PAULIN LECCA LR MORRT VlnTn D LR Postfalade Valeriu Cristea a ' !..- *. .g a ._ ""." ,lJ '&. .r * 1 .! i .

il PAIDEIA 1997

l';rrrnlt'lt'arhinrandrit Paulin Leccas-a nascut la 24 iuiie l'tl.l, in comurla Babcle, jude{ul ismail; p.1rin{i Grigore gi NIlria [-ccca;tatdl a fost mai intii invAtator, iar mai tArziu preot irr jrrclcful l]Alli. PnulirrLeccaa absolvit cu rsurile Seminaiului 'l'cokrgic qi ale Facultatii de Teologie din Chigindu; apoi a intrat c;r frate novice in mSnistirea Frisinei-Vdlcea; a mai I'ietuit vrcmelni c in mhnhstirile Govora, Cozia, Antim-Bucuregti, Rariu, Gologanu, iar in centrel e eparhiale din Galagi qi Bucuregti a funclionat ca exarh. Acum, pistreazi aprin si sfAnta candeld a smereniei qi iubirii de Dumnezeu la min6stirea Rogozu-Vrance a. PREAMBUL Scarade piatrA urca in serpentina. Locul era strAmt gi intunecos. Parintele Vara hil Lupu, bibliotecarul mdndstirii Frasinei, mA conducea. Odat6 ajuns sus, cdlug arul r itlicir o uSa cu caplll gi-mi zise: - Iata, aici sunt carlile care n-au i ncdput in rafturile lribliotecii. lntr-adevar, intr-o micd odaita din podul bise ricii, se ,rllau aruncate la intAmplare multe car$ scrise,in cea mai nlarc parte , cu litere chirilice. Am rasfoit cateva dintre r.k'. Contineau adevarate comori de inva{dtura duhovrriccasch. gi in bibliotecd, aici se gaseau traduceri Ca rrn cle tipdrite, altele scrise de mana - din Sfinfii Pdrinfi rrrrlirr Cuviogii Pust nici. Vedefi, ma lamuregte parintele Varahil - aceste r',tr'{i scrise cu mana, p e literd veche, au fost aduse de la l'lltrrtul Munte de starelul Porfirie. (-erc etdnd aceste carti prafuite gi rivaqite, intAml)l,1tor ochii mi-au cdzut asupra unui caiet gros cu :lrxrr'(c coqcovite qi gdlbejite. L-am luat in mdini gi am r' rlit primele rAnduri. Pllrinte Varahil, il intrebai pe bibliotecar cu mult gi rr rlt'r'cs cu mirare - ce-i cu caietul asta? Sa vcde[i, imi r6spunse pdrintele - c u mulgi ani in ur'r'u.l, trait in mdnastirea noastri un frate teolog. CAt il 5

a stat in Frdsinei, a tot citit qi a scris. Iar cAnd a plecat definitiv a lirsat aici acestcaiet. Caietul era un fel de jurnal, insa fara date' Nu erau numerota te zilele. Nici chiar lunile- Era mai degraba un caiet cu memorii. - $i cum il c hema pe fratele teolog? md informai' - Fratele Victor Moldovanu, rdspunse parint ele Varahil care il cunoqtea destul de bine. L-am rugat pe pArintele bibliotecar sa-mi lase caietul ca sd-l citesi. Lectura m-a antrenat atdt de mult incit am i nceput sd-l transcriu. Am aflat din acest caict o cxPerienia unica in felul ei q i nu m-am lAsat pina rrtr l-am copiat in intregime. Textul a ra-masacelagi,eu in sa i-am gitsit tln titlu generai,l-am impargitin trei par[i ctr sul'titltrrilc r cspect*ive qi, in interircrul celor trei par(i, anr ll('attrit mici capitole pen tru a ugura lectura. tr Din datele gasitein caiet,se poatc s1.llrrrt't r;ilittra n[A l'r lui Victor Moldovatrtr itrtt'p 111' 2tt sepcd amintirile tembrie 1940qi se termini in ttlamtra itttttltti l()'l'l' i n ce l e c e ur m eaz d, r e d a u tc x ttrl i rrtt' 1 1 ' rl',r;l c u m l-am g5sit in caiet. I FUGA DIN EGIPT hr ,,fineli mitrte ziua aceasta careafi iegit din pdmfintul Egiptului, din casa robiei, caci cu rnhndtare v-a scos rtoi Domnul de acolo. pe ...giteua duceDomnul Dumnezeultau tn [ara Catnnnului..." Iegirea 13,3-5. ,,Strigat-am cu toatd inima mea cdtre tnduratul DumnezeuEim-a auzit din iadul cel mai dejos gi a scos strbd ciune aia{a mea." din Canonul de pocdinla. ,,Ferbit gi sffrnt estecel ceare part e de inaierea ceadintdi. Pesteacegtinmoartea ceade-a doua nu areputere." Apocali psa 20,6.

1. UN VIN MAI BUN... Se inserase. Studentii refugiafi se adunau, gAlagioEi, in Caminul Studcntcsccare se afla Ia o mici distan{a de statuia lui Pache Protopopescu din Bttcuregti. Ut lii inveselili de bautura, aliii: entuziasma{i de vreo aventurd amoroasd, urcau cu totii la etaj ca sd se odihneascd dupa o zi de petreccrigi de plimbari, prile juite Ei oferite cu htAta darnicie de acel septembrie 1940 care prevestea o toam na lunga gi frumoas'4,molcoma gi cu cer senin. IntrAnd buluc pe uqi, studenlii t eologi gi agronomi din Chigindu au dat de mine tocmai chnd imi faceam bagajul, p regatindu-md pentru un drum lung. - Ce faci, Victore? Pleci undeva? md intrebi u nul din colegi. - Da, plec, i-am rdspuns binevoitor gi cu zAmbetul pe buze, de$i in sufletul meu se dadea o luptd teribila intre omul vechi qi cel nou care abia se infiripase * Pleciin concediu sau ne pdrdsegti de tot? md intrebi altul. - D e tot!... - $i nu te mai intorci pe la noi? Pleci pentru totdeauna? - Nu md mai intorc. Plec pentru totdeauna, i-am respuns, rimdnAnd mereu surAz6tor. - Dar ceai ficut cu serviciul de la Minister? - Am demisionat. - Mei, si qtii ca Nichifo r Crainic i-a gasit lui Victor un serviciu mai bun in regiunile petrolifere, pe la CAmpina, unde e Hdbiqescu, igi dadu cu phrerea un altul. - Ba nu, md, - inter veni ut't student care tAcuse pAnd atunci - pariez cA Victor a adulmecat un vin mai bun, undeva piin podgoriilc firii. Eu ficeam haz impreuna cu colegii, dar nu le spuneam unde merg. Mi-am umplut valiza cu cdrfi nemlegti gi franfuzeqti,mi-a m luat trenciul,mi-am indesat pAlaria 9

pe ca.pSi, IuAndu-mi ramas bun de la prietenii mei, am pornlr la orum. Dar coleg ii nu m-au lasat sEr plec singur. M-au petrecut pAna la tramvai, insistAnd gi ru gAnEu-mi mereu sd spun unde ma duc. Erau curioqi din cale-afarA. insA Eu md desc otoroseam cu c6te o gluma gi pdgeamtotinainte. in stafie, m-am urcat in tramvai qi - in momentul-Aj_ungtramvaiul iqi migcase rolile - Nicolae Grosu, cAnd c9!equ .l cel mai galagios, care era in fruntea grupului, srrga tare: - Spune, md Victo re, unde te duci? - La mdndstire, i-am rdspuns tot atit de tare qi apAsat. La au zul acestor cuvinte, colegii au rimas consternali. Pe fefele lor se zugrAvise sp aiina. Iar Crosu, facAnd cunoscutul semn de fidneala la idmpla drcapta, strigd i n urma mea: - Ma ... tu nu eqt i?! . . . Acesta a fost ultimul cuvAnt cu carc mam dcspartit de colegii .mei, de trecutul meu gi dc pacatt'lc tin'ereiii mele zb uclumate. .. Prietenii gi c-olegiimei_nu,cunoEteau,c-lcsigur,nimic din lupta mea launtrica. $i chiar dacir lc-ag filpus-o, ei nu m-ar fi in(eles. Pe-ntru tofi c oiegii, cu eiam un baiat d_c viata, simpatic Aiglume!, caruiaii plact'arr pctrcc erile. Nici nu ma porecieau altfcl dccdt cu cpitt'tcfc lceate de Bacchus. Habaqe scu,(.are cra un btrn caricaturYst, ma desenase intr-o zi pe tabla, c6larc pc bu kri si cu furtunul la gura. Cand bdietii se duceau li scratc Ai chefuri, ma Iuau neapArat gi pe mine ca sd-i irrvcsek'sc,sa spun glume gi sa rdd. Fetele imi tur nau vin ilr pahar, Etiind prea bine cd, dacd mai beau un pic, imi dcsfac indati sacul glumelor, incep sa cAnt gi sa dansez, revArsAnd veselia peste tofi cei din jur. $i acum, auzjnd din gura mea cd plec la manhstire, ci vreau sd ma calugdre sc, asta - fara hici o indoiala - nu putea fi decAt vofoa unui smintit. De fapt, colcgul caremi-a spus cd am adulmccat u tr vitr mai buri a avut-dreptat e.Eu nu eram niciodata mulpnrit de vinul pe care il Sorbeam la petreceri, nici d e fetelc cu care dan-sam.nici de mine insumi. A doua zi eram mahmur mai mult din cauza mustrdrilor de conqtiin(A. Mi-era scArbdde mine insumi. Adulmecasem, intr -adeviir, un vin mai bun gi acum pornisem in cdutarealui... LUMINA DE SUS 2. SPRE Ajuns in Gara de Nord, mi-am scos un bilet pentru Rimnicu-VAlcea qi, la ora doud zeci qi trei, m-am Llrcat in tren. CAnd am fdcut acest pas, mi-am dat seama pAnd in cele mai mici amirnunte'de infricogatoarea luptd ce-mi stdtea inainte. Aveam mereu sentimentul omului care se arunci cu capul in jos intr-o prapasiie intune coasA qi fara fund, cu o singura speranfatotugi: cA acolo - jos de prin tot - vo i fi prins in plasa Domnului Iisus, aq.a.cu.m, circurile marilor orage, cei ce f ac exhibigii la mari inAlfmi, cAnd se prdbuqesc, cad intr-o plasd care ii salvea zd de la moarte sau fracturi grave. Dar aceasta sperantd uneori se risipea. O sp ulbera vAntul deznadeidii. Atunci mi se parea cA nu mai nimeresc in plasd, ci'ca d alaturi Ei m:r zdrobesc. $i cu toatc acesteaichiar cAnd nAvileau asemenea gAnd uri negre, nu aveam decAt un singur drum de ales: inainte. Nimic gi nimeni nu ma mai pulea re[ine in lyTgo pacatelordin care volam sa scaP/cnlar cu PreEulvlertr . Uraganul launtric imi rdscolea sufletul pAnA in strafunduiile lui cele mai tdi nuite. Deqi pasag-eriide lAnga mine adormisera,eu - departe de a aqipi macar - e ram treazqi vioi ca dupi un somn buu. Pentru miue, zgomotul rifmic si infu^ndat al ro[ilor de tren, nu-mi Ie.,uua cl rept cdni ec de l eagan, i i mai degraba dr ept un 11 10

depanirtor al unui lung fir de amilrtiri care imi treceau ptin fata ochilor mei la-untrici precum un film' ^ in saiul in care am copilarit, hm vazut odata un pr unc in bralele mamei. Copilul nu dormea, nici nu plAngea. Era liniqtit. Iar ochi qorii lui larg deschiqi urmareau necurmat lumina lampii. Ori incotro l-ar fi int ors mama sa, -fi in orice pozifie s-ar aflat, pruncugorul igi intorcea ochii can dizi numai spre lumina lampii. O luminl invizibila mi-a atras privirile inca din copilarie. Cu toate cA nu eram congtient de acestlucru, ochii mei sufleteqti nu se opreau in ungherele intunecoase ale viefii, ci urmAreau - fara sd-mi dau sea ma - o lumind Astfel, care venea de sus qi care nu era din lumea aceasta. simlea m o mare bucurie cAnd md duceam la biserica,iar noaptea Invierii - cu lumAniri a prinse, cu fele vesele, cu lume multe - mi-a ramas intiparita in suflet pentru t oath via{a. Chiar de m-ar fi finut cineva cu forfa, ag fi fdcut tot ce mi-ar fi stat in putinta Eim-aq fi dus la biserica si aud cum zice preotul, cu crucea Ei cu lumdnarea in mAnS: ,,Hristos a-nviat!" gi cum credincioqii rispund intr-un gl as,,Adcvarat c-a-nviatl" in saiul meu - de' Pagti - copiii tragcau clopotele int r-una, cAt era ziua de mare, iar o data cu undele sonore, simleam in sufletul me u de copil cum ,,Duhul SfAnt prin aer zboard" . De ziua Invicrii, gi chiar in zi ua de duminica, mi se parea ca cerul e mai senin, iarba mai verde, bucuria mai m are, - in jurul meu era numai frumusete gi fericire. Dar pe mine nu md atrigea n umai frumosul; in aceeagimasura md captivau binele gi adevarul. Aveam o nesfArgi temili pentru cei suferinzi. Imi placea si alin durerile altora, iai cAnd invAli torul m-a intrebatin clasd ce vreau sa fiu cAnd voi fi mare, i-am rhspuns: ,,doc tor!" Pe atunci, micut fiind, nu qtiam ca sunt multe dureri gi rdni sufletegti, nu gtiam cA pot fi tot atat de bine gi un doctor al sufletelor. CAnd mama mi trimitea la bacdnie, imi spunca ttucori: dc - Bagade seami, daca te -ointreba lipo,vanca miue sa-i spili ca nu-s acasd,auzi tu? mA dascalea manla' i r ca aveam datorii neachitate. Eu insd, fara sa "e"t iiliti sa-i fac mamei in ci uda, spuneam adevArul intr-un mod cu totul spontan; iar mama, fara sa sc "i""" s upere, rAdea gi ficea hiz Pe seama mea pentru ch uu Duteam mlnu. La scoala, adic a la Seminar, aceeaqiLumind cereascd Am citit multc romane, dar nici i*i"iis"i'p rivirile' nu"mi-iu placut scricrile pornograficf' Inainte de odata a citi un rom an,ii intrebam pe Colegii care il cunoqteau' iiii in" ce conlinut are. Ciieam ap oi recenziile de prin revistele literare qi numai dupd aceea mi apucam sA citesc romanul. Iar cAnd citeam vreun roman cu con[lnut moiat, inalgator, in care slsii l-rrptau pentru idei superioare'qi, *hi al"s, pentru ide^aluri creqtine, mi si parea ca nu mai sunt pe'pamAnt. intr-o vacanla de Crdciun iit"u* pe neras^uflite ,,Crima 9i pedeaps^a" de Dostoievski. Eram cu totul absorbit de lectura' ln ase menea cazuri, fratele mai mare imi zicea: - Mai las6, Victore, cititul ca ai sh moril - Ce bine ar fi sd mor, raspundeam entuziasmat - ca sa trec in lumea frumo ash de dincolo! - l-auzi, mama, zicea fratele pe jumatate rdzAnd' pe iumdtate al armat - Victor zice cA vrea sd moara' Dar mama - bund qi inlelegatoarc ca intotd eauna ," ritu la mine cu simpatie' SJmanam leit cu ea, motiv pentru care iEi exp rim'ase dorinla ca la batrAnete sa se ictraga la mine, ca sa moara ln bratele me le' 3. UN REAZEM LAUNTRIC defara adresi" , Cezat.Petrescu in romanul ,,Plecat scrie un tAnir care moqtenis eputernice inclindri sprc 13 72

befie gi desfrAu de la tatal sdu. Ajuns student, tAnArul se hotdri sA se lupte p e viafA gi pe moarte cu acestedouA patimi. CAt i-a stat in putinfd, eroul lui Ce zar petrescu a evitat bdutura qi a ocolit femeile. Dar intr-o zi, a intrat in ca mera lui o studenta ca sa imprumute ull curs. A mai v eni t o d at d c a s d s t udie z e i mp re u n a . A p o i , i m p ri e tenindu-se, tAnarul n-a mai putri t rezista pdftei trupegti. A cazut in pdcatul desfrAna-riiqi, in celc'din urmh, i-a sinucis. I-a lipsit, scrie Cezar Petrescu- reazemul launkic. Ma apuca groaza cAnd ma gAndeam ca s-ar putea sa arn acelagisfdrEit,ch aq putea sa cad alaturi de piasa. imi rimdsese ultima nddeide: harul gi ajutorul iui Dumnezeu pe care nu l-a cerut eroul ltri Cezar petrescu. Cdci el nu s-a nu s-a imphrtaqit pentru ca SAngele .lygut, Domnului Iisus sA-iregenerezcsangclcputrcd translmis printr-o n enorocitir ereditate. TAnarul din ,,Plecat fard adresa,, nu s-a bizuit decAt pe propriile sale puteri, a plecat fara adresa pe un drum necunoscut,_gi aceea- pra bugit. Eu insa alergam in de s-a goana-trenului mAnat de nAdejdea ci-mi voi gasi reazemul de care aveam nevoie. Fugcam aga c"um fugea Moise, in fruntea israelien ilor] sprc Mnrea Roiie. Faraon, cu oastea lui, il ajungea din urma, Marea Rogie era de netrecut, dar - in ciuia tuturor potrivniciiloi_ nidejdea in Domnul l-a s alvat.,,Acelasi'Dumnezeu ma va salva qi pe mine", ma gandeam qi ma intAream in i ntunericul vagonului, al nopfii gi al viefii. _ Degi crescut intr-o familie de p reot, n-am avut parte de o. educafie in spirit cregtin. CAnd ii auzeam p'c atli copii wocAnl 3 {rug atmosfera de evlavie, de pice, d-e gum.pljar-e gi de dragost e cu adevdrat creqtineisca din familiile lor, mi se perea ci e vorba de- o lume din pove$n. Criticii afirml cd tragedia din ,,Fra[ii Karamazov,, este tragedia p e care a trait-o insugi Doitoievski in casa phrinteascA. Feodor Karamazov, iatal fralilor Karama_ 74 zovi, a fost omorAt - cu inten{ia gi cu fapta - de irrqii;i fiii lui, iar tatal lui Dostoievski a fost atAt de rdu incit a fost lingat de farani pe cdmp. Staril e de revolta prin care trec Ivan Karamazov, Mitea qi Smerdeakov, impotriva unui tata beliv qi desfrAnat, nu sunt decAt stArile dc revoltd ale autorului insuqi i mpotriva propriului sdu tatd. Avocatul lui Mitea Karamazov a subliniat pe buna d reptate cd nu numai copiii au anumite datorii fala de pdrin[i, ci 9i parinlii au anumite datorii fala de copii. Daci tAndrul din ,,Plecat fara adresS" s-a sinuc is, vinovatul nu este numai el, ci gi tatal shu care i-a ldsai drept mogtenire u n sdnge infectat de pAcat, pe care fiul, in ciuda eroicei sale lupte, nu l-a put ut birui. Eu insa, de-aq fi avut putere, ag fi strigai - ca qi Dostoievski - ca sd md audA toli parinlii din lume cd raiul copilariei nu trebuie pdnghrit cu fap tele lor imorale. Imi dadeam prea bine seama cd am de luptat nu numai cu mine in sumi, ci qi cu parinlii gi bunicii mei. Dar cAnd ma gAndeam ca e posibil sd cad qi eu infrAnt, atunci iaragi md apuca deznadejdea. Propriu-zis, nu-i osAndeam pe pdrin{ii mei, insd voiam parcd sa-i opresc - mAcar cAt de cAt- pe alli pdrinli si nu faca ce-au fAcut parinlii mei. Voiam s6-i conving pe parinfi si aiba mil6 de acele suflete nevinovate gi fragede in care primele impresii, bune sau rele, se imprima ca peceteape ceara. Cu ani in urm6, un student teolog, bolnav de tube rculozd, se afla intr-o salS de agteptare din clddirea unui dispensar unde se fa ceau injectii cu tuberculind. Printre cci prezenli era un tAndr care igi blestem a parintii, zicAnd cd, dacA ei au gtiut ca sunt tuberculogi, de ce s-au mai cdsh torit ca sa-gi nenoroceascd Ei copiii. Auzind acestecuvinte, studentul teolog sa hotdrAt sa nu se mai cnsatoreascd. Mai tdrziu, a imbraliqat viala monahala, tl cvenind apoi episcopul Chesarie Paunescu. IJ

Inair-rtc dc a-gi da sfArqitul, Prea Sfin[itul Chesarie l'iunescu mi-a povestit ca avea un bunic, mog Piun, care era desfrAnat din cale-afara.Umpluse satul cu c opii din flori. - Norocul meu, imi spunea bunul Vladica - e ca nu semanam cu moq Paun, ci cu celalalt bunic pe care il chema mog Gheorghe. Am constatat acestluc ru de cAnd eram copil. Caci mereAnd odata pe ulitele satului m-a intilnit,ln om care, uYtandu-seluhg h mine, m-a intrebat: - ,,Md, tu nu egti nepotul lui mog Gh eorghe?" M-a ghicit dupa trdsaturile fe[ei ca sunt nepotul acestui bunic care er a foarte inlelept gi cumpAtat. - Prea Sfin(ite, l-am intrebat atunci pe pirintel e meu duhovnicesc, - dar ce-ati fi fdcut dach i-afi fi semanat lui moq Paun qi i -a(i fi mogtenit naravurile? - Cred cA nici nu md faceam cdlugar, zAmbi octogena rul episcop. - Eu insd am mogtenit asemeneandravuri qi totugi am indr?rznitsA ma cAlugaresc... Desieur, eu nu mi-am blestemat parintii ca tAnarul tubercu'ios, d ar nici n-am renungat li calea monahala. Nu m-am gAndit la rdzbunare ca Flamlet, ci am fost inlelegator mai ales cu mama, care s-a luptat cu ea insdqi gi, mai t |rziu, qi-a schimbat via[a printr-o profunda pocainla. Cei mai mulfi parin(i igi inchipuie ca biefii lor copii nu vad qi nu in[elcg nimic. Dar Dostoievski,ca un ul ce a fost victima acestor mogteniri nefaste, spune: ,,llu ascundeli de copii nimic, cdci ei gtiu totull". $i aga este. Pdrinlii trebuie sa inteleaga cA cinst ea ce li se cuvine din partei copiilor tr.t ,ri." n"umai din simplul fapt ca i-a ti nAscut qi ca ii cresc. Daca ar fi numai pentru atAt, mai multe cinsteli s-ar cuveni animalelor - mame carenu-qi arun_cd, puii nici inainte, nici du.g.a.naqte re. ii cresc Ai Ba ii apara uneori cu mai mult sacrificiu decAtoamenii. Dar ceea ce nu pot da animalele este educalia morali, edu76 r 'i r {i ac l u h o v r r i c c a s c a . i u d r u t - t r a r c a l r t l t ' al t 'i t ttti l t t tt t l t i :;tt l l t 't u l r , r i p c c a r c p a r i r t f i i s t r r r t r l b l i g a I i s - o t lt'i t t o p i i l o t t,r r ; , r 'i s c a p c d c p r a p a s t i a p a c a t u i u i . . . . . , ( ) l t r m i n a p t r t c r r r i c A n a v a l i p c f c r c a s tr a vl tr i o tr ttl tti , : rr r tl c r u p A n d u - m i m e d i t a [ i i l e . I m i a r t t u c a i p r i vi r t'a i t l ,r r '.r ( 'r 'i rg a r a P i t c . q t i . 4. MEFISTOFEL BINEFACATOR ('ancl ro(ile vagonului se miqcara, coutirrtrAndu-1r ,lr.trrrtrl dc fier, mi-am innodat firul amintirilor qi al rni ' di ta[i i l or. ...Ctrtimpul, mi-am dat se ama, c.1,pentru unii oanrt'ni, pini qi intAmplarile rele se petrec spre binele l or'. | )r,aici, probabil, vorba romiueasca: tot rdul e spre bine, cu 1i vorba ru seasca: cAt e mai rau cll atat e mai bine. fvlila gi inlelepciunea lui Dumirezcu iutorc spre birre trxrtcre'leiepricinuitc de diavolul. Cind Faust l-a intrebat pe Mefistofel: ,,Cinc egti ttr?" ,rtr.'sta raspuns: ,,Eu sunt acela care mereu v rcaLl sa i-a l ;rcrau gi mereu i csebi ne." $i de bunh seama,prin celevAzutc in casapAriuteasci, rliavolul a vrut sa-mi faca nurnai rau, dar - sprc necazul t t' lrri viclean - Domnul Iisus lc-a intors toate sprc binc. Aqa,de pilda, cAndin Se minar citc'amliteraturh spiritisti, cliavolul voia sA md ducA la ratacire, dar B unul l)umnczeu mi-a intors spre bine qi lectura spiritistA,caci spiritismul mi-a ofcrit primul gi cel mai puternic pilorr realitatealumii spirihralc, existcn(a lI crcdin[ci creqtine: rt'ala a demonilor, - deci gi a irrgc'rilor, dc'ci Ei a l ui l )rrmrrezeu. l-ot in Seminar, citind merelr romane, c-liavolular fi vnrt sA mA innamolcascaitr iitcratura pornografica, clar l7

| )onrrrulnri-a scosin fafa,,Fra{iiKaramazov" cu frumosul chip al stare[ului Zos ima, care m-a ctrccrit gi m-a hotarit sd iau caleacalugAriei.$i astfel,pc ciucl cram in clasa a qaseade Seminal m-am gandit pcntrtr prima oard la via{a monahala . in vacan1"a, i-arri sptrs mamei acestgAnd. Dar, mama, care spera sa-gisfargcas ca zilele in casa mea de preot c5sdtorit,mi-a raspuns cu durere ca, daca fac ace stpas, ea iqi ia lumea in cap. Etr am ticut, desigur. N-am mai contrazis-o. Dar idcca gc.rnrina. Pentru nimic in lume n-aqfi vrut sAse repctc in viitoarea mea f amilie ceea ce vdzusem in casa parintcasca. La gcoalAaveam trei colegi .r, .nt" mA irrlelegeam gi discutam aceeaqiproblemA. Pierdeam nopgi intregi, in dormitor sau in garderoba, cAutAnd o portifa de ielire. - Ma, decAt sd fiu popa aqa cum s unt popii de astdzi mai bine nu md fac popa deloc, glasuia Georgc C. cu multe ho tarAre. - Sublatacousa,tollitur eft'ectus. via{a trnui preot, irr cauza tuturor nenorocirilor, de cele mai multc ori, este preoteasa. Sa inlaturam, deci, aceast a catrza gi vom scdpa de urmdrile nenorocite pe care le aducc fcmeia in viala ur rui preot, sus(ineam eu cu aceeaEi tarie. DupA mai multe dezbateri, ne hotArArAm cu tolii sA ne cdlugarim. Dar intre timp, cAtegipatru, citcam, meditam, studiam , intrebam, urmarind acelaqi gAnd al cAlugariei. - Bine, ne cdlugdrim,zicea Ion C. - dar calugariaeste o viafi egoista.Nu ne esteingaduit sa unnarirn tlumai mAn tuirea noastrA personala. Atunci ne-a venit ideea sA ne facem preoti dc mir celi batari,ca parintele Toma Ghcrasimc.scu ca parinsau tele Gheorghe Paschiadin Bucu reqti. La Facultatc ne stipAnea acelagigand. Nc-am Ei dus la Cala Galaction gi i -am marturisit gdndul. 18 - Iroarte bine, dragii mei, ne-a rAspurrs ,,Moqul" veVom avea inca o armata de v oluntari. :;r'1. l)ar pe mine mA chinuia - in mod special - o alta plolrlcma. Ma gAndeam:oare, ca preot celibatar,imi voi ptrtca stirpAnipatimile? Begiagi desfr Aul,care Pusesera tlt' timpuriu stApAnire mine, nu mA vor duce la pieire? pe gi irr aiest caz cum il voi mai putea ajuta pe aproapele? Ntr voi pleca qi eu fara adresd ca eroul lui Cezar Nu voi compromite Evanghelia lui Hristos? I't'trcscu? intr-o bunA zi, m-am intAlnit pe strada cu fostul meu pcdagog Irimi!a. BatrAnui trAise toata viala lui nechsAtorit. llra celibatar. - Domnule pedagog, eu aq vre a sA mA fac preot, dar /(rrccasitorit. Dupa cum prea bine qtili, sotia 9i copiii corrstituiepentru preot un balast careil trage pe pastorul tlc suflete spre cel e trupeqti. Preoteasa gi copiii sunt ca tlorril greutafi de plumb atarnate de ar ipele unei l)isarele. $i ori de cdte ori un preot este pus in dilema sd alcaga s au pe Hristos sau familia, intotdeauna sacrifici Pt' I{ristos in profitul famili ei. Dumneavoastra afi trait singur toatd viala. Ce pArere avefi? Ag putea 9i eu sd fiu ,-. ' j< rrrr'irrcot celibatar? - Draga Moldovanu, rdspunse barrdnul peda gog ('u am trait intr-adevdr singur, dar am triit ca un pdt'iltos. Dacd nu laEi natttra si intre pe u$a, ea intrd pe Icrcastrd.Nu vezi? $i preolii catolici sunt celibatari, dar lit'caredin ei are cAteo menajerd. Omenegtevorbind, Irimifa ave a drepiate. Totuqi, ris1'trrrsulfostului meu pedagog nu m-a mullumit. Batlinul v orbea in duhul lui Cezar Petrescu. MeditAnd mereu qi cautAnd solu[ii, incepeam s a ma liiindcsc la castrare. Voiam si urmez exemplul lui ( )r'igcn. acestgdnd m-a m dus din uou la Gala GalacCu t t( ) l l . 19

- Nu, nu, asta-i dezertare,md contrazicea,,Moqul,,. Apoi scoasereped_e din raft o carte, scrisAir.rnemiegte, dovedindu-mi ca Origen s-a cait pentru cA s-a autom u_ tilat. - Bine, Prea Cucernice, dar in situafia me.a ce-i de fAcut? - SAte lup li cum se lupta soldafli pe front. a$ putea sA mA lupt c6nd ma simt atAt de , , PnI..:* slaD lncat rnsa$larma, prin greutatea ei, ma doboari la pamAnt? Ma gAnde am ca poate Gala Galaction nu m_ainleles. ^ atunci, mergArrdirrainte,am fr ajuns la medici. Auzisem de la colegi ci undeva la CIui existii urr scaun electric ca re, pdstrindu-{i integritatea corporala, ifi anihileaza pofta sexualAnumai dupA cAtevaqedinge. Fa.a sa sto,, mult p9 gAnduri, m-am-gi dus la un doctor specialis t, crezAnd^c.1 acestagtie tot ce este in legitura .., orgurrrri sexual. Singurul rezultat a fost cA am ieqit din cibinet fara ultima sutA de lei pe care o mai a veam in buzunar.Ca omul disperat care se agafa gi de un fir de pai, mi-am spus g Andul gi unei doamne. - Daca te vei castra, eu voi fi prima care te voi disprefu i, zise ea hotarAt. - De ce? - Pentru cA,in acestcaz, dumneata nu vei mai avea n ici un merit. Omul numai in lupta capita decoralii gi distinc!ii. Acest rispuns mi-a dat mult de gAndit; informAndu_ mI despre_scape{i, aflat ca qi cei ce se ca streazi igi am menfin pofta sexuala, cu singura deosebire cA rimAn neputincioqi. Mai mult decdt atAt:unul din famenii din naEtere,care s-a calug;irit de nevoie, s-a exprimat fa{A d c un p ri cten al s A u din m a n a s ti rea s tfc l : Mlr, de-agavea eu ceeace ai tu, sd qtiu cd ma aqteapta , r nrit'dc iaduri, eu to t aqs6vArgipacatul numai ca sA-mi l,rt pofta gi sd qtiu ce fel este aceastaplace re. 'liratc acesteam-au fdcut sd renun!, incetul cu incetul, l,r1;andulcastrarii ,cici- dupa cum mi-a sPusun medic pofta pornegte din glanda hipofiza. 5. SFATUL MONSENIORULUI Iiram totugi curios sI aflu cum traiesc preolii catolici' l't' atunci, in Chiqin du se afla monseniorul Glazer' imprcuni cu George C. m-am qi prezentat in fa{a p reotului t irtolic, intrebAndu-l cum trdiesc ei qi cum a9 putea sa st'ap dc pati mile care ameninlA viala unui celibatar' Monseniorul a fost sincer. Sunt qi cide ri printre preo{ii noqtri, a recunoscut :;lirrlia sa - dar sunt 9i cazuri laudab ile Pe care le cunosc pt'rsonal. CrczAnd ca mi-am greqit cariera, monseniorul sp use in c<lntinuare: - Mi-aduc aminte cd unul din colegii mei din Fran[a rr(, spu nea mereu cd nu simte nici o chemare pentru Noi, colegii, am comunicat acestlucr u duhovni1,''",iqi". . rrlui qi profesorilor. Aceqtia au fost foarte inlelegitor i , tr colegul nostru gi l-au intrebat ce facultate ar vrea sa ,,,r."r*. El a rd spuns cd ar vrea sA urmeze medicina' Attrnci corpul didactic, impreund cu coiegi i tAnarului r'trrdcnt, i-au dat toati libertatea, tot ajutorul moral qi rnatcria l ca sa se inscrie la medicind, suslinAndu-l pAna t'r.qi-a terminat studiile. Ia r astazi face pentru Domnul, r',r mcdic, mai mult decAt ar fi facut ca preot' 27 20

Iline, dar eu vreau sa ma fac preot. Nu vreau sh irrrbra[igez alta cariera,Cum a g putea face ca sd scap gi de femeie gi de patimile care mi stApAnesc? - Trebuie sa iegi negregit din cercul prietenilor care teatrag spre pdcat gi 9i te retrag i, pentru o perioada de cel pulin trei ani de zile, intr-uilot singuratic. - Dar despre castrare ce pdrere aveli? - Asta s-ar admite numai dupa ce ai incercat t ot ce ifi sta in putinfa. - Cu alte cuvine, dupa ce voi incerca tot ce imi sta i n putinla gi, totugi, nu voi izbuti sa mi birui, am voie s6 mA castrez? - Nu, nu , nici atunci! reveni rnonseniorul, vrAnd parca sa repare o gregall. Lupta-te, l upta_te mereu! Acesta a fost uitimul cuvAnt al ultimului meu sfdtui_ tor. Monsen iorul mi-a dat o idee minunatA: sA md retrag pentru trei ani de zile intr-un loc singuratic, sa ma smul[ din pdcdtoasaprietenie, din cleiul cdrcului vicios in c arE eram prins. Chiar daca monseniorul facea o uqoard alu_ vreun_colegiu catolic , ideea era totugi cAi se poate 1i,efrumoasa dc Ja Ei mAntuitoare. Ca ortodox, i mi ziceim _ unde m-ag putea retrage decAtintr-o pravoslavnicd ma_ ndstire din ga ranoastrA?Voi sta acolo trei ani de zlle,mit voi birui - cu ajutorul Celui de Su s - pe mine insumi gi apoi rnd voi reintoarce ca preot de mir celibatar in vreun sdtuc unde sd lucrez la ridicarea materiali gi morald a enoriaqilo: c-a PgRaTan da sau ca Chiril al lui Fotapenco. CAnd Gala Galaction m-a sfatuit sa mA calugar esc, propunerea pe motiv cd este un ego"ismsA 511 lgfuzal o vialA inrreagi. intr e perefii unei chilfi, ingri_ l,lii"$r] Jlnctu-tenumai de propria-1i mAntuire. A cum ins5 sfa*tul monseniorului era mult mai acceptabil. Timp de trei ani te fort ifici, te cdleqti, te arzi in foiul Duhulu'i SfAnt, a5a ')) | iln'r s(',,trde un vas de lut in cuptor, qi apoi - inthrit polr sil icgi in lu me ca sA-i intAreEti qi pe alfii' ' i lnr, Doamne, cAte de grea lupta cu tine in suli! Ca sa rr,r1rcic befie, i-am dat lii Geoige C'.un bilet, in care ,,,'r'i'it nr de se va mai intAmpla vreodatA sa ma imbAt, ca, vor nrunca tot disprelul asup ra propriei mele persoane' Mr sc parea ca, o iati cu acest biiet, am pus o piatr a de lrol,rr cu o voin[ir de fier. N-am mai baut nimic cAteva zilt,in gir. Darin tr-o zi md intAlnescnas in nas cu colegul rrrr.trScobici, care m-a qi invitat la bodega' Draga Scobici, ii zic - ili mullumesc pentru innu vitn(ic, dlr m-am hot arAt s?r mai beau' l)c cdnd? tjite sunt cAteva zlle de cAnd am luat aceasti hoti rrarc qi vreau sd ma {in de ea. - lline, mh Victore, eu te infeleg, clar de ce s E exaBe{ia este rea, intr-adevhr, dar ca sd guEti un 1,,t,r{\m? de vin nu e nici un Pacat. 1',rhar - Dar dupa primul pahar vine al doilea, apoi al tl t' i l ca. .. Nu, se linea Scobici de capul meu - bem numai un slt'r'tdc'vin qi ne ridicAm de la masi. Am intrat la $i cu aceste cuvinte m-a induplecat' ('ovalscl'ri, ne-a m aqezat la o mesuta, iar Scobici a cornandat, dupA cum-a sPus, numai un sfert d e vin' La simlit dator sd mai comand un sfert' r.irrdul*",r, mimrte, intrara all i doi colegi pc'rrqA 9i se I't'stc cAteva^-um lqcz.arAla mesula noastra. Cei doi mai comandarA Lln ui,',, cu Scobici incd unul 9i astfel beliile au fost luate " u rl t' l a capdt. infrant, ruginat, mustrat de conEtiinfi, md intAlnii din ru)u cu Georfe C. qi atunci, plimbAndu-ne in fala Caterlrirlci,am exclamatplin de du rere: 23

- De ce oare Dumnezeu aprinde idealuri atit de frumoase intr-o inimd care nu poa te sA le implineascd? M-am convins - pentru a cAta oarA?- ci nu ma pot -. birui prin propriile mele puteri. $i ce rezulta de aici? Sa-mi pun capat zilelor? Nu! Tocmai asta e dezertare. Dar, atunci, Doamne, cine poate sA se mai mAr.rtuiasca? TrecAnd peste veacuri qi milenii, rAspunsul mi-a venit ca un ecou: ,,Ceeace la oameni este cu neputinfa estecu putin{A la Dumnezeu" . $i tocmai spre acest Dumn ezeu aiergam in noaptea de 27 spre 28 septembrie. Ldsam girile una dupa alta, fa ra sa mA interesezenici lumea de pe peroane, nici cdlitorii din vagoar-re. Era u ltima mea nadejde. Ochii mei erau [inta spre mAna strapunsa de cui pe care MAntu itorul mi-o intindea ca sd ma scoatd din prApastiapacatelor. Incd o data am sim{ it cA, pe misuri ce diavolul md impingea spre intuneric, in aceeagimisuri mi se aprindea dorul de luminA, gi cu cAt necuratul mA afundi mai adAnc in noroi, cu a tAt mai sus ma avanta cineva sure o viald mai curat5. 6. DIN ADANCURI... La Chiginhu, in toiul unei petreceri, cAnd prinhe fete gi baie[i, era numai vese lie, am exclamat cu glas tare gi deznadaiduit: - Sunt un om pierdut! Mi-aduc ami nte cd in acest moment tofi s-au intors mirali spre mine. Se mirau - mai ales fe tele - de ce zic cd sunt pierdut tocmai eu care eram cel mai vesel, cel mai opti mist, cel mai fericit. Ca sa dreg lucrurile, fara si-i spun cuiva durerea pe car e nimeni nu mi-o in{e24 legea, am inceput din-nou cu glumele, cu cAntecele'9i totul a intrat in normal. Da, in adAncul inimii mele md vedeam-pierdut' Sfaturile lui Gala Galaction erau minunate, dar pentru ca de sa le pot pune in practicd aveam nevoie de o minune' presus de fire. Omeneqte vorbind' eu nu o pri"."^*ui ,ru'd"u* nici o scapare, aq a cum nu- vedeam nici midorinJa. parinJilor' $i atunci, ia sa implinesc """"u. g indit sa ma cdsdtoreJc sd renun! la idealul spre ai m-am care tiildea suflctul m eu' La Seminar avusesem un coleg tare sarac'-Tatil lui era inzid.ar, iar mama se rvitoare. Erau zile cAnd familia Atunci colegii tuuni nu avea nimic din ale mAnc drii' strAfigeauresturile de pAine de la masa,le adunau intr-o traisti qi i-o dd deau seara Pe fereastrd' Devenind student 9i neavdnd bursi, m-am vdzut M-am gdnd it tocmai la acest nevoit sa-mi aleg o gazd6'. .ot"n tatu.. imiticEam ca, dAndui trei sute-de lei pe aiuta intreaga familie' AtAt colegul cAt qi fai""a] ""1 ai ceptat cu"bucurie ProPunerea' Dar cdnd milia au m-am mutat la noua gazda am cuno scut-o Pe sora mal mici a colegului. Era o fiinga slabufa, plapAnda, nedeznorira l, probabil din cauza proastei alimentalii' "ofiata intr-o dupa-amiazA, steteam lungit.pe patul din odaia de scunda gi intunecoasa Pe care o inihiriasem'.MAnat mea pentru cei suferinzi, in mintea $t ln tnlma mea mila fi' r" ,a*itfi!"ra gind uri 9i sentimente altruiste: "Ce-ar - dacd m-aq chsdtori chiar cu mi-am zis in s inea mei ivi fetila asta? Ea este calita in suferin{a' CAnd s-ar in via[6, n-ar cArti qi n-ar da vina pe barbat' aqa ereutAti i"'; multe sotii. $i apoi, colegul meu, adica fratele :;; i"t"i, t" va preoli 9i-9i'ua lr'tu paringii la el acasd' iar eu i-as iua pe parintii mei la mine, rezolvdndu-se astfel a.,it^ pt,5uf"-e dLodata: qi familia colegului ar fi sal25

Iil?:l] T1i dorlnta de a-gi sfArgizilele in casamea,, . In momentul c6nd cugetam astfel, fata intrd parinfii,T"! aiesmama,isi va indeptini in odaia cu pro_ Punerea: - D_o_rina, ca nu dupa multa vreme gtii eu o sA fiu preot. N-ai vrea tu sh-mi fii preoteasi? Propunerea a fost atAt rie neagteptatAincAt biata fata s-a pierdut cu desdvArgire.A lasat iucrul ain mana, s_a incepur sa respire din ce in ce mai des, se uita i?9i,,, cand ? mrne, cAnd la impletiturd, fara la sa qtie ce sa rdspunda. De-.bunAseamA, fata s-ar fi aqteptat la orice, dar nici n-ar fi visat o asemenea propurl".u. Sora ei se m.lritase cu un croitor, iar ea se gAndea cA o va lua, poate, vreun cizmar, insa nicidecum-un student teolot. ' - Dorina, eu nu glumesc. Vorbesc ru.Lr. - Bine,dar eu sunt siraca...qi...dintr_o familie de jos... - Pe mine mi intereseazAsufletul. Eu caut un prieten cu care s d infrunt necazurile vielii, o lamurii. i-am explicat.pe l-arg planul mcu. Mai t drziu, ._,oPoi tata a stat de vorbi cu fiatele Ji $i.u parin[ii, carenu mai pute au dc bucurie. In vacau{a mare, i-am adus pe amAncloi acasa, la fard. - tr4ama, miloasa din fire, ia pi;m;t .r., *rita aiogort", mai ales ca auzise de mizeriiin care trdiau acasa. fost bune pAnd in ziua in care mama a infeles ^^ lecrorul er ca lr^11"_,11,vrea sa se casatoreasca fata. cu -.Cdsatorifi-v6, striga ea supar ata. Faceli ce vrefi. * Treaba voastri. Am linut sd stau de vorba cu mama. llil ?-l"!"1.i pe unue rmpletrtul care_lincepuse mai inainte. Dupi ce schimbardm cAteva cuvinte, venii pe un scaun lAnga fereastrd si_gicon_ ca - Mamd, de ce egti supdratd? N-ai vrea s-o ai pe Dorina norA? - O fiica de zidar sh fie nora mea? Fie cAmama intuise de pe atunci anumite pAr{i negative ce s-au adeverit mai tArziu, fie cd Providen{a voia totuqi sd ma scoata la Lumind, eu n u m-am impotrivit. Am cedat pe loc. N-am'contrazis-o pe biata mamA' Am in!eles t otul. Cdtre sfArqitul vacanlei ne-am intors cAtegi trei la Chiginau, iar aici impreunh cu colegii mei George C, qi Vitalie Z. - am intervenit la directorul bi bliotecii oragului ca s-o numeasca pe fata intr-un post mai potrivit. Deqi Dorin a nu avea studiile necesare,totuqi directorul , i ndupl ecat de rugami ntea qi d e avAnt ul generos al celoftrei colegi, care veneau in ajutorul unui iamarad sAr ac,a aprobat cererea qi a numit-o. - I-am luat o spcranta, dar i-am dat, in schi mb, o pAine, r6spundeam celor ce mh intrebau. Vladimir, fratele meu mai mic, se afla atunci prin zona. CAnd l-am vizitat gi i-am povestit intAmplarea cu Dorina, rAdea de se prapadea' - Ce-ai gasit, mai Victore, Ia sora lui Ababii? Tocmai tu sd te cdsdtoreqticu o astfel de fata? - Mai, frate-meu, adu-fi aminte ca qi Ras kolnikov a cu vrut sd se chsdtoreasca o biata fatA schiloadA. Mi-era mild de ea gi de parinlii ei... Voiam si-i iau pe parin{ii nogtri in casa mea... bar Vladim ir, ca gi to{i ceilalli ai mei, nu m-a inleles atunci. Dar mai tArziu, fratele m eu a cunoscut-o, s-a indrigostit de ea qi a luat-o de nevastd. Acum, eram in cAu tarea altei prietene, in cdutarea altui suflet cu care sa pot trai, slujind lui Dumnezeu ca preot de mir. Un astfel de suflet il gisisem in persoana irnei fiice de cAntdre! care se afla in apropiere de satui 27 26

am cunoscut o altd eleva care,dupd toate apare_nJele, apropia mai mult de idealu l se meu. Era de bunitate.gi blAndefe. Nu era frumoasi, dar din : lii: suuerut e r crrratrradiau nigtecalitati IAuntrice pe carel1u le aveau alte fete. intilniri lc', prictcnia qi dragostea dintre noi au con_ , url^uat toata rarlta cu acceagi sinccritatc,. lntr-o zi de primavarA, .dyel ce ne_am plimbat pe aleile inflorit e ite cimitirului'iip;;"*;;;'pe inserate, ne-1m,lggzat.pe.o bancd singurhtica, d estainuindu_ne urlut altura tainelc sufletului. iuna plinA. Cerul era senin, iar vizduhul ,, lRTa.ir"^ nnlqnr era rmbalsamatde parfumul florilor. seara asta, dr aga Lida, ii ziceam eu fetei _ natura . . _it-, roara celebreazalogodna noastrd. Soarele qi luna ne fin cul1ulla... stelelemii... ca ni5te faclii... - Ah! Victo re, ll-am sa trit niciodata searaaceasta... - Lida, daci ne vom cdsdtori, ag vre a sA fim mai mult b.aie$i fetelecAntau qi t.oa'ffioi"l ,,O brad lraciurl rrumos' . Arcl meu. Fata se numea Liuba gi era in ultima clasi din gcoala normala de fete care purta g""".;f ;; ""^"t" $coala Eparhiala. Ma infeleseJ"^ .ofuiu 9l intr_una din scrisorile ei afirma cd,,ne_amales un drum de la care nu ne poate abate nimenea, , . Darindata ce Liuba a terminat qcoala, tatal ei a miritat-o, zicAndu_i: - V.i ctor nu gi-a terminat inca studiile. CAt ai sd_lmai aqtep{i? Mi-am inabuqit dure rea cu cititul, cu scrisul. Tra_ , quceam-nuveleqi schife de Tolstoi qi Ie publi cam intr_o rev i stAd i n Chiginau. In iarna urmdtoare ma aflam intr_o familie d in ChiginAu. Era un fel de serati. i" i"r"i pomului de tele Ioan de Kronstadt a trait toatd via[a cu preoteasa lul ca fratele cu sora. - Vai! Victore, zise Lida deceplionata - de ce sd nu fim in rAnd cu toatd lumea' Mie imi plac aga de mult copi i i ... A E vrea sa am cA t mai mul l i ' sf Ar E i f at a emolionatd. PAna la urmd nu m-am cAsatorit nici cu Lida' Deqi mama a cu noscut-o, aindragit-o, spunAndu-i,,fata noastri" , totuqi Dumnezeu m-a iuzit cAn d skigam din adAncuri gi mija Pregatit o nunta in cer' Caci in iunie I940 eu u* t.".ttt t't.ttirl, dar Lida a rdmas in Chiginau' Mai qi tArziu a fost numitd inv dlAtoare intr-un sat, unde s-a mdritat. 7. SOARELE$I PFCURILE Pe atunci nu gtiam ca de la Dumnezeu veneau toate infrAneerile, toaie eqecurile, toate caderile qi loviturile' Si nici" nu-mi dadeam seama cd Dumnezeu intoarce ioate relele spre binele robilor sai' Idealul meu de pe bancile qcolii 9i sfatul monseniorunu lui ardeau ca o fla&ra in sufletul meu' Insd pe atunci nici o ieqi re, nici o scapare din situalia in care vedeam md aflam. Mami era cu totul potri vnicA hotarArii mele J" u ma cdlugdri. incercatea de a-mi birui patimile s-a Jov edit a fi z"adarnica'$i totuqi, Cel de Sus - cu nepi-Sale judeca{i - m-ascos din toate hagigurile qi i."*"f" mi-a implinit cu prisosinla idealul' Mai intai, pri n cereqtile Sale sclipiri de Har, Domnul Iisus mi-a luminat mintea care pAna atu nci era pagAna de ;i;i;", apoi mi-a miqcat inima care era impietrita fala Mdntui torului qi, in sfArqit,mi-a induplecat voinfa Lrtfa .n." - ajutata de Har - a in ceput treptat, treptat' sa )q tTl:l suueteasca, traimirrcurafie. cititundeva sa Am capirin_ 28 d:.a!:rJi AqvreasAavem mulro legarura mai

infrAnga obstacolele pe care nu le-a putut infrAnge tA_ narul lui Cezar Petrescu . InsA ca sd nu cred ca biruin{a vine de la mine, Domnul m-a idsat sd cad din ce in ce mai jos, sa md prdbuqesc pAnd in fundul prdpastiei. M-a ldsat, ca pe fiul risipitor, sdrnd lovesc cu capul de to{i perefii pacitului p".tr., .u - la into arcere - sa nu mai dau vina pe nimeni. sa nu md osAndesc decAtpe mine insumi, sa -mi plang pacatelc gi neputin(ele pAna la moarte. Atunci mi-am -dat mai bine sea ma cd, dac6 ag fi fost in locul lui Adam, aq fi calcat gi eu porunca dumnezeiasc i, iar dacd ag fi fosi in locul parinlilor mei ag fi savArgit aceleagi pacate. C Ata dreptate avea SfAntul Ioan ScArarulcAnd ii spunea fiului sdu duhovnicesc: ,, Arata-i doftorului buba ta gi, fAra a te rugina, spune-i: pirinte, a mea este bu ba, a mea este rana aceasta;ea nu vine de la altcineva, ci numai de la Ienevirea mea. Nimeni nu-i vinovatde ea,nici omul, nici duhul cel rdu, nici trupul, nici altceva, ci numai nepA_ sarea mea." Toate acestea m-au facut sd am o nesfArqita mild pentru bunicul meu paisie arhimandritul de la care mama mogtenise inclinare a spre pacat; pentru pdrinfii gi fralii mei gi pentru toatd lumea cu.e - ca mine _ si se zbAtea gi se ineca in valurile pircatelor. De atunci, md mereu pentru e i, cu toate cd, in lupta pe care o lugam duceam impokiva poftelor trupegti, ma i azboiam din rdsputeri cu toate moqtenirile nenorocite pe care le pri_ misem, aga cum - la rAndul ior - parinfii gi bunicii mei le primiserd de la algii. gi numa i dupa cL m-am izbit de pamantul pdcatelor, am sdrit - cu Jfintele mele doruri ca o minge de cauciuc, sus, sus de tot spre sferele cereqti. 30 mai intAi CAndse facedimineala,soarelelumilreaza mi-a luminat' in *ui it'tott"'H arui ceresc p;;;iT" J" brimul rind, mintea' '- 1n u"uf trei d.eteologie incanu e ramconvinscAIisus timp' Dumnezeu qi, firrt lui Dumneze"u in ace-laqi pe Re'an qi il socoteam Hristos "rl" pe ;;;";;;i.^il;it"; mare ieformator religios' dar nu Puteam un geniu, un despreexiscredech e Dumnezeu'Aveam o idee vagd Credeam' ca q i Satov t"r,to .rr,"i puteri suPranaturale' strAmoqilor rui dostoievski,in Biser ica;t";;D;;;;ii; j;;;a1e traaiilite religioase' dar dacd m-ar fi ;;;#; qi in lis us Hristos i"ti"Uot cinevade cred i. Duir'ezeu raspuns ca.EiSatov:"nu"' .u-Ma"t" itor al lumii, aq fi am rdtdcit' ;;;.--; tt cred.'." 9i tiinaca eu prin raliune intorstot prin raliune' Domnul m-a Profesorui La Facultateil studiasemPe Descart es' ajuns Savin arata in prelegerilelui cum a Ioan Gh. ca exista Dumflozof franc ezla ionvingerea ^"t"f" nezeu. in sufletul Filozoful Porneqtede 13 1n fapt sigur : ^saditiideea de Dumnezeu' (Jeanjacclues o^.rlrri - exP9"tt" facuse- dupa cAtem i-aduc aminte il;;; de izolat cu desavarqire I-a un copil, p" ;t;;i;; padure qi aducAndu-i cele ;;;J;tt,"ati.,-t^intr-o "ut" de numai ca sd nu au^da la nimeni v orbindu-inecesare, l-a Dumnezeu'Dar mare i-a fost mirareacAnd sedespre Soarelui. pecareil consiinchindndu-se ;;;;;;^* Nu-importacaseinchinaSoarelui'fapt ;#;il;;z eu' Dumnezeu'inainte .rt" .a intr-insul era saditaideeade de a-i fi vorbit cinev adespreo Fiinla supranaturald)' intrebarea:d" iqi :"^**I]:: $i atunci Descartes Pune aPrlonc n.Juria ia"" de Dumnezeupe careel o gasegte el' nu idee' rispunde t ot ..Jiia in sufletul sau?Aceaitd ai" trei izvoare:ori din lumea inconila;;iJ".a t 31

Juratoare, ori din el insugi, ori inlr_adevar existd acea Fiinfa supranaturald c are i-a sadit-o. Descartes le analizeaza pe rdnd. Dirr lumea inconjurdtoare nu p oate veni, fiindca zice , el - ldeea dc L)umnezeu sadita in mirre cste infinita pe cdtd vreme lumea inconjurdtoare estefi"ita. 1"r.""^ iiriii nu poate sA-mi dea ceva ce esteinfinit. Din mine insumi, continuA filozoful _. iaragi nu poate ven i, fiindca-gi lu sunt marginit, in timp ce ideea de Dumnezeu este nemdrginita. C auza nupoate fi mai micd decAt efectul. Daci aqa stau lucrurile, atunci ideea de Dumnezeu nu poate veni decAt de Ia o Fiinfa supranaturald care intr-adevar exis tAgi care mi_a saait acJasii iaee. Dar filozoful care s-a indo:t pAna qi de prop ria sa exis te rrfa(cogit o, r go s ut n ; d u b i i o , ,rg i ,u ,n ) c a'pus l a - o --' indo i a l d p A ni 9i ac c is t a c o n c l u z i c . - Dar daca,zice el - aceasta idee mi_asadit-o un soirit r.1u?Nu cumva in locul lui Dumnezeu sta aiavofuiiarc md minte gi-gi bate joc de mine? 9i aceastaindoiala, bazat pe fapt ul ca ?f::1.::.:.],r3Ri"r -" roeea unur L)umnezeu infinit implica in sir_re irer _ fec(iunea.Iar o Fiinfa perfccta, a*rorSrEiin in toate pri_ nu lr'lnlete/ poate min[i. $i in acestcaz, concluzia esti ca lqeea de Uumnezeu a fost sadita de ins ugi Dumnezeu care existd intr-adevar. greutatea era sA mA convrng cd Iisus ,-,*1 !r1 :ine flrlsros este El insusi-Dumnezeu. Voiam sa-gtiu daca int r -a d e vArH r is t os qi T ot al u n a s u n t." " " " ' .,,Dagi-mi un punct de reazem gi cu va r5storn pam.1n_ tul" , zicea Arhimede. pentru o."rif,Lnct de rea_ zem/ carep utea sA_mirdstoarnepamAntulbmului -irl" vechi qrn mrne insumi, era sA mi ir.rcrc dinfezcii MAntuitorul lumii estegi Creatorul lumii. cz De existenfa Lui istorica nu m-am indoit niciodata, cici dovada cea mai bund am gasit-o in cartea dugmanilorSai de moarte, adicainTalmud. Fie c6-I spune,,fiul P andorei", fie cd-L numeqte ,,Tolo" (spdnzuratul), fapt cert este ci Iisus a exis tat in timp gi spatiu. Iar in argumentarea Dumnezeirii lui Iisus m-am folosit to t de cuvintele dugmanilor lui Hristos. Popii, ziceam eu - cAnd vorbesc despre Do mnul Iisus, vorbesc in mod interesat. Nu sunt obiectivi. Tot astfel md gdndeam q i la scriitorii bisericegti.De aceea,in argumentarea mea, i-am ales pe dugmanii lui Hristos, qi necredinciogi, ca sd vAd ce zic ei despre Iisus Hristos. Drept j ustificare, am luat un exemplu din timpul ultimului rd,zboi mondial. Cdnd nemlii mergeau biruitori gi infrdngeau larile una dupi alta, au ajuns s5 se lupte gi c u grecii. Dar fiii Eladei s-au luptat atAt de eroic incAt germanii, dupa ce i-au biruit, le-au lasat sabia ca semn al vitejiei cu care s-au luptat. Allii ar fi putut spune cd grecii sunt viteji, din interes, ori de frica. Lumea insi nu i-ar fi crezut intru totul. Dar cAnd unpopor dugman, adica hitlerigtii, le lasa sabi a in semn de respect pentru eroismul lor, recunoscAndin fala lumii intregi vitej ia grecilor, aici nu mai incape nici interesul, nici frica, nici linguqirea; ci inseamne cd ei cu adevdrat sunt viteji. La fel am procedat cAnd mi-am cules argu mentele din cuvintele adversarilor lui Hristos. Dintre aceqtia i-am ales pe Erne st Renan, pe B. Mussolini gi pe Joseph Klausner. Ernest Renan, care tAghduia dum nezeirea gi invierea lui Iisus, dupa ce descrie convorbirea cu Samarineanca, min unAndu-se de cuvintele lui Iisus,,de acum nu vd veli inchina nici in muntele ace sta, nici in lerusalim, ci in Duh qi in Adevhr" , adaugd: ,,Daci ar exista fiinf e rafio33

nalc Si in alte planetc, acestnlare adevar nici acolo nu poate fi intrc'cut". Ia r cAtre sfArqitul carfii ,,Via[a lui .lisus" Renan scrie: ,,De aci inainte, Iisu se, intre Tine qi Dumnezeu nu va mai fi nici o deosebirc.,, Ce inseamnir acestec uvinte? Mai intAi, acestadversar ai lui lisus, atAtde detestatde preofi gi de te ologi,il aqaza pe Iisus mai presus decit fiingelerafionale nu rrtrmaidin cele ce au existat,exista qi vor existape planeta noastra, ci chiar mai presus decAteve ntualeleiiinie ralionale care ar exista - poate - pe alte planete. Adica, pe sca ra perfecliunii nici o fiin[a omenelsca nu-L depagegte. Iisus se afla pe vArful scirii de desavArgire. Mai mult: in ce priveqte perfec{iunea, Iisus este ascmene a cu Dum_ nezeu. Mussoliui, - ateul Mussoliui care intr_o adunare pu_ blica a sc os ceasul din brrzunar gi a strigat cu voce-tare ch, daca existA Dumnezell, ii d a cirrci mirlute ca sii_l trazneasca stAnd de vorba cu Emil Ludwig gi apotco_ zi ndu-i pe Iuliu Cezar, s-a pomenit cu urmitoarea intrebare insinr.ranti: - Nu cum va, dupa parerea c1v.,Iuliu Cezar e mai presus decAtIisus Hristos? Atunci Mussol ini, pentru careIuliu Cezar reprczenta perfec{iunea ca fiinf;i pe pamAnt, a rcsp ins in mod hotarAt insinuarea,raspunzhndrr-i cleschis Iisus Hris_ _ tos estesupe rior lui Iuliu Cezar incAt nici nu sufera vreo c,omparafic,cAci Iisus Hristos a facut o revolufie care, departe dc a se stinge, cuprincle din cc in ce mai multe rrrinri,iar Imparatia Lui se intinde qi se adAnceqte mereu. Pe cAtavreme Iuliu Cczar s-a stins pentru totdeauna, iar imparAlia lui a disparut. De la acest al d oilea adversar al lui Iisus am tras concluzia cd Iisus Hristos este o fiin{a per fecta deci, 34 supcrioar.l idolului sAu Irrlitr Cezar, pe carc dinstrl il socoteacel mai clcsav ir,sit dintrc fiii oamcnilor. Klausner - cvrL'Ll,profesor univcrsitar clin Josep h Tel-Aviv - a scris o carte cr-rtith.rl ,,J6sr-rs Nazarctl-r" . de DupA cum se gtie,pcrltru evrei fiinla perfectaesteMoise . Ei il veuere.azA atAt de mult incA t un c.vrcu romAn Mihail Scbastian il posteaza, romanul sau,,De doua in mii de a ni" ; mai prcsus chiar dccAt Dumr.rczcu.$i cu toate acestea,vorbind c-lespre Iis us, evreul Klausncr spune raspicat ca Hristos cstc mai presus nu uumai decAtto[i proorocii, ci chiar dccAt Moise. Cu alte cuvinte, pina Ei ul1 evreu, care tine la mozaismul h-ri,rccunoaqteca fiin[a perfecta nu cste Moise, pe carc cvreii hab otnici ii posteaza mai presus dc Dumnczcu,ci Ji susH ri stos. in concluzie, aces ti trei dugmani ai lui Hristos, clcqi s-au lupLat cu El, nu nrrmai ca I-au lnsat sabia perfec(iunii, ci L-au declarat ca singura fiinla perfecta nu numai dirr c ele ce au cxistat vreodath pc pamiut, ci Ei din ccle ce ar exista eventual pe al te planete Iar dupa aceastaconcluzic, cAre t1-afost scoasadin scrierilepopilor q i teologilor, mi-am pus intrebarca ca Ei Descartcs: - Oarc o Fiinfa atit de pcrf ecti - rcclrnosclttR atarc ca qi de dugmani - poate minli? - HcltArAt,nu! am ras plllls imprcr-rna cu filozoful francez.$i daca Iisus nu miute, atunci trebuic sa creclem tot ce a spus El in Evanghciic. Dar cc--aspus Iisus in Icgatura cu prop ria Sa persoana? De vrc.o cinci ori a ,rl'irnrat Ei cste Fiul lui Dumneztu, ca c Llna cu Tatal, ca Irr pri ma ecl i gi e i rr1938;i n ccl i qi i l e teri oare nu rnai ap)arcac c s t cl ul l ('xt. 35

cA e Dumnezeu insugi. A recunoscut acest lucru in fafa Samarinencii, in fala Mar tei, in fa[a lui Pon{iu Pilat, iar motivul pentru care a fost condamnat la moart e a fost tocmai faptul cd El, om fiind, s-a ficut pe Sine Dumnezeu. Dar toate ac este afirmalii au fost oare minciuni? A putut El oare sd mintd? - Nu, de o mie d e ori nu, chci perfec{iunea implicd adevhrul qi exclude minciuna. $i daca acesta este adevArul, dacd prin metoda lui Descartess-a dovedit cd lisus esteDumnezeu qi dacd tot ce a spus El in Evanghelie constituie cel mai mare adevdr, atunci mi-am zis - trebuie sa implinesc tot ce se spune acolo, trebuie sa capitulez in fala adevdrului gi sa zic o datA cu Pascal: - De aci inainte, taci raliune imbec ilal De acum incolo fa-i loc credinfei, caci inima igi are ra{iunile ei pe care ra(iunea nu le cunoaqte. 8. LACRIMILE Dupd ce a capitulat mintea, s-a zdrobit qi inima. Acum, pentru intdia oard, am s imfit dorinfa de a mi ruga cu adevdrat. La capela Facultatii nu ma puteam ruga, pentru cd aga mi se pdrea - era prea mult fariseism, prea multd rutind, impietri re qi, uneori, chiar bataie de joc de cele sfinte. Preferam sd md duc la baptiqt i sau la catolici unde nu mA cunoqteanimeni. Baptigtii - La Chiginhu - aveau o c ash de rugaciune noua, cu banci qi scaune. Pe dreapta qedeau barba{ii, pe stAnga - femeile. Era seari cAnd am intratin aceastdcasd de rugdciune feeric luminatd d e becuri electrice. Toli credinciogii cAntau, slavindu-L pe Dumnezeu. StAnd cu 3 6 ei, mi-am adus aminte de cregtinii din primele veacuri qi m-au podidit lacrimile . Erau primele mele lacrimi care imi umpleau inima de o bucurie cereasca.Imi pla ceau gi predicile lor simple qi sincere care erau valabile Pentru orice bisericd . Nu aveau - in seara aceea- nimic sectar. La catolici imi placeau mult de tot c Antdrile grave din timpul Liturghiei gi, mai ales, orga. StAnd in fundul biseric ii, necunoscut gi singur, mi uitam la rastignirea MAntuitorului din fala mea qi ziceam:,,Tu, Iisus, ifi vergi sdngele pentru mine, iar eu ma t.lvdlesc in noroiu l pdcatelor" . Lacrimile curgeau qiroaie. Nu le mai puteam stapAni. Mi se sfAgia inima de mila lui Iisus. Mi-era ruqine de cei din jurul meu. Nu Stiam pe atunci ca lacrimile de pocdinld sunt un dar trimis de Dumnezeu pentru spilarea pacatelo r. A doua zi, am intrat in biblioteca Faculta[ii. N-am cerut nici o carte de teo logie savantd. Foamea nu venea din partea minlii, ci din partea inimii. Am cerut Evanghelia. Cdnd m-au vAzut colegii ca citesc Noul Testament, au ramas nedumeri li; unii chiar rddeau. Am inccput s-o citesc aQacum citesc romanele. Iar cAnd am ajuns la Evanghelia lui Ioan, m-au podidit lacrimile. Mi-era mila de Iisus. Lum ina lui Hristos, luminAnd ca un bec in capul meu, mi-a aratat clar primejdiile p e care nu le vedeam mai inainte. Mi-a arAtatlamurit prapastia fari fund spre car e mii trdgeau belia gi desfrdnarea. Iar inima, cuprinsi de dragostea lui lisus, nu voia sa mai iubeasca in duhul patimilor diavoleqti. PAna gi voin{a, ajutata d e harul ceresc,s-a induplecat, mergAnd pe urmele noilor lumini ale minfii qi ale inimii. Domnul Iisus, care iqi prisosegte harul acolo unde se inmultegte picatu l, mi-a venit in ajutorul tuturor gdndurilor qi intenfiilor bune.

Astfei, de pilda, ma gAndeam gi dorcam clin tot sufletul sa scap de pAcatul desf rAnarii.insa, pentru a-mi infaptui aceasta inten[ie, trebuia sa nu mai stau in g azda in oraq, ci la intcrnat. Dar cum sd ilrtri la intcmat cind la o suta cinciz cci de candida!i nu erau decit treizecide burse? Fiind slab la studii, nu mai na dajduiam sa capat vrco bursi cAtdc mica. Totuqi, cillcva imi spunea sa ma prezin t la examene.$imare mi-a fost mirarc.acAnd am reuqit printrc primii, obginind o bursa intreaga. Iar clin momentul in care am paqit pragul internatului, am termi nat-o cu femeile. Daca intri in sfera de influen(a a lui Dumrrezeu, ili dai scam a, cAnd te ui{i inapoi, cA eqti condlrs ca un copil de cake Tatal ceresc,uneori chiar fara sa stii. La examcnele de admitere in internat, de exemplu, Dumnezeu l umina mintea profcsorilclrca sa ma intrebe tocmai ceea ce qtiam mai birre. Iar m ai tArziu, dupi ce absolvisem Facultatea, tot Dumnezeu l-a inspirat pc fratelc m ai mare ca sa mA invite cu multa insistenlAsa-l vizitez Ia parohia lui dir-rjude [ul Hotirr. Fara sa cunosc planul lui Dumnezeu, mi-am luat bagajul, am trecut de gara Perival unde coboram cind veneam acasala parinli, gi m-am tot drrs inainte . Iar in iunie 1940, eu cu fratele mai mare am trecut Prutul, iar pnrirrlii mei gi cu Lida au ramas pe loc. AceeaqiPronie divina mi-a deschis drumul spre manAst ire, eliberAndu-mir de cele douh piedici, mama qi Lida, care imi stiteau in cale . Ajuns in Bucuregti, unde mi s-a oferit cAmin, calltina gi un serviciu la Minis ter, Domnul Iisus continua si ma povAfuiascd, conducAndu-mh pe calea mAntuirii p rin mustrArile de conqtiinfh. 9. MAREA HOTARARE VazAndu-mAsingur, eliberatde piedici, mi-am zis ci a sosit momentul sa-mi ptul i n aplicare icicalul visat pe bancile qcolii. O putere nevdzuti ma impingea parca spre manAstire,zicindu-mi: ,,du-te, du-te, utt mai sta cir dar de bcfie te pier zi, te ineci!" Caci clc femei scapasem, - ba. Aproapc in ficcare seara ma intorc eam beat la camin, vomitam in dormitor qi simleam dr,rreriin stomac. De aceastap atimA, ma gAndeam in sinca mc'a, l'rumai manastirea m-ar putea scaPa. Nu dupa mu lt timp, i-am anun[at pe cei trei sau patru colegi- cu carede atAteaori faceampl anuri de calugirie - cd m-am hotar.lt sirplec Ia manAstire,Dar, lucru curios, in loc sd ma insoleascA sau, cel pufin, sh-mi aprobe hotarArca,acum tocmai ci crau accia care ma oprcau sa fac acest pas, spunAndu-rni: - Ma, Victore! I[i dai sea mace faci?Te-ai gindit bir-re? - Poatecd ar fi mai binc sa te cisitoreEti! imi s pultea Nicanor B. careera cel dintAi ce voise sa se cilugireasca. Eu tAceam, pAq ind aiattrri cle el pe strada. - Ascuita sfatul meu, contiuua colegul - giisegte -fio fata r;i ia-{i o parohie! - Draga Nicanor, cum nu te ascultir caldarAmul pe carc cilcAm, a$a nu tc ascult uici ett. Piua acum rni-ai vorbit numai de caluga rie gi de manastire, iar cAnd m-am hotirAt sa plec, ai sucit-o, dai bir cu fugi{ ii, i-am raspuns ferm gi raspicat. Gcorge C., celalalt frate de idei, se mul{ume a sA ex. cl ame: - Extraordinar! Grozav! Ma agteptarnla asemeneapiedici 9i ispit e din partea prictcrrilor mei. De aceea,am rimas in hotarArea mea neinduplccatii pAna la capat. 39

CAnd am demisionat din postul pe care il ocupam Ia Minister, in Secfia cinematog rafica, qeful meu - Paila imi spusese: ^ - Ma Moldovane, tu egti bdiat mare. Iti dai seama ce faci. Asculta ce-!i spun: lasd-mi doua cereri, una de demisie gi a lta de concediu, gi apoi du-te la mandstire. Dacd te vei impdca cu via(a de acol o, sd-mi scrii qi eu voi inainta cerereade demisie, iar dacd nu te vei impirca, voi inainta cererea de concediu. Eu, care qtiam ce mi aqteapta la mandstire, am vrut sd-mi inchid in urma mea toate portilele de iegire. Gala Galaction m-a sfdt uit ca mai intAi sA-mi suslin teza de licen{Aqi apoi sa plec la mdnastirp, dar a m refuzat qi aceastdpropunere, din acelaqimotiv. In cele din urmd, n-am inaintat decdt cererea de demisie, mi-am luat rdmas bun de la func[ionarii cu care lucra sem gi, in acest chip, am terminat-o cu Ministerul. Era incd o reddcina smulsd d in pamAntul lumii de aici. La Facultate avusesem un coleg imbrdcat in haina mona hald, pe care il chema larahil VAlcu. Acum era gi el printre refugiafi. Afldndul la cantina studenleasca,m-am agezatpe un sciunel de la mesu{a unde se afla ier omonahul gi l-am intrebat direct: - Parinte Varahil, vreau si imbrac haina sfinl iei tale. $tii cum sunt. Ce mdnastire imi recomanzi? - Frdsinei, judeful VAlcea, rispunse sfinlia sa fara sa stea mult pe gAnduri. - Dar cum e acolo? - Acolo fe meile nu intr6 niciodata. E regim vegetarian. Carne nu se m6nAncd nici de Paqti. $i e un loc foarte retras, pustnicesc. Parintele Varahil vorbise ca un om inspir at. Mi-a recomandat exact ceea ce cautam gi doream din tot 40 acestul sufletul. Nu md indoiam deloc cd-prin gura insugi Dumnezeu' $i de aceea am recaluear vorbise sfatuia sa i"ru? o.oo"nerea lui Gala Galaction care me ori in alta parte' rrumai ii manastirea Neamlu, ;il.i; la Frdsinei - nu. - E un regi m Prea aspru la- Frisinei' imi spunea ai sa te intorci ,,Moqul" - di sh iazi in deznadejde 9i du-te la Neamgu' la pdrintele ai" tio" in lume. Mai bine Melhisede c. mea Binein[eles, n-am cedat deloc, iar in hotdrArea ziceam: imi ma - O sa pld ng, o sd urlu, dar pAni la urmd tot o sa Frisinei' impac cu iegiriul aspru de la ca irlu .roiam pentru nimic in lume sd mi intorc' care ieqisem' Voiam sA merg t ot porcul, in noroiul din spre i.;itlt; pe drumul cel nou, sd merg tot mai reped e Frasinei. in...Acum eram departe de Bucureqti' Ochii mi se CAt am dormit' nu q tiu' oboseala9i de somn' .hii;;;i" facut sa Jar o bubuitura puternica qi indelun gata m-a ochii speriat. Trenul trecea pe.podul de pes^te J"t.f,ia am intrat in O lt. Mi se parea ca am trecut Marea Rbqie 9i mA aqtePta cel mai teribil pustietat ei infricoqatd, unde cu din lume; rizboiul nevdzut,lupta cu demonii' iJ"i lumii, cu ispitele trupului' ispitele Trenul trecusede Piatra Olt qi, apropiindu-se de RAmnou' nicu-VAlcea,nu mi-a mai dat rdgaZul sa adorm din la oriiontul care se l umina de pe fereastri, iliia"a"-^i ,i.ra, i*i depa'nam mai departe firul amintir ilor' .-.ln Seminar qi la Facultate, doi pro{esori Pu.sqela Gala stapanit" pe su fletul meu: Nichifor Crainic ai deodatd, ci pe rAnd' Ca semiGaiaction. bur r,r, amindoi literanarist, citisem cursul lui Nichifor Crainic d."tp19 ieligioasi rus A. Era vorba de Dostoievski' Mi-a iura 47

p]ag"! mult de tot. Apoi, urmririndu-l pe Nichifor Crainic ca poet, publicist, s criitor, cram din-cein ce mai atras de simlirea qi cugetareaacestuiprofesor. Chi ar ca om era de o sensibilitategi de o bunatate rara. Fiind student slrac, in pr imul an de stuclii aveam nevoie cle cAtevasute de lei pentru a-mi achita taxele. Nin'reni rru-mi venea in ajufor. Atunci i-am scris lui Nichifor.Crainic,.iar pe ste citeva zile m-am pomenit cu un manclat pogtai in valoare de o mie de lei.Mai tArzitt. cincl am primit bani dc acasA, i-am rcstituit ciuci sutc de Iei, urmAn d ca restul sa-i trinlit r-rlterior.Dar Nicl.rifor Crainic mi-a raspuns: ,,Nu tr cbuia sa-mi trimigi ccea ce mi-ai trimis. Pe viitor sa nu-mi trimili de.cAt diag ostea ta." MgrgAnd odata pe strada, insofit de un grup de stu_ , ctellft/o tetl( Acer$ctoare intins mAua.Nichifor Crainic a s-a oprit gi i-a dat o suta de lei. p rofesorul Ioan Gh. Savin, care cra cu noi, i-a rcproqat: ,,De ce ii dai? Nu vezi cA e j i rloa fca ? " Dar Nic hif or C ra i n i c , Ii n i q ti t g i p l i n d e b u natate, i-a rAspuns: ,,Suferinfa tlu cunoaEtanafionali_ tate." AltA data, calatorind cu autocarul, stuclenfii faceau glume pe seama unui taxator care L.r aevreu. Nichifor C-rainic observatqi,cu o figura indurerata, i-a implorat: a De ,,Va rog, lasagi-l! ce il jigni!i?,, O recunogtinfain plus o avcanl fala de Nich ifor Crainic pentru ci, prin ei, l-am clescoperitpe Dostoievski. Fi_ gura starel uiui Zosima din ,,Frafii Karamazov,, m_a captivat atAt dc mult incAt, atunci cin d m-a intrebat cinc'vacine esteduhovnicul care te-a indrumat pe calca caiugariei , i-am raspuns:,,StarefulZosima.,, CAnd insa a inceput lupta launtrica, atunci c And a apArut conqtiinfa pacatului, cind a irrceput sa se des_ parta lumina de in tuneric qi apele de uscit, am inceput A.) sA mi departez de Nichifor Crainic qi sir ma apropii de Gala Galiction. in acest stadiu evolutiv, din opera lui Nichifor Crainic nu-mi placea decAt aurul curat, purificat de zgura nalionalisl-politica;cAci,in ciuda tuturor sofismelor sale, Nichifor Crainic nu izbutea sd impace creqtinismul cu nalionalismul. Mult mai ap roaPede Hristos era Cala Galaction,care - in locul urii de risa, in locul antise mitismului - aducea dragostea creqtini, iertarea, blAnde{ea, bunAtatea, iubirea ie vrajmagi, ce nu urmareqte nici moartea lui Mahmud, nici'moartea evreilor, ci numai o infralire in duh curat creEtinesc'Nichifor Crainic se dedubla: in cursur ile rostite de Ia catedri qi in poeziile lui era creqtin, iar ca publicist aduce a elemente pagAne; pe cAtirvreme Gala Galaction era acelaqi atAt Ia catedra cAt 9i in coloanele ziareior. De aceea,in ultima zi petrecuti la Bucureqti nu m-am d us la Nichifor Crainic, ci la Gala Galaction' in acea neuitatd zi, am luat tramv aiul, am coborAt in stalia Mihail Cornea,am gAsit numirrul 51 9i am sunat' Gaia Galaction m-a primit cu neincredere: banuia ca qi eu - ca atAlia studenJi refugi agi - am venit sa-i cer bani' Ca sa-i spulber din capul locului acest gAnd, i-am spus lhmurit: - Am nevoie de ajutorul moral al sfinfiei voastre' BAtrAnul profe sor s-a inseninat. m-aintrebatrepede,,Mogul"' - Despre ce estevorba? - M-am hota rAt sd md fac chlughr. O explozie de bucurie s-a intiparit pe fa{a bunului duhov nic. - Mi-ai fdcut o mare bucurie, dragul meu' Dupd ce m-a imbra{iqat, mi-a zis: - Hai cu mine susl in cameralui de lucru a continuat: +.)

- Dupa cum fi-am mai spus, toatA viala am regretat pentru cd n-am izbutit sd fac pasul pe care vrei sd-l faci tu. Chiar numele de Galaction era sortit sa-mi fie numele de calugarie. Acum insd, in aceasti stare, mA silesc sd vi imping macar pe voi dincolo de Iordan, in Canaanul vielii monahale, iar eu ma mul(umesc, ca M oise, sd-l contemplez de pe muntele Nebo. Poate ca mai tArziu, cAnd voi iegi la pensie, md voi retrage qi eu in vreo mindstire. $i atunci o sa va adun pe tofi c a sd facem o mindstire de calugari intelectuali. Dupa o pauzd,,batrAnul duhovnic md intreabd: - Ai bani pentru haine cilugaregti? - Am, prea cucernice. - Dar af unci sa-[i dau o scrisoare de recomandalie pentru parintele Simeon, stare{ul man dstirii Frdsinei. Gala Galaction mi-a dat scrisoarea, m-a relinut la mash qi apo i - la despartire - m-a imbrdfigat, m-a sarutat gi m-a petrecut cu aceeagi bucur ie pdni in strada linigtita unde se afla cAsufalui primitoare. M-am intdlnit din nou cu Gala Galaction la manistirea Antim din Bucureqti. - Vino cu mine la stdr elie, mi-a spus batrdnul - ca sa te prezint marelui meu stat major... Erau acolo adunali calughrii intelectuali: Nicodim Ionila, Benedict Ghiug, Antim Nica, Ioi l Babaca- tofi, ca gi mine ucenici de-ai ,,Moqului" . Gala Galaction s-a aEezat capul mesei, eu md aflam in la celdlalt capdt, iar pe par{ile laterale era ,,mar ele sAu stat maior." Duhovnicul nostru a rostit atunci un cuvAnt extrem de inter esant qi plin de incurajare pentru acest alt ,,Pafnutie" care doreqte sA imbrali geze viafa monahala . nu era Dupd cum am mai amintit, nici GalaGalaction Eu ins6 i-am a" u.Jta sd plec la sihastriadin Frasinei' - cum-ii placea-lui e*pl,t, *otirrele qi atunci ,,Moq ul" - n-a mai insistat'M-a l6satliber iniugi sa se numeasca in si euam plecatcu scrisoarea buzunar' ' 9i felul, nesiguran{e temeri' incepurd inaoi"ii de tot cem i apropiamde RAmnicu sama tortur ezepemdsurd staVaf."". ,,Cema fac,d'aci nu ma p rimeqtepArintele daci nu voi putea suferi privas-o aPuc, *ii-i".oot mea la carev oi fi supus?TotuEi'zicel^nin sinea ilu"ife intorc'" nu - otl." s-arintAmpla,i'-n apoi ma mai iNcEru 9I DEMONI 10.1NTRE de la metocul lspitele Qi incercarile au inceput chiar Vdlcea' Aici' cdnd m-a it rasinei din RAmnicu *t""tii.ii manaspdrintele Arsenie-metocarul mi-a descris vdz ut fiu nevoit sd fac calea tirea Frdsinei in aqa fel incdt sd intoarsd. n-ai hai ne - La Fr6sinei e ger, iar dumneata eqti slab 9i bine'-du-te la vreo Mai *.out" . ei sa te iinbolndveqti' ae la qes!Du-te la mdndstirea NeamlulAcolo ili"atirt" te pune casier.Ai sa ai leafa' '- tili;;;;a cd diavolul vorbeqte prin gura parin telui Frdsinei' Arsenie ii, d" u.""u, o lineam mor{ig: intunecat' vorbele Venind ca din partea unui duh se lasase din metocarului md intristara' Deznadejdea Am iegit nou, ca o umbrd neagra, peste sufletul.meu' stdlp de ciment de afara din c hilie 9i *-uit aqezatpe un mi-era plin io.upatrrt r.arii. Cerul erasenin' dar su fletul de nori negri. 45 44

Dar Ia un moment dat, portifa se descl"rise un calu_ qi gAr blond, extrem de vio i, cu o fa{A vesela, se indrepta direct spre mine: - A, bine ali venit! Vrefi sa ne vizita{i mdn.lstirea? - Nu numai s-o vizitez, ci sa mA gi caluS;aresc. - Foa rte biue, rAspunsecalugArul gi mai bucuros. _ _ P c stc cAte vaor e pleac Am a g i n a n o a s i ra s p re F ra s i n c i . L amto l tu l ne v a duc e pan a i r r s a tu l Mu i e re a s c a ,i a r d e o . : 19 ma i m er gem pufi n p e j o s g i a j u n g e m l a n rinAsti re . .Mare e purtarea de grija a lui Dumnczeul _ mh g A n d e a m i n s inea m ea. - fo c m a i c An d d i a v o l u l mA imping ea spre deznadc;'de, Domnul l-a trimis pe ingerui sau care, prin gura parintelui Nifou, mi_a dit cu"rajul necesarpcntru a pAqimereu inainte. _ lntr-adevar, pest ecAtevaceasuri,uu mic camion ho_ dorogit, condus de un frate de la FrAsinei,ne_a luat pe amAndoi gi r-re-a dus pAnA la metocui din Muiereasca, unde qoferul cu me tocarul au descarcat cAfiva saci de cereale.CoborAnd din camion, i-am mulfumit f ratelui qofer, mi-am luat valiza qi am pornit cu pirintele Nifon Marinescu (aqai l chema pe caiugarul cire rnd inso{ea), pagind incet pe potecace ducea li mAnast irt_.a caie se de ingrozeau toli cci ce auzeau de asprimca vielii sale pustniceq ti.. CAnd am intrat pe defileul pArAului ce purta acelaEi nume ca gi satul, nu g tiam ce'sAadmir mai intAi. Cerui gi pamAntul infaligau o frumuscle nemaiintAlnit a pana acum. Parcanicaieri cerul nu era mai albastru,mailnalt gi mai curat ca ai ci; padurea de fag igi vapsisefrunzele intr-o plAcutd culoare arAmie, iar apa ar gintie qerpuia prirrtre pietre qi stAnci, - intr-un joc de-luminl gi de umbre, de unde se auzeau murmurul parAului qi +() balansacodigape t ir ipitul dragalaqeicodobaturecare-qi Iar prrrrrclils. ca o co mpletare,de undeva de sus, cobora l)iu'ci Lln har cerescpeste sufletul calatorul ui, umplAntlrr-l cic o mingAiere gi de o bucurie negraiteqi aruncAnd Parca dinau ntru, ca printr-un reflector, un curcubeu de crrkrri minunate peste toata natura inconjuritoare. CurAnd insa, de pe acestpisc de frumuseli, talazurile zbuciumat e din sufletul meu, ma scufundari din nou. I)in nou mi se inchideau ochii dinspr e cele din afara l)crltru a se deschide in fa{a haurilor dinlauntru. Ma iufioram cAnd ma gAndeam ce incercari ma aqteptau acolclsus. - Parinte Nifon, mai e mult pAna la mindstire? - Nu mai e mult. Uite, mai avem o cotitura 9i apoi urcdm spr e schi t, md i ncuraj a pA r int ele Nif on, ducindu-mi valiza doldora de carti. In realitate, din Muicreascaqi pAna la mAndstireerau mai bine de gapte kilometr i. DupA cotiturA se zdri, intr-adevdr, o cdsu{h9i apoi incA u l 1a... - Aici e schitul? - Nu. Aici e moara m6nastirii, raspunse vesei pirintclc Nifon. Era o moarA de aph, care tacanea infundat, iar lAngA casufir era un cilugAr din FrAsinei care avea ascultarea dc morar. Ultimul urcuq era cel mai anevoios.Paqe amincet qi gifAind. Dealul era pieptig. CAnd am trecut de ultimul dAmb, am zArit schitul unde cei doi calugAri,retragiprin accstcpustieta{i,au intemeiat o micu{ a chilie. Acum, se vc..lcanumai bisericula, iar iAngA ea - cimitirul. insA dirrc olo de schit, printre brazi, se vedea manastireacea nrarc,ctitoria SfAntuluiCali nic, carea aqezatlAngAtroila 47

de la moarA piatra cu inscrip$a blestemului privitor la femeile care ir indrizni si intre in mlndstirea Frdsinei' Dincolo de dimb,lmi potolii seteala cele doud ciqmele de unde, pe doud fevi lungi, curgea o api rece 9i limpede. Pulin mai dep arte,dincolo de schit,la umbra unoi nuci rotafi, mai eia un izvor desprecare pdr intele Nifon spunea ci e fdcdtorde minuni. Dupi weo cincizecide paqi, mi pomenii in fata porlilor mari ale mdndstirii care stateaumereu deschise9i parca spuneau :intrl cine wea, rtrmAnecine poate' ' Uirdeva, in Pateric,se sPunec6, atunci cAn dun frate nou vine la mtrnistire, doi ingeri il conduc,de-a dreapta qi de'a stAn ga lui, cu doua faclii aprinse, ardtAndu-i calea.Dar de indati ce fratelea trecu t dincolo de poarta mtrndstirii, fdcliile se sting 9i ingerii dispar. mi se $i d e bun6 seama:dupl ce am trecut de poart6, Bisericameparea ce am intrat intr-un t unel intunecos' nastirii gi ctadirile erau albeqi curate,dar mie mi sepdrea ci b isericae o pugcirie, iar dadirile - negre9i murdare' Citeva luniintregi, de acii nainte, m-am chinuitintre aceste doul puteri care rePrezentau lumina 9i intuneri cul sufletului. 11.VAMILE PUSTIEI ParinteleNifon m-a condusmaiintAila stdretie'Arhimandritul Simeon Combei a desch is uqa zAmbitor 9i binevoitor. Avea o infiliqare plini de bunatate qi de blAndef e.I-am sirutat mdna qi i-am dat scrisoareade recomanda$edin partea lui Gala Gala ction. Starepl a primit scrisoareagi a zis: 48 - il cunosc pe pirintele Gala Galaction. M-a intAlnit in llucuregti, mi-a s6ruta t barba gi mi-a zis: ,,Nu piere saminta noashdl" Apoi m-a cinstit cu un pAhAreld e luicA. Cu hotArArea pc carc o luasem in Bucureqti voiam sA-l refuz. Dar, ca sa rr-o fac pe fariseul, l-am baut. A fost ultimul piharel, circi timp de qapte an i n-am mai gustat nici un fel de biuturi spirtoasd. Cobordnd de la starefie spre trapezd am deverrit fratclc Victor. Degi era ora cinci dupd-mash, totuqi bucdta rul parirrtele Neofit - deschise bucatdria gi ne servi pe amindoi cu o foarte gu stoasi ciorba de zatzavat gi cu o delicioashmAncarescAzutade morcovi. Intrasem, de aci inainte, intr-o adevArata noapte intunecoasd, lipsith de Iumina dumnezeia sca gi de aiutorul omenesc. Nu aveam nici un prieten, nici un duhovnic care sa m a Ma ir-rfeleagd. aruncasem cu capul in jos in abisul divin, fara sa qtiu daca v oi fi prins in bra[e de Domnul Iisus sau ma voi prabugi zdrobi t. A uzi sem de v am ile vazduhului, dar chinurile lduntrice, prin care am trecut in primele luni in pustietatea Frasineiului, neaParat trecu buie sh fie asemanAtoare vimile vhzd uhului prin care trece sufletul indata dupa moarte. Nici parintele stare!, nici ceilal[i calugAri nu credeau ci voi rimAne in mAnistire. $i de aceea, ca oricdru i musafir, mi-au dat o cameri ir-r arhondaric. in toati clddirea, rece gi pustie , nu mai locuia nimcni. Dintr-o datd, o mAhuire sfAgietoareimi cuprinse sufletul . Mi se pdrea cd tofi demonii din iad au tabarat asuPra mea intr-un rdzboi nev6z ut. Iar in accste momente atAt de grele m-au parasit gi starelul qi calugarii. 4 9

- Asta nu sta la noi, ziceau ei. _ invafafii nu ramAn in manAstire.A fost la r.r oiun invalator qi aplecat. O si p lece g i a sta. . . Sl]rq.lt gi parAsit,mai ci team, mai scriam, mai icqearn ,. atarA,iramAntat de groaznica durere sufletcasc; i ce ma cuprinsese.UrAtul, dezolarca,deznadejdea plictiscaia qi imi sfAgiauinima agacum o haita c1e. cAinisfiqie un hoit. Nu mai qtiam ce sa fac. Ca nd s-arrapr ins lampile, vcni la mine p;irintele Nj_ tol'l cu o carticicade rugaciutri. Mi_a aratat rugaciunilc de dimineafa 9i de seara, Acatistul MAntuitirului gi Paracli sul Maicii Domnului, apoi pleca. pentru prima oara in viafa puncam mina pc-o ait fel de carticica.Era edlll a mo l ]aiiult r i G am alii l p a v a l o i u d e l a ma n a s ti re a Nearn{u. Rugaciunile mi se pareau prea lungi. Totugi, rru ave aln incotro. Parcir o putcre nevazuta ma facea sa_mi plcc genulchii gi sa-mi iit esc rugacir.rnile sear.i.L)ar, cle Iucru ciudat, ca la comanda, o dita cu prima rugAciune, izbucnira lacrimiie care gi sc rostogo"leaupe -cLrrgealu obraz in zgu drritoare hohotidc pians. Oare"de ce E.{g_ nesc g h e i zer ele din m ar u n ta i c l e p a m An tu l u i ? i l l i cumva gi acolo se pc.trccslrAmtorari iumplit e, piine de zbucium? Aveam imprcsia cA altcineva sc rlrga inauntru cu suspine ne grAite. Cineva dinauntru ciirca gi impiora ajr,rtortrl Domuului Iisus, al Maicii Domnului, al sfAntu_ iui lngcr Pazitor. $i intr-adevir, ajutorul venea fhra int irziere. Caci indaia dupA rugaciilr.rile stropite cu la_ crimi, care nu mi se ma i pareau atAt de iurrgi, ma sir:rfeanr llesplls dc. uqurat. lnainte de a ingenui "rchca, sufletul mi-cra ca un pamAnt ars qi crapat d"eseceta,ca un vazduh uscat de arqila unui soar" .logo.itor. Dar dupa rugaciune, md simtSlm ca dr.rpao lioai e binc_ 5U cu l,i, ;rl()iil'(', aer racoros,fara praf qi fara zApugealA, cu r rrrPrl v1'5gl pasdrele,cu cer senin, ce se oglindea il'r de r,rrr,rtl t' pc frunzel e gi fl o ri l e i nveselit e. Uqur at qi rrr,rrrliiiat,md culcam linigtit. Dar cAnd ma fe zeam, lrr|ti1 111."0"adin nou. Mai irrtdi mi tulburau visele rrr,rtt' tl i n mpu l nop{i i .i mi veneaui n vi s t ocm aiceeace ti Ma pomeneam ia rrr,rnrmai mult: beqiaqi desfrAnarea. t lr<'lrrri, baluri, ma imbatam, pAcituiam cu femeile' la l rni parea rhu, i n vi s. D ar cA nd mA t r ezeam , ii urrrllumeam lui Dumnezeu ca n-a fost decAt vis. Ma ilnl)rAcamqi ma pregateam pentru Utrenie, carese fdce a lir rniczul nopfii. Toaca gi clopotelescoteau- aqami se l)irrca- niqte sunete sinistre gi lugubre. iar cAnd cobor;rrntrcptelearhondaricului, bisericace-mi sta teain fa{A nlercu mi se pArea o temnigaintunecoasd.Nici nu-mi Dar, ca in toate a cliunile mcle, vt'rrcasd intru indur-rtru. n1afortam pe mine insumi, ma constran geam cu ultima senzatienecllrat.l$i t'ncrgie,dAndu-mi seamaca aceasta nu rrr.agr a venea dccAt de la acela caruia ii declarasem rnzboi. $i apoi, mai presimleam c a, odatA Ei odatA,voi ic'5ila liman, la luminiq... 'l'otugi, in ciuda aspectului din afara, bisericula era tarc frumoasdiniuntru. Pestetot pAlpAiaucandelemici, o carcraspAndeau lumina liniqtita qi blAnda.Figurile din icoanepareau vii qi, ma i aies,pAreaucAmA indeamnd la rabrlarc gi smercnie, spunAndu-mi cir ei, sfinfii, au rAbclatdc mii de ori.mai mult gi s-au smerit infinit mai mult. I)ar mai mult decAt toli sfinlii mA mAngAia Domnul lisus, arAtAndu-mi cununa de spini, ranele , suferin{a iugrozitoare prin care a trecut. de In prima noapte,in noapteaaceea neuitat,Ia stralla st' citcau tropare in cinsteaSfAntului Chiriac sihastrul l.a stranadreapta citeapirrintele stare!carecu vocealui placuta gi cu barba mare, al ba, umplea bisenca. 3t

Slujba m-a intdrit mult. Dar nu trecu multA vreme gi norul negru se l6sa din nou peste toata fiinla mea. Dupa Utrenie, am mai dormit vreo dou5 ore, dar am visat nigte obscenitAfipe care niciodati nu le-am facut gi pe care nu le pot agternep e hArtie. Daci puterea intunericului md rizboia noaptea cu vise urAte, in schimb ziua mi atacacu stoluri de gAnduri negre. il intrebam pe pirintele Nifon daci pA rintele stare{ md primegte sau nu in mdndstire, dar spre marea mea durere sfinli a sa nu-mi dadea nici un raspuns poziiiv. Imi raspundea mereu: ba ci n-a avut ti mp, ba ca nu I-a gdsit acasi, dar adevdrul era ci parintele stare! credea cd nu voi putea birui greutalile vielii monahale qi md voi intoarce la Bucuregti de un de am venit. $i cu acestgdnd m-a linut incordat o saptdmAnd intreagd. in acest i nterval de timp, diavolul a scos din neagra lui tolbd cea mai inveninata sAgeatS : gAndul sinuciderii. Fiindcd nu mai puteam merge inainte, iar inapoi nu voiam s a ma intorc, imi apdrea in minte imaginea unui om - poate chiar propria mea imag ine - spAnzurat undeva in phdure, cu limba scoasa afard. Ceea ce insd mi relinea de la acest pas disperai era simteala pe care ag fi provocat-o in sufletele cel or ce ma urmau in lupta pe care am inceput-o. To{i colegii, prietenii gi chiar p rofesorii ar fi zis ci este cu neputinld sa te birui pe tine insuli, cd idealul evanghelic nu se p-oate implini qi ch are dreptate Cezar Petrescuin,,Plecat fdra adresa" . In acest caz, prin mine s-ar fi hulit numele lui Dumnezeu. De abia ma i tdrziu mi-am dat seama ca ceea ce trebuia sd md retind, in primul rAnd, de la acest gest disperat, era desparlirea de Hristos, era iadul cel veqnic Ai infrico qat. Dar pe atunci incd nu cunogteam toate tainele credinlei creqtine' a2 Parintele Nifon, vesel qi comunicativ, a mai venit cu o carte intitulata,,MAntui rea pircatoqilor" ' Am primit-o cu mAndria gi cu disprelul teologului cdrturar c are a vcnit la mandstire sd invele germana, sa citeascd franluzeqte, iar in romA neqte - numai carli de teologie savanti qi de filozofie cregtind. Cdnd insa am d eschis cartea qi lm citit primul capitol, am vazut,ca cele scrise rAspund unei m iri necesitafi lAuntrice' Mi se parea cd am'descoperit pAinea de care eram flimA nd qi ap1$9 Mai tlrziu, cAnd mi-au cizut in mAini .u." ".utt^it-,setit.Patericul , Prologul, Sfintilor Vie[ile Sfinflor, -scrierile am iepadat car[ile nemleqti r ;i fran{uzeqti, cdci in Paringi, carlite simple de la mindstire am gasit miezrll Pe.care nu mi-l daduse nimeni, nici la Seminar, nici la Facultate' inci prea de $i chiar daci mi le-ar fi dat poate ca era cd pe atunci inci nu mi se treziserir iimpuriu, pentru aceastafoame qi sete. Dupd cdteva ore de lectura, inainte de a se insera, md aflam^din nou intr-o mare strAmtorare. Sufletul meu, presat din t oate pErrfile,nazuia in mod firesc spre cele in rut. in mod automat am deschis c articica de rugaciuni, am g5sit Paraclisul Maicii Domnului, am cdzut in eenunchi !i, ca la lovitura de toiag aplicata de Moise stancii din pustie, de la primele rugaciuni au izbucnit deiacrimi. PlAngeamin hohote ca un copil, plin Eiroaiele d e durere gi de primejdii, in fagamamei sale' Adaugam gi cuvinte proprii princare o rugam pe Maica Domnului ia aiba mlla de mine gi sa nlt ma lase pradd ghearelo r demonice. $i ca printr-un farmec divin, norii grei din nou se risipeau, Cerul se insenina, soarele slobozea raze blinde, florile zAmbeau mai fragede, iar pirs arelele cdntau mai vioaie. incA o data m-am convins ci puterea rugf,ciunii este extraordinara. E ca qi cum ai veni in lcgltura cu uzina Duhului SfAnt de uncle, printr-un

cablu ncvazut, ti se transmite luminA, cAldurA, putere. CAnd mi-am dat seama de acest lucru, am inceput sA citesc regulat rughciunile de dimineata, care nu mi s e mai pareau lungi qi multe, apoi Acatistul MAntuitorului, iar spre seari Paracl isulMaicii Domnului pi, inainte de culcare, rugAciunile ce merg spre sornn" . No aptea eram nelipsit de-celor la Utrenie. MA forgam sa intru in biserici, aga cum te for[ezi sA inghifi un medicament amar. DupA Utrenie, ma sim[eam linigtit, u$ urat, incurajat gi impAcat cu mine insumi. Dar, dupa ce m-am culcat, diavolui im i pregatise o alta ispita. Mai intAi, am visat c?r vine llecuralul la mine. De f rica, m-am Lrezit.Era intuneric beznA, iar in arhondaric nu era nimeni. Uqa de a farAera incuiata. ir-rsa un la moment dat, am auzit - in stare treazd - o putern ica iovitura in clanla ugii mele. PAreacAcineva vrea si irrtre in camera mea. Cu prins de spaima, m-am ghemuit cu fafa la perete, cu genunchii la gura. Credeam c d cineva vine sir ma omoare. Dar n-a venit nimeiri. Nu s-au auzit nici paqi pe s aia, nici uga de-afarA. Diminea!a, dupa ce imi fAceamrugdciunile in camerd, mA d uceam la Liturghie. DupA Liturghie m6 lua economul la lucru. La muncd, ma sim{ea m parcd mai ugurat sufleteEte. La amiazd,,suna toaca pentru masd, iar la trapez6 , ocupam locul rezervat noilor incepAtori. CAt dura masa, un calugdr citea din V ielile Sfingilor, iar ceilalli mancau in tdcere. Parintele stare!, cAnd vedea ca nu mai am pAine,ii dadea trapezaruiui o bucata de pAine din propria sa por{ie g i-i spunea in goaptA sa mi-o dea mle. Dupd-masd gi dupa ora de repaus, cAlugarii ieqeau iarAsi ia lucru. Apoi sunau clopotelepentru Vccernie, iar pe inserate ia raqi coborau perdelele negre peste sufletul meu. Scaparea refugiul nu le gaseamd ecAtIa Maica gi (l md PAnala mAnAstire, uitam de sus Ia Maica | )orrrrrului. in | )orrrrrului. mAnd ria mea, o socoteamo femeie...,,itr, rrlt;r" gi simpla. Dar acum imi era mai mui t decit o nr,rnril. I)aca mi-ar fi spus cineva, in timpul cAt citeam l',rr.ircli sul, cAnd plAngeamingenuucheat qi zdrobit: ,,intaiu lo,rrcccapul gi vezi cA Maic a Domnului e Ia spa-telc r,r tc mAirgAie cu mAnu[a ei sfAnta", eu n-aq fi ir-rto rs r',rpul, pentru cd o simleam cr.r toatd fiin{a mea, ii ,;rrir(t:amprezenta a$ a cum simli prezenla focuiui care gi tr.tl ogoregte te l umi ncazA . liugaciunea cu efecteleei pe care Ie simleam pe deplin cr';r irrtr-adevar priza prin care v elleam in contact cu rrzina Duhului SfAnt.Caldura venitA de sus imi topea g,hca{ ainimii mele impietrite, Iumina ii punea pe fuga pc liliecii qi qerpii demonici, iar puterea divinA imi ini,trca parfile slabe ale sufietului meu ca sd nu cad i n ca rlcznirdejde, sd pot lupta mai departe cu ispiteleqi sa i n.ri ntczpe cal e amA ntui ri i . Cirrd nu ma rugam, sim(eam cum se aduna din nou norii negri qi i ntunecoqi, incarcafi de toate n-riasmele trlcutului meu, iar cAnd, presat de gre utatea acestor nori, cideam in genunchi gi incepeam sA mir rog, mi se lacrimile, se l)irL'a ca aceqti nori se sparg 9i, o datA cu icrr.ge toatd murdaria din ini ma mea. Alteori mi se pirrc'aca mi inec, mA asfixiez, iar rugaciunea ma ridicA c a iaragila suprafaga s6-mi umplu plamAnii cu aer curat' intr-o asemeneastare de shrman naufragiat, aga{atde o t pavir, m-a {inut pdrintele staret o saptamAn5int reaga ilrri nici un rAspuns. Sfinlia sa credea, probabil, ch eu unrlaresc,ca gi invafatorul, avansAriin gradele monalrirlc$i salarii.Dar cdnd a vdzut cA n-am de gAnd sa plec li ('arnAincapAlAnezsAramAn pe loc, in prima duminici, cAnd iegise mdin bisericirEi ma apropitltrpa Vc'cernie, ;rs(.n1 sarut mAna, m-a oprit qi mia zis: sa-i

- Iart6-md ca nu ti-am dat nici un rispuns pAna acum. Am fost ocupat. Cum te imp aci la noi? Vrei sd rdmAi la Frasinei? - Da, prea cuvioase. - Bine, atunci sa-!i ddm o chilie qi ceva de lucru la atelier. in sfArgit,scapasemde nesiguranla car e mi chinuia. Acum cel pulin gtiam cd sunt primit in mdndstire qi ca nu voi fi t rimis inapoi de unde am venit. t'ii Domnului. De indata ce ingeuuncheam, incepeam si-mi vars focul inimii 9i sa plAng' meu suflet 9i ,,Norii scdrbelor au acoperit pe ticalosul pc'inima mea qi intunecar:eimf fac mie FecioarS"'" albinele pe fagu,r' ,,inconjuratu-m-au valur ile vielii ca saFclioara gi, cuprinzdnd pe inima mea, o ranesc cu g,c[ilescArbel or'.." gtiu"' Nimenea dintre ,,MAngAiereintru necazuri te la cei ce ale"arga tin e nu este ruqinat"'" ruqinatin nddejdea $iintr-adevar, n-am fost niciodath mca. Mangaierea, pacea,bucuria - pentru untimp scurt deocamda-td erau rdsplata rugaci unilor mele' NeavAnd nici duhovnic, nici prieten, am simlit nevoia, chiar din pr ima zi sh-mi scriu gAndurile Ei simmare uqurare c5patam-! iat i"i"f" intr-u'n ca iet. $i ce fel de spovedanie in fala duhovnicului' Md i;;;;t";; "" din stosimtea m usurat ca un om ce-qi vomitd otrava jurnal, incepeam sa notez *o.. Iot crrtimp ul, in acelaqi qi la ideile frumoase ce-mi *'e.teh.t mai ales li biserica *.rr', .a.ProblemelenerezolvatelaFacultate,intrebarile rezolvau care altidati rdmAneau fara raspuns, acum se de lumirrh' Ca sA printr-o neprevazuta strafulgerare uit i ceste gAnduri frtimoase, purtam in buzul"-*i cAnd naragul de la piept"un creion qi obucata de hartle' 9i pe coada sapei gi-mi imi venea ideea, puneam hArtia pro cedam,mai tArziu' Eila atelier' notam eAndul.Tof aEa Varahil, .o.e e.a Eeful ate lierului' imi zicea Fi.i"t"i" rizind: - Ai mai Prins ceva, frate Victore? intr-a devir, am prins multe comori de gAndir" Ci 9! qi cu multa simtire pe care le iec iteam cu mult folos aflau aici adevdrate sclipiri de har' adunate ;i;.';t;.'S" L i ae zi.Notam pdna 9i visele de noapte' ct AZA 12.SEINSNNNIE La atelier, la les6torie unde am fost repartizat, lucrul s-a inceput mai tArziu, cdnd s-a lasat frigul. PAnd atunci lucrasem, impreund cu alli frali, la skAnsul recoltelor. Scoteam cartofii cu sapa, adunam fasolea qi - in timpul lucrului parcd md mai lasau gAndurile. Sim{eam o mulfumire, o mdngAiere, mai ales cAnd, d upi incetarea lucrului, intraminbiserica unde md inchinam la icoane, gustam din aghiazmi gi anaford, apoi mA duceam la trapezd. Degi munceam impreuna cu alli ca lugiri gi fra{i, qi cu toate cd ei vorbeau zgomotos qi rAdeau, eu nu puteam nici si vorbesc, nici sd rAd. CAnd eram intrebat, rdspundeam in aqa fel incAt sa nu md mai intrebe a doua oard. VazAndu-md astfel, fralii gi calugarii m-au ldsat in pace. Iar eu md retrageam la o oarecaredistanJa qi ma luptam pe viala gi pe moa rte cu mine insumi. Imi inchipuiam c6-mi satisfac serviciul militar. ,,Aga cum c olegul meu Victor Popescu,imi ziceam - rabda la regiment, tot aqa trebuie sd rab d qi eu trei ani de zile" . Spre seari, cdnd inceta lucrul, alergam spre chilie ca cerbul cdtre izvoarele apelor ca sa citesc Paraclisul Mai)o

Da r i a ta c a ajt r t or ul Do mn u l tri l i s u s g i m i l a Ma i c i i _ u oml 'tu l u r, pc c ar e lc c c rc a m i rr fi e c a rc d i m i n c a fa gi sea ra, n-au intArziat sh vina. Cam peste ,loua sal trei luui,. am simfit cl ugurare considerabilA. Negura se im_ pragtia vazind cu ochii. Biserica uu mi se riai pa rea o pugca ri e . G A ndul s inuc id e ri i d i s p a ru s e d e m u l t. Ma la Urrcrric, in fiece rniez cte ,lonpt.,. 3:::.ll :r]_9."g l-aourea dcsfrunzlta, a gterlrutacu un,,covor de arama,,, -. stropit adeseade lacrimile mele pline de am Areiciune gi durere - acum nu mi se parea trisia qi pustie.Calugarii qi frafii, care se aflau pc o treapta morala mult'mai ridica ta d cc A t in c c lelalt c m a n a s ti ri ,p a re a u ma i a p ro _ piafi gi mai simpatici. pAna gi nrArrcai ea era parca mai gustoasAdecAtla mama acasa. Inainte de a-mi da o chilie aparte, parintcle stare! m_a d a. t c au ccn i c I a par ir r t c lelo a n i c h i cA n d o n e . Ai c i aveam caidura. I,arintele Ioanichie tlu era aspru, dar eu nu mA simfeam la iargul fi vrut sa fil singur_singurel, 4! "r"y plAngin pot ruga, sa voie si ncitingheiit de :i_:i T. nrmcnr qr sA crtcscirr tAcere.Totugi, cAutam si fiu mui_ {umit gi aqa. Fiindca dimir-reafa gustarn niciorlata nrmic, nu min_ car ca la prarrz mi sc pircl deoscbit dc gustorsa. l\,lAn_ cArl'l mtrlia plRccreclin bucatclc scrvilc Ia trapcza. cu zi, dupa ce am mAncat,parintcle Ioanichie ma ^ .lntr-o intreabd: - Ti-a plAcut mAncareade astazi? ca gi parinteh-ri loanichic i -au placui bu_ S,.:1rnd catele,r-am raspul.ls: - De buna seima, parintele Neofit s-aintrecut pe stne. - Cum? Ji-a placut mAncarea? - Mai mult ca oricAnd. Mare d ar Ei-a dat Dumnezcu! exclama pirintele .mirat. 58 - Dar de ce ziccli aqa? - Da n-ai b.1gatclesealna ca mincarca era stricatA? - De locl - E u numai cA t am S ustat-o,9iam E i l asa t - o' O fi fost ori u-o fi fo st la mine url dar dc la Dumuczc'u' astan-o qtiu. Dar ceeace qtitt cste ca piiri ntcle Ioarrichie nrinca intre mese,iar inainte de a mcrgc Ia trapeza mai punea t tn ,,agtertlttt" in stomacul lui pe carc il socotea i ,.,l narr. atunci cra fi r csc sa utr-i pl aca man car ca9i sa $i cA sin-rta bucatele sr,rntalteratc. In pl us, fiind mercu cu stomacul incircat, nu-qi putca face canonul r;i pravila tlcci t gezAnd pe un taburet, rigiind qi scuipAnd pc prodele. Duminica dupa-masii imi lttam Biblia la sub{ioara Ei ma afundam departe in padurc ca sa pot citi qi cAnt a, inal[Andu-rni asffcl sufletul la Dttmnczcu, intr-o liniqte ttcsivArgita.CAnd ispraveam clecitit, ascultam ciripitul pasarelelor,murmuiul izvoarclor 9i-clipoc itul pirAiaqclor. Urmaream ctl privirea cintezelc zglobii, care sircau sprintene din ram itt ram, iar uneori cite o veveri!A, carc sc oprea gi mi Privea mirata. CAnd caldura era mai mare, imi scoteambocancii din picioare,ii legam unul de alt ul cu Eiretttrile,ii aqezam -descul1, pa$cam prin apa. racclritoare a It,' u*n. Ei, pariiaqului pAna ajungcanl slls de. tot, la izvtlrttl care din [aqt-tca stin ch ca dintr-o gaura dc Qoarece' Padurea ma atrageaqi toamna qi iarna' Frunzelc r ugirritcqi ramurilc pline dc chiciurAiEi aveatt frumuselile iirr. ContemplAndu-l e, mintea se urca sus 9i pacea colxrra iu suflet. Cand ir-rtriin sfera de influe nfa a lui Dumnezeu, nimic ruucste intAmplator. $i daca nu ai povaluitor, Iisus i li t'stc Ei duhovnic, gi tata, gi mama, qi frate. 59

Nu o simpla intAmplare l-a fdcut pe pdrintele Nifon sd-mi aducd - pe lAnga carti cica de rugAciuni - gi,,MAntuirea pacAtogilor" . E prima carte pe care am citito in m6ndstire, dar e gi prima piatrA pe care am agezat-oia temelia omului nou. Cu acest prilej, mi-am dat repede seama cd aceste chrfi batrAneqti, unele scrise cu slove chirilice, vechi, prAfuite, mAncate de cari, imi dadeau adevArata hran a sufleteascd pe care in zadar o cAutam in cArfile ce le studiasem la qcoali. Ac olo mi se dadeau numai titlurile in greceqte, latineqte sau nemteqte, pe cAti vr eme aici gdseam sAmburele tuturor invdfdturilor lasate de Sfinlii Parin{i. Smeri ndu-mi mintea ceatrufagA, n-am mai citiidecat bAtranegtilechrli pline de Duh Sfd nt. in pustie, Israel era povaguii ziua dL un stAlp de nor, iar noaptea de un st Alp de foc; in pustietatea lduntrica, eu eram povdluit ziua prir-rinspirafii sfi nte, iar noaptea prin nigte vise foarte semnificative. Pdreacziir.radAncul inimi i mele se dezgropase un aparat de recep[ie care prindea - atAt ziua cAt qi noapt ea - tot ce ii trimitea Duhul SfAnt pe calea ceregtilor unde. Tot in car{ile vec hi ale minastirii am aflat cd visele sunt de trei feluri. Unele care ne vin de l a firea noastrd trupeasca qi de care se ocupa psihologia. Dacd, de exemplu, te c ulci flAmAnd visezi ca mdnAnci gi daca te dezvelegti ia picioare visezi cd treci printr-o apa rece. Altele care ne vin de la diavolul, de Ia duhul cel viclean g i rAu, care urmdregte, prin vise murdare gi ingeldtoare,sd ne arunce in prApasti a mAndriei, deznadejdii, desfrAnarii, bcfiei sau in diferite rAtacui in ale aedi n{ei. in sfArqii, cele care ne vin de la Dumnezeu qi care ne indeamna la smereni e, la pocdin!6, la o via{i curatd, sfAntd, fara rataciri de ia dreapta credinfa. $i tocmai 6A nevole acestevise m-au povifuit ori de cAte ori aveam de vreun sfat bun 9i sanit os' 13.STALP DE NOR, STALP DE FOC de inca de pe bancileqcoliiimi puneamintrebarea: ce de a alei o planeti atAt mic d- PAmAntul .,oi" ot*i"zeu - unde sh-l creezepe primul om qi, mai tArziu' si-L p e trimitd pe Fiul Sau ca ti-l mat-ttttiosca Adam cu to[i planetemai lumi, atAtea atAtea lui? Sunt doar n-a ".*uiii qi, totuqi,Atotputernicul ales *"iii"JipamAnt ul ,'ri.i rrnu din ele pentru a shdi acolo?aradisulprimilor oameni. de veghemi-a de ,,StAlpul nor" al inspiralieidin stare exPlica[ie. dat urmirtoarea Toamna td rziu, cdnd vremea se rdcisesimlitor' am fosttrimis impreuni cu algifrali la lucr u in poianaSeci' de .itrrutala o distanga vreo 3-4km de mdndstire'P9 Yl vizibili J"uii"uft. Ziua erilinigtitd,clara,cu o puternica de coroand ;i;. D; jur impreju r dbmina o maiestuoasd jos, in vale, Frirsineiulse vedea munti irnpaddriti iar c lopotni[a'corpurile ;'t;.ati" a" .oitil. Biserica, ;;;i.; pir"un nigtemici cutiu le de chibrituri' Muntii ;;;; nigtefagi inalli qi groqi'inconjuuriaqi,pb .u.u cr eqteau .o.r ,i idaposteau mdndsiireala Pe un micu{ cuib de cologineinsufleli[isarmai putea ada;#;.'a;;ceqti - mi gAndeam ca nigtegiganli insuflefifi' turme l*o , in brontozauri.' $iiu"toateacestea' ciuda ;:;"-;ii:Je insufl"[igi qi neinsufle lili'SfAntul tuturor aiestor uriaqi coloqi care- iniompara!ie cu aceqti i;li;i;, ;; "xemplu, - cra mai mic decato furnica,estein fala lui Dumnezeu qi a oamenilor mai mare decAtto{i giganlii, d9c1t toti coloqiiinsuflelifi sau neinsufle[i{idin jurul lui' StAndEi 67

rugandu-se intr-o chilioari minuscula, SfAntul Calinic estetotuqi infinit mai ma re qi mai insemnat decAttot ce_l inconjoarA. ce?Pentru ca in sufietul unui om sf Antse De salaqluiegte acfioneazaDuhul lui Dumr-rezeu, gi chit ca el un fir de pr af in comparafie cu namilele din jurul .e pamAntul noslui. Tot astfel estegi cu planeta r-roastrA. tru, care este aga de mic in comparalie cu planetele din rest ul universului, este totugi infinit mai mare gi mai ins-emnatdecAt uriagul Jupit er sau Saturn pentru cA,in pofida imensitafii qi marimii lor, Duhul lui Dumnezeu a binevoit sd-gialeagasalaqulpe micuful pdmAnt, unde sa creeze oameni cu rafiul te, voinla Ei sentiment, si sAdeascd Raiul gi - prin Domnul Iisus - sa-l creezed in nou pe Adam cel cazut. Iar ceilalqi sori, celelalteplanc,te sa-i serveasca lu minatori ziua gi noaptea,sa despartA de ziua de noapte qi sa fie semne aie anoti mpuriloi, ale zilelor gi ale anilor, dupa cum spune SfAnta Carte. Sa impodobeasc i cerul, iar bolta cereasci, plinA de stele mirrunate,sa-i ridicc cu mintca la D umrrc2eu rru numai pe pfinfi, ci gi pe fllozofi. In c.e priveqte,,stAlpul de foc " , adicd visele de noapte, , ele mi-au servit drept indicatoare. Ori de cAte or i ma aflam la vreo grea rAspAntie fara r-riciun duhovr-ricsau prieten, care sd-m i dea un sfat dupa Dumnezeu, venea visul careimi ardtacaiea,spunAndu-mi: ,,apucope aici! Asta-i potecacea mai sigurd." Ag.l, g.e exemplu, dupa ce am citit ,,MA ntuirea pacAtogilor" , dupA ce am vAzut ca intr-o oglinda tot pracatul, toata pa tima gi tot gunoiul din sufletul meu, piimul meu gAncia fost sAmA spovedesc. irr trucAtinsa ljFacultate ma certasemcu colegr"rl meu Mircea Diaconescu, eu i-am sc ris o carte poqtala in care il rugam sa ma ierte, intenfionAnd ca, numai dupa ce voi primi raspunsul cu iertarea,sa ma spovedesc.-DarDumnezeu $tia ca ras6 ./ pLrnsul nu-mi va vcui niciodata qi - ca sa ntl ma lasc'cu lasa nemiturata Ei nei ngrijiti - mi-a trirnis urmitoarea indrumare aritAndu-mi ce trcbuie sh fac. in v edenia visului de uoapte,se faceaca ett patrclnam un bal. Era mttzica, crau baic [i qi fete, panglici colorate pe sus, rumeguq pe jos - ca Ia toate baluriie. lvl i miram in vis cum de tocmai cu Patroncz bah'rl qi cttm cie arc loc de balul in biserica m.lnastirii. N4-am uitat la ccasr-rl perete:cra trecut de miezul noplii . Publicul irrccpeasa ie retrag.1, iar in urrnA ramanea o mAre nrurclarie' Atunc i, eu am desprins o scal'lLltlricaclirl strana 9i am inceput si impine rumeguqul Ei gunoir-rlclinspre altar spre uga. Dar cAnd am aiuns in dreptr'rlicoauci Maic ii intinz"indu-mi domnului il vad pc N{irceaDiacotrescu, De indath ce l-am vazut , mi-am dus mana cu fala vesela. mina la buzunarttl hainei (ulide sc afla cartca poqtala) prin care ccream iertare. Dar ca sA-iinmAnez scrisoarL.a atAtde birrcv oitor cAndam vizut ci Mircea imi zAmbeqtc qi-mi intinde mAna in scmu de impacarc , mi-aln zis ca nu mai e uevoic sA-idau scrisoarea. M-am deqteptatctt convingere a ca visul c trimis dc Dumnezeu. Sfintii Parinli uc inva[a ch vinul gi o{ctul nu la sc deosebesc culoare,ciar ccca cc nu izbutcqtesa faca vcderea,o face gustul carc arat;i itr mod sigur care cste vinul qi careesteo[etul. ExistaLlll Sttstduh ovuiccsc carc i(i arata prccis care vis e de Ia Dttmuezc'u qi carc c' cic la cli avoluf sau de la fire. Unii dintre Sfin[ii Parirrli rte iuva(a sa nu cre'demin v ise. $i bilrc fac. Caci ccl cc utt se ;;tic sa aleaga cir-rpercile poate otravi' Dar trcbuic sa rccunoaqtem ca sttut mulqi clamcui cluhovuiceqti carc qtitr sa a icagAviscle trimise cle Dutnuczeu din puzderia tlc visc carevin dc la firc qi de la diavolul, aqacum nrul(i f.irarri Etiu sa alcaga citrpc'rcilccorncstibile din tre cclc otlavitoare. Atrtorul Biblici a facr'rtrnai biuc: a scris

deschis ca sunt foarte multe vise trimise de Dumnezeu spre mhntuirea oamenilor. La fel este scris gi in Vie{ile Sfinlilor gi in Pateric. StapAnit de puterea qi semnificalia visului, precum -_ Nabucodonosor cAndva, am cAutat un talmaci in pe rsoana phrintelui Ioanichie. Dar bietul Ioanichie eradeparte de Daniil proorocul . N-a qtiut si-mi dea un rdspuns. Atunci, la ceasul Vecerniei, m-am rugat lui Du mnezeu astfel: ,,Doamne, Tu mi-ai trimis visul, Tu sa mil tAlcuiegti!" $i iatd c d - la aceeaqiVecernie - parci mi-a luminat cineva mintea gi mi-a aratat ca balu l pe care il patronam in bisericd era tot trecutul meu, intreg omul meu cel vech i cu care am intrat in mindstire, iai murdaria, gunoiul gi rumegugul erau pdcate le mele nespovedite. Agadar, eu eram numai cr- trupul in mdnastire, iar cu sufle tul mai petreceam inci in lume. ScAndurica pe care o luasem din strana era hotar Area de a md spovedi gi de a-mi curali templul sufletului de murdaria pdcatelor. $i daca eu ii iert din toata inima pe Mircea gi ii cer iertare prin scrisoare, inseamnd ca nu mai este nevoie sA agtept rdspunsul, care - chiar daci nu mai vin e - nu mai este o piedici in calea mdrturisirii. Cdci mai tArziu am aflat ci Mir cea se mutase din satul lui ca preot in alta parohie. Tot in aceeagizi, la Vecer nie, i-am spus preotului de rAnd, p6rintelui Calist, ca vreau sa ma spovedesc.El insa mi-a raspuns cd ar fi mai bine sa-l aqlept pe parintele stare{ care era pl ecat la Rdmnicu VAlcea. ...$i iata de ce, ori de cdte ori citeam Acatistul SfAnt ului AcoperdmAnt al Maicii Domnului meditam la cuvintele: ,,Bucurd-te, stAlp de nor, care ne acoperi pe noi credincioqii, ferindu-ne de toate ispitele 91 deimin telele lumii;" o+ ,,Bucuri-te, stAlp de foc, care ne ardli noua tuturor calea mdntuirii, chiar gi in mijlocul intunecimii pacatelor." 14. $ERPrr intre timp, ieromonahul Pahomie Predeqel mi-a povestit urmltoarea intAmplare: Un frate, cu numele $tefan, venise cu un sincer dor de mAntuire la mandstire. Dar din anumite pricini, pe care el nu le cunogtea,nu putea sta deloc in Frdsinei. S e intorcea mereu in lume. Apoi venea din nou la mdnAstire. Stareful Porfirie il primea mereu cu aceeaqi dragoste pe care i-o ardtase de prima data. Plecdnd gi i ntorcAndu-se astfel de mai multe ori, irrtr-o bund zi fratele $tefan il intreba - plin de rugine qi cu mustrarea de cuget - pe staretul Porfirie: - Prea cuvioas e, de cAteori o sa ma mai primi{i? - Frate $tefane, de o suti de ori daca ai sa pleci, eu de o suta de ori am sd te primesc. - Prea cuvioase, se mira fratele $t efan - dar care sd fic cauza?De ce nu pot sta eu in mindstire? Cum se face ca di avolul md scoate mereu in lume? * Fii cu luare aminte la ceeace ili spun, ii zis e starelul cu bunitate - timp de trei zile te scutescde orice ascultarc. Nu te p un la nici o treabd. Ia-!i o bucata de hArtie qi un creion, plimba-te toat6 ziua prin padure, adu-fi amirrte de toate pdcatele pe care le-ai fAcut din copilarie ;i noteazA-le,chiar qi pe cele mai mici. Apoi sa vii sa te spovcdegtila mine. I ;ratelc $tefan a facut intocmai. A scris pe hdrtie toate pentru care il mustra c ongtiinla gi, peste trei l)n('atL'le zilt', a venit la pArintele staret Si s-a s povedit. Iar dupi bJ

ce Si-a marturisit toatc picatele sub epitrahil n-a mai plecat niciodata din rna nastire.imbatrinise, iar eu, povesteaparintele Pahomic - crAm pe atunci frate. Uita-te Ia mine, imi zise fostul frate $tcfan, apucindu-se cu nrAna de barba-i alba - mi-a albit barbi si. de atunci, n-am mai plecat din mAnastire. vedo ca, p Ana Ia spovedanie, facca qi fratele $tefar.r - -Se baluri in bisericamanaatirii. O altR piedicn in calea spovedanici era rugirrea.Murea-m dc mgine la gindul ca trebuic sA spun in fa[a duhovnicului toate pacatelepc care le-am facut. Dar tot intr-o carte batrincasca am l'.1zut o vinicta, in care cra reprczentat uu tAuir, stAncl genunchi in faqaduhovn! ir-r cului, mirturisindu-qi pacatelc,iar cliavol ul - cu coarlte Ei coada - ii qoptea pe la spate:,,Nu spunc,acestpAcat ch c ruEi ne" . - A! mi-am zis - tu egti cei cc-mi dai rusinea?lDaca e aqa,atunci inadins am sa spun tot, fara sa-mi fie ruqine de nimic. SAmbatRseara, c.lnd a sosit pari ntele staret. toate pacatelcmele erau scrisepe hArtie. Dupa ce *-* p."zentat, ex primindu-mi dorir.rlade a nra spovecli, am ingenunchcat. Batr;inul Sirneonm-a pr imit iu toata bunavoinla. $i-a luat vegmintele gi a inceput sA citeascA rugaciun ile cu un glas blind qi domol. Cind s-au terminat moliftele, l-am prevenit pe pa rintcle staret,zicAndu-i ca poatc n-a mai auzit ascme.nca pacate gi, apoi, anr i nceput sa lc spun clupa lista. O, Doamne, cit curaj ii trebuie unui om ca sA-gid ezgoleasca sufletul in fata aliui om! Ctrrajul moral, ltrraitil cle a-{i recur.r oili;tc t()atc mirgaviile iir.rtrtrice qi de a le scoate afara, in vizul tuturor , esteutr adevarat croism pe care nu-i au rrici cei ce sc'llunesc viteji pentrtr ca omoira oameni neviuovafi pc c i mp u l d c lupt a. 66 Marturisinciu-mi pacatcic, avcam scuzafia ca arunc lfarA toata otrava, tofi ,ser piivenirrogi cuibari[i c'lincopilarie in suflciui merr. La urma l-am scos$i pe b alaurul ccl^mare: aganumcam er.r pircatul mcu cel mai grc-u. in tot timptil spov cdanici plingeam in hohotc. inge' nurrchcatgi incovoiat sub epitrairil, nri se p .'lrcacil rra nflrr,ca qi fitrl risipitor, la piciclarcleTataluiCercsc,intors tl intre porci, pliu de ruqirreqi c-le zdrcn[e. Dupa spovcdanie, m-am riclicat foar tc uqtrrat. Parca ttri sc luasc o piatra de moara clc pc slrflet. Iar parintclc gi stare!,cu br-rnatatca cu blindc.[ea lui cunoscuta, m-a liniqtit,spLrnalldu-nr ica a mai ar"rzit astfel de pacatc,iar clrcpt canon nu rni-a dat decAt cincizcci de metarrii pe carc cn - din rivn.I - lc-am clr-rblat. Firccam cincizcci irrair rtcdc Utrerrie gi cincizeciclupa Utrcnie. Dar a doua zi mi-am adus amirrte clc a ltc pacate pc carc iarAqile-am scris pc hArtic. L-anr rurgatpc parirrtclc starc' {sA l1u se supcre ca vreau sa le martr-rrisr'sc pc qi r'clclalte.Parintclc Simco rr rn-a primit cr-r acceaSi bunavoi u(a. A trcia zi a nrai aparut o lista. hni s crisescmcclc'mai nlarull'ltcpacate pc carc'mi le adtrcca conqtiinfa, ntust lit n c'l u-ma ncincctat. Cind cram copil, faceam moriqca din carabr.rgi. Rupt'arnun p icioruq al bictului carabug, infigeam itrtr-insul rrrrac clc siguran[a, trcceanr prin gaura acuiui un bcligor srrb[ire gi sarmantrl carabug - din caLlza ^cun]pli tclor tltrrcri - incepeasa zboarc de jur imprcjur. Intr-o zi, nta vt'tlc tata Ei -n-ri zice: Cc faci? Mn joc, i-am raspuns foartc'lirriqtit,ca gi cum caralrtrSul ar fj fost uu obicct neinsuflcfit. l)ar asta-ijoaca?Daca [i-agrupc {ie un picior gi tri-aq l r,t1;,r fi er pri n maduva osul ui , cc-aizi cc? un 6/

Abia atunci mi-am dat seama de cruzimea actului meu. Iar acum am mdrturisit qi a cestpacat sub epitrahil. a treia spovedanie nu mai aveam nimic de spus. , ?up3 I nsa. ma gAndeam: oare mi-o fi iertat Dumnezeu ph_ catele? Cu acest gAnd m-am cul cat, iar noaptea am visat ca eram gol- pAnA la brAu. Pieptul, spateie, mAinile e rau pline de bube, de nigte bube foarte mari si urAte. Lu_ crurile se petreceau acasa, unde mama spdla rufe, fA_ cAnd spumd de sapun. Eu m-am apropiatl am luat din aceasti spuma, m-am spalat pAna la brAu qi toatebubele au dispdrut. Rugaciun ile unei alte Mame, care m-a infiat la Frasi_ nei, qi Harul Domnului Iisus cobor At prin phrintele sta_ r-etla spovedanie mi-au spdlat sufletr.ri .., upu lacrimi lor de pocainla, de lepra carb ma chinuia. Cel dintAi simfamAnt care m-a cerceta t dupa spo_ vedanie a fost pacea dintre trup gi suflet, pacea dinhe ceie trei pu teri: minte, inima qi voinfa. em simgitapoi o mare ugurare care imi amintea CuvA ntul Domnului: ,,Veni1i la Mine toli cei impovArali gi ostenifi gi Eu vd voi odi hni pe voi." Nici o mAngAierb,-nicio bucurie, nici o placere pamAnteasci nu mi-i r fi putut da aceast6odihna ^ dupd care tAnjea sufletul meu. Din cAnd in cAnd, i mi mai venea norul negru gi tul_ _ burdtor al gAndurilor demonice, dar de data a ceasta rolurile parcd se inversaseri. De unde pAnd acum in centrul inimii se afl a tulburarea, iar paiea nu aparea decAt sporadic, la periferie, de aci inainte s imfeam ca in centrul fiinlei mele se statornicise paceaDomnului Iisus. impingAnd tulburarea spre periferie. 15.UN PIC DE RAGAZ De abia acum am avut rigazul lduntric sa rdspund la scrisorile primite de la fra {i qi prieteni. Mai intAi, i-am scris lui Nichifor Crainic care mh ajutase gi-mi dhduse o slujba la Minister, dar de la care ruu-miluasem ramas bun la plecare. Mi-aduc aminte cd-i dadusem un telefon, spunAndu-i ca plec la mdnistire. - in vi zita? m.1intreba profesorul de la celalalt caDat al firului. - Nu, definitiv. Vr eau sd imbrac haina monahald. - Vai, ce surprizd plAcuta mi-ai facut. De ce nu m i-ai spus mai inainte ce ai de gAnd sa faci? Atunci nu i-am spus, intr-adevdr, d ar acuma i-am scris, mulgumindu-i pentru tot binele ce mi l-a facut gi cxplicAnd u-i motivul demisiei. Iar cdtre sfArqit,dAnd pe fa[2tminciuna na{ionalista gi pr apadul savArgit de aqa r.isale,,rdzboaie sfinte", am declarat cd nu mai cred in cclc ce scriu ,,viclenii sofigti" in numele nafionalismului. Mai tArziu am aflat ca Nichifor Crainic nu s-a suparat. Probabil ca era de aceeagipdrere. O scrisoa re amuzantA sosise intre timp de la fratele rncu mai mare, Petru preotul, cu car e trecusem Prutul. Accsta n-a qtiut nimic de plecarea mea la manastire. lutilnin du-se intr-o zi cu V.T. pe strAzileBucureqtiului, fostul gazetar il intAmpini cu intrebarea: Cc-a facut Victor? ' N i mi c. Unde-i acum? - La Minister, rAspunse fratele liniqtit. I)a' dc unde! A demisionat qi a plecat la mandstire. NcliniEt ii de aceastAveste, pdrintele Petru s-a dus r(,p('rlc Minister, a urcat la secli acinematografica, la dar 69

- sprc durcrca lrri _. nu rn_agasit. rrecajit,a $i atr-rrrct, Iuat o cartc poqta la qi mi-a scri!: - .Cc te-a facut sa te duci Ia manastire? Oarc ntr qtii cc sc pctrcct prin nranastiri? Nrr_fi acluci aminte de I oasa f5 i d e M t " lc t ic : , , Irrtr-aclevir,cind eram copii, am fost invitagi,impre_ c' parin[ii, i.tr_o vacari(a cle vara, la 'nA Corrc-lri[a, u.dc era staref Arrrimarr.lrihrf paisic,b u.icul 'ra^astirea mcu d.upamama. Iar aici l_amvazut pe parintele Melctic care,d trpa urr chef clc zi^ua hramulLri,igi bigase collurile dulameiirr buzurraregi in cirrse h;ril;r;ih in chilia luj pli.R de barbagigi clc fcmci ve'i1i di.,"t.,r " i,",-^ii^ "".i.. vazut pe parirrtete Ioasaf_tAmplarut, carc fljj..:.l sub ur.r i l,r gard, bc,atmort. parra qi fragii dc nra,ra_ ::-rur.: cca u s rlr c l a ,, c t _r m par r ii' , Ia c l ri l i i l c l o r. pc Dcsigur, cu gtiarntoate acestca . tocmai . de acceaam $i sA [irtrt nr.orfig rnerg Ia Frasinci,u,ia.-ui.inaatA rr u s-au p om cu l t a scnlc l. t eaapt e qi i s p ra v i c a l u g a re q ti . I Dar cu toate aceste'a ltu m_Alnscandalizat.lcZcle eLl n"rrt", ogn cum nu s-au sc ancializatApostolii de faptele lui lucla. Cu ochii lir-rtala Dommrl Iisirs qi fn i" clincolo, ma foloseam de cadrul mirrunat ni "inEn .i" frr.rr_r_,un_ sele shr jbe,de vlafa calugarilor brrni (la "lnr*rii.ii f.arin"i, majori_ tatca erau buni ), iar cirid.cra vorba dc pilae qtian"r trag gi dc aici urr folos: ma fereair sa "egatiul Ei ma silcam sa nu ca d Ei cu in as c m c nc ap ra p a .s ti i . 2,1pa rintcle Ioanicliie, .ierrdtr_qi searnaca mal --,h1tr-o calca pe aliturea, imi sp une: - Frafia-tasi nu tc,srnintcqtide cclc. ce vc.ziIa mirre. -.Parinte, i-am ra spur.ls eu imi ptrn _ plcopane ca la cai. Nu mA uit nici la dreapta,-nicitn ito" go. a* pc cine urma: pc'Iisus Hristos gi pe sfingii Lui. iricolo _ suntem oameni pacatogigi plini d-eslabicitrni. Ur"rcoleg de clasa,Al.B., imi scria: - ,,Eu gtiu de ce te-ai dus tu la mAnistire. Tu egti timid gi n-ai putut sh te i nsori. Vino la mine, cd !i-am gasit o gi fati buna. CAsAtoregte-te ia-!i o paroh ie!" DupA spovedanie eram mai hothrAt pe calea calugariei, dar cu toate acesteai n sufletul meu se skecurau anumite regrete pentru ca nu m-am casatorit ca sa fiu preot de enorie ca tata qi ca fratele mai mare. Ma gAndeam cA m-ag fi ingrijit qi de mAntuirea altora, ag fi predicat, aq fi predat religia copiilor la gcoala, aq fi alinat durerile altora... Regretam ca nu m-am casatorit, pentru ca ideaiul meu de a ma face preot celibatar - dupA trei ani de zlle - a fost prefhcut in t andari de cdtre pdrintele stare( care mi-a dat cea mai puternica lovitura, oprin duma - pentru un ti mp nel i mi tat - de l a Sf Ant a lmpartAganie qi, implicit, de la hirotonie. In felul acesta terenul solid mi-a fugit de sub picioare, rdmi nAnd atArnat numai de nadejdea in mila lui Dumnezeu. Uneori imi veneau gAnduri d e r6,zvratire. Ma gAnNumai eu n-am dreptul sa fiu preot?Oare cicam:,,Cum? colegi i mei - George, Vitalie, Ion - nu chefuiau impreulra cu mine? $i nu impreuni ne duceam la femei? Oare cci casatori{i nu se marltuiesc? Oare numai celibatarii gi t'itlu girii se mAntuiesc?" ln aceasti stare de deznadajduita tulburare mi-a ap ir rrt din nou sdgeatade la rdscrucilede drumuri. CAnd rrimcni nu putea sA-mi de a un sfat in pustietateaprin t';rlc ratAceam, apirea din nou stAlpul de foc care contltrccaspre Canaan. St'facea- invedenia visului de noapte- cama jucam crr Vl adimir in curtea bisericii din CatranAc, satul copilrtrit'irroastre. AmAndoi age zaserhm semn pe iarbAgi un ( u un avant puternic - siream cAt puteam mai del),rl tr'.[)ar in acest moment apare o lacusta uriaqi, de :,l .rtl l ramca. S e agazag i ea l a semnul facut d e noi gi, 77 70

a dati, 9i a mai dat din aripi, a aluns tocmai ;ind :4.:!o la poarta. $i tocmai cAnd ma miram de^sariturafa""st"i, apare Maica Domnului lAnga mine gl _-buna, bh nda cum era - imi spune: - Uite, vezi? qi-mi aratd.Cistanfa sdriturii mele _ ,,a qa sare omul cdsitorit,, . Apoi uiata"ar*1i sdritura Iacustei, imi spune: ,,gi a ga Ju." o*"i"J.luato.it.,, infeles pe loc ca omul necdsdtorit, .Am neavAnd balas _ tul sofiei gi al iopiilor, poate sari gi zbura mult mai ugor gi mai departe in cele &uhovnicegti A;" ;*r"rele mai puternice Ei e inzestrat cu aripile virtulil o'r. 16.CUTREMURUL Era intr-o sdmbat5.spre duminicd. Se ajunsese cu slujba pe Ia Evangheliel Dupa ; ; ;;i";;retung a in_ sevarsape jos. staref cAntala strand.Cdlugarii flut 'i"gr;ri$ _ Ct iegeau buluc p-eugd afard. t"ero-or,ut rli_lo;;i.# 9i ierodia_ conul Varahil au iesit cu vegm inte cu tol prin dosul altarului. in cele din urma, parir,tele stuiegpo..,ir" gi sfinfia sa de la strana..AmdrAt ilil;; de lduntricd, ey st3te?m in -mereu picio are,dar cAndam vazut ci_mi pierd echilibrul,m-am^apucat amAndoud cu mdinilede st rand ca sd nu cad. in fafa mea ,,, ,i*ar"re decAt parinteleNichifor, unul dincei bilil;lugdri, care - in genunchi cu .uqul.Ju.p3Tant ifi qi -"i _ atepta, pro_ b abil,moartea. l-am imitatii nici r.,u Eu *lu* i.,io., ip* uga. CrezAndcd eu nu g tiu desprece estevorba, fratele -, Nicolaecizmarulm-a apucati" U*t,,rrlg*d speri at: 72 ceput marele curre"mur lab de i6+0. in biserica,_ policandrete "oi"*uij" ," b"il ;;; iuternic, iar untdelemnuldin candele pdrintele - Frate Victore, e cutremur! - $tiu, i-am rispuns, agteptAndsi-mi cadd zidurilei n cap gi sh trec dincolo. incetul cu incetul, cutremurul s-a linigtit. Preotul q i diaconul s-au intors in altar, pArintele staref s-a apropiat de strand, contin uAndu-gi cintarea, iar cdlugdrii gi fralii care dormeau acasa,navalird - sperial i gi imbracali in graba - ca sd se inchine la icoane. Dupa cutremur, in postul C rirciunului, vdzAnd cd fragii $i parinlii se impartaqesc, plAngeam gi ma gAndeam cd poate a$ fi gi eu vrednic de Sfintele Taine ca qi colegii mei. Dar Dumnezeu m-a ldmurit qi de data aceasta.Intr-o noapte visez cd md apropii, tot in biseric a minastirii, de Sfaritul Potir ca sa mi impartagesc.Dar cAnd m-am uitat la SfAn tul Potir am v6zut doi pegtigori mici care pluteau qi erau rogii ca sAngele;eu n ici nu m-am atins de SfAntul Potir cAnd deodata a inceput un cutremur, ca gi cel din noiembrie. O putere nevdzutS m-a aruncat in naosul bi seri ci i cu fi ga l a pdmdnt, unde aqtept am sa se pribugeascd zidurile peste mine gi sd ma omoare. Cuircmurul a incetat, zidurile n-au cdzut, iar eu nu m-am mai socotit vrednic de Sfdnta impartaqanie. MA uitam plAngAnd cum se impdrtdgesc allii gi cum numai eu , ca ir lepadaturd, nu eram vrednic sd primesc Trupul gi Singele Domnului in gur a mea cea sPurcata. Mai tArziu, ii povesteam parintelui Gheorghe Paschia lccst v is gi-l intrebam: - De ce oare in SfAntul Potir s-au vazut peqtigori? - Ng gtii? Peqtele este acel ,,ihtis" al primelor veacurl. aveaupenin LiterelecuvAntului,,IHTIS" (pegte limba greaca) HristosFiul lui Dumne zeu semnificaJia:,,iisus tru primii cregtini M.lntuitorul." 73

a" 9t rAie. in halul in care eram, m_am ridicat de jos gi _ impleticindu-mi ca u n om beat _ uqile imparAteqti ca sd intru in aftar.--nar -_o^lrla."ptot;;." erau ugile incuiate. Atunci m-am indreptat spre ugii" aiu.or.,"!ti. Dar gi acestea e rau incuiat". i" ."ti aln'u._a, abia am intrat pe uga prin care intra paracllsie rul. -' Nu m-am indoit nici o clipa cd aceste vise veneau de la D_umnezeu.Viefil e SfinEiior;i p;d;i ne stau do_ vada ca diavolul ,,e irldeamna ;p.. i;;;;; trept e de care l1u suntem vrednici ca sa ne arunce 9i in prapastta mAndriei, pe cAtav reme Dumnezeu, p.l" p';.;;; ni lc trimit-e,ne indcamna la smerenid, "ir"i" la po camgd,ceea ce Satana nu poate face. . P"pt cAfiva ani, l-am intrebat pe parintei e Maxim de Ia Cozia: - Parinte, de ce oare Dumnezeu, care are nevoie de pj"o^li penrru propovaduii"u E"o"gt eliei gi 1,atio pentru SavArqireaSfinieloi Slujbe cu cele fapte Taine, atAtastraqnicie,atAt prin Sfinlii faiingi, cat ji :y,:Sj::" P rln ctescoperiri directe, pe cei levrednici ae ta frir'_ tonie? - Pentru ci, mia rispuns iscusitul duhovnic _ un preot nevrc.dnic darAma atAta cAt patruzecl de preoqi buni nu pot zidi ia loc. .7 .4 Ma simfeam totugi inchis in aceastd frumoasa ma_ nistire. Ardeam de dorinfa si f ac ceva pentru Hristos. Sa-L binevestesc pe amvory sa_L de fac cunoscut copi_ il or, sa adun lumej la pocaingi. b"r-p"^t." aceasta flu neaparat pieot. Fiind gi a ftAn_ :r.:b:rj^,:. ql-.ma la o noua raspAntie, ""i,i*".,t degetul lui Dumnezeu m t_a arAtatcaleape care sa merg. fi::i -^ iaraqi in vis _ ia *a afl., din nou in biserica l" manasrrrlr. ln pronaog era parca o mocirla in care mi tavdleam tlurnii in chilofl. Ei"*rfiUlpi+.air pti,., De buna seama,- ma gAndeam - spovedania mi-a dar spalat pFrcatele, lutul omului nou incA n-a fost trecut prin cuptorul smereniei, nu s-a intarit qi, deci, nu i se poate di slobozeniesAcircule prin lume. Iar un astfelde vas, nears in focul D uhului SfAnt, nu poate purta nici SfAntaimpartaEanie,nici harul preo{iei. Altmin teri, vasul sc sfarma, iar con[inutul se varsA. in felul acestaplanurile mele de viitor s-au transformat in praf gi p.tib".". Lipsit de preofie, de SfAnta impar tAganie qi chiar de acel suflet cu care mi gAndeam ia-mi duc jugul vielii, am ra mas singur pe darAmaturi' AEadar, adio har al preo[iei cu care md vedeam sAvArqi nd Jertfa pe Golgota Altarului bisericesc,adio Predici de pe amvon, adio lec{ii de catehizare a copiilor, adio camin adio Trup qi SAngeal Domnului qi, in sfArqi t, s-au spulberat Toate acestea cald al unei familii pioase... ca floarea de pap adie in bataia vAntului- Alli colegi se vor bucura de aieste daruri naturale gi supranaturale, dar eu nu ma voi bucura de ele. RdmAseseminfiorhtor de singur, ca Israel in pustie, plecat din Egipt, dar fara sa ajunga in Canaan, mereu ritacit or, trecdnd prir"rgrele incercdri qi ispite, fare sa gtiu unde gi cAnd voi gasi odihr-radin Jara FagAduin(ei. 17,ORGANUL DE RECEPTIE Cei ce ratacesc prin padurile neumblate se conduc tlupA mugchiul copacilor, cei ce ratacesc Pe_mare se t'oriducdupA steauapolarA,iar eu nu aveam in fa{a decAt s t.rlpul de nor qi stAlpul de foc. lirarn sigur, ca gi Iov, ci ,,Dumnezeu vorbegt eo datir :,rchiar de douA ori, dar omul nu baga de seama.In vis, rrr vcclcnie de noapte, cAnd somnul greu cade peste /3

o-ameni qi ei dorm in patul lor, atunci El deschide ure_ chea muritorilor"... _ Acelagi Dumnezeu care i-a deschis urechea dreptului Iosif ca sa fugd de urgia lu i Irod gi apoi si se intoaica cu pruncul Iisus din Egipt, deschide qi istdzi ure chea muri_ tortlor ca si-i scape de Irozii ucigagi gi sa_i conducd pe ^ calea md ntuirii. Aqa cum in lumea noastri fizici, multe sunete, multe cuvinte, multe mel odii pornesc din posturile de emisie, 9g ly asttel rntlnlt mai multe cuvinte, neaseminat rirai fm_ inspirafii gi.melod ii pornesc din Dumnezeire gi T:u^r" dar cle nu pot fi prinse 1l=Tp"ratta,spirite lor.bune, daca Domnul nu deschide urechea muiitorilor. Eu plAngeam de bucurie pe ntru c6, m6car aga, intr_o masurd mult mai mici,-Dumnezeu nu m_a trecut cu veder ea, ci mi-a deschis urechea qi mi-a luat,,solzii,, de p-eochi si aud Ei si vad c "eu ce n-am putut s6 aud gi -ca sd vdd in gcolile de teologie. Desigur, diavolul care e l,-m-aimutalui Dumnezeu,,-, trimite fi el visele gi vedeni_ ile lui, dar Domnul a av-ut grija si ma smereascd in aga fel incAt.si.pot.deosebi 61"t"t de vin gi ciuperciie comestibile de cele otrivitoare. De aceea,mi smeream in fala t uturor interdicfiilor .3.loliS": nu primeam emisiuniie,,posturilor strdine,,, qn lno blne p.ltt gura pdrintelui staref vorbeqte ,ga. careodjnioara vorbisegi prin mdgirita lui Balaam. ^rtcela N-am cAutatsi-mi schimb duhovnicul !u siopul de a_m i scurta canonul, ci m-am supus intru toful, renuntAnd la qi parere propiie. Mi hotirAsem sa merg 1.1::.:rl-: rnalnte, cu smerenie gi cu supunere, cu rdbdare de boi $r.cu tncapafinare de mdgar _ cum obignuiam sa spun adesea- numai sa gtiu c isunt pe drumul cel bun fl la pagescpe urmele voii Domnului lisus. 76 s,Yltprinsedec^6t aparaiele recep6e, de Je toi Sfinfii Pirinli ne invald ca spovedania 9i pocainla constituie al doilea botezCu ajutorul Domnuiui, trecusem prin aceastd Mare Roqie, iar acrrm ma aqtePta ous tiui unde urma sa iau,,toate armele lui Dumnezeu" ia sa-l pot birui pe balaurul cel cu trei capete:diavolul, lumea gi trupul. indata ce a ieqit din Marea Roqie, Israel s-a luptat patruzeci de ani cu elinsuqi pAna cAnd a intratin odihna bana anului. insuqi Iisus Hiistos, indata ce a ieEit din Iordan, s-a luptat cu diavol ul in Carantania, continuAndu-gi apoi lupta pAna pe vArful Golgotei' invdlasem r epede sd citescpe litera chiriljce' Mai intAi citeam cu glas tire, cdci aqa-ipla c"a parinteiui Ioanichie: eu sd citesc,iar sfinlia sa si-gi gdteascamAncareasau sa se ocupe cu rucodelia. Dar dupa ce am invalat sa citesc bine, arn inceput sd citescin trapezA din Vielile Sfingilor' Fie cd citeam din Prolog, la chilie, fie cAciteam dinVielile Sfinlilor, la trapeza, mEteu gaseam dovezi care imi ardtau iamurit cAi este de necesardCarantania pentru iofi cei ce vor sd meargd, ca oile le, in urma Pdstorului ceresc' CAta dreptate a avut monsenioruMncepdnd de la SfA ntul Antbnie cel Mare gi sfArqind cu SfAntul Serafim de Sarov, to{i marii cuvioq i s-au luptat pe viala qi pe moarte cu ei inqiqi, cu diavolul qi cu lumea' Pentr u MAntuitorul au fost suficiente patruzeci de zile, dar pentru bie{ii oameni lup ta dureazd zeci de ani, iar uncori o viagaintreagd. voia Ta, Doamne" !- ziceam a desea',,Dach ,,FacA-se o fi sA rdmAn toata viala in FrAsinei, facd-se voia Ta, n umai sd nu mai cad iaragi in prapastia din care cu atAta gr('u am ieqit" . ma Lu pta cu mine insumi se imparlea - i" _.-" priveqte irr doua: lupta cu patimile le gate de suflet 9i iupta cu de trup Pareau cA lxrtimile legate de trup. Cele lega te

dcvii o pasia mareabirai. carc Drrhul Sfant isi boaic imprirlln'.., ;.,i;i';lult a rrgurinfa virtufilc ni attevar.trrile saie caurarn ";$lr;.;;'.;;;o.", sa ma rl rasc in tot ce arn mai rau gi sa_iiubc.sc cei ce pc eraLl colrtra mca, asa.cLln Lln pom fructifc. i_oi i.,tl i" horticultorul care il taie fara .o.r*rlfc parazi tare, curafincltr-lde vlastarele nctrebnicc ^ila qiva ia*n tunrc. Aga ifi graicAie Si.,. Iar raindu_[i l.t^lllt],.-lr:d proprii prin iur,,intr.,f vorlegr parcrirc cedcazamai uQor,aga cllm ccdeazA fierul in mAna fic_ rarului. Caci nu dupA multa vreme ,l; ;; mai strparau nici lacomia, nici desfrarrarca, nici beiin, iubirca tle argint" Pe cata vrcnle ce-lelegate "i.i a., rr:if"t _ minc_lria, mania, invi clia _ erau tari ca"oqcluf, n"^...anu nici strb loviturile grele ale barosului. De data aceasta am convins diu experienla ca ui_ T rl a igr eu dc c it s a te s u p r-ri ,s a -i s c u i E i Ti: . 1".i d e a l fi i , ,"j. voite qi parcrilc pr oprii, i";_;;, cuvinr sd ie_ ll-!i smereqti.$i tocmai acc,st lticru imi cra mai neccsar. Caci suptrn.l.clu-te unui om ca gi tine qi ascultand.ie semc,.ii tai, i (i va fi.mai uqor sa te supr.ri lui Dumnc.zcu gi sa_L minrca, Lo-i_.-.1.t*" tntma qi voin[a - c-le zgura omtrlul uechi,icirenind astfe l ' orgalte cie reccpfie ale Dtrhuh_ri Sfint. sfinfii celetrci puteri-Jtrff"i"irt _ 18.FRATELE VTCTOR Borr $r Parintele Ioanichie era om grijuliu. Iarrra sc apropla repe.zi,9i, deci, era.,rg "uia ,r"r,oiesa rrc aprcivi_ :i fiAi zronim cu lcmnc r_icfoc. $i irrincicaacum-c apatase Llrl ttt"tll: - aciica o sluga - trinlio ro igi it,;gn"bAse ,,urr cArut" pe care cu tretuia sa_l trag pc dcalirl pieptig cc Lt:cas^Prq padure qi, ap<.ri , sa-l co6t,, irrc.ircatcle lcr.nnc p.lna in dosui casei .,,.,d.-arr"an, .i"iln. C^..,.iorul erii /6 destul de greu, iar dealul atit clcabruptincit, tragandu-l in din rAsputeri,dcse ori cacleam genunchi ca vitele, apoi md ridicam in tacereqi-l trigeanr ditt nou, mai c{eparte. P;irintele Ioanichic rlu rra ajttta deloc, Iru impingea cAtuEi cl e pulin din urnta, ci dimpotriva igi aga{a gi toporul ca sa mcarga mai trgor. P ari nt cle Caiist , cconomul manastirii, privca scena din vale Ei-i spLtnca s;iu :,,lJietulfratclc Victor! Cum fratelui Petru,ajr-rtorului il chinuiegteparintclc Ioanichic!" Cu toate ca taccam gi nu-i ziccanr nimic parintclui Ioanichic,totu$ i in sufletul tnc-ucloctttcaumAndria mea de tecllogcarc se afla strb comatrda ur -ruiincult, Prcctrm gi ura impotriva cclui ce-gibateajoc dc mirrc. Iar aceasta t acereplina de ciuda qi aceastaincapir[Anarec1ea utt-i iutiparite pe fa(a mca ati t de raspundc Ia intrebari erar-r putcrnic incit parirrtclc Ioanichic nu numai c ir lc vedca, ci chiar imi spunea ca rnii sim[e'aca pe urr talhar care a vrut sal omoarc i n pi rdurca cl c l A rrga m anast ir ca Neam!u. Mai cliinuitor de'cit oricc pcntrtt miuc cra aturrcicind ma lua cu ,,cint[ttl" Ia pi.lurc clupa tlicz ul nopfii, indata dupa Utrcnie. Nici nu nla lasa sa rna odihnesc,ci rna lua dire ct spre paciure.Aturrci rcgretam ca nu m-am nascut intr-o fanrilie dc larani, cA sa liu deprilrs cu muncqfizica, regretam ca llu m-a iuzestrat Dtulttezcu ca cu un trup mai pr.rtcrrric sir pot facc fa{a mr.tuciila carc crarn suPus. Nclapteam a impicclicam mai ratt, dar cu - in citrda trraganului din suflct- uu ziceam nic iodata ca t1uvreatr sa fac cceace imi poruncca sALlca ltu vrcau s;i merg. In asc n-lenca monrcrrte,,fralii" mci cci mai apropia!i crau... iu(elc's soarta lor nes pustlc grc'a. boii. Dc abia atunci an"r ii compatimeam pe bic{ii boigori,caci cr au mai nefcricili tlin toate punctcle dc vedcre. 79

- Eu, imi ziceam - am cel pufin nadejdea intr-o alta viafd, dincolo de mormAnt, iar voi, fraqii mei bouleni, nici nadejdea aceastan-o avefi. Eu, la un moment da t, puteam sd pun piciorulin prag, puteam sa spun ca nu mai vreau, eu ma bucdr de libertate, dar voi va ducefi jugul in robie totald, fara nici o posibilitate de a vd dezrobf. Eu am gura gi pot spune cA mi-e foame mi-e sete, . Ei rar vol, ne noroci[ii, nici aceastdputin{a n_o avefi. Eu, orice aq fi facut, nu eram batut, iar pe voi v6 bat oamenii fara mila, chiar cAnd suntefi istovigi gi bolnavi. Am constatat atunci din proprie experienfd ci un nefericit igi gasegte mAngAierea i n cel^care este mai nefericit decAtel. De aceea-, nefericifi pAmAntului iqi togi vor g d si , p A nA la s f A r gi tu l v e a c u ri l o r, ma re a l o r mAngAi ere in Persoana Rastignitului care a suferit mai mult decdt noi to{i gi pentru n oi toti. Dar, lucru curios, pe cAt de amar6 era dezlipirea de vola mea proprie p e atAt de dulce era pacea gi man_ gAierea pe care o sim{eam cAnd md intoiceam la chilie cu conqtiinla impacata cd totugi n-am rdbufnit, cA nu mi-a cripat rdbdar ea, ci n-am rAspuns obraznic si cd m-am luptat cu mine insumi pAna li ultima lim ita. Ziua,in orele libere, o luam iaragi pe poteculele din pddure, urcam pe culm ile cele mai inaite ie unde admiram mAndstireamicufd ca o jucarie gi contemplam cerul albastru de toamni tdrzie. in acesteclipe de singuratate cAntam spre slava lui Dumnezeu c6n^taribisericegti gi, mai ales, cAntari din repertoriul Oastei D omnului. Pulin mai tArziu, cAnd pArintele staref mi-a dat bine_ cuvAntarea sd md mut slngur in alta chilie gi cdnd, pentru prima oarA in viafa, mi-am varuit oda ia cu mAna mea, apoi mi-am spalat podelele, gAndul meu s-a in_ dreptat cdtre bia ta mea mama. De abia atunci i_am intr-o casa inteles munca, din zori gi pAna in rroapte' ,i,tgrru fcmeie'i.tre pa tru barba[i' Nimcni ;;;;; - de multe ";; n-o aiuta, iar baiUalii - tata qi cei i rei feciori de apa' Iar mama' aduceau niii macar o cAldare ori O mila qi "r1-l o bositaqi bolnava, nu spunea uimanui nimic' sjau aPrins atunci in inima mea o dra goste nesfArqita pentru sarmana mama' O iocoteam mucenich' PlAnei. Doream sa zbo r la ea ca sir-mi exprim i" I""t ".rla cer iertare' ioati recunogtinla, sd-i mul gumesc qi- sA-i nimic, lasand-osa mul'lceasca pentru ca n-am aiutat-ocu linsura, pAna cand cAdcafrAnta de oboseala' "^-8". n,jtatit lucru, suferinla boulenilor 9i suferin(a suferlnta mamei imi explicau, intr-o mAsurd oarecare' indurata pe G olgota' ti"tt"ta, u.."ptota de bunavoie, parte, ia sa fie un izvor de mAngAiere pentru toli i;J"; pamAniului, iar pe de alta pale. sh inmoaie' r"f"titlil din ca re sA ,a ,d.ob"utcd piatra din coqul pieptului' pentru jertfa oJrart"ur.a miia, dragostea, recunoEtin[a lui Iisus' mam"i gi - mai p."t.tt de ea - pentru.iertfa nu ne dam seama de toate acestea Dar, din pdcate,iroi binecuau.it ut.tit.i cand sufcrim la rAndul nostru' O' ce este C rucea atunci ci nd cadc pe um cr ele vA n tatd noastre! 19.SiNGUR! din zi in ln noua mea chiliufh, clipele fericite sporeau nu mal nlmeream cu zi. Noaptea, cdnd bateam matanii, t;uipatul parintelui Ioanichie' care intotdca;;ili Jl" nu mal una iqi proiectiexpeitoraliile pe po9:1": Iar ziua incomodat de obice iurile lui extra.'.n*'d"ro^jat 9i rnonahale,ci ma rugamin voie qi citeam dinminu natele scrieri ale Sfinlilor Phrinli' 81 80

lacnntoge)tLr/ cum se incarca norii aqa clepioaie. Atuuci lasanrlucrul, nra duce arn intins spre cf-till!,.n sa nu ma rc[rna nimc.r'ripe cale,,rngcnuncheam gi in cepcam sa citesc Paraclisul, iar o,,jatI cu prirne.lc .iiga.i"."i p"..i sc procl uccao mpcrc dc uori: la'crinrilc nau?l"n, $rroale. $i rnr mai erau lacrimi amarc , .il;;*"i;in c" in cc mai dr.rlci.Parc-agfi vrut sa plAng'ovi;i; t,;t*Aa, sa nu mai r.id nicioc'lata. irrtr-o searirs-a auzit o bataie ir-r usa: - Fra tc Vi ct or c l r as una o v ()c ci n ti n c l a . Eu uu gtiarnce sa fac: dragostea, car ee mai mare cleciit rugAcir-rnea, imi spurca si.-resciri.'l,iar smercnia imi zic ea sa nu-rni arat umilinfa- qi lacrimile in fa!a "it"r". ,-l" mii liisa {1i gra apoi qi eg,oismui Airf,t""i""...o." sa llltrentp stareadc bcatituclinein care rn a aflarn. - Fra i c.Vic t or c ,c lc s c hid cc a a l n s a _ [i s p u rr c c v a l _ , D at c A ta l u tsls t c l. lt c r r r r t r s c rrtu n nc l. Eu nu facc am nici o nrigcare,nici un zsomot. - Frate Victorc, te-am vazut cind ai inirat. Dcschiclel 82 :;,:,1:1: i:l:,,.:l:;-;;;tbil;.:fi::Li:?i::''il?"ff o fot cla. Nti vorbearn nici in cu.te. Erau-;ii"";;,-'d;;; )iceam ctccit ,,Domrr ul" frafilor m.ai mici .n." i_l-)i.""., ,,frl"j"r_ lovif i" .sa u , , b. lagos l ov i(i ,, c a n d m a -ri .,,n r,.,.,o ,_ ,_ , .., calrrgariimai in va"rstA. On. sp." s...a, .erj in aiciier sc intuneca, suflctul m mult: (, o qi o i.::1::l],:yaj -rlllt."n* p19er mAngAic.re. Dlrclrrrepe care rru mai tacercag'illnlEtea Oclata terminat striusul legumelor, trecusem cu as_ cuttarca la atclier. Facc.ar n ;aziotul de (csut. t""ft;,ii;;, Facind insa feviie, illll dc?ananr gatrdurile care urcau mcreu spre celc de s^tr1, Can.l mil ,,prir.,a"o*; ."rro] Ei hartia, n otAud pc'dcurt ideea,ca s_i :::]::'lTg-ionul scrlu pe larg acasa. Nici la atelic r rru vorbeam cu nimeui. $i cr_r mai mult cu atAt ma sim[cam ,noi n.lrrln't, cit taccam mar plin, mai Uqa insa a rimas ilrcuiata irr coutirtttarc,pirra cand mi-am termlnat dc citit P araclistrl' fratc Viciorc? m-a intrcbai - De ce utt mi-ai clcschis, intilrlit Ia trapczA, tll'ltlc ctlfraiele Voicu cilrd llc-an1 rafam cartofi Pcntrtl a dotta zi' - IartA-ma, frate, dar ma afiam intr-o starc atit dc nepotrivita iucit tru p tttcatl sa-[i deschicl,am r'spuns cu citttAnd clindrePtalire. Printrc fra(i era unul pu{intcl la nrintc, urr fc'l dc idiot iirsa era pagiricqi sirnpatic' La asc ttltarci-am din naqterc. to[i o spr"rs vorba ironica,aqi ctttn ii spr-lneau ccil al[i fra{i' dau vrco importanlA accstui fapt maruut' sprc Farasa-i ,"o.o n* luat -o iaraqi sprc cirilic ca sa citescI'araclisulDar c{eindata ce am lLtgcnttnchcat 9i anr rostit: ,,Slavii l'ic", rni-r aparut lnlaglTie. Dumnczeui ttostrtt,slar'' a iui Pitica (aqail cherna pe iciitlt),impicclicanclr'r-nra nea rugacittnea.Attl llci, atrr inchls carticica sii-rni coutir-ruu de rugaciuni, m-ai ridicat qi am ieqitilr ctrrtc ca sa-lcaut qi pe Pa"tica sa-i ccr iertare' Sprc norocttl ntcu, Paticit .c,boro clc la atclicr. ^Am lncrs i^ iutar-rrpirlarca iocmai i-arn zimbi t Paticirnu gtia cc-i iertarca qi, cle acc'ca, ir-ri. umar' La randr-rlltri' Pai ica qil-an bntut prictcrreqtcpc mi-a raspuns ctl Llll suris iuoccrrt,ditr toata inima' lara umbri de suparare pc care, proltabil, tlici rr-a avttf-cr vreodatA.O upa accaitA,m-am intor"sttqurat qi am citit Paraclisuicu acccagibucurie ca qi al tlclata' Dcci, iuca o datAam sim[it ca sfera clragostcic mai mare clecit sfc'ra rugaciunii. 20.ASCULTARI]ADI] DUFIOVNIC Pc'ntru mine era limpcde ca, prin accsteintinrplari mArttnte,tot Domnul era Acel a carc llla ctluducca gi rna 83

povepia. Acesta era, agadar,Duhovnicul de care ascul_ tal in primul rAnd. Am cau tat din tot sufletul Ei un duhovnic pamAntesc. Ba chiar ziceam in sinea *"u .a f ara un duhovnic rAnduit de biseric5 nu md mdntuiesc. Dar n-am gAsit un pdrinte d uhovnicesc care _ potrivit duhovnicilor de demult - sd md primeascd in sAnul siu gi apoi sd md nasch a doua oarA. Departdndu-se de izvoare, monahismul nostru a su_ ferit influenfe hinduse gi pagAne in aga mdsurd incAt Nichifor Crainic a afi rmat de la catedra cd monahismul nost ru d e as t az i es t e c a d a v ru l mo n a h i s mu l u i de altadata. lnsugi pdrintele Silvestru de la FrAsinei, care era atAt de venerat, nu ieqeanici cu sufletul din cei patru peregi ai chiliei sa le. pentru el, un apostolat ,u, ,rr. misionarism prinke cei ce nu-L p" Iisus era ceva "rr,ora de neingeles. nu se gAndea decAtla mdntuirea sufletu_ El lui siru. Iar ceilalgi starefi gi duhovnici pe care i_am intAlnit te obligau, sub cuvAnt de ascultare necondi_ {ionata, sd faci interesele gi poftele lor personale. De a ceea/eu ii ascultam in mdsura in care qi ei ascultau de Hristos. Ce fericit ag f i fost dacd ag fi avut un duhovnic ca awii de altadata sau chiar ca stare{ul Zos ima care, fiind plini de Duhul Sfdnt, nu po.rr.,."irl nimic in afara decele cupr inse in Evanghelii Domnului Iisus. N_ag fi iegit nici cu o cirti, nici cu o iota din cuvAntul lbr, deoarece cuvAnful lor era CuvAntul lui Dumnezeu. Dar in lipsa lor, m-au condus Domnul Iisus gi Sfintii parin(i. Desigur, spoveditori am gasit mulEi gi buni, cum a fost parintele Simeon de la Frdsinei sau parintele Maxim d e la Cozia, dar duhovnici in sensul patristic al cuvAntului. aga cum ii descrie SfAntul Ioan Siararu de pilda, n_am gasit nici unul. Ca qi pentru paisie Velicik ovski sau Antonie de la Pecerska, pentru mine povdluitorul gi 84 in duho".,nicul meu a rdmas Domnul lisus prelungit Parinli. Sfinlii in acest sen s, Patericul vine cu o parabola care ne lamuregte. Doi cAini, sPune un batrAn, a lergau dupa un iepure. biinele din fali era cu privirea afintita la-ieput'e' iui .ai""f" din spate eia cu ochii lintd la cAineledin fafa' din faia s-a oprit sd m iroasa ceva, s-a oprit 9i Cand ""t cel din spate, iar iepurele a dispnrut' Potri vit acestei minunate pilde, nu mi-am luat niciomea data ochii de la Domnul lisus . Duhovnicul din fala opreasca, putea sa se impiedice, eu insA nu Dutea sa se l' ta op."u- o duta cu spoveditorul meu' ci nzrzuiam spre lisus. in oriie imprejura re, m6 intrebam: *"t"i mAntuirea su,,Ce-ar fice Iisus in locul meu? Pentru ?f"t" i"i am venit la mdnAstire, deci spre Mdntuitorul tr"U"l" sd fie afinti{i mereu o chii mei' Iar cdnd era vorba de J" ur"rrltu." in cele duhovniceqti, spuneam: ,,a scult qi de duhovnic in mdsura in iare 9i ei asculta de rio.ut p"t t'"-"r""" . D e altfel, la tunderea in monahism' Molitfelnicul zice ca monahul sd faca,,ascult are dupa Dumnezeu" , in cartea SfAntului Ioan Scdraru se spune cd un trate nu in cepitor trebuie sA-lincerce pe duhovnicul sau ca ia mcarga la noian ca I.aliman 9i la bolnav ca la ."*"i Noul doctor, ca nu cumva - adauga SfAntui S.imeon Iupul ui ca Pastorului" ' De aceea' Teolog - ,,saurmam puiliJv"ii.ikovski a incercat p este patruzeci de duhovnici gi, vazAnd ca 9i ei erau-bolnavi, a rimas toatd n-a dat linte la Iisus 9i la Sfin{ii Parin{i' $i "lat" ""t.f,ii 8re9' " in cartea ,, Amintiri din ministire", Damian Stdnoiu suscrie ci a venit la mAndstire nu pentr u mAntuirea n"t"f"i, ci pentru mAntuirea de mizerie, pentrri a-qi ghsi cd un ada posi. Daca aqa stau lucrurile, nu e de mirare 85

Damian Stanoirr a fost tot timpul cu ochii liuta nu la Domuul Iistrs, ci la ,,cA inelc" din faqa lui, culegind a,sL-rncnea paiarrjerrultri- uumai otrava ciin acc leaqi flori clirrca rc a l biua c t r lc gcnt ic rc . Venit la manastire nnmai p entru mitrtuirea sufletuhri qi ascultind mai ir-rtai Dunrnezcu, rru mi impicdirl e cam gi nu mi opream, cind alqii, mergind pe acceaqi cale,sc oprcau gi sc impie 'dicau.$i in loc sa ma scandilizez Ei sa-i osAncie'sc cei cAzttfi,calrtam - pe c .1timi pe statca in.putinla - sa scot o invir{atura pcrrtrti propriul mclr suflc t gi sa mA rog pentru ei, admirArrd pargilc, lor frumoase. poveste-t1e spulte ca lisus cr_r Mahomed mergcau .O oclatapc trn drum. Alaturi dc calealor zaceaun hc lit dc ciine. Mal-romed a intors capul cu multa scArbi, ducindu-gi batista la na s. Iar listrs, dimpotriva, privea cu multa placerc Ai ac-imira{ic cadavrul impug if. la Contrariat, Mahomccl il intreba: - Cunr de nu fi-e scirba? De cc te ui;i cu atAta adnrir a [i e l a cl? - Dar tu rrlr vezi ce din[i frumogi are cAiucle? Cel pornit pc calc.a mintuirii sufletului vede cevabun gi-n suflctul omului paca tos. {.Jnou cu ,,bauu[" - meclitam in continuare - stind rrlereu sub clogca,scoa te pni, iar Ltn ou limpede, fara birnu{, cu cAt sta mai mult sub aripcle caide-c u atit se strica mai riu. Acesta cstr. caztrl ltii Damian StAnoir.r gi al atitor calugari care triicsc prin marrastirifArAnici uir duh de pocirinla in sufletele lor. De obice'i, cer ce l1-au acest birutrf al pocain(ei viu la marrirstirecu i deca ca manastireae rai gi caiugarii sunt ingcri. Iar cAndconstata ca nu c aga,l i sc niruie inchipuirile gi inccp sa dca cu barda in Dumnezeu. Dar clacaar avea ,,barru1ui,,, daca ar vedea dinfii frumogi, ar vecleaatat in ruanistire, cAt 86 intrcaga, partca !.111-Cifrutmoasa,Pe cllc qi in l"rme-a Niciin viata t'letoatc zilelc iauf Ei urAtui nu o p"otinaUuEi. partiie uratc 5i mollstrtloase llu sllll t scoasc la ivcaln' Starroiu ar fi avut duhul pocain{ei ar fi b^Ja Ont't',inri z ugravi t - ca 9i D ostoi evski sau C al a Galact iou alc tnonahismului nostru or tociox' figirilc pozitivc CAntl mai vcnea vrcull frate uou la mdnastire' cala lu earii il trimitcar.r minc ca sa-i dau sfaturi, ca unul ce de ,,*ni inva(at" - Eu itrsa, cunoscand toate cele "ii^ sus, ii spuneam deschis: mai - Dacii tciai hot arAtsn imbraliEczi via{a morlahala,sa nu-!i inchipui cA manastirca este rai gi c alugarii, h-r.geri' Dimpotrivh: sA-{i irrchipui cir manirstirca estc iad, iar ch lugirii, draci. -Vai de mine! sarea mirat noul venit' - Cum pot sa-mi incl'riptt i una ca asta? - $i totuqi, trebuic sa-[i inchipui, pentru ca printrc cdlugiri a i sh vezi tlra, riutatc, inviclie, clugrniinic,dcsDar dacir frinire, lacomie, ca rc pc cei slabi ii srnirrtegte' nici o dezamagirc' Eu' vei vii dinainte pregadt, r'rir strfcri ma cind am venit li Frhsir.rci, a$tcPtamsa vad aici toate pacatcl e lurnii qi, iotttEi, urare mi-a fost bucr'rriacincl ir-am aflat aici dc'cAtpaca te mici Ei obignuite' $i chiar caci tlacaag fi vazut pacatcmari, llll m-a$ fi ei cccplionat, pcutrtt uucle ca acestea'Iar cazttrile prcgatit veniscir-r cirici se dau in vilcag, imi 'scrvcscdrcpt negative,^chiXr .tr',ltatp de sare in care s-a prefircut fcmeia lui Lot; imt ,".'u"ri- ca gi sarca- ca un mijloc pentrLlimpicc licarea descompuncrii gi prutreziciuniimoraie, ca o pilcla carc cc sir imi spurrc nu fac ceear fac el. in felul acesta,cu plcopanc Ia ochi, cr'rprivirca [inta la lisus, adrnirind mcrcu ,,dirrgiifrtrmoqi" pc carc ii arc cinul monahal, mergc am linigtit pe calea mirrtuirii' Cind se ivcau obstac6lcqi potrivnicii cautam, n iai irrtii' 87

sA ma intAresc launtric prin rugaciune, smerenie, rab_ r,uU1ede vrajmagiAl, apol , sd le ir-rtorctoate spre lye tolosul mAntuirii sufleteqti. Din scurta, dar pro funda mea experienfA launtricd am observat ca, atunci cAnd ai inceput sa traieqt i in Hristos qi cu Hristos, nu existd nici un rdu venit -de la dugmanii vazuli s au nevdzufi care s6 nu poatA fi intors spre bine. Ma gAndeam uneori cA,daci tudo r Arghezi - pe cAnd era ierodiacon la mdnastirea Cernica _"ar fi intors spre bin e umiliref pe care a suferit-o ir-rpublic de Ilpa, ar fi ajuns la un mare grad d e deJavarqire. l^-^P.fl MAndria lui insa nu l-a lasat sa se simereasca. atunci, $i a fhcut ceeace Etie toatA lumea. Ca si nu ajung intr-o asemenea situafie, Dum nezeu m-a intdrit, mai intdi, in adevdrata ascultire care vine de la El qi, apoi , m-a intarit in nevoinfa rugdciunii, una din cele.mai puternice arme impotiiva" diavolului, im_ potriva patimilor gi impotriva ispitelor lumii. intr-o seard, in tors de la lucru, am uitat si-mi citesc rugAciunile celor ce m-erg. spre somn. A m stins lampa, m-am urcat in pat gi, cAnd am intrat sub pAturd, mi_im adus amint e ca nu m-am rugat. Atunci, mi^_am zis:,,Oare sd mA las batut de diavolu-i?,, in ciuda oboselii, sculat,am aprins lampa, am ingenuncheatgi mi_amcitit, ^_u* rara graba, toate rugaciunile pAnA la capAt.Ochii mi se lllcnldeau, somnul ma dobora , dar cu toate acesteanu m-am lAsat batut. Dupa ce mi-am citit rugdciunile de se ari, am stins lampa gi m-am culcat din n5u. In vedenia visului imi apare diavolu l in chip de om. dupa.fricaipecifica ce mi_o irispira de !,1T,.l"grc,rrt oblcet. La intdligare, diavolul era mult mai voinii gi mai tare decAt mine. La un momen t dat ne-am luat la iupti, iar de jur-imprejur erau spectatori de toate vArstele . Eu Illnd mar slab, dar mai sprinten, il loveam cu mai multa 88 d-e repeziciune qi dibicie, iar diavolul, flind mai greoi' intoriea gi, inainte de a-mi aplica lovitura' eu il ab'iase la contracaram. Lumea din jur, care se gr AmAdise ca e slab' dar il bAlci, se mira qi zicea: ,,uite, mdcar cd biruiel" $i intr-adevAr, dupa ce i-am mai dat cAteva lovituri, l-am doborAt la pamint qi, ap oi, l-am rostogolit intr-o groapa adAnca. in biserlca,in timpul Utreniei, mi rug am Ei meditam: oare lupta din vis n-a fost lupta mea de-aseard cu diavolul care nu voia cu nici unthlp sd-mi citesc rugacittnile inainte de culcare? CANAAN 21.SPRE CuvAntul monah inseamnir singur qi, tocmai cAnd egti singur, egti cu Dumnezeu ca re - in aceste mbmente peste cel ce reiqi ievarsa toata boga{ia harurilor sale n unla la poftele pacitoase ale vie{ii 9i, in acelaqitimp' se intriripeiza cu dumn ezeiescul dor' In aceastirprivinla' pe lAnea rugAciune, ceea ce m-a aiutat sA gu st din via{a mea ?ericitia p,.titt i.ilo. a fost tAcerea'Parea ca in inima Pacii cereqtiqi, de aceea'ticeam porumbelul salaqluieqte *"r".r. Chnd e.a nevoie vorb eam in qoapta 9i nu fdceam .,i.i .tn zgomot lAuntric ca sd nu zboare Porumbelul Duhului 5fat',t' 9i cu cAt taceam mai mult cu atAt parcd se apa tulbure a suflet ului se limpezea, iar. murdaria fund. Iar in momentul in care sufletul devenea a ieru la toate: qi striveziu, parcd se limpezeau il jY-"I meu fernatura, gi Lamen ii qi chiar carlile' Natura pdrea nigte mecdtoare,oamenii buni, iar car[ile iqi descopereau inlelesuri tainice Pe care pAnd atunci nici nu le ghiceam' lntr-o zi , frarcle Vasile Surugiu imi aduse o carte' 89

- V-am adus, frate Victore, o carte ca s-o citegti, - qi o scoasede sub haina lu i calugireascd. - Ce fel de carte?Cum ii zice? - ,,Spre Cattaan" . - Bine, las-o aici, i-am zis cam cu dispref, gAndinduma s-o citescaltadata. Dar cum stateam l a masa de lucru, am deschis cartea aqa, din curiozitate. Era scrisd de parintele Iosif Trifa. Primele pagini md captivaseri, pot si spun dintr-o data. Interesul cregteape misura ce intorceam foile. $i Ia un moment dat uitasem de mine insumi , de lumea inconjurhtoare, devorAnd pur gi simplu cartea ca un om flamAnd gi ins etat. $i, ceeace nu mi se intAmplase niciodatd in via(a, duph ce am intors ultim a fila, am luat-o de la capAt, citind-o pe nerdsuflate a doua oari. Alta data, i nainte de Frisinei, o asemeneacarte nu m-ar fi interesat. Acuma insd am citit to ate car[ile phrintelui Iosif Trifa, culegAnd - ca albina - mierea qi din spini, nu numai din florile SfinIilor Parinti. Toamna era pe sfArgite. Primii fulgi ven eau, legandndu-se, ca nigte fluturi cereqti,acoperind, cu puritatea lor alba, mu rdaria pamAntuiui. In ceasurile libere, ma aqezampe un sciunel de lAnga soba cu o carte de SfAntul Ioan Gura de Aur in mAna. Cdnd urmaream scrisul acestui SfAnt Parinte, o bucurie de nedescris imi cuprindea sufletul, aducAndu-mi lumini gi m AngAieri ceieqti, iar cAnd ridicam ochii gi urmaream, pe fereastrd, cum cad fulg ii pestebrazi gi fagi, un alt val de veselie launtrica imi inunda inima, care al td data era atAt de sfAEiata gi de trista. In ajunul zilei de 2l noiembrie, frat ele Petru, ajutorul de econom, m-a chemat qi pe mine la Seci ca sir culegem varz a pestecare cdzuseun mic strat de zapada. Eu inca nu eram imbrAcat in haine calu garegti.Imi crescuscri 90 cu barba Ei parui, dar umblam imbrdcat tot cu trenciul inghede la BucureEti'Spre seara, cAnd.o." """it"* Petru s-a milostivit de mine for"* a"-u binelca, fratel e inaintea celorii *i-u spus ca pot sa plec,elibcrAndu-ma l al qi . mal Ca de ob icei, trecAnd sir-rgur prin padure' nu puteam de bucurie. Ajuns li chilioara mea plina de ^mAngAieri cereEti,m-am sphlat qi m-am Pregatit pentru p.itJghc.ea cai e incepea pe la ora opt searaqi se termina obii" f^?.". dupa miezul iroplii' Dup a cum imi era rermAneim singur in- fundul bisericii' in partea leiul, NeavAnd, p e"atunci,reumatism, stateam in pi,tur"tna. oii.at o. fi durat slujba'Nu ma ducea m .iooi", nemigcat, la itrana, pentru cd, mai intAi, imi R\ac51.sa sA citcsc doi lea ui.r-rtt, sh meditez, ia *a tog in tdcere, iar in al mecanizare,de risipire qi ia"J*l-"to frica de rutini, de Ia de mAnclrie de care cu greu scapi cei ce cA ntAEi citesc strana. Trecuseri Pavecernigaqi Vecernia, cAntate rar 9i p.e -il .i titera psalmii Utreniei Ei catis-meledc rAnd' fure. Cei la i;ifi"tiidc Ia celddo ua stane aiunsesera canoane' qi mai neputincioqi plecasera acasa' mai obosili ." al{ii iar ".u, adormiseri in strane. in fagamea, la vreo trei metri distanfA, p e.Peretelece Ina"tpatt"u pronaosul de naos, se afla tocmai icoana Domrrului in B isericd ce se prdznuia in acea t.arii Maicii cu ochii ,i. l"-"" moment dat, fiin d cu mintea tieaza Ei icoanei o luna micA' ce deschigi,vAd ca apare deasupra s" *iqio de sus iri ios qi apoi de la-drcaptasprc Stanqa, podul umbrirrd icoana cu scmuul crucii' Lurra mica' cat luminoasA qi g.1lpalmei, cAt Jupiter vdzut la tel escop, dc pe ccr, dispirea ca sa aparA din il;;,-.;l";n'rr,o." scmn al Crucii pc ste icoana.Intrarii nou,'facand acelaqi nu se Maicii Domnului in Biserica'Insi s emnul crucll 91

ci numa.i atunci cAnd parintele Ni_ Il:"i,I," l"l^mplar-e, ron zlcea la stran5: ,,prea SfAntd Nhscatoire de Dum_ nezeu mAntuiegte-ne pre noi,, . VazAnd cd semnu l cruc.iise repeta mereu, m_am gdn_ dit, mai intAi, ca in fundul biserlcii este vreun frate care se joacacu lanterna. M-amintors 9i m_am uitat atent prin toate stranele: cei cAgiva batrAni care mai rAmdsesera picoteau. Atunci, vdzAnd cd sem nul crucii se ,"p"ta mereu, am dat vina pe miopia mea. Mi_am scos ochejarii drn buzunar, i-am fixat gi am agteptat sd vad daca se repeii. Spre marea mea mirare, aceeagi lund micA a din lou, repetAnd semnul crucii. De data aceasta, 1l]]rt mam speriat gi am inceput sd_mi fac semnul crucii ori de cAte ori.aparigia insbge a cuvintele Nascatoarei de uumnezeu la strana. Dupd ce a mai durat aga un timp, Crucea nu s-a mai vAzut. $tiam ca diavoiul nu poate sa arate in vis sau in veden ie SfAntaCruce. in aceastaprivinii, in carteaSfin_ lilor Varsanufie qi loan se s punb cla, ti ,,diavolul nu lnorazneEte unclti Sf6ntaCrucc, penfru cA a intru dAn sa s-a s_urpatputerea lui gi printr-insa a primit ,ur.,u."u purtatoare de moarte . Deci, zic acegti'sfingi, cAnd vei vedca in vis chipul crucii, inva[d_te.i ., i J"ra.at de la L.,umnczeu cste visul sau vedenia.,, Dar aceastdvedenie.mi s-a ara tat nu pentru ci ag fi alcs,ci.dimporriva pcntru .i l*lrl [icatosut, dis_ prelul sem multa vreme.pe-MaicaDomnului. "", Iar acum, cdnd am vizut cu ochii SfAnta Cr uce incftlpulnau_ie asupra icoanei praznicale in momentul cdnci la strini era ln vocataNiscAtoareade Dumnezeu, am inceput s_o venerez a9a cum ne invafi Biserica de llasarit. Multa vreme n-am gtiut care este taina micului glob galben care-mi aducea aminte de sateiiiul pa*antrl.ri. Dar odatd, cum stateam la strarra areapt atsl admiram frumoasacatapeteasma, ochii mi s_au,f.it Jsupra un"i 92 icoane din centru care reprezenta pe Maica Domnului gi care dvea, pe pieptul Ei, zugravitd luna cea micd ce mi ie aratase liprlveghere. Era de aceeaqimdrime qi culoare, purta iirscriplia IS.HR. qi simboliza.sAnul Maicii Domnului in care i-a zamislit Domnul Hristos. Tot singur, cu mAinile bagate in buzunarele reci ale t renciuluii ma plimbam inti-o seara pe lAnga stAna' Necajit, ma gAndeam la iupta grea Pe care o duceam cu mine'insumi la viitorul n6cunoscut ce ma aqtepta qi la oamenii din jurul meu care nu-mi in[elegeau dorurile mele sfinte. Deodata ma izb i un miros puternic de cea mai find mireasmd de smirni. Ridicai ochiiinsus: deas upra capului nu erau decdt ramurile desfrunzite ale unei ialcli liatane. intorse i capul spre stAnga,dar Cin partea stAnei nu putea sd vina decAtmiros de baligar ' Facui doi pasi spre dreapta, mirosul de smirnd se linea de mine' bri,t.^a" m-a q^fi intors mirosul de tamAie cereascdstdruia mereu iri jurul narilor mele' Desi gur, pe vreme de iarnir si lAnqa baliearul oilor nu putea fi vorba de parfumul f l'oriloi. Motdvilov, ucenicul SfAntului Serafim de Sarov, a simlit qi el aceastd mireasmd cereasci 9i prin aceastas-a intdrit in slaba lui credinta de incepitor' Ma gAndeam la un text paulin: unde s-a inmultit pacatuI a prisosit harul. Intradevdr, un cal care merge tine qi'cunoaqte drumul n-are nevoie sd fie tras de ha pri. Dar cei care nu qtie unde e stdnga-sau dreapta tretuiegte condus cu zdbale 9i cu frAu' Ba, uneori e nevoie ia-l mai mdngAi gi sd-i mai dai cAteo bucalica d e zahar.DacA nu erau-zdbalelecu frAul viselor qi vedeniiior. m-as fi eAndit mere u ca sunt vrednic de SfAnta impartaginie"qi de treaPta preoliei' Daci n-ar fi fo st halurile-descoperirilor iereqti aq fi apucat-o pe ca.lea cdsdtoriei cu toate complicaliile ei. Dar ca si nu cad in deznadejde, MAntuitorul gi Maica Domnului m-au intarit prin revirsdri de har, dAndu-mi siguran{a cd Dum93

nezeu estecu mine, de-a dreaptamea,ca sAnu mA clatin; cA esteintArirea,scapareaq i MAntuitorul meu. Recunoqteam adArrculinimii mele ca sunt pacatos in qi slab, d ar tocmai cAnd eram slab atunci eranr tire orin harul cc mereu prisoseamai aiesi n vremea rugacirlnii. Iar descoperirileqi mAr-rgAierilc haricein loc sAmA scmemi teasca, smercau mai mult, caci pldngeam ori de cAte ori irni dadeam seama ca su nt o biita frlnza pe valurilc infuriate alc lumii sau ca un caldtor ce ritAccste prin pustiu nazuind spre Patria cereasca. in convingerile mele erau aceleaqi, afarh - bineinleies romal l ci erul ui care erau pot r ivnice de erJri l e Evangheliei qi ortodoxiei noastre' Coirdus de un frate, intr-o duminica dupA masa am aiuns la bordeiul ho{ilor. ,,Pocditul" nu er a impreuna cu Iui ll,ltotgi holi care taiau fagii in pAdure, caci.meseria ascutd ,,joagdrelen, cum lltlmeau oltenii fierhs,i "ru traiele. Dar nici in bordei nu i-am gasit' - Cred cAse roagh undeva, in dosul vreunui tufig' ma informA un serg ent. intr-adevar, dupa ce sergentul il striga Pe nYTg' Ev-anghelie ,,pocaitul" i eEi ae'dupa un t-ufiqcu o micd avea o fire blajina, un suflet curat' ii mAna. Se ctantul r-i*"i gi plin de nevinovilie. CAnd vorbea de Domnul i i r.rr, d" ' l " ttfa,,D umneal ui " , cum se expr im a el' ii curgeau lacrimile. Reintors la mhn Astire, am meditat mult in cazul acestui ,,Pocait" . Deseori, noi ii consideranl -pesectari duqmani, ca pe niqte antihrigti, dar - scrie .i p" "iii" f'.W. Foerst er undeva - ,,[u trebuie sa ne miram ca nu arareori devin antihriqti, din neinle legere, tocmai cei cu vAdite inclinari spre un adevdrat creqtinism' Acest fcl de anticreqtinism insa s-a dat de Providenta rePrezentanei, prin critica ce Ii ill oicreqtinlsmului anume p ntru.ca deschida ochii tot mai mult asuPra ie face de acolo , sh-qi gi oricAreiconfuzii dintre invagaturacreqtinA ceeacc estc indic, evreies c,modern, sau orice ar banaliza r:AgAnesc, luri u. falsifica sensul genuin Ei sp iritul creqtinismului' perltru pastrarca inva$i nimic nu este mai pcriculos in t oatA curA{eiria ei, decAt daca creqtinii nu reiaturii l.r.or. rostul providenlia l amintit mai stts al aceior qi-rivrajmaqii lor nu vor sd vada-pc tainuitul "uittif-riigti" ((Dro)), numai pe <attti', in loc si se-ntrebedaci aici ci vtrbeste irrtr-adevhr vechca ura fala de creqtinism' sau qq 22.LA tsORDEIUL HOTILOR . .Din septembrie,de cAnd intrasem pe poarta manast ir ii, au zca m par c aun_z t om o td c c a ru i ea l c rg Au dp e u u drum batut de [ara. Eu insa Etiam prc a bile ca prin imprejurimi nu era nici un drum, nici gosea,nici cale ferata.De u nde dar vcnea acestzgomot de ciru!e? intrebAndu-i pe calugari, aceglia mi-au spu s cA in padure lucreazAo echipa de ,,ho[i", iar zgomotul vine de la scocul uns c u paraiina pc caie luncca"rnetrii la vale spre_rAu, unde un alt scoc,cu apa, mAn a metrii pind in satul Muiereasca. altele,calugArii mi-au mai spus ca, in acecaq i -Printre echipa de ,,ho!i", iuireaza qi ur-r,,po^cait,,care a fost ccurdamnatp entru ci n-a vrut sa puna mana pe arma. aceasta $icum pe mine mh preocupa den-ru lt piobiema, mi s-a trezit curiozitatc-a. Mi-a d u ses em am int e c u m, i n a n u l rra tru d e te o l o g ie, a m ci ti t - s pr e m ar ea n e d u m e ri i e a d e c a r-rr,rl u i N. Popcscu-Prahova o lucrare de Seminar in care,pe temeiu ri biblice qi patristice, am combatut ucidereajn rAzboaiegi jurAmAntul.Degi, pe atunci,inca nu-i citisem pe Tolstoi cu privire la ideiie ce mA interesau, totu$i 91

dacd.nu cumva se apara qi se afirma chiar un element de adevar creqtin - un elem ent pe care creqtinii oficiali l-au jertfit incongtient, ori l-au deplasat pe pi anul din urmd." Citind Viefile Sfinlilor gi scrierile Sfintilor parinti. cercetA nd cirfi, canoane, duhovnici, oameni cu inimd curatd, am ajuns la convingerea ca , dupA cum afirmd marele pedagog cregtin, aiest adevai marturisit de ,,pocaitul" din bordeiul hofilor a fost jertfit incongtient sau.deplasat pe planul din urmd de iatre cregtinii ofi_ ciali, caci tocmai noi, ortodocgii, trebuia sA mArturis im - in primul rAnd - aceste adeviruri, iar nu sectarii. Nenorocirea insa este c a fariseii gi carturarii Noului Testament au alcdtuit o invdfdturA pebaza cAreia ,vea_ curi de-a rAndul, binecuvAntau tunurile, organizau cru_ ciade qi rAzboaie ,,sfinte", admi(And tot felul de crime in masd. De aceeasectarii, care nu cunogt eau adevArul tAlcuit de Sfinlii Parinti gi care credeau ia ortodoxia se confunda cu erorile fariseilor, plecau din sdnul Bisericii ortodoxe, cdutAnd lumina in a lta parte. Dar dupa cum afirma Foerster in cartea sa ,,Hristos gi viaEa ome_ nea sci",.fara sa jertfim adevdrul gi fara sa-l deplasam pe pianul din urmh, trebuie sA rdmAnem pe loc, ia aam la o parte straturile strAine care s-au ageiat pe tem elia ortodoxiei qi sa-l marturisim pe Hristos nu^numai pe temeiul Evangheliei, c i gi pe temeiul Sfinfilor paringi, pe temeiul sfintelor Canoane. O data cu venir ea iernii,,,ho!ii,, au plecat din pddure, iar eu imi imparteam timpul intre atel ier qi chilie. wumai rroapteaveneam regulat la bisericd. CAr-rd intorceam ma in chilie gaseamo cAldurAEipentrusuflet qi pentru trup. LaJereastri {ineam o cutiul iplina de firimituri de pAirie gi de mamaliga unde ciuguleiu pigigoi, cinteze, c iocini_ tori gi nelipsitele vrabiule. Erau tire flamande gi mAncau 96 sdrmanele de parca n-ar fi mAncat cu saptamAnile. Nevinovate qi zglobii, bietele pdsdreleimi trezeau sentimente de fericire in suflet. Imi erau dragi gi nu ma s aturam privindu-le. Md umileau pAna la lacrimi, gAndindu-ma cA numai din pricina p.lcatelor noastre suferd qi ele de foame gi de ger. Daca primii oameni n-ar fi pacatuit, pdsarelele s-ar fi bucurat in continuare de fericirea raiului. $i chi ar astazi, dacd oamenii ar vrea sh aduca iubirea qi pacea pe pamint, n-ar mai su feri nici pasarelele. Cu toate ci zipada se agternusc peste tot, clipele mele ce le mai linigtite tot in padure le aflam. Ca de obicei, acolo cAntam, ma rugam gi pldngeam. Momentele de deznadejde, de tristele sfAgietoare, care mi torturau al ta data, rimiseserd acum in urma mea ca niqte insule. Manastirea imi era din ce in ce mai drag6, bisericu[a mai frumoasd, ascultarea mai placuta. Dar, mai presu s de toate, SfAnta Liturghie revarsa asupra sufletulgi meu cele mai mari bucurii gi mAngAieri Iduntrice. CAnd plAngeam, lacrimile nu-mi ntai erau amare/ ci plin e de o dulceafA harici. $i, fie cd plAngeam sau nu, in timpul Utreniei, dar mai ales in timpul Sfintei Liturghii, simleam cum se revarsd de sus o ploaie de lumi ni ceregti,de idei gi de gAnduri luminoase, de mAngAieri qi bucurii nespuse. CAn d iegeam din biserica, mergeam repede inaintea tuturor, ca sa nu ma tulbure cine va cu niscai vorbe omenegti. Odata ajuns in chilie, aqterneam tot ce simfeam qi gAndeam pe hArtie. Aceasta viafa noud, care imi devenise atAt de plicuta, era pr esdratA, desigur, qi cu intAmplari neplacute. Iata una dintre ele. intr-o zi des tul de friguroasd, in curtea mhndstirii au apdrut o mulgime de jandarmi in frunt e cu cipitanul lor. Toli calugarii gi fralii au fost scoqiin mijlocul cur[ii. Er am 97

amenintati ca vorn fi impugcali dacA nu vom dcciara armele ce se afld ascunsein mAnastire.Erau informa{i ziceau ei - ca avem arme nedeclarate. PAnAla urmA insa s-au convins ch la noi nu se afla nici o armA in toatA mAnAstirea. timpui percir ezi{iei, in n-au gAsitdec6t nigte dinamita cu care au fost aruncate in aer stAnc ile pentru a croi un drum de care gi caru{e. La urmh de tot, din grupul intreg d e calugari am fost chemat eu. Mi s-a ordonat cu voce aspra sa deschid chilia. CA nd ie-am spus ca chilia mea estedescuiata, s-au mirat. M-au intrebat ce carli am . Dar carfiie mele Biblia, carticica de rugaciuni qi un volum din SfAntul Ioan G urA de Aur - erau de fa{a,pe masa. Dupa ce au ciocAnitcu patul armei in podele, au plccat. Ei credeau cd, fiind student, e imposibii sd nu fiu legionar qi sh nu am arme gi carli iegionare. Dar ei nu qtiau cA la Facultate legionarii hotarAse raintr-o qedinla de,,cuib" ca sd md batd pentru ca nu eram de acord cu crimele l ui Codreanu. La desparfire, cdpitanul de jandarmi m-a intrebat dacA am fdcut arm ata. I-am raspuns ca am fost amAnat pebaz6,de dispens6de studii. Dansul a luat n otd, ameninlAndu-m5 cd de astAdat5 nu voi scApa. 23. RASOFOR Dar au trecut gi necazulgi iarna.Primavara sc apropia cu paqi repezi. Codrul inf runzea treptat, incepAnd din vale, de la mAnastire. Sus,pe munqiiinalqi,fagii er au inca goi, dar in vale erau acoperi[i de frunzc vcrzi qi bogate. Pe la Bunaves tiresosi codobatura,ciripind, ciugulind gi batand mereu din codila pe iarba. 98 Calugarii au iegit la muuca priu poier-re livezi' Mi'si erau a$a cle dragi locur ile gi - fiind, pe atttuci, salli1t()s mtlnca in acr iiber, incit mi-cra - mi-cr a atAt de placuta ctl teama ca nu cunlva cconomttl sa ma trL'aca vcclcrca gi sa nu rna chcme Ia lucru. Ca dc obicei,dttminica dttpa masa o luam incetiqor sprc p adurc, cu Riblia la sub[ioara, pierzanclu-ma printrc' frtrnziqul vertlc qi asctt ltincl ciripitul pasarclclor.Unde gaseamo buttrrugA mai Bilrlia 9i mai citeam po trivita, ma a;ezam, clcschicleam iete un capitol sau mai intouam citc o cintare dttCind ajungcarn iu vrc'clpoiana, rna iutinhovniceasca. dc.ampe iarba verdc, la urnbra, privincl lrorii albi carc pltrtcau pc intinsul certtlui albastrtr ca lr igtc sloiuri clc Ascultam [ipatul jalnic al crofilor qi rna pc gheaqa ocearl. ga ndcam ca ttu ulitr, de pilcla, zboara libc'r urrdc vrca, pc cata vremc cu sLltlt incliis dc bunavoie in marrastirc qi nu sunt liber sa-l propovadtlicsc Pe Dtlrnr rul Iistts copiilor clirr Ucraitra, bttuaoarA.Ila irrir-o nonptc aIn gi viiat ca niEte larani ciirrUcrairra rna chctn;iu sa-L bincvestescpe Domuul Hristos Ia ei acasa. Se apropia Pagtilc,iar bttctrria fra{ilor era sa fie imbraca[i ,,cal uga rc9te"La sosi rc,i -am dat l tr i Pat icapr . ttri cc()tl onl -aprocurat par t t alor t i l ari r, rarcA ttdpari rrtcl c de dimie qi vcsta blanita, i-am dat - t ot lui Paticn - qi pardesiul; pe cap pttrtam ttn fes ca qi ccilalqifra(i. FIaine le civile-cu circ vcuisem i le dadlrscm untri baiiat cuminte din MuicreascaPe ca reil chcma Vasilc Fuiorca. Deqi umblam cirril, ntt ura ncliniqtcam deloc ca ceil al{i m.onaha]a. fra[i ncimbraca[iin r.rniforma $tiam prca bir"rc qi cir acccagiv ecirc minclrie sc strect.rara in iraina caltlgnrcasL'4. intr-o trorpte, dupa Uir cnic, fratclc Chcorgire care a era imbrircat cAlugaregtc, vctrit la minc ca sA I na col'lsolcze' qq

- Frate Victore, imi zicea - nu te mdhni. Vei fi imbrdcat gi frdlia ta. Dumnezeu ii va da pirinteiui stare! un gAnd bun, in timpul noplii, qi te va imbraca' - F rate Gheorghe, i-am rispuns - eu nu ma inftistez deloc. $tiu c6 nu haina ne mdnt uieqte.Pot sa fiu imbracat cdlugdregtegi sAma duc in iad. $i invers. Aqa cd eu s unt linigtit. Dar iatd cd inainte de Florii, parintele stare! md chemd la stdrel ie gi md intreb6: - Ce zici, frate Victore, vrei sd te faci c5lugar? - Da, prea cuvioase. - Atunci sd te imbracdm in haine calugareqti. - Dacd gasili de cuviin! i'.. Dar inainte de Pagti,adica de Florii, nu au fosthainele gata. Eu insi nu md grirbeam, deqi alfi doi frali mereu E"r"u.r, cu insisten{d q-icu nerabdare, ca sa fie imbracali in haine calugareqti.Nici de Paqti n-au fost hainele gata. Am f ost amAnat pentru duminica Tomii. Dar nici de duminica Tomii nu m-au imbricat. A trecut gi inallarea qi Cincizecimea, iar eu tot civil umblam. $i tocmai de Sfin lii Apostoli, cdnd imi praznuiam ziua onomasticd, am iost imbracat impreuni cu f ratele Nicolae, croitorul cu care venisem in aielaqi timp la mindstire. Ceilalli doi frafi, care erau mai vechi qi carecereaucu atAtainsistenfd si fie imbracali n-au dobAndit haine cdlugdreqti,iarunul dintre ei a qi plecat din mdnistire. $i ce bucurie de copil aveam cAnd am imbrdcat pentru prima oard dulama de calugar! Mi se parea ci sunt un bm nou. M-am deprins greu cu ea. C6nd urcam scarile dril ama qi ma impiedicam' atelierului, calcam^pe Tot cu dulama ieqeam la strdnsul fA nului. Era vara anului 1941,cAnd ucrainenii cereaupreo{i, iar Patriarhia gi Mitr opolia noastra trimiteau mereu preoti misionari in Transnistria. Se faceau apelu ri 9i la fralii de manastire, care erau utilizafi ca secretari Ei colportori pe la Protoieriile de dincolo de Nistru. Pe poiana Locugoare, greblam fAnul in tacere aleturi de pirintele Pahomi e. - Frate Victore, imi zise phrintele, sprijinindu-se in grebla - frafia ia ai fi bun de misionar in Transuistria, fiindca qtii ruseqte gi ai face treaba bunii pe acolo. Acelaqi lucru mi-l spuneau qi algi parin{i. Eu insa raspundeam tuturo r ca m-ag duce numai in cazul cAnd aggti cu siguranth cd asta-i voia lui Dumneze u. ,,Altminteri, ziceam - mi-e frica sA nu cad din nou in pdcatele din care de a bia am iegit." Rugdciunea mai savArgiseo minune in sufletul meu: imi restabilise pacea, fara de care nu mai puteam trai. Acum eram hotirAt ca - dacd nu-mi vine o chemare de sus - sd nu mai ies deloc dintre zidurile mdndstirii. A doua zi, to t la strAnsul fAnului, calugarii vorbeau despre grozAviile pe care le faceau nem lii pe fronturile de lupta. Se vorbea ca dAdeau foc la sateintregi, iar bielii o ameni, cu copiii lor, iqi faceau hrube in pAmAnt, unde se adaposteauflamAnzi gi goi. Pirrintele Nicanor, care era socotit cel mai bun chlugAr, pentru ch iqi fac ea pravila qi canonul, gtia Psaltirea pe de rost qi mAnca o datd in zi, auzind a cesteve$ti triste, zise indiferent: - Ce ne pasa noue de mireni! Bine cd noi ave m ce mAnca! M-am ingrozitin inima mea. Iatd unde te duce, mi-am zis - via{a inch isd ir-rtr-omAnhstire gi iatn de ce stareful Zosima i-a spus lui Alioga sd plece din manastire, sa sufere in lume qi apoi sd se intoarci. Tot despre pArintele N icanor se spunea cd, intr-o noaptc, cAnd pArintele Trifon cu care locuia uga in ug6, pe aceeaqisaid, avea o grea criza de amigdalita gi dis101 100

perat de clurere, batea in uEa Qi-l ruga pe parintele cra si-l chcmc pe pArintcl c Ciherasim carL- sanii'Jicar-,t,. tarul manirstirii, aceita nici u-a raspuns, n ici n-a cleschis' Un frate, care locttia ceva mai cleparte,l-a auzit Ei l-a chem at pe parintele Gherasim. A doua zi, parintele Trifon l-a intrebat: - Parintc Ni canor, u-ai anzit cArrd te strigam ast-t noapte? - Ba d a . A m auz it . - $i dc ce n-ai deschis? - Pentru cA imi faceam canonul' - $i m-ai lAsataqa,fara nici u n ajutor! Nu-[i era mila de mine? - $tiarn c-o sa vinfr altul, rispunse Nicanor crt acecaqi incliferen!a. Acest dgoism, acoperit Ei ascunssub masca postului, a mataniil,or qi a pravilei este uua diu cele mai mari primejdii pe care i intuito genialul Dostoievski gi dc care rna pazeam ca de foc. II ,,VAI MIE, DACA NU BINEVESTESC!" (I Cor. 9,16) ,,Doamne,Tu nrni nprhrc gi inta stutt irrflncarat;Ttr egtirnsi tarc dec1tmilrc 9 i rtr-ni bi rui t... in.girt.d: "Nu-L, u.oi rtrni CAtd r.ti-am.1ttLs irr potnctr iSi rrici nu uoi moi proltttztridui trtr' irt Lui!", gfrrdul acestls-npret'ncut irLirtro trrcle dc mco itt focilrzrttor, ttu crarnirt stsretticistt-l i l nbug g i tti ci sa-lnni [rtdttr." Icremia 20,7-c).

1. CHEMAREA DE SUS in luna august 1941 am primit cdteva scrisori de la care mi invitau sa vin Ia Bu cureqti, colegii mei de"gcoala iar ie acolo sd ne intoarcem pe la locurile natal e' Tot pe atunci am primit gi o scrisoare de la Chiginau in care fratele meti Vl adimir, care se cdshtorise intre timp cu Dorina, imi aducea vestea cd atAt pdrin lii nogtri cAt 9i ei sunt sAndtoqiqi ca mi aqteaptasA md intorc acasd' Aceste ve gti au corutituil Pentru mine cele mai teribile ispite in sensul demonic al cuvA ntului' Pe de o parte, dorul^de pdrinli, de meleagurile copilariei, de fratele m eu, era tispui de mare, iaipe de alta parte manastirea md lega de bomnul Iisus, d-emAntuirea sufletului, de cer gi-de rai. Mi-era fricd sd mi intorc acasd,pentr u ca sd cad din nou in mocirla din care de abia ,'r.r ".r^.r" iesisem. Nu voi ui ta niciodata acea zi de duminicA in care tristetea sfdqietoareclzuse din nou asu Pra inimii mele intocmai ca dracul cel de miazizi. Et"'alpa-r"uta. O l,r"t"tn sp re pidure' in poiand, ug"iut pe o piatrd gi- ca o eruplie de vulcan- mi --u* s-a revaisat dirrerea prin lacrimi, vaiete 9i suspine' PlAneeam de sarea haini de p e mine. Durerea era atAt de lumplita incAt ag fi preferat o durere fizica' Mi se Parea .a uq fi suportat maiugor o fracturd sau un culit in spate' em smgii atun ci, pe propria mea piele, adevdrul pe care l-a spus Dostoievski: ,,inima omului este terenul de lupti dintreDumnezeu giSatana". Ziceaminsinea mea: da'cadurerea iadului veqnic este mai groaznicd, atunci vai gi amar de noi, pacdtoqii' Dar toc mai cAnd suferinla era mai atroce,s-a auzitsunetul argintiu al clopotelor de Vec ernie. M-am ridicat automat de pe piatra qi m-am indreptat spre bisericd. Acolo, in timpul cdnd se cAnta Paraciisul Maicii Domnului, m-am rugat cu tot focul 105

inimii mele ca sa mi se ridice aceastainsur:ortabila durere. CAnd parintele star e{ cAnta:,,PreaSfanta Nascatoare de Dumnezeu mAntuieqte-lte pre rroi" , eu repet am aceleaqi cuvinte in inima mea. Le rosteam cu toata tAria sufletului meu, ca o mui disperat. $i iata cA dupa Vecernie m-am simlit uqurat. Lupta trecuse. Biruis ela Iisus gi Maica Domnului. Iar de atunci niciodatAn-am simtit asemeneasfAqieri launtrice. Am mai avut durcri de alta naturi, dar ca asta niciodatA. Iegind din biserica, o pace gi o liniqte dumnezeiascA au coborAt peste sufletul meu care d in nou s-a resemnat, s-a impAcat cu el insuqi. M-am hotarAtsA rAmAn- daca a$a va fi voia lui Dumnezeu - pAna la moarte in acest fermecAtor Iocaq de rugdciune Ei de bucurii duhovnicegti. DacA imi mai spunea cineva de Transnistria, rispundeam mereu: cum va fi voia Domnului. Nr-rvoi pleca fara o chemarede Sus. ^ pi chcmar eami-a venit. intr-o noapte de august, tot irr 1941,visez cd md duc la gara din RAmnicu VElceaca'saplec urrdcvacu trenul. StAndpe peronul garii, vad cd se aprop ie un tren pe care scria:,,Bucuregti" dar cAnd am vrut sAmi urcin el n-am , izbu tit, pentru ch trenul nu s-a oprit deloc, ci a mers mai departe. Pestepufin timp apare un alt tren. Pe acesta scria:,,Galafi" , dar nici acestanu s-a oprit. In sfArgit,vine al treilea tren pe care scria: ,,Chiginau" . Acesta s-a oprit qi eu m-am urcat in vagon. Fiind insa vreme de rizboi, cAldtoream intr-un vagon-platf ormA.La un moment dat, imi scapa biletul din mAnA gi se rostogolegteprintre trav erse. In vis, biletul avea parca infaliqarea rotunda gi roqie ca o bomboanA. Cit ind mereu Vielile Sfinfilor, Patericui qi scrierile Sfin(ilor Parjn!i, ma gAndea m,zi gi noapte,ca nu cumva aceasta chemaresi-mi vind de la diavolul carene ingal A, prefacdndu-sechiar in chip de irrger luminat. $i atAt de 106 rrrrrl ma l )rcocupaaccstgA nd,i nci t mi -a rasar itqi ir r vt s' t cancfbilctu l a cazui iutrc travcrse/nll-am zls t ,rt-iatrrn'ci rrrti nrrrulaccl ui a5ivi s: ,,dacatrcrtttlsc v' r opr i 5i cu ir t t i cir vt,r ga'sibilt'tul, itr.scamua v islrl estede la Dttmnczctt' trcnul't'tusc va opri gi ctr nu-nri voi gasi bilctul '.,r'i..-n ta vi sul cstc dcl a di avol tri " ' C r'r gct ; t lt t l t cl' ast i l rscarnl ca biletul trcnul se opreqte,eu cobor dirl vagoll, irtri gasesc ir sprc C hi E i nal , dc r' tnclc t r i vet r isc si rnt' rs mi i de-partc, fratci ui mctl V l adi mi r' ,..i .t.,i .ea M-am trczit din somn fcrm couvins cit voia ltli Dum,rczctrcstesir plcc ia Chiqinau' Fara sa ridic pcrdeaua dc intclc i., i "*ittt." iriri factri mictrl bagai, ma dusci la p.ar de iilvcstru, care era lc-r c{iitor star.'q;i, dr'rpace ii sarutai mina, ii zisei: - Va rog sa-nridati blago sloveniaqi bilctul de voic ca sa pl cc di n nranasti re. - Unde vrei sa te duci? - Misionar in Translristria' - Pai, gtiam eu ca n-ai sa stai iu mauasttrc' Cu b iletul dc voie in buzunar, am luat-o prin padure ca sA uu mh mai intAlrrcsccu vr eun calugirr carc sa nlA qi intrebe, sii ma descoase sa md opreasia din clrumul mcu. Plecam imbracat caitrgarcqtc.Plccam c-lintnatrastirc nu ci sa ma dczbrac d6 haina monahala - fercasca maimult pe ci dimpotriva sirma t-rcvoiesc O.rt ."r"tl qi a scmcnilor'^OareAlioqa n-a calea mAntuirii proprii plecat, din ascultare, si r sufcre in lurne? IcA i nd di n padurc, am trccut pri rr Muicr casca' am intiai in BuiorLni gi acun'rma aprbpiam dc qosca'La cr cotitura, din dosui unui gard i mpletit, atn attzit o voce de copil:,,Be-hc-hc-he!" Era pentru prima oarA cAnd, imbricat cdiugareqtcqi cu bar6a, prinicam - in bataie de loc - porccla clc tap' 707

imi venea cam greu. Pdna atunci nu-gi batuse joc nimeni de mine. Acumimi venea s 6-i zic copilului: - Ce rdu !i-am facut? De ce-{i bafi joc de mine? Dar n-am zis nimic gi am mers mai departe. Pdgind insd pe Sosea/mi-am adus aminte cum, pe cA nd eram student, am rAs gi eu de un biet preot nevinovat. Atunci, eram amelit de biuturd gi nu credeam cd voi ajunge vreodatd in situalia preotului, care gi-a p lecat capul ruginat gi a mers mai departe. Ajuns in RAmnicu VAlcea m-am intdlnit pe stradd cu parintele Sachelarie, un calugdr teolog pornit tot de la Frdsinei. - Ce mai faci, frate Victore? md intreba phrintele vesel. * Sunt in drum spre T ransnistria, am rdspuns ferm. - Foarte bine! Fra{ia ta eqti cel mai indicat. Cun ogti limba rusd qi o sd fii de un real folos pentru credinciogii de acolo. Ai ob tinut aprobarea? - Inci nu. - Vino cu mine, ma apuca parintele Sachelarie de bra !, conducAndu-mi in camera unde poposise. Aici mi-a dat o coala de hArtie ca sdmi scriu cerereaqi, dupi ce am iscdlit-o, a luat-o ca sA se ducd personal cu ea la Ministerul Cultelor. Trebuia sd mai agteptvreo zece zile. Pdrintele Simeon pe care il glsisem la metoc, ma sfatuia sa ma intorc la Frdsinei, dar eu am luat-o spre Cozia, gAndindu-ma ca trebuie si iau trenul ce duce spre copiii caremd agt eptau. Aici l-am citit cu mult entuziasm pe SfAntul Ioan Scdraru. Mi se pdrea cd Dumnezeu imi scoate anumite cdrli in cale tocmai in momentul cAnd am mai multa nevoie de ele. ,,Scara" era cartea cea mai potrivit6 care - ca un ghid - imi ard ta drumul mai departe. Poate tocmai pentru SfAntul Ioan ScAraru am qi luat-o spr e Cozia. 108 inca CAndm-am reintorsdupA zecezile'.raspulrsul pe venise.La metoc il gas^isem p arintele Ioanichie r',u AEeza[ipe.iarba' careimi facu;em ucerricia' A;i;;;l^ pe pom,i-ampovestittoatalupta tertbtla unui ii "^U.o ."['"t" a"t-o'..t *in" insumi atuncicAndimi faceam ,"rr"i""]" i" .t,i6o t.rl.De abia acum a inlelesp.iri'rtele ca i"""";.'hi" a;." ta."u^ mereu gi de ce eram inciudat La desphrlire'pirinAii; ;;;i dil pidurea Neamlului' cd m-a i"i"-fou"i.nii qi-a cerut ieriare, spunAndu-m i adicdm-a chinuit' ,,oropsit", de La metoc nu mai puteam sta' Trebuia sd-mi vhd mult bagaj,Tl-T Iasatvesta drttm. Ca sh nu am prea ui*iia, i u* dat unrii calug arrasi de.lAnain schimbul doc, iar boca'Eii Pe careii cumpAras:* dq ;;i;i;;;; ram dat urlul la Mociornila, qi carema cam strAngeau' cu ?tui"1" t.nii"'Uil unor pantofi laraner;ti talpa groasa de cauciuc. Simeoncdt bun, atatParinte.le CAndmi -am luat rirmas mi-au dat cevabani de drum gi' Ioanichie ri iu cu "ati"t"f" Irir "i^"*l"ol-o tpt" gara'9i cum mergeam traista vazut, le-i spus celor doi doamna^. ot? ip"t", " --u barballcareo insoleau: popii aEtia? de-aqfi in locul Maregalulu i Eu - Ce-i cu Antonescu toti i-a$trimite pe front' rjc Mai tArziu, un preot din Oltenia imi povcsteaca lasc multa vreme a staf Ia indoiala,dacire cazul stt-Ql plecemisionar in Transnistria'$i iatd cit r".tiii^ si sa Pc i;'tt-;;;ot" Jlt"ota cum uu aviouzburaspre.Rusia' iar erachipulMAntuitorulu^i' pe alta r itioa a ivi onului //vI chipill Maicii Domnului.Iar uu glasde suslI sPulle: noimctgem sa luP tim" ' Desisur,si eu mergeamla razboi, dar la razboiul ne'uarui ca sa lupt pc fr ontul duhovnicesc' trenului, ma plimbam.PeperoLa garir,in aEteptarea pustiu' Niq te fetb,ca sd-qibata joc apioa^pe era nul ca"re 109

il(' r'l1ir1c, s-au prins toate cot Ia cot qi mi-au barat iocul tlr. trcccrc, rA zAnd pe infundate. O data cu rusinea, a,supra sufletului meu se abatu o triste{e piinA de dcz-nadejdc. Atunci mi-a venit gAndul sA ma rbg. $i tot a coio,pe pero n, am inceput sAzic in mintea mea psalmui 5(1. CAnd am ajuns la stihul: ,,lnima curata zide$teintru minc, Dumnezeule" ,,,Duhul tAu cel SfAntnu-l lua de la mine" , ci cu ,,Duh stApAnitor ma intareqte" , mi-a I'enit cle sus atAta mAngAiereqi tarie, atAtabucurie qi putere lncAt mi se pareacd m-am inalgatdeasupratuturor ce lor de pe peron, zburAnd ca o pasAreprin sfereie ceregti. Atunci mi-am adus amin te de cuvAntul SfAntului lVIacarie Egipteanu care zice cA cei ce s-au urcat in c orabia Duhului celui bun qi de via!a facatortrec peste putcrile dugmAnoase qi re le, cAci sufletele creqiiniior zbbarA pe dcasupra oricarei rauth{i. In sfArqit,s osi trenui. Vagoaneleerau exact ca in vis, adica nigte vagoane-platformecu cares e cara pietriq de la cariera manastirii Turnu. Aqa arn calatorii p.1nA la Piatra -Olt, unde, schimbAnd frerrul, m-am Llrcat irrtr-un vagon de pasageri. In Gara d e Nord am fost nevoit sA aqteptrnai multe ore. in sala de agteptare era o mare f or:foia. Militari gi crvili, femei gi copii se imbulzeau grabiqi Ei ingrijorafi. Cu greu mi-am gAsitloc pe o banci,singur ca de obicei. Un tAr-rarcu barbigon qi cu pardesiu ncgru trecca mereu prin fagamea gi, din cdnd in cAnd,se ulta lung l a mir-re. un moment dat, tAnirul se opreqte, intrciba La ma din c e md n A s t i r es unt qi a p o i s e re i o ma n d a , s p u n A n dtr-mi cA gi el esteun cal ugar de Ia SfArrtulMunte qi ca a 'r.cnitin fara ca sa-giaralljezcsituafia rniiit ara. Stapanit mereu de gAndul mAntuirii sufletului qi de cclc citite in Vie{ile Sfin(ilor, l-am intrebat: - La SfAntul Munte mai surrt cAlugarisfinli aqa cum au fost odata? Mai sunt, raspllnse calugdrul atonit. Surrt pustnici qi r rr o i nal ta vi a[a d uhovni ccasca pl i ni dc Duh Sf ant . r f ' t,r' sorral ,sc cl - cunoscurmatorul caz:PecAnci cgclc zi (';rrol al ll-lea vizita muntele Athos, din suita lui clc olituri s-a dc'sprinsunul gi m-a intrebat unde ar ptttea girsi un pustnic-duhovn ic la care sa se spovedeasca. l-irrn arAtat peqtera unde se nevoia un pustnic im brrrrirtatit. Ofilerul qi-a marturisit cu multA zdrobire de irrirni toate pdcate le,iar la urmA i-a cerut duhovnicului lriuccuvAntarea mearga in Turcia unde, mar turisinsa cltr-l pe l{ristos, sa moara mucenic. Duhor.'nicul i-a ri l spuns cd i n zi l el e noastre e posi bi l sa vie{uiegt i in crcgtineqte Turcia gi totuqi sa nu fii martirizat. Dar, i-a vrei si te faci mucenic, fa-te sfatuit duhovnicul - dacFr rrcbunpentru Hristos. Ofilerul cunogteavia{a SfAntului Andrci cel nebun pentru Hristos, precum gi via{a SfAns-a trrlui Simeon care,de asemenea, facut n ebun pentru cruce qi, cu I Iristos,gtia - deci - cAtestede grea aceasta toatc ac estea, ascultat pe duhovnic. Cind regele s-a l-a rctrascu suita, el a ramas pe l oc.S-adezbrhcatde hainele Iui militare, a imbracat o camaqade noapte, s-a incalt at ctr niqte opinci gi, in felul acesta,a pornit prin toate marrastirilesi schit urile facAnd tot felul de nebunii. Cei cc r1u-lgtiau, rideau qi-qibateau joc de el. El insa rabda toatc pcntru Dumnezeu. Se hrhnea din miia altora qi clormcapc undc apuca.Dar eu, continua calugarul - nu riclcam rriciodatade cl. Fostul ofifc r obscrvaacestlucru 5i, cand r1ucra uirnctri,se apropia de mine qi-mi spunea nru ltt' crrvitrtccic folos pclttru mautuirca sufletului. an1 rA nras i tl prcsi ona t gi int ar it pe l ,a dt' spar{ i r(-, c,rlt'act' nri-anr alcs-o itr urnta cclo r povcstite de catre ch caluqanr I atonit. Ma gi ncit'anr i.rr sa-l imit pe ofi{ er de I)ar cclc cc au rlrtnat nr-au incredin{at ca '",ali rrt'r,oit'. nu nrai t' rA ncvoic sa n1a fac ucbun pcntru Hristos, ma ca 1-rcntru qi aqa toata lr.rnrcir collsidera uebun. 111 110

2. MAMA M-A INTELES La ChiEinau, trenul a ajuns noaptea. Era intuneric Ai ploua mdrunt. Strazile era u pustii, iar clddirile - bombardate qi arse de pArjolul rdzboiului. TrecAnd pe lAnga darAmdturile caselor, mA apucau fiorii. Mi se parea ca, din fiecare groapa , de dupa fiece zid innegrif de fum, ma pdndeqte un strigoi sau un bandit, vrAnd si-mi sard in spate gi sA ma omoare. Ca sd-mi piard frica, rosteam mereu rugdci unea lui lisus. Strada SfAntul Andrei, unde avusesem gazda pe vremea studenfiei qi unde acum igi avea gazda Vladimir, se afla la ceialalt capdt al oragului. Dup a multe dibuieli, am gasit - in sfArqit- strada, am desluqit numdrul gi am infra t in curtea plina de baltoace. Am batut sfios la ugd, iar dinduntru a raspuns un glas de femeie: - Cine-i? - Un prieten, am raspuns la rAndul meu. Dupa un schim b de cuvinte, rostite in qoapta, uQas-a deschisincet Ei a aparut capul lui Vladi mir. In semiobscurul de afard, fratele s-a oprit ingrozit. Nu avea nici un_priet encu mustdfi gi cu barba aga de mare, imbrdcat in haine calugdregti. Ii vedeam o chii marifi de groazd. El tdcea;taceam gi eu. Daca l-aq mai fi linut aga cAtevas ecundb cred cd Vlad ar fi tipat. Dar mi s-a facut milS de el, gi i-am zis: - Mai , frate.meu! Era parola noastri de alta data. Vladimir a respirat u$urat, m-a im brdligat gi m-a poftit induntru. Fratele Dorinei, colezul meu de clasd,era in cu lmea unei satisfacfii sadice. RAdJa de se pripddea. M-a vdzut, in sfArgit, umili t, injosii, inferior, cei ptiEn sub aspectul exterior, pe mine care alta data il depageam in muite privin[e. La Chiqinau, intr-adevir, aproape togi cunoscufii g i prietenii mi considerau nebun. 112 i ('c biiat bun era! zicea V'T' - pAcatcir s-a ficnit! 'l .rta.care aflase de sosi reamea, a venit la Chiginau ,,,ul,lini,iinnriiorat. il sfatuia pe Vlad sa ma urm areasca r l',rt Iru cuti,ra am itrnebunit cu adcvarat' i - Dar cum de te-a lasat inima sa nu cobori in Perival cont ir s-o vczi pe mama, sti ma vezi pe mine' ci [i-ai ma ipte Ci"tlElnau? iirtreba tata indurerat' i;;.';",;;;*'J dacA - Pentru cd era noaPte 9i,oP9l nu eram sigur ln vlata,' srrntcfiacasi, daca suntetl ' -i;;, Iui a totuqi, nu se impaca cu gAndul ca baiatul mal departe cu trenul qi na venit direct acasa' trccut gtiut Eu insA erim sincer; pAna la Chiqinau n-am me i' Razboiul adusesedespariirfii r;;;iil.;espre tule urmari nePrevhzute' Tot De l a Chisiniru am venit cu to[ii acasa'la CoEeni' qi fratele mai marc, Petru preotu l' impre; t"^lt .t;i; al ot"oteisa Maria' Dcsigur, obic-ctulglumelor' "iii.l eu' $l astacu atat mal spiritel6r si al compatimirilor cram qi nu mai beam vir-r nu mai mAncamcarne' "\"ti.o.at "u Petru imi arunca in farfurie cAte un picior La m asd, de gaina fripta, zicA:ldu-mi in hohote de rAs: - Na-ti un diavol! Tata insa era disperat qi zdrobit de ruqine' mdninci - Tu esti slab,imi spunea - 9i daca tru mai ponoi a" vin roqu ai sa te imbolndveqti q] .o."" "iit"irt't qi ai sd mor i. CAnd se intAh,eacu oamenii din sat, sPuneaindurerat: (adica -- Uitolirra la e l: aqa cum este acum l11i:9-: gcoala.prtTill^",: manastire)il puteam facc numai cu lel Pe la *oi urr"n^ nevoie si cheltuiesc sute de mii de gcoli inalte. N-?int r-o duminicd, am stat in strani cu cAntirefii' obiqnuiam atunci cAnd eram elev m aiintrat in altar cum Dar dupa ritt.ta""t. Oamenii din sai nLl m-au cunoscttt' p e tata: Liturghie, credincioqii l-au intrebat IIJ

- Parirrte,da' cine a fost prcotul cei batrAndin stranA? - Era tnai batrin ca mi rrc? iscodi tata. - Mai bAtrAn,rAspunseun enoriaEcu hotarire. - Era Victor, baia tul rncu, zise tata rizincl. Tata parea mai tinar pcntnl ca sc fcrchezuia qi se . tundea. Cci tineri ma privcatr cu o curiozitatc anlcstccatacu sparma. O fata m i-a spus ca i se ridica parul iu cap cAnd m a vccl cap lc t os in s t r ana . Da r clupa ce s-alt mai obiqrruitcu mitrc, fctelc catrtau sa ma ispiteasca. irrsa l e raspundeam: Eu - Cu .re ' v eniE i v oi s a n ta i s p i ti ti ? E rr g ti l r c e s u tl t petrecerile,gtiu ce sur"rt balurilc,'gtiu cc sunt fcmcile, _ dar v oi nu gti[i cesLirrtplacerilc. ctirate,pliccrilc duhov_ niccgti,carc nr.r-{i las damaraciuneirr sudet, nici mustrari cl.e congtiin[a.In conrpara{iecr"r placcrilc trupeqti, place_ nle.dunovllrccEtt sunt ca senirrul cc.mh-ri fa[a de-mur_ daria parnAntuiui. Desigr"rr, nimcni ltu lna in[elegea.Caci nurnai cine a gustat qi a vazr.rtcit de btrn cste-Domnul, rrtrmai accla putc.asA-mi in{elcaga fericirea I aurrtrica. lntr-o ascmer"rea situa(ic, prictenii iqi dadeatrparcrca fiecare in f elul lui. Urrii zic.-au cA rn-anl scrantii la cap, al[ii ca n-am fost in stare s A ma itrsor, citcva fete au foisi cleparere ca din cauza lor anl4rlccatla manast ire,iar un preot din satul vecin srrslitrea ca Llrlnarescsa ajurrg ePiscoP. Ntrr nai firama, sarr-narla mama, rrn s-a incrczut nici in parcrilc ei proprii, uici in parcrile altora, ci m-a hrat cle nlA n a , n t-a c olt Llusln c ar n c ra c i , c .rrc i n a c c l a s i i i n rp servea qi dc bucatarie,s-a agczatpe pat lan ga fr.ciorul di iubit gi m-a intrebat: - Ia sa-rnispu i tu mic, cjrrctc-a facut pe tine sA tc.duci , la nla n a sttr ca - Dracu', i-am rAspurrszirnbiud. 171 loc Ei, ir"r sa sPui ca Dumllczclr"' vrind nmintrerui-rt-o gi i-am isttlrisit ct ttn clial'oltrl' mi-a facut ccl rnai marc biuc' rar'r, faca r,,r-n1i - Nu cumva Pclltrtl ca t1ute-am ltisatsa te casatorcqii t'u Dorina? mi intrcba mama iu cont tnuarc' mtrstrari Dc buni scama, biata mama avllsese tcribilc - dincokl de Prttt - aflaseca Victor al .'f .urlgiii"la ciinci " plingea O ,'i sc facusc'calugar. vccinii mi-a spus ca nlan1a pirLrl .1in caP, perltru ca' impob'ivirrdu-sir ;i-,s ismulS;ea caleamatiAstirii' cu ,'asatorici Dori,ra,fiui ci a apLlcat ctt toate a ccstc.'t, i-am rasPtll-ls: $tiirrd dc - Ti-aduci alllilltc curn, fiind irr clasa a $asca oari cA \/rcatl sa ma scmil'far, li-arrr sptrs Pclltrll prirna ca asta' ca, {accalugir, iar tu miiai r,isPl-tns tlacir fac ltna i 1ii ci l umca i n caP ? ia - Da, mi-aduc amirrtc,zisc malrla, inseuinincltt-sc fa(a. mea' - Ei binc, accstgilrd a staruit lncrcu iu r-utlrtea tl t'gi ntr-[i sP tl l l c.rn] tti ni i t" - Dar'caic att fost ntrltivcle?Cine tc-a incicmnat?Ntli pt-: il Lrlcsiematn Gala Galactiot't"' toate framatrurat-trei Attrnci am inccirpt sA-iistorisesc ;lccstc i clc5ertaciunL.a l-aur e-lcscris tarile melc latrntricc. vorbi t cl esprcj crtf ;r \l ;rnttri to r ult r i' dcspr c Iut.ni .I-am mi, dc'sprc iad, clcsprc mttrtl ari't 1''lcatclor lloastrc Sl unc.ivic!i traita in cltrhul evangireiic' frumuscg ea t'lcspre lllAnta ii't Unlp cc cu ii Povcstcanl toatc acesltcA' clc corrgtiin[ a l)ctltrtl trccnrotionaia, cu virclifc ''.'tlstrari spuniuelu-mi: ci cr-rtui a inccput sa planga, - Fcrice cle tinc ca ti-ai alcs calca accasta! Marc.nri -af ostbtrcuri aci ri Ll atrrar-rzit dir r Bur alll( - ll1 clc' .ruit ,,,..,rt" cu'i *te. i. pius ma btrcnrau llcspLls dc P ocai n!a. l i rcri r.ni lei c

De fapt, pocainfa mamei incepuse inca de pe vremea cAnd eu eram in ultimele clas e de seminar. Acest lucru l-am constatat eu insumi in urmdtoarea imprejurare. Er a intr-o duminicA dupa-masA. Tata iesise de la biserici qi, dupA ce am mAn.oi, r ."-u.n r"tras sa ne odihnim. In cash era pace. Nu era nici o neinfelegere sau ce arta. $i to'rugi, cAnd, dupa odihnd, am iegit prin uqa din dos, am vdzut-o pe ma ma gezArrdsingurd pe prispA gi plAngAnd. N-am intrebat-o de ce plAnge, fiindcA e ram sigur cAnumai pentru picatele ei vdrsa acestelacrimi de pocAin{a. Acum insi, cAnd m-a vAzut in hainA calugAreascA, mi-a mArturisit iupta grozavh pe care a d us-o cu ea insagi gi cu diavoiul. Ca sA scape de befie, mama igi pregatea un cea i tare, cu cAt mai multa esenta. $i cAnd ii venea pofta de bauturh sorbea din ac est ceai rusesc. Dar diavolul n-o lasa in pace nici noaptea. Odath, seara tArziu , se dezbricase gi, cAnd s-a culcat, a vdrzutla un moment dat, un monstru negru care venise sa tabdrascapeste ea,in pat. Mama s-a sculat repede qi s-a inchinat. Monstrul a dispArut. Altadatd, o voce de barbat o striga pe nume din tiirda qi, cAnd a ieqit sa vadA cine o strigd, n-a vdzut pe nimeni. Dupi cele unsprezece l uni de mdnAstire,pentru mine lacrimile de pocain[h ale mgmei erau comoara cea ma i de pre!. De data aceasta, mama era ceamai in mAsurdsd ma inteleaga.$i totuqi, inima ei de mama imi mai punea o intrebare: - Bine, te in{eleg, dar de ce sd te chinuieqti aqade rdu? N-ai acolo nici plapumd, nici pernd, nici mAncare bund. Tu eqti slabuf... - MamA, rispundeam la rAndul meu ingAndurat de-ai qti tu cAt sun t eu de pacatos qi cAt de bun a fost Domnul Iisus cu mine... . cuvinte m-au podidit-lacrimile' Iar mama' l,n ,tt't'stc m-a mAngAiat lnrlurofitt al, Ei-apus mAna ie capul meu, ci nd eram copi l 9t ml -a zl s: I n nl tut(' i ' l'r'irr(clcg,te infeleg, lasA,nu mai plAnge"' lirirrn,amindoi, ca la rugaciune' I'rolitirrd de acesteciipe sfinte qi gtiind ce-i mai lip,il':rlr' tttantci,i-am zis: I'iruA acum tu mi-ai fost mami, iar eu !i-am fost fiu' I h. ,rt rrrn inaint e eu ili voi fi tata, iar tu sd-mi fii fiica' negreqit' Dacd nu n r.(ultil ce-[i spun: si te spov.edeqti un duvecini, ;i tc' sporledeqtila pieolii "';'' la vreo manaitire,-de la vreun,schit 9i sa-gi Ir,rvrrit'dc -lege-fi t.ttit.'qti, sub ep itrahil, toate pircateledin copilarie' ',,.r, ('rt accst prilej, i-am povestit c u de-amanuntul cum r,r ,,,r, .rpot"'dit du insuriri 9i ce mareuQurare am simlit' si sa Arrr 1x,r)aluit-o se roage ori de cAte ori a.rc.rAgaz' rugaciunea lui.Iis us 9i,sA in minteiei ,,.ln ( tt(.irs('il zilnic cAte un capitol din Evanghelle' ln telul "r"inictatmi-a fost al doilea prieten care m-a in[eles' ,r,:"ri,i -i*o i, ., ,lir;,1" mine qi nu m-a socotit nebun' Primul.prietcn ,r lost Paul Nica. A cesta a venit cu toath serlozltatL'ala .a"J sosisemla Chiginau,mi-a cerut inform afiicu "ri',.', la Frasinci,m-a iniuraiat pe caleacAlugariei' iar i,, iuiic qi , r:,tl tzi ' stc el cal ugar' < 'l'irta,desigur, a simgit transfo^rmarea dir-rsuf letul maii ascundeaEvanghelia' rrtt'i,ir irtccpilt s-o urmareasca, sa I rrtttltt -i tc'a^md nu plece la manastire qi sa-l lase singur' 3. NERABDAREA n ('ilsaimi cra tare greu. Trebuia sa rAd qi sA glumesc crr lrir[ii gi cu prietc nif aturrcicAnd imi venea sa Planq It ,,,trrrl'rog. Siigura mea mangAiereo gasca min biserich i ri l rtl r' n' l Arl cui am Qima ruS am l n tal na' I t/ 176

Bisericaera-clcparte casa parohiala in care lclctria cie , far n i l i a p rt' . t t r lr r i. F r s c s c zi .l i ti i p e v a rfr.rl c a l u h i c . s a d fle aproape qi de sattrl Tirsira l;ir., se afla dc. cealalta parrc. Sosise iarna. C azuse zatparlanrultar.Tcltugi mA c-lu_ ccam zilnic ca sa ma rotr in biscrica. in tr-o.climirreaqR, cArrl m-anr indreptat spre bisc,rica, s -a lu a t d u pa m r n c c a( c lt rg trl l o l o l a np " .n r., i l n rrl u i a m c rrttotclc'auna c. itc o porfic c.ic crr piiinc. Vazarrd cA r.trr se intoarce acasa, am inicriat sa -i alung cu bulgari dc zapadii, clar cii[eiuqul statea cit statci locului"Ei apo i iariigi alcrga in urma bincfacatorului sau. Cgnd ajurrsla uqa bisericii,am cie scuiat lacatul qi 11 am i u tra t iuiunt r u, gA nd i rrd r_ r-m c a mi c u { u t c a q e i , A r.1massingur, o va hla iuapoi spr.ecasa, adtilmccAud proaspetc.I ntr-aclcvar,clup.rcc a scArrcit timp un )1.-:-t-/ t a u$ a ca fcl nqullt u s - a m a i a u z i t. Bu c u ro s ,m i _ a m c o ri _ tintrat Acatistul mai departe, fiinc-l sigur ca acum cafelul a ajt rn sa ca s a. Dar c and am i c g i t d i rr Ei s c ri c a , a rc m i _ a m fos,tmirarca, vazinc-lu-l.peca[clugul mcu culcat hr pra_ gr.rlugii, ctr.zapadatopita in jirul iui. Bictul cafell CL_ar fr tacut e l, daca ag fi iegit prin uqa din altar sarrdaca n_aq fi iesit deloc? Ce lcc{ie d e crcdinciogie, de devotament mi_a datl Mic u l a n rmal ar f i aqt c pt atJ ;r ap i n n a r fi n ru ri t c l efri g trq gi dc fo a mc, . c u nadc jdc ac a l l i n i r-i rn m o m c n t i n a l tu l u q l sc va cleschidegi va apare ccl ce a avut mila qi i-a daio br"rca[icii pAine.Domnul Iisus a avut mili gi mi-a dat de tot ce a avut mai scunp. Timpul_trecea grell. Oricc zi pierduta in zadar ma cor$ urna. Parcaii vec{campe copilagiicarema aqteptau dirrcolo dc Nistru ca sa lc ist ori.scscr.lcsprc dc'spre rai, c a dcre ap ri m ilor oam eni E i d c s p rc mi l a d o n rn u i u i Ii l u s car-ene cheama inapoi in grddina cea frumoasA. Iar o rdinul de la Mitropolia Olteniei tot nu veneal 118 ( ',rr,,\nu pierd vrcme.a zadar, al-r1 il'lccplltsa prctiatr iu irr krcul tatalu i mcLlr carc ntt vclia se-qi rupa lr'li1',r,r vccit r eulr de Ma cl pi rrl i r' l t,k' cgeaba... duceampri u satel e car[i El'rlr,,ull vorbi cu oanleuii credinc iogi,lc daclc'anr tlc gl rr,vi stcbi scri cegti i,ar cA nd i i i ntaream P e ci m a vc,lt',rrrrPc rnirrc insumi iutarit. $eful de post creclcacfr (' rrrrrl ,l r r u propaganda sti l i gti l or... Ma i nj ur a in f a[ a cazl tri pl ecam i t r sat e m ; r i l rrl Jl rti nrcu. Iu ascl nel tL' a M-am Irrrl t,| ;111111c. dtr s, astfel ,pc j os pi na l a Cat r anic, ,,,rtrrlrr (' arc am copi l ari t. A i ci nu m-atl ctlllosct t tnici i | { )l)ilr ( u carc m-amlucat de-a ,,mijoarca" , nici batrinii. t rr to(i i i nsa erau ncdunreri [i : ,, ( )nrc cc I-o fi facut pe baiatul parintc.lttiGrig,oric :.t. ',,1 t illttgareascir?" l rr.r i ari ra gr ca, zapada mul ta qi ge' r.Tot t r Ei at At la ph,t,rrt' cat Ei la inapoiere, st rabatalld zeci dc kilomctri, rlirr fericirea gi linigtea laurririca Pe Sarc [i-o da ;irr..l,rrn .,rnlillli'rtatca ltri unita cu rugfrciuncet Iisus. Imi vcucau i rni vcnea unrilin!a sfirrtegi lttmirtoase,iar c.1nd t',,rr(luri carc de bucurie, fara sa {ilr seama cle viscoh"rl l,l,urll('ilnt rrrrr,rl cl ca obraj i i pe dea l ul Magura. am irr irlta zi, tot de dorul singr.rratafii, luat-o clin lrou Mi r gura,cel mai i nal t deai di n tci atapr ovilr cia,ca l ' ," ,tt' la ',,i 1il,1 sP()vcdcsc urr precltPc care luntca il socoteaca l ,{ ' un ()n1ce l l u cra i nt reg l a rni rrtc.E u i trs a il iubcaln l,,.ntnl cir cra intrcg Ia inimi. Avc'a ttu suflet curat ca dc r o1'il. l)11i1qtcle lv{alac- aqa il chema pc preot - m-a nrai rrrritca pc tlll frate. Nu qtia cLrnlsa mir ciusteasca I'r miI' rrrt..i i i nclvrenreaC raci unul ui ,preoteasa a pr egat it l o nlilr;ilDc care uu se afl au decit rnincarttri de caruc. Eu rrrrlirrstirscmcarnc de cind paqisem pragul ma nastirii carllc. Aici insa m-am I 'r,l:, rrci.N ici acasarru mAucase-m r ,rl l , rt, corl ati r,ntr-o marci ncurc.l tura.P c de o par t e nu tl i \'ot,tnlsa calc rcgula Frasineiului,iar pc clealta parte nu \,{)r,|lilsil calc dragostcace mi sc arataseiu casaaccstu; 119

prezellla Iul llsus. lntors acasa, din nou stateamca pe ace.O zi pierduta llf pe ntru mine un margaritar picrdut. Iar fard ordinul Mitropoliei nu puteam tiece Ni 'strul. r_nama imi.pregatise cele de rrebuinla pen_ ._.]t]T:_ltTn rru orunl. Mla procurat o pereche de cizme, o caiitila si o vesta chptugita cu ldnd. tipsea n umai ordinul. . \aa galfesc, mama, sa trec Nistrul apa, fari nici o autoriza[ie, ii spun ingAndurat. - Vai de mine! Cum sA treci aga?!sdri mama ingri_ jorata. N u gtii ca te impugcd graniierii? ce daci md impugca? i-am raspuns calm. Voi fi I - : $i fericit ca mor pe caleabomnului. A doua zi, diminea[a, eram hotarAt sa p lec, far6 sd mai Totul era aranjat 9i, cAnh sA pornesc la is_l:!t g9.ilyt. s-a r vit o piedica la care nu ma agteptani.Mi_a fost 1rum, cu neputlnta sa plec. Foar te.nelinigtita de hotardrea mea, mama se ruga pentru mine. $i iata cAa treia zi dimineafa imi istoriseq"te urmatorul vis care pe jumatate era vedenie. De_$i dor mea, mama vedea, casa parohiall aga cum era. Se vedea culcata-in patul ei. Vedea g"o*Ll .u." desparlea cam-eraei de saiiga ce ducea in Sdaia in care qormeam eu. La un moment dat, mama vede c6 trece un tanar, un prieten spre camera mea, ca s a ma vadA. y111t:.1 .epede,din pat gi se lua dupa tAnar, pe care rl srmtea ca pe cel mai bun prieten al fiului ei. Cand mama rntra, ln urma tAnirului, in odaia mea, md vhzu dormind ca de obicei: cu capul spr" g"u* gi.r', picioarele 720 preot aqade bun. PAnala urm6, am calcatregula Frasi_ neiului numai sAnu refuz dr agostea p."ot"trl, ii.i;;; acest sferadragostei maiirare d'ecAt caz e sfera'p;rd i;. se,inserase. Eram silit sa treCprintr_o __:.1_t]ril?rere,, paqure.vlscotul n dicasenamefimariqi eu erarn sinqur. ]ofusi.simfeam parcir o bucuiie, o ,iaJ"lJ", ,l;]3; sprc soba. in acest timp, prietenul sc afla la cap'ltaiul ,r\"r'r,t" aplecasc as upia mea, privirrd-u-mir cu mttlti u.iia'riatuloste. Si decidata,acesi tAnhr fru mos, cu o fali l:,tiat'aca d"ecopil gi cu o tunici neagrd inchisA pAud sus' sc r idicA, se opreqtegi-i sputrc mamer: - inchideqi uqile! arntAnd cu mina spre uEil e din afara' Mama insd, miratA, ii rasPunde: - Bine, dar uqile sunt inchise. Atu nci tAnhrul rePeta: - inchideli ugile! La aceste cuvinte mama s-a deqteptat, pur tAnd in suflet o bucurie negraitS care a durat vreo doua saptlmAni. - Parcd cine va mi-a spintecat capul, Povestea mama a doua zi - qi mi-a turnai acestvis-plin de atAtabucurie gi fericire cum n-am mai avut altul in viala mea' - Visul tiu, i -am spus mamei - inseamnd sh nu plec fara ordin. TAnarul e ingerul meupazitor ca re i[i sPYng sa inchizi uqile, adica Ja nu-mi dhi voie sd plec pAni nu-mi vine a probarea de la Mitropolia Craiovei' de nerAbdare sd plec cdt mai repede Eu insi "rduobinevestesc pe Iisus copiilor'-Vedeam cu mare ca si-l a"i"." cum trec zilei e qi saptam?nile fara nici un rod din trec Nistrul ;;;t"" ;;". Daca uqile s-au i nchis ca sa nu fi fari onto.irolie, cugetam eu - poate cFr.ar mai birre si pG to Chiqinau sarila nalgica sh cer de la Guvernamant iti a" to Episcopie un ordin d e trecerea Nistrului' Dar nu stiam t'ttd" dt fi mai nimerit sa ma duc: la Chiqin Au i*'fu natgizin deznadejdea mea, am luat doun biletele: pe unul am scrisChigin du gi pe altul, Bal[i' Le-am aqezat' qi ["uru, p" masuta de lAnga ca-Patai m--am rugat ingerupazitor pentru ca el, in timpul noPtll,-sa dea los lui meu Uif"t.to sa rainana numai bilettil cu oraqul sPre care o "" trebuia s?rmi indrept. Dar no aptea am^visat t-o,u.Pulq imi da ios de pe masuta amandoua Dlletele' minA care ' 127

Era clar: nu trebuia-saplec nici la Chigirrau,nrci Ia Balfi. Pentru ca, peste cA t"rrn,it", Pq.-:? venit orclin,l de Ia Mitropolia Olreniei trimis ^llo ae c1ir" i#","f" Sirneon, stareful meu. Mama nu mai putea dc btrcurje ci n_am piecai fara ordin. Tarc.ii cra tcamA ca nti impuqca grArtrccrii. - Manra, i-am zis.attrnci _ .la'ca-";;"r afla intr_o groapa pli'a de de vicrmi qi a";".pi, ^$ dc acoio iar 'oroi, rn-ar scoateciucva qi m;al tluce ir.rtr_o (r v griclina phr-r;;j; 61 flo ri gi elepasarelc,i" nl pfarlg"z'..r ce.sa plang?V_ag Uuc'ura, rdsptrnsemama, fa rA sA gtie undc fir-rtc.Ete baiaiul ei, de ce plingi gi fi-e frica sA rru fiu om orAr? C.1 , ^:_1]:],:i cloarmoartc.a trecedin valca ne plingerii in raiul tuturo r fcricirilor. i n q cl cgc c - r nis pui, z is c c a _ d a r ma d o a rc c a n l a n l a . ^ _- Of, fa cu *inla rid i Ji nd u_gi,r.r-rii rf ." i"i] numai irrim a de manra si n-ai! Cu toate ca nu curlo$tcamsentimc'tur de mani sau de tatA, t' rusi imi ,lacicam ,;;;;;;;;a mama are dreptate. Caci de murte ori;;;; ;"-;}';;r" g" .upur ,.,, poate prirni inima. 4. PttrN vrscol $I FURTUNA CAnd sosisc orciiuul, iarna era irr toi. NirrseseEr rziscolise atdt de r-nultirr citlse irlt."."pr"r" circulaEiat.e_ uurilor. $tirilc sosite de la,gara nc,comuni cau ca linia feratA inca nu este aesfunditi. E" f"ra ,rr'aveam timp de pierc{ut. Mi-anr luat ra.mas bun cle la paringi qi am pornit pe jos, fiindca saniile in"a o"_fi .rSisera partie. Vladirnir qi Dorina m_au insofit lv{ail" ;;_a ptr.s cele necesare de.sagi, in mi_a clat baii de d.._-;,nlo.,Gni 72 2 tare mult sh uu mir cltlcpe jos in Trarrsnistria,c{upacuur ii spuscsemoclata,aga in trcacat' tro g"t, dar zitta era frttmoasa' Nu ningt'a' rtici utl viscoicl. To [i trci mergcatn iucet, fara nici o graba' $tianr .i"" .it..tfi trcnurilc';i, dc ci, uu aveam o orir fixa cind irebuia sA ajurrgemin i;ara Pcriv'al P.t't'lrtlm n e faccam din targui Corneqti planul sa gizdiim la v-rclrrr.prit'ten .atli va apa rc primui trcrt Merg'ind alaturi dc bar"ra lil"e, Vtaa se giirdca I mi-a spus-o mai tirziu - ca daca Victor c*, t-'oi,Dutnuezeu va face in aEa fcl incit sa " ap ara trctrttl. 'Alurrqi toli trei in Corncqti, nc mai oPream c'linloc in loc ca s a admiram vreLln peisagiu satt vreo cladirc' oasind asale.Dar iata ca,in momentu l in care coboram Ioi" e"tal intra qi primtll trcu, iucct, in gara Pcrival' Am r i ma.t ui mi (i dc buctrri e. L-am inticbat pe impiegat daca s-au dat bilcte' Luati-va reiedc bil"l"t.' Ei urcafi-va itr tretrl Urcindu-ne in vagon, tofi trei I-am mullttmit lui Dumlej' m-am nczeu pentru ptlrtarea Lui de grija' Cu accstpr i rtc trimitc dcsct'r.onuitit, inca b clata,ca Dtrmriczcu llll sau periri prin . "'iseSi vcdenii cAnd vrcm sa-L ispititn dcscopcriri ca Pc un fcl de hocuscind ce rem asemenea mar r dr ic'ca la o.i tt o." p.ratus, cl i n ctrri oi i tatc sau-di rr suflctului' cAnc] [atcr, Aot'.antl e vorba de mintuirea avem suntem la r.lsc rttce,cAnd sttntcm disperali qi ult uici un sfat, nici o h'rmiua,nici o pova(d' nici J" vise' aiutor, un "l.al".i atunci Domnul ue iudrumh direct prin Caci, in accstcaz' El vede chiar prin miuttui' ""aJniisi dorim .9i nu ccrcm curalia inimi i noastre, qtie .a n-tt. l ucruri l esupranattl ral edi nmi ndri csaudi r r ct r r iclzit at c ca la targul moqilor' -" apogcul' a i a" a" nn.r ai uns l a C hi gi nau,gcrtrl -5i -a t ins. qui cA rutel or crau,i ar mana sc l i pca d c clr n{ a uqii' R oti l c iana cramefv, ntai cttnoscusetn o iarua N"^ai it"t1'SZS, | 1.7

aqade grea.Atuncj se inzapezise tofi pasagerii fost canto.nali trenul Ia Ungheni ,iar au in .fajiif" C.F.R._ului. unde Ii s-audat n.113 u, ,ol1^r.uP,a*Ani "1r"i; ;;;li*i* linia. ,i*p de vreo phnas_a desfundat *o. pe'tru eterge ;fi:?#..g,X1:iil ". doar'aqa;i;;;,, pi_ O data hotdrArea J -n;a.g ca siJu ;;; il ffi:'#:' :i',1{l$':fn|}'"hlti fi pregetatsa mi dau-vi;d. ;;i"*'i. :::ilf# ft"illi*"rFi,i:qlil_li,ffiTilil:ffi p"n"' Domnul ilJJl[':*:l*:'::^Y:'o* '" 'u]il era mai de Trecusem barieraoragului'Pe cAmpgerul mai ascu[it' La musta(i qi barb a p";;;;; "i*q*t ii zdrobeam aveamfurlurr oe gnealh'Din cAndin cAnd' pe careil a veamiu i"n"t"t" de mAjreruibastonaqului ",, de ri".o* lurgurii mAner =*11 ?aT ore ^ai"ti."'"G.1*i dupa cAteva de mers'turlunr se r" rii.i*^'". Dar ?;;;; i^ ac estea il. bi"*,ri eragreu,dar cu to.ate in or"_,",,"ucondifii. Dupa cemi-amIuitramas bun a"f trf,, *a gdndeam catotuginu suntsins,''.no_irul'r,r-,i,ii*ji " raFecioarA eraucu mine.Fie cX; venit di. faf h ai" spute, sl.*i;;^;;;:'.1";#."'rt 'uu 724 i". cosul ;;il;; *:1T:9t ir.r dc ." y i, t,iu,'m rarermpresionat plecarea.mea dilr ma l'rea Curata p""ion.a'oSllmigelegte spate va apara am ?r aQa Purccs'sing ur-singurel, p.i,i"it-i'iiffi;:: gt mei aragr carema asteptarfrln 8er zdpezispre iopilagi"i EgorTimofee,,ri"i tatatnorinei, cAndm_avazut intors ,: cu tarba 9i cu .dutam6, 1: T.rlrtire, plin de bucurje mr-a pus intrebarea: cum stai .u f"ri.ii" oZ EI singur, bahArrul evlavios, careaveaau.uito".rr_itoagtia ca e o mare ferici resafii cu Domnut. I".;;;;:;;tzidar ce_gi goseaua ducca ce "o."pi.n.on"a, spre.Tighina in a""rogir{u. aveam dec6t iumatate ;"pti*,;Ii#?;l, o o" mea. ling6prosol ,"ni,Lfr.ii"i"i"'i,onro, cumnara Pe $J pus .irr desaga raiaico.";M;;ili;ir'r',,,nr,n ammai ain din spa.te Icoana MaiciiD:-m lurl.rt;li: ;;;;toeam cea _ ca'd ougmanrrl va ataca ma din {afase irf,ia" Hristo s, iar cAnd voisamalovr va "o :l:*?l'#T#i,TJ: ""r,,rip,iri,"..i_"-'.ililii&::4ffi .ama nd na o inima measimfeam bucuriedc nedescns' " ^i;;qt*i" in militare treceauuna dupA a lta' Din cAnd nu ma bagain insa nimeni cAteo sanie, caiJ tiiai trecea se oPreasc a' t"n*a, dar nici eu nu f'rccamsemll ca sa voia Domnului' SprgsearhcAndam L"-o* fatot toatein Am batut aiunsintr-un sat,am chutatsi dorm la cineva' dar ei uu m -au ugi de'ale oamenilorinsthri[i' il A; La Afiasit tot felul de motive.casd mA refuze' ;il;. cu la uqaunei cdsulemici' acoperith paie Uitut irt*^, iar s-a ""'t Deodati' uQa deschis' in ii."'ltp".a sarhcacios' o infatriqare i"ai"f Lgii a ap drut gospodina.tot"i :Y. toatd mAhU"."t"^* 9i prietenoisi care mi-a risipit cele bogate' meu dc gospodinele ;;;;J;tiin'sufletul iasei' urr ldran foarte paqitindu ntru, stapAriul tA"a "* mla Primit ca Peun frate' Am mAncatimprede treaba, de pa .t ani do,mit iir acelaqi cu ldranul atAt intr-un "iEi atunci, ori de cAteori Po Poseam ""i-." cu. """ltofi"..'pe .ti'..t"t"t.racacioase, acoperite paie Ei ;:i;i l;; Acolo gas:a,Tintotdeauna' aaa"o* greE' il;;rf;i';" caldaqi un pat cald o mAu care ;; i#a'. primirecald"a, A doua zi' ia plecare'le iare imi dezmorlea.tJ;;il' mama in iaru* .at" un mii cadoudin celece-mipusese dc sapun)'Ie (vreunpro,op in

plus,vreo bucita desagi mal deParte' mullumeamgi Plecam , decAt Ziua fiind mici , iar-drt'mttl gte"' nu fdceam trei zile strdkm pe zi' in vreo d*ouasau ur"i iOzS oo de km' in ultima searhi.tram in ;;;;;;P;oopl" o'uEaveamun unchi pe careil chema "t^i"iilgrlir.u.i,, 725

Al 1lcr'oscp.,rs.rral. il, ..,tr,,.i,.,.i Dar tttt rirar,lt,cLricstc f:t't.li pe .st;arla:";Jl;;l;trf; rat sirada si casa u,1.i i"eteacunr. J iiillillt"a Nrr "' ro.u j* ,,qn i,i,;;i;:i,i;;;::ll;:',,,' L.tn(l a lll ba trrt o"lJl.illtl?,:l :"' "'a cllltoaqtc,ficare Llmva e shac]a Dos_ toievski? Dn. pc c irrecautafi? intrc.bauc,cunoscutLrl bincvoi_ ,.,r. oarccarcZaporojau; e urrchiul mcu. * 1., .t]u momcnta aparut fttn u,i ," 1r,, sr "r"n l,i tparafi' ".r"i r,.1rsia. oi"ro'"'nr; ", 3 a;1,H ".ii,li.x,:^,'j:;i :.r i;# :iiii l"i:,;n: :;n "i mc.i .u_'ri .la.J..f."on,o tii iteca icE rrcr pc cr tra re' eva 3::,""',':',tl T.' l fl:ly pe ccta[eniiorag ului srra a an. il oprisem is nrul bu'ulr.r ." rtl::i]'i:: ;f ijl' Jrn tcal-am ftrmir i cr.rm *;iil;;;;.';, "i:'"t'lT'.ll :l:': ttu Etiam sa-i iisrrs carc p<,va{uia ma ver.rgoarc, cci doi iar vcrigori crau pe f.orli.q, nu c.ladeatr nr cr u l t scn r r rde v iaf a. ii:,,':.I.:l,ti:#.;Ilu+l:..:#"iiffi il# :1:,:X':l,l,Iiir,.l]l' s =na a rse's, i",,i"!:l"ll,ffi: ccs i.i j,::1"':,.:1.iliffi " lii 726 Iata roadelc razboiului, cugetam in sinca mea. pocaitul di u b o rdt , it r l ho i er<1 ratacit i. dar in privi'fa.J;r;l;,;';1r/ot 'rtrltc, : i::l'J,'i ;g 1;;;,il;;,' ;,'":ffl'i,ij1l: ::.il1 "iil :*1 1'r:Ji ::fr ;'i'i"'"iiiii:i.l r i:1::3 :i.::l:: l H:illi; i,ir"j;T Mi-e i:#: Crairric,carc scria cAMussolirri cstc utr onr providcrr[ial, iar Llitlcr atletul itri Hristos?l A dotra zi diminea!a m-am dus la guvc'rnatorttl-colonel ca sa-mi punir viza pe ordinul Mitrop-ollct' Cinti m-a vazut, colonclul s-a aprins de mA nic' - Pe motiv ca-L prcdica!i pc Flristos va ducc{i si-i ct t cl i cfui ti pc b i cti i oamci ri .V a i rrtti arccIi i rrTra t r st r ist r ia de untdclcrnn' Nu va c cai, cu brrtoaie ;ier iJuii",'." iuqinc! Nu-!i clau nici o vizal - Domuttl e colonel, va rog sa ma ierta.ti'atn.raspuus cu sfiala - dar ctl l1u merg cu asc mcneaiuterrltt"' - Du-tc la protopopul oraqului qi,.daca iqi cla cl o ql ca adcv crinlA din carc-sase constatc ci te cuuoaqtc perltrtl dnmneata, atuuci sa 'ii la miuc' zisc ;;;;;;";;i iolonelul hotarit. BuP rotopopui oraqul trr cra pari tttc l c Galact ion clin Senrinar'S-a,bucuratmr-rlt ruiana, carc lra ctlnoQtt'a dc su pcrciil ;-; vazut qi mi-a .l'rt o adevt'rin[a plina lative. i-am Cinci am intrat dilr uou in biroul coloucltrltti si guvernatorui in ttuifornrA militara a dat a deveriu{a, frtt.iiit-" sl indaia nii-a oferit tln scaull' vorbi^clu-mi viza de t recerc a Nistrtrlui' mos qi dandtt-mi ii Diir pacate, colonclui avca drepta.tc' Iv{ai tirrziu' misic'nari cu,..io* 'cu dtrrere fratch-ri n'rell ca falEii ir"i"i

a Transnistria ca o haita clc hicnc' ac-luln.recincl cadavreleinteresclorpersotr ale' la ai mci' Cu viza pe ordilr, mi-am lttat ranrasbun dc ridicat dcfe-n* *it\ ^umit pelrtru ospitalitatc'.nri-am Cir nt l ar n sasi i pe tl mar ql am porni t^ di l r l rott l a drunl' pdxittrtr, sufla un vint atit de rcce' ^lJ*'* ""attia" ntit de taiosincit parca ca imi inghca!a il;;"';i*i""t Grirriccrul era imbrticat i^tr-o guba ;;;i;i;. iliil cu gi,r;in,i""ga 9i incll[at cu rri5tc.bocarrci ialp a dclcnrtt Eu dcgcrascm atat dc ratt incit utt ;"pal,na' fll;ild; 127

*:5H,.'* *TiT"|T* :i:1,;:llf Hffi H fll i"*r:*{#,":: ;tr:a::11: '1: ,.^?:T,ff',.*.iilil,i:T:r*:1,: ll",rn::ii:i 111fl e nere pe ain ;' lll ii,glill ;f ,:,Hilld ra ;;;: te e-ca 128 t in cd . #: il.: I;:fr 'l.'; il?#::H: " *g toina te, ci Cdtre seara ciocinr il,,l", X"'lS ,*";.l:*.'tl': n: "1 fii: *,ff ffi l: "ffi - Parinte, ai sa te prapadegtil ffi::::T:,il?il, J,".T:::n.""i munte,,,i.iunJeui;t?iijr.:f.=",.,":rT,$:f,",f a"i ."ii iJi:Li; se atenuau d.r.".ilulo. Pe qosea sufla u ;fiill;iT:$:il; pe masura cemergeam, il:::f parca mi ,i,r, ,'; r".*:*: ,3fpi"try;;**$Ultn it"i.."f,.["il"#'J:Iffi: :i.i.f3,caremi sespargeau il];*;iilr{ ,Yi^l:il,t", casimptu ."rpr.i5.)." "& 6'i"lf unul care ,..r'lot'o;:::: ".ozase.ca secrcrhr," rot de atat fti;j 'lu:txnn#;'n[1?Tiftf*+''':ffi bine i:?:ilH'l& #"T?.ttre*.'L'ei '"#r ilil;p""'l::if :?i:L'i,T#"*: ;'.1#,fixhg'iy$i[+!t?1"fi r ui trec ,,:' ili!;l1l:'J ^' aS Bi,o,! I ^vi t."p,iil t'rebasa pe Dincolo de Nistru, "?"' gerul.gi.crivafulse intefiserA.po_ gra.icerur,zad,iza, vd v prin Grigoriopol. Aici am poposit intr-o familie cle oaheni crelinci,osi.A doua zi era duminica. Biscrica cra arhiplina. Deqi nu era soba,aerul era cald. Preotu l sluji tor, vazAndu-ma, m-a rugat sa rostcsc o prcdicir. $i cum tcma mea prefer atA era pocAinfa, le-am v.orbit despre fiul risipitor. Moldovenii din Grigoriopo l au ascultat cuvintul Domnului cu multa dragoste gi luare aminte' A doua zi, la plecare, gazda mi-a zarit frunroasa icoani, cu rama bitutn cu pietricele colora te, i-a pl5cut atAt de mult incAt, spre marea ei fericire, i-am daruit-o' M-am d esparfit cu mttlta greutate-cle-.iconifaMaicii Domnuluiiare ma pazea de lovituri le din spate, dar cAnd ma gAndeam li folosul Eibucuria altora - preferam sa ramA n numai cu Maica Domnului cea nevizuta, care mi mingAia gi mi se descoperea de a titea ori. Distarila dintre Grigoriopol qi Dubasari era destul de mare. Iar noro cttl mett era ca, de diminealir 9i pana seara cAnd am aiuns in Dubasari, crivirl ul a batut numai din spate. A suflat toata ziua, mai putcrnic qi mai rcce ca ori ci nd. o Pe goseaam ir-rtAlnit sanie' Dar faranul era iutors cu spre cai. Era i rnposibil sa infrurr(i criva[ul' Te snatel-e iireca qi-qitiria obrazul ci un bri ci. Citeodata rna intorccam cu fal a sprc Gri gori opol ..E iattrnci mi sc. opr ca rasuflarea.Nu puteam iespira ditr cauza viscoluh"ri' Din loc in loi, imi mai sfarimarn [ur[urii din mustd[i gi barba,apoi imi continttam drumul mai dcpartc' Inainiatd uqo pe goseauasinguratici,-gindul meu era Pururea la bomnul Iisus. Ma gAndeam cit a sufcrit El pentru noi. Nu qtiam cum sa-l rasplatescnespusajertfa i tta.o. cu o cAt de micn ostenealFr. cum meditam la $i in dragosteaLui fara egai in lumca noastra phcatoasA, dintr-odath, ca din senin, am izbucnit clipa, aqa ac

eJagi in hohote de plins. Pldngeam de bucurie Ei de fericire. Ziceam: 129

,,Doamne, nu sul-lt vrednic de atAta bunatate gi de atAta mAngAieredin partea Ta ,,. in situa(ia in care ma o!oT, mi se pdrea cfsunt cel mai fericit om de pe fa{ a pdmAntului. Am inceput sa-I mulfumesc cu glis tare D_omnului Iisus pentru toat e binefacerile Lui. De m_ar fi vdzut cineva, ar fi zis cd sunt nebun. $i intr_ad evar, peste cAteva minute m-am intAlnit cu o sanie plind de func_ lionari romAni , imbrAcafi in cojoace. VizAndu_ma in lupta cu namefii gi cu visiolul, se uitau Ia mine cu atata mirare incAt socoteau, probabil, ci de buna seamd sunt un cdlug dr nebun. M_am oprit Ia prcotul care era originar chiar din Dubasari. Cand i_am ardtat ordinul apropiam Dubasari, de namefii cregteau gi ,-.9.:^:11 se inte[ea. T. rnrunerlcul mar Drne. A doua zi m-am adresat parintelui protoiereu, care era romAn. Acesta m _a intrebat daca sunt preot sau diacon. CAnd a auzit ca nu sunt nici una, nici a lta, mi_a intors sp_atele, spunAndu-mi ca se grabegtesd faci baie. Am rdmas tare amdrAt. Ma gAnieam sa intru ucenic la vreun cizmar sau Ia moari ii _ ai*i""a!a _ sa mai predau-copiilor c6te o leclie de religie. CAnd i-am.spusparintclui Lupa icu _ preotulin casa caruta poposlsem _ trista vestc, tofi membrii familiei qi-a u schimbat atitudinea fala de N" mai eram o autoritate in Dubasari -i"". T?, atu nci, prin uga intredeschisi, am auzit o convor_ , . Drrelntre preoteasagi fiica ei: - Ia gi.manAncd!De ce nu mAnAnci? o indemna mama pe rata et. - Da' ce sa mdn Anc? rAspundea fiica suparata. Mi_a mai rhmas ceva? i3 0 nu y]T:ry]t"t din Oltenia, gtiacum sd ma p.imeasca cll Era clar. inscet-tarea, uga intredeschisa, era irrclreptata impotriva persoa nei meie. In plus, toatA noaptea m-a necdjit o masea. Din nou mA aflam la o risc ruce qi din nou Domnul mi-a aritat, mie necajitului, direcfia in care sa pornesc mai departe. Am visat cd md aflam parca intr-o minastire cu viald de obgte. Era u cAliva calugari, in frunte cu stareful, in iurul unei mese unde se lucrau icon ilc sculptate agacum se lucra la Cozia. CAnd m-am trezit dimineata, mi-am zis ci visul este de la diavolul. CAci unde poate fi, pe aici, vreo mdnirstire in care sd md aciuiez. Duptr ce m-am spalat qi mi-am citit rugAciunile de diminea[a, uq a se dcschide brusc qi aPare un cdlughr romAn. Voinic, inalt, brunet, cu fata ra dioasA, md intreaba: - Din ce mindstire eqti, PArinte? - De la FrAsinei. - Nu vi i la noi, la Iosipovca?Avem o micd minastire ( u vreo qaseparinqi gi frhgi.Ne-am bucura dacA ai vrea ri;t fii impreund vieluitor cu noi. Poate cd voi veni la va rd, in vizit.1,i-am rirspuns, li,rrrdindu-md cA de mi voi duce la mhnastire nu v oi prrtca vesti cuvdntul Domnului nici la cei nari, nici la r ( 'l nl l C l . l)ar dupd ce mi s-au inchis toate porlile in Dubasari, ,l rr;t;1 ni ci i n casap ari ntel tri Lupaqcu nu m ai aveam 6s 1,,. ;rnrfost nevoit sajmi iau rAmasbun, s a-mi pun iardqi , ,lr,r;irgii umar qi sh merg mai departe, spre Iosipovca, pe r ,tr'ir't'l carc ma invitase era chiar starc[ul' I' ,rl i rrtcl cLupascu pl ccase de di mi nea[a la biscr ica. l )ul J cc mi -am i uat' ramas bun de l a t o[ i ai casci, rrrrr'l mindu-le'pentru ospitalitate,m-am indreptat spre 1rr (,r:;,i l ) omnul ui . i nai nte de a-mi l ua ramas bun de la 141 r,) -t

Lupagcu, l-am rugat sa-mi citeasca, intAi, mai lTill* o rugacrune, pentru ca_Dor inulsa_mipotolear.i J"i"] rea teribiladc masele.-BatrAnul p;;;l'"ii:; citit rugA ciu_ i a _ano t-am.rugat sa-m u nga'qi .,, nt J ; r, ] -e-f-. r.'tu A postotului la'cob. I parintele;_; ; ;r-it "i"_,.r,"f llpi, zrua aceea :.1"1 ;; arn nu m_am ai durut mdseaua niciodati. Durerea mi-a inceratde ir-rdata ill$i .; din biseric a. gtia Domnut rrl-ll.lucajir qi;;,";;"d^;" aveam pe ", nimeni caresa m6 aiute. La plecare,i-am mulgumit parintelui Lupagcu, ce_ ^ rAndu-mi iertarepentru supari rea ce i_am pa_ facut_o. rintele a ramas aoroapene'schlmbai bunavoinla in lui fa la de mine. Aceeaei h.ngosr" ai ;;;;;;;" rAu de cele intimplate le-a aratit U?ti t"i p'a.iri"fJi. Ei Am ramas chlar ata;at de acest^bAiat sufietatAtde cu bun, ca rei avut mult de suferit in viata. El mi-a povestit c?,, urya cu.cdfiv_a i1 ani, se.aflape patul de inoarte, fiind tuber."f"r]'b."ipo gr varsa ligheaneintresi d e sAnge.na.i.fii fi fa."^" pregatirile de irrmormAntire. Nici nu se maj puteada jos tlin pat. Dar iata ca, intr-.o noapte, il ;;f," p; D*omnut Iisus aievea, in vis. il vede venind,pi.!r"t"f nu f"l. ap"l," a$aza-pe pune mAnape capul'lui qi i l pat, ir_rtreaba: - Vrei sa te faci s.lndtos? - Da, Doamne!i-a raspunsbaiatul.V reau sa mai traiesc.Nu vreau sd mor. - Atunci, ziseDomnul Iisus _ sd te scoli di n pat gi si te duci pAnala celalalt .glt of .o*"i"i qi;sarult icoana mea. Cu ace ste cuvinte Domnul ,_u?iliiir.,""ar.rt. Cdnd a venit mamabhiatului,bolnavulir sp une: _- Mami, vreausamAscolgi sAmi duc r -' la icoana ' pina MAntuitoruluica s-o sarut. Vai, dragul me.u,q nu te mai pofi scula! ii zise __^-'. cu compatimire.gi chiar daca'te_ai forgoigi ?u"i TT^", rau. numar 732 - Nu, mama, insista baiatul - eu vreau sa ma duc ai sd s6rut icoana. Sprijinegte -ma, te rog! Mama l-a spriiinit. Baiatul, incet, incet a ner-s pAna la icoanii, a saruiatjo Ei indata s-a vindecat. Mai tirziu, s-a inscris l-a Seminarul Teolog ic din Odessa. Acum, cdnd mi-am luat rimas bun, baiatul era tot aga de binevoito r. La biserica, parintele Lupagcu mi-a dat o bucatir de colac cu care am Purces mal deParte la orum' La iegirea din DubAsari, am intrat intr-o casii 9i am intre bat care estedrumul spre Iosipovca qi cdli kilometri sunt nAnAacolo. Oamenii din casa-aurdmas mira[i cAnd au arizit ca mA incumet sa merg pe jos pAna la Iosipov ca' - Batiuqca, ziceau ei - e tare departe' Sunt vreo patruzeci de vcrste. N-ai sa ajungi pAira desearh'Druinul e qreu. Nir-i pArtie 9i omdtul e mare' $oseaua e troieniti, dar sa te fii de stAlpii dc telcgraf! Nu numai $i intr-adevar, drumu l era foarte anevoios' troieniti nu trecuse nici c.r nu era phrtie, dar pe Qosea ua un om, nici o sarric.Poighila intarita de deasupra nu ma pAna I a {i nca, ci se spA rgca E l pi ci orul -se i nfunda CAnd scoteam stiugul, se atunda drePtul' r'.cuunchi. n u"am noroc. totuqi, de cizme. Am inaintat aSa,cu greu, rriruil am intrat intr-o pAdure. Aici m-am aqezat pe o lrtrtrrrugAgi am incepirt sa rod bu cata de coloac inlh.'tata. CArrd am va2ut ca mA cuprinde gerul, m-am ii.tiiat gi am mers mai departe.Am ieqiiintr-o alta Qosea, lrt' t'flrsmai trcceacAteo sanie .A trecut una, doud, dar N i ' ,, ul -a l uat rTi mcni . -am zi s ni mi c. Irr s inea m ca m a ca agae voia lui Dumnezeu. Dar iata cd a treia 1,,,intlcam :,,rnir .r opregtegi rusul imi zice: sc tJrcali-vA, pirinte! M-am urcat in sanie, dar ai ci alt ,rv(',lnr inconvenient.StAnd mereu nemigcat,ma patr rrntlt'itfrigul. Dar cAnd am aiuns intr-un sat n^emlesc, r rrsrrls-aofiit ta o circiurnh ca sa fachun PoPas'In semn 133

de mulgumire, i-am dat o Eva,nghelic in limba rusA, am. mers mai departedc_a drd ptul, pe poteca, apoi o duoa drumul mare, m-a ajuns din ;;;.;"'"gi sanie, iar ru sul m-a poftit ca gi intAia oara si io" to.l^ rn^r". _ _ De data aceastaam inghe lat _ cum se zice _ bocnd. indica ite on men o. ai",o t. CI nJ'":; ;r5i;;'i..;;5; it !i licurici de lumin5. - Asta-i Iosipovca, spuserusul. imi Am coborAtla marginea-sa tului, i_ammulgumit bu_ nului mujic qi, .potrivlt.indicaliiloi unor-oameni, am I uat-ospremanAstire. Aici am fasit o camera caldi, un plt *i_i" ,prrs ci eram !io bucati de pAine.,CalugXrii ca s.fecla. gAndcamcAdc m_oiirirbolnavi MA de lllat pneumollre sau de plcurezie, pu{in am undc ,a ,oa. cel D.ara doua zi m-am scular pertect sanAtos. N_amavut nici mdcar guturai. ruitqf "1:g:iilii'i$i','i:[x'"o;!l?li'i;,?! s:"fi )";^y:':1::j",:!::l:qfi oi,"roni.a, "a,lt"r,"." ^;",i_ 5. DOUA ASCULTARI Acum griia mea cea mare era si fac ceva pentru Hristos. Nram trecut pe la Misiun e d;Jri.;r; nu fiu oprit la cancelarie, fara sh pot ro." .ol"tiro;;; pu care o p la nuisem. Acum ir.rsami_era f.i;t ;;,;;;; rtii"u; p.ri paminteasca pe care star ef. La Ti_o yl do p;;;r;i" Frasineiagfi fa-cut ascultareqi fo porii Siio dar aic i aveam alta misiune. T otugr m_am lasatin "o.i, voia lui Dum_ nezeu. _Dar dimin eata, spre marea mea bucurie gi mirare, parintele stareI mi-a'zis: , . - Frate V ictore, ifi dau doui ascultari: sa predici in "-^' " biserica qi sa predai ielig ia il;;r;i;. 734 Desigur, scopul stare{ului-era pdmAntesc' Pentru mine inia n-a fost decAtmAna lu i Dumnezeu care/pentru atingerea scopurilor sale, se serveqte de oameni, de tot felul de oamcni. Spre deosebire de Grigoriopol, unde erau moldoveni, aici'erauuc raiueni. Iar eu amfost nevoit, pentru prima oari in viafa mea, si predic in limb a rusa, fdrd sA qtiu tlaca voi reuqi sau t-t.t.M-am gAndit insir cd Domnul r)c c are il propovAduiesc este acelaEi acum ca 9i la i'incizccimf . iri timpul predic ii, cind se intimpla sa.nu gAscsc cuvantul potrivit, imi venea deoda-ta,ca o lum ini , ic fulger, expresia cea mai fericita' $i astfel am reuqit si ,ltrc predica la bun sfArgit. infala copiilor mi-a fost mai uqor. Copiii imi erau atAt ,1.,dr agi incAi lec{ia imi era o reconfortare, o mAngAiere, ,, rr.'arc?ericire pentru sufletul meu. Cdnd intramin clasa :.,r uitam inbchiqorii nevinovati ai copiilor, uitam de rlrA lr ),rt(' lrccazurile,parcd eram in rai' ln felul acestaam stat t oata iarna in Iosipovca' Am I'rr'tlicatin bisericAqi am predat religia pAna cAnd s-au ir,rrrrinatcursurile scolare.Am asistatla exameneleanu,rlt', i;rr cAnd cop iiior li s-a dat vacanfa de vard mi-am lrr,rttlcsagii gi am plecat mai departe- _ ia Arrz.iscm exiita undeva, pe malul Bugului, inci o Motivu[principal era sa binevesde nr,'rn,'lstirc calugeiri. tr.:,r'pfi11alte sate, iar motivul secundar era ci nu mA pe ,','1,i.'1,',1 nedreptd$ile carele sivArqeastarefulfa!3 cu -"rn n destul de sAraciqi necajili' Ii , lr,'l,rt'tiioameni cire I r rrrrittiitpc cal ugarisAfure porumbul colhozului, sAfure l,rrr:;i 1',iicde pe cAmp, iai cAnd pazn icii veneau plAnatulci stareful dhdea ce-iaqtepta, nt 1,,r I tit' lrica p'edepse i ,,r,lrrrsir-iinchldainbeciul manastirii. Bielii paznici, care sd-i divulge pe cirlugAri, au fost aspru rrrr irrrlrilz.trcau lt'psi(i pcntru pagubeld avute. De multe ori, starelul ;,r,, intri ii cur{ile oamenilor cu hArle{ul in ,,, 1,,:,,. ,i,tna 135

mana qi scotea sfecla ingropatA in curte pentru hrana familiei, ca s-o foloseasc ispre hrana cailoi luafi tot din colhozul oamenilor. CAnd-intra, autoritar gi ne gru, in caselesatenilor, copiii se ascundeau sub pafde fiica. El insa rddea gi s e lauda cu isprdvile ce ie facea.$i fiindca lacomia n-are margini, mai ierea de la prefect si restituie mandstirii cele cinci sute de desetine"de pAmAnt pe care le-a avut pe vremea faristA. Fiind prieten cu directorul gcolii, l-am intrebat intr-o zi: ce zic oamer-rii din s.at despre preo{ii gi cAlugarii nogtri. Directo rul, care gtia ca ni-l pArasc,mi-a rasp"uns deschis: - Oamenii spun ca nici de l a comunigti n-au auzit atAtea despre cilugdri, cAte vid ei acurn cu ochii lor. S talin,continua directorul - distrugeazidurile din afarA ale bisericii, dar biser ica dinauntru"se intarea; acum insl preo[iigi calugarii distrug piqerica cea ldu ntricd, pe care n-au izbutit s-o distruga nici comunigtii. Nu departe de mdndsti re (biserica noastri era improvizatd intr-o sala de corrferin{eEi spectacole)se aflau dardmdturile bisericii zidita de-moqierul Abomelicov. Biserica avusese cal orifer gi lumina electricd. Atunci, i-am intrebat pe sAteni: - Ce fel de om era mogierul Abomelicov? - Om rdu qi hain la suflet, rdspunse ur-rcolhoznic. - Dar c e fdcea? . - ii nedrepti[ea pe mujici, ii exploata, nu le dadea dreptul care li se cuvenea gi, cAnd (iranii veneau s6-9i ceard rdsplata muncii, Abomelicov chema jandarmii qi-i impygca. Apoipleca la Moscova, mugamaiiza crimele gi rdmAnea nep edepsit Avea doui mii de desetine gi avei de unde plati celor de la Moscova. rus easca, folosiriodinioarigi la noi,egata cu yffi:1 agrara Iata explicalia. Era firesc, deci, sa se ddrime ceea ce fariseii clideau pe o te melie alcAtuitd din crima Eijaf' Nu era dc mirare ca acum se jucau iezii pe darA maturile bisericii din Iosipovca. Rizbunarea lhranilor exploata[i gi nedreptali[ i de Abomelicov s-a rasfrdnt 9i asupra bisericii Zidita ae el. Aga s-a intAmplat qi cu filozoful francez care a strigat plin de revolta: ,,6crasezI'infAme" , pr ccum s-a intAmplat gi cu popoarele care atl cautat si tlistrugd ,,infamia;' din pricina ticaloqiilor sAvArqitede slujitoiii ei. Caci ,,din pricina voastrd, zice Domnul tste hulit numele meu printre neamuri" . Toate acestelucruri triste m-au determinat sAplec din krsipovca. Voiam s.l rimAn cu cele doua ascultari qi sA , r'r.,.g, apostolii, din loc in loc, binevestind Evanghelia co trrpiilor la gcoal a gi celor mari in bisericd. Cind am iegit din mhndstire toata lumea dormea' Nic i parintele stare!,nici calugarii nu m-au simlit cAnd ,rm ic'gitpe poarta. 'l're cusem de ultimele case' in fafa mea se intindea sk,pa verde. Eram fericit cAnd i naintam prin viscol 9i frrrtunA , dar acum eram mai feri ci t pent r u cd er a p lirnllvarh Ei intrasem in paradisul copiilor. Dragala-gi . ,r rrigtepdsirele, in bincile lor copilaqii erau numai oclli au ascultat 1r rrrcchi. Cu cAta dragoste , cu cAti bucurie iarna istoriile sfinte despre Adam qi Eva, despre r.i toatil ( 'lin gi Abel, despre potopul lui Noe, iertfa lui Avraam, lui v.rrrzarea IosiJ!.. . cum plAngeau bie[ii copilaqi, ce $i lirtrirni nevinovate varsau ei cAnd auzeau povestindurit,tlt spre chinurile gi riistigrrirea Domnului Iisusl Eram :,igrrr ia acesteimpresii din copilarie nu vor fi uitate rrii'itrlata.Mai muit decAt atA t: peste ani qi ani de zile, t hiptrl lui Iisus Hristos va rasdri ca un coll ver de din l,r,iz.ll qiii va aducela pocainla chiar la adAncibatrAneli' 737 136

Acum mergeam uQor pe drumul de !ara, cAci o bhtrAr-ricd dhruise o pereche de tdr lici impleti[i din lAna, imi iar cizmele se aflau de data aceastain desagi. in I osipovca dormeam singur intr-o carierA mare la etaj, iar patui meu erau podelele . Pesteun braf de paie aqterneamdesagii,mi inveleam cu rasa,iar cizmele imi serv eau drept capatAi.Copiii veneau la mine qi-mi impodobeau perefii cu trunze de nu c qi cu flori. Odata, miculii m-au aflat acasdplAngAnd qi - Doamne! - sA-i fi vh zut pe aceqti ingeragi crrm cautau sA-mi qtearga lacrimile, sd ma mAngdie, sd mi incurajeze! Dar de acuh nu-i voi mai vedea! AE fi fericit sa md intAlncsc cu ei in rai! L-am pirdsit qi pe Filip Filipovici, directorul qcolii, care avea un su flet aqa de curat gi de sincerl Avea dreptate: Stalin distrugea zidurile, dar in tdrea biserica dinAuntru, fara sa-gi dea seama, iar falqii preo{i ridica ziduri, dar distrug biserica lduntric.l. CAn d m-au gds it c opi i i p l 6 n g An d , i i s c ri a m l u i Vladimir tocmai aceste lucruri triste. insA micu{ii credeau cA pldng de dorul mamei. Cu acest prilej mi-am adus aminte de fratele lr4osora d in Frasinei careimi povestea ci revolu!ia din octombrie l-a prins in Rusia, pdsc And oile in Caucaz. Atunci, ca qi acum/ cregtinii nu vedeau lucrurile decAtla su prafafa,ii invinuiau pe bolgevici, pe jidani, pe anarhiqti, pentru cA acegtia di rAmau bisericile qi surghineau prcolii gi credinciogiiin Siberia.Dar, tot atunci , un episcopdin partea locului s-a ridicat pe un loc mai inalt qi le-a spus: - O ameni buni, nu invinuifi pe bolgevici, nu dafi vina pe evrei, r-ricipe anarhiqti , cdci numai noi care purtdm haina asta (qi episcopul s-a apucat cu mAna dreapta de mAneca largd a anteriului), noi suntem vinova(i. $i episcopul spunea acestec uvinte plAngAnd. 138 (la o ilustrare a afirmatiilor de mai sus, ucrainenii rrri-au povestit urmhtorul caz petrecut intr-un sat din 'l'ransnistria. De multa vreme, credincioqii satul ui cereau mereu un prcclt. $i iati ca, in sfirqit, Episcopia numeqte un ieromouA h, iar protoiereul anun[A poporul ci intr-o anumiti duminicA va avea loc instala rea.De bucurie, bielii oamcni au aqternut in acea duminicd, din uga bisericii pl irri in marginea satului, numai covoare gi laicere, pe Iar i'arc u.ma sd calce,, batiugca"cel mult aqtePtat. cAnd ;ru sunat clopotele, vestind apropierea delegal iei, tot satrrl- batrAniqi tineri, femei qi copii - au cdzut in genunchi pr. amb ele laturi ale drumului, plAngAnd de bucurie cd l)trmnczeu le-a trimis un preot. .. Dar acest preot cu nurnt'lc, fiind lacom de bani, befiv qi desfrAnat, a distr us in scurt timp ceeace n-a Puhrt distruge nici Stahn. Citi dreptate avea bietul Filip Filipovicil ('atre sfArgitul Patericului se spune ca i s-a descoperit rrr rrribitrAn ca schitul va fi distrus de barbari 9i calugarii rrt i;;i. Afl.lnd tr ista veste, frafii gi parin[ii l-au rugat pe l)i'ttrall sA inalle o rugdciune fi erbinte cdtre Dumnezeu (;r sA nu se intAmple o asemeneanenorocire. BdtrAnul s l rugat, intr-adevAr, dar mijlocirea lui a fost zadarnicd, t ,rt'i batrAnului i sa ar5tat iu vedenie cum din biserich, r'hiar din jertfelnicul Domnului, curgea u n uoroi puIrrros din care cauzd oamenii nu se puteau ruga in Iot'r;ul Domnului. l)c unde vine atAtaputoare? intrebau oamenii' l)irr faridelegile clericilor,rdsp undea o voce de sus' $i nu pute{i curi{i noroiul ca sh ne putem ruga? (lrcde[i-m a, fralilor, raspunse batrAnul - cd nu se vol crrri(i cele de aiceain alt chip d ecAt numai prin foc :,r1,r' i n sabi c. 739

PestecAtevazile, au navalit barbarii, au pustiit schitul gi au omorAt pe calugir i dimpreund cu batrAnul care avusese vedenia. MeditAnd la toate acestea, mergeam singur printre cAmpiile gi cAngurile inverzite. Ca gi la Frasinei, Dumnezeu imi lumina mintea ca sA inleleg cd aceastdistorie sc repeta in toate timpurile gi i n toate locurile. OricAnd gi oriunde a apArut acest noroi al fariseilor a fost n ecesar sA fie junghiafi mieii cei nevinovali (la propriu in Vechiul Testament gi la figurat in Noul Testament) ca sir qteargA prin sAugele lor aceastd murdarie. Mielul lui Dumnezeu a fost junghiat cel dintAi in nesfArgitul qir de miei care spali noroiul falgilor clerici. Aceqii miei, este adevirat, sunt crucificali, tr ecufi prin asculiqul sabiei ca bahAnul din Pateric, dar - intocmai ca griuntele de grAu - invie din moartea lor trupeasca, dobindind, pe de o parte, plindtatea fericirii de dincolo, iar pe de alta parte, aducAnd spic insutit spre folosul se menilor. Ivan Karamazov nu in{elegea sensul suferinfei copiilor, al acestor miei nevinovafi, tocmai pentru ci - orb fiind - nu vedea viafa de dincolo. Cum poate puiul din gaoacesa infeleagAsensul vie{ii lui intunecate dinhuntru dacA vederea lui nu trece dincolo de coaja unde stralucegte soarele gi inverzesc cdmpiile? O mami, chiar daca iqi vede copilul pe masa de operafie, c]riar daca gtie cAil do are qi ca plAnge, totugi ea uu se supdra pe medicul chirurg, ci - dimpotriva - i i mulfumegte pentru ca ii da posibilitatea copilului sa supravie{uiasci. Oare Iv anii Karamazovi nu qtiu ca Ei copi i i su nt nigt e m ielu g e i c a re m o q te n e s c b o l i l e parinfilor atAt in trupul cAt qi in sufletul lor? Oare ei n u trebuie sh fie operafi sau sd moara ca gi grAuntele de grAu spre fericirea lor Ei a altora? 140 (iirrrtlinclu-ma astfel am iutrat intr-o pddurice. Aici ,rur g,i\sito poienila. M-am aqezatla umbra unui pom, nri-arn aEtcrnut desagii, m-am odihnit gi m-am int arit, liustl'inclclin colacul pe care il aveam in desagi gi bind , ap;t dirrtr-u n izvorag care curgea prin apropiere. Clirrd am pornit din nou la drum, gAndul m ell se iutlrcptasespre copilagii pe care ii lAsascmla Iosipovca. lrrtr-o zi, pov esteamin clasacum Dumnezeu le-a dat rsraclicnilormand in pustie. '- Mana. istori seam elevilor - cadea din cer. Erau niqteboabe albe qi dulci ca mierea... * A! f acu o fetifa din prima bancd,Iasand impresia ca a gi gustat cu pofta din aceasta hranh cereasca. de $i atunci,,,Mana" i-a rdmas numele fetifei... Drumul de [ar;i nu se bifurca, aqainc6t pAgeamIiniqtit drcpt inainte. LegAnd firul ideii cu mam a care igi vede copilul pe rnasa de operalie, gAndul mi s-a ridicat la Maica Dom nului. Ce-ar fi fost, imi ziceam - daca, in timpul rastignirii, Sfinta Fecioarir s-ar fi revoltat ca Ivan Karamazov, dacd ar fi sarit cu punurii la chlai, ar fi blestemat? Apostolul Petru a vrut sa impiedice suferinla MAntuitorului gi, drcpt rispuns, Domnul lisus i-a zis: ,,Satana". Maica Domnului a plins, a simlit cum sabia durerii ii strApunge inima, dar a lasattotul Ia voia lui Dumnezeu, carc in toarce spre bine relele ce ni se intAmpla. Caci daca suferinta gi moartea Domnul ui Hristos ar fi fost impiedicatc chiar sub motivul iubirii, MAntuitorul n-ar fi murit, n-ar fi inviat, raiul n-ar fi fost redeschis,iar Satanan-ar fi fost infr Ant. Ca gi Maica Domnului, creqtinul este dator sA-l ajute pc fratele s.1u care estc in suferinla cu tot ce ii sta in putin[i. Ca gi samaiineanul milostiv, treb uie sa oblojcasca ranile celor cirzu{i irrtre tilhari. Dar tdlharii gi 141

c rim i n a l i i ? T r ebuie s a- i i m p u g c d m c u m z i c e Iv a n Karama zov? in Evanehelie nuie spune ce masuri a luat samarineanul impotiiva lor. ,,Nu vA rAzbuna\i, zrce Domnul - cAci a Mea este rd.zbunarea" . Trecurh aproape doua mii de ani gi SfAntul Serafim de Sarov cizu in mAinile unor tAlhari care l-au ba tut. lasAndu-l abia viu. CAnd starelul m5nAstirii a vrut si ia masuri impokiva t Alharilor, SfAntul Serafim l-a rugat cu lacrimi in ochi sd nu-i pArascd gi si nu -i pedepseascd. Rezultatul a fost cd acolo unde n-a intervenit omul a intervenit mAna lui Dumnezeu. Harul Domnului s-a atins de inimile tAlharilor care s-au poc ait gi s-au ficut cAlugari. Dacd nu judeclm gi nu osAndim pe aproapele, dach nu ne rizbunAm, daca ii iubim pe vrhjmaqii noqtri, dac6 facem bine celor ce ne fac rdu gi ne rugam pentru cei ce ne blestemd, deschidem calea harului ceresccare se revarsa peste inimile tAlharilor, facand din ele gradini infloritoare de iubire gi de pocain(h. Sunt, desigur, gi cazuri in care tAlharii nu se pocdiesc, dar p e acegtiaii agteaptd o pedeapsd mai groaznicd decdt cea pe care ar putea sa le-o aplice oamenii, este autopedeapsa iadului vegnic. $i daca Dumnezeu nu-i poate i ndrepta pe aceqtia,atunci putea-vor oamenii sa-i facd mai buni prin pedepsele lo r? Victor Hugo n-a gregit cAnd a spus ci ocla ii face pe ocnaEi... In acest sens , experienla din Iosipovca mi-a fost de mare folos. Daca m-aq fi revoltat impotr iva stare{ului, dacd ag fi slobozit cAinii rai din mine, daci aq fi rdspuns cu r du la rdu, lepra rauta{ii s-ar fi intins gi s-ar fi adAncit in ambele tabere. Pa tericul zice ci drac pe drac nu-l scoate.Numai ingerul ii scoate pe demoni. SfAn tul n-ar mai fi sfAnt daca s-ar rdzbuna gi ar pedepsi. $i totugi, noroiul din te mplu trebuie spalat cu sAnge nevinovat, mieii trebuiescjunghia{i. Dar cine s-o f aca?Asta-i treaba 141 dt rnonilor gi a fiilor lor, care mereu vor sd facA rau qi rncreu iese bine, car e mereu rAstignesc qi rastigni{ii rncrcu invie. 6. SPREBALTA LUI INOCHENTIE Citre searA, am ajuns la PAsa[elu. Fdcusem peste qaizccide kilometri. Dar inaint e de a cobori in sate,pe trrrclcal,lAngao pddure, am dat de o mdniistire pardsit a. ('hiliile gi biserica faceau parte dintr-o singura cladire. Soarclc inc.1 nn apusese.Dupa o cale atAt de lungA, rr-am agezat, dosul schitului. Mi-am obosit, pe iarba, ir-r scospAinea din desagi qi am cautat sa ma inthresc. Md giindeam sd dorm in aceanoapte in schitul pustiu. Dar deodath,de dupa cladire,apare un om, apoi altul, al trcilea... Oamenii au venit sAma vadA,sa ma cunoasca q;isir md ro age sd rAmAn la ei, cdci ar dori sA se reinfiirr{czemdnAstirea.Le-am spus ca sun t in drum spre Ilalta Ei spre mdndstirea care este dincolo de Balta, pe rnalul d igului, unde se afla un stare! gi cA{ivacalugdri. ()amcnii insd nu m-au lasat. M -au rugat cu atAta insisten[a qi dragoste incAt am cedat. I-am l6sat in voia lui l )umnezeu. Scara am intrat intr-o chilie mai bunh, care t1u avea geamuri spart e, nici tavanul cazut. Am adus un bra{ de paic pc care le-am agezatiutr-un colg pe duEumea, am iutirrs dcsagii deasupra, mi-am agezatcizmele sub cap 5i nr-am cu lcat- ca la Iosipovca* invelindu-ma cu rasa. in liuigtea schitului de la margine a padurii imi contiuuam medita{iile prilejuite de intAmplarile din Iosipovca gimi fdceam planuri de viitor. In situa{ia in care lrla gascam,m-am convins o datd mai mult ca atitudinea Maicii Domnului fa!5 dc ucigaqii lui Hristos este unica 743

incredinlare mi-a veatitudine mAntuitoare. Iar aceastA nit din pafaniile lui Iuo chcntic de la Balta. Venind pe jos, am trecut prin Lipefchi urrdc a fost ,,raiul " inoihentiEtilclr.O barina mi-a ar.ltatlocul unde fusesemdndstireasapatasub pdm dnt. Iar aici, in schitul de la PIsA[clu, se adunaserab minA de cAlugari ca sa i nochentiqtilorasupra credininflue-n!a contrabalansezc a ciogilor.Schitul de la P asagelu fost zidit dupa moartea Itri lrrochentie, adica dupa 7977. Iar credincio gii, care srrsfineau ca Inochentie este Duhul SfAnt intrupat, ntt erau impartagi {i cu sfintele Taine. inca din copilirie auzisem de Inochentie de la Balta. Para clisierul liisericii din Catranic, care era un om cu inimir curat5, povestea par in{iior mei ce-a vhzut la ,,Pirintelu" de la Balta. Inochentie incepuse sd faca ,,minuni" . Se aduna multa lume la manitstirea din Balta. Iutr-o dun,inicii, pov cste a m og $t ef anc u p a ra c l i s i e ru l - s ta re fu l manastirii vorbea oamenilor din usa altarului, indemnindu-i sa nu-l ascultc pe Inochentic, pentru ca acesta este,,ingelat". Dar Inochcntie,carestatcain uga laterali, strAngeacel e trei degete de la mAna dreapta gi arata in sus, - adicd voia s.1le spuna sA-qi faca semnttl crucii 9i sA-qiridice mintea la Dumuezeu. Iu acesttimp, spunca para clisierul - din bolta bisericii s-a desprins ceva ca o nuca, l-a lovit pe stare[ drept ir"rfrunte, iar stareful, chzAnd in fafa u$ilor impAr.ltegti, se zbatea c a un epileptic. - Iaca, draga popii, cuvAnta atunci Inochet'rtic - l-o pcdepsit Dumnezeu pentru cA m-o hulit. Acest caz mi-a dat mult de gAndit inch din copilar ie. mirndstirea unde vieluisem o iarna qi La Iosipovca, ir"r o primavira, se afl a un frate bitrAn transnistriau. Acesta cia inochcntist qi agteptasa sc implinea scAprofe[ia lui Inochentie privitoare la ,,raiul" din Lipelchi unde, dupa 144 .rl ' ,1)ur,r' llt' :;trl tri I)roroc, tl rnl a sa i a fi i rr ( a , , t t ot t l lt 't t t ' ,,rl rrrr" . A rt' sl l l i rtc bi rtrarr,pc tl unre Maftci , m ia povcst it l) rrrrrl l r' t l rrr,,rrri tturri l c" 'qi i spravi l c l tri l r rocir cnt ie. r int r c cu ,rl l t' 1r., -apovcsti t una ascmal l i i toare ccAi st or isit a rrri ;s t lc I,itt'l 111'11, paraclisic'rul. At t',rst.l intamplarc ' s-a petrecut la Lipe(chi, unde lor ir-r vic(triar,r mirt-rastirea de sub pamAn t' rrror'lrt,nti,stii nu I )r.;rsupr'.t sc vedcau dccit turlele bisericii. Aici, Inot lrt'rrtii' vorbca afarA sub cerul liber. Era lume - cAta r,rrbi 5i f runza . Erau romiui, rugi, polonezi. Inochentie vorlrt,arominilor rominegte, cdtre rug i vorbea ruscgte si uokrnczilor le vorbea in limba polona. Dar iutr-o zi, ii'r i i'ir1rt,lctind lnochentie pretlica, ascultatoriisperia[i sc la elle{eau o partc ca sa-i faca loc unui preot de mir care vt'nealatrarri ca urr cAine. - Nu v6 spe ria!i,draga popii, spunea Inochentic catre Irrrnc'.Lasafi-l sa sc apropie ca pcl ate a.resa-nri sptric In ccvrr. acesttimp preotul sc apropia latrAnd mcreu sPre tuinrircacredincibgilor.Cand l-a ipropiat la cAqivap-aqi rkr Inochcntie, ,,Parin 1elu" il intrcba: - Eu is popa, tu eEti popa, 'le ce rnh ham.lieqti? Iaca, draga popii, de adresi Irioihentie diu rrou mul{imii - l-o pcdi:piitDumnezcu pentru c d m-o hulit. Apoi, istorisea iratefu Maftei - Pariirfelul s-o rugat pentru preot ul de mir qi popa nu l-o mai hamait. Iar Inochentie i-a spus sa nrr-l mai vorbea scadc rau. in alta seara, lingd soba calda, fratc'le Maftci mi-a povcstit clrm a fost surghiunit Inochentie la Murmansc. Era iarn.1grea, iar credincioqii, biirb afi r;i femei, s-au luat dupa Irrochentic.|andarmii voiau sA-i dezlipcascir dc I nochentie, dar le-a fost cu neputinfi. Oamenii se sculau de jos gi mergeau mai d eparte dttpir ,,P.1riu[elu" . Sprc seara, au ajuns iutr-un sat. Aici utt i-a pri mit ninicni. Attrnci Irrochcrtticlc-a zis ucenicilor: i 45

- Nu-i nimica, draga popii. Adunafi-va imprejurul bisericii, cAci in noaptea ast a Maica Domnuluf o sa ne incdlzeascd. $i deodata - spunea fratele Maftei - dupa o rug6ciune facutA de Parin{elu qi dupa o tamAieretu cddelnila, au inceput sA vi nA valuri-dc cdldurd, dar numai sub zidurile bisericii unde erau ei aduna(i. $i astfel, toatA noaptea le-a fost cald. Altadata, a venit Ia Lipelchi un slAbAnog, degerat pe front. Era numai pielea gi osul de el. L-au adus neamurile cu 1olul. Inochentie s-a imbrAcat in veqminte, i-a citit o rugAciune, l-a tamAiat, l-a st ropit cu aghiazmA qi slabdnogul s-a sculat sdnatos. Inochentie l-a slobozit, zic Andu-i: - Du-te, dar sa nu spui nimhnui nimic. Mi-a povestit fratele Maftei gi c Ateva ,,profe{ii" implinite. - Odat5, zicea Maftei - Parinfelui impar{ea anafora l a lu me . Cinev a i- a adu s u n i e p u ra g d e ,,mu s c d " . Parirrfelu l -a bAgatin sAn qi continua si imparti anafora. Dupi ce a terminat cu anafora, Pa rin{elul i-a dat drumul iepuragului. Iepuraqul a alergat pufin, s-a oprit, a mir osit ceva, apoi iaragi a alergat, s-a apropiat de un copdcel... - Draga popii, z ise Inochentie cltre lumea care urmArea pe iepurag - oare iepuragul ista q-o gds At cisula Iui, pc tata, pe mama, pe frafii lui? - Nu, Parin{ele, a raspuns cinev a din mullime. - AQao sd ratacili gi voi, din loc in loc, gi n-o sa gasi[i nici casd, nici pArin{i, nici fra!i... - CAnd o inceput sd ne ,,vAsAleascd"(sAne surg hiuneasca), spunea frateie Maftei - atunci ne-am adus aminte de cuvintele Parinl elului. Apoi ne mai spunea Parit-rfelu:,,o sd umbla{i cu sacu plin de parale qi o sd murifi de foame". 746 I lci, ziceau unii din noi - sd am eu bani cA nu mor tl r' l oame! l)ar cAnd au venit stabilizarile intr-adevdr cd oamenii ,rvt.ausaci de ruble, dar banii nu av eau nici o valoare' Acclagi frate Maftei mi-a povestit cd o familie din Itasarab iaiqi vAnduse - dupa cuvAntul lui Inochentie qi qi castr, pdmAnt, qi vite, ca sh se mute definitiv, cu banii qicopili,iir Raiul de la Lipefchi. Dar femeia,maipr actic6, 1i-a pastrat o singurd gaina, ca sd-gimai faca o ,,zeamA" ' ilAr"thinsa se apiopia?e Inochentie, Parinlelul s-a oprit din predica gi s-a adresat femeii: - Tu, femeia de acolo, [i-ai vAndut casa, pdmAntul, vitele, dar !i-ai pastrat o gaina. Mai, draga PoPii, L" ascundeli d-emine nimic, caci aqacum deosebili voi oile ncgre de cele albe, aqa va deosebesceu gAndurile voastrc-bune de cele rele. Se zice cd o datd l-au intrebat fralii pe SfAntul Antonie ccl Mare cum de le-a ghicit 96ndurile? Iar marele pustnic le-a rhspuns: ,,diacii mi-au spls , dAndu-l e de irr[cles ca ei iveau descoperiri de la demoni' Iatd ce n-a vrut sd gtie Ino chentie caruia dracii ii descopereau gAndurile altora. MAndria l-a impiedicat sa recunoasca adcvArul. Satana i-a dat iiuzia unei sfinfenii, concretizath prin se mne qi minuni magice qi printr-o clarviziune bxterioard, dar i-a furat pentru to tdeauna minunea naqterii din nou, minunea pocainlei adevhrate qi rodnice, minune a smereniei qi ascultarii, lipsindu-l gi de clarviziunea interioarA, ca sd nu-gi vada propriile sale pacate... Ca intotdeauna, voiam sh merg cu cercetdrilepAna in pAnzele aibe. Pe de o parte, auzeam povestindu-se aleste fapte miraculoasb, i ar pe de alta parte vedeam realitatei: Inochentie a intemeiat o sectAplina de ra taciri qi de fapte imoraie. Care sd fie cauza? 747

Aga cum la Frhsinei urcam desculg, cu bocar-rciipe umar qi cu Biblia sub[ioara, pe pAr.liagin sus pAna cAnd dddeam de izvoraEul ce {Agneadin stdnca, toi astfel am mers pe fir ca sa dau de izvorul ratacirilor inochentiste. Mai tArziu, cAnd a m intrat in biserica oragului Balta, am vdzut o icoanA, ascunsi de preot, pe car e era zugravita ,,SfAnta Treime". Era frumos pictat Tatal, Fiul, dar in locui Po rumbelului era zugravit Inochentie in picioare. Intr-un sat de moldoveni, prin c are trecusem ocazional, am fost invitat in casa unui inochentist. Aici am vazut chipul lui Inochentie pus la icoane.CAnd vecinii au vAzut ca am intrat in casa a cestui inochentist, indata s-au adunat vreo zece ucenici de-ai lui Inochentie, b arbafi cu barbile albe gi femei batrAne. Tot in casa acestui inochentist am gdsi t Acatistul Parinfelului. Era Acatistul Domnului Hristos, numai c6 in locul nume lui Mintuitorului se afla scris:,,Inochentie, Duhule Sfinte,,. Dar tot in acea c irticica se gaseau douh scrisori trimise de Inochentie din Murmansc. Aici Inoche ntie scria: ,,eu sunt un om pacatos ca gi voi", ,,vh scriu cu mina mea cea picat oasA", ,,nu ma purtaqi pe mine la gAt, ci crucea Domnului gi pe Maica Domnului". Pornind de la aceste date, i-am intrebat pe inochentiqti: - Domnul Iisus, cAnd s-a intrupat pe pamAnt, a spus de mai multe ori ca El esteFiul lui Dumnezeu. A s pus-o gi in fala Apostolilor, gi in fa[a Martei cAnd murise Lazar, a spus-o gi i n fa{a lui Pilat. Dar Parinlelul v-a spus vreodatA cA el este Duhul SfAnt intrup at? S-a agternut o tacere mormAntalir. Iar intr-un tlrziu. o batrAna a raspuns: - Nu, asta n-a spus-o niciodatir. 148 -- Dnr atunci de ce il pictati pe icoane in locul Porumlx,lului? De ce scrie$ in aiaiist: ,,lnochentie, Duhule Sfinte?" De unde ali luat toate acestea? Iariqi t dcere. Am intrebat din nou: - Domnul nostru Iisus Hristos, fiind intr-adevar Fiu l lrri Dumnezeu, a fost fir6 de pacat. CAnd i-a intrebat pe larisei: ,,Cine dint re voi mi poate invinovali de pdcat?" toli au amufit. Nimeni nu Putea sPune ci I isus e Dar iatd ci Parin(elul scrie aici cd e om pdcitos paczltos. voi. $i atunc i, cum Poate fi un om pdcdtos intrui'a Ei parca Duhului Sfdnt? Cum poate intra i n Sfdnta Treime, ,rlnturi de Tatal 9i de Fiul, un om pacatos? DupA o thcere mai indelungatA, cineva dintre inot'hcntigti s-a m6rginit sA sPuna: - Dumneata egti om invalatl Cu alte cuvinte, voia si spuni cd adevirul e tot de partea lor, insa eu le-am inchis gura prin meqtequgirea trrvintelor.$i, desigur, nici unul nu sa lhsatde raticirea irrochentisti. Asta-i caracteristica tuturor ereticilor qi s t'ctarilor care, fiind posedali de duhul cel riu, tagaduit'sc adevlrul invederat ca fariseii care - dupA invierea lui Lazhr - in loc sd se prosterneze Ia picioa rele MAntuitorului, cautau s6-l omoare gi pe Lazdr Ei pe Iisus HrisIos. Aceasta este de fapt - dupA pdrerea lui Gala (lalaction - hula impotriva Duhului SfAnt c are nu are icrtare nici in veacul acesta,nici in cel viitor. Totuqi, ma intrebam : de ce oare o asemencardtdcire n-a icgit din persoana SfAntului Serafim Sarovsk i? CAci ani irr ultimii zec-e ai vielii lui, cAnd propovhduia qi fdcea nrinuni i n mdnastirea Sarov, veneau zeci de mii de t'rcdincioqi la el. De ce n-a ieqit di n miqcarea lui vreo schismAsau vreo secta?Pentru ca, mi-am zis - Serafim Sarovsk i, in profunda lui smerenie, a fost blindat de jur 749

imprejur de aceasti mare virtute, n-a prezentat nici o fisura prin care sa poata paffunda mAndria luciferici in sufletul lui. CAt despre Inochentie, acesta avea mai multe fisuri. Iatd cAteva din ele povestite tot de inochentigti. CAnd ,,Par inlelul" era la Balta, lumea aducea prinoase multe. Starelul cu cdlugarii s-au a gezat la masa. Inochentie ii spunea starelului si-i cheme gi pe credinciogi ca s d mdnAnceimpreund cu ei. Starelul insd era de pirere ca credincioqii sA mdnAnce dupa ce vor termina cAlugdrii, caci trapeza era neincapitoare. Atunci Inochentie , infuriindu-se, a rdsturnat mesele cu toate bucatelecare erau deasupra... Smeri tul Serafim n-ar fi facut niciodata aqa ceva. CAnd preotii de mir, bazalipe anum ite indicii sigure, spuneau oamenilor ca Inochentie este inqelat de diavolul,,,P arinfelul" raspundea: - Las6, draga popii, cAnd aici va fi Ierusalimul cel nou, atunci vor vedea burtoqii cine a fost popa (adicd Inochentie). in timpul predici i lui Inochentie, credinciogii au vazut cum un porumbel s-a agezat mai intAi pe capul Parinfelului, apoi pe umdrul lui gi, in cele din urma, au vAzut ci a intra t in gura lui Inochentie. ,,Paringelul", in loc sd-i ldmureascd pe credinciogi c a qi diavolul poate lua chip de porumbel, dimpotrivd le-a int6rit qi mai mult rn Qelarea: - Sa gtili, draga popii, zicea el - ci eu am inghifit ,,hulubul" (porum belul). CAnd vorbea impotriva comunismului, zicea: - SA qtili, draga popii, ci b alaurul a inconjurat tot pamAntul, dar cAnd era gata sd se,,intorloace" coada cu capul, hop gi popa a pus ,,chiciorul" . 150 (.u alte cuvinte, pe intreg globul pAmAntesc, uumai ll, lncchentie,l-a biruit pe balaur' (lind, pe buni dreptate, sfAntul Sinod rus I-a catcrisit pr' l nochenti e, i ar E pi scopul de Odessa nu i- a dat sh i,rrrccuvAntarea infiinteie manast irea din Lipe[chi, ,,1'itrinfelul" a construit, totugi mdndstirea subteranA l,rr .l rrici o binecuvAntaresau aprobare gi a,,hirotonit" r,l i rrsuEpe preoIi i l u i . i Astfel Inochentie, prin mAndria lui lucifericA, prin gi rrt'ascultarea nes upunerea lui, r'ricifa!a de bisericA,nici l,r(ade stat, a produs atAteafisuri in miqcarealui, incAt .liavolul a avut destul loc sA introducA dinamita sa rrt.agr A care i-a aruncat in aer pe to{i adeptii lui ce s-au lostogolit pAna la urmir i n cele rnai spdimAntitoare qi r.r'czii imoralitaqi. MAntuitorul a zis: $tiind Ei prevazAnd toate acestea, imi vor zice in ziua aceea:Doamne, Doamnc, ,,MulEi r). rrclru in numele Tau am profelit gi cu lrumele Tau am srrrsdemoni gi cu numele T au minuni multe am facut? Atunci insd vtri marturisi lor: Niciodati nu v-am cuno s( ut pe voi. DepArtali-r'd de la mine, cei ce lucrali . l;tritdelegea" Agadar , ,miuunilc" qi ,,profeliile" lui Inochentie, rrrEiratemai sus, igi afla un alt iz vor, o alta inspiralie. ,,Niciodata nu v-am cunoscut pe voi... Departafi-va de l a rni ne" ... Oamenii neduhovniceqti cu anevoic il pot descopcri pt- diavolul c are se ascunde sub haifra unui inger de itrmind.Aqa cum un om, care qi-a pierdut simgul gustului, nu poate deosebi vinul de o!et, care la vedere sunt la fel, to t astfel oamenii fara simful sacrului nu pot dcosebi pe sfAnt de impostor. Iar B iserica noastri nu-i poate combate cu succesPe asemeneaimpostori decit in atunci cAr-rd fala credinciogilorapar oameni smeri{i El 151

cu viatd sfAnti, agacum a fost SfAntul Serafim de la Sarov sau SfAntul Calinic d e la Cernica, - sfinli prin care credinciogii pot deosebi adevarul de minciund, vedenia de ndlucire diavoleascd, sinceritatea de fdgarnicie,descoperind astfel c oarnele diavolului ascunse sub chipul ir-rgerului de lumina qi desluqind urletul de lup ascuns sub blana de oaie. Altminteri, orice incercare este zadarnicd, aq a cum zadarnicd este incercarea de a-i combate prin cuvinte pe cei ingela{i. Lum ea este insetatd dupd oameni sfinli gi drepli, iar in lipsa lor aleargd dupa mag i qi vrajitori, adicA dupa surogate diabolice, iar poporul simplu crede cA tot c e zboar6.se mdnAnci. 7.rARA$rPRINTRE COPTLA$r Ca gi la Iosipovca, am rimas la Pasalelu mai mult de dragul copiilor. Oamenii ma turi cer,,semne gi minuni', pe cAtAvreme copiii il primesc pe Domnul Iisus cu in imd deschisd gi curatd. A doua zi, mi-am lasat cizmele gi desagii in chilia schi tului de lAngd pddure, mlam tras in picioare papucii de lAnA gi am pornit spre g coala.M-am prezentat in fa{a directorului gi a profesorilor gi, apoi, am inceput s6-mi predau obiqnuitele lecfii de religie. Uneori veneam la Ecoalatrist gi nec ijit, pentru cd eram mai sdrac gi mai singur ca altadata. Dupa cei gaizeci de ki lometri parcurgi pe jos, tArlicii mi s-au rupt, lasand sd mi se vada degetele. N u puteam veni la qcoala nici cu cizmele, fiindca era vard, dar nu puteam veni ni ci desculg,fiindca m-ar fi rds lumea. Cu toati ruginea, intram in cancelarie qi in clasa cu aceqtipapuci rup{i. 752 lir,rrn intr-o situalie cit se poate de grea. Nu avcam rrr,l salitritt, nici ven it din parohie, cLlln aveau prcofii. N rr'rrlc acasanu puteam si primesc mandate satt colete. ( )tl,rtit,mi-au trimis parin{ii doua mii de lei, dar banii rr,rui ntors delaTighinainapoi, pentru ciinTransnistria , rlr'rrlaumhrcile gernratle. M i-au trimis apoi material Aqa incAt |r.lltru ltaine dar gi colctul s-a intors ac asa. saracie.Din cauza intr-o stare de completa r,lrnAscsem dehai ne gi de rufem-au umpl ut paduchii. l rP 511pl l urAvcam o cAldaregi fierbeam rufele in padu re, Ie intinr lt';rntsl se usuce,apoi lc imbracam din nou. Din nenor ot'irciusAp hduchii apireau ca din phmAnt. Ut.rom mi-a lrrlt,sun piduche din barba. La qcoal i statcam mai mult nu-mi aparavreun Ir'in ultgheresinguraticcde tcama sa pe hain A. Dulama mi se fdcuse praf- Resturile ir;tduche r lc-am dat unei batrAneca sA-g ifaca 9or{.Acum Purtam legAnd mAnecilelargi ale rasei direct pestecAmaEa, r',rsa in ctr nigteage. pltrs,mai cram gi flamArrd'Nu avcam nici rrrrban ca sd-mi cump ir pAine.Unii oameni m.1iuvitau, dar ma gAndeam - cum sa mA duc rlin milh, la ei acasd, l,r ei dacAn-am cu ce si-mi platescmasa?Satenii traiau qi ci destul de g reu. Nimeni nu era obligat sd-mi dea rrtasiigi casa degeaba. Singura mea-mAngAie re erau copilaqii' in rnijlocul copiilor, uitam de paduchi gi de foame, de rFrut ateaqi irrvidiaoamenilor,de patimiEide pacate.Eram- printre t.i - ca in rai. Bie fii copilagilNiciodata n-am uitat binele pc care mi l-au fdcut acestefiinfe nevi novate, fara sa-mi tlca ceva gi chiar fara sa gtiel Singura lor bogafie cu care mlt ficeau fericit erau ochigorii lor nevinovali, ciripitul lor de pdshrele zglo bii, nerautatea lor gi lipsa de grija prietenilor l)cntru ziua de mAine. De acee a, sPuneam ii invAf pe copii,^cicopiii ma invalh pe mine. irrci cl nu eu l 5J

Intimpul unei recrea{ii,stateamrezemat de pervazul unei ferestre lAngd care se a fia un schelet omenesc adus pentru studiul anatomiei. Ma uitam cu drag la copiii care rAdeau gi se jucau. O invafatoare s_a apropiat de mine qi m-a intrebat: Pirinte, de ce eqti aqa de trist qi retras? Dumneata e$ti tanar. Ar trebui se te bucuri de viafa. parintele Gurie al nostru (preotul din sat) se duce pe la petr eceri, bea bine gi mAnAncAbine. Numai dumneata itai singur gi trist. De ce? Ardt Andu-i inva(atoarei scheletul omenesc ce se afla in colf, lAngAgcam, i-am rAspun s: - Pentru cd, iati ce suntem noi, in fond. - Da, aga este,zise invafatoarea cr r un aer gAnditor, - d a r to tu g i s unt c f i t anar ... In clasa,cAnd povest eam copiilor despre dragostea qi suferinfa Domnului lisus, mi simlearn parca par taq la patimile Nlintuitorului, ma patrundeau mila- gi com_ pitimirea pentru,,sd rminelul Iisus,, (cum se exprimau copiii) - gi ince'peamsh plAng o data cu copil aqiimei. Singurii prieteni care ma infelegeau,mi iubcau, ma _ incurajau qi ma im braliqau cu toaiA dragostea, fAra s;i ricla de rupturiie gi de paduchii mei, era u"aceqti ingeragi pe care nu-i voi uita niciodaia. In zilele de. tjuminicA gi de sarbatori preclicam pe rAnd, atAt irr biserica din pas5felu I, unde slujea pari ntele Gurie, cAi gi in biserica din pasalelu II, unje era paroh pdrinteie ieromo nah Gl-rerasimIscu. Intr-odimineafd, cAnd coboram de la schit spre qcoa_ - am la , observat cd oamenii mir salutau cu mai mult6 drag_o-ste, fiind gata, gata sa-m i spuna ceva. - Vrei sd-mi spui ceva? am inirebat o femele. 154 imi povestesccopiii mei, care umbla Vai, pArir-rtc! ()illa,cA tare frumos le vor beqtil Ne povestcscistG l,r l( r rrh,sl i ntepe care l e attd de l a dumneata. l irlit,mi-am zis, micii mei misionari careduc cuvdntul l)onrnului mai departe, Pa na in cele mai indepartate I'olrk,ic. CAnd ii intAlneam pc trliga,copilaqii aler gau :'l)l(,mine, se bucurau, iar cei mai mici imi sareau in I rltr(t'. ln cc pri vegte hrana, o duceam destul de greu. C-lnd rrriliutoiceam acasdmai gdseamin grh dini cAteo sfeclir ru;ic pe care o mAncam cruda, aqa cum mAncam varzA t r trtla gi cartofi cruzi. O datd am mAncat qi porumb dar m-am imbolnivit de stomac' rrr. licrt, lrttr-o seari, dupd ce mi-am ficut rugdciunea qi lectrrrn biblica in padu re, m-am intors fiamAnd in chilia nrr,n.M-am intins pe desagi, gAndindu-mA cA, d upa r.xt'mplul MAntuitoiului, omul poate rezista patruzeci ,[, ziie flamAnd, dar daca nici atunci nu voi avca ce mi rrrllnca, va lua Domnul la El in Patria cere asca care Pe u tlorcam agade muit. $i cum cugetam astfel, spre marea mea uimire, aud o vocc de femeie la geam: - Pirinte, qtiu ca sunte[i lipsit' Primifi, vh ro g, aceqti r'nrtofi pe care i-am cules iu urma colhoznicilor, - 9i Icrrrciamia da t un qor! plin de cartofi Pe care i-am fiert Ba i-am 1i i-am mAncat,mul{umindu-i lui Dumnezeu' rnai dat qi paznicului din apropiere,-.care imi dadea r'lribritur i qi caldarea pentru fiert cartofii. Dar dupd aceastaintAmplare,,ori de cAteori mi intor.r'am de li gcoalagaseampe prichiciul ferestrei,inqirate, citc o sticla cu lap1e,cAteo alivanca sau cAteo strachina rlc colfunagi. Nu gtiam cine mi le a ducea in lipsa mea; cu insd ii mullumeam lui Dumnezeu pentru purtarea Itri de gr ijA. 155

B.SFATULPARINTELUIGURIE intr-<.1 dupa-amiazi, m-am pomenit cu parintele zi,, ^ Uurie, parohul satului Pa safeluI. Era pentru prima oara cAnd ma vizita la schit. Nu m-a ir.rtrebit cum ir aiesc fara leafa, nu m-a intrebat dacd mi-am gasit vreo gazda sau daci am ce mAn ca, ci - mai intAi deloate _ s-a interesat daca am vreo femeie. CAnd a aflat ca n-Am, m_a compf,timit cu toata seriozitatea. - Ai sa te imbolnAvegti. Te sfAtuie sc sa_[i gAseqti o jidoafca !i..(mi-a.spus ce sa fac)...ca ea n-are pecerea bote zului... ma indemna parintele Gurie, fara nidi un pic de rugine sau frica de Dum nezeu. - Parinte Gurie, i-am rAspuns - clar nu v;i gAndifi la pacat? Ce raspuns voi da Mhntuitorului, la iudecata? E! ce judecata?! ,,Chici,, la Maica Domnului qi , - . Maica Domnului te iart6! vorbea Gurie in grai moldove_ nesc. Ieromonahu l Gurie cra prieten cu autoritatile romA_ ncgti.din sat. Mcrgeau imprcuna Ia pct rcceri. fiindclr $i oum l n l cA bt s enc apar int el u i Gu ri c n u c ra p l i n a c u m a r fi vrut sfinlia sa, el i-a pus pe jandarmi si-i aduca pe credinci ogi cu sila la bisirica. - Hai, ma, bolgevicilor, strigau janclarmii nogtri cu a rma pe umir, - hai la biserica... Dar un batrAn din sat mi-a spus intr-o zi, ami rAt: - Nu aga, phrinte. Nu cu forfa. Dimpotriva, preotul , sd se incuie in biser ici pe dinAuntru, iar rioi, credincioqii, sa rupem uga gi si intrirn ca sA auzim slujba qi cuvir.rlul Don'rnului. A- ramas.profund amarAt atAt cle sfatul phrint elui ^ t,urre cat gr de metoda sa misionara. Sfatul iui nu era decat.o hula impo triva Duhului SfAnt, care vine de lncrederea prea mare in bunatatea lui Dumnezeu . cu 756 ar'op vicleau, iar metoda lui de a face binelc cu fclrla ,k,vi rtcl a ri ndul ei uu ri u. A tloua zi trcbuia sa merg la PAsaleluII. PAna acolo r,rir o distanti de gaptekilometri. Nu aveam ceasdeqtcplilor'. clar iirainte de culcare, m-am rug at ingeraqului la pl\zitor sa ma trezcasca vreme, ca sa ajung la timp . rrrt,tr in ('liisa.9i iata cA in zori dc zi visez chilia, ma vnd pe rrrirrcdormind in co l! pe paie, vad apoi cum uQa se qi ,k,sr'hide'brusc apare un tinerel, cu fala lu minclasa9i cu Irrrrrtoasa, haine negre inchise pina sus 9i cu nigte r r.liistrci n mAnii: lii, frate Victore! ma strigd tincrelul 9i disparu' M-am imbracat, m-am spiilat 9i, lasAnd ca de obicei am pornit spre sat pe drttmul care trecea tlt's cuiatA, rr:i,r l,r rnargineaunei paduri. 1rr. Mt'rgind pe cale,m-a ajuns din urm a un om care era ,r,,rpui dc trist. Avea o mare durere pe sufletul lui' Din de p lAus: l,r irirclecuviute izbucni in hohote l'ilrillte, roaga-tepentru mine, ajut i-mh cacima duc rr ftrutlttl iadului. Iadul cel vegnic este soarta mea' Nu nlai iarti Dumnezett. ur,1 l)ar cle ce vorbeqti aqa? l-am intrebat. Ce !i s-a l rrl l trnpl at? l'arintc, eu am fagaduit in fagalui Dumnezetl ca am 'r;\ lll\icsc in curdlie, ca un cdlughr qi acum traiesc in ,L,rlt.itrare. Sunt cintArc! intr-un s at vecin qi - stAnd in cu ll'r'/(ll la o virduvh - pacatttiesc ea. numai dumneat a pacatuieqti,am cdutat l)ar parch ri,r I incurajez pe bietul onr. Nu e bine si cazi in dezna, h'1tlt'. l:xista pocainta. I'lrintc, Dumnezeu mia aratat ca pirca ttrlmeu este olr,rvil carc md omoari. Intr-o noapte - ml sc spovcctea r ilrrl,lr 't'(ttl stAnd culcat alaturi de vaduvir, am vazut tium din partea ci a ieqit o v ipera gi a venit spre rilr'Vr.rt 13,/

Gurie. Pirintele Gherasim de la pasagelu II era tot calugar, dar intre el qi pAr intele Gurie o *or" deosebire. Acesra era un om cu frica lui Dumnezeu, ".u corcc t gi de o inalta finuta morala. Ma invita a"r"o.i la masa, ba imi mai dadea cAte ur-rban ca sa_micumpar sapun de rufe. Ma relinea sa dorm la el, dar eu il .eflra * de tcama sh umplu de paduchi. Acest preot cal"ta. era licenfiat ^nu-l in teolo gie 9i facea cinste atAt^Bisericii ii general cAt 9i * m ona h i smu lui in s pe c ial. La rugAmiutea credinciogilor, impreunA cu pdrintele Gher.qs.i1.am. incepu t repara{ia schitului. AmAndoi am vopslt tabla dc pe acopcrig,iar femeilc, dupA ce termi_ nau munca de la colhoz, velleau sa lipcascf qi sA tencu_ --iascap e re fi i c ogc ov iEai s c h i tu l u i . I i S-e apropia toamrra rece. Nici banii trimigi de parin(i, njcl matellllul pentru h.utr.^" puteau rll un chip sa treaca Nistrul. NemaiavAnd iricotro, ".-.-r.,i.l m_am hotdrAt _ in cele din urmA - s-o iau, tot pe jos, spr" .oro parin_ teascAcu gindul ca, dupa ce imi'voi irocura i mbrA_ cdmintea necesari,sA ma iutorc dirr nou'la copilagiimei dragi' Ca gi la Io sipovca, aveam qi aici u' motiv secunuar care ma indcmna sa par6sesc schitul. in tre timp, aparuse un ieromonah care avea aceleaqi niravurr ca gi pdrintele Gurie . Venise cu gAndul sa jevina staref qi, deci, beneficiarul tuturor veniturilor. Acesta ma dugmd_ n ea, cd Eu n Andu- mm ar i ne c a z u ri . i 15 8 minemi numeqti "Pe ' "t#ilt9f Am a scult at is t orlslrea ca Pe Lln raspuns Ia s fatul pArintelui fipat: Ti::^:1,,:.S1Tu;te // vrperat" . Uar vaduva m_aintrebat:_ cu ,,Ce_i tinei pe ce {ipi?" - ,,Cum y"ri vipera ." ,ri'* spre mine?,, "." Femeia n-a vAzut n' s uparata' spus: mi-a Speriat cate_afard, din am ln,rtruut,clcqi rece, era lunga qi cu cer selrin. intr-o fara rl l rrrtrrr,,r(;1 , sa spun cui va, mi -am i uat desagii ir - r lrllrlt,l.,r poruitinapoi spre Gri goriopol. Dar cAnd am itnr m rrr rri rrrr,r pri mul sat, nu departe de P asagel u, i- a ieqit ntarel ul cu ,,vi pera" , rugi ndu-mi cu lacr im i l rrrrtrrl t'i t Il lr'lrr sit-l salvez din ghearele desfrAnarii, sA-l iau cu ilrlrrr.;;r s.l m ergem impreunh la minastirea care era ,l trrr' r,Lr c B al ta. M-am scuzat, spun A ndu-i ci plec tl r rlilr,r,'|,il Iru mai pot rezista, ca sunt rupt 9i plin de nigte buboaie mari l'fl' lu( lri in plus, imi mai aParusera, circ imi Provocau n iqte dureri teribile. CAnd 1,,, 1,,, ',,,,rr', nlni,',,"l irr picioare, mi se pa rea ca imi crapa osul. Unii raccal a9i r eum ai rrrtr,l r,ninri spuneau ca mi se rasr-rfl a in Iturrr,,l .r.'r,,n't.ilot" timpul iernii siberiene.Nu aveam lrr l rrrlctrtitui nici medicamcnte, nici medici' Singurul 1,,,r, clrc il aplicam pe b ttboaie era o hArtie imbibatA 1,r' r rr rrirltlclcmn din candela,dupa cum ne inv alA sfintul Al,ortol lacov. DupA ce legam buba cu o cArpa,llte 3i Erll,linriurii ntregi iurgea puroiul qiroaie de sub hArtia rlr,,,'l, tr trntdelemn. Dar eu nu d esfaceam cArpa. $i r'and simleam o mAncdrime,desfdceamcArpaqi, rrrrrrt,ri mea, n lrr1'1r111'111in vedeam ca rana era vindecatd, iar in li,, ul ci lparca o pieliq anoua. Apoi aparea un alt buboi, tArziu' Un prieten 1,r'irlt Pit'ior gi apoi alt ul, Pana iarna ,,,t,, r1,,tr ca, daci nu s-ar fi scurs acest pur oi pr in s-ar l rrrl ,rr,rrr' , fi urcat i nfecfi al a i ni ma gi ma da dea gat a' | ,rnr sptts , deci, cAntdre{ului toate necazurile qi -lipdar el nu ,rilrrlc titt't'ma fac so iau spre casapdrinteasca, irrrr.l,rsi1n1aroage cu lacrimi sA-lsalvez. Rugamin( ile 9i l ,r,r rtrttl t'l tri m-au i ndupl ecat, zi cA nd i n si nea m ea: / / o lrrr ll ,rslit, tot Pentru Domnul 9i pentru aproapele" ' In Nr. ,rrrttltrs la cl acasaca sh-qiia strictul necesar. acest ce I irrrp,lt.rnciaspala rufe. Deqi nu i-a spu_s vrea sir facir, definitiv. $i cAnd, [uvrr 1,,1, .r sinrqitcAvrca s-o p irrhseasca 759

impreuna cu cAntdreful, am ajuns la marginea satului, femeia - disperatA,plAngAr -rd cu mAne-ile sumesegi ne-a ieqit inainte pe alt drum. L-a tras deoparte pe cA ntaref,a inceput sa plAnga in hohote, implorAndu-l sa n-o pariseascA.Bietul cint Aref se intorcea cArrd spre mine, cAnd spre viduva. Atunci, m-am agezatpe margin ea ur-ruiqanf, agteptArrdfinaiul acesteilupte dintrc' Dumnezeu qi Satan care se cladeain inima sdrmanului cintAref. Acesta se lupta peniru mAntuirea sufletului, pentru implinirea fagiduinlei sale, pentru curA(ie,iar femeia se lupta pentru e goismul ei, pentru implinirea poftei salc trupegti, pentru soartaei paminteasca. CAnd cAntare[ul s-a mai apropiat o datir de mine, i-am facut un semn discret s-o lase qi sa mearga pe drumul pe care gi l-a ales. Dar vAduva rn-a observat gi sa repe2it ca o leoaica la mine: - Dumneata vezi-fi de drum gi lasa-r-re pace! in - El m-a oprit clin drum Ei nt-a mgat sa mergem irnpreund la manastirc, iucerca sem s-o limuresc pe femeie, dar vdduva, ca o aspida surda, nu voia sa qtie de ni mcni qi de nimic. S-a agalat cu amAndoua mAinilc de gi cAntAref nu-i dadea drumu l deloc.Atunci nenorocitul barbat s-a apropiat de mine gi mi-a spus plingind: Mi-e mili de ea. Ma spala,imi gategte, are grija de m ine... - Dar nu [i-e mila de suflet? Ce-mi spuneai de iad gi de vipera? - Iarti-mh, parinte, dar n-o pot l asa. Binein[eles, n-arn mai insistat. Mi-am luat r.lmas bun de la ei, mi-am ridi cat desagii pe umar gi mi-am continuat calea spre cash. Mai tirziu, peste un an, m-am intcresat de cAntare{. Era la accea$ivaduva. De abia acum am in{eles cuvAn tul Domnului: ,,DacAvine cineva la Mine qi nu urAgte pe tatal sau, gi pe mama sa , gi pe 160 fcmcia sa, Ei pe copiii sdi, 9i pe fratii shi, qi pe.s-u-rorile Fnlc,ba inca 91v iala sa, nu Poate sd fie ucenicul Meu" . UN CAINELUP e. ...9I Singur pe drum, imi recipAtasem lir-rigtea'Zilele de toamn? sehen$neau frumoase 9i ricoroase. Cerul senin qi imaculat era ca o sticla albastra' Vizibilitatea er a atdt rlc puternica incAt vedeai limpede pAna departe cAmpiilc pustii. Drumul d e lard era fara praf qi neted ca in palmd. ln departare se vedea un sat. Era Roz alievca. inainte clc a infra in sat, mi ajunse din urmA un inochentist moldovean cu un car plin de coceni. Acesta s-a oprit 9i rn-a poftit sa ma urc.-Dar cAnd a m ajuns Ia marginea sntului, omul a coborAt qi m-a rugat sa 1in halurile, z.icAn du-mi cA se intoarce indati. Insa la inapoiere a vcnit cu un Preot care - deqi n u ma cunoqtea - mi-a zis rmical: - Cine vine la noi, nu mai Pleaci. - Stai, pdri nte, i-am rispuns - eu am alte socoteli. Strnt in drum spre casi. - Lasd casa gi vino de-mi aiutA in parohie cdci nu cunosc limba rusd qi nu ma pot inlelege cu oamenii' - Dar eu nu sunt preot - gdseam eu motive. - Nu-i nimica. Ai sa lii pre dici in biserica 9i ai sa predai religia in qcoal6. (agail chema) nu m-a ldsat $ i parintele Ioan Purdescu pAnd'n-a vazut ca am coborAt de pe coceni 9i am luat-o ip.e casa unde locuia el. Mi-am tdiat voia qi de data aceasta.Dar gdndul meu cr a tot la copii. Aici se aflau cAteva sate in apropiere Ei aveam posi-bilitatea c a intr-o zi si predau religia in 761

Rozalievca, in altA zi intr-un sat vecin, in a treia zi in altul, in a patra zi intr-un sat de cehi, unde credinciogii erau husifi. CAnd m-am prezentat pentru i ntAia oara la cehi, profesorii nu voiau sa md primeasca, pe motiv cA ei sunt hus ifi. - Bine, dar eu nu mi voi atinge de credin{a dumneavoastrA, rdspundeam eu. V oi vorbi numai ceeace se afla in Biblie gi ceea ce e valabil pentru orice creqti n. I-am invitat chiar sd asiste la lecfiile mele. Copiii, deqi nu erau obignui{i cu preofii ortodocgi, ascultau cu aceeagi dragoste ca gi copiii din satelevecin e in care locuiau cregtini ortodocAi. Mi-am inceput lec{iile cu Adam qi Eva, iar copiii nu mai puteau de bucurie. Printre ei erau qi copii ortodocgi. Aceqtia ce reau cruciuli(e gi iconi{e. Eu le-am adus cAteva. Parin{ii copiilor ortodocqi mau rugat si intervin la directorul gcolii ca sa se aduca o icoaniin clasd,sd se faca rugdciunea inainte gi dupa lecfie, sa se faca semnul crucii... PAnd atunci nu fAcusem nimic din toate acestea ca sa nu-i supdr pe invalatori. Dar in urma a cesteiintervenfii, husifii s-au supdrat aqa de rau incdt s-au gAndit sa mi alung e prin alte mijloace. CAnd am intrat pentru ultima oard in satul cehilor, o feme ie husita a siobozit din lan! pe cel mai rhu cAine lup din sat, care era gi foar te mare gi fioros. VazAndu-se liber, cAineles-a repezit ca o sageatd spre mine. Nu aveam in mAini decAt un album cu iconi{e biblice. CAinele sdrea cAnd din drea pta, cAnd din stAnga- la nivelul capului - vrAnd sa-giin?iga colgli in figura me a. Mi-am ridicat mAna in care fineam albuel mi-a sfAqiatdoar mineca rasei gi dup a ce mi-a T"l Cl dat albumul jos, s-a intors acasd linistit. Cand mi-am intors c apul spre curtea din care iegisecAinele,femeia care nu daduse nici un semn de al armA,de spaimA sau 762 rk. ingrijorare pentru soarta mea - se uita liniEtita qi iremulgumitaca lupul nu m-a doborAt la pAmAnt' l)irr('a ' La Ecoala, femeia de serviciu mi-a cusut mAne ca' predat ultima lec[ieEi,de atunci, n-am mai cilcat Mr-rrrn qcolii de la cehi. pr',rgul ln satul Rozalievca, directorul qcolii mi-a atras atenfia unui baiat P e care il chema Valodea. .rflul)ra I o fiara, zicea directorul. E cel mai rAu el ev din 11r'ol l d. " l)ar ce-a facut? ma informai. in timpul orei de limba rusi, bestia de baiat sa rk,scins de iurea qi a batut-o pe invafatoare iu clasd, in l,rln clcvilor, rds punse directorul. Dacd va incerca sa faci rtn rrloi mica obraznicie sd ne inqtii nfa{i ca sh luim necesare. rrrnsurile - Noi, cei mari, suntem rdi, i-am zis - da r copiii sunt l rrrrri . 'lotuqi cercetAndcum stau lucrurile, m-am convins ch r' (,(,fl se vorbea de Valodea nu erau minciuni. ce l)in prima zi, cAnd am intrat i n clasalui Valodea, am lnsatimpresia cAnu qtiu nimic din nAzdrivaniilebaiatuItri buclircag.in timpll lecliei ii acordam cea mai mare ntcrr[ieacestuibalat. ii ar atam mai multa bunavoin{a 9i tl ragostedecAtcelorlaigi. Cind puneam vreo intreba re, iar Valodea - impreunil cu alii copii- ridica mAna,ilintrebam pe el, de altf el t,ra foarte inteligent qi dadea rAspunsuri bune, pentru ('lrc il laudam in fa la clasei. Valc'deairrcepuscsa ma Simlind caldura qi prieterria, vi.iteze acasA unde ii ariitam - prln mllloclrea unul ,liascop- diferite sceuefrumoase,irr culo ri, din Vechiul intere1i Nor,riTestament, povestindu-i totodata lucruri sautc ca reil captivau. La gcoal6,povesteacolegilor cele vAzlrtela mine acasA. 763

in cizme o sd_mi fie cald intr_insele. Apoi a venit cu propun rea sa ma mut cu gazda Ia ei, cici tata are ,,tizic" (combustibil facut din ba"ligar -o de vite) gi o sa fie cald, ma asigura Valodea. plecat definitiv din sat, singurut copil care a prans de dorul meu era ,,fiara,' Valodei. ^ _,4::19 Micul)cAine_ lup" devenise miel. in picioare. douazi mi_aadusnigie A :11"1i :-1api asigurAndu_mi partea qen-e din mamei cd sale le,gasc6, qaca re bag Odat6, scofdndu-mi cizmele, f6rd sa vreau . mi_am dezgolit picioarele pline de b ube. Valodea a observat ca 10.LA MAMA ACASA la Iosipovca sau la pasagelu, am avut Ei in Kozallevca motive secundare care ma --91.Ut indemnau sa *"i"depa.rte pe drumul meu. in inima parintelui T-"j,8 I-urd escu incolfise invidia. Nu md mai ldsa si predic qi md lua in rds cAnd md duceam spre gcoala. Eu nu i-am zis nimic. Era firesi sd mi invidieze. EI nu gtia ruseg te, iar eu mi in{elegeam de minune atAt cu copiii la gcoala cai gi cu credincioq ii Ia biserica. Ca orice om care/ intr-o anumitd latur6, se vede in inferioritat e, parintele Purdescu nu mi- mai putea suferi. L_am rugai atunci sa-mi dea voie sd plec spie cash.peste cAtevazile am qi plecatspre Birzula. pariniele purdescu era chemat Ia oconferinlA protopopeascd, iar eu md indreptam spre gard. aveam de cAt gase marci germane in buzunar. ^ Y" Parintele.protopop Severian Baraicea mi_ a dat un ordin qe servlctu cu care/ zicea el, pot calatori fira plata pdna Ia Ti ghina. 764 Nu s-a putut, desigur. Controlorii romAni mi-au luat ordinul de serviciu gi mi-a u sPus sa cobor la Razdelnaia. ('rczdnd ce popa are, totugi, bani, dupa un timp s-au lrrtors gi m-au intrebat daca de la Razdelnaia iau acceler ntul . - Ba o sA plec mai departe pe jos, am rasPuns amirdt. De ce? - Pentru ca n-am bani. Am nu mai gasemirci 9i, dacd rkrrifi, vI rog sh-i primifi dumneavoastrd. tji insa n-au primit banii. S-au convins ch intr-adevir Funt sarac Ai m-au lasat sd merg pAna Ia Tighina. Ajuns in orag, m-am dus din nou la unchiul meu Znporojan. Toli ai c asei m-au primit cu multa dragoste. l.nl'ulcare mi-au dat o camera separata, cal d6, confortabila. Patul era aga de curat, iar eu eram aqa de murdar, plin de pir duchi qi de bube, incAt n-am indraznit sd-l nting. Mi-am agezatcizmele drept per na qi m-am culcat I't'ios. A doua zi, unchiul, mdtuga, veriqoarele mi intrebau r ncreu de cele vf,zute gi traite printre ruqi. indeosebi tunchiul meu era credinc ios, vizitase multe mhnistiri, r'itisc cirfi duhovnicegti gi voia si cunoasc6 la tura religioasi. Le-am povestit cum am cAlatorit in acea iarnd tle pomini, ce-am facut la Iosipovca qi Pasdlelu' - Toate cele vhzute gi trdite, am rdspuns - miau lrnbog{fit viala liuntrica. Din toate cdlatoriile mele prin tJcraina sufletul meu n-a avut decdt de cdqtigat prin t.xperienfa $i cunoQtinteledobAndite. La Ro zalievca, de pilda, ultimul sat unde am poposit, se primise de la Misiunea Ortod oxa un tabel cu toate sectele din Transrristria.Pe inochentiqti, baptigti, adven tigti... ii 9tiam. Dar Intr-o rubrica erau trecu{i gi ,,ioanilii" . I-am intreba t pe onmenii din sat cine sunt aceqtia.Mi-au rispuns ci sunt ldcpfii pirintelui Ioan de Kronstadt. 165

se poate? i-am intrebat. De unde se trage ,.: .C"T rdtacirea? - De_lanigte femei care il adorau, mi_a rAspuns ,. unul din ei..SAvedeli cum a fost. Un grup de fe mei, vAzAnd Ie facea parint6t" ioan, slujbele ptine :lllTt:.f,:.care de r;uh Sfi int pe care le savArgea, precum gi piedicile pe cale le rostea cu multe lacrimi de pocainla, au hotirAt in cA parintele Ioan este Iisus Hristos inrrupat la :il: 1]?l venire. a doua Ca atare,una din ele,venind cu totgiupul de admiratoare in u rma pirintelui loan, l_a apucat de mAn5, l-a mugcat de degetul cel mic, zicAnd c i s_aim_ Trupul gi SAngele parintele Ioan, Domnrr.Jui. l::t.qilcu afla.ncltoate acestea,le-a blestemat. in momentul cAnd pirintele Ioan era pe patul de moarte, l_au intrebat cei oln Jur: - ?drinte-, sfinlia ta te duci spre cele veqnice, dar cum , rAmAne cu femeile pe care le-aj blestemat? Ie iert, a raspuns parintele _ dar Dumnezeu n_o . P" sa le ierte. intrucAt unchiul il cunoEtea pe pdrintele Io an de Kronstadt, mi-a continuat povestirea: - Un om din Iosipov.i i*i spunea cd era bolnav. Ologisede piciorul diept. Dupa clm se obiqnuia, omul -parintelui i-a trimis o Ioan ca sa se roage .telegramd pentru el. $i iata ca inir-o noapte a v isat ca se strAng no"ri grei pe cer. La un moment da^g aude o detunitura, se iar trAznetul il lovegte in piciorul bolnav. CAnd s_a trezit. omul era sanatos. in Iosipovca se aflau zece maici batrdne care . Tot triiau toa,te,gram.ada, intr_o cdsu(i. Jeseau, torceau, taceau plapumi gi, cu aceastd rucodelie, igi cAgtigau p Ainea cea de toate zilele. Aceste maici mr_au spus _ povesteam eu in continuare _ cd inainte de j li se desfiinfa mhndstirea, a venit la ele pariniele Ioan de 7 66 Kronstadt. Maicile l-au inconjurat qi l-au rugat sa le spund dacd se vor mAntui. Parintele Ioan, care stateain mAinile Pe masa, $r-a gi-a aqezat amAndouEr l,'ic ioare, i"laicatochii in ius, a stat un timp aqa,apoi plecdndu-qi t'lpul le-a spu s: - Du, o si va mAntuifi, dar nu in mindstire, ci in lume rrrrdeve{i trece prin multe necazuri. CAnd l-au intrebat maicile ce i-a ardtat Dumnezeu ntunci cAnd p rivea cu ochii,la ce1,pdrintele Ioan a rdsr)uns ca avA2ut o apa plina de valuri prin care inotau cu o lunga Ei obosilrcu maicile ca sa;junga la mal. Dupa l,rare lupta cu valuiile,'maicile au sCapatde furia valurilor ajungAnd la mal. - Asta inseamni, interveni unchiul - ca parintele Ioan era om drept inaintea lui Dumnez eu' - Desigur, am r6spuns - Ia parintelg lo.1nnu poate.fi vorba de"magie neagra, de mandrie lucifericd sau de tlcsfrAnare ca"la Inochentie de la Balta' Insd el, deqi era uccnicul Sfdntului Serafim Sarovski, n-a fost, probabil, blindat cu sm erenia ca ,,smeritul Serafim" cum iqi zicea sfintul. Probabil s-a complacut un t imp in adorarea fcmeilor din jurul lui. $i aceastaa constiruit o micA fisurd clc care s-a'folosit diavolul ca s6-qi introduca fitilul tlinamitard. Sezice ca Sfd ntul Ioan Gurd de Aur s-a infuriat, odatd, in timpul predicii qi a inceput a rdc ni: - nupe[imi nasul, gipael- scoatefi-mi ochii, thia[i-mi rrrcchile... Ascultat orii s-au ingrozit' Nu qtiau ce s-a intAmplat cu pdrintele lor care dJ obicei vo rbea foarte linigtit' - A, v-ati ingrozit cAnd ali auzit de sfdqiereatrupului mc u, iqi schim6asetonul 9i fala sfAntul Parinte - dar nu va ingiozili cAnd sfAgial i Trupul lui Hristos prin erezii rii sccte? 767

ce . lntr-adevar,ceea mi ingrozeaerasanu sfAgii Bise_ rica lui Hristos pentru.c^ ." El qi_u scumpul Sau s6nge.De aceea, "a;;t i-am gi scris,*-"i la.rl", ain inch isoare, parintelui Simeon, intrebAndu_faacanu cumva, sub pr_esl-unea regimuluiantonescian, ]*t exclus u,,". din mAnastire din ortod^oxie. qi parinteiestare!mi _a rarp"", ca n-am fost exclus,insi era suparat * fugil Ji" Frdsineiqi am ajuns. r"a" u* uir;;_:" "i'o* Ca gi intAmplarile anterioare,cazurile negative imi serve audrept un stAlpde sarein cares_a prefalut femeia lui Lot. Aceste exemple imi im pLdica'u avanturile gi pornirile spre mAndrie gi neasclltu*, os" cum sarea impie dica descompunere-a cdrnii.Caci,mi_amzis, e de mii de ori mai bine sa cedez,,a t u., ,i ."a-smeresc se ' Ai cer iertare,chiar cAndsunt nevinovat. _Darcum poli sd ceri iertarecdnd nu eqti vinovat? verigoara mai mare.gi chiardac6ceri,ce :1iiy1 lg".etal tolos ai? - Sd vezi ce mi s-a intdmplat la Iosipovca, i_amrAs_ puns. lntr-o zi, un calugdi scapase luii an grajd qi strigl la mine sh-i opresc. insai r*iti"* fu sdumblu cu caii. In copilarieera sd mi omoareun cal qi, de atunci, ma cuprins frica de cai. de u"u"u ,,_u* $i uvut curajul sd-i.opresc, mai ales.ci erau nigte cai mari gi voinici. Pdrinteleskiga in culmea furiei, ca ,r_i-.ii"r., dar un alt calugarmi-a luat apararea, ri;;;j;_i,".' - Lasa-lca-i necajitl - str iga calugarut acelagi _ pe ton sa-$lta un gtreang uite padureil ".:. ?i::-l.neci jit gi A doua zi era duminici noi inca nu ne Ei impacasem. Eu vindeamlumAniri in funaul bir;;i.ii,'i;;"f.uru p*u_ clisiergi-l servea starefin altar. pe 5e SfAnt a Liturghie. TrecuseAcatistul, tre_ _apropia cuseraceasurile el nu venia la mine sa_gi gi cearaiertare. 168 Atunci m-am dus eu in Altar' L-am gasit pe calugar metanie pdnA la pamAnt qi ;;" ;^; pe scaun. I-am fhcut i=amzis: - P6rinte, iartd-m6, te rog. Parintele a sarit ars de pJs.urr.t, mi-a pus metanie la r{lrrdul siu, spundndu-mi cu glas cutremu rat: - Frate Victore, eu sunt vinovat' - ln faga lui Dumnezeu, i-am zis - toli s untem virrovafi.Vina mea este,totuqi, ca n-am oprit caii' Ne-am impacat 9i am rd mas buni prieteni pAnd in ziua dc azi. Tot experienla din Transnistria - poveste am in conj .t-^ facut sa inleleg de ce Apostolul Nealinuare zice: ,,sunt bucuros de defaimdri" ' El qi-a sfAqiat murilor hninele cdnd a vdzut cir pagAnii il soco tesczeu 9i cd vor r,n-i aduca jertfe' El gi-asf69iat hainele ca sh nu sfAqie lli serica luiHristos. iot din aceasta cauza batranii din ii i;;t"ti. 9i din Vielile Sfinlilor se bucu-rau cAnd lumea desfrAnati, dar nu acfaima, numindu-i tAlhari, belivi, primeau sd li se zicd eretici. Unchiul qi mdtuqa, care cunoqteau tainel e credinlei de ar"ltin", au'ascultai cu luare aminte cele povestite necesari cu care am mine, iar la plecare mi-au dat banii "'Hfiliit'iix; pinare,plina de bucuiie, vrdnd sAmd imbrdliqeze'.dar Am rugat-o s6-mi aducd 1., urntif,trat sa intru in cas6. iufe curateEiun ligheancu aPaintr-un qopron.de,vit e' f-am spus iuuru. bupa ce mi-am lepadat paduchii Ei am intrit, in sfirEit, in casaprimitoare qi *-i* biata mami cAndii Povescalda.Tare md compatimea "pafut, t rdit in Transnistria' tcamcum am la Dupd ce m-a innoit de la cdmaqa-pAna caftan' s-a ziua reintoarceriila copiii din Transnistria' aprop'iat 1,69 mi-a in mama ieqit intampepoarts,

copie, vladica Efrem n_a vrut sd_mi dea ordinul de trecerea Nistrului decAt cu i ir.,r'rr.,g ma_ la Frasinei gi sa rac o "or.,Jigiu'ra cerere de primire in ma_ l lslirea nastirea Chifcani din Basarabi". E; ;..r;'am refuzat propunerea, sperAnd sa obfln viza de ta colonelul din Tighina. De data aceasta, avAnd. adeverinfa d e la parintele protopop, colonelul m_a primit fou.tu u*uUil, m_a invi_ tat si ia u loc pe scaun, m_a intrebat ."_ ," prezintd 770 iTi&l;,ru,ru* *jtlti,i'::.i:fr i HIt;1" altul ,,losipovia,, . Le_am aruncat intr_o caciula, le_am amestecat,m_am apropia t de mama gi ilam zis: - Mami, fa-qi crucel - Da' de ce? Ce_i cu tine? - Aga vre au eu. Fe_gi cruce! Mama gi-a facut semnul crucii. - Acum scoateun bilet din cdc iuld. Mama l-a scos incet gi cu sfiala. qi citegtetiiporunceam pe acelaqi ton en ig_ _;r.?"rtt-t Mama l-a desfdcut qi a citit rar: - Od e ssa . - La Odessa mi du c! i_am zis hotardt. Mare i-a fost bucuria fo ga"dui;ie"io.ut ei nu va mXr syf.e r]gerul, foamea qi..lpaduchii. --'" t,,t. o.,I il rJ; ;? :l', :.i,' oa a :a:i:#1,1 3"# ; -"tfi - T.e rog, insista _ = TaTa nu te mai duce sd mai suferi cum ai suferit pana-acu ml" prin sateca - Dar dacdvoia lui Dumnez"" mai sufir?l - Du-temai bine la Odess a, Mi;;;;. t" "rl",a Acoto ai sAfii salariat, vei avea o mAncare t;"i;J^; s conv in "amera omegA ""t'"'i;11|ji.iliTi dma asemcnea' situalia din Transnistria, interesAndu-se, de aclivitatea pe care o de sf6gor acolo' .lc ^mullumit de cele relatate, mi-a dat viza RamAndnd qi mi-a str dns mAna qi mi-a urat cdldtorie buna necesard, succes. 11.LA ODESSA ma CAnd am cobordt in gard, la Odessa, am auzit cd Ma *itu*' cine mh cunoaqteaic i? strigd cineva Pe nume. meu l)ar"cAnd a*^intots capul, ce sd vezi? Era colegul rmdc clash Victor Popescu, care venea in urma mea bricat in hain?rmilitara. - C um de m-ai cunoscut? il intrebai mirat' dupA qi - $tiam ch te-ai c?rlugArit te-a m^recunoscut rasPunseVictor rAzAnd' figuri qi miqcirri, "la C; bine-mi pare cf, te vird! Md gdndeam adesea imi tine. CAnd imi pierdeam rabdarea la mAndstire' ,i ."u*, ,,dar Vicior Popescu cum rabdd la regiment?" - Dar tu cu ce te ocupi? se i nformd bunul meu prieten' - Predau religia in gcolile elementare' Apoi i-am pove stit ce minuni face metoda dragostei irr cd-ucaliacoPiilor. ra - Aqa este- confi rmh Victor, cu care ma aqezasem din buna,, *"r.rga din restaurantul garii ca sa gustam zise tagilepe care mama mi le-pusesein valizh' - Da' - m-am convins qi eu de ceea ce Victoiin continuare, ceea ce ai i*i sp"i, din propria mea experiel\1 .Siti Ca qi tine' eu facutiu cu copiii, eu am facut cu soldafii' cu meioda drago stei, iar un alt ofiler' adversarul i;;il ;Ai;.u sil gtiecaremetodde mai bunh, ne-asuPusPe amanqol Ne-adat termende o lunh casa-i pregAtim ii.rli "*u*"n. 1n1 nostru' Capitanul Xsprimii' metoda Ytalq

pe soldafiino$tri,unul cu metodadragostei gi celdlalt metodaasprimii. cu tire e d *. i# *HX,! 1T panteleimon de f" V"il t"f""eti"r. ei;.""r.#,*r"istirii care voiam sdmerq .:,t:lf:=ti"l"le VarlaamCt i.i-r.^p." atunci, pt.r*"i" V#cantd retul carevazusevipera.Pe " a'?olrl era starefIa o manastirepJ *ur"r'nlg,ri;i^' Afldnd cine sunt, manregi m_ainhebat ltarefut Varlaam s_aumplut de cu asprime: Fralia ta eEticel r"rrld"lrl de Ia Iosipovca? -..^"",1 - Ce scandal? intrebat a m "lr. mirat. camaga;"" de mAncare ",;;i; DesparEindu-*r m_am directIaMitro_ dus 1"_Ul-.1?r, r ost.repartiz" 3r dar,.hil;;l meim_au *i-au l,i'Hffl fl".X11ffnicimacar simancare, f, o ,ITl:'.lui' #;;;ttiilii "#'f s'"* incepur ;d:,ff -*ir*i H:',.JIT',L'",lf -r'"-"i "p ie' ori I ro.. il:t'"::, 5:;:i';:i 1':.' -" "*i i" g",u r1, il #i',!ii1[:Ti:i :"111 il g{ 3 ur*"ptinide i,,}i nf_arli, pefront, "; paduchi *ilagii i#:iil"jft "tlf*i;t ii,t,1T a"" *ei,,u J*"iiiE"l'il,lffi;:lfff,,nr"'..": a T. aJ tffi ;i:t:f'"'H, ;J:.J:1"" i"4iia ;1 r.ra"fri "' in fafa :XTffii: ?: nogrri au tri*il*;tX*?,f "."il;::?:lt pregdtire, povestea victor - eu :H: .9" i;t *lui'*.,,rs po,,"Jia.dil;,x"'"Tllf *:';*.:lil"j,i'":1$Tl*,; 772 ;"t#'L:::::T"",h*"*";;;;";asemeneaoameni, g6 nd u-md ," fifr ::^:,I;XT;T:: IaMih oporie, ind cd sn-mi iau rimas bun, stareful credea cd mA duc sir-l reclam, gi atunci a luat-o el inainte cu reclamatia' Pe de alth parte, pdrintele Varlaam fusese acuzat qi c ercetat petrt n fapie imorale gi - deci - nu avea nevoie de ilameni care s6-l vd deascA. La Mitropolie n-am mai primit nici o indrumare' Cineva m-a'sfatuit si me rg [a Misiune, unde sunt birourile. Aici m-am lovit de aceeaqi atmosferd rece 9i indiferenti. Zilele treceau una dupd alta qi eu nu faceam nimic' Ia ,,Oare nu e mai bine, mi gAndeam - sa md reintorc mei dragi? Acol,o am cel pulin slujbele f ruFrtuineii moase, linigte, loJminunat Pentru rugdrciuni 9i meditalii. Am f6cut toi ce mi-a stat in Putinta in trei judete, iai daca aici nu mi se da aceastapbs ibilitate, ce pot face c'u?" Ca si pot trece Nistrul inapoi,-imi trebuia o autor izalie sp'eciala.Am cerut de la fostul meu coleg de facuitate, Irimia lon, un fo rmular 9i m-am a$ezatca sd-l completez. - Ce faci, Victore? mi intrebh colegul n edumerit' - Mi reintorc la Frisinei, i-am rasPuns, completdndu-mi formularul. Cum, m6, sd te intorci? Noi avem nevoie de atdlia misionari buni gi tu vrei sa p leci inapoi la manastire? - Ce si fac, dacd nu ma primegte nimeni?! Atunci Irimi a imi facu toate formele de numire ca funclionar principal la Misiune. Numirea s -a aprobat, iar eu mi-am inceput activitatea printre dragii mei copil a9i . De b und seama cd voia lui Dumnezeu a tost ca sa vln la Odessa. Lucrarea printre copi i era de zeci qi de sute tle ori mai mare qi mii fructuoasa ca in provincie' Cop iii ma ascultau cu atata dragoste, varsau atdtea lacrimi din t/3

mai au .*:i"JJfi1L?;il"l?I auimprlsionat muit, La o gcoala din centrul oragului, intrasem in clasa a maseracredinciosii.prinvis, d" d;"eram incd la FrAsinei, iutreg misionarismul t; pri"tr" copilagia constituit,maitArziu, -meu tJJei;;i" de licenfa, .subiectut i ntitulata: ,,pastoruI prinrre;j;i;$?'. "'" *J?"^,.;?i;t;il1.":Tl'J$:;::Jj:5"ynJ[T:i.if p.J"t"iii. i3911.^ta ?r poate ca sufletul lor mistic_iifa."^ ,a'r" oucure si sA plAngi cAndauzeau tatei scoara ra ca si predau relisia. Da^r copiil din saf ifna obiqnuip cu aseme nea Ieclii,iamAneau ieci.Nu ,"."iiiurjasmau. Nu varsau lacrimi. pe cAtA ui"i'ii. , ".u*" pentru prima oara asemen"a ba"ssa, copili isti.,.,s,., mai l;11T_" qr, a res predate o persoani de i*ili"" J;d;; u' :^e1"T*'I'"9.1* h"."'il;; 5fiii:; CAnd eram" rL{j"rX:::H:n::, In odessa toatescotite "t";;;r;;;;u si cu clase paralete. Fdceil;ilil;i;Jrlr ochigoriiror nevino-vafi incatCuvanturDomr-rurui cddea ca o simAnqabuna intr_un pa*a"il"" care aducea roadeinsutite.Inocenfaqi gi pe mine intr-o lume "orrhoo."^ lr.]rru hansportau mai buna, _ui.rrrurr, unde nu ajungeaunici ura. puiima;;;;:.. ptuteam tor ,tTp{ intr-o "i.i lume pti# ;; h;."il;;ll!,"r". de qapte ani uur"ore,iar :H:ffi ilL::t r:.*n:i".ffiil; ::,nf i;l:n miresm oupa Pagti qi primavara iii scosese lo^u.a,u." florile, tiveaz. gi incanta *oi-^ ,r-td^;;,";;.;ec6t cAmpului. "" 774 rr'.ii" ;'-il'i;,:,,H.ffii:1it:fff,1i ;;;i;;, .# H: florite ""r, In fafa mea, araniat ele, enjnut s rui! i ;;;*'l fr Ji."r"ror. Doua invdlatoare tinere mi-au cerut permisiunea sA asiste qi ele li leclie. Erau suflete curate, fdra viclequg, cut" ttn cunogteau viala MAntuitorului. Lc-am da t voie' in picioare, ca de obicei, ryi-am inceput liniqtit leclia care dura cinc izeci qi cinci de minute. Am inceput cu descrierea Raiului, impletind-o cu raiul primaverii de afara. Copiii, ca Ei invagatoarele, erau numai ochi qi urechi. Am ajuns la izgonirea din Rai. Am trecut 1qo1 la dragostea lui Duninezeu care qi-a trimis propriul Sau Fiuia sa ne arate Potecuta ce duce inapoi spre frumoasa Gra dina pierduta de strdmogii noqtri' Dupa ie am descris citeva mi-nuni qi-fapte al e Domnuluiiisus din care se simte mai bine iubirea lui nemircinita, am trecut la descrierea patimilor Domnului' Fac"a* o paralela intre buniitatea qi blAndelea lui Iisus pe de o paite, gi rautatea fariseilor-calai pe de alta parte' ' La un moment dat, clasa luminoasA se transformase parcd intr-o cereascdbisericir plina de Duhul SfAnt' Un iior de umilinla ne-a atius, deodatd, tuturor inimile' Ochig orii copiiior pluteau in lacrimi. Lacramau ochii invalitoarelor. Laciimile m-au

podidit 9i pe mine, deqi cautim sd md stapAnescpe cAt imi sta in putinla' Urmind u-l pe lisus-pe dealul Golgotei, copiii plAng in hohote. Siot batistele. Unii ig i apleacd pe bra! cdpgorul ca sa plAnga mai in voie' Cu-mare greutate am izbutit sd-mi termin leclia, spurrind cd Iisu-sa inviat qi acum ne aqteapth pe toli in Rai' Clopolelul nu intArzie sh sune. Ca ie obicei, d.upd lec[ie o fetila a ieqit in fa[a clasei, lingA tabld, ca sa spuna rugAciunea de dupa Paqti: ,,Lurnincazi -Te..." Dar fetila n-a izbutit sd rosteasci decit primele douA ('l.lvirlteqi a i zbucnit dirr nou in plins. Rascolit pAna in 775

indreptat spre.fereastradin 1""a p.in care se .T-ji vedeaucopiii din celelalte j ucAndu:se clase, prin curte. - Uitafi-vacum zburda,imi vorbi un profesorsceptic. care adineaori prangeau,i.,rlrr',",,, Ie ajunge *l:::"t spun cevamai mult, i_am riispuns scepticului ;.E_: ce - dupa "," vor zburda, vor-cregte mai mari gi vor face ceeacea facutfiul risipitor. cJ toateaceJtea, Iisuscare a intrat in inimile tor prin $i h;i"rit;;;ji W; rraaa,,r.eain nou la Tatal Ceresc. fi zis profesori ide mine, nu qtiu. poate ci m-au ^^ 9:.:r socotitnebun,fanatic_sau mistic.b, iri ri jtiu_ un singur Iucru:cd il iubescp" oo*,.,uiiiffi;;;'.:;,,"r,, pe care mi ia incredintat_ o invagatoare mai in vArsths-a apropiat ^.^!1pt".urte de entuzias matA mine, m_aapucat de amAnoouamAi_ nile Eimi-a zis: - Ce-icu dumneata,parinte? Dumneata egtiun sfAnt! M-am uitat trist la ea,zicAndin sinea mea:,,De_ai gti ^"t u picatele mele,n-ai mai zice ugu,,-.---Un profesor m-a intrebat: careigi estese cretut? Institur pedagogic Ce ;ffr1:;, ", _ -. N-1* nici un secretEi nici n_amte rminat vreun Institut Pedagogic, i-am rispuns. - Atunci care-iexplicafiasuccesul ui? - Una singurd:il iubescpe Iisus gi pe copii. 176 r,,,,,t".,,""i;;;ui,'Jil;,:[::1H:tir."#":r"'"".""il1#l J" ul"rgu .'tiir, str5fundul sufletului,.abia am reugit, cu voce tremu_ ratoare,sd rostesc drum rp r" in u inviat! in gm^iegit sale,eram'cu"gai_'iiir,o, schimbata faiaplAnsa qi , ^ illl oe emofie.In aceea ma vedeau pe stradir' Dar qi copiii ma iubeau' CAnd mine' grAmddindu-se ca igi l dsau pAnntu $1alergau sPre puiqorii in jurul meu' . cAmp sportiv" ' Din falh int r-o zi treceam pe ldngA un " C:"1:.1: calit $neau Pi:it1T-t"] "r"iga qi-a vAzut mimica Qracum ca iil spatelem eu.copilul cesdvezi?B6ie[aqul s-o aleargd intamprn"iii ta"a colo' Ei maimbra(iEe azA i*i ;#e;;il io-rni,i", 'ui" a" q?;L mdi ntreabad" cen-ammai ven" i tl agcoal al orcAiier a dor de mine. grea. suferinta'u::-?t: Mai tArziu, cAnd am ajuns in o *ote mAngAie re' Cineva mr-a o*itttiti i*i aduceau se datoreqte spus cd dacA am scdpat neimpu qcat'-aceasta gi rugaciunilor acestor mlcl ingeraQl' ' intAlnit-pe stradi cu Vt? rgar,a sprealta scoala' m-am Acesta un inspector gcorar, ftst preot.ru-s 1]L9*tt "' si nu md duc la qcoala m-a oprit qi m-a rugat iniistent din Slobodca. gcolar - este o - Slobodca - imi zicea inspectorul Acolo sunt cei mai mari suburbie din colo de tol"if"toti' in stare sa va omoare' ..,iitutl. Toli sunt partizani' Sunt va dea afari din clasa' lar copiii o sa va tt''tt"t" qi o sa sunl - Domnule ins pector, i-am raspuns . iopiii'ei' *tttt" de invalat de la b,rni. Gi, cei mari, u tt"* nu mai sunt copii' mi-a - Dar in ultimele douFrclase subliniind primejdia' atras aten(ia inspectorul, doua si acum' in ultimele clevii qi-au ir,t.",tpilltaiii" erau flacaiqi fete man " clase, eu tot mh voi duce' - Oricum ar fi, d omnuleinspector' hotarAt' i-amrds Puns sa va pierde[i - Parinte,eu v-am prevenit' Riscali inspectttY:y despir[tre' mi-a spus via(a, L/ / l ntr-adevar,di ncauzarl zboi ul ui ' ti mpdedoi'ani'

parte,su6ie.,"ii""iiiiiliTllil_l5:HH:X.:;*:;jf ai,., ""tu,"i"iff:jr"j"t:. aceeasi dragoste. ,,.lt:i :"pili Tl "tTloy cu. -i^Li* i reqeau orn crasa plini de bucurie * si pe obrajori. Povesteau entuziasma[i inu igai*."fo.'i.u.r.'onre,e is_ copiii ma invitau sa stau pe scaun/ la catedr-a,ia ceilalgi p.if"*ri,,a"r eu Ie vor_ beam totdeauna st!lnd in picioare' pentru. ca, pe de o parte, captam mai dimin*ota;T t";il tramvaiele rare,gg."" ,"p* ;ilb;.". pe atunci erau fiii aiana. ,iira reumatism, c6te sapte, Il:::l La gcoalS, ,pt rtro*"i.i i^.f Jr'i,."r vreoo bo_ sealA. cAnd predam, incd din Frdsinei aori"Ju.,ra mor pentru pdcatete mele, dacd asa va fi;;i"l;;Tmn ezeu. Dupa ce am ispravit cu Ecoliledin intrul oragului, intr-o au fost omoraficAfiva ]il;;i;;fr*,, mea, nutream La Misiune, auzisem _ intr_adevAr _ ci ir.rSlobodca ou., in sinea ;:{ ;;:;", rinietii ,*H,,:::;T^511, :'::::.* t. -mi ced rlrt,i i,,f ei eze res t reie,, le-f-eguEie cla_ din selea gasea a saotea si __i .rrgui'J i" i8.u"r" qi tor. si. spun,am lgteptat,a ri""ir-it"t.i_o^ ,?:pl in vrut sa rntru clasele neoojtit,."," rir"., lor f".i"i. ' r v r ! ' ! r r em agteptat s A m i se des ch ida u gi d * U "r a , oi". , cetor mari. Cici inainte a" pt""n.",-o ocupat, inadins,,o,.:ll:l*t *l"rioorl. rar bucuria, lacrimile celor micia' t ezi tcuriozitarea llllerl"lgi :.'in,i :?j:, ", x;"T; Tm: i']," i*?; ?:l :fui:; ieti, am Dacd o sAam timp, voi veni , " ;..8j-"1 !, 51spuns.. la dumlleavoastra chiai maine A doua zi, cAnd am intrat in-clasA,mi_am cerut mai intAi iertare pen tru ca nu posed Ui"" iii"-U^ rusa 9i ca mai fac unele gregeli gramaticale ("a"J; ;;";"am I 'rrsr ( in felul acestallu ma mai ridiculiro "l*"nil. tttP'tttj* Ca gi copiii cei.mici,baietii mi-au noiinteleg< tot cene - gii"", par inte,e foartebine' sPunep' o introducere ca dar Lec[ia era aceeaQl, eu Jaceam ma i mari' incepeoTty o poeziede p"i*i^"iii" baiegi gi o fata au iegitla Nadsonin c are," ,pt'n" l^ un baiat Fatal-aintrebatpe baiat zi ddprimavari' ;Hil;i"ir-o ce ea iar baiatul i-a rAspunscd el vede ceea [" i" a inviat cu "itit,, g;rai,rlt"d" o ca,o d^ata primivara' i" care ""i". se tirdqte prin iarbi' qi viermele ;it;;;U ;;re ioadsflorileIa radacini' - despreD"'T. - Va vorbesc,ziceamin continuare veg nicil.filnali, degi suntelt n""".t fi J"rpre via[a ce.a pacatuluine qi garpele i *"ti qtftGoqi, viermelemorgii Pc roadeqi ne otraveQte to[i' '" din rai' mergAnd ur,f"Lfa."u,,t-l"gitt.'tacu qatpele U lecfie' in iontinuare cu aceeaqi ^^' M-au n,' fosi cu to[ii foarteresp^ectuosi' il;ii;if","1. lacrimi de r.roi" o*irit" gi cu aceieaqi cu ascultat aceeaqt mulludin pentru f tsttt'la ieqirea clasd'mi-au draqoste qi bttcttric' *ii.u mrlltabunavoin[A era clasaa treia' La Ultima clasdc are-mirAmhsese int,u,",o."ostirclasao'"uosali[alurrgaEiingusth.Era ispri"it ulti ma lec[ie' cle aproaPe ora mesei'Dupa c" am cdnd s-a tp-T ,-o md gAndeam to" do" ^tt Ylti:li:Oot De o parte9i de altaa shli(eierau uqa,cesAvezi? deschis cu fieca re cate superioare' i"*tt*iiut.iqi EifeteJin claseie cu grau fiori cumparate ban ii un buchetde flori in mana. lor li daduserdca sd-qicumperevreun i. ."* pati"li i covrig sau vreo Prajitura' fetele'in loc la Am fost miqcatp'Ana lacrimi' Baief

iisi pletalt ora ca sa-l sa sh se grabeasca h"t; ;;;; 1; buiurie' exprimAndulste ptepe ,buti,'qtal ii 'u-i faca.o *"ttumirea gi recunoqtin!a' ii to^oto 779

case.le care erau lor ungy..:aminceput irnpart sd 6r.frut5flf? i ;r.'r:*il::,"i"'.r,7 i:*[qru*xi;1ii'iiF:fi },!",";:il-li"#v-'1'p"i.* ::"'^p,3pi; ;"#i:#'"':f p.;; ,_?., ;; i;l'iaffiln:lfl:Jj: "; ii*f copiii i";u."1*url re srrada,copiii nu119rafe 9i cu.to-[i coRiiidin slobodca m-a u batut,dar r"'' rul-ri",i" i,.' :-l au".in curte; "u,,""ru,i", ""3i:::llJliru-: dacaiescJ b rageie pri"""J" n"li Tt."q'eptau *r;r;"l. sard... i_amrasplns profesoruhii ;;;;. - _parinte, "".ti. ;;;:;T,1 :1HlfflilJ:::nH:",X":*j _ Daca o nu p.or"ro., rrar?*' ieqit iu ele-i' U., re, ,' f,T"?fiil* j':j:,1*tere inbra re-am urfumi m t LoPlrlorgi am nratrSLi; Chiarde s-ar.darAma qi ne apdrd. lo!1fj::ltt din jurul rn,_u, nece_ fi '"ii;iiili:ll,:i:pestra<ia'a;"i'ii.liilJrJ'X'.'""1J'X; De buni,"u*a, t:..11,;,:;i;#""_,ii*'r*!!!i;iir;:*?'ijji,j; sJ. * [o.mo j: urresirenei". a'aa u ::.;:ff - Copii, noi cu veqem ochiitrupului, Noi "rr:_?.T"Tirlri,l H.ir,os. nu_L cu a"i H ,ii,l"*r .,ort, "rt,. crasamea erau cu ochii fin-taru *inu.'rii"i ur.,.rr ,e mrgcadin bancd. ,,, Astep tal r,otara.uu *"u'.'iar,a mi_am tntrerupt Iecfiale_am -^.-*. spus doar urar] iayt,ru..u,iuffi;ilji:,T:lf ,::;;:H::;X,lffi delamarginea o.ou"'fJrl#U copiilor "y:"1 ,,j1,^o_!.ou1a dtnclasadouA. a Cra*i".ii";"':1::il,"".?"o3 il"i[."T il avroaneinamice'Din claselsvel ;*Tffl,ff5lXlfy'"ase eii.miresmate din cutese uaapo,i,ii'F"';;;;"T#:"i"lif,"T:is$1i:i,r,5f; ci.re,ele'ii},i;;#;" nostru,Pe nol nu ne va atingenici o p^rimejdie' uitau imprejur Copiii nu mai put eau diucurie'-Se cuta-L vada pe MAntuitorul nostru' -p.toa cei-im linigtit compl et'mi-am continuatleclia' l."ia qcoali' Un profesori'tarziat desE "'ti!i"*tii" c hiseuEibrusc ai strigaalarmat: - Alarmd aerian6! continu6ndu-milecfia' - $tim, a m rasPuns, ^: -^-::i alarmet' copru Iar cAnd sireneleau sunat incetarea celorlal li copii' *"1 po.rltt"au entuziasma(i qi veseli' tum ne-aapirat pe noi Iisus ven eaudrn aoaPosturi, care Hristos. - --fn inaintrasem.incancelarie siarqit,Ia ulti ma qcoalade Numai o zi ne desPartea elevii. i#';;;';; "a""" nu mai aveam timpul necesarca sa "^"'""it.-i*rucAt i".iltt, i-am propui directorului sa-i ;#";i;i"t. '.i"i intr-o sinp" l"i'."piir din ioate t"l" gapt" clase euri clasamai mare' "* - V;fJ" mine! facu directorulsperiat'Cum se poate una ca asta? - De ce? copii?Su nt cei mai rai 9i cei - Dar gti[i cinesunt aceqti copii din toata bdessa' Acegti

anq sunf oUtot_-"'i.i ^oi .i ai iidului" ' CAnd se vor vedea aduna[i .*ii "lil t 'o' aevenimai obraznicicaoricdnd' it#; #;;a.usa, intr-una' Noi' - Coplii sunt ne vinovali,o gineameu ceimari, suntemral - sd ne - Totugi,eu va ProPun- insistAdir ectorul ca si lor in fatotiiuloi, .o,p"^t dfoactic'sa stam iurul asigur ci ait.i pii"o Eiordinea' Altminteri' va ."tiirfi"vcti iegihuiduit. debarasatde ln termen ii cei mai politicoqi' m-am intr-o singuri *"*i"iit" tot qi,dupi cetbgicopiii au intrat 181

tuca ; ;i ;'jd i intr-! l'JY"T,li iil.,.HH: urtat mirat gi "# s_a *tl apoi retra s. 182 ielvolta-ri pe larg viafa fiului .,:1j,tXl.lttnu Acum insd trebuiajl::"f cu tace re totald.VorbaromAnului: raiul. Se aqternuse o ;r;;; fi sca. Nimeni nu m-a intr erupt, nu s_a "iT::i "bre;iltr.Directorul, .u,. ain-.iip.'r' cripa, ii':;"?u::p' u audaEuieriturile. sa ra se 'H:":?# Dar in_ trucat,,u seu"r* I-a rabdatinima, a deschis "il, a bagatcapul i"1t:'-1" ri .uoa Alexie M# Egtea :illii:l?i il ffi tJi1"'c" mai ales, ip nca, "i"","i fi Ei' a^r,o posibilitatea m.1i J" si rangd frumoasele "iii "l'iJ#o.j, u,r.,.i _ o" pov estiri vil-iuili,rvort ai" Testi_ ment _ mai istoriieam copiilor ;;;;;;;;*tui t rrunrl rrecau-sma e. nd i ill:, : "::eri "' i"?#i parerea"iiTi eraclintege"F m eama;;;?;'.,turo". aveam $corr I-amasig".u,Jin .ipuiio"urri "ri"r."lfat sunt nici inspector, caeu nu nicl p"rofesor, ,."l#pf" .l misionar. "#" t*i:,"3t:, teama vis i u ;";; vd poves,"; "; "$j tiiare'itniii., grsmerita. Mi_am .*uti".tiii ffi." gt r^^ u,,our" gramati_ ca le.gi pronunfie,motivAnclr.i de "idr" numai in romanegti. CAnd am inhat in^clasa, copiiistateau gi in banci, si in plsro.are/ agatafi ca,c iorchiii $i a"ef".""r"f ferestrelor. rr rnd amesteca din toate clasele'u.rriu,it ou fi t" moti vele sa mai galagiogi. _rre ..lntrAndin clasd,^unelev a.rostit rug dciunea, iar eu mr-am menfinut uT"1 inra iTf*,f i; *Tti *lli,l{i: *t":t ,xlf:; llll, copiilor' direcVaztrnd, la ieqire, bucuria qi lacrimile un misionar din i torul povestea tuturot ca "enit care faceaminuni"' RomAnia -'imi ziceam plin de bucuri e ,,O, Doamne Ii:*", cdnd ne darAmi planurile binecuvAntat sa tll 'ouiii"ti alte le de mii de ori mai tu noastre mdrunte, gtt 'a 'laititot" mi vditam gi ziceam l a marete gi mai frn-ou'l' mele t" t:pit]: lYjlli" Frrsinei adio... acLroplanuril or iatA ci acumDumnezeu' rn ptopo"atiuirea' il;il;;." mi-a.dat zecide mii de loc ul celor doi-trei topift*p"Eti' qiitt to'tuiunci singure Ecoli paro.;;ffi;;niceq ti 'ti*i'"ti qi alte iYi'[, auipltt" Odessa de gcoliir:'r -rf" zeci de qcoli in Provincie" ---p" Doamne' iar ntt vora oi"i ir,ainte ,,faca -sevoia Ta' mga" ! il,il::ru:t{"};* ::11:;ilq,*ii{iil; ::{ " 9I 12.ISPITELE 1NCERCARILE cete-ai rusat bine sau SfingiiParinfi ne inva[a ca dupa la ispitd'Caciprin ai fa cuto fapti u"nt'ti'iJ;il"ptt D"mn"tcu gi carc vin de incercirile pe care te inga duie ie''ti' acelefapte bunc se intiresc' la demoni sau de ra oaT f"ilt mai ales de mAndria cea ior i"t*ta"atiiarul "ti" pierzdtoare' scriquea din din{i Desigur ca vraJmagulcel nevazut gi Iisus Caci in curAnd au cAnd vedea ca vln t"'*iO

melc' misiurrii pl"ai'iin calea :;;;'iil;"i" 'ta;; sa plar"rul merg'in faceam ln F'a'inei Ei-mi ispita eraispiti trupeascA, ".um *"u"."u riote teama Ucraina, insa m-a izbAvitqi din parteafemeilor'ij"*""f Hristos Evei' CAnd eram de cursele H::tfJ[;;;ai' de "rtl*" 'i gizdren[elc ttJ;",'ptluchii' bubele saracra, la tar6 , barai ridicat intre suun^adevdrat ilffi;;;;iii"i"" 183

dansa. Desigur, halul in gi haina pe care o purtam,.m-auoprit prag,gi_am "ur" "r urr,^ in spus: - Alcl nu e de minel nimenin_a $i mai insistat, fiindca toati lum ea gtia c6 balul nu ur" ,,i"i"'f"gii"r, cu haina pe careo port. Apoi pe la gcoli ledin-celetrei judere, de murte ori in trupului nu m-a suparai. $i chiar u* ajun s in odessa, unde - de data "aJ haine bune, cantina,camerdcu pat confortabil, "" ;uri;:^";;; m-au tulburat,caciirarul nuhului'S;;;a"i;"r" ispitelenu "i.i;;I" ptu team impreuna cu copiii in fiece ,t ;;;ili"; r'r, -"^^]u.; a" iot, in bucuriile_ 9i placlrile a"f'o""i"ui; scuteaude surogatul murdar gi ruEinosat piaceritoru.im atice. De aceea, ispitele ," ."4;";;l; '' inviaia.Ei ura "' fra^[ilor care_nu-mi ^"1" infelegeaulr.;;;;;. rn curand,primelepiediciau gi aparutin calea mea. Astf el, intr-o ii, parinteteCo"ririli l',rJi".^r n. s_a apro_ piat zeflemitorgi amen infhtor, ,i.anJ;_;jl Parinlele,sd mai IaEigcoiile. . a* sd-mi traduci niEte arti cole de """"i" in caz .rr'i.-"rl raporta prea Sfinfltului ,ziar. Inalt "ri Mitro polit Vis;;;:"' 784 fletul.meu gi ispitele cdrnii. ln starea in care mi aflam, nu-mi ardea nici dte petreceri' nici de glume' nici de placeri trupegti. O data, Ia losipovca, dupa c e s_aincheiat anul gcolar, o profesoari rusoaica gi rr. ug.o.o^.o*Trl*-ur', invi tat si asist Ia obignuita serbarJ d" i";hil;;" a cursurilor gcolare. Credeam ci vor.fi,"cttarimici;;;r" ca Ia noi in gardgi aq fi vrut sa-i vdd, p" copifogi p" !i".^. Dar, spre mirarea mea, cAnd s-_a deschis'"9J ,:1,.regula. ,urr"J"oil;il, "r).r, "u era un "; wy .i'ttr,"r"tul 11_11 .u." venit aici - Parinte Consilier' i-am rdspuns "" 11^ ceea ce fac' nu va convin'e insa ca sd stau-la birou' ?aca da'caVladica va hotdri raportati Inalt Prea stt"i it"f"iqi' pleca de aici' Ma voi .a^.""u ce fac eu t";';i;;;;oi intoarce la Frasi nei' r , , ^- ^^ de folos sh ma rog' sa Ma gAndeam ca ar fi mai Frhsin-ei' cum a m fAcut meditez, sd citesc + ta f"ti"t.fa luni' decAt sd fac o infructuoash in p rimele ,,,t,p'"'"tl conloparie g: !:1:Y:," R. vine triumfdtor qimi A doua zi, Pa rlntel( aonslier spune: ""]iqri * chemat de inalt Prea Sfin[itul! , sd m6 ::ip!:fi;i'iil?:$'i'"il,1't*:T,:;.r:?;";:T; t"1 tt$"ie I-am intreb"t P"'il;;iio^u'i. niciodata nu fusesem prezintin falaMitr opoiitt'tt'i' caci ia Vladicain audients' de tot' Nu-i place vorba - Sa-i vorbeq ti"tLt' ""'t lunga,m-a sfatuit un coleg' sa in care^solicitam fiu Mi-am batut ta iu ca., lucrareuT:1: ^;a;;;:"I"rea pentru in numit catehet moioficial, ma spnpn e tocmaide ceic" ar trebui sa ,'riJ,,i*pi"aicat mai mult" ' indureratd' MlgTd""l Am urcat schrilecu inima totdeaunacu copiii' C":'11 ca am terminat-o p"''"t" er au?ustii' am'cizut inainte,sPreseara'tana Ultol"ile MAntuitorului gi am zts: in senunchiin tala icoaneipaca ce ceea facpentruTine I Doamne,T" qtiit" i^;' calea mea' Iar de nu' din estebine, inlatura pl"aitit" voia Ta! facd-se rugdciuneqi am aceastd Am repetatin gdndul meu intrat in iala de aqtePtare' din cabinet' Mitro politul DuPa ce a ieqit-rln-p-reot qi m-a strigat: Visariona scoscapul p6 uqa Moldovanul mana' Am intrat qi i-am sArutat 185

Mitropolitul a rdmas in picioare lAnga uga gi m_a intrebat scurt: - Ce-i? Fara s a scot o vorbA, am desfacut cerereagi i_am dat_o s-o citeascd. a scos ochelarii, a cftit_o gi apoi m_a ,^,X;Tip"titut - Cine sunt cei ce te impiedica? - parinte le Consilier R. - Vezi-fi de treaba, raspunse Mitropolitul voios. Eu am a u zi t de f r at ia. t a. F a c r tre a b a 6 u n a . Ai d u h u l blAndefetor qi faci o r"".u.u irur,l-o;;; copii. Sa_i ;;."" spui parintelui paschia sa.faca ;;;i#'; ;; sa_fiprocure icor.rige gi r rebula sa ascult in prirnul rAnd de Dumnezeu gi, in al doilea rAnd de Mitropol it, .u." lr.,l".u;ot Ei mi_a ^_i 786 pana cAnd fi oprit ,,or llilii;"'" rugat pe Mitropolit - ar ri bi"";;J;;il;;?J:t:-am notez pe cerereca.pirintele in spector gcolar brmrol.rov te numeasca ",:,_Yi," sa ofiiial i" postria" misionar catehet. I-am sirutat *a"l yifopolitului qi, de bucurie,nici trecut pe Ia Misiun e, .i ,ri_u*-arrs direct la 1^-13=mai Scoala. R;izboiul nevazut de-abiaincepuse. Vrilmagul, care pornisecu atAta invergunare impcitrlva.r_r"o, aveacle ,_r, gAnd sA cedeze.De data aceasia l_a ,iai*t impotriva mea pe pari.tele Vicar A.N. Aces ta .t spus sa nu ma duc a doua zi Ia qcoala, "''..utgi mi-a --o p"rl,.., ca are nevoiede mine la intocmireo """ii"""ltl. eram gata sArimAn p" t*.-bur, dupd ce _ llttl^"."_1"t, m-am retrasin camc'rd, mi-am aat^sea*i ca e cl cursa. Mi secerea nu md d sa apoi ut"aia' poimaine, - Inalt prea Sfinti cruciulife sale ilp;;it.rp"i;;. ca coala de mea' Am luat' dcci' o dat un referat dupa inima despre rosparintelui Vi car hArtie, i-am scris amanuntit au JLlrft"r"t gi "-:,T"lepred in ^"''i' rulmeu T.u t"ol preda' -f Pot profesori 1u^le la Odessa,leclii pe ca'e'ceititgi Mitrocu i'ini"r" p" care mi le--a-spus Am menlionat apor u P"t 'politul verbal Ei am ada ugat: "$tiu,::-::':t"tt" cererea qi'totuqi' daca i.r.S. Mitropolit pe t"'"'"imea nu este *aitlit" P'C' Voasjre^vina mea s-a infundat i" am nici a mea" ' in inch eiere nici a I'P'S' lvtitropolit' e bine' atuncr t""o ce fac eu-nu notat: ,,DacA socoti{r tt iar a:t" ft4isiune'in mod oficial' va rog sa ma dati otu'a nici in v eacul acesta' t"ui supirr eu vir promitca n-o 'a "a de aPoi" .--r. .: ,ri.i itt .,"u.t'l ca d1t uSielfll scrisoarea i A doua zi dimineala -am la gcoala p'C' Vit ot' iar eu am plecat s-o puna pe biroul leclii' Eram tare trist cu sandul ca imi P';;;;ii;"le o.'*: :;ili''+i:::ru:t::H:i:i:l"* t* ff " *"t d-t1*;'^ro' coPilaqii pranzului' parintele "r"*"o mla camera' intamil-:I"'i;:;iu' i'''a'""aqi u^"fr;f, un mare tt";^;dt'-*iti llrodus Paschia'mus"'isoareamea "t"^i, t-o''t'"*at pe pa rilicle i#;;;:il;;r.'t trAndu-lpentrucanumapovaluieqte^pemine'Dar gtia ce fac pr intre u'n parintelePaschia' a"noi"ticcsc' ca Mitropolitul' luat apdrarea Ei iopi i gi, de aceea' -a , mea' Erau de fata qi intreg a p'"aot in favoarea Un ceas fu rios dintr-un coll in ;;;il;^ consilierii'Parintetl"n' mereu: altul qi rePeta "^ '--6ti zu, ori Moldovanu! r. rdspundeacalm: Iar consilierutui^i"l't'ativ esteint req lo ^itt:!" - E nebun!M"il;;;;nu ' ' Mla vorbit truVicarul i-""ttt"*^t in bjr ou' Seara, in faptul cAm-am exprimat mos,reproqd'ta" *i ""*"i 787

mea.cele generafii: trei bdtrAnii,tinerii 9i copiii. Batr6nii credincioqi- mi_am zis _ aga'ram;;;;, la moarte, chiar daci ar veni,,zece statini,;. I;;;i{Jcreain cioqi, in cea mai mare parte, agaramAn chiar daci Hristos a doui oara.l.ineretui e;r*r;;;rtejuts_arristigni placerilor.gi petrecerilor.Nu_i poli pif-"a"'p"',ir.r eri nici la biserica,nici acasi. Raman';pil;;;pt; careMAntuitorul insugine spune : ,,Lasagi copiti;;j;. Ia minel,,. Voi, oameni maii, voi, organizagii omenegti, lasafi_i pe copiisa vini gi sA se intoir.a fo fir", floarea soarelui intoarce, i n chip fir";;, ,p;" ^g-u'".,^ _se Iumindtorul ceresc. Nu-i impiedicafisi vina in *oi.otrrol Ia El. Ca de obicei,eu nu-i raportasem Mitropoli_ ,,"1".i- nici verb al,nici inscris_ "i.iJ"ia desfisurata printre copii, dar """"-ai" ".,ivitatea me a Toma Gherasimescu comunicase G;;;;ntetej" ii planul _uri viitor, mi_a cerut sA -iraportezsaptamd:ril la cegcolip."auu p: zi CAnd parintetero-o io'uauJf.i*.,t E icAte :-r" *"u - r raport, Mitropolitul a exclamat: - Nebuni de acegtia trebuie ne noud! 188 ilJ:::,tfi Tpi:picioruro"-o:}.:fi '"""'":#i,.?i: rn cele dtn urma, m_a ldsatsi_mi continuu lec$ile mai departe. Predasem lectiile mele aproape la toate gcolile din Odessa. imi mai ram6sesera numai vreo doua, t rei. Iar dup6 aceasta, dacd a9 fiispravit cu Oa"i"u, *a gAndeam si cer binecuvdn tarea. Mitropolitului salutreier, tot in calitare de catehet, principalile ----Y ! Transnistria, iar mai tdrziu gi satele. ^ "r;;;;; -.^" Fiind numai frate scrisoare cuvintele:,,s-a prin impotmolitin p.C. mainile U"i:l:1. Cuvintele erau subliniate rosu. cu 13.UN BALAUR MARE incorPorarea' O noui primeidiemir pigtea:seapropia Ia Carema perchezilionase de li"aatmi Ca;i#;f ca nu scap iri.ri""i s_atinut de cuvant.M_a amenintat de armatA qi iata ca n-am scaPat' mod exceplional' Cu un anin urm6, am fostamAnatin u*ta a " la Iosipovca' dar nu plePe atunci venisem la casem Odessa. chemi paraclisierul bisericiimd lntr-o zi de duminicA, un vis minunat' ziceael' ca la el acas6, sd-m iistorileasca - ca eram - Se facea,povesteaSamuil paraclisierul in haina Dumneat i erai imbracat camp' cu armi qi cu "*a;J;it;.ri .al,rear"u!.a, iar eu cu haine militare' mare de tot care se apare un balaur ;;;;i;i;:'b;odati Dar candm-a td d umneatacasAte mdnAnce' il;;pi; sPreo lada goala' careera rasa cotit-o vFrzut'ina r^mat, sub g;ra in ios' Eu'cAndam vizut c6 a intrat ;;"it;; SpargAnd Iada, am in ceput sa infig baioneta!n fadat a inceput iin ;;;;" iuau.rr'uuioneta, vazut cA-d edesubt junghiat'-' negru qi g.t:t.ti^ d" p.o1: ,a .rrrga un sAnge ttittit t"l S amuil' spunAndu-ich I-am povestitmam"ei iste diavolul' qarpele ' I Ua aQteapta i spitagrea'i-am zis - dar Dumnezeu o ma va izbavi. acasa' tdrziu, ne-amdus la cul care'Tata nu era Seara cameraei' iar eu tot acolounde md culcatin M;;;;-" mamei sA in!"r.tt meu pdzitor' careii sPunea ;i;il; inchidi uqile. puternicdbdtaie Dar dupa ce am adormit, am auzit o use l";ii A'I ta'ii'li" p"t,amdeschis a11la1i'.:1^': jandarmcu arma umar' Pe figuraunui iutui""o a aParut $i fiindca mia intins ordinui deincorporare. Ian darmul jandarm sA .., it'tta."l"re, l-am rugat pe '#;;i;;t;" 189

sdndtosgi tAnar, am parcurs indata cei 15 kilometri pAnA In go.a'Scumoia. Cand.a m ajuns Ia Cercul de"Recrutaie'gi i_am aratat unui ofifer ordinul de incorporare , acesti a exclamat speriat: - Ai dat-o dracului, parinte! - De ce? - Pai, trebu ia sA te prezinfi la 1 noiembriel Vl rog sd citi{i la ie data mi-a fost inmAnat ordinul, . ^ -. rAspuns r-am calm. Dupa ce citi, ofigerul md intreba: - Pu. unde ai fost pArraacum? - in Transnistria. - $i de ce nu ne-ai dat adresa? Atunci am scos din buzunar recipisa de la scrisoarea recomandatdprin care anuntam Ceicul de Recrutare ca md gisesc in Transnistria, in comuna Iosipovca, judeful DubAsari . - SAmergem la domnui colonel, zise ofiEerul. 190 Ero un crimpei a" t""a,'io. pAmar.rtul i:t_:n 8*11-l; atunci, rngnelar. hund, pe noteze ci l-a inmAnat pe ziua de 21 decembrie, in loc de 1 noiembrie cAnd se inc orporau ae oUicei teterigtii. ce a plecat jandaimul, a venifmama, speriatd . ?-" p," toatA. I-am spus ca mi_a ver-ritispita din visui para_ clisierului. Mama ins A izbucni in plAns. $tia ca voi refuza servi_ ciul militar Ei rizboiul, iu, .rr^ o." ,roi fi arestat fi impuqcat. Atunci i-am spus"o mamei rispicat qi moldo_ ven eqte: Mamd, si mi,,stucheqti,, intre ochi daca nu m_oi ^ .intoarce de la Balgi. - Ei, cine gtie daca ai sAte mai intorci. N_am sa te mai vad, se tAngui mama, gt ergAndu_qi tac.imite. Nu m-am mai culcat. Nri_amimbracat gi am iuat_ope lipsea mAna drcapColonelul Blanaru era inval'd.ii qi colonelul cu mare ta... l-a m sPus ce s-a.intAmplat de ofileri din Bac?ru' *:".rtut" a iprobat sa fac qcoila -.va rog sa citi[i "^ - oo*nule colonel, i-am rErspuns declaralia prin care reu ."uJa" l".iuralie' I-am intins qi rdzboiul' seiviciul militar ;;;;;;;;; faci una ca Moldovanu, te sfatuiesc sd nu - Parinte "t;.iii;;; o":i"i".r*inurp."otiio',T3i!=.o*:.y::?::;1i sd-mt vu. cu de acolo qi mAine dimineatA ca te trimit la pozitiv. Fa cum ,p""^""' Sa iii mulq umit qcoalade ofigeridin Bacau' dimineata m-am Am dormit la chminul preolilor 9i prezentat din nou' ' Care-i rezr'rltatul? - ,r, cum te-ai mai gAndit' parinte? mA intrebd colonelul vesel oarecum' - Acelaqi,am rasPuns ferm 9i senin' i1i meng ii declaralia de - Cum? se risti colonelul' refuz? - Da. ofi l erul ui cu car e A tunci , supi rat, s-a adresat venisem in birou: dumnealui este - Am vrut si-i fac un bine' dar-dacd dimineala' panamaine i"t*u" de sandire izbi cu palma r^.apaia""iia a"pa f"g"r - qi colonelul de stAnga birou' furierilo r' unde Ofiterul mh duse din nou in biroul punandu*-;; i;;;il;i+ ii""iii t"t"'iqtiqiofileri' mi totfel ul dei ntreoari .A ui nceputcueternapr obl"T. legate de doctrina a fem eilor 9i au terminat cu probieme ortodoxa' dumneata' v1n ruQn - Parinte, dacd vo r face toli ca peste noi, zise un tinar ofi[er' 797

- In primul rAnd, niciodath nu vor face tofi ca mine, iar in al doilea rAnd, chi ar dacd vom lupta cu to!i, suntefi siguri ca rugii nu vor veni peste noi? - Pari nte, daca cineva ar veni sA-qibata joc de mama dumitale, nu l-ai omori? - M-aQ i nterpune, i-am rdspuns - m-ag lasa sa fiu omorAt eu, dar nu i-aq ridica viafa. De ce, parinte? - Pentru ci noi n-avem dreptul sa ridicam viafa nimAnui, nici c hiar propria noastra viafi. Un medic a fost sfAtuit sa-i facd o injecfie unei oa rbe, s-o trimitA pe lumea cealaltAca sA nu mai sufere atAta pe pamAnt. Dar medic ul a rasput-rs:,,Nu eu sunt stipAnul vielii qi al morfii!" Dar pe front eu sunt stapAnul vietii gi al morlii? - Parinte, sdri un furier mai tinerel - dar cdnd v ezi ca vine balaurul rosu e pacat sa-l omori? - De-ar fi balaur! Dar e om ca qi mine. E chipul 9i aseminarea lui Dumnezeu. E fratele meu. Avem acelagi Tatd cere sc.Poate cd e mai bun ca mine. Are nevastd gi copii. De ce si-l omor? Fie turc, rus, tatar, evreu sau chinez - noi tofi suntem frafi 9i to(i avem dreptul la via !a. CAnd a vazuj ofilerul ca nu cedez deloc, s-a supirat ca gi colonelul. In ace st moment, uitasem de visul paraclisierului. Credeam cd voi fi arestat. Ziceam i n gAndul meu ch n-am s-o mai v6d pe mama. Ofiferul mi-a pus in fata o coala de h Artie qi mi-a ordonat: - Pdrinte, scrie alta declarafie. Scrie ci accepfi sd fac i gcoalade ofiferi din BacAu. Am luat coala gi am inceput sd scriu. Dar ofilerul , cAnd a vdzut cd scriu din nou: ,,refuz s6 fac serviciul militar gi razboiul" , mi-a smuls foaia din mAna, a rupt-o, mi-a intins alta gi a strigat furios: 792 - Scrie ce-{i dictez eul qcoalade CrezAnd ca vrea sA dicteze incorporarea.la dec laralia de ofiteri din Bacau,ma gAndeamsa inaintez ;ili;;e|;;. pe timp de ir-r."o"t salmi dicteze o cerere de amhnare un an de zile, pe motivul intArzierii' - mi-e - Parirlte,mi-a vorbit apoi ofi{erul irrduioEat de vii in m ormAnt' Dar mila de parin[ii dumitalc' ilUagl til" ori se termiira rdzboiulori i ntrirm cu ;;;;J;JL pdmAnt. iotii in '"'i-;-';;i!umit ofi[erului 9i am intrat imp reuna-in Acesta tocmai se certa cu un alt .oUl""i"i.oionelului' gcoala Colonelul a crezut c'1e vorba de ;;it;;;;;ttor. qi a aprobat cererea fara s-o mai citeasc a' aiti S*a'" i-am mul{umit La plecaie i-am strAnsmAna ofi{erului' acasd: inca o ^data qi m-am intors triumfator ---fi, *u*u, nu li-am spus c-o-sdmii intorc? gAn dit la paCarla io^ po,r"rtit de^ofi[erul care s-a lhcrdmAnd: rinli, mama a idsPu ns Dumnezeu sd-i - Saracu' ofiler, a avut mila de mine' dea sanhtate --Out amAac um, la Oclessa,mi se implinea termenul rdzboiul nu s-a terminat' narii. A mai tr ecut un an qi nici nici noi n-am intrat cu tolii in pSmAnt' ^;; atAt parin;;;tP; ; celaialt 1 noiembrie' I-am spus ma aqteaPta' ce tetui ftm^a cAt 9i parintelui Paschia ca sh pot fi AmAndoi ma sfatuiau sd primesc hirotonia atmitei' Le-am ras puns ca slrnt controalele ;;;;^;il oprit de parintele,starcISimeon' imi zicea pA rin- Las?r-ipe dunovnicii aqtia inculti' arhiereu qi primeqte Spoverleqte-te la un tete Paschia^' hirotonia. la Frasinei' BaAtunci i-am scris parintelui Simeon sa-mi mArturisesc din' nou toate trAnul mi-a rdspuns 793 ofilerul-a pu? .a"a colo,cesavezt?

pdcatele unui duhovnic din Odessa, termindnd scrisoarea astfel: .gi cum va spune el, aqa sa fie" . Am gisit, intr-adevdr, un duhovnic bun gi batrdn in Odessa. M -am spovedit ca in fafa parintelui Simeon, cu aceeagiumilinla gi cu aceleaqi lac rimi. Drept raspuns, duhovnicul rus m-a impArtaqit pe loc, cdci eri duminica, gi m-a sfatuit sa primesc hirotonia. Totugi, ca sI md incredinlez mai bine, m-am g Andit gd fac un drum pAnd la Frisinei. gi fiindca pdrintele Purdescu imi povesti se la Rozolievca multe lucruri frumoase despre parintele Arsenie Boca, m-am gdnd it ca, in drum spre Frisinei, sA trec pe la manistirea Sdmbata. Voiam sd-i cer u n singur sfat: sd primesc hirotonia sau nu? CAnd ma apropiam de mdndstire, l-am gasit pe p5rintele Arsenie BocalAnga cladirea noud ce se zidea atunci, ca sa ser veascddrept arhondaric pentru numerogii inchindtori ce veneau acolo. Era seard g i parintele Arsenie, imbrdcat cu un halat alb, pletea muncitorii care lucraserd, ziua la cladire. $edea pe scaun in fala unei mesufe, cAnd am aparut pe neagtepta tedin spate. - Binecuvdntati, prea cuvioase, i-am zis. Drept raspuns, pdrintele Arsenie a intors capul spre mine, m-a fixat cu o pereche de ochl albaqtri, intre bAndu-ma autoritar: - Ai binecuvdntarea sa vii aici? - Sunt un simplu vizitator, i-am rdspuns. N-am venit si rimdn aici. Dupa un schimb de cuvinte qi de priviri , n-am mai reuqit sa stau de vorbd cu parintele Arsenie ca sd-i cer sfatul. Degi nu era ocupat, se fAceacAnu are timp gi, cAnd vedea cd ma apropii de el, fugea pur qi simplu. Atunci 794 dorinqa mea' dar rezultatul am transmis prin nigte fragi a fost acelaqi. Liturgh ie ca, imediat A doua zi am asistat la SfAnta ma gtG? gandeam d"p;*Jilptra pt". tpi" eutt' "Cine patittt"lt.Atsenie citeqte in sinea mea - Iumea z\te ca eu' fiind e sfant, cJ facl minuni' iar *at itltil", ';a vorbd cu sfin[ia sa" ' pacatos,nu sunt vreonic sa stau de dormeam qi am tl"p i am venit in chilia in care "-ii"oi i"."prlt sa-mi pregatescbagaiul' . . , jesc hide brusc Ei parintele Li un moment dat, uEa# Arsenie intr5rca o furtund: sPune ce ai de spus! . - Am cinci minute libere: sa primesc hirotonia sau - Am venit sa va cer Pdrerei: nu? din creqtet pAna in Parintele Arsenie m-a masurat lui de fachir' apoi.mi-a zis: tafpi."'t.ttii '"^:';;;; vad c6 ai darul pe tu'" *i l'-ad at Dumnezeu' dar singur ili pui de preot, chemare de diacon q;;hla, piedica. mir at ci nu Etie nimic de - Cum, eu? I-am intrebat opreligteamea canonici' pirintel e Arsenie rA- Dar cine? Eu? *i-u tatptt* lul' zAnd qi trdntind uqa in urma drumu l spre Frdsinei' De la Simbitu *iu"tto"tinuat u-, ql ci {Ti1',,:i:::iTff fi ep^" scr$ :ry: tT":sT,::' lll cum mi-a hirotonia' La auzul ptimesc trat"iita ;;-; ;lrt# intunecatla fala ql cuvinte,p^tili"fu di*eon s-a acestor a" la SfantaimPartaeanie' ffi ;;;;"-"J" i-am m-um impotrivii' Dar mai tArziu ttu B inein[eles, n Cu li ghin'. inielui I oa :"::':-:: o"i"tiii r'"iamplarea par uc't :Mitropoliiului Nikolaial Rostovulut91 5"i."""i."f de la Optina' Acesta tnt-a ii l,ri Jut"t"lui Ambrozie rdspu's: lg5

- Asia-i curath bataie de jocl Totugi, eu n-am iegit din cuvAntul pdrinteiui Sim eon. Dumnezeu a rAnduit ca sd-mi fie primul meu duhovnic. iar eu trebuie sa-l as cult pdna la iidicarea epitimiei. De altfel, qtiam cd pentru picatele mele nu me ritam nici SfAnta Impdrtaganie, nici preo(ia. Acestea toate mi le-a ardtat Dumne zeu qi prin visele amintite mai sus. Dar pariniele Simeon era milos gi bun.-El v oia totugi sa ma scape Ei de razboi gi de inchisoare. In acestscop a qi plecat l a Mitropolitul Nifon Criveanu, spunAndu-mi sdJ aqtept pAnd se intoarce. Ca sa nu ma plictisesc, am luat din biblioteca o carte de lectur6. Iar aceacarte s-a nim erit si fie tocmai tratatul ,,Despre preolie" al SfAntului Ioan Guri de Aur. N-o citisem pdnd atunci. Acum insd, citind-o, m-am speriat pur gi simplu. CAnd ma u itam la piscul amefitor al preo{iei gi apoi Ia meschin6ria mea md apuca deznddej dea. Dupd ce am citit cartea, am pus-o la loc, mi-am luat geamantanul, n-am spus nimdnui nimic qi am fugit. Am luat-o prin pidure ca s6 ies la Calimaneqti, iar d-eacolo si iau trenul spre Odessa. Dar, spre marea mea mirare, vedeam cd nu mai ajung la Cdlimanegti. Locurile mi se pireau necunoscute. La o bifurcare de pote ci am luat-o pe o cdrdruie bdtatorita numai de vdndtori gi de padurari, pe o cdr druie ce nu ducea niciieri. Dupa cAteva ceasuri de alergare zadarnicA, am vazut ca am rdticit de-a binelea Numai cine a rdtdcit intr-o padure nesfArqitasau pe u n ocean fara margini poate si-gi dea seama de starba sufleteascA in care ma gase am. Eram pur qi simplu disperat. Coboram in prapastii, urcam pe culmile cele mai inalte, in speranfa cd doar, doar voi vedea vreo aqezareomeneasca,vreo qosea,vr eo cale feratd, - dar 796 nu se toate sforldrile erau zadarnice'De jur imprejur care,la orizont' se unea c u vedea deiat o albastreala se apasato?re'-lvli parea ."*1. Eruo priveligtedezol antA, in ch.ip.:revazut ca un monstru urlaSEi mut s-a afezat mele p"rl" *i"" qi mh striveqtein ciuda zvdrcolirilor neputincioase. de topor' bauta mi s-a pdrut c i aud nigte lovituri M-am indreptat V-"* tptit locului. Am ciulit urechile' in c urAnd i" Ji.".t'io de unde veneauciocdniturile'Dar s-amai auzit nimic' Aceeaqi c iocanitlrile au incetat'Nu codrul iltq," de mormAnt s-a aSternutdin nou peste me u insi a fost cdnu ploua' Era o zi de ,"..rtut. Norocul senindqi frumoasd'lvlise f6cuse r"pi"^Uti", .6lduroasd, farAma de foame,dar nu aveam in geamantannici o q i beari aPadin toatepiraiele' Spre oain".'f.o"tpiram culcatintr-o 5"u.a,.a"a o'i n."put sa seinlunece'm-am frunze uscate' ual."o, unde se giamadiseramai multe de vani Disperat cum eram' aq fi fost parca ;;;;;i" ca sa ma il"a"tot si dau de vr eun lup sau de vreun-urs termin o data cu viala' Dar dupa ce Voiam s-o sfAgie. d e ,r,ll* .rrt.ut, prin intunericul noplii s-a apropiat lAngacapulmeu' apoi *in" o ii"i"a *i.a. S-uoprit pu{in a fugit. Nu gtiu ce a fost' Am A"douazi diminealam -am trezit slabit qi istovit' nostru", in caream subliniatcuvintele spusul1,,Tat al voia Ta" 9i am pornit din nou la vale' Din nou "?*a-t" geamancoboram,urcam, c ddeam,ma rasturnam cu dar Eia douazi osteneala ianulprin rapi qiprin prapastii, foamea'am manCa mi-a fbst zad-arnica. sir-mipotolesc mure. Le-am mAniat pe stoma cul gol'. dar cui niqt" ti"*^i"f nu le-a primit' Le-am vbmitat' Dupd-amiaz6' und e am Sasii catevaboabe ;" o tarla parasite, ;;;;i mAncatcrude' numai ca sd-mi J" f"ttf" p" .ur" i"-u* Dar stoca pAirtecele fiul risipitor cu rogcovele' "^pf" 19 7

macul s-a contractat a doua oara, aruncdnd afara 5i boabele de fasole. Era in td rla 9i un pat de scAndura. imi yen-easa ma intind pe pat gi sd stau aqa pAna voi muri de foame. Dar omul poate rezista patruzeci de zile gi e prea plictisitor s d stai intr-un singur loc ca sd-[i agtepti moartea. M-am sculat gi am pornit mai departe. Dar de data aceastafard geamantan. Nu mai aveam puterea sd-l duc in sp ^inarepe bAg.Seara m-a prins tot ratacind prin pddure. $i de data aceastam-am cu lcat tot pe frunzigul uscat dintr-o vAlcea. Diminea{a, cAnd m-am ridicat in capu l oaselor, picioarele imi tremurau de slabiciune, de oboseala gi de foame. Iardg i m-am rugat gi am pornit din nou in cdutarea unei poteci care sd md scoath la l uminig. Vedeam crestdturi pe coaja copacilor, dar ce folos, dacd nu qtiam incoko s-o apuc? M-am agezat pe un buqtean s6 ma odihnesc qi sa-mi gterg sudoarea. in jurul meu auzeam cAteun ciripit de piligoi sau cintezd, dar in stareain care ma aflam nu-mi fdcea placere sh le ascult. Mi-era parca necaz pe pdsArele pentru cA zboard nepasdtoare !i sar vesele de pe o creangi pe alta, fara sa se gAndeascal a mine, nenorociful gi flamandul. ,,Dumnezeu - monologam in singurdtatea mea - l -a dus pe un batrAn din Pateric prin vazduh pAnd la pegtera lui, atunci cAnd bAt rAnul a obosit de tot gi nu mai putea merge, dar pe mine de ce md lasd sd mor, r dtacind prin pddure, cu toate ca are puterea si mA salveze?Daca-i agaatunci, uit e, na, mor gi gatar." Da, eram hotFrrAtsd primesc moartea, insd mi-era greu s-o agtept stAnd pe loc. $i atunci, mi-am zis s-o iau pe un pArAu la vale qi sa merg , sa merg, s6 tot merg pAn6 cAnd voi cadea sfArgit de puteri. Atunci moartei ia fi mai uqoara. Zis gi facut. Cu inc6l(amintea pe umar, cu culionul in mdnd, cu d ulama ridicata la centuri gi cu 798 Pc Ia,vale' misrtra am pantaloniisumeqi, pornitpepArAu mat iar seingroga, locuri ledeveneau pArdul !e inaintam, printre qi cascade D6deam ie nirte chei ;;tr;ii;" # o datd' care numal cu mare greutaie puteam trece' doua itAnci ca doi Plt"t]l.t 1t in fa[a"cu ;-;;;;"."nit spumegindi' unde aPele,navalJ"J"t,iut - o bulboana ca intr-uu cazan'Am tnfrodus oegerur nice fierbeau de-pe.stanca i;Piciorul drept i ntr-o gau.ra ;;;";; Ti:a de niqteradacini' am ;;;;t, finAndu-macu mAinile s-ar g reutatede parteacealalta',Dacd fi ." t rdmAneam ".,rt -ore Jaudacaar fiiunecatde getul' .u"t.aaa.inile lisat h i;r',a.tt .ut.uaei' Dar Dumnezeunu m-a ;l;i, sdcad . tot rdtacit ioarele asfinleapentru a treia oar6' iar eu acum mai bine ca oricd nd' mi-am Cu niciodata, picdtoq.enia "r*. Juir"o*u de nimicnicia,de micimea 9i d e din CAndmergeamvictoriosprin Odessa'paqind mea. nevrAndmandria casunt succeslm iseinfiripa s-uccesin inva[atoire mi-a spusin fala cd sunt ;il;;^. CAndacea zis cu sinceritatein sinea mea ca sunt .rr',tfa"t, am gand mi se furiea pe nesimlite 'spu;;:;;;;,-il;t un alt O data ca nAndu-mi: ,,poate sunt,intr-adevhr'un sfAnt"' il voi depaqipe-insuEi tpotmi-avenit sAndul trufaqcA eu mar tolul Neariurilor! Mi se pareaca ceeac.etac Qr/ am de gand ia mai fac peviitor' nici Apos;j;;;;;;" seamaca imi ioi"i pu"*r n-a facull Bineinleles, dadeam pe care mi le seamana ga" auri sunt neghinele le de aceea' ".*t" urai*oiut prin griul gXndurilorbune 9i' c a mAndria.este iedera: epitrihil, czrci su6 ;l*il;i mai frumoaseqi mai nobilepor niri r"l"tpf","C* c.t ""1^" ale fiin{ei noastre. '-obosit'tArAndu-micaun flAmAnd , Acum inse,rAtacit, la poalele imensei-piduri' t"U uriagelestAnci, ui"* qi de s lava mi-au zburat toate gAndurileie mAndrie 799

deqarta. Nu mai voiam nici sfinfenie, nici lauda oamenilor, ci numai o bucat5 de pAine gi un adapost, o iegire spre o aqezareomeneasca. MergAnd aSa,cu pirul mar e cazut in dezordine, lunecAnd mereu pe pietrele ude ale apei ce curgea din ce i n ce mai ndvalnic, m-am pomenit deodata in fala unor stAnci. Ma gAndeam: cum voi mai trece gi printre aceste stAnci?Dar, la un moment dat, m-am oprit brusc, pe loc. Am fiicut ochii mari: de dupa stAnci au aparut cAteva oi. ,,Ei, mi-am zis daca sunt oile inseamnd cd este qi ciobanul" . Am mai inaintat cAfiva paqi gi a m zarit doua fetile care aruncau pietricele in apa. Sejucau. CAnd m-au vdzut, pl etos gi barbos, ratacind printre stAnci,s-au speriat. - Nu vd speriali, le-am zi s. Eu sunt un cdlugar de la Frasinei. Rdtdcescde trei zile prin pddure... Parci mi se luase o piatr6 de moar6 de pe inima. Eram, in sfArgit, salvat. M-am agezat ,u$urat, pe o piatri lAnga cele doud fetife. Una din ele, Etiind ca sur-rtfldmAn d, a scos din traisth o bucati de mamaliga cu brAnza. MAncdnd, le intrebam: - De unde sunteti? - Din Comanca. - Care Comanca? Satul de ldnga Seci, care e in apr opiere de mhndstire? - Da . - $i cum de-ali venit aici? - Am venit sd adapim oil e. - Dar eu vdd cd oile pasc. - Da. Noi le-am adapat demult qi trebuia sd plecdm de aici, dar Maria mi-a spus sd mai stam, sa ne mai jucam. - $tia Dumnezeu cd m d apropii de voi! 200 am baut Duph ce am mancat btdnzd cu mamaliga Ei m-au luat cu ele la Comanca' ln sat' ^o;;i;;;i"itt"r" in casa unui om' rudi cu ele' care facuse H-u" lo"a"s de s tapAnul praznic. Masa era pusa,lar eu am fost invitat Ia pArAu' eram mereu flama nd' iasei. Deqi mdncasem qi nu m-a saturam' Am dormit din ;;;;;".am spre ''o" pr u"ttitt'I, iar a doua zi am luat-o i;j;'t;fc., zi de di#il unde. fiind uil gatii"n restaurant vreo trei por{ii de fasole'Apoi am luat post - am mAncat valc"i, iar dc aici'trenulspreBufi;;" tp;;il;.i." ;.i curegti. venlse cu o Mai tdrziu, am aflat cA parintele Simeon Avcam voie sa fiu iirotonie "o;;;;;^;; aiucon, dar n" 'ui^-generis' sa mA impartaqesc"' ou"i^ voie ii.Jao"ii Ioan Culighin avea dreptate"' iuhovnic i';;,;i" L-am cdutat in Bucure qti am fdcut o mich intreruPgr.e' p"'e;;e;i"911.1r de duminich' unde scriitorul slulrseqi p'""d'itot"' EIo 9.'i de ,,Moqu" Qrl-am z ls: La ieqire, m-am aProPiat - Blagosloviti! mirat 9i voios in - Cine eqti tu? m -a intrebat Gala acelagitimP. ^ zam bind. - Victor Moldovanu, i-am rispuns Moqul qi ma - A, bati-te norocul! - md imbrdliga vin 9i eu indatd' saruti'Du-te la mi ne acasa,ca am gasit-ope in casaprimitoare de pe Mihail Cornea' de reincarnare creZt" ti"!,-i.a Du.ga ce mi-a vorbit vorbeascd de rau dea in metemPsrnozd - ai nceput shl vrui sa se mdrite' dar a fost pe Gala' Zicea cd "u "-u silita... Bun' vesel' vioi' Nu clupa mult timp a aParut 9i Moqu' vcnea cu un Pepenemare rn Dra [e' micA L-am gasitintr-o bisericu(a t. punemasa, -. Soro, impreuna"' i;itu*

$i apoi, plin de dragoste pdrinteascS, m-a intrebat amdnunfit, mai ales despre F rdsinei. Mulpmindu-i batrAnului profesor, precum gi batranei Zoe, am luat-o spre Gara de Nord, iar de aici spre Odessa. In lipsa mea, pdrintele Toma Gherasimesc u a obtinut binecuvAntarea Mitropolitului de a md hirotoni diacon. intrucAt insa piirintele Toma a cerut sd md hirotoneasci diacon celibatar, iar nu ierodiacon, Mitropolitul i-a rdspuns: - N-am nevoie de catAri;destul cd eqti tu... Eu insa n-am cutezat sa primesc diaconia in nici un fel, pentru cd nu aveam dreptul sd m a imphrtdqesc. In fala mea, nu-mi rdmisese deschisddecdt o singura poarta: poart a inchisorii. Dupa cei trei ani de meditare qi cercetare, am ajuns la concluzia cA n-am dreptul sa omor pe nimeni. Iar tot materialul adunat gi indreptat impotr iva rdzboiului, l-am scris in volumul ,,Adev6r gi Pace" . La Misiune, parintele Paschia mi-a spus cd m-a visat in temnild, aruncAnd printre gratii afara tabache ra, figdrile...adica pdcatele. Tot la Misiune, mai aveam un prieten care cunogte a mai multa teologie decAi teologii noqtri qi, mai ales,avea o inimd curati cum rar se intAmpla in via{a. Era profesor universitar rus gi se numea Andrei Dimitr ievici BaleasnAi. Vorbeam adeseori cu el despre hotdrArea ce o luasem de a refuz a serviciul militar qi rdzboiul, iar profesorul intotdeauna era de partea adevir ului gi-mi dddea dreptate. Ba imi mai aducea argumente in plus care veneau in sp rijinul hotarArii mele care nu era deloc pe placul nafionaligtilor qi fascigtilo r. 202 ilI LANTURILE $I GROAPA ,,N oi arem ca i n hotsrel e l um ii noast r e sa popoarcle t'acddin sdbiilelor pluguri.gi.d.in 'Iancile N lor seieri. iciutt ttcamsn nu mai ridice tmpotriuaalt ui nenn 9i sa nu-gi mai faca sabi.a rAzboaie" (lsaia 2,4)' Patriarhul RomAniei' + fUSTINIAN, Vireil Carianopol: - Se scriu o mullimc de qi carfi de razboi,poezf u proza.Ce parercatteli literatura? e despr sceastd Vasite Voiculescu: - Nxct wn ' Razboiulimi dc Mulfi dintre cei cc publicaastt'cl repupnh. Ia carlistau gi Ii scriu acasa, cald, Ia liniSte, satui,lupfindu-secu morilede afrttt"' Despre ce c eea ar trebui scrisastdzittr priainla razboiului, cine-ar putea scrie nltceaamai pregnant ologi, orbi, dec6tscriu iara condeiacei ciutrg,i, pe Ia col[uri sau su rzi, dhftre cqreuttii cer?esc vrin localuri? Vireil Carianopol: - Nu aa supdrali ,I-am tnt/ebat,dar ce i1i facedacaafi f i trimis acum pefront? Vasile Voiculescu : - in primul rfrnd, aE refuza sa ma duc. RomAnialiterara" nr.3/ 7970' Interviu 74 aug'7942' 203

1. FRATELEVICTOR _ ARESTAT a I'c la sfArqitullui octombrie1943, venit la Misiune cu Pe rrrrs<lldat un manda t de arestare carescria:"urMoldo,iil.iti, prindefi, arestali" pe individul V^ict or din meaexacta odessa'totusi adresa ;;,;;;:b'";iGrul"* ('t.rcul Teritorial din Balli a binevoit sa ma urmareasca la M-am prezentat Postulde i"t.;;"i; te un de zertorunde mi s-i inmdnat ordinul de i,,ria"."'ti din Odessa, illcorPorare. Cu ordinulin mdn6,m-am dus la AndreiDimitrievici carelinea foartemult la mine' I talcasnAi .- Andrei Dimitrievici, m-am adresat lui pentru ultima oara - iuta ord inul de incorporare'Va rog s6-mi rpr""ti P""tru ultima datd, daci nu cumva mi af iu pe o calegregit6. l-a Profesorul a luat ordinul de incorporare in mAntr' ochi ,m-a imbrd[igat'm-a sarutat citit.apoi,cu lacrimiin r;imi-a zis: - Pdrinte Victo t, nu sunteli pe cale greqit6' Acesta-i adevirul. Dar o sd aveli mult de suferit ' si c-o - Nu mi intereseazd sAsufar' Principaluleste pe un drum greqit' nu merg al - N; parintu Victor, sunteli pe drumul-cel drePt Hristos, raspunseprietenul meu plAnE"o"gh;fi;ilui gAnd. Andrei Dimitrievici a fost ultimul meu prieten de c are a"tparlit in pragul unui nou capitol din viala ^-u* mea. zile m-am urcat in tren 9i am mers direct PestecAteva -galti-. irecAnd prin gara Perival, md gAndea m,cu fu arestat'La zrourih clipa cAndparinlii vor afla casunt *-'uttl pt"'"ntat la timp' Dar acolo i"iiti*i"r e;;I 205

nimeni n-a vrut sa-mi faca formele de arestare.Nu mi-au primit nici declarafia. - Cum sa te dam noi, imi spunea ofiferul - ca pe un miel in ghearele morfii? S-o faia asta cei de la regiment. Eu nu pot s-o fac. La regimentul 6 Roqiori am aju ns primul dintre to[i teterigtii. CAnd a venit capitanul Vlasie qi m-a v6zut cu barba gi culion, a strigat tiiumfator gi veiel: - Ei, parinte, facem armata?l Nu, i-am rdspuns scurt qi hotarAt. - De ce? ramase mirat cApitanul. in Ioc de ri spuns, i-am iniins declaralia mea de refuz . batuti la maginA chiar de mAna mea. Con{inutul era urmdtorul:,,Subsemnatul Victor Moldovanu, absolvent al Facultagi i de Teologie din Chiginau, frate din mandstirea Frasinei-VAlcea, funclionar la Misiunea Ortodoxd din Odessa declar prin prezenta cA refuz sd fac serviciul mili tar gi razboiul intrucAt, pe lAnga ororile rAzboiului, inseqi principiile milita re junt in-flagranta contradicfie cu p_rincipiile evanghelice gi legif6rarile sl lntelor canoane". Am notat inadins toate amAnuntele ortodoxe ca sAnu fiu dat pe Iinie sectarA. Cdpitanul, pe mdsurd ce citea,se incrunta. - Pai, pArinte, asta-i chestie de Curte Margialal - Asta o vreau. - Cum? Vrei sa fii arestat gi impugc at? ud. Atunci capitanul igi indulci tonul, cdutAnd sa mh convingd sd renun! la pozifia mea. Mie mlera teama ca nu-mi va inregistra cererea. Voiam sa sufdr gi sd mor pe ntru pdcatele mele. Mi se plrea ca e unica ocazie in vialA. Dacf, o pierd acum, cAnd voi mai putea suferi 206 l)clltru Domnul Iisus? CAnd md voi curata de pAcate prin focul suferinfei? Ca sa nu pierd aceasta ocazie fericita gi, poate, urlicd . i-am tdiat vorbaria capita nului pe un ton apasat: - Domnule cApitan, eu nu vd cer mili. Va rog sA procedal i dupa lege. - Ce? Mila? Nici o milA, strigA el infuriat. Du-te, domnule, Ei inr egistreaza declarafia. Un furier a luat declarafia gi a inregistrat-o. Am rdsufl at ugurat. Duph ce a plecat capitanul, ofiferii, subofilerii, teterigtii m-au in conjurat, uimili gi ingrozili de ceea ce veqeau qr auzeau. - Pdrinte, te-ai.gAnd it bine ce faci? $tii ce te agteapta? ma inheba unul din ei. - Pdrinte, eu am ex act convingerile dumitale, dar n-am curajul sa fac acest pas, imi spuse altul. I ntre timp, cdpitanul s-a intors cu ordinul de arestare. Am fost imediat arestat gi inchis in celula de arest a regimentului. La 1 noiembrie era frig, iar in cel ula geamul era spart. Pe jos era ciment gi o gramada de nisip la mijloc. Lipit d e perete, se afla un pat de fier gol, fari saltea, ci numai cu o foaie de cort. CAnd uqa s-a inchis qi s-a tras zd,vorwl, am ramas singur. ,,Arestat ca un r5ufA cAtor,dar pentru ce?pentru ca nu vreau sA omor oameni, pentru cd nu vreau sd-i o mor pe frafii mei intru Domnul" . -lvl-au podidit lacrimile. Era pentru prima oa ra, era prima zi de temni{a pe care o sufeream pentru Evanghelia- lui Hristos. D e cAnd aqteptam eu iceasta clipa! Ma plimbam gi pldngeam de bucurie. CAntam, sim {indu-ma solidar, mergAnd cot la cot cu to{i cei ce au suferit intru Domnul pent ru pacatele lor. Aveam de 207

gAnd sa ma plimb aqatoata noaptca,cActnu puteam nlcl sd stau jos, nici s.1dorm. Dar la un mometlt dat, aud ci cineva descuie incet lacAtul Ei trage zivorul. Era geful Corpului de Gardh. - PArinte,hai cu minc. Mergcm in Corpul de Garda' Aici mori dc frig, vorbi cl mai muit in goaptA. - Bine, dar dumneata i(i primejduieE ti situafia, i-am zis- N-ai nici o grija. Dimineafa te aduc inapoi' in Corpul de GardA era cald qi galagie multd' Somnul meu a fost cu capul pe masa. DupA ce am fost adus inapoi in celuli, cam peste o jumatite de ceas se deschide vizeta gi apare capul plutonierului de Ia manutantd, care credea ca am stat toath noaptea in celuld. - Vai, parinte, cine a mai ndscocit acesteblestemate legi care te fac sa suferi ca un miel nevinovat? IartA-ne, parinte, vorbi plutonierul plin de bu nhtate. - Dar nu dumneavoastrh sunteli de vina. Eu sunt vinovat. Eu am refuzat s erviciul militar qi razboiul. Pe la orele opt diminea{a, din ordinul capitanului , am fost scos sub stlre de arest din celula qi adus in fafa altui capitan despr e care se spunea ca e,,sifilitic la cap" . Fapt cert era cd, fiind peste seam6 d e nervos gi furios, uneoii da semne de o asemenea boala. CAnd am intrat in birou l lui, incAperea era plini de gradali superiori foarte elegant imbracali. Acest capitan m-a intrebat, mai intdi, Pe ton rdstit, cu in ce drept pott huittu cFrlu gareasca. loc de raspuns, am scos din buzunar biletul de voie pe care il aveam d e la Frasinei, cu semnatura starelului, cu qtampila 9i cu fotografia manastirii. Capitanul, dupa ce s-a mai potolit pufin, a venit cu alta intrebare: 208 ttr' t' I l rttrt ,tl ,t 5tisi trattl s? ( rr l nl nl rl r' ,ttttti lt' rt' cl c am sunt banu it dc t ubcr cuca , t l i ranl sl l rr,.i lIs111q11111,tt,1. ab qi , di n cauza aceast a, ot l ofti t ol t' 1i i il l l a c()l l si derau cos. r.,r I' r i ,.l ,l rrrr am | ,r l tl tl l l l ,t r' ,rtl i osctl pi e, ri spuns e u - nu m l s- a l l | ntr l ,r P l ,rrtr,rl ti . l ,,t,rtl N rr. rrr,tl' l i ' i n trcb daci eE ti sanato sla cap? r acni tttl ttttat gi zefl emi si tor. ' ,rl i l l ,rrrl l'rrlt'(r sir-rni face[i o expertiza medicaia, i-am rdsca la inceput' q i l'ilil,r l,(' ,rtt'l;t1iton scrios politicos pc f ',1t, ,rt'r';;tia care iivez i sunt medici militari' I l,rr crPt'rtiza s-a redus numai la atAt.Probabil, dupa l..lrrl r'ilnl iiltr raspuns,Ei-audat seamacu to{ii cAnu sunt tt,,l ttttt | )rt tt ttt tt'rtrcgimentului, am fost dus cu baioneta din ur nr,1iir irtrttracit in haine chlughreqti,la Episcopul ar'l't't'cincl pc strada, cu soldatul ce (inea pu qca rrr,rlr,r. nigte [arani, care treceau cu cdru[ele, r.rrirrc, s1,r'c rrrlttrl ,,] ,ir' uil,llr ('u marc mirare spre phrintele arestat,cu cuIr,rrrrrl cap gi cu barba. pt' (',rlrinctrrl I'rea Sfinlitului era sus, la etaj. CAud am rit'ilr'il c am ajuns sus, uqa biroului era deschisd, rrrr',rl 'si lipsea. CAnd a apdrut ,l ,rr l:pist'o1'rtrl ios, la uqa de,la - i n manti a l ui de G ener al - l- a rrrt r,rl l ' I' rti a S fi ri ti tul . v,'tlut nlni intii pc soldatul cu baioneta in fipta in armh' in lrrr t'r';rrt't closqi nu mi vedeam. ('t'-i cu tir-rcaici? il intreba Prea Sfin[itul General cu rrrrlon atttoritar pe soldatul speriat. Genera lul-Episcop ,r lr,lnrrit,probabil, ci a adus pe cineva arestat. Arrr adus un pdr inte.'. rasPunse soldatul sfios in pozi(ia cic drepfi. ('t: pirinte?l strigA Gen eralul infuriat. l)lr'irr accstmoment md vdzu in haine cAlugareqti' 209

- De ce egti arestat? Ce-ai fAcut? ma intreba suparat qi grabit. FAra sa aqtepte rdspunsul meu, soldatul i-a intins declarafia de refuz, inregistratA la regimen t. Citind-o, Prea Sfinfitul igi fAcu cruce. - Sfinte Doamne! Asta-i anarhie! --N u, am raspuns ferm. Asta-i supunere fafa de voia - Dumnezeu. lui - Dar aqa scrie Apostolul Pavel la Romani? cAnd acelaqiApostol a fost silit sA jertfeascd .. .. Put idolilor, s-a supus, el insugi, stapdnirii? parcA i-ar fi _ Prea Sfinlitul G eneral a rdmas perplex. dat cineva o palma. Ia-l de aici! striga intr-un tArziu Generalul infuriat, -adresAndu-se soldatului. N-am mai avut timp sd-i sdrut mAna . Am iegit pugca impreund cu soldatul. La regiment, am fost din nou adus in fafa capitanului, .^ lAngA care se afla plutonierul Pohoalh. - Sa-l dezbraca{i de ha ina lui popeascA,iar capila de pe cap sA i-o tunde{i, zbierd cipitanul nervos pe ntru cd m-am intors cu aceleagi convingeri din fa{a Episcopului-General. M-am im potrivit, iar cApitanul m-a injurat de mam5 gi a ridicat piciorul ca si mi lovea scdin spate. In Corpul de Garda, i-am spus plutonierului: - Du-te qi-i spune dom nului capitan ca el poate sAmd impugte, dar n-are dreptul sh-mi ia haina cilugar eascd oe pe mrne. Atunci plutonierul m-a adus din nou la birou. - Cum? rAcni cap itanul in culmca furiei. plutonierul Pohoala nu vrea sd execute ordinul unui cAp itan? Bietul plutonier, inspaimAntat din cale-afara,m-a adus din nou in Corpul d e Garda, dAnd ordin soldafilor 270 ,,;lnri trrr.1 rnaini Ei dc picioare, iar camaradul frizcr tlr' ',;i trt,i l tttttl i l . lrr l.r(,rlor{t'i brutale qi in fagailegalita{ii, la care nu ntt-t ,,' ,'rrr,r,1 1.'1rt,it, cedat' Mai intAi, pentru cd cele exte, ,,,,,,,',,,, riri atilrgeauese n{ialullauntric ai apoi, peltru | ,r n ,ilrt vt ut sa fai figura unui cardbuqcar ese zbate fdra nr(r un l ol os. M-am i E ezatde buna voi e pe scaun qi am / l tt ' l ' rrrrtl t' ti -ma! 'l'rrrrs t'hilug, am fost dus la magazia de haine, unde ,rrrrlost dczbiicat de rasd qi de dulama, apoi imbrhcat , n l()r'tirirr haine mi litare' Mi-au ramas numai Pantofii, Irrnrlt'llI'rus-au gAsitbocanci potrivili pe piciorul meu' dar l,-irrtrrugat pe plutonier sA md qi bArbiereascd, l'olton{il a rispuns cA n-are ordin. l)iu rrou am fost adus in fala capitanului' de joc' $i totugi, te-am tuns, mi-a zis el in bataie dar suparul o sd-mi creascA, I)omnule capitan, l l t' tul u-o sa mi -l tunde{ i . (lc c aia suflet? Crezi dumneata ci mai e ceva? ('apitanul incepu sd debitezeniqte cuvinte injurioase Adam qi Eva, pe care eu nu 1,,',"iu-tn primiloi oameni, It' 1'otagtcrncpc hArtic. Canci am co borAt, mi aqtepta Consilierul General de la lipiscopie,carecu o luna in urmh mA ridicasein slavile , (,r'rilui cu laudele lui. Pe atunci, fiind in drum spre lrr asirrci,am trecut prin Balgi cu o scrisoare de reconranda[ic dc la parintele Tom a Gherasimesgu pentru in lostul siu clev, Prea Sfin[itul Episcop-Generai, vedelt ,a hirotouiei mele. Dar Prea Sfinfitul nici n-a avut t'uriozitatea sa ia plicul fostului sAu profesor gi sa-l Atunci m-im convins, o datd mai mult, cA nu e r'it t'asclt. voia ltri Dumnezeu ca si fiu hirotonit. 277

Tot.atunci, pArintele Vasile Ionescu de la ,,mhrgaritarele lumii" cduta un tradu cAtor din ruseqte.Cu icest prilej, parintele Consilier Cultural, care era priete n cu tata, ma recomandasecu cele mai frumoase cuvinte. Dar acum, cAnd m-a vizut tuns, imbrdcat in haine militare, arestatgi nenorocit, qi-a dat arama pe fafa: E gt] o-rugine pcntru biscrica noastrd, striga Con... silierul in fa[a cApitanului Vlasie. Noroc cd nu te-am tacut preot. Era de nerecunoscut.Am ticut tot timpul. Zilele treceauagacum, dincolo, trec vdmile vAzduhului. Dar cea mai grea vama a fost sosirea tatalui meu. il chemase Consilierul cu o telegrama. Niciodata in vi a{a mea nu l-am vdzut pe tata plAngAnd aga cum plAngea acum. igi implora fecioru l se renunte la declarafie gi sa facA armata. - Ce-o sd-i spun mamei cAnd m-oi d uce acasd?Nu te gdndegti c-o sii innebuneasce de durere? - Sa-i spui c6-mi isphq escpacatele. - Dar gAndegte-tecAe timp de rizboi. O sa te impuqte, o tinea tata intr-una. - $i Hristos a fost omorAt pentru noi. - Dar tu eqti Hristos? nu mai q tia bietul tatd ce sAzicA. La urmi, vhzAnd cd nu cedez, cu sufletul zdrobit de d urere, mi-a luat hainele calugareqti, i-am dat qi banii pe care ii aveam asupra mea gi cu care nu mai aveam ce face, gi apoi a plecat acasi ca sa ducd aceeagi t ristefe sfAqietoaresdrmanei mele mame. Cea din urma vama a fost preotul regiment ului. imbracat in haine de ofi{er, barbierit - niCi n-ai fi zis ch e preot, dacd nu s-ar fi iecomandat cl ir-rsuqi. - Pe front - incerca sA md convinga preotul ofiger tragi, tragi (la acest cuvAnt migca cu degetul aratAtor al 272 nr,tnurrl rr,pl r.t' aqi cum ar fi apdsatpe tragaci) ,dar uu rrlll(lll tclt | ).u 1',krrrtclc nimeregtein cineva...i-am zis. pozitie. Dupa ce l',tn,1lr r ulrn;I, am ramas pe aceeaqi ,, ,rrr r.prrrzlt toatc argumentele qi dupa ce am trecut to,rlr. ilt', v,'rrrr rcgimcntul mi-a pregatithrana recepentru , lr rrrrr r1i, dc r'onclus un soldat cu baionetainfipta in arma, S ,rrrlp()ltti t ttoi tpt q;1 pregara. Nrr I irrn tritat niciodata pe bietul soldat moldovean ( ,l {, nli (,ric()rta. cereaieitare de la mine, ii era ruqine lgi rl r' :i rl tr,r(i l tri . E u i nsa i i spuneam cd nu a r e nici o vind, ;r 1,l r,:,r lir('('datoria, da r el nici nu indraznea sd-qi ridice or lui sll ur:l priveascain fa!a. Irr glra U ngheni, algi soldali, camarazii lui, il intrel t,rrr: ('t'-a mai ficut, mi, gi l ipoveanul asta? Ma vcdcau cu barba qi credeau ca sunt lipovean. ( 'irrrclam intr at in gar6, bunul meu insolitor m-a lasat spundndu-mi ch se duce la r,nlllrlrin sala de agteptare, I'rrlt'l. I-am dat din banii pe careii mai oprisem gi s-adus l,r Irtr[et,farA s,i-i fie teamd ci o sd fug. l,ir Chiginhu,am ajuns searatarziu . Bietul moldovean rrrrintlriznca sA md escortezepe mijlocul strAzii qi nici ri, 1 urcc in urma mea in tramvai. Atunci, ca sA-l scot ri(' rlin incurcilturd, i-am propus sd luhm un birjar' A fost .lt'ucord. Stateamaldturi de camaradul ce-giti nea arma t'rr lririonetain sus intre picioarele sale. (lind am ajuns la Poarta C urlii Marliale, santinela rirrk'a qi ma injura cd vin, arestat, cu birja. Marcar pcntru ultima data, i-am rdspuns tot rAzAnd. ln curtc, inso(itorul m-a l6sat sin gur, iar el a intrat Inaluntrucu actele. Cam pcste o jumitate de ceas, a ieqit d in clhdire un olilt'r inalt qi blond. Mi s-a recomandat: era un furier, 273

profesor din Iaqi,neamf de origine. Acesta mi-a pus ceie mai subtile intrebari, culese din toate domeniile, dar toate privitoare la armati qi razboi. Ca unul ca re rumegasem trei ani de zile aceastdproblemi, i-am rdspuns la toate intrebdrile in sprijinul punctului meu de vedere. Catre sfArqit,mi-a pus urmdtoarele doud i ntrebari: - Dumneata, in propaganda dumitale, ai dori ca nimeni si nu mai puna m Ana pe arm6? - In primul rAnd, eu n-am facut gi nu fac nici o propaganda in aces tsens, aqa cum n-am facut gi nu fac vreo propaganda in sensul ca oamenii sd nu s e mai cdsdtoreascA sd se faca monahi. Castitatea este unul qi din voturile monah ale, dar Mdntuitorul a spus: ,,cine poate sh in{eleagd, sd inleleagd" . MAntuito rul l-a primit pe Petru care care era.casirtorit,aqa cum l-a primit Ei pe Ioan, care era feciorelnic. Iar SfAntul Aposiol pavef a spus doar atAt: ,,Bine este sd fii cdsatorit, dar mai bine este sd fii necasdtorit" . La fel este gi cu arma. Mai bine estesd nu te cisitoregti cu ea...In rAnd cu Sfinlii Pustnici ii avem pe Sfinlii Gheorghe gi Dimitrie care au fost militari, dar care,in momentul conver tirii, au l6sat sabia de ofel gi au luat sabia Duhului. Aici se aplicd cuvintele : ,,cine poate sa infeleagd, sA inleleagd" . Profesorul zAmbi gi-mi puse ultima inkebare: - Dar dumneata nu cazi in picatul mAndriei, socotindu-te mai degtept d ecAt tofi prelafii nogtri care admit rdzboiul qi binecuvAnteazd armele? - Mdntui torul spune undeva: ,,Mul!umescu-!i, parinte, cd ai ascunstainele acesteade la c ei inlelepfi gi le-ai descoperit pruncilor" . Eu vreau sd fiu ca un prirnc, i-am rdspuns profesorului in continuare. Unui copil daca ii spui sa nu fure, el nu f urd, dacA-i spui sa nu ucida - nu ucid9, fara se recurga la sofisme, pline de vi cleguguri qi iustificari. 11 1 ( i n l )l rl ,.rrrl rrt,;rrn( mbi di n nou, apoi i mi zisc: z.i i',1:.,lrr li sa-i pu in grea iucurcdturir pe aqtia dc t,1 ,rr | ,rr,1l,trrtl capul spre cladirea di care ie'gisc. r'tr r\nr r,trrr,rs inrpresiacii profesorul avea o pregatire t'u r',rl r'1'11,1.

N l ,rrt,trzi rranr afl at ca cei de l a C urtea M ar f iald nu ,rr,,.,rrr i rrn articol de lege impotriva mea, aga cum rrit ,rvr' ,tttttttlrol ri va scctari l or. lrr ,rr'r't',r;i scard am fost condus, impreund cu algi ,l r.[rrrrrIr, r i r rchi soarea l i tard, unde am f ost inchis li mi I'r cvlrrlir, .pina la judecata care a avut loc la 15 noiem| ' r rr' | (l .l .l I'rrnr,r rroAptcam dormit cu to fii intr-o sald, jos pe r nn(,ntgi cu uEadeschisa. Era frig, dar soldafii nu neau ,l,rI voit' sll intrAm in celulh pentru ca nu eram depara/ rl ,r r. t ( ilrt' rnuit in mantaua mea militard, am ddrddit toata rro,rplfil de frig, ascultAnd cu m santinelele de la colfurile zr.lrrrilor strigau pe rAnd: unu, doi, trei... ca sa nu ar lo,rrrntlin post. 2. iN TEMNTTA A doua zi am examinat mai bine inchisoarea. irr intcrior, se afla o cladire mare de zid, destinati rfr.(irru(ilor, una mic6, tot de zid,lAngi poartd, unde Ei cr ';rtrbirourile directorului gi ale ofilerilor de serviciu. ('r'lclaltc clzrdiri din curte nu erau propriu-zis clhdiri, ci rri;tc baracide lemn. Erau definuli pr ea mulgigiincaperi I )tl tittc. Irrthisoareaera imprejmuitd cu un gard inalt de piaIril, P1'slL. c'.r1e erau trase trei rAnduri de sArmd ghimpati, r,rr' colfuri , sus pe gard, cdte o micd ghereta cu perefi ll 21,5

dc scAndura, unde santinelele strajuiau zi gi noapte ca sa nu evadeze cineva. De diminea{a a inceput deparazitarea gi baia. De[inufii noi venili erau duqi la ba ie, dar hainele lor la etuvi. DacA aveau norocul sa nu li se ardd hainele, se im bricau din nou cu ele gi aveau dreptul sa intre in celula. In curte m-a zdrit o santinela gi a strigat de la distanfa: - Mai, lipoveanule, sa-F dai barba jos ca dacd te prinde dom' cdpitan mdturS toatd curtea cu barba ta. M-a intrebat apoi plutonierul de serviciu de ce nu md barbieresc. - N-am nimic impotrivA, i-am rds puns. CAnd am intrat in celula, un de[inut a luat o maqinA de ras qi, fara sa ma i scurteze barba cu foarfeca, m-a sapunit bine qi m-a ras ca pe porci, facand ha z cu ceilalti de[inuIi. Prima noapte in celulA am petrecut-o cu inima intristatA qi plina de teama. Racnetele, injurAturile, gdlagia erau insuportabile. PuqcAri agiise bhteau qi se ameninlau cu cufitele pe care gi le fabricau singuri. Dormea m pe paturi comune, cu doud etaje; dormeam unul lAngd altul, ne culcam ,,pe dung a". $i daca adormeam pe partea dreaptd, nu ne mai puteam intoarce nici pe stAnga ,nici pe spate. In col{ se afla hArdaul plin pAna la refuz de urini qi de fecale . In cursul noplii se revdrsa, iar murddria curgea pe duqumea, uddndu-i pe cei c e dormeau pe podele. In plus, feqtila de cdrpa care ardea pe o lampa de tinichea , fdrh sticla, depunea in ndrile noaske o funingine groasa care pdtrundea mai de parte, in plamAni. Delinu{ii mi-au fdcut loc sus, la etaj, unde m-am urcat pe sc ard qi unde aerul era mai cald, dar, in acelagitimp, mai inc6rcat de miasme. LAn ga mine dormea un vlajgan negru/ care imi inspira *Ti zLo I l r r l , n , r ' r r i l r t rl r l t i l r t l l o I i t l t '{i n u [ i i , l l u s c a uzca u d cci t . . 1 'r a t l r l t , r l / n l l , , n n r l t l t ' l , r r r I r - r r iL a u n m c l m c 'r 'r td a t, a m . l : r t t t l 't l , ', 1 l r ( ' ( , l l t l t ' l r c a q t c p t a t a p e a tAt d c n cir ul N l , l a , r r l n , r l l r r l l r r r r , 'l l o , t t t ', a n r i l a d e l A n g a m i n e s- a sAl ta t a r r , r r l I r l n r t r r r '.( ', t r t r l a r n s A r i t s p e r i a t , l i g a n u l m i - a si -r r rrt lril l tl r r l nr ,l l l ol ;. 'i l r r l , r r r i , r r r , r r r r r r r ( o i t t l c ! I l r , r r l r l r , I n , r r n t r r , r i t l r l r m i t i n e t a j u l d e s us, ci m - a m llrf rrl lrl'l,rprl r lc jos liirrga urr teterist liniqtit qi cuviin1 l r r .t I r'r'rr r' rrti ( utr.('rtu.lra r panii in strdfundurile sufletul i i l i rl e, rri l i l r,rt,rl r.:irrj rrl i \ttrri l c a adresal ui D u m nezeu, la ,trl rr, i rrrrt l l r r,tos. I' i rrcApri n guri l e spurc at eale puql , nt lilgllilr r rr. rilrz('iil.I vocilc blcstemalilor draci. De-ag fi cr l ri tl rrl r,,l r.,rrr itl i ucol o de zi duri l e puE cdr iei, ed ca ' l rrf ll nu/tl tttltotiltoarclc injurAturi pe care le-am auzit rilrll Nu lr, ,rrn ptrtut rcproduce in fala nimdn ui qi nu niciodata, pAna la moarte. ,,O, k' r,lt I'rlr.,r rr'l'r'11111sa" r' , I l rrrrrrrr,rr' rrlrnrrl tcmai suferi cu i ndel ungat a Ta r ibtl rttr,l " /rr' (.rl i liltr si nca mea. I fl rrr r lor nl(',rtl1 noaptea,imi puneam incAl{amint ea l ;!rrl r rrl ' ,rl tr' pl p1' 1' 111. I O datA ,dupa ce am a dor m it , am a lrrrllt r il ( rr(.v,I irrri trigea pantofii de sub cap. Dar | rl r,l l rrrrl nt l rr, tctt' ri stul ,care dormea l A ngd m ine, l- a a rrl ' rrl rl rl c nt,tttl l , stri gat l a el qi hol ul mi -a lasat incilIntttl ttl r',t ('r'iru I'rrrrpl,r:,,rr ()rganizafi.Furau incaltaminte, cdciuli roi Ic vi trdeau in oraqprin soldagiidin garda. r,I r'1 | | flr.i 1 r,,r r l'n;r,rrlr,l;rr irv('a u cui s5 se plAnga, caci soldalii din nu r.r,rrr l cgA turagi cu pl utoni eri i . rrr grrr,l rl 217

3, ZIUA JUDECATII CAt timp am stat,,in privinla" , adicdin arest preventiv, eram plin de speranfe. Multi dintre de{inufi ma asigurau cd voi fi eliberat. Al$i imi spuneau ci voi p rimi o pedeapsa minim6, cel mult cinci ani. Inclinam sA cred ca aga va fi, intru cAt nu eram incadrat cu sectarii si, in plus, eram teolog gi frate de mAndstire. in sinea mea credeam ci voi scdpa necondamnat. Cd doar dreptatea era de partea mea! in sfArgit, a sosit ziua judeca!li, ziua de 15 noiembrie 1943.In mijlocul c ur(ii au fostscoqi vreo zeceinqi. Prinke ei eram gi eu. Un sergent ne-a fixat ca tuqela mAini. Cite o cdtugi la doi inqi, prinqi de cAteo mAnd. Astfel, doi cAte doi am pornit spre Curtea Marfiala. Treceam prin locuri qi str5zi cunoscute. Miaduceam aminte cum, pe cAnd eram elev, mA uitam pe fereastrd la de[inu(ii care, tot cu cdtuge la mAini, erau condugi de niqte oameni inarmafi prin mijlocul strd zii, aqa cum eram dus eu acum Ia judecata. Atunci mA treceau fiorii privindu-i, iar acum ma podideau lacrimile, cAnd mi gAndeam cd pentru picatele mele a ingadu it Domnul lisus sA fiu incatugat gi dus sub baionete, ca un rdufAcitor. in sala Cur{ii Marfiale m-am intAlnit cu un prieten care acum era avocat. Nu m-a cunoscu t ori poate s-a fAcut cd nu md cunoagte. DupA vreo ord de agteptare, am fost che mat la judecata. La inchisoare prietenii imi spuneau ca delinu(ii sunt interogal i aparte gi chiar ei, cAnd au fost judecafi, s-au aparat qi au rhspuns ia toate intrebarile, vorbind cAteun sfert de o16sau o jumatate de ori, dupA cum era cazu l. Drept aceea,eu md pregdteam pentru cel pulin o jumatate de o16 de apdrare. Im i verificasem toate actele: Certificatul de studii de la Facultatea de Teologie, or278 ,lrrrrrlcleserviciu de la Misiunea Ortodoxa dir-rOdcssa, lrrh,ttrlde voie de la mdndstirea Frdsinei...Am destulc rrrllrrrncnte sh ies pAna la urmh achitat. CAnd proca lnlrrtrl neamt mi-a spus ca ii voi pune in grea incurcAIurit pc cei de la Curtea Marliala, s-a gAndit, desigur, ca rrrrpot sA fiu condamnat ca sectanlii. La un moment dat uQa s-a deschis qi aprodul m-a r'lrt'matin sala de judecata.Sa la era mare, dar goala. In l,rla stitea pregedintele, colonelul Tagcdu, in dreap ta rnr'a grefierul, iar in stAnga procurorul. Dintre nuscaune din sala goala num ai unul singur era rrrt'rclasele tx'upat de un ofiger: era aphrarea din oficiu, chci eu nu rlV('ilrnaparator. Colonelul Taqcau, care era spaima delinu(ilor, sta tea incruntat. Ii condamna fara nici o mila mai ales pe rrrmuniqti.CAnd Tagcaupl eca la Bucuregti qi il inlocuia ,rlt colonel, delinugii rdsuflau ugurali. Ii fer iceau pe cei ('c crau judecali de celalalt colonel. Stand in fala colonelului Ta gchu, in picioare, judet'iltorul militar salta nervos capul gi-mi adreseazdprima irrtrebare: - DacI ai refuzat serviciul militar, de ce mai porli hirina militar d? - Am fost imbracat for(at, dar eu am refuzat-o din capul locului. - Bine, o s a te refuzdm gi noi, hotari pregedintele trmenin{dtor, facindu-i semn grefierulu i. Acesta se ridicA in picioare, citi declarafia mea, apoi funclionar de la Misi unea zise cd sunt un -pretins" OrtodoxA din Odessa. Am vrut sA scot din buzunar ordinul de serviciu ca sA-idovedesc pe loc cd intr-adevdr am funclionat la Misiu nea OrtodoxA, dar colonelul nu m-a ldsat. S-a intors spre apdrarea din oficiu, P e care o reprezenta un cdpitan necunoscut. Acesta s-a ridicat qi 279

acteleg.iargumenteiein sala de aqteptare. ,,Orice borfag, imi ziceam are dreptul si se 220 dup,a careva urma procesul propriu-zis, 1-1",1:ii:l| mt-am verrtrcatdin nou a sp_us cuvant de umpluturd, numai un ca sd se afle in treabd: - Preofii sunt sc utiti d-earmatd... incepuse capitanul. asta-i popa? i-a retezat-o scurt coionelu l, lt'ltorcandu-se_ spre drea pta, cdtre procuror. "--;_?l-1.", - Intrucdt dumne aluifa." p.opigurdi, se ridica pro_ curorul cu o alta minciuna _ cer ceair"i i"" lt; Desigur, printre copiii din Transnistria t;;";;;. n_am facut . nlcl o propag anda in sensul aratat de procuror. $i nici printre cei mari n-am facut propagan. J'a.pe cAnd eram in Frdsinei, un frate imr spusese ci vrea sd refuze servi_ ciul militar gi razboiul. ^Eu insa l_am ini.eUat dacd e convins de ceeace vorbegte. Fratele mi_a rdspuns ca nu. Atunci i-am zis hothrAt: .in acest caz e mai bine sa faci armata, cdci daca nu lucrezi din convingere torni vin nouin burduf vechi q i pui petec nou la ha?na veche. Nu vezi? Cel ce nu vine dinconvingere la chlugar ie qi dd ir.r fa[a lui Dumnezeu fagaduinta f8.irri"i,.illlr daca nu se annge de femel, face alte spurcaciuni,mai urAte,cici nu se poate abgine.Tot aga dicA refu zi armata gi razboiul, fara sa fii convins de ceea ce faci, ai si dezertezi, ai sA evadezi, ai si faci vreo crimi sau ai sa te sinucizi, caci n-ai sd ai tiria l duntricA ca si supor(i toate consecinfele,,. Dar cu toate acestea,fara sA fiu ce rcetat, fara sd mi se dea dreptul Ia cuvAnt gi la aphrare, ir"t acuzat de procur or cu de la sine putere, fard sa "* citeze macar un articol de lege. Dupa ce s-a pronuntat procurorul, preEedintele mi s_a , aclresat.dlnnou, spunAndu_mi pe ton rastit gi nervos: - Iegi afarA! ca cele petrecute n-au fost decdt informafiile . -_S,=119 nu rr1|r,r'('s poate fi condamnat decAtinbaza unui articol , f,, 1,,gr.1; c impo sibil sa nu-mi dea voie 9i mie sAm d apdt" ' I'ristc pulin timp am fost chemat d in nou, impreund r tt,rl (i cl oi del i nul i . I't ocurorul s-a ridicat gi a ci tit ceva in graba. Eu tl-am Irrl r.l t' r;il -am i ntrebat pe veci n' s ('c? N-a i inleles? zbierd procurorul. Eqti condamnat l'r rrloilrtc cu confiscarea averii ' Dumueata egti intelecIrr,rl;itcum aruncii-te intr-un crater de vulcan ca japor rt,zri ! I'r,rrtru prima oard in viala mea am rimas trasnit' Arn itvttt un qoc a tAt de puternic incAt mi se Parea ca lrrtr adcvar mla lovit un trdsltet.Cum am i eqit din sala r[, qcdinfe, cum am trecut prin coridor, nu-mi aduc +unintc.Mi-am revenit mai tArziu, in fata uuei mese, rrrrtlt,ut't funclionar politicos gi rabd ator md intreba lr,nirul a nu gtiu cAta oarA de undc sunt' Pana atunci pe fereas traafara' Apoi i,r rviscmpierdut, undeva iu gol, ,urrinccput sh raspund, lasAndu -mi incet privirea in jos m ai 9l rri tA ndu-ma l i funcl i onarul care, prob ab il, asemanatoare. Av rrscsecazuri I )ar cxact in aceastdcamerd, unde stdteam sur d qi mut Itt litla unui slujbaq care qtia ce se petrece in sufletul unui rtll(ia mnat la moarte, cu cAfiva ani in urmi s-a mai sa fie istorisitA' lx,trecut o int Amplare ce merith t, pe scenateatrului din Chiqinau l'c cind eta* stud"t r,r.jrt cao piesa straina in care se luau in derAdere toate l,oirtirile nobile gi sfinte ale sufletului omenesc'Idealigti rlrcntuziasma!i,studen{ii teologi 9i agronomi au ocupat irr rtrodintenlionat tot balconul ca sa zadArniceascaPlesa in ('nrc se ridiculizau sentimentele sacre ale popoarelor' l)cci, indata ce actorii gi-au i nceput rolurile zeflemiloirrc, studen{ii au pornit cu huiduielile qi vociferdril e' l\rlilia s-a qi urcat in balcon sa-i potoleascA'Dar cdnd 227

cortina s-a ridicat din nou, studenfii au continuat sd-i hui d u i a sc a. A c t or ii ins i , b a z A n d u -s e p e s p ri j i n u l poligiei, iqi vedeau de r olurile lor. Atunci unul din cblegi a aruncat un ou care a cazut in mi.ilocul sc enei. Actorii s-au speriat gi au fugit. Poli{ia promisese cd ii va potoli, iar p iesa va continua. Atunci eu am aruncat al doilea ou care a cdzut in mijlocul sdl ii, descriind o kaiectorie de grenada. De data aceastapublicul s-a spaimAntat de _a binelea. Femei gi barbafi au uavalit buluc spre uga, golind complet sala. Com andantul poligiei ne-a somat de trei ori ca sa ne p_r9dim, iar studen(ii de trei ori au rdspuns printr-un: ,1N!!" prelung gi hot5rat. Atunci polifia i ,".ris la forla. A.inceput busculada gi presiunea din partea jandirmilor. Scauneletrosnea uli se rupeau cf begelede chi_ britu ri . C A liv a dint r e s tu d e n l i a u l e g i n a t. C A n d comandantul qi-a dat seama incotro merg lucrurile a dat u n ordin de incetare a presiunii. Apoi, d-Andu-gicuvAn_ tul de onoare, le-a promi s studengilor ci nu vor fi pedepsi(i cu condigia sa indeplineascd o formalitate. $i anume: si se prezinte, cAte unul, la Consiliul de rdzboi (mai tArziu: Curtea Mar{iala) qi la toate intreb5rile sa raspund5: ,,nu gtiu" . $i in felul acesta, bAie$i au plecat liberi la cdmin. A doua zi, studen(ii agrouomi gi teologi (pe atunci Chiginiul avea numai doua facultati) au ficut asa cum au fost instruifi. La toate intrebarile raspundeal: ,,nu gtiul nu gtiul nu qtiu!" Dar eu, care din copilarie nu puteam sd mint, mi tot gAndeam ce sd fac. Nu numai pilda MAntuitoru lui, dar gi exemplul lui Socrate md opreau de la minciun.l. ,,Daci un pagan, md gAndeam in sinea mea, a preferat sa moara decat sa minla, atunci ce scuze voi av ea eu care sunt creqtin, teolog gi viitor preot?" 222 ,,7.isEi fdcut, nu voi min[i! - am hotarAt in sinea mea. Vul spune adevhrul oric e s-ar intAmpla" . $tii cine a fost ini[iatorui gi conducAtorul rebeliunii rle l l tcatru? mi s-a pus prima intrebare. $tiu. (l i ne? Nu spun. l)c ce? l)cntru cd eu sunt inculpat, nu sunt martor. Si ql l ul l acci ce sul l t i n cauzi t. l)r rpd ce mi-au mai pus o serie de intrebari de acest fr,l,nnchetatorii au incheiat astfel: Mai ai ceva de adaugat? D a. Ce anume? Eu sunt acela care a aruncat al doilea ou. l,a acestecuvinte, comandantul care deja era sttpArat, r"n umplut de mAnie qi a ordonat soldatului care statea uqa lArrg,a cu baioneta infipta in pug ca: AresteazS-l! liram cu servieta in mdnh. in mintea mea ma qi verlenm in inchi soare. Ma gAndeam ci voi mAnca, dupd r'um auzeam, dintr-un troc comun. Dar, in p rimul rAnd, nvonmnevoie de rufe. . Domnule comandant, mA adresai gefului - dalimi voic sil merg pAna la internat ca sd-mi iau schimburile 4l npoi ma arestali. ln acest moment, comandantul s-a intors zAmbind rprc mine gi, cu mAna intinsd, m i-a zis: Te felicit, domnule student, pentru sinceritatea 9i dumitale! Nu te are stez,dar sh gtii ca in nlxrntaneitatea vi,rfttvei avea de suferit. Mi-a strAns m Ana qi m-a eliberat' 223

Prorocia comandantului s-a implinit intocmai. Caci de data aceastadupd vreo patr u sau cinci ani de zile, am fost condamnat la moarte exact in aceeagi clddire, i ar func(ionarul rabdator care ma interoga se aflA exact in aceeagicamerd in care mi interogase Comandantul poligiei atunci. in curte, condamna{ii au fost din no u pringi in cdtuge gi condugi la inchisoare. 4. LA FIERARIE! CAnd am ajuns la poarta inchisorii, plutonierul GhiEescua cerut de la'sergent bi letele cu sentinfelc. Citind cuvintele: ,,condamnat la moarte", plutonierul a ex clamat: ,,la fierf,riel" Urlna sa-mi puna 1anfuri la picioare. Dar Ghifescu, fii nd om bun la suflet, a venit personal la fierArie gi a ales lan[urile cele mai s ubliri qi ma1 usoare. Fierarul, un definut voinic Ai mugchiulos, mi-a ordonat sa ma cuic pe pamint qi sa ridic un picior pe nicovala. Odata piciorul ridicat, fi erarul mi l-a introdus in catuga lanfului, a luat un nit gros qi, dupa ce l-a pe trecut prin cele doud gAuri, l-a turtit cu cAteva lovituri de baros. La fel a pr ocedat qi cu celalalt picior. CAnd am iegit din fierdrie, abia izbuteam sA pages c.Chtugele md rdneau la picioare, iar lan{ul, care atArna intre ele, m6 impiedic a la mers. De{inu{ii mai milogi m-au invilat cum sA-age| cu niqte sfori, cele do u5 cdtuge sub pulpa piciorului, aga incAt piciorul sa se migte liber. Iar ca sa pot umbla prin curte am ag6[at, cu o altd sfoarh, lan[ul care atArna intre cAtug e.Tot de[inufii m-au invafat cum sa-mi scot pantaionii prin interiorul cAtuqelor cAnd urma sd fac baie. 114 | ,rriut.cput, zgomotul sinistru al lanlurilor - mai alcs rrrn|lr.i1, iind delin u(ii se miqcau Prin somn - ma iurr,i,rlar mai tArziu m-am obiEnuit, aga cum ince peam f! rR rrr,tobiquuiescqi cu gAndul morfii. celuia I trrPitcondamnare n-am ma i ramas in aceeaqi rtrr,l,'irrposescde obicei noii venili, inainte de judecata. lrr n, rtaii zi am fost mutat intr-o baracA,unde am fost rlllril('iltca intr-ut1 purgatoriu plin de chinuri trupeqti Ei attl l r' l cqti . Aici nu aveam nici mi car paturile comune din celulA' de | )olrncarndirect pe duqumeaua subEire bradPrintre r'tilrllt111i vedea zapada ce viscolea pe dedesubt. Fase dadeam hainele la etuvh r r.,riubaiein fiecare sAptirmAna, nu se mai terminau. Era destul ca un totugi,paduchii 91, delinut si nu-gi dea cdmaqala etuva ca pAduchii elrrgrrr ah llcacl la vecini qi sa seinmulleasciiin mod fulgerator' I tt spccialmie imi Prov ocau o mancarime atAt de teribila trrcit, iritAndu-milse pielea, credeam ci am r Aie' I-am ayrrsfclcerultti care eia tot dintre de[inu!i. Acesta,cAnd n nllat ca am rAie,s-a miniat foc ai a inceput sa md injure timP' ca lrr.rrtru nu i-am spus din I'r'loc a inceput tratamentul' Felcerul nra scotea in lh,cnrczi in mijiocul cur[ii, md dezbraca in pielea goala gi trrrnapestemine solu{iaVleminschi - puci oasdamesir,t'lta cu apa de var. AvAnd zgArAieturi P! lot trupul, solu[iaimi prov oca dureri Ei usturimi destul de mari' ln rrlrrscra uti ftig carc, pe la sfArqit ul lui noicmbric, imi PAna[a urma insa irlicinuia un trc"murde cAincdegerat' r'l dovedit cA nu era rAie, ci o mAncirime provocata de in[cpaturile paduchilor. To t atAt de grozav mh necajeau dc sensi bi l a,pi o qnif elc A 1' l i rgni gcl c.v i nd o pi el e,atA t di n ti upul mcu ca vampi ri i ' Dc nr ult e i ,tg" nu si n gel c ',ru dormeam toata noaptea' $edeam ghemuit in ,,ri vrcun coll gi agipeamde abia spre dimineala. Erau atAt 225

de multe plogni{e incAt alergau pe scAndurile de brad aga cllm alearga furnicile pe copac. Toate acesteaerau inca suportabiie daca ne-ar fi lasat in baraci. Dar directorul irichisorii, un capitan de o rautate rar intAlnitA, ne scotea afarA qi, cAt era ziua dc mare, tremuram prlr qi simplu inghefa(i ca nigte ciini ai ni mdnui. Aq fi vrut si muncesc ceva, sa tai nigte lemnc, ca sa ma incalzesc, dar n imeni nu-mi dadea de lucru. De cele mai muite ori, dc[inugii se adurrau gramacla sub streaqina baracii unde, ghemui!i gi vine!i ae frig, [opAiau cAnd intr-un pi cior, cAnd in altul. Voind sa mh rog neincetat, t]u pierdeam ocazia sA mir rog g i afaral 9r Astfel, cAnd ridicam un picior, ziceam:,,Doam-ne,, cind , ridicam ce lalalt picior, ziceam: ,,lisr-rse,,, repetAnd in felul acestala nesfArgitrugiciu nea lui Iisus. Seara,capitanul Mazilu, directorul incl-risorii,ne aduna pe tofi in frout ca si zbiere la noi, linAndu-ne in ger ceasuri intregi. Printre de[inuf i erau unii care l1u aveau rrici un fel de irrcal{aminte in picioare. Stateau li teralrnente cu.picioarelegoale in zapadh,cu cama$arupta gi cu pantalorrii desfun dafi incAt Ii sc vedca trupui gol. Acegti nenorocifi iEi luau capeladin cap gi o aqezauIrrb picioare ca sh nu stea.cutalpile goale direct pe zapadA. Unul ei, zg ribulit gi ingheqat bocna, ^incepu sa _din p lang a . - Ce-[i foloseqtedaca plAn gi? - Parcdmai mEiuqurez pu[in, raspundea nefericitul. $i capitanul Mazilu, in l oc sa se induioqeze de suferin(a de{inufilor, chema cAteunul din ei, in special pe cei banuifi de comutrism gi incepea sa-i bata in vAzul tuturor. Calaul in uni forma dc capitan,fiind voinic, din cA[iva pumni il dobora pe nenoroCitla pamant. $i fiindca furia lui de fiara turbatA creqtea pe mistrrii ie lovea, incepea sa dea cu cizmele in cap,in ioaste, in burta, uncle 226 nun('rca.Plin de sAnge,zdrobit Ei abia strflinci, ncilr()r()t rl rrlcra dus pe b rafc l a carceri , unde murca i n chir r t r r i Iar 1',r'oirznice. cind i se ra porta capitanului ca de[ir,utrrI lr,lltrta murit in carcera,Mazilu ii injura pen tru ultima r),llAsatisficut ca a scapat de el. Aceasta bcstie crr cl'rip r lr, o rn se aprindea dc mAnie cAnclvedca vreun dcfinut vcscl la fa[a. Ii pArea rau gi injura cuprins de ura cincJ vr.ticaca defirrufii iegeau din iama, fara sa moara Llc ntizcrie qi de ger. I)ar necazurile se [ineau lan{, amhrindu-ma pAnii in rrl fundul sufletului. ril I)cntru a-gi primi polonicul de ciorba, ficcare de(inut r;i avea gamela sau castronaEulsAu pe^care,in timpul rrop{ii,le agezauintr-un co lgal baracii. lntr-o zi, mi-anr Irratcanagi nr-am a$ezatIa rAnd ca si-mi primcsc porfia ,lc ciorba. Dar dupa cc am gustat prima lingura mi s-a l.tcut greata,imi venea sa vomit. Toata ciclrbaavea ul1 putcrnic miros de urinir. Cineva dintre d e{inu[i, ca sa nu rnai iasA noaptea ia hirdau, se Llrillasc in cana mca, vilrsin d apoi con{irrutul pe fereastri afara. In alta zi, cind de[inufii farceaubaie, e .ram racit gi statcamla ir-rdoiala: fac sau sii rru fac baie, sA - E binc sa fac i baic, pArinte, insistau de(inufii. I-am ascultat, dar cAnd m-am irrtors n-am m ai girsit ltrfcle pe care le incuiasem irr valiza. N-am zis nimdnui nimic. N-ave am cui sa mA piAng. l)ar a doua zi s-a prezentat bulibaga hofilor cu rufele la s ub[ioara. - Te vAd, taica parinte, ca ceteqtipa carte gi mi-a fosi frica sa nu m a blestemi. Uite, poftim rufcle dumitalc. ,,Cartea" era Biblia, pe care plutonie rii uneori o c()llfiscau gi o aruncau in soba, dar - dupA ce plcca pluo krnierul de scrviciu - solciaqii scoteall ciin soba gi, asa pirjolita cum cra, ne-o vind cau din nou. 227

Eu citeam, intr-adevdr, pe carte, dar nu m-am gAnclit niciodati sa-i blestem pe cbi ce md furau. Cartea era, mai intAi, Noul Testament, o edilie bri_ tlnlcA,.pe .care o.imprumutasem de la un sectar-rt, apoi phrin[ii mi-au adus de acasaBiblia edigialui Gala Galic_ tion pe care o puteam citi liber. Era singura mea mAn_ gA iere, mai ales in durerile sufleteqti caie de multe ori mi se pireau mai sfAgiet oaredecAt cele trupegti. Cunos_ cusem aceste dureri in primele luni la Frisinei. Acum imi veniserd din nou, dAr, ce e drept, intr-o formA mai uSoara. in fiecare seara, pe cAnd incd tremuram de frig afara, vedeam din curtea inchi-qorii cum t rece, frumojgi plin de lumina, un tren accelerat, care alerga spre peril,ral, sp re casi, spre parinfii mei indureragi gidisirugi. O tristete nesfArqitapullea st apAnire pe sufletul meu. _Ma gAndeam in sinei mea, ,,Oamenii din tren erau liber i, se aflau la c6ldurd, erau veseli, sdtui, pe cdtd vreme eu..." Apgi imi veneau imagiuile din casa pdrinteasca. * Parcdimi venea sd zbor la mama acasa.,,Cum de n_am preluit eu, imi ziceam, dragostea qi bunaiatea mamei carg,11r ingrijea cum numai o mamh igi poate ingriji copilul?" Noaptea tdrziu,m-am trezit din somn. $i cc.crczi ci 1rnt. nm vFrzutcu ochii mei? Candela era aprinsa la icoana, inr mdmica se ruga qi plAngea in genur-rchiin fa ta Maicii l)omnului. La rAndul meu, tot plAngAnd, i-am povestit cum, fiind grav bol nav i n copi l ari e, dupa ce-mi pi erdusem m-am trezit in miez de noapte. A m deschis r'unogtinqa, in iurul meu era taceremormantala, iar lAngir Incctochii. r'0patAiveghea mama cu lumAnarca aprinsd in mAni('rcdea ca baie[agulei igi da s ufletul. Nici eu, nici prietenul meu nu puteam uita dragostea rlc mami care nu t e Paraseqtenici atunci chnd togi te Pfirasesc. - ,,Care dintre aceqtitrei, intre aba MAntuitorul - !i se pnrc cd a fost aproapele celui ce a cizut intre tAlhari? lnvalatorul legii, care il ispitise, ii rhspunde: - ,,Cel ce a avut mila de el" . Acest dumnezeiesc ndcvdr nu-l simfi in toat6 puterea lui decAt atunci cAnd cnz i intre tAlhari. Cei care au avut gi au mila de tine apar cn stcaua polara gi ca luna intre stele. Lasd in umbra pe toli ceilalii prieteni, frali, cunoscufi, ca re trec pe-aldturea.Numai aga se explica iubirea gi recunogtinfa sfinlikrr fa!a de Domnul Iisus gi de Maica Domnului. Numai t'cl ce qi-a dat seama cd zacezdrobi t in fundul prapastiei, numai cel ce a fost mugcat gi incoltit de gerpii nevizul i, numai cel asfixiat de miasmele phcatelor, va iubi in vecii vccilor qi va plAn ge mereu cu lacrimi de recunogtinli ori dc cdte ori igi va aduce aminte cd MAntu itorul l-a salvat cu pre{ul propriei Sale viefi, iar Maica Domnului l-a iubit, a plAirs qi s-a rugat pentru el cu mai mult6 dragoste decit toate mamele adunate la un loc. Mereu intre tAlhari, imi aduceam aminte de alta inima ('ilrc m-a iubi t gi a avut mila de mine. Aceasta era inima Itri Vladimir, fratele meu mai mic. Dorul de mama mea 5. MAMA, DULCE MAMA intr-o dupa-amiazA, imi eu teterist. Acesta era cea aminte de mama lui. niciodati cum, pe cAnd 229 tAram lanfurile prin 9dol1l curte alaturi de prietenul m un baiat bun qi sensibil care- ca Eimine - mereu iqi adu - Parinte, istorisea el cu lacrimi in ochi _ n-am sa uit eram copil, cizusem bolnav Ia 228

qi de fratelemeu l-am simtit qi la Frdsinei, gi in Transnis_ tria, gi in inchiso are. Indurerat, mi-am adus aminte ci intr_o primdvard erambolnavde friguri. Afar d era cald,iar eu tremuram oerng acoperrt cojoace cu pdturi.Cu cu qi plapumatras i pestec.apa-am auzit cum ugaa scArlAit iniet cinevaa intrat tiptil sd-l vadi pe bolnav. Dar ;an;;i; Ei pi".;;; ;;; a-scArfAit nou, am scoscapul gi u.., ,nizrt din spatele lui Vladimir. Altcineva nu m-a vizitit atunci. AItd datA- tot elevi eram _ veneamamAndoi de Ia glta pg jos.Pe atunci eu eram mai slab decAt Vladimir . Nu mai aveamputeresd-miducgeamantanut. Din mild fald de mine,Viadimir, pe.lAng ets;;;j;i;;", mi r_a luat gi pe al meu, gi astfelam a;unsacasd. _..D.1.atAt-drag osteamamei c6t gi dragostea lui Vladimir cideauicumca niqtecdrbunluf.i.[i p"."pu i meu. Aveam remuqcdricd n_amfost la irialfrirei iuUirii ror. Kecunoqteam sunt m ai riu gi mai egoist. ca Toate acestea aprindeau dorul dupX fratele imi meu me i nfelegeamagade bine incdt si mirau togicei :lr :are ce ne cunosteau. Noi nu zice am ci suntem f.agi, ci prieteni. Adicd mai mult decAt fragi. ir.paa""* impreuni nu numai necazurile,ci oi'fucu.iite. , Cdnd eram copii, treceamo dati printr_un loc mocir_ -aa los Ei, cAnd ne afundam, ne incuriyam p" spundndu-ne:,,Fluctuat, nec mergifuf tot """f astiel,"itui, canj am crescutmai mari treceamamdndoi prin necazurile viefii care,degi ne clafinau, totugi nu.,"^ir,*"rr. In necazuriledin Transnistriasimfeamo mare nevoie de intirirea lui Vlad. h Io:ipo"-.a,-incamerame ade la etaj,cAndm_augisit copiii plAngdnd,unul din ei m_ainh;6J '- Batiuqca,de c e plAngi? Altul s-aapropiaf maiduios: 230 (lui ii scrii? li scrii namei? N rr. l)nr cui ii scrii? insistau micttlii' I Int ri prieten - qi acestprieten cra Viad' 'l'ot lui Vladimir i-am scris despre hieu ele care cLlintcrcselor ItFh'raTransnistria, adulmecAnd cadavrelc accastascrisoa re a fost intcrccptata 9i trcnonale. Dar l !r1' r' di ata a Mi si unca Ortodoxa' buna seama,toate vor trece, qi nadejdea va trece' ..1)c gl rtcdin{a va trece,da r dragosteain veci va rimAne"' 6. PSALMII LUI DAVID ln clipcle de durcrc, imi gascarn urrica intarire 9i rugacittrrc. Ca !i irr prim cle luni dc la trtl^Biilltin ii;;fii;t iq fi fosipierdut daca nu m-aq fi rugat' Acolo Sfd 6vc(lmstui'Uelc, nta Liturghie, Aca tistul, Paraclisul"' ,int ii.i,,,i o.r"otl dccit PsaJmiilui David' Ma aEezam sa mi qi lrin,pc podcle, iutr-un colf de barach incepeam rugaciuuea mea lr.t era o rugaciune obiqnuitd' iriu.bo^t iit iga.i,rt',"o"mea lAqnea din sufletul meu, aQacum {Aqminat de urr foc qi ii'fgh"i t".ul dininima p?.mAntului, dc la rlc o"presiunc grozavA.'Numai in prin'rcle lun i cu atAtaputere' ma lrrasiriei mairugascm " Tu vei scoatedin lal picioarele mel e" "' " Doamne, cum sporesc vraimagii mei" " " Mulli sunt cei ce se rAscoalirimp otriva mea" "' Toate acestestihuri parca erau rupte din sufletul meu' parci le-a g fi scris eu. " Eu un vierme sunt Ei llu un om" "' " Tauri mulqi ma inconjoara" ... " CAinii ma cuprind la miiloc, ceata nemernicilor imi clatircol" ... 231

mea ei caschgura lor, ca un leu ._,-1,=I*pgatjlra care sfAgie gr rdcneqte', ... $i totuqi cineva imi inspira o nadejde de granit: muri, ci voi trai, .u ri po.,"riescfaptele fi fost rapit i" uii."if"u"i.. In plimbdrile mele prin c-urtea inchisorii imi im agi_ nam cd mi aflu in aceastd bisericagl rdspun_ surile pe carele dadeaacoloun .o, "a"iu* i,igu;;r; J; ;ilil;; dirijat-deo fostirmaica.S."^ Irii, U;.?..?^a am visat cAam fost hirotonit preot.Sefa.;; a;; in m6na,dar si cu ta'rrgurile pi;i;; ;".:.""'' cu cadelniga I. CAnd venisem pentru intiia oara la reful A.T. - sosind 'intamplatoriiVlfu*^ losipovca,sta_ Ortodoxd_ i-a spus ParinteluiVicar A.N.: - N e-a venit un frate nou, un teolog la ministirea noastri... 232 nra. vu""";iiJr"6 altcor. -ii'oil; atri cred incioqi, iar'eurama n"nrn d;;; iiil ;i..iti! nemigcat, parc-a$ verset. Uneori,.c6nd gedeam colgul in meu giplingeamcitin_ , du-mi psalmii,cAte pugcariag un in.".Ji.ra_9i joc mine,dar indataun altul il opr;;; --'-" ""' bata de - Las6-1, nu vezi ch i-arat?l mA, " Pentru ei, eu eram pur qi simplu un amdrA t.Ei insa nu gtiaucl rog, peritru ia .,., ila.r"Jeau facAndu_mi lna cruce,inchin indi-ma sau ingenunciri;j:" dimineaga iniurte, il;;;"o* sarostesc rn S1i9::u"a.m "- srneamea toaterugaciunilepecare td gtr"*pu Ji""_ pl i mband^i-ma ince't i ;i ;;;.',', m sa l1::;.,lf: . canU i: lntonamtoatecAntarile s liturgice p"e;il "cep ea l" fiam;; C6rd eram la Odessa, frecventamde obiceibiserica cu etai,careaveasa sea.ltare. D""rir.i";;;rficiau acolo doua Liturshii: prima ae rao aimi;;;;;;;.. ta e, iar a do'ra lito p^ana de ";;l,l..rl,i,yti suna in urechi acest Zih-ric imi - Cum il cheama?il intreba curios Vicarul. - Victor Moldovanu. - Sa-i spui si vi ni imediat la Misiunea Ortodoxd. Dar starelul nu mi-a spus. Aiunci m-am Pomenit cu o telegramir prin care eram chemat ca si fiu-hirotonit preot. Am ascultat de Dumrrczeugi de duhovnicul meu 9i n-am acceptat hirotonia. Crezdnd cd n-am primit hirotonia, pirintele Vicar mi-a trimis un comunicat telefonic, adus printr-un c uricr special. Dar si comunicatul a aiuns in sob6. La urmd dc tof am primit o sc risoarein care parintele Vicar scria ci, daca nu vreau sd primesc preolia, sd vi n totuqi la Misiune ca si-mi dea 6 intrebuingare mai potrivitS. De data aceastaa m luat desagii gi am plecat pe jos, dar pArintele Vicar fiind plecat la Bucureqt i - m-am intors din nou Ia Iosipovca. Acuma, deqi nu eram preot, faceam toati rA nduiala l,iturghiei, plimbAndu-mi prin curte. Nimeni nu gtia ce fac. Apoi iantam tot ce mi-aminteam din cAntarile OasteiDomnului, c6nt6ri care imi aduceau o mar e mAngfliere. Fie citind Psalmii lui David, fie cAntdnd SfAnta Liturf,hie sau cA ntdrile Oastei Domnului, il chemam din iidtncuri in ajutor pe Domnul. 7. SANGELEVA PROPOVADUI... PlimbAndu-md prin curte, md gdndeam cA cei ce au credin!6 scapdde orice primejdi e. Chiar in zilele noastre l)umnezeu face minuni. Mi-am adus aminte, cu acest pr ilej, de un caz din Odessa. lntr-o zi de dimineali, inainte de a se incepe SfAnt a t,iturghie, st6team in colgulmeu din dreapta naosului qi rni uitam cum o fetil A de noui ani se ruga la icoana ZJJ

Maicii Domnului care se afla in fa[a. Dar rug;iciunea fetifei se deoscbeade ruga ciunile copiilor de iArsta ei. Biata copila cAdea in geriunchi, ridiia mAnufele in sus ca preotul la invocarea Duhului SfAnt,gi plAngea. Dupa.ce.gi-aterminat ru gaciunea - vjzanj ca fetifa se apropie de mitle ca sa-mi sarute mina _ arn intre bat_cr de ce s-a rugat gi a plAr-rs. - M-am rugat Maicii Domnului ca sa miJ aduc a acasa pe tAticu. - Dar unde e tAticu? am intrebat-o eu. - La rdzboi, pe front, rhspunse fetifa cu durere. M-am uitat cu mild la acestcopil naiv, zicAnd in sir -rea 1ea: .C^r1.1poateMaica Domnului si-l aclucdpe taticul ei acasi?" M-am indoi t ca Moise in pustie. Dar n-au trecut multe zile cAnd invalatoarea ei, care frec venta aceeaqibiserici, imi spuse ca iaticul fctifei s_a intors irrtr-adevAracasA . - Dar cunr s-a intAmplat minunea? am intrebat_o pe invatatoare. - Fefifa qi cu mamica ei, imi povesti invAfhtoarea _ dormeau lirrigtite acasA.pe la mjezul nop fii se aude o bataic in uga.Mama sare diu pat gi intreabi tine-i. Vocea de-afara era cur-toscllta, era titicul fetitei. CAnd !a deschisuga,titicul a lasat-ope s olia lui s-a Ei ^ indreptat spre fetifa. A imbrafiqat-o plirlgAndgi i-a spus: ,,Tu m-ai salvat!" - De ce zici aqa?il intreba solia. - Iata de ce.Eram pe front . Seintunecase, iar noi eram tot in trangee,pentru cd gloanlele qi brandurile nu ince_ tau sd treaca vAjAind qi guierAnd peste capetele noastre. La un moment da t, stAnd cu clpul scos din trar.rqee, ca si vdd daca a ilrcetat focul, aud vocea fetilei mele scumpe, care skiga alarmata: -,,Taticule, tAticule,apleaca-te!,, 2 34 l;arasa-mi dau seantaci tu, clragamca, erai la Oclcssa' cind lar r,u pe frout, m -am aplecatin mcld automat' Dar mea a vijAit <l mi-am ascunscapul in tran$ee,cle asupra brtcnti de bran,f explodat ia o oarecaredistan(a dc uoi' vazut l)ilcAnu-m i apiecam capul, mi-l reteza' Cind am n-am mai stat locului' Am pornit ctt minun e, flr't,astir iu in trndcjdea DumnczeLlchiar in l'l()aptca care am auzlt Am tre cut peste cadavre,peste gardttrl cll sarma V(rca. ghimpata, am trecut prin serte qi oraqe, dar nu m-a viicl iirtt"Uut nimeni de acte. $i acum ma bttcur ca vir lu i Dumnezeu cn m-a scapat tir$toase qi-i muifumesc dc moarte. Gindindu-ma la cond amnarea mea, mi aqtcptam sii qi lncil Dumnezeu o minune cu mine, dar ma aqteptam ri fiu impuqcat. imi ziceam ca tinerii din Babilon: din ghearele ,,t)uternic es ie Dumnezeu sd md scape decAt sa-i omor pc morgii, iar de nu - prefer si mor eu frnqiimei in Hristos." prin curte Lln domn CAnd meditam astfel,ma oPreQte nu qti u daca era delinut sau venit din nccunoscutcare nfari. Mai tArziu, teteristul mi -a spus ch era cineva trimis dc cdtre Procurorul Curlii Marliale' - Pirinte, imi zice acest domn - de ce nu vrei sa dai dcclaralie ca pui mAna pe armd? Caci dac a vei da o qcoala rrimplddeclaragie.reifi imediat eliberat 9i trlmis la gcoala p oate se va tcrmirra rtc ofileri. Pinir vei termina pi rAzboiul, qi atunci, fiind misionar, vei Putea ProPovaDar iuipe Hristos pAnhla batrAnege. daca rarnAila id cilc ,lu.nitule vei fi impuqcat qi nimeni nu va auzi glasul dumitale de misionar . - Dacd voi fi impuqcat, am rispuns gindiitlr - siumeu rra p.opo,radui mai pute rnic decit glasul mcu' g,cle " NecunosCutul n-a mai insistat qi a plecat' 235

Sosiseiarna, iar eu o duceam greu . cu imbrdcami'tea gi cu incalgamintea.intr_un timp)mai ales cAnd paringii inca nu aflaseraunde sunt ." ,i,"i nici o cama$a gi - Doamnel- cAt e de greu """"rir sa n_aicamiga. Nici haina de soldat, nici mant a-ua irilitara *a ir,"afzeau, cAnd imi Iipsea cdmaga.Ultima .a.noga ""i*iu.sese ir-,etuvd gi altd cama$Anu aveam. Atunci m_am ingelescu ull ,,po_ ciit", care av ea aceeagi condamna." .i-gi mine, ca sa facem un schimb in natura: eu sa_i dau p antofii, iar el sa-mi dea o perechede opinci cu obi"tei"iespective gi o camagi. Mare mi-a fost bucuria cana am simgit camagi in spate. Eu mi incdlzisem dintr_o J"rJ. frf"i greu insa o duceam cu.i'calfamintea. in .i"a"-.fi"i"ror de lana, 1i.era l.ig ]" picioare, iar cdrrd calcam simgcam toate pietricelelein talpa mca. Am cerut printre altele, sa .Disperat, am scris-acasA. mi se aducd imbrdcdminte gi i*afiariir,t". gi iata ca intr-o joi ma striga un sotdat;^ ,t;il i;;;rbitor, adici la poarta. in ace-lmoment ma aflam in dosul cladirii. Auzindu-mi numele,.i ncepui sA of".g-."-pogi marunfi parinfi au venit imediat cu-imbracaminteaBiegii gi cu incalfamintea carele_o pe ."."r"*. forliotn *orr,a, igi vazu feciorulin opincigi ." fo"guiiiu "ar",a pi.io o.", trU,.r.r.,i in hohotede plAns.'rhng"u;;id"t;;5iili, pr^ng"u., ei definufiid e mita N;;oi;;;;;;;i:Ma k,pto.u sAdau declarafia "i. mt secerea care casascapde pugcArie 236 definuteliberat, ca.e'locuia iil;il;#ringttor. ayur,l l^":l::,:^ la poarte, parin[ii nu mai erau acolo. plutonierul,vizAnd ca i ntArzii, le-a cd am fost tru"rpo.ioiiu Aiud. Tata ^spus gl mama s-au intors.acas d distruEij iar eu, tot atAt de distrus, m-am intors Ia baraca. Am scris din nou si am transmis scrisoarea printr_un ma impiedicau ianqurite. ol.la',rd om gtiam ce sA fac, ca s-o potolesc pe ;l tlt.moarte. Nu mai illtna. .- Mama, i-am spus in cele din urmd - nu vezi tu cAte cu hecnzuriam eu aicl pe capul meu? Mai vii 9i tu acum tale! lat.rimile Atunci mama s-a liniqtit. l-am mullumit lui Dumn ezeu pentru purtarea lui de grlja. Acum aveam haine civile, palton, caciula Qi b oInrici.Aveam Ei rufe de schimb' l'cste pulin timp m-am imbolndvit' Un medic mil itar l,n consultat, intr-o seara,pe toli definu{ii' M-a cunoscut drrna ochi ca a m temperatura ridicata' I-a ordonat aceItrliqi felcer-definut, Caremd tratase de ,,rAie" , ca sa ma nu Itttc'inezein infirmeria inchisorii. Ma bucurasem cd m6ca r cAteva zileln voi mai fi scos afarh in frig 9i voi sta lnfirmerie Ia caldura' Dar felcerul nici n-a vrut si se ulte cAt 16mine, iar ca urmare am zAcut in bara cir tot timpul am fost bolnav. baracA,lingd un perete, se aflau niqteicAuln acee aqi duri mai ridicate care serveau drept pat comun' llltr-o n,,.ptu, neavAnd nic i un loc pe duqumea qi fiind inca holtiou, imi g?rsisemun mic lbcqor Pe-acestesc Anduri' M-am intins"br..t.ot ca sa ma pot odihni macar pu{in' Dar n-am reuqit sa adorm. Vecinul se trezise; m-a injurat qi m-a alungat. Stateamtrist qi obosit l Anga un Perete' Feqtila fumega, rlclinulii sforaiiu. Din cindln cAnd se auzea zd nganitul fug"U* al lanlurilor. $i deodata izbucni urr rhcnet sfigictorgi plin de durere: - Of, Doamne, Dooaamne, Doaaaamne! S-au trezit gi puqcariaqii'Toli gi-a u intors capetelcin direclia de unde s-a auzit rAcnetul disperat' - Ce ai, moqul e?Ce te doare? l-a intrebat un de(irrut" L J/

mari irr gospodarr'e, dar aqad.rre.e ca acun"la n_amavut nici o d a ta . Inimile impietrite ale pugcariaqilor se induioqaserA. -. atT"j::ii.,." sa-i sprrna r-rn cuvdni de mingiicrc,. rr qorra zl, seara,ca de obicei, se faceanumaratoarca va d tArr,n,," s i. i. - j'.,'liT::t IT##.il;ffi: ta :iirli -. Frafilor, a raspuns sarmanul faran pl.lrrgind _ anr avut multe nacazu pc l:t::fy tntrau in baraci. pc ccl ce "$;;iJ,,.,nrara toti cciridor se intuneca se dc-a binelea. La un moment dat, cineva imi smulge caciula deparrein urma. N_a m rcuqit j:t;;lO nt o arLrnca sa spun * lvlai, frate... dc prisos sa mai adaug ceva. N-aveam cur si md .-Era plAng. Da r, tucru ciudar, fi"; p;,l;;i,i'ri"" ciatseama ca aceastncacruj;i e fr.rratA jn d" pXpn *., Un pluronicrstatea lu cum giseau la al{ii, fapt este ca peste .ir"r,n minute cac i u Ja -a f os t inap oiat a . mi Dar in momcrrttri trecc.rii dit.r coriclor in camera cle dormit, cin eva m_a irnpins aqa de to." .i" ia spate inc.1t, ca sa nu cad, m_antsprijinit cu mina clreaptA pieptul cle unui defirrut carc.inirase inairrtea mea. Acc.st dcfi nut insd, crezAnd ca am vrut sd bag mAna in buzr_rnarui lui carre",ca .,,t.";;l;l;.* ;, 5_il;l;;iilll,tl"!l rie au ei, inju_ :l:.]i. t:p_! ra nd u-ma ntcrclr, rcpcta ameltinfa tor: - Lasii ca-[i arirt er_r fie... Mama ta... Numai sA se a prind a l u mina. . . - Crede-ma,frat e, ca m_a impins cineva dc la spate... cdutam sA-l conving. 238 m-a apucatputcmic de mana * Ce? Mai vorbegti? ma injurn dirr nou clc(ilrtrttrl, linindu-ma shins de mAna c a sa nu ma scapc.Stai ca sc nprindeacum lumina... Osa-!i aratett cum sebagi mina Irrbuzunar... Stateamca un pui cic pasareirr mAua unui copil rar.r. ('rcdeam ca o sa primesc cAtevapalme zdravenc cit'td rr' va aprinde lumina. Dar cind, in sf irqit, lumina s-a nprins Ei delinutul mi-a vAzut fata, figura aspra Ei in('rul'l tatA, topit intr-un zAmbet plin dc jcna: s-a - Iart.l-ma, parinte...Nu gtiam ca eEti dumneata...qi nri-aclat clrumul dirr strinsoare. Totin acestinterval eletim p, parin{ii veniscra dirr nou nil mi vadir. Auziscra ca la inchisoareamilitara a u mai krst impuqca{i cAtiva condamna{i Ia moarte qi au vcnit ;n vada dacir fiul lor estein viafa. Mi-au adus posmagi pi rufe. I-am dat teteristului posmagii in pistrare, dar llrictenul meu, in citcva zile, a cousttmat to[i posmagii hnpreuna cu algidelinu[i, iar rufele au fost furate de un dclinut care se oferisesir le spele. Fiindca posmagii se pastrau in baie, iar uqa sc inehidea de prietenii tet eristului, venisem in ultima dimi ueata sa-mi i au porfi a. D ar cA rrd eram cu t olii Inilurrtru,cineva ne anuntarcu groaza ca vine cirpitannl Mazilu. Un cle[i nut sc cA!Arhqi sari fcrcstruica dc slrs. (irilalli insi, imprcuna cu miuc, anl ramas inaurrtru, trcizbutindsa fugim. Mazilu se napusii ca o fiara. Lovea In dre apta gi in stinga, injurAnd furios. Dar cAnd s-a itrtors sprc mine, s-a oprit. S -a mulfumit nuntai clr o Injuratura,dAnd orclin sA ma bagc la carcc-ra, undc am ntnt pAna scara. Pentru a doua oara am coltstatat ca irrfaqigarea mea inspira mi la. N4azilu nu gi-a pcrrnis sa tttltIoveascA, cir cram prea slab, fic ca at,caur o fiziofie rurrrtic om ,,amArit" , cnm mi-a sprts cincva. de 739

Odata, c6nd ma plimbam prin curte, o santinelA ma ^ compatimire: ,,Ce-ai mai fic ut gi tu, mai ITgba ,cu oalete,de-ar nrmerit aici? Fala ta imi spune ca eqti nev i_ nova t", mai infricogata s-a dovedit l)ovada? lat-o: celula cea vedere' In ."r"ra alt toa te punctele de , l;li;;;t;""a ca ul.i au disparut paduchii 9r Plolnitelc' qi l;; ,tt;i'.a,.ta, permanenla un aer cald o u"' ll ,,riria-. Apor, "'u^i" geam de sus ti noapte lcrttlcratura Potnvlta' Un -::i:i produceaucele pe care o B.LA ,,SECRETDupi Craciun a venit ur-rordin ca cei gase ,,pocdill,,, printre car emi numdram qi eu, sa fim muiagl li,secref, . To{i cei gaseaveam aceeagiculpa gi aceeagicondamnare, iar,,secretul" era cea mai infricogatoare ielula din toati i nchisoarea. Delinufii din aceastacelula erau recrutatl dlntre cei mai periculogi comuniqti,paraEutigti ruqi, spi_ oni gi acum .pocaitii" care erau .orldu*noii i a moaite pentru crimd de insubordonare in timp de razboi. ln banuigi cd suntem p tatifi cL bani grei de fly-t :l-1"DolQevlcr cum s-a exprimat procurorul _ pentru a_i instiga.pe alEii ca sA nu lupte cbntra comuniqtiior. Nici unul din acegtia nu avea voie sd iasd in curte decdt numai la masd, dar gi atunci strajuifi de ba ionete. despre toate acesrea,bie(ii ,,poclifl,, au pus 3yr:"9 mAnd de la mAnA, a u scos banii pe iu." ii fineau cuiuqi in reverul .paltonului sau in .r."L. colg de traistd, i_au dat plutonierului cAteva sute de lei ca si_i lase in baracd. Pl utonierul, intr-adevdr, ne-a mai lisat un timp. Dar peste cAteva zile au venit n igte inspectori de la turtea Margiala care, constatAnd ci ,,pociiEii,, incd n_au fost mutali Ia ,,secret", au ordonat dir-,,.ro, ca si fim hrchiqi imediat in te ribila celuli. CAnd, in sfArqit, am fost mutat la ,,secret,, am consta_ tat douA lucruri: mai intAi, cAin chiar lucrurile mirunte nimic nu se face fara voia lui Dumnezeu gi al doilea ca, de cele mai multe ori, noi nu gtim .u ."r"^. 240 animal"a' lfilfi;;;;;.'ald''t'u camera 45de trupun aredelinu[il3i"d"-1*i:ttt"-o 1r'rrtc ialdura sobei'in plus'.aici de ilentul micd,ne t^i-11'^: in r19ia^'9e "t 'i"u'd" ern mai multa liniste9i putu' Citeam qt Scdpasem de vorbrcu ceiialli fra [i 'pocaifi".' qtie ce cere' ;i;*"; ca omul nu oiuta-tntt-ud-evar :i::'iil;fJ" m izerie qi banl ca ta*a""* in paduchi' t'l&tiseram 'u ir:rRe tuglnd oe sr a:"1 ji:"f,iil"il,iltrrlil:,.Tff::1T ntlltrteascA, rrll<1. mereu' MajortCondamna{ii la moarte se inmulleau rimata inc hisoarea nu mai avea $i trt;;;;;-J;zLrtori' ait otdln ca sd fie lega(i cate doi il',F;ii;;"guri",t-'o cu am.fbst legat de rrrndamnafr .r, utu'uii iunt' 'qttf"i' sting a fost legat fratele uiciorul drept, iot aJpitiotul qi cumsecaoc' tcodo., un ,pocait" linigtit Noaptea nu-{i puteai intinde Era un chin in plus' j.rpu pi *, iar daca aveai nevoie sh te duci Ia rri."i.lrJf" tovaragultau' im,i"ubit ,i-i t'"'"qti 9i pe [il.i." "t"i de tine prcunalegat tragi-comedie' in O data,s-apetrecut miilocul tttt!t-i,? neapirata nevoie sa-se duczria Un condam,,u tu'u"u nu voia'ii atunci'aqacum eraulegali' ;;;;;;.;lalalt CAnd insa' duph s-au luat la bataie in vazul tuturor' din ei trebuiasi privata' unui ajungeautotusi I a bataie, pana cAndiqi termina qi'saJqtepte ;i,.r";i.i;ttT intlns I necesltatlle ' tovarAqu favorizat'Fiind slabEiavAnd Eu insAam fostoarecum lannoapieami-l scot eamdin cirtuqa pi.;;;f;"t1ire, 247

nh *:::'*;il"h1: f-"" ;:'1,{?.:1'.'ff ;:; #: dr;.N_ovrut, am raspunsfAra sa stau mult pe g6n_ .^ ;?1.; *:,f:: i:ffit, ri i esa d. ffi ry.lg f i a i tro m i::$'1,i:lT:xT"t'H J: dimneraim in ducea ameninfator ochii ,d SlTfllira<apiranui sicu hol_ cu o";L"ltil,il;Hj:T mulpmigi pedeapsa s-a ceni Ort.a suntefi mulfumifi cu condam.area ja a", moar_ o= raspuns cu rofii. _ ;?o, Dafi l;nlc. declaralii scrise. .6\mdat pe Ioc declaraliile cerute qi le_am iscAl it. - O sa vA blester ,".;JT :lil i'ffj:.:: ::::;ifff Iql*il:1 i:lXn"l: :ti!",:,1 f r"d,'"',"i"':'f :Hi" Xlff *::.;'Jr;l';:':Jl"",Curiea ::""'"'xXlli;;i"illli :E:*fu iti,U*iftrilTlff i. parinfiror, d;5:THi ,Yiiif -T?1 :yzaserara ;.:* lrii #::.'i"$:t ffi i*:litii:r':lff :::' T ?. :: ;E l*h "'*'".lF +"'i:l *"1::1tl1i,'i:T j:'#'# : 3::r.,:,, ;*F s ;'f,ffij? u a a' u i jil;1t "'.fl? i::,:'.y', l,ilii:,:i:lrpm tu, 11Ll rlnnttrlsau si nu-i dea arma, sAnu fie obligat si omoarc' Vasilc' ifur.r,,,Ju"t" l fiind de acord, ,,pocaitul" , fratele Donului' Dar cAnd s-a schinri ,rr,'r,cu el pAna la cotul traga' qi lr,rt,',,mandantul,a primit ordin sd ia arma sa frate le Vasile a refuzat qi a ajuns la ,,secret" cu niu,'.i Itoi , ('lind s-au intors de la cancelarie,doi din ,'pocaiqf' de art cazut adAnc pe gAnduri' Familia Ei i nstinctul ior' iqi fixau stApanirepe suflet-ele lottscrvarePusesera astfel spai mA nta!i pi crdut i' 9i 1" i " i ." " i ngol , ramA nand li,'lrimbaufe!e,fe!e. " Frate Victore, imi spuse intr-un tArziu Teodor onrc n-ar fi mai bine sa facem c erere ca sd ne schimbe in tx'rlcaPSa ani? ' - eu - piate Teodore, i-am r'lspuns calm Ei hotarAt facem de rAs mai intdi , r.'d cd, daca o sir facem cerere, livan ehelialui Hristos' Caci toli vor zice atunci ca "porni[ii; au fost viteji atAta timp cAt mai sperau sa scape .'ii i'iu1a,dar cAnd au fost strAnqi cu uQaau cerut schimi*t"u'p"a"psei. $i atunci unde mai este sir"rceritatea Hristos? rttnstri q i hbtararea noastra de a mr-rri Pentru lephda iii.ia"ii"^ rAnd,lepadAndu-nede Hr isfos, se va oamenilor care' dupd mAinile li it a" noi; ne va lisa pe impuqca' i 'c-qi vor ride qi-qi vorbate joc de noi, ne vor lromia*att* pe pozilia noastra d e la incepu-t l)ai daca vom fi ,l" uup.otta"i numele lui Dumnezeu qi, chiar de m ucenici pentru Domnui' inlp"i.u1i, vom muri ca itr concluzie,am mai adAugat: dac a - Iertagi-mi mAndria, dar zic ai eu ca Petru: chiar cererile de recurs sau gra {iere' eu unui to[i vefi inainta rru voi semlla o asemelleapeti(ie' in felul ace stacei qaseqi-au dat seama ca acestacste mal aclevarul, s-au intarit cu to{ii 9i au mers senlnl tl cparte.

:: i f," ::T[ *:* *:: *",;l*T.ii;:l r,"ffi :lSlg M-auvizitat apoi trei tineri ofileritY-ulglinl colegul 'd".orat cu ordinul Mihai Viteazul' m-" J" .iura, A d o ua z i o m , Leonid - ofigeractiv care Vitai-it ofiqerde cavalerie, ,"t*inase liceul militar' Valerian mi-a adus o ;;';;; in ca re proicriroot" din partea lui Nichifor Crainic greqitA'c'1ci sciia sd renun! la pozilia meaiiru..rt imi in armati uIr s-ar Puteagasi i*nt." firea mea delicata problt'me de ChemAnclu_nei fafa li" pJ.-rt caresa ma scuteasia anumite porfii' p rocurorul ne-a pe fiecare ir-rport"," i'trebat dc conEtiinga mt- Tu faci cerere de Vladimir, fdra sa qtie ce mFraqteaptA, a dat doua grafiere sau nu? - Nu. i-am refuzat,asigurAndu-lca mai am cietei. do. mii duminich imi "n - Tu faci? iir"ru ". Dorina, care in fiecareJoi 9i fie personal,fie prin barrAnul iJu."o de-alemdn chrii, - Nu. sa.dau _ Tu faci? iLor Timofeevici,ciruta qi ea sa mi convinga pe c areil cir-r1[i'1"ffi. lar bunul plutonier Ghigescu' - Nu . tlcam,imi ziceaglumin d: .Cu o linigte prev.estitoarede furtuna, oameni,r'ruca tinel aratindu-i pe - U ite, ma, aqtia-s procurorul s_a adresat tuturor: caremd vizitasera' llncrii ofil eri - Ce vrefi voi? ln celedin urma a aparut9i biataLida impreunAcu Capitanul Ma zij:u s_a grabit sa rhspuncid incasperasamlrgem amindoi inainte'duph ce tntaiei. nostru: in iocul din voi scdpa inchisoare. - Ei vor sa_i trimitem ma ci la Domn ul. - Te rog, Victore, da declaragie, te impu.Eca!. La Domrru, u sufletul ei pli n de bunitate 9i blAndele' .lmploraLiEa cu t.imitemi'iacu procurorul .r.1-_., cu parc-arri avut o soui* I Cui." impuqcd,i-am iaspuns - nLrstau la Curtea .u sAne reteze $:l;,:: "o;;;# Marliala' nu _ Noi cei $ase - bar unde?intreba Lida curio asaqi naiva' qevcni realitate, "" ,.L1?1"^ca vorbaprocurorului va Ca cu .a.1 ,ly , trecuscra"Jl.ai,."r,"uo - Colo,sus!am arAtat degetulspre-cer' un cop.il zile d e laier ca ia-L vada pe Acela impuscat Lido a ridicat ochii u'degiriui."i" Ino." r',t, rrorrr" .oi ff:tff#tltost cu enrcline in mdna cheilevielii 9i alc mortii' in acest intervalO::1lf,m_au.vizirat Imediat,in inchisoareau inceput sdcircule t ot felul doi din ceimai mai ciudatedeiat altele'CAlivadintre lil:::li::,1'""t1," ,:"lq:tqi'vitarie?'Al""'tnain,.*a d" r*ro..r.i, unelecdau saPat, mAinilelor' la cimitirul cu de[inufispuneau pentru cei Ease com.tn-a o evicicsc, groapa "pocait i".'-9i au cimitir evreiesc mal tost tlc bunh seima, la acelaEi 245 244 9. PE MARGINEA GROPI nn:rxft :,:T:,'#qi'&::'l!:lf :::1"' Iu:;l:i*l :'1: :"'*1 J: ?';;".Yil$;:fi ffi"J HT'..'i:::l

mrnunata transformare? ,.:1 n I rvri.^ ?,i: :J*:,'.rJF r, n:",_:' ;,ff 1::::ru: - ll lmpu$cati cafiva condamnafi la moarte clitr ir.rchisoarea militara',Arfi definu( i.ziceau ; r; ;;;,t".ra inchisorii s-au confec{ionatnigte.batiste speciaf"p"ntr. , a_ilega la ochi pc ,,poc.ii{i,, iir tAmplarti;;; , qi statpii ra ;;J;tit care vor fi lega{i. ParcA ir.radins,tocmai in acest timp a venit qi mama mca. Dar, sp re marca mea bucurie, ,rinr_r",n mai piAn_ nu gea. Ca niciodata, acum era senina , fi"ifirta gi plina de o tarie launtrica. CAnd m_avAzut venindicgat cu acelagi lan[ de fratcle Teodclr,nc_azis amindurora: - Ferice de voi ch sufcrifi pcntru g .ttorf N-am uitat niciod dar iatA cA Maica spunea ci ea va innebuni de durere' spre binele uostru fjorntl "l"i a intors nenorocirea mea al tuturor. "'St;; pnmeasca seara, cAnd delinulii au ieqit si-gi itttrtito3lg:ip" ceilal{i ortfi;; .t;;t^, r" r"o-tiit" ptit"tfrateie Victor- uu' Dar dlr ii."l,,po.aiti"iiimpuqca, pe hotain picioare Jutana,ramanand ;ilil:;;tif lt rirea data de plocuror de la inceput in.celula' pluPe sala semiobscura, inainte dl a intra spuse distonierul Ghilescu veni grabit la mine Ei-mi perat: t----Ar.. rlta, ci te ma Victore, da declaralie' mh' impugca! rlsI Nu pot sa calc o porunc i dumnezeiascd' i-am puns bunului Plutonier' t---El;-;tVictorel dadu din mAnztGh ilescu qi pleca tata, bombardamenrul + op.i1i*id++i"!".^ in ali.r Triajdin Bucureqti. r,]l- .::p:tp" mama _ mi rugam pentru tine. Eram "-:j'l::.: ge',ncrri, in fara i coanei Maici?Domnurui. Ma '1cu tot rLlgam focul inimii melc, cum rurmai o mama s e poate. rlgj pentru copilul ei care-e in primejdie de moarte. Ma rtrgam cu prop riile nu dupi carte.$i, la un rioment iot,'i.oonu,-"'f"ili""r. "l"t" ".r.,ri.r_r te, O lumina foarte strAlucitoare a invaluir_o, i;'il;;i"tut mcu o mAngAiere, o tarie o bucuiianespusa s_a 9i ::l/arsat care nu m-a mai parasit de atunci ,iicio ,lata. Acestea au fost ultimele cuvinte pe care le_am auzit dir-r gura mamei. Dc atunci nici n_am-mai auzitglasul ei, nici n-am mai vdzut_o, caci gi_a gasit sfa ;;;i;t, impreuna cu indurerat. "' puii"" era permis, un pretor delinut in celula vecini' intrebat pe iiserate it' tLttttu "seireta" qi m-a p;;;; " cutremurat: parinte? - Parinte, c um te simli? Cum te simli' cum mi simleam: I-am rdsPuns aga -fluturele care iese din crisalida lui - ft4t ,i*, ca cerul de azur' $tiu ingustA gi intunecoasA 9i zboara.spre duc' ma o""",tn .-" *ot 9i gtiu unde t--'-g*iioo.dinait g ceva extra ordinar! exclama pretorul, retrigAndu-se in celula lui' '"'ili;;ii?din Biata mamd nu m_a vdzut intorcAndu_md acasaqi ve'ind de ra gara imbracat in hai' e nru" ."* mi visase i'ainte dc a riuri. Totugi, cu am .""i", r".i.rt ca manla, d upd ce s-a s pov edii c h i a ; i i n ;;' ;;i l cuvioasei Paraschiva din Iagi, duhovnic batrAn, a trait qi gi_adat suietul ""U "pitr"f,?f"f'"""1 .o o ,far.,ta .Tata imi 246 incetat sa se mal cu se imprieieneasca ,,Pocaitii" au ' nici nu se uitau la.rroi 'Parcane De frici, ;;r;;i;;;;i' .t' creieriizbura{iei risipili pe jos' ;i;;5;;;; ot1i, ne-aspus ' glfut celulei,careaveainforma{ii preci.se' vom fi imin ultima s earaca, dac6nu dam declaraJii' i-a rdspuns: p"i."ti cu siguranfi' Dar frateleTeo dor 247 ti-!:^1 care celula,,secretA" avuses"t3

il"t;$lic este Dumnezeu nescape de sa si pemarma_ine ;lil;d - Cum sA te sca cu girgari[egi chnaraseri ai"i"", rii il;;, necesita{ile sauin p.osoape, numai'c a nu mearga si i:ff;l:,. la aflasi un epileptic careera #rT:i -"au*,.uJ;;;,." c. gt vesel vreme er.a $i binedispus, ^.111-,o Nu ;i.i;i;zanimeninu Dar in celula noastri ji#,,,.'.:'rtiliff *'"'"ill,T,H i,:,f#if1"# eeiul im_ bolnavit. dimint Iar "Ei;;r'*an.ut cei noaptea hArcliu au fost ,.or:u,tl:-l? !i carefuseserd la aplecagi tnp"iin t" il,tnterval' ei batulicu^#;";il iot a" "i,*i;;'S'":H:'"""?*"i:?InX i" j:HT:;: mAncat. Di, ll$:t.ul"-am s-au ", $eful celulei noastre era ai" Avea capul taiat de topo.. ""rf i''il;;;;;;;."""i etaj in nenorocitii c ;i.?ilh,: [1T:lT - cand _ai".,*Tei mari banditi. bata de ia cltzu, cuprins de convulsiuni qi spasme groazlllce, Pcstc lei ce d^ormeau pe duq umea. O spaima negraita i-a cuprins pe toti detinutii, care,trezili bezmetici di n somn' crcdeau^caspionul omoard pe cineva dintre ci' Pcste sufletul meu s-a aqt ernut uri val de amaraciune 9i de O triste!esfAgietoare. perdea neagra s-a lAsat peste inima qtia ci a doua ziova vizita ingerul morfii' care Dupa mult zbucittm liuutric, in ccle dit'r urmd am a.lormit. Iar in aceastirnoapte, degetul lui Dum nezeu mi-a ardtat o iegire din raspAntiaiu care ma aflam' 10.MONSTRUL NEPUTINCIOS ln ultima noaPte, am visat ca mergeam srngur Pe url drum lung. La uir moment dat , un monstru negru Ei urd.t s-aluatin"goana mare duPa mine, racnind din rhsputer i: Eu aveam parci ,,TeomoriAcum te ajurrg 9i te omorl" ca un sceptru' M-am intor s imein mAna un bastonag, diat, i-am dat bastonaEul din-mina 9i monstrul s-a lin igtit, ramAnAnd in urma mea. Dar dupa o bucata de aud din nou rdcnete in urma me a: ,,Ce?Crezi cit ututa,u, ni scipat? Uite, acuma te ajung 9i te omor!" Dar in a cest moment, aT ajuns pe malul unei infior6toare prapdstii' in fund de tot se za rea un lac linigtit qi adAnc, iqa cum sunt, probabil lacurile care apar in iundu l unui crater de vulcan stins' Mtr aflam prins intre doua primejdii' Daca ramAne am locului, ma aiungea monstrul din urmd qi mi omora' rar daci mi utrrr,.oi-t in prApastie, ma pierdeam' $i atunci' neavAndalta scapare,mi-am ridicat ochii spre ccr qi am zis: - Doamne, faca-se voia Ta! 9i, o dati cu aceste cuvinte, am sari t in prapastia ce stdtea cdscatAin fa{a mea' 249 fff atat de mare,inlAt ipionul "IJ;d;; s_a intristat*, * intristarea ili"gei'r1""ffi :,,"ffi:l bagat lanturi reell.u in si i!,T'1"1X!'il*Xll'ii,'iff y'r 5ii."r"oi_a fost au tot, iar o^..ur"r" a";ilr";;;;:l, aparut o din

in ultima seard.c6nd to[i_adormiserd, I_am vazut pe ce s-o fi gAndind, sdracul,, _ cugetai in sinea ::,1il1::#ffif5t'ie ";"" sedea ae paturui r'i::H;?'l?foi..u.lm rezematsiaipur _*.,,4u un speriatA rAnita ,,,311'-9:"9ata, .1.1:t cade.fiara r rrezr tofidin somn. a.." sutsi;;il;ji, si pe in "piiupti.rl

$tiind sa inot incA din copilarie, m_am gAndit ca voi iegi Ia suprafaEa voi mai ptitea da din qi mairi qi din picioare in direc{ia malului opLrscare se vedea cu iarba re.a" El la nivelul apei. intr-adevar, dupA ce rn-am scufu.dat .^$i i. ra cul adinc qi linigtit am ieglt la suprafaEa ." fa"arf sa inot mai departe. $i ia ta ca, nu se qtie d" r.rr.a",in fafa mea aparu un fcl de buturugA sau de travers a a" t""r" p. care m-am urcat ca sd v6slesccu amAndoua m6inile sp.re, malul cela lalt_ Fiind oarecum ir", ufnra-Oe prirnejdte, spre. monstru I care rii mAscse ne pu tincios T_ :.T:1*, prapastiei. aLrasupra Nu mai avea nici o puteie asupra mea . m-am trezit cu dureri de cap, dar, in -Dimineafa schimb, cu o nadejde. Cu. toa te ca groapa cra sapata, iar stAlpii gi batistele pregatite, tohr$l";r;h, launtr ic imi suna merell in urechi: ,,Nu voi muri, clvoi fi viu gi voi povesti lucruri le Domnului,, ... Ci."9 am fost scog.ila cafeaua de dirnincala, tofi pri_ . eten ii de afar.1care altA clati fdceau cerc in iurul nostru, acum stiteau la distan( a gi priveau cr.rgroaza. Unii iutrau-in baracaqi se uitarr ia ,.,tri p" f"r"nrir a, ca gi cum nc-ar fi vazut impugcafi. Nt.i unul di.n c"i gns" n-A lrlAl avut po fta de mirrcare. ^, porfiire, impar(it am hairrcle, datEi am i:":lT.liltirfit ma i avcam panlr cu cArc nu ce face. Era 10 martie 1944.ZApadainca nu se topise pes te tot. fe,pamanttrl negru se mai aflau petece aif,". Noi *.orn rmoracaF rn pait oane. Aga am ir.rtrat in celula qi agaam ramas, gAndir-rdu-r-re din momcntin cA, momc't, trebuie sa soseascaduba care ne va duce la cimitirul evreiesc, In celul .i mai era un ovreiag simpatic.u.".r,*.", .r"r,"o Ia .oi, vorbea gi glumea cu no i. Dar de data aceasta'e-a 250 aPt)i a z[)rrrr'urlcato privire pe"furq piina de frica' si pe ghi t-t-r scarapat ul tti , Ia ctal ' r'roi tofi Stind intirrqi pe sciinduriie patului comull' Vasi le' ccl Langa *.11,: ;;;;1i;i-inganduraqi' "tn mai calm qi mai liotarAt dintre , ,pocai{i" ' -. intrcbat' - Ce facem,frateVasile?Mergern inaintc? l-am Vasile cu - Da, da, inarnte, numai illiintel rasPunse r.limbetul lui Piin de bunatate' vis ' dar Totuqi, eu punean raul inainte' Visul era Mo gandcanrca voi fi impuEcat'ca voi n'lt". ,"niitntJo "to de dincclio' O tnare bucurie Ei mAngiiere ii"l"i" cri mii "i"t^ ('ra pentru mine cd nu mor Pentrtt vreo tilharie' ;;il;iil sa-ml sPal l)u*n"r"rl gi .lc aproapcic' Dc mult dorcall lml sPul'lcatl tineretel oi cu propriul mcu sittge' r)acatele dc a sc oa lc[inu{ii mai vcchi ca la cimiti r, inaitrte avea,u voic sa-qi .:o*utlao de tragere, condamna{ii dorin[h *ouna ul tima dorfnqa'Unii iEi exprimau ultima la adresacelor ce i-au coudarnnat' .ir*ilh ;ii;iniuraturi sa-mi formulez ultima dori.{A i. [;;;;;;;galidcam potiti.a,ci ntimaiPcntruatnggt]-91-11 fclul urmator: trecercala - Va mulgumescPenhu ca mi-a!i prilejuit il car-e iubcs c r;i la via[a vcEnicaPe care l)omnul lisus pe ratt: mi-e teamit o doresc.Am ins a o singurA parere de ma ornorA(i fara sA de suferit din"colo,iiindca tn "" """t i fi fAcutvretln ran cuiva'-' vizeta de la uEi Cueetand astfel,dcodata se deschi de Ghilescu'. Noi am tresdrit' $i ;pt'?;':; ;t i' pt"io"i"t"lui ca a sosit duba' ne-am fdcut semn cu cotul, fiind siguri Ne-am ridicat cu to[ii' gi-i spune ceva Plutonierul il cheama pe qcful cclulei incorda{i' Dar qcful cclulci cei qn'", i n soapta'Noi, "in* i.tinsa J"oanto zAmbind, vesel qi cu mAna ;;il;;;; spre mine: 257

celulei. #;i:" r'#;#::#i,ffiffitf:a :I ii ii,::.{,:i:'r a confirmat cele spuse de gefJ I""i}ra der...Dum_ nezeuv-a scapat ch1ar, dc39 marginea gropii. $i din acesf mom entgefulceluici,r_o"*or injurat,rr_a mai furat qi nici n-u *oi utr"-, p" Noul Te stament carccitea "i".,"r-,i.'c"r"u mereu din iif ni..opiiole intrcgi. Ur-rul ce i gase, din ca^sa i^.*a*t#:a ," agaeste, I_a rugat pe un prieterr, r p ter eI ffi!::!r.;j il,1::;: lr.Hi: u niJi$ ;J!:: gropii, iar asrazis_a pl in i im t cur'ar ril f\Cuma m_am collvlns cii existd Dumnezeu... Am vazut cu ochii putr - parinte,vti felicit... nu-gibatejoc de noi... mdcaracum... aceste i. cllpe... ^,._F.lrf, zis eu. r_am - Nu, fratilor. n1s5 ad.rggeazA gefulcclulei_ nu_mi bat joc. Credeti-ma.-4,;;, :ii,..i^:: "l :' -'-'1' rrril' >unte[i graliafi' Mi-a spu s acum chifcscu. Ap^oi, stAndpufin pe gAnduri,a continuat: _ la cum crezuse inceput' gi scape de front qi de inchisoare, noi' pe ori de cAte trecea lAnga $i J'" rrna" pAnaicum, ori aqa, fara nici un *::tY' acum se in""" p " iir,".'u un fel de respect' in mulludreasdne priveascd ticere' cu un farasAsco atd cuvant' TIMI$OARA 11.SPRE au ,,gra!iere" a "pocdi\ilor"' lndata dupd aqa-zisa cAteva pentru evacuare'Iar p este h;i;;'pt"g;tirile cu impre-una ci languriunul de altul' ceiEase zile,^legai i fost scoqipe poarta aiara ;i;'a-"iitittii inchisorii au int-.t*'.o^ttoi de pes te800dc oameni' 9i-auinchrcat La ordinul cipitanului Mazilu' soldagii in qi-auin fipt bai-onetele Puqcd l; i"i; deginugilor, tra un marq ";;[ pot"ii cu tot convo iul :Pre gargi u" deoparteqi ii intr-adevdr sinistru. Numai cine sthtea necajili ,cutraistail,:plf'zanganrnd ;;i;;" pe aceqti sa-$i infioratt, din lanquriietArAt epe caldarAm'Putea de fiimat' duur"u*u de aceastisceni vrednica lui Ut^1iT]i:tl: Farssdgtiu, am trecutprin fala casei ln vazut' Lumealeqea Dorinaqi Egor Timofee viti m-au tineri' bard.ni' femei' copii' iuiu lutlroi in grupuri, ingror4, ii pl ini de mila la de[inufi' BdtrAnul uitdndu-se de mine' casi E*oi-iit^or""i'i.i ti n.btcat sase apropie *"tg" convoiui'.dir -n-a reuqit din ;?"ild;-i"J" aflau una linga alta' .u"ru Uuio"etelorcare"se de vite inainte de a ne urca in vag.oanele La garA, au aparut Vladimir impreuna cu a"t-ti"?i" i"$nu[ilor, u*ar,doi' in eieg ante uniforme militare' it;i;;.", de subloVladimir, care era locotenent's-a apro piat cu ceardvoie sh vorbeascd .oi""u"t"f inchisorii ca sa-i mine. 253 dintre noi=rr-a.3fla! ,^^f1*:li tost grafiafi. Eu am bantrit.. morivul pentru ca ream i"i."'lirip?nise ordinul de evacuare. Trunere,gcrm.* J" rut.og"o,,i' deband ada, cca dinrAi ii;dd"" iar instiiugie .*]iitura. diriLiigir.,au,.ur" urma sa fi e evacuatA, era.inchisfu."u Statul antonescian avea nevoiea" 1"1",l.,ru. cu aces t propriu-zis, n-am fosrj."fi"t,li "o."" flt]li:l-rr am6naficu lmpugcarea perltr umal tarzlu. Dar din acest moment, toatd capitanutMazitu terminhnd lumea, incepA nd cu si ; ;;iffi,#a definut, qr-a schimbat compter,atttuaineiiag-a ;;;i. VazAnd ca ur., pii*it pedeapsa .o*oo.i"o, caam stat f),^ili_s-"r:, rn rafa morfii fara sa cerem.giagier" ,url ,"lr.r, Mazilu s-a convinscd nu suntem ,.,iit" iari,o.i' ;";;;. fi vrut s6 252

- PAi, asta nici ntr meritA sA stai de vorba cu ei. E un tradi tor, prieten al b olgevicil<r., .nrp.rr.,r"rublocoicnen_ t ul. - Oricun-r ar fi, ii zisc Vladimir _ totugi mi_e fratc qi vrcau si vorbesc cu cl. Dupa ce a rostit acestecuvinte, V ladimir s_a incireptat spre rnine, m-a imbra(i$at,m-a sarutat i. vAzur ttrtr.rro r gi, fypii cc.a stat mult de r.orba cu mine, mi-a dat doua mii clc lei. Gc.stul lui Vlaclimir a rAmas peirtru totdcauna negtersdin inirna mea. Valerian S_,tot a qa dc btrn gi simpatic cr-rmil gtiam, ma intreba, uit.lnc-lu-sc biclii cleginriq i la rrrpfi gi mtrrdari: - Vorbegti cu agtia? - Cum sa nu?! Strr.rt prictenii nr ei, _ qi intr_ac{evar nruitc sufle.tebune se afiau printrc cei cc'sufereauimpreu na cu minc. .,r,^Or.lll--iilt:l^, o inccput imbarcarea in vagoane. vlao l mrr Ql V alc r laltau f os i n e v o i g is i i s e re tra g a . Legafi unui de altui, ne veltea cam greu sd ne nrcim ^ vagoanele in fara scari care se aflar.i'in fal a noastra. Totugi, ajutAndu-ne unii pe alfii am ,".,f it ro ne urc.lm cu kr[ii., Eram repartiza{icite cincizeci de ingi intr_ur.r calatorit asrfcl zece zilc pAna am ajuns la Ii"g:l^i^* r ln1lsoara_ Ni sc dadea hrand rece. in fiecarc vagoll e ra cite un sauin pirostrii. cau_ Eu ri tragun pr-ri somninaintc.le .{seinruneca, de cdci li l ctugumeaua zlua cra mai libera. z3+ pc rroaptca. tlugumca nr.ii,i.np"nu .i,.,.i_ Yi] *-,iy "la De qnlca(i. aceca, mu ttc oii cleginugii de ::._lj:.]ilt uorrncau plcloarc, qczutc ll pc I lllll' :a:c,- arcuri, la clc vlte, nc'avatrcl nici.amortizoare, cind p"orncau d in lo c ra stum au nu num a i h a rd a u l , .i ' g i ' p " d c fi n u fi . ea r. qonlirc,inrord u,.rn u^-r"*. goa cic Va n de razboi 9i circulancl Nenorocireaera ca,fiind vrcmc zilc militarc, vagoanele n oastre stiteau 'st *;i;i;;i.;ti ales in garile mari' La pe lirlii moaiie' mal ii "piirit*gr zile',so-ld1tiitot: ll Bucureqti,irr gara I rrai, stanLlciteva qr ati avut timp sa se ducir in oraq ;Jllnugl fi;;;;;t sd-qiauunle rudele' preot' Accs ta avea o irr,rogon.rl meu se afla un fiu de Pestecdtcva ore' ,oo'it't b"*.it"qt i. Un soldat o auunlase' dispre[ la fratele sau iniau[uit' ,oro u .r""it, sja ui tat cu qi i-a intors pachet, n-a scosirici un cttvAnt i" a^, "" spatele. "t Daca eram - fufa,dar prost ai fost,ii spuncau ccilalgi' in spatc Ei o gi injttram' i n locul tiu ii aruncam pachetul sora accstui clcAtunci am fActtt o comparagieinl rc Vladimir' linut qi {ratelemcu sc injttrau q^t '-cei rAi tot rAi au ramas' Fur ati' P" dru*, din C.hiqinau'cind ca Uaieu,., la inchisoare' iu temni[a strigau u rrii catrc *a rr"a"o" prin curtc cu traista' !iganii allii: vagon lmi furau pAnA - ,,Ochii pa popa, mal" ' iar in gi pAinea din traistA'. bancnotele pnVdzAnd ch nu e gluma, mi-am-cusut paltonului' *ite J" la Vladimir"in revcrttl doi pugcari aqidupa Cu toate cd stateam ca sardejele' la iign totttttt'l' stateiu. ca doi co cogi .. l-0., ..r,ot ca arnenin!atori' plini de infoiali uitindu-se unul Ia altu l' momcnt clat' cinei unul din ,prat'tt"'-t"' Ln un ;;;,F*o Dc fr-rlgcrator' ncp rins ei nu a fost aterrt,t"tatott l-a l<lvit itt i"tta N".orociiul' giibcn de ve ste, .., pr,*'t"iJt"pi se scoata un cttviut' ca ceara, s-a lAsat p" u'i''t" fara qi n-a mai fost in starc. t-a deplaiat stomacul itJ^[ii'l sd vorbeascA. numr:le Draghici' a in vagonul vecin, un pull laQcu linigtit trnui delir.rr'rt ,.;;'..t i"t ;i;poito'l'l J" n"^t-i";t"^ L5J

cuiva. ,I.|T"l spre Timigoara, conducerea a imparfit oplncl bune, /,cazon,,, cel or ce nu aveau ^^,,r_"^.i incalgaririnte. Definufii insA le-au vAndut 9l p" u""r i"a, ram6nAnd desculgi,iar afara ninsese. O data, iam dat unui definut, din mila , o pereche de indispensabili, caci. i se .vedea piui"uloJfa p.i"t." zdrenfc. Da r pugcariaguli-a "a"a'uii*"8iat. CAnd l_a intrcbat cineva de ce i-h "ana"t.i.orp ui!, - Da' cine a vd,zut,mi, derbedeu cu izmene? C^.d am intrat perrtru prima oa rd pe pou.to inchiso_ -,,, ru/ auzeam vorbindu_se: ,,Negrea a mJrit de foamel, s au: ,,Popescu a murit de foam"e,, ... - Dar cum Dumnezeu sa mori de foame cu o m Ancare totuqi suficientd? - m6 intrebam nedumerit. Cd doar alimentele veneau de. la manutanta, ia;;;; ea ,,cazon, se dadea ca gi soldafilor. Dar cAnd am cercetat lucrurile mai de_aproape,am constatat cd fumatorii dideau pAinea de'la gu.a i; :..1*b:] figarilor. Scoteau carnea din ciorba, tot pentru figAri. $i mAncAnd ast fel numai ,"u_o .t;ouri ti ," incurcau ma{ele gi mureau. La ,,secret" era un bli trAn trecut de 90 ani. Era slab gi bolnav de dizenterie. CAnd f_"" ca qi el iqi da p6inea pe figari, l-au intrebat "ar"ia"gi""gii a" ."-i*" uguf L,,ar mo$ul, cu fa(a stafidita de babAnege, a rispuns in grai moldoverlesc: P"t"tt.,r mine o ,, faharca,' face mai mult decAt o _^: parne. Atunci mi-am dat mai bine seama de pa catul gi tirania unei patimi atAt de neinsemnate qi absurde. In insem_ nariie sa le din ,,Casa mor{ilor,,, D."ri;ilrkj scrie ci se 256 qi r ia? ::11 rara:.lprice. poata plAnge u ii *il',."_ura nd ei lY^ sA se mai bi etu ba rnsr, gi bolnavicios, l-a vA.ndutintr-o gara, a impar{it banii cu afl aacol oundel i nutcareS ufereaeroi cpentruC onvlt . l. s"ir"*t,9,*^'I:).^,1,'il;',ffconiil"":::1$:r;il::; ra renunla zisca qii-a ii;iltiillil;.i;."tl.ni,"ii deavoie sA sa-i lll:': vinserilesalenumar Gura ,rr',"tpor?r"tJ, sPulea :-li:::iIoan dacd p:icior usur ei' Dar i" raport cu trupul clcAur - estefoarte*it cu capql tot prinsin 1a!' de ;;.i;;;q"["e "Yyll:J:'ls'atAt mictr' Aqa inima. e ercu!rg";; 't; ig""^t'ipi:y in intregtme' ' ,i*""i"iir prindepe.oameni mililaradinTimigoara ta aiuns iillhi'ou'"o am CAnd I xnxlJHill'6i'',i:ififfi "i'i:'?i"f H"'.""Hfi pa^^:t;9* civilizat' era sorii, falda" fufu'ii"'JJl"tuia" frumos t! aleasir' =Ol ,t:i:^tte cu educa{ie consistenta. "oiiait"t'ot Uunlr ll11i mai cunoi.Mincarea " 'u"il"lt aceiacare acasi nu aveau n1cl erau Sineurii nemulpmlfi "*aEot mancareade ia inchisoarc' de!ise intovariseau cu Aici , soldalii di"';;;;;u ni s-a dat la punsdqii.ca?;;;;;;'n::tltl* tu'''umdrul celor rii''tata i^".:"t 'u!ii din urm a t ti;i;;;^tie' in cele Iaqi' adaugat"Pocaitii" din din gase Chiqinau'-* *li de num6r 23 r'i11i1i;i qi cernauli s"'"u"ul;1;;1":3 m-a rAnduit qefal cePirva Subl ocotenentul persoane' ' iulei ,,Pocaililor" singuracelula'noi dorinainte de a fi adunaliintr-o ^ *;^* r3i*: il i:*;l*lEru;;,f:lm: il ATi-"-?;;ii",''ruopa"u, noi' iar cei ce Persoane' p"este etaj arun:aY ?o"'- i'-' 1l::':"^;;; la ...r.rr.u netrebscuipeiqi proiectausc obiceiul sar ;;;; ca sa nu n" unii din Pqc.driaqi' nicatot p"st" ,,potl-il;I' dunga se urina.u de sus' pe m ai coboaretu tti'ia"' qi hainelenoastre' tiaLp,t'aa"J aqiernutul "*"t*l

pachete acasa, "pocaiiiior;;,-.aii _oi primcau de nu Ie fineauir, .o.pria* garda ,unde se fura, ci Ie aduceauin ."trta ir*iria.l,.i pacheteie soldafilorrdmAneau i"""gi si-"""iiir"]' s va i Dum s:, ;i#;il: ;::gl,T:iliJ: ra ru nez gi corectitudinea "u *iir SirfiLTi ll:il -.:n*,-,;; l^** Tx: ftqil 12.SCOgr DrN LANTURI mAndcateo,,unealta qg ploqner gui1,9 if e- "i."i-"iru;;-:?'r;"" biblic _ 9i :::y ,111 nii1o" .lTpr,,,.itecan_ qurllor. .lncolo, s zi si noapte,i.i ."trli ." sufe reau ""io. proe"isli" firu;T:ffl i::^Iiim lil;;'.: ;l ".3ff i::H.t:"ilt" i":!lt separatd',am de scipat hectare o intindere de vreo qase sridinarde zarzavatpe tt insh tt]l"j:: cu iucra tatot de definuli' N"tlo'oti'ea "I" mrcr ut"qi numai cei cu pedepse .*j;;.;i"*o cinci ani"totuqi puEro maximum :;ffiffitipa,'a de vreo improfitau a" ui"o neaten lie-sau cariasii u'de era Bega' la r"r^i"ies qtrindul ;;#;i.';;;t"u"' gard impreim;i;;;";" lYt:"t^t stdnd lu1i^* r-un multstufiq,lar evadari' Astfel de sArmi, ul,"ou tot'*t'tt" de toatdt g^'"ii- un lulloco-te-1ent ;fi;;;;;anda'lt "t El ft{u$ille c1:, Prronunere' isprava- veni in fotuE"tfii oiri fie.sco?r lanl uri gi sa a fost de parereca "pocailii" j;l l'ilio'ca un conoSn,T"oil;T."0:,TfJ' i""1":: "::: in afarainchisorii'Curtea pomenit ffiil^;iitimis insa pe rdspundereasublo-treptat: intii Marliala a dat aprooarea' mai acestaiela iuat iti mod cotenentului. pus sd plivim di ia plcioareqi ne-a ;":;;;;i;"G* p" o bicei'ccllalli delinuli' J;";;;il;'*1iro;"r '"itii certau',se b:*t:1"' fumau' se cAnderau sco9lIa ""tt' 'L Dar cAnd treaba1u flc.eau' tranteau io', aot"itut' ia r qi Pe i"ttli' atAtplutonierul cdt au fost scoqi,,pocartii; ulmllr: au sublocot enentul ramas ut"qtio lucieaza:i t"-"i acas6! - Ma, ziceau"i fumau' nu nu se-c-: rt1u;rru $i intr-adevar, ,,pocaiiii" mAnali numai de Iucrau fdra intrerupere, tr Andaveau, care sPuneaci trebuie sd Ior creEtineasca congtiinla i".t"t" ia Pentru Domnul' in i-a scos incintainchisoA doua zi, subloJote"""*f cartofi Si rii, insa intr-un rot"i*p1";*"lt;^1,tll? qi plivi{i' In "itau u" fost praqili fasolecarei ntr-o srnguia ii inga'au cAteo cantaresPre ,,poJai1ii" il;;ii;;t"lui, slavalui D umnezeu' inciisorii au ramasfoartemul[umi1i' Conducirtorii 759 la *tt*a ei a";' amslabit *'t,. u.,u'nl1t-"ili:l9t?3 Iaielul b"," in sard zisecd a tre ar r,tocmai;; ;:::jl, tu ;]f l?., ou*rfrru nu mai iese din inchisoare. Aici ii ramAn EraincApostul tu-::: ra gAndeam sa_l petrecnumai cu pAine apa.Renu gi din oras erau semanate cu fasole_gi _t"L"cartofi, iar cu i;:;llii;d"" la vreo pa tru krrometri distanfa, tanga gt.a,.,;uiil;;^ o imensa h ;;rrl I;#; tnstefea deznidejdea s_au si mi "o:l:;;?, spurberat. sosiprimdvara. inchisoarea aveamulte tere_ nun rucrate -,.:yf."fg. de

.o*u,.,d"odud;;;,;it*",Til,t":;:il,x#:'i ji,*,"T mo,'qi - ;;';; ir..?".i ;:il 3H : ;',:lHi,:l Hi StapAnul bacirutui "i,l:" ta aparifia cuvintelor grea su_ 0"3,T'"T5#."^i:?.oejde seabaturd.peste definuli.

A treia zi, s_au qAnciit sh_i scoaiAin afara cle ziduriie inchisorii ca sa iulre z" i"t._rrllo. ;;; din ora;. Dar inaintede a fi scogi pe poarta, sergenful ne in treba: - Ma, voi nu "rruiotil - Dar, ce ? Credefi .i du*r","o"oastra ne lrnefi i nciriqi aici?raspunse un,,pocdit,, . - Dar cine, md? se rasti mirat sergentui. Domnul!Numai cana ne.,a edX;;;;*,lul, atunci vom pleca. pani atunci ui" la- rJr uprr."ro ,oli Iui Drrmnezr:uqi sa nu cvadam. "oi.t "t - Dar cum va elibereaza Do mnul? ,,0;JX',,,ltin oameni'tot p'n siapanire, raspunse mullumit qi au mancat cu brAnzd qi unt' ,,Pocii{ii" i-au mui tarccunogti n[a' , r , ^^' tocmat p"rt".at"va zile, veni ordin si ne duca la lucru ne-a vazut pluto r-rierul' Ia sradina de lAnga qou"a' Ca"a gradinii, l-iintrebat pe -sergent: qeF ul - - i" condamnare au aqtia? rdspunse linigtit: $mecher, sergentul - Moartea! aici? Nu vezi ce stufiE e? - Aoleu! Pai de ce i-ai adus Aqtia evadeazd,m6-l serg en-- Nu domnule plutonier' raspunse ' "'oudeazi, tot*, P"ltiy:a aqtia-s t* "Poca iti" numaratdi,i;^r.;;"q,*,T_t:';rff T;l"i,,tTnffi 260 :,"iiTi" 9t ne aduceau c6te o ia. 9T9..'l,evadeze,.rl."t"iii'.J;# muncind, evada-t.N-ar mai fi venit l;inchls;;;;rr Vgi pleca gi eu, i-am-raspuns _ dar num ai _-^cA'd imi va veni ordinul de sus- pA.nd^ot"".l ,rcbil:a fiu supus. . In fel ut acesta,,,pocaifii,, au ir"."r;il;;;ilegi in toate Iocurile virane din ora.E q i nimanui.,u'i_a.t ecut prin j*p,ejur, # inchisoare,poartalra lncuiata. lL1:_1". Am batut in poarta,iarsoldatul a intre bat: .Ci;;li; I_ j,am raspuns cine sunt. gi cdnd .;;;,-;;:;;X"::^ Lmaradul desch ispoarta a gim_a vetzut,mi_a zis: - Ma, dar prost ma.l gStil Altul, in locul tdu , ar fi rv!! Un,,pocait" povestea: - CAnd e.amla Cerndu{i, lucram la o fabrrcagi, sc,ara, ne aducea. ra incrrisc,ar;;;;;;, 111!i."]:, eram con_ oamnafi ia moarte. Dal ._o* i ltr_.o,";;;ta;;,,r"'",, vazut santinela. probabit, pf""or" O." era ^ui tAr_ sein chideaqi euirebuia s;;;;;; "r.jl"?. ?re,poarta la ,d *;;i;;i -? I gi gi? daca-s ,,Pocai!i" Ce - Ij-i inchisoare. porriit,i"g;. p;i;;;:;:H::T:l Am lui Dumnezeu ,tu" la inchisoare din voia veni ordin de sus' qi Pana nu va ";;;ta ^.a plutonierul neincrezator' - Salr"d"*, 'is" conqtiinciozitate' TulLa grddin6 , tt"'u* t" aceeaqi inaltl' intinse pe araci' incAt pinile roqiiior erau ";" Jt g.radina era atAt de mare' noi nici nu ne veoea'ir' 9i apoi LvaEam de o mie de o ri' $i in cAmp, incat puteam'sa gAndea ia-aqa ceva' CAnd totusi, nimenr o"' ''oi '''t"t' se nol nlcl nl^ne gindim la santinelele s-au incredintat ca. ci se culca u Ia-umbra unur ne mai Pl^'"'ou' ;;;;;;;;" pAnd venea cazanul cu copac de lAnga Begatq;aot^"u" ciorba de la inchisoare' eirAzAnd- noi - Md, noinu sunt;; santine le'ziceau hainele' suntem plantoane:vA pazim 's-a sase duci cuminfi$ita."ti;;";;mira de noi

va_ '"L;ili"J;,,p"ttrtr; cerut de la sergent Nu ca s6-qicum91^e*naine' s-a pdni la b rutdriein oraq la moarte -$i ci un condamnat fi;;"t" ^,'ut"t"itttnitorii totuqi' sergentul!a dat voie' plecesingur i" sa ";;;' cu pAinea' ia.i,po.ait"T" s-ainto rs programul' Lucram cu Ne obiqnuisem *tt'lti qi cu rilt-'ata era-caldi iar roEi ile- para";;ilti;hitogi' 261

p";t F11"o "';i ;;'lil"Jff ":;tffi:[t; J?#:'rl: 5: ;il-i:l ili:T:p o'i ol'ff r"p .i*Lu? T "* uii ;: i,""'; escortafi gi in for_ mafiede mareca inllfe.auna;]utJil;;'l mergea in rruntea noa stra Ia bucatarie,,t .iga"d Seara, cAnd ne intorceam acasa, :_: _2, garda s-au mirat. E daicile, cum Ii se spunein Banat _ murdareau hainele. Searafaceam baie_in_neg; i ;;'"p;j;J cadouridin sradina,fa.f;dr_l;;';;r;;r.urier.,.o.""u* "., nu nu_ mai de {inu[iior, qi sotd.tii".'jti ci n..ja. il1 terul acesta, dat o staluJita s_a dov ada ca nota cre$ttna numai ca nu impiedl.a nu _u".u gi progresul, ci e o minunat a for(a de stfi;;;;;;';;,;.., in corecti_ tudine,in cinstegi in supunere. Peweme acAndteii erauin floare, tot,,pocaifii,, fost au ji:1,t1^T::ginea ulei paduri ,a ,"p"'iiqre ganfr,rri qancrpentru camuflarea a_ unor butoai6Je benzina. intr_o z r,pe cand noi cei 21*_r1qt ;e tn;;;;.;rp.e padurea verde, pe soseaua dintre tei, un ."ag"url i-a dat unui ,,pocait' o pAirleintreaga. C;"d ;;,iis ta ,,pocaitul" careorimise"pAineat";;il;;"Q"t aestinagie, a gi a taiat_ <le buearerl, rl.ii;i;;;:; ;; ilil: sorcrafii din cir suut insubordonali, zicAnd ca sunt platili de bolgevici' pentru ca nlnenr sa ciusmanii tarii 9i ca trebuie izola{i ei' Se intAmplise ca un soldat' citind ff iil;U;i".i." sa *"r." E"?"ghelia qi stAnd dc vorba cu "pociifii" ' definuli' hai na"militaia. Acest soldat era dintre i;;; a facut valva' Iar vinovatul principal nu ;-Ir ;;ti;il;i fi pute"a decAttcologul dintre ,,Pocaiti"' doi conDupdr cuvan tarea procurorului, au apdrut Ti*iEoot"i ca sa ma convingd in iu vittopotiu riil ;'J" aratla^du-mi ch merg pe un drum gregit' ;;;;;;i^i, iost chemat intr-o camer a ca sa vorbesc ; ;;;J"t intre patru ochi.cu un consilier' - Dumneata eqti secta nt? - Nu, sunt ortodox, i-am rdsPuns' - Atunci cum se explica refuzul rAzboiului ? ciar - Eu sunt viitor preot, iar sfintele canoane spul are dreptul de a fi ca ceI ce la parte Ii razboi nu mai hirotonit Preot' zise - Da, aqa este, dar o fac i pe pielea dumitale! oarecum' consilierul, compitimindu-md - sunt - Eu nu dau v ina pe nimeni, iam rispuns pe cate l-am facut 9i voi suporta .arprr.,ratot de pa sul consecingele. miue un arhimandrit care , Tot pe atunci a mai venit la nu fiu -'ca qi^ceilalli- ma sfatuia sa dau deciara{ie ca sa impuqcat. imi zicea - Nni u'u"^ nevoie de oameni ca dumneata' ciovada de caracter' iar iesfintia sa - dumn eata dai rarhia rloast i duce iipsA de oameui de caracter' mai venit un in timpu l postuiui, tot de la Mitropolie a preot ca sa-i impartageascdpe delinuli' CAnd mi-a venit *,._Yllr.oarefi por{iibrn", groJi*" a"iuJ.rrra, dgtia cd muncesc/ma, fac treaba buni. ;h"-bucdtari: i3. FLORICA MUSTATA tarfiala.igi avealegilegi ordinele ei. Suspen_ ,^9:...:.1 qi :,1::?..:TprrarA am Anareiex"."giil* srarqlt.lntr-o zi de august,procurorul ;" apropiade l_o ,.o, pe de{inufii in mijlocul cirrlii,'i_a,h;,;';"",;ocaifi,, tofi in centru rostindu_u t si, "r"i::"*o, ,i ;.ui; i! ""i 2sa" il;;],; hovnic. ca u^ i"frrrit spunandu-i suntoprit de du-

Mhsurile.luate-impotriva,,pocAifilor,, au fost pricinuite d e al doilea- c az d e c o n v l rti re p e tre c u t in dai LXl': mllrtari, n.ilna:::; ^i: intr_ocelulaseafla un crimirial sati,mai bine zis, un complicecarede *.,ft if .a"to Ibus fara sA-L poatd gasi. cele urmi insA L_a fepe Hristos in din aflit ur-rui adventist carevenisecu Evanghelia f,::ii:il ?:Tea i11ceiula lutM-am imprietenit cu acest baiat pc carc il chcma Florica Must hga. FloricA era zidar de meserie. Muncise cu alfi doi prieteni. La un moment da t insa ,_o, .".tut. Florici qi cu celalalt criminal cu care era inchis, s_au hot arAt sa_l liLs, soldatuI dezer tor,.or"'q_olepa i cclalaltcrlmruaI care,punAr-rd mAna pe tarndcop,l_adat gata. L-a omorAt gi i-a a scuns. Florica venise din Banat,.unde se sAvArgise crima gi stAteaia mama lui ac asi. Nimeni nu_l urmarea gi nu_l at rrcitea. Ftorica, bungimiiosdin firc, Jiind lTl:T ry rn ,-1rgyl,u.Sor cap, nu I_a dar omorit.Atuncia venit ll::: ct avea tcnblle mustriri de congtiinfA. in cele dinurmd, nemaiputAnd inabu qi remugcirile, s-a-predatde buni vore. In celula, inainte de a cunoagte Evanghe lia, Floricd gr-a. gravat o cruce pe mAni cu acul muiaiin cerneala. inccpuse sa_ l catehizeze. ii spunea de "",1i",":it:jut bai impreunicu :??1,,:::iln1a fe.porc ,facea rftuate c r_t n a l u l l u l s hm bet ei,c an ta u i mp re u n A d i n c An ta ri l c adventiste - dar, in polida tuttiror ;;";;. practici, Florica rru era-mulgumii. Et cauta ceva Atunci s-a apropiat de mine. Eu il lasam a$a-oi_"ft. cum'sanaeam sa era, fara incerc al aduce la ortodoxie, caci -_ _ ma important e ste ca l-a gasit pe Hristos. Deo&mdata era nrare lucru pel.ltru ei, cd citea Eva nghelia, se iasasede 264 de j:l departe tocutcrimei.-ii* i""," acestea, fumat, de injurdturi 9i, fald de ce a fost, era de nerecunos.ui. iot"qi,'cana no rica venea de buni voie'rna.plimmd bam bucuros ore intregi prin curte cu el' Bie tul baiat Dumnezeu' intreba mereu, daca il va-mai ierta vreodatA de ilu if i".". u;am, dAndu-i drept exemplu pe tAlharul A rapul , pe S l antul V arvar ' I i n. .ru." , pe Moi se ^viellteacestorfogti ciiminali carc au devcnit ;;";;i"; ma lfi nti. Si lui Fiorica ii placea nesPus de mult sa rai, de iad 9i de dragostea nr." tt". Apoi ii vorbeam de mAnl)omnului Iisus, care s-a jertfit pentru noi, pentru tuirea noastrd' l-a intr-o zi Florica veni vesel la mine qi-mi spuse ca p-salinv alat sa,citeascA ulsat pe SfAntul Nicolae care l-a Pro*ui ff A-e.est psalm ii ar ita dinainte ce-l aE-tepta' David scria in acest psalm ca jertfa va fi legati cu fetul nu-i fie i.rnii, aut sa-qi puna nadeidea in Dumnezeu' sd murl/ cl vlu va 11' frica de oameni, cdci nu va zile au inceput si circule $i intr-adevir, peste citeva piinitoate la soarta iui Florica qi a "podiflrite zvonuri iutocmit o cai lilor" . Se spunea ca la Curtea Mar{iala s-a fie impuqcali' in numdrui lista de 40 inqi .ur" .rr*u" sa acestoraintrau qi cei 23 de ,,pocdi{i" ' in Diminea{a urm atoare, diiectorul inchisorii intri gi intreba cine este Musta!5' bucitdrie - Eu sunt, domnule capitan, rlspunse Florica' - Bine, zise caPitanul ingAndurat' - V reli sd-mi sPuneli ceva? - Nu, am vrut sA vad daci ai mustata"' urma AdevArul er a ca prima perechede deJinuqicare era Florica cu tovaragul sau care savarsA fie executati Iar capitanul a vrut sa-l vada pe cei ce va fi ;i;;;.i*". impuEcat. de la etai' b"ia"a amdndoi au fost izolali intr-o celula De{inulii sPuneau cA Flor ica cra la un coll al ciaclirii. 265

drumul lui. M-am urcat trist pe patul nostru cugetAnd celece se lrbr intAmpla. c omun din celula, la iI ,r., _o^"r.,t aut un definut vine intr_un ,ufl"t Si;i;;;; , - Pirinte, coboari repedeca te cheamaFlorici! Am sArit,am coborAtrgpede,dar md gfincleam cum sd mi apropii de celula tdi f.torica,;;;i"ro pdziti cu straqnicie santinelele de care i"'fJr""'nici sa ridici zolafi. gi totugr, "" aus. m_am ,," fiJ."_ori, *iu_ :r:hii 1a,c.1 zrs- e doar ultima dorinld a prietenuluijia fratel uimeu de suferin(d,, . gi - in momentul in caresotdatul iT:p.Topilt cu baroneta infipta in armd-s_a "^Y intorscrrspatef",pr"-*inl - a aparut gi Florica la ferea stra aes.nisj. N_".* ilil; vorbi, dar in schimb all putut ridica mAnadreaptAin s us, ardtAndcu degetul pe Acela i" .oi"'t puna toatanadeidei.-La "U"iJ;_;i gestul ei".i"a s_aumplut de bucurieqi,drbpt rasprins, "r"", ;.ililis*iioa,.,u 9i ochii spre acelagi in carecredea cer cu tarie. Mai-tArziu, mi-a spussublocotenentul, , cAndin celula Ior de Ia etajau inrrit.preotul, p;;;;;;;l)iresedintete C,urfii Mar(iale, medrcul, a-i inkeba care este -pentru ultima lor dorinfa,criminarlr a cerut m reu ""i?aiab"-*zeu sd_ei ei bea .achiu ca po_ f,*t"Tt_!g:li f""T. roleasca n ervii.Dar Florica-s_a spovedit, impartaqit s_a gi,apoia cerutde Ia preot Biblia. X;;ilil"ieatintr_un 266 ae dar cAnd vazutEvairghetii, tulburat a s_a l:Y-qyp, gi a plecatrepede in celalalt, care era necredincios, ,t],"t;lt,,_tur. burat. Probabil din cauza musk drilor, era tare tul_ din cauza ne_ pocainfei din cauzafricii de qi de dincoio, c6ndauzea ";;;;;";"t vorbindu_se n"*ri"r",lJug"u. d" Defrica, sa pund.ma." p" E; ;;;;"lie. o data eram :i.1.:.''1._y_"li 9t eu rntr-un srup de ,po-aatf,, cire ci ieau ceva din Noulrestam";t c.'111i"iyi;id#,! Ila ap.opiat N-a cerut nici tutun, col(,a cititceva gi iainapoiat cartea. rachiu - degi, inai nte de a cunoaEte Evanghclia, nici fuma {igarAdupa ligara. Primii doi, deci, au fost impugcali in curtea inchisorii, intr-o duminicA diminea!4, cAnd in toatebis ericile sunau clopotele de Liturghie. Dar cAnd au fost lega{i cu funii, fiecared e stAlpul lui,,,pocai{ii" au fost chemati si asiste. Locul execufiei era lAnga i nchisoare. Florica qi tovaraqul siu erau legafi cu spatele spre noi, la o mica d istanla unul de altul. AmAndoi erau legali la ochi cu nigte batiste.Trap;eauin e i doisprezecejandarmi: gasein unul gi gasein altul, cu gloanle dum-dum. Plutonul de execulie nu era Ia o distan{a mare de cei doi. Delinulii care asistau mai ap roape sPutleau c5, dintre tofi cei de fa!a, cei mai agitat, gi care fdcea fe{e, fe{e, era procurorul. in sfArqit, armele au fost incircate gi indata s-a dat com anda, in ultimul moment din gura criminalului necredincios ieEeau rotocoale de f um. Era atAt de agitat incAt nu-qi putea stipAni deloc nervii. Ceruse sa i se in figd o (igara aprinsh in gur6 chiar dupA ce fusese Iegat la stAlp. De frica sau, poate, in speranla ci totuqi nu va fi impugcat, in ultimul moment a strigat: ,, TrdiascAliegele gi Mareqaiul Antonescu" . O data cu comanda s-au deschrcat toate cele douasprezecearme. La prima salvd, criminalui necredincios a murit. S-a vaz ut ca i-a cazut capul ca o cArpAPe umar. Floric6, care tot timpul a avut o atitu dine demnh, a ramas in viafi, cu capul sus. Numai un glonte i-a atins umdrul, ia r altul - genunchiul. Spuneau definu{ii ci, dupa legile care erau pe atunci in v igoare Florica era socotit gra[iat de Dumnczctt. Urma sd fie dus la spital, apoi eliberat.Aga spuncau t'i. Procurorul insd n-a {inut cont de acest lucru. A clat ordin unui jandarm sd se apropie la doi paEidistarr[aclt' 267

au fost ingropali. desig11,n-a fost ,9o. d" suportat. ,,pocaifii,, rnsa nu "_-1. :y: aveau alta cale de ales. Urma ca in fiecare duminica sd fie executali cAtedo i din cei patruzeci cAli erau puqi pe lista. primitor doi, procurorut spera ca t r va rndupleca pe,,pocai[i,, sa purri mAna ^. ?.*:::l_imp_ugcarea pe arma. pe cd nd ma.plimbam prin curte, un soldat unt tntlnse arma qi-mr zrse: "*ll5:-rl - Mai , pune mAna pe arma! Fara sd-pociitule,,, stau pe gAnduri, am gi pus mAna pe arm a. Soldatul, foarte mirat, ma intreaba: - Atunci de ce mai stai in inchisoare? . py" T1lu pe arma, dar nu impugc oamcnii care _ sunt fu fra[ri mei. Nu vreau si omor pe nimeni. E pacai sa omori, iar nu sd pui mAna p" u.-i. poi" a pe :?]:_f.^iliy qtie undecare.apoi fostscoasa poarta atara.Nu se 9g Florica gi sa tragd in ceafa. agas-asfArEitprietenul $i meu pe care nu-l uit nic iodati in rugaciuniie^ mele, avAnd sigura.{a lduntricd, dati de Dulnnezeu, cA Fl orica in aceazi a fost luat in rai, lAngA tilharul de pe cruce. ce l-a rapus 9i pe Florica, procurorul s_aintors _.Drpn cAtre,,pocdi[i" gi a zbierat: AS3,osa va impugcdm gi pe voi dacd nu pune{i mAna - pe armA! Imediat dupd aceasta,cadavrel e au fost ridicate intr_o , 14.FRATII,,POCAITI. inca din Chiqinau, conducerea inchisorii se , sA aplice ,,pocaigilor,,pedepse co rporale prrn 96ndise care sd_i srleasca rnsubordonafisa puna mana pe pe arma. As tfel 268 plutonierul Ghi{escu imi spusese o data mai in gh-rma, mar In serlos: - $tiu eu ce-!i kebuie [ie: sd {i se aplice zilnic cAtc 25 pe piele pAna o sa dai declaraf ie. - Domttt le plutonier, i-am rdspus zAmbind - daca voi fi batut, imi va fi gr eu pAna voi leqina' Dar dupa ce imi voi pierde simlirile, puteli bate ca in pere te, ca n-o sa mai ma doard. - Ei, na, mai fi-i ceva! rAse Ghilescu 9i pleca. De data aceastaiegise ordinul sa fie batuti to[i cei 23 de,,pociili" . Sacii cu nis ip erau aqezaliin mijlocul curfii, primii ,,pocai$" au qi fost intinqi de-a c_ur mezigul, cu dosul gol. Calaii erau dintre definuli' S-au oferit de bunavdie ca s a vadd conducerea cd sunt plini de zel. CAnd cei dintai batuti lipau ca in gur6 de garpe, sublocotenentul a strigat chtre mine: - Victor Moldovanu, du-te Ia can celarie! Ai de lucru acolo. CAnd am intrat in cancelariainchisorii, am vdzut mai mulli deginuli titrafi care scriau. I-am intrebat ce am de lucru. Nimeni nu gti a ce sd-mi rdspund6. Mai tArziu, mi-a spus sublocotenentul cd m-a trimis Ia canc elarie ca sa ma scape de bataie. Eu insa ma pregAtisem sd mlr culc de-a curmezig ul sacului, dar sA iru Jcot nici o vorba, nici un lipat - sa tac pAna la sfArqit ' Ofilerul sanitar a venit ink-o seard in celula .Pocai{ilor" cu o alta proPuner e. ii invita sd iasa in rAnd cu ceilalli de[inufi ca si faca gimnastica, sa mear ga in pas de defilare, sA se intoarcd la stAnga imprejur.'. - Ce zici, Victore, faci gimnastica? mi s-a adrcsat ofi[erul, gtiind ca dacd ma cdqtiga pe mine de p artca lLri, mai uEor. ii pe Seilalqi va cAqtiga rispunsului,,,pocaifli" erau cu trhii lirrta in agteptarea la mine. Se pirea ch iqi puseseri ultima rrhdcitlcitr tnittr' 269

- Gimnasticd fac, dar inskuc{ie militara nu fac! am rAspuns eu, qtiind bine ci p ropunerea era o abila cursa cu care/ mai tArziu, i-ar fi putut trimite pe,,poc;i i[i,, la centrul^d-e instrucfie, iar de acolo la ,egiment sau pe front. Ofiterul plech suparat, iar ,,pocii1ii,' nu mai puteau de bucurie. Seara tArziu, ca de o bicei, venea sublocotenentul sd faca numdritoarea; in calitate de gef al celulei , eu ii dadeam raportul. in orele libere, ,,pocai{ii" cAntau cAntece duhovnicegt i,se rugau qi citeau Scriptura sau alte car{i religioase. Cu acest-prilej,eu ins umi am citit multe caiEi sciise de Elen a Wh it e, int em eiet o a re a s e c te i a d v e n ti s te , d e Rutherford, doctrinarul ,,Martorilor lui Iehova,,, de M.ulle19i de al1ii. Caci-in celula se aflau gi adventigti, qi iehovigti, gi pen ticostali, gi evangheligti gi... un ortodox. De multe ori, to{i acegtiase contra ziceau in problemele care ii deosebeau. Dar disculiile nu duceau la nici un rezu ltat pozitiv. Fiecare din ei rlmAnea la convingerile sale; fiecare socotea ca.me rge pe drumul cel drepigi ca ceilalEisunt pe drumul greglt. Dar,,pocditii" , car e mai de care,se sileau sa md atragi . de partea lor. Ba se gi laudau in fa[a se ctanlilor din oJag un :a 1u leglog ortodox, care, in scurt timp, va fi cu ei. Eu insi niciodatA n-am vizut mai bine ratacirile lor ca acum cAnd am stat atAtaama r de vreme in aceeagi celula cu ei. CAnd am fost eliberat am iegit mai ortodox d e cum fusesem. ii mullumeam lui Dumnezeu ca *-urn nascut ortodox. Insi ceea ce m -a finut mai strArrs legat de ortodoxie a fost SfAnta Cruce gi Maica Domr-rului] intr-o zi, un delinut i-a adus fratelui Vasile o cruciulila pe,care,p-e-o.palte ,era reprezentata rastignirea, iar pe cealalta- Maica Domnului. - La closet cu e a! o respinse Vasile. 270 - Vai, frate Vasile, dar dacd cineva, i-am zis eu amirrat - ar lua fotografia ma mei tale 9i ar arunca-o in murdaria closetului, n"nte-ut durea inima? Te-ai uita indiferent? raspuns nimic' a $i totuqi, bunul frate Vasile, n-a ramas cu aceeaq iinima impietrita. Alta data, ne ridicasem cu tolii la rugAciune' Un martor al l ui Iehova rostea rugdciunea, zicAnd: ,,Distruqe, Doamne, blestemata organizafie a lui Satan" ' Iar in ieasta organiza{ie blestemata intram noi to{i care nu f6ce am parte din secta iehovist6' - Frate Haralambie, i-am spus dupa ce s-a terminat ,,rugaciunea" - asta nu mai e rugaciune rostita in duhul dra[ostei lui lisus. C um, adicd? Hristos ne inva(d sh ne iublm pAna qi vrijmaqii, dar tu te rogi ca Du mnezeu sa ne distruga? M-am Ingro zit pur qi simplu de orbirea lorl $i totuqi, e i erau gata sa moara pentru Hristos, aqa cum mulli dintre dJlinuqii politici- le gionarisau comunigti- erau gata sa moara pentru crezul lor' Un tindr evreu din E elula comuniqtilor, unde am fost invitat de cAteva ori, a afirmat ca iqi da bucu ros via[a numai sa qtie ca, dupa el, urmaqii vor trdi fericili' Uneori, discutAn d cu ,,pocai!ii" despre Scripturi, ii reduceam cu desdvdrqire la tdcere' Tdrziu de tot, unul din ei mi-a zis: - E bine, frate Victore, cum zici. - Dar daci recu noaqte{i cd e bine, de ce nu face[i aEa cum e bine? din nou, dar nimeni nu se gi ndca Tdcerease agternea sh renunle la convingerile lui greqite. E caracteristica tuturor ereziarhilor care,prin lucrart'a mereu adevhrul invcdcral ' duhului luci feric,tagaduiesc iui Ivan Karamazov cd, daca citrt'vit Diavolul ii spunea s'\ a apucat pe un drum greqitqi-qida seamaci a rat'1t'tt, 277

nu se intoarci, ci sA mearga inainte pe acelagi drum gregit. Arie gi Luther au a vut momenie cana giau iL_ cyngs^cytgregeala in fafa rudelor sau prietenilb, ap.o _ pia{i. $i totugi, cAnd mama lui Arie sar.isotia lui Luiher ii rugau si se into arcd din calea to. gr"qiu, ei rdspun_ deau cd trebuie sa mearga inainte .nTr.io. a sunt pe o cale gregita.Numai omulsmerit se intoarce din cale'a lui a.tunci cAn d igi da seama cd este gregiti, dar omui plin de mAndrie nu se mai intoarce. La Odessa mA imprietenisem cu vestitul rascolnic Melnicov. Om foarte^cult, era intr u totuf de acord cu biserica ortodoxl oficiala. Dar cdnd l_am inireUat de ce nu se intoarce la matc6, a raspurrs: - Sunt cincizeci de ani de cAnd mi aflu printr e ras_ colnici.^Ce vor zice ei dac6 m_ag intoarce la biserica ofrclala/ - Dar Sa ul din Tars, i-am rdspuns _ a {inut cont de pArerea fra{ilor lui de altadata c^A nd s_a intors la calea cea adeviratd? Bdtr6nul rascolnic a tdcut, dar a rimas pA na la moarte cu rdticilii. dreptate avea Apostolul Neamurilor cAnd zicea: .CAta ..."9i trupul de mi l-ag da sd fie ars _ daca nu am dragoste, nimic nu-mi folose gte,,. ,,Dragostea nu se atrufegte", ci ,,se bucura de adevar,, . $tiind toate a cestea, cdutam sa nu ma ating de laturile ce mi deosebeau de,,pociri{i,, ci mai degrabEma sileam , sa rntaresc le_gAtura dragostei dintre n6i. O platforma era I isus pentru care tofi erau gata sh_qidea :-?_T_u"a vlata15.BOMBARDAMENTELII Cu cAteva luni in urma, pe vremea bombardamctlurl-a ars telor, rimisesem din nou farR cama$a Etltva cu care lml mal acoPccu desiivArqire ultima zdreanld pl"ptil 5i spateie.Ca sa nu r'1mAn gol' ma gaui** dc la vc'staEi sa-mi fac d irr ;;;;;f "tp.ini.optuqeala de camagafara mirncci' Dar bucata de saiin negru url fel la g iadina de linga Bega,doua strroridin ;tJ ;;r"ns Domnului, necunoscute,au venit c u Llrl coQEl' Oastea of er inJ;;; ." au i mpA rfi t mA ncarea,m-au chemat' noua' du-mi o camaQa e purtarea de grija a iui Dumnezett' ma gan,,Mare ca eu ntl deam in siiea mea. De inde au gtiut surorile cum de au adus-o exactin ziua cAnd n-tr aa*^qaZ $i "* aveam mai Pe cea veche?" Tot pe atunci, Direclia Penitenciarului a primit o cartc postali de la preotul Pctru, fratelc meu mai marc' carc da'capr intre delinu{i existd un oarccare Vic5" i*"i*t" ca biata iorMoldovanu. i'reoiul Pelru qi-a adus amintc la Timigoara Ei' mami ii spunea mereu de Victor ch e buct troasa au.a tutu 'ia primi o parohie in Vdlcea, va fi p-eVictor, fiind mai aProa pe' cd-l va putea vizita Am iaspuns imediat la aceasthcarte poqtalh' iar prcodAd ca toatc tul Petru a revenit cu o scrisoarein care imi cuvAnt despre parin(r' i" iot^agif", dar nu scria nici un gtic clcsPre ei"".l llamrugat insistent s6-mi sc rie tot ce asigur"atcA,dupd atAteat'recazuripe care lc-atlr ei. L-am vcqti sufer it, voiii in stare sa mai suport eventualclc' friste pe care le banuiam' De data aceasta,Petru - dupa o lunga intrclcitlc('r('/ pe care a crezut-o necesaraca si uu fic vcstca pt't'it al pii i.ttl.outa - mi-a descris pe larg sfArqitul tragic ( rr ASCtlrls('s('l'ir unde sc rinlilor. Au muritintr-o trangee, 1/J

in chip deosebit.le frumosS; fil" c.1, finAn_ du-nede mAna, intratamAndoi am in biseri.u etajdin ., Odess.a, unde mA rugasemde atdtea oii.l.,t.or"ra_ ir., subso l, unde erau reiarate celedoua altoie.Era linigte deshvArqita. CandelcL pliicut, ras_ ]icaleiu.il"r_';, pAndind o lumina lina gi rlulce. N; nimeni in biserica. Nu erau nici preofi. M;;;-J';tul ";; ei inge_ nylch earain mijlocul biiericii .a ;iil; i,.'I"i,,,s.,u *tto_ stivireaTa',...Ei cereau indurarea M;;;ii;*nului. in urma acestuivis, am rdmasincreclinlat mama. "JUinto 274 parca zambea ;:Til:iliiil:: rot mama inceput un adevdra! inf91n d" iar bombele aruncau _ pe lAnga s.chijc _ ".pr;, gi pamant pe care il rAscoteau.Atunci d"i;ri;;i_a lovitpe tata "-",!ytS.r" in tAmp la, iar cAteva kilograme de pamant i_au acoperit asfixiind_olMama o *.i.if p" lo c, iar tata IiT:i:T"t, la spital. Astfel tata n_amai ajuns f"p"."ii" din VAIcea, ci - dupa moartea sa nea$teptata_ i fost aruncat intr_o groapa comun.i, iar mam a _ fiind sub ochii lui petru, a fost inmormir.rtaiA i stra ulegti' care era pli n tle..e.oroci gii rer'g; fit]mitirul Iata roadele raiboiului! rnA gAndeam amdrA t. Iatd pentru ce tofi ma inctemnau sd iau arma in mAni! Durerea era mare pentru mine care m_am vdzut dintr-o dat6 orfan. O"qi imi venea greu sa mA obiq'uiesc c u "_o*-fia*,i"i"r, gAndtil ca iaca"-eventual, voi iegi.din inchisoare, n-o sa_i mai vad p"-f"irrrgi, uu o sd mai me rg Ia m am a ac as A . Printre altele, petru a mai r.rotat un amanunt in scri_ soareasa: cAnd o scos cA b.^ .#.:t ll"]:'iinf ff I il."Hl': te b"-;;' if va alti refugiati. La data de 4 aprilie 1944,cAnd avioanele americane bombar in sfArEit' la dupA atAta suferinld qi pocainla, a ajuns' odihna qi fericirea ve qnica' Mcr^L-am visat qi Pe tata, dar intr-un loc intunecos un schelet'$i totuqt o vocc mr-a ca sea incet sl eri s^lab 3""t,'"lt]'ri-;";ii ddi.a'u."o sA zicir,sh te rogi Pentru eI"' noaPtea' La Timigoara bombardamentele s-au efectuat Puteai sa gasegtiun ac pe parasuteleiuminau ca soarele. qi tot mai"' esteriadejde pentruel' hanqeele se ordinelor, retugiarain t:. il;;il;;; voia 'il ;;;,i;t,,pocaiqii" , l asAndu-se.in lui Dumnezeu' ne-a lisat' arr .a.t ot in ceiuh' Dar plutonierul nu eu de viala voastrd? - Ce? striga el. Vrelisa rAspund Afarh! La tranqee! proAm ieqit cu to{ii. Escadrilele de bombardament permanent, greoi 9i inspaimAntAtor' tgotttot dt ceau r.rr', in c Atei'a locuri se vedeau incad-eau ;;;t;1" ^b,"t'' decAt un rest cendii mari. in curtea inchisorii n-a cdzut de paraqutd arsa. 76.23AUGUST i944 au trecut qi Asa cum trec toate in lumea aceasta' mei la cele vcEau trecut 9i pa rinlii b.;;;;;;""i"1e, cu tovaraqul nice, aga cum a trecut Florici, impreuna hot arul acestei lumi"' Dupd cutn sc de ra",'Ji".tto au si fie impuqcali, do.i cAted oi' iu ficcart' riJif*", tl;ttit iestul din cei +Opuqipe lista Dar inca it a"*in .a, "tt destinele oamctrilor 5i hotar^asc ,lu aot-,ttututcA cei ce nr rsl; t r r Lui ut" tut." l or ce-gi punnadej deai nD omnui' la Curtea Marliala." lr ri I l it lt'r Seapropia ziua d'e23 august 1944',Arm'rtt'lt' dcl ' atttl 't t l'r A t r lt si A ntonescu se retrageau i l r stnt'r 'r ( t : "rr r r 'r l comuni sti i a u deveni t mai bl i nzi ' nrai 275 :fr"l*lT"r:

Dar inainte de eliberare, pJ_"r,i, .., o pro_ ,^. partea plutonierului. 1* imi's purrea ca are o fatd l^11"* $n congenta Ia doua obiecte qi ma ruga # *".g la e.l acasa ca s-o meditez. Am plecat insofit de o santinela. Solia plutonierului ma p rimea foarte frumos. in fiecare zi flce'a cAteun tort gi mAncare aleasi. Nu.lips ea pah;;;ilide fuica. Eu insa-n-am mai gustat din ziua"i.i lS,"fi"*trie a" 1940n ici riscur i;;:- ; ;;;,i:iH:'#;0t'ff:'i:1 vieEii :,T! f cu srguranta vefi fi eliberati. ca a$a ji iltr _ _agevar, a fosi. Statula finut conr refuzat sa luptdm impotriva comunigtilor, canoi am iar ,,deinte_ r:o nhtd.bat pr*tor', O"rig,r., iou"astapanire nu ?r:byt dupa motivele noXstrelauntr ice; totuEi l:_i t"d*."i lupta noastra pentru pace,pentru dezarmarea totala gene rala,intemeiatd. baze religioase-_cregtine,gi pe s_a bucurat de o deosebitasimpa tle"irrla-naurile comu_ nigtilor. Era mare lt fricogi. Avocatul popescu, care se afla inchis in celula comuniqtilor inteleclua li gi care deseori mi poftea in celuia ior ca si stdm de.vorba, *i_" ,p"riamurit ci noi, ,,pocaifii", vom fi amnistiati. parinie, m_a luat avocatul popescu de i .u9"-*il "-_ .," ne plilfaT prin curte _ eu cunosciegite, - * llf, debaut-ura amegitoare. b1"J,Iri'.Jruro, prnr_ Predam latina qi franceza. plutonierul se mira gi po_ vestea la inchisoare cAtdc arte gti" pa;*t"l;_. Dar doam_ *a lasa singur cu fata gi cand j"uu sd intre in l : camera noastri, batea sfioasa in """oiu uqa. Fata era foarte distrata. RAdeain tr-una gi nu era ate,.,ta'ia'explicafiile ..I^ situalia in care *a uflurn."ru-'p fi" a"..rgine Ei Ilf loarte rezervat. 276 Vazand cd lucrurile nu inainteazA in sensul dorit' deso"ste-cit".ra zile doamna intra pe uqh qi-mi spuse ihis: - Domnule Moldovanu, fata nu are nici o corigenta ' fiindca am vrea sa te avem ginere-'!.u Noi;-;;;;itat de preot qi am vrut ca qi fata noasffa sa ile sunt filca preoteasA. Am ramas tare surprins gi intimidat' Nu md aqteptam de!11$i la o asemenea ProPunere. E- drept :a TYlti profitau de as emeneaocazii' Primeau balu' halne' mannu Eu dupi elibcrareo luau la sAnatoasa' i nsa i;.l;; ti io. urla ca asta' Nu ma lirsa inima sd-mi Jui" ;;;; bat joc de oam eni - Doamnd, i-am rdspuns - dar e prea mare diferenla de vdrsta dintre noi' arg uMama fetei insd mi-a rdsturnat imediat primul ment. meu - Asta n-are uici o imP ortanta' intre mine 9i solul e o diferenlir de douhzecide ani' Parc-ar fi intr-a devdr, fata era foarte bine dezvoltata' douazeci de ani' CAnd a vdzut ch avut op tsprezece sau iu uttr"t de argumente,i-am spus cu aceeaqi ;;;;G&i" franche{e: Do m- Doamna, eu de Ia minastire am ieqit 9i' dacd tot la mdnhstire ma voi intoarce ' nul ma va eli6era, - Ei, domnule Moldovanu, n-am facut nimic' - imi pare rhu, doamni cd nu vA pot implini dorinla' pentru ci eu sunt hotarAt sd nu md casatore sc' De atunci n-am mai fost invitat' urmaus^a Trecuse 23 august 9i, dupa iege, " pocailii" mal r1e-a pusi irr liberta[e,totuEidirec[iuneait'tchtsorll fie la.15 s eptembrie' nostru, pAna t"tit*,, it ^sentimentui rogiile, varza qi festul cle za rzavat din .""a ^a""a* grAdina. 277

oase,dar inchisoarca-primise ordin sa'seevacuezeEi sa t-yegldin cauza iupietor c arein.*pus"J. l"^::::,9 L/eQr graDrt/-capltanul lte_apus totugi o inlrcbaie celo r ce eram de tate. - $i acum, nici impotriva nemlilor nu luptati? - $i nemfii ne sunt frafi, a r6spuns Teodor. Capitanul zAmbi gi pleca. de vorbacu minecu privireru.o-""i"!".itl *"t" r"iigi am acceptat,infelegdnd ci nu avea cine sA ne ^ ,Noi. rnlocurasca,mar a.lesci, ma joritatea fiind din estul tarii. nu aveau, deocamdatA, drumul libcr spre ."r"f" f,"..^i" acestristimp am incdrcat camioale intiegi a" puroJai.i transportam la f abricade marm?ladj. Ai.i, tot f ,.il: l" nor/ rnvarteam la manivela, .lazdrobito arc. Cdnd comunigtii au ajuns la marginea Timigoarei qi lupta cu un grup de nerf igi,care incA nu se 1u incequt oaueau batutl, atunci am fost cliberagigi noi. Ca pitanul rni-a dat 23 de bilete de iegirc p" .ir" le_um iirpa.lii fiecArui ,,pocA it', in parte, rostind vesel gi grumet: - L i b e r...liber . . .I ibc r . . . , Directorul inchisorii, foarte binevoitor, a vrut sa st a 17.CATRE PREOTULPETRU j,:_.1l1cu de{inulii spre Lugoj, subiocotenentut gi_a ,.. ruar ramas bun de la m ine, spunAndu_mi ca pusese la cale evadarea mea in Iugosiavio .u ,a ma scape cie moarte. - N-a$ fi acceptat, rdspunsei zAmbind. - Te-aqfi scos cu forfa, rAdea s ublocotenentul. . Acum insi, cu biletul de eliberare in mAnd, nu gtiam irrcotro s.-o-ap-u5. Timigoara ir-r o proi"roara care ma vlzltase la inchlsoarcqi care im i spuscse ".u sa trcc ltegregtt 278 pe la parintii ei cAud voi fi eliberat. Ele crau trei sttrori, ^toate ca foartec redincioase 9i parin[ii lor. irei profesoare, Eu aveam adresa,dar mi-a fost ruqi ne sa apar in fa!a lor in halul in carema aflam. $i atunci, m-am intovaragit cu penticostalulVasile gi am pornit amAlrdoi cu traistelein ipirrare, cu caciulilc Pe caP,cu bocancii in picioare qi cu parrtal oni inumai zdrerr[e. Se irrnoptascd e-a binelea qi noi incA nu aveam uude dormi. Nu Ceparte de inchisoare se afla o harbuzarie parasitA.Bordciul era pustiu. In prina noapte am dormit ir-raceastirb ostanaric, in bordeiul parhsit. A doua zi, Vasiic mi-a propus sa mergem la un fr atc ora dc rtrgaperrticostal TimiEoara,careavea tocmai. dirr vcci i i uue i mprc ul l a ctl al Ii pcnti ct-rstal i ni . Le-am spus deschis cd uu fac parte din se cta lor. PenticostaliitotuEi mi-au ingaduit sir asist la ora lor de rugdciune. M i-au dat o Biblie ca sd citescvreull psalm oaiecare,caci ei obiqnuiau sa se roag c liber, cu voce tare, to[i o data, fiecare in felul sau, fara sA se sinchiseasc ddc ceilal!i. CAnd toli penticostalii,in rAnd cu mine, s-aLla9czat in genunchi, formAnd o roata, dArd.liau geamurile dirr caula tunurilor Ei bombelor. O fabrica de linga Timi$oaraera in flacari.Penticostaliiinsa iqi coutitruau rtrgaciunile, iar eu citeam in tainA psalmul 91. La trn m()nlcllt dat insir, o femcie de l.1n gaminc, carc-qi girrcamiinilt: tl strAnse la piept, a inceput sA tremure, rostit rd I'l1cre ,,A LI LU IA" , cu glas sacadat'Era un trenrttr ncfircsc ciin {'a(;r Mi se pirea cAaltcinevao zgAlfiie. O alta fc'mc.ic mea, care era maritata qi ven ise la rugirciunc ctr copiltrl in brale, a luat fulgcrAtor o pozilic drcapta.qi a itrct'p1t1 sl rosteasci, Parca cu o voce straina, nrai bariratt'astir, Vorbea, ctlnr ziccattt'i,'irrlirrrl'r niqtecuvinte necunoscte. ca inspirate de Duhul Sf At'rt, Apostolii L)('\rr('nrttrr' 27c)

Desigur, aceastai fcmeie simpla nu putca sa scoatA acestecuvinte strdine din cap ul ci. La inceput, nu zArisemcoarneicdiavoleqtialeingerului luminat, sub cllipul ciruia se prezentaseinqelaiorul. Dar mai tirziu, mi-am dat seama ca pcnticostal ii,cAnd tremura qi vorbesc in iimbi inspirate, sunt poseda[i de drrhuri rcle, ca resunt acoperitecu o pojghigi de evlavie, c,asa poata ingela mai bine. Iar Satan a irladins vorbegte de Satanaca s.1creacli lumea ca el e Dumnezeu gi ca e irnpot riva diavoluiui. Ca qi la spiritism, la penticostali apar lucmri supranaturale i n chip real, dar cei inqeia(i nu se gAndesc ca qi spiritele reie pot sAvArqi luc ruri supranatuiaie, nu se gAndesccA gi demonii pot imita qi caricatura ... \rorb irea in limbi strdine care la apostoli 9i la primii creqtini s-a facut prin pute rea Duhului SfAnt. Di n ca uz a av ioanelor ,,s tu k a s ,, c a re mi tra l i a u populafia civila din Timigoara, impreunA cu fratelc Vasile, am plecat pe jos p rin por.,rnb gi peste ogoare.Cu noi s-amai asociatqi un pictor evrcu ce-qifacuse studiiie in Italia. Era nemulqumit de religia iudaica, zicAnd ca e obscurantistA . Seara,toli trei am ajuns intr-un sat" Am intrebat clac.I printre locuitori est evrelln frate din OasteaDomnului, gtiind cA ei snnt prin-ritori dc strAini. Oame nii ne-au ardtat casa unui ostaq al Domnului. CAnd am intrat in.luntru, i-am spu s deschis stApanului caseicA venim de la inchisoare. Bietul creqtirrne-a primit cu toati dragostea. Ne-a dat sA mincam lapte, brAnzA,pAine din destul, dar se tr ita ciudat ca numai eu imi fac cruce,iar ceilalgi doi - nu. Dupi ce ne-am culcat ,s,lrmanul stapAn a vegheat toata lloaptea, fiindu-i teamii sainu facem vlreo sp argeresau vreo crinra. 280 spre A doua zi i-am muilumit Qiam mers mai departe urma sa luAm trenui' Turnul S everin ul1de noi eram Drumul de larh era lung qi obositor, iar era o femeie' de foame' Ldnga o fAntAnd leEinati uor*" GospoL" i.l" .rginea, i-am cerut obucata d e paine' fetila ei.o pAine Ji"o-t-u dus acasa qi a trimis prin qi un coqule[de s tru5;uri'Am.mulqumit' rre-am i^t ""ea i"iarit]ait pomana fcmeii n-im s-o uit nic iodata' era preCAnd am ajuns de-a lungul Dundrii, qose.aua a" .udurrr" de cai'-S puneau laranii din partea sarati iu-goslav' iocului ca nemlii mitralia.t rn^"t"t t de pe larmul sA meargd Pe Sosea'Voia sA E-".""f"i ii era tare fricA ptin pidur e, pe unde rnergeau tofi cAlatorii' "."f""t.a adi, t-ain asigurat ca, daci ne vo m pune nadejDar noi un riu' dea in Dumnezeu, nu ni se va intimpla nici a mers cu noi 9i s-a convins cA cei ce Evreul, incuraiat, cred in Dumnezeu scapd de orice primeidie' doi Ne-am desparlit de el la Turnu-severin' Noi nu aveam bani' La ,1 "-u* l'trautin'tren fara bilet, fiindca inchisoarea .""tt"f, am aratat biletele de eliberare din ne-a ldsatin pace' In acelaqivagon *itito.i Ei.ontrolorul t"iff ou qi prizonierii ruqi eliberali ca 9i,'pocaifii" ' ." "oi ruseqti' Ei intonau c Antece adresa preotului Petru' Fratele meu se afla in $tiam in satll Contea aln luaequi VAlcea' CoborAnd -gara mi-am iuat iamas bun de la fratele Vasile iita*tt *i, Distanla .u.""*".g"o spre Bucovina qi 1T luat-o,pe ios' qi flamAnd' In septe mbrie era mu.eliur eu eram obosit qi era inca destul de cald, iar caciula qi boc ancii apAsau destul de greu. atarnau fi Pe drum, am vdzut o caruta plina cu ceap a' Aq in traisid' mAncat o ceaPa cu pAinea pe caie o aveam L-am intrebat pe vAnz dtor. El credea cd vreau sh cumpar o cantitate mii ma.e' Dar cAnd i-am spus ca n umai 287

toata dragostea,mi_au dat --"ot-"" rnAncaregi loc pentru odilina. Di mi rrca( aa nr por nit d i n n o rr Ia tl rrrm . Lu tata supta de foalne-,cu hainele numai z dren{e, l:l|n..oplopiat de sarul Contea. La marginea lui a'ri s-adecepfio'at mi-adatcAteva si cepe 5E'}T}:|jlcare' a prins intr-unsaruc olrer. ri de veseli gu_ qi _",L:,"11-l ralrvl care m_au prinrit.crt 18.1NAPOILA FRASINEI care batea in poartA' PeLruse uita mirat ia cergetclrul se intreba: dc ce-o ft z 2rmEra nedttmerit in sinea lui Ei bind strainul de la Poarta? - Nu ma cunoEti?Et t sunt, i-am zis bucuros ca am ajuns,in sfArqit,la un adAPost. - Vai, Victore, p e cuvint ca nu te-am cunoscut' Marlo! strigA Petru pc preoteasa,- vino repede, a venit Victor' o De ce nu - Vai, saracu' Victor, vii de la ir-rchisoare? ne-ai s cris ca vii? ma intreba cumnata' - N-am Etiut precis data eliberarii, am rasPuns , refuzAnd sh intru in casd aqa cllm eram' Cumnata mi-a adus rufe curate ilrtr-o magazie, unde m-am spalat qi m-am Primenit. La Petru se gdsca un costum de-al l ui Vladimir, pe care l-am irnbricat, fiindca nu mai aveam nici o haina cdlugarea scA. IntrAnd in casacumnata mi-a pregatit in fuga ceva dc mAncare.DupA masa au i uceput intrebarile din partca fratelui qi cuml'ratei,la care eu rarspundeam,isto risindu-mi amintirilc Ai Pa!aniile. - $tii, Victore, ci clupa ce-ai plecat dc la Misiunc' prietenul nostru Mihai Z. tc-a catltat la Odessa,dar uu i-a ?uncgionar rAspuns:,,Victor Molclovanu uu mai este prinire cei vii" . Iir in Coqeni, Pe uE a Primhrici s-a lipit Ln afis unde tu erai trecut impuqcat. Prin ce miuune ai sc apat? - UitAnclu-mainapoi qi cugetind la toate celc petrecute, eu cred cii am si apat, inir-adevirr, numai printr-cl minune dumuczeiasca, iar ca o c<lnfirtnarccs te mol-l()moarc' strul din vis care de douA ori a irrcercatsa nra in ios,zicalrc l: ,,l)oamne, dar cAndm-am arutlcatcu capul 283 ;:tlllft:,9:,'ff:" am Pecare intrebat-o loc"ieqi.' "iid" Dar batrAna,la rAndul ei, m_a intrebat: - Ai treaba cu el? - D^a, i-am raspuns c alm qi politicos. - Dar cine egti drlm.,"ota? m_a privit ea neincre_ _ zatoare,m dsurAndu_madin talpi p;r;-in iregtet. - Sunt fratele lui, i-arn zis toi aia de t inigtit. Dnl Fratele sfinfiei sale?rni irit."fr,.Ji" .ce in ce mai mirati batrAn a. pai cle uii'a.-*i"uaoz Ai fost prizonier? ",,a" Nu. Vir-rde la pugcdrie, i-am rAspuns, , ,'--r -^'"' fAra sa ma folosesc dc cuvAntui ,,iirchisoare,,. se kase batrina pr-rfin inapoi _ dar ,^-^P^",ti.fuqcarie?l cre ce ar stat acolo? pentru vreo fapta? ma inireba din nou batrina, socotinclu_mA vreun tAlhar sau criminal . totul nedumerita, babina tni_a aritat casa gi a rAmas locului, uitirrdu_sc h"r ng irr .r;ol;;;. Aflind casa,bateam in poaita... ^."t"u?l;rff;t}.o Cu fapta' i-am co^fi'nat ba.uiala pe

facd-sevoia Ta,,, in funclul prapastiei Dumnezeu m_a prins in plasa lui saivatoa re. - Tata mereu il blestema.peGala Galaction,adauga cumnata - zicea cA numai di n cauza iui te_aicalugarii. Cica el te-a convins. cine priveqte lucrurile Ia sup rafala poate susttne o asemenea parere. in fond, ",,*,)"^11t eu i_am reiuz,at pc Cala Gaiactiorr cAnd acestap_entruprima oata mi_a pio: pus sd iutru in monahism . -Cand exista o cnemarc sus, nici Dostoievski, nici Gala Galaction ,ru sunt fac torii hotdritori, ci numai harul Duhuirii S;;;;1" carese acia_ uga.- bineiufeles - voia libera a omului. Figura stare_ (ului Zosima gi indemnurile lui Gala Cnil .tior au gasit terenul deja pregatit in inima mca. - Unchiule, sari gi nepofelul cu o intrebare _ tu ai avut ce mAnca ia inchisoarei - Da, am avut mancare destu la. CAr"rdlucram Ia gradinA ni se dadca un sfert de paine i" ff"r. ap"i crcclinc iogiidin oraE. inti^lo lhemat "" O o sora ld".",nll la vorDttor. Avea ur.l cog p lin de bucate. Zicea ca mi_e verigoarA,dar eu n-o cur.rogteam. Ea ma minfea pent ru cir era sublocotetrerrtui fiqa. Era o baptista de careauzise d e mi n c, mi a adus un c oE' d cp e l ,r" fi ,i a .i ra p c c a re le-am imparfit cu to{i ce i 23. b" Cri.t"" qi de pagti veneau doamne cu coquri mari pline cu cozonaciqi ou a, imparta cu mAna lor fiecarui definut in !:::lO^sa.le partc. l\c faceau o marc bucr.rric. Dar pcntru fr.rmatori n u c ra mArrc ar c uf ic ient a.E i d a d c a u s p a i n " n q i c a rn e a pe figari qi ram.ineaufiamArrr'i. cand $i'at.,nc i, 9tl:]olba pe mine rrancaud, strigau de la distanfa: To_,y:l_"",t , , t 'ot t a b u n a , dom nu M oldo v a n u l ,, i a s a p ri c e p q i s a le dau lor. VA zAnd cA la masa n-am gustat nici {uicA, nici vin, Petru m-a intrebat: 284 - Nici la Odessan-ai baut? - Nici. Sa vedeqi ce mi s-a intAmplat intr-o familie' To[i qtiau ci eu nu gust nici un fei de bautura amelitoare gazda mi-a turnat ro m iu ceai' Eu am simtit qi qi, atur-tci, nu am r"ft-tralceaiul' Gazclami-a spus ca sc suPAradaca r-lrtrilvut beau ceaiul. Eu insir i-am zis: ,,DoamnA, eu sa pat i ma be[i ci . A cum sutri vi i tor preot' A r [i fru m os *a ,r"a"qi iavdlindumi, beat, pe sub garduri?" "Ntt' mi-a raspuns gazda" - ,,Atunci de ce insista[i? " De data aceastaei m-au inleles qi m-au lAsat in pace' - Dar eu cred ca tot ili mai vine pofta de uu vin bun' rAdea cumnata de mine. - La inceput, cAnd eram la Frdsinei, imi venea in vis cineva - gtiim eu cine-i! - care imi oferea cAteun p ahar d.evin rogu. Eu nu rezistam ispitei gi-l beam, dar tot in vis imi parea rhu ca nu m-am {inut de fAgaduinta' Cand ma degieptam, eram bucuros cA a fost lluma i vis' Dar mai tAiziu mi-a pierit aceasti pofta' $i chiar cAnd bcam pe vremuri, beam per-rtruca ma trallsPorta intr-o lume mai roza. Dar acum, cAnd din mila lui Dumt'rezeu' la Domnul Iisus qi Maica Domnuiui irni fiecare rugAciur"re ofera vi nril Duhului Sfant, care imi da o fericire de mii de ori mai mare gi mai curata, nu mai am nevoie de accst surogat care ili distruge 9i trupul 9i sufletul' - E. o, qi definu[i nevinova{i? se iuformi cumnata' - Da. Mi-a ramas in minte un baia t' Era cioban la uu boier. Lupii iau rApit niqte oi Ei boicrul l-a acuzat ca cl a furat oile. L-a batut, l-a dat in judecata qi I-a bAgat la pugchrie.Dar vA spu n cA agabataie n-am vdzut in via[a mea. Tot trupul bietului biiat era rat'rAldng a rana, umPIAnflitura lAnga umflatura Ei vAnataie lingA vdr-rataie' 285

gea Si sc vaieta zi qi noapte de dur.ere. Nu putea nici sd Eada,nici sa stea cui cat. - Mi-aduc aminte din Seminar, zise petru _ ca era un preot care avea o misi une speciala printre deginugi. Ve_ nea pe la voi? - Venca, intr-adevir, dar misi unea lui nu era pentru Dumuezeu qi pentru mintuirea,.,fG"i"i. Citea acatis_ m-am pomenit intr_ozi cn un domn de Ij Curiea Mai_ tia.la o lista de intrebdri,. " 9u mai multe "rr;;;i;;qi'cu scris,ca sd aqternpe hartie ce"^'."'"i nu m_au ::] 1.1: spun. lasatsA $i eu am fdcui-o. Am notattoit" n.grl*"rl_ tclemelecontrarazb oiului. - Mai Victore,relud petru cu mai multa insuflefire_ monahale.Eqii inca ! u n-ai dar inca fagaduingele -;;;r,r.;"j""mna frate. Fa-tc, bre, preot_ r"tr.'ci rJu d"e Rd_ dulescll/ are o fatd cal-ee in ultima clasi de gcoala normala. o fat abuna.Va fi invaEatoar". E V;i, avea salarii.De ce sd te chinuiegtio."io, i" .rrrrr_,lii douA f,rari,_,"ir_ lui? 286 birl;i; d";il#i:'dlT,:: :: *.:|ll,,,",lllt; o morisci qi apo_i aiitcpta ca definufii sa-i plateasca -rrr1;ir,d;;;"io ort"rl" nto... vorbegti? Se indigrra cumnata _ _ - 9" se bucura la sAraciaacestor nenoro cigii' - Mai mult decit atAt:cAnd venea cu aghiazma sau cr-ricoaua de Craciun av ea un cAntaref clirltre delinufi, care_c1n!a. bine gi_l inso(ea prin toate celul ele. Oo. iu urma tofi banii ii lua preotui iar cAntareful,"," pri;;; nici un ban . - Dar e adevdrat ca la judecata nu fi-au dat voie sa te aperi? intreba iarhgi petru. - Pu rq i sim plu m i- aupu s c a l u q u l i n g u ra , c u ms c z i c e . _ Totuqi, ei au fbst cur: tr-rl SfAntutui Nicoiae.de .n Peh'u insi nu gtia ce gtiam eu. El nu gtia ca tocmai in ,,chinuriie" de la Frasi nei eu imi gaseam fericirea pe care n-o plrteam gasi nici in cisAtorie, nici in bundstare' $i apoi ftatele meir nu gtia cd qi eu sunt logodit, casatorit, indiag ostit. $i aqacum intr-o teacl nu pot irlcapea doua sabii,"tot astiel in inima me a nu mai putea intra o alta dragoste. Pentru vecii vecilor mi-am dat inima iui H ristos.lar Iisus md chema din nou la Frasinei. - Mamico, ziseintr-o zi nepo[elul examinAndu-mi pe mine - unchiul Victor sta la noi ca pe ace' Nepolelul a sPus a devdrul: stateam ca pe ace, ca pegtele pe uscat, nu mai aveam ribdarea sd mi int orc la FrAsinei. incetul cu incetul, barba mi-a crescut din nou, cumnata mi-a cu sut haine calugaregti gi, tot intr-o zi de septembrie, am pornit din nou spre Fr asinei. La acelaqi metoc din RAmnicu VAlcea, l-am gasit pe m-a prim.it acelagipA rinte Arsenie, care,de data aceasta, cu drlgoste. Pdrintele stare! Simeon se afl a tot acolo, Ia starelie, dar eu nu am indrdznit sa deranjez. Se intunecase,era seara tArziu gi nu voiam sa-i mai tulbur liniqtea' Si apoi, drept sa spun, mi-er a teama cd e supArat pe mlnb. ii facusem multe nccazuri 9i ma gAndeam ca n-o sa md primeasca. Dar cugetAnd astfel, la un moment dat, uga se deschide gi -"in cad rul ei - apare figura blAnda gi plina de bunatate a parintelui arhimandrit. ZAmb ind, qi iertAtor, ma intreba: - Bine ai venit, frate Victor! Vii ia noi? Mirat p este masura de dragostea parintelui stare!, l-am intrebat: - Cum, prea cuvioase, nu sutlteti suparat pe mine? - Pai, dL ce sa fiu suparat? Hai, vino la noi, cA te agteaptaphrintele Natanaii, parintele Varahil... 287

De bucurie, i-am sirutat mAna ca fiul risipitor si a doua zi am ajuns ia Frasine i, r.rr.rde intr-adevar ma astlptau.frafii gi parin[ii mei iubifl, chiliu[a, pad urea, p'asdr i l e " ... POSTFATA incredinlAndu-mi, din partea editurii Paideia' contribulia parintelui arhimaridr it Paulin Lccca referitoare la ,,Fiumosul divin in opcra lui Dostoievski" , pent ru a efectua,cu relativa competetrtaa uuuia ce a collsAcrat cAteva cdrli mareiui romancier rus, o lectura din afarA (din afara editurii) a manuscrisului, doamna Etlgenia Petre mi-a inmAr-rat,in ultima clipa a scurtei noastre qi jurintrevede ri, ca Pe ul1 facultativ material auxiliar, o scurta ezitare (in loc de un nalul sfinliei sile. Dupa manuscris,ma pomencam cu doua!), l-am luat totuEi 9i' autor ' o dath ajuns acisA, spre a-mi face o idee despre o* inceput sa citesc jurnalul ' catugar'dostoievskol,og, nu Rm inc"pnt sa-l citesca.-i... m-am mai putut opri' Ceea ee t.ebuia sa constituie o lecturi oarecare' de stricta irlfor*ur" cu priv ire la persoana autorului, s-a dovedit de u fi, p" masura desfaquiarii ei infrig urate, o lecturi ^mari , entuzi astd, s6rbi toreasci , o adev'1r at A zi l e ori revelagie.Una din aceleade care nu ai parte de multe in via[a. jurnalul minim d eghizat (o paginA la inceput.qi un intervenlia naraslngur- rAnd la sfArgiireprez inti toa-ta care, relaland in fugd cum a descoperit' torilui anonim un in podul bisericii din incinta ministirii Frdsinei' ghl bejit e" ce ,,.i i ut gros cu sco arfe coqcovi te 9i ani in urma in aparlinrise unui frate teolog,-trditor cu se a iea manastire, pre numele lui Victor Moldovanu' 289 Aici se termini caietul fratelui Victor Moldovanu.

grAbegtesd-i dea cuvdntul acestuia),De Ia moarteIa uiila. e-ste alcatuit din tre i par{i qi acopcra,in timp, un intervai de patru ani (1940-1 944). Fara datc:,,N u elau numcro_ tate zilele. Nici chiar lunile", precizeazAprimul narator, anonim gi cu un rol foarte modest in economia volumu_ lui, caietul-jurnal era - mai pr ccizeaza acelagi ,,mai degrabh un caiet cu memoriit . Memorii deci si nu iur_ na l, rnemoriile, in mod cert, ale lui paulin Leica. deoarece strAvechea gi strdvez ia convenfie a caietului gasitgi,,publica/' de un scotocitor de car{i gi manuscr ise ingalbenite ne permite sa-l ideniificim inku totul pe al doilea narator fict iv, cel principal, Victor Moldovaiu cu autotul real. Un tAndr basarabean care in dramatica vari a anului 1940 trecuse Prutul in {ari ia o hotarAre majori, cruci ald., de naturd a provoca stupoarea colegilor sii, veseli stu_ denfi teologi, 9i chiar mirarea unor profesori (Nichifor Crainic, Gala Galaction): aceea de a se cdlugAri. $i nu oriunde, ci tocmai in austera mdndstire vAlcJana Frasi_ nei" Cu toate ca,placAndu-i vinul gi femeile, pdruse pAni atunci mai degraba un foarte d orit tovarag de petreceri. Anumite antecedente profunde ale acestui atletic act de voinlA ce pare multora un semn de boala (mai exact: de scrAnteald)existd totu qi ingropate in copilaria gi adolescenta personajului (mila faga de suferinzi, i mposibili_ tatea de a minfi, evitarea literaturii pornografice etc.). Fara a sta mult pe gAnduri, degi totodata faia certitudi_ 1ea c,a va reugi in temerara sa nazuinfi qi in ciuda faptuJui ca aproape pretutindeni este intAmpinat cu sceptic ism, tAnarul ia calea sihastriei. Si cu toate ci aceastai se pare Ia inceput un fel de inchisoare iar unii calugari - cu mult sub faima lor, dupi un timp miraco lul se produce: prin rugAciuni aprinse insoqite de guvoaie de lacrimi fiebinfi, rostite in chilie sau in miez 290 pri rr ar ct t lt 't t t ' dc padure, utrde sc rcfug,i azaadcsca' t1 t i ilrffiil;;ptin I f $ * I l I *.rtl.l (umai la umar' si vise fralcate),grin prevestitoarc altc il;;;;;tiange b ircuria-neascmuita' clc rrmpl'e dtlt' d'e tAnarul"sc ,"rrit'r", qi continuAa cre din[eidobAndite9i ncrett' """.itii"i,^ intarite'intr-atAt'incit nici zi de zr,no aptede noaPte, ,loi""lirie 1940 nu-l poate clinti din iir-, ."o"-"t"f clcinger, se il".l.u in care,alhturi dc alqifra!i, rnai slabi inchina.lvlomentulc simbolic ' ^pAnd spre qi ln iotnn 7917-1'942, irr corrtinuarcl' VictorMoldovanualias aies tat' cind e ,f-qitJi"i 1943, ca cuvAntulDclmrrultri' Paulin Leccapropovaduicgte qi gcroasa inzApczita *iri*o., mai i^tAi in Tra^srristria dczbracat' p" ."*.'t"h bate, pe jos,flamind I aProaPe odcssa' Seadreseaza r;colile.din i;il;l; ii iti r ^t, npl.,ii'.' copiilor' fie ei romini' rugi sau ;;i;i-"t-."P illor,'tr'rtrrrot' in primui rind deoarece dupa cum ;:;;i;;i.;.piilor Stalininu loc - pe de o part e'1i.ci.z1ce ;;ii;tintr-un credi'[a lor' iar pc de p" uit'a"i de ta ;#;;;;;';;i. nu i-ar face alta nici macara dolla vetrirea lui Hristos ta terlunle la atcisnr -rlce le-a fost p" + cci mai ^i"rii ""iiirt*" indoctrina| raman copiii, cei mai receptivi' a t'i snlinli' "orele de cei mai demni d'e ;;;;iiil;"?let, intr-o ale fratelui de la Frdsineisc transforma '"ii"i"" arc qi uu tp"tia" cvanghelizare-. MisiolaruI sa ^tr1,"h.^ tlnl"t'tt p"dngo"git'tnt" ii feregte se facade .5*".*tif ir-t*ijrotui'tiaselor mari' ccle mai rccalcirat'paLair trante. '^-'Me^oriatistu

l nu facc politica' e-impar{ial ca tot"' sa fic oricinesc mai crestinul, binc zi s aqai'* ot trcbui anilor dc r rvboi' realita{ilcd in ;:ilil;Gi"tltttti^ dar fro ntului mai ales' se reflecti' sporadic' de ;;;"i; de orice unrbrh tlg"t,r",l" sc u'te ;;t;;"i; ePurate 291 mai grcle'qi trr..ilt' n.."ptoreicclor 'rai boulcui'Acar()r datacu necaiitii o

qi chir-rurilefnchisorilor, nu cu mult mai bune, acesteadin urmd, decAt cele des crise ir_r ultimii ani in abundenta (dar necesara, firegte)Iiteratura despre gul agul romAnesc. Dintre ceilalgicondamnagiIa moarte: dc'zertori, comtrniqti, secta nfi, povestitorul se apropie mai ales de acegtia din urmi, osAndigi p."t." aceea givind (refuzul de.a lupta pe fror.rt). Sc apropie de .po aiti" cu toate ca divergen gele dintre et gi ui sur_,i multiple gi mari. Au totuqi impieuna un punct comun - unul singur dar uriag: pc Hriitos. pentru^a nu da prilej ca numele Acestuia sa ,fiehulit, sectan(iigrupa{i injurui ortod.oxului,ca in jurul unui sAmburciar!, r espi,rg ioatc ocaziile favorabile comutarii pcdepseicapitale in"ani de inchisoar e (cdci orice imblinzire aientingiei ar fi sprijinit banuiala cA ar fi refuzat s erviciul militar in vreme de razboi din frica de moarte; binuiali ofensatoare in primul rind pentru Ccl.pe care il slujeau). Acuzafi ca ,,sunt plAtili de bolqev ici, ca sunt dugmanii [irii,,, sec_ 292 in asteptarea executaiii sentirilei, ir.r pus 11]1,1?1lre., suporta.cu seninarat e curajul gi celorasisiaEi de :iilyri Duh mizeriile bfalttut tendenfiozitate.Administrarea teritoriilor de dincolo de Nistru nu este, ca sa n lr. spun mai mult, ireprogabila. (Autorul spulte insa mai mujt, cvocAnd ,,hienel l care cutreieri Transnistria, adulmecAnd cadavrele intere_ selor personale"). I reprogabilaeste doar tenacitatea cu care acest sfAnt ce iqi poarta nirnbul peste nimetii regi_ unilor rasiritene u u.13rit pentru a fi incorporat-gi trinris pe front. hnitntio Clrnsfinefiind insa in cazul lui o vorba goaia_iar porur-rcile e vanghelicc _ ur.r obiect de tranzacfie, Victor Moldovanu refuza sen iciu] milita r: ,,Pentru cA- zice el - nu vreau si omor oamcni, pentru ca tlu vreau sa-i omor pe frafii mei intru Domnui,,. Pescarul dc' oameni u.i ,r.ea-sA devina vinator d e oameni. Arcstat ir-r toamna lui 1943e judecat gi condam_ - iqi afirmA tantii - qi impreuna cu ei memorialistul. pefu1; claditaatitudinea nls.itmua"du-qi nici dupa 23 creqtine "".ii"t"iii" it'tort"fri ncipii ;lm;ili;noi dintr-o inchisoare cAnd ;;;194, "liL"toli evacuati): "ilt tim p' fuseserd "$i tunde,intre ffi;;;";;; daca intrebat un explica "p-ocait" ;;,,.i l;^;;f;;ii', Probabil ca ia lupte' nici impotrirru ,t"m1'lot'nu vor hitleriqti! u..r* Platili de de sAnge 'stabilit (sau "iu., Dupa un popu, tu tt" f'ut" ai sau misiornrul-pugcdriaq refu giat) intr-un sat din VAlcea' muit Via{a' la moarte dar care dobAndise de condam nat Frisinei' unde "mi aQteptau ," inaoura" la manastirea I ft It li padurea'phsarile"" il1iii iip.;r;!ii mei iublli, chiliula' tictot Moldovanu" ' , ,Aici se terminh .utJJt'fratelui ttl"l narator/ adaugir,duph pauza unui spaliu 1 lb: lrAnd singuratic se incheie i"J*iiil^",itl, !i cu acest ale parinteiui ;"t?; dtl" ;;;.i" tto"tputent deghiiate Paulin Lecca. inchisoriior Evocareaarghezianodostoievskiana.-a. parteaa treja-avolumului' uttatttiegte orii'J-r!;l.".fit m1l extraordinare iil"il ,,tu"i"til" qi gioapa"' Si de paiili,Fugain E$ipt,,-t]"Vai mie sunt primeleao,ra d'Assisi si din F"rancisco ;;;5i il"vesti!" , ;;;;d p"i"ii nului rus" '-din episoadele din ,,Povesti,ife lui.Zosima 9i despre ["r"*^rr"iene deipru tinerelea iar in ultima in?t"*f"-*rt mu," ul'utestuia' Markel' i"toute din Vietile stan{a- izvorul tuturor cllo'loit" o.experien!1-,:Ii:t"ult absolut sfinlilor, dar transcri-ind prin intensitateaer: autenticdqi personala,uluiioare o popo"adurrii' DobAndind aceeaa convertirii 9i tAnarulhas d adevarata,iUn"ai'a i-t pe Hristos' credinfa magnet - in ciuda un irezistibil spre manastireca de vo calie patot"tot sale - de o fierbinte slabiciunilor9l de Iumii intreg\ utt ltoto yt thuntrici, revarsa';*Pt; 293

bucurie. Paginile care il evocA, precum gi cele care il descriu.pe misionar inot Ar-rd pur gi simplu prin name{ii Transnistriei intr-o ac{iune pur religioasa iun t fantaitice. O carte cum nu s-a mai scrisin limba romAnA,o carte u_rticd despre oameni de toate nationalita$le, buni gi rai, despre oameni rai care se transfor ma in oameni buni (convertirea lui Florica) gi despre oameni rhi care impietresc in rAutatea lor. O carte avind in centrul ei un om fericit, un t'ericit pc care l-a ,,lins" flacara SfAntului Duh. Pentru .a--l.parafrazape cronicar: Nasc Ai i n Mold ova o a me nts lnt t t . Fericita editura care publicA o asemeneacarte! VALERIU CRISTEA