mt. 19, 17.
286 SCRlERILE PARINtitOR APOS10LICI

altii a~a cum erau, pe jumatate uscate ~i cu crapaturi. Pastorul le-a

poruncit ca fiecare din ei sa se a$eze deosebit, unll In cetele lor, iar
aitH deoparte.
71 (5)
1. Apoi Ie-au anus eel care avusesera mladiteI(~ verzi, dar cu cra-
paturi; taU ace~tia Ie-au aclus verzi $i s-au a$ezat In eeata lor. S-a
bueurat pastoruide aee$tia, ca totis-au schimbat ~i au indepartat era-
paturile lor. 2. Le-au adus $i eei eare avusesera mladitele pe jumalate
verzi ~i pe jumatate uscate; mladitele" unora au fast gasite complet
verzi, ale altora pe jumatate useate, ale altom uscate $i roase, ale al-
tara verzi ~i C'Il lastari; toti ace~tia au pleoat fiecare la ceaia lui. 3.
Apoi Ie-au ad us cei care avuseserii miaditele doua parU verzi ~i a
treia parte uscata. Multi din ei Ie-au adus verzi, multi pe jumiHate
useate, iar altii usc ate ~i roase; toti ace~tia au fost trimi~i fiecare la
ceata lui. 4. Altii au adus mHiditele lor doua parti usca!te, iar a treia
parte verde; multi din ei le-auadus pe jumiitacte uscate; unii usc ate $i
roase; unii pe jumatate uscate ~i eu crapaturi; foarte putini Ie-au adus
verzi. ToU ace$tia s-au a~ezat In eeata lor. 5. Au adus $i cei care avu-
sesera mladitele lor verzi, dar foarle putin us,cate. $icu crapaturi ; din-
tre ace$tia unii Ie-au ad us verzi, iar altii verzi $i cu lastari; au plecat
$i ace~tia la ceatalor. 6. Apoi Ie-au adus oei careavusesera mU'iditele
foarte putin verzi, iar eealalta parte uscata; mladitele aeestora au fost
gasite In cea mai mare parte verzi eu Iastari $i eu rod in Jastari; iar
altele in intregime verzi. De acesle mladite s-a bucurat muLt pasto-
rul ca au fost gasite a~a. Au plecat ~i ace~tia fiecare la ceata sa.

72(6)
1. Dupa ce pastorul a cercetat mladitele tuturora, mi-a zis:
- Ti-am spus ca acest copac este plin de viata? Vezi citi s-au
pocait ~i s-au mintuit ?
- Vad, Domnule, i-am raspuns eu.
- Sa vezi din asta, mi-a spus el, ca milostivirea Domnului este
mare ~i slaviUi. $i ca a dat Duh eeloT vrednici de pocainta.
- 2. De ee nu s-au pocait toti, Domnule? I-am Intrebat eu.
- Domnul, mi-a raspuns eI, a dat pocainta eelor pe care i-a vazut
ca au sa fie cu inima curata $i au sa-I slujeasca Lui din toala inima;
dar celor 1a care a vazut viclenia ~i rautatea ~i avazut ca au sa se po-
caiasca fatamic, acelora nu Ie-a dat pocainta, ca nu cumva sa huleas-
ca din nou lege a Lui.
HERMA, pAS'1'bltUL 281

3. $i i-am spus:
- Domnule, tilcuie~te-mi acum cine sint cei care au adus mladi-
tele ~i care este locuinta lor, pentru ca, auzind tilcuirea, cei ce au
crezut ~i au primit pecetea, dar au sfarimat-o ~i n-au pastrat-o in-
treaga, sa-~i cunoasca faptele lor ~i sa se pocaiasca, luiilld de 1a tine
pecetea ~i asHel sa sHiveasca pe Domnul, di s-a milostivit de ei ~i te-a
trin'li,s pe tine sa reinnoie~ti duhurile lor.
- 4. Asculta! mi-a spus el. Cei ale caror mladite s-au gasit usc ate
~i mincatede carii sint apostatii, tradatorii Bisericii ~i cei care au hulit
cu pacatele lor pe Domnul, ba inca Ie-a ~l fost ru:;;ine de numele Dom-
nului invocat peste ei 110. Ace~tia au murit complet pentru Dumnezeu.
lata nici unul din ei nu s-a podiit, de~i au auzit cuvintele pe care
le-ai grait lor, pe care ti Ie-am poruncit tie; de la ace~tia viata s-a
departat. 5. Cei care au adus mladitele uscate ~i neputrezite sint ~i ei
aproape de ace~tia; ca erau fatarnici, introduce au invataturi straine,
intorceau de la credinta pe robii lui Dumnezeu, mai ales pe cei cu
pacate, nelasindu-i sa se pocaiasca, ci convingindu-i cu invataturile
lor nebune~ti. Acef?tia au nadejde de pocainta. 6. lata multi dintre ei
s-au pocait, dnd le-ai spus poruncile mele ~i se vor mai pocai ~i altii.
Toti dti nu se vor pocai, $i-au pierdut viata lor; dar toti dintre e1
citi s-au podiit au ajuns mai buni ~i locuinta lor este inauntru zidurHor
celor dintii; iar unii s-Iau ur'cat chiar in 'fum. Vezi, dar, mi-a spus el,
di pocainlaaduce viattl celor pacat0:';i, iar nepocainta, moarte.

73(7)
1. Asculta ~i despre cei care au adus mladitele pe jumiHate _uscate
~i cu crapaturi in ele. Toti dti au avut mladitele pe jumatate uscate
sint cei care au indoieli ; ei nu sint nici vii, nici morti. 2. Cei care
aveau mladitele pe jumatate usc ate ~i cu crapaturi in ele sint cei care
au indoieIi ~i sint birfitori; acef?tia n-au niciodata pace cu ei in~i~i 111,
ci totdeauna sint in cearta cu cineva. $i ace~tia, a adaugat el, se mai
pot pocai. Vezi, mi-a spus el, ca unii din ei au ~i tacut pocainta ; $i
mai au inca naclejde de mintuire. 3. Citi dintre ei s-au pocait au 10-
cuinta in turn; dti dintre ei se vor pocai mai tirziu, vor locui inauntru
zidurilor ; dar dti nu se vor podii, ci vor starui in faptele lor, cu moar-
te vor muri. 4. Cei care au adus mladitele lor verzi dar cu crapaturi,
au fost totdeauna credincio~i f?i buni, dar au avut oarecare gelozie intre
ei pentru locurile cele dintii f?i pentru slava; dar toti ace~tia slnt ne-
110. Fapte IS, 17; lac. 2, 7.
Ill. 1 Tes. 3, 11.
288 SCRIERILE PARINTILOR APOSTOLIC!

buni, de vreme ce se pizmuiesc unii pe altii pentru locurile cele din-

tii. 5. $i ace$tia, insa, dupa ce au auzit poruncile mele, au ajuns buni,
s-au curatit pe ei in$i$i $i s-au pocait iute. $i Ii s-a dat locuinta in
turn. Dar daca cineva dintre ei va in cepe iara$i sa se certe, va fi izgo-
nit din turn $i-$i va pierde viata lui. 6. Viata apartine tuturor celor
care pazesc poruncile Domnului 112; iar in porunci nu este vorba de
locurile cele dintii sau de vreo slava oarecare, ci de indelunga rab-
dare !;>i de smerenia barbatului. In ni!;>te oameni ca ace!;>tia este viata
Domnului; in cei care se cearta $i in cei nelegiuiti, moarte.

74(8)
1. Cei care au adus mUiditele lor pe jumatate verzi $i pe jumatate
uscate sint cei care sint incurcati in afaceri, care nu s-au lipi! de
sfinti; de aceea viata lor e pe jumatate vie, pe jumatate moarta. 2. Dar
multi, dupa ce au ascultat poruncile mele, s-au pocait; $i citi s-au po-
cait i$i au locuinta in turn. Unii din ei s-au indepartat complet; ace$tia
nu mai au pocainta, ca din pricina afacerilor lor au hulit pe Domnul
$i L-au tagaduit; $i-au pierdut viata lor din pricina rauUitii, pe care
au savlr$it-o. 3. Multi dintre ace$tia s-au indoit. Ace$tia inca au min-
tuire, daca se vor pocai iute; $i va fi locuinta lor in turn; dar daca
se vor pocai mai tirziu, vor locui inauntru zidurilor; daca, insa, nu se
vor pocai, !;ii-au pierdut viata lor. 4. Cei care au adus mladitele lor
doua parti verzi, iar a treia uscata, sint cei care L-au tagaduit pe Dom-
nul cu felurite tagaduiri 113. 5. Multi dintre ei s-au pocait $i s-au dus
sa locuiasca in turn; dar multi s-au departat cu totul de Durnnezeu;
ace!;itia $i-au pierdut complet viata. Unii dintre ei s-au indoit $i $i-au
pus intrebari asupra credintei; ace$tia mai au inca pocainta, daca se
pocaiesc iute !;ii nu staruie in placerile lor; dar daca staruie in faptele
lor $i ei i!;ii aduc loru!;ii moarte.

75(9)
1. Cei care au adus mladitele lor, doua parti uscate, iar a treia
verde, au fost credincio$i; dar dupa ce s-au imbogatit, au ajuns sla-
viti printre pagini; s-au imbracat cu mare mindrie, au ajuns trufa!;>i
$i au parasit adevarul; nu s-au lipit de cei drepti, ci au trait irnpreuna
cu paginii !;Ii calea aceasta le-a fast mai draga i de Dumnezeu nu s-au
departat, au ramas credincio$i, dar faptele credintei nu Ie-au savlr$it
112. BccJ. 12, 13; Mt. 19, 17.
113. Tagaduiri u~oare, nu ta,giiduir'ea Domnului inaintea tribunalelor.
HERMA. PASTORUL 289

2. Multi dintre ei s-au pocait ;;i au avut locuinta lor in turn. 3. Altii,
tr~lind complet cu paginii ;;i prin;;i de de;;ertaciunile paginilor, s-au de-
partat de Dumnezeu ;;i au savir;;it faptele paginilor. Ace;;tia, .dar, au
fost socotiti impreuna cu paginii. 4. Altii dintre ei s-au indoit ;;i n-au
mai nadajduit ca se pot mintui din pricina faptelor pe care Ie-au facut;
altiis-au indoit $i au facurt dezbinaTi rnrtre ei. Pentru ace$tia, dar, $i
pentru cei care s-au indoitdin pricina faptelor lor maj este inca po-
ci:linta; dar pocainta lor trebuie sa fie facuta degraba, pentru a Ie fi
locuinta lor in turn; iar pentru .eei care nu se podiiesc, ci staruiese
in placerile lor, moartea este aproape.

76(10)
1. Cei care au adus mladitele verzi, dar cu virfurile uscate ;;i cu
napaturi, . au fost totdeauna buni, credincio$i ;;i slaviti in fata lui Dum-
nezeu, dar au pacatuit foarte putin din pricina micilor lor pofte ;;i din
pricina ea au avut eeva unii impotriva altora i dar, dupa ce au auzit
cuvintele mele, cea mai mare parte din ei s-a pocait iute ;;i li s-a dat
]ocuinta in turn. 2. Unii dintre ace;;tia s-au indoit, iar aHii din pricina
indoielilor lor au facut mai maTi dezbinari. Pentru ace;;tia mai este
inca nadejde de poci:iinta, ca au fost totdeauna buni; eu greu va muri
vreunul din ei. 3. Cei care au adus mHiditele lor uscate, dar foarte
putin verzi, sint cei care au crezutnumai, dar au savlr$it faradelegi;
nu s-au departat, insa, niciodata de Dumnezeu ;;i au purtat cu placere
numele lui Dumnezeu ;;i cu pHicere au primit in case Ie lor pe robii
lui Dumnezeu; dar dupa ce au auzit de aceasta pocainta, s-au pocait
fara sa mai stea pe ginduri ;;i savlr;;ese orice fapta de dreptai:e 114. 4.
Unii dintre ei chiar sufar ;;i indura cu placere neeazuri, recunoscindu-;;i
faptele, pe care Ie-au savir;;it. Locuinta tuturor acestora va fi in turn.

77 (11)
1. $i dupa ce pastorul a terminat tilcuirea tuturor mladitelor, mi-a
zis :
- Du-te $i spune tuturora sa se pocaiasca ;;i sa traiasca In Dumne-
7eu ; ca lJomnul s-a milostivit ;;i m-a trimis sa dau tuturor pocainta 115,
de;;i unii nu sint vrednici sa se mintuie din pricina faptelor lor; dar
indel~mg milostiv fiind, Domnul vrea sa mintuie pe cei chemati 116
prin Fiul Sau.
114. Evr. II, 33.
115. 2 Pt. 3,9.
116. Textual: sa rnintllie ehernarea ioeuto prin Fiu] Sau.

19 -- Parin\i apos,toliei
290 SCRIERILE PARINTILOR APOSTOUCI

2. Eu i-am spus:
- Nadajduiesc, Domnule, eli toti se vor mintui dnd vor auzi cuvin-
tele aoestea; eli sint convins ca fiecare, cunosdndu-~i faptele sale ~i
temindu-se de Dumnezeu, se va podH.
3. Raspunzindu-mi, mi-a zis :
- Toti citi se vor pocai din toata lfilma lor, mi-a spus el, ~i se
vor curati de rautatile lor, de care am vorbit mai inainte, ~i nu vor
mai ad aug a nimic la pacatele lor, vor primi de la Domnul vindecarea
pacatelor lor de mai inainte, daca nu se vor indoi de poruncile aces-
tea ~i vor trai in Dumnezeu; dar toti dti vor adauga alte pacate la
pacatele lor ~i vor umbla in poftele veacului acesiuia, singuri se vor
osindi la moarte. 4. Tu umbUi in poruncile mele ~i vei trai in Dumne-
zeu; ~i oricine va umbla in ele ~i va lucra drept, va trai in Dumnezeu
5. Dupa ce mi-a ari:itat aces tea ~i mi-a grait to ate, mi-a zis:
Celeialte ti Ie voi 'arata dupa putine zile.

PILDA IX

78(1)
1. Dupace am scris poruncile ~i pildele pastorului, ingerul podiin-
tei, pastoml, a venit la mine ~i mi-a zi-s :
- Vrei sa-ti arat toate cite ti-a aratat Duhul cel Stint, Care a grait
cu tine in chipul Bisericii; ca Duhul Acela este Fiul lui Dumnezeu. 2.
Pentru ca erai mai slab cu trupul, nu ti s-a descoperit prin Inger; dar
dnd ai fost intarit de Duhul ~i te-ai intarit prin taria ta, incH sa poti
vedea ~i inger, atunci ti s-a aratat prin Biserica zidirea turnului; ~i,
ca printr-o fecioara, ai vazut pe toate intr-un chip frumos ~i stint; iar
acum, prin Inger Ie vezi prin acela$i Duh. 3. Dar mai cu de-amanuntul
trebuie sa Ie vezi pe toate de la mine. Ca pentru asta am fost dat de
ingerul cel sUivit sa Iocuiesc in cas a ta, ca sa Ie poti vedea cu curaj
pe toa<ie, nu cu teama 'ca mai inainte. 4. ~i m-a dus illl Arcadia 117, pe
un munte rotund; m-a a~ezat pe virful muntelui ~i mi-a aratat 0 dm-
111. Arcadia, regiune in Grecia antic a, in partea centraIa a Pelop<mezului, din
care poetii vechi focusera tinu! ail fericirii. Zahn gase:;te ciudat ea Henna ~i plasea-
za pilda aceasta aUt de departe de Roma, in Arcadia; de aceea conjectureaza di
Herma n-a scris Arcadia, ci Arikia, un loc din apropierea Romei, care, dintr-o gre-
~eala de copist, a ajuns Arcadia. Conjeotura lui Zahn nu sta, ins a, .in lata marturiilor
tuturor manuscriselor grece~ti, latine~ti ~i etiopiene, care au lectura Arcadia. eli
Arcadia este departe de Roma n-are vreo importanta, pen-troll ca Herma a fast dus
acolo, prin aer, de ingerul pocaintei. Asemanarile dintre descrierile facute de Herma
locului -in care a fost dus ~i situatia topograf'ica a Arcadiei, au fiicut pe unii sli
conchida ca Arcadia este palria lui Herma (Ia: A. Lelong, Op. cit., p. 223, n. I, 4).
R. Joly (Op. cIt., p. 289, n. 6), tnsa, socoate 0 astiel de par ere «pura fantezielt.
HERMA, PASTORUL 291

pie mare, iar de jur imprejurul dmpiei doisprezece munti i fiecare

munte avea alta infati~r'e. 5. Cel dintli era negru, oa funinginea. Al
doilea ple~uv, fara ierburi. Al treilea plin de spini ~i de ciulini. 6. Al
patrulea avea ierburi pe jumatate uscate i partea de sus a ierburilor
era verde, iar spre radacina uscaia i unele ierburi se uscau dnd ardea
soarele. 1. Al cincilea munte era foarte stincos, dar ave a ieiburi verzi.
Al ~aselea munte era tot pUn de crapaturi, unele mari, altele mici i
crapaturile aveau ~i ierburi, dar ierburile nu erau infloritoare, ci mai
degr1aba ca ves'tejite. 8. Muntele al :;;aptelea avea ierburi care invese-
leau i ~i tot muntele era plin de flori i pe muntele acela se hraneau tot
felul de animale ~i de pasari i ~i cu cit animalele ~i pasarile mincau
mai muIt, cu aUt mai muIt ~i mai mult cre:;;teau ierburile muntelui
aceluia. Al optule,a m'llnte era plin de izv'oare :;;i se adapau din izvoa-
rele muntelui aceluia tot felul de fapturi ale Domnt\lui. 9. eel de al
noualea munte nu avea deloc apa ~i era cu totul pustiu i ave a in el
fiare ~i tiritoare, care vaUima de moarte pe oameni. Cel de al zecelea
munte avea copaci foarte mari ~i tot muntele era umbrit i iar sub frun-
zi~ul copacilor se odihneau ~i rumegau oile. 10. eel de al unsprezece-
lea munte era plinde pomi, iar pomii aceia erau indircati de roade :;;i
impodobiti cu aIte ~i aIte fruete, ca vazindu-le cineva sa pofteasca a
minca din roadele pomilor. eel de al doisprezecelea munte era cu totul
alb i vederea lui iti facea mare bucurie ~i muntele era prin el insu~i
foarte frumos.

79(2)
1. In mijlocul dmplel mi-a aratat 0 stinca mare, alba, ie~WI. din
cimpie. Stinca era mai inaIta de cit muntii, cu patru laturi, incit sa
poata cuprinde intreaga lume. 2. Si stinca aceea era veche ~i 0 poarta
era sapata in ea i mi s-a parut ca sapatura portii fusese faeuta de cu-
rind. Iar poarta straIucea mai mult dedt soarele, ea ma minunam de
stralucirea portii. 3. In jurul portii state au douasprezece fecioare. Patru
din ele, cele care stateau la colturi, mi se pareau a fi mai slavHe i dar
~i -celelaUe erau slavilte i ele st6lteau pe cele patru laturi ale portii, cite
doua fecioare in mijlocul celorlalte. 4. Erau imbracate eu haine de in
$i incinse la mijloc cu centuri frumoase i aveau umerii drepti dezgo-
Uti. ca ~i cum aveau sa poarte 0 povara. A~a di erau gata; erau foarte
vesele ~i cu dor de lucru. 5. Dupa ce am vazut acestea, rna miram in
mine insumi, cit lucruri mari ~i slavite vedeam. Si' iara~i eram nedu-
merit cu privire la fecibare, ca erau atH de ginga~e :;;i totu:;;i stateau
eu atita barbatie, ca ~i cum aveau sa poarte pe umerii lor intreg cerul.
 SCRIERILE PARINTILOR APOSTOLICI

6. $i m~-a spus p~storuI:

~ L,a ce te ginde:)ti in tine insuti $i e:)ti nedumerit >5i trist? Toate
cite nu Ie poti intelege, nu diuta sa Ie intelegi; ca $i cum ai fi intelept,
ci roaga-Lpe Domnul, ca, primind pricepere, sa Ie inte1egi. 7. Cele din
spatele tau nn Ie poti vedea, ei Ie vezi pe cele dinaintea tao Nu te mai
c:hinuI, dar, pentru cele ;pe car,e nu Ie poti 'vedea, eistapine:)te pe cele
pe c,are Ie vezi :)i de celelalte nu te interesa. Eu iti voi tilcui pe
toa.te cite ti Ie voi arata., UiH'i-te, dar, Ia cele ce vor urma. '

80(3)
1. Am Vazut venind :)ase Mrbati inaIti, slaviti :)i asemeni 1a chip
l1nfi cu alti'i;' ei au chemat multirrie de barbati, ~i b~~batii aceia care
au venit erau inaIti, frumo:)i $i puteniici. Cei $ase Nirbati Ie-au porun~
dt acelora Sa zideascape stinca un turn. Barbatii aceia care venisera
sa zideasca turnul face au mare zgom2i't, alergind iei $i colo in jurul
p6rlii. 2. Fecioarele, care state au in jurul portii, sp~neau barbatilqr sa
se' grabeasca: sa zideasca turnul ; fedoarele au intins mifnile,ca $1 cum
ar fi avutde primitceva dela barbati.3. eel' $ase barbat1 au poruncit
sa ,se ridicepietre din adinc de ap~ :)i sa vina peritru zidirea tur-
nului. $i s~au ridicat zece pietrepatrate, frumoase $i rieeioplite. 4. Cei
$ase bar-bati au chernat fecioarele $i Ie-au poruhClt sa ca're toate pie-
treIe, care ave au sa vina pentru' zictirea turnului; sa Ie treadi ,prin
poarta $i sa Ie dea barbatilor, care aveau sa zideasca turnul. 5. Feeioa-
rele se ajutara intre ele $i au dus iill"preuna, piatra 'cu piatra, cele zece
pietre, care se ridicasera dintii din adincuI de ape.

81 (4)
1. Feeioarele pur tau pietrele a$a c,um erau a$ezate in jurul portii;
celecare pareau a fi puiernice s-au a$ezat lacolturile pietrei, iar ce-
lelalte s-au a$ezat p~ lat,urile pietrei i $i a$a au dus t,oatepietreIe,
Ie.-au trecut prin poarta, dupa cum, Ii se poruncise $i Ie-au dat barba·
tilor in tuxn i iar aceia, luind pietre}~, zideau., 2. Turnul a fost zidit pe
stinca cea mare $i deasupra portii. Cele zece pietre s-au potrivit unele
eu altele $iau acoperit toata stincC). iele, au fost temelia cl1ld1rii tur-
nuIui, iar ~tinca $i poarta sustin,eau tot turnul., 3. Dupa cele zece pie-
tre, s~au rIdieat din adinc de ape alte douazeei $i cinci de pietre; $i
acestea s-au P9trivit Ia zidirea turnuIui; au fost purtate de fecioare
ea $i cele de mai inainte. Dupa acestea s-au ridicat treizeei $i dnd de
pietre; :)i acestea la- fel s-au potrivit la turn. Dupaacestea 5-au ri,dieat
HERMA, pASTORUL 293

alte patruzed de pietre; ~i acestea toate au fost puse la zidirea hii~

nuluL Aufost a~ezate, ded, patru rinduri de pietre la temeliahirnuluL
4; $1 au incetat p-ietrele de a se maf :ridieadin adine de 'ape; ~i s-au'
oprit putin din Iucru ~i cei ce zideau. $i iara~i cei ~ase barb~ti au' po-"
runcitmulUmei de popor sa aduca din munti piehe penhu zidlrea
turnului. 5: Au fost aduse, dar, de barbati, din {bti 'muntii pietre cio-
plite, de felurite curori ~iau fast date fecioarelor i iar fedoarele .le
treceau prin poarta ~i Ie dadeau pentru zidirea turnului. $i cind"'pie-
trele cele deculori felurite au fOst puse la zidiie, au ajuns la fel de
albe ~i ~i-au schimbat culorile de mai inainte. 6. Unele pietre erau
dat,e de barbati ca Isa fie zidite, dar nu se· fa'ceau stralucitoare; ci cum
au fost puse a~a ~i ramlneau, ca nu erau date de fecioare' ~inici nu
fusesera aduse prin poarta. Aceste· pietre, dar, nu erau potfivite p.en::
tru zidirea turnului. 1. Cei ~ase barbati auvazutpietrele acesteanep62
lrivite la zidire ~i au poruncit sa fie scoase ~i sa fie aruncate jos, in
acela~i Ioc de unde fusesera ridicate'. 8. $i au spus barbatilor, care au
adus pietrele: «Sa nu mai dati voi deloe pietre la zidire i puneti-le
linga turn, ca fecioarele sa Ie treaca prin poarta ~i sa Ie dea la iidit ..
Ca dadi pietrele nu trec .prin poarta duse de miinile acestor fecioare.
culorile lor nu pot sa se schimbe. Nu va osteniti, dar, in zadar!» au
spus ei.

82(5)
1. $i a incetat in ziua aceea, zidirea, dar. zidirea turnului nu s-a
terminat i ca. avea sa se continu,e zidirea; a fost numai 0 intrerupere
a zidirii.. Cei ~ase barbati au poruncit zidarilor sa pIece putina vreme
toti, ca sa se odihneasca i fecioarelor, insa, Ie-au .poruncit· sa nu pIece
din turn. Mie mi se. parea ca fecioarele au· fost Iasate pentru a pazi
turnul. 2. Dupa ce au plecat toti ca sa se odihneasdi, i-am spus pasto,.
rului :
:-- Pentru ce, DomnuIe, nu s-a terminat zidirea turnuIui?
-- Nu poate fi inca terminat turnul, mi-a r~puns el, pina ce nu
vine Domnul lui, ca sa cerceteze cladirea aceasta i pentru ca, dac.a
unele pietre vor n gasite sfarimicioase, sa Ie schimbei' ca dupa vointa
Aceluia se zicl.~te turnul.
- 3. A~ vrea, Domnule, i-am spus eu, sa ~tiu ce inseamna aceasU'i.
zidire a turnului. A~ 'vrea sa ~tiu despre stinca, despre poarta, d~spre
munti, despre feciopre, desp~e pietrele care s-au ridieat' din adincde
ape necioplite, dar au fost puse a$a la zidire. 4: Pentni ce s-au pus la
temeIie mai intii zece pietre, apoi douazeci ~i dnci, apoi treizeci ~i
294 SCRIERILE PARIN)'ILOR APOSTOLICI

dnd, apoi patruzeci; a$ vrea sa mai $tiu $i despre pietrele, care au

fost puse la zidire, dar au fost scoase $i a$ezate la locul lor. Despre
toate acestea potole$te-mi, Domnule, sufletul meu, $i fa-mi-Ie cunos-
cute!
- 5. Ai sa Ie afli pe toate, mi-a zis el, daca n-ai sa urmare$ti lu-
cruri de$arte. Dupa cUeva zile, vom veni iar aici $i vei vedea $i cele-
lalte lucruri, care vor fi cu turnul acesta $i vei cunoa$te exact toate
pildele.
6. Dupa ciJteva zile am venit in locul, in care statusem, $i mi-a zis
pastorul:
- Sa mergem. la turn, ca vine Stapinul turnului sa-l cerceteze.
$i ne-am dus la turn. Acolo nu era nimeni dedt numai fedoarele.
1. $i a intrebat pastorul pe fecioare, dadl a venit Stapinul turnului.
Ele au raspuns ca are sa vina sa cerceteze zidirea.

83(6)
1. $i iata, dupa putina vreme, vad ca vine un grup de multi bar-
bati, iar in mijloc un barbat inalt de statura, ca intrecea in inaltime
turnul 118• 2. Jar cei $,ase barbati de la zidirea turnului mergeau impreu-
na cu EI, stind de-a dreapta $i de-a stinga; $i erau cu El toti cei care
lucrasera la zidirea turnului $i alti multi barbati slaviti in jurul Lui;
jar fecioarele, care pazeau turnuI, alergind la EI, L-au sarutat $i au
inceput sa mearga alaturi de El in jurul turnului. 3. Barbatul acela
cerceta cu de-<amanuntuI cladirea $i pipaia pietreIe una dteuna. Tintnd
un toiag in mina, lovea fiecare piatra din ceIe zidite. 4; $i dnd Ie
Iovea, unele din ele se Uiceau negre ca funinginea, altele se sfarimau,
altele se crapau, altele se ciunteau, altele se faceau nid albe, nici
negre, altele colturoase, ca nu se potriveau cu celelalte pietre, altele
aveau multe pete. Aceasta era felurimea pietrelor, care au fost gasite
rele in dadire. 5. SltarpinuI ,a porundt ca toate aceS'te pietre sa fie
scoase din turn $i sa fIe puse linga turn; sa fie aduse alte pietre, ca sa
fie puse in locuI acelora. 6. Zidarii I-au intrebat din ce munte vrea sa
fie scoase pietrele, care sa fie pUse in locul celorlalte. N-a poruncit sa
fie scoase din munti, ci a poruncit sa fie scoase dintr-o dmpie apro-
piata. 7. $i a fost sapata dmpia $i s-au gasit pietre in patru colturi
118. In secolul II ~i III Hristos a fost tnfati~at ca un u~ia!? (Evapghelia lui Petru,
40;" ActeJe" sfinte/or Perpetua $i FeJicitas, 4; V Ezdra, II, 43). In cimitiml Sfintului
Calist din apropierea Romel seaflll 0 picturll, in ca,re Hristos este reprezentat cu
mplt mai inalt decit personajele din jur, iar elchezaitii (ef. Hipolit, Philosophoume-
lia, IX, 13 ~i Sfintul Epiianie, Panarion, 30, 3) fae din Hristos un uri~ monstruos,
inalt de 96 mile ~i lat de 25 mile (Ia: A. LeIong, Op. ci-t., p. 236, n. 6, 1).
HERMA, PASTORUL 295

stralucitoare, iar unele !?i rotunde. $i au fost aduse toate pietrele cite
Prau in cimpia aceea i !?i au fost duse prin poarta de fecioare. 8. Pie-
trele cele in patru colturi au fost cioplite !?i puse in locul eel or scoase ;
cele rotunde, insa, n-au fost puse Ia zidire, ca erau tari i ~i ca sa Ie
mai ciopleasdi, se Hicea tirziu i au fost a~ezate, insa, linga turn, ca
aveau sa fie cioplite !?i ele ~i apoi a~ezate in zidire; ca erau foarte
stralucitnare.

84(7)
1. A~adar, terminind aces tea, barbatul eel slavit ~i Domnul intregu-
lui turn a chemat pe pastor !?i i-a dat lui toate pietrele a~ezate Iinga
turn, cele scoag,e din zidire, ~i i-a spus: 2. «Curata eu grija pietrele
aces tea ~i pune in zidul turnului pe cele care se pot potrivi cu ceIe-
lalte i iar pe cele care nu se potrivesc, arundl-Ie departe de turn:.. 3.
Dupa ce a poruncit acestea pastorului, a plecat de Ia turn, cu toti cei
cu care venise; iar fecioarele au ramas in jurul turnului, ca sa-l pa-
zeasca.
Eu I-am intrebat pe pastor:
- 4. Cum mai pot fi puse pietrele acestea in tum, odata ceau
fost inliHurate?
Raspunzindu-mi, mi-a zis :
- Vezi pietrele acestea?
- Le vad, Domnule, i-am spus.
- Eu, mi-a zis el, voi ciopli cea mai mare parte din pietrele aces-
tea, Ie voi pune Ia zidire ~i se vor potrivi cu ceIeialte pietre.
- 5. Dar cum pot, Domnule, I-am intrebat eu, sa umple acela~i
loc, odata ce au fost cioplite de jur imprejur?
Raspunzindu-mi, mi-a zis:
- Toate pietrele cite vor fi gasite mid vor fi puse in mijlocul zi-
dariei, iar cele mai mari vor fi puse mai in afar a ~i vor tine pe cele-
laIte.
6. Dupa ce mi-a grait acestea, mi .. a zis :
- Sa plecam ~i dupa doua zile sa venim, ca Isa curatim pietrele
acestea ~i sa Ie punem in zidarie i ca trebuie sa fie curatite toate din
jurul turnuIui,ca nu cumva venind Stapinul pe nea~teptate sa gaseasdi
murdare pe cele din jurul turnului !?i sa se supere Cd pietrele aces tea
nu vor mai merge Ia zidirea turnului, iar eu sa par trindav inaintea
Stapinului.
1. Dupa doua zile, am venit la turn !?i pastorul mi-a zis:
296 SCRIERILE PARINJ'ILOR APOSTOLKI

- Sa cercetam toate pietrele ~i sa- vedem p~ cele care pot fi intre-

huintate la zidire.
Eu i-am spus:
Sa Ie eereetam, Domnule !

85(8)
1. Si am inceput sa cercetam mai intii pietrele negre. ~i Ie-am
gasH a~a cum au fost scoase din. iid'arie. $i a poruncit pasloral sa fie
seoase din turn ~i puse deoparte. 2. Apoi am cercetat pe cele sfarirni-
cioase i luindu-Ie, pe mnIte dintre ele le-a cioplit ~i a poruncit fecioa-
relor sa Ie ia $i sa Ie puna in zidarie. Fecioarele Ie-au luat ~l, Je-au
pus in mijlocul zidariei iurnului. Pastorul a poruncit apoi ca pe cell'
ramase sa Ie puna impreuna cu cele negre i Cd $i aces lea dU fost qasite
negre. 3. Apoi acercetat pe cele cu crapaturi i ~i dintre aces tea, pe
muIte le-a cioplit $i a poruncit sa fie puse de fecioare in zidarie i dar
au fost puse mai in afara, Cd au fost gasite mai tari. Cele ramase, din
pricina muitimii craplHurilor, n-au putut fi cioplite i de aeeea au fost
indepartate de la zidirea turnului. 4. Apoi a cercetat pietrele cele ciun-
tite i $i intre acestea, multe au fost gasite negre, iar unele facusera
mari crapaturi i pastorul a poruncit ca $i acestea sa fie puse impreuna.
eu cele indepartate. Pe cele dintre ele care mai ramasesera, le-a cura-
tit, le-a cioplit $i a poruncit sa Ie puna in zidarie. Fecioarele Ie-au
luat ~i Ie-au potrivit in mijlocul zidariei turnului, ca erau mai slabe.
5. Apoi a cercetat pietrele pe jumiHate aibe $i pe jumatate negre;
muIte din ele au fost gasite negre. Pastorul a poruncit ea $1 aces tea
sa fie puse cucele aruncate. Toate celelal!te au fost ridicate de feeloare;
pentru ca erau albe au fost potrivite ehiarde fecioare in zidarie;
au fost puse mai in afara, pentru ca au fast gasite lari, ca sa poata
tine pietrele a~ezate la mijloc; ca nimie din ele nu fusese ciuntit. 6.
Pastorul a cercetai apoi pietrele coHuroase $i aspre; pu~ine din ele
au fost aruncate, pentru ca n-au putut fi cioplite, fiind gasite foarte
tari; celelalte au fost cioplite i au fost ridicate de fecioare $i s-au po~
trivit in mijlocul zidariei turnului, ca erau mai slabe. 7. Apoi a cercf'-
tat pietreIe, care aveau pete; dintre aces tea foarte putine s-au innegrit
$i- au fost aruncate linga celelaIte i cele care au ramas au mai fast
gasite stralucitoare ~i bune i iar acestea au fast potrivile de fecioare
in zidarie i $i din pricina ca erau tari, au fast pusemai in afara.
HERMA, pASTORUL 297

86(9)
1. Apoi s-a dus sa cerceteze pietrele albe $1 rotunde si mi-a zis :
- Ce safacem cu aceste pieLre ?
- Ce stiu eu, Domnule ? i-am raspuns.
- N-ai nici 0' idee cu privire Ia eIe?
'- 2. Eu, Domnule, i-am spus, nu stiu aceasta'meserie, nici nu sint
cioplitor s,~, nici nu pot sa am vreo idee.
" '-- Nu Ie vezi, mi-a zis, ca sint foarte rotunde? Daca a~ vrea sa
Ie fac paJrate, ar trehui sa tai mult din ele i dar ireouie neaparat c'a
pe unele din ele sa Ie pun in zidarie.
- 3. Daca trebuie neaparat, Domnule, i-am zis, de ce ie lilai chi-
nuiesti si nu alegi pentru zidire pietrele pe care Ie vrei s1 potriveste-Ie
in zid?
Pastorul a ales din ele pe tele mai mari si mai stralucitoare $i Ie-a
doplit; iar fecioarele Ie-au luat si Ie-au potrivit ih partite 'din 'afara
ale zicluluL 4. CeIeiaIte, care au rama", au fost ridicale si duse in
dmpia de unde au fast Iuate. N-au fost, insa, Iepadate, ca spunea pas-
torul :
- Mai este inca putin de zidit Ia turn; StapinuI' Lurnulul vrea HR-
gre$it'sa po'trifveasca pietrele a.-cestea Ia zidire, ca sint foarfe straluci-
toare.
5. Au [osi chemaie clouasprezece femei, foarte frumoase Ia 'chip,
imbracate in negru, incinse, cu umerii goi si cuparul despleLit. Mie
mi s-a parut ca f~mei1e aoestea, erau salbatice. PalStorul lp.-a: poruncit
sa ridice toate pietreI-e date Ia 0 parlte de Ia zidire $i:- sa 'Ie 'duca in
muntii de un de au si fost Iuate. 6. Ele au ridieat \'eselepietrele, Ie-au
rlus pc toate $i Ie-au pus acolo, de uncle fusesera luaLe.
$i dupa ce au fast ridicate toate pietrele $i nu s-a mai aflat nid
11l1il in jurul turnului, pasiorul mi-a zis :
-- Sa inconjuram turnul, sa veclem daca mai .arevreul). cusur.
$i am inconjurat turnul Impreuna cu e1.7. PastoruI). vazind ca tur-
nul este bine faent, s-a bucurat foarte mult de cladire i ca tur)1ul era
a~a zidit, incit \'azlndu-I doream sa . Iocuiesc in. el i ~ra in a~d chip
:tidit, ca parea a fi facD t dintr-o singura piatra,: tara sa aiba vreo tesa-
tura in el; iar piatra arataca taiata din stlnca.; mi s~ parea UD
monolit.
87(10)
1. Eu, plimbindu-ma Cll pastol'ul, eram vesel, vazind ni~te bunataH
ca acelea.
298 SCRIERILE PARINTILOR APOSTOLICI

~i mi-a spus piistorul :

- Du-te ~i ada var ~i sHirimaturi mid de hirburi, ca sa astup golu-
rile pietrelor scoase ~i ale celor puse in zidarie; ca trebuie sa fie ne-
leda toata fata turnului.
2. Am facut precum mi-a porundt ~i i-am adus totu1.
- Ajuta-ma, mi-a zis el, ~i lucrul va fi iute terminaL
A astupat, dar, gaurile pietrelor, care fusesera scoase din zidarie
~i a }>Orundt 'Sa se mature in jumllJ:urnului, ca sa fiecurat. 3. Fedoarele,
luind maturi, au maturat, au ridicat to ate gunoaiele de la turn, au
stropit cu apa ~i a ajuns locul tumului vesel ~i foarte frumos.
- 4. Toate sint curate, mi-a spus pastoruI. Daca va veni Domnul
sa cerceteze tumul, nu va putea sa ne iaca vreo dojana.
5. Dupa ce a spusaceste ouvinte, a IVOit sa pIece. Eu, insa, I-am
apucat de traista ~i am inceput sa-l jur pe Domnul, sa-mi tilcuiasdi
ceea ce mi-a arata.t.
El mi-a SpUs :
- Am acum puUna treaM, dar, iti voi tilcui totuI. A~teapta-ma
aid, pina vin!
- 6. Ce-am sa fac, Domnule, aid singur '/ I-am intrebat eu.
- Nn e~ti singur, mi-a raspnns. Fedoarele acestea Sillt cn tine!
- Prezinta-ma lor! i-am spus eu.
Pastorul le-a chernat /?i le-a spns :
- Va incredintez pe acesta pina rna intorc.
t. ~i a pIe cat. En eram singur cn fedoarele; iar ele erau mai vesele
/?i se purtau bine cu mine, dar mai eu seama cele patru, care eran mai
slavite intre ele.

88 (11)
1. Fedoarele mi-au spus:
- Pastorul nu vine aid astazi.
- Ce voi face, dar, en '/ Ie-am intrebat.
- A/?teapta-l pina desea-ra, mi-au spus ele: Daca vine, va vorbi eu
tine; iar daca nu vine, vei ramine eu noi pina vine.
2. En Ie-am spus lor:
- II voi a/?tepta pina deseara; iar daca nu vine, rna voi duee acasa
/?i rna voi intoaree miine dimineata.
Ele, raspunzind, mi-au zis :
- Ne-ai fost incredintat noua ! Nu poti pleea de la noi.
- 3. Dnde sa ramin? Ie-am intTebat.
HERMA. PASTORUL 299

- Vei dormi eu noi ea frate, mi-au spus ele, ~i nu ea barb at ; di

e$ti fratele nostru, iar de aeum inainte yom loeui eu tine, ea te iubim
foarte mult.
Mie imi era ru~ine sa ramin eu ele.
4. Jar fecioara, eare parea a fi eea dintii dintre ele, a ineeput sa rna
sarute $i sa rna imbrati$eze. Cind eelelalte au vazut ea aeeea rna im-
brati~eaza, au ineeput $i ele sa rna sarute, sa rna duea in jurul turnu-
lui ~i sa se joaee eu mine. 5. Jar eu, ea $i eum a~ fL intinerit, am in-
ceput sa rna joe eu ele; unele faeeau cor, altele dansau, iar altele dn-
tau; iar eu Uicind, rna plimbam impreuna eu ele in jurul turnuiui ~i
eram vesel eu ele. 6. Cind s-a faeut seara, am vrut sa rna due aeasa;
dar ele nu m-au Hisat, ci m-au oprit. $i am ramas noaptea eu ele; am
dormit linga turn. 1. Fecioarele au a$ternut hainele lor de in pe jos
$i m-au eulcat pe mine in mijlocul lor; nu faeeau nimic alteeva dedt
ea se rugau; iar eu rna rugam impreuna eu ele neintrerupt, nu mai
putin dedt ele. $i se bueurau fedoarele di rna rugam a~a. $i am ramas
aeolo eu fecioarele pina a doua zi pe Ia eeasul al doilea 119. 8. Apoi a
venit pastorul $i a zis fecioarelor :
- Nu eumva i-ati faeut vreo oeara?
-- Intreaba-l pe el, au zis ele.
$i eu i-am zis lui:
- M-am bueurat, DomnuIe, ca am ramas cu ele.
- Ce ai mincat aseara '/
- Am mincat, Donmule. i-am raspuns eu, euvintele Domnului toata
noaptea.
- Te-au primit bine ? m-a intrebat.
- Da, Domnule! i-am raspuns.
- 9. Acum, ee vrei sa auzi mai IntH? m-a intrebat el.
- A$a cum mi Ie-ai aratat de la ineeput, DomnuIe, i-am spus eu.
Te rog, DomnuIe, sa mi Ie talmace$ti a$a eum te voi intreba.
- Preeum vrei, mi-a spus el, a~a ti Ie voi tHeui ~i nimic nu-ti voi
ascunde.

89(12)
1. Mai iutU de toalte, Domnule, i-am spus eu, tneuie~te-mi aeeas-
ta : cine este stinea ~i poarta.
119. Pe 1a 8 dimineata.
3{)O SCRIERILE PARINTILOR APOSTOLICI

- S,tinea aeeasta ~i poarta, mi-a spus el, sint Fiul lui Dumnezeu.
- Cum, Domnule, I-am ill1trebat eu, di stinea este veehe, iar poarta
noua.
- Asculta ~i intelege, nepriceputule, mi-a zis el. 2. Fiul lui DUm-
neze.u este n~sC'ut mai inaiute de intreaga ereatie, ea El sa fie T'ita-
lui sfetnie pentru ereatia Lui 120; pentru asta este vechestinca.
~ Dar poarta, pentru ce este noua, Domnule? I-am intrebat.
- Pentru ca s-aaratat in zilele ce1e mai de pe urma ale impllnirii;
poarta este noua, pentru ca sa intre prin ea in imparatia lui Dumne-
zeu cei ce au sa se mintuiasca 121. 4. Ai vazut, mi-a spus el, ca au fost
puse la zidir:ea turnului pietrele care au fost duse prin u$a, iar cele
care n-au fost duse prin u~a au fost aruncate iara~i la locul lor?
- Am vazut, Domnule, i-am raspuns.
--:- A~a! mi-a spus el. Nimeni nu va intra in impardtia lui Dumne,
zeu 122 daca nu va primi numele eel sfint al Lui. 5. Daca ai vrea sa
jntri intr-o cetate $i cetatea aceea este inconjurata de jur imprejur cu
7id $i are 0 singura poarta, nu-i a$a ca nu vei putea intra in celatea
aceea dedt prin poarta, pe care 0 are?
- Cum s-ar putea altfel, Domnule! i-am raspul1s eu.
-- A$adar, daca in cetate nu poti intra dedt prin poarta aceea,
tot a$a, mi-a spus el, $i in imparatia lui Dumnezeu nu paate intra un
om dedt prin numele Fiului Lui, eel iubit de El. 6. Ai vazut, ,m-a in-
trebat el, multimea care zidea turnul ?
-- Am vazut-o, Domnule, i-am raspuns.
-- Toti aceia, mi-a spus el, sint ingeri slavHi. De aCE'$tia esle ill-
conjurat Domnul ca de un zid; iar poarta este Fiul lui DumnezE'u.
Aceasta este singura intrare la Domnul. De altfel nimeni nu va intra
1a EI dedt prin Fiul Lui. 7. Ai vazut, mi-a spus el mai dE'parie, pe cei
~ase barbati, iar in mijlocul lor pe un barba:t mare $i slavit, care se
plimba imprejurul turnului $1 arunca din zidarie pietrele?
- I-am vazut, Domnule, i-am spus.
~ 8. Barbatul eel slavit este Fiul lui Dumnezeu, iar cei ~ase bar-
bati sint slavitii ingeri, care stau in dreapta $i in stinga Lui. Nici unul
din ace$ti Ingeri slaviti nu va intra lara Ella Dumnezeu. eel care llU
va primi numele Lui, nu va intra in imparatia lui Dumnezeu 123.
120. PiIde, 8, 27-30.
121. In. 3, 5.
122. In. 3, 5.
123. In. 3, 5.
HERMA, PASTORUL 301

90(13)
- 1. Dar turnul ce infati:;;eaza ? I-am intrebat eu.
- Turnul acesta este Biserica, mi-a raspuns.
- 2. Dar fecioarele acestea ce infati:;;eaza?
- Acestea, mi-a raspuns, sint duhuri sfinte. De altfel, mCl un om
nu se afla in imparatia lui Dumnezeu, dadi nu-l imbraca fecioarele
aces tea cu haina lor. Dadl prime:;;ti numai numele, dar nu prime:;;ti de
Ja ele haina, n-ai nici un folos i ca fecioarele aces tea sint puteri ale
Fiului lui Dumnezeu. Dad§. porti num~le, dar nu por~i puterea Lui, in
zadar vei purta numele Lui. 3. Pietrele, pe care le-ai vazut aruncaic
din zidarie, infati:;;eaza pe cei care au purtat numele clar n-au imbrdcal
J

haina ·fecioarelor.
~ Ce fel este hciina lor, D.omnule? I-am )ntrebat eu.
- Insu:;;i numele lor este haina lor,. mi-a raspuns el. Cel care poarta
numele Fiului lui Dumnezeu, trebuie sa poarte :;;i numele acestora, ca
Insu$.i Fiul poarta numele acestor fedoare. 4.Pietrele, pe care le-ai
vazut puse in zidaria turnului, aduse de minile fedoarelor :;;i ramase in
zid, infati:;;eaza pe cei imbracati cu puterea aces tor fecloare. 5. D~
aceea vezi ca turnul impreuna cu stinea are infati:;;area unui monolit;
tOlt a:;;a :;;i cei care au erezut in Domnul prin Fiul Lui 124 :;;i s-au imbracat

eu aeeste duhuri, vor fi un singurduh, un singur trup 125 ; ::;;.i una va ii

culoarea hainelor lor. Ni$te oameni ca ace$tia, care poarta numele fe-
cioarelor i:;;i au locuinta in turn .
....-,- 6. Dar pietrele, care au fast aruncate, pentru ce. au fost aruncate,
Domnule? I-am intrebat. Au trecut doar prin poarta $i au fost puse de
miinile fecioarelor in zidirea turnului.
- Pentru cate interesezi de to ate .$i Icercetezi totu} cu de-amanun-
tnl, asculta $i despre pietrele aruncate !
- 1. Toti ace:;;ti oameni au primit numele Fiului lui Dumnezeu :;;i
au primit :;;i puterea acestor fecioare. Primind, dar, duhurile acestea,
au ajuns puternici $i erau cu robii lui Dumnezeu; aveau un duh, un
lrup 126 $i 0 haina; ca gindeau la fel $i lucrau dreptatea 127. 8. Dar
dupa cWiva vreme au fost atra$i de femeile, pe care le-ai vazut imbra-
cate in haine negre, care aveau umerii dezgoliti. parul despletit $i fru-
moase la chip; vazindu"le pe acestea Ie-au pottit, s-au imbracat cu
pnterea lor $i au dezbracat haina :;;i puterea fecioarelor. 9~ Ace:;;tia au
124. In. 1, 7.
125. Efes. 4, 4.
126. Efes. 4, 4.
127. fil. 2, 2 i 3, 16; 4,2; Ps. 14,2 i fopte 10,35 i Ev[. 11,33.
302 SCRIERILE PARINTILOR APOSTOLIC I

fost aruncati din casa lui Dumnezeu $i dati femeilor acelora i dar cei
care n-au fost in$elati de frumusetea femeilor acelora au ramas in
casa lui Dumnezeu. Ai deci, a terminat el, tilcuirea pietrelor, care au
fost aruncate.

91(14)
- 1. ee, Domnule'l I-am intrebat eu. Daca ace$ti oameni, care sint
a$a, se pocaiesc, indeparteaza de la ei poftele de aceste femei $i se
intorc la fecioare ~i umbla in puterea $i faptele fecioarelor, nu vor
intra oare in casa lui Dunmezeu'l
- 2. Vor intra, mi-a raspuns el, dadi. vor arunca de la ei faptele
acestor femei $i vor lua puterea fecioarelor $i vor umbla in faptele
lor; ca de asta s-a oprit $i zidirea, ca $i ei sa intre in zidirea turnu-
lui, daca se vor podH; dar daca nu se vor pocai, atunci vor intra altH,
iar aceia vor fi aruncati pentru totdeauna.
3. Am multumit Domnului pentru toate aeestea, ea s-a milostivit de
toti eei care eheama numele Lui 128, ea a trimis pe ingerul podiintei la
noi, care am paeatuit inaintea Lui, ea a innoit duhul nostru $i ca ne-a
innoit viata noastra, de$i eram stricati $i nu mai aveam nadejde de
viata.
- 4. Uimure~te-ma,aeum, Domnule, I-am intrebat eu, pentru ce nu
s-a zidit tumul pe pamint, ci pe stinea $i pe poarta 'I
- E$ti inca fara minte $i neprieeput'l mi-a zis el.
- Trebuie neaparat, Domnule, sa te intreb to ate, i-am SpUS, Cd eu
nu pot intelege nimie; ea toate sint mari $i slavite $i greu de priceput
de oameni.
- 5. Aseulta, mi-a zis el. Numele Fiului lui Dumnezeu este mare
~i neeuprins; el tine toata lumea. A$adar, daca toata creatia este tinuta
de Fiul lui Dumnezeu, -ce ginde$<ti de cei ,chemati de EI, de cei care
poarta numele Fiului lui Dumnezeu $i umbla in poruncile Lui '/ 6. Vezi,
dar, pe cine tine '1 Pe eei care, cu toata inima, poarta numele Lui. EI
s-a Hi.eut lor temelie $i-i tine eu placere, ea aceia nu se ru~ineaza sa
poarte numele Lui.
92(15)
1. Spune-mi, Domnule, i-am zis eu, numele fecioarelor $i ale
ff'meilor imbraeate in haine negre.
- Aseulta, mi-a raspuns el, numele fecioarelor eelor mai putemice,
care stateau la eele patru eolturi. 2. Prima este credinta, a doua infri-
128. Is. 43, 7.
HERMA. PASTORUL 303

narea, a treia puterea, a pa'tra indelunga-rabdare; iar celelalte fecioare,

care stateau intre ele, au numele acestea: nevinovatia, nerautatea,
curatia, veselia, adevarul, priceperea, intelegerea, dragostea. Cel care
poarta numele acestea ~i numele Fiului lui Dumnezeu va putea intra
in imparatia lui Dumnezeu 129. 3. Asculta, mi-a spus el mai departe, ~i
numele femeilor imbracate in haine negre. Patru din ele sint mai pu-
ternice: prima este necredinta, a doua neinfrinarea, a treia neascul-
tarea, a patra in~eUiciunea. Cele ce urmeaza acestora se numesc: tris-
tete a, rautatea, desfrinarea, minia, minciuna, Upsa de judecata, vorbi-
rea de rau, ura. Robul lui Dumnezeu, care poarta numele acestea, va
vedea imparatia lui Dumnezeu, dar nu va intra in ea.
- 4. Cine sint, Domnule, I-am intrebat, pietrele aduse din adinc de
ape, care s-au potrivit la zidire 'I
- Cele dintii, mi-a spue el, cele zece, care s-au pus la temelie,
sint prima generatie; cele douazeci ~i dnd sint a doua generatie de
barbati drepti; cele treized ~i dnd sint profetii lui Dumnezeu ~i slu-
jitorii Lui; cele patruzed sint apostolii ~i invatatorii predidi Fiului
lui Dumnezeu.
- 5. Dar pentru ce, Domnule, I-am intrebat, fecioarele au trecut
prin poarta ~i aceste pietre pe care Ie-au adus Ia zidirea turnului 'I
- 6. Aceste pietre, a spus el, sint cei dintii oameni, care au pur-
tat aceste duhuri; ~i nu s-au despartit, nid duhurile de oameni, nid
oamenii de duhuri, ci au ramas duhurile in ei pin a la adormirea lor.
Dad. n-ar fi avut aceste duhuri cu ei, n-ar fi fost buni la zidirea tur-
nului acestuia.

93(16)
1. Mai inca ceva, Domnule, I-am rugat eu.
lamure~te-mi,
Ce ceri 'I m-a intrebat.
Pentru ce, Domnule, i-am spus, pietrele s-au urcat din adine
de ape ~i au fost puse in zidirea turnului, purtind aceste duhuri ?
- 2. Trebuia neaparat sa se urce prin apa, mi-a spus, ca sa pri-
measca viata; n-ar fi putut intra altfel in imparaUa lui Dumnezeu 130,
daca nu aruncau moartea, care stapinea viata lor de mai inainte. 3.
Ace~ti morti 131 au primit pecetea Fiului lui Dumnezeu $i au intrat in
Imparatia lui Dumnezeu 132; ca omul este mort inainte de a purta
129. In. 3, 5.
130. In. 3, 5.
131. Textual: aceljli adormiti.
132. In. 3, 5.
304
_--'-c--_-.c::.--CC--=-=--=-=--".- _ . ' - , - - - ~ - -- --_. --- - SCRIERILE PARINTILOR APOSTOLICI
--- - --
-" -

nllmele Fiului lui Dumnezeu 1 dar cind prime$te peeete'8, leapada moar·
tea $i prime$te viata. 4. Peeetea,dar,este apa 133; morti se eob~oara in
apa $iseridica vii; aeelora, dar 'Ii s-a propovadui-t peeetea aeeasta $i
s-au folosit de ea, ea sa intre in imparatia lui Dumnezeu 1~4.
- '5. Dar pentru ee, Domnule, I-am intrebat, s-au ridieat din adine
de ape eli ele $i' e€lE:' patruzeci de pietre, care ave au deja peeetea?
- Pentru ea aeestea sint apostolii $i invatatorii, eei eare au pre-
(lieat numele Fiului lui Dumnezeu; atE:':;;tia, adormind inputerea $1
credinta Fiului lui Dumnezeu au predieat$ieelor mai inainte adormiti
$i Ie-au dat lor pecetea predicii.6. S-ali pogorit, a$adar, eu ei in apa
$i iara:;;i s-au ridieat;dar aee:;;tia s-au pogorit vii $i vii s-au ridieat ;
ceiIalti,insa, eei mai 'lnainte adormitL morti s-au pogorlt $i vii s-au
ridieat. 1. Prin aee:;;tia, dar, au doblndit viata:;;i, au eunoscut numele
Fiuluilui, Dumnezeu; de aeeea s-au :;;i ridLeat impreuna .eu ei ;-oi s-all
potrivit in zidaria turnului:;;i s-au zidit impreuna,fara sa mai fie cio-
pliti, ea adormisera in .dreptate $i in mare euriitie; atit numai ea nu
aveau peeetea aeeasta. Ai, a$adar, $i tilcuI"aeestor pietre.
- n am, Domnule, i-am raspuns.
94(17)
1. Da-mi aeum, Domnllle, lamuriri $1 despre munti, i-am spu~
eu. Peritru ce muntfi audeosebite infati$ari' $i sint feIUTiti?
--' Aseulta! mi~a spus e1. Ace:;;ti doisprezec~ munti sint cele doua-
sprezece 'sen1i'nti!; care locuiese in "intreaga lume; prin apostoli 1e-a
fost propovadllit Fiul lui Dumnezeu.
- 2. Dar , lamure$te-ma, Domnule, penlm ce muntii s[nt feluriti ~i
de ee au infati$ari deosebite '?
-- AseulUi ! . mi-a raspuris e1. Aeeste douasprezece semintii. care
Iocuiese in intreaga lume, sint clouasprezece neamuri; ele sl11t deose-
bite Ia euget >5i Ia minte i pe cit de feluriti ai vawl. munW, pe atit de
felurit este$i euget'lll $i min tea aceslor neamuri. Iti voi arata 9i luera-
rea fied\ruia dinele.
< - 3. Mai fnm lamure:;;te-mi luerul aeesta: penlru ee, cu [oale ca
....

muntii stnt ,a$,a de feIuriti. pietrele 1uate" din ei, dnd au fost puse in
7idarie. au ajuns stralucitoare, de 0 singura euloare, ca;;i pietreJe care
s-au ridieat din adincde ape '?
- 4. Pentru ca toate neamurile care loeuiesc sub cer, dupa ce au
auzit predica :;;i au crezut, au fost Illlmite cu nllmele Fiului lui Dum·
133. esle apa, adica: bolczul.
134. In. 3, 5.
HERMA, PASTORVL 305
--------------------------------

nezeu. Primind pecetea 13", au dobindit un singur cuget ~i 0 singura

minte 136, au ajuns sa aiba 0 singura credinta, 0 singura dragoste ~i,
impreuna cu numele, au purtat ~i numele fecioarelor. De aceea zidul
turnului a ajuns de 0 singura culoare, stralucitor ca soarele. 5. Dar
dupa ce au intrat in acela~i loc $i au ajuns un trup, unii din ei s-au
intinat ~i au fost sco~i afara din neamul dreptilor i $i iara~i au ajuns
cum au fost mai inainte i dar, mai bine spus, ehiar mai raL

95(18)
- 1. Cum, Domnule, 1· am intrebat eu, cum uu ajuns mai rai, odata
ce au cunoscut pe Dumnezeu?
- Cel care nu cunoa~te pe Dumnezeu ~i este rau, mi-a raspuns el,
prime$te oareeare pedeapsa de la Dumnezeu pentru rautatea lui i dar
eel care eunoa~te pe Dumnezeu nu trebuie sa mai faca rau, ei sa fad}
bine. 2. A~adar, daca eel care trebuie sa faea bine face rau, nu ti
se pare ca aeela face mai mare rau decit eel care nu eunoa~te pe
Dumnezeu? De aceea eei care n-au cunoscut pe Dumnezeu ~i au
facut rau s1.nt osinditi la moarte; pe cind cei care au cunoseut pe
Dumnezeu $i au vazut maretiile Lui, dar au fa,cut rau, vor
fi pedepsiti Indoit $i vor muri pe vede. A$a se va eurati
Blseriea lui Dumnezeu. 3. Ai vazut, doar, ca pietrele scoase din turn
au fost date duhurilor eelor rele ~i de acolo aruncate i iar cei
curati vor fi un trup, preeum ~i turnul a ajuns ca dintr-o singura pia-
ira, dupa ee a fast euratit. Tot a~a va fi $i Biserica lui Dumnezeu, dupa
('e ya fl curatita $i dupa ee vor fi sco$i din ea raii, fatarnicii, hulito-
rii, indoielnicii $i eei care au facut fel de tel de rautatL 4. Dupa ce
vor fi izgoniti ace$tia, Biserica lui Dumnezeu va fi un irup, un cuget,
o minte, 0 eredinta $i 0 dragoste. Atunci Fiul lui Dumnezeu se va
bucura $i se va veseli in mijlocul lor, ca a primit cur at poporul sau.
- 5. Toate sint, Domnule, i-am raspuns eu, marete $i slavite. Ara-
ta-mi inca, Domnule, i-am grait mai departe, puterea $i lucrarile fie-
carui munte, pentru ca tot sufletul, care erede in Domnul, auzindu-Ie,
sil. preamareasea mare Ie, minunatul ~i sliivitul Lui neam 137.
- Aseulta acum despre felurimea muntilor $i a eelor douasprezeee
neamuri, mi-a spus e1.
135. pecetea, adica: botczuJ.
136. Eies. 4, 4.
137. Ps. 8, 2; 85, 8; 98, 3.

20 - Parinii apostolici
306 SCRIERILE PARINTILOR APOSTOLICI

96 (19)
1. Credincio~ii din eel dintii munte, eel negru, sint a~a: apostati ~i
hulitori ai Domnului ~i vinzatori ai robilor lui Dumnezeu. Pentru unii
ca aee~tia nu este poeainta, ci moarte; de aeeea slnt negri, ca nele-
giuit este neamul lor. 2. Credincio$ii din cel de al doilea munte, cel
ple~uv, sint a$a: fatarnici ~i dascali ai rautatii. $iaee~ltia sint aseme-
nea celor dint ii, pentru ca n-au rod de dreptate 138. Ca dupa. cum mun-
iele lor este fara rod, tot a~a ~i oamenii de acest fel au numele, dar
slnt goi de credinta ~i nici un rod al adevarului nu este In ei. Pentru
unii ca ace$tia este pocainta, daca se vor pocai iute i dar daea 1n11r-
zie, partea lor va fi moartea, ca $i pentru cei de mai inainte.
-- 3. Pentru ce, Domnule, am intrebat, este pentru ace$tia poeainta,
jar pentru cei de mai inainte nu? Fara eeva, faptele lor slnt la fel.
- Este podiinta pentru ace~tia, mi-a raspuns, pentru ca n-au hulit
pc Domnul lor $i nici n-au vindut pe robii lui Dumnezeu i dar din
dorinta de cl$tig au fost tatarnici ~i fie care a dat invataturi dupa pof-
tele oamenilor paeato$i. Dar vor suferi pedeapsa. Aee$tia se mai pot
pocai, pentru ea n-au fost hulitori, nici vinzatori.

97(20)
1. Credincio$ii din eel de al treilea munte, cel cu spini $i ciulini,
sint a~a : unii din ei sint bogati, iar aJtii amestecati in multe afaceri m.
Ciulinii sint bogatii, iar spinii sint cei amestecaU in felurite afaceri. 2.
A$adar, ace$tia, cei care sint amestecati in multe $i felurite afaceri, nu
se lip es<cde robii lui Dumnezeu, ci se rataoes'c, fiind inabu$iti de faptele
lor i iar bogatiicu greu se Hpesc de robii lui Dumnez'eu, ,de teama oa
nu cumva sa ceara ceva de la ei i unii ca ace$tia cu greu vor intra in
Imparatia lui Dumnezeu 140. 3. Dupa cum este greu sa mergl eu picioa-
rele goale prin ciulini, tot a~a ~i unora ca ace~tia Ie este greu sa intre
in imparatia lui Dumnezeu 141. 4. Toti care sint ca ace$tia se pot 111111-
tui, dar sa 0 faca iute, pentru a face ceea ce n-au fdeut in anii de mai
inainte, sa alerge acum, in aceste zile, ca sa faca ceva bun. Daca 5e
podiiesc ~i fac ceva bun, vor trai in Dumnezeu i dar daca staruie in
faptele lor, vor fi dati femeilor acelora,care ii vor omori.
138. Pi!. 1, 11 ; Bvr. 12, 11; lac. 3, 18; Pi/de 3, 9; 11, 30.
139. Mt. 13, 28 Me. 4, 18-19.
140. Mt. 19, 23 Me. 10, 23; Le. 18, 24.
141. Mt. 19, 23 Me. 10, 23; Le. 18, 24.
IIERMA, pASTORUL 307

98(21)
1. Credincio~;;ii din eel de a1 patmlea munte, eel eu ierburi mulle, cu
partile de sus ale ierburilor verzi, iar cu eele dinspre radacina uscate,
lar unele ierburi useate ~i de s~are, sint a~a: unii se indoiese, iar altii
Jl au pe Domnul pe buze, dar nu-L au in inima. 2. De aeeea, temeliile
lor sint uscate ~i nu au putere; numai euvintele lor sint vii, dar fap-
tele lor moarte. Unii ea aee~tia nici nu tr~iiese, nici nu mor; sint ca
eei ce se indoiese; ea ~i cei ee se indoiese nu sint nici ver'li nid
llscati ; nici nu traiesc, nici nu mor. 3. Dupa cum ierburile aeestea s-au
useat dnd le-a vazut soarele, tot a~a ~i eei care stau la indoiala, dnd
aud de prigoana, de frica se inchina la idoli ~i se ru~ineaza de numele
Domnului lor. 4. Unii ca ace~tia nici nu traiese, nici nu mor. Dar ~i
ace~tia, daea se pocaiesc iute, vor putea trai ; dar daca nu se pocaiesc,
sint dati femeilor aeelora, care Ie iau viata.

99(22)
1. Credincio~ii din eel deal dneilea murrte, eeleu ierburi verzi, dar
stincos, sint a~a: sint credincio~i, dar neascultatori, obraznici ~i incin-
taU de ei in~i~i; vor sa ~tie totul, dar nu ~tiu nimie. 2. Din pricina
aeestei obrazmkii s-a dus de la ei pri'eeperea ~i a intrat in ei 0 nepri-
cepere nebuna. Se landa singuri ea sint priceputi ~i vreau, nebunii de
ei, sa fie altora invatatori. 3. Din pricina aeestei ingimfari, multi s-au
golit, iniHtindu-se; cll. mare demon este obraznicia ~i increderea oarba;
din pricina acestora multi au fost aruneati; unii, insa, s-au poeait, au
erezut ~i s-au supus celor care au prieepere, reeunoscindu-~i nebunia
lor. 4. $i cei care sint ea aee~tia se pot poeai; ca n-au ajuns [COii, ci
au fost mai mult nebuni ~i nepriceputi. Ace~tia, dar, dad! se poeaiesc,
vor trai in Dumnezeu; iar daca nu se vor pocai, vor locui cu [emeile
acelea, care Ie vor face rau.

100(23)
1. Credincio~ii din cel de al ~aselea munte, eel eu crapaturi mari
~i mici, iar in erapaturi buruieni vestejite, sint a~a: 2. eei loare au
rrapaturi mici sint cei care au cite ceva unii impotriva aHara; din
pricina clevetirilor lor sint ve~teji in eredinta; multi din ei s-au podiit,
dar ~i eeilalti se vor podii, cind vor auzi poruncile mele; ca slnl mici
c1evetirile lor ~i se vor poeai iute. 3. Dar eei care au crapaturi mari,
aceia staruiesc in clevetiriIe lor, ajung ranchinno~i, urindu-se unil pe
altHo Ace~tia au fast aruncati departe de turn ~i au fost socotiti ne-
308 SCRIERILE PARINTILOil. APOSTOLICI

vrednici de a fi ziditi in turn. Unii ca ace:;;tia cu greu vor trai. 4. Daca

Dumnezul $i Domnul nostru, eel ce sUipine$te toate $1 are putere peste
toata creatia Lui, nu poarta ranchiuna celor care-$i marturisesc piica-
tele lor, ci este milostiv, cum oare omul, care este stricacios :;;i plin
de pacate, poarta ranchiuna omului, ca :;;i cind ar putea sa-l piarda sau
sa-l mintuiasca ? 5. Va spun eu, ingerul podiintei; toti cili aveti aceas-
ta parere gre:;;ita, lepadati-o :;;i pocaiti-va ; iar Domnul va va ierta piica-
tele voastre de mai inainte, daca va Yeti curati de acest demon; iar
claca nu, yeti fi dati lui spre moarte.

101 (24)
1. Credincio$ii din eel de al :;;ClJptelea munte, in ,careerau ierburi
VC'Tzi :;;i vesele $i tot muntele era plin de flori $i tot felul de anima Ie
$1 pasari ale cerului se hraneau pe muntele acela, iar ierburile, care se
mincau, se faceau mai infloritoare, sint a:;;a: 2. Au fost totdeauna nevi-
novati, fara rautate $i fericiti; nu aveau nimic unii impotriva aItora,
ci totdeauna se veseleau de robii lui Dumnezeu; sint imbracati cu
Duhul cel Sfint al aces tor fecioare $1 totdeauna sint milostivi cn arice
om; iar din munca lor au dat oricarui om, fara sa ocarasca :;;i rara sa
se vaiete. 3. A:;;adar, Domnul, vazind nevinovatia lor, sufletul de copil,
i-a indestulat din ostenelele minilor lor :;;i i-a umplut de har in orice
fapta a lor. 4. Va spun voua, unora ca ace$tia, eu, ingerul poeaintei:
Ramineti a$a $i nu se va stinge saminta voastra in veac! Ca v-a pus
la incercare Domnul ~;i v-a scris in numarul nostru; $i toata saminta
voastra va locui cu Fiul lui Dumnezeu; ca din Duhul Lui ati primit.

102(25)
1. Credincio$ii din cel de ,al optulea munte, unde erau muIte izvoa-
re $i se adapa din izvoare toata creatia Domnului, sint a:;;a: 2. Aposto-
lii $i invatatorii, cei care au predicat in toata lumea :;;i au invatat stint
$i curatcuvintul Domnului,oare n-au fos,t amagiti deloc de vreo po~ta
rea, ci totdeauna au umblat in dreptate $i adevar, potrivit Duhului
SHnt, pe care 11 primisera. Drumul unora ca ace:;;tia este eu ingerii.

103 (26)
1. Credincio:;;ii dincel de al noualea munte,cel pustiu, 'care avea
pe el tiritoare $i fiare, care vatamau pe oameni, sint a$a: 2. Unii au
pete; ace$tia sint diaconii, care :;;i-au indeplinit rau slujba, care au
HERMA, PASTORUL 309

rapit mijloacele de trai ale vaduvelor $i ale orfanilor $i s-au imbogatit

de pe urma slujbei, pe care au primit s-o fadt i daca staruie in pofta
lor, au murit $i nu mai au nici 0 nadejde de viata; dar daca se intore
$i-$i implinesc curat slujirea lor, vor putea sa traiasca. 3. Altii sint
riio$i i ace$tia sint cei care s-au lepadat de Domnul lor $i nu s-au
lntors la El, ci s-au salbaticit $i au ajuns pustii i nu se lipe>5'c de robii
lui Dumnezeu, ci, raminind singuri, i$i pierd sufletele lor 142. 4. Dupa
cum 0 vie, parasita inauntru unei ingradiri, se strica, pentru ca nu-i
ingrijita $i-i acoperita de buruieni, iar cu timpul se salbatice$te $i nu
mai este de folos stapinului ei, tot a$a $i ni$te oameni ca ace$tia nu
se mai recunosc $i, salbaticindu-se, ajung nefolositori Domnului lor. 5.
AC€$tia se pat mintui, daca slnt gasiti ,ca nu s-au lepadat din inima de
Domnul; dar daca este ga<sit cineva ca s-a lepa'dat din inima de
Domnul, nu $tiu daca mai poate trai. 6. Nu spun sa se pocaiasdi cel
care s-a lepadat de Domnul zilele acestea, ca este cu neputinta sa se
mlntuiasca cel care se leapada acum de Domnul sau, ci se pare, ca se
pot pocai cei care s-au Iepadat In trecut de Domnul. A$adar, aceia,
rlaca vor sa se pocaiasca, sa 0 faca iute, inainte de a se fi terminat
tnrnuI; iar daca nu, vor fi dati mortii de femelle aceIea. 7. Altii sint
ciunti i ace$ltia slut videni $i hulitori i ei ISlnt fia,rele, pe 'care le-ai
vazut in munte. Ca dupa cum fiarele vatama cu veninul lor pe om $i-l
pierd, tot a$a $i cuvintele unor oameni ca ace$tia strica pe om $i-l
pierd. 8. Ace$tia, dar, sint ciunti in credinta lor, din pricina faptelor,
pe care Ie SaVlr$eSC i unii din ei s-au pocait $i s-au mintuit. $i cei-
lalti, care sint la fel cu ei, pot sa se mintuie, daca se vor podii i dar
dadi nu se vor pocai, vor fi uci$i de femeile acelea, care au aceasta
putere.
104(27)
1. Credincio$ii din cel de al zeceIea munte, in care copacii acope-
reau oile, slnt a$a: 2. Episcopii $i iubitorii de straini, care totdeauna
au primit fara fatarie in casele lor pe robH lui Dumnezeu. Episcopii,
prin slujirea lor, au ocrotit neincetat $i totdeauna pe cei lipsiti $i pe
vaduve $i au trait totdeauna in curatie. 3. Ace$tia, dar, vor fi neince-
tat ocrotiti de Domnul. Cei care au savlr$it acestea sint slaviti Ia Dum-
nezeu, iar locul lor este deja cu ingerii, dacE!. staruiesc pina la sfir$it
sa slujeasca Domnului.
142. Mt. 10, 39 i Lc. 9, 24 i 17, 33 i In. 12, 25.
310 SCRIERILE PARINTILOR APOSTOLICI

105(28)
1. Credincio~ii din cel de al unsprezecelea munte, in care erau pomi
pIini de roade ~i pomi impodobiti cu alte ~i alte roade, sint a$a: 2.
Cei care au patimit pentru numele Fiului lui Dumnezeu, cei care au
piiUmit cu drag din toata inima lor $i «~i-au dat suiletul lor» H3.
- 3. Dar, pentru ee, Domnule, I-am intrebat, loti pomii au raade,
dar unii din ei au roade mai frumoClise ?
- As'culta, mi-a raspuns. Toti ceicare ,au suferit pentru nume Slut
sUiviti de Dumnezeu $i Ii s-au iertat toate pacatele lor, Cd au suferit
pentru numele Fiului lui Dumnezeu. Dar pentru ce roadele lor sint
[elurite, iar unele mai frumoase, asculta! 4. Toti cei care au fost dU$i
in fata stapinirii $i au fost cercetati $i nu s-au lepadat, ei au suferit.
ell drag, ace$tia sint mai sHiviti inaintea Domnului; rodul lor este mai
bogat; toti cei care au fost frico$i $i au $ovait $i au socotit in inimile
lor ce sa faca: sa se lepede sau sa marturiseasdi, dar au patimit, roa-
dele lor sint mai mici, pentru ca s-a suit in inima lor gindul acesta.
Ca rau este gindul acesta, ca un rob sa se lepede de Domnul sau. 5.
Vedeti, dar, voL care ginditi acestea, sa nu ramina nicicind gindul
acesta in inimile voastre, ca sa fiti morti pentru Dumnezeu. Iar voi,
care patimiti din pridna numelui, se cuvine sa sla'Viti pe Dumnezeu H!,
ra Dumnezeu v-a socotit vrednici sa purtati acest nume, ca sa vi se
ierte toate pacatele voastre. 6. A$adar, fericiti-va $i socotHi ca aU fa-
cut 0 fapta mare, daca cineva dintre voi a patimit pentru Dumnezeu.
Domnul va daruie$te viata ~i voi nu intelegeti; pacatele voastre s-au
ingreunat; $i daca n-ati fi patimit pentru numele Domnului, ati fi fost
morU pentru Dumnezeu din pricina pacatelor voastre. 7. Acestea Ie
spun pentru cei ce $ovaie, daca sa se lepede sau sa marturiseasca. Mar-
turisiti, ca aveti un Domn, ca nu cumva, lepadindu-va de El. sa fiti
aruncati in inchisoare. 8. Daca paginii pedepsesc pe robH lor, daca
robul se leapada de stapinul lui, ce socotiti ca va face Domnul vostru,
Care are stapinire peste toate? Scoateti gindurile aceslea din inimile
voastre, Cd sa traiti ve$nic in Dumnezeu.

106(29)
1. Credincio$ii din cel de al doisprezecelea munle, cel alb, sint a$d :
sint ca pruncii, in inima carora nu se suie nici 0 raulate, niei n-au $tiut
ce-i rautatea, ci totdeauna au ramas ca pruncd. 2. Unii ca ace$tia vor
143. Faple 15, 26.
144. 1 PI. 4, 13. 15. 16.
HERMA, PASTORUL 311

locui negre~it in imparatia lui Dumnezeu, ca n-au pingarit poruncile

lui Dumnezeu cu nki una din faptele lor, d au ramas oa pruncii, cu
acela~i cuget, in toate zilele vietii lor. 3. Toti cHi veti ramine a:;;a, a
continuat pastoruI, :;;i veti fi ca pruncii, neavind rautate, veti fi mai
slaviti dedt toti cei de mai inainte; ca toti pruncii sint sIaviti 1a
Dumnezeu :;;i sint cei dintii la El. Fericiti veti fi, dar, voi toti dti veti
indeparta de 1a voi rautatea :;;i veti imbraca nerautatea; dintre toti
voi veti trai cei dintii in Dumnezeu.
4. Dupa ce pastorul a terminat pildele muntilor, i-am spus:
- Uimure:;;te-ma, acum, Domnule, despre pietrele scoase din cim-
pie :;;i a:;;ezate in zidarie in locul pietrelor scoase din turn, despre pie-
trele rotunde a:;;ezate in zidarie:;;i despre cele care mai sint inca
rotunde.
107(30)
- 1. Asculta, mi-a spus el, ~i despre toate acestea. Pietrele scoase
din cimpie :;;ia:;;ezate in zidul turnului in locul eelor inlaturate sint
radacinile muntelui acestnia alb. 2. A:;;adar, pentru ca toti cei care au
crezut din muntele eel alb au fost gasiti tara rautate, Domnul turnului
a poruncit, ca ace~tia din radacinile muntelui acestuia sa fie a:;;ezati
in zidul turnului; ca :;;Ha Domnul ca daca pietrele acestea vor fi puse
in zidul turnului, v'or ramine .straludtoare :;;i nici una dinele nu se
va innegri 145. 3. Daca ar fiadus pietre din ceiJlalti munti, ar fi trebuit
neaparat sa cerceteze iara:;;i turnul :;;i sa-l curete. Dar toate pietrele
aceS'tea au fost!: gasite straludto,are, aUt eei care ,au crezut 146 cit ~i
cei ce aveau sa ere ada ; di sint de acela:;;i neam. Fericit este neamul
acesta, ca este fara rautate. 4. Asculta acum :;;i despre pietrele ro-
iunde :;;i stralucitoare. ~i acestea toate sint din muntele eel alb. As-
('ulta, insa, pentru cean fost gaJSite rotunde. Bogatiile lor Ie-au aco-
perit foarte putin adevarul :;;i i-au intunecat, dar nu s-au indepartat
de Dumnezeu :;;i nici un cuvint rau n-a ie:;;it din gura lor 147, ci numai
dreptatea :;;i adevarul. 5. Pentru ca Domnu1 a vazut cugetul lor, ca ei
pot pazi adevaru1 :;;i pot ramine buni, a poruncit sa se taie din boga-
tia lor, dar sa nu Ii se ia toata, ca sa poata face vreun bine eu ceea
145. eu aoes-te cuvinte: «se va innegri» se sfin;e(ite manuscrisul groc; ultimele
capitole ale Pastorului s-au pastrat in traducere latina.
146. Textul: «alit cei care au crezut... sint din muntele cel alb» este edital de
R. Joly {Op. cit., p. 350-352) in grec~te, du<pa tex'tul transmis de Amhe,rst Papyri.
147. Efes. 4, 29.
312 SCRIERILE PARINTILOR APOSTOLICI

ce 1e-a mai ramas :;;i sa traiasca in Dumnezeu, pentru ca sint de bun

neam. De aceea, dupa ce pietrele au fost taiate putin, au fosl puse in
zidul acestui turn.
108(31)
1. Celelalte pietre, care au ramas inca rotunde :;;i nu s-au potrivil
1n zidul ace la, au fast puse la 10cu1 lor, pentru Cd nu primisera pe-
cetea; ca au fost gasite foarie roiunde. 2. Ca trebuie sa se iaie de
\'eacul acesta :;;i de de$ertaciunile bogatiilor lor :;;i dupa aceea vor
intra in imparatia lui Dumnezeu; ca ei trebuie neaparat sa intre in
imparatia lui Dumnezeu 148, deoarece Domnul a binecuvintat neamul
acesta nevinovat. A:;;adar, din neamul acesta nu va muri nimeni. Se
poate ca vreunul din ei, ispitit de vicleanul diavol, sa gre:;;easca CD
eeva, dar acela va alerga repede 1a Domnul sau. 3. Eu, ingerul poca-
intei, va socotesc pe voi toti fericiti, pentru ca sinteti nevinovati ca
pruncii $i pentru ca partea voastra este bun a $i cinstita la Dumne-
zeu. 4. Va spun, insa, voua tuturor ce10r care ati primit aceasta pe-
cete: fiti nevinovati, nu tineti minte ocarile, nu staruiti in rauiatea
voastra sau in aducerea aminte a amaraciunii ocarilor; aveti un sin-
gur duh; tamaduiti :;;i lndepartati de la voi aceste dezbinari rele, pen-
tru ca Domnul oilor sa se bucure de voL 5. $i se va bu,ura II!!, daca
Ie va gasi pe toate sanatoase $i pe nici una din ele ratacita.; dar
daca va gasi pe vreuna din ele ratacWi, va fi vai de pastori. 6. Dar
daca vor fi gasiti rataciti :;;i pastorii, ce vor Ispune SHipinului tur-
mei ? Ca au fost dU$i in raUicire de oi ? Nu vor fi crezuti! Ca e lucru
de necrezut ca un pastor sa pateasca a:;;a ceva de la oi; :;;i vor fi pe-
depsiti $i mai mult pentru minciuna lor. $i eu slnt pastor $i trebuie
sa dau so('oteala de voL
109(32)
1. Tamaduiti-va, dar, atlta timp cit se zide$te tumul. 2. Dumnezeu
lo('uie:;;te in oamenii care iubesc paeea; ca Lui Ii este scumpa pacea
~i sta departe de cei care se cearta $i sint pierduti de rautatea lor.
Dati-I. dar, lui Dumnezeu irllJtreg duhuLa$a cum I-ati primit. 3. Dadi
dai unul piuar 0 hain8. nou8. intreaga, apoi vrei s-o prime$ti inapoi
tot intreaga; dar daca piuarul ti-o da sfi$iata, 0 vei primi? Oare nu
le superi in data $i-l certi. spunindll-i: «Ti-am dat intreaga haina!
Pentru ce ai rupt-o $i mi-ai faeut-o nefolositoare? Ci:i din pricina rup-
148. In. 3, 5.
149. Textul : «Si se va bucura ... penlru minciuna /or» este edit at de R. Jo/y (Op.
cit., 354) 'in gr~ce~te, folosinld ,textul de Antioh monahul.
HERMA, PASTORUL 313

turiL pe care i-ai facut-o, n-o mai pot intrebuinta». Nu vei spune oare
piuarului toate aceste cuvinte, pentru ruptura, pe care a facut-o in
haina ta? 4. Daca te doare inima din pricina hainei tale $i te plingl.
ca n-ai primit-o intreaga, ce ginde$ti ca-ti va face Domnul, Care ti-a
dat intreg duhuI, dar tu I I-ai inapoiat cu totuI nefoIositor, ca nu mai
poate fi intrebuintat la nimic de Domnul tau? Ca a ajuns nefoIositor,
de vreme ce tu l-ai stricat. Oare Domnul dU'hului aceluia nu te va
do. monii pentru aceasta fapUi a ta ?
- 5. Negre$it, i-am spus eu, Ii va da mortii pe toti cei pe care-i
va gasi ca staruie in a-$i aduce aminte de ocarile suferite.
- Nu calcati in pidoare mila Sa, a spus pastoru,l, ci mai de-
qraba cinstiti-L, ca este atH de rabdator fat a de pacatE'Je voastre $1
nll este ca vol. Faceti pocainta, care va este de foIos.

110(33)
1. Acestea toate care au fost scrise mai sus, Ie-am ariHat $i Ie-am
grim eu, ingeruI pocaintei, sIujitorilor lui Dumnezeu. Dadi, deci, cre-
deti ~i ascuItati cuvintele mele, dad! veti umb1a in ele $i va indrep-
tati caile voastre, veti putea trai. Dar dadi veti ramine in rimlatea
voastra $i va veti arluce aminte de acari, nici unul din voi nu va trai
in Dumnezeu. Toate dte trebuia sa vi Ie spun, vi Ie-am spus.
2. $i pastoruI mi-a zis :
-- M-ai intrebat toate ?
-- Da, Domnule, am raspuns.
- De ce nu m-ai intrebat despre urma pietrelor a~ezate in zid :;;i
ea am umplut aceIe urme?
-- Am uitat, Domnule, i-am spus.
-- 3. Asculta acum despre acele urme. Ele slnt aceia care au auzit
acum poruncile mele :;;i au £acut pocainta din toata inima lor. Cind
Domnul a vazut ca podiinta lor e bun a $i curata ~i ca pot ramine in
ea, a poruncit sa Ie fie iertate pacatele lor de mai 1nain1e. Ca urmele
acestea erau pikatele lor; $i au fost umplute urme1e, ca sa nu se
mai vadiL
PILDA X

111(1)
1. Dupa ce am scrifs cantea aceasba, ingerul acela, care m-a incre-
dintat pastoru1ui, a venit in cas a in care eram $i s-a a:;;ezat pe pat,
iar 1a dreapta s-a a$ezat pastorul. Apoi m-a ehemat :;;i mi-a zis
acestea:
314 SCRIERILE PARINTILOR APOSTOLICI

- 2. Te-am incredintat, pe tine ~i casa ta, acestui pastor, ca sa

poti fi aparat de el.
- Da, Domnule, i-am spus eu.
- Ded, daca vrei sa te aperi de orice necaz ~j suparare, dad! vrei
sa reu!,'e!,'ti in orice fapta !,'i cuvint bun !,'i sa ai toata virtutea dreptatii,
urubla in poruncile lui, in acelea pe care ti le-a dat, ~i vei putea birui
orice rautate. 3. Daca vei pazi poruncile lui, vei putea caka in pi-
cioare orice pofta !,'i dulceata a veacului acestuia $i te va urma in
adevar reu$ita in toate faptele bune. Insu~e$te-ti desavir$irea $i sme-
rf'niaacesiuia $i spune tuturora ca el este in mare cinste ~i dregMorie
Ja Domnul $i ca, in slujirea sa, este tare $i puternk. Numai lui ii este
Incmdintata, in toata lumea, puterea pocaintei. Nu ti se pare oare ca
este puternk? Dar voi dispretuiti desiilvir$irea lui ~i smerenia, pe care
o are fata de voi I
112 (2)
1. Eu i-am zis:
- Intreaba-l pe el, Domnule, dadi, de dnd este in casa mea, am
Hieut ceva tara rinduiala sau daca I-am suparat !
- 2. Si eu ~tiu, mi-a spus el, ca n-ai tacut nimic fara rinduiala
$i nici n-ai sa facio Si de aceea iti gr~iiesc ,acesiea, ca sa staTUi in ele.
Ca mi-a vorbit bine de tine. Tu, insa, spune celorlalti cuvintele aces-
tea, ca $i cei care au facut sau vor face podiinta, sa simta ca $i tine,
ca el sa-mi vorbeasca bine de ei, iar eu Domnului.
- 3. Eu, Domnule, i-am spus eu, vestesc fiedirui om maretiiIe
Domnului. Nadajduiesc, insa, ca toti cHi au padituit mai inainte, daca
vor auzi acestea, vor face cu rivna pocainta, ca sa redobindeasca
viata.
- 4. Sti'iruie, deci, in aceasta slujire, mi-a spus el, $i du-o la bun
sfir!,'it! Toti cHi vor implini poruncile lui, vor avea viata, iar la Dom-
nul mare cinste; iar cei care nu vor pazi poruncile lui, fug de viata
$i-l dispretuiesc pe pastor; el, insa, are cinstea sa inaintea lui Dum-
nezeu. Deci, toti citi il dispretuiesc ~i nu pazesc poruncile lui, se dau
singuri mortii $i fiecare din ei va da socoteala de propriul sau singe.
tti spun, dar, sa paze~ti aceste porunci $i vei avea iertare de p~icate.

113(3)
1. Ti-am trimis, dar, aceste fecioare, ca sa locuiasca eu tine; ca
am vazut ea sint prietenoase eu tine. Le ai deci ajutatoare, ea sa poti
pazi mai bine porunciIe lui; ca nu este cu putinta sa pazeasca cineva
HERMA, PASTORUL 31.;

poruncile aces tea Hira aceste fecioare. $i vad ca stau cn placere eu

iinp i iar eu Ie voi porunei sa nu se departeze nicidecum de casa tao
2. Tu, insa, curata-ti bine casa ta, ca lor Ie place sa locuiasca in caSB
cmaHi i di sint curate, caste ~i harnice ~i toate au har inaintea Dom-
nului. A~adar, daca vor avea casa ta curata, vor ramine eu tine i dar
rlaea se va gasi cea mai mica murdarie, vor parasi indata cas a ta, ca
aeestor fecioare nu Ie place nici 0 murdarie.
3. Eu i-am spus:
- Nadajduiesc, Domnule, ca am sa Ie plac lor, ca sa locuiased
totdeauna cu drag la mine. $i dupa cum pastoruI1:;o, caruia mom In-
credintat, nu m-a vorbit de rau, tot a~a :;;i ele n-au sa rna graiasca
rie rau.
4. Ingerul a spus pastorului :
-- $tiu ca robul lui Dumnezpu vrea sa traiasea ~i sa pazeasca po-
runcile acestea $i ea fecioarele \ or 10cui fntr-o casa curata.
5. Dupa ee a spus aeestea, m-a ineredintat iara$i pastorului $i che-
mind pe fecioare ... le-a spus :
- Pentru di vad ea veti locui cu drag in casa acestuia, viol dau
in grija, pe el ~i casa lui $i sa nu va departati deloc de casa lui.
Fecioarele acelea au aseultat cu placere euvintele aceslea.

114(4)
1. Apoi mi-a zis :
-- Poarta-te barbiHe$te in aeeasta slujire! Arata-i fiecarui om ma-
retiile Domnului $i vei ave a har in aceasta slujire. A~adar, eel ce va
umbla in aceste porunci, va trai $i va fi fericit in viata sa. Cine nu
se va ingriji de ele, nu va trai $i va fi nefericit in viata sa. 2. Spune
tuturor eelor ce pot face binele, sa nu inceteze de a-I face; Ie este
rie folos a savir$i fapte bune. Spun, insa, ca orice om trehuie seos din
nevoi, ca eel care duce lipsa $i indura greutati in viata cea de toate
zilele, este in mare chin $i strimtorare. 3. A$adar, cel care scoate din
nevoi sufletul unuia ca acesta, dobinde$te mare bueurie i eaeel care
este ehinuH de ,necazuri de acest fel, sufera aeelea~i chinuriea $i
cel pus in lanturi. Multi. din prieina unor chinuri ca aces tea, se omoara,
din pricina ca nu Ie pot suferL .A:;;adar, eel care $tie de chinul unui
am ca acesta $i nu-I ajuta, savir$e$te mare pacat $i este vinovat de
singele acestuia. 4. Faeeti. dar, fapte bune voi, care ati primit po-
150. Textul: «f)i dupa cum pastorul ... le-Q spus" este edital in grece.'?te de R.
Joly (Op. dt., p. 362), dupa textul transmis de Papyri OXyrinchi.
 316 SCRIERILE PARINTILOR APOSTOLICI

rllnca aceasta de la Domnul, ca nu cumva intlrziind a Ie face, sa se

termine de zidit turnul. Ca pentru voi s-a intrerupt lucrul zidirii lui.
A~adar, daca nu va grabiti sa faceti bine, se va termina de zidit tur-
nul ~i veti ramine pe dinafara.
5. Dupa ce mi-a spus acestea, s-a ridicat de pe pat ~i, luind la
sine pe pastor ~i pe fecioare, a plecat, zicindu-mi, insa, ca are sa tri-
mita pe pastor ~i pe fecioare in casa mea.

lNDICE SCRIPTURISTIC

Facere, 1, 28 - 1, 6. 94, 3 - 17, 8. 19, 9 - 29, 6.

8, 16 - 1, 6. 98, 3 - 95, 5. 19, 17 - 37, 1 i 54, 5;
28, 3 - 1, 6. 102, 19 - 60, 7. 56, 2 i 69, 8; 73, 6.
Deui€'fonom 30, 3 - 1, 9. 103, 6 - 3, 4. 19, 23 - 97, 2 i 97, J.
Judecatori 2, 11 - 30, 2. 103, 10 - 46, 4. 2il, 22 - 63, 6.
3, 12 - 30, 2. 105, 3 - 7, 3. 26, 24 - 23, 6.
4, 1 - 3D, 2. 115, 3 - 54, 1. 28, 18 = 59, 3.
10, 6 - 3D, 2. 118, 1 - 61, 1. Malrcu 4, 18 - 15, 3.
13, 1 - 3D, 2. 118, 90 - 3, 4. 4, 18-19 = 97, 1.
I Imparati IS, 19 - 30, 2. 122, 1 - I, 6. 6, 52 - 30, 1.
m Imparati 3, 11 - 57, 3. Psalmi 135, 6 = 3, 4. 10, 11 - 29, 6.
14, 22 = 30, 2. Proverbe 3, 9 - 96, 2. 10, 23 = 97, 2.3.
lov 23, 10 - 24, 4. 3, 19 - 3, 4. 14, 21 - 23, 6.
Psalmi I, 1-2 - 61, 1. 8, 27-30 = 89, 2. Luca 6, 9 = 49, 3.
1, 3 - 63, 6. 11, 30 - 96, 2. 9, 24 - 103, 3.
2, 3 - 1. 6. 16, 17 - 59, 3. >17, 33 = 103, 3.
7, 12 - 63, 6. 17, 3 = 24, 4. 18, 24 - 97, 2.3.
8, 2 - 95, 5. 24, 12 - 63, 6. loan 1, 7 = 90, 5.
14, 2 - 6, 7 i 46, 1 i Ecleziast 12, 13 - 37, 1; 3, 5 - 89, 3.4. 8 i 92.
49, 2 i 90, 7. 56, 2; 69, 8 i 73, 6. 2 i 93, 2.3. 4 i 108, 2.
IS, 11 - 59, 3. Isaia 24, 15 - 5, 2 i 22, 3. 10, 18 = 59. 3.
18, 5 - 23, 1. 43, 7 - 91, 3. 12. 25 - 103, 3.
18, 9 - 46, 4. 56, 7 - 56, 8. 12, 49 = 59, 3.
32, 6 - 3, 4. 66, 5 = 5, '2; 22, 3. 14, 31 - 59, J.
33, 3 - 34, 3. leremia 24, 7 - 35, 5 i 39, 15, 10 - 59, 3.
45, 2 - 3, 4. 2; 49,2. Fa:p.tele A:postolilor
46, 2 - 17, 8. Ioil 2, 12 - 35, 5; 39, 2; 2, 38 - IS, 3.
Psalmi 47, 3 - 17, 8. 49,2. 10, 35 - 6, 7 i 46, 1 i
50, 11 - 63, 6. Tobit 5, 20 - 1, 6. 90, 7.
50, 14 - 35, 5. 4, 19 - 34, 3. 10, 48 - 15, 3.
54, 25 - 19, 3 i 23, 4.5. Intelepciunea lui Solomon Faptele A:postolHor
58, 5 - 3,4. I, U = 26, 1. 15, 17 - 72.4.
61, 8 - 23, 4. Sirah 2, 5 - 24, 4. 15, 26 - IDS, 1.
61, 11 - 63, 6. 18, 30 - 15, 3. 19, 5 = IS, 3.
67, 29 - 58, 2 i 66, 4. 35, 7 = 56, 8. 20, 35 - 17, 2.
79, 5 - 3, 4. II Macabei 7, 28 - 26, 1. I Corinteni 7, 11 - 29, 6.
79, 8 - 3, 4. 12, 6 = 63, 6. 7, 38-40 - 32, 2.
79, 15 - 3, 4. Matei 5, 24 - 56, 8. 7, 40 - 29, 10.
79, 20 - 3,4. 5, 32 - 29,6. II Corinteni 7, 10 = 40.
83, 8 = 3, 4. 10, 28 = 49, 3. 2; 41. 1.
85, 8 - 5, 2; 12, 3; 10, 39 - 103, 3. Efeseni 1, 20-23 - 59, J.
QQ, 3; 95, 5. 13, 20 - 15, 3. 3. 9 = 26, 1 i 58, 2;
85, 11 - 5, 2 i 12, 3; 13, 22 = IS, 3 i 97, 1. 66, 4.
22,3. Matei 13, 39 - 58, 2. 4, 4 - 90, 5.7 i 94, 4.
88, \) - 3,4. 16, 27 = 63, 6. 4, 29 = 107, 4.
 HERMA, pASTORUL 317

4, 30 - 41, 5. 2; 22, 3. 4, 12 = 49, 3.

6, 13 - 45, 4. I TimDtei 2, 4 - 68, 9. I Petru I, 7 - 24, 4.
Filipeni 1, 11 - 96, 2. II Timotei 4, B = 63, 6. I, 17 - 63, 6.
2,2 = 90, 7. Evrei 3, 12 - 7, 2; 15, 2. Q, 5 = 56, 8.
3, 1 - 42, 1. II, 33 = 6, 7; 76, 3; 4, 13 - 105, 5.
3, 16 = 90, 7. 90, 7. 4, 15 - lOS, 5.
4, 2 - 90, 7. 12, 11 - 96, 2. 4, 16 = 105, 5.
4, 4 - 42, 1. laeov 1, 5 = 57, 3. 5, 7 = 19, 3; 23, 4.5.
4, 18 ~ 56, B. 1,6-57,3. II Pe·tru 2, 20 - 24, 4.
Tesaloniceni 3, 11 - 73, 1, 21 - 61, 1. 3, 5 = 3, 4.
Q. 1, 27 = 60, 8. 3, 9 - 77, 1.
5, 13 = 14, 3; 17, 2, 2, 7 - 72, 4. I loan 3, 22 - 63, 6.
10. 3, 15 = 43, 5. Apoealipsa 2, 23 - 63, 6.
5, 16 ~ 42, 1. 3, IB - 96, 2. 4, 11 58, 2.
II Tesalonlceni I, 12 - 5, 4, 7 = 45, 4; 48, 2. 21, 2 = 23, 1.

INDlCE REAL $1 ONOMASTIC

A 10, 4.5.6.9; II, 5; 15, 3; BO, 3, 5; 81,
Aeasa, 8B, 2, 6.
Aeoperi!?, 43, 20; -ul salciei, 69, 2.
Acuzator, -,to are, 1, 6.
Adevar, 12, 3; 28, 1.3.4; 40, 5.6; 43, 4;
62, 1.4; 96, 2; 102, 2; 107, 4.5; -ul,
11,5; 14,2; 28, 5; 38, 9; 40, 4; 46,
1; 75, 1; 92, 2; 107, 4.
Adine de ape, 10, 5.6; 13, 2; BO, 3.5; 81,
3.4; 82, 3; 92, 4; 93, 1.5; 94, 3.
Adormire, -a, 92, 6.
Adueere aminte, 16, 9; 108, 4.
Adulter, 29, 4.5.6.9; 38, 3; 65, 5.
Adunare, - de oameni drepti, 43, 9; 13,
14.
Afaeere, -ri, 14, 5; 28, 5; 40, 4; 53, 5;
63, 5; 74, 1.2; 97, 1.2; -ri lume!?ti
3, 1; 19, 3 i -ri mlUlte, 36, 5; -ri
reIe, 7, 1.
Ajutlttor, -toare, 113, 1.
Ajutor, -ul Domnului, 57, 3.
Ales, -e~ii Domnului, 17, 9; 23, 5; -e~ii
lui Durnnez·eu, 3, 4; 5, 3; 6, 5; 8, 2;
13, 1; 16, 3; 24, 5.
Altar, 68, 5.
Amagire, 64, 4; 65, 3.4; -ri, 62, 1, 4; 65,
1.3.6; -rile, 62, 2; 63, 2.
Amaraciune, 34, 4.B i 36, 5; 108, 4.
Amestee, - de rautate, 6, 2.
Amindoi, 51, 7.9; - ingerii, 36, 2;
profetii, 43, 7; -doua, 41, 4; 60, 4.
An, - fintreg, 64, 4; 65, 3.4 -ul trecut, 5,
1.3; 18, 3; -j, 64, 4 i multi -i, 1, 1;
-ii de mai inainte, 97, 4.
Animal, -e, 78, 8 i 101, 1.
Apa, 10, 9; 15, 3; 43, 18.20; 51, 8; 56,
7; 68, '7.8.9; 78. 9 i 87, 3; 93, 2.4, 6;
- (botezul), 31, 1 ; viala noastra prin
- a fost mintuitii, 11, 5; ape, 1, 3 i
3.4 i 93, 1.5; 94, 3.
Apostat, -ati, 4, 2; 96, 1 ; -atii, 72, 4.
Apostol, -I, 94, 1; -ii, 13, 1; 92, 4; 93,
5; 102, 2.
Arae, -i, 55, 2.3; 57, 1; -ii sint sfintii in-
geri, 5B, 3.
Aratare, -taa-i, 18, 6.
Arbor, -i, 51, 2.
Arcadia, 78, 4.
Arma, -me, 45, 4.
Awma, -rna vinului, 48, 3.
Asearlt, 88, B.
Asemanare, 37, 1.
Aur, 24, 4.
Avere, 2B, 2; 51, 7; -ri, 50, 5, 8.9; 51, 5.
B
Banea, 9, 7; 10, 4; 21, 3; 43, 1; - de
filde~, 9, 4; -ea, 18, 1; 21, 3.
Barbat, 4, 3; 29, 4.5.6.7.8.10; 32, 1; 34,
2; 36, 7.8; 39, 6; 42, 1; 45, 1; 73,
6; 88, 3; - eredincios, 36, 7; -
drept, 1, 8; 29, 3; - inalt de statu-
Iii, di intreeea in iniiJtime turnul, 83,
1; - slavit la infati<!?are, 25, 1; -ul,
29, 5.6.8; 83, 3; -ul eel slavit !?i Dom-
nul intregului turn, 84. 1; -ul ma[e
~i slavit este Fiul lui Dumnezeu, B9,
7-8; -ati, 67, 18; 80, 2, 4; 81, 1.5.
6.8; -ali doi, 4, 3; -aU drepti, 43, 13.
14; 92, 4; -ati mii ~i mii de, 10, 5;
-ali muJtime, 80, 1; -ali slavili, 83, 2;
-ali, ~ase. 80, 1. 3.4; 81, 4.7; 82, 1;
B3, 2; cei ~ase -ati sint ingerii sllt-
viti, ei stau in dreapta :<;i in stinga
Fiului lui Dumnezeu, 89, 7-8; -atii,
70,2.
Biirbiitie. 79, 5.
Batrin, 20. 2; -i, 19, 3; 38; 10.
318
mitrina, 18, 4.5; IB, 19; -na, B, 1.2; 9, 2.
Bat, 25, 1.
Bautura, -ri ametitoare, 36, 5; 45, 1.
Betie, -ia nelegiuita, 3B, 3; -ii, multe,
36, 5.
Betiv, -ul, 65, 5.
Bici, 62, 5.
Biciuire, - noua, 23, 6; -ri, 10, 1.
Bine, -Ie, 27, 4; 30, 2; 37, 4; 3B, 2.12;
51,10; 56,4; 65, 7; 114,2.
Biruinta, -ta, 45, 5.
Biserica, 78, 1, 2; intiistatatorii -cii, 6, 6;
preotii care stau in fwntea -cii, B, 3;
-ca, 72, 4; -ca a fost oreata inainte
de top, 8, 1 ; -ca a fost creata pentru
lume, 8, 1; -ca lui Dumnezeu, 95, 2.
3. 4 ;-ca sfinta a lui Dumnezeu, 22,
3; Dumnezeu a zidit -ca, 3, 4; turnul
infati!iieaza -ca, 11, 3; 90, 1.
Birfeala, -a, 38, 3.
BirfHm, -ri, 73, 2.
Bl~ndeta, -te, 34, 6.
Boala, 17, 3; 65, 5 j boli, 43, 20; 63, 4.
Bogat, 51, 4.6; -ul, 51, 5.7; -ati. 14, 6;
51, 8; 97, 1; -atH, 97, 2.
Bogatie, 1, 8; 14, 6; 40, 4; 45, 1; 50, 8.
10; 51, 5; 107, 5; luxul -tiei, 3B, 3;
-ia, 17, 6; 50, 11; 51, 7.8.10; -ia pa-
g!nilQr, 50, 10; -ia veacului acestuia,
14, 5; -ii, 50, 3.4; lOB, 2; -iile, 17,
6;107,4.
Bolovani!?, 35, 4.
Boneta, 23, 1.
Brat, -e, 4, 3.
Bucurie, 3, 4; 21, 2; 50, 10; 56, B; 78,
10; 114, 3.
Bunacuviinta, 13, 1; 16, 7; 17, 1; -ta 27,
4; -ta, una din cele !?apte femei, 16, 5.
Bunatate, -a, 46, 1; -tali. 21, 2; 87, 1;
-tatHe cele viitoare, 1, 8; -tatile lui
Dumnez·eu, 17, 2.
Buruiana, -ieni, 40, 5; 55, 3.4.5; 57, 1;
103, 4; -ieni ves,tejite, 100, 1; -ienile
smulse dun vie sillit faradelegile ra-
bilor lui Dumnezeu, 58, 3.
Buza, -ze, 47, 4; 98, 1.
c Ciomag, 62, 5.
Cale, 6, 7; -a cea adevarata, 15, 1; -a
cea drea;pta, 35, 4; -a cea dreapta a
lui Dumnez·eu, 13, 3; -a dreapta, 35,
2.5; -a nevinovatiei, 7, 2; -a porun-
cilor, 34, 8; -a strimbii, 35, 2, 3; cai,
6, 6; caile, 110, 1.
Calea Campaniei, 22, 2.
Calea PubHd, 22, 2.
Cal~Uori,e, 55, 2.
Calc are, -carile de lege, 7, 1.
Camara, -ra, 43, 15.
SCRIERILE PARINTILOR APOSTOLIC!
Carare, -rari, 35, 3; -rarile vietii, 59, 3.
Carticica, -ca, 5, 4.
Cap, 9, 5; 18, 4; 22, 6; 23, 1; 24, 1; -ul
casei, 66, 3 j -ul omului, 43, 20.
Capra, 25, 1; 62, 5.
Car, -i, 67, 6.7; -ii, 72, 4.
Carte, 2, 2; 5, 4.6.1 j - mica,S, 3; -a,
B, 2; 111, 1; -a cea mica, 8, 1; -a
lui Eldad ~i Medad, 7, 4; cartile celor
vii, 51, 9; cartile vietii, 3, 2.
Casii, 1, 9; 8, 2; 25, 1; 66, 3.5; in -,
25, 1; casa, 3, 2; 9, 6; 27, 7; 46, 6;
66, 2; 111, 1.2; casa lui Dumnezeu,
90, 9; 9.1, 1; casa (lui Herma), 31, 3;
33, 7; 56, 9; 66, 1.2.6.7; 78, 3; 112,
1; 113, 1.2.4.5; 114, 5; case, 50, 4.B.
9; 76, 3; case nefolositoare, 50, 1.
Caz, -uri, 29, 10.
Cearta, 73, 2.
Ceas, 64, 4; - de chin, 64, 4; -ul al cin-
cilea, 9, 2; -ul al doilea, B8, 7.
Ceata, 71, 1, 2, 3.4.5.6; cete, 68, 8; 70, 2
6; -in ordinea cetelor lor, 70, 2; cete-
cete, 68, B.
Centura, -ri, 79, 4.
Cer, 1,4.5; 22, 5; 43,18; 47, 2; 94, 4;
101, 1; -ul. I, 4; 3, 4; -uri, I, 6.B;
2, 1.
Cerere, -ri, 39, 5.7; 53, 6.
Cetate, 22, B; 23, 3; 50, 1.2, 3.5.6.9; 89,
5; -a de aici, 50, 2.5; -tiiti, 50, 6.
Cheltuiala, 56, 7; -ie1i mari, 36, 5.
Chema're, - mare ~i sfinta, 31, 6.
Chin, 64, 3.4; 65, 1; 114, 2.3; -ul, 65, 3.4;
-uri, 63, 4; 65, 7; 114, 3.
Chip, - de rob, 58, 5; 59, 1; -ul 47, 1 ;
-ul Bise,ricii, 78, 1.
Chit, 2Q, 6, 9.
Cincisprezece, 6, 1.
Cinste, 31, 2; 111; 3; 112, 4; -a, 112, 4;
-a lui Dumnezeu, 27, 6.
Cioban, 61, 6 i 62, 1 ; - mare !;ii siilbatec
la fata, 62, 5-7 i - tinar, 61, 5; 62.
6; -ul care pedeps€!iite, 66, 1; -ul eel
nemilos, 63, 2 i -ul cel vesel este in-
gerul desflrtiirii ~i a,l amiigirii, 62, 1 ;
-i, 66, 1.
Cioplitor, 86, 2.
Cilire, -a, 4, Q.
Ciulin, -i, 62, 6.7; 97, 1.3 i 98, 5.
Gimp, 5,4; 61, 5.
Cimpie, I, 3; 61, 5; 66, 1; 70, 2; 79, 1 i
106, 4 i 107, 1; - mare, 78, 4 i -
apropiata, 83, 6; -ia, 67, 1 ; 83, 7 i 86
4; -iile, 69, 2.
Ci!ii.tig, 27, 4; 96, 3.
CI<1dire, 10, 7.8 i 83, 4; B6, 7; -a, 82, 2 i
83, 3; - a turnului, 10, 6; 81, 2; .ri,
50, 1.
HERMA, PASTORUL
Clement, 8, 3.
Clevetire, -ri, 100, 2.3.
Clevetitor, -ul, 65, 5.
Colt, 43 13; -mi, 79, 3; patru -uri, 92,
1 ; -urile pietrei, 81, 1.
Conducator, -ii Bisericii, 17, 7.
Con~tiinta, - r~a, 28, 4.
Copac, 51, 8; 68, 7; 69, 2; 72, 1 ; - fara
rod, 51, 3; -ul, 67, 3.4; 68, 9; 69, 1;
-i, 78, 9.
Copie, doua -ii, 8, 3.
Copil, 101, 3; copii, 6, 2.3; 17, 1.8; co-
pHi, 3, 1.2; 7, 1; 46, 6; 56, 9; 66, 6.
Cor, 88, 5.
Corp, -ul, 17, 3.
Cot, ca de un -, 67, 2.
Crapatura, -Iuri, 10, 8; 14, 3; 67, 9.10.14;
70, 6; 71, 1.4.5; 73, 1; 76, 1; 78, 7;
85, 3.4; 100, 1-3.
Cr€ator, 53, 4.
Creati€, 3, 4; 89, 2; 100, 4; -ia, 12, 1;
47, 2; -ia Domnului, 102, 1; toata -ia
este tinuta de Fiul lui Dumnezeu, 91,
5.
Oredindos, -o~i, 43, 1; 69, 3; 13, 4; 75,
1; -o~ii, 96, 1-2; 97, 1; 98, 1; 99,
1; 100,1; WI, 1; 102, 1; 103, 1;
104, 1; 105, 1 ; 106, 1.
Credinta, 13, 4.5; 20, 3; 23, 4; 24, 4; 34,
1; 36, 1; 38, 9.10; 47, 5; 48, 4; 49,
1; 74, 5; 75, 1; 94, 4; 95, 4; 96, 2;
100, 2; - deplina, 34, 3; - mare, 3,
4; -ta, 14, 15; 16,7; 22,8; 23, 4;
35, 1; 36, 10; 39, 6, 7.9.10.11.12; 43,
4, 9; 46, 1; 61, 2; 63, 6; 75, 5; 92,
2; 93, 5; 103, 8; -ta, una din ceJe
~apte femei, 16, 3.
Cruce, -ci, 10, 1.
Cuget, 94, 2, 4; 95, 4; 106, 2; 107, 5;
-€, 17, 8.
Culoare, 94, 4; - galbena, 61, 5; 0 sin-
gura -, 94, 3; -a ea focul ~i ca sin-
gele ,inseamna ea lurnea aceasta tre-
buie sa piara prin foc ~i singe, 24, 3;
-a hainelor, 90, 5; -a neag'ra este lu-
mea aceas.ta, 24, 2; -lori, 24, 1; 81,
5; -lori patru, 22, 9; -lorile, 81, 5.8.
Cume, 1, 3; 5, 1.
Cumpii:tare, 36, 3.
Cununa, -ni din ramuri de finie, 68, 1.
Curaj, 9, 5; 22, 8; 59, 6.
Curatenie, -i1a, 31, 3.
CU['ati€, 2, 4; 13,1; 17,1; 31: 2.4; 36,
3. 59 5· 93, 7; 104, 2; -la, 29, 1;
92 2.' -ia' cerula de adevar, 15, 3; -ia,
uz{a dincele ~apte femei, 16, 5.
Cusur, 86, 6.
Culie, -tii, 17,7.
Cuvint, 17, 9; 22, 7; 27, 5; 28, 1;
adevarat, 28, 3; - bun, 111, 2;
319
rau, 56, 6; 107, 4; - urH, 1, 7; -ul
eel drept, 3, 2; 15, 6; -ul Domnului,
102, 2; -ul lui Dumnezeu, 3, 4; 11
5; -ul men (Herma), 28, 3; -vinte, 2,
1; 3, 3 i 4, 2 i 6, 3.4 i 8, 2 i 28, 4; 47,
1; 48, 1; 60, 3; 76, 1; 87, 5 i -vinte
adevarate, 43, 3; -vinte infrico~atoa­
re, 3, 3; -vinte putine, 30, 1; -vinte
vii, 98, 2; -vintele, 1, 6; 16, 11; 23,
6; 28, 5; 38, 9; 46, 3; 72, 4; 77, 2 i
88,8; 110, 1; 112, 2; 113,5; -vin-
tele dreptatii, 38, 9; -vintele Domnu-
lui, 88, 8.
D
Dar, -uri, 10, 1; -urile lui Dumnezeu, 27,
4.
Dascal, -i, 31, 1; -i ai [autatii, 96, 2; -ii,
13, 1.
Datornic, 38, 10.
Deal, -urile, 3, 4.
Defaimare, -a, 27, 3.
Demon, 27, 3; 99, 3; 100, 5.
Deosebire, 27, 4, 6.
Desavir~ire, -a, Ill, 3.
Descoperire, 8, 1; 9, 2 i 11, 2 i-a, 18, 9;
120, 2; 21, 4; -ri, 18, 7.8; 22, 3.
Dese.ara, 88, 1.2.
De.sfatare, 62, 1; 64, 4; 65, 1.3.4.5; -tari,
43, 12; 62, 4; 65, 3.5.6.7.; -tarile, 62,
2.
Desfrinare, 15, 2; 29, 5; -a, 38, 3; 92,
3; -nari, 6, 2.
Dezn1idejde, 20, 2.
Destinatie, -tia pietrelor, 12, 3.
De~ertaciune, -a omului, 43, 3 i -ni, 108,
2; -nile veacului acestu.ia, 39, 4; 56,
5; -nile paginilor, 75, 3.
Dezbina,re, -nari, 17, 9; 75, 4; 76, 1; 108,
4; -narile, 27, 3.
Diacon, 103, 2 i -ii, 13, 1.
Diavol, 31, 4.6; 37, 2 i 39, 9.11; 43, 17 i
45, 2; 47, 7; 48, 1.2; 49, 1.2.4; 69,
6 i 108, 2; -ul 33, 3; 43, 3 i 48, 2.4; -ul
nu ·are putere, 37, 2; 47, 6; faptele
-ului, 37, 2.
Dimineata, -ta, 54, 1 ; 88, 2.
Dintii, ,19, 2.4; 35, 1; 92, 4; cei -oa-
meni, 92, 6.
Doamna, I, 5; 2, 2; 3, 3; 4, 2; 5, 3; 9,
3.8; 10, 4; 11, 1.4.5; 12, 1.3; 13, 3 i
14, 5.6; 16, 2.5.6; 23, 3; 24, 1.
Doi, 4, 3; - arbori, 51, 2; - ingeri, 36,
1.
Doilea, cea5ul al -, 88, 7.
Doisprezeee, - munti, 94, 1 ; 95, 5.
Dojana, 87, 4.
Domn, -ul ce-tatii, 50, 3; -ul tarii, 50, 4.
Domnie, 59, 1.
320
Domnul, 1, 5.8; 2, 1; 3, 1; 5, 2; 6, 1;
9, 2, 5, 6; 10, 3; 13, 3; 14, 1.5.6; 16,
2; 17, 6, 9; 18, 6.9; 20, 2. 3; 22, 3.
4. 7; 23, 4.5.6; 25, 7; 27, 6; 28, 1, 2;
29, 4; 30, 1.2; 31, 2.3.4.5; 33, 3.6; 34,
3, 8; 37, 1.2.3.4.5; 38, 9; 39, 4.6.7. 11 ;
40, 6; 43, 4.9.10; 45, 4; 47, 3.4.5; 48,
1; 49, 2.4.5; 50, 4.7; 51, 5.6.7.8; 53,
2.5.6.7; 54, 5; 56, 2.5.7.8.9; 57, 2.3.4.
5; 58, 3; 59, 4; 60, 4; 61, 1.2; 62, 3,
4; 63, 5.6; 66, 5. 6; 67, 1.5; 72, 2.3.
4; 73, 6; 74, 4; 77, 1.3; 78, 8; 79, (j;
87, 4.5; 88, 8; 89, 6; 90, 3; 95, 5; 96,
3; 98, 1.3; 100,4.5; 101,3.4; 102,
1.2; 103, 3.4.5.6; 104, 3; 105, 4.6.7.8;
107, 5; 108, 2.4; 109, 4; 110, 3; 111,
3; 112,2.4; 113,2; 114, 1.4; - Dum-
nezeu, 66, 6; - este aproape de eei
care se intorc la El, 7, 4; - .turnu-
lui, 82, 2; eei care au erezut in -
prin Fiul Lui, 90, 5; eei 'care tagadu-
iese pe - se lipsesc de viata lor, 6,
8; s-a jurat - pe Fiul Sau, 6, 8.
Domnule, 18, 9.10; 19, 4; 28, 3.5; 29, 4.
7; 30, 3; 31, 1.7; 32, 1; 33, 7; 35,
1.5; 36, 2.5 i 38, 2.3.5.8; 40, 2.3; 43,
1.7; 44, 3; 46, 1.4; 48,1; 49,4; 51,
4.5; 52, 1. 2; 53, 1; 54, 1.2.3; 56, 1.
4; 58, 4.5; 59, 1; 60, 3; 61, 5; 62,
1.3; 63, 2.4; 64, 1.2; 65, 1.5; 66, 1.
3.4; 68, 6; 69, 1.5; 72, 1.2; 77, 2;
80, 1; 82, 2.3.4; 84, 4.5.7; 86, 1.2.3;
87, 6; 88, 8.9; 89, 1.4.7; 90, 4.6; 91,
1; 92, 1.4.5; 93, 1.5.7; 94, 1,2; 95, 1.
5; 96, 3; 105,3; 106,4; 110,2; 111,
2; 112, 1.3; 113, 3.
Dor, - de lumu, 79, 4.
Dorinta, -ta de ci:;;tig, 96, 3.
Doua, - fecioare, 79, 3; - feluri, 38, 1 i
43, 16; - zile, 84, 6.7; a -ua femeie
es·te neinfrinarea, 92, 3; a -ua gene-
ratie, 92, 4; a -ua vedenie, 18, 4;
20, 1; a -ua zi, 88, 7.
Douasprezeee, - fecioare, 79, 3; fe-
mei, 86, 5; - neamuri, 94, 2 i - se-
mintii, 94, 1.2.
Douaz,eci, - de zile, 22, 1.
Douazeci:;;icinci, - de pietre, 81, 3; 82,
4; 92, 4.
Dragost.e, 94, 4; 95, 4; -a, 16, 7; 38, 9;
92, 2; -a, una din cele ~apte femei,
16, 5.
Dregatorie, 111, 3.
Drepit, drepti. 4, 2; 75, 1; 94, 5; pentrn
drePti pocainta are sfi r:;; it , 6, 5; ctrep-
tH, 52, 2.3; 53, 2.3; 69, 8.
Dreptate, 6, 6.7; 9, 6; 14. 4; 17, 1; 25,
2; 33, 1; 34, 1; 35, 2; 36, 3.6.8. 9;
38, 2.9.10; 40, 5; 45, 4; 46, 1; 49, 2;
50, 4; 54, 4; 61, 4; 63, 6; 76, 4; 90,
SCRIERILE PARINTILOR APOSTOLIC!
7; 93,7; 96, 2; 102,2; 107,4; 111,
2; f.erieHi cei care lucreaza -a, 7, 3.
Drum, 1, 3; 10, 9; 15, 1; 22, 2; 35, 4;
-ul, 102, 2; -ul pasiunii, 65, 5; -uri
grele de umblat, 15, 1.
Duh, 43, 3.6.12; 60, 4; 72, 1 ; 90, 5.7; 108,
4; - cinstit, 2, 4; - nemincinos, 28,
2i - pamintesc, 39, 11; 43, 14; -
rau, 33, 1.2; un - fl}-a luat, 1, 3; 5,
1; un singur - , 90, 5 i -ul, 20, 2;
21, 2; -ul cel dwpt, 34, 7; -ul eel pll-
mintese, 43, 11 i -ul eel rau, 33, 3; 34,
6.7; -ul nostru, 90, 3; -ul pamintesc,
43, 17; -ul profetic, 43, 9; -ul rau,
34, 8; -ul sala:;;luit de Dumnezeu in
.trup, 28, 1 ; -ul vostru, 19, 2; -uri, 34,
5; 43, 4; 90, 5; 92, 6; 93, 1; fecioa-
rele sint - , 90, 2; -UTile, 33, 4; 40.
2; 72, 3; 90, 7; -urile dreptilor, 43.
15; -urile paminte~ti, 43, 19; -urile
rele, 34, 7; 40, 2; 95, 3; -urile voas-
tre, 16, 9; 20, 3; 21, 2.
Duhul, 41, 4; 43, 5.16; 78, 2; 109, 2.4;
- adeva'rului, 28, 4; - care vine de
la Dumnezeu are putere, 43, 17; -
eel de sus, 43, 8; - dumnez.eese, 43.
2.7.9.12.21; - Dumnezeirii, 43, 10.14;
- lui Dumnezeu, 41, 5; 101, 4; -
- Stint, 28, 4; 33, 2.3; 34, 6; 40, 2;
41, 1.2.5; 42, 2.3; 43, 8.9; 58, 2;
59, 5.6.7; 60, 2; 101, 2; 102, 2; -
Sf,in! a locuit in trupul pe ea,re Dum-
nezeu I-a voit, 59, 5; - Stint, care
a creat loata faptura, 53, 5; - Stint,
care a grait cu tine in ehipul Bise-
ricii este Fiul lui Dumnezeu, 78, 1;
- Sfint, ca.reexistii mai inainte, 59.
5; fiul din pilda viei este - Stint, 58,
2.
Dulceata, -ta ve.aeului ace~tuia, 111, 3;
-ta mierii, 33, 5.
Dumnezeirea, 40, 4.5.6; 43, 10.
Dumnezeu, 1, 3.6.9; 2, 1 ; 3, 1.3.4 ; 5, 3; 6,
2; 9, 5.9; 11, 1.4; 12,1.2.3; 13, 1;
14, 6; 15, 2; 16, 3.8; 17, 2; 22, 4.8;
24, 5 i 26, 1; 27, 4.5.6; 28, 1.4.5; 30.
4; 32, 3; 33, 2.6; 34, 1.2; 36, 4.6. 10;
37, 1.4.5; 38, 4.5.6.11; 39, 1.3.5.7.
12; 40, 2.6; 41, 5; 42, 1.2.4; 43, 1.5.
8.9.12.1 7; 44, 2; 45, 1.2.4; 47, 2.3 ....
6; 48, 1.2; 49, 2.3.5; 50, 1.8; 51,2.4
5.6.7.9.10; 53, 2; 54, 1.3.4.5; 56, 3.8;
57, 3; 58, 2; 59, 1.5 i 60, 3.4; 62, 1.2.
3; 63, 2.6; 64, 2; 65, 2.6; 69, 2; 72.
4.5; 75, 1.3; 76, 1.3; 77, 2; 78, 1 ; 89,
23.4.5.8; 90, 5; 91, 1 ; 92, 2.3.4 i 93, 3.
4; 94, 1.4; 95, 1.2.3.4; 96, 1.3; 97, L
3; 101, 2.4; 103, 3; 104, 2.3; 105, 2.3.
5. 6; 106, 2.3; 107, 4; 108, 2.3 i 109,
2; 110, 1; 112, 4; - a luat sfiituitori
H£RMA, pASTORUL
pe Fiul $i pe ingeri,i cei slaviti, 59,
7; -I $i Domnul nostru 100, 4; a trai
in - , 27, 6; 28, 5; 30, 4; 32, 3; 36,
10; 37,4.5; 38,4.6.11.12; 46, 1; 54,
5; 61,4; 77, 1.3.4; 97,4; 99, 4; 105,
8; 106, 3 i 107, 5; este un singur - ,
26, 1 ; lui, - i-a placut mersul trupu-
lui luat de Fiul Lui, 59, 6.
Durere, 43, 20.
Du;;mani,e, 14, 3.
E Felurime, -a pietrelor, 83, 4.
ELdad, cartea lui - ~i Medad, 7, 4.
Episcop, -ii, 13, 1; 104, 2.
F 92, 1-3; 97, 4; 98, 4 i 99, 4 i ~03, 6.8;
Facere, -a de bine, 38, 10.
Fapta, 37, 1; 39, 10; 65, 5; 66, 4; 101, 3;
109, 4; - de dreptate, 38, 2; 54, 4;
76, 3; - mare, 105, 6; - rea, 29, 2;
53, 4; 54, 5; -tla, 30, 2; 41, 3; 51, 7;
55, 11; 65, 5; -la buna, 111, 2; -ta
cea dreapta, 51, 9; -ta rea, 28, 5; 36,
7; 41, 4; -te, 29, 9; 30, 3; 34, 7; 38,
4; 41,4; 43, 16; 63, 6; 65,5; 66,2;
73, 3; 74, 5; 75, 4; 96, 3; 97, 2.4;
103, 8; 106, 2; -Ie bune, Ill, 3; 114,
2.4; -,te curate, 16, 7; -1e moarlte, 98,
2; -te reie, 1, 7; 36, 4; 38, 5; 63, 5.
6; -tele, 9, 9; 16, 5; 65, 3; 72, 3;
76, 4; 77, 1.2; -tele bune, 38, 8; 46,
1 ; ~tele credintei, 75, 1 ; -tele de mai
inainte, 20, 2; 30, 1 i -tele diavolului,
37, 3 i 49, 4 i -tele diavolului sint re-
Ie, 37, 2; -tele fecioarelor, 91, 1.2 i
-'tele femeilor imbracate in negru, 91,
2 i -tele ingerului dreptatii, 36, 3.8.
10; -lele ingerului rautatil 36, 4.6.10;
-tele faptei celeirele, 44, 3; -tele
rele, 15, 6 i 16, 4; 33, 1.
Fata, 2, 3 i 62, 5; -ta, 20, 1 ; -ta ciobanu-
lui, 51, 6; -ta turnului, 87, 1; fetele,
18, 1.
Fagaduiala, -Ii, 50, 7.
Fagaduinta, -ta, 3, 4; -te, 10, 1; -tele, 6,
6.
Fii:ptura, -ra, 37, 5; -ra Domnului, 31, 5;
",ra lui Dumn-ezeu, 39, 3; -ri, 47, 3;
-ri ale Domnului, 78, 8; -rile lui Dum-
nezeu, I, 3; 38, 1.
Filradelege, -a, 29, 3; -gi, 14, 4; 66, 2 ;
76, 3 i -gile, 6, 2 ; -gile robilor lui
DUlmnezeu, 58, 3.
Fiitarnic, -I, 72, 5; 95, 3; 96, 2,3.
Fiitarie, 14, 1; 104, 2.
Fatarnicie, -ia, 38, 3.
Fecioara, 78, 2 i-fa, 88, 4; -ra, care este
Bi:serica, 23, 1.2; -re, 79, 5 ; 81, 3.5.6 ;
82, 1.3,5.6.7; 83, 7; 85, 2.3.
21 - Parinti apostolid
321
5-7; 91, 1.2.4; 101,2; 113, 1.2.5;
114, 5; doua -re, 79, 3 i douaspreze-
ce -re, 79, 3; miinile -relor, 90, 6;
numele -relor, 90, 5; 92, 1-3 i pute-
rea -relor, 90, 7; -rele, 80, 2.4.5; 81,
1.8 i 82, 6 i 83, 2, 6 i 84, 3 i 85, 4 i 86,
3 i 87, 3.6 i 88, 1.7.8 i 92, 5 i 113, 4;
-rele de la zidirea turnului sint pu-
teri ale lui Dumnezeu, duhuri sfinte,
90, 2-4.
Fel, -uri, doua, 38, 1.
I"OO1eie, 34, 2; 36, 5.7.8 i - (casatorita),
29, 4-10 i 32, 1; - strain a, 29, 1 i
45, 1; cele $apte -mei, 16, 2-5; cele
douasprezece -mei, 86, 5; 90, 8-9;
- (Roda), 1, 2-4, 7; -ia din primele
trei vedenii, 2, 2; 4, 1; 5, 3; 9, 6;
H, 1; 15, 4; 18, 1--6; 19, 2; 21, 1.
Fiara, 22, 7.8; 23, 4; - foarte mare, 22,
6; -ra, 22, 9; 23, 1.3; 24, 1.7; -ra
este preinchipuirea necazului mare ce
va sa fie, 23, 5; -re, 10, 1; 78, 9 ;
103, 1 i -rele, 103, 7.
Fiera'! ,-ul, 3, 2.
Fiica, 16, 4; 39, 9.
Fiinta, 26, 1.
Filde$, 9, 4.
Finic, 68, 1.
Fiu, -1 din pi'lda viei, 55, 6----8.11; 57,
1; 58, 2; fiii (lui Herma), 7, 1; fiji
nelegiuirii, 14, 1.
Fiul lui Dumnezeu, - a aratat cararile
vietii, 59, 3; -- a curatit pacatele oa-
menilor, ostenindu-se mull $i indurind
multe suferinte, 59, 2.3; - a dat le-
gea primita de la Tatal Sau, 59, 3;
- a lua! toata stapinirea de la Ta-
tal Sau, 59, 3; - este Domnul po-
porului, 59, 3; - este infati~,at ca
rob in pilda viei, 58, 5; - este nas-
cut mai inainte de intreaga creatie,
ca sa fie Tatiilui sf.etnic pentru crea-
tia Lui, 89, 2; - este singura in-
trare la Domnul, 89, 6 i -- tine toata
creatia, 91, 5 i - sta in mare stapini-
re $i domnie, 59, 1; - s-a aratat in
zilele eel,,, mai de pe urma ale im-
plinirii, 89, 3; apostolii au propove-
duil pe - , 94, 1; barbatul cel mare
~i slavit este -, 89, 8 i cei care au
erezut in Domnul prin -, 90, 5 i
Domnul a luat ca sfatUltor pe - , 59,
4,7; Domnul s-a jurat pe - , 6, 8 i
Duhul, care a grait in chipul Biseri-
cii, este - , 78, 1 i Dumnezeu a dat
prin - poruncile Sale, 58, 3 i nume-
Ie -ui lui Dumnezeu, 90, 7; 92, 2;
93, 5.7; 95, 4; 105, 3; numele -ui lui
322
Dum~eze~ tine toata lumea, 91, 5;
numal pnn numele -ui se poate intra
in imparatia lui Dumnezeu, 89, 5; pe-
cetea -ui lui Dumnezeu, 93, 3; poar-
ta turnului infatil1eaza pe - , 89, 1.6;
predie.a -ui lui Dumnezeu, 92, 4; ro-
hul dm vpi!da viei infati~eaza pe - ,
58, 2; sammta noastrii va locui cu -,
~ ~1, 4; st.lnca infa ti~eaza pe -, 89,
Floare, flori, 78, 8; 101, l.
Foe, 10, 9; IS, 2; 22, 6.9; 24, 3.4.
Folos, 50, 10; 65, 7; 66, 5; 103, 4; -ul,
33, 5.
Forma, - patrata, 10, 5.
Frate, 27, 2; 88, 3; fratilor, 8, 1; 9, 1.
4; 11, 1; 18, 3; 22, 5.8.
Friirnintare, - 'Ve~nica, 63, 4.
Fratietate, 38, 10.
Frica, 24, 7; 25, 4; 43, 14· 50 10· 98 3·
-,ca, 47, 7; -ca de Du~ne~,eu I 40 ' 6 :
-ca de Domnul, 37, 4 i 38, 9; 40: 6;
45, 4 i 46, 1 i -ca de Dumnezeu, 45,
4; -ca este de doua feluri, 37, 4.
Fruet, 53, 5 i -e, 50, 1 i 78, 10; -ele 53
3. I ,
Frurnusete, 3, 4; -a femeiJor, 90, 9; -a
Rodei, I, 2.
Frunte, 23, I.
Frunza, -ze, 52, I; -z,ele, 52, 3.
Frunzi~, - bog at, 53, 3 i -ul copaciior, 78,
9; -ul salciei, 67, I.
Funingine, -a, 83, 4.
Furt, -ul, 38, 5.
G - emata, 25, 7; 54, 5; 63, 5.6; 66, 6;
Garda, 54, 1.2.
Gaura, -rile piet.relor, 87, 2.
Gelozie, 73, 4.
Gener,atie, a doua -, 92, 4; prima -, 92,
4.
Ghiara, -re, 44, 2.
Ghicitor, 43, 2 i -i, 43, 4.
Ginn, 2, 4; 80, 2; 105, 5; - paeiitos, 2,
4; -ul, 15, 3 i 63, 5 i 105, 4 i -ul in-
gerului rautatii, 36, 7 i-uri, 51, 5,7 i
63, 5 i 76, 3 i 105, 8; -uri drepte, 1, 8.
Glas, 22, 4; - mare, 16, 9.
Gol, -urile Ipietrelor, 87, 1.
Grapta, 8, 3.
Gre~eala, -geli, 39, 7.
Greutate, -tati, 114, 2.
Crija, 34, 3; 46, 3; 68, 5.
Grindina, -na, 43, 20.
Griu, 9, 2.
Gmp, - de multi barbati. 83, 1.
Gunoi, -noaie, 87, 3.
Gura, 22, 6; 28, 1; 31, 7', -ra fiarei 23
4. ' ,
Gust, 4,2, 3.
SCRIERILE PARINTILOR APOSTOL'U
H
Haina, 90, 7 i 109, 4 i - f,oarte straluci-
to are, 2, 2; - noua, 109, 3; -na fe-
doarelor, 90, 2-4 i -fla poftei, 44, 2;
-ne, 90, 5; -ne de culoare galbena,
61, 5; -fie de in, 79, 4; -fie de pas-
tor, 25, 1; -fie negTe, 90, 8; 92, 1.3;
-nele, 88, 7.
Har, 42,1; 55, 10; 101,3; 113,2; 114,
1.
Herma, 1,4; 2,2.3.4; 4,3; 6 2' 7, 1; 9,
6.9; 16,11; 22,4.7, ,.,
Hirh, -uri, 87, 1.
Hota,rire, 39, 6; -rile Dornnului 54, 5,
Hrana, 17, 3. '
Hula, 38, 3.
Hulitor, -I, 96, 3; -i ai Domnului, 96, I;
-ii, 95, 3.
I
larba, ierhuri, 78, 5.7.8; 98, 3 i ierburi
Ill~lte ;;i verzi, 98, 1 i ierburi pe ju-
matate usc ate, 78, 6; ierburi lise ate,
98, 1; ierburi verzi, 78, 7 i 99, 1 . ier-
buri verzi ~i vesele, 101, 1. I
larna, 53, 2; -na, 52, 2,3.
Idee, 86, 1,2; idei pfincipille, 25, 5.
Idol, -I, 98, 3.
[ertare, 31, 3; - de piiCilt, 112, 4; -il pii-
catelor, 31, 1.2.
In, 9, 4; 79, 4.
Inima, 1,2; 2,2.4; 14,3; 15,6; 17,7;
29, 2; 36, 8; 41, 3; 46, 5; 47, 3.5;
49, 1; 50, 7; 63, 5; 9U, 1; 103, 5;
72, 2; -ma, 3, 2; 6, 4; 11, 4; 15, 2;
18, 9; 19, 3; 20, 3; 21, 4; 23, 5; 29,
1; 30, 1.2; 33, 7; 35, 5; 36, 3.4.5.7;
39, 2.5.7; 40, 6; 42, 3; 46, 4; 47, 4;
48, 2; 49, 2.5; 56, 6; 57, 3; 63, 6;
65, 2; 66, 4.5; 72, 2; 77, 3; 80, 2;
90, 6; 105, 2; 109, 4; 110, 3; -ma
barbatului drert, 29, 3; -ma cmata,
69, 8; -mil omului, 34, 2; din toata
om?, 6, 4; -mi, 1. 8; 31, 4; 105, 4.5;
-mIle, 12, 3; 17, 8; 105, 8· -mile cre-
dincio~ilor, 69, 3, I
Intrare, Fiul este sjngura - la Domnui,
89, 6.
Ispa~ire, -a pacatelor, 15, 6.
lubire, -a de straini, 38, 10.
lubitor, - de straini, 38, 10; -i de strii-
ini, 104, 2.
Izvor, -voare, 78, 8; 102, 1.
I
Imbraci'lminte, - alba, 68, 4; - alba Cd
zapada, 68, 3.
Imparat, -ul cel Mare, 17, 8.
HERMA, PASTOIWL
Impiiriitie, -ia lui Duumezeu, 89, 3.4.8;
\)0, 2; 92, 2; 93, 2.3.4; 97, 2.3; 106,
2; 108, 2 i in -ia lui Dllmuezell nu se
poate intra dec it prin numele Fiului
111i Dumnezeu, 89, 5.
Implinire, zilele cele mai de pe unnii ale
-rii, 89, 3.
Incaltaminte, - albd, 23, 1.
Incereare, 15, 6; 66, I; 101, 4; -cdri, 15,
G; 39, 7.
tnchinure, -a la idoli, 4.3, 4.
lnehiniltor, - la idoli, 43, 4.
1nehis; .lIfe, 105, 7; -sari, 10, 1.
Incred€re, 39, 6.10; -il oarba, 99, 3.
I ndestlliare, 33, 2.
In(\oiala, 15, 1 i 39, 7; 4.1, 2; 47, 2; B8,
3; -la, 39, 1.9.1 0. 11 i 40, 1.2 i 41, 4;
-Ia esle fiiea diavolului, 39, 9; -ieJi,
18, 9; 19, 2; 73, 1.2; 76, 2; -ielile,
G, 4.
Indoielnic, -cii, 95, 3.
ludrdznedlil, 15, 5.
lrwr,·ptiHe, -tiirile Domnlllui, 49, 4.
·Indurare, -a cea multii a lui Du,lIlnezeu,
G, 8.
infiiti$are, 25, 4; 78, 4; - biiriliileascii,
16, 4; -~ari. 18, 9; 19, I; !J4, 1.2;
Irei -~ari, 18, 2.
In/finare, 16, 7; -ii, 7, 2; 35, I; 92, 2;
-a este de doua feluri, 38, 1; -a esle
fiiea credintei, IG, 4 i -d, una din cele
~iJJpte fem"i, I G, 4.
1n9"r, 66, I, 2; G7, "I; n, 2; prl'a~finllli
- , 25, 2; -ul, G7, 3.5.G.17.18 i G8, 5.
6; 113, 4 i -ul acela Cdrc m-il incre-
dintil! Pilslorului, 111, 1; -ul eel mare,
70, 1; -ul cel llIlare 9i sliivit esle Mi-
hail, 69, 3; -ul eel mare ~i slavil are
st,-lpillire pe,;le acest popor ~i-I eon-
riUCl" G9, 3; -ul eel pedepsilor, G6, G;
-HI eel pred sIill't, 33, 7; -ul eel slrt-
vit, 57, 4; 66, 1.2.3; 67, 1 ; 78, 3; -ul
des'fiitarii ;;i al amagirii, 62, 1.2; -u]
DOlnnului. 23, 4.; 66, 5; 67, 5; 68, 1 ;
-ul duhului profetic, 43, 9 i -ul drep-
taili, 36, 1.3.6.9.10; -ul pedepsei face
parte din ingNii eei drepti, 63, 2; -u\
pedepsirii, 66, 2; 63, 2; -ul pocain-
tei, 25, 7; 47, 7; 49, 1; 78, 1 ; 90, 3;
100,5; 101,4; 108,3; 110,1; -ul
rautiitii, 36, 1.5., 7, 9.10; -i, 13, 4;
-i sIiiviti, 59, 4; cei ~ase -i sliiviti
care stau in dreapta !)i in stinga Fill-
lui lui Dumnezeu, 89, 8; doi -I, 36,
1.6; sfintii -i, 6, 7; 12, 1.2; 58, 3;
sfintii -i cei intH creati, 58, 3; multi-
mea care zidea turnul sint -i slaviti,
89, 6; -ii, 102, 2; 104, 3; -ii cei
drepti, 63, 2; -ii cei sliiviti. 59, 7 i
-ii Fiului, 58, 2; amindoi -ii, 36, 2.
Ingimfare, -a, 36, 5; 38, 3; -fari. 99, 3.
ingriidire, -r1. 103, 4..
In~elaciune, 27, 5; -a, 38, 5; 92, 3; -ni,
43, 12.
intarire, -a, 20, 3.
Intind€fe, 34, 3.
Intinaciune, 60, 2.
Intiistatator, -rii Bisericii. G, G.
Intimplare, -Iari, 55, 11.
tntrebare, 30, 1; 43, 3; 58, 4; -bari, 43,
2; -bari asupra eredintei, 74, 5.
Intrerupere, 82, I.
Intristare, 25, 4; 'il, 42, I.
Intelegere, -a, 92, 2.
Intelepciune, -a lui Dllmnezeu, 3, 4.
Inteles, -ul serisului cartii, 6, L
Invatiitor, -1. 99, 2; -ii, 92, 4; 93, 5 i
102, 2.
lnv[\tMura, 17, 9; - buna, 63, 6; - rea,
36, 7; -ra dreapta, 7, 1 ; -ri dupa pof-
ta oamen'ilor pacato~i, 96, 3; -ri ne-
bune!?ti, 72, 5; 4fi straine, 72, 5.
Invirto5enie, -ia inimii, 15, G.
J
.Tat, -ul, 38, 5.
Jefllitor, -ut, 65, 5 i -I, 28, 2.
.Ic-rtlli!., - bine primitii, 56, 8.
.Iertfelnie, 42, 3; -ul lui Dumllezeu, 42, 2.
.Iu;l",,:>ta, -la, 65, 2; -ta ce va sa vina,
17, S; -ta c\re:J,ptd, 34, 7.
Judecator, - drept, 63, 6.
.fllmii,tate, 7-1, 1.
L
LacoIn, -1;1, 6S, 5.
Lacrillld, -lIIi, 2, 2.
Laturii, -ri, 79, 1; -ri ale portii, 71, 3;
-rile pi,e-trei, 81, I.
Lant, -uri, 114, 3.
Lauda, -da, 38, 3.
Liieomie, -ia, 36, 5; 38, 5.
Lacusta, -te de foc, 22, 6.
Lamurire, -ri, 21, 4; 94, I.
La'fgime, 33, 2.
Lastar, -i, 67, 7.18; 68, 1.2; 69, 7; 70,
6; 71, 2.5.6.
Laudawgenie, -ia, 38, 5.
Lege, 50, 6; 59, 3; 69, 6.7; -a, 50, 5; 69,
3.5; -a lui Dumnezeu, 69, 2; 72, 2;
-gile, 50, 3.5; -gile lui Dumnezeu, 3,
4.
Lemne, -Ie u5eate, 53, 4.
Limba, -bil, 6, 3; 22, 9.
Lini~te, 34, 6.
Lipsa, 51, 6; -sa de jucleca,tii, 65, 2; 92
3; -suri, 10, 2; 63, 4.
Litera, - ell litera,S, 4; -rele canii, 5
4.
324
Lina, 2, 2.
Loc, 5, 1.2; 9, 3.5; 48, 4; 61, 6; 70, 1;
81, 7; - anevoios de umblat, 10, 9;
- curat, 33, 3; - de sala~luire, 59,
7; - prapastios, 62, 6; - rupt de
ape, 1, 3; eel dintii -, 43, 12; -ul
9, 9; 82, 4.6; 83, 5.6; 89, 4; 104, 3;
108, 1; -ul eel sfint, 10, 1; -ul tur-
nlllui. 87, 3; -uri grele de umblat,
15, 1; -urile cele dintii, 73, 4; 93, 6.
Loca~, - in turn, 16, 8.
Locuin\a, -la, 69, 4; 72, 8.6; -ta in turn,
73, 3.5; 74, 2.3; 75, 2.4; 76, 1.4; 80,
5.
Locuitor, -ii veacului acesluia, 52, 1.
Lucrare, 35, 1; -a, 94, 2; -a miniei, 33,
7; 34, 1 ; -rari, 39, 10; -rarile, 95, 5;
-rarile celor doi ingeri, 36, 6; -rarile
ingerilor, 36, 2; -rarile ingerului drep-
ta\ii, 36, 3; -J"arile sint dubIe, 35, I.
Lucratura, -rile diavolului, 49, 2.
Lucru, I, 8; 41, 3; 51, 7.10; 55,7; 58, 3;
64, 1; 81, 4; 94, 3; - bun, 55, 7;
56, 3; - drept, 36, 3; - r2iu, 54, 5;
66, 5; dor de -, 79, 4; -I, 29, 8; 41,
4; 114, 4; -ri, 9, 5; 24, 1 ; 29, 4; 38,
1.2; 43, 21 ; 82, 5; -ri de~arte, 82, 5;
-ri mari, 79, 5; -ri mune, 5, 3; -ri
proste~tL 34, 2; -ri scumpe, 50, 1 ; -ri
slavite, 22, 4; -rile din viala, 34, 2;
-rile lui Dumnezeu, 22, 3; 50, 7; -rile
straine, 50, 11.
Ltlme, 69, 2; 94, 1; intreaga -, 79, 1;
- a, 3, 4; 47, 2; 90, 5; 102. 2; 111, 3;
-a aceasta, 24, 2.3.4; 58, 2; -a a fost
creata pentru Biserica, 8, 1; -a este
tinuta de patru stihii, 21, 3.
Lupta, 48, 2.
Lut, 22, 6.
Lux, -ul bogii\iei, 38, 3; 45, 1.
M MO$tenitor, 55, 6.7; impreuna - , 55, 8.
Mana, 16, 5.
Mare, marlle, 3, 4.
Margine, -nile piimintului, 69, 2.
Maxim, 7, 4.
Maretie, -lile Domnului, 114, 1; -iile lui
Dumnezeu, 22, 8; 23, 5; 95, 2.
Marire, -rile lui Dl'mneZell, 3, 3.
Marturie, 55, 6; 80, 1; - mincinoasii,
38, 5.
Miirturisire, 51, 5.
Matura, -ri, 87, 3.
Mers, -111 lrupuilli Fillilli, 59, 6.
Meserie, 86, 2.
Miere, 33, 5.6.
Mihail, ingerul eel mare ~i snvit, 69, 3.
Mil, - ~i mii, 10, 5.
SCRIERILE PARINJILOR APOSTOLIC!
Mijloc, 79, 3.4; in -ul lor, 88, 7; - loa-
cele de tral, 103, 2.
Mila, 17, 8; 20, 3; 63, 1.2; -la, 109, 5;
-la Domnului, 17, 1; 53, 2.
Miiostenie, -ia, 17, 2-6, 27, 4-7; 56, 7.
Milostivire, 23, 3; -a Domnului, 72, 1;
-a lui Dumnez,eu, 3, 2.
Mincinos, -ul, 65, 5.
Minciuna, 28, 2.5; -na, 28. 3; 38, 3.5;
92, 3; 108, G; -nile, 28, 5.
Minte, 21, 2; 40, 5; 43, 4; 46, 5; 64, 3;
65, 2.3; 90, 4; 94, 2; 95, 4; fara de
- , 25, 4; -a, 40, 5; 43, 1; 53, 7.
Mina, 9, 7; 10, 4; 62, 5; -na, 9, 9; -nL
2, 2; 5, 4; 16, 3; 25, 1; 101, 3; -ni-
le, 80, 2; -nile fecioarelor, 81, 8;
90, 4.6; -nile mortii, 65, 4.
Mineare, 17, 3; -eari, 34, 2; 38, 3; 55.
9; 56, 7; -cari de~arte, 45, 1; -cari
muite, 36, 5; -cariie, 55, 10.11; -ca-
rile trimise Ia ospat sint poruncile
Domnuiui, 58. 3.
Mindrie, 75, 1; -ia, 38, 3; -la mare, 36,
5.
Minie, 33, 3.7; 34, 1.4.8; 36, 5; -ia, 33.
6; 34, 2.4; 40, 1.2; 41, 3.4; 47, 1;
92, 3; -ia Domnului, 14, 1; 23, 6.
Minios, -uI, 65, 5.
Mintuire, 6, 5; 15, 5; 41, 4; 46, 6; 62,
4; 73, 2; 74, 3.
Mladi\a, -tele din pilda VIII, 67-77.
Moar,te, 1, 8; 7, 1 ; 44, 1.3; 45, 3; 62, 2.3.
4; 65, 4.7; 72, 6; 73, 6; 74, 5; 7],
3; 78, 9; 95, 2; 96, 1; 100, 5; 103.
6, 109, 4.5; 112, 4; -a, 19, 3; 29, 2;
75, 4; 93, 2.3; 96, 2.
Medad, Cartealui Eldad ~i - , 7, 4.
Monolit, 86, 7; 90, 5.
Mort, 49, 2; -Ii, 93, 3.
'\1o$ie, -ji, 50, 8.
MO$tenire, 20, 2; 59, 4.
11.
Mugure, -ri, 53, 1.2.
Multime, 43, 9; 67, 16; - de barba\i, 80,
1; - de popor, 81, 4; -a care zidea
turnui sint ingeri s]iivi\i, 89, 6; -a
cIapiiturilor, 85, 3.
Munca, -ca, 27, 4; 101, 2.
Munte, 54, 1 i -tii, 3, 4; 67, 1; 69, 2 i-Iii
din piJda IX, 78--86, 94-107.
Murdiiric, -ia, 113, 2.
N
Nadejde, 1, 9; 33, 7; 49, 6; - de min-
tuire, 62, 4; 73, 2 i - d e pociiint:l.
72 5; 76, 2; - de refacere, 62, 4;
- de viata, 90, 3; 103, 2.
Neam, 96, 1; 107, 3 j - bun, 107, 5; -c,1
eel nevinovat, 108, 2; -ul drep\iior
HERMA, PASTORUL
(l4, 5; -uri, 94, 2.4; -uri douaspr€ze-
ce, 93, 2.
Nebunie, 65, 3; -nia, 99, 3.
Necaz, 63, 6; 66, 3.6.7; 111, 2; - mare,
23, 4; -ul. 14, 5; 66. 5; -ul ee va
sa fie, 22, 1; 23, 5; 24, 6; -uri, 10,
1; 63, 4; 6D, 3.4.5.6; 69, 7; 76, 4;
-114, 3; -uri personale, 7, 1.
Necredinta, 92, 3.
Necumpatare, 17, 4.
Nedepartare, -a de Dumnezeul cel viu,
7. 2.
Nedreptate, -a, 35, 2.
Nefiinta, -ta, 26, 1.
Nelegiuire, 14, 1; 42, 2; -ri, 3, 1.
Nepocainta, 72, 6.
Nepricepere, 34, 4; 99, 2.
Nepu<tinta, 43, 19.
Nerautate, 2, 4; 17, 1 ; -a, 16, 5.7; 92, 2;
106, 3.
Nerv, -i, 49, 2.
N€rvozitate, 34, 4.
Ne~tiinta, 60, 3.
Nevinovatie, 7, 2; 9, 9; -ia, 92, 2; 101.
3.
N evoie, -oi, 38, 10; 114, 2.3.
Noapte, 18, 6.7; -a, 9, 2; 88, 6.8.
Nor, - de praf, 22, 5.6.
Numar, 101, 4; -ul c€lor ce pazesc po-
runcile lui Dumnezeu, 56, 2.
Nume, din pricina -lui, 10, 1; 105, 5;
pentru - , 9, 9; 105, 3; -Ie cel mare
~i slavit, 23, 4; -Ie Domnului, 5, 2;
10, 3; 15, 3; 62, 3; 67, 1; 72, 4;
90, 3; 98, 3, 105, 6; -Ie fecioarelor,
90, 3.5; 92, 1-2; -Ie femeilor imbra-
cate in negru, 92, 1.3; -Ie Fiului lui
Dumnezeu, 89, 8; 90, 2.3.7; 92, 2;
93, 3.5.7; 94, 4; (l6, 2; 105, 2.3; -Ie
Fiului lui Dumnez,eu tine toata lumea,
90, 5; numai p,rin -Ie Fiului lui Dum-
nezeu se poate intra in imparatia lui
Dumn-ezeu, 89, 5.8; -Ie lui Dumne-
zeu, 12, 3; 13, 2; 76, 3; 89, 4; fl5,
5.
o - rinduri, 81, 3; - tineri, 18, 1; a
Oai€, oi, 61. 5.6; 62, 3.4.6.7; 63, 2; 78,
9; 104, 1 ; 108, 4.6.
OaIa, 33, 5.
Obraz, -aji, 2, 2.
Obraznicie, 99, 2.3.
Ocara, 88, 8; ocari, 108,4; 109,5; 110,
1.
Ochi, 45, 4; -ii stiiJpinulud, 33, 5.
Odihna, 63, 1.
Ogor, 9, 2.3.4; 51, 1; ogoare, 50, 1.4.5.8.
9.
Om, 1,3; 33,4; 34,2.6.7; 38, 4; 40, 2;
41, 3; 42, 2; 43, 1.3.7.8.9.12.14.16.20;
325
46, 4.5.6; 47, 2.3; 48, 3; 50, 3.4; 60.
3; 61, 1; 65,4.5.7; 90, 2.3; 101,2;
103, 7; 114, 1.2.3; - istet, 11, 1;
- slab, 19, 14; - suparat, 21, 2; -
tri5t, 42, 3; -ul, 65, 5; 100, 4; -ul
are doi ingeri, 36, 1; -ul trist, 42, 2;
-ule, 23, 2; 40, 2; oameni, 1, 9; 27,
1; 28, 1.3; 31, 4; 34, 2; 38, 9.1
40, 5; 43, 1.8.9; 44, 2.3; 48, 1; 51,
°;
8; 62, 3; 65, 7; 73, 6; 78, 9; 90, 4.
5.7; 91, 1; 96, 2.3; 103, 1.4.7; 109,
2; oamel1i de~erti, 43, 13; cei dintii
oameni, 92, 6.
Ora.;;, 8, 3; -ele din afara, 8, 3.
Ora, ore Ie, fl, 4.
Ordine, -a, 67, 5; -a cetelor, 68, 8.
Orfan, 56, 7; -i, 8, 3; 38, 10; 50, 8; 103,
2.
Ospat, 55, 9; 58, 3; ospetele cu multe
mincari, 38, 3.
Osteneala, 59, 2; -nelele miinilor, 101, 3.
Otrava, 17, 7.
Otravitor, -ii, 17, 7.
Otet, 42, 3.
p
Pace, 13, 1; 14, 3; 17, 2.9; 20, 3; 27,
3; 73, 2; Dumnezeu locui,e~te in oa-
menii care iubesc -a, 109, 2.
Pagubii, -be, 63, 4.
Parte, 10, 1; 55, 2; - din mladite, 68,
9; -a albaeste veacul ce va sa fie,
24, 5; -a aurita sint cei ce au fugit
de lumea aceasta, 24, 4; -a de sus,
78, 6; -a dreapta, 9, 9; -a stinga, 9,
9; 10, 4.
Pasare, -ri, 78, 8; -ri ale cerului, 101, 1.
Pasiune, 65, 5.
Pat, 25, 1; 111, 1; 114,4.
Pata, fara - , 24, 5; pete, 83, 4; 85, 7;
103, 2.
Patima, 29, 6.
Patru, 4, 1; 21, 3; 79, 3; 92, 3; - col-
turi, 92, 1; - culori, 22, 9; 24, 1;
- fecioare, 87, 6; - laturi, 79, 1;
-a, 92, 2.3.
Patruzeci, - de pietre, 81, 3; 82, 4; 92,
4; 93, 5.
Pac at, 1, 8; 2. 1.4.; 14, 1; 27, 1.2.3; 29,
1.2.5.8.9.11; 34, 4; 38, 2; 43, 4; 114,
3; -e, 1. 9; 3, 1 ; 6, 2.5; 7, 1; 10, 2;
15, 6; 25, 7; 29, 1; 30, 3; 31, 1.2.3.
7; 49, 2; 61, 4; 66, 2.4; 72, 4.5; 77,
3; 100, 5; 105, 3.5.6; 109, 5; 110, 3;
-e desav,ir~ite, 2, 1 ; -ele, 1, 3.5; 6, 4;
9, 5.6; 66, 2; 100, 4; 110, 3; -el€ de
mai inainte, 4, 2; 31, 3.4; 49, 2; 60,
3; 77, 3; -ele poporului, 59, 3.
326
Pacatos, 30, 3; -ul, 29, 11; -a~i, 53, 2;
72, 6; -09ii, 52, 2. 3; 53, 4.
Pagin, 4, 2; 29, 9; 50, 10; 75, 1; -I, pen-
tru - pocainta este pina in cea
din urma zi, 6, 5; -ii, 43, 4; 53, 4;
75, 1.3; 105, 8.
Pamint, 3, 4; 10, 5; 22, 9; 51, 3.4; 50,
6; 69, 2; 90, 4.
Par, -ul, 18, 5; -ul capului alb, 23, 1;
-ul capului de batrina, 18, 4; -ul ca-
pului imbatrinit, 20, 1;- ul despletlit,
86, 5; 90, 8; perii capului, 9, 5.
Parere, 55, 8.11 ; - gre~ita, 100, 5; -rile,
43, 4.
Parinte, -ti, 3. 1; 6, 2.
Parta~, 27, 2; 29, 5.9.
Pastor, (conducator bisericesc), 108, 6; -I,
108, 5; -ii, 61, 5; 108, 6.
Pastarul, ingerul pacaintei, 25, 1.3.7; 27,
1; 28, 1; 29, 1.11; 39, 1; 40, 1; 41,
,1; 43, 1.11; 44, 1; 46, 2; 52, 1; 53,
1; 54, 1; 56, 1; 57, 2; 59, 1; 61. 2;
62, 1; 63, 1; 66, 1; 67, 1.4.18; 68, 5.
6.8; 69, 1.5; 70, 1.3.5; 71, 1.6; 72,
1; 77, 1 i 78, 1; 79, 6 i 82, 2.6.7 i 84,
1.3; 85, 1.2.4.S.6; 86, 3.4.5.6.7; 87, 1.
4.6; 88, 1.8; 106, 3.4; 108, 6; 109,
5; 110, 2; 111, 1.2.3; 112, 4; 113,
3.4.5; 114, 5.
Pece'te, 68, 2.4; 108, 4; -a, 72, 3; 93, 5.
7; 94, 4; 108, 1; -a este apa, 93, 4;
-a Fiului lui Dumnczcu, 93, 3; -(1 prc-
dicii, 92, 5.
P~eapsa, 63, 2; 64, 4; GS, 1 ; G6, 3; -5(1,
65, 3.4; -se, 63, 2.4; 65, 7.
Pedepsire, -rii, 66, 2.
Pelin, 33, 5.
Perna, - de in, G, 4.
Petrecere, arice - este nebuneasca :;;i de-
~arta pentru robii lui Dumnezeu, 45,
1; -a pacatoasa, 38, 3; -ri felurite,
36, 5; -ri nebune:;;ti, 45, 1.
Piatra, pietre, 10, 4-9 i 12, 2.3 i 13, 1-5 i
14, 1-7; 15, 1-3.5; 43, 18.20; 80,
3-5; 81, 1--8; 82, 2-4; 83, 3--8;
84, 1.2.4-7 i 85, 1.4-7 i 86, 1.3-7 i
'87, 1.2; 89, 4.7; 90, 3.4.6.9 i 92, 4.
5.6; 93, 1.5.7; 94, 3; 95, 3; 106, 4;
107, 1.3-5; 108, 1; 110, 2.
Pka,tura, -a de apa, 43, 20.
Piciar, picioare, 10, 3 i 18, 4; 20, 1.2; 21,
3; 22, 6; 109,5; 111,3; picioarele
gO' ale, 97, 3.
Piedica, 27, 4; -ci, 35, 3.
Pieire, 62, 1; - ve~nka, 62, 4; -il, 62,
1.
Piele, - illbil de capra, 62, 5; - de ca-
,pra, 25, 1.
Piepl, 4, 2.
SCRIERILE PARINTILOR APOSTOLIC!
Pilda, 20, 2; 43, 18; 51, 4; 57, 1.3; 59;
7; -dil, 55, 1; 58, 1; -da, I-X, 50--
114; -da tarinii, 57, 1; 58, 1; -de,
57, 2; 58, 1; -dele, 25, 5.6; 40, 3;
56, 1; 78, 1 i 82, 5 i 106, 4 i-dele
Dumnezeiri'i, 40, 4; -dele turnului,
11, 2.
Piuar, 109, 3.
Pine, 56, 7.
Pinza, - de in, 9, 4
Plata, 43, 12; 59, 7.
Placere, 27, 2; 55, 7; 65, 7; 76, 3.4; 90,
6; 113, 5; -ri, 65, 5; 74, 5; 75, 4.
Plecare, 4, 3; -a, 55, 3; -a departe a
Stapinului este timpul pina la veni-
rea lui, 58, 3.
Paarta, 79, 2.3; 80, 1.2.4; 81, 2.5.8; 8G,
5; 90, 4.6; 92, 5; "ta, 79, 3; 81, 1.2.6;
82, 3; 83, 7; 89, 2; -til turnullli este
Filii Illi Dumnezeu, 89, 6; Fiu,1 Illi
Dumnezell est,e -, 8G, 1.
Pocainta, 22, 3; 25, 7; 27, 7; 29, 10; 30,
2; 31, 1.3.5.6; 46, 2; 47, 7; 4G, 1;
61, 3; 62, 3; 66, 6; 72, 1.2.5.6; 74,
2.5; 75, 4; 76, 3 i 77 ,1; G6, 1-3 i
109, 5; 110, 1.3; Ill, 3; 112, 2.3;
-til are sfir:;;it pentru drepti, 6, 5; -ta
sO'tiei, 29, 8; nadejdeil -tei, 62, 4;
73, 2; 76, 2; a singura - , 29, 8;
pentru pagini -ta este pina in cea din
urma zi, 6, 5; zilele de -ta pentru
toti sfintii s-au implinli,t 6, 5.
PaHa, 2, 4; 96, 3; 103,2; 111,3; - a
veacului acestuia, 66, 2; - de:;;arta,
43, 8; - pacatoasa, 2, 4; - rea, 16,
4; 54, 5; 56,6; 102,2; -ta, 29, 2.
3; -ta buna, 46, 1; -ta cea buna,
44, 1.2; 45, 4.5; 46, 1; -ta cea rea,
41, 2; 44, 1.3; 45, 2.4.5; -ta de afa-
ceri multe, 36, 5; -ta de barb at stra-
in, 45, 1; -ta rle desfrinare, 29, 1;
-ta de dreptatc, 45, 4.5; -til de femeL
36, 5; -ta de femeie straina, 29, 1;
45, 1; -t.a pacatului, 1, 8; -ta pacii-
toa'sa, 38, 5; -te, 43, 13; 45, 3; 76,
1; -te de femei, 91, 1; -te reie, 62,
1; -tel'e, 45, 2; -tele desfrinarii, 15,
2; -tele de~aJrte ale veacului aces-
tuia, 49, 5; -teTe aamenHor, 43, 6;
-tele rau'tatii, 43, 2; -te,le veacului
a,cestuia, 62, 3; 63, 2; 77, 3.
Porn, 53, 1 ; -i, 52, 1 ; 53, 1 ; 78, 10; 105, 1 ;
-ii, 52, 3; 53, 2-4 i 105, 3.
Popar, 7, 4; 58, 3; 59, 3; 67, 2.5; 69,
3; 81, 4; -ul 58, 2; 95, 4; -ul Dam-
nului, 58, 3; papoilreJ.e, 69, 2.
Parunca, -c·a Domnului, 16, 2; 28, 2; 114,
4; -cUe Domnului, 13, 3; 37, 4; 54,
5; 56, 2.5; 58, 3; 69, 8; 73, 6; -Cd
lui Dumnezeu, 56, 3; -cile lui Dum-
HERMA, PASTORUL
nezeu, 37, 1.5; 48, 1; 49, 3; 50, 7;
56, 2.3; 62, 2; 106, 2; -cile Fiului
lui Dumnezeu, 90, 5; -ca pastorulul,
porunca I-XII, 26-49; 26, 2; 27, 6.
7; 28, 5; 34, 8; 35, 1; 36, 10; 38,
12; -cile pastorului, 25, 5.6; 30, 4;
32, 4; 46, 2.4.6; 47, 3-5; 49, 4; 61,
1-4,6.7; 72, 6; 73, 5; 74, 2; 77, 3.
4; 78, I; 100, 2; 110, 3; III, 2.3;
112,4; 113, 1.4; 114, 1; -ca stapinu-
lui tarinii, 52, 2.4.7; -die diavolului,
47, 6.
Post, 54, 2.4; 55, I; 56, 5.8; - desavir-
~it, 54, 3; 56, 6; - mare, 54, 5; -
zadarnie, 54, 4; -ul, 54, 3; -ul cel
bine primit, 54, 3.
Posta,v, - de Hna alba, 2, 2.
Po.tj,cni~, -uri, 35, 4.
Potrivire, - armonioasa, 13, 1.
Povara, 79, 4.
Prnt, 22, 5.6.
Predica, 69, 2; 92, 4.5; 94, 4.
Preinchipuire, - a necazului celui mare,
ce va sa fie, 23, 5; 24, 6; - a ne-
cazului ce va sa fie este fiara, 23, 5,
Preot, -ti, 8, 2; -tii care stauin fruntca
Biser,icii, 8. 3.
Prieepere, 30, 2; 40, 6; 57, 3.4; 79, 5;
92, 2; 99, 2.3.; - adinca, 3, 4.
Prieten, 34, 2; -I, 55, 11; 57, I; -Ii 55,
6; -Ii sint sfintii ingeri cei lntU
creati, 58, 3.
P,rieteni'e, -ii pagine, 40, 4.
Pr1iqoana, 98, 3.
Prihana, 23, 5; 59, 7.
Pri1cj, 17, 5; 29, 11; 31, 3.
Prima, - feeioara. 92, 2; - femeie, 82,
3; - genera pc, 92, 4; - vec1enie,
18, 3; 22, 1.
PrivirE', -a cruda, 62, 5.
Proa~ca, 43, 18.
Proba, 43, 7.16.
Protet, 43, 7; - al lui Dunmezell, 43, 12;
- mincinos, 43, 1.4.7; -ti, 43, 12.16;
92, 4; -tii cei g-oi, 43, 15.
Profetie, 43, 12.
Prune, -I, 106, 2; 108, 3; -cii, 106, 1.3;
-cii nu cunosc pacatul, 27, 1.
Purtare, -a de grija a lui Dumnezell, 3,
4; -tari bune, 1. 2.
Pus tie, 7. 4.
Pu.tere, 34, 1.3; 35, I; 39, 11; 42, 2; 43,
6.11.17.20; 47 ,6; 48,2; 49,2; 51,5;
98, 2; 100, 4; - a Duhului dnmneze-
·esc, 43, 2; - infrico~atii, 37, 2; -
neviizlltii, 3, 4; - plina de slavB., 37,
2; diavolul nu are - , 37, 2; -a, 20,
3; 92, 2; 93, 5; 95, 5 ;·a diavolu-
lui, 49, 4; -a Domnnlui, 23, 3; 43, 10;
-il Duilillui, 43, 5; -a DUlllnezeirii, 43,
327
5; -a faptelor bune, 38, 8; -a fecioa-
relor, 90, 4.7; 91, 1.2; -a femeilor
imbracate in haine negre, 90, 8; -a
pietrelor, 12, 3; -a pocaintei, 111, 3;
~a Stiipinu'lui, 11, 5; -ri, 20, 2; fe-
cioarele sint -ri ale Fiului Iwi Dumne-
zeu, 90, 2; -rile eelor ~apte femei,
16,6-8.
Put'intii, 43, 12.
R
Ramura, -ri, 67, 2.4; 68, 9; 69, I; -ri de
finie, 68, 1.
Ranchiuna, 100, 4.
Ranchiunos, -~i, 100, 3.
Riibda,re, indelunga - , 33, 3.6; 34, 3.8;
39, 2; 73, 6; 92, 2; -a, 38, 9.
Riidacina, 55, 4; 78, 6; 98, I; -nile, 107,
1.2.
Rasa-rH, 4, .1.3.
Rasplata, 51, 5.
Raspuns, 43, 13.
Riitiicire, 108, 6.
Ran, 63, 6; -I, 30, 2; 38, 2.3.10; 41, 4;
a nu tine minle -I, 7, I; rel~, I, 8;
rele mari, 34, 4
Rautate, 3, 2; 6, 2; 13, 4; 14, I; 17, II;
26, 2; 27, 1.7; 36, 4.7.9.10; 43, 8;
95, I; 96, 2; 106, 1.3; 107, 2.3; 108,
4; 109,2; 110, I; 111,2; -a, 72, 2;
92,3; -tati, 14, 3; 15,2; 16, 11; 74,
2; 95, 3; 77, 3; -tatile, 38, 3; -tatile
veaclllui acestllia, 61, 4.
Rcfacere, 62, 4.
Reinnoire, -a duhuriIor voastre, 16, 9.
Reu~ita, 111, 3.
Rinrl, patru -uri, 81, 3.
Itindu'iillil, 112. 1.2.
Rill, 1.3; -1 Tibru, 1, 2.
Rivna, 11, 5; 56, 4; 112, 3.
Rob, 55, 2.5.7.9; 57, 1; 58, 5; 59, 1.4;
105, 4; - al lui DllmnezeLl, 28, 4;
29, 2; 57, 3; - foarte er.edindos, 55,
2; -ul, 55, 3.6.8; 105, 8; -ul lui Dum-
nezeu, 2, 4; 38, 4.5; 44, 2; 92, 3;
113, 4; -ul stiipinului vliei este Fiul
lui DlImneZell, 58, 2; -i, 48, 4; 55,
2; impreuna -i, 55, 9; -ii lui Dum-
nezeu, 2, 4; 22, 3; 29, 8; 31,4; 34,
1.2; 36, 4. 6; 38, 6.10; 39, 10; 40,
2; 43, 1; 45, 1.2; 48, 2.4; 50, 1.10;
51,4; 58,3; 62, I; 65, 6.7; 72,5;
76, 3; 90, 7; (l6, 1.3; 97, 1, 3; 97,
2; lOt, 2; 103, 3; 104, 2; -Ii piigi-
nil or, 105, 8.
Robie, 1, 8; 57, 9.
Roci, 51, 3.4.8; 53, 8; 55, 4; 67, 18; 68,
1.2; 69, 7; 96, 3; 105, 4; - ill ade-
varullli, ')6, 2; - (lp dpcptilte, !l6,
2; - in l:'sItar.i, 71, 6; fO'ldZl, 51,
328 SCRIERILE PAR INTI LOR APOSTOLIC!

8; roade, 53, 5; 78, 10; 105, 1.3.4;
roade ,in lastari, 70, 6.
Roma, 1. 1.
Rost, -ul, 51. 7.
Rugaciune, 5, 3; 42, 3.4; 43, 9.14; 51, 5;
57, 3.4; -a, 18, 17; 33, 6; 42, 2.3;
51, 6.7.
Rugaminte, 18, 6.
Ruptura, 109, 3.
Ru~ine, 88, 3.
s Sora, I, 1.7; 40, 2; viitoarea ta - , 6,
Sa·e, 70, 1.
Sakie, 67, I, 2; 68, 7; 69, 2.
Salut, 25, 1.
Salutare, 1, 4; 2, 2; 23, 2.
Sala~luire, 59, 7.
SalbMicie, 44, 2.
Saminta, -a, 101, 4.
Sapatura, -a, 79, 2.
Sii,rae, 51, 4-7; 56, 7; -ul, 51, 5-7; -ci,
38, 10; 51, 8; -ii, 51, 8.
Saracie, -ia, 20, 2.
Seaun, 4, 1; 18, 3; 19, 2, 4; 43, 1 i -
mare, 2, 2; -ul, 4, 3; -ele oele din-
tii, 17, 7.
SeQP, 27, 5.
Seriptura, -ri, II, 5.
Seris, -ul eartii, 6, 1.
Scara, -ra, 88, 6.
Sec era, 67, 2; -a, 67, 3.
Seeeta, 51, 8.
Semintie, douasprezeee -tH, 94, I, 2.
Semn, 9, 9.
Sfaramatura, -ri, 87, 1.
Sfatuitor, 59, 4; -i, 55, 6; 57, 1; sfintii
ingeri ca intU ereati sint -ri, 58, 3.
Sfetnie, 89, 2.
Sfint, sfinti, I, 9; 6, 4; 14, 2; 16, 11;
24, 6; 74, 1; sfintii, 3, 2; 11, 3; 16,
9; 69 8; zilele de pocainta pentru
toti sfintii s-au implinit, 6, 5; sfin-
tii lui Dumnezeu, 16, 8.
Sfintenie, 36, 3; 59, 5; -ia, 29, 3; 31, 3;
34, 8; -in lui Dumnezeu, 13, 1.
Sfir~j,t, 6, 5; -ul Iumii, 16, 9.
Sibil a, 8, 1.
Silabe, -Ie, 5, 4.
Simplitate, 7, 2.
Singe, 24, 3; 112, 4; 114, 3; -Ie, 22 9.
Slava, 3, 4; 6, 6; 10, 1; 27,6;31.' 2;
36, 3; 37, 2; 56, 3; 73, 4.6; -va lui
Dumnezeu, 3, 2; 6, 5; 9, 5; II, 1;
47, 2; -va barbatului drept, I, 8.
Slabiciune ,-a, 20, 2; -a oamenilor, 31,
4; -nL 19,2.4; 20,3.
Slobozenie, 55, 7.
Slujbii, -ba, 103, 2; -ba de daseali 13 1·
-ba de diaconi, 13, 1; -ba d~ e.pis~
copi, 13, 1.
Slujire, 27, 6; 46,3; 104, 2; Ill, 3; 112,
4; 114, 1; -a, 51, 7; 56, 8; 103, 2;
-ri, 50, [); 56, 3.
Slujitor, -i, 110, 1; -Ii lui Dumnezeu, 92,
A.
Smerenie, 18, 6; -nia, 56, 7; Ill, 3; -nia
biirbatului, 73, 6.
So are, 98 1; -Ie, 22, 6; 78, 6; 79, 2; 94,
4; 98, 3.
Socoteala, 108, 6; 112, 4.
Soi, 53, 3.
3; sora (- sotie), 7, 1.
Sotie, 6, 3; 29, 1.8.
Spaima, 2, 4.
Spate ,-Ie 18, 1 ; 24, 7; 79, 5.
Spine, -ni, 35, 3.4; 40, 5; 62, 6.7; 78,
5; 97, 1.
StilJdie, zec·e -ii, 22, 1.
Stare, -a de mai inainte, 66, 6.
Stlupin, 33, 5; 47, 3 i 50, 6; 55, 2-6.
8-11 ; 57, 1 ; 58, 2, 3; 103, 4 i 105, 8.
Sta,pinul, 6, 4.5; 11, 5 i 50, 9; 83, 5 i 108,
6i - turnului, 82, 6.7; 84, 6; 86, 4.
StapinQre, 29, 11 i 50, 3; 59, 1 ; 60, 3 i 69,
3, 5; 105, 4.8; - peste pocainta, 31.
5; -a, 47, 2.
Stihie, -ii, 21, 3.
Stinca, 79, 1.2; 80, 1; 81, 2; 82, 3; 86,
7; 90, 4, 5; -ea, 81, 2; 89, 2; -ca
eea mare, 81, 2; Fiul lui Dumnezeu
este -ca, 89, 1.
Strain, -i 38, 10; 104, 2.
Stralucire, -a portii, 79, 2.
Stricaciune, 62, 2-4.
Str.imtorare, 7, 4; 24, 4; 41, 5; 114, 2;
-a cea mare, 6, 7.
Suferinta, -te, 59, 2.
Suflet, 30, 2; 39, 2.8; 43, 2; 47, 2; 56,
7 i 95, 5; 105, 2; 114, 3; - chinuit,
38, 10; - de copli!, 101, 3; -uI, 14,
6 i 66, 4; 82, 4; -ul omului, 61, 1;
-e, 51, 8; 62, 1; -e necajite, 50, 8;
-ele, 1, 9; 103, 3.
Sunet, 43, 13; - de glas, 22, 4.
Suparare, 24, 4; 28, 4 i 111, 2; -rari, 11,
2; 19, 3; -rarile de mai inainte, 21.
2.
Suspin, -ul, 17, 6.
S
$apte, - femei, 16, 2; de - ori, 64, 2.
$ase, - barbati, 80, 1.3.4; 81, 4, 7; 82,
1; 83, 2; 89, 7; - tineri, 9, 6; 10,
5; 12, 1; 18, 1.
$edere, -a, 21, 3.
Sort, 70, I.
$ovaire, 57, 4.
!lERMA, pASTORUL
$tiinta, -a, 16, 7; -ta, una din eele ~apte
femei. 16, 5.
$uierat, 22, 8.
T 1 ; 78, 2; 80, 1-4, 81, 1-3.5.6.8; 82,
Tata, -I, 55, 8.
Tatal, 17, 9; 59, 3; 89, 2.
Tagaduire, -a Jegii, 50, 6; -ri, 74, 4.
Tarie, 16, 8; 48, 4; 59, 6; 64, 4; -ia, 78,
2; -ia ehinului, 64, 3.
Teama, 37, 1 ; 97, 2; -ma, 35, 1.
Tegri, 23, 4.
Temelie, 82, 4; 90, 6; 92, 4; -ia turnu-
lui, 81, 2.3; -lii, 98, 2.
Terminare, -a turnului, 17, 5.
Tibru, 1, 2.
Timp, 29, 5; -ul, 65, 2; -ul de desfatare,
64, 4; -ul de pedeapsa, 64, 4; -ul
pina la venirea Fiului lui Dumnezeu,
58, 3.
Tile, -ul aratarilor. 18, 6 i -ul pietrelor,
93, 7; -ul vedeniei, 19, 4.
Tileu:ire, -a barbatilor care au adus mla-
ditele, 72, 3-76, 4; -a mladitelor, 72,
1-77, 1; -a pietrelor care au fost
aruncate, 90, 2-9; -a piLdei tarinii,
57, 1-59, 7; -a turnului, 11, 3-15,
4.
Tinar, 18, 7; - foarte frumos, 8, 1 ; -neri
9, 7; 10, 8; 21, 4; eei $ase -neri
sint ingerii primii eI'eati, 12, 1; patru
-neri, 4, 1; 18, 1; $ase -neri, 9, 6;
10,5; 18,1; -nerii, 10,6.
Tiritor, -toare, 78, 9; 103, 1.
Toiag, 83, 3; - stralucitor, 10, 4.
Tovara$, - eu Duhul Stint, 59, 6; -I,
51, 9.
Traista, 25, 1 ; 62, 5; 87, 5.
Tradator, -i de parintL 6, 2; -ii, 72. 4.
Treaba, 41, 2; 43, 4; 53, 7; 87, 5; -eburi,
40, 4.5; 53, 5; -eburi ale veaeului
acestuia, 40, 4.
Trei, 16, 10 i 18, 2.9; a -a, 18, 5; 21, 1;
92, 2, 3.
Treizeci, 23, 1; 64, 4.
T1'eizeci $i cinci, 81, 3; 82, 4; 92, 4.
Tremur, 9, 5.
Tristete, 41, 4.5; 42, 4; 50, 10; -a, 40, \.
2; 41, 3.5; 42,3; 92, 3.
Trup, 2,1; 17,3; 18,7; 19,4; 28, 1;
29, 9; 41, 6; 60, 2-4; 78, 2; 90, 7;
94, 5; 95, 3.4; un singur - , 90, 5;
-ul aeesta strieacios, 60. 2; -ul de ba-
trina, 18, 4; -ul imbatrinit, 20, 1;
-ul in eare a locuit Duhul Sfint, 59,
7.
Trupul Fiului lui Dumnezeu, 59, 5-7.
Turmi!, 61, 6.
329
Turn, 10,4-9; II, 1.2.3.5; 12, 2; 13,
1.5 i 14, 1 i 15, 1.4; 16, 2.9; 17, 5 i
18, 1; 24, 4; 68, 1-4; 69, 5; 70, 5;
72, 6; 73, 3.5; 74, 2.3.5; 75, 2.4; 76,
1-3.5-7; 83, 2.5.8; 84, 1-4.6; 85,
1-4.6; 86, 4.6.7; 87, 1-4 i 88, 4-6;
89, 4.6.7; 90, 2.4-6; 92, 5.6; 93, 1.
7; 94,4; 95,3; 100,3,6; 106,4;
107, 1-3.5; 108, 6; 109, 1; 114, 4;
- este Biserica, 11, 3; 90, 1 i -
este intemeiat pe Cuvintul Domnului,
11, 5; - este tinut de put ere a Sta-
pinului, 11, 5; tilcuirea -ului, 11, 3-
IS, 4.
T
Tara, -rd med, 50, 5; - straina, 50, 1.6.
larina, 55, 2.5; 57, 1 ; -na, 58, 2.
Tesatura, 86, 7.
Tinere-de-minte, 65, 3; -a de minte a
raului, 7, 1 ; 38, 3.
u
Ulei, 43, 15.
Ulm, 51, 1.3.4.8.
Umar, 62, 5; -eri, 25, 1; 79, 4.5; -erii
desgoliti, 90, 8 i -erii goi, 86, 5.
Umezeala, 68, 7.9.
Un, una, 0, 18, 7; 22, 5.6; 25, 1; 64, 4.
Unire, 10, 6; 38,9; -a in cugete, 17,8.
Ura, 34, 4; 92, 3.
Ureehe, -ile sfintilor, 16, 11; 24, 6.
Urma, 110, 2; -me, 110, 2.3.
Usea,t, 10, 7.
U$a, l1$a, 89, 4; u~a turnului, 17, 6.
U;;urinta, 46, 5.
v
Valoare, 33, 5.
Var, 87, 1.
Vara, 53, 2.3.5.
Vas, - de lut, 22, 6; - gol, 43, 13.15;
-e eu ulei, 43, 15; -e cu yin, 43, 15;
-ele, 48, 3; -Ill in care Iocuie~te du-
huI, 33, 2; 34, 5.
Viidu\'a, -ve, 8, 3; 38, 10; 50, 8; 56, 7;
103, 2; 104, 2.
Veae, in - , 101, 4; -ul aeesta, 1, 8; 14,
5.6; 40, 4; 43, 8; 44, 2; 49, 5; 52,
1-3; 56, 6; 61,4; 62,3; 63,2;
77,3; 108,2; 111,3; -ul ee va sa
fie, 24, 5; 53, 2.3.8.
Veeie, 95. 2.
Vedenie, - de noapte, 18, 6; - in easa,
8, 2; -ia, 9, 1; 10, 3; -ia prima, 18,
3; 19, 2.4; 22, 1; -i,a a doua, 18, 4;
20, I; -ia a treia, 18, 5; 21, I; -ia
330
din anul t[eeut, 5, 1; -ii, 22, 3; 23,
2; -iiIe, 12, 3; -iile, I-V, 1-25.
Vedere, 21, 2.
Venin, 103,7; -ul, 17,7.
Venire, -a Stapinului, 58, 3.
Veselie, 42, 4; 50, 10; -ia, 42, 1; 92, 2.
Veste, - buna, 21, 2; -a, 21, 2.
Viata, 1, 9; 20, 2; 25, 2; 37, 5; 49, 6;
51, 6; 59, 3; 62, 3; 63, 4, 6; 65, 4.
7; 68, 7; 72, 1.6; 93, 2; 103,2; 112,
4; -ta, 6.7; 14, 4.7; 28, 3.5; 31, 6.
7; 34, 2; 43, 16; 46, 2; 49, 2; 53,
4; 54, 5; 59, 6; 72, 4.6; 73, 5; 74,
1-3, 5; 93, 3.7; 98, 4; 105, 6; 100,
2; 112, 3; 114, 1; -ta eea de toate
ziIel,e, 114, 2; -ta eea de veci, 7, 2;
-ta de mai inainte, 93, 2; -ta Domnu-
lui, 73, 6; -ta fericita, 16, 4; -ta in
Dumnezeu, 37, 5; -ta noastra, 17, 9;
no, 3; -ta noastra prin apa a fast
mintuita, 11, 5; -ta omului, 38, 4.9;
-ta oameniIor, 27, 1; 38, 9; -ta pro-
fetilor adevarati I~i ,profetillor minci-
no~i, 43, 16; -ta ve~nica, 16, 4; 23,
5; 24, 5; eei care tagaduiesc pe
Domnul se Jipsesc de -ta lor, 6, 8.
VicIe!lug, 28, 3; 31, 4.
Viclenie, -ia, 72, 2; -a diavolului, 31, 4.
Victorie, 45, 5.
Vie, 55, 2-5.7; 57, 1; 58, 2.3; 59, 2;
103, 4.
Vii tor, 60, 4.
Yin, 42, 3; 43, 15; 48, 3; - bun, 48,
13.
Vina, 63, 5; 66, 3.
Vindecare, 60, 3; 66, 4; -a pacaLelor, 77,
3.
Virtute, -a, 46, 1; -il dreptatii, 26, 2; 61,
4; 112, 2; -a plina de slilvil, 36, 3.
Vita, -te, 22, 5.
Vita de vie, 40, 5; 51, 1.3.4.8; -tete de
vie sint poporul aces,ta, 58, 2.
Vinzator, -i, 96, 3; -i ai robilor lui Dum-
nezeu, 96, 1.
Virf, 67, 14; -ul munt,elui, 78, 4; -uri,
75, 1.
Virsta, 9, 8.
Vointii, -a Domnului, 49, 2; 82, 2; -a lui
Dumnezeu, 3, 4.
SCRIERILE PARINTILOR APOSTOLICI
Yorba, - la intimplare, 34, 2.
Vorbilre, -a de rau, 92, 3.
Vorbit, -ul de rau, 27, 2.
Vreme, 1, 3; 5, 1; 51,8; 55,5; 64, 1;
66, 2.6; 83, 1; 90, 8; -a, 34, 3; -a
desfatarii este un ceas, 64, 4; -i (sfir-
~itul lumii), 16, 9; -muri de amagire,
65, 1.
z
Zi'Upilda, -a, 2, 2; 68, 3.
Zece, - pietrc, 80, 3, 5; 131, 2.3; 82, 4;
92, 4; porunci, 46, 2; - stadii,
22, 2.
Zeita, 1, 7.
Lgomot, 24, 7; 130, 1.
Zgura, 24, 4.
Zi, 3, 2; 6. 5; 64, 5; 65, 3; - de chin,
64, 4; a doua - , RB, 7; eea din
urmii - a vietii, 20, 2; 0 singura
- , 65, 2.3; pentnl pagini pocainta
este pin a in eea din urma - , 6, 5;
zi'lla, 6,4; 10,2; 31, 3; 56, 7; 82,
1; -Ie, 6, 1; 16, 10; 23, 5; 25, 2;
31, 4; 46, 2; 49, 2; 55, 9; 63, 6;
64, 4; 68, 9; 70, 1; 77, 5; 82, 5.6;
97,4; 114,2; dona - , 84, 6, 7;
douazeci de - , 22, 1; treizeci de
- , 64, 4; -lele, 103, 6; 106, 2; -Iele
eele mal de pe urma, 89, 2; -Iele de
pocrunta pentru toti sfintii s-au im-
plinit, 6, 5; -Iele ispa~irii pacatelor,
15, 6; -lele viitoare, 6, 8.
Zid, 136, 3; 89, 5.6; 107, 1.2.5; 108, 1;
110,2; -uI, 84, 2; 94, 4; -uri, 68, 5;
72, 6; 73, 3; 74, 3.
Zidar, -i, 82, 1 ; -ii, 133, 6.
Zidiirie, 84, 5, 6; 85, 1-7; 86, 2; 87, 1.
2; 89, 7; 90, 3; 94, 3; 100, 4; -ia,
90, 4; 93, 7.
Lidire, 10, 8; 13, 1.2.5; 14, 1.2.5.6; 81, 5.
7.8; 82, 3.4; 83, 8; 84, 1.4.7; 86, 3-
5; 92, 4; 114,4; -a, 12,2; 13,1,5;
15, 5; 20, 3; 24, 4; 80, 3.4; 81, 3-6;
82, 1.2.7; 83, 2; 84, 6; 85, 3; 89, 4;
90, 2.6; 92, 5.6; 93, 1.
 EPISTOLA
CA.TRE DIOGNET
 INTRODUCERE

Epistola catre Diognet, aceasta perJii a Jiteraturii cre$tine din

primele trei sec ole cre$tine, cum a fost numita, este necunoscuta aW
scriitorilor cre$tini din epoca patristica dt $i celor din epoca medie-
vaJii. A fost editala pentm prima data Ja Paris in 1592 de Henri esti-
enne, dupa singurul $i unicul manuscris care a transmis textul, codi-
cele Argentoratensis 9, din secolul XIII-XIV, care Jeproducea un text
probabiJ din secolu1 VII. Manuscrisul, intrat intre 1793 $i 1795 in Hi-
bJioteca municipala din Strasbourg, a fost distrus 1a 24 august 1870 In
incendiul provocat de bombardamentul artileriei prusace. In acest ma-
nuscris Epistola lui Diognet se gasea a$ezata indatii dupa scrierile
Sfintu1ui lustin Martiml $i era introdusa cu cuvintele: «a ace1uia$i»,
adica a Sfintu1ui lustin. Astfel a fost editata ca opera a Sfintuiui lus-
tin. V reme de un secol nimeni n-a pus la indoialii aceastii atribuire. In
1649, Tillemont demonstreaza ca Sf1ntul lustin nu poate fi autorul ei,
pentm urmatoare1e motive: a) este mare deosebire de stil Intre stilul
episto1ei $i stilul scrierilor autentice ale lui luslin; b) lustin i$i In-
/cmeiaza ideile sale cu texte din Scriptura, citate textual, pe dnd ill
aceasta epistola textele scripturistice sint citate liber; c) nici un scrii-
lor vechi bisericesc nu da marturie ca episto1a este a Sfintului lustin
Martim!. Raminlnd tara autor, au fost propu$i aJtii. Henri lrenee Mar-
rou da lista lor: Apollos, Clement a1 Romei, Quadratus, Marcion,
Aristide, ApeIJes marcionitul, Ambrozie apologetul, Teofil al Antio-
hiei, lpolit al Romei, un ucenic a1 lui Clement, Clement Alexandrinul
(propus de Marrou), Lucian a1 Antiohiei, lerotei, ucenk al apostolilor
$i episcop al Atenei, un teo1og bizantin Nichifor Calist; iar un cerce-
tmor englez, Donaldson, a propus pe un emigrant grec din secolul XV
sau chiar pe primul editor, Henri Eslienne. Toale aceste ipoleze, ori-
cil de ingenioase ar fi $i oridt de multa eruditie ar vadi, ramin sim-
ple ipoteze, care nu vor gasi niciodata consimtamintul unanim a1 cri-
334 SCIUERILE PARINTILOn APOSTOLIU

lieilor. Autorul epistolei va ramine mai departe un neeunoseut, ea $i

Diognet, eel earuia neeunoseutul autor 1i adrcseaza epistola, de$i a
fost identifieat eu filozoful stoie ])jognet, unul din preceptorii impara-
lului Mare AureJiu, eu impc1ratul Adrian sau eu proeuratorul din Ale-
xandria C1audios Diognetos, identifiearea eea mai aproape de adevar
poate, Meuta de ultimul editor 01 Epistolei, H. I. Marrou, ipoteza CClre
pore a Ii eonfirmata $i de 10l":ul $i data EpistoJei: Alexanrlria, in jurul
anului 200.
Textul editat de Henri Estienne, ea $i ee1e 65 de editii oparutc
pina aeum, ore 12 eopitu1e, dintre eare numai prime1e 10 capito1e sillt
ale epistolci; eapitolele 11 $i 12 sint sfir$itul unei aile luerari. Up--
se$te deei sfir$itu1 Epistolei caire Diognet $i eorpu1 celei de a doua
serieri. Datorita neotentiei eopi$ti10r s-a petreeut eu Epistola catre
Diognet aee1w;;i fenomen ca $i eu manuscrise1e care au lransmis Fpis-
tola Sfintului Poliearp $i Epistola zisa a lui Barnaba. Dealtfel, eopislul
manuserisu1z.zi Argentoratensis 9 a observat diseontilluitateCl textului,
pentru ea a seris pe margine, in dreptul siJr,~ituhzj capjfolului 10 $i
inceputul capitolului 11 : w8s 6&X07t'l)v ctx.c 'to CXV'tLIPCXCPOV.
Autorul neetlnoscut rospuncle, in epistola sa, ce10r trei intreba/ i
pllse de Diognet $i pdn e1 de toti fj]osofii pagini ai seeo1ului oj doilw
-- vreau sa SPUll cu aceste cll\'inte ca se poote ca J)iognct sa nll jie
o persoana istorica ,ei un simiJol, 0 iietiune -- :
1. Ce este religia cre$tinilor $i pentru ee cre$Unii nu cinstesc pe
7.eii grecilor $i nici nu primese eredinta iLldeilor ?
2. Dc ce natura este dragoslea, pe care 0 au ere$tinii Inlre ei?
3. Pentru ee aeeasta religie s-a ariitat acum $i nu mai Inainte? (l).
La prima intrebare, alltoru1 amta sllperioritatca cre$tinism1.11ui iaid
de paginism $i iudaism. Cultu1 dot de pagini lui Dumnezeu este 0
insuita adusa adevaratu1ui Dumnezeu, Care nu-i nici piatra, nici
lemn, nici fier, nici vreo alta materie. Cultu1 dat de iudei lui Dumne-
zeu nu se deosebe$te nici e1 intru nimic de eultul paginilor, pentru
ca, de!ji cinstesc pe tll1u1 $i singuru1 Dumnezeu, ii adue un cult ma-
teria1: jertfe de earne !ji grasime, simbete, posturi, taierea lmprejur
!;:j alte obiceiuri nevredniee de Dumnezeu (II-IV).
La Intrebarea a doua, autorul descrie viata curata $i minunata a
cre$tinilor (V -V I) $i prezinta in linii mari invatdtura cre:jtina (V JI-
VIII).
EPISTOLA CATRE DIOCNE'I' 33,5

Cu privire la aparitia alit de tirzie a crc$tinismului, raspunsul au-

torului epistolei este altul dedt al apologetilor cre~tini: Creijtinismul
[I aparut a/unci c1nd omenirea a ajuns 1a con.~tiinta neputintei ei ~j la

con~tiinta nevoii de mliltuire (IX).

In cupitolul X, Diognet este Indemnat sa imlnaO$eze DOlla Invdtd-
lura, pentru a pulea cunow~le, prin propria sa traire, Cldevc'irata bllCU-
ric $i a ferici pc cei care au suierit ioeLlI aeeslu de pe pamlnt, adiea
pc mucenici.
Capiioiele XI $i XII ml apartin epistoIei i se deosebcsc de ea ·5 i
prin sUI $i prin gilldire i iar seriitorjj cre$iini JJlO/JLL5i ca auiori -
Meliton de Sardes, Panten, Metodie a1 Olimpului -- sint simple ipo-
teze.

LITERATURA

E rI i t i i : Sii 5e vadii la Plirintii Apo'stolici. Eddtii separate: E. BUOIlCliuti, Lf'ttera

a Diogneto, Testo, trairluzione, note Roma, 1921. - J. Geffcken, Der Brief an Diog-
netos, Heidelberg, 1928. - E. H. Illankeney, The Epistle to Diogne>t'lls, London, 1943.
-- E. H. Mcccham, The Epistle to DioCjruetus. The Greek text with intwd., translation
dnd notes, Manchester, 1949. - II. I. MUTroll, A Diognete, {~dition critiql1e, trarluc-
tion el commentaire, 2-e edition revue et auglffientee, Paris, 1965 (Sources chretien-
nes, 33 bis).
T r a due e r i: S,) se vadl! la Pl!rintii Apostolici ~i la editiile separate. - Tra-
c1uceri separate: a) In cilg}czu: L. B. Rud/oni, The Epistle to Diognetus, Lon.d.on,
1rWU i b) in (juTnuna: I1. )';ihn, Der Ursprunq des I3riefes an Diognet, Freiburn i. Sr..
Ill!32, 155-168. - J. G<'iici;cll, in: E. Hennecke, NC'lltestilmentliche Apokryphen, erl.
L, Tllbinqen, 1924, 619 sq. - W. Ilcinzclmuflll, Der Brief an Dio9net, Erfurt, 1896;
c) in romdneflte: Al PetrescLl, Epistolil ci1tre Diognet, Bucure~ci, lD02, p. 56-GB.
Stu d i:i: L. AItonsi, II ",ProtreHico» eli Clemente Alessandrino e l'Epistola a Dio-
qnelo, in: Aev, 20 (lD46), p. 110-114. - 1'. Andrics.';cn, L'itpolonie de QUiidfillllS
conser vee sous Ie titre rI'Epitre it Diognete, in: RTAM, 13 (ID46), p. 5--39. 125-14H,
237-260; 14 (1947), p. 121-156. - Acelu$i, The Authorship of the Epistula ad Dio~l­
ne.tum, ve, 1( 1947), p. 129-136. - Acclw;i, L'EpiJogue de l'Epitre il Diognete, in:
RTAM, 14 (1947), p. 121-156. - G. Burely, LeHr,e il Diognete, in: C, III, col. 855.
- Acela.5i, La vie spirituelle d'aipres les Peres des trois premiers siecles, Paris,
1935, p. 88-93. - Beck, Die Sittenlehre des Briefes an Diognet, in: PhJB, 17 (1904),
p. 438-445. - B. Billet, Les lacllnes de l'it Diognete, in: RSR, 45 (1957), p. 409-
418. - E. H. Blakeney, A note on the Epistle to Diognetus, X, 1, in: JThSt, 42 (1941),
p. 193-195. - N. Bowetsch, Der Autor der Scblllsskapitel des Brides an Diognet,
in: NGWG, Phil. his!. Klasse, (1902), p. 621-634. - R. H. Connolly, The Date and
Au,thorship of the Epistle to Diognetus, in: JThSt, 36 (1935), p. 347-353. - Acela$i,
Ad Diognetum XI-XII, in: JThSt, 37 (1936), p. 2-15. - J. DOllaldson, A critical
history of the Christian Literature and doctrine from the death of the Apostles
to the Nicene Council 2. London, 1866, p. 126-142. - H. Doulcet, L'Apo-
logie d'Aristide et l'EpUre de Diognete, in: RQH, 28 (1880), p. 601-612. - J.
DrQscke, Der Brief an Diognetos, Leipzig, 1881. - M. Fermi, L'Apologia di Aristide
e la lettefil a Diogneto, in: RR, (1925), 541 sq. - F. X. Funk, Das Schlusskapitel des
Diognetenbriefes, in: ThQ, 85 (1903), p. 638-639. - J. Geficken, Der Brief an Diogne-
tos, Heiidelberg, 1928. - P. Godet, Epitre it Diognete, in :DThC, IV, 2, col. 1366-
336 SCRIERILE PARINl'ILOR APOSTOLIC I

1369. - A. E. Housman, On the Letter in Diognetus, VII, 2, in: HThR, 45 (1952),

p. 1. - P. C. Hristu, 'E1ttcr1:0A~ 1tpo::: Ilt01'llj'tO'l, in: ThEE, IV, col. 1237-1239. - E.
J. Karpathios, l:O/-L1tA~p(ilO't~ 'tou XaO'/-L(X1:o~ 't~<: 1tpo<: 11 to'1'17)1:0'l E1ttO''tOA~', Tesalonic, 1925.
- H. Kihn, Zurn Briefe an Diognet c. 10, 3-6, in: ThQ, 84 (1902), 495-498. - Ace-
Ia~i, Der Ursprung des Briefes an Diognet, Freiburg i. Br., 1882. - G. Kriigcr, Aris-
tides als Verfasser des Briefes an Diognet, in: Zeitschrift flir wissenschaHliche Theo-
logie, 37 (1894), p. 206-223. - Henri lrenee Marrou, Epitre, ou mieux Discours a
Diognete, in: DSp, III, 993-995. - H. G. Meecham, The Epistle to Diognetus,
Manchester, 1949. - Acela'ii, The Theology of the Epistle to Diognetus, in: ExpT,
54 (1942), p. 97-101. - E. MoHand, Die literatur- und dogmengeschichtliche SteHung
des Diognetbriefes, in: ZNW, 33 (1934), p. 289-312. - P. Nautin, Le dossier d'Hip-
polyte et de MeEton, Paris, 1953, p. 124-126, - A. D. Nock, A note on ep. ad
Diogneturn X, 31, in: JThSt, 29 (1927), p. 40. - F. Ogara, Aristidis et epistolae ad
Diogn·:;tum cum Theophilo Antiocheno cognatio, in: Greg (1944), p. 74-102. - J.
G. O'Neill, The Epistle to Diognetus, in: Irish. Eccles. Reeo·rd, 85 (1956), p. 92-106.
- F. Overbeck, Ueber den pseudo-justinischen Brief an Diognet, Basel, 1872. - A.
di Pauli, Die Schlusskapitel des Diognetbriefes, in: ThQ, 88 (1906), p. 28-36. -
AI. Petrescu, Epistolacatre Diognet, Bucuresci, 1902. - L. Radford, The Epistle of
Diognetus, London, 1908. - P. Roasenda, Epistola ad Diogneturn II, 1; II, 3, in:
Aev, (1934), p. 522-523. - AceIa~i, In epistolae ad Diogneturn XI-XII carpj,ta ad-
notalio, in: Aev, (1935), p. 248-253. - AceIa~i, 11 pensiero paolino nell'Epistola a
Diogneto in: Aev, (1935), p. 468-473. - E'. Skard, Eine Bemerkung Zllm Diognet-
brief, in: SO, 29 (1952), p. 92. - J. Tixeront, EpitTe il Diognete, in: DPCR, II. col.
874-875. - P. Thomsen, in: PhW (1930), p. 561-563, (1932), IIIsq. - C. La Vespa,
La lC'tlera a Diogneto, Catania, 1947.
 EPISTOLA CATRE DIOGNET

CAPITOLUL I

1. Pentru ca vad, pre a puternice Diognet, ca te straduie~ti mult sa

cuno~ti religia cre~tinHor ~i ca te interes,ezi,cll muHa pricepere ~i cu
mare grija de cre~tini, ca sa afli: in care Dumnezeu ered, cum se in-
china Lui ~i cum :se face di toti cm~tilllii nesocotesc lumea ~i dispre-
tuiesc moartea, ca nici nu socotesc dumnezei pe cei socotiti de elini
dumnezei ~i nici nu tin superstitiile iudeilor; ~i, in sfir~it, pentru ca
vrei sa ~tii ce este dragostea pe care 0 au unii fata de altii ~i pentru
ce acest neam nou de oameni sau acest fel nou de viata s-a ivitacum
in lume ~i nu mai inainte, 2. de aceea laud rlvna ta ~i cer de la Dum-
nezeu - eel 'care ne da puterea de a grai ~i de a ascuUa - sa-mi dea
mie puterea de ·a graia~a ca ,ascultindu-ma, :sa ajungi mai bun, iar tie
sa.-ti dea puterea de a asculta a~a, incH sa nu mihne~ti pe cel care-ti
gr~lie~te.

CAPITOLUL II

1. Ei bine, curate~te-te de toate gindurile, care ti-au stapinit mai

inainte min tea ; inUitura obi~nuinta, care te-a ratacit; fii om nou 1, ca
(lintru inceput, pentru ca ai sa asculti 0 invataLura noua, a~a precum
chiar tu insuti ai marturLsit.
Prive~te nu numai cu ochii, ci ~i cu mintea, din ce sint Hicuti ~i ce
chip au aceia, pe care voi Ii numiti ~i-i socotiti dumnezei! 2. Nu esLe
unul piatra, la fel cu aceea pe care 0 calcam in picioare? 2 Nu este
altul arama, cu nimic mai bun dedt vasele de arama, de care ne fo-
losim? 3 Nu este altul lemn, aproape putred, altul argint, care are ne-
voie de un om ca sa-l pazeasca spre a nu fi furat 4, altul fier, mlncat
de rugina 5, altul lut, intru nimic deosebit de vasul fdcut spre cea mai
1. Efes. 4, 22-24; Col. 3, 10.
2. Deut. 4, 28; Is. 44, 9-20; leT. 10, 3-5; Int. Sol. 13, 16; 15, 7.
3. Ep. leT. 58.
4. Ep. leT. 17,56.
5. Ep. leT. 11, 19.

22 - Parinti apostolici
 SCRIEnILE PARINrlLOR APOStOLICI

de necinste trebuinta? 6 3. Nu sint toti acestia dintr-o materie strica-

cioasa? Nu sint fauriti din fier si foc 'I Nu i-a fikut pe unul pietrarul,
pe altul fierarul, pe altul argintarul, iar pe altul olarul? 7 Nu se putea
oare, ca inainte de a se da prin arta me~terilor aces lor materiale chi-
purile zeilor, sa se dea fiecarui material aHa forma? $i nu se pot
oare Si acum s,chimba chipurlle zeilor in aIte chipuri? S Nu se pot
face ~i acum din vase de aeelasi material, daca se gasesc aceiasi mes-
teri, chipuri de zei la fel cu aceia? 4. $i iarasi, nu pot face oare oame-
nii din zeii 1a ,care voi va lJnichinati ,aeum, v,ase 1a fel eucelelalte?
Nu-s toate surde, illU-S oarbe, nu-s neinsufleti;te, nu-s nesimtitoare,
nu-s nemi~dHoare? Nu-s toate supuse pulreziciunii, nu-s to ate stri-
cacioase'l 5. Peacestea Ie numiti dumnezei, acestora slujiti, acestora
va inchinati I Va asemanati desavirsit cu ei. 6. De asta uriti pe cres·
tini, ea nu-i soeotese dumnezei. 1. Nu-i dispretuiti, oare, eu mult mai
mult dedt ere~tinii, voi eare-i soeotiti Si-i eredeti dumnezei? Nu-i
batjoeoriti, oare, si nu-i oeariti mai mult, dnd pe zeii de piatra Si de
lut Ii cinstiti, dar Ii lasati far a paza, iar pe zeii de argint Si de aur Ii
inehideti noaptea, iar ziua Ie puneti paznici, ea sa nu vi-i fure? 9 8.
Prin cinstirea, pe eare eredeti ea le-o adueeti zeilor, voi mai mult ii
pedepsiU, daoa ei intr-adevar ar avea simtire. Dar n-au simtire! ~i
aceasta 0 aratati prin aeeea ea va inehinati lor eu jertfe de singe Si
de grasime. 9. Cine dintre voi ar indura aeestea, cine ar suferi sa i se
aduea 0 astfel de inehinaciune'l Nici un om n-ar indura de buna voie
aoeasta percJeapsa,ea omul are simtire Si judeeata; piatr,a, jnsa, indu-
ra, cii n-are simtire. Asadar, voi inSiva faeeti dovada ea zeul H-are
simtire. 10. AS mai putea spune Si altele muIte pentru care pricini
crestinii nu slujese unor dumnezei ea aeestia; dar daca nu ti se par
indestulatoare eele ee am spus, soeotese de prisos sa mai spun alt-
ceva mai mult.

CAPITOLUL III

1. Soeotese, apoi, cii doresti sa auzi mai ales pentru ee erestinii

nu cinstese pe Dumnezeu la fel eu iudeii. 2. Intr-adevar, iudeii, ehiar
dadi se departeaza de slujirea lui Dumnezeu, de care am vorbit mai
inainte, Si pre~ind cit ei ered intr-un singur Dumnezeu Si-L cinstese eu
'intelepeiune ea pe un Stapin al tuturora, totusi gresese dnel Ii aelue
6. Int. Sol. 13, 1l.
7. lcr. 10, 3-5 i Avac. 2, 18-19 i Ep. ler. 7-29; 44-58.
8. Rom. 9, 21 i 2 Tim. 2, 20.
9. Ep. ler. 17.
EPISi'OLA CATRE DrOGNET :B9

Lui acela;;i cult ca $i paginii, de care am vorbit. 3. Paginii dau pilda

de lipsa de judeoata, atunci dnd 'aduc jertfe unor zel nesimtHori $i
sur:ai; iudeii, insa, dnd aduc acele jertfe, so'cotind <ca Dumnezeu
are nevoie de ele, jertfele lor pot fi socotite mai c1egralJa nebunie $1
nu cinstire de Dumnezeu. 4. Ca «Gel care a fiicut cerul ~i pamintul ~j
toate cite sint in ele» 10 $i ne da noua pc taate cele de care avem nevoie,
nu are nevoie de nimic din acelea, pe care Ie da celor ce socotesc Cd
I Ie dau Lui 11. 5. Iar cei care-I aduc jertfe de singe, de grasime $i 010-
caus,te $i socot ca prin 'aceste ceremonii II ci:nstesc, mi se pare cd nu
s(' deosebesc intru nimic de celcare arata aceea$i cinstire zeilor surzi,
care nu pot lua parte la aceasta cinstire. Ei socot di dau ceva Celui
ce n-are nevoie de nimic.

CAPTIOLUL IV

1. Iar despre frica lor cu privire la mincari, la superstitia lor cu

privire la simhete, la mindria UHerii imprejur, la batjocorirea postului
$i a zilei celei dintii a lunii, nu socot ca trebuie so. Ie afli de la mine,
ca to ate sint de ris $i nu merlUi sa vorbesc de ele. 2. Cum este oare
ingaduit, ca pe unele din tapturHe lui Dumnezeu, create spre trebuinta
oamenilor, sa Ie prime$ti, ca fiind bine Hicute, iar pe altele sa Ie
arunci, ca nefolosit'Oare $i de prisos? 3. Nu este oare 0 !ipsa de cre-
dint a sa il1vinuie$ti pe Dumnezeu Cd impledicd s~i se iaca bine in ziua
simbetei? 12 4. Nu meriUi oare sil-ti bat! joe de eel care se mindre$te
cu ciuntirea trupului, ca de 0 murlurie de aleCjcrc;;i Cd din pricina
asta este iubit in chip deosebit de rJUmnezeu ? 5. Clne ar socoti 0 do-
vada de cinsiire a lui Dumnezeu $i nu mai deqraba 0 nebunie obser-
varea mersului stelclor ~i lunii, pentrua tine lunile $i zilele 13, ca $i
impartirea planurilor lui Dumnezeu $i schimbarile timpurilor dupa pof-
tele lor, spre a socoti unele zile, zlle de sarbatoare, iar pe altele zile
de jale? 6. Socot ca ti-am aratat indeajuns ca. pe buna dreptate se
Indeparteaza cre:;;tinii de nesocotinta, ra.idcirea, curiozitatile :;;i min-
dria iudeilor. Sa nu te a$tepti di pop ana de lil vreun am taina reli-
giei lor.

CAPITOLUL V

1. Cre:;;tinii nu se deosebesc de cellalti oameni nici prin pamintul

pe care traiesc, nici prin Iimba, nlci prin imbracaminte. 2. Nu locuiesc
10. Ps. 145,6; Fapte 4,24; Ie§. 20,11.
II. Fapte 17,24-25; Ps. 49, 8-14.
12. Lc. 6, 9; 13, 14-16; 14, 3-5.
13. Gal. 4, 10.
340 SCRIERILE PARINTILOR APOSTOLICI

In ora~e ale lor, mel nu se folosesc de 0 limba deosebita, nici nu duc

o viata straina. 3. Invatatura lor nu-i descoperita de gindirea ~i cuge-
larea un or oameni, care cerceteazacu nesoeotinta; nici nu 0 arata, ca
unii, ea pe invatatura omeneasea. 4. Locuiesc in ora~e grece:;;ti :;;i bar-
hare, cum le-a venit so art a fiecaruia; urmeaza obiceiurile ba~tina~ilor
si in imbradiminte ~i in hrana ~i in celalalt fel de viata, dar arata 0
vietuire minunata ~i reeunoscuta de toti ca nemaivazuta. 5. Locuiesc
in tarile in care s-au nascut, dar ca strainii; iau parte la toate ca ceta-
teni, dar pe toate Ie rabda 'ca straini; orice tara straina Ie e patrie, ~i
orice patrie Ie e tara straina 14. 6. Se casatoresc ca toti oamenii :;;i nasc
copii, dar nu arundi pe cei nascuti. 1. Intind masa comuna, dar nu ~i
patu!. 8. Sint in trup, dar nu traiesc dupa trup 15. 9. Locuiesc pe pa-
mint, dar sint cetateni ai cerului 16. 10. Se supun legilor rinduite de
stat 17, dar, prin felul lor de viata, biruiesc legile. 11. Iubesc pe toti,
dar de toti sint prigoniti. 12. NU-i cunoa~te nimeni, dar sint osinditi;
sint omoriti, dar dobindesc viata. 13. Sint saraci, dar imbogatesc pe
multi sint Iipsiti de toate, dar tn toate au de prisos IN. 14. Sint injo-
siti, dar sint slaviti cu aceste injosiri; sint huliti, dar sint indreptatHi.
15. Sint ocariti, dar bineeuvinteaza 19; sint insultati, dar cinstesc. 16.
Fac bine, dar sint pedepsiti ca rai i sint pedepsitL dar se bucura :!O, ca
~i cum Ii soar da viata. 11. ludeii Ie poarta razboi ca unora de aU
neam, elenii Ii prig on esc i dar cei care-i urasc nu pot spune pricina
du~maniei lor.

CAPITOLUL VI

1. Ca sa spun pe scurt, ce este sufletul in trup, aceea sint cre~tinii

in lume. 2. Sufletul este raspindit in toate madularele trupului, iar
cre:;;tinii in toate ora:;;ele lumii. 3. Sufletul locuie:;;te in tmp, dar nu
este din trup; cre:;;tinii locuiesc in lume, dar nu sint din lume 21. 4.
Sufletul nevazut este inchis in trupul vazut; ~i cre~tinii sint vazuti,
pentru ca sint in lume, dar credinta lor in Dumnezeu ramine neva-
zuta. 5. Trupul ura~te sufletul :;;i-i poarta razboi 22, tara sa-i fi facut
vreun rau, pentru ca-l impiediea sa se dedea placerilor i ~i lumea
14. Eies. 2, 19 i Fil. 3, 20 i Evr. 11, 13-16 i 13, 14; 2 Pt. 2, 11.
15. Rom. 8, 12-13; 2 Cor. 10, 3.
16. Fif. 3, 20 i EVl. 13, 14.
17. Rom. 13, 1; Tit 3, 1; 1 Pt. 2, 13.
18. 2 Cor. 6, 9-10.
19. Mt. 5, 44; 1 Cor. 4, 12-13.
20. 2 Cor. 6, 9-10.
21. In. 15, 19; 17,11-16.
22. Gal. 5, 17.
EPISTOLA cA TRE DrOGNET 341

ura~te pe cre~tini 23, fara sa-i fi facut vreun rau, pentru cil 'se impotri-
vesc pIacerilor ei. 6. Sufletul iube~te trupul, de~i trupul ura~te sufle-
tuI; sufletul iube~te ~i madularele; ~i cre~tinii iubesc pe du~manii
lor 24. 1. Sufletul este inchis in trup, dar el tine trupuI; ~i cre~tinii sint
inchi~i in lume, ca intr-o inchisoare, dar ei tin lumea. 8. Sufletul ne-
muritor locuie~te in cort muritor 25; si cre~tinii locuiesc vremelnic in
cele stridicioase, dar a~teapta in ceruri nestrkaciunea. 9. Sufletul chi-
nnit cu putina mincare ~i bautura se face mai bun; ~i cre~tinii, pe-
depsiti in fiecare zi, se inmultesc mai mult. 10. Intr-o atH de mare
ceata i-a rinduit Dumnezeu, ca nu Ie este ingaduit s-o para,seasca.

CAPITOLUL VII

1. Dupa cum am spun mai inainte, nu Ii s-a dat cre~tinilor inva-

Hitura lor ca 0 nascocire paminteasca, nici cre~tinii nu pretind Cd
pazesc cu atita grija 0 invatatura trecatoare, nici nu Ii s-a incredintat
rinduiala unor taine omene~ti, 2. ci, cu adevarat, Insu~i Atotputernicul,
Atoatezidi:torul ~i nevazutul Dumnez,eu, El IIlJs'U~i, din ceruri, a a~eza,t
in oameni ~i a intarit in inimile lor adevami ~i cuvintul ceJ SHnt ~i
Jllai presus de intelegere. N-a trimis oamenilor, cum ~i-ar inchipui
cineva, un siujitor sau un Inger sau 0 capetenie sau pe cineva din cei
care drmuiesc cele paminte~ti sau pe cineva din cei carora Ii s-a in-
credintat conduce rea celor eere~ti, ci pe Insu~i Me~terul ~i Creatorul
universului, prin Care a creat cerurile, prin Care a inchis marea in
hotarele ei 26, ale Carui taine Ie pastreaza cu credincio~ie to ate stihiile
1umii, de la Care soarele a primit porunea sa pazeasca masurile dru-
murilor zilei, de a Carui porunca asculta luna, ca sa lumineze noap-
tea, Caruia i se supun steIeIe, care urmeaza drumul Iunii, prin Care
toate au fost rinduite ~i hotarite, Caruia i se supun cerurile ~i cele din
ceruri, pamintul ~i eele de pe pamint, marea ~i eele din mare, focul,
aerul, adineul, cele din inaltimi, cele din adineuri, cele de la mijloc.
Pe Acesta L-a trimis oamenilor. 3. L-a trimis, oare, cum ar putea gindi
unul din oameni, spre a impila, spre a inspaiminta, spre a ingrozi? 4.
Nicidecum! L-a trimis eu bunatate $i blindete, cum trimite un rege
pe fiul sau, L-a trimis ca Dumnezeu, L-a trimis ca Ia oameni, L-a tri-
mis ca sa mintuie, ca sa convinga, nu sa sileasdl; ea Dumnezeu nu
sile$te. 5. L-a trimis ca sa cherne, nu ca sa alunge i L-a trimis ca sa
23. In. 15, 18-19; 1 In. 3, 13.
24. MI. 5, 44; Le. 6, 27.
25. 2 COl. 5, 1; 2 PI. 1, 13.
26. Ps. 103, 10; Pi/de 8, 27-29; 10\4 26, 10; 38, 8-11.
342 SCRIERILE PARINTILOR APOSTOLICI

iubeasdi, nu ,ea sa judece 27. 6. II via trimite !;ii Judecator !;ii dne va su-
feri atunci venirea Lui? 28 ... 29. 1. Nu vezi ea sint dati ere~tinii la fiare,
ca sa se lepede de Domnul ~i nl'l sint invin~i? 8. Nu vezi ea, cu cit
sint pedepsiti mai multi cu aUt numarul lor se inmultef$te? 9. Acestea
nu par a fi fapte de om, ci puterea lui Dumnezeu. Acestea sint dovezi
ale venirii Lui in lume.

CAPITOLUL VIII

1. Cine dintre oameni a ~tiut ce este Dumnezeu, inainte de veni-

rea Lui? 2. Sau poli primi cuvintele def$arte !;ii prostef$ti ale acelor
mozofi, pe cuvintul carora se pune at Ita pret? Unii din ei au spns ca
Dumnezeu este foc 30 - au nurnit focul Dumnezeu, ca in foc au sa
rnearga! - ; altii au spus ca este apa 31, iar altii alta din stihiile create
de Dumnezeu. 3. Daca ar fi primite aceste invataturi, s-ar putea spune
la fel ca fiecare din celelalte creaturi este Dumnezeu. 4. Dar acestea
sint basme f$i inf$eladuni de f$arlatani. 5. Pe Dumnezeu nici unul din
oameni nu L-a vazut, nici nu L-a cunoseut, ci El s-a aratat pe Sine
Insuf$i 32. 6. S-a aratat prin credinta, singura prin care se poate vedea
Dumnezeu. 1. Ca Dumnezeu, Stapinul !;ii Creatorul universului, Cel ce
a facut toate !;ii le-a pus in ordine, a fost nu numai iubitor de oameni,
ci !;ii indelung rabdator 33. 8. EI a fost totdeauna af$a f$i este !;ii va fi:
blind, bun, neminios, adevarat, singurul care este bun 34. 9. Gindind
un plan mare f$i mai presus de cuvint, l.a impartaf$it numai Fiul-rti. 10.
Atita vreme cit tinea in taina planul Sau ~i pastra in tacere hotarirea
Lui cea inteleapta, se pare a ca ne trece cu vederea ~i ca nu se mai
ingrije!;ite de noi. 11. Dar cind, prin iubitul Sau Fiu :15, a descoperit ~i
Hieut cunoseute cele gatite dintru inceput 36, atunci pe toate ni le-a dat
noua 37, ea sa participam la binefacerile Lui, ca sa Ie vedem f$i sa Ie
pricepem. Cine s-ar fi af$teptat vreodata la acestea ?
27. In. 3, 17.
28. Mal. 3, 2.
29. Lacuna, eomentata de 0 nota marginala astfel: «Am gasit 0 taietura in
manuscrlsul de pe care e6pii; manusenisul este foarte vechi» (la: H. I. Marrou, op.
cit., p. 69, n. 9).
30. Heraelid, filozof grec din ~eoala ioniana (540-480 inainte de Hristos).
31. Tales din Milet, matematician !?i filozof gree din !?eoala ioniana (sfif!?itul
seeolului VII - 'inceputul seeolulu~ VI, Inainte de Hrj'stos).
32. In I, 18; Le. 10, 22.
33. Rom. 2, 4.
34. MI. 19, 7; Me. 10, 18; Le. 18, 19.
35. Mt. 3, 17; 17, 5; 1 PI. I, 17.
36. Eles. 3, 9.
37. Rom. 8, 32.
EPISTOLA cA TRE mOGNET 343

CAPITOLUL IX

1. A~adar, dupa ee Dumnezeu a rinduit pe toate impreuna eu Fiui

Sau, ne-a iasat, pina in vremile din urma, sa fim purtali de porniri
nestrabalate, a$a preeum voiam, du~i de plaeeri $i de potte 38, fara ea
Dumnezeu sa se bueure negre$it de pacatele noastre, ci rabdindu-le,
~i fara sa ineuviinteze aeel timp de nedreptate, ci pregatind timpul de
aeum de dreptate, ea sa fim vrednici aeum de bunatatea lui Dumnezeu,
noi, care in vremea deatunci am fost nevrednici de viata d~n pricina
faptelor noastre, aratind noi in~ine ea nu puteam intra in imparatia lui
Dumnezeu 39; aeum, insa, prin puterea lui Dumnezeu, am ajuns pu-
terniei. 2. Deci dnd s-a umplut nedreptatea noastra ~i s-a aditat de-
savir~H ea plata nedreptatii este osinda ~i moarte, atunci a venit tim-
pul 40 , pc eare-l hotarisc Dumnezeu de mai inainte sprc a-~i arCita bu-
natatea ~i puterea Lui 41. Ce eovir~itoare estc iubirea de oameni ~i
dragostea lui Dumnezeu! Nu ne-a urit, nici nu ne-a inclepartat $i nici
n-a tinut minte raul, ci ne-a rabdat indelung, ne-a suportat. Miluindu-
ne, a luat asupra Sa paeatele noastre 42. EI ~i-a dat pe Fiul Sau ras-
cumparare pentru noi 43; pe Cel Stint pentru eei nelegiuiti, pe Cel
fara de rauiale pentru eei rai, pe Cel drept pentrueei nedrcpti 44, pe
eel nestrieaeios pentru eei stricacio~i, pe Cel nemuritor pentru eei
muritori. 3. Ce alteeva dedt dreptatea Aeeluia putea aeoperi paea-
tele noastre ?15. 4. In cine aItul, decit numai in Fiul lui Dumnezeu,
era eu putinta sa ne indrepUim noi nelegiuitii ~i neeredincio~ii? 5.
Cc sehimbare dulce, ee lucrare a oarei urma nu se poate gasi 46, ee
hinef,aceri nea~teptate! Nelegiuirea mul1t'ora 5e aoopere ,eu dreptatea
unuia singur, iar dreptatea unuia singur indreapta pe multi nelegiuiti.
6. A~adar, araUnd ea in vremile de mai inaint'e era eu neputinta
firii noastre sa dobindeasca viata, a aratat aeum ea Mintuitorul poate
mintui $i face eele eu neputinta; prin aeestea doua a voit sa eredem
in bunat.atea Lui, sa-L soeotim hranitor, tata, invatator, sfatuitor, doc-
tor, minte, lumina, dnste, slava, putere ~i viata ~i sa nn ne ingrijim
de imbraeaminte $i hrana 47.
38. Tit 3, 3.
39. In 3, 5.
40. Gal. 4, 4.
41. Tit 3, 4.
42. Is. 53, 4.11.
43. Mt. 20, 28; Me. 10, 45; In. 3, 16; Rom. 8, 32; 1 Tim. 2, 6.
44. 1 Pt. 3, 18.
45. Ps. 84, 2.
46. Rom. II, 33; Eres. 3, 8.
47. Mt. 6, 31 ; Le. 12, 29.
344 SCRIERILE PARINTILOR APOSTOLICI

CAPITOLUL X

1. Si tu, dadi. vei dori ~i vei primi aceasta credinta, vei cunoa~te
mai intii pe TaUH. 2. Dumnezeu a iubit pe oameni 48; pentru ei a creat
lumea, lor Ie-a supus toate cele de pe pamint 49, lor le-a dat grai, lor
le-a dat minte, numai lor le-a ingaduit sa priveasca sus spre cer; pe
ei i-a pH'i.smuit dupa chipul Sau 50, la ei a trimis pe Fiul Lui Cel Unul·
Nascut 51, lor le-a fagaduit imparatia cerurilor ~i 0 va da celor ce-L
vor iubi pe EI.
3. l,ar, dupa ce-L vei cunoa~te pe Talal, de ce bucurie crezi ca vei
fi cuprins? Sau cum vei iubi pe Cel Care mai inainte de a-L iubi tu.
te-a iubit aUt? 52, 4. Daca-L vei iubi, vei fi imiitlator al bunMatii Lui.
Sa nu te minunezi, daca un om poate fi imitator al lui Dumnezeu!
Poate, daca voie~te. 5. Nu poti fi fericit, dad! impilezi pe aproapele
tau, nici daea vrei sa fii mai presus dedt cei mai slabi, nici daca te
imbogate~ti ~i asupre~ti pe cei sarmani, nici fiU poti imHa pe Dum-
nezeu cu aeeste fapte, pentru di ele sint straine maretiei lui Dumne-
zeu. 6. Dar cel care poarta sarcina semenului sau 53, eel care,avind 0
stare mai buna, vrea sa faca bine ·alltuia mai nevoia~, eel care da celor
lipsiti cele pe care le-a primit de la Dumnezeu, acela este Dumnezeu
pentru cei care Ie primesc, acela este imitator al lui Dumnezeu. 1.
Atunci, vei vedea, de~i e~ti pe pamint, di Dumnezeu locuie~te in ce-
ruri, atunci vei incepe sa graie~ti tainele lui Dumnezeu, atunci vei iubi
~i vei admira pecei chinuiti,penrtru ca n-au voit sa se lepede de
Dumne~eu,atunci vei osindi ratacirea ~i in~elaciunea lumii, atund,
dnd vei cunoa~te cu adev,arat vietuirea cea din ceruri, dnd vei dis-
pretui moartea aparenta de aici de pe pamint, dnd te vei teme de
a~.~~ moa!te, care Ii a~teapta pe cei osinditi la focul eel ve~nic.
care va ChTriui ve~nic pe cei dati lui. 8. Atunci vei admira ~i vei fe-
rid pe cei care au suferit pentru dreptate focul acesta de pe pamint,
dnd vei cunoa~te focul acela ... 54.
CAPITOLUL XI

1. Nu spun lucruri straine, nid nu caut sa gralesc lucruri fara

temei; sint invatator al paginilor, fiind ucenic al Apostolilor; slujesc
48. In. 3, 16.
49. Fac. 1, 26--30.
50. Fac. 1, 26.
51. In. 3, 16.
52. 1 In. 4, 19.
53. Gal. 6, 2.
54. La aceasta lacuna copistul a scris: «Aid est~ 0 taietura in manuscrisul de
pe care copii» (la: H. I. Marrou, op. cit., p. 78, n. 5).
EPISTOLA CA TRE DrOGNET 345

eu vrednicie celor predate ucenicilor Adevarului. 2. Care om, care a

primit invatatura cea dreapta ~i a fost nascut prin Cuvintul cel iubi-
tor, nu cauta sa cunoasca bine acelea pe care Cuvintul i-a invatat
lamurit pe ucenici? Lor le-a descoperit Cuvintul la aratarea Sa, lor
le-a grait pe fata. Cuvintul n-a fost inteles de necredinciosi; dar gra-
indu-le ucenidlor, pecare i-a socoUt credincioSi, ucenidi au cunoscut
tainele Talalui. 3. Pentru a ceasla Tatal a trimis Cuvintul, ca sa se arate
1

in lume; Cuvintul a fast batjocorit, de poporul iudeu, a fast propove-

duit de apostoIi Si a fost crezut de pagini 55. 4. Cuvintul era dintru
inceput; s-a aratat nou, desi era vechi; dar se naste totdeauna nou
in inimile sfintilor. 5. Cuvintul Cel vesnic este asUizi stiut Fiu; prin
El se imbogate$te Biserica; harul raspindit se inmuIteste in sfinti, Ie
da pricepere, Ie descopera tainele, vesteste timpurile, se bucura de cei
credinciosi, se daruieste celor care-L cauta, celorcare nu sfarima hota-
driIe credintei, nici nu depasesc hotarele parintilor 56. In sflrsit, frica de
lege este Hiudata, harul profetilor este eunoseut, eredinta Evanghelii-
lor intarita, traditia Apostolilor pazitii, iar harul Bisericii salta de
bueurie. 1. Daca nu intristezi harul, vei eunoaste aeelea pe care Ie
graieste Cuvintul, prin cine voieste si dnd voieste. 8. Am fost in-
demnat sa va spun eu osteneala toate cite mi-a porundt vointa Cu-
vintului; iar din dragoste de cele descoperite, v-am facllt Si pe voi
partasi acestora.

CAPITOLUL XII

1. Citind Si aseultind eu rivna acestea, yeti eunoaste toate cite da

Dumnezeu celor ce-L iubesc drept pe El. Aceia ajung paradis al des-
fatarii, porn atoateroditor Si innoritor; cresc in ei insisi Si sint impo-
dobiti cu fel de fel de fmete. 2. In acest pamint a fost sadit pomul
cuno$tintei Si pomul vietii; ca nu eunostinta omoara, ci neascultarea
omoara. 3. Nki nu sint fara noima eele saise in Scriptura. Ca Dum-
nezeu a sadit la inceput in mijlocul paradisului pomul cunostintei Si
pomul vietii 57, tocmai pentru a arata prin euno$tinta viata. Cei dintii
oameni pentru ca nu s-au folosit bine de cunoStinta, prin inselaciunea
sarpelui, s-au vazut goi 58. 4. Ca nu este nici viata fara euno$tinta, nid
euno$tinta dreapta fara viata adevaraNi. De aceea au fost saditi cei
doi pomi unul Iinga altui. 5. Apostolul, vazind ee putere are eunostinta
55. 1 Tim. 3, 16.
56. Pilde 22, 28.
57. Fac. 2, 9.
58. Fac. 3, 4-11.
 346 SCRIERILE PARINTILOR APOSTOLICI

care se aplidi in viata fara porunca adevarului, 0 defaima, 7.idnd:

«Cuno$tinta semete$te, dar dragostea zide$te» 59. 6. Cel care socote~te
ca ~tie ceva fara 0 cuno~tinta adevarata ~i marturisita de viata, acela
nu ~tie nimic; este in$elat de ~arpe, pentru ca nu iube$te ·viata. Cel
care are cuno~tinta insotita de frka ~i cauta viala, acela ,sade~te cu
nadejde ~i a$teapta rod. 1. Sa-ti fie inima cuno$tinla, iar Cuvintul
adevarat viata! 8. Daca porti in tine pomul cuno$tintei ~i ti-i drag
rodul lui, vei culege totdeauna cele pe care dore$ti sa Ie prime$ti de
Ja Dumnezeu; de acestea $,arpele nu se atinge, nici in$elaciunea nu
se apropie $i nici Eva nu se strica, ci ramine fecioara. 9. Mintuirea se
arata, Apostolii se inteleptesc, Pa$tile Domnului premerge, vremile se
aduna; Cuvintul, prin Care este slavit Tatal, se une$te cu lumea $i,
invatind pe sfinti, se bucura, Caruia slava in veci, Amin.

INDICE SCRIPTURISTIC

Facerc I, 26 - X, 2. Ma·tei 3, 17 - VIII, 11. I Corinteni 4, 12-13 - V, 14.

1, 26-30 - X, 2. 5, 44 - V, 14; VI, 6. 8, 1 = XII,S.
2, 9 - XII, 3. 6, 31 - IX, 6. II Corinteni 5, 1 - VI, 8.
3, 4-11 - XII, 3. 17, 5 = VUI, 11. 6, 9-----'10 - V, 13.16.
le~ire 20, 11 - III, 4. 19, 7 - VIII, 8. 10, 3 = V, 8.
Deuteronom 4, 28 - II, 2. 20, 23 - IX, 2. Galateni 4, 4 - IX, 2.
lov 26, 10 - VII, 2. Marcu 10, 18 - VIII, 8. 4, 10 - IV, 4.
38, 8~11 - VII, 2. 10, 45 - IX, 2.
Psalmi 49, 8-14 - III, 4. 5, 17 - VI,S.
Luca 6, 9 = IV, 3.
84, 2 ~ IX, 3. 6,2 - X, 5.
6, 27 - VI, 6. Efeseni 2, 19 - V,S.
103, 10 - VII, 2. 10, 22 - VIII,S.
145, 6 - III, 4. 3, 8 = IX,S.
12, 29 - IX, 6.
Pmverbe 8, 27-29 - VII, 2. 3, 9 - VIII, 11.
22, 28 - XI,S. 13, 14-16 - IV, 3.
4, 22-24 - II, 1.
Isaia 44, 9-20 ~ II, 2. 14, 3-5 - IV, 3.
18, 19 = VIII, 8. FiHptmi 3, 20 - V, 5.9.
53,4 - IX, 2. Coloseni 3, 10 - II, 1.
53, 11 - IX, 2. loan 1, 18 ~ VIII,S.
3, 5 - IX, 1. I Timotei 2, 6 - IX, 2.
Ieremia 10, 3-5 = II, 2.3.
Avacum 2, 18-19 - II, 3. 3, 16 - IX, 2; X, 2. 3, 16 - XI, 3.
Maieahi 3, 2 - VII, 6. loan 3, 17 - VII,S. II Timotei 2, 20 - II, 3.
Cartea lui leremia prooro- - IS, 18-19 = VI,S. Tit 3, 1 = V, 10.
cui 15, 19 - VI, 3. 3, 3 - IX,!.
7-29 - II, 3. 17, 1>1-16 - VI, 3. 3,4 - IX, 2.
11 - II, 2. Fap.tele ajXlstoIiIor Evrei II, 13~16 - V,S.
17 - II, 2.7. 4, 24 - III, 4. 13, 14 - V, 5.9-
19 - II, 2. I Petru 1, 17 - VIII, 11.
44-58 - II, 3. 17, 24-25 - III, 4.
Romani 2, 4 - VIII, 7. 2, 13 - V, 10.
56 - II, 2.
58 = II, 2. 8, 12-13 = V, 8. 3, 18 - IX, 2.
tntelepdunea lui Solomon 8, 32 - VII1, 11; IX, 2. II Petm I, 13 - VI, 8.
13, 11 - II, 2. 9, 21 - II, 3. 2, 11 - V,S.
13, 16 = II, 2. 11, 33 - IX,S. I loan 3, 13 - VI,S.
IS, 7 - II, 2. 13, 1 = V, 10. 4, 19 -X, 3.
59. 1 Cor. 8, 1.
EPISTOLA CATRE DrOGNET 347

INDICE REAL $1 ONOMASTIC

A 6.7.8.91 -ii nu cinstese pe Dumnezeu

la leI eu iudeii, III-IV j -ii sint in
Adevar, VII, 21 XI, 1 1 XII, 5. lume ce este 5ufletul in trup, VI, 1
Adine, VlI, 2. ~10.
Aer, VII, 2. Cllgetare, - ameneasca, V, 3.
AIegere, IV, 4. Cult, III, 2.
Amin, XII, 9. Cuno~t'inta, -ta, XII, 2.3.4.5.6.7.81 - a-
Apa, VIII, 2. devarata, XII, 6 1 - dreapta, XII,
Apostol, -ul Pavel, XII, 51 -i, XI, 1.3.61 4.
-ii, XII, O.
Cllriozitate, -tatile iudeilor, IV, 6.
Aproapele, X, 5. Cuvint, XI, 6; -ul filozofilor, VIII 2·
Arama, II, 2.
-vintele de!?arte ale filozofilor, VIII:
Argint, II, 2.7. 2.
Argintar, II, 3. Cnvintul, XI, 2.3.61 XII, 9 j aratarea -ui,
Arta, -ta me~terilor, II, 3. XI, 2 j - actevarat, XII, 71 - eel
Aur, II, 7. iubitor, XI, 21 - eel stint VI 2·
B - eel V'e~nic este ~tiut asti'izi' Fiu',
XI, 5.
Basme, VIII, 4.
Batjocorire, -a postului, IV, 1. D
Bautura, VI, 9.
Binefacere, -ri nea:;;teptate, IX, 5; -rile DesfZltare, XII, 1.
lui DlImnezeu, VIII, 11. Diognet, I, 1.
Bis·erica, XI. 6 1 -ca se imbogate~te prin Doctor, IX, 6.
FiliI, XI, 5. Domnul, VI, 7 j XII, O.
Bueurie, X, 3 i XI, 6. Dovada, II, 9, - de einstire a lui Dum-
Bunatate, -a lui DlImnezeu, IX, 1.2.61 nezeu, IV, 5 j -vezi ale eelei de a
X,4. douil veniri a Fiului, VII, 9.
Dragoste, XI: 6 j XII, 51 -a cre!?tina, I.
c 1 j -a lUI Dumnezeu IX, 2.
Capetenie, VII, 2. Dreptate, IV, 6 1 IX, 1.5 1 X, 8 j -a lui
Ceata, VI, 10. Dllmnezeu, IX, 3.
Cer, III, 4; V, 9; X, 2; -uri, VII, 2; X, Drum, -ul lunii, VII, 2 1 -urile zilei VII
2 '
2.7; -uri nestricaeioase, VI, 8.
Ceremonie, -ii, III, 5. Dumnezei, 11, 5.6.7.101 -ii eleni'lor, I, 11 -ii
Cetatean, -eni, V, 5·, -eni ,li cerului V elenilor, din ce sint facnti !?i ce ehip
9. ' , a'll, II, 1-5.
Chip, II, 1; -ul lui Dumnezeu, X, 2· -u- Dllmnezell, I, 1.2 1 III, 1.3; IV, 2.3.4.5 j
rile zeilor, II, 3. ' VI, 4.101 VII, 2.91 VIII, 1.3.5.6.71
Cinste, IX, 6. IX, 1.21 X, 2.5.6.71 XII, 1.3.81 idei-
Cinstire, II, 8; - a lui Dumnezeu IV, Ie filozofilor despre -, VIII 2· -
5; - de Dl1mnezeu, III, 3. ' a ,imparta!?it Fiului planul ~ar~ al
Ciuntire, -a trupului, IV, 4. rnintuirii Tumii, VIII, 9-11· - a
Conducere, -a celor eere~ti, VII, 2. rinduit pe toate impreuna ~u Fiul,
CopH, -ii, V, 6. IX, 1 1 - nu sile~,te, VI, 4.
Du~man, -ni, VI, 6.
Cort, - muritor, VI, 8.
Creator, -ul universului, VII, 2; VIII, Du!?manie, V, 17.
7.
Creatura, -ri ale lui Dumnezeu, VIII 3. E
Credincios, -o~i, XI, 5. ' Elen, -i, I, 1 1 -ii, V, 17.
Credincio~ie, VII, 2. Eva, XII, 8.
Credintii, IV, 3.4; X, 1; nllmai prin Evanghelie, -ii, XI, 6.
se poate vedea Dumnezeu, VIII, 6;
-ta Evangheliilor, XI, 6. F
Cre~tin, -i, I, 1 i II, 6.7 j VI, 5; VII, l'
numiirul -ilor se irumult~te, VII, 8 'j Fapta, -te de om, VII, 0; -tele noas-
prigonirea -Hor, VII, 7-9 j -ii, II, tre, IX, 1.
10; III, 1 j IV, 6 j V, 1 j VI, 2.3.4. Faptura, ~rile lui Dumnezeu, IV, 2.
348
Fecioara, XII, 8.
Fel, - de viata, V, 10.
Fiara, -re, VI, 7.
F,ier, II, 2.3.
Fierar, -ul, II, 3.
Filozof, -I, VIII, 2; ideile -ilor despre
Dumnezeu, VIII, 2.
Fire, -a noast,ra, IX, 6.
Fiu, -1 regelui, VI, 4.
Fiul, Creatorul univeniUllui, VII, 2; VIII,
7; - hranitor, tata, invatator, sfa-
tuitor, doctor, minte, lumina, cinste,
slava, putere, viata, IX, 6; - im-
bogat~te Bioserica, XI,S; -, jude-
caitor, VII, 6; -, mintuitor, VI, 4-
5; - , riiscumparare, IX, 2; luerarea
-lui, IX,S; venirrea - lui ca jude-
cator, VI, 6; - lui Dumnezeu are
lputinta de a ne indrepta, IX, 4; -
lui Dumn·ezeu cel Unul-Nascut, X,
2; Dumnezeu a imparta~it -lui pla-
nul mare al mintuirii lumii, VIII, 9
11; Dumnezeu a rinduit pe toate
impreuna eu -, IX, 1.
Foe, II, 3; VIII, 2; -ul, VI, 2; -ul ace-
<la, X, 8; -ul acestra de pe pamint,
X, 8; -ul cel ve~nic, X, 7.
Forma, II, 3.
Frica, XII, 6 i -ca, IV, 1; -ca de lege,
lXI, 6.
Fruct, -e, XII, 1.
G
Grai, X, 2.
Grasime, II, 8.
Grija, I, 1 ; VII, 1.
Gind, -uri, II, 1.
Gindire, - omeneasca, V, 3.
H Lucru, -ri far a temei, XI, 1; -ri straine,
Har, XI, 6 i -urI, XI,S; -ul Bisericii, XI,
6; -ul profeplor, XI, 6.
Hotar, -e, VI, 2; -ele parintilor, XI,S.
Hotarire, -a inteleapta a lui Dumnezeu,
vnr, 10.
Hrana, V, 4; IX, 6.
Hranitor, IX, 6.
I
Imita,tor, - al lui Dumnezeu, X, 4.6;
- al bunatatii lui Dumnezeu, X, 4.
Inima, -ma, XII, 7; -mi, VII, 2; -mile
stintilor, XI, 4.
Iubire, -a de oomeni a lui Dumnezeu,
IX, 2.
Iudeu, -ei, I, 1; III, 3; IV, 6; -eid, Ill,
1.2; V, 17.
SCRIERILE PARINJILOR APOSTOLICI
t
Imbracaminte, V, 1.4; IX, 6.
Imparatie, -ia eerurHor, X, 2; -ia lui
Dumnezeu, IX, 1.
Im:partire, -a rplanurilor lui Dumnezeu,
IV,S.
Inchinaciune, II, 9.
Inchisoare, VI, 7.
Inger, VI, 2.
Injosire, ~ri, V, 13.
In~elaciune, -a, XII, 8; -a lumii, X, 7;
-a ~arpelui, XII, 3; -ni de ~arlatani.
VIII, 4.
Intelepciune, III, 2.
Invatiitor, IX, 6; - al paginilor, XI, 1.
Invatatura, - omeneasca, V, 3; -ra cea
dreapta, XI, 2; -ra cre~tina aste
dumnezeia·sca, VII-VIII; -ra crelj-
tinilor nu-i 0 nascocire paminteasca,
VII, 1; -ra cre~tini1or nu-i omeneas-
ca, V, 3; -ra noua, II, 1; -ra tre-
catoare, VII, 1; -ri, VIII, 3.
J
Jale, IV,S.
Jertfa, -fe, III, 3; -fe de graslme, III,S;
-fe d,e singe, II, 8; III,S; -fele iu-
deilor, 1II, 3-5; -fele paginilor, II,
8--{}.
Judecata, II, 9.
JudedHor, VI, 6.
t
Lege, XI, 6; -gile, V, 10; -gile rinduite
de stat, V, 10.
Lemn, II, 2.
Limbii, V, 1; - deosebHli, V, 2.
Lilpsa, - de credinta, IV, 3; de ju-
decata, III, 3.
LucIare, -a Fiului, IX,S.
XI, 1.
Lume, I. 1; VI, 1.2.3.4.7; VII, 9; XI, 3;
-a, VI, 2.5; X, 2; XU, 9.
Lumina, IX, 6.
Luna, mersul -ii, IV,S; -ne, care lumi-
neaza noaptea, VII, 2.
Luna, cea dintii zi a -nii, IV, 1; a tine
-nile, IV,S.
Lut, II, 2.7.
M
M,are, -a, VI, 2.
Masa, - comuna, V, 7.
Material, II, 3; -e, II, 3.
Materie, - stricacioasa, II, 3.
Madular, -ele, VI, 6; -ele trupului, VI,
2.
Marturie, - de alegere, IV, 4.
EPISTOLA CATRE DrOGNET 349

Masura, -rile drumurilor zilei, VI, 2. Pacat, -ele noastre, IX, 1.2.3.
Me~ter, -i, II, 3; -ul universului, VI, 2. Pagin, -i, III, 2.3; XI, 1.3.
Mijloc, -ul paradisului, XII, 3. Pamint, III, 4; V, I, 9; VII, 2; X, 2.
MInte, IX, 6; X, 2; ~a, II, 1. 6.7; XII, 2.
Mincare, VI, 9; -cari, IV, 1. Parinte, -nti, XI,S.
Mindrie, -ia iudeilor, IV, 6; -ia taierii Pedeapsa, II, 9.
imprejur, IV, 1. Piatra, II, 2.7.9.
Mintuire, -a, XII, 9; Dumnezeu a impar- Picior, -oare, II, 2.
ta~it Fiului planul mareal -rii lu- Pietrar, II, 3.
mii, VIII, 9-11. PiLda, III, 3.
Mintuitorul, IX, 6- Plan, Dumnezeu ·a imparta~Lt Fiului -ul
Moarte, I, 1; adevarata -, X, 7; -a, maJIe al mintuirii lumii, VIII, 9-11;
IX, 2; -a aparenta de aici de pe -urile lui Dumnezeu, IV,S.
pamint, X, 7. Plata, -ta nedreptatii, IX, 2.
Placere, -ri, VI,S; IX, 1.
N Pofta, -ta, IV,S; -te, IX, 1.
Nadejde, XII, 6. Porn, - infloritor, XII, 1; -ul cuno~tin­
tei, XII, 2.3.8; -ul vietii, XII, 2.3;
Nascocir.e, VII, I. cei doi -i din rai, XII, 4.
Neam, de alt - , V, 17; - nou de oa- Popor, -uliUrdeu, XI, 3.
meni, I, 1. .
Pornire, -i destrabalate, IX, 1.
Neascultare, -a, XII, 2.
Porunca, VI, 2; -ca adevarului, XII,S;
Nebunie, III, 3; IV,S. -ea Fiului lui Dumnezeu, VI, 2.
Necrooincios, -o~i, XI, 2. Post, IV, 1.
Nedreptate, IX, 1, 2; -a noastra, IX, 2. Pllicepere, I, 1 ; XI,S.
Nelegiuire, -a, IX,S.
Neputinta, -ta, IX, 6. Prigonire, -a e·rel?tinilor, VI, 7-9.
P,rolfet, -eti, XI, 6.
Nesocotinta, V, 3; -ta iudeilor, IV, 6. Putere, IX, 6; XlI,S; -a, I, 2; -a lui
Nevoie, III, 3.4.5. Dumnezeu, VII, 9; IX, 1.2.
Noapte, -a, II, 7; VI, 2.
Putreziciune, II, 4.
Nou-naseut, noii-naseuti, V, 6.
Noima, XII, 3. R
Numar, -ul ere~.tinilor se inmulte~te, VI,
8. Raseumparare, IX, 2.
Ratlicire, -a iudeilor, IV, 6 i -a lumii, X,
o 7.
Rliu, -I, VI,S.
o bicei , -urile bii~tina~ilor, V, 4. RaUrt,a'1e, IX, 2.
Obi~nuinta, -\a, II, 1.
Rlizbo!i, V, 17; VI,S.
Observare, -a mersului stelelor ~i lunii, Rege, VI, 4.
IV,S.
Ochi, II, I. Religie, -ia ere~tinilor, I, 1; -ia iudei-
lor, IV, 6.
Ola.r, -ul, II, 3.
Olocaust, -te, III,S. Rinduiala, -Ia unor taine omene~ti, VII,
1.
Om, II, 2.9; IV, 6; VII, 9; X, 4; XI, Rivnli, I, 2; XII, 1.
2; - nou, II, 1; oameni, I, 1; II, Rod, XII, 6; -ul pomului cuno~tintei,
3,4; IV, 2; VII, 2.3,4; VIII, I, 5;
XII,8.
cei dintii - , XII, 3. Rugina, II, 2.
Oral?, -e, V, 2; -e grece~ti, V, 4; -ele
lumii, VI, 2. s
Ordine, VIII, 7.
Osinda, IX, 2. Sarcina, -Ilia, X, 6.
Osteneala, XI, 6. Sarbiitoare, IV,S.
Schimbare, - dulce, IX,S; -barHe tim-
p purilor, IV,S.
Scriptura,- IIi, XII, 3.
Pa.radis, XII, 3; - al desfatarii, XII, 1.
Pa~tile, - Domnului, XII, 9. Semen, X, 6.
Pat, V, 7. Sfatuitor, IX, 6.
Patrie, V,S. stint, sfinti, XI, 4.5.
Paza, II, 7. Simtire, II, 8.9.
Paznic, -i, II, 7. Simbiita, -a, IV, 3; -te, IV, 1.
350
Singe, II, 8; III, 5.
Siava, IX, 6; -va, XII, 9.
Siujire, -a lui Dumnezeu, III, 1.
Siujitor, VI, 2.
So~re, -Ie, VI, 2.
Soarta, V, 4.
Stat, V, 10.
Stare, - mai buna, X, 6.
Stapinul, VIII, 7.
Stea, stele, IV, 5; stelele, VII, 2.
Stihie, -iile create de Dumnezeu, VIII,
2; -me lumii, VI, 2.
Strain, -ii, V, 5.
Suflet, -ul. VI, 1.2.3.5.6.7.9; -ul nemuri-
tor, VI. 8; -ul nevazu,t, VI, 4.
Superstitie, -ia, IV, 1; -ia iudeilor, I. 1.
$arlatan, -i, VIII, 4.
$arpe, XII, 3.6.
T straina, V, 2; fel nou de -, I, 1.
Taina, in - , VIII, 10; -na religiei iu-
deilor, IV, 6; -ne omene~ti, VII, 1;
-nele lui Dumnezeu, VII, 2; X, 7;
-nele Tatalui, XI, 2 i Fiul desCOlpera
-nele, XI, 5.
Tata, IX, 6.
Tatal, X, 1.3 i XI, 2 i XII, 9 i - a tri-
mis Ouvintul, XI. 3.
Taeere, VIII, 10.
Taiere, -a imprejur, IV, 1.4.
Timp, - de nedreptate, IX, 1 i -ul, IX,
2; -ul de aeum de drept,ate, IX, 1;
-uri, IV, 5; -urile XI, 5.
Traditie, -ia apostolilor, XI, 6.
Trebuinta, II, 2 i -ta oamenilor, IV, 2.
Trup, IV, 4; V, 8; VI, 1.2.3.7; -11], VI,
S.6; -ul viizut, VI, 4.
IlP1STOLA CATRE mOGNEt
T
Tara, - strain a, V, 5; tari, V,S.
U
Ucenic, - a l apostolilor, XI, 1; -ii a-
devarului, XI, 1; -Ii lui Hristos, XI,
2.
Univers, VII. 2; VIII, 7.
Unul-Naseu!, X, 2.
v
Vas, - de necinste, II, 2; -e, II, 3.4;
-ele de arama, II, 2.
Veci, XII, 9.
Venire, a doua - a Fiului, VII, 9; eea
dintii - a Fiului pe pamint, VIII,
1 ; -a Fiului, VI, 6.
Viata, V, 4.10.12.16 i IX, 1.6; XII, 2.3.
4.5.6.7 ; - adevarata, XII, 4; -
Vietuire, V, 4; -a cea din eeruri, X, 7;
-a ere~tina, V-VI.
Vointa, -ta Cu,vintu,lui, XI, 6.
Vreme, -a de atunci, IX, 1; -mHe, XII,
9 i -mile de mai inainte, IX, 6; pen-
tru ce ,a venit Fiul in -mile din
unna, IX, l~--G.
z
Zeu, II, 9; zei, II, 3.4.8; III, 5; zei ne-
simtitori, III, 3; zeii de argin! ~i de
aur au paza, II, 7; zeii de piatra
!?i de lut sint lasati fara paza, II, 7.
Zi, VI, 2; fiecare -, VI, 9; -ua, II, 7;
-ua simbetei, IV, 3; -Ie, IV, 5; -Ie
de jale, IV, 5; -Ie de siirbatoare,
IV, 5; -Iele intii ,ale lunii, IV, 1.
 Redactor: ION CiUTACU
Tehnoredactor: VALENTIN <BOGDAN

Dat la cules 19 aprilie 1979. Bun de tipar 24 septembric

1979. Aparut 1979. Format 16j70X1OO. Legal l/l.
Comanda nr. 138.

TfPOGRAFIA INSTITUTULUI BIBLIC ~I DE MISIUNE

AL BISERIC" ORTODOXE ROMANE