•

SERIE NOUA - IULIE 1995

 •

•
•
•

magazin •

.istoric
„ /""
• ECHIPA REDACŢIONLĂ I
'
Secretar general de redacţi : Ioana Ursu

\
Redactori: Florentina Dolghin; Ioan L ăca st â
Director - redactor şef (responsabil de număr) , Dorin Matei, Doina

CRISTIAN PO IŞ TE AN U
Pascu, Marian Ştefan ,
Secretar de red a cţie: Theodor Lianos
Macheta arti stică: arh. Marian Oproiu
Revistă de cultră Istorică Corectura: Georgeta Apreotesei,
A nul XXIX - n r. 7 (340) Constaţ Avram
iulie 1995 • Dactilo: Floarea Dragne, Tudora Petre
Consilier onorific: Radu Ion Popescu
Bucre strada Ministerului,
ş ti , Editor: Fundaţi Cultraă Magazin Istoric.
nr. 2, parter - Sectorul 1, Oficiul Revistă tip ă rită la A.A.I. - IMPRIMERIA
p oş tal nr. i , Căsuţa po ş tală 1- 702, „CORESI" - · B ucreşt i, director general
Cod 70109, Telefon: 615.02.00, in- Dumitru Constantinescu; director economic
terioare 406, 917 M. Vlădeanu; director M. Soare

SUMAR ·
Istorie şi naţiolte: l.C. Br ă t ia nu . . . . . . . . . . . . . ... . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2
~um a venit la putere Nicolae Ceauşsc . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3
ln Bucreşti, acum 50 ani .. .. . .. ...... : . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8
Guvernul Groza hotărşe - răfuial contiuă!: I. Lăcust .............. ....... 12
Din Moscova, Grigore Gafencu rapoteză ...... . ...............·. . . . . . . . . . . . . . 17
Hotin - Ianuarie 1919. Răscoal sau agresiune?: M.C. Stănescu ............... 22
Moartea lui Stalin văzut de la Washington: Mihai Retegan ......... : . . . . . . . . . . 27
Aca au început relaţi României cu R.F. Germania: Nicolae M. Nicolae .· . . . . . . . 33 •
p ri tanici printre români: Paul Cernovodeanu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 37
ln tâm p lă r l din viaţă ... : ·A. C. Cuza ......................... : . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 4'3
Teodosla N i coriţal: Maria. Magdalena Szekely . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 47
Cronici de familie. Pleşoin : Dan P leşo ianu ............ ............ .......... 53
Aurel Vlaicu - documente inedite: Valeriu Avram . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 56
Banca Naţionlă a României - 115 ani: M. Isărecu, C. Popişteanu ......... \ . . 60
Prima lauretă a Premiului Nobel pentru pace .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 63
Români, unguri şi ... ba ş kir: Virgil Ciocâltan . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 65
Georgia: Zaira Şamhrdze-C l ciu ... ..... .. ...... .. .... .. ...... : . . . . . . . . . . . . 67
Winston Churchill - la stâlpul infamiei?: Franyois Be'darida .... -:-. . . . . . . . . . . . . . 73
Songhai, un Imperiu egal cu al lui Carol cel Mare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 78
Tragedia tăarilo din Crimeea: Evgheni Smirnov . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 82
Mumia ucigaşă ............................................ .... ......... ..... 84
Cucul regal: C. Bucium .. . ........... .....•..... .... ... ... . : ..... , . . . . . . . . . . . 88
Louise de La Valllere - metresa călugriţ: F. Ferrier . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 91
• Cărţi sosite la redacţi. . 21 • Con.cursul
Magazin istoric, ediţa 1995. Răspunrile la
întrebăi. .. 52 • Dialog. cu cititorii . ~ . . . . . . . . . . . . 95
•

•
1 -
•
•
 .
O bijuterie din aur, un nei sale, Teodosia". Acest
pandantiv cu Inscripţe text dovedea, făr putinţă
slavi, a ·fost subiectul unei de tăgad , că „talerul" nu
ample controverse, desfă­ era rusesc, ci moldove-
şurate pe ~rcusl ultl- nesc (Ţar de Sus repre-
mulul veac. începând cu zentând jumătae de
baronul de Chaudolr şi nord a Moldovei Istorice),
A.A. Kunlk, ter~lnâ!d cu chiar dacă, , Pe căi necu-
Octavian Iliescu şi Vale- noscute, dar lesne de bă­
rian L. Clofu, reputaţi spe- nuit, el ajunsese in Rusia,
cia Uşti , in numismatici unde se. găseşt şi astăzi.
sau slavişt de prestigiu, Următoul pas făcut de
şi-au exprimat punctul de certăoi a fost stabili-
vedr~ in legituFă cu rea destinaţ acestei bi-
acestă piesă, destul de juterii. Ea ar putea fi con-
raă prin destinaţ confe- siderată „ca o medalie de
r1tă de comanditarul el.
Enigmatica bijuterie din aur diiruitii
de mare/a vornlc N1coară sotlal sala Interes privat, confeţi ­

Multă vreme s-a conslde- cneaghina Teodosia: aversul' (sus) şi nată la cererea lui Nlcoară
reversul cu inscrip(la slavii oos) pentru a fi oferită soţie

- • •

Chipuri de boieri şi jupânese

• I

•
TEODOSIA NICORŢA . _

ŞI BĂRAŢI •
El
MARIA MAGDALENA SZEKEL Y

rat (unii mal consideră ş i Ţări de Sus, a făcut un sale, ca dar de nută sau
astăzi) că obiectul respec- taler de aur şi cu l anţ de ·cu prilejul unei aniversă
tiv este o mon ed ă. După aur şi l-a dăruit cneaghi- oarecare, intre anii 1616 ş i
citirea parţilă a inscrip- 1620" (Octavian Iliescu).
ţie, s-a vehiculat Ideea că Nîcoar ă vomicul ş i ju- .
„talerul" ar fi fost bătu în pâneasa sa, Teodosla -
Rusia, de prinţul Vaslll dou ă nume legate intre
Oanlilovicî Holmski, căs­ ele printr-o frumoasă po-
torit in 1500 cu marea doab ă, semn al afecţiun
cneaghiă Theodosia, fi- dintre soţi, aş de rar .
ica ţarul ui Ivan III. Oe-a- ates ă în izvoarele
bia la · sfârşitu l secolului noastre medievale. Des-
trecut, s-a produs o modi- pre acestă femele ş i
ficare s ubstanţilă a opini- viaţ el, despre oamenii
ilor, în urma lecturii inte- care au încurajat-o, au
grale a i nscr i p ţie. în tra- iubit-o sau i-au f ăc ut zile
ducere, ea sună astfel : amare va fi vorba în pagi-
„ Ni coa ră , mare vornic al nile de .faţă. •

47
-
 Fat ă slujbă pe lângă un boier spectiva de a rămâne singură
mare, profitând de poziţa so- langă tronul şubred al fiului
de „familie bună " cială a familiei sale, Vasile său, făr dregătoi credin-
t.:.ozonschi s-a dedat la acte cioş de până atunci. Şi, „cu-
. „Teodosia, jupâneasa cin- de violenţă , ta silnicii şi prinsă de mânie", a poruncit
. stitului şi credinciosului boie- crime. Două scrisori adresate ca fratele său să fie gonit
rului nostru, Nicorţă mare de Nestor Ureche, marele într-o mănstire , prins şi
vornic, âu tras la judecată, vornic şi ginerele său, lsac adus viu la laşi : iar dacă s-ar
înaintea noastră, ·pe soacra Salica (Magazin istoric, nr. . fi întîmplat ca el să opună re-
sa, jupâneasa Cârstina pârcă­ 2/1994), regelui Poloniei, în zistenţă cu armele, atunci să
• lăboai, pentru multă zestre 1611, povestesc cu de-amă­ fie ucis. Prevenit de cumnatul
ce i-au fost dată de maica sa, nuntul faptele reprobabile ale 9ău, Dumitrache Chirţă Pale-
Bârnovschioaia, însă băratul lui Lozonschi: adunând în ju- ologu!, Vasile Lozonschi a
ei, Lozonschi, toaă zestrea rul lui „până la 600 destrăb­ scăpat de sub urm~ie. Nu-
aceea şi multe straie, argint laţi , le-a împărţit tobe, stea- mai că dregătoi Moldovei
şi aur şi mărgitae de mult guri, le-a dat conace spre au trimis o jalbă la regele Po-
preţ le-au prădit, în vreme apăsre celor săraci" şi au loniei, rugandu-1 să-i scape
ce-au căzut în robie şi şi-au prădat satele. Boierii mai bă­ „de acest lotru". La rândul
răscumpat capul de la tă­ trâni şi înalţi slujitori ai Bise- său. Sigismund III a poruncit
tari". Informaţile genealogice ricii 1-;au mustrat pentru ac- voievodului de Kiev · să intre
din acestă frântuă de docu- ţiunle sale necugetate, dar cu oaste în Moldova şi să re-
ment, completate cu altele, pe Lozonschi - spune una z o t ve defin i tiv situaţ
culese din surse felurite, do- din scrisori - „l-a cuprins o aceasta compliată.
vedesc că taăl Teodosiei se furie aprinsă şi iute împotriva încuoştiţaă de amploa'-·
numea Dumitru Barnovschi: noastră şi îndată a plecat de rea pe care o luaseră eveni-
fusese mare postelnic în vre- la curte", strângând" şi mai mentele, jupâneasa Cârstina,
mea rudei sale, Ieremia vodă mulţi tâlhari, cu care a dis- mama lui Lozonschi, ..a f ăcut
Movilă (1595-1606) şi era, la trus vechile hotare ale moşi­ îndată sfat, văitându-se pen-
rândul lui urmaş al altui dre- lor, a mânat cirezile de vite în tru fiuţl ei dezmăţat " şi a '
gător - Toma Barnovschi, lanuri şi a cosit cu forţa fâne- pus la cale un plan de a-i
hatman al Moldovei la 1563. ţel. Ajungând odată în apro- ucide pe boierii contestatari,
. · Dumitru se căstorie cu Eli- pierea mănstir Secu, unde „fie prin otravă, sau prin ca-
sabeta ,.. (I lisafta) , dintr-un se afta episcopul Mitrofan âl lomnie, ori război ". Amarnică
neam încă neidentificat, şi Romanului, Vasile Lozonschi acestă jupâneasă , care alt-
din acestă unire rezultasă s-a îmbăta la ospăţul unde minteri pare să fi fost femeie
mai mulţi copii, între care: fusese poftit şi „a lovit tare cultivaă! S-au păstra zapise
Teodosia, Sârbea (so ţia lui cu buzduganul pe ac~I epis- cu semnătura ei în duct chiri-
• Gavrilş Mateiş , mare logo- cop, culcându-l la pământ, lic (lucru puţin obişnut la fe-
• făt în răstimpul 1636-1651) şi făcându-i câteva răni în cap, meile Evului nostru de mijloc,
Miron Barnovschi, ajuns pe călându- în picioare; în care nu se .bucurau. în gene-
tronul Moldovei la 1626. sfârşit, i-a scos patru dinţ şi ral, de instrucţe) şi cu o pe-
Aceste preciză pun în lu- l-a lăsat aş, ca mort, în şi­ cete frumoasă , având în cen-
m ină faptul că Teodosia era roaie de sânge". Contraiţ, tru o cruce triplă. Se vede de
descntă din însemnate boierii „ş i-au lepădat dregă­ aici, dintr-o singu ră frază , de
familii moldvenşti, că era toriile" ş i s-au plâns doamnei ta cine mo ş tenis doamna
înrudită cu mari dregătoi şi Elisabeta Movilă: „Ca să vezi Elisabeta energia şi ambiţ ,
cu mulţi domni ai Moldovei. şi tu, doamnă, ce face fratele duse pân ă la sacrificiul de
O fată „de familie bună", am tău , lucru ce mai înainte nici sine. Povestea lui Lozonschi
zice astăzi. cei mai tirani voievozi n-au nu s-a încheiat însă . Sprijinit
La sfârşitul veacului XVI. făcut , şi poate că el umblă şi moral de mama sa, el a trimis
Teodosia s-a căstori cu Va- după domnie, căi poartă de .o scrisoare . . cazacilor . zaporo-
. „
sile Lozonschi, fiul lui Gheor- acum semne domneşti, adică 1en1. pnn care-1 anga1a 1n
ghe, Pârcălab de Hotin, fra- tobe, trâmbiţe , , steaguri ş i po- slujba lui, ca să-i piardă pe
tele doamnei Elisabeta a lui runceşt să fie ascultat". boieri. în plus, l-a atras de
Ieremia Mov ilă, şi al jupâne- partea sa pe staro~ tel de Fe-
sei Cârstina. Părinţ au în- lin, care l-a informat greşit pe
zestrat-o după cuvinţă, cu A răsufla t u ş u rat ă regele Poloniei despre adevă­
straie, cu bijuterii de aur, ar- rata stare de lucruri din Mol-
gint şi mărgitae . dar soţul Toate acestea se petreceau dova. S-a .Jntâmplat însă că
ales s-a dovedit un uşratic , în lunile de toamnă ale anului scrisoarea către cazaci a că­
dacă nu cumva va fi fost de-a 1611, în domnia nevârstnicu- zut în mâna lui Nestor Ure-
dreptul nebun. lui fiu al lui Ieremia. Con- che şi acesta a trimis-o neîn-
Având parte .de o prqastă stantin Movilă , vegheat cu târziat lui Sigismund, ca do-
educaţi în copilăre , alintat, ochi neadormiţ şi suţint cu vad ă a nevioăţ boierilor
făr frică de Dumnezeu, şi mână bărteasc de mama şi a faptelor făr judecat ă ale
făr respect faţă de părinţ, sa. Cu siguranţă, pe doamna lui Lozonschl.
lipsit de învăţtur şi de Elisabeta a speriat-o per- Rezolvarea situaţe a venit

'
48
•
foarte curând, pe o cale
neaştpă nici de boierii ţă­
rii, nici de Vasile Lozonschi
însuşi: în noiembrie 1611 ,
Ştefan Tomşa l-a detronat pe
Constantin Voievod, silind fa-
milia Movileştr să pribe-
gească în Polonia. Un an mai
târziu, încercarea ~or de a re-
veni la cârmuirea Moldovei a
eşuat în mlaştine pe- care
Prutul• le face la Cornul lui
Sas. ln iureşl acestei bătli.
Lozonschi a căzut rob la tă­
tari, de unde jupâneasa Teo-
dosia l-a răscumpat cu
mare cheltuiaă.
Lupta din 1612 i-a adus bă­
trânei cneaghine Cârstina nu •
numai amărciune de a-şi
vedea fiul luat prizonier de
necrdfioş , ci şi durerea Unul din documentele ce ne-su transmis lnformetii despre energice Teodos1a
de a supravieţ morţi soţu­ Nicoritoela ·
lui ei, Gheorghe pârcălabu , a
ginerelui Dumitrache Chirţă
Paleologul, şi a nepotului lea proprie nici ceea ce vlădi­ rul ei, în special sânge rece
său. Constantin Movilă. Viaţ căi de Roman nu-i fusese şi credinţă faţă de domn, căi
a mai încercat-o 9reu încă o străin! Cu moartea lui Lo- armşul era mai-marele în-
dată, la 1616, cand celăat zonschi, viaţ Teodosiei intra chisorilor din ţară şi cel care
-nepot, Alexandru Mov iă, a într-o nouă etapă , se pare supraveghea ducerea la înde-
căzu t prîzonier la turci, îm- mai linşt tă şi mai seniă, plinire a pedepselor corpo-
preună cu mama sa, doamna dar nu lips tă cu totul de fră­ rale şi a c,e lor capitale. Cu
Elisabeta. Cu alte cuvinte, mânt ă rile pe care i le adu- alte cuvinte, numai un om
Cârstina pârcălboai a fost ceau încudirile cu băraţ i de aprig putea deţinăs acest ă
martora „stingerii casei lui Ie- frunte ai Moldovei. funcţie . Ş i Nicorţă a deţi ­
remia vodă ", cum ar fi spus nut-o vreme de zece ani.
cronicarul Miron Costin. Vân- Există , în cronica lui Miron
zând puţinel sate pe care le Putere... Costin, un pasaj în care Ni-
avea, şi-a trăi vltimii ani în •
' coriţă este surprins în timpul
cetatea Hotinului (aceea pe în ţară
lntoarsă după o exrci tări îndatoririlor sale.
care soţul ei o apărse vreme lungă pribegie în Polonia, ju- Atât de plastic şi de zgudui-
de 13 ani), .P.robabil sub în- pâneasa vădu ă s-a re c ăsto­ tor este acest fragment de le-
grijirea pârcalabului Tudorie, rit cu Nicoara (Nicorţă ) , topiseţ, încât Mihail Sado-.
pe care-l numeşt „prietenul mare vornic al Ţ ări i de Sus, veanu l-a preluat în întregime
nostru". S-a stins din viaţă primind. foari, probabil la în romanul său Neamul Şoi­
după 1619. nută , pandantivOI cu chipul măreşti/o . Povestş Miron
Judecând după dragostea sfântului pat al soţu l ui ei Costin că, după bătlia de la
pe care i-a arăt-o „ fiu ţuli" (Sf. Nicolae). de care a fost Cornul lui Sas, Ştefan Tomşa
ei, din copilăre şi până la vorba la începutul acestei li a poruncit tăiera boierilor
maturitate, este lesne a pre- evocări. din tabăr Mov ileş t i lor căzuţi
supune că cea mai grea lo~­ Boierul Nicorţă, originar prinzonieri. Pe unul dintre ei
tură primtă de Cârstina pâr- diQ- părţile de sud ale Moldo- - Vasile Stroici, fiul marelui
călboai a fost uciderea lui. vei, se ridicase dintr-o familie logfăt Luca Stroici - îl ier-
Lozonschi, dumincă, 1 de stăpâni ai pământuli, făr ă tase, la· insteţl boierilor,
noiembrie 1613, de către no- importanţă în viaţ politcă . „Numai învăţase pre N icorţă
bilul polon Jan Char'lski. Dup ă toate probailtăţe , şi Armaşu! să -l ducă să vadză
Exista însă ; cu siguranţă, o el mai fusese căstor it o per irea celoraţi ; să-i hie
femeie pentru care moartea dată , cu o fată de pe melea- grije mai pe urmă de moarte,
lui Lozonschi a fost o uş­ gurile Covurluiului, Anexana că era om tânăr Stroici şi din
rare: jupâneasa Teodosia. Ce pe nume, cu care avusese o casă mai vechiu şi ci ns te ş
viaţă va fi dus ea lâ ngă un fică - Odochia. Ce se va fi decât toate casele în ţar ă. Ce
bărat violent şi beţ i v , elf ac- întâmplat cu ele, nu se ştie . dzilele lui cele târşi te . cum să
cente necontrolate de furie Nicorţ ă şi-a început ca- dzice cuvântul, văzându că
care-l împingeau la fapte ne- riera în aparatul de stat ca merge la perire şi nu-i spu-
cugetate, nu este prea greu mare armş, dregăto ie de seră armşul povestea, s-au
de ima9inat. Foarte· probabil, rangul al doilea, care cerea apucat de sabiea unui dăr­
Teodos1a va fi simţt pe pie- • calităţ speciale de la posesO:. ban. să moară cu răscump ă-
•

49
• I
 • •
•
rare, că era om din hirea lui lonă) , în slujba căreia şi-a sub numele de Biserica Nico-
inirAos". La asemenea scene, pus toate legături perso- riţa . Transformând-o · în mă­
unele poate şi mai crâncene, nale, cele despre care vor- năstire, ctitorii au închinat-o
trebuie să fi asistat Nicortă beşt ş i letopisţu. în lipsa .unui aşezământ din Ierusalim
atâta vreme cât. a fost mare lui din ţară (a stat câteva luni (Sf. Sava), împreună cu un
arm aş . la Oceakov), hatmanul Nico- număr de sate. Biserica lui
Dregătoia o obţinuse de la riţă i-a zdrobit la Trestiana pe Nicorţă hatmanul este ase-
Ieremia Movilă , dar, din mo- tăari care intraseă în Mol- măntoare , ca stil, aceleia a
tive necunoscute, în timpul dova, prădân şi arzând sa- lui · Miron Barnovschi, Ador-
lui Constantin Movilă a păr­ tele din sud, mirea Maicii . ·Domnului din
sit Moldova, pribegind în Po- laşi. Poate acestă asemă­
l oni a. A redevenit armş nare a stat la baza legendei,
dup ă întronarea lui Ştefan ... bogăţie ... destul de noi, despre zidirea
To m şa li (1611); apoi, în Nicorţe : însărc i nat de Miron
domnia acelu i aş i , a ocupat Barnovschi să supravegheze
una din vorniciile de poartă Domnia dintâi a lui Miron construirea bisericii domneşti
şi, în cele din urmă , marea Barnovschi, început ă sub din laşi, hatmanul ar fi furat
vornicie a Ţ ă ri de Sus, adică auspicii bune, dar într-o con- o parte din bani, cu care şi-ar
a treia mare dregătoi în junctră i nteraţiol ă nefa- fi înălţat propria bisercă .
sfat. în r ă st i mpul 1621-1623, vorabilă , se va încheia doi ani Aflând aceasta, vodă a po-
în a doua domnie a lui Ştefan mai târziu, prin mazilire ve- runcit ca · boierul să fie zidit
T o m ş a li, a deţinut şi marea n i tă de la Poartă . A încercat de viu în perţi ctitoriei sale.
vornicie a Ţări de Jos. Miron vodă să reziste cu ar- în veacul XVIII, Nicorţa era o
mele în faţ unui domn de- bisercă de mahala, în care
î n calitate de mare vornic . semnat de sultan (Alexandru
al Ţ ă r i i de Sus (un fel de mi- · Coconul , fiul lui Radu Mih- veneau să .se închine sahai-
nistru al justiţe din zilele dacarii (făurito de frâie şi
noastre, peste jumătae nor- nea), dar a fost învins de de corzi pentru arc) şi tesla-
d i că a Moldovei), Nicorţă 'a oastea condusă de vistierni- rii. La începutul secolului tre-
cul Lupu, viitorul domn Va ~ cut, vechii construţi i s-a
fă cut parte din delgaţi care sile Lupu. Dintre boieri i-a
a în cheiat pactul polono-mol- adăugt un turn-clopiţă la
rămas alătur i doar cumnatul intrare.
dovenesc de la Braha (1616). care s-a retras
A mai îndeplinit misiuni qi-
său , Nicorţă, Nicorţă şi soţia sa n-au
plomatice şi la Istanbul. ln în cetatea Hotinului ş i , de avut copii: averea şi-au îm-
capitala Imperiului otoman, acolo, în Polonia. în primă­ părţit-o între nepoţi lui şi
vara lui 1630, Nicorţă a mai mănstirea lor. Urmaşi cola-
boierul moldovean a vizitat o tenaivă de recuce-
unul din renumitele târguri făcut terali au' format familiile Bal-
de robi. de unde şi-a cumpă­
rire a tronului pentru Bar- tag şi Scânteie din Ţar de
rat câ ţ iva ţigan , adu ş i apoi în ·
novschi, dar a fost oprit la Jos.
ţa ră
To porăuţi şi împins iarăş Anii imedi.at de după moar-
peste g raniţă , de acel ş i tea soţuli ei, jupâneasa Teo-
Leg ătu r ile lui Ni co riţ ă cu Lupu, devenit între timp vor- . dosia ş i i-a petrecut mai mult
fratele s o ţie sale, Miron Bar- nic, ~i de Grama stolnicul. în Polonia. A venit arareori în
novschi, în prima domnie a Jupaneasa Teodosia ş i-a Moldoya, ca să confirme da-
acestuia (1626-1629) au fost urmat fratele si so ţul. Era a niile către mănstirea din
foarte strâns&. Caracterul doua pribegie în decurs de laşi, sau ca să-şi mai chiver-
acestor rel aţi este pus în evi- 15 ani. Departe de ţară , fostul niseacă puţ i na avere rămas
d e n t ă în mai multe rânduri, hatman murea în cursul anu- în ţară . Bunăoar , o dată a
- de re a l ită ţi diferite. lui 1630, poate în urma unor cerut domnului alegerea ho-
Miron Bamovschi, hatman r ă ni primite în lupta de la To- tarului mo ş ie sale, Cet.icani,
al Moldovei, a fost î n scă unat po r ăuţi , lă sâ ndu - şi s oţi a din pe care-l „împresurau" nişte
la moartea lui Radu l'v1ihnea nou văd u v ă. liegş i . Alt ă dată , a pretins
findcă , spune cronica. l-au C ăs tor i a l or d ura se ş 1 a luat 200 taleri de la nişte
vă zu t boierii „om de ţar ă şi aproape un deceniu şi j umă ­ proprietari, pentru o jumătae
f ă r ă cuconi şi cunoscut îm- tate şi se vede că a fost lin iş ­ · de sat, dăruit ă lor de răposa­
p ărţi e i de ce f ăcus la Ho- ti ă şi prose r ă. Documentele tul hatman. A contractat ş i
tin, la sultan Osman ş i ştiu t şi dovedesc că Teodosia şi N i- unele datorii pe care multă
căpe t enilor t ăt r eşti, ales lui coriţă c um pă ra s e r ă , de-a lun- vreme n-a fost în stare să le
Cantemir, cu carile legasă gul timpului, un numă r în- achite. Oe o asemenea dato-
prietş ug încă din mârzăc i a semnat de sate, vii, p r isăc, rie a Teodesiei se leagă o în-
lui , la Topăruţi " . Ajuns iazuri, mori. Aveau două rân- trea g ă poveste: i n lipsă de
domn, Barnovschl a încredin- duri de case în laşi , precum bani, ea luase 120 galbeni de
ţ a t fosta d r e găto r ie - marea şi curţi la Bicani (ţinutl Tu- la Tode r aşco lanovici (mare
hătmn ie - cumnatului său , tovei) şi lo n ăşeti (în ţi n ut l lo go fă t in domnia lui Vasile
Nico r iţă . În vara anului 1627, Tecuci). Împreună au ctitorit Lupu), punâ du- ş i z ă log un
Miron vo d ă a avut de îndepli- o bisercă in dealul Tătraşi­ sat. După o vreme, jupâneasa
nit o d e li cat ă misiune diplo- lor (laşi), cu hramul Sf. Ioan a trimis din Polonia o scri-
matică (împăcare turco-po- cel Nou, cu.nos tă si astăzi soare ( scri ă chiar de mâna

50 •
 ei?) lui Iordache Cantacu- perţi atârnau chilimuri (co- „...Toate bine
zino, care-i era rudă prin voare cu două feţ) , iar me-
cumnatul ei, Gavrilş Mateiş sele erau învelite cu fete de pentru albia
logfătu , rugându-l s~i plă­ masă din mătase . În paturi, moldvenască "
tească el datoria lui lanovici pe cearşfui turceşi de mă­
şi să ia pentru sine satul pus tase, odihneau perne de bro- •
zălog . Cu acel prilej, s-a do- cart. Pentru ceasurile de ru- ln acest decor somptuos,
vedit că Teodosia era debi- găciune , în odăile castelului călând pe covoare moi,
toare şi unui grec, ca şi unui se găseau o cutie de argint odihnindu-se pe divanuri în-
preot din Bacău, căf uia îi dă­ cu moaşte şi o altă cutie, de cărate de perne, luând masa
duse chezăşi un brâu de ar- argint aurit, conţiâd o în vase de argint şi socotind
gint luat cu împrumut de la cruce cu diamant. La ospeţ , după ceasornice curgerea
Neculai Ureche, nepotul ma- se scoteau din q uf ~re şter­ orelor, îşi petrecea viaţ Teo-
relui vornic Nestor Ureche. gare cu fir. precum şi argin- dosia Nicoritoaia, până când
Aşa s-a făcut că Iordache tăria : căni, cupe mari, farfurii, pacea i-a fost stricaă de cei
Cantacuzino a trebuit să- i talgere. În cuhnii, bucătari doi nobili poloni. Jefuirea
dea lui Toderaşc tanovici pregătau măncru i alese în castelului a îndârjit-o cumplit
banii, luând-şi satul, să-i · cazane şi vase de cositor. din pe jupâneasa moldvean~ ~ .
plăteasc grecului, precum ş i cămri se scoteau untul şi Angajând în slujba ei mercv-
preotesei din Bacău (se vede brânza, din pivnţe - vinul, narii de sub comanda căpita­
că între timp preotul murise), în timp ce în ogradă - se tăiau nului Gheorghe Kruzinski,
de la care a recuperat brâul oi, vite şi porci. Gazdele îşi Teodosia a pornit în fruntea
şi i 1-a înapoiat lui Nec.U.lai puneau veşmint scumpe: lor spre Uscie, a asaltat
Ureche! haine lun9i .cu poale, pelerine poarta cetăţi din oraş şi a în -
cu paftale şi nasturi de aur, conjurat forti e<aţ ia . Temân-
batiste brodate cu aur, iar în du-se de un asediu prelungit,
••.ŞI pribegie vreme de iarnă - cuşme de căru ia nu i-ar fi putut face
samur sau calpace (căiul faţă , Maximilian Przerembski
în Polonia, Teodosia lo- din piele, tivi te cu blană) . a capitulat, cerând doar asi-
cuia, împreună cu fratele său, Prin lăzi, se găseau şi alte ţe­ gurarea retragerii. Teodosia
în castelul de la Uscie;- cum- sături şi blănuri care aştepu i-a sa ti sfăcut rugămintea şi
părat cu tot r'omeniul împrep doar foarfeca şi acul unui apoi, întocmai ca o reg ină a
muîtor, de ~ iron Barnovschi c roitor pentru a se tran- amazoanelor, a intrat în
la 1628. Aic, a găsit-o vestea sforma şi ele în haine de triumf pe sub poarta cetăţi .
. c ă Miron vod ă, domn al Mol- preţ : catifea roşie şi portoca- S-a înstăpâi la Uscie peste
dovei pentru a doua oară , în lie, mătsuri, brocarturi, ţesă­ bunurile fratelui ei şi a primit,
1633, şi-a aflat sfârşitul pe turi groase de bumbac, blă­ ca suzerană , jur ~mintel de
butucul călui, la Istanbul. nuri de samur şi vulpe. în credinţă ale vasalilor săi. ·
A şa începea cea de-a treia, sfârşit mosoare _pu fir de aur Pentru Maxim ilian Prze-
ultima şi cea mai spectacu- pentru broderii. ln alte sipete, rembski. înfrângerea de la
loasă etapă din viaţ Teodo- erau aşezt cu grijă armele Uscie, suferită în faţ unei fe-
siei. . stăpânuli (paloşe aurite şi mei, era o pată de neştr s pe
La scurtă vreme după de- săbi aurite - sau ferecate în obrazul lui de cavaler. Nu-i
capitare a lui Miron Bar- aur fin, buzdugane ferecate rămânea însă altceva de fă­
novschi, linştea castelului de în aur, tolbe cu săgeţi , cen- cut decât să întocmeasă
la Uscie a fost tulbraă de turi de mătase pentru legat memorii, pline--de acuzţi in-
doi nobili poloni, Maximilian inelul cu care se întindea jurioase: Teodosia era consi-
Przerembski şi Ieremia Wis- coarda arcului) . corturile derată o aventuriă venită
niowiecki (ambii , căstoriţ pentru campanii militare sau din „Moldova întuecaă" , o
cu fete ale lui Ieremia Mo- pentru vânătoare. harnş­
„plebeie" şi o „ neobilă ",
vilă) , care, sub pretext că născut într-o ţară inamcă
Barnovschi nu îndeplinise m~ntel, scările de argint şi, pe deasupra, ş i vădua
c ondiţle contractului de aui'lt incrustate cu pietre unui supus al turcilor, care
cumpărae a domeniului, au scumpe, păturile de cal bro- luptase ca hatman împotriva
spart uşile caşte l uli, au des- date cu aur. Un număr de ar- Poloniei. Pentru toate aces-
chis lăzie şi au luat cu ei tot chebuze, având alături bu- tea, el cerea confiscarea ave-
ce au găsit , neuitând nici „lu- toiaşel cu praf de puşcă şi rii Teodosiei -.şi condamnarea
cru ri le mişcătoare ", adică plumbii, asigurau, sJe pe zi- ei. Mai mult, aflând pe anu-
animalele din curte. în odăile guri, paza castelului lui Miron mite· căi că jupâneasa îşi de- ,
castelului se aflau adunate pusese, pentru siguranţă , ar-
odoare şi obiecte felurite, a vodă Barnovschi. gintăra de masă la un oră­
c ăro înşiru i re spune ceva Prin ogradă mişuna ani- şean din Sniatyn, şi-a trimis
despre chipul în care trăiau male, iar grajdurile adăpos­ oamenii acolo spre a-i lua
boierii şi domnii moldoveni în teau un cal turcesc de culoa- obiectele.
veacul XVII. Podelele erau rea râsului şi alţi 30 bidivii. În cele din urmă, memoriile
acoperite cu covoare de mă­ - l ntr-un hambar, erau trase lui Przerembski au avut o re-
tase şi cova~e persane, pe carata şi rădvanel . zolvare în sensul mult dorit

' 51
 „ „
de el: Teodosia a fost con- Polonia şi locul lor de îngro- toare este chipul în care
damn a tă „ la infamie şi păciune nu se mai ş t ie. Por- şi-au trăi t existnţa şi în care
moarte prin decapitare". Nu- trete ale ei, ale lui Vasile Lo- s-au implicat, pozitiv sau ne-
mai că, pentru a scăpa de zonschi şi ale lui Nicorţă gativ, în viaţ ţări. Faptele lor
pedasă, vădua hatmanului hatmanul nu avem în Mol- au fost consemnate i n cronici
Nicorţă s-a căstori cu căpi­ dova. Doar arhivele şi cabi- şi documente, uneori atât de
tanul polonez Jan Podho- netele de stampe poloneze plastic, încât un scriitor de
recki, primind din partea re- pot, eventual, să mai ofere talia lui Sadoveanu a împru-
gelui un salv-conduct (act surprize în acest sens. Curţile mutat din ele nume - Nico-
prin care i se asigura imuni- • de la Bicani şi lonăşeti s-au riţă armşul - şi l-a făcu t ,
tatea} împotriva hotărâi tri- risipit, iar casele din laşi au personaj de roman. Ş i care
bunalului. în sfârşit, tot prin dispărut şi ele. Dovezi palpa- cititor pasionat de istorie ar
voinţa regelui, în 1635, Teo- bile că Teodosia a existat cu mai crede azi că bătrânu l ar-
dosia intra în posesia a trei adevărt sunt două: pandan- maş cu nas ascuţit din Nea-
sate din domeniul de la Us- tivul dăruit de soţul ei (cu mul Şoimăreşt/ era. de
cie. „Şi aş se isprăvec toate care, probabil, a plegat în Po- fapt, un om tânăr , care n-a
bine pentru albia moldove- lonia, de unde, în frământaul participat la complotul boie-
ne.tscă ", avea să scrie Sever veac XVI li, bijuteria a ajuns resc din 1615 şi care n-a fost
.Zotta, cel care, pe. baza unor la curtea ţarilo Rusiei) şi bi- . orbit de Şt e fan Tomşa li, ci
surse polon.eze, a reconsti- serica din l a şi. Numai că nici ţinut aproape de tron şi înăl­
tuit, pentru prima dată la noi, aceasta din urmă nu mai păs­ ţat în dregătoi? Viaţ lui Ni-
acestă etapă de sfârşit a vie- tr ează, în afara numelui - bi- coriţă hatmanul a fost. în rea- 1
. ţi Teodosiei Nicorţa. serica Nicorţa -- vreo amin- litate, mai palitnă şi mai
Jupâneasa a murit probabil tire de la ctitorii săi: nici o in- plină de miez decât în recon-
în Polonia, în deceniul cinci scripţe, nici un fragment de stituirea ei l iteraă. Dar cum
al veacului XVII. Mormântul pictură , nici o i9 oană , nici o
nu îi este cunoscut. De pe carte. Dar, ceea ce face cu oare ar sta lucrurile ' dac ă un

urma ei şi a oamenilor care adev ă rat ca personalitatea scriitor dăruit s-ar încumeta
i-au fost în preajmă au rămas Teodosiei, a lui Vasile Lo- să povestacă , cu mijloacele
destul de puţ i ne lucruri. Co- zonschi şi a lui Nicorţ ă hat- lui de exprimare, existnţa
pii n-a avut, soţi i-au murit în · manul · să rămân nemuri- moldovencei Teodosia? •

Concursul Magazin istoric, ediţa 1995

CLIO ÎNTRE DA ŞI
•
NU •

Răspunrile la Întrebăi
•
PR)MA SERIE A DOUA SERIE A TREIA SERIE
. 1. c
I
1. „o ţară putern ică ŞI feri- 1. Ateneul Român •
cită " 2. da 2. da
2. da 4 3. doi 3. nu .
3. Sturdza 4. nu •
•
4. templul zeului Horus de
4. a la Ed fu
5. nu 5. nu •

6. agora 5. b
6. Biblioteca pentru toţi
7. nu .. 7. a 6. nu
8. nu 8. 111 · 7. Cernăuţi
9. b 9. a 8. b
10. b 10. nu 9. nu
11. Mecca, Medina, le rusa- 11 . „pernicioase consilii" 10. siliconul
lim, Damasc, Sfânta Sofia 11. La Fig aro
• Concursul este prevăzut cu premii în numerar fn valoare de peste 1 OOO OOO lei.
PREMIUL I - 300 OOO lei, oferit de A"9 e nţla de turism „ Via Club" Bucreşfl - „ Valsole
Vlaggl" Miiano, domnul Bruno Tercatin '
PREMIUL li - 250 OOO lei, oferit de publcaţ Anuţl telefonic. director domnul Radu Ion
Popescu
PREMIUL III - 200 OOO lei, oferit de publcaţ Anuţ l telefonic. director domnul Radu Ion
Popescu
PREMIUL IV - 200 OOO lei, oferit de Comitetul pentru activitate cult u rală ACMEOR
PREMIUL V - 100 OOO lei, oferit de SC Algernon SRL, director domnul Dan Socrate Caloian

52