https://biblioteca-digitala.

ro
 CORNELIU STOICA

BISERICA
..BUNA VESTIRE•• (.RĂDUCANU 0)
FOSTĂ MĂNĂSTIREA .. RĂDUCANu··
(1694: 1763)

Tipărită cu binecuvântarea
ÎPS Părinte IOACHIM,
Arhiepiscopul Romanului şi Bacăului

EDITURA MAGIC PRINT

Oneşti. 2018
https://biblioteca-digitala.ro
IBISERICA .BUNA VESTIRE" (.RĂDUCANU")

-2 https://biblioteca-digitala.ro
 -
Mănăstirea Răducanu -
o poartă deschisă către Cer
I storia se bazează pe
documente, pe vestigii şi
pe cercetări ştiinţifice
care, însumate, redau imaginea
completă a unui obiectiv pe care
urmăreşte să-l pună în evidenţă.
Când vorbim despre istoria
unui edificiu spiritual, al cărui
început e consemnat la sfârşitul
secolului al XVII-lea, într-un
spaţiu pitoresc, străbătut de apa
Trotuşului, în Târgu Ocna, atenţia
se concentrează cu riguroasă
analiză asupra vieţii religioase
derulate, la acea vreme, pe
teritoriul administrativ canonic al
Arhiepiscopiei Romanului şi
Bacăului.
Biserica „Buna Vestire", zisă
Răducanu, vechi aşezământ monahal, consemnează în piatră, formă,
culoare, artă expresia cea mai fidelă a dragostei şi ataşamentului nutrit
de către ctitorii acestui lăcaş de cult, faţă de Atotţiitorul Dumnezeu.
Arată, de asemenea, rangul social pe care aceştia îl deţineau, dar şi
fineţea, rafinamentul şi educaţia de care nu erau lipsiţi. Această
educaţie îi determină să ofere comunităţii din Târgu Ocna o mănăstire
durabilă, în stilul arhitectonic al vremii: elemente baroc îmbinate cu

3-
cele autohtone, moldoveneşti.

https://biblioteca-digitala.ro
IBISERICA .BUNA VESTIRE" (.RĂDUCANU")
Trecută prin focul unor evenimente ce au marcat semnificativ
spaţiul băcăuan, mănăstirea Răducanu, a reuşit să rămână un punct
strategic şi un far luminos, prin care locuitorii şi-au aţintit privirile şi
şi-au înălţat ruga de izbăvire Tatălui ceresc.
Acest „colţ de rai", în care Dumnezeu şi-a găsit sălăşluire, a fost
refăcut în mai multe rânduri, pentru ca, din anul 1995 să parcurgă un
amplu proces de restaurare, prin perseverenţa şi strădania Părintelui
Ioan Vasile Panţîru.
Coordonator al lucrărilor de restaurare, părintele paroh a ştiut să
modeleze sufletele credincioşilor, să conştientizeze, să sensibilizeze şi să
adune în jurul său oameni deplini convinşi de rolul şi importanţa
contribuţiei aduse la restaurarea obiectivului sacru, înscris în lista
monumentelor istorice.
În acest sens, monografia „Biserica „Buna Vestire" (,,Răducanu")
fostă Mănăstirea „Răducanu", având drept scop evaluarea unui
edificiu spiritual de la momentul zidirii şi până în prezent, constituie
actul de identitate al unui lăcaş de cult reprezentativ pentru întreaga
Eparhie, şi deosebit de important pentru vechimea şi trecutul său.
Mulţumim d-lui Corneliu Stoica, autorul lucrării de faţă, care s-a
aplecat cu responsabilitate asupra acestui studiu, scoţând din „praful
uitării" documente şi informaţii absolut necesare pentru cunoaşterea
etapelor în care Biserica „Buna Vestire", ,,Răducanu", a reuşit să rămână
integră, deşi a străbătut vremuri vitrege, de-a lungul a 318 ani.
Binecuvântăm apariţia acestei monografii şi pe toţi cei ce s-au
ostenit la refacerea lăcaşului sfânt, rugând pe Milostivul Dumnezeu să
le răsplătească bunăvoinţa, dăruirea, lucrarea şi dragostea manifestată
întru împlinire.

24 mai 2012, Înălţarea Domnului

ţ
IOACHIM,
Arhiepiscopul Romanului şi Bacăului

-4 https://biblioteca-digitala.ro

Cronica unei renaşteri
C urgerea timpului,
frământările si
apăsările vre~urilor
sunt inevitabile şi ele lasă întot-
deauna urme. Oricât de trainic,
durabil sau bine ar fi făcut un
lucru sau fiinţă, nu rămâne
neafectat şi neatins de curgerea
vremurilor: oameni, locuri, zidiri
măreţe, cetăţi, fortificaţii, pira-
mide, etc., peste toate timpul, în
scurgerea lui, lasă amprente
uneori adânci şi dureroase. Însă,
O Biserica „Buna Vestire" (..Răducanu") în perioada
https://biblioteca-digitala.ro
-
intervenţia creatoare şi ziditoare a
omului ancorat în veşnicia
Ziditorului, poate îndulci şi reface
,,rănile" provocate de trecerea vre-
murilor. Fiecare, în timpul său,
trebuie să facă această „inter-
venţie", pentru că, altfel, trecerea
timpului şi indiferenţa, delăsarea
sau nepăsarea omului conduc la
distrugere sigură. De aceea,
rândurile de faţă încearcă a fi o
cronică - mărturie despre
renaşterea sau reînvierea unei
restaurării
exterioare
5-
IBISERICA .BUNA VESTIRE"
O Biserica „Buna Vestire" (.. Răducanu").
Înlocuirea învelitorii turlei-clopotniţă
zidiri „rănite" de curgerea tim-
pului şi povara vremurilor.
Începutul acestei „renaşteri" a
fost în 1994 , când Dumnezeu a
îngăduit să fiu numit preot paroh
la parohia Buna Vestire -
Răducanu din Târgu Ocna. La
momentul acela, biserica,
monument istoric important al
zonei (şi nu numai), era într-o
avansată stare de degradare şi
aproape în pericol de prăbuşire
(arce, bolţi, turle). Într-adevăr,
timpul „lucrase" cu străjnicie încât
era greu de a decide cu ce să se
încea-pă. O descriere sumară a
stării bisericii la acel moment ar
arăta astfel: grave probleme de
rezistentă, - fisuri mari si, dislocări
de zidărie în arce, bolti,
, turle si
,
abside, avarii la turnul clopotniţă,
arcul triumfal de-plasat şi cu cheia
-6
de boltă căzută, tencuiala pe
https://biblioteca-digitala.ro
(.RĂDUCANU")
exterior desprinsă şi căzută pe
suprafeţe mari, igrasie, mucegai şi
umiditate accentuată în interior,
pictura interioară afumată,
prăfuită şi degradată în proporţie
de 70 - 80 %, mobilier şi compo-
nente artistice (străni, catape-
teasmă, icoane, tron arhieresc,
amvon) degradate, cariate şi, în
mare parte, putrede, acoperiş
putred, tablă ruginită şi spartă pe
alocuri, etc. Părea un bătrân
ostenit şi ajuns la capătul pute-
rilor, uitat, părăsit, abandonat...,
dar care aştepta mântuirea,
salvarea, izbăvirea. Ce urma avea
să fie un lung, anevoios şi deseori
dureros drum, dar totodată
fascinant şi frumos, o cale ce avea
să ducă spre salvarea unui lăcaş
sfânt şi secular, la ridicarea lui din
,,cenuşa vremii".
Urgenţa primordială era reali-
zarea unei structuri de rezistenţă,
O Aspect din perioada lucrărilor de
restaurare a picturii interioare. În prim plan,
stranele vechi.
 BISERICA „BUNA VESTIRE" (,,RĂDUCANU") -
deoarece, la vremea zidirii ei,
biserica nu a avut o astfel de
structură. Cutremurele (în special
cel din 1977) şi alte încercări de-a
lungul timpului au afectat serios
zidirea şi, ca atare, s-a impus o
intervenţie de urgenţă pentru
salvarea de la prăbuşire. Acest
lucru s-a realizat prin eşafodarea
arcului triumfal, pentru că tot
sistemul de boltiri ce susţinea
turla de pe naos era în pericol. De
altfel, în anul 1992, biserica fusese
declarată închisă la un control al
Inspectoratului de Stat în
Construcţii, printr-un proces -
verbal de inspecţie ce menţiona că
lăcaşul de cult nu mai prezenta
siguranţă pentru desfăşurarea
O Icoana Sf. Haralambie, reamplasată în
vecinătateaiconostasului
https://biblioteca-digitala.ro
sfintelor slujbe.
„Filmul" eforturilor de salvare a
bisericii şi de refacere a strălucirii
de odinioară s-a derulat pe parcur-
sul a multor ani şi în câteva etape.
Le vom menţiona pentru a rămâne
mărturie, alături de alte docu-
mente, istoriei şi memoriei
urmaşilor.
În perioada 1995-1996 s-a
realizat intervenţia de urgenţă
pentru consolidarea arcului
triumfal şi a bolţilor (proiectare,
avizare, execuţie). În 1996 s-a
întocmit proiectul de consolidare şi
rezistenţă, s-a obţinut avizul de la
Ministerul Culturii şi s-au demarat
lucrările. Totodată s-au făcut
demersurile pe lângă autorităţile
7-
O Icoana Sf. Nicolae, reamplasată în
vecinătatea iconostasului
IBISERICA .BUNA VESTIRE" (.RĂDUCANU")
competente pentru includerea
şantierului în programul naţional
de restaurare, deoarece costurile
mari ale lucrărilor erau mult peste
posibilităţile şi nevoile parohiei. În
paralel, în 1997 s-a realizat insta-
laţia de încalzire centrală pentru
asigurarea unui climat potrivit
pentru stoparea degradărilor
provocate de umiditate, igrasie şi
diferenţe mari de temperatură. În O Detalii ale noii catapetesme. Icoanele
registrului superior sunt sub forma unor
1999 s-au finalizat lucrările de medalioane rotunde, iar cele din regiştrii de
consolidare pe exterior, iar în anul mijloc şi de jos sunt despărţite de colonete
următor s-a întocmit proiectul şi sculptate şi aurite.
s-a obţinut avizul pentru lucrările realizate în 2000-2001. Tot în
de arhitectură (refacerea integrală această perioadă s-au desfăşurat
a acoperişului şi a faţadei), lucrări lucrări de consolidare pe interior
(repararea fisurilor, injectări, reţe­
sări de zidărie). În anul 2002 s-au
început demersurile pentru pro-
iectul şi avizele necesare refacerii
picturii interioare. Avea să fie un
procedeu dificil datorită stării
avansate de degradare a picturii
murale: referate, fotografii, analize
de laborator, studii, comisii, etc. În
2004 comisia de specialitate de la
Minis-terul Culturii a avizat
proiectul pentru începerea lucră­
rilor de restaurare şi conservare a
picturii, desfăşurate în perioada
2005-2009, salvându-se, astfel, o
pictură veche de două secole. În
paralel s-au realizat lucrări de
O Vedere generală dinspre pronaos. În plan înlocuire a tâmplăriei metalice

-8
apropiat, icoanele Maicii Domnului cu pruncul total necorespunzătoare cu
Iisus şi Iisus Hristos

https://biblioteca-digitala.ro
 BISERICA „BUNA VESTIRE" (,,RĂDUCANU") -

tâmplărie de lemn, s-a refăcut „renaştere", iar noi le aducem, pe

catapeteasma, s-au restaurat acestă cale, mulţumiri şi recunoş­
icoanele ce au putut fi salvate, tinţă din tot sufletul: Întâistătă­
s-au confecţionat porţi noi la cele torilor eparhiei noastre, factorilor
două căi de acces în curtea de decizie din Ministerul Culturii
bisericii şi s-a refăcut acoperi- şi Oficiul Naţional al Monumen-
şurile porţilor cu şindrilă. De telor Istorice, Primăriei staţiunii
asemenea, s-au restaurat tronul Tg.Ocna, arhitecţilor şi inginerilor,
arhieresc şi amvonul (2010-2011) lucrătorilor, meşterilor şi artiştilor,
şi s-a refăcut mobilierul: străni, ostenitorilor, donatorilor ştiuţi şi
pupitre, iconostase. S-a refăcut neştiuţi din parohie şi de pretutin-
pardoseala şi s-a modernizat deni.
instalaţia de încălzire, s-a reame- „Binecuvintează, Doamne şi
najat curtea cu alei, pavaje, spaţii sfinţeşte pe cei ce iubesc podoaba
verzi, iluminat (2011-2012). S-au casei Tale!"
procurat obiecte de cult şi
podoabe pentru înfrumuseţarea Pr. IOANVASILE PANŢÎRU
sfântului lăcaş: Chivot, Evan-
ghelie, cruce, candele, candelabre,
sfeşnice, etc.
Toate acestea au condus la
îmbrăcarea bisericii în „haină
nouă şi înfrumuseţată", refă­
cându-i, măcar în parte, dar pe
deplin meritat, strălucirea şi
frumuseţea de odinioară. În anul
mântuirii 2012, biserica Buna
Vestire-Răducanu, în urma
„renaşterii", îmbracă haină albă de
sărbătoare şi primeşte „botezul"
resfinţirii prin ruga şi mâna
binecuvântată a ierarhilor noştri.
Nădăjduim că Dumnezeu va
O Mic baldachin, adăpostind o casetă nouă
binecuvânta cu daruri nepreţuite cu moaştele martirilor Triton, Pantelimon,
şi va înscrie în cartea vieţii pe toţi Mina şi Paraschevi cea nouă, aduse într-o
casetă originală (a se vedea în plan apropiat)

9-
cei ce au pus umărul la această
de la Sf. Munte Athos în secolul al XVIII-iea

https://biblioteca-digitala.ro
 I Vechi mărturii despre
fosta Mănăstire ..Răducanu··
„Când am ajuns acolo, am găsit acest târg prefăcut aproape tot în
enuşă. Nici chiar bisericile - în afară de una singură-, înconjurată cu
iduri - nu fuseseră cruţate, căci turcii pustiiseră acest loc, când au
rebuit să se retragă înaintea armatei prinţului de Coburg:'
Balthazar Hacquet, 1788
„Are numeroase biserici cu turnuri atât de dese, după obiceiul
rtodox, încât din ele este compus acoperişul. Iese în evidenţă lăcaşul
ălugărilor şi biserica se ridică pe dealul de pe malul drept:'
Gego Elek, 1836
,,Între zidiri mai cu samă este mănăstirea veche, numită Răducanu,
şezată pe malul stăncos a Trotuşului, asemenea şi casa cămării făcută de
ntreprenorul de amu D. Log. A. Vilara-"
Mihalic de Hodocin, 1849
„De la băile din târgul Ocna, ce se numesc Nastasachi, îţi arunci
chii inspre vale în jos, vezi chiar în oraş o monastire zidită pe stănci, ce
e isbeşte de veacuri Trotuşul. E încunjurată de jur înprejur cu muri înalţi,
arcă-i o cetate şi despre care se zice că atâte de veche cât şi gropile cu
sare. Monastirea despre care am amintit se chiamă Răducanu:'
George Sion-Gherey, 1882
„Vin apoi, zidul vechi de incintă, din piatră, năpădit de muşchi şi
·erburi, turnurile joase şi cimitirul însorit al bisericii Răducanu. Biserică şi
imitir particular, în care se vor odihni mai târziu (astăzi) Costachi şi
atinca Negri şi sora lor Zulnia Sturdza, alături de familia Rosetti
ăducanu, fondatorii bisericii. Trei cruci din lemn, cu inscripţii sobre,
'ndică locul de odihnă veşnică al acestor mari figuri de altădată:'
Maria Cantacuzino-Enescu, Umbre şi lumini (1890)
„Ocna începe printr-un bulevard foarte cuviincios, bine pavat cu
iatră din aceste părţi. O gospodărie comunală bună, care se vede şi mai
eparte: este o piaţă cu un întreit felinar, este o grădină publică; cele trei
iserici, din veacul al XVIII-iea, mari, puternice, elegante, sunt foarte bine
,inute; locurile sunt împrejmuite:'
Nicolae Iorga, 1904

- 1□ https://biblioteca-digitala.ro
 -
Biserica
.. Buna Vestire" (.Răducanu"),
fostă Mănăstirea „Răducanu"
(1694: 1763)

https://biblioteca-digitala.ro
 IBISERICA .BUNA VESTIRE" (.RĂDUCANU")
B iserica „Buna
Vestire" (numită mai
târziu şi „Rădu-
canu"), monument istoric, a fost
const-mită de marele logofăt Ion
Buhuş şi un târgoveţ bogat,
Pavel, la sfârşitul secolului al
XVII-iea şi începutul secolului al
XVIII-iea.
Mărturiile documentare
despre această biserică sunt destul
de puţine la număr, până la
mijlocul secolului al XVIII-iea, şi
OBiserica „Buna Vestire" (.. Răducanu").
necu-noaşterea lor a făcut ca unii
Vedere aeriană din sud-vest
autori să-l considere ctitor pe
marele logofăt Nicolae Buhuş, la O Carte poştală ilustrată, Salutări din Tg.
Ocna, Vederea generală cu fosta ruină Negri,
1664, iar cei mai mulţi să ia de Casa Borisov şi Podul peste Trotuş, Editura
bază, în datarea acestui monu- Socec & Co., Bucureşti, Circulată: anul 1912; în
ment, numai pisania de la 1763. 1 partea stângă, Biserica „Buna Vestire"
(.. Răducanu")

_ ,2 https://biblioteca-digitala.ro
 BISERICA „BUNA VESTIRE" (,,RĂDUCANU") -

O Carte po~tală ilustrată, Tărgu-Ocna, Monăstirea Răducanu văzută de pe Trotuş, Editura

Librăriei S.A. Griinberg, Tg.-Ocna, Circulată: anul 1911

BUHUŞ, Ion (*cca 1660, ţ1716). - Noi documente, provenind

Boier, ctitor. Era fiul lui Nicolae Buhuş
mare logofăt, unul dintre cei mai influenţi şi
bogaţi boieri ai timpului. Provenea din una
dintre cele mai vechi familii boiereşti, men-
ţionată încă din secolul al XIV-iea. În 1690,
Ion Buhuş este trimis la Sibiu de către
domnul Constantin Cantemir să încheie
tratatul de alianţă cu imperialii. A stat închis
timp de un an la Sibiu. Urcă toate dregă­
toriile vremii: clucer (1686), mare paharnic
(1695), mare logofăt (1700), caimacam (1703,
1709) şi mare hatman, spre sfârşitul vieţii
(1711-1714). În anii 1694-1695, a fost
cămăraş de ocnă, perioadă în care începe
construirea bisericii „Buna Vestire"împreună
cu un negustor bogat, Pavel. Construirea
bisericii a durat mai mulţi ani şi probabil s-a
făcut în etape. A fost căsătorit cu Maria, fiica
lui Chiriac Sturza mare paharnic şi cu Ileana,
fiica lui Dumitraşco Ştefan-Ceaurul mare
logofăt. Fiica sa Maria se va căsători cu Radu
Racoviţă mare logofăt şi împreună cu fiica
lor Ilinca vor reface biserica în 1763, numită
ulterior „Răducanu".
din arhiva Mănăstirii Iviron de la
Sfântul Munte Athos, aduc noi
precizări privind începuturile
acestui aşezământ. 2
Ion Buhuş, mare logofăt, fiul
lui Nicolae Buhuş, mare logofăt,
este primul ctitor al acestei biserici.
Ilinca Racoviţă afirmă, într-un
document din 9 august 1777, că
biserica a fost făcută de bunicul ei,
Ion Buhuş mare logofăt, şi refăcută
de tatăl ei, Radu Racoviţă vei
logofăt. 3
După părerea noastră,
Ion
Buhuş începe construirea Bisericii
„Buna Vestire" după 1694. Ne
bazăm, în acest sens, pe câteva
argumente.

13 -
https://biblioteca-digitala.ro
 IBISERICA .BUNA VESTIRE" (.RĂDUCANU")

O Carte poştală ilustrată, Souvenir din Tg.-Ocna, Vechea Mănăstire Răducanu, Editura
Dimitrie Danali, Tg.-Ocna, Circulată: anul 1909

În anii 1694-1695, Ion Buhuş bisericii, pentru pomenire. 4

a fost cămăraş de ocnă şi a avut
suficiente resurse materiale pentru
a ctitori o biserică într-un sat aflat
în plin proces de urbanizare şi
unde se mai găsea încă o mănăs­
tire, ,,Precista': cu ctitori din
familia Buhuş.
Imediat după anul 1695
avem mai multe documente
care con-firmă acest lucru. La 29
iulie 1696, Gligorie, ginerele lui
Manole, cu familia sa dăruiesc
bisericii cu hramul Blagoveştenie
un loc lângă dughenele lui
Gheorghe zugravul şi vând un alt
loc, tot acolo, lui Buhuş paharnic
şi lui Pavel, ca să fie tot ale
_ ,4
Biserica a fost ridicată de
paharnicul Ion Buhuş şi Pavel, un
târgoveţ bogat, cu mori pe apa
Slănicului si amintit ca martor
într-un do~ument din 1689. 5 La 5
septembrie 1698, Bejan Coste
vinde lui Ion Buhuş paharnic o
casă cu loc, pe malul Trotuşului,
în târgul Ocna, lângă mănăstire,
cu 5 lei, pe care acesta a dăruit-o
mănăstirii zidite de el. 6 La 7
septembrie, acelaşi an, Dimachi
vinde lui Ion Buhuş paharnic un
fânaţ, iar Buhuş, ca ctitor, îl dăru­
ieşte mănăstirii sale. 7
Pe la sfârşitul veacului al
XVII-lea s-a înfiinţat mănăstirea.
https://biblioteca-digitala.ro
 BISERICA „BUNA VESTIRE" (,,RĂDUCANU") -

În două documente din 9 iunie şi Ocna mănăstirii logofătului

13 august 1700, Pinofrei,
ieromonah la Valea Albă, dăruia
mănăstirii lui Ion Buhus, mare
'
paharnic, poienile sale din Valea
Albă. 8
Într-un alt document, din
10 decembrie 1701, se pomeneşte
de Eroftei, fost egumen la
mănăstirea logofătului Ion
Buhuş. 9
La 10 noiembrie 1702,
Gheorghe, fiul lui Vasile Săpunar
de la Ocnă, vinde lui Parthenie,
egumenul mănăstirii lui Ion
Buhuş, logofăt de Ocnă, o
jumătate de casă, cu pomi şi loc. 10
Tofan călugărul dăruia, la 5
decembrie 1705, o casă în satul
Buhuş 1 1, iar Ene Metaxa, vameş de
Focşani, la 25 iulie 1707, dăruia
mănăstirii de la Ocnă, cu hramul
Streatenia, zidită de Ion Buhuş
logofăt, un pogon de vie la
Odobeşti. 12
În sfârşit, o inscripţie în
slavonă, din 3 decembrie 1711, de
pe o lespede de marmură din
pridvorul bisericii, arată că marele
logofăt Ion Buhuş şi Pavel, care
avea mai multe mori pe apa
Slănicului, au ridicat împreună
mănăstirea. Pavel a reparat
zidurile, a construit chiliile de
lângă poartă şi chiliile cu pivniţă. 13
Aceste reparaţii au fost făcute
după 1700. Marele logofăt Ion

O Carte poştală ilustrată, Târgu-Ocna, Monăstirea Răducanu, Editura H. Auchberg,

Tg.-Ocna, Circulată: anul 1930

15 -
https://biblioteca-digitala.ro
 I
BISERICA .BUNA VESTIRE" (.RĂDUCANU")

O Biserica „Buna Vestire" (.. Răducanu"). Vedere generală. Fotografie, Arhiva Primăriei
Târgu-Ocna, Urbanism, dosar 1940
Documentul arată că Pavel era
Buhuş moare înainte de 1716.
ginerele lui Şărban birău şi îşi
Dintr-un document, din 11 cumpărase o casă în satul Ocna. El
iunie 166i4, aflăm precizări despre era originar din târgul Trotuş
Pavel, ctitor, alături de mare logo- unde îl găsim în calitate de şoltuz
făt Ion Buhuş, al acestei biserici.
(15 august 1668 15 , 20 noiembrie
1679 16), fost şoltuz (26 aprilie
167?17) sau martor (23 iulie 1665 18 ,
3 februarie 168619). El acumulează
o avere consistentă, cu terenuri,
case, prăvălii şi mori la târgul
Trotuş şi satul Ocna, devenind
partener marelui logofăt Ion
Buhuş la ridicarea acestei mănăs­
tiri. Legătura dintre marele logofăt
Nicolae Buhuş şi acest Pavel,
O Biserica cu două turle. Pictură de Ştefan făcută de D. Constantinescu sau
Popescu (perioada interbelică) cei care-l dau drept ctitor pe
_ ,6 https://biblioteca-digitala.ro
 BISERICA „BUNA VESTIRE" (,,RĂDUCANU") -

O Biserica „Buna Vestire" (.. Răducanu"). Vedere aeriană din sud-est. Se observă parte din zidul
de incintă al fostei mănăstiri
Nicolae Buhuş, nu rezistă la o mănăstirii şi
în această perioadă.
analiză istorică temeinică. Este posibil ca biserica să fi fost
Nu cred că mai este necesar devastată în 1717, când tătarii au
să dezvoltăm şi alte aspecte, arhi- jefuit cumplit regiunea, sau în
tectura bisericii, inscripţii mai 1737, când au fost confruntări între
vechi, care vin şi ele ca argumen- austrieci şi turci.
te privitoare la vechimea bisericii, Două documente athonite
pentru că baza documentară de sunt importante pentru a cunoaşte
care dispunem astăzi clarifică împrejurările în care s-a refăcut
problema ctitorilor acestei biserici biserica în 17 63 şi situaţia mănăs­
care sunt Ion Buhuş mare logofăt tirii după această dată.
şi Pavel. La 9 august 1777, Ilinca
Ce s-a întâmplat cu mănăs­ Racoviţă păhărniceasă, în calitatea
tirea în perioada 1711-1763? sa de mostenitoare,
, dăruieste
,
Păstrarea, în fondul de carte mănăstirii „Buna Vestire" din
veche a bisericii, a unor exem- Târgu Ocna, zidită de tatăl ei Radu
plare în limba greacă din anii Racoviţă vei logofăt şi de ea, iar
1754-1755 confirmă existenţa mai înainte făcută de bunicul ei Ion
17 -
https://biblioteca-digitala.ro
 I
BISERICA .BUNA VESTIRE" (.RĂDUCANU")
Buhuş vei logofăt şi închinată la
Mănăstirea Iviron de la Sfetagora,
satul Grozeşti, pe Oituz, cu
biserică, case, cu mori pe Oituz şi
cu tot venitul, zestre de la mama
sa, Maria, fiica lui Ion Buhuş biv
vei logofăt. Pentru refacerea
bisericii s-au cheltuit 56 de pungi
de bani20 • Radu Racovită,
, mare
logofăt, cumpără de la comisul
Ştefan Buhăescu, pe 13 decembrie
1761, jumătate de loc din hotarul
domnesc al târgului Trotuş pe care
o donează mănăstirii, cealaltă
jumătate fiind dăruită de comis. 21
O Maica Domnului cu pruncul Iisus, icoană
Pentru acest loc va urma un lung
din secolul al XVII-iea, remarcabilă prin proces cu locuitorii din Trotuş şi
frumuseţea lucrăturii. din Târgu Ocna. În 1765, Grigore
RACOVIŢĂ, Radu (*cca 1100,
ţl 768). - Boier, ctitor. Fiul lui Dumitraşco
Racoviţă hatman şi al Ilincăi, fiica lui Mihai
Cantacuzino, mare spătar în Ţara Românească.
Tatăl său era frate cu domnitorul Mihai Racoviţă.
A fost cămăraş de ocne, vistier şi mare logofăt.
Căsătorit cu Maria, fiica lui Ion Buhuş mare
logofăt. A avut două fete: Ilinca şi Nastasia.
Primeşte ca zestre moşia Grozeşti, unde era şi
locuinţa. În vara anului 1737, când austriecii au
ocupat mai multe ţinuturi ale Moldovei dinspre
munte, R. s-a închinat acestora, dar pe ascuns
transmitea informaţii domnului Grigore al II-iea
Ghica. Pentru acest lucru s-a bucurat de trecere
din partea domnului. În anul 1763, împreună cu
soţia sa Maria şi cu fiica lor Ilinca, refac Biserica
„Buna Vestire" din Târgu Ocna, ridicată de Ion
Buhuş mare logofăt. O înzestrează şi cu teren
cumpărat de la Ştefan Buhăescu biv vei comis,
loc pentru care se va judeca el şi fiica sa, timp de
câteva decenii, cu locuitorii din Târgu Trotuş.
Grigore al III-iea Ghica va atribui locul trotuşe­
nilor pe motiv că ar fi fost moşie domnească.
Pentru refacerea şi înfrumuseţarea bisericii s-au
cheltuit 56 de pungi cu galbeni. Biserica este
cunoscută până astăzi sub numele de Biserica
O Biserica „Buna Vestire" (.. Răducanu").
,,Răducanu". Vedere cu pridvorul şi turnul-clopotniţă

_ ,a https://biblioteca-digitala.ro
 BISERICA „BUNA VESTIRE" (,,RĂDUCANU") -
al III-lea Ghica va considera
răsuflată dania făcută lui Ştefan
Buhăescu22•
Radu Racoviţă lasă acest loc
fiicei sale Ilinca, dar domnii îl vor
atribui ocnenilor şi trotuşenilor
ca fiind loc domnesc. Petrachi
Videli, în 1775, şi soţia sa Ilinca,
în 1783, se vor judeca cu târgo-
veţii. Procesul se mai judeca şi în
1796 fără ca mănăstirea să mai
poată reintra în stăpânirea acelui
loc.
Pentru că mănăstirea nu
avea nici o moşie la acea dată,
Ilinca, fiica lui Radu Racoviţă,
vrea să-i dăruiască moşia
Grozeşti. Intenţia sa este
O Iisus Hristos, veche icoană din secolul al
XIX-iea
https://biblioteca-digitala.ro
contestată de sora sa, Anastasia
visterniceasă.
La 1 martie 1798, Ilinca
Racoviţă păhărniceasă revine cu o
a doua scrisoare dată Mănăstirii
„Buna Vestire". Ea arată că a fost
lăsată după moartea tatălui său
Radu Racoviţă vel logofăt, epitrop
al acestei mănăstiri, în care calitate
reface mănăstirea şi chiliile care au
ars „în vremea oştirii", pe la 1788
(n.n.), făcând iconostas nou. Con-
firmă şi dania tatălui său asupra
unei jumătăţi din imaşul târgului
Trotuş, care nu a fost recunoscută
de Grigore al III-lea Ghica. Despre
procesul pentru acest loc am mai
O Maica Domnului cu pruncul Iisus, veche
icoană din secolul al XIX-iea, după celebra
„Portaitissa" de la Mănăstirea lviron
19 -
 I
BISERICA .BUNA VESTIRE" (.RĂDUCANU")
Ilinca Palade. 24
Mănăstirea
a avut puţine
moşii şi, nu de puţine ori, a fost
obligată să se judece în lungi
procese pentru unele locuri primi-
te ca danii. A avut un număr
apreciabil de ţigani care lucrau la
ocne şi pentru care mănăstirea
primea însemnate cantităţi de
sare.
Mănăstirea „Răducanu" a
fost închinată Mănăstirii Iviron de
către Ion Buhuş, pe la sfârşitul
secolului al XVII-lea, şi reînchi-
nată, în 1777, de Ilinca Racoviţă,

OBiserica „Buna Vestire" (.. Răducanu").

Vedere din est

scris deja. Pentru că sora ei,

Anastasia visterniceasă, cu fiicele
sale, Ilinca şi Catrina, şi ginerii ei,
Constantin Palade spătar şi
Iordache Ruset paharnic, contestă
această danie, Ilinca Racoviţă
acordă mănăstirii satul Prăjeşti,
lângă apa Siretului, în ţinutul
Roman, cu biserică, case, mori şi
1O sălaşe de ţigani. După moartea
sa, sora sa Anastasia poate alege
între Grozeşti şi Prăjeşti, mănăs­
tirii rămânându-i una dintre cele
două moşii. 23
După moartea Ilincăi O Casetă cu moaştele martirilor: Triton,
Racoviţă, moşia Grozeşti va Pantelimon, Mina şi Paraschevi cea nouă,
moaşte aduse de la Sfântul Munte Athos, în
rămâne în stăpânirea Anastasiei
secolul al XVIII-iea
visterni-ceasă, iar apoi a fiicei sale

- 20
https://biblioteca-digitala.ro
 BISERICA „BUNA VESTIRE" (,,RĂDUCANU") -

OBiserica „Buna Vestire" (..Răducanu"). Vedere aeriană din nord

soţia paharnicului Petrachi Videli, o poziţie superioară a Mănăstirii

cu moşii, case şi ţigani. La 1
martie 1798, patriarhul Grigore al
V-lea confirmă închinarea. 25 Deşi
unificate administrativ, înainte de
1700, cele două mănăstiri au avut
pe scurte perioade de timp
egumeni diferiţi.
Pentru Mănăstirea
,,Răducanu" documentele con-
semnează egumenii Eroftei (1701),
Parthenie (1702) şi Neofit (1707). 26
În 1786 este amintit Iosip, preot la
această mănăstire. 27
Din bogatul fond de
documente existent putem sesiza
„Precista" atât prin numărul mare
de egumeni greci sau români
atestaţi, cât şi prin preponderenţa
daniilor acordate sub denumirea
generică de „Mănăstirea de la
Ocna" sau „Precista-Răducanu':
care se referă aproape în toate
cazurile la această mănăstire. Cele
două mănăstiri deţineau 74 de
moşii şi părţi de moşii în 9 ţinuturi
al Moldovei. 28
Ctitorul Bisericii „Buna
Vestire': marele logofăt Ion Buhuş,
era fiul lui Nicolae Buhuş mare
logofăt. Acesta cumpărase, în

https://biblioteca-digitala.ro
2, _
 ' '
https://biblioteca-digitala.ro
https://biblioteca-digitala.ro
 I
BISERICA .BUNA VESTIRE"
O Biserica „Buna Vestire" (.. Răducanu"). Pisania din 1763, cu text chirilic ~i francez
perioada 1663-1667, mai multe
părţi din moşiile Bogdăneşti,
Hârtăneşti, Grozeşti, Bahna şi
Nicoreşti, ultimele trei fiind în
hotar cu moşia Ocnei. Ion Buhuş a
fost cămăraş de ocne, în 1694-
1695, mare logofăt şi caimacam, în
perioada 1700-1710, şi hatman în
1711-1714.29 A murit înainte de
1716. A fost căsătorit cu Maria,
fiica lui Chiriac Sturza mare
paharnic şi cu Ileana, fiica lui
Dumitraşco Ştefan-Ceaurul mare
logofăt, după 1703. A avut trei
copii, din care Catrina şi Andrei
morţi de tineri, iar Aniţa căsăto­
rită cu Mihai Sturza.
Nepoata sa, Maria, una
dintre fiicele hatmanului
Alexandru Buhuş, s-a căsătorit cu
- 24
https://biblioteca-digitala.ro
(.RĂDUCANU")
Dumitraşcu mare stolnic, fiul
marelui vistier Gheorghe Ursache
(ctitorul Mănăstirii „Precista''.).
După moartea soţului ei, în 1711,
Maria se va recăsători cu Radu
Racoviţă, fost cămăraş de ocne în
1725, jitnicer, clucer, iar mai târziu
chiar mare logofăt.
În anul 1763, marele logofăt
Radu Racoviţă, fiul hatmanului
Dumitraşcu (fratele domnului
Mihai Racoviţă) şi al Ilincăi (fata
spătarului Mihai Cantacuzino),
căsătorit cu Maria Buhuş, fiica
marelui logofăt Ion Buhuş, va
reface şi împodobi, aproape
integral, Biserica „Buna Vestire",
reparând în acelaşi timp şi zidurile
mănăstirii. 30 El se consideră
ctitorul acestei biserici, după cum
 BISERICA „BUNA VESTIRE" (,,RĂDUCANU") -
glăsuieşte pisania care se află
deasupra uşii de la intrarea în
pridvor: ,,Leat 7271 / veleat 1762 /
Mult pre dulcelui Hristos/ robii tăi
cei credincioşi iaca / şul tău au
zidit foarte l-au împo / dobit
lumina dar ace cerească prin / ruga
ta să moştinească Radu Racoviţ /
vel log. cu a lui soţ Maria ctitori
sântu / cu fiica lor Ilinca la această
beserică / pre sfântă. P. V. / Apres
avoir regie les / fortunes publiques
ges [j'ai] donne des le~ons / aux
plus grands politiques. Mai 20" 31 •
Este singura biserică din
ţară cu text francez în pisanie,
dovadă că marele logofăt Radu
Racoviţă era un boier cult pentru
vremea sa şi bun cunoscător al
treburilor politice. Se poate să fie
O Mănăstire fortificată, a adăpostit în 1821
Olimpiotul, în retragere spre Mănăstirea Secu
https://biblioteca-digitala.ro
o aluzie la misiunea diplomatică
încredintată de Ioan Mavrocordat,
în 1743, ia Constantinopol. 32 Acest
text fran-cez, ce pare un distih din
Voltaire, se potriveşte uimitor şi cu
destinul omului politic Costache
Negri, care şi-a găsit odihna de
veci la câţiva paşi de intrarea în
biserică. Mai amintim şi stema
Ţării Româneşti care apare gravată
în piatră deasupra uşii pronao-
sului, dovadă a relaţiilor familiilor
acestor ctitori, Buhuş şi Racoviţă,
cu rudele lor din Ţara Românească.
Mănăstirea a trecut şi prin
momente dificile, datorită războa­
ielor şi jafurilor făcute de trupe
invadatoare: tătari, poloni, aus-
trieci, turci. La puţini ani de la
întemeierea mănăstirii, în 1686, un
detaşamentele de eterişti conduse de Iordache
25 -
 I
BISERICA .BUNA VESTIRE"
O Biserica „Buna Vestire" (.. Răducanu"). Casa
detaşament de soldaţi polonezi din
armata regelui Ioan Sobieski pradă
satul Ocna. 33 În 1717, Mihai
Racoviţă cheamă în ajutor pe
tătari în confruntarea cu cătanele
austriece care ocupaseră
Mănăstirea Caşin. Tătarii au
prădat cumplit şi zona Ocnei,
incendiind biserica de lemn
„Sfânta Cuvioasa Parascheva" şi
jefuind celelalte biserici ale locali-
tăţii. 34 La sfârşitul secolului al
XVIII-lea, în cursul războaielor
austro-ruso-turce, târgul Ocna va
fi ocupat de aus-trieci şi ruşi şi
devastat de turci. În 1772, Divanul
Moldovei, la porunca lui Rumian-
ţev, întăreşte mănăstirii de a lua
120 de drobi de sare pe an de la
- 26
https://biblioteca-digitala.ro
(.RĂDUCANU")
parohială (1940)
Ocne, după vechile privilegii. În
1771, turcii au invadat localitatea
Ocna, au ars târgul şi mănăstirea
şi au luat actele acesteia. 35 În tim-
pul războiului austro-turc din
1788, austriecii au ocupat salinele.
Naturalistul austriac Baltazar
Hacquet, a găsit târgul ars de
turci. Nici bisericile, cu excepţia
Bisericii „Răducanu", nu au fost
cruţate. 36
În luna iulie 1821, un
detaşament de 800 de eterişti
condus de Iordache Olimpiotul şi
Ioan Farmache ocupă mănăstirea,
dar iminenţa unui atac turcesc
asupra oraşului Târgu Ocna îi
determină pe eterişti să se retragă
spre Mănăstirea Secu. 37 În urma
 BISERICA „BUNA VESTIRE" (,,RĂDUCANU") -

O Biserica „Buna Vestire" (.. Răducanu"). Vedere din sud-vest. În plan apropiat, clopotul din 1810,
cu inscripţie în limba greacă

27 -
https://biblioteca-digitala.ro
 I
BISERICA .BUNA VESTIRE" (.RĂDUCANU")
lor pătrund turcii care pradă
orasul
, , devastează si
si , Mănăstirea
,,Răducanu ".
În 1864, la scurtă vreme
după secularizarea averilor mănăs­
tiresti mănăstirea cu clădirile
dim'p;ejurul ei erau să devină loc
de cazarmă pentru ostaşii desti-
naţi cu paza deţinuţilor şi numai
stăruinţele unor persoane influ-
ente pe lângă diversele autorităţi
în drept au îndepărtat pericolul
acestui proiect. De asemenea, în
timpul Primului Război Mondial, O Biserica „Buna Vestire" (.. Răducanu").
casele egumeneşti ale fostei Plan de situatie. Releveu executat de arhi-
mănăstiri au servit ca depozit tectul Mihail ·M. Popescu, în Iuţi ţii acuarelă,
pentru provizii şi muniţii, dar au în 1916.
scăpat ca prin minune de bombar- Climent Mihăilescu (1864-1872),
damentele inamice. 38 arhimandrit Ghenadie Merişescu
Nu este lipsit de interes (1872-1873) şi protosinghelul Iosif
faptul că la această mănăstire Nicolau (1873-1885). În 1885,
functiona o scoală în limba greacă episcopul Melchisedec numeşte la
în c;re, pe I~ începutul veacului al Mănăstirea „Precista" un preot de
XIX-iea, se pregăteau tineri pentru mir, iar după 5 ani este numit tot
cariera preoţească. 39 În cămăruţa un preot de mir şi la Mănăstirea
de deasupra pridvorului (başca) Răducanu" 40 • Prin Legea clerului
erau păstrate cărţile, unele dintre "
mirean si seminariilor din 1893
ele foarte vechi şi valoroase. cele do~ă biserici vor forma două
După secularizarea averilor parohii urbane, care s-au păstrat
mănăstirilor închinate a fost până astăzi.
numit tot câte un singur egumen, Deoarece biserica suferise
dintre călugării români, pentru numeroase stricăciuni în greu
cele două mănăstiri. Aceştia au încercatul an 1821, arhimandritul
fost: arhimandritul Policarp Procopie, între anii 1843 şi 1853, a
Popescu (1863), iconom Vasile făcut reparaţii la biserică (acoperi-
Ştefănescu (1864), arhimandrit rea cu tablă, pictarea interiorului),

- 28
https://biblioteca-digitala.ro
 BISERICA „BUNA VESTIRE" (,,RĂDUCANU") -

O Biserica „Buna Vestire" (.. Răducanu"). Faţada sudică. Releveu executat de arhitectul Mihail
M. Po eseu, în tus si acuarelă, în 1916
J

O Biserica „Buna Vestire" (.. Răducanu"). Plan. Releveu executat de arhitectul Mihail M.
Popescu, în tus si acuarelă, în 1916

29 -
https://biblioteca-digitala.ro
 I
BISERICA .BUNA VESTIRE" (.RĂDUCANU")

OBiserica „Buna Vestire" (.. Răducanu"). Secţiune longitudinală. Releveu executat de arhitectul
Mihail M. Popescu, în tuş şi acuarelă, în 1916
cât şi la clădirile anexe. 41 Preotul de naştere din Tg. Ocna, om politic
Coman Vasilescu, în broşura şi cu mare influenţă în acea vreme.
Unchiul şi nepotul, ne dă Astfel că cu această sumă de bani
amănunte despre alte reparaţii ale s-au făcut următoarele înbunătă­
mănăstirii: ,,Aşa chiar la începutul ţiri: S-a acoperit biserica Răducanu
acelui an (1874) Unchiul meu, în cu tablă iar chiliile de la suszisa
urma interventiei, , a stăruintelor
si , biserică, s-au acoperit cu şindrilă,
ce a depus pe lângă Onor Minister atât cele de la poarta mare, cât şi
al Cultelor şi Instrucţiunii publice cele de la poarta mică, şi deaseme-
pentru reparaţie şi alte înbunătă­ nea s-a acoperit cu şindrilă şi
ţiri, aceasta datorită înrâuririi clopotniţa începută şi ridicată până
Generalului Radu Mihail care era deasupra zidului dar n-a fost
- 30
https://biblioteca-digitala.ro
 BISERICA „BUNA VESTIRE" (,,RĂDUCANU") -
terminată, precum şi grajdul, apoi acoperiş) şi s-au finalizat lucrările
s-a făcut zaplazuri de scânduri de de restaurare în interior, inclusiv a
jur împrejurul acestei biserici şi în picturii bisericii.
partea din spre apus de malul Biserica „Răducanu" este un
rau luz, 'T'
A
1.ro tuş.„42 monument reprezentativ pentru
Ultima reparaţie este de barocul târziu moldovenesc.
dată recentă. Din 1998 şi până în Biserica este de plan triconc, cu o
2011, sub îngrijirea preotului turlă pe naos şi cu turn-clopotniţă
paroh Ioan Vasile Panţâru, s-a pe pridvorul vestic. Ca tip struc-
refăcut exteriorul bisericii (faţadă, tural biserica aparţine unei familii
: fu!anltil.:
J!ft~tU .. ~r,\ttJlil~
G'- -
- T•~~KJl, -

OBiserica „Buna Vestire" (..Răducanu"). Secţiuni transversale prin pronaos şi clopotniţă.

Releveu executat de arhitectul Mihail M. Popescu, în tuş şi acuarelă, în 1916

31 -
https://biblioteca-digitala.ro
 I
BISERICA .BUNA VESTIRE"
O Biserica „Buna Vestire" (.. Răducanu").
Amvonul
larg răspândite în arhitectura din
Moldova din a doua jumătate a
secolului al XVIII-iea: ,,Sfintii
Teodori"-Iaşi (1761), Bălineşti­
Neamţ (1765), Berzunţi (1774),
Doljeşti-Roman (1774) ş.a. 43
Această biserică, a cărei structură
interioară iniţială nu este cunos-
cută, înglobează pe cât se pare şi
elemente dintr-un edificiu mai
vechi (cel al lui Ion Buhuş).
Istoricul D. Constantinescu
remarcase un lucru interesant
referitor la acest monument şi
anume că: ,,această biserică -
văzută pe dinafară - pare a fi din
secolul al XVIII-Zea, iar pe dinăun­
tru formează nota caracteristică a
- 32
https://biblioteca-digitala.ro
(.RĂDUCANU")
bisericilor lui Vasile Lupu şi
anume: 1. Dela planul poligonal şi
cel stelat - văzute în afara cupolei
- în interior se trece la planul cir-
cular, pe baza unui sistem de con-
strucţie, care constă din suprapu-
nerea de arcuri încălecate, care se
strâmtează cu cât merg în sus, pe
cel din urmă rând de arcuri înăl­
ţându-se cupola şi - 2. Peretele
care desparte naosul de pronaos e
suprimat în partea sa de jos şi e
sprijinit pe două coloane foarte
puternice, dând nastere
, la trei
deschideri în forma arcadelor, pe
sub cari se trece dintr-o încăpere în
alta, aşa cum se prezintă cazul la
Trei Ierarhi, Colia, Hlincea,
Biserica Domniţelor etc."44
Aceste aspecte identificate
de istoricul G. Balş sunt încă o
dovadă a apartenenţei bisericii de
secolul al XVII-iea. Cu prilejul
refacerilor din 1763, modificările
care au afectat faţadele au fost
după caracteristicile barocului
moldovenesc aflate atunci în
perioada de maximă înflorire.
Pridvorul, deasupra căruia se
ridică clopotniţa, este boltit în
boltă mănăstirească cu penetra-
ţiuni. Scara ce duce la clopotniţă
este aşezată pe partea nordică a
pridvorului, în interiorul unui
turnişor alipit. Deasupra pridvo-
rului se găseşte o cămăruţă în
 BISERICA „BUNA VESTIRE" (,,RĂDUCANU") -

O Biserica „Buna Vestire" (,,Răducanu"). Vedere generală cu interiorul bisericii. De remarcat

cele două coloane care separă pronaosul de naos

33 -
https://biblioteca-digitala.ro
 I
BISERICA .BUNA VESTIRE" (.RĂDUCANU")

O Biserica „Buna Vestire" (.. Răducanu"). Iconostasul, de o rară frumuseţe

- 34
https://biblioteca-digitala.ro
 BISERICA „BUNA VESTIRE" (,,RĂDUCANU") -

O Biserica „Buna Vestire" (.. Răducanu"). Tabloul votiv. În plan apropiat, Maria logofeteasa şi
Radu Racoviţă mare logofăt, iar în plan depărtat, Ilinca şi Petrache paharnic (2011 ).

care călugării păstrau cărţile chenare în muluri, dar fără carac-

vechi care erau în număr apre-
ciabil în secolele XVIII-XIX.
Pronaosul este boltit în calotă
sferică, iar naosul are boltirile
obisnuite
, moldovenesti.
' Arcatu-
rile zidului dintre naos şi pronaos,
ferestrele, atât înăuntru cât şi
înafară, sunt însemnate prin
arcuri frânte.Acest zid este sus-
ţinut de două coloane aşezate pe
un soclu masiv. Capitelele greoaie
au muluri de un aspect mai mult
sau mai puţin clasic. Uşile au
tere bine definite. 45
Faţada are o decoraţie mult
mai simplă decât a celorlalte
biserici din aceeaşi grupă.
Caracteristic este brâul în formă
de tor simplu care înconjoară
clădirea. Ferestrele de pe peretele
vestic al pridvorului au arcaturile
în plin cintru, reprezentând o
excepţie faţă de celelalte. Turla
naosului, octogonală, cu colonete
în unghiuri, are o bază stelată cu
opt vârfuri şi o a doua bază

35 -
https://biblioteca-digitala.ro
 I
BISERICA .BUNA VESTIRE"
pătrată, împodobită cu arcaturi de
un slab relief.
Turla prezintă 4 ferestre, iar
pe laturile care nu au ferestre,
apar, sub formă rudimentară,
contra-forturi mici, aşa cum se
întâlnesc şi la biserica de la
Berzunţi (1774). 46
Turnul-clopotniţă are
colţurile teşite şi prevăzute cu mici
contraforţi, asemănători celor de
pe turla naosului.
Biserica a fost zugrăvită la
1763 şi din nou, la 1811, de
zugravul Mihail Paninopol, prin
grija arhimandritului Meletie.
Devastată de turci la 1821, biserica
pare a fi repictată sau cel puţin
O Clopotul din 1810, turnat la Sf. Munte Athos,
cu inscripţie în limba greacă
- 36
https://biblioteca-digitala.ro
(.RĂDUCANU")
pictura refăcută în 1830, odată cu
iconostasul. Pe peretele vestic al
pronaosului, deasupra uşii dinspre
pridvor, este pictat tabloul votiv.
D. Constantinescu remar-
case că acest tablou se suprapune
peste alte două tablouri mai vechi
şi că la început fuseseră pictaţi
doar doi ctitori, Radu Racoviţă şi
Maria logofeteasa cu biserica în
mâini. Ulterior au fost pictaţi
Petrache paharnic şi Ilinca. Ultima
pictură datează din vremea egu-
menului Pricopie. Sub bisericuţa
din tabloul votiv apar pictate două
inscripţii, una mai mare (,,Ctitori
Sfintei mânăstiri aceştie / carele
s 'au zugrăvit de al doilea prin /
Meletie arhimandritul la leat/ 1811
de Mihail Paninopol zugrav/" iar
peste aceasta alta scrisă cu litere
albe (,,Această biserică s 'au
zugrăvit şi s'au / meremetisit de
Sfinţia sa pă-rintele / arhimandritul
Procopief". 47 În apropierea acestui
tablou, în partea dreaptă, apare
arhiman-dritul Procopie, în timpul
căruia s-au făcut reparaţiile.
Pictura este, însă, mediocră.
Pe lângă iconostasul sculptat
în lemn, de o mare frumuseţe şi
comparabil cu cel aflat la Mănăs­
tirea Bistriţa, comandat de Ilinca
Racoviţă pe la 1777 şi refăcut pe la
anul 183048, amintim stranele,
baldachinul şi câteva obiecte de
 BISERICA „BUNA VESTIRE" (,,RĂDUCANU") -

O Carte poştală ilustrată, Tg. Ocna, Mormântul

lui Costache Negri, Editura Librăria Iancu
Fachs, Tg.-Ocna, Circulată: anul 1915

cult nedatate, dar care sunt foarte O Biserica „Buna Vestire" (,,Răducanu").
vechi. Iconostasul este alcătuit din Lespede de marmură, cu inscripţie slavonă
din 3 decembrie 1711, prin care Pavăl şi Buhuş
4 regiştri, cel inferior cu 4 icoane au construit chiliile cu pivniţă, grădina cu pomi
mari împărăteşti, al doilea cu 12 şi zidul de piatră din jurul mănăstirii
icoane praznicale, al treilea cu 12
icoane ale sfinţilor apostoli, iar
ultimul cu 12 icoane mici ale
profeţilor, în medalioane rotunde,
în total 40 de icoane. Colonetele şi
suprafeţele mari care separă
regiştri sunt acoperite de dante-
lării de sculpturi în lemn. Un potir
de argint suflat cu aur a fost
dăruit de ctitori (Radu Racoviţă,
Maria, Petrache şi Ilinca), iar o
cruce de argint a fost donată de
Ilinca Racoviţă.
Din cele trei clopote ale
bise-ricii, cel mare, turnat la
Muntele Athos, cu o inscripţie în
limba greacă (din 1Onoiembrie
1810), este expus în faţa bisericii. O Biserica „Buna Vestire" (,,Răducanu"). Stela
„S-a reînnoit a patra oară clopotul funerară ridicată de Elena Cuza şi fii săi, în
cel mare al sfintei mănăstiri 1877. Pe spatele monumentului funerar, numele
fostului secretar personal a lui Alexandru Ioan
Răducanu, din evlavioasa Ocna, cu Cuza, Baligot de Beyne

37 -
https://biblioteca-digitala.ro
 I
BISERICA .BUNA VESTIRE"
cheltuiala prea cuviosului arhi-
mandrit chir Meletie şi egumenul
acestei mănăstiri, şi a ieromona--
hilor Gheorghe, Visarion şi a
tuturor, cu metalul şi banii Elisa-
vetei din Ocna, spre pomenirea lor.
1810, nov. 10". Cel din turnul-
clopotniţă este mult mai mic şi de
dată recentă.
În pridvor, pe peretele estic,
vom întâlni o lespede de marmură,
datând din 3 decembrie 1711, cu
următoarea inscripţie în slavonă:
„Acastă marmure scrisu'sa ca să
s(e) ştii c'am I izvoditu dinu ceapul
morile de'nu sus prea Slănicu cu
Pav(?). I Fost-amu şi îdenatu [de]
O Baldachinul şi vechi obiecte de cult dăruite
fostei mănăstiri
- 38
https://biblioteca-digitala.ro
(.RĂDUCANU")
cătră d(u)mnealui Buhuş vel-
log(o)făt de am I făcut cu d(u)m-
nealui înpreună acastă m(ă)n(ă)s­
tire. I Făcut-am cu a me cheltu-
ial(ă) I chili(i)lea dela poartă şi
chiliile cu pivniţă del(a) Api,
grădina I cu pomii acestu părete de
zidu pără la portiţî, I ca să fiu
veşnic ctitoru în ve(ci)... I vleat 7220
[=1711} Dechemvrie 3". 49
Tot în pridvor, pe peretele
din stânga intrării în pronaos, se
găseşte piatra funerară a arhi-
mandritului Procopie (1851).
În exterior, lângă peretele
sud-estic al bisericii, se găseşte
mormântul marelui om politic şi
scriitor, Costache Negri (1812-
1876). Doamna Elena Cuza şi
Baligot de Beyne au adăugat
mormântului o modestă stelă fu-
nerară cu inscripţia: ,, Văduva lui
Vodă Cuza cu iubiţii săi fii la C.
Negri. Durere eternă spre pome-
nire, 11 octombrie 1877". Pe spate,
în franceză, omagiul lui Baligot de
Beyne: ,,A C. Negri".
Maria Cantacuzino-Enescu,
în Umbre şi lumini, evocă cu
emoţie pe marele dispărut: ,, Vin
apoi zidul vechi de incintă, din
piatră, năpădit de muşchi şi ierburi,
turnurile joase şi cimitirul însorit al
bisericii Răducanu. Biserică şi
cimitir particular, în care se vor
odihni mai târziu (astăzi) Costachi
 BISERICA „BUNA VESTIRE" (,,RĂDUCANU") -
O Casa praznicală, fostă casă parohială şi
şi Catinca Negri şi sora lor Zulnia
Sturdza, alături de familia Rosetti
Răducanu, fondatorii bisericii. Trei
cruci simple din lemn, cu inscripţii
sobre, indică locul de odihnă
veşnică al acestor mari figuri de
altădată". 50
Vechii ctitori, cu deosebire
Ilinca Racoviţă, dăruiesc mănăs-
tirii moşii, robi ţigani, mori,
dughene, case, cărţi bisericeşti cu
ferecă-tură din argint, potire ş.a.
Logofătul P. Cantacuzino
aduce de la Mănăstirea Radu
Vodă din Bucureşti un polican-
dru, cu inscripţie grecească din
1690, iar Catinca Negri dăruieşte
două Evanghelii cu ferecătură din
argint.
Biserica posedă şi un bogat
fond de carte veche. O parte din
acest fond a fost preluat, încă de
pe la sfârşitul veacului al XIX-
lea, de Biblioteca Academiei. 51
https://biblioteca-digitala.ro
fost sediu al Protoieriei Târgu Ocna
Astăzi, Biserica „Răducanu"
mai păstrează din impresionantul
fond de carte veche de odinioară
un număr de 53 cărţi vechi, din
care 38 cărti, românesti
, si, 15
greceşti. Din cele 38 de cărţi
româneşti, 5 sunt din secolul al
XVIII-iea, iar 33 din secolul al XIX-
lea. Cele mai vechi sunt: Triod din
1731, Liturghie din 1774 şi Mineu
din 1778. Ca tipuri de carte
întâlnim: Apostol (2), Triod (5),
Penticostar (1), Liturghie (2),
Antologhion (3), Octoih Mare (1),
Octoih Mic (1), Mineu (19), Psaltire
(1), Molitvenic (1), Cazanie (1),
Aghiazmatar (1). După locul de
tipărire avem: Buda (5), Râmnic (7),
Bucureşti (5), Iaşi (5), Mănăstirea
Neamţ (3), Sibiu (1) şi Sankt Peter-
sburg (1). În cazul cărţilor greceşti,
13 sunt din secolul al XVIII-iea şi 2
din secolul al XIX-iea. Cele mai
vechi cărţi sunt: Mineu din 1754,
39 -
 I
BISERICA .BUNA VESTIRE"
O Preotul paroh Ioan Vasile Panţîru şi ÎPS
Ioachim, Arhiepiscopul Romanului şi
Bacăului, cu prilejul resfinţirii bisericii (2012)
Evanghelie din 1754 şi Penticostar
din 17 61. Ca tipuri de carte
întâlnim: Mineu (12), Evanghelie
(2) şi Penticostar (1), iar după locul
de tipărire: Ioanina (6) iar celelalte
fără loc precizat.
Pe o Evanghelie de Iaşi, din
1762, putem citi următoarea
însemnare: ,,Această sfântă Evan-
ghelie am dat-o şi am afiorisit-o la
sfânta noastră mănăstire din târgul
Ocnei unde se cinsteşte hramul
Arhiepiscopia
Romanului şi Bacăului
Protoieria Oneşti
O Preotul paroh Ioan Vasile Panţîru, cu
prilejul susţinerii unor conferinţe teologice
dedicate mitropolitului Antim Ivireanul (2016)
- 40
https://biblioteca-digitala.ro
(.RĂDUCANU")
Bunei Vestiri şi s-au făcut şi s-au
ferecat cu argint, precum se vede,
de mine păcătoasa Ilinca
·t~,,sz
R acovz,a .
Se mai păstrează incinta
vechii mănăstiri, cu zid de 5,20 m
înălţime, pe trei laturi (E, N, V),
prevăzut cu metereze, un turn cu
gang boltit, prevăzut cu porţi
masive de stejar, în partea estică a
incintei, casa praznicală (cu 3
camere, sală de mese şi foişor) şi o
magazie din piatră.
Numeroşii călători români şi
străini care au vizitat, în ultimile
trei secole, oraşul Târgu Ocna au
remarcat existenţa Mănăstirii
,,Răducanu". Medicul şi naturalis-
tul austriac Balthazar Hacquet
(1788), preotul secui Geg6 Elek
(1836), Mihalic de Hodocin (1849),
Costache Negruzzi (1852), Maria
Cantacuzino-Enescu (sec. XX),
George Sion-Gherey (1882),
Alexandru Vlahuţă (1901), Mihail
Sadoveanu (1903), Nicolae Iorga
(1904), George Călinescu (1962) şi
multi, altii
, fac referiri sumare sau
mai ample referitoare la această
mănăstire. 53
După desfiinţareavechii mă­
năstiri, Biserica „Buna Vestire"
(,,Răducanu") a avut slujitori devo-
taţi şi destoinici, care s-au preocu-
pat deopotrivă de a asigura hrana
spirituală enoriaşilor săi, dar şi de
 BISERICA „BUNA VESTIRE" (,,RĂDUCANU") -

a administra cu pricepere atrag atenţia trecătorilor, cu un

patrimoniul edilitar şi cultural
moştenit 54 •
Este de admirat efortul
preotului paroh Ioan Vasile
Panţîru, a membrilor Consiliului
parohial, a enoriaşilor, a meşte­
rilor si
, artistilor
, care au contri-
buit la restaurarea vechii ctitorii
a boierilor Ion Buhuş şi Radu
Racovită,, dând o înfătisare
, ,
demnă de trecutul şi valoarea sa
istorică şi culturală. Biserica
„Buna Vestire" (,,Răducanu") se
înfătisează astăzi, enoriasilor ei si
' ' ' '
tot mai numeroşilor turişti
vizitatori, ca un lăcaş frumos,
maiestos, cu zidurile vechi ce
interior sobru dar cu un frumos
iconostas si
, valoroase icoane si ,
obiecte de cult, un loc de
rugăciune şi de pelerinaj, un loc de
înaltă trăire duhovnicească. Prin
poziţia sa pitorească, pe o terasă de
gresie de 10 m înălţime care
domină malul stâng al Trotuşului,
prin incinta fostei mănăstiri şi
frumuseţea bisericii, prin existenţa
mormântului marelui om politic şi
patriot Costache Negri, loc de
pelerinaj anual, acest monument
istoric constituie, fără îndoială, un
punct de atracţie pentru cei care
vizitează oraşul Târgu Ocna.

O Biserica „Buna Vestire" (.. Răducanu". Vedere generală dinspre râul Trotuş

41 -
https://biblioteca-digitala.ro
 I \ol \ol

MANASTIREA IVIRON
(SFÂNTUL MUNTE ATHOS)
M „Adormirea Maicii
ănăstirea Iviron, cu hramul

Domnului" 55 , este aşezată în

partea de nord-est a peninsulei athonite,
la ţărmul Mării Egee, şi a fost întemeiată
de Ioan Iviritul, general bizantin, originar
din Iviria (Georgia), între 980 şi 983. Deşi
distrusă în mai multe rânduri, Mănăstirea
Iviron şi-a păstrat locul al treilea în
ierarhia athonită până în zilele noastre,
după Marea Lavra şi Vatoped.
Ea conservă un inestimabil tezaur care
cuprinde: peste 150 de cutii de argint şi
racle cu moaşte de la diferiţi sfinţi,
muzeul şi biblioteca care adăpostesc
valori nepreţuite: obiecte de artă, peste o Biserica „Sfânta Treime". Vedere aeriană
2.000 de manuscrise şi cca 20.000 de cărţi,

Planul Mănăstirii lviron

şi legenda
1. Intrarea Domnului
principală ,,Portăriţa"
a) Intrarea 10. Paraclisul
secundară Cinstitului
2. Arhondaricul Înaintemergător
3. Katholikonul 11. Sinodikonul,
4. Trapeza Biblioteca nouă şi
5. Agheasmatarul Skevofilakionul
6. Clopotniţa 12. Chiliile
7. Bucătăria monahilor
8. Biblioteca 13. Turnul de
9. Paraclisul apărare
Icoanei Maicii
După Sfântul Munte Athos, Chilia Buna Vestire,
Schitul „Sfântul Dimitrie" - Lacu, Sfântul Munte
Athos, f.a., p. 45

- 42
https://biblioteca-digitala.ro
 MĂNĂSTIREA IVIRON -

CapeArapis

~
Esfigmenou
Oura upoli iii iii Cape Agios Theodori
• Fra gokaste11cfhila nd ariou Vatopediou
Zografouili iii Pantokratoros
Konstamonitou iliili K iii Stavronikita
Dovhiaru iii aryes iii
Xenofondos ■iii Koutloumousion
Agiou Panteleimonos iii iii iii lviron
Xiropotamou ■ Dafni iii {h~~~~ţ~lou
Simonos Petras iii iii
Megistis
Osiou Grigoriou iii
iii Lavra
Dionysiou iii L.
Agiou Pavlou M. Athos
Cape
Ttmiou Prodos
Cape Pines
O Hartă. Sfântul Munte Athos şi mănăstirile sale
de minuni: Maica Domnului „Pirovo-
în georgiană, greacă, ebraică, slavonă şi litissa" (,,Împuşcata"), ,,Eleovritissa"
latină, dintre care multe incunabule sau (,,Izvorâtoarea de untdelemn"), ,Junghia-
ediţii princeps. Între documentele de ta", ,,Antifonitria", ,,Vimatarissa"
valoare se numără: o evanghelie pe per- (,,Ctitoriţa"), ,,Paramithia". 47 Ca şi celelalte
gament din sec. XIII, 31 evanghelii pe mănăstiri din Sf. Munte, şi Mănăstirea
pergament din sec. XIII-XIX, 45 manu- lviron a supravieţuit şi prin ajutorul dat
scrise pe pergament cuprinzând chestiuni de domni ai Ţării Româneşti (Neagoe
bisericeşti din sec. XIV-XIX, 174 manu- Basarb, Radu Mihnea, Matei Basarab,
scrise cu materii profane din sec. XIX-XX, Mihai Vitezul) sau a unor boieri munteni
două evanghelii pe hârtie din sec. al şi moldoveni. Şerban Cantacuzino a
XVII-lea şi 772 manuscrise de muzică ctitorit, la 1680, paraclisul unde se
bisericească din sec. XIV-XIX. Mănăstirea păstrează cel mai de preţ odor al mănăs­
adăposteşte mai multe icoane făcătoare tirii: icoana făcătoare de minuni a Maicii

43 -
https://biblioteca-digitala.ro
https://biblioteca-digitala.ro
https://biblioteca-digitala.ro
 IMĂNĂSTIREA IVIRON
O Mănăstirea lviron. Vedere generală dinspre mare
Domnului (,,Portaitissa"; ,,Portăriţa"),
datând din secolul al IX-lea.
Mănăstirea Iviron a avut numeroase
metocuri în Ţara Românească şi Moldova
printre care se numărau şi Mănăstirile
,,Precista" şi „Răducanu" din Târgu Ocna.
O Mănăstirea lviron. Biserica „Sfântul Ioan
Botezătorul"
- 46
https://biblioteca-digitala.ro
Mănăstirea „Precista" a fost închinată de
vistierul Gheorghe Ursache, pe la 1681,
iar Mănăstirea „Răducanu" de marele
logofăt Ion Buhuş, după 1700, ambele
mănăstiri având o administrare comună
până la secularizarea averilor mănăs­
tirilor închinate, din 1863.
Mănăstirea Iviron păstrează aproape
2.400 de documente româneşti privitoare
la moşiile metocurilor sale din Ţările
Române. Circa 622 de documente privesc
Mănăstirile „Precista" şi Răducanu" şi
metocurile lor (Schitul Runcul, biserica
din Grozeşti, Schitul Pănceşti, biserica din
Prăjeşti, toate în jud. Bacău). Parte din
documentele acestor mănăstiri au ars, în
1788, când turcii au dat foc târgului Ocna
şi doar o parte din ele au putut fi salvate
de călugării greci. Cercetătorul Florin
 MĂNĂSTIREA IVIRON -
Marinescu a reuşit să publice un impu-
nător catalog, în două tomuri, cu titlu:
POYMANIKA EffPA<l>A TOY AfIOY
OPOYL APXEIO IEPA.L MONH~:
IBHPQN (Documente româneşti de la Sf
Munte. Arhiva Sfintei Mănăstiri Iviron),
Atena, 2007, punând la dispoziţia specia-
liştilor un imens tezaur documentar
(2384 de documente). Domnia sa,
împreună cu un grup de călugări de la
Mănăstirea Iviron, condus de egumenul
Vasilios, a vizitat în câteva rânduri oraşul O Mănăstirea lviron. Biserica „Buna Vestire".
Târgu Ocna. Istoria celor două mănăstiri Naosul. În plan depărtat, frumosul iconostas.
târg-ocnene este astăzi mai bine cunos- În Sfântul Altar, aşezată pe un tron,
cută datorită accesului la documentele se află Icoana făcătoare de minuni a Maicii
româneşti din arhiva Mănăstirii Iviron. Domnului „Vimatarissa"

. ·..
..
···---

-----:. . .,
-~ \
-1
I
i

.... :••'
..//
,

O Celebra icoană făcătoare de minuni Maica O Icoana Iisus Hristos, pictată de Teofan
Domnului cu Pruncul (.. Portaitissa") Cretanul (1535-1545).

47 -
https://biblioteca-digitala.ro
 I Inscripţii şi însemnări
privitoare la Mănăstirea „Raducanu"
TtOÂllEMllO', El', T1]V U1)9EV't"1K1]V Kai iEpav
Inscripţii Til'l)Tt]V µov11v T1]', iEpapxaiK1]', Tp11100', TO'I)
♦ Pisanie (deasupra usii de la intrare în PaOOll Boi;pooou Teapa TO'I) tuyEVEO" TllTOll
pridvor). - ,,Velet 7271. Maică pre dulcelui ap):OVTO', Kupiou Ilouppo'l)Âou
Hristos / robii tăi cei credinciosi / lacasul tău KavTaKOll~tJVO'I) Kai loyo9tTou 0111
O"llVOpoµ11'o Ilaimou Ka9tJyouµtvouTO'I)
am ziditu/ foarte l-au împodobitu/ lu~ina,
Ki:q>alltJvmou 1690". (,,Se dăruieste acest
dar ace cerească / prin ruga ta să mostiniască /
policandru sfintei si domnesti mă~ăstiri si
Radu! Racovit vei log(ofăt) / cu a lui ~otie
sfintei arhiereşti T~ăimi a R~dului Voevod de
Maria ctitori ~ântu I cu fiica lor Ilinca I~
către preacucemicul boer domnul Pârvul
acastă biserică presfăntă. / P.V. mai 20. Apres
Cantacuzino şi logofăt cu ajutorul lui Paisie
avoir regie le(s) fortunes publiques / Ges (j'ai)
stareţul chefalonit 1690".
donne des lec;ons aux plus gra(n)ds politiques
♦ Pe un potir de argint suflat cu aur. -
Mai 20 l(i)at 7271 (= 1763)".
„Rad(ucanu) Rac(oviţă) Maria, Petru, Elena
♦ Pe o marmură zidită jos în peretele dinspre
250 (dramuri)".
răsărit, în pridvor. - ,,Acastă marmure
♦ Pe o cruce de argint prea frumos lucrată.
scrisu-sa ca să s(e) ştie c'am izvoditu dinu
- ,,Ilinca Racovită".
ceapul morile de'nu sus prea Slănicu cu
Pavă!. Fost-amu şi îdenatu (de) cătră
♦ Pe clopotul cei' mare (expus în fata
bisericii). - ,,H MErAAH KAMIIANA
d(u)mnealui Buhuş vei log(o)făt de am făcut
nn; IEP(Al:) MON(A:ETIPH:E) TOY
cu d(u)mnealui înpreună acastă m(ă)n(ă)stire.
EYr(ENE:ETATOY) TN OKN TY
Făcut-am cu a me cheltuial(ă) chili(i)lea dela PAAYK(A)NAANAKAINEI:E 0H EK
poartă şi chiliile cu pivniţă del(a) Api, grădina TETAPTO:E A IIAN AAIIAN TY
cu pomi i acestu părete de zidu pără la portitî, IIANOC(IOTA TOY)
ca să fiu veşnic ctitoru în ve(ci) ... vleat 7220, APX(I)MA(NAPITOY) KYP MEAET(IO:E)
[=1711] Dechemvrie 3". IBH(PITH:E) KAI HrYM(ENON) TY
♦ Jos, în dreptul pragului, deoparte şi de alta. AYT(OY) MONA:E(TH)P(H:E) KAI rPM
- ,,KThvl KCH " ♦ În pronaos, deasupra IEQPBY:E. O Tf!N Tf!NCAYC KAI
uşii, tabloul votiv. - ,,Răducanu Racovită vei
PY<l>ETI TH:E OKNE:E AIHNEKE:E
MNHMOCYNON AYTON 1810
logofăt; iar în stânga Maria logofeteasa '
NOE(M)B(PIOY) 1". (,,S-a reînnoit a patra
Buhuşoaia, ţinând după tradiţia ctitoricească
oară clopotul cel mare al sfintei mănăstiri
biserica în mâni, aducând-o ca un prinos lui
Răducanu, din evlavioasa Ocna, cu cheltuiala
Dumnezeu; lângă Răducanu Petrachi vei
prea cuviosului arhimandrit chir Meletie si
paharnic; iar lângă Maria Ilinca Racovită
egumenul acestei mănăstiri si a '
păhărniceasa. Toti sunt îmbrăcati cu h~inele
ieromonahilor Gheorghe, Vîs~rion şi a
vremii în care trăiesc, adecă: cu giubele,
tuturor, cu metalul şi banii Elisavetei din
anteree, malotele cu blană, pe cap căciuli
Ocna, spre pomenirea lor. 1810, nov. 10".
împodobite mai mari de cât fesurile, iar în
• Pe o piatră de mormânt din pridvor roasă
picioare papuci".
în parte de călcături. - ,,NI. KA
♦ Pe un policandru, într-o bască din turnul
IIPOKOIIIO:E EE IBHPQN
bisericii. - ,, t Ăq>11:po'l)Tlll 6 ;aprov APXIMANAPITH:E TETP AP TEIA

- 48
https://biblioteca-digitala.ro
 BISERICA „BUNA VESTIRE" (,,RĂDUCANU") -
NOYXOAHN HrOYMHNEYI:AL
AIINOYI:BN 0AAIIT YMOI: KAI
HA0EIIPEI:BYT .... I:TONTYMBON ...
HN MOIPAN ArPEYI:AN ... AIIPIAII:Y
1851 EN ... T!lN OKN!lN". (,,Învinge
Procopie din Ivir, arhimandrit ... mormântul
... şi-a urmat destinul ... aprilie 1851, Ocna".)
♦ Pe mormântul lui Costachi Negri. -
,,Văduva lui Vodă Cuza cu iubiţii sei fii, lui C.
Negri durere eternă spre pomenire, 11
Octombre 1877. A. C. Negri. A. B. D. B 1877.
K.N." ,,Catinca Negri, născută 1810,
d(e)c(edată) 1903".
Însemnări
♦ Pe un Triod de Râmnic din 1731 Iulie 20.
A. - ,,t Să să ştiia că acastă carte ce să
cheamă triod o au cumpărat Gavril Tăranulu
drept cincisprăzece lei. O am dat po~ană la
Săhăstrieia Dărmăneştilor, unde este hramul
Sf(i)ntei Troiţă să-m fie pomană Gavriil,
Sanda, monah Dionisie si fii lor Ionită, Pavă!,
Gligore, Dumitru, Mihă1lă şi părinţi{o lor:
monah Sava, Todosie, Ion i Tinca, Mărie,
Parasca, Alexandra şi tot neamul lor. Să le fie
pomană în vecu în anul di la zidire(a) lumii
velet 7253 (= 1745), în zilele lui Ion Voivod.
Iară cine să va întă(m)p(l)a să o furi sau să o
vănze sau să ascunze slovele sau să le raze
sau să le strice cu niscare meşteşuguri sau or
în ce feli a vre să o pră o răsipască dela
Sf(â)nta Troiţe cu gănd desăvărşit să fie
ana8ima, să fie blăstămat de Sf(â)nta Troite
şi de Maica Precistă şi de cei 12 apostoli, <le
cei 318 de oteţ sf(i)nţi di la săborul din
Nichie şi de toţ sf(i)nţii. Să pătimască ca Inda
şi ca Arie şi ca Avisalon şi ca Ham şi de
smerenie(a) noastră încă să fie ne(e)rtat unul
ca acela precum şi mai sus s'au auzit, fiind
egumen şi preuţ de beserică Clement
Pahomiia wT m.1,GwTo~ er 111,~dHG8h K08d~s~ 1
Amin. Amin. Amin, u(n)de să cinsteşte şi să
prăznueşte spre Sf(â)nta Troiţă, nacalnicu
ermonahu Pahomiia mai miculu tuturoru
https://biblioteca-digitala.ro
Jetu 7249 (= 1741) în ţara Moldov(ei)
Dărmăneşti - Ocni, muntele Lapoşi hramul
sf(â)nta Troiţă. Amin".
• B. - ,,Să să ştie de căndu am venit eu
Inochentie la schitul Dărmănesti vălătu 7303
veleatea 1795. Inger de flor(i), D(om)ne (?) de
măr şi au ascultat spre mine". [1 „Şi pe alte
cărţi aceleaş litere, fără le putea da dezlegarea
cuvenită" - nota lui C. Bobulescu].
• Pe o Evanghelie de Veneţia din 1754. -
,,Ilapov 9tJov Km Euayyd,10,; aqnEpco9tJ T'll<;
-ro 1Epov µovaaT11p1ou -r11i; 'OKVa<; Exovoµan
't1]<; 1l1tEpayiai; 9EO'tOK1l 1tapa 9u XP1l<Jl]µOOTJ
9u Kup Krovmavoivu I:uyiu1yytJ 9u Eţ
'ImaVVl]vmv ll\JIVE Maiu 9 txi tiaxia-ru
KalllViKU Klll 1]î1JµEVU 911,; au911a µoV1],;.
(,,Această evanghelie dumnezăiască si sfântă
este închinată sfintei mănăstiri de I~ Ocna, cu
hramul Preasfintei Născătoare de Dumnezeu,
dăruită de domnul prea bun Constantin
Suiulgiu din Ioanina 1754 mai evlaviosului
Calinic stareţ al acestei mănăstiri".)
• Pe un Octoih de Veneţia din 1754. - ,,Erei
Nicoară" (= 1773)
• Pe un Mineiu - August de Râmnic din
1780. - ,,Aceste doâsprezece menei le-au dat
dum(nea)ei păh(ărniceasa) Ilinca
Racoviţo(a)i(a) la mănăstire(a) dum(i)sali
Raducan la velet 1790 Dec(hem)v(ri) 24 dni".
• Pe o Evanghelie de Iaşi din 1762. -
„t Aceste sfântă evanghelie am dat-o si am
afiorisit-o la sfânta mănăstirea noastră din
Târgul Ocnei unde se cinsteşte şi să
prăznueste hramul sfintei Bunei Vestiri si
s'au fere~at cu argint precum se vede de 'mine
păcătoasa Ilenca Racoviţă".
• Pe un Penticostar de Râmnic din 7293 ( =
1785). - ,,Acest penticostar este a sfantei
bisărici a Precisti de aici de Tărgul Ocnei
metoh a Ivirului şi este cumpărat de mine în
noao lei 1790 Iul(ie) 7 Apx1µav6p19tJ<;
MEÂE'tlO<; 6 OKVt]<; 6 lf}t]pl'ttJ<;"
(,,arhimandritul Meletie de la (mănăstirea)
Ocna a Iviritilor".)
♦ Pe Mineiu - Februar de Râmnic din 1779.
49 -
 I BISERICA .BUNA VESTIRE"
- ,,Aceste doâsprezăci minei s'au dat la
mănăstiri(a) dum(isa)li Raducanu la văleat
1790 Deche(m)vr(i) 24".
♦ Pe Mineiu - Noembrie de Râmnic din 1778.
- ,,Acesti minee înpreună şi cu cele
unsprăzece minei s'au dăruit de mine la
mănăstirea noastră, ce iaste la Ocnă în care să
prăznuiaşte hramul Bunei-Vestiri pentru
pomenirea la leat 1791 Ghen(ar) 25 I. Cara ci.
c.vţn. (?)"
♦ Pe un Octoih de Bucureşti din 1792. - ,,El(
TO>VTOU MEUT\1) 11'Y1lµEV1l TO>V iEprov
µovai;Tptcov T1]', Ţ1) 'IfhptTll El( 7tOOÂECO',
µncol(lEi; El( yEVolli; T1l mlmvou 1793 µ xai
TO tocoaa 'Ilio Tl]V El(J(Â.1] mav T1l Pa61JKav1J"
(,,Din ale lui Meletie egumenul sfintelor
mănăstiri ale Iviritului din oraşul Metohes din
neamul talianului în 1793 şi am dat-o bisericii
Răducanului".)
• Pe o Liturghie de Iaşi din 7267 (= 1759). A.
- ,,Să se ştie cănd m'am săvărşit preot eu
Gheorghii în sf(â)ta episcopie (a) Cernăutului
de episcopul Danii) Vlahovici anul 1797 '
fevr(uar) 15, în Duminică lăsatului sec de
bră(n)ză. Să să stie când m'am săvârsit eu
preot Ştefan M~ga în sfânta episcopi~ (a)
Cernăuţului de episcopul Daniil Vlahovici
anul (1)803, în Duminica Tuturor Sfintilor".
♦ B. - ,,Să afieroseşti acastă sfântă ca~te la
schitul Laposul, unde să prăznueste hramul
S(fintei) Troiţă de robul lui D(u)~nezeu
păharnicul Dinu) Cantimir spre pomenirea
trecuţilor din viiaţă robii lui D(u)mnezeu
ieromonahul Ghenadie, Ioan, sanda si tot
neamul 1828 Fevruarie 17". ' Grigorii Bogoslov, Is. Hs., de Necolai Miterteu
♦ Pe Mineiu - Iunie de Râmnic din 1780. A.
- ,,S'au legat cu cheltuiala me Meleti -
arhimandrit Iviritu 1798 Fevruarie 17".
♦ B. - ,,Acest meneiu iasti a sfentei
mănăstiri Răducanul şi s'au scris ca s(ă se)
ştiia 1807 Oct(om)v(ri) 4. Veniamin -
erodiacon".
♦ C. - ,,Să s(e) ştie căndu am fost eu dascal
Pav(ă)lache al triile rănd 1802 Iuli 20". [383, I,
f. 373] • D. - ,,Să (se) ştie de cănd au vinit
- 5□ https://biblioteca-digitala.ro
(.RĂDUCANU")
Muscalii în Moldova la 1806 No(e)mv(ri) 20,
şi au şăzut nebătăndu-s(e)".
♦ Pe cartea Sfântului Ioan Zlataust de Kiev
din 7282 (= 1774). - ,,C-14 KHHr8 recnAbl
lo4H4 344TC\"CT4rO A4PCTl!8IO l!OllblllHOE 11pEMla
lo4H8 C1>1H8 npECl!blTEp4 1'114aHM4
Op8W4HCH4rO CKHT4 MOH4fH Hbl KEHEAHKT4
1803 rOA4 i'll4°1s:l 21 AH€".
♦ Pe un Mineiu slavo-român cu tipicul în
româneşte fără început. - ,,C-14 KHHr4
r44r04EM4E MHHEla HpEMOH4X' ••• dpcEHiia A4H4r4
34 8c8owHr POAHTE4'h Hf'h 1815 rOA4 MCll,4
1'114pTH20 AHE ". [,,La fel altă însemnare făcută pe
o carte din 1818" - nota lui C. Bobulescu].
♦ Pe Mineiu - Martie de Buda din 1804. -
„Aceste doaosprezeci minei sint cu(m)părati
de mine smeritul ieroshimonah Mihail si
drept 1600 (sic) lei adecă ona sută sasă;ăci lei
si dati sfinte besărici, unde să prăz~uesti
hramul Sfintei troiţii la schitul Dărmă~eşti,
mu(n)tele Lapoşul poe(a)ne Ru(n)ci, ţinutul
Bacăului, ocolul Tazlăului Sărat ci este mitoh
sfinti episcopii Romanului. Şi ori carii ar
îndrăzni să le ei sau să le înstreineză fără de
ştire(a) episcopii să fii supt blăstămul
Sfinte(i) Troiţă şi de ipiscupul de Roman şi de
mine păcătosul si nu să vază fata lui Hristos
la înfricoşată judecată. Eu nac~lnic vlădica
stăpân 1815 Noe(m)vre 16. Amin, Amin.
Mihail ieroshimonah, de Maica Precisti de
sf(i)ntul Ion Botezătoriu, de Cosma, Ion
Damaschin, Iosif monah, Tofan monah,
Mitrofan, Deodor Studit, Ion Zilatuust,
(?), care si chipurile sint tipărite în fiesti
carile di~tru aceste cărţi". '
♦ Pe Mineiu - Mai de Buda din 1805. - ,,Iar
cine ar îndrăzni să ei vreunul de(n)tru aceste
doaosprezăci minei să fii supt blăstămul ci
serii la luna lui Marti. Amin. Amin. Amin.
Mihail ieroshimonah igumin sf(â)tului schit
Dărmăneşti". [,,Această însemnare se află şi pe
alte tomuri" - nota lui C. Bobulescu].
♦ Pe Vieţile Sfinţilor de pe Ianuarie de Neamţ
 BISERICA „BUNA VESTIRE" (,,RĂDUCANU") -
din 1812. - ,,Acastă sfăntă carte iastea lui
monahu Misail - monah din sfănta mănăstire
Ne(a)mţului la sfăntul schit Lapoşul, ce este
în ţinut(u) Bacăului pe apa Trotuşului în
ocolul Tazlăului Sărat în poiana Runci, unde
să cinsteşte şi prăznueşte hramul Sfinti
Troiţă spre a sa vecnica pomenire şi a tot
ne(a)mu lui. Iară cine ar îndrăzni a o
înstreina dela numitul schit să fii supt canon
neertat pănă cănd o va întoarce iarăş la locul
eii 1818 lunii 20. Mihail ieroshimonah".
[,,Însemnare ce se află şi pe alte tomuri" - nota lui
C. Bobulescu].
• Pe Mineiu - Martie de Veneţia din 1755. -
,,Aceste minei este legat de al doile pren
Paisăi arhimandritul la valet <lila Hristos
1836 Chenar 21. Vasăli Condre - psalt;
Paisios - iros(hi)m(o)niavf'. ♦ Pe Mineiu -
Iunie de Neamţ din 1846. - Apz1µavopiTTt1,
AaµaaK11v61, 'Il}11pmov" (,,Arhimandritul
Damaschin al Iviritilor") 1843".
• Pe primul tartaj al Mineilor de Neamţ din
1846, imprimat într-o inimă. - ,,Antonie
arhimandrit".
♦ Pe Mineiu - Octomvrie de Râmnic din
1776. - ,,'El( 't"1]', iEpa1, µOVll', Pa01JKUV1l 't"1]',
z1:1µ&V1]', EV 't"V ayopa1, 't"COV OKVcov
M0Miama1, N1:roq>1't" u:pµovaz". (,,De la
sfânta mănăstire Răducanu situată în Târgul
Ocnii a Moldovii. Neofit ieromonah".
♦ Pe un Octoih mic slavon din secolul al
XVIII-iea. - ,,Acasta cartea să numeşte
octoih (e) a robului (lui) D(u)mnezău ierei
Grigori Acovecu (?)"
• Pe un Triod din secolul al XVIII-iea. -
,,Ace(a)st(ă) sfăntă şi dumnezăe(a)scă carte ce
se numeste triodu".
Fond de carte vechi: Triod de Râmnic din
1731; Liturghie de Bucureşti din 1741;
Apostol de Buzău din 1743; Octoih de
Venetia din 1754; Evanghelion din 1754;
Penticostar din 1754; Mineiu-Septembrie de
Venetia din 1754; Mineiu-Octombrie de
Veneţia din 1754; Mineiu-Martie de Veneţia
din 1755; Mineiu -Aprilie de Veneţia din
https://biblioteca-digitala.ro
1755; Liturghie de Iaşi din 1759; Minei de
Veneţia din 1761; Penticostar din 1761;
Evanghelie de Iaşi din 1762; Mineiu-
Februarie de Veneţia din 1769; Sfântul Ioan
Zlataust de Kiev din 1774; Liturghier de
Sankt Petersburg din 1774; Mineiu-
Octomvrie de Râmnic din 1776; Mineiu -
Noembrie de Râmnic din 1778; Mineiu-
Februar de Râmnic din 1779; Liturghie de
Bucuresti din 1780; Mineiu-Iunie de Râmnic
din 1780; Mineiu -August de Râmnic din
1780; Penticostar de Râmnic din 1785;
Octoih de Bucuresti din 1792; Mineiu-Martie
de Buda din 1804;' Mineiu-Aprilie de Buda din
1804; Mineiu-Iunie de Buda din 1804;
Mineiu-August de Buda din 1804; Mineiu-
Septembrie de Buda din 1804; Mineiu-
Noembrie de Buda din 1804; Mineiu-Ianuarie
de Buda din 1805; Mineiu-Februarie de Buda
din 1805; Mineiu-Mai de Buda din 1805;
Mineiu-Iulie de Buda din 1805; Mineiu-
Decembrie de Buda din 1805; Evanghelie de
Buda din 1812; Vietile Sfintilor pe Ianuarie de
Neamţ din 1812; Apostol d~ Bucureşti din
1820; Mineiu-Iunie de Neamţ din 1846;
Aghiazmatar de Iaşi din 1846; Triod de Buda
din 1848; Penticostar de Neamţ din 1848;
Molitvenic de Buda din 1853; Mineiu-
Decembrie de Sibiu din 1856; Liturghier de
Neamt din 1860; Octoih mare de Buda din
secol~! al XIX-iea; Psaltire de Iaşi din secolul
al XIX-iea; Cazanie de Iaşi din secolul al XIX-
lea; Antologhion de Iaşi din secolul al XIX-
lea; Triod de Râmnic din secolul al XIX-iea;
Octoih mare de Bucureşti din secolul al XIX-
lea; Octoih mic de Bucureşti din secolul al
XIX-iea.
Sursa: Corneliu Stoica, V alea Trotuşului,
Enciclopedie, Ediţie de lux, Oneşti, Editura
Magic Print, 2017, p. 622-624. În aceeaşi
lucrare se pot găsi şi toate documentele
referitoare la Mănăstirea „Răducanu"
(vezi p. 415-439).
51 -
 I
Note
' Pentru bibliografia privitoare la biserică, vezi
Nicolae Stoicescu, Repertoriul bibliografic al
localităţilor şi monumentelor medievale din Moldova,
Bucureşti, 1974, p. 863. Pentru istoric şi bibliografia
la zi, vezi Corneliu Stoica, Valea Trotuşului.
Enciclopedie, Ediţie de lux, Oneşti, 2017, p. 622-624;
(în continuare: VTE) şi Corneliu Stoica, Istoria
ilustrată a oraşului Târgu Ocna, Ediţia a II-a, Oneşti,
Editura Magic Print, 2009, p. 160-167. Autorii
următoarelor lucrări: Costache Negruzzi (Peleri-
nagiu la Târgul Ocnei, în "Gazeta de Moldavia", 8
sept. 1852); Georgie Sion-Gherey, Târgul Ocna, în
,,Buciumul Român", m, 1881, p. 570-576; Teodor T.
Burada (Biserica Buna Vestire din Tg. Ocnei a lui
Răducanu-Racoviţă, în RIAF, 1885, voi. V, fasc. I, p.
170-173); Th. Atanasiu, protoiereu, op. cit., p.
452-453; Gh. Ghibănescu, Ştiri relative la câteva
biserici din Tîrgul Ocnei, în ,,Arhiva", VI, 1895, p.
341-343; Marele dicţionar geografic al României (voi.
II, Bucureşti, 1899, p. 314); Anuarul din 1909,
Bucureşti, p. 373; G. Balş , Bisericile moldoveneşti din
veacurile al XVII-iea şi al XVllI-lea, Bucureşti, 1933,
p. 250-252; Coman Vasilescu (Istoricul bisericii
Mănăstirea Răducanu, Bucureşti, 1933, p. 5 ),
Anuarul Episcopiei Romanului (Bucureşti, 1936, p.
162-163; în continuare: AER); Grigore Tabacaru,
Bisericile Bacăului, în „Publicaţiile Ateneului
cultural din Bacău", nr. 6-7, Bacău, 1932, p. 19; Dr.
Emanuil Anca (Medic balneolog al Slănicului din
Moldova), Despre Târgu-Ocna ca staţiune climatică,
balneară şi turistică, Cluj, Tip. ,,Ardealul", 1939, p.
20 (biserică ridicată la 174 7 de Răducanu Racoviţă);
Vasile Drăguţ, Dicţionar enciclopedic de artă
medievală românească, Bucureşti, 1976, p. 302 ş .a. îl
consideră pe marele logofăt Radu Racoviţă ctitorul
acestei biserici, construită la 1725, 1747 sau la 1762
(după textul pisaniei). Doar N. Stoicescu (vezi
Repertoriul bibliografic... , p. 863), D. Constantinescu
( Ctitorii mănăstirii Răducanu, Iaşi, 1942, p. 5) şi
Florin Marinescu (POYMANIKA EITPAif>A TOY
ATIOY OPOTI: APXEIO IEPM: MONm: IBHPON,
(Documente româneşti de la Sf Munte. Arhiva Sfintei
Mănăstiri !viran), Atena, 2007, tom I, p. 51; în
continuare: Florin Marinescu, Arhiva Sfintei
Mănăstiri !viran) îl consideră pe marele logofăt
Nicolae Buhuş adevăratul ctitor al bisericii, la 1664.
Data pisaniei, cu veleatul 7271 mai 20, a fost
calculată greşit, 1762 în loc de 1763. Monument
- 52 https://biblioteca-digitala.ro
istoric: Lista monumentelor istorice (2010); cod: BC-
II-m-A-00910.02 (Monitorul Oficial, P. I, Nr. 670
bis/l.X.2010, p. 413).
' Câteva sute de documente din Arhiva Mănăstirii
Iviron sunt rezumate în impozant catalog de
documente realizat de Florin Marinescu.
' Florin Marinescu, Arhiva Sfintei Mănăstiri Iviron,
tom. I, p. 373-374, nr. 590. Precizăm că toate
rezumatele din acest catalog sunt în limba greacă.
• Catalogul documentelor moldoveneşti, IV,
Bucureşti, 1970, p. 407, nr. 1842 (în continuare:
CDM).
' Ibidem, p. 275-276, nr. 1221.
'Florin Marinescu, Arhiva Sfintei Mănăstiri
Iviron, tom. I, p. 302-303, nr. 594.
' CDM, IV, p. 445, nr. 2029.
' Florin Marinescu, Arhiva Sfintei Mănăstiri Iviron,
tom. I, p. 305, nr. 400 şip. 305-306, nr. 401.
' CDM, V, p. 26, nr. 98.
"Ibidem, p. 45, nr. 178.
"Ibidem, p. 129, nr. 500.
" Florin Marinescu, Arhiva Sfintei Mănăstiri
Iviron, tom. I, p. 313, nr. 420; CDM, V, p. 170, nr.
659.
"BAR, Arhiva 1610 (Preot C. Bobulescu, Valia
Trotuşului, Inscripţii şi material documentar), voi. I,
f. 366. În continuare: C. Bobulescu, Arhiva 1610.
Întreaga arhivă Bobulescu este prelucrată şi
publicată în întregime în lucrarea noastră, Valea
Trotuşului. Enciclopedie, Ediţia a II-a, Oneşti, Editura
Magic Print, 2008, în capitolul Monu la Muntele
Athos la Centrul de Cercetări Neogreceşti din Atena,
în „Anuarul Institului de Istorie şi Arheologie „A.D.
Xenopol" Iaşi, XXVI/1, 1989, p. 505. Împreună cu
documentele aflate în ţară, cam tot atâtea, apreciem
la circa 1300 documentele referitoare la cele două
mănăstiri. Să nu uităm de documentele arse de turci
pe la 1788 pentru a ne putea face o părere despre
mulţimea proprietăţilor celor două mănăstiri.
Pentru o prezentare generală a arhivei de la
Mănăstirea mente istorice. Pentru inscripţiile fostei
Mănăstiri „Răducanu" vezi p. 456-457.
" Florin Marinescu, Arhiva Sfintei Mănăstiri
Iviron, tom. I, p. 240, nr. 241.
"Ibidem, p. 266, nr. 303.
" Ibidem, p. 324, nr. 590.
" Ibidem, p . 272, nr. 319.
" Ibidem, p . 243-254, nr. 271.
 BISERICA „BUNA VESTIRE" (,,RĂDUCANU") -
"Ibidem, p. 281-282, nr. 339.
"' Ibidem, p. 373-374, nr. 590.
" Ibidem, p. 343, nr. 508.
" Gh. Ghibănescu, Târgu Ocna. Studiu istoric, în
,,Arhiva", II, 1890-1891, p. 619-623, nota B.
" Florin Marinescu, Arhiva Sfintei Mănăstiri
Iviron, tom. I, p. 430-431, nr. 738.
24
Ilinca Palade este menţionată ca stăpâna
moşiei în Condica liuzilor, din 1803.
25 Informaţie furnizată de domnul Florin
Marinescu.
" Florin Marinescu, Documente româneşti de la
Sf Munte. Arhiva Sfintei Mănăstiri Iviron, I, p. 58.
"' Ibidem, p. 59.
" Florin Marinescu, Documente româneşti de la
Sf Munte. Arhiva Sfintei Mănăstiri Iviron, I, p.
53-55. Calculul aparţine cercetătorului Florin
Marinescu. Unele moşii, cum este cazul moşiei
Grozeşti, deşi donate de ctitori, nu au intrat în
stăpânirea mănăstirii. Cele două mănăstiri
stăpâneau 74 de moşii sau părţi de moşii. Lista
completă la Corneliu Stoica, Biserica „Adormirea
Maicii Domnului'') (,,Precista'') (În. 1662; 1860),
Oneşti, Editura Magic Print, 2018, p. 48-49, nota
17.
" N. Stoicescu, Dicţionar al marilor dregători din
Ţara Românească şi Moldova, sec. XN-XVII,
Bucureşti, 1971, p. 360.
,. D. Constantinescu, op. cit., p. 6-7; Octav-
George Lecca, Familii boiereşti române, istorie şi
genealogie (după izvoare autentice), Bucureşti, Ed.
Libra, 2000, p. 486.
' 1 D. Constantinescu, op. cit., p. 4; Melchisedek,
episcopul, Notiţe istorice şi arheologice adunate de
la 48 monastiri şi biserici antice din Moldova,
Bucureşti, 1885, 127-128; N. Iorga, Inscripţii din
bisericile României, voi. l 1, Bucureşti, 1905, p. 28 (în
continuare: N. Iorga, Inscripţii). Vezi Teodor T.
Burada, op. cit., p. 171-173 şi AER, p. 162. Pisania a
fost transcrisă şi de preotul C. Bobulescu, Arhiva
1610, voi. I, f. 367. Data corectă este 1763 şi nu
1762.
" Octav-George Lecca, op. cit., p. 486.
" VTE, p. 415.
" Ibidem, p. 418.
" Ibidem, p. 420.
" Ibidem, p. 423.
" Ibidem, p. 429.
" Corneliu Stoica, Zile de foc la porţile oraşului
Târgu Ocna, Centenarul luptelor de la Coşna şi
Cireşoaia (191 7-2017), Oneşti, Editura Magic Print,
https://biblioteca-digitala.ro
2017, p. 58-71.
" Coman Vasilescu, op. cit., p. 20-22.
" Ibidem, p. 26.
41
Ibidem, p. 18-19.
" Gheorghe Iordache, Icoane târgocnene,
Bucureşti, 1940, p. 41-42.
43
Vasile Drăguţ, op. cit., Bucureşti, 1976, p. 302;
G. Balş, Bisericile şi mănăstirile moldoveneşti din
veacurile al XVII-iea ş i al XVIII-iea, Bucureşti, 1933,
p. 250-252; Grigore Ionescu, Istoria arhitecturii în
România, voi. II, Bucureşti, 1965, p. 221; idem,
Arhitectura pe teritoriul României de-a lungul
veacurilor, Bucureşti, 1982, p. 446.
44
D. Constantinescu, op. cit., p. 1; G. Balş, op. cit.,
p. 250-252;
45
G. Balş, op. cit., p. 228, 241, 250-252, 453-457,
473,489,493,502,507, 520,612, 618,626,633(cu
privire atât la structura bisericii cât şi la diferitele
elemente decorative).
46
Ibidem, p. 250- 252.
47
Taboul votiv îl reprezintă pe Răducanu
Racoviţă vei logofăt, în partea dreaptă, iar în stânga
pe Maria logofeteasa, ţinând după tradiţia
ctitoricească biserica în mâini. Alături apar:
Petrachi Videli, vei paharnic şi Ilinca Racoviţă,
păhărniceasă; D. Constantinescu, op. cit., p. 8-9; cf.
C. Bobulescu, Arhiva 1610, voi. I, f. 367.
43
După preotul Constantin Bobulescu catape-
teasrna ar data de la 1830; vezi supra nota 70.
49
D. Constantinescu, op. cit., p. 5; vezi şi C.
Bobulescu, Arhiva 1610, voi. I, f. 366.
50
Maria Cantacuzino-Enescu, Umbre şi lumini,
Oneşti, Ed. Aristarc, 2000, p. 191.
51
Pe la 1881, I. Bianu prelua pentru Academia
Română o Psaltire veche; cf. Coman Vasilescu, op.
cit., p. 11.
" C. Bobulescu, Arhiva 1610, voi. I, f. 371. Pentru
toate însemnările de pe cărţile vechi de la
Mănăstirea .Răducanu", vezi VTE, p. 456-457.
53
Corneliu Stoica, Istoria ilustrată a oraşului
Târgu Ocna, p. 68-70, 121, 123-126.
53
Lista completă a egumenilor celor două
mănăstiri la Corneliu Stoica, Biserica ,,Adormirea
Maicii Domnului") (,,Precista '?, p . 49, nota 33.
55
Mai multe date despre Mănăstirea lviron se pot
afla în cartea Sfântul Munte Athos, Antologie
realizată şi tradusă de Ierom. Ştefan Nuţescu, Chilia
Buna Vestire, Schitul „Sf'antul Dimitrie"- Lacu,
Sfântul Munte Athos, f.a., p. 45-52.
53 -
 I
Bibliografie selectivă
Arhiva Arhiepiscopiei Romanului şi
Bacăului, Roman, dos. Stat de Personal şi
Functiune, vol. II-III, 2007.
Arhiva Mănăstirii Iviron (Mone
Iviron)(= AMI), Sfântul Munte Athos, Grecia,
n. Colecţia: 1. Documente.
Biblioteca Academiei Române, Bucureşti
(= BAR), Colecţia „Manuscrise-arhivă"; Arhiva
1610, Pr. Constantin Bobulescu, Valea
Trotuşului. Inscripţii şi material documentar, vol.
I, 377 f.; vol. II, 243 f.
Directia Arhivelor Nationale Istorice
Centrale Bucureşti(= DANIC), fond
Ministerul Cultelor şi Instrucţiunii Publice
(1820-1921).
Direcţia Judeţeană a Arhivelor
Nationale Bacău(= DJAN Bacău), fond
Pri~ăria oraşului Târgu Ocna (1846-1968).
*** Anuarul din 1909, Bucureşti, Tipografia
Cărţilor bisericeşti, 1909, p. 371-373, 377-388.
*** Anuarul Eparhiei Romanului, Bucureşti,
Institutul de arte grafice „Marvan", 1936,
448 p.
ANCA, Dr. Emanuil (Medic balneolog al
Slănicului din Moldova), Despre Târgu Ocna ca
staţiune climatică, balneară şi turistică, Cluj,
Tip. ,,Ardealul", 1939, 32 p.
ASACHI, Gh., Fragment istoric, în „Calendar
pentru români", XXX, Iaşi, 1871, p. 25-34.
ATANASIU, Th., protoiereu, Memoriul de
starea bisericilor şi parohiilor ortodoxe din jud.
Bacău, în „Biserica Ortodoxă Română",
Bucureşti, Tip. Cărţilor Bisericeşti, XIV, 1890,
1890-1891,m. 6,p.455-456.
BALS, G., Bisericile moldoveneşti din
veacuri!; al XVII-Zea şi al XVllI-lea, Bucureşti,
1933, 665 p. + 1 h.
BURADA, Teodor T., Biserica Buna Vestire
din Tg. Ocnei a lui Răducanu-Racoviţă, în
,,Revista pentru istorie, archeologie şi filologie",
Bucureşti, 1885, vol. V, fasc. I, p. 170-173.
- 54
https://biblioteca-digitala.ro
*** Chestia domeniului Tîrgului-Ocna,
Bucureşti, Institutul de Arte Grafice „Emi-
nescu", 1900, 61 p.
CONSTANTINESCU, D., Ctitorii
mănăstirii Răducanu, Iaşi, 1942, 9 p. + 1 pl.
DRĂGUŢ, Vasile, Dicţionar enciclopedic de
artă medievală românească, Bucureşti, Edi-
tura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1976, 331 p.
*** Enciclopedia judeţului Bacău, coordo-
nator Emilian Drehuţă,Bacău, Editura Agora,
2007, 496 p.; Ediţia a II-a revăzută şi adăugită,
2008, 671 p.
GHIBĂNESCU, Gh., Ştiri relative la câteva
biserici din Tîrgul Ocnei, în „Arhiva Societăţii
ştiinţifice şi literare din Iaşi", VI, Iaşi, 895, p.
341-343
IORDACHE, Gh., Icoane târgocnene.
Icoane şi privelişti, oameni şi fapte din trecutul
Târgului Genii, Bucureşti, Editura Noastră,
1940, 116 p.
IORGA, N., Privelişti din ţară, Cuvânt
înainte de Zoe Dumitrescu-Buşulenga, Ediţie
îngrijită, note, glosar indice şi tabel
biobliografic de Victor Nedel, Bucureşti,
Editura pentru turism, 1974, 229 p.
N. Iorga, România cum era până la 1918,
vol. II, Moldova şi Dobrogea, Ilustraţii de Alina
Iorga, Bucureşti, 1940.
IORGA, N., Sate şi mănăstiri din România,
Ediţia a II-a, Bucureşti, Editura Libr. Pavel
Suru, 1916, 296 p.
MAPINE1:XOY, <l>Aoplv, POYMANIKA
EffPA<l>A TOY ArIOY OPOYI APXEIO
IEPAL MONHI IBHPQN [Documente
românesti de la Sf. Munte. Arhiva Sfintei
Mănăstiri Iviron], A8HNA, 2007, T6µoc;
npw-wc;, 563 p.; T6µoc; OEVTEpoc;, 672 p.
NEGRUZZI, Costache, Pelerinaj la Târgul
Ocnei, în „Calendar popular", 1853, p. 77-91.
RACOVIŢĂ, Ortenzia, Oraşul Târgu/-
Ocna, în „Revista Societăţii Tinerimea
romana", XIII, 1895, p. 93- 97.
 BISERICA „BUNA VESTIRE" (,,RĂDUCANU") -
*** Sfântul Munte Athos, Antologie
realizată şi tradusă de Ierom. Ştefan Nuţescu,
Chilia Buna Vestire, Schitul „Sfântul Dimi-
trie" - Lacu, Sfântul Munte Athos, f.a., 195 p.
SION-GHEREY, Georgie, Târgul Ocna, în
,,Buciumul Român", III, 1881, p. 570-576.
STOICA, Corneliu, Istoria ilustrată a
oraşului Târgu Ocna din cele mai vechi timpuri
până la 1918, Oneşti, Ediţia a 2-a, revăzută şi
completată, Oneşti, Editura Magic Print, 2009,
360 p.
STOICA, Corneliu, Târgul anilor
romantici, Un secol de istorie ilustrată a
oraşului Târgu Ocna/Town of the romantic
years, A century of Târgu-Ocna illustreted
history, Oneşti, Editura Magic Print, 2013,
112 p.
STOICA, Corneliu, Târgu Ocna, oraş istoric şi
turistic, Ghid turistic, Oneşti, Editura Magic
Print, 2002, 2003, 2005, 2006, 2007, 2009, 2011,
2013, pliant, 24 p.
STOICA, Corneliu, Valea Trotuşului de
odinioară în cărţi poştale ilustrate (1899-1939)/
The former Trotus Valley in illustrated
Surse iconografice
Fotografii:
Ioan Vasile PANŢÎRU: 5, 6a-b, 8a-b, 9, 20b
Daniel POPA (vezi şi: www.targuocna.info:
www.targuocna-portal.ro): 12, 17, 21
Corneliu STOICA: 1-2, 7a-b, 11, 12a, 16a-b, 18a-b,
19a-b, 20a, 21-27, 32, 33-36, 37 a-c, 38-42, 56
Reproduceri:
Arhiva de relevee a Departamentului de Istoria
& Teoria Arhitecturii şi Conservarea Patrimoniului
„Sanda Voiculescu" - Universitatea de Arhitectură
şi Urbanism .Ion Micu" (UAIM) - Bucureşti, Fosta
Mănăstire „Răducanu", Rv 123, Rv 124, Rv 172.
Relevee executate de arhitect Mihail M. Popescu, la
scara 1: 50, în tuş şi acuarelă, în anul 1916: 28, 29a-
b, 30-31. Alte relevee ale bisericii au fost executate
de arhitecţii Lilliana Dinescu (1944), Sebastian
Juster (f.a.) (vezihttp://relevee.uauim.ro). Relevee
https://biblioteca-digitala.ro
postcards ( 1899-1939), Oneşti, Editura Magic
Print, 2014, 400 p.
STOICA, Corneliu, Valea Trotuşului.
Enciclopedie, Ediţie de lux, Oneşti, Editura
Magic Print, 2017, 1064 p.
STOICA, Corneliu, Valea Trotuşului. Ghid
turistic vizual, Oneşti, Editura Magic Print,
2012, 320 p.
STOICA, Corneliu, Zile de foc la porţile
oraşului Târgu Ocna, Centenarul luptelor de la
Coşna şi Cireşoaia (1917-2017), Oneşti, Editura
Magic Print, 2017, 108 p.
STOICESCU, Nicolae, Repertoriul
bibliografic al localităţilor şi monumentelor din
Moldova, vol. 1, Bucureşti, Direcţia
Patrimoniului Cultural Naţional, 1974, 987 p.
STOICESCU, Nicolae, Dicţionar al marilor
dregători din ţara Românească şi Moldova, Sec.
XIV-XVIL Bucureşti, Editura Enciclopedică
Română, 1971, 456 p.
TABACARU, Grigore, Bisericile Bacăului,
Bacău, Tip. Gutenberg, D. Rosenberg, 1932,
36 p.
VASILESCU, Coman, Istoricul bisericii
Mănăstirea Răducanu, Bucureşti, 1935, 33 p.
ale acestei biserici au fost executate şi de arhitectul
Ştefan Balş (1936), iar ultimele relevee au fost
realizate de prof. dr. ing. Mircea Crişan (1999).
MAPIN'ELXOY, <I>},,op[v, POYMANIKA
EffPA<I>A TOY ArIOY OPOYL APXEIO IEPAL
MONHL IBHPQN [Documente româneşti de la Sf.
Munte. Arhiva Sfintei Mănăstiri Iviron], A8HNA,
2007, T6µoc; rrpwrnc;, p. 10-11.
*** Sfântul Munte Athos, Antologie realizată şi
tradusă de Ierom. Ştefan Nuţescu, Chilia Buna
Vestire, Schitul „Sfântul Dimitrie" - Lacu, Sfântul
Munte Athos, f.a., p. 44, 45, 48, 49 ; p. 42a-b, 46a-b,
47a-b-c
STOICA, Corneliu, Valea Trotuşului de odinioară
în cărţi poştale ilustrate ( 1899-1939)/ The former
Trotus Valley in illustrated postcards (1899-1939),
Oneşti, Editura Magic Print, 2014, p. 271, 355, 356,
358,360, ;p, 12, 13, 14, 15a-b,37
55 -
 I
BISERICA .BUNA VESTIRE" (.RĂDUCANU")

Cuprins
Mănăstirea Răducanu - o poartă deschisă către Cer (ÎPS
Părinte Ioachim, Arhiepiscopul Romanului si Bacijului) 3
Cronica unei renaşteri (Yr. J>aroh Ioan Vasile PANŢIRU) 5
Vechi mărturii despre fosta Mănăstire „Răducanu" ........... 1O
Biserica „Buna Vestire" (,,Răducanu"), fosta Mănăstire
„Răducanu") (1694; 1763) ....................................................... 11
Mănăstirea lviron (Sfântul Munte Athos) ............................ 42
Inscripţii şi însemnări privitoare la Mănăstirea „Răducanu"
...................................................................................................... 48
Note ............................................................................................... 52
Bibliografie selectivă .................................................................. 54
Surse iconografice ...................................................................... 55

Coperta:
I.: Vedere generală
din sud-est a Bisericii „Buna Vestire" (,,Răducanu") (Corneliu Stoica)
II: Releveul Bisericii „Răducanu" executat de arhitectul Mihail M. Popescu, la scara 1: 50, în tuş şi
acuarelă, în anul 1916. Faţada principală (vezihttp://relevee.uauim.ro).
III: Releveul Bisericii „Răducanu" executat de arhitectul Mihail M. Popescu, la scara 1: 50, în tuş şi
acuarelă, în anul 1916. Faţada posterioară (vezihttp://relevee.uauim.ro).
IV.: Vedere aeriană din sud-vest a Bisericii „Buna Vestire" (,,Răducanu") (Corneliu Stoica)

- 56
https://biblioteca-digitala.ro
 ~fuLtllt~t:
· JSj,~tiî ." ~nl!eftN/."
-ll•N -
-~1::'f"!J!- -

https://biblioteca-digitala.ro
 T imp de aproape două secole,
mănăstire închinată Mănăstirii
lvirott tle la Sfântul Munte Athos şi de
peste un secol şi jumătate biserică de
mir, istoria acestui lăcaş de cult
însumează trei secole şi jumătate de
trăire şi spiritualitate ortodoxă.

https://biblioteca-digitala.ro