EVOCAREA

MARILOR
DUHOVNICI AI
ORTODOXIEI
ROMÂNEŞTI
PR. PROF.
PROIECT DIDACTIC
Pr. Prof. Pesetz Emil
Colegiul economic
Ion Ghica dinTargoviste
Proiect didactic
Clasa: a IX-a
Data: 22.11.2012
Disciplina: Religie
Titlul lecţiei: Evocarea marilor
duhovnici ai Ortodoxiei romane
Tipul lecţiei: mixtă
Scopul lecţiei:
- îmbogăţirea cunoştinţelor despre
religia natională, despre cultură şi
de spre neamul nostru românesc
-cunoasterea personalităţilor
Bisericii Ortodoxe Române care au
promovat cel mai mult valorile
spiritualitatii noastre
- promovarea unor comportamente
social-morale deosebite, având ca
modele pe marii duhovnici romani
 Competenţe specifice:
2.2 Elaborarea şi compararea unor opinii şi
argumente diferite referitoare la o temă de religie
3.1 Identificarea unor modele de comportament
moral- creştin în exemplele oferite de mari
personalitati din Istoria Bisericii noastre
3.3 Integrarea şi manifestarea în propriul
comportament a valorilor morale creştine
promovate de acestia
5.2 Argumentarea unei opinii proprii, referitoare
la o temă dată, utilizând atât învăţătura de
credinţă a Bisericii, căt şi cunoştinţe de la alte
discipline.
 Competenţe derivate:
C1 - să cunoască elemente importante din
activitatea duhovnicilor selectaţi
C2 - să precizeze cum au înteles si au pus
aceştia în practică învaţătura Mântuitorului
C3 - să cunoască şi să aprecieze trăirea
duhovnicească a acestora şi rolul lor în
transmiterea valorilor moral creştine în societate

C4- să inteleagă rolul pe care aceştia l-au

avut în pastrarea unităţii de neam şi de credinţă
în împrejurări vitrege ale istoriei noastre
Strategia didactică
1. Metode şi procedee:
- explicaţia
- prelegerea
- conversaţia
- interpretare pe text
- lectura
2. Mijloace de învăţământ utilizate la
lecţie:
- calculatorul
- fise, portretul
- flipchart
3. Forme de organizare: frontal şi pe
grupe
 Bibliografie
Bălan, Ioanichie, Pateric românesc, Editura Arhiepiscopiei tomisului şi
Dunării de Jos, Galaţi 1990.
Boca, Arsenie, Cărarea Împărăţiei, Editura Episcopei Aradului, 1995.
Cleopa, Ierod, Paraschiv, Stareţul Daniil de la Rarău, Ed. Panaghia, 2004.
Crăciunaș, Ierod. Irineu, Îndrumătorul duhovnicesc și ucenicul după Sfinții
Părinți, în Studii Teologice, 1956.
Drăgoi, Pr. Eugen, Țugui, Pr. Ninel, Celălalt Noica - mărturii ale monahului
Rafail, însoțite de câteva cuvinte de folos ale părintelui Symeon, ediție
îngrijită de Editura Anastasia, București, 1994.
Jinga, Pr. Constantin, Ieroschimonahul Daniil Sandu Tudor – omul şi opera,
Editura Christiana, Bucuresti, 2005.
Jurcan, Emil, Maestrul oriental şi duhovnicul creştin, editura Reîntregirea,
Alba-Iulia, 2002.
Noica, Ierom. Rafail, Cultura Duhului, editura Reîntregirea, Alba-Iulia, 2002.
Stăniloae, Pr. Prof. Dr. Dumitru, Teologia Dogmatică Ortodoxă, vol. 1,
EIBMBOR, Bucureşti, 1978.
Stăniloae, Pr. Prof. Dr. Dumitru, Din istoria isihasmului în Ortodoxia
română, în „Filocalia”, vol 8, EIBMBOR, Bucureşti , 1979.
Surdu, Acad. Alexandru, Despre istoria isihasmului în România, în revista
„Clipa”, ianuarie 2010.
Teodorescu, Răzvan, Bizanţ, Balcani, Occident la începuturile culturii
medievale româneşti (secolele X—XIV), Bucureşti, 1974.
Site:

http://biserica.org
http://www.calauzaortodoxa.ro/
http://www.certitudinea.ro
http://www.crestinortodox.ro
http://www.evz.ro/
http://www.fericiticeiprigoniti.net
http://www.formula-as.ro
http://www.jurnalul.ro
http://www.lavrentie-sovre.eu/
http://www.lumeacredintei.com/
http://ro.orthodoxwiki.org
http://www.razbointrucuvant.ro
http://www.resurse-ortodoxe.ro
http://www.revistaortodoxia.ro
http://secu.mmb.ro
http://www.sfintii-inchisorilor.ro
http://sofianboghiu.blogspot.ro/
http://www.ziarullumina.ro/articole.
ETAPELE TIMP C. ACTIVITATEA ACTIVITATEA STRATEGIA DIDACTICĂ
D. PROFESORULUI ELEVILOR METODE ŞI MIJLOACE DE FORME DE
LECTIEI LUCRU PROCEDEE ÎNVĂŢARE ORGANIZARE

1.Moment 2’   • Salutul        
organizatoric • Rugaciunea
• Notarea
absenţelor
• Pregătirea
pentru
începerea lecţiei

2. 7’   Se cere Elevii prezintă lectura   Frontal

Reactualizarea prezentarea temei: tema Conversația  
cunoștințelor Comentarea unui    
citat de referință
3. Captarea 1’   Se lectureaza un Elevii primesc Explicația Imagini Frontal
atenţiei text şi se prezintă textul şi printate
câteva imagini privesc
imaginile
4. Anunţarea 1’   Personalitățile pe Elevii notează Explicaţia  Texte Frontal
temei şi care le-ați văzut titlul. pintate
precizarea mai devreme vor fi Ascultă cu
obiectivelor studiate în această atenție.
lecţiei oră.
5.Comunicarea 27’ C1 Profesorul ofera Elevii ascultă cu atențiePrelegerea   Frontal
noilor cunoştinţe C2 informaţii despre marii Elevii explică sensul Conversația Pe grupe
(Dirijarea C3 duhovnici,apoi ofera cugetărilor și scriu în Interpretarea pe
învăţării) C4 fişe de lucru caiete text
 

5. Fixarea 4’   Li se adresează elevilor Elevii dau posibile   Frontal

cunoştinţelor întrebări: răspunsurii. Conversația  
   

6. Asociere, 4’   Important este ca Elevii ascultă cu atențieExpunerea Frontal

generalizare reperele pe care le
avem să știm să le
valorizăm prin educația
și comportamentul
nostru personal.
Demnitatea de a fi
crestin este o onoare
si o responsabilitate

7. Activitatea 1’   Pentru data viitoare ca Elevii notează tema Explicaţia   Frontal

suplimentară temă aș dori să căutați pentru acasă
cuvinte de
invataturaale
acestoriparinti și să-l
comentați în câteva
fraze.

8. Aprecieri 1’   Aprecieri verbale Elevii ascultă      

asupra asupra desfăşurării
desfăşurării lecţiei activităţii
9. Încheierea 2’   Rugăciunea Rugăciunea      
Salutul Salutul
Părintele Iustin Parvu, Părintele Rafail Noica,
„Duhovnicul a zeci de mii „Duhovnicul nevăzut”când
de români, urmaş al conferenţiază, deşi rar, nici o
Arhimandritului Cleopa, sală nu este suficient de
este preocupat în egală încăpătoare; mii de oameni din
masură de soarta oricărui toată ţara merg asculte.
om, cât şi de soarta ţării şi
a Bisericii.
 Părintele Proclu
Părintele Gherontie Părintele Ioan lazăr
Nicău de la
Puiu din Caraiman de la Prodromul
Neamţ
 SFÂNTUL CUVIOS
VASILE DE LA POIANA
MĂRULUI

deşi era ucrainian, şi-a

desfăşurat activitatea
sa în slujba Bisericii din
Ţara Românească.
Pentru viaţa sa curată,
pusă în întregime în
slujba Domnului, şi
pentru faptele sale
sfinte, Sfântul Sinod
ahotărât să fie trecut în
rândul sfinţilor
SFÂNTUL CUVIOS PAISIE
(VELICICOVSCHI)
a fost un înnoitor al
monahismului ortodox prin
redescoperirea scrierilor
patristice şi publicarea
Filocaliei. Datorită
învăţăturilor sale în cultura
romanească apare şi se
dezvoltă o mişcare de
renaştere a vieţii monastice,
de reaşezare a ei în spiritul
tradiţiei athonite, pe baza
unei mai bune cunoaşteri a
învăţăturilor patristice şi a
transpunerii lor riguroase în
practică. În anul 1992 a fost
trecut în rândul sfinţilor a
Cuviosului Paisie.
PĂRINTELE ARSENIE BOCA
este considerat ca Sfântul de la
Sâmbăta Făgăraşului, sau
Sfântul Ardealului. Ieromonah,
teolog și artist român, a fost
stareț la Mănăstirea Sâmbata
de Sus și apoi la Mănăstirea
Prislop, unde datorită
personalității sale veneau mii și
mii de credincioși. A fost unul
din martirii gulagului comunist.
El a pictat biserica din
Drăgănescu, supranumită
Capela Sixtină a Orientului. Îl
ajută pe părintele profesor
Dumitru Stăniloae în demersul
de a traduce Filocalia. În prima
ediție a volumelor, Părintele
Dumitru Stăniloae îl numește pe
Arsenie Boca „ctitor de frunte al
Filocaliei românești” .
 PĂRINTELE ARSENIE
PAPACIOC
„Duhovnicul de la malul
mării” este considerat unul
dintre cei mai importanţi
duhovnici ai noştri, a făcut
parte din „generaţia de aur”
a teologilor romani, membru
activ al grupului „Rugul
Aprins”. A fost arestat şi
condamnat sub regimul
mareşalului Ion Antonescu şi
a trecut şi prin puşcăriile
comuniste. A fost călugăr la
Mănăstirea Antim din
Bucureşti, sculptor la
Institutul Biblic, preot la
Seminarul Monahal de la
Mănăstirea Neamţ şi la
Mănăstirea Slatina.
 PĂRINTELE PAISIE
OLARU
de la Sfinta Manastire Sihastria a
fost dăruit de Dumnezeu cu darul
vindecării si pacificarii sufletelor
rănite de păcate. Este considerat
marele duhovnic şi ascet al
ortodoxiei universale şi
româneşti. A fost călugăr la
Schitul Cozancea, apoi la
Mănăstirea Sihăstria, unde
devenit duhovnic al întregii obști,
până la sfârșitul vieții sale. Între
anii 1972 - l985 s-a nevoit ca
sihastru la Schitul Sihla, iar în
ultimii cinci ani a locuit în chilia
sa de la Sihastria, fiind bolnav,
până s-a mutat la Domnul, lăsând
moștenire ucenicilor săi pilda
vietii sale de adevărat monah și
părinte duhovnicesc.
 PĂRINTELE CLEOPA
. ILIE
a fost arhimandrit și stareț la
Mănăstirea Sihăstria. Ca
duhovnic al întregii obști el a a
povățuit atât calugări, cât și
mireni, timp de 34 de ani fiind
un renumit trăitor al credinței
ortodoxe. A fost ucenic al
schimonahul Paisie Olaru,
pustnic în Schitul Cozancea,
apoi s-a călugărit la schitului
Sihăstria, unde rămâne până la
sfârşitul vieţii, cu o pauză de 7
ani când a fost transferat
împreună cu 30 de călugări la
Mănăstirii Sihăstria.
Nu a fost orbit de functie,
pentru ca nu si-a dorit-o
niciodata. Paradoxal, asta
facea din el stareţul ideal. Cand
la fost ales loctiitor de egumen
el nu era preot, ci doar monah.
 PĂRINTELE ILARION
ARGATU
„biruitorul legiunilor demonice”,
a fost preot în Parohia Oniceni,
apoi la Catedrala Mitropolitană
din Iași. A fost mereu urmărit de
securitate, dar a ştiut să se
salveze şi să-şi continuie
misunea. După anul 1990 a fost
chemat în Germania, Franța,
Belgia și SUA, unde devenise
celebru pentru harul său, unde, a
făcut multe exorcizări. După
deshumare, credincioşii veniţi la
pomenirea sa, din toate părțile
țării pentru a se ruga și închina la
racla cu moaștele așezate în
biserică au construit un baldachin
și l-au așezat în pronaosul
bisericii, aproape de criptă, racla
fiind lăsat desfăcută și acoperită
doar cu sticlă pentru că-l
considerau deja sfânt.
 PĂRINTELE SOFIAN
BOGHIU
„omul smereniei apostolul
şi duhovnicul Bucurestiului”,
un iconar de suflete, a fost
membru al „Rugului Aprins”,
deținut politic între 1958-
1964. Parintele Sofian a
facut parte din acel sir
neintrerupt de stareţi ai
Bisericii Ortodoxe Române
care, asemenea bătrânilor
înţelepţi ai Patericului, a
vegheat la transmiterea
învăţăturii şi căilor
îndumnezeirii omului. Chipul
parintelui, ochii, aerul din
jurul fiintei sale fragile,
vorbeau de la sine despre
sfinţenia sa.
 PĂRINTELE TEOFIL
PĂRĂIAN
a fost un mare
duhovnic ortodox
român, arhimandrid la
Sâmbăta. Parintele a
fost aproape de tineri,
încurajând intens
activitatea A.S.C.O.R.
din ţară, fiind totodată
un neobosit povăţuitor
al pelerinilor la
Mânastirea Sâmbata şi
pe drept cuvânt „un om
al bucuriei” .
 PĂRINTELE ADRIAN
FĂGEŢEANU
a fost membru al grupului
„Rugul Aprins” „Duhovnicul
misionar, propovăduitorul
apologet şi mărturisitorul
autentic”, Parintele Adrian
Făgeţeanu a fost un trăitor
profund al adevărurilor de
credinţă având şi calitatea
de a fi un om de o
sinceritate, discreţie şi
modestie ieşite din comun,
care au inspirat foarte
multa încredere, confort
sufletesc şi dragoste faţă
de valorile perene ale
spiritualităţii şi culturii
noastre autentice.
 PĂRINTELE
CONSTANTIN GALERIU
a fost unul dintre cei
mai importanți
duhovnici ai Ortodoxiei
române, preot și
profesor de teologie.
„Predicatorul în
condiţie absolută, cu
ochi nespus de buni şi
cu mare iubire de
oameni. Venit în lume
ca să o impace. Plecat
dintre noi ca să ne
vegheze si să ne bine
sfatuiasca din locul sau,
de Sus.”
 LAVRENTIE SOVRE
este unul dintre marii
părinţi duhovnici care
s-au nevoit în
Mânăstirea Frăsinei.
A fost un om „bine
cuvântat să fie martor
al luminii celei
necreate, un slujitor
vrednic, omul lui
Dumnezeu. Era omul
rugăciunii, al faptei
jertfelnice şi al dăruirii
spre binele semenilor.”
 PARINTELE PĂRINTELE
DANIIL DE LA RARĂU
este considerat un sfânt al
gulagului românesc,
„Apostolul muntelui Rarau
şi duhovnicul inchisorii.” E
unul dintre cei mai mari
mucenici şi un mărturisitor
al dreptei credinţe ortodoxe.
Ieroschimonahul Daniil
Tudor a fost un om cu viaţă
sfântă, desăvârşită, un om
studios; tot timpul scria şi se
ruga neîncetat. A fost
executat în închisoarea de la
Aiud. A fost cel mai
intransigent dintre toţi
deţinuţii în ceea ce priveşte
credinţa. A murit ca un mare
mucenic, care mărturisea
înaintea păgânilor dreapta
credinţă.
Un sfânt al Duhovnicul „Un exemplu
închisorilor, sfant de la pentru toţi preoţii
un „duhovnic Râmeţ „un erou ortodocşi din
al inimii al credintei, un toată ţara”, prin
bune” suflet de mare modestia,
Duhovnicul sfintenie si simplitatea şi
ţinuturilor puritate” dragostea lui faţă
hunedorene. Dometie de oameni.
Crăciun Oprea Manolache Dimitrie Bejan
Părintele Arsenie Părintele Marcu
de la Crasna de la Sihăstria

Părintele Tănase Petroniu

de la Prădromu

Părintele Macarie Părintele Elefterie

de la Pasărea de la Dervent
Părintele Serafim de Părintele Iorodion
la Brâncoveanu de la Lainici

Părintele Dionisie
de la Prodromu

Părintele Ioan Sabău Părintele Gherasim

din Hunedoara de la Tismana
FIŞE DE LUCRU
„Niciodată nu l-am certat pe un credincios care are
indoieli, niciodată nu i-am cerut cuiva să creadă
orbeşte. Dacă făceam astfel, ar fi însemnat să dau
dreptate tocmai acelora care-i ceruseră să creadă ca
ei, fără să-şi mai pună vreo întrebare. Dimpotrivă, am
socotit intotdeauna că discuţiile, cu idei dintr-o parte şi
din alta, sunt cât se poate de folositoare, dăca ele sunt
purtate cu cinste omenească şi numai din dorinţa de a
afla adevărul. Si nu m-am înşelat. Am avut bucuria să
văd roadele unor asemenea convorbiri, în sufletele
celor ce veniseră cu credinţa tulburată de indoieli şi
plecau cu ea limpede ca izvorul muntelui.
Atunci am început să mă gândesc că vor fi fiind încă
mulţi alţii cu mintea vânturată de întrebări la care nu
sunt în stare să afle răspunsuri dacă nu sunt ajutaţi
după cuviinţă. Şi cine să-i ajute, daca nu preoţii lor?
Dar oare, toţi preoţii au aceeaşi vârstă matură şi
aceeaşi experienţă pastorală? Fireşte, nu toţi.”
Ilie Cleopa
 „Pentru noi aceste persoane ori
personalităţi duhovniceşti au fost ca
nişte sfinţi. Aşa i-am simţit, aşa i-am
perceput. Fiindcă i-am văzut împlinind
sub ochii noştri Evanghelia, pentru că ne-
au învăţat creştinismul practic prin
exemplul personal: au flămânzit ei ca să
sature pe cei flămânzi, au privegheat ei
ca să se odihnească cei osteniţi, au
pătimit ei ca să ia mângăiere cei
întristaţi, s-au sacrificat ei ca să trăiască
ceilalţi.”
Drd. Stelian Gomboş
„Naşteţi-vă sfinţi!”
Arsenie Boca
„Obişnuiţi-vă să trăiţi nu numai voi, să trăiţi în toţi care sunt
cu voi.”
Arsenie Papacioc
„Răbdare, răbdare, răbdare. Şi când ţi se va părea că ai gătit-
o, o iei de la capăt: răbdare, răbdare, răbdare”.
Cleopa Ilie
„Să ne întâlnim la porţile Raiului!”
Paisie Olaru
„Trebuie să nu uităm nici o clipă că zilele noastre sunt scurte
pe Pământ.”
Ilarion Argatu
„Aducerea aminte a Patimilor lui Iisus va tămădui sufletul ce
ţine minte răul, ruşinându-l.”
Sofian Boghiu
„Rugăciunea în care nu-ţi pui inima pentru aproapele nu-i rugaciune,
ci formalitate şi profesionalism.”
Teofil Părărian
„Copilul meu, să faci mereu fapte bune şi să spui că n-ai făcut nimic.”
Lavrentie Sovre
„La sfârşitul vremii sfinţii nu vor mai face semne şi minuni, ci vor
petrece neştiuţi şi necunoscuţi, în smerenie.”
Iustin Parvu
„Se vorbeşte de mari duhovnici. Duhovnicul, indiferent de pregătirea
lui şcolară, nu are nici o putere dacă nu o primeşte de sus.”
Adrian Făgeţeanu
„Chiar fântâni de lacrimi de vei fi vărsat la rugăciune, să nu te înalţi
pentru aceasta nicidecum în sinea ta”.
Daniil Tudor
„Schimbă-ţi viaţa ta, eu să mi-o schimb pe a mea, şi toţi la un loc,
într-o frăţie şi o credinţă să cântăm lui Dumnezeu şi să-L slavim!
Ioanichie Bălan
„A face voia Ziditorului este a te face pe tine întru toate ziditor,
lucrator de fapte bune.”
Constantin Galeriu
„Osândirea aproapelui este mare păcat. Acest drept nu îl are decât
cel care l-a făcut pe om, Dumnezeu.”
Petroniu Tănase