I'll',

1'111''''11

I I )lIl:lIItl

~i 1I1t1I,II,

Mai mu ltc dcsprc luc r ul

capitolul urrnator.

tll

f~Hln VOl' II I.UI,I!,t'

in t_!\'i(kll~rt ill

In conc1uzie, dogma, asa cum ~"ll tlllhli,d.-rI .-iI' 11);11 multc

ori pana acum, este rodul unci rcvcl.itii ('111111111'{'
IIH'I'vdintrrl"
Sfintilor, urmand sa-i dHauzeasdi pc oanu-ni I" mdurnnezeire. Dumnezeu, chiar si atunci cand i Sc rcvclcazii omului,
ramane de neirnpartasit in esenta Sa si, prin urmare, de necunoscut. In esenta Sa ramane taina, Este insa cu putinta sa ni
se Iaca impartasit si cunoscut prin energiile Sale. Vazatorul
de Dumnezeu forrnuleaza dogme atunci rand este de trebuinta, ca sa pazeasca experienta si sa-i calauzeasca neinselat
pe cei credinciosi.

. Morala
In toate sistcmclc filosofice si religioase, ala tu ri de It'()I'ii,
avem si aplicarea practice a acestor teorii. Aceasta a pi il'.II'C
practica se numeste rnorala si cuprinde principiilc de b,t;;ii
care determine viata i societatile omenesti,
Odata cu caderea lui Adam i pierderea com u n iLIn i i GII
Dumnezeu, omul a ajuns sa fie stapanit de patimi, pcntru I",~
mintea (vouc) i s-a intunecat. Fiecare cauta afirrnarca 1)('1
sonala si stapanirea asupra celorlalti. Si, deoa rccc lo~i VOl
sa stapaneasca in societate, a fost nevoie sa se impun.i .11111
mite limite, ca sa se pastreze un echilibru. Mai mull, sisll'11H'II'
filosofice si religioase stabilesc anumite premise, astfcl IIlt.',,1
oamenii sa-i poata atinge scopurile. Astfel S-tl d('l.volUrI
morala.
Multi sustin ca acelasi lucru se intampla ~i in (,I'I'~;II.
nism, drept pentru care vorbesc despre 0 morala crt'~llllil ell
siguranta, lucrurile nu sunt chiar atat de simple. In BI',('llt'.:t
Ortodoxa, ceea ce numim morala este cu totul aluvv.: dl'l .11
morala celorlalte sisteme antropocentrice,
neavand III I(':lIi.
tate nimic in comun cu acestea.

a) Morala :' osofica, religioasa ~i sociala

Orice filosofie isi are propria ei morala. Exemplc clasicr:
sunt filosofia lui Platon si Aristotel, care, prin rnorala lor, .III
incercat sa-i puna in practice teoriile filosofice. Vedem ,Wl'sl
lucru pana In zilele noastre.
"Avem sistcmc morale din pricina ca anticii, saracli,
~5ultlu s5-~i g;;s(,.,sdl un sprijin In Iilosofie ca sa-~i con
solidcz rq~il1H1l'ik ~i sistcruc!c socialc, ca s5 aib.i ()

Oldllll.'I.IH'ldl;; .~
. J!(Illliefl, inupl(llirr. Yn;1r"lIlIlIilel,il;II'IIIt'
(II !,.i in virqll
ti)\1InI10,"

.11.11 111Vid~d "St.II

Astfcl, exisl~ mornl.: (il(l!;(I(j,~n, Itt,'n ltid 1;1:,11I1dimidl

1("g,1ILlrn ell lcologia orlod()\~.
"Daca privim din punrtul dt' vvdvn- .t! moralci Iilosofice, vedem di exists multi oamcni corccti, care n-au
nici cea mai mica legatura cu crcstinismul, Sunt oarneni
buni, exista multi oameni buni care nu sunt nici macar
restini, nu-i intereseaza curatirea, luminarea si indumnczeirea, nu-i intereseaza decat sa fie oameni buni. Insa
ceJ care trece prin curatire si luminare nu este doar un
om bun, este cu mult mai presus decat atat."

Insa In perioada Iluminismului,

cand temeliile metafizicii au fost zdruncinate - de vreme ce nimeni nu mai putea
sustine ca exista ideile platonice -, era inevitabil sa fie zdruninate si temeliile moralei filosofice, care se intemeiau pe
idcile filosofice. "Dupa prabusirea temeliilor metafizice, n-a
rnai ramas decat un soi de moralism."
Tn ziua de azi, stiinta a demonstrat ca nu exista criterii
imuabile, asa cum afirma metafizica. Drept urmare, era inevitabil sa se surpe si morala filosofica. Astfel, morala, care
intr-un fel sau altul trebuia sa existe, nu mai are nici un punct
de sprijin, nici 0 baza ferma. Ceea ce insearnna ca orice om
sau orice societate Ii construie~te acum propria morala,
"In ultimii ani, credinta ca ar exista criterii imuabile a
Iost condarnnata fara drept de apel. Vechile fundamente
metafizice ale legii nu mai sunt acceptate In Europa i
America, unde astazi, in lumea anglo-saxona, predomina
pozitivismu], iar In spatiul european, singura filosofie
In vigoare la ora actuala este existentialismul.
Existentialismul respinge conceptul esentei imuabile,
care ar putea fi, sa zicem, 0 norma morala sau juridica.
De unde si fenomenul acesta neobisnuit, In care oamenii,

1111'11111.,
Idl,ltiliri ('n (1I11~xi:1Irl':lill'I'iiillllldllllv IWllll'lI k~'"
S,1I1111111.11.1,
'.11111
dl('llI:11i sn-I,;i 11IV(,'IlIl'z(",
Iiccarc pe conl
propriu, 1111:-'(
Ill' n:III'(',II'l' III vidt.J, si sa fadi lot ce le sta
In puti 11t.~ Cll s,'\ il t i IIga accst scop. $i fie care isi stabileste
penlru sine un anurnit lucru din punct de vedere moral,
juridic si social, i i se cere omului sa se poarte altruist si
eroic, adica sa duca 0 viata de om bun."
La fel se intarnpla si in sistemele religioase. Intalnesti
oameni care se ocupa cu filosofia orientala, hindusi, care, din
punct de vedere moral, sunt oameni buni.
"Exista hindusi care sunt oameni foarte buni din punct
de vedere moral, adica sunt cumsecade si nimic mai mult.
De asemenea (meditatia) ii calmeaza, ii calmeaza psihologic. Le face bine, Ii linisteste, nu sunt dornici de castig,
sunt onesti - oameni buni, buni cetateni."
Oar 0 purtare frumoasa la exterior, 0 viata morala pot
sa aiba i musulmanii, chiar i ateii care nu cred In nici un
Dumnezeu. 0 asemenea morala insa nu mantuieste omul.
"Care-i numitorul comun al crestinilor de diferite confesiuni? Singurullor
numitor comun este morala. Oar
randuiala asta morala n-o s-o aiba numai doi crestini. Pot
s-o aiba, adica, si-un musulman cu un crestin. Pentru ca
exista musulmani care sunt oameni foarte buni i cinstiti,
Sunt cazuri in care ai mai degraba incredere In cutare
musulman de cat In cutare ortodox, din punctul de vedere
al asezarii lor morale. Poti sa ai un prieten musulman
care-ti spune permanent adevarul, si un prieten ortodox
care te minte incontinuu. Care-i mai bun, moralmente vorbind? Cel care te minte sau eel care-ti spune adevarul?
Exista atei care ii surclaseaza pe foarte multi crestini
prin viata lor morala. Pe de alta parte, exista i crestini
care nu se compara cu acei atei. Exista si atei ideologi
foarte multi, la fel de bine cum exista i crestini ideologi.

("1'(:[1

,'I' 'in~;I~;IIII1)') ,

N,

drlc.'IlIilll1l

Idll,HI

11)(1" .11:,

1111'1'1

.~~i
'if'I',-II'!1nl doelll;, II,' mur.rl.t, ()
1'1.1cljlll1gl'1ll sJ ;tict'm di OdllH'1l11", ,
Iiil U HTt ~i':
dill'," in i,HI,
d nu sunt ortodocsi 111dOgllld
dn, (/:11' (I itt' t'(' morali
suntl f'~i, dt'ldi tot sunt asa moral], dv ('(' H.] nu sc dUd! i
l'i in Rai? Adica ce, doar ortodocsii moral: He due in Rai?
De cc sa nu se duca si ereticii rnorali, i ceilalti de aIte
religii, si ateii? Doar sunt si ei morali. Daca luam drept
cri teriu rnorala. ne lovim de problema asta, cine 0 sa se
duca si cine n-o sa se duca in Rai."
'1'11"I'ill

Exista si

.11 Vil'lii

Illol'illu

moral a fariseica, atunci cand oamenii implincsc loate faptele exterioare - postul, infranarea -, dar lumea
lor Iauntnca rarnane lipsita de transfigurare.
0

"Exista oameni extrem de morali, culmea moralei, care

s-au mortificat cu postirile i celelalte, dar au 0 minte
(vo D<;) ingrozitoare, fariseica."
Morala fariseica a fost aspru condamnata de Hristos, dupa
cum vedem in pilda Vamesului si Fariseului. Caci avem
novoie nu de 0 viata morala la exterior, care sa esueze in monIl ism, ci de pocainta, care sa tamaduiasca sufletele noastre.
"Unul care-i preocupat de morala poate sa faca tot ce
ice legea, dar constiinta lui sa ramana impietrita si, in loc
s-o ia pe drumul Vamesului, 0 ia pe drumul Fariseului.
Ceea ce inseamna ca nu doar de morala avem noi nevoie; ci de ceva mai presus de morala: avem nevoie de
pocainta. Si pocainta nu insearnna, pur si simplu, sa rna
due eu la duhovnic si sa-i spun pacatele mele; nu este doar
a tat. Pocainta inseamna si sa treci dincolo de pocainra,
sa treci de la curatire la luminare. Daca nu ajung la luminare, nu sunt in stare sa vad slava lui Dumnezeu."
Acesta este i motivul pentru care teologia ortodoxa nu
poa te fi redusa la 0 rnorala filosofica, religioasa ori sociala. Nu
cste posibi1 sa limitam chemarea omu1ui numai 1a morala.

"In ~j"n d,~ iwi, I,,'i,l Idii'('[1 11'1I11I)',I('iSI' "I\l'II')',,' IlHl

r,d:1 I~);I,11I1I1l:1i cti I, '(llogi') Il U L'sIL' mOI .,I~. 'I'r.l i rl\l tcologil'i t'slt' 1\1I)',lhIIIIH'.1 minlii si indurnnezeirea, nu morala.
Pcntru t'.l tcologia ortodoxa nu are morala, ci nevointa.
Morals ortodoxa nu exists: exista morala idolatra, care nu
este 0 virtute, si nu apartine Ortodoxiei, ci intregii lumi.
Prin urrnare, trairea teologiei nu este virtutea, nu este
morala - pentru ca morala aveau i filosofii, de asta am
tot spus eu zilele trecute ca i anticii 0 aveau."
Morala au si alte miscari umaniste i socia le - de pilda, comunismul, care promite egalitatea i proprietatea comuna,
are 0 morals mai buna decat capitalismul. Dar nici ateismul
comunismului
nu se deosebeste de ateismul religiilor, nici
chiar de-al unora dintre crestini, Pentru ca, atunci cand cineva
nu are cunoasterea personala a lui Dumnezeu si nu-L cunoaste
pe Dumnezeu, in realitate crede intr-un dumnezeu inexistent, dumnezeul inchipuirii sale.
"Adica, n-au comunistii virtute? N-au morala? Cum sa
n-aiba virtute? Cum sa n-aiba morala? Azi, de cele mai
multe ori, comunistii au 0 morala mult mai inalta decat
capitalistii. E 0 realitate. Conceptiile lor sunt mai inalte
decat ale capitalistilor in multe privinte. Si aici n-avem de
ce sa ne ascundem dupa deget.
Bine, nu ne convine, pentru ca sunt atei. Acuma, inteleg sa-i atacam in privinta ateismului - dar acolo unde
fac ceva bun nu putem sa-i mai atacam, Asta-i realitatea.
Apoi, dupa cum am subliniat deja, dincolo de ateismul
lor, care-i diferenta dintre ei si ortodocsi? Am subliniat si
asta deja. Pentru ca motivul pentru care sunt ei atei este
exact acelasi motiv pentru care Ortodoxia sustine pana
in ziua de azi sau pana ieri sau pana alaltaieri ca dumnezeii celorlalte religii nu exista. De ce? Cititi orice carte

"\II11'lldl~LI

VI".li

vt)i

nft vedoli (lI:ul(1 ,'I'd

(I~ 1111 cxitJW (lllIlllll'/I'li

~li"O

1II (). 1.'>.1

:"'g'llllt~I1Ii1!ic (II"

11l;1i "'lI-

Orlnt/ox!]

diferi-

1('lo/' l'('ligii.

i\{'VVd

(,:~", ill -;!i

~i "hi"

Din pacate, ~i in Grecia, Ortodoxia

"rt'ligie morala".

este asociata

cu

"Au redus astazi Ortodoxia din Grecia la un sistem

moral. De asta si filosofia e foarte iubita. Pentru ca filosofia, tot ce-a putut ea sa faca mai bun a fost sa ne dea
,1 n u rni te sisteme morale, indiferent
ca sunt platonice,
stoicc etc.
Si, cand a avut loc Revolutia Creaca, parintii statului
ncogrec, cu Adamantios Korais in frunte, au hotarat sa
dcsfiinteze Ortodoxia ca religie a nevointei, cum fusese
p5na atunci, si sa faca din ea 0 religie morala, numa'
buna pentru clasa de mijloc a burghezilor Parisului, ca sa
dca 0 mana de ajutor politiei in formarea de buni cetatcni. Asta a fost."
Problema, asadar, nu este pur si simplu morala, pe care
() lJ1l5Jnim ~i in alte sisteme religioase, filosofice si sociale _
d ncvointa, care calauze~te la adevarata teologie si este
i IISli flata de ea. Mai multe despre diferenta dintre morala
".i ncvointa vom spune intr-un capitol urmator.

b) Morala crestina
!\semenea tuturor sistemelor filosofice si religioase, si
\'f'l'~linismul, care a fost revelat de Hristos, i~i are propria
1 HI nere in practica a adevarurilor
de credinta. Desigur, nu1lH'lcde .xrestin" este folosit pentru toate confesiunile. Biserica

('('n

revel.it, de
cstc Biscrica 50-

1,:iZ(::?II'"dl'v,1/'ul

(~;Ifl~

I Il"',,dlI.lI~ Iljr;t'l'il':1 islorir5

cclelaltc confesiuni cre~line s-all c1isldll\dl .11,ll'iJ1dogma, cat si in morala.

Dad! III Inv5~5lura ortodoxa, dupa cum vom vedea in
continuare, ceea ce numim morala este, in fapt, nevointa, la
celelalte confesiuni, morala este exterioara, un simplu moralism. Astfel, s-a ajuns sa se vorbeasca despre morala crestina. Metafizica crestina apuseana s-a interneiat pe Aristotel, care vorbea despre virtuti, si in felul acesta s-a dezvoltat
in Apus morala crestina, complet diferita de ceea ce exista in
Biserica Ortodoxa si de morala pe care 0 intalnim in Sfanta
Scripture ~i in scrierile Parintilor Bisericii.
borni(.'(',\sl';(

acolo, In nrgllllH'llld!i;1
lur, ('j 1111I. <lling ~i pc
Dumnczcu' Ortodoxici. De n'? I'VI1( I'll (';1 nu-L cunosc pe
Dumnczcul
Ortodoxici.
Pcntru dl o rtodocsii cred in
Durnnezeu din cu totul si cu totu] alto motive dedit cred
ccilal~i 1:11 inchipuirile lor."
J)M

()llndll\",

1'.11.1 vrcmc

"Teologii franci I-au urmat atat de fidel pe Aristotel,

incat invatatura lui Aristotel despre virtuti a devenit morala Bisericii Papistase - si, dupa aceea, a multor traditii
protestante. Adica, la franci, nevointa ortodoxa a fost desfiintata si inlocuita cu moralismul, cu morala. Vasazica,
dupa ei, lucrarea harului dumnezeiesc ar fi sa-l ajute permanent pe om sa creasca in virtute, sa dobandeasca virtute dupa virtute, dupa cum invatau filosofii anticigreci.
De asta s-a infiintat catedra de Dogmatics ~i Morala la
Universitatea
din Atena, si acelasi profesor care preda
Dogmatica era obligat sa predea si Morala. De ce? Pentru ca Toma d' Aquino, care-i eel mai mare dogmatolog
al traditiei apusene france din toate secolele, invata in
Summa Theologiae ~i dogmatica, si morala - si este tocmai
acea moral a, acel moralism care-i acum atat de blamat
de toata Europa. In ziua de azi, omul modern nu mai
poate accepta invatatura asta morala a cutarui teolog sau
filosof al Apusului. De ce? Pentru ca toate temeliile moralei au fost demolate, de-asta ~i avem hippioti in Europa
~i America."
. Adjectivul sobornicesc din Crez traduce gr.
conform cu intregul". (n. trad.)

KaeO;\LK6~,

"universal,

An'st

~iInlrt',lgn

11I()J'idislll .1 ,,!illlnlill

vi,l~i'i

fll:l1

1f1(tI'lilhisllllli

:11'1I~'I'dll, eil

rrv~t in.i,

"in Iraditia frnndi, o 11'1111'11' (",111\ ~~fl 11(,('Il1, ,1 Iost mai

inainte desfranata nu po.itc s~ Sl' 1,1";1III veci d~lug5rit5.
Asta-i 0 anomalie foarte stranic. ~i P<hlll' ar trcbui s5 faea
cineva 0 teza de doctorat, sa vadji ~i cadrul lcologic al
acestei deosebiri fata de traditia noastra.
In traditia apuseana exista foarte mult moralism, fiind
ei foarte influentati de filosofii antici greci, de vreme ce
daimonii rai ai teologiei scolastice sunt filosofii antici
greci. Si, fiind ei sedusi de filosofii greci, de-asta si-au i
gasit beleaua cu ei, sarmanii franci."
Fireste, i aici sunt valabile cele mentionate mai sus, ea in
Apus, de vreme ce metafizica se prabusise in perioada Iluminismului, era inevitabil sa se prabueasca si morala, intemeiata fiind pe metafizica.
"in traditia franca, metafizica era coloana vertebral a
a cunoasterii adevarului, pe de 0 parte, si a legii si moralei, pe de alta. Ideea de adevar, de lege, de morala, pe
metafizica s-au intemeiat.
Aa ca, in momentul cand a fost demolata metafizica, a
inceput sa fie demolata si morala crestina de filosofii secolului al XVIII-lea. $i demolarea a fost completa odata
cu aparitia teoriei evolutioniste a lui Darwin. Dar i cu
astronomia mai recenta, mai ales cea de la inceputurile
secolului [XX],metafizica a fost demolata, si nici un om
serios nu mai accepta in ziua de azi metafizica."
Un rol important in configurarea moralismului si a moralei in Apus l-au jucat conceptiile Fericitului Augustin.
"in traditia augustiniana, pacatul a fost infatisat sub
forma morala, in timp ce la Parintii Bisericii,sub forma bolii,
iar stergerea pacatului a fost infati!?ata sub forma tamaduirii. Vasazica, la Parinti avem boala si avem tamaduirea."

P(~li(:illd
vOilltn,

;I~;I

Alli',llnliIiIHI

(:"nl"I~II'~' 11;,f1iti;1 (lIltllln,rt

('III!"! I~!~I(~
I:;' i.'l'ij)I'i"I(II,, III'

1t'()logld Ilip(ir~

(1('111'
.I (',)

r inj ilor Hihl'llI II

dl' Rugaciunca rninlii, de inil1li"

de minto ctc., ~i llI'l' 0 ronccptic morale dcsprc om, cu dvo
sebirea d1 omul I1U poatc sa faea fapte bune [ar5 harul
lui Dumnezeu. Adica 0 usoara varia tie de la tnvatalul"il
patristica, pentru care omul numai atunci rand are 1~1I
gaciunea mintii si se face templu al Sfantului Duh 'i:;;i
poate implini cum se euvine faptele, fiindca a dobandil
dragostea care nu cauta ale sale (I Corinteni 13, 5) ~i
inainteaza in dragostea jertfelnica, si de aceea ii irn pi i
neste drept faptele sale. De aceea si faptele Fariseului nu
sunt primite la Dumnezeu, toemai pentru ca sunt Iaptc
morale. Nu sunt fapte nascute din lepadarea de sine."
"AUglistill

11-.11'1'

IIoh.ll'

In Biserica Ortodoxa nu exista 0 morala crestina asa cu III

intalnim in teologia apuseana. Parintii Biserieii erau mcd id
duhovnicesti care tamaduiau oamenii. In scrierile lor tllliil
nim 0 perspective medicala,
"Parintii duhovnicesti sunt doctori, nu arbitri ai hu
nelor moravuri, pusi ca sa vegheze asupra moralei oanu:
nilor in numele statului elen, ca sa avem noi greci m.u
buni. Nu acesta este scopul vietii duhovnicesti ortodoxe.
De asta le tot spun studentilor ca nu exista moraf
ortodoxa: pentru noi nu exista morals crestina. Faplul
ca am infiintat catedre de moral a crestina este dovada
cat de mult ne-am indepartat de Ortodoxie."
Intr-o anume etapa istorica, morala crestina apuseana a Iost
adusa si in Grecia, inlocuind nevointa ortodoxa. Aceasti
morala secularizata era predata pe vremuri la Facultatilc
de Teologie.
"Cu teologia neogreaca la Universitatea din Atena,
pe care-o stiau profesorii astia care fusesera scoliti prin

1{\lS'.I,

(:"llllillliil

(,j

1'\:111, vl'li

hillf', 1I'()ICI);i

vati, it' ~li'llI m.ii him: l'lI.lIl.IIf.llw~ii,1~li"

IIl,d

111111

Id,' pustnn-i]

~i,

de la catcdra lor, cc Inva~c.)U?MoriJI5 cre~lin.J ~i o ll'ologil'

fara curatire, luminarc si 'indumnezcirc. Si, In locul curatirii, luminarii si indumnezeirii,
ee-au pus? Curatirca a
devenit diseulparea de caderile morale, dintr-un punet
de vedere moral."
"Odata eu infiintarea statului elen si prigoana impotriva manastirilor ~i monahilor, impotriva monahismului in general, s-a introdus pentru prima oara in teologia
ortodoxa un curs numit Morals crestina.
Nu exista morala crestina. In teologia ortodoxa exista
nevointa, eare-i terapeutica. Nu exista morala in sensul
de morala filosofica, care i-a dominat atatea veacuri pe
franci si apoi pe rusi. Nu exista asa ceva, ea esti bun sau
rau, si daca esti baiat bun 0 sa mergi in Rai, iar daca esti
baiat rau 0 sa mergi in iad. Nu exista 0 asemenea conceptie la Parintii Bisericii.
Dar ce exists? Exists nevointa, care-i terapeutica, urmarind sa tamaduiasca energia noetica a omului si sa 0
separe de energia sa rationale, si sa puna in luerare inlauntrul omului 0 energie ramasa inactiva sau care se
ocupa eu lucrari improprii menirii omului."

c) Morala ortodoxa ca nevointa

Spre deosebire de crestinismul apusean, Parintii Biserieii
nu vorbese despre 0 morala autonorna, un moralism asociat cu 0 imbunatatire exterioara a vietii, ei in special vorbesc
despre nevointa.
Mai intai de to ate, asa cum am aratat deja, asa-numita
morala este strans Iegata de dogmatica, adica nu se interneiaza pe niste idei filosofice si metafiziee, ci, [ca si dogma,]
pe adevarurile revelate.

,,;\1\

II'

li,nr'C(le

d\, tlil-I 1~lIlll1lldtll' Vl'dl'll'

,II

~,tlIlclulii

,1I111'()11I111I)',III ',\'Xlfll!'\

I. ,1111111111.1 1()IIll'p~il'dl'~pl'I' (\IIH ~I\)

narv.i

1lIIIl'IIV!;,li

lll'n.OIl:tlilrilll

t\'l'l'

arc, In mod cv lclunl,

un c(JI\H'II'1' .I~'I'II'''\I\,11()1' ell mora!a, dar nu-i In nici un

morain, pcntru l'J cstc novointa."

l'll"

Citind textcle patrislice, vedern limpede di Parin~ii l3isl'

ricii nu acceptau morala asa cum 0 intelegem noi astazi. C5ml
foloseau acest termen in scrierile lor, numite "mora Ie", In
telegeau in realitate nevointa. Dadeau 0 mare importanl.i
mintii (vovs) omului, care e diferita de ratiune, fiind ochiul
sufletului.
"Parintii nu acceptau rnorala. Nu exista moral.i 1.1
Parintii Bisericii. Nu ca Parintii ar fi propovaduit
imo
ralitatea, ci ca morala, ceea ce numim noi azi moral.' \'1
Parinti se numea nevointa.
Vasazica, la Parintii Bisericii exista doua Iclu ri <I,'
oarneni: oarnenii care au rnintea intunecata, si avand CI
mintea intunecata. aspectullor este de oameni imo r," i,
adica eeea ee numirn noi azi ea fiind oameni rai, 0(l11H'11I
imorali; dar Parintii inteleg prin luerul aeesta intu ncc,i 1'\', \
mintii. $i mai sunt si oamenii care au mintea luminata."
Prin urrnare, nevointa este centrata pe mintea
luminata sau intunecata, nu atat pe un eornportament

(V(IIJ(.)

exit'

rior al omului.
,,$i eare-i seopul nevointei? Scopul nevointei este ex
trem de simplu. Cititi toate troparele. cititi slujba BoLt'
zului, cititi troparele Biserieii din Saptamana Mare, din
toata perioada de la Paste pma la Cincizecime, cititi toate
cartile liturgiee eu luare-aminte. Care-i scopul? Seopul
este curatirea ~i luminarea mintii.
$i inca un lucru. Crestinismul
exista pentru unicu I
seop de a-i treee pe oameni prin curatire si a-i calauzi sprc
luminare. Exista curnva alt scop al Botezului? Aeesta est
seopul. Alt seop nu exista."

Orirr- SISI('111 1I10l';d iln~ dil't'rilt' I'dlt'/II l"ll'(l sldbd('sc rt'

-sto rnoral ~i cc cstc irnor.il. In OI'I()do\Il'
Ins,:"l so Il1lDl'nplL

alLceva.

(ksp/,~ l'~dl~il_',
1.1 Si'llf'nn N("iI
Sillh'OIl

"Nu poti sa intemeiezi un sistem moral pe asa ceva _

ca asta ar fi moral si asta imoral. Nu are nici 0 legatura cu
morala din punctul acesta de vedere. Morala ortodoxa
nu exista, exista numai nevointa."
Criteriile, in traditia ortodoxa, tin de nevointa. Astfel se
explica schirnbarilo bruste ale vietilor desfranatelor si va mesiler. In slujba din Mattea Mare se vorbesto despre femeia ce
fusese desfranata: .Femeia care mai inainte era desfranata,
degrab' s-a ararat inteleapta, urand lucrurile pacatului celui
rusinos:". Este yorba de 0 schimbare care se petrece prin
harullui Dumnezeu.
"Exista, sa zicem,
tra, intemeiat nu pe
Pentru ca unul care,
dintr-odata, printr-o
Bisericii.

un simt al istoriei in traditia noascriteriile moralei, ci ale nevoinrei.

poate, s-a adancit cu totul in pacat,
schimbare brusca, se face sfant al

A vem destule asemenea exemple in Ortodoxie. Aici,

ca sa vedeti~ diferenta,3" tineti cont ca, in Biserica noastra,
o desfranata se poate face calugarita, si chiar este primita
cu bucurie."
De altfel, i caderea lui Adam nu este 0 cadere morala, ci
una reala, care a dus la stricaciunsa intregului om, fiind vatamata inca i creatia. Caderea este exprimata ca intunecare a
mintii (vov~), ca lipsire de .slaoa lui Dumnezeu" (Romani 3, 23).
"Multi inteleg astazi caderea lui Adam ca pe 0 cadere
morala, in timp ce, cand Simeon Noul Teolog vorbesrs
. Triad, Sfanta si Marea zi de Miercuri (Denia de Marti seara), icosul
zilei, Editura Institutului Biblic si de Misiune al Bisericii Ortodoxe
Romans, 2000. (n. trad.)

1111 0 ('illit'll'
'I'l'olog

1111

inl('li'I'," el, 111'111111

i vorb.t dl' 111(11",1:',.
/II()I,"~

Noul 'l'colog t'slt' un nevuilor. 1-:1 pn'd"

":1

Ill'

vointa, I1U 11101\11" si gundc~le In tcrrncnii nevointci, nu

ai rnoralci. Cc vrea el sa spuna cstc di au aju ns acum

episcopi unii care nu au Rugaciunea mintii, Asta vrca Sil

spuna. De aceea sunt ca mirenii primelor veacuri, care 1111
aveau inca Rugaciunea mintii si erau nou lurninati, cl.u:
nu inca luminati."
Sfantul Simeon Noul Teolog vorbeste despre indummzeire, nu despre morala.
"Simeon Noul Teolog spune ca, pentru a ajunj: , I
neva episcop, trebuie sa faca din teologie, viata. A<.'llll1t1,
noi citim lucrul acesta si ni se pare ca vrea sa spunil c~ rt
face din teologie, viata, inseamna sa ne facem noi b.'ii"li
buni. Cei care, in ziua de azi, vad lucrurile in fcl ul ,1('( 'hl;1
confunda trairea teologiei cu morala. Da, numa i ell I I'd i 11';1
nu-i acelasi lucru cu morala. Trairea teologiei csu: I{II
gaciunea mintii si indumnezeirea,
iar nu morale."
De asemenea, rand Sfantul Simeon NOli} Teolog Vlli
beste despre decaderea clericilor, nu se refer a la anunule
caderi morale, ci la faptul ca au pierdut in chip simli l h.n III
lui Dumnezeu.
"Simeon Noul Teolog nu vrea sa spuna ca popii
vladicii ar fi ajuns niste ticalosi mizerabili si imorali."

~;I

Astfel, morala nu poate fi despartita de dogma Biscricii,

fiind in mod clar nevointa. De aceea morala crestina, asa ell 111
a fost raspandita in Apus, se deosebeste extrem de clar dl'
nevointa,
"Nici unul din Parintii Bisericii nu a fost filosof, jar
modullor
de teologhisire - adica Rugaciunea minti i
era in mod clar la antipodul rationalismului.
Nevointa
nu era morala. Exista 0 diferenta enorma intre moral a i

IH'V(lIIIFI.

NIl

~,11I" d"I'li

'H:nIII!Ji 111(111, \-',:111111

di

IIl'VOllll;1

t'sll' ler''IH'lllil'rt, pi: 1.IIII.IIYtl~II'{d(11j111\, .ljlll.'1ld nunic.

Morula, 111 ('(,It' dill Ilrlll;', Ie' dlll~e ill indo Nu l'.'I aruma,

gaLa, trcbuic s5 Iirn i11l01,III, nIl ;It;!:1 vrv.ru SO zic.

Morala ortodoxa cstc IWVllII1l;" IILI sc intcmciaza pe
filosofie. Nu are nici 0 IcgaLlIdi 1.:1I1110ralClIilosofica, nici
CLI morala religioasa a crcstinilor apuseni, fie ei scolastici
ori protestanti.
Absolut nici 0 legatura cu fenomenul
acesta. In Ortodoxie, pana ~i eel mai rau dintre oameni
se poate curati ~i ajunge la luminare."
Niciodata nevointa nu ar putea fi convertita in morala,
de vreme ce la baza este 0 terapie a intregii personalitati a
omului. Nevointa ortodoxa este oarecum asemanatoare cu
metoda psihiatriei contemporane,
deosebindu-se insa in
privinta abordarii ~i scopului sau.
"Una este sa-ti predea cineva subiectele moralist, i
alta sa-ti ofere terapia traditiei ortodoxe. De asta tot spun
de atatia ani de zile ca nu exista morala ortodoxa, exista
numai nevointa.
$i ca putem foarte bine compara nevointa ortodoxa
cu 0 psihiatrie duhovniceasca, pentru simplul motiv ca
energia mintii sau a inimii in care Se roaga Duhul Stant
este 0 stare fireasca a omului.radica
face parte in mod
firesc din personalitatea
omului, nu este ceva strain de
personalitatea omului. $i omul are in mod firesc capacitatea de a primi aceasta Rugaciune in lacasul inimii."
De vreme ce scopul omului este sa ajunga la dragostea
jertfelnica dupa ce s-a eliberat de iubirea de sine, inseamna
ca problema se pune nu dintr-un punet de vedere moral, ci
terapeutic.
"Menirea omului, asa cum vedem foarte clar din Sfanta
Scripture, este sa ajunga la dragostea jertfelnica. Este,
oare, aceasta 0 problema morala sau terapeutica? Ajungi la

dril)"llI,h'o\

il~IIIi'llIif'flprill\I'IIIII'\lIl1ll.t

IH'VO\lI(.t 11'1''111

Dcsigur,

1I1<1I,t1rt

:;:111PI'illl!'

II

'III kFl"

1!lllbll'1I1ft

1~~illII'I'olpl1I1Ir.),
nu

mOJ',lIJ,111 scnsul

'In care 'Inlt'lvgl'11l 1111)1'(11;1

;Ist,izi.
In Biscrica Ortoclox .~ nu InL51nim pur ~i simplu nistc
sisteme morale, ci 0 metoda terapeutica, adica ne sunt puse
la dispozitie cai de tamaduire. Desigur, nu este yorba de cai
exterioare, ci de 0 impreuna-lucrare
a lui Dumnezeu ~i d
omului, de vreme ce harul lucreaza. iar ornul irnpreun?
lucreaza.
Acest demers terapeutic inseamna curatire, luminarc ~j
indumnezeire.
Mai tarziu ne vom opri asupra lui, aici do.ir
il vom mentiona pe scurt, ca sa definim in cateva cu vi nlr:
faptul ca prin nevointa intelegem unul si acelasi lucru rll
metoda terapeutica, fiind la polul opus al moralei crestinc,
asa cum se regaseste ea la alte confesiuni crestine.
Oamenii, dupa invatatura Parintilor, nu se impart ill mo
rali si imorali, evlaviosi i neevlaviosi, adica in functic lk
criterii antropocentrice
si moraliste.
"Tot timpul ne lovim de problema asta a celor cu
elanuri pioase - multi, de altfel - care fie fac pe evla
viosii, fie vorbesc despre evlavie si morala, impartind u i
pe oameni in buni si rai.
In traditia ortodoxa nu impartim oamenii in buni si rai,
morali si imorali. Nu exista asa ceva in Biserica Ortodoxa. In Biserir= Ortodoxa exista trepte de desavarsire.
Nu moral-imoral. bun-ran."
Unii insa au convertit Ortodoxia 'intr-un sistem moral,
care sa urmareasca indreptarea si consolidarea societatii, 'In
colaborare cu politia, In scopul imbunatatirii conditiilor socialc.
"Au ajuns pana acolo incat sa faca din Ortodoxie
religie sociala. Aici e miezul problemei. Ziceau ca lucrarea Bisericii ar fi sa ajute preventiv. Biserica era Promoteu, iar politia, Epimeteu. Biserica sa se munceasca sa

.,(,Orll.llli' h.u u l.: hlllllld.l\fl-ti.

(roil':!"

tide"

dlldl'

H .Ill

LII'

l)nli!,iCll;1'i
t;It'.I

bl h.lnUI

f.'tl III hilid ,',.:I:t'.C'lli

~i uilc ,\~,)s ,) ,)jllIlH I" () (),lIldIIXif' (I' ~Idlll'l' mu ll ell

Ortodoxia din Rusin, GIrt' I1l1 ma i IlI)"(\! s,~ Sl' sustin
dccat eu ajutorul arrnatci ~i [II poli~jt'i."

In linii mari, dogma este strans legaUi de morals - mai

precis, de ethos-ul omului. Biseriea Ortodoxa nu are pur si
simplu 0 morals asa cum vedem in sistemele filosofice, religioase si crestine apusene, ci are nevointa. Prin nevointa
ortodoxa, ce decurge din dogma ortodoxa si este curatire ~i
luminare, omul traieste dogma, adica dogma i se face viata,
omul ajungand la indumnezeire. Nevointa ortodoxa este impreuna-lucrarea omului cu energia necreata a lui Durnnezeu.

Partea a II-a
Experienta Revelatiei